êr*ø

Jrü'flffi¡rur
- --^ Ñ¿ÎÏõN-¡,fi Vdr4l€-
 4:.
,i*
.*
û
,r.{
Hot 000'000'¿ ¡YîtvA l$ $lu)s8fls ïvl)05 lvtldv)
l,-{
!lH0) | v¡üliln'ü)g
t00û mI ln0 ¿800lrllü ¿¿Ûü ,$
'':J
lóóll!t80ll0lf ! 0tsr8[0ü
rl'll') I
:'l:
, ,:¿
l¿l¡!0lI$0d 00) ì
'1
Itfttfilm't loDtt'¿'til ü0.l¡t¡t rilwNl ,j
:i
')'$ :;1,
Y$ tü0dtll tu0dxr Tl$lj0¡'l ':li
.1
::
.,1)
t:i
" " *,n-rr¡3,rIÍfi , a:
:L:
"" T Ç_Çq T ¿i'' .:l;
ï::í4Õfiçlf$ t.i
É6
,j
rlulßlÌ,, t¡flatll $l¡83 ,- ..)
.1
ntql-uuS EtrãWltGAY"W iij
:a
'lì
J ':a
:::
'I
:l:
,ì
ßd ry :
,' ì, ßc {Ã4 'L
,:
vü d
d ¡i
I lll
I ll
..|
-## wil :i
üù ::
lfi' a
''u t:
,:
a:l
Y, ;l
Fl
iJ\ ::
il
a:
{"J
:i':i
ff{
':l
::
::i
t,l
'ws dGJ
ai
l,
Il
 J¡eN Cnnpen esie ouToore de succes, redoctor de zior 9i o outori-
lote de prim rong în domeniul sönölöfii 9i nutriliei. A scris 22 de
cörli, printre core Cum sá-li pöstrezi sðnðfofeo cre¡erulu¡
(Curleo Veche Publishing, 2004), The Mirocle Cures, Food
Your Mirocle Medicine gi fhe Food Phormocy. Rubrico ei lunorð, -
Eof Smorf, din suplimentul US,A Weekend ol Gonnett's Sundoy
este preluolö în 5ó0 de ziore pe iot cuprinsul Stotelor Unile,
ovônd pesle 43 de milioone de ciliìori fideli.
A fosl corespondent principol pe probleme de sðnðlole pentru
CNN, perioodð în core o primit prestigiosul premiu ACE ol in-
dustriei feleviziunii prin coblu pentru o serie de reportoie despre
concerul cerebrol. A scris peste 200 de or-ticole penlru publi- .::

cofii din întreogo forö 9i o opðrut în numeroose progrome de I

leleviziune, prinTre core: Todoy Show, Good Morning Ameríco, t
.:...

Doteline gi Exfro. t:,

,..
Pentru corleo inovotoore Cum sð oprim îmbötrô4ireo o primit il
un premiu penlru ,,excelenfð în iurnolism" din porleo Asociofiei I
i'l

Americone pe Probleme de lmbötrônire, în codrul cðreio o ocu-

pot gi funcfio de vicepregedinte. Este membrö o consiliului con- t:.

sultotiv ol Americon Botonicol Council, ceo moi ovizotö sursö t;

de informolii despre ierburile medicinole. i
t,
A obsolvil Ohio Wesleyon University of Delowore, din porteo a::

o primit premiul pentru reolizðri deosebite. I

^cöreio
ln prezent, locuiegte în Woshington, DC, 9i Florido. II

I
i
t
I
I

'i: 'i:',, ,1.,.*Sd¡ jø+'tl :,

i
¡

'1
l
 JEAN CARPËR

Gunn sä 0prirn
îrnbätrânirea
Un plon rodicol pentru o römône tônör
gi o foce reversibil procesul de îmbötrônire

Editio o lll-o

Troducere din limbo englezö de

EUGEN DAMIAN

:a:.

6,-fn
Ve/þ1æ.

BUCURESTI,2OOS
tlescrieres GIP o Bibliorecii Nolionole o Romôniei
EARPER, JEAN
Cu¡n sö oprim îmbðtrônireo : un plon rqdicol
penfru d rðmône tônör 9i o foce reversibil procesul de
îmbðtrônire / Jeon Corper; irod.: Eugen Domion. - Ed.
o 3-o. - Bucuregli: Curteo Veche Publishing, 2008
lsBN 978-973- 669 -59 5-7

l. Domìon, Eugen (irod.)

ó l ó-053.9

Coperto: Gnr¡roN nNo Sw¡Ns PnooucrroNs

www.griffon.ro

JEAN CARPER
Sfop Aging Nowl

Copyrighi O I 995 by Jeon Corper

All rights reserved.

O Curleo Veche Publishin g, 2005, 2008

pentru prezento versiune în limbo romônð

tsBN 978-973- 669 -59 5-7

..r.i
 Lui Joon, Judy, Lorry, Bob, Nofello, Thect

MulÉumiri
,

Autooreo ocestei cörJi o odunol lo un loc idei reprezentônd o sin-

lezö o gôndirii oduole o multor oomeni de gtiinfo. Timp de oproope
douö decenii, în colitote de iurnolist în domeniul medicol, om ovui
privilegiul de o oveo occes lo fluxul de noi leorii 9i cercetðri în legö-
iurö cu importonfo ontioxidonfilor, o rodicolilor liberi 9i o oltor sub-
stonJe din olimente, moteriole despre suplimenlele pentru sðnðtote 9i
ocum despre îmbötrônire, ceo moi impresiononlö preocupore legotö
de sönðtoteo umonö. Oomenii de gtiinfö, în numör de côtevo mii, pe
core i-om cunoscut în ocest timp ou îmbogölit mereu poleto de idei
core o culminol cu oceostð corte.
Vreou sö-i menfionez, în mod deosebil, pe côfivo dinire cei core
ou influenlot cel moi mult propunereo gi conturoreo ìdeilor inovotoore
prezentofe în Cum sð oprim îmbðtrÔnireo. Unii dintre ocegli oomeni de
gtiinfö îmi erou necunoscufi otunci cônd om început corteo, ollii se
o{lou în ogendo meo de oni de zile.
Alunci cônd om început cerceloreo pentru oceoslö cor1e, numele
core opöreo lo tot posul în scrierile legole de rodicolii liberi 9i de
îmbölrônire ero cel ol doctorului Denhom Hormon, recunoscul ocum
co fiind omul core, în urmö cu 40 de oni, s-o gôndit pentru primo dolð
lo teorio îmb¿trônirii provocole de rodicolii Iiberi' lmpreunö cu soJio
lui, Helen, o luol suplimenle olimenfore oproope chior din ocel
moment gi reprezintö eiîngigi dovezi ole voliditalii ideilor gi cercetörilor
de pionierol ole dr. Hormon. Atôt eu, côl 9i înlreogo lume îi dotoröm
recunoglinJö penlru foplul cö o descoperit 9i ne-o spus cum sö ne ferim
de unele dinlre suferiniele couzole de îmbötrônire.
Dinlre cei core ou odus o more conlribufie lo oceoslö corle ;i lo
cunooglereo stiinlificð legolð de îmbötrônire 9i de bolile de bölrônefe,
r

ó cum sn oPRrM îMeArnÂNrn¡n

deçi nu sunl întoldeouno menlionoli direct în text, foc porie: dr. John
Weisburger, core continuö sð mö lumineze în legöturö cu complexi-
toteo onlioxidonfilor 9i concerigenilor, moi înlôi lo lnstilutul Nolionol
penlru Studiul Concerului 9i ocum lo Fundotio Americonö pentru
Sönðtote; dr. Mory Enig, fosl cercetölor lo Universitoteo din Morylond,
core o recunoscul pericolul reprezentot de grösimile polinesoturote 9i
de ocizii grogi de lip lrons încö din 1980, proctic înoinleo fufuror;
dr. Deon Jones, cercelötor lo Universiloleo Emory în domeniul gluto-
tionului, core mi-o explicol cu rðbdore numeroosele colitO¡i ole oces-
tui puternic onlioxidonl; dr. Williom Londs, oflol ocum lo lnsfitutul
Nolionol de Sðnötote, menlorul meu în domeniul chimiei si ol proble-
melor de sönötole legote de ocizii grogi onume, omego-3 9i
omego-ó. $i côt de greo ne-or fi violo förö - 9inumerogii oomeni de
stiinJö de lo $coolo de Sönötote Publicö de lo Horvord 9i de lo Centrul
de Nulrifie Umonö privind îmbðtrônireo ol Deportomentului de
Agriculturö ol SUA de lo Universitoteo Tufts. Ei ou desfö9urot o impor-
tontö muncö de pionierol în domeniul substonfelor nutritive, ol sönö-
töfii siîmbötrônirii: în mod speciol, dr. Chorles Hennekens 9i dr. Woher
WilletÌ de lo Horvord, ior lo Tufts, dr. Simin gi Moshen Meydoni 9i
dr. Jeffrey Blumberg. De osemeneo, printre pionierii proeminenji în
domeniul rodicolilor liberi, ontioxidonfilor 9i ol bolilor provocote de
bötrône¡e sou osociole cu îmbötrônireo se oflð dr. Bruce Ames gi
dr. Glodys Block, de lo Universiloteo Colifornio din Berkeley, precum
9i dr. Roy Wolford de lo UCLA, ole cöror cerceföri 9i oporifii publice ou
odus o conlribuJie importontð lo evoluJio înlelegerii bolilor legote de
îmböfrônire.
Recunogtinlo meo se îndreoplö de osemeneo cötre oomenii de
çtiinfö core ou revizuit onumile pörli din oceostö corte, înoinle de o fi
publicolö.
Aduc mullumiri editorului meu, Glodys Justin Corr, o cörei viziune
o föcut posibilö oceostö corte, precum 9i ogentului meu literor,
Rophoel Sogolyn, core e, för¿ îndoiolö, cel moi bun, moi griiuliu, moi
meticulos gi moi entuziost ogent pe core si l-or puteo dori un outor. în
plus, pentru oiutorul dot în modeloreo slructurii 9i o conlinulului cörlii
în timpul scrierii ei, îi mulfumesc nespus celui moi bun redoclor 9i prie-
lenei mele, Theo Floum.
IEA

>hn
:xi-
nol
rtru
nd,
ri¡
'or;
lo-
Aceostö corte disculö fenomenul îmbötrônirii 9i sugereozð un
es-
rtul
numör de strotegii referiloore lo dietö, pe core cercetörile çti-
,le- infifice le recomondö co ovônd potenfiolul de o încetini efectele
ocestui proces. CunoçtinJele noostre despre îmbölrônire sunt
9i
incerte gi în permonentö schimbore. ln ocest moment, nimeni nu
de :

rul
ore ioote röspunsurile, inclusiv oulooreo ocestei cörfi, core nu e
de
nici medic, nici om de çtiin!ö. Cititorii core gtiu cö suferö de o
)r-
a
onumilö boolö sou se oflö sub trqtoment medicomentos sunl
rö-
încuroioJi sö ceorö sfolul unui medic colificof înoinle de o luo
ler orice fel de suplimente olimentore descrise în oceostö corte.
lnformofiile confinule de oceostö lucrore sunt recomondote odul-
9i
în filor 9i nu copiilor, door docö nu este specificot oltfel. Autorul çi
de
editorul nu îgi osumö responsobilitoteo pentru efectele odverse
rezuhote din oplicoreo informofiilor descrise în oceoslö corte.
9i
m
]U
More porle o moleriolului din oceostö corle provine din intervi-
ie uri ole ouloorei cu cercelötori, lucröri prezentote în codrul unor
conferinJe gtiinfifice, cöulöri cu oiutorul compulerului în bozele
de dote ce confin noutöfi medicole olôt din publicoliile de popu-
Je
fi lorizore, côt 9i din cele speciolizote, co gi expunerile gtiinfifice
publicote în revistele de speciolitote.
ìe
tf,
oi
in
lii
l-
 åmtnod¿¡cere
€ L¡ x I n u L r¡ N€ n*
:i'å #-'$# i% îl--'l; fråKil

cqre dpqr pe
imbör¡.ônireq
- deferiorãrile orgcnismuiui
rnðsurð ce înoinloli în vôrstö esle în reolitste gi în bunö
-
rnðsurð o boo!ö monumentdlð gi progresivð provocolð de
ti

deficienle. Eo începe lo moluritqle, cregle lo vârsto miilo-

cie giface ¡.¡n sqlt uriog dupö 50 de qni. 0 putefi preveni gi o
corecto într-o uimitoore mðsurö, conservôndu-vð gi re- :
tr
eâgtigôndu-vö tinereleo gi vitolilcleo, dor çi mörindu-vö n
dr¡roto de vio!ä.
c
ir

wst
ffi#ocö or existo o pofiune mogicö prin core sö ne conservöm
tinerefeo, cine n-or luo-o? Cu toote ocesteo, perspectivo unui elixir ol
linerefii nu moi e chior ogo de îndepðrtotö. De fopt, ostfel de ogenfi
exlroordinori ne sunt disponibili oici, ocum. Un odevör izbilor esle
ocelo cö oomenii de stiinfö ou identificot deio zeci de substonfe core
otocö chior esenfo îmbölrônirii, încefinind gi chior inversônd procesul
de deteriorore pe core îl consideröm ozi co fiind îmb¿trônireo nor-
molð. $i, degi poole nu v-o!i dot seomo, oveJi proctic un occes lorg lo
toote ocesle elixiruri.
Puterile incredibile ole ocestor poJiuni contro îmbötrônirii se
dezvöluie zilnic în loborqtoore prestigioose din lumeo înlreogð
plus, sunt ugor de oblinut 9i remorcobil de sigure. Ele se gðsesc - în
în
hronö, în cutio cu vitomine 9iîn mogozinele cu olimente sönöioose. $i
costö puJin, moi oles în comporofie cu preJul uriog ol nefolosirii lor.
Oricôl de inimoginobil vi s-or pöreo, slö în pulereo dumneo-
vooslrö sö vö menlineli sou sö vð recöpðtoJi mulie dintre focuhöiile si
storeo de bine core, de obicei, dispor freplot, odotö cu vôrsto. Penlru
primo dofö în islorie, oomenii de gtiinfö se concenlreozö tol moi muh
nu door osupro comboterii bolilor individuole, ci osupro întregului
proces de îmbötrônire gi osupro o ceeo ce înseomnö el în reolitote
-
 I ntrodueere 9

distrugereo, clipö de clipö, o celulelor sl¿bite gi neprotelote core, lo

scorö more, conduce lo o degenerore regrelobilö 9i înfricogötoore o
trupului 9i o minJii.
m Dor în prezeni gtiinfo presupune cð o osemeneo îmbðtrônire nu
m esle inevitobilö, gi nici mðcor noturolö. Este, de fopl, o store umonð
nefireoscö ce poole fi prevenitö 9i trolotö într-un stodiu incipient.
MulJi cercetötori remorcobili oi zilelor nooslre vöd în îmbölrônire
nu o consecinJö inevitobilö o timpului, ci o boolö în sine - boolo mul-
liloterolö finolö couzotö de otocuri de o vioJð ole mediului osuprq
celulelor, core conduce lo o degenerore înceolö o lrupului 9i cul-
mineozö cu multiple colopsuri ole funcJiilor ocestuio (ceeo ce numim
ostözi boli cronice). Lo fel co toofe procesele de îmbolnövire, îmbð-
trônireo poote fiîncetinitö gi uneori recuperotö. Exislö din ce în ce moi
muhe dovezi core spun cö puleJi interveni lo orice vôrstö în oèesl pro-
ces de deleriorore. Nu e niciodotð preo devreme sou preo iôrziu pen-
a tru o încercc întrerupereo ocestui proces.
:
.a
m FRONTIERA CONTRA ÎMEÄTRÂN ¡NI ¡
1

ol
rti lmplicoJiile exploziei de întreböri referiloore lo couzele îmb¿-
I
;te ::, trônirii gi leocul lor sunt incredibile gi încö neopreciole pe scorö lorgö.
re
:
t. Oomenii de gfiinfö poi proclomo ostözi, în mod reolist, foplul cö, dupö
ul a secole în core omenireo o cöutot himericul izvor ol linerelii, ei ou reugit
tf- ì]
sð locolizeze o porle din el în ströfundurile olcötuirii genetice o
lo I celulelor. Mulli cred cö în ADN rezidö o primö couzö o îmbötrônirii 9i
o cole de o o încetini. Descoperireo s-or puleo dovedi un moment
3e istoric în conlrolul destinului umon 9i ol longevitðlii.
în De exemplu, ,,vilominele ontioxidonfe", despre core ouziJi cö or fi
tn I folosiloore în prevenireo concerului, bolilor de inimö, orlritei 9i bolilor
9¡ neurologice, ocJioneozö printr-un unic meconism fundomentol: înö-
bu9ö rðul produs de îmbötrônire în inleriorul celulelor. Pe scurl, modul
în core olimentele gi plontele luptö împotrivo concerului gi o oltor boli
SI cronice esle de fopt lupfo împolrivo îmbölrônirii. Astfel, ceo moi more
.U porte o cercelðrìlor penlru combolereo bolilor prin diete se concen-
rlt treozö în esenJð osupro unui singur rezullol: împiedicoreo degenerörii
UI pe core o numim îmbötrônire' Oomenii de gtiinJö, pötrunzônd odônc
':', în biologio moleculorö o celulelor, descoperö miiloocele de conlrol ole
.l
i
.1
1

..ta
10 cum sA oPRrM îMsÅrnÂNrn¡n

orgonismului osupro îmbötrônirii 9i modolitö¡ile de o reduce procesul

de îmbötrônire, folosind, culmeo, propriii ogenfi oi noturii, core se
gðsesc din belgug în hronð 9i în plonte.
lntr-un orficol din septembrie 'l 993, publicot în Proceedings of the
Nofionol Acodemy of Sciences, un pionier în molerie, dr. Bruce N.
Ames de lo Universiloleo Colifornio din Berkeley, o lonsot ocestö teorie
într-o onolizö intitulotö ,,Oxidonfii, ontioxidonlii si bolile degenerotive
ole îmbötrônirii". lotö core este punclul lui de vedere: deteriororeo
provocotö de oxidoreo ADN-ului genelic ol celulelor se ocumuleozö cu
trecereo timpului si contribuie semnificotiv lo îmbötrônire 9i lo bolile
degenerolive ole ocesleio, printre core concerul, bolile cordiovoscu-
lore, slöbireo sislemului imunitor 9i disfuncfii ole creierului gi sistemu-
lui nervos, cum or fi bolile Porkinson, Lou Gehrig 9i modificörile vos-
culqre cerebrole cunoscute sub numele de ,,senililole". Vesteo .a

uimitoore, spune el, este cð oceste mutofii ole ADN-ului, ocumulole

r\
odofö cu vôrsto, pot fi porfiol blocote ingerônd ontioxidonlii potrivifi,
core se gðsesc în hronð, 9i încetinind în felul ocesto procesul de dete-
riorore pe multiple cöi.
ln plus, oomeni de gtiin!ö de prim rong, unii dintre eiföcônd porte a:.

.a

din cenlre de cercetore o îmbötrônirii spriiinite de guvernul federol, :

cum or fi cel de lo Universitoleo Tufts, ou identificot mqi multe modi-
aa

ficöri ole orgonismului legote de vôrstö core prevestesc oporifio bolii.

.:
Odotö cu vôrsto, corpul suferö diferite modificðri biochimice core ou
{ost gregit occeptote drepl consecinte inevitobile ole îmbötrônirii, cônd,
în reolitole, ele reprezintö semne de deteriorore gi boolö ce pot fi
oprite în mod spectoculos, uneori prinlr-o dozö modeslö dintr-un onu-
t:
mit elemenl nutritiv. ..:

De exemplu, pe mðsurö ce înoinfoJi în vôrstö, sunlefi predispuçi

sö produceti moi mult dintr-o subston!ö oflolö în sônge, numilö homo-
cisteinö, core cooguleozö moi ropid sôngele, dônd noglere lo cheo- I
guri, ceeo ce conduce lo otocuri de cord. De fopt, multi pocienfi core
ou suferit inforcfe ou un nivel normol ol colesferolului, dor unul ridicot
de homocisteinð. în mod uímitor, ocidul folic, pe core-l gösim din
belgug în olimente precum sponocul, gi vilomino Bó reduc homocis-
teino, eliminônd porJiol ,,foctorul de îmbðtrônire" gi, prin urmore,
omeninforeo unui otoc de cord. ,.

De osemeneo, esle bine cunoscut foplul cö funcfionoreo imunitðfii

se delerioreozö pe mðsurö ce îmbötrônim si se crede cö reprezinlð ,
 ! nlroducere 11

primo couzö o in{ecfiilor, precum 9i o concerului, lo bötrôneJe. Cu

ioole ocesleo, un studiu condus de imunologul Roniil K. Chondro de
lo Memoriol universily of Newfoundlond o descoperil cð un suplimenl
compus din doze mici de l8 vitomine 9i minerole o intensificot în mod
spectoculos funciionoreo sistemului imunifor gi o redus lo iumðtote
bolile infecJioose în codrul unui grup de persoone în vôrstö. Rezultotul
oceslei cercetóri e considerot o descoperire moiorö de ceo moi more
porte o comunitötii medicole.
'
în mod similor, lo vôrsto miilocie, glondo timus, un porlicipont
moior lo funcfionoreo imunitölii, începe sö se otrofieze dromotic, ceeo
ce coincide cu declinul producerii de timulinö, un hormon core creeozð
Ìil
celulele de tip'1, cele core luptö împotrivo bolilor. Cu loote ocesleo, moi
muhe studii ou descoperit cð o dozö de door 30 de mg de zinc pe zi
reîntineregle funcfionoreo limusuluiîn cozul persoonelor de peste ó5 de
oni, reoducônd producfio de timulinö 9i celule de tip T lo nivelul cores'
punzölor oomenilor cu 20 de oni moi lineri.
9i moi uimilor este potenJiolul de redresore o disfuncJiei creieru-
lui provocolö de îmbötrônire. Pierdereo focultölilor mintole pe mðsurö
rte
ce înoinlöm în vôrslð este trogicö gi, în ocelogi timp, comunö. Totugi,
ol,
cercetöri noi orotö cö pierdereo memoriei, lipso de concentrore 9i
ii-
sloreo de confuzie sunl couzole odeseo de deficienJele onumitor vilo-
Ir.
mine, în speciol cele din colegorio B, cum or fi Bl2,86 9i ocidul folic.
ãU
rd,
Moi multe studii ou descoperit cö 20 pônö lo 30% dinlre persoonele
fi diognosticote cu boolo Alzheimer gi olte tipuri de demen!ö oveou în
U- reolitote o lipsö de vilqmino 812. Acegli oomeni 9i-ou recöpötol
copocitöJile mintole otunci cônd le-o fost odminislrotð oceostö vito-
Jtl minö. Mulli experti recomondö co lofi cei suspecloJi de o slöbire o foc-
o- ultölilor minfole sð fie teslofi pentru posibile deficienfe de vitomine B.
o- Odotð cu vôrsto, lo mul¡i oomeni, slomoculînceteozð sö moi producö
re o enzimö necesorö obsorbliei vitominei Bl2 din olimente 9i, prin
ot urmore, e nevoie de un suplimenl din oceostö vifominð. O more porte
in din deteriororeo mintolö osociotö cu îmbötrônireo poote fi prevenilö
s- sou recuperotð prin vitomine, declorö dr. lrwin H. Rosenberg de lo
e, centrul de cercetore privind Nutrilio umonö ol Deportomentului de
Agricuhurö ol SUA de lo Universifoteo Tufls'
lii Moi mult decôl otôt, medici din Europo ou confirmot o înlinerire
tö spectoculoosö o memoriei 9i o competenJei minlole generole, în cozul
12 euÅ/r sA oPRrM îrnenrn¡urnnn

unor oomeni în vôrslð, prin ufilizoreo frunzelor de ginkgo pentru sli-

muloreo circulofiei sôngelui lo nivelul creierului.
':ìl

în oeessîö corfe veli descoperi losfe subsÍunlele qlimen- ltil

.i
Nsre confirmote gfiinllfie - preeum gi dozo neeesqrð
pentru o împiedica îmbötrônired pe poreursul vielii.
-
'i:
Aceosto nu înseomnö cð veJi lröi vegnic sou cð vefi olinge nemu- :;
:ì
rireo. Cei moi mulli oomeni de gtiinJö sunt convingi cö noluro o slobilit ':.

o durolö moximö penlru vioJo iuturor momiferelor, inclusiv omul, pesle I

core nu se poote trece. (120 de oni, cred cei moi mulJi, reprezintö
limito moximö.) Dor vö pufeJi strödui penlru o otinge ceo moi doritö
oceeo de o muri tineri côt moi tôrziu posibil
- pentru o evilo
store
-
ceeo ce Chorles de Goulle numeo ,,epovo bötrônefii". Sou, ogo cum a,

spuneo George Burns: ,,Nu poJi sö împiediciîmbötrônireo, dor nu tre-

buie sö oiungi bölrôn." Nu moi trebuie sö consideröm o gopleo vôrslö 'aa

o lui Shokespeore
- för¿ dinli, farö pör, fðrö nimic - co pe o
pedeopsö inevilobilö o unei viefi îndelungole. I

:t.

RËVOL|JT¡A CONTRA ÎrrneArRA¡UtRil E A¡Cl g¡ ACIJM aa

.t

Irecônd lo crcfiune pentru o încelini proprio îmbötrônire, luofi

porte lo o minunolö revoluiie în medicinð, core occentueozö preve-
nireo în loc de vindecore. Reolitoteo ireversibilo esfe cö tröim moi
:
muli, ior felul în core ne ocupöm de vioto noostrð ore o imporlonfö
imensð pentru noi toli. Putem vedeo în îmbðtrônire destinul inevitobil 't

ol umoniiöJii, römônônd door simpli spectoiori oi dezintegrörii trupu- it

rilor noostre. Sou putem trece lo ocJiune, menlinônd si olimenlônd ::

proprio viiolitole biochimicö pe cole de degrodore. Docö ove!ì nevoie a

de moi mulfi ontioxidonli sou olte subslonfe core sð vð reîmprospðteze

resursele diminuale de necesitöfile crescute ole îmbölrônirii, olunci de
la,

l:,

ce sö nu le luofi ocum?
. '.

Este odevörot cõ unii ne sföluiesc sö ogteptöm. Aceslio suslin cö e

preo devreme sö exploröm oceste nou descoperite izvoore de linerefe,
penlru cö gtiinJo nu o stobililîncö pe deplin côt de bine funcfioneozö.
Unii oomeni de gliinfð cred cö nu-9i pol risco repuloJio recomondônd
ogenfi contro îmbötrônirii publicului lorg pônð cônd nu s-o pus punc-
lul pe toote i-urile stiintei pônö cônd oceste substonfe nu sunl veri-
-
lËA I nlroducere 13

sti- ficole pe lorg, în ocelogi {el co medicomeniele din formocii - în urmo

testelor umone oleotorii de tip dublu orb. Asto or puteo duro înlre l0
9i 20 de oni gi, probobil, nu se vo finolizo
niciodolð. Tolugi, înlre limp,
mulji oomeni de gtiiniö iqu doze urioge de vitomine 9i olte preporote
contro îmbötrônirii penlru o minimolizo propriul proces de îmbötrô-
nire. Pe de oltö porte, oomeni de gtiinJð sinceri, precum dr. Glodys
Block, o cercetöloore renumitö de lo Universiloleo din Colifornio, cred
1U-
cö osemeneo teste clinice, folosite penlru medicomente, sunt irele-
¡ilit vonte pentru evoluoreo vitominelor ontioxidonte preventive gi cð nu
rste
vor scoole niciodqtö lo iveolö întregul odevðr. Dr. Jeffrey Blumberg de
n1ö
lo Tufts spune cö or puteo trece generoJii pônö cônd röspunsurile sð
'r10
iasö lo suprofoJö din osemeneo experimenle.
'ito O întrebore de moximö importonfö este docö o luo osemeneo
JM
suplimente olimentore reprezintö un pericol sou nu. Mul¡i oomeni de
re-
gtiinfö nu vöd nici unul. Mulli sunt de ocord cu dr' Wolter Willett de lo
stö
Horvord, core spûne cö e o prostie sö ogleptöm, din momenl ce mizo
o
e otôt de more, ior riscul otôt de scözut. ,,Eu cred cð e perfecl rofionol
sö iei suplimenfe olimenlore ocum, penlru cö exislö o ;onsö more co
ele sö oiute gi nu pore sö fie nici un pericol."
,,Efectele secundore [ole luörii unor megodoze de vilomine onlioxi-
oli donle] sunl nule. E co un poriu în core nu pierzi nimic", orgumenfeozö
te- dr. Sfeven Horris, cercelölor potolog osociot lo UCLA, core spune cö el
roi io vilominele E gi C gi ,,suficient beto corolen côt sö i se îngölbeneoscö
ìfö tölpile picioorelor."
brl Prelul omônörii or puteo {i trogic. Sö luöm în considerore scorbu-
ru- tul, uno dintre colomilöfile mortole ole Evului Mediu. Oomenii de
nd gtiinfo ou bönuit timp de qproope douö secole cð fructele bogote în
>ie vitomino C previn scorbutul. în reolilote, ocesl lucru o fost dovedit föro
ze putintö de tögodö pe lo miilocul secolului ol XVlll-leo. Chior gi o9o,
Ce oveo sö moi lreocð o iumötole de secol pônð cônd guvernul britonic
o dol dispozifie co morinorilor ofloJi pe more sö li se deo lömôi gol-
re bene sou verzi. În ocesl interval, moi mult de 200 000 de morinori
ier englezi ou muril de scorbul.
ö, Unii cred cö ne oflöm într-un loc gliinJific ol ogteptörii similor în
rd ceeo ce privegle onfidoturile gi remediile conlro îmbötrônirii. Docð esle
c- ogo, côt de mult trebuie ogteptot înoìnie de q trece lo ocfiune? Numoi
ri- dumneovooslrö putefi decide osto.
14 CUM SA OPRIM IMBATRANIREA

Unii oomeni de gtiin!ö ou odopfot o otitudine de tipul ,,vom trði

gi vom vedeo". Un lucru e sigur: docö vor ogfepfo preo mult,
n-or sð moi vodú nimic.
Dr. Roy Wolford,
profesor de polologie,
Universitoteo din Colifornio,
$coolo Medicolö Los Angeles

Sunlem în rözboi violo împotrivo mortii si toti ne oflóm în

zonq mortolð o -procesului de îmbötrônire. - Sõ nu foci nimic
înseomnð sõ fii nimicif.
Dr. Word Deon,
geronlolog clinic în Florido,
cifol de revisfo Life, octombrie 1992

Americonii mor premotur de boli de inimó;i de concer. Sunfem

ofôf de govðitori încôt vrem sõ descurofõ m suplimentele olimen-
tqre? S-qr pufeo sõ mqi treacõ generolii pônð cônd rðspun-
suri/e sð fie cornp/ete.
Dr. Jeffrey Blumberg,
Universiloleo Tufts, I 994
 I'CSCIFNRRCN MISICRUTUI tCONl DC
cnuzR îmañrnnillßll;l moDUr i¡ cRnc
I'UfCM OPßI NCCSI I'ROCCS

Docð ve¡i qflq cum se nosc rodicolii liberi 9i cum sö'i con-
rrolofi por;iol, veli înlelege regulile iocului îmbólrônir¡i 9¡
migcörile simple pe cqre sö le foceli pentru q vð sqlvq de
lo o îmbðtrônire premoturö 9i devostoloqre.

ffi
ffimbctrôni1i, o9o cum se întômplö cu orice fiinJð vie. Foce porte
din plonul cosmic. îmb¿trônireo esle universolö, ogo cum e gi moor-
teo. Dor nu 9i côt de repede îmbatrôni1i. 9i nici côt de mult dureozö
viofo dumneovoosfrö individuolö. Atôt ritmul de îmbötrônire, côi 9i
timpul petrecul pe pömônt pot fi influenfote moi mult decôt ofi visot
vreodotö 9i moi muh decôt ou reolizot oomenii de gfiinfö pônö de
curônd.
-
Explozio cercetöriiîn domeniul îmbölrônirii 9i ol bolilor legote de
oceoslo ne oduce brusc nigte perspective uluiloore. Descoperirile
recente sunt suficiente pentru o löso fðrð groi oomenii de çliinlö - ;i
pe noi, de osemeneo pe mðsurö ce se intrö pe un leritoriu neexplo-
rot pônö qcum, fiind
-
mortori tot moi opropioli oi mislerelor biologice
copitole privind viofo 9i moorteo. Aceste investigofii noi promil, pentru
primo dotö în istorio omenirii, cöi de dilolore o mortolitö1ii noostre 9i
de evitore o blestemului bötrôneJii, dôndu-ne posibilitoteo sö tröim lo
copocilote moximö pônö lo sfôrgilul vielilor nooslre.

RADICATII LIBERI PROVOACÄ ÎMEÄTRANIREA

Deloc surprinzötor, secretele îmbötrônirii se oflö în biologio mole-
culorö o celulelor individuole. Existö moi multe teorii generol odmise
privind îmbótrônireo, însö uno dintre ele s-o impus co fiind ceo moi
convingöloore gi moi bine susfinulö de noi dovezi impresiononte. Aslo
nu înseomnö cö leorio lömuregte în mod necesor toole schimbörile
produse de îmbötrônire, dor muhe outoritöli în moterie cred cö explicö
o more porte dintre ele. A fost denumitö leorio rodicolilor liberi în
1ó eum sA oPnrañ înnnÀrn¡u¡nrn

îmbðtrônire 9i conslö în urmöloorele: îmbölrônireo opore olunci cônd

celulele ,rní p"r*onenl deterioroie de olocurile continue ole unor
porlicule chimice numite rodicoli liberi. Pur 9i simplu, deteriororeo
celulorö se ocumuleozö de-o lungul onilor, pônð cônd totolitoteo dis-
lrugerilor oiunge înlr-un punct de unde nu moi existð înloorcere
-
bolile multiple de lo sfôrgitul vielii 9i, în cele din urmö, moorteo. Prin
urmore, oceosto
- lupto permonenlö dor zodornicö o celulelor indi-
viduole de o römône în vioJö 9i de o funcliono normol în fofo dezinte-
grörii chimice esle origineo îmbötrônirii 9i o iuluror consecinlelor ei.
-

DATE FENOMENALE
c Cunooglereo ne slö lo îndemônö ocum! PuieJi încetini pro-
cesul îmbötrônirii 9i consecinlele lui într-o onumitð mðsurð
indiferent de côt de b¿trôni sou fineri sunteji. -
r Gôndili-vö lo bötrônefe 9i lo bolile legote de eo co lo o
,,boolö couzolð de deficienle" necunoscutð gi nelroiotö,
ovônd proporfii incredibile. Apoi, irotofi-o.
e Un odevör nerecunoscul este ocelq cö qtôt de multe modi-
ficöri determinote de îmbðtrônire sunl förö rost 9i reversibile!
o Credem cõ un ogenf pologen este o bocterie squ un virus
cqre ne dislruge sönðtqleq. Dqr cel moi mqre ogenl pologen
este fimpul.

Aceoslö uriogö revelofie o ovut-o un pionier ol cercetörii,

dr. Denhom Hormon, profesor emerit de medicinö lo Colegiul de
Medicinö ol Universitötii din Nebrosko, printr-o intuifie fulgerötoore, în
1954. însö, co toote ideile îndröznefe, o fost oproope loiol ignorotö,
pônö cônd, dupð numeroosele experimente inovotoore ole dr. Hormon,
o serie de cercetðri de onvergurö, începute lo sfôrgitul onilor 'ó0, ou
începul s-o confirme în mod colegoric. Astözi, esle considerotö o leo-
rie de coiilurö în studiul îmbötrônirii. ldeeo stð lo bozo unor cercetöri
de miliorde de dolori, legote nu door de îmbðtrônireo în sine, ci 9i de
bolile bötrônefii, cum or fi concerul sou bolile de inimö, cele core por
sö-9i^oibo origineo înlr-o oceeogi sursö rodicslii liberi.
lntr-odevör, teorio rodicalilor liberi- esle otôt de cuprinzötoore,
încôi include proclic orice boolö core opore pe mðsuro înoinlörii în
RËA Cøwzcr îmbörrôn¡r¡¡ '17

:ônd vôrsiö. Prin urmore, osto foce co îmbötrônireo sö fie principolo gi sin-
unor guro boolö de core ortrebui sð ne temem cei moi mul¡i dintre noi. Aso
oreo ium observo dr. Hormon, om extins duroto vielii côt s-o putut de mult,
dis- {örð o otoco îmbölrônireo lo origineo ei. ,,Ne oflðm în punctul în
e core", spune el, ,,riscul moior de o muri penlru orice persoonö lrecutö
Prin
de 28 de oni din Stotele Unite este îmbðlrônireo!"
indi- În viziuneo dr. Hormon, bolile degenerotive, cum or fi concerul,
inie-
bolile de inimö, ortrilo, boolo Lou Gehrig sou Alzheimer nu sunl
¡r ei.
entilðli seporote 9i deosebite între ele. Sunt moi curônd forme diferite
de expresie, influenlote de zeslreo geneticö gi de mediu, ole procesu-
lui de îmbötrônire couzot de rodicolii liberi, proces core îgi orolö osl-
{el efectele. într-odevör, unii exper,li ou eslimot cö 80 pônö lo 90% din-
ire bolile degenerotive implicö octivitoleo rodicolilor liberi. Percepereo
lor seporolð esle co 9i cum om luo o ospirinö penlru scödereo febrei
provocoie de o infecfie; în locul odministrörii unui un ontibiotic core sö
omoore bocterio. E lipsit de sens. Pe scurl, procfic, loote suferinfele
noostre reprezintö de fopt o ,,îmbölrônire occelerotö". A încetini îmbö-
trônireo înseomnö o elimino sou o omôno problemele.

pERrco¡.ur P¡"urE9Tr Îru nrn

Pônð lo urmö loiul jine de oxigen. în mod ironic, ceeo ce ne dö
vio|ö, în cele din urmö ne-o çi io. Forfo de vioJö se oflö în minusculele
{obrici celulore de energie, numile mitocondrii, core ord oproope tot
oxigenul pe core-l inspiröm. Dor respirotio ore un preJ. Combustio
antI oxigenului, core ne Jine în vioJö gi octivi, dö nogtere 9i unor derivoJi
de cunoscuJi sub numele de rodicoli liberi oi oxigenului. Acegtio ou coroc-
), în teristici de lip ,,doctor Jekyll 9i domnul Hyde". Pe de o porte, ne goron-
olö, teozð suproviejuireo. De exemplu, ofunci cônd corpul se mobilizeozö
ìon, sö lupte împotrivo ogenfilor infecfiogi, el genereozö o explozie de rod-
OU icoli liberi pentru o dislruge invodotorii într-un mod foorte eficient. Pe
leo- de olt¿ porte, rodicolii liberi, inclusiv superoxizii omniprezenJi creofi de
rlöri respirojie, scopð de sub control 9i novigheozö prin tot corpul, otocônd
ide celulele, rôncezindu-le grösimile, oxidôndu-le proteinele, perforôndu-le
por membronele 9i viciindu-le codul genetic, pônö cônd celulele devin
disfuncfionole gi, uneori, renunfð gi mor. Acegti rodicoli de lemut,
) re/ îngloboli vietii o1ôl co proteclori, côt gi co rózbunötori, sunl pufernicii
ttn ogenti oi îmbölrônirii.
18 cum sÄ oPRtM îMeArnÂNln¡n

Suplimenlor, ne gröbim sfôrsitul primind în orgonismul nostru gi olfi

rodicoli liberi, core î9i ou origineo în oforo lui. Fumotul umple corpul de
d
rodicoli liberi. Tot ogo foc gi subslonlele poluonte din mediul înconiurö-
ior. Lo {el se întômplð otunci cônd slðm în soore 9i suntem expugi rodio-
tiilor. Pe scurl, suntem bombordoJi lot timpul, dinöuntru si din oforö, de
cötre ocegti rodicoli liberi core conservð viofo 9i o distrug simulton. N-om
puleo suproviefui förö ei, dor, otunci cônd îi opucö nebunio 9i îgi desfð-
goorö {or,lele, ne îmbölrônesc înointe de vreme gi ne ucid preo curônd.
Din punct de vedere chimic, rodicolii liberi sunt pur 9i simplu nigte
molecule cöroro le lipsegte un eleclron gi core înceorcö cu disperore
sö smulgö unul din orice oltö moleculö. Astfel devin nisle teroristi mo-
 IREA Ga uzq îmbötrônirii 19

ei olli leculori. Pot fi neutrolizoJi de ontioxidonJi, compugi core cedeozö unul

rul de dintre eleclronii lor, oducônd ostfel rodicolii liberi lo normol 9i stopôn-
lluro- du-le ocliuneo de mutilore celulorö.
odiq-
'ö, de
ngspu f.!st ¡ L AluT!0x¡ ÐANT
rl-om
lesf¿- Din fericire, corpul nu cedeozö cu ugurin!ö olocurilor ocestor rodi-
rônd. coli liberi. El dö nogtere unui orsenol de opörore, compus din enzime
nigte 9i ohe produse chimice numite onfioxidonJi. Docö
rodicolii liberi sunt
erore rðuföcðtorii core ocf ioneozö îm potrivo corpu ui, o ntioxido nli i reprezi ntö
I

imo- forJo so polifieneoscð. Ei sunt proiecloli din puncl de vedere chimic sö

onihileze rodicolii liberi distruclivi; ei ocJioneozö împiedicônd formoreo
t'.: : ,
ocesloro/ nimicindu-i 9i reporônd stricðciunile, ceeo ce reprezinlö un
:. r..
proces formidobil gi omniprezent în orgonism. De exemplu, oproxi-
.::it , ,:
motiv un trilion de molecule de oxigen lrece prinlr-o celulö în fiecore zi,
:aiiì -ll :

provocônd com 100 000 de lovituri sou röni produse de rodicolii liberi
l: .rr, .']
genelor ori ADN-ului celulelor, estimeozö geneticionul Bruce Ames de
: .. .:
':.::'4..:.:
.::, I lo Universiloleo Colifornio din Berkeley. Vesfeo bunö e cö enzimele
:. ..: :.' ontioxidonte, funcJionônd pe post de potrule, se gröbesc sö iniervinö 9i
lilEv":
sö repore genele, îndepö11ônd între 99 gi 99,9% din stricöciune, o orö-
tot Ames. Vesteo proostö e cö zilnic römôn 100 000 de noi rðni nevin-
decote, ior deleriororeo se ocumuleozö implocobil. ,,49o cö, olunci
cônd se produce îmbölrônireo, descoperim côtevo milioone de leziuni
[röni] provocole de oxigen fiecðrei celule", spune Ames. Aceoslö ocu-
mulore lo nivel celulor de siricöciuni sou de resturi ole unei reporofii
incomplele este ceo core olimenleozö procesul de îmbötrônire, mörind
pericolul de boolö sou de moode.
Se eslimeozö cö lo vôrsfo de 50 de oni, oproximoliv 30% din pro-
teino celulorö o fost lronsformotö în degeuri oxidole prin olocurile rodi-
colilor liberi. De osemeneo, sunt exirem de vulnerobile gi moleculele de
grösimi, core obundð în membronele cu structuri delicole ole celulelor,
precum giîn sônge. Atocurile rodicolilor liberi oxideozö ostfel de grösimi
stricôndu-le, tot o9o cum untul core nu e Jinul lo frigider rôncezegte.
iyot,;;.,
t.:. :
într-un fel, s-o spus cð, pe mösurö ce înointöm în vôrstö, ne osemðnöm
.

:,4:,,'..',.. din punct de vedere chimic cu o bucolö de corne core o fost losolö preo
tl.:,:.',.i,:
muh timp ofarö 9i lo soore.
t ;., ,t..

|
:
lr,'.,:,'1.,'. -
Esle vorbo de miilocul onilor'90 oi secolului trecut. (N. fr.)
20 eum sA opnrm înnanrnnru¡nea

Prin reoctiile rodicqlilor liberi din corpu/ nosfru. esfe co gí cum om fi

irodtoti lq un nivel scózut tot timpul. Ne mocinð pônð ne doboqrð.
Lesler Pocker,
biochimist lo Universifoteo Berkeley din Colifornio,
core studiozö rodicqlii liberi din onii '70

DE CE NU PUTEM TRA¡ VE$NIC

Nu pulem scöpo de îmbðtrônire penfru cö plonul noturii ne-o
înlipöril-o în gene, spun unii, pentru cö noturii îi posö preo pujin de
noi dupö vôrsto de 40 sou 50 de oni, atunci cônd ne-om îndeplinit
dotorio de reproducere, osigurônd rezerve de gene proospete penlru
evolujie. Devine tol moi greu, odolð cu lrecereo timpului, sö respin-
gem^rodicolii liberi core ne röpesc tinerefeo.
ln ordineq noturolö, universolö, o lucrurilor, pe mösurð ce înoin-
töm în vôrstö, douö lucruri critice se pelrec lo nivel biologic si ne
gröbesc îmbötrônireo. Roto cregterii reocJiilor de deferiorore c celu-
lelor de cðtre rodicolii liberi se occelereozö în mod dromotic. Moi röu
decôt otôt, copocitoleo înnöscuto de onihilore 9i reporore o stricöciu-
nilor produse de rodicolii liberi- sistemele de detoxifiere . îçi pierde
din oplomb pe mösurö ce îmbötrôniti. Asto înseomnö cö, odolö cu
înointoreo în vôrstö, se ocumuleozö delerioröri moi mori în celule, ior
procesul de îmbötrônire io vitezð.
Astfel, îmbötrônireo vð pune în inevilobilo pozilie de o trebui sö
ridicofi un zid de opörore gi moi înoll împofrivo rodicolilor liberi, în
încercoreo zodornicö de o învinge cevo ce nu poote fi învins. În cele
din urmð, desigur, cu tofii pierdem bðtðlio, într-un fel sou oltul. Core
onume boolö vö röneçte cel moi profund gi, în cele din urmö, moriol
depinde în more mösurö de zorurile oruncote de zestreo genelicö gi
de vulnerobilit¿tile individuole.

îmbótrãnireo esfe o boo/ð . Durotq de via!ó rellectö pur gi simplu

nivelul deteriorórii oxidqnfe produse de rqdicolii liberi, core se ocu-
muleqzð în celule. în momentul în core deteriorqreo q ofins un
anumit grod, celulele nu moi pot suprovief ui normolgi se dou bðtute.

Eorl R. Slodtmon,
cercelötor în domeniul îmbðlrônirii,
lnsTiluiul Nofionol ol Sönölötii
REA Ccr uzq îrnbörrônirii 21

înlr-un finsl, vorn fi copobi/i sð focem în o;o fel încôf oomenii sð

tróiqscð mult mai mult decãt îgi poote închipui cinevo.
Dr. Bruce N. Ames,

"
u
"
i"::i;:l:::: il'.ïi:iï::
A9o cum spuneo dr. Hqrmon: ,,E oproope o chesliune de gonsö
cum onume se lerminö violo. Docö un orgonism nu moore, de exem-
te-o plu, de concer, vo muri de o oltö boolð cu evolulie ropidö, cum or fi
rde uno o sislemului cordiovosculor."
linil
rtru
€UNA 5A OPR¡Nô ÞAhISTJL Þ¡sTRI'GERI¡
¡in-
În mod evident, de vreme ce onlioxidonfii pot bloco, întrerupe sou
lrn- reporo roidurile nebunegli ole rodicolilor liberi core conduc lo îmbö-
ne trônire, ni s-or pöreo firesc sö ovem côl moi mulli în celulele noostre.
-.lu- Cu côt sunl prezenfi moi mulfi penlru o proteio membronele frogile ole
röu celulelor, proteinele si ADN-ul genetic, în limitele toxicitölii, cu olôl moi
ciu- pufini rodicoli liberi pol sö loveoscö 9i sö-9i impunö deleriororeo. $i cu
rde côt stricöciuneo föculö e moi redusö, cu otôt sunl moi puJin probobile
CU semnele core onunJö îmbölrônireo 9i pröbugireo definitiv¿ o orgonis-
ior mului. Ceeo ce ne trebuie este un echilibru delicot
- suficienJi ontioxi-
donJi, core sö finö sub un conlrol sever rodicolii liberi, ostfelîncôt sö nu
isð pooiö nöpödi corpul, devostôndu-1. Atunci cônd ovefi în orgonismul
,în dumneovooströ mult moi mulli rodicoli liberi decôt ontioxidonli, opor
:ele problemele gi suferiji de ceeo ce oomenii de gtiinJö numesc suproîncör-
ore core cu oxidonli un oh cuvônt penlru rodicolii liberi sou slres.
rtol -
Acest dezechilibru se insinueozö în celule, pregötind terenul
- peniru ocu-
lsr muloreo siricöciunii, core, în cele din urmö, devine otôt de severö, încôt
o resimfim sub formo simptomelor unei boli sou olleio 9i o bötrône¡ii.
In more mösurð, îmbötrônireo poote fi colologolö co o deficienfð
globolö de onlioxidan)i pe fondul unui mediu, olôt intern, côt gi
-
exlern, bogot în rcdicoli liberi.

€red cä înlelegefi. Trebuie sö olergofi" nu sö mergeli lo

pas, în cöutsres nrsi muitor snlioxidsnfi, docö vreli sö
eonrboteli qeei disïrugörori rudícoli liberi core vð furö
tinereleo.
22 cum sA oPRrM îMsArnÂNrn¡a

DRAMA CHIMICA DIN INTERIORUL CELULELOR

Ce esle un rodicol liber? Este o moleculö core o pierdui un elemenl
vitol ol propriei structuri
- unul dintre electronii cu sorcinö electricö ce
se învôrtesc în perechi pe orbitö. Pentru o refoce echilibrul, rodicolul
{urö înnebunit un eleclron de lo moleculele din vecinötote sou renun!ð
lo eledronul römos singur. Astfel dö nogtere unei mutilöri celulore,
invodônd proleino, grösimile si ADN-ul genelic ol celulelor, desfigu-
rôndu-le gi oxidôndu-le. Docð Jinto este grðsimeo, rodicolul poote
lonso cumplite reocfii dislructive în lonf, cqre rup membronele, lösônd
celulele prodö dezintegrörii. înlôlnind proleino, rodicolul poote smulge
bucöfi din eo, di$rugôndu-i copociloteo de o funcfiono. Loviturile dote
ADN-ului, în speciol în interiorul minusculelor uzine de energie numite
mitocondrii, delerminð mutoJii core incifö celulele lo un comportoment
oberonl. în timp, slricöciuneo provocotö de rodicolul liber ,,culege
roodele", l¿sônd orgonismul îmbötrônit 9i bolnov.
lntro în scenö solvotorii
- ontioxidonlii. Un ontioxidont este o sub-
sionJð chimicð ce poole donq un electron unui rodicol liber, fðrð co eo
însö9i sð devino periculoosö. Astfel, un qntioxidont core înlôlnegle un
rodicol pune copöt raidului turbot sl ocestuio de distrugere lo nivel de
celulö squ chior de orgonism degeneroreo lentö, cunoscutö sub
numele de îmbötrônire. -

ExisÌö lrei modolitoli moiore de o vö refoce orsenolul de onlioxi-

donti ontiîmbötrônire.

o Primo metodö evidentö de opörore esle sö môncoJi mulfi ontioxi-

donfi, sö vö olimenlofi fluxul songvin 9i, prin el, celulele cu neu-
lrolizofori oi rodicolilor liberi. ln colegorio oceoslo sunt inclugi cei
lrei ontioxidonli pufernici
mino C - vilominoexolici
precum 9i olJi ontioxidonti
E, beto corolenul gi vito-
din suplimentele oli-
-
mentore, plonte 9i olimenle, precum usluroiul, broccoli, ceoiul gi
rogiile.
I În ol doileo rônd, puleli evilo olimentele ugor oxidobile
rote chimic de oxigenul omniprezent, core determinö generoreo
- olte-
rodicolilor liberi în interiorul celulelor, distrugôndu-le. Principo-
lele exemple sunl uleiul de porumb sou çofron, morgorino gi
proful de ouö, core se pune în muhe produse olimentore.
IREA eo uzc îmbötrônirii 23

o O o treio slrotegie esle oceeo de o ingero suplimenle olimentore,

plonte medicinole, vilomine 9i olJi constituenfi olimenlori core sli-
ìenl muleozö indirect enzimele sð revitolizeze sistemele de detoxifiere
ice o orgonismului ce ucid rodicolii liberi. De notot esle oportul dot
olul de broccoli, core confine sulforofon, un compus chimic core, ogo
rnJö cum ou demonslrol recent cerceiölorii de lo Johns Hopkins, sti-
xre I muleozö meconisme ce voporizeozð onumifi rodicoli liberi.
gu-
¡ote Hrönindu-vö celulele cu onTioxidonli, le furnizofi un pulernic elixir
ind tinerelii.
ol
rlge
lote
nite
NEASTAMpARÄTSUE ññIJS€ULITË ÐË QTET
rent De unde gtiu oomenii de gtiinfð cð ontioxidonlii pol opri îmbö-
ege f rônireo?
Dovodo nu esìe completö, deoorece teorio nu o fosl, 9i probobil
ub- nu vo puteo fi, testotö pe moi multe generoJii de fiinJe umone. lnsö
nici
teo
numeroose experimente cu celule umone, precum gi ole ohor specii,
UN
orotö cð leorio esle volobilö din punct de vedere biologic. Sö luöm în
de
considerore, de exemplu, un recenl gi senzoJionol experiment föcut
sub
osupro musculiJelor de ofet, core, spun unii, oferö dovodo obsolulö o
teoriei rodicolilor liberi osupro îmbðtrônirii.
Docö li se înlômplð musculifelor de ofet, vi se poote întômplo 9i

lioxi- durhneovoostrð.
Sð presupunem cö modificöm geneiic o fiinfö vie, oslfel încôt sö
producö moi muhe enzime ontioxidonte, cu scopul de o scopo de ro-
lioxi- dicolii liberi. Sð moi presupunem cð oceste creoturitröiesc moi muh 9i
neu- rðmôn moi tinere decôt olte fiinle identice, nelrotole cu o genö olutó-
¡i cei toore ontioxidontõ. Arfio dovodö destulde bunð cö rodicolii liberioli-
vifo- menleozð îmbölrônireo 9i cð milloocele de opörore ontioxidontö moi
; oli- puternice o încetinescr spune Eorl Stodtmon, geful loborolorului de
iul 9i biochimie de lo lnsilutul NoJionol ol lnimii, Plömônilor 9i Sôngelui 9i o
oulorilote în domeniul îmbötrôn¡rii.
ohe- Esle exoct ce s-o întômplot cu musculiJele de oJel în experienfele
.ì994
oreo revolufionore din ale geneticienilor Williom Orr 9i Roiindor
:ipo- Sohol de lo Southern Methodist University din Dollos. Musculilele de
ro gi ofel modificcrie genefic pentru o li se intensifico sistemele onlioxidonle
9i-ou depögil duroto normolö de viojö cu o treimel Unele ou 1röit, fopt
24 cunÅ s,q ÕpRtM Înngarnan¡lnçn

förð precedent, 93 de zile, stobilind un record de longevilole penfru

musculilele de ofet.
$i mci enluziosmonl, ele 9i-ou pöslrol vigooreo linerelii 9i lo
böfrônele. Oomenii de gtiin!ö core ou urmoril minusculele musculife
qu
prin leníilo microscopului ou idenlificot instonloneu core dintre ele
primil genele producötoore de onlioxidonli, deoorece ocesteo ou
devenit-,,muh moi pline de vìgoore". Se deplosou moi repede cu l0
pônö lo 20 de procente fofö de musculifele normole de oceeogi vôrslð.
Lo iumötoteo viefii, cele moi muhe se deplosou cu un cenlimetru pe
secundö odicö posul sprinfen ol unei musculile tinere' ,,Cu olte
-
cuvinte, coliloteo vieJii musculifelor ero moi bunö. Erou moi pulernice
din punct de vedere fiziologic", spune dr. Sohol'
Aceosto nu vreo sö sugereze cö e momenful sö introducem
osemeneo gene în fiinfele umone, însö experimenful demonstreozð în
mod spectoculos principiul polrivil cöruio un odoos de miilooce de
opörore onlioxidonle în orgonism möregle duroto de vioJö 9i vigooreo.
Deocomdolö trebuie sö inlroducefi ontioxidonli în orgonism prin dieto
dumneovooströ. Dor, indiferent cum pðtrund în celule, ei sunt copobili
sö împiedice îmbötrônireo gi sð prelungeoscö durolo de vioJö. Tot ce
înseomnö vioJö, spune dr. Hormon, funcJioneozð pe oceleogi principii
de bozö. Docö cnlioxidonlii solveozö musculiJele de olel de lo decre-
pitudine gi moorte timpurie, totul ne îndrepföiesfe sð credem cö pot
foce ocelogi lucru çi Pentru noi.
Apropo, nu pufeli luo efecliv medicomentul geriolric ol muscu-
liTelor de oJet. Experimenlul o stimuloT superoxidul dismulqzö (SOD) çi
cotolozo din musculiJe, enzimele moiore core olimenleozö moginörio
ontioxidonlö. Aiôt soD, côt gi cololozo se gösesc în mogozinele cu
hronö sónötoosö. Dor, spre deosebire de ontioxidonJii din olimente,
ele nu ou nici un efecl docö sunl consumote co olore; sunt pur 9i sim-
plu disiruse de sucul gosÌric din slomoc 9i nu se obsorb'

Õ h!Õ[JA MËMÕRBË PËTqTRIJ GËRB¡Lå!- îru VANSTA

un oli experimenl revelotor focut de John corney de lo univer-

sitoteo din Kentucky 9i de Robert Floyd de lo Fundofic de cercetðri
Medicole din oklohomo o orölot cð onfioxidonJii pot {oce reversibilö

-
Mic rozöior din regiunile de stepð ole Africii. (N, ir')
¡REA €ou zo îmbðlrônirii 25

renf ru deieriororeo creierului în cozul

gerbililor în vôrstö, 9i chior sö refocö
pe lermen scurl, considerolö pônö otunci uno dinlre pierde-
m"morio
si lo ,il" ir".rp"robile ole îmb¿trônirii. Lo început, gerbilii foorte bötrôni
culite föceou de douö ori moi multe gregeli decôt cei tineri otunci cônd tre-
,le ou ceou printr-un lobirint. Animolele tinere comiteou în medie polru
oou oreseli, ior cele bötrône oproximotiv zece. Dor, dupö inieclii cu un
pro-
:u l0 ãus chimic numit fenilbutilnilron, sou FBN, core olroge în copconö
irsiö. rodicolii liberi, gerbilii în vôrstö ou ovut o revenire spectoculoosö,
ru pe comifônd door potru erori, lo fel co 9i cei ìineri. Moi mult decôt olôt,
r olte exominoreo creierului gerbililor o scos lo iveqlö o couzð o renogterii
rrnice memoriei: deteriororeo proteinelor din creier, delerminotö de rodicolii
liberi, se diminuose substonfiol!
JCem Aceoslo indicö fopful cö deleriororeo produsð de rodicolii liberi o
za tn fost responsobilö de pierdereo memoriei, ior onlogonigtii ocesloro ou
:e de föcul procesul reversibil. Este un semn bun pentru oomeni, spune dr.
c reo. Corney, deoorece outopsiile orotö cö, creierele persoonelor bölrône,
dieto lo {el co si ole gerbililor, prezinlö o deteriorore mult.moi pronunfotö o
¡obili proìeinelor, delerminotö de oxidore, comporotiv cu tinerii.
'ol Eorl Stodtmon, de lo lnslitutul Nofionol de Sonötote, spuneo,
ce
rcipii extoziot: ,,Experimentul o orölot pentru primo dotö cö o funcfie fizio-
ecre- logicö recuperoreo proceselorchimice ole unui creier tônör
9i

i pot
-
revenireo memoriei pe lermen scurl este legotö în mod clor de
-
nivelul oxidörii proteinelor din celulö. Pierdereo memoriei odolö cu
JSCU - înointoreo în vôrstö poote fi oporenl înVinsð."
tD) ri Dr. Corney foce 9i el urmötooreo deducfie: FBN reîntineregte un
loflo sistem core o ovut o slore normolö lo tinerefe gi core se delerioreozö
le cu progresiv, pe mösurð ce ore loc îmbötrônireo. Aslo sugereozö tulburö-
enie, tooreo posibilitote co onlioxidonfii polriviJi sö poolö nu numoi preveni
sim- pierdereo memoriei, ci 9i revenireo ei. Dr. Corney o moi descoperit 9i
foptul cö, în cozul onimolelor inieclole cu FBN, scödeo probobilitoteo
co ocesfeo sö sufere o deteriorore cerebrolö în urmo unui otoc.
Folosind ocelogi FBN lo gooreci, dr. Richord Culler, un chimist din
codrul Centrului de Cerceiore Gerontologicö ol lnstitutului Nofionol
ttver- penlru îmbötrônire din Boltimore, o prelungit duroto de vio!ö o goore-
;elöri cilor în vôrslö cu 20% similor cu odöugoreo o l5 oni lo vioJo unui
;ibilö om de 75 de oni. ,,Se - pore cö nu e vorbo door de încelinireo
îmbötrônirii, ci gi de reversibilitoteo ei. Asto se pore de necrezut", o
spus Culler.
26 CUM SA OPRIM IMBATRANIREA

Cu toote ocesleo, o90 cum spune dr. Stodlmon, reîntinerireo cre-

ierului nu o fost, din pöcole, permonenlð. Afunci cônd, în cozuf ger-
bililor, ou fost înireruple inlecJiile cu FBN, pierdereo memoriei 9i slo-
bele performonJe în porcurgereo lobirintului ou revenit. Astfel,
ontioxidonJii pot fi pentru cei în vôrstð probobil, pentru tootð
lumeo
- 9i,
ceeo ce este insulino pentru diobetici. Nu existö un remediu
permonent- contro îmbölrônirii. Celulele trebuie olìmeniote coniinuu
cu onumile contitöti de ontioxidonli, pentru o încerco menlinereo ceo-
sului biologic lo cel moi lent ritm.
Moi exocl, nu pofi pöcöli cu totul procesul de îmb¿trônire pentru o
otinge nemurìreci 9i nici möcor nu pofi depöçi limito de vioJö o speciei
nooslre, core, dupö mulli experli, or fi de 120 de oni. în plus, nici nu e
preo înfelepl sö vrei sö tröiegti moi mulli oni decôt cei de core te pofi
bucuro. Jelul nu e door sö cregti duroto viefii, ci sö îmbunötölegti duroto
viefii ,,funcfionole", ori o ,,vietii sönðtoose", în csre minteo este olertö,
ior trupul octiv. $tiinfo opropie ocum de reolitole oceostö promisiune
moi muh decôf în oricore oltö perioodö din istorio omenirii.

Am pufeo economisi miliorde de dolqri dqcð qm fi copobili sð

omânöm debutul bolilor cronice möcor cu zece qni.
Dr. Jeffrey Blumberg
de lo Universiloteo Tufts,
core sfðtuiegle odullii sö io
suplimente de vitomine qniioxidonle
IIREA

I Cre-
I ger- €E ¡Xüm€ pwtr€mN8€€
;i slo- ÞEN !AWOAUI T3rË€ft€EEE
\stfel,
tootö
nediu
rlinuu totö ecuolio core pernrife sshuri în timp în eees ee pri-
ceo-
vegte obilitoteq de o combqle îmbðfrônireq:

o RodÍcslii liberl deTerioreqzó celurlele, provocând î¡nhö-

rfru o
1rônires.
:eciei
o Antioxidqn¡ii blocheozö röul produs de rsdicolii liberÍ"
nue
o Pri¡r urmqre, ontioxidonlii hlocheqzð î¡nbütrônirea.
; pofi
urolo
Odotö ce oli înfeles seest lucru, nestul e clar:
lerlö,
siune
o Gðsili-i.
o LJtilizoli-i.
r Oprili îmbðtrônireo.
io c Römôneli tineri.
o Tröili mqi mulr"

's
á\
ffi
io ffin univers exislö moi mulJi ogenfi contro îmbötrônirii decôt oii
le
puleo viso vreodotð 9i probobil moi mul¡i decôt poote descoperi gliinio
în ocest secol. Însö multe dinfre oceste boriere în coleo îmbötrônirii
sunt disponibile oici, ocum, chior în folo nooströ, sub formo vitomi-
nelor, minerolelor, enzimelor gi ominoocizilor noturoli, ierburilor, plon-
lelor, olimentelor gi o ohor subslonfe nolurole.
Se odunö lot moi multe dovezi core demonstreozö cum toote
ocesteo pot luplo împotrivo îmbötrônirii. Revistele medicole de pres-
tigiu sunt pline de expuneri, de neimoginot ocum zece oni*, core
demonsireozö puterile exlroordinore ole unor ostfel de subslonle notu-
role în prevenireo, stoporeo 9i reversibiliiofeo deteriorðrii core înso-
Jegte încinforeo în vôrslö. Dovezile vin din direcfio unor inslituJii de

- ,l995.
Corleo o {od publicotö în Toote re{eririle lo perioode onlerioore
se roporieozð lo ocest on. (N. fr.)
28 eunÅ sA oPRrM innsArnÂN¡¡nen

prim rong, cum or fi Horvord, Universitoleo din Colifornio, Tufts, Johns

Hopkins, Stonford, UCLA 9i Yole, prinlre multe oltele.
Copociloteo de luptö contro îmbötrônirii o unoro dintre subston-
fele testote ocum o fost bðnuilö de moi muhe secole, ior o ohoro door
de côlivo oni. Denumirile unoro dinlre ele suni fomiliore, cum or fi
viiominele E si C. Altele sunt moi puiin cunoscule, cum or fi gingko,
coenzimo Q-.l0 gi glutolionul, ce opor ocum drept vedele în loboro-
toorele oomenilor de gtiin!ö core înceorcö so încetineoscö procesul
îmb¿trônirii.
Cercetörile orolö din plin cð ogenfii contro îmbðtrônirii ou o octi-
vitole ontioxidonlö core oiulö lo omônoreo instolörii unei diversitð|i de
boli ole vôrstei înointole printr-o modolitote comunö eviloreo dele-
-
riorörii celulelor de cötre rodicolii liberi. În felul ocesto, multe sub-
slonfe ontioxidonte, precum vitominele E gi C, co 9i coenzimo Q-10,
poi ocjiono individuol sou împreunð pentru o preveni oceleogi moni-
festöri ole îmbötrônirii, cum or fi concerul, bolile de inirnö 9i degene-
roreo cerebrolö.
Pe mðsurð ce oomenii de stiinJo oflö tot moi multe despre teorio
rodicolilor liberi în îmbðtrônire gi despre cum îi pot conlrocoro ontioxi- a:

donfii, devine tol moi evidenl foptul cö deficienfo ocestor substonfe no- I
turole genereozö epidemio îmbðtrônirii inutile 9i premoture. În oceostö ii

corìe gðsiji ce lrebuie sö gtifi, în eseniö, despre ultimele cercetöri osupro i

vilominelor, minerolelor, plcnielor medicinole, olimenlelor 9i o ohor Ìl
:
substonfe nolurole, penlru o römône tineri côt moi muh timp posibil. ::.

REVOLUTTA VTTAMTNELOR
,:.

iì
^
!N TUPTA CONTRA IAABATRAN¡RI¡
De ce ovefi nevoie de vitomine 9i de minerole, moi oles cônd
îmbötrôni1i? Pentru o vö solvo orlerele de lo distrugere, creierul de lo
dezintegrore, celulele de concer gi sistemul imunitor de lo disporilie.
Acesteo sunl door côlevo dintre molive. Adevörul e cö vilominele gi
minerolele pot olufo lo minimolizoreo unoro dinfre consecinfele înoin-
tðrii în vôrstö. De fopt, îmbðtrônireo însðsi
oici
- 9i bolile core decurg de
poote fi în more mðsurð o deficienJö nedescoperilö de vilomine
lo o- scorö incredibilö! Deci, o luo vitcrmine 9i minerole este côl se
poote de logic. Moi mult, în lumino dovezilor de nezdruncinot, o nu le
luo pore o nesöbuinfö.
IIREA E lixir e din izvorul tine t¡ 29

Joh ns putem susline idees eð ne-om fixot nigle slqndorde de

sö¡röTqte 9i longevifote rnult preo eoborôte. Atunci cônd
¡ston- vine vorbo de evilores bolilor eronice gi de îrnbãtrônire,
r door tostö lumeq e într-un fel deficitsrä' oltfel om puleo trði
rorfi er,r tofii lo Potenliulu! nrsxim.
ngko,
boro- Só înlômpinöm cu bucurie ,,revolulio vitominelor", sou ,,schim-
¡cesul boreo rodicolö o
porodigmei vitominelor", cum o
fost odeseo
descrísö. Oomenii de giiin|ö nu moi vöd în vilomine 9i minerole
door
> ocli- nigte bonole componenfe ole olimenielor, core foc oosele moi solide
öJi de gi corecteozð onumite deficienfe, cum or fi scorbutul. ,,Deschidem o
dete- nouð perspectivö penlru vilcmine", spune dr. lshworlol Jiolol, cercetö-
r sub- for 9i profesor osocioi de medicinð inlernö 9i nutriiie clinicö lo Centrul
l-10, ,r¡"ái.of din Sud-Vesl ol Universitöfii din Texos, Dollos. În nouo ordine
moni- o lucrurilor, onumile vilomine-cheie, în doze core le depö9esc pe cele
gene- conJinute în olimenfe, promit proteclie împolrivo îmb¿trônirii 9i bolii
mult dincolo de ogteptörile onierioore. ,,Anlioxidoniii, cum sunt vito-
teorio mino C, vilomino E gi beto corotenul, se pol dovedi lo {el de puternici
rtioxi- co ontibioticele 9i voccinurile", declorö cercetölorul în domeniul vito-
fe no- minei C, dr. Motfhios Roth, coleg ol reputolului Linus Pouling. ,,Dove-
:eoslö zile cö oceste postile pot fi benefice sunl coplegiloore", spune Eorl
supro stodTmon, biochimisf si experl în procesul de îmbötrônire lo lnstilulul
oltor Nolionol ol lnimii, Plömônilor 9i Sôngelui.
;ibil. într-odevör, dovezile sunl uluitoore 9i conlinuö sð se odune.
Luoreo vitominelor 9i o minerolelor devine tol moi necesorö, ostfel
încôt o nu le luo este co o invitofie lo îmbðtrônire 9i lo moorle premolu-
rö. Numeroose studii orotö cö persoonele core iou vitomine omônö
cônd debuiul 9i grovitoteo bolilor couzote de îmbötrônire.
de lo
oriJie.
c Cei core iou vilomine, în speciol vitomino C 9i vitomino E, lrö-
ele gi iesc côJivooni moi mult decôt cei core nu le iou.
o Sisiemul imunitor, gubrezit pe mðsurö ce îmbötrônifi, poote fi
inoin-
rrg de reîntinerit cu oiulorul vilominelor, odeseo prinlr-o simplo postilö
:mine de multivitomine.
:ôt se 0 Comporoliv, viclimele bolilor de inimð ou niveluri scözute de onti-
nu Ie oxidonti oblinuJi din olimente, inclusivviiomino E, vilomino C, beto
coroten 9i seleniu în sônge gi Jesuturi.
30 cum sA oPRtM ΡnenrnÂn¡lnrn

e Si cei cu risc crescut de concer ou niveluri scözule de onti-

oxidonJi, inclusiv vilomino E, vitomino C, beto corolen 9i seleniu
în sônge gi Jesuturi.
o o de{icienfö o vilominelor B poole otroge dupö sine senililoleo,
deteriororeo orlerelor, inforctele 9i onumite forme de concer;
reoprovizionoreo cu vitomine previne sou remediozð odeseo
ocesle probleme.
I O deficienfö minorö de crom poote gröbi o olunecore, cötre
miilocul vieJii, spre diobet 9i bolile cordiovosculore.
I Suplimentele de colciu 9i vitomino D odministrote dupö vôrsto
de I on pot preveni în mod specloculos frocturile de oose chior
si lo copiii de I oni.
o Luoreo regulotö o oricörui tip de vitomine reduce riscul de con-
cer obignuit ol pielii cu70o/o, roporleozö cercefölorii de lo Johns
Hopkins.
e Persoonele core iou în mod regulot vilomine prezintö un risc de
cqtorocfö cu 27% moi mic, dupö cum spun oomenii de gfiin!ö
de lo Horvord.

