i3'*ry iE.' .. .. .\.:.{sr.

i
r:
:*'F.l
ff{64 l:rs:r*:nlY*EqlEryF$QF'srf:1 :"it!

l:, ]i t, il l:,:ii

'1.; , -' j ,.
ri .{ i"
.f,:.'' itr#
+ J I rtt i:',
:lliu3,r .. !
if6

:.:' I

(Jhirl corrr;lk'l : llrrsi:r

ili,llltli' ,lr'r'ili' ,1!,,'ll li\'r, t!ti'
iit{t-irii lllitri I rilir {r ir.r. iillii ilt, iiriirllr lilt
ir.iillrrl Iitl{rl|)r; ilt l,iiii irrr'ltilli:,li ir illtiilliii,.
i)iii\.:iliii ,i t \,t. {il 1'tir"t {1\ ii.

I ,1'l rrl1 l:r,,' ,1 'l; .;r

{iluiillliil r".orrllrlrllr' :r,{,' ltiii'lili (lf ir'Iulritl t.
lilr i' rril li l tll rt-ir'il i i i ilr iul r,:.'. i i,.]l i lt, it ir, i ii I i
i t"l II
t,
$'
rlrrslli.rit""tit ili lulrl li.';liiili liltlr {.t{rli{ lrillii

,ir I rt,,lrritir.ll.:, i ili

,\ii{rtt t f\l){,riit rJltrl Villil i:riilr ir| iiri:,ir'r
iilrlr. irr.i(.)i{il q;i, lllill
l)lillitl:i,il* {ruttt, }l{}f){iilti.)lrri Ii,)l'

l"\l l;t i\.'lurilr,rrr lil f'4ilisJ,,,l' i,r lrrir,rriiilr'i i.riL rrr.i

It'llr,itlitrr rli liiiiu ili lttilrlllli.i r',llili,rr i,. , ir I i;rir
l',rir,:tir.lilitl. ir'rl11i' ',1',,1 i lri!i rr I irii l

:l L. ,,,i r,'""11., ' ,

,,,,.
iirlllsi Iii{rnt'ii,- iit.nti lriiti,iili: ,l 'l 'ir::l:fi""

,i.rlllt t.,i iiiliur;:ijrtrll1,{.t iii lil\l . I;lit

, M ..'

'i ,i 'l;:;,,
li.'r:lrt,.''ii,
Iutl['.:iiLriilllil,,.:
!
*,^,i"
ii.i i;llulit, i rut,": il'i., t l)tliti ir rl i l
Ir Ii ir r

lliilllt"l'illi.l i.li. iri,:litlt ili'i'rlir' ,1,,r'ir ri . ir{'

l:i.ltiqtt:1'1,1111ii;
i|,.,. ll ,.r 1'11 1il.
r;I
,1. {.lii1{i{.til
(;. ',,)( ) | ,
r#
\\,\\,,!.\'{lil rr itir(lr.tilit!.l.t ir r

liiiirril
iillllt illl
ffi:;
'
itl ,,
 s/v
Puncte de atraclie
Teatrul Balgoi, Moscova................157 Gnro coMPLET
lnelul de Aur................... .......173
Transsiberianul.. .......260
Lacul Baikal,....... .......266
Crimeea............. .......323

Principalele orage
Astrahan...,....
I rkulk....,........ ...................267
232
RusA
Kiev..................................308
Minsk............ .............302
Muzee 9i galerii
Muzeul Armurdriei, Moscova..........144
Bennus $r UcnntNA
Moscova...........................1 4 1 Muzeul de Geologie,
Sankt Petersbur9................'185 Ekaterin bu r9....... ......................243 KomandorskiJe

1a|ta............... .....................324 Ermitajul, St Petersburg

Ekaterinburg... ....................240 Muzeul de lstorie, Moscova.. ..........147
Muzeul de Artd, Novgorod...........221
Locuri impresionante Muzeul Pugkin, Moscova.......,.......'165
Mdndstirea Kirilov-Belozerski.........21 3 Muzeul Rusiei, St Petersburg.........1 98
lnsulaKiji,Karelia................ ....21B Galeria Tretiakov, Moscova 163
Kremlinul din Novgorod............221
Kremlinul din Moscova..............141 Orage istorice
Mdndstirea Novodevici, Grodno, Belarus.. ...........301
Moscova............... ...166 Lvov, Ucraina....... ala

Mdndstirea Pecersk, Kiev...............314 Novgorod............. ...........220

Fortdreala Petru 9i Pavel, Rostov.................. ...........174
St Petersbur9........................... 1 B9 Serghiev-Posad..... ...........1/J
Catedrala Smolni, Suzdal.................... ...........177
St Petersbur9..... ......................202 V|adimir.................. ...........178
Catedrala Sfdntul Vasile, Vo1o9da.................. ...........213
Moscova............. ......................1 44 1aroslav|.................. ...........175
Catedrala Sfdntul lsaac,
St Petersburg.................,.........'l 96 Hd(ile principale
Catedrala Sf6nta Sofia, Kiev..........308 Rusia 136
Acest ghid
Centrul Moscovei.......... 142 cuprinde hdrlile originale
kt
San Petersbur9 ........................... 1 82
Nordul qi Sud-Vestul european......212
tn limba englezd
Volga ..................,...............230
Uralii. ..................................240
Sudul european..............................250
Siberia........,...,...............................260
Be|arus...........................................302
Ucraina..................,,.......................31 0

(
- Slberla,
Copefta: Pdstor cu renl
P.ul H.rl. / Q.W lm.g..
Rush
Editura Aquila
 a. ).^l'
\,",

ritl

t,Ju,tr*o
r--r\J
-io,
',,1'- q
CTIC OCEAN
)
.--':.1)'.d\" ' ) l
* a
A^!*;rcs
rctrce
',','
-) r,-
'i1*iir/ l NORWEGIAN
KINC,T)OM <'-,Anadyts|y
Iliimolr. //
(Norwiry) Zlrrrlrrr u'v
NORTH '.rrl' I,r\ilir I a -> \
sE4

.-" \oh'xnn*
(:,,rsr-\*,fr^*,,
.r),1,.!
No

l{sq;.N
..".\ \/ \,,.r,r"\,1 i,"y1ffir"1:,r\)u
t''!ii-Yrh-'. !iffi*'./"'
"\ ff_ $ l .-::::'::.*,,.

ff{dru l$w"$q5w
;t,"1r1 CJ Hq) /
'1,:i1""')
N\d(r
"rI
/'Ain.l"",Jtr'* .s'"'
\
.
.,,u,..-"'1''"'"^ t/ l'
I' \ ,//^ vord{ra
/'tl
' 'llo-
\'''
\" /, ruu$/.'1u."c
-9v
t,/,
\ :,y1\gat
6,/.4 tffi"t'
o
J /\
1,,;/i''1 "^,"];

i
r
11o:itrnfrul [)orrrr

'J".-ji \il -
'';;7', ";'f;!V ;-' tlniT-".;#:lni'"i)N*r."'i*4)
i' ,6^;"r I
1.,1,)
lt r/
sraTav''; YllromskJ dB€tsk 1i'' nnoo') 1 7<
,*y{z N,,;|:ffi,j
i- tt )2,[

n -. '/"'
"l

t,', ',*,,,,1,. l. f, ' ,"i'1":' ]-!t-.. %;-"bk\'*bou,^l tl""neinhl\-/ i tchanscrru,@

IIrl;t Atl r ll ,I

lt tt,t^

r I' r,
-\ '1,,,t',ttt|
I,l, o,l' t
'' ,'l rr"1y,"'rrb .{ {'
. t,l , , l! LlrrLt/ .F! rur!,
. ,'
,

Al ltrrLrl' I,rrr t r/ ,' ol.,.1,

or. I,rl
,t: ' I ./ l'l \.
' trh!:, M)^,t,t ttt''|
(r "is'" J'AMttll
rr r,r'.r'r. ;,4 \,'
nt if,*,,r1
r
I

@
Rusrn Despne AcEAsrA cARTE
0{. iltl. ?01'l
Capitolul scris de Phillips, Nordul
0 2, Dtc i0:9 european, a fost ajustat pentru Granifa
internationale
aceastd edilie de scriitorul gi jur-
Parc National/
nalistul la St Petersburg Times, Rezervafie

!./3 John Varoli. Varoli a lucrat 9i la Rutd de feribot

Metrou
capitolele despre St. Petersburg
t :r gi despre sudul european (scris
de Vladimir Brodetski) gi a mai
@

4+ Aeroport internatio-
nal/regional
f,n Statie de autobuz
scris mici lucrdri despre filmul 9i
l!#-ru.1 J;:
-t!
,
"l media ruseascd.
Capitolul despre Femeile in
H
o
Parcare
\,
lnformalii turistice
,'' ..)
Rusia este scris de Olga Lipov- E Oficiul pogtal
GHID COMPLET ri#-1
skaia, iar lui losif Raiskin ii re- t- I l9 Bisericd/Ruine
Belarus gi Ucraina
RUSIA
=€-=
:= vine creditul de a fi reactualizat t Mdnestire
:. capitolul despre muzicd.
Titlul in original:
lnsight Guide Russia :==-\
:_i
Capitolul lui Rowlinson Carter,
c- Moschee

Belarus & Ucraine :rt)

;-:J
$ Sinagoge
=:--
:=r' despre religie, a fost reactualizat
rlS Castel/Ruine
Editor: l::=^1
Jane Hutchins :-:: $antier arheologic
:rf]
:6 rr Statuie/Monument

:r
@2005 Apa Publications Gmbh

Toate drepturile rezervate I Pegtera

--(!J
Prima editie: 1990
A treia edilie: 1999
* Obiectiv turistic

Reactualizare:2005 Utilizarea acestei cd(i

lrrrrr.rlr',1;1 lit rcvista Sunday Ti-
/l cest ghid combind eforturile rrr'. . [t'1,111;17i11s gi editor colabora- despre mdncare gi a scris capi-
Principalelor obiective
@2007 Editura Aquila'93 Flgi entuziasmul a doud dintre oCapitoul Trisituri lraleazd
tolul O privire asupra lacului
turistice din capitolul Locuri
Romanian edition and translation cele mai cunoscute surse de in- istoria gi cultura Rusiei intr-o
t,
'i ' ,r{! ir r;olirborat la mai multe le corespunde un numdr pe
,;l rr, Baikal. Charmaine Bickley a
Toate drepturile pentru editia in forma!ie ale lumii: lnsight serie de eseuri realiste scrise de
l1 11 I

r ll,rlrrllrtorul principal al aces- scris capitolul despre zona sud-

limba romana sunt rezeryate
Editurii Aquila 93.
Nicio parte a acestei lucrdri nu
poate fl reprodusA in mod
electronic, mecanic, prin fotocopiere
sau prin orice alt mod fdrd acordul
scris. dat in prealabil de
Editura Aquila'93.
Descrierea CIP a Bibliotecii
Na!ionale a Romaniei
h
h Rusia : ghid complet. -
n Oradea : Aquila'93, 2007
trad.: Simona Chigvasi
'ff tsBN 978-973-714-142-2
91 3(47X036)
7,
ISBN: 978-973-714-142-2
Traducerea din limba englezd:
Simona Chigvasi
Consultant gliinlific: Camelia David
Corcctori literari; Ioan Danubiu
RaltrcaTor$an
lliro(;t(n orlil(niirl: I)iiun I titlirt
Guides, ale cdror titluri au stabilit
incd din 1970 standardele
ghidurilor de cdldtorii, 9i
Discovery Channel, care e
canalul cel mai important ca
sursd de programe televizate
non-fictive din lume.
Editorii ghidurilor furnizeazd
sfaturi practice gi faciliteaza in!e-
legerea generald a istoriei, cultu-
rii, institu!iilor 9i oamenilor unei
ldri. Discovery Channel 9i bine-
cunoscutul sdu site web ajuta
milioane de oameni interesati
sd exploreze lumea, st6nd
confortabil in fotoliul de
acasd gi, de aseme-
ii incurajeazd sit
nea,
o exploreze direct.
specialigti.
lCapitolul Locuri oferd detalii
despre zonele gi regiunile care
meritd vizitate. Locurile cele mai
importante sunt indicate pe hartd
prin cifre.
tCapitolul Sugestii de cdldto-
rie furnizeazd un punct de refe-
rintd convenabil pentru informalii
privind cdldtoria, hoteluri, restau-
rante gi alte aspecte practice.
Colaboratorii
Aceastd noud edifie: Rusia, Be-
larus gi Ucraina, care are la
V - bazd o carte originald,
1,,\ eOitata de Anna'Benn,
j'r'l
a fost editatd de Jane
Y': ,I Hutchinss, in co-
i \ \)
1
raoorare cu Clare Grif-
fiths. Htrtchinos. loslir
r, ' , ,rlr, Jonathan Bastable, a
,'1, rrl r,l;rlrrri rrcpre{uite pe par-
. ,,r ,rl . t{.rj:;lli proiect gi a scris
,1,rti rlr,lrr rtrx;prc PdmAntul gi
. lttrt,t. l(!/{r,(i//c itt Vest, imparali,
i,r,:'1t111111 qii r;itrlctc'a Uniunii So-
.,,t
' /i' r, lcxtclc pozelor despre
,',, lr,'irl rlrrr M0r;c;ova 9i despre
, rl,..r lrr,rl;t lr;rtrssiberiand. Bas-
! rl'lr, ,q 1111;11i1 in llUSia mai mulli
,rrr '..r ill ptoz0rtt scrie o carte
t, l,r, (,;rlrrtlrirltr lrti C
,1 ,1" , 11111 Mol;t:oVtt.
l..llror Wolff, liccnliata
t,,,,t,.r ilt!,,i, ir :;r:til; lftrstitrtrilc
r, , .rlrtlllttl Vt;rf;r, rr.s/iizi, i;tr ()
t tltrntl.'ttt ttt I ttttilttj tt [o::l
r,,r rll i:,l6tit:ttl itr itlltt
{ lr,rlr"lln Pltlllips i;i t;rttrt, tlrt
i , nr!nr,,r. ,r tcviztttl r:itpilolttl
o hartd coloratd (de exem-
plul (1)), iar simbolul din
vesticd a Rusiei.
collul de sus al fiecdrei
Eseurile despre Belarus 9i
pagini din dreapta indicd
Ucraina 9i povestea ilustratd
despre Crimeea au fost scrise de
unde se gdsegte harta.
Tim Gould, un analist politic 9i
economic, care s-a mutat prima
datd in Kiev in 1993 9i a fost
revizuit de Marc Bennetts, care,
de asemenea, a revizuit capito-
lele despre Belarus gi Ucraina,
scris de Joanne Levine gi
Albert Lantuch. Claire Bigg a
adus o contributie semnificativi
in la aceastd edilie prin mai multe
dr-. capitole gi a scris capitolul lnelul
dc attr.
Multr: inrag;ini gocantc sunt
rclliz;rlrr <lc Cathleen Naundorf,
Jlnr Holmas iri Tony Perrottet.
lrtrzoltr ;ru lol;l r:irtttirlrr rkl Su-
 [- ,rffi
li@
Rusn CUPRINS
llrrrnun pr Ue nntrun
rr 'ada
Magnificul exterior
al palatului
Ecaterina din
Sankt Petersburg

Familiarizarea ..................330

Planificarea cdldtoriei .......332

Rusia 136
Sfatun practice .................335
Moscova 1 38
Transportu1 .......................342
Centrul Moscovei 142
Hotelurr .........................346
lnelul de Aur 174
Restaurante .....................353
Sankt Petersburg 182
Viala de noapte ................359
Rusia europeanA 212
Cumpardturi ....... .. .... ...360
Novgorod 220
...............362
Pe Volga 230
...168 Alte lecturi ... ...............367
Astrahan 235
Munlii Ural 240
i Lista completi a
Ekaterinburg 242 sugestiilor de cilitorie
se gisegte la p. 329
Sudul european 250

Soci 252
Libertatea de exprimare .... .............73
Siberia 260
Cinematografia ..............................123
Belarus 302
lntroducere Cinci imparafi.... ................................47
Ucraina 310
Enigma Rusiei .................i:........-....-.1 5 inceputul 9i sf6rgitul URSS...............53
Kiev 312 Introducere ...........133 Pe Volga ..............229
Un td16m nemdrginit ........................17
Odesa 322
Moscova......................................141
Caracteristici Uralii ................... ............. ...".......239
Inelul de
Metroul din Kiev 343 lstorie Sudul european . ............................249
Viata azi .................65 Aur..........".... ....................".173
Mclroul din Minsk 344 Date importante ................................24
Femeile din Rusia ................ ............ 7 5 Sankt Petersbur9...........................185 Siberia ........................ ...................259
Epoca timpurie .................................27
Mafia rusd .............78 Nordul european.............................211
Belarus gi Ucraina:
Dominatia mongo1d................ .........33
Frumuselile naturii ............................82 Sud-Vestul ............226
Cei dintiii tari....................... ........... 37 lntroducere 279
Gustul Rusiei ...................................82
Ferestre spre Vest ............................41 lstorie 283
Renagterea religioasd ......................89
Artd 9i inspiratie ...............................97 Yiata azi in Belarus gi Ucraina ........291

8e1arus ........................"..................301

Ucraina .......................................-...309
 .i ,,
,.u*Mr';

i'ii., .drti; s.,'*,

-p
11t
fr
$h
 Wq)
ke
l
w-m,

M ,\
 ,|'r
f g";+.1'lj
Lt.

s;r

t'#
I
I
j

t;

I
rl

o**1i,r*4ffi&otd$**|*
v

,M.!

',,iffi
',11,w

f,'P
 lrrnoDUcERE a {5

ErurcMA RusrEr
Totul este ntonuntental: istoria sa turbulentd,
realizdrile culturale Si, mai presus de toate, dimensiunea

Rusia nu poate fi inleleasd

Cu mintea,
$i nici nu poate
fi mdsuratd
/-"1 Cu vreo mdsurdtoare.
Are o singurd trdsdturd:
In Rusia nu ai decdt credinla.
Fiodor Tiucev, poet din secolul al XIX-lea

' trdinilor le-a fost greu sd inleleaga acest lucru. ,.Rusia este
"-14::liiLli de nepdtruns", scria istoricul american Henry Adams in
,' ',Ltt::;til.:;i
-1' 1895, ,,gi orice om inteligent o va inlelege cu atdt mai bine,
1',.,
.-.{// $fu cu c6t o cunoa$te mai pufin". Sir Winston Churchill, incercdnd sd
. ti,
prezicS, in 1939, direcliile de acliune ale Rusiei, a formulat cu
lt

..'--{ : .a-x'

mdiestrie urmdtoarea descriere: ,,o enigrni invelit[ in mister in

interiorul unei enigme".
Un astfel de mister fascineazd intotdeauna, gi odati cu ridicarea
corlinei de fier,la sfdrgitul anilor 1980, turigtii curiogi au ndvdlit
in Rusia, multi dintre ei aventurAndu-se dincolo de oragele Sankt
Petersburg qi Moscova pentm a descoperi Rusia provinciali gi ru-
ra15. Aga cum ruqii descoperd cd strdinii nu sunt a$a cum spunea
poetul Evgheni Evtuqenko: ,,spioni cu aparate foto la nasturi, cu
radio-transmifdtoare in tocurile pantofilor qi cu buzur.rarele pline
de gAndaci de colorado", tot astfel, prejudecilile vesticilor se
schimbd. Siberia, de exemplu, a scdpat de imaginea sa de Gulag
(1ag5ru1 delinuiilor politici) qi se dezvdluie ca fiind un tdrAm fru-
mos gi vartat, atdt de vast incAt o mini de dreptcredinciogi - o
ramurd a bisericii ortodoxe - nu a aflat de cdderea farului decAt in
anii 1980.
intre timp, cultura prerevolufionard a Rusiei a apilrut din rezer-
vele sale reci. Religia gi-a diminuat rolul sdu important in socie-
tate, artd, muzicd gi literafurS, in timp ce acestea qi-au redescope-
rit vigoarea lor pre gi postrevolulionard. Pe lAng6 toate acestea se
mai adaugd gi energia explozivd a ,,noii culturi" ruseqti, in care
tinerii din Moscova qi Sankt Petersburg experimenteazd noi
modalitdgi de exprimare qi nu toate sunt copiate din Vest. Dar
cxisti gi o 1atur6 intunecatd: prdpastia dintre cei bogali qi cei
sirraci s-tr adAncit intr-un mod alarmant, iar nesiguranta econo-
nricir 5i criura organizatd au un efect negativ.
('lriirr dlcir o rrarc parte a acestei cirli se focalizeazd in mod
s1'rct:iirl pc ltusiu, unclc sectiuni sunt dedicate statelor indepen-
tltrrrlt: llcllrrrs ;i l)craina; clc sunt incluse in acest ghid datoritd
It'1ii\trrrilol t'rrllrrrrle qi istolico cu Rusia.

Pn<irlrr r nrrrRroAHr :Krrzrrrir Mirrirr i;i Dirrritri Pojarski, din Moscova; tavan pictat,
:;l;r{i;r rllrmlrort rlirr Mor;t:ovir; lti:;crir:ir li[. lilitrr;c ;rl Mirntttitontltti,St.Pctersburil;
r;;rr,rr:;rlrl,r rkr rllrltrlir irr p,rrr:rrl ( iorIi STANcA: olrnlir;r;rrl l;pirli;rl, Mo:;txlv;r.
 PAMANTUL 9I cLrrJA , 17

Uru rAnAm NEMARGINIT

!:ll:y:yl4:y:l!t.titt itt intt'n,titcrtcu ei, pt:i.ttr.f cle variutt: ,yi tlrttnrutit:c
i,lit,'t,it,tr,,,'.,J.,,*,ti,uluitl/ltlilt\tl'\l

r'i,lr'rtl:rli],'t le t' lit;ttl.' rl('tl 5it illt!'

,u t dc iutuncric clin noicnrbric pina in ntartic. lrr
p 1..,.,,' iir!lt\itjrt\'ir t. r it,,r'irrlLri llrr.i.'i. tinrp cc in St. ['ctcr-sburg sc tine alual Ltrr lcs
: ir*, i'1,l,,*
*'.' t'' "'
l^ .i .' t"
o,'*il ,. i 'I tr l,'r it,rriile lr,rl)(rill.'lol rl;rril,'r'rle ..rl tival al ..lloptilor albc". o sirbirtoarc cc rrrc
i;?"' ?. i {i lltil Ilrrst-r. IJclaina;;i lSclat'us. lurtc loc tinrp clc o lutil-r. din iunic ltiina irr irrlic"
' r.l ..,r;n,
'h{ .
fr',
.tl*,
. . ,;,:" ,:rrtrir ucopcrit altro.rirrrutiv I 8 ntilioanc clind orasul cstc sclil.lat dc o htnrinli tt'anslu-
Irslc dc douli ori ntai ntalc clcclit Statclc cicli. llind fbrrtc sr.eu tlc donnit in tirlpLri
ls#r ir' 1i rlc 7i clc oli mai utarc dccit Marca accstci rrol'rti.
iriic. Itirsiu cLrltlirrdc ll lirsc orar-c.
,t i cirrrl cctllcnii din Kaliningracl (in

-T ) :.c lr'ozLrsLr.
i1i,-
contplttriotii lot- clc pc tliln'rul
ttlui air a.iuns dc'ja acasir clc la nruncl-r si
rL'rlilcsc si cloar-nui. f)rantl trcntrr-ilor rlin
lar talal cstc calculat in zile, Si nu in orc.
' . ir t'stc strirbl-rtuti cle (lclcul tr'olar clc
',a ,t,:l
r ( lci rrrli nrale onl$ polar clin irrrtrc cstc
r,riilrsli. corrstnrit pc ccr rtrei inalta lizic|li
s ,t:nitrsrilu I(ole. in locLrl Lrrrrlc cur-cntul
rlrri utirr-gc t:oasta. Ilucurinclrr-sc dc
i ri
icIc accsl ui .,ircciclcnt" gct)ura lic. l\4ur'-
.li c.sle sirrgrrnrl polt 1a ntarc clin rrortlul
i ln surl.. tcr-itorirrl ltusici sc intirrclc
lrr rlirnu plircuta a h4irrii Ncglc. Aici. in
L orrslci cic vcst. sc e1'lii f'rintcca.
r' ;r I{ ivicr-a sor,'icticl, accastir pcrrinsulli
,irr Lle rou'c cstc bi.jLrtcr-ia lJcrainci indc,
rrl,-. ln vlcrnur-iic rtrli bunc aici sc
, r inLrii. ('ontirrul-t sl-r llc un pitntint ltr-
r,p,r:;1rt rlc ltisculilc inaltc;i ascutite llc
lLrt 1';111g117-

iillc ;.rlhe clin iunie

j iu ( ii)r rna urrrri tnnght Ltlias cu vir-lirl Cllirna I{rrsie i cstc dc tip contincrrtrl, aclica
, :11 :i!)rr' r'es1. ((ihiar
nunrai acest tic-
;i l'cr.i scurtc ;i loartc calcle qi ierni lunui 1i r-cci
lrriliiiL crplicit politicr str-uinli dusti dc IJct-lrina arc icrnr nrai scr.rlte si nui b]inrlc
rrrlr rlr' .r00 tlc uni. Clu cit gt-anitclc dator:itii pozitionirrii srlc nrai surlicc.'l'crn-
r . rrlrn,i rrlrj sprc t'cst. cu atit cstc 11. r':rltlr ilt' rlr' ll)
( in trrtttt:rri, nr jlrirl neu-
i,., r'rrril;r r:r .i rtlti rt;clt'clc altlrral). bipnLriic in tr'loscovu. irrr ie rnil,,' iir Sibclie
I rr1,,r,r,rLrr ',r' irrLitrrlc sltrc nortl si cst srurt crllrorrlirurr rlt'r,'i i ( , 1 nrlri r-ccc or-as in
l''r Ir \lilr,.rr\it \.;rl)lrr\i- cltrc locttiesr' ()lur! ni i :;ti ( )irtriltlion. a11rtt Irr
.r rL ( (,r.r I rlrirrrlirrL i lt olitsul (illrSg0ri' culnlilc inlrllt 1i lrrr.,'lrle irr rliairunlc rrlt
r r I Llnlr)nl()n rlin ( tttLtrllt. ln ciltt
rrr lakuticr. untlc icrrrperlrlLrrilc tlirr linrprrl zilei
1,,, |'r,,i .r.r .irrr.rr rjrrrrg:5i ll 70 ('
'r I llr I rl itl|ttt| tt.,]. , il( il(iil)(ltl
Sopr;rnanea EstuNulr c.le Vcst

t.fr*l
18 a INTRoDUcERE
indllirnile Estului indepdrtat. Munlii Ural se
intind pe o linie dreaptd de 1.930 km de la
Marea Barents in nord, aproape pAnd la
Marea Caspici in sud, ca o carte deschisd
agezall cu fala in jos. Aceqti nlunti josi sunt
granila oficia16 dintre Europa qi Asia, 9i din-
tre partea europeana a Rusiei gi parlea ei asi-
atic6. Dar acegti munli nu sunt o bund barierb
naturald gi niciun invadator nu a fost oprit de
Muntii Ural.
in vestul munlilor Ural se afld cea rnai
populatd parte a Rusiei, dar gi a Bclarusului
gi a Ucrainei. Belarusul nu are iegire la mare;
terenul lui e deluros gi aproxinrativ o treime
PAuArurunr roxrcE gr
Cu toate frumusefile sale naturale, fosta Uniune
Sovieticd este locul unui coqmar ecologic. De-
zastrul de la Cernobil, dln 1985, este simbolic pen-
tru posibilele pericole, dar pdnd 9i acel dezastru
palegtc in comparalie cu poluarea mediului incon-
jurator r;aro a fost produsd la inceputul perioadei
soviclir;c. lrrslalatia nucleard de la Celiabinsk-65
rlin Silrcriir c:;lc urr fr-.1 de Cernobil in serie. incd se
mai sr;trrt1 rlo:,;r:rrri rrucleare in lacul Kara-kai,
rlcr;larat irr rrrrrrl oliri;rl krr;ul cel mai radioactiv din
Ittrnc, O oxl)uncr(l rIr o :;irrt;rrrii zi, pe malurile la-
r;ttltti, prxtkr fi lirl;rl;'r ( lrrrlirrrrirurnr;r nrtr;krarii cstr:
din suprafalS este acoperitd de pdduri, iar
solul glaciar este fer1il. Recolta tradi{ionald
este cea de secar6, hrigcd gi car1ofi, care sunt
mAncdrurile principale in intreaga regiune.
Turba este exploatatd din sudul mldqtinos al
Minskului gi e folositi in termocentrale pen-
tru producerea energiei electrice; Belarusul
nu are carburanti fosili pe teritoriul lui.
Ucraina este mai bogat6. Ea mai are incd
rezerve neexploatate de cdrbune qi un alt tip
de aur negn), cernoziomul sau ,,pdmAnful
negru", care reprezintd doud treirni din
terenurile agricole.
Vara, satele ucrainiene seamdnd cu steagul
lrirARr orRAvrre
doar un aspect. O mare parte a poludrii este rezul-
tatul politicii de industrializare impusd de Stalin.
Lacul Baikal, cel mai mare lac cu apd dulce de pe
planetd, este in pericol ireversibil de poluare.
Ploaia acida care cade peste peninsula Kola 9i
care a devastat mii de hectare de pddure, este
rezultatul gazelor provenite de la rafindriile de
nichel. $i in Djerzinsk, centrul de produclie a pesti-
cidelor gi produselor clorosodice, aproapo tcrrttii
populalia este bolnava. Conform unui stttrlitt ;ttttc
rican, pind inanul 2015 numai 20
(Zr
tlitt t,olrttt
Rrrsici sc vor nil$k) saniito;..
rrltional, albastru gi galben: nu se vede decAt
o panglicd galbend de grdu copt sub un cel
;rlbastru. O rnare parte a pdmAntului din
:;rrclul Rusiei este destul de bun. Aici recolta
plitrcipald este grdul semdnat toamna qi pro-
tcjat de frig printr-un strat de z[padd. Spre
rrorcl se pot gasi numeroase ferrne de-a lungul
It:rcnurilor deslelenite qi intre vechile piduri:
li:r.me de vaci, porci gi pbsdri, culturi de rdd6-
cirroase, de ovdz gi car1ofi.
Tundra, taiga, stepa 9i pidurea
t ) imagine din satelit a platoului rus ar ardta
, ri, irr mod special parlea de est a Uralilor
, :;te irrrpirrtitir dc la est la vest in patru mari
./r)n(' (lc vcgotafic. Trei dintre aceste zone
',rrrrl rrlil rlc spccificc, incdt sunt cunoscute de
, :rlrt' llcogral'i cu numele lor rusegti: tundra,
t,rrlqrr ;;i stcyra. A patra zond este acoperit6 de
l',rtlrrri rrrixlc, cirlc i-a hrdnit pe vAndtori qi
r .r rrrpicrlrr:rrt pc l'clrnicri timp de generafii
rrrltr'11i.
Irrrrtllr r:slc ccl Ittli rtordicii zond. La
, itrt'rrrillrlcl sir. pc {irlrrrrl Occlnultti Arctic,
, :rllrr rrrr tlr.';ir:r'l It't't:, irlb ;ii lirra vialir. Ittrtirr
',rnrur,n: lrrlirrrh:ti rkr r;lr:ptt in trttlittttt:lt Onrttllttttl riitt
'r''rl Mtltl{i'rt llt;rl
,,r,,r ,,,,,i
PAMANTUL Sr cLrMA a {9
mai spre sud cresc cdliva copaci rdzle\i, dar
rdddcinile lor nu sulrt ad6nci deoarece nu pot
pdtrunde in plmAntul inghefat.
Primivara, cAnd stratul de zdpadd se to-
peqte qi lichenii ies la suprafa{6, pdmAntul
este acoperit cu un strat de flori viu colorate.
Mai tdrziu in timpul anului trec pe aici
pdsdrile migratoare qi multe animale: lulpile
argintii, lupii, herminele, dihorii qi lemrningii
urcd din taiga. Dar cAnd iama qi intunericul
igi reintrd in drepturi, singurele animale care
supraviefuiesc in tundrd sunt urqii polari qi
focile.
Tundra face trecerea spre taiga, o fdqie
gigantici qi aproape impenetrabild care
cuprinde aproximativ o treime din pidurile
lumii. Zona are o lungime de 5.000 de kilo-
metri qi o 16!ime de 1.000 de kilometri.
Efectul izolant al unei pdduri atdt de dese
este cd in ad6.ncul pldurii zdpada nu se
tope$te aproape niciodatd, iar p5mAntul este
inghelat mereu.
Rezultatul este o ,,pAdurc beat6" unde mo-
lizii foarle inalli stau apleca{i pe coastele
abrupte, in solurile sub{iri. Speciile dc copaci
variazd de la o regiune la alta in accsl occitlt
rlc pridurc: sc pot intAlrri pini, zatlc ;i, irr
srrrlrrl Sibolioi, rtrcslcitcritrtrl spct:ilitr l{trsiei.
Ar.r.rl rr.orrl irrlrrrr.r'oq r'slt: lr:rlrilrtlttl zillL'lirrt'i-
 20 a PAMANTUL 9r cLrMA
prcluitir pcnhl blana sa, sc mai gisesc qi
ursul, rAsul gi in Siberia reni gi cdprioarc.
V:rra, taigaua este o zoni aproape de nelocuit
pcntru oameni datoriti numirrului rnare de
irrsecte irrsetate dc sarrgc.
In rcgiunilc curopcnc copacii au fost tdiali
sistcr.natic pcntru a facc 1oc agriculturii, clar
castanii sunt des intdhiili in Ucraina, unde
surrt corrsidcruli copaci protcjali. ca qi
mcstcccnii in Rusia. Sunt foarte puline ani-
nralc spccificc accstci zonc, dcai ultimii
l)iz()ni !'ilr'opL'rri trAiesc irr rezervatii.
Suclul taigalei este o fAEie de c6r.npie relativ
irrgLrsti, care se intinde din Rom6nia pAni in
I lrrrLr At t'itslit z0tIr t'slr' cttttOSCUti SUb
r,rrr'r, lL' rlL' slcpir. ltslt' o zorrlr rr;or dc traver-
.rt .r rr t orrsrcinlli, clr ir lirsl pr irrcipallr r-ut[,
l,( rtrr l)r)l)i)rttclc Itottlrtlt', irrlrc Asil q;i
I rrr,'1r.r ',,rlrrl rlc lrici cstc ltrt'tlislrrrs c16zirr-
rnr,l.rl,'rrt,r \:rnltuil()r- linrtc rr.ci tlirr (irrrltrrl
r, rrrrr ,l.rr .r ,lrrr t:rrrzit ltrtlLttrilol tlirr (irrrptrl
,, t|
lrr l, 1' r rl,, r r rrr;r t risllr o st'ltzlr(ic rle gol ;i
l,u lrr , ,,, I r .rr { (.ltlu:tlit rlt' llr;ttrrl clr tr
l'.rr t' ,irrr l.rrrrr r l, ', rl.r :rtrltlopt' ;i ciri slrl-
l'.rlr, r r 1,, I rrr it L , ,r r.,;t\ I'r.t.t.t it'St'itt
, i,l, i,t, ,",',,,1, ,,1 ,rltrrt ,1, ,l( l):t t:1 j()S
, r l r ,, ,rrl rl ,1, r,, rl,rilr lil( t ,t i.trtlti r'
hzulstcrul pcstrit cliincz.
Rduri gi alte bogdlii
Aceste patru zone sunt traversate clc rnulte
r.luri lungi. In Siberia, ele curg dinsprc sud
spre nord. Cea mai lungi cale de tr.ansport
fluvial a Sibcrici, dc 5.700 km, cstc Obi, dcqi
Enisei gi Lena sunt ambele mai urari dc
3.200 km.
in vrernea lui Brejnev, in anii 1970, a fbst
conccput un plan gre$it de schirnbarc a cur-
surilor rAurilor Siberiei, in aga fb1 incAt si
irige cdmpurile de burnbac din Asia centralii,
;i pentru a salver Lacul Aral. Planul a fost
abandonat, iar Lacul Aral este acum uu
de5ert plirr de praf toxic. cu apro\in)irtiv $
200.000 de tone de sare pi nisip impriqtiatc
pe o razd de aproximativ 300 km, afcctincl
sinitatea oameniIor, animalelor gi plantcIor.
Inair-lte sa fie distrus de fblosirea excesivl
$
qi poluarea chimici, Lacul Aral se nuurirr-ir tr
printre primelc patru dintrc cclc mai nrari
rtruri irrtcrioarc alc Iunrii: cca nrai mrle cnr
Marea Cerspicf, din partca dc sud a Rusici. In
Siberia, lAnga granila cu Mongolia, cstc
intAlnita cea rnai r.nare acurnulare dc apri
dulce gi, dc ascrncnca, ccl mai adinc lac cu
api dulcc, Lacul Baikal. Pc harti lacul parc
nric, ir.rsi confinc urai rnultl apd decAt intrca-
ga Mare Balticn, Ei este cadnrl narural in carc
s-au gisit pcstc 960 de specii de animalc cc
nu au fbst localizate altundeva.
Bogdtia nevAzute a mineralelor
In subsolul accstci varietili se ascundc o
bogatie imensi de minerale. Vestul Sibcriei
con!ine depozite ascunse de cdrbuni,
tnincrcuri de fler gi gaze naturale. Uralii
prezintd bogaifii constand din smaralde ,
rubine, jasp, malahit gi aur. Depozitele de
dian.rante din lakulia sunt ir.nense suficiente
pcntru a dezcchilibra piala mondiald daci
nrincritul gi vinzarca lor nu ar fi controlate
at cnl.
I)irrcolo clc intinsclc cimpii ale Iaku!iei Ei
tlc (irrlluul acurn abandonat, muntii Kolima
lcprczinll'r granila uraritimii a cslLrlui, untlc
l{ttsir cstc scirldltir dc apclc I'lcil'ictrltri.
lt
Stntt;n: tn litlrr:tt;r, lttntlc rlr: v;u,r r,rttrl rlr",lttl ,l'
l)r'illilr l)lilrl)iil r,,t rtr I vtlrtlt til ,t|t ltlr,
t
, ,r,1,
I)t{l At'tA Llt r',rtt ill.rt(,lLtr r', r .rtr" t trt rrr" lr' l.rrl,,rrL I t .rd*'
 GnoruoLoGrE o 25

d6nd o importanld obsedantA detaliilor, dar ii lipsegte 1961-1982 Leonid Brejnev schimbd pa(ial reformele
iniliativa de a rezolva problemele impodante, cum ar lui Hrugciov gi impune un regim de cenzurd. Mai inter-
fi hrana gi imbrdcdmintea pentru armata ruseascd in vine in Cehoslovacia (1968) cu scopul de a proteja
rdzboiul din Crimea (1853-1856). socialismul, 9i invadeazd Afganistanul (1979).
1855-1881 Alexandru al ll-lea ii elibereazd pe iobagi in
1861. El este asasinat de cdtre revolutionari in 1 mar- irucepurul DEMocRATTET
tie 1881. 1985 Mihail Gorbaciov introduce reforme bazate pe
Ili8l-1894 lndustrializarea rapidd, sub domnia repre- restructurare, deschidere, democrafie gi economie de
sivd a lui Alexandru al lll-lea, duce la cregierea pia!5. Statele satelit se agiti pentru independenld.
numdrului clasei muncitoare din orage. 1991 Un puci nereuqit realizat de comunigtii ne-
compromigi conduce la eclipsarea lui Gorbaciov, cd-
t/ derea comunismului gi dezintegrarea URSS. ii ia lo-
t ABDTcARE St REVoLUTTE
Ill94-1917 Ultimul _tar, Nicolae al ll-lea. cul o federafie fragild de republici, Comunitatea
"l
!,1i Itl98 Vladimir Lenin infiinleazd Partidul Social Demo- Statelor lndependente. Rusia, sub conducerea lui
crat.
le05 Duminica ins6ngeratd (9 ianuarie): 140.000 de
rnuncitori mergdluiesc pand la Palatui de larnd. Tru-
lrcle deschid focul; 100 de protestaiari sunt ucigi 9i
;rlte sute rdnili. l9l4 Rusia intrd in Primul Rdzboi
Mondial impotriva Germaniei.
l9l7 Rusia este pe muchia unei catastrofe economi-
r;c 9i politice. larul Nicolae al ll-lea abdicd. Se sta-
l,i'cgte un guvern provizoriu. in 25 octombrie. Comi-
tr:tul Central Bolgevic, sub conducerea lui Lenin,
t)rcia puterea in timpul Marii RevoluJii Socialiste.
I r:nin nationalizeazd industria gi face reforme radi-
rrrle in agriculturd.
l()llJ Tratatul de la Bresllitovsk incheie rdzboiul cu
{t{)rmania. larul 9i familia sunt ucigi. Rdzboiul civil
,.rrrrtinud pdndin 1922, cand Armata Rogie, condusd
,1,' Lev Trolki. proclamd victoria.

( ;oMUNtgTlt PRETAU coNTRoLUL

l').12 Lenin proclama Uniunea Republicilor Socialiste
,rrvictice (URSS); Moscova devine capitala oficiald.
l , nin moare in 1924 9i Petrogradul este redenumit
, rringrad in onoarea sa. losif Stalin c6gtigd bdtdlia
r,,.rrlru putere 9i incepe primul plan cincinal a indus-
t, r, rlizairii gi colectivizarii agriculturii, sprijinit de o acJiu-
, in care milioane de oameni sunt fie ucigi, fie
.t, prlrtdti.
r')ll-19.15 Adolf Hitler invadeazd URSS-ul. Circa 25
,t, rrilioane de cetdleni mor in Marele Rdzboi Patrio-
r in g mari 1945 este declaratd victoria impotiva
' ,' rrrlrnici.
r ,, , t litillin moare. Nikita Hrugciov apare ca lider. Are
r, ,, lil)orillizare a culturii.
1', ' ' lrrrikr din Blooul dc Est semneazd Pactul de la
,r'.,rrviir, cruitt'trl o itliantii tttilitarA.
t, .r, lirr:,i;r irrvitrlr:;rzil Uttl;rtri;t.
l",r,tNil r aNlt l{toAl{t: vt(}ilrilti ltrllrtrri irr Mol;t;ovit,
',rnN{;A: I r:lrkrtin;r r:olr Mrilo. Dttt at'te: V.l Liltritt
Boris Eltin, devine succesorul de stat al URSS.
1993 EStdlia politicd dintre preqedinte gi Parlament ia
o turnuri violentd. in Moscova au loc bdtdi de stradd.
Ellin folosegte tancuri pentru a ataca clddirea
Parlamentului. in consecin.td, pregedinliei i se ia put-
erea.
1996 Boris Eltin cdgtigd pentru a doua oare prege-
din!ia.
2000 Vladimir Putin cagtigi alegerile electorale.
20(12 Peste 100 de oameni mor in asediul de la teatrul
din Moscova.
2(X).1 Putin csto rcalcs prcEcdintc a doua oara. Pcstc
:l:t0 rlo oilnroni, nttrlti rlirrlrt-. ci r;oJlii, mor intr-l/n
ir;r:rlitt ittlt o rlitt 8rl:;ltttt (Oitttt:itzttl ttt:;t::;t:),
"rt:oirl;t
rrrrl rtr;ti rltl;r;nic ;r:;rrlitt tlitt i:;lotil
 PURTE a 27

l
I NCEPUTU RI LE
Dinlre toale popoarele migratoare care au trecut prin Rusia in EvuJ Mediu,
slavii Si vikingii au avut cea mai ntare influenld

/A ucerirea de cdtrc vikingi gia slavilor ne- ,,neagrd" datoritd solului ei negru fer1il, dar
I organizati intr-un stat irnprSgtiali era qi locul in care populafia seminomadd
Va.-u lungul Rusiei rroderne. Ucrainei avea dreptul sd locuiasci in baza unei taxe
5i Belarusului, a fost privitd in mod tradi- cdtre cneazul, iar ,,negru" devine astfel
tional ca un act ,,caritabil" idealist. ,,PdmAn- sinonim cu aceste drepturi de proprietate.
tul nostru este mare gi bogat, insa lipsit de ,,Rusia Albd", pe de altd pafte - traducerea
ordine." - a fost mdrlurisirea slavilor. ,,Veniti cuvantului ,.Belarus" atrage atentia asupra
;;i conduce{i-ne." Prinful Rurik din sudul
Iutlandei, din Danemarca, a fost gata sd se
supund. S-a autoproclamat stdpAn al
Novgorodului, aqezarea nord-vesticd a sla-
vilor, iar in decursul a trei ani de la moartea
f.in, care a alut loc in879, succesorii sii, care
rru ajuns s6 fie cunoscu{i sub numele de vare-
gi, qi-au extins domina{ia asupra oragelor
Smolensk gi Kiev.
Invitalia - a$a cum era - s-a potrivit perfect
cLr dorinla varegilor de a monopoliza co-
rrrcrtul profitabil pe ruta dintre Marea Balticd
;i Marea Neagrd, care intAmplStor trecea prin

**fr tcritoriul bogat, dar dezorganizat la care am

licut referire. Principala afierd comerciald
t'ra r6ul Nipru, iar dintre aSezdrile asupra
t irrora varegii gi-au exercitat dominalia,
l(icvul era cea mai valoroasl din punct de
vcclcre strategic. Pe bund dreptate s-a gi
rrrrurit,,mama oragelor ruseqti".
Kicvul era doar un orag, dar de deparle cel
rruri urdre! intre o relea de oraqe-state in care
'.#", ,
pr irrtii varcgi s-au stabilit gi pentru care s-au
.?
lrrlrlirt irrtre ei. Zona stdpAnitd de Iuri
&t I )olgoruki din Suzdal este consideratd a fi
rr('cl)utul Moscovei. in tirnp ce regiunea
faptului cd teritoriul nu a fost comun, ci aflat
sub stdpAnire feudal6, care, in timpul exis-
I'ololk, situatd pe rAul Dvina, a fost nucleul tenlei sale, s-a aflat sub administralie
:;l:rlrrlui []clarus. polonezE. Oamenii care triiau in aceastd
Nrr mai clcvrcn.rc dc secolul al XIII-lea, zond erau vasali.
, ;rrrtl u uvut loc irrvazia mongolilor, interesul Astfel, avem de-a face cu trei Rusii, chiar
lirrsici s-u rnutal dcpartc clc Kicv, sprc nord. dacd diferenfele au fost de ordin istoric Ai
\:rzrrlir tlin pirdtrli, r'cgiunca dcpopuliitir din geografic: Marea Rusie, ndscuth din cnezatul
l,rrrrl Kicvrrlrri l lirst cotrsitlct'irtir ca 5i o Moscovoi gi cunoscuti irr zilcle noastrc sub
rrt rrirrc", urlici {lrir-glani1ir. nuurclc dc Rusia; Ucraina, carc qi-ir irlcs urt
I lt llritlr sr: rt'li:tclt. tltr irsctttt:ttcit, 1i ll !lrlrr llt rrrrrrrc, qli urrrrnrc pc ccl dc ,,llusia Micl";
1i l{rrsirr Alhi (l}clirlrrs).
un vcr:lti r:tru ttt:; rtlr;tti'ittrltt l;i tlt;;tlttl
"rnN(in:
I lrir At)lA: l{ililk, [:(lril(liilill 1rilt( vtkitrrl rlitr :,Ir,olttl ;tl
l' lr,r, (:itlr! it ftr',1 tttrl,tl rlr!',lirVl .,,r lr! llrl rlolllllllr)l
 ztl o lnrnritA rtMt't,t{n
(. orrllrrrrrlc (:ultulirlL.
I r, l,rrr,ilt( il1t()nlilr l;rIltrl r'rr trtt ;rtt t'rislrtl
,.r
rr,,r,l,rl,r',( l|;il,ilI l)( ( ltl( tlr r'ltrir'L' Slill ('ullil-
r,rl, l\lrlr,rlt;r rlttr:,Irt'( irll)rir nortlitrt l Asici
( { nlr,rl( tnr;1ttr' I'tttopl l irvul lot irltitrlc ca
li rrrrl, :,,r \'rl'inl'r :.iri sir (l('l)lr'('(: irr strrl. Slavii
(,u(':,('l)r('rilrl)lnr('r'rr i lrrr rnvrlrrt pc vil<ingi sii
\ ilr,r .,,t .,:t {1ilililt(':t\\'il Pt'slt'ci cltrtr 5i ci Vcrrili
r('( ('nl rr zon:r tt'spt'clivi, tttttlcva in sccolclc
\/ V l, lr vorlrt'lrr lirrrbi sllvonc ascllAnd-
lo:rrr'. Ar'r'1lir iru rrnnilt a;aclar lino-ugrilor,
(:r(':i ilr strrlrlit irr Irinlancla gi E,stonia, indo-
t'rrrr,pt'nrlor, cilrc au clcvcnit lituanieni qi
It tonrr'rrr 1i tribrrrilor gcrrnanice care, intr-un
l'cl sau altul, au devenit nu doar germani, ci Fi
1l-ar.rccziqi anglo-saxoni, ceea ce ajutd astfel
la cxplicarea motivului pentm care, chiar gi
iu acest secol, ru$ii sunt inclinali sd descrie
to!i europenii non-slavi ca fiind ,,germalli".
A avut loc, de aserlenea, un inalt grad de
fuziune intre slavii nou-venifi gi locuitorii
stabiliti deja acolo. Liluanienii au fost r5s-
pdnditi dc-a lungul cArnpiilor pdnd c6nd, sub
prcsiunca slavilor, s-au retras inspre
nrligtinoasclc liirnruri balticc.
I)orrctii binc corrturati, tcnul ncgricios;i
rrlrsrrl lul spccil'ic sllvilol srrrrI ulribuitc 1'ropu-
llliilor lirro-rr11ict'. in rrrotl t'vitlt'rrl tlilt:r'iltr
lrrlrr r lc ttl lr lottrl i or'lrii
s rr llrrrslr i rri
rsroRrA rtMpuRtE a 29
scurrrlttravilor, un alt grup. ca slavii de Sud, sau ,,iugoslavi", in vreme ce de care vikingii aveau nevoie ca sd facd co-
Viucgii sc potrivcau modclului scandinav, siavii de Apus au luat identitAlile nalionale mer! cu Constantinopolul.
tllrr ci crau doar o clitir militari, qi cstc un caz polonezd, celi6 qi s1ovac6. Viitorul Rusiei In 957, Prinfesa Olga a Kier,'ului s-a aldturat
izolat in istoric cdnci cllccritorii au fbst asi- Mari, Mici gi Albe era aqadar comercian{ilor din zona rAului
nrila!i tlc populalia cuccriti. strdns legat de ce1 al slavilor AlrcoReRe iru Brznru1 Nipru, pentru a observa fasci-
Conrparafiilc cultulale intre ruqi gi tliburilc de rasarit. Prima fisurd in in fiecare primdvard, o flotd nalia Constantinopolului. care
carc au nligrat spre nord, cvidcr]t cu lnult omogenitatea slavilor
de naviga inspre marele orag a impresionat-o pAnf, intr-
tirrp inaintea slavilor, sunt irczistibile. rasdrit a avrrt loc intre cei care Constantinopol, cu bldnuri, acolo incdt a inldturat tradifi-
Herodot era sceptic cu privire la dcscricrile au ales sI rdn'rAnd in zona ste- miere 9i sclavi pentru a se ile pagAne pentru a frbotezatd
scililor despre popoarele care locuiau mult pelor, fapt ce amintea de intoarce cu aur, mdtase, vin ca gi cregtind ortodoxd.
mai departe in nord. Conform spuselor lor, ei cAmpiile ferlile pc care le-au gi gr6ne. Aceasta a lost cea rnai sernni-
aveau picioare de capr6, se puteau transfor- [isat in Asia Centrald. gi cei ficativd schirnbare. Lumea
ma in lupi dacd se ivea ocazia gi dormeau care s-au aventurat inspre pddurile nordice. cregtrnd era pe atunci chinuit6 de o con-
timp de $ase luni ca $i animalele care Locuitorii de la c6mpie au cultivat cereale gi curentd intre bisericile Estului gi cele ale
hibemeazi. El nu a pus niciodatd la indoiall
faptul cd iemile din nord erau atAt de reci
incdt locuitorii puteau merge cu cirulele
peste raurile gi lacurile inghetate, iar dacd era
nevoie puteau purta rdzboaie pe gheafa.
,,P6mdntul e atAt de inghelat, incdt ai nevoic
de foc qi nu de apd pentru a obline noroi."
lmperiul se mute spre est
in cele din urmd, scilii au fost nevoili si le
facd loc r.roilor migratori care veneau din
Asia Centrald, iar triburile nordice - in spe-
cial hunii, go{ii, vizigofii qi vandalii - dc din-
colo de Dundre, au fost cei care au dus la
cdderea Imperiul Roman de Apus.
Mediterana oferea legdfura evident5 intre
Bizan! gi Vestul Europei, dar neajunsurile ei
erau date de prezenla pira{ilor. In orice caz,
Nordul Europei avea ceva special de oferit
pielelor Bizanlului: chihlimbar din zona !dr-
murilor Mdrii Baltice, bland qi miere din
pqdurile ruseqti qi sclavi albi.
In vremea in care slavii s-au stabilit de-a
lungul Niprului, Imperiul Roman mutat a
fbcut din Constantinopol, capitala in- or.z qi crau, de asemenea, mici crescdtori de Vestului pentru atragerea converlililor dintre
creqtinatd a Estului, cel mai bogat qi mdref v ilc. hoardele pagAne ale Europei, forla Romei
orag de pe PdmAnt, insl mai de degrabd cu iz I'rirrcipalul dezavantaj legat de via{a la fiind dus6 mai departe de SfAntul Imperiu
grecesc decAt cu rz roman. Roma a degene- cinrpic a fost cel al expunerii in fafa iminen- Roman, fondat de cdtre Carol cel Mare in
rat intr-un orag mizer lAngi un rAu murdar. tt'i sosiri a noilor qi cruzilor imigranli din anul 800. Bisericii Apusene ii mergea pe
Slavii au sosit in momenhrl in care proce- \sil. Pirdurile, pe de altS parte, erau relativ atunci bine, invingAndu-i, printre altii, pe
sul de tranzilie dinspre Roma spre Constanti- ,rlLrlo. Mai nrult, produsele nafurale ale regii Poloniei qi Norvegiei. Problema alian{ei
nopol a luat sfArgit. Ei s-au imprdgtiat in di- t,,rrlrrrii, in spccial bliirrur-ilc, mierea gi ceara, reiigioase a slavilor din risdrit a fost pusd pe
ferite zone din Europa, iar rnai tArziu qi-au , r:rrr atlil dc plczcrrtc" incdt locuitorii pidu- umcrii succesorului lui Sviatoslav, fiul Olgdi,
asumat caracteristice regionalc din consi- rl()t'uvoiu.l strrplrrsLrri dc astlcl clc bunuri gi lc Ei anume cneazul Vladirnir, dar acesta nu s-a
derente legate dc marilc grzurilc naturalc, prc- l,rl1v5s1111 irr conrclt. lill srtrgrltrsul tlo buntrri grirbit s-o rczolve. Vladimir nu a dorit s6-i
cunr nrun{ii Ctupa{i, sau pcnlnl cir t:r'rrtr irrrrli rloal pc ,,avocatii" Bizantului sau ai
irnpriqliati dc irrvltlulorii slrrrirrr. (';r ''tnNt;A: fr:trtr:ir: rlrttlr rrtt ltilr frrtrr rrrltir: l{ornci ci, tlc irsctttcrtcl, pc cci ai islarrrrrlui qi
nraglrilrii lirro-rrgrici. irtlctttciclorii I lrrlirrrrt'i ''rr;: (lttc;tzrtl Vlltrlttrrit, r:;rtr, ttr 1)flll li;r rrrtrvctlil l;r rrrrlrrisrrrrrlrri, lri rrrr lirsl irrvitrrli si-1i srrs{irrrr
Sl:rvii tlirr llrlt rrrri rrrr rrjrrtts srr lir'rt't uno:;t tt1r , r, ".,litti:;ttt :.;i ;t, rr lr rl rl,rl otlorloxt;r r l';lir:;l Ittotttiit t'rrttzir. ittli'iit'llrlt';r liitrrl lttotrltrlar
 IIl\IPURIE
r,l)ri,/( trl,rnltl{l ('\'lr'i Arrrbclc pirr-li, ltit cca
rrr,l,rrr:r ( ,rl :,r ( (';r islrrrrricir, lrtl lictll o irttprc-
,r' ,l,rl'.r Irrl llr(nlr{rrirrt:t titcurttciziei 5i lt
.rlrr,lnr('rlr'r rlt'l;r trrrrrclr tlc porc $i alcool.
I'.rrrisrrrii l)lll)(:i rrrinr irrsir cupabili sit gatan-
ti zt llt'rrlriIilrrIcrr pe lcrrtr l)roblcnrclor legate
,l, t irr'rrrrrt izie, crrlrrc (lc porc ;i iilcool, insi
lr' rr'r't'rrr':r t0trrti olrlilrrliir unui IrurllaI p|eCiS
rlt lroslrrri. l(rrsprrrrsul lui Vladimir in fala
pr'rspct livr'i pos(rrlui a lbst unul lipsit de
:rrrrlrilrrilrrlt': .,l'}lcculi dc-aici!"
Avt'rlizrrli, gr ccii bizantini au fEcut apel la
() (l( s( rrt'rc lriblica a istoriei lumii, pdstrdnd
t;r ;rrliurrrcnt I'inal o picturh care prezcnta, in
rlt trrlii tcrillantc, la cc trcbuie si se a;tepte un
rrt't rr'rlirrcios in ziua Judccirtii de Apoi.
Vlrrilrrrrir a li'luras in dubii irr urnra acestei
prt'zcrrtrrli, irrsi 5i-a pirstrat clccizia fi-rald
l);rn;r r.rn(l r'rrtislrtii siti rrtt prrtut vizitr
('orslrrnlirropolul pctttru a conllt-utit cir alipi-
rr'rr tli lJiscr icl Illisirritclnar vll lducc bc-
rrcliL rr rnrrlt'r ilrlc. Acc;tia s-au itttots sputtiltd
( r ()rir'lrl t'rr :rli1 tlc rrurgnilic, irrcit s ltLt
rrrlrL llrrl tlrrcrr rrrr sunl t'ut)lvir itt cclttri.
.,\lr;rrrl;r lrrr Vlrrtlirrril crr llizrrtrlrrl rr lirsl lirr-
rrlrlrzrr{;r 111 ()()0 Pr irr holL zrrl slrrr llr ('ltctsott ;i
( on( t( ltzrrlrr ;rilll (;t:litlolirt t tt r\tt;t. sttt:t ttlt
p;rr:rlrrlrrr lrr.,rrrrlrtr .\r i'rl trt;ttt:t1 tltt:llttt
ii ,'rr, rrrlr, ,,',,l, rrrrrrr r rrrr'r\rr
n:r aturlci crau tinutc cu strictctc. Vladimir
luscsc dc.;a clsltorit de n.rai multc ori, $i
itvuscsc un harelr.
Ridicarea gi cdderea Kievului
Kicvul qi-a construit o catedralii, nurnitl $i
construiti dupd n.rodelul catedralci Sl'. So{la
din Constantinopol, gi mai multc biscrici.
Voia s6 devind cel mai apafte ora$ al pcrioa-
dei respective, insd lucrul acesta nu a linut
mult. Esfiil Mediteranci, multa vrcmc inchis
comerlului din cauza pirafilor gi a arabilor
carc au preluat conducerea asupra Lcvzur-
tului, a fost rcdescl'ris ca urmare a succcsului
primelor cruciade.
Ruta marind spre nordul Europci, prin
StrAmtoarea Gibraltar, era mai lungl, insii
permitea navigarea cor5biilor de oricc
mirirrre qi a eliminat transportul mdrfli clc
cdtre hamali. Traficul fluvial pe ruta dc pc
Nipru s-a micqorat odatd cu el, la fel qi pro-
fiturile pc carc Kicvul le avea de aici.
Varegii crau inclinali sd se mute iu not'cl.
Printul Iuri Dolgoruki, intemeictolul
Moscovei, a cucerit Kievul, pentru a i sc
spune cA ajr:nsese un ora$ lipsit dc valoarc.
,,Aici, tat5, uu avcrl nimic," ii spuse fiul sirr,
,,haide sa mcrgc inspre Suzdal pAr.ri mai cstc
cald." Acelaqi tiu a mogtenit Suzdalul, iar in
I169 gi-a arirtat mdiestria devastAnd Kicvul ;i
cedAndu-i-l unui fl"ate mai tan6r.
Atit in courcrt, cAt gi in religie, oricntarca
Rusiei ela insprc Constantinopol, dar in 1204
Cruciada a IV-a qi-a abandonat scopul initial,
dc a lupta impotriva turcilor aflali in 1'ara
SfAnt6, pcntru a jefui Constantir.ropoh-rl gi
pentru a pune pe tronul Bizan{ului un
,,impdrat 1atin" ostil. Balduin, impir-atul
rcspectiv, nu a domnit pentru mult timp.
In timp ce Alexandr-u Nevski (,,a1 Ncvci")
a ap6rat granilclc vcstice ale Rusiei de Suc-
dia, o altd ameninlarc s-au dovedit a fi fbrfclc
adunate in est, unde Temujin Bagatur, con-
duc[tor-ul tribului mongol, a cucerit China in
nouir arri, o victorie care i-a dat numele dc
Gingis Han, ,,Conducdtorul lumii". Va dovc-
cli ci nrcritir accst nuulc cuccrind mai apoi
irrtinsa zorrir clc la vcst dc Muntii Ural.
;t S tnrur;n. I'r itrlrtl ltttt l )olr;otttki lnlctnrir:lot ttl Mrr',rrr tvr'l
l)rrr nlrn A lr.rrrrlr r Nlv.l,i trvttrrt.rtrrl '.Ltr.rlr,.'t
 lsronra:1200-1500 a 33

DoMTNATTA MoNGoLA
Mongolii - sau tdtarii - au invadat Rusia ca un vdrtej,
iar domnia terorii lor a durat sute de ani

rrl rrrorrgolilor asupra poporului rus

lrrL sd-qi asigure imbrdcimintea necesarA.
r rr lrurt pc acegtia prin surprindere. Soldatii puftau un maiou de mitase durd care
I rirrr rrrr popor crud si sAngeros. Chiar vcnea in contact direct cu pielea. Aceastd
r .' nnr. rrrrrintitca sAngeroasei conduceri vestd ugoard, in cazd
impactului cu o
!,r r, tslc o cicatricc dc ncindcpdrtat in sdgeatS, pdtrundea in rand odatd cu sdgeata,
,,t1, trrl rrrrliorrll. Mamcle ruqilor pot fi auzite permilAnd vArfului acesteia si poati fi scos
!!! r rr\'()r':in(l rrut'trcle unui comandant tdtar, fbrd s6 agraveze rana. Arcurile lor mici erau
" ''r ,l' rrrrrltir vleurc. pcrrtru a-qi speria copi-
,,,!,,r',lil)rl)itrati.,,MdnAncd-fi legumele,"
t'!rr , l( . ..slrrr vitrc Marnai sd te ia."
I'r rrrr,r t onll-ulttarc a rugilor cu acegti strdini
I r, nrrl :r ltvtrt loc in 1223, cAnd o armata
,,, ( r.(,r :r lirsl zdrobitd efectiv la rAul Kalka
'!, rr r ,lt l:rsltnrcrrt al rnongolilor, care apoi
,,r l.r, rt rreviizufi ?n stepc. Vcgtile despre
' , t,r { irlirs(rrrlit ciudatd a ficut valuri prin
, , , l, lirr:;it'i, irrsl o pcrioada nu s-a mai
ili r{ rrnr( tlc uccgti cdlarefi pcriculogi din
, r rr l(rrsirr 5i-a rcdobAndit sentin.rentul si-
r,r iltlr l

, rl,rrr'lr tlrrr Kalka nu au fost dec6t o divi-

, rr,rrr,rlr. 1r'irnisii dc conducdtorul mon-
,l ( rIrilrji IIirrr, sir investigheze bogatia
, ',11, l(,r rlirr vcst. lnvazia rcalS a venit in
I rl ul' t onnlltllr ncpotului lui Gingis Han,
t ,rrr ll.rn ilrr rlc data aceasta a fost de-a
I l,lill (l('\':tslltlolll'o.

l\l.rr.rrl lnongOl
l,,rr' ,,lrr :rrr lirsl ,,trraSirra dc luptd" cea mai
,lrrt.rlrrl.r i)('(luc it cunoscut-o lumea, fdri
r r, , lrrrlt'rrr pt: corrtclt.rpol-anii lor, cr-Lrcia{ii.
,' ,rrr lor,l rrrsplrinrirrtlrti clc iarna ruscascd, gi
',r 1rr, 1:rl slr ili irrccapir canipania cAnd
11
: ,'r.urlul :rr rirrrilc cllttr irrghc{atc. Frigul gi
r,. 1t.r l, :rrr lrsit'.rrnrl o suplalirth durir pcntru
',r' rr lilr , ( iil(' iilt lirsl lttttrCltAti Sir SCttrn'tC
i, .rp.rrllr lrcrrlrrr ir liitsi lrltrui.
I lrrIlrrlor nrorrl',ol lrvclr itt poscsic tloi
r, , ,rrr'
,,, rtl I l)()rt( r. l;rIl tir|t' lt'rr tlil1 irccslo|it ()
.r ',,1 (| ri',/rsl('nll tt'ttlttclrhilri. Nrr
r, , ,ril rrrr'toilllrt rrr lrlrlrrlii llr|rr r'lr trrlri itrlii
:rr,,^ |tr Itrlr rlil ,,t .trt r ,t',,ltr;;tl t:l)il1;tltit rlrr il;ttililtti
I ,lr ,lr, .,ll(lr, l)ttt nt'tn: t lttrrlt'; I l,ttl, r:rrtlrltlr;tlrrttll
mai avantajoase decat cele lungi englezeqti,
folosite in Bdtdlia de Cr6cy (1346).
Metoda de luptd preferatd a mongolilor era
aceea de a nimici una cAte una forlificaliile
duquranilor qi de a l6sa ca vestea victoriei lor
sir sc rispAndeasci pentru a-qi facilita
crrccrirca urr-nEtoarci tinte.
Marclc cncaz Iuri dc Riazarr a inccrcat sd-l
cur)rpcrc pc Illtu IIan cLr claruri, insi'i a luat in
lis srrgcslil Irri llatLr IIan dc a-i dirrli 5i plo-
plilr lrri solirr cl purlc ir tlibrrlrrlrri. lnsi-t llrtltr
Ilrrrr nrr lilunlcir: l-;r orttotil pc loc pr' rtrttr'lt'
( llr'llz.
Ilitltt Ilrrn rr rrst'rltitl tr'lrtlt';t, I('lliitn(l :iirI

.' r,,l r,rrr,.l llnl. l,llr,ll lr,ltlttt,t r;r,tr:r'l,t Vt,',lttl rrritrt'zc lotlrr rlc in)lr:rl(' r'lrirrt tnrlltlr' rlr'
34 . lsroRlA:1200-1500 rsroRre:1200-1500 35

Criciunr.rl anului 1237. ,,PagAnii au iutrat ir.r
biserica Sfintei Fecioare. Au vdrsat r.nult sAn-
gc pe altarcle sfirte. Niciun otli din orag nu a
scdpat cu via{zi. $i laicrt au
murit cu tolii. $i toatc acestca
s-au intantplat dirr cauza paca-
telor noastre."
Moscova, iar in nord-est
Suzdal gi Vladimir au fost
supuse itr acceaqi manier6.
Novgorodul era urtndtoarea
!in![ a nrongolilor, insd oragul
a scdpat clatoritd unei incilziri
clir.natice ncobi gnuite. Novgo-
Vest de o a doua Erf, Intunecatf,. Dar fuscse , r'it, sc intirca. Malii cneji ai Moscovci ria lirii. Victoria lui Dmitri a spulberat pcn-
deja prea tArziu pentru Rusia. Jara fusese ,rvrrl cle ciqtigat datoriti absen{ei tru totdeauna mitul invincibilitatii tatarilor (a
acum condamnatf, la dominatia titard, sepa- .,rrilor'. hanii din [{oarda de Aur. iar in fbst supranun-rit dupa aceea ,,Donskoi",
ratd flind, pentru multe secole, , print pe nur-ne lvan a
rrrr
Uru enel oe plArrr --DrniLri de nc Dorr"). litelii
DtsrRucenea KtevuLut l'
:r'nlttlrl sa colectcze gi
dc toatc avarrtuielc RenaSterii. au revenit Ei au cdutat, in
Tributul anual al Moscovei
Dupd cucerirea oragului de carc urma sh sc bucure vcs- 1,, tliczc tribuful. Aceastd llB2. sa sc rizburrc cu vio-
Vladimir, in 1240 mongolii s- r;rsii onoare i-a adus catre Hoarda de Aur era de
rul Europci. irrtrcaga istoric , lcnld pe Moscova. insi istolilr
au indreptat spre sud Pentru unrrdtoare a Rusiei fanatica ,l:r rlo ,,Kalita" (,,Por- 4.000 ruble, comparativ cu
viitorilor 100 dc ani cstc una
a cuceri Kievul, cru!6nd doar orientare spre Vest a lui Petru, | ).
oragul mult mai important,
care inregistreazd declinul
Catedrala Sf6nta Sofia gl r rrrrrll. tr-upclc Moscovei Vladimir, care trebuia sa
agoniile emancipdr"ii, in5c1d- Hoardci dc Aur.
pldteascd 85.000
plateascd
c6teva case. Un vizitator al toarele vremuri dc rdzboi alc r,,l,rsirc in principal si I 85 ruble.
Dominatia titard s-a sfirsit
oragului, dupd cinci ani de Ia magina{iunilor lui Stalin, , ,, rcvoltclc impotriva titarilor. in accst in 1489. Ivan al III-lca, marclc cncaz al Mos-
dezastru, spunea cd oasele imbrd{iqarea tiird rezerve a :rtrrl Moscova a dobiudit incct dar sigur covei, a plitit in continuare tribut vreme de
se aflau incd pe strdzi. capitalisrnului in Rusia dc t;rlc politica, preluAnd metodele 20 de ani.
astizi pot h citate ca o inccrcare a statului
rus dc a prinde din urnla tot ce a pierdut in
tir.r'rpul accstei perioade, de a cdqtiga
rccunoa$terea din parlea Vestului a faptului
cii Rusier a purtat de una singurf, dominalia
titarir qi a ,,absorbit" crimirralul t.uotrgol in
nur.nclc intregii Europe.
Dar povcstca contir.rud. CAnd Batu Flan a
ajuns acasir in 1241,9i-a ldsat donlcniile ru-
scati sub couducerca unui detafalncnt, a c[rui
bazd, Sarai (tabard), era aproapc cle oraqul
Volgclgrad. Accst detaqamcnt a fost cunoscut
ca gi Flanatul Hoardei de Aur, iar dc-a lr'rngul
timpului uutncle lor a devenit siuonittt cu
rcgir.nul titar.

rodul a devenit astl-el o insula intr-o intinsd
mare de noroi, iar mongolii au alcs si se
intoarci.
Sub dominafie
PArri in anul 1241, mongolii au cucerit cea
miri r.nat'e parte a Ungariei, Rominiei ;i
Polonici, gi nimic nri p5rca cd i-ar fi putut
opri. insir clc irrdati cc Europa a ajuns in
rnriinilc lui. llrttr Ilan a irflat ci unchiul siu,
Ilanul ()gltlui" l tttttrit in capitala mongolil
l(llirliortttr. lllrlrt Illtlr ll tlccis sli rtlcargit
rrclrsri 1i 1i lr t'itstl lllttltllt'lt ilrlr o lrr;lli
At't'rtslrt t)t{):tll(' lirrr;lttrit li tlt't iztilt' lrr;rlt'
rli l',rtltt I ltttr :rtt r;:ll\:ll ( l\ tltz:tltlr I trtolt' t rlt'
Ridicarea Moscovei
Odatd cc dot.ueniul siu a fost stabilit, accst
regim s-a concentrat asupra al'accrilor de
colcctarc de taxe. Titarii nu erau ir.rtcresati dc
impunctea proprici lor culturi, itl vrctne ce,
flindu-lc de ajuns sir ard[ biserici in scopul
incurajirrii pl6tirii tributului cu prouptitu-
dir.re, ei nu s-au amestecat iu religia
popoarelor cucerite. Cu consccven!6,
Biserica msd a devenit ccntr-ul nafior.ral al
Rusiei, iar cnejii locali, conduc6tori ai
oraqelor precum Moscova, au descopcrit cd
au suficientd puterc atAta vret.nc cdt se
pl6rcqte tributul Harratului Hoardei de Aur.
in tot accst timp. nirneni din Vest llu a avtll
nici cea mai micd idee, 9i nici nu 9i-a ar[tat
nici cel uai mic interes latf, dc ccca cc se
intAmpla cu Rusia. Numai oraqclc ca
Novgorocl gi Psl<ov, lirsatc in ltrtlrit clc rlroti-
goli. au irrtro(ilttrt lcgatLrri cLt orltSclo llllticc
1i^crrlrttttcl tlirr.irrl'trl lor.
in sprrl.'lt rrt't'slt'i ('ot littt' tlt' litL't tlli tlit r':r
It N,lost or':t (rlltil tlt':l('llltlilit lrlir' ,llrt 1'l.r 'lrl
rilt'Atrr. Hoarda de Aur s-a irnpa(it in mai multe
state, iar la sud de Don s-a format Hanatul dc
L intfs? cnejilor rugi Astrahan, care a supraviefuit pan6 cAnd a fbst
, I lrri lvlrrr Kulita, nrarclc cneaz Dmitri, cucerit de cirtre Ivan cel Groaznic.
rilllll r'il\'ill ill()sr'()\ il ettre S-lt Sitttlil Efectul irrvaziei tf,tare in Rusia a fost
1r'l)ulrr)ic l)cr)tnr u llcc latii tirtarilor inrcns. Sc obscrvi in limb6, in uqurinta cu
' '.rlrrlir'. lrr l.il"l0 l irrtilrrit lroarcla uton- carc sutc de lideri au fost gata s:r vcrsc sAnge,
1,, ('rirrrpilr Krrliliovo. tic-u lungul sc obscrvir chiar pc f-c1clc oamcnilor. Pomcfii
lrr r,;r rr rrorl sr'trzlrliorrlrl. i-rr irrVins. nrlr-r 1i tr-lisirtLrrilc u;or rsiaticc pc carc lc
r,l.r lrrrl:rlir' :r lirsl Azittr'orrrl-rrl lirrsir'i. rrrlrrrill'slrl nr;ii srrnl ;i clc o rno;tcnirc a 1r'ilir-
,ilr( il1 (l( r, rIrP0rllilrllr t trrcitrllr itt islo rilor : ptovr'nittcnllr (lrllrli eslt: vizillilli. splt'
crtrnplrr. pt'lrrl:r (;r irr polilitrr trrrtlrr) rr lrrr
, rf rrrf,rlr|,r rrrl,rl ,,,rtrrl lrlrl,r rlttrlt,
!r l)r lr r,l Vlrtiltttttt IItr't I r'nttt
l.r1,ilril) l.'{ll
I rl il,rl rl,ilil,)r rv,r,l,rl,rr,ltr ,r',,rlLrl,rl'lll lr',r
 Isronra 1500-1682 a 37

Ger DTNTAT rARI

Nttii r:czat"i au condus Rusia cu o mdnd de.t'ier persecutdnd nobilii

IlJ I :i,' il;ill,i:':TH::ffi;;,x";"#Tl

,trrp:r t c iiltllut Anlneo a pus capdL ce-
Numai dupb mult timp a reuqit sd ajungi la
Moscova, ,,regina oraqelor impdrdliei gi
scaunul larului". Cele 12 zile pe care
1,,, ' ,ll rlt' iuri do dominalie mongold. Ra- Chancellor le-a petrecut aqteptAnd o audien!5
t,.,rtrrl p, r'rrrc l-a lircut lui Frederic al III-lea, la {ar i-au deschis ochii. Moscova era mai
rrrrl' 11.11111 SllitrtLrlui Imperiu Romano- mare decAt Londra, considera el, dar
|,' ,rr.rr .:r lirst plin dc lucruri fascinante qi ,,nepoliticoasd qi fErd ordine." Pe cele doud
'rrr,lrl,
I rilrl r rr llrrc cincva se adresa cneazului
'1., ' "r' r rt('l)Uill sli fic cunoscut. qi era o
',, rr,r .r r;ucc:osclor militare recente. El era
l rrr Irrrr lrrrul lui Dumnezeu, suveranul
irlr', , r lirr;ii, ;;i ntarc cneaz de Vladimir qi
-
'1, l,' ,, ,'r:r ;i tlc Novgorod qi de Pskov gi de
l' , r r ,l, lrrliliu ;i dc Viatka qi de Perm qi de
lt,,l,, rrr,,,r :rllt.lc".
| ,,,1r rr :r losl irnpresior-rat qi a trimis vor-
l, r , r , r,r :,;r r:l prcgirtit s6-i acorde lui Ivan
rrrti,t ,1, r,.r't.. ,,Arrr lbst suverani in lara noas-
r, i ,irl \l('nlcil strir-strdbunicilor noqtri,"
' 'r , !( l'lr( ll, ,,ilrr suveranitatea o avem de
I r I trrrrrrlr','t'u." lvan al IIl-lea, care a jucat un
, ,1 nirpotliutl ilt consolidarea statului
!i.,, ! ''\ rt, ;r lolosil titlul de gar, o derivafie de
i' , .rr rlr'olrlccc Biscrica Ortodoxd a
1",,, Irrrr,rt Mostova ,,a trcia Rom5" dupi
Ir, rrrr I )rrllr t'rrrrr uratir rzrpoaftele, o serie de
,'t,ir,, rr ',,r rlrliincri din vcstul Italiei s-au
,,, 'r 'r ilr rrrlrrr rrclr lrpirritrii Moscovei qi in
't ,rrrr(.r rlt. llisr:rir:i 5i catcdrale care au
!.,,rr ,, rrrrrr' crrliozitatc. In 1553, Sir
r , i, ,i,i ( lIrrrr.t.llot, ulr rnarinar englez, se biserici din Kremlin le-a considerat ,,nu toc-
,ri ' rrr rlnrn sl)r'(' ('lrirrl pc o ruti tnarind mai urate", insl nu a comparat palatul regal
.. . lr, r (,rr(1, (lin crrtrza lirltunilor, a fost cu ,,frumuselea qi eleganla caselor regegti ale
| ,! , ,l,.lrrrt lrt'zc liirrgit Arhanghclsk, pc Angliei." A observat c6 regele Ivan al IV-lea
. ,',ri \l;rrrr Allrt'. I'csclrt ii locali l-au infbr- comandi o arrnatd de mai mult de 200.000 de
. , ,r ' | ,r rrjrrrrs pr.r rlorttortirtl llti Ivtrn arca$i, iar ceea ce a a[zit despre sistemul de
.rlr.'r,t guvcnlarc i se pirea tiranie.
i l, rr , llrrr rr tlrltrloril prirr tkrtttcttitt, ctt Chancellor a fost uirnit de splendoarea cur-,
,1,,,1 ,1, ;r I rrrl;ilni l)(' r('csl rcgc, irtsl-r lii cind i s-a pcrmis, in cclc din urm6, sd
, r t.r r ,rl:rlout'lr tlt'st't'is-o cir llirrtl tttiti t'ccc rnoargir sir o vizitczc. O sutit dc curteni erau
i '!rir nrrurrlrrtllrllillt tlt'ciil orierr ltllccvlt. inrblircati in aur panir la glcznc. Chanccllor a
ci vo l)lol)ullc o itrlclogorc litvtlra-
llilr'ilr)lill
i,!:,r' { ,li ilrilrt,rr,,r ltti Mtlt;til ll0ttltttttv itt 1(i1l} it bil;r rrrer-r'enlrrilor t trgltzi, s;lttrtittrl cr-t vit
,t Lrr',,rlrrl lrrrtirr,rrllt rlc I )rrr;;ttlrtttlil DHt itlrittll ltt oltttttr:t t'lt.
! , ^ptn:
,t lll lr,,r rlrlllr Ml.,r;ov,t ttr :;trrrltll rtl XV [:rt
38 a lsroRrA 1500-1682
lvan cel Groaznic
Suspiciunile lui Chancellor despre tiranie
erau fondate. Ivan al lV-lea (1530-1584) a
fost cunoscut, incd din timpul Prin ochii unui cdlitor
viefii sale, ca ,,Ivan cel Groaz-
nic". deqi ar trebui menlionat observa marinarul
Sir Richard Chancellor
cd cea rnai bulrd traducere din
rusd ar fi ,,cel care inspird 1533, era ,,o tard foarte
team6". Ivan al lV-lea a urcat vastd 9i spalioasd, inconjuratd
din toate pa(ile de diverse na!i-
pe tron pe cand avea doar trei
uni".
ani, qi a datorat supraviefuirea
sa timpurie ambi{iei mamei sale, qrinlesa de
origine polonezd Elena Glinskaia. In cele din
urma, ei a fost otrdvitd de mica boierime. in
loc sd-l omoare qi pe tAndrul far, boierii au
hotdrAt sd-l lase sd trdiascd. Ivan a locuit in
continuare in palat, dar boierii s-au folosit de
palat ca de un teren de joacd, luAnd tot ceea
ce 1e atrdgea atenlia, inclusiv jucdriile lui
Ivan.
Aceasti experienld a aprins in Ivan dorin{a
de rdzbunare, dar pentm inceput a participat
la via{a destrdbilatd a palatului. Este renumit
pentru cd a chefuit in compania mai multor
sute de femei inainte sd implineascd 16 ani,
cAnd lumea credea cd ar trebui sd se cdsd-
toreascd. A alcs-o pe Anastasia, fiica urrei
familii dc nobili mici. rrunritir I{ornanov.
Politiclr oxlcrrri l lrri lvlrrr r:r;r rlr: l crrccri
rimdqilele Imperiului Mongol. A cucerit
Hanatul deKazan, situat pe cursul superior al
rAului Volga, in 1552, o victorie pe care a sdr-
bdtorit-o prin constuirea Cate-
dralei Sf. Vasile din Moscova.
Capturarea Hanatului de
Astrahan patru ani mat I|rziu
l-a frcut stdpAnul fluviului
Volga de la Moscova pdnd la
Marea CaspicS. Aceste vic-
torii i-au deschis drumul spre
cucerirea Siberiei, misiune insdrcinatd fami-
liei Stroganov, o farnilie de comercianli-
aventurieri, protejati de eroul cazac Iermak gi
de oamenii lui. AvAndu-i acolo pe cei din
familia Stroganov, Ivan qi-a indreptat
privirea inspre Marea Balticd, mai ales cd
cucerirea Constantinopolului de cdtre turci,
in 1453, a licut inutile rutele comerciale
varege de pe Nipru qi Volga.
Ambi{iile baltice ale lui lvan au intAmpinat
opozilii durc. Ordinul cavalerilor teutoni se
stabilise in Estonia qi era in posesia portului
Narua, locul de iegire a Rusiei spre Marea
Baltica. Danemarca gi Suedia nu erau dispu-
se si lasc Rusia sd ie cucereascd, iar Polonia
gi Lituanizr s-au unit pentru a deveni o for{a
puternic6.
Acas6, Ivan a reformat codurile de legi qi a
introdus autoguvcrnarea locald. A devenit
din ce in ce r.r.rai neurilos in hotdrdrea lui de a
reduce putcrca boierilor. A confiscat pdmAn-
turile boierilor, dAndu-le oamenilor lui,
care i-a nunit pomeSciki, sd le administreze.
El s-a asigurat cI acegti pomeSciki au for{a
de muncd necesard, aducAnd ldrani care sd
r.r.runceascd pdmAntul, punAnd astfel ternelia
iobdgiei in Rusia. ldranii care riscau pedeap-
sa cu moartea fugind, adesea spre sud, spre
stepe, se aliturau numdrului tot mai mare al
burlacilor aventurieri, dar gi al sclavilor
fugari, qi au fonlat impreuni
cazacilor.
Pentru a-qi intdri misurile represive, Ivan a
infiin{at opricinina, un amestec intre inchi-
zifia spaniold 9i garda de la palat. Ei au fbst
incarrarea primei polilii secrete a Rusici,
fiind un model pentru mulli succcsori ai lui
Ivan, inclusiv Stalin. Mcr.nbrii Oltt'icininu
purtau hainc ncgrc, cilirrcau cai ncgri, iur l;r
$a purtau o rnirlurir ;i urr cal-r tlc ciittc, c:uc
sinrbolizatr t'olul lor rlc pttril'icirloli rri sllltrItri
;i rrrilrrtt loi;rlrlrtlt'ir lol li'trrct' lrlli tlt' lrrr.
t , l rrrai dur exemplu al terorii lui Ivan a re-
rrlt:rt din convingerea sa c6 locuitorii
,,., ,rrlrri Novgorod erau trldltori. in 1570, el
rrrtllnrnat toatd populatia la
r, , Godunov, falsul Drnitri a fost
, ' ut('. ;;i sute de locuitori au
' r uc i,si in doar cinci sdp-
l, ,
', ,,rrri. Iu timp ce Rusia se
t,r, 1t:rlcu pentru urmdtoarea
r',r rrii('i.lr-c, lvan a rtturit.
I'i'r ioada de decadenti
I,',,t( nrtorul lui Ivan a fost al doilea fiu al
,,' rrrivul Feodor (el gi-a omorAt, din gre-
rl,r llrrl cel mare, la mAnie, qi astfel
pe
, , I'rrl rlec:atlcn{a Rusiei, o perioadi neagrd
'rr,rrlric. r'izboi civil qi invazii. Urmaqul gi
, r ,onrl lui licodor la tron a fost Boris
grupul ' lrrrrov (1551-l(r05). Chiar dacd Godunov
, 1,r1111111 sistcntLrl
.jLrric'liciar qi a incurajat
,,1 rtul ru lruropa rlc Vcst, gi el a avut o
, lrrr.rttr'splc cntzinrc 5i ii pcrsccuta repede
;, , r:;lspt't'1u{i tlctritdarc.
I Lr r;tlu rll ntirritr boiclilur. astl'cl cir atunci
",,1 rrrr llinltr tr tr.jrrrrs irr !urir crr o arnralir po-
I r' ,r,:un('sl('(iin(lrr-se Ir'irrlrc rtrqi 5i cirzirci.
',, rri.r lviilt r;il| ()tolrzttir;, tittttl litittt.
l.rrttl IIrti:; ( iorlrtttrrv, lxrtio;trl;t rlc rIlr:itrlilttllt
Iti i,\r'tn I I ;rl:;ltl l)rrrtlrt
rsroRrA 1500-1682t r 39
pretinzdnd cI este fratele vitreg al lui Feodor
(care a murit in circumstanle misterioase in
1591), nobilii l-au crezut. DupI moartea lui
$nH-unr
instalat ca gi !ar.
Lui lvan cel Graznic ii pldcea Problemele s-au sfArqit
sd joace 9ah, dar numai dupd
odatd cu sosirea Romanovilor:
regulile lui. Acestea eliminau Mihail Romanov a fost ales
regele de pe tabla de joc,
lar in 1613, in special datoritA
astfel cd regelui nu i se legaturii familiei sale. prin
dddea gah. cdsdtorie, cu Ivan cel
Groaznic. A fost urmat la tron de fiul sdu,
Alexei, c,are a deschis Rusia spre Vest,
punAnd astfel bazele domniei monumentale
a
fiului
a sdu, Pehu cel Mare.
Intre timp, restricliile impuse iobagilor de a
se muta, la mijlocul secolului al XVII-lea, au
dus la mai multe revolte ale ldranilor. in
1670, $tefan (cunoscut ca qi Stenka) Razin gi
armata sa de 7.000 de cazaei a, cucerit regiu-
nea dintre fluviile Volga gi Don, inclusiv
oragele Jarifin, Astrahan gi Stratov. Razin a
fbst infrAnt de armata farului, antrenatd in stil
apusoan" ;;i a lirst cxccutat irr Piata Rogie din
Moscuva. lll contirruir sir l'ic corrsidcrat un
clorr poprtlrrr', irrrorlrrlizrrl irr ciinlccc ;li
povt:61 i.
 lsroRrE 1682-1801 . 41

FenrsrRE sPRE Vesr

Petrtt $i Ecaterina atr privit spre Vest,
ltrcltrdnd idei care sd transJbrme Rusia intr-o naliune modernd

, trrr l lbst in toate scnsurile un offr de-a soldalii a devenit curand foarte serios:
rr:rr(': nu doar ca statura chiar dacd la Preobrazjenskoie a fost transformat intr-o
, , r .l rnctri ai sdi cra deasupra tufuror cazarmd,, pe care Petru o conducea gi in care
.1, rr|()lilo| sai - dar, de aset-nenea, gi se antrena cu o micd annatd de adolescenti,
!,,rr.r ( n(.r.gici qi apetiturilor salc titanice, echipali complet cu afiilerie, uniforme verde-
,,, :'rlrr'lr'tlontenii de interes, prin capaci- inchis qi pilSrii cu trei colfuri. Regir-nentul
" , lrrr,lt riclrcrozitateregeascd qi prinsctea din Preobrajenskoie s-a ndscut din experi-
i ,r,', 1)lrr cca mai rnare calitate a sa a
' , r,r rrrrrbitiilor lui qi rnultele lui reuqite .
' , rr ..rt sllcir.ra de a scoate Rusia din
, ,' '111i ,,11v5 ll llvului Mediu qi de a o aduce
I I ,rlr rltr puvate ale civilizaliei europene.
I i' ' rrrl r;r l{rrsiitlui s6fieun statn-rodern qi
,, ', pl;t1'1g, ;ii nu i-a pdsat cAt de mult va
,,r r,, .l lttcl'u.
I r,l,rlul tar
i , L, .t nirs(ut la Moscova in 1672. Mana
:i,j ri,rlr,r Nirri;il<ina, a fost cea de-a doua
, I r rr rl rri A lcxci. La vArsta de l0 ani, in
, r

r, , Lr lost proclamat lar imprcund cu

r, i, l, .rrr vilrcg nti,ri ntare dar bolnav, Ivan.
! ', rirrlrrlrorrsil ;;i hotdrAta sa sord vitregi
, ' .rl, , .r{ e sl ntontcnt pcntru a irrstiga o
l; r rrrlri' strcliti, garda palafului, qi grupul
", ,1,' lrr ctrrtc. Aceasti migcare s-a
rrrr,rl rnlr-o ltaic cie sAngc.
, ,1 rl I'r'trrr rr lirst picsa de schimb, dar
rrrrlr' :rlt' slrlc 5i rnulti curtcni au fost
,rr t,.rnr rru rrrurit chiar sub ochii lui.
, ,r ,l, rnrrrginut cc irnpresie i-a fbcut
lrr, ru pr rnlrrlrri rlc l0 ani, dar din toate mentelc adolescentului Pctru, acesta
l', tnr nll :r st'lritlrl trici rrrr gest (nu a rdmAnAnd timp de 200 de ani cel mai de elitd
. t rnolir')c:lirrrl privca acest mAcel.
,rr, r regir.nent al armatei ruse$ti.
, r r lo,,t irrslrrllrtl-r ca rcgcnt, iar Petru, De asemenea, Preobrajenskoie era, in apro-
rrrrl ( o 1;u. ;r lirst lrintis irrtr-un semi- pierea ,,suburbiei strdine", cdminul merce-
, I'i, ,,lrr:r1r'rrslioie . o colibir dc vinitoa- nariior Ei specialiptilor vestici, dintre care
Aici. llr tarir. Pctru a
l rrr,',r l\lor;t o\,:r. mulli au vcnit ill Rusia in tirnpul domniei
,.rt ill Illiil( l)ilrl(" in voiil ltlliltttrilrtr tatiilui siu. Petru qi-a pctrecut multe zile in
,
'l'r,l,rl ,l, l)rrrl)t i:l sit trrliozilirlc accastt-t micl Europi, qi a obscrvat cI strainii
r r.,r,r r,l:rlrrlil..rrrr lt'lirrrrr'rrl tlc.irrcirlic" ilvcuu tot l'clul dc inl'ornratii cirrc ii ct-au
!Lr.r ( n l)rrt lt'nii lrri tlt' jolrti. At'csl .jot' nccr.rnoscuto llit lrri" cit 1i Ilrrsici. []nLrl ditr
rrct';li sllirrri, olturrlcz. l-lr invillrl pc l)clltr
rrrr
, I r lrr r r,l M.rtl r;tr,r'tttl rlitt t;p;tlr:lc rx:r;irlltl srt nrrvillrt'zt' o Ilur'rr in slil ottitlt'lrllrl. pt'
rlrtl ,rl XVlll lr,;r t lrttl N1o:;l't'lt I't'lt tt. tlt'jlr tttt llitttIlltt tlt':;;t

\iillitl ;r ill\';rlill ;il1;r ((ln',1il1ilil (l('l):il( r


42 a lsronte 1682-1801
l)c intlatir cc a fost destul de mare sd facd
loillc uccstca, Pctru a pus capdt rcgentei'
I)upir o scurtd luptd pentru putere, Sofia a
lirsi inchisi in Mlnlstirea Novodevici din
Moscova Ei Petru s-a intors in oraq. El a con-
tinutrt si conducd impreun6 cu Ivan pAnd
cAnd acesta dir.r urrn6 a decedat in 1696.
,,Anul din striindtate" al lui Petru
Dc indatd ce a fost singurul !ar, Petru a luat o
rniisurd atAt de radical6, incAt a fost perceputd
dc rnulli dintre supuqii sdi ca o adevdratd
blaslbmie. A mers in strdindtate. Niciun lar
rus nu a pdrdsit vreodatd \ara, dat mai bine de
I
lt
I
t
Cr
ll un an, Petru a cdldtorit in Europa de Vest.
Acesta nu a fost un progres diplomatic oare-
care. Scopul lui Petru era practic: a mers sI ia
cursuri de anatomie, a frcut pantofi, a vizitat
turndtoriile de artilerie, dar in primul rdnd
gi-a petrecut timpul muncind ca qi ucenic-pe
gantierele navale din Olanda 9i Anglia sub o
identitate fals6, avdnd numele de Petru
Mihailov. El credea cd singura modalitate de
a inv6,!a ceva era de a h iniliat, qi astfel a apli-
cat acest principiu iu noul sdu serviciu civil qi
a remodclat armata; cu tolii porncau dc la ccl
rrrai .ios rang ;i llltlllccatl pcntrtt a ajungc in
t_,
vestea cd strelilii s-au ridicat incd o datd
impotriva lui. Revolta a fost indbuqitd inainte
ca Petru sd fi ajuns in Moscova, dat I-a
hotdrAt s6 se ocupe de rebeli o dat6 pentru
totdeauna. Au avut loc o serie de torturi qi
execulii publice la care Petru a luat parte per-
sonal..Piala Roqie a fost inundatd in sAngele
risculaqilor, iar corpurile lor au fost atdmate
pe zidurile Kremlinului timp de mai multe
luni. Rdzbunarea lui Petru pentru masacrarea
familiei mamei lui fusese incheiatd.
Petru s-a intors din Vest cu dorinla de a
construi o flotd modemd. Pentru a indeplini
acest lucru avea nevoie de un port' de aceea
qi-a petrecut intreaga domnie intr-un lung
iarboi .n Suedia pentru a cAqtiga !6rmul
Mdrii Baltice.
Construirea Sankt Petersburgului
in cele din urmd, Petru a smuls din mdinile
Suediei provincia Karelia, qi pe bucata de p6-
mAnt pustie gi ml6qtinoas6, la gura rdului Ne-
uu, .i u construit un poft spre mare. Costul
uman al construcliei este incalculabil - nrii
de oameni au murit dc boli sau ncnorociri -
Sus: Pelru cel Mare la docut Deptford, de Daniel
Macrise. srAruca: doi dintre,Hill
:;lt;ii;[""
FenesrRE iNspRe Vesr a 43
,irr I'r'trrr arealizat ceea ce-gi dorea: un oraq de ani, Rusia s-a schimbat ireversibil. Nicio
mil('lr. ,,o fereastrd spre Vest" gi o vitrind altd personalitate nu ar fi putut scoate Rusia
t,,'r (,irc Vcstul putea adrnira realizlrile sale. din vechiul ei somn. Succesorul lui Petru nu
l r rrr t l irnp a trimis sute de tineri in Occident a putut intoarce ceasul, iar unii, in special
t', ntrrr ;r invf,ta tehnologiile qi meseriile care Ecaterina cea Mare, au insistat sI continue
nr , \ r,tiru in Rusia. De asemenea, a invitat in munca inceputd de acest bdrbat remarcabil.
l:rr.r,r rrrri multi specialiqti din Vest. $ase monarhi au domnit in urmdtorii 37 de
I ,.r nni radicald mlsurd a lui a fost faptul ani: solia lui Petru, Ecaterina I, nepotul sdu,
,;r .r rrrsistat ca rugii sd adopte linutele gi Petru al Il-lea, nepoata sa, Ana, urmati de
ttt,rtrt, rr'lo din Vest; din aCeSt motiv a pus Ivan al Vl-lea, Elisabeta qi Petru al III-lea
r,.,r p{' brirbi, modalitatea lui Petru de a (numit, in mod inutil, dupd strdbunicul sdu).
,1,,lrr,r t'rr rcfonnele
in stil occidental nu In timpul acestei perioade, unele realizdri ale
,I rr (l(':u trn CapriCiU treCdtOr. lui Petru au fost eliminate sau corupte.
f ' rrr,r l:r rrrotrftea sa,in ll25,la vArsta de 53 Nobilimea a gdsit mai multe modalit5ti de a-
Auarlr EclreRtruer cea Mnne
r rru ;rkl;t foarte frumoasS, dar poseda o insd inainte de Orlov, ea avusese o legdturd cu
, ,!, rr.,rrnr:lrrl fominin _ de a insufla loialitate Stanislaus Poniatowski, un conte polonez. Cdnd
, !,,r!. rr lr,rrlrirlii crtrc au curtato. Au fost mulli
Ecaterina s-a sdturat de el, l-a pus rege al Poloniei.
' r t' l,.rrlr,r1i rrr vi;rt;r ci, dugmanii ei poreclind-o Dar cea mai mare poveste de dragoste a trdit-o la
' rtrr.r lJr rrrlrrlrrr". IJnul dintre primii ei amanti a
51 de ani, cu Grigori Potemkin, un uriag paros, cu
rr, 1,'1 1 { lirIlr al crupdrii care a adus-o
)111 1y, rrrr un singur ochi, care aa cucerit Crimeea din
, I rt,'ln,t l,r lrrtlrtrc, i;i carc i-a ucis soful
: ,'t I r,l ll,llll{r, irr linrp rxr Pctru al lll-lea era
dragoste pentru impdrdteasa lui. Ecaterina a fost
.,'.,
bucuroasd sd capituleze in fala unei personalitaji
:r rr r'.t ,tvl,,r,l,r) ltrr fiu cu orlclv, pe care I,a
atAt de mirete gi salbatice. El nu a fost ultima ei
i r.. ", ,.,r"l (,1|rlrrl it fo:;t srxrs rlitt Pitl;tttrl tic draglosto * ea a mai avut amanti gi dupa 60 de ani
. , lrr . rrrlr l r ,rr,rrrlit rkl lrlirtt;i rkr r:trstor lxiltt
rlirr cl ir fost itc;r;la la r;arc so intorr;c'a rncrcu, ca
,
, ' lr. | )r,.r(.r!r,t;t lol;l lxrtrrr;lil Akrxr;i tlrlrritki. o :;o{ic ris;ipiklrnr.
 44 a FERESTRE itlsPRr Vesr

l-ar mAndru pe Pctm in timpul dom-

fl fbcut
;i upara vcchile privilegii; clasele dc.1os' cu
ni.i rot.,Crimeea a fbst cuccriti' qi astfel
1r-ica clc L)uullezeu, au inceput s[-1 uite
Rusia a dubarrdit irr slarqit ull port lu Mrrca
rcpcdc pc Anticristui care i-a pus si sc bdr-
bicrcascir.
Ncagli. La cercrca ei. vaslcle bogittt alc
SiUe?iei - blinurile, pidurilc, uincreurile -
Ecaterina cea Mare '- fost exploatate.
au
Un puttit dc cotiturl in domnia Ecatcrinei
Pctru al lll-lca a fost inldfurat de la putete
de
a fosf o rdscoali a liranilor cu utl scop $1
o
tAnira sa solic nemloaicl Ecaterina ltt de marc, irrcAt aproape cd a divizat
lrupttl clttc a ndus-o la putclc' Ecett.Ltlla 5t-a u* .,a,
Rusia. Concfucdtorul rcvolutiei a fost un
ca-
irritat dcplirrdcrilc dc crre avca sa oea Emilia' Pgsaciov in 1773' el
,i,,""ai p. rot por.ut.ul viclii: un- instinct de ;;;';";";l
a anarut in sudul Inrpcriului. darrdu-se drcpt
ir ic irirt. l insa scrltirttctttclor' o
dorirrtri pett-
Pctru al lll-lca, solul ucis al Ecatcrtnct'
nol
trrr gl,-,r'i,, pcrsortal6. trrr obicci dc a-i lace
pe

auraltii ci cei mai apropia{i consilieri politi-

l..tui outtl.ni au ales s[-l creadir - fugarii'
."ra.il neloiali, batrAnii credincioqi'
kalmucii lrusulmani qi tdtarii - pcntru a
o armatl. Iobagii se adunau in jurul
"ra;;"
lui c'u"rrriilc: ce avcau de picrdut? Pugaciov a
cucr'rit oragul Kazarr 5i l-a irtcerrdiat' Tobagtt
air Nijnl Novgoro<l s-au ridicai 9i au intins
curroi itt torta rcgiuttea Fcrocitatea lui
Ft',,til.iut cl cslcJ odata cu ittclcdcl ca sl'
Coirduccrca sa tleschini se baza pe crlme
sl
violuri.
O anlath loiali, rcchemati de urgcnlir din
lirzboiul cu lurcii, l-a invins pc Pugactov
carrd sc itrJlcpta sprc Moscora Pugaciov
s-a
t-a
inclrcptat sprc sud 9i aceastl intoarcere
cf,trc pro-
af'cctit pteitigiul. A fost trddat de
prii sii locotcrlcnti 9i predat f'ortclor Ecatc-
iinei. ,q fost ucis cu ct-ttzimc iu Moscova'
Dupu Pugaciov- dorttttia Ecltcrirlci a iltcc-
nu, rro, ,a- ia o altl turtliturir' lrrtcrltiilc ci
li,rrouiii. de I aboli iobugia' att losl rbarrdo-
rurtc, iat pirra ll slar5irul dornrlici ci iobagtt
,u ior, rtrulr rrrai Itutttcrogi 5i nrli lcgl!i dc
pinralrt ca Iriciotlata. propr ietirti ulnallc alc
poscsorilot dc PitttAttrurt
'- planuril" tinerei Ecatcrina qi rcalizdrile ei
tn
)()uuriir I t rrle rirrci rr itlccpttt in spiritul llu- au fost un'rbrite chiar 9i dupd moartca sa'
I |
1796. Fiul ci, noul Paul I, qi-a urit malna
I urrrrtr'nrtrlttt. ( )ril'irrlrr.i-l tlin Vcst' ca cfa {ar
( ()nr,,lr( ttllt tlt lrrptirl ci llttlt tli ltltllltivit cra iu qi qi-a propus din motncntul itt carc a aluns
t ,,,,tt','. ,,,','tt'.",',' ltri Itctr.tt' clt lr lilst clctcr- n. irorr'ri-i distrugi ttto5lenircr' Lll a introdus
,,,,
irrr stil pltrsrrc tlc Jictatrrtir Irrilitara il
r adus L)
i nnn:rlil r,;r lllll)lltlll st'lrilrllllrli llctttttt ttttltlcr-
nrrrc
'bnt
jocurir t.trctuot'ici 9i tcalizat ilor
It rrrz,rt, l ;t tt ltlrt t ltltzltl t otlrtl lletlltl' lr ittttrl- lbst
itlrlrtlt' ll tclilt ,,r,,'rrci ltri. I)ar trLt l clornnit rlr-llt timp A
,lrr, lrl,rttttt I l)('llll ll r'tltlt ltlilt 1ll
rususittrtt irr I 80 I tlc cirtlc sutiniitorii visfitoru-
,,',,1',,,,t( ttllll l()(ill':r ritlitlrl sllitlllc 1i ollcli-
9
q
lrri slirr lltr Alcxllntlltt sccoltrl XIX li inccpttt
t r,ll( I .t t ,r I ltt ttt;tl l)( ( ('l lllili llrrlri lrrlritt'cti
irr Iitrsi,, itill ctllll lt;i cottlittttlll: ctt vittsat-c tlc
;rt lrttlrttittt ltt l(ttrlt;t ;'t ttt lttltpttl tlt'ttttttt't t:l
srirrle 1i lrt'lirrillt'.
,,r:r',,rrl i'r'l, tr;l,tttt' ',t ll ( ilr,'llf ill l)("llltll l)tlll)ll
t il,tl,t t;tt,,tl.t :,,1 ,;llil( lr'llll l;t"tt 'At r':;li'lt sttltl
tp (.rl( \.r {llllllr'l( ll,':llll"
t
ttt r 'ttt;ttltt l lrllrrl rlt' Stnur,n: I t,tlllllt't t r:'t M;tlt' itt lttlr:tcll
1'r"r'lr
I)tlt Al'l^ I r'tl' tltt t rtr ttllttlttt " tt rttt It I
11 r

,,.r Nl,rt, I r,rlrllll'lltil (tl|r't'ltt'lltr''tt'

t
 crNcr irvrPARATr a 47

Crrucr irupAnAn
llllimii cinci aristrocali ai Rusiei nu au.fbst copabi/i sd controleze
,,,,,l ,,ar,,trur. 7-*,p rlr ,* rnol b,',,,r1.

,r;r u itrtrat in secolul al XIX-lea cur.roqteau viata din Occident r.r.rulti dintlc
irrrrr dc spcranfd. Pavel cel Nebun era ei luptaserd cu francezii pAna la Paris qi
F ,,r1. iiu' noul tar, fiul sdu Alexandru, erau convinqi cd Rusia putea sa-gi ocupe lo-
r r'unoscut pcntru viziunilc liberale. cul in fanrilia na{iunilor europene daci autci-
r rrrrclc lirpte ale lui Alexandr-u I ca gi cra{ia ar fi fbst abolitd gi inlocuitb cu o repu-
,;r rtroleasci polilia secreti (care a blici constitu{ionala. Moartea lui Alexandru
r,l rcintrodusi). lc-a olcrit rceasta ocazic.
, rrlirr ai Rusiei au fost dominati, la
rrlr.caga EuropS, de problema lui
,\lcxandn-r a alcs sd faci pacc cu
ir irnccz la Tilsit in 1807, dar numai
ru ir pus capdt ambiliilor agresoru-
,rrril rloiu rdzboiul ca solu{ie: Fran!a
i'i rrsnr in 1812.
r/ r'rr Napoleor.r a fbst una din acele
rL, I li rrsiu cra trczitzi din letargie de

r r'rnrrci drepte. Vechiile dugn.rinii

r rlr' irr-rra{iunea s-a unit sub acelagi
,,1 lrrrrrcczii au ocupat vechea capi-
,,r ilii uu dzrt foc oragului qi l-au
rr, lor'rrit. Napoleon n-a avut altl
, ,rt slr sc intoarci. Amrata sa a tbst
I r;rlrc 1'>lrltizani, trupc militare gi
', rr, rrlrrl ianuarie gi generalul fcb-
r, nrl()irsil itirnii rusi. Din cei
| ,.lilrrli carc all trccutNicmenul in
, r l{)0.{)(X) uu ajnns acasi.
I r.rrrJ,r'rt'l lui Napoleon, Alexandru
.r lrt tlirr cc itr cc rrai distrat. Intot-
, lr rr,l slirb ;ri indccis (scriitorul
r I lr'r zr'n l-a clcscris ca fiind
,ir,,r()nirl' ) ilrt lcttt.tt gi-a rndrit inte- In ziua in carc armata era a$teptatd sd depu-
'r ,l, rrrislieisnrul rcligios, lisAnd nd jurdmdtul de loialitate tatd de noul 1ar, fia-
, rl( nlrlislrulrri lcactionar, contele tele lui Alexandru, Nicolae, acegtia au con-
dus tmpclc lor in pia{a senatului din Sankt
Pctcrsburg ;i au infirntat rindurile gdrzii
rrr',r tlr:ccmbristd palatului. Era o diminca{d dc dcccmbric
nrurrl l)('rr'rr;lt'yllrrlc irr I|i25" iar
r fbartc friguroasi, Ei cele douh trupe qi-au
I I'r()\()( irl o ttizit corrslilutioltalli pctrccut cca urai marc pafte a zilei uitAndu-se
t,'rrrrl pt rrlrrr isloritr lirrsici irr sc- runa la alta in fr-ig gi iu cciultzic. Majoritatca
t-' r rrrrr,rt Ilrr l'rrrP rle olllcli Plir- solrlltiIol dc sub conrancla conspiratolilol nu
ii:iff/g.tfir; .:.,; i";;;,lY'+!'
' :.i::::';i,.:.ii.;!',. l,l,,t rlill,,rltrt.r l.ttrtlrtt. ( ll l{rllt lrvclru rrit i o itlcc cl-r cnrrt pioni itttr o rcvollit.
'i.*.'
.r
t - , :..
:iiit,l;
.r.'i'
ili:- in lirryl tr'rrt'rlotirrlolii sc plirrrbrru rlirrll o
,, .rl,/\,..,il|ltrr I)Rtnt,tn: Al|x,rrrrlttt lrrr lt rr rrllrr rr lriclt'i. t onslt ttt lor ti t;rtc lttt rttt
' r rJ ,.r,r1L Ilt,ttrr r'. N,tlrrrlr,r rtr l,t LI lir rrruir ( rl, rlt;rl;r Sl I:,;t;tr'rttt ;ttttlr'rrl r';tlt t'lt
'"'. tir;, r 1 ., I rlr'1111r'111rlr'1r.1rr. \,il,il|r.'r (l( ',, lt, l:t ttt lttt;rr'lr',trltttrtlr'
4a . lsroRrE 1801 -'l 917 CtNct iMpARATt a 49

Odatd cu venirea serii a avut loc un schimb proiectat nasfurii pentru uniformele celor anii care au umat, minoritSliile nationale au
scurt si sAngeros dc focuri de arlilerie, iar care cAntau in orchestra militari, a sugerat fost rusificate in mod forfat, a fost intdriti
apoi revolta a izbucnit. nigte schimbdri in poeziile lui Puqkin. rrr',trtrrtici iobagiei. Alexandru a semnalat bu- cenzura. iar educatia perrtru clasa rnurrciloare
To{i cornplotigtii au fost MusrAlr ruecne Caracterul inadecvat al rr,l, 51lo intenfii eliberAndu-i din exil pe a lost rcstlictionat6. In acelagi tirnp clasele
arcstali, gi unii au fost intero- regimului lui Nicolae a fost rrltrrrii supravieluitori decembriqti, gi a muncitoare ciegteau datoritd politicii dusc de
Nicolae I a fost celebru pen-
gali de insuqi Nicolae. Liderii demascat de Rdzboiul rn( { l)ul apoi dificila sarcin6 de a elibera Serghei Witte, ministrul lui Alexandru, care
tru intoleranla lui: a dat ordin
au fost executali, iar ceilalli Crimeei. Era o ironie cd un t.rr,rrrii iobagi. a instituit un proces de industrializare uirni-
ca gdrzile imperiale sd poarte
trimiqi in Siberia. Incidentul a imperiu condus dupd reguli I rrrrrrciparca iobagilor a avut loc in 1861, tor de rapid. Au fost construi{i mii de kilome-
numai mustdli negre: cele de
fost cunoscut sub denumirea militare stricte nu a putut sd rr, lrrrrtl scutite de probleme qi nedrept6{i, dar tri de cale feratd (calea feratd transsiberiand a
alte culori trebuiau sd fie vop-
de,,rebeliunea decembristd" cAgtige un r[zboi pe propriul t,,111',;1 11 avut loc: ruqii nu iqi mai vindeau fost inceputd in l89l), in bazinul Don a fost
site in negru.
dupi luna in care a avut loc. teritoriu. Aceasta a fost o ,,'rrrl,,rl;iotii ca pe nigtc vite. fondatd o mare exploatare de cdrbune, iar
Incidcntul l-a ldsat pe Nicolae cu o fricd mare umilire pentru Nicolae personal, pentru lrr , irrtla schimbdrilor in bine, sau poate da- strdinii se inghesuiau sd investeascd in
patologicd de rcvolulie pe care a transmis-o cd trupele britartice gi lranceze. cu provizii ce t,,r rt:r lor', grupurile revolufionare erau mai aceastA noud Rusie. Acest proces a continuat
succesorilor sdi ca pe o boal6 ereditard. veneau de foarle depade, erau mult mai bine ( ( l niciodat[ in tin-rpul domniei tarului
r, rr\ 9i in timpul domniei ultimului lar qi a lui
, lrl', r;rlor'. Aceqti birbafi (qi femei) erau o
1,, , r, tlif'critd de aristocralii qi reformatorii
l,rr( rrlcntiona{i din trecut. Ei erau anarhigti
.r ,'.trcrrri;;ti, crezdnd puternic in asasinat ca
.rrru.r politicS. Jinta lor era, bineinfeles,
ir,r ,r trrnll. Au fost multe atentate la viafa
lrrr . lrornbd in trenul siu, alta in Palatul de
Irrr,r rrrr atcntator cu un pistol care l-a
rirnr,rrrt 1rc impdrat pe strad6. Fiecare atentat
Ir r r,r'.r ',;r ;r dus la acte repl-csive care au jus-
!rlr, .rr ur rrrirtoarele atentate^ucigage. In cele
In I martie 1881
,lrrr rrrru;r lrccstea au reugit.
\ l, .'rr,lrrr qi-a pierdut
ambele picioare
i,rrr ru .rlirc cu bombd in timp ce se afla in
r,,i.rr,r r,ir in Sankt Petersburg. A sAngerat
t, iri.r l,r rrrotrrtc in Palatul de larn5.

Hovr.nrrca la represiune
.i , rt' I irr ritntul deja familiar, pendulul a
, , rrr rlur rrou la rcpresiune. Primele zlle ale
I'ii,rrr' r lrri Alcxandru al III-lea au fost in
1,, ,' ,l l,rrrllrlc, ntarcate de programe semi-
t, r,1, Lrrli r.aspinditc irnpotriva evreilor. In

'l'r'ulurrrcrrlul pcrsonal al lui Nicolae pentru inarmate gi hrdnite dec6t ruqii care luptau pe
propriul lor teritoriu. Nicolae a murit Sroltptt't - ULTTMA SpERANTA A TARtsMULUt
boirlir rcvolrrlionat'it a fbst s[ pund pacientul - r,,,i , l,r)lr, l)iotr
llc glrcirti-t. aproape se poate spune cd a murit de ru9ine - Stolipin a fost ultima speranld a rali de sub tirania rustica a comunelor 9i de sub
'l'irrrp dr: 30 do ani, ciit a domnit, Nicolae a inaintc ca rdzboiul sd fie declarat inchciat. r , i,l(.ir ovita catastrofa unei revolufii. Spunea practicile feudale, ca de exemplu birul. laranii
Iost corrtlucirtorul loartc rccc al utrci ldri rcci. r rr:voio rle 20 de ani de stabilitate pentru a erau indemnati sa cumpere pdmant, sa planteze
A inllirrllt un tlcpartatrrcnt guvcrnat-nental Alexandru al ll-lea elibereazi ,i , l'r',r,r a primit cinci ani de haos, A fost orice plante 9i sd angajeze muncitori. Stolipin a pus
rrtrnrit ,,A 'l'r'cia Scc{iunc", a citrui misiune iobagii '' ',1 i,r plrrr-rrrinistru in anul 1906, intr-o vreme bazele unui avAnt industrial care ar fi facut din
clu rlc l inibu;;i <lrico scttrn al unci gAndiri Alcxandru al II-lca, fiul siru, a urcat pc trotl rrr.rr rrrrrll ric 100 de oficiali quvernamentali Rusia o superputere economicd. Dacd ar fi avut
originllc. lnsuSi Nicolllc cra ult suprclr fiind convins dc ncvoia tttror rclirrttic. A 'in{o- rr, rr,rlr tirr ciltro tororigti intr-o luna. Stolipin a timp gi noroc, Stolipin ar fi putut intoarce Rusia de
irrspcctur guvcn)ilnlcntal, manilbstAnd un lcsci dczastlul na{ional din ()'itrtcoa sc tlitto- , i iL,,r vrol:nlrri r;u violcntil. El a numit o curte pe drumul ei catre dezastru. insa norocul l-a pArAsit
t;.,,!i,t r (,lr,l jrr(lo(;il 1lc asasini gi ii oxecuta atAt
rrrirrc irrlclcs lir{ir tlc c,utttlttccrca zilnicii a ra irrapoicrii I{usici, iu spct:inl irrcchitirlii ,!. " r', ,1,,, rru;;il rlc rrrrrllrl ori trlurrr;cau in mormintc
in'1911:a fost ucis la opera din Kiev, sub privirile
rrr.rlcricilrrlrri sirrt itttpclitt irr spccill irt ccca tarului. Succesorii sdi au fost nigte nulitdti bine
ii i,, i,..r. r vrr lrlrr:hrl krt l)u1r;r r:c ir ittiilrrt;;iI rcvoluliit,
t'c ptivcit tlisciplirrtr, ('ottcctlitr lirrrt:{iortirl SrArucr: Nic:ola. I ir lriiit c;Lr fric. tlu r.vrlLr!i',
intcnlionirkr, i;rr Rusia a alunccat in abis.
tlirr ('ittlzit ltltiltclot rrcilllili.iile, r,'r,l ir,r r,l,tlx)tirl krr;t lttitt t;ittc titt;tnii ct;rtt clilrc-
llrrlllici DRt'At,tA: [)lrrrirrit:;r irr:;rIrr;t:r;rlli, '1lX)ir;:;rrIr rkr rrrtrrrci
,1,',.i,1,",.,rr,.tlrr,l,,rrli rrt'it,.lrtti rrrr.rtti:rli it r...r,,,,.,,,,.r,.A,,,r,.i.r,ir,.,,,,,r,.,,,.t.i,,t,.,,,t
 50 a CrNcr iMPARATt

:l:.,

Petru Stolipin, prim-n-rinistrul de atunci. Dar
imbinarea represiunii politice cu un marc
numdr al proletariatului urban a fost pericu-
loasd: spiritul revolu{ionar
incepea sd fiarbd din nou.
In anul 1894 Alcxandru al
III-lea a rnurit in palrtul sdu -
o mare realizarc pentnr un tar
de pAnd acum. A fost unnat la
tron de flul siu Nicolae, un
familist devotat, cu o
inteligcnlir qi imaginalic linii-
tatc.
,
I Rizmerili 9i revolutie
N
a reprezentat ultir-nul moment cAnd oamcnii
qi-au pierdut viala liri rost. Ururau lucruri gi
mai grave. In ianuarie 1905, in mijlocul
VRAIrroRur
rizboiului cu Japonia, un
preot cu numele phrintele Ga-
Privirea lui Rasputin, spunea porr a condus o denronstratic
ambasadorul francez in Ru- de muncitori nemulqumi{i la
sia ,,era in acelagi timp pd- Palatul de Iarni. A fost o
trunzdtoare gi mdng6ietoare, adunare foarte lrrare, dar
naiva gi vicleand, indepdrtatd
loiala - nrulti muncitori pur-
gi concentrata; pupilele lui tau cu ci icoane qi porlrete ale
radiau magnetism."
{arului. Dar c6nd au ajuns in
piata Palatului au fost intAmpinali de gar-
dicni, care s-au panicat la vederea unei
ilscurcnca rnultimi qi au deschis focul.
Mircclul a fost teribil, qi a pornit o revolulie
la scari mare. In cAteva zile, lara ir.rtreagd era
in grcvl. Un nou fel de comitet al muncito-
rilor, fTrrir indoiald soviet, a luat nagtere in
capitalir gi in altc oraqe. Liderul sovictului
din Pctcrsbul'g cra un tAndr indrdznc! pe
numc Lov Trolki.
Rcvolutia din 1905, la care mai tArziu Le-
r.rin s-a rcf-crit ca fiind ,,o probd de haine", a
fost inabugita de o politici dc represiune gi
co rr ccs ir,r nc.
PAna in I 905, autocralia era de nereformat.
Nicolac s-a rotras incet in s6nul frumoasei
siilc tamilii. Simptomui scandalos al
corup{iei rcgir.nului a fost faptul cE Nicolac
i-a pcrmis unui sinistru {dran vindecdtoq Gri-
gori Rasputin, si o domine pe solia sa gi si
dicteze rniniqtrilor sdi.

'/. PrAbu5irea autocratiei nu a av'ut nirrric spec-

Ultimul far
Asccrrsiurrca lui Nicolac al Il-lea a tbst tul-
btrnrtir rlc un acciclcrrt ingrozitor, care a dat
torrul pcrrtru irrtr-cagir s:r domnic. O mullime
tlc o.itrnrirtatc clc urilion dc oamcni s-a strdus
rlt
rll srl sirthtor.cascri pc cAnrpia Hodirrka, lAngi
Moscova, unclc au lbst ospirtali pc gratis cu
!li bcrc tlirr Iralbc rcgalc. [-it Ltu I.t.tot-ucnt clat in
lucca clupi urrriazir a inccput sir circr-rlc in
tlt rurultinrc zvorrul cl"r bclca ar- li pc slliiSitc. A
rrrnrilt () irrgr-r-uttirtlcllr-r lu tltnt[rc, qii lrrii rlc ou-
rrrcrri, irr spccirrl lcrrcilc 1r copiii, rrrr lirs( cil-
clrli itr lliciorrtr'.
Itr lrrrrprrl rlontnit'i ltti Nit ol;rt'. Ilorlitt[:t tttt
taculos. Intr-o zi de februaric a anului 1917,
oamcnii infometa{i care stitcau la rAnd pen-
tr-u pAine au inceput sd se revolte. Militarii
erau gi ci !6rani recrutafi, qi s-au aldturat
celor nerlrul1umifi. Rcvolu{ia s-a rdspAndit pc
tot teritoriul, ca in 1905, dar de data accasta
numai abdicarea tamlui putca liniqti mul-
{imca revoltata gi obositii. Nicolae a cedat.
Printr-o sinipld semnitulit a inchciat cci 304
ani clc donrnic ai taniilici salo. lll luni nrai
tArziu a nnnat 5i .jllnicul slrir;;it al dinastici
Rorranov: lirut tlc pistoalc, singc ;i b:tiottclc
irrtr-urr subsol tlirr itrtlcpiu.lrrtl Sibclic.
Srnrucn: in[rtnrtt Rrr:;grttlitt, r;;t:;itt:tl rlc tttt tltltlt rlc
rrolrili rl;rlotillr ttrllttr:ttlri l;itlc ;l;ttpt;t l;tttttlt Dltt nt'tn:
Ntrrol,rr: ,rl ll lr:,r :.;i l,ttttt t,t l,t l'r'Irtltol, llll) |
 lsronre orn 1917 a 53

ITcEPUTUL gr sFARglruL
UNIUNII SOVIETICE
Experimentul comunist al Rusiei este un fapt important
din istoria secolului XX, iar consecinlele sale se vor simli Si in secolul XYI

Sderea dinastiei Romanov in martie instituliilor importante din jurul Petrogradu-

l9l7 a lost salutatd cu ugurare gi tri- lui gi arestAnd guvernul provizoriu intr-o sin-
umf, dar nu a rezolvat criza politicd in gurd noapte. Acest eveniment, revolulia
( irc se afla Rusia. Rdzboiul cu Genlania era socialistd din octombrie, gi nu migcarea
rn loi, iar acasd multele grupdri politice - populard petrecutd in primdvara trecut6, a
n r('r)licvici, revolulionari socialiqti, democrali
,,rrrslitutionali, liberali, bolqevici, monarhiqti
t'r'iur in conflict. A lost numit un guvern
provizoriu, dar in oraqe abia mai^ exista
lrrrrrrir, iar poporul era foarte agitat. In mij-
lot rrl haosului, Lenin, liderul exilat al
1:rrrpirrii bolqevice, s-a reintors in Petrograd
1S;rrrkt Petersburg).
Vlrrdimir Lenin (1870-1924) a fost un re-
\'ol11lie'lu. profesionist toatd viala sa. Dupi
olrr;rruita ucenicie - exmatricularea de la
rrrrivcrsitate, urmatd de o lungd perioadd pe-
Irccrrtir in inchisorile lariste - a fugit in Vest,
rrrrrlc ;i-a petrecutmaturitatea organizAnd
t nnllr'cse, public6nd ziare clandestine qi scri-
rnrl purnflete teoretice.