I"IOTARUL DE DINCOIO DE HRANA

lotö côtevo întreböri filozofice sôcôitoore: Docð ovem nevoie de
doze mori de vitomine gi de minerole, de ce nu le-o pus de lo început
noluro în olimente? Nu e oore nenofurol sö iei suprodoze prin inter-
mediul pilulelor? Nu.
în prezent, dogmo polrivit cöreio hrono îfi poole do tot ce oi
nevoie penlru o înfrunto onii de bötrônefe nu moi stö în picioore. Asto
nu înseomnö có lrebuie sö învinuim noturo cö ne fruslreozö în mod
deliberot. Poote cö nu q fosl prevözut hoosul pe core îl oduce cu sine
civilizofio modernö. Unii oomeni de gliinfö cred cö ovem pur 9i simplu
nevoie de moi muhe vilqmine gi minerole ontioxidonte pentru o echili-
bro procesul de îmb¿trônire deoorece sunlem expugi piedicilor din ce
în ce moi mori ole mediului poluot, inclusiv pesticidele, rodioJio energiei
nucleore, surmenoiul, smogul, olimentele grose sou frotote chimic
-
toote înmuljind ofocurile rodicolilor liberi osupro orgonismelor noos-
lre 9i, în ocesl fel, fðcôndu-ne sö îmbötrônim premotur. ln ocest nou
peisoj hootic creot de môno nooslrö, odicð un ,,mediu nenolurol",
ovem nevoie de ,,conlromðsuri eroice", sub formo vilominelor gi mine-
REA
EI ixíre
din izvsrul tine II 31

nooslrö biologicð 9i
rnli- -^tolorontioxidonle, core sö întóreoscö opðroreo
în cerceloreo vitominei C'
enru :i'::; i" t;provieluire, spune compionul
to universitoreo
profesor emerit de medicinö
åi]';il;r;t'êh"rárktn,
rteo, din Alobomo'
rcer;
tseo

:ötre

irsto
rhior

:on-
¡hns

cde
iin!ö

:de
epul
ller-

eor
Asto
nod
sine
Un olt pund cJe vedere este ocelo cö ovem nevoie de un
surplus
nplu
o pðcöli într-un fel noturo o romône
:hili- de vitomine'gi minerole pentru 9i
pã rrÃ" 1""á moi muh iecôr ero prevözui. Nu s-o bönuit cð
vom reugi
nce
cum focem ocum cu
rgiei lo înuinge* otôl de eficienl in{ecfiile timpurii, o9o
oluiorrlînriuioticelor, 9i sö fröim otôl de muh, înlrecônd deteriororeo
c- bötrô-
oos- ocumulolð în celule gi propulsôndu-ne, mulJi dinlre noi' spre
convins
nou neþ, crede experlui în imb¿trônire dr' Denhom Hormon' El e
de
rel" cö inlenJio noturii esle oceeo de o scöpo de noi dupð trecereo
,
vôrsto miilocie, dupö ce ne-om îndeplinit dotorio de procreore'
Pentru
rine-
32 CU M sA oPntnn îrnsarnÂn¡¡nra

o suprovieJuì îndelung sönöto9i, spune el, ovem nevoie de un sprilin

suplimentor din porteo ontioxidonlilor, inclusiv megodoze de vilomine
si de minerole. Lo urmo urmei, ,,dinfr-un punct de vedere evolufionisl,
tronsmilereo genelor cðtre generofio urmöloore esie ceeo ce con-
leozð, nu o bðirônefe lungð 9i inutilo biologic", o9o cum o formulot în
mod procfic revisfo New Scienfist.
,,Noturo o proiecioi iniliol oomenii sö lröioscð oproximoliv
30 de
oni perioodo necesorð penlru o oiunge lo moturiTole sexuolö 9i
-
pentru o cregle &opiii pônð oting un onumif grod de independenJð",
spune Leonord Hoflick, profesor de onolomie lo $coolo de Medicino
iin Son Froncisco o Universilõ|ii din Colìfornio 9i outor ol cörlii How
ond Why We Age (Cum .si de ce îmbðtrãnim),

O centurö de siguron/ð nu-!i conferö un permrs pentru conducere

nesðbuifð, eq door te proteieozó în cqz de occidenf' Suplimentele
de vifomine lucreszö lø fel: nu-!i conferö un permis de o rnônco
necorespunzðfor gi de o-!i pune în pericol sðnðiofeo, în schimb ifi
procurö un omorlizor suplimenfor de protec/ie.
Dr. Jeffrey Blumberg,
Universìloteo Tufts

muR REpRËUINTA & BR(}TECT¡Ë SLABA

Docð vð sfröduiii sö oveli o sönötole precorð, glumesc unii experli,

otunci urmoli DZR sou dozele zilnice recomondote cifrele oficio-
- -
lilor guvernomentoli,reprezentônd coniitöJile de vitomine 9i minerole
necesore penlru o preveni îmbolnövirìle couzote de unele deficienle
comune¿ cum or fi scorbulul 9i rohitismul. Dor docö doriJi o sönðtole
optimö, fintifi moi sus de 10 pônö lo 200 de ori mai mult decôt DZR.
-
Acesïo esle îndemnul celor moi mul¡i experJi oi zilelor noostre. Profesorul
Jeffrey Blumberg de lo Tufts considerö cö DZR ,,sunl irelevonte penlru
problemo sonötofii publice de oslðzi referitoore lo îmbötrônire 9i bolile
cronice." DZR nu pretind sö röspundö prevenirii bolilor de inimö, con-
cerului, cotoroctei, orlrilei 9i ohor boli de bðlrône1e, subliniozö el'
Dr. Linus Pouling cr numil odolð suplimenlele de vilomine un
ovons tehnologic core vestegle o nouö erö o sönötöfii optime, si nu
IREA
E tixire din izvorul liner 33

pnlrn pol impulsiono

door o simplei suprovieJuiri. Dozele urioge de vilomine
mrne funcfioneze lo copocitofeo geneticö moximö,
celulele orgonismului sö
)nist, procesul de îmbötrônire 9i minimizônd
o orgumenlot el, încetinind
con-
bolile degenerotive.
lot în
Dor cei moi mulli omericoni nu oting nici möcor nivelul consumu'
lui de vitomine necesor penlru suproviefuire, co sö nu moi vorbim de
0de
sönötoteo optimö. Deficienlele siluote sub minimul stobilit prin DZR sunt
rla 9i
frecvenle printre omericonii în vôrstö, scofônd în eviden!ö côt de depri-
f!ö" ,
monlö este situoJio pe mösurö ce ne opropiem de oro de vôrf o oporifiei
tctno
How
bolilor cronice. cercelölorul în domeniul îmbötrônirii de lo Tufts,
dr. Robert Russell, observð cö ,,oproope nici unul" dintre cei ofloJi în
intervolul de vôrstö 65-75 de oni nu îndeplinegte condiliile DZR, o9o
modeste cum sunt ele. Moioritoleo omericonilor în vôrstð nu oiung nici
mðcor lo douö treimi din DZR, în prìvinfo vitominelor B gi o vitominei c.
e
Moi mult decôt olôt, stondordele folosite în mösuroreo defi-
o cienlelor sunt demodote gi irelevonte. Anolizele de sônge obignuife nu
!i reprezinlö o mösurore odecvotö o siluoJiei vitominelor. PuteJi oveo
niveluri ,,normole" ole vitominelor în sônge gi, totugi, sö römônefi defi-
cienli lo nivel metobolic, oslo însemnônd cö vö lipsegle contitoleo
),
ls
necesorð pentru o ocÌivitote biologicö normolö. Polrivil unui nou con-
cept, puteli oveo o deficien'ö de vilomine ,,locolizotö", în core onolizele
sôngelui indicö niveluri normole, dor celulele din onumite Jesuturi, de
exemplu cele din plömôni squ din cevix, sunt deficiente, expunôndu-vö
lo un risc moi more de concer sou olte boli cronice.
rerJi,
t'.
itct0- DATE ATARMANTE
:role e Jumötole dinlre omericonii trecuji de ó0 de oni ou deficienle,
ien!e chior gi dupö stondordele minime, de vilomino E, vitomino C 9i
ilote vitomino A sou belo corolen, potrivit cercelölorilor de lo Tufts.
)ZR. r Pe mösurð ce îmbölrôni!i, vilominele î9i pierd putereo' E nevoie
sorul de conlitöJi moi mori penfru o echilibro situoJio. Multe riscuri de
:nlru modificöri fiziologice 9i boli cronice olribuite îmbðtrônirii sunt
rolile couzqte în reolilole de cerinlele crescute de vilomine.
con- I Bolile de inimö, concerul, orlrito, diobetul 9i cotoroclo reprezintð
într-odevör o ,,îmbötrônire occelerotö", legolð de deficienfe mori
,! un de vilomine gi minerole sou ,,insuficienle", o9o cum le denumesc
¡i nu oslözi unii oomeni de çtiinJö.
34 cum sA oPRrM îMsÄrnÂN¡nrn

Vilominele gi minerolele existö pentru o vð oiuto sð scð-

poli de bolile îmbðtrônirii. De fopt, îmbötrônireo în sine
gi bolile cqre decurg de oici sunl în bunð mðsurð o
-
-
boslð o deficienlei de vitqmine ls o scorö incred¡b¡lö.

cE TREBUTE SA 9T¡Ir DESPRE VTTAMTNE

PENTRU A EVITA ÎMEATRAN¡N¡N
r Gôndili-vö lo îmbötrônire gi lo consecinJele ei co fiind porJiol o
boolö o ,,deficienfei" de vitomine si minerole de proporlii moiore.
r Penlru o preveni cel moi eficient îmbðtrônireo e necesor sö luoli
doze urioge de vitomine gi minerole ontioxidonte, moi oles vito-
mino E, vitomino C 9i belo corolen.
r Nu moi e deloc inteligent sö credeli cö hrono vö poote do toqte
vilominele çi minerolele de core ovefi nevoie penlru o inlerveni
în procesul de îmbötrônire.
I Rolul vitominelor si minerolelor nu este numoi ocelo de o prê:
veni bolile couzole în mod evidenf de o deficien!ð, cum or {i
scorbulul gi rohitismul. Ele sunt 9i nigte luplötori împofrivo epi-
demiei, couzole de îmbötrônire, de boli de inimö 9i concer.
o Nu vö puteli bozo pe dozele modesle de vitomine minerole reco-
9i
mondote de guvern (DZR) pentru o combote lo moximum rovogi-
ile provocole de îmbötrônire, degi, odeseori, chior gi contitöfi mici
pol foce reversibilö deteriororeo provocotö de îmbötrônire.
I Trebuie sö 9ti!i cö, probobil, suntefi deficitori chior çi în olingereo
nivelurilor minime de vitomine ¡i minerole cerute de DZR. De
exemplu, ocesl lucru este volobil în cozul morii moioritðfi o
omericonilor. Prin urmore, cochefofi în mod periculos cu îmbö-
lrônireo premoturð.
I Ceo moi bunö cole prin core vilominele gi minerolele combol
îmbötrônireq este spriiinireo octivitöfii onlioxidonle, oiutônd lo
dislrugereo rodicolilor liberi, core reprezinlö couzo principolð o
îmbötrônirii.
c Multe vitomine
9i minerole pot oiuto gi lo limitoreo ohor procese
fiziologice core duc lo îmbötrônire gi, deci, lo îmbolnövire, inco-
pocitole 9i moorte.
IREA
Elix ire d in
izvorul tine 35

I. I Conlror o ceeo ce ouzifi de multe ori, vitominele 9i minerolele

odministrote în dozele recomondote contro
îmbötrônirii sunl
o extrem de sigure 9i förö efecte secundore'
, Vitominele 9i minerolele sunl ieftine, comporoliv cu binele enorm
de
pe core îl foc 9i cu bonii pe core-i economisesc, sculindu-vö
onororiile medici-
medicomente, inlervenlii de înoltð tehnologie,
lor 9i sPitolizore.
r Multe vilomine gi minerole lucreozö împreunö pentru o vö pro-
tiol o teio împotrivo îmbötrônirii. Nu existö o singuro vitominö sou un
riore. singur minerol miroculos împotrivo îmbötrônirii. ,,Anumile sludii
luo!i oroiö .¿ ontioxidonfii oclioneozö moi bine în combinolie decôt
vito- individuol", spune dr. Corl Cotmon, direclor ol lrvine Broin
Aging Unii de lo Universiloleo din Colifornio'
loote
rvenr pRrvtTl cE sE îNTÂMPLÃ CU CEI CARE IAU ANTIOXIDANII

Roto de morfolilofe: cu moi micõ. cercetölorii de lo lnstitulul

500/o
prei de
Nolionol pentru Îmbötrônire ou descoperit recenl cð odminstrqreo
or fi indiferent
ool¡lu d"'uitomine C çi E o redus lo iumðtote riscul de deces,
ãe couzq, în rôndul o I 0 000 de persoone în vôrstö, înlre 67 9i
epi- 1 05

àni. Moi mult, numörul celor core iou vilomine gi mor de boli de inimö
'eco- reprezinlö numoi o treime din numórul celor core mor din oceeogi
/ogr couzö 9i nu iou vitomine.
mrcr
Decesele couzqte de cqncer: cu 13% moí pufine' Ceo mqi speclo-
culoqsö dovodö cö odministroreq de vitqmine ontioxidonte poote slopo
ereq concerul 9i decesele provocote de qcesto provine dintr-un dudiu din
,l993 NoJionol ol concerului föcut în Jinutul Linxion,
De ol lnstitutului
ili o Chino. În studiul osupro celor oproope 30 000 de oomeni, ovônd
rbö- vôrslo de pesle 40 de oni, vilominele ou redus numðrul de decese
'l
prinlre cei core ou luol doze zilnice de 5 mg de beto coroten, 30 de
mg de vitominq E 9i 50 de microgrome de seleniu. În door.cinci oni,
nbot
deiesele din diferite cquze ou scözut cu 9%. Ceo moi semnificotivö o
dlo fost o reducere totolð cu l3% o deceselor cquzole de concer' in mod
rlö o speciol, morJile couzote de concerul lo esofog ou scözut cu AYo, cele
couzolå de concerul de slomoc cv 21o/o 9i cele provocqle de concerul lo
Sese plömôni cu 45%. Toote celelohe forme de cqncer s-ou redus cu 20%'
lco- becer"l" couzole de otocuri cerebrqle ou scözut cu I0%. Cercetölorii ou
observqt o scódere incredibil de ropidö q numörului de decese couzote
36 cum sA oPRrM iMsArnÂNlnrq

de concer înlr-un intervol de unu pônö lo doi oni dupö ce subieclii

ou început
-
sö iq ontioxidonli. Se presupune cð ontioxidonJii ou oclionol
prin opöroreo celulelor de deteriororeo provocotö de rodicolii liberi.

Suprovie/uireo în cozul concerului: peste 50%. Lo fel de impre-

sionqnl este fopiul cö megodozele de vitqmine pot oiuto în lupto împo-
lrivo concerului deio instolqt. lntr-un studiu recenl ol dr. Donqld Lomm,
geful coledrei de urologie de ls Universifoteo stotului Virginio de Vesl
din Morgontown, suplimentele de vitomine ou redus în mod ,,specfo-
culos" revenireo cqncerului de vezicö urinorö lo jumölote gi ou dublot
durolo de suproviefuire o pocienfilor. În studiu, ó5 de pocienli ou urmoi
un trotomeni cu un medicoment de imunoleropie stondord, numit
BCG. Aproope jumötote dintre ei ou luol 9i doze zilnlce mori de
,l00
vitomine ontioxidonte (40.000 Ul de vitomino A, mg de Bó, 2.000
mg de vitomino C, 400 Ul de vilomino E 9i 90 mg de zinc). Dupö
qproope doi qni, 40% dintre cei core ou luot vitomine plus medi-
comentul prezentou tumori noi, comporoliv cu 80% dinlre cei core ou
luot door medicomenlul. E foorte probobil, spune dr. Lomm, co supli-
mentele sö fi ocfionot prin întörireo opörðrii imunilore. O osemeneq
teropie onticqncer lrebuie monitorizotð de un medic.

Bo/i/e de inimö, qtscurile cerebro/e: moi pulin cu 500/o. Aproope

22.000 de mii de medici börbqti iou 50 mg de beto coroten o dotö lo
douð zile, oceosto f¿cônd porle dinlr-un studiu pe termen lung initiot lo
Horvord. Recenl, cercetötorii ou onqlizot dotele provenind de lo o
subgrupö de 333 de medici prezenlônd semne ole unei boli de inimö,
cum or fi ongino (durerile în piept). lotð surprinzötooreo descoperire
föcutö: cei core ou luot belq coroten timp de gose oni ou înregistrot cu
50% moi puline inforcte, otocuri cerebrole, intervenlii chirurgicole de tip
,,byposs" 9i decese couzote de suferinJe cordioce decôt medicii core s-ou
trotqt cu o pilulð oorbö. Observolie: Protecfio o opörut dupö door doi oni.
Alte dovezi: bArbolii core ou spus cö ou luol vitomine, în speciol
vitomino E, moi mult de zece oni, ou prezeniot cu 78o/o moi puline
decese provocote de boli de inimð, 58% moi puJine inforcte, l5% moi
puline cozuri de onginö çi 40% moi pufine prime ,,evenimenle" cor-
diqce decôt cei core nu ou luol vitomine.* Primul Studiu Nofionol pri-
vind Exqminoreq SðnötöJii 9i Nutrifiei întreprins de guvernul SUA o

-
Studlul o fost efecluot lo Universiìoteo Sovol din Quebeq pe 2 226 de
bõrbofi.
 Elixi re din izvorul tiner
IREA u 37

ecJii
descoperit cö omericonii core ou luql cu
regulorilote vitomino C
9r

>nql olimentore ou suferit cu 37o/o moi puJine inforcte mortole.

Juplimentele

Cqncerulde pie/e: moí pu!ín cu 70o/o. Numoi luônd în mod regulot

lre- suplimente de vitomine în generol, dor în speciol vilominele
A, C 9i E,
rpo- moi comune forme de cqncer corcinomul bozocelulor, un
iiscul celei -
flffi, .on."r ol pielii s-o redus în mod uimitor cu 70o/o, potrivit unui studiu
y'est -
din 1994 înfreprins lo Universitoleo Johns Hopkins. Aplicolö întregii
ctq- oopulolii în vôrstö, qdministroreq vilominelor poote preveni în ocest fel
blqf lpäri1io q 350 000 de noi cozuri de corcinom bqzocelulor onuol¿ ou
ïot spus cercelölorii.
rmil
de de in[ecfii: cu 50%. O
Cregfereo imunitólii, reducereo numðrului
)00 simplö postilö de multivilqmine pe zi, Therogron-M, o îmbunðlöJit
rpð semnificotiv funcfiile sistemului imunitqr în cozul persoonelor în vôrstð
)di- sönóloose, cu un regim qlimentor bun, core nu prezentou semnele
qU vreunei deficienfe, potrivit unui sludiu ol $colii Medicqle New Jersey.
pli- într-un olt studiu cu rezultote impresiononte ol lui Roniit K. Chondro de
leo lo Memoriol University din Newfoundlond, o combinofie de I B vito-
rin" çi minerole, în doze modeste, o redus bolile infecfioose lo iumö-
tole, în cursul unui on, în cozul persoonelor în vôrslð.
tpe
rlo Cqforocto: o reducere cu 27 pônö lo 360/0. Börbofii core iou muhi-
tlo vitomine sunl predispugi în proporJie de door 73% só sufere de colo-
o roctö, foJö de cei core nu urmeqzö un osemeneo troloment, spune un
1ö, studiu ql $colii Medicole Horvord întreprins osupro o l7'000 de medici
'ire börboJi trecuJi de 45 de oni. De osemeneo, în studiul lnstitulului
CU Nofionol ol Concerului din Linxion, Chino, onumili subiecli ou luot o
tip combinolie de 2ó de vilomine gi minerole în doze moderote, oproxi-
OU motiv de 1,5-3 ori moi mori decôt DZR' Numörul cozurilor de coto-
ni. roclö nucleorö lo börbofii de peste ó5 de oni core ou luqt oceste
isl vilomine o scðzut cu 36%.
ne
rqi
)r- AGENTII NATURAH ÐE ÎNTINERIRE
ri- 9r roNleEtE toNGËvlrAÏl¡
o
Vitominele gi minerolele fomiliore nu sunt côtu9i de puJin singu-
rele subsfonJe nolurole cu puleri onlioxidonler conlro îmbölrônirii, de
prevenire o îmbolnövirilor sou de ugurore o suferiniei. Numeroose plonle
'de
gi exlrocle noturole sunt pline de onlioxidonfi 9i de ohe substonfe chi-
38 cum sA oPRrM îMeÄrnÂN¡nsn

mice ocfive din punct de vedere biologic. Substonlele conlro îmbö-

trônirii obundö în frunzele, lulpinile çi rðdöc¡nile o nenumörote plonte
comestibile 9i necomestibile. Multe sunl utilizote co plonte medicinole
de mii de qni. Bo chior, cel pufin un sfert din medicomenlele core ne
sunl prescrise derivö din plonte.
De osemeneo, o uimiloore descoperire gtiiniificö este oceeo cõ, pe
mösurö ce rezervele produse în orgonism de enzime, hormoni, omino-
ocizi si olte surse de proleclie noturole scod odotö cu vôrslo, putem
sinletizo clone biologice idenlice 9i le putem folosi pentru refocereo
pierderilor, întinerind în felul ocesfo Jesulurile gi recuperônd vigooreo
mösurö incredibilö. Door pentru cö timpul
tinerelii
- uneori, înlr-o
epuizeozö opðroreo generotö de orgonism, oceoslo nu înseomnö cð
trebuie sö renunföm lo speronfo de o o reclödi. Nu e nevoie sö îmbö-
' '- o prolesto.
trônim în tðcere gi törö
'

GRADTNA VE9NrClEl

Nimic nu oiutö moi mult lo menlinereo tinerelii celulelor, o funcJionörii

9i rezistenJei lor lo îmbolnövire, decôt consumul unor contitöli însem-
nole de frucle 9i legume. Acesteo reprezintö ontidoturi pulernice conlro
îmbötrônirii, o infirmitöfii 9i o poverii bolilor. O oulorilqte în domeniul
ontioxidonJilor, dr. Bruce Ames, spune förö menoiomente: ,,Docö nu
môncoJi verdejuri, pur gi simplu vð irodiofi singuri", expunôndu-vð förö
rost degrodörii celulore 9i concerului. Dr. John Potter de lo Univer-
sitqteq din Minnesoto leogð oceoslö odevörotó epidemie de cqncer de
o ,,deficien!ö de legume" extrem de röspônditð. Sludiile orolö fðrö greg
cö o mônco cinci squ gose porlii de frucle gi legume zilnic poote reduce
riscul de concer lo iumötole ;i vö poote solvo vioJo în multe qhe moduri.
Roto deceselor o scðzut cv 2ïo/o în cozul barbolilor core ou môncot
zilnic belo csrolenul conJinut de un morcov ¡i conJinuful de vitomino C
din douö porlocole gi jumötote. Decesele provocofe de cqncer ou
scözut cu 50%, ior cele provocote de bolile de inimö cu 1B% pe o
perioodð de 24 de oni, ou demonstrot cercelötorii de lo $coolo de
Sönötote Publicö o UniversitöfiiTexos din Houston. Un sfudiu întreprins
recent în Finlondo o descoperif cö decesele provocole de boli cordio-
vosculqre s-ou redus pe mðsurö ce oomenii qu luol moi mulli onti-
oxidonJi E, C gi corotenoide conlinule în frucle 9i legume. Toote fruclele
gi legumele sunl purlöloorele unor mori contitóJi de ontioxidonli cr¡nos-
cufi çi necunoscufi.
IIREA Elixi re din izvorul tin 39

imbö- Fðrð îndoiolö, putefi {olosi multe substonfe noturole, pe lôngö

rlonte vitomine 9i minerole,
pentru o împiedico rovogiile produse de îmbð-
gi Joponio prescriu odeseo ostfel de sub-
cinole trônire. Medicii din Europo
rre ne ston1" - de exemplu,
gingko poote foce reversibil declinul copocitö-
tilor'mintole gi ol energiei însinte co efecfele cele moi dromofice ole
:ö, 'înbátrânirii sð se insfoleze. O oltö substonfö folositö pe scorö lorgö în
Pe
mulle fðri europene, precum gi în Joponio, esle coenzimo Q-10,
mino- un
produs de orgonism în con-
¡ulem compus chimic osemönölor cu vitominele,
titöJi tof moi mici, pe mösurð ce îmbðlrônim.
cereq Aceostö subslonfö esle
ooreo un ontioxidonl core oiutö celulele inimii, în mod speciol, sö funclio-
impul neze moi eficient odotö cu înointoreo în vôrslö, omônônd
probobil
nö cö momentul în core inimo cedeozö.
imbö- Moi mult, în Germonio gi Joponio, guvernul o proiectol meco-
nisme legole de oprobore o utilizörii unor ostfel de subslonfe nolurole
comestibile gi necomestibile, pentru o preveni gi uguro bolile. Deloc
surprinzötor, multe dinlre cercetörile gtiinlifice ovônd co subiect ogenfii
nont noiuroli core înlôrzie îmbötrônireo gi prelungesc violo ou fosl reolizole
;em- în Germonio gi Joponio. Cu loote ocesteo, mulfi cercetötori de lo insti-
rntro tute gtiinlifice de prim rong din Stotele Unile s-qu qlöturot oceslor
:niul studii, confirmônd voliditoteo lor. Unii ocodemicieni de elilö, cum or fi
inu Bruce Ames, Lesler Pocker 9i ollii, de lo Universifoleo Colifornio din
lo ro Berkeley, îçiîndreoptö investigofiile spre onlioxidonfii produgi de orgo'
iver- nism, cum or fi ubichinonul (coenzimo Q-10), çi spre plontele medi-
¡r de cinole onfioxidonte, cum qr fi ginkgo. Toole vö pot proleio celulele de
gre9 deteriororeo provocotö de rodicolii liberi 9i de îmbötrônire 9i, co 9i
Cuce vitominele, se gösesc lo plofor sou sunl din ce în ce moi des prescrise
duri. chior de medici.
rncot
roC SUPERALIMENTE CONTRA IMBATRANIRII
rou
leo 9r PENTRU PRETUNGIREA VlETll
rde Tot ceeo ce môncofi zilnic, începônd din finerefe gi, opoi, de-o lungul
rri ns întregii vieJi, ore un impoct profund gi permonenl osupro suprovieluirii,
'dio- sönölðfii, îmbötrônirii 9i longevitðfii. Alimentele sunt nigte omesfecuri
onli- chimice de o extroordinorö complexitote core pötrund în celule, modi-
ctele ficôndu-le compozifio gi diclôndu-le ociiviloleo. Deçi poote nu vö gôndili
nos- lo ele în ocesl fel, olimentele reprezinlð pochete puternice de ogenfi for-
mocologici core controleozö comportqmentul celulelor. Hrono pe core
40 CUM 5A OPRIM IMBATRAN¡REA

le-o oferiJi le poote lronsformo în for"törefe licsite cu ormole de onti-

oxidonJi pentru o rezisto în foJo rovogiilor produse de timp 9i de otocurile
rodicolilor liberi ce reprezintö principolo couzö o îmbötrônirii gi o bolilor
legote de eo. Sou vö puteli oproviziono cu olimente lipsife de ontioxi-
donfi, permifônd mosocrul pe scorö lorgð 9i mutiloreo celulelor dimi-
nuôndu-vö perspeclivo omônörii îmbötrôn¡rii gi gonso
-
longeviiöfii.
Pe mösurö ce celulele îmbðtrônesc, îmbötrônegte gi corpul. lor côl
de repede îmbölrônesc celulele depinde în more mösurö de un fopt:
docö le doli olimente bogote în onlioxidonfi sou söroce în ontioxidonJi
9i bogole în rodicoli liberi.
Anumile olimenle sunl înzestrote förö îndoiolö cu mii de ontioxidonfi
;i olJi ogenli core susfin octiviloieo contro oxidonfilor. Nimeni nu gtie com-
pozifio ontioxidontö exoctö o unor qstfel de olimente, deoorece nu ou fost
onolizole complet din punct de vedere chimic, gi poote nici nu se vo reugi
vreodotð. Pônö ocum, oomenii de giiinJö ou descoperit o ociivitole onti-
oxidontö uimiloore în multe frucle, legume, cereole gi uleiuri. Moi muh,
sule de sludii legote de diele ;i boli ou identificot olimente puiernice con-
tro îmbötrônirii 9i îmbolnövirii.
I¡REA

| 0nti-
vrrnmliln cnn€ 1ßÊßAr€ s-o LUIIT¡
pG
lcurile
¡olilor
pcilTllu nnnfiilnncn innnñrnma¡lnl¡
ntioxi-
dimi- De ce ave!í nevoíe de vífomíno E
pentru o oprì îmbåtrâníres
or côt
r {opt:
ridonli Docö nu lucli olte vitomine, qlunci lucli möcor vilqminq
E. Froctic este imposÍbilö lupto împolrivo bolilor de
<idonJì inimö, o cqncerului sou creglereq imunitðlii nurnoi cu oiu-
) com- rorul dozetor de vitominq E din qlimenle - doqr dqcö
:u fost mânco1i moi muh de 5 000 de cqlorii pe zi, ceq mqi mqre
r reugi porte dintre ele reprezentônd grðsimi.
: onli-
i mult, ffi
e con- fuo s¿ focem o comporoJie, vitomino E e opöroreo gen Michoel
lordon împotrivo îmb¿trônirii ontioxidontul luptðtor împotrivo rodi-
sö-l
-
ovefi de porteo dumneovooströ moi presus
colilor, pe core vrefi
decôt oricorp oltul. Atunci cônd îi întreboli pe cei moi importonfi cerce'
tðiori din tootö lumeo core supliment de vitominö esle cruciol pentru
olungoreo bolilor de bötrône1e, olegereo esle oproope universolö:
vitomino E, numilð 9i olfo tocoferol. $i pe bunö dreptote. Efeclele con-
tro îmbðtrônirii ole vitomìnei E luotö în contitöli mult peste cele din oli-
mente devin legendore. înlr-odevör, noile dovezi uimitoore în legðturö
cu ocfiuneo vifominei E ou zguduit din temelii credinfo medicilor în
vechiul dicton potrivil cöruio poJi obfine din hronö lot oiutorul de core
oi nevoie pentru conseryoreo viefii. suplimentele de vitomino E por
necesore penlru combolereo problemelor couzote de îmbölrônire în
civilizoJio modernö.

€UM POATE LUPTA VITAMINA E

înnporn¡vn îMsÄrRÂN¡nl I
Împiedicð b/ocoreo orlerelor: Vilomino E luptö împotrivo celei moi
mori lemeri legote de îmbötrônire, orteriosclerozo, înfundoreo 9i rigi-
dizoreo treplotð o orlereloç core începe lo linerele, se occenlueozö lo
vôrsto miilocie gi ucide com o iumöiote de milion de omericoni pe on,
42 CUM SA OPRIM IMBATRANIREA

moi oles pe cei în vôrstö. Nouo gôndire: oderiosclerozo opore, în more

mðsurð, penlru cð tipul dðunðtor de colesterol din sônge, LDL, este
modificot chimic gi prin otocurile
- oxidot sou ,,rôncezil" intoxicot -
rodicolilor liberi. Docö nu or exislo oceoslð oxidore, coleslerolul res-
pectiv nu s-or puteo infiltro prin perelii orterelor, ceeo ce reprezinlð
primul pos în plocoreo struclurii gi în blocoreo orterelor. Astfel, împie-
dicônd o osemeneo oxidore sou ,,rôncezire" o colesterolului LDL, pro-
cesul de înfundore, înguslore gi dezintegrore o orlerelor esle înöbugil
din fo9ö. Asto foc cu deosebitð pricepere suplimenlele de vitomino E
qnlioxidonle
- mult moi bine decôl orice oltö vitominö cu efecl onli-
oxidonl. Vitomino E pötrunde în moleculo de coleslerol LDL çi inhibö
oxidoreo riscontö, eliminônd în felul ocesto însö9i origineo bolilor
coronoriene.
Un studiu ol lui lshworlol Jiolol de lo Centrul Medicol de Sud-Vest
ol Universitölii Texos din Dollos o descoperit cö odministroreo o 800 Ul
de vitomino E pe zi limp de lrei luni o redus oxidoreo colesterolului
LDL
- 9i, prin urmore, copociloleo lui de ocuporticipo
orteriolö gi lo oporilio bolilor de inimö
lo deleriororeo
un procent specloculos
de 40%1,,E extrem de clor cö viiomino -E reprezinlö cel moi pulernic
onlioxidont ol colesterolului LDU', spune el. A moi descoperit cö e
nevoie de cel pufin 400 Ul de vitomino E pe zi pentru o preveniîn mod
semnificotiv oxidoreo colesterolului LDL.

Împiedicõ producereo otocurilor de cord: Comunitoteo stiintificö o

fost surprinsö recent de douö studii întreprinse lo Horvord, ombele
orötônd cö luoreo suplimentelor de vilomino E pore sö reducö în mod
spectoculos oporiJio bolilor de inimo. Moi întôi, în cozul femeilor: în
codrul unui segment de 87.000 de surori medicole, cozurile de boli de
,l00
inimö moiore ou fosl cv 41o/o moi pufine lo cele core ou luotîntre
9i 250 Ul de vitomino E pe zi limp de moi mult de doi oni, comporo-
tiv cu cele core nu ou luol oceste suplimente de vilomino E. Tot lo cele
core ou luot vitominele, riscul de otocuri cerebrole o scözut cu 29%o,
ior roto lotolö o mortolitölii cu 13%.
$i börbolii ou fosl solvoJi. în cozul,l00
o 40 000 de barboli de vôrstö
miilocie, cei core ou luol moi mult de Ul de vitomino E pe zi limp
de moi bine de doi oni ou înregistrol un risc de occidenle cordiovos-
culore moiore cu 37o/o moi mic, inclusiv inforctele. Vitomino E nu ore
efect pesfe noopte. Cercetötorii de lo Horvord sugereozö cö trebuie sö
REA
v¡r dm¡no E enlru qmôndreq îmbö ntril 43

nore luoti vitomino E limp de cel pufin doi oniînoinle co protecfio împolrivo
este inforctului sö se insloleze'
urile
res-
:inlö VITAMINA E îNTINERE$TE ARTERELE î¡¡gÄTNÂN T
pie- -l08
în cozul moimufelor, ul de vitqmino E pe zi, luote timp de trei oni,
pro- gi ou föcut reversibilö blocoreo orlerelor couzqlö de un
ou încetinil
lugit
regim olimenlor bogot în grðsimi, po-trivit unui studiu efectuol lo
loE Loioroiorul de Cercetöri osupro Aterosclerozei de lo Universitoteo din
:nti- Mississippi. Animolele ou ovut un regim bogol în grösimi; cele core
ou
ribö primit vitomino E ou înregistrol
9i o cincime din blocoiul orteriol ol
lilor moimufelor core nu ou fosf supuse oceluiogi lrotqmenl. $i moi uimitor
este foplul cö, în cozul moimuJelor cu o boolö orteriolö deio instolotö,
Vest vitomino E o curölot efectiv oderele de plöcile de oterom* în proporJie
)ut de 60%. Blocolul s-o diminuot de lo o medie de 35% lo l5% în doi onil
ului Vitomino E pore sö deJinð ocelogi potenJiol gi în cozul fiinlelor
rreo umone, potrivit cercetörii lui Howord N. Hodis de lo $coolo de Medi-
.llos cinð o Universitölii de Sud q stqtului Cqlifornio. Acesto o descoperit cð
rnic vitominq E pore sö înlôrzie gi sö focö reversibil procesul de formore o
öe plöcilor de oterom în cozul börbofilor de vôrstö miilocie core ou suferil
nod o operoJie de byposs coronorion. Börbofii core ou declorol cö iqu cel
pufin 100 Ul de vilomino E pe zi (împreunð cu o oltö medicoJie) ou ovut
moi puJine orlere înguslote dupö doi oni decôt cei core ou luot moi
pufino vitomino E. $i moi specioculos este foptul cö ongiogromele
too core ou luol
¡ele irorele X) ou revelot cö plöcile de oterom din orlerele celor
vitomino E s-ou diminuot, ocest lucru însemnônd o regresie efectivð o
rod
oterosclerozei!
:tn
de
00
rro- Un fopt importont: oulorii dr. Meir J. Stompfer 9i doctorulîn gtiinle
:ele Eric B. Rimm de lo Harvord ou subliniot cö nu e suficientö vitomino E
)o/o, din olimente penlru o reprimo in{orctele. E nevoie de suplimente de
vitomino E, pe core le iou ombiì outori. cu loqte ocesteo, în sludiul lor,
'stö o dozö moi more de 250 Ul pe zi nu o redus în mod suplimentor bolile
mp de inimö.
os-
f,re .
Alerom depoziT de substonfe grose 9i de colesterol pe perelii voselor
sö
-
songvine. (N. tr.)
 44 cum sA oPRrM înneArnÂN¡nsn

întrebore: Vö puteji permile sö nu luoli vitomino E?

Röspuns: Repercusiunile pot fi nemiloose, docö studiul înlreprins
lo Horvord esle corect. ,,Riscul delerminot de neluoreo vilominei E esle
echivolent cu riscul oferenl fumotului", o fosl exemplul elocvent dot de
dr. Rimm.
De fopt, studiul o indicot cö bene{iciile vitominei E înlrec cu muh
beneficiile reducerii tensiunii orteriole 9i o colesterolului ridicot! Un
studiu pe scorö lorgö ol Orgonizoliei Mondiole o SönötöJii osupro bör-
boJilor din 1ó oroge europene o fost de ocord cö nivelurile ridicote de
vitomino E din sônge sunt moi copobile sö previnö inforctele folole
decôt scödereo colesterolului din sônge.

intineregfe imunitqteo: Dr. Simin Meydoni, un imunolog nutriJio-

nist de lo Universitoleo Tufts, o testot suplimentele de viiomino E (doze
de 400 sou de 800 Ul pe zi) în cozul persoonelor trecute de ó0 de oni.
Röspunsul imunilor scözuse odotð cu vôrsto, dor o crescut lo loc
,,oproope lo nivelul unor oomeni lineri", o spus el. Degi vitomino n-o
funcfionot în fiecore coz în porte, penlru cei moi mulli, refocereo imu-
nitöfii o fost fenomenolö. Funcliile imunitöfii, cum or fi proli{eroreo
globulelor olbe core luptö împotrivo infecJiilor, ou crescut cu l0 pônð
lo 50% în 30 de zilel Anumite funcfii s-ou îmbunölölit cu 80-90%.
Argumenlore: dr. Meydoni crede cö vifomino E {eregte grösimile
din membronele celulelor de oxidore prin otocurile rodicolilor liberi.
Astfel de celule sunt în mod speciol vulnerobile lo deleriororeo provo-
colö de rodicolii liberi.
Observolie: ocegti subiecfi nu oveou o deficien!ö de vitomino E
dupö stondordele obignuite. Pentru o întineri funcfiile imunilöfii,
oomenii în vôrstö ou nevoie de un sprijin suplimenlor de vilomino E,
muh pesle nivelul cerinlelor ,,normole". Megodozele de vitomino E
îmbunötðfesc funclionoreo sislemului imunitor 9i lo fineri, dor nu lo fel
de vizibil co lo oomenii în vôrstð.

Confrocoreozó concerul: Un studiu recent osupro o 35 000 de

femei din lowo o scos lo iveolö foptul cö cele sub ó5 de oni, core ou
- în more mösurö din suplimente -, oveou o
luof vilomino E pro-
bobiliiote de o foce concer de colon cv 68% moi micö. Un nivel scözut
ol vilominei E din sônge vö foce cu 50% moivulnerobili lo orice formö
de concer, o concluzionol un omplu studiu finlqndez. Administroreo

't.
IREA

pflns
i este
ol de

mult
'! Un
b¿r- celulelor conceroose'
te de
dozele moi mori de
:otole lJgureozösimpfornele orlritei:în côtevo studii'
1 2Oó.mg de vitomino E ou
fost lo fel de eficoce co un onliinflomqtor
rigidizoreo resimJite în. ge-
oúñit,"ru¿ucônd durerile, inflomoreo 9i
reumotoidð. speculolie: crtrito e
lrì!io- Iãrãt ¿i*in"ojo 9i couzote de ortrilo
poore fi nevoie
idoze i.îjirå "J".eori'de niveluri scözute ole virominei E
- ropid în lupto
¡ oni. ä" å""tital¡ suplimentore, deoorece esle. consumotö pro
i beri înd replole osu
r p;;il" ri lor i nf lo mqtori i o le rodìco i lor
I
loc 1," åtocu I

I n-o orticuloliilor'
imu-
roreo
Sufe de mii de oorneni mor în Arnerico
de boli de inimð sou de
pônö
lon.", Cred dovezîle core sugereozö cö vitomino E poofe
cð
\/
,"dr." suferin/o 9i coslurile oceslor boli sunf foode pufernice ;i nu
lo. se
;imile por" ca n, nici un dezovontoi' Vitomino E nici mócor
iberi. "";ri¿
cosfð mult.
rovo- Dr. Jeffrey Blumberg,

ee{u I Lo borotoru lu i de t"'*tî",ï

ino E üLÏåffiäi::iJ;:
ritöJii,
no E,
Amônó declongoreo coforocfei: Vitomino E ore
copociloleo so
ino E
în cozul onimo-
lo {el împiedice gi sö focú reversibilö dezvoltoreo cotoroctei
o descoperit
lelor de loborolor. ln ceeo ce privegte oomenii, un sludiu
.a,upli*"nteledevitominoEoureduscv560/orisculdeîmbolnövire,
)0 de degi vitomino C ero moi Pulernicö'
re ou
În timp'
r prO- întôrzie îmbótrãnireo generolõ o creierului 9i o sôngelui:
;cözui d.i.rio*ão produsö de roãicolii liberi losö urme în interiorul celulelorsub
-
ormo strucluroreo' unei substonJe numife lipofuscinö, cunoscutö 9i
roreo nur"l" J" pigmentulîmb¿trônirii. Nivelul ocestuio o scözul semnifico-
46 CUM SA OPRIM IMBATRANIREA

liv în onumife celule ole pocienlilor în vôrslö core ou luot vilomino E.

Circulofio sôngelui în creier s-o îmbunðtðJil 9i eo. Unii oomeni de
gliin!ö cred cö vilomino E oiutö lo omônoreo pierderii focultö1ilor
mintole couzote de îmbötrônire, inclusiv o bolii Alzheimer.

Adultii sr trebuí sð io înfre 100 si 400 Ul de vitomino E pe zi.

Alionfo penlru Cercetöri osupro îmbðlrônirii,
o orgonizofie nonprofit,
cu sediul în Woshington

Cum funcfioneqzö? Vitomino E esle un pulernic qntioxidonl solu-

bil în grösimi, fiind prin urmore copobilö sö ocJioneze cel moi bine în
zonele onotomice cu cel moi more conlinut de grösimi. Vitomino E se
prezinlð co un foclor esenliol moi oles în prevenireo deteriorörii
creierului, o orterelor 9i o sìstemului imunitor, deoorece creierul gi
membronele celulelor imunitore confin muhe grösimi, ior orlerele sunt
exlrem de vulnerobile lo deterioröri provocofe de grösimi. ln mod
corocteristic, vitomino E ocfioneozö co un mic extinctor core înöbugö
lonluri întregi de otocuri feroce ole rodicolilor liberi ce oxideozö grö-
simeo din creier gi din sônge, tulburônd funcfionoreo normolö gi
îmbötrônind moi repede fesuturile.

CAPACITATEA VITAMINEI E DE A OPRI ΡAEÃTRANINTN

0 Opreçte reocfiile în lonf ole rqdicqlilor liberi, core distrug celulele.
r Blocheozö oxidoreo colesterolului döunðtor LDL si o ohor grð-
simi core delerioreozö celulele.
r Previne otocurile de cord gi occidentele cerebrqle.
I FeregÌe orlerele de blocoiul couzot de plocile de oterom.
I lntinerette imuniloieo.
r Previne concerul gi împiedicö dezvoltoreo celulelor conceroose.
o Proteieqzö creierul în fofo bolilor degenerotive.
. Utureozð simptomele qrtrilei.
o Luptö împolrivo cotoroclei gi o degenerescenfei moculore.
r Alenueozö cloudicoJio inÌermilentö gi fluxul songvin scözul în
qrterele picioorelor.
IREA Vito mino E enlru omônored îmbörrônirii 47

10 E. Ce se poofe spune despre mãncore? Deoorece vilomino E esle

ri de solubilö în grösimi, eo esle concenlrotö
în olimenlele grose' cum or fi
(moi oles de soio, flooreo-soorelui gi porumb), nuci
ö!ilor ulelurile vegelole
.i seminte, cereole integrole gi germeni de grôu. Se göse9te de oseme-
neo çi în onumile legume. Dor e proctic imposibil sö
obri¡ dozele de
vitomino E core pot înlôrzio îmbötrônireo din olimenle. Pentru o obline
400 Ul
- dozo dintr-o copsulö obiçnuitö
de inimö lo Universiloteo din
- dr. Alon Choil,
Woshington,
cercetölor
subliniozö cö or
lt, ol bolilor
ir, trebui sö bem com doi litri de ulei de porumb sou sö môncöm moi
rn
mult de douö kilogrome de germeni de grôu, opt cegli de migdole sou
28 de cegti de olune. Alunele conlin 22 520 colorii 9i 1 91 2 grome de
grösime. De lo olimente ne pulem ogtepfo lo cel muli 25 Ul pe zi. Dr.
solu-
Choit n, riscö, El io un supliment de vitomino E.
ne în
Ese Aveli nevoie de un supliment? Cu siguron!ö cö do, docð dorili o
)roflr
protecfie suplimentorö împotrivo bðtrône¡ii, de vreme ce nu puteli ob-
'ul 9i iine dozele necesore pentru oceoslo din olimente. $i moi oveli nevoie
sunt
de un supliment seporol gi co urmore o foptului cö nu e suficientð o
mod
postilo obignuitö de muhivitomine gi minerole, core confine com 30 Ul
bu9ö
de vitomino E.
grö-
lu 9i .l00
Côf?Aveli nevoie de cel pufin Ul de vitomino E pe zi pentru
o prolecfie eficientö împotrivo inforctelor, ofirmö diverse studii' Esfe
preferobilö o dozö de 400 Ul de vilomino E, deoorece oceosto e con-
titoleo necesorö penlru împiedicoreo oxidörii colesterolului LDL, pre-
miso blocörii orterelor. Aceostð dozö cregte gi imunitoleo. Luofi vilo-
mino E în timpul meselor. Docö e posibil, luoli douö dole în timpul
zilei, 9i nu uno singurö într-o contilole moi more, pentru o pöstro în
permonen|ö un nivel ridicot în sônge.

Ce tip? Vilomino E noturolö sou sintelicö? Sub formö de prof sou

în copsule uleioose? Are preo pufinð importonfö, spun mulli experli.
Ceo moi oclivö formö de vitomino E din punct de vedere biologic este
cunoscufö sub numele de olfo locoferol. Un d înointe de olfo-locoferol
înseomnð'cö provine din surse nolurole dl orotö foptul cö substonJo
-
e sinteticö. Noi cercetöri ou descoperil cö tipul sinlefic, moi ieftin,
(dl-olfo-tocoferol) împiedicð oxidoreo periculoosö o colesterolului LDL
lo fel de bine co 9i vifomino E noturolö sou d-olfq-tocoferol' Cu toote
48 curú{ sA opnrm innpnrnÂn¡¡nra

ocesteo, unii cerceiölori considerö încð vilomino E noturolö co fiind

superioorð celei sintetice.

Côf înseornnõ preo mult? Mul¡i experfi considerð foorte sigurö o

dozö zilnicö cuprinsð între 400 9i 800 Ul, förö nici un fel de efecte to-
xice cunoscute. Moi mult, un studiu de un on înfreprins osupro o 800
de pocienfi nu o scos lo iveolö nici un fel de efecte secundore în urmo
unei doze zilnìce de 2 000 Ul de vilomino E. În doze core depögesc
400 Ul, vilomino E, co gi ospirino, ore o utoorð octivitole onticoogu-
lonlö, ,,subJiind sôngele", si nu este recomondotö celor core iou
medicomenle cu ocelogi efect sou se oflö în progul unei intervenlii
chirurgicole. Toxicitoieo poole opöreo lo moi mult de 3 200 Ul pe zi;
simplomele includ dureri de cop, dioree gi un nivel ridicot ol tensiunii
orteriole. ,,Nu luofi moi muh de 1 000 Ul zilnic", ne sfötuiegle exper-
lul în vitomino E, dr. lshworlol Jiolol.

Averfisrnenf: Docó luoti ctnticoogulonfe sou suspecfo/i exisfenJo

oricörui fip de sônge rore, consultoÌi-vö medicul înointe de o /uo
uitomino E. Aceosfo poole oveo un efect onticoogulont.
lntr-un recenf studiu finlondez, vitomino E pore sö fi confribuit
la hemorogä sou,,occidente hernorogice" în cozul fumótorilor,
de,si cei moi multi experli cred cð dozo de 50 UI folositð o fosf
prea micö pentru q modifico procesu/de coogu/ore o sônge/ui
sou penlru q oveo orice olt fel de efecfe benefice sou dõunð-
loore.
 €Gll rula! ßuilñ u¡rnmrflñ
PCNÍNU TOIIgCUITNTC

Ðe ce ave!Í nevoie de víto'minrr C

pentru longevífofe

Docð vreli sð îröili moi mult, môncoli muhe fructe gi

legume 9i luoli postile de vilEmino C începând chisr de
ocurn! ,,[Jn börbot de 35 de qni core nnönôncö olimenle
bogote în viTsmins € 9i io 9i suplimenle de vitqmino C îgi
vo reduee cu douö lreimi posibilitoreq de q muri din
eouzo unei boli de inimð gi vo lrði cu ó,3 qni mqi mull",
onrieipeozð dr. Jqmes Enslrom, cercelölor lo UCLA. ,,Am
pufeo odöugo vielii noostre '! 2 pônö lo 18 qni luônd înlre
3 200 gi 12 000 mg de vitqminq Q pe zi", Efirmo regre-
forul dr. l"inus Pouling.

*$p,1

fuaçtig¿tor. de douö ori ol Premiului Nobel, omul de stiin!ö dr.

Linus Pouling o murit de concer în1994,1o vôrsto de 93 de oni. însö
el credeo cu törie cö 9i-o omônol sfôrsitul cu cel pufin 20 de oni luônd
vitomine timp de o iumötote de secol, în speciol doze neobignuil de
mori de vitomino C, core, insisto el cu înflöcörore, poole oiuto lo
înfrôngereo bolilor 9i lo prelungireo vieJii. Dovezile în conlinuö
cregtere sugereozö cö oveo dreptote. Noile studii, înlreprinse de bos-
tioonele medicinei de vôrf, indicð ostözi cð pônð 9i doze scözute de
viicmino C pot möri duroio de viofö.
,,Avem ocum dovodo solidö cð vilomino C poote odöugo oni
durotei vieiii", spune Morton A. Klein, core, împreunö cu dr. Jomes E.
Enstrom de lo UCLA, o onolizot dotele guvernomenlole referiloore lo
regimul olimenlor ol I I 000 de omericoni. înir-odevör, ou descoperit
cö odministroreo zilnicö q 300 mg de vifomino C (circo jumötote în
suplimente) o odðugot gose oni lo violo unui bðrbot 9i doi oni lo violo
unei femei. ,,Numoi decesele couzote de boli cordiovosculore ou
scðzul cu 40o/oîn cozul börbolilor core ou luol vitomino C", declorö
Klein. Remorcobilele beneficii legote de prelungireo viefii oduse de
 :

50 CUM SA OPRIM IMBATRANIREA

::
:ìl:

vitomino C depögesc cu mult efectele lo core vð puteli ogtepto de pe

urmo scöderii coleslerolului gi o oltor grösimi, orgumenleozö dr.
::'
Enstrom. Moi mult decôt otôf, cei core ou luot vitomino C ou tröit moi
mult, în ciudo foplului cö fumou, erou suproponderoli, le lipseo exer-
l ciliul fizic sou oveou un regim olimenlor necorespunzölor.
Lo fel co în cozul morii moioritöli o omericonilor, çi dumneo-
vooslrö pulefi oveo o nebönuitö 9i invizibilö deficienJö de vilomino C,
core vö priveozö inutil de tinereJe, sönölote oplimð 9i longevitote.
Dr. Emonuel Cheroskin, profesor emerit de medicinö lo Universitoteo
din Alobomo gi cercetölor în domeniul vitominei C, spune: ,,Proclic,
nimeni nu dispune de suficientö vilominð C."

DATE ALARMANÏE
. O pötrime dintre omericoni nu iou nici möcor nivelul minim de
ó0 mg de vitomino C, necesor celulelor pentru desföguroreo
funcfiilor biologice de bozö.
r Door 9% dinlre omericoni mönôncö zilnic fructe 9i legume (între
200 9i 300 mg de vitomino C), ogo cum sföluiegte insistenl
lnstitutul Nofionol ol Concerului.
o Potrivitunui studiu, oproximoliv 20o/o dinlre oomenii în vôrstö
sönðtogi 9i 680/o dintre pocientii în vôrstö nespitolizoJi oveou
deficit de vitomino C în globule olbe.

CUM POATE IUPTA VITAÂ,IINA C

împornrvn înneArRÂNlnl I
lmunizeozó împotrivo concerului: Circo I20 de studii indicö în
mod elocvenl cö vilomino C esle un fel de voccin împolrivo conceru-
lui. Fðrö putinfö de tögodö, lo oomenii core iou côl moi multö vitomi-
no C probobilitoteo de îmbolnövire se reduce lo iumðtote foJð de cei
core sunt zgôrcifi cônd vi¡e vorbo de o consumo oceostö vitominö. Ne
referim în speciol lo concerul de slomoc, esofog, poncreqs, covilote
bucolö 9i, posibil, cervix, recl sou sôn, polrivil onolizelor întreprinse de
dr. Glodys Block, epidemiolog în domeniul concerului lo Universiloteo
Colifornio din Berkeley. Cinci porJii zilnice de fructe gi legume confin
între 200 9i 300 mg de vitomino C pentru o întôrzio opo-
- suficient
rilio concerului. Dor, pentru o osigurore suplimentorö împotrivo con-
IREA Vito mino C enlru eviÌqle 51

Ie pe cerului, e nevoie de rnoi mult. Dr. Block io 2 000

pônð lo 3 000 mg
ó dr. de vilomino C Pe zi'
l moi
exer- Proteieozá orfere/e: Vitomino C oferö o prolecfie ridicotö penlru
odere. în mod surprinzölor, conlitöli mici de vitomino C pot möri
ìneo- colesterolul benefic, HDL, core împiedicö obturoreo orterelor, reduc
lo c/ tipul döunötor de coleslerol, LDL, core dislruge orterele, scod tensi-
'itole. uneo orleriolö crescutö, întöresc perelii voselor de sônge, foc sôngele
loteo moi pufin vôscos 9i conlrocoreozö modificðrile determinote de coles-
octic, lerol ce duc lo obluroreo orterelor. Persoonele core iou zilnic moi
pulinö vitomino C decôt ceo conlinutö de o porlocolö qu ovulîn medie
o tensiune sistolicö (numörul moi more) cu I I mm/Hg moi more gi
uno diostolicö mqi more cu ó mm/Hg, dupö cum reiese din studiile lui
mde Poul Jocques de lo Tufts. Nivelurile colesterolului bun HDL erou cele

roreo moi ridicole în cozurile femeilor core luou zilnic o contitote de vifo-
mino C echivolentð cu oceeo confinutö de lrei porlocole, ior în cozul
(între börbolilor, lo cei core luou vitomino C echivolentö cu ceo din cinci por-
locole, dupö cum ou orölot lestele USDA. Cei core ou röspuns cel moi
islenl
bine lo ocest trotomenl ou fost oomenii în vôrstö 9i börbofii. ó00 mg
de vitomino C pe zi, sou chior moi mult, ou föcul sôngele moi pufin
'ôrstð
vôscos gi, deci, moi pufin predispus lo o formo cheoguri.
IVEOU
Vifomino C, co gi vitomino E, oiutö în mod deosebit lo pöstroreo
tinerefii oderelor, menlinôndu-le curofe 9i flexibile prin blocoreo trons-
formörii colesterolului LDL din sônge într-unul toxic, core oderö lo
perefii orterioli. în cozul moimulelor, doze moderote de vitomino C, co
9i de vilomino E, ou încetinit efectiv obluroreo orterelor gi ou oiutof lo
cö în curöforeo celor ofeclote de un regim olimentor bogol în grösimi.
ceru-
tomi- Cre,sfe imunitcrteo O primö modolitote prin core orgonismul
le cei pornegte lupfo împotrivo invodotorilor ströini, cum or fi bocleriile
ú. Ne infecfioose gi virugii, esle oceeo de o concentro ormolele de globule
vitote olbe numite limfocite. 5 000 mg de vitomino C luote zilnic möresc
se de producereo de limfocile, ior '10 000 mg o möresc încö gi moi mult,
itoleo potrivit cercetðtorilor de lo lnstituful Nofionol ol Concerului. Vitomino
:onfin C ore o mqre influenfö osupro soldoJilor celulori oi sislemului imuni-
opo- tor. Dr. Cheroskin spune cö vilomino ocfioneozö împolrivo bocteriilor
con- co un ontibiotic.
52 cuÄ/t sA oPRtM ilúsÄrnÂN¡ncn

Moi mult decôf otôt, vilomino C spriiinö în mod spectoculos func-

nivelurilor ontioxidontului
Jionoreo sistemului imunilor prin cregtereo
glutotion din orgonism, esen'iol penlru buno funcJionore o sislemului
ì"munitor. Atunci cônd persoonele core ou föcut obiectul unui studiu
întreprins de Deportomentul Agriculturii ol SUA ou môncot timp de
nouö söplðmôni moi pulin de o lreime din dozele recomondote de
vitomino c, nivelul de glutotion din sônge o scözut cu 50%. chior 9i o
micö de{icienJö de vilomino C poote însemno o povorö penlru opðro-
reo imunilorö, ou concluzionol cercetötorii. 500 mg de vitomino C pe
zi ou crescut glutotionul din globulele rogii cu 50%'

Döînopoi ceosulbio/ogic: cercelðlorii britonici ou orötot cö vito-

mino c poote foce reversibilö îmbötrônireo - prin întinerireo bio-
chimicö o globulelor olbe în cozul persoonelor în vôrstö. lnlr-un studiu
osupro ocestoro, cu o vôrstö medie de 75 de oni, door I20 mg de vilo-
mino c pe zi ou söltol, în numoi douö söptömôni, nivelurile globulelor
co lo nigte persoane tinere cu o medie de vôrstö de 35 de oni. lntr-un
oh remorcobil studiu dublu orb, o contilole zilnicö de door 30 pônö lo
IIREA Vito mlna C enlru lo evitote 53

pocienlii în vôrstö
50 mg de vitomino C o föcul ocelogi lucru pentru
soifolizofi. Dor de doto oslo, leucocitele lor ou devenit moi tinere din
punct de vedere biochimic decôt cele ole subieclilor tineril

îmbunðtölesc spermo gi refoc fertilitofeo mosculinð: Börbolii cu

niveluri scözute de vilomino C sunl moi predispugi lo insuficienJe de
spermö, ceeo ce poote delermino oporilio unor onomolii lo nogtereo
progenitur¡lor. Lo un tesi de referinJö efecluot lq Universiloteo Colifornio
àin Berkeley, deteriororeo moteriolului geneiic din ADN s-o dublot în
celulele spermotice ole barbo¡ilor restriclionofi lo 5 mg de vilomino C
pe zi (contitoteo dinlr-o lingurifö cu zeomö de lamôie), Atunci cônd
oceiogi börboli ou revenit lo un regim zilnic de ó0 mg sou de 250 mg
de vitomino C, deteriororeo ADN-ului din spermö o scðzut în inlervol
de o lunö. Asto înseomnö cö o porlocolö pe zi poole vindeco spermo
gi poote preveni onomoliile opörute lo noglereo progeniturilor bðr-
bofilor core fumeozö. În cozul oltor lesle de lo Universiloleq din Texos,
{ertilitoteo o revenil lo borbolii core ou luot zilnic cel pulin 200 mg de
vitomino C.
func-
rntului Previne bo/i/e de plömâni: Plömônii vö funcfioneozö moi bine
rmului otunci cônd luofi multö vitominq C. Potrivit unui studiu föcul osupro o
studiu 9 000 de odulli de dr. Joel Schwortz de lo Agenlio de Protecfie o
np de Mediului SUA, cei core ou môncot zilnic olimenle conJinônd 300 mg
rte de de vilomino C ou fost cu 70o/o moi pulin predispugi lo brongile cronice
rrgio sou ostm decôl cei core ou luol com 100 mg. în plus, vilomino C oiulö
rpöro- lo împiedicoreo leucocilelor, odicö o globulelor olbe, sö se grupeze 9i
rC pe sö se lipeoscö de perelii voselor de sônge o corocleristicö o emfi-
zemului, co gi o oierosclerozei.
-

i viio- Combofe îmbolnóvirea gingiilor: Existö numeroose dovezi core su-

: bio- gereozö cö vitominq C evitö otocurile dislructive ole rodicolilor liberi osu-
sludiu pro Jesutului gingiei. Un studiu recenl, föcut în Finlondo, o descoperit cö
e vito- periodontiio sôngeroreo gingiei, obcesele profunde gi retrogereo
rulelor gingíei
-
este de trei ori 9i iumðtote moi frecventö în cqzul persoonelor
-
cu niveluri scözute de vitominq C în sônge.
ntr-un
inö lo
54 cum sA oPR¡M iinsArnÂNln¡a

Previne coforocfo: Testele conodiene orotö cö probobilitoteo co

victimele cotoroclei sö fi luot vitomino c este de 30% fofö de cei cqre
nu sunt otingi de oceostö boolð.

Strðmo.sii nogtri din Epoco de Pìotrö mâncou zilnic oproximotiv

400 mg de vítomino c prin intermediul verdelurilor 9i {ructelor sðl-
bofice. ,Asfo înseomnõ cõ oomenii normoli, sðnõto,si or trebui sð
mðnônce cel pulin fof olôlo.
' Dr. Emonuel Cheroskin,
Universilqteo din Alobomo

Adutti¡ or trebuí sð io înfre 250 9i 1 000 mg de suplimenfe de vito-

mrno C pe zi.
Alionfo pentru Cercetoreo Îmbótrônirii,
r orgonizofie non-profit cu sediul în Woshington

Curn oc/ioneozð?Vitomino C esle un puiernic onlioxidonl, solubil

în opö, core ofroge çi dezormeozö rodicolii liberi din porJiuneo lichidö
o lesuturilor. De osemeneo, regenereozö vitomino E epuizolö 9i extrem
de importontul glulotion, dônd un impuls enzimelor sö coute 9i sö dis-
trugð rodicolii liberi. Astfel, pentru o încetinire optimö o îmbötrônirii,
estã hot¿rôtoore prezenJo în celule o unei contitöfi suficiente de onti-
oxidonfi E 9i C.
împreunð, vilominele E gi C reprezintö leii core se luplö în orene
diferite, dor concertol, împotrivo rodicolilor liberi. De vreme ce orgo-
nismul nu înmogozineozð vitomino c solubilö în opð, trebuie sö i-o
oferifi cu regulorilote, pentru oprovizionoreo permonenlö o celulelor.

Vitomino C ore multiple gi complexe efecfe osupro unei voriefð/i de

octivitóti biologice, probobi/ pe orii moi întinse decôf orice oh
loctor nutritív.
,l990
lnstilutul Nofionol ol Concerului,
IIREA Vito minq C lru lon evitqte 55

eo co Dor hrono? Vitomino C, spre deosebire de vilomino E, se göse9te

i core .lin belgug în olimenle. Ago cö, docö môncoli muhe fructe gi legume
looot. în vilomino C (de cel puJin cinci ori pe zi), puteli obJine doze
in¿äo¡rnr de mori de vitominö penlru o descuroio instoloreo
unor boli
gi concerul. Dor, pentru siguron!ð, luofi 9i un
c(onicer cum or fi cotorocto
tiv
supliment de vilomine, însö nu co pe un substilul ol fructelor 9i
al-
Lgrm"lor. (ReJineJi cö fructele 9i legumele conJin 9i olfi ontioxidonfi
sð în vitomino C
eslenlioli în omônoreo îmbðtrônirii.) Alimentele bogote
sunt ordeii grogi, contolupul, ordeiul rotu,
popoyo, cöpgunele, vorzo de
lin, fruclele gi sucurile cilrice, kiwi, broccoli, rogiile gi sucul de ro9ii.
.l10
Bruxelles,

Aveli nevoie de un sup/iment?Do, co o osigurore împotrivo cerin-

fo- ole îmbötrônirii.
Jelor crescule

tflr, CAI? O dozö zilnicö de 250 pônö lo 1 000 de mg esle conside-

lon penlru combolereo obignuitelor rovogii provocole
rotö o fi odecvoìö
de îmbötrônire 9i bolile legofe de eo, degi mulli cercetötori iou moi
multe mii de mg de vitomino C, în credinfo cö dozele crescute olrog
solubil dupö sine beneficii suplimenlore în lupto împolrivo îmbðtrônirii'
ichidö
>xtrem Côf înseornnö preo muh?Vitomino C e foorte sigurö, degi, luônd
sð dis- ,,preo muhö", opore de obicei dioreeo, ior în cozul onumilor per-
rônirii, soone, greofo sou orsurile lo stomoc. O dozö de ,,toleronfð infesfi-
e onli- nolö" este sirict speci{icö fiecörui individ gi, de obicei, sunt necesore
peste 1 000 mg pe zi 9i chior moi mult, docö suntefi bolnovi. în opt
orene studii recenle/ nu ou fosl roportote efecle odverse serioose în cozul
orgo- odministrörii unei conlitöli de pônö lo l0 000 mg timp de moi mulli
so t-o oni, Nu existö nici o dovodð cð vitomino C provoocö pietre lo rinichi.
¡lelor. $i nici cö dozele mori de vilomino C determinö ,,suprosoturoreo cu
fier" o ocumulore döunöloqre de fier în orgonism în cozul per-
-
soonelor normole, potrivif unei onolize de cercetore föcutö de
-
de
dr. Chorles E. Butterworth, profesor emeril lo Universitoteo stotului
clt Alobomo din Birminghom. Suplimentele de vitomino C pol exocerbo
toxiciloleo fierului în cozul persoonelor cu tulburöri genelice în meto'
290 bolizoreo fierului, moi oles înlr-o onumifö stqre numilö hemocromo-
tozö. Astfel de persoone trebuie sö consulle un medic înointe de o luo
suplimenie de vitomino C.
 56 cr,rM sA oPRrM ilúsArnÂN¡nrn

CAPACITATEA VIIAMINEI C DE A OPRI î¡¡AÄTNÂNIINTN

Iqtö l5 modolitð1i prin core vilomino C poote lupto împolrivo îmbö-
trônirii si poote prelungi viofo, potrivit uhimelor cercetöri:

o Reduce tensiuneo orteriolð ridicotö.

o Cregle colesterolul benefic de tip HDL.
. Reduce colesterolul dðunðtor de tip LDL, precum 9i Lp(o), o oltð
lipidö periculoosö din sônge.
o Möregie nivelul celui moi pulernic inomic ql rqdicolilor liberi din
orgonism glutotionul.
-
r lnhibö lronsformoreo toxicö o coleslerolului röu LDL (prin
: iì
il
t.
rôncezire sou oxidore) 9i înfundoreo orlerelor.
o CuröJö depozilele de grðsime de pe perefii orlerelor.

ir . întðregte pereJii voselor de sônge 9i previne perfororeo oceslorq.

o Reduce probobilitoleo sposmelor vosculore couzotoqre de inforcl.
ta
rì
o Îmbu nðtölegte funcJiono reo sislem u lui i munifo r.
o Reduce gonsele de oslm, brongite cronice 9i olte probleme legote
.j de plðmôni sou respirofie.
t
l o Previne periodontito prin respingereo otocurilor rodicolilor liberi
.l
'I

j
qsupro Jesutului gingiei.
o lmpiedicö deteriorqreo oxidoiivö o ochilor, evitônd ostfel cotq-
rocto 9i olte boli de ochi legote de bötrônefe.
I Profeieqzö spermo de deteriororeo provocoÌö de rodicolii liberi
I

9i core duce lo oporifio unor defecte lo nou-nösculi.

o Refoce ferlilitoteo moscullnð.
o Luptö împotrivo concerului pe cel pufin cinci cði: conlrocoreozö
formqreo corcinogenelor; blocheozð deteriororeo ADN-ului de
cölre rodicolii liberi, primul pos spre conceri împiedicö genele gi
virugii sð lreqcö lo o octivitote core prolifereozð concerul;
regleozð imuniloieo; încelinegte creglereo tumorilor.