Rcvolutia din Octombrie

\l;rrt:l tcorie a lui Lenin, ideea centrald a bol-
:,''\'lsnrului, a fost aceea ci revolulia care ur-
rrr,r lrcbriia condusd de un mic grup de acti-
rr'..ti tlcdicafi, altfel ar fi ajuns o simpld
r, lorlnir social6. Lenin a sprijinit aceastd vi-
. rure cu toatd puterea mdrefului sdu intelect.
Itr',p'rrrrcn o mare autodisciplin6, gi fiecare
rrrrrrrrl al vic{ii sale l-a dedicat acestei cauze
( ,rnltura sa pldcere personald era gahul, la
, .nr' nu putca f-1 invins). Totu$i, nu s-a a$tep-
r.rt :iir l.iungir sd-gi pun[ ideile in practicS.
l:, \'olutiil din martie l-a luat prin surprindere,
, ,r 1rt' loutir lunrca dc altfel.
\r'rrnr cir posibilitatca unei revolu{ii
,rl'roirl)c. bol;;cvicii inliri!i au fbst bine plasa{i
1,, rrlru l lircc o rcvolulic aclcvirtrti. Ei au dat
1,,\ rlluu in lonnruir, prcluind oontlolul asupra
!trAN(:A: itfig cu Lanin rxrndu0llnd revolulia.
Itlrr At'lA: tttr r:otx.littrrurt;rl;rrrnirtci rugii igi poitrtii
rrirt,t l)lr tttllttttt;il.
fost sdrbdtoriti de cdtre Rusia timp de 74 de
ani ca un eveniment cheie in istoria modern6.
in lunile urmitoare, gruparea bolgevicd Ce-
ka, noua polifie secret6, a inceput lunga mun-
c6 de a ii elimina pe ,,contrarevolufionari".
Intre timp Lenin a retras lara din rizboiul cu
Germania. Dar pacea nu s-a stabilit in Rusia,
era deoarece lara a fost impinsd intr-un rdzboi
civil. Tirnp de trei ani, regimul bolgevic s-a
cl6tinat, dar nu s-a prdbugit.
ln anul 1921, lara cra iardqi in stare dc
ruini'i. In accst Inonrcrrt Lcrrin a flcut o
rtti;ic:urc irrdrirznclIir: cl a anunfat o coltcc-
sirrrrc. pclrrrillirrtl o rcinloarccrc pat'{illir la o
ct'orrorrric r[r pinli'r. 'l'illrnilor Ii sc pctrttile it sit
1
54 t lsroRrA DrN 1917
uNruNEA SovlertcA a 55

igi vAnda produsele in schimbul unui profit; sdu. Nu se qtie sigur cAt timp avea de gAnd
cei care locuiau in orage puteau sd-qi inte- Lenin sf, lind aceste NEP. Era in plin avdnt r,rrrc, conducdnd ,,exproprieri" - jafuri ban- ucidd vitele gi oile decAt s6 le predea.
meieze afaceri. Moscova si Petrogradul au cdnd el a murit, in ianuarie 1924, dupd ce (.rr(r in Caucaz. A a'"'r-rt rol minor in Rispunsul lui Stalin a fost brutal: a declarat
fost impdnzite cu restaurante in stil Art Deco, aproape un an de zile stdtuse la pat din cauza l,'('volutia din Octombrie, dar de atunci se rdzboi satelor. Milioane de oameni au fost
unde formafiile rusegti de jazz sdrbdtoreau unui atac de cord. Lupta pentru putere care a 1', rlcctionase ca bun organi- considera{i pe nedrept kulaci
DezeRnRe DrN FUNcTTE
reintoarcerea vremurilor bune. urmat a fost in stilul vechii tradifii din .',rlor'. Cdnd a murit Lenin, el (exploatatori de gdrani) gi au
La inceputul rdzboiului cu
Mulli bolqevici din guvernul lui Lenin erau Kremlin. A durat patru ani gi a fost cAqtigata i,, rrl)a un post impofiant de lost dugi in inchisorile sovie-
Germania, Stalin s-a incuiat
ingrozili de aceast[ ,,Noud Politici Econo- de un strdin grosolan, Iosif Stalin. ,", r('lilr general, cu alte cuvin- tice, care luau o foarte mare
singur. Se pare cd a avut o
mic6" (NEP). Pentru ei, orice fel de comer{ t, r orrtrola numirile din interi- amploare; alte milioane de
cddere nervoasS. Viaceslav
era nemarxist. Dar Lenin a vdzut acest lucru Regimul dur al lui Stalin ,,rrrl partidului. Din acest oameni au murit de foame
Molotov, ministrul de externe,
ca pe o tacticd esenliald de retragere. Vechiul Stalin, spre deosebire de mulqi alli bolgevici I'un( t a pufut ajunge la putere, creatd in mod artificial, in
a fost cel care a anunlat
truc al profitului era singurul lucru care putea cu rang inalt, nu a fost un intelectual din cla- rrr,rncvrAnd fracfiunile con- mod special in Ucraina. Stalin
vegtile de rdzboi rugilor.
pune pe picioare economia. La timpul potriv- sa rlijlocie. Era fiul unui cizmar georgian gi ,hr ,, tlc lideri importanIi. pre- spunea in legdturd cu aceste
it, ei aveau sd puni diavolul inapoi in sacul gi-a cAgtigat renumele in revoluliile subte- , rrrrr'l'rotki. lucruri:,,Lichidam clasa kul acilor."
I )r' indatd ce a ocupat locul lui Lenin, Sta-

Gerurul REsPrNs AL REVoLUTTET li,' tlobirrdit mult sprijin din partea futuror
r
Marea teroare
LcvTro{ki (1879-1940) afostarogantul maestrual mai multd influenld ca arhitect al victorioasei ilor parlidului, a pus capdt NEP-ului
,,,, rrrlrr
revoluliei din Rusia. Era singurul intelectual al Armate Rogii in rdzboiul civil, 9i era vdzut ca suc- | ., l:ursat primul plan cincinal, un program Aceste mdsuri au fost urmate de epurdri in-
grozitoare. Poli!ia secretd, numitd acum
migcdrii care putea sd-l contrazica de la egal la cesorul de drept al lui Lenin. Dar dupd moartea lui 'i r.rv tlc industrializare a statului,
NKVD, s-a rispAndit in toatd !ara, av6nd
egal pe Lenin, gi a fost autorul unor polemici strilu- Lenin, vechile sale neinlelegeri cu liderul au fost r!,r, rtrolriind astl'cl sd transforme Uniunea
citoare, care i-au adus renumele de ,,Condeiul". Ca interpretate gregit 9i l-au facut sd pard neloial. Mai '.,'. rr'lrt'li itrtr-o rnarc putere. misiunea de a aresta ,,dugmanii poporului".
pregedinte mengevic al sovietului din Sankt mult, ingdmfarea sa intelectuald nu l-a fdcut o fi- r , rlct livizirr-oa irr parzrlcl a agricuhurii avea Era ca qi cum personalitatea patologicd gi
9i diabolicd a lui Stalin ar fi crescut qi s-ar fi
Pctersburg (comitetul muncitorilor) el a jucat un rol gurd populard. in 1927, Stalin l-a expulzat din par- ,lr, ,rl,r scol) cxploatarca prclducfici lirii qi
dc conducere in revolta din 1905, iar aceastd tid, iarapoi gi din far5. in exil, Trotki protesta in mod ,r'lu, ( rr'ir ci sub coutrolul statului. Dar dczldntuit irnpotriva intregii naliuni. Orbili
exporienla practica a revoluliei i-a adus o mare elocvent dar neputincios, impotriva ,,groparului re- nr rl{,r rlrl(:il {rilirrrilot' iur rolitzitt sit lio aduna{i dc tcroarc, cci arestati ii denur.rfau pe toli cei
autoritatc. in 1917 s-a aliturat bolgevicilor lui volutiei", in timp ce realizdrile sale - chiar 9i numele ilr 1, ilil(r c0lcc:livc:; tttttl!i ittr pfolcrat sir-9i
la carc sc putcau gArrdi, lurnizAnd astfcl noi
pc foEtii s?ii aliati ir;a-zi;ii inarnici, gata dc a li racola{i. Altii,
Icnin, rxrnrjarnrr;indu-i astfcl gro -
sau au fost gterse din istoria sovictic;;i. Stalirr a
hi,lr,.n: lrulki r:;t 9i t:otttisitt lrl irpiiriirii. tlirr prcrr rrrrrll zcl itlcologic, i6i tlcrrtrrr{atr
rncnqcvir;i ,,inlr-trn r;orrtainrlr al istorioi". A rjobandit ordonat sa fic ucis in Ciudad do Moxitxr, irr 1{}40.
hrr 1 1','','1,,u lirtttliinrl vitlttlilrt lxlttttttlrttllti. vecirtii srrrr colcliii tlt: tttttttc;t.
l'{rrr;c. l\rl:rr,.:r 'l',.trr:rr,' rlirr :trrii I () l0 ;r litsl rrtt
 56 0 lsroRtA DtN 1917 uNruNEA sovrETrcA a 57

lurlcel tAcut a milioane qi rnilioane de teroarea lui Stalin. A declarat cd a luat sfArgit Latul se strange Bunurile de consum erau tot mai rare,
oarneni; mai tArziu, nalionalitdti intregi - cogmarul, iar datoritd acestui succes al sdu, I lnul dintre cei care igi {iceau carieri din devenind practic inexistente c[tre sfhrgitul
cum ar fi cecenii - au fost deporlati. Cu toate atunci c6nd a fost deposedat ulterior de pu- ,ornunism - Leonid Brejnev - a fost cel care anilor 1970. Oamenii stdteau la cozi ore in qir
acestea, in fabrici qi gcoli, rnuncitorii fericili tere, nu s-a considerat necesar sd fie lichidat I rr inlocuit. Politica dusd de pentru a cumpdra pul conge-
DouA rele
gi copiii lor cAntau imnul stalinist: ,,Nu din punct de vedere fizic. l lr c.jnev a reprezentat o lat, oua sau alte alimente, sau
culrosc nicio altd {ard in care oamenii respird In dezghelul cultural care a insolit,,destali- rrt{)lrrccre la o lormi ntai Piatra funerard a lui Hrugciov, plecau de la locul de r.nunci qi
at6t de liberi" nizarea", ruqii au avut pafte o scurtd vreme I'l:lndd a stalinismului. S-a din cimitirul Novodevici, e un se gribeau spre un nagazin
Dupi teroare, a fost aproape o u$urare pen- de gustul intoxicant al libertatii: sd citeascd, ,lt zvoltat un mare cult al per- bust al sdu, av6nd o parte unde se zvonea c6 s-ar fi
tru unii atunci c6nd Hitler a invadat Uniunea si vorbeasci, sd critice. Nu a durat rnult - gi ,'rrrrlitdtii in .jurul acestui oln neagra iar cealalta alba. primit pantofi. S-a dezvoltat
Sovietic6. Acesta era, in sfArgit, un duqrran a a'r,ut limite precise, dupd cum au demon- rri';rlrigalor. carc llrA ru$inc Aceasta simbolizeazd per- foarte mult pia{a neagr6, iar
despre carc puteai vorbi deschis gi in care pu- strat tancurile de pe strdzile din Budapesta in ',:r premiat pe el insugi cu sonalitatea gi realizdrile lui: in aceasta a lost de lapt singura
tcai lovi. Sovieticii s-au avAntat in lupti. Cu parte bune, in parte rele.
1956 dar nu a fost niciodata uitat6. ,
'rroluri inalte, inclusiv cu parle eficientl a econorniei
toatc acestea, mai rnultc milioanc dc oantcni Rugii iqi mai aduc aminte cu drag de Nikita I'rt'nriul Lenin pentru literaturd. Pe scena
au r.nurit in aqa-numitul Razboi Patriotic. Au Hrugciov ;i din alte motive. El a mdrit pensi- rrrlt'r'rrationald, Brejnev a fost un dezastru

lvrrl loc ncnuntirratc actc de eroism epic, in Zorii Perestroikdi

spccial irr Lcningrad (Pctrograd a fost rede-
rrrurrit in 1924 pcntru a-l cor.ncmora pe
Lcrrirr), carc a lbst asccliat 1000 dc zrlc, dar
nrr s-a prcclat.
(.lltinrii ani ai lui Stalin au lbst iardqi mar-
Iolii rrrrci palarroia in uttrsir. Atunci c.ind a
rrrulit, in l9-53, Lrrrla sir lircii o lllarc cpurarc
rlc cvrci. Srrc:ccsonrl sirrr, dupit o luptit pcntlu
l)lllcrt'. u lirst Niliillr Illrr5ciov.
Dezghetul cultural
Mrrrr'l lt'lrlizlrlr: lr lrti I ltrr;ciov, ('cir l)cnllrl
t'lttt' ittloltlt'rtttttil s(' vit httt'ttlt rlt'
r't'spt't'ltrl
D0D()t ttltti t tt! :r litlrl l;rrrlrrl r'ir ir rlr'niln1ll
ile de stat, a fost fanatic in ceea ce privegte
cultivarea porumbului gi a elaborat un pro-
grarn masiv de locuinle: blocurile din oraqele
sovietice sunt cunoscute drept hruScevski,in
mcmoria lui.
Dar Hru;ciov a licut gi gafc tcribilc: a adus
luuca in pragul unui rizboi nuclcar cind
a
provocat criza rachctclor cubarrczc; s-a ccrtal
cu C'hina qi a clivizat uripcarca nrorrclialir
conrurristir; s-l urainrtrti-rlit pc sccrrl lrrntii,
pocnind cu parrtolul in nrcsclc tlc lu ONtJ.
l)crrtnr rr prrrrc clrpil rrrrol csr:lllrrlr. lrlil rk:
r-rr;irrorrstr 1;i lrllrlrrurttlc, lt lost itrliitrrrrl tlc o
torrspiltlle
llt tttlt'nllr lr rurol trtr.tttlrr i ;ltonirrrr
rlirr rr:rrli,l
!!,,,runlcnl'tl pcntru {ara sa. In 1968,
rr, rl'rr:;il I)riurivara de la Praga, experimentul
, lr,':;lovucici dc socialism liberal, iar in
l" 'r rr llinris trupc sovietice in Afganistan,
,,, .'l.rrrtlrr-pi
(ara intr-un rdzboi pe care nu-l
i,,, , .r t;illigl.
,rrl' t orrtlrrccrca lLri Ilru;ciov Ei Brejnev,
I l ',li rrl l lirst arlllrrc illplicat in Razboiul
l ', , ('rrrsrr 'irlrrnririlor iurpotriva SUA a
,i'rrr'.rl t't'olroruitr sovicticii schiloditir dc
1,,' rl.r t rorritri tlt' irttlolctttir 5i lbscrrtcisrl.
', i,,r(.4: ( lotlr;rr;iov r;ii:,;lir1;r poprtLrtilrrtr: 1lc sltitzi.
', i,,rr,.nr l lrilr; I l{ttr, rlttll;r o',;|rlitrlrr ; r Ootrr;tr::;ttlili.
',i' .,lttrl;tlttl (lr! nrlr,l)r,il(lr'nl,| ;tl r;l;tlr,lot Ir;tllir;l
a
Aceasta a fost situalia moqtenitd de Mihail
Gorbaciov in 1985. Gorbaciov a crezut cu
tdrie in idealul comunist, dar a v6zut cd
intregul sistem avea nevoie de o revizie ge-
nerale; acestui proiect i s-a dat numele de
Perestroika (reforma economic6). $tia cd
avea nevoie de suslinerca poporului qi a
decis ci modalitatea de a o cAqtiga era aceea
de a fl sincer in ceea ce privcatc problcmcle
liirii. Accastir partc a plauului a lbst nLrnritir
.qltt.\'tt().\1. rlc olricci inlell)r'ctill crr 5i ..llirtts-
pllcrrlir", tle:i;i o nriri brrrui Irirtlrrcclc irr li,.sirr-
t'r'rilirlr"'. rlt'orrrr'tr' r'rrvilrrlrrl rrrsr'sc irrrplicrr
I('( llll()itll('lr'it lt ('('('l ( (' t'slr' rlt'j:r t llrt.
58 r IMPERTUL SovtErtc

I't'r't,.tlntiltu nu avca scopul sd occiclcrrta-
lizczc nrai urult URSS, cu atAt rlzri putin sit
dcsllintczc sistctnul conrunist. Totrtl s-a
petrecut sub sloganul unci ,,revenit'i la prin-
cipiile leninistc". Irr acelagi tinrp Ciot'baciov
dcl'ca si sc lirci rct.narcat in Vcst: a pus capilt
unor abuzln i c',,iclcntc iurpotr-iva clrcpturilor
omului lircLrtc dc prcdcccsot'ii slii (dc excrn-
plu, l-a clibcr.rt pc rrrcdicul rlizidcnt Andrci
Saharov rlin cxil); u pclnris stltclol satclit sa
clca curs politiciitlc glusnost locul.
torilor comunigti. In 1989, sf-era sovicticii din
Europa a crupt irrtr-o scrie de revoltc popu-
lare, dc la Berlin pinir la Bucurcati.
Asumindu-;i rlspundcrea, Cjorbaciov a lisat
lucrulilc sil-$i unrezc cursul. LJRSS s-a clati-
nat tirnp cle doi ar.ri. Un atetitat intpotriva lui
Gorbaciov in vara lui 199 I a rcprczcntat ulti-
rla risuflalc a rcginrului. Ciorbaciov a fbst
inlirtur-at. Putcrca a lrccut la rtoul pregedintc, .fN
Boris Eltin.
,fifl
rrrultc

rys
clcSi
rlirrtrc clc, cttnt lu l't ('cltoslo','ltcllt 1i I{l)( i" sc
opuncilu vr.--lrcnrcnl lccslci poliIici; r.'otbcu ctt
Sosegte capitalismul
Nou vcnitul |lc la Kremlir] ela stiperl pcste
G.
m
t'i
\ffi
scr iozil;r{c tlcspt-c rlczlttItlrtc ;i tt tlltt pt irt rrsllt rur tlonrcniu rnult dinrinuat. Subit, Rusia cra
rrrr strl nriii uric ciccit fuscse vreodatir clc la ffi,1&* '

lrculcr irra cca M:rre, elibcrat cle lesponsabi-

litrrtrlc inrpcr.iului ;i clc consfi'engcrile icleo-
Ioriicr: ulc conruuisnrului. Illtin a clesclris larg
u;ilc 1i l licLrt loc capitalisnrului. Iu clccurs I
i,f
l,!i
tlc trrr rrr, Ilusia avca toate elernentclc urtei
ccorrorrrii Iibcrc tlc piali: bursa, liiperinf'latic, $
nriliorlrri clc carton. oanrctri ai strirzii, min-
carc irr nlLguziltc, organizatii ln:rfiotc.
Lcorrorniu tlc piatir nu a avut ocazia sir sc sta- rl4lr
hili t.t: t.e rr c iodatir.
i llt
I ltin r)r s( lrinrhr ('unsllilrl olir'tllrlrcll. rrliiltil
dizolvirril gLrvcr-nul qi politicilc sale prirr irll'll lr

clccrct plczidcr.rtial. Cind parlarttentrtl rill iI

,
,if,fiwih,

r-eactionrl isa optts, a trimis tattcttri irr

Moscova ;i a riclicat o firrtireafri; a ficut uz
iilli
I
"{#tu,
ililtTti
I
clctactici ar-nratc similarc. la o scara't urult tuai "#{d!{*iffiiliiirl!
singcloasir. intpoh'iva rcpr-rblicii scparatiste
Ccccrria.
I-a al cloilca uriindat. cArrcl ii sliibeau acrc-
tlitirile tliplr'rrr:rticc. sctttlttrr tttlti pttlitt r'tl tttt
rclornrator occiclcnt:il in traditia lui Pctru ccl
Marc (agii cunl se consiclcra el), qi rnai mLrlt
cu o copic patetici a lui Leonid Brcincv:
irrprt si:r t'ri rrr lucc lunrii o lavoat-c; gi in plus incon;;ticnt, beat 5i neajutorat. In ultima zi ir
s rr lirlosil rlc rrrrr.clc sirLr lltnttcc pcrsottal sccolului XX. cu o rlltllitr\',.'r'il stllPl ilr\
pr'rrlrrr lr ci;liga sttstincle irr tlolrtri pcntlr-t lurnca, Eltin a dct'uisiouat qi l-a nr-rurit pe
rt'lornrt'lc slrlc. pritn-urinistrul Vladinil Ptttilt cn pr.cScclirrlc
( iorlr;rt ror,. irrsii, pllrrrtlr scnritttclc proltrici in tirnctic.
slrlt' r'lrtlt'r i Ltrtninit Icl'lcclorttcltlr' pc catc cl Iost olltcr KGll. l)utin lt lirst ltlcs
sislcrttulrri sovie lic ntt rt licttt
lr lrtr lrs o lrsrrpllr prc;cdirrtc in^2(XX) ;;i l ci;tigl1 rtl tloilcrr trrrttr
rlt t iil sr st olrlrr
lu ivculii l'apltrl cit ltt:e sla crlt dll irr 200-1. ltt ciLrrlrr ptotttisittrrilor ltri I'ttlirr.
prrlrt'rl;r nrr nlri pttlclt I'i tctltcsrtt. I)czbtttctclt l;tlir t;rlrl;|il( ( irl lllll;l rlr' rll: |,lll;l i'r . lllil l

Irnrillrt:r srrb rllrrsrrosl s lt rlt:zvol(ltl lilttlc liirrtl prrvilrr tlrr'1r1 (( \'ir r'r'l:tt i'prtllL'tlitt vi;tl;r
rr'l,r'rl, ilrlr ,r ,li:r ttltr' ,r\lll)t:l l,:'lllrllll:llll tl,'ltt'tlttt'zt
ittltLl'ttltti rtlinr ra{.{t "
I'opri;rri lr'rltrt I tuoll:t,l, l:rl t;tr, irlr l)rr\rl StnNr,n r ttlr'll rli tttr ltlrttt r l',itl 'lril ( 'ttt lttt I

ttrlolrlr'.rrtrr,i , ,'rrrrrrrl.trrrrl ( .r Ir( tltr ltl ;1t ttttt( t)l I)[tnt'tn r)ir r L.illlr]rrrlLlLtt lrlr tttirtl'rtlLlttt t,.
rlr r)lrr' ,illnr' ill ill o1 11111rolltl.t , ,'tt,ltl, ,t
lt,
"tt./
/; -*l
t

,'M-

'l!i,rr:1"...,
k"*'1ff-
}i5
 CenacrERrsrrcr o 65

Vrnla Azt
('ttltila/ismttl a adus cu sine dit'icultayi nea;teptate, dar ctr toate aceste(l
t,,,ltrtrul rus rdmdne in mod rentarcabil plin de resurse pentru supravieluire

| , l','trrrrlul si scriitorul lt'ancez Joseph de propria forr-ni de capitalism. Afacerile risar

I ' ', ,,," r 1753-182 I ) rezutna astfel carac- peste tot, dar serviciile te ingrozesc; ideea dc
I '.1 prrporului rus: ..da l, o parte rusul. qi comert liber a luat avdnt, dar aceea a plStii
, ,i lirtarul". Situatd intre Europa qi Asia, impozitelor nu a ajuns-o din umrd. Sd in-
i ' ,, ('slc o lari cu o divcrsitate etnici cerci ir.r ziua de azi si faci afaccri in Rusia c
,, ,lrlrik-r. Pe ldng6 grupul dorninant al o intreprindere colosald: pAni qi ca sa trimili
l, Ll,rr curc reprezintd 82nh din populalia un fax fi se pare cd trece o zi. Au loc amAndri
I i r,rrici Ruse, sc estir.neazi o diversitate de
l, rnlionalitf,fi, grupuri mult diferite ca
!!,, ,.,r culluri gi origini. De la tofalarii din
r r , ( t'rrtrald pdni la ciukcii din Nordul
iir 1 ;r.utrrt, flecarc dintre aceste popoare are
t,,'1,.r srr proprie, niciuna neavAnd vreo
' Li,iLrr'cu rusa. Multe dintre aceste limbi gi
' , I rrrr r;unt acur-n anteninfate, in principal ca
. , lL rt rrl politicii sovictice care a interyenit
',, r rlrrl tlc viatd tradilional.
li iIIrrcnta sovietice
I ,
'.rrlrr sovietici gi-a lisat amprenta qi
, '1,,,, rnirjoritSlii ruqi1or, atat din
punct dc
,l r, rnrrtcrial, cAt qi cultural. La mai bine
I I {i ,rrri tlc cAnd comunistlul a inceput sd se
r,rrrr rccst lucru inci mai e vizibil nu nu-
, r' r,liu.cil dc decaden(d gellerale a ![rii, ci
, , , rrrr'rrlulitatca oamenilor. La fel ca qi
' .rtr'lc psihologice ale vechiului regim -
,'1,'rrl lui Lenin, anumitc nur-ne dc
r o stutuic ocazionald - efectul celor
rli'r'crrii dc dictafurd sufocantd dispare
li'rrl.
.runisn)ul i-a inv5lat pe oameni si nu lird sfdrgit din cauza depafiamentelor guver-
. rr( r() irritiativir in caz c'a sunt acuzali de nului, c6rora le poate lua luni de zile si
ir Mrrrrcitorii din f-abrici au devenit elibereze oricc fel de permis; e adevdrat cd
r t)( nllu cir ;tiau cir vor fl plititi, indifc- multe din comisiile responsabile cu
,l, rrivclul prorluc{ici. S-a dezvoltat o revizuirea cazurilor nu au fost stabilite incd.
,!.r ( ()nrl)lcxar de suborclotralc cuplatb cu Multe birouri se inchid, liri sd anunte, pen-
tru ,,zile de curitcnie", cam o data pe lur.rf,, o
( u lrrrlililt irrll-rtlitcittatlt dc a-l ccrere poatc fi respir.rsir practic din oricc
' j,trrrrrr ;rt'lrllrlclc ccl Marc 5i l-5i ptrrta rrotiv, dupn urol'tul functiorrarului cilrc o pro-
rrr rli' 1,r ijr. I'r'irr unllrlc, Ilrrsia i;;i c:ttllivir ccscazir.

i rrL I nNl lttonnr : rrrtri l;r :;l;rlttirt lrti l'r:lttt t:t: M;ttt:, Personalitifi d iferite
l,.r ,lrllrl, rrrolrrr:ir; t',1 ttt'; l,t t,tltttl rlr: i't Mrt',t.ttv,t l(ttsttl r' t'r'slil pt itt t t'lt' ,,tlottlt llrlttt i": lt lrlrl
, |,./\ rr 1,ilt,!,1 ilt,,r),il(.t lr;rlrrlrrt :iill l( llr('r tlL' pt sllrtlrt. 1i t t'lt tlt' ltt :t
i,, .r'tA rl,,l)n.'tl,ltr',t r .rtlol llt l)r.llrLl r,rlr,r ',;t I r.ll tzlrtlot r'rtl |ol lt Itt',;tt (l( tt( l)()llll( ot,,l
 66 a CARAcrERrsrrcr Vrnln azr s 67

gi ncplacu{i cAnd ii vezi in orice situa{ie ofi- Probabil ci nu existd nicio explicatie, dar se t, rrrr:r ;i generozitate fbrd margini fald de cei Mdsura in care rugii au suferit pentru lara
ciald sau publicd, gi totugi ce minunat de pare cd anii de coruplie comunistd i-au t', i:u'c ii cunosc, neincredere totalS gi ostili- lor este remarcabil[, qi probabil nu au fost
calzi gi generoqi sunt in rela{iile personale. invdfat pe rugi sd nu aibd incredere in cei pe r ,r, lltir de cei pe care nu ir cunosc intrecufi de nicio altd natiune - doar perioa-
ii ( ) rrranilestare a acestei
Func{ionarii de la gard te vor SpuHe-o irurlonrrA care nu cunosc.Aqa cutrl T- Oncarutzanel IMPULUt da,,Marelui Rdzboi Patriotic"
apostrofa dacd te aqezi la spune un proverb: .,Nu ajungi ur, rrtrrlitdli o regdsim gi in din 194l-1945 a insemnat
la ghigeul gregit - Rugii iubesc florile. larna le inainte de a pleca intr-o moaftea a aproximativ 27 de
coadd sau sd cunogti un om cu adevdrat l, rtr rolisr.nul feroce al ruqilor,
chiar dacd te agezi bine. v6nd din cutii de sticld incdl- decAt dupd ce ali mAncat im- , .r ( s0 aplicd nu doar in cazul cdldtorie, in mod tradiJional milioane de oameni. Adapta-
VAnzatoarclc dc la magazine zite cu lumdndri. intotdeauna preunS un sac cu sare". Inainte I'rr',rr:i, ci gi al f[rilor din fosta rugii igi impacheleaza va- bilitatea lor extraordinard le-a
vor qedea morocdnoase fEcAn- oferi{i cadou un numdr impar de toate, caracterul tdios al ru- I rrrrrnc Sovieticd. Un sondaj lizele in hol 9i stau impre- fost de mare folos in perioada
du-qi rnanichiura sau citind o de flori, numerele pare sunt
penhu funeralii.
qilor poate sd-gi gdseascS rd- . t, ' rr;rl in 1989 a descoperit und pe ele un timp pentru
laristd qi feudalism, in re-
carte ir.r timp ce fu te str6- dicinile in istoria lor indelun- , .r ,rl)r oape 25 de milioane de a-gi aduna g6ndurile. volutie, in rdzboiul civil, in
duicati sd le captezi aten[ia; gata ca naIiune de 15rani. ri .r nu locuiesc in Rusia, pe cAnd, conform epurdrile lui Stalin qi in vArtejul capitalismu-
cdnd, in fine, reuqeqti, eqti int6mpinat cu un r,,,'rr sondaj, aproape la fel de n"rulli cAli se lui cu greutd{ile care i-au urmat.
,,Ce?" ursuz. Dar in via{a particular5, ,,",,rrlcr-il sovietici se considerd qi nrgi. Totuqi, nu se gtie dacdaceastd capacitate de

Irrrrctionari ;i vinzdtoare se transformd in
I)crs():ulc crr irrinra caldA" pcntru care prietenii
iri liunilia sr'r r"ru n.rni vorbim de prietenii pri-
ctcrrilor' gi lirnrilia sunt totul. ,,Spiritul rus"
c un nrilrc stcrcotip; cu sigurantd e adevdrat
c:ir ru;ii sunt lbartc atagati cmotional gi loiali
r:clor pc caro ii iubcsc. O altd caracteristicd
vcstitir a ru;ilor cstc ospitalitatca lor. O invi-
lrrlic lir cirrir nu va aducc cu sirrc 'nurnai zakus-
/il (apcritivc) claboratc qi din bclgug, un fel
llrincipal corrsistout qi clcscrturi dulci, dar gi
nrfnlcrl)irsc irrclrirrirri cu cca nrai l'>:.:t'rit tutdlru
pctrlnr,,prit:1t:rric",,,irrlilrriri" ;i,,sirrirlatc".
At:r:rrsllr tlilrolorrrit: irrlrt: viirllr prrblic:ir i;i ccir
ptiv;rlrr c llr(flr tlt' irr!clrs ;lcrrltrr rrrr sllrrirr,
Ridicini de liran
Nu trebuie uitat faptul cd pdnd la jumdtatea
secolului XX, Rusia era locuitd aproape in
intregime de lirani. In anii 1930 (ara s-a
lranslormat de-a lungul unei singure gene-
rafii, dintr-o na{iune de muncitori agricoli
analfabefi intr-un proletariat educat, datorita
industrializdrii masive a lui Stalin care a fost
radicalS pe mai multe fronturi: politic, eco-
rromic qi social.
Acczrstir schirnbarc incrcdibil dc rapidir a
insonrnat cir lirdiicinilc (iirirrrc;li alc oarrrc-
rrilot'strtrl incir tlcslrrl rlc prrlclrrir't'5i srrnl
tt'llt'cllrlc irr lt'rrtlrrrlclr.: lol rlc t lrrtr, lorrlrlirlt'
\t,r',;:rnrcntul ruqilor fa16 de {ara lor amin- a suporta greut6{i1e gi ororile numeroase nu e
i, t, ,lt' t'olatia unui copil cu pdrintele sdu: chiar ea o parte a problemei. Tradi{ia comu-
t, 'rnt('lo poatc fi ursuz, sever, chiar dur, dar nistd de a construi pentru viitor, de a suferi
,,,1,rlrrl lotu;i il ador6. Un rus va spune vor- astdzi pentru ca generalia viitoare sd se
! ,rr,l tlr'sprc llusia, tara ,,noastri", in nume bucure mAine, a instaurat o ribdare aproape
,,'l' , rrr'. re lcrinclu-sc lascnsul depopor, isto- fErh margini in poporul rus. El agteaptd
r ( ulllln'r unitc; la t'cl vor spunc qi dcspre schirrbarea, nu o cere. Doar in 1998, dup[
, ',lrrr lirstu tll{SS ca llincl ,,ai nogtri". luni lird platd qi ani triili in pragul sdrdciei,
' rrrrr,lr' glrrlriolisrtttrl nu cslc cxprittltt rttai mincrii din insula Sahalin din Estul indepdr-
, | ,r ,li't ril irr lrpittlrrcir ,,ytltrici tttantir", itt ttrocl lal au inccput si-gi manilcstc ncurullumirilc
,,1',l.tl prirr grovo. lrr urod prcvostitor, un sorrtla.j
t:li:t;lrnrl in l9()ll l rlcscollcrit cii (r5'2, tlirrllc
ru(,A: ilriti;trhtr:lirtri rrtt ortlrr;ilr lrrlr:Ilultti
",1,ilr,iltlul lirrlrl;tlttltti
llt[;i0i lir t't'i cltt'slionrrli t't'rrtt 1l(: prirr't'r' tli littvtrt'rtttl
I N{,r;ltno:;r:il1 ,,rrrr rrrri polrlc t onlrr 1lt' rrllrLrtt'rr ;loprrttltti".
'.,,. ,llrt(.1 r;r iIr: (;(]il{hi l,t (iill,l'i
 68 a CARAcrERtsrtct
I
I Atitudini fald de schimbare
I I'sihologic, adaptarea la divizarea URSS a
lirst dificila pentru ruqi, mul{i dintre ei con-
sidcrdnd intreaga ei intindere ca fiind p6mAn-
tul lor natal. lntrarea Letoniei, Lituaniei gi
Estonici in Uniunca Europeand in r.r.rai 2004,
I prccum qi prczcnla trupelor SUA in fostele
rcpublici sovictice din Asia Centrald au stAr-
nit rcac{ii divcrsc. In ciuda faptului c6 Rusia
irrcir cstc cca urai mare tard din lur.ne, qi cu
t toatc cii a fost pc deplin recunoscut faptul cd
Urriuncn Sovieticd nu putea supravietui
rrcschimbati la infinit, ruqii se simt sdrdcili
rlo picrdcrca Ir.nperiului 1or, o Uniune enormd
r l{Pt}tr\t,
"
n TlflPht'lt?
tf
Panren lllrultecarA A
REFoRMEt
in mod ironic, libertatea informaliei adusd de
reformele lui Elfin se poate intoarce impotriva
reformatorilor sdi. Rugii sunt acum mai
congtienti de problemele sociale. Partidul
Comunist de azi a profitat gi el de faptul cd tre-
cutul se vede inevitabil prin lentile roz, mai ales
de catre pensionarii care igi amintesc de
tinercle. Totugi, relinerea fald de reformd este
provocata dc temeri reale, cum ar fi infracfio-
nalitatoa in croEtere, gomaj gi sardcie. in anii
1990, 3/ul, riin popula{ic tri)ia sub ceca cc ofi-
r;irrl cr;r rkrt;kutt prarytrl s;iritr:irli.
gi enorm de puterrricd, de care ei erau extrem
de mAndri. De asemenea, ruqii au sentimente
diferite in ce priveqte perioada care a urmat
prdbugirii uniunii. Majoritatea il suslinea pe
pregedintele Elfin in miqcarea sa reforma-
toare, argumentAnd cd ceea ce s-a cAqtigat
prin libera exprimare, informaliile din
politici qi religie compensau pierderea sta-
bilit6fi gi securitdlii materiale. Insd o minori-
tate semnificativd cum este reprezentatl de
fo(a Partidului Comunist din Dumd (Parla-
mentul Rusiei) - sus{ine cd lucrurile mergeau
mai bine inainte. Nu e greu de inleles acest
punct de vedere, mai ales cdnd {inem searna
cd e susfinut mai ales de bAtrani gi s6raci,
care au pierdut cel mai rnult in toatd aceastd
invdlmdqeald creatd de n.rigcarea sociald.
InsS ce ii preocupl pe democrali este faptul
cd pregedintele Putin pare si adopte practi-
cile autoritariste din trecut. Mf,tlurie sunt re-
centele atacuri asupra presei libere, sau m5-
surile adoptate de Putin ca gi consecinld a tra-
gediei ostaticilor din Beslan, care au extins
putcrca de la Krcnrlin asupra rcgiunilor
rcspcctivc. Emotia dc irrccput a spiritului dc
consunr, a rroilor liborti!i 5i oportunitirti
incopc sir trcacir; l'cstivitililo crr lrt:(ii rrrr lircrrt
Ioc rrrror rnllrrrrrrtcrli stlliittit'c. ('rt stlirrlrrttlri.
Irr:rrr:r lr:rirrclL' si t'irlliloriilt' itt sltriitt;il:tlt' ttol
lr , rrrrrpi'rrate acum - dar la un pre{ pe care
;,rrtrrrr |i-l pennit. RdmAne de vdzut dacd
, t,'r trrr ilc lui Putin de a aduce creptere gi sta-
lrrlrl,rlc in sectorul economic pot h suslinute
1,, t, rnou lung. Vechea ierarhie comunistd
l,,r.,rlrr l.rc funcfii nu a dispdrut, la urma
rrrnr, lor', ci a fost doar inlocuiti cu una ce are
l,r l,,rzrr barnii.
\l,rr nlult, noua elitd seamini izbitor cu
lr r
..r r sofl de parlid qi acolilii lor. Ca gi
r nu-qi pot penlite sd studieze (degi, interesant
rr,urt('. cei care s-au descurcat au fbcut-o
I'rrrr t olltactele lor, qi nu prin merite.
t ,rrrrlrlia descoperitd in guvernul Rusiei este
r, l,unl cxemplu al modului in care vechiul
r r, nr cl.ccilZ6 accastd mascarada qi
l,r, rrrrlt'it li nou.
l',rtrrr irrsu;i a fost activ in cadrul KGB. In
'rrrr i i115i1. lucrurilc s-au schimbat brusc.
lrlr,rrl I lotkrrkovski (ibndatorul cornpaniei
,1, l', lrol ;;i gazc IUKOS Ei ccl mai bogat om
.i',, lirrsil) ;i asociatul siu principal Platon
I , l', , k'r. rrrr Iirst arcsta!i pi inchiqi pcntru
ti rrr,l.r l)t'li irr gcrrclal oligarhii 5i-au ob{inut
,, , rrlr' ( u ot'trzitr priviltizirrilor pc ascttns clin
'r l()()0. ilt'(:sliucl ltri lltttlorkovsl<i ostc
',,ifr,,A: rl(iilro[l;ltirtr(i itr t;iill;ttrt;r slirlrilitiilii i;i ottlittii
, ' , rrtlrl,il(:{llr!it l;t r;()ttItltil;ltt.
l,', . vlrl(,,r, :;itlitlil rji vtt:;nlir l;t /tittti;t
VrATA Azt a 69
vizutd de mulli ca o cddere a celor foafie
bogali 9i ca o pedeaps6 pentru ambifiile sale
politice.
Educafia, instruirea gi agrementul
De regul6, ruqii sunt foarle instrui{i, gi bunul
ce1 mai de pre{ al nafiunii in acest moment il
constituie capitalul uman. ExistA insd perico-
lul ca acest capital sd se piard6, dacd oamenii
este cd num5rul studenfilor in prezent este in
cregtere). In fard sunt procente ridicate de
profesioniqti cum sunt doctorii, oamenii de
qtiin!6 qi academicienii, in ciuda faptului cd
se
BaNre nuselscA
Bania esle echivalentul saunei finlandeze, dar
aici aerul e umed, nu uscat. Fiecare orag are
c6te o bania, iar oragele mari au chiar mai
multe. in timpul iernilor lungi. nimic nu pune
sAngele in migcare mai bine decAt expunerea
corpului la vaporii calzi, urmatd de gocul provo-
cat de plonjonul in bazinul cu apd inghelata
(sau, dacd mergeli la o baniala !ard, de o ros-
togolire in zdpadit). Nu e recomandat sd mAn-
cali la bania, dar rugii igi ostoiesc setea cu bere
(rrir;iorial;r vorlcri), tlcoar()(;o s{) s;rLtnrl cii
irttgrictlit;it rkr:;lrirlritt;rrcit.
 70 a CARAcrERrsrrcr
I
I aceste meserii nu au fost niciodate bine re-
compensate financiar: ruqii au fost inv6!a!i sd
munceascd doar de dragul satisfacliei in-
; telectuale.
Sistemul educalional rusesc se bazeazd
mult pe memorare gi poate fi criticat pentru
I rigiditatea sa. Desigur, g6ndirea liberd nu
prea iqi are locul, dar in mod sigur copiii vor
rdmAne cu cunogtinle solide despre oraqul lor
sau istoria regiunii, despre literaturd, muzicd
sau balet. In plus, gama de oportunitdli care
t se oferS cu gcoli speciale de dans, muzicd,
-
-
sport qi limbi strdine este uimitoare. Nu e
ceva iegit din con.run ca qahul, karatele
SAneAronrLe TMPoRTANTE
Anul Nou este cea mai importantd sdrbdtoare
in Rusia; 10 zile mai t6rziu incepe sdrb6torirea
,,Anului Nou de rit vechil', conform calendarului
iulian. Urmeazd imediat Ziua Victoriei (9 Mai)
urmatd de Ziua Femeii ( 8 Martie). Fiecare pro-
fesie are cAte o zi, cum este ,,ziua poliligtilor".
Ziua revolutiei, sdrbdtoritd de zeci de ani, a fost
anulatd de Putin gi inlocuitd cu Ziua Unitdlii
Poporului pe 4 Noiembrie. in calendarul reli-
gios, Pagtele ortodox eclipseazd Crdciunul,
care trece aproape neobservat, pentru cd to{i
sunt in agteptarea Anului Nou.
patinajul sd
qcoalS.
faci parte din programa
Occidentalizarea i9i face loc
Profesiile din aceste domenii au fost incura-
jate de conducerea comunistd, pentru ca
teatrul, baletul qi muzica clasicd sf, he acce-
sibile tuturor. Fiecare ora$ mare igi avea
companiile proprii, iar o seard la operd era
ceva la fel de obiqnuit ca mersul la cinema.
De asemenea, c64ile erau foarte ieftine. insd,
odatd cu cre$terea pre(urilor, mijloacele de
divertisment in direct sunt inlocuite treptat
gi de televiziuni, care prezintd telenovele sud-
americane de prost gust, qi care au captivat
publicul rus. In oragele mari, cluburile de
noapte gi barurile au apirut ca qi ciupercile
dupi ploaie gi satisfac toate gusturile in ma-
terie de muzic6, de la garage la jazz. Multe
atrag o clientelf, modernd. Majoritatea rugilor
tineri sunt la zi cu moda, gi mai ales femeile
sunt intotdeauna elegante qi machiate cu
aten!ie.
Recreerea in aer liber are mare trecere,
pentru cd rugilor nimic nu le face mai rnare
pldcere dccAt o cxcursic la dacau (casufi la
(ari), undc sii culcagir liagi satr citrpcrci.
llultu,ylti (burricu(clc) cilrc sc ittlotc: in ()r'irl
co;rrrli incilt:irlc sulll o privrrliflc olrilrruilir,
Vlalr Azt a. 71
de cil dacea Si grddina de legume au intregi de astfel de construclii anoste, dezo-
l', rrrrrr
r,'nil o sursd vitald de subzistenld pentru lante. In tiurp ce occidentalii ar putea asocia
,1,
rrrulli. Sporturile de tamb asemeRea strucfuri cu infrac-
rrr, lrrrl tlatul cu sania qi skiul, Spertul LocATtv lionalitatea. sdrdcia gi mizeria,
l,r ,:uc majoritatea rugilor se Spaliul locativ mediu pentru in Rusia acestea nu au o ase-
;" r, , p. Cci care sunt deshrl de o persoand in Rusia este menea conotalie. intr-un spirit
' rt,rlosi (poreclili,,valruqi")
,lrr,rr irroatd, decupAnd giuri
rrr llrt'trtil pentru o scufundare
de 16,4 mp, fala de 60 mp
in SUA; 5,5 milioane
de oameni locuiesc in
comunist in adeviratul sens al
cuvAnfului, aici locuiesc re-
prezentanli ai tuturor categori-
l,t1r11l;1. kom u nalki (apartamente ilor sociale. Conform oricdror
lrrr:,rii ador6 animalele gi igi
cAinii la dacea pen-
tr,rrr',;rrrrtir
Irrr ,r luce antrenament de weekend. Nu
comune).
au
standarde, condiliile de locuit
din Rusia sunt extrem de pre-
care: multe apartamente au doar o camerd pe
\ ',r{ rrir ii ducd in metrou, aqa cd ii ascund in lAngd bucdtarie gi baie, iar apartamentele mai
r,, ,rr ( u lbrmoar sau in coquri acoperite cu mari addpostesc invariabil o familie sub-
;' 'rrrr r. l'isicile sunt lisate acasd, dar proprie- stanfial mai numeroasd.
r rrrr lol vor aduce adesea nigte rdmurele de la Mai gdsegti, de asemenea, un numdr con-
,,:',:.,,,',',,.,,, pcntru animalele care au stat siderabil de komunalki (apartamente comu-
ne). Fdcute celebre de romancieml Feodor
Dostoievski, acestea sunt rezervate celor mai
{..r.,{} p€ verticald sdraci. Familii intregi trdiesc intr-o singurd
rrurioritatc a locuitorilor din oraqele camer6, impartind bucdtdria gi baia cu colo-
"l,r,',r
l: " .r, r lriicsc in apartar-ncntc rnici, in blocuri catarii lor. Totugi, trebuic sd adr.niten.r cd lu-
l', rrtc irurllc. Intr-adcvirr, ilr unclc pirrli alc crurilc irrccp sd sc schimbc. Tot mai mult,
| ,, n, ()nric irrlrogi sunt alcirtuitc din rlnduri accslc /rorulral/ti sunt cuurpitratc dc un val
rlr: ,,ru;i nui" carc lc translirrrnir ilr apart:r-
':,,irr.A'un arrimal dc. rxtnrpanirt r;isf;i{;rt, dovarl;i cii ntcttlc tlc tlirlctrsiutri gotrcroitsc, lir slarrtllrle
L:u nr r ',rtttl ittllilrrri rkt;rrrirrrir[t ut l11)l)cllc.
i'rr .,11v;111;1111011kr l;r ittallitrrrr itr ii;rtrkl I'ilkIr;lrrrtr;
 72 0 VIATA Azr
I
t Costul vielii de zi cu zi
Fenomenul familiilor numeroase, de mult
r depdqit in vest, este unul din resursele cele
mai valoroase din Rusia: chiria e mai rnicl
daci apartamenflrl e inregistrat pe numele
unui pensionar, iar bunicii asigur6 ingnjire
gratuitd copiilor ai cf,ror pdrinli lucreazl.
Tinerii gi bdtrAnii au un loc aparte in soci-
etatea rusd (pAnd intr-acolo incAt ambele ca-
tegorii au prioritate la locurile din metrou).
Unul dintre cele rrai atractivc aspecte ale
t societdfii din Rusia cstc sistcmul social ge-
neros, care e rdspunsul la intrcbarca cum
reu$esc azi milioane dc rugi sd sc dcscurcc cu
"1
sume de bani ce par a fi imposibil de mici. In
timp ce prelurile la bunuri gi imbric[minte se
apropie de cele din Vest, salariile qi compen-
safiile de la stat rdrndn la un nivel izbitor de
mic. E absolut imposibil de conceput c6
salariul mediu al unui profesor, de exemplu,
rcprezinll cam a patrvzecea pafie din cel al
omologului sdu din Occident, in tir-np ce un
doctor rus cAgtigd intr-o lund mai pulin decAt
cdqtigd majoritatea medicilor din Vest intr-o
singurd zi. La fel, pensia obignuitd este de cel
pu{in 20 dc ori mai mic[, in tiurp cc bursa dc
stuclii disparc dc tot. Mai adiiugati la asla lirp-
lrrl cii rrrrrlti rrrrrnciloli tlin sistcrrrrrl tlc stlt rrrr
rru lirsl pl;rlili t'rr lrrrrilt'slrl r,ilnrl plrrlili irr corr
serve de pegte gi pungi cu mdlai, qi pare chiar
un nriracol ca rugii supravieguiesc.
Chiria, incdlzirea, apa qi telefonul sunt
toate subvenfionate de stat, degi aceste fac-
turi inghit o pafie consistente din salariile
sdricicioase din Rusia. Oamenii stau 1a
poveqti cu bucurie la telefon, ore intregi:
apelurile urbane sunt gratuite (se plStegte
doar o coti fixi lunar).
Retragerea subven!iilor
Din punct de vedere al eficienlei economice,
retragerea subvenliilor nu poate fi decAt un
lucru bun. Totuqi, pentru ruqii nauciqi de
carusclul prefurilor, de recalcularea, qi mai
nou dc deprecierea ce a caracterizat perioada
postcor.nunista pAn6 in prezent, aceste
ajustiri chiar ar fi dificile. No{iunile de
ccorrorrrisire gi investire nu prea au prins. rnai
rlcs din cauza cA oamenii oricurn nu-qi pot
pcrrrite sd economiseascf, .
In ultimii ar.ri au existat semnale mai opti-
rlistc. in 2000 econornia s-a dezvoltat cu
9'%, iar in 2001 qi in 2002 cr 5ok. Totuqi,
rugii lanrAn sccptici in ce priveste conti-
nuarca cvolu!iei pozitive.
Rugii noi
Bundstarea vizibild pe strdzile marilor orage
vizibili sub forma maqinilor sport qi
aparfine clasei nou formate
bldnurilor - tir r rt 'r r | ,r rhticii de glasnost a lui Mihail Gorbaciov la
numite biznismeni, tineri, bogali gi sclipitori,
care intorc banii cu lopata.
,,Ruqii noi" sunt deosebili de mafia ru-
seascd (vezi pag 78), deqi prezintd qi simili-
fudini. Pe cAnd aceqtia din urmd sunt asociali
cu annele gi violenla, primii sunt identificali
cu jucatorii la ruletd care au rninli ascutite gi
nas format pentru afaceri. Ambele categorii
incalcd legea exact la fel cum se eschiveaz6
de la plata taxelor, ceea ce nu surprinde
deloc, dat fiind ca orice om de afaceri care
respectd legea trebuie sd dea 90% din venitul
sdu statului. Intr-adevdr, sistemul de taxare
complicat pAnd la absurd face dificil ca gi cel
mai congtiincios cetd{ean sI producd atat cat
datoreaz6.
Putin a licut unele progrcsc in cc privcqtc
colcctarca dc taxc, dar problcnia pclsistir.
SrAruca: numriratxl rublclc - ittgltc[ittit irrr: lrcr;ctc
irtrlifrlrctrt tlc vrcrrur.
Pnesn a 73
Libeftatea de exprimare beratd din Rusia. Ca gi in cazul altor !dri din lumea
postcomunistd, jurnaligtii nu au experienld in a
na dintre cele mai evidente gi importante
face anchete. Mul{i cetdleni sunt incd in dezacord
cu ideea intrebdrilor incomode adresate conducd-
r;chimbdri fald de regimul totalitar sovietic a torilor Ior. Allii, cresculi intr-un sistem comunist in
krst ridlcarea monopolului pe care l-a de!i- care gtirile 9i propaganda erau sinonime, pur gi
rrrl l'rrrtidul Comunist asupra presei. Totugi, in simplu nu cred ce presa spune adevdrul. in zone
rrltrrrrr rrni 9i in special sub conducerea pregedin- din afara Moscovei gi Sankt Petersburgului existd
lllrrr l'utin, devenea din ce in ce mai evident cd mai puline opliuni 9i mai mult control politic.
i,l,, r,rrrlole intr-o presd liberd, comparabild cu Desigur, nu e totul chiar a$a de mohorAt. Cei cu
rr u1l, ,, rr
rr,r,,r
.cl€ de informare din Occident, au fost intr-o
,r{) mdsurd spulberate. in anii '90,
t,rtr r plc66spirilor fald de independenla gi obiec-
majori-
educalie gi cei care vorbesc mai multe limbi strdine
au acces ugor la magazinele de presd strdind. Degi
setea de gtiri este mai pulin evidentd dec6t pe vre-
I
livrl rl, , presei din RuSia au fOSt concentrate mea politicii de deschidere a lui Gorbaciov, rugii
Jr,,ll'r,r (x)ntrolului pe care il exercita o micd clicd
,h' ,,1r, t;rrhi". Totugi, in noul mileniu rugii sunt tot
rr.r i,r,,ocupati de problema mai familiard a inter-
vr'r,lrl, ,r unor politicieni puternici, hotar6!i in apa-
rFrrt.r ',,r lrrevina criticile care umplu canalele pos-
tr rrrl,
'r 1116ipg1g de televiziune.
1
r1
l, 'trr',r, r;chimbdrile politice profunde care au apa-
rrrt ,lL11r,r r;dderea comunismului au dus la o proli-
l'r.', ,r riarelor, posturilor de televiziune, presd
i,rr,r' r r,,r reviste. Revista Cosmopolitan in rusd
r::.t, irr,r dintre cele mai bine v6ndute din lume.
fii, r r' lrr cu teme politice, ca gi lhe Economist
:..tr tJ.w:twe€k se pot gdsi pe standuri noi in
,,1,1'.t, 111;lf i. CNN 9i BBC World sunt foarte vizio-
rr,rl, I'rrl0li cumpdra de asemenea ziare in limba
a r,r,,rl,. ,1, r:rrm ar fi The Moscow Itmes gi Sankl
i't t' t .t)tt(l lrmes. Degi a existat o liberalizare in
.,l rr t rl ,rrrilor'80, aceste schimb6ri sunt majore.
l'
t,,r l;r venirea lui Putin la putere in 2000, in
.,1', , rl lr:krvrziunea a fost tot mai mult adusd sub
,,,r, ,trl r;r:ntrului. Unii dintre cei mai mari gi puter-
r l,rrlri din anii '90, cum sunt Boris Berezovski
, , , rnr (lusinski, au fost deposedali
9i trimigi in
'
,.' : rr lr,rrti majore ale imperiilor lor mediatice au
i ' ; ,, lu,rto de firme mari, favorabile Kremllnului, sunt cititori de ziare la fel de avizi ca 9i cei din Vest.
,rrrl Oazprom 9i Lukoil. Degi pufini au fost Vladimir Potanin, unul dintre oligarhii care au
,'Ltr rie dominalia oligarhd, un Iucru este rdmas in gralii, deline controlul celui mai popular
i, i: r ,( rl rle to!i, gi anume cd cel pulin acegtia au
, tabloid zilnic, Komsomolskaia Pravda. Deline de
r
t,,, ,t rrr;ri rnulte puncte de vedere in cele mai asemenea lzvestia, care este parte a puternicului
,,,'r ,r rrlr: rrurgazine de presd din marile ora9e. grup lnterros. Editura Kommersant a lui Alexander
i, : i L r r,l)to centralizare din conducerea lui Putin Smolenski scoate unele dintre cele mai autorizate
.. i , r.'v{)r rkr clrave ingrijordri pentru guvernele
L publica{ii din Rusia, cum ar fi Kommersant, varr-
, , , r, rrt.rIr :;i orr;anizatiile pentru drepturile omului anta ruseascd a britanicului Financial ltmes. $i,
., r, tur, pcrrtru opozitia liberald din Rusia.
!r desigur, tinerii rugi sunt pricepuli in a naviga pe
r ' r r rrl{)rvonlia politicii nu pare a fi singura lnternet. S-a convenit cd acum presa este un ani-
r, 't i' r r r. r r l I cilro sc r:onfrtrnta prr,'sa ltrctaspat rlli- mal mult mai sanatos gi cu mai multe fele decat
1
r:cl r:rr r;irrc aLr triiit rugii din 1917 pinti la sfarEitttl
|[.r r r,, r ililrpillililr i[krto:;r:|rt [itt,tttr:i,ttt::;i 1xrlilir:il;t pcrionrlci r:orrrurti:ikr.
,1,, ,,,1,r",,,1 pltrr,i rIr vi,rlir
 CanacrERrsrrcr a 75
ll
r FruErLE DrN RusrA
n ,,' , 1,.,,,I du n',orurn.i
I
,t ,lrtrnt lung de parcurs pentru a-Si dobdndi un statut de egalitate in societate
I

) rrrrclc ,,Rusia" are genul feminin in femeie din lume care a ajuns la conduccrea
lrrrrba rus6, qi confonn tradiliei, lara Academiei de $tiinte, o institulie fondati de
i ca insdqi, impreund cu Academia Rusd de
Ar1c.
' ,
Nlturd" se afl6 in ccntrul istoriei cul-
I r,r Alte figuri remarcabile sunt Vasilisa
r,,!r! rr,,r' din vremuri precreqt:iue pAni in Kojina, care a condus arfflata ldrdneascd in
t,,' , nt Accst fapt se reflectd in poveqtile timpul rdzboiului lui Napoleon, gi Sofia
rri , i rrr lblclor, arti, precum qi'in struc-
rrrrri, ,rrt iltlc-
l' ,,r r rrr sccolul XIII, majoritatea fcmeilot
.lrr' I r.,r;r uveau un anume starut. putcrc ai
' 1,r ,, , r,rrlitate in anumite cercuri sociale,
lr,
" r rrr rrlrrratd. Situalia s-a schirttbat cArrd
t ,rr,, rrrrl qi-a mutat cartierul general de la
I r, I r Moscova. Odatd cu introducerea qi
, r, r, r(:r irrllucntei religiei de rit bizantin gi
,' ,' rlrr.rrilirrca socictalii utoscovitc. ntai
,1. ,rr lrrrrpul ir-rvaziei mongolilor, statuful
r, i,,, r rr diminuat, iar doctrina creqtinl a
r,r,1,rrrrtrrtii f'cmeii" s-a rispAndit in Rusia.
l! 'r'rl, tlin clasele mai inalte au fost aduse
r,, r ,r rrul victii domestice, iar statutul lor
., ,, I rrrrri tlc.jos.
I r . rlr'" in comunitdlile de fdrani, femeile
, ,',ir, ,Lr,rt sir dc{ind o anumite putere qi liber-
r ,r, l u( r':ru cliurpul la cot cu bdrbafii qi ade-
! ,,'(lu('L'au gi gospoddria, rnai ales dacd
'tt l,r1 1'11111 in armat6. Puteau chiar sd fie
..',,,,r. \lttt().\lLt - capetenie a cottturritatii
,,,,11

I rrrrr.r remarcabile Kovalevskaia, matematiclan, astronom,

I r ,rrI lrrsrr c plinir dc figuri de femei remar-
ir r ( iu c lr.l
.itrcat roluri clieie in viala
1 l,',' ,r t rrllrrrali-r qi sociald a larii.
I rr, ililll cca Marc, ctirc a condus Rusia
r',' I (" pirrir irr 1J96, i,t cxtins grani{clc
! !i, r rrrtrotlus lcgi noi, libcralc, qi a intbu-
,' 'r ,rrr rrr:;lilrrliilc tlc irrvirtiutriint. Politicit ci
r ir,r :r lir('ul tlirr l{trsilr tuut tlirttrc cclc lttai
,!! !! ! Lr r rlirr lrrrlolll. Itt'iclctlt ci licllcritut
lr' l,rr (nirs(ullr Vrtotrlovlr) lt lirsl It'ittlr
t,r,r .,t lt,r /{,//r;/,1 lui (l{:ot(ly (;lllt,ln{)v
lrrr lrr .l r'll'lll rlnilr(;tl);tlr';ttt r.rrtt';lttttl ',ttt:t,tlt';tttttl'
ftzician gi scriitor. Prima femeie astronaut,
Valentir.ra Tereqkova, a fost de aseflenea
rusoaicA.
in secolul XIX rusoaicele s-au evidenfiat
ca instigatori la schimbiri sociale qi politice
r.nai mult decit orice femei de alth na{ic din
E,uropa. Au militat pcr.rtru egalitatea edu-
cutici intrc scxc, au organizat tirguri de cari-
tltc poulru l'cnrci dc corrclitii socialc t.uai
rrrotlcstc;i uu nrurrcit cu inlit-nrict'c irr tirtrpul
rlrzlroiulrri tlirr ('rirrrcclr. Arr luplrrl pcrrlrrt
tlrt'lrlrrlt' socilrlir 1i pt'trlttt t'llrrlilrrlt' pL' lr:rrr
clrrlr'lt' ('r'trrttttci rlirt l'itt is 1i in ( rllr( ()tlrl)('lr'
IrrIrrttlot l( totril(' rltrt S;ttrl.l I't'lct:;lrttt)i
 . CARACTERISTICI FeuerLE DrN Rusra a 77

Multe dintre ele au studiat in Europa. Mii
de femei aparlinAnd gruparii Narodniki (pen-
tru popor) mergeau pe drumuri de lard pline
de noroi pentru a duce alfabetizarea
congtiinta sociald la sate. Egalitatea dintre
sexe era un concept popular, mai ales in rAn-
dul intelectualilor de la oraqe. Fer.neile care
suslineau aceasti cauzd erau cunoscute ca
Ravnopravki. (femei pentru drepturi egale).
Se organizau in uniuni mici, creau locuri de
muncd pentru fcmci gi publicau buletine
informative gi ziare.
Industrializarea gi militarizarea stalinistd
statului sovietic a insemnat o noud sarcind
pentru femei, aceea de a produce mai mu(i
gi soldati gi muncitori pentru patria mamd. In
1936 s-a introdus o taxd speciali pentru
familiile care nu aveau copii, iar avorfurile
au devenit ilegale. Procedura de divorl la tri-
bunal a devenit mult prea complicatS. Pe
ldnga faptul ci trebuiau s6-qi facd
rlame, femeile sovietice trebuiau
munceascd in fabrici qi in ferrne colective,
precurn gi in sfera lor profesionali.
In tir.npul celui de-al Doilea Rdzboi
Mondial, femeile luptau cot la cot cu bdrbalii
a ,,tn , l(' irrci de tip patriarhal, femeile tre-
I'rr rrr ',;r rlucd povara dubl6 a indatoririlor
,l,rrrr, .trr't' qi a grrjii fatd de copii. Egalitatea
, rir rjr.r tr-cu de real,izat in
Feruer iru FoLcLoR
r, rlrr rtc tlc:cif ps h6rtia.
f ', r rr r.trlrt sovieticf, marcat!
,1, ,1,,lrrrrrl cconomiei de stat,
:r ,rl'.r ,rl rllcu mai ales asupra
datoria ca l, rr, rl,r l.ipsa de aparatur6
sd rlr n (:rsnic, un sistem sdrac
r,l.rr r. trrn)tl.'ingrijire a copi-
rlr,r rrrr srstcr-r1 rnedical in
,1, r'r r,l,rrr'. toate au fdcut ca
l, rrr, rl, :il aibd resentimente
l.rl r,1, r, :rlizirrile,,emancipdrii".
l', ', .,rtrtilto a llcut loc noilor aspira{ii cdtre
, lrrrrrl,.rri sociale qi politice. Totugi, situalia
l, nr, rr rrl rr cunoscut imbundtdtiri. Dacd ceva
, ,r rrrt,rrrrplut, a fost cd situalia lor a devenit
rr,r r i .r , :r irrainte. In perioada anterioatd, fe-
gi politic aclioneazd intr-o socictate schim-
bati.
Experienla construirii unei societ6li civile
este noud in Rusia, dar
femeile continud sd o aducd in
Printre imaginile de basm ale discufie. Au alcdtuit diverse
femeilor puternice se numdrd grupdri politice, sociale, de
Rusalki, sirefiele fecioare cu mediu gi culturale. asocialii
puteri magice, Baba laga, o ale ferneilor de afaceri, mame
vrdjitoare cu picior de lemn 9i singure qi vf,duve. Existd
Vasilisa Pre mudraia (Vasilisa sindicate profesionale ale
cea inleleaptd), o femeie mult femeilor scriitor, jurnalist gi
mai inteleaptd 9i mai ale ferneilor cu studii univer-
inteligenta dec6t barbatii. sitare. Liberlatea presei a dus

rrr, rl,rr lr sc garantau 33-34% din locurile din

y.u l,rrrr,.nt. I'rirncle alegeri in perioada demo-
' r irr,,r ,ru llrsat femeilor doar 5-6oh din locu-
rrl, ,lur ;,rrllarrentul Rusiei gi in toate insti-
tillill, l,r( ltlc.
l' rr r ,()nllt.iului in cregtere a lovit dur mai
.rl' rrr lr'r))oi. Statisticile din Moscova gi
,.rrrl t l', tr'r'sburg estimeazi cd 75 sau 80%
.lrn ,,rr( ri sunt f'emei, majoritatea cu profe-
rr r ,,lrr,.rtic srrpcrioard.

Flavr,rrrrca obiectului sexual

Oportuniti!i
In l9l 7, ideile feministe au fost inglobate de
ideologia socialistd. Totugi, ur.r deceniu mai
tArziu, rusoaicele au redobdndit o oarecare
egalitate qi statut social. Pe ldngd dreptul de
vot, care era garantat de noua Constifulie
sovieticd, statul asigura un sistem de ingrijire
a copilului, liberalizarea avorturilor qi o noud
lege a cdsdtoriei, care ii obliga pe sofi la plata
unei pensii de intLelinere copilului in caz de
a
divo(. Cdsdtoria gi divorfurilc se incheiau
foarte ugor, iar idcca dc clragostc libcrir cra
cxprinratd gi sus{inrrtii cJc corrrluciitoarca
rrrigcirii lbnrirrislc, bol;cvit:a Alcxartrlrit
Kolrrtlui.
pe cdmpul de luptd, in calitate de doctori,
chirurgi qi asistente. Existau femei pilot gi
lunetiqti, at6t in cadrul artileriei, cat $i in tru-
pele de marind. Femeile au alcituit majori-
tatea for{ei de muncl in fabricile qi uzinelc
care produceau arme qi echipament militar, gi
au alcdtuit principala fo(6 de muncd in fer-
mele colective.
in timpul perioadei sovietice fcr.neile s-au
bucurat de o creqtere a succesului in sferclc
profesionalc. In 1988, 5T% din krr{a dc mun-
cI cra lbrnratl din l'crnci, q;i acclaq;i proccnta.j
sc aplica cclor calc avcarr slutlii srrpcriolto,
ilr Iiprrrlcsori rrnivcrsiluri, rrrcrlici
crunr
lvocrrli. l)rrl crrrrr trirtliliir irr llrrrrilii rr lirsl
i,, rl, ll noitstrc, climatul social qi cultural
, i, ,Irr,rr rlrri conservator decAt inainte. Pu-
! '. , rrr r rr';lcrc a Bisericii Ortodoxe, covdr-
,r,', ,l,,rrinitti'l dc barbali, gi o obsesie popu-
lri ' l, ,,rtrr tlc trccutul mitologic, au avut ca
,, r,lirr un ilou conccpt'despre feminitate in
.,' r. l.rrr';r |rrsit. Conccptul din trecut, de to-
' ,ir , , ,,r priclcnir, cste inlocuit cu acela de
r :;olic. [Jn f'cnornen nou, insuflat de
I rrt.rlizlt'c:r socictSlii ruse prin reclame
'. . r
r trl,ir, , irrrrrginca lbmcii ca obiect sexual.
l ' 1,lr, .r li.rrrcii Ialir dc accastd schimbare
, ur,;orlil. I Jtrclc consiclcrri cir locul lor e
.r. ,, , , .r solii, rrrirutc q;i ingrijitoarc. Altele
l!,1,r I llr'nlru srrprlviclLriroa din punct dc
, ,1, r, ('( on()llric rr lor 1i ir copiilor- lor" in
,, rlr! rl,:r t rtrtrllr. ('cle t:itlc sttttt activc social
trrtrr, ., nrrtnr:ilo;Ic
r^ lrollIrt;rtclt r;ttlltttii or:t:irlcttlttlc
5i l lrrl 4r' ;t ;trltl; r:tt txt
-.,.r, r, rlr lttx ,,;t t;tlltt;ttttilttl
la^aparilia revistelor gi ziarelor pentru fernei.
In ciuda diferenlelor de continut qi scop,
aceste publicafii indicd o dorinld tot mai ma-
re a femeilor de a se exprima. In ciuda difi-
cultAflor din viafa de fiecare zi, rusoaicele
mai alc5tuiesc incd majoritatea in rAndul pro-
ducdtorilor gi consumatorilor de valori cul-
turale. In muzee, teatre, biblioteci gi expozilii
vei intAlni mult mai multe femei decAt bdr-
bati.
l,upta pcrrtru a atingc egalitatca gi statutul
fcrrrcii in socictatca nlsd poatc fi lungi, dar
rlovirtla pc critrc o rlir istoria I(usici, la lol ca;i
l)lrlcr'('ir 1i rrlli I itrrt i lc I crnci Ior', trrirlii cir rrr:cirslir
lrrrlrilit' v;r li t'islil;rl;r.
 78 a CARAcrERtsrtct
I
I Mnrrn
I Mafia a trecut serios la treabd in Rusia,
dar ceea ce ar putea experimenta vizitatorul neavizat e criminalitatea stradald
,Y, I fedeta marocand a sporrului. Hikham el
1
I V ^oox:*;,,
i io"ll','Ji"$:' i:;.'ii
t sfArqitul anului 1998 s-a calificat la finala
Marelui Premiu al Moscovei, gi, inainte de a
pleca acasi cu un premiu de I milion de
dolari SUA, a spus: ,,Mi s-a spus cd Rusia
p
este o lar6 de infractori, dar dupd ce am venit
aici am vdzut cd este o {ard amabila qi fru-
moasd, iar ruqii au fost foarte drdgufi cu
mine". Guerouj nu avea de unde si qtie cd in
timp ce el alerga pentru victorie, un detaqa-
ment al for,telor de polilie pdtrundea pe o pro-
prietate privat[ din Odesa, in Ucraina, unde
capi ai mafiei din intreaga fostd Uniune
Sovieticl se adunaserd pentru a discuta o primul interogat in legdturd cu acest caz, carc
gravd problemd financiari. Aceqtia fEcuserd
greqeala de a invcsti r.r.rajoritatea ,,fondului
mutual dc profit" in bonuri dc stat pc care
Guvcnrul nu lc onorasc cu o luuir inaintc.
I)lr lirplul t:i Mlllit ittc ptrrblclttc tlc rtccsl
litr rrrr r'slt' tttt ttt0liv (il tttt sttrrtliv
RUSA
strdin, turist sau un student strdin si fie vreo-
dati amenin{at sau sd-i simtd prezenla in
vreun fel. De infractorii de la nivelele infe-
rioare trebuie sd se pdzeasci turigtii.
Rusia este, intr-adevdr, o fard a infracfio-
nalitAfii. Pentru a avea o idee asupra dimen-
siunii la care cei de la putere au de-a face cu
Mafia. trebuie doar sa privili personaje ca
Boris Berezovski, unul dintre cei mai cu-
nosculi dintre ,,oligarhii" f6rii din anii 1990.
Dupd cum se gtie, intreprinzdtorul a strAns
fonduri qi a organizat campania de realegere
a lui Boris Ellin din 1996, precum qi pe cea a
lui Putin din 2000.
Berezovski este suspectat cd ar fi stat in
spatele remanierilor guvernului din anii '90,
iar acum triiegte in exil la Londra, acuzat cd
ar fi finanlat terorigtii din Cecenia. Pe de altd
parte, Berezovski acuzd FSB, succesorul
KGB, de a fi aruncat in aer blocuri cu apafta-
mente in Moscova in 1999, pentru a justifica
redeschiderea rizboiului din Cecenia - o
miqcare care a dus la o dirninuare a popula-
ritatii lui Vladimir Putin.
in | 996, revista The Forbes a legat numelc
lui Berezovski de asasinarea mai multor per-
soane care au stat in calea cuceririi Rusiei qi
l-au etichetat drept ,,Naqul de la Kremlin".
Berezovski a negat ac;rlzalille, a intentat un
proces revistei Forbes in Anglia, proces pc
care l-a pierdut.
Cea mai mare crimd pe care statul rus a
incercat sd i-o atribuie a fost aceea asupra lui
Vladislav Listiev, gazda populard a unui pro-
gram de televiziune qi pregedinte al ORl-,
care a incercat s6 preia monopolul asupra
reclamelor la un post condus de un asociat al
lui Berezovski. Listiev a fost in.rpugcat in uga
casei sale in 1995, iar Berezovski a fosl
pina azi nu a fost solulionat. Dc ascl.ncnca,
Bcrczovski a fost intcrogat dupir cc cclitot'ul
revistci Forhc.s clirr Ii.usia, l'aLrl Klobnil<ov, rt
first irnpuScat la Moscovu, irr 2004. ('itzLtl it
rinlrs rrcsolrrliorlrt.
Bnruorrrsn a 79
Arrrrc de inchiriat
l'rlrr r t ci cevizil.eazd Rusia nu trebuie s6-gi
far de culoare albastri pentru a accentua me-
sajul ,,nu te pune cu mine" (prin lege numai
1r,., ,'rrlr in ce il privegte pe Berezovski sau
;,, , r rlt'-o teapd cu el. Dacd l-a{i vedea, ali
persoanele oficiale au voie sd aibd girofar).
La baza mafiei lan{ului de alimente sunt
r',r.r t,r()l)abil o persoand rafi- qefii mai mici care controlea-
l,rr.r Por-11re conuprA zd afacerile de droguri gi pros-
.,r rrn"rabi16. Dar gAndifi-
' r Lr l)nritri Kagnilki. un Polilia din Sankt Peiersburg titulie, precum gi escrocii de
,'nr, r (l(' 23 de ani din Sankt a fost desemnatd ca una stradd. Opera{iunile lor se
l', t, r.l'ttl'g, Care a postat bucurd de un aport constant de
r., i rl rn anun{ intr-o publi-
dintre cele mai corupte din
Rusia.
muncd din provincie; au de
,.rtr, lociild, care
I ,rrrr
spunea:
,r icc fel de muncd ce trebuie fEcutd a
asemenea intreaga colaborare
poliliei locale. Coruplia la nivelul ofiqerilor
,1,,rr ,' ,insurd dat6, in condilii periculoase". care aplicd legea este de-a dreptul un flagel.
\ ,, 11 un client dupd pu{in timp. Un bdrbat Mafiosi mdrunli ii consideri pe strdini o
' . rl,i ( rcl sd obfind rezidenla in Sankt
l'i r, r l'urlt printr-un mariaj aranjat,l-aanga-
1.rr i', l.:r;;nitki pentru suma de 6000 USD
i | , ,'1,,' de solia sa qi de mama acesteia,
,lrr1,1 ,, ,'lo gi-au dat seama cd motivele lui
r, rl,
'n ,.lilu nici pe deparle romantice.
\ r, r virrta a ajuns la stadiul in care oame-
, .lrl1,r t r-irninali inziare", a mdrturisit unui
'rl
r,rr 1,,, .rl Lrn investigator al cazului. Un re-
I',!,i! I ilrn Sankt Petersburg a spus cb acesta
, r,r ,l I i lca caz de criminal angajat, gisit
1,rrrr rnlr'rl)cdiul unui anun! la ziar, din
,tll,,",t.lili.
I r r, l, r;t trvil viafa e qi mai violentl, iar rata
, rrr,rrrr.rlrtrrtii in oraq este cea mai ridicatd din
I.'r, , rr(lustrializatd, dupi Washington DC.
I tlr..,.r vati gangsterii
r. r, ',1' ('rvr cu ugurin{d tipul clasic de ma-
r',,r , rr urr cirsinosauclubdenoapte-saula
.'l ,, , I \4q'1'csdesului 600 sau a Jeep-ului
'ii r, t 'lrL'rokcc pe strada Tverskaia din
| "\,r AccSlia sunt cunosculi ca ,,noii
( ( l ('iu'c a lansat termenul, in anii de
!!i, , l,rr ,|t 1tr'r'r:,stroika, s-a referit la clasa de pradd uqoarS. Abordeazd turiqtii pe strad6,
,',"1,,, ( rr loatc astca, in curdnd a devenit oferindu-le cea mai bund rati de schimb a
,,
"rtrrl r'rlc ii caracteriza pe ho!i.
dolarului de pe piaf6, dar tenta{ia aceasta tre-
! , i rr.r
():uucnii vorbeau despre mafio1i cu buie evitat6. Vd pute{i a;tepta ca ei sA se eva-
.1' ! , rr ul .,.lrrcltclc rubinii". E adevdrat cd pore in toiul negocierii qi cu dolarii dv. gi cu
, , l,rt lrt'tc sport viu colorate, precum gi rublele lor. Chiar gi localnicii cad victime
''',,
r,,, i ,rrr Atlitlus. irr urr-nir cu cAliva ani. acestor ,,valutiqti", qi vd pot imparldqi din
'1,,1 t)!rrtlr llcunt costulnc Picrrc Cardin, experienla lor c6nd au fost escrocali de bani
,1,,,,,rrprrlt'li sli ttrt obsct'vuti brirfirrilc groasc pe strad6.
,!, ', .r lrrrrlrrr ilc crr c:r'trc,i dc la git. Ma;inilc Altfel spus, fili linigtit dar in gard6, dacd
!: !!! r, r rl()r inl tlc ct:lr.r nriti tttttllc ori tttt girtl- suntcti vigilcnt ve{i girsi Moscova gi Sankt
l'ctclsbrrrg ca niltc locuri pc caro lo ptrtcfi
ii,a' ., ,1r.,(:olx:tiltr tttttti litutl vioklnt lttt r;lr;tzi vizilrr irr sigrrrirrrla.
Itr,r .r rr pro.;ltlrr;rk:kr;rl itrlc:;rlt ktr;;tlltti t:tt lt;ttttlclc
ir ',r r',i rllrxtr lltrrnlti tntittll rlr rt I
 ll1ll,fi],r''
't
irrli:,111
 a2 a CnRecrERtsrrcr
I
I GusruL RusrEr
I Bucdtdria traditrionald revine, deoarece restaurantele ruseSti
rivalizeazd pentru clienteld cot la cot cu companiile multinalionale
redin{a populard ca rugii pot trdi cu o
dietd forrnatd doar din cartofi qi sfe-
cld, cu o po(ie sdndtoasd de ogurli
(castraveciori) gi vodci pentru digestie nu
este deparle de adevlr. Acestea sunt intr-ade-
vdr favoritele la scar6 nafionald. Totuqi, cu
rnai puline prejudecdli gi cu dorinla de a afla
adevdrul, gederea dv. in Rusia poate fi
imbog6{itd, iar,cerul gurii rdsfElat de bogSlia
meniurilor din ofertd. De la borqul ucrainean,
delicioasa sup6 de sfeclS, servitd in mod
obignuit intr-un gorSok (vas addnc de lut), cu
petruSka qr .smetana (patrunjel proaspdt qi
smAntdnd), pAnd la sibirskie pelmenz,
pachelele din aluat fierte cu came. ciuperci
sau cartofi, cadea de bucate na(ionala e atdt
cuprinzdtoare pe cdt e lara de mare.
Anii care au trecut delaperestrolfta au fost
martorii unei reinnoiri a influenfei europene
in toatc aspcctclc vic{ii din Rusia, inclusiv in
buciitirric. Str-irzilc scirldatc irr soarolc rlo varir
lllr^ orlsclor vibrcitzi rlt'viirll-r lrr crrli'ttcltr
baruri la modl aflate la subsoluri. Pe l6ngd
capriciile strdine se observd o revigorare a
restaurantelor tradilionale rusegti, care gdtesc
pentru fiecare buzunar, de la sludentul mo-
dest la novi ruski (rusul nou) extravagant,
relaxat, cu punga plin6.
In secolul XIX, in Rusia a existat mania ca
totul sd fie fran{uzesc, qi a imprumutat de la
Paris nu doar mAncarea, ci gi teatrul, poezia,
arl.ritectura gi moda la pdlSrii. Influen{a fran-
cezd se simfea qi in sldbiciunea pentru sosu-
rile groase la came, in dragostea fafd de sala-
tele complicate qi in varietatea imensd de tor-
turi urnplute cu cremd care erau servite la
sfArqitul mesei la ceai (ceai). O astfel de prd-
jiturd cste pitecii moloko (lapte de pasdre)
denurnit astfel pentru c6 se presupune a fi
atAt de fin incAt ornului ii este imposibil sd-l
produc6.
Tentat de zakuski
Faima bucdtdriei rusegti este dorinla de bazd
a gazdei de a-gi qti musafirii ospdtafi pe sdtu-
rate o dorinld care reiese din chintesen{a
sufletului rus: generozitate qi mdndrie.
Tradilia cere sd incarci masa la cind dinaintc
cu o mare varietate de zakuski ( aperitive).
Zakuski joacd un rol imporlant in procesul
de a servi cina in Rusia, qi ii poate salva pc
cei lipsiti de experien{d de la un
sigur atunci cAnd beau cu localnicii. Poate cl
rugii au o inimd mare, dar capacitatea lor dc
a consuma alcool este uriaqd. Ca musafir
intr-o casd ve{i h tratat cu tot ce arc gazda
mai bun. Totuqi, in ce priveqte b6utura, nu vtl
aqteptali la vreo indulgen!6, va trebui sd vl
befi partea. Sd inchinali e foarte important,
iar aici nu vefi scdpa doar cu un simplu
,,noroc". Toasturile pot line minute in gir
sunt o gtiin!6 in sine. Fonr.rula pe care trebuic
sd o {ine}i minte este gazda, fcrncilc prczcntc
gi cevi se etaleaz6 in fatir.
De fapt, zoku,ski cstc nlonrcrltul ccl rnai
inrpurtiurt,;;i osto o oxpclicrr!ir pc r:iit tlc
irrtirrritlirntir. pc lrlirl tlc rrpt:lisunlii si
lrt ttltsrt (':u(' slrttt itrt' r'rrsii
MATceREA a 83
,i,,rrrrlri reci, cArna[i cu usturoi, Kazahstan qi Kirgizstan, care folosesc abun-
rl',,,, rr ,,onron, garnituri de salate de dent ingrediente tipic asiatice, cum ar fi frun-
, r,ll', r( I r'rr sm6ntdn6,varzd murata,
,l' l, , l;r l>rdnz6, de
zele de coriandru, fructe gi carne impreun5,
nuci, fi-unze de vila, chili,
, ;tIl ,l ll rl il ,ilt.t ( il Vodcarece Flsr pooo-ur- Moscovet fasole gi paine cu mirodenii -
:i .ltriittl' y:eOrgiene.
rt,,1 I 1,111'
in concurenld cu McDonalds, pot fi gdsite atAt in casele
, ,l,r Vit va incre- Lujkov a inifiat un lant de rugilo1 cAt gi pe li{ele de
,lrrrl.r r, !. l, .,r1, :;('.;fete $1 Va meniu in restaurante. In aces-
' cafenele rusegti in Moscova,
l,r,lnr,l' , r rrrrtt'l-li nu o Ruskoe Bistro. te !6ri asiatice carnea cel mai
irrlr,,. l'iirlr, Prefefatele adesea nu este fiarti - cu
1,,,1rrrl rr,,rri1:1:l .;'eledkapOd Suboi,ttad1S excepfia gustoas5 a SaSlik, care in mod nor-
l' l!, ,, ,r , rr lrl:tlli", Cafe eSte O COmbi- mal se gdtegte din carne de oaie qi porc Ai se
rrrlr' ,l' i' , ' , I rll' l're$te, sfecld, ou fiert (qi pune pe un gril peste cdrbuni incingi. Acest
,,'f I ! ,!,
'r 'r,'n(./il, qi domasni piroSki fel favorit este cunoscut in toatd CIS. iar
dezastru
|..r), ('c poate umpluti cu fi bucdtarul, in mod normal gazda, va pune
! ;': , rrrl't't ci sau caise. Pe cAnd multi pasiune in prepararea qi gdtirea a ceea
1,,r. rr r:r.joritatea mesenilor sunt ce mulli ar numi un simplu gritar.
i' i, , nr,r l)oat5 ridica furculila. Pelmeni apare oriunde mergefi in CSI: le
ve{i gisi mai mici decAt de obicei in Siberia
4 jtt,, I rl.l-li .r..rlttiCe dar in cantitdfi foarte mari iarna; se gdtegte
, ,r trirditionalit o condimcn- mare, plat, prdjit, gi e cunoscut sub numele
qi ,i , .i , l, I r :t pi cca strdicii, nlcditc- de ceburek in Asia Centrald gi Transcaucaz,
I' ,irrl, tlirt Artttcttia, (icorgia qt sau manti in Kazahstan. Po4ia cea mai ge-
! .,i i r lr I t;r |i c:clc tlirr IJzbckistan, rrcrrrirsir. hitttali, e in Gcorgia.
'liratc accstca le vcti gisi la sec{iur.rea
1,,!!. r:;lrii rkr rostitttritttt r;lt frttr;t0 ::ttlirr.slti yrc ntcrtiu, ial la rcstattratrtclc ccle
(
'r.rrrl,, t tt:;ltttlxll) $i /rrv,s nrri sr'rrrrrpc crlc se lllrr pc tttitsir tlc cttnr so-
vir rrillrli I ,. ll.l scst' t lrcrrlii, Allt ::ttlitt.slti irrclrrtl irrllcl (jtrli-
n(''lr'('. () l,lr,rl.rlllllll t'rrnt'). lt'lii tlr' slttt iott ltlitttutl ttr'ltlittttltl,
 A4 t CARAcrERtsrtct
I
I rogu qi alb, qi kolbasa (cAmdciori ca gi sala-
mul). Salat (salata) adesea e simpld, cu rogii
; gi castravefi, dar salatele verzi con\in travki
(tradus ,,ierburi"), care de fapt poate fi o far-
furie revigoranti cu busuioc, m6rar gi alte
plante verzi.
) Mdncdru ri tradilionale
Cartea de bucatc ruscascA poatc ca nu e la lcl
de cosrnopolitf, ca altelc, dar felurilc tradilio-
t nale din vrelrea domniei tarilor crau diferite
Kisel, fdcutit din fulgi de oviz, stltca la baza
. va (ridiche), markov (morcov) Si cesnok
r.nultor feluri dc uritrcarc Ai cra sclvitit cu
niAncdruri savuroasc, dar qi cu dcscrt. f,rrri, o
Vooxa NU E STNGURA BAuruRA
( ceai) gi fac tot
Rugii sunt mari bdutori de ceai
aIaIa zawA in jurul cear-ului lor ca gi englezii.
inainte de atacul ceaiurilor aromate din import, rugii
addugau frunze de ment5, de cireg gi stafide in
I
I bduturile lor. Ceaiul verde este favoritul zilelor de
vard pentru a mai potoli din argi{d. AlIe napitki (bdu-
turi) includ kvas, fdcut din paine de secara, plante
I
medicinale gi mirodenii, gi medovuka, un amestec
de miere, mirodenii $i apd; ambele experimenteazd
o revenire, mullumitd in parte concurenlei pe care
primarul Lujkov o face la Moscova lanlului
McDonalds 9i Coca-Cola. Sblten - rnedovuka cu
MATceREA a 85
supd fbcuti din kapusta (varzd acra) gi came
sau pe$te, probabil cd apdrea in fiecare fel
, rrrlr') i11 umpluturi de vatzL, ciuperci
, .u r rr' )iru pe$te, erau ceva obiqnuit pentru cei
qi pentru intoarcerea mirilor.
Grib (citpercile) sunt o preocupare a
r rr, ,,1 lc
lU pcnniteau. Hren (sosul
[)Ullrrrttrau. IlLerl de hrean) oamenilor in timpul liber: familii intregi iqi
principal al zilei.
, r,r .r,I('sca singurul supliment
\S
petrec sfArgitul de sdptdm6nd
Fructele din pddurile bogate ale Rusiei sunt
recoltate din vremuri vechi. Fructele de l,i ., ,rrrllt in care se pregdtea GlvlnR ir'r uelrru la !ard. la cules de ciuperci.
pddure ca brusnika, cernika, kliuksta, zem- l, lrrl ,l, rrrirrcare. Holode!, sau Beluga, osetrina gi sevruga
pentru a le pdstra pentru restul
linika, golubi.ka, malina gi ieSevika (mure"
.r 1rr, 111, cste o altd metodd
inseamnd,,sturion".Acesta anului in diferite arnestecuri
afine, merigor, zmeurd s[lbatic, fragi) erau I'r, I' Lrlar pentru pregdtirea produce icrele negre. lcrele de ofet, mirodenii qi ierburi.
culese gi se fbceau provizii, gemuri, deserluri
, .r rl r,,i l peqtelui. rogii provin de la somon. Culrura culesului de ciuperci
gi bduturi - qi la fel e qi azi. Legume ca bruk- are rdddcini adAnci, 9i de la cei
I clrrrile de bun venit mai vArstnici la cei tineri majoritatea vor
(usturoi) erau mAncdruri de bazd, de aseme- It,r,rr, t rr ccl mai mare se[1n de respect care
r,1r, l1 irr-ittat unui musafir este sd-i dai avai,
putea sd-!i dea o 1ist6 de ciuperci comestibile
qi otrdvitoare.
11ea. ;rr
Au rimas tradilionale blin (cldtitele), rrrr l, I ilc piiine interesant decoratS, in formd Marinatele de gribi qi ogurli ( ciuperci gi
scrvite atAt ca desert, cat gi in mdncare. Blini
cu rrrultd ntiere, stnetana gi icre rogii sunt
alcgcri nomrale pentru a sdtura utl rus
lliu.nAnd.
Dc rcgulS blini se mdnAncd cu precddere de
Muslin'ilct, sdptdmdna dinaintea Veliki. Post
(Postului Mare) dinainte de Crdciun, care, in
schinrb, cstc sirbdtorit la sfdrqit cu o kulici, o
prirjitr-rrii ugoari de paste, asemdndtoare cu
puncttonc italian. Un softiment delicios qi
dulcc, pu;ka, sinonim cu celebrarea Paqtelui,
sc prcpard di'n norog (brAnza de vaci) cu
fructc uscate gi zahdr.
Pdturilc din inalta societate au cunoscut un
mcniu dif'crit, ce a qocat mulli demnitari
venili in vizitd prin bogdlia qi calitatea sa.
Crap in s metano, oslolr (sturion) gdtit Si oko-
rok de guncd (quncd in aluat cu fructe gi
mirodenii) erau unele dintre felurile de mAn-
care servite rnusafirilor de seamd qi clasei
conducitoare. Placintc grozave cu pegte 9i
carne, zapikanki (prilituri) eu orez, smetand,
oui cu zahdr qi kulebiaki (mai multe pl6-
.1. t,i:tlrlrui, cc sc prezintd in mod normal la castraveli) sunt o altd pasiune a ruqilor, qi una
riii',.r lt sllt sau dc cum intrd oaspetele in din pulinele ocazli in care bdrbajii iqi vor
. ' , rrr:,olit rlc un vas mic cu Sare. Acest ri- sufleca bucurogi mAnecile sd ajute la
alcool - este una din multele nastoiki gi nalivki con-
siderate bduturi nalionale. Nastoika tinde sa aibd
r,,,1 rrrrlrolizcazd bogltia satului sau a bucitdrie.
un gust amar qi este fdcutd din fructe de pddure 9i , , ,l, r N'lrrsullrul trcbuic sd rupd colt-ul, sd-l O tratalie pe cinste cdnd venili in Rusia e sd
ierburi, 9i, ocazional, ardei iute; nalivka e dulce 9i I' r, rrr r;rrlr: li sir gustc inaiute de a mai inair-r- gustali din ikra (caviar) care se gdseqte clor-
aromatS. Elementul comun este vodca - nu mai !' i,, ,riu('(c l-riiinca crtr scrviti la fiecare naia qt krasnaia (negru gi roqu) gi se vinde la
pulin de 40%. Coniacul armean trebuie servit rece, !!! ! , .r ( il elt ilu supraviC{Uit oaurCnii in vre- kilogram boga{ilor, gi in cutiu{e rnici
cu felii de limAie. Kindzmariuli gi Hvacikara sunt ,,,,,,,1, 1,tr'lc, cta consiclcritlir plc!ioasir. E o turiqtilor. Asigurafi-vi ci a{i verificat data
vinuri dulci ro$ii din Georgia ce nu trebuie ratate, pe
ii r'lrir'' tlt's irrlilrrilir la lrulr!i, ciind cclc douir inscrisi pc ambalaj inaintc de a cumpira.
dnd Mukuzani gi Saperavl sunt rogii gi seci. Pivo !', !,,! ;trolrsllit irtrrrtlitc prcgirtcsc ltttt't^,tti Icrclc rogii sc nrirnlncl pc piinc albi unsi
(berea)a fost mult imbundtdlitd, iar sortimentele de cu un stral gcncros dc unt, iar icrclc lrcgrc sc
Baltica se pot gdsi in partea europeana a Rusiei, 9i
q!;!!, ,\ vr){l{;;t l;rt r1;ll;01;kt in :;()ftitttottlc t;ilttplo i;i r:tt se rvcsc tlirr co;rrlclc tlc ott ( lictrlc rlin
chiar in strainiitatc. .i!.'!,,' lr(.llt:,iv {;u lilntaiir} iii l)ilx)t. :rllrt11111i rlt' lrr otuilt' lit'rlt' lrtti. lrrirtlt' ttt
brr. .rr{,t/'llti (:;ul :il l)ilcilt;l rlr lrtrrrlttr:lt;r Irr::rl,t :rlcnlit' itt lonrlt tlr coi;),
 CanacrERrsrrcr a 89

ReNA9TEREA RELtctoASA
Relalia dintre Biserica Si Stat nu a.t'bst cu adevdrat btrnd,
Si chiar Si ozi renasterea religioasd iSi are oponenlii siii

, crrbilitarea treptati a bisericilor, colrrun bizantrn.

' irrccputd la sfArgitul anilor '80, irnpre- Cine a vizitat Rusia in timpul cotluuisr.nu-
cu congregaliile pe care 1e atrag gi
,,.rrnl-l lui va fi uin.rit nu doar de numiml mare dc
rrl crcscut al novicilor care alcg calea biserici deschise, n.rai alcs in Moscova gi
l,i 'i. constituie unele dintrc setnnelc Sankt Pctersburg, dar gi de varictatea dc
, rii spiritualc din Rusia. Unii o v5d ca vArstd printre credirrcio;i. Uua sau doud bi-
!
r,'pudierc victorioasd a propagandei serici din Moscova au chiar gi un covor ;i
rr, r'Lrsilol dc-a lungul a patru gerreratii
j ,irc organele de Stat, cutn a fost
rtL'l Ateului Militant. Altii fac com-
t' t u dezvoltarea fundamentalismului
irr republicile asiatice din fbsta
I s,rvictica, o marrileslare a urtor soci-
irlirzc, legate de ttecut cu uu fel de
'rrltural6.
.r;r in Rusia nu trcbuie cornparatS, de
ju. cu romano-catolicismul din Polo-
rn:;ugi cunoscind o renagtcre. Acesta
rrr constituie o fo4d politicl qi intclec-
opozitic cu conlunismul ateu. Pc de
i('. ortodoxiei ruse niciodati nu i s-au
,trrtii intelectuale, a6a culu se proceda
;rrrismul in Vest, dc cei ca sf6ntul
r Acluino in sccolul XIIL Credinfa in
r rrvca ridicinile in vcneralie gi nu in
r scolasticd, gi nu este dc neconceput
rr';it cr lormi dc ntodus ttivendi Ei itt
,rrr. gi in tir.r.rpul absolutarismului

.rrcrge la biserici
, pirrlicipi la o slujbi ortodoxd vor fi jucdrii pentru copii. Chiar gi in cele mai pulin
,l, r'itrralul fbarte bine pus la punct. Nu comode biserici, oamenii sunt liberi sd intrc
L r,tlll to{i par sii qtie procedura. Chiar qi sd picce. O privirc mai atenti va dezvilui
,r(' nu o cunosc i5i pot lace cruci gi se cd aproape tofi cei cu vArste medii gi creqtinii
Lrrrlr lrproltpc oriciincl. In acr sc sit-t-tt mai tir.reri, cel pu{in cei de la orag, sunt bine
rt orrrrclc pictntc bogat srrut mAudria educali, pe cAnd cei mai sdraci, oameni
,,rr'rislir o prolitndli irrtcractiurtc iutrc zrp:ir!inAr.rd clasei t.nuncitoare ficcventeazd
r,'tlirrcio;i. conrutticintl Lrnii ctr altii cclc cAteva biscrici care se implica serios in
Ll rn)('(liill cirrlcccloI cxtr-a0rtlittltr clc cazurilc socialc. cunl ar fl vizitarea cclor dirr
r,,,r:.;t". ( )r'itinr' t' lirrrrilirr.izll ctt lilttr- irrchisori ;i inrpiiltirca dc liainc qi alimcntc.
i,rlorrr l,It'rrt fr lroltlt' tlr'st o;tt't i izvot.rlI Mrri cxis{r ;i urrclc ltttltrr.ll;tt (brrnictrtc) prc-
_;r.1 r'rrnr 1i:rlli virslrtici crtlc;i-lttt ltaslr-ltl ctc-
't* nru I I l(t( )nt{t : tt.t tt tt t,l, t',t : t tl lt,t ir rxt' ilirrl:r i;i irr lrrrrlrrrl rlr'r'L'triilor rlL' pr'tst't'ttlir'.
l ,i,r i ,r lnvr( r i,,rtrkl l'r'llt
I ,lrtttrl | )r'r;rt'rrr, ( !lllr,/t;r:it)rtll lrolr'zttltti olltt t i t lttr'
!r r lrllr..tt rtlttt rl;rtl .r rltlrttl,tl l;t ,l;tt:,tlttl :ttttlot ii0 .r rlrr', l;r ttlr
90 a CARAcrERrsrrcr Rerrcre a 9{

numdr mare de cregtini doar cu numele, care
nu mai frecventeazl biserica; in particular,
unii dintre ei sunt tentaJi sd priveasc6 in urmd
la vremurile de dinainte de bolgevici, la nos-
talgia gloriei apuse a Imperiului Jarist.
Cultura rus6 e strans unitA cu valorile gi
simbolurile ortodoxiei, gi nici mdcar comu-
nismul nu a putut Sterge acest lucru. Dar fan-
teziile nostalgice pot avea ca rezultat idei
alarmante. Una dintre acestea este dorin{a de
a restaura monarhia absolutd. O mici parte a
celor ce merg frccvent la bisericd sunt
monarhigti.
Rolul Bisericii gi al Statului
Biserica rusd a avut un rol special in societate
pentru cd nu a trecut niciodatd prin procesul
care pAnd la urmd a separat Biserica de Stat
intr-o oarecare mdsurd in Occident. Ivan cel
Groaznic a condus orori impotriva Bisericii
in secolul al XVl-lea (pentru care a primit
pedepse exagerate), dar biserica nu a fost
subjugatd decAt la inceputul secolului XVIII,
ca parte a reformelor de occidentalizare ale
lui Petru cel Mare. Petru a desfiinlat biroul
patriarl.ral, ?nlocuindu-l cu Sfdntul Sinod.
Sinodul era un organ al Statului, condus de
un oficial al guvemului care avea autoritatea
dc a numi gi destitui episcopi, iar preofilor
din parohii li se cerea sd raporteze la polilie
lucrurile pe care le auzeau la sporedaniile
particulare. CAnd a venit vremea 1or, comu-
niEtii se credeau autoritatea spiritual6
suprcm6, exact in acelagi rnod in care
asulrat comanda forfelor militare.
Mctoda rlesianicd prin care bolgevicii cre-
dcau cii vor convefti intreaga lume la comu-
nism cra o ciudatd evocare a fenomenului
prin carc Moscova devenea ,,a Treia Rom6"
(Constantinopolul a devenit ,,a Doua Rom6"
dupd cc Roma a fost cuceriti de barbari la
ir.rceputul secolului V). Degi Biserica rusd
s-a dcpdfiat treptat de originile sale grecegti,
adoptAnd limba slavonl la liturghii (alfabetul
chirilic a fost special introdus pentru a u$ura
traducerea textelor greceqti bizantine in lim-
bile slavone) qi inlocuind episcopii greci cu
allii rugi, legdhrrile au rdmas strAnse, dacl ne
gdndin-r doar la ostilitatea cre$tinetdfii din
, r,r pricten apropiat cu farul Romanov Alexei Ciclul acesta s-a repetat pAnd ce au ajuns cu
l\lrlrrrilovici, a devenit patriarh in 1652. El a mdndstirile pe !6rmul Marii Albe qi la
lr, r;u iit sd aduci ritualul bisericesc in confor- graniiele estice ale Siberiei.
'
IrII|;r l(' cr.r practici le bizantine contemporane. Sfdntul Sergius din Radonej (secolul XIV)
lr, lirpt" acest lucru insemna cd oamenii este cel mai cunoscut gi cel raai popular din-
,rr, rrrr s6-gi facd cruce cu trei degete in loc de tre cdlugdrii care in mod simultan a cregtinat
,l,,urr. gi incd unele modificdri ale formulelor qi a colonizat Rusia. Monndntul lui se afl6 la
r,,,,lilc. Acestor propuneri li s-au opus con- mdnistirea Sergheiev Posad, la 50 km de
',, rr;rtorii din cadrul Bisericii ruse, care sunt Moscova, fiind probabil cel mai sacru altar
, rrrroscuti ca ,,Vechii Credincioqi". din !ard. Seamdnd cu zidul unei fortdrele gi
llrkon era o personalitate autoritard qi nu cuprinde qapte biserici gi unul din seminari-
Lr' , :r
compromisuri. iar perseculia era ile teologice ale Bisericii Ortodoxe. Mai
l, r,rt c, chiar crudd in unele pir1i. Ea a con- existl zone pentru vizitatori. cu un rnuzeu gi
Irrrrr:rl 5i sub domnia lui Petru cel Mare, cAnd magazine.
\i, lrii Credincioqi au refuzat sd renunle la
l',rrlrrlc lor pentru scopul de a aduce soci-
r Lrlr':r rusd la acelaqi nivel cu Europa de Vest,
rrrr,l,' biirbafii obignuiau sd se radd.
\lrri cxistd qi azi colonii ale Vechilor Cre-
gi-au ,lrrr, ro;i, iar ei au cel pu{in doud biserici
,rr tr\ (: ir-r Moscova. CAnd a incetat persecu{ia,
rrrrrltr tlintre ei au ales sd rdmAnd in coloniile
l,'r rrrtlcpdrlate. Au devenit renurni{i pentru
rr',1'r1;11i131s4 1or, chiar dacd, in caz cd
rr,,r ,,rlirii nu erau Vechi Credinciogi, dupd ce
Irl,)r,(irll farfuriile gi paharele, acestea erau
,l'.,r1,'. Musafirii trebuiau sd lase bani pentru
"( urnpara altele in locul lor.
,r (
Morrahismul
I ,rlrrlrrr-ii ruqi au un mare merit, pentru cd au
,1, ,, lris drumuri spre centnrl Rusiei. UrmAnd
, ', rrrplul c6lugdrilor din deqerturile Siriei qi
I 'rptrrlui, au mers pAnd in adAncul pddurilor
r , ,'r rrt pcfltlll a g6si loc pentru mdndstin izo-
r

ClleHoeRuu Gneconrer
Biserica Ortodoxd rusd folosegte calendarul
Occident fa{6 de riturile orientale ca intreg.
Cdderea Constantinopolului in mdinile fur-
cilor in 1453, chiar cAnd Rusia a scipat dc
jugul mongolilor, a al.ut un efect devastator
asupra Bisericii ruse, gi Ivan al III-lea a decis
cd era datoria sacrd a Moscovei s5 devind a
Treia Rom[ lumina Adevdratei Credinfe.
Pdnd la urmd aceastd misiune a dus la ceea cc
lrr, l'rrcrgia inepuizabildpe care o depuneau
l,' ilrilr il iace ca aceste locuri indepirlate sd
1,, l,'t uibile nu le-a fost de folos, pentru cd
, r ,,r rrrnririti de !6ranii fericili sd renun{e la
rrrrrrrr;r lor pentru drepful de a se stabili ca qi
, lrrrr,r:;i la o mdndstire. Aceste aranjamente
Biserica in anii comunismului
,,,,r ;rrclcrabilc iobdgiei, qi au fbcut camd- Abdicarea laruluiin februarie l9l7 a fost
rrr trrlt: sa dcvinl cele mai mari gi mai primitd cu bucurie de c6tre bisericd, ce a

iulian, sau ,,de rit vechi". Aceasta inseamnd cd
sdrbdtorile religioase sunt cu '13 zile mai tArziu
-
dec6t in Vest de exemplu, Crdciunul e in 7
lanuarie 9i nu in 25 Decembrie. Recentele su-
gestii referitoare la schimbare s-au lovit de
rezistenla puternicd a maselor de credinciogi
care se tem de orice influentd ,,occidental5".
au devenit in mare parte rdzboaie religioasc
cu romano-catolicii din Polonia, in carc
aceqtia din urmi erau la fcl de hotdrAfi sir
cAgtige Rusia pentru papa gi pcntru Roma.
Vechii Credinciogi
La nrijlocul socolului al XVII-lca, I{rrsia s-a
lrozil intr-o <lispull rcligiorrsri (:1rro, sprc
rlcoscbirc rlc llclirrrrrii. rvcl cir lt:rrl=r lilrurlrrl
5i rrrr tlor'llirrlr. Niliorr, rrrr r'trlrrlllir'li'rr';rrr t';rrc
1,., ,.,1(' l)roprictare de terenuri din Rusia.
' lrrltr t llrrgirr-i au fbstbucuroqi sidevindpro-
;,r ', t,rri. tlal altii au prcfbrat sZr impingd
,., rrrrtr'l('rrrai dcpartc;;i sir o ia dc la inccput.
.r ,,,,J,r k)nroi contemplind in tiicere la Biserica din
i',' rrl Vrr:lorit:i rlitr Mosrxrvit
1," rl,l,r r;;rhrrllrr r:ilitui tttt lcxt vct;lti
vdzut in aceasta o ocazie de a ieqi de sub con-
trolul statului gi de a reinfiin{a biroul patri-
arhal dupd o parzd de dou6 secole. Ca patri-
arh a fost ales Tihon, care fusese arhiepiscop
mitropolitan in America de Nord. Unii au
prinrit cu bucuric rcvolufia bolqcvicd qi
rL:crclul din 23 ianuaric l9ll'l al lui Lcrrin
crlc scl)ilra Iliscricl tlc slat 6i;colilc tlc
llisclicri, At t:itsli s(rl)iuiu'(: s.r tlrtvetlil ir Ii
rrlri rlr'lirrlri ttttil;rlt'titlrt, ;tt'ttlltt t';t Stllrrl rr
 92 a CARAcrERtsrrcr
confiscat toati proplietilile Bisericii qi a pus
picdici in calea asocierilor libere gi a cdld-
toriilor.
Acestea se intAmplau inainte si inceapi
rnarea persecutie. Foametea drn I92l-23 l-a
convins pe patriarhul Tihon sd dea mare
parte din farfuriile de aur qi argint ale
Bisericii, menliondnd doar cd vasele sacre se
fie topite de autoritAtile bisericegti qi predate
sub formd de lingouri. S-a lbcut acest lucru
gi s-au strAr.rs sume imense, dar socotelile au
demonstrat cd toli banii au intrat in conturile
Partidului gi aparent nimic nu s-a dat vic-
timclor foametei. Parlidul, sau de multe ori
cloar ollcialitdfile locale, voiau sd pund mdna
pc tot. Tihon a lansat un apel la rezistenfd in
lata jalului ?mpotriva Bisericii, care a al.ut ca
rczultat 1500 de ,,conflicte sAngeroase",
urnlate de exilul in Sibcria sau de execufia
lt vinovatilor. Tihon a fost qi el arestat, iar
ril
simpatizanlii comuniqti ai clerului i-au uzur-
pat pozifia. Au declarat nul patriarhatul qi au
clrcnrat .,pe orice orn cu credirrta al biseri-
til cii... sd lupte din toatd puterea aldturi de au-
torititilc sovieticc pcntru realizarea in.rpd-
rirtici lui Dumnczcu pc Pinrdr.rt... gi sii facir uz
dc toato rrijloacclc rlc a transpurro in vialir
plirrcipirrl rrrirrct al Ilcvolulici tlirr
()r:lortth ic".
Credincioqii s-au dovedit de neclintit la
aceas6 chemare qi au rdmas fideli patriarha-
tului, preferAndu-l altemativei de,,Bisericd
Vie" ce li se oferea. Biserica Me deriva din
migcirile sincere pentru reformd din cadrul
Bisericii ce datau din 1880. Era o dorinfd
generald pentru schimbare, dar putin consens
asupra detaliilor. CAteva grupuri izolate qi
conruniqtii au vdzut in asta o ocazie de a
diviza Biserica. I-au copleqit pe cei din
Biserica Vie cu privilegii, inclusiv c615torii
libere, in timp ce acestea erau interzise alto-
ra. Treptat credinciogii qi-au dat seama de
aceastA capcand qi au pirdsit gruparea, trdind
din pdcate qi azi cu suspiciunea cI schim-
barile au terrtd de bolgevisrn.
Tihon a fost arestat gi obligat sd se cdiasci
pentru a-qi relua indatoririle. ,,Eram plin de
ostilitate impotriva autoritalilor sovietice"
spunea el intr-un comunicat in 1923.,,Regret
toate acliunile mele impotriva guvemului".
Mdrturisirea lui Tihon reafirma solidaritatea
traditionald dintre Bisericd qi Stat.
Biserica aclioneazd pe ascuns
Mai gravd a fost declara{ia ldcutd de succe-
sorui lui Til.ron, patriarhul Serghei, in 1921 ,
degi confinutul era similar celei fEcute de
Tihon, predecesorul sdu. Presupundnd cd
arnbele rnirturisiri au fost ldcute sub
amenin{are, unele elemente ale Bisericii s-au
ascuns. Inspirdndu-se din sistemul comunist
de celule, foloseau parole ca sd se recunoascd
intre ei. Preoli in haine civile igi iiceau
aparigia in sate neanunfafi, administrau sacra-
mentele credincioqilor gi dispdreau la fel dc
subit.
in 1921 , anul in care a debutat primul plan
cincinal, intelectualii gi creqtinii au fost
proclarnaji dugmani ai revoluliei. De-a lun-
gul urmdtorilor l5 ani, istoricii estimeazi cir
au fost uciqi mii de preofi, cdlugdri qi cilu-
giri{e. Cei ce adunau impozitele se ndpus-
teau in biserici qi, dacd suma pe care o cercau
nu coincidea cu ceea ce primeau, preotii erau
aresta{i. Era interzisd predarea rcligici la
copiii sub l8 ani, cxcep{ic licAnd cascle par-
ticulare gi in grupuri dc nu nrai nrult clc trci
copii o datii.
Stalin a uilrrat povara asupra Iliscricii irr
tinrpul colrri rlc-al [)oilca I{azboi Motrtlinl,
irrlr'-o irrr:ctcarc rlc ir t irlicrr ntotirlttl. Sull t:on
rllrt:t:r't:rr lrri IlrrrSciov ;ri lllcjrrt'v, rrrrrlli cle
Relrcrn a 93
,lrrrcioqi au fost condamnali la inchisoare mente de cult" vor fi in evidenfa autoritdlilor.
rrtru ci organizau intAlniri de rugdciune CAnd in anii '80 Gorbaciov a introdus pe-
;rL
,rrrr botezuri - nu pentru erau infracfiuni in restroika, creqtinii de toate cultele au simlit
,rrre . ci pentru cd irrstigau la [ libeftatea gi au profitat pentru
SrArura secolur-ur XX
;rt lc antisovietice. Cele cAteva "=^* a se manifesta deschis.
l,,L'rrri de rugdciune oficial in 1998, la Westminster Sdrbdtoarea a 1000 de ani de
rrrrcgistrate au fost infestate Abbey, in Londra, a fost creqtinism in Rusia, care s-a
lrr irrformatori KGB. Bibliile dezvelitd o staiuie a sfintei linut in 1988, a fost un mare
.,r :rltc texte religioase nu se Elisabeta Feodorovna, una eveniment internalional.
prtcau procura decAt de pe dintre martirele de frunte ale Actuala constitu{ie a Rusiei
prrrla neagr6. Persecufiile s-au
perseculiei religioase din era
face o separare oficiald intre
rrrlcnsificat la inceputul anilor comunistd a Rusiei Biserici qi Stat, dar politi-
.
'(r0. mai multe biserici au fost inchise sub
$i cienii de azipreferd sA apara din cAndin cdnd
, orrtlucerea lui Bre.jnev decAt sub Stalin. in compania patriarhului sau a arhiepiscopu-
',r,rtltl colnunist frcea tot ce se putea ca sf, lui in public, undeva in fundal.
,1, ',(urajcze evenimentele religioase. De
, , rrl)lu. de Pagti" cel mai important eve- Alte credinte 9i culte
ililil('nt din calendarul ortodox, televiziunea Toate religiile au avut de suferit represaliile
rr.rlrorurlir programa o noapte de pomind de qi perseculia comunigtilor. Baptiqtii, o comu-
rrrrr,,it'ri rock. Cei carc mergeau la slujba de la nitate activd de protestanti care igi au ori-
rrrr, zrrl rropfii sc intdlneau cu poli{iqtii, a ginile in Rusia in 1870, au fost pe rAnd tole-
,,',rr tr.cilbir cra sh iurpicdicc pe toli cei ce rali gi persecutali, la fel ca gi mernbrii
,r', rrrr srrb 40 dc arri sit intrc in biscrica. Nu lc Bisericii Ortodoxe. Rotnano-catolicii au fost
, r,r rrrlcrzis sir itrtrc, rlar li sc cxplica f<lartc rcpliurafiir.r totalitate. Islamul a dus-o putin
i lc c:clur cllo participi lit ,,ovolti- nrai uqior pcntru cir nra.joritntctr musuItnaniIor
' l,rr t rrunre
ltr;ri nrr srurt tlc clrtic rttsit 5i ct'ltu rttli ptttilt
:'rnHr;n: r:iihrt;rrrili'i, pir;tttrii tlitt 1f)08 rrSor rlc cortlrolltl rlc Mttsc:rtvrt. Mai srrrrl ;i
f,rr'.. lilrcllirIrir rclirlir:irsii pcttttilc r:rt slttjlrrrhr sil itilr;t hrrtlilli iri irrci'r rlirririnlc tlc: l()17 r.:xislit tttt
l,', 111;111 li[111 lcrrrlrlrr lrrrrlisl irr Srrrtlil l'r'lt'tsbtttli.
I

\#")'

'&
1

,.t \

q
"t.

;
 .t
, '' ,f CaRacrERrsrrci I gT
.t

-i
.,,l.T.'.;' t
1
.E{
,rt, '
,, w.
,sl AnrA gr TNSPTRATTE
'.-)rf :- t
Pit:luru lintprtria tla icoone din Ru,sia u uvt.rl o influenli prcfitntlti

t
ffi_, ;n\ .t.tttprd operelor de tn'ungurdti tlin .secolul XX
\f 'r
tt

!r
i{
, -iI'" r 5i cultur.a clin ILusia au fbst tirnp clc
lll dc ani
dc la adoptalca oflcialir a
babil ultinrul dinh'e acc;ti pictori grcci carc a
lircut carier.ir in Rusia a fbst l'cofiur. rrLrnrit
ll
Hl ',{irrlui olt,'tl,'1.' i11 0RS plirlr itr r re- ,,Grecul", clrre a a.juns in Vcliki Novgororl
ei
d;
Bl.-, ,
l'ctru ccl Mrrc iri rrarc partc tlrnt itt LlXtt. 1 ;11!'1,' {rnc|C irlr sUp11rVietttil. ri
t 'rrl eele l,izlrrrtirte. l)1t|;1 lf itttpirlr- ii sunt atribuitc cu ccrtitudiuc. C) p;ir.rzir carc
r 'ilonstantin, primuI iurp.-irat creltin, ilustreazi Schinrbalca la Fata, dc la Galcria
, capitala dc la Rorna la 'l'r-ctiakov
din Moscova. estc probabil a iLri
I
{
I
'rripol, lstanrbulul clc azi, in 323,
9i crcstinisnrul au prospcrat in
I lnrpcriu Bizantin tirnp cle un nrilc-
l"
I 'ii cc turcii au cuccrit Cotrstatrtirro-
-[5], Moscova a clevenit a ,,'l'r'cia
iiI rf lr:nitoarc prczunttivi a I{onrci qi
I 'lbate lirlmclc dc arti cxistcntc in
I '':nu unicului idcal rl crcqtinilor.
icoccntr-icii a IJnir,cr-srrlui. Arta
It

si dcci qi arta rusir sc sullllucall

.,litr'lr' irr tr' prir\'il\' (r' ii r'tlltt
,r 1lt" rcspcctird dogura religici
',lri ar- trcbui si inccr-cirm o aplicarc
II rirrraniste occiclcntalc in cazul
t, rrliutc: licind asta. vcclcnr lucruri
I ,rr trirst intcn!ionatc qi nu vcdcm
, rru lirst intcniionatc. Putcrca spi-
rrriil curc radiazir diri icoanc cslc cr
rr I ;nivcr-sului carc il arc in ccntru
. tr. LirnbajLrl pictr-rr-al qi folosirca
r iirriilor-sunt loartc cxprcsivc: atit
'r',tl l\l( lltt t |t' slit li llllllJ sil
' n l ltre nlir protirndn asupra irvln-
r

;r rrccl)lrtul sccoluiui XX. iar apoi sau a unr-ri clcv al lui.

r.rl rrsrrpnr pictrrr ii sccolului XX la in I240, nrongolii care clir.inizau fbcr-il au
lr.rl cuccr-it Kicvul Ei a ulnr:rt o perioacli dc ocu-
',r
patic carc a dulat pAni in sccolul XV l)oar
tlc dinaintea secolului XV Noldul indepirtat al ltr"rsici, inclusiv ora;ul
'rl I'r. liltt Irrtil.rl.. \.rl \l j\'(r;tll\' comercial Novgorocl, a rinras ncalcctat dc
i \\', ,l.rr rrttlli pir'liiri tlin lrcclc lituri. Izolatli clc ['onstantinopol pinr-r lir
,r lr( rrir(:ilr i l,rr'i i itn i1;tli in l{tr slir-;itrrl sccolLrlui XIV. 1'rictrrrl tlc icorrrc rlc
! . r l,,r tu'.t (.ili lttr'Ittt ttt lll(t('(l(lr' lrr Novgorotl 1i tlirr rlrnrlslirilc rlirr Nortl.
.ri I r.r1 l.lrrr.rrlrrtrr" .iI,',' lilr(lr' :i(' rr'1trr:rt'st'lrr ttLrr'slrii slrrr i,lirt ttrrjot i
l:rli;r litt:;iL r ;r lor,l ttr't()tlir l)( 1rllil () \r( lr( ',ir
i{ r );it l Jt rllr r /rri t tl ltt tlt ttttl, t ,, 1,,t.,, ,r' rlri,rl l)i l( ;r11 ,( l)lolrl tt \r, ,lr
LLr.illL ilL ilil.t'r r)11)\frL rrl ,lrr Lr r l,,rl
!.:'. -$--4_-Fr .lL, {
I
, ilL I rL ,,,l,rtll l,'r r r I ,l
l,'rl,l,'tlrr
98 a CARAcrERrsrrcr
vedea la Muzeul de arhitecturf, gi monu-
mente istorice din Novgorod.
Un exernplu superb il reprezintd opera de
la mijlocul secolului XV, ,,B6t61ia novgoro-
denilor cu suzdalii", o operd neobignuiti prin
faptul c6 nu are la bazd un eveniment biblic,
ci comemoreazd o bdtdlie care a avut loc in
1169. Subiecful qi modul de tratare spun
multe despre arta novgorodeand; acest orag
de comercianli, mernbru al Ligii Hanseatice,
a fost un loc cu oameni interesali de fapte
concrete gi povestiri simple, transpuse intr-
un mod decorativ gi ugor de inteles. Deqi lirn-
bajul picturii provine din Bizan!, nu existd
O rcolnA cu PUTERT MTRAcULoASE
Maica Domnului din Vladimir este cea mai celebrd
icoand fdcdtoare de minuni din Rusia. Conform
tradiliei ortodoxe, este unul dintre cele trei chipuri
ale Fecioarei Maria care au fost pictate de Sf6ntul
Luca in timpul vielii Ei. Legenda spune cd in se-
colul V icoana a fost dusd in Constaniinopol, unde
a rdmas pAnd in secolul Xll (de fapt, cercetdtorii
a fost in
spun cd pictatd Constantinopol la
inceputul secolului Xll). A ajuns la Kiev in 1130 9i a
fost dusa la o mdndstire din Viggorod. in 1155
prin.tul Andrei Bogoliubski a luat icoana intr-o cam-
panie in Nord. in timp ce hecea rAul Kliazma, calul
nirnic spiritual in mod special in ce priveqte
folosirea constantd a nuanlelor de alb gi rogu
din lucrare. Iar aceastd icoand nu i-a,,ajutat"
pe novgorodeni; Moscova a invins
Novgorodul in l47I gi, un secol mai tdrziu,
oraqul a intrat in intregime sub domina{ia
Moscovei.
Teofan, Rubliov gi Dionisius
in secolul XV Moscova a devenit centrul
politic dominant din Eurasia, iar domniile
tdtare incepeau sd sldbeascd; lucru evident,
atdt in ce privegte aspiraliile imperiale, c6t gi
in stilul de a picta.Teofan, care s-a mutat din
Novgorod la Moscova undeva dupi anul
1400, a lucrat la iconostasul Catedralei Bunei
Vestiri din Kremlin, impreund cu un tAndr
cilugdr rus, Andrei Rubliov. Ii cunoagtem
nurnele din referin{ele documentelor vremii,
dar abia in 1904, cAnd faimoasa sa lucrarc
,,Sfdnta Treime" (acum la Galeria Tretiakov
din Moscova) a fost restauratd pentru prima
dati, oamenii de gtiinla au putut sd-qi facd o
idee despre stilul sdu. Pdnza a fost pictat6
pentru Mdndstirea Sfintei Treimi - SfAntul
Sergius de l6ngd Moscova, in memoria
fondatorului sdu, Sfdntul Sergius de Radonej
(circa 1314-92). Rubliov, care intrase iu
r.ndndstire ca gi cdlugdr inainte de a-gi urma
vocalia de pictor, a fost rugat sd revind in
1422 pentru a decora noua bisericd de piatr6,
qi atunci a pictat Sfdnta Treime.
E greu de imaginat un contrast mai marc
intre stiluri decAt acela dintre stilul nervos gi
expresionist al lui Teofan gi cel al lui
Rubliov. Dar cel care a avut o gi mai nrarc
influenld asupra jumStdfii de secol ce a urmat
care transporta icoana nu a mai putut inainta.
CrezAnd cd este un semn, prin{ul a construit o bi-
sericd acolo, in satul Bogoliubovo (,,iubit de
Dumnezeu"). Mai tAziu icoana a fost dusd in bi-
serica cea noud a prinlului, la Vladimir, 9i urma sd
joace un rol important in istoria Rusiei: larii erau
incoronali in prezenla ei, 9i i se atribuie salvarea
Moscovei de sub tdtari in doud r6nduri, iar de sub
polonezi o datd. Faima icoanei era atat de mare,
incdt i s-au fdcut copii in toatd Rusia 9i toate aces-
te icoane sunt cunoscute drept Malca Dornnrrhti dirt
Vladimir. Azi se afld in G;rlcril Trr:tiirkov.
.99
.r l,rst Rubliov. ,,Inmormdn.tarea" de la Olanda pentru a depigi ameninfarea militard
,l,rr:,;ilul secolului XV (la Galeria Tretiakov) din partea Poloniei, Rusia s-a deschis ea
, ,.r|rrrtine unui autor anonim, face uz de o insdqi fatd de comerjul occidental; nu a trecut
rrrrl,rnrrrc de matematicd,muzicd qi ritm pen- mult pAnb cAnd gravurile olandeze gi in spe-
trr :r lrtinge o armonie covar$itoare. Tema cial Biblia lui Piscator qi-au croit drum prin
li ',lnci este suferinta, dar dacd un pictor Rusia, iar acest fapt a alut inevitabil un efect
I ilr()l)ciul ar fi exprimat suferinla prin expre- asupra picturii de icoane.Acum cele mai
'.r,r lt'lci, pictorul ortodox nu se preocupd de reugite icoane se frceau in atelierele farului
',, nluncnt in sine. Suferinla in aceastd icoand din Palatul Armurii din Kremlinul Moscovei.
,r r{ l)r'czintd pierderea lui Cristos, Fiul lui Secoul XVII a fost o perioadd de tranzilie;
lrrrrrrrrczeu, qi p6n6 qi munlii suferS.Trupul a$a cum se intAmpld adesea cAnd o culturi
lr r r t r istos inldgurat in plnzd albi este intins, incepe si piardd teren, noua generafie de pic-
u n.lir lung5, orizontall, fa!6 de care se con- tori era preocupatd de omamente qi decorali-
,trrrri';tc un ritm firav de m6ini qi fele care uni. Acoperitoare de argint lucrate in detaliu,
p,rl, :,t' pc mdsurd ce coboard spre picioarele
in fundal este un ritm de culori qi ges-
",r1,',rL'lot'ice, care ajung la apogeu cu gestul
tirrr
rn,rrrrilor intinse in sus ale Mariei Magdalena,
irrrl'rrrr'ati in purpuriu. PAnd gi natura se
ph .rt :r iu fa{a mortii lui Cristos.
I
ltrrrur figurd majora in piclura clasica de
r,,,,ur(: cste Dionisius (1450-1508). Din nou,
lrrlrr('opere ii pot fi sigur atribuite, gi princi-
1,rl,r lrrzi de evaluare a stilului sdu este un
r rr lrr rlc fi'esce de la mdndstirea Ferapontov,
Lr '' /0 km nord de Moscova. El a desfEgurat
,r ',, lrcnli coloristicd delicat6, aplic6nd
\r1,,('rua in
nuanle pale, translucide peste
rlr",r'rrrrl f'emr, pentru a atinge o solemnitate
, lr'r,.rnlii. La Galeria Tretiakov se pot vedtla
rl tr,urclc biografice ale shnlilor mitropolili ai
\1,,,r ovci, Petru gi Alexei, care expriml un
rrrr .tri isnt demn.
t ,rrrrl Ivan cel Groaznic Ai-a ucis fiul in
I 'r, | :r pus capdt dinastiei care a condus
\lr,.r oVl de la inceputuri. Prima pafie a se-
,,'1,'lrri XVII a adus infrAngerea armatei qi,
;', rrtrrr prir.tro datd, confruntarea ideologicd
' r, ,,rtolicii din vest. Polonezii au invadat incrustate cu bijuterii, ce acopereau ima-
\1,,.1 1vv11 in 1605 gi 1610 qi, in ciuda incoro- ginea, picturi in miniaturd ce rivalizau cu
lui Mihail Romanov in 1613, influenla cele din Persia, omamenle frurloase din aur;
" ',,r
t', '1, 'rrt'zii qii preten!iile catolicilor fafd de qi, spre groaza celor ce erau ancorali in
lrrr .r,r :nr corrtinuat r-nult in acest secol. tradilie, naturalismul. Conform lui Avacum
l'r'.rir r)u rtrai putca rezista in spatele (l620-82), militant al Vechilor Credincioqi,
,'r rrrrlt'lot'inchisc, protcjata de culfura ger- Cristos era infbligat in icoanele noi ,,cu fala
rrirri,r l11li11;'1 tlill vcst. Forlatir sI ceard ajutor durdulie, buze roqii, p6r crel, bra{c groase qi
,,, rrrl:ii rlc Iu Sucdia, Si apoi clc la Anglia gi muEchi .. . car c laolaltd il fhccau sd scrrcnc
cu
',
ull gcmlau cu lrurtit tnarc qi gras." LirsAnd la
o partc alguurcnlclc tcologicc, opoca dc attr a
\r "rr,n. I t:t:ioara ditt Ttltvtn, scrxrlul XVll pic:lrrlrrlrri rlc icoanc apuscsc.
lri:r i\r,rn: lir:r:otitltrl: Virr;r rkr Akrx0i V0tlrtliilnov, tr
".1'
i 'r'nliu{} ;r :;irlltltti tu:;cr;r: rkr l;r ittr:opttlttl r;or: XIX
llt {OO o CrnecrERlsrtct
llfl
llfir Teme laice
liili Petru cel Mare a inceput o occidentalizare
il$, for{ati a unei populalii indirdtnice. A mutat
lr{i capitala la Sankt Petersburg,
un orag nou. thrd istoria qi
bagajul religios al Moscovei.
lr$
invitand artigLi gi meseriagi
straini sir vini si lucreze qi
sd-i invele pe rugi. Sankt Briulov.
Petersburg urma sf, devind
leagdnul unei arte laicc noi, in vrente
Moscova rdmAnea un ora$ sfAnt, utt oraq al
icoanelor gi tdmdiei. PAnd la sfArgitul secolu-
lui XVIII aici sc aflau un nuntdr considcrabil
de pictori de porlrete (Levifki, Rokotov,
Borivikovski) care ii imitau foarle mult pe
pictorii germani gi francezi, gi embrionul
unei pcoli de picturd istoricd. Romanticul
Orest Kiprenski (1782-1826) 9i-a petrecut
mare parte a nefericitei sale vieli in Italia qi
este cunoscut pentru portretul clasic al lui
Puqkin de la Galeria Tretiakov.
Pictura gi-a redobdndit graiul rus la
inceputul secolului XIX, cu Alexei Venefi-
anov (1780-1847). In timp ce tendinla in
Rusia gi oriundc altundcva cra sprc ncoclasi-
cisrn, Vcrrctianov a litsitl tlcopaltc (irccilr
Arrticrr ;;i llottrr, ;i s-lr ('ottccttlt'ttl ltsttpt lt
Anra r {O{
la Galeria Tretiakov prezrnta o fati intr-un '.'r ,nr asumat ei sarcina de a-gi duce prin Im- Una dintre cele mai bune este Al Noudlea Val
costum tradi{ional viu colorat, al6ptAndu-qi la 1',rru cxpozifiile, care aveau ca scop edu- (Muzeul Rusiei). in Feodosia, locul siu natal
sAn copilul in timp ce lucrul la cAmp conti- ,,'r,;r l.ropula{iei qi a presei in ce priveqte din Crimeea, existd un muzeu care ii este
nu6. Este o viziune simplistd, rr l.rltil sociald. inchinat.
Anre oemruA oe lauoA mai degrabi decAt una idea- t ;rrrtirtorii sunt cel mai bine reprezentali de
Anii dintre 1885 9i 1925 au fost marlorii
,,Ultima zi a oragului Pompei
ltzatd a vielii de la !ar6, pentru , I rruri mare realist rus, Ilia Repin (1844- celei mai extraordinare explozii a vietii cul-
reprezinta prima zi a artei '
cd idealizarea constA doar in l') i0). Repin a avut o viald lunga gi produc- turale din Rusia, in timpul cdreia arta ru-
ruse" afirma un critic dupd ce
frumuselea voitd a scenei qi in tr\ r tlar reputafia sa a fost formatd prin seasc6 - nu doar pictura, ci gi rnuzica gi lite-
vdzuse capodopera lui Karl
culorile stralucitoare. linigtitc Ir,rn.,(' nrari, cum sunt Vdslasii de pe Volga Si ratura - erau printre cele mai apreciate din
ale satului rusesc. r ,t ,tr'ii zaporojeni scriind o scrisoare zefle- lume. Magnatul cdilor ferate, Sava
ce Sferlul al doilea al secolului XIX a fost 'ti!t,t,u'(, sultanului turc (ambele la Muzeul Mamontov, a fost un rol in acest sens, qi
dominat de Karl Briulov (1199-1852) qi Itrr,rt i). Aceste picfuri monumentale au o aduna tinere talente pe proprietatea sa din
Alexandr Ivanov (1806-58). Fiecare estc , ,rlrr,rlc lbtografica ce atrage direct privitorul. Abramfevo, ldngd Moscova. Mulli dintre
cunoscut prin cdte o operd monumentald \rr rrrrplcsionat profund oamelri care nicio- artigtii talentali au petrecut un timp acolo, iar
(Jltima zi a orasului Pompei a lui Briulov qi
Aparilio lui Cristos in fala oamenilor a lui
Ivanov, ambele 1a Muzeul din Sankt
Pctcrsbury), gi ambii au incercat sd ridice
rrivclul social al arliqtilor care pdnd atunci au
servit doar societatea lard a fr pafte a aces-
teia. Briulov, care a fost apreciat pentm cd a
rcfuzttl sd picteze porlretul lui Nicolae I pen-
hr cd acesta a intdrziat la prima qedintd, a
trait ruulli ani in Italia gi aici qi-a pictat
capodopcra. A|uzia sa alegoricd la colapsul
Antichititii Ei, prin extindere, a vechiului
regim, a fost probabil mult dezbitutd de cri-
ticii sovietici, dar pdnza, pentru dimensiunilc
sale gi pcr.rtru dramatismul ei, l-a frcut pc
Briulov celebru in toatd Europa.
Burghezia
Nicolac I a fost un om sever, cottservator 5i
cu gusturi burgheze, gi regimul lui a marcat
un punct de plecare de la neoclasicisni ;;i
romantism spre piclura de compozilie 5i
realism. In anii 1840 gi la incepuful anilor
1850, Pavel Fedotov (1815-52) a pictat
pdnze care infrliqau burghezia: gesrurile 5i ,lr! L rrrintc nu mai veniser5 in contact cu proprietatea a devenit un punct de atracfie
expresiile sunt adesea atdt de exagerate incil i,,, ,r,r l'icturilc istorice ale lui Vasili pentru activitdti din mai multe domenii -
devin amuzante, iar critica socialI nu e nicio- ,r l ,rr' ( 1848-l9l l6), Vasili Vereg-Ceagin sculpturd, ceramicd, arhitecturd gi istoria
datd deparle de suprafa{d. in deceniul urnrir- r I I I (){).1) 9i Victor Vasnctov ( i 848- 1926) artei cu o inclinafie particulard pentru
tor, Vasili Perov (1834-82) a creat opcrc ntiti ii! , ',( ('ulittc ;i accstca la scard ir-nensd qi au studiul qi reinvierea artei folclorice rusegti.
serioase; acum umoml era mai inlepator ;ii. ' ir r ,lrrllrclicl-r, clo ascr.r.rcnca. Pcisajclc s-au Miirail Vrubel (1856-1910), un pictor al
in timpul perioadei sovieticc, oricui idcalizrr 1,,r, r,rt rlr' o l'cvclrirc in a doua juntitatc a clrui geniu a fost atAt de extraordinar incAt
trecutul pre-revolulionar i sc prczcntatl opc- ,,,'lrrlrri .\lX. Ivarr Aivazovski, (1817- r.ru sc sir.ntca confortabil in nicio nrigcarc, a
rele lui Perov: betie, siricic, inapoicrca tittir i ri, )) rur Piclol cxlt'crrr tlc ltrolillc dc pcisa jc vcnit in colonic in 1 890; a dcvcnit obscclat dc
nilor gi corup!ia biscricii crail lctttclc ," ',, r, cirlliull o llirrra L)n()t'lll-t irr I{trsia
:,,i lr viziunilo crr tlcnroni, pc clrc i-a pictat tlin
favoritc. r !! ,lr rrirlrllrlt' t rr pinzclr. sltlc tlnrttlrlit'c. lrlirr,;;i rr rrrulil irrtr-rur ,t',,.rl. A lirst pollc
in nnii lll70 picltrlir 5i c:rrtttprrrriilc pctrlrtt llrirrrrrI t'lrrc it sl)llt-l IiplrlrrI ('irrrtt'rtolilor' pcrr-
lclirnrrl sotilll-r s-lttt itttllitltl rtlltl rlt' ttrttll. t,t, t' .,t lllltttt;t ti ;t ot;tq;ttltti l\tnt1x:i dt K;rrl llrirrkrv Irrt lr tt'r,r'rri lrr lliclrrrlr tlr llr rrrr scop irr sint..;lr
irrcil r lrrrrt liirrlri Sot'it'lrlr'lt lrxpozilillor rlr' 'r,, t,',1( il /,tl\)ltlt,nt :t:iluttl o :t:tt:;o,ttt' ttlh'tttt nu l)('nlrtt lr lrrct'rlirr t'ir rrrr vt'lrrt'rrl 1lt'rtlttt
Atl:r. tttttostttllt :.;ttlr ttttttt,lt' rlr' ( ltttlltlotti .trll,tltlll rlr, (r)lllr'ttl:lttt,i()(tirlr' (it'rrrrrl lrri,:r' :rll:r rrrlr,.
1O2 I CnnacreRrsrrcr Anre r {O3

puterea desenului gi cea a imaginafiei. Roetici ll8l4-1947) a explorat ten.ra rusului Av:rngarda Moscovei cu ajutorul relaxdrii, sd penetreze esenla
Ruptura lui Vrubel cu tradilia i-a incurajat de demult in opera sa str5lucitor coloratd. Ir r I') I 0, Larionov a ajutat la organrzarea pri- obiectelor gi apoi a materiei inseqi. Printre
qi pe altii sd-i urmeze exemplul. Unul din cei Constantin Somov (1869-1939), cel mai ilr, r ('xpozitii a grupului Valetul de Dian.rant, operele sale cele mai mari, totuqi, se afld un
care a procedat la fel a fost ,,decadent" dintre toli, a fost ,.rr, cuprindea opere ale artiqtilor strdini gi autoportret din 1911, in Muzeul Rusiei.
Cnsa oescHrsA
Valentin Serov (1865-l9l l). fascinat de arlecirini, focuri dc l),rrrr compozifIi ale lui Vasili Kandinski Pictat in tempera, amintegte de picfura de
Iar6gi, caracteristica retrlarca- Doi coleclionari de picturi arlificii qi doarnne in cosfumc { lil(,()-1944). Kandinski, care gi-a petrecut icoane prin liniile curbate $i scoase in evi-
impresioniste din secolul XX, den!5.
bilS a lui Serov este desenul din secolul XVIII, pe care le-a nr.rr(' parte a carierei sale la Miinchen, poate
sdu sigur; avea abilitatea de a Serghei $ciukin 9i lvan transpus cu meticulozitate pc lr , orrsiderat primul pictor cu adevdrat Kuzma Petrov-Vodkin (1878-1939) s-a
reda o fa!i, o figurd sau o
Morozov, i9i deschideau ugile pdnz6. Boris Kustodiev ;rl',,tlrct; linia sa expresionist6 era 1a inceput gAndit de asemenea s5 foloseascd limbajul
expresie cu doar cAteva linii o datd pe sdptdm6nd pentru (1878-1921) s-a aldturat mai de spirifualitate, gi pentru a o
Irlr'()('r.lpatA
pichrrii icoanelor: pinzele sale mari sunt
fluide. Portrctul pe care l-a li- a permite moscovililor sd tArziu grupului, in 19 I I ; opera r,',rlrzrr folosea explozii de linii gi culori, alcdtuite din zone unde culorile contrasteazd
cut dansatoarei Ida Rubinstein vadd aceste opere.
sa, care uneori se aseamdnf, cu ilr{ luliir)d adesea urrtte de elerttente figura- putemic, incluzAnd de obicei un rogu strdlu-
(Muzeul Rusiei) este rerrarcabil caricatura, celebreazd lumea supra- tr\ ( Kazirnir Malevici (1878-1935), in citor, aproape luminos. Aceastd frenezte a
dimensionati a clasei de comercian{i din ,r,, l,r;i timp. qi-a inceput cariera cu picruri activitAtii artistice se desfEgura pe un fundal
provinciile ruse; doamne imense incordAndu-
se sub greutatea samovarelor, borcane cu
gem qi pldcinte umplute cu sturion, hriqcS,
oud fier1e qi orez. Este o lume familiarS citi-
torilor lui Gogol qi care era pe punctul de a
dispdrea, lichidatd in lagdrele lui Stalin.
Printre cele mai bune picturi ale sale sunt
cclc ce t6rguri, dar a fost qi un bun portretist
qi se bucurd de meritul de a fi pictat porlretul
cdntire{ului $aliapin (Muzeul $aliapin,
Sankt Petersburg).
Anii 1906-11 au asistat la formarea a zeci
de grupuri, grupuri rdzlete gi expozi{ii. Douii
dintre cele mai active figuri au fost Mihail
Larionov (1881-1964) 9i sofia sa, Natalia
Goncearova ( I 88 I - I 962).
Impreuni cu Pavel Kuznefov (1878-1968)
au fonnat Grupul Trandafirului Albastru in
1906. Principala preocupare a lui Kuzne{ov a
fost culoarea, qi de la inceputul simbolist
influen{at de Puvis de Chavannes, gi-a atins
culmea arlisticd in anii 1910 9i 1920, cAnd a
pictat o serie de peisaje mistice din stepelc
caucaziene. Goncearova s-a inspirat din arll rr"l,oliste, qi s-a orientat spre opere neopri-
Arta de dragul artei rrrr\'(', inspirat de Larionov, dar spre 1912 a al intrigilor politice, Primul Rdzboi Mondial,
popular6 rusd gi pictura de icoane, iar cca
Anul 1898 a marcat la Sankt Petersburg fon- Revolufia, qi in final, Rdzboiul Civil. Mulqi
mai bun6 operd a sa, cu ritmurile sale putcr- ',, l)lll sti-qi dezvolte un stil propriu pe care
,
darea revistei Lumea Aftei, de cdtre un grup I artigti ai avangardei au intAmpinat noua soci-
nice qi liniare gi cu o izbitoare paleth dc r rrrrnrit suprematism. Sirnbolul suprem al
de intelectuali care impirtiqeau sentirnentul , ,tt:i pcrioade este pictura Pdtratul Negru etate cu bralele deschise, folosindu-gi ta-
culori, reafinn6 desenul bizantin. r,
de idealizare a trecutului qi interes fald de Larionov a preferat neagteptatul qi gocarr- {, r(:r l9l4) care conline exact ceea ce su- lentul pentru a susline arta in sfera propagan-
,,ar1a de dragul artei". Viziunea lor globald tul. Apropiat ca spirit contemporanilor siri. r', r, itZl-l ltfttffClC. dei qi a informatiilor publice. Lucrdrile
pare a fi atAt decaderrti. cAt gi proleticd. poelii futuriqti, a fost primul neoprirritivist l llitrrdinc sirrilari de necomprornis fafd fotografului Alexandr Rodcenko (1891-
Acesta a fost acompaniamentul pictural al lui
rus gi a fdcut o serie de picturi cu soldati, irt ,1, :rrlii 1i public o gisim in opcra lui 1956) 9i ale poetului-artist Vladimir
Alexander Blok qi al ,,Epocii de Argint" a \ l r,lirnir.'lirtlirr (liltt5-19-53). Moqtenirca sa Maiakovski (1893-1930) urmau sd defi-
care anatomia este in mod dclibcrat distop
poeziei ruse. Leon Bakst (1866-1924), unul ncasci dcsignul international dc cartc qi
dintre fondatorii grupului, a devenit celebru
sionat6; in 1913 s-a intors la pictura scnri- ' r, corrstluctivisnrul, trrr lol clc scmi- postcr cl'cctiv pinir in anii 1980. Dar s-a
abstracta. dupi cc rr c()nccPut r.ln sisl('nl ,rl'.tr:rt'liorrisnr 1-rlin car-c cl a inlclcs, utlcsca
in Vcst ca designer dc costume pentru tmpa cun()scut cir riryisrtt. prirt true tttt pit'lit irrstirlrrl tlcziltrzil 5i, in tirrrp cc rrrrii iuti$li ilu
dc balct a lui Diaghilcv, Bollel.c Rrr.r',rc.s' in obicclclc. ci ruzclc cnlrtt;rlt: tlt' obit:clt'. cltc i,r^il(;A: /)o//tolltl lti $aliapirt r|l lloris Kttslorlicv rrlcs cxilrrl, cci cirre inr ri-rrrurs ;i irrr ;rlcs sr-;i
anii 1910, clar il sccorrrlcuzir pc Scrov ca ta- pli rr i rtlerset'lru t' llrtlt'rrtt rlt' l'r rr i r;;r;rl ir rl. r.rr', fl;tlit Oir/ttlttl /{op^tt tlt: Kttzttlt l'cltrrv Vrrrlkitt, plrrt'licc lnlir iru lirsl irrlt-utr lirrrrl irrtelzi;ii
lcrrl rlr: porllclisl, l Jrt rrll tttcnthttt, Nit'oliti ir,,,.rrrrlttl,:r,r:rrlttltti XX rrrirrlr rrrr tlt't'rt'l olit'i:rl tlirr I()l.). ('nr('
 {O4 o Anra
stabilea cd Realismul Socialist este
formd acceptabila de afiI.
Acum a inceput o perioad6
ciudatd, in timpul cdreia mulli
afti$ti talenta{i aplicau unele
dintre descoperirile rrai
acceptabile ale avangardei
tablourilor utopice cu teme
sovietice. Unii s-au linritat
doar 1a eroii societdtii pro-
letare - muncitorii pi thranii,
sporlivii gi fcmcilc, clcvii de
la allabctizarc dar allii au
mers qi mai departe,
elabordnd opere vaste in care ii prezentau pe
Lenin qi pe Stalin, Congresele Partidului gi
intrunirile politice.
ill A lost o epoc6 a muncii patriotice, a
operelor de artd care s6 umple zgArie-norii, a
picturilor, mozaicurilor, staliilor de metrou,
gi a credrii de palate pentru oameni. La
,,dezghequl" din anii 1950 qi 1960 au apdrut
teorii tolerate, dar nu acceptate de
autoritdti. Adevdrata deosebire dintre oficial
gi neoficial a devenit evidentd la sfArqitul
anilor 1960. Pc cAnd pictori ,,acceptali" ca
Andrci Milnikov qi lloris [Jgarov liiccau
tablotrri bliirrtlc. lrcc:orrtrovcrsatc crr I)trll<irr.
crr sl:rliilc rlr't'rrrt'rrl. t'rr Most ovlr clt silttllol ltl
singura unei Uniuni Sovietice satisidcute - dar frrd
dispozilia inspirati din anii 1930 catacom-
bele gi-au f5cut intrarea. Sots
Anm orrcralA Art gi conceptualismul mos-
Epoca sovieticd a fost o covit - care au dat artiqti pre-
perioadd a oportunitdJilor. cum Erik Bulatov, Ilia
Pictori ca Samohvalov 9i Kabakov qi Komar gi Mela-
Deineka sunt reprezentativi mid, artigti care foloseau
pentru arta oficiala a perioad- cliqeele sovietice pentru a face
ei, degi mulli artigti de m6na o declaralie de opozilie sau
a doua au iegit in fald care ardtau realitdlile non-
datoritd disponibilitalii de a politice de fiecare zi ale soci-
face compromisuri. etdlii sovietice pentru analizit
erau doar vArful icebergului.
Artiqtii au devenit mai radicali, iar in 1914
gi-au fEcut publice lucririle - fapt ce a dus la
demolarea unei intregi expozifii din
Moscova in acel an.
in ciutarea unei direcfii
Dar odati cu anii '80 gi cu perestroika,
relaxarea controalelor, explozia masiv5 de
expozi!ii - expozi{ii publice, nu inghesuite in
apaftamente mici^- arta din Rusia s-a vf,zut
in fala unci crize.In ciuda popularitdlii uriage
pe care o avea arta rusb in striindtate, artigtii
mai mici din ,,subteran" s-au proclamat
opozan{i, cu o expresie de dezacord. Odatd
inl[turat punctul opozigiei, arta din Rusia a
trebuit sI invefe sd se vadd nu ca un mod de
afirmare politica, ci ca o formd de exprimare
a scopurilor intelecfuale gi arlistice.
Moscova gi Sankt Petersburg, care inc6
domind scena artei, au ieqit din crizd, dar
rdmdn la fel de separate ca intotdeauna.
Sankt Petersburg rdmAne oraqul picturii,
sculpturii gi creativitdlii. Noua Academie de
Artd a lui Timur Noikov promoveazd o
revenire la valorile artei pre-revolulionare, la
frumusefe, la neoclasicism.
La inceputul anului 2005, Moscova a orga-
nizat pentru prima datd Bienala de Artit
Contemporand, adunAnd in oraq peste 40 dc
artigti din 22 de tdri pentru un festival ce a
durat o lun6. In spiritul represiunii sporitc ai
a cenzurri in regimul Putin, operelc criticc la
cdtre adresa conducerii din Rusia au fost distrusc
in tdcere. De aceea artigtii sc oricutcazit iu
ger.reral sprc ccca cc trccc pc piatir.
STANGA: lmprovizatio, dc Vtsili Katttlitt:iki, 191'1
Dnelpra: Cotttpot iltt: dit t i ttt tir: i t t:oh tt i tl i t, r k r Aktxttt trlr;t
Ak:xittttlrtvtt;r Fkskrr (1llll4 lll4l))
h
it
ll
L}
 CaRncrERrsrrcr a 109

LTTeRATURA
MoStenirea literard a Rusiei este una dintre cele mai ntari din lume.
W-**r, p"r r" */t*td

1 itcratura rusl i5i arc rdddcinile in Mihail Lermontov. El a publicat un pocnl

I rraditia oralA stldveche cc continuA sd acid imediat dupd moartea lui Pugkin,
I rniasca in pasiunca oamcrrilor pentru acuzdnd curlea fllistitri a lui Nicolac I dc
,1, rr. discursuri elaborate, provcrbe, pierderea marelui poet. Autoritdtile l-au
t', r.ti gi afbrismc. Tradilia literard a inceput complimentat pe Lenlontov exildndu-l in
' ' 'lini, povegti populare spuse de cdntareli Cancaz gi, nu pcntru ultima oari, pedeapsa
I r rlco Kievului cu 1000 de ani in unli, qi oficial5 a n.rdrit reputalia unui scriitor tAn6r.
r , rontinui cu balada Cneazul lgor, un f'el
'1, 'ov,ufrusesc din secolul XII. Cuvintele
'1, ,-'schidere a acestei lungi epopei sunt
, .r r,cutc de nrqii educafi, Ei chiar gi intr-o
r, r,,,r('cfe aproximativd i{i dau fiori: ,,Nu se
' u\ rc, o, frafi ai mei, sd incep cu cintece
r. povestea duri a lui Igor, fiul lui
,' r rrslav qi a bdtdliilor sale..."
( ,r riul literar
It , trl carc c considcrat a fi iniliatorul lite-
r r r ri ruse r-noderne este Alexandr Pugkin.
' rritscut in 1799, intr-o vreme cAnd
tt.' t:/.Lr era consideratd ca fiind singura
L r,' i potrivitf, pcntru cxprimarea literard, iar
ir
r tr.a {inutd doar penhu argoul de la
L uiL'sau dc la fcnrtd.
, 'r'a lui Puqkin a dus limba rusd pe culmi
r ncbdnuite. Simlul sdu instinctiv penhu
', rtclc limbii rusc, dobAndite in bralele
l , ' ci sale de la !ard, a fost transformat de
rl siu in poczic liricd nemuritoare,
r, r. r'olrane in versuri gi picsc de teatru.
prczcnte, de asemenea, in poemul lung
' ,r,'lul de Bronz gi rornanul in vcrsuri In rnunlii drar.natici din sud, Lenlontov a
t,,rri Oneghin. scris o poczie care dezvolta ideea existenliald
, rrl lui Puql<in in litcratura rusi nu poate a ,,omului supcrficial", imaginea confonn
ir pi;it: uu cstc doar crcatorul ci, el cste cdreia in Rusia lui Nicolae, gi desigur in
I rlrrl pc c:rrc sc pliazl povcstca ci. A intreaga lurne, nu existd un scop pentrLl cnel-
, t lipanrl pcntru oaulcnii de litere rugi gi gia oarncnilor talentrti 5i cu serrtirrrcnlc. a$a
,, t, li.lrrri: l lirst Irirrtuit dc autoritati (1arul ci viata const.l ir.r a pierdc tit.npul cu clivcrsi-
'l.rc I u ucliorlrt cu ccnz()r 1'lct'sonal al uni lipsitc dc scns cum sunt dragostca q;i

r,r 1i lr ririsilslir'5it 1rugic. ucis irrtr-rrrr

rrrr rirzboiul, ;i in a primi consolarca pc carc o
,1 I)l()slr's(' llr vir.sll tlc l7 tlc urri. olcri nutunr. Accustil lllosol'ic cstc cxprinratir
,'',,1r'rrilorrrl rrrrt'tlilrl rrl lrri l'rr;liirr lr lirsl t rr oprolittttlli t:locvcttllt itt rottlrttttl siitr, ..1/l
('t()u (tl lirrtltttril0r' ttt)u.\'1t1"'. Lr'llll()lll()v :l
l' iJr I nNll trtontrt : I vrllrlrrr I vlLt,,rtr[rr lttr t.rtrrl Irrrl cotrlorrrr rrr'r'rlt i iilci. lrirl'linrl irrirrri ;;i
. ir,,n I lv lol,lot l,r ptolltll,rll r',,r ,r Lt,tt,rt,r lrlcr,:rrr,lrr ',( ( n l);rlil l)ilt:r ( irn(l :r lol,l ttr't:; :,;t