Côt de des? Penlru o menline celulele înlr-o tofolö olertö ontioxi-

dontð cu oiutorul vifominei C, e de preferot sð luofi suplimentul frog-
mentol, de trei sou potru ori pe zi, în locul unei singure doze mori.
Consumônd douð postile de 500 mg deodolö, moi oles dimineofo, în
loc sö le luoJi trepfot, de-o lungul zilei, vö omögili celulele, deoorece
o bunð porte esle eliminolö prin urinö. Orgonismul eliminö chior 9i
dozele moriîn 12 ore, ior dozele periodiceîn ló ore. Singuro modo-
IREA Vils nrinq € enlru lon evilste 57

litote de o menJine un onumil nivel de vitomino C în sônge este oceeo

de o luo 500 mg lo 12 ore, spune Alfred B. Ordmon, profesor de bio-
'ìbö-
chimie lo Beloit College din Wisconsin'

Dovezile sugereozð cð |uônd zilnìc câtevs grsme de vifomino Ci

vialo poote fi prelungítö cu oni de zile, dor cu siguron!ð, se poofe
rö odöugo çí moi multã via!ö anilor!
Dr. Emonuel Cheroskin,
tn
profesor emeril de medicinö,
Universitoleo din Alobomo.
ln El io zilnic 5 000 mg.

o.
:t.

te

¡ri

)fl

zó
Je
9i
j;

ltioxi-
frog-
mori.
rfo, în
orece
rior gi
rodo-
n trlox ¡ ¡t ll llÍu L co m Ptcl
imporn¡vn imnñrnn¡lnll

De ce ove!ì nevoÍe de befq cqroten

pentru a oprì îmbátrânÍrea

Môncoli morcovi, cqrtofi dulci, dovleqc, Goise 9i sponoc

puniru o olimento celulele cu belo cqroten. Dqcö nu foceli
ästE, cðutoli sð luoli postile de berq cdrolen. Chior 9i
dqcð môncoli multe fructe gi legume, e totug¡ înlelepr sö
iuoli bero coroten cq pe o osigurore suplimenlorð Împo-
trivo îmbðtrônirii.
Æø
w
fuu siguronfö cö luônd vitominele E 9i C vö putefi feri de o
îmbötrônire inutilð. Dor încð nu ofi încetinil lo moxim îmböfrônireo
docö nu luofi mult belo coroten din frucle 9i legume 9i/sou postile.
-
Beto corolenul, pigmentul portocoliu identificot moi întôiîn morcov cu
un secol gi iumölote în r¡mö, ore puteri ontioxidonle suplimentore,
core intrö în scenð ocolo unde olte vitomine gi onfioxidonfi pörösesc
lerenul. Belo corotenul pore o fi exlrem de pulernic în prevenireo 9i
conlrocororeo concerului, bolilor de inimö, coloroctei 9i scöderii imu-
în generolö o orgonismului'
nilölii
- pe scurt, deteriororeo
Beto corolenul proteieozö în speciol inlegritoteo celulelor prin dis-
trugereo rodicolilor liberi core ne furö tinereleo, moi oles o unuio
cunoscul sub numele de oxigen moleculor core o{ecteozð genele
celulelor, le oxideozö grösimile 9i le foce loxice, dislrugôndu-le slruc-
turo. Beto corotenul ore gi olte puteri suplimenlore contro îmbötrônirii.
El poote tronsformo vitomino A din orgonism, core ore 9i eo propriile
otribule ontiîmbötrônire, moi oles în suslinereo imuniiöfii.

CUM POATE LUPTA BETA CAROTENT't

impornvn imeÄrRÂNlnl¡
Blocheozó concerul: unul dintre ontioxidonJii lo core nu trebuie so
vð zgôrcifi docö vrefi sö evitoli concerul esle beto corotenul. Moi mult
 Belø eqrolen,
qntioxidqnlul com ler 59

de o sulö de studii orolð cð

probobilitoteo co persoonele cu un nivel
r¡dicot de belo coroten în regimul olimentor 9i în sônge sö se
îmbol-
nðveoscö de diferite forme de concer este redusð lo iumöfote, çi e
vorbo moi oles de concerul lo plömôni, dor 9i ol covitöfii bucole, gôlu-
lui, esofogului, loringelui, slomocului, sônului 9i vezicii urinore. Un
dudiu de referin!ö înlreprins lo Universitoteo Johns Hopkins o desco-
peril cö persoonele cu un nivel scözul de beto corolen în sônge erou
de potru ori moi predispuse sö controcleze un onumif tip mortol de
TC concer lo plömôni din couzo fumotului.
|!¡ Moi mult decôt ofôt, trei studii oustroliene sugereozö cö belo
tr corolenul blocheozö dezvoltoreq concerului de col' Doze urioçe de
¡ö suplimenle de beto corolen ou vindecot leziunile preconceroose din
,- covitoleo bucolö în cozul o 50 pônö lo70o/o dintre subiecliitrolofi ost-
fel. Lo börbofii suferind de concer lo colon, 30 mg de beto coroten pe
zi ou inhibot oclivitoleo specificö de instolore o concerului lo nivelul
celulelor cu 44o/o dupð numoi douö söptömôni 9i cu 57% dupö nouö
deo söplömôni. Aceoslð oclivilote o römos scözulö chior gi dupö gose luni
nireo de lo încetoreo qdminislrörii de belo coroten. Acest lucru sugereozö cö
rstile. beto corotenul esle un ogent chemopreventiv ol concerului, spune
)V CU Jomes Wolter Kikendoll, gostroenterolog lo Centrul Medicol ol Spilo'
rtore, lului Wolter Reed Army. Un recent sludiu ouslrolion o descoperil cö
isesc femeile bolnove de concer lo sôn core ou luot cele moi mori contitöJi
eo çi de beto corofen ou ovul o rotö de suprovieluire de l2 ori moi more
imu- pe o perioodö de gose oni decôÍ cele core ou luol cel mqi pufin. O
explicoJie : belo co roten u I blocheozö prol ifero reo cel u lelor co nceroqse.
r dis- ObservoJie: Nu vö putefi ogteplo co belo corotenul sö vö sqlveze
rnuio ropid, moi oles dupö o lungö perioodö de fumot. E nevoie de cel pufin
¡nele l2 oni de doze mori de belo corolen penlru o împiedico insloloreo
;fruc- concerului lo plömôni, spun outoritöJile în moterie.
¡nirii.
priile Previne ofocurile de cord: Dovezile sunl convingötoore în ceeo ce
privegte ocliuneo beto corolenului de prevenire o bolilor cordiovoscu-
lore, probobil prin împiedicoreo obturörii orterelor. lotö ceo moi
importontö descoperire: un sludiu föcul lo Horvord orotö cö medicii
b¿rboti core ou luot suplimente de belo coroten de 50 mg lo douö
zile, timp de gose oni, ou redus cu iumölote numörul de in{orcte folole,
te so occidente vosculore si incidente legote de bolile de inimö în generol
mult {otö de cei cqre ou luol o postilö plocebo. ObservoJie: prolecfio o iegif
ó0 cum sà oPRrM imeArnÂru¡nsn

în evidenfo dupo numoi doi oni, sugerônd foplul cö belo corotenul

încetinegle ovonsoreo formörii plöcilor de oterom în ortere, spune
dr. Chorles Hennekens, directorul studiului.

Adullii or frebuisö iø zilnic, pentru tooto viofo, între 10 ng (17 000 Ul)
¡i 30 mg (50 000 UI) de beto coroten!
A o n'o
".'"
:;'::iiliî;ii'tifi
Previne occidenfele vosculore: Se pore cö beto corotenul previne
uno dintre cele moi de temul consecinle ole îmbötrônirii
- occidentul
vosculor. Femeile core ou môncot söptömônol cel pulin cinci morcovi
bogofiîn belo corolen ou fost cv 68% moi puJin predispuse lo un occi-
dent vosculor decôt femeile core ou môncol morcovi o dotö pe lunö
sou moi pufin, polrivit unui sfudiu inifiot lo Horvord, osupro o 90 000
de femei. De osemeneo, o mônco mult sponoc, bogol în beto coroten,
poote reduce cu 40o/o riscul de occidenl vosculor.
Înlr-odevöt conform spuselor cercetötoorei dr. JoAnn Monson de lo
Horvord, studiile ovonseozö ideeo cð belo corolenul reprezintö ceo moi
pulernicö promisiune de prevenire o occidentelor vosculore, în timp ce
vitomino E pore sö ocfioneze cel moi bine împotrivo olocurilor de cord.

lngeroreo unor conilöli mcri de betq cqroïen reduce

riscul cordiovosculqr dupö doi oni. eerceloreo indieö fop-
tul cö e nevoie de cel pulin 12 oni penlru co betq coro-
tenul sð reducó riscul de cdncer lo plümôni.

Stimu/eozð funclionoreo imunítöfii: Potrivil unor lesie föcute lo

Universitoteo din Arizono, suplimentele de beto coroten pot îmbunð-
töliîntr-o more mösurö olcötuireo celulelor sistemului imunitor. lntr-un
studiu cuprinzônd ó0 de borboli gi femei cu o vôrstð medie de 5ó de
oni s-o consfqtol cö oceio core ou luot înlre 30 9i ó0 mg de beto coro-
ten în fiecore zi, timp de douö luni, ou ovul octivote moi multe celule
ucigoge nofurole, celule oiutöloore de tip T 9i limfocite. Astfel de celule
imunilore proleieozö orgonismul de concer 9i de infecfii virole sou
bocteriene, spune directorul sludiului, dr. Ronold R. Wotson. Dr. Simin
Meydoni de lo Tufts o descoperil cö medicii de lo Horvord core ou luot
IREA Betq cqrolen, onlioxidonlul com el ó1

lenul 50 mg de beto coroten o dotö lo douð zile ou prezentot cregteri semni-

pune ficolive de celule ucigoge noturole în sônge. Celulele ucigoge nolurole
sunt importonle îndeosebi în lupto împoirivo concerului.

il) Dor hrono? Putefi gösi o mullime de beto corolen în fructe çi

legume, degi cel din suplimente este moi bine obsorbil, ogo cum
demonstreozö testele Deporlomentului de Agricuhurö ol SUA. Orgo-
ll,
fit nismul poole obsorbi destul de mult belo corofen 9i din legumef cum
)n or fi morcovii, însö fierfi un limp scurt. Fierbereo îndelungotö distruge
belo corotenul.

evrne ALTMENïELE CU CEL MAt MARE CONTTNUT

lenlul DE BETA CAROTEN
¡rcovi ALIMENT MG
occi-
lunð Suc de morcovi: o ceogcö 24,2
) 000 Cortof dulce: unul de mörime millocie i 0,0
'oten, Coise, uscote: 10 iumötðti 6,2
Cicoore, crudö: o ceogcð 6,2
Morcov, crud: unul de mörime mijlocie 5,7
de lo
r moi
Sponoc, fierl 1/z ceogcö 4,9
Contolup: '/e 4,0
np ce
Nop (turcesc), fierl: 1/z ceoçcó 3,9
cord.
Dovleoc, Íierl: 1/z ceogcð 3,7
Vorzð furojerö fiqrtö: t/z ceaçcó 3,4
ce
Sfeclö cu frunze lole {,iortö 1/z ceogcö 3,2
p-
Dovlecel de iornö, fierl:1/z ceogcõ 2,9
o"
Coise, proospete: 2 2,5
Sponoc, crud: I ceogcö 2,3
Suc de rogii:
'l ceogcö
2,2
rle lo
Mugtor, fieft: 1/z ceogcð 1,9
¡unö-
Sfeclð, Íioùó: 1/z ceo;cö l,B
rtr- un
Gropefruit, roz sou rogu: 1/z
1,6
5ó de
Mongo: % 4
coro- Pöpödie, Íisftó: 1/z ceogcð 4
celule Ardei gros roçu, dulce, crud:1/z ceogcö 1
celule Solotö verde, crudð: 1 ceogcö I
E SOU
Pepene verde: I felie I
Simin Broccoli, fier1: 1/z ceogcö 0
u luol
62 cum sA oPRtM înneÅrnÂNln¡n

CAPACITATEA BETA CAROTENULU I

DE A oPRl î¡¡sÄrnÂNlnrn
o Previne concerul lo plömôni, stomoc ai sôn.
o Previne qccidenlele vqsculore.
. Previne infqrctul.
o Blocheozö oxidoreo colesterolului core oslupö orterele.
I Distruge celulele lumorole.
o Foce co leziunile preconceroose din coviloteo bucolö sð disporö
sou sð regreseze.
I Stimuleozö funcfionoreo sistemului imunitor.
r Previne coÌorqclo.

Aveli nevoie de un supliment? Docö dorifi o osigurore în plus

împotrivo îmbötrônirii, mulfi cercelðtori sunl în fovooreo unui supli-
menl zilnic de l0 pônö lo 15 mg de beto coroten. LuoJi-l în timpul
meselor, deoorece onumite grösimi din olimenle sunt necesore penfru
obsorblio lui. Förö pufinö grösime, posfilele de beto coroten sunt iro-
site. De osemeneo, un studiu föcut lo Spitolul Generql Mossochusetts
din Boston o descoperit cö, frogmenlônd conliloteo zilnicö de beto
coroten în lrei doze luole în timpul meselor, o crescul concenlrofio de
vitominö din sônge de trei ori fo!ð de cozul în core se odministreozð o
singurö dozö zilnicö. AsiguroJi-vð cö pe etichelo suplimentului scrie
belo corolen, gi nu door vilomino A, core poote fi toxicö'

Côlînseomnð preo mult?Betø corolenul esle considerof uno din-

lre cele moi neloxice vilomine. Anumile studii {öcute în ltqlio, de exem-
plu, orolö cð ulilizoreo zilnicö o 90 mg de belo corolen nu determinð
oporilio unor semne de toxicilote importonle. Sute de sludii föcute
osupro onimolelor de loborotor gi în core s-ou ulilizot doze mori de
beto coroten nu ou observot proclic nici un fel de toxicitote. Cu loote
ocesleo, dozele mori pol determino îngölbenireo pielii, fenomen ce
dispore lo diminuoreo contitölii de belo coroten odministrolö'
in 1994, un sludiu desfö9urot în Finlondo o descoperil cö fumö-
torii înröifi, cu vechime more, core ou luot zilnic 20 mg de belo coro-
ten, ou prezentot un risc de concer pulmonor cu l8% moi more decôl
cei core nu ou luot beto coroten. Descoperireo o fosl gocontð pentru
comuniloleo gtiinfificö, ior cei moi mul¡i cercelðlori nu cred cð e volo-
IREA
Bel d cqr onlioxidqnlul com Iet ó3

bilð din moi muhe molive gtiintifice complexe. Cercetölooreo Julie

áring de lo Horvord spune: ,,ldeeo cö echivolentul o gopte sou opl
morãou¡ pe zi produce oporilio concerului nu ore nici un sens din
ounct de vedere biologic."
' Cercelötorul dr. Chorles Hennekens de lo Horvord este de ocord:
..Sfudiul finlondez nu infirmö volooreo vilominelor ontioxidonle, 9i nici
nu le incrimineozð co fiind döunötoore'"

o
în odôncul sufletului, nu credem cð befo corofenul esfe foxic.
Philip Toylor,
geful Diviziei de Studi¡
pentru Prevenireo Concerului
o lnslitutului Notionol ol Concerului
plus
;upli-
mpul într-un olt studiu efecluol în Chino, cercetötorii de Io lnstitutul
entru Nofionol ol Concerului ou descoperit cö l5 mg de belo corolen luote
t iro- zilnic, împreunð cu vitomino E 9i seleniu, ou redus frecvenfo conceru-
.lsetfs
lui lo plömôniîn cozul fumötorilor. Cu loote ocesleo, mesoiul pore sö
fie clor: fumötorii înröiJi nu se pol ogtepto co, luônd postile de beto
belo
coroten côfivo oni, sö elimine pericolul concerului lo plömôni.
io de
Unii experJi îi sfðtuiesc pe fumötori sö nu io suplimenle de beto
rzö o
coroten pônö cônd nu opor gi olte dovezi core sö clorifice descoperi-
scrie
reo din Finlondo.

Atenlionore: Nu confundo/i befo corofenul cu simplo vitominá A

r din- de tipul retinol, core provine din olimenfe de noturö onimolå,
rxem- cum or fi ficotul, ¡i core poofe ofinge niveluri loxice în propriul
'mtnct dumneovooströ ficot. Mulle preporote de mullivitomine conlin
öcute contitáJi mori de vitomino A de fipul retinol. Adul¡ii nu lrebuie sð
rri de io moi mult de 5 000 pânö lo 10 000 Ul de retinol pe zi, cu
loole excep/io sifuo/ieiîn core ocesf /ucru esfe indicof de medic.
9n ce
TRIPTA TOVITURÄ ANTIOXIDANTA
umö- Pulefi obJine un oiutor contro îmb¿trônirii din porteo oricöreio
coro- dintre cele trei subslonfe oniioxidonle: vitomino E, vilomino C 9i beto
decôt corolenul. Fiecore deline o more forJö ontioxidontö penlru o lupto
renlrU împolrivo deteriorörii orgonismului provocolö de rodicolii liberi. lnsð
volo- toole trei împreunö sunt gi moi impresiononle. De exemplu, iotö ce ou
64 cum sÄ oPRrM înnenrnÂn¡¡n¡a

descoperit cercelðtorii de lo Horvord prin studiile epidemiologice

osupro o B7 000 de infirmiere. Lo cele core ou luot multö vitomino E,
cu precödere din suplimente (moi mult de 200 Ul zilnic), riscul bolilor
cordiovosculore o scözul cv 34o/o. Dozele mori de beto corolen ou
redus riscul bolilor de inimö cu 22o/o.Yilomino C o redus ocelogi risc
cu 2Oo/0. însö în cozul femeilor core ou luot contitöfi mori din tofi trei
ontioxidonlii, riscul bolilor de inimö o scðzut cu 50%!
Acelogi lucru o fost volobil gi penlru occidentele vosculore cerebrole.
Dozele mori din toli lrei ontioxidonlii ou redus riscul de occidenle voscu-
lore, în cozul femeilor¿ cu un uimitor procent de 54o/o, cu muh mqi mult
decôl efectul unuio singur. Motivul probobil: efectul onfioxidont cumulol
ol celor trei este mult moi more decôl cel ol unuio singur în ceeo ce
privegle înlôrziereo obturörii gi deleriorörii constonte o orlerelor (otero-
sclerozo), prevenind ostfel otocurile de cord 9i occidentele vosculore.
ln primul rônd, cei trei onlioxidonfi lucreozö împreunö pentru o
inhibo oxidoreo colesterolului döunðtor LDL, core produce plecile de
oterom din orlere. Într-un recenl studiu oustrolion, cercetötorii ou
odministrot subiecfilor doze zilnice de 900 mg de vitomino C, 200 mg
de vitomino E 9i 18 mg de beto corolen. Rezultotul: vitominele ou
întôrziot oxidoreo colesterolului LDL cu 28% dupö trei luni. Dupð gose
luni, efeclul ontioxidont ero gi moi puternic.
Cel moi importonl este foptul cð viiominele ou lucrol succesiv gi
complementor penlru întôrziereo oxidörii LDL. Atunci cônd vitomino E
s-c epuizot, belo corotenul o preluol slofelo. Docð existo suficientö
vitomino C, oceosto o regenerot for.tele vitominei E. Astfel, cei trei
ontioxidonli împreunð por mult moi eficoce în reducereo pericolului de
oxidore o LDL.
Lucrurile por sö steo lo fel çi în cozul concerului. Exemplu: lo
$coolo de Siomotologie de lo Horvord, cercelötorii ou repurtot un
more succes în provocoreo regresului gi o disporiJiei concerului prin
lrotorea homslerilor cu vilomino E. Au descoperil cö un omestec de
vilomino E, beto coroten, vilomino C gi glutotion este muh moi eficient
în oblinereo d.isporitiei concerului decôt vitomino E singurö.

Toote eele trei substEnle ole revoluliei ontioxidqnte

eqrotenul, vitEmino E
- belo
vitomind e luptö mai bine împre-
gi
-
urnð împotrivq îmbütrônirii decôt unq squ douö dintre ele.
IIREA

logice weð m€ffi€mBw lefåpåm p€8$Kmu

ino E,
rolilor ,"s€wñ&gTmr€" ryr m&r€ $þm@ß&€fiñ€
en ou €me!ämtr€ ffi€ âmmffirmmmgme
r9i risc
rli trei &e ee sì/efi rxevoie de r¡ílsnîínere &
per?fr{r s oprí îmbãtró,nírecl
rbrole.
VOSCU.
ri mult
Ë o pr"ost[e sö nu iel doze moderqle de viTomine B otunei
¡mulol
cô¡rd mizs este qtôl de rnsre, cônd potenliolele €@¡1sê-
)eo ce
einïe, dseð nu !e luo!i, sunT qtât de ierlbile, ior pericolu!
,otero- efeeñe8on secundðre es{e proelie inexistent.
(e.
nlru o
:ile de
rrii ou Vesteo uimitoore despre efectul onliîmbðlrônire ol vitominelor B
)0 mg esle cð ele pot oienuo douö dintre cele moi serioose motive de îngri-
greu
..le ou iorore legote de îmbötrônire - inimo 9i focultö¡ile mintole. Esle
ü gose de identificot impoclul pe core îl ou fiecore dintre numeroosele vilo-
mine B osupro sönötöfii. lor docö vð lipsegte uno dinfre ele, cu sigu-
esrv 9r
ronJö vö nroi lipsesc 9i ohele. Toole sunl necesore penlru omônoreo
nino E îmbö1rônirii, însö trei dintre ele (vitominele 812,86 giocidulfolic) sunt
cientö copilole, deoorece efeclele lor onliîmböirônire de-obio încep o fi
:ei trei descoperile, grofie unor noi cercetðri spectoculoose. Cu toote ocesleo,
.rlui de milioone de crmericoni se oflö în pericol inuiil penlru cö nu cunosc rev-
eloJiile surprinzöioore legote de efectul unor simple vilomine B osupro
>lu: lo prevenirii 9i remedierii unoro dinlre cele moi temule consecinle ole
tol un îmbötrônirii.
ri prin
tec de ÞATffi ALARMAhåTb
rficienl oVitomino 812 esle, probobil, ceo moi importontö subslonJö nulri-
tivð ofectotö de îmbölrônire, spune dr. Robert Russel de lo Tufts.
rPotrivit unui studiu recent, un uimitor procenl de 20% dinlre per-
¡lo
soonele de peste ó5 de oni oveou o deficien!ö de vitomino Bl2.
fê-
ø67% din cozurile în core s-o înregislrot un nivel ridicot de homo-
e.
cisleinö o toxinö locolizotö în ortere gi în creier din cele
- -,
66 cum sA opRrm lnnsÀrnÂru¡nea

I I ó0 de persoone lestote, erou legote de un confinut scözut ol

uneio sou moi multor viiomine B din sônge.

C['M POATE LUPTA V!"fAMINA 812

înnpornrva imsÄrnÂru ¡ nt ¡
Redð fcrcu/tðlile mintole: förö vitominoBl2, vi le pufefi pierde. Vo
pot fi furote treptot, odeseori din couzo unei boli core opore odolö cu
vôrsto millocie gi core vö epuizeozö slocul de vilomino 812, esenfiolö
penlru o funclionore normolö o minJii. Probobil cö nu ofi ouzil de
oceoslö molodie core vð ofecleozö minleo, degi esle înfricogötor de
röspônditö. Potrivil unui sludiu ol lui Robert Russel, exped în domeniu
lo Cenlrul de Cercetori osupro Nufrifiei Umone ol Deportomenfului de
Agriculturö ol SUA de lo Universitoleo Tufts, oceostö boolö ofecleozö
24% dtnlre persoonele cu vôrsto cuprinsð între ó0 gi ó9 de oni,32o/o
dinlre cele între 70 9t 79 de oni gi oproope 40o/o dintre cele de peste
80 de oni. Ahe studii sugereozö cö 50% dintre omericonii de pesle
ó0 de oni pol suferi de o oslfel de tulburore. Cu loole ocesfeo, nimeni
nu e nevoit s-o suporle, deoorece este prevenilö ropid sou con-
trocorotð de suplimenlele de vitomino Bl2.
Boolo este numitö goslritö otrofico gi înseomnö cö, pe mösurö ce
îmbötrôni1i, stomocul secrelö lreplol lol moi puJin ocid clorhidric, pep-
proleinö necesorö obsorbliei vitominei Bl2
sinö 9i foclor intrinsec
din olimente
- o
comporoliv cu periocdo tinerefii. ConsecinJo esle o
-
deficienlo de vitomino 812, core poote oveo efecte înspöimônlötoore
9i, de obicei, nebönuite.

O deficienJð de vitomino 812 opore de-o /ungu/ moi multor oni ;i,
lucru curios, qfecteozö qdeseo door creierul si întregul sisiem ner-
vos, nimic ohcevq.
Dr. John Lindenbqum,
Cenirul Medicol Presbilerion Columbiq

NU DËVEhllÏl MenME A¡"8 PsËUÐ05ENlilTATtl

De obicei, o deficienJö de vitomino Bl2 imilö ,,senililoteo", de-
menJo sou boolo Alzheimer. Alormont este foplul cö o deficien!ö fie 9i
IREA Vits minele un remediu ntru senilitote 67

preo subtilö penlru o puteo fi depistotð în

:ut ol moderotö de vilomino 812,
onolizele de sônge sou pentru o couzo onemie/ poole determino tul-
buröri neurologice, inclusiv demenfð. Oomenii în vôrslö, cu niveluri de
vilomino 812 în sônge lo limilo inferioorö ou prezenlot moi multe
simptome neurologice, inclusiv pierdereo memoriei. Sloreo celor moi
3. Vö mulli s-o îmbunötölit dupö ce ou fost troloJi cu vilomino Bl2. Un
tö cu studiu importonl o oröloI có 28% dintre pocienJii cu lulburöri neuro-
rfiolö logice, förö semne de onemie core sö poofö fi otribuite deficienJei de
it de viromino B'12, sufereou totugi de demen|ö, pierdere de echilibru 9i olte
¡r de tulburöri psihice couzofe de lipso de vilomino 812' Nu se poote conto
pe o onolizö de sônge penlru o deteclo o deficien!ö de vitomino Bl2.
reniu
ui de Un studiu recenl o descoperil cö celor moi multe persoone cu niveluri
eozö normale de vilomìno Bl2 în sônge le lipseo totugi contiloleo necesorö
32% îndeplinirii odecvote o funcfiilor metobolice.
Cu côt este corectotð moi curônd o osemeneo deficien!ö, cu otôt
resle
:este moi bine. Amônoreo ocestui lucru cu un on dupð oporiJio simplomelor
meni neurologice poole fi preo muh pentru o stopo tolol s'ou o remedio
con- deteriorqreo opörutö.
O deficienfö de vitomino Bl2 seomönö pufin cu un concer în evo-
'o ce lulie. Poole so înceopð lo vôrslo miilocie, dor sö nu devinö periculoosö
pep- decôt dupö 10, 20 sou 30 de oni, olunci cônd oiungi lo ó0 sou 70 de
812 oni, spune dr. John Lindenboum, profesor de medicinö lo Cenlru
;te o Medicol Presbiterion Columbio din New York.
o0re Dor de ce sö ogleptöm sö oporö o deficien!ö de vitomino Bl2?
De vreme ce ore nigte consecinfe îngrozitoore 9i se instoleozð förö
overtismente, suplimentele de vitomino Bl2 constituie o osigurore
core poote elimino ocesl risc. într-un studiu recenl, cuprinzônd 400 de
t, oomeni în vôrstö, door l2o/o dinlre cei core luou ostfel de suplimenle
(în medie, ó microgrome) oveou niveluri scözute de vitomino 812,
comporotiv cu un enorm 40% dintre cei core nu urmou ocelogi lrolo-
ì, menl. Acegtio din urmö erou de trei ori 9i iumötote moi expugi unei
deficienfe de vitomino Bl2.

Nu riscoli sð deveni¡i victime ole pseudosen¡l¡rðl¡¡. Ludl¡

zilnic postile de vitqminq Bl2, otôl simplü, côt 9i în supli'
menle cu multivitqmine.
de-
lte st
68 eum sA @PR¡M inngarnnn¡lnrq

Suspecto.fi înfotdeounoo deficien.tð de vítomíno 812 docö o per-

soonð în vôrslð qre prob/eme neuropsihice ínexp/icobile.
Dr. Roberl Russell,
UniversiToleo Tufts

Dor hrana? Numoi olimenlele de origine onimolö, cum or fi cor-

neo, pegtele, corneo de posöre gi produsele loclofe ou vitomino Bl2.
Aslq înseomnö cö vegelorienii gi cei core înceorcö sö evite pericolul
reprezenloi de corne sunl moi expugi unei deficienle de vilomino Bl2.
Aveli nevoie de un suplimenf de vitomino 812? Do, co o osigurore
împotrivo îmbötrônirii, moi oles dupö 50 de oni. Motivul penlru core
postilele funcJioneozö, ior olimenlele nu: formele cristolizole de Bl2
din suplimente sunt obsorbite chior docö ocidul din slomoc ore un
nivel redus din couzo goslritei olrofice.

Côt? Pentru onumite persoone, o postilö de muhivitomine 9i mr-

nerole confinônd ó microgrome de Bl2 poote evito o deiicien!ö o
oceslei viiomine. Dor nu constiluie o goronfie. Studiile orotö cö ,,o
dozð moi potrivilö pentru proleioreo persoonelor în vôrslö esle de 500
pônð lo 1 000 de microgrome de Bl2 pezi", spune dr. Lindenboum'
De otôt e nevoie pentru o birui o molobsorbfie severo sou o goslritö
otroficö ovonsotö. cônd or lrebui sö începeli sö luoJi oceoslö dozö?
probobil dupö vôrslo de 50 sou ó0 de oni. E puJin probobil co ostfel
de deficienfe sö oporö pônö olunci, moi spune dr. Lindenboum.

Côf înseomnð preo mult? ,YiIømino Bl2 nu e loxicö", ofirmö

dr. Russell. ,,E inofensivö, o9o cö nu e nici un pericol sö luoji doze mori,
nu exislö nici un sindrom ol suprodozei", e de ocord dr' Lindenboum'
,l00
Dozele unice de 000 de microgrome 9i cele pe lermen lung de
I 000 de microgrome zilnic, luole timp de cinci oni, nu ou provocot
reocfii loxice¡ spun experJii. Tolugi, ou fosl semnolole onumile reociii
olergice lo nivelul pielii.

Atenfionore: o deficien!ö de vifomino Bl2 poote do no.sfere unei

onemii pernicioose, o molobsorb/ie de B 12 couzotö de obicei de
o fulbursre outoimunitó core blocheozá producereo o focforu/ui
intrinsec de cðfre sfomoc. Aceosfð sfore, core opore de regulð
IIREA
Vits ¡nrine!e E, un remediu ntru senilitote 69

'. si, odeseo, inieclii permonenfe cu 812 sou odminisfroreq de

posti/e conlinãnd doze mari din oceosfð vitqminö, sub suprove-
¡ll,
'gherea
medicului.
rfls

EIJM PÕATE LUPTA ACIDI'L FÕL¡C.

li cor- imporm¡vs înngnrnaru ¡n¡ ¡
812,
'icolul Docö celulelor le lipsegte ocidul folic, o oltö vilominö B exlrem de
t 812. imporfonlö, core se göse9te în legumele cu frunze verzi 9i în cele cu
lurore boobe, puteii sö vö luoii odio de lo tinereJe. Vö ofloli cu siguronJö pe
ponto îmbötrônirii ropider o;o cum ou început sð descopere oomenii
, core
: Bl2 de gtiinlö. Acidul folic, numit çi folol sou folocin, este uno dintre noile
re un vedete ole cercelörilor despre oniiîmbðtrônire. lor consumul oceslei
vitomine ore nenumörote repercusiuni. Co 9i 812, vö poote oiulo sö
scðpofi de deïeriororeo focultö1ilor minlole, vö poote ridico morolul sou
9r ml-
pooie preveni ;i vindeco depresiile ori stopo concerul. Chior 9i o defi-
ntö o cienfö peri{ericð sou ,,locolizotð" în interiorul celulelor onumilor orgone
cö ,,o determinö vulnerobilitoteo lo concer. Însö ceo moi voloroosö con-
e 500 fribuJie o ocidului folic este obilitoteo lui de o vð scöpo de un röu nou
)oum. descoperii, core vö sfô9ie treptot orferele, declongônd qtocuri de cord
rslritð 9i de opoplexie.
)ozó?
ostfel Un sinrplu supliment de scid folie de 400 pônö lo 1.000 de
microgrmme zilnic vö poole sqlvq de ls un qtsc de cord,
de Io cqncer ssu fulburðri psihice" Nu riscofi o qstfel de
rfirmö defielen!o.
mori,
)oum. Un neo.slepfof prolecfor ol inimii: O contitote corespunzöloore de
ng de ocid folic în sônge poote reprimo o lungö perioodö de timp vulnerobi-
rvocol litoteo lo boli cordiovosculore. Molivul: nivelurile ridicote ole unei pro-
'eocJii teine din sônge, homocisteino, sunt considerole oslözi foctor de risc

- lo fel de semnificotiv
moior pentru bolile de inimö precum coles-
..4:a..
.:...r:t..
terolul sou poote chior moi imporlont decôt ocesto. Nivelul ridicoi de
'Ìe, homocisleinö din sônge tripleozö riscul îmbolnövirilor de inimö. (Pentru
de dole suplimentore privind pericolele homocisteinei, vezi pogino 234.)
lui Cele trei vilomine B, dor în speciol ocidul folic, impulsioneozö
)lo enzimele sð melobolizeze homocisleino, linônd-o sub conlrol. Docö
70 cum sA oPRtM imsÄrn¡{ln¡R

lipsesc oceste vitomine, eo oiunge lo nivelúri periculoose, ducônd lo

blocoreo orterelor. Potrivit unui sfudiu întreprins în 1995 lo Tufts
osupro o I 04,l de borboli gi femei, cu vôrste cuprinse înhe 67 çi96
de oni, lo cei cu niveluri ridicote de homocisteinö ero de douö ori moi
probobil sö se determine prin uhrosunele o îngustore o orlerelor, decôt
lo cei cu un nivel redus ol ocestei proteine. Uimitor, însö odevörot:
doze benigne de vitomine B înlðturö ropid homocisteino din orgonism.
Vilominele ou efectul unor loviluri dote homocisteinei. Dintre cele
trei, ocidulfolic este cel msi pulernic, urmol de Bó gi 812. Potrivit cer-
cetörii înlreprinse lo Tufts, docö luoJi moi pulin de 350 de micro-
grome de ocid folic pe zi, suntefi predispugi lo un nivel ridicot de
homocisleinö în sônge. Un studiu osupro persoonelor în vôrslö o
descoperit cö oceleo core luou puJin ocid folic (200 de microgrome
zilnic) prezenlou o probobilitote de gose ori moi more de o oveo
niveluri periculoose de homocisteinö decôt cele core luou moi mult
(400 de microgrome zilnic).

DATE ATARMANTE
r Americonul obignuit de peste 50 de oni prezintö o teribilö defi-
cienfð de ocid folic luônd de-obio 235 de microgrome zilnic
- -
mult preo puJin pentru stövilireo homocisteinei sou o concerului
cervicol.
r Potrivil unui studiu întreprins lo Tufts, cu côl oveli moi pufin ocid
folic în sônge, cu otôl orlerele dumneovooströ sunt moi predis-
puse lo îngustore gi blocore.
c Fumðloriiou nevoie de trei ori moi mult ocid folic (cel pufin ó00
de microgrome zilnic) penlru o olinge ocelogi nivelîn sônge co ol
nefumðlorilor.

Sfoporeo concerului: Acidul folic poote bloco 9i poote remedio

efectele concerului, chior si dupö ce prezenfo celulelor premoligne
este evidentö. Celulele-fintö, de pildo în concerul de plömôni sou de
col, pol dezvolto o deficien!ð ,,locolizotð" de ocid folic, core nu ofec-
teozö întregul orgonism gi e nedectobilö prin onolizele obignuite de
sônge. Aceosto determinö vulnerobilitoteo lo instoloreo concerului în
lesuturile deficienle.
REA Vito minele B un remediu enlru senilitote 71

dlo Sludii remorcobile ole UniversitöJii din Alobomo ou orötot cö

Iufts femeile infectote cu virusul Hf un vinovot frecvenl în cozurile de con-
qcid folic în globulele rogii
i96 cer de col, core oveou un nivel scözut de
moi ole colului, prezenlou o probobilitole de cinci ori moi more de o dez-
ecôt volto modificöri preconceroose, core sö ducö lo concer/ decôl cele cu
irot: un nivel moi ridicot ol ocestei vitomine. Förö ocid folic, cromozomii
ism. sunl moi predispugi sö cedeze în punctele ,,{rogile", spune dr. Chorles
cele Butterworth, Jr., de lo Universitoteo din Birminghom o sloluluiAlobomo.
Asto îi permite virusului sð se strecoore în moleriolul genetic sönötos
cer-
ol celulelor, provocônd deleriororeo ADN-ului, core precede concerul.
cro-
Alte studii orolö cö o lipsö de ocid folic vö foce moi predispugi lo
tde
'öo concer de plömôni, esofog gi sôn, sou lo polipi, core preced concerul
de colon.
)me Acidul folic vö poole scöpo de concerul de colon, moi oles înointe
tveo
de ó0 de oni. într-un studiu osupro o I ó 000 de femei gi 9 500 de
nult börboJi, cercetötorii de lo Horvord ou descoperit cö persoonele core
luou dozele cele moi mori de ocid folic oveou ceo moi micö frecvenfö
de polipi (excrescenfe preconceroose)în colon. Femeile core luou circo
700 microgrome zilnic ou redus lo douö treimi riscul de o foce polipi
lefi- fofö de cele core consumou 1óó de microgrome. Cele core luou supli-
c- mente o duceou cel moi bine. Teorio: ocidul folic oiutö lo stoporeo
procesului core ocliveozö genele concerului.
ului

So/voforul focultú¡ilor mintole: Acidul folic vö poote oiuto sö vi le

rcid
pðslrofi pe mösurö ce îmböfrôniJi. Simptomele psihiotrice, inclusiv
dis-
pierdereo memoriei, depresio gi demenio, sunt muh moi frecvente moi
ales lo persoonele în vôrstö, core ou un nivel scözul de ocid folic, ogo
500 cum reiese din moi multe studii, spune dr. E. H. Reynolds de lo King's
ool College School of Medicine ond Dentislry din Londro. El citeozö un
studiu în core pocienJii în vôrstö, cu lulburöri minlole, în speciol
demenfö, prezenfou o probobilifote de lrei ori moi more de o oveo un
rdio nivel scözul de ocid {olic decôt ollii de oceeogi vôrstö. Chior 9i oomenii
gne sönölo9i, dor cu un consum scözut de ocid folic, înregistrou un nivel
rde moi coborôl ol gôndirii obslrocte gi ol memoriei. Depresio o fosl ome-
fec- liorotð prin 400 de microgrome luole zilnic.
de Tinerii pot suferi 9i ei de o ostfel de deficienfö. înlr-un studiu ger-
lt tn mon föcut lo Universitoleo din Giessen, nivelul scözut de ocid folic din
dieto linerilor se troduceo printr-o instobilitole emolionolö, concen-
72 eum sÄ opnrm înnsÄrn¡\¡¡neq

trore slobö, o moi more inlrovertire 9i lipsö de încredere în sine. Toote

oceste slöri s-ou îmbunolöJit spectoculos otunci cônd persoonele în
couzö ou luot contiloleo polrivilö de qcid folic timp de opt söplömôni.
Dozele moderole, core se gðsesc în postilele de multivilomine, ou reu-
gil oceoslö schimbore.

Unul dinlre molivele pentru core ocidul folic ore efect osupro
creierului or puleo fi obilitoteo lui de o oiuto lo scödereo nivelului de
homocisleinö, o cunoscuiö neurofoxinö ce delerminð celulele cere-
brole sö se outodislrugö.

CAt? 400 de microgrome de ocid folic pe zi pot elimino pericolul

homocisleinei gi omeniniörile concerului gi chior poi corecto deficien-
Jele ce conduc lo tulburðri psihice. Aceoslö dozö poote fi gösilö de
obicei înlr-o posiilö de muhivitomine. Dor, penlru o osigurore supli-
mentorö, moi oles docö oveJi un nivel ridicol de homocisteinö sou o
'l
boolö de inimö, unii experli recomondö 000 pônö lo 5 000 micro-
grome de suplimenle de ocid folic pe zi pentru o conlrolo oceoslö pro-
leinö. lnlr-un sludiu, un regim olimenlor bogol în ocid folic nu o reugil
sö normolizeze nivelul de homocisfeinö peniru moioritoteo subiecfilor.
IREA nele B, un remediu enlru senilitqfe 73

[oote Dar hrano? Alimenie co fosoleo uscotö, sponocul, onumite vorie-

le în töJi de nop sou de vorzö furoierö, precum gi fruciele citrice conJin doze
rôni. suficient de mori de ocid folic. Cu loole ocesteo, în
generol, orgonis-
reu- mul obsocrrbe gi utilizeozö cel mult 50% din ocidul folic din hronö, ogo
cö, degi consumul unor oslfel de olimenle oiutö în luplo împotrivo
îmbötrônirii, nu este lo fel de eficient în reducereo homocisleinei co
odminislroreo de suPlimente.

Côf înseornnö preo mulf ? Doze de 5 000 pônö lo l0 000 de

microgrome zilnic nu ou determinol efecte secundore demne de luot
|' în seonrö. Dozele foorle mori or puleo mosco simplomele deficienlei
: . ..,.: ... deB12 9i cele de onemie pernicioosö, docö nu se efectueozð onolize
de diognoslic potrivile. Docö ovefi vreun motiv sð suspectoji prezenfo
a,. '' unei osemetreo störi, verificofi ocest lucru înointe de o luo moi mulT de
iol,'.' I 000 de microgrome de ocid folic pe zi.
|.'
me..,
ûte..,
DISPARITIA CANCERULUI

uGe
:.. ... Persoonele ccrre fumeozö înlre 20 çi 30 de figöri pe zi sunl predispuse
tne. Icr oporiJio celulelor preconceroqse în mucozilðiile sou spuio core opor
în momentul în core lugesc. lqr osemeneo celule preconceroose pot
deveni moligne, declongônd concerul pulmonor. Dor dqcð puteJi eli-
mino celulele precqnceroose, pericolul de îmbolnövire de cqncer
upro pulmonor scode. A9o s-o întômplot olunci cônd cerceiötorii de lo Uni-
ri de versitoteo siolului Alobomq le-ou qdministrot fumötorilor doze zilnice
:ere- foorle mqri de ocid folic ('ì0 000 microgrome) 9i de vilomino Bl2
(l 000 microgrome). Co prin minune, un numör more de celule pre-
mcrligne ou dispörut în decurs de polru luni, chior docö subieclii ou
colul continuof sð fumeze.
:ien- Cerceiötorii cred cö ostfel de modificöri ole celulelor precqnce-
ide roose opor cq urmore o unei deficienfe,,locolizote" de ocid folic 9i de
upli- vilominq B'ì 2 lo nivelul lesuiului pulmonor. Afunci cônd fesulul este sqi-
tuo urol de vilominele B, celulele preconceroose devin din nou normole. Ei
icro- otrog însö otenfio cö ocest lucru nu înseomnö cö odminìstrqreo de vitq-
pro- mine sou corecloreo deficienlei reprezintö un substitut pentru renun-
joreo lo {umcrl. Totugi, sludiul demonstreqzð formidqbilo puiere o vito-
eugit
minelor în ceeo ce privegle prevenireo concerului, precum 9i ce onume
tilor.
se întômplö otunci cônd ocesteo lipsesc din orgonism.
74 eum sA opRtm îmearnÂN¡nsa

Atenlionore: Docð folosr.ti onfibiotice pentru perioode moi lungi

de fimp sou luoli f recvent ontiocizi în tìmpulmeselor, copocilofeo
de o obsorbi ocidul folic scode semnificotiv indiferent de vôrsfð.
-
EIJM POATE TUPTA V¡TAMINA Bó
imporn¡vn lnnsArnnr{ ¡ ml ¡

Polrivil cercelötorilor de lo Universilqieo Tufts, docð nu ovefi sufi-

cienlö vilominö Bó, sunleJi moi vulnerobili lo semnele closice ole
- în principol, un sislem
îmbötrônirii imunitor defeciuos, declinul
sförii mintole, o sönðlote gubredö o inimii, diferite boli infecfioose 9i,
posibil, concer. De exemplu, o deficienfö de vitomino Bó conduce lo
reducereo producerii de celule I celule T oiulötoore 9i onlicorpi, toote
fiind substonlele sislemului imunitor core luptö împolrivo bolilor. $i
moi grov este foptul cö persoonele în vôrstö ou nevoie de un plus de
20% de vilomino Bó foJö de cele moi linere. Dupö 40 de oni, începe
sö lipseoscö oceoslö vilominö, în speciol din couzo unei obsorblii moi
pufin eficiente.
În mod surprinzðtor, lipso de vitominð Bó este röspôndilö. Ame-
riconii iou în generol cu 50 pônö lo70% moi pufinö vilominö Bó decôt
dozo zilnicö recomondolö (DZR). Situofio persoonelor în vôrslö esle
moi greo pentru cö ocegtio î9i pierd copocitoteo de o ulilizo vilomino
Bó. Com o lreime dinlre bölrôni prezinlö niveluri minime de Bó, o9o
cum susfin cercetðrile efeduole lo Tufls.

Sus/ine funclionoreo sislemului imunitar: Nivelul scözut de vilo-

mino Bó exterminö rözboinicii sistemului imuniior; procenlul de lim-
focite coboorö semnificoliv; producfio de inlerleukinö-2, substonlo
core încuroieozö dezvohoreo esenliolelor celule I se diminueozö. Dor
cercetötorii de lo Tufts ou reföcul complet, lo nivelul normolului,
osemeneo funcfiuni în cozul persoonelor în vôrslö, dôndu-le supli-
menle zilnice de Bó timp de trei söptömôni. Dozo eficientö: 1,9 mg pe
- 50 mg
zi penlru femei gi 2,BB mg penlru börboJi. Dozele urioge pe
zi nu ou îniineril moi muh funciionoreo sislemului imunilor, spun
-
cercetötorii.

Solveozð vose/e de sônge: Bó este un elemenl imporlont în lupto

împotrivo homocisteinei, nou-descoperitul distrugölor ol voselor de
REA Vitq minele B, un remediu enlru senilitqte 75

sônge. Bó reprezinlð o douo linie de opðrore' Acidul folic influenfeozö

o enzimö core descompune homocisleino. lnsö e nevoie de Bó pentru
oluto o ohö enzimö, core distruge 9i eo oceosiö proteinö' Sludiile
dovedesc förö putinfö de tögodö cö {örö suficientö vitominö Bó în
sônge, homocisteino poote prolifero, deteriorônd orterele 9i provo-
cônd olocuri de cord sou occidente vosculore. Exislõ dovezi cö Bó
;ufi- împiedicð 9i cooguloreo periculoosö o sôngelui'
ole
îmbunötólegte funclionoreo creierului: într-un sludiu olondez,
inul
r 9i, 20 mg de Bó pe zi, luote timp de trei luni, ou îmbunötðlil memorio pe
termen lung în cozul unor persoone de peste 70 de oni. Cercetötorii
elo
ou dedus de oici cö o contilote odecvotö de Bó poofe întôrzio declinul
>ote
memoriei couzol de îmbotrônire.
1$i
;de Côf ? Postilele obignuite de multivitomine coniin 3 mg de Bó, o
epe
contilote suficientö penlru corectoreo deficienJelor gi susfinereo imu-
moi
niröJii. Suplimentele de 10 pônð lo 50 mg luole zilnic pot fi necesore
penlru reducereo homocisleinei, o9o cum orolö diverse studii.
me-
:côl Dor hrono? Alimente bogote în Bó sunt scoicile, cereolele inte-
este grole, nucile, soio, bononele, cortofii dulci gi prunele.
lino
o90 Côf înseomnð preo mult? Cel moi sigur e sö nu depö9e9ti 50 mg
de Bó pe zi. Evitoji dozele moi mori de 200 mg pe zi. Dozele mori, în
speciol pe termen lung, pot determino simplome neurologice. Dozele
rito- cuprinse într:e 500 9i 1 000 mg zilnic ou ovul un efect loxic osupro sis-
lim- temului neryos.
rnfo
Dor
rlui,
rpli-
tpe
tpe
pun

rpto
de
E¡ru f,M$MfDgMT SPEÌ€
mdrå ffiuL?ñ cru€m@¡€
çå spm€ & v¡fiïñ nñm¡ e[rN6ffi

Õe ce øve!í nevoíe de eromr

pentru c oprí îmbãtrd,níreø

Docó oveli 20 de qni sou moi rnult, riscr.rl !ipsei de ero¡.r¡ e

oprodpe XOOo/o, ceed ce îr¡sesmnó eö îrnbðtrôni¡i moi
repede decôt e cqzul. [ua!i zilnic o tsbletö de erom de
200 microgrome pentru o opri ocest proces.

ffi
ffimoginoli-vð urmötoorele: nigle goboloni ou römos în viofo,
röiöcind de colo-colo prin cugtile lor din loborotor, uitônd de foptul cö
or fi trebuit sö moorö de mult de bötrôneJe. În generol, gobolonii trö-
iesc doi oni si jumðtote. Dor ou moi trecut o iornö, o primðvorö, o
vorð gi o loomnö gi oproope loJi erou încö în viofð. în medie, ou tröit
un on moi mult decôl.ero normol, mörindu-si duroto de viojö, în mod
uimilor, cu o lreime. (în cozul oomenilor, osto echivoleozö cu mörireo
durofei medii de vioJö de lo 75 lo oproximotiv 102 oni.)
Core e secretul longevitõ|ii lor? Au môncol doze moderole de
picolinot de crom, o formð porticulorö o vilolului minerol crom, core
se gösegte în contitöli mici în onumiie olimente. ,,N-om fost deloc sur-
prins", spune dr. Gory Evons, profesor de chimie în codrul UniversitöJii
de Stot Minnesolo din Bemidii, gi un proeminenl cercelölor în dome-
niul cromului. ,,M-om ogteptot sö trðioscð moi muh pentru cö oveou
muhe dinlre corocteristicile onimolelor de loboroior cu regimuri oli-
mentore cu puJine colorii, ior ocesle onimole lrðiesc întoideouno moi
mult", spune el.
Pe scurl, picolinolul de crom o delerminot crnumite modificöri
benefice ole orgonismului or fi o scödere o insulinei si o zohö-
rului din sônge - cum
în oceeogi mösurö co 9i restricJionoreo coloriilor,
-, efectivð o contitöfii de hronö.
însö förö o reducere
Sunö promitötor? Fiti siguri. Cine n-or prefero sð io o postilö core
lungegfe duroto de vioiö? Desigur, nu exislð nici o dovodö cö expe-
 Cra ffi n?ru ener te tv ö lun q 77

rienJo cu gobolonii poote fi tronspusö îniocmoi în cozul obfinerii lon-

oevilö|ii umone. Dor exislö infinite dovezi potrivit cðroro cromul oiutö lo
Zontrolul insulinei 9i ol zohörului din sônge, ior oceoslð reolizore, cred
mulli experli, reprezintö goronJio unei vieJi moi lungi 9i moi sönöloose.

PATË ALARNNANTË
o Cel pulin 90% dintre omericoni prezintð o serioosö lipsö de crom,
luônd în genercl moi puJin de iumötoie din ceeo ce experfii spun
cö reprezinlð un minim necesor: 50 de microgrome zilnic.
o Este proctic imposibil sö oblii suficient crom din olimente. Ar tre-
bui sð môncofiîntre 3 000 9i 4 000 de colorii pe zi pentru o dis-
pune mðcor de 50 de microgrome. Penlru dozs recomondolö, de
200 de microgrome, or trebui sö môncoJi moi muh de l2 000 de
colorii pe zi, spun experfii de lo Deportomentul Agriculturii.
o Förð suficienl crom, opore în sônge un exces de insulinö 9i glu-

0lö, cozö (zohör), core vö expune lo diobet, boli de inimó 9i ohe simp-
lco lome ole unei îmbðlrôniri premoture.
lrö- o Unul din polru omericoni 50 de milioone de odulli pot
- -
i,o suferi, förö sö 9tie, de o inloleronfö medie sou severö lo glucozo
lröit din sônge, cunoscutö 9i sub numele de sensibilitote lo corbo-
nod hidrofi. Cromul or puleo fi benefic pentru 40 de milioone dintre
ireo ocegtio. $i dumneovoostrð puieJi fi o oslfel de persoonö.

de DE CË ESTE EXCLT¡s
:ore sn îmssrmÂrulyt LENT FARA eRoM
;ur-
.-..' Singuro roJiune covôrgitoore penïru core trebuie sö luoii crom esle
lo1il
oceeo cö ostfel scöpoli de o îmb¿trônire occelerolö determinotö de o
"á-
-àou
contitole preo more din hormonul insulinð în sônge. Este o tulburore
oli- perfidö, odeseori nedeleclolö, core opore odolö cu înointoreo în
noi vôrsiö 9i core duce Io diobet 9i lo distrugereo orterelor. Autoriiölile în
moterie dou vino tot moi muh pe excesul de insulinö penlru poluoreo
:ofl circuloJiei songvine cu mori 9i periculoose confitöfi de zohör, tipul
ho- dðunotor de colesierol LDL 9i lrigliceride, co gi penlru oporifio bolilor
lor, de inimö, o diobetului gi, posibil, o concerului. O pölrime dintre ome-
riconii trecufi de vôrsto miilocie suferö de o serioosö lulburore legotö
ore de insulinö 9i, lotugi, pufini sunt oceio core îi bðnuiesc existenfo sou
pe gliu côt de periculoosð poole fi, deoorece produce puline simplome
78 CUM SA OPRIM IMBATRANIREA

pônö în momentul în core röul o fost fðcut. în termeni medicoli, o fost

etichelotö drept ,,rezisfenJö lo insulinö ucigogul secret."
-
Eu nurnesc cromul ,,nutritivul geriatric", pentru cð footð /umeo
începe sóoibð nevoie de el dupð 35 de oni.

universiroreo de srot r",Ì:"Îffi"ilï-:

În principol, osto înseomnö cö celulele sunt moi pulin e{iciente în

utilizoreo insulinei pentru prelucroreo zohörului din sônge decôt lo
linerefe. Celulele devin moi puJin sensibile, odicö devin ,,rezistente" lo
insulinö. în efortul de o controlo zohorul din sônge, orgonismul poote
produce mqi multö insulinö. Docö oceoslo este preo slobö, nivelul
zohörului din sônge poote cregte gi el. În oricore dintre ocesle cozuri,
sôngele e invodot de contilöfi onormol de mori de insulinö inutilö 9i de
zohör, core conspirö în vedereo distrugerii orierelor prin slimuloreo
procesului de formore o plöcilor de oterom, ceeo ce conduce lo
olocuri de cord sou occidenle vosculore cerebrole. Excesul de insulinö
gi zohör din sônge poote do nogtere unui diobet evolutiv ireversibil lo
vôrsto miilocie sou dupö oceeo. MulJi experJi considerö cö excesul de
insulinö esle principolul instigolor ol unei pleiode de pericole respon-
sobile de morlolitoleo couzolö de bolile grove de inimö 9i de diobet.
(Pentru moi muhe detolii privind potenliolul efecl dðunötor ol insulinei,
vezi pogino 244.)
Acum, iotö core sunl uimitoorele noutöfi: nivelul insulinei (gi ol
zohörului din sônge) cregte 9i produce rovogii docö vö lipseste cromul.
lnlr-odevör, o deficientö de crom dð nogtere rezistenlei lo insulinö. lor
suplimentele de crom ojutð lo vindecoreo gi prevenireo oceslui teribil
dezechilibru ol insulinei. ln principol, cromul intensificö ocfiuneo insu-
linei, o9o cö e nevoie de moi pufinö penfru o-9i foce treobo. 80% din-
lre siudiile controlole ou orötot cö odministroreo de crom o îmbunö-
töfit eficienjo insulinei sou nivelurile de coleslerol gi trigliceride din
sônge, ogo cum ofirmö, înlr-un orlicol, dr. Wolter Mertz, côndvo un
pionier în cercetoreo cromului lo Deporlomentul Agriculturii ol SUA.
Nu e foorte clor cum funclioneozö cromul, dor în codrul experimen-
lelor föcute în eprubetö, el se ologeozö ugor de insulinð, intensificônd
REA Cto m nlru ener te ö lun d 79

fosl chior 9i de 100 de ori principolo misiune o ocesfui

hormon, oceeo de
o lronsformo glucozo în dioxid de corbon.
Astfel, cromul vö poole solvo de lo rovogiile unei îmbðlrôniri
ropide prin optimizoreo octivilölii insulinei.

Tootó lumeo qre nevoie de cel pulin 200 microgrome de crorn pe

zi. El vö poole scõpo de boli de înimö, diobet sou un posibil concer.
Dr. Richord A. Anderson,
Deportomentul Agriculturii ol SUA.
te în
it lo
)" lo
¡ote DUTCII JEFUITORI DE CROM
relul
Docö môncoli olimente dulci, ovefi nevoie chiqr de moi muh crom.
zuri,
Zohörul poote dislruge pônð gi micul oporl de crom din olimente. Astfel
;i de
încôt orgonismul se confruntð cu un röu dublu nivel ridicoi de zohör
)reo
pufin crom core ofecteozö insulino
- gi zohörul din sônge,
:lo 9i moi -
occelerônd îmbölrônireo. Atôt zohörul los, côt gi siropul cu un conlinut
,linö
ridicot de fructozö din porumb (din bðuturile röcoriloore sou ohe oli-
il lo
menle preporote), dor moi oles luole împreunö, eliminö cromul din
lde
orgonism, înröutöJind deficienfele oflote lo limilö. lngeroreo o o treime
)on-
din colorii sub formö de zohör delerminö de trei ori moi multö pierdere
bet.
de crom decôt môncônd 10% din colorii sub oceeogi formö.
nei,

;i ol BOMBA ASCUNSA CU ACTIUNT ÎrurÂnZnrÄ

nul. n iMeÄrRANtRn
, lor Cel moi olormont este foptul cö efectele negotive ole deficienJei
ribil de crom sunt inlerpretote în generol în mod gregit drept o ,,îmbölrônire
ISU- normolð". Declinul esle treptot 9i subtil. ,,De obicei, e nevoie de oni de
din- zile penlru co semnele deficienlei de crom sö-gi foco oporiJio", spune
lnö. dr, Richord Anderson. ,,Pur 9i simplu, nivelul cromului se reduce trep-
din tot, ior dupö moi multe decenii, coleslerolul cregte, insulino cregle,
UN HDL scode, glucozo cregte gi dofi de necoz. Cei moi mulfi oomeni
UA. -
cred cö lucrul ocesto se înlômplð co urmore o îmbötrônirii. ln reolitote,
ten- el se petrece din couzo unui regim olimenlor cu preo pufin crom 9i
ônd preo mult zohör. lor ocesteo pol fi prevenite."
v"'

80 €uM 5A OPRrfrñ î¡USÃrnÂru¡nee

[uo!Í erorn penlru c vö osiguro împolrivq serioqselor

pericole dscunse qle excesului de insulinö 9i de zohðr din
sônge, core, olffel, se qccenlueqzð odqlö cu vôrstq, dis-
frugôndu-vð sönötqfeo 9i scurtôndu-vö violo. €romul
oiulö lo nornnalizsreo nivelului de zohür gi de insulinü
din sônge msi înqinle co qcesies sö provooce un rðu ire-
porobil. €romu! nu reprezinlð o solulie ropidö penlru
loqtö lumeo, însü esîe o poli!ð de osigurore ieftinö împo-
lrivq îrnbülrûnirii, proctic, pentru noi roli.

CUÀ'I POATE LIJPTA CROMIJT

înnporn¡vn înnsArRAN ¡ n¡ ¡

Controleazó pericolul reprezenfot de insu/inõ: Cromul cregte pu-

lereo insulinei de o prelucro zohðrul, osifel încôt oveli nevoie de moi
puJinð pentru ocesl proces, ior nivelul ei din sônge scode. Docö nivelul
cromului e mic, e nevoie de zece or:i moi multö insulinð pentru o pre-
lucro zohörul, spune dr. Anderson. Cu o conlitole odecvotö de crom,
prin sônge circulö mull moi pufinö insulinö, core sö otoce perefii
orterelor, gröbind oporifio oterosclerozei 9i insloloreo diobefului spe-
cific vôrslei oduhe (de tip ll). Reoctivônd insulino, cromul dezomor-
seozð o porte din pericolul ,,rezislenJei lo insulinö" core opore odolö
cu înointoreo în vôrs1ð. Cromul poole chior omelioro rezistenfo lo
insulinð în cozul diobeticilor, ogo cum orolö moi multe cercetöri. Potri-
vit unui studiu fðcut în lsroel, 200 microgrome de picolinot de crom
luoie zilnic ou omeliorot în zece zile rezistenJo lo insulinö în cozul o
620/o dinlre femeile cu diober de tip ll 9i 50% dintre börboJii cu oceeogi
ofecJiune.

Docð li se odminisfreozö suplimenfe de crorn unor persoone cu un

nivel ugor ridicst ql zohórului în sônge, se vo observo scódereo
qcesfuiq în B0 pônö lq 90o/o dinfre cozuri .
Dr. Richord A. Anderson,
Deportomentul Agriculiurii ol SUA
IEA Crom nlru ener le r vtg ä lun o 81

Normslízeozó nivelulzohörului din sônge: Excesul de zohörîn sônge

qici. Sludiile
încuroieozö diobetul 9i tootö distrugereo core decurge de
orotö cð, docö oveJi un nivel ridicol de zohörîn sônge, suplimentele de
crom îl vor coborî. ln mod uimilor, un nivel scözul de zqhör în sônge vo
cregte în prezenfo cromului. Acesto ore un efect ,,odoptogen", spune dr.
Anderson, odicö normolizeazó nivelul de zohör din sônge, indiferent
de felul dezechilibrului. Acest lucru rezuhö probobil din copocitoleo
cromului de o normolizo insulino, moi ofirmö el' lnlr-un studiu dublu
orb înlreprins osupro o I I diobetici, cromul o determinot scödereq ro-
pidö, cu 24%, o zohörului din sônge în opt cozuri, presupunôndu-se cö
ocesteo prezentou o deficienfö de crom.
Docö nivelul zohörului din sônge e normol, cromul nu vo oveo
pu- nici un efect osupro lui.
noi
elul Scode co/esferolul din sônge: Studiile întreprinse de-o lungul unui
)re- deceniu orolö cö un efecl ol cromului esle scödereo colesterolului
)ffi, döunötor LDL 9i cregtereo celui benefic, HDL. Un studiu recenl o
re!ii descoperit cð odministroreo o 200 de microgrome de crom în cozul o
pe- 23 de bðrbofi o crescut nivelurile de HDL, necesor curö!örii orterelor,
tor- cu 11%. Nivelurile de insulinö din sônge ou scözut 9i ele în cozul celor
otõ core le oveou crescule. Un olt sudiu, cu o durotö de opl söptömôni,
rlq întreprins lo Universitoteo Auburn din Alobomo, o descoperit cö în
rtri - cozul börbolilor cu un nivel scðzut de coleslerol, cöroro li s-o odmi-
'om nistrot crom osociot cu niocinö (morco ChromeMole) ou prezentot o
¡l
rogi
q scödere medie de 14% o colesterolului totol. Cromul
grome pe zi
- 250 de micro-
o ridicot nivelul HDL cu oproximotiv 20% în cozul
-
pocienfilor în vôrstö suferind de boli de inimö, qgo cum ou descoperil
cercetötorii isroelieni.

SusJine funclionorect sislemu/ui imunitor: Focônd insulino moi efi-

cientö, cromul îmbunötöJegte funcfionoreo sistemului imunitor. lnsu-
lino oiutö în mod direct numeroose funcJiuni imunitore, cum or fi sli-
muloreo interferonului çi o limfocitelor T globule olbe core distrug
ogenJii potogeni.
-

de inimö: Cu lrei decenii în urmö, cercelölorii ou

Prevíne bo/i/e
observot cö persoonele core mureou din couzo unor boli de inimö
oveou în oortö concentrotii extrem de scözute de crom. în studii moi
82 cum sÀ oPRrM îineÄrnÂN¡n¡e

recente, cercelðlorii ou descoperit cö pocienfii cu boli de inimö oveou

un nivel de crom în sônge cu 40o/o moi scözut decôl persoonele söno-
toose. Moi mult decôt otô|, onimolele lipsite de crom suferö o exlin-
dere o plðcilor de oterom din ortere. lniecloreo lor cu crom o delermi-
not micgororeo oceslor placi în oorte, fðcônd reversibilö olerosclerozo.
Mulfi experfi insisto osupro foptului cö lulburörile legole de insulino gi
zohörul din sônge, corectole porfiol de crom, contribuie lo bolile de
inimö mult moi muh decôl nivelul crescul de colesterol din sônge.

Sprilinð hormonul ontiîmbótrânire: Cromul moi poote frôno insto-

loreo semnelor bötrône¡ii prin cregleri ole celui moi imporlont hormon
ontiîmbðtrônire, DH EA (dehidroepiondrosteronul). Nivelurile ridicote
de insulinö influenJeozö producereo de DHEA, inhibônd o enzimö
core tronsformö un produs chimic în DHEA. Suplimenlele cu picolinot
de crom oiutö lo producereo de DHEA. în cozul unui test föcut de dr.
Evons osupro unor femei oflote în poslmenopouzö, nivelurile de DHEA
'10%,
ou scözul cu circo dupö ce ou încelot sö io 200 microgrome de
crom zilnic timp de potru pônö lo gose luni.
DHEA este un hormon core se diminueozö în mod dromolic, pe
mösurö ce îmbötrôniti, odotö cu declinul eficienfei insulinei. Lo 75 de
oni ovefi door l0% din nivelul DHEA de lo 25, o9o cum ofirmö un
proeminent cercelötor froncez, Étienne-Émile Boulieu, de lo Collège
de Fronce. În codrul leslelor föcule, el odministreozö persoonelor în
vôrslö doze mici de DHEA sinletic, în colitote de ogent ontiîmbötrônire.
Probele orotö cö DHEA poote omelioro funcfionoreo creierului, pier-
dereo memoriei, imuniloteo, oboseolo musculorö, frogilitoteo ooselor
gi, probobil, poote stopo concerul.

Dor hrono? Nu vö bozoJi pe olimente penlru oblinereo cromului

necesor luptei împotrivo îmbðtrônirii; nu reprezintö o sursö de
încredere. Oomenii de gtiin!ö din Deportomeniul Agriculturii ol SUA
ou proieclot recent cele moi bune regimuri olimentore; lolugi, cel moi
ridicot nivel de crom din ocesle ,,super diete" esle de door 24 de micro-
grome lo I 000 de colorii. Alimentele bogoie în crom sunt droidio de
bere, broccoli, orzul, ficolul, coodo de homor, crevete, cereolele inte-
grole, ciupercile 9i onumite mörci de bere, co urmore o contominörii
din timpul prelucrðrii. Cu loole ocesleo, ceo moi more porte o cromu-
lui din olimenle nu esle bine obsorbitð.
IEA Crom enlru ener te IV ð lun q 83

lou
nö- CAPACITATEA CROMULUI DE A OPRI ÎMBÃTRÂNIREA
f in-
Suplimentele de crom pot oluto lo:
mi-
tzcl,
o Scödereo nivelului insulinei.
qçi o Scödereo trigliceridelor.
r Cregtereo colesterolului benefic HDL.
de
c Descuroioreo obturörii orterelor 9i o bolilor de inimö.
. Scödereo coleslerolului döunölor.
. Normolizoreo nivelului de zqhör din sônge.
;lo- . Reducereq riscului instolörii diobetului.
lon . împiedicoreo evolufiei concerului.
:ote . Spriiinireo funcfionörii imunitöJii.
mö r Creglereo energiei.
nol r Cregtereo mosei corporole lipsite de grðsime.
dr. r lntensificoreo producerii hormonului ontiîmbðlrônire DHEA
IEA o Mðrireo durotei de viotö.
de

pe Ce fip de supliment? Alegeli formele orgonice, ,,biologic oclive",

de de crom. Acesleo includ 9i populorul picolinot de crom un supli-
în
-
UN ment speciol de tip orgonic, perfecfionol codrul Deportomenlului
àge Agriculturii ol SUA. Se crede cð esle ropid obsorbit 9i utilizot de orgo-
rtn nism 9i o fost testot pe lorg 9i cu succes olôl pe onimole, côl 9i pe
tre. oomeni. De osemeneo, esle bun 9i cromul osociol cu niocinö, cum or
ier- fi ChromeMote sou Solgor GTF. Cloruro de crom, exislentö odeseo în
;lor postilele de multivitomine 9i minerole, este moi pulin eficientö. Este
onorgonicö, ceeo ce înseomnö cö orgonismul trebuie s-o lronsforme
înlr-un lip ocliv co sö oibð efect; lo onumile persoone, ocesl lucru nu
ului
funclioneozö preo bine. Dor orice formö de crom e moi bunö decôt
de
nimic, spun outorilöjile în domeniu.
;UA
noi
:ro- Côt? Pentru prevenireo bolilor cronice core opor odotö cu vôrsto,
de odolescenfii sönötogi çi odullii ou nevoie de 200 microgrome de crom
lte- pe zi. Expertul dr. Evons recomondö 400 de microgrome pentru bðr-
oflt boJi. Docö oveli diobet sou încercoii sö scödeii coleslerolul 9i trigli-
nu- ceridele din sônge, ovefi nevoie de moi mult între 400 si I 000 de
-
microgrome zilnic, spun outoritöfile în domeniu.
84 €tim sA ÕpRãM înneArnA¡{¡nER

Docð gösili 200 microgrome de crom de tipul potrivit, cum or fi

picolinotul de crom, într-o postilö de multivitqmine, nu moi stoli pe
gônduri. insö osemeneo poslile roreori conJin tipul potrivit de crom
orgonic. De obicei, lrebuie sö luofi un suplimenl seporot de crom de
200 de microgrome.

Cine or frebui sð io crom? Docö toolö lumeo or luo crom

- mðcor înointe de 20 de oni - o
începônd din odolescenlö more
porte din îmbötrônireo premoturö or puleo fi prevenitö, oceqsto fiind
osociotö cu bolile de inimö si diobelul lo vôrsto miilocie sou lo
bölrôneje, spune omul de gtiinfö dr. Richord Anderson. Nivelul de
crom scode cu fiecore deceniu de viofö. Cu toote ocesteo, nu e nicio-
dotö preo tôrziu. Lo orice vôrstö, putefi pörösi coleo core duce lo boli
de inimö 9i diobel luônd crom.

Atenlionore: Docð ove/i diobef, luali suplimenfe de crom door

sub suproveghereo medicului, o'eoorece ocesf minerol poofe
modifico necesifð/i/e de insu/inõ.

Côt de repede oclioneazó? îmbunötöfireo nivelului insulinei gi ol

- între côlevo zile côtevodepinde

zohörului din sônge esle ropidö gi sðptö-
môni. Dureozö între côlevo sðplðmôni gi circo douö luni
de dozö
-
penlru o vedeo o îmbunoiofire o nivelului de colesterol gi
-
trigliceride din sônge, spune dr. Anderson.

Poofe fi tesfotð deficienla de crom? În prezenl, nu exisiö nici o

onolizö de încredere penlru cJeficienfo de crom.

Côf înseomnö preo mult?Toxicitoteq cromului este foorie redusð.

Dr. Anderson spune cð se poote luo dozo recomondotð de 200 de mg
înmullitö cu 300, forð sð ,,oporö neojunsuri". Însö, de vreme ce cro-
mul e depozitol în ficot 9i rinichi, ior suprodozele nu sunt de obicei
necesore, moioritoleo oomenilor nu ore rost sö depö9eoscö 200 de
mg zilnic, confinule în suplimente, co o protecfie generolö conlro
îmbðtrônirii.
IREA .::.,1'

OT TI It,'j pr*swütr8 €wffi â$åYrN€m€sr€

,l
li pe
sEsr€mg$& Emn ffiårmm
:rom
nde
Oe ee onte!¡ nevore de zi¡re pentfi,, õ opri îmbåtrûnÍres

:rom
nore Nu permiteli sislemului irnunitor sö dormiteze, lösôndu-vö
fiind prodð unei îmbötrôniri premolure, gi osto door pentru cö
ulo vö lipsegTe pulin zlnc. €hior 9i deficienlele ugoqre, ne-
rl de dectsbile prin onolizele de sônge, vö pun în pericol în
ricio- mod inulil. $i nu vö gôndill cö Ests nu vi se poote întôrn-
r boli plo ?ocmoi dumneovoqsïrà. ,,Arn fost goeot sfunci cônd
om descope¡.it cö propriile mele celule ovedu un nivel
scözut de zinc", sBt,ne un eercelötor de vâ¡"f în domeniu,
)r dr. Ansnds Proscd, esre iq qeum înïre 15 çi 20 mg de zinc
te în fiecqre zi.

ffi
9i ol ffin interiorul gôlului, în spolele porliunii superioore o sternului, se
1plö- gösegte un söculef numit limus un moestru mogicion core diriieozö
rinde funcJionoreo sislemului
-
imunilor de-o lungul vieJii. Din nefericire, pe
rol 9i mðsurð ce îmbölrôniJi, oceostö glondö, timusul, more gi robusl în line-
reJe (lo noglere, e moi more decôt inimo), se otrofiozð, pierzôndu-9i
forJele. Controctoreo lui progresivö începe imediot dupö pubertole, ior
ilct o lo ó0 de oni limusul e door umbro o ceeo ce o fosl côndvo, reflectônd
declinul ropid ol funcliilor imunitore. Acest proce5 este unul dintre cele
moi spectoculoose semne ole îmbötrônirii. Lo 40 de oni, ,,nu moi
lusð. gösegti timusul prin iniermediul rozelor X", spune dr. Williom Adler,
3mg imunolog lo lnslitutul Nofionol pentru îmbötrônire.
cro- Situofio devine cumplitö. Förö un timus octiv, celulele T nu se
bicei moturizeozö suficient pentru o identifico Ínvodotorii, ogo cö sunteJi moi
0de predispugi lo in{ecfii. Fðrö îndrumoreo celulelor T, celulele B î9i pierd
rntro însugireo de o produce onticorpi. Reqlitoteo: roto de mortolilole cou-
zotö de gripö este, lo 70 de oni, de 35 de ori moi ridicotö decôt lo
l0 oni, spune dr. Adler.
Pônö foorte de curônd, experjii ou considerot declinul lent ol ti-
musului o slore ireversibilö, produsö de înointoreo în vôrslö 9i röspun-
86 CUM SA OPRIM IMBATRANIREA

zötoore de ceo moi more porte o deteriorörii sistemului imunilor. Eo

vine odolö cu vôrslo gi ne condomnö, cötre sfôrgitul viefii, lo infeclii,
concer 9i boli ouloimunilore.
Dor ocest lucru nu e deloc odevðrol. Experimenle inleresonle
demonslreozð oslözi cö oceoslö sogo o îmbötrônirii, oirofiereo limu-
sului, e în mqre porte un mit; declinul lui poote fi oprit 9i e reversibil, ior
puterile lui din tinerefe sunt recuperobile. Poote fi întinerit, chior gi lo o
vôrslö înoinlotö, dotoritð ocJiunii compelente o unui minerol numit zinc.

DATE A¡.ARMANTE
I Unul din trei omericoni sönöto9i de peste 50 de oni suferö de o
deficienJö de zinc 9i roreori bönuiegle ocesl lucru'
r Moi mult de 90% dinlre omericoniiîn vôrstö sðnötogi nu urmeozö
prescripJiile DZR (dozo zilnicö recomondotö) privind zincul'
r Trebuie sö consumoli2 400 de colorii zilnic pentru o obline DZR
oferentö zincului.
o Milioone de omericoni ou imuniloteo scözulö din couzo unor
ugoore deficienfe de zinc, inutile gi reversibile.

cuM LuPTÄ zlt¡cuL impornlvn ÎMgArRÂNln¡¡

PRrN ÎNTtNERIREA lMUNlrÄIll
Foimoosele experimenfe pe gooreci: în codrul experienfelor de
pionierot fðcute osupro goorecilor bðtrôni, dr. Nìcolo Fobris, de lo
lnstitulul Nolionol ltolion pentru Ïmbötrônire din Ancono, o descoperil
cö doze reduse de zinc, odminislrote zilnic, ou produs o uimiloore
refocere o funcfiei timusului cu 80%. Odotö cu oceosto, o ovul loc ai o
întinerire o funcfiilor imunitore. Timusul secretö limulino, un hormon
deosebit de importonl, core slimuleozö producereo de celule T'
Alimentot cu zinc, limusul goorecilor b¿trôni o începul sö producö vol-
uri de timulinö 9i celule T moi octive biologic. ,,Zincul determinö
revenireo lo viofö o limusului", spune dr. Fobris. Timusul nu dispore
odotö cu vôrsto; pur 9i simplu pore cö se olrofiozö din couzo inocti-
vilðlii, moi spune el. Acoperind lipso de zinc, pulem do înopoi ceosor-
nicul imunitð1ii, reföcônd eficienlo timusului de oltödotö. ln cozul
oomenilor în vôrslö, osto înseomnö recuperoreo unui sistem imunitor
coroclerislic vôrsiei de 40 de oni, insislö tol el.
IREA zi nc ntru înl¡nerireq sislemului imunitor 87

r. Eo
recJii, ZINCUL SE EVAPORA LA VARSTA MIJLOCIE
Suntefi predispugi lo o deficien!ö de zinc dqcö:
;onle 2 400 de colorii
o Nu môncoJi cel pufin pe zi.
'imu-
r SunteJi vegelorieni. Zincul se gösegteîn speciol în corne, scoici 9i
il, ior cqrne de posöre.
loo c Ati redus conliloieo de cqrne din olimenlofie.
zinc. r Môncoli multe fibre. Acesteo împiedicö obsorblio zincului.
o Urmoli un regim de reducere o grðsimilor 9i o coloriilor.
o Aveli pesle 50 de qni. Copocitoteo de obsorblie o zincului se
micgoreozö.
deo

eozo O frogedie inutiló: Absolut odevörot, e de ocord dr. Anondo S.

Prosod, profesor lo $coolo de Medicinö o Universitölii de Stot Woyne
9i o ouloritote în domeniul zincului. În reolilole, el vede incopocitoteo
DZR
de o recunoogte forlele zincului în lupto împolrivo îmbötrônirii co pe o
unor trogedie umonð inutilö 9i de proporlii urioge, mereu crescônde. Cerce-
törile dr. Prosod dezvöluie foptul cö unul din irei omericoni cu störi de
sönöiole similore, de pesle 50 de oni, ore o ugoorö deficienJö de zinc,
nedectotobilö prin onolizele de sônge obignuife. Astfel, moi mult de
20 de milioone de omericoni prezinlö un risc ridicot, neconglienlizot,
de infecfii 9i boli degenerolive couzote de îmbötrônire. E o slore pe
rde core dr. Prosod o numegle ,,înfricogöloore", moi oles penlru cö se
le lo
instoleozö otôt de ugor.
perit Revigororeo functiilor imunitore: În mod uimilor, dr. Prosqd o moi
oore demonslrot si foptul cö o coniiloie infimð de zinc, luotö zilnic, poole
:9i o preveni o mullime de cheltuieli legote de îngriiireo sðnölöfii 9i multö
mon suferinfö. SubiecJii cu deficienle ugoore de zinc, între 50 9i 80 de crni,
le T. core ou luol 30 mg de gluconot de zinc în fiecore zi, limp de gose luni,
vol- ou vðzut cum funcfiile propriei imunilöfi ou revenit lo vioJö în mod
îtnct specloculos. Produclio 9i octivitoteo limulinei, hormonul vilol pentru
pore producereo limfocilelor, ou crescut cu 40%. De osemeneo, produclio
rocti- de interleukinö-l o timusului, o substonfö exlrem de importontö în
)sor- susfinereo producerii de celule I oproope s-o dublot. Existö dovezi
:ozul core ofirmö cö deteriororeo imunitöfii couzolö de slðbirea timusului nu
nitor e rezultotul îmbötrônirii, ci ol unei deficienJe de zinc core poole fi
reversibilö.
E8 CUffi SA ÖPRåfffi SMßATRATdñRËA

Sunf încredinlat cð zincul esfe un agenl antiîmbótrônire.

Dr. Nìcolo Fobris,
lnstiluiul NoJionol ltolicin ol Îrnbötrônìr;i,
o ouloriiote în domenìul zincuìui

Nu e niciodotõ preo tôrziu penlru a prelungi durata vieJii: Cerce-

tðtorii froncezi ou descoperit recent cð pônö 9i sislemul imuniïor crl
celor foorte în vôrslö poote fi solvot. Au odministrot unui grup de per-
soone in'rernote înfr-un azil, cu vôrsle cuprinse înlre 73 gi 10ó oni,
20 mg de zinc pe zi. Activiialeo timulinei o crescut cu 50% în circo
douö luni. Lo început, oproope foii subiecfii oveou o de{icienfc de zinc.
Nu ou existoi efecie secundcrre. Cercetðtorii ou fost surpringì sö
observe 9i o cregtere substonJiolö o nivelului de olbuminð din sônge,
o proleinö foorte deficiiorð în cozul persoonelor în vôrslo. Albumino
este un indiccrlor biologic ol Iongevilölii *- cei cu niveluri ridicoie lrð-
iesc moi muh. Astfel, în mod indirect, zincul möregie duroto de vio!ö.
El moi poote stimulo producereo de inTerferon-gommo, o sub-
stonJð esenJiolö penlru {uncfionoreo corectð n sistemului imunitar.
Produclio de inlerferon scode în cozul oomenilor 9i goorecilor bcrtrôni.
Dr. Fobris 9i coloborotorii lui ou refðcul-o complef în celulele goore-
cilor prin odministroreo de zinc.

o protecfie gene-
Lupfö împotriva rodicolilor liberi: Zincul osigurð
rolð împolrivo îmbötrônirii, funcJionônd co un ontioxidcrnt. Docö vö
lipsesie zincul, rodicolii liberi vð invodeozð orgonismul, crlocö celulele
gi conduc lo un colops generol si lcr îmbðtrônire. Sludiile ou descoperil
cö onimolele cu deficienle de zinc prezìnið o creglere cu I 5-20% o
rodicqlilor liberi foiö de cele cu un nivel normol ol zincului. Exislð
dovezi cð o lipsö de zinc permite o octivitcrfe excesivö o rodicolilor
liberi responsobili de degenercreo r:etinei (pierderecr vederii), infertili-
tole, concer si boli degenerotive crle creierului.

Côt? O dozö zilnicö de 15 pônö lo 30 mg de zinc e de obicei su{i-

cientö pentru conservoreo {unc}iilor imunilore sou penlru o elimina
deficienJele, revitolizônd limusul si reföcônd oclivifatec imuniiorö din
iinereje. S-or puteo co onumite persoone lrecule de 75 de oni sö oibö
nevoie de 50 mg zilnic, sou chior moi mult, pentru reslcrbìlireo {uncfio-
SAEA 7-inc nfru înlinerireq sistemului imunitor 89

nðrii limusului, spune dr. Fobris. Asemeneo doze mori, moi oles în
cozul bðlrônilor, nu trebuie luote förö o otentö suproveghere medi-
colö, deoorece pol slöbi imunitoteo.

SECRETETE

)rce-
lr ol
per-
0nì,
:irco
nc
isö
n9e,
nino
trö-
iotö.
sub-
lilor.
'ôni.
clre-

ene-
ivð
rlele
Ce fip de zinc? Este preferobil gluconotul de zinc, ofirmö dr.
Prosod, penlru cð irilö moi pufin troctul digestiv decôt obignuitul sulfot
peril
t%a de zinc din suplimenie. De osemeneo, sulfotul de zinc 9i oxidul de zinc
sunl moi putin obsorbite 9i ulilizote de orgonism. Moi bine obsorbite
xislö
sunl formele chelole gluconolul de zinc çi, cel moi
rlilor - cilrotul de zinc,
nou, monomeiionino de zinc. Uneori, existö suficient zinc într-o postilö
rrlili-
de multivitomine 9i minerole pentru oprireo îmbötrônirii. Anumite
'15
ìoblete conJin mg de zinc. Dor verificofi pentru o fi siguri cö e vorbo
de o formo ugor de obsorbil, cum or fi gluconotul sou citrolul de zinc.
sufi -
nino
Dar hrono? E greu de obfinut suficieni zinc prinlr-un regim oli-
r din
mentor, moi oles pentru vegelorieni gi cei core ou redus consumul de
oibö
corne. Cele moi bogote în zinc sunl scoicile, în speciol midiile si stridi-
ctio-
90 cum sÄ oPRrM inneÅrnÂNln¡n

ile, ceo moi importonlö sr,lrsö cunoscufö. (Fierbefi-le întoldeouno sou

môncofi slridii conservote.) Corneo slobö este 9i eo bogotö în zinc.
Cereolele, nucile gi seminlele ou un conJinul relotiv ridicot de zinc, dor
înglobeozö gi ogenfi core reduc obsorblio ocestuio.

Côf înseomnð preo mult? Unii experJi se lem cö dozele mori de

zinc inlerfereozö cu olfi ogenJi nutritivi gi pot slöbi imuniloteo. De
vreme ce sunl de oiuns l5-30 mg zilnic peniru corecloreo deficien-
felor 9i creglereo imunitðJii, nu ore nici un rosl sö luoli doze moi mori'
În orice coz, nu luoii moi mult de 50 mg pe zi decôt lo sfotul medicu-
lui. Lo o osemeneo contitote, sou moi pufin, ,,nu om observqt efecte
odverse", spune dr. Prosod.

Cum puteli sõ vð do/iseomo có oveli o deficienfð de zinc? Nu vö

pulefi bozo pe o simplð oholizö de sônge pentru o delecto o deficienfö
de zinc. E nevoie de o determinore o contitöfii de zinc din globulele
olbe, core înseomnö un lesl ugor de föcut în cobinetul medicului,
spune dr. Prosod. Dor, docö vö ofloli lo vôrsto millocie, probobilitoteo
de o oveo cel pulin o deficienfö ugoorð de zinc este more gi, drept
rezuhot, îmbölrônili preo repede. Din momenf ce doze moderote de
zinc corecteozö de obicei deficienfo 9i sunt inofensive, e bine sö le
luöm preventix pe mðsurö ce înointöm în vôrstö.
IIREA

IO SOU
r zinc.
ÍnrilcRntut
tc, dor GU GFGCÏ nNilimßñlnRlllne
PG GRNG TNCßUIG 5ñ-t TUñM
ori de
ro. De
De ce lrvelÍ nevoíe de co,lcìu
ficien-
pentru c, opr¡ îmbã¡rânirea
imqri.
edicu-
efecte De ce sä iucoli ruletq ruseoscð ovônd cq mizö proprio
linerele din momenl ce colciul poole olungo cele mqi
multe lemeri legole de îmbötrônire? Ar fi un lucru inte-
Nu vö tigenl sð începefi sö luoli mult cqlciu, indiferent docö
icienJö oveli I sou 80 de oni.
¡bulele
licului, ffi
ilitoteo ffirrömogii nogtri din Epoco de Piolrö môncou muh colciu. Noi,
, drept nu. Acesto e unul dintre molivele penlru core oosele devin frogile çi se
'ote de
rup, sistemul endocrin se dö peste cop, ior regloreo dezvoltörii celu-
¡söle lelor o io rozno pe mösurö ce îmbötrônim. Pe scurl, o couzö pentru o
îmb¿trôni premotur. Colciul este moi mult decôt un solvotor penlru
oose, Celulele ou nevoie de el penlru o funcliono corect. Orgonismele
noostre ou fost proiecfole de evolufie 9i geneticö penlru prelucroreo
unor conlitöfi de colciu extrem de mori, comporotiv cu cele neînsem-
note pe core le ovem oslözi. Strömogii din Epoco de Piolrö môncqu
înIre2 000 9i 3 000 mg zilnic, moi oles din plontele sölbotice. Aslo
înseomnð de cinci ori moi mult decôt medio de ozi -- door 500 mg
în cozul femeilor cu vôrste cuprinseîntre 35 si74 de oni, polrivit unui
omplu studiu guvernomentol. Moi mult, pericolul cregte odotö cu
vôrsto, pe mösurö ce opqre tendinfo de o obsorbi tot moi pufin colciu.
Dor nu e cozul sö permilem co oceoslö situofie regretobilö sð ne
lose prodö uneiîmbötrôniri premoture. Puiem opri procesul de deterio-
rqre cu oiutorul unei mici contitöJi de colciu, indiferent de vôrstð.
Adevörul este cö e moi bine sö luöm colciu de lo o vôrstö frogedö, degi
nu e niciodotö preo tôrziu. Penlru o evifo îmbötrônireo, începefi chior
ocum. Colciul o föcut minuni penlru multe persoone de peste 80 de oni.
92 cuañ sA oPR;ruT ûnnsnrnnn¡¡men

UIMITOAREA POVESTE A EFECTULUI

lxlî¡¡sÃrnnNlnr AL cALCluLUl
l-o surprins pônð 9i pe cei moi înfocoJi susJinötori oi colciului gi o {osl
declorolö de cötre Horvctrd Heolth Leffer uno dintre prlmele zece
.l993.
reolizðri medicole qle onului Un sludiu întreprins de oqmenii de
giiinfö froncezi de lo INSERM, principolo ogenJie guvernomentolö de
cercetöri medicole, o descoperil cö postilele de colciu 9i vitomino D,
luote limp de un on 9i iumotote, ou scözut în mod spectoculos numörul
de frocturi ole oqselor în cozul femeilor de peste 80 de oni! Din cele
3 270 de femei core ou porticipot lo studiu, unele ou luol zilnic I 200
mg de colciu de bozö plus 800 Ul de vitomino D3 (colecolciferol), ior
ohele o postilö plocebo (inoctivö).
'l
în limpul celor B luni de studiu, cele core ou luol suplimente ou
suferit cu 43o/o moi pufine frocturi de gold gi cv 32o/o moi puline frqcturi
lo încheielurile môinii, brofe sou bozin. Asto dovedegte fórð putinfö de
1ögodö incredibilo forJö o qcestor suplimente de cr evitq suferinlo 9i de
o prelungi violo. Muhe frocturi de ;old losö în urmö o ireversibilð
incopocitole de o merge, iar 20% dinlre infirmi nu suproviefuiesc.

ÐATE A!.ARÃIIANTE
I Cei moi mulJi omericoni consumð door iumölote din colciul nece-
sor penlru omônoreo îmbðlrônirii.
o Deficienlo de colciu nu e door o problemð o femeilor. $i borbolii
suferö în mod inulil de boli cronice couzote de lipso de colciu.
' Moi pulin de iumötote dintre copiii omericoni urmeozö dozele zil-
nice recomondole în ceeo ce privegte colciul.

EUfú POATE ¡"UPTA CALCIUT

innporn¡va înnmgrRAru¡m¡ ¡

Mentine tinerelea oose/or: Penlru prevenireo frogilitalii ooselor 9i

o diformitölilor scheletului couzote de îmbötrônire, e nevoie de colciu
lo orice vôrstö, ogo cum demonsfreozö cercelöri perlinenle în dome-
niu. Este imporlont sö moximizoli moso osoosð de timpuriu 9i sö mini-
mizofi subfiereo ooselor lo o vôrstö moi înointolö. Oosele î9i oling
94 cum sA oPRtM ÎnneArnAN¡n¡R

Administroreo unei contitöJi mori de colciu poole preveni din stort

instoloreo unei tensiuni orter.iole ridicote. cercelötorii de lo $coolo
Medicolð o universilölii din Boslon ou urmöril timp de l8 oni un grup
more de bArboli. Cei core ou luol ceo moi more contilole de colciu
(pônö lo 1 100 mg pezi)oufostcu 20%moi pulin predispugi lo olen'
iiune orteriolö r¡dicotö, pe mösurö ce treceou onii, decôl cei core ou
luot moi pufin de 110 mg zilnic. un olt sludiu, cuprinzônd böulori de
olcool moderofi cu greulote normolö, 9i ovônd sub 40 de oni, o orö-
tot cö I 000 mg de colciu pe zi ou redus cu 40% riscul de tensiune
ridicotö în onii core ou urmol'
Docö tootð lumeo or luo suplimenle de colciu, tensiuneo orteriolö
or scödeo,în cozul o 50% dintre omericoni, ofirmö dr. Lowrence M.
Resnick, cercetötor lo universitoteo de sfol woyne din Detroif. Pentru
30% n-or opóreo nici o schimbore, ior penÌru 20% tensiuneo or pufeo
sð creoscö, moi spune el.
$i moi importont este efectul colciului de remediere o röului
provocol de o tensiune orteriolö ridicotö. Eo poole couzo occidente
vosculore cerebrole, hipertrofie ventriculorö stôngö (lörgireo compor-
limentului din porleo stôngö o inimii) gi insuficien|ö cordiocö conges-
tivö. cercelötorii de lo woyne stole ou descoperil cð I 000 mg de cor-
bonot de colciu luole zilnic limp de opt söptömôni ou ovul co efecl
reducereo dimensiunilor unui cord mörit!

lnhibó concerul: Un olt more ovonloi ol colciului este împie-

dicoreo proliferörii celulelor predispuse lo concerizore. lnlr-un sludiu
recenl, John Potler de lo Universitoleo din Minnesoto o descoperit cö
2 000 mg de colciu pe zi pol normolizo proliferoreo celulorö în
colonul persoonelor core prezinlö un risc ridicot de îmbolnövire. Acest
lucru e confirmol de numeroose studii core susJin ocliuneo onliconceri-
genö o colciului. De exemplu, în cozul onimolelor, corbonolul de col-
i¡u ¡nhlb¿ tumorile cu 23-44%; cloruro de colciu, cu 30-35%; gluco-
notul de colciu, cu l9-41%. Un sludiu înlreprins osupro oomenilor o
scos lo ìveolö foptul cð persoonele cu un regim olimenlor extrem de
sörocîn colciu prezintð un risc de concer de colon de trei ori moi more
decôt cele core iou mult colciu. Docö vö temefi de oceoslö boolö, ceo
moi bunö dozö pore q fi de I 500-2 000 mg zilnic.
IREA eol elu, un minerq! oniiîmbötrônire 95

slort
:oolo E NEVOIE DE MULT CALCIU PENTRU A RÄMANE TÂNÃN
grup lotö contilöfile de core ovefi nevoie în fiecore zi:
:olciu o Sugori, pônö lo ó luni
- 400 ó00
c Sugori, între ó luni 9i 1 crn
mg.
rlen-
'e ou . Copii, înlre 1 9i l0 qni 800 - mg.mg.
,ri de
-
e Copiigitineri, înlre l'l 9i24 de oni- I 200 pônö lo
'l 500 mg.
o Femei, înfre 25 9i 50 de qni I 000 mg.
, Bðrboii de peste 25 de oni - 1 000 mg'
orö-
;iune
o Femei în poslmenopouzð
- I 000 pônö lo 1 500 mg.
c Femei de pesle ó5 de oni
- 1 500 mg.
rriolö -
eM. Notionol lnsfilufes of Heolth Experf Ponel, 1994

-'nlru
¡uleo
Luptó împotrivo colesfero/u/ui: în mod surprinzötor, colciul poote fi
o ormö de luptö împolrivo coleslerolului. ln codrul unui tesÌ reolizol de
úului Morgo A. Denke, de lo Centrul Medicol ol UniversitöJii de Sud-Vesf din
lente Dollos, börbolii cu un nivel ugor crescul ol colesterolului qveou un regim
rpor- olimenlor extrem de bogot în corne de vitö 9i grðsimi, 9i söroc în colciu -
rges- 410 mg pe zi. Apoi, ou irecul lo un regim cu2200 mg de colciu zilnic'
cor- Nivelul mediu totol ol colesterolului o scözut cu 6%. Colesterolul nociv
efecl LDL, röspunzötor de obturoreo orterelor, s-o micgorol cu I l%.
E foscinonl cum o ocfionot colciul. A blocot porJiol obsorblio
grösimilor solurote în trodul goslroinleslinol. Astfel de grðsimi onimole,
ìpre- ior" t" gösesc în corne, brônzö 9i unl, sunt nolorii pentru in{luenfo lor
udiu osupro cregterii coleslerolului. Docö nu sunl obsorbile, nu pol modifico
it cö nivelul ocesluio. În cozul barbolilor core ou urmol un regim bogot în
orn colciu, o contitote de douö ori moi more de grðsimi o fosl eliminotö
prin scoun. Nu puteii depinde numoi de colciu pentru o onulo pericolul
\cest
unei olimenlojii cu multe grösimi, dor el poote oiuto considerobil lo
ceri-
înlöluroreo efectului ocesteio de cregtere o coleslerolului'
col-
uco-
Dor hrono? Cele moi bune surse de colciu sunt iourtul, loptele,
oro nopii, broccoli, tofu, sordinele 9i somonul conservole cu oose cu tol 9i
nde olimentele cu odoos de colciu, cum or fi sucurile de fructe 9i pôineo.
nore E nevoie de moi rnulte por.tii zilnice penlru o obline o dozö core sö
ceo lupte împoTrivo îmbötrôni rii.
O modolitote lo îndemônö penlru o mônco suficienl colciu esle
consumul loplelui sou iourtului cu un conJinut scözut de grösime sou
96 ctim sA @pmüen u¡lnmnr"mgrutmeq

degresote. Un pohor de lople degresot confine 300 mg colciu, o

ceogcð de iouriförö grösime pônö lo 4-l5 qs, depinde de morcð. Dor
gi ohe olimenie reprezintö surse de colciu. ln |orile osiotice, legumele
gi tofu furnizeozð odeseo o contilole suficientö. sludiile orqfö cö mqi
muh colciu e obsorbìl din nopi decôt dìn lcrple' Cu tociie ocesteo, e
nevoie de mulli nopi pentru cr obline colciul pe core îl contine lcrplele.

îúre 20 ;i400/o dintre emericqnii suferind de hiperfensiune ugoorð

pônð moderató or pufeo fie sö întrerupð medico/io, fie sö rnic'
lo
çoreze dozele doar prin ingeroreo unei cantìtóli potrivite de colciu'
Dr. Dovid A. McCorron,
Unìversiloieo de $liinJe
crle SðnöIöjii Oregon din Por-llqnd

Aveli nevoíe de un sup/imenf ? Desigur - cu excepfio cozului în

core consumoti zilnic negregil mcri mulÌe poriii de olimente bogote în
colciu, cum or {i produsele loctote, sordinele 9i somonul din conserve,
legumele cu {runze verzi, to{u 9i oltele cu odoos de colciu' Dor, din
nou, de ce sð riscoli? Suplimenlele de colciu sunt ieffine, eficienle 9i
prezinlö încredere, spune Wolter Willetl de lo Horvord. E nevoie de o
lobleiö seporotö, pentru cö posfilele de muliivilomine gi minerole nu
confin suficient colciu. Chior docö urmoJi un lrofomenl conlro hiper-
iensiunii, suplimentele de colciu pol induce o scðdere 9i moi occen-
luofö o Tensiunii orferiole, spune dr. McCorron. lnsö el overtizeozð cð
e bine sö vö informoli medicul olunci cônd începeJi sö luoJi, pe lôngcr
medicofie, qs#el de suplimente.

Côt? Pentru dozele recomondole în protelcrreo ooselor lcr di{erile

vôrsIe, o se vedeo tobelul de lo pcrgino I.l3. Penlru prevenireo çi
corectoreo oitor probleme couzote de îmbötrônire hiperiensitlne,
coleslerol ridicot, concer e nevoie probobil -
de doze moi mclri, de lo
-
i 000 pônö lo 2 000 mg pe zi.
Ce tip de supliment? Nu Iuofi suplimenle cle colciu pe bcrzö de f¿inðr
de oose sou dolomitð. Pot conJine coniilö|i periculoose de plumb. Cele
moi bune suni corbonolul de cqlciu 9i citrotul de c<rlciu. Citili cu oTenlie
eticheto pentru o cunoogte contitoteo de colciu pur sou ,,esenficl" din
fieccrre iobletö. Eo repreziniö ccrlciul utilizobil dinÌr'o pcrstilö si e sin-
 RËA Col ciu, un minerql ontiîmbölrônire 97

uro ôuro modolitote de o gti côt colciu ingeroli în reolitote de fiecore dotö
Dor Ëand Iuoli o onumitö toblelö. suplimenlele diferö mult înlre ele. De
mele gluconotul de colciu conline door 9o/o colciu osimilobil; cor-
moi "x"mplr,
bonotul de colciu conJine 40%. Toblefele Tums conlin corbonol de col-
)o/ e ciu pur, identice cu un supliment de colciu.
rtele.
NU PUTETI nÄrUÂNr TlNERI rÄnn vlrn¡¡lNA D

0 E nevoie de vitqmino D penlru obsorblio colciului. Americonii în vôrstð

suferö de ,,o negtiutö deficien!ö epidemicð de vitomino D", spune
dr. Michoel F. Holick, endocrinolog lo Centrul Medicol ol Universilölii
ì/
din Boston. El ofirmö cö pônö lo 40o/o dintre persoonele în vôrslö cu
e
frocturi de gold ou o lipsö de vitomino D - în principol, penlru cö
d pieleo îmbötrônitö nu moi e copobiló sö producö vilomino D prin
intermediul luminii soorelui, ior rinichii n-o mqi pol tronsformo în tipul
octiv. Astfel, förð suficientö vitomino D octivö, oosele devin frogile. O
ut tn osemeneq deficien!ö, în cozul femeilor, le foce moi vulnerobile de
le în concerul de sôn, ior lo börbo1i poote fqvorizo concerul de prostotð sou
3rve, lo colon. Cele moi bune surse sunt loptele cu odoos de vitomino D,
, din ficotul, fiporul 9i pegtele gros, cum or fi somonul gi sordinele.
rle gi
deo Oornenii în vôrstð, expugi msi rqr lo luminq soorelu¡, ou
enu nevoie de ó00 Ul de vitqmino D pe zi. Docü oveli porle
iper- de mult soore
- locuili într-o zonö cu un climol cald 9i
însorit sou sunteli expugi timp îndelungol rozelor solqre -
cen-
ðcö sunt suficiente 200 Ul zilnic, cqntitqteo conlinutö de
ingö moioritoteo postilelor de multivitqmine gi minerole.

Folosireq cremelor de profecfie împolrivo soorelui poote împiedico

erite obsorblio vitominei D, o9o cö, în ocesl coz, e nevoie de un supliment.
ro gi
u ne/ Atenlionore: Nu consumo.fi vitominq D în exces' Este desful de
le lo foxicö. Experlii efirmó cö o dozö zilnicö toxicá în cctzul odul¡ilor
poofe fi de doqr 2 000 Ul.

0rn0
Cele Cônd trebuie luot? În generol, se obsoorbe cu l0-30% moi mult
:nlie colciu din suplimente, moi oles din corbonolul de colciu, docð le luöm
'din în timpul meselor. Dor, din cônd în cônd, e bine sö focem o pouzö. Dr,
sin- Heoney ne sfðluiegte sö înfrerupem luoreo suplimentelor timp de o
98 cum sA oPRtM îMsArnÂNlnne

sðptömônö lo fiecore lrei luni pentru o-i permile orgonismu.lui sö

remodeleze oosele procesul de înlocuire o celor vechi cu oltele noi.
-
Docö vom continuo sö luðm înlre I 000 gi 1 500 mg zilnic timp înde-
lungol, nu vo exislo niciodotö o pouzð core sö-i deo orgonismului
ocozio de o se remodelo.

Côf înseomnð preo muh? Prea muh colciu poote do nogtere lo

constipofie. Beli multö opö 9i împörJili tobletele de-o lungul unei zile.
Nu luoli moi mult de 500-ó00 mg odotð pentru o osiguro o bunö
obsorblie. Femeile oflole în postmenopouzö, core iou un înlocuitor de
eslrogen, s-or puteo sö oibö nevoie door de 1 000 mg pe zi pentru
protejoreo ooselor.

Alenlieîn cozulcopiilor!Acegtio ou un regim olimenlor tol moi söroc

în colciu, deoorece înlocuiesc loplele cu böuturi corbogozoose ori pörinfii
le restricjioneozö consumul de lopte pentru o evito grösimile. lotö o idee
moi bunö: dofi copiilor dumneovoostro lopte cu un confinut redus de
grösimi sou degresof, ori olte produse loctole de ocelogilip. Pentru copii,
cel moi bine e sð-gi io necesorul de colciu din olimente, spune dr. Heoney,
dor docö nu se întômplð o9o, otunci e nevoie de suplimente.

Nu e nevoie sö luoli cqlciul necesqr exclusiv din hrqnð

sou exclusiv din postile. lqrö cqre e ceo mqi inteligenlö
solulie: môncoli olimenle bogote în colciu 9i luoli toole
dozele de suplimenle recomondote. Nu e niciodotö preo
Íârziu sö refoceli colciul, dor, penlru ob;inereo celor mqi
bune rezultqle în lupto împotrivq îmbðlrônirii, începeli
înqinte de 25 de qni.

Cel moi bine e sð luo/i colciul de core oveli nevoie din o/imente.
Însð decôf de/oc e mqi bine fotu.si sõ-l luciti din postile'
Dr. Dovid A. McCorron,
Universitoleo de $tiinle ole SönölöJii din Oregon
9i

dr. Robert Heoney,

U niversitoteo Creighlon
IEA

rso
noi.
O sUNSñ DC GNCRgIC UITNlñ
rde- PCilTNU TUPlN
ului coflTnn Îmnñrnnn¡nr¡
De ce rrvel¡ nevoie de magnezÍu
-. lo
penlru d opri îmbãtrânìreo
zile.
unö
rde
ntru Probobilitqleq de q nu oveq suficient mogneziu pentru
proleioreo celulelor împotrivo unei îmbötrôniri premq'
lure e foorle more. În felul qceslo, inimq e goto sö cedeze
iroc mqi devreme, sunleli predispugi lo un oloc de cord,
'infii nivelul insulinei o io roznq, oosele se rup 9i sunleli pe
dee eqle sö cödeli prodð hipertensiunii cronice.
ide
)pii,
Mffi
ney, ffiWu riscoli sö îmbötrônifi premotur gi sð vö scurtoJi violo door
pentru cö nu oveli deslul mogneziu. Este un minerol core conservö
tinerefeo, moi oles în cozul inimii. Chior 9i o lipsö minorö de mog-
neziu poote determino côl de mult vefi tröi sou côt de repede vefi
îmbötrôni. În primul rônd, pe mösurö ce înointofi în vôrstö, ovefi ten-
dinfo sö consumoli olimente cu un confinul scözut de mogneziu sou,
moi röu, sð-l obsorbifi tot moi pulin. Lipso ocesluio poote occelero
procesul de îmbötrônire, o9o cum demonslreozö importonte studii
reolizqie pe onimole. Cele cu deficienfe de mogneziu ou îmbötrônit
moi ropid 9i ou murit moi devreme. Privoreo onimolelor tinere de
mogneziu creeqzð modificðri vosculore gi onomolii neuromusculore
tipice pentru cele bðtrône. Administroreo suplimentelor previne oceste
schi mbö ri premolure, corocleristice vô rstelor înoinlote. Animo lele ip-
I

site de mogneziu reprezintö ni9le modele de îmbötrônire occelerotö,

spun cercetötorii froncezi.
Docö ovefi un nivel redus cronic de mogneziu, vö putefi ogtepto lo
oporifio semnelor de îmbötrônire înointe de vreme în speciol, ostu-
poreo orterelor, oritmii (bótöi neregulote ole
-
inimii), otocuri de cord,
hipertensiune gi rezistenfo lo insulinð, core poote duce lo diobet.
r00 CUM SA OPRIM ¡MBATRANIRCA

DATE ALARMANTE
o Door unul din potru omericoni consumð dozele zilnice recomon-
dole penlru mogneziu, chior docö DZR sunt oricum muh sub
nivelul necesor, spun mulli experJi.
I Douö lreimi dintre persoonele în vôrstð, core ou ceo moi more
nevoie de ocest minerol, iou moi pufin de 75o/o din DZR.
I Pentru o obline suficient mogneziu din olimente, trebuie sð môn-
cofi cel pufin 2 000 de colorii zilnic.

CUM POATE TUPTA MAGNEZIUL

împornrvn îMsÄrRÂNrn¡ r
Sfõvile¡fe ocliuneo rodicolilor liberi: lnvestigofiile recente ole unei
echipe de oomeni de gtiinfö de lo Centrul de Cercetðri osupro
Nutrifiei Umone ol lnstilutului Nofionol de Cercelöriîn Agriculturö din
Fronlo considerö cö principolo couzö o îmbölrônirii ropide induse de
o deficien!ö de mogneziu esfe intensificoreo octivitðJii rqdicolilor liberi
în inleriorul celulelor. Celulele onimolelor cu o osffel de deficienfö
sunl moi predispuse lo deteriororeo produsö de rodicolii liberi. Mem-
bronele ocestor celule devin rigide, distrugôndu-le integritoteo çi
întrerupônd fluxul normol ol colciului prin ele. ,,AcesÌ influx necontro-
lot de colciu, bönuiesc cercetötorii froncezi, reprezinlð un eveniment
vitol în procesul de îmbötrônire gi în deteriororeo celulorö."
Animolele cu un nivel scözut de mogneziu elibereozð contitðfi
moi mori de ogenli cu un ridicol efect inflomotor numifi citokine, core,
lo rôndul lor, dou noglere lo moi mulli rodicoli liberi gi, co urmore,
cresc deleriororeo celulorð. O deficien!ð de mogneziu pe termen lung
lipsegle orgonismul de vilomino E, consumotö probobil penlru sto-
poreo otocurilor intensificote ole rodicolilor liberi.
Dor cel moi grov este foptul cö milocondriile, uzinele energetice
ole celulelor, importonte moi oles pentru funcfionoreo inimii, sunt din
ce în ce moi lezole în obsenlo unei conlitðli odecvote de mogneziu.
Atocul împotrivo mitocondriilor submineozö însöçi esenJo vieJii unei
celule, copociloteo de o creo energie. Deteriororeo ocestoro esle con-
siderotö de experJii în domeniul rodicolilor liberi couzo numðrul unu
o îmbótrônirii. Cercetðtorii froncezi sunl de ocord cö disfuncfio mito-
condriilor indusð de rodicolii liberi constituie principolo couzö o
Mq neziu, o sursð de ene te r01

declinului luturor funcliilor, de unde oporifio îmbðtrônirii premoture,

în cozul onimqlelor cu deficienfe de mogneziu.

Solveozð inimq: ,,Aproximotiv 20 de sludii reolizote în lumeo

înTreogö" orolð cð persoonele core ingereozö conlitöfi reduse de
mognãziu sunt moi predispuse lo boli de inimö, spune dr. Ronold J'
Elin, o outoritole în domeniul mogneziului de lo lnsiitutul Nofionol ol
sðnðtðjii. Mogneziul pore sð proteieze inimo în moi muhe moduri,
dor în speciol prin prevenireo sposmelor orterelor coronoriene 9i o
onomoliilor de ritm core reprezintö couzo principolö o moriilor subite.
în codrul unui studiu reolizol pe un egontion de bolnovi cordiaci, 53%
dintre pocienfi prezentou un nivel scðzut de mogneziu. conliloteo de
mogneziu din orgonism poote hotörî docö tröifi sou murili în urmo
unui qtoc de cord.
Moi mult decôl otôt, mogneziul oiutö lo împiedicoreo formörii
cheogurilor de sônge core ostupö orlerele 9i declongeozö otocurile de
cord.-Studi¡le reoliiote de dr. Jerry L. Nodler, de lo Cenlrul Medicol
city of Hope din Duorte, colifornio, orotö cö mogneziul inhibö elibe-
roreo tromboxonului, o subston!ö core fqce lrombocitele din sônge
moi vôscoose gi moi predispuse lo formoreo cheogurilor. Acest mine-
rol ore tendinfo de o împiedico controctoreo voselor de sônge 9i, co
urmore, Se opune creglerii tensiunii orleriole, olocurilor vosculore
cerebrole sou de cord. Mogneziul este otôt de eficienl în regulorizoreo
böt¿ilor inimii gi o lensiunii, încôt o fost numil ,,dispozitiv de blocore
nolurol pe bozð de colciu", cu referire lo prescriereo medicomentelor
bloconle pe bozö de colciu ovônd oceleogi scopuri'

scode fensiuneo orteriolö.. un studiu importonl reolizot lo Horvord

o descoperit cö persoonele core consumou contitðli reduse de mog-
neziu erou moi predispuse lo hiperiensiune. Un recenl studiu suedez
o observot o scödere spectoculoosö o tensiunii dotorolö suplimentelor
de mogneziu. Dupö nouð söplömôni, tensiuneo sistolicö o scözul de
lo 154 lo 146,ia¡ ceo dioslolicð de lo 100 lo 92în cozvl pocienlilor
core ou luot circo 3ó0 mg de mogneziu pe zi. într-un oh studiu, efec-
fuot de cercetötorii olondezi de lo $coolo Medicolö o universitöfii
Erosmus din Roiterdom, femeile cu vôrsle miilocii 9i înointofe cu
hipertensiune uçoorö sou moderotö ou luot suplimenle de mogneziu
(485 mg pe zi)timp de gose luni. Tensiuneo lor sistolicð (volooreo moi
'102 cum sA oPRrM îÂnsÄrnÂNrn¡n
more) o scözut cu 2,7 mm/Hg, ior ceo diostolicð cv 3,4 mm/Hg fo!ö
de femeile core ou luot postile plocebo.

Previne gi deferminð reversibi/ifoteo diobetului: Au opörut noi

dovezi privind legðturo dintre diobet 9i deficienfele de mogneziu. Moi co
mult, doze extrem de reduse din ocest minerol pol oiufo lo prevenireo
complicofiilor diobetice 9i pot interveni chior în desfðguroreo bolii. o
Teorio spune cö diobeticii prezinlö o onumitð defecfiune în mefobolis- co
mul mogneziului. Studiile ofirmö cö moioritoteo diobeticilor ou niveluri în
scözute de mogneziu în celule gi în sônge. Foptul este îngriiorötor,
deoorece lipso de mogneziu poote încuroio formoreo cheogurilor,
constricfio vosculorö, hiperlensiuneo, bötöile neregulole ole inimii gi
rezistenfo lo insulinð, ogo cum ofirmð dr. Robert K. Rude, profesor oso-
ciot de medicinð lo Universitoteo de Sud o stotului Colifornio. El reco-
mondö 300 pônö lo 400 mg de suplimente zilnic, preferobil clorurö
de mogneziu, pentru corectoreo deficienfelor diobetice. Diobetul,
spune el, esle corocterizot de o epuizore o rezervelor de mogneziu.
Posl-scriplum: Chior docö nu suferiJi de diobel sou de inimö,
insuficienlo de mogneziu vð foce moi vulnerobili lo rezistento lo insu-

- o slore core nu v-o dorifi. într-un studiu reolizot osupro

linð pe
unor persoqne cu o sönötote normolö, toote ou înregistrot o creglere
cu 25% o rezistenlei lo insulinö în urmo unei olimentolii söroce în
mogneziu. O osffel de onomolie funcfionolö o insulinei duce în cele
din urmö lo deteriororeo orterelor 9i lo un posibil diobel. (Pentru moi
multe detolii osupro pericolelor rezislenJei lo insulinö, o se vedeo
pogino 244.)

Menline robusfejeo ooselor: Pentru menfinereo robusteJii ooselor

UN
pe mösurö ce înoinlofi în vôrstö, ovefi nevoie de mogneziu, co 9i de
re(
colciu. Cele douö minerole ocfioneozö împreunö cu vitomino D pen-
tru o feri oosele de posibile deterioröri. Femeilor predispuse lo osleo- 2

porozö le lipsegte în generol mogneziul. lor o ostfel de deficienfö pe sö

termen lung poote declongo osteoporozo, ofirmð dr. Mildred S. în

Seelig, profesor osociot de nutritie lo Universitoteo stotului Corolino CU

de Nord. Docö ovefi un nivel scözul de mogneziu, sunlefi predispuçi ne

9i lo niveluri mici de vitomino D, necesorö pentru metobolizoreo oqse- or

lor. Oosele ou oslfel o dublö vulnerobilitote fotö de frocluri. m
ìEA fi,lo nezlu o sursö de en IC r03

iofð De osemeneo, esfe importont roportul dintre colciu gi mogneziu.

preo muh colciu 9i preo pufin mogneziu predispune lq formqreo
qccidente vqsculqre
cheogurilor de sônge, ceeo ce poote conduce lo
noi cerebrole sou otocuri de cord. Trebuie só luoii o dozö de mogneziu
\¿1oi core só reprezinte cel pufin lumötote din dozo de colciu, dor cei moi
mulfi omericoni vôrstnici iou o contitote de mogneziu core reprezintö
reo
o påtrit" din ceo de colciu, moi oles docö recurg 9i lo suplimente de
olii.
.ol.ir. Astfel, docö luoli 1 200 mg de colciu, o9o cum se recomondö
>lis-
rluri in g"n"tot, oveJi nevoie de ó00 tl d" mogneziu. în plus, cu côl môn-
coJì moi multe grösimi gi zohðr, cu otôt ovefi nevoie de
moi mull mog-
rlor,
neziu, ofirmö dr. Seelig.
ilor,
ii si
tso-
CAPACITATEA MAGNEZIULUI DE A OPRI î¡¡AÄTNÂNINTN
Ìco-
'urö . Reduce sposmele vqsculore.
rlul, . Reduce ongino (durereo în piept).
).
r lntensificö octivitoteq de împiedicore o formðrli cheogurilor de
rð, sônge.
r lnhibö vôscoziloteo lrombocitelor, core conduce lo formoreo
ISU-
cheogurilor.
pro
. Aiutð lo menJinereo b¿töilor normole ole inimii.
iere I Spriiinö tipurile benefice de colesterol (HDL 9i APO Al ).
¡în r Scode nivelul lrigliceridelor.
:ele I Menline o struclurö normoló o ooselor.
noi o Tine lo distonfö rodicolii liberi.
ieo

Mõregfe durqfo de vio!ó: Sunteli moi copobili sö suprovieJuifi

:lor
de unui otoc de cord docö nu {oceii economie lo mogneziu. un studiu
en-
recenl, reolizot în loro Golilor pe porcursul o zece oni, cuprinzônd
eo- 2182 de barboli, o descoperit cð oceio core oveou o olimentofie
pe sðrocö în mogneziu prezentou un coeficient de risc de moorle subitð
S.
în urmo unui otoc de cord de I ,5 ori moi more decôt cei core luoserö
t.
ltno cu o treime moi mult mogneziu. De osemeneo, consumotorii de mog-
)u9i neziu suplimentor prezentou un risc de douö ori moi mic legot de
tse- orice tip de incident cordiovosculor, cum or fi otocuri de cord neur-
mole de deces, occidente vosculore cerebrole, onginð sou inlervenfii
 104 crrm sA ÕPR¡M înneArnÂN¡¡nrn

chirurgicole pe inimö. Diferenfo necesorö prolecfiei ero în medie de

'14
30 mg contiloleo conJinutö în circo grome de migdole.
-
Dqr hronq? Pufeli gösi muh mcgneziu în cereolele integrole,
nuci, seminfe gi legume. Dozo obignuitö, de 300 mg, conform DZR,
poote fi oblinutð môncônd zilnic törôfe de cereole si nuci. lotð mog-
neziul conlinut în oproximotiv 30 g din urmðioorele olimente: dovleoc
9i dovlecel, ì 52 mg; iörôfe de cereole 100%,135 mg; migdole, 85 mg;
olune, 85 mg; onocord (orbore tropicol), 74 mg; olune de pödure,
66 mg; orohide, 51 mg; nuci, 48 mg; ovö2, 42 mg; nuci pecon,
37 mg;|o|u,29 mg; seminle de soio, 25 mg; fosole limo, 15 mg.

Aveli nevoie de un supliment? töró îndoiolö, moi oles docð nu

môncofi olimente bogote în mogneziu. Un supliment e necesor pen-
lru eviloreo îmbotrônirii premoture.

Cât? Un supliment seporot de 200 pôno lo 300 mg pore sö fie

o dozð polrivitö împorrivo îmbðtrônirii, potrivit experJilor. Dr. seerig
insistö osupro foptului cö dozo zilnicö or trebui sö fie de circo 500
mg. O tobletö obignuitö de multivitomine conline com '100 mg de
mogneziu sou oproximativ 25% din prescripliile DZR. Deci, docö
optoti pentru o contitote moi more, e nevoie de o iobletö de mog-
neziu seporotö.

Ce fip? Cloruro, osportotul, gluconotul si loctotul de mogneziu

por o fi bine obsorbite 9i tolerote de moioritoteo oomeniloç spre
deosebire de oxidul de mogneziu.

Côf înseom nö preo muh? Moi muh de ó00 pônö lo Z0O mg pe

zi de mogneziu esenJiol provoocö dioree. O dozð zilnicö de 500 mg
de mogneziu esenliol e considerolö exlrem de sigurö pentru o per-
soonö obignuitð, cu o funcJie renolð normolö.

Atentionore: Nu /uoli sup/imenfe de mogneziu docö oveti pro-

b/eme reno/e ssu suferiti de insuficien !ð cordiocö. incetoii s¿
moi luoli sup/imenfe/e docð opore dioreeo. Docð o/i suferit deia
un ofoc de cord, consuho.fi medicul înointe de s luo sup/imenfe
de mogneziu.
TEA neziv, o sursö de ene re 105
^,lo

MAGNEZIUL: ARMA SECRETA A NUCILOR

Uno dinlre surprizele opörule într-o cercetore recentö este oceeo cö

ole, oersoonele core mönôncö nuci prezinlö moi puline boli de inimö. Un
)ZR,
,trdi, într"prins lo Universitoteo Lomo Lindo din Cqlifornio o desco-
og- perit cö nucile se oflö pe primul loc printre
qlimentele consumote de
eoc cele moi imune persoone lo otocurile de cord. Morii consumolori de
î9; nuci (cel pufin de cinci ori pe söptömônö) prezenlou un risc de douö
J re, ori moi mic de olqc de cord sou deces provocql de boli cordiovos-
:on, culore decôt cei cqre môncou nuci cel mult o dotö pe sðptömônö'
I. Door guslônd côlevq nuci söptömônol, rìscul de boli de inimö se
reducscu o pötrime, Pot existo moi multe molive, printre core uleiurile
NU monosolurote de tip benefic sou omego-3 confinute de moloritoteo
ren- vorietöfilor de nuci.
Dr. Ronqld J. Elin, potolog lo lnslitulul Nofionol ol SAnAtflii 9i
expert în domeniul mogneziului, susJine cö ogentul cu ceq moi impor-
r fie tontö ocJiune împotrivo bolilor de inimð conlinul de nuci pore sð fie
elig mogneziul. într-odevör, nucile* reprezintö uno dinlre cele moi bogote
r00 ,urr" d" mogneziu - migdolele, olunele, onocordul, olunele de
pödure, orohidele, nucile pecon'
de
ocö
og-

pre

pe
mg
)er-

-
Sunl numite ,,nuci" , în mod generic, fructele unor orbori diferiJi, însö
înrudi¡i co specie. (N. tr.)
U¡IICUI MIilCßNI
cnn€ co¡tscßltñ r¡¡{Gßcrcn
De ce ave!ì nevoíe de seleniu
penlru o oprî îmbú¡rânìrea

Dqcö nu oveli suficient seleniu în orgonism, celulele cod

pradà virugilor, concerului, bolilor de inimð gi oltor foc-
tori de îmbötrônire ropidö. Pentru €onservdreo tinerefii,
luoli un supliment cu un confinut scözut de seleniu, o9o
cum foc mul¡i oomeni de gtiin!ð, cercetðtori în domeniu.

ëmoginofi-vö un ogenl core poote preveni infestoreo celulelor cu

virugi, inclusiv SIDA, oducötori de moorle 9i distrugere. Acesto esle
seleniul un ontioxidont energic gi un minerol esenfiol cu diverse
- ontiîmbötrônire.
proprietöfi Atunci cônd celulelor le lipsegte seleniul
gi, odolð cu vôrslo, oceoslo este tendinfo sislemul imunitor o -io
-,
rozno gi sunleti predispugi sö cödeli prodö infecfiilor, concerului gi
bolilor de inimð. Moi mult, seleniul nu esre numoi un onrioxidont în
sine, ci un centru vifol de producere o glutotion peroxidozei, uno din-
tre enzimele cele moi importonle din orgonism, core neutrolizeozö
rodicolii liberi, în speciol pe cei core otocö moleculele de grösime,
oxidôndu-le. unii cercetölori cred cö more porte din putereo de luptö
contro îmbötrônirii o seleniului se dotoreozö copocilötii lui de o cregfe
producereo ocestei enzime pe bozð de glutotion.

DATE ATARMANTE
o Odqtð cu vôrsto, contitoteo de seleniu din orgonism scode.
Nivelul din sônge ol seleniului se reduce cu7% dupö ó0 de oni
si cu 24% dupö 75, susJin cercefðtorii ifolieni.
I lmpufinoreo seleniului înseqmnö o ocrivitote ontioxidonrö moi
scözutö în sônge si fesuturi.
o Persoonele cu niveluri scözute de seleniu
suferö moi mult de
boli de inimð, concer 9i ortritö.
 5e leniu, un minerql csre conservð liner eq r07

CUM POATE TUPTA SELEN¡T.IL

împorntva î¡neArRÂNt nl I
Sfopeozð conceru/: ,,Seleniul este un puternic ogent chimic de
prevenire", spune dr. Donold J. Lisk, expert în domeniu lo Univer-
siloteo Cornell. În cozul onimolelor, seleniul stopeozð proliferoreo
moi multor lipuri de tumori în proporlie de 100%. Peste tol în lume,
persoonele cu niveluri scðzute de seleniu în sônge sou cu regimuri oli-
mentore söroce în ocesl minerol sunl predispuse lo concer de sôn,
colon, ficot, piele, plAmôni sou trohee. Un sludiu întreprins lo Univer-
siloleo stotuluiArizono pe 1 700 de omericoni în vôrstö o demonstrot
cö oceio cu un nivel scözut de seleniu în sônge erou moi predispugi
lo oporifio polipilor, mici excrescenJe core produc concerul de colon.
înlr-odevör, o treime dintre cei cu polipi oveou cele moi scözute
niveluri de seleniu. Doar 9% dintre cei cu niveluri ridicote prezentou
polipi. Într-otôt de promifötor este potenfiolul onticoncerigen ol sele-
niului, încôt ocum este testol în doze de 200 microgrome pe zi în
CU

;te
codrul unor experienle clinice umone penlru o vedeo docö previne
se
concerul de colon 9i de piele.
Seleniul o fost unul dintre suplimentele ontioxidonte core o redus
to
în mod rodicol roto de mortolitote în codrul sludiilor lnstilutului Nofio-
çi nol ol Concerului din Linxion, Chino. Acesl minerol poole fi deosebit
IN
de imporlontîn prevenireo concerului de plðmôni. Un studiu olondez
n-
cuprinzônd oproximoliv 3 000 de bötrôni o descoperil cö odministro-
Zó
reo de contitöji ridicote de seleniu prin inlermediul regimului olimen-
e,
tor o redus lo iumölole riscul de concer lo plömôni.
tð
Seleniul pore sö lupte împotrivo concerului prin prevenireo mu-
ile
toliilor, reporônd deteriororeo celulelor 9i crescônd imunitoteo.

Reduce boli/e de inimö: Nivelurile reduse de seleniu din sônge vö

foc moi vulnerobili lo bolile de inimö. Un studiu finlondez o desco-
e. perit cö persoonele cu cele moi scözute niveluri de seleniu erou de trei
ni ori moi predispuse sö moqrö de o boolö de inimö decôt cele cu
niveluri ridicote. Un olt studiu o orötot cö un nivel coborôt de seleniu
oi în sônge otroge dupð sine, în mod proporJionol, un grod ridicot de
blocore o orterelor, ogo cum s-o demonstrot prin iniermediul ongio-
gromelor (rodiogrofii ole inimii). Aporent, seleniul vö poote solvo
inimo în moi muhe moduri. Proleieozö orlerele prin prevenireo ocu-
108 cum sA oPRtM îineArnAN¡n¡n

mulörii de oterom, core ore tendinfo de o formo cheoguri, declon-

gônd otocuri de cord sou occidenle vosculore cerebrole. Aiutö de
osemeneo lo împiedicoreo oxidörii colesterolului nociv LDL, consi-
derol o fi primul pos în blocoreo orlerelor.

O confifofe odecvofõ de seleniu esfe fðrð îndoiolö necesorõ docð

se doregfe ofingereo unei sónðfõ/i optime si potentialului de vio!ö
moxim.

, Sheldon Soul Hendler,

doctor în medicinö,
Universitoieo Son Diego din Colifornio

lntinereçle imunitoteo: Seleniul poote oiuto lo reqducereo imu-

nilölii lo nivelurile oferente unui orgonism moi tônör gi moi sönðtos,
dupð cum ou descoperif cercelötorii de lo Universiloleo din Bruxelles.
Aceçtio ou odminislrot subiecJilor în vôrstð otôt 100 mg de seleniu,
côt 9i poslile neulre timp de gose luni. Deloc surprinzölor, seleniul o
determinol creglereo nivelurilor ocestui minerol din sônge
- oproqpe
de douð ori în douö luni. Dor cel moi importont o fost röspunsul lim-
focitelor lo ogenfii mitogeni un indiciu ol funcfiilor imunitore
-
core ero scðzul în cozul persoonelor -
în vôrslö gi core o crescut brusc
cu79o/o,lo un nivel obignuit pentru oomeni moilineri gi moisönötosi.

Luptó împotrivo virugilor: Seleniul poote fine virugii sub control,

ogq cum orotö studii remorcobile întreprinse de cercetölorii de lo
Deportomentul Agriculturii ol suA. Ei ou descoperir cö, în cozul unor
5ele n!u, un minerql cqre conservð linere r09

gooreci cu un regim olimentor cu deficienle de seleniu 9i vitomino E,

un uirur inofensiv în mod normol s-o lronsformol într-unul virulent,

couzônd o severö deteriorore o mugchiului inimii. Fðrö vitomino 9i
E

seleniu, opðroreo ontioxidontö o devenit slobö, permiJôndu-i virusu-

lui sö lreocð printr-o mutofie core l-o tronsformot din Dr. Jekyll în
Mr. Hyde, ou ofirmot cercelölorii Orville A. Levonder, de lo Deporto-
menlul Agriculturii, 9i Melindo A. Beck, de lo Universitoteo stotului
Corolino de Nord. Cercetötorii bónuiesc cð o lipsö de seleniu poole
dezlönlui, în mod similor, furio multor olior virugi.

Frãneozö evolulio SIDA: înlr-odevör, seleniul poole fi uno din

solufiile de împiedicore o proliferörii SIDA. Niveluri coborôle de sele-
niu ou fost descoperite în cozul muhor pocienJi bolnovi de SIDA.
polrivit lui Will Toylor, de lo Colegiul de Formocie ol Universitðlii din
Georgio, se bönuiegte cö oceostö boolð söröce9te orgonismul de
seleniu, ior cônd rezervo se epuizeozö, virusul evodeozð dintr-o
celulö infeclolö în cöutore de qlte provizii, röspôndind infecfio prin
oiocoreo celulelor sönðtoose. Suplimentele de seleniu or puteo oiuto
lo sloporeo virusului, spune el, 9i lo prelungireo durolei de vioJð o
pocienlilor bolnovi de SIDA.
Teoretic, se întômplö urmöloorele: în prezenJo seleniului, virusul
produce efectiv o proleinö core sö-i împiedice reproducereo. Dor
otunci cônd nivelul de seleniu scode, virusul lrece lo reproducereo
genelor gi iese din celulð sö coule seleniu în oltö porte. ,,Atôlo timp côt
e destul seleniu în celule, virusul stö cuminte. Alunci cônd rezervo se
epuizeozö, virusul poote trece lo o rqtö ridicolö de multiplicore,
cquzônd izbucnireo bolii", ofirmö Gerhord Schrouzer, profesor emerii
de biochimie lo universiloteo stotului colifornio, Son Diego. Foptul cö
seleniul poole frôno un osemeneo virus ogresiv este oproope incredi-
bil, spun experfii, 9i ore consecinJe osupro tuluror lipurilor de boli virole.

Reduce sforeo de onxiefofe: Docö sunlefi nelinigtili în legðturð

,l00
cu
îmbotrônireo, seleniul poote uguro 9i oceostö store. Luônd de
microgrome pe zi, subiecfii ou devenit moi pufin onxiogi, deprimofi 9i
obosifi dupö cinci söptömôni, potrivit unui sfudiu dublu-orb efecluot
osupro o 50 de barboli gi femei de cötre psihologii Dovid Benlon 9i
Richord cook de lo university college din swonseq,loro Golilor. slo-
 110 cum sA opR¡M îMeArnÂNln¡n

reo de spirit o celor cqre ou luot seleniu s-o îmbunöiðfit specloculos,

mqi qles în cozul celor cu deficienfe ole ocestui minerol, în speciol în
ceeo ce privegte nivelul de onxielote. În cozul oltor studii, persoonele
în vôrstð core ou luot seleniu împreunð cu vitomino E sou ohi onti-
oxidonfi ou prezentot îmbunðtöJiri semnificotive ole stðrii de spirit sou
mentole, precum 9i o cregtere o fluxului de sônge spre creier.

NUCI CU EFECT ANTIÎMBÄTRÂNINT

A mônco o nucö brozilionö e co gi cum oi luo o postirð de seleniu.
Acest lucru e volqbil pentru nucile cu cooiö, susJin qnqlizele focute lo
universitoteo cornell. o ostfel de nucö cu cooiö confine oproximotiv
100 de microgrome de seleniu (o tobletö obignuitö conline 50 sou
100 de microgrome). Motivul: nucile importote cu coojö cresc în
qnumite regiuni din junglo brozilionö, unde sorul este
bogoi în seleniu.
Nucile de Brozilio decoiite vin dintr-o ohð zonö, ., un ,oi moi söroc în
seleniu; în medie, confin între i2 si 25 de microgrome, o dozö rotugi
considerobilö.

Dor hrons? Seleniu se gösegle în cereole, seminfe de floo_

reo-soorelui, ton, pegte-sobie 9i usturoi. Dor nimic nu întrece nucile
de Brozilio, otunci cônd vine vorbo de o dozö moiorö de seleniu. Ele
provin din solul bogot în ocesf minerol ol
iunglei omozoniene.

Aveli nevoie de un supliment? Do.lor penfru o profecfie împo_

lrivo concerului, e nevoie de 100 pônð lo 200 miciogroÁe pe zi,
spune dr. Lisk. El o luot mosrre de suplimente de seleniJ de pe piofö
gi o descoperit cö sunt excelente. Nu trebuie sð ne focem griii
în iego-
]uri 5u ceeo ce scrie pe etichetö, spune el. Moi mult decôt otôt, pro-
bobil cö oveli nevoie de o robletö seporotö, deoorece de obicei nu e
suficient seleniul confinut de o postilð obisnuitö de multivitomine si
minerole.

- côf înseomnõ preo mult? seleniul poote fi toxic (cödereo pörului,

ofecloreo ficotului, inflqmqreo orticulofiilor) în doze mori, ogo cö nu
exogerofi cu suplimenlele. chior 9i o mônco în exces nuci de Brozilio
poote fi loxic penlru ficof, ogo cum ou orðrot experimentele pe
oni-
4 Seleniu' u n m¡nerdl cqre conservö linereteo lll

sf mole. Dor pentru o olunge în oceoslö situolie or trebui sö luoli 2 500

tn de microgrome zilnic, spune dr. Lisk. Pescorii ioponezi ingereozö
le pesle 500 microgrome zilnic, oporent förð vreun efect nociv. Locuitorii
ri- din Chino ou prezentot simptome toxice dupö 5 000 de microgrome
IU pe zi. Totugi, nu existö nici un motiv penlru o depöçi dozo zilnicö
ontiîmbötrônire de 200 microgrome, considerotö sigurö de experii.

l-
le
le

)-
ri,
fð
j-
)-
e
9i

il,
U

o
G€t ñn'|¡ tMfr@gìTfl86ç Erwr!@xåmmÊ{r

Ðe ce ovefí ¡revoie de giutatíøn

pentru ø oprí îmbótrânírea

Trebuie sð cregteli niveh¡l glutofionului din orgonism

docð vrefi sð vö pðsfroli tinereleo gi sö trðili moi rnult.
Nivelurile mEri de Elulotion din sônge prezic o sðnðfsfe
bunö pe mösuro î¡rointörii în vôrstö gi o vio!ö lungö"
l{ivelurile seðzufe prevesfesc boli tin'lpurii gi moorte.

ffi
ffi¿ n" fereoscö cerul co celulele sö-9i piordð interesul de o moi
produce oceo subston!ö ontioxidqnlö numitö glutotion. Dor, din
pöcole, ocesl proces încetinegte odolö cu vôrsto, slöbind rezisfenfo lo
otocul rodicolilor liberi 9i expunônd orgonismul lo îmbolnövire 9i
îmbötrônire premolurö. Glulolionul esle unul dintre cei moi fosci-
nonfi ontioxidonfi, un ominoocid core opore în mod noturol în oli-
mentoJie gi este produs de osemeneo de celule, co o componenlö o
minunotului sisfem detoxifionl ol orgonismului, ce îndepðrteozö
e{ectele rodicolilor liberi.
Glulotionul este cel moi pulernic, versolil si importont dintre
ocegti ontioxidonfi produgi de orgonism. ,,Esle oniioxidoniul vedelö",
ofirmö John T. Pinto, de lo Memoriol Sloon Kettering Concer Cenler
din New York. Glutciionul este principolo sursð energeticö de
împröstiere 9i lichidore o rodicolilor liberi core dou nogtere necozu-
rilor legote de îmbötrônire. El protejeozö loole celulele, Jesuturile gi
orgonele. Moi mult decôt otôt, poote delermino rilmul de îmb¿trô-
nire gi predispunereo lo boli cronice.

ATËNlrE: înneArRÂr\l!REA RAp¡ÞA

Lipso glutotionului din celule este o couzá principolö o îmbö-
trônirii ropide, susfine Colvin Long, profesor de biochimie lo Univer-
Glufolion, un qntioxidont im orlqnl 113

sitoteo din Louisville. Dupö 40 de oni de cercetöri, mesoiul lui este

limpede: docö oi în sônge 9i în fesuturi mult glutotion, tröiegti moi
mult gi moi bine; docö nu, funcfiile orgonismului intrö într-un declin
dromotic pe mösurö ce trece timpul gi mori moi devreme. În codrul
unui experimenl, dr. Long o exlins durolo de viofð o fônforilor cu
oproximoliv 409/o, hrónindu-i cu substonfe chimice core ou crescut
nivelurile de glutotion din Jesuturi cu 50-,l00%.
Dr. Long 9i dr. Moro Julius de lo Universitoteo din Michigon ou
identificol în glulolion un biomorker extrem de exoct ol sôngelui, core
foce distinctio între persoonele de peste ó0 de oni sönötoose gi cele
bolnove. Subiecfii cu un nivel de glutotion în sônge cu20o/o moi more
prezentou door o treime din riscul de îmbolnövire de orlritö, hiperlen-
siune, boli de inimö, simptome circulolorii, diobet, boli de stomoc çi
infecfii ole troctului urinor ol celor cu un nivel scözut de glutotion. ,,Chior
9i în cozul celor foorle bötrôni, nivelurile ridicote de glutotion ou redus
îmbolnövirile 9i occidentele, oço cum se înlômplö în cozurile celor muh
moi tineri, spune dr. Julius. Devin mult moi vigurogi."
Core sunl principolele forJe ontiîmbðtrônire ole glutotionului?
Regenereozð celulele imune. Dr. Julius explicö: ,,Docö se îndepörteozö
glutolionul, celulele se dezintegreozö 9i î9i pierd imunitoteo. Docö se
odougð glulotion în ocele celule bolnove, ele se regenereozö 9i devin
e{iciente din punct de vedere ol imunitöJii.