,lrtrlt nrr ,lrrrl \rr',r j(rrlt,rtrt


1{O a CrnrcteRlsrrcl
O lun-rind diferitd a fost adusd asupra
Rusiei de Nikolai Gogol, al treilea mare ta-
lent literar din prima perioada de inflorire'
Darul lui Gogoi a fost grotescul Nuvelele
sale amuzante (Cei doi lvan" I'{asul
Pelerina) sunt pline de provinciali pomp-oqi,
funcfionari qi tot felul de figuri superficiale 9i
'lacome.
umbri
Dar sub aceastA faladd se afld o
temere: poate cd aceasti lurne de clovni nu
este una- burlescd, poate cd ulnanitatea este
intr-adevdr atAt de uritd. Cu siguranla c6
Gogol insugi a ajuns la aceastd convingere'
Ac6st lucru se face simlit in
Inspeclortrl cle la Guver,n 9i in
S{tete tnoarle, scrisc pe cAnd
-romanul
-.trecea
printr-un iad pcrsonal de r.lristicism religios qi
un inexplicibil ser.rtirnent de vinovdlie'
Generalia care a urmat ii cuprinde pe cei trei
giganli ai literaturii ruse: Ivan Turgheniev,
F*aot Dostoievski qi Lev Tolstoi' Tofi trei
au tratat subiecte fierbinli ale vremii - feu-
dalismul, moqtenirea asiaticd qi europeand a
Rusici, tligcarea revolufionar6. Dar ceea cc
i-a ficut mari pc to{i trei a fost faptul
opcrclc lor s-ati riclicat dcasupra subicctclor
cafr: lc-att irtspirlt. I)c cxonrpltr, IJitzitt'ov al
Itri 'ltrrghcrricv, t:rortl ditt'tit1i,1l /"rr.
caturd nereuqitd a revolulionarului idealist,
dar cititorii moderni vld un om bine inten-
lionat, a cdrui lume raliona16 este
aruncatA la
de o
in momentul in care se indrdgosteqte
coq
St' firunoasi vdduv6. Modul in care Turgheniev
prezintd femeia constituie unul din punctelc
iale tari; de asemenea, este un maestru plin
de inlelegere cind ii descrie pe oprima{i;
prinra sa carte a fost Schi\ele .vdniitorului, o
de
carte cu nuvele despre via{a iobagilor, con-
sideratd de mul{i ca fiind cea mai bun6 a sa'
Turgheniev a fost un scriitor occidental:
nTodeiat, rczervat $i econom. Dostoievsi era
farsa opusul lui: c6(ile lui abundd in oameni tul-
burdtori, care au idei pasionante 9i tulburd'-
toare manifestdri emolionale, oameni
copleqili de picate 9i remuqcdri,.care^sunt,
inti-un'cuvAnt, rugi. Dostoievski a folosit
aceatd galerie de suflete tofturate pentru a
explora'sensul celor mai arzdtoar e intrebdri:
binele 9i rdul, liberlatea qi iesponsabilitatea,
salvarea sau condat-nnarea. Romanele sale
mature Fratii Karatnazov, Crintd
Pecleapsa, Diavolii - sunt capodopctc putcr-
nicc gi profi,rrrd caPtivantc.
cd
in ii"tp cc privirca lrri [)ostoiovski cstc fl-
xltir asirl.rll lrltttlii irrltrrrccittc it
l '.rr , nnl{)il (iolrov
lirst
LrrERAruna r {1{
Irrl ,trvi pr"6icator-ul a vrut sd condamne eroilor sdi pot fi privite ca o reflectare a
,r, {,r,it;i fi'ivolitate, dar Tolstoi Artistul nu a neputinlei politice qi a rdddcinilor superfi-
ciale ale clasei de mrjloc, ce urma si fie
|il1il r('zista tentafiei de a o glorifica. Aceastd
rr lr',rnro cste in centrul romanelor Rdzboi Si curAnd dezrdddcinatd qi mdturatd de valul
lir, ,' ;;i Anna Karenina, ori- revolu!iei.
r,rr( (lilttre ele putAnd f,r pe Cuvrrre cAgrGAroARE
rllr'Il numit cel rnai bun Cinci scriitori ru$i au primit Poefi 9i proletari
rrrrr;rrr scris vreodatd. Rdzboi premiul Nobel pentru litera- Vitorul urma s6 apa(ind cla-
tt l',rr'(, care conline o vastA turd: lvan Bunin, Mihail sei muncitoare, al cdrei glas
p,rn,rurntd a epocii lui Napo- autentic razbate din operele
$okolov, Boris Pasternak,
I,n ('stc o opera mai ambigi- Soljenitin gi losif Brodski. vibrante, pline de culoare ale
lui Maxim Gorki (piesa
,
',r',.r lirr este pe cAt de adAncd, sa
l', ,rtiit de cuprinzltoare. Atenlia creqte gi Profundele Abisuri qi schiqele autobiografice
rl. ,r rt';tc, dezviluind visul cu ochii deschiqi Copi.ldria, ucenicia Si anii mei de studenlie).
.rl ,"r,'r uclolescente, pentru ca apoi s6 se con- A fost primul scriitor cu adevdrat proletar, iar
', r!lr( rc asupra unei mari armate in luptd. mai tArziu a devenit un fel de patron al lite-
| ,, trrrr cirrfii c ca escaladarea unui munte: e raturii sovietice. S-a folosit de pozilia de
\1)r('(lc forfa gi hotdrdrea de a urca, dar
,r{ autoritate pentru a-i proteja pe tinerii scriitori
l,r r, , lrsloa dc pc cult-ne e magnificd. de excesele regimului stalinist.
I,,l:;loi ora nobil din naqtere, a$a cum au Chiar inainte de revolu{ia din Rusia, poezia
1,, ,rt)r'orpc toti scriitolii ruEi incepAnd de la s-a relansat. Niciodatb pAni atunci nu au
l'rr I rrr. La irrccputul sccolului XX, vocea apdrul atAt de mulli poeli talentali qi diferiti
dcodata. Erau sin.rboligtii care au ridicat
Si I'rr,,'lrt'zici s-r licut auzilir in povcEtilc qi pic-
, l, rlr' lr'rrlnr ulc lui Arttott ('chov. ['lictiscala poczia la nivclul dc rcligic r.r.ristici, a clt'or
r , rrlirrrenlrrl r:Sccrtltti cirrc yrlltttcitzi itsupnt nrari plco{i crau; au lirst 5i firturiqtii, cxpcri-
clrc rclttzau sir,,lirrir
rrrcrrlulori crrt'a.jo;ii 1r'c-
strllcttrltri l;r,'rr(.A: Mitxinl O0rki i;i r;0tr;ltl :;Itt lil:tlil rur lrri I'rr;l<irr", ( urn sl)un(:lr Vllrrlirrrir Mrrirr-
kovslii. ;i t rrrt' r'oirrrr srr tt'lrrt'lr lirrrbrrjrrl, rrllr
I lt r l r,rvlirr I )rr':lirir,v,:l.i { ililr r{'\,r}lilliil rn nrr r:il rr'l:rt:r l:rt:r' ;r rn;ri lirtl
112 e CrnacrERrsrrcr
ldranul scandalagiu Sergei Esenin, a cdrui
viatd gi poezie sunt o lamentare lulrgd a vietii
condarnnate de la fari din Rusia; au mai fost
asmciEtii. artizani dc exccplie. care priveau
poezia ca pe o arhitecturd verbali rafinatI; qi
mai erau poe{i care fie cd se lineau la distanfi
de aceste miqcdri, fie le transcendeau: Ale-
xander Blok, Boris Pasternak, Ana
Ahmatova.
Proza a revenit la rnodd in anii '20, gi
relatirilc dramaticc alc rcvolulionarilor se
intreceau in a capta atentia in scricri pline de
veselie, comice, r.najoritatea laudind Sudul
insorit al Rusici. Pove;ti din Odesa qi
GrlsuRtre DtsENStuNl
Rusia a avut disidenli aproape tot timpul c6t a avut
cd(i. Dar acum disidenia era asociatd cu perioada
socialistd, mai ales in ultimii ani, cdnd sistemul era
destul de opresiv pentru a-i pedepsi pe liberii
cugetdtori, dar nu intr-at5t incat sa-i omoare. Cel
mai de seamd scriitor antisovietic al vremii a fost
Alexandr Soljenilin. Romanele sale Pavilionul can-
cerogilor gi Primd Cerc, 9i povestirea despre
lagAre Arhipelagul Gulag au fost toate publicate in
strdindtate. A fost exilat in 1970, dar a revenit
acasd pentru a-9i vedea opera tipdritd pe pdmdntul
natal. Soljcnitin a fost ccntrul disidcntei, dar nu a
Cavaleria roSie, de Babel, Donul liniSlil alui
$olokov, povestirile anecdotice ale lui
Zogcenko gi Zamiatin, Doudsprezece scaune
ale lui Ilf qi Petrov.
Promovarea cauzei
in anii '30 controlul lui Stalin asupra arlci
s-a accenhrat. Prin urmare, literafura urma sil
suslini cauza socialistd. Mai constituia gi o
inaltd chemare, pentru cd scriitorii sunt,
spunea Stalin, ,,ingineri ai sufletului uman",
gi prin urmare, un element vital de produclic
pentru a suci minlile cetd{enilor sovietici.
Accst mandat era, desigur, o condamnare la
moafte a literaturii adevdrate. A dus intr-adc-
v6r la moafiea multor scriitori: Esenin qi
Maiakovski deja se sinuceseserd de dispc-
rare; Osip Mandelqtam, Nikolai Gumilev qi
Isaak Babel au fost inghiliti de Teroare. Din
prima linie de scriitori au supravieluit doar
Pasten.rak gi Ahmatova. Descrierea poeticd a
acclor ani a Ahr.natovei, Requiem, este un
monunlent al literaturii universale qi o mir-
turie a demnitafii sale.
Romancierul Miliail Bulgakov a observal
odati cd ,,manuscrisele nu ard", adici impul-
sul de a crea gi consuma literaturd devine mai
puternic atunci c6nd ea este atacatd. incer-
carea lui Stalin de a amputa spiritul uman a
eguat, iar foamea ruqilor pentru cirfi devenca
tot rnai acutd. De aceea era ceva nonnal
vezi in URSS cozi de oameni care agteptau sir
cumpere vreun volum sublire de versuri civi-
ce sau o colecfie de nuvele. Bulgakov insugi
a fost unul dintre scriitorii care au potolit
foamea spirituald a ruqilor. Maestrul ,ri
Margareta, povestea lui despre cum diavolul
existat niciodatd o migcare unitd. Disidenlii adesea
se comentau unii pe allii la cum comentau
impotriva statului. lnakomislie (,,gandind altfel")
cuprindea tot felul de scrieri 9i opinii: istoricul mar-
xist Roy Medvedev, poeta religioasd lrina
Ratuginskaia, activistul pentru drepturile omului
Andrei Saharov, laureatul Nobel losif Brodski, eroii
Siniavski 9i Daniil, qi romancierul comic Vladimir
Voinovici. Toti meritd cititi pentru valoarea lor, dar gi
pentru ceea ce au avut de spus despre regimul
represiv.
\ r..r{rrrz5 Moscova gi face prdpdd, este unul
,lrrrlrc cel€ mai profunde (gi amuzante)
r,,nr:urc ale secolului. Rugii se mird intot-
,l, ,nrrir cd nu este apreciat in Occident
, ilnl cste acase.
aqa
O scurtd dezmortire
ll,t, .slrul Si Margareta a fost publicat abia in
l'tt'5. la 25 de ani de la moarlea lui Bul-
r',rl,ov. Era vremea Dezmorlirii, perioada de
lrrrrrlc de sub Hrugciov, cdnd multe opere
rrr( rzise au vdzut lumina tiparului.
I r, rrimentul cheie ai Dezmorlirii a fost
l,rrl'licarea nuvelei O zi. din viata lui Ivan
sii
lt, :inovici. Redare nemiloasd gi sincerd a
r r, tii in gulag, ea a fost opera de debut a lui
\l, randr Soljeni!in. L-a lbcut celebru peste
gi rrrr,rlrtc gi a dus la o invazie de memorii din
l.r,':rr pe misurd ce scriitori ,,reabilita1i" se
,1, ,cirtugau de cxperienlele 1or ingrozitoare.
l'(' rrdsuril cc iama brejneviand se instala,
rrlrlti libcr-cugctirtori s-au trezit scogi din
,'r.rliilc cctrzurii. Opcrclc popularc treccau
in trrirrir in copii birtutc la nra;inir,
,lrrr rrrlilri-r
, nrcto(li clsnicti tlc lttrbliclrrc cc a dovclrit
l,rl151; r{11;, Altttt;tktv;t tkr Nirl;rn AlIrrlrrrtr, 'l{)14
I'r r';: Vlirrlirrrir M;ri;rkov:;ki
lllt nt,tn: A[rxrrrllr li(]lrr,rrllr
Lrrenrruna r {13
cunoscutd sub numele de samizdat (,,auto-
publicare"), un joc de cuvinte la organizatia
de editare a statului, Gosizdat). Opere ale
scriitorilor occidentali gi ruqi interziqi
-
George Orwell, Vladimir Nabokov, Aldous
Huxley, Iosif Brodski - au fost toate citite in
anii'70, dar in secret gi la lumina lumAndrii.
in cdutarea unui Tolstoi modern
in perioada de glasnost, literatura aprobatd
oficial era in stagnare, iar cei mai buni scri-
itori ai perioadei sovietice erau interzi$i sau
cenzurafi. Nici mdcar clasicii inofensivi
politic nu erau de gdsit. in aceaste situalie
absurdd, tot ce a trebuit Gorbaciov sd facd
pentru a cAgtiga simpatia intelectualitAii a
fost s6-i lase sd citeascd ce voiau. A lbcut
intocmai, qi timp de c6{iva ani a urmat o
febrd a citifului. Perioada postcomunistS,
prin contrast, a fost marcatd de o dccddere
cdnd romanele de polijiste, ieftine, de calitate
proastA au devenit din ce itr ce mai populare.
Totuqi, existd scriitori seriogi, ale cdror operc
sur.rt atAt populare, cAt Ei provocatoare. Cci
nrai cunoscuti dintrc acc5tia sunt Victor
I'clcvirr ;i Vladiltrir Sorokin.'lirtu;;i, ru;ii
cilt'sc lol rrrlri prrlirr, pe: lrritsrrli cc trllc lirlrrrt:
tlt' tlrvt'r Irsrrrt'nI cii;li1i;r lt'r'r'rr.
l{6 4 CenacreRtsrlcl Muzrca .117

,1,'r'cnit pafie integrantl a vietii de la curte. Glinka - un punct de cotituri

GnenroRn DE MUztcA
Inspirati de traditiile fblclorice $i ecleziastice timpurii, muzicienii rusi
au compus, spre incdntarea intregii lumi, un sunet rusesc autentic'
ci mu-
ei din str6indtate spun adesea
zica rusi dateazd din anii 1830 9i
1840, cdnd Mihail Glinka a fost Pri-
mul compozitor rus care a avut parle de
recunoa$tere european6. De fapt, lara are o
bogati tradilie rnuzicali, care iqi arc originile
in cAr.rtecele populare ale slavilor care s-au
,
l,'trr;i, Petru nu avea ureche muzicald, iar
,'rnpozitia a rdmas pe seama striinilor.
in general Mihail Glinka (1804-57) e privit
ca primul con.rpozitor autentic rus. Dar rea-
I't rrlnr marea majoritate a po- lizltrile compozitorilor din
;rulrrlici, a asculta muzicd Tntput- LTBER AL NoBtLtLoR
secolul XVIII, precum Dmitri
,,lrivula fie cu mersul la bi- Muzica in sec. XVlll a fost Bortnianski, Maxim Be-
,, rrL ir. fie cu ascultatul de dominata de nobili entuziagti, rezovski qi Evstignei Fomin
secolul X, cAnd a devenit religie nafionaltl' r,urt(:cc populare. (care la inceput a lost muzi-
a caror pricepere ldsa mult
Monotonia liflrrghiei gi stilul de a cAnta au I linceputul secolului de dorit, Totugi au existat cant iobag), precum gi ale suc-
avut un impacl putenric asupra compozilo' \ \'l I I curtea Rusiei avea multe talente, mai ales in ce cesorilor sdi Alexandr Alia-
rilor ruqi din secolele XIX qi XX. ,'r, Irt'strd proprie, iar clddirea
o privegte compozitia. bev qi Alexei Verstovski nu
Dar Biserica a al'ut qi un efect negativ, t,,rtrrrlui a fost construite in trebuie trecute cu vederea-
avdnd ca gi rezultat tzolarea Rusiei fala dc rrr,',1 special pentru oper6, care in curAnd a chiar daca pregdtirea lor in Italia a lbcut ca
tendinlele muzicale din Europa. Liturghia or- rh rr'rrit ultima modi in rdndul aristocratiei, mtzica lor sI nu sune foarte ruse$te. Au fost
todoxi indicd faptul cd numai vocea omultti
poate fi folositd pentru proslSvirea lul
Dumnezeu, gi vreme indelungatd instrunrcn'
tiqtii valorogi au fost privili de Biserici 0s
,,mesageri ai diavolului care succesc minlilo
oamcnilor de la Dumnezeu prin cAntcce,
trompete gi jocuri". Singurul instrument pcr.
mis de Bisericl erau clopotele, qi in Rusia
bdtutul clopotelor a ajuns la un nivel sofisti.
cat. Azi, dupd 70 de ani de tdcere sub conltt'
nism, afia bAtutului clopotelor se bucurir tlg
o renaqtere, sunetele rezonante se fac
sdmbdta seara qi duminica inainte de slujbll,
in ciuda domina{iei Bisericii, larul Ivan
III-lea a creat un cor de curte vestit, in
colul XV Spre sfArqitul secolului XVI, pf
m6surd ce se dezvoltau contactelc
Occidentul (de exemplu, Elisabeta I a trirtli
o org[ gi clavecine lui Ivan cel Groazttic
chiar qi muzica bisericeasci incepea intrc
pas cu vrelnurile. PAnd la inceputul secoltt
XVIt au fost introduse treptat in liturglril
panirurile. polilonia qi gamele minorc gl

stabilit in zond cu 1300 de ani urm6. in
Aceastd muzicd populari, care celebra toate
evenimentele vie{ii, de la lucrul cAmpului la
nun{i gi sSrbdtori, a servit drept bazd penhrt
marea tradilie muzicald clasicS din Rusia, ce
a explodat in secolul XIX.
Primii muzicieni profesioniqti (skomoroki)
au apdrut in secolele XI 9i XII la cu4ile prin-
ciare din Kiev qi Novgorod. Skomoroki erau
trupe de actori ambulanli care cAntau la o
divcrsitate de instrurnentc unice irr Rusia,
curr ar fi gusli (instrurrrcnt ctr coardc), rrrTolt
(irrstrtttrrcltt tlc strllat) Si trtlirrlttt (trrr lcl tlc
cirrrpoi). llisclicir Otlotlox;i rt .ittt'rtl 5i e l ttrt
majore, permilAnd un efect al sunetului tt
bogat.
Odatd cu infiinfarea teatrului de curtc
timpul domniei larului iluminist Alcx
Mihailovici (1645-76), din sdmAnla sirtlitir
Ivan al III-lea s-a dezvoltat o traditic rttttr
cal6 laic5, dar sub domnia lui Pctru I att it
loc cele mai mari inovatii. MutAnd clllil
de la Moscova in troul siiu ora; Slttl
Pctersburg in 1703, Pctrlt a tralrslorttlitl Iil
pioasl gi coltscrvatoilrc itttr--o I{ttsitr
dcrnir, dintr--o lovittrri. ltttl.ttctttti ctt lt
arlrilcctii 5i nrc;;tcrii atlrrq;i sir ttttttlt'ltttze
lilllr sir r'altttilsar itt tttlttlt. tttt vt'ltil li lllll/i( lt
slr':rirri clrtt' cittllrtt irr ttoilt' ott'ltt'sltc rtttltl
i" r','rrl , rrr rlr. cl:rl llr r'ttt:ittrl tttlt./l( il
,,r'riirrrrrttl-l in ntare patronajului farniliei
rirr1,, t1,111'.
lrrr, .rl('vl'lr, opcra a devenit atdt de popu-
I'i, ,r i;('colul XVIII, incit mogierii bogati,
r , ,lrnlelc $crcrncticv (al cirui fermecdtor
,. ,r,,r rn rniltiaturir poatc fi vizitat la
,I r,,l rno) ;i-au alcirtLrit rcpcclc propriilc
,'t!,1, rrr ;r or-chcstrc pc ltroprictirti, lillosind
',,,1 |\' l)()sl rlc lrltiyti. l)rccunl 5r ltrti5ti
, 5i scriitori, carc crau ncrirbdirtori sir crcczc o
lrr,'ir,, i ANil l{rlnHt : M:;li:;lilV li0:;lrop0vir;i, vi0[rtrr:cli:;l
4.Ar,, ' l\11/tctr)lri lrnrlrrrl;rnti Stts: Mrlrirrl (ilrrrh;r, rrrrl
,1. ill)(,t,1 {lill',r,r.illrrl XIX
pnrnil rnuzrclenl ru$r care au concurar cu co-
legii lor strdini de acelagi nivel, qi au cou-
tribuit mult la ridicarea standardelor muzi-
cale.
Occidentalizarea nemiloasd a lui Petru cel
Mare a incurajat nobilimea sd priveascd cul-
tura rusA cu dispref, dar elanul patriotic ce a
un.nat ir.rfr6ngerii lui Napoleon in l8l2 a
unrplut inimilc de mdndrie nationalS. A
apiirut o noul gcr.reratie de artigti, rruzicicni
crr llrrrir nrsir atrtcnticir.
I'r'irrlrc t'i s-tr rrrurl-l'itl qi (ilirrl<tr" itlc ciirrri
tlorrr oyl,.'rt' llt trlrlt'ltl ttrt ptltt'l tlc coliltrnr in
Aliil () t'itrlir l)t'tttilt ltil
i:;lrrtirr rrrrtzrt'ir rrrst'.
 118 t cnnacrERrsrrcr MuzrcA a {{9
7
inrbinat tehnicile de compozilic occidentalc nist qi con-rpozitol care a ficut tot posibrlrrl , ! l()08), care a avut o carieri strlluciti cut peutru operele sale, carc sunt inspilatc dc
cu o uruzicir cc cra cvidcnt inspilatir diri pentn: schir.nbarea acestei situalii in tinrprrl i, ,i rrra. gi CcsarCui, gi Modcst Musoryski opcrclc lui Pugkin qi Gogol, Evgheni
izvoarclc fblclorului natal. Elan opcrc r-r-rscqti anilor de liber tirte cle sub Alcxancltu al II-lcrr I I 9 l 8), Balakilcv a inceput sA pro- Oneghin qi Danta cle Picct, probabil cele mai
incontcstabile. a fbst niai preocupat cle ritlr L' o linie muzicalS tradilional rusd, mari opere a1e salc.
Opcrelc lui Glinkir sutrt cou-
Reralr pRoAsrE carea standardelor gcncllrl,' ,,r 'iind cI arta apartiltc poporului gi La sfhr-qitul sccolului XIX, r.nuzica ru-
side rate cri f iind pi:rtl ii clc ale nrnzicii dec. t de pro :,1, r tr.cbuie s[ fie realist. seasca era interpretatd cu lcgularitate, iar
bolta a muzicii clasicc rusc. Sub l.licolae I au fost chel- luro\rarea r-nuzicii spccilrt \ lr)r colltpozitori le datoreazf, muzica conselvatoarele din Sankt Pctclsburg qi
Opcrele sale muzicalc au pus tuite mii de ruble pe trupe rusc. A fbndat in lfi)') !i , ,rlc parte din sunetul ei distinctiv. In- Moscova produceau conlpozitori, dinjori gi
bazclc 5colii sinrlonicc din aduse din ltalia, in timp ce Sociclrlcr Rusa de Mrrzrr',r 1,, lrr sc din cAntecele populare tradilio- instrur.nentiqti de mare talcnt. Cu exceplia
Rusia, rar conrpozitiilc lui opera din Rusia trebuia sa (pliura olgariiza!ie cale avt';r , rl rlin r.r.ruzica oriental5, ei gi-au cdutat teatrelor imperiale, guvcrnul dclinca un coll-
pcntnr vocc sunt plinrclc lupte sa-gi atinga scopurile. voie sii tinir conccrtc rt ',, rn lcgelrdcle istoriei qi literaturii ruse. trol slab asupra viclii muzicale. La trecelea
cxcnrplc dc rollilntc rllsc. sczonul de iarna) gi Conscr ir,,r ra avut labaza opelei sale Cneazul ir-r noul secol. cele mai celebre staruri erau
Alcxanrir I)aruoniijsl<i ( lS l3-69) a contirruat vatorul din Sankt I'ctcrsburg in l8(,.' :i74) un poer.n epic din secolul XIi, cArrtilelul Fiodor $aliopirr gi cornpozitorii
catutarca unr-ri stil national nrs, inccputu dc Institutii similarc au lbst fbndatc la Moscor,r Iuslii s-a oricntat cdtre Pugkin pclrhrr Scrghei Rahn'raninov (1873-1943) qi Ale-

,, ('trrrt "s-ttt' ltulcu exprinta senzolii le dt'

rtttlt,firril 1ta t:ure le trdim otuttci cand
.sc riattt rt t;onttrtozi{ie insIrumen|ttIti.fitrd rur

sttbiat'/ trrttrrrta'? E ttn proces lit'ic ptrr. l') r,

t:orrfc.sittna tntrzico/d a strflettr/tri, carc,\'t'
exprintri 1tt'irt strnate, lct.fe/ cunt poehrl lit r,
se erpritnd prin cuvinte... Dupii ctrnt
sptrtrc(t ltocltrl lleine; <Acolo uncle ctn'itt
telc sc sf tirSesc, incepe nnrzi.ca. r"

Piotr llici Ceiriliovsht

Glinka.
Pcntlu cir opcra cra controlatir clc guvern in
Rr:sia taristir, gusturilc conscrvatoiuc alc
tristoclatici din Sankt Pctcrsburg, care
prcfcra in special rnuzica stlirini, au conti-
nuat si detcnline ce opere sir se cAnte.
Conccrtele publice, carc sc {incau in mod
rcgulat dc la sfhrgitul secolului XVIII, erau
pclnisc doar in pcrioada dc cinci sdptir.nini
de Lent, cAnd teatrele iurperialc cr-au inchisc.
inci nu sc firccar.r instruiri prolcsionalc carc
:rl I,rt'tttt'zt' trttt,zicicttt t'tt5i.
Un sunet rusesc distinct
)() () I) rrrltrozrrl
r\rrli'tt littl,ttr',1( ln ( |!
de fi-atele Iui Rubinstcin, Nikolai. Nrr l.lr t liori.s Gotlunov (1874) gi Rimski- xalrdr Scriabin (1872-19i5), cci mai celebri
n'ruzicicr-rii rugi au agreat lcfilrnrclt' lr' ' ,\ ir c()l))l)us opcle tttagice care avecu absolvenli ai Conservatorului de la Moscova,
Rubinstcin. , povc;tilc ruscgti. unde au studiat cu Serghei Tanieiev (1856-
i
ln special, grupul conrpozitorilor slrrvr'lrlr n)l)onur cu ,,Cci Cinci" a lbst Piotr 1915), compozitor, pianist qi tcorcticial muz-
care s-au reunit in jurul lLri Mili Illlrrliir, r r, , r.l,i ( Ili'10-93), unul dintlc studcntii ical, carc a fost studcnt al lui Ccaikovski.
anii 1860 s-zlu opus cu putcrc pr-olcsion;rlt t,rs('rvlrtorul tlin Sarrkt Pctcrsburg. in Rahmaninov, cunoscut pcntru contribulia
nrultri plcgitilii tlirr ( r)ns\'t \ illr)t li rrt i( nl,rr l ,lrrt rrlici pr-inritc tlc la prolcsclri strir- sa nrajorii la repertoriul pcntru pian (dar gi in
salc clasicc" occidcrrtalc. In{r-o irrccltrrrr'rl, r r, rrlrrl rtrs rlirr rrtttzir'it \lt esle ittt()n- calitatc dc compozitor al unor opere sir.nfo-
ltri trrLrzica nrsr-r rlc corrlirrrrirlrr.i rlirr lrl:rrr , r
rl l't liinili cr'lc llsc sirrrlorrii prirrci- nicc nragnificc), a fbst cl insugi un pianist
pcntttl lt-i lllslr-l slllttlttl ittrlt';rt trrl, rrt ,l ,n( ('rl( l(' 1rr'nlttt pilrtt ;i rrlli poprrllr-clc tlcsi-n,irlit 1i a lirst capabil si ci6tigc binc dc
Ilrlrl<irer.'(lli-]7 l()10) rr tlt'sclris o r,,t,',rlr ,! ( r':rtl'0r'Sl.t r'slr' tlr' llsr'l)l('tlr'il ('llll{)S i)e llr-nlil sccrrci irr tirnprrl lnilrll lrrngi tlc cxil
con( Ln('!llai. ..$t ortlrr I ilrr'rrr tlr' Nlrrzrt :r" rlt' rlttprt l{t'vitlulitr. Nrl<olrri l{irrrsl<i-
Itttptcutt:r t tt ,\lr'rr't llotrrrlrtr ( I ii i i i' I
l'Iit (.r',ttIrrV ,It r rrlttlrrr,'llrrl l\orsirl\()\ r'orrlrrlir Virrlrr rttrrzrtrrlrr tlirr S;rtrl'l
(:il(' lrl (lr,lt1':t ('\r',1(nlrt r:t ,,r rlrttrrr t
rLlr r l,ir',1, rlr rvrr lrrr r, rrrr l l.r l irrrrlrr rr, r,r 1.i.11 11,,,, l'( l( fil)lill' l;t ;tr r';t VI( rr(' I);tt :;lttrlr'rtlil lttt
t( ,1)r'( lill)tl Nrl.,'l.rr l,lttrr',l.r I'.,'t,,rl,',
 12O a CnnrcreRrsrrcr
(1855-1914) qi Alexei Glazunov (1865-
1936), au fost cei care au influenlat pe doi
dintre compozitorii ruqi de marcd ai sec. XX
Serghei Prokofiev (1891-1953) qi Dimitri
$ostakovici (1906-1 5).
Compozitori ai secolului XX
Igor Stravinski (1882-1971) 9i Serghei Pro-
kofiev au devenit adevarali inovatori ir.r do-
meniul compoziliilor. Stravinski, unul dintre
gigantii muzicii secolului XX, a intrat in
aten{ia lumii cAnd Diaghilcv qi-a pus in scend
balctcle Pasdrea de .foc (1910) Si PetruSka
(l9l l) in Europa, ca parte a celebrclor sale
balete Bctlele ruseSti. Ritualul Primdverii
(1913) a fost considerat atat de modern cAnd
a fost pus in scend prima datd, incAt a produs
rumoare in toatd Europa. Stravinski a conti-
nuat sd croiasci drumuri noi in muzic6 de-a
lungul intregii sale cariere, operele sale
depdqind in prezent graniqele fdrii. Ca 9i
Rahmaninov, a trdit in exil dupd anul 1917,
vizitAndu-gi p6mAnful natal doar in 1962.
Prokofiev gi-a lZcut studiile, la fel ca qi
Stravinski, la Conservatorul din Sankt
Pctcrsburg, cu Rirrski-Korsakov, dar qi cl a
pirrirsit tara la inccputul rcvolulici. liisirxl
Il.trsiu virtlrrviti-r rlc rrrlrrilc sirlc ltrlcnlc; ir
ttvt'tttl lrt rrrrilor l() 10.
Muza sovietici
Daci Revolutia din 1917 a avut un efect dc
cataclism asupra vie{ii muzicale din Rusia,
cu tcatre care se inchidcau gi corrcerle carc sc
anulau, ea a adus qi un suflu de energie. Anii
imediat dupi Revolu{ie au fost ani de expc-
rimentare. Mulli mergeau la Operd pentnr
prima dat6, gi se organizau spectacole muzi-
cale qi de teatru impresionante pentru
comemora evenimentele din 1917.
Muzica a devenit o armi imporlantd pentnr
propagandS. Dar pdnd la aparilia noilor conr-
pozitori care si poatl compune
socialistd pentru ridicarea moralului, bolgc-
vicii s-au mullumit cu repertoriul
Titlurile inofensive ale operelor erau
modificate cu unele cu conotalii mai politicc.
Cea mai impofiantd perioadd de toleran{il
artisticd a venit dup6 1920. Au fost constitu-
itc doud organiza{ii muzicale rivale in 1923:
Asocialia modernistd gi avangardistd
muzicd contemporand, care prefera expcri-
mentarea, qi Asociafia rusd a muzicienilor'
proletari, care era cea mai militantd dintrc
ele, calificdnd muzica din trecut drcpl
burgheza qi strdin6.
Perioada cuprinsd intre anii 1920 9i 1940 u
fost perioada de vArf a compozitorului qi pro-
fesorului de n.ruzicd Nikolai Miaskovski
(1881-1950), care a scris 27 simfonii, printrc
alte opcre. Alli compozitori talentati care au
apdrut in anii 1920 au fost Nikolai Roslavc{
(1881-1944), victimI a epurdrii, a cirui con-
tribu{ie majord la dezvoltarea muzicii atonc
incepe acum sd fie recunoscutd, qi Alexci
Mosolov (1900-1971), a cirui celebrd opclil
orchestrali plin5 de efccte de sunet mecanic,
,,Topitoria de Fier" (1926), este o mirturic u
anilor de inceput ai industrializdrii sovicticr.r.
Pe deparle cel mai celebru compozitor carc
a apArut la incepurul anilor puterii sovieticc ir
fost Dimitri $ostakovici (1906-75), a cirnri
Prima a fost cAntatd prima data in 1926 ciintl
el avea doar 20 de ani, gi a fost urmatd dc o
altd capodoperd, opera,,Nasul" (1928) carc rr
alut la bazd povestirea lui Gogol.
Pentru un tirnp, Lcningracl (acunr Sl.
Petcrsburg) a rivalizat cu llcrlinul pcrrlrrr
nurnclc cic ccntnr dc cxpclirncnlc lrrLrzictrlc.
clar sprc slirlilrrl rrnilor'20, rrilttl itlr:ololiirr rr
ittr:cPrrl si .jorrtc rrrr rol rruri rrurrc irr viir{tr
lrltislici. lilrt'rllttilc rlr' t lrrt' sr' lrrrt rulrrr lrlli5lir
Muzicd pentru mase
lrr l').12 s-a format Uniunea compozitorilor
.,'r r, lrci, iar muzica a intrat sub conducerea
,lr', n guvenrului. Conrpo-
r:r
rr.' rlr)r'li s-a spus cd trebuie
,,r , rrupulli muzicd in confor-
rrr,rlc cu doctrina realismului
.,', rrlisl. Altlcl spus. muzica
il tr,l,rriu sd fie infeleasf, de
rr,r',t 5i sd aibd un caracter
rr,rtrriruilist. Urma sd redea
r,,rlitatea in dezvoltarea sa revolutiouari".
muzicil lrrlrr5i, 6o-Oozitorii nu au fost sub pre-
rlrr,' pind in 1936. Capodopera lui $ostako-
existenl.
adescir
dc
' t, t Lucly Macbeth din Mlensk a tost pnma
, .rr( l lbst jucatd in Leningrad cu mare suc-
,, . in 1934, dar lucrurile au inceput sd se
rn rrrlirtcascd dupd un spectacol de
\1,,1;g1;vn, din ianuarie 1936,la care a parli-
Stalin. A doua zi, in Pravda a apirut
, r1,.rl ;i
,,,, , tlitcrrial intitulat Hctos in loc de muzicd.
r ) ,{ rr lui $ostakovici, gi uruzica dc avan-
" , ,lrr in gcrrcral, a lirst subicctul unui atac
rr rrilos. I'il a ri"tspuns cu Simfitniu u (lint'cu.
,,1,\ rir (le o lnrbigtritutc srrnrblir, subintitLrlatir
'.
^N(;A:
r{)vr)nir{r;r 1ri;rni:;llrlrti r,'i
" l,r'n;r/i itt lil;i;t ltr 11)liI)
', r'. Ar:trir,ttti.r rlr,[,4tt-'tr.r rl tt [,4rr'.r rrv.t
Muzrcn a 121
O replicir a artistului sovielic la critica
dreaptd. Rela{ia sa cu autoritdtile a fost de
atunci grea gi cornplicatd. Ea a hotdrdt
conlinutul muzicii pe care
t- Enezre
EREztE nuzrcalA
urma sd o scrie de-a lungul
L in deceniile '40 9i '50 muzi- urrndtoarelor patru decerrii.
ca occidentald a fost Dar. degi Sostakovici sprijinca
interzisa, iar in gcoli a fost formal ideologia regimului
etichetatd ca,,reac{ionara" sovietic, incep6nd cu
gi ,,decadentd". Sin.rfonia a Patra a continuat o
rezistentl subtild fatd de
ordinca stabilitd, la fel ca majoritatca com-
pozitorilor.
Acuzalii de decadenld
Atacul asupra lui $ostakovici din 1936 a
semnalat inceputul unei distrugeri sistema-
1a
tice a elitei muzicale sovietice. Dupd pauza
tenrporarl cauzatd de cel de-al Doilea
Rdzboi Mondial, epurdrile au continuat. La
primul congres al compozitorilor din 1948,
$ostakovici, impreund cu Prokofiev, Aram
Haciaturian, Miaskovski qi altii, au fost giisiti
vinovati dc ,,fbmralism", Rcfuzind sil cour-
prrrrir rrruzicri plinir do niclodii luuriuousc.
oplittrislc. irccpli cotlpozitori irrr lirsl ircrrzl!i
t li ulrrelrzi ..t ullrrl lrlorrrrlilitir, rlisorrlrrrlt'r 1i
rlirijorrtltti VLulitrrit
tlizrtttttottir't" trttt' tt'llt't'1lt .,tlt'trrtlt'ttl;t tttl
lrtr tr lrilr llr,'zt"'.
122. MuzrcA
Vcnirea la putere a lui Hrugciov a adus o
dezrnor-firc a vielii cullurale, simbolizati prin
Sintfbnia a Zeceu a lui $ostakovici, ?n 1953.
Rcstricliilc s-au ridical irr scurl lirrrp. iar corr-
tactele cu Occidentul au fost reluatc cu pru-
dcn![.
Lui Stravinski i s-a pcnlis sd revini in
Rusia ir.r 1962, iar vizitclc unor r.r.ruzicieni
occidclrtali ca Le onar d Bctnstein. Glenn
Gould gi Aaron Copland au zivut un irnpact
uriag asupra gcncra!ici noi dc studcnli la
Conscrvator. A fbst un 1tl dc qoc pentlx
accEti tincri rugi sa ascultc pcntru pt'ima oarit
n.ruzica lui Schocnbcrg qi Wcbcrn. A lbst o
Scerua Pop-Rocr
Starurile pop din Rusia nu sunt prea cunoscute
in Vest. O exceptie recentd o constituie grupul
Tatu, care a aparut in ziarele din strdindtate.
Alte staruri pop de urmdrit sunt Alsu, lvanugki
lnternational gi Slivki. Muzica rock din Rusia
s-a bucurat de o inflorire in perioada din preaj-
ma perestroikdi. Trupele din acea perioadd,
cum ar fi Kino 9i Akvarium, sunt populare 9i azi.
Printre cele mai populare trupe noi sunt Mummi
Troll din Vladivostok gi Zemfira, din Ufa. Muzica
live este foarle la moda in Rusia gi veti gdsi
trupc noi gi vechi cantand ilvc in chtbLrri.
dczmorlire scurtd. O altd perioadd suubtit rlc
izolale gi reprcsiune a urmat dupd inl5fur'ar-crr
de la putere a lui Hrugciov ?n 1964. Totr"r;r.
conscl1,/atoarele sovietice au plodus o gantrr
de talente remarcabile, printre care pianisltrl
Sviatoslav Richter, dirijolul Gl'rcnarli
Rojdcstvenski qi violonigtii David gi Igor
Oistrah. Tir.reri rnuzicieni gi dirijori rugi lulrr
medalii de aur la concursurile intema{ionalc,
Trupele de balet gi operd de la Tcatrul Bal
goi, orcl.rcstra simfonicd de sub bagheta lur
Mravinski qi Svetlanov, precum gi mul{i alli
muzicieni talentafi au avut fumee de succcs
in Occident. Iar la Moscova, Concursttl
litcrnational Ceaikovski s-a bucutat de I.nalr'
succcs de la inccput, din I 958.
In ciuda tuturor accstor succese sclipitoarc,
niul!i arliqti foarte talentali, inclusiv violorr'
cclistul Mstislav Rostropovici, violonisttrl
Gidon Krcmer qi pianistul Vladimir Agkc
nazi, au fost obligafi fie sd emigreze in stliri
nirtatc, fie sd cear6 azil politic. Intre tinrp,
compozitorii,,oficiali" continuau sd producir
opcrc cenu;ii gi lucrari orchcstrale, qi cr.lrt
rirsplatifi pentru eforturile lor cu cxcursii itt
sh'iin:itate gi nivcluri de trai privilegiate, irr
vrenle ce compozitorii de avangardS clr
Alflccl Schnittke (1934-1998), Sofia Gubli
dulina, Nikolai Karetnikov (1930-1993) 5i
Edison Denisov (1929-1996) triiau cum pLr
tcau, gtiind cd operele lor nu vor fi nicioclalrr
cAntate in public.
O noud inflorire
Toate acestca s-au schimbat cdnd a venit lrr
putere Mihail Gorbaciov, in 1985. Odatzl crr
glasnosl-ul a urmat o explozie in viafa crrl
turali sovicticS, pentru ci arliqtii qi scriitorir
puteau cdlatori libcr in striir.rdtate, iar opcrclr'
inainte interzise au fost publicate qi pusc in
sccn5.
in toiul crizei economice gcncralc tlirr
Rusia. care i-a l6sat pc rrruzicicrri. ope tc
institulii muzicalc s[ lupte pentru a suprl
vietui financiar, via{a muzicalii corrtirtur-r, 1r
chiar cunoaqtc o pcr-ioadir clc I'cviuot'rrr c
Numirul de orchcstrc sinrlorticc ;i tlc cutttt'rr
a cr-cscut in ultinrii lrri, iar Icslivllrrr.ile 1r
concursurilc dc nrrrzici-r uu tlcvctril plrllt':r
victii rlc sccrrir.
Stnruc;n: Mtttrrtili lroll, rr ltttlr;r to{rl\ l)lrlrllil(.ir (ln
Vl, trlivo';lok
CrueuArocRArte 1123
Din 1896, cind a fost difuzat primul film in Rusia
F tgizorii la Teatrul Aquarium din Sankt Petersburg (acum
restaurant chinezesc), filmul rusesc a fost o
- 'ilmul.
sounea Lenin. este unul dintre instru- poveste a doud orage, Moscova gi Sankt Petersburg.
I mentele imoortante de fdurire a societatii Lenfilm, delinut de stat, fondat in 1918, este
I socialiste. intr-adevdr, Uniunea Sovieticd a cunoscut pentru clasicele filme intelectuale gi artis-
, r r;truit o industrie cinematograficd puternicd,
' tice, ca 9i pentru operele experimentale, apreciatu-
rt ,r in formarea mentalitdJii omului nou, socialist, lui Mamd gl flu (1997) a lui Alexandr Sokurov.
l,rrLilr11 gi in asigurarea divedismentului intr-o lu- Totugi, industria filmului din Sankt Petersburg este
rrr, r,ordidd. Se construiau cinematografe in fiecare
inferioard celei din Moscova. Mosfilm a produs
,,r,1, Biletele ieftine gi o gamd limitatd de alte for- intotdeauna filme ugoare sau politice, ca gi
rr Lle distrac{ie faceau ca audienJele mari sd fie comediile populare ale lui Leonid Gaidai. in 1998 a
,r.,lrrrate mereu.
cunoscut o revigorare, cdnd primarul Moscovei, luri
r,r la caderea Uniunii Sovietice, filmul rus s-a
Lujkov a donat 15 milioane de dolari SUA pentru
lrl ,rl sd-gi gdseascd personalitatea. Criza eco-
rr r,rrcd din anii '90 a dus la reducerea productiei
,rr ,inatografice. Industria nalionala de film, care
tr, ra printr-o crizd acutd de investitori, gi care se
l,,r ,r pe subiecte deprimante, nu a putut concura
, r l lollywood-ul, iar pirateria a fdcut din cinema-
l, ,i irfie o invitajie menitd egecului. Din 2002 toate
r, ,iea s-au schimbat. 70 de fime sunt produse
.rr, r,rl, 9i cel mai mare succes de film din toate tim-
1,r irlL: a fost SF-ul rus din 2004, Paza de Noapte,
, ,r, a depSgt in Rusia chiar gi incasdrile filmului
I t t ;'i 11 Lil insls16r.
L
'
I ''qizorii contemporani, ca Nikita
Mihalkov,
irl ,rndr Sokurov 9i Alexandr Rogojkin s-au adap-
I,rL si
au produs unele lucrdri de succes.
r t,t'l,iteniile vanatorii nalionale, in regia lui
I ' 1,1kin (1995), o comedie despre vdndtorii rugi 9i
, L Lr;terul naJional, este un rar exemplu de succes
t r rciar. Cu mai pu{in succes comercial, dar cu
' i favorabile , a fost Arca ruseascd a lui Sokurio
i r2). Cele 96 de minute ce cuprind intreaga isto-
,,, r Rusiei au fost filmate fard duble, gi includ
t ,salile din Muzeul Ermitaj.
lrlul lui Mihalkov ln argila soare/cti un film
,lionant despre epurdrile lui Stalin, a cagtigat in produc{ia de film gi alte 5 pentru echipament nou.
rl) premiul Oscar pentru Cel Mai Bun Film
l
Sankt Petersburg a funclionat pAnd acum fdrd un
trt. Prizonierul muntilor, al lui Serghei Bodrov gi
astfel de sponsor.
r/ lui Pavel Ciukrai au fost nominalizate in Studioul de Film Gorki din Moscova gi-a fdcut un
t), respectiv in '1998. Primul are ca tema raz- renume propriu la sfdrgitul anilor '90 cu produclia
yi I. I lrrutal din Cecenia, iar al doilea este povestea
de fllme intelectuale cu buget redus care ii vizau pe
r lrdiat care cregte in Rusia, in grija unui ho!, in tineri. Studioul STV din Sankt Petersburg a ficut
I I distrugerilor celui de-al Doilea Razboi multe pentru a-i ajuta pe tinerii regizori. A produs
f rrlral.
succesul lui Alexei Balabanov din 1997, Fratele, un
rrrri reqizori s-au desprins de studiourile de film film brutal 9i real despre cregterea copiilor in lumea
',rrlr monopolul statului, pentru a-9i crea unele
de infractori din Rusia.
t,rii, t;r.rrrr este Studioul de Filnt STV din Sankt Azi, industria de film din Rusia i9i cattta rampa de
I , r:;lrrrrlJ 1i N'TV t)tofit tlitr Mosr;ova.
lansarr-'. Ct-.le dor-ri sttrrlioLrri de Iim importanlrr
llllll{}; r,/ir :;rr :;c lrriv;tlizt:zc :,;i cxi:;l;r tttt :;ttrltlttr; tlr
Itt rr,tl lr tlrttlc, :;|:;1il rttlr, rll tttvr ";ltltt rt tlllt ttr:r' :tl; rl
I r nt,tn: ltltttl r,t,,lry,rllt,tl I'tltttttltt ( )"r,lt, r,,r/l// l 1
rr, /il tr',1t.,rl,l, llr1,rl,r l\,111r,rll,'rr rltl 1r,rtlr,,r r,l,rlttlttt r,rl ,,t,r:,r'r lrrtttlttt Ittv,tl
124a O tttcuRSluNE iN.'. TnnrussrBERrANULa l25
eir{ coet CALEA FERATA
LUNGA CAIATORIE Acest tren vd duce in sud SPRE EST
prin Degertul Gobi la Ulan
SPRE VLADIVOSTOK Bator. Unele trenuri merg
Calea.feratd transsiberiand este o cdldtorie epicd prin Mongolia pdna la
Dureazd mai mult de o sdptdmdnd, iar traseul Beijing.
.strdbote inima tntunecatd a Rusiei

O excursie ce tra-
verseazd Rusia pe calea
ferati transsiberiand
aducc mai degrabd a
cdldtorie pe ocean,
decdt a drum cu trenul.
Transsiberianul a fost
unul dintre marile
Oragele Siberiei se
proiecte inginere$ti rea-
intind de-a lungul dru- lizate in timpul industri-
mului ca nigte insule, 9i trCOMERT AMBULANT alizirii rapide de sub
fiecare pare un nou Puteji adesea cump5ra ultimii doi !ari. A fost
port. Jumltate din m6ncare pe drum. Dar in inceput in 1890, 9i sco-
pldcerea de a ajunge la ele constl in intinderile de vremurile de restrigte pul siu de bazi a fost
pdm6.nt gol care le separd, cind ajungeli sd vd magazinele sunt inchise de a lega Rusia euro-
c6nd sosegte trenul. peani de oragul
cunoaqte{i tovardgii de drum.
Vladivostok, care fusese
Transsiberianul este de asemenea cel mai bun
oMEREU LA BORD intemeiat cu 30 de ani
mod de a simii imensitatea teritoriului Rusiei, pen-
Opririle sunt o bund ocazie
inainte, gi care a devenit
tru cdzi dupd zi trenul se afundd tot mai addnc rapid un port important.
sd vi intindeji picioarele.
intr-o pddure deasd 9i intunecatd. Probabil cdl6to- Ca gi marile cii ferate
Dar nu ve indepdrtali de
ria e mai spectaculoasd iama, cind cimpiile din Vestul american, gi
tren prea tare: nu-gi resPec-
inzdpezite se intind pAni la orizont, iar strdlucirea Transsiberianul a avut
td programul intotdeauna, 9i
acestei pdturi albe imaculate vd orbegte. Vara, ca efect deschidrea tdri-
uneori pleace mai repede.
Siberia e fierbinte qi prdfuitd, deqi zilele mai lungi mului pentru aventuri
nu inseamnd decdt mai multe ore in care sd admi- oFESTIN iN lvilgcme urbane. Toate oragele
rali priveligtea, qi mai puline ore in cabind, cu un Vagoanele-restaurant sunt vechi de pe ruti -
laroslavl, Ekaterinburg,
pachet de cdrli 9i o sticld de vodc6. de o calitate imPrevizibila.
Pentruafiinsiguranld, Krasnoiarsk, lrkulk,
Ruta clasicd transsiberiand duce la Vladivostok,
Habarovsk
pe coasta rusd a Pacificului De aici mai e de fbcut luali la dv. multd hrand rece
s-au dezvoltat c6nd au
sau conserve.
un scurt salt in avion pAnd in Japonia. Dar o altd devenit stalii de-a lungul
variantd e drumul sPre sud in ocu DouA FETE OCAPAT DE LINIE ciii ferate. Calea feratd a
Transn'rongolian, pe lingd Compartimentele de doud Vladivostok e ultima sta- fost terminati in 1905, la
.tArmurile insorite ale Lacului persoane sunt mici, dar !ie. Altadatd inchis, acum timp pentru a servi drept
Baikal pi de-a lungul degertu- primitoare. Se pot trans- e un orag infloritor, care linie de aprovizionare in
lui Gobi pdnd in China. forma din dormitor in are mai multe afaceri cu rizboiul ruso-japonez. ln
camerd de zi si invers. Tokvo dec6t cu Moscova. 1918 l-a dus pe lar gi
Dar pe orice drum aJi
familia lui in ultima lor
lua-o, la sfdrgitul sdP-
cilitorie la Ekaterinburg.
timdnii ajunge{i un exPeri- Calea ferati a jucat un
mentat cdldtor cu trenul: rol militar inci o datd in
zile intregi dupd aceea veli 1941, cdnd mii de fabrici
simli sub picioare ritmul din Rusia europeani au
rolilor de tren. .fost demontate rapid gi
duse in Siberia, unde au
+RELATIONARE
fost la adipost de tan-
curlle gl armele ger-
Meritd sd vd imprietenili cu con-
mano.
ductorii, care astfel vA vor
asigura il)ai gi o biirfil bttnii'
 Itriwilil n
il
t,
I

rl
I
I
 LocuRr
Un ghid detaliat al intregii ydri, cu punctele
principale nxarcate clar cu numere pe hdrli

in Rusia devine cu fiecare an mai incitantd

Sldtoria
datoritd marii libertd1i de explorare. Chiar qi acum, cAnd
multe dintre fostele republici, ca Jdrile Baltice (Estonia,
Lituania gi Letonia) gi statele asiatice qi-au c6qtigat indepen-
denfa, Rusia rdmAne un teritoriu vast, enigmatic Ai complex.
Nordul european, care se intinde p6ni la Cercul polar, este una
din regiunile cele mai sdlbatice gi mai frumoase din Rusia. Una
din principalele atracfii din Sankt Petersburg gi palatele din
imprejurimile sale este splendoarea, reflectatd in principal de
arhitecturd, a trecutului imperial.
Un tur al ora;ului St Petersburg vE duce adesea gi la Moscova,
capitala tarii. Intrebarea care ora; e superior a fost dezbaruta
aprins timp de mai bine de doud secole qi continui pdn6 azi, atdt
printre ruqi c6t gi printre strdini.
Degi doud treimi din Moscova au fost incendiate de Napoleon
in 1812, oraqul ne dd sentimentul de vechime gi istorie a ldrii qi,
prin bisericile sale in formd de dom, a Rusiei sfinte. La fel, cu
numeroasele monumente dedicate comunismului incd intacte,
devenim congtienfi de trecuful sovietic mai recent. Caracterul
rusesc al oragului ii atrage pe unii, la fel cum europenismul din
Sankt Petersburg ii atrage pe alfii.
Tema unei Rusii sfinte continud pe mdsurd ce explora{i Inelul
de Aur al bisericilor, palatelor qi oragelor medievale ce incon-
joard Moscova, gi o excursie cu barca pe Volga vd dezvlluie
Rusia rura16 qi orage precum Astrahan, situate de-a lungul !6r-
murilor- Regiunea montan6 a Caucazului din Sud, cu stafiunile
sale gi izvoarele temale, atrage drumelii gi alpinigii deopotrivd.
Mun{ii Ural marcheazd graniga dintre Europa gi Asia, cu
pddurile, lacurile gi rdurile Siberiei care se intind pAnd la !dr-
murile oceanelor Pacific gi Arctic. Tdind Rusia de la Moscova la
vest pAnd la Vladivostok in est, g[sim faimosul Transsiberian.
Belarus qi Ucraina sunt cuprinse in aceastd cafte pentru cd
geografic qi cultural sunt strdns legate de Rusia, gi irnparl o isto-
ric comun6 - Kieml, capitala Ucrainei este locul unde c6l6torul
va gasi originile cuv6ntului ,,rus". Crimeea, cu clima qi plajele ei
licrbinfi, rnai e gi aziuna din zonele preferate de mulfi ruqi pen-
tru vacanle, dcgi acum e pafte a Ucrainei.
Dilbrcntclc dramatice dintre pdm6nturile care alcdtuiesc Rusia,
Ilclarus 5i Ucraina, sc adaugd farmecului lor extraordinar. puteli
orgalriza o cxcursic carc si scrveascd intereselor dv., qi in cele
rlin ulrnil sii lroinirr-i1i libcr, lirrir un ghid care sd vd insofeasci.

rI n Pnctrutt.l ANltRtoARr: Trirrr:;:;ilxrri;rrrul, ltn rrrotl cficicnt dc a ct'iliibri in norrj-est;

r;tt nrotlr;ir:k;lit pc:ill I irr:rrl llitik;rl iirtrrir
StAll;n: l';rlrrlrrl I r:;rllrirr;r rlirr Itl;ikin, un (l.l itl lrri I'rrlrrr r;cl M;rrc pcrrlru l;rr(iir:;lr
 .:idl*r,
'";wl
,:il$1"
 r .137
136 a HrnrA: Rustr
I
"^o CHUKCHI,
sFA'"'
Srurbard AR IJCEAlV r I lstLrurtntc
INo*"vl''\\\1llJ
{}"
\ o. VraneelraQ ^
NOBWEGIAN SEA Y)O LI
Biornoya Anadyrsky
(Noruay) "
Zemlya
NORTH Frantsa-losllu
SEA -".1 --..:l':.
'ooacr
Amsterdam

BARENIS SEA

oz. /
*f *1"'" /=--l'J'
/,,'//
rro-
t:
(p \ /
, la
6,f, n)P -
oqda'\ \3
-;- '"ao:
)Y-^ {r"il"'T'o
I a Vorkuta

;--4*
i t"
O4
^
,,"'
ef
-"
/Y d v r o1p*g,y\s nk a
i \ ^*\UyWq/"-iPn:'v
_..\ .- \ \
Nouq.oror
.qJ#.;i
[j'"_,ijyd.Wltr*{ p#,'p-v.1{ | sl;,#\r e. v a
VXi 4*iH.i"*{G*r' \;::'P^vet{.\0"ryff' n u\s s I
,,\

BLACK
;;ffiry7iffiff,1fi'{}
(l'r
\ SFA
\
-\ SOC
*'""';'3\'; .i:'{f |?*'l', {;q:4t'*H; C
\
^*,,';lu\X/ ti " l?Tr il*&:- 1'{
/. -o *,1],:,IAA
"t \
1\ ptato
T1'
",,qilr(nzokfflAA
rGzAKt -tT:"'" =\hi.
a\\:"',i"''"
\}.." ?

(1 o"'i.-ffi',,,r'-
-F.+jr(,,t"
,"_- 'JT
,t{
l

I ^ji'; "^t l'i;-

S K
,
x ^*1g::gi.--.?\",i'"r"tffi*.'r.r
l\| i i{ /
1,

0i.,,

l/A $'iS,5!+ -ysty"urt i'.,''',,.

!rt ^,': \"
,
,.., Kzv.oda,'
I '*-unr,.it,r.-o*,1"'o'0"
:"
{
li
^
1s65

,, ""'^'"n /.r-l
Kzyl-oraa
) Liifl+t1
"i;\ "l&6'-,k*."q. i \' ".
lnt-

' \ ii
io *\ (....-'{:"*'-v fi't>zt3)+1ry*,r'.iT:+"
.-{
l*Iy:)f*''itA,"e" { _'
r, r z [.
\'f;Asnoebar
^*".,
:9q..1'*"t*^a1;g*] , 4
i,,,,,,,,,,

\ .. '.. '.. sagllcrl-l-;ncirttril-.tf "jr

Frrras,@# N
! "Tiroi",-.0 "u , '". '
t

0
'iT rRAN N ruasnnaon\i
rvru.r.n.o'6\t
: { ]:,":k|}:at*
,

' l,o
toot"EJr"r,an
.q H'Kft)t,rr.'";
-
O-',''..-r'l)r,,}i "
"
{.\.r_-'
(.AP,,
nt-r(fw;rv! i bI'''" (t' ,ll"lrt
:,
u , t n,),'r'J,1,^n t tt"-
" t, tt,,l if,r" .
rND lr i
 o 139

I
N
n

#*m*:

l
 LocuRt .141

MoscovA Hartd,
pagina
tttulrt Rtrsici invilti ltt explrtrure. C'uletlrule cu domtri, 142
,lttlc lturcce Si et/i/'icii ,sotticlica ?runcliott.sa ,se inlrer:
';t ct cupltr olenli.o in r.rgit,tlicr viLlii t'utulL'rtt tt oru,yului

lr nrenlionarc a Moscovci ir-r cronicile ntodicvale cstc [ .

o Irotir scurti, scrisii in 1117, carc aritta ci exista o
F ,:are Irticil inconiur-ati cic clcaluri joasc.
1tc tiirrnui rrirr-
I

sa, rr ppteFblrq

lr. O astf'el clc ntcntionar-c liuritatir nu suqtrirrde-:

Mosc va
c alla la gr-anitele extrclnc alc cnezatulr:i dc Suzclll,ll I
.rr
cla clcpartc in sucl-r,est, la Kicr,. Cincl cncazul lut-i t- l
a sosit riici in 1156, Moscor.'a uu putea fi n'rai mult deciit o gri-
-fotuqi.
r:olibc clin lcntn. cl i-a vizut potcnfialui dc a'u'anpost
lloardci cle Aur a tirtalilor- 5i :r ordonat construirca Klemlinr-rlui.
;lrtit clc plircrc cir nr-tntclc Moskva dcrivli clintr--Lur cuvAnt t,cchi dc pacr1rLr nrurrRr-
ll1 cate itrsctnrta ,,rttuecl", probabil o aluzic la zona n'rlir;tinoa.sii onne: o sperietoare
rrra locul. Moskva, utr riu ingust, qerpLricstc plin orirp ;i dc obi- arde la Sarbdtoa-
iilt dc piriuri 6i tauti rrai mici, aga cii locul cr-a iclcal pcntru o rea Masienita din
rid lLr toatc accstca- la intclvalc rcgulatc titar-ii o iuccndiau. chiar Moscova
irrarclc cncaz Ivan Kalita a constlriit ziduri clc piatr-i itr.jurLrl ..los: Monumentul
t
T
inccputul sccolLrhri XIV ZidLrrilc crau fi'icutc clin calcar-. qi au muncrtorului 9i
/t/ i
"-i nurrrclc c1c albti).
,.belo1<autcnaia" (traclus ad littcrarl, trtiutrtt femeii din ferma
lXit'\ cc putcrca qi plestigiul lui Ivan Kalita cleqtcau. cr.c;tea gi colectivi
.,{//rl j ' )ur adcvinrta Ioviturii clc ntacstm a tosl
|."/ convins arhicpiscopia nrsir sh n-rute
rn clc la Vladimir la Moscova. in cali-
*rr'rtC,J".J!"!:t { rr ll pr.rtcrii rcligionsc ;i laicc, Moscova
i lrr. Or.apul a inllorit in tiurpul clomnici
ll lca, la sflirsitLrl sccolului al XV-lca.
urlat cu succcs pc tatari gi a fbst plintr-rl
$$ffi ii{iirl :r purtrt titlul clc ,,lar", fbrma rusir it
iilLl,rl)r'1 lrr'. l)ortnr a sc potrivi cu accsL statut
i\ .rrlritr'r'li il:rlit'rri lrerrt|u il (onstllri lltl
Multc dintr.c catcdralclc qi ziclurilc pc
It urr constnrit nrai cxistli si azi.

lri itllicni l:ioravanti. I{uf}b ;;i Solari

I lrrclulca irr 1tl95. bucuria a fbst cxtt-a-
, rrllh ..tr opta ntinunc a luntii" sc adin
rr torrsistcntir. I)ar ghilinrclclc nu crau
rrrt r ilrrlc. Zirlrrr ilc lo;ii irrrpunirtoarc
rr Krcnrlinlrl (l)lrvcltr o lungintc clc
" 'l' rrr, tr i rlr;rllirrr,' :l ,r :'t')\it)l\. ( iil(.
:;i ,t r,rlrlni'(';r lir () nr('lri. r\r,t'lr-1 polli;i l9
I' r riir rl,rlri rrii ilt r'()nslt rril I tltlttlnrltt
rlr tt ,r tirlLri rrr i rirr.,lr rrcliilr' rrrrrilt tlirr
r rl( \, r ,lr,r ,irL rlr rL rrrl ,ltttlr,rlttl 1iq1

I
:i
I
i 1r, r I (tt 1,,1,,.t r l.L illLi,ti,r|l

t'
I
142 c HanrA/CErurnul MoscovEr Moscova a 143
P';o;1, ppl/,, lilme* lllarkelwr *; Prasvirh
p $
-.$
'+ 'elea plirrcipali penhl vizitatori (deschisr vineri-miercuri l0-lg, cLr
Butv o
ono,r,,o'"'u'"'"j. ,t, ":rli
s1)!'ar
q: edcnrxrcvs*vr
$u$
o.
n
=; , u"-
q+ Do'rr'ld
Jl*J11.v.1,

s
^s"
Pn"b,,,,iuou
R,Thd"sivprsnr
Per

Burv.
::ir*ii
-'
t'""
*r,u,rnr^u ^'
-o
i
.
'. irtrarc la l6:45) cste Troifkaia Baqnia (2) (Tu'rul sfintei Trcimi)
Lr:iverscazd gridinile Alcxandrovsl<i gi rdul Ncglinka (dcr.iat iuh.un
Ao .. canal subteran in stanci la ordinr-rl Ecaterinei cca Mare in secolul
$.o.ad';,:8,r,
l) in pclioada prc-revolutionarii accasta poarli era fblosith pentru
ile rcgalc. Evident ci Napoleon nu a gtiut acest lucru in ltt12 deqi
-
ri a intrat all'nata sa in Krerulin, el a folosit Spaskaia Vorota (5)
rta Spaski). Se presupune cii atunci qi-ar fi pierdut celcbra pillric cu
i'i, aduci'd ghinion, confom u'ei super-stitii populare, sd treci pri'
Lruft
ul Spaski cu palirie.
fqt $'3 t(: i\ t* ii
u'tinrp Kr-c'rlinul era considcrat aproapc de nccuccrit. partea sa clc
rst este apilatir de Moskva, iar un qant adAnc cu api, care odinioari
riurilc Moskva gi Ncgli'ka, protcjeazir zidurile care au mai r-i'ras.
Bagnia (Turnul Arscnaluh-ri) i;i are propriul pr-r! care alirren-
ri'alnaia
denrult uu rezclvor secret, gi r.rn pasaj subtcran spre raul Neglinka. Tromyaiele, auto-
rl, in perioada asediilor garlizoan:r putea pleca qi veni oricdnd voia. bu:ele Si troleihu,
rii deasupra Krenlinului llutura acurr tricol,.rl rus, simbolurile pu- :ele.firnt /ioneu:d
sovietice mai apar inci sub fbrma stelelor rogii din virful cclor cilici inhe 6.yi 23.30.
rri. Su't acolo de:rtAta vrcme (din I937) incdt rnoscovitii nu ti' ,h,cli nevaie de un
lc dea jos. Mai exista ir.rci o urdciune sovietici ce face si fiar-
r'irat sd bilel, ce st: gtiseS/t
'
,
--^'*'tT['i.
Duma ^'
t6',
Polilekhnicheskv o \"
rrgcle locuitorilor Moscclvei --clidirca dirr otel qi sticlir Dvore{ Siedov la chioSct.tri, utn-
'o : osFcdan
'fl1i,'.1'i;J,?1il@
-":"" Dl n l
,u,. e-., l'alatul Dunrei) care a fbst a5ezat in rnijlocul-Kremlinului in 1962. ln)l)r salt v0lndn.
^v .rr,
Dr

. orhor\Yn'rib nire'ruiiii
- dc ; ' itcctului Mihail Posohin i se tjatorcazh clc aseurcr.re:r crrdirca lipsita cle
8O .' _
'""4,,), . 1t..i.,,,. ^"ot"orno lu."
*t' ""^." Ui:lt rvoskresenskive s6q6y3v1gn5rry""-tla -,r:r'j':; ,.(o^
t Novi Arbat, un fost proicct Kalininski). Jos: Catedrala din
^tra
cva rnrndstili vcchi din interiorul zidurilor Kremlinului au fost dcnro- Kremlin

@ ,".,r
Eashnva tnrsr0lcar MUseilm,
r'
rYtrucr
-
Oi' '

d
*^#f:lii-,-*lll:
'" iiilnii (D- l! '"
s'rr"ii
"bi"d'*. v r :.':rl
v s :r'" 2
i.rnr*.rr-@*"r"," ' ^u,
* - Duoj- .r
iuvor ; Nri --'',.,lirnuu v\ ",,,
:-- |El
O (D
fif pi
Ul V. .ttut,,,-, xrrury." .o
, 't 'IFqI t aii;'];i
- " senatsiaya obnoye " @
v rvP u r tlMmlo h,lT"lqll
znamenskv
I

,6'"
t :," :
u* o *0n""'
vd'vdJhr
u***ft,;,,.j;#' ^r,n,r(r,ur y,,q"q J,.Ti;ld^ I oyl:l]rt
= ":;,
ol',T,ll,'J'
ilf,'r; ""'' o",*
"?;tl"#,',1:*'1,'io ,
' [H:]i:H;;.;,,;; ,,i'i"",,iL,Ji'rlili,l:, 6 *ili
, _f ?:l.J#l'iii6
''o'J3l%1,1,**o O^uiliJ,lll,',,,X11u",*,, ,"- .; ',i:i;],@

"uu'"Ti'
/lt "'"*',,;i',",,T1:9,*o@.1lllt#;#t"
-- '
er . i
:r
w .j
fte laceh) (Palace u' -
- : e ^ - (h litBlaqoveshchenskv S0b0r Beklernrshevskava
Tserkov Zachativa Annv
tconc€plron 0i sl Ann)
^
':- r,!,,. "'J:';lfiJ: '""':'iiJiy'
r5r,.r:.ishnva ,","tjl9tj".: ilijil'*l,**,
fii"oilrt"*t
11il,',K-*,.-"fi:""
6l''o*"x.remlvOvsnovtor,Loi
@ II
r/0\' \.re 'd J tudbc nnnrr
' """ttldva ffiii;
iiu-iiraiv-xiat'o
" o'totu' to
**.""0"""',lf
Basnya ^
,r'i
.
. *o. r,-
.n'. ' qdr"l" lJ',"
I/n".
. N,r - .... ,orr,'-.'"n oo."r..
t o.r.d.J
v"'
i
'

,orJT,t -'tta F'-"* ''2t1,.

[ro,r
" ',
fi]i,.!, ,,,,
ro)J,.,,"^r,.,"
.",". a
^J ,

\\n' 'r.
Ic
I o .oo I'i"',,'.u'1,1)ilu'o' 01

A , r[i11t,,,," ..1n$
lr. :: 1 '],,, 1,,tri'
M,

Central Moscow
O li00 nr
 late fru1t11lla
in timpul sovieticilor, dar complexul i9i. pdstreaz.aco^nstmlte ,r l,rsl ales tar, multi l-au privit ca pe un paruenit: trebuie sd fi fost incdntafi
(5) au tost 0c I rr{l llll vdzut clopotnila crescand tot mai asculite qi mai inaltd, precum tot
strdveche. Ciaairite ce alcdtuiau vechiul Arsenal
p"i*."f Mare intre anii 1701 s,r 1736, iar pe falade at6rnd trofee militarc ilr,il nlarea putere cu care {arul sd agdfa de pozifia sa. Dar a supraviefuit, gi
(Armureria Statului)' de irrt ;r cstc cea mai inaltd construc{ie din Kremlin.
ain iarUoint cu Napoleon. Orujneinaia Palata (6)
vechi muzcu lvrrrr al III-lea fostun constructor profilic. Granovitaia palata (11) (pa-
ia;i;i;";J" tumuiui Borovilki B-a9nia, adiposteqte cel mai valorilor strd'so
a
l;rlrrl lratetelor) este probabil cea mai fabuloasd dintre construcliile laice pe
Jin f.eroln. E fodihcat, dar m6ndria loculuise datoreazd
r,rrr' lc-a inceput. Spre deosebire de orice alt6 strucfurd din Moscova, SUGESTIE
de aristocralia rus6, in special diamante 9i bijutent'
Cele trei catedrale originale mai domini inci inima Kremlinului'
iar |,rl:rrul este un exemplu autentic al arhitecturii italiene din perioada Cea mai bund
Adormirii) a fost construitd do l(r'rrrrltcrii, proiectat de Ruffo gi Solari. Aici iqi primeau larii ambasadorii
gt;;ai";; Uspenski Sob'or (7) (Catedrala
euro' rtr;rrrri gi alti demnitari, gi intreg locul a fost decorat ca un exponat. Fresce-
perioadi pentru a
Fioravantl ca piesa centrald.'6ste un prim exemplu de constructie vizita Moscova este
Coroana din L':,rrrrt pictate pe fonduri de aur, qi veti gdsi chiar gi un poftret al lui Ivan
Interiorul
Kazan, fiicutii Pen- peand din epoca Renaqte.ii' combinata-cu^traditiile bizantine' in timpul lunilor de
in , ,'l t ir oaznic ca gi ,,Cavalerul Drept6fii', in Holul Fafetelor.
tru lvan cel addpostegte o coleclie it"plti""*'6 de fresce inchinate majoritalo vard, din mai p6nd

Groaznic in secolul Fecioarei Maria, p" tang6.'et.tra icoand a-Sfintei Treimi

din secolul XIV ..\r't'stca sunt cele mai vechi clidiri din Kremlin, dar de-a lungul secolelor in august, cdnd
patriarhii oragului' iilr ,rl)irrut printre ele multe altele. Pana cdnd a fost construit palatul Dumei, temperatura este in
al Wl-lea Pentru a 'Aici erau inmorm6ntaliipiscopii 9i
'Sp* , rruri noud clddire era Balgoi Kremliovski Dvore{ (12) (Marele palat al jurde 18"C,9i
r:elebra victoria sa ttA gasim ciadirea iontemporand .Rlagov"ft-"i:Il, l:*l '',r
f'r.rrrlinului) construit de Konstantin Thon, arhitectul catedralei lui
asupra ldtarilor in rc1l.ar.r.-gin.i Gstirit care a losr consrruira penrru a servi de biscri I rr',I.s MAntuitorul. chiar in fatr se gdseqte spectaculosul reremnoi
poate urca pdnd la
Kazan, esle exPusd
;;;;; ;;ti. marii tari ai Moscovej' Catedrala qi-a in;;l.1tl :i11,1 ::. 30 C'. in iernile cu
a;;uri in stil pskov (pentru ace_st proiect Ivan al III-lca Itrort'l (13) (Terem sau Palatul Belvedere), accesibil acum doar prin
in coleclia din
;;l.|i]; il \lrrr.lc Palat al Kremlinului. construit in linia caselor de lemn traditionile
zdpadd tempera-

6ptat pentru megteri piatrari ruqi,.nu strdini)' P" *?!i],t:^":^"::.?..::?,

Muzeul Armurilor turile pot cobori
o tundalie foarte.i tl.td a fost ocupat de familia Romanov. p;;;l;i;i.;^;i,'ilil;;i p6na la -30 C".
ii..lJa,iii.f privata,'constructorii au ridicat-o pedoilea al p3t"t"l"t-
trrrrrr:r
tlt'li:15) gi apoi fiul lui, Alexei, au folosit acest palat pentru a conduce
urif"L.u intraiea s6 fie accesibili de la etajul al
i;;;;iGt;"7nic a fost de parere ca aceasia catedralS ar trebui s5;fic l'r,rlrh'rnclc ldrii. Trebuia sd exprirne puterea gi unitatea statului rus, a5a cd Jos: ilopotul _taru-
a patru tuPtlt pY1 rrrlr'rr.rrrcle erau foarte generoase, ca s6 ne exprimarn astfel. inainte de a
impundtoare, aqa cd a .or,lundut add.ugarca
Till ulu tI rlr'\('rr tiui ai Rusiei, Romanovii erau doar una dintre rnultele familii de
lui, expus ldngd

Jos: Turnul de la il;;; ,t'o cupola. Rezultatul se potrivea cu porecla l"i IY3l, ir'lr1l1 l'flnf,1sl Mihail a fost ales (ar de un consiliu al intregii Rusii, dupd o
clopotnita lui lvan

poarta Kremlinului mai fost adaugate doui domuri pentru a reface. echilibrul clddirii'
Catedrala Bunei Vestiri este privitd in generttl
fiind superioard celorlalte catedrale' Construitll
locul unei strucftrri de lemn ce purta acelaqi nul
a mogtenit iconostasul original al bisericii,^pictttt
doi dintre cei ce ;i-au fbcut o reputatle ln lcol
grafia msd: Teolan Grecul 9i Andrei .Rubli
jasp,.
Fardoseala este placatd cu dale de agat 9i
aar ain partea qahului din Persia..Portretelc lari
at6rnd impreund cu cele ale Sfinlilor P6-r1nll.$l I
minatilor din Grecia qi Roma, cum ar fi Aristrt
Plutaih qi Vergiliu: lbra irrdoiala. o inccrc'itro
prinlilor de a se infrliqa ca niqte conducitort t
nal1.
L6ngd Catedrala Bunej Vestiri . t" ,gl,ll
Arhaighelski Sobor (9) (Caterala Alhanghclil
constru]tA in primii ani ai secolului XVI dc c
arhitectul venelian Alevisio' poreclit Novii (
nou), pentru cd un alt italian cu acclaEi nttrttr"
lucrase la Moscova inaintea sa' Aici crau ittctttt
tarii. aici se cdsdtoreau 9i crau inmolnrarttitli'
P"t- cel Marc ai-a construit capitllir ceit
.and
in 1112.
Punctul ccntral al Krcnrlirrului cstc K
Ivana Velikogo (10) (Clopotrrita ltri Ivlrr cel M
inccputir clc Ivan, a lirst. ctttttitrttlti, tlc I
(iotliruov. IJrrii slltrn c:it cl it llrclttitl lttctitlt'€
r:lirtlilc cit ltctlt:it1'rsir llcttlrtl t'i"i l-it ttcts lltr 1tl
I)inrilri. rrroSlcttilolrtl lcllitirrr irl llorrrrlrri' I)t';i I
cel Mare
lrrl1,,r ;rcrioadd de nelinigti populare gi ocupafie
Srrrlorrt zi-I. Polonezii au fost pAnd la urmd alungati in
lf, l.' rlc o armatS de patriofi care s-au strins sub
rlr'rpt'lrrl Rusiei la ldcagul religios fondat de Sf.
lr,rlirrr; chiar l6ng6 Moscova. Condusd de cneazul
f,r;,rr::l'i ;i organizatd de un comerciant patriotic pe
lrrrrrr' Mirrin din Nijni Novgorod, armata na{ionali
€ ll|iilillirt spre capitald gi i-a obligat pe polonezi gi
p, 1rr, rr'rrdentul acestora la tron sd pdrdseascd tara.
fr,'1,rr ,l,r 5i Minin au fost imortalizari in bronz in
Itlli ,;t;rtuile lor stau la intrarea catedralei SfAnful
\ ,r .rl, , lin Piala Rogie.
. lrrtr, tlspenski qi Palatul Fafetelor se afld mica
1 irrhriv l{izopoljnenia Q\ (Biserica Depunerii
\' ilr.urlului), comandat6 de patriarhul Geronti in
I lrrll p, 111p11 a comefitora o disputd cu Ivan al III-lea
f, rr'Irir tlacd procesiunea bisericeascd ar trebui sd
r1rn, . ! nlorsul soarelui sau invers. Tarul a cedat
tjir,i Lr unnil, iar biserica a fost construitd de con-
lrr' t,r ri tlirr Pskov (Geronti nu avea nicio con-
irrr' lr( nr rroul stil arhitcctural italian la mod6 in
ll',,, ,,r :r rrcclor vrcnruli). Initial biscrica a scrvit
d+' lrt (.rl)(.lal plivatir pcntru patriartii rugi, dar a fost
F+' irr,rt,r tlc I{orrrarrovi ltcrrtnr lirlosul lor, in l(r53.
It,rrlr .r tlc csl l Krcrrrlirrrrlrri cslc rczcrvuti'i clirrli-
iililr t,il\,('t'nlilrrcrrltrlr:. Irlirrcipirlir slt.uclllt.i'i rlitlc:irzi
rr '.r, olul XVlll 6i tr lirsl proit't'lrrtl tlr. Mirlvci
a;,t1,
"1 111'1111'1t Scttttlttl tliil Most.oVir, t.lrrr' :rltiltr.i
146 t Locunl Moscovn +.'flLT liu

era in Sankt Petersburg. Dupi revolulie, Moscova a devenit capitall, r'"
al cl[dirii Senatului (15) a fost folosit de Lenin ca apartarttt llt
prir.r.rul etaj
intre anii 1918-1923.
Dcqi clSdirilc dir.r interiorul Krernlinului sunt principalele punctc 'l'
L ,seascd Poafta MAntuitorului direct spre pia{a. Plimbati-vd prin
i, i rlc Alexandrovski, cu teii lor gi cu celebra grotl din zidul
', ,rului ce dateazd din secolul XIV, pe lAngi Mogila Neizvestnogo
,'1,
,r (18) (MormAntul Soldatului Nccunoscut) un loc popular pentru

atrac{ie, uncle dintre ccle 20 dc turnuri care strdjuiesc perelii sunt dcrtrrr, r , fii de cbsatorie gi luati-o la dreapta. Cl5dirile dc culoarea sosului
-
de a fl menfionate. Cel mai vechi, Taini{kaia Baqnia (16) (Ttrrrrrrl r din st6nga sur.rt Gosudarstveni Istoriceski Muzei (19) (Muzeul de
Secretelor) de pe falada sudica, a fascinat invi{alii vreme de secole. Arc rrn i, cleschis luni-sAmbiti 6-18, duminica ll-20; este inchis in prima
pasaj subteran care duce la rau, dar se bdnuiegte gi cd ar fi fost locul rrrr,l, ' rr:gte
lunS; ultima intrare se f-ace cu o ord inaintc de ora inchiderii), care
ie gisea faimoasa biblioteci a lui Ivan cel Groaznic. Colec(ia a fost iriltr i'l o colectie rard dc afiefactc ce reprezir.rtd istoria Rusiei pAna in
O .flactirii elernd at[ <]e bunica sa, Sofia Paleologu, care a adus o r.nullime de manuscrist' 1., , Piata Roqie a fost la inceput un $an! cu api in partea de est, care
arcle la Monndrtltrl Moscova ca partc a zestrei sale. Unii crcd cd bibiioteca mai este ascullsir rI 'r [{rcr.nlinul, dar in cele din un.ud a fost dcsecat, iar piata care a luat
Soldalu/tri spatcle ziclurilor Kremlinului, probabil sub Tumul Arsenalului, t:rr' , r a fost pietruiti in secolul XV. Timp indelungat piafa a fost ticsita
Nacttnostul, supravegheazii Gradinile Alexandrovski. Un savant rus a crezut t';r '' L , i'efuz de standuri de lernn unde gi-au instalat magazinc comercianti
in Gradinilc dcscopcrit-o in 1934, dal Stalin i-a ordonat sd inccteze c[utdrile. ', tli lurnca. intrcg locul cra fbarle cxpus la inJendii, iar Marcle
I lc.rnndrttvslii , Un alt turn care nu trebuic ratat cste Spaskaia Baqnia (Turnul Spilsl'rt u din Moscova care a dishus pa(ial zona vcche a oragului in anul
da-a Iungul :idului aflat l6ngi Spaskaia Vorota. Construit in 1625, splendoarea sa gotit':r '' : inceput aici.
de ves/ al rcnas.cniista a fblosit ca loc potrivit pentnr intrarea oflciald a {arilor l,' \l olei Lenina (20) (Mausoleul lui Lenin; descl.ris marli-joi, sArlbitd
Krenlinului secolul XX, garda de onoare pentlu mausoleul lui Lenin a trecut pc :rt" ,1, lrica, 10-13), care in parte ascundc zidul roqu al Krcrnlinului, incd
intr-un marg la rnormdntul revolu{ionarilor. ,, llostcgte trupul in.rbdlsdmat al r.narelui om, dar oamenii nu mai stau
:u orele pcntru a-i vedea trdsiturile ca de ceari. Cladirca in sine a
Piala Rogie r icctati dc $ciusev in 1930.
Se spune ci vd poarld noroc Ai vcli reveni aici, dacd atunci cAI.rd plecitli
rlr', ,, zidului Krcmlinului dintre tumurile Nikolskaia gi Sena{kaia este
Jos: doi dintre eroii Kremlin atingeli zidul. Krasnaia Plogcead (17) (Pia{a Roqie) rndrgirr' .t' , rcle sunt inntor-mAntati oan.renii cu funclii inalte ?n statul sovietic, Jos: Muzeul lstoric
de rdzboi ai partea de est a Krenilinului, dar ca sa ajunge{i aici trebuie sd ieSili,lr" , ,rlc publicc Ai conducitor"ii militari. Aici odihnesc uume ca Maxim din Piata
oragulu i krcmlin prin Poarta Treimii gi sa ocoli{i, pentru cA doar personalitilil,'1',,, ,! lstronautul luri Gagarin, fizicianul ir.r domeniul nuclcar Igor Manejnaia

r
 lr'ttlt't'ltl.v 5i 'l.llrr l{t't'tl. ztrtttslttl rrrtrt'n(iur (,i'ur
iilrii liurl)urii lri'cv,rurie.i.trirr r(rrsi;r, /.t,t.t, 'i'rt','i),,,r.,,,,.r,()(,ttr (.irrt.c'.lrtl;l
ir (.irr(.(l(.sl)r
rrrt(,(tir ri)sr,
' ' '|rr'rr ,rrt i. irr'ilr rrr4g rasculatii streritii gi suslinarorii
gc'critiilc tlc \ r,,, .r .r lrri I)ctru.",,y1r.,si*u '.1'roun.u rarinei Sofia, sora
'cvclrric r)c'tr.
dcsc'ic
.ri,, ,,,,,ii'r,,,.,,ci' occi(rc'r.ri.r. (,rrrrr.[
I r' rr tle irrrrrgirrat cunr ardragaiit ii in piara Roqie.
irrcc'c.rirc urrvcrrror.r",,,rri1ii
,,..i,i",,i,,i.'',r.1 u sulrr,,i,,,, rrisrr.rrlic re= a*uai o rtaoscovd din le'r'.
volutia, gi pAna in tiottsii.^pr,..,'ir,,.t,i,,r r,i.irrstiricc par,,oiir rilrr
pirrca
;i '|'" 'r rrri i-rrr dat roc pentru a f,r.rsrra deoarece
'r r;,,,r,.,, ;i rrupcto.r 5i inrimida sosirea inrinelrti a lui
de^burghezi suspiciunta tAndru lu i
rt"t'r;;;;i ;. ia.le in lsit p."'.l;; ;;jr^,.,r;"i"".",1irr,,
Tunul din bronz de
g.i
Sobor Vasilia Blaienogo (21) (Caredrala
Si. Vrsilc; rr.pr.czinlii t)cnttu
' qi lrici tipenie d;;r. " "-"'
r t,r,trrl,..rn llrrcari
10 de tone al laru- I r r\ rr(r rrr
lui a Jbst turnal lo
Moscova ceea cc r"ni"r,"la
;;,;i;;;;;'iuni', e in'"r s.u Big tscrr jrerrrr$
r''r5' s-ar putea
spune c5 Moscova ar trebui
Londra Este eseniiarrnente rnoscovita. Irrr 'r'1Jr1rlL's1r'
Reconirru.rii u rirnr,;ilj; s.-i multunreascS
o topitorie din o povcstc spulrc ci Ivirrr edr oragur dintr-un fumicar
TTli ti;i;{;i;il
Groaznic a ordonat.u utrrir..lii ra rrr,,rr,.1;11 cu alci qi strizi
Moscctva fn 1586. il'"rur,ioJ"rru a .u rnai putca c.rrsrrur eleganta
Cel ntai mare tun
ceva asemindtor. Ivan a dat fonna pietei
Ao5rr 5r a u'ci rnari piir.ri rri' ' rrr' r(''r'irrcipare au rosr dominate "i"-.a.ii,i.r,
ae ctaairl etegante. A ui
vechea Moscovd. Er a corrstruir cateaJa rr'rl r'lrrl Krc'rlinului qi au rost reconditio_
din lume, el era
sub numele de pokrovski
si.'vurir.. cunosculd r'ai rrrrrrr rust r".onrt ul['gateriite cornerciale
1''t rrrirtrc csr a picrei Ro-9ii.
pozitionat odini-
victoriile irnpoftante impotriva
sobor lcatearatu*vat.,tui;, pentru a co'o'r.rr r' r
1'
I Mrl,;;;i;;;.f;la au fosr inrocuite de_a
lt'l tlc r'agnificd G.uM
lun_
de cradi_
Nuntele ,,piata
ioard in Piala taili;;-Fi;.aie
victorie (noud in r.r.l) | (2ri ;r'ri.rrrrJ,. sale pasrelare qi lintdnile
Ro;ie" ofost o
adus o capeld noud struiturii, n".u."lonru..uta
RoSie pentru a des- sfdntului i' a cdrci zi r€ 'r' r' rr\' GUM s-a descrris in'tsg3. . r"ti
t"" rizatitin rg2r 5i 5i_a ser_
coincidenyd fericitd
curaja atocurile inregisrra vicroria. irrrrcgur .o*pl.^
-ainrr. J. ."r;;;;. aur a devenir cunosc.r (,1 ' ' "r(''arur prin rcvenire;r;;;;i;i;r'Jjiiror
"ri;"", o ricitarie alunci cdnd, in
inamice, dar nu a Sf Vasile cand una .up.i. u*'rlrr"'in.'rnata rui ' tt 'rrr;tttttllftll care constiruie impreuna u'rnirariro, 1917, bolsevicii au
Vasirc cer r' , r (.,)nrcrcial din a"au * odatd era cel nrai de seamd
Binecuvdntat, un sfa't .u.. p..ris " *.y::i. al ,Arpitrf venit la putere. in
'r "r(rir roSie s-a adaugat capatuiui a"i.Jului XlX"
/bst.folosit nicio- u cd rvan iqi va ucide pri'.rur niscut.
datd. In secolul XVII. piara Rogie a A"u.nirun..'ntru '
o alla clddire de vechea rusd
fost locul mulror dernostratii poprtur". de dezbateri politicc 5i I \ I r,r r' u i_ Nafional. Addpistea ntra al pietei Ro'ii, in frrata roSu " mai
-Dr_;,, ;;";r# :i,,.i:1,,:111,- * ",
rr I ,,
LoUnoi.'N,t.rro (o plarfonnir cilc.u.
1ar5' ridicatd i' fata caredr"r.il
.r" i"i"s";;; ceremoni'e religioasc
, r r ,. o,pa r*i,,1a*#T##;1ilililil;?:,i?"il;; inseamnd ,,fr"u-
pentru a da citire decreteror ;r '"ou.t.u'ri,i
rr'rrrrrrrii vi addposrea mos " ;i oceasla
farilor. piata u r;;i;;" asemenea .a to.-a. .xo. jI Iesisratura ;t;d;].;;;;ie
fiind acum murire in arle
cu{ie (se spune c6 atunci cand . r"rt.Lpir,
iuun"..t Groaznic uu.u un ,,,i1
l"' rr" r'rt Muzeur ruiienin arostde.rtarogrra,unei es/e originea
Jos: R6ul Moskva lrr I',;rrrr Maneinaia. chiar expozitii dearta. numelui pielei
la i;t;;;;;;o,r"oi"
gi Kremlinul i;fi *?i,'f :#,nm"::;:li:*:*;.lrn1e;*#d,i.*.#niil \,rt, r t'srnskie Vorora ( poarra i;#; piata Roqie.
se sdsesre
;""T'Japela nricura. poarri a fost
Jos: GUM, vestitul
rt" "l;11i de Srari'p.ni- u ir;;;;;';.;..itiil centru comercial al
.ur. circurau prin piara Moscovei
{5O } Locunr Moscova a {5{

Rogic cu ocazia sirbirtorilor tcvolulionare. LAngd poartl sc aflir Stllrri'r , ,sitclc la -lcatralnaia Plogccad, aproape dc hotclLrl Mctropol, ;i pc
rnaregalului Gheorghi Jukov, carc a coudus la victoric arlllata sotitlr, r
I isl<i prospekt, in Zariadie.
impotriva Gcrmaniei in I945. ircilea irrel sti drept nrirlurie in legiturir cu repr.rta{ia Moscovei cle
, r alb". Aceste ziduri sc intindeau pe 9 km dc-a lungul a ceca ce este
O stradd oricum i-am spune r r Bulvarnoie Kol{o (Bulevardul Inel), aveau l0porti gi l7 turnuri fira
Kremlinul gi Piata Rogie poatc ca stlnt ininra oraqului original, dar attcrt l, ' rr-rli, ce erau cor.rstruitc din calcar. Au fbst construitc la inccputul sc-
salc au lbst vecl.rile cattiere grupatc in jurul lor. Oragul a fost cotlstrttil rr, ,, rri XVI gi au apirat suburbiile Moscovci pini la sfhrqitul sccolului
inclc, cu drumuri plincipale citre olagclc importantc, cunl sunt Smolcrr:,1 '. I. cir.rd au fbst dcmolatc.
Tvcr $i Kaluga, ce radiazl sub fbrma uttui r.nodel dc roati dc car cc ttr," inrul inel, Zemlianoi Val (Zidul dc pimAnt) a fost construit la sfArgitul Mos t: ot,t:t u rc c ci I t' -
cxisti gi azi. Dcloc surprinzitor, acestc strdzi au devcnitmagistrale,9i p:rrr., ., Lrlui XVI gi a fost un adcvlrat lnctcrcz. Doui sutc dc ani r"nai tdrziu a wr pieta ulincnlort
la rcvolutic erau denut't'tite sir-nplu, dupi nuntele oragclor citrc calc torr t, nlocuit de grldinile care au dat nur.nele intrcgii zonc Sadovoie Kolto pline de tuktare
duccau. Din l9l7 au cipiitat nume difbritc - Kalininsl<i prospcct (atrrr,' rI irl Griidinii) urmeazii traseul meterezelor originale. (.rinkl). Tentrolnii
Novii Ar-bat), ulita (strada) Gorkogo (acur.n Tvcrskaia), rcspcctiv Lctritr: l ,
Rinoli (Pio!a
prospect. In vorbilczi cotidiand qi pc inclicatoarelc strizilor, lllultc au rcv( rrrr ( iercianlii Moscovei Cenlrali) e.ste pe
la denun.ririlc lor originale. Alte nurne de strirzi sugereazi tipurilc tlc t,, l r dintrc vcchilc strizi dir.r Kitai-Gorod qi-au pierdut tot atunci rnult din bulevunlul Tvalnoi.
mert qi af'accri cc se ficeau aici odinioar5, dc exernplu Megeceansl\:rr! I ccul original. Accsta a fost unul dintrc carlicrele cele mai pline de
(Stlada Micii Burghezi), .livoderka (Calca Abatorului) sau deriva tlt' l, din Moscov:r, qi se intinde de la capltul de nord al Pielei RoSii spre
nurnelc unei mlndstiri sau biserici. , .'likolskaia (inainte strada 25 Octor.nbrie), a fbst cunoscuti ca ,,strada
Kremlinul fon'na inelul ccntral, umrat dc fostul zid Kitai-Gororl. , ' , inirrii", dcoarccc prima institulie de invdfarnAnt superior, Acadernia
rndrginea Klcn'rlinul la nord-cst. Zidul avea o lunginte de 2,5 krr qi avt'rr I '
, )no-grcco-latinii, igi avca scdiul la nurnclele 7-9. Mai in sus pe strada
tumuri ;i cAteva porti. Construit la jumiitatea secolului XVI in jurul pit t, ,

1, 'ccaqi parte se gise$tc o magnificd clidirc gotici rus5, cu falada

originalc, nunrele sdu dcrivd din cuvintul tttongol carc itrseatnni ,,ttti.1 lr', ,, r-lobitir de un cadran solar. Construit5 in 1814 ca gi casi de edituri a
adicir forlirreala clin mijloc. Se credc ci urama lui Ivan ccl Groaznic, lrlr'rr, '' ,ltrlui Ortodox, aici s-au editat prirnele c5rli in lin.rba r-us5. Azi este Jos: Casa Albd,
Jos: imbrdcdminte Glinskaia, a avut ideca nurrrelui initial venea clintr-tttt loc cc sc lltrtrrt !
I Lrtul de Istorie qi Arhiva. clddirea guvernului
la modd Kitai-Gorod, din Polonia. Accste ziduri nu au supravieluit, dar se pot vt'rlr .r 'ind-o la drcapta sprc Bogoiavlenski Pereulok, vcli veclca rnagnificul Rusiei

Moscovn SUBTERANA
itroscova are un secret despre care Kremlintll r','
lVltprn. nimic: un orag subteran cu o parte SUb strl"r,
bia Ramenki, aproximativ la 6 km sud-vest de I'r,rt ,

Rogie. A fost proiectat sd gdzduiascd 30.000 de mr:rrrl,',

din elita partidului 9i familiile lor pe o durata de 30 rL",r,'
in caz de rdzboi nuclear. lvan cel Groaznic d pus lrrr,,l,
Moscovei subterane, pentru a da miliJiei sale optrtrt,t
acces secret de la palatul s5u catre flivsr5s 1601111 ,lr"
ora9. KGB, succesorul opriciniki, a construit un tuncl 1,, r,
tru a transporta prizonierii de la inchisoare p6nd la:'r'rl' I

lor. Dar aceste eforturi nu au insemnat nimic in cotlllr, rr '

lie cu rafinamentele lui Leonid Brejnev din anii
'60:,'r lrt
Complexul Ramenki a fost construit pe cateva nivt:|' 1"
o suprafald de 202 hectare, cu strazi suficient dc l;tt,tr , ,

sd permitd circulatia maginilor. Are o linie prol)rr. ,l'

metrou care face legdtura cu centrul Moscovei i;i .r, r"
portul Vnukovo. Existd cinematografe, piscine gi tlr'1r, r. rt'
cu alimente.
CAt despre vechea glumd legatd dc,,tottul rl: rrrrrrl,r 'l
Moscovei, cum ca cladirile ministr:ntltti ltr [i pcttt;tllr, ,l'
aproape sa strapunqa stlpraial;l 1l;tttl;rrllrtltli, :;o l),rr, r ,

accstca sttttI rtlrroitptt Lt krl rIr ;trl;lttr; itt :,ttlrllt,ttt lrr' , ,t


Bogoiavlenski Sobor (23) (Biserica MAntuirii) pe dreapta, care in pafle (lir
teazd din secolul XIII, dar a circi faladi plincipalb este un cxelllplu 1il)i(
cle baroc din Moscova secolului XVll. A fost fondata de cncazul Darri,
Ncvski irr 1290, acellgi om c0re c construil urr pir de IllAlllstiri lortific;rt,
inclusiv Danilov, in jurul ora$ulLli. Ilir.rka era cchivalentul din Moscovrr :rl
Wall Street, dar in timpul pcrioadei sovieticc cladirile biincilor;i Bursa (l.r
numirul 6) au fbst conflscatc qi transfbnnate in birouri publice Butsrt ;r
dcvenit Camcra de Concr'! ;i Industric Sovietica. Fotografiile de epot l
aratir o stradi comcrcial5 plina de viaf5, impinzitb de rcclatne stt'Slucitolrt'
Azi ltrtrrl c rnai dcgraba ccnusiu.
Muzeul Maia-
kovsl;i,.stroda Dacii merge{i la dreapta pc Ilinka uli(a (fosti Kuibigevski) qi la stAngir
Hrustalni Pcreulok (Aleea de Cristal) la col1ul str'izii ve{i vcdca Goslirrr
Miosnilltuio 3-6,
Dvor (24) (Aleea vecl.rilor con.rercian{i), o alth arcad[ conlerciali celeirti
cslc inchinol t,it'!ii
ltot' / u Iu i IlI arlitn i r oragului. CAnd a fbst finalizatd in 1805 dc cf,tre arl.ritcctul itali;rrr
Muiuliov.sl;i, tcrrz u Quarenghi, a fost considcrati o rcalizare majord. StAlpii corintici, albi r,r
lu:rol crir:i inoittte eleganli, iqi mai plstreazh farn-rccul de la inccput. ClSdirii, care a serl'i1 t '
tla u se sinucide in depozit tirnp de deccnii, i s-a rcdat strdlucirea ini{iala.
l 930 (desthis La capirtul sudic al Turnului Hrustalni, intrali in Varvarka (fosta strrr,l.,
vineri-nurti I0-I7, Razin). In n'tod ironic, numele revolutionar dat accstei strlzi cc apartil'lcir rrr
.joi l3-20; ntiercuri exclusivitate casclor cornerciatrtilor nobili gi bogali, a fbst acela al rcbcll
inchis) lui cazac Stenka Razin. A rimas pulin din vcchea stradd. h.r jur de 20 dc l'r
sericute gi un uuuir dc czrse au fbst dctnolate pcntru a face loc it.tlptrrr"
torului Hotel Rosia (25), complcx, care are rcputirlia de a fi cel ntai trtrtt,
Jos: prin piata de din lume, cu lxai mult dc 5.000 de camcrc. Totugi, cxisti specula{ii lc1'rrt,
animale de casd dc viitorul hotclului. Sut'tt zvonuri. ncconflruate incir, cul'l.t cI urmcazi :,
' \: l ' t:t\" 'i ill
MoscovAr:r. {tbSlr, il
il
,;rnolat in curAnd. Deocamdati continuii si primcasci oaspeti. Dar o
rnuarc a vechiului zid Kitai-Gorod rr.rai cxisti, irnpreund cu micuta
i'iov Zaceatia Ani (26) (Biscrica Zirmislirii Sfintei Ana), carc fost cor.r-
l
tir pe vrcmca cal5toriei lui Columb in Amcrica.
drcapta veti vedea panta Vasilicvski, cc duce ir.r jos la podul Balgoi
rt<vorctki Most, pe care adolescentul gennan Matthias Rust a folosit-o
,ista de atcrizare dupl zborul siu extraordiuar la Moscova de la jumd-
r anilor '80. Lumca a rimas cu respiralia tiriat[ cind s-a descoperit cd
rnirr intr-un avion de dirnensiuni mici a 1eu$it si treaci de radarul sovi-
Deoarece dcstinderile in relalii1e politice crau bine stabilite gi
lroiul Rece incepea si se sting5, rlulti au crezut cd Rust va li trimis
rrr
,l in cItuqc. PAni la urmi sovieticii l-au inchis pcntm o scurti perioadd
rmp, iar apoi l-au trirnis acasd lir5 zarvi - binein{eles, cu un avion de
r
rgcri.
iirdirea din piatrd albd gi acoperig de lenin cu aspect sf,rdcf,cios (nr. 8)
a
odati ambasada Angliei. A fost prczentatl correrciantilor englczi de
c Ivan cel Groaznic la mijlocul secolului XVI, pe cind laml avea in
L-:r'e cishtoria cu regina Elisabeta I a Angliei. Clidirea a fost restaurati
nii 1970. Se invecineazi cu Znamenski Monastir (Minirstirea Bunei
riri), cu ccle cinci cupole ale salc. inceputd in 1b84. clopotnifa a lbst
Lrgzrtii in 1789, iar azi etajul doi cstc folosit pcntru concertele de muzicd
lioasi qi clasici. Clidirca de lAnga ea (nr. l0) a fost casa lui Mihail
iranov, primul tar al dinastici carc a condus Rusia tirnp de rnai bine de
secole. Casa a cizut in paragini, derr a fost rcstaurati la sfArqitul se- Jos: pict6nd oud
r
rlui XIX; doar partcrul rnai e cel origirral. Acum rnuzcn, Muzei Palati de Pagti.
7
I
!
I
 v Zariadie (27) (deschis miercuri-luni 10-17), arata cum trdiau nobilii ru;r'
Interioarcle sunt uimitoare.
Slavianskaia ploEcead trece pe la nord-vest, 9i dacd o traversali pc la
capdtul sudic o luali la dreapta pe ulifa Solianka (Strada Sarii). Timp dc
seiole, ea a fost centrul atelierelor ar11izanllor qi a devenit celebri in secolttl
XIX pentru prostirulie, bordeluri gi infrac{iuni. Piala centrald din capdttrl
Podkolokolni Pereulok era cunoscutd ca Hitrovo, iar despre hofii do
buzunare care bantuiau pe-aici se spunea cd erau atdt de inteligen{i inclit
odatd un furat un fun de bronz din Kremlin. Pentru a sclpa de oprobiul ptr-
blic, guvernatorul general al Moscovei a ordonat oamenilor sdi sd gdseascil
tunullu orice pre!. Ca de obicei, polilia locala a stabilit o intalnire cu capii
infractorilor, iar tunul a fost la locul sdu a doua zi. Dar povestea a luat o
alti tumurd. S-a descoperit cd tunul adus inapoi fusese 9i el furat din capir-
tul opus al zidului Kremlinului; primul tun nu a fost recuperat niciodatd.
Puieli petrece foarte ugor cdteva ore in acest carlier pitoresc mdrginit dc
rAul Yauza, pe al cdrui mal puteli face o c615torie pl6cutd pAni mai sus pc
Bulevardul lauza, punctul de pornire al Bulevardului Inelului. Solianka 5i
principalele artere din apropiere erau strdzi rezidenliale populare ale nobi-
limii. Multe dintre reqedinlele lor fie au dispdrut, fie au fost transfotmatc irr
institulii sau academii. Solianka dd in Iauzskaia qi se termind ctt
,\rhangela Gavriila (31) (Biserica Arhanghelului Gavril), pe Telegrafni
rrlita. Marele prin! Menqikov a construit biserica la inceputul secolului
\ VIII, iar pe tun.r mai ftgureazd qi acum numele lui. Scopul lui Mengikov
rr lbst si intreacd clopotnifa Kremlinului. Era cea mai inaltd clidire din
Nluscova. iar un ordin al tarului impiedica ridicarea unei consrruclii rnai
irralte. Marele Prinf era un fel de favorit al lui Petru cel Mare, dar c6nd tur-
rrrrl a fost lovit de trdsnet in 1722, nimeni nu a migcat un deget pentru a
stinge fldcdrile ce au misruit statuia giganticd din bronz a arhanghelului
( iavril montati pe vArf. Dezastrul a fost privit ca un semn al lui Dumnezeu
([) neacceptare a favorifului 1arului. Moscovigii aveau motive intemeiate sd
I ic supdrali pe
lar - acesta mutase capitala la Sankt Petersburg cu cAfiva ani
rnui devreme, atribuind Moscovei un statut de provincie. O altd bisericd ce
rrrcritd vf,zutd este Terkov Sviatovo Liudovika (32) (Sfhntul Ludovic;
l trbiar.rka Malaia nr. l2). Este o biserici catolicd in functiune, ridicatd de Muzeul impozant
lr;rncezi la inceputul secolului XIX. al Politehnicii este
dedicat progt"eselor
De la Miasnifkaia la Lubianka tehnologice in
('oltul strAzii Miasnilkaia (fosra Kirov) qi Cistie Prudi (fosti Kirov) domenii cun sunt
plogcead este dominat de ruinele palatului Iuqkov Dvore! (33), construit la mineritul, electro-
:rl;lrqitul secolului XVIII de arhitectul Vasili Bajenov, c6nd o mare parte din nica Si ciildtoriile

Taganskaia (fosta Intemalionalnaia ulifa). Meritd vdzut fostul palal r istocratie era preocupatd de acte de filantropie gi coleclii de artd. Familia in spaliu.

Jos: un moment de Baiagova Dvoref (28) la num6ru1 l, o altd moqtenire a aristocra{iei. Acttrtt lrr;kov era celebri pentru balurile sale. Se spune cd unul din odraslele fa-
linigte la Biserica Spitalul Municipal nr. 23, clddirea impozanta asezat| in dosul strlzii ctt rriliei a organizat o serat6 ce a tinut trerzile- s-a temrinat doar atunci cdnd Jos: Maiestuosul
propriile grldini amenajate este o adevdrati bijuterie. rrrlrcgul district fost distrus de mullimile adunate si cagte gura la focul de metrou al Moscovei
Arhanghelului - :rrtificii qi la oaspe{ii imbrdca{i extraordinar. Din 1844 gi p6na nu demult
Gavril. Pe Slavianskaia plogcead, puteli alege intre a merge in suspe Lubianslti
Proiezd qi a o coti la dreapta pe uli{a Maroseikrt
(fosta stradd Bogdan Hmelnitki). La stAnga, in grii-
dina centrald veli vedea Monumentul Grenadierilot'
uciqi in bdtdlia de la Plevna in rizboiul ruso-ttttc
din 1887. La capdtul piefei se gdseqte Politeh'
niceski Muzei (29) (Muzeul Politehnicii), carc tt
fost construit intre 1874 9i 1907. Adiposteqtc rrriri
mult de 40.000 de exponate care prezintd dc't'
voltarea tehnicii qi qtiinlei in Rusia (deschis l0
l8:30;inchis lunigi in ultima joi din luna).
Pe Novaia ploqcead, ia stAnga Muzeului, se allir rr
fosti bisericd baptistd (nr. l2), care addpostc;lc
acum Muzei Istorii Moskvi (30) (Muzeul tlc
Istorie al Moscovei, deschis ma(i, joi, sAmbiti'r ;ir
duminicd 10-18; miercuri gi vineri 1l-19; inchis irr
ultima zi a lunii). Muzeul evocd schimbirilc plirr
care a trecut oragul din 1812.

Gartierul vechii ambasade

O plimbare pe ulila Maroseika, ce di in Pokrovkit
(fosta Cerniqevski), vd duce ir.r carticrul vcclrir
ambasade. Mai existd multc aurbasaclc aici iii irr
zona diniurul Cistiie Prudi (laztrrilc (ltrr-atc). l'irrrll
la sfArqitul sccolului XVII, bogatii boicli rrr
Moscovci cttl-upitrascrit rtrliorilatcil llarrriirrltrlrri ;r
constnrisolit pu littc sttpcrbc.
I Jtt gltrll tlr, ttollilc tlirrlrslii tlorttittlttt zottlt. l'ltlltlclt'
lor srtttl trnrlrtilt' tlt' slrlt'ttrloltt,'lt lrtst'tit'ir'f't'ltov
 Palahrl Iuqkov a ad6postit Academia de Artd qi Sculpturd.
lJrmeazio cladire uimitoare ce a fost construiti la sfdrgitul secolului XIX
pentru negustorul de ceai Perlov. Spera sd-l gizduiascd pe ambasadorul
imparatului Chinei in timpul ceremoniei de incoronare a lui Nicolae al II-
lea, astfel cd a acoperit cu o pagodi chinezeascd cladirea de trei nivele carc
rcprezenta casa $i lnagazinul. Trimisul nu s-a atdtat, dat pagoda igi expunc
qi astdzi acoperigul. Acum la magazin se vdnd ceaiuri din Georgia, intre o
mare varietate de alte mdrci.
O statuie a lui Felix Djerjinski, cel mai apropiat asociat al lui Lenin 9i
fondatorul KGB-ului, arunca odinioari o privire de piatrd asupra locuito-
rilor Moscovei in Lubianskaia ploqcead. A fost una dintre primele indepSr-
tate dupd lovitura nereuqita impotriva lui Mihail Gorbaciov 9i a reformato-
rilor sf,i din 1991. Piala aglomeratd gi-a recdpitat numele vechi, deqi aces'
ta mai con{ine unele conotalii care dau fiori. lnchisoarea Lubianka (34)
din sediul Serviciului Federal de Securitate, fostul KGB, in partea de nord-
est a piefei, incd mai trezeqte fiori. Pare o localie stranie pentru cel mai
mare magazin de jucirii din oraq, dar Defki Mir (35) e foarte aproape. A
Jos: Un buchet de
fost construit pe locul topitoriei din Moscova, care in anii 1580 a turnat
la flordreasd
tunul de bronz al farului care se gdseqte acum in Kremlin.
DREAPTA: Teatrul
Balgoi
Centrul comercial al oragului
Dacd merge{i spre vest in jos pe ulila Ohotni Riad (fosta Marx prospekt)
veli ajunge pe Neglinaia ulifa, din principalul centru comercial din orag,
primut ..ttt- comercial din Rusia (acum TsUM) a fost construit la
sfdrqitul secolului XIX pe uli{a Petrovka, in spatele teatrului Mali Teatr.
in apropiere, pe Neglini Pereulok la nr. l, se afld Sandunovskie Bani,
t clc mai vechi bii publice din orag. Construite pentru cuftezanele unui
lrogdtag, acestea sunt foarte decorate. A face baie in Rusia este un eveni-
rrrcnt social (deqi nu existd bdi mixte) gi conform traditiei vefi bea kvas, o
lrruturd de casd non-alcoolicd ce se aseamdni cu berea, in timp ce stati sd
vri spele aburul.
t-a Trubnaia ploqcead (Piala Jevii), Neglinaia traverseazd Bulevardul
lrrolului gi intra in Tvetnoi Bulevard (bulevardul Florii), faimos azipentru
txcelenta dar gi scumpa Pia{a Centrali a Fermierilor (36). Pe vremuri,
prrrcul era bine cunoscut ca addpost pentru oamenii strdzii. La Trubnaia SUGESTIE
prrteti opta sd facefi dreapta gi sd mergeli pe jos pAnd in aglomerata ulita Cdnd sunteli
Slctenka, spre nord-est. aproape de TsUM
Sretenka se termind in Suharevskaia plogcead, nurnitd dupd tumul care a cdutati Petrovka
r'xistat acolo pAnd in anii 1930. Suharev a fost singurul ofi1er care a rdmas 38, o clddire cla-
hrial lui Petru cel Mare in timpul rebeliunii streli{ilor, iar {aruI, in semn de sicd impunatoare
rccunogtinld, a ridicat furnul in onoarea lui Suharev. Mai tdrziu asocialiile care de la revolulie
lrictei au fost mai pulin mdrefe: gdzduia o pia!6 sdptam6nals oficial este sediul depar-
rccunoscutd pentru mdrfuri furate. Permisiunea de a line pia\a a fost datd
tamentului de
rlc guvernatorul Rostopkin dupd marele incendiu din 1812. CAnd mosco-
Politie.
r itii bogafi au revenit acasd, gi-au gdsit casele devalizate qi au mers la piata
rrr speranta cd igi vor recupera bunurile de valoare.
Aici mai este gi sediul spitalului Doctor Sklifasovski, fondat de familia
rrobilului $eremetiev. $eremetievo, aeroportul internafional Moscova, a
lirst construit pe unul dintre dorneniile de la fard ale familiei. Luali-o la Jos: Noul aspect al
r;linga pe Trubnaia gi de-a lungul bulevardelor Petrovski gi Strastnoi pe pietei Manejnaia
'l'verskaia ulifa (fosta Gorki), arterele principale
;rlc oraqului. Tverskaia duce la Kremlin, cu
'lbatralnaia ploqcead la stAnga.
Teatralnaia plogcead
I )oud artere principale se intdlnesc la Teatralnaia -
Ncglinaia gi Petrovka (denumitd dupd mindstirea
Visoko-Petrovski, construitd de prin{ul Ivan
t.,alita). De renume intema{ional, Balqoi Teatr (37)
lllalgoi - inseamnd ,,mare") domin6 partea de nord-
t st a pieiei.
Cunoscut inainte sub numele de Marele Teatru
Irnperial, a fost construit in 1825 qi restaurat gi
ri:rlodellit dupd un incendiu cAliva ani maitdrzht.
l)cai in lume este vestit ca avAnd probabil cea mai
vlloroasd companie de balet din lume, azi Balgoi
i'stc la strAmtoare. Fondat de !ari, a devenit un sim-
lrol al sovietului, gi ca atare s-a bucurat de subven{ii
t orrsistente de la stat. Zeclle de ani de neglijare a
r;tructurii clSdirii qi disensiunile dintre arligti qi con-
,lrrccre au adus tcatrul la un statut nesigur.
Vccinii lui apropiati sunt Malii Teatr (38)
(.,Malii" inscarlnir niic), col mai vcchi din orag, iiir-
lrr st/inga, l)c{ki 'l'catr (-l-oatrul Contral al (iopiilor).
l)ctl<i a lirsl rlcschis irr l92 l i;i tr Iirsl plinrrrl tcrrlrrr
1r'olcsiottist pcrrllrr t'o1lii rlirI Moscovir.
 if-
Moscova . {59
{58 i Locunt 'l.i

Dacd rncrgeli in jos pe Ohotni Riad spre rAu, pe lAnga Ruskaia

Hoteluri 9i edificii celebre losudarstvenaia Biblioteka (Biblioteca de Stat a Rusiei, fosti Biblioteca
partea de est a Teatralnaia ploqcead este locul unde se afl6 superbul.fir-rlr'
,cnin) din marmurf, alb6, pe dreapta ve{i vedea un palat uluitor, Dom
siecle Hotel Metropol (i9), proiectat de o cchipd ruso-scoliane'
['co
gloria inceput, cste din n,rr aqkova (43).
ii"tU." ii Witliam Watcott. ilestaurat la sa de
Construit in timpul lui Pctru cel Mare de cdtre fiul ur.ruia dintre adr.r.rinis-
..1 ,j"i bun gi mai exclusivist hotel din oraq. Merita s5 bcli o cali'rr zrtorii s6i, Peter Pagkov, a fost proicctat pentru arivaliza cu Krcmlinul in
i'tr-unul din ialoancle ornate, daci de prelurile camerelor uu vf, ptttclt , r privc$te mlre(ia qi stilul. Banii per.rtru a construi acest mircl cdificiu
apropiu' Pc pafiea opusa Se afl6 Hotel Moskva, calc intr_o manieri llrrr
Bib/ioteca de Stat
I rroc au provenit de la lgor, tatal lui Paqkov, care a licut avere investigand
r-rtscasea cstc dcnrolat 5i irtlocuif cu o replicA cXaclA
ce Cotl{ine lilrrlt a Rusiei(llibliotcca

rnai pulinc calalere fbri indoiald la preturi nrrrlt r rntabilitatea unui guvemator din Siberia, prinful Malvei Gagarin. Pagkov Lenin) deline 30 de
dotirile modeme gi cu 600 r pretins cd prinful iqi umplea buzunarclc dir.r afaceri de prelucrarc a dia- milioane de cdr1i
oaspefi vor putea avea o panorarlr:r
Parcul Gorki, lottrl mai uari. Ulr alt progres - camerele de
inferzis lux. Ldsir'l r antelor gi cerealelor. Degi iubit de siberieni, Matvei a fost spAnzurat, iar in 217 de lintbi.
prelerat dc f<r".linuiui."La proicctui initial, KGB a acest
( lrar-e pafte a averii qi pdmdnturilor sale, impreunl cu cAteva mii de io-
"rupiu
i" J putr" excer.rtricit[1ile, acest mod de ii va fcri pe cei carc:rrl
relarare al
vodka Stolicinaia de a fi nevoili
.recrcerc
s5-9i regdndeasca marca ce a.sl:rl I 'di au trecut la meticulosul Paqkov qi familia sa.
ntosr:ovililor, rtt conceput Jltimul dintre Pagkovi a donat palatul Universitdfii din Moscova care, la
pdrcul de di.strac:1ii ii-p a" deccnii pe accasti fatadd; degi ar putea lua i' calcul nigte sclrt l'' r rdul ei, l-a dat contelui Rumian{ev pentru a adiposti colec{ia sa de artd
jocurile pentru cAliva ani.
Si
'Ototni'Rlud ',, lc manuscrise. Dupd revolu{ie, operele de aft6 au fost mutate la Pugkin,
asentdttti toarc (40) a fost in trecut o piala marc acoperitd, unde vAlri-it.t tr ,l cefiile au r6mas, iar cladirea este acum pafte a bibliotecii stahrlui.
de unclc :''
r:elor din uindea., vanat, iepuri gi alte astf'ei de produse. Rafturile r.nici
Disneylond. p.;;, i*itc qi'tegntne l-au fbcut sd devinr unul din locurilc ccl' I -"rskaia ulifa
"i;;;;
n]ai muidare din Moscoia. Baracile au tbst distruse dupi revolutic,
tl'rr
t rnai cunoscutd stradd din Moscova cste Tverskaia ulita, rnagistrala
i"pii""ir." de stat din l99l oamenii qi-au adus aminte de tradilie 9i ;;i 'rr'
alrplasat proprii le ghcrete.
1, cipala apdrutd la inceputul secolului XIX, c6nd nobilii bogali au
r rput sb construiascd palate noi qi cladiri irnpundtoare in Moscova.
La coll iu bt.rott.ri Riad gi ulita Balgaia Dim_itrovka este un conac
vol): rr
Jos: Universitatea I iskaia era principala stradi spre Sankt Petersburg, a$a cI men.rbrii din
de Stat din ir;.,1"; cu colonade albc. Odiirioari Clubul Nobililor, acum este clr-trlir' '
rr rajul larului sc deplasau constant intre celc doud orage pe aceastd Jos: come4 cu
Moscova lo* Soiuron (41) (Casa Sindicatelor din Comer!)' La inceput conrtcttl '
.rr ,f,.,{ysa doud
upal-tlrut printului'vasili Dolgorukov, c_omandantul militat a1 oragulrri
l' arcuri de triumf, in Pugkinskaia ploqcead (fosta Poarta icoane in parc

t,.t..p.rirl anilor 1780' Presupusi a fi cca tnai lr.rr

moase casd din Moscova, interiorul e uitnitot. '1"
cladirea e deschisd publicului doar cAnd Koloni 7';rl
(Holul Coloanelor) in alb 9i auriu-este fblosit 1"
post de sald de conccfie' Nu picrdeli accstc t,tr
I
certc, deoarece mai demult acest hol a vdzut ollllr( ril
'lirl:'t"'
celebri, Pugkin, Lermontov qi chiar 9i Lcv
perindAnclu-se pe sub luminile fantastice alc t'rttll'
labrelor de cristal.
Moscova a a\.ut o serie de cluburi pentru tlir''
clase sociale. Clubul Comercian{ilor a fbst pc l.'
rrl
r
l!
uncle se afli acum teatr-ul Stanislavski, pc slt'rrrl:t ' " I
acelaqi nume. Clubul Englcz a dcvcllit Nlrrz"
Sovremenoi Istorii Rasii (Muzcul clc l:'l"r'' |,,
Moderrrd a Rusici; Tvcrskaia ulila nr' 2l; tl':'' l" ir

mar{i-sAmb5t[ 10-18, durninica l0-17; inclris rrr "t

tima vineri din luna), pe cAnd Casa Cctrtritlr-t rr A rr'
tilor ocupd acum Clubul Gcruralr satl
C1ub.
Mergcti spre vcst, irr josul stntzii Olrotrri li i;ril ;"
St lrrr t'

riu, qidaci-i urr-nati culsrtl vcti ltiLttttr.c Iir t " t" "
'

t
fr
I
I

'i

vcchc clidirc :r Univcrsi(iilii <liIr Moscor':r ('l'' )

Chilr clc ccalalli 1-riltlc llr slirrlllr. lleslr'rlttlttr'lr r'i'

cr.l ltiltttl ltctlzi c lilt'111 loslrtlrtr M:rrlt i 'l t llrll I

r
I'rr

slrriirc lr (ol)l('ll)()lltl viL lotilr litl:;tt i :t:;ttpr'r l"'

Nltpttlt'ott itt tlrzlroirtl 1r;tlttolit rlrrr llil ' '\ l"
lolo:;tl ;ri'trlrll ( \l)()/llll I):lllil lll 'oO I t;rltrl t rt
, ottiltltl rill,l)( ( l(
 I
Tver) gi la Gara Beloruski. cand piala Puqkinskaia a fost extinsa in anii
'arcul
gi prima sta{ie a drumului ce duce spre aeroportul internafional $eremetic-
1930, a fost demontat cdrdmidd cu cdrdmidS qi transferat in vo. glnll6
F'aimoasa brutdrie Kutuzovski prospekt, pe celalalt mal. cele mai incredibile lucruri au fost qi,14
Filipot, de pe ficute aici in ani; tq:d, ca pafte a planului lui Stalin de a crea o capitalS Nikitskaia
Tverskaia esle re- comuniste de dimensiuni impresionante. A fost extinsa 9i largitd. Unele Strada paralel6 cu Tverskaia este Balqaia Nikitskaia ulifa (fost6 Ge(ena).
numitd pentt'u clidiri importante au fost mutate mai in adAncime in carlierele existente, In secolul XVI era vechiul drum ce ducea la Tver ( cunoscut ca gi,,Kalinin"
prdjitura cu inclusiv reqedinla guvernatorului general, ce adapostea Sovietul Popular in perioada sovieticd). Ivan cel Groaznic a postat o gamizoand la capdtul
staJide, despre care dup6 revolufie, iar icum este Primdria; de asemenea, a mai caqtigat afunci strizii gi mai t6rziu ea a devenit un loc cautat pentru regedinjele boieregti.
se spune cd Si-ar douf, nivele. Palaful Ekaterina Romanova Voronfovoi Dvoref este la nr. 12.
avea originile Monumentul lui Pugkin (44), aflat cam la o ffeime distanla in susul Bcaterina (1744-1810) a fost una dintre primele patroane ale artelor din
inainte de re-
strdzii, a fost mutat de pe o parte a bulevardului pe alta, in mica pia{6 din I{usia. Bund prietend cu Ecaterina cea Mare, Voltaire gi Diderot, ea s-a
volulie, c6nd un Se/'
fala modestului cinernaiograf Rasia; maiestuoasa mdndstire Strastnoi a fost transfonnat intr-o adevdratd finlantroapa gi gi-a cheltuit averea finanfdnd
al poliliei a gdsit studenfi, conferinfe gi publica{ii literare. A fost la conducerea Academiei
dernolatd pentm a construi cinematograful. Cladirea de la numdrul 14 pe
un gdndac intr-un de $tiinle din Rusia din 1783 pAnd in 1796.DqEi moaftea sa, palatul a fost
Tverskaia a adADostit unul dintre cele mai mari magazine de alimente din
cont pe care I-a cumpdrat pentru Conservatorul de Muzicd din Moscova, Konservatoria
Moscova. in 1898 a fost cumpdrat de un intreprinzdtor pe nume Eliseiev,
cunpdrat. Filipov imeni Ceaikovskogo (48). Ceaikovski, Glier gi Neuhaus le-au predat aici
a ntrincat gdndacul
care delinea bdcanii. ,,Supenlarketul" Eliseievski Gastronom (45), de la
parter ii uimea cl'riar $i pe moscovilii sofisticafi. lui Rahmaninov gi Scriabin, iar Sala Mare este spafiul care gdzduieqte
Si a spus: ,,Dar e o -str6zii
cam pe la mijlocul Tverskaia e Triumfalnaia ploqcead (fosta Concursul Interna{ional Ceaikovski in fiecare an. Sala Micd prezinta mu-
stafidd!" Apoi a
cuntpdrat sta/ide Si Maiakovskogo). Konterni zal imeni Ceaikovskogo @6) (Sala de zica de camerd gi recitaluri.
a produs pldcinta concerte cealikovski) a fost construita in 1940 pentm a marca o suta de ani Nu toate palatele cele mai frumoase sunt pe partea stAngd a strdzii.
de la nagterea compozitorului. Are o orgd gigantica de 20 de tone, cu 7'800 I'alatul MenEikov Dvore{, de exen-rplu, este o operd clasicb in stilul Empire
cu staJide.
de !evi, qi este locul unde se tine Concertul Intema{ional Ceaiko^vski (tel: tlin Moscova, incorporAnd in fafada gase coloane corintice. Din pdcate e
ZOO ZSS|1. pe parlea opusd a pie{ei este vechiul Hotel Pekin. A fost ame- irscuns in parte de un spital, aga cd aici va trebui sd ajunge{i din Gazetni Jos: jocuri de iarnd
Jos: statuia lui najat gi r"*"qt" mAr.rcire chinezcascd. La capdtul strdzii Tverskaia este l'creulok (fosta Ogariova). pe lazurile

Ceaikovski gaia Betoruski Voksal (47), punctul tenlinus pentru trenurile din Occident Iubitorii de teatru trebuie se mearge la Dom-muzei Stanislavskogo (49) Patriarhilor
 (Muzeul Stanislavski; deschis 1l-18; miercuri, vineri 14-19, inchis luni,
ma4i), in susul strazii qi dupd col! la dreapta, la nr. 7 . Stanislavski a trans-
format practica teatrald,, qi in special repeti(ia. I-a determinat pe actorii
Moscova ar"e $apte sA-gi treiasce efectiv rolurile: st6teau zi gi noapte in costumele personajelor
gdri Si cinci aero- lor pentru a ajunge la o infelegere a rolului. Rezultatul dorit era un teatru
porturi. Are 132 de convingdtor pentru cd era real, mai degrabd decAt unul migcdtor prin
stalii de metrou manierd gi retoricb. Abordarea lui Stanislavski a avut influenlI qi la
de-a lungul Hollyr,vood, unde ideile sale au fost dezvoltate de Lee Strasberg, gi exersatc
magistralei ce se de adeplii ai s6i ca James Dean, Marlon Brando qi Robert de Niro.
intinde pe 21 3 km. La acelagi colt, Nikitskaia se intersecteazd, cu bulevardul Nikitski (fost
Cele doud porturi Suvorovski) - clddirea din dreapta aparline agen{iei de qtiri ITAR-TASS,
sunl accesbile de
Dacd traversali Nikitski aici, Nikitskaia continud pe partea opus6 a bulc-
la mare pe.fluviul
vardului, dar coteqte la stAnga, unde devine Malaia Nikitskaia. Biserica do
Volga si Canalul
la stAnga este Jerkov Balpogo Voznesenia (50) (Marea indllare). Pe lAngd
Mrssr:ova
fapful cd are cel mai bun cor din orag, este de asemenea unul dintre centrclo
de activitate monarhistS.
Lua(i-o la dreapLa pe Spiridonovka (fosta ulita Alexeia Tolstogo) 9i gdsill
intrarea laterald a fabulosului muzeu Art Nouveau Dom-muzei Gorkogo
(51) (Muzeul Gorki; deschis joi, sAmbdtd gi duminicd 10-17; miercuri gl
vineri l2- l9; inchis in ultima joi din lund) in fala strdzii Malaia Nikitskaiu,
Casa a fost cumpdratd la trecerea in secolul XX de cdtre comerciantul
Stenka Riabuqinski. Arhitectul sdu, Fiodor $ehtel, a fost cel mai bun la vro.
mea aceea gi a finisat lucrarea la clddirea sa impundtoare ?n 1902. Este un[l
Jos: un artist pe dintre cele mai bune exemple de interior Art Nouveau din Rusia - sau chittl
Arbat din Europa. Asigurafi-va cd ve(i intra gi nu ratali tavanele. CAn'd Gorki e
GeleRre TRenarov
pe malul sudic al r6ului Moskva, de cealaltd parle I
[- Kremlinului, se afld una dintre cele mai mari colecfl
de artd rusd din lard. Nou-renovata Tretiakovskall
Galereia (Galeria Tretiakov; deschisd 10-19:30, lur{
inchisd), pe Lavruginski Pereulok nr. 10, cuprinde 1.000
de ani de artd rusd, de la icoane vechi la lucrdri ale gi
colului XX. ClSdirea in sine e in stil rusesc - o interprotarl
urband a unei vile boieregti construite in 1900 pentru
addposti coleclia adunata de fralii Pavel 9i Serghd
Tretiakoy la sfArgitul secolului XlX. Cei doi, care au fAeUl
avere in domeniul textilelor, au donat mai t6rziu coleclla fl
palatul lor statului. La primul nivel al galeriei, coleclll
remarcabild de icoane include Maica Domnulul dll
Vladimir in stil bizantin gi Sf6nfa Treime a lui Andd
Rubliov, din secolul XV. Portretele din secolele XVll
XVlll le veli gasi la etaj. Operele Cdutdtorilor din socold
XlX, cum ar fi llia Repin 9i picturi din secolul XX dl
Kandinski, prinke altele, figureazd aldturi de sculpltrl ;f
gravuri. 0 scurtd plimbare spre vest vd duce la
Tretiakovskaia Galereia (Noua Galeric T
deschisd 10-19:30, luni inchisd), pe Krimski Val 10,
addpostegte artd sovieticd gi postsovietica
comuniste date jos dupii lovitura din 1991 qi-iur
qrAdini,
refugiul in aceastd
r, r't'rrit in tAndra Uniune Sovietic6 la inceputul anilor 1930, i-a fost prezen-
l,rt;r casa deqi nu i-a pldcut nici aceasta, nici arhitecful.
N4crgeli pe Spiridonovka p6nd la urmitorul colg la dreapta qi apoi pe
I'rr rrlonievski Pereulok. Aceasta vd va duce laMalaia Bronaia. Faceli stAn-
1',r:,i strada duce la Patriarskie Prudi (52) (Iazurite Patriarhilor), unde
l\lrlrrril Bulgakov a plasat scena de inceput a celebrului sdu roman Maestrul
tt ll(t{qareta. La colg e Margarita, un restaurant. in secolul XIX acesta era
r .il I r(r-Lll studenfesc din Moscova.
lrr .1002 a a'uut loc o incercare de a ridica monumente pentru Bulgakov
lrrrrl,ir iaz, precum gi o reconstruclie masivd a zonei. Ambele planuri au
irrt,rlrril rezistenfa putemici a locuitorilor zonei: mulfi aveau deja senti-
rrrcrrtrrl ci iazul insugi seruea drept monument suficient romanului
,\1,r,.:trul Si Margareta gi cd o infiumusetare a zonei nu era necesard. La
Irrr.rl rcziden{ii au iegit victorioqi, iar iani, cu toate cd a fost secat qi
rr'rrrrrplut, a rdmas aqa cum a fost.
Mdniistirea
Mirlul sudic Donskoi este denu-
/urr:r opus6 Kremlinului, pe malul sudic al rdului Moskva, intre podurile mitd dupd icoana
hirrrr,'rri gi Moskvorejki, in jurul Tretiakovskaia Galereia (53) (Galeria fiicdtoare de
llrrr:rliov - vezi chenarul de la pagina 162), vine ca o surprizd dupd minuni ,, Maica
lrl',rrrrzurea impresionantd de secol XX generalizatd aparent in inima veche Domnului de pe
rr rrr.r:,;rrlui. Zamoskvorecie (adlitteram,,peste rAul Moskva") a fost centrul Don".
rulr.'.rrrrlor in secolul XVII, de unde qi numele strdzilor, cum ar fi
h ir, Lr:,;t:vskaia (dogarul), gi Novokuznelkaia (fierarul). Nobilimea s-a mutat Jos: Noua cate-
rii( | !n socolul XIX, gi a construit palate gi edificii. Azi e ambasadd, iar drald Cristos
r l;trlrrlc clasice din secolul XIX ofera o imagine Mdntuitorul
rlr''.1,r( ('unt a ardtat Moscova inainte de revolu{ie.
l\lrrzei V Tropinina (54) (Muzeul Tropinin;
rlr',,, lu:; luni, joi, vineri l2-18; sAmbdta gi duminica
lll Ir' l0; strada $cietininski nr. l0), cuportretisticd
,ltrr ',, , olclc XVIII gi XIX este lAngd Tretiakov gi nu
ltr'l'il1('littilt.
( ,rrr,l lrrintul Daniel Nevski a consh-uit inelul de
rrr,rl,r',trri fbrtificate in secolul XIII, pe cea mai
lrnrr.r ',,r rrrai frumoasd a inchinat-o patronului sdu
,,lrrrtrr:rl. Sviato-Danilovski Monastir (55)
I t\l.rrr.r:;tirca Danilov) mai rezistd gi azi, inconjuratd
,1, r,lrrlilc ei albe, la sud dinspre podul
\1,, lvorotki Most, la capdtul ulilei Balgaia
nr,lrrrl.;r. l{cccnt i-au fost restaurate splendidele
,1,,,r'ir r irrrritc ai a fost redatd Bisericii Ortodoxe.
\r rrrrr r'slc rc;;cdinla patriarhului.
l', rrr,rlrrl suclic, nu rata{i Park Gorkovo (56) (par-
' ul ! ,,,! Iii). lrrcorcuicgtc Grddina Neskucini (ad lit-
i, r rr..n(:l)lictisitoarc") crcatd de industriaqul mi-
It,rn.rr I)r'tttirkrv pc malul sudic al rAului Moskva la
=l,rr rtrrl st.colrrlui XVIII, iar ltunlclc dcrivd din nu-
lr' I' l,rntirslicci colcc!ii dc plantc cc mirrgincsc
.rl, rl, \zi, vilir lrri l)orrridov apar!irro Acatlcurici dc
'rrrrrrr' Lerrirrsl<i prospckl, rlc-ir lrrrrgrrl pirrlii sutlicrc
rlili, t'slt.t'rrilost:ul sttb ttutttclc tlc llttlrrvtrtrlrrl
,r 1'.il,
itrrrrr, r Sovir'licc. pcrrlt-rr t'i-r luiri rrrrrll rlc l{) rlc ct.rr
l' rl, r ('l('('litt' iiii ltrr sctlirrl irir.i.
16,4 q LocuRt Moscova o {65

La vest, spre vechiul Arbat
Mergir<l sprc vest pe ulila Vozdvijenka de la Mcnaj la Ohotni Riad, rrrr
puteli sl nu observa{i larga qi urAta ulita Novii Arbat (fosta Kalinirrski
prospekt) cate inccpe la Arbatskaia ploScead ;;i se tenlind la Dorrt
Pravitelstva{57) (Clirdirea Guvcrnului Rusiei) carc sc ridicd dcasupra ritr
lui Moskva. irr secolul XVIII, familiilc Romanov, Nariqkin qi $ercmeticv
ru ilvul casc de accasle partc 0 sllizii.
Novii Arbat estc tiiatl dc bulevaldul Nikitski la Arbatskaia ploqcead, irrr
la stAnga incepe Vechiul Arbat. Numele vir.rc de la cuvAntul arab cat''
inscar.nnd suburbie, robat. Cu o vechitle I.nai ntare de cir.rci secolc, Arbat rr
ftrst punctul de' porriirc al dn-rrlului sprc Snlolcnsk.
ln secolul XVIII Arbat cra populata in rdndurile aristocrafilor, calt: org,:r
nizau in casele lor seratc gi saloanc literare. Scriitorul gi revolutionarul Irr:,
Alexandr Herzcn a nunrit-o Saint-Gerrnain-ul Moscovei 9i, fidcla I,
puta{iei, Arbat a devenit iat o Mecca pentr-u artigti cAnd a inceput glasnrttr
ul. Caricaturigti satirici gi politici, pictori;i sculptori care l)u aveau 3c(("
la galeriile de arli oficiale au iltccpttt si iqi expun.l lucririle pc stradii.
O clddire pe care trr:buie si o vedeli cste Dom Melnikov (58) (Crrs:r
Mclnikov), o stradd ce di in Arbat, Klivoarba{ki Perculok, cam la jutrr:r
tatea drlmului pietonal, pe parteii stingir. Nu arald ptor-nilitor itr trrocl s;l,'
cial, dc aceea oamenii rar retnarci bijuter-ia consh'uctivista ridicata de ttttrrl
dintre cei mai inovativi qi creativi dintre arhitec{ii Rusici.
Konstantin Mclrrikov a fost mcfnbm fondator al mi;cdrii artisticc ,1,
Jos: o casd de avangardl care a inflorit in printul clcceniu dupd revolutie. lmpreultr"r , r,
artiqti ca gi Kandinski gi El Lisitski, a formulat o abordarc a artclor notrir "r
ghea{d in Parcul
Gorki
,:lastic5. Dar t.ni;carea care a influcntat qcolilc Bauhaus qi De Stijl a
, r'iati scuftir. Doar citeva cladiri au mai rimas. Casa lui Mclnikov
'ra dinhc ele. Stalin a hotdrat ca proletarii si aibi lataclc neoclasicc la
rlc in carc stau, dar Melnikov a constmit o casl spccial pcntru fami_
o structurA cilindrica albi cu fercstre in forn.rl dc rontb.
1 sc termini in piafa Srnolenskaia plogccad, o interscctie cnomra
carc
iminuati de Ministerstvo Inostranih Dcl (59) (Ministerul c.lc
,,r).
i'oraq cxistd gaptc astfel de,,torturi" stalinisle: toate au fbst co'-
in anii 1940-1950. Fie ca plac, fic ci nu, eic sunt parte a mogtenirii
,,,ci $i au adus o contributic specificl liniei oragului.
rrrrele artei
roclclul lui Petru cel Mare, nobilii din secolul XVIII au inccput cala-
ilrc au creat colecliilc de artd fabuloase din alte p5rli ale Europei.
olcctionari mqi l{umiantev, Golenigcev, $cikin qi Morozov erau qi
;i cu discernir'rAnt ir.r gusturi. Colecliilc lor au fost natio'alizate de
r irrccputul anilor 1920 ;i acluse ir-npreuni la Muzei Izobrazitelnih
irneni Puqkina (60) (Muzeul de Arte Frumoase puqkin; ulita Jos: sculptura
, rr rtr. 12, Ia doua bloculi sud-r'est de Krer.nlin).
giganticd a lui
rl a fbst fbndat la sfirqitul secolului XIX ca;coala de artc, qi Zurab Tereteli,
t:opii ale opcrelor sculpturalc majorc dir-r toati lumea (idcca fiind care il reprezintd
rrltiqtii ru;i sI poati studia artigtii rrari fbri a tl r.revoic s6 plece din pe Petru cel Mare
, pr.oducerile nrai sunt aici, dar Muzeul puqkin
mai detine n.rulte
,rr.iginal, dc la artl egipteanii anticit la coleclii ale irnpresionigtilor
Llrrcsioniqtilor, inclusiv Cizannc, Gauguin, Matisse Van Gogh.
fi

TURA tN ORA9
,rr1 prin Moscova, nu puteti sd nu observati o
ft irrra deosebitd in mijlocul raului Moskva, intre
rhald a lui Cristos Mantuitorul pe malul dinspre
, ra Galerie Tretiakov la sud. Gigantica sculpturd
,onaj pe un vas este a lui Petru cel Mare. Este
rnultele creatii aie lui Zurab sculptorul
fereteli,
,rlroversat al Moscovei. Tarul Petru l, fondatorul
rnkt Petersburg, se gtie ca a detestat Moscova,
rLrr;r bizard a soartei faptul ca aceastd sculptura
,rr:Lrl aici. Conform criticilor lui
Jereteli, intenlia
, lor;t sa I reprezinte pe Cristofor Columb, gi fu-
rr;l;rt dr: Statele Unite cu ocazta aniversdrii a
,1c l:i clcscoperirea Americii de Nord. Se spune
r1'r;l)ins opcra de cand a vazut-o prima datd.
t
l',lrronz ilc 60 dc metri trebuia pusa undeva,
r , r r;r;;lirl;rl rin conrision de la primarul
{ lrrr I ljliov lil;rluirr rcfacuta a starnit reactii la
FI ,l l),ll,lilclnl lr:;tt1tr;tvicttuit unci amplc cam-
:a 'l)i'rtltII rrtl,tlrtr;rrc;t ci, Irrcr;unt:;i rrrrci lcnl;r
rI! rrr,,l,rr,, li,' lrll vlrlr,,r t,i ;rllr' lur:t;rri ;tll lli
l)rl , lil l\4r)',r rrv,r Irr ltr,rv rrrl|rroiltl (].rl|rlr rlIr
166 o Moscova

Estc adirpostit dc o cladire in stil neoclasic de inceput dc secol XX (deschis

nrarti-duminica 1 0- 1 8).
Peste drutn de t.t.tuzcu este nou-construita Hram Hrista Spasitelia (6 l1
(Catcdrala lui Cristos MAntuitorul). Biserica noui estc o copie collstruiti rr
originalului care a fbst ridicat intrc 1830 9i 1880. A devenit iu curAud sinr
bolul oraqului. Nu a fost doar o bisericS, ci gi un monumcnt lnchinat victo
riei l{Lrsiei asupra lui Napolcon, un simbol al ideii potrivit clreia, cu a.itr
ton-rl lr.ri Dumnczeu, Rusia putea depigi olice catastroli. Dar pcntru notrl
regir.r.r sovietic nu cra altceva decit o amintire urit:i a rcgilrului autoctal, :::t,, i'r,
"'.,:' .+ ;
in 193 l, spre oroarea lnoscovililor, Stalin a dispus dirranlitarcir Catc It /'i !:,.
clralci. hi locul ei pliinuia si riclicc tlll zgaric-ltol-i gigant care, la rindul saltr r1t

trcbuia sd fic ccl t.nai marc din lun.rc. At ll fost Iiumit Palatul Sovietelor', drrr ":I r.'.
,"U'rd'
'**," " i\
clc fapt urrna sil fie un tcr-nplu al couruuist-nului. Trcbuia sI flc ornat ctt o
l,4ind.sl ircu statuie a lr"ri Lenin at6t dc imeusi, incit jur.ndtatca cle sus s-ar fi pierdut irr ):,;'* '' '-- \'?l:"
"
Novodct'it i pcnnanenti prirrtl-e nori. Dar accst plan nu a fost realizat niciodalrr I \t4:
jr; tlc
Ntortas/ir cslc al Cladirea nu a putut sta vertical, iar groapa dc la terrelic a fost transfbrtlal;r .,ri"t^':'tt
tloilcu tcntru rcli ir tr- t-r pisc ina in re I l ibc r'.
r

gir.t,s to intportunld Catcdrala dct'nolati a dcvenit ut.t subiect interzis in URSS, o nol'r*clSdilt r 1,,
din Mo";t ot,a. Ca gi cAnd catcdriila lui Cristos Mdntuitorul nu ar tl existat nicioclat5. I):rr 'R':'\F,
."1:;
.i,1.
Jos: fereastra a cincl cor.nunismul a cizut, resurcclia bisericii a clevenit o cauzi nobilir '#'$n
mdndstirii Priniaml cncrgic al Moscctvci, luri l-r1kov, a preluat gtafctii. A fbst corr
Novodevici struitd in intervalul uiniitor clc scurt dc trci ani, pcntru a fi gata la stirbrr
Dreapta: Fdnt6na toarca de 850 dc:uti a Moscovei, gi cste atit un lnonulnent al rnandatttlrrr
Prieteniei lLri Lujkov, cat 5i tur loc de inchinare.
lnternationale.
Noua Ministire a Fecioarei
in timpul perioadci sovieticc, rlosc.r'itii crrL- \'{riiIIL
sa he botczati se luriEau la Selghicv I']osad (lirst,r
Zagorsk), una clintrc putinele cticlitvc ortodoxc c:rr,
au supravictuit, la 65 kr.rr notd de Moscova.
Trebuic cloar sI aruncali o privirc itr .itrrrrl
Moscovei ca inlelegcti cc puternicir cra Bisclit,,
si1
gi cum r-cclcvine o putcre. Mat-c parte dit't ttLlrrr, l,
marilor obiectivc din oraq sr-rnt rcligioasc, in citt,l.r
efbrturilor lui Stalin cle a rcdcllni orizontul.
Poatc cel Inai frumos courplex rcligicts , r't,
Novodcvici Monastir (62) (Noua Ministirt' , la: -+ ir

Irccioarei; dcscl'risi nricrcuri-luni i0-17:30). l' t' ' i .;Xli:"

1

)i: ir'
sud-r'cst cle Kremlin, strategic plasata la o colilttt;r .,
riului, mf,n[stirca a fost fbndatir cle Vasilc al Ill l, ,

in I 524.
De la distanti, zidurilc albe cu acopcriSttri ro;il
l6 cupolc cJe aur atalii pitorcsc, clat istot-ilt tttrrtr'r
stirii este ftrlbure. Zidurilc lrutcrtlicc ;i lttrtrrrrrl
intiritc scrvcatt drcpt inclristtltlc pcttlrtl li'trr, rl
nobilc trcsttprtsc. O scattrr-r tlc lcrtrci tlitt llrrtttlrr ,,,
inllucrrth aLr sllir';it ittt:ltisc ltit'i" irrt lrrsil sitl;l I tlt, r' ,

a ltri I'ctltr ccl Mlrrt'. Solllt. sr 1tl iltt;t r;lt :r'1r'

Iivtloli ilr
('inrl rrjrrrrlt'li l;t Irt:rrt:rrlttc l;tt r'lt vit llltllr \
"l
I

(rr"'l i
zil;rlisi titlttlttttl lll ({l\,,ltt , rll.r (rllrr
r,t tirrlr',rl.r't Lrl llr (, | 11,'rr llrrt , t,,i r 'rllr lr,l rr lr
,)\rL lLL 1111, ,1rr ttltL t, rtll 11111,lt ' ll lt'r
tr{'
 168 a O rNcuRStuNE iN... MrrRouL DrN Moscova a {69

PALATELE 'tr'/ TUNELE PENTRU

,/(
DE SUB STRAZI SOCIALISM

Moscovilii sunl exlrem de ntdndri de ntetroul lor,

ieftin Si speclaculo,t de./i"umos.

in majoritatea
oragelor, mctroul
cste un rnod plic-
ticos de a te
deplasa: un turist
nu prea are ce
Construirea metroului a
vedca la 20 de fost obiectivul central al
rnetri sub primului plan cincinal.
pimAnt. in Ca multe dintre obiec-
Moscova, pe clc tivele industriale ale
altd parte, mctroul este o atrac{ie turisticd de prirna OLUMINA FANTASTICA anilor 1930, a fost un
rnanA. Str!iilc surtt pe drcpl rcnutttile pclttrtt Komsomolskaia este una proiect simbolic, menit
decorr.rrilc somptuoasc Ei unice. Undc altundeva in
dintre cele mai aglome- si arate cd in comunism
rate statii. De asemenea, se pot atinge realizirile
lume apropierea metroului e aconrpatriati de
este una dintre cele mai care se atingeau in capi-
clinchetul delicat al candelabrclor'l ornate, cu candelabre talism. Prima linie ce tre-
Metroul cste un mod potrivit de dcplasare gi din gigantice 9i o terasd in buia construitd a fost
notivc practice. intr-o iami ruscasc5, e de in(cles jurul platformelor. cea rogie, ce trece la
si agtcptali in cildura invdluitoarc a subsoh-rlui, sud-vest de Moscova.
decit si inghclali intr-o stalie de autobuz. in timpLrl TBOLTE LUSTRUITE OARTA DIN SUBTERAN ,:llNl BUNI Extinderea de la statia
lunilor reci, sunt angajate armate intregi dc babuSfui l\,4aiakovskaia, cu aTca- Degi statuile socialisl I I rcurile mari de la Palatul Sovietelor (acum
(bunicute) pentru a spdla zdpada pe care o duc
dele sale elegante, este realiste sunt demodate, I rkaia spun povestea Kropotkinskaia) la
pasagerii pe cizme.
un adevdrat model de Art in Plogcead Revolulil t, t:i a relaliilor ruso- Frunzenskaia a fost dati
Deco. Acest interior sclipi- (Pia{a Revolutiei) mai r ene: doui popoare in folosinli cu multi
Mctroul are rcguli de etichctd bine defrnitc. tor s-ar potrrvi 9i in clddi- existd monumente de atl,r iucreaze pentru pompi in 1935.
Cdnd vine vorba de urcat sau de coborAt din rea Chrisler din New sovietica. ,:ii ideal comunist. Kropotkinskaia in sine
mctrou, fiecare e pc cont propriu, iar in orclc de York. este una dintre cele mai
vArl'sc lormeazl grdmezi de oamcni care urci 5i frumoase gi retrase
coboard. Dar odati induntru, invalizii 5i pensionarii statii. Este mdrginiti de
au drept indiscutabil la locuri. Acest drcpt este marmuri luati de pe
stipulat in .,Reguli pentrr.r folosirea rnctroului". un falada Catedralei lui
docuntcttt dirt eptrt'a Cristos, demolati (acum
.dsffiqi-"!*
tra'.. t",&\h rovictici ce c)lc afiSal reconstruiti in
tTff apropiere). in suburbii
4f't
:'"
in fie( rre n)ctrou
..- Prittta rcguli a tt)ctroultli
statiile de metrou sunt
placate cu faianld albi,
,' ,,--. ' afintti. intr-tttt tttoJ ugor de curilat. Pentru a
, 1. -'*Yc,rl,neltte birocratic. ci vd bucura de arhitectura
y' / ' p"togrrii trebuic sir rcspecle aritoasi a metroului,
-./"#-., relulil.'. rimdneti in interiorul
{ffi/ Liniei Cercului.
I W/ €oMUL Nou sovlErlc
tr
i ^,t t, Sculpturi e din Piata , .URMATOAREA . )COBORAND

\ ,H-# -
'".
:,""[J:l[iJ:ll':#''
tori. laran q (st,rroa)
STATlE...
tttt r;ilttl
Itl
NLtnrr;Lc sllrliikrr
lvirlrltlr:, ;t'.;lt r:;t
.,lr lrrlrtt r' ';,r ,r',r.lllc
Multr: stltii rit: t.nr:trott alr
[o:;l [olor;ilc crr ;rrl;t1xl;lttti
lr l,r/'l)ot I',rtI I'olrrrrlt
nlrinll,r s,",,s 'li ttt.t .t
,rntttrltl ll l l , lr",r' trr lrtrl r rIr',1ttt l,r ilt 'l)(l I r",Lr'
-,\ ,. I'll,l,,',J,rll.llr. rrrrrr rl,r rrr. r' I Llr,. ,i.rrirrr 11,r, r,1,1 r,,,.
- i ,, ,i .rrr, ,,rr,,..r'.,r

hi*.* .
 lrurLUL DE Aun
t)roSele princiare ale Inelului de Aur au atins apogeul chiar
rrttrinte ca Moscova sd existe. Aici, in spatele cupolelor
se afla centrul istoric al vechii Moscove.
;,,,.1u1 de Aur (Zolotoe Kolfo) cuprinde doursprezece ora$e
r
dievale Ia nord-est de Moscova, care odinioari reprezentau
II re

rrrinra politica. spiritualS qi

culturall a Rusiei. In ciuda dis-
trr.'i'r'ilor sovietice masive, aceste ora$e au reugit sd pistreze
rrr,,;,,r'itatea caracteristicilor lor culturale, gi impreuni cu
\lrr';r'oVo gi Sankt Petersburg, sd fie cap de afig pentru cele mai
1',,1,rrlnre destinalii de cdldtorie din Rusia. in timp ce Suzdal gi Serghiev
l',',;rtl sunt cele mai vizitate oraqe datorite apropierii de capitala altele
-
rrrrr rnici, mai indepdrtate, nu sunt mai pulin atractive prin farmecul lor PacwtLe axtr-
"r,.'l grlirr de calm. nroane: Mdndstirea
Sfintei Treimi a Sf.
licr ghiev Posad Serghei
', rturrt la 70 km nord de Moscova pe drumul spre Iaroslavl, Serghiev posad SrAruca: fresce
(I ) poate fi destinalia perfectd a unei excursii de o zi din Moscova. Este care decoreazd o
, ,,rr,lruit in jurul Mlnistirii Sfintei Treimi a Sf. Sergius, fondatd la jumd- catedrald ortodoxd.
t,rt,,r sccolului XIV de Sf. Sergius din Radonej un sfAnt venerat pentru
- Jos: cupolele
r,
'lrrl pc care l-a ar,ut in unirea Rusiei impotriva tdtarilor. Azi, rdmA$i1ele lui Manistirii Sfintei
',( ri,ius sunt pistrate in Catedrala Sfintei Treirni, ficutd din calcar (Troitki Treimi.
',, vestita de asefilenea pentru splendidele sale
'1,, 'r'),
r(,,,rnc pictate de Andrei Rubliov, celebrul pictor
r,,. r;i gcoala sa de picturd de icoane. In spatcle
t , t,'rlralei Sfintei Treimi, Sacristia (Riznita) prezin-
t.r ,lru'uLile abundente adunate de mdnistire in
,1, , rrrs de secole (mdndstirea deschisd 8-21; tel:
' t 15356; sacristia deschisd l0-16, luni inchis;
r, I '54-45342).
',trirlucitoarea Catedrali a Adormirii Maicii
lr.rrrrrului (Uspenski Sobor), cu cupolele sale
.rll'.1,,11'g ornate cu stele aurite a fost ridicatd la
,,'r,r;ulclo lui Ivan cel Groaznic in 1585. Un mor-
rnrrt ntodest de lAngd uga dinspre vest con{ine
' r;r;itclc lui Boris Godunov. Frumoasa Capeli a
I z ,rrului (Nadkladejnaia Ceasovnia) din apropiere
I I '\t coustruitl deasupra unui izvor unde pelerinii
,r lcunt la rdnd pentru a lua apd sfinti6.