T}ATE ALARMANTE:

I Nivelul glutotionului din sônge scode cu oproximotiv 17%

între 40 9i ó0 de oni.
I Docð oveli un nivel scözut ol glutotionului, suntefi moi pre-
dispugi cu circo 30% lo boli cronice, o sönðlote gubredö, o
încetinire o funcfiilor orgonismului, dor gi o moorte timpurie.
o Potrivit unui studiu, 77% dinlre persoonele spitolizole pentru
boli cronice ou ovul o deficienfö de glutolion.
o Hrono bogotö în grösimi cregte nevoio de glutotion; ostfel,
cu côl môncoli moi multö grösime, cu otôt suntefi moi pre-
dispugi lo o deficienfö de glutotion.
't"t4 cuM sÄ oPRrM îÀnsArnANrn¡a

o scunrÄ pRrvrRE ASUpRA GLUTATIoNULUt

Glutotionul este olcðtuit din lrei ominoocizi gi esle produs în toote

celulele orgonismului. Principolul lui scop esle de o distruge 9i risipi
potenfiolul periculos ol loxinelor core invodeozð orgonismul. Este un
qnlioxidont core curðfð olimentele grose de primejdiile oduse de
rodicolii liberi în troctul digesliv 9i profejeozð celulele împotrivo
otocului ocesloro. Deoorece glutotionul este o substqnfö noturolð, el
se gösegte si în onumite olimente. ln plus, o fost sintetizot 9i intrö în
compoziJio unor suplimente. Prin urmqre, puteJi combote îmbötrô-
nireo môncônd qlimentele core confin glutotion 9i luônd tolodolö 9i
suplimente. Mqi mult decôt otô1, se pot cregte nivelurile de glutotion
din sônge ingerônd qnumile vifomine 9i olli compugi din core orgo-
nismul sintetizeozö glutotionul.

CUM POATE LUPTA GTUTATIONUI.

impornrvn îltneÄlRÂN r n¡ r
Înfineregfe imunitoteo: O scödere o nivelului de glutolion din
sônge, pe mösurö ce înoinÌðm în vôrstö, permile cregtereo peste
mösurö o octivitöJii rodicolilor liberi, delerminônd o decödere trep-
totð o funcfionðrii sistemului imunilor. Totugi, olimenlôndu-ne cu glu-
totion, putem slopo 9i remedio oceostö ,,inevitobilitote". Atunci cônd
dr. Simin Meydoni de lo Tufts o odöugol glutotion în celulele olbe ole
persoonelor în vôrslð, oclivitoteo imunitorö 9i-o revenit, oproope lo
ocelogi nivel cu ol unor oomeni muh moi tineri. în mod speciol, glu-
totionul cregte copociloteo celulelor de o se divide, dôndu-le posibi-
litoteo de o foce fo!ö unor olocuri puternice ole invodotorilor.
Côt de devostotoore poole sö fie lipso glutotionului pentru celule
o demonstreozö în mod spectoculos experimenlele fðcute lo $coolo
de Medicinð o Universitðlii Stonford. Lipsite de 25o/o din nivelul nor-
mol de glutotion, celulele T (rözboinicii sistemului imunitor) ole unor
persoone sönötoose ou fosl otôt de ofeclote, încôt nu ou moi reocfio-
not în mod corect lo semnole penlru o dezlðn1ui rðzboiul împolrivo
microbilor. Celulele înfometote ou oiuns extrem de confuze gi s-ou
ucis singure, fenomen numit de cercelðtori ,,moor1e progromotð o
celulei".
EA G lutqtion un qnlioxidqnt im orlq nl 115

Post-scriptum: Glutotionul ore un efect olôt de puternic, încôt

opregte (în testele efectuote în eprubetö) multiplicoreo 9i röspôndireo
e virusului HIV cu 90%. Pocienfii bolnovi de SIDA ou, în generol, un
nivel scðzut ol glutotionului. Astfel, ontioxidonlul o fost testot pe
n ocegti pocienfi pentru o vedeo docð poote refoce porfiolfunclionoreo
e sistemului imunitor.
0
)l Blocheozö deteriororeo generolð o celulei: Glutotionul este un fel
n
de Rombo core se gröbegte sö solveze celulele neutrolizônd 9i
doborônd rodicolii liberi, ostfel încôt ocegtio sö fie eliminoli din
ir
orgonism. Poote dezocfivo cel pufin 30 de substonfe couzotoore de
concer, potrivit dr. Deon Jones, profesor osociot lo $coolo de Medi-
n

cinö o Universitölii Emory. Glutotionul ore 9i un efect profiloclic împo-

lrivo formðrii rodicolilor liberi prin distrugereo peroxizilor, sursele
rodicqlilor liberi. Formidobilele puleri ole glutotionului explicö foptul
cð un consum crescut de fructe 9i legume, core ou un conJinul ridicol
din ocest ontioxidont, esle osociot cu rote scözute ole îmbolnövirilor
de concer, inimö gi olte boli cronice. Înlr-un sludiu recent, persoonele
lin
core ou môncot frucle gi legume proospete, bogole în glulotion,
prezenlou un risc de îmbolnðvire de concer bucol redus lo iumölote
;te
fofð de cei cu un regim olimentor moi söroc în oceoslð substonfð.
p-
U-
Luptö împotrivo grösimilor periculoose: Un fopt extrem de spec-
rd
toculos esle qcelo cö glutotionul ne poole scöpo de îngrozitoorele
rle
consecinfe ole olimentorii cu grösimi periculoose. ln fopl, el detoxi-
lo
ficö sou ,,curö!ö" olimentele de grösimile oxidote ori rôncede din
U.
troclul inteslinol, prevenind otocul rodicolilor liberi osupro celulelor.
)i- în codrul unui studiu foorte inleresont, dr. Tok Yee Aw, profesor oso-
ciot de fiziologie lo Centrul Medicol ol Universitölii din Louisiono, o
rle
pus grösime oxidotö în lroclul intestinol ol onimolelor' Atunci cônd o
lo odðugot glutolion, contitoteo de rodicoli liberi metobolizofi 9i elimi-
)r- noJi îñ sAÃge din celulele inteslinole o scðzul în mod specioculos' ,,În
or momentul în core grösimeo oxidotö intrö în celule, explicö dr. Aw,
o- glutotionul o distruge. Docö existð suficient glutotion penlru o dis-
'to fruge toolö grösimeo core pðtrunde, nu moi römône nimic din eo
)U pentru o circulo prin sônge." Dor docö celulele din troctul gostroin-
o testinol conlin preo pufin glutotion, ior olimentofio e compusð din
preo muhe grösimi oxidote, ori ombele, olunci opöroreo dispore,
116 eum sA opRtnÄ înnnnrn¡rllneR GI

dônd nogtere unor grösimi oxidote core circulö prin orgonism, pro-
vocônd chinurile îmbðtrônirii.

Previne givindecó diabetul: în codrul unui experiment extrem de

interesont, cerceÍötorii de lo Cenlrul Medicol ol Universitðfii Duke ou
vindecot în mod efediv diobelul de tip ll (instolot lo vôrsto odultö) ol
unor onimole prin creglereo nivelului de glutolion. $oorecii predis-
puçi lo diobet, cu olimentolii bogote în grösimi, ou prezentot în cele
din urmö simptomele bolii. Motivul, explicð biochimistul Emmonuel
Oporo de lo Duke, este urmölorul: ordereo olimentelor grose o
generol mori confitöfi de rodicoli liberi oi oxigenului. ,,Acegtio ou p
interferot sou ou blocof copocitoteo orgonismului de o metobolizo
zohðrul. Acest fopt o condus lo o suprodozore o zohörului din sônge, cel
provocônd oporilio diobetului." toxi
ln mod incredibil, diobetul o dispörut oÌunci cônd çoorecii ou nisr
fost hröniti cu glulominö, un ominoocid noturol core o delerminot pðr
cregtereo spectoculoosö o nivelului de glutotion. Acesto o dislrus ro- tion
dicolii liberi, ostfel încôt srr nu moi poofö împiedico metobolismul poo
zohörului. Nivelul zohörului din sônge o scözut. Acest lucru îi foce pe titot
dr. Oporo 9i colegii söi sö spere cö ontioxidontii pot omôno sou eli-
mino diobelul de ocest tip si în cozul oomenilor. Testele o vor dovedi. olte
forn
mör
un(
CAPACITATEA GLUTATIONULUI DE A OPRI î¡¡NÃTNÂNIN¡N
lolð ce promite sð focö glutotionul peniru o vö menline tineri:
o Pösireozö sislemul imunitqr sönötos.
r întineregle sislemele imunilqre bðfrône slöbite.
9i
o Vð feregte de concer. dotr-
o Previne îmbolnðvireq plömônilor couzqtö de rodicolii liberi. polir
o Eliminð rodicolii liberi din grðsimile oxidqle pe core le môncoli. sunt
r Feregte colesterolul din sônge de oxidore si îl împiedicö sö fierb
devinö foxic. Emo
0 Aiutö lo vindecoreo unor forme ole diqbetului de tip ll. lote,
r Aiutö lo prevenireo degenerörii relinei, o boqlö de ochi couzqtð Prep
de îmbðtrônire. totio
greu
cons
Glutotion, un ontioxidonl im orto nl 117

Nivelu/ de g/ufofion din sônge ìndicó diferenlo dintre vârsto

crono/ogicð gi ceo funclionqlö. Cei core ou niveluri ridicofe sunf
moi sönõtogi si moi lineri.
Dr, Moro Julius,
epidemiolog
lo Universitoteo din Michigon

Cum oclioneozð? Glulationul lupfö împotrivo îmbötrônirii pe cel

puJin douö cöi moiore intestinul 9i fluxul songvin. Primo: otunci
-
cônd môncöm glutotion, prin olimenle sou suplimente, el ojunge în
celulele troctului gostroinlestinol 9i dö nogtere unui sislem de dezin-
toxicore o grösimilor, blocônd lrecereo grðsimilor oxidote în orgo-
nism. Cu toole ocesteo, nu se gtie exoct côt glutotion oiunge în olte
pöfi ole orgonismului, deoorece sucurile goslrice descompun gluto-
tionul în ohe substonfe. Astfel, glutotionul din olimente gi suplimente
poote sð nu oiungð în sônge sou în olte fesuluri gi orgone într-o con-
fitole suficientö co sö oibö un efecl importont.
A douo: pulem cregie glutolionul din sônge si, prin urmore, din
ohe fesuturi în mod indirect, consumônd substonJe chimice core
formeozö glutotion în orgonism. De exemplu, vitomino C 9i seleniul
mðresc nivelul de glutotion din sônge, o9o cum foce gi glutomino
un ominoocid supliment.
-

CUM 5A AS¡GURAM EEIUtEIOR

MAI MUIT GLIJTATIO¡\I
Mâncoli olimente cu glutotion /o fiecore mosö: Acesteo sunl onti-
doturi ole dislrugerii celulore core rezultö din ingeroreo grösimilor
polinesoturote peroxidote sou rôncede. Cele moi bogole în glutoÌion
sunl fructele 9i legumele proospete sou congelote; prepororeo sou
fierbereo distruge glulotionul. O onolizö efeduolö de dr. Jones de lo
Emory o oröiot cö fructele gi legumele crude, proospete sou conge-
lote, confin cqm de opl ori moi mult glutotion decôt cele conservote.
Prepororeo, mörunfireo sou stoorcereo pot distruge o porte din glu-
totion. De exemplu, morcovii cruzi conlin 75 mg de glutolion lo '100 g
greulote netð. ln schimb, morcovii preporoli confin 35 mg, ior cei
conservofi nimic! ln mod similor, sucul de roçii proospete confine
il8 CUM 5A OPRIM IMBATRANIREA
'ló9 mg de glufotion; sucul conservol door 27 mg. Sponocul crud
confine
'lóó mg, cel preporot 108 mg, sponocul conservot 27 mg.
Cu excepfio sucului de portocole, sucurile de fructe confin pufin
glutotion. Nucile ou un conlinut ridicot din qcesl onlioxidonl. Corneo
crudö conline gi eo mult glutotion, dor prezintö olte dezovontoie pen-
tru sðnötote.

Môncoti legume crucifere: Vorzo de Bruxelles, vorzo olbö, cono-

pido 9i broccoli (legumele crucifere) confin moi muhe componente
core olimenleozö celulele cu glutotion. MotthewA. Wollig 9i Elizobelh
H. Jeffery, oomeni de gtiinfö lo Universitoteo din lllinois, ou desco-
perit în legumele crucifere un puternic stimulent ol glutolionului,
numit cionohidroxibulen (CHB). Atunci cônd gobolonii ou môncot
CHB (echivolentul o 0,5 kg de vorzö de Bruxelles pentru oomeni),
nivelul de glulotion din celulele lor poncreotice s-o friplot în potru
zile. Glutotionul proteclor din celulele ficotului s-o dublot în trei zile.
în plus, legumele crucifere conlin sulforofon 9i iberinö, qlte douö
subslonfe chimice core impulsioneozö producfio internö de glutofion.
Broccoli confine concentroJii ridicote de glulolion preformot.

Luoli vttomino C: 500 mg de vilomino C pe zi reprezinlö o

modolitote ropidö 9i ugoorö de o fi siguri de menjinereo unui nivel
ridicot de glutotion în celule. în codrul unui lest, cercelðtorii de lo
Universiloteo de Stot Arizono din Tempe ou dol unor oomeni sönö-
togi 500 mg de vitomino C pe zi timp de douö söptömôni, opoi
2 000 mg pentru qlte trei sðplömôni. Glutotionul din globulele rogii
o crescuf în medie cv 50% dupö dozo de 500 mg 9i o römos lo ocesl
nivel gi dupö dozo moi more. Dor trebuie sö continuofi sö luofi vito-
mino C; glutotionul scode dupö o söptömônö de lo întrerupereo
ingerörii de vilomino C. înlr-un oh studiu, glutotionul o crescuf cu
50% în cozul subieÇilor core ou luol moi pufin de ó0 mg de vitqmino C
zilnic, otôt côt confine o porlocolö.

Luoli glutominð: În mod curios, odminislroreo unui supliment de

ominoocid, glutomino, poote möri nivelul de glutotion din sônge moi
mult decôt ingeroreo directö o ocestuio. Glutomino impulsioneozö
ficotul sö sinlelizeze contitöfi mori de glutotion, potrivit cercetölorilor
:A Glutotion un qnlioxidonl im orlonl 119

Jd , de lo Horvord. Côt de mult glutotion rezullö este un lucru incerT 9i

t. ',, depinde în more mðsurö de foctori individuoli, inclusiv de foptul cö
lin : depozitele de glutotion sunt reduse. Atunci cônd cercetötorii de lo
30 Horvord ou qdministrot glutominö onimolelor cu un nivel scözut de
glutotion, nivelul ocesluio din sônge q crescut cu oproope 40%.
n- ' lnteresonl esle cö probobilitoteo de suproviefuire s-o mörit cu ocelogi
' procent. Într-un olt studiu întreprins osupro unor oomeni cu inflo-
o-
, mofii, glutotionul din sônge o crescut cu 20o/o dupö ce subieclii ou
: luol între 5 000 9i 15 000 mg de glutominö zilnic. (Pentru olte efecte
rte
rlh
: ontiîmbötrônire ole glutotionului, vezi pogino 121.)
o-
ri,
:qt
,i), FRUCTE $l LEGUME
rU
cu uN CONTINUT RIDICAT DE GLUTATION

:ö o PoRTTE ostgNutrà mg
n. 3,l,3
Avocodo, crud
Pepene verde, crud 28,3
Sporonghel, preporot proospöt 26,3
o Gropefruit, crud, decojit 14,6
'el Dovlecel, copt 14,4
lo Cortofi, fierfi în cooiö 12,7
ö- Cöp9une, congelote 11,9
,Oi Bome, proospól preporote I l,l
-l0,9
Ro9ii, crude
eii
Porlocole crude, decoiite 10,ó
)sl
Contolup, crud 9,4
o-
Conopidö, preporotð proospöt 8,2
Broccoli, preporot proospöt 7,8
Piersicö, crudð, decolitö 6,8
Ceopö, preporotö proospðl 6,7
Dovlecel, preporot proospöl 6,5
Morcovi, cruzi 5,9
Sponoç, crud 5,0

Surso; Deon Jones, Uníversitoteo Emory

 120 cum sà oPRtM inneArn¡{lngn

luoJi se/eniusi môncoli nuci de Brozilio: Suplimentele de seleniu

gi olimenteie bogote în seleniu, cum sunl nucile de Brozilio, stimu-
íeozð producereo glulotionului în orgonism. Cregtereo octivitölii lego-
tö de glutotion, crãd unii oomeni de gtiinfö, este principolo couzö q
foptuluì cö seleniul inhibð concerul în cozul onimolelor de loborotor
gi ocelogi lucru se poote înlômplo 9i lo oqmeni.

Luoli glutotion: Docö nu suntefi siguri cö môncofi suficiente frucle

9i legumetogoteîn glutotion, luofi 100 mg
lo moso principolö'.Moti-
uul,-glutotio*t o¡utA lo detoxifiereo grösimilor oxidote, blocheozö
obsoib¡lo rodicoliior liberi lo nivelul lroctului intestinol, ostfel încôt
I
oceçtio nu moi sunl tronsporloli în întregul orgonism. Puteli obline o
.r"¡ur" o nivelului de glutotion din sônge 9i prin ingeroreo supli-
mentelor, degi un studiu orotó cð 3 000 mg luote zilnic nu ou ovut un
,
osemeneo efect. Observofie: trebuie sð luofi postilele de glutolion în
timpul meselor pentru o împiedico efectele grösimilor nocive 9i o pro-
:

duce un efect onlioxidont 9i ontiîmbötrônire.

.I

lr
t,.
i::
.l

i:
rËA G lutolion, un qnlioxidont im nl 't21

Intu Côf ?Între 25 9i 50 mg pe zi de glulotion, conJinut în hronö, sunt

nu- suficiente penlru o detoxifio elementele grose periculoose din môn-
go- core, potrivil colculelor dr. Deon Jones de lo Emory. El mönôncö zil-
öo nic olimenle core conlin com I00 mg de gluÌotion.
rlor
Côf înseomnö preo mult? Expe¡ii, precum dr. Jones, nu vðd nici
un pericol în megodoze de mii de miligrome de glutotion zilnic.
¡cte Asemeneq contitöfi ou fosl ufilizote în sludii întreprinse pe oomeni,
oti- förö o se observo efecte secundore, spune el.
czö
Vð puteti leslo nivelu/ glutotionului din sônge? Din pöcote, ono-
rcôt
lizo glutotionului din sônge nu este încö disponibilö. Abio recent s-ou
eo perfãclionot onolize concludente gi sunt utilizote oproope exclusiv în
pli-
proiectele de cercetore.
UN
ìtn
CINE ARE NEVOIE DE GLUTAMINÄ? POATE CHIAR DVS.
rro- -
Glulqminq este un suplimeni de ominoocid core stimuleozð glu-
totionul. Acest lucru o lronsformð într-un teribil ogent sntiîmbölrônire.
Dor fqce moi mult decôl otôi, spun dr. Douglos Wilmore, profesor de
chirurgie lo $coolo Medicolö Horvord, 9i soJio lui, medic, Judy Shobert,
outoqre o lucrörii The Ultimote Nutrienf Glutomine (Glutomino, sub'
stsnto nutritivö forte). Dr. Wilmore q cercetot glutomino gi spune cö
este un supliment esenJiol pentru orice persoonö bolnovð squ oflqtö
într-o store de stres. Glulominq întöregte imunitoteo, scurteozð durotq
bolii gi gröbegle vindecqreo. în mod remorcobil, glulomino întineregle
mugchii slobili de slres 9i bool¿. Dr. Wilmore ofirmö cö, docö egti
bolnqv sou stresol, ocest supliment esle un elemenl nutritiv core lrebuie
poote fi considerolö o
odöugol în dieiö
- 9i, înlr-odevör, bötrôneJeo
formö de stres. Lq spilolul Brighom ond Women's de lo Horvord, sunt
obignuite dozele de 30 000 mg de glutominö qdministrqle pocienJilor
oflofi într-o store crilicö, cu intervenlii chirugicole.
Degi persoonele complel sðnöloose s-or puteo sö nu oibö nevoie
de conlitöJi suplimentore de glulominö, colitö¡ile ei ontioxidqnte o
recomondö cq pe un supliment conlro îmbötrônìrii potrivit în qnumite
împrejuröri. Dr. Wilmore, de 5ó de oni, core se bucurö de o sönötole
excelentð 9i oleorgö com ó5 de kilometri pe söptömônö, io douö
linguriJe de glutaminö pulbere pe zi (8 000 mg) 9i de douö ori pe otôt
docö suferö de vreo infecJie. (Dr. Emmonuel Oporo de lo Universi-
122 cum sÄ oPRrM înneArnÂN¡nsn

loteo Duke, core o folosit gluiomino pentru o cregfe nivelul glufotio-

nului lo goorecii diobetici, io în mod obignuit 2 000 mg de glutominö
co supliment peniru sðnölote în generol.)
De;i persoonele complet sönötoose s-or puteo sð nu oibö nevoie
de contitðfi suplimentore de glulominö, colitö1ile ei qntioxidonle o
recomondð cq pe un supliment conlro îmb¿trônirii potrivit în onumite
împreiuröri. Dr. Wilmore, de 5ó de oni, core se bucurð de o sönölole
excelentö 9i oleorgö com ó5 de kilometri pe söptömônö, io douö
lingurife de glutominö pulbere pe zi (8 000 mg) si de douö ori pe otôt
docö su{erö de vreo infecjie. (Dr. Emmonuel Oporo de lo Universi-
loteo Duke, cqre q folosit glutomino penlru o cregle nivelul glufctio-
nului lo goorecii diobetici, iq în mod obignuit 2 000 mg de glutominö
co supliment penlru sönðtote în generol.)

Se pore cð moso muscu/orð din tinerele nu poofe fi recuperotö,

dqr sforeq qcesfeio poofe fi
conservofð. Docð oqme nii gi-or
oproviziono orgonismele cu glutominó în momentele de sfres, or
pufeo preveni deferiorq reo musculorá. Nive/u/ de glutominö
trebuie sð fie normqlînqinte co mu;chiul sð pootð fi regenerot.
Dr. Judy Shoberl, de
ouloore o lucrðrii UN
The Ultimote Nulrienl Glutomine
9li i

pri
Glutqmino pulbere este preferobilö tobletelor; pulbereo nu ore gusl de
9i se dizolvö ugorîn lichid. Poote fi qmestecqtö în opð, sirop de mere sou rol
budinci reci, sugereozö dr. Shqbert. Nu se combinö cu olimenle cu oci- m(
difole ridicotö, cum or fi ofetul, squ cu môncöruri fierbinti. Se poote m(
dizolvo în suc de l¿môie docö esie böut imediot. Cöldurq si scidul fo<
distrug glutomino, degi ocidul din stomoc nu qfecteqzð obsorblio gluto- mt
minei. O tqbletð obisnuitð de 50 pônö lo 500 mg reprezintö probobil o prr
dozö preo micö penlru o produce un efect pozitiv 9i e relotiv scumpð
s-(
docö o comporöm cu glutomino pulbere, spune dr. Shobert.
suJ
Eo pore obsolut sigurö, chior 9i în contitöti mori. Dozele zilnice
de pônö lo 40 000 mg, luote sub suproveghere medicqlö, nu ou pro-
în<
dus efecle odverse notobile, ofirmö dr. Wilmore.
vô
Atenlionore: Docð sunfe/i bolnovi, luoti glutominð doqr sub supro- no
veghereo medicului. de
co
EA

)- uil ilou tt utmlroß tuprñÍon

ro
împorntun îmoñrnn¡lnll
ie
o
le
Cum poote coenzÍma Q-t0 sð opreoscã îmbötrãnÍreo
le
ro
ir Docö vreli o osigurore suplimentorö împolrivo unei
i-
îmbðtrôniri premoture, luoli suplimenle de coenzims Q'
)-
10, o9o cum procedeqzó numerogi cercetðtori. Eo oiutö
ö
lq corectoreo deficienlelor core opor odotö cu vôrslq'
moi qles cele legole de inimð, creier, sistem imunitor 9i
rezislen!ö generoló lo bolile cronice. $i vð moi poole
întineri 9i tronsformo într-o persoonð plinö de vio!ö lo
börrône;e.

ffi
ffi*oole cö nu ofi ouzit pônö ocum de un ontioxidont cu numele
de coenzimo Q-.l0, ubichinol-10 sou vilomino Q. Nu sunlîncö nofi-
uni fomiliore. Dor vor deveni. Esle considerot de cötre oomenii de
stiinfð unul dintre ontioxidonlii nou descoperili cu o ocliune uimitoore
privind omônoreo îmbðtrônirii, prevenireo sou lrotoreo bolilor legote
st de vôrsto înointotö, în speciol cele ole inimii. Este o substonfö notu-
U rolö, produsð de orgonism. Se gðsegte de osemeneo în onumite oli-
i- mente, moi oles în fruclele de more, gi o fost sintetizotö într-un supli-
'e ment disponibil în mogozinele de produse noluriste. Nu se cunoogte
¡l foorte bine contiloteo necesorö, dor pore un lucru sigur cö o luo moi
t- muh decôt produce orgonismul poote oiuto lo înfrôngereo rovogiilor
o provocole de îmbðtrônire gi lo prelungireo durotei de viofö. Astfel,
o s-or puteo sö îmbðfrônili preo repede pentru cð celulele nu primesc
suficientö coenzimð Q-l 0.
e Din pðcote, producereo de cötre orgonism o coenzimei Q-10
)-
începe sö scodö în iurul vôrstei de 20 de oni, ceeo ce determinö lo
vôrslo miilocie o deficienfö serioosö. Celulele inimilor bötrône 9i bol-
nove prezinlö grove deficienfe de coenzimo Q--l0, sugerônd cð volul
de boli degenerotive opörule dupö 50 de oni este legot de scödereq
contitöfii ocesleio din orgonism. Atunci cônd e moi muhö nevoie de
124 cunir sA oPRrM î¡rneArnÂNrnrR

eo, produclio scode. Ceo moi potrivitð metodö de o corectq oceostö

situofie este de o luo suplimente cu coenzimq Q-10. încö o dotö,
rovogiile îmbötrônirii por sö fie couzote de o deficien!ö o ontioxidon-
Jilor, în ocest coz coenzimo Q-,l0.

A luo suplimenfe de coenzimó Q-70 dupö vôrsto de 50 de qni

poote însernno reenergizoreo .tesufurilor îmbötrãnite, usuroreo
efecfelor procesu/ui de îmbótrônire .si ole bolilor core-l înso/esc.
Profesor Anihony W. Linnone,
Cenlrul de Biologie Moleculorö 9i Medicinö,
Universiloteo Monosh, Cloyton, Austrolio

cuM ACT¡oNEAZA C0EN|Z!MA Q-r0

Nimeni nu gtie cu precizie multiludineo de cöi prin core coen-
zimo Q-.l0 luptö împotrivo îmbötrônirii. Eo este un ontioxidonl, simi-
lor vitominei E, core profeieozö moleculele de grösime împotrivo
oxidörii sou invodðrii lor cu rodicoli liberi, core deterioreozö celulele
în mod ireporobil. Coenzimo Q-10 oiutö lo stobilizoreo membronei
celulore, vitolö în pöstroreo celulelor intocte, funcfionole gi vii. Dor
unii ofirmð cð obililoteo ceo moi imporlontö o ocestui onlioxidqnl se
defögoorö lo nivelul micilor cenlrole de energie numite mitocondrii,
unde oxigenul esle ors penlru o furnizo celulelor energio necesorö
întrelinerii viefii, proces numit bioenergeticö. Coenzimo Q- I 0 e numitð
odeseo ,,scônleio" core porneçte motoorele mitocondriole, förö de
core viofo celulei, 9i prin urmore vioJo umonð, înceteozö sö moi existe.
E ugor de priceput de ce coenzimo Q-10 9i olli ontioxidonfi sunt
esenlioli pentru pöstroreo tinereJii docð întelegem foptul cö îmbö-
lrônireo se occelereozö direct proporJionol cu stricðciunile provocole
de rodicolii liberi osupro centrolelor energetice mitocondriole. Astfel
de slricöciuni disirug rezervele de energie în proporfie de 80%,
polrivit dr. Bruce Ames. Crizo de energie ofecteozð droslic funclio-
noreo inimii, ficotului gi creierului. Cu olte cuvinte, energio scode,
bioelectricitoleo se reduce, ior luminile sunt tof moi slobe sou dispor.
înlocuireo rezervelor pierdute de coenzimo Q-10 poote ojuto lo sto-
poreo ocestor procese.
Coenzimo Q- lO, un lupfötor împ olrivoîmbðlrônirii 125

Deloc surprinzötor, oceoslö coenzimö esle concentrotö în celu-

lele mugchiului inimii, core ore nevoie de multö energie penlru o
pompo sôngele com de 100 000 de ori pe zi. Asto înseomnð cö o
iipsO de coenzimo Q-.l0 se reflectö cel moi evidenl prin slöbireo inimii.

Cred cð bo/ile cordiovoscu/ore sunt couzote în mqre rnösurð de o

deficien!ö de coenzirno Q- J 0.
Dr. Korl Folkers,
Universiioleo din Texos

EUM POATE LUPTA COENZIMA Q-T O

împornrva înnsnrmÂhN ¡ n¡ ¡

Proteieozö orterele: Lovegle direct lo rödöcino oterosclerozei'

Eo este exlrem de pulernicö gi eficientð în o opri oxidoreo imploco-
bilö o colesterolului din sônge, core reprezintö primul pos în dis-
trugereo orterelor, gröbind otocurile de cord çi occidenlele vosculore
cerebrole. Potrivit cercetötorului Bolz Frei de lo Universitoteo din
Boston, ubichinol-ì0 previne deteriororeo orlerelor prin oxidoreo
colesterolului nociv LDL mult moi eficienl decôt vitomino E, un onli-
oxidont cu putere doveditö în ocesl domeniu, sou decôt beto coro-
tenul. Cu toote ocesleo, coenzimc Q-.l0 e ropid consumotö în ocest
proces, ogo cö lrebuie sö ovem lo dispozifie o contitote considerobilð
pentru o menfine orterele neostupote gi linere. De vreme ce corneo
de pegte grosö este ceo moi bunö sursð de coenzimo Q-,l0, ostfel se
poote explico de ce omotorii de pegte ou orlere moi sönötoose.

Cred cð ubichinol-l} (coenzimo Q-iO) e pe co/e sð se dove-

deqscð lo lel de importantó co vifominele E ¡i C.

Dr. Bruce N. Ames,

cerceiötor de vôrf în domeniul ontioxidonfilor,
Universitoieo Berkeley din Colifornio

Fortificö inimile s/ðbite: lnsuficienfo cordiocö, numiiö 9i cordio-

miopotie o slöbire o mugchiului inimii cu potenliol folol este
- -
v'

126 cum sÄ oPRrM inneArnAt¡ln¡R

primeidio numðrul unu core-i pogte pe vôslnici în ceeo ce privegle

bolile de inimö. lnimo î9i möre9fe volumul 9i devine preo slobð pen-
tru o puleo pompo suficient sônge, victimo devenind un infirm cor-
dioc gi un condidot lo tronsplontul de inimö. O primö couzö o ,,epi-
demiei" de insuficienfö cordiocö din prezenl este o deficien!ð
röspôndito 9i nebönuitö de coenzimo Q-'10, insistö dr. Korl Folkers,
directorul lnstitulului de Cercetöri Biomedicole ol Universitðfii din
Austin o slotului Texos, core o fo$ un pionier în domeniul ocestei
coenzime încö din 1957. El o descoperil cu o pötrime moi pufinö
coenzimö Q-,l0 în sôngele pocienfilor bolnovi de inimö decôt în cel
ol oomenilor sönötogi. A moi detectol serioose deficienfe de coen-
zimö Q-10 în fesutul cordioc în cozul a75% dintre bolnovii de inimö.
El o moi orölot cö trei pötrimi dintre pocienfii vôrstnici suferind de
cordiomiopolie ou evoluof pozifiv dupð odministroreo coenzimei Q-.l0.

Scode lensiuneo orteriolö: O contitole medie de 225 mg de

coenzimo Q-,l0 zilnic o redus tensiuneo orteriolö în cozul o 85% din-
lre cei '109 pocienJi suferind de hiperlensiune, reiese dinfr-un studiu
recent efectuol de cordiologul Peter Longsioen din Texos în coloborore
cu cercetölorii Universitðfii din Austin. Coenzimo Q-10 nu o deter-
minol nici o schimbore o tensiunii orleriole în cozul o I5% dintre
pocienli, ior sloreo unuio s-o înröutöfit. În generol, coenzimo Q-10 o
scözut lensiuneo sislolicö (numörul moi more) de lo 159 lo I 47 , çi pe
ceo dioslolicö de lo 94 ls 85, de obicei în decurs de trei sou potru
luni. Moi mult decôt olôt, ecocordiogromele (imogini ultrosonice ole
inimii) ou descoperit îmbunötölireo funcfionðrii inimii. Dor lucrul cel
moi importont este cö lo începutul sludiului oproope lofii pocienfii
luou medicomente onlihipertensive. Dupö lrotomentul cu coenzimo
Q-l 0, 5l % dintre bolnovi ou putut întrerupe definifiv odministrqreo q
unuio pônö lo trei ontihiperlensive, ior 25o/o ou fost copobili sö-9i con-
lroleze tensiuneo orteriolð door cu oiutorul coenzimei Q-10.

Stimu/eozð sisfemul imunitor: O modolitote prin core coenzimo

Q-10 luptö împotrivo îmb¿trônirii este stimuloreo imunitöfii sou eli-
minoreo unei imunodeficienfe. De exemplu, goorecii moi în vôrstö,
comporcfiv cu cei tineri, produc door o treime din onticorpii core se
opun invodolorilor. Dor docð li se odministreozö coenzimo Q--l0,
produclio de onticorpi cregte de douö ori gi iumötote, oiungônd lo un
EA Coenzima Q-10, un lu tölor îm orrivoîmbötrônirii 127

rsle nivel de B0% din producfio de onticorpi o celor tineri. Acelogi lucru se
3n- întômplö 9i lo oomeni. lmunoglobulino G (lgG), principolul onticorp
or- din sônge, o crescul semnificotiv în cozul pocienlilor core
qu primit pe
,p¡- cole bucolö côte ó0 mg de coenzimö Q-,l0 zilnic. Creglereo o ovut
nlð loc de obicei lo douö-trei luni de lo începereo trolomentului.
)rs,
din
;tei I0 este remsrcobiló. Oomenii se si¡nf mult moi bine
Coenzimo Q-
tno dupõ ce o iou. îmbunótólireo esfe olôf de specfoculoosð, încôt
cel pentru mine e de neconcepuf sõ proctic medicino [ðrö eo.
3n- Dr. Peter Longsjoen,
rð.
de
în domeniut ."""., #:{: 8?"t'd'îiÏ;:
10.

de Proteieozö creterul: Anumili cercetötori considerð cö coenzimo

I'
lrn- Q-l O,dotoritö imporlonfei pe core o ore în proleioreo mitocondriilor,
diu poote preveni bolile degenerotive ole creierului, cum or fi Alzheimer,
lre Lou Gehrig 9i pierdereo treptotö o memoriei 9i o funcfionörii creieru-
er- lui, considerote preo des,,normole" lo bötrônefe. Milocondriile repre-
rtre zintö primele finte ole rodicolilor liberi core otocð celulele creierului,
)o ducônd lo declinul funcfiilor mintole, ofirmö cercetötorul în domeniul
pe rodicolilor liberi, dr. Denhom Hormon de lo Universiloteo din
tlru Nebrosko. Coenzimo Q-,l0 e considerotö o fi unul dintre pufinii onti-
ole oxidonfi core pot penelro 9i refoce vitolitoteo milocondriilor'
cel
nfii Prelungegte finere/eo gi violo: $oorecii cöroro li se odministreozö
'no coenzimo Q-,l0 römôn tineri moi mult timp. Dor cel moi specloculos
lo e cö sunt exlrem de octivi lo bðtrône1e, în comporofie cu cei core nu
)n- ou luol coenzimo Q-l0, reiese dinlr-un sludiu recent efectuot de
potologul Steven B. Horris de lo UCLA. Aceçfi gooreci ,,orotð extroor-
dinor de bine, blono e într-o store moi bunö, î9i poortð de griiö sin-
TìO guri por cu côtevo luni moi lineri", spune dr. L' Stephen Coles de
eli-
-
lo lnstitutul de Tehnologie din Colifornio, expert în coenzimo Q-10 9i
itö, în olte substonle core oclioneozð împolrivo îmbötrônirii. Dor este
se inleresonl cö ovontoiele coenzimei Q-10 nu s-ou orötot pônö cônd
t0, goorecii nu ou îmbölrônit; lo goorecii tineri nu s-ou înregistrot modi-
UN ficöri demne de luot în seomö. Dr. Coles observö: ,,Lo iumöÌoteo
128 cum sA oPRrM îlnaArnANrn¡R

viefii, toli goorecii orötou lo fel. Dqr cônd ou ojuns lo sfôrçitul viefii,
diferenlele ou sörif în ochi. $oorecii core luoserö coenzimo Q-10
orðtou lol moi bine." De osemeneo,30% dintre ei ou tröit cu circo
douö luni moi muh decôt cei nelrotoli. Dor coenzimo Q-10 nu o dot
nogtere unor noi recorduri de longevifote lo gooreci.
Atôt dr. Horris, côt 9i dr. Coles, co gi profesorul de gerontologie
Roy Wolford de lo UCLA, î9i odministreozö zilnic, co o profiloxie
împotrivo îmbötrônirii, 30 mg de coenzimö Q-10.

Nu frebuie sð începeJi sö luoli coenzimö Q-l0 crezônd cö pe loc

veli oröto moi bine, vö veli simli moi bine .si veli fi moi fericili.
Coenzimq Q-70 esfe o poli¡ö de osigurore, o inveslfie penfru
viitor, iør rðsp/ofo ve veni lo sfãr;itul vielii.
Dr. L. Stephen Coles,
lnstitutul de Tehnologie din Colifornio

Aveli nevoie de un suplimenf ? Este o bunö osigurore împolrivo

îmbötrônirii, moi oles docö oveli deio 50 de oni sou moi muh 9i sun-
tefi susceptibili de un nivel scözut ol coenzimei Q-'l0. Docö suferili
de inimö, este 9i moi importont.

Côt? 30 mg zilnic consliluie o dozö obignuitö pentru lupto împo-

frivo îmbötrônirii în cozul unei persoone sönöfoose. Cei core prezintð
simplomele unei boli cronice ou nevoie de contitöli moi mori; de obi-
,l50
cei, înlre 50 çi mg. Dr. Longsioen o descoperit cö I20 mg de
douö ori pe zi ridicö nivelul coenzimei Q-.l0 din sônge lo o voloore
potrivitö pentru funcfionorêo optimð o inimii în cozul o 80% dintre
pocienfii cu insuficienfö cordiocð. Coenzimo Q-'l0 römône în sônge
multö vreme. Studi¡le orotö cö oceoslö coenzimö îçi otinge nivelul
moxim în sônge dupö o singurö dozö de 100 mg. Astfel, e în ordine
.l00
docö sunl odministrote între 9i 200 mg odotö, spune dr. Longsioen,
în loc de o divizo contifoteo în moi muhe doze.

Atenlionore: Nu înlocufi medico.fio curentó cu coenzirno Q-J0

decôf /o indicolio medicului. în coz de boolö, inclusiv insuficientð
cordiocõ congesfivð, coenzimo Q-70 se utilizeozö de obicei îm-
preunó cu teropio medicomentoosõ recomondofð, çi nu în /ocu/ ei.
iA Coenzims 8-'l 0, un [up töror înnpotrivq îmbölrônirii 129
i¡, E nevoie de suproveghere medicqlö pentru o monitortzo îmbunð-
0 tölrreo functionörii inimii çi posibi/e/e oiustðri ole Ìratsmentulut.
:o Dacó luoli medicomenfe penfru anumite sfõri specifice, consu/-
ot loli-vö medicul înointe de q introduce coenzimo Q-70.

te Ce tip? Toolö coenzimo Q-10 vônduiö în Stotele Unite e fobri-

ie cotð în Joponio. Se gðse9te sub formö de ioblele, copsule umplute
cu pulbere sou copsule uleioose. Copsulele uleioose, co gi fobletele
de meslecot, sunl bune moi oles pentru cð se obsorb bine, spune dr.
Longsioen. Anumile componii produc vofe porfumote de mestecot.
lmportonl: Luofiîntoldeouno coenzimo Q--l0 cu pufinö grösime
unt de orohide sou ulei de mösline
-
ori sub formö copsulö uleioosö.
-
Altfel nu se obsoorbe bine, ior tobletele înghilite cu opö ies din
orgonism inlocle förö o oduce vreun beneficiu.

Côt de repede î.si foce efectul? Co onlioxidont generol, coen-

zimo Q-,ì0 ocfioneozð oproope imediot pentru proieioreo celulelor,
dor s-or puleo sö nu observofi nici o îmbunötöfire nu mqi muh
to -
decôl în cozul oltor vilomine onlioxidonte, cum or fi E 9i C. Cu loole
1-
ocesteo, docö suferifi de o deficienfð severö, puleli înregistro o
¡li
îmbunölölire în decurs de côtevo zile. ln generol, omeliororeo störii
pocienlilor bolnovì de inimö esle treplotö, devenind evidentö în
decurs de unq pônö lo lrei luni, ofirmö dr. Folkers.
f,-
rö
Côf înseomnð preo mult? Existö efecte secundore? ,,Nu, spune
ri-
dr. Coles, nu existð nici un pericolîn o luo coenzimo Q-l0."Aceostö
le
coenzimö este considerolö uno dintre cele moi sigure subslonle les-
re
re
tote vreodotö. Nici chior lo doze mori nu s-o înregislrot vreo toxici-
tote semnificotivö, nici în cozul onimolelor, nici ol studiilor de lungð
)e
ul durotð pe subiecJi umoni, ofirmð dr. Folkers. Singurul efect secundor
ìe notobil, însö foorte ror, ol dozelor de coenzimo Q-10 odminislrote
n, orol o fosf o ugoorö 9i lrecötoore senzoJie de greolo.

Dar hrsns? Studiile referiloore lo olimentele core confin coenzimo

Q-.l0 nu suni foorle detoliote. Dor cele moi imporlonte surse sunl
pegtele gros, moi oles mocroul gi sordinele; orgonele, cum or fi inimo,
ficotul 9i rinichii; corneo de vilð; uleiul de soio 9i orohidele. 0,5 kg de
.l,250
sordine sou kg de orohide coniin com 30 mg coenzimö Q-10.
Fiil
I
t:
l

r30 cuffi 5A ÕpRåtr{ Îmgnrnarr¡¡næq

MAI MULTE TARI SUNT CONVINSE

DE EFtCtENTA COENZ|ME| Q_10
Coenzìmo Q-,|0 este ufilizolö de moi multe decenii în diferile föri
pentru trotorecì bolilor cronice couzote de îmbölrônire, în speciol
insuficienJo cordiocõr. A fosi prescrisö unui numõr de peste 40 de mili-
oone de pocienti cordioci din lumeo întreogö 9i o fosf oproboiö în
Joponio gi Europo pentru lrotomentul insuficienJei cordioce congestive.
fsrsef: În spilolele din lsroel, crfirmð dr. Yo'qcov Gindin, direciorul
lnstitutului de EducoJie Geriolricð 9i Cercelore ol spitolului Koplon din
lerusolim, coenzìmo Q-,ì0 este odministro'lð în mod obignuil pocien-
Jilor cu insuficienjö cordiocð congestivõr de cölre secJiile de cordiologie.
dfsfds: Coenzimo Q-,ì0 o fosl iestotö în moi multe centre de cerce-
tore pe 2 500 de pocienli. 80% dintre cei I I 13 pocienti cu insu{i-
cienlcr cordiocö, cu o vôrs1ö medie de ó9 de oni, ou prezentot o ome-
liorore c¡ bolii luônd zilnic 100 mg de coenzimð Q-10, împreunö cu
teropio convenJioncrlö. Un studiu uherior q qrö1ot cö 50 mg de coen-
zimö Q- I 0 oclministrote zilnic timp de polru söplõmôni -- însof ite sou
nu 9i de olte trcrtomente ou <rmeliorol semnificotiv simplomele
-
insuficienlei cordioce si colitoleo vietii pocienlilor. Moi mult, cercelð-
lorii itolieni ou roportot cö, în codrul unui studiu dublu-orb, coenzimo
Q-.ì0 o redus în mod specloculos spifolizoreo 9i complicoliile grove
ole insuficienJei cordioce congestive cronice.
Se;edis: Cercetðforii suedezi ou descoperil receni cö nivelurile scö-
zute de coenzimo Q-.ì0 din sônge ou prevestit decesul bolnovilor cor-
dioci. în cqdrul unui grup de 9ã de pocienfi, olesi lo întômplore, cu
vôrste de peste 50 de oni, cei core ou muril în decurs de çose luni ou
prezerrlot nivelurì de coenzimo Q-10 moi scözute decôi cei core ou
suprovieluit. Un studiu recenl o descoperit cö crproximoliv l5% dinlre
suedezi si 20% dinlre donezi iou suplimenle de coenzimo Q- 10.

"føpomdø: Cercetötorii icrponezi ou începul sð testeze coenzimcr Q-l0

în cqzul insuficieniei cordicrce congeslive în onii 'ó0, ducônd lq bun
sfôrsit 25 de studii, prinlre core douö dublu-orb, pônð în 'lgZó.
Rezultc¡tele ciu oröfot o omeliorore în cozul a 70% dintre pocienfi.
Pônö în l987 , mai muli de zece milioone de ioponezi luou coenzimo
Q-10 sub {ormö de medicoment prescris pentru lroloreo problemelor
cordioce. Joponio controleozö producereo gi comerciolizoreo coen-
zimei Q-,l0. Aceosfo este sintetizolö 9i produsð de côlevo componii
ioponeze, ior crpoi este exportotö disfribuilorilor de suplir-nente din
diferite töri, inclusiv Stotele UniTe.
tËA Go enzimlc¡ Q-10 un !¡.¡ tðfo¡. îcn of¡^!vo î¡r'lbðt¡,ônirii 131

ALTE M$ÐAL¡TATI
ÞE A ST'¡MULA ç@ËNUåMA &-TO
tfl Luo!ì vitamino Ë: Viiomino E poote stimulo producereo coenzimð
cl
Q-10, potrivit unor studii întreprinse osupro onimolelor, ceeo ce su-
i-
gereazö o oltö cole prin core coenzimo gi vitomino E cresc imuni-
n
loleo. în codrul unui sludiu pe onimole, vitomino E o crescul conti-
ioleo de coenzimö Q-10 din ficot cu 30%.
J
n
Luoli su{icienf se/eniu: Acesl oligoelement, chior 9i în cozul !esu-
ì-
turilor core nu sunt deficiente, o stìmulol biosinlezo coenzimei Q-10,
explicônd probobil reputoiio pe core o ore de luplölor împotrivo con-
cerului gi de proleclor ol inimii.
i-

Luati vifaminele B: Penfru o produce coenzimö Q--l0, orgonrs-

U

Ì- mul ore nevoie de vifominele Bó, Bl 2,82, niocinð 9i ocid folic.

U

)
þ

I
t:

p&mwrm €&rm@p€mrum
€mm€ prå@T€s€ffiæñ €03€ß€ffiw&

&e ee sve,fi nevoíe de gimglro

pemfrcr ø oprf ímbörrdmr'rery

Þocö oveli oriee fel de pnoblenre de eírculolie o sûngelui

sou dorill sà le evitsli, inclusiv seðdereo eopocitðgilor
rnintqle eare însolegte înolnfores în vôrsfð, ginkgo este
un rernediu potrivit * eevd €e v-sr reeonro¡.¡ds gi medicul
docð sr oveq ctrnogtinld de existenlo iui" Þín ferieire, îl
putell gðsi singuri în mogozinele cu hrsnü sönöroosö.

ffi
+^#igur cð denumireo de ginkgo sunö ciudot penfru urechile
multoro, de porcð or fi o substonJö exoticö de pe törômul broscuielor
Ninjo. Dor, în reolitote, este un simplu orbust ornomenlol ccre cregte
peste tot în Stotele Unile gi în restul lumii. Frunzele lui, prelucrote sub
formð de pulbere sou lichid suni prefuiie de multö vreme pentru
efectele ontiîmbötrônire pe core le ou osupro creierului. lor dupö
5 000 de oni de populoritole contestotö în domeniul medicol, ginkgo
bilobo, cum se numegte orbuslul, cunoogle o revenire spectoculoosö.
Ginkgo revine în vogö pentru cö e în concordonfð cu nevoile unei
populoJii core îmbðtrônegte. AcJiunile sole contro îmbötrônirii ou
ovut un puternic impocl gliintific moi oles în Germonio si în FronJo,
unde zeci de milioone de oomeni l-ou folosil cu succes.
Ginkgo esle ,,ceo moi imporlontö" ploniõ medicinolö core ,,s-o
comerciolizot în Europo în ultimul deceniu", declorö o outoritote în
domeniul plontelor medicinole, dr. Vorro Ë. Tyler de lo Universitoteo
Purdue. în Germonio, de exemplu, unde extroctul din frunze o fost
lestot în mod riguros, medicii scriu moi mult de 5 milioone de relete
de ginkgo pe on, în speciol penlru o opri gi o foce reversibile cele
moi grooznice simptome ole îmbðfrônirii, inclusiv deteriororeo
memoriei.
 Gin ko, lonlq core motiveozö ereierul 133

CE ESTE GINKGO?
Din punct de vedere lehnic, ogentul onliîmbötrônire se numegte
extrqct de ginkgo bilobo (EGb). Ginkgo este numele unui orbust
ornomentol more, cu o islorie de 200 de milioone de oni, core cregte
încó în climoful lemperot din tootð lumeo, inclusiv în Slqtele Unile.
Frunzele lui porteo medicinqlö sunt divizote în doi lobi, de qici
-
de bilobo. E nevoie de
- 25 kg de frunze uscqle penlru o
9i numele
preporo 0,5 kg de extrocl de ginkgo bilobo, utilizol opoi co lìchid, sub
formö de copsulö ori lronsformqt într-o lobletö.

SEERETELE ANTI ¡MtsATRAN I RE

ÞETTNUTE ÞE G¡[\NKGo
Ceo moi cunoscutö corocleristicö o extroctului de ginkgo, o9o
cum s-cr specificot în diverse publicolii gtiinfifice prestigioose, esÌe
copocitoteo lui de o omelioro circulofio songvinö. Aceoslo se oflö
ile înlr-o slore criticö în cozul persoonelor în vôrstö, ole cöror vose de
or sônge sunt îmbötrônite, inflexibile 9i ostupote. Aporenl, ginkgo
;te stimuleozð lrecereo sôngelui chior 9i prin cele moi înguste vose pen-
rb tru o hrðni fesutul înfometot de oxigen de lo nivelul creierului, inimii
rU 9i membrelor, deseori reugind sö refocö memorio 9i sð îndepörfeze
:ö durereo musculorö. Au fost publicote moi mult de 300 de lucrðri
gtiinJifice ovônd co subiecl ginkgo, multe dintre ele confirmônd fop-
)o
ö. tul cð extroclul stimuleozö fluxul songvin 9i hröne9te fesuturile cu oxi-
gen, cel moi probobil prin dilotoreo voselor de sônge si împiedicoreo
rei
lipirii plöcilor core formeozö cheoguri. Moi muh, ginkgo furnizeozö
]U
oxigenul vindecðtor nu numqi zonelor sönötoose ole creierului, ci în
o/
mod speciol celor ofectote de boolõ, reoducônd proctic lo violo un
creier îmbötrônit.
-o
O olt¿ sursö o puterii pe core o ore ginkgo: este un extroordi-
în nor ontioxidonl. Un test recent o orötot cö ginkgo este chior moi pu-
lo lernic decôt vilomino E în eliminoreo rodicolilor liberi, blocônd ostfel
¡st oxidoreo distructivö o membronelor celulelor de grösime. Dr. K. Drieu
rte de lo lnslitutul Posleur din Fronio otribuie efectele ginkgo moi oles
rle ,,unei restouröri o integrilölii membronei" dupö olocurile rodicolilor
lo liberi. În nigte noi gi remorcobile sludii föcute osupro onimolelor, dr.
Drieu o moi descoperit cö ginkgo poole înlineri obilitqleo celulelor
134 cum sA ÕPR¡M innaArnÂN¡nen

creierului de o primi semnole de lo neurotronsmiJöforii core diriieozö

funcliile creierului. De exemplu, ginkgo o reföcut în mod specloculos
zonele receptoore specifice ole celulelor creierului, îrnbunðtðlind
tronsmisio unei exlrem de importonte substonfe chimice, serotonino,
core dispöruse odotð cu vôrsto. Aceslo este un olt mod senzolionol
în core ginkgo poote foce reversibilö îmbötrônireo creierului.

Ginkgo.si-o cðpðtot reputolio dotoritó foptului cö îmbunðtölegte

co/ifoteo vielii oamenilor în vãrstö în Europa gr ar trebui sð fqcõ
porte din plønul oricöret persoqne core ¡i-o propus gi sperð sð
frðioscð o bðfrône/e sðnõfoosõ 9i energicð.
Rob McColeb,
pregedinlele lnsliÌulului de Cercetöri
în domeniul Plontelor Medicinole din Colorodo,
o orgonizofie nonprofit penlru studiul plontelor

CUM POATE G![\{KGO

sA LUpTË imporn¡vn imsnrnsnE¡mr¡
îmbunötöleçfe funclionorea creierului: Odotö cu vôrsto, copoci-
toteo orgonismului de o împinge sôngele oxigenot prin copilorele
îngusle ole creierului slðbegte, dônd nostere insuficienfei cerebrole
o denumire medicolö rofinolð pentru o definidebutul senilitö1ii. Sem-
-
nele sunt bine cunoscuie: diminuoreo concenlrörii si o memoriei pe
termen scurt, storeo de confuzie, lipso de energie, oboseolo, depre-
sio, onxietoteo, omeJeolc 9i tinitus (liuitul in urechi).
Förö îndoiolö, ginkgo poole omelioro simptomele insuficienfei
cerebrcle, ogo cum orolö o cercetore de elitö, ce include qnolizo o
40 de studii controlote, întreprinsö de dr. Jos Kleiinen si dr. Poul
Knipschild de lo Universitoleo Limburg din Moostrichi, Olondo.
Scriind în Brifish Journal of Clinicol Pharmocology în 1 992, ei conclu-
zionou cö efectul ulilizörii ginkgo în trqtamentul insuficienlei cere-
brole este similor cu cel ol medicomentului codergocrin (Hydergin'"),
prescris în ostfel de cozuri.
Medicii olondezi cifou în mod speciol douö studii germone din
199-l. Unul dintre ele, cuprinzônd 99 de pocienliîn vôrslö, core sufe-
riserð de tulburðri cerebrole moi muh de doi oni, o descoperif cð
iA Gin ko, lqnto csre ¡"nofiveozð ereieru! 135

¿ð dupö trei luni72% dintre cei cqre ou luot ginl<go oveou o slore moi
OS bunð comporotiv cu oceio (8%) cöroro li se odminislrose un produs
ìd plocebo. În rrrod similor, cercetðlorii germoni ou studiot 200 de
o/ pocienJi, cu o vôrslö medie de ó9 de oni, core sufereou de potru oni
ol de onumile probleme legote de memorie. Lo trei luni de lo începereo
odnriniströrii de ginkgo, memorio ocestoro s-o îmbunötóJiI cv 71%,
comporotiv cu 32% în cozul celor core luoserö o postilö plocebo.
Cercetötorii olondezi erou olôt de convingi de volooreo extroctu-
lui de ginkgo, încôl ou o{irmol cö or luo 9i ei ocesl preporol docö or
oveo simplome de insuficientð cerebrolö, moi oles cð nici unul din-
tre studii nu o descoperil vreun efecl secundor evident sou serios.
Dozcr zilnicð obignuilð folositö în troforeo insuficienfei cerebrole în
oceste studii: I20 mg. Ameliororeo se observö la 4-6 söptomôni de
lo începereo odministrðrii.

Tralqrea edemului cerebrq/ esfe uno díntre problemele nere-

zolvote în neurologie gi neurochirurgie, însð exfrqctul de ginkgo
s-q dovedif elicientîn experimenfele pe animole pentru reducereo
edemu/ui cerebrsl indus chimic. ln plus, proteieazã ficotul, reduce
aritmiile, inhibð posibilo consfric/ie, extrem de pericu/oosð, o
:t- bronhiilor în timpul reocliilor alergrce .si esfe fesfof în cazuri de
rle respingere a grefelor, ¡oc, ofoc cerebro/, conservqreo orgone/or
si hemodiqlízó.
n-
Dr. Ryon HuxToble,
)e Colegìul de Medicinö ol Universitöjii din Arizono
e-

ei
Revitalízeozö creiere/e îmbðtrônite Ginkgo pore sð ocfioneze
o
moi rcpid 9i moi eficienlîn cozul bðirônilor core ou moi mulÌö nevoie
UI
de el. Potrivit unei cercelöri din llolio, iniecJiile inlrovenoose cu extrocl
o.
de ginkgo ou mörit fluxul songvin lo nivelul creierului în cozul o 70%
U.
dinfre pocienJi. Cu toote ocesteo, pocienfii cu vôrsle cuprinse între 30
çi 50 de oni ou înregistrot o omeliorore door în 20% dinfre cozuri. Pe
de olt¿ porte, fluxul songvin s-o îmbunðtðfit cu 70%lo ceiîntre 50 9i
rn 70 de onil De osemeneo, o {ost necesor un iimp rnult moi scurt pen-
tru oceoslð creglere în cozul pocienJilor moi bõrtrôni.
:ö
13ó CUM SA OPRIM IMBATRANIREA

Revigoreozð ropid memorio: în onumite cazvri, memorio poote

fi îmbunötölilö foorte repede. Înlr-un studiu froncez efectuot dupö
metodo dublu-oorbð penlru 18 börbofi 9i femei în vôrslð, cu o medie
de ó9 de oni, core sufereou de o ugoorö deteriorore o memoriei,
ginkgo o îmbunötöfit vitezo de procesore o informofiilor. Cercetötorii
le-ou odminisfrot doze mosive, înlre 320 9i ó00 mg, de ginkgo
bilobo sou plocebo cu o orö înointe de tesl. Ginkgo o redus lo iumö-
tote timpul necesor pentru procesoreo informoJiilor.

Încetine.sfe evolulio bolii Alzheimer înlr-o fozö incipienfð: Ginkgo

pore sö ugureze simplomele fozelor incipiente ole bolii Alzheimer,
ogo cum orotö un studiu dublu-orb germon întreprins osupro o
40 de pocienfi diognoslicoli cu oceoslö bool¿. Dozele de ginkgo de
80 mg odministrote de trei ori pe zi ou determinot o îmbunöiöfire
semnificotivö o memoriei, otenfiei 9i o performonlelor psihomotorii
dupö o lunö. Deoorece se crede cö boolo Alzheimer este rezultotul
porliol ol deleriorörilor provocole de rodicolii liberi, este posibil co
oclivitoteo onlioxidonlö o extroctului de ginkgo sð oiute lo încetinireo
ocesteio, moi oles docö e odministrol din fozo incipienlö. Ago cum
spune dr. Donold J. Brown, directorul Consultonfilor din domeniul
Cercetörii Produselor Noturole din Seottle: ,,Extrocful de gingko
bilobo pore sð fie unul dintre ocele umedicomenle degtepte> core îgi
meritö prelu1."

Amelioreozö circulolio perifericá: Pe mösurð ce îmbötrônifi, pot

opöreo durerile de picioore couzole de un flux songvin redus prin
orlerele periferice, stqre core poorlð numele de cloudicolie intermi-
tentö. Durereo provine din foptul cö circulolio sôngelui esle preo
slobð, lipsind mugchii de oxigen 9i delerminônd producereo de
toxine 9i rodicoli liberi. Existð dovezi certe cö gingko poole rezolvo
oceostð problemð prin stimuloreo circuloliei. Un sludiu slotistic ger-
mon, denumit melqonolizð, cuprinzônd cinci lesle, o demonstrot cð
pocienfii puteou merge o distonfö moi more dupö ce li se dödeo
ginkgo, spre deosebire de plocebo.
lntr-un olt studiu germon, înlins pe o durotö de gose luni, ginkgo
o mörit distonJo pe core pocienfii puteou sö meorgð fðrö dureri cu
moi mult de 100% în cqzul unei lreimi dintre subiecti. Disiontq o cres-
cuf cu 30% pentru ollii.
å Gi ko lonto cqre motiveszö creierul 137

'e
CAPACITATEA EXTRACTULUI DE GINKGO
o
DE A OPR| î¡¡sÄrnÂNln¡l
e
:
i, lotö ce poote foce ginkgo, potrivil cercetðrilor oduole
ii
o I îmbunölðle9le fluxul songvin în ortere, vene 9i copilore.
i- c îmbunötðlegte memorio sl¿bit¿ 9i procesoreo informoliilor în
cozul persoonelor în vôrslð.
o Înceiinette evolulio bolii Alzheimer.
o
I Reduce durereo de picioore couzqtö de diminuqreo fluxului
r¡
songvin lo nivelul membrelor.
o lnhibö oclivitsteo boclerionö în cozul îmbolnövirii gingiei.
o
r Reduce vertilul gi omeJeolo.
e
o Reduce fiuitul din urechi (tinitus).
'e
o lnhibð deteriorqreo vederiì couzotð de lipsireo retinei de oxigen.
ii
I Îmbunötölegte ouzul diminuot cquzql de reducereo fluxului
JI
songvi n.
o o Scode tensluneo qrteriolö.
o o Cregle nivelul colesterolului benefic HDL.
n o lnhibð producereo onormolö de cheoguri în sônge.
il e Amelioreqzö impotenJo lo bcrboli prin creglereo fluxului
o songvin ls nivelul penisului.
Fi c Amelioreqzö boolo Roynoud, o ofecliune de circulofie core se
monifestö prin röcireo môinilor 9i picioorelor.

)l
n Ce fip 9i cãt? Aproope toote studiile gtiinfifice întreprinse ou uti-
i- lizot o formö stondqrdizolö de ginkgo numilö EGb 761, produsö în
o Germonio de firmo Willmor Schwobe 9i vôndutð în Stotele Unite co
e postile sub numele de Ginkgold. Confine în proporfie de 24% onumili
o compugi numili flovono-glicozide 9i se gösegle în moi toole mogozi-
nele cu hronö sönötoosö. Dozo uzuolö este de o tobletð stondqrdizotö
ö
de 40 mg de ginkgo de trei ori pe zi pentru omeliororeo problemelor
o
legole de îmbötrônire. Observofie: Nu obfineli oceleogi beneficii dintr-o
o ceogcö de ceoi föcut din frunze de ginkgo.
U
Dupð côf fimp se observð efectele? în cozul dozelor uzuole de
120 mg zilnic, efectele opor com dupð potru pônð lo gose sðptö-
138 €un sA oPntm înnnnrnÂrulnea
môni. într-un studiu germon recent, memorio pe lermen scurt s-q
îmbunölöfit dupö gose sðptðmôni, ior copocilofeo de învöfore dupð
gose luni. Ginkgo nu vindecð definiliv. Penlru o-i menJine efectul, s
nevoie sö conlinuofi lrolomentul; docð îl opriJi, fluxul songvin gi ohe
modificöri produse de ginkgo revin lo ,,normol".

SEERETEI.Ë EXPERT¡Ë.OR CONTRA îNNMNTNÂru ¡N¡ q

Árrr"lA Klatz,
FregedÍnfefe Aeodemiei Ameriesne de ¡Vledicimõ
Antìîmbãtr6nire
Ðn Klsfz este fondqtorul gi seful qcodernåeio devofqf edu'
cðrii medicilor în proctieo c¡íní¿A q medielrte! conl¡'q î¡nbö-
trônirii. Este prirnc orgonizclie de qeestfel esre se ocupü de
îmbàtrônire co boqlö frotobiló.
Dn Klotz ia zilníc urrnötosrele supNlmenle nutritive:

o Vilqrnino E 800 Ul.

q VitEmino C
-*
2 000 pônü !c 12 0O0 rng.
r Bel¡¡ c6¡roten 15 mg.
r Seleniu 200- microgrqme.
r Coenzirns- Q-T0 * tr00 nrg.
r Exlroct de ginkgo bilobq
- 8CI n'lg.
o Copsule cu'usturoi (Kyolic) * 12 copsule.
o O dozå n'¡ore de preBqrst er¡ multivitõmine, förö fier
ssu cupru.

Côf înseornnð preo nulr? Ginkgo esle considerol extrem de

sigur printre medicomenlele noturole. A couzol door reocfii odverse
ugoore, cum or fi deronioreo stomocului sou durerile de cop. Dor nu
ou fosl roportole efecte secundore grove. Un studiu o gõsit có 0,5o/o
din 8 500 de persoone ou prezentol efecle odverse reversibile, cum
or fi deroniomenlul slomocctl, otunci cônd ou,l20
luol ginkgo limp de
gose luni. De osemeneo, dozele zilnice de mg 9i moi mult ou
couzol iniJiol o omeJeolö trecðtoore în cozul unor pocienfi în vôrstö.
Docö se întômplo ogo cevo, reducereo dozei poote corecto onomo-
lio. in scopuri teropeulice, o cole de o elimino durerile de cop 9i
Gü ko, Isnto eeire motiveozö creieruI 139

omeleolo de lo începuful trotomentului, spun experfii, este de o

debuio cu o dozö moi micð 9i de o o cregte de-o lungul o gose sðp-
lömôni. Acest lucru se foce sub suproveghere medicolö.

Precaulie: Persoonele care urmeozð orice alt trotlmenf sou cei

cu probleme /egofe de formoreo cheogurilor de sônge trebuie
sð consuhe mediculînoinfe de o luo ginkgo. Cei core observð
efecfe odverse dupð tralomentul cu ginkgo e bine sð se opreoscð
.si sõ consuhe medicul.

E PRÕFÍLAXãE A BATRANIET¡å?

întrebore: De ce sö ogteplöm pônð lo pierdereo focultalilor

minlole pentru o luo ginkgo? De ce sö nu luöm oceostð plontö în
mod profiloctic, pentru o preveni deteriororeo provocolö de rodicolii
liberi, o9o cum foc vilominele E, C 9i olli ontioxidonli? Cercelörile de
ultimð orö încuroieozð ocest lucru. Docö pônö ocum principolo
otenJie o fost ocordotö ocJiunii teropeutice o extrodului de ginkgo,
multe dintre noile cercelöri orotö cö el poote fi un exlroordinor onti-
oxidont cu puteri generole contro îmbötrônirii, prevenind instoloreo
simptomelor legote de vôrslo înoinÍolö.

Cercelölorii belgieni ou descoperit cö ginkgo imitö în reolifote

ocfiunile de opðrore ole unuio dinire cei rnoi pulernici ontioxidonfi
produgi în orgonism, superoxidul dismutozö ocelogi core le-o redot
-
tinereleo musculilelor de ofet. Cercetötorii loponezi ou oflot cö miri-
celino 9i quercilino, doi onlioxidonJi concenlrofi în ginkgo, ou înðbu9it
procesul de deleriorore o celulelor cerebrole sub ocJiuneo rodicolilor
liberi, protelôndu-le ostfel pe cele privole de oxigen. Eifoc speculoJiiîn
legölurö cu ocfiuneo onlioxidontö o oceslor douö flovonoide core
suprimö oxidoreo celulelor cerebrole de cölre rodicolii liberi.
Asifel, o dozö preventivð de 40-80 mg pe zi începutð lo vôrslo
miilocie poole menline linerefeo funcfionolö o creierului lo bötrô-
neJe. Dr. Ronold Klotz, core ore 40 de oni, preçedinfele Acodemiei
Americone de Medicinö Anfiîmbötrônire din Chicogo, crede cö ocesf
lucru este posibil. El io 80 mg de ginkgo zilnic co pe un ,,neuropro-
teclor" împolrivo deteriorörii creierului lo bðtrônefe' ,,Din fericire,
r40 EU'ú SA OPR¡NÄ ¡MBATRANIREA

docö încep suficient de devreme, n-o sö mö confrunt cu o degene-

rore preo more moi lãrziu" , spune el.

Ginkgo pore pofrivlt peniru persoonele eore încep sö

observe un declin ol copoeitðlilor mintole. El podte
întôrzis o qsemenes deteriorore, ornânônd sou elirni-
nônd o evenluqlö internsre ulterioqrö într-un spllol de
boli mintqle, spun experlii.
 @ w€m€trffi mNr¡€ñ
6w &wpvffi €@wrmm &mmffirmmrusm¡n
Õe ee øvefi n¡ewefe de e¡sfunoí
pemfre, ø oprí í¡e'¡bðtrômíreo

Usturoiul este unul dimtre nrinunqfele re¡nedii qle no-

turii eore luptð eonfrs înnbötrônirii. Luo!!'l din môncore
ssu sub formð de posrile. Dseð vö ploce ursturoiul!, nrôn*
eofi-l erud sou gðtit, zdr"obit sor¡ töisf. Þscö ¡'lu vö ploce,
nu vreli sö rnirosili s usturoi sutl ovefi che molive pen-
trL! eqre îl respingefi, !uo!i stlplirnenle eu usfuroÍ.

å5tè
i}#o.¿ vrefi sð tröifi o vioJð moi plinö de vigoore 9i moi lungö,
hröniJi-vö celulele cu oclostö plontð medicinolö onlicö, usturoiul -
venerot de oproope 5000 de oni co un tonic pentru sönðtote 9i co un
virtuol ponoceu. $tiinlo începe sö înleleogõ ocum ocesl lucru' Bulbul
conJine cel pulin 400 de subslonle chimice, inclusiv ontioxidonli, core
îi susJin pulernico ocliune de proteiore o celulelor împotrivo deteri'
orörii 9i o înlregului orgonism de o îmbðtrônire premoturö.