I' rcslavl-Zaleski
\ i , rrl orlrf dc pc druntul principal dintre Moscova
I rroslavl, la 50 knt nord-cst de Scrghiev Posad, a
'
l, r lirrrrlut ilr ll52 tlc printul luri Dolgoruki qi cstc
,rrrrril cu loctrl tlc na;tcrc al lui Alcxandr Ncvsl<i.
'l'rrrt lrrl tlc irlr':tclic rlc lu l)crrslavl-Zalcski (2) slrr
I r, slirvl tlt' tlrrllrr llrrrlrrli. crslc Krcrrrlirrrrl crr solirLr
( rlt'rlr':rlir u Selrirrrlr:irii l:r li:rlir l N'lilrlrrilorrrlrri
( .lr;r:io l'rt'olrlrlr'rrslir Sollor ). rrrrrrl tlrnlrt. t.t'lt. rrr:rr
' , lrt r'rlrlrt ii rlin l{rt:;ilr. r'otr:;lrurl lrr ;rrrrrrlrrlr.:r r;r.
 174a LocuRr/HanrA: lrleruL DE AUR Inrrur DE AUR a {75

colului XII. Un bust al lui Alexandr Nevski se afld in pia!6, lAng[ trei br
scr-ici" inclusiv cea odinioari frurnoirsi, dar acum in paragini, Biserica lui "edrala Adormirii Maicii Domnului (Uspcnski Sobor ) dir.r secolul
petru Mitropolitul (lerkov Pctra Mitropolita), construiti in 1585. I't' ;rflati in spatcle zidului Krcmlinului in partca de nord, cste ntagnifici
malurile Lacului Plcgcievo, un taltlr Petru cel Mare a construit o flotila irr ida stzirii sale ptccare. Cele cinci cupole ii simbolizeaza pc Cristos qi
slurrd, punand astf'el bazele Marinei Rusc. Istoria accstci flotc cstt' r pahu evanghcligti. LAngd ca se inaltl clopotr.rita cu cclc l5 clopote
i.rvcstiti in Muzeul Botik, pe malul dirlspre sud al lacului. Comoalrr ;colul XVII, fiecare clopot avind un nume, ccl tlai mare cAr.rtirind 32
SUGESTIE
n'.rzeulrri estc Frrtrrttct, unul dintre vasele lui Petru cel Mare care a rdmus nc. Clopotele sur.rt sirrbolul oraqului Rostov, iar localnicii spun cii
g-17. sinrhAta gi dunrirrici l0-17; tcl: 08515 ,tele din Kremlin sc aud de la l8 km. Cele doua biserici impunltoare
nenrj rrzi iJcschis Iurri-virrcri C6teva agentii de
i tV tt,t Ll srrd-vesl dc K|enrlin. llurilonsa rnarristirc Gorilki e fost lorrdrrt:r intrare (ferkov Voskresenia gi Jerkov Iona Bogoslova) gi Biserica turism din Moscova
la ir.rccputul scc. XIV Merit5 o viziti qi ale un mic lruzeu (descl'ris micr iuitorului de peste Galerii (Tcrkov Spasa-na-Seniah) au fresce organizeaza tururi
S/. Scrghai din c,ri durninicir l0-17; tel: 08535-38100).
- rcitoare din sccolul XVII, dar sunt deschise doar din rnai pAni in in Inelul de aur, in
Rttdone j, .fonrlo-
, rbr-ic, pentru a fi protejatc dc frig. Fosta Curte de Justitie ce limba engleza.
torul Mtinitstirii Rostov lreazi poarta de nord are un llluzcu interesant de finift, cmailuri Patriargi Dom
Sfitr/ei T'eini dc Iu llostov-Veliki (3), sau llostov cel Mare, este unul dintre cele rnai frumoasr' ionale din Rostov pictate de niAn5, iar Camera Rogie (Krasr.raia Tours, Vspolni
Sctghiev Posod. orase din Inclul dc aur, cu Krcrnlir.rul s5u rustic gi mdnlstirile car r' rr) ;i Camera Albi (Belaia Palata) din sec{iunea de sud adapostesc un Pereulok 6, tel:
n'*clcazi pcisajul. Situat la 220 kni r.tot'd-r,est de Moscova pe malutilt' ru de obicctc bisericegti vechi qi o galcrie de picturi (muzeelc din 753 0003. Intourist,
LacLrlrri Neto. Rostov este dc ascl'ncncil ccl n"rai vcchi oraq din Inclul dc arrr rlin sunt deschise ztlnic 10-17; tel: 08536-61717). Stolegnikov
pr-ima dati a fost mentionat in cronici in 862. PAnd la sfirqitul prinrulrrr Pereulok 11, tel:
milcniu diu cra noaslri dcvcnisc ur.rul dintrc cele mai rnat'i centre spirifuralr' slavl 923 8575. Mosco
si conrcrcii'rlc din toatd l{usia. lntrAnd in oraq de la sud se observi o pri :[avl (4), la 250 kn-r nord-est dc Moscova, estc dc departe ccl mai mare Gostini Dvor, Ulita

velistc de bnsl'u a Kremlinului qi Ministirii St. Iacob clc dincolo clc Lacrrt rl Inelului de Auq cu rnai r.nult de 620.000 de locuitori. ln i010, llinka 4,

Ncro Ora$ul a pistrat nrult din larmccul siiu prcsovictic gi consti iu ulrr,' rl kievean Iaroslav ccl inlelept a fontlat o fortireati intr-o mici loca- tel: 956 5445.

din isba (colibe) incortjuratc dc largi spafii vcrzi. For.rdat in sccolul XII pt pe rralurile Volgai, pc care a numit-o Medveji Ugol (Coltul Ursului)
Jos: fermier r-r-ralul lacului, Kremlinul eslc incadrat dc un zid lur.rg dc 1 kn-r gi arc o pirl:r r;pune ci a cAgtigat incrcderea locahricilor omor6nd un urs cu un topor. Jos: apus de iarnd
duc6nd apa ce'tr3l5 ulare care vala c plini de flori. I a clevenit emblcma ora;ului, gi pAna azi mai apare pe stcn.ra oraqului in Suzdal

'I
 T
Iaroslavl. '"rnovare adunate de excentricul actor gi magician John Mostolavski. Dafi
Deoarece Iaroslavl a devenit un important centru comercial, comercianlii rrrr tclefon dir.rainte pentru a rezerva o vizitit in englezd, de preferat cu
bogafi, nerdbdatori sd facd concurenfd Moscovei, au donat sume uriagc r,r;rr.'i-Mostolavski (deschis zilnic, l0-19; Voljkaia naberejnaii 33A; t.l,
pentru construirea de biserici in tot oragul. Una dintre cele mai frumoasc r t : :,
: 2 -328 631 / 7 27 2 I 2)
biserici din Iaroslavl este Biserica Epifaniei (Terkov Bogoiavlenia), dc
cdrdmidd ro$ie construitl in secolul XVII chiar dupd Bogoiavlenskaia Krrstroma SUGESTIE
ploqcead. rlrrrata la 70 km est de Iaroslavl, Kostroma (5) a fost odinioarr un centru Suzdalul este unul
Ministirea Schimbirii la Fa{i a MAntuitorului (Spaso-Preobrajenski , rrllural gi comercial irnporlant in Inelul de aur, darun incendiu devastator dintre cele mai bine
Un simplu topor Si monastir) din secolul XII cuprinde qi impundtoarea Catedrali a Schim- ,1, 1773 gi dificultatile economice l-au fbcut un oraq sdrac, cu o industrie dotate orage. Este
o doltd erau sin- birii la Fafi (Preobrajenski Sobor) din 1516. Secliunea nordicd a cate- ,r irrismului care face eforturi.Totugi, acest orag decdzut nu duce lips6 de bine deservit de
gurele une/te dralei mai demult addpostea biblioteca mdndstirii, unde a fost descoperitir l;rrrnec qi merita vizitat fie gi doar pentru minunata Ministire a Sf. Ipati hoteluri, inclusiv de
./blosite la constru- in secolul XVIII comoara literard a Rusiei, ,,Slovo o Polku lgoreve", un fcl llJr;rtevski_Monastir), pe rnalul r6ului Kostroma - un afluent al volgai. zbl (casufe
irea unor clddiri de Beowulf rusesc scris in secolul XII. Globurile cu tepuse de aur de pc ( .rrlorm legendei, un strdmoq t6tar di' dinastia Godunov pus
/radilionale, pds- a baiele !ardnegti) mobilate
clopotnild, in care vd putefi urca pentru a avea o priveligte cuprinzdtoaro rrr:rrrirstirii in secolul XIV, dup6 ce s-a vindecat de o boald gravr. tradilional cu lemn,
trate in Muzeul de
asupra oragului, au fost addugate in secolul XIX. \1;rrdstirea a trecut in proprietatea Romanovilor in secolul XVIL Superba in jurul Mdndstirii
Arhitecturd din
Toate bisericile mindstirii sunt inchise din octombrie pAni in mai pentru t .rtcdrald a Sfintei Treirni construita de familia Godunov in 1590 are unele Pokrovski.
Lemn Si Wald la
a pistra frescele. in fiecare an, timp de doui slptdmAni, cu incepere din l9 ,lrrr liescele cele mai vibrante gi bine pdstrate din secolul XVII, precum qi
Tard de Ia Suzdal
(deschis miercuri- august, berdria locald organizeazdun festival de muzicd clasicl foafte bun rrrr iconostas magnific, sculptat in stil baroc; addposteqte, de asemenea, un
luni, 9;30-15:30). pe terenul mindstirii (mdndstirea e descl.risd 9-17:30, vara pAnd la 19; rrrrrzcu de icoane. clddirile mari care traverseazd cufiea, cu tapet pictat de
r.nuzeele 10-17; tel 0852-304072). rrr;riril, sunt camerele Romanov, care adapostesc un Muzeu al Relicvelor
O altd atraclie in Iaroslavl este Biserica Profetului Ilie (Terkov Ilii l':*rriliei Romanov (mdnistirea gi muzeul sunt deschise zrnic 9-r7: tel
Jos: casd de lemn Proroka). Aflata in Sovietskaia ploqcead, conline fresce splendide pictatc rr',ll-J12589)
caracteristice din doar in trei luni (deschis mai-oct, joi-marti I 0- I 3 & l4- I 8). O plimbare pc Jos: cdsute
Abramtevo taluzul pitoresc de pe Volga vd va duce la Muzeul de Muzici qi Timp, tic- Suzdal tdrdnegti in zona
sit de o colec{ie fascinantd de ceasuri, instmmente muzicale, clopote ;i t .rrrr la 100 k'r sud de Kostroma, Suzdal (6) a fost menfionat in cronici veche din Suzdal

Gor-orun DE ARTrgn DrN

Aenaulevo
Zona rurald Abramtevo, la 60 km nord-est de Moscova,
langa Serghiev Posad, ocupd un loc aparte in cultura
Rusiei. La inceputul secolului XIX era proprietatea
romancierului Serghei Aksakov gi a fost vizitatd de scri-
itori ca Nikolai Gogol 9i lvan Turgheniev. in anii 1870 a
fost achizilionatd de un magnat al cdilor ferate, indus-
triagul Sava Mamontov, care a pus-o la dispoziJia unor;r
dintre cei mai mari artigti ai Jarii cu scopul precizat de a-r
pdstra mogtenirea nationald. A devenit leagdnul stilului
neo-rus - varianta rusd a migcdrilor romantice gi najiona-
liste care au cuprins Europa in secolul XlX, 9i a luptat sit
pdstreze tradiliile 9i megtegugurile folclorice rusegti
Abramjevo a fost frecventat de o gamd largd de pictori do
renume, ca llia Repin, Mihail Vrubel, lsaak Levitan,
Valentin Serov, Victor Krasnetov gi Vasili Polenov
Legendarul cSntdreJ de operd, Feodor $aliapin, 9i-a fdcLrl
debutul pe scena teatrului de pe aceastd proprietate.
Gloria zonei Abramlevo a apus brusc atunci carrri
imperiul afacerilor lui Mamontov s-a prAbugit in 1899. Azi,
clddirile de lemn ale coloniei adapostesc un Muzcu rkr
Literatura 9i Art.i (dcschis mir:rr;rrri-rlrrnrirrit;ii 10-1/, k:l
254-32470\
 prima date in 1024 gi a devenit capitala cnezatului de Rostov-Suzdal alui
Iuri Dolgoruki la inceputul secolului Xll (vezi pag. 30l. Stabilit pe sol fer-
til, pe malurile rdului Kamenka, a fost mereu un orag bogat, cu un come{
infloritor. In sec. XIX calea feratS construitd intre Moscova qi Nijni-
Novgorod a ocolit Suzdalul, scutindu-l de industrializare. Azi oraqul are
Suzdalul are multe peste 100 de valori arhitecturale ce dateazd dintre secolele XIII gi XIX, po
restaurante care o suprafatA de 9 km pdtra(i.
set'vesc meniuri Minlstirea Mijlocirii (Pokrovski Monastir) a fost fondatd in 1364 qi a
tradi1ionale, cum fost mult timp folositd de lari pentru a-gi exila soliile nedorite. Istoria
sunt supa de ciu- mdndstirii e prezentatd intr-un muzeu, la stdnga intrdrii principale,
perci, carne gdtitd
Catedrala Mirturisirii (Pokrovski Sobor), ce are trei cupole, a fost con-
asa cum o gdteau
struitd la inceputul secolului XVI (curtea m[ndstirii este deschisb 24 de ore,
comercian{ii, Si
muzeul e deschis vineri-marfi l0-18; tel: 09231-20609).
medo."aka, o bdu-
turd ruseascd
Mai departe spre nord, Ministirea MAntuitorului a Sf. Eftimiu
(Spaso-Evfimevski monastir) este cea mai mare mlnistire din Suzdal,
fdcutd din miere.
Construitd in secolul XIV pentru a proteja flancul de nord al oragului,
zidurile sale de cirdmidd ro$ie, asemeni unei fortdre{e, ascund mai multo
biserici si muzee.
in cenirul oragului, Kremlinul din secolul XI include c?fteva strdzi gi cdto.
va biserici, cea mai mare fiind Catedrala Nagterii Fecioarei, cu cupolc
Jor: Biserica albastre gi aurii, cu fresce magnifice din secolele XIII gi XVII, qi doud u9l
Mijlocirii, Vladimir rare din Damasc din secolul XIII (cupru poleit). Catedrala a fost redeschisf
Daeapta: Maica in vara lui 2005, dupd 12 ani de lucrdri de restaurare.
Domnului, icoand La sud de Kremlin, pe partea opusA a r6ului, se afl6 in aer liber Muzeul
din laroslavl de Arhitecturi in Lemn pi Viafi la larI (Muzei Derevianovo
Zodcestva), unde sunt expuse case {drdneqti gi bi.
sericute din lemn construite fEri a folosi nici
un cui (clSdirile sunt deschise mai-oct., joi-marfi
18)

Vladimir
Vladimir (7),la 35 km sud de Suzdal qi 190
nord-est de Moscova, a fost fondat de prinful V
mir Monomahul in 1108, in secolul XII, dar
crede cd ar fi mult mai vechi. Deoarece in
XII autoritatea Kielului incepea sd scad5, V
a devenit capitala Rusiei medievale, statut care
luat sfArqit in secolul XIII, odat[ cu invazia
lilor gi inflorirea Moscovei.
Interiorul impundtor 9i totugi plin de gralie
Catedralei Adorrhirii Fecioarei Maria (Uspe
Sobor) este impodobit cu fresce valoroase, p
de Andrei Rubliov qi Daniil Ciorni in 1408.
In apropiere, fa{adele din piatrd albd ale uimi
rei Catedrale a Sf. Dumitru (Dmitrievski
construitd intre ll93 9i 1197, sunt sculptate cu
mullime de animale, plante gi scene de vAndtoare,
Por{ile de Aur (Zolotiie Vrata) din Vladimir,
secolul XII, au fost construite ca o replic6 la
de Aur ale Kier,'ului gi sunt un amestec de arc dc
umf gi fortdrea!6. Porfilc gizduicsc acunl un
de Istorie Militartr (dcschis vinori-nricrcuri l0-l
tcl 0t)22-32255t)),
|;.L

&i
flsr
MI
W
. 183
 LocuRr 1{85

Snrumr FETERstsuRG Harta,

paginile
rl;1. Pcler,sLttrr? e.\1c r:altilulu ctrlltrrolti 0 Rtr,sit;i, un nt(.tiL:,\'rut).\ raz-rar
I
ot'trs tla in,strlt,, ltctdtrri .;'i ltulutc r:losi.ct: tlin.sccoltrl XVlll,
pe ttirnrtrl trortlit: ul I,Itirii Rultir:e
anl<t trritcrsburh, Sarrl<t Pctcrsburg. Irctrograd. Lcninct.atl.
, Sankt Pctcrsbur-g lllccuil nuurclc oraSului s a schintbal
rlc-a lunsul sccolclor, a5a i s-a schirtritat 5i soar.ta. lstoria St Pet..sbur!
;lri St. Pctcrsltur.g a fbst uira dc Juptri, clistrusci'c 5i rcnaqtcrc
tui.
:rctcr sbulg n aplinrt tlinh-o ntlr5tinu rczLrltatli in unna
r:rii apci clin tlclta riului Nct'a Ia inccltutul sccolului XVIII. cind
ccl Malc 5i-a rcalizat r,'isul clc a construi o clpitall'i noLrir. o..1cri:astt-li
i/cst" cc rrrr.t.ta slh dcschiclir dr-unrul sprc ilutninisltni c'ropcan;i sir
ltusir tlirr tr-ccutrrl ci ireclicval. Pctnr a rrLrnrit onrqul lirlosinclu-sc rlc FacrNrLE A,i\re=
rirtla olanclczir" Sankt nrilcrsbrrr-h: cra fitscinat clc tot cc cr-a oiuntlcz. RToARE: Fortireata
'.'r--c consiclcr-a cir clintrc toatc ciliIizatiilc. accasttr cra cca urai Fretru gr Parrel
lrta. -fotLr6i. aciuccrca.,civilizatici" in [lusia s-a tict:t la uti pr.et SrAruca: Colurnn:r
lai. Istoricii cstiurcazl'r cl'r r:cl putin 100 000 clc oanrcrri aLr ntrrit din lui Alexanclrr,r
rlLurcii 5i u bolilol in titrrp LL. LL,rlst tLrilir rrt,ult capitalti. Dar. ia "ios: fereastra a
tril sccolulLri XlX, cind oi.aqul a {irst rrLrntit rlr: locuitori ..pitcr.'. sediilor centralc
,:sc itttr lclcr,irr-la ntirrctilL llL e:rr'('i-o risuse tluLrl lotrtlator-. 5i cra trn bolgcvice, l9l7
rcLrlhrlal si .stiirriif ir: ilc tluntc in lturoplr.

:hirnhar"e de nulrne
in I 9l:1 a izbucnit Xrrinrrrl trlhzboi N4onclial.
rrcntnl antigcr-nran l-a convins pc tllnil Nicolnc
lcu. r'irr al lniscruiLri gcnt)itr) Wilhclrn. sir
,bc nurlclc capilalci cu uuui cLr rna i nralc
,rrtttir nrscascli. tr)ctr-ograr-l.,Apoi. in rtrrltic
ctri-r1.rir cr: bol;cvicii ajunscscrit la pulcrc
o lovilulir rlc stlt in octonrbric 191 7. crpitala
ritut innltoi la il4oscor.a.
, r, i r'littrl .i-lr :t:rl'ilif , rr tiiltt ;r \'r,nllnlillil. il( \.it)

rrt rlc iri,'nrr'ltr'lr slr-si citt.t.';r<r'lr r't,rii. irr l.l.'J.

lr.: Pclrogt-ad l lirst schitrrbat llcntnl u-l con'rc-
1rc parintclc pr'oaspilt clcccclat al noului staL
)ia;Lrl ILri l)ctnr n dcr,cnit oru;ul lui I-cniu.
r:,tlttl.
lltl
l()l-tr" ult clcccniu ric i-ilzboi tnoircirrl. razboi
lirirrnctc. rr'\'olIc ltopLrlare si. in llnal. fbttcle
i rlrsril :r lirst lolit tir: o iitrrirrlutic clcvasta-
r! :i!rill :!r'r'1il r:tr llsal llrsil clpitalir tntpcli
rr,rr,. { ilrLlI iJt' rrlr'.1rril'irr_' lrr ]itittas. rlei'
r,rLll, rLl ili,! ; rllitr i L ir tliu:riii- tit'lt;il."r't: r'i'r"nt:l
t ti, ll. lllrt!',r i
'.,,, i, ,rL ttt,rl l:t
,.,i,,r'll,ri 1)i '\l{)ttlii:)i , itll
I j,iri lt',r1,,i'
{186 + LocuRf

in Mai 2003, St. Petersburg gi-a sdrbdtorit cea de-a 300-a aniversare $i au ,rui tort la ocazii speciale, cu bucle qi omamente. Ecatcrina cea Mare
fost licute multc reparalii indelung a;teptate. tl62-96) a avut gusturi mai pufin frivole, dar cu toate acestea cladirile
Clinta de iarnd din rru mdrele gi au devenit mai grandioase in timpul don.uriei lui Alexandm
O nepotrivire frumoasi i1801-25) cdnd au fost constr-uite pelltru a reflecta gloria armatei ruse
St. Petersbutg esle
De la inceput Sankt Petersburg a fost ca o anomalie, o frumoasd nepotrivirc rpotriva lui Napoleon qi cxpansiunea crescutd in strdindtate.
asprd, cu vdnturi
puternice ;i zdpezi $i un ora$ spectaculos. (lorncrtul gi industrializarea de dinainte de revolulie au adus prima cale
din noiembrie pdnd Petru a oferit proiectantilor sdi din Europa majoritatea de mdna a doua, latd care unea Moscova de St. Petersburg in 185 l. Au apdrut exemple
sprc s./drSitul lui arhitecfi $omeri din ltalia, Gennania gi Franla - un spatiu de joaci imens. ,iuloase de Art Nouveau la inccputul secolului XX. Dupi revolu(ie, arhi-
uartie. Vara, de la De aici intinderea ora$ului, care confere perspective masive gi linii sime- r:tura lui Stalin din intervalul anilor 1930 gi 1950 a fost pdstrat[ la pe-
s/6rSitul lui mai trice ilrdrdznefe. Strizile qi cladirile, degi suntjoase, fac din pietoni pitici. icrie. O trdsdturd ren.rarcabild a vremurilor lui Stalin a fost construirea
pdnd la inceputul Pentru a admira in totalitate exteriorul unui clidiri trebuie sd o privili de la rctroului din Leningrad, carc a inceput sd funcfioneze in 1955. Pe lAnga
Iui iulie pluteste un distanfi, de preferinli de pe o alta insuld. Acest lucru este valabil in mod rnamentelc din metrou (in.rpresionante mai ales pc linia Kirov-Viborg), in
aer de sdrbdtoare special cAnd privili Ermitajul. ,''ntrul oragului e pulini ar15 din pcrioada sovietica. Ve{i descoperi o statu-
datoritd extt"aor- Pe mdsurd ce privili l6n.nurile oragului, clddirile perfect rectangulare dis- :^uria$d a lui Lenir.r lAngd Finlandski Vokzal (l) (Gara Finlanda).
dinarelor Nopli par din fafa ochilor in vasta intindere a cArnpiei ruse gi un defect arhitec- In ciuda marilor distrugeri provocate cl5dirilor in cel de-al Doilea Rizboi
Albe, cdnd soarele fural devine evident: cu exceplia Catedralei Sf. Isaac, a Amiralitalii 9i a ,iondial, majoritatea au fost reconstruitc gi restaurate cu fidelitatc la starea
Tt'antvaiele;i oulo-
nu apune decdt Catedralei Mintuitonrlui Insangerat. cladirile nu au turnuri pentru a-5i rl originald. De cAnd a venit la putere Putin, oragul a beneficiat de
pentru doud ore. busele din St.
accentua prezenta. rvestitii masive, gi rnulte clidiri sunt in renovarc. Petersburg cit'culd
de la 5:30 pdnd la
Gusturi !ariste lonexiuni literare ntiezul noptii.
Desigur, Petru cel Mare nu e direct rdspunzAtor pentru ce vedem azi in St. r.hitcctura spunc multe despre oraq, dar la f'el de evocatoare, mai ales in
Petersburg, ;i au rdmas puline exemple ale clddirilor din vremea sa. i. Petersburg sunt impresiile scriitorilor s5i celebri, ale cdror opere au
Jos: St. Petersburg Gusfurile sale erau simple. Preferinfele fiicei sale, larina Elisabeta (1741- rrortalizat multe din locurile sale. Alcksandr Pugkin (1799-1837), orno- Jor: jucdtori de gah
vdzut din avion 61) erau mult mai irnagir.rative. Arhitectului ei preferat, Baftolomeo rgul ms al lui Shakespearc, descrie aspectul nemilos al St. Petersburgului intr-o piaid a
Rastrelli, ii pl5ceau culorile $i avea tendin{a de a decora o clddirc asemeni r poenrul sdu Cdldretul de Bronz. Statuia lui Petru cel Mare, care sc af'ld oragu Iui
 pe malul rAului in fata Catedralei Sf. Isaac (Isaakievski Sobor), este cunos-
cute sub numele de Cdldrelul de Bronz. Ea prinde via{6 in poemul lui
Pugkirr gi se ndpuste$te asupra unui preot slabit gi ingrozit pe nume
Evgheni. Puqkin descrie de asemenea viata luxoasd din St. Petersburg in
poemul Evgheni Oneghin.
Tolstoi reia aceeaqi ternd in romanele sale Rdzboi Si Pace qi Anna
Karenina, contrastand spontaneitatea qi simplitatea vielii din Moscova cu
cea din St. Petersburg, pe care o vedea falsd, artificial6 gi corupt[. Dos-
toievski, in contrast puternic, a scris despre via{a umil6 gi despre sdraci.
Petru cel Mare este In poezia Cei Doisprezece, Alexander Block a gdsit in Revolufia din 1917
de obicei reprezen- o viziune a renagterii ora$ului gi a privit-o ca pe a Doua Venire a lui Cristos.
tat tdndr (ca oici), Dar a fost repede dezamdgit de barbarismul regimului bolgevic Ai a murit
dar la Fortdrea!a inainte de vreme, in 192I.
Petru Si Pavel Evglreni Zamiatin, in nuvela sa Oamenii Cavernelor, compara St. Peters-
exisld o sculpturd burgul post-revolufionar cu o societate de oameni ai peqterilor, ale cirei
a lui Mihail valori de civilizalie sunt afectate atunci cAnd protagonistul este fo(at sd
Ciemiakin carc il
cer$eascd qi apoi se fure lemne de foc pentru a mai trdi o zi.
inJdliSeazd mai in
vdrstii. Un orag sub asediu
Memoria vie pdstreazd gi ea urmele suferinfelor ora$ului. Generajia mai in
v6rstd igi arnintegte asediul Leningradului (din timpul blocadei ruse) din
Jos: Petru cel timpul celui de-al Doilea Rdzboi Mondial, cdnd oragul a fost complet rupt
Mare in statuia de lume timp de aproape 900 de zile. Germanii au invadat Rusia in iulie
,,Cdl5re!ul de 1941 qi au ajuns in Leningrad in luna august din acelagi an. Oraqul a fost
bronz". inconjurat gi izolat din septembrie, cAnd au inceput bombardamentele in
nras6. Trupele sovietice au spart pan6 la urmd blocada in ianuarie 1943, iar
proviziile au ajuns in orag prin gara Finlanda, dar asediul nu a luat sf6rgit
p6nd in ianuarie 1944, cdnd nemfii au b6tut in retragere. victoria a lisat in
urmd aproape un milio. de mor(i, majoritatea de foame. in jur de 470.000
de victime ale blocadei sunt inmormantate la Cimitirul Memorial
Piskarovskoe, la periferia dinspre nord a oragului. Dimensiunile mari ale
cimitirului, cu mor,ti ingropa{i in gropi comune, dd o impresie mai
cutremurdtoare asupra pierderilor de vieli decdt orice statisticd.
Fortdreata Sfintii Petru gi Pavel
cel mai potrivit loc pentru a incepe un circuit prin St. petersburg este
petru qi pavel, forldreafi este
fetrgpav.lo.vskaia Krepost (2) (Fortareafa
deschisd joi-rnarfi 9-22, muzeele sunt deschise joi-rnarti r0:30-lg; ultima
rnarti din lunr e inchisa), construitd in timpul Marelui Rdzboi al Nordului
dintre 1700 qi 1721. Piatra de temelie a fost pus6 in 16 mai 1703 dup6 cal-
endarul vechi (spre deosebire de Europa gi sUA, care la acea datd trecusera
la noul calendar gregorian, Rusia mai folosea calendarul lui Iulius cezar,
care era cu l3 zile in urma celui gregorian).
Fortdreata, construita pe zaiacii ostrov (Insula Iepurelui) conform pla-
nului.desenat de insuqi Petru, avea rolul de a-i
line la distanlb pe inamici,
ocup6.nd o pozitie strategicd la punctul in care Neva se desparte in Malaia
Neva gi Balgaia Neva (Neva Micd^gi Neva Mare). A devenit o inchisoare
renumitd - Bastilia Rusiei lariste . ln Igll , Komandantki Dom (3) (Casa Jos: Tumul impre-
comandantului) a fost unul dintre posturile de comandi bolgevice-pentru sionant al fortdretei
impresionantul Palat de Iam6. Dar azi, locul atat de infam a devenit o zona Petru 9i Pavel

Onngul INSULELoR
Petersburg este cel mai mare port maritim din
Qankt
tJRusia gi al doilea orag ca mdrime, cu o populafie de
pu,tin sub 5 milioane de locuitori. Se intinde la 60 de grade
latitudine nordicS, aceeagi latitudine cu Alaska, Golful
Hudson, capdtul sudic al Groenlandei gi Oslo. La inceput
oragul cuprindea l0'1 de insule la gura de vdrsare a r6u-
lui Neva, care curge maiestuos prin centrul sau, dar multe
dintre acestea au dispdrut atunci cind riurile, izvoarele gi
canalele au fost umplute. Azi ,,Venelia Nordului" este si-
Iuatd pe,42 de insule unite prin 432 de poduri pentru
pietoni, magini 9i cale feratd. Doudzeci de poduri dintre
acestea sunt retractabile, iar 20 dintre ele se ridicd in
fiecare noapte intre orele 2 9i 5, din aprilie pana la
sfargitul lui noiembrie, pentru a permite trecerea vaselor
care intrd pe mare. Neva curge din vest, dinspre Lacul
Ladoga, 74 km spre est, in Golful Finlandei. Aici, unde se
desparte in trei braJe, despartind zona petrograd 9i lnsula
Vasilievski de Jdrm, principalul canal este larg de 400 de
metri.
Azi acostamentele de granit cuprind cele 68 de rAuri,
canale, ganturi 9i paraie ce separd insulele. Aceste cur-
suri de ap5, Lacul Ladoga gi marea ingheata iarna, gi tre-
buic sii fic lolositc spiirgiitoarr: rjc ghca{ii pcntru ir tinc
Jrortrrl rktr;clris trrt ;rrrrrl,
 1 iillrFru,lr
favoriti de relaxare, gi multi dintre locuitorii oraqului se adund pe plaja din
fata fortiretei in zilele frutnoase. Deqi inotatul aici e interzis, mul{i fac asta,
chiar qi iarna. in interiorul fortdrelei existd r.nai multe clddiri care meritd
in tirnpul vdzute, precum gi expozilii temporare. Obiectele principale sunt
Noptilor Albe Petrovskie Vorota (Por{ile lui Petru), construite de Domenico Trezztnt,
din Iunie, care a proiectat gi catedrala. Poarta, construitA la inceput din lemn iar apoi
mullimile se din piatrd (1717-18), s-a schimbat pulin de cAnd a fost construitd.
adund la ora 2 Basorelieful de deasupra sten.rei lariste, cu vulturul cu doud capete, il
dimineafa pe infrliqeazd pe apostolul Petru care il alungd pe Simon Magul, o alegorie a
ambele pdrti ale victoriei rugilor impotriva suedezilor.
rdului Neva, Petropavlovski Sobor (Catedrala Sfinlilor Petru qi Pavel) are o formd
lAnga Ennitaj, rectangulard gi destul de atipicd pentru un loc tradifional rusesc de
pentru a urmdri inchinare. Are un vArf inalt de 122 metri, care a fEcut-o cea mai marc
ridicarea clddire din orag pAni cdnd a fost construit Turnul Televiziunii de 316 metri.
podurilor, care In varlsti un inger care line o crucc.
permite in interiorul bisericii se aflA mormintele din marmurd albi ale aproapc
vapoarelor sd tuturor impdra{ilor gi impdriteselor din dinastia Romanov, precum qi alc
intre pe marc unor mari duci. Mormdntul lui Petru cel Mare este intr-un col! indepdrtat
in partea dreapt6. Rdmdgilele ultimului far Nicolae al Il-lea, sofia sa gi trci
dintre copiii lor, precum gi patru dintre servitorii lor au fost inmormdntafi
aici in 1998, fiind transportali din Ekaterinburg, unde au fost uciqi in 1918.
MormAntul lor este in Ekaterinski Pridel (Capela Sf. Ecatcrina), care estc
Jos: vasul Aurora pe^ dreapta, cum intrali prin intrarea principald in capel6.
l6ngd Academia in ll17 forldrea{a a devenit inchisoare pentm prizonierii politici, iar
Navald Naklmov celulele sunt deschise acum ca muzeu in Bastionul Trubetkoi. Unul din-
trc primii prizonieri, care mai tdrziua fost omorAt in bdtaie, a fost fiul lui
f'ctru cel Mare, Alexei , care a fost pe nedrept acuzat c6. ar fi complotat
irnpotriva tatdlui sdu. Alti prizonieri celebri au fost: Fiodor Dostoievski,
Alexander Radiqcev, autorul cdrfli Cdldtorie de ]a Sankt petersburg la
Moscoya, in care a criticat autocralia qi iobagia, Nikolai Cemigevski, un
rlcnrocrat revolulionar gi autor al cdrtii Ce e de fdcut?, qi scriitorul cu ori-
r:ntiri sociale Maxim Gorki, care a scris o prociamatie'revolulional care
instiga la rdshrrnarea monarhiei.
In perioada sovieticd, prizonierii politici erau duqi la sediul KGB (4)
(acum FSB) pe Liteini prospekt, intr-o clddire poreclitd ,,Casa Mare,,, gi nu
liiri motiv: este cea mai inaltd qi cea mai rnasivd din centrui oragului.
Forldreata Petru qi Pavel are gase bastioane, unul numit Gosudarev (al
conducitorului) in onoarea lui Petru cel Mare, iar resful numite dupd cSi
rnai apropia{i tovardqi ai sdi, care au supravegheat construirea fortare-tei. in
f iccare zi se trage o salvi de tun la prdnz, din Bastionul Narigkinski.
l;)e malurile Nevei
I'o malurile r6ului, de cealalta parte a podului Troifki Most, se afl6 Domik
$'ctra Velikogo (5) (Cabana de lemn a lui Petru cel Mare), care acum e
rrruzeu (deschisa miercuri-duminicd, l0-16). Deqi protejat6 de piatrd din
r'xterior, in interior gdsim o colibd de doud camere perfect pastratd. A fost Jos: vedere din
Iricutd din lernn de pin intr-un interval detreizlle, in 1703. petru a locuit marele palat de la
tirnp de gase ani aici, in tirnp ce supraveghea construirea oragului. Peterhof, la sud-
Acostat in fala clddirii albastre a Nahimovskoie Uciligci (6) (Academia vest de Sankt
l\aval5 Nakimov) pe Taluzul Petrogradskaia proiectatd in stil baroc petrin Petersburg
 ffii11lt' if
itl;ii"'',,,
gi terminatd in 1912 - este cruciqdtonl Kreiser Avrora (7) (Aurora; deschis
pentru vizite marfi-joi, sArnbdtd qi duminicd 10:30-16:30), celebru pentru
participarea sa la Revolulia din 1917. In 25 octornbrie, la ora 2l:45 Aurora
a tras in gol, semnal pentru ca lrupele bolqevice sd intre in Palaful de Iarnd,
sediul guvemului provizoriu. Inainte de asta, in 1904 gi 1905, a deseruit
guvernul larist impotriva Japoniei in batalia de la Tsushima. Azi vasul
Meciet (moscheea), arboreazd din nou drapelul naval al Sfintului Andrei din epoca laristd, a
construitd pe c6rui cruce albastrd in diagonali pe un fundal alb este obiqnuitA in St.
Kronverski Petersburg, locul de origine a flotei navale.
prospekt in I9l2 De partea cealalta a rAului se afl6 Letni Dvore( (8) modestul Palat de
este singuro
Vard al farului (deschis mai-martie, miercuri-luni 1l-18), construit
moschee din oras.
Domenico Trezzini in 1710. $i-a p[strat majoritatea caracteristicilor origi-
nale, ocupAnd doui nivele identic desligurate, unul pentru lar gi unul pen-
tru !arin6. Exteriorul sirnplu a fost decorat mai tArziu cu placi de teracotd
care infrligau scene din mitologie - inclusiv figuri alegorice din Rizboiul
Nordului.
Letni Sad (Grddina de Vara), unde este qi palarul, este cea mai veche
gridina din orag. Cea mai mare parte a lucririlor sunt fEcute de arhitecrul
Jean Baptiste LeBlond. La inceput a fost o gridind forma16, cu multe plante
rare gi pomi, o colivie gi o grotd, dar aspectul ei in timp s-a schimbat pen-
tru cd au fost addugate statui venefiene, precum gi c16diri, ca Ceaini Domik
(Casa Ceaiului) qi o statuie a lui Ivar.r Krilov ( I 768- 1 844), autorul fabulelor
pentru copii, gi ea e incd unul dintre locurile cele mai linigtite gi umbroase
Jos: Muzeul din oraq.
Ermitaj Cdrarea din mijlocul grddinilor duce pAni la canalul Fontanka qi clddirea
I
r.o;1e a Injenerni Zamok (9) (Castelul Inginerului, sau Castelul Sf.
Mihail). Castelul a fost construit de fiul Ecaterinei cea Mare, tarul paul I,
cu ziduri puternicc Ai un gan! pentru a preveni orice tentativl de asasinat,
soafiA pe care a awt-o tatll sdu, tarul Petru al III-lea, in bra{ele Ecaterinei.
I)ar asemenea efofiuri s-au dovedit zadamice: ofilerii militari au mituit
garzile gi l-au ucis pe Paul la 40 de zile dupl ce s-a mutat in noua reqedinfi;
llul lui Paul, Alexandru i, a fost complice la crima care i-a adus tronul. $i St. Pelersburg esle
cu asta am spus totul despre coeziunea familiald rus6 din secolul XVIIL un oras.fbtleral, cu
Castelul gi-a dobAndit numele actual cAnd a devenit gcoald per.rtru ingineri statutu/ o/icial de
in 1819. Cel mai renumit student de aici a fost Dostoievski. ,,suptts al
de Federaliei". Este
Muzeul Ermitaj
una dintt'e cele 89
Muzei Ermitaj (10) (Muzeul Ermitaj; deschis rnarfi-sAmbdte 10.30-18, de regiuni din
duminica l0:30-17; ultimul bilet se dd cu o ord inainte de inchidere) este , iar con-
Ru.sia
fbrrnat din cinci cl5diri, Zimni Dvoref (Palatul de Iarna), Micul Ennitaj, ducdtorul orasului
Noul Emitaj, Vechiul Emitaj qi clddirea personalului general. Arhitectul se nutneSle ,, guver-
Bartolomeo Rastrelli a inceput lucrdrile Ia Palatul de Iamd in |i54, in tim- nalor" ;i nu ,,pri-
pul domniei impardtesei Elisabeta. tnar"
Colecfia Ermitaj a fost initial colectia privatd a Ecaterinei cea Mare. Ea
a colectat cu seriozitate, instruindu-gi ambasadorii din Europa si cumpere
nu doar tablouri individuale, ci coleclii intregi. Le finea ferite in adipostul
ci (,,Ermitajul") qi doar pufini alegi aveau pemisiunea sd le vad6. Degi re-
numit pentru colecliile sale de arta vest-europeand, inclusiv lucrdri italiene Jos: Ornamentata
dir.r secolul XIII, impresior.rigti francczi 9i ar16 rnodemi, Errnitajul are gi scard lordan de la
alte departamente importante , mai ales cele de culturi preistorice, ar.rti- muzeul Ermitaj
chitili orientale gi clasice, precum qi o expozitie de
comori din aur, care sunt printre cele n.rai frumoase
din lume.
La fel de interesantd este arhitectura interiorului:
scdrile lordan, Holul Mare, Marea Sald a Tronului
qi Galeria Rdzboiului din 1812, ca sd numim doar
cdteva (vezi O privire in Ermitaj, pag. 206).
Piata Palatului
In spatele Emitajului se gdsegte impresionanta
Dvortovaia plogcead (11) (Piafa Palatului) cu Ale-
xandrovskaia Kolona (Columna lui Alexandru)
proiectati de August de Montferand pentru a
comemora victoria anlatelor ruse in rdzboiul irnpo-
triva lui Napoleon, in tirnpul domniei lui Alexandru
I. Este forr.natd dintr-un bloc monolit de granit tran-
spoftat de pc larrnul nordic al Golfului Finlandei.
Aceastd colurnni de 41 ,5 metri se sprijina in intre-
gime pc propria sa greutate. Pe padea dinspre sud a
pictci estc clirdirca curbatS, extinsd, in stil neoclasic
Glavni $tab (Carticrul Gcncral), proiectatd de
Clarlo Ilossi (lr115-l849). Arcul siru c clccorat cu ur.r
car al victolici ;i cu stalui tlc luptittori.
Ilossi lt ploit:c1lrt rrrrrllc clltlici in Sankl
l)ctcr-sbrrr'1i" rrlt jolrllrlc:r rlllrlr-r: clc liilrtl picllrtc irr
tlllrr'rr 1rlrl. sprr' tlt'osr'lrrr r' tlt' rrrrlrrrlt.lt. plrlt' tlt. vt'rrlr'
1r irllrrrslrrr prt'li'rrlr' tlc l{rrslrt.lli.
I;t tollttl l'tt'lr,t lt:rlrrlrrlrrr:1, :rll;r Nlrllr()nrr:r illll]
 (Strada Milionului), care duce de la Ermitaj p6nd la CAmpul lui Marte. La
inceputul strdzii Millionaia, portalul cl6dirii Noului Ermitaj este sustinut de
sculpturi ale lui Atlas proiectate de un arhitect german, Leo von Klenze
(1754-1864). La capdtul strdzli e Mramorni Dvoref (12) (Palatul de
Marmurd). Falada este din marmurA, ceea ce e o raritate intr-un ora$ cu
falade tencuite. Palatul a fost comandat de Ecaterina cea Mare pentru unul
din favori{ii sdi, Grigori Orlov, iar sarcjna execuliei a revenit arhitectului
italian Antonio Rinaldi (1709-1194). Inainte de revolulie palatul a fost
reqedinta a divergi mari duci, dar in 1937 a devenit Muzeul Lenin. Acum
Dvor!ovaia aparline Muzeului Rusiei qi addpostegte coleclia de artd contemporanA a
ploScead (Piala Muzeului Ludwig, care este un dar fbcut Muzeului Rusiei de cdtre Fundalia
Palatului) este un Ludwig din Germania (deschis joi-luni, 10- I 8).
loc popular pentru farul obignuia sA treace in revistd trupele in pia{a Marsovoie Pole (13)
concertele rock din (Cdmpul lui Marte). A fost refhcutd dupd Revolufia din 1917 de cdtre Lev
perioada Vladimirovici Rudniev, care mai tdrziu a constmit clddirea zgfuie-nori a
Festivalului Universitdlii din Moscova. Unii comunigti care au luptat gi au murit in re-
Noplilor Albe din volu{ie gi in rdzboiul civil sunt inmormdntali in acest loc, unde arde o
Iunie. flacdrd eternd. Dar de la cdderea comunismului doar cdliva ruqi ii mai
comemoreazd, iar mulfi igi doresc caaceia care s-au jertfit sd nu se fi de-
ranjat sd facd acest sacrificiu suprem.
Jos: Columna lui
Alexandru din Piala Piafa Decembrigtilor
Palatului, avand in Pe malul de ldngd Ermitaj se gase$te cea mai celebrh statuie din orag:
spate cledirea Medni Vsadnik (1a) (CelAreful de Bronz), care il infbfigazd pe Petru cel
Cartierului General Mare pe un cal. A fost turnat de sculptorul francez Etienne Falconet qi ter-
rrrrrrat in 1782. Capul lui Petru cel Mare a fost frcut de eleva lui Falconet,
N4rrric Collot, cdreia nu i-a fost recunoscutd niciodatd aceaste lucrare.
I'iafa unde se afl6 statuia, Dekabristov ploqcead (Pia{a Decembriqtilor)
cslc locul unde, in l4 Decembrie 1825, trupele lariste au deschis focul asu-
pr l unui grup de 3.000 de solda{i gi spectatori care manifestau, mulfi din-
trrr ci fiind firi nici o vind adugi de tinerii ofileri revolulionari care voiau
rr transforme Rusia in republicd. Cladirile galbene ale Senat i Sinod (15)
( S-cnatul
9i Sinodul) au fost proiectate de Carlo Rossi intre I 829 gi I 832.
ln apropiere se afld tumul de aur al Admiralteistvo (16) (Amiralitdfii).
Ar:casta a fost una dintre primele clddiri din orag, construitd in 1705, apoi
rrrkrcuitd intre 1806 gi 1823 de structura neoclasicd actuald proiectati de
Arrclrei Zaharov. A fost folositd pe post de cartier general naval gi gantier
n,rval. in vArful turnului e o moiigci de v6nt in forma de vapor, .^bl"-u
,'rr;ului. De la Amiralitate, strdzile principale Nevski, Gorohovaia gi
Vosnesenski se intind in formd de evantai.
Piata Sf. lsaac
lsaakievski Sobor (17) (Catedrala Sf. Isaac) se afld in spatele piefei.
( 'orrstruirea ei a durat 40 de ani, in prima jum[tate a secolului XIX, arhi-
tr'trlul ei fiind francezul Auguste de Montferrand. Cupola e acoperitd cu
l{X) kg de aur pur. Patruzeci gi trei de tipuri de piatrd gi marmurd au fost
lolosite pentru a decora interiorul fastuos, inclusiv coloane din lapislazuli
:,rirrralahit la iconostas. In aceasti abunden{5 de splendori vizuale se gase$te
:,trrluia arhitectului care line in mdnd prototipul catedralei. Montferrand gi- Jos: iama pe
:r tkrlit foarte mult sd fie inmonnAntat aici, dar dorin{a lui a fost respinsd de Cdmpul lui Marte
 , ,,tcMengikovski Dvore{ (23) (Palahrl Mengikov), acum una dintre sec{i-
Iarpentru cd era catolic. in mllocul pielei Sf. Isaac se afld o statuie a faru- rl, Muzeului Ermitai (deschis ma(i-duminicd 10:30-16:30). Alexandr
1ui Nicolae I pe un cal semet, {dcuta de Piotr Klodt. Aqa cum spune o zicale
\{cngikov a fost prieten qi asociat apropiat al lui petru cel Mare. Deoarece
ruseasce, comentAnd evidenta paralela cu CSlare[ul de Bronz: ,,Nebunul
(Nicolae I) il v6neazd pe Inlelept (Petru I) dar Sf. Isaac std intre ei". l':rlltul lui Menqikov a fost gata mai repede decdt cel al lui petru, a fost
I,krsit pentru activitif de diverlisment la scard mare. petru a pus in scend
Mariinski Dvore{ (18) (Palaful Mariinski), din parlea sudicd a piefei, a ,rrt i un eveniment extraordinar pentru nepoata sa: o petrecere de nunt6 la SUGESTIE
devenit acum sediul Adundrii Legislative a ora$ului. A fost construit intre ( iuc au luat parte pitici.
I 839 9i I 844 de Andrei Stakenschneider. Palatul a fost un dar din pafiea lui Biletele la Teatrul
1.. est de dig, clSdirile acoperite de teracotd coloratd sunt cele 12 Kollegi
Nicolae I pentru fiica sa, Maria. Podul din fa!d, peste raul Moika, este Sini Mariinski pot fi mai
( l-l) ( I 2 Colegii). Petru a plasat aici kollegia (ministerele); acum fac parte
Sl. Petersburg este Most (Podul Albastru) 9i este cel mai larg din orag. Mai deparle pe lAnga ,lrrr Universitatea din St. Petersburg. La construclia clEdirii au parlicipat
scumpe pentru
cdminul Marinei Moika inspre Novaia Golandia (Noua Olandd), e lusupovski Dvoref (19) straini. in 1998
rrni nrulti arhitecfi, inclusiv Rastrelli. constructia a durat 19 ani, qi a fost
Ruse, care Si-a sdr- (Palatul lusupov; deschis lI-17), la nr. 94, casa asasinului lui Rasputin' Curtea Supremd a
r,:rlrr in 1741 . La est de ea, Akademia Nauk (25) (Academia ae giiinle; a dispus cd e ilegald
bdtorit a 300-a Aici in 1916. Camera a fost renovatl pentru a evoca
a fost omordt Rasputin
l,rst construitd pentru a gdzdti colecfia mare Kunstkamera (Camera
aniversare in 1996. atmosfera infricoqdtoare din noaptea crimei; existd chiar qi o figuri de ( uriozitdfilor; deschisd mar{i-duminicd ll-17:45 inchisd in ultima mier-
aceastd deosebire
de pret pe motiv de
Sediul Cenh"al este ceard a lui Rasputin. in spatele zidurilor din cdrimidd roqie ale Novaia
la Amiralitate.
, rrri clin luna), qi lAngd ea, un muzeu de antropologie gi ehrografie. in inte- nationalitate, dar cu
Gollandia, Peh-u cel Mare igi pdstra lemnul pentru construirea de vapoare- rrrr', sub cupola, se afld o colecfie de monqtri genetici, embrioni gi organe toate astea teatrul
,n)ilr]c, toate acestea constituind o fascinalie aparte pentru petru cel Mare. 9r unele muzee au
Piala Teatrului
..I-imba" de est a insulei Vasilievski oferd una dintre cele mai bune pri- ocolit legea, oferind
Moika ocolegte de-a lungul canalului Kruikova, mdrginind Teatralnaia r,'li5ti asupra oraqului. Mul1i miri vin aici pentru fotografii. Clddirea mag- ,,reduceri" cetdle-
ploqcead (Piala Teatrului), sediu al Teatrului Mariinski (fost Kirov) Ei,
rrrlicir ce domind aceaste intindere este Voieno-Morskoi Muzei (26) nilor rugi gi cerAnd
peste drum, Conservatorul Rimski-Korsakov. Mariinski Teatr (20),
t\lrrzcul Nava.l Central; deschis miercuri-duminici ll-18; inchis in ultima strdinilor sd
fondat in I 783 (dar redenumit in I 884) este locul unde au fost puse in scenb
1,'r tlin lur.rd). Inainte de revolu(ie aici era Bursa. P6nd in anii 1880, acest pldteascd pretul
pentru prima datd rnulte dintre operele gi baletele ruseqti, inclusiv Borr's
1'rurct al insulei Vasilievksi a fost porhrl oraqului. intreg.
Jos: turnul aurit al Godunov a lui Musorgski ( 1874) 9i Frumoasa din Pddurea Adormitd a lui
clddirii Amiralitd!ii Ceaikovski (1890). Dansatori precum Kscesinska, Pavlova 9i Nrjinski qi-au Jos: Interior din
fEcut aici debuful. Recent, compania de balet a intrecut-o pe cea de la Catedrala Sf.
Balgoi, din Moscova. Dar in 2003 un incendiu a lsaac.
izbucnit in anexele depozitelor la cAteva clddiri de
teatru, distrugAnd costume gi multe din decoruri.
Maria, de la care a primit numele acest Teatru, a
fost so{ia lui Alexandru al Il-lea. Kirov - secretarul
partidului comunist intre 1926 9i 1934 - a fost ucis
la Smolni, pe atunci sediul central al partidului.
Acest fapt a declangat epurdrile lui Stalin din anii
1930. Pe l6ngd Kriukova Kanal in Nikolskaia
ploqcead (Pia{a Sf. Nicolae) se afld Nikolski Mors-
koi Sobor (21) (Catedrala Sf. Nicolae) in albastru 9i
auriu, cunoscutd gi ca Biserica Marinarilor Adesea
aceasta catedrald e comparatd cu Catedrala Smolni
a lui Rastrelli qi este consideratd unul dintrc cele
mai frumoase exemple de baroc rusesc.

lnsula Vasilievski
Pe parlea cealaltd a rdului, in faja Caldrefului de
Bronz, se afl6 una dintre cele mai vechi pi(i ale
oraqului, Vasilievski Ostrov (Insula lui Vasili). Utta
dintre clidirile sale mai ,,modeme", cu vederc spre
rdu, este Akademia Hudojestv (22) ( Acadcmia de
Arle), constr-uitd de Ecaterina cea Marc in 1757 ca
loc dc ptegdtirc pcntru pictori, arhitccli, sctrlptori 5i
gravori prof'csionilti. Obcliscul citrc sc riclicir in
pitrtol tlo cst it Aclttlctttici cotttctttorcllzi viclol ilt
Ittrsici irstrprrt ltttlilol srtll t'otttltlttlll tltlttt';itlttltti
llrrrrrirrrrl.rr in s,.,'olrrl \Vlll ('l:rtlirt'lr ttttttltlttlllt'
 Nevski prospekt
Nevski prospekt, ce se intinde pe 4,5 km spre sud-est de la Amiralitate cd-
tre podul Alexandr Nevski, este strada cea mai renumitd din oraq. Ldngi
arhitectura splendidd de pe Nevski prospekt, la nivelul strdzii activitdtile
sunt in toi. Poate cd oamenii nu mai merg la fel de grafios sau nu mai
pozeazd a$a cum flceau in zilele de demult, qi poate cd nici strada nu e la
Mamutul siberian, fel de curatd ca pe vremea lui Nikolai Gogol (,,cdt de curate qi frrd patd sunt
unul dintt'e pavajele qi, o, Doamne, ce multe picioare igi lasd amprentele pe ele!"), dar
exponatele de la
Nevski prospekt rdmdne un loc potrivit pentru a lua pulsul oragului.
Muzeul de Pornind de la Admiralteiski prospekt, prima stradd importantd care tra-
Zoologie de la
verseazd bulevardul Nevski este Malaia Morskaia. Gogol a locuit la nr.
Acadentia de
17. Aici a scris primele capitole din Suflete Moarte. Piotr Ceaikovski a
gtiinle (deschis
murit la numIrul 8. Strada utmdtoare este odinioard-modema Balgaia
sdmbdrd-joi, ll-17)
Morskaia, unde se gdsegte celebrul magazin Faberge (nr.24), incd bijuterie,
dar care qi-a pierdut din glorie. Bulevardul Nevski traverseazd rAul Moika
unde, la dreapta, in alb qi rofu, se aflI Stroganovski Dvore{ (27) (Palatul
Stroganov), locuinla uneia dintre familiile conducdtoare din Rusia. A fost
proiectat de Rastrelli, arhitectul Palatului de Iam5. Urmitoarea stradd la
stAnga, ulila Balgaia Konugenaia, duce la fostele grajduri. Printre locuitorii
de la numdrul 13 din Balgaia Konugennaia s-au numirat scriitorul rus Ivan
Turgheniev qi, mai t6rziu, balerinul Nijinski. Muzicianul Rimski-Korsakov
a locuit la nr. 11. La o distan!6 micd pe Nevski prospekt, pe dreapta, e
maiestuoasa Kazanski Sobor (28) (Catedrala Kazan) cu cupola sa inalti
Jos: Palatul de 90 de metri qi cele 96 de coloane, proiectatl de arhitectul Andrei
Stroganov Voronihin in primul deceniu al secolului XIX. In pia{a din fale sunt statu-
i rrrrrrl clirrtre ccle
I
I
I rrr 5tl ostc E,liscicvski, un magazin alimentar cu un
i rrrtt'r'iol'cxtravagant in stil Ar1 Nouveau.
i
I I'lrrrr tlc scrrrirrlc. I{asl<olnil<ov, irt rornanul lui
i
t
I
I rlc eroilor din rdzboiul din 1812, M.l. Kufuzov, care e gi inmormdntat aici
;i M.B. Barclai de Tolli. Din anii 1930 catedrala a devenit Muzeu de Istorie
I ;r llcligiei qi Ateismului. Slujbele religioase au fost reluate, iar crucea a fost
lrrrsd la loc. Pe partea opus5, pe Nevski prospect nr. 28, este sediul central
t ,lirr Rusia al companiei de maqini de cusut Singer, in stil Ar-t Nouveau de
x
,lirrainte de 1917, cu un glob uriag pe acoperiq. Plaza, pe Birjevoia
', I)e cum traversali Griboiedov Kana-|, vedegi cupolele multicolore ale ploScead, este unul
llram Spasa na Krovi (29) (Biserica Invierii; deschisd joi-marli ll-19), din locurile cele
, rrnoscutd qi MAntuitorul lnsangerat. construitd pe locul asasindrii lui
mai selecte de
Alcxandru al Il-lea, biserica a fost mult renovatd. intdlnire a elitei,
I)oud poduri interesante ale aceluiagi arhitect, W. Traitteur (1825-26) tra- frecvenlatd de
vcrseazd Groboiedov la iegirea din Nevski prospekt spre dreapta. primul politicieni $i
t'stc Bankovski Most (30) (Podul Bancherilor), pe care stau de pazd doi oameni de afaceri.
cu aripi de aur gi cap de leu. Podul se numeqte aga din cauza clddirii MaSini luxoase
'rrlturi
rrrari din fa{6, care addposteqte Institutul de Economie gi Finante, care a fost trag Ia scard sub
llrrrrca centralS a Rusiei pe vremea {arilor. Mare parte din rezerva de aur a ochii atenli ai
paznicilor solizi.
t;r.ii a fost depozitatd aici; in mitologia anticd, l.ulturii cu cap de leu pdzeau
:rrrrul. Mai jos este Lvinni Most (Podul Leului) unde doi lei
1in in gurd
, rrblurile de suspensie ale podului.
Mai deparle la est pe Nevski, pe paftea stAngd, pe ulifa Mihailovskovo se
,rllir luxosul Grand Hotel Europa (31). Strada pe care se afld dd in
plo;cead Iskustv (Piafa Artelor), unde este Muzeul Rusiei.
( llddirea galbenS clasicd a Gosudarstveni Ruski Muzei (32) (Muzeul
de Jos: la cumpdrdturi
:it.t al Rusiei; deschis miercuri-luni 10-17) a fost construitd de Rossi intre prin pasajele din
t ti I 9 qi 1825 pentru marele duce Mihail, fratele mai mic al lui Nicolae I qi
ora9
\lcxandru I. Spre deosebire de Ermitaj, aici sunt
, \l)use numai obiecte de artd rusd, gi este un muzeu
rrrri mic qi mai ugor de intre{inut. Exponatele aco-
lrr'r':i aproape 1.000 de ani de istorie a artei ruse, de
lrr o colectie magnificd de icoane pdndla lucrdri ale
.uli;tilor avangardigti ca Malevici gi Kandinski, qi
,rpcrc contemporane. Tot in plogcead Iskuslv este
S:rnkt Peterburjskaia Filarmonia (33)
rl;rlarrnonica din St. Petersburg) qi Malii Teatr
,'pcri I Baleta imeni Musorgskogo (34) (Teatrul
\lic de Oper6 qi Balet Musorgski). In mijlocul
t,rr!ci este o statuie a lui Pugkin, licutd de unul din-
rrr' cci mai de seamd sculptori din orag, Mihail
\rrikugin.
ln:rpoi pe Nevski prospekt; lasAnd in spate
1'lo;ccad Ikustv, se observd fafada lungi in galben gi
rlb a Gostini Dvor (35), pe partea dreaptd. Este
mai mari magazine din St.
I'i'lclsburg. Mai incolo cu doud cladiri, pe stAnga, la
Surlovaia uli(a trccc pc ldngd Gostini Dvor spre
\crrai:r plo;ccad (l)iata Irinului), o zonir tradifional
Itrrsltricvski ('t'itttii ,f i l't'tlctr1t.rd, s-it plirrrbirl pc-irici,
'rrrrlc,.prrlciti sti vt.zi otrnrcnr :rlil rlir tlivt:r'5i irrcal
rut io Iilirrr;1, orrt':it tlt: t irrrllrl:r, nu l(' iu li srrrprirrs".
l.rr tlrt'lrpl:r. t'lri:rr rltt;lr inlt.rst.t'lrlr tlirrlrt. S;rrlor,;rr;r
;;i:rtiilE0Oin !;oglttnt $r. PerensauRc

ulita gi Nevski, este plo$cead Ostrovskogo, o ptala lmensa cu o statulc a ,'i (dcschis marli-dur.ninic5, 10:30-17:30; inchis in ultima miercuri din
Ecaterinei cea Mare inconjuratd dc cele mai proemincnte oficialitlti dc lrr ).

curtea sa, unii dintre ei foqti amanfi. Aceasti piafi poafih uumele dra- , rrrn.ritoarea intersec{ic, pe Liteini prospekt este cel n-rai renumit anti-
SUGESTIE
maturgului Alexandr Ostrovski. Printre cladirilc de aici se nuuirri ,i. Bukinist ( nr. 59). La dreapta, Vladimirski prospekt duce sprc o
Alexandr Pugkin, Rosiskaia Nationalnaia Biblioteka (37) ( Biblioteca Na{iona15 a Rusici; lri iituralnicS, Kuznccini Pereulok, unde se afl6 Muzei F.M.
,,Shakespeare al nu cste deschisi publicului) gi Alexandriinski Dramaticeski Teatr (38) rcvskovo (42) (Muzeul Dostoievski). Aici a triit qi a murit scriitorul
Rusiei" reprezintd o (Teatml Dran.ratic Alexandr), cu coloanele sale corintice. ' lris nrarli-duminicd ll-17.30, inchis in ultir.r.ra r.niercuri din luni). in B i,s ii p t ti nt dnaIu I St.
figurd de cult in in spatele tcatrului, dupa collul din dreapta al pic{ei, se afl[ ulila Zodcego ricrc se gAse$tc Vladimirski Sobor (Biserica Sf. Vladirnir) din secolul Pctcrsburg Timcs
orag. O vizitd la Rossi (strada Arliitect Rossi). Strada are propor{ii pcrfect intre ldrgimca ci II. cu cinci cupole. esle singurul zior
muzeul Pugkin, pe gi indllimea clddirilor. Printrc cladirile de aici cste 9i $coala dc Balel ,irrr la capdtul strdzii Nevski cste plogcead Alexandr Nevskogo, undc in litnba englezd
taluzul Moika nr. Vaganova (39), locul dc preghtirc penttu uncle dintrc cele mai nlari nutl'tc lla Hotel Moscova. Aici este Alexandr Nevski Lavra (43), cel mai ccut apore la Sl.
12, paate fi urmatd din balet, prirrtre care Pavlova, Ntjinski, Nureiev, Makarova 9i Bariqnikor'. ,i ;i mai frumos cor.nplex dc mir.rdstiri din orag. Alexandr Nevski a Peters burg.
de un concert la nr. inapoi pc Nevski prospekt, unlitorul canal estc Fontanka, cu impresio- lrit doud armate scparate de invadatori gen.nani qi suedezi la jurndtatea Acoperind subiecte
iLrlrri XIII, iar mai t|rzft a fost canor.rizat. Rimagilcle sale sunt inmor- din politicd, ald-
20, la Sala de nar.rtul Anihov Most (podui Anihov). Caii carc decoreazi podul sut.tt opcra
ceri Si t:u/turd, esle
Muzicd Kapella. sculptorului Piotr Klodt; in timpul cclui de-al Doilea Razboi Mondial. t;rtc la Lavra.
unul dintre
acegtia au fost ingropafi in apropicre de gridinile Dvore{ Iunih Pionerov r\lcxandcr Nevski Lavra sunt cAteva cirlitire unde sunt inmormAntati
pulinele voci inde-
(Palatului Tinerilor Pionieri), a$a cunl s-a proccdat cu tnulte alte statui cclc- rr rlintrc cei rnai cclcbri ceta{eni ai Rusiei. in Cimitirul Lazarus, unde
pendenle - mai
bre din orag. ilri sora lui Petru cel Mare, Natalia Alexeievna, veti gdsi monlinte ale
ntult de.jurniitate
in spatelc podului Anihov este Dvoret Beloselskih - Belozerskih (40) ,'ctilor celebri, inclusiv cele alc lui Carlo Rossi gi Andrei Voronil.rin.
din ci/itori stutt
(Palatul Beloselski-Belozcrski), dc culoare rogu-inchis, care a fost constrtl- rpozitorii Mihail Glinka, Piotr Ccaikovski, Modcst Musorgski gi ruS i.
it de Stakenschncider in 1847-48 pentru prinful Belosclski-Bclozerski' ,lli Rimski-Korsakov sunt inmormdntali in cimitirul Tikvin din partea
Spre stAnga, pe r.nalul Fontankdi, in galben, cste Dvore{ $eremetievilt ;r, inrpreund cu Feodor Dostoievski. Azi, cct mai celebri oameni din Jos: Biroul in care
(41) (Palatul $eren'retiev), construit de Cevakinski intrc 1750 5i 1755. Unrr ;r urtci sunt inmormAntati in Cimitirul Volhov, la o micd distanti cu Dostoievski a scris
Jos: Palatul dintrc clidirilc sale, Fintani Dom, adipostegte Muzei Ani Ahmatovoi. r:r rlc cornplcxul Lavra. Fratii Karamazov
Beloselski muzcul cle litcrafura al Anei Ahmatova, una dintrc cei r.r.rai mari pocte alc

t
ll
I
I
\

I
I
 Catedrala gi lnstitutul Smolni
O altd clddire religioasd ce nu trebuie ratatd este Smolni Sobor (44)
(Catedrala Srnolni), situatd la nord-est de Nevski prospekt. Proiectatd de
Rastrelli, aceaste clidire in albastru pal gi alb, in formd de cmce greceasce,
pare cA plutegte mai degrabd decdt cd stb la orizont. Smoln inseamnd
,,smoald" iar pe locul catedralei a fost un depozit de smoal5 pdndin 1723.
Degi construcfiile au inceput la jum6tatea secolului XVIII, catedrala nu a
fost terminatl p6na la slArEirul secolului XIX.
ln 1164, Ecaterina cea Mare a infiinfat un institut l6ngd catedrald ,,pentru
educarea tinerelor de farnilie buni", primul de acest fel din Rusia.
Institutul Smolni se afla in cl6direa ga^lbend, neoclasic5, proiectatd de
Giacomo Quarenghi intre 1806 qi 1808. In august 1917 aceastit clddire a
$i dclamau pe devenit sediul Sovietului Suprem gi de aici a condus Lenin Revolulia din
Anicikovski Most
Octombrie in acel an.
(Podul Anicikov)
Pe partea opusd catedralei, la distanld de doud clddiri pe $palernaia
atunci cdnd au fost
readuSi caii dupd
uli{a, sunt Kikini Palati (palatele Kikin) gi Tavriceski Dvoref (Palatul
cel de-al Doileq
Taurid). Kikin a fost un asociat al lui Petru cel Mare gi, cu toate cI palatul
Rdzboi Mondial. a fost reconstruit, structura de bazd dateazd din 1714. Palatul Taurid a fost
construit intre I 783 gi 1789 pentru Grigori Potemkin. Potemkin a fost unul
dintre favorigii Ecaterinei cea Mare, aproape coregent in ce privegte influ-
enla pe care o avea asupra ei. Este linut minte pentru anexarea Crimeei in
t783.
Jos: Monplaisir la Palatele din afara oragului
Petrodvorets O vizitir la St. Petersburg nu este completd ldrd o excursie la unul sau mai
multe dintre cele cinci palate deschise acum pub-
licului. Petrodvore!, palatul Ecaterinei de la Pugkin
(Jarkoe Selo), qi Pavlovsk atrag cei mai mul{i vi-
zitatori. Au fost restaurate aproape in totalitate dupA
ce au fost devastate in timpul ocupafiei germane din
al Doilea Rdzboi Mondial. Palatele de la
Oranienbaum qi Gatcina sunt supuse unor lucrdri
majore de restaurare.
Petrodvoref (parcul Peterhof e deschis marli-
duminicd 9-22; Marele Palat e deschis marii-
duminicd l0:30-17; inchis in ultima marli din lund;
Ermitajul qi Monplaisir in prezent sunt inchise;
Marly e inchis mar{ea gi in ultima miercuri din
lund), palaful de vard al lui Petru, este situat in gol-
ful Finlandei, la 29 km vest de orag. Una dintre ca-
racteristicile sale cele mai izbitoare sunt fAntAnile
(care sunt inchise iarna). Palatul original a fost con-
struit de Petru cel Mare in 1720 iltpd proiectul lui
Jean Baptiste LeBlond. Era mult mai simplu dec6t
cel de acum, care a fost infrumusefat gi m6rit dc
irnpdr6teasa Elisabeta. Dar unnele lui Petru qi alc
lui LeBlond se vdd de sub strdlucirea barocului. Au
ales un loc minunat, pe o panti naturald un f'cl dc
Versailles la mare - gi au fost crcatorii unor fhntAni
complexe, o realizarc rnajori pc pirnrAntul din argilir
r-noalc.
Mar-ca (lirscatlir c obir:t:livttl r:crrtlritl irl 1r,r'irtlirrilor'
rlin lhllr Mruelrri l'ltlrtl, rlitr';ii slrrlrtirr ltti Srttttsott,
t irirdinile au trei pavilioane. Primul, Ermitajul, era locul unde se relaxa
I't lru, ajutat de un dispozitiv numit,,chelnerul prost" - o pafte a unei mese
r,rlrrnde intra la subsol pentru a fi curdfatd qi reumpluta. Marly este con-
'. t r r rit in stil simplu olandez,
iar Monplaisir, aflat pe rnalul apei, a devenit
r, lirgiul preferat al lui Petru; din pat vedea marea.
ln interior, gustul sau este reflectat de fiurnoasa scard de stejaq biroul din
',ti'jrrr qi complexa camerd a tronului, unde se afld tronul s6u original. Mai Se fac multe
r.rrziu Ecaterina cea Mare a introdus camere precum Galeria Porlretelor, cu pelerinaje la mor-
l,,rllctele a 368 de femei in diverse cosfume. mdntul SJ. Xenia
('um la 12 km de-a lungul coastei se afli Oranienbaum (deschis mier- Blojenaia (cea
, rrri-luni 1l-17; Palatul Cl.rinezesc, deschis iunie-sept), construit de Binecuvdntatd), la
\lr'xandr Mengikov. Construirea palatului Oranienbaum l-a inspirat pe cinti/irul
I'i'lnr cel Mare Palatul Chinezesc con-
sd construiascd Petrodvore!. Vara, Smolenskoie.
',trrrit de Ecaterina e deschis publicului, impreund cu Pavilionul de Coasti, S/iinta din secolul
r rr loate cd montagnes-russes qi toboganele din lemn nu mai existd. XI/III a avut darul
vindecdrii Si al
() versiune ruseasci a Versailles-ului prulb1iei, si pdna
| ;r l)uqkin (fost larskoe Selo, Satul farului) se poate ajunge azi mulli dau mdr-
cu trenul de
Lr St. Petersburg, din gara Vitebsk. Gara meritd vdnttd. pentru interiorul sdu turie desprc mira-
colele ei.
,1,1t:ndid, in stil Art Nouveau. A fost prima gari din Rusia, iar linia de aici
l, r l arskoe Selo a fost prima linie de cale feratd din Rusia ( I 837).
Sotia lui Petru cel Mare, Ecaterinal-a, a ales acest loc pentru casa de pia-
tr.r tlc latari care s-a vrut a fi o surprizd pentru solul sau care era plecat in
l''lonia. Pare cd soarta fiecdrui palat regal este de a fi modificat de Jos: Palatul
ilr,rililrhii urmdtori, iar fiica lui Petru, implrdteasa E,lisabeta, a hotdrAt sa Ecaterina, Pugkin
MrsreRul cAMEREI DE cHtHLIMBAR
intre toate operele care au dispdrut din palatele din
St. Petersburg in al Doilea Razboi Mondial, puline au
'rrlrjugat imaginalia istoricilor 9i a v6ndtorilor de comori
,r',,,r cuftt a reugit Camera de Chihlimbar. Aceastd
, ,rtrodoperd nepreluitd din secolul XVlll a fost fdcutd de
rrrr:rlteri germani la inceputul anilor 1700 pentru palatul
r, r;clui prusac Frederic l din Charlottenburg, Berlin. Fiul
., rrr a ddruit-o lui Petru cel Mare in 1716.in 1754 Camera
,1,, Chihlimbar a fost mutatd in palatul Ecaterina de la
I'rr:,;kin. Era formatd din gase panouri de lemn de stejar
1,r,u, care acopereau o suprafald de 100 mp, imbrdcate
Lrr :,;ase tone de chihlimbar, oglinzi de perete gi mozaicuri
rl.rhone ce conlineau pietre prelioase. Camera l-a deter-
rru)ilt pe un ambasador britanic din secolul XVlll sd o
rrrrnoascd a opta minune a lumii. in 1g41 se spune cd
r r;igtii au mutat-o in oragul german Konigsberg (acum
I ,rlrningradul rusesc), unde a fost vdzutd ultima datd in
l't']5. Rapoarte recente sugereazi cd trupele Armatei
tr,r:;ii care ocupau un castel din Konigsberg in timpul
r,r.'lroiului au ars-o intr-un incendiu: Rusia a distrus una
,lrrrlrc cclo mai nrari comori alc sale, iar oficialii ascund
.rr u:;t hl0rlr gi ar;Lrnr. ConrJrani;r rlirlant rlr: oazo, Ilulrrr;ltz,
r rlirl r;iln iI rttilioirno rIr rjol;rri
lrcrrlrrr ptoir:r:lrtl rIr rcl;l;trr
r,rr) (:iltr) l; lr Irttrtitritl irr l)(X)il
 construiasci un palat nou qi mai opulent aici in 1741. I-a cerut lui Rastrelli
sd ia Versailles-ul ca model. A fost extins de conducitorii care au umat, in
mod special de Ecaterina cea Mare, al cirei arhitect, scotianul Charles
Cameron, a dat locului un aer mai intpresionant, dar, mai presus de toatc,
acest l.oc este crealia Elisabetei. Proiectul baroc, extravagant, simbolizeazii
trdsdtura dominantd a perioadei din tirnpul domniei sale. In 1941 Jarkoc
Selo a fbst ocupat de armata gerrnane, care a lasat oragul gi palatul in ruinc.
Interiorul de la Balqoi Ekaterinski Dvore{ (palatul Ecaterina: deschis
Statiuneo de vard
PuSkin (larkoe
miercuri-luni 10-17; inchis in ultima luni din lund ) restaurat, precum $i
Selo) se spune cd a
exteriorul, este un amestec de stiluri ale rnai multor arhitecli, de exempltt
barocul lui Rastrelli qi clasicismul lui Cameron. Sala Mare, cu oglinzilc
/bst printa cu ilu-
minat electric sale masive, sculpturile in lemn gi aurul strdlucitor este, probabil, cea mai
stradal din Europa. son'rptuoasa dintre toate.
Numele ii vine de Sunt multe de vdztt in parc, mai ales Bdile Superioard gi Inferioarir,
la.faptul cd PuSkin Ermitajul, marele eleqteu, fdnt6na ldptdresei cu ulciorul spart inspiratd dc
a fdcut acolo una dintre fabulele lui La Fontaine, $i Caprice. Cdnd vizitali un palat carc
liceul. a fost restaurat in asemenea mAsurd, e important s6 vedeli ruinele, a$a cA o
vizitdla Palatul Chinezesc se recomandd de asemenea.

Jos: cdntdre! la Un dar pentru Paul gi Maria

flaut la Palatul Unndtoarea stalie pe calea feratb electrificatd, cam la 4 km distan{d, estc
Ecaterina Pavlovsk. Palatul de la Pavlovsk (deschis samb5ta-joi 10-17; inchis irr
Dneapn: cupolele prima luni din lund), mult mai mic dec6t celelalte, a fost construit dc
aurite ale Bisericii Ecaterina cea Mare pentru fiul ei Paul qi so{ia acestuia, Maria Fiodorovna.
invierii lui Cristos. Pasiunile rnilitare ale lui Paul pot fi vSzute in Sala Rdzboiului, Camerit
Tronului gi Sala Cavalerilor de Malta ai Sf. Ioan.
Sala Pdcii, apa(inAnd soliei sale, alcituiegte un
contrast pldcut gi voit.
Arhitectul, carc a fost angajat gi ca si refacd gni-
dinile palatului in stilul englezla modd pe atunci, a
fost din nou Cl.rarles Cameron. Mai tdrziu a fosl
chemat un alt arhitect, Vincenzo Brenna, italian.
Localia a fost aleasd datoritd marii abunder.rle dc
vdnat, o pasiune rega16.
Tapiseriile din Camera Covoarelor reprezinli
inragini din Don Quijote al lui Cervantcs. Estc
expusd multa mobilS fran!uzeasc6, drapcrii
franfuzeqti brodate in Sala GreceascS, iar in Salrr
Pacii o vaza de cristal gi aur rogu, tip trepied, fabri-
catd la fabrica de sticld din St. Petersburg in I 8 I I .

in budoarul Marici Fiodorovna se gdsegte un piarr

imporlat de la Londra. Mai existl de asemenca, o
coleclie mare de piese de por{clan de Sevrcs gi irr
biblioteca lui Paul urr orologiu d5ruit dc papa Pitrs
a1 VII-lea.
Cele mai importante atrac{ii din mar-ilc grirdirri
sunt Templul Prieteniei (prictcnia tlintrc Maria 1i
soacra sa), Podul Ccntaurllui" lliiilc I{cci. (\rlonltlrr
lui Apolo qi Pavilionul cclor''l'rci (irl1ii. Irr lirrrp.
I)aul a inccput sir plclcrc palltttrl rle ll (lalcirrir, lrr
.15 l<rrr strtl tlc Sl. l)clctslrtull (tlt'stlrrs rrrrrrli
rlrrrrrirricir l0-17). l'rtlrlttl tottsltttil rlitr pirrlrrr i1r
tttotttt nlttl zilct
206 a O rrucuRSruNE iN... SpreruDoRrLE Enn,trrnl uLut a 2O7

ERMITAJUL: ARTA CA UN REFUGIU

IMPERIAL
PUTERE
Coleclia de ntaeStr"i vechi, sculpturi, antichitdli
Si arheologie de laErnritai rdmdne un puternic
sintbol penlru Sankt Petersburg Si Rusia

Arta a avut intotdeauna

in Rusia conotajii
politice. Ecaterina a II-a
a adus prima sa colec{ie
de225 de picturi in 1764
pentru a-l depiqi pe
Frederic al Prusiei, care
nu qi le putea permite.
A continuat sd faci vaste Ecaterina cea Mare a
mogtenit Palatul de larni
achizitli de coleclii
al lui Rastrelli cind a
nafionale una dupd alta -
urcat pe tron, in 1762. Ea
colecJia Campana din voia un spaliu mai intim,
Italia, coleclia Crozat totusi, aga cd a adiugat
din Franla 9i coleclia Walpole din Anglia - pAnl un mic pavilion pentru a
cdnd a adunat peste 4.000 de picturi 9i 10.000 dc fi un ,,Ermitaj", cu spaliu
desene. Vdnzarea acestor capodopere Rusiei a pentru obiectele sale de
stdmit valuri de comentarii gi dezaprobare politicd arti gi cu mese pentru
dar, in fiecare situafie, dovedea de asemenea OPALATUL DE IARNA eSCAM IORDANULUI dineurile private. Apoi a
Palatul in stil baroc al lui Odinioard ambasadorii adiugat un alt pavilion gi
bogd!ia, puterea gi giretenia Ecaterinei
Rastrelli (1 754-62) do- urcau aceastd scard pen- cdteva galerii, alcdtuind
pe scena internalionald.
mind partea centralS a tru a fi primili la curte. Azi Micul Ermitaj (176a-67) 9i
Secolul XIX a addugat vizitatorii pot admira interi- Marele Ermitaj pe falezi
Nevei gi imensa PiaJd a
coleclii bogate de arheologie Palatului. Cel mai fru- orul uluitor din aur gr mar- (177'l-87). Aici gi-a expus
ea fiind o $tiin!a patriolicd aratd noaptea. mure albe. coleclia ce cregtea rapid,
9i politicd importantd pentru tot aici juca biliard gi,
dovedirea mdreJiei pdmAntului cTDOAMNELE DIN 4SASKIA CA FLOM dupi ce a adeugat
Rusiei - precum 5i multe pic- ARTES in uimitoarea Capodopere de teatrul, (1783-87), per-
turi gi artd aplicatd. Toate aces- expozrtie impresionistd Rembrandt, ca Sacrificiul mitea musafirilor si vini
9i postimpresionistd se
lui lsaac, Familia Sfdntd gi la spectacole. in anii
tea au ajuns la Ermitaj, mo;teni-
afld 9i acest Van Gogh, CoborArea de pe Cruce 1830, Nicolae I a hotir6t
torul colec!iilor imperiale,
dar gi opere de Monet, umplu aproape o camerd si deschidi muzeul pen-
impreund cu mii de lucrdri con- intreagS. tru public. Palatul de
Sisley gi Pissaro.
fiscate, inclusiv cele ale imprc- larni a fost adeugat
sioniqtiloq dupA 1917. in timput €GAMERA RO$rE muzeului dupd 1917, deSi
epocii sovietice. coleclia Ermitaj Spajiul e aplatizat gi incli- timp de c6tiva ani a fost
a losl un simbol al invAldturii gi nat in pictura seminale a un Palat al Gulturii, unde
mireliei sovietice, iar azi, cu lui Matisse din 1908. rulau filme 9i se tineau
cele 3 milioane de exponate, PAnza a rdmas in biroul prelegeri pentru mase.
artistului p6nd la moartea
rdmine un mare motiv de mAn-
drie pentru ru9ii de pretutindeni.
+CERBUL SCITIC
Vizitati splendida
oCOLECTIE BOGATA colec{ie de obiecte dir
Madona Binecuvintatd de Leonardo aur, cu articole antice
i
da Vinci (deasupra) 9i acesl obiect ; sr;itice gi grecegti din
ruscsc dc argint indicd gama variatd l;r:t:olrtl Vll i.C., 1;i
tkl rxrllr;{ii rk: lit Errrtitirj :rrrrrc q;i lrijttkrrii orir:tr
l; tln
 Lit{:1fiu,.,: , : ,,t,|
:iniliiili;l.l: i: . .' .l :,' I r I'

'\tl
{
i

,4,7^u;1r. .' ,

,::t'." **}'"*ialL
 ,ffiir*
',, *$'

NoRDUL EURoPEAN
\ordu/ Rusiei este un pdntdnt de o ntareJrumusete, cu aspre
Si ,,nopli albe" vara, unde viala, tradiliile Si arhitectura
Ru,siei de dentult incd pot.fi experimentate.

usii spun adesea cd oraqul medieval Vologda, la 500 krr

-l
ftf ..t de St. Pctersb.,rg, .sie poarta spre Noid, o zond ce se
I \intinae din Finlandi in vest citre Urali in est qi ?nspre
rr,'rd la Beloie More (Marea Alba) gi Marea Barents.
lrripofianta Nordului dateazd din timpurile medievale. C6nd
I icvul a intrat sub jugul mongol, mul1i rugi au migrat spre nord,
,lrrcindu-gi cu ei megtequgurile. Calugarii s-au stabilit in regiune gi au ridr-
, ,rt mdndstiri care au devenit imporlante centre culturale. Pe la sfdrgitul
, i olului XV, odatd cu formarea stafului unitar rus sub conducere mosco-
\ r1i, granita de r.rord trebuia apiratd. Au fost constnrite o serie de fortdrele,
.',lesca sub fonla mdndstirilor, cu aportul activ al cdlugiriloq cum s-a
rr,r.ullplat la Solovegki. PaGnrrt.r erute-
ntonne: Un echipaj
o mogtenire bogati privind peisajul
Irr 1553 Richard Chancellor, un englez, a deschis circulafia pe apele din SrArcr: pui de urs
rr,r'cl, ior comercian{ii striini navigau pe riurile Suhona qi Scvernaia Dvina la joacd
r I)vina de Nord), in drullr spre Moscova. Arhanghelsk (arhanghelul) a fost Jos: o localnicd in
,l, schis ca port cornercial gi a inflorit, ir-rrpreund cu alte oraqe, ca Veliki vdrstd
I lritiug. TArgurile imense atrdgeau bunuri gi comer-
, r,rrrli din Est qi din Vest, din Anglia, Olanda,
r irccia, Armenia, China qi Persia. Era o comunitate
rrrrr.c de comercianfi englezi in Arlranghelsk gi un
, lrrri cnglezesc in port.
I'rrrtca de nord este bogata in biserici din lernn, ce
, llcctd bogdtia zonei intre secolele XVI qi XVIII,
, ,rrrrl biserica era centrul vie{ii sociale qi adminis-

s" tieE
r:r1ive a cornunitSlii. Intr-adevdr, semnificafia
".--i:'fr;, ,'L'iald a bisericilor a fost atAt de marc inc|t galili
fF.'::,. , prispd" acoperitd) erau adesea mai inclpdtoare
l, clit bisericile insegi.
I'ctm cel Mare a fost in parte respollsabil de
,r, clinul zonei cAnd a ordonat ca Golful Finlandei sa
l, r'inir ,,fereastra spre Vest" a Rusiei qi nu
irlranghelsk, a$a cum fusese anterior. Odatd cu
,prrritia oragului St. Petersburg in 1703, zilele de
loric alc nordului Rusiei au apus brusc. Petru Ei-a
,,, r'itlcntalizat tara privind sprc vcst, nu spre nord.
I rrrrp tlc 1 50 dc ani rcginnca a fost izolatd de curen-
,rl principal al victii din Rusia, iar tArgurile gi
i,r,'1clc rtt tlispr-irLrl dirr lipsri dc Iniirluri. Oraqclc gi
,rlt'lc tlcpcrrtlcrrtc tlc conrclt au dccirzrrt la un stattrt
I 'r,rvitrt'iltl.
('r'pritr'lt rr li o lrrrrit'tlit', rt lirsl. itt lr'trttt'tti r'lno-
lrrriit i, t, slrlvlrtr' lr rr'f irrtrii. ('ritrtl rrottlrtl rr lirsl
r((lr':i(ol)('ril in r;,',olrtl \l\ rlL' t;tltL' t'lttollrlt, t;tt
 I
212 C LocuRr/Rusra EunopEANA
European Russia r '(ul. Nu numai cd aici sc ghseau sute dc biserici de piatri gi mdndstiri
BARENTS
SEA
r ,irrsutein zone magnifice, dar era un tezaur de clidiri de lemn, rcii-
;tr f i laice. In plus, populalia igi pistrase h'adi{iile vechi, poveqtilc, cAn-
mys K.nh Nos r, lt: populare qi obiceiurile care dispdruseri deja din aproape toatf, Rusia.
ti;tii au migrat in aceastd zoni. Compozitori nalionali ca Balakirev gi
t' .lii-Korsakov au adunat cdntece populare, incorporAndu-le melodiile
l, iuncroase compozilii. Arta qi muzica lor au deschis nordul c6tre lume.
Choshskaya
, guba 301^-. I' i r rr cilitorul de azi care vrea si cunoascd indeaproape viala gi arhitec-

9 tucti!
r,i irlditionalS rusd, sf, inteleaga cum triiau oamenii in trccut, acesta este
't-'( l, :r rrndc trebuie sd rneargi.
)f
--t
- I' rti cdtre Nord
BELOYE MORE
wHtTE SEA) f__
I rr ccl Groaznic a foftificat Vologda (1), constmind un Kremlin
rt i;rrcatd) pentru a intdri controlul asupra Nordului, care devenise o
, -74
r ir {rlrtd rutd comercialf, cu Europa in timpul dor.nniei lui. L-a primit aici
.:;\ lnncellor in cilatoria sa memorabila, qi de aici a fost trirnis un emisar
1\
i1 uglia. Cronicile r.nentioneazd cum Ivan personal a supravegl.rcat con-
rt:a catcdralei Sofiski Sobor (Sf. Sofia), 1568-70.
, ricdrala se ridica pe malul inalt al rdului Vologda, in centrul Krernli-
rL, iri rlc odir.rioar6. Frescele sale de la sfArqitul secolului XVII combind Jos: Turnul
rL ,',11111cy1{6ll1atea medievala gi stilul decorativ contemporan. Reqedinla Vologda gi Poarta
.', piscopului, un grup de clSdiri lAngd catedral5, include Palati Iosila Moscova de la
/ .lovo (Palatul lui Iosif cel dc Aur), in stil baroc, 1764-69. mdndstirea Kirilov-
'losda este in sine cstc un orag fermccitor, care poatc fi admirat cel mai Belozerski, Vologda
l', rlc pe rdu, cu biscrici din secolul XVIII 9i clddiri scculare ce strdjuiesc
r ,rrl. Trcbuie remarcatc Terkov Sviatih
' slantin I Elena (Biserica Sfin{ilor Constantin
, lL rra), din 1690, cu clopotnita in formd de cort
, printre cladirilc laice, Dom Admirala Barqa
l r(lirca Antiral Barg), neoclasica cl5dire a
' ,lirrbinskaia Bogadelnaia (Azilul de sdraci
' ,' rli;rbin) precum gi iucAntatoarea colrstruclie din
l, rrr l Dom Zasefkih (Casa Zase{kt), ll90-95.
tt rrastirile Nordului
i' rrurlrrl nordic al Vologdei, pe drumul spre Beloie
I r o. sc afld Spaso-Prilufki Monastir (Mdnisti-
\lintuitorului de la cotitura). Pentm a avea
', rlc cca mai bund privcligte, urcati scara abmp-
irrr lcu'rn de sub acopcrigul Turnului dc Apd. De
r sc poatc vcdea cea rnai vechc ai cea rnai tipic
::a;.@
Lyskovo
.' , ,lit'r-r clirdirc din contplex: Spaski Sobor (Catc-
lrr Mintuilonrlui) din piatr6, dirr 1542, arnalga-
, I tlc clLrtliri jurul ci qi, deasupra ziduriloq
"l ir;ki Sobor'. ^din Ilr tinrpul invazici lui Napolcor.r in
.sl Lrir. (oln()r'ilc I(r'cnrlirrului gi alc multora dintre
qM
'1,10i, -t , rr:rslililc Moscovci urr lirst tlc;tozilatc aici.
Lr( ( iil si rrrcr.lir'{i cu nlrpirlr. rrrtri binc lullr

lrot ttl tlt' lrr Vologtllr spr c hir-ilor,-llclozcrslii

,rt:tsl ir- ( Mlrrltsl r r t'ir S I. l.r ir i I I ]t'lozr'r sli i ), r'lrr L' sr'
.ltr;t lrr' ttt;tlttl I:rr'ttlttt Stlr't:rliorr' ( )zr'to, l:r I )0 l.rrr
,r( lt()l(l lltilt:t I,lttl)llt('t,l( 1t,' l:rttt,tt tttrtil,1,' ;t1tlt
,lrr '.,t l,t ,( ilr t ilIt l{ ililt ilt,ilnlr' ,,r ,r1rrrrr',r l.r
 Kirilov (2), unde mdnAstirea rdsare din spatele copacilor, cu clidiri din pia- Srrlror (Catedrala Bunei Vestiri), 1560-79, care a fost biserica particulari,
tri albi qi cupole care se reflecte in apd. Mdndstirea a fost fondatl in 1397, ,()nroara gi citadela Stroganovilor, situAndu-se pe pdmAnturile lor.
iar in secolul XVII era una dintre cele mai bogate a;ezAri din Rusia, in marc I rrtcdrala igi mai pdstreazd bogdlia de fresce gi icoane.
pafte datoritd vdnzdrii de sare. Vasile al III-lea, 1arul Rusiei, a venit aici la Au ridicat, de asemenea, lavlenia Bogorodsi Monastir (MSndstirea
inceputul anilor 1500 sd se roage pentru ca aparent stearpa Elena, solia sa, lrrlitiqdrii Mariei la Templu), 1689-93, detaliile sale sculptate in piatrd
s6-i ddruiascd un copil, iar in anul urmAtor au fost binecuvAntali cu un fiu, lrrrrd dispuse pe cdrlmidd rogie gi pldci colorate. Solvicegodsk este o bine-
care a devenit Ivan cel Groaznic. r rnroscutd stafiune balnearS, cu bdi sdrate qi de ndmol, bune in special pen- OraSul-salelit al
Aici existd un numdr de biserici din secolele XV qi XVI, dar cea mai tr rr ameliorarea reumatismului. ora;ului
vestitd este Uspenskaia Sobor (Catedrala Adormirii Fecioarei Maria), cu Arhanghelsk,
Miindstirea frescele sale superbe gi iconostasul din secolul XVII. Doudzeci de kilo- llegiunea Arhanghelsk Severodvinsk, a
Ferapontov conline metri la nord-est de mdndstirea Kiril-Belozerski este Ferapontovski lrr rcgiunea de !6nn de la Marea Alba se afld ordqelul Kargopol (7),la 427 ./bst unul dintre
Ji'e.sce rentarcabile Monastir (mlnlstirea Sf. Ferapontov), pe malurile Borodavskoie Ozero l.rrr sud de Arl.ranghelsk, incd un punct important de comert naval al oraEele cele ntai
ale artistului (Lacului Borodava). Principalul sdu motiv de mAndrie std in frescele de la l'Jrrlclului. Pozilia sa strategicd pe rAul Onega a dus la o inflorire econo- secrete din epoco
Dionisius, ce Rojdestevnski Sobor (Catedrala Nagterii Fecioarei), pictatd in primii ani rrrici-rintre secolele XVI qi XVII, manifestatd in BlagoveEcenski lerkov sovieticd. A.fost, Si
daleazd din ai secolului XVI de c6tre Dior.risius qi fiii sai. Ciclul superb, inchinat viefii r Ilisorica Bunei Vestiri) din piatrd alba, foarte decoratS. Deschiderea rutei incd mai este, cen-
secolul XVI. Fecioarei, este privit ca fiind cAntecul de lebddd al lui Dionisius. O legendir ,lt colrre4 in nord a creat necesitatea unui porl lAngi gura rAului Sevemaia trul unde se produc
romanticd localS atribuie prezenta lui in nord morfii soliei sale 9i dorinlci l)r'ina la Marea Albi. In 1584, a fost fondat oragul Novie Holmogori; mai subnarine
lui de a-gi reg6si pacea in mdndstire. t.rrziu a fost cunoscut sub numele de Arhanghelsk (8). La inceputul se- nucleare pentru
Oragul Belozersk (3), la a0 km r.rord de Kirilov, igi pdstreazd mult din , ,rlului XVIII, acesta era centrul construc{iilor navale din Rusia. Acum e o Marina Rusii.
aspectul sdu de lemn din secolul XIX, precum gi simbolurile trecutului sdu . .r)ii cu multe gatere qi pescuit masiv, cunoscutd in Occident vreme de se-
bogat: masiva Uspenski Sobor (Catedrala Adomirii Fecioarei Maria), din ,,rlrr prifl legiturile externe de comer! qi ocupafia regiunii de cdtre trupele
1553, lipsitd de omamente; Preobrajenski Sobor (Catedrala Schimbdrii Ia ,rrrlisovietice aliate europene qi americane imediat dupd revolutie (1918-
Jos: privind in zare Fald) cu aspect masiv, drn 1670, gi vesela Vsemilostivogo Spasa (Biserica l't) Marele om de gtiinli qi poet rus Mihail Lomonosov s-a ndscut in
spre Golful Preamilostir.ului M6ntuitor), 1723. Cel rnai mult impresioneazd ruinclc .,1,ropiere de oraq. La 30 de kilornetri de Arhanghelsk se afl6, ?n aer liber, Jos: Vologda, cu
Finlandei vechii fortdrete, meterezele inalte din pdrnAnt care inconjoard oraqul vechi. \luzei-zapovednik Derevianova Zodcestva (Rezerva{ia Muzeului de Catedrala Sf. Sofia
Totma (4), la 200 km est de Vologda, este un
or6gel atrdgdtor cu biserici superbe din secolul
XVIII.
Veliki Ustiug (5), la 250 km nord de Totrna, c
aculn un centru provincial adormit. Odinioarl a fosl
unul dintre cele mai mari oraqe comerciale ale nor-
dului - de aici ,,Veliki" (Mare) - iar bisericile ctl-
jate, mdnastirile gi cladirile sale se intind de-a lurr-
gul rAului. Uspenski Sobor (Catedrala Adon.nirii
Fecioarei Maria) din secolul XVII, este a optil
clSdire. De remarcat sunt lerkov Javn Mironoscl
(Biserica Mironosilelor), l1 l4-22, lerkov Simco-
na Stolpnika (Biserica lui Simion StAlpnicul) in stil
baroc, 1725-65 gi Mihailo-Arhanghelski Monas-
tir (Manastirea Ari'ranghelului Mihail), lErd a nrri
men{iona tezauml de clddiri din secolele XVIII 1i
XIX precum Dom $ilova (Casa $ilov) pe taluz. ll o
plimbare lejera prirr orag.

Maegtrii Stroganov
Una dintre cele mai bogate perioadc din arta nrsr-r sc
leaga de aga-numilii r.naeEh'i Stroganov" artiSti lrrllrr
jati dc familia dc nobili Stloganov, curc ;i-lu lirctrl
avcrca dir-r nrinclc dc sarc cc sc allurr tlc-l lrrnlirrl
liului Scvcrnaia I)virrl. liarrriliir Slloglrrrov s-rr slrr
bilil la Solviccgorlsl< ((r). kr li0 krrr rrolrl tle Vr'liki
I lslirrr'] fi irrr ritlit'lrl rrrrrllc lrist'r'ici ll rrrrrolrst'. l)r r'( lun
( ('ir (;rr(' s('irnr;rn;r t rr n lirtl;rtt':tl:r lll:tt'rtvr.rccltslii
216 t LocuRl Nonour EunopEAN a 2{7

Arhitectr-rri din Len.ur; dcscliis vara 10-17, iarna l0-15; nrirrti inchis), lr iiJlorarea Kareliei Harta,
Malie Kareli (9). Pirclurile constituie o ascunzatoal'c cflcienti pcnhtr bi- ir:a clc vest a rcgiunii, la notd-cst de Sar.rkt Pctcrsbur-g, cste rcpublica pagrna
sericilc clin lcn.rn, Lbl (colibe) 6i acar-eturi. nlulte dinh'e e le decorate splcn- ,:lia, cu un pcisaj nctcd, bogat intpidurit, prcs:iu-at cu lacuri. pcntru a 212
]

clid cu chenare sculptate la geamuli, Si strcqini gi coarrc dispusc pc n1ilr r.ra ce ari: de of-crit zrccastl regiune, f:rccti o excur-ise dc cinci zilc cu I

f'etn:ot,od.sk ginilc acopcri;urilor. Muzerrl organizeazi concertc qi ofcrir girzduirc arti- 'olul. Circuitclc inccp din St Pctelsburg (croazicr-ele n'rai lungi de la
(,.|:ahrito lui zanilor. ,:rcov&) qi cLrprind insulclc Valaant dc pc Ladojkoie Ozero (Lacul SUGESTIE
I'etru "), coltiloltr [rga), Pctrozavodsk (capitala Karcliei) ;i Ostrov Krli (lnsula Krji). in
lnsulele Solovetki ,rbarea cu vasul, insulelc Valaant apar in thta ochilor devrer-r'tc ?n a Karelia este locul
Kurelici, u fitsl doua
(0tlstruiti da Pelru rincali. Pasagcrii plini dc cnergic sunt slituiti si sc desprindi de grupul unora dintre cele
Arhanghelsk este un punct de plecare ir.rsprc Solovctkic Ostrova (lnsulclc
rnizat gi si faca cci 5 km prin pidr-uc pAtri la Valaamski Monastir (12) mai vechi roci 9i
tel Morc (0 t0pi/o- Solovctki) din Marca Albir, dcnumite frirriliar Solovki. Nume le iicesta arc
ric dc /icr .yi /i o rczouiinti specialii pentru cei ale clror ludcr.rii au mllrit in lagirolc dc ,:iristirca Valaan.r). Rcadusir in posesia Bisericii Ortocloxe ?n 1990. soluri vulcanice din
ltrici tle lLtnLrri, Si ,ulstire:r cste lbrntatl dintro comunitate rcligioasir activi, cu o ferrni gi lume - o vechime
couccrltrarc Solove(ki, unul clintre lagirclc pe carc scriitorul Soljcnilin lt:
icrc, iar iicurn turisntul cstc o alticcre profitabilii. Cladirilc inqiruitc de aproape 3,3
ltitnti o:i e tclchrii numea ,.Alhipclagul Gulag". Solovetki N'lonastir (10) (Minastilcl miliarde de anr.
ytt:n/nr ficrul siu
Solovclki) a lbst o fbrtircati r.ncdin,alii $i un post dc granilii important, iar r;i chilii ;i capele sunt restaurate: fi-cscele au fbst scrios :rf,:ctate la
I nstitutul de
forju/. aceste lucmri sc \.ald din zidurilc ai turnur-ilc s:rlc cle apirrare aspre, cenufii" ,*brajenski Sobor (Catedrala Schimbirii la Fata) dc ofilerii zcloqi carc
Cercetare
ce se ridicl dcaspura Mirrii Albc. Fcrcstrclc inaltc amintesc cle anlbrazur i 'Lr acoperit cu Perspcx, atrirgir.rd astfcl untezcala, ccca ce a dus la
Geologica din
iar cclc doua catcclralc din sccolul XVI erau oclati unite prin pasajc subtc- rlicrca picturii 5i a tcncuielii
,rpitala Kareliei, Petrozavodsk (13), pe rnalurilc One.j;oic Ozo o Petrozavodsk orga-
rauc sccrcte ce con{ineau rezerve irncnse dc hlani gi apl pcnhrr cazurilc dc nizeazi circuite
asecliu. Opozantii politici;i rcligioqi au fost acluqi aici incepind cu Evul :ului Oncga) a lost fbncl:rtii in 1703 pcntru a dcservi in apropicre o to-
Mecliu. E,rau tinuti in cclulc in ziduri gi turnuri, gi in spatele catedralelor. ric cic ftlnuri. ln ciuda distrugcrilor provoc:rtc dc al Doilea Rizboi
Jos: transport in Rcgiunc:r cste clc o lrumusele naturalii uluitoarc, iar in rnod spccill ,rclial, Pctrozavoclsk cstc un oral atrirgirtor-, construit pc o serie dc pla-
jurul Catedralei accasti zoni it Marii Albe are urr clirnat moclerat. Ir.r jurul insulclor putclr i cc risar din apz1. Kruglaia plo;cead (Piata lLotLrndir), in stil neocla-
'r supr'rvi('t uit rrrziyt ilor'.
Schimbdrii la Fald facc o plirr.rbarc cu barca. Biscrica dc pe Dealul Golgota (ll) dc pc Ostrrtv Jos: lnsula
(cica 1744) pe Anzerski (lnsula Anzcrski) cslc un loc buu pcntru a privi intrcgul arhipc rrn la 70 krn nord de oraqul Petrclzavodsk cstc Vodopad Kivaci (casca- Valaam, Lacul
insula Kili, Karelia l.g '.ivaci), cea nrai lllnroasl dintrc multclc de pc riul Suna, ziflatd ?n Lagoda

.\DIJRI CARE DISPAR

,cpublica Karelia (800.000 locuitori), aflata langa
qranita cu Finlanda, este pe trei sferturi acoperitd de
rrri. in mod firesc, gaterele 9i industria hartiei conteaza
pentru economia sa. Dar abia acum Karelia invata
rebuie sa respecte mediul pentru a-gi asigura un viitor
;rtos gi prosper. in timpul sovieticilor, pSdurile au fost
,joatate doar partial, deoarece zona de la granita cu
,rnda a rdmas neatinsS, pentru a mrnimiza contactul
cu Occidentul decadent Totugi, de Ia cdderea URSS
,'romia Rusiei a devenit liberd pentru toti, iar biznis-
irl rugi, impreund cu partenerii lor din Occident profitd
r;istemui legislativ precar in ce privegte exploatarea
'lLrlui de padure.
,lrroximativ noua procente din padurile Kareliei sunt
rrc virgine, considerate a fi cele mai vechi gi diverse din
rr:t tlc vcdere biologic din Europa, gi se afld sub pro-
,., l,,til,'r ilt .r' si ill, ilr,llion.rle ln prima jumalale a
rl',r I1l{)0, rrrrr:lc 1r:irli rlin acrlstc piduri au fost nu numai
,r,r1rc rli:;lrlr;c, rJ;rr nrr:;;t I;rr;tt1 itltrrxrpc nintic
1trlntru
,,rnl:rrr'.r llr Lrr l(11)(i, r orrrlr;rrriikr :;lr:tirrl rkt r;lrcrit:;lr:;r
r r)ilVr'tlll ,l ,Ilrt,l lilr)l rlIrrrrlIt t,lror|,o|.,,t1 rlr,Itrl;tttt,,t
r i t|r ltl| Lr r. L,Ltlrt.t l)ti| llt rt r ltr.r,, lr li t (iilt l Lt .t
"rrrrr rlri rl ,l,rJ ,,'rlrr r L,irl rl r rrl lr r, lr .rl,
 mijlocul unei rezerye nafurale vaste. Nlegiunea Leningrad
Petrozavodsk este un punct bun de plecare pentru a explora pd4ile lona din jurul oraqului St. Petersburg, cultoscutd gi ca Regiunea
nordice ale Lacului Onega gi Insula Kiji (14), un muzeu unic de arhitec- ll ningrad, merite exploratd dacl aveti ocazia. La nord-vest de oraq, intre
,e
turd de lenrn. Cele 22 de cupole ale Preobrajenskaia lerkov (Bisericii l;rcul Ladoga qi Golful Finlandei, peisajul e dorninat de case !6rdne9ti
Schimbarii la Fa!a), 1714, sunt licute in intregime din lemn, iEri a se fi (tlucea) care apa4in locuitorilor din St. Petersburg. O pafte a regiunii a
folosit cuie. Iconostasul din interiorul bisericii este interesant qi pentru cI lpartinut Finlandei pand in 1940, iar unele dintre cele mai bune case au fost
este curbat, iar nu plat. Interioarele unor case rnai aratd a$a cum ardtau corrstruite de finlandezi. Acum zona e presAratd cu sanatorii gi case de
casele ldranilor locali. Icurn, ingrdmddite adesea in jurul lacurilor pitoregti. E un loc ideal pentru
Rolul ntodernului ski iama.
Murntansk ln al Murmansk gi Nordul indepdrtat Ultimul ora$ de la granila rusA este oragul n.redieval suedezo-finlandez
doilea Rdzboi Dacd mergeti spre nord ajungefi la Belomorsk (15), de unde putefi face o Viborg (17). Aceastd zond gi-a scliimbat apaftenenta de multe ori intre se-
Mondiol este evi- excursie la insulele Solove{ki. Dacd vreli s5 vedefi oragul Murmansk (16), colcle XIII qi XX. Poate sd nu pard foarte ruseascd, pentru ci multe clidiri
denliat la Muzei drumul spre nord duce intr-un peisaj uimitor in orice anotimp. Iar dacd arr rimas de pe cAnd aparlinea Finlandei. Viborgski Zamok (castelul
Militarni cineva este suficient de curajos sd meargd in timpul lunilor reci gi Viborg) dateazd in mare parte din secolul XVI qi are tumuri de apdrare din
Severnogo intunecate de iam6, poate are desful noroc s6 vadd aurora boreal5. Penhrr sccolul XI! dar au supraviatuit clddiri din toate perioadele, iar cladirile Art
Morskogo Flola cei de vArsta a treia, Murmansk inseamnd For{ele Aliate care au apdrat Nouveau din secolul XX sunt cu adevdrat interesante.
(Muzeul Flotei oraqul qi portul in timpul celui de-al Doilea Rizboi Mondial. Pe aici au Petrokrepost (18), faimos celor familiarizali cu istoria Rusiei ca
Mdrii Nordului), ajuns proviziile din Occident in Rusia. Porlul a fost construit in 1916 cu Schlusselberg, se afld la 30 km est de St. Petersburg, spre lacul Ladoga.
ulila Torleva I5 ajutor britanic (chiar primele case au fost aduse din Regatul Unit) pe Marea
joi-luni Principalul punct de atractie al oraqului este krepost (forldreala) care a
(deschis
Barents, care nu ingheat6 datoritd curenfilor de la Capul Nord. Se afli intre scrvit drept incl.risoare in timpurile de dinainte de revolufie. Sora lui petru
9-r7)
doud dealurijoase la gurile rdului Kola qi aici, la 68,5 grade nord, este locul ccl Mare a fost inchis6 aici, iar in 1887 fratele lui Lerrin, Alexandr Ulianov
unde se poate aprecia o noapte lungd de iam6: soarele nu rdsare timp de a lbst executat in cufte pentm tentativa de asasinat asupra lui Alexandru al
doud sdptimdni. III lea. Staraia Ladoga (f 9), la 100 km de-a lungul pirlii de sud a lacului,
cstc retinut pentru Terkov Giorgaia Pobedonosfa (Biserica Sf. Gheorghe) Jos: pegte de reu
Jos: rdcorire la r-lin secolul XII, plind cu fresce minunate, qi alte clldiri din secolul XVII. la uscat in vAnt
Petrozavodsk.

1
La 60 de kilometri spre sud-est se aflf, Tihvin (20), care n.reritd sf, fie vr-
zitat pentru monurnentele sale din secolcle XVI gi XVII, qi Dom Muzci
Rimskovo-Korsakova (Casa Muzeu Rimski-Korsakov).
Merg6nd spre vest pe malul sudic ai golfului, dupi Petrodvoref 9i palatelc
de vard imperiale, ajungeti in oragul vecin Sosnovi Bor (21), cunoscut it.t
special datoritd centralei nucleare de aici. AjungAnd la granila cu Estonia,
la Narva (22)treceti pe paftea rusd, care se nume$te lvangorod 9i privili
in jurul forldrelei de aici. Observa{i qi marea difcren{d dintre stilurile dc
in vremurile de viala din Rusia gi Estonia.
rd:boi, Novgorodul
nu a dat sare La sud de Sankt Petersburg
duSnanilor, Si a Novgorod qi Pskov au condus provincia atunci c6nd tltarii au ocupat restul
.folosit-o ca instru- vechiului linut Rus, creAnd legdturi comerciale cu Liga Hanseaticd 9i pro-
rnen/ pttternic de tejdndu-se impotriva atacurilor polonezilor gi lituanienilor cu fortificalii
negocierc. solide. Comercianlii bogali gi-au constntit biserici din belqug.
CAnd Rusia s-a unit sub conducerea cnejilor Moscovei la sfArqitul se-
colului XV, Ivan al III-lea a invitat la Pskov arhitecli italieni 9i rneqteri pcn-
tru a ajuta la construirea bisericilor din Kremlinul Moscovei. Manistirilc
locale erau centre de studiu, iar cronicile gi textele istorice de la Novgorod,
zgdriate pe scoa(6 uscatd de t.nestcacdn, sunt cunoscute de istoricii din
toatd lumea.
Zona a suferit ingrozitor in ocupalia nazist6. Oraqe ir.rtrcgi au fost arsc
Jos: Catedrala Sf. impreuni cu locuitorii lor. Cladirile de interes care au rezistat sau au fost
Sofia din Novgorod restauratc sunt concentrate in cele doud orage principale.
Novgorod (23) are un trecut bogat. In perioada de apogeu, principatul
rt" :'- r: - - ":'rlliil'.:liltiill.rjli
{)rdus de aici se intindea p6nd la Marea Albi, iar spre vest pAnd la polonia
,i( azi. Puterea sa nu a ac{ionat intotdcaur.ra sprc binele oraqului. in 1570,
,r,'cxclnplu, Ivan cel Groaznic a mf,cellrit cam 60.000 din cetdtenii
'l.vgorodului cand acegtia s-au revoltat impotriva regirnului sdu. in ciuda
rrluror rizboaielor, oraqul are monumente nut.neroase. Kremlinul (A) con-
ir Lrit pe malul riului volhov este in inin'ra oragului vechi. Este dominat de
rrrlgnifica catedrald din secolul XI Sofiski Sobor (B) (Catedrala Sf. Sofia).
irr interior sunt fresce din secolul XII, inclusiv un portret al imprratilor
onstantin qi Elcna, qi rdnidqi{e ale mozaicurilor din secolul XI.
lovgorodski GosudarstveniMuzei-Zapovednik (C) (Muzeul de Stat din
'lovgorod; deschis rniercuri-luni 10-18) se gdscate de asemenea aici.
ontine un tezaur de icoanc Ai obiecte bisericegti. Monumentul de ldnga
, Lidirc, ridicat pentru a corremora un n.rileniu de existentd a Rusiei in
1fi62, este opera sculptorului Mihail Mikegin.
n'c malul opus al rdului e laroslavovo Dvoriqce (D) (Curlea lui Iaroslav), Zona rurald de la
'Lir ansamblu drIgut cu biserici dir.r secolele XII-XVL Sc crede ci a fost sud de Pskov este
, scdinla prinlilor de Iaroslav pAnd la sfArgitul sccolului XIV. in orag sunt sceno ntullora din-
,, nrultime de alte biscrici, unele in locurile ccle mai nea$teptate. Daci in tre scrierile lui
'rnpul unui tur rrurndrati mai putin de 30, insemna c6 ali pierdut uu numir Pu;kin.
,riu'c. In afara oragului, la o distantd scurld cu autobuzul, mai sunt doud Proprie/aleo .fanti-
,,curi importante: Iuriev Monastir (M6n6stirea Sf. Iuri), care inc6 este in liei este ldngd
,r s dc restaurare, dar lucrurile evolueazd bine (deschisi rniercuri-luni, l 0- PuSkinskie Gori.
rii). gi r.nai estc exceientul Muzei Derevianovo Harodnovo Zogcestvo Jos: locuitori din
iloslavif (Muzeul Vitoslavlit de Arhitecturi din Lemn), chiar peste drum. Novgorod, 1 BB0
l.a sud dc Novgorod, pe cealaltd pafie a Ilmen Ozcro ( Lacului Ihnen) la
 confluen{a dintre doua rduri, este Staraia Rusa (24). Cu un aspect mai
intim decdt Novgorodul, oraqul este bogat in biserici, pentru cd aici era cen-
trul de producere a sdrii. Feodor Dostoievski gi familia sa $i-au petrecut
verile in Staraia Rusa din 1872, Si o pafie din Fralii Karamazov se petrece
aici. Casa a devenit muzeu: Dostoievskovo Muzei (Muzeul Dostoievski;
deschis marti-duminicd, 10-17:30, inchis in ultima joi din luni).
Pentru multi strdini, tot ce se qtie despre Pskov (25) este cd aici, in trenul
regal, Nicolae al Il-lea gi-a semnat abdicarea. Lacul Ciudovo, unde eroul
din filmul lui Eisenstein, Alexandr Nevski, i-a invins pe cavalerii teutoni in
faimoasa bdtdlie de pe gheafd din 1242, nu este departe de orag.
Ca gi Novgorodul, oragul e dominat de fortdreafd gi biserici. Acestea au
avut un rol de aplrare mai mare dec6t cele din Novgorod, din cauza peri-
colului vegnic prezent dinspre granila invecinatd. Kremlinul din Pskov are
un aspect mai aproape de basm decAt cel din Novgorod. in locul furnurilor
pdtrate din cdrdmidd roqie, aici glsim tumuri grele, rofunde, indesate, cu
acoperiquri din lemn.
Troi{ki Sobor (Catedrala Sfintei Treimi), construitd in 1669, incd do-
mind orice loc din orag. Aceastd structurd albd nu a fost doar biserici, ci gi
locul unde se aduna consi^liul statal in sesiune gi unde erau pdstrate impor-
Jos: viala la !ard tante documente de stat. In afara oragului vechi sunt gi mai rnulte cladiri
DnEeprn: imbrd- religioase. Magnifica Spaso-Preobrajenski Sobor (Catedrala Schimbarii
cate in mstum la Fa!d) din Mirojski Monastir, omati de megteri greci qi ucenicii lor r-ugi
national pentru fes- din secolul XII, este o lume in sine. Cu siguran!5 frescele meritd o vizit[.
tivalul de mijloc de Cam la 30 km pe drumul principal la vest de Pskov e Izborsk (26). Satul
vard de la Ust-vim este cor.rstruit in jurul ruinelor unei fortdrele medievale. Mai departe cu 20
km, cuibdritd intr-o vdlcea adAnc6, este Pskovo-
Pcerskaia Lavra (Mdndstirea Pegterilor din Pskov)
din secolul XVI, la Peciori (27), frumusetea sa
pitoreascd fiind egalatd doar de ciud[tenia peqte-
rilor sale subterane, folosite pepost de cripte pentru
inmormdntarea cdlugdrilor. In mod special se
observd Uspenski Sobor (Catedrala Adormirii
Fecioarei Maria), ridicatd pe locul unei biserici
vechi din pe$terA. Mdndstirea gi-a pdstrat caracterul
religios. iar cine vrea se poate retrage aici.

Mogia lui Pugkin

Chiar gi acei ruqi cirora istoria medievali a regiunii
Pskov le este indiferentd, nu pot rdmdne neafectati
de legdtura cu poetul Alexandr Pugkin (1199-1837).
Mogia Mihailovskoe de la Pugkinskie Gori
(dealurile Pugkin), la 130 km sud de Pskov, aparlinc
unui ansanrblu de trei mogii gi apropiatci
Sviatogorski Monastir. Plimba!i-vi agale pc
domeniu qi intrali in biroul lui Puqkin, unde scli-
itorul a lucrat in timpul exilului sdu, apoi uitafi-vii
la cisu{a in care a trdit dddaca lui (dcschis marti-
durrinicd 9-16:30; inchis in ultima zi din lunir). Altc
domenii dc aici, I'etrovskoe pi 'l)-igorskoc, sc
rcglscsc toato in poczia;i proza lrri I)rr;kirr.
Mihlilovsl<oc ;;i'l'r'igorslioc srurl lirrrtlrrlrrl pcrrllrr
l')v,tilrctri ()rtt',tiltirt, iru. rtlttrrslitt'il rl)lu(' in /irri.r' I
\\
rL-L-,\
!,4{rx.*,lls

SUD.VESTUL
Catedralele, fortdrelele Si mausoleele din stepele sud-vestului
dau mdrturie despre istoria tumultuoasd a acestei regiuni.
Aici Si-a gdsit inspiralia Ivan Turgheniev.
tema intrebare dacd partea de sud-vest a Rusiei este asia-
ticd, ocidentald sau formeazl o culturd separatd, este qi azi
la fel de relevantd ca intotdeauna. NicicAnd o regiune nu a
mai fost cdmp al at6tor bitdlii timp de 1.100 de ani, in care a fost
cotropitd, devastatd gi pridatd din toate pdr{ile. Totugi, in ciuda
deselor schimbdri de conducere, sud-vestul Rusiei rdmAne fun-
damental ruski. Aici s-a format Imperiul larist, Kievan Rus, care acoperea
partea de vest a Rusiei qi pirti ale Ucrainei gi statului Belarus de azi, apilrut
dupd anii 860, c6nd varegii (vikingii) au venit pentru a stdpdni qi proteja
triburile slave. Regiunea se numea Rus atunci cAnd qi-a dobdndit identi-
tatea slavd, iar din acest cuvAnt deivd ruski, care se referd la poporul rus
in toate aspectele personale, domestice qi non-imperiale.
Plctrulre rulte- Din 1054, Kievan Rus (Rusia kieveand) a fost impdr{itd in cnezate.
nronnr: lebede Acestea au evoluat pAnd in secolul XII, punct din care istoria oraqului
c6ntdtoare Smolensk (29) oferd un catalog tipic al bdtdliilor tumultuoase qi luptelor
Jos: Catedrala pentru putere care au marcat istoria Rusiei.
Bogoiavlenski din Din secolul XII pAnd in secolul XX, Smolenskul qi regiunea din jur au
Smolensk trecut de la kieveni latdlari,lituanieni, moscovili, polonezi, ruqi, francezi,
Oragul din pidure
lirtlicat in 985 pe r6ul Desna de cdtre cneazul Vladimir, Briansk (30), la
1 )5 km sud-vest de Moscova, este a$ezat in inima unei pdduri de 12.000
Pentru a comemo-
ra bdtdlia de la
Lrrr pdtrati. Pidurea a asigurat supravieluirea locuitorilor din Briansk de Kursk din al
rrrrrltc ori, mai ales in cel de-al Doilea Rdzboi Mondial, cind 60.000 de Doilea Rdzhoi
,r;rrncrli au fugit din fafa invaziei gennane qi au trdit in colibe in pddure, Mondial, pe dru-
trrrrrsformAndu-se in partizani de excepfie. Luptdtorii din Briansk sunt mul spre Belgot"od,
,,'rrrcrrorali la Partizanskaia Poliana (C6mpia Partizanilor) de pe strada la 115 km sud de
t )re l, chiar la ieqirea din Briansk, unde existd un muzeu (deschis zilnic l0- Kursk, se afld un
I ('..10; tel: 0832-951717), colibe pestrate qi un perete pe care sunt inscrise muzeu (deschis
rrrrrrrcle celor 8.000 departizani care au murit. Se vdd de asemenea trofee mar!i-duminicd
,lt' rnistreti, urgi bruni gi elani care populau pddurile. I0-17), ce prezintd
Ll sud de oraq, Svenski Monastir (Mdndstirea Sven) este o amintire a un tanc T-43, un
. rlt:lrrr cAnd Briansk a fost gi un ora; comercial. Latdrgul de la Sven se vin- avion de luptd TaK
,l,'rrrr bldnuri gi bijuterii, tArg ce a cunoscut apogeul in secolul XVII. Imensa Si un zid cu felele
llsPcnski Sobor (Catedrala Adormirii Fecioarei Maria), comandatd de sculplate ale mem-
lr';rrr ccl Groaznic, nu a trecut testul timpului, dar cele doud biserici de la brilor echipajului
din tanc.
rrrllrrrc sunt relativ intacte (intrare la cerere). Priveligtea de aici e splendidd.
Iicgiur.rea a gdzduit mulfi artiqti. La Ovstug (31),48 km nord-vest de
Itrrrrnsk, domeniul pitoresc al poefului Fiodor Tiucev poate fi subiect
rrrlt'rosant pentru o excursie de o zi (deschis miercuri-luni). Satul Spaskoe
Lrrlovinovo (32),la 70 km nord de Orel gi la 340 km sud de Moscova, este Jos: zidul oragului
l,,r'rrl unde Ivan Turgheniev a scris Pdrinli Si copii Si Un cuib de nobili in Smolensk
.rrrri l850, pe proprietatea familiei sale. Meritd o vizitd (muzeul este
, l,'rt'lr is rniercuri-luni I 0- I 7; tel: 08646-51 247 /23948).

germani, sovietici, iar acum s-au intors sub condu-

cere rusd.
in centrul oragului vechi e Dealul Catedralei, pe
care se inal!6 clddirea in verde viu qi alb a Uspenski
Sobor (Catedrala Adormirii Fecioarei Maria), pe
pdm6nt sfin{it din 1101. Aceastd bisericd din se-
colul XVIII are un interior strilucitor gi un iconos-
tas din lemn, sculptat de ucraineanul Sila Trusilki.
Cele trei biserici din secolul XII din oraq Sfin1ii
Petru qi Pavel, Sf6nful Ioan qi Arhanghelul Mihail -
meritd de asemenea vizitate.
Principala atraclie din Smolensk o reprezintd
zidul oragului. Construit de 300.000 de oameni
intre anii 1 596 9i 1602, zidul lung de 15 kilometri qi
inalt de 15 metri era cunoscut sub numele dc
,,pre{iosu1 colier al Rusiei". intr-adevdr preiios,
dacd ne gdndim ci regenlul Boris Godunov a
interzis tuturor rugilor s6-qi construiascd edificii
din piatrd in timpul celor qase ani in care a avut loc
construc{ia lui.
Pentru iubitorii de artd, Kartinaia Galereia
(Galeria de Arla; deschisd rnarli-duminicit l0-ltl
ulila Krupskaia) arc o valoroasi colcc{ic clc icoauc,
iar Muzei Skulpturi S.'l'. Koncnl<ova (Mtrzcttl
Konenl<ova; cjcschis l0- lt3, ulita Maiakovslitria 7;
tc: 0tt l2-32029) urc ttnclc cxpttttitlc rttttttzttlltc.
i trc Irrsiv pit1.rtt5i ltrrlr'1o,1'/irr.
 'i
Locunr | 229 i

Pe VoLGA
,l,qa, cel mai lung.fluviu din Europa, a jucat un rol important
in dezrtoltarea Rusiei, dupd cum dau mdrturie
vechile orase Si sale de pe malttrile .;ale
crimp de mai n.rulte secole, Volga a fost ca o mamd ce hrdnca
natiunca rus5. A fost maftora a numeroase bdtdlii gi
r.irzboaic, gi a trezit intotdeauna sentimente puternicc ?n
rilc ruqilor. Izvordqte din nordul Moscovei, din Valdaiskaia
vi;cnost (dealurile Valdai), nu depaftc dc pitorescul lac
lcr', ;;i curge 3.530 km spre sud pAn[ la Marea CaspicS.
rrr vrcmuri indepirtatc, oamenii s-au adunat in jurul fluviului. Una din-
,r,czirile cel mai bine pdstrate este Veliki Bulgar (Bulgaria Mare), fos-
rgritalir a bulgarilor dc pc Volga, ldngS Posilenie Bulgar (Satul Bulgar)
;r tltrstatt.
',r'oljie (Regiunca Volga), cuprinde pdrlile de mijloc Ai celc inf'erioare
ilLr,,'iului dc la Kazan spre Astral'ran.Kazan (l) (l,l
rnilioane locuitori),
, lpitala statului Tatarstan, republicd suverani a Federa(iei Rusc. A fost
r:rlil in a doua jur.ndtatc a secolului XIII, iar la mijlocul secolului XV a SIAHca: ndvod
, nit capitala hanatului deKazan. in a doua jumaiate a sccolului XV qi pescdresc cu
rir.gl)u1lll celui dc-al XVI-lea, prin{ii dc la Moscova au asediat oragul ?n sturion.
t: rlc riinduri. ln I 552 a dcvcnit pafte a statului ms, ial in secolul XVIII Jos: sdlcii inundate
,lczvoltat intr-ur.r centru dministrativ, comercial, industrial qi cultural
)()ttilnt.
r crnlinul Kazanului este un ansamblu minunat
.rrlritccturl din secolul XVI. De o fnrmusete
r lc sunt turnur"ile. Accstca includ Spaskaia Baq-
r. rrrr turn cu ceas, inalt de 45 de n.retri, inceput in
'r. tulnul in 7 treptc Suiumbiki, inalt de 55 dc
tri. cu o cupol5 de piatrd gi o poarta care duce
, ( ultca suveranului, qi tumurile Tainitkaia.
,rzrrrr cste renurnit pcntm Universitatea sa) care
, rrrra clirrtrc cclc mai vechi gi mai rcspectate dir.r
r:r. I'r irrllc studu'rrtii dc aici s-au rrunrirat savarrti
,trr. scriitori qi politicieni, cum au fost Lenin,
'l,.rL cvsl<i qi Lev Tolstoi. Kazan este de asemenca
r,rri rratal al poctului tdtar Musa Jalil gi al cAn-
trrlrri rrrs Fcotlor $aliapirr.
rrrr lr 74 knr in josul fluviului, mcrgAnd spre
, I r cst tlc Ktrziin. Virlga sc unc$te cu Karna, cel

rr nriuc lllucnt al siiu. Chial la sud se afli oraqul

;r nor sli (2) ( lirst Sinrbirsl<), cu o populalie de
) oO0 locuilor i, carc ocultir antbclc tlrnturi.
'lr;rlrrl t'i l-l ltrilrril pcntrLr cir cstc oraSrrl
rrurrrclc
,L,rl ;rl lrri l.t'rrirr. rrrrrrrclc lrrlcvl-rr-lrt ll lui Lcnilr ir
I l lli:rrror, ..1.t'rrin" lr lirsl rrrrrrl rlirrlrcr rrrrrllcle
,Lrrrrc ilt' lrzlroi" l)r' (llte 1i lt' lrr:rtt tt'r,oltrlionlu ii.
1 r ll(;r l.t', lirrr rrrri j,r:; rlt l lll;rrrovsli, un ( ()n
r)r lrl;rl :rl r,'lttt, t K:u,tttltrt r,,r rl,;rlrti K;rlr:rll.:rr,r ,,r'
It,,r pt trr,rlttl ,ltt pl \t, r rl,,1' ,l,,rlrrrrl, ll'rrlr
t ttt,tt |ililil,r.I , r ;r 111, ,1' 1', \,'1,',r l', ilt,llill ,l,ril,'
lir 23.O o ;Locr.i;er,I,FlArnrrA:
pe Vou'c,n
al fluviului, de cealaltd parte a satulur
Usolie, se afle Toliati (3), la poalclt,
dealurilor Jiguli. Un ora$ modcnr,
este cunoscut pentru Voljski
Avtozavod (Fabrica de Maqini Vol-
ga), care produce ma$ini Jiguli.
Lada, Sputnik qi Sarnara.
Mai departe in jos, cam pe lir
n"rijlocul lungirnii Volg[i, se aflir
ora$ul Samara (4) (numit Kuibigcv
intre 1935 qi 1991), care se intinde pr:
zeci de kilornetri de-a lungul fluviu-
lui. O scari largd duce de la ldrm irr
centrul oragului, iar un grilaj de ficr'
forjat impodobe$te parcul de lAngi
fluviu. Cu numele preluat de la rAul
Samara care se varsd in Volga in
acest loc, oragul a fost construit irr
1586 ca fortdrea{d pc malul stAr.rg irl
lluviului. Este cel nrai estic orag pen-
tru rutele comerciale de pe bralul
Samara. Oragul a fost un puncl
irnportant de intersec{ie gi a fost
folosit pentru a monitoriza miqcdrilt'
nomazilor in stepele de pestc Volga.
Pe la inceputul secolului
Samara se dezvoltasc simlitor.;;i
numai centrul sdu se mai afla irr
lortireaga ruinata. Degi vestit ca onrl
industrial de-a lungul istorici.
Samara este foafie mandrA de teatrll
dc aici, care este unul dintrc cele nrli
bune teatre locale din Rusia. Teatrrrl
de Dran.rd din Samara, Teatr imeni
Gorkogo, denurnit dupd Maxinr
Gorki, se afl6 pe Ploqccatl
Ceapaieva.
Dupd Samara, Volga cotegte drcpt
spre vest. Peisajul de aici e uluitor ric
fiumos. Malul drept, cu stepa gi stirr
cile inalte este muntos, pe cAnd ccl
stdng estejos, cu pajiqti dc un vcrtlc
smarald.
Centrul comercial
Dupi Samara urmcazi Saratov
(l milion locuitori), un oral itrtltrslri
al uroclcnr, conslnri^t pc rrltlLrl slirrll
al Vrlgiri in l5()0. ltt l(r7'l^rtlrr$ttl rr
lirsl nrrrlal pc Iturlul tlr.t'yrl. In pr intir
| 00 rlt' ruri rlt' t'xislt trlrt ()t:r:irrl ( t rr l)tl
CASP/A/V Sl'A Ittt nlti ttt:ttt' tlctltl ttttr';t lotl;ttt';tllt
({)ll(('l)lll;r l)( lrllll:r l)l()l( l:l tttl, l, rl,'
T Pe Vor-'o'a
naval de raidurile nomaziior. In timpul dornniei lui Petru cel
niata centralS a oraqului se numea Gostir.raia, din cauza Gostini
I' iiinclurilor de magazine) construite pentru negustori. Sobor Sviatoi
lr i( latedrala Sfintei Treimi) a fost construit5 in pia{a Gostinaia in
i lrr secolul XVIII Saratov a devenit un mare centru comercial.
I ti:r de sare de la Elton Ozero (Lacul Elton) a fbcut ca oragul sd se
I r'' cxploziv. Primele intreprinderi industriale dateazd de atunci. La
I sccolului XVIII gr6.nele au devenit un bun de valoare, impreund cu
, cu pegtele.
i'1)8 Suratov a devenit centru al :unei gubernia (tennen pre-re-
,rrrr echivalent cu,,provincie", care a fost reintrodus acum) qi i s-a
rl o r.nedalie. Ca ntultc alte orage din Rusia, Saratov a fost un oraq
,,r si, prin urrnare, a a\,'ut de suferit din cauza incendiilor. In 1810 a
' rrn incendiu devastator care a dus la o regAndire a ora$ului. in 1855
orrslruit un nou teatru dir.r piatrd; acesta a supravieluit, fiind Teatr Flacdra elernd de
r llaleta (Teatrul de Operi gi Balet) din Teatralnaia ploqcead (Piafa la Volgctgrad orde
ri). in memoria celor
'r(' nrai afl5 gi Muzei Iskustv imeni Radiqceva (Muzeul de Artd carc au muril in
v; ulila Pervornaiskaianr. 75, tel 8452-243627), care s-a deschis in cel de-al Doilea
rri,'schis rnar{i-duminica 10-18; inchis in ultima zi dinluni), Deline Rdzboi Mondial.
', liogate de picturi, sculpturi, porfelan gi mobilS. Strada principald a
rr Moskovskaia ulifa, duce la Muzeinaia plogcead (Piata Muzeului);
r.ilir din vecl.riul Saratov. Atrac(ia principald este Stari Sobor Jos: taluzul de la
rrll Vcche)gi, in apropiere, fostul seminar teologic, cu arcade $i co- malul Volg5i,
lf uzei Kraievedenia (Muzeul $tiintei Locale; ulita Lemontova nr. Volgograd
XIX
iI NOVGOROD
,rl or;rgul cel mai de succes dupa Moscova in ter-
,1,'zvoltarii economice din Rusia postcomunista
Novgorod. Situat la 250 km mai sus pe fluviu de
lrrr
Nrlri (1,6 mil. locuitori) este mai aproape din punct
,,rr: istoric de oragele din Zolotoie Kollo (lnelul de
,, rr rJiganti ai ingineriei
sovietice i9i trag raddcinile
r l;rlrricantul aeronavelor sovietice MiG, 9i GM,
i\vlo lavot (Fabrica de Magini Gorki), producdtor al
, ,'[ rr Volga. La jumatatea anilor 1990, doar la GM
rrrry;rlirti 350.000 de oameni. Oragul 9i-a facut o re-
' l,rorrsta datorita faptului c5 aici a fost locul de exil
r, i,,rrlului, frzicianului
9i cAgtigatoral Premiului Nobel,
:;,rlrirrov, in anii 1980. Apartamentul sdu e acum
Lr, Muzei A.D. Saharova, Prospekt Gagarina 214
1,r'. :;;irlbrit:i-joi, 10-17; tel. 8312-668623) Nijni
ir fost Iondat la inceputul secolului Xlll.
,,r,r(l
(5)
lrrrrrl :;;ru ;rrl:ipostcAtc Arhanghelskoe Sobor
,lr,rl,rArlr;rrrr;ltt:lukti Mihail), construit:i in 163'1 , prc-
.,r (,ll,ir (luvclrirkrrului tliit :;cr;olttlui XlX, ttr;lrtn
rrl llutkljcstvcrri Mrrzci (Mtrzr:ril rlc Arl;t; rl:r;r;lri:;
rrr lttttt l0 I /, lr:l ll.l 1l) ill)0lllrlr) Mulll rlrrrlrr: lri:,r:ri
,r r',.1 rlr Ir',r Ill :,r t1rt t',r' ltrr;r;rr tlr rt r lI t r'.,1, trtt. ttI
 34; tel: 8452-282496) meriti vizitat (deschis mar{i-miercuri l0-16; joi-
duminicd l0-17). Cam la 394krn in jos de Saratov este ora$ul Volgograd
(6) (l milion locuitori). In secolul XIII zona a fost ocupatd de Hoarda de
Aur. Cdnd in cele din urmd hanatele de Kazan qi Astrahan s-au prAbuqit in
a doua jumdtate a secolului XVI, pe insula de unde r6ul Jari{in se varse in
Volga a fost construit un nou ora$ numit larifin. Era construit pentru a pro-
teja granila de sud-est a !6rii.
Petru cel Mare a acordat o mare importanfd oragului qi a construit un zid
lung de mai mult de 60 km, gi metereze inalte de peste 12 m. In 1765,
Memorialul Mama Ecaterina cea Mare a emis un decret care le permitea strdinilor sA se sta-
Rusia al lui bileascd in Rusia.
Mamaev Kurgan in iarna 1942-43, oraqul (numit afunci Stalingrad) a fost punctul central
din Volgograd, al bdtdliei decisive care a marcat punctul de cotiturd in al Doilea Razboi
construit pentru o Mondial. Luptele dure au continuat timp de 200 de zile 9i nopli; cam
comemora bdtdlia 300.000 dintre oamenii lui Hitler au murit, iar tot oragul a devenit o ruind.
de la Stalingrad
Dupd rdzboi, oragul a fost reconstruit. S-a extins pe Volga pe o distan!6
din 1942. de aproape 100 km. Au fost construite fabrici, case $i parcuri noi. A fost
ridicatd Mamaev Kurgan (Colina lui Mamaev) de sculptorul Vucetici 9i
arhitectul Belopolski, pentru a comemora acea bdtdlie. Infaliseazd un grup
de cetdleni indoliafi, care duc coroane funerare pe care si le depund la mor-
mintele eroilor. in spatele sculpturii este o rampA pavatd cu dale de granit
gi pe ambele pdrli ale rampei sunt blocuri de granit ce se aseamdnS cu
Jos: Cdmpie de in minele anti-tanc; sunt gravate cu datele luptelor importante care au ar,'ut loc
pe malurile Volgii, lAng5 orag. Rampa se termind cu o sculptura inaltd de f I metri a unui lup-
ldngd Rjev tdtor cu o pugcd-mitralierd gi cu o grenadb in mdnd. In spatele lui, lAngd
lrrlsa cu flori rogii, se ridicd o scard 1arg5, cu pereli inal1i de ambele p6r!i,
lt' rcprezintd ruinele oragului. Scara duce la o sculpturd giganticd a unei
Ir'rrrci care simbolizeazd Mama Rusia, qi line o sabie in mAn6.
l'utefi vedea multe priveligti frumoase ale orapului gi fluviului din varful
rrronurnenfului principal qi din v6rful colinei. Incercali sd vizitali Muzei
lzobrazitelnih Iskustv (Muzeul de Arte Frumoase; ulila Port Saida ) pen-
Irrr a vedea coleclia de picturi rusegti de aici gi cutiile Paleh (deschis ma(i-
rlrrruinicd l0-17). Planetari (Planetariumul; ulila Gagarina nr. 14) a fost
rlrrnrit oragului Volgograd de Germania. Este singurul de acest fel din lard
(plczentdri din ord in o16, 10-l6).
lnterferenfe culturale
lrr irval de Volgograd, fluviul merge spre sud-est, trecAnd prin stepa nisipos
rugiloasd a regiunii de pe Volga inferioard. Malul drept al fluviului de
l;rrrgir Astrahan (7) (ultimul orag de pe Volga) are o indlJime de 12 metri.
r\ slrahan se intinde in delta fluviului, adunand I 1 insule separate de canale
,,r p/irAiaqe, gi are o populalie de aproximativ jumitate de milion de
lrrt rritori. In secolul XVIII Astrahan era port la Marea Caspic6; azi marca
,. ir rctras cam cu 200 de metri).
lrr sccolul VIII, la 10-12 kilometri in sus pe malul drept al Volgdi era Itil,
r';rlrilirla hazailor (triburi nomade, vorbitoare de lirnbd turcd). Prima dati a
l,st lirlosit numele,,Astrahan" in secolul XIII. In 1558, trupele lui Ivan al
l\z lca au cucerit Astrahanul fErd nicio luptd gi l-au anexat la Moscova. Un
;rll purrct de cotitur6 din istoria oraqului a fost in 1558, c6nd Noul Astrahan Jos: Astrahan, in
rr l()sl construit pe malul opus, stAng. Au fost construite aici primele forti-
delta Volgdi
 lcalii din lemn. intre 1582 qi 1589 acestea au fost inlocuite de o fortdreala 1{ J1 ;i Departamentul pentru supravegherea oamenilor din Kalmik (H)
din piatrd: Astrahan Kreml (A) (Kremlin). Aceasta are $apte turnuri, trei rrlita Volodarskoga 22. Au fost construite strucfuri de piatrd nu doar in
1rc
dintre ele cu por.ti. Porlile Krasnie ( Rogie) qi Nikolskie ( Sf. Nicolae), si- r,'nlrul Astrahanului, ci gi la periferii. Comercianlii din est, care se bucu-
fuate in partea de nord-vest a Kremlinului, duceau la Volga. Al treilea, r.rrr tlc multe privilegii, s-au stabilit la Astrahan. $i-au construt linii comer-
Precistenskaia Bagnia (Tumul Precisten), cu o clopotnita incorporatd in r r.rlt: q;i au locuit in comunitdli restrdnse, in centrul Beli Gorod. Structurile
peretele de est, ducea in suburbia Beli Gorod (Oragul Alb). in apropiere de , .r:,L lor indiene gi persane care au rlmas au fost construite in secolul XIX.
Poarta Precistenski este Uspenski Sobor (B) (Catedrala Adormirii l,ir comercianfii strdini qi-au construit instihrlii religioase, precum Belaia
Fecioarei Maria). Catedrala este un monument lninunat, construit de arhi- l\lccct (I) (Moscheea Albd; uliga Zoi Kosmodemianskoi nr.4l), gi Cernaia
tectul iobag Dorofei Miakigev, in 1698. E inconjuratd pe toate pdrlile de o SUGESTIE
l\ltcct (J) (Moscheea Neagrd ; ulila Musi Djalia nr. 26) fidicate de tdtarii
galerie decoratd cu piatrd sculptatb in filigran, d6nd o impresie de luminb ,,tr;rlrani la jumdtatea secolului XIX. In partea de est a ora$ului, la conflu- Circuitele cu vasul
gi aer- Biserica de sus, cu cinci cupole gra{ioase, se ridicd pe acest piedestal rrrl;r dintre rAul Kutum qi canal, se ridicd o bisericd romano-catolicd, in delta Volgii pot
neobignuit gi parcd lipsit de greutate. catedrala Adormirii Fecioarei Maria, fr;rloliceskaia Terkov, ce dateazd din secolul XVIII. Aceast6 arhitecturd fi rezervate prin
impreund cu locul de execu{ie qi cu clopotnila inalt6, construitd in secolul rrrrlrrrrtatd formeazd un contrast magnific cu celelalte clddiri din Astrahan. agen!ia Intourist din
XIX, constituie un ansamblu arhitecfural maiestuos. Detaliile pseudo-ruse I ;r f'cl de impresionante sunt clddirile comerciale ce deserveau comer- Astrahan
incarcd la maxim faladele structurii, dar nivelele, care se diminueazd con- , r.rrrlii. Proprietdfile comercianlilor de pe malul nordic al rAului Kutum (Sovietskaia ulifa).
stant pe mdsurd ce urcd in inilfime , dau un aer auster clopotnifei. ,rr,rtrr dc asemenea luxul vremurilor. Una dintre cele mai interesante carac- Nu rataji floarea de
Trgilki Sobor (C) (Catedrala Sfintei Treimi) construitE intre sf6rgirul r, rr:rtici ale arhitecturii din Astrahan din secolul XIX o reprezintd mode- lotus rogu care
secolului XVI qi secolul XVIII pe malul opus al teritoriului Kremlinului, l.rr, rr claboratd a metalului. Este evidentd o influenld orientald in grilajele, infloregte in
pare modestd in compara(ie cu aceastd catedrald. Dar in termeni de l,,rlr'ouh€le, arcurile gi porlile elegante. august.
me$te$ug, este un complex mare gi lucrat in detaliu. lr.lrtinaia Galereia B.M. Kustodieva (K) (Galeria de Artd Kustodiev;
Multe dintre structurile arhitectonice ale Kremlinului dateazd din secolul ,1, .r'lrisi marii-duminicd 10-17, ulila Sverdlova nr. 81, tel:8512-226409)
XIX. De interes particular sunt Casa de Gardd (1307) 9i Kirilovskaia g',,;rrlri numele locuitorului celebru din Astrahan, Boris Kustodiev, un artist
Ceasovnia (Capela Sf. Kiril). La inceputul secolului XIX structura origi- jr I'r( tor grafic. Confine lucrdri ale arligtilor din secolele XVIII qi XIX, pre-
Jos: barcagiu pe nald a capelei de la inceputul secolului XVII a fost inchisd intr-o carapaie , rrrrr 1i ale maeqtrilor moderni.
fluviul Volga clasic6. Portalul principal (secolul XVII) este ascuns in spatele coloanelor
dorice masive. O altd structurd arhitecturald care a
supravieluit pe teritoriul fostei Beli Gorod este
Turnul de la
Preobrajenski Monastir (D)
(Mdndstirea Schimbdrii la Fa!d). Octaedrul alb ca
zdpada, impodobit cu fAgii 9i inser{ii multicolore qi
incoronat cu o cupold, este magnific.
Nu departe de Mdndstirea Preobrajenski este
Casa Demidov (E), pe ulifa Sverdlovanr.55, o altd
mogtenire arhitecturald a secolelor XVII gi XVIII.
Este casa cea mai mare gi cea mai importantd din
oraq. Familia Demidov a fost o familie veche de
comercianli din Rusia. Clidirea e imens6, 9i p6ni 9i
azi mai ocupi jumdtate de stradd.
Printre bisericile care au supraviefuit in afara
granilelor Kremlinului este loan Zlatoust (F) ( Sf.
Ioan Crisostomul); ulila Voljskaia 14). A fost con-
struitd in l7 63, iar compozilia octaedru pe tetraedru
era obignuitd in centrul Rusiei. Biserica a fost
reconstruitd de mai multe ori, ultima versiune fiind
in formd de cruce, gi incorporeazd decorul asociat
cu clasicismul. Intrarea in bisericd este impodobitd
cu o reprezentare a lui Cristos. Figurile inchinate
ale ingerilor de pe falada clopotni{ei exprimd sufc-
rin!d.
Cl6dirile in stil clasic au rlovcni( o lrirsi'rturii
obignuita dupi l7(r9. inccputul sucoluhri XIX ir
sporil rrurllinrl lrccslol t'olrsllrrclii irrrprrrriilolrr.t. l;i
rctttitrcitbilt:, (:unl tiulll $coul:r'li.hllicrl l ()rl;rrlrri
 LocuRl air2,3gil

U nelu
itcu Mttntilor (Jral, care marcheazd granila dintre Europa Si
centrold a industriei din Rusia, unde
.,1sia, este zona
tt.lele moderne se ina/1d intr-un decor de paduri Si lacuri
, n1ru a descrie Uralii, imagina{i-vd coguri de fum, fabrici
',rr industrie grea. Aga gi-au imagir.rat acest lant muntos
' onducdtorii fostci URSS, gi au inceput s5-l transfome
, rrcccsiune de intreprinderi de stat industriale gi nrasive.
i;r rcgiune nu a atras niciodatd mulli turigti, in parte penh'n
i ii sovictici au declarat Uralii drcpt limita dc netrecut pen-
rrrri interdic{ii care au fost ridicate doar in anii percstroikii. Azi,
r ( irrc merg in zond sunt in gcncral oameni dc afaceri care cautd opor-
r rlc iifaceri prin rarriagilele prdfuite ale industriei sovietice. Plcrrurre alte-
, rislii unele zone de o frumusele naturali remarcabilS, undc lacurile Rtonne: Rezervatia
., ilc nrontanc colorcazd pcisajul, dar lipsa infrastructurii turistice le llici de la Peciora.
'r,rt ccsibile pentru toatA luntca, cu cxccplia cdldtorului experimentat St6nga:
r;r. l,antul Muntilor Ural, lungi de 2000 km - care se intindc intre Ekaterinburg
K:rra la Nord qi Kazahstan la sud - nu este o barierd gcografici de Jos: vanzand
rl nruntii au indllimi rnai u.rici de 2.000 r.n in locurile cele mai inaltc, tvorog (brAnza
,il;rtir r.rn au constifuit un obstacol serios invaziilor din toatc pirtile. proaspdtd) la Piala
, lipsa oricirei alte caracteristici geografice, de mult5 vreme dcja Centrald din
, .rzrr granita dir.rtre Rusia Europeani qi Siberia gi, prin extir.rdere, din- Ekaterinburg
,'prr 5i Asia.
,irr ljr.al s-au format in urmi cu 250 de mi-
,1,' rrri. PAna in secolul XV au fost populali
rrictutc dc triburi locale. Prin contrast, Uralii
:rtlipostcsc mai mult dc 20 dc milioane de
,rr. irr cinci regiuni: Sver"dlovsk, Perrn, Celea-
1 )rcnbur-g, Knrgan qi doua republici, Udmur-

l,r;kiria.

[ria i9i face intrarea

t,rrr'rr ILusici in cel de-al Doilca Rizboi
r rl :r lrtlus o clczvoltarc a Uralilor. Dupi cc ar-
( rr)lular a dcvastat o urare parle din Rusia
, ,rn;r. Stulin a ntutat 1.300 dc fabrici gi sute de
().nncni in spatclc Uralilor, pentru a fi prote-
rrrr tlolu rlc tr-upclc tcrcstrc, dar gi dc Luft-
Nourr buzir industlialir din Urali gi-a triplat
r1,r1i'rr 1i rr lirsl cupabilir sa asigurc 40 de pro-
,lrrr nt'r't'silililc llniunii Sovicticc clin lintpul
 $anse se fie doborAte cAnd aterizeaza pe aeropoftul ir.rtemational al oraqului, rrrLril ilc cloui luni, are o temperaturd medie de +20'C.
care devine tot mai aglomerat. , ,, in majoritatea oraqelor din Munfii Ural, istoria ora$ului Ekaterinburg
Ekaterinburg a./bst Dupd rdzboi, autorite|le sovietice au continuat sd extindd industria glcu r I ,,r asociatd cu industria. A fost constmitin 1723" gi in decurs de cinci
denumit dupd qi fabricarea de armament. Mala tradilionald de la lard s-a schimbat cor)- r r '()nil ridicase o uzin6, prirna din multele investitii industrialc atrase de
Ecaterina cea tir.ruu datoritd migrafiei oamenilor la orage. Intre anii 1940 gi 1979, popu- .rl,rrrilcnta de materie primi din zon6. A.rdmas populat modest timp dc mai
Mare. in timpul lalia urband a Uralilor aproape cd s-a dublat. Chiar dacd in Urali cste inrc- ,,,, li,' dccenii, cu numai 10.000 de oalncni la ir.rcepuful secolului XIX, dar
perioadei sovietice gistrati cea mai scLzotd densitate a populaliei din Rusia, de aici vin cclc rrr rrii socialisn.rului popula{ia a explodat, ajungdnd de la 100.000 in 1917 O privelisle rentar-
a./bsl cunoscut ca mai mari apoffuri in industria grea $i de annament.
Sverdlovsk, dupd
L, ii l)atru ori atAt la sfArgitul celui de-al Doilea Rizboi Mondial. Rdzboiul cabild in ntodernul
Spre anii de final ai puterii sovietice, Uralii produceau o treime din pro- .r rr :rs o dezvoltare industriald a oraqului, iar regiunea a devenit unul din- Ekaterinburg o
conducdtorul ducfia de olel a !6rii $i precum qi o pdtrime din minercul de fier. ,,Regiunca
bolsevic Iakot,
ir, , r'lc r.nai impoftante centre de manufacturi din Uniunea Sovieticd pen- constiluie casele
economici a Uralilor joacA un rol impoftant in construirea unei baze matc- trr rrrrrlt tir.np. Cu obazd industrial6 solidd, Ekaterinburg este unul dintre veclti din lenn,.fi-
Sverd/ov, care se
riale gi tehnice a comunismului." ar.run{a cu entuziasm enciclopedia princi- , , , t itcva orage din afara Rusiei europene care face progrese reale spre nisale cu chenare
spune cii or fi pus
pald a ![rii. Industrializarea masivd a lbcut din Urali gi una dintre cele r.nai sculplale la Jbre-
la cale uciderea
poluate regiuni din lume, provocand probleme de sdndtate in rAndul
,,,
'rronria de piafd. strc, Si alte detalii.
larului Nicoloe al Multe dintre aces-
locuitorilor. ( )r ,rqul natal al lui El,tin
leo mai sutlt
r l, ,,lt'r'nul ora$ Ekaterinburg este cunoscut in special pentru fiii sdi din sfera
Capitala Uralilor folosite ca
t,,'lrlrcar, primul pregedinte al Federagiei Ruse, Boris Elfin, gi Nikolai locuin1e sau
Ekaterinburg (1) (1,5 milioane locuitori), omisA panA in 1990 de pe multc lr r;l.ov, prim-ministru in timpul mandatului lui Mihail Gorbaciov. Ellin s-a biruturi.
h5(i furistice, este cenhul urban cel mai impofiant din Munlii Ural, gi al rr r , rrl intr-o familie s6race, la aproximativ 150 km de Ekaterinburg, la
treilea oraq din Rusia (o catalogare populard pentru multe oraqe mari diu llrrika. $i-a petrecut multi ani iu Ekaterinburg, prima datd ca student la
Rusia). Este primul orag mare din Asia: la 40 km spre vest pe autostradir, l',,lrtchnica din Uraii (acum Universitatca Tehnicd de Stat din Urali), apoi Jos: o cruce care
un panou inalt de 4 metri anunle granila dintre Europa 9i Asia. Oragul sc ,,,',tr.uindu-$i o carierd in industria construcfiilor, in tir.np ce inainta in marcheaze locul
intinde in jurul rdului Iset gi este inconjurat de taiga. trrr tiilc parf idului conrunist. execu!iei !arului
Jos: Ia muncd pe Aici iemile dureazi cam cinci luni, din noiembrie p6nd in aprilie, $i tem- .trrlli gi-l amintesc pc Ellin ca pe un lider dur dar popular, iar localnicii Nicolae al ll-lea la
linia de produclie perafurile pot cobori la -40 'C. Vara, care in mod nonlal nu dureazi ntai Ekaterinburg
,.
' 'rrri arnintesc ziua in care oficialii din partid au venit in vizitd in 1985.

M(.TARTEA UNUI TAR

ce face din Ekaterinburg un orag important in
l-r'ca
\rr.rrtile de istorie nu este industria, ci rolul in execu{ia
r , r ri Niicolae al ll-lea dupa Revolulia bolgevicd. Dupa ce
, rtuns la putere in 1917, comunigtii i-au luat prizonieri
I 1lrcolae gi familia lui, mut6ndu-i in mai multe locuri
rlc de a-i aduce la Ekaterinburg in aprilie 1918.
I rlia a fost sechestratA intr-o cas5 de cdrdmidd, care
rlinuse unui om de afaceri local, lpatiev. Datele
1,rc sfargitul familiei regale au fost linute secrete in
irul perioadei sovietice, dar istoricii cred ca gardienii au
r ,rl familia cu cruzime in decursul ultimelor lor ziie. in
, lrolgevicir au hotdrdt sa scape de lar o datd pentru
r lriluna, pentru a evita o eventuald recapturare a sa de
r, r fortele antibolgevice care amenintau oragul pe
rrr;i Tarul a fost mutat in pivni,ta casei 9i informat cd
r,r sa moard. Istoricul William Henry Chamberlain
L,r ,,Tarul nu a inteles 9i a inceput sa spuna: ,,Ce?",
r,r r;irre lurovski l-a impugcat cu revolverul sdu. Acesta
,r:,1 scmnalul pentru masacrul general. Ceilal{i execu-
L,rlr :,,i-au qolit rcvolvcrele in trupurile victimelor."
:Lr;rrllkr itLt fost rlusc in piirlurca din irnprcjurinti gi
lrrr:;c itrlr rtrr rrrorrrrirrl l;r inl;irrrpl;rri: irr 11llJll r;trrr;r:,,ilr:lc
'r ,ur ftr,l rr:itrltrrtlrtk: Lr iil I)r:llrt,lrrrrr;
 Mai tArziu Ellin a fost chemat in capitali pentru a deveni qeful partidulur . ',1;rlrricia birocratiei sovietice, gi un orn care trece printr-un zid de sticld,
din Moscova, prin ocuparea poziliei de primar al oraqului. Cu acordul lui ,,rrr'urotd cu privesc ruqii inainte qi in unl6 in acelaqi timp. intr-o alta
Gorbaciov, a fdcut uz de acest post ca de o bazd puternicA pentru refornlil r rl)('r'c cste expusA viziunea unui arlist asupra lurnii dupi urt razboi
in inima imperiului sovietic.Nu gtia cd urma sd rdmAni la Moscova in ca- ilu( l(1ll-.
litate de preqedinte al noului stat rus. | .r o plimbare de cinci minute spre nord, pe ulifa Karl Liebknecht se afld
llr:rrn-Pamiatnik na Krovi Vseh Sviatih (Biserica-monument a
Explorind oragul Ekaterinburg I'r,:rslAntului SAnge), biserica cu cupole aurite care a fost sfinlitd in iulie
Arhitecfii oraqului au plasat din fericire mare pafte din zona industriala in '()0 i" la a 85-a aniversare de la execulia ultimului far al Rusiei gi a fami-
afara centrului oraqului, construind in loc bulevarde fiumoase, largi, mdrgi- lr, r srrle. Biserica se ridicd pe locul unde au fost impuqcali tarul Nicolae al
Un exponat de culd nite de copaci gi de blocuri qi birouri modeme. ll ' ;r. sotia sa Alexandra gi cei cinci copii.
populard la incepefi-circuitul cu o plimbare in partea de sud, departe de prospckl t rccufiile au a\.ut loc in pivniqa unei case care apartinea unui inginer pe
Muzeul de Istnrie Lenini (bulevardul Lenin), strada principald a oraqului, pe ulila Karl rrrrrnc lpatiev, iar casa lui a devenit o legdturd cu vremurile de dernult in
din Ekaterinburg Liebknecht. Prirnul loc imporlant - la cAteva minute pe jos, la dreapta ,1, , r'rriile ce au unnat dupd revolugie. Totugi, in 1917, Kremlinul, foarte
este Oblastroi Kraevedceski Muzei (A) (Muzeul de Istorie Regionalir; rrrlrrjorat cd Dom Ipatieva (C) (Casa lui Ipatiev) ar putea deveni loc de
ulila Maliqeva nr. 46; deschis tniercuri-duminicd ll-17). Aici ve{i gdsi,o \,lr( rlre, a dat ordin gefului local al parlidului, Boris El{in, sd o inldture.
coleclie interesanta de obiecte istorice, de la ultima dotnnie laristi pAn6_in (.rtr'\/a zile mai tArziu au fost aduse aici buldozere in toiul noptii. In
prezenl. Se gdsesc fotografii de dinainte de revolu{ie, precum 9i obiectc dirr
-Ekaterinburg, ,lrrrrirrcata umrltoare nu mai exista nimic din clddire.
un document fotografic cu cei care l-au ucis pe larul Nicolac r u cAteva clddiri mai la vest de prospekt Lenina existd cAteva muzee. in
al ll-lea qi fimilia sa, precum gi obiecte care au legitura cu locuitorii zonci .,,n;r care este locul de unde s-a pornit construcfia oragului se afl6 Muzei
Ural, inclusiv corfuri, instrumente de vAndtoare gi trofee de blan6' lrl,rrstva (D) (Muzeul de ArtS; ulila Voievodina nr.5; deschis marli-
Muzei Molodioii (B) (Muzeul Tineretului; ulila Karl Liebknecht nr. 32: ,lrrrrrinicd 11-18), cdmin pentru mai mulli pictori ruqi. Piesa centrald a aces-
deschis luni-vineri 9-17; sArnbita l3-19 vara), a apar{inut odatd Organi- t, r , Iridiri mari este un pavilion din fier, inalt de 4,5 metri, construit intr-un
Jos: o selectie de zafiei Tinerctului Comunist (Komsomol). Acum muzeul abordeazd ir.r.ragi- ',trl ,rr.icntal complicat, pentru a fi expus la Paris in 1900. Alte lucrari includ Jos: Universitatea
aperitive, numite nar istoria sovieticd qi a deschis o expozilie radicala referitoare la viatir .' rLlpturi din metal locale, o arld populari traditionalS in zond. Tehnicd de Stat din
zakuski sovietici. Exponatele cuprind o rnulfime de oglinzi, care par sd ilustrczc t ltologiceski Muzei (E) (Muzeul de Geologie; ulila Kuibiqeva nr. 39; Urali.
, l, , I r is ma(i-sArnbdta I 0- I 7) adipostegte o coleclie
rrrr rt'snfltd de aproximativ 600 de mir.rerale gdsitc
"
rrr 111111, inclusiv malahit, topaz, un cristal de 748kg
tq"%;' til :1"'":F:**"'."'
1
,r rrrr'lcori{i.
I'r"vcrrind pe prospekt Lenina qi mergdnd cdtre
:\ \ orneuo@ r rrjungcti in ploqcead 1905 (Piata 1905) (F),
=, I'r Lr,r l)rincipali din Ekaterinburg gi locul unde este
,i1,:\--")t,"
\ % \ -" "' u?,'fl',r.',cf,'"*"il
"=d
,n
l).rrr Corodskogo Pravitelstva (G) (Primaria;
1,,,' ,l)cl(t Lenina nr. 24), care a fost construitd intre
Vq \ f , <
f,u, \ "o. \, \.8
-(hram-Pamvatnikna
i I ,l / li 1954 de prizonierii gerrnani capturafi in
"'- " \-f-10"",u.,. g, =Krovivserhsvvalikh
t,r ryrrrl cclui de-al Doilea Rdzboi Mondial. Aici vefi
0.,.o,.r,r\ /f =t'r"";xklO _ :;"'
o""rr'rar'\
llq
, , r () statuie mare a lui Lenin, ridicatd in1951 .
Museum) "
'""v'rt-ii!iiio
{YilrhMs*mr ; - I r l)lrtca de est a oraqului, unde incepe Prospekt
\ I
{Youlh
i
Al,onavd'.rd t.B1,o \ \
E p,oro.., r,,,il,r
Lrnl. se afld Uralski Gosudarstveni Tehniceski
\ \ L,rru'sitet (Universitatea Tehnicd de Stat din
Drosoekl L"',;,,rr g
Prospekl tenl"9 ,_ t:
EZ-
___
r i i
A . I rlr ), cca mai mare universitate din parlea asiaticd
oi*\l o r". i
:0"'FL'ffl;l'.1$l@ ?
ld ' ,tti rrsici, carc avea mai demult 20.000 de studen{i,
u,'poDo.=ti,:.,';:,_,.,:fi\ e ?*.,r.i )o tlo prof-csori qi angajati, qi ocupa mai multe
_
Mars,,n*, , ' lu i rlin orzrl, cu spital, cdmine qi hoteluri proprii.
ur'rsa *0"**u..O ;" i , | ,n()s(utl-l urai alcs pcntru deparlamentcle foarte
lsloriches*y -=
\-;
\
: {,
t\tu?ei E
s
I U,,'., :' d l',lLrli('c dc r;tiin{c gi irrgincric, dc pe bincile salc
i ls-'- , r .,, r,'sil o scric tlc ollcialitirti sovicticc gi rusc cic
l- t i;L
,,

i oo'''"' ; '
r, ,r( it, inclusiv Illlis Iiltin 5i sutia sa, Nailra, carc
Lrr.,\-? i ,,/,1-"
'/ , ,,,*"'
.^', t
= lt , Yekaterinburg
nl ('lllloscut lrir.'i irr slutlcttlic. Ll rrrr ntonrcrrl tllrl
I ,rlrsolvcrrli rri ;lcolii cnrrr irr ('orrrilt'lrrl ('t'nlrrrl rl
' @fnooloutclustrt rr,,,r,11.r,,.,,, I u 500 nr I rtrrlttlttt ( otttuturl. Attutt ttntvr't\il;rl(';t lt('(('l)r in
'.i n 0 arooy(tb ' , tttttti lltt'lt', rl,',rttt'((' ur(lu:,lrr:r lot:tlrt ;t tcrlul;
rr rollr' (l( lnl'ilt('ti t tt Itr'1'ltlttr' il!il\'('lr,tl;ilit
 Deqi nu prea aveti ce yizita, Uralski Maqinostroitelni Zavod (Fabrica rlc ,rr r':;l ploiect industrial s-au stabilit intr-o zond numitd Sotsgorod, o abre-
Magini Grele din Urali), plogcead Piatiletki r.rr. 1, in pafiea de nortl ir \ r, r(' din rusd pentru ,,oragul socialist". Populalia oragului a crescut rapid
oragului, este renumiti in Rusia gi a fost clasificatd odatd ca fiind cca ntirr l,' I l(r,000 de locuitori pAnd in 1939, gi in cur6nd a devenit unul din ma-
r rl, 1'9111. industriale din
mare fabricd din lume. O fabricd dc magini unelte, ,,Uraln.rag" avea o(litlii {ara. Zona mai produce cantitdfi uriaqe de ofel: in
50,000 de angajali din zond. Introducerea economiei de piala in Rusia a tlll l'r')0 Magnitogorsk a produs 25 de procente din toatd produc{ia sovietici
SUGESTIE ,1, produse din metal.
acestei fabrici, gi multor altora, o palm[ durd peste obraz. Produclia tr
Un precedent folo- scAzut dramatic, iar conducerea fabricii a redus numdrul de muncitori lit
sitor a avut loc 18.000.
At:cidente 9i experimente
recent, c6nd un jur- l,'rrrlrrt in 1736 ca fortdreald defensivd, Celeabinsk Q) 0} milioane
nalist strdin a dat Oragul de ofel 1,,, rritori) este centrul administrativ al pa4ii de sud din Urali. S-a dezvoltat
un hotel local in Un nume virtual sinonim cu industrializarea sovieticd, Magnitogorsk (2) , rr rrrpiditate in secolul XIX ca centru comercial pe calea ferata. Azi oragul
judecatd pentru (450.000 locuitori) este de asemenea unul dintre cele mai poluate oragc (lilt pr,,,lrrcc aproape o cincime din levile din produclia firii, o treime din alia-
lista de pre[uri lume. Ca o ironie a sorlii, acest loc pur sovietic, la o distanjd de I l3 kni irr ;,'t,' lcroase topite gi ruhnenfi de o!el, peste 60% din ofelul inoxidabil gi
, .,tt 10o/o din rnaginile industriale.
umflatd pentru Asia de la granita cu Europa, a fost proiectat de o finld arnerican6. C/irrrl
turigti 9i a ciigtigat. guvemul sovietic a decis sI m6reascA exploatarea rezervelor bogate de licr /orra Celeabinsk este gi locul unde au ar,.r.rt loc doud dintre cele rnai
Acum niciun hotel ,1, r;rstatoare accidente nucleare de dupd rdzboi. in septembrie 1957, un
din Urali, care fuseserd deja extrase de sute de ani, s-au orientat sple
din zond nu va McKee Corporation din Cleveland, Ohio (la acea vreme firmele selectc dirr nrr'( iurism proiectat sI riceascd degeurile nucleare s-a defectat in apropiere
indrdzni sd SUA erau libere sd coopereze cu statul sovietic nou, dar slab dezvoltat). rl, lrigtim gi a contaminat zona cu material radioactiv. Ani de zile acest
incaseze mai mult ,r( ( {(lcnt a fost finut secret. Din 1951 pdnd in 1961, fabrica de producere de
McKee a fost solicitata sd ajute la proiectarea Magnitogorsk-ului, qi a lirsl
de la un turist inspiratd de fabrica de olel din Gary, Indiana, care la vremea respectivi cln lr,'rrrbc nucleare de la Maiak, la 100 km nord-vest de Celeabinsk a dever-
dec6t de la un ',,r1 i rntitdli uriage de deqeuri radioactive in lacul din zon6. De atunci lacul
cea mai mare fabricd de fier gi olel din lume. Construclia la Magnitogorsk
localnic. '. ,r cvaporat, dar praful radioactiv rdntAne o amenintare cu efect letal.
a inceput in 1929; fonta era deja in produclie in 1932, iar produc{ia dc o{cl
a inceput in anul unxator. l'rrrrcipalele locuri sunt Geologiceski Muzei (Muzeul de Geologie;
Jos: agtept6nd
Jos: Piata Centrali Numclc inilial al fabricii deschise in timpul primului plan cincinal irl ,1, ,r lris r.nar{i-duminicd 10-17; ulila Truda nr. 98, tel: 3512-630186), care
mijloacele
din Ekaterinburg URSS a fost Cor.nbinatul Metalurgic Stalin Magnitogorsk. Muncitorii dirr 1,r, zirrti mineralele din Urali; Kartinaia Galereia (Galeria Tablourilor; de transport
,1,',, lris l0-18; ulita Truda nr. 92), care conline
lrr, r:rri ale artigtilor rugi gi strdini din secolele XV-
\, \
;i Muzei Prikladnih Iskustv (Muzeul de Artd
\plrclti, deschis marli-duminici 11-18, uli{a
lt,rolutii nr. l) care expune cele mai bune lucrdri
l,',,rltt
( frcnburg (4) (500.000 locuitori), un centru in-
,lrr ,rrirrl fondat in 1735, este agczatl6ngd locul unu-
r.r ,111111's cele mai groteqti experimente ale rdzboiu-
lrrr rt'co. Confonl presei din ultimii ani, in 1954
rrrrr:rlu Roqie a aruncat o bombi atomica lAngd
,, in tin.rpul exercitiilor militare. Ca unlare, rata
,l ',,.
rrre idcr.rtd de cancer la localnici a crescut cu50o/o,
r ' rlirrtrc cei 44.000 de solda{i carc au participat la
' L 'rrrle . carn I .000 au rrrurit prcltlatur.

l'r'rm gi imprejurimile
l,i l)rllcil curopeani a Uralilor, Perm (5) e un alt
,,L.,r (' onlg industrial (1 milion locuitori). A fost con-
in ll23 ca sat in jurul unei fabrici. Din 1940
rrrt
;,,rr;r irr 1957 Penl a fost redenumit Molotov, in
, . r ,lt'ir rrrinistrului de externe sovietic care a selnuat
1, r, trrl tlc ncaglcsiunc cu Gcn.nania nazistd in 1939.
Irrrrr'lrrl rlc atllctic la Pcrur cstc Gosudarstvcnaia
lr.rr liruriir (Julcrcil ((iirlclilr rlc Stat tlc I)ictur-rr;
,l,r'lrislr rrrrrli-tlrrnrirrit'lr I0 Ifi. l(orusorrrolsl<i
t,r'r:,lrt'lil rrr, .l; lt'1. l,l.).r l.)()').),1). t rr t'xllozilil tlt'
r, r,.1111'11i11 sr'r'olr'lr' \\rl \l\ ',r rtlIlrrrisr llrlrlorrn
 ry;;ll'trWl:
trr.ffiM ,

't{ I lr
rl
' n.i
{ \, - {r'l
M,ru
ryffiffi"' .l
p*,-:3uq*,"- t'',-
I

')l
F:-
$-
;ffi,*\t ;;i
'\t

: -lil'
('
.t

:I
' i!.. j
r:r a\

\),
\'!
-J \,
t1Q$g'*j..j..i
 SUDUL EURoPEAN
Aceasta este Rusia cu arontd sudicd. Aici vd puteli intbiba cu
roare in staliunea Soci de la Marea Neagrd sau puteli incerca
apele ntinerale cu proprietdli curative din Munlii ,Caucaz.
udul European, sau Caucazul de Nord cum i se mai spune,
se intinde la sud de Federalia Rusd, mdrginit de Marea
Y Neagrd qi Marea Azov la vest gi de Marea Caspicd la est.
l'cisajul e diversificat: de la stepa cu sol negru ferlil de pe Don
irr Nord, pdnd la munfii Caucaz acoperi\i cu zdpadd in sud; de la
ctrtrsta subtropicald a Mdrii Negre, la zonele semidegerlice de la
Marea Caspic6. Vegetalia e la fel de variatd:pdduri de conifere la poalele
rnuntilor, vegetalie subtropicalS.pe !6rmuri, pajiqti inalte acoperite cu flor6
nl()ntan5 qi vai cu ape repezi.
AtAt solul din zonele cu climat subtropical, cAt gi cel bogat in minerale
tlin nordul Caucazului sunt extrem de fertile, qi o mare varietate de fructe
;i lcgume cresc din abundenfd. Chiar la nord de Soci, la Dagomis (l) se PacrNrrc ette-
lqrrscsc cele mai nordice planta{ii de ceai din lume, care produc ceaiul nroane: Munfii
K.asnodarski, mare pafte din acesta mergAnd la export. Tutur.rul, inclusiv Caucaz
spcciile uleioase rare, este o altd plantd importantd. in ciuda legislatiei dure STANGA: un iris sdl-
tlin timpul carnpaniei antialcool din timpul lui Mihail Gorbaciov, cAnd batic
rl)roape o gesime din viile Uniunii Sovietice au fost distruse, partea de nord
;r (laucazului este cunoscutd pentru viile sale. in oraqelul Abrau-Diurso, la
vcst de portul la Marea Neagrd Novorosiisk, pro-
rlrrcdtorii de vinuri fac una dintre cele mai bune
lrrmpanii din Rusia de mai bine de 150 de ani.
Caucazul a fost addpostul mai multor popoare
tlc-a lungul timpului, fapt ce a dus la o diversitate
t'trricd ce caracterizeazd regiunea gi in prezent.
('rrprinde mai mult de gase republici autonome, gi
('stc tara ucrainienilor, rugilor, circassianilor, adige-
ilor, kabardianilor, balkarilor, ossefilor, inguqilor,
, cccrrilor, grecilor, abhazilor, georgienilor, arme-
rrilor gi estonienilor. Cazacii kuban (care au numele
r[: la rdul ce trece prin Krasnodar) qi urmaqii lor
Iocuiesc c6mpiile de la nord de Caucaz. Capitala
cstc la Ki'asnodar (2) (630.000 locuitori.l. inainte
r le rcvolu{ie, Krasnodar se numea Ekaterinodar
- de
h []katerina (Ecaterina) qi dar (dar). Ecaterina cea
Marc a ddruit acest oraq cazacilor kuban in schim-
lrLrl cuceririi pdmAnturilor
din sud pentru coroana
r rrsir. Azi regiunii Krasnodarski Krai,
este capitala
o zond bogatd in minerale, mai ales petrol, gi renu-
rrritir pcntru grAul ei.

Coasta Mirii Negre

Malca Ncagrir cstc o lrarc interni qi izolat6, care la
,r arllincinrc rtrai marc dc 200 nrctri cstc contaurinatir
t rt lridrogcn sullirrat. I)cqi viaIn cstc posibilir doar.
p{inI ln 2(X) rnctri, Mlrcl Nclgri ltklpostc;tc o
llilnlir vuriiltrl rlc pe;ili. llci spccii rlc rlellirri qi trrli
25O r Locu.nt/HARrAl Suout- Eunopeeru Suour EunopEAN o 251

mult de 13 tipuri de meduze. Este alimentatf, de un nutndr mare de fluvii, Popularitatea oraqului Soci a fost sporitd qi de numeroasele sanalorii qi
ioma otdiha (case de odihna), care oferi tratamentc pentru divetse afec{i-
care dilueazd concentralia de sare qi rnenfin marea curata. Novorosiisk (3)
este principalul porl din sudul Rusiei. A devenit important mai ales de cAnd ni, folosind terapii in staliunile locale. Multe sindicate sovietice au
Ucraina qi-a redobAndit independenta, iar baza navald de la portul oteluri de tratament in Soci, unde mcmbrii pot n-rerge in concedii cu
Sevastopol din Crimeea s-a mutat partial la Novorosiisk. Un alt port impor- rnriliile. inci mai existd cAteva astfel de sanatorii gi se poate aranja gdz-
tant la Marea Neagri este Tuapse (4) la sud de Novorosiisk, unde anco- Lrirea acolo fdrd rezervare prealabili. Soci rdr.r.rAne destinalia favoritd gi
SUGESTIE
reazd majoritatea petrolierelor rusegti. ,.rntm organizarea de conferin{e, qi este gazda festivalului internalional de
trrr in luna iunie a fiecdr-ui an. Cel mai bun
Arcul de lriuntfde Soci [-a fel ca toate pla.jele rusegti la Marea Neagr6, cele din Soci sunt anotimp pentru a
la Novocerkask,
Cele mai populare plaje din Rusia se intind pe coasta de est a Mdrii Negre, 'opcrite de pietriq in loc de nisip. Intrd abrupt in mare, cea ce le face ide- merge la Soci e
capi/ala regiunii
de la Tuapse pdnd in Georgia. Staliunea cea mai cunoscutd este Soci (5). ,r pentru inotat. Vd puteli plirnba pe aproape toatd coasta, pe falczclc toamna, cdnd e
Don Cosacks, mantic amenajate qi prin parcurile cu lnagnolii 9i chiparogi. Cel n.rai mult soare iar
Ca qi reshrl coastei, Soci este protejat de frigul din nord de cdtre munlii
ldngd orasul rpLrlar dintre parcurile din Soci este Grddina Botanicd, Park Dendrarii umiditatea e
Caucaz gi se bucurh de o climd subtropicald. Zona dinjurul oraqului Soci
Roslov-pe-Don din r) care are peste 1.600 de specii diferite dc copaci. LAngI Parcul scdzutd. Primdvara
std mdrturie a faptului cA este populatd din vremuri preistorice. Prinla
,secolul XIX. 'ndrarii puteli vedea Derevo Drujbi (Copacul prieteniei). Degi seamlnd vine repede pe
atestare oficiald a unei aqezdri pe rAul Soci a fost o fortirea!6, Alexandria,
construita in 1838 pentru a prevcni expansiunea olomana itt zonlr. o livadd, de fapt cstc un singur pom, pe carc, in onoarea reprezentanlilor coastd, iar florile

Fortdrea{a a fost supusi constant atacurilor, nu din parlea furcilor, ci dirr ;rini care au venit in viziti, au fost altoite 40 de specii diferite de citrice apar la sfdrgitul lui

paftea caucazieniloq iar 15 ani mai tArziu a fost evacuatd de gamizoanlr ,uandarine japoneze, lamai italiene, portocale americane qi grapefmit martie.

Rusiei la inceperea rizboiului din Crirneea. Trupele ruse au revenit irr
1864, iar in 1866 locuitorii erau sub dorninalie rusd. Alexandru al Il-lca rr
dispus ca regiunea si fie populata de rugi gi ucrainieni.
Soci^a inceput si se dezvolte ca destir.ratie turisticd la sf6rgitul secolulrri
XIX. In perioada sovietici a devenit o destinalie de vacanli popularir irr
rAndul rugilor gi conducitorilor 1or. Mai putefi gdsi dacea (c5su{e ldrincSti
'i;rn, doar ca sd enumerim cAteva.
.iurortni prospekt (B) este strada principali din Soci, unde se gdsesc o
r parte din hotcluri. Strada incepe de la nord, cu Platanovaia alcia
,. r'a Platanilor, numit6 dupi spccia de pon.ri care o strdjuiesc), la parcul
it.ra (C) qi traverseazd Soci pe toati lungir.nca, trecdnd peste cAteva Jos: borg (supa de
, r nrai mici. Scara totul se un.rple dc via{d, de la cafenelele de pc falezh sfecld), un meniu
1

ale unor politicieni - Stalin, Hrugciov, Brejnev. r:r lu restaurantcle qi cafenelele de pc Kuroftni. popular in Caucaz

a
I ill{

I GUST AL CAUCAZULUI
;rrr:;itdria in Caucazul de Nord 9i pe coasta Mdrii
I'Jcqre este influenlatd atdt de !ara vecina, Georgia,
rlc localnici. Aici veli gdsi borgul (supa de sfecld din
rrr:r) impreund cu harcio (carne condimentata gi sos

;"d'-t - 831 ' ' specific din Georgia). Pute{i incerca pelmeni (un
,ri
,', ,&i^,*: , rirvioli rusegti cu sm6ntdnd sau cu otet) gi hinkali (o
rrrrc georgianS, mult mai condimentatd de pelmeni).
lrrrrya pAinile traditionale, mai gasili /avag (lipie din
,rri;r)
L,
9i kaceapuri din Georgia (o pdine cu br6nzd
' rr;rsii). Pe plaja vanzdtorii v6nd porumb fiert, alune
Bal
t, i;i semociki (semin{e de floarea soarelui). O altd
,rr:lropulard la malul marii este ciurcihela, un desert
i ,, ()r!lia facut din alune sau nuci, intinse pe o sirmd gi
BLACK r,'.rlc ou suc fierbinte de struguri, care se intiregte pe
r r, r (io sc racegte. Parte integranta a picnicurilor vara
SEA rq;/ll, un fcl dc kcbab marinat gAtit pe frigdrui pe jar
rrlrrr111l !1.1.'r,,nca arrncand este invelita in lipie 9i
I .r
irr r:;rfurru:lclc t1r: pc f;rkrzii inccrcati pastriivii in
., i
i .r)., {lo r:orirrnrlrrr rpi nrrr;, rlin (icortli;t), 1i irrr;lrr:irtli
I r rt o cxr:llcltl;t r;;llr:il llltr:c;l:,c;l r;;l| (lto(ro:lrc:t:,;t o
The European South lq[t
N i,', r (lrt,tltlrrt,r) (;r nrt('rr' lrttr;t:,1r,t1, t rll tttttttll
O s0km n
O' 50 rnilos

O excursie pldcutd
de o jumdlale de zi
se poate.face de la
Soci la./brma de
ceai din Dagomis
pentru a degusta
bdulura locald
inh-un peisaj
atr"dgdtot:
Jos: portul din Soci
la Marea Neagrd
Soci are cateva muzee, printre care se afld o buna galerie de art6, Muzel
lzobrazitelnih Iskustv (D) (Galeria de ,4.116 din Soci), pe Kurortni pros-
pekt nr. 51, unde sunt expuse o coleclie de picfuri, desene gi sculpturi din
secolul XVII pAnE in al XX-lea (deschis marfi-duminicd 10-17:30). Muzel
Istorii Goroda-kurorta Soci (E) (Muzeul de Istorie din Soci; ulila
Ordjonikidze nr. 29; deschis marfi-duminicd 9-18) contine exponate din
vremurile de inceput ale atestdrii documentare pAnI in epoca modern5.
Muzei Pisatelia Nikolaia Ostrovskogo (F) (Muzeul de Literafuril
Ostrovski; deschis joi-mar{i 10-18) este dedicat lui Nikolai Ostrovski, un
scriitor revolufionar care a luptat in rdzboiul civil de dupi Revolulia din
Octornbrie. Muzeul are trei secfiuni: o casd-muzeu dedicati lui Ostrovski
gi o coleclie literard pe ulifa Pavla Korceagina nr. 4; qi la Krasnaia Poliana,
50 km in munti, o casd-muzeu (deschisa joi-marli l0-17) dedicatd estonic-
nilor care s-au stabilit in Caucaz in secolul XIX, mai ales scriitorului
Tommsaare.
Poalele Munfilor Caucaz
Cea mai captivantd zoni este cea din satele din jurul oraqului Soci. Zona
este foafie frecventatd de elita politicd din Rusia, iar pregedintele Putin vinc
adesea la ski aici. Dacd nu ave{i magind, in Kurortni sunt multe agenlii dc
turism care organizeazd excursii cu autocare la prefuri moderate, in zonclc
montane care inconjoarS Soci. Una dintre rutele cele mai spectaculoasc
este excursia in satul de munte Krasnaia Poliana (6) (Poiana Frumoasii),
la 50 km de Soci gi 600 rnetri deasupra nivelului mdrii. Drumul pAnI la
Krasnaia Poliana qerpuiegte de-a lungul viilor tdiate in stAncile mun{ilor
,rl,'rind priveliqti care vd lasi cu respirafia tdiat6. O bifurcalie a drumului
r;r rlrrcc intr-un loc ce se nume$te Medveji Ugol (Colqul Ursului), aluzie la
rrr.;ii bruni care umbl6 prin aceste locuri impreund cu mistrelii gi caprioa-
rt'lt'. Mai existd de asemenea gi un izvor de apd minerald la Narzan. La
nr(('l)utul secolului XX, aici a fost o rezewa\ie de vAndtoare pentru {ar gi
l,rrrrilia lui. Azi, ca Rezervatie Na{ionali din Caucaz, este renumitd pen-
lr rr circada de bizoni.
l\ rasnaia Poliana, care este locul preferat de relaxare al pregedintelui
l'rrlirr, cste inconjuratd de vdrfuri muntoase acoperite de zdpadd,la poalele
r iu()r'a sunt piduri dese. Potecile duc la un foiqor gi la ruinele cdsulei de
\';rrirtoare a farului, gi spre vdile rAului, cascade gi pajigti alpine. Sunt mai
rrrrrl(c locuri unde putefi sta ca sd aveti o bazdpentru escaladdri montane in
lrrnilc de vard, gi pentru ski iarna. Mafesta (7),la 12 km sud-est de Soci,
r".r(' principala sta{iune din regiune. In limbaj local circassian, malesta
rr.t'lmrr6 ,,apd de foc". Apele sulfuroase inroqesc pe loc pielea celor ce fac
lr,rrr'. rrjutd de asemenea latratareaproblemelor de sistem, ulcere gi boli de
prclt. Bania @aile) de marmurd dateazd de pe vremea farilor.
('rrnr la 25 km de Soci este Hosta (8) altd staliune cu multe izvoare mi-
rrtr;rlc. Puteti ajunge acolo cu trenul, autocarul sau vaporul. Plajele aici
,,rrrrl n.rzri pufin populate decAt la Soci. La trei kilometri pe plajd se g6segte
r r('rcl'vatie forestierd unde sunt copaci de peste 800 de ani.
Nll llalgoi Ahun (9) cu un turn de observafie de 662 metri este la 20 km
rl, Soci. Din tum avefi o priveligte excelentl a vdrfurilor muntoase
,l( ()l)cr-itc de zapadd, ale Caucazilor, a liniei de coastd din spatele oragului Jos: cdrdnd apa de
r ,lriar a staliunii abhaziene Pitsunda. La micd distanfd de furn sunt la fdnt6nd

Enoul LITERAR
lurevici Lermontov (1814-4'l) este unul dintre
ll/lihail
I I I r;ei mai de seamA scriitori romantici rugi, a cdrui viald
..r ,rlrcrd sunt legate str6ns de Caucaz. Cea mai cunos-
r rl,r lucrare a sa este romanul Un erou al timpurilor
ntt,t:;lre, care se desfdgoard in mare parte in Piatigorsk.
t , ,lril fiind, Lermontov a vizitat regiunea in mai multe rdn-
,irrrr, iar primele sale poezii fac referire la peisajql 9i cul-
trrr,r krcului. Lermontov a fost exilat in Caucaz in 1837
, .rrrrl a scris o poezie in care insinua cd regimul
larist se
l.rr r: riispunzdtor de moartea lui Pugkin. Un an mai t6rziu
'. ,r rcintors la Sankt Petersburg, unde reputatia sa ca
.{ ulor a crescut. Opera sa este caracterizatd de privirea
, rrr{:il asupra societdlii contemporane lui gi de criticile
.r,hr:;rr regimului larist. in 1B4O a fost din nou exilat in
r , u(;irl, de data asta intr-o bazd militard. in anul urmdtor,
l, rrrrorrtov s-a certat cu un alt ofiler 9i a fost ucis intr-un
/
1 ,lrrr,l r;hiar la marginea oragului Piatigorsk. Mai puteli
'r. rl;r Galeria academicS, Bulvar Gagarina, unde perso-
BLACK SEA r,,rlul ,,Pociorin" o vede prima datd pe ,,prinjesa Maria" 9i
(CHORNOYE
MORE) = lrr',lrlrrlul de Cercetare Balneard, prospekt Kirova, locul de
,/ *-'J.,.uo qrrno,
,l',,1;ri;ttr;trr: a modernelor baluri din roman. Cdsula
Sochi rip?qTrysii*',,, .'rrlorrrlLri pclatc fi vizutii la Muzcul Lermontov, uli[a
0,,0,,
l , rrrrotrlovl (ricsclris miorr;Lrri-luni 10-17; ultinrir joi rlin
h rn, r critc ittr:ltis),
 Agurskiie vodopadi (cascadele Agur). Aici sunt restaurante bune labaza
tunrului, iar l6ngd cascade se servesc manceruri gi vinuri din Caucaz.

Stafiunile balneare din Caucazul de Nord

Mineralnie Vodi (Apele Minerale) este o regiune balneard alcltuit[ din
Munyii Caucaz sunt patru oraqe principale: Kislovodsk, Piatigorsk, Jeleznovodsk 9i Esentuki,
rcnumili pentru toate fiind conectate prin linii de troleibuz. Zona se aflA pe versanful dc
izvoarele de apd nord al Caucazului central. Temperatura atinge vara 20-25"C, iemile lungi
ntinerold carc sunt b16nde, iar soarele straluce$te cam 300 de zile pe an. Clima minunati,
intbundtdlesc acti- apele curative, vegetalia luxuriantd gi peisajul de munte i-au atras pe cei
vitateo initnii Si ce-$i ingrijesc sdnatatea de aproape doui secole.
sis/emelor vascu- Piatigorsk (10) (Cinci VArfuri), cea mai veche statiune din regiune, a fost
lar, nettos, ame- construite cu 200 de ani in umlA pe versanfii de sud ai Muntelui Maquk
lioreazd dis/unclii
(993 metri). Are 43 de izvoare minerale qi propriul institut de cercetarc
ale stomacului,
pentru dezvoltarea de noi terapii. Nu putegi vizita staliunea Piatigorsk firir
probleme gineco-
sd auzifi de poetul gi autorul rus Mihail Lermontov (1814-41) care a murit
logice ;i boli de
piele.
duelAndu-se aici (vezi chenarul de la pag. 253). Lermontovskaia Galerei:r
(Galeria Lermontov) se afld in parcul central al oragului, printre izvoarc
minerale gi grote. Ozero Tambukan (11) (Lacul Tambukanskoie), la 11 knt
de Piatigorsk, este renumit pentru ndmol, despre care se spunc cit
imbundt5leqte tonusul muscular qi al vaselor de sdnge.
Jos: recoltd bogatd Gora Elbrus (12) (Muntele Elbrus), cel mai inalt varf din Europa, estc lir
de rogii 168 km sprc sud. Regiunea este renumite pentru fermele de cai de aici.
Pncmn AurunmA: Cursele se organtzeazi la hipodromul local din mai pAnd in septembrie.
domni din sud Kislovodsk (13) (Ape Arnare), la 40 km sud-vest de Piatigorsk, se spurlc
cA are cea mai bun6 climd din regiune. Construit rrr
1803, Kislovodsk este renurnit pentru apa nrincrali
Narzan. In limbaj local, narzan inseamnd ,,bduturrr
zetlor"; este folositd la bii medicinale. Oraqul cslc
inconjurat dc peisaje minunate, inclusiv un lac ar-li
ficial de l2 hectare. In apropiere este o fonnatiurr('
stancoase ciudat6, cunoscutd ea Zamok Kova rsl v ir
I Liubvi ,,Castelul Perhdiei gi Iubirii", de untlt',
spune legenda, un tanar cioban qi o fati cu sla|c
care se iubeau dar nu se puteau cdsdtori, au fbcut un
pact sd se arunce qi sd moard impreuni. Bdiatul s rr
aruncat, dar fata nu. Aici este restaurantul cu spt'
cific caucazian Zamok (Castel). Comarrda{i o
po(ie delicioasd de pdstrdv proaspdt.
La jumdtatea drumului intre Piatigorsk fr
Kislovodsk este Esentuki (14), numit dupir o rprr
mineralS recomandati pentru disfunclii alc storrrrr
cului, intestinelor gi rinichilor. Dar la inccputrrl sc
colului XIX staliunea a devenit cunoscutir clulorrl,r
arhitecturii in stil gotic Ai grcc gi pcntru br-rik' tl,'
ndr.nol. Jeleznovodsk (15) (Apclc dc lricr), ccir r)ril
micd stafiunc balncalh, cstc Ia (r30 rnclr.i tlcrsrrpr;r
nivelului mirii. Punctc clc irrlcrcs srrrrl llirilc
Ostrovski tt93) in stil rnaLrliturr" pulutrrl l,lnrilrrlrri
(I
din lluhara ;;i peiilerilc rlin ;lcrrrr:rli'osl.
iii
i
t;
 ltiii:rlr]; i!r:il
LocuRr I 259' ,,rlril'ili
I' iir:::l-l

; seRlA gl Esrul lruoepAnrnr

'ria poate pdrea imensd ca suprafayd, dar incdntdtoarele case
'r: lemn de la lrkulk, munlii Altai Si minunile Lacului Baika/
sunt usor accesibile cu attionul sau cu lrenul
1982 gcologii r-ugi carc cxplorau o rcgiune indepirtatd in
gaua siberiana, lingd Gomaia Hasia, au gdsit o familic dc
tliolniki (credincioqi ortodocgi dc rit vcchi) carc trdiau izo-
o pe vremea farilor, qi nu gtiau nirnic despre ciderea farului
spre conducerea sovieticd. Atat e de vasti marca cAmpie
r llllil.
rtru a explora Siberia ave{i nevoie de o ambilie extraordinard, nu doar
rriozitate. Dar pcntm cdlitorul hotirAt qi c61it, mare parte din izul aces-
,irli indepirrlate de lur.ne poate fi sawrat in oraqele avanpost din Rusia
ii sovieticc care marcheaz5 vasta taiga siberiand de la Ural la Pacific,
r Occanul Arctic in Mongolia. Ciildtoria in Siberia se poate face pe
, cii: haltc pc calca fcrati transsibcrian[ qi escalc pe cursele interne ale PaclHlLe lllte-
raniei Aeroflot. Odata cu ridicarea restricliilor de cdlatorie din anii nrolne: ren siberian
l, sunt posibile excursii gi rnai exotice: cu snowlnobilul prin tundrd, SrAnca: mama gi
,ricle cu vaporul pe rdurile Enisei gi Lena, cu un transfcr cu clicoptcrul copil din Nenti
. lc. qi cxpcdilii dc vdnaloarc 5i pcscuit. Jos: tigru siberian
'rilStorie aventuroasi cere o planificare atentd, cu ajutor-ul ur.rci agcn{ii la pdndd
rlisr.n private din Rusia. in Siberia, cele mai bune agentii sunt in hkutk,
llti atcr.rt: ir.r cc privcatc tacilitalilc, Siberia vA
sl crcdcti cd Moscova c Parisul. Multc orage
rl rcstaurante sau camere de hotel: o dozd slnd-
;r clcrdbdare este la fel de importanti pentru tu-
'l sticla cu ap5.

rgrafia regiunii
pcrind 12,5 milioane de km patrali, Siberia este
, rlcgrabi o irrvcnlic geopoliticd decdt o identi-
lizica, geografici. Numclc ,,Sibcria" vinc din
:rntul mongol sibi, care inseamud ,,pdmdnt ador-
t'uprirrdc o ganrA lelgu dc icrcrruri. dc-abia
rL' clc irrdepf,r-tata Rusie europeanh la vest qi
rrur ;r Mor.rgolia la sud. Buria{ii din Uian-Udc sc
, rirlcrir locuitori ai Siberiei la fel de rnult ca qi
,1,t#rk rrtii tlc lAngi strdmtoarea Bering.
I cr-rlirtorie de la vest la est in Siberia ir.rcepe la
rlt'lc [Jlalilor qi trece ir.nediat prin pddurile pre-
rr,:rlrxrrc taigalci. Taigaua este aproape egali ca
rrrrllrlh cu tot I'cstul Europci. A rdrlas aproapc la
tirrrp tlc nrilioanc cle ani pentru ci viala in
,lrrr ilr' irrtlcl'xirtatc c lirartc diflcilii.
rl;rr rlr'prrrlc sl)r'c cs( sc girscStc fluviul Obi, carc
rr,(' sl)r(' rrorrl tlirr rrrrrrrlii Altlri Pr irr (iorno-Altlrisk
rr' Il;rrtt;rttl. Novosilritsl., ot olt'slt' Iirrtrsli ;i ili
,'rr':,,1r rlrunr:,1)r( ( ( i( ul l'ol.rr rli Notrl ttnrlt'irtlt.t
r ( )lr',[.rr,r ( irrli,r \r r',1.r r ,1, i, l Irr:r lttttl llttt ttt
rrr llrt t.r '' llt)lrr il'r rLrrLl ,lrrrlr or,l,,r rl, llrr
26O I LocuRr/HARTA: SraeRrA 9r Esrul lruoepAnrar Sreenrr gt EsruL iNDEpARTAT +

NVf CO StltCVd
o,. pusl 't cul'g spre nord, spre Oceanul Arctic. Celelalte sunt, de la vest la est,
=7
;:
<
LU
6q
*E-
gN ollS0
t1 H I r",i ,t'i. Angara gi Lena. Spre sudul taigalei sc afl6 cea mai marc mlagtini
il5
m"
o,
t-v!
!!
lrrnrc, Un.nani. Regiunea delinc una dintre cele mai bogate rezerve de
E
',i clin lume care, impreund cu sondele din Severnoie More (Marea
/-G
'6* .= "€ lrrltri), aducea mai demult 95"/" din cAgtigurile in valutd forle alc
a
.bc
oq
oo
I
O
EO
[-
oQ
,rrii Sovieticc. Muncitorii straini din industria petrolului incep si
I qO- ,rrczc regiunea, dar pc solul moale nu se pot construi drumuri. Mai
o$ :-e76t"3 uJq
i
o-
aY o
z
,fti,,rg Llo spre est e Ozero Baikal (Lacul Baikal),,Perla Siberiei", qi granila
\'i tL a^/ Sibclia gi Estul indepirlat al Rusiei. Sprc nord, Siberia irnbritiqeazl
o ,1f,. -+-r:6'\ ,rl l'olar de Nord, trecAnd prin regiunea bogatd in diamante Iakufia
I
O { 2t -Y*^bld
tl_J !;r strirrtoarea Bering. Siberia sc sf6rqegte la insula Marele Diomede,
t-\ 6 --.'h.-&"--6:
z *r
)'- -'aJ
"# ,lcrc la insula Micul Diomede, cc apaftine Statelor Unite.

Oul
\ i.rYEt o itE
b,:"h 7@ rd istorie
zi
I9U]
9-1
at>/ E
rirccpuse un comert sporadic cu bldnuri in secolul XI, procesul de
ar<
d9o
tr !b-l I ritlcle" a Sibcriei spre Rusia nu a inceput dc fapt pdni in 1552 anul
F-t> e@'44
om
\ /-/ , lvan cel Groazric a eliberat Kazanul de tdtari qi a creato poartapcn-
9d
it u'rf(.al
?/ \\ i
tiuclcre.
1",) ,rlrc1'ja a\ut loc douf, valuri lnari de explordri gi stabiliri. primul a
"u cxpansiunii Rusiei
,,, in timpul lariste, cdnd cxploratorii din Rusia au
7= i)r' coasta Californici. Expansiunea cr-a caracterizatd de suprin.rarea
, rr bi;tinaqilor, $i era unnatA de valuri dc exiliri gi de iobagi in
\--*4-'- / /?
("d
>2
<, I ' rlc libeftate. Alti cxploratori gi colonigti au inccput sd vin6 pAr.r5 in
v
r J 'r '-,-/'-"$ l
<(z ,rcvolutiei bolgcvicc din 1917.
Ul> Jos: portret din
q)
LU
^u t""q'.f):' -{":t- . r:rr nrarc val de stabilir-i in Sibcria a venit odatd cu primul plan cinci- Siberia
+Q {-\'{ \ \n ri Stalin, in 1929, prin car.c cl iqi propuscsc
o {
! ' t_- l->
-r*'i:\ , ,^ y-\
l''sS (,r)-iiJ
r rlrrca rapidi a Rusiei dintr-o societate
^"5{ \ g. *l r gf. rrlr una industriall. Accst prograui indrlznet
r{ s'BE, {d ) lL I rr rlus la construirca a r.nii de oragc indus-
^'s ) s I:,
O
v
F-
lit?e'/l*
*J \ cl / t
,, r ;i dc ntlrimc nrcdic in toatd Sibcria.
,llrrlca industrialir a coltclus la dezastre eco-
dlcl\."
O o l:\ v "
t a jP"/ $l.l
rr nrrrltc regiuni, dcoarccc nu s-a luat in cal-
I , lrlcu rucdiului incon-jurirtor atAt de clclicat.
l,, rirr cstc plini de fcvi dc pctlol fisuratc, rc-
.ry-4"'*fP , prost conccpute, Iocuri pentru dcversarea
1 ,." ;'
',,r r)ur'l('iu'c gi llbricule nrici gi lrrari care
:trr
N> lrrnr. Sinsur-ul fapt care a salvat Siberia dc Ia
4D
aa.t ali 2 o ur :, ,'lorlicl-r cstc vastitatea sa.
"##,8 r\ v0:1'
3,'F*-4- E
\loo
) I {-s <
toz
vJ r1'rrl rrccstci pcrioadc dc colonizarc, hom.;o
/rt \
A)|'D
.lat < Irrt rii conturrilti) cntuziu;;ti aLr lirst iltcura-
zK Ntr
i e-
.rL ;ulir in Sibcria pcntnr a litcra la utrul din-
!r).- 1
P h d r-2 rl, proit't lc inclustrialc ntcuitc sli transfonne
o =
6 411
O
rtr o l)lllcr.c irrdLrstrialir ntodorni. A fost o
o zN l\ ''d'h
lU r.rt rr. rrsul)lulir irr anii idcali;;ti ai condu-
(E U)
(]44,J z ' r( lr( (. N4rrlti r.rrli in vilstir vorbcsc cn
I 6
TL
o
3 ,t-- , rlL r,lrrt :l( r'l(' r'r'irlizatri tlin tincrctc.
=
IJJ r! i\) I P'n
e q c- j
::tr
E i(.r.llit tl alrssiberiani
c c0
ft*
q< Itttr'.r i:rllrlot rr't ottlinu;r ( u lr('lull rlirr lrrnti'
o
o N rr ',rl)( r r,llll r';rtt lt:tVr'tsi'ltzlt :,ltpli' Itt:t'
L
o r lrrrl'rrl rrrltr r,rrlr'1l1 i)t()() 1,111 ,l, l;r
V
-o ',lo ,1, r' , Lr \ Lrrlrr o,lol, lrr r ,ll(l (llllt o ,,on,r lr(lr
Q , rlrrl t,,rlrt Ittnlt o lrlr,rlo,n, l.r IOOO rlr'
tl
 m altitudine in indepdrtatii munli Amur. De fapt cuprinde trei rute: cdile
ferate transsiberiand, transmongoliand $i transmanciuriane, ultimele doui
ficdnd legdtura cu Beijingul. Calea feratd, a fost construitd pentru a concu-
ra cu vasele comerciale din Europa de Vest $i pentru a le sparge monopolul
SUGESTIE
asupra comeffului cu Orientul. Datoritd schimbdrilor politice, acest scop nu
De c6nd au fost a fost atins niciodatd, dar Transsiberianul a ajutat la extinderea Rusiei in
ridicate restrictiile Asia CentralS gi i-a permis sd aibS control asupra linuturilor sale din Esful
deschis mar{i-durninicd 10-18), carc prezintd, o colecgie de
i"';:12-314747;
000 de lucrlride afiA, precum gi o expozilie despre viafa la lari a diferi-
rr)r l)opoare.
I )c la Omsk se fac circuite de o zilaTara (2), un oraq-cetate siberian aflat
l.r 100 krn spre nord, construit in 1594. Este de asemenea posibil sA vizitafi
lr r rrtinskie Ozera (3) (Lacurile Stepei), zonl ce cuprinde trei lacuri natu-
r lt' Iiumoase (Ik, Saltaima qi Tenisa), la 200 km nord-est de Omsk. in tim-
, r

de a cdlitori in indepirlat, p6na la Vladivostok. 1'rrl lunilor calde de vard, aceste lacuri gi zonele dinjur sunt preferate de
Siberia, este mai Capacitatea Rusiei de a transporta rapid trrrpe gi armament in aceste zone l.rrrriliile de localnici ca locuri de petrecere a sf6rgitului de siptimAnd, pen-
t r rr plimbdri gi inot.
probabil ca un turist indepdrlate a permis tArii sd devini cel mai mare imperiu din lume.
sd fie invitat intr-o Construc{iile au inceput in 1890. La acea vreme, era cel mai ambilios Novosibirsk (4), cel mai mare oraq din Siberia, la 700 km est de Omsk,
casd a localnicilor, proiect ingineresc la nivel mondial. intreaga intindere de la St. Petcrsburg , ,te chintesenla, prototipul oragului sovietic anost, impAnzit cu blocuri din
decSt sd inchirieze la Vladivostok a fost tenlir.rati in 1905 (vezi Transsiberianul, pagina 124). rrr;rlcriale prefabricate. Intr-adev61 acest ora$ este un monumentul dorintei
o camerd. Dar .rr./irloare a lui Stalin de a industrializa Rusia. Novosibirsk are o gaml
ambele variante Siberia de Vest ,'l'isrruitd de teatre $i muzee de valoare, dar un muzeu iese intr-adevir in Negociali prelul
sunt posibile gi e Al doilea ora$ ca mdrime din Siberia, Omsk (l), la distanli , \ r(lontd: Istoriceski Muzei (Muzeul Local de Istorie; Krasnii prospekt nr. cdldtoriei cu So/e-
aproape egal6,
bine ca toate docu- (800 km) de Ekaterinburg la nord-vest, gi Novosibirsk la sud-est, este de 'i. lcl: 3832-271543 9i Vokzalnaia Magistral nr. l1; deschis miercuri- rul de taxi inainte
mentele sd fie in asemenea qi cel mai vechi orag. A fost fondat in 1716 ca fortdrea{6, iar rnai ,lrrrrrinicd l0-18), care face o documentare de calitate in domeniul istoriei, de a urca. Apara-
ordine, inclusiv viza Idrziua devenit loc de exil. Printre cei alungali aici a fost Dostoievski, care r', r,qrafiei $i dezvoltarii etnice a Siberiei. Chiar include gi un exponat de tele de tmat nu se
valabila pentru rrr.rruut lAnos. folosesc totdeauna.
a stat la Omsk patru ani, pAnd in 1854. Pot fi vizitate doud fortirefe:
toate destinatiile.
Staraza Krepost (Cetatea Veche), construiti in 1716, gi Novaia Krepost t )ragul Tomsk (5), la 400 km nord-est de Novosibirsk, este poate cel mai
(Cetatea Noua), construitd de ruqi la sf6rgitul secolului XVIII. Azi, Omsk lrrrrc culloSCUt pentru aptitudinile sale academice: are mai multi profesori
Jos: poarta spre o este centml adrninistrativ al Siberiei dc vest, cu 1,2 milioane locuitori. Este J,, r capita decdt oricare alt orag din Rusia, cea mai veche universitate din Jos: pe calea fe-
enclavd a Vechilor considerat ca av6nd unul dintrc cclc mai bune muzee de artd din Siberia, i,rlrcria, iar Gridina sa Botanici, pe Prospekt Lenina nr. 36, se spune c6 rati transsiberiani
Credinciogi Istoriko-Kraevedceski Muzei (Muzeul de Arta; ulila Lenina 23A; tel: ,rr I i una dintre cele mai frumoase din tard.

:
 T $ rd ein l,a l, g,t l,'ErSlluriiilllriiN,lDrnln lHiHl

Pradi bogatd I t,r l)r-rbrovinskoio. Vasili Surikov, arlist din secolul XIX, s-a ndscut qi
Aflat in mijlocul regiunii miniere Kuzbas, Kemerovo (6) este important lrr Krasnoiarsk, iar casa lui, Muzei-usadba V.I. Surikova, poate fi
pentnr Rusia atAt economic cdt gi politic. Este principalul furnizor de cir'- r (Lrlita Lenina 98, tel: 3912-231587; deschis ma(i-duminica 10-i8;
bune al fdrii. Construit in 1918, oragul modernei ere sovietice este acum in ultir.na zi din lund).
SUGESTIE
inconjurat de qapte mine de cdrbune mari, unde lucreazd aproape fiecarc
locuitor al oraqului. Singurul motiv pcntru ca turiqtii sd vind la Kemerovcr t, giapd
Zona rurald din este de a vedea o mind de cdrbune ruseascd original5 (minele sunt t rrit la sfArgitul anilor 1600 de cazaci, Bratk (8), la 600 km est de
jurul Tomsk-ului funclionale, nu doar obiective turistice, dar in particular se pot organiz:.t I rirrrsk, a fost literalmente asaltat de progres. Oragul vechi este acunr Biroul de luri.srn
este frumoasd, dar excursii de o zi), degi la Kemerovski Istoriko-Arhitekturni Muzci ,cr'\'or.rll Stafiei Hidroelectrice Bra{k, una dintre cele mai mari din din Krasnoiarsk
sdlbaticS: feriti-vd Krasnaia Gorka (Muzeul Na{ional de $tiinle Nafurale, Istorie, Arhitectull lrr 1\oul Bralk, construit in 1955 ca centru pentm construclia de case gi organizeazd
de cdpuge vara qi Etnologie; ulila Krasnaia Gorka nr. 17; tel: 3842-642726; deschis marli- i" ;rrca lemnului din Siberia centrald, este un co$mar ecologic, unde croaziere pe.fluttiul
(iunie-iulie) pentru duminicd l0-16 ) se pot vedea nigte exponate interesante. Se poate organi- ,,1 ,r'clc productiei sunt mai importante decdt orice alte preocuplri, deqi Enisei, cit'cuite la
cd encefalita za o excursie cu trenul prin taiga la zapovednik (rezerva{ie naturalS), la 50 liicutc tcntative de a curdja zona. Proportia dezastrului ecologic este
il fbrntatiunea stdn-
cauzatd de cdpuge kn.r sud de Tomsk. irr in drun spre taiga. VAntul biciuie pe deasupra pdmAnturilor vaste, coasd de la
poate constitui un Krasnoiarsk (7), la 1.000 km de Novosibirsk 9i 600 km est de Kemc- Krasnoiarskie
t" rrrrclc nu s-a replantat nimic.Totuqi, Bratk nu duce lipsa de atracfii.
pericol real . Sro/bi (Sfilpii
rovo, este unul dintrc ultimele orage din Rusia care a inceput sh primeascri lr cl bazinul in care era vechiul Bratk sI fie inundat, muncitorii au
turiqti strdini, degi nu c prea lnult de vizitat aici. Constmit in 1628 pe f1u- ,rrlat toate clidirile istorice pe un deal din apropiere. Rezultatul este Krasnoiarshu/ui),
viul Enisei, Krasr.roiarsk a dcvcnit un loc de exil politic. Azi rnusteqte dc ,rtrrl Muzei Otkriti Etnografii (muzeu in aer liber; deschis ma(i- precunt Si ercursii
industrie: fier, aluminiu, r.nagini grele gi echipamcnt pentru agriculturir, ,1, (ir l0-17) dedicat me$te$ugurilor in lemn deprinse de primii de vdnd/oare.
toate se fabricd aici. MAndria oragului este Pokrovskaia lerkov (Biserica t,, ,ri din Bratk.
Ocrotirii Fecioarei; uli!a Mira) din secolul XVIII. Totugi, in orag sunt cAtc-
va muzee, inclusiv Krasnoiarski Kulturno-Istoricenski fentr I Muzeini
Kompleks (Ccntrul Cultural gi Istoric gi Complexul Muzeal Krasnoiarsk; Mi r Altai
Jos: malul Lacului ploqcead Mira nr. l; deschis nrarti-cluminica 10-18). Sfdntul Nikolai,vasvl i rrl Altaiski Krai, din parlea de sud a Sibcriei de Vest, care Jos: in vreme de
Baikal pe care se spune cI a mcrs Lcrrin itr exil in Sehugenskoie in 1897, se allrr ';lc Kazahztanul qi rcgiunea Gomo-Altai, cste un loc ideal per.rtru iarnit

l*
 turisful aventurier care vrea sd experimenteze trecuful Rusiei. Cu fru-
musetea sa naturald - o treime din teritoriu este acoperitd de piduri -
muntii, ploi scurte de vard qi temperaturi pldcute vara, in jur de 20oC, e un
loc ideal pentru plimbdri, mers cu pluta qi escaladdri.
Puncful de pornire in explorarea regiunii este Barnaul (9), centrul
administrativ teritorial, construit in 1730. Se intinde la 230 km sud-est dc
Novosibirsk pe fluv^iul Obi, gi este accesibil cu avionul, trenul qi autocarul
Teatre, opere, Si de la Novosibirsk. In ora$ sunt doud muzee care meritd vd^tIe'. Altaiski
sdli de concert Kraevedceskii Muzeii Historii (Muzeul de Istorie gi Studii Regionale
asigurd divertis- Altai; uli(a Polzunova 46; tel: 3852-234551; deschis miercuri-duminicd l0-
menlul tn toatd 17:30) a fost fondat in 1823 qi se pretinde a fi cel mai vechi din Siberia,
Siberia Si Estul Aduce un omagiu celui mai faimos cetefean din Barnaul, inventatorul Ivan
indepdrtat. Polzunov. Gosudarstveni Hudojestveni Muzei Altaiskogo Kraia
(Muzeul de Artd al Statului din Altai; prospekt Lenina 88; tel 3852-
611888; deschis miercuri-duminic6 l0-18) este principala galerie de artd
din regiune, gi conline lucriri ruseqti din secolele XVI-XX.
In staliunea Belokuriha (10), la 200 km spre sud, combinafia dintrc
izvoarele de apd locale qi aerul curat de munte creeazd o atmosferd ideald
pentru sanatorii, gi e locul c6torva doma otdiha (case de odihnd).
Lacul Baikal
Jos: piala centrald O excursie in Siberia nu este completd lird a vedea,,Perla Siberiei",Ozero
din regiunea Ulan Baikal (Lacul Baikal) (11), intinderea de apd lungd de 643 km care se
Ude, l6ngd Lacul intinde la 66 km est de lrku{k. Unul dintre cele mai mari lacuri ale lumii,
Baikal Baikal este nu numai cea mai importantd atractie turisticd din Siberia, ci o
trr l.r rr naturii. De aceastd datd, statisticile ruse nu fac afirmalii gratuite.
,r, rrl dc{ine 20o/o din cantitatea de apd dulce din lume, iar adincimea sa
I
rrr,r', rrrri atinge 1,637 m (vezi Lacul Baikal, pagina 272).LaculBaikal oferd
irt,rt rlc multe specii endemice (1.500) gi o diversitate geologicd atdt de
Irr,rrr'. irrcdt studiul lacului acreat o noui disciplina qtiintifica: baikolosia.
( ','rr rnai celebrd specie indigend esle nerpa, singura foca de apd
dulceiin
Irrrrrr' Sturionul Si omul (asemindtor cu somonul gi pastralul)fac parte din- Meritd sd./ace1i o
trl r rt:tirtile marine. Sahrl de l6ngd lac, Listvenicinoe (12) poate fi subiect vizild la Muzei
irrt, r('srurt pentru o excursie de o zi din Irkufk, unde ecologia extraordinard Zodce.stva i
rr ,,onci este cel mai bine explicatd la Muzei Baikolovedenia EtnograJii (Muzeul
l,irrr rrologiceskogo Instituta (Institutul de Limnologie Baikal). de Arhitecturd in
lrrrlrlorent de anotimp, vremea pe lacul Baikal e imprevizibild. Lacul are Lemn Si
Etnogrofe) in
rrrr rrrrr:roclimat in care furfunile pot izbucni gi se pot stinge fhrd a ajunge la
Irrrr:r tiirrnului. Adesea vremea nu este la fel cu cea din Ulan-Ude sau Talli, 47 km sud de
lr l, rrt li. Chiar qi pe lac, se poate schimba drastic in decurs de minute. prima Irkulk, pe drumul
,,;rp;rrlir cade la inceputul lui octombrie, iar lacul este inghelat din ianuarie spre Baikal
;'.rrr.r in mai. Cele mai bune plaje sunt acelea de lAngd intrarea in Ostrov
(deschis I0-17).
I lllron (13) (Insula Olhon), pe malul de vest al lacului, cam la o ord gi
prrrr:rlltc cu magina la nord-est de Irkulk.
I'orl Baikal (14) este un sat fermecdtor, la 65 km sud-est de Irkulk, o
ll:.trr intersecfie pe capdtul de linie de acum al caii ferate transsiberiene.
t lr, r (rstcaua, cdrbunele gi nisipul din jurul lacului sunt transportate in port, Jos:'Cadrul sculp-
ilrrrlt' Surt incdrcate in vagoane marfare ce pleacd o datd pe zi. Nu existd tat al ferestrei ce
irrlr:r:ilructur6 pentru turism, dar o plirnbare prin orag vd dd o pl6cut6 sen- orneazd o casi din
l
.',rtrc vietii locuitorilor din Baikal. Siberia
Ir kutk
lr Lrrlh (15) (600,000 locuitori) este frrd indoiald
rrrrrrl tlirrtre cele mai dezvoltate oraqe din Siberia in
r, lrrivcgte cazarea turiqtilor, mai ales carezultatal
l.rl,trrlui cd este punctul de plecare in excursii la
l,r, rrl Ilaikal. Se afl6 pe fluviul Angara, cam la 30 de
rrrrrrulc de mers cu maqina, la nord de cel mai sudic
I'rrrrr I irl lacului.
\ lirst fondat in 1662 de cazacii rugi, ca loc de
, .rl ll granifa dintre Mongolia qi China. Cei mai
,, l,'lrri rcziden{i au fost decembriqtii, care au fost
, rl:rli aici dupd egecul lovihrrii impotriva larului in
,1, r r'rrrbt'ic 1825. Un muzeu dedicat decembrigtilor
, .rllir la Dom Volkonskih (casa contelui Serghei
\, 'll,orrski; pereulok Volkonskogo nr. 10, tel: 3952-
'' l': \2; dcschis marfi-duminicd 10-17:30).
( ('nlru al industriei apirdrii timp de mai mul1i ani,
,,r.r,;rrl trccc prin schimbari majore, deoarece se
r, l,rol'ilcazit dupii perioada rdzboiului rece.
lrr,lrrslriu lulisnrului in crcqtere este priviti ca fiind
,' lrosibili salvarc pontnr rcgiunca care stagncazii.
t ,rrrrt'r'lul cu blirnut'i, ctcrna ocupa{ic din Sibcril,
, r,';rlt: 5i cl irr inrgroltlntir. l)opula(ia cstc un ar)tcstoc
,1, r rr;i qii irllo popoirlc, lirltttirlii tlirt cittu 20'Z' lltrli-
.rtr rlescctrrlctrli li rrronlr,olilor brrrli;ili ('ilt'c s-lltt slit
I'rlrt pt: rrrrrlrrl srrrlic irl lrrcrrlrri llrrilirrl. otrr6ttl s it
, lrr.'nlrrr il ir(ol)('ri lrnrlrclc {;itrrrrtti rrlc llrrvirrlrri
'trrrs
 Angara, dar centrele istorice gi comerciale sunt pe malul vestic. I)c{
cartierele centrale sunt caracterizale de blocurile de beton din epoca sovi.
etic5, precum gi de rnonumente inchinate Marelui Rdzboi patriotic (d
Doilea Rdzboi Mondial), cartierele mdrginaqe, mai vechi, mai au casc rlh
Iemn. chiar gi Zbi nrseqti.
Izba, cdsula Un parc frumos la marginea lacului a fost consfirrit pe ulifa Gagarinn,
ldrdneascd din peste drum de Hotel Intourist, iar acesta este cel mai potrivit loc pentnt I
!'r', ' 1i rrr,l); gi IrkufkFilarmonia(Filarmonica; ulilaDzerjinskogo; tel:
r'r',''IIIO0).
Fe;tttl rlrr-:r Buriati
l'r p,rrl,.r rlt'cSt a lacului Baikal, capitala Republicii Buriate, Ulan Ude
Il6l rrr,, t), sii $i descopere identitatea, fiind inaccesibild turigtilor pdnd in
l'ttr tr l','.r r' t'ri niciun alt orag din Rusia de azi nu arati diversitatea ldrii atAt
I

lemn, are conform incepe un tur al oraqului. Incepe cu ulila Karla Marska qi traverseazd podul ,.r
,1, l,rrr, lf6ls. Cultura gi limba buriata, care searndnd cu cea mon-
lll1111
tradiliei cinci spre locul de promenadd al oragului. Dupd ce revenili, mergeJi ps ulill p,rl4 au dispdrut sub cor.rducerea sovieticI. Azi, deqi 50% din
,r;'1,'.11v1'cir
percti Si un Lenina qi faceli un popas in piafa centrali a oraqului. Acest bazar acopor
acoperis. Al cin- fr',lrll.rtr, ,:;le lbmratd din buriali, pulini igi vorbesc limba maternd. Cu
rit,de patru etaje, cu haine, electronice gi alte bunuri ii atrage pe sibericnll t,r,trr ,r, , ,t, ;r, tincrii incep sd-gi manifeste interesul fald de budisrn, iar
cilea perete entuziaqti de la sute de kilometri depirtare.
imparle clddirca in
lral.rr I .rrrr:r r vizilat Ulan Ude pentru a ir.rcuraja reeducarea buria{ilor.
doud,.fie pentru __Majoritatea magazinelor din Irkutk se gdsesc intre pia{a centrald gi ulill l'l,rrr I ,lr' sc intinde de-a lungul rAului Selenga, care este foarte poluat,
Karl Marx. De la ulifa Karl Marx, intoarcefi-vd la rAu trecAnd pc il rar !,ri .,, rprricgte prin Mongolia spre lacul Baikal. Spre sud se intinde un
extinderea familiei, Kraievedceski Muzei (Muzeul de Istorie Locald), peste drum de rnarcla rl,:r rr 1',rrrr ll granita cu Mongolia. La nord, un lan! muntos incadreazd
fie penh'u anintale.
obelisc de beton. Muzeul are mai multe seclii prin orag clddirea centrull lr,rlrrl rr,lr, :rl lzrcului Baikal.
-
de pe ulita Karl Marx 2 addpostegte depaftamentele de istorie qi istoric t
rrolrlurt tnh'-o
piold din Siberia.
nalurii (deschis marti-duminicd 10-18; Lel 3952-333449).Mai existd o snll lahrrlr.r presirati cu diamante
de expozilii inSpaskaia lerkov (Biserica M6nfuitorului; ulita Sulro. 1,,,r,rr, I'rrte ti ajunge la Iakulk de la Baikal pe apd; practic, in cel mai bun
Batora; deschis miercuri-luni l0-18). ,c. ,r,, I lrrtlu ar fi foarte greu. Putemicul fluviu Lena curge la nord de
Alte locuri care mezitd vizitate la Irkutk sunt: Muzei Izkustv imenl llrrl .rl ',r lrrrrrl rnuntilor Udokan, spre mun{ii Verhoianski, unde se l5rgegte
Suhaceva (Muzeul de Arta; ulila Lenina nr. 5), care poartd numelo ltli ri , "ntrrr.r llr ltord spre Oceanul Arctic. Acolo unde Lena se ldrgeqte, se Jos: La muncd pe
Sukacev - mai are sbli de expozi{ie pe ulila Karl Marx nr. 23 (deschis micr' all'i "r r rrl lll<utk (17),caredateazd de laprimul val de exploratori ruqi, orice vreme, intr-o
Jos: un cdlugdr curi-luni 10-18). Pentru piesc dc teatru gi concerle nr..g.1i la lrkuflt ,llr l r, I ' ( t'l rnai u$or se ajunge aici cu avionul pe cursele regulate de la uzini de gaze na-
lamaist buriat Dramaticeski Teatr (Teatrul Drarnatic Irkufk, ulila Karl Marx 14; lcll ll,, ,,,, r Irlirrtl< gi Vladivostok. turale

Locur- Buorslvrur-ut
lrea mai mare atractie in Ulan Ude este lvolginrk
VDatsan, sediul budismului din Rusia, la 30 km vest dl
orag.Templul a fost deschis in anii 1960 in mod ostenta.
tiv, pentru a demonstra lumii ca in Uniunea Sovietlcl
exista tolerantd religioasd. De fapt, era o cacealma. KGB.
ul a trimis in secret mai mulli agen{i sub acoperire la Ulnn
Bator, in Mongolia, pentru a se familiariza cu religia tlu.
dista gi a deschide acest datsan. Agenlii KGB avonu
dacea-uri mari in munti, 9i erau dugi in fiecare zi la tom.
plu cu limuzine Zr7. La sfargitul anilor 1980 garada €
devenit realitate, cdci tot mai mulli buriati curiogi venonu
la templu. Templul, modest in comparalie cu standardola
cenhelor din Tibet sau cu alte centre budiste din lumc, s€
aflS in mijlocul unui peisaj splendid, cu vdrfuri de munll
acoperite de zdpadd 9i avand gi un mic parau ce curl;o ln
apropiere. lnteriorul viu colorat contine numeroase imtrgl.
ni ale lui Budha, picturi buriate gi un muzeu. Azi so pol
face vizite la templu fara insoJitor oficial. Puteti asista lir o
slujba in templul principal - de obicei au loc ciiminealir
dar ramdnefi in spatele sdlii, dcoarece o marc parto rlin
ea este rezervatd cdlugdrilor lanraigti.
 Oragul ar fi pufut rAmane un simplu avanpost dacd nu s-ar fi descoperit rric gi din Vladivostok, dacd vremea e bund, gi dureazd treizlle.
enorrnele zdcdminte de bogSlii minerale din regiune, inclusiv diamante, (.rr o populalie de 6.000 de locuitori, Iujno-Kurilsk (ZZ),
un sat de pes,
aur, petrol $i gaze. Azi, Iakulk este capitala republicii Iakulia, o fAgie a , :rri de pe insula ostrov Kunagir, este capitala lanlului Kurile, gi destinalia
Siberiei din Nordul indepdrtat care acoperd mai bine de 2,6 mll. km pdtrali. , t'l mai accesibild grupurilor turistice. La capdtul dinspre sud insula este.la
Iakulk este in sine un oraq sovietic plictisitor, dar o bazd excelentd pen- l.l km de Japonia, ale cdrei dealuri sunt vizibile din majoritatea punctelor
tru a explora satele Iakut gi Evenki din tundrd. In oraq sunt 15 muzee: existe rh' pe insul6. Satul in sine nu este mai mult dec6t un labirint de cblibe gi o
un frumos muzeu Muzei Istorii i Kulturi Narodov Severa imeri r rr I lcprindere de pescuit.
SUGESTIE
Iarosfavskovo (Muzeul Popoarelor din Nord; prospekt Lenina 512; tel: l)c la Iujno-Kurlisk se pot organiza excursii cu barca pe insula din Cel mai bun
411221422689; deschis miercuri-duminicl 10-17 ), care ofer6 o imagine :r;rr opiere, Ostrov $ikotan (23), cea mai frumoasi insuld a lanlului, cu un moment pentru a
Az| turiStii tn Vla- despre modul in care triiau oamenii din Iakufia inainte de epoca sovietic1. rrr icroclimat insorit. vizita oragul lakulk
divostok pot sd se Institutul de Studiu al Permafrostului (Merzlotnaia ulifa I tel: 41122- este intre lunile
plimbe pe docuri ;i 334423) organizeazd. vizite doar la cerere, gi ii conduce pe oaspeji in ca- Alaska Rusiei iunie gi august. in
sd pozeze nes- mera de cercetare de la subsol, sub crusta inghelatd a pdmdntului. lrrsula ostrov Sahalin (24) este de mult consideratd un loc exotic de c6tre 25 iunie are loc
tingherili flota Pute{i lua o ambarcatiune spre Lenskie Stolbi (St6lpii Lenei), o forma- rrr5i, ca un tdram indepartat al tuturor posibilitagilor. Bogatb in resurse na- festivalul lsih, o ce-
maritimd - un con-
liune de stAnci de dimensiuni uria$e, cam la o ord pe apd din Iaku{k. lr'rlc cum sunt petrolul, gazul qi rnetalele neferoase, ea este Alaska Rusiei. lebrare plind de
trast izbitor.fald de Croazierele pe Lena gi o excursie la Derevnia lakufk, vechiul sat Iakufk, l)rsputati de Japonia gi Rusia intre secolele XIX gi XX, a fost ocupatd in culoare a culturii
zilele din trecut, fi.greazd de asemenea pe oferti. t t'lc din urmd de Rusia in ultimele zlle ale celui de-al Doilea Razboi populare din laku{k.
cdnd o.fotogt'afie l\4,'.dial- Capitala Iujno-Sahalinsk (25) a fost fondatd in lggl la poalele
nevinovatii arf Porturi in Estul indepidat rrrrrrrtclui Bolgevik. In jurul oragului sunt pdduri virgine care acoper6
putut declanSa un
Nahodka (18) a fost solulia vremurilor socialiste de a inchide Vla- It'rcrrul muntos, oferind o priveligte spectaculoasd
incident inter-
divostokul pentru vasele strdine in anii 1950. A fost porhrl comercial de la lrstc greu sd vd imaginafi ce ar atrage un furist strdin la Magadan (26),
nalional.
sfArqitul liniei ferate transsiberiene, pe c6nd Vladivostok era pofi naval. ,, ccntru indepdrtat al gulagului din nord-estul Siberiei, unde iarna tem-
Dacd luafi avionul sau trenul spre est, ajungefi la Vladivostok (f9), la 1'r'rirturile pot cobori la-65"c. A apdrut pe hi4i pentru prima datdin 1939 Jos: Un locuitor
Jos: prizonier in poalele munlilor Sihote-Alin, invecinali cu China la vest gi cu Marea :;r :;c bazeazd fabricarea de materiale de construcfii qi pisciculturd. t6ndr din indepir-
Sahalin,1B94. Japoniei la est. Uneori Vladivostok mai este numit ,,San Francisco al tatul lakutk
Rusiei", datorit6 localizdrii fa!5 de Pacific Ai dru-
murilor in pant6. Dar aici se opreste cornparafia cu
oragul naval din vremea sovieticd, oraq ce a fost
complet inchis transportului naval strdin intre 1958
9i 1991. A fost luat de la China in 1860, pi dc
ah-rnci a devenit principalul port al fdrii cdtre Estul
indepdrtat.
Inconjurdrile qi gerpuirile strdzilor oferd turigtilor
multe priveliqti frumoase asupra ora$ului gi oceanu-
lui. Clima este pldcutS, cu temperafuri ce ating vara
20"C, iar minimele coboare rar sub - I 5"C.

lnsule vulcanice
Kurilskie Ostrova (Insulele Kurile) (20), un lanl
de insule lulcanice ce se intind de la Kamceatkn
pdni la insula Hokkaido din nordul Japoniei, pro-
babil cd ar fi rdmas anonime in afara Sahalinului
dacd nu ar fi subiect al unei dispute teritoriale intrc
Rusia gi Japonia asupra Kurilelor de Sud, pe care
Japonia le reclamS, dar pe care Rusia le-a cuccrit in
al Doilea Rdzboi Mondial.
Insulele sunt uimitor de frurnoasc tot tin.rpul anu-
lui, cu lulcani lAngi apa involburati a nrirrii. I{uqii
nu au lbcut multe pcntru a lc dczvolta, cu cxccp[itt
unui nurndr dc satc dc pcscari qi a unci bazc rravalc
construiti la $ikotan. Cirlitolia pc nlarc tlrrrcazi'r o zi
qii .jurnirtatc dirr portul ccl rrrli lprrrpiirt, l(rlrsukov
(21), dc po irrsrrlir ( )slrov Snlrllirr. Vrrse le plt'rrcii zil-
272a O rNcuRStuNE iN... LAcrrL BarxaL a 273

LACUL BAIKAL - eCE E UN NUME?

Cuv6ntul Baikal deriva din
iN AFARA st PE
LAC
PERLA SIBERIEI cuvantul turc Bai-Kul ,,lac
bogat". Lacul a fost
Cea moi filmoasti bijuterie a Siberiei esle lucul
desemnat de UNESCO
Baikal, cel nttti adtinc lac din lttnte, care alrage drept parte a patrimoniului
afit turi$ti, cd/ Si oameni de Sliinla mondial.

Apclc curate ale lacului

Baikal taie un culoar dc
la nord la sud prin
nrun{ii qi taigaua siberi-
ani. formAnd un habitat
bogat pentru o llori qi Excursii cu elicopterul,
laund urice in aceasti cilirie, plimbiri 9i pes-
regiune. cuit sunt doar c6teva
Lacr.rl Baikal arc dintre atractiile din
i--=+- dimcnsiunea Belgiei. sezonul de vard de la
Baikal, unde iarna plim-
Acoperd 32.000 de kilo-
birile cu troika, schiatul
rr-retri pirtrafi, dclinc o cincirne din cantiLatca de api
9i patinajul stau in capul
dulce din lurr.rc ai arc o adincime fbarte marc (1.637 listei - dar nu vi agtep-
nl). tati la nimic sofisticat.
Irkulk este cel mai bun
SPECIILE LACULUI loc de plecare in
Ccl nrai proaspdt locuitor al lacului, ncrpa (lbca tic drume!ii. Ambarcatiuni
Ilaikal), se parc cir a rirnas aici la slirgitul crci OPOSTURI DE OBSER. de tot felul fac drumuri
VAIIE in ultimii 50 de regulate spre locurile de
glaoiare. Apoi s-a adaptat u;or la condif iilc clc aprl
ani. Universitatea de Stat pe malul lacului vara, iar
dulco alc nor-rlui sdn mediu. Azi lbca gri cstc o
din lrkulk a facut cercetdri agenliile de turism ca
spccic protejat5, dar ar,ltoritililc ruse mai pennit lrku!k-Baikal lntourist
asupra mediului de la
uciderea a 6.000 dc cxemplare in fiecare an, pcntru Baikal la Bolgie Koti gi la pot alcitui un traseu la
blani qi unturh. in Baikal sc afli cam 60.000 clc biostatia Angara. alegere. Partea de sud-
foci nerpa. vest a lacului este mai
Mai rnult de 50 cle spccii de peqti inoati in lac. ICRU +RECE CA GHEATA accesibili. Unul dintre
Printrc cei rnai interesanIi sc ttunrlrzt .qtlontiattko, rl, activitdtile Lacul Baikal este alimentat locurile care trebuie
pe$te carc triicqte pini la 1,5 km sub ap:1 9i dli r: gi de prelucrare de mai mult de 300 de vizute, despre care se
naStcrc la pui vii. Pretuitul sturion dc Baikal pro-
ilor sunt princi- rauri gi drenat doar de spune ci este cel mai
,r;upatii. Climatul unul, fluviul Angara. Cinci vechi lac din lume (20
ducc pini la 9 kg de caviar la nraturitatc iar onttrl,
lacului este ideal luni pe an ingheata pdnd de milioane de ani) se
un rner.nbru al familici sor.nonilor, apare adesea pe poate vedea de pe
irurci gi hermine. la o addncime de 10 metri.
n)\'niu ca spccialitrtc locrli. dealul din spatele
lnstitutului de
Limnologie de la
I I
Listianka, la 66 km est
de lrkutk. Pentru cei
cirora le place aventu-
ra, o excursie pe muntii
OLOCUITORUL LACU- Hamar-Daban, la sud clr:
LUI Sturionul Acipenser Baikal, Ie ofcri garrsa rll
eACASA DE-ACASA TECHILIBRU ARMO baerl locuiegte la supra a cxplora taigatra, lrrrr
Cdsutele de lemn sunt NIOS Cons;lrLr tc:r lll,rlr, I fa{a lacului Baikal. Ajungi: dra alpirri Si l;rr:rrr ilc
tipice pentru satele de
langd lac. Muzeul rlc ;rtlri
I ltrlroclcrltir;r: ltkttlk ttt
;rrrii l1)lr{) ;r tirlir;;tl tt vl rrl
t la maturitate dLrl;;i 1t] 20
rJi:;rtti
gl aciarc.

lcctrrra (lc lcrnn rll: l;inr1;r l;rr:ttl r:rt I lll ,i it l)tov()r.,1

Itkttlk rrrttlittr: ltror,lrl rll ptr rlrlltrrl lr.olor ltr l 3
r rtrl tt ',ilr, t , n,' (
ll. rvr
,
 lHrnoDUcERE ) 279

BeLARUS gr UcRAINA
Aceste doud state independente au rdddcini comune
cu Rusia, fdcdnd parte in trecut din Rusia Kieveand

elarus qi Ucraina au fost considerate intotdeauna verigoare

primare cu Rusia. Limbile lor sunt atAt de asemdnitoare
incAt aproape cd se infeleg. Destinele lor politice s-au
intrepitruns tir-np de secole. Kiev, ,,mama oragelor din Rusia", a
fost inima primului stat al slavilor risdriteni, Rusia Kieveand.
Odati cu aparilia Rusiei, mare parte din statele Belarus gi Ucraina
au fost supuse domniei lariste qi conduse de la Sankt Petersburg.
Aflati lAngd Belarus (Rusia Albd), Ucraina a devenit cunoscutd
drept ,,Malorosia" (Mica Rusie), un epitet ce ilustra statutul sdu
provincial qi dependent. PAnd nu demult, cele trei ldri alcdtuiau
baza Uniunii Sovietice, conlin6nd mai mult de jumdtate din po-
pulafie gi o propor{ie chiar mai mare din conducdtori.
Totugi, faptul de a privi statele Belarus qi Ucraina doar ca
adjunc{i ai puternicului stat sovietic nu ofer6 cheia in}elegerii
intregii situafii. Acest pdmAnt istoric are doud fefe: una privegte
spre Moscova gi spre est, iar cealaltd, mai micd dar ugor de
recunoscut - este intoarsd spre Europa qi spre vest. Mare parle din
istoria Belarusului gi a Ucrainei, precum qi originile multor difi-
cultdli curente, pot fi gdsite in dialogul nefinalizat dintre cele
doud pdrli ale caracterelor 1or nalionale.
Odati cu independenla din 1991, ucrainienii gi bielorugii au
avut ocazia si se ocupe de afacerile lor, poate chiar si iasd din
umbra Rusiei. Nu a fost o experienld confoftabila. La mijlocul
anilor 1990, statul Belarus gi-a creat o marcd proprie de autori-
tarism in stil sovietic; la inceputul secolului XXI, dupd cdderea
lui Milogevici, statul Belarus era cel mai pufin democrat stat al
Europei. Ucraina, pe de alt[ parte, a alut grijd sd nu rdmAnd la
periferia contineltului, dar a rdmas nesigurd de vocalia sa gi ezi-
tantd in acfiuni. In timp ce vecinii Ucrainei din Europa Centrald
urrnau o cale aproximativ directd de la economia de stat la cea de
pia!5, drumul Ucrainei a a\.'ut pafie de mai multe cotituri, intorsS-
turi gi linii moarte.
Dar turigtii vor gdsi multe puncte de atracfie: catedrale ofto-
doxe, palate tdtare, castele poloneze qi o frontierd elegant[ cu fos-
tul Imperiu Habsburgic, impreuni cu dezvoltdrile grandioase ale
erei sovietice qi monumente inchinate eroilor din cele dou6
rdzboaie n.rondiale. Kier.ul cste un oraq modern gi un important
ccntru cultural; plimbarile, pescuitul gi locuirul in dacea sunt ca-
ractcristici ale vietii la tar6; iar in sezonul estival, staliunile de la
Marca Ncagrir crnarri o amosfcri dc vacatrtd gi ospitalitatea le-
gcntlarir a oaurcnilor-.

Pncrrurr r ANil ntoARr: lrirftrnlul cr;tc :;itrrlxrlul ittrIrlxltttklt!tti IJt;ritituri; tk: l;t {annttl tlitt
lirll;r, Orirrrlc;r: StArt;n: rltirtnirlir;ir r;Irrlitc l;t:;krr;ikino (ilrr:ztlo (Ottilrttl ll;'trtrltrrrit;ii),
rlrr lr'irrr;rr l;lll;r, (;otr;llrll,r ttr 1llIl']rlr nn nrir(lnill t;ltttt;ttt;tl lrrrllrlttltti
 ri I rr'd
]

,1

i ,. i"i,
tl
\tti\[: ,ii
irll

,Jdiil
I trii rl
fl.,1
6S., hrll
#i lffi] "

' 1;l'
,

,,;l
r;ir}ild

r ,,,
*,]
,$l

,',,1
:'ll'

illi, "r'
ili'in;
'-r, .r"f I
"'l:s'
r,,
-1t,,' t
;1. ' l

arqf.{r1,,.{$'

'ffir;'
 lsronrE i 283

BeLARUS 9J UCRAINA:
O SCURTA ISTORIE
Istoria acestor doua trdri este aldt mai lungd, cdt Si inilial ntai mdreald
decdt cea a Rusiei, care mai tdrziu le-a asimilal

tatele Belarus qi Ucraina igi datoreazd Pistrarea tradi!iilor

originile geografiei strategice. Varegii Tradi{iile din Rusia Kieveand au fost preluate
(vikingii) care au deschis leg6turi co- de principatele de Galilia gi Volinia, care
rrerciale intre Marca Balticd gi Marea Nea- fiind rnai la vest, au putut scdpa de invazia
grd in secolul IX, mai degrabi vAsleau decAt tdtarilor. In secolul XIV Galitia gi Volinia au
sd urnble pc uscat. prin unrrare cea rlai
f-avorabild rutd pentru ei era pe rAurile ce se
varsd in Marea Balticd. Dvina a fost r6ul ccl
r.nai intens circulat, deoarece oferea comer-
cianlilor cea mai directd rutd spre Dnepro-
Petrovsk in drumul spre Bizan!.
Varegii actionau ca un catalizator pentru
clczvoltarea agezirilor slave de pe aceste rA-
uri. Aceste aqezdri, care au reprczentat
primul pas al cilStoriei in strdinatate, cea mai
irnportantd fiind cr.rezaful de Polof, au consti-
tuit nucleul republicii Belarus.
Oragul Dnepro-Petrovsk a fost dominat de
Kiev, iar dupi o fuziune a influentelor scan-
dinave gi slave a luat fiin{a in secolul lX pe
tcritoriul de azi al Ucrainei priura entitate
politica regionald importantd - Rusia
KieveanS.