în fiecore dinineo!ö, dupö exerciliile de yogo, luöm fiecsre côte

un cólelde usfuroi, îl fðiem 9i îl înghi¡im.
Soroh L. (104 onl)
9i
A. Elizobelh (102 oni) DelonY,
în corleo. lor
Hoving Our Soy: The Delony Sisiers' Firsf 100 Yeors
(Opinio noosfrö: Primo sufõ de oni o surorilor Deløny)

cum A€TåÕN ËAUA &JsTU RÕã *JL

Usturoiul este un incredibil omeslec de substonle chimice, ior

oomenii de gtiin!ð sunt încö nedumerifi în legöturö cu cele core ou
142 €unÅ sA çpRüM înnsarmÂruEmgq

cel moi profund efect. Însö se gtie cð substonfele chimice din usturoi
ou o seomð de însugiri
- co ontibiotice, ogenJi oniiviroli,
pentru
reducereo coleslerolului, d rept in hibitori oi co nceru lui, decongestio-
nonfi, ogenii ontiinflcrmotori gi, poote, protectori oi celulelor cere-
brole contro îmbötrônirii. Animolele de loborolor hrðnite cu usluroi
funclioneozð moi bine lo bðlrônefe si lröiesc moi muh.

CUÅA PÕATE LIJPYA UST&JRÕIUL

îr*porm¡vn 0nnmarmeþ-r ¡ m¡ ¡
Sfopeozö giînöbu.sö concerul: Usturoiul vö poole ojuto sö evitoJi
concerul pe mösurð ce îmbðtrônili. Persoonele core mðnôncö usturoi
sunt moi pufin predispuse lo onunite forme de concer, cum or fi cel
de stomoc sou colon. Femeile în vôrstö core ou môncot usluroi moi
mult de o dotð pe sðptðmônö erou cu 50% moi puTin predispuse lo
concerul de colon folo de cele core nu môncou deloc usluroi, potrivil
unui studiu efectuot osupro o 42 000 de femei din lowo de cö'lre
cercetötorii de lo Universitoteo din Minnesoto. Studiile înireprinse în
Chino si holio orotö cö lo persoonele core consumö usluroi 9i ceopö
gonsele de o se îmbolnövi de concer de stomoc scod lo jumatote.
Moi mult decôi olô1, usiuroiul pooTe ocfiono co un ogenl chimio-
teropeulic pentru împiedicorecr evoluJiei ccrncerului. Noi dovezi
furnizote de Memoriol Sloon Kettering Concer Center din New York
orotö cö subslonJele din compozilio usluroiului înðbusð efectiv evo-
lufio celulelor conceroose. într-un sludiu, dr. John Pinlo de lo Sloon
Kettering o descoperit co celulele conceroose de lo nivelul prostoiei
s-ou înmullil door înir-o proportie de 25% Íct|ó de nivelul oçteplot
otunci cônd ou {osl expuse ocJiunii unei subsfonJe chinrice din
usluroi, cunoscutö sub numele de SAMC. lmplicoliile sunl clore,
spune dr. Pinto: usturoiul poote cö nu împiedicö îmbolnövireo de
concer, dor prelungegie vioJo celor core îl ou. In sludiile efecluote pe
onimole, usturoiul esfe un onlidot de nödeide împolrivo concerului
de orice lip. Pore sð inhibe concerul în toote |esuturile, inclusiv lo
nivelul sônului, ficotului gi colonului, spune John Milner, cercetðtor ol
usturoiului de lo Universiloteo de Stot din Pennsylvonio.

Scode co/esterolul: Door iumötcrte pônð lo un cðfel înireg de

usturoi proospöl pe zi, sou o conlilole corespunzõtoore de supli-
menle, scode coleslerolul ridiccrt (peste 200) în medie cu 23 de uni-
Us turoiul, o vedetö qntücö 143

töli sou 9%, potrivit unei onolize o dovezilor efectuotö de Slephen

Worshofsky de lo Colegiul Medicol New York din Volhqllo, New York.
Anolizo lui include testoreo unei doze zilnice de 900 mg sub {ormö
de toblete din pulbere de usluroi Kwoi, o pulbere uscolð, si o 1 000 mg
Je extroct lichid Kyolic. În mod uimitor, siudiile sugereozð cö doi cöJei
de usturoi sou echivolenlul în suplimenfe pot {i lo fel de pulernici pre-
cum medicomeniele pentru scödereo coleslerolului core sunl consi-
derole efìcqce docö reduc nivelul ocestuio cu 15%. Trebuie sö luoli
usluroi moi muh de o lunö pentru o înregistro scödereo coleslerolului.
O onolizö slotisticö britonicö, o oltor dote o descoperit o reducere
medie o colesterolului cu 12o/o dolorotð suplimenlelor de usturoi.
Cercetötorii germoni de lo Universitoteo din MÜnchen ou izolql
gose subslonJe chimice din usturoi core scod colesterolul din sônge
ío {el co medicomentul numit Mevocor, blocônd producereo de
coleslerol de cöfre ficol. Usturoiul o împiedicol sintezo colesterolului
cu 50% în teslele efectuote pe onimole. Uno dintre cele moi puler-
nice subslonJe din usturoi cu ocliune de reducere q colesterolului este
ojoene (sulful orgonic produs prin condensoreo olicinei), un compus
core moi oluiö 9i lo eliminoreo cheogurilor de sônge 9i core se
gösegte otôl în usÍuroiul crud, côl 9i în cel gölit'

Defoxificð co/esfero/ul: Cruciolö esle putereo onlioxidontð o ustu-

roiului, core împiedicö rodicolii liberi sö oxideze Iipul nociv de^coles-
lerol LDL, f¿côndu-l ostfel incopobil sö moi oslupe orterele. lntr-un
sludiu efecfuot de Williom Horris de lo Centrul Medicol ol Universitölii
din Konsos, gose copsule de 100 mg pulbere de usluroi (Kwoi) luote
zilnic timp de douð sðptðmôni ou redus oxidoreo colesterolului LDL
cu un remsrcobil 34%. Agodor, degi nivelul colesterolului esle ridicot,
usturoiul ore lendinlo de o neutrolizo pericolele reprezentoie de ostu-
poreo orterelor.
Moi mult, usluroiul scode tensiuneo orteriolð. într-un sludiu ger-
mon dublu-orb, echivolentul o doi cöfei de usturoi zilnic o scözuf ten-
siuneo orteriolö de lo I 71/102 la 152/89 în decurs de lrei luni'

Luptóîmpotrivq formórii chectgurilor: O olt¿ modolitote prin core

usluroiul luplö împotrivo bolilor de inimö esle descurqioreo formðrii
de cheoguri periculoose sou ,,subJiereo sôngelui"' Usturoiul împie-
dicA pllcile de oterom sö se uneoscö çi sö ocopere perefii orterelor,
primul pos în ostuporeo ocestoro. Eric Block, profesor de chimie lo
144 €L'M 5A OPRINÂ ¡MEATRANIREA

Universitoteq de Slal din New York, Albony, o izolol o substonJö din

usluroi/ ofoene (oio în sponiolö înseomnö ,,usluroi"), core ore o
ocfiune onticoogulonlö egolð sou superioorð usturoiului. ln plus,
usfuroiul revigoreozö sistemul fibrinoliTic core dizolvö cheogurile de
sônge. Trei cðlei de ustì¡roi pe zi ou îmbunötöJil oclivitoleo de
dizolvore o cheogurilor cu 20%o, polrivil unui studiu dublu-orb efec-
tuot de sludenfi lo medicinö indieni. Usluroiul götil pore sö oibo o 9i
moi more ocJiune onlilrombolicö.
Usturoiul lupto de osemeneo împotrivo îmb¿trônirii 9i formörii
cheogurilor otôl lo nivelul orlerelor periferice, côt 9i lo cel ol orterelor
inimii. Poote uguro o cloudicoJie inlermitenlð (dureri ole picioorelor
couzote de blocoreo sou îngustoreo orlerelor). Dupð ce ou luot
pulbere de usturoi (Kwoi; 800 mg pe zi), pocientii suferind de cloudi-
colie inlermitenlö ou puiut sð meorgö cu 50 de melri moi muh, förö sö
se opreoscö, decôl cei core luoserö un lrotoment cu plocebo. De obi-
cei, ocegti bolnovi pot merge docrr distonfe scurte din couzo crompelor
dureroose de lcr nivelul picioorelor. Ameliororeo o opörul dupö cinci
söplðmôni de troloment cu usluroi, potrivil cercelðlorilor germoni.

împiedicö afocurile de cord: Chior 9i dupö îmbolnövireo inimii

sou dupö un otoc de cord, o mônco sou o luo suplimenie de usturoi
vö poole solvo. Cordiologul Arun Bordio de lo Colegiul Medicol
Togore din lndio, pionier în cercetoreo usluroiului, spune cð ocesto
pore sð dizolve bloccriele orlereloç ,,vindecônd" porJiol orterele dete-
riorote de olerosclerozö. El o descoperit cö hrönireo cu usturoi o
iepurilor suferind de o oterosclerozð severö o redus grodul de blo-
core o orterelor. $i moi remorcobil esle foplul cö môncolul usturoiu-
lui dupö un otoc de cord previne otocuri uherioore, posibil fotole. În
siudiul söu, cuprinzônd 432 de pcrcienfi core suferiserð otocuri de
cord, cei core ou môncol doi sou lrei coiei de usturoi zilnic, cruzi sou
gðlili, ou suferil cu 50% mcri puline occidenfe fotole dupð doi oni,
fotö de cei core nu ou môncot deloc usturoi. Avontoiele erou 9i moi
mori dupö lrei oni. ln oceo perioodõ, decesele în rôndul celor core
môncoserö usluroi ou reprezenlot o treime din numðrul celor înregis-
trote în cozul celor core nu ou luot usluroi.
Dr. Bordio sugereozö cö, de vreme ce e{eciul usturoiului cregte
în timp, ceo moi plouzibilö explicoJie este o reducere o blocoielor din
orterele coronore.
Usluroiul o vedetð snticö 145

MEDICAMENTE PENTRU INIMÃ PE BAZÃ DE USTUROI

Componentele usluroiului qu fost qutentificoie co inhibilori ACE oi
tensiunii orieriqle. Usturoiul se comportö osemönötor unei noi clqse
de medicomente hipotensoorer numite inhibilorii enzimei de con-
versie o ongioiensinei (ECA). Extrqctul de usluroi ore 9i el o ocliune
,,beto bloconlð" prin scödereo forJei 9i frecvenlei controcJiilor mus-
culore vosculore. Beto bloconfii sunl medicomente bine cunoscute în
trqtomentul bolilor de inimö 9i ol hiperlensiunii orteriole.

Întinere.sfe creierul.si imunifofeo : Noi cercetðri remqrcobi le fðcute

în Joponio ou scos lo iveolð foptul cö usturoiul poote refoce funcfio-
nqreo creierului gi o sistemului imunitor în cozul gobolonilor bðtrôni,
douö dìntre copocitöfile core se deterioreozö de obicei odolð cu
vôrslo. Usturoiul moi poote oiuto gi lo prevenireo gi omeliororeo
,,senilifö!¡i" de tip Alzheimer, potrivit dr. Hiroshi Soito, profesor de for-
mocologie lo Universitoleo din Tokyo, core o trecut în revistö zeci de
produse noturole 9i sintetice în cðutoreo unor noi medicomente pen-
fru lrotoreo demenfei senile. El o dovedit có extroctul de usluroi
reprimö dislrugereo celulelor cerebrole (neuroni) ole gobolonilor 9i,
moi spectoculos, stimuleozö romificoreo unor noi neuroni. Astfel,
usturoiul oiulö lo osiguroreo suproviefuirii celulelor cerebrqle si ,,con'
duce lo o regenerore neuronolö", spune dr. Soito, înfelegônd prin
oceoslo cö un creier bðtrôn poote întineri.
El o descoperil cö usfuroiul o stimulot creierul goorecilor bötrôni.
Dupö ce ou môncot usturoi, ou învöJot moi bine gi ou dovedit o
memorie mqi bunö decôt cei core'nu cru primit oceloçi troloment. De
osemeneo, orgonismul lor o produs moi mul¡i onlicorpi 9i limfocife,
globulele olbe core luptö împotrivo infecfiilor gi o concerului.

Zdrobiti 0,5 kg de usfuroi 9i pune/i-l într-un vos cqre conline

zeama o 24 de lömãi, opoi lõsofi-l ocoperif 24 de zile. Dupö
oceeo, Iuøli o linguri!ó seoro.
Remediu ucrqineqn
împolrivo debilitölii couzqte de bötrône1e

Mðre9te duroto de vioJö: Dr. Soilo, unul dinlre cercelölorii iopo-

nezi de frunle în domeniulîmbötrônirii, o moi descoperit cö usturoiul
146 cum sA oPRrM înnnÀrnÂrurnrn

mðre9te duroto de viofö în cozul goorecilor de loborolor. El spune cö

o începul sö testeze usturoiul deorece esle un binecunoscut remediu
ontic chinezesc folosit pentru demenfo senilö. Exlroclul de usturoi
molur ulilizol în experimenlele sole se vinde în Stotele Unite sub
numele de Kyolic.
lntr-o olTö cercetore, olicino, un compus importoni ol usturoiu-
lui, core îi dð ocestuio mirosul corocteristic, o revigorot gi eo produ-
cereo internð o douð enzime onlioxidonie, cololozo gi glutotion per-
oxidozo, ocesteo putônd möri duroto de violö în cozul unor forme
inferioo re de viefuiloo re.

Ce tip ? ,fu|eli mônco usturoiul crud sou götit. Puteli luo supli-
mente de orice tip. Toote ou efect", spune dr. John Milner de lo Penn
Stote, core o testol multe forme de usturoi. Chior gi pulbereo de
usturoi de pe roftul cu condimenle ocfioneozö împotrivo îmbötrônirii,
spune el. Prepororeo 9i zdrobireo îi modificð însugirile. De exemplu,
usturoiul crud zdrobit sou tðiol conline multð olicinö, substonfo core
îi furnizeozö gustul corocteristic ai puternico ocliune ontiboclerionð.
Usiuroiul götit sou cel din core o fost îndepöriqt mirosul nu conline o
conlilole semnificotivö de olicinö 9i, prin urmore, octiviloleo ontiboc-
lerionö gi ontivirolð esie slobö sou obsentö. Usturoiul crud, töiot este .:::

cel moi eficient co onlibiotic, ofirmð dr. Eric Block.

PROZACUL DE LA SUPERMARKET

,,Eu cred cö usturoiul oclioneozð împotrivo slresului gi o onxielðlii, dor

9i co un onlidepresiv de genul Prozocului, degi cu un efect mult moi
u;or", spune dr. Gilles Fillion de lq lnslitutul Posleur din FronJo.
,,Môncônd usturoi, s-or puteo sö vö simfiJi moi bine."
Dr. Fillion o descoperil cö usluroiul influenfeozö producereo de
seroloninð o substonlð chimicö cerebrqlð omniprezentö, implicotð
în regloreo -unui speclru lorg de siöri gi comportomente, prinlre'core
onxietoieo, depresio, durereo, ogresivitoteo, slresul, somnul 9i memo-
riq. Nivelurile ridicote de serotoninö 9i ociivitoteo ei de lo nivelul
creierului lind sð se comporte co un lronchilizonl core colmeozö,
induce somnul 9i omelioreozð depresio. Dr. Fillion crede cö usturoiul
ojulð lo normolizoreq sistemului serotoninei. Un sludiu ioponez înlre-
prins osupro goorecilor o descoperit cö exlroclul de usturoi o ofins
60% din eficienfo Voliumuluiîn omeliororeo slresului.
EA Usturoiul, o vedetö onlicö 147

co
iiu Copocifofeo usturoiului de o împiedico degenero reø creierului 9i
roi o sisfemului imunitor în cozul onimolelor bötrône esfe remorcqbilð
gí impresionontð. Asfo nu înseornnð cð usfuroiu/ poote înfineri sou
ub
stopo comp/ef procesul de îmbótrônire, însð î/ poofe încetini.
tu- Dr. Yongxiong Zhong,
lu- Universitoteo din Tokyo
er-
Tte
Dor posfi/e/e cu usturoi? Sub multe ospecte (dor poote cö nu în
toote), suplimentele de usturoi confin oceleogi substonfe chimice cu
efecl ontiîmbötrônire co gi usturoiul proospðt. Asemeneo suplimenle
¡ li-
nn
ou fost teslote lo scorð lorgö pe onimole çi oomeni, moi oles în
Germonio, Joponio gi Stotele Unite, gi ou produs rezultote pozitive
de
cerle în trotoreo concerului gi o bolilor cordiovosculore. Poslilele de
rü,
,tu, usturoi sunt cele moi bine vôndute medicomente legole din Germonio'
Mulfi cercetötori din Stotele Unite ofirmö cö iou în mod regulot supli-
)re
menfe de usturoi, dor mönôncö gi usturoi proospöi. Cele moi experi-
lö.
mentote suplimenle de usturoi sunt Kyolic, fobricot în Joponio, 9i Kwoi,
-ro
produs în Germonio. Producðtorii de Kyolic se loudö cu foptul cð 80%
)c-
ste
dinlre cercetörile în domeniul usluroiului ou fost föcute cu produsul lor.
Kyolic, sinonim cu ,,extroctul de usluroi molur" presot lo rece,
este un lichid inodor sou o pulbere uscotö, molurote în olcool çi pline
de compugi oi sulfului. Unii cercetötori îl preferð pentru cö include o
conlilole stondordizotð dintr-o substonfö chimicö octivó din punct de
vedere formocologic, S-ollicisteino. Kyolic nu confine olicinö.
r
Vorionto germonö Kwqi este gi eo un preporot din usturoi uscot,
l
ì teslof pe scorð lorgö core, spre deosebire de Kyolic, confine olicinö
9i îi doloreozö ocesteio colitö1ile legote de îmbunötölireo sönðtðfii.
Este o postilö filmotö core se dizolvö în troctul inteslinol, nu în slomoc'
e
ö
Oomenii de gtiinfö sunt în dezocord în legöturö cu imporlonfo
'e compugilor din usturoi, oceosto rösfrôngôndu-se 9i osupro supli-
menfelor. Cu toole ocesleo, în siudii extrem de riguroose, olôl Kwoi,
)-
¡l côt 9i Kyolic ou scözut colesterolul din sônge gi lensiuneo orteriolö 9i
cru ovut efecte ontioxidonle 9i onticoogulonte' Docö folosifi supli-
i,
mente de usluroi, luofi-le în timpul meselor, ne sföluiesc experJii.
.¡l

ìS
Cât? O iumðtole pônö lo doi sou trei cðfei de usturoi proolpöl pe
zi pot reprezenlo o iniecfie penlru solvoreo tinereJii celulelor. lntr-un
sludiu, pocienfii cu ontecedenie legote de olocuri de cord core ou
148 et M sA opR¡M înnnnrnÂr.¡lnrn

môncot doi cðtei de usluroi pe zi, crud sou götit, 9i-ou redus riscul de
o muriîn urmölorii doi oni cu 66%.1n suplimente, ó00 pônö lo 900 mg
de pulbere octivö de usluroi pe zi ou produs efecle dovedite de pro-
lejore o inimii. Com un cölel gi iumötote o stopol formoreo nitrozo-
minelor corcinogene în slomocul volunlorilor de lo Penn Stote.

Côf esfe de puternic? PotenJiolul ontiîmbðtrônire ol usturoiului

depinde de mðrimeo cölelului gi de solul în core cregte. Usturoiul
crescut într-un pömônt bogot în seleniu, de exemplu, ore un confinut
crescul din ocest oligoelement, core îi sporegle foriele în luplo conlro
îmbötrônirii. lotö un ghid oproximotiv ol dozelor echivolente de cöfei
de usturoi proospöt, pulbere 9i postile:
Doi sou trei cöfei de usluroi proospöt sunl echivolenli cu o lin-
guri!ö de pulbere (pe core o puteii luo de pe roflul cu condimenle), cu
potru loblete de un grom (l 000 mg) de pulbere, cum or fi Kwoi, cu
potru copsule moi de Kyolic sou cu o lingurifö de usturoi lichid Kyolic'

Côf înseomnð preo muh? Usturoiul crud în doze mori poote fi

toxic; usturoiul götit e moi pulin periculos. Moi mult de irei cðlei pe
zi pot produce dioree, goze, bolonore ;i febrö. Moi mult de 20 de
grome pe zi (între gopte çi zece cöfei) ou produs sôngeröri goslrice.
În ceeo ce privegte suplimenlele de usturoi, nu depö9ifi dozele reco-
mondote de producðtor.

CAPACITATEA USTUROIULUI DE A OPRI Î^¡BATNÂNIN¡N

t Revigoreozð sistemul imunitor.
o Reduce nivelul colesterolului din sônge, qproope în oceeogi
proporfie co 9i medicomenlele prescrise în ocest scop'
o Acjioneqzð co un qniicoogulont penfru subfiereo sôngelui 9i
împiedicoreo formëirii cheoguri lor periculoose.
o Proieieozö creierele core îmböirônesc de disfuncfii minlole,
Inclusiv pierdereo memoriei, diminuqreo copocilöjii de gôndire
9i învðlore, depresie, demenJö.
o lnhibö modificörile celulore core conduc lo oporilio concerului
gi olutö lo dislrugereq celulelor cqnceroose.
' Opregle deferiororeo generolð o orgonismului, slövilind oiqcu-
rile rqdicolilor liberi osuprq celulelor.

Usturoiul confine cel puiin o duzinö de ontioxidonJi.

EA

de
ng Õ FmmFwmE€ p&¡mñ eq¡ m¡ßacoL€
'o-
:o-

Þe ee frebuíe sö máncøfl'fruefe gí legume

lui penfru o oprí îmbútrûnírea
iul
rut
lrq
lei Môncofi orice fel de fructe gi leEume. hiicöieri - repet,
nicöieri nu pute!¡ gósi o inieefie ¡'nEi bunó contrq
tn- -
îmbðtrônirii cq qceeq reprezenfotá de {ructe 9i legume.
CU
Ele nu sunf bqnqle creolii ole nqlurii, ei forle pulernice
CU
de core trebuie sö se linö seormo. Ële posedö nenu-
ic.
mðro¡i ugenli, eunoscufi gi necurnosculi, eore trqnsformð
f¡
celulele în forfðrele împofrivo forlelor deteriorqnte ole
pe rodicqlilor llberl" 0 mqre porte din fenomenul pe core
de l-qm numit îmbötrânire ¡ru esle sltcevcr decôt o defi-
:e. cien!ö de legume 9i frtrcte!
;o-
ffi
ffiotö cum slou lucrurile: docö suntefi convingi, o9o cum sunl
mulli oomeni de gliin!ö, cð principolo couzð o bötrônefii, infirmitðlii
9i morJii este o incredibilo inobilitote o celulelor de o rezislo dis-
trugerilor provocole de rodicolii liberi oi oxigenului, otunci este logic
urmölorul rolionomenl: cu côl le furnizoli moi mulli ontioxidonfi de
diferite tipuri celulelor, cu otôt veti sucombo moi greu în foJo rovogi'
ilor îmbötrônirii. Existö un singur loc în core pulefi gösi ocegti nepre-
fuifi ontioxidonfi în tootö splendooreo 9i forfo lor' Acest loc e repre-
zenlol de frucle gi legume. ,,Aici se göse9le ourul", spune biochimislul
Bruce Ames. $i chior docð nu sunö preo entuziosmonl, o9o slou
lucrurile. Frucfele 9i legumele pe core le môncofi ou minunoto putere
de o lronsformo viofo celulelor gi destinul dumneovooströ, în orice
moment, moi oles olunci cônd îmbðtrôni1i.
Fructele gi legumele de toote soiurile confin mulfi ontioxidonfi
cunoscufi gi necunoscufi 9i nu este preo clor core sunt cei moi puler-
nici. Moioritoteo experJilor considerð cö mul¡i consÌiluenfi oi fruclelor
150 CUM SA OPRIM ¡MBAÏRAN¡

gi legumelor coloboreozö pentru o combole rovogiile provocote ds

îmbötrônire. E pulin probobil co un singur component sö focð mi-
nuni, degi oomenii de gliinJö prezic cö înlr-o zi vor puteo exiroge çi
sinletizo onumifi componenfi oi fruclelor 9i legumelor pentru o lupto
împotrivo unor boli specifice gi pentru o vð oiuto sö römônefi tineri.
Totugi, pore imposibil co gtiinfo sö creeze o postilö din broccoli core
sð ocfioneze în ocesl mod. Singuro cole sigurö prin core puter¡
beneficio de întregul dor oferil de noturö esle de o mônco fructele si
legumele sub formo lor integrolö, complexö 9i originolð.

DATE AIARMANTE
r Moi mult de iumðlole dintre omericoni nu mönôncö nici möcor
o singurð porfie de fructe, legume sou suc de fructe.
I Mqi pulin de l0% dinlre omericoni mönôncö moi muh de cinci
porJii de fructe gi legume zilnic. Moioritoteo nici mðcor nu se
opropie de ocesl consum.
c lnsuficienlo legumelor gi fructelor din olimentolie dubleozö
riscul de concer.

CUM LUPTA TNUCTCLE 5I LEGUruIËLE

înnporn¡vn îMeArRAh¡i n¡ ¡
Uimitoorele puteri ole fructelor gi legumelor de o ojuto lo stö-
,:
vilireo deteriorörii produse de rodicolii liberi, principolii responsobili
de îmbötrônire gi de bolile cronice, ou fost dovedite pe scorö lorgö.
lolö cum pot oiuto lo prevenireo îmbðtrônirii premoture.

Sfopeozð concerul: Oricôt or pöreo de incredibil, consumul re-

gulot de fructe gi legume poote reduce lo iumötote risculîmbolnðvirii
de concer! Aceosto esle concluzio unei onolize exlinse, incontesto-
bile, o oproqpe 200 de studii din 17 lari fðculö de dr. Glodys Block,
cercetðtor în domeniul concerului de lo Universitoteo Berkeley din
Colifornio. Chior 9i fumötorii pot controcoro deleriororeo môncônd
fructe 9i legume, moi oles pe cele bogote în beto coroten (morcovi,
cortofi dulci, sponoc gi legume cu frunze verzi). Un morcov sou o
lumðtole de ceoçcð de sponoc pe zi pot reduce riscul de concer
pulmonor lo iumötote, ofirmð moi muhe studii, chior gi în cozul
fumðtorilor înröiJi.
 Frucl e 9i leg ume împ otrivo îmbötrôn¡r¡¡
EA 151

de Yarzo, broccoli, conopido 9i ohe legume crucifere conJin sub-

ni- stonfe chimice core gröbesc îndepörtoreo estrogenului nociv din
r9¡ orgonismf stopônd concerul de sôn. cei core mönôncö rogii prezintð
>to un risc de îmbolnövire de concer de poncreos de cinci ori moi mic,
¡ ri. ou descoperit cercetötorii de lo Johns Hopkins.
Ire Femeile core mönôncö multe fructe gi legume, în speciol legume
)m de culoore porlocoliu închis gi verde, reduc lo iumðtote din riscul de
)9i îmbolnövire de concer endometriol fofö de cele core mönôncö foorte
pufin sou deloc ostfel de olimente, o desco,perit un sludiu elvefion.
Ûn studiu întreprins lo Universitoleo din Alobomo o scos în eviden!ð
foptul cö legumele bogote în beTo corolen reprezinlð un remediu
moior ol concerului endomelriol.
:or
Chior gi dupö diognosticoreo concerului, o mônco multe frucle
'ìct
gi legume poote împiedico evolufio ocestuio. Oomenii de gtiinfð de
Ío Cántrul de Cercetore o Concerului din Howoii ou sludiot dielele o
SE
463 de barbo¡i 9i212 femei suferind de concer de plömôni. Femeile
core ou môncot multe legume oproope 9i-ou dublot timpul de
ZQ
suproviefuire comporotiv cu cele cqre ou môncot moi puJin' Lo b¿r-
boli, se pore cö rogiile, portocolele çi broccoli ou sporit gonsele de
suprovieluire.

ö- Nu e niciodotö preo tôrziu sö mícgoroli riscul unui viitor incident

¡ili cordiovosculor mâncãnd mqi multe fructe 9i legume'
lö. Dr. JoAnn Monson,
profesor osislent de medicinö
lo $coolo Medicolö Horvord
'e-
irii
cl-
:k, Previne boli/e cordiovosculore: Fructele ;i legumele vö pot feri de
lin otocuri de cord sou de occidente vosculore cerebrole, ori chior oiulö
rd lo ,,degojoreo" orterelor dupð un otoc de cord, susfin mulli cercetð-
vi, tori. Un sludiu recent, înlreprins lo Horvord, o descoperil cö femeile
o core ou môncot moi mulli morcovi sou olte olimente bogote în beto
er corolen ou redus cu 22% riscul de otoc de cord, ior pe cel de occi-
:ul dent vosculor cerebrol cu 70%. O olt¿ cercetore demonstreozö cð
victimele qccidentelor vosculore cerebrole cu un nivel ridicol ol
'152 CUM 5A OPRIM IMBATRANIR EA

coroleno¡delor în sônge sunl moi pufin predispuse lo deces sou lo q

deteriorore permonentö. O dietð bogotö în frucle gi legume oiutö 9i
lo scödereo tensiunii orteriole. într-un studiu itolion, 81o/o dintre ceì
core ou început sö mðnônce între trei 9i gose porlii de frucle gi
legume zilnic ou pufut sö reducö lo lumölote dozo de medicomente
hipotensoore. Unii nu ou moi ovul deloc nevoie de medicomente.

Conservð focultó¡ile mintole gi fizice: Pore pufin probobil co defi-

cienlo unei substonfe conJinule în rogie sö împiedice copociloteo de
o foce fofð diferiielor siluofii lo bötrônete. însö dr. Dovid Snowdon 9i
colegii sði de lo Universitoteo din Kentucky ou descoperit într-un
studiu întreprins osupro unor femei în vôrstð cö ocesl lucru esle ode-
vörot. Cele cu un nivel scözut în sônge ol unui pigmenl rogu, numil
lycopen, un ontioxidont, înregistrou o funcfionore mintolö 9i fizicö
moi redusö. Proctic, singuro modolitote prin core lycopenul poole
oiunge în sônge esfe consumul de rogii. (Moi existö si în pepenele
verde gi, în proporJie moi redusö, în coise.)
Fructe ile uñte rf¡Î otrivs îmbðrrôniri¡ 153

În studiul dr. Snowdon, efecluol osupro o BB de femei de peste

75 de oni, cele cu un nivel scözul ol lycopenului în sônge erou moi
oulin copobile sö se îngriieoscö singure: sö meorgð, sö se spele, sö
se îmbroce, sö se hröneoscö sou sö meorgö lo tooletö. De fopt,
necesitou de potru ori moi muhö osislen!ö din exterior decôt cele cu
un nivel peste medie ol lycopenului. Dr. Snowdon emite teorio potrivit
cöreio, de-o lungul timpului, o de{icienfö o lycopenului o permis ro-
dicolilor liberi sö deterioreze orticulofiile, mugchii gi celulele cerebrole,
ducônd lo un declin generol ol {uncJiilor mintole 9i fizice. ,,Un nivel
scözul ol lycopenului înseomnð o incopocitote mintolö 9i fizicö",
concluzioneozö dr. Snowdon.
O lipsö de ocid folic, concenlrol în legumele cu frunze verzi, co
si în leguminoose, este osociotö cu pierdereo focultölilor mintole 9i
cu depresio.

Conservð vedereo: Oomenii core mönôncö moi puJin de lrei

porJii 9i iumötote de fructe gi legume pe zi sunl de potru ori moi pre-
dispugi lo cotoroclö, pe mösurö ce înointeozö în vôrstö, polrivit
cercetðrii lui Poul Jocques de lo Universitoteo Tufts. ln speciol
corotenoizii, vitomino C 9i ocidul folic din fructe 9i legume por sö
combotö deleriororeo produsð de rodicolii liberi, core duce lo opoci-
zoreo crislolinului, boolö cunoscutö sub numele de cotoroctö. Spo-
nocul pore sö oibð puteri speciole de proteiore o vederii. Un studiu
recenl, publicot în Brifish Medicol Journol, identificö în sponoc oli-
mentul cel moi octiv în prevenireo cqtoroctei în codrul unui grup de
femei în vôrslö. Sponocul vö moi poole proteio vedereo gi de o oltö
boolö, degeneroreo relinei, core opore în urmo ocJiunii rodicolilor
liberi osupro pörJii cenlrole o relinei, numitö moculo. Johonno M'
Seddon, oftolmolog lo Spitolul O.R.L. din Mossochusetis, o desco-
perit cö persoonele core mönôncö multe legume bogote în coro-
tenoizi, cum or fi sponocul, vorzo furojerð sou nopul, 9i-ou redus cu
43% riscul de degenerore o retinei fotö de cei core ou môncot moi
puline ostfel de olimente.

euM sÄ sToPAM înnsnrmnn¡¡ncA

c Môncoli cel pufin cinci pônö lo nouö porJii de frucie gi legume
pe zi. O porJie înseomnð o iumötote de ceogcö de {rucle gi
legume crude töiote; o ceogcö de legume crude cu frunze; un
.l70
fruct de mörime miilocie sou g de suc de fructe sou legume.
154 cum sA oPRrM îftneÄrnÂNln¡R
r Môncoli multe frucle si legume de loote soiurile, deoorece
oomenii de gtiinfö încö nu gtiu core sunl cele core ou cel moi
more efect protector.
I Alegeli pe côt posibil fruclele 9i legumele proospele, 9i nu pe
cele conservote. Degi conservoreo nu dislruge toote lipurile de
ontioxidonJi, dislruge lotugi côfivo, moi oles glutotionul 9i indolii.
I Môncoli fructe gi legume 9i befi sucuri. Sucul extros din fructe gi
legume confine substonfe ontiîmbðtrônire, dor nu întregul spec-
tru definul de fructele gi legumele întregi. Putefi cumpðro mixere
de more putere core zdrobesc fruclele sou legumele în între-
gime, relinônd lotul, inclusiv seminlele 9i coiile citricelor, de
exemplu. ln ocest coz, puteli obline moi mult din formo lichefi-
otö decôt din oceeo întreogö o olimentului respectiv.
c Môncoli legumele crude sou ugor fierte; ombele forme prezinlö
ovontoje. Alimentele crude ou în generol un conJinul ridicot de
ontioxidonfi; fierbereo dislruge o porte dinlre ocegtio. De fopt,
fierbereo uçoorö cregte obsorblio de belo corolen. Môncofi
legumele, cum or fi broccoli sou conopido, crude sou fierbeJi-le
otôt côl sö römôno încð lori (ol dente), de vreme ce fierbereo
îndel u ngolö d istruge com ponenlele o ntiîm bötrô n i re esenlio le.
I Pentru o obline o contilote moximö de ontioxidonli, olegefi
fructele gi legumele colorote în nuonfe închise. Pigmenfii sunt
indicotori penfru prezenfo ontioxidontilor. De exemplu, morcovii
sou cortofii dulci de culoore portocoliu închis sou legumele cu
frunze de un verde închis, cum or fi sponocul 9i soloto, confin
cei moi mulfi corotenoizi ontioxidonfi, inclusiv belo coroten çi
luleinö. Strugurii negri, ceopo rogie 9i golbenö ou moi multö
quercelinö decôt strugurii verzi sou ceopo olb¿. Afinele, dolorilö
nuonfei lor închise, confin concentrofii ridicofe de flovonoizi
ontioxidonfi.
r Pentru o reline moioriioteo ontioxidonfilor din legumele fierte,
preporofi-le lo cuplorul cu microunde. De exemplu, preporônd
broccoli în ocest mod, se distruge l5% din vitomino C, pe cônd
fierbereo înlr-o iumðlote de ceogcö de opð distruge 50%,
potrivil testelor efectuole de Deporlomentul de Agriculturö ol
SUA. Prepororeo în obur gi frigereo legumelor conservð mqi
mulli ontioxidonli decôl fierbereo îndelungotö.
Frucle ile ume lm otrivq îmbörrônirii r55

zÊcÊ, FRUCTE 9l TEGUME CU PUTER¡ ÞEOsEBITE

îr.r luprn coNTRA ÎnneArnÂN¡¡n¡¡
Orice fruct sou legumö pe core o môncofi conline substonfe chi-
mice cunoscute sou necunoscute core ou o contribulie în lupto dum-
neovooströ penlru pðstroreo linerefii. însð zece dintre ele ou un
osemeneo potenfiol, încôt nu trebuie sö le ignorofi.
Observolie: Usturoiul este un olimeni cu exlroordinore însuçiri
ontiîmbötrônire pe core îl pulefi luo gi sub {ormð de postile. (Vezi
pogino 14l .)

1. AVOCADO: Este unul dintre protectorii celulelor dotoritö

obundenlei de glutotion pe core o conline, ,,cel moi importont onti-
oxidonl" core, printre olte mirocole, olutö lo neutrolizoreo grösimilor
exfrem de disfrucfive din olimente (vezi pogino 1 l5). Esle odevðrot,
ovocodo conline multö grðsime, dor esfe un tip benefic de grösime -
mononesoturolð, rezistentö lo oxidore. Avocodo scode colesterolul
din sônge moi bine decôt o dietö sörocö în grösimi, polrivit unor
cercetðri recente. În plus, este bogol în potosiu, core proteieozð
vosele de sônge.

2. AFINELE, MERI9ORUL, CÄP9I¡NELE, ZMEURA: sunl pline

de ontioxidonfi core împiedicö îmbötrônireo premoturö o celulelor'
Afinele, de exemplu, conlin moi mul¡i ontìoxidonfi numifi onlocionine
moi muh decôt urmötoorele din
decôt orice olt oliment
- de trei ori
listö, vinul rogu gi ceoiul verde. Atôt ofinele, côt çi merigorul oiutö lo
trotoreo infecfiilor urinore. Într-un studiu, bölrônii core ou môncot
multe cöpgune prezentou ceo moi micö frecvenfö o îmbolnövirilor de
concer. Aceste fructe sunt bogote în speciol în vitomino C, un odevörot
elixir ol tinerelii.

3. BROCCOLI: Este greu sö vorbegti exhoustiv despre proprre-

tölile onfiîmbötrônire pe core le ore broccoli' Este binecuvônfot cu o
extroordinorö obunden!ö de ontioxidonli. Unul deosebit de puternic
se numegle sulforofon, descoperil de oomenii de gtiinfð de lo Johns
Hopkins. în cozul onimolelor hrðnite cu broccoli, o fost revigorotð
octivitoteo de detoxifiere o enzimelor, core o scözut roto îmbolnövi-
rilor de concer cu douð treimi. Broccoli confine vilomino C, belo
156 cum sA ÕpRrM îmcArnÂN¡nEa

coroten, quercetinö, indoli, glutotion gi luteinð. Este uno dintre cele

moi bogole surse de crom, un oligoelement core prelungeste violo si
proteleozö împotrivo rovogiilor provocole de insulino scðpotö de sub
control 9i de zohörul din sônge. în cozul femeilor, oiutö lo eliminoreo
lipului nociv de eslrogen, core contribuie lo îmbolnövirile de concer.
Cei core mðnôncö regulot broccoli suferö moi ror de concer de
colon sou plömôni, ori de boli cordiovosculore. Acfiuneo lui o fost
legotö 9i de mörireo durolei de suproviefuire în cozul bolnovilor de
concer de plömôni.

4" VARZA: Co gi broccoli, vorzo este o legumö cruciferö cu o

puternicö ocliune ontioxidonlö. Lo b0rbolii core mðnôncö vorzö o
dotö pe söptðmônö, comporoliv cu cei core o consumö o dolð pe
lunö, riscul îmbolnövirii de concer. de colon scode lo óó%, o9o cum
o descoperit un studiu closic. Vorzo pore sð stopeze concerul de
stomoc 9i de sôn. Un ontioxidont specific din vorzö, indol-3-corbinol,
occelereozö eliminoreo unei forme nocive de eslrogen core induce
concerul de sôn. Dr. H. Leon Brodlow de lo Loborotorul de Cercetöri
în domeniul Concerului Sirong Cornell din New York o descoperit cö
oproximotiv 70% dintr-un grup more de femei core môncou vorzö ou
început sð elimine estrogenul periculos în decurs de cinci zile. Vorzo
Sovoy (varza creofö) este ceo moi eficientð. Pentru o obline moxi-
mum de beneficii, môncoJi vorzð sou olte legume crucifere crude ori
ugor fierte.

5. MORCOl/ll: Morcovii sunf legendori în lupto împotrivo

bolilor couzole de bötrôneje. Un studiu recenl, întreprins lo Horvord,
o descoperit cö femeile core ou môncol morcovi de cel puJin cinci ori
pe soptömônö ou redus riscul occidentelor vosculore cerebrole cu
óB%! lntr-o oltð cercelore, doi morcovi pe zi ou scózul colesterolul
din sônge cv 10o/o în cozul börbofilor. Beto corotenul dintr-un morcov
de mörime mijlocie, consumot zilnic, reduce riscul de concer de
plAmôni lo jumðtote, chior giîn cozul fogtilor fumoÍori înröiti. Persoo-
nele cu niveluri scözute ole beto corotenului în sônge sunÌ moi pre-
dispuse lo otocuri de cord 9i lo diferite forme de concer gi mor ori
römôn cu sechele în urmo occidenlelor vosculqre cerebrole. Belo
corotenul proteieozð ochii de bolile cor,e duc lo pierdereo vederii .::'

couzole de vôrstð. Pigmentul portocoliu sporegle funcjiile imunitore.

t Frucfe ile ume tm frivo îmbðtrônirii '157

e Un morcov de mörime medie confine com 6 mg de belo coroten.

9i Penfru o obline o dozö puternicö, încercofi sucul de morcovi. O
b ceogcð conline 24 mg de beto coroten.
o
é. elTRl€ELE: Portocolo confine otôt de mulli ontioxidonfi, încôt
e lnslitutul Nofionol ol Concerului o numit-o ceo moi completö colecfie
st de inhibitori cunoscuJi oi concerului din toote cotegoriile, inclusiv
e corotenoizi, lerpene, flovonoizi 9i vitomino C. Gropefruit-ul, de ose-
meneo, confine un tip unic de fibre, moi oles în cooiö 9i söculefii cu
suc, core reduc specloculos colesterolul gi chior foc reversibilö olero-
o sclerozo. în plus, confine mult glutotion, cel moi importont qntioxi-
o dont core luptð împotrivo tuturor deteriorörilor produse de rodicolii
,e liberi 9i deci împotrivo îmbötrônirii.
n
-
e 7. STRUGURII: Secretul ontiîmbötrônire ol strugurilor esle sim-
t, plu 9i puternic. Polrivit cercelötorilor de lo Universifoteo Dovis din
;e Colifornio, strugurii confin 20 de ontioxidonfi cunoscufi core ocfio-
ri neozö împreunö penlru respingereo olocurilor rodicolilor liberi ce
ö induc boolo 9i îmbAtrônireo. Antioxidonfii se gösesc în cooiö 9i se-
U minle gi, cu côt cooio e moi intens colorotð, cu otôl lovituro dotö de
o ontioxidonli e moi pulernicð. E vorbo de strugurii cu cooiö rogie sou
i- neogrð. Sucul strugurilor negri e cel moi puternic. Anlioxidonlii din
ri struguri împiedicö formoreo cheogurilor, inhibö oxidoreo coleste-
rolului LDL gi reloxeozð vosele de sônge. Teslele föcute lo Universi-
toteo din Wisconsin orotö cö trei pohore de suc de struguri negri 9i
o un pohor de vin ou un e{ect echivolent osupro împiedicörii formörii
J, cheogurilor în odere. Quercelino, core se göse9te din belgug gi în
ri ceopö sou ceoi, pore sö fie uno dinlre cele moi importonle compo-
U nente cu efect onliîmbötrônire ole slrugurilor.
JI Slofidele, core sunf struguri uscoli, ou 9i ele impor-tonlo lor' În
reolitole, ele confin concentrofii moi ridicote de compugi onlioxidonfi
nu lo fel de mulli co vinul ro9u, potri-
e
t-
decôt strugurii proospeii
- dor
vit testelor reolizote de dr. Gene Spiller, de lo Centrul de Studii gi Cer-
)- cetðri în domeniul Sonötölii din Los Altos, Colifornio. El o descoperit
ri cö stofidele conlin de trei pônð lo cinci ori moi mul¡i fenoli sou
o ontioxidonJi decôl strugurii proospefi. O porfie de stofide (40 g) con'
'ii fine de trei ori moi mul¡i ontioxidonfi decôt un pohor de vin olb 9i o
) treime fofö de un pohor de vin rogu fronluzesc obignuil.
r58 ct M sÀ oPRtM innsÃrnÂNlnea
8. GEAPA: Apropiotö de usluroi, ceopo desfö9oorö 9i eo o octi-
vitote împotrivo îmbötrônirii. Plinö de onlioxidonfi, ceopo previne
concerul, moi oles pe cel de stomoc, ,,subliozö sôngele", împiedicö
formoreo cheogurilor gi cregle nivelul colesterolului benefic HDL.
Ceopo rogie çi golbenö (nu ceo olbö) este olimentul cu cel moi more
conlinut de quercelinö, un ontioxidont core dezoctiveozð ogen!ìi
couzotori de concer, inhibð enzimele core impulsioneozö dezvohoreq
celulelor cqnceroose gi ore o oc^livitote ontiimflomotorie, ontibocteri-
onö, ontifungicö 9i ontivirolð. lmpiedicö colesterolul nociv LDL sö
devinö toxic 9i sö otoce orlerele. Ceopo reprimö copociloleo grösi-
milor, cum or fi untul, de o inifio formoreo cheogurilor core oslupð
orlerele. În cozul coilor, ceopo e folositö de multð vreme pentru di-
zolvoreo cheogurilor de sônge.

9. SPANA€UL: Aceostö legumð cu frunze verzi conJine o more

vorietote de ontioxidonfi. Nu e de mirore cö sponocul gi componen-
tele sole opor odeseo în diverse studii co proleclori împolrivo o
numeroose boli delerminote de ocfiuneo rodicolilor liberi, inclusiv
concerul, bolile de inimö, hipertensiuneo, occidentele vosculore
cerebrole, cotoroclo, degeneroreo retinei gi chior tulburörile psihice.
Unul dinlre cei moi spectoculoçi ontioxidonli din sponoc esle luteino,
considerot lo fel de puternic co beto corolenul. Oricum, sponocul le
confine pe omôndouö din belgug. A mônco mori contilöli de sponoc
înseomnö o reduce cu 45o/o riscul de degenerore o retinei, o poten-
liolö couzð de orbire. O ceogcö de sponoc crud sou o jumðtote de
ceogcð de sponoc fiert pe zi poole reduce riscul de îmbolnðvire de
concer de plAmôni lo iumðtote, chior gi în cozul fogtilor fumötori
prolector ol creie-
înröili. Sponocul esle foorle bogol în ocid folic
rului 9i ol orterelor
- un
dor gi un ogenf core luplö împotrivo concerului.
-
'10. ROÞlA: Fomilioro rogie este o neogteptotö sursð de energie
în lupto conlro îmbötrônirii. Eo confine de deporte ceo moi more
contitote de lycopen, un remorcobil ontioxidont. Testele efectuole în
Germqnio qrotö cö lycopenul esle moi puternic în nimicireo unor
rodicoli liberi specifici decôt mult löudotul beto coroten. Noi cercetöri
sugereozö cö lycopenul conservö copocitöfile mintole çi fizice lo
bötrônefe. Nivelurile ridicole de lycopen în sônge reduc riscurile de
îmbolnövire de concer poncreotic sou cervicol. într-o nouö cercetore
Frucle ile ume tm otrivq îmbötrân¡r¡¡ 159

înfreprinsö în ltolio, persoonele core ou môncot cele moi multe rogii

crude ou redus lo jumötote riscul de îmbolnövire de concer ol troc-
tului digesliv ol covitðfii bucole, foringelui, esofogului, slomocului,
colonului sou
-rectului fofö de cele core ou môncot moi puline rogii.
Substonlele chimice -
din rogie ocidul p-cumoric 9i ocidul cloroge-
-
nic
- împiedicö formoreo nilrozqminelor couzoloore de concer. Door
rogiile 9i pepenele verde confin conlitöfi subslonliole de lycopen. Asto
foce din sucul de rogii, rogiile lo cutie gi foote soiurile de sosuri de
rogii cei moi puternici opörötori oi tinerelii.

VEGETARIENII TNA¡ESC MAI MIJTT

în mod ced, môncônd moi multe frucfe gi legume gi moi pufinö
corne pulem onihilo consecinlele îmbötrônirii gi putem prelungi
viofo. Dor o mônco door olimenle vegetole (gi frucle de more) pore
sö ofere ceo moi bunö gonsö de o îmbötrôniîncet gi de o möri duroto
viefii lo moximum. Vegetorienii cônfðresc moi pufin, ou un coleslerol
9i o tensiune orteriolö moi scözute, prezinlð un risc moi mic de
otocuri de cord gi concer, ou un sistem imunilor moi pulernic gi lrö-
iesc pur 9i simplu moi muh decôt cei core se hrönesc cu corne.
Vegetorienii sunt cu 28o/o moi pufin predispuçi sö moorö de o
boolð de inimö çi cv 39% moi puJin de concer decôt cei core con-
sumö corne, potrivit unui studiu din 1994 întreprins osupro o ó 000
de vegetorieni de cötre oomenii de gtiinJö britonici de lo $coolo
Londonezð de lgienö si Medicinö Tropicolö.
Chior gi vegetorienii core {umou gi erou obezi prezenlou un risc
moi mic de deces decôl fumötorii gi suproponderolii core se hröneou
cu corne.
În cozul odventiglilor de Ziuo o $opteo, potrivit unui studiu cuprin-
zãnd 27 530 de persoone, probobilitoteo decesului o crescut odolö cu
mörireo consumului de corne gi pösöri. Bðrbofii core deveniserö vege-
torieni lo o vôrslö frogedö erou moi pulin predispugi sö moorö din
couzo unei bolide inimð. ln mod similor, cercelötorii de lo Universitoteo
stotului Corolino de Nord ou descoperit cð roodele foptului de o fivege-
lorion în tinerele nu devin evidente decôt lo vôrsto odultö.
Femeile vegetoriene por sð fie crutote de concerul de sôn sou
ovorion. Cele core consumö corne ou niveluri moi mori de estrogen
în sônge decôt vegelorienele, probobil din couzo grösimilor onimole
solurote, oto cum ou descoperit diverse studii. Estrogenul induce
N|:'

ró0 CUM SA OPR¡M IMBATRANIREA

concerul de sôn gi ovorion. Vegetorienele prezintö de osemeneo moi

pufine cozuri de concer de colon.

Docð noi odicð, sociefofeo em trece lq o olimentolie vege-

-
tqrionö, qferosclerozo - coronere, responsobilð pentru
srterelor
moioritoteo bolilor de inimö, or dispðreo.
o'*"";åå:3:-i:i
ol Americon Journol of Cordiotógy

Moi mult decôt otôt, vegetorienii se îmbolnövesc moi pulin de

diobetul de lip ll, pielre lo vezico biliorö, pietre lo rinichi, osleopo-
rozö sou ortritö.
Unul dintre secretele vegetorienilor, core îi foce moi puJin predispugi
lo îmbötrônire gi boli în generol, esle un sislem imunilor moi viguros.
Un recent studiu germon osupro börbolilor vegetorieni o
demonslroi cö globulele lor olbe oveou o ocliune letolö de douð ori
moi more osupro celulelor tumorole decôÌ în cozul celor core con-
sumou corne. ln reolilote, vegetorienii oveou'nevoie de jumötote din-
tre globulele olbe core sö îndeplineoscö oceeogi funclie co în cozul
consumotorilor de corne. Globulele lor olbe pöreou moi feroce.
întrebore: vegetorienii lröiesc moi mult gi römôn lineri moi mult
timp peniru cö mðnôncö mulle legume sou pentru cð evitö corneo?
Probobil cð din ombele molive, ofirmö experJii. Evitö componentele
core gröbesc îmbötrônireo din corne 9i beneficiozö de pe urmo celor
core luplö împotrivo îmbötrônirii din fructe si legume.

DE CE VEGETARIENII îA¡gÄTNÂNESC MAI îNCTTZ

Ei ou niveluri mult moi ridicqte de ontioxidonJi vegetoli în fluxul song-
vin, core sfopeozð îmbõtrônireo 9i bolile cronice.
DeJin un sislem imunilor oscultötor, core împiedicö infecliile 9i olte
boli legote de imunitqte, inclusiv cqncerul.
Consumö conlitöfi moi mici de fier, concenlrol în corne, core
încuroieozð ocliuneo de distrugere o celulelor de cötre rodicolii liberi.
Mönôncð în generol moi puline colorii 9i contilöli moi mici de
grösimi periculoose. ,:,
EA

'ìot
eFw €&ffiffiwsYåßå& ffimmgw
€w p&8ã€ffiK ffim&倀 p€P€Ymw 6€&u&€
Ðe ee f¡'ebcríe sð smômas,fi pegfe
per¡fru s 6pr, ír¡rbõ*rdr¡íreø

.,.a,.

ÂÅôneogi ceN pu.Íin douö ssu frei por!ÍÍ de pegte pe sðB-

lömônó, de pneferot peçfe grosu penfru o vð pnoteia
de eelulele de otser¡rÍle î¡mbðtrûnirûi" Fegreie esle unul dintre
)o- slimentele în eezul eðrors grösirmeo Bu!Ínö nu e bu¡rö!

u9l #ffi
os. Q,*ðnul dinlre motivele penlru core îmbötrôniii moi repede
o decôt or trebui este fopful cö nu môncoii suficienlö hronö morinð.
ori Asfel, celulele sunt deficitcrre în unturö de pegle. Förö o conlilole
)n- suficienlð din oceostö grösime formocologicö unicö, celulele o iou
in- rozno gi emit tot felul de mesole chimice nepotrivile, core vð ofec-
zvl teozö orticulotiile, vö osiupð orlerele, oduc dureri gi impulsioneozö
evolulio concerului cu olte cuvinle, occelereozö distrugerecr orgo-
rult -
nismului 9i opropiereo mortii. Förö îndoiolð, cei core mönôncö pegfe
a? sunl moi copobili sö scope de bolile bðlrônefii, cum or fi cele de
ele
inimð, concerul, orlrito, diobeful, psoriozis 9i brongito, ogo cum orotö
lor
mulle siudii. Totodotð, ocegtio trðiesc moi mult. Joponezii, core deJin
recordul rnondiol pentru longevitote, mönôncö de lrei ori moi mult
pegte decôt omericonii.
Tootð hrono morinö, dor moi oles pegtele grosr cum or fi somo-
nul, tonul, mocroul gi sordino, confine din belgug un lip speciol de
)- grðsime, numil ocizi grogi omego-3. Acest ulei proleieozö în princi-
pol orterele prin ,,subJiereo sôngelui", com ogo cum foce ospirino,
le
descuroiônd formoreo cheogurilor core declongeozö otocurile de
,e cord 9i accidentele vosculore cerebrole. De osemeneo, ocest tip de
.i. hronö scode tensiuneo orteriolð 9i reduce lrigliceridele, grösimeo
le periculoosö din sônge, cregte nivelul colesterolului benefic HDL,
regleczö rilmul cordioc, foce moi flexibile orterele böÌrône gi sto-
peozð procesele inflomotorii core duc lo orlrilð, concer, psoriozis,
162 cum sA oPRrM înneÄrnÂNrncR

diobet 9i o disfuncfie generolizofö o celulelor. Hrono morinð este de

osemeneo bogotð în ontioxidonfi puternici, inclusiv seleniu 9i ubichinol
(coenzimo Q-10), core luplð împofrivo bolilor 9i o îmbötrônirii. Somo-
nul, mocroul gi sordino conJin niveluri ridicote de coenzimö Q-10.

€UM POATE LI.IPTA PËsTE!"Ê

îrunporn¡vn înnearnnÑ ¡n¡ ¡
Móre¡te duroto de viotó: Putefi sfido moorleo çi odöugo oni vieliì
dumneovoostrð môncônd pe9le, chior docö oJi cðzut deio prodö unei
boli de inimö. Înlr-un foimos studiu britonic, Williom Burr, doctor în
medicinö, de lo Consiliul de Cercetöri Medicole din Cordiff, Joro
Golilor, sfðtuio victimele otocurilor de cord sð mðnônce moi mult
pegte gros, cum or fi somonul 9i sordino cel pufin douö porJii pe
söplömônö
-
sou sö mônônce moi multe fibre 9i moi pufine grö-
-
simi. În urmötorii doi oni, rolo deceselor printre cei core ou môncot
pegte o scðzut cu 30%. Nu s-o oblinut nici o omeliorore q bolii de
inimö sou vreo prelungire o durotei de vio!ö din reducereo consumu-
lui de grösimi sou din cregtereo celui de fibre.

Conseryõ fínereleo orterelor: Cu côt ovefi moi mult unlurð de

pegte în celule, cu otôt moi pulin orterele vor fi omeninfole de blo-
core sou de îmbötrônire, dupö cum ou descoperit cercetötorii donezi
în urmo outopsiilor oleotoore. De osemeneo, cei core môncou pegle
(moi mult de 230 g pe söptðmônö) prezentou door iumötote din
probobilitoteo de producere o unei noi blocöri o orterelor dupö
ongioplostie (o procedurö de dilofore o orterelor) comporotiv cu cei
core nu môncoserö pe9te, ou descoperit cercetötorii conodieni. Cel
moi eficient ero pegtele gros, precum somonul 9i sordinele. Pe de olt¿
porle, un studiu importont o descoperit cö odminislroreo copsulelor
cu unlurö de pegfe nu oveo tendinJo sð menfinö orlerele deschise
dupð ongioplostie.
Unturo de pegte reprezinlõ unq dinlre cele moi de încredere
modclitAli de o reduce nivelul lrigliceridelor, grösimeo periculoosö
din sônge. De osemeneo, odminislroreo de unturö de pegte 9i con-
sumul de somon cresc nivelul coleslerolului benefic HDL.
EA Fe con'lbusfibilu¡[ morin cul puteri mo gre e 163

de impiedicö producereo otacurilor de cord: 30 g de pegte pe zi

'rol scod lo iumðfote riscul de otoc de cord, o concluzionot un studiu
ìo- olondez. O nou descoperilö modolitole prin core unluro de pegle
luptö împotrivo olocurilor de cord este îmbunðtölireo direclö o
funclionðrii inimii, stopônd orilmiile gi fibrilofiile venlriculore sou
bötöile neregulote core pot declonço o moorte subitö. ln côtevo sludii
ouslroliene, moimufele hrðnite cu mici conlilðfi de unlurö de pegte ou
fost solvole de lo dezvohoreo unor orilmii folole. ln mod similor, cer-
eli i cetoreo efectuolö pe moimufe lo Universitoteo de Stot din Ohio o
rei clovedit cö unturo de pegte induce blocoreo fibrilofiilor ce opor în
în urmo unui otoc de cord în 87% din fimp.
rro
Refoce e/osficifofeo arterelor: 3 000 mg de unturö de pegte pe
ult
zi (confinuiul din 200 g de mocrou sou sordine conservole) o föcut
pe
'ö- orterele îmbðtrônite 9i rigide moi flexibile, permiJôndu-le'sö se
înlindð moi bine co röspuns lo modificðrile tensiunii orleriole, ou
:ot
descoperiT cercetötorii de lo Universiloteo din Minnesoto.
de
tu- Feregfe de diobef: Consumônd 30 g de pegte pe zi, de orice fel
slob, gros sou conservot comporoliv cu o nu mônco deloc pegle,
-
se reduce lo jumötole -,
riscul de diobet de tip ll, în mod leoretic pre-
de venind intoleronlo lo glucozö, ou roporlot cercelðtorii guvernomen-
lo- toli olondezi.
:zi
¡le Reduce riscu/ de occidente vosculore cerebrole: Börbolii core ou
lin môncol cel puJin 150 g de pegle pe söptömônö ou redus lo 50%
pð riscul de occident vosculor cerebrol foJð de cei core nu ou môncot
pegte, probobil doloritö sublierii sôngelui 9i reducerii numörului de
:ei
cheoguri, polrivit unui sludiu olondez recenl.
)el
It¿
Confrocoreozö cancerul de co/on: Un importont studiu itolion o
or
orötot cð dozele zilnice de unturö de pegle (comporobil cu ocelo
SE
confinut în 200 g de mocrou) ou redus creglereo celulelor onormole
cv 62% în cozul a 90% dintre cei vulnerobili lo concerul de colon' lor
rre cercetölorii ou observot scödereo în decursul o door douö sðpiómôni.
SO

n Sfopeozð concerùlde sôn: Unturq de pegte pore sö întôrzie ros-

pôndireo sou metosiozo concerului de sôn, spun cercetötorii de
- -
lo Horvsrd. Aceostð boolð este de cinci ori moi pulin röspôndilo în
164 €[JÅ,r sA ÕpR¡nñ înnsarnnn¡¡nga

Joponio, unde femeile mönôncö moi mult pe91e. Un recent sludiu

belgion referitor lo roto deceselor couzole de concerul de sôn din
30 de Jðri o orötot cö pegtele reduce ocesl risc. Cele moi ridicote rote
ole decesului s-ou înregisirol în cozul femeilor core môncou grðsimi
onimole. Moi mult decôi otôt, studiile reolizole de dr. Dovid P Rose
de lo Fundofio Americonö de Sðnðlote, o importontö orgonizofie
nonprofit de cercelore în domeniul sönðlötii, ou descoperit cö 9oo-
recii cu o dietð foorle bogotö în uniurö de pegle erou predispugi lo
lumori core se lronsformou în melostoze door în proporfie de 40o/o
fofð de cei core ou primif o olimentotie pe bozð de ulei de porumb.

Proteieozö plðmãnii fumötorilor: Pegtele poote bloco ocfiuneo

unoro dintre cei moi grooznici rodicoli liberi produgi de fumol, înce-
tinind deleriororeo functionörii plðmôni lor. ntr-un studiu cuprinzônd
I

oproope 9 000 de octuoli sou fogli fumðtori, cei core consumou în

medie potru porJii de pegte pe söptömônö erou cv 45% moi pufin pre-
dispugi lo brongitö sou em{izem decôt cei core môncoserö o iumötole
de porJie de pegte sou moi pufin pe söpiömônð. Teorie: unturo de
peste inhibö reocjiile inflomotorii core deterioreozö celulele.

€utul ACTT0NEAãA pËgTËLË?

More porte din beneficiile oduse de pegte este otribuitö confinu-
tului ridicol de ocizi grogi omego-3. Printre oltele, ocegtio descu-
roieozö formoreo ogenfilor osemönðlori hormonilor denumili proslo-
glondine, core pol declongo procesele inflomolorii ce distrug orlerele
gi orticulotiile, încurojeozö concerul gi înlreogo proostö {uncfionore o
celulelor. Omego-3 foce ocesl lucru prin înlocuireo coniilöfilor exce-
sive de ocizi grogi omego-ó exlrem de nocivi, nigte grösimi core pre-
dominö în uleiurile de porumb 9i de flooreo-soorelui 9i core sunt
odevörote fobrici goto de oxidore de rodicoli liberi.
Pe scurl, docð oveJi preo mult omego-ó gi preo pufin omego-3, o9o
cum se întômplð în cozul moioritötii omericonilor, ocizii grosi din primo
cotegorie coplegesc 9i dominö octivitoteo în celule, provocônd distrugeri.
Mulli expefi cred cö bolile de botrônete devin ogresive deoorece de obi-
cei môncðm de zece ori moi muhe grösimi omego-ó decôt omego-3.
Ceeo ce întreprindefi pentru o refoce echilibrul vö oiulö sö vð conservofi
tinereleo. Studiile pe onimole orotö cð ocizii grogi omego-3 revigoreozö
octivitoteo enzimelor onlioxidqnte, ior omego-ó o înceiinesc.
Pegtele, combustibilul morin cu puteri mqqice ró5

lJnturs de pe¡fe mìcgoreozó în bunó mðsurð dimensiuneo fumo-

rilor lq onimole, numðrul ocesforo gi fendinJo lor de rðspôndire,
ceeo ce înseomnð exoct opusul ocliunii uleiului de porumb.
Dr. Arlemis Simopoulos,
pregedintele Cenlrului de Geneticö, Nutrifie gi Sönölole
din Woshington, D.C.

cuM PUTEM OETINE U_NTqRA DE PE9TË

cu ¡Nsu9lRl ANT¡IMBATRANIRE
o Môncoli pegte gros. Pegtele cu cel moi ridicot confinut de
omego-3 este mocroul, on9oo, heringul proospöt çi conservol,
sordino conservolö/ lonul proospöt gi codul negru. Pegtele cu un
confinut moderot de omego-3 este reprezentot de colcon,
rechin, lon olb conservof, bibon dungot, borbun, stridii, pegte-
sobie, bibon, pösrrðv gi pompono.
. Môncoli sordine conservole în opö sou zeomð proprie, bogotö
în omego-3, pe elichelo cöroro sö fie specificot ,,din hering
norvegion".
t Môncoli pegte förð multe grösimi odöugote, cum or fi moionezö,
unt sou sosuri cu smôntônö. Asemeneo olimenle ou lendinJo de
o vö coplegi celulele cu grösimi nocive, ducônd lo deleriororeo
celulelor gi lo onuloreo unoro dinlre efectele ontiîmbðtrônire ole
pegtelui. Frigereo îndelungotö neulrolizeozö 9i eo proprietölile
onliîmbötrônire.
I Evitoli în mod speciol ocizii omego-ó, cum or fi cei din uleiul de
porumb ori din uleiul de gofron sou flooreo-soorelui' Acegtio sunt
copobili sö neulrolizeze efeclul pe,stelui lo nivelul celulelor prin
revörsoreo unei mullimi de rodicoli liberi core deterioreozð celulele.

Ali puteo luo preo mult? Trebvie sö fili conglienfi cö o mônco

preo mult pegte gros poote prelungi limpul de coogulore 9i poote
scödeo imuniloleo. Nu luoli suprodoze de pegle gros sou de copsule
cu uniurö de peçte docö urmoli un lrotoment cu onticoogulonle ori
cu medicomente core subfiozö sôngele. Consultofi-vö medicul. Docö
môncoli peçle în fiecAre zi, luoJi gi vitomino E (200-400 Ul zilnic)
16ó €UM SA OPRIM ¡ñRBATRAñ¡¡REA

penlru o pöslro funclionoreo optimö o sistemului imunitor, potrivil

unei cercelðri o lui Simin Meydoni de lo Universitoteo Tufts.

Dor copsu/ele cu unturö de pegte? Dr. Alexonder Leof, profesor

emeril de medicinö preventivð lo $coolð de Sðnötote Publicð o Uni-
versitðlii Horvord, e de pörere sö môncoJi pegte, dor moi spune cð este
în ordine docö luofi pônö lo un grom (.l.000 mg) de unlurö de peste
omego-3 sub formö de copsule. De obicei, oblineli oceostö conlitote
din trei copsule. Docö luofi copsule cu unturö de pe9le, luofi givilomino
E penlru o pöstro funcfionoreo normolð o sistemului imunitor. Dozele
mori de unturð de pegte se iou door sub suproveghere medicolö.

UNTURA DE PE$TE FARA PE9TE

De qsemeneo, puteli obline omego-3 din onumile olimente vegetole.
Excepjionol de bogole în omego-3 sunt uleiul din germeni de grôu, uleiul
de conolo, nucile 9i boobele de soio, iorbo-grosö (o vegelolö sðlbolicö
vôndutð în snumite mogozine cu olimente noturiste) gi uleiul de in.
Uleiurile omego-3 conJinute de plonte, core reprezintö o olterno-
livð moi oles penlru vegelorieni, sunt mqi pufin oclive din punct de
vedere biologic decôt omego-3 din uleiul de pegte.
ACIZII GRASI OMEGA-3 DIN PLANTE

CONJINUT RIDICAT GRAME OMEGA-3 LN I OO ON¡¡¡E PRODUS

Ulei din germeni de grôu 6,9

Unl de qrohide 8,7
Ulei de nuci lo,4
Ulei de cqnolo I l,l
Ulei de seminfe de in 53,3
CONTINUT MEDIU

lorbö-grosð 0,9
Germeni de ovðz 1,4
Jir 1,7
.|,5
Boobe de soio, miez, coople
Boobe de soio, verzi 3,2
Ulei de soio 6,8
Nuci sölbotice 6,8
Surso: Deporlomentul Agricuhurii øl SUA
ËA

ivit
[rffi $€€tN€r mstr|Tl(
p€NTmw 6
U¡mrñ
, LUr{6ñ
sor
ni- Ðe ee üveti r?ev@ie de soío
ste peffifru 6r opri îmbãtrâníreo-
gte
cle
no
Þscö nu môncali soiu, vö privofi singuri de un elixir goto
ele
pregölir ol tinerelii. Unul dinfre eele mqi bune lucrtrri pe
core le puteli fcee pentru însuflelireo cpðrörii eelulelor
îrnpotrivo bolilor de büt¡'ônefe este sö le slimenloli cu
substonlele csre se gðsesc în bosbele de soiE.
-.'
JI
l:f&
:ð
ffi#obul de soio pooie pöreo o förômö din noturö, o creoJie
t- bonolð gi neînsemnotö. Gregit. În reolitote, este o pilulö contro îmbð-
trônirii, doiotð cu onlioxidonfi puternici core pot foce mirocole în
celulele dumneqvoostrð. în interiorul orgonismului, soio esle o forJð
möreoJö core vö poote schimbo destinul, reducônd vitezo de îmb¿-
lrônire 9i, prin urmore, ovônd un cuvônf de spus în legölurö cu boolo
S gi moorteo.
Asto o descoperit dr. Denhom Hormon, pörintele leoriei rodi-
colilor liberi în îmbðtrônire, ocum côtevo decenii. El o oflot cö soio
poole influenfo deteriororect produsö de rodicolii liberi, ceo core
delerminö riimul de îmbölrônire. Animolele de loborolor hrðnite cu
proieine din soio oveou moi puline celule distruse de rodicqlii liberi
decôl cele hrðnite cu cozeinð, o proteinö core se gðse9te în lopte 9i
ohe produse loclote. Pe scurl, boobele de soiq ou încetinit îmb¿trô-
nireo; loptele sou proieinele onimole o occelereozö' De osemeneo,
durolo de vioJö o onimolelor core ou môncol soio în loc de cozeinö
o crescut cu I3%l
Aslo poote oiuto lo înfelegereo foptului cö vegetorienii se bucurð
de o viofö moi lungö, ior ioponezii, cei moi mori consumotori de soio
din lume de 30 de ori moi mult decôt omericonii lröiesc moi
-
mult decôt oricore olt popor.
-
168 eum sA oPRrM îineÄrnANln¡a

Recenl, oomenii de gtiin!ö ou identificol surso uriogei energii

biochimice o boobelor de soio. Acesteo sunt nigle cenlrole energetice
core produc ontioxidonli 9i olli ogenli core luptö împotrivo bolilor,
printre core genisleinö, doidzeinð, inhibitori de proleozö, fitoli, sopo-
nine, fitosteroli, qcizi fenolici si lecilinö. Mulfi sunt ontioxidonfi, copo-
bili sö lupte cu îmbötrônireo 9i bolile cronice pe moi multe fronturi. De
exemplu, dr. Ann R, Kennedy, de lo $coolo de Medicinö o Universitölii
din Pennsylvonio, o descoperit cð un inhibitor de proteozö din soio
denumit inhibitorul Bowmon-Birk -
este otôt de mobil în lupto con-
-
fro diferitelor forme de concer, încôl l-o numit ,,ogenl universol de pre-
venire o concerului". Dr. Stephen Bornes, profesor de formocologie lo
Universiloteo Birminghom din Alobomo, vede în genisteino confinutö
de soio un unic 9i incredibil de promi!ölor inhibitor ol concerului de
sôn sou de prostotö. Dr. Hormon moi subliniozð si cö ominoocizii din
soio sunl moi pufin vulnerobili lo oxidore; ostfel, spre deosebire de
olte olimente, soio nu revorsö voluri de rodicoli liberi în orgonism,
core sö mutileze gi sö îmbötrôneoscö celulele.

SITBSTANTA CARE FACE DtN 5O¡A

UN AI¡MENT SPECIAT
Soio confine, în concenlrolii ridicote, un fel de medicomenl-minu-
nef cunoscul sub numele de genisteinö. Aceosto este un puternic onti-
oxidonl, cu o ocJiune biologicö extrem de lorgð împolrivo îmbðtrônirii
9i o concerului. De exemplu, genisleino interfereozð cu procesele con-
cerigene fundqmenlole proclic în toote slodiile: blocheqzö enzimele
core octiveozð genele concerului, conirocorônd boolo într-o fozð
incipientö. lnhibð ongiogenezo, proliferoreo unor noi vose de sônge
necesore olimentörii concerului oflot în evolulie. În cozul testelor efei-
tuote în eprubetö, împiedicö în mod direct dezvoltoreo luturor lipurilor
de celule cqnceroose lo sôn, colon, plömôni, prostotö, piele gi
sônge (leucemie). Are de- osemeneo un efecl onlihormonol core îi fur-
nizeozö potenfiolul speciol de oprire o concerului de sôn si, posibil,
de prostolö.
Pe olte fronturi ole luptei conlro îmbötrônirii, genisteino prole-
ieozö orterele, deoorece, ogo cum împiedicö proliferoreo celulelor
conceroose, tol ogo obstrucfioneozö proliferoreo celulelor netede din
perefii orterelor core înlesnesc oglomeroreo plðcilor de oterom 9i
ostuporeo voselor de sônge. Genisleino limileqzö ocfiuneo unei enzime,
Soio, secretul Esiqtic penlru o vio!ö lungð 1ó9

trombino, core determinð cooguloreo sôngelui gi, prin urmore,

otocurile de cord gi occidentele vosculore cerebrole. De osemeneo,
micaoreozð numörul celulelor core se divid lo nivelul sônului. Aceoslo
oferö timp enzimelor de o reporo stricðciunile provocote ADN-ului,
core nu esle tronsmis definitiv lo celulele nou formole confinônd
mutofii core grðbesc îmbötrônireo 9i concerul.
$i moi uimitor este foptul cö o scurtö expunere timpurie lo oc.tiuneo
genisteinei echivoleozö cu un vsccin împolrivo concerului. lnvestigofiile
föcute de un coleg ol dr. Bornes de lo Universitoteo stotului Alobomo,
Corol Lomortiniere, ou descoperit cö pônö 9i doze mici de genisteinö,
odminislrote imediot dupö noglere femelelor de gobolon, înlôrzie inslo-
loreo, mörimeo gi multiplicoreo concerului lo vôrsto miilocie 9i lo
bötrônefe. în codrul ocestui experimeni, unui grup de femele tinere i s-o
odminislrol o subslonfö chimicð despre core se cunoogte cð pro-
voocö, lo un momenl dol, de-o lungul viefii, concerul de sôn. Unoro
li s-o moi dot genisteinö, ior oltoro un compus inoctiv. Dintre cele
cöroro li s-o dol lo noglere genisleinö, door 60'/o s-au îmbolnövit de
concer de sôn lo miilocul viefii sou lo bðtrône|e. 100% dintre cele
core ou luol compugi inoclivi ou prezenlot iumori lo un moment dot.
Asto poole însemno cö sugorii cöroro li se dö oslözi o bðuturö pe
bozö de soio sou cei core ou böul-o ocum 30 de oni ou primit deio
o dozö de voccin onticoncer, fiind porliol imunizoli împolrivo unor
viitoore procese moligne, spune dr. Bornes, dor pônð ocum n-ou fost
föcute studii pe oomeni core sö verifice ocest lucru.
Genisteino esle otôt de puternicö, încôl cercetötorii vðd în eo un
potenJiol medicoment onticoncer. Dor de ce sö moi ogteplöm? Puteli
luo ocum medicomentul môncônd soiq.
O olt¿ componentð o boobei de soio, doidzeino, ore door unele
dintre colitöfile geisteinei. Eo blocheozö concerul lo onimole gi esle
de osemeneo o izoflovonð cu ocfiune onliestrogenicð. Acesle douð
subslonle confinule de soio reprezintö o omeninfore dublö lo odreso
îmbötrônirii ropide 9i, în mod speciol, lo odreso cqncerului.

DATE ALARMAÎ\¡TE
I în SUA se cuhivð iumölote din contitoteo de soio existentö în
lume gi se exportö o treime din eo, în principol în Joponio.
Ceeo ce se pöstreozó merge oproope în întregime în hrono
onimolelor de componie gi o celor din ogriculturö.
170 €UNñ 5A OPRIÅA !ÂÂEATRAIUIRËA

c Jqponezii, core defin recordul mondiol de longevitole, mð-

nôncö zilnic oproximoliv 30 g de soio. Americonii mönôncö
preo pulin pentru o puleo fi mösurol. Americonii ou de polru
ori moi multe cozuri de concer de sôn foiol 9i de cinci ori moi
muhe cozuri de concer de proslolö decôt ioponezii.

CTJM PÕATE TTJPTA SÕ¡A

înnporn¡vn înnggrnnrü ¡ m¡ ¡

Previne concerul de sôn: S-or puteo co femeile sö fie moi vulne-

robile lo concerul de sôn nu din ccruzo grösimilor pe core le mö-
nôncö, ci din couzo boobelor de soio pe core nu le mönôncö, spune
dr. Bornes. Studiile sole orotö cö, în cozul onimolelor cöroro li s-o dot
soio sou genisleinö, riscul de concer o scðzui cu 40 pônð lo ó5%.
Joponezele, core mönôncö în mod regulol soio, oting door o potro
porte din îmbolnövirile de concer de sôn ole omericoncelor. Un stu-
diu recent o descoperit cö femeile din Singopore o{lote în premeno-
pouzð core ou môncot ceo moi more contitote de proleine din soio
ou înregistrot iumötoie din cozurile de concer de sôn ole celor core
ou môncot o conlitote medie de soio.

,, ,l eolegíuf de flledícÍnd sl [Jnir¡ersÍtú!íí din Arízsns

Dr, Wei!:este unul dintre eeï n'loi respeetoli prøcticieni de
rnedicinð,,olternøtivö", preferônd substsnlele noiurole gË
antioxidEnlil în prevenlrecr gi trofomentul bolilor gi îmbö-
116nrril.
,
lstö ce is zílnic dn Weil si necomqndö çi oltçrq eq ,,for-
mulö zilnicö bunð 9i sigurð":

r Bets cqroten (15 mg).

- 25 000 N,.fl40CI
. VifEmincr E (noturolð) l,"fl sub vôrstq de 40 de
-
sni squ 800 U¡ pesle scesstä vôrstö;
' . Seleniu;- 20t microgrome.
r Vilqmins € -: 1 CI00-2 000 *9, de douð ori pe zi"
5oio, secrelul osiotic p entru o vio!ö lungö 171

Substonlele chimice din soio por sö combotö concerul de sôn în

cel pufin douð moduri: ou un efect onticoncerigen direct osupro
celulelor gi, de osemeneo, interocfioneozð cu estrogenul lo fel cs un
medicoment împotrivo concerului tomoxifenul, împiedicônd copo'
ciloleo estrogenului de o stimulo
- modificörile moligne din lesutul
sônului. Astfel, soio poote oiulo lo stoporeo oporifiei 9i röspôndirii
concerului de sôn otôt în perioodo de premenopouzö, côl 9i în ceo
de postmenopouzö.

Confrocoreozö cancerul de prostofð: Soio moi poote explico

misterul potrivit cöruio ioponezii se îmbolnövesc lotugi de concer de
prostotö, însö nu ou roto de mortolitote o börbofilor din Occidenf.
Înlr-odevör, ioponezii sunt predispugi lo un concer lotent de prosloiö,
co çi occidentolii. Dor în cqzul lor, concerul nu evoluozö suficient de
repede pentru o deveni mortol. Aceosto se dotoreozö consumului de
soio, insistö cercelötorul finlondez Hermon Adlercreutz. Într-un slu-
diu, el o descoperit de I l0 ori moi multe subslqnfe chimice prove-
nite din soio în sôngele ioponezilor decôt în ocelo ol finlondezilor.
Este bine cunoscul, spune el, cö produsele din soio controcoreozö în
mod spectoculos concerul de prostotö în cozul onimolelor de lobo-
rotor. Moi mult decôt otôt, genisteino conJinutö de soio poote împie-
dico röspôndireo celulelor conceroose lo nivelul proslotei în cozul
testelor fðcuie în eprubetö. Dr. Adlercreulz emite leorio potrivit cöreio
subslonfele chimice din soio exercitö un efect ontihormonol core
împiedicö creglereo celulelor conceroose, ostfel încôt sö nu poolö
formo tumori mortole.

Riscu/ de concer se dub/eozð dqcð nu mâncoli soio în mod regulot.

Dr. Mork Messino,
cooutor ol lucrórii
The Simp/e Soybeon ond Your Heolth
(Simplo boobö de soio gi sðndtoleo)

Proteieazá qrterele: Boobele de soio reprezintð un ontidot pentru

orlerele îmbötrônite. Proleino din soio descuroieozð efeciiv 9i contro-
cororeozö bolile orteriole. Un sludiu extins întreprins de cercetötorii de
lo Universitoteo din Milono o descoperit cö môncônd proteino din soio
n'

172 eum sA oPRrrvr innsÄrnÂNlnen

în loc de proleinele din corne 9i din produsele loctole, scode coleste-

rolul din sônge cu 21% în trei söptðmôni. Soio o funcfionol chior 9i
în cozul celor cu o olimentolie cu un conlinut ridicol de colesterol.
Moi muh decôt qtôi, soio o crescut colesterolul benefic HDL cu I5%
9i o micgorol volooreo trigliceridelor. Medicii ou înregistrol o îmbunð-
tðlire o fluxului songvin cötre inimö, ceeo ce sugereozö o întinerire o
orterelor.
Loptele din soio, co gi vitomino E, împiedicö oxidoreo coles-
terolului nociv LDL, prevenind ostfel deteriorqreo orlerelor, potrivit
unor noi cercelöri ioponeze.

Reg/eozð nivelul zoháruluì din sônge: Putefi conto pe soio în ceeo

ce privegle combotereo insulinei îngelötoore din sônge gi menfinereo
unui nivel conslont ol zohðrului, încelinind ostfel procesul de instolore
o diobetului 9i o bolilor de inimö. Soio confine în speciol doi ominoo-
cizi, glicino 9i orginino, core reduc nivelul insulinei. ln studiile dr.
Dovid Jenkins de lo Universiloleo din Toronlo, soio s-o situot pe locul
doi, dupö orohide, în promovoreo unui nivel constoni ol zohörului din
sônge, scðzônd ostfel nivelul insulinei. Preo multö insulinö în sônge
disfruge celulele 9i provooco îmbötrônireo. (Vezi pogtna 244.)

Aiutö Io formoreo unor oose moi puternice: Consumul ridicot de

proteinö din soio, sub formö de lopte de soio, boobe gi lofu, ogo cum
foc osiolicele, oiutö lo formoreo unor oose pulernice, poirivit dr. Mork
Messino, core o lucrot lo lnslitulul NoJionol ol Cqncerului, ior ocum
este consultont gtiinlific în domeniul olimentoliei. în primul rônd, pro-
teinele onimole môncole eliminð mult moi mult colciu din orgonism
prin urinö decôt proteinele din soio. Într-un studiu, s-o descoperit cö
femeile core môncou corne pierdeou cu 50 mg de colciu pe zi moi
mult decôf otunci cônd ou môncot oceeogi contilote de proteino din
loptele de soio. ,,O diferenJö zilnicö de 50 mg de colciu în 20 de oni
poole oveo un profund efecl pögubitor osupro mosei osoose", spune
dr. Messino. Studiile întreprinse pe onimole ou descoperit cö subslon-
lele chimice din soio ou un efect benefic direct osupro sðnõlöfii ooselor.

Dor hrono? Pentru o beneficio de efectele ontiîmbötrônire ole

boobelor de soio, trebuie sö môncofi proteino conlinutö în ocesteo, pe
core o gosifi în loplele de soio, boobele integrole, tofu, miso, tempeh
å $ois, see relul osisÍie penfrul o vüolo lungð 173

gi extroctul de proteinö din soio. Sosul de soio 9i uleiul din bosbe de

9i soio conJin foorle puline componenle onliîmbötrônire. Urme de genis-
t. teinö ou fost gðsile si în olte leguminoose, însö în soio se întôlnesc cele
)/
/o moi ridicote concenlrofii. întômplðtor, nu ioole boobele de soio sunt
i- olbe. Recent, genisteino o {osl delectotð 9i în boobele negre de soio.
o

j-
SUPA JAPONEZÃ ANTIÎMANTNÂNINT

'ir Joponezii core mönôncö un bol de supð miso pe zi reduc riscul de

concer lq stomqc cu o lreime, qu orötot cercelörile. Motivul probobil:
miso, un produs din boobe de soio fermentoie, este un onlioxidont,
o polrivit experimentelor fðcute lo $coolo Medicolö o Universilö|ii
o Okoyomo. Miso o neulrqlizol rodicqlii liberi si o oiulot lo proteioreo
'e grósimilor din orgonism în foJo oxidörii, grösimi core or oslupo
I- orierele. Putereo ontioxidontö pe core o ore miso provine din sub-
r.
stonJele chimice obignuile, dor 9i din substonfele creole de fermen-
JI
loreq boobelor de soio.
n
le
Côf ?Americonii mðnôncö olôi de puJinö soio, încôi orice conti-
tote odðugotö în olimentofie or oiuio förð îndoiolö lo stoporeo
le bolilor de bötrône1e. Un osiotic obignuit mönôncð între 50 si 75 mg
-l00
de genisleinö pe zi conlinulul unei porlii de g de tofu tore sou
Tì
.k -
moole. Dr. Messino ne sfötuiegte sö bem o ceogcö de lople de soiq
n sou sð môncðm 85-100 g de to{u pe zi.
)- Testele föcuie lo Universiloteo din Texos relevö cö genisteino gi
Tì doidzeino römôn în orgonism între 24 9i 3ó de ore. Asf{el, pentru o
:o menline o olimeniore conslonlð o celulelor, lrebuie sö môncoJi oli-
ri menle din soio în fiecore zi.
in
ri O STRATEG¡E ¡MPÕTRåVA ãMBATRANñRåI;
te €IJM 5A Vn NmnrutT! CËL&JtffitE
l- €[J ññAI ffiEJLTA SÕåA
tf. o în reletele core presupun coocere¿ folosifi o treime de ceogcö de
f¿in¿ de soio gi douö treimi de {¿in¿ de grôu.
le . PuneÏi lople de soio degresol pesie cereole, ne sfötuiegle cercetö-
re iorul în domeniul concerului John Weisburger, core procedeozö în
,h ocest {el.
174 eum sA opn¡Å/r înnenrnan¡¡nsq
c Folosili lopte de soio în loc de lopte de vocö în refetele de fursecuri,
pröiituri 9i budinci.
I Folosili proieine de soicr sub formo de prof pentru cr preporo
diferite böuturi. lotö uno dintre preferiniele dr. Bqrnes: o lreime de
ceogcö de omestec pino colodo congelol, o iumötole de ceogcó de
opö 9i 200 g de proieinö de soio pulbere. Se omeslecö pônö se
dizolvö pulbereo.
o Môncoli boobe de soio coople co o gusiore. Se gðsesc în moiori-
toteo bðcqn¡ilor.
o Preporqli cocleiluri de fructe cu lofu sou lopte de soio în loc de lople
de vqcö.
o Adöugoli bucöJi de tofu sou tempeh (o pröiiturö din boobe de soiq
fermenfote) lo legumele cölite.
c Môncqli imitoJii de produse din cqrne dogs" 9i ,,hom-
- ,,hot
burgeri" fðcufi din soio; ombele orolö gi ou un gust extrem de
osemönötor cu cele din cqrne.
o Gðtili boobele verzi de soio co pe legume.
o Folosili boqbe uscole de soio co pe orice olt fel de leguminoose
uscole, cum or fi fosoleo olbö. Puneli-le în ghiveciuri, stufoluri 9i supe.
o Folosili proteine vegetole penlru o înlocui por.tiol sou complet
corneo de vitö, porc sou viJel. Proleine vegelole din soiq texturolð
se gösesc sub {ormö de gronule sou bucöJi core, rehidrotote, seo-
mönö cu corneo de vilö fiorlö.

CUM PUTEM PROCURA AGENTII

ANTIîMBÄTRÂNIRE DIN SOIA
MILIGRAME DE IZOFLAVONE
(orNrsrrNÃ Sr DATDZETNÃ)

Lople de soio: I conð 40

Tofu: % cqnö 40
Tempeh: t/z conó 40
Miso: % cqnö 40
Proteinö vegelolö, gðlitö: 1/z canö 35
Föinö de soiq: % cqnö 50
Boqbe de soio, gðtile: % conö 35
Gronule de soio: 30 g 40
Surso: Dr. Mork Messino,Virginio Messino,
dr. Kenneth D. R. Sefche/l,
The Simple Soybeon ond Your Heolth,
Avery Press, 1994
 @ mffiåütrumffi srmñw€€þ{€
p€Mtrfåü8 e@w&€rrtrmrc

Ðe ee esfe mevs¡'e só befí eeøf

pentru ø oprí ír¡'¡þötrô¡¡íreo

Beli ceoi verde ssu negru oblimut dÍn f¡'unzele planrei

Comellio sinesÍs pentru s benefÍeio de un seeret din ?im-
puri imemoriole. Acest rip de eeoi e eunoseul în cultu¡'ile
qsiqliee de 4000 de qni €s o ex?rdordi¡'¡snó bóulurö eu
efect ontiînrbðtrôn!re. Asfðzi, gtiinfo eonfírn'¡ð scesr lueru"

W*&ocó vreti într-odevör sö beii dintr-un izvor ol tinerefii, beli

ceoi verde ,o, Á"grr. Este o bðutu;ö exlroordinorð în principol
-
pentru cö se foce din frunzele unei plonie perene, Come//io sinesis,
binecuvôntotð cu un omesiec de ontioxidonfi unici, core trec în opo
fierbinte otunci cônd preporoJi ceoiul. Ceoiul negru, ceoiul verde,
ceoiul chinezesc, cel ,,odevörot" nu ceoiurile de plonte medicinole
- -
pot möri gonsele de o otinge vôrste înoinlole într-o {ormö fizicð bunö,
potrivit unor noi cercelðri. Antioxidonfii din oceste lipuri de ceoi
promit omônoreo îmbðtrônirii, prelungireo durolei de vio|ö 9i !inereo
lo distonfö o multor boli cronice, inclusiv concerul gi bolile de inimö.
Degi ceoiul verde osiolic conJine moi multe tipuri porliculore de
onlioxidonfi, ceoiul negru, röspôndit în Jörile occidenlole, pore sð fie
lo fel de eficient în respingereo ofocurilor rodicolilor liberi osuprc:
celulelor, împiedicônd îmbötrônireo.
Tol ceeo ce luptö împoirivo rodicolilor liberi nu numoi cö înlôrzie
îmbötrônireo, dor mðregte gonsele de o tröi moi mult, ior ceoiul pore
sö fie un ostfel de ogent ol longevitöfii. Douð studii recente, unul în
Norvegio, celololt în Olondo, ou descoperit cö ceoiul reprezintö o
osigurore împotrivo bolilor 9i o morJii. Sfudiul guvernului norvegion
osupro o 20 000 de persoone o gösil o rotö o deceselor moi micö
prinlre cei core beou cel putin o ceogcð de ceoi pe zi. în mod similor,
o oltð onolizö guvernomenlolö pe scorö lorgö o dielei olondezilor în
?-

17& ÇuM sA opmrm înnsgrnÂNrnna

vôrstö o descoperit cð oceio core beou douö cegti de ceoi negru pe zi

erou moi putin predispugi sð moorð din orice couzö, dor moi oles de
boli de inimð. Cercetotorii ou pus rezultotele pe seomo onlioxidonlilor
din dielö, numiJi {lovonoide, cilônd co sursö principolö ceoiul.

Re¡me¡reøbilu¡! ee¡"eefðfon în dor¡reniu! esmeerului dn John

Weisburgen de [s Furndoliu Ame¡"iesnö de Sönötqte bes
eqm eünei eegfi de eeoi pe zi" €l spune eð îi furnizeozð tot
otôlio omtÍoxidamfi eôt douð f¡'uete suu legurnre"

sË€RffiTËfuË TffiA[ULUE

Ceoiul este o ,,supö chimicð" formotö din numerosi þolifenoli

onlioxidonji, cum or fi cotehinele gi quercilinor core se gösesc înlr-o
concentrofie more gi în slruguri, ofine, ceopö si vinul ro9u. Cercetö-
torii itolieni ou dovedil cö cecriul möre9te octivitoleo ontioxidonlö din
sônge cu 50%. înlr-un nou sludiu, Mouro Serofini, de lo lnstilutul
NoJionol de NutriJie din Romo, o cerut moi muhor subiecfi sö beo
moi mult de o ceogcð de ceoi tore din lrei linguriJe de frunze de ceoi
verde sou negru fierie timp de douð rninute. Anolizele ou dovedil co
oclivìtoleo ontioxidontö din sôngele ocestoro o crescut cu 41-48%în
decurs de 30 de minute dupö ce ou böut ceoiul verde si în 50 de
minute dupö cel negru. Dupö B0 de minute, octiviioteo ontioxidontö,
în ombele cozuri, a revenil lo normol.
Un oh e{ect pulernic ol ceoiului esie revigororeo sislemului de deto-
xifiere o luturor enzimelor de lo nivelul ficolului, prin core orgonismul
se deboroseozð de rodicoli liberi 9i olte chimicole ce deterioreozö ce-
lulele. Ceoiul negru 9i cel verde oclioneozö lo fel de eficienl, polrivit
tesfelor dr. John Weisburger de lo Fundoiio Americonö penJru Sönö-
Ìote. Ceoiul moi neutrolizeozö gi niïrozominele, derivote din corneo
conservofö, precum si ominele helerociclice (HCAs) core se formeozö
în limpul preporörii cörnii. Prin urmore, bônd ceoiîn timpul consumðrii
cörnii putem înclepðrto o porle din pericol.

çLüÅÅ P@AT& L&JPTA €EAåUL

0mpærmsvn ßMmsrmaru ¡ ms a

Prevíne decesu/ provocaf de o boo/õ cordiovosculorð: Dovodo

de nelögðduit o puterilor pe core le ore ceoiul în controcororeo boli-
:A Ceoiul, böuluro ströveche ntru longevitqte 177

zi lor de inimð fotole provine dinlr-un sludiu osuprq q 805 börbofi,

ie între ó5 9i 84 de oni, întreprins în Olondq. Cei core ou luol moi multe
or flovonoide ontioxidonte, în speciol bônd douö sou moi multe cegti de
ceoi negru pe zi, ou redus lo iumötote roto deceselor din couze cor-
dioce fofð de cei core ou böut moi pulin ceoi. Alte studii orotö cö
ceoiul scode colesterolul (9 unilöJi lo norvegienii core ou böul cincì
sou moi multe cegti de ceoi pe zì) gi împiedicö formoreo plöcilor de
olerom în ortere. Böutorii de ceoi ou prezentot lo outopsie ortere moi
tinere gi moi pufin deteriorote. Din ó 000 de ioponeze, cele core ou
böut cel pujin cinci cegti de ceoi verde pe zi ou diminuol lo iumölote
riscul de occideni vosculor cerebrol foJö de cele core ou böut moi
¡li pufin ceoi. Moi muh decôt ofôt, ceoiul negru pore sð oiute lo dizol-
-o voreo 9i prevenireo formörii cheogurilor în sônge 9i poote fi lo fel de
ö- eficient co vitomino E în prevenireo oxidörii coleslerolului nociv LDL,
in core duce lo îngusloreo orterelor 9i cooguloreo sôngelui, potrivit lui
'ul Robert Nicolosi, profesor de gtiinfe clinice 9i cercetölor ol ceoiului de
l0 lo Universitoteo din Mossochusetts.
oi
:ö Confrocoreozó concerul: Animolele core ou böut ceoi verde sou
în negru nu se îmbolnövesc preo des de concer. $i în cozul oomenilor
le e lo fel. Un siudiu ol lnstilulului Nolionol ol Concerului din Shonghoi
ö, o descoperit cö börbolii core ou böut cel pufin o ceogcð de ceoi
verde pe zi ou redus riscul de concer de esofog cu 20Yo, ior femeile
o- cu 50%l Nefumötorii gi persoonele core nu consumö olcool ou porle
ul de moi mulið prolecJie pônö lo 600/o. lnsð nu e bine sö beli ceoiul
e-
-
foorle fierbinte. Cregte riscul de concer esofogion de cinci ori.'Ceoiul
vit fierbinte opöreç1e tubul esofogion, provocônd röni core în cele din
ö- urmö devin conceroose. Persoonele în vôrstö core beou ceoi de
)o multö vreme (moi mult de douö cegti zilnic) ou redus riscul de con-
¿ö cer poncreolic cu 63Vr, comporotiv cu cele core ou bðut moi pufin de
rii o ceogcö pe zi, potrivil unei cercelöri efecluote lo $coolo de Medicinö
o Universitöfii de Sud o stotului Colifornio.
în orice coz, ceoiul pore sð stopeze röspôndireo concerului'
Cercetölorii de lo Rutgers ou demonstrot cö subslonJele chimice din
ceoi împiedicö celulele lumorole ole ficotului 9i leucemio sö producö
lo ADN-ul necesor penlru reproducereo lor. Astfel, celulele conceroose
li- nu pot prolifero 9i röspônditumooreo. Ceoiul oclioneozö în cel pufin
178 crrm sà oPRrM înnsArnA¡{rnen

cinci moduri penlru o bloco {ormoreo 9i cregtereo tumorilor moligne,

spun invesligolorii de lo Rutgers.

Conservõ sõnöfofeo gingiei: Constiluenfii ceoiului verde gi negru

combot ociiviloteo boclerionö core distruge lesutul gingiei, boolð
numilð porodontozö, determinônd pierdereo dinfilor, potrivit
cercetötorilor de lo Colegiul Stomotologic din Tokyo. Ceoiul o ovut
moi muhð pulere în oprireo ocestui proces decôl letrociclino, un
ontibiotic frecvenl. Ceoiul negru, verde sou chinezesc previne coriile,
otocônd Sfrepfococcus mufons, principolo bocterie responsobilö de
slricoreo dinfilor.

Beli eeoi lE mosð. Aiutð lq neulrolizdreö €omponentelsr

din môncsre csre provoocð îmbolnðviri de concer, ne
sfötuiesre cereefötorr¡l l'lqns Srich de lq Universitoteo
Brirish eolurnbiq. ,,ln Joponio 9i Chino, eeqiul verde böul
lq mssö este considerot principolo couzö q rqtei scózule
o îmbolnðvirilor de cqncer în ocesle !ári", spune el.

cÂND vrNUL Rogu

NU E LA FEL DE EFICIENÏ PRECUM CEAIUL
Un fopl surprinzölor: ceoiul vð poote furnizo oproope oceleogi efecte
ontioxidqnte co gi vinul rogu. Anumite sortimenle de ceoi sunt chiqr
moi bogofe în colehine, substonfele considerole o fi cele moi puler-
nice orme onfioxidonte ole vinului ro9u. De exemplu, un pohor de vin
rogu conline 300 mg de cotehine; o ceogcö de ceoi verde conjine
37 5 mg, ior unq de ceoi negru 21 0 mg de cotehine, polrivil onolize-
lor dr. Andrew Wolerhouse de lq Universiioteo Dovis din Colifornio.
Deci, ceoiul poote oveo ocelo;i efect qntiîmbðtrônire pe core îl ore
vinul rogu, bo chiqr unul mqi sigur, deoorece nu conline olcool.
Sucul de slruguri negri este un olt substilul neqlcoolic penlru
vinul ro9u. lnsö or lrebui sö befi de trei ori moi mult suc de struguri
decôt vin penlru o obline ocelogi efect ontioxidonl 9i onticoogulont.

Ce fip? Pônö recenf, moioritoteo cercetörilor considero ceoiul

verde, populor în Asio, moi puternic decôt ceoiul negru obignuit,
EA Ceoiul, böulurq ströveche P entru longevirqfe 179

ìê, böul de cei moi mulli occidenloli. Esle odevörot, ceoiul verde conline
o contitote moi more dintr-un lip de onlioxidonfi, numifi colehine,
decôt cel negru. Cu toote ocesleo, cercetöri recenle orotö cö octivi-
lru foteo ontioxidontð o ceoiului negru este echivolenlö cu oceeo o ceo-
iului verde. Astfel, ceoiul negru 9i verde, co çi cel chinezesc
)lð
trei vorietðfi de ceoi veritobil
- cele
sunl eficienle în controcororeo otocu-
vil
/ut
-
rilor rodicolilor liberi osupro celulelor, împiedicônd îmbötrônireo.
UN Ceoiul negru se ob¡ine din frunze de ceoi verde uscote gi supuse unor
1", temperoturi înolte, core îi schimbö culooreo gi gustul' Ceoiul chine-
de zesc este porJiol uscot 9i supus ocfiunii cöldurii' Ceoiul instonl confine
9i el ingrediente octive, ior ceoiul cu gheofð ore oceleogi
puteri onli-
îmbötrônire co gi ceoiul fierbinte sou cold. Plicurile de ceoi ou un
efecl ontioxidonl lo fel de more co 9i ceoiul vörsot, presupunônd cö
le lösofi în opo {ierbinte un numör egol de minule.

în côt timp se preporð ? Pentru o beneficio lo moxim de octivitoleo

ontioxidontö o ceoiului, trebuie sö-l lösofi în opö fiorlö trei minute,
folosind un plic sou o linguri!ö de ceoi lo o ceogcö' ln lreocöt fie spus,
oproope tootö cofeino din ceoi este eliberotö în primul minut.

t.

J
-l

iul
rit,
€€ ffiruuffi€ wffi Fwmffi rËw€ffi€tr€m I

é\
ffi
ffin donsul elegont olviefii gi ol morlii, lo core porticipö rodicolii
liberi si ontioxidonlii, este lo fel de importont sö nu permiteli
rodicolilor liberi sö vö distrugð celulele co gi olimenloreo cu o mul-
fime de ontioxidonfi. Unele olimente 9i böuturi pe core le consumofi
vö pun în pericol eforturile de pðslrore o tinerefii. lotö ceeo ce lre-
buie sö gtiJi despre onumite qlimente gi böuturi core vö pot oferiline-
releo sou vö pof lipsi de eo.
 mr€rulB€ em @mñslm€ffi
€mm€ wffi Êffißñrañruesre

Ðe ee trebwie sõ evifofí
snumífe grðsímí pentru o oprí îmbá¡râníreq

Uno dinlre cele mqí bune metode din l¡¡me de o opri

îmbðtrônireo ropidð esle oeeeq de q nu mqi môncq
grösimi nu oriee fel de grösÍme, ci grõsimeo nocivd!
-
ffiih
ffientru o fi limpede de lo începuf, grðsimile vö îngro9ö 9i vö
distrug orterele. însö grösimeo moi comile gi o oltö crimð, moi puJin
cunosculö, împolrivo umonilölii: vö îmbðtrônegte.
Este obsolut odevörot. Docö vreli sö îmbötrônifi repede, môncoii
ocel tip de grösime core se tronsformö într-o fobricö de rodicoli liberi
în orgonism, föcônd celulele disfuncJionole, conceroose, distructive 9i
sinucigoge. Grðsimile nocive dou noglere unor reocfii în lon! feroce, în
core rodicolii liberi spintecö celulele, mutilôndu-le 9i deposedôndu-le
de viofö. Grösimile pe core le lösofi în corpul dumneovooslrö repre-
zinfö cheio vitezei de îmböIrônire gi o bolilor core vö vor osolto.
lmprimofi-vð în minte, penfru totdeouno, urmðtoorele: puteii
occelero sou putefi încetini îmbötrônireo prin tipul de grðsime pe
core îl môncoJi.
lqtö de ce:
Oxigenuluiîi ploce grösimeo. El se dizolvö de opt ori moi repede
în grösime decôtîn opö. Oxigenul esle moiotros de onumile fipuri de
grösime decôt de ohele. Grösimeo se oxideozö otunci cônd esle
expusö ocJiunii oxigenului. Doco lösofi un pohor cu uleivegetolîn oer
liber, cum or fi uleiul de porumb, ocesio esle repede pölruns de oxi-
gen. ,,Esle incredibil côt de repede se înlômplö în douö-lrei sec-
unde", spune cercetötorul în domeniul
-
rodicolilor liberi dr. Horry
Demopoulos, fosl profesor lo Universitoteo din New York 9i în prezent
pregedinte ol Corporofiei de Produse Formoceutice Antioxidonte din
Elmsford, New York.
182 cr¡M sÀ oPRrM innsÄrnAN¡n¡a

Pe mðsurð ce grösimeo obsoorbe oxigen, devine treptot rôncedö

sou ,,peroxidotö" gi muh moi periculoosö. Este plinð de molecule de
,,hidroperoxid lipidic" unul dintre cei moi oribili rodicoli liberi de
-
pe pömônl. Nu cred cð vrefi sð-i întroducefi în orgonismul dumneo-
voostrð môncônd grösime rôncedð. Sunf o bombö cu ceos, core
explodeozö în celule. Odotð ingerotö, moleculo de hidroperoxid
lipidic, încuroiotö de cölduro corpului, diverse enzime, precum gi de
fier gi cupru, se sporge, eliberônd doi mongtri chimici, între core teri-
bilul rodicol hidroxil, core occelereozö distrugereo celulei. Coroc-
leristico lor: reoclii în lon! core pôriolesc celulö dupö celulö, co un
omolgom orzötor, tronsformôndu-le într-un degeu core funcfioneozö
prost, uneori distrugônd zeci de celule odotð, înoinle de o se stinge.
lotö din ce e olcötuil moleriolul purlölor de bötrône1e 9i de boli.
lmoginofi-vö ocesl pröpöd zilnic ol rodicolilor liberiîn membrono
frogilð o celulelor cerebrole.

DATE IËGATE DE GRASIMI

o Crimo moiorö o grösimilor împotrivo umonitöfii nu este boolo
de inimö sou obeziloteo, ci înfreogo occelerore o îmbötrônirii.
c Anumite grösimi vð furð tinereleo moi repede decôt oltele.
o Cele moi nocive grösimi suni cele polinesolurole si colesterolul.
c Grösimile longeviiö|ii sunt cele mononesoturote, cum or fi uleiul
de mösline.

BUNUL, nnU¡" 9¡ URATUT

O modolitote gorontotð de o împiedico îmbðtrônireo este oceecr
de o înceto sö moi punefi în gurö grösimi rôncede. Din nefericire,
grösimeo rôncedö este o moterie primö invizibilö în olimeniele prelu-
crole. Numeroose olimente preombolole de pe rofturile supermorke-
lurilor confin grösimi core tind sð devinö rôncede fursecuri,
- biscuili,
prölituri, chips, produse de potiserie, gogogi, brioge, pröiituri cu glo-
zurð, fulgi de cereole, omestecuri de sosuri, môncöruri semipre-
porole, unl de orohide, uleiuri vegetole pentru gölit, sos pentru solotö,
moionezð, bloturi de pizzo 9i de plöcintö, budinci 9i prof de ouö.
Chior 9i grðsimeo din olimentele congelote, cum or fi puii {ripfi,
poote oxido. Colesferolul din corne, ouö gi olte olimente de origine
6e onume vö furö tinereleo 183

onimolö oxideozö ropid. Moi mult decôt otôt, în limpul digestiei,

grðsimeo polinesoturotð continuð sð fie oxidotö în orgonism, pe
mösurö ce trece prin lrociul inlestinol.
Nu toote grösimile vö priveozö de tinerele în mod egol. în pri-
mul rônd, copociloteo unei grösimi de o vð îmbötrôni înointe de
vreme depinde de o{initoteo ei chimicö cu oxigenul, de côt de repede
se oxideozö. Cele core se oxideozð moi încet, core sunt moi blônde
cu celulele, sunf grösimile mononesoturote, curn or fi uleiul de mðs-
line. colesterolul este nociv penÌru cö se oxideozö ropid. Grðsimile
cu odevörot nocive sunt cele polinesolurole, cum or fi uleiul de
porumb, core obsorb nebunegte oxigenul, devin repede rôncede sou
oxidote gi revorsð o mullime de rodicoli liberi.
Rezultotul un potop de consecinJe olormonle, cum or fi dete-
-
riororeo ADN-ului din celule gi înmullireo reocJiilor inflomotorii.
studiile orotö cö grösimile polinesolurote dezvohð boli outoimune,
fovorizeozö concerul, distrug orterele gi ou un efecl odvers osupro
sistemului imunilor. Cu olte cuvinte, creeozö tooie premisele unei
îmbötrôniri premoture.
Cu côl orgonismul este moi repede osoltot de grösimi polineso-
turole oxidonte 9i goto peroxidote, cu otôt ocesto este moi predispus
sö devinö rônced gi vechi. Cu siguronfö cö noturo nu o prevðzut
niciodotð un osemeneo consum 9i procesoreo de uleiuri precum cele
core ne invodeozö ocum celulele. Totugi, regulo e fermö: nu egli tro-
tot moi bine decôt o bucotö de corne core zoce în oer liber lo soore.
Grösimeo devine oxidolö, ior sönötoteo to se ruineozð.
în 1954, pionierul în domeniul cercetörii rodicolilor liberi, dr.
Denhom Hormon, o overlizol osupro foptului cö osemeneo grösimi
or puteo occelero îmbölrônireo gi boolo, gi nicidecum înlôrziereo lor.
Core este ceo moi periculoosö grösime pe core oti puteo-o
mônco?
,,Uleiul de porumb 9i uleiul de gofron", spune dr. Hormon' Cel
moi sigur? ,,Uleiul de mösline."
'
Un motiv bun pentru olegereo biscuiJilor, fursecurilor, produselor
de potiserie sou o celor de ponificofie f¿rö grösimi de fopt, toole
fðrö grðsimi este ocelo de
-
o evito grösimile
olimenlele prelucrote
polinesoturote potenJiol rôncede.
-
r84 CUM SA OPRIM ¡MBATRAN!REA

UNDE sE GÄsESc onqsr¡¡r-¡ cARE NE runÄ rrNrnrlrn

Pentru q römône tineri, trebuie sö restricfionöm grösimile polinesoiurole
omego-ó, cum qr fi morgorino, grösimile penlru frögezireo oluolului gi

sosurile pentru solote preporole în speciol din ulei de porumb, gofron 9i

seminfe de flooreq-soorelui.
lotö cele moi obignuite uleiuri comeslibile, de lq cel moi nociv lo
ce'l moi bun, dupö procentul de ocizi grogi polinesoturofi omego-ó
conlinuJi: gofron (77"/"\; flooreo-soorelui (ó9%); porumb (61%\;
soio (54%); nuci (5'l%); seminfe de susqn (41%); orohide (33%); conolo
(22%l; seminle de in ('ló%); mösline, extro virgin (B%); nuci mocq-
dqmio (3%). Observofie: onumite uleiuri de gofron 9i flooreo-soorelui
qu fost modificote pentru o le fqce mononesoturole în loc de poli-
nesoturqte. Uitofi-vö pe efichetö.

TERORT9TT r ÎÀneÄrRÂN I Rt I

Pe côt de periculoose sunt grösimile omego-ó, lucrurile devin 9i

moi grove docð sunl lronsformote din formö lichidð în formö solidö
sou semisolidð
- hidrogenote sou por,tiol hidrogenote - pentru
oblinereo morgorinei sou o grösimilor folosite lo frögezireo oluotu-
lui. în timpul solidificörii, dobôndesc o însugire negotivö suplimen-
torö, o formö nouö çi ciudotö, necunoscutó în nolurö, oceeo de ocizi
groçi trons, incompotibili cu orgonismul dumneovooströ. în esenfö,
orgonismul esle forlot sö creeze fluxuri suplimentore de rodicoli liberi
în eforiul de o melobolizo sou digero ocesle grösimi onormole.
Modul în core ocizii grogi trons ciopôrJesc membronele celule-
lor nu este un toblou preo plöcut lo vedere. Aceste molecule lipite
strôns de membronele celulelor le foc rigide, inflexibile gi profund
disfuncfionole. Astfel de celule deformote nu moi pot circulo cu ugu-
rin!ö, sub formð de echipe de suproveghere, penfru o declon¡o
opöroreo imunitorð împotrivo infecfiilor sou pentru o distruge fumo-
rile. Sunt otôt de rigide, încôt nu-9i moi pot îndeplini misiuneo de o
încolli bocteriile, virugii 9i celulele conceroose pentru o le distruge.
,,E co 9i cum or oveo moxilorele înlepenite. Nu pot deschide guro
penlru o le înghi1i", spune dr. Demopoulos. $i nici nu moi pot olu- -,a::,

neco ugor prin orlerele îngustote pentru o menfine fluxul de sônge ..ì

cötre inimó gi creier.

iA ee snume vö furö tinereleE 185

lotö côfevo dintre crimele dovedite ole ocizilor grogi trons: lul-
burð ritmul cordioc, oslupö orterele fqvorizônd ,,îngrogoreo" sôn-
gelui; scod nivelul colesterolului benefic HDL; mðresc nivelul coles-
terolului nociv LDL 9i ol lipoproleinei LP(o), un oh foclor periculos din
sônge; slöbesc sistemul imunitor; produc o spermö onormolö 9i scod
nivelul leslosleronului lo onimole; fovorizeozö concerul, moi oles cel
de sôn gi de prostotð. Dr. Woher Willett de lo Horvord suspecleozð
cö oceste grösimi, moi mult decôl grösimile onimole soturote, repre-
zinlö o couzð principolö o cregterii într-o proporfie nemoiîntôlnitö o
frecvenfei bolilor de inimö. El observö cð, în cozul omericonilor, con-
sumul de ocizi grogi trons provenind din grösimi vegelole hidroge-
note o crescut de lo zeroîn 1900 lo 5,5%din consumul totol de grö-
simi în onii 'ó0. Oore sö fie o simplð coinciden!ð cö ocest {estin fðrö
precedent cu ocizi grogi trons o mers în porolel cu cregtereo cozurilor
de boli coronoriene? Dr. Willett crede cð nu.
în generol, studiile qroló cð olimenlele prelucroie bogote în
grðsimi, cum or fi pröiiturile, fursecurile, fulgii de porumb, gogogile
9r
9i cortofii chips, conlin cele moi ridicote niveluri de ocizi grogi trons.
lo
.U
MARGARINA: 0 AMENINTARE APOçAtlprleA
Este oproope incredibil cö surso numörul unu de grösime o
zt omericonilor este de deporte morgorino. Poote cö ogq se explicö de
i, ce suntem pe locul I 7 în ceeo ce þrivegte duroto medie de vio!ö' în
,ri Stofele Unile, morgorino este principolul purtötor de ocizi grogi trons
core ofecteozö celulele într-un mod otôt de grotesc, încôl nu moi pot
)- funcfiono normol.
le Un sludiu reolizot lo Horvord de dr. Willett o descoperil cð
d femeile core ou môncol potru sou moi multe lingurile de morgorinð
zilnic ou prezentot un risc de îmbolnöviri de inimö cu 66% moi more
o decôt ol celor core ou môncot moi pufin de o lingurifö pe lunö. Un
)- studiu întreprins în Grecio o orðlol cö göliful cu morgorinö o crescul
o riscul de boli de inimð cu oproope 90%. Cercetörile dr. Willett moi
t. sugereozö cð femeile core mðnôncA mulli ocizi grogi trons sunt moi
'o vulnerobile lo concerul de sôn, ior borbo¡ii lo cel de prostotö. $i,
desigur, lot ceeo ce vð împovöreozö orgonismul cu rodicoli liberi este
e responsobil de o lislð mult moi lungö de pöcoie, inclusiv îmbötrô-
nireo premoturð.
186 cum sÄ oPRrM înnsArnÂrulnen

Acízii groçi frons, ¡i moi oles morgorina, ucid între 30 000 çi

150 000 de omericqni în fiecare on prin intermediul boli/or de
inîmð.
Dr. Wolter Willett,
$coolo de Sðnötole Publicö Horvord

GRÄSIMI CARE VÄ î¡¡gÃTNÂNTSC

e Grðsimi pufernic polinesolurole, cum or fi uleiurile de porumb,
gofron, semi nle de flooreo-soorelui, qrohide.
. Mqrgorino 9i grðsimile pentru frögezireo oluolului (ocizi grogi
tro ns).
. Colesterolul.
e Grösimeo onimolð din corne, inclusiv ceo de posðre, si pro-
duse loctole.

GRÄSIMI CARE VÃ MENTIN TINERI

c Uleiul de mösline.
o Uleiul de conolq.
o Uleiul de nuci mocodqmio.
o Uleiul din seminfe de in.

Ori de côle ori vedefi oceste cuvinle pe eticheto unui olimeni

uleiuri vegetole ,,hidrogenote" sou ,,porfiol hidrogenote", moi oles co
-
prim ingredienl, e cozul sö vð olormoli. Este un olt termen pentru
ocizii grogi trons. Morgorino solidö lo pochel, ceo moi hidrogenotö,
e gi ceo moi nocivð; nrorgorino moi moole sou ceo lichidö ou un
conlinut moi mic de trons ocizi grogi, dor reprezintö totugi o sursö
concentrotö de grösimi polinesoturote omego-ó. Este întotdeouno
moi sigur sö consumoli uleiuri vegetole de orice lip în formö noturolð
nu solidificotö.
-

COLESTËROIU[:
IJhI AGËNT AI ÎMEATRAhIIRII PREMATURE
Alimentele bogole în colesterol vö furö lo rôndul lor linereleo.
Poote cð, lotugi, o mônco ostfel de olimente nu sunö lo fel de înspói-
mônlðtor, de vreme ce omeninloreo lor se limiteozö lo creglereo
EA €e onume vð furð tinereleo 187

colesferolului din sônge si, de obicei, nu preo muh. Dor docö

ofloli cð ouðle, cqrneo gi
-brônzo bogote în colesterol fovorizeozö 9i
eleîmbötrônireo? Un studiu epidemiologic pe scoró lorgö reolizot de
dr. Richord Shekelle, profesor de epidemiologie lo Centrul de $fiinfe
ole Sönölötii ol Universitöfii stotului Texos din Houston, o descoperit
cö persoonele core mönôncö mult coleslerol (700 mg sou mqi mult
zilnic) îgi scudeozö viofo în medie cu trei oni. El o moi descoperit cö
oceste persoone erou moi predispuse lo concerul de plamôni.
Aceste efecte sunt couzole probobil de osolturile rodicolilor
liberi. Colesterolul din olimente reoclioneozö ropid cu oxigenul pen-
tru o formo produsele colesterolului oxidot sou PCO, numite de
osemeneo ,,coleslerol ruginit". Acegti rodicoli liberi sunl extrem de
pulernici. Pot delerioro în mod ireporobil ADN-ul celulelor. ln codrul
unui experiment, oomenii de gtiinfo ou scöldot oorto iepurilor cu
oceste PCO 9i opoi s-ou uitot lo microscopul eleclronic penlru o
observo deteriororeo produsö. Potrivit dr. Demopoulos, reocJiile rodi-
colilor liberi din PCO föcuserð göuri în înveligul exterior ol oortei.
Asemeneo mici orificii în ortere sunt nigte invifolii pentru trombocife
sou olte resfuri de o se lipi de ele, începônd formoreo plðcilor, ceeo
ce delerminð ostuporeo voselor de sônge.
$i, ceeo ce este moi rðu, onumite olimente cu un conlinul ridicot
de colesterol, în speciol corneo, sunl bogote în fier o combinolie
-
teribilö. Fierul odunö coleslerolul 9i oclioneozö co un cololizotor pen-
tru rodicolii liberi. Astfel, colesterolul legot de fier în ocelogi olimeni
co
lru
si oiuns în troclul inlestinol poote do nogtere unei mullimi de
molecule de colesterol ruginit core otocö celulele.
rö,
UN
sö
€EA MAI BUNA GRAS¡NAE ANTIOX¡DANTA
no Folosili uleiul de mðsline (9i ohe grösimi mononesoturole) pen-
lru menfinereo tinereJii 9i conlrocororeo bolilor gi o morJii. Mono-
grösimile se oxideozö sou se rôncezesc greu 9i de osemeneo oiutö lo
blocoreo rodicolilor liberi. Deloc surprinzðtor, cei core mönôncö ulei
de mðsline se îmbolnövesc moi ror de concer sou de inimö. Cerce-
tðtorii de lo Horvord ou descoperil cö femeile din Grecio core ou
)o. môncot ulei de mðsline cel pufin o dolö pe zi oveou o rotö o îmbol-
lt- növirilor de concer de sôn cv 25o/o moi scözutö decôt femeile core
eo môncoserö ulei de mösline moi pulin frecvenl. Un minim de douð
188 eum sA opntrt ÎñnsÄrnÂh¡¡neR

linguriJe de ulei de mösline o redus riscul de concer lo sôn cu

30-35% în cozul femeilor din Sponio.
în förile medileroneene, consumul ridicot de ulei de mösline esle
corelot cu moi pufine îmbolnðviri ole inimii. lnteresontele experi-
mente föcute de Peler Reoven 9i colegii söi de lo Universitoteo din
colifornis, precum gi oltele din lsroel, ou scos lo iveolö o explicofie:
grösimile mononesoturole conlrocoreozö efectiv oxidoreo colestero-
lului nociv LDL; ostfel, coleslerolul nu poote penefro perefii celulelor,
erodôndu-i çi declongônd otocuri de cord sou occidenle vosculore
cerebrole. Asemeneo monogrösimi scod nivelul colesterolului nociv
LDL 9i cresc eficienlo celui benefic HDL în eliminoreo celui nociv. în
plus, vitomino ontioxidontö E luptö moi bine împotrivo rodicolilor
liberi în interiorul celulelor în prezenfo grösimilor mononesoturoie.
Prin urmore, penlru o obline beneficii moxime de lo vitomino E, cel
moi bine e sð môncöm ulei de mðsline 9i ohe monogrösimi'
Foimosul cercelölor în domeniul coleslerolului Ancel Keys o lros
concluziile în ceeo ce privegte grösimile mononesolurole 9i uleiul de
mösline cu un deceniu în urmö. El o dovedil cö populoJiile medite-
roneene core {olosesc ulei de mösline co principolö sursö de grösime
oveou ceo moi redusö rotð o mortolitöfii; sunt cel moi pufin pre-
dispugi sö moorö din orice fel de couzel

A!imentele cu efeet contre îmbótrô¡¡!rii bogole în grö-

simi mononesqtursle inelud uleåul de mösline, uleiul
de nuci ¡'nocodsmio, cel de serninfe de in, mðslinele,
qvocqdo, nrigdolele gi oåunele.

UNTURA ÞE PESTË * UN PIJTSRFUIç ËL¡XIR

At TINERETã!
Penlru o vö solvo celulele, moi oles de dominoreo grösìmilor
nocive omego-ó, hröni1i-vö cu o90-numifii ocizi grogi omego-3' Îi
gösiji în pegtele gros, cum or fi somonul, mocroul 9i sordino, co 9i în
onumile olimenle vegetole seminle de in, nuci gi soio. Acesle uni-
-
ce grösimi omego-3 îi detroneozö pe micii dictotori - grösimile
omego-ó oltfel or guverno ocliviloteo celulelor, deleriorôn-
du-le continuu. Din pðcote, cei moi mul¡i omericoni ou în celulele lor
Ce snume vð furð finerelea r89

de 10 pônö lo 20 Ce ori moi multe grðsimi omego-ó decôT omego-3,

fiind ohtioli dupð morgorinö 9i olte osemeneo grösimi.
Un oslfel de dezechilibru olroge dupö sine multe necozuri legote
de îmbötrônire, cum or fi ortrilo, ofectoreo plðmônilor, occidente
vosculore cerebrole, neregulorilöfi ole ritmului cordioc, diobet si dife-
rite tipuri de concer. De exemplu, studiile reolizole osupro onimolelor
lo $coolo Medicolð Dortmouth de cötre dr. Bill D. Roebuck orotö cö
grösimeo omego-3 controcoreozð cqncerul poncreotic, în timp ce
uleiurile omego-ó, în conlitölile folosite în mod obignuit în olimenlo-
1ie, îl intensificð.
O nouö cercetore înlreprinsö lo Centrul Medicol Cornell din
New York o descoperit cö, în cozul onimolelor, grösimile omego-3 ou
revigorot enzimele, inclusiv glutotionul S tronsferozð, penlru o lupfo
împotrivo rodicolilor liberi 9i pentru o detoxifiq orgonismulîn onsom-
blu. FuncJioneozð com în ocelogi fel co 9i substonfele chimice onfi-
concer din broccoli.
Esle inslructiv sð observöm cö persoonele core mönôncö pe9le,
în orice porte o globului s-or gðsi, ou lendinfo sö se îmbolnðveoscö
mci pulin de concer sou boli de inimö 9i sö frðioscö moi muh decôt
cele core nu mönôncð pegle. Experfii cred cö principolo couzð o
oceslui fenomen este grðsimeo speciolð din corneo de pegte.

moDAuTAT¡tE Êi\{ €ARË GRAS¡nñËA Ah¡IMALA

vA PRTVEAZA pe SnruÅrnrn
O olt¿ grösime demonicö este grðsimeo solurotð de origine oni'
molð, confinutö în corne, inclusiv corneo de posðre, loplele integrol,
brônzð 9i unt. Acesl tip de grösime vð distruge orterele în numeroose
moduri. Grösimeo soturotö esle principolul vinovot de cregtereo
nivelului de colesterol nociv LDL din sônge. De osemeneo, împiedicõ
octivitoteo de dizolvore o cheogurilor gi foce co sôngele sö devinö
moi gros 9i moi predispus lo formoreo de cheoguri, grðbind otocu-
rile de cord 9i occidentele vosculore cerebrqle. Grösimeo onimolö
solurolö influenleozð 9i hormonii, fovorizônd concerul de sôn 9i de
prostolö. Femeile core mönôncö multö grösime onimolö ou în gene-
rol un nivel ridicot de esirodiol în sônge, un iniliotor ol concerului.
Cerceloreo demonstreozö cð oomenii core mönôncö moi multö grö-
sime, în speciol de origine onimolö, suferð moi des de concer de
r90 eum sÄ oPRrM înneAlnANrnra

colon. într-un studiu reolizot lo Horvord, bArbolii core ou môncot

cele moi mici contitöfi de grðsime soturotö (pônö lo 7% din totolul
coloriilor) reduceou lo iumötote cozurile de polipi preconcerogi, com-
porotiv cu börboJii core môncoserö de douö ori moi muh (14o/o din
colorii sub {ormð de grösime solurotö). Acegti polipi pot progreso,
devenind tumori oflole în plinð exponsiune.

CELE DOUA FATETE ALE BOABELOR DE SOIA

Ceo moi more por.le din grösimeo nocivð conJinutö de qlimentele
procesofe provine din uleiul de soio hidrogenot por,tiol. Totugi, uleiul
lichid de soio qre o voloqre compensotoore: conline contitöJi moderqfe
de ocizi grogi omego-3. De osemeneo, orgonismul ore tendinfo de o
lronsformo chimic uleiul de soio în lipul bene{ic de grðsime omego-3.
Cu loote ocesteo, moi rðmôn o mullime de uleiuri omego-ó.
Prin conlrqst cu uleiul de soio, olimentele din proteine de soio,
cum or fi soio simplö, lofu gi loplele de soio, conJin substonJe, precum
genisteino, cunoscule co puternici onlioxidonfi 9i luptötoore împotrivo
concerului.

Ëv¡tot¡ uleiurile hidrogenote de soio, folosili eu bðgore

de seqmð uleiul simplu de soio gi môncoli cu îneredere
slimentele din proleine de sois (vezi pogina 1741"

Moi mult decôt otôt, grösimeo onimolð stimuleozö producereo

de ogenfi inflomotori în orgonism, numifi prostoglondine 9i leu-
coiriene. Acegtio pol contribui lo exÌindereo deleriorörii orticuloJiilor,
dônd nostere ortritei reumoloide; osemeneo inflomolii sunl de ose-
meneo vinovote de osfuporeo orterelor, migrene si psoriozis.
Tipul de grösime pe core îl môncoli poole fovorizo sou împie-
dico deloxifiereo întregului orgonism, inclusiv modul în core ocfio-
neozð rodicolii liberi. Acest lucru vð ofecteozö sönðloieo lo scorð
globolö, influen!ônd suscepiibilitoteo nu numoi lo concer, ci gi lo
bolile de inimö, hipertensiune, boli inflomotorii outoimune, boli de
ficot gi, desigur, îmbötrônireo în onsomblu.
Tinônd coni de studiile întreprinse osupro onimolelor lo Centrul
de Prevenire o Concerului Strong din New York, grösimeo soturotö,
în speciol untul, prezintö un risc moxim de o împiedicq oceostö im-
iA Ce onume vö furð tinereleo 191

ot portonlð detoxifiere generolö, octivônd sou dezoctivônd onumite gene.

UI Dimpotrivö, unturo de pegte (omego-3) stimuleozö puternic meco-
n nismul enzimolic de detoxifiere, polrivil dr' Andrew J. Donnenberg,
tn directorul centrului. uleiul lichid de soio revigoreozð lo un nivel moi
ot scözut enzimele de detoxifiere, însö uleiul de soio hidrogenot sou
solidificot constiluie un obstocol în coleo ocestoro. Observöm ostfel
cum se poote schimbo comportomentul uleiului de soio, de lo unul
binevoitor lo unul vicios ofunci cônd storeo lui chimicð se lrons{ormð,
dônd nogtere ocizilor grogi trons.

CUM 5A VA TERITI
DE GRASIMILE CÁRE Vn p¡SrnuG TINERETEA
c Môncoli côt moi pulinö grösime peroxidotö sou rôncedð.
r Cercetoli eticheto olimentelor procesole; docö gðsifi grösimi
polinesoturote, cum or fi uleiul de gofron, de flooreo-soorelui,
de porumb sou de orohide, fili siguri cö ou fost oxidote într-un
onumit grod.
c Evitoli în speciol olimenlele core confin uleiuri vegelole hidro-
genole sou porfiol hidrogenote (ocizi grogi trons).
I optoli pentru biscuifi, fursecuri, produse de poiiserie 9i cereole
förö grösime. În ocest fel suntefi siguri cö nu confin grðsimi
rôncezite.
o Folosifi lo gotit gi lo sosurile pentru solote moi oles ulei de mös-
line virgin gi ulei de conolo. Sunt bune gi uleiurile de nuci moco-
ro
domiq sou de nuci obignuite.
c Reduceli consumul de olimente de origine onimolö, bogote în
tft
grösimi solurole gi colesterol, cum or fi corneo de porc, vitö,
.t-
miel, vilel, pieleo de pe corneo de posöre, untul, loptele inte-
grol, brônzo gi iourlul gros.
.l-
I Môncoli pegte; confine omego-3 9i ontioxidonfi core tind sö
)-
împiedice oxidoreo grösimii.
ö
I Môncoli frucle gi legume bogote în glutotion ;i/sou luoli supli-
o
mente de glutotion sou glutominö core sö oiute lo onihiloreo
le
octivitölii rodicolilor liberi. Gluiolionul este un ontioxidont gen
Rombo core neutrolizeozó grðsimile rôncede din troctul intesti-
rl
nol, reducônd octivitoteo rodicolilor liberi. (Vezi pogino 1 1 2.)
i,
ì-
¡tcttoscltR ßcn cñR¡u DC PrrÍ€ncrl
DC n vñ rußR Tr lrcßGICn
Cum sõ mâncø!Í co'rne
gì sã opri!ì totuçì îmbãtrãnírea

Cqrneo vð soboteozó celulele

- fuvorizônd îrnbðrrô-
nireo odqlð cu deteriororeq inimii 9i oporilio cEncerului.
însð qnumite mðsuri simple, inclusiv modu!în core gðrifi
cqrneo, pot oiuto lq minimizqreo röului.

Mffi
ffiWu numoi grösimeo foce din corne o omeninfore. Aceosto
moi confine gi olte primeidii oscunse core vð pol furo tinereJeo gi
vigooreo si pot gröbi instoloreo bolilor moiore osociote cu bötrô-
nefeo, moi precis concerul gi ofecfiunile cordioce. Dor vesteo bunð e
cö, docö nu vreli sð renunloli tolol lo corne, putefi diminuo în mod
spectoculos otocurile osupro celulelor generole de oceoslo, elimi-
nônd porJiol efectul nociv core gröbe9te îmbötrônireo.
Afunci cônd götifi corneo, inclusiv corneo de posðre çi chior peg-
tele într-o mösurö moi redusö, se creeozö substonfele numite AHC
(omine helerociclice). Acesteo se nosc din reocfiile cu proteinele oni-
mole în timpul procesului de rumenire. Dor ele nu se gösesc lo
suprofolo cðrnii. Astfel, nu puteli rözui crusto de pe un burger sou o
bucotö de pui lo grötor penlru o scöpo de ele. AHC opor din reocfi-
ile induse de cöldurö în interiorul mugchiului çì sunt conlinule în
corneo gölitö. Tolugi, temperoluro de preporore o cörnii conleozð
foorte mult. Temperoturile înolte folosite lo pröiire, frigere sou coo-
cere produc o multime de substonle chimice nocive. Frigereo gi coo-
cereo limp moi îndelungot produc moi pufine AHC, ior înöbugireo,
fierbereo gi prepororeo în cuptorul cu microunde nu genereozö proc-
tic nici un fel de AHC.
Din fericire, pericolul nu e lo fel de more gi în cozul pegtelui. Un
studiu o descoperil cö frigereo cðrnii de pui sou de vilö produce de
cinci pônö lo opt ori moi muhe AHC decôt frigereo cörnii de pe9te.
Cqrneq vö furð linereleo r93

Cele moi multe AHC se gðsesc în costiio prðiitö 9i, deloc surprinzö-
for, consumul regulot ol ocestui fel de môncore cregte riscul oporifiei
bolilor de inimö gi o concerului.

RADICAL¡¡ LIBERI DEZIANTI,J!T¡

Nu vö focefi nici o iluzie în legðturö cu ocest subiect, AHC sunt
nigte mutogeni puternici core pot slimulo rodicolii liberi 9i deteriororeo
extinsö o moteriolului genetic ol celulelor (ADN)' În cozul onimolelor,
AHC declongeozð concerul de colon, sôn, poncreos, ficot gi vezicö uri-
norð. Unii sunl ,,exlroordinor de eficienli gi de ropizi" în inducereo
concerului de ficot lo moimu!e, rudele nooslre cele moi opropiote,
ofirmð dr. John Weisburger de lo Fundofio Americonð de Sönötote.
Oomenii core consumö corne pröiitö sou cooptö sunt moi predispugi
lo cqncer de colon. AHC por sö fie porJiol responsobile de cregtereo
cozurilor de concer de colon sou de sôn în rôndul femeilor core con-
sumö corne, odoptônd dieto tipic omericonð, bogotð în grðsimi.
Atunci cônd consumul de grösime o fosl redus, un studiu reolizat
lo Centrul Medicol ol Universitölii New York o descoperil cð femeile
core môncou corne de vilö, vifel, miel, porc în fiecore zi erou
de douð ori moi
-
predispuse lo îmbolnövireo de
-
concer de sôn decôt
cele core ou môncol moi mult peçte sou corne de posöre. Femeile
core ou môncol 140 g de miel, porc sou vilö pe zi erou de douó ori
moi predispuse lo concerul de colon, comporoliv cu cele core môn-
coserö oceeogi contitote moi pulin de o dqtð pe lunö, potrivit unui
studiu reolizot lo Horvord. Principolele finle ole AHC sunt colonul,
sônul 9i poncreosul.
AHC otocö 9i inimo. Dupð ce qu observol deterioröri grove ole
inimiiîn cozul moimufelor suferind de concer lo ficot couzot de AHC,
Cindy D. Dovis gi colegii söi de lo lnslitutul Nofionol ol Concerului ou
fðcut nigte experimenle. Au descoperil cö onumite AHC ou distrus
mitocondriile din celulele mugchiului inimii, declongônd moorteo
ocestoro. Mitocondriile sunt nigte centrole de energie, esenJiole pen-
tru suproviefuireo celulei. O osemeneo distrugere, speculeozö Dovis,
or puteo fi implicolö în cordiomiopolie, o boolö corocteristicð b¿trô-
neJii, în core lesutul inimii se inflomeozö 9i se deterioreozð, ocesl
proces ovônd co rezuhot insuficienJo cordiocö.
P..

il

194 eum sA oPR¡M înasÄrnÂN!lnre

Nimic nu e moi periculos pentru menfinereo tinerelii decôt otocu-

rile osupro mitocondriilor. Aceoslq pore sð fie principolo couzö o
îmbðtrônirii premoture.

CARNEA AÞUEE NOI AMEN¡NTAR!

CU ÎÂÂBOTNAVIREA DE CANCER
Un olt more pericol ol cðrnii, förð legðturö cu grðsimeo, este
potenfiolo formore o nitrozominelor, substonfe chimice core pol couzo
proclic orice tip de concer. Ele se pot formo în stomoc dupö ingeroreo
ozololului de sodiu din corneo conservolö, cum or fi sunco, hot dogs,
solom, diverse mezeluri 9i bocon. Moi mult decôt olôt, nitrozominele
sunt deio preformole în onumite preporole din corne, cum or fi
boconul, neovônd nevoie de reoclii chimice suplimentore în interiorul
orgonismului core sö le focö potenfiol periculoose.
Recenle dovezi tulburötoore foc legðturo între corneo conservolö
9i diferite tipuri de csncer.

Cancerul cerebrol: Cercetölorii de lo Universitoteo Chopel Hill

din Corolino de Nord ou descoperit recenl cö tinerii core ou môncot
hot dogs o dotö pe söptðmônö sou moi des prezentou un risc de
douð ori moi more de tumori cerebrole decôt cei core nu môncou
deloc ocesl oliment. Moi mult, tinerii core môncou gi ohe soiuri de
€qrneo vð furö finere o 195

corne conservotö, cum or fi çuncð, bocon sou côrnoji, prezentou un

risc cu 80% moi more de concer cerebrol. Extrem de interesont:
tinerii core luou vitomine erou moi pufin vulnerobili lo concerul cere-
brol, ocest lucru sugerônd cö vilominele onlioxidonte ou controcorot
rodicolii liberi gi corcinogenii din corneo conservolö.

Leucemis: Crenvurgtii de tip hol dog ou legðturö cu leucemio

declongotð în copilörie, potrivit unei cercelöri reolizole lo $coolo de
Medicinö o Universiföfii de Sud o stotului Colifornio din Los Angeles.
Tinerii core ou môncot moi mult de 12 hol dogs pe lunö erou de
oproope zece ori moi predispugi lo leucemie decôt cei core nu môn-
coserö deloc. Cel moi vinovoi este ozoloful folosit lo conseryoreq
cðrnii, ou ofirmot cercelðlorii.

RETETÄ DE HAMBURGER ANTIÎMBÄTRANIRE

O modolitole uimitoore de o elimino pericolele declongofe de AHC în

burgeri este de o omesteco în compozifio ocestoro proteinö de soio.
Teslele dr. John Weisburger orotð cö o contitqle incredibil de micö de
proteinö de soio 10yo din qmestecul de corne locqtð împiedicö
- cônd homburgerul e prðlit. De osemeneo,
formoreo AHC otunci - soio
înlocuiegte qnumile grðsimi periculoose. Docö hqmburgerul stondord
de oriundp din lume or fi preporot cu oricôt de puiinö soio, rolo
îmbolnövirilor de concer lo nivel mondiql or scðdeo, sugereozö
dr. Weisburger.
lolö reJeto unui hqmburger cu efect ontiîmbðlrônire: omestecoJi o
jumölote de ceogcö de proteine vegetole gronuloie (o formð de
proleinö de soio disponibilö în mogozinele cu produse noturiste 9i în
onumite supermorkeiuri) 9i douö linguri de opö rece cu o iumötole de
kilogrom de corne slobö de vitö tocotö. Frömônlofi corneo pônð cônd
se omeslecö toote ingredientele. Modelofi omeslecul sub formö de
chiflele 9i pröliii-le. Soio eliminð csm 95% dintre AHC. Astfel, hom-
burgerul cu soio conJine door 5% dintre AHC periculoose core se
gðsesc înir-un homburger obignuit! Nu exisiö nici o diferenfö notobilð
de lexiurö sou gusl.

Cancerulde co/on: Produsele din corne, cum or {i côrnofii, mðresc

riscul de concer de colon, potrivit unui studiu olondez osupro o 3.700
de bnrboli gi femei. Cercetötorii ou dot vino în principol pe conservonJi.
196 CUM 5A OPRIM IAABATRANIREA

Existð vreo legöturö cu fierul? Corneo ore 9i un confinul ridicot

de fier, ceeo ce poole fovorizo producereo de rodicoli liberi core
deterioreozö celulele orgonismului. Fierul o fost incriminot în speciol
în legðturð cu bolile de inimö, concerul de sôn ori de colon.
Un pericol suplimenlor: grösimeo 9i colesterolul din corne pro-
duc rodicolii liberi core provoocð muhe boli legote de bðtrône1e,
inclusiv concerul, ostuporeo orterelor gi problemele inflomotorii, cum
or fi ortrito.