Rusia Kieveani
in zilele ei de glorie, inainte de invazia mon-
golilor din secolul XIII, Rusia Kieveani avea
un loc de prim rang intre statele Europei.
Uimitor de repede dupi ce prinful Volodimir
(Vladimir) s-a conveftit la cregtinism in 988,
Kievul sc mAndrea cu o catedrald care avea
ca model Hagia Sofia din Constantinopol,
tara avdnd mai mult de 400 de biserici.
Din acest orag vechi au rdsf,rit rdddcinile
statului rus. Doar in 1050 cnezatele rusegti au
int:cput sir sc rupi de Kiev. Apoi regiunea a
intrat sub donrinatic tltard. Un Kiev in declin
l lirst dc ascurcuca prirdat dc rnongoli in
1240 qi tloar catcrllala SI. Solla 5i citcva sutc
tlc crrsc ltr rilrurs irr yriciolrrc.
Pnc;tHtt t nH t r HtonHr : liirliillir ril: l;t [];tlttklrtv;t,
ot:lotttltttr: 11tl14 , lilrrrlt:rlir: rlc
StnHr;n: ttttt,,tr lnt ltrtiInllnt
incetat si existe: Polonia a cucerit Galilia, iar
Lituania a luat Volinia, inclusiv Kievul.
Aceste regiuni, acum in vestul Ucrainei, au
fost de-a lungul secolelor importante in
mentinerea tradiliilor culturale qi politice din
Ucraina, impotriva influenlelor posibile alc
Imperiului Jarist.
Declinul Rusiei Kicvcnc din sccolclc XIll
qi XIV a coincis cu aparitia la nultl ;i vt'sl :r
vccinilor Polonia 5i [-iluanil, ;i t rrr'zrrlrrl
Moscovci (lLusia) la cst. I)r: ulrrrtt'i 1i l)irr:r ur
prczcnl. ;i crr rrrici pcriolrrlc tlt' lrrrlo:rlrr rrrrrc
')!t
sorrtllr IJtlrrrrt'i (,.tirrrrillr") ;i llt'l:rrrr:,rrlrrr .r
I W,rlkrt :,;t ( ) Nrrtrrl losl ttt tr;tiililr' :rtr'slot l)il1('lr :.ir :rlr' :rllor.r.
Dt{t At,lA Lll;llt
 284 t lsronre
Cazacii
incorporarea in cadrul statului lituanian, iar
apoi in comunitatea dominati dc polonezi au
expus mult Ucraina qi Belarusul influenlelor
vest-europene. Polonia, suslindtoarc infocati
a Bisericii de la Roma, a fbcut tot posibilul sd
aducd statele Ucraina gi Belarus sub steagul
catolic.
Un compromis intre catolicism gi orlodo-
xie a a r,ut loc in cele din urmd, sub forma
bisericii ,,uniate" (greco-catolice), care a pds-
lrat ritualul ortodox in tirrrp ce recunostea
supremafia papei, dar aceastd situatie nu a
dus la o relaxare a tcnsiunilor cu Riserica
Ortodoxd rdsdriteanS. Mulli oameni din
Ucraina qi Belanrs au adoptat noua religie qi
au inceput sI lucrcze pentru mogierii polo-
nezi; allii au scdpat la pcriferia comunitafi,
in cArnpiile din bazinul Niprului qi pe pdmAn-
tul cazacilor ucraineni.
Cazacii ucraineni erau la inceput o aduni-
turd de irrlractori gi lugari care supravie{uiau
din vdndtoare, pescuit gi piscutul vitelor
de-a lungul fAgiilor pcriculoase de la
granilele cu cornunitatea polonezd, Moscova
5i tltarii otomani la sud. Cu timpul, ci
adoptat forr.r.rc tlc organizarc politicir, inclusiv
o crttilulc politicu rle urrto-grn,r'nltlc lirnrltli-t
tlittctrlo <le ltrtrttfi (rrrlrlrnilt') rirrlrri Niprrr,
, '' ,1,.r',."it , r,r'' , '' .; ',/,"',',ii,.
I BelaRus 9r UcRAtNA a 285
Sici. Resentimentele de natur6 sociali gi reli- ,lc alta Anglia, Franla, L.r.rperiul Otoman, Luminii intr-o misiune sinucigagi, intr-o vale
gioasd fald de stdpdnirea polonezd au fost un I'icmontul gi Austria. Rdzboiul din Crimeea a inconjuratd din trei pa(i dc artilcria rusd.
catalizator, gi de la Zaporije, in 1648, con- nrarcat finalul a 40 de ani de linigte euro- Aproape jumatate dintrc ci au fbst ucigi pc
ducdtorul cazac Bogdan Hmelnigki a lansat pcand dupd infrAngerea lui loc. Condiliilc ir.rfricogitoare
marea ofensivd ucraineand care a culminat Napoleon, qi a fost o reflectare BRroaoa lumtrutt suportate dc trupe au fost
cu alungarea polonezilor dir.r Ucraina. rr lipsei de incredere a {6rilor Rolul lor nu e gandirea, aduse in atenlia publicului de
,'ecidentale fala de expatrsio- prinra generatie dc rcporteri
Ci doar fapta 9i pieirea.
Ascensiunea lmperiului Jarist rrismul rusesc qi in particular in Valea Umbrelor Mo(ii de rdzboi. Dar acestc conditii
Asigurdrile de autonomie incluse in lata de proiectele larului S-au dus gase sute cu tolii. dificile au fost mult ugurate
infelegerea de la Perislav erau subminate pe Nicolae referitoarc la Imperiul Arrnro, LoRo Trruuvsolr dc cStre elorrurile croice gi
mdsurd ce Moscova igi extindea dornina{ia. Otoman in declin. dedicarea asistcntelor rne-
La inceput Ucraina a fost impdr.titd de-a lun- Aliatii au mers la rizboi agteptAndu-se la o dicale, dintre carc cca r.r.rai renumit6 a fost
gul rAului Nipru, cu malul stAng (de est) sub victorie ugoard asupra forlelor ruse, dar pAnd Florence Nightingale.
control rusesc, iar cu malul drept (de vest) , Ia urmd razboiul a fost lung, sAngeros qi greu
impreund cu o mare parte din Belarus, sub
comunitatea poloneze.
Totuqi, Polonia a fost subiectul unor dis-
pute de parlaj de trei ori la sfdrqiful secolului
XVIII, iar Ecaterina cea Mare s-a bucurat
,,recuperAnd" statul Belarus gi mare parte din
Ucraina. Exceplie a fEcut Gali{ia, care a
devenit parte a Imperiului Austro-Ungar,
fapt ce explicd stilurile arhitccturale foarte
diferite dir.r oraqele din vcstul Ucrainei, Lvov
gi Cemdufi.
Aten{ia Ecaterinei a fost de asemenea
atrasd de scopul strategic de a asigura acce-
sul la Marea NeagrS. Cu ajutorul lui
Alexar.rdr Suvorov, cel rnai de succes general
al Rusiei, forlele otomane au fost inldturate
din sudul Ucrainei, iar Crirreea a devenit
pafie a Imperiului Jarist.
Sub Imperiul Jarist, plm6nturile Ucrainei
qi Belarusului qi-au pierdut mult din nota dis-
tinctd nalionali. Teritoriile au fost reorgani-
zatein provincii guvernate de St. Petersburg,
a fost incurajati convefiirea la ortodoxia
rusd, gi orice tentativi de nalionalisrn era
tratatA cu asprime de autoritdtile fariste. cAqtigat. Unul dintre episoadele faimoasc a Secolul XX
In parlea cea mai vesticd a Inrperiului, rnai lbst egccul sarcinii Brigizii Luminii in tirn- Pe misuri ce Imperiul Tarist decldea in tirn-
ales Belarusul a fost in
linie a cor.r-
prir.na pul bitiliei de la Balaklava, imorlalizatd de pul Primului Razboi Mondial, r.niqcdrile
flictelor cu puterile din Europa. In secolul rcfrenul dc neuitat al lui Alfred Tcnnyson. nationale din Ucraina gi Belarus erau
XIX teritoriul a trebuit sd supofte anlatelc Cei 600 sc spune au fost unii dintrc cei mai directionate inrpotriva opoziliei putcrlicc
invadatoare ale lui Napoleon; 140 de ani n'rai buni soldali ai armatei britanice, detagamen- penlru indcpenden!d. Ucraincnii au avut pcn-
tdrzir a dus greul in Operatiunca Barbiu-ossir lul I I HLrsari, al ciror ghinion a fost fapftll ca trl prima datd gustul autoguvernirii nroclcrrre
a lui Hitler ir.npotriva Uniunii Sovicticc. aLr lirst subicctul caccurilor unui sistent de la proclal.nat'ca Rcpublicii Nationalc I Jr'r'rrinrr
Aceasta este explicatia Iipsci clirdirilor torrrirrrtlir lrlrzlrl Pc |r;1l11rr[rj 1i rrrr pc rrrcril. in 1918, guvct'natii clc Kicv, ;i o Ilr'prrlrlit:r
istorice clin Belarus. Aninrozilirtilc pcrsonulc 1i ncintclcucrilc Nalionalli IJcraincanir rlc Vcsl blrzrrlrr pc lr'rr
au tlitrllc olllcrii srrpcrioli ltr llirnis Ilrigtrtllr tot'i ilc trlrer lirscscni l)iu1(' ir lnrl)( rllllur
Rdzboiul din Crimeea Attsltrr Ilrrltru. llt'llrrblicilt't'lrirrr r; ;ru rrrlt lr",
Lrr Irri.jlocrrl sccolttlrti XIX ('rirrrt't'rr IJt r;rint'i S tnrucn: o (1;rvurir r lirr :;r:r:rrlul XVll, tr :l )l r,/cI lli lt( I l l I :i;t:i('tttt(':ll(r irt I()I()" tl:rr tlcjlr t vr'rrrrrrt lrlcl,'
rrrlt'vr'rril t'r'rrllrrl rurrri rrzlror luni'. f r n( ( lrll (;; l,/i l(; Itt:rtt o lilllltir illll)()lllt,tt tnrlt'|i'trrlctrli r
lot ilrltt' lttttrt'tittl l:rti:ll rli' o r;rr l)t n:;ut'ttn llr{lurr,,r trrrrrr t.rtrtl rrr li.r, l,rtrtl rl rr ( rrrrtlr,,r l'( ltl;l,lll:l r't ltrtl'tt t tt tt t',t I ilh,ollrl.ilt
286 r lsronre
pozi\ta in Rusia, Polonia igi reafirma pre-
tentia istoricl asupra vesfului Ucrainei gi
statului Belarus. Lupta dintre aceste doud
adversare strdvechi s-a incl.reiat doar in urma
Tratatului de la Riga din l92l. Regiunile din
vesful Ucrainei gi Belarus au devenit parte a
Poloniei. Republica Sovieticd Socialistd
Ucraina (RSS), cu capitala la Harkov in est qi
RSS Belarus au devenit in 1922 membre
fondatoare ale Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste (URSS).
infometare gi deportare
intre rdzboaie, conducdtorii reinstala{i in
O cuesrrurue DE IDENTITATE
intrebdrile referitoare la identitatea ucraineand 9i
bielorusd ne conduc in urmd, la istoria lor nalionald
complexS. Timp de mai bine de 1000 de ani nu
s-au numit deloc ucrainenl sau bielorugi, ci rusini
(ruteni). Acest nume i-a identificat cu pdmAnturile gi
regiunea Rusiei Kievene, statul slavilor rdsdriteni.
Totugi, pe mdsurd ce puterea statului Moscovei
cregtea, el a revendicat de asemenea drepturile
istorice ale mogtenirii Kievului, iar imaginea Rusiei
Kievene a devenit parte integrantd a cregterii sta-
tului Rusia.
A {ost o transformare cruciala, deoarecc pc
T Berenus 9r
Ucraina gi Belarus au ldcut tot ce au pufut
pentnr a suprima orice instinct de indepen-
denld nafionala. Mai ales instinctele ucigage
ale lui Stalin au l7cut ravagii in Ucraina sovi-
eticd. Dupd o perioadd de calm in anii 1920,
cAnd a crescut circulafia limbii ucrainene,
venirea la putere a lui Stalin a coincis cu o
ofensiv6 putemicd impotriva celor doud baze
sociale ale nalionalismului ucrainean - !drd-
nimea qi clasele educate.
Costul ritmului remarcabil al a industria-
lizdrii sovietice in primele planuri cincinale a
fost suportat de fdrinime. In timp ce se con-
struiau fumale de fier qi de olel gi centrale
hidroelectrice, colectivizarea forlatd a agri-
culturii distrugea viala tradilionali de la !ard.
Cote de producfie imposibil de atins erau
ir.r.rpuse sub ameninfarea armei. Forlafi s6
cedeze stahrlui toatf, hrana, 7 milioane de
ucraineni au murit in foametea din 1932 gi
1933. Epurdrile ce aveau ca scop eliminarea
,,deviafiei nalionaliste" au culminat cu repre-
siuni sau execulii a patru cincimi din elita
culturald a Ucrainei.
Brutalitatea lui Stalin i-a incurajat pe mulli
locuitori din Ucraina gi Belarus sa il
priveascd pe Hitler ca pe un eliberator. Dar,
deparle dc a-i ajuta sd-gi cdqtige autonomia,
naziqtii i-au considerat numai buni de sluji-
tori, qi milioane au fost transportali la Reich
ca mAni de lucru pentru a susfine Germania
in rdzboi. Cei care au rimas au fost prinqi in
ciocnirile directe dintre fo(ele naziste gi cele
sovietice. Mai bine de 8 milioane de oameni
din Ucraina gi Belarus au murit - iar osli-
litelile nu s-au terminat odatd cu infrAngerea
naziqtilor in 1945. Sute de mii de colabora-
aceastd bazd Moscova gi-a asumat misiunea
imperiald de a reuni toate teritoriile,,rusegti". Rusrni
erau sorti{i sd fie rugi - fie rugi mici (ucrainenii), fie
-
rugi albi (bielorugii) 9i orice diferen!5 culturald a
fost legatd de perioada de separare ,,fo(atd" 9i de
influenja ostila a polonezilor catolici.
Mulli ucraineni 9i bielorugi au puncte de vedere
diferite, lu6nd in considerare procesul de identifi-
care nationala care a inceput in secolul XlX. Chiar
9i cei care nu se declard najionaligti v?i cxplica cu
plScere prin cc sc dcoscbcsc ci dc rLrgi.
UcRATN a 287
^
tori nazigti reali sau imaginari, foqti pri- grele lec{ii economice care au dus la qomaj gi
zonieri gemani de rdzboi gi muncitori rcpa- la priveligtea cerqetorilor pe strdzi, odinioard
triafi, ucrainieni,,burghezi nafionaligti" gi de neimaginat.
allii suspecta{i de lipsa de loialitate au fost In Belarus, Alexandr Lukagenko, un direc-
trimiqi in lagdrele de concentrare din Siberia. tor de fermd din vremurile sovietice, a candi-
dat la campania electorali din 1994 rnizAnd
lndependenfe gi viitor pe nostalgia oamenilor dupd fosta URSS gi a
In epoca sovieticS, Ucraina era cunoscutd ca fost ales pregedinte. Conducerea sa a fost cel
liind ,,cogul cu pAine" al Europei, iar doi li- pu{in autoritard, iar referendumul din 2004
deri ai URSS, Nikita Hrugciov gi Leonid penfir a hotdri dacd sd mai poatd candida
Rrejnev. s-au ndscut intre aceste granile. pentru al treilea mandat a fost mult con-
Belarus era descrisd ca un excmplu sclipitor damnat de observatorii interna(ionali gi a
al valorilor sovietice, industriile qi fabricile transformat Belarus intr-un stat paria.
noi erau date drept model al planificdrii Ucraina a intAmpinat cu er.rfuziasm inde-
socialiste, iar locuitorii drept modele de
cetdleni sovietici.
Dupi moartea lui Stalin in 1953, un
ucrainean, Hruqciov, a devenit conducdtorul
Uniunii Sovietice, iar in 1954 a ddruit
Crimeea tarii mamd.
in anii 1960 9i 1970, Ucraina qi Belarus,
Iiind inci republici separate in cadrul URSS,
;i in ciuda rumorii caizale in rindul intelec-
tualilor de la Kiev gi din vestul Ucrainei, au
lbst asimilate in intregirne in Uniunea
Sovieticd, iar viala aici era foarte pulin dife-
ritd de viala din Rusia.
Primul moment de dezacord total fa{d de
sisternul sovietic a fost cauzat de dezastrul de
la Cenrobil, in 1986. Centrala erala doar 97
km distanld de Kiev, iar capitala Ucrainei a
lbst salvatl de la o dozd letald de radialii doar
dc cdtre vdnturi. Autoritdfile au ascuns popu-
laliei pericolul, iar in oraq chiar a fost organi-
t.atd o paradd Belarus a fost mai pulin noro-
coasd, deoarece populafia a suportat con-
sccintele vAntului nefavorabil; au crescut
inciden{ele de cancer, iar suprafele mari de
tcren au devenit de nefolosit pentru agricul- pendenla, dar ucrainenii gi-au dat repede
turd. seama cd asta nu Jinea de foame popula{iei,
Aceste evenimente, combinate cu venirea ironie pentru o lard renumitd pentru pdmdn-
la putcrc a lui Mihail Gorbaciov, au dus la re- tul ei extrem de fertil qi negru. Proasta con-
r)a$tcrea nTigcirilor na{ionaliste, iar dupd cd- ducere qi corup(ia la nivel inalt au caracteri-
rlcrca lui in unna loviturii din 1991, ambele zat pregedin{ia lui Leonid Kucima, iar cAncl
liri
q;i-au dcclarat independcnfa in scurl timp. succesonrl sdu neoficial, Viktor Ianukovici. l
Odatir cu cirdcrca URSS, atAt Ucraina cAt qi fost votat in 2004, pe strdzi au fbst rtrartilcs-
Ilclarus s-aLl conliurrtat cu problcrnele tafii paqnicc de protcst dc zcci rlc lrrii tlt'
ncu;tcptalc alc irrdcpcndcn(ci. Rata inliactio- oat'ucni carc prctindcau cir alcgcrilc Ittscsr't;t
n;rlilrrtii lr t rest rrl rrirttil,rr'. ilrr ltpt'i iru urrlllrl. lalsillcatc, dcclln;lintl asllcl l{cvoltrlir l'or
loculic. Srrb pl'e:sitllti tlitt lortlc plttltlt'. rtttl,
lilrrlrlt' rrrr t t'rLrl ;litr;r lrr ttt nui. irtt lrt ;tlt'1i,'t tl,'
SlnHcn: lttt t)lito nttnritt tlc ttt:ltittctti lttt fl:;l rlr:lxttltt!1
itt Ltrlrttr:[t tIt tttttttt;;r riitr liilrlti;t rlttp;t ltl l)rrtlr':t tr'or1'lilrizlrlr'lr lirsl V0litl Vtt lot Itt;lt t'ttl'o. tttt
li,rzlrot Motrrlt,rl [-)t{t At'lA: rr ;rrrlrrlnr, ,r ',l.rli,lrutt ',rrvt lilrt'rrrl r'rt lrlltllir( ot citlctrl;tl:t
r,lrr r, rtr lir'l,rttt',
 CnnrcrrRrsrrct a 291

Vrnrn Azt itt BeLARUS

gt ucRAtNA
Tranzilia de la regimul sovietic nu e uSoard: Belarus aclioneazd cu prudenld,
(:u o economie in stil sovietic, in timp ce Ucraina se luptd cu economia de piala

entru multi ru$i, starea de fapt con- Mogtenirea sovietice

pto,rn
- carera statele Betarus qr ucrarna Destrdrnarea masiv6 gi inirnaginabil6 a
I existd ca state separate este conside- URSS in l99l a l6sat statele Ucraina gi
r;rlir a fi un fenomen absurd gi temporar. Intr- Belarus in fa{a unei independen{e pentru care
rrtlcvdr, chiar numele 1or, Ucraina insernnAnd erau total nepregitite. Dar cel pulin Ucraina
,,pc margine" (1a granifa cu Rusia) iar
Itclarus ,,rusul alb", aratd nivelul la care
:rccste doud fdri sunt legate de Rusia.
'Ibtuqi, statele Belarus gi Ucraina, in ciuda
tr e cuturilor lor sovietice gi a moqtenirii slave
lrsirritene, au inceput sd se distan(eze de
r;lcra de influen{d a Moscovei, deqi in direc(ii
lirarte diferite. Statul Belarus, sub condu-
t crca autocratS a lui Alexandr Lukagenko, un
lirst manager de fermd sovieticd, este consi-
rlcratd singura dictaturd rdmasd in Europa;
rt:lcrendumul prin care a cAqtigat dreptul la al
trcilea mandat de pregedinte, qi alegerile in
:;irrc din 2004 at fost larg combdtute de
t omunitatea interna{ionald, care le-a catalo-
r irrt drept nedemocratice.
LJcrainenii au respins rezultatul alegerilor
,lirr 2004, care l-ar fi propulsat la putere pe
rrrsofilul Viktor Ianukovici, propus de Leo-
rritl Kucima, fostul preqedinte. Prin proteste
( rrc au durat aproape o lund, demonstranfii
rlin Kiev gi zonele unde se vorbeqte ucrai-
noana au luat strdzile cu asalt, spunAnd cd
;rlcgerile au fost falsificate. Intre timp, ca in
rrrtrigile de roman polifist, s-a descoperit cd a primit-o cu bucurie, aprobdnd cu entuziasm
lt baza maladiei care l-a
desfigurat pe despdrlirea de Uniunea Sovieticd printr-un
Irr;ccnko se afla otrdvirea cu dioxind,iar ela referendum, dar la scurt timp dupd ce s-au
;rcuzat autoritSlile din Ucraina cd au incercat despdrlit de URSS, economiile lor s-au
:;l-l otrdveascd in timpul campaniei
elec- pribuqit, niciuna dintre ele nu era pregdtitd
qi
loralc. Incurajali de Occident, protestatarii pentm a face fa{6 presiunii create de for{elc
I rru scos pe Ianukovici din func{ie, gi la al pielei libere. Ucraina a trecut printr-o hipcr-
rloilca tur al alegerilor a fost ales pregedinte inflalie, iar economiile s-au evaporat pcsto
Irr;ccnko, lidcrul aga-numitei,,revolutii por- noapte. De cealaltd partc, Bclarusul rrrr ir
localii". Ucraina igi irrtorscsc dcfinitiv fala crczut niciodatd cu adcvirat in inclcpcnrlcrr{ii,
t irtrc Occiclcnt. iar Lukagcnko, congticnt clc dorin{ir tlc oltlin,'
a poporului, a rnizat pc nostllgin rlrrpa tll{SS
PaonrLe ANTERIoARE: falada Universitirlri $cvccnkcr din pcrttru ir ca;iligl alcgclilc ptczirle nlirrlc tlin
pilll Jrtkub Kolirs, Mittsk. ()()4.
Kicv. SrArca: t:opii la jonr;ri, I
Drtt irprn: liitrirrir rlirr ( )rlrr:;;r Moslt'rrite rr []rrirrrrii Sovit'lict' Irrti t'slr
292 I CanacreRrsrtct
chiar gi azi, la 15 ani dupb despdrlirea de
URSS, foarte evidenta in ambele !dri. In sens
negativ aceasta se reflectd in cultura corup-
fiei qi a mitei, mogtenitd din vremurile sovie-
lice.La fel ca in Rusia, multe legi din epoca
sovieticl mai existd in c64i1e de specialitate,
legAnd ambele tdri cu o bandd roqie qi ingre-
unAnd progresul economic. In Ucraina, Iug-
cenko a promis sd elimine aceste rdmdgije,
legale gi de orice alte naturd, ale trecufului
sovietic, iar primu-ministrul, Iulia Timogen-
ko, a jurat se atace aceste probleme in
primele c6teva siptimAni ale noii guverndri.
RdmAne de vdzut dacd se vor tine de cuvAnt,
sau dacd sunt doar vorbe goale, menite si
atragd simpatia Occidentului gi a investito-
rilor de aici.
Probleme electorale
Alegerea in cele din urmb a lui Iuqcenko in
Ucraina in 2004 a fost privitd ca o revolulie
fir6 vdrsare de sAnge. Leonid Kucima deve-
nise un pregedinte foarte nepopular, qi chiar
au existat dovezi ci ar fi fost implicat sau cd
era la curent cu uciderea /disparifia unui jur-
nalist. CAnd al doilea Ei cel din urmd nrandat
al slru a cxpirat, Viktor Ianukovici a clcvcnit
carrtlitlatrrl la plcScrlin{ic dirr
1,"r"1.,'r/i,.i ,r l)'rt irr,.lrie ,1,' ,l,rrrii ,rr.i. irr
qi 1970 pentru jaf, respectiv vitdmare corpo-
ral6. Contracandidatul sdu a fost Viktor
Iugcenko, un politician cu sfudii in Occident
qi cu o sofie americand.
Campania electorald care a urmat a fost
una dintre cele mai invergunate care au avut
loc pe teritoriul post-sovietic, culminAnd cu
transformarea bizard a lui Iugcenko dintr-un
candidat chipeg gi carismatic, intr-un perso-
naj ce pirea scos din filmele de groazi - Iug-
cenko a suslinut cd otrava a dus la desfigu-
rarea sa: suporterii pregedintelui suslineau cd
are o rarl boald de piele.
C6nd au sosit rezultatele gi s-a aflat cd
Ianukovici a cdqtigat alegerile, Iugcenko qi
suslindtorii lui au refuzat sA accepte rezuha-
tul, acuzAnd falsificarea masivd a alegeriloq
indic6nd drept dovezi raportiri de 100% in
unele centre pro-Ianukovici. Atunci a inceput
ocuparea masivd a Maidan Nezalejnosti
(Piala Independenlei) de citre protestatari
care au jurat cd vor sta acolo pAnd la anularca
rezultatelor alegerilor. h.r celc din urnri
Curtea Suprcn.rd a dcclarat alcgcrilc ca ncfi-
ind viabilc ;i au dispus rcorganizarcit lor. I)c
accastzi dati"r, Iu;ccnko a cii6tigll rrrl.jorilutcu
clc voluri, prrrriirrtlu-l irttt-o siltnlitr slirrlcrri-
ol'ic:iu.
()/,1
Ioirrc pt: plcScrlinlelt' l)rrlitt. cirtt' il srrs(irrt'rr
I ,'rr r\rli.r'i.'r,. l''rrrrl','rri,'i ri il li.li,'it,rr,.,l,.i,t,l,.
Beranus gr UcRATNA: Vrrla ezr o 293
,l,rrri ori cu ocazia cAqtiglrii alegerilor. cu dispariliile, dar catalogul de fiecare zi al
lrr Belarus, in 2004, un referendum care evenimentelor de acest fel induce o atmos-
ur nur sA decidS dacd pregedintele in exercifiu, ferd mai pulin liberd gi deschisS.
\ It:xandr Lukagenko avea Degi Lukagenko, sau ,,bat-
1','rrriisiunea pentru al treilea Flpre oune ka" - ,,tata" cum este cunos-
'r.ul(lat, a fost subiect de cri- in primii zece ani dupd inde- cut printre suslinAtori. s-a
trt rr din paftea unor grupe de penden!d, economia bucurat odatd de popularitate
r rrrrrritori electorali. Lukagen- ucraineand a crescut cu 10o/o autenticl in Belarus, mai ales
I.rr rr cAgtigat cu 77oh din vo- anual, fald de scdderea cu in zonele rurale, chiar qi surse-
trrr i gi a spus cu fermitate 1,5% a celei din Belarus. le tradilionale^ de susfinere
t tr'cidentului sd inceteze sd se dispar acum. ln orage, mai
rrr:ri amestece in problemele interne din ales la Minsk, opozilia, dupd ce a luat mo-
Ilt'larus. Imediat dupd referendum au fost delul de la ,,revolufia portocalie" din
r;ritluri de protest, dar au fost repede anihilate Ucraina, devine mai indrdzneafd, simlind,
',,r nu au fost privite ca o amenin{are reald
l', n1ru stabilirea ordinei.
,,Ultima dictaturd din Europa"
t'orrducerea lui Lukagenko, deqi poate nu ar
rrrcrita chiar titlul de ,,ultima dictaturi din
l rrlopa", care i-a fost atribuit de Statele
I Jrrite, este cel pufin una dintre cele mai
,rrrtoritare din Europa. Disparifia jurnaligtilor
( un fapt obignuit, existS presupuneri legate
,lt' cxistenta unor detagamente ale morlii in
:;lrr.jba stalului, politicienii din opozilie sunt
rrrclriqi, iar dupi cum veti descoperi vizitAnd
t;rla, Lukagenko este o figur6 care domind
lrrr.a intr-un mod extrem de neobignuit pentru
o lard europeand din secolul XXL
l)rogramele de qtiri sunt dominate de
prc;cdinte, fiecare declaralie gi proclamajie
qrc diverse teme e repetatd pe tonuri solemne
lrr ore de audienfd maximd la TV, de cdtre
prczcntatori slugamici. Impresia de ansam-
ir.r timp, ca
lrlu cste aceea pe cdldtorie in urmd
:,i cAr.rd Uniunea Sovieticd nu ar incetat sd
t xistc.
gi, la fel ca to{i dictatorii, Lukaqenko este poate, ca e doar o chestiune de timp pdnd
nrai mult dec6t adept al inventdrii de reguli cdnd lucrurile vor ajunge la un sfArgit.
rroi care sd reflecte preocupdrile sale perso-
rrrrlc. CAnd un grup de studenfi a organizat o Relaliile cu Rusia
ilcrnonstratie la Minsk, purtAnd mdqti cu fala Din motive politice, economice gi culturale
Irri Lukagenko pentru a nu fi identificafi de evidente, legdturilc cu Rusia, vecinul lor
serviciul de securitate al statului, el a rdspuns imens de la est, sunt importante atdt pcntru
rlinnlind cI c o ofensd sa po(i mSgti cu ima- Belarus, cAt gi pentrrr Ucraina. Evcninrcnlclr.:
lirrca prcacdir.rtclui. Un lucru minor, probabil din 2004 din Ucraina au fbst urtttirrik: tlc
o rrotir minorl dc subsol, nimic in courpara{ic Rusia cu intcrcs, dar qi cu ingri.iorrrlc. I rr
urtt-tci, multi ruSi au lutlcrtii irt I Jt'rttttit,
turt.t-ta
STANGA: muncitori din Belarus strAngind f/in inainte 5i cxistir suto rlo rnii dc rrrrurt'iloti plcr'rrlr
rkr iirnrii. DRlnpra: rrriri lxrzirnri lx)lrtru un folorlr;tf itt rrtr.rlcrr irt l{rrsi:r, l)in-r rt tttiti itrtrirrli lirrtgrrrl
[;rlrr rrrolrrrrrrr:rrlrrlrri rkrrlir:nl tiizllrrittlui, itt I'litlz rIr rrrur' rlt' t'lrrit i ttcrriItr'rri rlirr lrrr'rr,
I )icrrrrl:r r'lr.r'lrrt':rl:i ,lirr ll rrci:r :t lo,:l t':izrtl:t
294r' CaRacreRrsrrcr
ca o luptd intre zonele unde se vorbeqte rusa
gi ucraineana, respectiv intre Rusia qi Vest.
Majoritatea rugilor au fost suspiciogi in pri-
vinfa lui Iugcenko, privindu-l ca pe un pion al
SUA 9i NATO. Aga cum era de a$teptat,
reportajele din Rusia despre protestele din
Piala Independenlei din Kiev au foarte
diferite de cele din alte p5rti.
Din punctele de vedere politic, intregul
eveniment a fost stAnjenitor pentru pregedin-
tele Putin care, dupa ce l-a susfinut pe Ianu-
kovici, a fost forfat sd priveascd neputincios
cum cel mai apropiat aliat al Rusiei intra pe
mAna opoziliei. Iar c6nd Iugcenko, in ciuda
CeresrRom oe Ll CeRNoeiL
Din aprilie 1986, Ucraina 9i Belarus au fost
mereu asociate cu o centralS nucleard de lAngd
granila lor comund. Aproape 9 tone de material
radioactiv au fost eliberate cand un experiment
la un reactor de la Cernobil, in Ucraina, a eguat
catastrofal. Autoritdlile sovietice au evacuat
135.000 de oameni; alte mii au fost expugi la
radialii deoarece vantul bdtea spre nord, traver-
s6nd republica Belarus. DacA32 de oameni de
la sau de langd centrala au murit in decurs de
zile, efectele pe termen lung incb mai sunt re-
simtite in incidcntclc dc maladii gi canccrc.
ahrmaliilor cA vrea sd menlind rela{ii bune cu
Rusia, a numit-o pe Iulia Timoqenko,
nalionalistd ucraineani ferventd, cu ordin de
arestare pe numele ei in Rusia, in calitate de
prim-ministru, se pdrea ci relaliile intre cele
doud l6ri vor avea de suferit curAnd.
PAni acum ideologia a fost temperatb de
pragmatism, iar primele cAteva luni ale lui
Iugcenko la putere au demonstrat o acceptare
a compromisiunilor din partea ambelor
tabere, mai ales in ce privegte pro-blemele
legate de afaceri. Dar adevdraful test al relafi-
ilor abia acum unneaz5,. Daci Ucraina dd
semne cd ar intenfiona sd intre in NAIO,
preqedintele Putin ar putea considera cd aces-
ta este un pas prea mare intr-o direclie
gregit6, iar posibilitatea sta{iondrii trupelor
americane la Kiev e un lucru pe care Rusia
pqr gi sirnplu nu il va penrrite.
In ce priveqte Belarus, mult-dezbatuta uni-
une cu Rusia pare sortite se rdmAnd doar la
acest nivel. Existd semne cd Lukager.rko
poate deveni incornod pentru Putin, iar
Kremlinul ia in considcrarc susfinclca unui
candidat al opozilici la alcgclilc prczi-
dcnlialc din 200(r, glindindu-sc, 1.rollc.
Il bino sir aibi ll prrtcrc,,orrrtrl lor'" irr
Ilclrrnrs. tltrcil si luse lrrcrrrlrlt: sir tlrrcrr ll o
It'trr'lrrtt' :r st't'tlrt'irrlrri rlirr Ut rrin:r rt'zrrll:rl
Berenus gr UcRAtNA: vtATA azt e 295
cc i-ar face s6 pard cd pierd complet controlul tate dec6t cele din magazine, in tirnp ce cele
o rrsupra ldrii. mai proaste sunt niqte ndscociri riu-mirosi-
toare care provoaci o durere de cap
Pimdntul hrinitor O rmorlre MENTTNUTA
groaznicS. Pentru a testa sam-
AtAt in Ucraina cAt qi in agonul, da{i-i foc cu un chibrit
llclarus, odati ce ie9i1i din Numele serviciului de securi- gi vedefi.cum arde. Daci arde
ora$ zona rurald e marcatd de tate a statului din Belarus cu o flacdrd albastrd, e de
,/,rcea (cdsute) gi parcele, iar incd este KGB. Spre deose- bund calitate; o flacdrd gal-
posibilitatea de a-gi produce bire de Rusia gi Ucraina,
bend sau un fuin uleios nu
Irrana i-a ajutat pe mulji sd Belarus nu s-a grdbit sd il sunt tm semn bun.
capete o oarecare indepen- schimbe. Pescuitul la copcd este de
tlcnld faJd de stat, hrdnindu-se qi vdnzAnd asemenea popular in ambele tdri, in ti.mpul
surplusul la pielele ldrdnegti. iemilor aspre. Acesta constd in a merge pe
Ucraina este bincuvAntatd cu hrdnitorul apa inghetatd a unui rdu sau lac, a sdpa o
.,pirnAnt negru", qi ambele ldri se bucurd de gaurd qi a spera sd prinzi ceva. in fiecare an,
o tradilie rurald bogatd, ce se reflectd in nenumdrali pescari plutesc'pe ghejari cAnd
lucrurile de artizanat g^i in specialit5{ile m6n- vine dezgheful, serviciile de salvare supraso-
cirrurilor tradifionale. In Ucraina e popular in licitate nereuqind si ajungd la timp de fiecare
nrod special salo. Fiind descris cel mai bine datd.
ca sldnind sau unhrri de porc, este considerat Vara, oragele se golesc la sfdrqit dc sirp-
o dclicatesd. in rnod normal, feliile mici de tdmdni gi in sdrbitorile nalionale, ciintl
grirsirne albd sunt mAncate cu pAine neagrd, oamenii dau nivald la dacea, cliboliirrrhr-st:
rrsturoi crud, verdefuri qi vodcd. Samagon, de problemele vielii dc la orag.
vodca licutd acasd, este populard pestc tot,
cclc rnai bunc mostrc fiind mult ntai dc cali- Problema limbii
ci ur Atiit lirlba vorbili irr lJc:ririrrir, r'iit ;ii r't,;r rlrrr
SrAHcn: llktn tlrtJxrrtat: ruinele r;etrlnrkli rrur;klirrc rkl lir l}r:lirltts stittl stt'iitts inrtttlilr,: ('u lusil loillr' lt('l
Ourtxrbil. SrAHr;A: ur:urirl:rri Irstirli lrcrrlrrr lulirrtii. sttnt tlt'seenrlettlt' rlitt'ctc tlirr lirrrlrrr ll;rvorur
l-L rcrrrrrra r,.l ,,,' 1,',.l,ii',",',, f),1,',,,' ,,,.'1..,., :.. l).,. :,. l.'i...,..,..,; 1r....r,., ,,..
296 f CenrcrERrsrrcr
vorbitor de limbd rusd, atit ucraineana cAt qi
belorusa au w iz,,rustic", fiind vorbite mai
mult la sate qi in zonele rurale. In vestul
Ucrainei limba dominantd este ucraineana,
pe cAnd in est se vorbegte majoritar rusa.
Totugi, incercdrile de a descrie disputa de la
alegerile din 2004 ca o lupti pentru putere
intre cele dou6 jumdtSli ale fdrii, sunt in cel
mai bun caz simpliste , ca rezultat al jurnalis-
mului leneg qi al propagandei ruse. De fapt,
in timp ce Iugcenko era susfinut in vestul
!6rii, qi, foarle semnificativ, in Kiev (unde
ucraineana este folositi alternativ cu rusa),
Ianukovici nu s-a bucurat de un suport chiar
fervent in est, poate cu excepfia regiunii
miniere de la Donefk.
Peste tot in Ucraina rusa este vorbitd gi
inleleas6, iar in est mul1i au doar cunoqtinle
debazd de ucraineand. Cu toate acestea, toate
indicatoarele 9i afigele din stalii, oficii
pqgtale, etc., sunt in ucrainean6.
In ambele fari rusa este limba din filme gi
muzicd. Chiar in filmul din 2003 Okupalia,
Misterii de Andrei Kudinenko, considerat
drept un nou inceput pentru ir.rdustria de film
din Belarus, qi interzis urger.rt de Lukagcnko,
dialogul cstc jumirlatc nrs, jurnirtatc bclarus,
crr sublilrlro pcnlru vorbilorii tlc litnbir rusri.
Niciorlrrlrr rrrr l r'xisl:rl vrt'o itrt'r'tt rrtt' st't i
oas[ pentru promovarea limbii nafionale in
detrirnenful rusei, $i e greu de bdnuit ce s-ar
putea face fbrd a se recurge la mdsuri dra-
conice, cate ar semdna doar resentimente qi
discordie. Este un lucru pulin qtiut cd in
multe locuri din Ucraina gi Belarus, mai ales
in afara marilor orage, oamenii vorbesc o
amestecdturd de rusd cu ucraineand sau
belarusa. gi poate a$a se rezumd pozilia pe
care o au ambele \6ri azi - lingvistic, dar gi
din alte puncte de vedere.
Noua generafie
A trecut un deceniu gi jumdtate de la cdderea
Uniunii Sovietice gi a apdrut o noud gene-
rafie, care gtie pufine despre superputerea din
trecut. Intr-adevdr, in urma unui sondaj re-
cent care s-a organizat in Rusia, Belarus 9i
Ucraina, s-a descoperit cd cei sub l0 ani nu
qtiau aproape nimic, ba chiar deloc, despre
Lenin.
Noua generafie de ucraineni qi belarugi se
aseamind cu cei de vArsta lor din Occident
mai mult dec6t oricAnd in istoria modernS.
Au acces la aceleaqi informalii, mai ales pe
Internet, qi sunt la fel de pugi la punct cu
moda contemporand ca orice alt grup de
vArsta lor din lume, deqi impactul grupurilor
de tineri asupra politicii din zoni atinge un
nivel la care tinerii demonstran{i din
Occident doar viseazS. Organiza[ia de tineret
PORA din Ucraina a avut un cuv6nt de spus
in protestele care l-au adus la putere
Iugcenko, ins5, cu o dorinfd admirabild de a
nu accepta niciun compromis, au intrat in
opozilie de indatd ce rezultatele alegerilor au
fost validate.
in Belarus, organrza\ia de tineret ZUBR a
inceput rezistenla impotriva regimului lui
Lukapenko, organizAnd demonstrafii gi alte
evenimente, deqi Belarusul nu e evident la fel
de liber ca qi Ucraina, iar autoritdlile sunt
mai inclinate spre a face uz de fo(6 pentru a
menfine ordinea. Adevdratul test de caracter
pentru ZURB, gi chiar pentru autoritdfi, va
veni in 2006, in timpul protestelor ce vor
acompania cu sigurar.rld noile alcgcri prczi-
denliale.
Sus: copii din clasele prittltrtt rlin Ocltrsrl, Ilt;r;titl;t.
Dneaptn: stittttitt ltti Lt:ltitt :;lri tltt ltitzii tltt;tl;tt1tr;t tttttti
lrltkrv;rtrl irr lrrlkr, pc nutlttl:;tttlir; rtl (ltitttlrrt
Berenus gr UcRATNA: vrATA azt o297
Drumul inainte mai mult decAt de inleles. Totuqi, ludnd in
Viitorul apropiat al Belarusului este nesigur. cosiderare pozigia geografici pe care o are
licvolutia rdm6ne o posibilitate distinctd, pe fara, relaliile cu Rusia gi, ca intotdeauna in
rrrisurd ce regimul lui Lukagenko igi pierde aceastd parte de lume, trecuful, acest lucru sc
,lrrr popularitate. In curAnd s-ar putea ca pare ci nu e atAt de simplu pe cdt ar crede
l(usia sd geseascd oporfun sd se implice, fie unii. E de neconceput pentru mulli ruqi ca
prin sus(inerea candidatului opoziliei,
r,i doar Ucraina sd se indepdrteze politic atdt de mult
pcntru a-l inldtura pe tot mai ereticul de Moscova incdt, ca multe foste {dri sem-
l.ul<agenko. natare ale Pactului de la Varqovia, sd ceard
I)cntru Ucraina, viitorul depinde de abili- ruqilor sd oblind vize pentru a intra in far6, qi
1:rlcalui Iugcenko de a stabiliza lara care toc- orice pas spre NATO va fi intdmpinat cu sig-
rrrai a trecut printr-o experien!5 amard in uranf6 de cuvinte mult mai dure decdt au avut
Irrpta pentru cdgtigarea alegerilor. parte statele baltice cAnd au intrat in alianfa
l)oate cd e nevoie de o abordare subtil6, dar de apdrare a Occidenrului.
Irr;cenko pare neslbuit in dorinla sa de a face
,lrcptate. Guvemul sdu a inceput sa facd
,le rnersuri pentru a-l aduce in justitie pe fos-
trrl preqedinte, Leonid Kucima, pentru rolul
l)c care l-a a'"ut in uciderea lui Georgi
{ iongadze, jurnalistul al c6rui cadavnr deca-
t)ilat a fost descoperit intr-o pddure de lAngi
K icv in 2001 . Aceastd anchetd pare decisd sd
.rrlucd lur.nind intr-o mullime de afaceri
,lrrbioase.
l{ccenta sinucidere a lui Iuri Kravcenko,
lrrst rninistnr de inteme, cdruia Kucima ii
,liclea constant ordine ,,sd scape" de deran-
jrrntul Gongadze, e cu siguranld doar prima
r'onsecintd in ceea ce promite sd devind un
lrroccs lung qi controversat. RdmAne devdzut
,l:rcd acesta este un prim pas dintr-o incercare
,le a clarifica problernele mogtenite din
pe
l,crioada Kucima, sau doar o luptd politici ce
nrr va face mare diferen{d in viala marii
rrrrrjoritali a ucrainenilor.
lJcraina qi-a rnanifestat intenlia de a deveni
rrr:rr bine integratd in Europa. aspiralie ce este
Cntueee: AVANPoSTUL ltrlpentulut
l,onain care s-ar putea sd vedeli cele mai puJine majoritatea din peninsulS, rumori ce s-au stins
semne de viald culturald ucraineand este Crimeea, dupd 1995, mai existd posibilitatea conflictelor se-
care a fost o regiune autonomd a URSS inainte de paratiste.
irl Doilea Rdzboi Mondial 9i apoi a fdcut parte timp in toate discufiile despre Crimeea se uitd ugor
rle noud ani din Rusia, inainte de a fi cedatd faptul cd cea mai numeroasd populalie inainte de
Ucrainei in 1954 - pentru a marca ostentativ a 330- 1944 era aceea a tdtarilor. ldentificatd de Stalin
;r aniversare a unirii Ucrainei cu Rusia din timpurile drept colaboratoare vinovatd cu nazigtii, intreaga
lui Bogdan Hmelnilki. populalie tdtard a fost deportatS, mai ales in Asiit
Dupa cdderea URSS, Crimeea a devenit o piatrd Centrald. Acest act de barbarie calcul:ttii ir kx;t
rlc incercare pentru scnsibilitaba Rusiei la pierde- consemnat chiar de sovietici ca fiind ,,ttcfontlirl" irr
rcir lnrpcriului. Dcpi irtt cxistirt ttttturri alc cttticilor 1967, dar au mai trcbuit sii lrcitt;ii 20 r1rr;uti ;rritr,i
rlitt r:otttuttit;ttoit ttl;ij rlitt ( lllrrccit, r:ittr: itlr;itlttit:sr; r;iirrrl krl;rrii ;rtr ittr:cptrl sir rr;virt;t ;u;:t:;ir
 i11

il il fr .LJE
----iffi
,l 1r
- -f,- r_tr?
iritlllllull
TT
rr ili: iYfifi;;;ii: ii- -i - -lt ll- .5*
ili rl ll tr
I!rI lF d 93: X
tg iilr ii ff |
- -
I ',' :t ill fi il t{ nl[]
il at* m rFr jr ;i ii TrnT fi
liw, 'i
w
;:r r!?
 t i triiit
tO"URlrtl

BeLARUS
't inlerseclia dintre Polonia Si Ru.sia, devastatd de arntate in
it/licl, republica Belarus a supravieluit ca naliune cu drepturi
lcpline, avand multe aspecte istorice de prezentat turistilor

I t ajoritatca turigtilor care vin in Belarus din Occident trcc

I, II H ;ff',1,j;,f,#ifi"il'ffi,[i];
,,
i? T3,:i,i"::;[1
lc siu a fost irevocabil legat dc mcrsul rdzboiului. it.t nlut-
Tl:
r ') I 8, la sfdrgitul Prir-nului Razboi Mondial, la Brest-Litovsk
I' r;r rcvolulionarii a incheiat pacea cu lnaltul Cor.r.randarlcnt
i nalr, ccddnd controlul asupra Ucrainei, Statclor Baltice,
| ,rnclci gi Polonici irr schirnbul incetdrii ostilitdlilor. Tratatul a
I rruulat odati cu ultirra infringerc a Putcrilor Centrale din noiembrie
| ' tfi an. PactHtLe attent-
,r cpisod chiar mai celebru dirr istoria modemf, a oragului Brcst a fbst orne: piald in
r;tcuta in fala am'ratci invadatoare a lui Hitler in 1941. Aceasta cstc imc- Minsk.
la currogtinfd celor care vin pc calea fcrat6, prin pldcula come-
rrclr-rsi STANGA:
IL :rtivd din clddirea girii, precur.r.r gi cclol carc vor s6 sc aventureze il't Memorialul celui
rl .r cclrtrului oraqului, pc locul fostei cetirfi a Brestului. Aici garnizoana de-al Doilea Rdzboi
irrtilol sovictici a rezistat tinip de gase slptdmdni invazici nazistc, Mondial, Brest
,'ingindu-i pe comandanlii gcnlani ca trupele lor sd ocoleasci Breshll Jos: centrul Minsk-
I
,ru ir putea face presiuni mai dcpartc asupra Minskului. Fortfueala, ului
I rtskaia Krcpast, a fost sever afectati in l94l gi
l ,st transforrratd in ruirre in tirnp ce tn-rpele
l stc in retragcre luptau impotriva Armatei Rogii
l
'),tr4. Acum, reconstruith par'fial, adapostc$tc un
!lr care ii cinstegte pc apiritorii sovictici.
I chis rnicrcuri-dunrinicl 9:30- 1 8).

I
;rd Brest
I , rlrrd din Brcst, dmrnul spre est trece prin Rezer-
rl Naturali Belovejskaia Puqcea (2), 85.000
lrcctarc de pidurc dcas6, neexploatat5, de f'elul
lcir care odinioarf, acoperea t.nare paffe din
,rpa. Acun'r cste sanctuarul bizonului europcan,
rproape ci a dispirut pc la mijlocul secolului
tlar aculn cxistii pcste o mie de exernplare doar
rt'castli zor-r5.
,lrri tlcpartc spre nord, cuibdrit intrc grani{clc cu
lonia ;i Lituani:r, se af15 oragul Grodno (3). Dcgi
,r'rrit tlc tirtari 5i cavalcrii tcutoni in secolele XIll
\lV. (ir-orlrro a rcugit sii cvitc soarta contct'npo-
r;r ir ur)or orafc l)rccunr Brcst, fiincl cucct'it ugor
tr rrpclc rtrzistc carc inuintau in anul l9ul L Accst

lrl irrserrrrrni ci, rlc;i (irotlntt ttu ulc stuttttttl rlc

.r.l ('r()u. t'l rrt'oli'r'li rrrrt'lc irrtlicii t.lttc rlt's1itt: r'ttttt
'lrrrit' sr ll rrrrl;rl vi:rl:r rn llr'l:rt rtsttl rlt' tlitt:rittlr' tlt'
r.'lror. I)irrlrr' rrrrrllt lc t lrrrliri ir;lorir'i' (iu( nriu
' r',1:r ll:tt is:tllliclrsk:ti:t l t't l.r:r ( lilr,( r r( il SItttltl,'t
,,rrr', ,t Illt,l') rrr,rrlt,l,r rlttr',,,,,lttl \ll L,li tttr,r

SUGESTIE
Brest are distinclia
neagteptatd de a fi
locui unuia dintre
cele mai bune
restaurante indiene
din fosta Uniune
Sovieticd. Restoran
India este la inter-
seclia strdzilor Karl
Marx gi Hoholia.
Oiidhn
@,,'
dn n A.l] v,,,urv'ry,
ri'
-'r&V"v'
I Br,Elii
'R
dintre ccle mai vechi structuri din Belarus remase din timpul Rusici rtii soveticS, Ceka, in 1917. Oragul Dzerjinsk (6), l6ng6 locul sdu
Kievene. Castelul care se ridica deasupra rAului Neman a fost initial con- lt rl, la vest dc Minsk, a fost numit in cinstea lui. In mod ironic, nutlele
struit de cdtre lituar.rieni in secolul XIV, iar clSdirea barocd a Farni Sabor .L iiol al acesfui orag, Koidanovo, amintea de comandantul mor.rgol care
r;inasc gi el frica in inimilc populafiei locului cu gase secole mai
(Catcdrala Farni) din centrul oraqului estc o ar.nintire a fostei stdpAniri
poloneze. ,l r cntc.
Una dintre cele mai putemice influer.rle din regiunea Grodno au avut-o
Radzivilii, o far.nilie dc r.nagnafi lituanieni care s-au ridicat din anonimal
( ritala, oragul Minsk In locul gantei
atunci cAnd Barbara Radzivil s-a cdsdtorit in secret cu regele poloncz (
,itala statului Belarus, Minsk (7), a fost grav afcctatd in al Doilea obiSnuite de eroi
Sigisrr-rund al Il-lea in 1541 . Degi Barbara a murit patru ani mai t6rziu, I' lroi Mondial, gi tot ccea ce pare mai vechi de anul 1945 a fost restaurat nationali, moneda
otrdvite de mama lui Sigismund, aceastf, farnilic a continuat sd joacc un rol .l 'construit. Minsk s-a dezvoltat foarte mult dupl r6zboi, iar popula{ia naliona/d prezintd
ir.nportant in politica polonezl pAnd in sccolul XX. Farnilia avea in propri- lriplat din 1910, dar chiar gi in parcurile gi locurile in aer libcr e greu sd clddiri guverna-
etate mari suprafele de pimAnt in vestul statului Belarus, Si a construit ult , operili multe umre ale vccl.riului orag. Bernardzinskaia Tarkva (A) menlole rsi aninale
castel impunAtor la Mir (4), prccum qi palaful qi foftdrcata de la Niasvici (5). icdrala OrtodoxS a Mdndstirii Bemardine) din secolul XVII gi unele sdlbatice, inclusiv
Un produs mai infar.n al nobilimii locale a fost Felix Dzerjinski, fanati- ,' renovate pe Troitkaia Naberejna (Digul Trinitalii), pe rnalul rAului iepurele (zaicik),
;laci, fac trimitcre la un trecut qi mai indepdftat. cure o devenit
cul revolufionar bolqevic carc a fost initiatorul primei organizafii dc polilic
irrtre caracteristicile pierdute ale Minskului, qi deci alc Belarusiei, sunt porecla unitdtii
'ii care au devcnit supugi ai Imperiului Tarist odatd cu extinderea nloti etat?.
,:itclor salc in secolul XVIII. Restric{iile impuse dc tar inscmnau ci ei
I'I . lu locui numai in ,,regiunea de gederc", pdrnArrt de-a lungul marginii
,1, , cst a imperiului gi pe malul Mdrii Negre. Reccnsdmdntul din Rusia din
Jos: Cetatea din
ll '/ a ardtat ci acolo locuiau 5 milioane dc evrei. O suta dc ani dc con- Brest a fost partial
rl tc gi perscculii gi posibilitatea crnigrdrii in Isracl au dus la faptul ca reconstrurtd dupd {r
"iiconstituie acum doar lo/o din populafia de 10,4 milioar.re de locuitori al Doilea Rdzboi
i llclanrs. Mondial
qrcu de subestimat cf'ectul pe carc l-a avut al Doilea Rdzboi Mondial
1,,'''
i,
' ,/
I
3O4 c LocuRr/ll anrA: BelaRus Belnnus r 3O5

atAt asupra peisajului, cat $i asupra psihicului bicloru;ilor'. Nlrru.r I'.t,,,,, icvcirni ;i se licea corrcrt cu bunuri pc riurile cc lirccau
,
Bialikai - Aicinai Vaini (B) (Muzeul Malelui Rizboi l)rtlr.lt, '1, z:rrrt ;i tirrilc balticc.
rnarli-dun'rinicir I l-17), pe strada centrali Skarina pt'ospclil lrr rrr plic o facc oraqul nordic liniqtit Polock (9), a cirui pozilic
SUGESTIE
ttisti an-rintire a ororilol'pt'in cale a trecut tata ilt tirttptrl t:rzlr.rrl'r' :r lrit:ut cclltrul rcgional dominant irrtrc secolele X gi XII.
O mdsurd de pre- intr-o larii plinir cle metnoriale, cel mai impresionant l'l"rtrrttti'r,,rrr1'1, r,: ' rrlcdrala Sf. Sofia), initial creatir dupd catedrala cca ntare
caulie ce trebuie la Hotin (8), la 60 kl.n nord dc Minsk. A fost constntil pc lot ttl rrrrrrr ,: ,rrstrLritir in aceastii pcrioadi, degi a lost substanf ial rccon-
luatd impotriva a fost distrus de nazigti in 1943 ca reprcsalii lata dc trci(icr,':r rr"," '.i ', suh cottduccrca l)olot)czA.
riscului minor de germani. Doar o pcrsoani a supravicfuit atunci cind locLti (r,t i r r l r 1 1,,,' rr ,r,rsr:crrtistc qi umanistc in BeIarus apar in lucrarile lui
contaminare a fost incuiafi inh.o clSdire in f'l5ciri, iar statuia stll.rt.rtt,ir'lttrl.rtlrir r' , rliir [)cllock. Acesta a obfinut diplomc de la universitililc
mAncdrii este de a Kaminski, dor.r.rini ccntrul complcxului. l':itkrva, iar ediliilc traduse ale Biblici licute de el in
evita ciupercile gi Itnprcsia lragicd pe care o lasi Hotinul estc qi conrl.rttsi 11111 ,1 ',',',; irrl XVI au fost primcle cirti tipiritc nu nuntai in Bclarus,
murele salbatice lnisi de amintirea altor episoadc ascn-rin.ltoarc clirr islorr.r ,rr tlt: lrst. Realizir-ile lui, dar gi ale altor artiqti, sunt cclc-
care relin radiatiile uciderea a rnii dc ofitcri polorrczi dc citre NKVD (pt.crle,,':,,,'rrl I ,,1 .rr.N:u'u$ka Knihadrukavani dir.r Polock (Muzcul de Ca(i
mai mult tlmp dec6t pidurca Hatin dc lingi Smolelrsk, in 1940. Timp clc rtlrr tttullr rr', ,, ,rrrr r.tlcscltis rrarti-duminica, l0-17).
alte plante 9i abso- nul sovietic a ficut afinlalii falsc confbrnr cf,rora cr.irnclt' ;11 l1 !,r t L 'l,rl irr cpoca sovieticii si fic Bclarusul plomovat ca qi des- Minsk, impraund
lut deloc laptele dc nazigti, gi numai in 1992 guverttul Rusiei a clabor.rrl rlitr tttr, .t 'r,lrlrt r:rl li;-rslr dc atcr-rtie care a rezultat a ficut ca accsta sA fie cu orase ca Si Kictt
local. dovcdcau complicitatca autoritililor sovietice la nrasuc r l r s r r',,. r L r r rr r rr r il clc cxplorat. Vizitatorii au fbst relinufi de teanta Si Odesa, a./bst
acestuia. CA{iva ani mai dcvrcmc, in i988, bclanr;ii ru rlr't'r'rrrl ,,',, :' rl, r'rrlrrstlof'ei de la Cernobil, ale cdrei cfcctc au fost re- ranltmil ad cenlru
de atrocitltile courisc dc guvcmul lor, odatii cu tlesr'op, rr,,r "!, i i rr srrrlul statului Belams, dcgi organizatiilc occidentale ntajor ol inluenlei
colltunc din piidurea Kurapati, ldngl Minsk, cal'c colttittt'rtrr (( l prlur i' ,'L,rrt' t ri r iscul asociat gederilor scurtc in tari estc ucscrtrni- ctt/turala a evreilor
tatc dc milion dc victinre ale terorii lui Stalin. in secolela XVIII Si
r.r1;11,' 1r'',1 au de licut rr-rulte efbrturi pcnh-u a promova o XH.
Vechiul Belarus
I

r ;r l:rr ii rlin cxterior. Totugi, in schintbul rabdirii gi pelse- I

O astf'cl dc distrr-rgcrc in tnasi cauzati dc corrllictcle nrriil, rrr, rr, ,' rrl r rr olt'r'r1 poflrctul fascinant al r-rnci care a vizut tot tiri Jos: loc de vAn-
oli'ril sccolui XX,
I

cii a riu:ras fo:rrte pulin din originile tinrpulii alc lrrrii. t:rrrrl Il, Lr,,' rr ,lr' qi care totugi a supravietuit. zare in Minsk

ri ,.t I) COMUNITATE
'r'rl orlinioard puternica Uniune
I ;c ..odihneascd" in Rezervatia
, -:S
Brest. lntr-o cabana din
%%
ai Rusiei, Ucrainei gi
;i $ugkevici - au cazut de
:
poro, st. Dukhowski rs_arkva
{f Bernardlinskaya '^;h;i)' .' rl lltrllj r;u o asociatie mai lipsita de
"""""^b;.,.p..dds
r
,rurrrrri*{iol ";p;i
ss.
O uu,il,l,#uol..',.Jil,,u .. d
rrrl, r I il;rtelor lndependente (CSl).
" VaYnl/ rL
rlr r,

r lr. r.cntrul administrativ al CSl,

t circut
' r"u./ tl O a"^s
t',a- l, o q rI l, l, rr r r' , or:; rzia de a deveni Bruxelles-
'". -/)
, '^ '
ras,pvcnrtt,rnva
o I /'\ .r,rlll t; a dovedit, comunitatea a
I irr'.lrr rr,rrl, r Iloudsprezece dintre cele
XAS]q?CPN||S{AYA
h";''0
114 Gu'r oq &xmmm*o#Z,,tto' l, r lrrrlrlrr.r r,ovietice asistd cu regulari-
.o,..e, r,l trebuie sd se puni de
r I , rtrlil il( ) ar trebui sa faca organi-
1
9 ,! uramalcheskv
: Tealr /,
'
:^. r 1 r,r,r r optat pentTu o confererafie
4
ij B. t:
Belaruskr
DTerThaunv
, l, rt, r , r;rt. r llr tcstaurarea autoritdtii
' '. sr. srmon o
dt- Kmyaznauihv rl ,, Lrrr rrrr;lusiv Ucraina, sunt mult
P {_
N1rn
,
Dom Urvadu
Belarisi
a ,
L
,. i rr. rrr:ri lrlitng destramarea
r
r,Lr r,r rrlrrrrl;rrrrr (,Sl arfi unactde
,
< -,d "' ' n',,
.r4 * NYETAIYFTHNASTS| ,N ..\.r ,,
rrr rru fost bucurogi
''

/. ,. . .

,,v,,,,,llliiii:lri rI)
Mr w'.,,,
 ,irriiijriLo lt

UcRATNA
Existd o abundentrd de dovezi ale istoriei agitate a Ucrainei.
Tdlarii, genovezii, polonezii, habsburgii Si ruSii
Si-au ld,sat cu tolii amprenta asupra vechii Rusii Kievene.

4{ eneralii intregi de polonezi gi rugi pot da mdrturie despre

qJ $;i#l'fil:t',',,,1 iffi
uj,
Tffi ,.'T:,111' #illllii ;
( ril)Aftite doar de munlii Caryati la vest qi peninsula Crirneea la
l(
'.rrrN. Regiunea este de secole o intersecfie de cdi dc migrafie, rute
, (,rncrciale qi ambi{ii imperiale, iar dovezile care au rdmas merg
r rrlt mai departe in timp decAt hegemonia rusd din ultimii 300 de ani.
lr, raina include oraqe de frontierd ale Imperiului Habsburgic, precum gi
,.r;tcle poloneze, palate tdtare gi ruine ale posturilor de comer{ greceqti gi
'', r()vezc de-a lungul coastei Marii Negre.
i lcraina iqi redescoperd istoria, iar unul dintre cele mai bune exemple este
Pncrrurre ette-
lr icvul (1) insuqi. Din perioada glorioasd cind era inima Rusiei Kicvene, nroane: Teatrul de
( u ( ure doar Constantinopolul putea concura ca qi irnporlanfi, Kievul a fost
oper6 gi balet, Kiev
,lr';lrus aproape in intregime de Batu Han qi de tatari in 1240. Au trebuit si SIANcn: Catedrala
lr( irci gase secole pAnd ce Kier.ul a ajuns din nou la aceeaqi populalie, timp Sf. Sofia
rr r'll-c oragul a fost disputat ir.r lupte dc cdtre lifuanieni, polonezi gi rugi. Jos: Mdndstrrea
\lria a supraviefuit haosului gi distrugerilor provocate dc cele doud Kievo-Pecerskaia
'r,lroaie din secolul XX, dar acum roata istoriei se invdrlc, iar Kierul
rr( Lrpc se se reafirme ca una din rrarile capitale
t ll opcne.

Krevul de Sus
Ltrrria de inceput a Kievului graviteazd ?n jurul
,, .rlizdrilor a doi oameni, Volodimir (Vladimir) cel
\ l:rr.c gi fiul sdu, Iaroslav cel Intelept, iar un circuit
rn puftea superioard a oragului incepe de la inter-
, tia a doul strizi ce le poarti numele, ulila
\ ,,lodir.nirska gi Iaroslaviv Val. Aici se afld Zoloti
\ rr'ott (A) (Poarta de Aur), intrarca strdveche in
, rrS, c?re aculr se af'ld doar la o cladire distan!6 de
I :rtrul de Balet Ei Operd din Kiev. Poarla a fost
,rrslruiti dc Iaroslav in secolul XI ca parte a intdri-
',
rilor pdrlii superioare a oraqului, iar nurnele i-a
I ' ;t dat dupa cupola de aur a Bisericii Bunei Vestiri.
I rrcti vizita muzeul din interior, pentru a afla ntai
' rrltc clcspre vechiul Kiev gi pentru a avea parte de
,'rr, lc priveligti frlmoase asupra oraqului (deschis
: r rIi c-noicmbrie, vir.reri-miercuri, I 0- I 7 30).
:

)c la Poarta de Aur, la Misto Iaroslava (B) (Tur-

I
,rl lLri laroslav) sc poate ajunge mcrgAnd la nord pc
lrtir Vrloclintirska. Aceasta ducc pu{in mai incolo
r o piatr-r dcschisir in fata Sot'iiski Sobor (O)
1r ;rle(lritlil SL Solilr), iur Il slingu vctlcli cupolclc
, rzi Ii rrrrr ii rrlt'rrlr'rlnrlt'i. Irslr'cr'l rrlri tlrrr.lrllil rrrr'
rrotiltl;tl lttt l:rt,r',1:rv ltrrrrinlrl irr I0tI ill otrolrrL.rr
,tt lot it't Lttlr' ttt lr.rl,rlt,l un|()lt tt:t ttottltzllot It t t'
3{O r Locunl/HenrA:
UcRATNA
I
r, r,i. Structura gi stilul bizantin, precum gi numele pe care l-a luat de la
I lrirlia Sofia din Constantinopol, reflectd toatd autoritatea gi prestigiul de
(,iic s-a bucurat la un moment dat Kievan Rus. A fost centrul spiritual al
t,rlrrlui rus de la inceputuri, qi rdmAne o comoard a civilizafiei slave de est.
r 'ltcdrala a fost restauratd qi lirgita la sfArgitul secolului XVII, cAnd
r r rltc dintre detaliile exteme au fost addugate in stilul baroc ucrainean. Aga
r

, ,rrrr dezv5luie rnodelul de cum treceli pragul de la intrare, clddirea origi- in ultimul week-
rlrr din secolul XI a constat dintr-un naos gi patru culoare paralele, fiecare end din ntai, capi-
',
t, r rrrinAndu-se cu cAte o absidd semicircularS, cele l3 cupole reprezentAn- tala sdrbdtoreSte
,lrr i pe Cristos gi pe apostoli. ,,Zilele Kievului".
i,'lirea din Catedrala Sf. Sofia se face prin clopotarul ce dateazd din se- Atunci costanii
, ,,lrrl XVIII, dupd ce trecefi de mormdntul patriarhului Volodimir la stAnga suttt in.floare, iar
orasul aratd splen-
rt, :i chenarul de la pagina 3la), qi traversali piafa proaspdt pavatd. Aici
did.
.,rrr adunat cetdfenii Kielului cu miile in 1648, pentm a intAmpina regi=
rir( irtele de cazaci ale lui Bogdan Hmelnilki, dupd victoria 1or asupra
t','lonezilor. Statuia ecvestri a lui Bogdan Hmelnifki din centrul pielei a
t,, .t addugatd mult mai tArziu, in 1888.
l'rrrtea superioard a oraqului a fost ameninlatd de ruind de multe ori, dar
rr rroul amenintare a apdrut in secolul XX: proiectan{ii sovietici. CAnd
lr,lrrrblica Socialistd Ucraina s-a al5turat Uniunii Sovietice in 1922,
O l,,,lscvicii s-au temut cd Kieml era prea infectat cu nalionalism pentru a
l,urcl fi o capitali demnd de incredere,^iar aceasti onoare a revenit in Jos: Dansatoare
{ ,
, lrirnb oragului Harkov, aflat mai la est. In anul 1930 Kielul a reintrat in ucrainene pe un
,rrii, dar autorit6f le tot mai simleau ci oraqul nu era dotat adecvat pentru vas de croazierd

'
.riliposti noua generatie de administratori sovietici. Ca rezultat, au decre-

c
c
o
o

f-'h*e-'a
"-;-,
p<):E :,
b !p (..
,r.
)

Jts
ti t;
' ull'
I Tl ]ir
'a O--iri
 I utt-6,fi

tat cd intreag a zone de la Sf. Sofia pAna dupd Mohailivska PloEcea (Piafa t lcrainski Istoricini Muzei (F) (Muzeul de Istorie al Ucrainei; deschis joi-
Sf. Mihail) i6 fie curSlat6 pentru a face loc noului bulevard triumfal al rrrarli 10-17:30, inchis in ultima joi din lund). Biserica Zecimii a fost
clddirior guvelxamentale. Izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial a rrceputA in 989 qi a fost locul de inhumare a lui Volodimir; in 1240, sute
impiedical parlial aceste planuri, dar acest ,,rdgaz" a venit prea tarziu pen- rlc kieveni s-au urcat pe acoperi$ul ei pentru a scapa de Batu Han.
tnr- Mindstirea Sf. Mihail, din secolul XII, cu cupole de aur, care a fost s-a prAbu$it, iar supraviefuitorii au rdmas la mila tdtarilor.
'\coperiqul
demolat[ in 1935. Andriivska lerka (G) (Biserica Sf. Andrei) este antidotul perfect pen-
O micd expozilie a Treptat, distrugerile provocate de epoca sovietica sunt reparate. Piesa de tlu povegtile de distrugere din vechiul Kiev. Aflatd in vArful dealului cu
istoriei Mdndstit'ii manxura albd ce o reprezinti pe prinJesa Olha, care s-a convertit la creqti- ,rcclaqi nume, biserica a fost construitd cu o grajie desdvArqitd de Rastrelli,
Sf. Mihail - inclu' nism cu 33 de ani inainte de nepotul s[u Volodimir cel Mare, a revenit in ;rrliitectul italian care a dat forma Sankt Petersburgului in secolul XVIII.
siv planurile sovi- centrul pielei in 1996, dupd o absenld de l7 de ani, flancati de Sfin{ii N4arclreazi intrarea pe una dintre cele mai agreabile sftAzi din Kiev,
etice de recon- Chiril, Metodiu qi Andrei. Aceqtia stau chiar lAngd clopotnifa reconstruitd .,\ndriivski Uzviz (CoborArea lui Andrei), care merge lin in jos spre regiu-
sh'uclie a zonei - 9i lAngd noile cupole aurite ale Mihailivski Sobor (D) (Catedrala Sf' rrca Podil de pe malul rAului. Aceastd,zond este un Montmaftre al Kier,ului,
se pot vedea in Mihail). Singura amintire a planurilor sovietice este cladirea neoclasice de Jrlind de artigti qi cafenele, gi este locul cel mai bun pentru a achiziliona
clop0tui7a cote- la nord-vest de pia(d, construitd in 1931 , care adaposte$te acum Ministenrl ,;rrveninrri.
dralei.
Afaccrilor Extenre al Ucrainei. Chiar dupd Zamok Ricearda Levove Ser{e (H) din secolul XIX
t( lastelul lui Richard Inimd de Leu), puteli merge pe treptele de lemn in sus Biserica Sf. Andrei
Oragul lui Volodimir I;r dreapta pentru a ajunge la o platform6 de observare care ofere o pri- din secolul WIII
Dupi minister la stAnga, in jos pe vulifia Desiatina, treceli in Misto vcliqte excelente asupra Podilului (I). In mod tradi{ional aceasta a fost domind linia ori-
Volodimira (E) (Oraqul lui Volodimir). Volodimir a fost cel care a trans- rcgiunea comerciald a Kier,ului, care s-a dezvoltat in jurul marelui porl de zonlului in Kiev.
format pamantul Rusiei Kievene intr-o entitate politica fermd in secolul X, l:r Nipru. Putin rnai in .jos pe stradd, la numdrul 13 este un muzeu dedicat
gi a lui i fost decizia inspirata de a adopta creqtinisrnul rasSritean ca religic ,,criitorului Mihail Bulgakov (J) (deschis 10-18, inchis miercurea pe timp
oficiald in 998. Desiatina (Biserica Zecimii), numitd astfel pentru ci ,lc ianrd qi in prima luni a lunii). Romanul sdu Garda Albd rdmdne cea mai
Volodimir a renuu{at la a zecea parte din veniful lui pentru a o ridica, a fost I'rrnd descriere a haosului gi nesiguranlei vielii din Kiev de la slbrgitul Jos: punctul central
prima bisericd de piatrd din Rusia KieveanS. Fundalia sa este vizibild. din I'r.imului Rdzboi Mondial. Cobor6nd in Podil, pute{i rever.ri in pafiea supe- al Kievului modern,
parcul de peste <lrum de r,ulilia Desiatina, ldngd cladirea cenuqie a rioard a oraqului luAnd funicularul, construit in 1905, care pleace din Kregceatik
I'ogtova Ploqcea. Puteti ajunge in aceastd piald
{ Kiev-Mohyla rrrcrgAnd spre dreapta pe lulilia Petra Sahaida-
"TssrJlTf {i#' tslf'r
i"f
\: "'' Academy
, iuoho, principala stradd din Podil.
; wrstod""'?.- @"'uo,n'" ?,^
ostriv
r VOLODYI\,1YRAt-" Andriivsla :{
Centrul Kievului: Kregceatik
Trukhaniv
",",, odt'!,Tfriillo"'""-' Vulilia Kregceatik este moderna stradd centrald din
Pro,Lor '/ icv, renumitd pentru qirurile de castani care indul-
a @ K

RosLAVAl,o"i""' ^q '' , csc liniile arhitecrurii postbelice. Capdtul de nord

o .-,(;
)gdan -".", ,nu"
i
"UkrintkY oim-
.rl strdzii dinspre rau este Evropeiska Plogcea
I'ia{a Europeand) amplasata in fala arcului sovietic
:iJ:lii:P
ti''lflkv -
otX''f!'ftFJ'ilT',I'" t
, rrrrstruit in 1982 pentru a celebra uniunea eternd cu
o/, ^,
''r:lr, s [vronerkd '

'' lr? otoih"r"

^rs\o tratii slavi. Acelagi an a fost mdrfuria finalizirii
'!
,=":i ', ltdi:-,-""_=
,t .6#"*.i, -' ^*;+*fi *::,,, t:",
_.*U6',61-J ,O$il,1ii'ilffi"?Iff:ri',nskvpa,ars
',rov
)p
,rrLrzeuluiUkrinski Dim (K), fost Muzeul Lenin,
.ir'ulrl centru cultural ucraine;n. Priveligtea este im-
i,rrndtdlitd de redeschiderea Filarmonia (L) (Filar-

'
l' :=:i[lllit:';1,', -,'''' *;il^TiJ']313';I',''*' , #$,.'l]fl "?:'''lr"#l;ll;:11
so"" rnor.riei), construitA inilial in 1882 ca Asocialia
I'rrrnerciantilor din Kiev, care organizeazd regulat
t^,,,''Jii,.';i,r*.i'''-iii "u*1.,,,^,1^',*hi"ll'^'^
( onccfte gi recitaluri. Casa de bilete este la subsol,
:t",6jt
rutvat 6 Sn..t'*too -* rr stAnga clddirii. In 1892, pe aici a trecut primul
inrrnvai e lectric din Imperiul larist, coborAnd
,lr:rrlul spre Podil.
I)casupra unei mari suprafele de n.ragazine subte-
r;ulc sc afla o coleclie amcstecata de omagii nafio-
rrrrlc, clominatc de uriagul monuulcnt,,Glolia Ucrai-
rrt'i". Ilf'cctrrl arlritcctural cstc antcstccal, clar zona so
rrrcrrlirrc vic tl;rlor ili rrrrrl{irrrilol rlc Lrcrlrilrcrri, lrlli;li
il r: .l.id;;li ! '.-,,
'""
ro ' , ,t t\t,\
tr .:i ,1,
_l(l,Xll'tuo"u'*rn rlc slnttllt 1i vrittzrlot i t t' st' lrtlrrrli lol lirrrllrrl ltrrrrlrri.
Vflly. ,.1,
llt l,f i' .'r, nrwxa ' , ,, ltt,
Q,,,,t,,,,
,, nr,., rrrr ,:r ,l rl,rll, ,1,,, i,;,,; ,:tr.rlrr,,il,. .,
 litdtii de a face din Kregceatik o zond pietonald pe durata s[rbitorilor gi a ci, pegteri gi muzee, fondat in I 05 I , unde puteli cu mare ugurinld petrece o
sf6rgitului de sdptimAnd. In colful de sud-est al pielei putefi vedea zi intreagd. Se poate ajunge aici mergAnd in sus de la Evropeiska Plogcea
coloanele Konservatoria imeni Ceaikovskoho (N) (Conservatorul de Stat (l)iata Europeand), pe vulitia Mihaila Hrugevskoho, trec6nd pe lAng6
Ceaikovski). Nafionalni Muzei Ucraini (T) (Muzeul de Arte Frumoase din Ucraina;
Hidropark, o Pe vremea Rusiei Kievene, valea Kregceatik se intindea in afara zidurilor tloschis duminicd-joi l0-18) qi clSdirea albd a Kabinet Ministriv
insuld-parc in oraqului qi gi-a cdpltat numele - care inseamnd ,,intersectatele" sau ,,inter- (Cabinetul Miniqtrilor) pe dreapta, gi Ucrainean Verhovna Rada
mijlocul Niprului, secfie de drumuri" - de la multele rape care traversau dealul din toate (Consiliul Suprem) pe cealaltd par1e. Amplasatd in spate intr-un parc dupd
unde sunt plajele pd4ile. Chiar qi la jumdtatea secolului XIX, majoritatea regiunilor de pe llada se afl6 clddirea barocd a Mariinski Patats (U) (Palatul Mariinski),
principale ale malul st6ng al rAului Kregceatik au constituit o proprietate a familiei rcstaurat in 1868 pentru sosirea {arului Alexandru al Il-lea qi a impdrdtesei
Kievului, e un loc Mering. Maria (broguri de cdlStorie la Muzei Istorii Kieva, rulifia P. Orlika 8; tel:
frumos, unde puteli Besarabski Rinok (P) (Pia{a Basarabeand), care inc1, se mai afld sub ()44-293 24851283 ll58; deschis samb6t6-joi 10-18). In stafia de metrou
vedea ucraineni privirea ameninfdtoare a statuii lui Lenin de cealaltd parte, marcheazd, capd- Arsenalna, strada devine lulilia Sicinevoho Povstania (Strada Revoltei din
tineri care iSi
tul strdzii Kregceatik. Dupd Vladirnir Ilici urmeazd bulevardul pe trei benzi lrrnuarie) care duce la rndndstire. Pe aceastd rutI din Kregceatik merge
petrec aici zilele $i
Tarasa $evcenko, ce vd duce spre Universitatea dir^r Kiev. Degi prima bi- txlleibusul nr.20.
serile de vard.
bliotecd din Kiev a fost fondati de Iaroslav cel Intelept in secolul XI, Mdndstirea se intinde pAnd jos la r6ul Nipru, iar mullimea de cupole ce se
Ucraina a trebuit sd agtepte p6nd in I 6 l5 ca sd aibd un institut de pregdtire ;rvintd in sus pe pantele impddurite este una dintre cele mai memorabile Piala Besarabski,
superioard, Academia Kiev-Mohila, in Podil. Clddirea rogie distinctivd a priveligti din Kiev. Numele ,,Pecersk" vine de la pasajele subterane, de la capdtul
Kievski Universitet imeni gevcenka (Q) (Universitatea de Stat din Kiev) t rrpelele qi peqterile (pecera) care au fost sdpate in stAncd. Mdnlstirea a strdzii KreSceatik,
a apdrut la jumdtatea secolului XIX. Mai departe in jos pe bulevard, pe srrpraviefuit cu greu atacurilor tdtarilor din secolul XIII, dar a rdmas un loc oferd un spectacol
Jos: Monumentul dreapta, se gAse$te o altd cledire superbd din secolul XIX, Volodimirski irnpofiant de pelerinaj pentru creqtinii orlodocgi de-a lungul Elului Mediu. coloral de fructe,
Apdrdrii Pakiei- Sobor (R) (Catedrala Sf. Volodimir), in stil neo-bizantin. lrr secolul XVIII gi-a dobAndit aspectul actual baroc, iar in vremea sovieti- flori Si legume.
Mam6, cunoscut pe t ilor a fost transformatd in muzeu. Din 1988 o mare pare din mdndstire a
plan local ca Mdnistirea Pecersk lirst returnatd Bisericii Ortodoxe (deschisd miercuri-luni 9:30- I 8).
,,Fetigcana de ole1". Cam la 3 km sud-est de centrul oragului se afld splendida Kievo- Intrarea principald in partea superioard a mindstirii se face prin Troifka Jos: Arcul
Pecerska Lavra (S) (Mdnistirea Pecersk din Kiev), un complex de biseri- Nadbramma ferkva (Biserica Porfii Sfintei Treirni) detaliat pictat6, in Curcubeului, Kiev

Utt loc DE oDtHNA rueoRtooox

mdsurd ce regimul totalitar incepea sd se
Ifleprdbugeascd la sfdrgitul anilor 1980, unul dintre cele
mai vizibile semne ale schimbarii a fost o renagtere a
interesului fald de religie. Ca multe alte lucruri din
Ucraina, acest lucru nu s-a fdcut fdrd momente de con-
troversd. in 1993, membrii unui cult care-gi spuneau
Frdfia Albd au trebuit combdtufi cu fo(a pentru a nu
ocupa Catedrala Sf. Sofia. Doi ani mai tAziu a avut loc o
disputd pentru aceeagi locajie, de astd datd mai drama-
tica gi mai tragicd. lndependenta politicd a provocat o rup-
turd in biserica ortodoxd din Ucraina, intre cei care erau
pentru o ramurd ucraineana a ortodoxiei gi cei care lineau
partea patriarhului de la Moscova. Cdnd patriarhul
Bisericii Ortodoxe lndependente din Ucraina, Volodimir, a
murit in 1995, urmagii lui au vrut sd-l inmorm6nteze in
cripta de la Sf. Sofia. Catedrala apa(inea incd statului ca
gi muzeu, dar cum guvernul ucrainean pdrea c6 nu vrea
sd ia nicio decizie, situajia a scdpat de sub control cand
procesiunea de inmorm6ntare care transporta trupul lui
Volodimir a fost opritd de fo(ele de securitate. in timpul
unei bdtdi de stradd in Piata Sf, Sofia, patriarhul a fost
agezat intr-o groapa sdpatd la repezeald in asfalt lAngA
clopotniJa, unde mormAntul sdu carc il lrroclam?i patri-
arhul intregii Ucraina-llrrs sc itflii gi ;rzi,
 spatele cdreia interiorul este dominat de tumul clopotnifei inalte de 96 de
metri a Uspenski Sobor (Catedrala Adormirii Fecioarei Maria)' Tumul
oferd o peripectivd grandioasd peste Nipru qi malul stdng, dar 9i spre sud,
spre traJatuiile rigide ale uriaqului Monument al Apiririi Patriei-Mami
siu ,,Fetigcana de ofel" cum mai este cunoscut. Impundtoarea catedrald
SUGESTIE Uspenski, care odinioard insofea clopotnifa, este acum in reconstruclie.
Originalul a fost distrus in timpul celui de-al Doilea Rdzboi Mondial'
Blletele pentru
Cupola mare cu dungi aurii dinspre estul turnului aparline de Trapezna
muzeele principale
leit<va Antonia ta Feodosia (Biserica Trapezda Sf' Antoniu 9i Teodosiu).
ale Mdndstirii
Partea superioard a m6n6stirii include Muzeul comorilor Istorice
Pecersk gi pentru
(deschis pentru vizite; doar vara se fac circuite in limba englezd, c.\ rezer-
turnul clopotnitei gi
vare in piealabil), care define o colecJie de bijuterii antice din Scilia, pre-
pegteri (unde in loc
cum gi Muzeul Miniaturilor, care prezintd ciud6lenii precum cartea cu cele
de bilet cumpirali o
mai mici dimensiuni din lume.
lumdnare) se g5-
in partea inferioara a mandstirii se afl6 intrarile in peqteri. originile 1or 9i
sesc doar la
cele ale mdnastirii au leg6tur6 cu viafa extraordinard a lui Antoniu de
intrdrile respective,
Pecersk, care in 1028 a devenit cilugdr la rndnistirea Esfigmenon de pe
9i nu la un ghigeu
principal de bilete.
Muntele Athos din Grecia. A revenit la Kiev cu misiunea de a aduce
tradifia monasticd, punAnd accent pe ascezd 9i ruperea de societate, de
Rusia Kieveand natald. Dupd ce s-a stabilit intr-o peqterd de pe malul
Niprului, renumele sdu de sfdnt a inceput sA atragA adepli, care au inceput
s6iape labirintul religios din deal. cand numarul cdlugdrilor a ajuns la 15,
Jos: fresce de la Antoniu s-a retras din Dalni Pecera (Peqterile Indepirtatd) qi 9i-a regdsit
Mindstirea Kievo- singurdtatea in Blizki Pecera (Peqterile Apropiate).
Pecerskaia.
Bogiliile din Cerniufi
lJnul dintre cele mai bogate orage din Rusia Kieveand, Cerniufi (2) se afl6
lrr 140 km la nord-est de capitald, pe autostrada principalS Odesa-St.
I'ctersburg. Oragul a fost construit la inceputul secolului VIII pe rAul
l)csna, parte a,,drumului pe apd de la varegi la greci", care a sustinut co-
rrrcr,tul de inceput. A ajuns la apogeu in secolele XI qi XII, iar siturile sale
ccle mai valoroase dateazd din acea perioadd. Dupd ce a fost prddat de
litari in 1239, Cerndufi qi-a pierdut din irnportanla inifiald, gi a cdzut atdt
in mAinile polonezilor cAt gi ale lituanienilor, p6nd ce a revenit Rusiei in SUGESTIE
il
.ii sccolul XVII.
intr-o cdldtorie Ia
i' Pe misurd ce vd apropiali de Cemduli de la sud, prima datd vedeti
Cernduti, ar fi o
t'Lrpolele aurii ale Terkva Sv. Katerini (Biserica Sf. Ecaterina). Terminatd
idee bund sd plani-
irr secolul XVIII, biserica este acum muzeu de aftd qi meqteguguri locale
ficati un picnic. Nu
(rlcschisd joi-mar,ti 10-11). LAngd Sf. Ecaterina se aflf, Ditinets, locul prea sunt locuri de-
istoric al vechiului Cernduli. cente de luat masa
Parcul Ko{iubinski confine doud monumente remarcabile la vremea in centrul oragului.
I{rrsiei Kievene. Spaso-Preobrasjenski Sobor (Catedrala Spaski) dateaza
rlin 1017, iar cele doud turnuri conice asculite o scot in evidenfd printre
t ontururile mai bldnde ce definesc majoritatea clddirilor ortodoxe. A fost
r'onstruitd la porunca prinfului Mstislav Viteazul, care il provocase pe
lr.atclc sdu, Iaioslav cei inlelept, pentru conducerea Rusiei Kievene dup6
rrroallea lui Volodimir in 1015. Abia dupd moartea lui Mstislav in 1036 -
irrrlormAntat in catedrali cnezatul Kievan Rus a fost unit pentru a se Jos: inaintea
lrLrcura de ,,epoca de aur" sub conducerea lui Iaroslav. Borisohlibski Sobor inceperil serviciului
r('rtedrala Sl. Boris li Hlib) din secolul XII din apropiere este ceva mai religios.
 recentA, dar pdstreazd un design mult mai tradilional. Exist5, tofugi, o legb-
furl de familie. Boris qi Hlib au fost doi dintre cei trei frafi ucigi in disputele
ce au urmat dupd moartea lui Volodimir (ucis de alt frate, Sviatopolk cel
Blestemat) iar mai tArziu au fost canonizafi de Biserica Orlodoxd.
Tunurile aliniate pe mal, la capdful de sud al parcului, sunt indreptate
cdtre rAul Desna gi afluentul sdu, Strijen. Privind de lAngd monument spre
Taras $evcenko, se pot vedea contururile in stil baroc ucrainean ale
Ministirii lelefki, la dreapta,^qi mai deparle clopotnila impundtoare de 58
de metri a Ministirii Triifki. In deal se afle Pecera Antonia (Pegterile lui
Antoniu), denumite dupd Antoniu de Pecersk; mai bine de 300 de metri de
pasaje subterane leagd cinci capele bine luminate, majoritatea construite
inainte de secolul XIV
Lvov 9i Ucraina de Vest
MergAnd spre vest in Ucraina, peisajul se transfomd treptat pe mdsurd ce
turlele inalte incep sd apard printre cupolele oftodoxe bombate. Aceste
tirAmuri vestice au fost aduse in interiorul granilelor sovietice doar dupd al
Doilea Rdzboi Mondial, qi au pdstrat multe afinitdli fa!6 de imperiile gi
fdrile central-europene care odir.rioari stdpAneau aici. Acestea sunt de
asemenea p5(ile din Ucraina care au sentimentul nalional mai putemic
dezvoltat, limba ucrainean6 fiind vorbitd pretutindeni.
Lvov (3) a fost fondat in secolul XIII de cneazul Danilo de Gali1ia, iar
Jos: femeie din pozilia sa strategicd, ce controla trecitorile din munlii Carpa{i, i-a asigurat
Kiev in dispozilie o istorie furnultuoasd. Cildtoriile in afard nu au fost esenliale pentru locui-
de sdrbdtoare torii din Lvov; experienla lor tristd i-a fEcut sd spund cI timpul va aduce
:,tririnii invrzttd,. Presupundnd cd o femeie de 90 de ani ar trdit toatdvia\a
l:r [-vov, ea s-ar fi ndscut in Imperiul Habsburgic, apoi dupd o perioadd in
cl'cmera Republicd Ucraineand de Vest, dupd Primul Razboi Mondial (gi
r ritcva sdptSmAni de conducere bolqevicd in 1920) ar fi ffAit in Polonia. In
l')J9 sovieticii au revenit, pentru a fi trimiqi inapoi de naziqtii invadatori
,ltri ani mai t6rziu. Din l94l pAnd in 1944 ea ar fi trebuit si rabde Guvernul
t icneral al Poloniei, aflat sub conducerea Genr:raniei, inainte de a se alipi Penlru a cuntpiira
,lrn r.rou la Uniunea Sovieticd. Din 1991 ar fi trdit pentru a vedea Ucraina suveniruri din
rrr,lcpendentS. Lvov, mergeyi in
llulevardul larg din centrul Lvov-ului este prospekt Svobodi, cu Teatr piala in aer liber
( )peri ta Baletu (Teatrul de Operd qi Balet) care guvemeazi capdtul de arte Si
de
meSte;uguri, itt
rrord. Oraqul vechi e chiar spre est, gi se poate ajur.rge acolo Idcdnd st6nga
tlc pe Prospekt Svobodi dupi monumentul poelului polonez Adam spatele Teatrului
IJr:rainean.
N'lickiewicz. Acest drum duce la Katoliski Sobor din Lvov (Catedrala
li or.nano-Catolicd), al cdrei turn este unul dintre cele mai reprezentative din
,rlrrg. Aici construcliile au inceput irnediat dupi ce oragul a cdzut in
:;{ip6nirea polonezilor la mijlocul secolului XIV, degi mare pafte din inte-
r iorul frapant e de datd mai recent6. Populafia locald catolicd qi, desigur,
,'rrgul, s-au dezvoltat imens odati cuvizita papei Ioan Paul al Il-lea, care
rr lircut la Lvov singura escala din Ucraina in afard de capitald. Nu pierdeli
vrzita la Capela Boim, minunat sculptat[, construitd de un neguldtor
rrurghiar bogat in secolul XVII, peste drum de catedrald pe partea opusd
lrrrrrului. Chiar dupd catedrald intrali pe eleganta Plogcea Rinok (Piala Jos: Teatrul de
t 'omercial6), cu clSdirea primiriei din Lvov in centru. Puterea sovieticd nu Operd 9i Balet,
:r lirst niciodata stabilS in aceastd parte a Ucrainei, iar cdnd controlul a mai Lvov
32O a Locrunt
slabit in anii '80, autoritStilc au fbst in linia intii in cerefilc ir.npotriva sis-
temului totalitar. Soarta statuii lui Lenin, in urod invariabil un baromctru
folositor al opiniei locale, are rol instructiv: a fost rrutatii de pc piedestalul
din fa{a Opcrci deja din septcmbrie 1990.
La cst de plogcea Rinok, pe vulilia Ruska, se vedc turtrul clopotnilei pc
trci r.rivelc al Uspenska lerkva (Biscrica in stil reuasccntist Uspenski),
punctul dc interes general al comunitatii ortodoxe localc, cu delicata
Kaplitia Trox Sviatiteliv (Capela Trci Sfinli) dc la baza. Chiar lAngd ea, la
nord, este cupola Kostol Dominikana (Biserica Rot'nano-Catolica Dorni-
nicand). imbinarca intre ccle doui credinle, cdnd pir4i ale Bisericii
Orlodoxe rusc au intrat sub controlul polonczilor catolici, a produs hibridul
ucrainean catolic (cunoscut dc asemcnca drept Biscrica Grcco-Catolicii sau
Uniatd) in secolul XVI. Dupa unirca dc la Blcst-Litovsk din 1596, parli alc
Stil hahsburgic; Bisericii ucraincne au couveuit si sc uneascd cu Rotna, cu corlditia si aibl
Crond ltolel. Lvot perr.r.risiunea de a rnentinc rilualurilc ortodoxc. Concesiilc {icute Ron.rei au
intAr"r.rpinat opozitia tlultor crcdincioEi ortodocqi gi, pc misurf, ce regiunca
a intrat sub contt-olul Rusiei gi sub cel sovictic, catolicii din Ucl'aina au
dever.rit subiect al car.npaniilor forlatc de convcfiire 5i pcrsecu{ic.
in toaurna anului 1989, un sf'ert dc n.rilion de catolici din Ucraina au
demonstrat la Lvov pcntru legalizarea rcligiei lor, iar in 1990 cerltrul spi-
ritual al catolicismului din Ucraina, Sobor Sviatoho Iura (Catedlala Sf.
Gheorghc) din Lvov le-a fost retroccdatii. Aceasti catedralir in stil baroc sc
afl5 la 20 cie n-rinute dc nrers pc jos la vcst de oraSul vecl.ri, pc plogcea
Jos: flordrese in Sviatoho Iura (Piata Sf. Ghcorghe).
piata din Lvov Lvov estc prirrcipalul orag dilr t,estul Ucrainei, dat in mod cvident nu estc
Ucnnrr,ra r 32{
r,ura atractie, Carpalii qi celelalte regiuni din sud-vest flind dc ascnrcncil
iur.ri f-ascinant dc cxplorat. Pc lingi cultura folclorici bogata din Car--
*
i. aici c granifa istoricd dir.rtrc populafii slavii dc rdsilrit gi dc apus,
,rinii qi maghiarii * gi imperii, iar fiecare loc este prezent cu amestecul
Sovicticii au vcnit doar dupi izbucnirea celui de-al Doilea Rizboi
,ndial, iar ora$e precum Ujgorod qi Cerniu(i (4) gi-au pistrat mare
ic din moqtenire de la habsburgi, precum gi din perioada interbelicd, pe I ntn ul tttt/ i otttt I tt I
rtl erau parte a Cel.roslovaciei, respectiv a RomAniei. I}cntittci int L,1tt' < tr
'crnauli, principalul oraq al regiunii istorice Bucovina, a fost dezvoltat un ver.s des/trl dt'
austrieci dupi ce le-a fost cedat in 1715 de citre otornanii care s-au ciudal ,, Ucruintr
ias. Teatr Musiki ta Drami (Tcatml de Muzic6 qi Dramd) a fost un dar nu u tnttril intti',
Ia regalitatea habsburgicS, gi proiectat de aceiagi arhitecli vienezi care de inleles tloat'irt
,rstmiserl opera din Odesa cu 20 de ani devreme. Mai dcparte spre vest, conlcxlul i.sloriei
Iungi Si:ltutiunrole
';diat cc drur.nul de la Ccmiu{i sprc Kamcncc Podolski travcrscazi rAul
a tdrii.
rru, se afl5 cetatea reconstruiti de la Hotin (5), regedinta puterii locale
r Rusia Kicvcani pini la cazaci gi polonezi.
flesa, port la Marea Neagri
,,iziti pe tlrAr.r.rurile din sud, de pe coasta M5rii Negre, introduce in isto-
Ucrainei o nouh prezentare de personaje, printre care vechi greci, tltari
, Crimcca, comcrcianli gcnovczi gi chiar nobili fi-ancczi. Odesa (6) gi
rnrcca nu au fbst partc a Rusici Kicvcnc gi au fost cuccritc cAnd anlatclc
rutcrinei cca Mare s-au lllutat spre sud, la sfArgitul secolului XVIIL Jos: cor in Biserica
rr mai 1794, tarina s-a rnutat pentru a-gi consolida cuceririle prin cor.r- Armeand, Cernduti
trirea unui por1 pc locul satului dc coasti ce se numea Hadjibei. Oraqul
fff rr fYrt ri iYrr Jr r$w rr
.il[t[ilLrtlIll!itr-[il
 I lJ c nAr H.inil

nou $i-a luat numele dupf, vechea a$ezare greace Odesos, despre care s-a rrra{r.-,duminica 10-17), care deline o colectie filr-noasr de relicve ale
civi_
presupus in mod eronat ce s-ar afla in apropiere, qi s-a dezvoltat rapid ca gi lizaliilor trecute care au locuit in jurul Mdrii Negre. pc partea opusi, i'
centm comercial. Chiar qi in timpul perioadci sovieticc Odesa qi-a menti- spatele Muzei Morskoho Flotu (E) (Mr-rze,l de Istorie Navali; 'deschis
nut aspectul deschis de orag-poft, iar localnicii sunt renumi{i pentru l0-16) se gdsegtc clidirea din secolul XIX, minunat ctelo-
glun.rele amuzanle gi c6ntecele renumite. FAqii lungi de plaje cu nisip 'incri-miercuri
ratii a Teatr operi ta Baretu (F) (Teatrul de oper6
SUGESTIE
(dcparte de oraq, dar accesibile cu vaporul sau cu mijloacele de transport) 9i Baiet), al crrui stil
t'Stc ur amcstec de Renaqtcre italiani, baroc clasic
ai vienez. Iubitorii de
Cea mai plini de qi multin,e de restaurante il fac de asemenca un loc minuuat pentru i.uzicd vor dori poate sa'reargi r.'ai departc pe pugiina vulilia, pe la'gd
viala plaja din relaxare. \'luzei Zahidno-sidnoho Mistettva (G) (Muzeui de Artii vestica
Odesa este O vizitir la Odesa incepe la terasa maiestuoas5 a Primorski Bulvar (A), t)r-ientald;_ deschis joi-mar1i, il-18) sprc Firarmonia li
(H), (Filarmonica),
Arkadia, la zece lAngd statuia primului guvemator al orapului, ducele de Richelieu. Sub rr.dc orchcstra Filarmo'icd di'odesa a inccput ra piitiaa viatd sub
minute cu taxiul de administra{ia sa progresivd Odesa s-a transforrnat la inceputul secolului lragheta energicd a dirijorului ar.nerican Hobart Eirlc.
gara principald. XIX, iar dupd intoarcerea ducelui in Franla in l8l4 (cdnd a devenit prim- Strada central5 di' odesa, care traverseazi pugkina vulilia pc ldnga
Vara e plind de ministru dupd infrAngerea lui Napoleon), oragul l-a cinstit cu un loc care s6 { )pera, este o alta arnintire a influentci franceze asupra oragului.
De Ribas
lume gi de activitdli se ridice peste unul din cele ntai pretuite simboluri din Odesa, ;r condus cu rrdiestrie campania militard prin care i
fost caqtigatd aceastd
zi 9i noapte. Potiomkinskaia Lestni{a (B) (Treptele Potemkin). Construite intre l93l |urte de coastd de la turci la sfar'gitul seiolului xvIII, iar Diribasivska
gi 1941, au fost imorlalizate de filmul clasic al lui Eisestein despre re- , ulitia (1) a fost numitd in cinstca sa. Strada este
una dintrc cele r.nai
volufia rusi din 1905" Crucisdtorul Potemkin. Treptele se vdd ccl mai bine r ibrante din odesa, rnai ales vara, fiind ccr mai bine
adr.niratd de la unul
de jos, de unde designul unic treapta de jos este cu 9 r.netri mai larg6 decdt ,lirtre multele baruri qi cafencle care se rcvarsi p6na pe trotuare. De
aici,
ultima creeaza un tn-lc panorarnic. r rrlitia Ekaterir.rilrska vI duce inapoi la treptele potemkin.
Din capdtul treptelor, la stAnga pe bulevard, pe lAngd Hotel Londonska,
merge{i spre statuia lui Pugkin (C). Poetul rus qi-a petrecut perioada din- ]eninsula Crimeea
tre 1823 9i 1824 in exil la Odesa, lucrAnd la pocmul epic Evgheni Oneghin I'cninsula crimeea (7), cc avans eazd in Marea Neagri, arc cel r.nai dra-
gi avdnd o relalie cu sofia contelui Voronfov, noul guvemator. rrr.tic peisaj di'ucraina, unde stepa lasi loc in sfargiilatrei linii paralele
Jos: Bulevardul
Drumul care merge de la malul mdrii este Pugkina vuli{ia, gi imediat la rli'rnunti de-a lungul coastei stdncoasc de sud. Importanfa sa stiategica
Primorski, Odesa
stAnga ajungeti la Muzei Arheolohii (D) (Muzeul de Arheologie; deschis ,,r'Lrpra controlului coastei Marii Negrc a frcut-o
un pierniu care incd seinai

14. ot I '::* Odessa

A: u"te"- -
, O
"'"; a Mr't"t',, sOOm
...F:
€+

* i """:,"o , ,..d -_
tistnitsa,J- /
(PolemklrScfaj
,@2L \
\
"" \7'l
\
\
I
o 500yds

"''
-
't",
-"4 'lou,.et i6ul2o^\\\
I

-?t
t*.t
' c- '):\..
J
.,.
t.
,"
?o
i
'li,"f off?.,.u'
.iir",iiiml L",
\ \
\\ \\ -
BLACK SEA
_. I ,.uuoo"" ,tu9..O (DtUueiA*heolahil -----v-
*: Muzey MoBkoho Flol[
=
1 ,o*' oo, ou, u'';, {Marilme Histor!j

'p
i
^""-
d* ,.?!io,o*
L,
- G.e l."ld ] Ail)
;gN*',:',rryryrmril.il;:r
^(9 Mistei.tuu lwesern and 0denlat 4.p,
4,% \
I pustrklnsky vt 3
S'X
"- \
ts 5 Literaturnv lliluzeyE
?. r.^o d Bn'a g
",. ]u,,
.o:oo u"'r,,""';o e \
*' !o'o Fllarmoniya@ SltVLl t\(O
,rdsools'd '' ooLovna
'! Vul Z[rkovskogo r ALeYa
t.
-
'"\s t qS
:-
ol,l:""
"s
o '. lS' , t,",, ;'l
o"q:. ." v r. j oln,a"t,o anvo
:
)' 9'6

' *' 5 ,E
''-;rue " jroL..a
;. p '-dr^rr".ro*
o" zt, - a--
.&Qo' ,.*,"r, 3 y,.
-
..2\\Fuspensry Uspenska V!

Kolontd/evsla Vur. A sobor

*o.^ Bazarna Vul. 3
vrl%ozo, vrl. a,ni-ut xu vul

I
i
324, l,oc-t:Ril

disput6, iar generalii de locuitori qi cuceritori din toate locurilc lumii gi-au
ldsat amprenta asupra peisajului.
Ialta (8), principala staliune din Crimeea, a fost locul preferat de retrage-
rc al elitei ruse incd din anii 1860, cind familia irnperiali sc retrigea pen-
tru odihnl in apropiere, la Livadia. Arc o reputatie magici in fosta Uniune
Sovieticd pentru soare, vinul bun gi stilul dc viat6, intr-at6t incAt localnicii
interpreteazd fiecare venire ca pe o capitulare implicitd a drcptului de a da
valoare banului. Cu toate accstea este un loc dc cxceplie, iar o plimbare de
scar6 la malul mdrii rAmane o experientd nc-sovieticd minunati.
Chiar in afara oraqului, la vest, se afld Livadiiski Dvovef (9) (Palatul
Livadia; desci'ris iunic-octon.rbrie, joi-marti 8-17, noiembrie-mai, joi-ma(i
9- 16:30), car e a fost construit in l9l I penhu Nicolae al Il-lca. In februa-
rie 1945 a gazduit confelinla liderilor Alian{ci Stalin, Churchill gi
Roosevelt - care a devenit sinonimd cu irnpdrlirea postbelica a Europei,
dupd cc Stalin nu qi-a {inut promisiunea de a organiza alegeri libere in 1irile
central qi est-curopene. Parterul palatului este dedicat unei expozilii despre
conferinfi, iar sus se afl5 o seric de camere care vi duc inapoi in trecutul
farist. Pu{in mai departc pe coastd este Lastocikino Gnezdo (Cuibul
R6ndunicii). Castelul, in cchilibru pe un promoltoriu, gi acuul rcstauraltt
Jos: biserica italian, este un loc unde se ajungc ccl mai u$or cu vasul de la lalta.
ortodoxd rusd din Oraqul Sevastopol (10), care pdnd in 1996 a fost inchis strlinilor, oferd
lalta, Crimeea. atrac{ii total diferite. L.rcI port al flotei rusc la Marea Neagri, care inchiri-
Dnelprn: pe Marea azi golfurile gi infrastrucfura de la ucraineni, Scvastopol are un record in
Neagrd rezistenta eroicl impotriva asediiior, atAt in Razboiul din Crimeea, cAt Ei in
timpul celui de-al Doilea Rizboi Mondial, comemorate in monuntente
diverse, qi irr panorama vastd de I l5 rletri a
Istoriciski Bulvar (deschis 9:30-18).
La sud-vest de oraq sunt ruinele coloniei greccgti
Chersones (r,ulitia Drevuaia nr. 1;deschisa 9-18),
construitd in 421 i.C., Ei unde cncazul Volodimir cel
Marc se spune cd ar fi fost botezat in 988.
Grecii nu au fost singurii care s-au stabilit de-a
lungul coastelor Crimcci. Alianfa genovez6 cu Con-
stantinopolul - Tratatul de la Ninfeo din 1261 a
deschis zorra Mirii Negre sprc statul italian, iar ge-
r.rovezii gi-au stabilit posturi mari dc cornert la
Kaffa, Feodosia de acurn (lf) 9i Sudak (12) in
tt
,r!1"

cstul Crirneei, care s-au imbog6tit datoriti comerfu-

i ,!t
lui pc Dmrnul Mdtdsii in China gi Asia CentralS.
Soarta genovczilor a fost pecetluiti in 1453, cAnd
,$
Constantinopolul a cdzut in mdna lui Mal.rorned al
Il-lca. Acurn ruta lor comercialS trebuia sf, trcacd Ft,
prin strirntorile controlatc de turci, iar in 1475 o '
aliantd de turci otomani qi tltari din Crimeea i-a
alungat dir.r penir.rsulS. Tatarii, locah'rici carc din
vremurile Hoardci de Aur au fost de acord cu
suverarritatea otor-nan5. au continuat si controlezc
Crirncca pAnI cAnd accasta a fbst cuccr-itir clc Rusir
in sccolul XVIII. Scaunul hanatului lor a lirst irr
oraqul Bahcisarai (13). ilrr ptrllrlrrl lltrrrrlrri. cotrsllu
it irritirrl irr l5l(). r'slt' o rrrrrirrlirt' pot'tir'h rr tlivt'r'.
silrrtii istor it'r ('r irrrt't'i mt
326e O rrucuRSruNE iN... CnrueE^ 1327

EXPLONAruO €IALTA CEA MARE MERGAND CATRE

inconjurat de Marea DEALURI
COASTA CRIMEEI Neagrd 9i de Munlii
Chiar $i cu o slabd i4fraslructurd pentt'u Crimeei, modernul orag-
turism, Crimeed este cea mai bund alegere statiune lalta se intinde
acum de-a lungul pan-
telor care pleacd de la
plajele cu pietrig 9i de la
malul mbrii.
Crimeea are aproape
tot ce ali putea
a$tepta de la o desti-
nalie turisticd: munli
mdreli care plon-
jeazdin mare, climd
Grimeea atrage alpinigti
subtropicali, o istg-
gi drumeli din toati
rie remarcabild gi
Europa gi nu numai, gi
bogatd. Singurul oferi unele dintre rutele
lucru care lipseqte cele mai spectaculoase
este insdgi industria turisticd, ce s-a adaptat foarte pe coasta muntoasd din-
repede la nivelul prelurilor occidentale dupi 1991, spre sud. Meritd intot-
dar a avut probleme in a livra servicii la nivele deauna si cereti
similare la servicii gi cazare. Acest lucru se schim- indrumiri de la localnici,
bd deja, iar aceastd regiune fascinantd este acum referitor la rutele gi
navigabild pentru cildtorul strdin. Baza navald de locurile de campare cele
mai potrivite. Pentru
la Sevastopol a fost deschisd strdinilor in 1996, iar
excursiile de o zi in jurul
un scurt tur de-a lungul coastei spre Ialta este sufi-
laltei, se recomandi
cient pentru a ilustra diversitatea atracliilor din OVIAT,A PE PLAJA drumetia in jurul cas-
Crimeea. Din iunie p6ni in septem- cadei Uceansu gi lacului
brie, plajele Crimeei sunt Karagol, ambele de pe
EXCURSII DEPARTE DE COASTA pline cu ucraineni 9i rugi drumul muntos spre
de toate virstele, formele Bahcisarai. Pentru o
Chiar ldngd Sevastopol, ruinele vechii colonii
grece;ti de la Chersones duc la portul Balaklava, 9i mdrimile. Cele mai plimbare printr-o mare
bune 9i nisipoase plaje varietate a florei din
in apdrarea cdruia Brigada Luminii a fost decimatd sunt in jurul oragelor Grimeea, vizitati
in timpul rdzboiului din Crimeea. Foros, cu biseri- Evpatoria gi Feodosia. Gridinile Botanice
ca lui cu noud cupole de pe stdncile de deasupra, e Niki!ki, accesibile cu
JLSTIL SOVIETIC +FORTtFtCATI
locul unde Gorbaciov a fost linut ctiptiv in dacea vaporul gi pe gosea, 5
Mr:mbrii elitei sovietice Feodosia este de mult un
sa in timpul puciului eguat din 1991, iar de aici nu km la est de lalta, pe dru-
rjliau se se relaxeze. orag fortificat, gi po(iuni
mai e mult, la micd distanld dupb vii, pind la mul spre Hurzuf.
Itrojnev i9i petrecea ale posturilor genoveze
palatele aristoctaliei ruse de la Alupka gi Livadia.
v,rcantele in"casa lui fru- de apdrare din secolul
Turigtii din Crimeea vor descoperi ci interesul rrroasd de ldngiS lalta. Xlll mai existi gi azi.
nu se limiteazd doar la zonele de coastd. Pe uscat.

pegteri Ciufut-Kale, locuit din

secolul VI pdnd la
jumitatea secolului XIX pe
rAnd de cregtini, tdtari
musulmani gi evrei.
<'ANTIC $l MODERN
Bisericile din secolul XIX
din lalta se inspird din
legdturile hecute cu
Armenia 9i lmperiul
Blzantln,
f,TATARIIDIN CRIMEEA
+GATITUL ACASA
Locul de odihna al fogtilor
Unele dinhe cele mai
conducdtori din Crimeea,
bune mdncdruri din
hanii tdtari, este ,,grddina
Ucraina ies din cup-
palat" de la Bahcisaral.
toarele famlllale.
 Gnrn ooMptHT w
cb

SucEsTn DE cAtAtoRlE
Familiarizarea Transportul
Locul .................. .... 330 Cu trenul
.... 330 342
Fusul orar Pe regiuni Cu magina
Sdrbdtori nalionale ..... 330 TranssiberianuI .. ........-..."" "" 342

Pagini web ..... 331 Cu vaPorul "'" 344

Cuavionul """344
Planificarea cdlStoriei Transporturban............... " "'345
Ce sd luali cu dv . .332 Agentii de turism ......... " . 345
Electricitate " 332
Cazare
Chestiuni financiare....... "' .-....JJ4
"
Vize gi pagapoarte ......... """' ...... JJZ Alegerea unui hotel .......... ""346
Transportul la destinalie .. ' ...... JJJ Hoteluri in Rusia ... .......""" ' 346
Vama.... ...... 334 Hoteluri pentru tineret........ " 348
Sdndtate .... 334 Centre lingvistice ........ " "" " 351
Hoteluri in Belarus ... .... . " """""352
Sfaturi Practice Hoteluri in Ucraina ...... """""352
Acte de indentitate ....
Securitate
Restaurante
Polilia din St. Petersburg .... " 335
Ce sd mdnca{i ............... " ". "'353
Siguranla rutierd .............. " 336
Unde sd mdncali ....... ... . """"354
ingrijiri medicale . ... ... ......" ""336 Ce si beti " ""358
Numere de urgenld .... ..... ""336
Femer care cdlitoresc singure "336 Viala de noapte
Stafiuni de tratament ........." " 337
" "359 "
Via[a de noapte in Moscova
lnformalii Pe internet.... . ............JJr
Viala de noapte in St Petersburg 359
Ziare ....................... ....... ---.......JJ/
Coduri telefonice ............ ............337
---...... JJr Cumpdrdturi
Servicii Pogtale
Telegrame 9i mesaje....... . ....338 Ce sd cumpdraJi ....... ... ." " 360

Ambasade gi consulate .' ............338 Unde sd faceti cumpdrdturi " "" 360

Telefoane . ...........338

Orele de lucru ............ .. .... ...338 Limba

a2a
Cdldtori homosexuali ...

....... " 339 Sfaturi lingvistice ............ "" 362

CdlStori cu handicap
.......... "" Transliteralia ........ ......... " "" 362
Reguli de etichetd .. '339
internet 339 Cuvinte gi expresii folositoare "" 363
Accesarea Moscovei pe
Bacaigul.........................."" "339
..... " 339
Lecturi suPlimentare
Servicii religioase ... ....
Misiuniinternationale..... "340 ......... "
lstorie .............. 367

Birouri ale liniilor aeriene . "340 ..

Po|iticd ..... ......... .... ... 367

Camere de comert ... . " 340 Literaturd rusd .. 367

Agenfii de turism internatronal .. 341 Biografii/Memorii ..... . 368

Birouri de turism rusegti """" 341 Arta ........... .... . " 368

Alte qhiduri coml)lotc 3tjtl

 33O r Sucestu DE cALAroRrE FautrrARrzAnea o 331

peste limita de inghej. In consum.

Familiarizarea
Locul
RUSIA
Suprafala: 17,1 mil km'.
Granitele tirii: 20.139 km, linia
de coastd 37.653 km.
Populafia: 146 milioane (rata
de cregtere -0,001% )
Ponderea etniilor: 81,5% rugi.
3,8% tdtari, 3% ucraineni, l-2%
kuvagi, 0,9% bagkiri, 0,8%
bielorugi, 0,7% moldoveni, alte
nalionalitali 8,1%.
Limba majoritard: rusa
Guvern: Rusia este o federafie
alcdtuitd din 89 de regiuni.
Constitulie noud din Decembrie
1 993.
Capitala: Moscova (9 milioane
locuitori)
Comunicalii: 893.000 km de
drumuri, 145.000 km (90.050)
de cale feratd.
Numdr de aeroporturi cu piste
permanent utilizate: 565
CIima
@
cu caracteristici climatice
diferite, de la tundra arcticd a
Siberiei de Nord la stepele din
Asia Centrald. Aproape peste
tot iernile sunt extrem de reci,
exceplie fdc6nd o regiune micd
de-a lungul coastei Mdrii Negre,
unde temperatura se menline
Fusele orare
Rusia are opt fuse orare. Moscova
gi St. Petersburg sunt cu trei ore
inainte fatd de ora de la Greenwich.
Fusul orar al Moscovei este adoptat
aproape peste tot la vest de Urali.
CAnd la Moscova e ora 15, la
FkaterinbLrrq e 17, la Novosilrirsk
cr;k:1{),20 lr lrkrrtk,21 l;rOilrr ;ri 22
schimb, media in alte zone este
in jur de -20"C, cu intensificdri
ale frigului in nord-est. ln partea
de nord-est a Siberiei, tempera-
turile iarna ajung de obicei in jur
de -50"C, gi s-au inregistrat
scdderi p6nd la -68'C. Coasta
Pacificului, Rusia Europeana,
Belarus 9i Ucraina sunt mai
bl6nde; la Moscova temperatu-
ra din timpul zilei ajunge la
-9"C, iar la St. Petersburg -7'C.
Majoritatea regiunilor ldrii au
veri calde, exceplie fdcdnd
Nordul arctic Ai coastele
Pacificului, unde curentii reci ai
oceanului menlin temperaturile
la valori joase. Vara in Siberia
temperaturile din cursul zilei
sunt in jur de 20'C, dar uneori
pot ajunge gi Ia 3B'C. ln
Moscova, in iulie temperatura
medie din timpul zilei ajunge la
23"C, dar diferd mult de la an la
an. ln sudul Rusiei gi in Ucraina
verile sunt mai calduroase, iar
umiditatea este mai ridicata.
Majoritatea Rusiei beneficiazd
de precipitalii bogate, cu furtuni
la inceputul verii. Regiunile
estice sunt mai uscate.
Zonele muntoase includ
munlii Carpa[l in vestul Ucrainei
9i Caucazul, unde clima este
mult asemdndtoare celei din
Alpi, dar cu ierni mai friguroase.
Economia
Rusia are un sistem de
economie liberd, dar statul mai
intervine masiv in sistemul eco-
nomic, oficial 9i neoficial. in
primul caz este vorba de un
pdienjenig de decrete oneroase
care reglement eaza fiecare
aspect al afacerii, in timp ce in
cazul al doilea este vorba de
la Vladivostok.
Pe atunci, locuitorii
Petropavlovsk-Kamceatski, din
peninsula Kamceatka din estul
indepdrtat. tocmai incep o noua
in statiile aflate de-a lunqul caii fc
r;tle lr;tnssilrcrierto r:sk: irIi;;irl;i
Mol;r:ovci
Sirbdtori na[ionale
1-5 ianuarie (Sirbbtorile de Anul
Nou)
7 ianuarie (Sdrbdtoarea orto-
doxd a Crdciunului de rit vechi)
23 februarie (Ziua Armatei)
8 martie (Ziua Femeii)
1 mai (Ziua Muncii)
9 mai (Ziua Victoriei)
12 iunie (Ziua Independenlei)
4 noiembrie (Ziua Unirii)
nivelul mare al coruptiei care
afecleaza birocralia din Rusia 9i
intreaga lume a afacerilor.
AdministraJia Putin a promis
rbzboi deschis atAt birocraliei
cdt 9i corupliei, dar p6na 9i cele
mai optimiste prevederi spun ca
abia pe la mijlocul deceniului
vor putea fi sesizate schimbdri
semnificative.
intr-un mod ciudat, crima
organizata din Rusia nu mai
constituie o problemd at6t mare
ca in anii '1990, in mare parte
pentru ca grupurile criminale au
stabilit un control legitim asupra
unor mari sectoare din econo-
mie, iar unele personaje cunos-
cute odatd drept capi ai crimei
organizate sunt acum conside-
rali oameni de afaceri respec-
tabili. Acum, acegti oameni vor
stabilitate pentru a-gi proteja
interesele pe care le-au dob6n-
dit prin violenla, a$a ca nu e
deloc surprinzdtor faptul cd
Rusia trece printr-o perioadd de
stabilitate.
lndustria include o gamd
completd de activitdti miniere 9i
extractoare de cdrbune, petrol,
gaze, substante chimice gi me-
tale; toate formele de construclii
de magini, de la mori la aerona-
ve de mare performanja gi
aeronave spa{iale; construcJii
navale; echipament pentru tran-
din sportul rutier gi pe cale feratd;
echipament de comunicare;
magini agricole, tractoare gi
echipamente pentru construc{ii;
zi.
echipamcntc qcncraloarc Ei
orir trrrnsrrritritorrrr: ric r;lrnrrrt clcr;
It rr: itt:;lt t rtt tr:t tlr: t t tr.r ltr ; rlr: :,;t
r,rlitnltltr;r'. | lt r,r:t ilil r,,t I )r []ilt I (h
Principalele culturi agricole
:;unt cerealele, sfecla, seminjele
rie floarea-soarelui, carnea,
laptele 9i legumele.
Religia
in Rusia gi in regiunile de est
;rle Ucrainei gi Belarusului,
tliserica Ortodoxd Rusd are cea
rnai largd rdsp6ndire. Religiile
;rpusene din Ucraina gi Belarus
:;unt influentate mai mult de
I liserica Romano-Catolicd.
Destul de mare influenld au 9i
l';rptigtii, adventigtii gi alte rami-
licatii neoprotestante, degi sunt
I inta atacurilor elementelor
rrationaliste din domeniile politic
r;i religios.
ln Caucaz gi in r6ndul popu-
l;rtiei tdtare de pe Volga mijlocie
',.i inferioard, principala religie
cste islamismul. Mul{i evrei au
cmigrat, 9i existd mai pulin de
100 de sinagogi. Budismul este
l,racticat de burialii de ldngd
I acul Baikal gi de populatia
I almucd de pe Volga inferioard.
BELARUS
Suprafatd: 207.600 km'.
Graniti pe uscat: total 3.098
krn.
lcAire la mare: niciuna
Populatie: 10.3 milioane. Rata
rlc cregtere -0, 15%
Nationalititi: bielorugi Bl,2%;
rrrgi 11%, polonezi 4%,
rrcraineni 9i al\ii 7 . 4%
I imbile vorbite: majoritar rusa,
l)ielorusa
I'orma de guvernare: repu-
lrlica independentd.
Capitala: Minsk (populalie 1,7
rnilioane).
Comunicatii: 98.200 km de qo-
,r:le, 5.570 km de cdi ferate.
Clima: continentalS.
I cmparaturile medii: ianuarie
/"C: iulie 17"C.
[:us orar: Minsk are un avans
onrr de 2 ore fa!5 de GMT.
llcligia: in principal ortodoxa.
I'conomia
I{,:l.ritr:;, rtirul rlrrrlrr: r:ck: nr;rr
!
Irtrc rlr,zvrrll;tlr, :;l;tln rlitt ln:,llll
Pagini de web folositoare
www.russiatourism.ru/eng
o pagind bund pentru referinle ge-
nerale. cu o mullime de conexiuni
folositoare.
www.russianembassy.org
lnformatii despre vize
wwwrussiatravel.com
Pagina oficiald a agen{iei nalionale
de turism din Rusia
www.travel.spb.ru
lnforma{ii turistice despre St.
Petersburg
wwww.tte.ch
Un ghid poliglot de calitorie cu
informalii despre Rusia, Belarus gi
Ucraina.
www.moscowtimes.ru
Revista Times de la Moscova
wwwtimes.spb.ru
Revista Times de la St. Petersburg
www.museum.ru
Muzeuri in Rusia
www,moscowcity.com
informa!ii despre Moscova
www.travelJibrary.com
lnfoarmalii de cdldtorie, broguri 9i
state sovietice, are un sector
diversificat de construclii de
magini 9i un sector agricol
sdndtos. Servegte de aseme-
nea gi ca punte de legdturd
pentru exporturile de petrol
cdtre !drile baltice gi .Europa
Centrald gi de Vest. ln com-
paralie cu Rusia, s-au fdcut
puline privatizdri, iar statul mai
joacd un rol important in
economie. Inflalia ridicata a fost
una dintre consecinlele inde-
pendenlei, gi s-au introdus
masuri drastice pentru comba-
terea ei. Principalele bunuri de
export sunt utilajele 9i echipa-
mentele de transport, produsele
chimice gi alimentare.
UCRAINA
Suprafala: 603.700 km patrali.
Granilele tarii: 4.558 km. Linie
de coastS: 2.782km.
Populafie: 48,4 miioane. Rata
rlt: c;rr:ptr:re -0.7 8"1,.
Nationalitliti: rrt;r;rirrr:ni 73'1,,
tt r,,t'.)'.)t'1,, ; rl{ii I r'1,.
I irrrlrik: rrurjoritar vorbite
reportaje de cildtorie despre
Rusia, Belarus 9i Ucraina
www.ru
Rusia pe www.brama.com net:
directoare gi conectdri
www.infou kes.com
Portal de cdutare ucrainean din
America de Nord
www.kpnews.com
o sursd bund de gtiriTn limba
englezd din Kiev, sub conducerea
Kiev Post
www.uazone.net
Porlal din Ucraina cu baza la Kiev
www.belarusguide,com
o gamd largd de resurse pentru
cdlStorii gi afaceri
www.waytorussia.net
informafii clare despre cdlitorii gi
viata in Rusia
www,sv-agency-udm. ru
Sfaturi de cdl5torie gi nu numai
www.destinationrussia.com
Hoteluri, apartamente gi informa{ii
de cdlStorre
ucraineana este limba oficiald,
mai este vorbitd mult rusa.
Forma de guvernare: repu-
blicd independentd. Constitulie
noua, adoptatd in 1996.
Capitala: Kiev (populalie 2.6
milioane locuitori)
Comunicalii: 273.000 km de
Eosele, 23.350 km de cdi
ferate.
Clima: temperat continentald,
apropiatd de subtropicald de-a
lungul sudului coastei gi in
Crimeea. Temperaturi medii:
ianuarie -7'C in nord-est, 4'C
pe coasta Crimeei; iulie 19'C in
nord-est, 25'C pe coasta
Crimeei.
Fusul orar: Kievul are un de-
calaj de plus 2 ore faja de GMT.
Economia
Economia Ucrainei a fost a do-
ua dupd cea a Rusiei in fosta
Uniune Sovietica. Dup;i irrrkr
penden[d, a sLrlerit acckri;i r:ir;lrr
econontic r;;r 9i llrr;iir, r;rr
ittflittic ririir;rrlir uttturlr rlrr
ttltilti rkl itillltltilltlrr (:!ur',lr
: rllr; l;r urr rhrr;ltn,rl ptorlrrr,lrr'1

332 I Sucesrr DE CALATORIE
Planificarea
cdldtoriei
Ce si aduceli cu dv.
imbrdcdminte
Azi, Rusia, Belarus gi Ucraina
sunt vizitate de oameni din
multe !ari, cu stiluri vestrmenta-
re diferite. Va pute{i imbrdca la
fel ca acasd.
Daca venili in Rusia, Belarus
gi Ucraina in lunile friguroase
(noiembrie-martie), nu trebuie
sd fili surprins de temperaturile
de -25-30'C, 9i va trebui sd vA
imbrdcali in consecin!d. fdrd a
uita de cdciuld 9i manugi. E mai
bine sd lua!i mai multe rAnduri
de haine pentru a face fatd
diferen!elor de temperaturd
intre spaJiile in aer liber inghe-
late, gi cladirile cu incalzire cen-
trald. Pantofii rezistenti la apa
sunt o necesitate iarna, deoa-
rece inghelul legendar rusesc
este adesea intrerupt de
perioade de dezghe!. Pentru
intalniri de afaceri, linutele for-
male sunt obligatorii.
Electricitate
Curentul electric in hotelurile
turistice este de obicei de 220V
AC, dar nu contati pe asta. in
unele locuri indepartate veli
avea parte 9i de 127V Pentru
prize aveti nevoie de capete de
tip continental cu doua picioare.
E bine sa ave{i adaptoare.
Chestiuni financiare
RUSIA
PAnd nu demult majoritatea
tranzactiilor financiare facLrte de
tLrrilti r:rnrr irr vrrlrrtrr llilrr;rli;r
I
r; ;t :;r:ltitttlr;rl r:rrtttplr,1 tirtl,rl
sa platili in valuta; acest lucru
se face cu ruble sau cd(i de
credit. Rubla noua (care valo-
reazd 1.000 de ruble vechi) a
fost introdusd in ianuarie 1998
Nu existd o limitd de suma la
Vize 9i Pagapoarte
Rusia
AveJi nevoie de un pagapoft valabil,
un formular de cerere tip, rezervare
la hotel (pentru turisti sau pentru
cei veniti cu afaceri) qi trei fotografii
tip pagapod pentru a obline viza de
la o ambasadd sau consulat al
Rusiei. Dacd plecali personal. 9i nu
printr-o agen{ie de turism, pregdtiti-
vd din timp, cdci s-ar putea sd
dureze cam o lund. Conform noilor
reglementbri, acest termen poate fi
scurtat la 48 de ore dacd solicitan-
tul face o ciilStorie de afaceri sau
dacd are o invitalie oficiald valabild
(telex, fax, sau invita{iile pe e-mail
sunt acceptate) de la o qazdd din
Rusia. Taxele pentru aceste servicii
expres sunt pe masura mai mari.
Trebuie sA vd inregistratr
pagaportul gi viza in trei zile de la
sosire - daci nu faceti asta s-ar
putea se suportati o amende
usturdtoare la plecare.
Existd vize de tranzit (pind la 48
de ore), turistice, vize obignuite sau
cu multiple intrdri (pentru mai mult
de doud vizite). Dacd merge{i in
Rusia la invitalia rudeniilor sau a
prietenilor, ve{i primi o vizd turisticd
privatd gi nu aveji nevoie de rezer-
vare la hotel. Turigtii independenti
trebuie sd-gi organizeze excursia
printr-un agent acreditat sau prin
gazda lor din Rusia. Au nevoie de
un itinerar detaliat pe ore. locuri gi
locuri de cazare.
E bine sii aveti tot tjmpul
pagaponul vizat cdt stafi in Rusia
pentru cA polifia are dreptul si le
verifice c6nd vrea. Dacd nu le aveli
la dvs., puteli fi invitat la seclia de
pol,tie gi vi se poate intezice sd
mergeli la hotei. la ambasada ldrii
dv. sau in multe alte locuri.
Belarus
Vizele sunt cliberali: dr:
rrnrlll;;rrlr:lr :;l;rlLrlui Ilrl;rrrl;
,;ll ; il l, ll; rll
valuta adusa, dar trebuie
declaratd la intrare. Suma
scoasa din lard nu trebuie sd
treacd de suma declarata la
intrare. Dacd aveli sub 500
USD, puteli intra in Jard prin
face dovada unei invitatii oficiale
sau a unei rezervdri de cazare
printr-o organizalie turisticd din
Belarus (ce trebuie sa aibd licen!5
emisd de guvernul din Belarus).
C6ldtorii care nu au vizd nu se
pot caza la niciun hotel. Vizele nu
se elibereazd Ia sosire, iar liniile
aeriene au instruc{iuni precise de a
nu imbarca pe nimeni ldrAvizi:.
Taxele diferd mult.
Ucraina
Pagaportul valabil gi viza sunt
necesare. Vizele se obfin de la
ambasadele 9i consulatele
ucrainene din toatii lumea. Pentru
a obline o vizd ave{i nevoie de o
scrisoare de invita{ie de la o per-
soand, companie sau organizatie
din Ucraina, sau de un voucher tu-
ristic. dacd nu sunteli rezident in
Uniunea Europeand, SUA,
Canada. Japonia. Elvetia. Slovacia
sau Turcia.
Cdldtorii din tdrile in care existd
o ambasadd a Ucrainei sau con-
sulat nu pot obfine vizele de la
aeroport sau de la punctele de tre-
cere a frontierei. De aceea ciildtorii
trebuie sd se asigure ca auviza
objinutd inainte de a sosi in
Ucraina. Cei care vor ca din
Ucraina sd meargi in Rusia trebuie
si aibd vizd penku Rusia. To[i
turigtii trebuie sd se inregistreze la
sosire in fala reprezentan[ilor legali
ai autoritdlilor.
Cei ce calatoresc de Ia Kiev Ia
Moscova. este posibil si obtini
vize de tranzit in Rusia de la
ambasada Rusiei de la Kiev, dar e
recomandabil sd fiti in requla cu
toate vizele de Rusia inarnte de a
ajunge la Kiev. S-au inl,ilnil c, rzrrri
cAnd oamcnii au fost ncvo ti sii
achito 31t0 [jSl) 1rr:rlnr r;ri;rrr irrr;r:r
t;rrl:;;i irl;;i rlitr Mor;r;ov;r
rlrrr
T
coridorul verde de la Aeroportul
$eremetievo din Moscova.
Rublele necheltuite trebuie
schimbate in valutd inainte de a
pleca din tard.
Piata neagrd a dispdrut in
,nulte locuri din cauza numaru-
lui mare de bdnci gi case de
schimb. Comparali cursul
inainte de a face schimbul, pen-
lru ca acesta difera conside-
rabil.
Toate hotelurile mari au un
birou de schimb unde se pot
.umpdra ruble cu bani licl"izi,
cecuri de caldtorie sau cd(i de
credit. Veti avea nevoie de
declara{ia vamald pe care tre-
buie inregistrate toate tranzacti-
rle financiare. Pdstrati acest for-
inular pentru ca va trebui sd il
t,rezentali la iegirea din lara.
,ATM-uriie pot fi gasite in
oragele mari pe bulevardele
principale 9i la statiile centrale
de metrou.
Cadile de credit: majoritatea
)curilor cu destrnatie turistica,
"
de afaceri sau restaurantele
rccepta c5(ile de credit de
largd circulatie.
BELARUS
,r/oneda este rubla bielorusa
IBR) care a fost redenominatd
t.r 1 lanuarie 2000, 1 rubld noua
r:chival6nd cu 2.000 BR vechi.
n februarie 2005 1 USD
cchrvala cu 2,'17 BR.
Cecurile de cdlatorie nu sunt
,rcceptate pe scara larg5.
lValoritatea hotelurilor acceptd
r:;irtr de credit American
I:xpress sau Visa. HOtel
| 'laneta din Minsk elibereala
l', rni de pe cd(ile de credit in
lirnpul orelor de lucru, dar in
,;r:neral ATM-urile nu prea
lrrnctioneazd in Belarus.
UCRAINA
I ;r sfirrgitul anului 1996,
iloriuni)nil au tntrodLt:; llttvtt;t
cl vi,,;r rll
rrrtrrrcrl;i l)r:r.;i ir picrtiul
( ll tl ), r {;t t,.', I llt L ll lct. lti I
Irrotrlrl.r,r r,ln,t, tll,rltv',l,rl,tl,r
PlarurrrcAREA cALAroRtEl a 333
iar in februarie 2005 un dolar
costa 5,5 UAH.
Economia in Ucraina se face
cu bani lichizi, dar marile orage
incep sd accepte tot mai mult
cecurile de cdldtorie gi cartile de
credit. Folosirea cartilor de cre-
dit este limitata doar la hotelu-
rile mari, restaurantele pentru
turigti, liniile aeriene inter-
nationale gi magazinele selecte.
Doar la bdnci, birouri de schimb
de la receptiile hotelurilor gi la
casele de schimb cu licentd se
pot schimba doiari SUA.
Transportul la destinatie
RUSIA
Cu avionul
Mai mult de 30 de linii aeriene
internafionale leaga aeropor-
turile Domodedovo din
Moscova, $eremetievo ll gi
Vnukova de restul lumii.
Domodedovo este un aero-
port nou, modern, in sudul
oragului, care a preluat mult din
traficul de pe $eremetievo ll. La
Domodedovo se poate ajunge
fie cu trenul expres de la
Paveletki Vokzal (gara), de
lAnga stalia de metrou
Paveletkaia, sau cu un minibuz
de l6nga statra de metrou
Domodedovskaia-
Zborurile dureaza cam 9-1 0
ore de la New York, 4 ore de la
Londra, Paris, Roma, 3 ore de
la Frankfurt, 2 ore la Stockholm,
6 de la Delhi gi B ore de Pekin.
Pe langd Moscova mai
zboard curse comerciale inter-
nalionale spre Pulkovo-2, in St.
Petersburg, iar unele i9i mdresc
acum aria de acoperire, inclu-
zand orage precum Nijni Nov-
gorod, Saratov 9i Ekaterinburg.
Destinatiile Aeroflot includ
Anchorage, Chicago, Londra,
Los Angeles, Miami, Montreal,
New York, San Francisco,
Seattle, Shannon (lrlanda),
Stockholm gi Washinqton DC
r:;t
Irtrrl Pt::ttara
{ llll I 1ll1li, l\4,rt tttrtlll lrrrtltttt rlttt l(tr;t;t
,t, r
''l)1,I l[ilt
(l'. l),1,,,ll1r,il iltlr,l
nationale. St. Petersburq de la
Marea Balticd are legaturi cu
Londra, Helsinki, Gothenburg,
Stockholm gi Oslo. Nahodka,
de pe coasta Marii Japoniei. e
legat de Yokohama din Japonia.
Hong Kong, Singapore gi
Sydney. Informa{ii suplimentare
despre liniile maritime, orare 9i
rezervari sunt oferite la agentiile
de turism, agen{iile de turism
din Rusia sau de la Morflot
Pe calea feratd
Uarle terate sunt cele mai
importante mijloace de trans-
port de pasageri in Rusia, 9i
leagd cele mai mari orage
(Moscova, St. Petersburg, Kiev,
Minsk) cu capitatele Europei de
Vest. Turigtii care au timp pot
calatori la vagoane de dormit
confortabile (SV), mdndria
cdilor ferate din Rusia.
Pasagerii car e tr anzileaza
statul Belarus in drum spre
Rusia nu au nevoie de viza
pentru Belarus, dar cei ce sunt
in tranzit prin Ucraina au nevoie
de viza de tranzit pentru
Ucraina, viza ce trebuie luata
inainte de a pleca. Dacd vA
intoarcefi pe aceeagi rutd, aveti
nevoie de viza de tranzit dubla.
Din Europa de Vest faceti trei
zile cu trenul pdnd la Moscova,
cu schimbare de la intoarcere
in Rusia.
Cele mai populare rute de
trafic internalional pe calea
feratd sunt de la Helsinki la St.
Petersburg (plecare la 13 cu
sosire la 21), gi de la Helsinki la
Moscova (plecarea la 17 9i
sosirea la 9:30 in diminea{a
urmatoare).
Pe gosea
In ultimii ani au avut loc schim-
bdri majore in ce privegte cali-
tatea serviciilor pe goselele din
Rusia. Acum Moscova are ser-
vicii de reparatii gi servicr: pcn
trtt maginile ce nu lrrovin rlirr
RLtsiir. TotLrli, trclxrir: r;;r lrlr
;tlcnl r;;ltrrl rrtrrr;cli (:lt tn,t,,ll,l
;'tttr lirr:,i,r I'r',r1,' lr 1,, r1r rrl,',
l,U ltr:r:rtr,,r (1t,il)tlr.t { lt lil,l',,ilr,1
V.r ||r,rlI ltt,t |lI llrltr,rlt rl,tlrrttl,r

334 c SucESrn
amAndrilor din vami. in afara
oragelor, staliile de combustibil
se afld, in medie, la 100 km dis-
tan!d.
Se poate aduce magina pe
mare, prin St. Petersburg, Talin
in Estonia. Odesa pe Marea
Neagra 9i pe Ia Nahodka in
Estul indepdrtat.
Nu existd linii de autobuz
speciale spre Rusia, dar
opereaza curse speciale, orga-
nizate, din Anglia, Germania 9i
Fran!a.
BELARUS
Cu avionul
ffi
Frankfurt la Minsk; Austrian
Airlines de la Viena; Polish
Airlines zboara de asemenea la
Minsk. Transportatorul nalional,
Belarus, zboara cdtre majori-
tatea capitalelor vest-europene
gi spre majoritatea oragelor din
SUA.
Pe calea ferata
Pe langa legaturile pe cale fe-
ratd pe care le are cu Rusia in
mod tradilional, mai exista un
tren de noapte de la Talin, din
Estonia.
UCRAINA
Cu avionul
La Krev se poate ajunge acum
cu un mare numar de zboruri
din majoritatea capitalelor vest-
europene, cu Austrian Airlines,
KLM, British Airways 9i
Lufthansa, care opereazd regu-
lat. Air Ucraine lnternational are
de asemenea conexiuni cu
multe orage europene.
Principalul aeroport, Borispil,
este la 40 de minute cu magina
de centrul Kievului. Austrian Air
9i Lufthansa zboard direct la
Odesa"
Pe calea feratd
O posrbilrtate mai putin rapidd
este trenul. Din Moscova,
Kievul e doar la o noapte dis
ti'rltlri. Sr,'ara lrr:nr rrtlr lx)nt{):;(i
;rl )t( ); rl )r ) l;t ltr,r;, rtr, 1rrrrr, rl; rll rlr
DE cALAroRtE
ora din gara ,,Kiev" din
Moscova. Dinspre vest, Kievul
este pe rutele principale din
sudul Europei Centrale.
Pe mare
Odesa este pe rutele trans-
portatorilor care circula din prin-
cipalele porturi europene, cele
mai regulate servicii fiind cele
cu lstanbulul.
Vama
Cind intrati in Rusia trebuie sa
completa{i declara{ia vamald.
Trebuie predata biroului vamal,
impreuna cu alte declaralii
vamale pe care le completati la
ieqirea din tard.
Ultima editie a reglementdrilor
vamale din Rusia interzice
importul gi exportul de arme gi
munitii (cu excep{ia armelor de
vanatoare autorizate), precum
gi drogurile gi instrumentele de
admlnistrare a acestora. Este
interzis exportul de antichitati 9i
obiecte de arta, cu exceptia
celor importate, declarate la
intrare.
Deoarece reglementarile
vamale se schimbd frecvent, e
bine sd verificati la ambasadele
sau consulatele ruse din lara
dv. care sunt restric{iile gi li-
mitarile inainte de calatorie.
Se percepe o taxd de 30% pen-
tru exportul artrcolelor de uz
personal cu valoare mai mare
de 10.000 USD. Taxele de
export se pot aplica pe orice fel
de bunuri hotarate de oficialii
vamali de la punctele de ple-
care. Anumite articole, cum
sunt caviarul, medicamentele,
pietrele sau metalele pretioase
sau semiprelioase, bijuteriile 9i
combustibilii pot fi scoase din
\ard fird taxe, dar in cantitali
limitate.
Samovarele, covoarele drn
Asia Centrala gi icoanele impun
adesea restrictii la iegire, 9i
aveti nevoie de pretul lor, stabilit
de Ministerul CLrlturii.
Ucraitta
Itt (Jr;t;ttn;t r;ttrllll r,rllrl rlr,!or
T SraruRr PRAcrrce e JJ$
Reglementdri de
sdnitate
Turigtii din SUA, Canada, !drile
europene gi Japonia nu au
nevoie de ceftificat de sdndtate,
dar sunt recomandate vaccindrile
antrtetanus gi antidifterice. Este
de asemenea recomandat vac-
cinul impotriva hepatitei A.
Turigtii din fdrile suspectate de a
fi infestate de tifos, mai ales din
unele teritorii din Africa gi
America de Sud, au nevoie de
un certi[icat international de vac-
cinare impokiva tifosului.
malitati vamale dacd aveti sub
1000 USD (sau echivalent,l 9i
bijuterii gi bunuri in valoare de
sub 250 USD. In caz contrar,
trebuie completatd o declaratie
vamala.
Belarus
Aveti voie sd introduceti in
Belarus fard taxe vamale pdnd
la 1.000 ligarete sau 1.000 gr.
de produse de tutun, 2 litri de
alcool 9i alte bunuri cu valoare
de pana la 2000 USD. La
intrarea in tara turigtii trebuie sa
completeze declaralia vama16
care va fi inm6nata la plecare,
in care sa listeze articolele de
uz personal importate, inclusiv
valuta 9i bunurile de valoare.
Este interzis exportul de
arme, munilii, metale pretioase
gi blanuri. Obiectele de artd 9i
antichitatile pot fi scoase doar
cu permisiunea Ministerului
Culturii. lmporturi interzise la
narcotice, fructe 9i legume.
Sfaturi practice
Acte de identitate
Conform legislajiei in vigoare,
trebuie sd aveti pa$aportul la
dvs. tot timpul (rugii au un paga-
port intern). Strdinii au nevoie
de asemenea de vizA. Unii
turigti aleg sd aibd Ia ei copii, de
teama de a nu le fi furate docu-
mentele, deoarece intr-adevar
este extrem de dificil sa inlocuiti
o vizd pierdutd sau furata.
lmpedimentul ar fi ca nu de
fiecare datd acceptd politia foto-
copiile ca dovada valabild de
identitate. Aveli grija cu polilia
mai ales noaptea, deoarece
adesea hd(uiesc cetalenii gi
turigtii.
Securitate
Nu va !ineli toli banii intr-un loc
gi evita(i sd etalati sume mari.
Serviciul de Polilie din St. Petersburg
Dac6 venili in St. Petersburg nu tre-
buie sd vd ingrijorali de infrac{ionali-
tate -conform statisticilor au fost
inregistrate puline infracliuri cu vic-
time printre strdini. Totugi, bdtdugii
sunt un motiv de ingrijorare. Un
numar lol mai mare de strdini nevi-
novafi au fost hd(uiti gi bdtuti de
politia locald.
in general, rugii acceptd brutali-
tatea politiei ca pe un fapt cotidian
deoarece fo(ele de polifie sunt con
trolate putin, fiind organism federal,
iar orqanizatiile pentru apdrarea
drepturilor civile sunt inca slabe.
l)olrlra din St Potcrsburcl (m lilia)
r:r;lc privil;i, r:lti;rr;i ilc proltti;t r.ott
rlrrr:crr rlc l;r Mor;rrrv;r r;;r I trrl r.r',t
r rrrr,l r'rlrrl,r rl r l.llr'.r,r
Mai ales fiJi atent cAnd
cumpdrati suveniruri
de la v6nzdtorii ambulanli - noapte, in sau pe l6ngd
ho{ii pot vedea unde lineli
banii. Strangeli bine geanta 9i
aparatul de fotografiat sub bra!
in timp ce faceli cumpdrdturi.
Principala reguld este sd vd
pudali cu retinere gi sa fi!i
con$tient cd infraclionalitatea
stradald aici este la fel de
prezenta ca in orice alt mare
orag al lumii.
Daca nu stapanili rusa la un
nivel de conversalie. este bine
sa aveli un card pe care sa
scrieli in limba rusd unde sta{i
gi numdrul de telefon. Dacd vd
rataci{i, cdutali asistenld in
orice hotel la standarde occi-
dentale unde exista ganse sd
se vorbeascd engleza, sau
oprili un taxi 9i arataJi goferului
cardul cu adresa.
Cand cdldtoriJi cu trenul,
incercali sa faci rezervare din
timp. Niciodatd sd nu cumpdrali
bilete de la cineva care doar
aparent poate returna un bilet
de care nu mai are nevoie in
gara 9i fi!i sigur cd biletul co-
respunde detaliilor de pe
pagaport, deoarece ve{i fi nevoit
sd-l prezentali controlorului.
Cdldtoriile sunt sigure in
Belarus, degi infracjionalitatea
Toate problemele incep cu o verifi-
care de rutind a documentelor pe
strade. Conlorm legii. to!i rugri au
obliga{ia de a avea asupra lor paga'
portul intern gi turigtii, de asemenea,
ar trebuie sd a'bd pagaportul la ei. in
majoritatea cazurilor, cei opri{i de po-
Iilie sunt ldsali in pace dacd au acte
le in reguld. Dacd nu, sau dacd nu
au pagaportul la ei, sau chiar dacd
sunt pulin bduti, poli{ia ii poate duce
la seclie. Mulfi dintre cei dugi la
seclie au tost bdtr!i Ei jefuiti.
Sfat Practic. Dac:i vedeti un polttist
rtoalrlca l:irzitt pc slr;rilii, trrrr;cli 1rc
cc;rlrtllrt p;ttlr: I);tr;;i :;tttt[:l o1rtil, fil
stradald mai constituie o pro-
blemd, mai ales pe timp de
hotelurile frecventate de strdini.
Asigurali-va cd ali incuiat uga
bine dacd mergeti cu trenul
noaptea.
OfiJerii de polijie corupli sunt
probabil principala grijd a turis-
tului in Rusia. Recent, pregedin-
tele Putin a semnalat faptul cd
poliligtii corup{i constituie una
dintre problemele majore din
!ard, gi a jurat sa ii demagte.
Totugi, s-ar putea sd mai treaca
o vreme pdnd ce se vor inregis-
tra progrese vizibile.
lnfraclionalitatea stradala nu
este foarte comund in centrele
oragelor, cu exceplia holilor de
buzunare care lucreazd pe
strdzile principale. Violenla in
Rusia este in mare parte legatd
de conflictele din lumea durd a
afacerilor, iar dacd va aflali in
lard pentru relaxare aveli puline
motive va faceli probleme de
siguran!a fizica.
Femeile trebuie sd fie atente
pentru cd barbaJii rugi pot fi
agresivi, au puline cunogtin.te
legate de comportament, tind
sd priveascd femeia ca pe un
obiect sexual, iar ceea ce in
!arile anglo-americane este
hd(uire sexuale, in Rusia este
tul ,,consulat" pentru ca ei sd gtie cA
dorili sd vorbili la consulatul ldrii dv.
Degi de cele mai multe ori. politia nu
permite oamenilor sd sune. FiJi politi-
cos. dar ferm. insitali ca trebuie sd vi
dea drumul sau vor avea probleme
mari atunci cdnd veli lua legdtura cu
consulatul.
Cum sd obtineti ajutor. Dacd polilia
face abuzuri, aproape cd nu aveti ce
face, dec6t sd faceli o pl6ncere 1a Sl
Petersburg Tin'es. D;tc.t srt tlcli vi'
I
lirtt:r ,rbuzrrrilor \'ilr ;r ilr[r'r' I ') r'r
lititii, prinra rlrtcii c lrinr riir vii { ol
l;rr;lrtli r:onr;ttl;tlttl pi :;it r:r:tclt,rlttl,,t tt
1r;tlrtlivrlr t;tt gto tl ,t
336 a Sucesrr DE cALAroRtE
o modalitate fireasca de a face
cunogtinla.
Rusoaicele sunt rezervate 9i
rareori iau iniliativa in a
cunoagte un bdrbat. Totugi,
dacd la un restaurant vine la dv.
o femeie, sunt ganse mari ca
ea sa fie o prostituatS, multe
dintre ele frecventAnd localurile
unde vin straini. in multe cazuri
prostituatele igi drogheaza gi
jefuiesc clienjii.
Siguranta rutiere
Nu va agteptati ca goferii rugi sa
se opreascd atunci cand traver-
sati strada - se vor aqtepta sd
sariti din calea lor qi sunt in
stare sa va loveasca daca nu
inlelegeli asta. Din nefericire,
chiar 9i cu gofedi care au licen-
!d nu puteli fi sigur pe strazi,
aga cd atunci c6nd oprili un taxi
incercaJi sd opriji unul inmatri-
culat: la Moscova taxiurile sunt
ugor de recunoscut dupa
culoarea lor galben-strdlucitoa-
re, in stilul celor din New York.
CAnd mergeli, feriti-va de
int6mpldrile nepldcute
traditionale, lncd foarte
prezente: un canal fdrd capac.
$i nu vd agtepta{i ca ugile grele,
mai ales cele din subteran, sa
aibd montate amortizoare - s-ar
Sfaturi pentru femeile care celdtoresc singure
1 Evitati sd trece{i singurd noaptea
prin centru. Prieteni rugi se vor oferi
sd vd conducd o parte din drum
sau chiar pdnd unde stafi; refuzul
este o ofensd.
2 Birbatii rugi se poartii adesea
curtenitor, darintr-o manierd pe
care unele femei o pot interpreta
drept ofensivd. Nu vd speriati dacd
vi se deschide u9a, dacd sunte{i
luatd de bra! pentru a trece strada
sau cand urcati in autobuz. Din
nou, refuzul poate ofensa.
3 t,!i atenta cui zdmbili. Dacd zdm-
bili unui bdrbat, i se poate pdrea ca
1l placeli nu vd mirati dacd incepe
sd vd urmdreascd
4 D,rcd mcrqelr undcv,t c.r un h,rr
bal, cl va dor sri pl;rk-.;r:;c;r pr:nlnr
tlv i.tt otir:c lnr:ctr:;ur: r!:,t lrl,rli
putea sd vind spre dv. cu sufi-
cientd fo(d inc6t sd va tr6n-
teasca la pdmdnt.
ingrijiri medicale
Apteki (farmaciile) din oragele
mari sunt de obicei bine
aprovizionate cu medicamente
rusegti qi din import, deqi in tim-
pul crizei financiare pot fi in
crizA de medicamente straine.
Majoritatea farmacigtilor inteleg
pronunlia in limba englezd a
unui medicament, 9i nu a unei
mdrci. Dacd aveti nevoie de
tratament de specialitate, cel
mai bine e sd luati medica-
mentele cu dv. Pentru servicii
medicale, medicii 9i spitalele
agteaptd plata cu bani lichizi, pe
loc. Asigurarea medicald este
esenliald, de preferat suplimen-
tatd de o asigurare medicald
cu acoperire in straindtate, care
sa includa 9i repatrierea.
Farmacii in Moscova
Farmacie
Sadko Arcade Krasno-gvardeis-
ki Proiezd
Tel: (095) 253 9592
Anna lmport-Export NV
Priulki Per. 3
Tel: (095) 978 1073
Dina-Medica
partea dv. este o gravd insultd
adusd onoarei sale.
5 Dacii se iscd o situatie nepldcutd
intr-o zond intunecoasd, da{i de
inteles cd sunteti strdind, fie gi doar
vorbind in engleza. Scandalagiii
profitd de faptul cd rusoaicelor le e
rugine de actele de violentd asupra
lor gi nu prea raporteazd la politie
actele de violentS. dar se gtie ca o
femeie din Occident igi cunoagte
drepturile 9i va depune pl6ngere.
ln general, lili termd gi puternica in
fa{a scandalagiilor, dar nu nepoliti-
coasii 9i agresivd. Majoritatea sunt
adunati in grupuri qi, intr un mod
ciudat, bdrbalii rugi au un rcspoct
irnr:ns fatii clc ft-.nrr:i rlin r:;ruz;r
tn;tntr:krr lor;rtt rr;pr:r:l Lrl,r rlr:
Iltll r: lltli,ttttr l
Numere de urgenld
Toate oragele din Rusia au
numere de urgen{d unice, care
sunt netaxabile de la telefoanele
publice:
Pompieri
(Pojarnaia ohrana) 01
Poli\ia (Mili{ia) 02
Ambulan!a
(Skoraia pomogci) 03
Urgente gaze (Slujba gaza) 04
lnformatii (Spravocinaia)
Cei care rdspund la aceste
numere nu prea vorbesc
engleza, a9a cd trebuie sd 9ti{i
putind rusd.
Kagirskoie $ose 4411
Tel: (095) 323 6510
Farmacia Policlinicii
Diplomatice
Dobrininski 4 Pereulok 4
Tel: (095) 237 4034
Farmacia Eczacibasi
Ulila Maroseika 2/15
Tel: (095) 928 9189, 921 4048
Farmacia lnternational
Ulila Kojevniceskaia 13
Tel: (095) 2357583
Biroul Farmaceutic Central de
lnformare
Tel: (095) 927 0561
Aveti grijd
Se recomanda sa spala{i
fructele 9i legumele inainte de a
le manca. Nu trebuie sd beti
apd de la robinet, deoarece
compoziJia de mineraie diferita,
cu care nu sunteti familiarizat
poate sd vd creeze probleme
de stomac. Mai ales este impor-
tant sd nu beti apa de robinet
din St. Petersburg, nici macar
in cantitati mici. Peste tot se
gdsegte apd minerald
inbuteliata.
Aveli grija la cumpdrarea
alcoolului de la chiogcuri.
Se gtie ca sticlele de bautura au
fost golite de continutul original
gi umplulc cu b,rulLrri frrcLrte irr
casa, clc calitatc clrrbioasa.
Madici
itt Mrt:;r,lv:r,rvr:lt ulr,
1r,
',r,lvtr l trrlrltr,r|, lrtttrr, l,r r,1rt
l;tlele:
lnternational Medical Centre
t lroholskj Pereulok, 31 , etaj 10
lel: (095) 280 B3BB
llervicii bune, nu prea scump
[':uropean Medical Centre
.' ia Tverskaia lamskaia 10
lel: (095) 251 6099, 250 0730
llrgente (095) 956 7999
l\ssist-24, Delta Consulting
Group
lcl: (095) 229-6536
09 {lentrul Medical Atena
Ir4iciurinski Prospekt 6
lrrl: (095) 147 9322
lr St. Petersburg
Centrul medical pentru striini
'24 de orc
lr,,loskovski prospect nr. 22
Ir:l: (Bl 2) 316 6272
)e9i clinica e deschisd intre
'ele B:30-20, are un serviciu
r1c ambulanla disponibil 24 de
1 )[e
rlentrul Medical American
r;orpuhovskaia ulila nr. 10
r,'). (812)326 6272
I mult mai scump decat cel de
rrai sus, aga cd luali-vd cartea
, ir: credit
Statiuni de tratament
l'roprietatile curative ale apelor
rrrinerale din Regiunea Mine-
r alnie Vodi (Districtul Bdilor din
r .;rucaZ) sunt cunoscute de
,'cole. Aceasta zona gi obi-
"iurile oamenilor ei au fost
lr:scrise de scriitorul Mihail
I r:rmontov, autorul ca(ii Un
'rou al timpurilor noastre, care
r lost ucis intr-un duel in oragul
1,, rlnear Piatigorsk.
Apele minerale din Piatigorsk
unt gi azi populare, gi sunt
, rrnoscute pentru tratarea
rloc{iunilor de sistem nervos,
lr',pepsii. boli de metabolism 9i
,r; r:;culare, probleme ginecolo-
;rr;c 9i dermatologice. Alte stati-
rrrri clin aceasta regiune - Esen-
lrrki, Kislovodsk 9i Jeleznovodsk
';rrrrl l,r fr 'l dc celebre ca gi
l'rrlirlorsk. lotLrqi, nir;i ilounr nlr
,, rniri :;i(Jilr l;;i vii ;rvcrrlttr;rlt 1rI
rll .r (:r (lr) ilnlll r;1il(Jilt (lo(:,rl l)r! vrI
rrr,,r lttt I llrrltrlov rllltlttr.rlt rlr,
lnformafii pe internet
Pe cdnd ratele de schimb au
scdzut in cei zece ani de la
cdderea Uniunii Sovietice, fluxul
in Rusia este mai mare deciit in
Europa de Vest. Pentru cele mai
actualizate informalii, accesaJi in
St. Petersburg; Ghidul la
www.spbguide.ru sau pentru
informatji despre Moscova:
www.moscow-g uide.ru
avioane gi rapiri au avut loc
totugi in ultimii ani, $i mai multe
grupuri de turigti au fost ridicate
gi tinute pentru rdscumparare la
sfargitul anilor 1990.
Soci gi Mastesta sunt de
asemenea in apropiere de
Kavkazskie Mineralnie Vodi, pe
coasta l\,4drii Negre, aproape de
staliunea lhaltubo.
Ziare
Presa in limbi strdine
ln lvloscova veti gasi ziarul
informativ Moscow News gi mai
recentul 9l autoritarul Moscow
Times. Ambele sunt in engleza
gi sunt de vdnzare la majori-
tatea hotelurilor mari 9i la
chiogcuri. Bisdptdm6nalul de
satira Exil dd sfaturi referitor Ia
restaurante gi viala de noapte.
CAnd ajunge{i la Moscova,
incercali sa gasili un exemplar
din Ghidul de Telefonie de
Afaceri din Moscova, cel mai
detaliat ghid al telefoanelor din
orag. Actualizat Iunar, se
gdsegte gratis la majoritatea
hotelurilor mari gi la restaurante
gi este de venzarc peste tot in
ora9.
La St. Petersburg, bisaptam6-
nalul Sf. Petersburg lmes 9i
revista lunara Pulse vd vor da
informalii importante legate de
evenimentele locale. Dacd
rdmAneli mai mult timp in !ard.
esle util un exemplar al Pagini-
lor Aurii de calatorie, care poate
li cumparat de la hotelurile din
Mo:;r:ov;r qi St. Petcrslrttrrl.
/r;rrttl irr litrtlr;r cttr;lczii tiitt
lr,rlv, /(tr,y llr:;/ l:;lr ttn rlltirl
r,,r,llr,rl rlr",lrtr, vt,rl,t ttr
SFAruRr PRAcrrcE 4 337
Ucraina. Mai existd o revista
sdptam6nald care se numegte
What's On.
Presa rusd
bvestla, unLl dhtre ceb ma
cunoscute ziare din Rusia in
Occident, nu mai este ,,ziarul
oficial al partidului comunist" cr
se afle in proprietatea capitalis-
tului renumit Vladimir Potanin 9i
a vastului seu imperiu financiar-
industrial, Unexim Grup.
Argumenti i Facti, un sdptam6-
nal nalional, are un tiraj de 20
de milioane. Cotidianul liberal
Komsomolskaia Pravda are un
tiraj de peste 12 milioane. Tot
popular. dar cu un tiraj mai mic,
sunt Kommersant gi Vedomosti.
Cel mai citit din St. Petersburg
este Sankf-Pelersburg
Ve^domosti (tiraj 1 40.000).
ln Ucraina cele mai bune
ziare sunt Den, Kievskie
Vedemosti gi sdptdm6nalul
Zerkalo Nedeli.
Serviciile pogtale
Oficiile pogtale sunt deschise
luni-sambatd 9-18; adesea sunt
inchise la pranz timp de o ora.
TotuEi, unele oficii pogtale sunt
deschise doar intre 9-15 sau
14-20. Serviciul de curierat
prezintd o gamd variatd de ser-
vicii.
Curierat
Daca aveti documente sau
Coduri telefonice
Coduri interna!ionale
Rusia - 7
Belarus - 375
Ucraina - 380
Prefixele oragelor
Moscova - 095
St. Petersburg - 812
Minsk - 017
Kiev - 044
Odcsa - 0482
Drrcii vrcli s;i lckrkrtr;tli tttrlr:v,r
itt ()lil, ftrtnrtli lJ itt,tittIr rlr'r rrrlttl
orir.;lllr r,;i rr.,;lr:1rl,rlt :,,r I'rrrr I
 338 e SucEsrl
colete importante de trimis in
strainatate trebuie sd apelali la
servrcii de cunerat. Exista mai
multe servicii de curierat inter-
nalionale 9i rusegti.
ln Moscova contactati:
DHL, Mapta ulita 14,8, 1112
Tel: (095) 956 1000/961 1000
FEDEX, Gogolevski bulvar 17,
Tel: (095)787 5555
TNT, Express Worldwide,
Dedejni Pereulok 1,
tel: (095) 201 2585
UPS, Bolgoi Tiginski Pereulok
8,
Tel: (095) 961 22111253 1937
Poni Express,
Ambasade gi consulate
Moscova
Ambasada Rom6niei:
Mosfilmovskaia Ulita, Dom 64,
fel 007-095-1430424;
007-095-1 430430;
007 -095-1430427;
Fax 007-095'1430449
Anglia
Sofiiskaia nab. 10
Tel: (095) 956 7200
Deschis 9-13; 14-17
SUA
Bolgaia Deviatinskii Per. B Starovilenskaia 46
Tel. (095) 728 s000
@
Consulat General al Rom6niei
Str. Garohovaia, nr 4,
Consul general. lon BISTREANU
Tel: 007 (812) 312.61.41
Fax: 007 (812) 312.61.41
Italia
Teatralnaia pl. 10
Suedia
linia a '10-a (VO)
Malaia Konugnaia 1i3
Tel: (812) 329 1430
Anglia
Proletarskaia Diktaturi 5
Tel: (812) 320 3200
Deschis 1 0-1 7.30
in timpul sdptam6nii
SUA
Furgafkaia ulita 15
Tel (812) 275 1701
Urgente dupa program la.274
8692
pn-rl1rs 0 30 1 l0 lr. I'rrrl'rrl :,:rl,
/ Calatori honrosexrrali
DE cAlAronre
tel: (095) 930 2080
ln St. Petersburg
contacta!i:
DHL, Nevski Prospekt 10,
tel: (812) 326 6400
Westpost, Nevski Prospekt 86
Tel: (812) 327 3092
FEDEX, Griboiedov
Canal16,
Tel: (812)327 04801299 907
TNT, Sofiiskaia uli{a 14
tel: (812) 118 3330
ln Kiev contactali
DHL, Vasilkivska Vil 1,
tet: (44) 490 2600
TNT
tel: (44) 277 1411
Ambasada Rom6niei
Str. Pereulok Moskvina, Dom 4
f el. 0037 5-1 7 -2037 7 26:
00375-1 7-2038097;
Fax.00375-17-2112163
Anglia
Karla Marxa 37
Tel: (017) 210 5520
SUA
Tel: (017) 210 1283
Servicii pentru cetalenii americani
14.30-1 6:30
Kiev
Ambasada Rominiei
Str. Kotubinskogo nr 8,01030
Telefon: 8044 2340040:
8044 2345261
Telefon/fax: 8044 2352025
Rusia
Vozduhnoflotkii prospekt 27
Tel: (044) 244 0961
Anglia
Vil. Desitatina 9
Tel: (044) 4620011
SUA
Vil luria Kotiubinskoho 10
Tel. (044) 490 4000
Deschis in timpul siiptdmAnii intre
orele 9-16
UPS,
tet (44) 290 0000
ln Minsk contactati
DHL, uli{a Brejkaia 18,
tel: (017) 278 1108
Telegrame gi mesaje
1 Mesajele cdtre destinatari din
Rusia se pot trimite de Ia orice
oficiu pogtal. Acelagi lucru se
aplicd la mesajele lnter-
nalionale. Poate e mai simplu,
dar e mai costisitor sd faceti
asta de la hotel.
Telefoane
Principalul tip de telefon public
este pe baz6 de carteld,
disponibila cu unitdli de 5, 10,
20 sau 50 in statiile de metrou
9i la chiogcuri. lntroduceli
, cartela gi forma{i numdrul. CAnd
vi se rdspunde, apasa{i #^pen-
tru a finaliza conectarea. ln
afara Moscovei puteti gasi ca-
bine de telefon vechi. pe bazit
de fise. Fisele pot fi cumpdrate
la bucata. Puneli o fisa in ori-
ficiul din partea de sus a tele-
fonului. Cand rdspunde, in
funclie de tipul de telefon, fisa
poate cddea singura (valabila 3
minute - puteli introduce fisa
urmdtoare de indatd ce cade
prima), sau apdsa{i # pentru a
conecta apelul.
Pentru a suna in straindtate,
mergeli la pogta sau la hotel.
Orele de lucru
Majoritatea magazrnelor din
Rusia sunt deschise intre 10 9i
20, degi in centrele marilor
orage nu va fi greu sa gasiti
magazine alimentare deschise
24 de ore. Din ce in ce mai
multe afaceri functioneazd toata
ziua,fdrd a mai inchide la vre-
mea prAnzului. Dar unele orga-
nizatii, precum bancile, se
inchid o ora sau doLra, intrr: 13
14 sau 14-1',t.
De la modificarea sistemului
legal din Rusia la jumdtatea
anilor 1990, care a abolit pro-
hibitiile din era sovieticd legate
de homosexualitate, comuni-
tatea gay din Rusia a inceput
sd fie tot mai acceptatd. S-au
deschis mai multe cluburi pen-
tru cuplurile de gay gi lesbiene,
iar societatea este mai tolerantd
decdt a fost chiar cu 5 ani in
urmd.
Cilitori cu handicap
E foarte recomandat ca turigtii
cu handicap sa nu cdlatoreasca
singuri. ln general societatea
rusd nu are compasiune fala de
suferinla acestora, gi mai tre-
Accesarea Moscovei pe
internet
IRPO
Ulila Cherniahovskovo 9, #108
tel: (09s) 1527331
Deschis 9-21
Kuznetki Most Caf6
Kuzne{ki Most 12
rel 924-2140
O ord costd 60 de ruble, deschis
10 24
Centrul Comercial Manej
Manejnaia plogcead (L6ngd
Teatralnaia Metro) tel: (095) 363
0060. Se spune cd e cel mai
mare internet caf6 din Europa de
Est. Deschrs 24 de ore
Netland
Uli{a Rojdestvenka 2
Tel (095) 781 0923
Mese de biliard, bar gi fotbal de
masd. Deschis zilnic intre 9,8 zil-
nic cu excepfia zilei de luni,9-22
Consiliul Britanic
Nikoloiamskaia ulita 1 tel (095)
234 0201 in Biblioteca pentru
Literaturd StrdinS. Nu sunt multe
calculatoare, dar pute{i citi
ziarele in englez6 in timp ce
aSteptati. Deschis 9-17.
Intornet cafe-urile se inchid gi se
rlcsc;hirl krL lintpul. Acestea sunt
ilo;rr r;;'ilcv;r rl trtrr; r;olc ltr;ri :;l;r
lrilr Vcli rl;r 1rc:;lr: ok: otirrrrrlc,
buie sd treaca mult pAna ce vor
putea sa-9i imbunatateascd
capacitatea de a deveni membri
activi ai societalii.
Rusia e destul de greu accesi-
bila celor cu handicap, degi se
fac progrese destul de incet.
Dar majoritatea locurilor nu au
mijloace pentru accesul celor in
scaune cu rotile. Sistemul de
transport nu asigurd nici el nici-
un ajutor, gi e greu sd inchiriali
o magind sau o furgonetd care
sa aiba dotari pentru persoane
cu handicap.
Reguli de etichetd
Nu vd mirali de lipsa aproape
totala de maniere a rugilor gi de
grosolenia lo1 gi nu agteptali de
la un rus sa-gi ceara scuze
dacd din int6mplare da peste
dv pe strada. De asemenea,
goferii pot fi cateodata cele mai
periculoase cunogtin!e pentru
un cdldtor pe jos. Chiar daca
semaforul dv. e verde, s-ar
putea sd nu opreasca gi va pot
apostrofa lipdnd sa nu le stali in
drum.
Rugii tind sd fie un popor care
se manifestd emolional, 9i plin
de neprevazut (degi dintre toate
oragele din Rusia, oamenii din
St. Petersburg tind sa fie cei
mai rezerva{i), care uneori vd
dau impresia cd sunt supdrati
unii pe altii. Adesea e doar felul
lor normal de a vorbi unii cu
allii, gi nu trebuie sd va speriati.
Dar dacd un rus este nervos
de-adevdratelea, poate trece
dintr-o data la o stare de
veselie gi buna dispozitie la fel
de ugor.
ln ciuda grosoldniei pe care o
afigeaza, rugii sunt destul de
snobi cand vine vorba despre
eticheta acasd gi la serviciu, 9i
trebuie sd fi\i foarte atent sa
nu-i ofensati. Rugii pot fi 9i
foade amabili, uneori chiar prea
amabili, acasa sau in relatiile
personale. Nu uitati sa va
rl,':;r:;rl!;rli r:;-rrrri inlr;rli lt {.,t;;t, \;t
I'lllrr'll l),rlrllr il (;ilr'Vt :.r,ill|t;t
| ).rl,t ttu nl,ulr;tlt :,,t ttil lrr,ll r:r'
Irilliltll. (1,r.'rl,I lrr,rtlr.
"r. "ilrrlr.
SraruRr PRAcrtcE a 339
ofensata. Ruqilor nu le place
vorbaria de complezenld, aga
ca nu ve mira{i daca unele
intrebari sau unele comentarii
vor fi interpretate drept prea
personale de mul{i occidentali.
Bacaigul
Degi Rusia a fost o lard socia-
listd timp de mai bine de 70 de
ani, bacaigul, unul dintre
pdcatele capitaliste, este o
practicd acceptatd. Chelnerii,
portarii gi goferii de taxi apreci-
aza intotdeauna bacgigul: 10%
este o regula acceptatd. Portarii
vor primi ceea ce este acceptat
in general peste tot in lume.
Ghizii gi traducdtorii a1eciazd
gi ei bacgigul.
Serviciile religioase
Ortodoxe rusegti
Majoritatea bisericilor sunt
deschise pentru liturghii.
Liturghia principa16 incepe de
obicei in jur de ora 9-1 0
dimineala. Femeile trebuie sd
aibd capul acoperit. Luali
aminte ca mdinile in buzunar
indica lipsa de respect.
Observali ce fac cei din jur.
Meritd sa participali la slujba
de duminica de la ora 10 la Sf.
Ecaterina, ulita Bolgaia Ordinka
60/2. Moscova, tel (095) 238
8334, deoarece se oficiaza in
engleze.
Romano-Catolice
@
Kutuzovski prosp, T/4,
korp. 5 kv. 42, Moscova
tel: (095) 243 9621
Biserica Neprihinitei
26misliri
Malaia Gruzinskaia ulila 27
,
Moscova
Tel: (095) 252 3991
Biserica Catolici
Kovenski PereLrlok 7,
St. PetersbLrrq
Baptisfc
Biscric;r Balltista Ei
Arlvctttist;t tkr /itrr rr $.r1rtr,r
I ),llloV',1\,1,t rtltl,r t/ lvlrr',r lv,r
 34O a SucEsrn DE cALAroRrE SrnruRr pRAcrtcE I 341

tel: (095) 126 8767,468 6500 Paris; tel: (01) 44 14 69 79 230-3668, 230-3671
Biserica Baptisti Fax:44 14 69 70 Fax: (0040-2'l ) 230-3661 Japan Air Lufthansa Anglia
Bolgaia Ozernaia ulila 29a, St. Germania e-mail: emb_ukr@itcnet.ro Str. Kuznelki Most 3, Voznesenski prospekt 7 Andrews Consulting
Petersburg Am Treptower Park 32, 12435 Fran!a tel:921 644816648 Tel: (B'12) 314 4979 Corsham Street 31, etaj 2
Bedin- Treptow Avenue de Saxe 21,75007 Fax:921 3294 SAS Londra N1 6DR
Musulmane Tel: (0228) 53 63 59 34 Paris KLM Nevski prospekt 57 Tel: (020) 7490 8142
@
tel: (095) 281 3866
Fax: 53 63 59 24
Anglia
Tel: (01 ) 43 06 07 37 , 43 06 M 11 Str. Usaceva, cladirea '1
etaj 3,
, Tel: (812) 325 3255 deschis Asla Ltd
fax 43 06 02 94 luni-vineri 9-17 High Street 160, Huntingdon,
Mecel Kensington Court 6, Londra, Germania tel: 258 3600; fax: 258 3606 Swissair/SAS/Austrian Cambridgeshire PE29 3TF
Kronverski prospekt 7, WBs DL. Tel: (020) 7937 32BB Albrechstrasse 26, 10117 Berlin LOT (Liniile poloneze) Airlines Tel: (01480) 433783
St. Petersburg Fax:361 0005 tel: (30) 2BB 87 116 Blvd. Tverskoi 26 Nevski Prospekt 57 Hogg Robinson Business
SUA Fax'.288 87 163 tel: 229 57 7 1 17 3BBI 8525 Tel: (812) 325 32501s5 Travel
Evreiegti Bd. New Hampshire 1619 NW Consulate la Munchen gi fax:229 BB29 Fax: (812) 164 7873 Caxton Street 12, London
Sinagoga Washington, DC 20009 Dusseldorf Lufthansa Swissair SWlH OQS
Bolgoi Spasogliniscevski Tel (202) 986 1 606 Anglia 1 Str. Tverskaia lamskaia 'lg Nevski prospekt 57 Tel:(020)72228711
Periulok 10, Moscova Fax:986 1805 Str. Kensington Park 78 Londra Hotel Sheraton Palace Tel: (812) 3253250 Russia Direct Ltd
tel: (095) 924 2424. W11 2PL Tel: 737 6405 Deschis luni-vineri 9-17 Palmerston Palace 39,
Misiuni ucrainene in tel: (020) 7229 06 Bg str. Olimpiski 1B/1 Edinburgh EH'12 5AU
Misiuni internationale strdindtate fax 727 35 67 Hotel Rennaissance Kiev Tel: (0131) 476 7727
Romdnia SUA Tel:737 6400; fax:737 6401 Air France Russian Gateway UK Limited
Misiuni rusegti Bucuresti, Bulevardul Strada M 3350 NW Washington SAS (Liniile Scandinave) Vil Velika Jitomirska 6/11 Tel: (07050 803 160)
in strdindtate Aviatorilor, 24, Sector 1 DC 20007 Str. Tverskaia-lamskaia 1, 5 tel: (044) 464 1010
ffi Tel.: (0040-21 ) 230-3660, Tel: (202)333 0606 tel: 775 47 47 ; fax 730 4142 British Airways Moscova
Bucuresti, sos. Pavel Kiseleff, fax:333 0817. Consulate ge- Swiss Air laroslaviv Val. 5 lncentive Group lnna Travel
nr. 6, sector'1 nerale la Chicago 9i New York P(a. Pavelefkaia 2, cladirea 3 Tel: (044) 490 6060 Ulita Bre{kaia nr.2 3914
Tel.: (4021 ) 222-16-52, ret 937 7767 KLM Tel: (0959 926 5556
222-31-70 (zi si noapte) Camere de Comer! Linii aeriene Fax:937 7769 Vil lvana Franka 34/33, etajul 2 Visa House
222-31 -68, 222-34-59 (p rotocol ) Camera de Comert 9i lndustrie TransAero Tel: (044) 490 2490 Bolgaia Nikilkaia 22
Fax: (4021) 222-94-50 a Rusiei Moscova str. Smolenski 2, 3 lel 241 LOT (Liniile poloneze) Biroul 18, Moscova
Anglia Sk. llinka (Kuibigev) 6 Moscova Aeroflo-t- 4800t7676 Vil lvana Franka 36 Tel: (095) 721 1021
Kensington Palace Gardens 5, 1 000
01 Bulevardul Leningrad 37, cladi- Turkish Airlines tel: (044) 246 5620 Recomandatd
13 & 18, Londra, WB 4QG Tel: (095) 929 0009 rea 9, Str. Kuznelki Most 1/8 Lufthansa
tel: (020) 7229 3828 Camera de Come( a Americii tel: 753 5555 Tel: 292 1 667 I 5 I 21 I 4345 VIL B. Hmelnitkoho 52 SUA
Consulat, Str, Melville 58
Edinburgh EH3 7HL
Ulita Dolgorukovskaia
tel: (095) 961 2141
7 , elaj 14 fax:155 6647
Air Baltic
Fax:200 2245 tel: (044) 4903800
Swissair/Austrian Airlines
@ Str. 42 130
West
Tel: (0131) 2257098 Camera de Come( Ruso- Strada Malaia Pirogovskaia 18, St. Petersburg Vil. Chervonoarmiiska 9/2 apartam. 1804
Statele Unite Britanici clddirea 1, biroul 406 Austrian Airlines Tel: (44) 244 3540141142 New York, NY '10036
Ambasada, Wisconsin Avenue, Str Southwark 42 Londra SE'l tel: 786 6827 ; fax: 242 9564 Nevski Prospekt 57 Transaero Tel: (877) 221 7120 sau
N. N., Washington D.C. 200007 1UN American Airlines ret(812)325 3260 Vil. Chernovoarmiiska g/2 (212) 575 3431
tel: (202) 298 5700 Tel: (020) 7235 2423 Str Sadovaia-Kudrinskaia 20 Deschis luni-vineri 9-1 7 Tel: (044) 490 6565 Peace travel Services
fax'.298 5749 Business Centre Dukat ll, ulita biroul 207 Air France Ucraine lnternational 1648 Taylor rd #222
Consulat,9E str. 91, New York, Gagenkaf, etaj 3, lel: 234 407415: fax'.234 4079 Pulkovo 2.Tel: (812) 104 3433 Peremohi prospekt 14 Port Orange, Fl32128
NY 10128. ret Q12)3280926 tel: (095) 961 2161 Austrian Airlines Bolgaia Morskaia Ul 35 Tel: (044) 461 5050 vezi gi operatori independenli
Fax: B3'1 9162 Camera de Comert Ruso- Str. Smolenskaia 5, Hotel tel: (812) 1043433 pagina 345
Departament de vize, 1825 Francezd Golden Ring, deschis luni-vineri 9-1 7 Belarus
Phelps Place NW Washington Bd. Franklin D. Roosevelt 22, tel: 995 0995; fax: 725 2559 British Airways/ Deutsche BA Lufthansa Birouri nationale de
DC tel: (202) 939 8907 75008 Paris British Airways Malaia Konugnaia 1/3 Fanziska Skorini prospekt 56 turism rus'e$ti
Fax: 939 8909 ret. (01) 422 s9710 Aeroportul $eremetievo 2, Iel: (812) 3252565 Tel: (017) 284 7129 Canada
Biroul de la Moscova: apt. 3, 4 tel: 956 4676; fax: 578 2936 Deschis luni-vineri 9-1 7:30 Fax: (017) 284 3B5B 1801 Bd McGill, apart. 930
Misiuni belaruse in Blvd. Pokrovski Moscoval 01 000 str. Tverskaia lamskaia 23 Delta Airlines Austrian Airlines Montreal, Quebec H34 2NA
strainatate Tel: (095) 207 3009 tel: 363 2525, fax 363 2505 Bol. Morskaia ulita 36 Magerova 19 Tel: (514) 849 6394
Romania Camera de Comert ltalo-Rusi Delta Airways tel: (812) 311 5819/20 Tel: (017) 2Bg 1970 Fax: 849 6743
Str. Kiseleff nr. 55 Via San Tomaso nr. 5, Milano, BulevardLrl Goeoleviskii 1 1, Ileschis Iuni,vineri 9-1 7:30 Belavia Anglia
Tel.: +40 (21) 223 35 10 tet. (2) 481 6725 elaj 2 Fin nair Nemiga 14 Tel. (017) 210 4100 Biroul National dc lrtrisrrr rrl
Fax: +40 (21)223 35 10 tel: 937 tX)f)l), [;rx: {}l]/ {)(){) l K;rzanskaia Lrlita 44 Fax: (O'17) 229 2383 Rusiei
E-mail: - Biroul din Moscova Denejni
Perculok 7, Moscova 121002 Fin nair Icl: (812) 326 1870 On;lt;rrri lkrrr:;u
ambasada.belarus@vipnet.ro It:l: (01)lr) 241 lt/?\J Actolrorlttl I,ir:rctrrcticvo jr r:l;rj (i KLM Agentii dc turisrn l(ji
Atrkr:rlt;rrl;r Kclt;rrrrllrrrr I(',)
Fran{a Irrtorrl {il)lr M;rl;ri;r Mor:rk;ri;t 2ll, olirl ,l irrtcrrr atiorral Iorrlt;r Wll (il lll
Ilttlrrv;rtrl llrtclrcl illJ, /lr0 I(i lr'l lrl11.'/ 111 Lr{ rr{'l .'o"r, lll (ll l.') .l l(; (ill{ill lr,l (l)l'l)) /'t.\/ /,'loli.'tti

342 a Sucesttl oe cALAToRtE
Transportul
Cu trenul
Cu cei 145.000 km, sistemul de
cale feratd din Rusia este cel
mai lung din lume. Este un
mijloc de transport folosit pentru
4 miliarde de calatorii indivi-
duale pe an. Liniile din Rusia
europeana leaga Moscova de
St. Petersburg 9i Kiev, de unde
pleacd un tren cam la fiecare
ora. Poate preferali sa mergeji
la St. Petersburg 9i sd vd
intoarceli cu trenul, pornind
noaptea t6rziu 9i ajungAnd
dimineala urmdtoare.
Existd un tren expres in
fiecare zi intre Moscova 9i St.
Transsiberianul
Aceastd legdturd pe calea feratd
intre Europa 9i Orient este una din-
tre cele mai exotice excursii cu
trenul din lume. gi cea mai lungd.
Pe o perioadd de noud zile, trenul
trece prin gapte fuse orare de la
Moscova la Vladivostok, trec6nd
prin aproape toatd diversitatea din
Siberia ruseasca. Face multe opriri
programate pe parcurs, dar nicio-
datd mai mari de 15 minute. Dacd
vreli sd explorali mai departe de
100 de metri de la vagon, trebuie sd
vd dali jos 9i sd luali un alt tren. Ar
trebui sd vd planifica{i opririle cu un
timp inainte, deoarece vd puteli
pierde cabina foarte repede.
Portul Vladivostok a fost deschis
turigtilorin 1992. Acum e posibil s;
incepeli sau sd terminali o cdldtorie
pe Transsiberian la Yokohama,
lAnga Tokio. O croazierd de doui
zile leagd Vladivostok de
Yokohama.
La retea s-a mai adiittqat Baikirl
Arrtrir M.tit lrtrr: (llAM; r';r',: l' ;r,;,r
lrrl:,;ll rll l(ottr,oltttolr,k | )rr,tt l,t lili
Petersburg, care pleaca din
fiecare orag la 6:30 dimineala gi
ajunge la destinalie in 4 ore gi
jumdtate. Este mai mult un tren
personal, doar cu locuri de
gezut.
La trenurile cu vagoane de
dormit se servegte intotdeauna
ceai, iar trenurile care cdld-
toresc mai mult de B ore au un
vagon-restaurant deschis pe
timpul zilei. Trenurile comerciale
care strabat aceste linii oferd
condilii foarte confortabile, cu
mAncarea 9i hainele de pat
incluse in pre!. Biletele mai ief-
tine s-ar putea sd nu includd
aceste servicii, aga cd fili
pregdtit sa platili in plus pentru
pat.
Rezerviri. Ar trebui sd vd re-
zervali locul cu cAteva zile
inainte, pentru cd locurile rezer-
vate sunt puJine, mai ales bilete
la clasa a 2-a, aare sunt ieftine
dar destul de confortabile.
Puteli face rezeNarea printr-un
agent de turism, la biroul
lntourist de la gard sau la biroul
km distantd de lacul Baikal, lrkufk
este stalia cea mai populard pentru
escale pentru cSldtorii trans-
siberieni. O excursie obignuitd pe
ruta transsiberiand va include o
stalionare de doud zile la lrku{k, de
unde se pot aranja uqor excursii la
Lacul Baikal.
Alte stopuri populare sunt la
Novosibirsk, Listvianka (pe Lacul
Baikal), Bra{k (cu avionul sau cu
trenul de la lrkutk) 9i Habarovsk.
Se pot face cazdri la clasa I
(compartimente de doud persoane)
gi la clasa a doua (de patru per
soane). Cerefi controlorului sd
incuie compaflimentul de cAte ori
pleca\i, deoarece furtul este o prac-
ticd pe trenurile din Rusia.
Majoritatea ambasadelor reco-
mandd cSlStorilor sd vorbeascd
foarte putin posibil in tren, pentru a
nu atraqe atentia.
Trenul carc [acc' acoastti rtttit.
Rossia, arr-. o c;rlilrrlr: pttltrt ln;ti
Irrrnr r r[:r:irl rnrrir rt il.rlr
litr,,irr M,rnr !lr!,r {, nl,r lrtttt,t rl,'r 'tl
T MernouL DrN Krev r 343
TnnrusPoRTUr-iHanrA:
lntourtrans, Ulija Petrovka '15, gofer. Verificati detaliile la zi Ucraina spre republicile Cehia enla drogurilor sau a medrca-
Moscova, tel: (095) 929 8743, inainte de a pleca, sau la hotel, gi Slovacia, sau spre Polonia. mentelor cu efecte puternice.
929 BB4B, 921 8968, 929 8741. unde sunt listate aceste com- Sovintera utoservice 3. Trebuie sd aveli un permis
Existd birouri de rezervari la panii. inainte de a inchiria o Institutski per., 211, Moscova de conducere internalional 9i
gara din fiecare orag important. rnagind, citili sfaturile de mai tel: (095) 101 496 documente care sd ateste drep-
Biletele trebuie sd aibd o fald 9i jos, la sectiunea ,,Rute". Specialistul cdlStoriilor cu tul de a conduce (actele trebuie
un cupon (doar av6nd ambele Budget tel: (095) 91 5 5237 magina in Rusia. Poate rezolva sd fie in rusd gi se emit de
componente biletul este vala- Eurodollar, tel: (095) 298 6146 aproape orice fel de problema lntourist). Puteli obline un per-
bir). I urocar, tel: (095) 253 1369, pe care o poate avea un strain mis internalional de conducere
lnformalii generale: pentru s7B 3878, 155 0170 pe drumurile din Rusia. temporar de la asocialia auto-
informalii despre plecarea gi lJertz, tel: (095) 578 5646 mobiligtilor din lara dvs.
sosirea trenurilor din toate stati- Requlile sose/ei 4. Vehiculele, cu excepjia
ile, tel: (095) 266 9000, (095) Rute Rusia este semnatar al magrnilor lntourist, trebuie sd
266 9333. Rezervari cdtre toate r@ Convenliei de Trafic aibd numdr de inregistrare
destlnaliile, tel: (095) 266 8333, magina trebuie sd contactaJi lnternational. Regulile goselelor naJional, 9i o tabli{a de inmatri-
(095) 262 0319 prima datd un operator de tur 9i semnele de circulatie core- culare
ln St. Petersburg. numarul :;pecializat, deoarece au con- spund standardelor inter- 5. Este interzisd folosirea cla-
pentru toate informaliile referitor :;truit un numdr de rute ce pot fl nalionale. Meritd menlionate, xonului in orag, cu exceptia
la mersul trenurilor este (812) Lrgor negociate cu magina pro- totugl, regulile de bazd. urgenfelor.
168 011'1. l,rie. Starea acestor drumuri ',l. Vehiculele se conduc pe 6. Centura de siguranta pentru
r:ste foarte proastd. partea dreaptd a drumului. gofer gi pentru pasagerul din
Cu magina Ruta ideald prin Rusia euro- 2. E interzis sd urcali la volan dreapta este obligatorie.
r'eand inseamnd sd intrali prin dupd ce ati consumat alcool, 7. Limita de vitezd in zonele
inchirieri de masini I inlanda, mergdnd spre St. chiar 9i in cele mai mici can- populate (marcate prin semne
Companiile auto occidentale pot I'etersburg 9i Moscova spre tita[i. Dacd testul de alcool iese colorate cu albastru care indicd
fi gdsite in principalele oraEe qi t',aucaz gi Marea Neagrd, sd vd pozitiv, consecinlele pot fi foarte ,,orag") este de 60 km/h; pe
veli gdsi puncte de lucru la rmbarcali magina p6nd la lalta dure. Este de asemenea Eoselele de centura 90 km/h.
aeroporturile interna!ionale. r;au Odesa gi apoi sa strabateli interzis sd conduceti sub influ- Pe autostrdzi limitele difera, aEa
Maginile mai pot fi inchiriate cu
AKMEIIICTE9KO
J AKADENNISTECHKO
rEPoiB AHTnPA Kiev Metro
HEBOYIV DNIPBA
de obicei: supele sunt in general
XI4TOI\,1UPCIKA
ZH ITOIV] IRSKA
t\4tHcbM
IVINSM
e@) tntu,.hung.
bune, iar ceaiul se gasegte intot- cBfrtoL.lll.4H w@w
060Jl0Hb
deauna la conductor, cu taxd nomi- S\A,ATOSHYN
nald. Cea mai bund strategie e cea
a rugilor: impachetali mancare gi
HI4BKI4
NWK/
OBOLON
NEIPJBKA
-o-
w@w
I.?'S,iii.',.
SEPFCTF'cbKA PEIRIVKA
mAnca(i in compartimentul dvs.
BERESTEYSM
Aveli haine de pat, prosoape, o TAPACA L]IEB']EHKA
LllvlgBcbKA TABASA SHEVCHENKA
toaletd 9i o chiuvetd la capdtul SHULYAVSKA
'IIYK''HIBCbKA
fiecdrui vagon. )r r i aHt'1H1.414 tHcTt4ryT LUKYANIVSKA KOHTPAKTOBAN,[OU]A
Dacd nu vd inc5ntd perspect.va a ] I EKHNICHNYY INSTYIL'T KONTMKTOVA PLOSHCHA
noud zile in tren, e posibil sd vd dali BOK3MbHA IbBIBCbM 6PAIT4A
n0L!T0BA nrOulA
VOI?A| NA
jos undeva pe rutd gi sd mergefi mai LWSKA BMMA POSNTOVA PIOSHCHA
departe cu avionul. Dacd veli cSld- UNIVEBSYTEI N4A'4AAH HE3MDKHOCTI
tori cu trenul de la est la vest pdna 30n01 BoPoTA IMAIDAN NSALUHNOSTI
IEATPMbHA
ZOLOTI VOFOTA
la lrkulk, veli vedea cele mai exotLct-' TEATMLNA
ffi&.y{l4.ry,#@r&Ml6
po(iuni din excursia cu trenul, iar
-e^s so.c*
-:t"
--^t. oo$
dacd veli ajunge apoi l\,4oscova po
calea aerului veti avea mai mult
""= +:s .""^{-" *"*%"
tlmp sd vizitali capitala.
nJl0ulA IrhBA T0ltcTot0
PLOSHCHA LVA TOLSTOHO
s,"*€* "q-""- -"3 .":"'
Mai existe rute transcontinettlitlrr A- 'sy
PECny6ltKAHCbKl,llt CTAA|0N
pe calea fe rati, cunr ar fi cclc tlc lit *\_
RESPUBT KANSKYY STADION
*.":$ *":€ .v= "ryd
Moscovlt la Pckin qi llt IJlittt l];tIrr. xr-.x
/\y111 I1r;yorl rll.,1'irrl rll: irvlrtlrrt,I :,,t
NMAUYKPA HA
ss 5\' erd-s
"""" SS
,o{s"
^q,i5
$.*'" ?*j
S-r
r) (1,rl.lll,l,lr',1 ;1r'111 r1',r lrtt.ttr'r
fi"
p* 9*
/,1 ,il,l':ti:
"'11'l
irr lrctr, r:ottlctttlrl,tttrl ;tc :,,t1rh ,t'i :( ,'
rt Itr rttttt ilrrt ilit t ill,, r,r rlr ,r ltrrrrlttl trr,:,l.rt,.ilttltti
lr rr,,,,lnrt,lrr
 T
344r^ Sucesrr DE cALAronre/HnnrA: MErRour- orr'r Mrr'rsx TnrruspoRruL a 345

cd urmdrili indicatoarele care Tel: (095) 459 7140 Cu avionul Transport urban este faimos pentru arhitectura murale, metroul esle cel mai
specificd alte viteze lntourist sa. De asemenea, este rapid, rapid mod de a vd descurca in
8. Va puteli face asigurare auto Tel: (095) 156 8019 Aeroflot, mai demult cea mai MOSCOVA sigur gi ieftin, 9i este cel mai orag gi e bine sd vd pricepeti
in Rusia la lgnostrah, compania Severni Recinoi Vokzal mare companie de avialie din bun mod de a cdldtori in pu,tin la rute gi literele chirilice.
najionala de asigurdri, sau la o Leningradskoe gose 51 lume, s-a divizat, iar acum Autobuze Si troleibuze Moscova. Cumpdrali bilete cu
companie de asigurdri particu-
lara.
Tel: (095) 457 4050
St. Petersburg
fiecare republica are propria sa
linie aeriand. Numele Aeroflot
A@ 1,2, 5, 10,20 de calatorii de la KIEV
incete din cauza conditiilor de ghigeele de la rntrare, sau dacd
Recinoi Vokzal mai este folosit pentru compa- trafic, dar sunt ieftine. Majorita- puteli, faceli-va abonament pe Metroul din Kiev este sigur gi
Cu vaporul Prosp. Obuhovskoi Oboroni nia nalionala din Rusia. Are tea hdrtilor arata rute, iar staliile o lund. Fiecare stalie are ieftin. Pentru metrou aveli
1 95. zboruri spre multe destinatii de autobuz sunt marcate de numele sdu, inclusiv cele ce se nevoie de 7'efonl (etoane ) care
Multe rduri din Rusia europea- Tel: (812) 262 1318 (informatii) indepartate, uneori facdnd uz panouri galbene care indicd afld in acelagi loc, dar pe linii se v6nd de la gheretele de
nd sunt deschise pentru navi- 262 5511 (birou de rezervdri) de elicoptere gi aeronave de numarul rutei gi ultima stafie. diferite. langa intrarea in sta[ii (vezl
gatie pe timpul primdverii 9i Kiev dimensiuni mici. Biletele se cumpdrd de la gofer. hafta de Ia pagina 343).
toamna. Puteli caldtori pe Rechnoi Vokzal Taxele cele mai bune nu le ST. PETERSBURG
Nipru, Volga, Oka, Moskva, Pogtova Pl objinefi de la Aeroflot direct, ci Taxiuri MINSK
Don, Nistru, Neva 9i alte rduri. Tel: (44) 416 1268 de la contractori. Taxele in Exista un serviciu central de Autobuze, tramvaie gi
Oragele de pe malurile rdurilor Rusia pot fi rezonabile, iar taxi gi puteti chema un taxi troleibuze Metroul din Minsk are doud linii
sunt legate de vase de pasageri Croaziere locurile trebuie rezervate in dacd sunati la (095) 927 0000 Acestea circuld de la ora 6 la deschise intre 6 gi 0:30. Jetoni
(Raketa 9i Kometa Clas). Dacd
vd planificafi o cSldtorie pe una
@
croaziere organizate cu com-
avans, deoarece cererea
depdgegte oferta.
sau (095) 9238052, zi 9i ora 1 noaptea. Pentru a benefi- fietoanele) pot fi cumparate de
noapte. Timpul de agteptare cia din plin de acest sistem, e la personalul din statii. Troleibu-
dintre aceste rute, puteti face panii confortabile, croaziere ce este de aproximativ o ord. Nu important sa faceli rost de o zele 9i tramvaiele circuld intre
rezervdri prin lntourist sau sunt relaxante gi interesante, Birouri Aeroflot urcali niciodata in taxiuri neau- hartd speciala, numita Margruti 5:30 9i 1 dimineata, 9i acoperd
direct la Gara Maritimd dar destul de scumpe. Aceste ffi torizate noaptea. Dec6t sa luali Gorodskovo Tran sporTa - zone in care metroul nu ajunge
Moscova (Recinoi Vokzal). croaziere ofera excursii pe Leningradski Prospekt 37, clddi- un taxi de la aeroport, vorbiJi cu Trolleibus, Avlobus I Tramvai (vezi harla de Ia pagina 344).
Lena, iar in program pot figura rea 9, operatorul de tur dinainte. (Rute de transport urban pentru
Statii navale gi excursiile pe Obi gi Enisei. Tel: (095) 155 8019; informalii De obicei taxiurile pe aceastd troleibuze, autobuze gi tram- Agentii de turism
Moscova despre bilete, tel: (095) 155 ruta percep cam 100 USD. Un vaie). Intreba{i receplionerul de
Mostourflot 5045 taxi anuntat in avans trebuie sd la hotel de unde puteli cumpdra lntourist, fosta agenlie de turism
St. Petersburg coste cam 50 USD. una. a statului, a fost privatizatd la
Et:!,
vcxOA Nevski Prospekt 7-9 Preturile taxiurilor in Moscova Opririle marcate cu ,,A" sunt inceputul lui 1993. Are servicii
Minsk Metro dl
USKHOD
Tel: (812) 311 8903 (cdldtorii in sunt exorbitante dacd luati pentru autobuze iar cele cu ,,T" in majoritatea oragelor mari din
$ Rusia) 315 0072 (cdldtorii inter- pentru troleibuze. Acestea din
[,4ACKOYCKAfl magina din fala hotelului. Doar Rusia, dar nu mai detine mono-
@
NYUK'1HCKA9
PUSKINSMYA
0 *l
MrsK0l/,6I(AYA na!ionale) Ia cdteva clddiri distanld puteli urma sunt mai aglomerate polul in industria turismului din
t Habarovsk gdsi unul la jumatate de pre!, decat autobuzele in orele de Rusia. Circuitele, care cuprind
nAPK rlMtocKrHr.rAv
@ Bulevardul Amurski 5 aga cd meritd s6 faceli aceasta vdrf. Semnele pentru tramvaie croaziere de la Moscova la St.
fl Ig PABK CHALYUSKINTSAU
I\,4MM3DKHAF
[4ALADZYOZHNAYA
0 a
Tet: (421) 332 07 1 plimbare. Trebuie sd putefi atdrnd de firele de deasupra Petersburg, tururi de orag gi
AtGASt\,ltfl HAByK Minsk alunge in centrul oragului cu drumului. calatorii de afaceri gi conferinle,
AMDEMIYA NAWK
Str. Karl Marx '18-28 echivalentul in ruble a 5, p6nd pot fi rezervate prin birourile
OPYH3EHCKA9
I
FRUNZYENSKqYA
O NTOI.IL]A fl KYSA KO'IACA
Tet: (712) 224 232 la 10 USD, gi oriunde in Taxiuri lntourist din principalele ora9e.
PLOSHCMYMUBA KOLASA Kiev Moscova pentru 10-20 USD, Taxiurile sunt ieftine in St.
KYNMA'YCKAq Bulevardul $evcenko 66 rnai scump cu vreo doi dolari Petersburg. Taxiurile au Birouri Intourist
Hfl[,IIIA KUPALAWSMYA nI0Ll.l'tA nEPA|\,10il
NYA[IIHA PLOSHCM ryEMMOHI
Tel: (44) 744 4223 noaptea. culoarea galben-pal, cu insem- Londra
nul ,,T . Acelea care se aduna Casa lntourist, Marsh Wall 219
Birouri Aeroflot in strdindtate Ma$ini cu gofer in fala hotelurilor cresc conside- Londra E14 9FJ
Londra O magina cu gofer va scutegte rabil preJurile, aga cd e mai Tel: (020) 7538 8600/ 596'l
gi''i,"ilil19s1*
Piccadilly 70, Londra W'lV gHH r1e a pierde timp 9i de bataie de ieftin daca oprili unul cu m6na Fax: (020) 7538 5967
Tel: (020) 7355 2233 {:ap $i nu poate se fie scumpd, pe strada. Stabilili prelul caldto- New York
nlou.lqA HE3MDKHACUT
PLOSHCHA NYEZALYZHNASTSI
@ (lI nor*oo.*o
pnnt vnansxava New York rnai ales daca apelali la per- riei inainte de a urca. Este reco- Fifth Avenue 630, Apa( 868
fl West Str 48th 235 NY 10036 soane individuale care dau mandabil sd chemati dinainte ret: (212)757 3BB4
$
s Tel: (212) 245 1100 ;rnunturi in coloanele de spe- un taxi la aeroport, prin agentia Paris
t4HCTb|TIT KvrbryPbt E ,oo*roorr,.oroo
O Paris de turism, 9i vd va costa cam
@
':ialitate din Moscow Times. Bulevardul Capucinilor 7
TBAKTARNY ZAVOD
INSMUT KULTURY
\" Bulevardul Champs tlysees 33 ljentru o solutie mai oficiald, 50 USD. Tel: (01) 47 42 47 40
NAPTbI3AHCKAg a*oo*.'^1, Iel: (01 ) 42 25 43 B'1 , 42 56 19 lroate mai confortabild, incer- Sydney
PARTIZANSKAYA ]MYA 1^r
A}TA3A8OlCKAfl 30 r;ati: Metroul Casa IJnderwoorl l]7 4{) Slr l'ill
^w
G} AUIAZAVODSMYA
lntourist: tel: (095) 215 6191 La fel ca Ei autobuzele gi tram- Tel (02) ?77 6!t')
(Ol lG) t'rt,r,tru'u Molro I ilx) iil(i Slirli0[j Autosan: tel' (095) 280 3600 vaiele din Sl Pctersl;rrrq,
(D
-e) MAI 1,il vcKAil
tttclirlttl r;itr;ul;r rkr l;r {l O pc ra tor i it ttt t: pt: t rttt: r ttt
M{)cltYOVIiMYA Matrottl rlttrtttrrl;rl;r l;t I tto;tplo;r ()lkrlrttr Art<;lia
:;t',llnlll nrllrottlttr rllr Mrr',r lv,r IJr,rllrrr,illlrlr,rrlril,t,.,t I)tr ltIll', Voy;tt;rrr .lrrk,r Vr,r rtr,
 346r. Sucesrr DE cAr-AroRre Cnzanen e 347

Dorset Square 21, Londra NWI hotel are o proveligte superbd.

6QG. Tel: (020) 7616 1000
oferd croaziere gi. la pre! mai
mare, excursii spreciale
Noble Caledonia
Charles Street 11, Londra W1X
BLE. Tel: (020) 7409 0376
Oferd croaziere
Cox&Kings Travel
Gordon House, 10 Greencoat
Place, Londra SWlP 1PH
Tel: (020) 7873 5000
Organizeaza excursii de lux cu
trenul in Rusia, cu Bolgoi
Expres
Regent Holidays
Str. John 15, Bristol BS1 2HR
Tel: (0117) 921 1711
Asigura zboruri ieftine, circuite
prearanjate, excursii pe calea
feratd transsiberiand 9i face
rezervari la hoteluri in toatd
Rusia.
Russia Experience
Research House, Fraser Road,
Perivale, Middx U86 7AQ
Tel: (018'1) 566 8846
Fax: (018,1) 566 BB43
Organizeaza excu rsii neoficiale
pentru familii, asigurdnd cazare
la gazde, excursii gi escale pe
Transsiberian
SUA
Russiatours
Str 56 Nord 13312
Apart 102 Tampa, Florida 33617
Tel: (813) 987 2477
Fax: (813) 9BB 6420
Are ca scop furnizarea de ser-
vicii in stil american.
Australia
Passport Travel
Apart 11A, Str. St Kilda 401
Melbourne 3004
Tel: (3) 9867 3019
Fax: (3) 9867 1055
Face rezervdri la gazde in
Rusia; calatorii pe cdile ferate
transsiberiana, transmanciuri-
ana, transmongoliand gi excur-
sii individuale prin China.
Cazarea
Alegerea unui hotel
Condiliile de cazare se imbu-
ndtalesc mai ales la Moscova 9i
St. Petersburg. Hotelurile care
au conducere straina sau
asocieri intre operatori rugi gi
canadieni gi finlandezi in spe-
cial, ajuta la ridicarea standar-
delor. Unele hoteluri vechi
grandioase gi cladiri in stil Art
Nouveau au fost restaurate, dar
sunt scumpe. De obicei puteti
avea incredere in hotelurile
lntourist pentru servicii destul
de consistente, degi nu neapd-
rat foarte inspirate. Dotdrile sunt
elementare, la limitele inferioare
ale gamei de preluri.
Ghidul preturilor
Prelurile se referd la camere
de doud persoane, mic dejun
inclus:
$$$$ lux peste 280USD
$$$ scump 150-280 USD
$$ moderat 35-150 USD
$ ieftin 10 35 USD
Rusia
La unele hoteluri se fac redu-
ceri la prelul camerelor pentru a
atrage turigti strdini. Al,ii ofera
preluri preferen{iale pentru re-
zervdrile prin agenlii de turism.
Inainte de a face o rezervare e
bine sd verificali oferta unui
operator.
MOSCOVA
Lux
Baltschug Kempinski Moskau
Ralcirrq ulita 1
Ir:l (01)li) 2:J0 (11;(X)
I'r",lr, t,itt rlr, l(tr,trrlrrr
Kempinski este un lanl german
cunoscut de hoteluri.
$$$$
Mariott Grand Hotel
Tverskaia ulila 26
Tel: (095)935 8500
Fostul pregedinte al SUA, Bill
Clinton, a stat aici in timpul
vizitei sale la Moscova. $$$$
Metropol
Teatralni Proiezd 1-4
Tel: (095) 927 6000
Dacd va permiteti, aici trebuie
sa sta{i. Frumos renovat, ele-
gant gi luxos. $$$$
Scump
Aerostar
Leningradski prospekt 37
Tel: (095) 213 9000
Un hotel ruso-canadian cu un
restaurant excelent, cu fructe
de mare. La 15 minute de cen-
trul oragului. $$$
Arbat
Plotnikov Pereulok 12
Tel: (095) 2447635
In exprimare new -orkezd acest
hotel este situat intr-o localie
numita ,,centrul din afara
Broadway-ului". $$$
Ar1 Sport
UliJa Pegceanaia 3, 2
Tel: (095) 955 2300
lntr-o zond linigtita, relativ
aproape de centru. $$$
Le Meridien
Nahabino Moscow Country
Club. Tel: (095) 926 5911
Cam la 30 km de Moscova;
pre{uri rezonabile la gederi pe
termen lung. $$$
Mir
Novi Arbat ulita 36/9
Tel: (095) 290 95'18/04
Langa ambasada SUA. $$$
Novotel
Aeroportul $eremetievo I
Tel: (095) 926 5900
Hotel bun, util pentru aeroport,
dar destul de depade de orag.
$$$
Radisson Slavianskaia
Berejkovskaia nab. 2
tr-.| (0!){j) 941 ?,0?0
I kllcl rlc irrx t;lr rrr;rr rrrrrlll
Ir,ril. t( ll. iltlr' | )( ltlr, r,,l I ltr Ilt |,trr,
.rr r,',1
r,ll lllr,,r.,r lrlrrrl
englezS. Priveligte buna spre
rAu. Evitati zona de la terminalul
liniei de cale feratd Kievski. O
cdldtorre de trei statii cu metroul
spre centrul oragului poate sd
fie mai rapida dec6t un taxi
scump la orele de v6rf.
$$$
Renaissance Moscow
Olimpiski prospect 1 8/1
Tel: (095) 931 9000/9833
Servicii bune; cinematograf in
limba englezd; nu foarte
aproape de centru. $$$
Sheraton Palace Hotel
Uli!a Tverskaia-lanskaia 1 19
Tel: (095) 931 9700
Un hotel occidental pe artera
principala a Moscovei. $$$
Hotel Sofitel lris
Korovinskoie $ose 10
Iel: (095) 4BB 8000
Hotel in stil occidental de cali-
tate, departe de centrul
oragului. $$$
Tverskaia
Ulita Tverskaia-lamskaia 1, 34
Tel: (095) 290 9900, 258 3000
in centrul oraEului, recent reno-
vat. $$$
Moderate
Co-smos
Prospect Mira '150
Tel: 095 215 6791, 234 1587
Hotel turrstrc la 20 de minute de
centrul oragului. $$
Mujdunarodnaia
Krasnoprenskaia Nab 12
Tel: (095) 235 13911 2103
Servicii bune, la doar 20 de
minute de centrul oragului.
$$
Rossiia
Ulita Varvarka 6
Tel: (095) 2325000
Degajd iz sovietic, chiar langa
Kremlin gi Piata Rogie. $$
I Ucraina
Kutuzovski Prospect 2/1
Iel: (095) 24325961 3030
Unul dintre clddirile Moscovei
stil ,,tort de nuntd", cu o
lrriveligte superbd a rAului.
$$
laftitrc
I tsclr;rarl
rn lrnrlr,r Illtl,t Iitrtll, tr',l.,rr,r lj
Tel: (095) 248 1643
Servicii bune, dar putin prost
plasat. $
Budapest
Petrovskie Linii 2118
Iel: (095) 924 BB20 1921 1060
lntr-o localie frumoasa, in cen-
trul oragului. $
lzmailovo
lzmailovo 71
Tel: (095) 1 66 3627 127
Un hotel modern, la 15 minute
cu metroul faJd de centru, cu
personal prietenos, vorbitor de
englezd. In vecinatate este o
piata care ii atrage pe amatorii
de suveniruri. $$$
ST. PETERSBURG
Lux
Astoria
Ulila Bolgaia Morskaia 39
tel (812) 313 5757
Un hotel mare de lux, peste
drum de Catedrala Sf. lsaac.
Aripa veche igi pdstreazd ca-
racteristicile Art Nouveau.
$$$$
Grand Hotel Europa
ulita Mihailovskaia 1-7
tel (812) 329 6000
O alta opfiune, recent restaurat
qi pozitionat central. $$$$
Palatul Corintian Nevski
Nevski prospekt 57
Tel: (2'lB) 275 2001
Pozi{ionat central Ei cu restau-
rant de primd clasa. $$$$
Scump
Angleterre
Ulita Bolqaia Morskaia 39
Tel: (812) 313 5666/5009
in proprietatea aceleiagi com-
panii ca gi Astoria, 9i in cladire
adiacentd, dar mai ieftin.
Pozilionat central, in piala Sf.
lsaac. $$$
Moderat
Pulko-vskaE-
Pobedi plogcead 1
Tel: (812) 123 5732
Dolrartc rlc c;cntru, 1lo rlnrrrutl
:,1rl|,tr :t( )l){ )t| ( .r rttl0tl;rlrrl :,,t
;rrli::;c;r lrrlo:;rl rjr, tltulrrtttlrr tlc
lrrrr',,1r $$
St. Petersburg (fost Leningrad)
Pirogovskaia Naberejnaia
Tel: (Bl 2) s42 9411
La distanta scurtd cu metroul
de centru, cu vedere la vasul
Aurora gi spre 16ul Neva, cu
camere adecvate.
$$
Moskva
Plogcead Alexandra Neskovo 2
63 Tel: (812) 274 0022
Pozilionat central peste drum
de Mdndstirea Alexander
Nevski, ce compenseazd
camerele prost intre{inute.
$$
Sovietkaia
Prospekt Lermontovo 43
Telr (812) 329 0182
O colaborare ruso-finlandeza, la
distanla scurta cu autobuzul de
centru, de-a lungul rAului
Fontanka. $$
Karelia
Uli\a Margala 2712
Tuhacevskaia
Tel: (812) 2263515
Hotel ieftin, folosit de lntourist,
la 1Okm de centru.
$$
Pibaltiskaia Hotel
Ulila Korabelstroiteli 14
Tel: (B'12) 356 0263
Vedere frumoasd peste Golful
Finlandei, dar departe de cen-
tru. $$
Deson Ladoga
Prospekt $aumiana 26
Tet (812) 528 5202
Pe partea opusd a rdului fatd
de catedrala Smolni, hotelul nu
este la indemdnd dacd nu aveti
magind. $$
Ieftin
@
dardele sunt rudimentare, ajung
p6na la 10-30 USD pe noapte.
Acestea includ:
Hotel Drujba
Ulita Ceapigina 4
Tel: (812) 234 1844 $
Dvore! Molodioji
Ulita Profesor Popov 47
Tel: (f112) ?34 3? ltt il
Viborgskaia
I llil;r lor jov:;krrt;r,l
lr,l (ltl:t):'.1{i 111.1 | $

348 o Sucesrr DE cArArontr
Hotel Sputnik
Prospect Morisa Toreza 34
Tel: (812) 55256321
356 8504 $
Matisov Domik
Priajki Naberejnaia 3/'l
Tel: (812) 215 5445 $
Cazare la particulari
Proprietatea Pulford
Tel: (812) 3256277
O camera intr-un apartament
costd cam B0 USD pe noapte.
Poate cea mai convenabila
optiune din ora$ pentru un con-
fort bun.
Casa Rand
Ulila Grivlova 11, apt. 83
Tel: (812) 310 7005
Bine condus, curat gi eficient,
proprietar american, in centrul
Canalului Griboiedov, costd
cam 50-70 USD camera dublS
pe noapte (4 camere).
Alina Suslova
Ceaikovskaia 81
Tel: (B'12)296 1865
Apartament privat de trei
camere in centrul oragului,
lAngd palatul Taurid.
INELUL DE AUR
Kostroma
lpatevskaia Sloboda
Ulila Beregova 3A
Hoteluri de tineret
Organiza!ia nonprofit Asocia{ia
Rusd a Addpostirii Tineretului
(cunoscuti gi ca Locuri de Cazare
in Rusia. Camere pentru tinerii rugi
9i RIH ) a luat fiinfd Tn 1992. Pe
lAngd conskuirea unei relele de
locuri de cazare ieftine in Rusia,
organizatia mai are legituri str6nse
cu multe organizalii nalionale de
cazare pe plan interna{ional.
Prin aceasta relea largd de asoci
afii, e posibil sd stali la hotelurile
tineretului in toate oragele de ldngd
Marea Balticd.
Moscova
Hotel Heritage
Kostrtorr;ivtov rl,2
lcl (01)lr) 2{t(i 0l,il{l t;
T
Crzanea o 349
Tel: (0942) 577 1791626791 in stil rusesc tradilional. Penru Volhov
Ghidul prelurilor
Hotel frumos, mic, chiarin afara rczeNeti sunati la Tourcentre. Murmansk Ulita Predtecen skaia 24
mdnastirii Sf. lpatev, cu camere $$ Preturile se referd la camere Arctica tel:(08'162)115505
confortabile 9i cu lambriuri din Sokol de douii persoane, mic dejun UliJa Lenina 82 Aproape de Kremlin gi la 5
lemn. Are o isba separatd care Torgovaia plogcead 2A inclus. Tel (8152)457988 minute de sta{iile de autobuz gi
se poate preta la grupuri de pri- Tel: (09231) 20088 $$$$ Lux peste: 280USD Stil sovietic cu putine tramvai. Are un bar gi un cazi-
eteni cu buget redus. Prietenos 9i confortabil, recent $$$ Scump: 150-280 USD imbunatatiri. $$ no. $$
$$ sau $ pentru izba deschis intr-o cladire din centru. $$ Moderat: 35-'150 USD Polarnizori Petrozavodsk
Hotel Complex Rus $$
$ leftin: 10-35 USD
Ulila Knipovicea 17 Hotel Severnaia
Ulila lunogeskaia 1 Tourcentre, Hotel Suzdal Tel: (8152) 289500 Lenina prospekt 21
Tel: (0942) 546163/ 543320 Tel: (09231) 20908 Considerat a fi cel mai bun gi Tet: (8142) 762080
Aspect sovietic cu camere ief- Un complex deloc atractiv la 3 Vladimir cel mai modern hotel din orag. Un hotel modernizat, de trei
tine, mari dar mizere, 9i un km de centru, in stil western, Hotel Vladimir $$ etaje, construit de finlandezi in
restaurant la care se servegte camere confortabile, saund, Bolgaia Moskovskaia ulita 74 1937. ln centru, cam la 700
m6ncare mediocrd. $ piscind, bar, sald de gimnasticd Iet (0922) 327239 Vologda metri de gara. Are 189 camere,
gi restaurant decent. $$ I ln hotel mic, la standarde occi- Spaskaia un restaurant gi o cafenea. $$
Rosfov rlentale, in centru, 16nga staliile Oktiabriski uli\a 25 Karelian Tourist Centre
@
Tel: (08353) 61244
laroslavl
ffi
rle autobuz 9i tren. $
Zolotoie Kolto
Tel: (8172) 20145
Un hotel modern cu 738
Naberejnaia Gilinga 2
tet (81422) 5531 1 3/557358
Hotel mic in interiorul Kotoroslnaia naberejnaia 26 Ceaikovskovo ulifa 27 camere. $$ ln centrul oragului, pe malurile
Kremlinului, cu camere lam- Tel: (0852) 309259 |el: (0922) 248807 lacului Onega, la 2 km de la
brisate, curate. Doud camere Cladire de beton sovieticd, dar lJn comples turistic modern, cu Viborg gare. Centrul de 10 etaje a fost
au bai proprii. $ camerele sunt confortablle, cu , ,rpacitate de 380 de locuri gi Drujba construit in 1978 cu 280 de
acces Ia internet gi cu o r;aund, acupunctura, avocat, Jeleznodorojnaia ulila 5 paturi in camere cu un pat sau
Sergiev Posad panorama bund gi dinspre r;tomatolog gi preot. $ Tel: (278) 22411124942 trei. $$
Aristocrat r6u 9i dinspre orag; centre de Hotel modern cu restaurant 9i
Ulija Sergievskaia 1A afaceri, saune, sald de fitness, NORDUL EUROPEAN bucdtdrie ruseasce. $$ Pskov
Tel: (254) 725 94 doud baruri gi un restaurant cu OktEErst<aE-
Hotel central cu o proveligte m6ncare decentd. Situat cen- (lei ce calatoresc pe cont pro- Novgorod Oktiabrskaia prospekt 36
minunata cdtre mdndstire. Are tral. $$ lrriu nu pot gdsi hoteluri la Beresta Palace Tel: (Bl'12) 164246
saund. $$ Kotorosl nivele occidentale, aga cd tre- Raion 3, Studentgeskaia ulila Hotel modern in stil sovietic. $$
Bolgaia Oktiabrskaia ulifa 87 lruie sa va obignuiji cu ce gasili. 2a R'ljskaia
Suzdal Tel: (0852) 212 415 r ea mai bund alegere este sd Tel: (8162) 15801012 Prospekt Rrlinski 25
Pokrovskaia Un hotel modern cu cinci etaje. r;tati intr-unul din marile centre Pozitionat central, in partea Tel: (8112) 462223
Tel: (09231 ) 20908121837 saund gi sald de sport, la doud ,rrbane gi sa pornili in calatorii de est a reului; un hotel de lux Fax (8112) 462301
Hotel mic in interiorul Mdnastirii stajii de tramvai de centrul ,le acolo. O alta optiune, daca e cu 202 camere, piscina, terenuri Un hotel modest ,dar destul de
Mijlocirii, cu camere lambrisate oragului. $$ , 'osibil. este sd stali la mana- de tenis 9i dotdri pentru per- bun, la vest de 16ul Velikaia. $$
r;trri, cum este Solovetki. soanele cu handicap. $$$
lntourist Viborg
Ulila Velikaia 16 Hotel Sadko
Casa de Oaspeli a Turigtilor Acesta este un proiect comun ruso-
ret @162) 74236 Ulita Gagarina 16
Bolqaia Pereieslavskaia 50 american, cu personal vorbitor de
lllita Timme 3 ln partea de vest a r6ului, chiar Tel: (8162) 661807
Etajul 1 0 englezd. ClSdirea din secolul XIX rel: (Bl82) 661660 la nord de Kremlin Un hotal confortabil intr-o
Tel: (095) 631 4059 $ renovat6 confine un internelcaf6 9i tJn hotel modern de noud etaje, $$ localie bund gi un restaurant
G&R lnternalional Asia prezintd filme de noapte. r;tr 190 camere. Situat in centrul bun. $-$$
Zelenodolskaia ulila 3/2 Hotel Summer , rragului. $$
Tel: (095) 378 0001 $ Baltiikaia uli{a 26 Llest Eastern Purnavolok RUSIA DE SUD.VEST
ljevernaia Dvini Naberejnaia
Croazierele Nordului
Tel: (812) 252 5381, 252 7 563 BB
St. Petersburg Taxa e cam de 12 USD. $ It:l:(Bl82)655827 Dacd sunteti in croazierd in Kursk
St. Petersburg lnternational | 'ozitionat central cu vedere la jurul Nordului european al Kursk
Hostel Novgorod '.ru. Are 78 de camere, o sauna Rusiei, nu aveji nevoie de Ulita Lenina
Sovetskaia ulita 3 28, Roza Vetrov ';i un restaurant unde cina costa hotel sau restaurant. Circuitele LAngd coljul cu ulila
St. Petersburg 193036 Novoluceanskaia ulita 27A ,;rrtl B USD. $ occidentale au dotdri excelente Mojaiskovo
Tel: (812) 329 8018 Tel (8162) 772033 $ Polina dar 9i cele rusegti sunt plicute,
tel: (0712) 26980
Adresa pogtal;i (spre Rusia, prin (,ir rmbarovo-Lucinskovo Ltlita 37 claca sc limitcazli la a alcqc
Are un restaurant ckrccnt $$
pogta finlandezd). St. Pelersburq lkulk ntiutr;;rrr;;r Atttlrokr ;ttt proi;r;rrtt
lrl. (t3182) 268300
rlr: rlivctli:;trrlttl :;r:rrt;t, rl;rn; l;r
Tentralnaia
International llosk-.1, l)O Box f], Sl Baikalhoslcl
Iltt ltolcl Itttnro:; rlc krtrrtr, pc I r:trirr;r tlli{;r 2
iill50 1, I ;rplxrcrrr;rrtl;r, I irrlrrrrrlrr I crrttotrIrv,r rlit.r Jilil r,rlrrrr:.r :,.r1 trrr Iilrrr ,rrrrrrir,rrt
lr,l (iJrllrl') lrl'l/1111 $ ttturrllrltl r:rlo nuri liltlt)o;l;r ,
,,trlrlrlr.rl lrl ({)/ 11.)) lr{il)0,111
',lt,r,,t rltl,,t.r'. $$ I itr lrllr,l vr,r:lrt r l tttr rr, ,l,rrtt,rrrl
 7
35O a Sucesrr DE cALAroRrE 1 351

rezonabil. $ Saratov Construit de finlandezi, a fost nu va puteli permite sd stali, tanjd pe jos de centrul oragului. cu vedere la golf Avefi grijd:
ffi hotelul partidului comunist. Unul savurali micul dejun gi petre- $$ ambele hoteluri sunt frecven-
Orel Ulila Lermontova 30 dintre cele mai bune din orag. ceti-va ziua la piscinS. $$$ Krasnoiarsk tate de prostituate care va pot
ffi Tel :(8452) 280883/289501 Are 69 camere pldcute, curate, Radisson Lazurnaia Peak Hotel Oktiabrskaia bate la uga Ia orice ord din
Gorki ulila 37, langa plogcead Un hotel al lntourist, de trei cu bdi bine intrelinute. Hotel Prospect Mira 15 noapte. $$
Lenina stele, nu departe de digul Pozi{ionat intr-un loc llnigtit, Strada Zagitn ik ov Kavkaza 7 7 Un loc preferat de oaspelii fos-
Daca aveJi nevoie disperatd de Volgai. $$ chiar 16ngd centru, la c6teva Tel: (095) 411 7766 tului padid comunist din era
cineva sd vorbeascd engleza gi Volga clddiri de Universitatea Tehnicd Fax: (095) 7457706 sovieticd. Aici pre{urile sunt in
nu rusa, aici trebuie sd venili. NemeJkaia ulila 34 de Stat din Urali. $$ ln inima munjilor Caucaz;10 general mai ridicate decAt ori- Viliuiski trakt 6
Mancarea e satisfdcdtoare. $$ Tel: (8452)243645135 Ural vile, o casuld de familie 9i o unde in Siberia. $$ ret $112) 422066
Un hotel mai pulin costisitor. Ulita 8 Marta 45 ,,vila prezidenliald". La 50 de Hotel Sun Cel mai bun hotel din laku!k, la
Briansk $-$$ Tel: (343) 371 1333 minute cu magina de l\,4area Str. Baikalskaia 295 6 km nord de orag, in stilul
EiEna- ln jos pe drumul catre Magister, Neagrd. Tratament, centru de Tel: (3952) 255910 clddirilor iacute.
Prospekt Lenina 100, la capdtul Astrahan ceva mai scump gi intr-un stil fitness, piscine acoperite gi Tel: (3952) 255912 Sterh
dinspre nord Lotus mai sovietic. $$$ descoperite. $$$ Probabil cel mai bun hotel din Prospekt Lenina B
Tel: (0832) 666844 ulila Krimlovskaia 4 orag. $$$ Tel. (4112) 242701
Camere standard gi de lux, Tel: (8512) 229500 Perm Moderate Pentru confortul vielii din orag
doud baruri gi un restaurant $$ Acest hotel al lntourist este inca Almaz Urala Jemciujina Lacul Baikal incercali acest hotel de trei
Desna cel mai bun loc de cazare din Ulifa Lenina 58 Cernomorskaia 3 Baikal stele. $$
Lenina prospekt 39 orag. $$ Iet (3422) 906220 Tel: (8622) 661188 Listvianka
Tel: (0832) 740135 lnclude un centru de sdndtate Fax (8622)928797 Tel: (3952) 250391
Un hotel cu preturi moderate, 9i, nefiresc, o gamd variatd de Hotel de trei stele, la 27 km de Singurul hotel de pe lac. Are
fara restaurant $$ Volgograd baruri. Pozilionat in centrul aeroport, l6ngd malul marii, in priveligti splendide $i un restau-
Hotel Volgograd oragului. $$$ centru. Bazine cu apd de mare, rant bun - bibanul local e deli-
Smo/ensk Ulila Mira 12 Hotel Ural terenuri de tenis gi saund. $$ cios. Chiar dacd staJi in lrkujk,
Rossia Tel: (8442)408030 UliJa Lenina 58 restaurantul acesta meritd
ulija Dzerjinskovo 2312 Tel: (3422) 3 4 4 4 1 7 I 906220 Ieftin vlzitat. $$ Centre lingvistice
tel (0812) 655970 Ghidul prelurilor Cel mai bun hotel din orag. $$ Vstrecea
Un mod relativ necostisitor de a
Cel mai modern hotel din Leningradskaia 7 Novosibirsk vizita Rusia este prin institutii
Prelurile se referd la camere
Smolensk. $$ SUDUL EUROPEAN rer $622) 521441 sibir. care fac cursuri de limba rus5.
de doud persoane, mic dejun
Jentralnaia Situat la 18 km de centrul Uli{a Lenina 2'1 Printre acestea sunt univer-
inclus.
Ulila Lenina 2/1 Soci oragului 9i Ia 45 km de aero- Tel: (3832) 230203 sitetile Lomonosov gi Lumumba
$$$$ fux peste. 280USD
Tel: (0812) 223604
Restaurant decent. $
$$$ Scump: '150-280 USD @
de oferte de cazare, de
port. Cuprinde trei hoteluri
Dagomis, Olimpiskaia gi
- Modern, condus de lntourist,
Sibir este cel mai bun hotel din
9i lnstitutul Pugkin de Llmba
$$ Moderat:35-150 USD la Rusd din Moscova,
$ leftin: 10-35 USD apartamente private (incerca{i Meridian (motel). Cu bazine Novosibirsk. $$ Universitatea din St.
PE VOLGA la ghigeul de 16ngd gard) p6na acoperite 9i descoperite, saund, Petersburg, Universitatea
Un hotel mare, fdrd prea multd la hoteluri mari. salS de fitness, restaurante 9i UIan Ude $evcenko din Kiev gi alte uni-
Kazan atmosferd. $$ Darun. S-bb Geser versitd{i gi centre lingvistice.
Tatarstan lntourist Scumpe Ulila Ranjurova 11 Toate pot procura vize gi
Ulila Pugkina 4 Uli{a Mira 14 Primorskaia SIBERIA Tel: (30122) 28151 cazare ieftind pe durata studi-
Fax: (30122) 25925 ilor.
Tel: (8432) 388379 Tel: (8442) 3377 13 Sokolova 1

Bratk Situat ceniral, cu servicii de Pentru a comunica direct cu

Nu e cel mai central hotel din O alegere bund ca oricare alta. Tel: (8622) 925743
Taiga afaceri bune gi saund. universitd{ile trebuie sd lua{i
orag, dar calitatea serviciilor il $$ Fax: (8622) 924006
legdtura cu atagatul cultural al
face atractiv. $$ Un hotel bine situat pe plaja, cu Ulita Mira 35 $$
ambasadei Rusiei, sau cu con-
URALI vedere la Marea Neagra. Are Tel: (3953) 413979
sulatul. Este mai dificil sd con-
Samara un bar gi restaurante. $$$ Acest hotel simplu, condus de Vladivostok
tactati centrele, deoarece nu
National Ekaterinburg Rodisson SAS Lazurnaia lntourist, de doud stele, asigurd Amurski Zaliv sunt reprezentate in strdin6-
Frunze 91137 Magister Kurotnii prospekt 103 o baza adecvatd pentru a vizita Ulila Naberejnaia 9 tate. CAnd vi alege{i cursurile,
Tel: (8462) 337695 Ulila B Martie 50 Tel: (095) 411 7777 regiunea. $$ rel $232) 225520 trebuie sd vd asigurali cii
Un hotel intourist de clasa a Tel: (343) 257 4206 Fax: (095) 745 7705 Cel mai bun hotel din orag este predarea se face profesionist.
doua, cu preluri rezonabile. $$ Servicii excelente gi respec- La 10 minute cu magina de Irkrlk _ acest uriag in stil sovietic. Ar fi bine gi contactati departa-
Rossia tuoase. la un pre! rezonabil. centrul oragului 9i la 20 de Angara Pozitionarea sa grozavd ldngd mentele ruse ale universitiitilor
Ulita Maxima Gorkogo 82 Camere de un pat, mari, bine minute de aeroport. Are aparta- ljlita Suhe-Batora 7 estuarul fluviului Amur com- din tara dv. Multe ciil?itorii rkr
Tel: (8462) 390311 echipate, plasat central. Mic mente gi vile pe lAnod camere. lcl: (3952) 255105/6 penseaza arhitectura. $$ studir se reriLrc acurrr (rrnul
Atat Rossia, cAt 9i Nalional sunl dejun copios. Trei restaurante, o sala de liituat central. $$ douii s;ipliirrrirr;rl) (r;urrl irrr;ltr:,1

hoteluri ale lntourist. Nalional fitness Ei Lrn bazin rir-.scoperil. lntourist Hotel Vladivostok zl rr rrr rrilt: t',,t lt,tt l),)rlttl
este mai bun gi mai scump, dar Oktiabrskaia Oft:tkrlc tlc :;liit:';it rkr :;rrp I llit;r O;rr;;rtitt;t 44 IJlil;r Nrrlrcrcjnrri;t 10 itt llrt:;i;t, l)lr( llnl',.t I'txllrr ril
nir;iLrnul nrr r:xaclr:rr:azii. $$ lJlil;r S. Kovlrkrvs;koi 'l
/ lrrttultt;t l;lttl rtrlr:l;c;t l;t rli:;lrrr lrrl (lt1)ir2) ?l'l)ll; / Itl (4?.\',t\ 4l2li(xl lrtr:r1,rlrrc), plrrlrtr lrulrlrr
lrl (:l4:i) .\/4 !t14t\ ;tltr, itt,rl,rt,r :,r,,'olttllt rl,rr',r I,rrrrl.r l,rttl nlrl,r,r, l.r trttr,t rlt, I'r:;lr rltttnt rlrr Attttttl,ht /,tltv.
 352 o Sucesrr DE cArAroRre
REGIUNEA GORNO.ALTAI
Barnaul
Sibir
Sofialisticeski Prospekt 1 1 6
Tel: (3852) 255170
Construit in 1967, in centrul
oragului Barnaul, ldngd termi-
nalul de cale feratd gi la 30 de
minute de aeroport. Are cinci
etaje gi 156 camere. $
Belokuriha
Altaiski Krai, Belokuriha
Tel: (38577) 237 12
lnclude trei sanatorii,
Belokuriha, Siberia gi Katun.
Oaspefii pot face uz de dotdrile
medicale, sau pur 9i simplu se
pot bucura de frumuseJea din
jur gi de aerul proaspdt. $
Belarus
Cazarea la hotel in Belarus
s-a schimbat din perioada
sovieticd, iar noJiunile occiden-
tale de servicii urmeaza sd
apaid. Cele mai disponibile
sunt cele de mai jos. Pre{urile
se calculeaz6 la ratele de
schimb oficiale.
Minsk
Belarus
Starazaevskaza Vulilia 1 5
Tel (017)234 8252
Un hotel confortabil. Unele
camere au vedere spre lac.
Personal prietenos. $$
IBB
Gazeti Pravda 11
Tel: (017) 270 3996
Pulin in afara centrului, spre
sud-vest, hotelul modern este
atagat de centrul internaJional
educalional din Minsk. $$
Jubileinaia
Magerova prospekt 19
Tel: (017) 2269120
Destul de central, cu preturi
rezonabile.
Orbita
Pugkina 39
Tel: (017) 252 3933
Holelul are servicii de inchirieri
de magini, coafor gi alte faci-
litali. $$
Planeta
M;r.;;trov;r pro:;1rckl l|1
.353
Tel: (017) 2267853 ieftin, degi e departe de a fi Lvov
Hotel modern; cu toate astea, pitoresc. $$ Ghidul preturilor
Dniesir Restaurante
nimic special $$ Premier Palace Preturile se referd la camere Vil. Mateika 6
Turist Bulevardul $evcenko 5 de doud persoane, mic dejun Iel: (0322) 720 783
Partizanski 31 Tel: (44) 244 1201 inclus Mai auster decAt George, dar
Tel: (017) 245 4004 Vechiul hotel ucrainean a $$$$ lux peste 280 USD cu instalalii mai bune. $
Langa unul dintre cele mai mari rendscut, fiind cel mai nou gi $$$ scump 150-280 USD
George
parcuri ale oragului, cu un mai luxos din Kiev. $$$ $$ moderat 35-'150 USD
Piala Mickiewicz 1
supermarket bine aprovizionat. Hotel President Kiivski $ ieftin 10-35 USD
Tel: (0322) 725 952
$$ Hospitalna 12 Vil. Volodimirska 36 Un fost hotel al lntourist, care a
lubileinaia Hotel Tel: (44) 220 4144 Tel: (44) 229 5943 fost construit de un englez la
Prospekt Magerova 19 Un fost hotel al lntourist care a Unul dintre cele mai vechi din sfdrgitul secolului XlX. $$
Tel: (017) 226 9024 fost renovat. Scump. $$$ Kiev. $$ Grand Ge sd m6ncali
Unul dintre marile hoteluri Rus Pr. Svobodi 13
lntourist din capitala. $$ Gospitalna 4 Alte hoteluri cu camere normale Tel (0322) 724 042 Majotitatea grupurilor etnice
Tel: (44) 220 4226 se pot gdsi pe malul steng al Reprezintd arhitectura habsbur- care populeaza CSI pretind ca
Eresf Situat chiar la baza dealului de raului. gicd gi are un restaurant bun. au propria lor bucdtdrie nation-
Belarus la Kiivska, dar costd cam 50 $$$ ald, gi unele chiar au. ln
Bulevardul $evcenko 6 USD pe camerd. $$ Cazare la particulari aceastd diversitate, bucdtddile
Tel: (0162) 221646 Sherborne Apartments rusa, georgianA gi caucaziana
Situat in centrul oragului, chiar Clasa Turist Vuli{a Staronavodnifkaia 4 #43. par a fi cele mai bune.
la marginea raului. $-$$ Complexul Andriivski Tel: (44) 295 8832 Komarova 13a
lntourist Vozdvijenska 60 Apartamente la standarde tel (03722) 48777 Bucdtdria rusd
Maskovskaia 15 ln curte, chiar l6nga Andriivskii europene in centrul oragulul. Cel mai bun hotel din orag, la 3- Cele mai renumite feluri sunt
Tel: (0162) 252082 Uzviz24 Preluri destul Oe bune. $$-$$$ 5 km de centru. $$ mugchiul de viLd Stroganov 9i
Acesta este principalul hotel Tel: (44) 416 2256 caviarul Beluga. Bucdtdria rusd
pentru turigtii strdini din orag. $$ Bine plasat, dar dubios. Odesa CRIMEEA include feluri culinare precum
Ucraina
Verificali tarifele. $$
Hotelul Vaporul Dniprovskii
ffi b/lnl (cldtite cu unt 9i sm6nt6nd,
Rigelevska 59 Coasta de sud a Crimeei are caviar, carne, gem etc), gcl
Fluviul Nipru Tel: (0482) 240028 multe locuri pentru turigti, dar (supd de varzd murata cu carne
Kiev Port Prichal 2 Un hotel mare al lntourist; din 1991 nu prea s-au fecut gi mugtar), pelmeni (gdlugte
Hffi Tel: (44) 490 9055 rezonabil $$ multe pentru a le imbundtdli fierte, umplute cu carne) 9i kaga
Bratislava Un hotel pe vas, cu camere de Grand Moscova sau pentru a le promova (un fel de fiefturd din diverse
Andriia Maliqka vullta la categoria standard la lux. Vil. Deribasivska 29 turigtilor. cereale).
Tel: (044) 537 3975 $$-$$$$ Tel: (0482) 224016
Un hotel modern, cu dotdri pen- Domus Pe strada sunt cdteva locuri Ialta Bucdtdria din Georgia
tru oamenii de afaceri. laroslavskaia ulila 19 invechite, dar interesante; Hotel Lrreanqa Mdncarea georgiand a fost
Dnipro Petrovsk Tel: (044) 417 0000 Grand Moscova este unul dintre Faleza Lenin 3512 intotdeauna populara in Rusia,
Kregceatik 1J2 Hotel bun, aproape central. Mai cele mai notabile. $$ Tel: (0654) 328336 iar in Moscova s-au deschis
Tel: (44) 291 8450 scump dec6t media. Kempinski Odesa Oreanda, la capatul dinsptre recent unele restaurante
Pozitionat central, qi unul dintre Impressa Primorskaia Morvokzal 6 vest al falezei Lenin, este cel georgiene pentru a concura cu
cele mai bune hoteluri in era Str. Sagaidacinogo 21 Tel: (0487) 294808 mai bun loc unde puteli sta la venerabilele, dar delindtoare de
sovietica. $$-$$$ Tel: (044) 239 2939 De pe treptele Potemkin, acest lalta. $$-$$$ monopol in stil sovietic Aragvi
Hresciatik Hotel bun, chiar in centru. hotel se ridicd deasupra portu- Palas pe Tverskaia 9i Tbilisi in St.
Hregciatik 14 Destul de scump, dar cu o re- lui. $$$ Cehova B Petersburg. Bucdtdria geor-
Tel: (44) 229 7339 putajie buna. Krasnaia Tel: (0654) 324380 giand e renumita pentru gag/(
Localizat central, chiar 16ngd Koza!ki Vil. Pugkina 15 Palas este un loc mai mic 9i lipliata tabaka (pui fiert la
piata principala. Un hotel mai vulila Mihailivska 1/3 tel: (0482) 227220 mai pldcut l6ngd centru. $-$$ cuctd), basfurma (carne condi-
tet (44) 229 49251228 27Bo Solidul Krasnaia e cel mai bun lalta mentata, sarata 9i afumatd),
Hotelurile din Kiev Aproape de centru. Camere dintre celelalte hoteluri. Vil. Driajinskoho 50 suluguni (brAnza sdrata), /oblo
destul de confortabile. $$ Londonskaia Tel: (0654) 350150 vezi 9i rogii (fasole), vinetc
Kievul a rdmas in urmd in Libid Bulevardul Primorskaia 15 Cu mai mult de 2000 de paturi, gatile intr-un mod speci;tl, r;i
imbundtdtirea varietbtii gi Peremohi ploEcead 1 Un hotel mare gi vechi in partea domind celdlat capSt al salivl (pui). Se pot scrvi t:tt
calitdlii locurilor de cazare.
Tel: (44) 274 0063 pitoreascb a Odesei, cele mai oragului. $ /avag (trn tip sllcc:i;rl rkr p;'irtrl),
Hotelurile pentru afaceri din
ln centrul oragLrlui, la ciitiva pagi bune camere au ferestre spre sau cLr /ritr;ci4rttti (o rttl;rrl;r
centrul oragului inc:i mai au
dc circ. $$ rnare. $$$ utrltlttlii r;tt lrtirttz;t), ;rt{ )ttt,rl,t ( rr
preturi prea nrari, irrr colc
St. Petcrsburgy lol k:lul tlc r;otllttttrnlrtt,,t //rr'
pcrtlnr hrrii;li srrnl lrrr:;r rrro
r lc:;lr l!l ljcvr;crrkrr 4 /tt,t/t lr;ttt {rlI IllI l,rr', tllltr trr',
lll
r
(,1.1) ,'',)!t /lt)l lt,t1,t
 354 a Sucesrr DE CALATORIE
Bucdtdria din Ucraina
ln mod traditional, ucrainenii
sunt recunoscu!i pentru apetitul
lor - dar gi bucataria lor este
gustoasa. Printre specialitati
sunt borg (supd de sfecld cu
varzd, carne, ciuperci gi alte
ingrediente), galugkl (aluat taiat
mdrunt 9i fierl) gi vareniki
zvigneiu (galugte curde cu
cirege, care se servesc cu
zahdr 9i smdntana). Cunoscut
9i servit peste tot in lume este
puiul a la Kiev, pregatit cu ustur-
oi gi mirodenii diferite.
Pre{eratd de toli ucrainenii
este sa/o (slanind cruda cu
sare, condimentatd cu usturoi)
care se servegte cu pAine nea-
gra. La fel de populari sunt kol
basa (cdrnali afumali asortali).
Unde sd mancati
in mod inevitabil, urmdtoarea
listd de restaurante se concen-
trazit pe Moscova 9i St.
Petersburg, unde gama este in
continua cregtere. ln celelalte
orage adesea e mai bine sd
intrebali de indatd ce sosili.
MOSCOVA
Toate bucatdriile nationale sunt
bine reprezentate, iar hotelurile
cele mai mari au restaurante
excelente. De obicei nu e nece-
sar sd faceli rezervdri. Totugi,
spre deosebrre de acum '10 ani,
sunt sute de restaurante bune
din care sa alegeti - cdutali
G h i d u I Tel efo an elo r din
Moscova.
Russran
Bocike;E!t,cru--I--
Ulila 1905 Goda
Tel: (095) 2523041
Deschis tot timpul. Grdtarul e la
fel de fierbinte ca evenimentele
petrecute aici in 1905 gi 1933.
$$$
lzba Ribalka
Ulifa Baumanskaia 48
Tel: (095) 267 6308
Specializatd in preparate din
pr.l1tc. $
Mefisto
$mitovski Proiezd 20
Tel: (095) 259 6497
Deschis 10-18. Mefisto este un
restaurant la modd, tip ,,pivnila"
care servegte mAncare gus-
toasa, nu neaparat strict ru-
seasca, cu carne qi fructe de
mare. $$
Moo-Moo
Komsomolski prospekt 26
(095) 245 7820
leftin, m6ncare delicioasa care
are un iz de mdncare gatitd
acasa. Poate fi foarte aglome-
rat. $
Oblomov
Monetcikovski Per. 5
Tel: 953 6828
Mdncare ruseascd buna. $$$
Pirogi
ulila Nikolskaia 19
Tel: (095) 921 5827
Un loc popular de intalnire a
studentilor, cu o librdrie. $
Praga
Arba!kaia plogcead
Tel: (095) 290 6171
Deschis 12-15 1B-4 dimineala.
Probabil este cel mai renumit
restaurant din Moscova, inca
din secolul XlX. $$$
Piata Rogie
Piala Rogie 1 (Krasni Plogcead)
Tel: (095) 925 3600
Meniuri nobile rusegti din
secolele XVlll 9i XlX. $$
Ruski Pogrebok
Uli{a Tverskaia 26
Tel: (095) 937 0028
lntr-o pivniJa de vinuri restau-
rata. $$
Samovar
Ulita Miasnitkaia 13
Tel: (095) 924 4688
Deschis 12-23
Un restaurant linigtit, elegant.
lncercati pelmeni; amestecul
ortodox de pelmenitrebuie sd
contind carne de vita. porc ai
oaie. $$$
U luzefa
Ulila Dubininskaia 11 I 17
Tel: (095) 238 4646
Deschis de la amiaza la miezul
noptii. Un rostaurant cvrcicr;r;
r;tt tcnl;i ru:;c;t;r:;r $$$
.355
lama Pirosmani, Suliko gi Tiflis. Starlite Dinner lakatoria
Stolegnikov pereulok 10 Ulila Bolgaia Sadovaia 16 Ulita Petrovka 16
Tel: (095) 2920115 European Tel: (095) 290 9638 Tel: (095) 924 0609
Urmali semnele gi muzica pen- Urmatoarele restaurante in stil Korovi Val 9 Un lant de baruri sushi. Valoare
tru a-l gdsi. Este in spatele vi- occidental sunt scumpe, dar Tel: (095) 959 8919 gi servicii bune. Recomandat cu
trinelor magazinelor. Mancare asigurd servicii bune gi majori- Deschis nonstop. $$ cdldurd amatorilor de sushi. $$
buna gi bere ieftinS. Are grd- tatea oferd bucdtdrie ruseascd. laponski Gorodski
dina. Muzjca live nederanjantd. Caf6 des Artistes Altele Gnezdnikovski Per 9
$ Kamergerski Pereulok 5/6 Cous Cous Tel: (095) 229 2108
Jiguli Tel: (095) 2920673 Ulila Novoslobodskaia 11 Un restaurant sushi bun. $$-
Novi Arbat 11 Un bistrou franluzesc mic. $ ret 973 5174 $$$
Tel: (095) 291 4144 CDL Mancare din Orientul Mijlociu gi
Un restaurant conceput in stil Ulila Povarskaia 50 vegetariand. $$ St. Petersburg
sovietic. Totugi, prelurile sunt Tel: (095) 291 1515 Djaganat
rusegti. $$ Bucdtdrie frantuzeascd qi ru- Ulila Kuznelki Most 11 in orag existd o gamd largd de
seasca; scump, dar sunteti Tel: (095) 928 3580 restaurante ce reprezintd
Georgian inconjurat de elite. $$$ Unul dintre foarte pulinele res- majoritatea bucatariilor impor-
Guria Casa Crabului taurante vegetariene din Mos- tante din lume.
Komsolmolski prospekt 7/3 Tverskaia ulita 6 cova. lnclude un departament
tel: (095) 246 0378 Tel: (095) 202 1312 cu mancare semipreparatd 9i Russian
deschis 7 -11, prAnz-2:30 Preparate din vieta{i marine un magazin alimentar). $$ 191 3
dimineaJa 9i 5:30-22:30 mediteraneene, asiatice 9i Hola Mexico Voznesenski prospekt 1 3/2
(vezi Mana Zoia) $ europene. $$ Pugecinaia uliJa 7/5 Tel: (812) 315 5148
MamaZoia Cutty Sark Tel: (095) 925 8251 Poate cea mai bund bucdtdrie
Secenovski Pereulok 1B Bd. Novinski '12l1 Mancare mexicand. $$ ruseascd la acest pre{. $$$
Tel: (095) 201 7743 Tel: (095) 385 0185 Goa Admiralti
Deschis de la pr6nz la ora23. Bucatarie italiand gi meditera- Miasnilkaia ulila Bl2 Hotel Nevski Palace
At6t la Guria, c6t gi la Mama neana. $$$ Tel: (095) 504 4031 Nevski Prospekt 57
Zoia se servesc haceapuri. Mehano Bankso Restaurant modern, decorat in Tel: (812) 275 2001
salivi, gahlik, /obio gi vinete Smolenskaia plogcead 9/1 stil psihedelic indian. DJ din Specialitali rusegti qi cu specific
excelente. Pregatili-va sd auzili tel: (095) 241 3132 toatd lumea vin aici. Bucdtdrie marin, intr-un decor maritim. $$
muzicd populara foarte tare. $ Foarte gustos, m6ncare consis- indiana 9i frantuzeasca. La Aquarelle
Suliko tentd bulgdreascd. Atmosferd 9i toalet6 se pun inregistrdri cu Pe un vas eguat pe partea
Bolgaia Polianka 4212 servicii bune. Recomandat. $$ sunete din jungla. $$ Petrogradului.
Tel: (095) 238 1027 Moscova-Berlin Tel: (812) 320 8600
Deschis de la pr6nz la miezul American Plogcead Zastava 52 Oferd o varietate de bucdtbrii
noplii. $ag/tkul 9i vinetele
servite aici sunt excelente.
@
ila Tverskaia- lamskaia
UI 321 1
Tel: (095) 251 2282
O cafenea-restaurant pldcutd,
din toata lumea. Mdncarea e
delicioasd, dar scumpa. $$$
Muzica bund live. $$ Tel: (095) 251 7999 deschisa 24 de ore, cu DJ buni Austeria
Tiflis Deschis nonstop. $$ dar care nu deranjeazd. $-$$ Cetatea Petru gi Pavel
Ostojenka 32 B.B. King Tandoor Tel: (812) 238 4262
Tel: (095) 290 2897 Ulita Sadovaia-Samotiocinaia Ulila Tverskaia 30 Atmosfera de la inceputurile St.
Deschis de la pr6nz la miezul 4t2 Tel: (095) 299 5925 Petersburgului, cu buc6tdrie bu-
noptii. O gamd variatd de meni- Tel: (095) 299 8206 Servegte m6ncare indiana 9i na ruseasca qi europeand. $$$
uri georgiene. Deschis de la pranz Ia miezul chinezeasca. Atmosferd pld-
U Pirosmani noptii. Muzica live blues qi alte cutd. Mdncare bine gatita. Loc
Novodevici Proiezd 4 genuri. bucatdrie americana bun pentru vegetarieni. $$ Pretul mesei
Tel: (095) 247 1926 Cajun. $$ Taras Bulba Urmatoarele categorii de
Deschis de la 12-23 (bucatdria Moosehead Uli{a Petrovka 30/7 restaurante au la bazd
e deschisa doar pAnd la 22). Ulita Bolqaia Polianka 54 Tel: (095) 284 3019 pretul pentru o persoan6.
Denumitd dupd un renumit pic- Tel: (095) 2307333 Specializat in m6ncare Servegte doar ca un ghid,
tor georgian, este probabil cel Deschis de la pranz la 5 ucraineand, denumit dupd eroul datoritd fl uctuatiilor rubld-
mai bun (Ei cel mai costisitor) dlmineata. $ lui Gogol din romanul cu acelagi dolar.
restaurant caucazian din ora9. Papa John's nume $-$$ $$$ scLrmp: mai nrttll rlc lr0
Are un interior lrtrrrros gi o pri- Ulita Miasnitkaia 22 Tibet-Himalaia IJSD
vcligtc Irrrn;r. Mrrzir;;r livc Ir:l: (095) 755 95ij4 l llila l'okrovka
irr 1 {) $$ ttrorkrr;r1 20 1;1) tl:il)
lirrigtc. $$$ -l
I )cr;r;lti:; rlt; lir li pi'irrrr Irl (01)lr) l2| I l{X j $ ir:llttt :;ttlr 20 t,lll )
Dcsprc virt: vrlr (liri;t vrlll tlrnrirrr:;rl;r $ Mr'tttr:;ttrt ltlrr:1,ttt;t ttt r:ottrllltt
;rttl,ttltr;r, l,r
{li,( )t(lir,ll(, rr'l,rx,lrlr, Mr.rrl,r vr,'rl,rl $$
356 r Sucesrr DE cALAroRrE
Blini Domik
Kolokolnaia ulila B
Tel: (812) 315 9915
Mdncare delicioasd, ruseascS,
ieftind gi o atmosfera de artd. $
Da Vinci
Malaia Morskaia 15
Tel: (812) 311 0173
Bucdtdrie ruseascd intr-un club
cu lumind de neon. $$$
Europa
Grand Hotel Europa, Nevski
prospekt
Tel: (812) 329 6000
Un restaurant continental de
frunte cu un decor izbitor Art
Nouveau. $$
Kameia
Sovelkaia 2 21
Tel: (812) 277 5542
Bucatarie ruseasca intr-o
atmosferd eleganta. $$$
Maga i Medved
Malaia Sadoiaza 1
Bucatarie ruseascd tradi{ionala,
autenticd. Nume inspirat de o
poveste ruseascd. $-$$
Na Zdorovie
Bolgoi prospekt 13
Tel: (812) 2324039
Bucdtdrie !drdneascd ruseascd
intr-o atmosfera folclorica. $$$
Casa Vechilor Obiceiuri
Tamojeni Pereulok 1
Tel: (812) 327 8980
Bucdtdrie bund rusd gi euro-
peand intr-un interior istoric.
$$$$
Polonaise
Bolgaia Morskaia uli{a 45
Tel: (812) 315 0319
Bucdtdrie ruseasci intr-o clddi-
re istorica din secolul XVlll. $$
Restoran
Pereulok Tamojeni 2
Tel: (812) 327 8979
Decor Eic qi bucatarie ruseascd
buna. $$$
Svir
Hotel-vas Peterhof , digul
Makarov
Tel: (812) 325 BBBB
Un resiaurant elegant pe Neva,
servegte mancare ruseasca,
internationala gi preparate
marine. Muzicd live. $$$
Troika
Zaqorodni Prospckl ) ll)1
lol (ti1:)) I lll lrlJ,lii
Bucatarie ruseascd 9i specta-
cole folclorice. $$$
Valhalla
Nevski prospekt 22
Tel: (812) 311 0024
O cina ruseasca copioasa pe
Nevski prospekt, pentru cei ce
cautd o noapte de petrecere.
$$$
European
Bistro Garcon
Nevski prospekt 95
Tel: (812) 277 2467
Bucdtdrie fi nd franluzeascd
intr-un decor in stil parizian. $$$
Borsalino
Bolgaia Morskaia 39
Tel: (812)313 5'115
Considerat da fi cea mai find
bucdtdrie europeand din St.
Petersburg, in Hotel Angleterre.
$$$
Brasserie
Grand Hotel Europa
Uli{a Mihailovskaia 1-7
Tel: (812) 329 6000
Restaurant italian elegant. $$
ll Grappola
Belinskovo uli{a 5
Tel: (812) 273 4904
Mdncare italiand excelentd
bucdtarul e din ltalia. Uneori
sunt expozi{ii de arta. $$$
Nikolai
Bolgaia Morskaia 52
tel (812) 311 1402
Langa Piala Sf. lsaac, la Nikolai
se servegte bucatdrie euro-
peana cu specialitdli de somon
din Finlanda. $$
Red Lion
Alexandrovski Park 4
Tel: (812) 233 9391
Pretul mesei
Urmdtoarele categorii de
restaurante aulabaza
prelul pentru o persoana.
Servegte doar ca un ghid,
datoritd fl uctuatiilor rubla-
dolar.
$$$ scump: mai mult de 50
USD
$$ moderat: 20-50 USll
$ ir:ftitt: sttb 20 l..rSI)
.357
Singurul bar/restaurant engle- Tel:(812)3'16 5111 intr-un decor medieval gi cu o Tel: (8172) 7601 38
zesc din orag. Are o terasd in Pidcut, cu patru mese gi cu bucdtdrie ruseascd delicioasd. MAncare tradilionala ruseasca
aer liber, bund in serile de vard. muzicd live de pian, seara. $$ gi discotecd. $
Deschis nonstop. $$ $olk NORDUL EUROPEAN
Altele Malaia Konugenaia 412 Viborg
ffi
Str. Kazanskaia 24
Tel: (812) 311 5078
Mancare japonezd bund.
Arhanghelsk
lubileini
@
epuiza c6ut6nd in diversitatea
Tel: (812) 320 8777 lnterior in stil minimalist. Destul TroiJki prospekt 52 de baruri $i restaurante.
Meniurile sunt undeva intre de scump. $$$ tel (Bl82) 432880 Hotel Drujba
latine 9i rusegti, dar nune. $$$ UliJa Jeleznodorojnaia 5
Caf6 ldiot INELUL DE AUR Murmansk Tet. (278) 94464 $$
Naberejnaia Moika 82
Tel: (B'12) 315 1675 Kostroma
ffi
restaurantele de aici sunt mai SUD.VESTUL RUSIEI
Decorul gi atmosfera pseudo- Parus bune decdt v-a!i agtepta.
boeme sunt populare in rdndul Ulifa Skvo(ova 4 Daria Moria Kursk
turigtilor straini. $ Tel: (0942) 324133 Prospekt Lenina 2619 Restaurant Grim
La Cucaracha Servegte mdncare gustoasd la Tel: (8152) 72335 Pentru bani putini, incercati
Naberejnaia Reki Fontanki 39 preluri rezonabile. Loc bun pentru specific marin. $ acest restaurant de l6ngd hotel
Tel: (812) 110 4006 Yellow Submarine Kursk. $
Unul dintre restaurantele origi- Ulija Sovielkaia 79/73 Novgorod Kursk
nale mexicane din orag; situat Tel: (0942) 577639 Cetatea Ulila Lenina
central, l6ngd Nevski prospekt. Un bar cu atmosfera, cu un Cel mai bun loc unde puteti lua LAngd collul cu ulila Mojaiskovo.
$ interior cu tematicd de submarin masa este chiar in cetate, care Tel: (0712) 26980 $$
Golden Dragon gi cu mincare bund, ieftind. asigurd sustinere calduroasa fentralnaia
Dekabristov ulita 62 Aproape de Hotel Rus gi o iarna gi are o verandd deschisd Uila Lenina 2
LAngd Teatrul Mariinski alternativa la indemAnd la pentru zilele fierbinti de vard. $ Tet (0712) 569048 $
Tel: (812) 114 8441 restaurantul mediocru de acolo. Hotel lntourist
Bucatarie chinezeascd 9i din UliJa Velikaia 16 Briansk
sudul Asiei. $-$$ Rostov-Veliki Tel: (8162) 94288 ffi
Mollie's lrish Bar Eapezn;EEEta Pe malul 16ului. Bucdtdrie ru- Propsekt Lenina
Rubingteina ulila 36 Tel: (08353) 62871 seascd 9i europeand. $-$$ Tel: (0832) 466844
- Tel: (812) 319 9768 Restaurant pldcut in interiorul Restaurant Sadko Merita incercat. $$
Deschis de la 11 la 3 dimineala. Kremiinului, servegte bucdtdrie Uli{a Fiodorovski 16
Bere la lap 9i mAncare de bar; ruseascd delicioasd. Tel: (8162) 663004 Orel
muzica live. $ Perelii restaurantului sunt pictaJi Caf6 Aktior
Tandoor Suzdal cu creaturi marine mitice. Plogcead Lenina
Voznesenski prospekt 2 Trapeznaia MAncare bund. Nu se acceptd La sud-est de teatrul
Ldngd Catedrala Sf. lsaac Tel: (09231) 20908 ca(i de credit. $$ Turgheniev
Tel: (812) 312 3886 ln interiorul Mdnastirii Mijlocirii. Pretul standard de cafenea -
M6ncare indiand intr-o selectie Servegte bucdtdrie ruseasca Pskov p6ine, prdjituri, biscuiti gi ceai. $
diversd, vegetariand. $$ bund intr-un decor istoric, dar ffi
Tinkov's destul de sobru. Oktiabriski prospekt 10 Smo/ensk
Kazanskaia ulila 7 ret (8112) 21637 Fartalle
Tel: (812) 314 8485 Vladimir MAncare georgiana gustoasd. $ Ulila Oktiabriskaia Revolulia 7
Restaurant situat central; unul Zolotoie Kollo Rus Alegerea pentru mAncare ita-
dintre cele mai frumoase 9i mai Ulita Ceaikovskovo 27 Vlasevskaia Bagnia 7 liana in Smolensk. $
mari din orag. Servegte sushi, Tel: (0922) 248807 Tel: (8112) 720090 Lapatinski Sad
pizza 9i salate americane 9i are Populara printre turigi, gi au ln interiorul Kremlinului. Mese Plogcead Lenina. Bun pentru o
micro-beraria sa. $-$$ cldtite foarte bune. $$ luminate de lumAndri 9i bere la hrana care tine de foame. $$
Russkaia Ribalka
lap proaspdtd gi gustoasd. $
Primorski Park Pobeda laroslavl URALII
lazul de Sud 2 Kotorosi vo!99!z
Tel: (812) 2352395 Ulita BolEaia Oktiabrskaia 87 Saigon Ekaterinburg
Una dintre cele mai placute Tel: (0852) 212415 Ulita Cehova 12 Bulvar Blues
experienle piscicole. Prindeti llotel-restaurant bun. Tet. (8172) 250576 Ulila Krasnoarnrt:is;k;ri;r I
peqtckr riin iirz, i;rr cj vi I r;;ilcsr:. Spaskie Palati Mltncarr: vi' :lnillIlr.,/;r lriln;r $i Tel. (:14 :l? \ 5(i4 l,ll{,
$$ l}rr;oiavlcnr;kaia plol,;r;c;rrl 2lr tttttztr;lt 1ro;r Mrrrillr vizitrrl. $ Or:nlntl rlc trrttzir;;r 1;r,',' ,rl
Staroo Calc Ittl (t)1152) lt{)41t0/ Sp;rski ot: t:,;ttltlt l lttr:: tl, ttlt lI Ir rl )r,, l l, r
I)trlttl I otrl;rtrk;r l0li Itr :,1r;tlllr, tt:,,tlot trr;ilt,r:,lltt, { -
lltl;t ( )[lt,rlrrr',1,r .'l' lrrrrr,r $-$$
358 a Sucesrn DE cALAroRrE
Hotel Oktiabrskaia
Ulila S. Kovalevskoi 17
Tel: (3432) 445146
Cea mai bund alegere pentru a
lua masa in ora9. $
SUDUL EUROPEAN
Majoritatea restaurantelor de la
hoteluri au prelurile conform
nivelului hotelului
Soci
ffi
Kazacii Brod
Tel: (8622) 448189. Un restau-
rant grecesc tradilional bun. $
Kavkavskiie Aul
Tet: (8622) 970817
L6ngd cascada Agurskie. M6n-
care caucaziand excelenta. $$
Lubava
Hotel Jemciujina
Cernomorskaia 3
Tet: (8622) 992976
Mancare ruseascd $$
srBERIA 9r ESTUL
INDEPARTAT
UIi{a Marksa 26
Bucdtdrie marind bund, mai
ales biban din lacul Baikal. $-$$
Havana
Uli{a Suhe-Batora 1B
Tel: (3952) 334 384
Bucdtdrie cubaneza, servicii
bune, mancare consistentd. in
weekenduri de la amiazd la 4
dupd-masd flecare copil
Masa in Crimeea
Unul dintre cele mai bune
locuri pentru a lua masa la
lalta e pe faleza Lenin. Vara,
restauranlele 9i barurile in aer
liber mdrginesc aleea de
ambele pd(i 9i ave[i parte de
mAncare bund de la un capdt
la altul, de la hotelul Oreanda
la un capdt, la Cactus Club cu
speclalitdli mexicane la
celdlalt.
Hotel Oreanda
Faleza Lenin 35/2
Tol (061i4)3211'1u0
I'rclrrri lrrrl,r $$
.359
primeqte un da1 gi li se austriecilor. $ tel: (095) 9537236134
difuzeaza desene animate pe
Pretul mesei Viafa de noapte Concerte neobignuite, de exem-
un ecran mare. $ Urmdtoarele categorii de Odesa plu festivalul de cdntat din g6t
lntourist restaurante au la bazd preful Hotel Kempinski de la Tuvan. Uneori nu vine
Ulila Gagarina 44 mesei pentru o persoand. Tel: (0487) 294808 nimeni, alteori e aglomerat.
Tel : (3952) 2901 67 I 29027 3 Servegte doar ca un ghid, Sunali inainte. Se vorbegte
O gamd largd de alimente 9i
Hotelul oferd o gamd intreagd datoritd fluctualiilor rubld-dolar. priveligti, mai ales de la ultimul engleza.
de restaurante. Restaurantul de $$$ scump: mai mult de 50
etaj, de la restaurantul-bar Kitaiski Liotcik Dhao Da
USD
la etajul doi este cel mai bun Perla Neagra. $$$ Lubianski Proiezd25
din orag, degi muzica e prea $$ moderat: inke 20-50 USD
Hotel Londonskaia tel: (095) 924 5611
$ ieftin: sub 20 USD
tare, iar meniul nu este con- Bulev. Primorski Loc popular cu cafea buna.
stant. Meniul se subjiaza pe Tel: (0482) 210510 Deschis 22 de ore pe zi.
masura ce trece timpul. aga cd Hutoret Acest hotel are o curte mi- Moscova Concerte noaptea.
veniJi devreme. Restaurantul
Pekin ($-$$) serve$te o imitalie
St. Naberejno - Kreceatiska
Tel: ((044) 416 8039
nunata pentru prAnzurile gi Projekt OGI
cinele din timpul verii. Cluburi de noapte Potapovski Pereulok B/1 2
lamentabild de m6ncare Mdncare ucrainiana excelentd, Pivdena Palmira Alexander Blok (se intrd prin curte)
chinezeasca. Totugi, la etajul pe un vas de pe Nipru. $$$ Tel: (0482) 684477 Krasnopresnenskaia tel: (095) 927 5776.Muzicit
patru al hotelului este o mica Kozak Mamai Dacd mergeJi pe plaja Arcadia, Naberejnaia bund live. $i cafeneaua e bund.
ceainarie care servegte caviar. Prorizna 4 meritd sd va opriJi aici. Tel: (095) 225 92B4ftB Treti Put
Tentralni Tel: (044) 228 4273. Bucdtdrie Steakhouse Pe un vas de l6ngd Hotel Pianijkaia ulila 4
Ulila Litvinova 17 tradi{ional6 ucraineand. Grddind Deribasivska 20 Mejdunarodnaia. Are gi un casi- Tel: (095) 951 8734
Tel: (3952) 344149 deschisd vara. Mancare buna la Tel: (0482) 348782. Un loc bun no. Muzicd alterrnativa intr-o fosta
Specialitd{i rusegti. $ preluri rezonabile. $-$$ pe strada princlpald a Odesei. $ Club Arbat Blues komunalka
San Tori Filopovski Pereulok 11 Vermel
lakutk St. Sahaidacinoho 4'1 AItele Clddirea 2 Raugskaia Naberejnaia 4/5
Ontario Tel: (044) 462 4994. Sushi Himalaya Tel: (095) 291 1546 Tel: (095) 231 7895
Viliugkii Trakt excelent gi m6ncare thailan- Kregceatik 23 Bilingua Popular printre studen[i emi-
Tet: (4112) 422066 dezd. $$$ Tel: (044) 4620437. Bucdtdrie Krivokoleni Per '10 granli. Ocazional se ruleazd
O afacere in colaborare. Cel $cekavitia indiand. Servicii prietenoase. Metrou: Chistie Prudi filme.
mai bun din lakuJk. $$ Konstiantinivska 46152 Solicitali dacd dorili condimen- Tel: (095) 923 9660
Tel: (095) 417 1472 tat, deoarece m6ncarea este Art caf6; atmosferd pldcutd Cazinouri
UCRAINA Bucatarie ucraineane. Vodce adaptatd gusturilor locului. $$ Zbor de noapte ffi
facuta in casa (samagon). $$$ lakitoria Ulila Tverskaia 17 Restaurant Arbat
Ucraina e renumita pentru mai Tequila House Lesi Ucrainki 27 Tel: (095) 229 4165 Ulila Novi Arbat2l
multe mAncaruri: puiul a la Kiev St. Spaska 8 Tel: (044) 295 8161 Pariskaia Jizn (Viata de Paris) Tel: (095) 291 1134
gi borgul sunt cele mai cunos- Tel: (044) 417 0358 Sushi bun la pre! bun. $-$$ Ulila Karetnii Per 3 Casino Metropole
cute. Primul - carnea alba a MAncare mexicand buna. $$ Metrou: Pugkinskaia Hotel Metropole
puiului impdnatd cu usturoi 9i Ce si befi Tel: (095) 209 4524 Teatralni Proiezd 114
unt - aproape cd nu existd pe Lvov Toli gtiu ce se bea in Rusia: Pur gi simplu disco. Tel: (095) 927 6950
meniurile restaurantelor din Amadaus vodca gi ceai de la samovar. Piro G. L Deschis nonstop
orag. Al doilea, o supa cu Pia{a Kathedralna 7 Aceasta e doar o jumdtate de Ulita Nikolskaia 19 Cherri Casino (Metelila)
varzd, sfecld 9i cartofi, se Tet: (0322) 978022 adevar. $i alte bduturi insolesc Metrou: Lubianka Novi Arbat 21
gasegte peste tot 9i adesea e Mancare buna; jazz live. $ diferitele bucatarii. lar rugii beau Tel: (095) 921 5827 Tel: (095) 291 1170
cel mai bun fel de pe meniu. La Grand Hotel din ce in ce mai multa bere, Librarie/bar buna. Foarte
fel de bun este verenrkr, gdlugte Prospect Svobodi 13 datoritd infloririi acestei industrii. aglomeratd la sf6rgit de sdp- St. Petersburg
mici umplute cu cartofi, carne, Tel: (0322) 22936 Bdutura alcoolicd tradilionald tamdna.
legume sau fructe. Restaurantul de la Grand Hotel esle horilka, ce se aseamena Propaganda Cluburi de noapte
are meniu traditional ucrainean cu vodca. Dar mai populard gi Bolgaia Zlatoustinski Per 7 Akvatoria
m
Kiev
St. Kresceatik 15
la preluri rezonabile. $$-$$$
Koliba
St. Burdenka 14
mai rafinati este horilka z
perlem, adica horincd 9i un
ardei iute mic. Bdutura traditio-
Metrou: Kitai-Gorod
Tel: (095) 924 5732
Dj-i din Anglia 9i SUA
Digul Viborgskaia 61
Tel: (812) 245 2030. Cea mai
bund discotecd din orag, cu
Tel: (044) 229 0437 Lvov Briuhovici nalS non-alcoolicd esle uzvar bowling 9i biliard; taxa: 10 USD.
Unul dintre primele restaurante Tel: (0322) 593141. in afara (fdcuta din frucle). Georgienii Muzica Captain Morgan
noi de dupd 1991 9i inca unul oragLrlui, dar merit,r pentru rrrirt beau diverse vinuri seci gi derni eeb. nrarbLrne. tmurkln Bolgoi prospekt (PS) 01
dintre cele mai bune. $$$ carea traditional;i rrr;r;rirro;rn;i. $ seci. M(,scovir Jrr:ntrtr r:Onr:r:rk: livil Tcl (ti12)?:\07151
Edelweiss Vicnna Coffechouse Vara rrri;ii prclcr;i :;ir lrc;r rk'jttt, rcr;r;lrc rli ror;k Oilr;ilto rii r:hrlr 1rl lirrlrrr r:rr lr;rlr
)rrl;1r. l:ivolrorli 12
St. Sahaidacino(to 21 | ky,t.s, o lxrttltni lrt;rrlkr lr: DOM Dccaclcrtce
Icl. (044) 4 lt; 02 l:J Olkr trr;rt lrrl (0ltir2) /,)',)lJ'.) | Vt/tll\l lrtcp;tt;rl;r rlttr lxiino lr:tnrr,trl,rl,r l{ol:,;ot { )vtr lrttrthov:;kt l'r:tr,ttlok I ;rlr:z;r Arltrrrr;rllr,r,kr l.'
Irtttrr: tn;rtrr:;rttttt lrtv,tl,. r: $$ I vIvrtl rlttr vt|iltr,r r:t t , rg r, r '.,r r lt olr ltr ,
.,'l lr.l (lil.'),ll;'.irl,l,l Utr r hlr rlr.
360 a Sucesrll DE cALAroRlE
pentru tinerii din lumea bund.
Dostoevski Art Bar
Vladimirski prospekt 15
Tel: (812) 310 6164
Club rock gi muzica live.
Fish Fabrique
Pugkinskaia ulila 10
Tel: (812) 164 4857 . Un club
legendar in St. Petersburg
printre studenji 9i artigti locali.
Griboedov
Voronejskaia ulita 2a
Tel: (812) 164 4355
intr-un addpost imPotriva bom-
bardamentelor.
Koniugnei Dvor
Griboiedov Canal 5
Tel: (B'12) 315 7607
Scend de dans pentru studenli;
spectacole de striptease zilnic;
taxd de intrare.
Londra
Digul Ciorni Reciki 41
Tel: (812) 327 1567
Club de dans sofisticat Pentru
oameni cu bani.
Luna
Voznesenski prospekt 46
Tel: (812) 310 3628
Oameni bogafi, taxa cam la 20
USD.
Moloko
Perekupnoi Pereulok 12
Tel: (812) 274 9467
Pentru amatorii de punk,
reggae live.
Plaza
Digul Admiral Makarov 2
Tel: (812) 323 9090. Cel mai
bun club din orag.
Picitogii (Gregniki)
Canal Griboiedov 28
Tel: (812) 318 4291. Clubul
pentru gay din St. Petersburg.
Cluburi de jazz
Sala de Jazz a Filarmonicii
Zagorodni Prospekt 27
Tel: (812) 164 8565
JFC Jazz Club
$palernaia ulila 33
Tel:(B'12)2729850
Clubul Jimi Hendrix
Liteini Prospekt 33
Tel: (812) 279 BB13
Quadtat
Bolgoi prospekl (partea
I)r:ltorlr:trl) llll
lrl (ll I ir) lt I lr 11011{i
Cumpdrdturi
Ce si cumpdrafi
E plin de bunuri in CSl, cu
exceplia vremurilor de crizd
financiard, 9i multe lanluri occi-
dentale au deschis magazine in
Moscova 9i St. Petersburg. in
oragele mari, orele de cumPdrd-
turi sunt cam aceleagi cu cele
din Vest. Orele standard de
funclionare in rest sunt luni-
duminicd 1 0-19" Magazinele
mai mici au o pauzd laPrAnz,
intre 14 9i 15.
Suveniruri
@
fleacuri abundd pe strdzile
Rusia.
Strada ce trebuie vizitatd in
Moscova este Arbat, unde Pic-
torii gi sculptorii in lemn i9i vdnd
lucrdrile. Prelurile sunt destul
de ridicate, a9a cd nu va grabili
sd cumpdrali un set de
matriogka rusegti (paPugile din
lemn care intrd una in alta)
acelagi set il puteJi gdsi mult
mai ieftin in altd parte. Piala
lzmailovo din suburbia de nord-
est a oragului (metrou
lzmailovski Park) meritd drumul.
in St. Petersburg exista locuri
similare cu Arbat (Ostrovski
Plogcead), la Kiev (in Piala
Revoluliei din Octombrie) 9i in
alte orage mari. Multe suveniruri
pot fi cumpdrate din magazine
de specialitate, saloane de arta
gi magazine cu obiecte intere-
sante. Dar lineli seama de
problemele ce va agteaPta la
vama: conform reglementarilor
ruse din ullima vreme, antr
, lrrl;rlthr nlr)l;rl,ll{' l)r{'lln;ls,: sl
opltrll rlrr rttl;t tttt ltol lt r;r:oltr;rt
rlttr l,rr,r Lil,r,t1rl,,l,.tlI ltt lrtr';tl;t
bil. Oficialitalile vamale sunt
stricte mai ales in ce Privegte
icoanele vechi. Se Pot ob{ine
permise de la birourile guverna-
mentale din Strada Neglinaia B-
10, etajul 2, camera29,
Moscova, tel: (095) 921 3258.
Multe galerii de artd vd vor da
documentele necesare (Penlru
mai multe informatii legate de
vamd, vezi pagina 334).
in afara Moscovei gi St. Pe-
tersburgului, cdutali dantele,
bijuterii (Veliki Ustiug), obiecte
din lemn pictat (Arhanghelsk) 9i
fildeg sculptat (mai ales in satul
Lomonsovo, de lAngd
Arhanghelsk)
Artizanatul din Rusia gi Ucrai-
na, precum 9i bunurile tradilio-
nale sunt similare. Prin urmare,
articole comune ambelor !5ri,
cum sunt caciulile din bland, la
fel de ugor pot fi cumParate din
Kiev. Un loc bun Pentru
cumpdrdturi este imensa Piald
de la sfArgit de sdPtdmdna de
pe stadionul rePublican central.
din
Artizanatul din Ucraina include
cutiile de lemn pictat, farfurii gi
linguri, oale de lut, haine bro-
date 9i paturi de lAna 9i de
bumbac. Cu toate ca maga-
zinele de suveniruri sunt destul
de comune in Kiev, cea mai
bund gamd veti gdsi la
Andriivski Uzviz.
Unde sd faceli cumpdrdturi
MOSCOVA
Magazine universale
GUM (Magazin de Stat)
Krasnaia plogcead 3 (Piata
Rogie). Faimosul pasaj a fost
rechizilionat de un numar de
magazine str6ine, 9i nu ve{i gasi
aici multe bunuri rusegti, degi
existd multe magazine de arti-
zanat gi suveniruri rusegti.
Bunurile straine probabil ca vor
fi mai scumpe decat acasa.
Totugi meritd vizitat chiar gi pen-
tru decorul fabulos.
Delki Mir (l tttttt:;l Copiikrr)
lr::rlr:rlrri [ )roiczrl 1r
Ar;c:;l ttt;tt1;t,'ttt vltttll
( { rlr. | ){'lllill r'ol)ll
TsUM (Magazinui Universal
Central) Ulila Petrovka 2
Veli gasi aici o grdmadd de
kitchuri pe lAngd marfa ru-
seascd, precum bijuterii din
chihlimbar 9i coral, samovare,
pdturi gi bldnuri.
Petrovski Passage
Ulita petrovka 10
Un alt pasal magnific. E la fel
de scump ca GUM.
magarin" d" bldnuri
Ars
UliJa Malaia Bronaia 4
Alina Salon
Prospekt Vernadskogo 39
Bogumin
Jeleznodorojni Proiezd 6
Claude Litz
UliJa Kuznelki Most 14
Salon Ekaterina
Ulija Bolgaia Dmitrovka 1 Aur Rusesc
Magazin de blinuri 9i piele
Cistoprudni Bulevard 21
Gornostai
Aptekarski Pereulok 1 0A
lntermeh
Ulila Petrovka 2
Blinuri Rusegti
Ulila Dokukina 10
Sovmehkastoria
Uli!a Bolgaia Dorogomilovskaia
14
Magazine alimentare in Moscova
E plin de magazine alimentare in
Moscova. Ve{i gdsi zeci de maga-
zine ce vAnd o varietate de
mAncdruri nalionale sau importate,
pe fiecare strada. Fiecare magazin
mai mare vinde caviar. lati o
selectie:
Eliseievski Gastronom
Ulita Tverskaia 14
Magazin Alimentar Novoarbatski
Ulita Novi Arbat 1'1
Food lsland
I cninqradski prospekt 50
Foodland
Kr;isnoprr:snonskaia
N;rlxrrcjn;ti;t {)
Global USA
Illit,r lvrrr.k,ri,r (i
oltt;rI ltlli
Sovlri,,p;rrr !i.A.
CuwrpARAruRr r 36{
Magazine specializate
Ruskie Suveniri
Fotografie
Kutuzovski Prospekt 9 Echipamentul fotografic e ugor
Acesta este locul unde puteli de ob{inut la Moscova, St.
face cumpdrdturi dacd vd Petersburg gi Kiev, unde sunt
intereseaza sd cumpdrali servicii de developare rapidd a
suveniruri. filmelor. in general este per-
misd fotografierea in galerii,
muzee 9i expozi{ii, dar turigtii
Magazine de bijuterii
Afran trebuie sd aibd grijd sd nu
fotografieze instrumente mi-
Hotel National, ulila Mohovaia
litare sau orice altceva ce
15t1
poate fi interpretat ca un aten-
Almaz
tat la securitate.
Komsomolski Prospekt 49
Centre luvelir 1
UliJa Petrovka 24l'1 este la cele trei poduri, 16ngd
Pentru alte centre luvelir cdutati catedrala M6ntuitorului in
in Ghidul Moscovei 56nge, chiar pe Kanal
lmperator Griboiedova
Berejkovskaia Naberejnaia 2
Bijuterii Magazine universale
Ulila Pugecinaia 7/5 Gostini Dvor
Nevski Prospekt 35. Cel mai
Ulifa Lesnaia 43 renumit dintre magazinele uni-
versale din St. Petersburg
Magazine de antichitdti Passage
Ak!ia Nevski Prospekt 48
Uli{a Bolgaia Nikitskaia 21118 Un alt mare magazin universal
Raritet
Ulila Arbat 31 Cd4i, ha4i $i muzicd
Starina Bukinist
UliJa Petrovka 24 Liteini prospekt 59
Cd(i la m6na a doua
ST. PETERSBURG
Unul dintre locurile cele mai
bune de cumparat suveniruri
Novinski Bulevard 7/1
Expo-EM
Ulila Fersmana 9
Gastronoom nr, 20
Uli{a Bolgaia Lubianka 14
Buni pentru ciocolatd gi gampanie
Eldorado
Bolgaia Polianka 1
Manege Shopping Mall
Magazin subteran pe trei etale, fix
sub Manejnaia plogcead. Accesibil
de Ia metroul Oxotni Riad.
Perekriostok
Suharovskaia plogcead 1
Ramstore
$cremctievskaia ulita 60a
AL Tlca contincnt
liol:,;;rirt I rrlrirttk;r 12
 T
362r- Sucesrr DE cALAroRrE .363

in limbile ucraineand, bielorusd, prosp. (prospekl) - buievard; Cuvinte gi expresii El/EalEi [o6poe yrpo/flo6poii uovu
Limba bulgara 9i sirbd printre altele. -
pl. (plogcead) piatit; aleia - lolositoare On/ona/oni
alee: bul var - bulevard: magis- oufonafouu La revedere
Transliteratia tral - linie principald; proezd - Numere Dosvidania (neutru)
pasaj; gos6 - autostradd; spusk- I odin Al meu/meu AocnuAaurq
Exista patru sisteme de transli- panta. ) dva Moi (obiect, masculin)
teratie a cuvintelor rusegti in Sistemul de scriere rus al I tri Moia (obiect feminin) Ctaol (familiar)
englezd (vezi Transliteration of numerelor strdzilor este prosp. 4 cetire Moio (neutru, sau fdr6 a fi pre- 9ao !

Modern Russkn for English Kalinina 28 (Bulevardul Kalinina l; piat cizat genul)
Language Publications de J. T. 28). {; gest Moi (plural) Poka! (familiar, tradus exact,,ne
Shaw, Editura Universitd{ii din sem uoir/uonf uod/uon vedem")
Wisconsin, 1967). La nevoie, Alfabetul ri vosem floxa !

lstoria limbii sistemele pot fi combinate ast- deviat Al nostru /nostru

fel inc6t o literd sau un grup de Primele doua coloane arata r0 desiat Nag/na9a/nage/na9i Succes!
Rusa apa(ine ramurii slavone a litere sd fie transliterat conform literele de tipar in rusd, majus- il adinad!ati narl.lf nauaf nawef nanu Sciastlivo!
familiei limbilor indo-europene. unui sistem, 9i cealaltd conform cule gi litere mici. Coloana a l? dvenad!ati Cqacr,rfieo !

En gleza, Iranceza, germana, altuia. Pentru a translitera unele treia aratd pronunlia lor, iar a t:I trinad!ati tiu/al tiu
spaniola gi hindusa sunt inru- litere din rusd, sunt folosite in patra indicd numele literei in l4 cetirnad{ati tvoi etc (vezi meu)
dite cu ea. limba englez6 combinaliile de rusd. l1r piatnad!ati va9 (vezi nostru) Formule de adresare
C6nd vorbili rusa e important sd litere: t(; gestnad{ati rnoii/nau
Rusa modernd nu are formule
reproduceli corect accentul ;1= j, x = h, q=J, u=ci, lr=9, A a arheologie a lt semnad!ati
de salut universal folosite.
(marcat aici inaintea fiecdrei lu=gci, rc= iu, q= ia, e= io. b 6 bun be llt vosemnadlati lui/ei, al ei/lor al lor
Vechea formulare revolutionara
vocale accetuate cu semnul ') Combinalia ruseascd de litere B B VIN VC t!) deviatna!ati ego/eio/ih
,,tavarigi" (tovardgi), ?nci
pentru a fi bine inleles. kc este transliteratd at6t ks c6t f r glas ghe .' l) dva!ati ero/ed/nx folositd printre unii membri de
lstoric, rusa poate fi numitd o gi x. Literele rusegti sunt A .u dor de !l dva!ati odin partid, duce lipsd de populari-
limba tdnara. Evolulia limbii transliterate (cu unele exceplii), E est e .!0 trid!ati Cine? tate in rdndul populaliei.
p6nd la forma ei de azi, pe in mod similar fi-i,r,r=i, e= iobag io .l0 sorok Kto ?
e. E e Alternalivele sunt,,lzvi nti, ska-
,,1)
baza limbilor vorbite de slavii de Pentru a translitera semnul X X joc je piatdesiat Kro ? jite pojalsta"... = Scuzd-md,
a Ir0 gestdesiat
rdsdrit gi de limba slavond bi- moale rusesc dintre consoane J 3 zar ze spune-mi te rog ...'sau .,lzvinti.
sericeasce scrise, se pare ca ar 9i inainte de non-vocale se t4 Ll ins i ill semdesiat Ce? mojna sprasit.... " Sau ,,1 ojalst"
fi avut loc intre secolele Xl 9i folosegte apostroful, sau sem- u nL iar iot [{I vosemdesiat $to ? (Scuzd-md, pot sd te intreb...)
,x) devianosto 9ro ? Dacd dorifi sd pireti original
XIV. nul moale este ignorat, ca K K kilogram ka
Rusa moderna a preluat un inainte de vocale. Transliterarea II JI lat el r(x) sto 9i sd dovedi cd atr inteles isto-
numer considerabil de cuvinte inflecliilor are c6teva particula- M M memorie em .'(X) dvesti Formule de salut gi ria formelor de salut politi-
t00 trista prezentare coase, vA pute{i adresa bdr-
strdine. Foarte pulini turigti vor fi ritdli:ufi=ii ; r.{e,be= ie; un= ia H H nucd en
.t(x) balilor cu ,,gospodin" (domnulc)
pugi in incurcdturd de cuvinte Daca scrierea tradilionald o o optim o cetiresta
rusegti ca telefon, televizor, englezd a numelor diferd de IT II petrecere pc. ',()0 piatsot Bund! 9i femeilor cu 'gospoja' (doam-
I,00 nd). Mulli vor sd reintroduci
teatr, otel, restoran, kafe, taxi, transliterarea literd cu literd P p rald er gestsot Zdrasvuite (neutru 9i adesea
aceste forme pre-revoluIionare
metro, aeroport. majoritatea sunt traduse in C c sunet es tilo semsot inso[it de str6ngere de m6na,
lllx) in societatea modernd rusd.
Ceea ce ii intimideazd pe forma lor din englezS: Moscow T T titlu te vosemsot dar asta nu e necesar)
Dacd gtili numele de familie
oamenii care fac cunogtinte cu (oragul Moscova), dar 16ul v v unde u '100 deviatsot 3apancruyfite I
al persoanei cu care vorbifi, cel
rusa este alfabetul chirilic. De Moskva. o 0 floare ef ll)00 tisiacia mai bun 9i cel mai neutru mod
fapt, alfabetul poate fi ugor lnflecliile genitivale in numele X X haind ha .'000 dve tisiaci Zd ra stvui! (unei persoane, de adresare este cu
memorat dupd c6teva repetifii, strdzilor precum gi alte obiecte u u fine !e
ltX)00 desiat tisiaci familiar) gos podin/gospoj a impreund cu
iar diferentele fala de alfabetul sunt traduse conform pro- q q cearta ce l()0000 sto tisiaci 3apaacrnyfi ! numele de familie. Formulele
latin sunt minime. O inJelegere nunliei, gi nu dupd cum se scrie tll u 9ase 9a i(t00000 milion de adresare in englezd
a alfabetului rus permite pe litere nnoxtarb lopxoro u lu 9ce scii t(x)0000000 miliard Domnule (Mister) sau
descifrarea numelor de strdzi gi (plogcead Gof kogo) - pl. 6 (semnul tanr) Doamnd/Domnigoard
a firmelor magazinelor. Gorkovo in aceastd carte. bl bI ini l'r ontttnele (Madam/Miss! sunt gi acestea
Alfabetul rus (sau chirilic) a Transliteralia din aceastd secli- b (semnul nrrxtIr) t rr/noi Priv'et !(familiar) acceptate.
fost creat de doi frali filozofi gi une aratd modul in care se pro- I ') elan e L r/t rl l lpHrrct ! Veli auzi in limbajul comun
i \l l,l Maladoi celavekl (Tinelro!) sau
persoane publice - Constantin nunld anumite cuvinte in rusd 9i to lo rure\i ru
il Buna ziua! Bund seara Devugka (Fabl) cu rckrrirc l;r
(Sf. Chiril) 9i Metodiu, ndsculi la prin urmare nu vor corespunde il iarnii iir !
lil Dolri dct t/dobr'ii vact:r oantcni rlt: klirlc vitn;tolu, ;;i Lr
Solun (acum Salonic, in Gre- exact modului de scriere pe
r (:,ut{lulitt, irrforrnirl) k,.l,ir:nscirr;rl (l ctttrriol) fu rrrtrrh rr
cia). Scopul lor era sa faciliteze litere. I / [o(rpr,ii Trcr rr,// [o(rpr,rii lc'rc;r
''r (p[rr;rl, r;;rr forrrr;rl l;irrrlrrl;rr) riin ttulolrtrz, Ir rrrirr;;rzirrrr :,,rrr
rdsp6ndirea cartilor liturgice Hdrlile oragelor 9i explica{iile l;t pi;t!;t Arrr;ll lrrrrrrrrlo ,rr lrl
grecegti in ldrile vorbitoare de lor folosesc ca abrevieri c;Lrvintc Brrrra rlirrrinonln/Noapto Burra
lrtti tvil;rll iil (:onvrrt :,;tltr!
slavoni. Azi, alfabetul chirilir: ruscqti: ul. (rrllfrr) itrsclrnrni I )rltt rtrt ttr lt r il lt tltt ( )t I t( \:t
rx;tc [olor;it r:rt rrrorlilit;irri rliIcrilc lltirrlr=r, lrct (lxtrrtrrltth) litrir, ( :,oltttt tt:,,rrt)
364 r Sucesrtt DE cALAroRlE . 365

Cum te cheam6? baia vreau sa cumpar... mag i ni/avio n/trenuri/vapor Mult, multi/putin, cdtiva
Kak vas (tebia) zovut?/kak vanaia restaurant ia hociu kupit... m a g i n a / s a m ol io1p oe
zd/ko ra b I Mnogo / malo
vame imia iotcestvo? (a doua e BAHHAq restoran -f xovy xynnrr... t lallluua f ca*ro ger / noezl, I uuoro/ua:ro
oficiala) pecropaH xopa6,u
Kar nax (re6n):ony"r?/KaK BaMe autogard de unde pot sd cumpdr... (nu) mi se potrivegte
tttr,fi UOfqeCreO ? avtobusnaia stan[ia - bar gd'e ia mogu kupit...
l4e l lrory rr7rrr.rt...
un bilet |a...
bilet do...
eto mne (ne) podohodit
Oro uHe He noAoxoAr.{T
avtovokzal bar
Numele meu este/Eu sunt... anro6ycHa.a uau:1ln f 6ap 6u,rer Ao...
Menia zovut.-.. /ia... ABTOBOK3A,'I !igdri La hotel
Menr sonyr.. /.fl... stalie de taxiuri sigareti Cum pot ajunge 1a...
stalie de autobuz stoianka taxi curapeTbr Kak ia nogu dobralia do... Am o rezeryare
Md bucur... ostanovka avtobusa CTO'HKA TAKCU Kax n vory 4o6parbcrr Ao... U menia zakazana mesta
Ocen priatiu ocraHoBKa anro6yca vin V Nrenq gaxagaHa r,{ecra
Oveu rnprurn stalie de metrou vino Vi rog, ducefi-mi |a...
aeroport metro BI,lHO Pojaluista otvezitie menia. . . Vreau sd fac o rezervare
Bine/excelent aeropoft MgTpO fl oxa,ryiicra orBe3r4Te Meru... la hociu zakazat mesto
Horo6o/otlicino asponopr film .{ xovy:axa:arb Mecro
xoporuo/oulrvno service fotoplionku Cum se numegte locul aces-
gara avtozapravocinaia @oron,renry ta?
Vorbili englezegte ? vokzal/stanlia (in oragele mici) stanlia/aftasarvis Kak nazivae,ta eto mesto? O cameri cu un paUdoue
Vii govorite po angliski? nox:alr/crauqlt-a aBTo3anpaBoqHag craHtrya un bilet |a... Kax Ha3nsaercq sro N4ecro ? O d n o me stn u i u (dv u h me stn ui u)

Bur ronoplrre no asulrficrc"t ? bilet na... komnatu

Pogta chiogc de ziare 6uler Ha... Unde suntem? oAHo MecrH)'ro (4ny<vecrHyo)
Nu infeleg/Nu am inleles Pogta gazetni kiosc Gde ni? KOMHaTy
la ne ponimaiu/ia ne ponial noqTa rageruulri ru.rocr acesta lae nalr ?
.{ ue nouuualo f fl. nenoulur eto Vreau si vdd camera
Sec{ia de polilie telefon public 9TO Opregte aici la hociu posmotret nomer
Repetafi, vd rog ! Mililia telefon Ostanovite zdes -f xovy noclrorperb HoMep
Povtorite, pojaluista ! MI4JIt{Ul,tt re,re@on vederi - plicuri OctaHonltre gaecr
llonropure noxalytlcra ! otkritki / konverli Cheie/valizd/geanti
casa de bilete shop orxpurxu/xoHreprn Te rog, agteapti Kliuci/cemodan/sumka
Cum se numegte asta? biletnaia casa valiutni magazin Podojdite, pojaluista x,rrov/veuoaan/cy,u xa
Kak vi eto nazivaete? 6utetnas xacca BaJII,oTHbI Mala3l,lH un pix/creion floro;(Aure, noxaryfi cra
Kax srt sro uagunaete ? ruciku / karandag Masa in orag
piala magazin universal py,rKy/rapaFrAaur Gind pleaci trenul/avionul
Cum se spune... rinoWbazar universam Kogda otpravliae{a poezd Chelner /meniu
Kak vi govoite.... puuox/6a:ap ).HuBepcaM sdpun - gampon (sanoliot) ? Ofi{iant - meniu
Kax nu ronopure... milo/gampun Kor4a ornpan:rqercq [oe3A odluunaur/naeHro
ambasada/consulatul coafor ult,ro/urauny,ur caMordr
Vi rog /Mulfumesc (foarte posolstvo/konsulstvo parikmaherskaia Vreau sd comand
mult) noco,rrcrno/roHcynbcrBo Ilap14KMaxgpcKaq aspirini Vreau si verific bagajul la hociu zakazat
P oj a I u i sta/ (b a Ii goe.) spastbo aspirin. Ia hociu proveit bagaj .fl xovy raxasarr
[Ioxuryir,cra / 6 u,tbIIlos cnact46o Unde gisesc aici o...? bijuterie (magazin) acnupHH .fI xouy nponepurs 6arax
Gde zdes...? iuvelirnii magazin Mic-dejun /prAnz/cini
Scuza!i-md l.qe s.qecl... ? merurpHuii Mara3r,rH Am nevoie Unde pleaci autobuzul aces- Zavtrak/obed/ujin
lzvinite Mne nujno la? sanrpax/o6e4/yxuu
14gsur-rme Schimb valutar spital Mue ulxHo Kuda idiot etot avtobus?
Obmen valiuti bolni{a KyAa IrI6r eror asro6yc? Specialitatea casei
Prin imprejurimi o6neH na.nrcrrt 6ollHuua Am nevoie de un medic - un Firmenoe bliudo
mecanic La cumpirdturi QnpueHuoe 6,rn4o
Unde este ...? Farmacie Aveli...? Mne nujen doktor -avtomehanik
Gde (nahodila) ...? Apteka U vas iest...? MHc uyxcH Cdt costd? Api minerald/suc
lae uaxoAlrrca...? anreKa V nac ccrr,...'i Tloxrop/aurovcxauu x Skolko eto stoit? Minaralnaia voda/sok
Cxo,rr,xo gto ct'oltt ? r\4 14 l l0pall r,r rlir uryt,lt/cttx
Plaja Hotel (bun) (nu) doresc... Am nevoie de ajutor
PIaj (h o ro Ei) otel/ (horo gai a) go sti n ila ia (ne) hocirt... mnc nujna pomogci E foarte scump Cafea /ceai/bere
IIJIiIX xopoltttrtli (l 0ltL Xol)olttiltt ll rrc xo,rv.. Mttc ltyxlt;t ltotr'totrl Llt'; ocon doroeo Koktfutai/1tivo
to( illlillltil ")lo o,tf ilt, llopolo r or lrt'/'titit/tt tt tu r
366 r Sucesrtt DE cAlAronte . 367

Acceptali cd(i de credit? Ma(i The Making of Modern Russia

Ce bduturi (alcoolice) avefi?
$tou vasestvipit? Vi p ri n i m aete kred itni e Ftornik
BOAa n/'tt nurbfl
Apd potabild
Lecturi de L. Kochan gi R. Abraham
groy nacecrununurl ? karlociki? BropH].rK Voda dlia pitia suplimentare (Penguin 1983)

trttrftr
Blr npuutn,raere KpeAttrHble A People's Tragedy de
in ghe!ati/fructe/desert xaprovrll? Miercuri BOK3a[
Orlando Figes (Pimlico)
Sreda Nicholas ll: Emperor of all the
morojenoe / fructi / deseft Terminal - gari Russians, de Dominic Lieven
r'ropoxenoe/Spyxu/4eccepr incasafi cecuri de cdldtorie? cpeAa Vokzal
Vi mojete razmeniat doroinii lstorie (John Murray, '1993)
sare/piper/zahir CEC? Joi orxpsrro/:laxpltro Paul I of Russia, de Roderick
sol/pere(/sahar Brr lroxere pa3MeH-srb Cetverg Deschis/inchis Blackwell Encyclopedia of E. McGrew (Oxford, 1993)
4opoxHuii vex? qerBepl the Russian Revolution, edi- Peter the Great: His Life and
co,rr/nepeu/caxap Otkrito/zakrito
tata de H. Shukman (Blackwell, Work de Robert K. Massie
vitd/porc/pu i/pe9te/creve{i Vineri ranpeulaercr/onacuo 1 e8e) (Abacus)
g ov i ad i n a / sv i n i n a/k u rila/ ri b a/ Care e rata de schimb? Piatnila lntezis/pericol Catherine the Great de J. T. Soviet Colossus: History of
krevetki Kakoi kurs? nqTHL{Ua Zapregcelia/opasno Alexander (Presa UniversitSlii the URSS de Michael Kotl (M.
r osst gunaf cwtuuu a / ry puuaI psr6 Karofi rypc? din Londra, 1989) E. Sharp, 1993)
a/xpenerrr.r s6mbiti npoalxrn/racrpoHou Comrades 1917 - Russia in Stalin, Man of Contradiction,
Ora subota B6cdnie Revolution de Brian Moinahan de K.N. Cameron (Skong Oak
legume lorezlcartoli cy66ora Produkti/gastronom (Hutchinson 1 992) Press,19B9)
ovogci/ris/karlofel Cdt e ceasul? History of Soviet Russia de Stalinism and After: Road to
onowu/puclraproQell Kotorii ceas? sfdrgit de siptim6nd 6y,rouHal/xo H1 l.{TepcKaq E.H. Carr (Pelican). In trei vo- Gorbachev de Alec Nove
Koropuri vac? vihodnie dni lume, prima publicare in 1953 (Routlege, 1993)
Brutdrie/cofetirie
p6ine/unUoui BI'IXOAHbIe AH14 Bu lo ci na i a/ko n d ite rskai a A History of Soviet Union de
hleb/maslo/iaila Un moment, vi rog G.A. Hosking (Fontana/Collins, Politici
xne6f vacnof nilqa Odnu minutociku Semne gi inscriplii :arycovHar/cro,ronan 1 990)

Oguy lruHlrovxy Antreu/cantini A History of Twentieth Glasnost in action de A. Nove

s u p6/salatd/sandvici/Pizza exoa/suxo.q/sxora Hor Zac u so ci n ai a/stolovai a Century Russia de Robert (Unwin Hyman 1989)
s u p/ s a I aUb ute rb rod/p il a CAt timp imi trebuie. . . lntrare - nu se
iegire - intri Service (Presa Universitdlii Lenin's Tomb de David
cynI catar I 6y"r ep6po.q/nuuua Skolko vremeni eto zanimaet... Vhotd/vihod/vhoda net cauoo6c,rlxnaaHue Harvard, 1997) Remnic (Viking, 1993)
Cxo,rsro BpoMeHlt 9To 3aHI4Maer Autoservire The lcon and the Axe de The Other Russia de Michael
o farfurie/un pahar/o cani/un rya,rer/y6opHar Samoobslujivanie James Billington (Vintage US) Glenny 9i Norman Stone (Faber
gerve!el Ori/zilsiptdm6n6/lu nd Lavoar The Last Tsar de Edvard 9i Faber, 1990)
t a re I k a / st a k a n /ce a g ka /s a lf etka Ceas/den/nedelia/ mesia[ TualeUubornaia 6aw f npauewat f xuvuncrxa Radzinski (Hodder&Stoughton, Voices of Glasnost, de S.
raperxa/craxaH / uanxa/ ,racf reHbf ue rettnf uecng Baie/spdldtorie/uscitorie 1992) Cohen qi K. van den Heuvel
ca,rSerxa X/M Ba n i a/p ra ce ci n a i a/ h i m c i st ka
(Norton,19B9),
La ce ord? Femei/birba$i
Nota, vd rog! Vi kakoe vremia? Dlia jengcin/dlia mugcin runlr/rylrrronapu Literaturd rusi
Sciot pojaluista! B xaroe npertu? C6(i/papetirie Donul linigtit 9i Donul se intoarce Maestrul 9i Margareta, de Mihail
C,idr noxarryricral 3iur oxr{.4aHl4''I Knighi/kultovari acasi in Mare, de Mihail $olohov Bulgakov
Siptimdna asta (trecuti, Sala de agteptare Antologie, de Daniil Kharms Cavaleria rogie 9i alte povestiri,
Delicios/nu atit de bun viitoare) Zal ojidania rt,Iqco/nruqa Slinina albastri de Vladimir de lsaac Babel
Vkusno/tak sebe Eta (p ro gl ai a, s/edulugcla,) Carne/pui Sorokin (1999) Literatura Uniunii Sovietice:
nrycHo/rax ce6e nedelia saH.qro/cno6oAuo Miaso/ptila Copiii Arbatului de Anatolii Scriitori 9i probleme gi Epicul in
9ra npou,laq cneAyoilIaq HeAeJtq OcupaUliber Ribakov (Hutchinson, 1 988) Literatura rusi de Mare Slonim
Vi rog si-mi dali restul Zaniato/svobodno oeoutlr/6pl,xrrl Crimi 9i Pedeapsd. Fratii Schilele sportivului de lvan
Sdaciu pojaluista leri/azilmiine Karamazov. Diavolii de Feodor Turgheniev
Aprozar/fructe
CAaqy noxalyiicra V ce ra/ s e g o d n i a/zavtra Kacca Dostoievski Noi, de Evgheni Zamiatin
Ovogci/frukti
nuepa/cero4n-a/:lanrpa Casa - ghigeu Suflete moarte, Jurnalul unui Rizboi 9i Pace. Ana Karenina 5i
Kasa nebun 9i alte povestiri de Nikolai Moartea lui lvan llici 9i Alte
1,H n nepvar/yu unepcav
Gogol Povestiri de Lev Tolstoi
Bani Duminici Magazin universal/
Voskresenie MCANYHKT Doctor Jivago de Boris Pasternak
supermarket Evgheni Oneghin de Alexander
Vreau si schimb valuti (bani) BOCKpeCeHbe Servicii medicale Univirmal</univirsam
Medpunkt Pugkin
la hociu obmeniat valiuti
Tali 9i Fii. Despre Eva, Un erou al
(denghi) Luni
timpurilor noastre de Mihail
.fl xovy o6veHlrb Bartory Ponedelnik cl Ipluxr,t t ltlc fitttlttl
Lcrnrorrtov
(lcHr,rr.r) IIOI lC/lOJl Ll I 14 K lnformafii
Doamna cu calolul Si alto pove-
Spravot:hna bittnt sliri tIt Attlttn Otrltov
Viala lttsoclolor ,l" Vtkllt I 'lh tvttr
368 a Sucesrtt DE cALAroRlE
51367
Biografii- Memorii
Black Earth, de Charlotte
Hobson (Granta, 2002)
An English Lady at the Coutl
of Catherine the Great
(Publicaliile Crest, 1 989)
The Gulag Archipelago de
Alexander Soljenilin
The House by the Dvina de
Eugenie Fraser (Corgi, 1986)
ln the Beginning, de lrina
Ratuginskaia (Hodder &
Stoughton, 1990)
lnto the Whirlwind; Within the
Whirlwind, de Eugenia
Ginzburg (Collins Harvill, 1989)
The Making of Andrei
Sakharov, de G. Bailey
(Penguin,1990)
On the Estate: Memoirs of
Russia Before the Revolution,
editatd de Olga Davydoff Bax
(Thames & Hudson, 1986)
Russia: Despatches from the
Guardian Correspondent in
Moscow de Martin Walker
(Abacus 1989)
Ten Days that Shook the
World, de John Reed (Penguin,
prima datd publicata in 1919).
Arti
Folk Art in Soviet Union
(Abrams/Aurora 1990)
The Hermitage (Aurora '1987)
History of Russian Painting
de A. Bird (Phaidon 1987)
The lrony Tower, de Andrew
Solomon (Knopf)
The Kremlin and its
Treasures de Rodimzeva,
Rahmanov gi Raimann
(Phaidon 1989)
Masterworks of Russian
Painting in Soviet Museums
(Aurora 1989)
New Worlds: Russian Art and
Society 1900-3 de D. Eliott
(Thames & Hudson 1986)
Russian Art of the Avant
Garde, de J.E. Bowlt (Thames
& Hudson 19BB)
Russian Art from
Ncoclassicisttt to tltc Av:tttt
Garde, de D.V. Sarabianov
(Thames & Hudson, 1990)
Travel and Natural History
Among the Russians, de Colin
Thubron (Penguin, prima edilie
in 1 983)
Atlas of Russia and the
Soviet Union, de R. Millner
Gulland, cu N. Dejevski
(Phaidon, 1989)
The Big Red Train Ride de
Eric Newby, (Picador 1989)
Caucasian Journey de Negley
Farson (Penguin, prima edijie in
1951)
Epics of Everyday Life de
Susan Richards (Penguin,
19e1)
First Russia, then Tibet de
Robert Byron (Penguin, Prima
edilie in 1933)
The Food and Cooking of
Russia de Lesley Chamberlain
(Penguin'1982)
lmperial Splendour de George
Galizine (Viking, 1 991 )
The Natural History of the
USSR de Algirdas Kynstautas
(Century Hutchinson, 1987)
The Nature of Russia de John
Massey Stewart (Boxtree,
1e92)
The New Russians de Hedrik
Smith (Vintage, 1990)
Portrait of the Soviet Union
de Fi2roy Maclean (Weidenfeld
and Nicolson, 1988)
Russia (Bracken Books, '1989)
Russia, with Tehran, Port
Arthur and Peking, de Karl
Baedeker (1914)
Sailing to Leningrad de Roger
Foxall (Grafton, 1990)
The Taming of the Eagles:
Exploring the New Russia, de
lmogen Edwards Jones.
Fotografii de Joth Shakerley
(Weidenfeld & Nicholson, 1993)
The Trans-Siberian Rail Guide
de Robert Strauss (Compass,
1 ee3)
Cdldtorii
Lost Cosmonaut de Daniel
Humphries (Faber 9i Faber,
2006)
lrnpcriutrt, liir;zltttl K;tpttr;r:ittl;ki
(li;rtrrIrlt I lorr',r', l1l1)rl)
Alte ghiduri complete
Dintre cele peste 200 de titluri
din seria Ghid Complet, cartea
de fald cuprinde doua volume:
Ghid Complet: Moscova 9i
Ghid Complet: St.
Petersburg, care acoperd cele
- doud orage importante din
Rusia.
Ghiduri complete de buzunar
Ghidurile de buzunar pentru
Moscova gi St. Petersburg se
adreseaza turigtilor care doresc
sd profite din plin de scurta
gedere acolo. Fiecare carte e
insolitd de o harta mare, Pliatd.
Ghidu ri complete
Ghidurile complete compacte
despre Moscova gi St.
Petersburg sunt ghidurile Per-
fecte pentru informalii pe loc.
Aceastd serie cu pre,t mic
cuprinde o cantitate impresio-
nantd de informa{ii intr-un for-
mat porlabil, cu text, fotografii gi
he4i.
lmpresii
Facem tot ce putem pentru a
asigura acurate{ea 9i aducerea
la zi a informa{iilor din cd(ile
noastre. Cd(ile sunt actualizate
regulat, folosind persoane de
legdturd locale, care adaugS,
elimind 9i corecteazi, dupd
caz. Totugi, unele gregeli 9i
omisiuni sunt inevitabile $i ne
bazdm mull pe faptul cd cititorii
nogtri ne vor avertiza.
Vom aprecia impresiile voastre
leqate de orice detallu, conform
experien{ei dupd folosirea cd(ii
,,la drum". Cu cAt mai multe
detalii ne veli da (mai ales in
ce privegte adresele, adresele
de email gi numerele de tele-
fon), cu at6t va ft mai bine.
Vi rugdm sd ne scrieli la:
lnsight Guides
PO Box 7910
London SE1 1WE
Anglia
Sirru trirrrik:li tttt t: lt;til llt
ns i $ h t(ra pa (l u i tlo. rl ottt ott.
i
uk
CneDrrE ForocRAFtcE
Imagini AKG 24, 42, 43R, 45
Herve Amiard/C ephasfi op 242,
251
Muzeul de Adi Timpurie Andrei
Rubliov 4BR, 98
Baranovski 1 89
Bruno Barbey/Magnum 31
Blanche/Contrast 58
Bogdanovici 1887
Bomford & Borill/Survival Anglia
224t225, 228, 229.233. 234
Bodo Bondzio 1437
Cephas 82
Chris Catton/Survival Anglia
2461247 , 252,253
I Chernov/Excursie 227
lmagini de la Christie '105
Colorific! 215
com Pacte
Fritz Dressler 8/9, 66, 106/107,
149, 152, 162, 177, 180/181, 205
Biblioteca de imagini a lui Mary
Evans 41, 43L, 113R
Vladislav Govoruhin 22123,36,
38,110,1131
Jeff Greenberg 10/11
Jeff Greenberg/Biblioteca de
Georgyi Robert Harding 67
Gudenko 26, 44, 91, 101, 102,
111L,111R,112
Georgii Gurianov 74
Dominic Harcourt - Webster/
Biblioteca de imagini Robed
Harding 21 8T
Blaine Harrington 415, 58, 7 1, 132,
140, 143, 148, 156R,'158T, 163T,
166r,194,197
Paul Harris 12,122, 167,2561257
Nick Haslam/Biblioteca
Hutchinson 325
Hans Hofer 1261127
Jim Holmes 28,70, 145, 155,
161, 166, 173, 214, 2881289,
306/307, 31 6
lmpact Photos 186, 2981299
Volkmar Janicke 190, 250f , 252,
276t277, 278, 305, 3, 31 3T,
31
320
Jasmin/ Contrast 141
M Jenkin/Excursie 226
Michael Jenner 73, 90, '150, 158,
199,203
Carlotta Junger 29, 30
Jurgens 47, 54, 55R, 64, 117, 118,
119. 128t129. 1 30/1 31, 170117 1,
268,269, 318
Jurgens Ost Europa Foto 31, 300,
303
Wolfgang Kaehler/Corbis 263, 267
Janos Kalmar 4BL, 287, 290, 291,
293, 295, 296, 30'1, 305T, 319,
320 t, 321 , 323
David Kampfncr 7/, BB, 195, 200
Dcrck Karp/NHPA 1f)
co. Richard &Jrrlia Kcrttll/Sttrviv;tl
Arrr;li;r l'irll
Willr0ltrr Kl(!tlt .'l; lo'l llill
CneorrE ForocRAFrcE a 369
Adam Tanner 238, 239,240, 241,
242r, 243,244, 245
Robert D Tonsing/Tigrul Alb 1
56R, 76, 85, 146, 159, 164,192,
253,254
270
Paolo Koch/Robert Harding 2667
Fotografie Topham 68. 11 4 115.
120 , 220L. 285, 294L, 249R
1
5
Alain Le Garsmeur 27, 33, 34, 40, Galeria Tretiakov 97
46,48,49,50, 51,53,92, 94/95, 96,
Mark Wallow/Rusia 9i lmagini din
99, 100,103, 108,284 Est 21 3, 21 4r, 218, 223, 231, nIr,
Fred Mawer 89 n2r
Agenlia MIR SUA 18, 831 Konrad Wolthe/Survival Anglia
Muzeul Kremlinului Moscovei
236t237
144r
Muzeul Nalional al Armatei,
Reorezentarea
Londra2801281 fotbgrafiilor
Gathleen Naundorf 213, 16, 17,65,
261, 271 Paginile '124-125: pe rdnd, stAnga-
Oleg Nikigin/lmagini instantanee dreapfa lngrid Booz
62t63, 1341135
Morejohn/Picture Works, Paul Van
Buyd Norton/Alianla Evergreen
Riel/Robert Harding Picture Library
Foto 266
Paul Van Riel, lngrid Booz
37
Tony Perrottet 69, 80/81, 1561, Morejohn, Volkmar Janicke, lngrid
,
1 85, 1 87, 1 96, 1 98, 201 , 202, 204
Booz Morejohn, lngrid Booz
G Pinhassov/Magnum 79
Morejohn, lngrid Booz Morejohn, K
Raleigh lnterna!ional/Bilblioteca Gillham/Robert Harding Picture
de fotografii a lui Robert Harding
Library
20, 21, 60161, 83R, 174, 216, 235,
Paginile 168169: Pe rAnd, stdnga-
292, 297 , 311, 324 dre a pta: Lise Sarfati/Magnum,
Arhiva Ronald Grant 123 Blaine Harrington;Blaine Harrington,
Biblioteca de Fotografii a lui Paul Van Riel, Jon Spaull/APA. Jon
Robert Harding Ellen Rooney Spaull, Jon Spaull, G
12t13, Mqr
Pinhassov/Magnum, P
Ellen Rooney 72, 191 Noszynski/Hutchinson Library
Severo-Zapad 78 Paginile 206-207: pe rdnd, stAnga-
Herb Schmitz 144, 165, 211, 221T, dreapla: Hermitage St.
270r Petersburg/Bridgeman Art Library,
O Semenenko/Excursie 21 7 Volkmar Janicke, James
Shablovski 86187,172
Tim Sharman 309
SparshatUCEPHAS;Blaine
Harrington, (toate celelalte)
'160, Shone/Contrast 52, 561
Hermitage St.
James SparshatUCHEPHAS 314, Petersburg/Bridgeman Aft Library
31 5T London/New York
Jon Spaull/APA 84, M6f , 152I,
Paginile 272-273: pe rAnd, stdnga-
154,155T,174r,176 dreapfa; Hutchinson Library Oleg
7, Claude Steadman/Survival Anglia Gusev/MlR Agency, Cathleen
31
259
Naundorf, Nick Haslam/Hutchinson
John Massey Stewart 208/209, Library, Raleigh lnternational/Robert
262,264 Harding Picture Library Cathleen
Stin/Firsov 93, 175, '176T, 179,219,
Naundorf, Cathleen Naundorf,
222, 255, 265,2741275,308, 328 Helio&Van lngen/NHPA
Sumovsky - ZoyalContrast 57 Paginile 326-327: pe rdnd, st1nga-
Survival Anglia 210
dreapla: Volkmar Janicke, Volmar
Oleg Sviatoslavski 147, 151, 153, Janicke, Martin Parr/Magnum,
157, 163,178 Serqei Verein/Life File, Volkmar
Janicke, A Ustinovitch/Trip, Volkmar
Gnto conaplEr Janicke, Martin Pan/Magnum,
Roberl Harding Piclure I ihrarv
Rusn
[-dilor carloctrafic: Zod Goodwin
('.ot :;t tll ;tt tl r/cslrylt: Carlotta
t
Jrtrtl;cr, Or;tlutttt Mitcltcttcr
( :t'tt r'l,tt' /,r/,, llil:rry Or.rrirr
:'.'l
 luoex
37O.
ade sol 104
A Opera gi Balet Odesa, Ucraina)
Abramtevo, proprietatea 101, 1 76 maegtrii Stroganov 214-5
Colonia Artigtilor 101, 176 suprematism 102
Muzeul de Literaturd 9i Ade 176 revista Lumea Aftei 101
arte 70
Abrau-Diurso 249
vezl muzicd 9i dans
gampanie ruseasca 249
Alexandrilnskl Dramaticeski
acces la internet 339
Teatr (Teatrul Dramatic
cluburi de internet in Moscova
Alexandr, St. Petersburg) 200
339
Bal/els Russes 102,119
Adams, HenrY 15
Teatrul Balgoi (Moscova) 121,
agenlii de turism 345-6
157
aoentii internationale de turism 341
Detki Teatr (Teatrul Central Pen-
agriculture 55, 293-4, 332
tru Copii, Moscova) '157
ferme colective 55, 293
Dom-muzei Stanislavskogo
recoltele din Caucazul de Nord
(Muzeul Stanislav, Moscova)
249
161-2
Agurskiie vodoPadi (cascadele
Filarmonia (Filarmonica, Kiev)
Agur) 253
313
Ahmatova, Ana111,112
Filarmonia (Filarmonica Odesa,
Muzei Ani Ahmatovoi (Muzeul
Ucraina) 323
Ana Ahmalova, St. Petersburg)
lrkuJk Dramaticeski Teatr
201
(Teatrul Dramatic din lrkulk)
Requiem 112
268-9
Aivazovski, lvan 101
lrkulk Filarmonia (Filarmonica
Valul 101
din lrkutk) 269
ajutor medical, vezi senetate
Concursul lnternalional
AKSIONOV I IJ
Ceaikovski 121,160
Alexandru al ll-lea 48-9, 190
Opera gi Teatrul de Balet din
locul de veci 190
Kiev 309
Alexandru I 47
Kirov vezi Mariinski
Alexandrul al lll-lea 49A
Koloni Zal (sala coloanelor) sala
Aliabev, Alexandr 117
de concerte Moscova 158
Altai, munlii 265-6
Konservatoria imeni
ambasade gi consulate 338
Ceaikovskovo (Conservatorul
Andropov, luri 57
de Stat Ceaikovski, Kiev) 314
Arakceiev, conte 47
Konservatorii imeni
Aral, marea 30
Ceaikovskogo (Conservatorul
Arctic, Oceanul 19,259' 261
de Muzicd de la Moscova) 161
Arhanghelsk 21 5-1 6
Kon{ertni zal imeni
cazare 349
Ceaikovskogo (Sala de
mincare in orag 357
arla 97-104 Concerte Ceaikovski, Moscova)
160
vezi de asemenea galerli
Malii Teatr (Moscova) 157
vezi numele individuale ale
Malii Teatr imeni Musorgskogo
aftigtilor
(Teatrul Mic de opera 9i Balet,
colonia artigtilor de la
St, Petersburg)l 199
Abramlevo 101
Teatrul Mariinski (St.
Grupul Trandafirul Albastru 102
Petersburg) 122. 196. 197
constructivism 103
teatrul mic (Ostankino) 11
Grupul Valetul Diamantelor 102
Teatrul Stanislavski (Moscova)
Maica Domnului din Vladimir 98
158
conceptualism moscovit 1 04
Teatr imeni Gorkogo (Teatrul
arta din metroul Moscovei 168-9
Dramatic Samara ) 230
Noua Academie de Afta (St.
Petersburg) 1 04 Teatr Musiki ta Drami (Teatrul
de Muzica 9i Drama. Ccrnauti,
trupex .371
Baren!, marea 218 (Smolensk) 226 Valaam) 217
Teatr Operi ta Baletu (Teatrul de
Barnaul 266 Borisohlihski Sobor (Catedrala Rispolojenia (Depunerea
cazare 352
323 Sf. Boris gi Hlib, Cernduti, VegmAntului, Moscova) 145
Altaiski Kraievoi Muzeii lstorii
Teatr Volkov (laroslavl) 177 Ucraina) 317 Rojdestvenski Sobor (Catedrala
([,4uzeul de Studii Regionale gi Desiatina (Biserica Zecimii, Nagterii Fecioarei, Suzdal) 178
$coala de Balet Vaganova (St.
Istorle Altai) 226 Kiev, Ucraina) 312 Biserica Ortodoxd Rusa (lalta,
Petersburg) 200
Gosudarstveni Hudojestveni Dmitrievski Sobor (Catedrala Sf. Ucraina) 324
Artemov, Eduard 122
Muzei Altaiskogo Kraia (Muzeul Dumitru, Vladimir) 178 Safiski Sobor (Catedrala Sf.
Artemova, Viaceslav 1 22
Nalional de Arte Altai) 266 Donskoi (Moscova) 163 Sofia, Polalk, Belarus) 305
Astrahan 233.233-5
Batu Han 33-4, 309, 313 Farni Sabor (Catedrala Farni, Simeona Stolpnika (Simion
cazare 350
Belarus 18, 275-305.331 vezi gi Grodno, Belarus) 302 StAlpnicul, Veliki Ustiug) 214
Belaia Mecet (Moscheea Albd)
ta( numele locurilor llii Proroka (Biserica Sf llie Smolni Sobor (Catedrala
economie 291-3, 296-7, 331 Proorocul) 9i muzeul (laroslavl) Smolni, St. Petersburq) 202
croaziere in rezervalia din Delta
cum ajungeti acolo 334 176-7 Sobor Sviatoho lura (Catedrala
Volgai 235
independenta 291 -2 loan Zlatoust (Sf. loan Sf. Gheorghe, Lvov, Ucraina)
Ciornaia N,4ecet (Moscheea
chestiuni legate de bani 333 Crisostomul, Astrahan) 234 320
Neagre) 235
politica 291-3 lsaakievskr Sobor (Catedrala Sf. Sobor Sviatoi Troiti (Catedrala
$coala MuniciPala Tehnica 234
vize gi pagapoarte 332 lsaac, St. Petersburg) 195 Sfintei Treimi, Saratov) 231
Casa Demidov 234
Belokuriha 266 Katoliceskaia (Biserica Sobor Vasilia Blajenogo
Departamentul Pentru
Belomorsk 218 Romano-Catoilcd, Astrahan) (Catedrala Sf. Vasile, Moscova)
Supravegherea Cetdtenilor din
excursii cu vaporul la lnsulele 235 147-8
Kalmik 234-5
Solove!ki 218 Katoli!ki Sobor (Catedrala Sofiski Sobor (Catedrala Sf.
loan Zlatousl (Sf. loan
Belozersk 214 Romano-Catolice, Lvov, Sofia, Kiev, Ucraina) 308, 309,
Crisostomul) bisericd 234
ruinele cet6tii 214 Ucraina) 319
Kartinaia Galereia B M. 311
Preobrajenski Sobor (Catedrala Kazanski Sobor (Catedrala Sofiski Sobor (Catedrala Sf.
Kustodieva (Galeria de Arla
Schimberii la Fal?,) 214 Kazan, St. Petersburg) 199 Sofia, Novgorod) 227
Kustodiev) 235
Uspenski Sobor (Catedrala Hram Hrista Spasitelia Sofiski Sobor (Catedrala Sf.
Katoliceskaia Terkov (Biserica
Adormirii Maicii Domnului) 214 (Catedrala Christos Mantuitorul, Sofia, Vologda) 2'13
Romano-Catolicd) 235
Vsemilostivogo Spasa (Biserica Moscova) 1 65-6 Spas-na-Seniah (Mdntuitorul-
Kirilovskaia Ceasovnia (caPeld)
indurarii Domnului) 214 Hram Spasa na Krovi (invierea, peste-Galerii, Rostov) 176
234
Berezovski, Boris 69, 73, 78 St. Petersburg) 199 Spaskaia (Mantuitorul Nostru,
Kremlin 234
Berezovski, Maxim 117 Kirilovskaia Ceasovnia lrkutk) 268
Preobrajnenski Monastir
Bering, strAmtoarea26l (Astrahan) 234 Spaso-Preobrajenski Sobor
(Manestirea Schimbarii la Fala)
Marele Diomede, insula 261 Kostol Dominikana (Biserica (Catedrala Spaski, Cernauti,
234
birocralte 65 Romano-Catolicd Dominicand Ucraina) 317
Troilki Sobor (Catedrala Sfintei
birouri nalionale ruse de turism 344 din Lvov, Ucraina) 320 Spasopreobrajenski Sobor
Treimi) 234
birounle liniilor aeriene 340-41 Liudovika (Sf Ludovic, (Catedrala Schimbarii la Fata a
Uspenski Sobor (Catedrala
bisericr gi catedrale Moscova) 155 Mantuitorului, Pereiaslavl-
Adormirii Maicii Domnului) 234
vezl gl ministiri Mihaila Arhanghela (Catedrala Zaleski) 175
Agkenazi, Vladimi 122
Andriivska lerka (Sl. Andrei, Sf. Mihail, Kiev, Moscova) 154 Spaso-Preobrajenski Sobor
aurora boreala vezi Luminile
Kiev) 313 Mihailivski Sobor (Catedrala Sf. (Catedrala Schimbririi la Fata,
Nordului
Arhanghelskoe Sobor Mihail, Kiev, Ucraina) 312 Pskov) 222
(Catedrala Arhanghelului Mihail, Nikolski Morskoi Sobor Starii Sobor (Vechea Catedrala,
B
Nijni. Novgorod) 231 (Catedrala Sf. Nicolae, St Saratov) 231
Babel, lsaac 1'12
Arhanghelski Sobor (Catedrala Petersburg) 1 96-Z Sviatih Konstantin I Elena
Povegtile Odesei 112
Arhanghelului, Moscova) 144 Odigitrii (lcoana Hodigitria, (Sfintii Constantin gi Elena,
Cavaleria Roqie 112
Barisahliebskaia (Sfinlii Boris gi Rostov) 1 76 Vologda) 213
bacgig 339
Hlieb, Grodno, Belarus)301-2 Petra Mitropolita (Petru Trapeznaia Terkov St. Serghei
Baikal, lacul 18, 20, 261, 264' 266
Blagovegcenski Sobor Mitropolitul, Pereiaslavl-Zaleski) (Biserica frapeza a Sf. Serghei.
7,272-3, 124
(Catedrala Bunei Vestiri, 175 Serghlev Posad) 173-4
7 cazare 351
Moscova) 144 Petropavlovski Sobor (Catedrala Troi\ki Sobor (Catedrala Strntci
plaje 267
Blagove$censki Sobor Petru 9i Pavel, St. Petersburg) Treimi, Astrahan) 234
clima 267
(Catedrala Bunei Vestiri, 190 Troitki Sobor (Calo(lritlir :ilir)lrr
ecologie 267
Solvicedgosk) 215 Pokrovskaia (Protectta Treimi, Pskov) 222
lnsula Olhon 267,273
Blagovegcenski Sobor Fecioarei, Krasnoiarsk) 264 Troilki Sobor (O;rlr:rlrrrl,r lilrrrlr.r
Portul Baikal 267
(Catcdrala Bunei Vestiri, Preobrajonskaia (Schinrbarca kr Itt:itni, lictrllrrirv l'()',,r(l) l/
Raikal, lxlrltrl 2ti7 1

rayism 102 Kir(tofiol)2'15 F;rt:r, Insula Kij) 216,21U, Jrpctt:;l<;r I rrrkv,r (llr',r.rrr,r
Ucraina) 321 lllrkr;1, I orrtl 1t)l 2 {
arta religioasa 97 l loiloirrvlcni;r (iltr up;rro;r, |'rcoIrr;rjotr:rhi IioIIrrt (r:;rIr:r It;rIr lirilrr',,1|rt I vOv I J{ r.lIr,r) I 'rt
lir;rlr OJ)(rri I ll;tlr:l;t (li:;tltrrl rlc Il.tl;tlr,rtrrrv, A|rxci I l/ll r

arla laica 99-.100 l;rro:;lrrvl) I/{i Iir:lritllr;rrrr l;r I rtfrr, llr.lrr:rlrk) i,rrlrlI ({ .rlr.,lr,rl
I1,1rr.tr',lr,rt.r
()l)cril r,;illrtlcl lirtt,rlov) i'il1 Ir,tlr'l'\ r

rc;tlir;ttt :;rlt:illlir;l 10il 4 Ilor;rr rrvl|rIrki Iirrlror (llr,,r.rrr .r :,1.1 /\,l,rtttttttt M,rtr tr I l,'rrrrrrrlrrr
l(',rlt ( )lrr'll I'r ll,llllrl ( I' rlrrrl rl' li.rl.rl,rr, vrrr Mrlr Illl
ilo(:t('lirlc,l I xp,r,'rlrr!rr r|' Atl't lrlilrl),rr ) lr, l |'r loIrr,rlr,rr,,Ir I ir rlror ({,rllrlr,rl,r 1.,1111,,v),,1.1
( Lrl,tlo ttr' (( I rrrl,rl,,rll) l{l{) { 11r' r,r'.. ll rl, l I v,,v lJ, t tLtt t) Il,rl,rl,Lrv,r J.'l' ( rlr'rlr,tl r ltUrl rr,rvlr.rr',l r lrrtrrlr,rrrr I r Lr(,r. llr.Lrl, l,, Il.l,' rr',1,r',r,1,,,r (r .rlr.,lr,r.l
372. luoex lruoex .373

Adormirii Maicii Domnului, Svenski Monastir (Manastirea locul de veci 166 Comunitatea Statelor lndependente documente 262 vezi Si vize 9i restaurante 357
Astrahan) 234 Sven\ 227 Celeabinsk 245 (csr) 305 paSapoarte execulia !arului Nicolae al ll-lea
Uspenski Sobor (Biserica Uspenski Sobor (Catedrala lnstalalia Nucleard Celeabinsk Crimeea (Ucraina) 17, 297, 321, Dolgoruki, luri, printul 30, 141 241
Adormirii Maicii Domnului, Adormirii Maicii Domnului) 227 65 18,245 358 vezi gi numele locurilor Dostoievski, Feodor 71, 110, 188, lstoriceskr Muzei (Muzeul
Belozersk) 214 Briulov, Karl 100 Geologiceski Muzei (Muzeul de coasta Crimeei 326-7 191.262 Regional de lstorie) 242
Uspenski Sobor (Biserica Ultima zi a oraqului Pompei 100 Geologie) 245 munlii din Crimeea 327 Fralii Karamazov 110 Muzei lskustva (Muzeul de Arta)
Adormirii Maicii Domnului, Brodski, losif 112 Kartinaia Galereia (Galeria de peninsula Crimeei 323-4 locul de veci 202 243
Briansk) 227 Bulatov, Erik 104 Fotografii) 245 Cui, C6sar 118 Crima 5i pedeaps;i 110, 200 Plogcead 1905 (Piala 1SO5) 243
Uspenski Sobor (Biserica Bulgakov, Mihail 112, 313 Muzei Prikladnik lskustv cum se ajunge acolo 333-4 Diavolii 110 Uralski Gosudarstreni
Adormirii Maicii Domnului, Muzeul Mihail Bulgakov. Kiev (Muzeul de Artd Aplicatd) 245 cumpdrdturi 360-61 Muzeul Dostoievski (Staraia Tehniceski Universitet
Moscova) 144 313 accidente nucleare 245 Magazinul pentru copii Delki Mir Rusa) 221 (Universitatea Tehnice de Stat
Uspenski Sobor (Biserica Maestrul gi Margareta 112,163 centre Iingvistice 351 (Moscova) 156, 360 Muzeul Dostoievski (St. Ural) 243
Adormirii Maicir Domnului, Garda Albd 313 Cernau[i (Ucraina) 31 6-18 Magazinul universal Gostini Petersburg) 201 Uralski Maginostroitelni Zavod
Peceori'1222 Borisohlihski Sobor (Catedrala Dvor (St. Petersburg) 200, 361 Dragomijski '1'18 (Fabrica de Construclii Magini
Uspenski Sobor (Biserica Sf. Boris 9i Hlib) 317 GUM (Moscova) 149,360 Dzerjinsk (Belarus) 303 Grele Ural) 243
Adormirii Maicii Domnului, c zona Ditine{ 317 in Kiev 3'13 Dzerjinski, Felix 302-3 Elton, lacul 231
Rostov) 176 calea feratd transmongoliani 124 Parcul Mihailo Koliubinski 3'17 in Moscova 156, 160, 360 Elfin, Boris 58, 69, 93, 241-2,243,
Uspenski Sobor (Biserica calea ferati transsiberiani 49, Muzeul de Artd 9i Megteguguri in St. Petersburg 361 E 305
Adormirii Maicii Domnului, 124-5, 259, 261 -2, 263, 267, 317 Piala in aer liber de obiecte de Eade, Hobart 323 Esenin, Serghei 111, 112
Sergheiev Posad) 174 270,342 Pecera Antonia (Pesterile lui artd Fi meqteguguri (Lvov, Ecaterina cea Mare 43-4,75,207 Esentuki 254
Uspenski Sobor (Biserica calendar 70 Antoniu) 318 Ucraina) 319 ecologie 18 eticheta 339
Adormirii Maicii Domnului, calendar gregorian 90, 189 Spaso-Preobrajenski Sobor Piala centrale a fermierilor vezl gi poluare Evtugenko, Evgheni 15,'l'13
Smolensk) 226 calendar iulian 70, 90, 189 (Catedrala Spaski) 317 (Moscova) 1 56 despre lacul Baikal 267,272-3
Uspenski Sobor (Biserica camere de come4 341 Cernenko, Constantin 57 Magazinul Universal TsUM despdduriri 217,265 F
Adormirii Maicii Domnului, Veliki Caucaz, muntii 249-54 vezi qi Cernigevski, Nikolai 191 (Moscova) 156, 360 economie 54, 57, 58, 7 1 -2, 291 -3, Faik, luri 122
Ustiug) 214 numele locurilor individual Ce e de fdcut? 191 Supermarketul Eliseievski 332,333 familia Radziwil 302
L,spenski Sobor (Biserica Rezervajia Na!ionald Caucaz Cernobil, dezastrul de la 18,287, Gastronom (Moscova)'1 60 capitalism 58 familia Stroganov 214-5
Adormirii Maicii Domnului, 294,305 curent electric 332 costul vietii 71-2 Fedotov, Pavel 100
Vladimir) 178 cazaci 39, 232, 249, 261, 270, 284, Cernomirdin, Victor 69 primul plan cincinal 55, 92, 169, femei
Vsemilostivogo Spasa (Biserica 311 Cetatea Hotin (Ucraina) 321 D 244,261,286 egalitate 76,77
MAntuitorului Preamilostiv, caza(e Chagall, Marc 103 dacea 70,219,254 Noua Politice Economice (NEP) in folclor 77
Belozersk\ 214 vezl staliuni balneare 9i bii Chancellor, Sir Richard 37, 211 Dagomis 249 54 Ravnopravki (femei pentru drep-
Zacealia Ani (Zamislirea Sf. Grand Hotel (Lvov, Ucraina) 320 chestiuni financiare 332-3 plantatii de ceai 249 educalie 69-70, 295-6 turi egale) 76
Ana, Moscova) 152 Grand Hotel Europa (St. Churchill, Sir Winston 15 Daniil 112 12Kolegi (12 Colegii, St. rolul in cel de-al Doilea Rdzboi
Javn Mironoset (Femeile Petersburg) 199,347 cinema vezi industria de film Dagkov, Ecaterina Z5 Petersburg) 1 97 Mondial Z6
Mironosile, Veliki Srtiug) 214 Hotel Londonskaia (Odesa, Ciucrai, Pavel 123 de Maistre, Joseph 65 Akademgorodok (Ora$ul aca- din Rusia Z5-7
Blok, Alexandr'101, 111, 188 Ucraina) 322 Holul 123 decembrigti 47 demic, Novosibirsk) 263 calatorind singure 336
Cei doisprezece 188 Holel Moskva (Kiev) 313 Ciuful Kale, oragul din pegtera Deineka'104 Akademia Hudojestv (Academia Feodosia 1 01
Bobritki, Alexei 43 hotel pe vas la Odesa 322 (Ucraina) 326 Delnev, capul 20 de Arta, St. Petersburg) 197 Muzeul lvan Aivazovski 101
Bodpad Kivaci (cascada Kivaci)217 hoteluri 346-53 Ciukolki, peninsula 20 Denisov, Edison 122 Akademia Nauk (Academia de Feodosin (Ucraina) 324
Bodrov, Serghei 123 Hotel Metropol (Moscova) 157, clima 330, 311 Diaghilev 102, 119 Ferapontov Monastir (Mindstirea
9tiin!e. St. Petersburg) 197-8
P rizon ieru I munlilor 123 346 comed $i industrie 330 Bal/ets Russes 102,119 $coala TehnicA Orageneasca Sf. Terapont) 99, 214
bolgevici 53, 185, 202, 302,311 Hotel Nalional (Moscova) 158, cerbune (regiunea Kuzbas. clinastia Romanov 39, 177, 190 (Astrahan) 234 Ro1destvenski Sobor (Catedrala
Bolgoi Ahun, muntele 253 346 Siberia) 264 Alexandru I 47 U niversitatea Kazan 229 Nagterii Fecioarei) 21 4
Borodin, Alexandr 118 Hotel Pekin (Moscova) '160 vizite la minele de carbune Alexandru al ll-lea 48-9, 190 centre lingvistice 351 festivaluri gi evenimente 70
Printul lgor 118 Hotel Rosia 152,347 (Kemerovo) 264 Alexandru al lll-lea 49 Universitatea Moscova 1 58 Zilele Kievului 311
Bortnianski, Dmitri 117 'in Suzdal 177 GAZ (Fabrica de Magini Gorki ) Alexei 39. '191 lnstitutul Smolni (St Petersburg) Paqte 70
Bralk 265 preluri ,,turist" 244 (Nijni Novgorod) 23'1 Ecaterina cea Mare 24,43-4, 202 Festivalul lnternational de Film
cazarc 351 hoteluri de tineret 348 Liga Hanseatica 98, 220 75.207 Uralski Gosudarstveni (Soci) 2s1
centrald hidroelectrica 265 cdleiori cu handicap 339 industrializarea sub Stalin 55 caderea dinastiei 50 Tekniceski [Jniversitet Ziua lnternalionala a Femeii 70
Otkriti Muzei Etnografii (muzeu calatori homosexuali 338 Fabrica de Mig-uri Nijni Mihail 39, 145, 177 (Universitatea Tehnicd de Stat Concursul lnternalional
in aer liber) 265 cdldtorii cu avionul 333 Novgorod 231 Nicolae I 47-8. 100 din Ural, Ekaterinburg) 243 Ceaikovski (Mocova) 121, 1(j0
Brejnev, Leonid 57, 92, 327 Ceadaiev, Pelet 112 petrol 261 Nicolae al ll-lea 50, 185, 190, Eisenstein 222,322 Anul Nou 70
Brener, Alexandr 104 Ceaikovski, Boris 122 in Siberia 261,264 222,242 Alexandr Nevski 222 Anul NoLr ,,clo ril vct:hi" /0
Brest 301 Ceaikovski, Piotr '118, '198 rute comerciale 226, 230, 262 Paul I 44 Cnni$atorul Pr>tarnkin 322 ZiLta [?cvolLr{ici /0
cazare 352 locul de veci 202 ljral 2i]9 45 [)olru cr:l Mirro 39,41-3,99, l k;rltrrinlrLrrrl 1?.1t, 238. 239,241) 44 /itlt Vlr:lrrrici /o
cetate 303 Evgheni Oneghiti 118 IlrrrrnLrl M;rlir:;ii lJ24 110, 1 {}5 r;lrz;rr0 lJli0 I crliv;rlttl Nrrpltlrrt Allr,' (lil
Briansk 227 Dama dc Pici 118 I Jt ;rlr;ki M;r;ittor;lrttilcltti /;tvorl lioli;r I ll
4 cltrr;r 2r1{) l'0lcil,lrilrr1) I /, lltr,. lillJ. l'r.l
cazare 350 Fn ttt)oirs;t Adonttilit 1\l(i 1l ,rlrtrr.,r rl' (:',r:,lrt, (r N/.r',rr, I )rr)ilir;ilr'i 1l{}.
l4 :) | )r rrtt ( irrtrrl,.hr rlr ) l'rirvll'.irilV,r I tl, ,t tov. | ', tvlI I ( ).1
ro:ililrrranlt) 357 ()r:r:cli;r 5ll ( irr:lr, I Irrllttttlttttr1) l),1ii l )rrtlrt, M,rtr'I l'rttr{ ill', 1,1.1 (lrrrrt,rrt,r) .'.1 I I l,',l,,r IIlrrl 1rl
l',rrliz;rilr;k;ri;t l'olriilr;l (( )ritIl)t;r ( lllrrrv Arrlrrrr II I V,rlt'.Ir Avl,,.',rvrrrl (l ,rlrttr,r ri,' I )r rl rt llv, ,t'.It l ir,t r ll rlt I l' I I ),rtrt llr,rltIv,r (( ,r.,,r ll,,rlr,'v) :r,l l I tt',ov,t I l,'tr.r l,','
l ' , I l ., , l il [ t ) . 1 il il .'r ' l l ,' : ' /
t t ) , t r M,r',rrrt \/llit r) .' to
 lHoex
374.
f olclor vezi literaturd
Fomin, Evstignei 117
formarea 53, 2BO
Foros (Ucraina) 326
fotografie 361
fusele orare 261, 330
G 98, 99, 100, 103, 162, 163
Gadai, Leonid 123
Bratul de diamant 123
O femeie in caPtivitate in
Caucaz 123
Gagarin, luri 245
galerii
Gosudarslvenaia Kartinaia
Galereia (Galeria Foto de Stat,
Perm) 245
Gosudarstveni
Hudojestveni Muzei Altaiskogo
Kraia (Muzeul Nalional de Artd
din Altai, Barnaul) 266
lstoriko Krevedceski Muzei
(Muzeul Satului gi Galeria de
Arti, Omsk) 263
Kartinaia Galereia (Galeria Foto
Celeabinsk) 245
Kartinaia Galereia B. M.
Kustodieva (Galeria de Ade.
Kustodiev, Astrahan) 235
Kartinaia Galereia (Galeria de
Artd, Smolensk) 226
Hudojestveni Muzei (Muzeul de
Artd Nijni Novgorod) 231
Muzei lskustva (Muzeul de Arta
Ekaterinburg) 243
Muzei lskustv lmeni Radigceva
(Muzeul de Artd Saratov) 231
Muzei lskustv imeni Suhaceva
(Muzeul de Artri lrku{k) 268
M uzei lzobr aziteln h s kustv
i I
(Galeria de Artd Soci) 251
Muzei lzobrazitelnih lskustv
(Muzeul de Arte Frumoase
Volgograd) 233
Musei lzobrazitelnih lskustv
imeni Pugkina (Muzeul de Arte
Frumoase Pugkin, l\,4oscova)
165
Muzei S.T.Konenkova (Muzeul
de Sculpturd, Smolensk) 226
Muzei Prikladnih lskustv
(Muzeul de Arta APlicata,
Celeabinsk) 245
Muzei Zahidno-$idnolio
Miste{tva (Muzeul de Artd
Occidentala gi Orientald, Odesa
Ucraina) 323
Galeria Na{ionala a Portrctelor
(St. Polorsburo) 194
N;r{ion;tlni l lttrloirli Mrl;rri
I lr;t,rtrtt (Mrt:r'ttl rll Atll
Frumoase al Ucrainei, Kiev) 314
Novaia Tretiakovskaia (Noua
Galerie Tretiakov, Moscova) 162
Novgorodski Gosudarstveni
Muzei Zapovednik (Muzeul de
Stat Novgorod) 221
Galeria Tretiakov (Moscova) 97,
Galici, Alexandr 113
Gatcina, palatul 204
geografie 17-20
Gingis Han 30, 33
glasnost 57-8,122
Glazunov, Alexandr 119
Glinka, Mihail 116,117
locul de veci 202
O viala pentru lar 117
Rus/an gl Ludmila 117
Gobi, degertul 124,125
Godunov, Boris 39, 144,177
locul de veci 174
Godunov, familia 177
Gogol, Nikolai 109-10, 198
Suflete moarte 110, 198
lnspectorul de la guvern 110
Nasu/ 1 09-1 0
Paltonul 109-10
Cei doi lvani 109-10
Goncearova. Natalia'1 02
Gora Elbrus, muntele 254
Gorbaciov, Mihail 25, 57 , 93,
3ZO
Gorki, Maxim 111, 191, 231
U niversita{ile mele 111
Din adAncuri 111
Grodno (Belarus) 301
cazare 351
Barisahliebskaia lerkva
(Biserica Sfin{ilor Boris 9i Hlieb)
301-2
castel 302
Farni Sabor (Catedrala Farni)
302
Gubaidulina, Sofia 112
Gumilev, Nikolai 112
Gusinski, Vladimir 73
H
Habarovsk 125
Haciaturian, Aram 121
Hamar Daban, muntii 273
Harkov 311
Hatin (Belarus) 304
harti 345
Hmelnitki, Bogdan 284
Hosta 253
plaje 253
rozcrvalic forcstiorii 2(i4
I lrr:nikov. lilrrirr 121
I lrrr,;r:r,rv, N,4tltilll ;)l)
l ,lt,|,1 li|:,tt'1 /rtIvIttr,
truoex.375
Hrugciov, Nikita 56-7, 92,250,295 holi de buzunare 79 Muntele Bolgevic 271 Besarabski Rinok (Piata
loc de veci 166 mafia ruseasca 72, 78-9 lujno-Kurilsk 271 basarabeand) 314,315
Seclia de Polilie din St. excursii cu vaporul la insula Zilele Kievului 311
Petersburg 335 Desiatina (Biserica Zecimii) 312
t, i lnsula Sahalin 221
$ikotan 27'1
Muzei Estestvoznania (Muzeul Dim Horodelkoho 314
lakutia'17,20
lnsulele Solovetki 216 de lstorie a Naturii) 271 restaurante 358
diamante 20
lnsula Anzerski 216 lvan al ill-lea (cel Mare) 32, 116, filarmonica 313
lakutk 270
cazarc 352
excursii cu vaporul 216,218 141 funicular 313
Solovetkl Monastir (Menastirea lvan al lV-lea (cel Groaznic) 32, 38, Hotel Moskva 313
caletorii cu vaporul 270
Derevnia lakutk (satul vechi) Solovelki) 216 213,214,220 hidropark 314
tabdra cu regim special lvanov, Alexandr 100 Teatrul de Opere gi Balet Kiev
270
restaurante 358 Solovelki 21 6 Cristos apare in fala oamenilor 309
ftkulk 125,267-9 100 Kievo Pecerska Lavra
Lenskie Stolbi (StAlPii Lena) 270
cazarc 351 lvanova 1 7Z (Mdndstirea Pecersk, Kiev) 314-
Muzeul Popoarelor din Nord
270 excursii cu vaporul pe lacul lzborsk, vechiul 222 15
Baikal 273 imbrdcdminte 332 Kiivski Universitet imeni
lalta (Ucraina) 297, 324, 326, 327
cazare 353
piata centrale 268 $evcenka (Universitatea de Stat
Mu/eul Decembrigtilor 267 din Kiev ) 314
caletorii cu vaporul 327 J
restaurante 357 Jeleznovodsk 254 Conservatorul de Stat
restaurante 358
Lastocikino Gnezdo (Castelul centrala hidroeleclticd 272 Palatul emirului de Buhara 254 Ceaikovski 314
Cuibul RAndunicii\ 27 8, 324 lrku{k Dramaticeski Teatr Baile Ostrovski 254 Kregceatik 31 3
(Teatrul Dramatic) 268-9 pegterile din permafrost 254 Maidan Nozalejnosti (Piata
Livadiiski Dvore! (Palatul
Filarmonica din lrkulk 269 Jiguli, dealurile 229-30 lndependentei) 31 3
Livadiei) 324
Muzeul de lstorie Locald 266, Mariinski Palat (Palatul
Gradinile Botanice Niki1ki 327
Biserica Ortodoxa Rusa 324 268, K Mariinski) 315
Muzeul de Arta lrkulk 268 Kabakov, llia 104 metrou 345
laroslav cel lnlelePt 176, 309, 317
parcul de lAnga rdu 268 Kalita, marele print lvan 141 Muzeul Mihail Bulgakov 313
laroslavl 125,176-7
cazare 348 Spaskaia lerkov (Biserica Kama, rdul 229 Mihailivska Plogcead (Piata Sf.
Mintuitorului) 268 Kamceatka, peninsula 20 Mihail) 312
restaurant 356
lset, rau 240 Kandinski, Vasili 102 Mihailivska Sobor (Catedrala Sf.
Spaso-Preobrajenski Monastir
istorie 27-58, 141, 185-9, 226, 235, Karagol, lacul, (Ucraina) 327 M jhail) 312
287
'
(Mdnistirea Schimbdrii la Fata)
177 261. 283-7 . 309. 367 Karelia 217-8 vezi gi numele Monumenlul Apdririi Patriei-
rdzboiul rece 57, 245 Mami 3'14, 3'15
Teatrul Volhova 177 locurilor
conferin,ta liderilor aliali din 1945 Muzeul comorilor istorice 316
lerkov Bogoiavlenia (Biserica Karetnikov, Nikolai 122
324 Nationalni Hudojni Muzei
intrupririi) 176 Kargopol 215
Razboiul din Crimeea 48, 285, Ucraini (Muzeul de Arte
lerkov llii Proroka (Biserica Blagovegcenski lerkov
326 Frumoase din Ukraina) 3'14
Profetul llie) 9i muzeul 176-7 (Biserica Bunei Vestiri) 215
criza rachetelor cubaneze 56-7 Podil 313
|f 122 Kavkazskie Mineralnie Yodi 254
Revolta decembrigtiior 47 Kazan 229 cumpdrdturi 31 3
llmen, lacul 22'1
primii locuitori 27-30 cazare 350 Sofiski Sobor (Catedrala Sf.
iluminare 44
industria de film 123 vezi 9i numele C6mpia de la Kulikovo 35 Kremlin 229 Sofia) 308, 309, 311
glasnost 57-8, 122 Spaskaia Bagnia (turn) 229 statuia Iui Hmelnitki 311
regizorilor
Studioul de Film Gorki Marea Teroare 55 Suiumbiki (lurn) 229 Ucrainski lstoricini Musei
(Moscova) 1 23 mongoli vezl tetari Tainilkaia (lurn) 229 (Muzeul de lstorie Ucraineane)
Rdzboiul cu Napoleon 47 universitatea 229 312
Festivalul lnternalional de Film
(Soci) 251 Revolta taranilor din 1773 44 Kemerovo 264 Centrul Cultural Ukrinski Dim
perestroika 57 -8, 77, 93, 104 vizite la minele de carbune 264 313
Lenfilm 123
Mosfilm 123 revolutia 50, 53-4 Kemerovskii lstoriko-Arhitekurni Oragul lui Vladimir 312
NTV Profit (Moscova) 123 lmperiul Tarist 284 -5 Muzei Krasnaia Gorka (Muzeul Volodimirski Sobor (Catedrala
STV Flm Studio (St. Petersburg) Asediul Leningradului lSS-9 Regional de lstorie, Arhitecturd, Sf. Vladimir) 314
cpoca sovietica 53-8, 65 Oragul lui laroslav 309
123 $tiintele Naturii 9i Etnologie)
industrie vezi come4 9i industrie l;ilarii 27, 33-5, 97, 141, 309, 264 Zamok Ricearda Levove Sertc
lnelul de Aur 173 324 excursii cu trenul la rezervatia (Castelul lui Richard
Iilrii 37 50 naturalS Zapovednik 264 lnimS-de Leu) 313
vezi gi numele locurilor
informatii turistice 341
(:u{)orirca vikingilor 27 Kicv (Ucraina) 30, 309-16 Zoloti Varota (Poarla tir Attt) r,;t
infractiu l'rirrLtl It;izboi Mondial 185 c;rz;rrc 352-3 nruzcul 30!)
n i
2115, lJ0l Arrrlriiv:;kr I crkrr (lli:;crir;rr Sl. Kiji, instrl;r 21l lt
corup!it: <;Ltvcrtlalrorltall 09, 78
rrrrttllti;t ttt polllir: /{} Al I)oilc;r ll;rzlroi Morrrli;rl nr{lr{!i):}1:} Mttzcul rlc Allttllr.lrt,t ttt I r,rrrrr
nr;rlii /1) (M;rtclc l.l;.ru lxri l';rlttoltc) lr1, {i, Arrrlrirv:;ki ( i,,vi,, (( l('l)( )r.'trrir lr ri ?l/ t\
t,/. /1,.8. llll\'),.'{).' .'18 .'.'1. Atrlrr,r) lil l'tooltt.tlt'tt .k,tt,t I r,t[ov
I ,,n0t'/l]
illr,,lt l1
'." lll,rlr. 1'r'r'.,,'r.rL.r I l" :,.J I, ;' 1.', .l ;, j,r, .l( ) I, r( ).r .l (llr',r.lr(,r l,r lrttrtlr,rttt l,r Lr{,r)
I
{' pl,r1,' .l l,l
."1 I
lrtlrrrr l,,rlr,rlrrr',1, i'l
I .,tt,.,llr

376 r luoex
Kirilov 213-4
Kiril Belozerski Monastir 312
Uspenska Sobor (Catedrala
Adormirii Maicii Domnului) 214
Kislovodsk 254
Forma.tia rock Zamok Kova4va I
Liubvi 254
restaurantul Zamok (Kislovodsk)
254
Knaifel, Alexandr 122
Kojina, Vasilisa 75
Kolontai, Alexandra 76
Komar 104
Korsakov 270
Kostroma 177
familia Godunov 177
Mandstirea lpatevski 177
familia Romanov 177
Kovalevskaia, Sofia 75
Krasnaia Poliana 252
Rezerva{ia Nalionale Caucaz
253
Krasnodar 249
Krasnoiarsk 125,264
excursii cu vaporul 265
Krosnoiarski Kulturno-lstoriceski
lentr i Muzeini (ComPlexul
Muzeal 9i Centrul lstoric Ai
Cultural din Krasnoiarsk) 264
Krasnoiarskie Stolbi (StAlpii din
Krasnoiarsk) 265
Muzei-usadba V.l. Surikova 265
Pokrovskaia lerkov (Biserica
Ocrotirii Fecioarei) 264
Sf. Nicolae 264-5
Kravciuk, Leonid 292-3, 305
Kremer, Gidon 121
Krutinskiie Ozera (Lacurile in panta)
toJ
Kucima, Leonid 293
Kulik, Oleg 104
Kunagir, insula 271
Kurile, insulele 270-1
Kutsk 227
cazare 350
restaurante 357
Muzeul Bdtaliei de la Kursk 227
Kustodiev Boris 102, 235
$aliapin 102
Galeria de Arta Kustodiev
(Astrahan) 235
Kuznetov, Pavel 102
L
Lacul Seliger 229
lacuri
Baikal 18, 20,261, 264,266-7,
272-3
Elton 231
llmcn 221
Krtt;rr1ol (l Jrrt;litr;r)
Krutinskiie Ozera263
Ladoga 189, 218,219
Ozero (Onega) 217
Seliger 229
Silverskoie 213
Tambukanskoie 254
Ladoga, lacul 189,218, 219
Larionov, Mihail 102
lecturi suplimentare 367-8
Lenin, Vladimir 53
Muzeul-apartament (Moscova)
145
locul natal 229
mausoleul (Moscova) 147
muzeul (Moscova) '149
Lermontov, Mihail '109, 253, 338
Un erou al timpurilor noastre
109, 253, 338
Rezervatia-muzeu Lermontov
(Piatigorsk)253
Liadov, Anatoli 119
Liavlia 216
Muzei-Zapovednik Derevianova
(Rezervafia-Muzeu de
Arhitecturi din Lemn) 216
limba 65, 294-5, 362-367
Listiev, Vladislav 78
Listvianka 267
Muzei Baikolovedenia
Limnologiceskogo lnstituta
(lnstitutul de Limnologie Baikal)
267,273
literature 109-13, 368 vezi 9l
numele individuale ale scriito-
rilor $i poelilor
acmeigtii
111
dizidentii 112
folclor 77, 109
futurigtii 111
dupd glasnost 113
samizdat 113
Slovo o polcu lgoreve (Agternu-
tul gazdei lui lgo0 109, 177
simboligtii 111
in epoca sovietica
dezmo(irea 112-3
Lujkov, luri 123,165
Lukagenko, Alexandr 292
Lvov (Ucraina) 318-21
cazare 353
restaurante 358
Grand Hotel 320
Katolilki Sobor (Catedrala
Romano-Catolicd) 319
Kastol Dominikana (Biserica
Dominicane) 320
add in aer liber gi Piele dc
mestesugari 31 I llr:rrr;rrrlzinsk;ti;t (Mittr;k,
Sobtlr Svi;tlollo lttt;t (O;tkrtlt;tl;t
lil. ()ltrrotrllrrr) i11)0
ll;rlt ( )grltt l,r llirlllrt { lr,,rltrrl rll
ili'l
( )plr,i',.r li,r['l) r/i/
-T
lruoex .377
Uspenska Terkva (Biserica Goritki (Pereiaslavl-Zaleski) 1 75 (Catedrala Ortodoxd a Zidul Kitai-Gorod 150
Renagterii) 320 lpatevski (Kostroma) 1 7Z Menestirii Bernadine) 303, 305 Kolokolnia lvana Velikogo
Kievo-Pecerska Lavra Muzei Historii Bialikai Aicinai (Clopotnila lui lvan cel Mare
)
M (Manastirea Kiev-Pecersk, Kiev) Vaini (Muzeul Marelui Rdzboi 144
Magadan 271 309,314-5 Patriotic) 303-4 Koloni Zal (Sala Coloanelor)
Magnitogorsk 244-5 Kirilov-Belozerski 21 3 Troilkaia Naberejna (Digul sald de concerte 158
Maiakovski, Vladimir 103, 1'12 Kniaginin (Menestirea Prinlesei, Sfintei Treimi) 303 Konservatoria imeni
Muzeul Maiakovski (Moscova) Vladimir) 178 Mir (Belarus) 302 Ceaikovskogo (Conservatorul
152 M iha ilo-Arha n g h els ki misiuni in streinetate 340 de Muzicd Moscova) 16'1
Maier, Frith 327 (Arhanghelul Mihail, Veliki Moscova 34-5, 37, 141-66 Konlertni zal imeni
Prin Rusia gi Asia Centrald 327 Ustiug) 214 cazare 346-7 Ceaikovskogo (Sala de con-
Malevici, Kazimi 102 Mirojski (Pskov) 222 Gredinile Alexandrovski 1 46 certe Ceaikovski) 160
Piata Neagra 102 Novodevici (Noua Mdndstire a Arhanghelski Sobor (Catedrala Krasnaia Plogcead (Piala Rogie)
Mamontov, Sava 101 Fecioarei, Moscova) 166 Arhanghelilor) 144 146
mancare 9i bauture 82-5, 178,353' din nord 213-4 Arsenal 143 Kremlin 141-6
4, 358 Pokrovski (Manastirea Mijlocirii), Batagev Dvoret (Palat) 154 Muzeul Lenin 149
coniac armean 84 Suzdal 178 Blagovegcenski Sobor inchisoarea Lubianka 156
asiatic 83-4 Preobrajenski (Schimbarea la (Catedrala Bunei Vestiri) 144 Malii Teatr (Teatrul Mic) 157
specialitati din Caucaz 251 Fata, Astrahan) 234 Bogoiavlenski Sobor (Biserica Manege 1 58
caviar 85 Pskovo-Pecerskaia Lavra intruparii) 1 51 piele 1 51 , 156, 158
gampanie 84, 249 (Mdnastirea Pegterilor, Peciori) Bolgoi Kremliovski Dvore! statuia Maregal Gheorghi Jukov
influente europeana 82 222 (Marele Palat al Kremlinului) 149
Bruteria Filipov (Moscova) 160 Rizopolojenski (Depunerea 145 Mavzolei Lenina (Mausoleul
kvas 84 BrAului Fecioarei) 178 Bal9oi Teatr (Teatrul Balgoi) 157 Lenin) 147
medovuka 84 Sergheiev Posad 91 Borovilki Bagnia (Turn) 144 Muzeul Maiakovski 152
nalivka 84 Solovetki 216 autobuze vezi transpotL Mengikov Dvore! (Palat) 161
nastoika 84 Spaso Preobrajenski (laroslavl) clima 145 metrou 168-9
177 Magazinul pentru copii Detki Mir hotel Metropol 157
sbiten 84
ceai 84,249 Spaso-Pritu!ki (Menastirea 156,360 Ministerstro lnostranih Del
bucdtdrie ruseasci tradilionald MAntuitorului) 213 Delki Teatr (Teatrul Central pen- (Ministerul de Externe) 165-5
82,84 Spaso Efimiievski (Plangerea lui tru Copii) 157 Mogila Neizvestnogo Soldata
vodcd 84 Cristos, Suzdal) 178 Dom Melnikov (Casa Melnikov) (Mormintul Soldatului
vin 84, 249 Svenski (Sven, Briansk) 227 164 Necunoscut) 146
Sviato-Danilovski (Danilov, Dom-muzei Stanislavskogo Hotel Moskva 157
Mandelgtam, Osip 112
Marea Albe 216 Moscova) 163 (Muzeul Stanislav) 1 61 -2 Muzei lstorii r Reconstruktii
Marea Caspice 20, 229, 233, 249 Sviatogorski Pugkinskie Gori Dom Pagkov (Palal) 158-9 Moskvi (Muzeul de lstorie gi
Marea Neagrd 249'52.321. 324' 222 Dom Soiuzov (Casa Reconstruc,tie a N,4oscovei) 154
327 Troite Serghievski Lavra Sindicatelor) 158 Muzei lzobrazitelnih lskustv
plaje 250-1 (Manestirea Sfintei Treimi a Sf. N,4dnestirea Donskoi 163 imeni Pugkina (Muzeul de Arte
contaminare 249 Sergius, Sergheiev Posad) 91, Dvore,t Siezdov (Palatul Frumoase Pugkin) 165
viala marind 249-50 173 Congresului) 143 Muzei-kvartira (Muzeul din
Martinov, Yladimi 122 Valaamski (lnsulele Valaam) restaurante 354-5 apartamentul lui Lenin) 145
mass-media 70, 73 ?_17 Ekaterina Romanova Vorontova Muzei Palati v Zariadie 153
ziare in limbi str5ine 73, 20'1, lavlenia Bogorodtib (Menestirea Dvoret (palat) 161 Muzei Sovremenoi lstorii Rosii
112 l'rczentdrii Fecioarei la Templu) Brutaria Filipov 160 (Muzeul de lstorie Modernd a
libertatea de exPrimare 73
'215 Parcul Gorki '158 163 Rusiei) 158
reviste 73 luriev (Sf. Gheorghe, Novgorod) Gostini Dvor (Pasajul vechilor Muzei v Tropinina (Muzeul
ziare 73,337 comercianti) 151 Tropinin) 163
NTV (televiziune indePendenta) ,/rramenski (l\,4andstirea Gosudarstveni lstoriceski Muzei Hotel National 158
lirmnului, (Muzeul de lstorie) 146 Grddina Neskucini 163
73 N,4oscova) 152
ORT (postul public TV ) 73 lvcclt:v, Roi 11 2
l,'1r 'r Granovitaia Palata (Palatul via,ta de noapte 359
televiziune 70. 73 l,'l,,l,rrrtiti'104 Fatetelor) '144-5 Novaia Tretiakovskaia Galcrt-.ia
(,l,,lnikov, Kostarrlin 164 N,4arclc incendiu din Moscova (Noua Galcrie Trctiakov) 1(i2
matriogka, papugi 226, 360
Malesta 253 l"llrrrori;rlttl r;oltti rlc ;tl Doilt:a 147 Novo(lovioi Mon;rstir (Nou;r
mendstiri ll;rzlroi Montli;tl il0 l Morrrrnrcrrlrrl rlrcnlr<licrilrlr 1 54 M;iniislitc ;t I ct:io;trri) l(i(i
(;tlM
Aloxandr N(rvski l..ilvril (St h'lr,r',hrrvr;lii, Nikrtl;ti 12{), 121 Mrrr;:rzirrrrl tJnivor:r;11 14{1, Novi Atlr;rl 'l{iil
l)iir{;r )lr)lilr llt,trI II'11
l'4rlr,tlk()v, Ntktlir l7:l l{;o (
Pt:torslrttrt;) 201 i
At:; rll :tt;ttt, l,)',\ ( i()llr;lIr,Il lttl[t n;rf totttl Vc(,llul nrl),rl l(ill 4
()tl(,v l)vr)l,l (l',rl,rl) l{,1
nl{lll { lr.rtIov:,ht ll'l ll,o
Itr:Lrrrr:;) ll0ll, ill)| hrlrlrrthrrv, Io,1
Mrr'.k (ll!1.ilil',) .lO.l I lr.rtrt I lrt'.1,r lilr,r',tlllt,t ( )ilr|!tr,il,r ll,riIt.r I 1ilil[rl
I ct,tlrtttlov (lll lIr.rlnrrl) 1'11,
(( .tl{,rlr.rl.t lIt (:rt,l(,', nr.,"il,rlrlrir) I'l I
I
l,l 1;1,,,11r, .l',1'
_,
( ,l,'
M,rrrlrrrlr rrrrll ltr', t,
I lFr r,1rl,'ilr',1..il.1 | ;il1. v;r
'lrJr!lt,l,t l',rl,rl,r 1Mrr,','rl
 lruoex 4379
78 o lruoex

Mosolov, Alexandr 120 146 Muzei Belkarugka (Muzeul de Arhitecturd din Asociatia Muzicienior Proletari
Stat al Armureriei) 143-4
Topitoria de fier 120 Muzeul Ermitaj (St. Petersburg) Knihadrukavani (Muzeul de Lemn 9i Etnografie, Talti) 267 din Rusia 120
Patriargie Prudi (lazurile
motorizare vezi YizilAnd imprejuri- 193,206-7 Carti 9i Tiparituri lstorice, Polotk Novgorodski Gosudarstveni Societatea de Muzicd Rusa 118
Patriarhilor ) 163
mile Muzeul de lstorie Locali, Belarus) 305 Muzei-Zapovednik (Muzeul de Filarmonica St. Petersburg 199
Hotel Pekin 160
Mravinski 121 Novosibirsk 263 Muzei Botika (Muzeul ,,Bdrcu!a", Stat Novgorod) 221 skomoroki 116
Politehniceski Muzei (Muzeul
Mstislav cel ViIeaz3l7 lstoriceski Muzei (Muzeul Pereiaslavl-Zaleski) 1 75 Orujneinaia Palata (lvluzeul realismul socialist 120
Politehnicii) 154, 155
munti Regional de lstorie, Muzei Derevianovo Harodnovo Armureriei de Stat, Moscova) instrumente tradilionale 1 1 6
bei publice 156
Altai 265-6 Ekaterinburg) 242 Zogcestvo Vitoslavil (Muzeul de 143-4 Uniunea Compozitorilor
Monumenlul lui Pugkin 160
Altinaia 230 lstoriko Krevedceski Muzei Arhitecture din Lemn ) 221 Otkrjti Muzei Etnografii (Muzeul Sovietici 120
Piata Rogie vezi Krasnaia
Bolgoi Ahun 253 (Muzeul lSranului, Omsk) 263 Muzei F.M. Dostoieskovo Tn aer liber din Bralk) 265
Plogcead
Carpa\i 320,332 Muzeul lvan Aivazovski (Muzeul Dostoievski, St. Partizanskaia Poliana (CAmpia N
Rosia Hotel 152
Caucaz249,332 (Feodosia) '101 Petersburg) 2'10 Partizanilor) 9i muzeul, Briansk Nahodka 270
Ruskaia Gosdarstvenaia
Biblioteka (Biblioteca Rusi de Crimeei 327 Kemerovski lstoriko-Arhitekurni Muzei Historii Bialikai Aihinai 227 Napoleon 143, 148,285
Gora Elbrus 254 Muzei Krasnaia Gorka (Muzeul Vaini (Muzeul Marelui Rdzboi Politehniceski Muzei (Muzeul Narva-lvangorod 220
Stat) 158, 159
Hamar-Daban 273 Regional de $tiinlele Naturii, Patriotic, Minsk, Belarus) 303-4 Politehnicii, Moscova) 154, 155 Nevski, Alexandr 2O1, 222
sculpturi in orag 165
Lisaia 230 lslorie, Arhitecturil 9i Etnologie, Muzei lstorii Goroda-Kurorta Biroul lui Pugkin (Pugkinskie Nevski, printul Daniel 163
cumpdraturi 151,'156, 158, 160,
360-1 Maguk 254 Kemerovo) 264 Soci (Muzeul de lstorie Soci) Gori) 222 Nicolae al ll-lea 50, 185,150,222,
Muntele Bolgevic 271 Krasnoiarski Kulturno lstoriceski 252 Ruski Muzei (Muzeul Rusiei, St. 242
Sobor Vasilia Blajenogo
Udokan 269 Jentr i Muzeini KomPleks Muzei lstorii i Kulturi Narodov Petersburg) 100, 101, 103, 199 abdicarea 222
(Catedrala Sf. Vasile)1 47-8
Urali 17-18,239-45 (Centrul Cultural gi lstoric Sevena imeni laroslavskovo l\4uzeul 9coala Sfinlei TIeimi execu!ia $i inmormantarea la
Spaskaia Vorota (Poarta
Tvekskaia 230 Krasnoiarsk gi Complexul ([,4uzeul Popoarelor din Nord, (Sergheiev Posad ) 174 Ekaterinburg 241,242
MAntuitorului) 143
Verhoianski 269 Muzeal) 264 lakutk) 270 Muzeul-bastion Trubelkoi (St. locul de veci (St Petersburg)
Spaskaia Bagnia (Turnul
Mantuitorului) 146 Munlii Ural 17-18, 235-45 Kraievedceski Muzei (Muzeul Muzei lstorii Moskvi (Muzeul de Petersburg) 1 91 190

Teatrul Stanislavski (Moscova)
158
Sviato-Danilovski Monastir
(Manestirea Danilov) 163
taxiuri - vezi transport
Tainilkaia Bagnia (Turnul
Secretelor) 145
Teremnoi Dvore! (Terem sau
Palatul Belvedere) 145
transport 143, 168-9, 344-5
Galeria Tretiakov 97, 98, 99,
100,103,162,163
Troilkaia bagnaia (Turnul Sfintei
Treimi) 141
Tunul larului '148
Piata centrald a fermierilor 156
lerkov Liudovika (Blserica Sf.
Ludovic) 1 55
Terhov Mihaila Arhanghela
(Biserica Arhanghelului Gabriel)
154
Terkov Rispolojenia (Biserica
Depunerii VegmAntului) 145
Terkov Zahatia Ani (Biserica
Zdmislirii Sf. Ana) 152
Magazinul Universal TsUM 156,
360
Tverskaia 157,159-60
ora$ul subteran 150
universitatea 158
Uspenski Sobor (Catedrala
Adormirii Maicii Domnului) '144
Voskresenskie Vorota (Poarta
invierii) 149
Supermarketul Eliseievski
Gastronom '160
Iulkov Dvoro{ (l'alat)
/rtttto:tkvr rt lt:tt : Mr
(M,ir,lr,lrii,,r l,i'illtllrltlr) li':'
Murmansk '17, 218
cazare 349
restaurante 352
Muzei Militarni Severnogo
Morskogo Flota (Muzeul Flotei
din Marea Nordului) 218
Musorgski, Modest'118
Boris Godunov 118, 196
locul de veci 202
muzee
Altaiski Kraievoi Muzei lstorii
(Muzeul de Studii Regionale 9i
lstorie din Altai) (Barnaul) 266
Muzeul $aliapin (St. Petersburg)
102
Domik Petra Velikogo (Casa de
lemn a lui Petru cel Mare)
Muzeul St. Petersburg 191-2
Dom-muzei Stanislavskogo
(Muzeul Stanislavski Moscova)
161-2
Dom Volkongih (Muzeul
Decembrigtilor, lrku!k) 267
Dostoevstovo Muzei (Muzeul
Dostoievski, Staraia Rusa) 222
Etnograficiski Muzei (Muzeul de
Arhitecturd gi Etnografie, Perm)
245
lnstitutul de Cercetdri Geologice
qi gtiinte din Karelia
(Petrozavodsk) 217
Muzeul de Geologie Celeabinsk
245
Geologicenski Muzei (Muzeul
de Geologie Ekaterinbur(l) 243
Mnnaslirr:a i;i Mrrzorrl (itrri{ki
(l'rtcirtr;l;tvl,/rrlrrr;ki) 1 /lr
1 5{r
( ir )'.lr(l,u',lvr,tll l"l()ll(.r",1\l Mll/r'l
tll;tl;ltt
(Mrr;r,rll rl,' l ,lorrl M.,r ov,r)
Local de lstorie, lrkulk) 266,268 lstorie 9i Reconstruclie a Ucrainski lstoricini Musei Nicolae | 47-8, 100
Kunstkamera (Camera Moscovei, Moscova) 154 (l\4uzeul de lslorie a Ucrainei, Nikon, patriarh 90-1
Curiozitelilor, St. Petersburg) Muzei Kraievedenia (Muzeul Kiev, Ucraina) 312 Nijni Novgorod 231
198 Folclorului Local, Saratov) 231 Voieno-Morskoi Muzei (Muzeul Arhanghelskoe Sobor
Muzeul Lenin, N4oscova 149 Muzei Kvartira (Apartamentul- Central Naval, St. Petersburg) (Catedrala Arhanghelului Mihail)
Muzeul Ludwig 194 muzeu al lui Lenin, Moscova) 198 231
Muzeul Maiakovski (Moscova) 145 Zoloti Voroda (Poarta de Aur ) 9i Gorki Avto Zavod GM (Fabrica
152 Muzei Militarni Severnogo muzeul, Kiev, Ucraina 309 de Magini Gorki) 231
Mengikovski Dvore! (Palatul Morskogo Flota (Muzeul Flotei Muzeul de Zoologie, St. Hudojestveni Muzei (Muzeul de
Mengikov) St. Petersburg '197 din Marea Nordului, Murmansk) Petersburg 198 Artd) 231
Muzeul de Arhitecture gi 218 muzicd gi dans 166-22 vezi gi Kremlin 231
Monumente Vechi, Novgorod 97 Muzei lr,4olodioii (Muzeul numele compozilorilor Si muzi- Fabrica de aeTonave MIG 231
Muzeul de Arttr gi MegteEuguri. Tineretului, Ekaterinburg) 242 cienilor Muzei A.D. Saharova (Muzeul
Cernauti, Ucraina 317 Muzei Morskoho Flotu (Muzeul vezi gi arte, festivaluri 9i Andrei Saharov) 23'1
Muzeul Comorilor lstorice (Kiev) de lstorie Maritime, Odesa, evenimente, viala de noapte Njasvici (Belarus) 302
316 Ucraina) 323 Asocia!ia Muzicii Contemporane Nordul european 211-22 vezi qi
Muzeul de Literature gi Arte Muzei Palati v Zariadie 120 numele individuale ale locurilor
(Moscova) 1 53 poeti 9i prozatori 113 Novgorod 39,220-1
(Proprietatea familiei
Abramtevo) 1 76 Muzei Pisatelia Nikolaia muzica de biserice 116 cazare 349
Muzeul Bdtdliei de la Kursk Ostrovskogo (Muzeul de Congresul compozitorilor 1 21 Bdtdlia novgorodenilor cu suz-
(Kutsk) 227 Lileraturd, Soci) 252 Conservatorul (St Petersburg) dalii 97
Muzeul Muzicii 9i al TimPului Muzei A.D. Saharova (Muzeul 118 resiaurante 357
(laroslavl) 176 Andrei Saharov, Nijni Novgorod) muzicd folk 1'16 Novikov, Timur 104
Muzeul de Arhitecturd din Lemn 231 $coala Liberd de Muzice 118 Novocerkask 250
(lnsulele K\r) 217-8 lr,4uzei Sovremenoi lstorii Rosii Konservatoiria imeni Arcul de Triumf 250
Muzeul Salului qi al Arhilecturii (Muzeul lstoriei Moderne a Ceaikovskogo (Conseruatorul Novorosiisk 250
in Lemn (Suzdal) 176 Rusiei) 158 de Stat Ceaikovski, Kiev) 314 Novosibirsk 263cazare 351
muzeu (Solvicedgosk) 215 Musei V Tropinina (Muzeul Konseruatoia imeni Akademgorodok (Orai;rrl
muzeu (Spaskoe Lutovinova) Tropinin, l\,4oscova )1 63 Ceaikovskogo (Conservatorul Academic) 26il
227 Muzei-usadba V.l. Surikova de l\,4uzicd Ceaikovski. lstoriccski Mttzci (Mttzottl rll
Muzei Ani Ahmatovoi (Muzeul (Krasnoiarsk) 265 Moscova) 1 61 lsloric I or;rtl;l) 2(ilI
Ana Ahmatova, St. Petersburg) l\,4uzei Estestvoznania (Muzeul Kon{ertni zal inrcnt t)rrnrrrr: tlc Iclclor rlr, rlr(lr!lr{,r :l:i{,
201 dc lstoria 9tiintclor Naturii, Coaikovskotltt (Sitl;t drt r;ott
Muzcul do Arheolol;itl Odcsa, lLrjno-Krrrilsk) 271 ccrlr: Oo;rikov:lki, M()ri(r)vir) l{jo o
()tcllc:;lt;l I tl;ttnlrttit:;t ()rllr,;t
Ucr;rirr;r li2ll Mrrzr:i z;ryrovorlrrik [)r:tcviittlrv; t rr,ttttfttt {il, l,'. /tt I ."ltl,.'l\l'
Mttzr:i I l;tikolovr:tIrtli;t (l{czcrv;r!il Mttzcu tlc r.lrllllr,r Irrlll.llll, rr
I rntttokrtlilltrr,kor;rr lttr;ltlttl;t Arlrrllr.lrrr'r rlirr I r,rrrr, I r,rvlt,t) {lon'.r,tv,rl{)lrl litnr'.[t ltrrt ,,rfirrv lr,rlll.llt:'rl "l'ri
(lrr',ltlrrlrrl rll I ttttttr rlr rrltl ll;ttk;tl, :, l{i (:,1 l'r,lIr',1rrrl) l'l(r rrt'.rl.rr|l /:'
I t'.lvt,rtt[,t) ,'ttl,,'/ \ Mrr,,r,r,'r'rI r,',lv,r t I lrrrrtt.tlit ttlll,'lr.r |rol' '..1 r{'r l' l'''' l'l l
38O. lruorx
slavii 27-9,283,297
tdtarii 33-5, 326
varegii 27,283
femeile din Rusia 75-7
Odesa (Ucraina) 321-3
cazare 353
plaje 322,323
restaurante 358
Filarmoniia (Filarmonica) 323
Hotel Londonska 322
Muzei Arheolohli (Muzeul de
Arheologie) 323
Muzei Morskoho Flotu (Muzeul
de lstorie Navala) 323
Muzei Zahidno $idnolio
l\,4isteltva (Muzeul de Arta
Occidentald gi Orientale) 323
Treptele Potemkin 322
bulevardul Primorski 322
statuia lui Pugkin 322
Teatr Operi ta Baletu (Teatrul de
Opere gi Balet) 323
Vuli!in Deribasivska 323
Oimiakon 17
Oistradk, David 121
Oistrah, lgor 121
Okoujava, Bulat 113
Olga, printesa Kievului 29
Omsk 262-3
excursii de la 263
Kalonski Ostrov (lnsula Katon)
262
Muzei lzobrazitelnih lskustv
(Muzeul de Arte Frumoase) 263
Novii Krepost (Cetalea Noua)
zoJ
Starii Krepost (Cetatea Veche)
262
Onejskoe Ozero (Lacul Onega) 217
Orel
cazare 350
restaurante 357
Orenburg 245
testarea bombei atomice 245
Orlov, Grigori 43
Ostankino 117
teatrul miniatural 1'1 7
Ostrovski, Nikolai 252
OvsIug 227
P
palate
Palatul Tdtar Bahcisarai
(Ucraina) 324,326
Batagev, Moscova 154
Beloselskih Belozerskih (St.
- toJ
Petersburg) 201
Bolqoi Kremliovski (Marele Palat
al Krcmlinului, Moscova) '145
l}rlqoi [:kak:rinr;ki (l';rl;rtttl
I r:;rllrirlr, l'u:,;kin) j'():i
Dom Pagkov (Moscova) 158-9
Ekaterina Romanovna
Voronlova (Moscova) 1 61
Palatul Emirului de Buhara
(Jeleznovodsk) 254
Gatcina 204
Granovilaia Palata (Palatul
Fatetelor, Moscova)'144-5
losifa Zolotovo (losif cel de Aur,
Vologda) 213
Kikini (St. Petersburg) 202
Letni (Palatul de vard, St.
Petersburg) 192
Livadiiski (Palatul Livadia, lalta,
Ucraina) 324
Mariinski (Kiev) 315
Mariinski (St. Petersburg) 196
Mengikov(Moscova) 161
Mengikovski (St. Petersburg)
197
Mramorni (Palatul de Marmurd,
St. Petersburg) 194
Oranienbaum 203
Orlov (Moscova) '161
Pavlovsk 204
Petrodvorel 202,202-3
9eremetievih I (Sl. Petersburg)
201
Tavriceski (St. Petersburg) 202
Teremnoi Dvore! (Terem sau
Belvedere, Moscova) 1 45
lugkov (Moscova) 155
lusupovski (St. Petersburg) 196
Palatul Oranienbaum 203
Palatul Pavlovsk 204
Palatul Petrodvoret 202, 202-3
Palatul Tatarilor, Bahcisarai
(Ucraina) 324,326
parcuri nalurale gi rezervalii
. Rezervalia Naturald
Belovejskaia Pugcea (Belarus)
301, 30s
Rezervalia Nalionala Caucaz
(Krasnaia Poliana) 253
Rezervatia Naturald Karelia 217
Rezervalia Forestiera Hosta 253
Rezervalia Deltei Volgai 235
Rezervalia Naturale Zapovednik
(Siberia) 264
parcuri gi grddini
Gridinile Alexandrovski
(Moscova) 146
Grddina Botanici (Tomsk) 264
Gredina Botanice Dendrarii Park
(Soci) 251
Parcul Gorki (Moscova) 158,
Letni Sad (Gradina de Var:i, Sl.
Pctcrsbtlr(r )192
l';rtrrul Milr;rilr Kolitrlritr:;ki
(( ;r,lr.trlr, I lr.t.rttr.r) I ill
( ir.irlll.r Nr,.l(lr ilrl (N/ilr,r
'163
Grddinile Botanice Nikitki (lalta,
Ucraina) 327
Riviera Park (Soci) 251
pariuri 359
Pasternak, Boris 111, 112
Pa$kov, Peter 159
pdduri 19,20,217
Peciori 222
Pskovo-Pecerskaia Lavra
(Manastirea Pegterilor) 222
Uspenski Sobor (Catedrala
Adormirii Maicii Domnului) 222
Pereiaslavl-Zaleski 1 75
Goritki Monastir (mdndstire) 9i
muzeu 1 75
Kremlin 175
Muzei Botika (Muzeul ,,Barcu!a")
175
Spasopreobrajenski Sobor
(Catedrala Schimbarii la Fala a
Mrintuitorului) '175
Terkov Petra Mitropolita
(Biserica lui Petru Mitropolitul)
175
perestroika 57-8, 77, 93,
Perm 245
Etnograficeski Muzei (Muzeul
Etnografic de Arhitecturi) 245
Gosudarstvenaia Kartinaia
Galereia (Galeria Foto de Stat)
24s
Perov, Vasili 100
Petrokrepost 21 9
krepost (cetate) 219
Petrov 112
Doudsprezece Scaune 112
Petrov-Vodkin, Kuzma'103
Baia calului rogu 103
Pelrozavodsk 217
cazare 349
Instrtutul de Cercetari Geologice
gi Centrul de $tiinle din Karelia
217
Kruglaia Plogcead (Pia{a
Rotunde) 217
Petru cel Mare 39,41-3, 99, 116,
185
locul de veci 190
Muzeul din casa de lemn (St.
Petersburg) 1 91 -2
Piatigorsk 253,254
Galeria Lermontov 254
Rezervatia-muzeu Lermontov
253
Muntele Maguk 254
lnstitutul dc Ccrcetdri Balncare
254
politir;;r lili ll. 21)1 it
lnlr,rr:vir:i lrll, Illlr, ?0?, 1t02.:J11
r rrtttttttl.ttt lil', llllr
lr.rtltrittl r .ttllllll'.1 {,ll
r)v.r)
lruoex.38{
corup,tia guvernamentala 69, 78 Mdnastirea Sviatogorski 222 mormoni 93
Duma (parlamentul rus) 68 proprietatea f rigorskoe 222 Moscova ca 'A treia Roma" 90,
Muzeul de lstorie Sovieticd Putin, Vladimir 22, 58, 68-73, 93, g7
Molodioji (Ekaterinburg) 242 104, 187 , 293-5, 335 Muzeul lstoriei Religiilor (St.
polifia secretd Petersburg)'199
Ceka 53, 302 R Vechii Credinciogi 9'1, 99, 259
KGB s7,156,268,304 Radigcev, Alexandr 11 2, 191 opresiunile sub comunism 57,
NKVD 55, 304 01 ?
Cdldtorie de la St. Petersburg la
Opricinina 38-9 Moscova 112,191 penticostali 93
Polofk (Belarus) 305 Radziwil, Barbara 302 protestan!i 93
Muzei Belkarugka Rahmaninov, Serghei 119 servicii religioase 339
Knihadrukavani (Muzeul de Rasputin 1 96 romano-catolici 90, 93, 339
Carti 9i Tipdrituri Vechi) 305 Ratuginskaia, lrina 12 Biserica Ortodoxe Rusa 34, 89,
Safiski Sobor (Catedrala Sf. rAuri 20,344 339
Sofia) 305 Angara 261,273 Biserica,,Uniatd" (Greco-
poluare 18, 20, 240, 244, 245, 269 croaziere 344 Catolice) 284,320
ploi acide 18 Desna 31 6 Repin, llia 100
testarea bombei atomice Nipru 28,29,226,283 Vislagii de pe Volga 100
(Orenburg) 245 Nistru 321 Cazacii zaporojeni scriind o
dezastrul de la Cernobil 18, Dvina 211,214,283,3O5 sc ri soa re zefl e m itoa re su lta n ul u i
287,294 lset 240 turc 100
accidente nucleare 245, 287 Kama 229 restau ranle
radialii 1 8, 245, 287 , 304 listari 353-8
Kamenka 1 Z8
in Siberia 261 Kliazma '178 Revolutia din 1905 50
degeuri toxice 18, 20 Kola 218 Revolutia din 1917 50, 53
1O4 Polzunov, lvan 266 Lena 20, 259, 261, 269-70 Rezerualia NaturalS Belovejskaia
Potamin, Vladimir 73 Moika 196 PuScea (Belarus) 301, 305
Potemkin, Grigoti 43, 202 Moskva 141 Ribakov, Anatoli 113
Povoljie 229-35 Neva 189,191 Copiii Arbatului 113
Powers, Gary 240 obi 20,259,266 Richter, Sviatoslav 121
incidentul avionului de spionaj Onega 215 Rimski-Korsakov, Nikolai'118, 119
u2 240 Samara 230 locul de veci 202
Prigojin, Lucian 122 Selenga 269 Rodcenko, Alexandr l03
programul de lucru 338 Soci 250 Roerick, Nicolai 102
Prokofiev Serghei 119, 121 Suhona 211 Rogojkin, Alexandr'1 23
Pskov 222 Svislaci 303 Ciuddleniile venabrii nationale
cazare 349 cdlitorii cu vasele pentru 123
restaurante 357 pasageri 344 Rojdestvenski Ghenadi 121
Kremlin 222 larilin 232 Roslave!, Nikolai 120
Kutekrom Bagnia (Turn) 222 Yolhov 221 Rostov 1 75-6
Mdndstirea Mnojki 222 Yolga 28,229-35 Kremlin 176
Spaso Preobrajenski Sobor Vologda 213 lerkov Odigitri (Biserica lcoanei
(Biserica Schimbarii la Fa!d) Hodigiria) '176
Enisei 20, 255,261,264
212 Razin, Stepan 39 ,148 lerkov Spas-na-Seniah
Troilki Sobor (Catedrala Sfintei Razboiul din Crimeea 48, 285,326, (Biserica Mdntuitorului de peste
rrcimi) 222 322 Galerii) 176
Pugaciov, Emilian 44 Sarcina Brigadei Luminii 285, Uspenski Sobor (Catedrala
Pugkin 203-4,222 326 Adormirii Maicii Domnului) '176
misterul camerei de chihlimbar Florence Nightingale 285 Rostropovici Mslislav 121, 122
203 Reed, John 147 Rubinstein, Anton 118
Bolgoi Ekaterinski Dvore1 Zece zile care au zguduit lumea Rubinstein, Nlkolai 118
(Palatul Ecaterina cea Mare) 147 Rubliov, Andrei 98-9
203 religie 29, 89-93, 330-1 Rusia Kieveand 283-4
Pugkin, Alexandr 1O9, 187-8,322 baptiEti 93, 339 Kipresnki, Orest 100
Boris Godunov 222 budism 93, 268 Rust, Mattias 152
CeEretul de bronz 109, 1BB crestinetate 29, 89-93
Evgheni Oneghin 105, 188,22?, islam 29, 93, 339 s,$
iudaism 29, 303, 305, 339 li:rlriuov, Atttltci 5ll, 112
l'ugkins;kic Got ?? ) Iriscrir;lr,,vic" (12 li;rhrrrov, n loxirr(lr l:):J
ntoiii;t Milt;rilovr;hoic 1)?l) ilrir;[]()lrI llll Mittt,t :,;t litrl 1,'.1
Itol)ti(!l;rlr!;r I'r'lr( )viih()t' :';);' rrrrrr.rlri,.rrr !) I :;.rrr,rr.r :' Jo
lrlottl lttt l'r,.,krr ,',';'
t
382. lruoex lruoex.383

€2€350 Skarna, F6nlisk 305 vanSbare 259,265 Kikn Palal (Palatul Kiki ) 202
n 101,103,119 nurele loauilq
T6at imen Gorkogo (Tealru Slonimski, Sergheil22 meE cu pula 266 KomandanlkiDom (Casa Sankr P6t€rbuiskaa Filamoniia dna249
D€matc Goft)230 SmirnoY D mild 122 patinaj2T3 Corundantu ui)139 (Filamonica Sl Petersburg) ecolle 249
Samohvalov 104 Smolensk226 sk 253,266 KreiserAv@d (Auo6I v6ul 199 Surikov Vasil, 100,2€5
Sa€rov230-31 €arc 350 snw-mobil2sg de uda 192 S€nal isnod (Senatu 9 Muzei usadba Sudko€
cabE350 Cated€la Bogoiavlensk 226 ce@ta91266,327 Kunstkamera (Camed Sinodu) 195 (Krasnoia6k)265
M uz6i l6kusrv imeni Rad t@va zidrl oa$ul! 226, 227 spo du.i de ia rna 70 Cunoz €lito r) 93
1 Se naia
P lo$6ad (Piala swe irud 31 3, 360 rezi t, vami
n

(Muzaul de Adi Radit.a) 231 Eituante 357 St Pete6burg 17,42 3, 135_204 Cimltirultiz.l 201 R66h6i)2OO Suzlal176,177,177 a
Muz.i KE eveden a (M,bui d6 Kadinala Ga eeia (Gal6.ia d6 rezi Pet.odvoel, Lelni ovoret (Pa alur de varr) cumparrlui 361 aa@ u9
Foclor Lo€l)231 MA)226 ',
Oranie.baun, Fulkin rc2 lnslitutulsmolni2o2 Gstaurante 173,357
Sobor Sviato Tmlli (Caledrala Muu i S.t Konenkova ([4ueuL P.vlovsk 9i Gatcina Lehi Sad (Gddina de VarA) Smo ni Sobor (CaradEl. Mureul de ArhitecturA in Lemn
sflnleiTreim)231 d€sculptur5)226 12 Ko€gi(12colegl) 197 192 smotni)2o2 9ivial6la Tara 176
Slad Sobor {C€ledm s Veche) Usp€nski Sobor (CaiEd€la @r. 347'A MaI T€at Op6d i Ba 6ra imeni Tavri@ski Ovoel (Palatur Pokowkj Monasijr (M6nist re
231 Adomi i Maicii Domnului) 226 AdmiEli6slrc (Amimlilale) Muso€skooo (Tearrul M c de Taurld) 202 Milocidl) 173
Tealr Op€r iBaleta (Teatrulde Smol.nski, Alekndr 73 los, t96 Oped $iBalet lruerqski)1gg tdiur rezilranspon Rizopodi6nskiMonastir
Oped tiBal6t)231 Soci250-51,252 Aktdemia Kudojestv (p@demia Ma insk Dvo€l (Paatul Teat6 naia Plotead (Pial. $5nistrea DepunediBiaului
senaale @zrA tr4lunibalneare €zaE 350-1 d6An5)197 Marinsk)196 TeatruluD 196 Maicii Domnului) 173
ti bei c ima 250 Akad€mia Nauk (r€demia de T6arru lrad nski 122, 197 Cimitirul ljkv n 202 Roidetuensk Sobor (CatedE a
bania (sa n, ) 60
u Deevo ruibi (copae pdelE
D 9liin!6) 1s7_3 Macovoi6 Po € (ce mpul i lu t€ nspolr 37, 203. 235
1 Naql.d i F..ioa € ) 174
tratamentg m6dl€le 33&7 ni€ ) 2s1 Manesij@ Alexandr Nflski M.n.) 194 Muzeut bastion Ttubetkoi 191 Spaso Efimievskl ironastir
fam.ci36 Gitdina Botanici Dendad P.rk L.vh201 Medni Vsadnik {CaE@Fl de g.oa a d€ bal6t V.oanova 200 (MAndstiEa Pbnge iui
pbbl€molegate de poluae 240 251 Aleunddlnski Dramalieski Bmnz) 133,195 Vasllievski Oslbv (lnsula Sf. Cdstos) l7a
€ql6m€nu pentru tudtli334 BslauEniE 251 Teat (TeatrulD€datic Alexadr) Meng nkowkiDvoGl (Palatul Vasil6) 197 Sveuanov 121
rnslrurulde ce@En Bahea6 Fesliw ullnternaliona deFilm 200 Meng nkov)mu4u 197 Ga6vir6b5k203 sviddova, Giorgi122
(ParigoEk)25,1 251 Alexandrcvskaia Kolona melrcu vattEnsport cimitirul vohov 202 $aliapin 102,119
srrbab nalionale331 KuEnniPrcspekt2s1 (co umna lui aleEndtu) I s3 tuEmorni ovorel ea atur de VoidncMorekoi Muzei (irureur lruzeul;aliapin (sl. Peie6bua)
schnittke, Afred 112 M@ lsto Gobda-kuona soci excursi cuvapotullaK.Bla MarmurS) 1s4 Navalcental) 19a 102
scn6bin, Alekndr 1rs (M@u de isloti€ soci)252 217 Muzeianiahmaroh (Mueul Fesiivalul no plilor a be 17,136 9eem€li6v, onl6117
@utdeved 166 M@lr-b€zir6lnih l.kustr sdietulsupr€m t35 a^a ahmaiova) 201 190,194 $ikoran, in.ul.271
Soruhei patda.h 92 (Galeria de Ane So.j) 251 aulobuza rezi ts mpod Mri Flr. D6lci€skorc lusupovsk Dvoret (Pa alul tofal 342-3
soruheiev P6ad 1734 M@iPisarelia Nikol.ia Mu4ul$ai.pin 102 (Muzut DGtoievski) 2ot tusupov) 196 solokd 112
TapMa a TeJkov sl. Sorghe Ostrwskogo {Muz€ul d€ Muai lstoda R€lioi (Muau d6 Zaiaoi Ostrcv (lnsula lepurelui) Donul linittit 112
(Biseri€ T6p€2, a sf. ssghei) Lirs€rul5 osrrdsk ) 252 conseNalor 114 brod6 . R.l !iito.) 199 1a9 $osrakovi.j, Dmiti 119, 1201
174 Rti€E Park 251 Domik P6ira velikogo (casa de N.h mov.koi6 Ucitiq.e Muzeut de zootooie 193 sinf'i1 a cincea 12o
Muzeut 9@tii Slinisi T€imi 173- soljeiiljn, Alasndr 112-3 Lemn a lui Pelru @l Mare ) 6cad6mia Navatt Naktmd) statin, tosit 54 sint'ania lnl^is 12o
4 Pav i@d enntusilat 112 frrzetr 191-2 1s2 stanislavskj 162 sinfonia s Pah12o
To le-Seehievski LavB Pdnd @6 112 Drce! BelG6l.kih_BolozeEkih Nevski Pmspeh 19a Shmia Ladoga 219 Lady M.cb6th din Ml.nsk 12A
(irtngstirea Sfir eiT€imi.St Athipelagut 6tlag 112 (paa9201 Noua A€demie de Ana 1O4 StaGiaRusa221-2 N*ul12O
Sergius) 91. 173 O zi din viala lui lvan Dqievici Dvo€l 9oremetievlh (Palalul Nikol.kaia PloiHd (Piala St Dosloestovo Muzi (Muzaul Sin|onis a Zeea 121
Trcilkisobor (caisd€la sfntei 112-3 9eEmeli6v)201 Ni@la6)1s6 Dostoievski)222 Sinnko,Aumg3
TEimi) 173 solvi@dqodsk2ls Dvo€tlunh Pione@(Palatu Nikolsk t\4o6koisobor staliunibalneare t bei$7 9ulk€vici305
Us p€n ski sobor (Car6d Eta Blagovetenski sobor rn edlor Pion 6ri) 201 (catedEta st im a€) 96-7
N 1 Beto kudka 266
,domidi Maio i Domnului) 1?4 (Cateddla Bun€iv6.l )215 Dvo4ovaia P olead (Piala Pehpavldskaia KEposl regiunea Mine€lniievodi2s4, lT
s6rcyvaenlin101 muzeu2ls Palaiu ui)103_5 (Forla€aE Perru slPav6l) 337 taig.19.2o,261
tda Rubjnsrdin 1o1 avonia Bogoodlib (MEnesbr€ esiauEnt 355-6 139,1a9-91 1al\267
seruict de € e fiemid rezi l€ns" lnfaliqrr i Madei la Temp u) 21 5 Gene6lni thb (C gdiea Pelopavto€ki Sobor (CalEdra a Kis dodsk 254 Muzei Zod@stva i Elnoqdl
po.t somot Konslanlin 102 Conduceni)1g4 PelrugiPareD1so MaFsta 2s3 {Muzeulde Arhileoluriin Lemn
seruic de cudorar 333 Sosndi Bor 220 viziirnd imprejudm e 139 PelrcWkie Voota (Poana ui P ariQoBk 254 9 Etnolrafie) 267
seruicipo$ale 337-3 enlhla nucleaiS 220 Magannul Unirersal Gosl ni Pelru) 190 Soci 251 Tambukanskoie, lacul 254
sruic ire de aurobuz rezi kansport Spaskoe Lutovino€ 227 Dvor200,36l C mitiru Mercr at Ptskarcwkoe sdrvc6dqonsk2l5 Tanie ev, Sershe rr9
Sovastopo, Uc€ina 324, 326 nseul227 Grand Hote Eubpa 199 Esentuki254 Lt.263
ezarc 353 Spaso Prilutki Monaslir (Mandsiirea Muzoul Emiiaj 206-7 pbscead De€b sbv (P at. Je eaovodsk 254 LLda 229 rezi gi nunele locutilot
ruinetede ache6on6s32,l, Mtilutotului)213 hjenemizamk (Casieul D€.6mbr ito4195 slepa 19.20 Ta n,Vadimirlo3
326 sport ti@c€eE 70 hcinerlorsau casl€lulsl Pbgcaad ostmvskoqo (P ala stedgoy vladimn ldiur, vezilran.poft
SeveodMnsk2ls alpiism266,327 Mhai)193 oshvsk) 200 Sioipin,Peler4g leleioane 333
Sf. Etisabeh Feodo@vnag3 sk 219 lsaakiicvskisobor (catcdra a Sl btuta rat6a potiti6i335 Stravinski tsor 119, r2r prctixc rcLcton ( itir/
St. Se€usdn Radonejgl Dnamo Kev297 ls.ak)196 ConserualorulRimskiKorsakov ldc0rnn$ vinn,:, i,, iJirl
S 6eria 259-11 wzi 9i nurele ihdi' pescuii 259 273 KaTnnskisohor (orl'nl l. 196 Pah6,f 11u
viduate al.locuitot loiba 297 Kn/nn)l9r R.{j:krin Nrl.rrtnr ltittt t'ti rtvxiilltt

384 o lruoex
Tihvin 219-20
Tigcenko, Boris 122
Tiucev, Fiodor 15, 227
Toliatti 230
Tolstoi, Lev 110
Ana Karenina 1'10, 188
Rdzboi Si Pace 1'1 0-1'1 , 1 88
Tomsk 263-4
grddina botanici 264
Tolma 214
transport
Moscova 1 62
taxiuri 263
Trolki, Lev 50, 54
Jurnal in exil 54
lstoria revolu,tiei ruse 54
Stalin 54
Tuapse 250
tundra 19, 270
Turgheniev, lvan 110, 226, 227
Tati qi fii 110, 227
Schiteb vendbrului 110
Un cuib de nobili 227
Tereteli, Zurab 165
Tvetaeva, Marina 113
U pasageri in tranzit pe calea fe-
Uceansu, cascada (Ucraina) 327
Ucraina 1 7-1 8, 279, 289-97, 309-
12,331 vezi qi numele locurilor
economie 291-3, 296-7, 331
cum se ajunge acolo 334
independen!a 291-2
chestiuni financiare 333
imnul nalional 32'1
politicd 291-3
Tratatul de la Riga 286
Republica Nationale Ucraina
Ugarov, Boris 104
Ulan Ude 268,269
cazare 351
Templul budist lvolginsk Dalan
268
Ulianov, Alexandr 191, 219
Ulianovsk 229
URSS
dezintegrarea 58, 67, 185, 287,
305
Ustovolskaia, Galina 122
V Volga, fluviul 229-35
Valaam, insulele 217
Preobrajenski Sobor (Catedrala
Schimbarii la Fa\it) 217
Menestirea Yalaam 217
Valdaiskaia Vozvigenost (Podigul
Yaldai\ 229
valuti 303, 332-3 vczi,si chestiuni
fi nanc iarc
viililir:]:14
V,r',rlr lll l.',r i)l'l
truorx r Jgg
Vasnelov, Viktor 100 Volkov, Fiodor 117 Marmurd) 194 Muzeul-bastion Trubelkoi (Mdndstirea Mijlocirii) 178
Muzei Ani Ahmatovoi lol Rizopodjenski Monastir
Veliki Ustiug 214 Volodimir (Vladimir), cneazul 29-30
Dom $ilova (Casa $ilov) 214 309, 311, 313,324 (Muzeul Ana Ahmatova) $coala de balet Vaganova (Mdndstirea Depunerii
Mihailo-Arhanghelski Monastir Vologda 213 201 200 816ului Maicii Domnului)
(Mdndstirea Arhanghelului cazare 349 Muzei F.M. Dostoieskovo Vasilievski Ostrov (lnsula 178
Mihail) 214 Dom Admirala Barga (Casa (Muzeul Dostoievski) 207 Sf. Vasile) 197 Rojdestvenski Sobor
Terov Simeona Stolpnika Barg) 21 3 Muzei lstoria Religii (Muzeul gara Vitebsk 203 (Catedrala Nagterii
(Biserica Simion Stalpnicul) 2'14 Dom Levagova (Casa Levagov) de lstorie a Religiilor) 199 cimitirul Vohov 202 Fecioarei) 178
Uspenski Sobor (Catedrala 213 Nahimovskoie Uciligce Voieno-Morskoi Muzei Spaso Efimievski Monastir
Adormirii Maicii Domnului) 214 Dom Zase{kih (Casa Zaselki) (Academia NavalS (Muzeul Naval Central) 198 (Mdndstirea PlAngerii lui
lerkov Javn Mironoset (Biserica 213 Nakimov) 192 Festivalul noptilor albe 17, Cristos) 178
Mironosilelor) 214 restaurante 357 Nevski Prospekt 198 186,190,194 Svetlanov 121
Venelianov, Alexei 100 Kremlin 213
Noua Academie de Arte lusupovski Dvore! (Palatul Sviridova, Giorgi 122
Vremea recoltei: vara 100 Palati Josifa Zolotovo (Palatul
104 lusupov) 1 96 $aliapin 102, 119
Veregceagin, Vasili 1 00 lui losif cel de Aur) 213
Nikolskaia Plogcead (Piala Zaiaci Ostrov (lnsula Muzeul $aliapin (St.
Verstovski, Alexei 117 Skuliabinskaia Bogadelnaia
(Casa Skuliabin) 213
Sf. Nicolae) 196 lepurelui) 189 Petersburg) 102
viata de noapte 359
Nikolski Morskoi Sobor Muzeul de Zoologie 198 $eremetiev, conte 117
viala in salbeticie 19 vezi gi parcuri Sofiiski Sobor (Catedrala Sf.
Sofia) 213
(Catedrala Sf. Nicolae) 196- Stalin, losif 54 $ikotan, insula 271
nationale $i rezervatii naturale
7 Stanislavski 162 gofat 342-3
Viborg 219 lerkov Sviatih Konstantin i
cazare 349 Elena (Biserica Sfi nlilor Petropavlovskaia Krepost Staraia Ladoga 219 $olokov 112
restaurante 357 Constantin gi Elena) 213 (Fortdreala Petru gi Pavel) Staraia Rusa 221-2 Donul Iinigtit 112
Viborgski Zamok (Castelul Voronlova, Ecalerina Romanovna 189,189-91 Dostoestovo Muzei (Muzeul $ostakovici, Dmitri 119, 120-1
Viborg) 219 to I Petropavlovski Sobor Dostoievski) 222 Simfonia a Cincea 120
Visolki,Vladimir 113 Voznesenski, Andrei 1 1 3 (Catedrala Petru gi Pavel) staliuni balneare Si bdi 337 Simfonia intAia 120
vize gi pagapoarte 332 Vruber, Mihail 101 190 Belokurika 266 Simfonia a Patra 120
Petrovskie Vorota (Poarta regiunea Mineralniie Vodi Lady Macbeth din M{ensk
ratd 332 z lui Petru) 190 254,337 120
vizitdnd imprejurimile 342-6 Zamiatin, Evgheni 112 Cimitirul Memorial Hosta 253 Nasul 120
cu vaporul 344 Oamenii cavernelor 188 Piskarovskoe 189 Kislovodsk 254 Simfonia a Zecea 121
cu magina 342-3 ziarc, vezi media Plogcead Decabristov (Piaja
Matesta 253 $dnrikio, Aum 93
cu avionul 344 Zinoviev 113 Decembrigtilor) 195 Piatigorsk 254 $ugkevici 305
cu trenul 342 Zogcenko'112 Plogcead Ostrovskogo Soci 251
Calea feratd transsiberiane 342 (Pia{a Ostrovski) 200 Solvicedgodsk 215 T,T
Vladimir 178 brutalitatea poli!iei 335 Esentuki 254 taiga 19, 20, 261
cazare 349
Conservatorul Rimski- Jeleznovodsk 254 Tal\i 267
Biserica Mijlocirii 7ZB
Korsakov 196 stepa 19,20 Muzei Zodcestva i Etnografii
Dmitrievski Sobor (Biserica Sf.
Rosiskaia Nalionalnaia Sterligov, Vladimir (Muzeul de Arhitecturd in
Dumitru) 178
Biblioteka (Biblioteca Stolipin, Peter 49 Lemn gi Etnografie) 267
restaurante 356-7
Kniaginin Monastir (Mandstirea
Nationald a Rusiei) 200 Stravinski, lgor 119, 121 Tambukanskoie, lacul 254
Prinlesei) 178 Ruski Muzei (Muzeul Rus) Pasdrea de foc 119 Tanieiev, Serghei 119
Uspenski Sobor (Catedrala 100,101,103,119 Petrugka 119 fara 263
Adormirii Maicii Domnului) 178 Sankt Peterburjskaia Ritul primdverii 119 faJaria 229 vezi gi numele
Zolotie Vorota (Poarta de Aur) Filarmoniia (Filarmonica St. Sudak 324 Iocurilor
178 Petersburg) 199 cazarc 353 Tatlin, Vladimir 103
Vladivostok 124-5,270 Senat i Sinod (Senatul 9i Sudul european 249-54 vezi gi taxiuri, vezi transport
cazare 351 Sinodul) 195 numele Iocurilor telefoane 338
excursii cu vaporul spre insulele Senaia Plogcead (Piala clima 249 prefixe telefonice 337
Kurile 270 Recoltei) 200 recolte 249 telegrame gi mesaje 338
Voinovici, Vladimir 112 cumpdreturi 361 Surikov, Vasili 100, 265 Tennyson, Alfred, lord 285
lnstitutul Smolni 202 Muzei-usadba Surikova Sarcina Brigdzii Luminii 285
Volga, regiunea 229-35 vezi gi Smolni Sobor (Catedrala (Krasnoiarsk) 265 Teofan ,,Grecul" 97, 98
numele locurilor Smolni) 202 suveniruri 313,360 vezi gi Teregkova, Valentina 75
Volgograd 231 -3 Tavriceski Dvore! (Palatul vamd Tihon, patriarh 91
cazare 350 Taurid) 2O2 Suzdal 176, 177,177-8 Tihvin 219-20
Batalia de la Stalingrad 232
taxiuri vezl transport cazare 349 Tigcenko, Boris 122
Memorialul Man]acv Kurllan
Teatralnaia Plogcead (Piala restaurante 178,357 Tiucev, f:iodur 15,227
?.3?
Teatrului) '196 Muzcul dr: Arhitectur:i in Toli;rtli 2li0
Mrrzci lzotrtitzilllrtilt lr;l<tl;lv 'lol:;loi, r:v
(Muzrul rlr, Atll I ttrttto,l,rr) l)illl Cimitinrl Tikvin 202 I r:nrn :,;i Via{;i la Jar;i 17(; I 110
pl,lnol,ullrt;)ll lrirrrsgxrrt 1tl,7, ?O:1, ?3!t l'ol<t ov:;l<i Mott;t::lit Att;t Kitttntu;t I10. lllll
I
 386 o
V
cA
lruoex Moscow M

@
Rdzboi gi Pace 110-11, 1BB
Tomsk 263-4
grddina botanicd 264
Vasnelov, Viktor 100
Veliki Ustiug 214
Dom $ilova (Casa gilov)
numele locurilor
Volgograd 231-3
cazare 350
[,1t4T14N0 I
MITINO Cazare
UI
Tolma 214 a4 /
Bdtilia de la Stalingrad 232 ( )r ol(l)J|^MCKOE LI0CCE I

transport Mihailo-Arhanghelski Memorialul Mamaev Kurgan

VI I I)KOI AMSKOYE SHOSSE Alegerea unui hote| .......................346
Moscova 162 Monastir (Mdniistirea 232
CTP0TI,IH0 ,
Hoteluri in Rusia .............,,......,.... 346 @
STROGINO
m
taxiuri 263 Arhanghelului Mihail) 21 4 Muzei lzobrazitelnih lskustv KPbIIIATCKOE I Hoteluri pentru tineret ...,.......,,....,.348 t-
Trolki, Lev 50,54 Terov Simeona Stolpnika (Muzeul de Arte Frumoase)
KBYLATSKOE

MofloAEKHAq r
Centre lingvistice ..........................351 n
Jurnal in exil 54 (Biserica Simeon St6lpnicul) 233 MOIODYOZHNAYA'
E
lstoria revoluliei ruse 54 214 planetarium 233 kvHrlEBcM9
KI J NTSEVSKAYA
Restaurante L
Stalin 54
Tuapse 250
Uspenski Sobor (Catedrala
Adormirii Maicii Domnului)
Volkov, Fiodor 117
Volodimir (Vladimir), cneazul
NilOHEPCKA9
P|oNERSKAYA '
Familiarizarea Ce sd mAncali ...............................353 cc)
tundra 19,270 214 29-30, 309, 311,313, 324
(l)ilaFBcKl,ili nAPK
F LYOVSKY PABK
Locul ............................................ 330 Unde sd mdncali ...........................354 n
Turgheniev, lvan 110, 226, 227 lerkov Javn Mironose! Vologda 213 I,AIPAT14OHOBCKAff Fusul orar pe regiuni .................... 330 Ce sd beli ..........358
=
I ]AGRAIIONOVSKAYA

Tali 9i fii 110,227 (Biserica Mironosilelor) 214 cazare 349 Sdrbdtori nalionale ..............,....... 330
av'nt'4
Schilele vAndtorului 110 Venelianov, Alexei 100 Dom Admirala Barga (Casa FILl Cumpdrdturi
Un cuib de nobili 227 Vremea Recoltei: vara 100 Barg) 213 KYTY3OBCKAg
KUTUZOVSKAYA
Planificarea cdldtoriei Ce sd cumpdrafi ............ ....... ......360
lereteli, Zurab 165 Veregceagin, Vasili 100 Dom Levagova (Casa cryAEH,rECM9 Ce sd luali cu dvs ......................... 332 Unde sd face{i cumpdrdturi ...........360
lvetaeva, Marina 113 Verstovski, Alexei 117 Levagov) 213 STUDENCHESKAYA
Electricitate . .............."..,........... 332
viala de noapte 359 Dom Zase,tkih (Casa Limba
U viala in sdlbdticie 19 vezi gi Chestiuni financiare.......................332
Zaselki) 213
Uceansu, cascada (Ucraina) parcuri nalionale gi rezer- restaurante 357 Vize gi pagapoarte ........................ 332 Sfaturi lingvistice ...........................362
327 valii naturale Krerirlin 213 Transportul la destinalie ............... 333 Transliteratia 362
Ucraina 17 -18, 27 9, 289-97, Viborg 219 Palati Josifa Zolotovo Vama ...,........................................ 334 Cuvinte 9i expresii folositoare .......363
309-12,331 vezi $i numele cazare 349 (Palatul lui losif cel de Aur) Sdndtate .......... 334
Iocurilor restaurante 357 213 Lecturi suplimentare
economie 291-3, 296-7, 331 Viborgski Zamok (Castelul Skuliabinskaia Bogadelnaia Sfaturi practice lstorie Ei politic5...... ...367
cum se ajunge acolo 334 Viborg) 219 (Casa Skuliabin) 2'13
independenta 291-2 Visolki,Vladimir 113 Sofiiski Sobor (Catedrala Sf.
NAPK NOSEAbI Acte de indentitate ............,,..........335 Literaturd rusd ...367
PARK POBEDY

chestiuni financiare 333
imnul nalional 321
politica 291-3
Tratatul de la Riga 286
Republica Na{ionald
Ucraina 2B5
Ugarov, Boris 104
Ulan Ude 268,269
cazare 351
Templul budist lvolginsk
Dalan 268
Ulianov, Alexandr 191
Ulianovsk 229
URSS
dezintegrarea 58, 67, 185,
287,305
Ustovolskaia, Galina 122
V Uspenski Sobor (Catedrala
vize gi pagapoarte 332 Sofia) 213 Securitate .........335 Alte ghiduri complete ...368
pasageri in tranzit pe calea lerkov Sviatih Konstantin i ingrijiri medicale ..........................336
'feratd 332 Elena (Biserica Sfinlilor Numere de urgenld .......................336 ... gi mult mai mult
vizit6nd imprejurimile 342-6 Constantin 9i Elena) 213 Femei care cdldtoresc singure ......336 lndexul sugestiilor de cildtorie..... 329
cu vaporul 344 Vorontova, Ecaterina
Ziare ..............................................337
cu magina 342-3 Romanovna 161
Coduri telefonice ...........................337
cu avionul 344 Voznesenski, Andrei 113
cu trenul 342 Vruber, Mihail 101 Servicii pogtale ..,.......,......,..........337
Calea feratd transsiberiand Ambasade gi consulate .................338
342 z Telefoane ..........338
Vladimir'178 Zamiatin, Evgheni 112 Orele de lucru
,219 cazare 349 Oamenii cavernelor 1BB Reguli de etichetd .........................339
Biserica Mijlocirii 7ZB ziare, vezi media
Accesarea Moscovei pe internet ...339
Dmitrievski Sobor (Biserica Zinoviev 113
Bacgigul ...........,......., ...................339
Sf. Dumitru) 178 Zogcenko 112 OPYH3EH
restaurante 356-7 I'RUNZENS Camere de come{ ........................340
cll0n,4i
Kniaginin Monastir SPORTLV
Agentii de turism internalional .......341
(Mdndstirea PrinJesei) 1 78 r()l,o6bEBbt I Birouri de turism rusegti ................341
VOROBE\I, (

YIII,,IBEPC
Valaam, insulele 217 Adormirii Maicii Domnului) IJN VENI Transportul
Preobrajenski Sobor l/.' r[1r]ilr Kl t]t PtlAAcl
Itil)r;t1 Kl vl llN^lrsl Cu trenul
(Catedrala Schimbirii la Zolotie Vorota (Poarta de
tot o 3AnAl Cu magina ............ .........342
Fa\e) 217 Aur) 178 v. A. Ylxio / P lJ
Mdndstirea Valaam 217 Vladivostok 124-5,270 untfr.rllA Transsiberianul ..... .........342
Valdaiskaia Vozvigenost cazare 351 Cu vaporu1 ............ .......................344
(Podigul Valdai) 229 excursii cu vaporul spre ra a) Cu avionul ..........., '.,,,...'....'.'......'344
tNilil(:lt/
valutd 303, 332-3 vezi gi insulele Kurile 270 Transport urban .... .......................345
chestiuni financiare Voinovici, Vladirnir 1 1 2 -o- l;lilliil1

H
Agentii de turism .... .,'''''..',''''.,,,''''345
vanrd 334 Voloa, fluviul 220 lllr
Vir:;ili nl lll.lt:ir ?14 Vrrlrlir, t rrr;itrrro it')?\l'.15 vo t i ;;i -r-,'ffllf,f
lll'il';l
 Moscow Metro St Petersburg Metro

@ f.ilf8'lgf,H
?
BoaHblil cTAAl4oH a
obilnEr'4Ms
YUBIIFYNAYA-
nL1X050Pbl
r)
16)
MTyobEBo
ALTUFYEVO
o
.
I
cEI06l,lTbEB0
CHELoE|IYEV0
@
ynilL$ noAEEnbcKoro
ULITSA PODBELSKOCO

VODNYSTADION E I tKHoBoRY
: 5!l5l4PEB0
BtBtREVo
I\4EIBETKOBO
rvEDVEDKovo
@ ']EPK143OBCKAg
CHERKIZOVSKAYA
I a nP0cnEKI nPocBEIIEH119 A AEBqIKilHO
"$l{fi3 ? BO'IKOBCKAg cEtt4rEPcKAg 6) oTPAAHOE a SASvU.lKtlHCKAt @ NPEO6PAXEHCKA' NNO[lMb PFOSPEKT PFOSVESHCHENIYA
? DEVYATKTNo

A VOYKOVSKAYA SFI IGFRSNYA - OTRADNOE

S BABUSHKTNSMYA PBEOBRMHENSKAYA PLOSHCIIAI)
80fi 0K0fl Al'.{Ck0E Lil0CCE
] i &
voLorounsrovesrossr
! c0Kon MAAbIKI4HO ra E CBl45Il0B0
@
c0K0/lbHilKtr
A
!
SOKOL ] VIADYKINO ;I R
I tr-
SVIBLOVO SOKOLNIKI
V
^
CTAPA'AEPEBHg
STAMYADEREVNYA
03EPK14 rPAXlAHcKr.4fi nPocnEKr
GBMHDANSKYPBOSPEKT
OZEBKI
Y
-,fiifi#t nmnrrna,
MPONOPI
AERotuFT 5 3-A=
I Ed ,iE *+
KPACHOCEJIbCKAg
KRASNOSELSMYA I
(J
^ KPECTOBCKI4I4 OCTPOB vAEnbHA9 : AKMEMr,4,rEcKAq

I
PLANEBNAYA AI4HAI\,40

cxoAHElcrlg
DlNauo
NEIPOBCKO-PA3YI\4OBCKA'
f
if;
!+!
gq Eg g=
4> P,<
,M
ab ? !il?$L'l-Kfl*, xnrstovsrvostnov UDELNAYA
Y
I
AKADEMIcHESMYA

SKHODNENSMYA
a
I !,'5,?sffiffifff ']KAIIOBCKAfi
""tb'&BffXil A
-Jfli.HB?ffi
ry[J!4HCKAfl
PEIROVSKO-RAZIII\,{OVSKAYA
iE HE CHKALOVSKqYA N'4OHEPCKAff
PIONERSKAYA
Y
norilrryHil,rEcKAR
PoLTTEKHNTCHESMYA

F,SR?Etr.ffi I
TUSHJNSKAYA

tllvKtlHcKAg
Tt4n4t4P93EBCKAg
TI[,{IRYMEVSMYA
OCTAHKilHO
o oSTANKINo
=*
Snrur@u'i*r@+.orr@
=S I u',,lltncm'f' o
^
cnoPl4BHAfl
SPOBTIVNAYA

A r*r.r*
SHCHUKINSKAYA
attlt4TP0BcMt
D[i ITBOVSKqYA
=
E+
!+
a ['^il19,%'fi1[I,
9EPHAg PE']KA
CHEBNAYA RECHKA
i
nnou]oAo
PLoSHCHAD |\,IUZHESWA
0Kt96PbCKoE n0IlE
OKf/ABBSKOE POLE

NO,flD$EBCKA'
CABENOBCKAff
SAV{OLOVSKAYA
€3
s=
o I\4APbI,4HA POL1IA
FOSHCHA
I\,IARYINA
H
I ::llxsssn, t"^ nr.roo
;-*if+#*ffii! NEIPOTPAACKAF

ry
POLU HAEVSKAYA
5 PEIROGMDSKAYA !:
\ .}a
It4EHAEN EEBCKAg LESNAYA
t'# I SETOBA9
BEGOVAYA
IVIENDET,EYEVSKAYA PI4XCKAF
BIZHSKAYA SAYIVAHCKA'

I BAUIiTANSKqYA TOPbKOBCKAg BUS0PTCKAff

ynilqA 1905 r0IA
-ffirTrtt',ffi UUTSA 1905 GODA
NPOCTIEKT IMI4PA
PBOSPEKI IlIIM
/v VYBoRGSMYA

",'#ftEl?E?SI
I BELORUSSKAYA

KO|\ICO|\IOnbcng
KOIVSOI\4OLSKAYA

MPPIII(AAHA9 'n H0BoTI4PEEBo

MRBIKADNAYA ' NOVOGIREYEVO

a flEPOB0
\-, prnovo
,
lg3HEUKt4l.4 t\,10CT
CHISTIYE CPBEICKII4 EYNbBAP
LXoCCE
KUZNEISKY I\4OST
^
!-, sHossF

KYPCKAf ABI,4AII4OTOPHA9
KUHSMYA
(,
^ AMAMoTORNAYA

,*ou.*Y.
CHKALOVSMYA
nAPK n06q4bl nroulMb l.4Jlbt4tA
PARK POBEDY Kr,4TAi-r0PoA PLOSHCHAD ILYICHA

/8
KIIAI'GOROD .
nyuK14HcKqfl
Pt'4t!4CKA9
PUSHI(INSKAYA
RIIMSKAYA

,orora*l
lnemsrevl
IEKHNOLOGICHESKY
INSTITUT
NPONEIAPCKq9

IPA HEBCKOTO
IDBA NEVSKOVO
OPYH3EH
Offiq6PbcKAF FRUNZEN
OKIYAB BSKAYA
ABTO3ABO4CM' ,.:
' LIIAEOJIOBCKA9 a' CEPN\{OBCMg
AWOZAVODSKAYA :
Au
sHneorovsKqyl Ys SEBPUKHOVSKAYA
KI,4POBCKI,4IZ 3ABOA
t\l0cK0B
t\rosKov
iMYA
ryIlbcKAg
nEHilHCKllr4 nPoCflEKr
IENINSWPROSPEKT
6
YI TULSKAYA BAPLIIABCKAff
[3lt'#it-{ffe #,R1gXg
KIBOVSK/ ZAVOD

HATATI4HC(A9 VABSHAVSKAYA
o^o4rrrrra*, $ KO)OD(OBCKAfl ABTOBO SnEKrPoCfinA
rll'lllllll4l'rli
Y NAGATINSKAYA ^
U A...-

*#i
AMDEI4ICHESKAYA
HATOPHAfl
KolHUKHovsmYA AWOVO ELEKIROSIla v PRoSPI Xl lil| l,lil Vlh'
'v
OPYH3EHCKA9 npoocorosHnq A NAGORNAYA (,
^ NEgATHI4KI,1
FRUNZENSKAYA PBoFSoYUZNAYA Y HAXI4MOBCT4F nPO0nEKT
KOXOBCKqfr
PFcHATNtKt
,nEH!,tHcKt4tit nPocnEKr NAPK NOEEAbI ^
(J vlr,luA /ll'll'Fr lr r r
rrt tlu trvnt xlo
CNOPII,4BHAg Hosue vepeMvutxt4 KAKHOVSMYA Bo,nxcKAg LENINSKY PBOSPEKI PARK POBEDY
NAKHIIMOVSKY PROSPEKI
SPORTIVNAYA NoVYECHERYo[,lUSHKl ^*
Y ^
U VOLZHSMYA
CEBACTONOJIbCKAff
BOPOSbEBbI TOPbI xnnrxcxrs A SEVASTOPOLSKAYA KAHTEMI,4POBCKAg! - JIOSN'4HO
VOROBEVY GONY KAiltTHsmYA qP umg.ltnovsxlvl O O rvuguNo NPOCNEKT BEIEPAHOB [/0cK0BcKA9

SENflEBO
s
:
']
EPIAHOBCKAg
CH ERTANOVSKAYA
a UAP'4ubIHO ! i EPATI,ICIABCKAF Bon rclPAlcK14il
PBOSPEK VEIEMNOV MOSKOVSMYA
YH }4 BEPCI,4TEI
UNIVERSITEI a BELYAYEVo w IOXHA9
* O
isAiiriiiio O eMrlsLAvsKAiA

NPOCNEKI BEPHAACKOTO x
a
roHuroeo
KONKOVO
I W
YUZHNAYA @
r oPRoBO I
onexuovo O () MAPbI,4HO
wnRvnro
TEKCTl,lIlbt!1.4K1.4 3BE3AHAfl
ZVYOZDNAYA
PROSPEKVERNADSKOGO
I rennsrri crnn {
NPIXCKAF
o I
IEKSTI LSHCH IKI

toT0-3AnAIHAq
& I/OPLYSTAN
PRMHSKAYA
I noMonE[oBc&aq
boruobrobvsxnvr O @
sopilcoeo
eoarsovo
Ky3br\4r,{HKl4
YUGO-ZAPADNAYA
qceHreo K
QO POCCOIIIAHCKAg
o rplcHorslplu4crcqsl
KUZIVIINKI
Kyn'i!4H0
t ynseruevo
ROSSOSHANSKqYA
t xRlsr{oovmdrrsravr(f\ @
Lr'4n'4lroBcue P93AHCKt4 l'4 KUPCHINO
@ AH14HO
o surHrovs,Qvr RYMANSKY

sururscrc4fi nlpr ff
efisEvsKYpagx {n
ANINO
I noo"soro !
(, ^
3qMl4KoBo Bbtxt4H0

J O{) rurencurcr
KA']MOBO
KqCHALOVO o PROfuIZONA IU',/YABIIKOVO VYKHINO

:fr 33[3i$tr[E'-Sl
rfr fllili,il'ifil rfr lllil,li,ftififfiiifliil],i1i"i"1s"1^ o ffi?'o?[tl-
rf r rFIAClftr16
rfr rf r (O) (i

t
K/r,lt4lll4l(:Knrl nn6nUHCKAq aa)'TNTER0HANGE il33[3i3,3 Jfll3{[tfl 3ffi1^ flg€*..
XAIININI;NYA
rrr
ffi38'ffl5{f&'
fs*ffi.ls**fil^ ^
[',1'l'J'l'JRll uou,u
tlrlficx0
tr turnvt
n',,'*,,
lra,lxr:Mtl
rlulttvl rf r f,lliflJliLllil'1',illll',iliHli
---
o
IYIIBIINSMYA

l!iiilJ,''..u
o [il]i',,]lli[
r!r lillllill lHili'llllililllllfi' ortlor fiE