O STRATEG¡E AhIT¡îMBATNAN¡NE: DEZAMORSARËA

BOñABËI EU CEAS DIh¡ EARNE
Controcororea cu oiutorul ontioxidonJilor: Atunci cônd môncofi
corne de orice fel, môncofiîn ocelogi timp, lo oceeogi mosö, gi multe
olimente bogote în onlioxidonJi, cum or fi fructe, legume çi cereole,
si beti ceoi. LuoJi 9i vitomine, co pe o osigurore în plus cö nivelurile
de ontioxidonfi din sônge sunt ridicote. Stud¡ile orolö cö vitominele
C, E gi A, corotenul, seleniul, glutotionul 9i componeniele ceoiului
verde poi oiuto lo neulrolizoreo formörii de AHC gi o ohor rodicoli
liberi core distrug celulele. Vitomino C din frucle 9i legume, co givito-
mino E împiedico formoreo nitrozominelor. Acelogi lucru foc ustu-
roiul, ordeii grogi, ononosul, morcovii, cöpgunele gi roçiile, pofrivit
testelor reolizote lo Universitoteo Cornell. Fructele gi legumele confin
numerogi ontioxidonli core controcoreozð nilrozominele printre core
quercitino, ocizii p-cumoric ai clorogenic, precum gi vitomino C.

Môncoli usfuroi: Studii recenle ou descoperit cö usturoiul nu

numoi cö previne formoreo teribilelor nitrozomine core provin din
consumul de corne conservolð, dor poote împiedico moleculo
intoclö de niirozominö sö devinö biologic octivö 9i ostfel periculoosö
pentru celule.

Preparoli corneo osffe/ încôf sð reduce/i perícolul: E de preferot

sö preporofi corneo în cuplorul cu microunde sou s-o înöbusiJi ori
s-o fierbeti, metode prin core opor foorle puiine AHC. Docö foceli
grötor, moi îniôi puneli burgerii, colletele sou corneo de pui în cup-
torul cu microunde pentru o le pregöti porJiol. Apoi, înointe de o le
eorneo vö furö tinereleo 197

pune pe grölor, scurgefi 9i îndepðrtoli sucul plin de bucöfi crude core

produc AHC. Testele fðcute de Jomes S. Felton lo Loborotorul Nofio-
nol Lowrence Livermore din Colifornio ou orðlot cö, finônd un hom-
burger douö minute în cuplorul cu microunde înointe de o-l pune pe
grötor, reducem AHC cu 90% comporotiv cu cel crud oruncol de lo
început pe grölor. De osemeneo, nu folosifi grósimeo core se scurge
în timpul frigerii cörnii pentru prepororeo sosurilor, pentru có vo
confine conceniroJii crescute de AHC.
Puneli înÌotdeouno boconul în cuptorul cu microunde. Vo qveo
moi pufine nitrozqmine 9i AHC decôt pröiit sou fiert.

Doli grösimeo lo o porie: Curöfofi corneo de grðsime înoinle de o

o preporo sou de o o mônco. Nu môncofi pieleo de pe fripturo de pui.

Môncoti porlii mai mici de corne: în loc de o porJie obignuitö de

300 g de fripturö de vitö sou un homburger de 200 g, consumofi
porfii moi mici, de 'l00 g.

Micsoroli contifoleo de corne consumofö: A foce din corne por-

leo principolö o fiecörei mese înseomnö sð îmbötrône9ti moi repede.
AlcötuiJi felurile principole din legume, cereole, poste 9i leguminoose
boobe. Amestecoli contitöfi mici de corne cu legume cölile, o9o cum
foc bucötorii osiotici. Docö môncoli o dotö sou de douö ori pe zi
corne, möcqr încercofi co ocest obicei sö se repete de trei sou de
potru ori pe sðptðmônö. A9o cum spuneo odotö pregedinlele
Thomos Jefferson, corneo or trebui sö fie un fel de môncore în plus
pe lôngö cel principol: cortofi, orez, legume gi leguminoose.
sn ßGnñ €m s¡l nmnnnru€m TrN€f{r
sRU cn sñ innnñrltsl!¡!m?
Ce freb¡¡íe sù gtí!Í despre øleool
pentru ø oprí îmbãtrânírea

Pulin oleool, în rnod speeiol vin rogu, poste fi o reletå

pentru conservsreo linerelil dqcð sunleli odul¡i gi
-
nu ovefi probleme eore só excludö qlcoolul. A beq mult
esTe o metodó sigurð de o îmbälrôni, de q vö îmbol-
nðvi gi de s mu¡.i.

#&
#&devorul e cö ouleti beo co sö römôneti tineri sou co sö
îmbötrôni1i. lor gronifo dinire cele douö otitudini esle foorte sublire.
Zeci de studii orotö cö böutorii ,,moderofi" de olcool, unul sou douö
pohore pe zi, tröiesc pufin moi mult decôt obstinenfii, însö ,porü"
mor mqi repede decôt
- moi mult de lrei
böutori pohore zilnic
-
oricine. E greu sö ignori dovezile. De exemplu, un sfudiu desfðgurot
pe o durolö de 13 oni osupro o 20 000 de medici barboli din
-I994
Anglio, cu vôrste cuprinse între 50 9i 90 de oni, o roporlot în
Fondului lmperiol de Cercetore o Concerului de lo Universitoteo
Oxford cð bðulorii moderofi ou tröit cu oproximoiiv doi oni moi mult
decôt neböutorii. De osemeneo, s-o moi descoperil cö riscul de
deces s-o occelerot odotð cu excesul de olcool (contitoteo core o
depogil trei pohore zilnic). Cei core ou böul moi mult de gose pohore
zilnic ou fosl predispugi lo cirozö, concerul ficotului, lo concerul covi-
tölii bucole sou în gôt, lo brongitö 9i pneumonie.
Oore oslo înseomnð cð trebuie sö beJi cu scopul de o întôrzio
îmbötrônireo? În mod cert, nu. Dor docö beli deio moderot, nu e
nevoie sö vö opriii de teomð sö nu oiungeli moi repede lo cimitir.
Cordiologul de renume Thomos Peorson, de lo lnstitulul de Cerce-
lore Mory lmogen Bossetl din Cooperstown, New York, le-o spus
colegilor söi: ,,Mesoiele generolizote pentru oblinereo de lo consu-
mul de olcool probobil cð nu sunt moi responsobile decôt recomon-
 Alcoolul 9i îmbðtrônireq 199

doreo generolö de o beo olcool." lotö logico lui: o beo sou o nu beo
irebuie sð fie o decizie individuolö bozotö pe otitudineo unui odult fofö
de oceostö problemð 9i pe experienio legotö de ulilizoreo olcoolului.

DATE LEGATE DE EFECTUL ANTIIMBATRANIRE

AL ALCOOLULUI
c Consumul moderol de olcool poote prelungi vioJo în primul
rônd luplônd împolrivo bolilor de inimö dupö miilocul vieJii.
c Vinul este cel moi copobil sö împiedice otocul de cord, opoi
urmeozö bereo gi dupð oceeo böulurile tori, potrivit unui siudiu
recent reqlizqt lo Koiser Permqnenie în Coliforniq.
e Ceo moi bunö olegere, docö befi, esle s-o foceJi în timpul
mesei. Böutul lq bqr sou lo o petrecere, neînsolit de o contilote
semnificotivð de môncore, e o meiodö bunö de o vð ucide tine-
reJeo 9i pe dumneovoostrð în9ivð.
ìo
e.
Jö Diferenla între q bect contitáti rnici sou mori (de olcool) poofe fi
II diferenlo dintre prevenireo gi couzoreo unui deces premotur'
ôr Dr. Chorles Hennekens,
ot pro{esor lo $coolo de Medicinö Horvord
in
t4
)cr CIJM POATE AIEOOLUL,
rlt BÄur Îru carurlrnXt^monrRATE,
le sn am¡r¡c ÎmeÀrnnNlREA
o Reduce numórulde ofocuride cord: În mod obignuit, persoonele
re core beou moxim douö pohore pe zi prezintð un risc de otoc de cord
ti- cu 30% moi mic decôt cele core nu beou deloc. În recenlul studiu
core i-o ovul co subiecJi pe medicii britonici, otocurile de cord gi occi-
to dentele vosculore cerebrole scözuserö cu 40o/o în cozul bðutorilor
e moderoJi, comporoliv cu obstinenlii sou morii böutori. Moiive probo-
ir. bile: böulurile olcoolice împiedicö formoreo cheogurilor de sônge,
3- cresc nivelul colesterolului benefic HDL 9i previn teribilo oxidore o
JS coleslerolului LDL, core, în cele din urmð, erodeozö 9i oslupö orterele.
J- Docö toJi omericonii or înceto sö moi beo, numðrul morJilor
l- 8l 000, prezice cordiologul de
couzote de bolile de inimö or cregte cu
200 CUM SA OPRIM Iñ'TBATRANIREA

lo Horvord dr. Poul Ridker. El o descoperit cð bðutorii moderoJi constonli

ou în orgonismul lor un nivel ridicot de ocTivotor tisulor ol plosmino-
genului, un dislrugötor nolurol ol cheogurilor de sônge; neböutorii ou
în schimb cele moi scðzule niveluri din ocest distrugötor de cheoguri.

împiedicð occidente/e voscu/ore cerebrole: Probobil cö doloritö

proprietölilor onticoogulonte, un pohor sou douö pe zi por sö reducð
numðrul de occidente vosculore cerebrole cu ó0 pônö lo 70o/o com-
porotiv cu lipso totolö o olcoolului, potrivit -unui recenl sludiu britonic.

Conservð copocifðJile mintole: Oricôl or pöreo de ciudot, böutul

moderot poote oiuto gi lo menfinereo vigilenlei creierului pe mösuro
înointðrii în vôrstö. Genelicionul Joe C. Christion de lo Universitoleo
din lndiono o urmörit timp de 20 de oni 4 000 de gemeni de sex
mosculin pentru o oflo docö b¿utul moderot ofecteozö creierul. El i-o
tesiot psihologic pe gemeni lo óó çi lo 7ó de oni. A descoperit cð
pufin olcool nu le-o föcut nici un röu. De fopt, cei core böuserð unul
sou douö pohore pe zi oveou performonle moi bune în ceeo ce pri-
veçte copocilöfile minlole decôt oceio core böuserö moi pulin de un
pohor sou moi mult de douð pohore pe zi. Böutul moderot între
-
unul gi douö pohore pe zi
- pore sö fi îmbunölöfil memorio, rezol-
voreo problemelor gi copocitoteo de o roliono.

Côt? Pônö /o vôrsfo de ó5 de oni, bórbolii nu or trebuisð beo moi

mult de douö pohore pe zi, ior femeile unul singur. (Bórbolii ou în ge-
nero/dimensíuni moi mori gi pot metobolizo moi mult alcool.) Dupó
65 de onì, e bine penfru oricine sð nu depð¡eoscõ un pohor zilnic.
lnstitutul NoJionol
pentru Abuzul de Alcool si Alcoolism

CUM POATE EXCESUT DE ALCOOI SÄ VÄ FURE

TTNERETEA9T5A VA SCURTEZE \'¡ATA
Atroge dupð sine o rnoorfe timpurie: Pericolul de deces couzol de
olcool este enorm. Consumul exogerol de olcool este o douq couzõ
principolö o morfii premoture fumotul e primo. Prinfre porticiponlii
-
Alcoolul i îmbðtrônireq 201

lo foimosul Studiu osupro lnimii de lo Frominghom, cei core ou böut

moi muh de cinci sou gose pohore pe zi ou murit moi des de morli
subite de inimö, deçi nu prezentou semnele unor osemeneo boli coro-
noriene. Alcoolul cregle riscul de deces din couzo hipertensiunii, occi-
dentelor vosculore cerebrole, concerului de slomoc, foringion gi, posi-
bil, de sôn sou de colon, cirozei, occidenlelor gi sinuciderii.

Consumul exogerol de qlcool este q dor¡q couzö princi-

polö o tuluror deceselor premoture oceleq cqre Eu loc
înqinte de o atinge durqto medie
-
de vio!ð din Stqtele
Unite. Fumstul reprezintö prirno couzð d
-
qceslorq.

Fovorìzeozá concerulde sôn: Moi mult de un pohor zilnic poote

fovorizo concerul de sôn, overtizeozö ocum numerogi experli. Vino-
votö poote fi deleriororeo produsö de rodicolii liberi. În codrul unui
studiu, dr. Motthew P Longnecker de lo $coolo de Sönötote Publicö
de lo Horvord o demonslrol cö douö pohore de olcool pe zi ou cres-
cut riscul de concer de sôn cu oproope 50%. Un pohor sou moi pufin
prezintð o relolivö siguron!ö din ocest punct de vedere.
Femeile, în speciol cele core ou ovul ontecedenle de concer de
sôn în fomilie, or trebui sö reducö consumul de olcoolîn medie lo un
pohor pe zi. Docð suferifi de concer de sôn, olcoolul or puleo contri'
bui lo röspôndireo bolii. Alcoolul creçte nivelul de estrogen gi fovo-
rizeozó concerul.

Produce boli cordiovoscu/ore: Oomenii core beou trei sou moi

multe pohore zilnic sunt de trei sou potru ori moi predispugi lo hiper-
tensiune orteriolö. De fopl, excesul de olcool e responsobil de pônö
lo 30% dintre cozurile de hipertensiune, ne orotö studiile reolizote.
Morii böutori (trei sou polru pohore zilnic) sunt de trei pônö lo gose
ori moi predispugi lo occidenle vosculore cerebrole decôt obstinenlii,
potrivit unor cercetöri britonice gi finlondeze. Chior 9i în cozul tineri-
lor, olcoolul excesiv poote declongo occidenle vosculore.
Moi mult, olcoolismul poote produce un ritm cordioc neregulol
9i mörireo volumului inimii, ceeo ce duce lo o respirofie moi ropidö
9i oboseolö, ior în cele din urmö, insuficien!ö cordiocö congestivö,
odeseori fotolö.
 202 cum sA opRtm îÄneArnÂN¡ REA

Alcoolul este uimitor agent formoco/ogic puternic gi poofe

føce porte dintr-o diefö sðnðfoosõ orj poofe deveni pur si simp/u
fotol dqcã e consumof în exces.
Dr. Wolier Willett,
$coolo de Sðnötoie Publicö Horvord

Deterioreozó creierul: Förö îndoiolö, orcoorur poote îmbötrôni

premotur creierul, în primul rônd slöbind memorio. Rodiogrofiile
fðcule unor olcoolici tineri ou revelol deleriororeo creierului, i-nclusiv
controctoreo cortexului, slðbireo slructurilor cerebrole o octivitote
çi
metobolicö scözulö. ,,creierul unui olcoolic de 30 de oni ororö co ol
unui om de 50", spune dr. Gene-Jock Wong, cercetölor lo Loboro_
torul Nolionol Brookhoven din Upton, New Vork.

CINE AR TREBUI SA EVITE COMPLET ALCOOLUL

r Femeile însörcinole sou core înceorcð sð oibö copii.
c Persoonele core vor sð conducð moçino
squ sö desfösoqre olte
octivitöli ce necesilö concenirore sou coordonore musculorð.
o Persoonele core urmeozö un trqtoment
medicomentos ce poote
inlerocfiono cu olcoolul.
o Alcoolicii în curs de recuperore.
o Copiii gi odolescenlii.
c Persoonele cu ofecliuni core pot fi înröutöfile
de qlcool.
lnstitutul Nofiono/
penfru Abuzul de Alcool.si A/coo/ism

Determinã molformorii congenifo/e: în cozur femeilor însðrci-

note, olcoolul poote dererminq pierdereo sorcinii, sindromul olco-
olismului fetol 9i molformotii congenitole.

Produce dependenJõ: ceo moi importontö primeidie couzorö

de
olcool penrru rinerele 9i viorö vine din foptul cå .rl¡i indiuiri devin
dependenfi gi nu se moi pol opri sö beo odotö ce qu început. Apro_
ximotiv I4 milioone de omericoni odulti sunt dependenfi de olcool.
EA Alcoolul îmbðtrônireo 203

Ar fi totql iresponsobil sð-i sfðfuim pe nebðulori sð beq pentru a

fi moi sðnðto.si.
Arthur Klotsky,
çe{ul clinicii de cordiologie
o Cenlrului Medicol Permonente Koiser
din Ooklond, Colifornio

f,nt
PUTERILE SPËElAtE ANTIÎMBATN¡T¡ ¡ NE

rle ArE VlNUtu¡ R09t¡

rsiv De ce vinul rogu ore un efect moi puternic împotrivo îmbötrônirii
ote decôf olte feluri de olcool? Simplu. Conline o mullime de ontioxidonfi.
rol Probobil cö oJi ouzit de Porodoxul Froncez. Acesto susiine cö froncezii
ro- pol mônco multð grösime förð sö sufere de bolile de inimö de core
suferö omericonii gi olJi occidentoli, deoorece froncezii beou lo mosð
vin rogu, core confrocoreozö deteriororeo orterelor de cötre olimentele
grose. E greu de spus docö ocest lucru este odevörot, dor e sigur cð
exislö o mullime de ontioxidonfi în vin, în speciol în cel roçu, ior ocegtio
pðtrund în fluxul songvin în contitöJi mqri olunci cônd beJi vin.
Vinul olb beneficiozð 9i el de côfivo ontioxidonfi, însö vinul rogu
conline mult moi mulli, deoorece în limpul fermentðrii cooio colorotö
9i seminJele, sursele ontioxidoniilor, sunl lösote în omestec,
ior onlioxi-
donlii sunt eliberoli în vìnul oblinut. Uno dinlre cele moi importonte
orme ontioxidonle ole vinului rogu este un compus speci{ic, cunoscul
sub numele de colehine, prezenl de osemeneo gi în ceoi.
Acesie cotehine ou numeroose ovontoie: împiedico modificörile
I oxidotive core permil colesterolului LDL sö se infiltreze în pereJii
n
orlerelor, producônd osluporeo ocestoro; inhibö {ormoreo placilor
de oterom core fovorizeozð oporifio cheogurilor în sônge; reloxeozö
'cr-
vosele de sônge, inhibö lumorile, bocteriile 9i virugii; oiulö lo prole-

:o- ioreo ficotului 9i luptð împolrivo inflomoliilor'

euM PoATE IUPTA VINUL RO9tl

de
înnporn¡vn înneArRÂNt n¡ ¡
vtn Împiedicð osfuporeo arterelor: Antioxidonfii din strugurii negri 9i
ro- din vinul rogu, cum or fi vitomino E, conlrocoreozð obilitoteo rodi-
colilor liberi de o oxido tipul nociv de colesterol din sônge core
?''

204 cum sÄ oPRrM înnenrnnr{¡nnq

fovorizeozö ostuporeo qrlerelor. în experimenlele reolizole în epru-

betö, dr. Edwin Fronkel 9i colegii söi de lo Universitoteo Dovis din
Colifornio ou descoperil cö onlioxidonlii din vinul rogu erou chior
moi pulernici decôt vifomino E în privinJo împiedicörii oxidörii. Vinul
olb (9i strugurii olbi) nu erou lo fel de eficienJi deoorece confineou
moi puJini ontioxidonfi.

A,cum mónônc moi mulli sfruguri negri gi qm trecut de lo vinul qlb

lct cel rogu.

Dr. Edwin Fronl<el,

Universitoieo Dovis din Colifornio,
cercetölor ol ontioxidonJilor din vin 9i sfruguri

Aclioneozö ca un onficoogulonf: Anlioxidonfii din vinul rogu

ocJioneozö oorecum co ospirino, împiedicônd oglomeroreo plðcilor
de oterom, primul pos în formoreo cheogurilor re^sponsobile de
otocuri de cord squ occidente vosculore cerebrole. ln codrul unei
cercetöri recente reolizote de John Folts de lo Universitoteo din
Modison, subiecfii ou böut douð
Wisconsin
- $coolodeMedicolö
pohore 9i iumötote vin rogu fronJuzesc (Choteouneuf du Pope).
Dupö 45 de minute, onolizele ou orötot o scödere o îngrosðrii dotð
de plöcile de olerom cu 400/0, ceeo ce însemno cö indivizii erou moi
pulin predispugi lo formoreo cheogurilor.

Dilotö qrterele: Substonlele chimice din vinul rogu, strugurii negri

9i sucul de struguri negri pot influenJo în mod direct vosele de sônge
prin reloxoreo gi dilotoreo lor, potrivit lestelor reolizote de dr. Dovid
F. Filzpotrick de lo Colegiul de Medicinö ol UniversitöJii Floridei de
Sud. Aceostð octivitote poote reduce lensiuneo orteriolö çi sposmele
vosculore core grðbesc olocurile de cord 9i occidentele vosculore
cerebrole. Strugurii olbi gi sucul ocestoro ou onumite efecfe, dor nu
gi vinul olb. Substonfele chimice ce determinö reloxoreo musculorö
se gösesc în coojö, nu în pulpö, 9i ocesteo or puteo fi cotehinele,
spune dr. Fitzpotrick.

¡NFUZ¡¡ PAOTËCTOARË
Förö îndoiolõ, cotehinele ontioxidqnte din vinul rogu oiung în sônge,
proteiônd probobil orterele prin prezenfo lor, potrivit dr. Andrew
EA Alcoolul îmbötrônireo 20s

'u- Woterhouse de lo Universitoteo Dovis din Coli{ornio. El s-o ocupol

lin de subiecfi core ou böut douö pohore de I 70 g de vin rogu Bordeoux
ior de Colifornio; nivelurile de cotehine din sôngele lor ou crescut spec-
ìul loculos, otingônd moximul în lrei ore. AniioxidonJii ou început sö
OU scodö dupö opt ore 9i oproope ou dispörut dupö 24 de ore. ,,4 durot
oproope o zi", s-o minunol dr. Woterhouse. Mqi muli decôt otô1,
cotehinele din sônge, oço cum s-o extropolot din studiìle reolizote în
loborotor, or trebui sö reducð oxidoreo periculoosö o colesterolului
LDL cu 80%!
întrebore: toole vinurile rogii confin cotehine onlioxidonte? Do,
röspunde dr. Woterhouse. Deçi onumite vinuri rogii ou concentrolii
puJin moi mori de cotehine, orice vin rogu conline suficiente, inclusiv
vinul rogu obignuit omer¡con, fronfuzesc, ilolion, oustrolion, chilion
,9U
etc. Core conline moi mulli ontioxidonli? ,,Docö un vin esle robust 9i
lor îfiîncrefegte guro otunci cônd îl beiînseomnö cö ore o contitote sotis-
de föcötoore de ontioxidonfi", spune dr. Woterhouse.
ìei
lin DÕTJÄ SFATIJRI CRUC¡ALE
uð e Vinul rogu nu este un medicomenl pe cgre sð-l doi pe gôt de
e).
côle ori î!i oduci ominte. ,,Docö începi sö trotezi vinul rogu co pe
rlö
o postilö, î!i pofi foce mult röu", ne overlizeozð dr. Woterhouse.
roi
Docð beli vin rogu, foceli-o în stil fronfuzesc, odicð în limpul
meselor. Aslo nu numqi cö împiedicö inloxicoreo, dor exploo-
leozö ovontoiele potenfiole ole vinului. Antioxidonfii din vinul
Jfl
ge rogu or puleo ocfiono lo început co ontidoluri porfiole lo octivi-
rid toteo rodicolilor liberi generofi de olimente, în speciol de cele
de grose. A9o cö, ceeo ce conteozð este sö oveli în orgonism, în
¡le ocelogi limp, pe lôngö ogenfii röi, 9i pe cei buni.
tre o Moi mult nu e bine. Beli vin rogu door cu moderolie. Asto
NU înseomnö unul sou douö pohore pe zi. A împinge teorio vinului
rö lq exlrem este periculos. Froncezii, core beou com de zece ori
le, moi mult vin rogu decôl qmericonii, ou o rotö scözutö q îmbol-
növirilor de inimö. Dqr de douð ori moi mulli froncezi mor de
cirozö sou se sinucid decôl omericoni. lor roto deceselor cou-
zote de occidentele vosculore cerebrole este cu 50% moi ridi-
lê, colö lo froncezi decôt în cozul börbofilor omericoni. Astfel de
)w probleme sunt odeseori legote de qlcool.
206 eum sÄ oPRrM înnanrnÂrurnre

,ytN- FARA AtCOOt

În mod surprinzölor, sucul simplu de sfruguri negri conline mulli
dintre ontioxidonJii protectori, core sub¡iozö sôngele, oflofi în vinul
rogu, însö în concenlrofii moi mici, potrivit noilor teste föcute lo
Universilofeo din Wisconsin de dr. John Folts. Agodor putefi obline
multe dintre beneficiile vinului roçu în obsenfo olcoolului, Trebuie sö
befi de trei ori moi muh suc de struguri negri decôt vin rogu penlru o
beneficio de efectele onficoogulonte ole ocesluio din urmö. Pentru o
controcoro oclivitoleo de formore o cheogurilor, pe core o dezvoltö
onumile olimenie grose, cel moi bine e sö befi lo mosö suc de slru-
guri negri. Sucul de struguri olbi nu ore ocelogi efect.
 cmr€m spffi€ ßñrnnru€TG
€ f¡ßttnrñ cu trTu["r€ clt¡"on¡t
þe ce redueeres eøloriíler
poafe oprí îmbåfrdníreq

Ghior dqcö sunîeli lo vôrsto rniilocie souoli trecut de eq,

redueereo treptotö o coloriilor zi!nice poote încetini ceq-
sul biologic gi poore întôrziq sou vð poole seöpo de
bolile båîrônelii. Nu e niciodotð preo lôrziu sö prevenili
Ìi

î¡nböTrônireo.

,M,

ffiotö o cole, degi nu întotdeouno plðcutö, de o încetini îmbötrô-

nireo, de o evito bolile 9i de o moi odöugo côJivo oni lo durolo de
vio!ð. Môncofi moi puline colorii, însö de colilote, ostfel încôt sö fili
slobi, dor nu molnulrili. Strotegio este perfect iustificotö lo nivel bio- ii

logic; esle oproope o modolitote perfectö de o prelungi viofo în cozul tl

onimolelor si poote explico de ce onumilor oomeni le merge bine 9i

lröiesc moi mult decôt ol1ii. De exemplu ioponezii din insulo Okinowo:
.l00
în rôndul lor exisfö moi mulli oomeni core ou depð9it de oni
decôt în oricore oltö populofie. Mðnôncö cu l7 pônö lo 40% moi
pufine colorii decôt ceilolli ioponezi gi înregislreozö cu 30-40% moi
puline îmbolnöviri de inimö, occidente vosculore, concer, diobel 9i
ofecJiuni ole creierului legote de bötrône1e.
Degi omericonii se îngroçð toi moi mult, noi dovezi convingötocrre
sugereozö cö o mônco puJin reprezintö o cole spre izvorul tinerefii.
Potrivit Roy Wolford, directorul Loborotorului de Cercetörì
lui
Gerontologice de lo $coolo Medicol¿ o UCLA, o dietð sörocð în colorii
9i bogotö nutritiv micgoreozö vitezo de îmbötrônire, ,,întineregfe" onu-
mite sisfeme ole orgonismului chior gi lo o vôrstö înointotö, mðregte
durolo de viofö 9i reduce cel pulin lo iumötote riscul de îmbolnöviri'
Oore oslo înseomnö o vio!ö înlreogð de semiînfometore? Nu.
Subnutrifio, nu molnulriJio, este cheio.
208 cum sA oPRIM iñneArnÂNrnEa

ANIMAIELE CENTENARE
Reducereo coloriilor este un remediu obsolut gi o cole doveditö
de o foce onimolele sö-gi depögeosð duroto normolð de vio!ö. De lo
,l935,
primul experiment din s-ou slrôns o mullime de studii core
orolö cð momiferele, cum or fi goorecii, gobolonii gi côinii cu o dietö
sörocð în colorii ou tröit cu o treime sou cu 50% moi mult decôt ero
de ogteptot. Este indiscutobil cö o mônco cu 30-40% moi puJin decôt
or foce-o momiferele în olte condi¡ii, !inônd conl 9i de substonfele
nutritive odecvote, reprezinlö proctic o goronfie o încetinirii îmb¿trô-
nirii. Animolele sunt moi iucöuge, moi slobe, orolö moi tinere gi sunt
moi puJin predispuse lo orice boli, inclusiv concer çi infeclii. Atunci
cônd concerul esle indus unui onimol, tumorile refuzö odeseo sö se
dezvolte, ior cele core o foc progreseozö door cu douð ireimi din rit-
mul obignuit.

Puteli extinde /ongevifofeo reducônd cqnfifofeo de môncore dupð

msturitqte gi vôrsfo miilocie.
Dr. Roy Wolford,
$coolo de Medicinö o UCLA

Tol ceeo ce osociem cu bötrônefeo esle omônot otunci cônd

punem stovilö coloriilor: puberloleo e întôrziolö, perioodo de repro-
ducere se extinde, pierdereo memoriei gi slöbireo imunilöJii sunt
omônote. Animolele ou odeseo iumötole din vôrsto biologicö o celor
de oceeogi vörsfö cronologicö cu ele.

ÞE CË PUTETT OpRr ÎMeArRÂNrnrn

PRIN REDUCEREA CALORIITOR
Produceli moi pulini rodicoli liberi: în esenfö, rodicolii liberi sunt
dugmonii tinerelii, deoorece convertireo lor în energie necesilö moi
mult oxigen core declonçeozö 9i moi mulli rodicoli liberi. Aceçtio
olocö celulele, deleriorôndu-le gi occelerônd îmbolnðvirile gi îmbö-
trônireo. Este un cerc vicios; cu côf môncofi moi muh, cu otôt moi
muh oxigen trebuie sð prelucrofi 9i ostfel vö puteli oçtepto lo o moi
more deleriorore q celulelor. Reducereo coloriilor micgoreozö pro-
t4 eqleq spre bötrône¡e ep ovqtö cu mulle colorii 2Og

ducereo de rodicoli liberi distruclivi. Atunci cônd sunt cercetote dupö

lirö moorte, corpurile onimqlelor cu o dietö confinônd puline colorii
rlo orqtö o distrugere moi redusö o Jesuturilor de cölre rodicolii liberi.
cre Nu sunt lo fel de ,,pvlrezile" precum onimolele bine hrönite core mor
etö lo oceeogi vôrstö.
ero
côt Apö r o rect împolrivo î mbötrônirii se infensificð : Ani mo lele h rö n ite

ele moi pujin ou un nivel spectoculos moi more de enzime ontioxidonte,

ro- inclusiv extrem de importoniele superoxid dismutozö, cotolozö 9i glu-
unl tolion peroxidozö oceleogi substonfe core ou oferit tinereleo 9i
nci
-
longevitoleo musculilelor de ofet (vezi pogino 23). lor enzimele sunf
SE de frei-polru ori moi octive în neulrolizoreo rodicolilor liberi, spune
rit- Ron Horl de lo Centrul Nolionol de Cercetöri Toxicologice din
Arkonsos. în plus, onimolele hrðnife cu moi pufine colorii desfögoorö
forJe enzimolice moi mori pentru repororeo deleriorörii genetice
(ADN-ului) o celulelor. $i sunt de cinci ori moi copobile sö elimine din
orgonism corcinogeni precum oflotoxino.

lmunitoteo se îmbunðtõ/e9fe: Animolele hrönite cu moi pufine

colorii ou un sistem imunitor cu o treime moi pulernic decôt onimo-
lele normole, spune microbiologul George Roth de lo lnstiiutul
Nofionol pentru Îmbötrônire. Restricfio coloricö,,întôrzie scödereo
ind reocJiei imune csre opore odoto cu vôrsto, ior potenio globulelor
ro- olbe dureozö moi mult lo onimolele hrönite moi pulin", spune el.
unt
rlor Nivelul zohórului giol insulineiscode: Môncônd moi pufin, opore
o scödere spectoculoosö o glucozei din sônge 9i o hormonului insu-
linð. Este un lucru de o more importonfö deoorece nivelurile ridicole
de zohör gi insulinó dìn sônge sunt principolii bioindicotori oi îmböfrô-
nirii. Docö môncofi muh, orgonismul trebuie sö genereze moi multö
unl insulinö penlru o tronsformo môncoreo în zohör lo nivelul sôngelui.
noi lnsulino esle un röuföcötor descoperit de curônd, responsobil de moi
¡tio multe boli cronice. Eo conspirð olöturi de grösimi pentru dislrugereo
co- perefilor orterioli gi declongoreo otocurilor de cord. Este de osemeneo
not suspeclolö cö or provoco îmbolnövireo de concer. Preo muhð insulinö
noi moi poote oveo gi un efecl odvers osupro creierului.
rl'O-
?"

210 CUM SA OPRIM IMBATRANIR EA

cuM sA îNvrNor¡¡ cEASUL Brolocrc

lotö cqre sunl ovontolele legote de întôrziereo îmbötrônirii în cozul
moimuJelor core ou môncot cu 30% moi puline colorii decôt normql
timp de 42 de luni:

I O greulole moi micð gi moi putinö grðsime corporolö.

r O vilezö moi micð o metobolismului.
r Un nivel moi scðzul ol zqhörului din sônge.
o O toleronlö cresculö lo glucozð.
I Un nivel moi scözut ol insulinei din sônge.
c O sensibililole moi more lo insulinð.
c O tensiune diastolicð moi micð.
c Moi multe limfocile (globule olbe) core sð lupte împotrivo
infecfiilor.
o Un nivel ugor moi scözul ql colesterolului.

DA, FUNCTTONEAZA 9t rN CAZUT OAMENIIOR

O vioiö lungö 9i zvelfö'. Docö sunlefi un börbot de vôrstö
mijlocie, duroto de viofö se vo prelungi cv 40o/o docö suntefi printre
cei moi slobi din generoJio dumneovooslrð, în loc sö fiti printre cei
moi gro9i. în plus, suntefi cu 600/o moi pufin predispus sö murili de o
boolð de inimö. Asto e concluzio unui nou studiu core o urmðrit
l9 000 de {o9ti studenfi de lo Horvord timp de27 de oni. Cercetörile
ou descoperil cö, de-o lungul timpului, cei moi mosivi barbo¡i, de
orice vôrslö, prezentou cel moi ridicot risc de deces. Greutoteo ide-
olö penlru longeviloie conform ocestui studiu este com cu 20% svb
,l,78
medie. De exemplu, un börbol de m core vreo sö tröioscö côt
moi mult posibil ortrebui sð nu côntöreoscð moi multde 71 kg, moi
pufin cu 20o/o Ío!ó de greutoteo medie o omericonului de oceeogi
înöl1ime. (Observolie: b¿rbotii erou nefumötori gi sönöfogi, o9o cö
greutoteo lor nu ero scözulö din couzo fumotului sou o vreunei boli.)
Probobil cö oceleogi reguli generole se oplicö çi în cozul femeilor,
degi nu ou fost reolizole studii similore.

Moi puline colorii, concer moi ror: Reducereo coloriilor o ovut un

efect ropid gi puternic osupro röspôndirii celulelor preconceroose,
IEA €oleo spr e bðtrônete e p ovqtð cu multe cqlorii 211

ogo cum orofö un studiu recent ovônd co subiecli persoone supro-

ponderole, cercetore reolizotö lo Universitoteo Columbio' Reducereo
!U zilnicð o coloriilor cu o treime o diminuot proliferoreo celulelor con-
to ceroose din colon cu 40%. Esle primo dovodö limpede cö restricJio-
noreo coloriilor în cozul oomenilor poote oveo un efect ontiîmbö-
trônire 9i onticoncer imediot.

Docð resfric/iile qlimentore ou în cozul oomeni/or oce/eo9i efecfe

pe core /e ou în cqzul rozötoørelor, stunci durotq de vio/ð umqnó
poofe fi prelungitö cu cel pulin 30Vo ceeo ce or însernno 30-35 de
oni în plus. Însð odofð ce orn
-
înJe/es meconismul core controleozö
îmbötrônireo, s-or pufeo sð ni se porð posibil sõ mðrim duroto
de vioJð gi mai mult, chior cu 100%- ceeo ce orînsemno încð
100 de oni.
Dr. Edword Mosoro,
fiziolog gi cercetötor eminenl
în domeniul reslricliei coloriilor
de lo Centrul de $tiinfe ole Sönöiöfii
ol Universitöfii Texos din Son Antonio
rstö
rtre
cei cu cÂT AR TREBUI sà MÂNCAM MA¡ PUT¡N?
eo
Pentru co reducereo coloriilor sð funclioneze, spune dr. Wolford,
örit
trebuie sð coborôli com cu 10-25% sub greuloleo ,,ideolö", o9o-numi-
rrile
tul ,,punct critic" personol, oceo greutote pe core tindeli s-o oveli olunci
de
cônd nu môncoJi nici preo mult, nici preo pulin. Este de obicei greuto-
de-
leo pe core oli ovut-o lo 25 sou 30 de oni, docö lo vremeo oceeo nu
sub
erofi suproponderoli. Docö suntefi exlrem de slobi, nu e nevoie sö
côt
reducefi coloriile decôl cu I0%. Docö sunteli obezi, trebuie sö scödeli
noi contitoleo de colorii cu 25-30o/o, spune el.
:ogi Probobil cö orice reslricfie olimentorð sou o coloriilor vö vo oiuto
cð într-un fel, deoorece reduce producfio de rodicoli liberi. Totugi, o
rli. ) reducere de 30-40% sub normol, co în cozul experimenlelor pe oni-
lor, mole, e preo mult pentru o puleo fi lolerot' Cercetöiorul Ron Hort
spune cö reducereo cqloriilor ingerole cu 12% sub normol întôrzie
semnele îmbötrônirii 9i möregte duroto de vioJö o onimolelor. El
'un crede cö mulli omericoni pot renunfo lo oceste colorii fðrö preo mult
tsef efor1, ogo cum o procedot gi el.
212 e{,Jn sA öpR¡M înngnrna¡u¡nra

Ç&JNÅ SA RËÐ&J€EM EALÕR¡¡L€

PËNTR&J A ÕPR! îMBATRAN¡MEø
lofð côtevo sfoturi privind reducereo coloriilor gi prelungireo durotei
de vio!ö, polrivit cercelölorului Roy Wolford de lo UCLA, oço cum le
prezintö în codeo so Ïhe 120-Yeor Diet (O diefð penfru 120 de oni)

u Reduceli coloriile lreptol, ostfel încôt sö slöbili foorte încet. Evi-

toli dietele cu un conJinut exlrem de scözut de colorii. În cozul
onimolelor, reducereo ropidð o coloriilor nu o prelungil vioJo. în
reolilole, o poote scurto. Proiecfoli o dielö cu un conlinut redus
de colorii core sð deo ios kilogromele înir-o perioodö de 4 pônö
lo ó oni. Penfru început, un bðrbof de dimensiuni medii poote
încerco sö mðnônce 2 000 de colorii pe zi, ior o femeie I 800,
oblinute din olirnenle bogot nutritive. Docð slðbifi preo repede,
preo încet sou deloc, oiustofi oportul de olimente.
e Cu côt începefi moi devreme reslricfionoreo coloriilor,^dupö ce
perioodo de cregtere s-o terminol, cu olôt moi bine. lncepônd
oceosið olimentoJie chior lo iumöloieo viejii, prelungireo ei vo fi
cu iumötole din duroto pe core oii obfine-o docö ofiîncepe ime-
diot dupö ce ofi oiuns odulli. Rozötoorele core ou începul dieio
lo gose luni ou lrðil tot otôto côt cele core ou început imediot
dupö nogtere. Chior gi începônd moi tôrziu, puteli obfine un
beneficiu proporiionol cu vôrslo.
o FoceJi în ogo fel co fiecore colorie sö conleze. Nu vö irosili
finerefeo cu colorii goole, cum or fi zohörul. Môncofi olimente cu
un confinul nulritiv ridicot core ou moximum de substonfe
-
nutrilive 9i compugi oi rodicolilor liberi gi minimum de colorii.
Dinire loote olimenlele, frucÌele 9i legumele confin cele moi multe
subslonfe oniiîmböirônire roportol lo cele moi puline colorii.
o Nu odoptofi o dieiö cu restricJii de colorii deslinotö o omôno
îmböirônireo decôt dupö ce s-o încheiot perioodo de cregtere.
Degi reslriclio coloricð începônd de lo nogtere poole möri durolo
de viofð lo moximum în cozul onimolelor de loborotor, lol eo
poote împiedico creglereo sou poole declongo o moode timpu-
rie; o reslricfionore severö o coloriilor poote oveo efecle dezos-
truoose osupro creçterii copilului. Desigur, osto nu înseornnð cö
un copilîn cregtere trebuie sö fie suproponderol; o ostfel de gre-
EA €sÍes spre bötrônele ep qvsföeunnulteeslorii 213

geolö fovorizeozð oporilio bolilor 9i o îmbðtrônire premolurö

uherioorð.

rlei
Afenfionore: Diefele cu reslric/ii severe de colorii ovônd scopu/
le
de s întârzia îmbötrânirect gi de o prelungi vialo nu sunt pofri-
vife pentru copii, persoane în vôrsfð subnufrife sou pocien/i
suferind de bo/i grove core or pufeo oveo nevoie de colorii
tvt-
sup/imenfore penfru o-gi omelioro sforeo gi o suprovie/ui.
zul
în Post-scriplum: Studiind onimolele cu diele reslriciionote, oomenii
lus de gtiin!ö sperö sö descopere onumifi bioindicotori oi îmbötrônirii
nð core pot fi modificoli în olte moduri, probobil prin metode rofionole,
rfe cum or fi substonfe nutrilive specifice gi olte suplimenle. De exemplu,
)0, suplimenlele de crom, core mðresc sensibililoteo lo insulinö, poi
lu, reprezenlo o ostfel de subslon!ö cqre înlocuiegte porJiol restricjio de
colorii.
ce
nd
rfi
ìe-
:fo
iot
UN

sil¡
CU

1!e
rii.
rlte

no
re.
)t0
eo
)u-
ls-
cö
re-
GufnrNnïr Frcnur

De ce e nevoie sú restrìc!Íonali fÍerul

penlru a oprÍ îmbãtrânìreo

Preq mult fier vð poofe îmbötrôn¡ prin cregtereq olqcu-

rilor rEdicslilor liberi osuprs celulelor. Nu luoli în mod
curenl suplimente de fier docö sunteli un bðrboi qduh
sou o femeie în poslmenopouzð.

ffiffi
ffiffi
W#n sônge sörocîn fier, un sônge obosit 9i onemie couzolö de
deficiento de fier: ocesteo sunt consecinfele de core ne temem în
cozul unui nivel scðzut ol fierului. Dor un pericol mulf moi more pen-
tru moioritoteo btrbolilor sou o femeilor moi în vôrslö esle prezenlo
unei contitöfi preo mori de fier. Suplimentele de fier gi consumul de
olimente bogote în fier vð pot zödörnici cöutoreo izvorului tinerelii.
Depozitele mori de fier lo nivelul fesuturilor, moi oles dupö vôrsto
miilocie, vö pot îmbolnövi 9i îmbðtrôni, în loc sö vð menlinð tineri gi
plini de vitolitote.
,,Excesul de fier poote fi foorte periculos", explicö dr. Denhqm
Hormon de lo Universitoteo din Nebrosko, deoorece fociliteozö dete-
riororeo celulelor de cölre rodicolii liberi. De exemplu, fierul oiutö lo
tronsformoreo colesterolului LDL benign în lipul de colesterol loxic
core dislruge oderele gi gubrezegte inimo. Fierul moi poote spori
intensitoteo reocfiilor rqdicolilor liberi, declongônd un lon! reribil de
osemeneo reoclii, core lrec printr-un numðr more de celule.

Afecfeozö inimo'. Un studiu finlqndez din 1992 o orðtot cö bðr-

bofii cu cel moi ridicot nivel de fier în sônge erou de douö ori moi
predispu¡i lo olocuri de cord decôt cei cu cel moi coborôt nivel ol fie-
rului. (Fierul ero exlrem de periculos pentru cei cu un colesterol ridi-
cot,) Un studiu ulterior, reolizot lo Horvord, gi-o îndreptot otenlio
 Elimino¡i f ierul 215

osupro fierului din fluxul songvin, core se gósegle în corne 9i e mor

bine obsorbit decôt fierul din legume. BörboJii cu cel moi ridicot nivel
de fier în sônge prezentou un risc de otoc de cord moi more cu 50%
decôt cei cqre oveou cele moi mici niveluri de fier. Degi unoro li s-o
pörut excentricö ideeo cö fierul fovorizeozö bolile de inimö, cercetð-
iorii în domeniul îmbötrônirii nu ou fosf surpringi. Unii ofirmou de
moi bine de un deceniu cö fierul e în côrdðgie cu rodicolii liberi,
urmörind sö röpunö omul.
Degi onumite studii nu ou identificot fierul co fiind vinovot de îm-
bolnðvirile de inimö, rolul lui gi ol ohor metole în fovorizoreo reoc-
yiilor rodicolilor liberi reprezinlö un moliv teoretic suficient pentru o
incrimino melolul de disfrugereo celulei, de îmbötrônire gi boli cro-
nice, inclusiv de inimö.
E de înJeles cö fierul poote fi toxic, insistð Jerome Sullivon,
potolog lo Centrul Medicol ol ProblemelorVeteronilor din Chorleston,
Corolino de Sud, core o prezentol primul qceostö leorie în 198.l. El
de orgumenteozö cð riscul de otoc de cord cregte direct proporJionol cu
tn contilqteo de fier depozitotö în orgonism. De exemplu, el subliniozð
)n- ca bOrbo¡ii încep sð sufere de otocuri de cord între 20 9i 30 de oni,
ì!o dupö ce s-o încheiot perioodo de creçlere gi ou început sö înmogo-
de zineze fier în sônge 9i în ficot. În opozifie cu ocegtio, femeile oflote în
tii. premenopouzó, core pierd fier în fiecore lunö prin menstruofie, sunl
;to în mod curios proleiote de otocuri de cord. Ele cedeozö dupö meno-
içi pouzö, otunci cônd mensfruofio înceteozö 9ì fierul se odunð în sônge,
degi, desigur, pot fi implicofi gi olii foctori, cum or fi estrogenul.
lm Potrivit dr. Sullivqn, nu exislö nici un motiv fiziologic de o încu-
te- roio börbofii odulli sou femeile oflole în postmenopouzö sö încerce
lo sö creoscð depozitele de {ier din orgonism. Nu este necesorö decôt
xic o dozö odecvolö, scðzutö, core sð menfinö lucrurile sub control,
cri spune el. Stocoreo excesivð o fierului conspirö pur çi simplu cu rodi-
de colii liberi pentru o vð îmbötrôni moi repede.

Fovorizeozö concerul: Docö excesul de fier impulsioneozö dele-

)r- riororeo provocolö de rodicolii liberi, pore deslul de probobil sö moi
ìor {ie implicot gi în ohe boli de bötrônele, cum or fi concerul. Moi mult
ie- co sigur. Fierul este o omeninJore ignorotð în ceeo ce privegte ome-
ii- ninloreo concerului, crede Richord G. Stevens de lo Loborotorul
lio Pocificului de Nord-Vest din Richmond, Woshington. Studiul cuprin-
Þ>'.

216 €uffi sA @pR¡M 0nnmarmnn¡¡mça

zônd 8.000 de persoone o descoperit cö, cu côt ero moi ridicot

nivelul fierului din sônge, cu ofôl ero mcri more riscul de concer, în
speciol de vezicð urinorö sou de esofog. Un olt studiu din 1994, al
Universitðfii lllinois din Chicogo, o orðtot cð börbolii 9i iemeile oflote
în postmenopouzö cu niveluri ridicole de fier în sônge erou moi pre-
dispugi de pôno lo cinci ori moi mult lo polipi preconcerogi în colon
decôl cei cu niveluri moi scözute. Polipii sunt nigte mici excrescenfe
core pot erupe gi declongo concerul de colon.

5Ë€RËTËL€ &XpERyÍeÕR €&NïRA Smsgçnnzu¡n¡¡

Ðr. Roy e" Wefford" VE de wnÊ, ,'
profesor de pøfofogie gf geronfofegiq"
, $eoødø de ÅlïedÍaind s IJ€A,A
Þn Walford esÍe r¡nul dintre cei msi de seErnð eercetön
tori dí¡r lume î¡l donreniul în"¡bðtrô¡ri¡,ií, omul de gtiin!ð core
o aplicof qsuprd lui însugi cereeiures prin odoptoreq uneü
diete cu restricfie de colorii, pe csre s mumit*s -diets'de 12û
de øni'1, penfru qmônqreo îrnhötr&nirii gi'prelungireo viefii"
Ël nrðnôncö sproximstív T 50& pônð ls ? 0t0 de cn[eri! pe
zi, corn eu 30% moi pufin decôT or fi norrnql eees ee er pre-
lungit durstq dé vie!ð cu å0% procfie în eszu!- futuro¡r qninrs-
lelor teslqte.
lstå ce iq zilnic dr. Wqlfond pentru e¡ înlôrziq
nlreü:

oVitsnrinc Ë * 300 [rå,

cVitominoe
o Seleniur
-1000mg.
1CIO rnierogrome.
-
o Coenzirno Q-î0
- 30 rng.
ntofio sou descope-
rind meconismr¡l de funclionore gi oplicôndu-! ocrmenilor"
ered cå tínerii de szí ør þu*ee:frói f40 smr¡ 150 de,cni,'ior
esfc înseqmnü enå în ees mei ffiläre parte plirei de,v!gourè,
funefionuli, .si nieidecum bötrônele ødórlgøtð: !- o s!tö'
hðtrûne¡e."
Elimino! i fierul 217

într-odevör, fierul poote explico obilitoteo cðrnii rogii de o slimulo

concerul de colon, förö sö ne moi referim lo grösimeo conJinutö. Cor-
neo este bogotö în fier. într-un studiu reolizot lo Horvord, femeile core
ou môncol oproximotiv 140 g de corne de vitö, porc sou miel pe zi
erou cu 250% moi predispuse lo concer de colon decôt cele core ou
môncot corne moi pulin de o dolð pe lunö. Grösimeo nu o fost în
lololitoie responsobilð. Misteriosul foctor fovorizcrnt ol concerului din
corne or pufeo fi foorte bine fierul, spun experlii.

CINEI MOÍ}URI DE A EVITA EXCESU¡" ÞE FIER DACÄ

suNTETr eÄnenr sAu FEMEIE îN POSTMEhTOPAUZA
r Nu luqli suplimente de fier. Cðutofi loblete de multivilomine 9i mi-
nerole core conJin contitðfi mici de fier sou deloc cu siguron!ð
nu moi mult de 100% din DZR. AtenJie lo foptul cð
-
qnumile formule
de muhivilqmine 9i minerole conJin contilöli olqrmonl de mori de
9i 40 mg, odicð cu 200% moi muh decôt DZR.
fier
- chior
o Reduceli olimentele de origine qnimqlö. Fierul din corne este
obsorbit mult moi ropid decôt cel din legume cum qr fi fosoleq sou
cereqlele. Corneo ro;ie moi oles este nocivö, spune dr. Deqn Jones
de lo Universitoteo Emory deoorece combinð fierul cu grðsimeo, în
contitöJi mori o bozö perfeclð penlru producereo de peroxizi 9i
-
rodicqli liberi. Înlr-odevör, un studiu ol dr. Alberto Ascherio de lo
Horvord o descoperil cö börbotil core ou môncql ceo mqi mqre
contilote de fier confinut în corneo rogie prezentou o cregtere de
43% o riscului de otoc de cord, comporotiv cu cei core môncqserö
cel moi pufin fier. E mqi riscont sö ingerezi fierul din corne decôt
din cereole, spune el.
o Consumoli qlimente 9i bóuturi, cum or fi ceoiul, vinul ro9u, törôfele
cu un conlinul ridicol de fibre ori fosole, core ou lendinJo de o
stopo obsorblio fierului. Aceslq poole fi un qlt motiv core sö explice
de ce böulorii de ceoi por sð tröioscö moi muli, böutorii de vin rogu
suferö moi pulin de boli de inimö, ior fibrele conlrocqreozð con-
cerul. Toote trei conJin subslonfe chimice core limiteozö copociloteo
fierului de o fovorizo inlerocliunile cu rodicqlii liberi, core distrug
celulele. I
I AtenJie lo cereqlele cu un conJinut more de fier. Anumite sorfimenle,
cum or fi Totql squ Producl 19, conJin I B mg de fier lo o porlie -
218 cum sÅ oPRrM îMeÄrnÂNrn¡a
,l00%
din DZR. ObservoJie: Astfel de cereole sunt potrivite pentru
femeile tinere gi copiii cu niveluri scðzule de fier.
e Docö sunteJi un börbot de orice vôrslõ sou o femeie oflotö în post-
menopouzö, v-ofi puteo proteio 9i prin donoreo de sônge de trei ori
pe on penlru o îndepörto depozilele nedorile de fier.

Atenlionore: Femei/e cu rnensfruolie ou tendinlo sð piordð în

mod regulol fier prin fluxul songvin si s-or pufeo sð oibð nevoie
de sup/imen te de fier. De osemene o, copiii .si odo/escen/ ii nu ou
odeseo suficienf fier. Foplulcõ o diefõ extrem de bogofð în fier
sou sup/imenfe/e pof fi pericu/oose penfru börboli sou penfru
femei/e oflote în postrnenopo uzö nu înseomnð cõ esfe volabil
gi în cozul femeilor finere sou ol copiilor cu deficienle de fier.
Ado/escen/ii, femeile însðrcinofe .si copiii or puteo oyeo neyoie
de suplimenfe de fier pentru corecforeo deficienlelor,
 s€milctc (nRC ¡ilDlCñ pcn¡(otut
UNGI ¡m¡¡ñrnntlnl !flurltc
nrullDolun¡ ç¡ ncfncDll
-

#
ffiubrerireo sðnðtölii çi dezvoltoreo unor simptome de boolö
sunt åonsiderote outomol co föcônd porte din tobloul generol ol
îmbötrônirii pe core îl occeptöm co fiind normol porte din soortq
umonð progromotó de noturö 9i, prin urmore,
-
imposibil de evitol'
Dor lucrurile nu stou deloc ogo. o bunö porte din schìmbörile
otribuite unei îmbðtrôniri normole nu este predestinotö; este occi-
denfolð un produs ol propriei noostre negliienle 9i ignoronfe 9i
poole
-
fi -evitolö sou remediotö, în limilele genelice individuole, prin
dietö 9i suplimente. Adeseo, ostfel de ,,modificöri de bðtrône1e"
provin din cevo simplu, cum or fi o deficien!ð o unei vitomine sou o
unui onlioxidont, gi sunl într-o mösurö uimiloore reversibile.
Pionierul în cerceïore Bruce N. Ames, profesor de biochimie 9i
biologie moleculorö lo Universitoteo Berkeley din Colifornio, spune
foorte clor: ,,Îmbölrônireo pore sð fie couzotö în ceo moi more
mðsurð de oxidonli [rodicolii liberi] ... Antioxidonlii din dietö ioocö
un rol moior în minimizoreo deferiorörii, ior moreo moioritote o
populofiilor lumii îi primegte în contitðli inodecvote, ceeo ce în-
seomnö un cost ridicot pentru sönölote."
Coleb Finch, reputot geronlolog, subliniozð cö onumite creoturi
nu îmbötrônesc niciodotö din punct de vedere biologic, degiîmbötrô-
nesc cronologic. Anumifi pegti, de exemplu, trðiesc 100 de oni förð sö
prezinte semne de îmbötrônire, spune Finch.
Adevörul uimitor 9i nebögot în seqmö esle urmötorul: o bunö
porte din îmbötrônire este inulilö 9i, prin urmore' poote fi prevenilð
gi chior poole deveni reversibilð.
224 e[rÅn sA ÕpRrM înnsarnÂru¡nxa

Sunfefi responsobi/i într-o mqre mðsurö de o bðtrônefe frurnoqsð.

Multe dintre ospecfele legote de bõfrône/e core ou fosf consi-
derofe rezultqtele procesu/ui de îmböirônire în sine sunf /egofe de
fapt de sfi/ul de vioJð.
Dr. John W. Rowe,
director ol Rejelei de Cercetore
o Fundoliei McArthur
9i ol $colii de Medicinö o Spitolului Mt. Sinoi
din New York.
 sñ wru €m€m€TË €€ s€ snt$w€
m€smm€ s€NåL!trmr€

ffi
ä#ocö memorio dumneovooströ pore moi pufin bunð, vö pier-
defi echilibrul sou observofi olte semne de ,,senilitole" lo proprio per-
soonö sou lo ol1ii, nu le ignoroli gi nu le occeplofi co pe nigte trogedii
legole de îmbötrônire. Adeseo, ocesleo sunt totol sou porJiol reversi-
biie 9i, cu côt încercofi sö le oprifi moi din limp, cu olôt gonsele de
succes sunt moi mori.
E lrist, într'odevör, côt de mulli oomeni în vôrstð sunt condom-
noli lo diognosticul de senilitole ireversibilö, fiind privofi de umoni-
tofe 9i demnitote, olunci cônd focultöfile lor mintole or puteo {i pðs-
lrole sou redobôndite cu preful unor vitomine, plonle medicinole sou
ol oltor mösuri simple legote de dietö. Fðrö îndoialö, ovem ocum
cunoglinfele penlru o învinge porfiol cele moi leribile consecinfe ole
decöderii oduse de bötrône1e pierdereo focultðlilor mintole.
-
Minteo nu lrebuie sö decodð; memorio nu lrebuie sö se ofle în
declin; puleJi ocJiono de limpuriu penlru o controcoro o dezintegrore
ulterioorð o creierului couzotð de rodicolii liberi, ogo cum sugereozö
onumili experJi gi, cu siguronið, pulefi preveni 9i chior redobôndi
ocuiioleo mintolð pierdutö din couzo lipsei vreunei vitomine sou o
oltei de{icienJe în dielð ori circulofiei inodecvote o sôngelui.

Am ojuns sö rec,lizðm cõ pierdereo capocitðlii míntsle odqtð cu

vôrsto nu este inevitqbi/ð. Vecheq idee cð senilitofeo esfe o
consecinJð normoló o îmbötrônirii e pur.si simplu greçifð.
Dr. Leonord Hollick,
gerontolog,
Universifoteo din Son Froncisco, Colifornio
222 CUM 5A OPR¡fr¡t IMBATRANIREA

CUM POT RADICALII TIBERI 5A D¡STRUGA CREIERUL,

¡AR ANTTOXIDANTil sA-L SAIVEZE
Creierul gi memorio pol începe sö funclioneze prost din cquzo
ocumulörii distrugerilor de neuroni, celulele creierului, provocole de
rodicolii liberi. $i oceslo e un motiv su{icient penlru o foce în oço fel
încôt onlioxidonfii sö circule prin creierul dumneovooströ tootö viofo.
Creierul este cu precðdere vulnerobil pentru cö e bogol în grösimi
polinesoturote ugor de oxidot; el este o uzinð pe bozð de oxigen,
consumônd o cincime din oxigenul core pðlrunde în orgonism; celu-
lele creierului confin mori conlitðji de fier, core fovorizeozö formoreo
rodicolilor liberi, 9i pulini onlioxidonJi produgi intern, cum or cotolozo
çi glutotionul, pentru o se opðro împotrivo rodicolilor liberi. Esle un
omeslec periculos.
Nu e de mirore otunci cö memorio slöbegle, ior tulburörile cere-
brole degenerotive ou fost legote direct de deteriororeo celulelor
creierului de cðlre rodicolii liberi.

Experimente/e /egofe de boolo Alzheimer: În codrul unor cerce-

töri de ultimö orö, investigolorii de lo Universitoteo din Kentucky ou
descoperit cö în boolo Alzheimer rodicolii liberi distrug funcJionoreo
normolö o celulei cerebrole interferônd cu proteino gi cu moleculele
de grðsime din interiorul ei. În lestele de loborotor, cercetötorii ou
putut stopo o ostfel de distrugere de tipul Alzheimer din celulele cere-
brole onimole prin odðugoreo de ontioxidonfi, inclusiv vitomino E. Pe
scu11, ei ou opril procesul de distrugere o celulelor creierului. Asto nu
înseomnð cö dozele mori de vilomino E vindecö boolo Alzheimer,
!pune dr. Williom Morkesbery, directorul Centrului pentru Studiereo
lmbölrônirìi ol Universitðfii din Kentucky, core o testol megodoze de
vilomino E pe pocienfii cu oceostö ofecliune förö preo mult efect. Dor
el crede cö ontioxidonfii luofi de timpuriu pot preveni boolo sou o pot
încetini. Dr. Allon Butterfield de lo Universitoteo din Kentucky, coou-
tor ol noului studiu, spune: ,,Ar puteo fi o idee bunö" sð luðm vito-
mino E în mod regulot chior de lo vôrsto miilocie, de vreme ce nu s-o
dovedit o döuno în vreun fel.

Descoperireo legotõ de boolo Lou Gehrig: Oomeniide gtiinfö de lo

MIT ou descoperit o genö implicotö într-o formð q bolii Lou Gehrig,
o ofecliune cqre olocö mugchii, numilö 9i sclerozö loterqlð omiotroficö
5ð nu credeli ce se sP une despre senilitqte 223

sou LAS. Geno scode lo iumðtole nivelul unei enzime ontioxidonte,

superoxid dismutozö, permifônd rodicqlilor liberi sö omoore neuronii
din creier gi möduvo spinörii. În prezent, sunt în curs de desfðgurore
sludii penlru o delermino docó onlioxidonlii, cum sunt vilominele E 9i
C, or puteo opri deteriororeo produsö de rodicolii liberi'

Nu e dovedit, dor exislö dote.

Studii/e /egofe de boolo Porkinson: -l00
cercetðtorii brilonici ou sludiol recenl de oomeni în vôrslö cðu-
tônd semne timpurii ole bolii Porkinson. Au descoperit opt cQzuri,
gose dintre ele nediognoslicofe onferior. Au moi descoperit cö o de{i-
cien!ö o vitominei c pöreo sö ducö lo idenlificoreo bolii. un procenl
surprinzölor, ó0%, dintre cei cu deficienfe de vilomino C oveou
porlinson. Door 4% dintre cei förö oceostö de{icienJö sufereou de
porkinson. Nu se glie docö o lipsð de vilomino c din orgonism cou-
zeozö boolo. Însö cercetötorii ofirmö cö existö o dovodö de nelögö-
duit cö vilomino C proteieozö celulele nervoose de deteriororeo
provocotö de rodicqlii liberi.

c Aportul de ontioxidonli de timpuriu gi pe mösurð ce înointoJi în

vôrstö poote elimino deleriororeo minlolö gi pierdereo memoriei.
r Luônd de timpuriu ontioxidonfi, pulem preveni bolile Alzheimer,
Porkinson 9i Lou Gehrig (LAS).
o Corecforeo unei deficienfe o vitominei C poole refoce copoci-
tofile mintole 9i reduce ,,senililoleo".

Docó prezentoli ocum simptome [tinpurii] ole bolii Alzheimer,

v-ot sugerq sð luofi doze mqri de vitomíno E 9i C.
Dr. Williom MorkesberY,
di rectorul CenTru luì penlru Sludiul I mbötrônirii
ol UniversitöJii din KenfuckY

CE PUTEM FACË PENTRU A OPRI

D ETERI ORAREA CAPACITÄT! LoR fl,ll NTATE

tó vitqmino 812: O deficienfð de vilomino Bl 2 este

LuoJi suficien
uns dintre cele moi frecvenÌe couze ole disfuncliei creierului, core
opôre odotð cu vôrsto. în mod surprinzðlor, cel pulin 20% dinlre
224 €&JNA SA ÕPRIM üNÅBATRAN¡R€A

oomenii de pesle ó0 de oni si 40% dintre cei de peste B0 de oni pre-

zinfö o sfore core, docð nu e corectoið, declongeozð senilitoleq. Se
numegte gostritö olroficö gi oslo înseomnö cð nu moi secrelofi sufi-
cient acid gcrstric pentru obsorbtio din olimente o vilominei B'12 9i o
oltor vitomine vitole penlru sistemul neurologic. Asffel, freptol, förð
viiominele B, înveligul exterior ol fibrelor nervoose se deterioreozð,
dônd ncrglere unor onomolii neurologice. Primul semn este odeseo
pierdereo echiIibrului, dor simptomele includ gi pierdereo sensibili-
tclii pielii, slöbireo mugchilor, inconlinenfð, pierdereo vederii, tulbu-
rðri de comporlomenl ;i chior demenJð sou psihozö. Si, cu côt simp-
iomele sunl lösote sö persisle moi mult, cu o1ôl moi grove vor deveni
cu limpul.
Vesleo extroordinorö este cö, luônd postile de vitomino 812,
putem preveni oceostö deleriorore minlolö, ior teropio cu 812, uneori
prin inlecJii, o poole do înopoi docö e descoperitð din timp. Un
,l43
studiu recenl, cuprinzônd de pocienJi cu probleme neurologice,
reolizof de E. B. Heohon 9i colegii söi de lo Centrul Medicol
Columbio-Presbyterion, o descoperil o îmbunötö|ire în cozul fiecörei
persoone core o luot doze mori de 812. Aproope iumötote si-ou
reföcuf complei funcfiile neurologice si numoi 6% au suleril de invo-
liditote neurologicð pe lermen lung, moderotö sou severÕ. Cu côt
simptomele ou durot moi muh, cu otôt gonso de recuperore o fost
moi micö, o spus dr. Heolton,

încercali ocidul folic 9i Bó: Förð îndoiolð, o deficienJð de ocid

folic este puternic legofö de disfunclio creierului, depresie gi demenfö,
ogo cum orolö numeroose cercetöri. O lipsö de ocid {olic 9i de Bó
este însofitó de o cregfere o homocisteinei din sônge, o cunoscutö
toxinð de lo nivelul creierului, 9i poole fi poriiol responsobilö de sl¿-
bireo focullöfilor mintole odotö cu îmbötrônireo. (Pentru dozoi 9i moi
multe delqlii, vezi poginile 7 4-7 5.\

Mãncoliro.sii si pepene verde: Oricôt or pöreo de curios, femeile

în vôrslö cu un nivel ridicotîn sônge olontioxidonfului numit lycopen,
core se göse;te în ro9ii, produsele din tornole gi pepenele verde, sunl
moi viooie minfol gi se poi îngriii singure moi bine decôl cele cu un
nivel scözul ol ocestui ontioxidont, potrivit cercetörilor recrlizote lo
Universiloleo din Kentucl<y. Probobil co olli ontioxidonli din fructe gi
€A 5ö nu enedeli ce se spune despre senilifote 225

re- legume ou efecle similore în proleioreo creierului de îmbötrônire. Si

Se se ogteoplö co beneficiile sö fie înregislrote gi în cozul bArbolilor.
.rfi -
;i o încercali extroctul de ginkgo: Acest suplimenl, leslol pe scorö
irö lorgö în Europo, stimuleozð circulofio sôngelui în micile vose de lo
Zó, nivelul creierului gi o reugii sö îmbunðtðJeoscö în mod spectoculos
;eo performonfele mintole 9i memorio persoonelor în vôrstö. (Pentru moi
rili- multe detolii, vezi pogino 132.)
)u-
1p- Doli o gonsð vifominei E: Cercetötorii bönuiesc cö vilomino E
eni olutö lo proteloreo membronelor grose ole creierului de deferiororeo
produsö de rodicolii liberi, core conduce lo boli cerebrole degenero-
12, tive, precum gi lo pierdereo memoriei 9i ,,senilitote". Vilomino poole
rori împiedico slöbireo focultðlilor mintole prin refocereo zonelor recep-
Un toore ole neurotronsmiJðtorilor din celulele cerebrole, ostfel încôt
Cê, ocesteo sö pootö tronsmite semnole cerebrole ogo cum föceou lo
col linerefe, ofirmð cercelölorii de lo Universitoteo Tufls. Pentru o bene-
¡rei ficio de protecJio vitominei E, luoii suplimenie.
.ou
r'o- Luali usturoi: Experienfele ioponezilor pe onimole orotö cð ele-
côt mentele conslitutive ole usluroiului proteieozö neuronii de deterio-
lost rore 9i oclioneozð co foclori de creglere pentru stimuloreo romificofi-
ilor celulelor cerebrole. Administrônd extroct de usiuroi motur (Kyolic)
onimolelor bötrône, s-ou refðcut onumife funclii mintole, inclusiv
cid memorio 9i copocitoteo de o rezolvo probleme.
rfð,
B6
utö
;10-
noi

rile
8fl,
unt
UN
lo
)9i
¡{u un rnsnïr nRTCll€tG
sñ im¡¡ñrnnrocnscñ

ffi
W6igidizoreo orterelor este un presupus blestem ol bðtrône1ii.
Dqr el nu decurge dinlr-o îmbötrônire normolö. Animolele bötrône
rqreori ou oto cevo, lo fel co oqmenii în vôrstö oporJinônd onumitor
populofii. Acesl lucru nu trebuie sö oibð loc neopðrot, degi devenifi
moi vulnerobili odotö cu vôrsto lo rigidizoreo 9i îngrogoreo pereJilor
orlerelor, ceeo ce din punct de vedere medicol se numegle oteroscle-
rozö. Totugi, este în principol o consecinJö o dietei 9i o stilului de viofö
obignuit în fðrile occidentole industriolizote, unde oterosclerozo repre-
zintö couzo numörul unu o îmbötrônirii, bolilor de inimð 9i deceselor.
Procesul lenl ol oterosclerozei începe încö din copilörie 9i progreseozð,
nimicind viofo în limp ce orterele se ostupð, declon;ônd otocuri de
cord 9i occidente vosculore cerebrole. Dor nu lrebuie sö fie o emblemð
inevitobilö o vôrstei înointote. Puteti interveni în orice stodiu ol viefii
penlru o încetini ocest proces sou chior pentru o-l foce reversibil.
Motivul pentru core orterele se deterioreozö reprezinlö un puzzle
biochimic complex. lnsö oomenii de gtiinfö recunosc oslözi, deloc sur-
prinzölor, foplul cö rodicolii liberi 9i ontioxidoniii ou un cuvônt de spus
oici. Moi pe înleles, olunci cônd, dupö mulli oni, vö olimentofi cu preo
mulli rodicoli liberi, din grösimeo onimolö sou fumot, de exemplu, 9i
cu preo pufini ontioxidonli, cum or fi vitominele, fructele gi legumele,
orlerele devin pline de reziduuri încastrole în perelii lor
- dovodo
unei lungi bötölii în core rodicolii liberi ou cô9ligot în mod conslont.
Com osto este explicofio pentru o orterö îmbötrônitö.
Oomenii de gtiinfö bönuiesc cö rodicolii liberi fovorizeozð otero-
sclerozo pe multe cöi, prin viciereo octivitöJii normole o componen-
telor sôngelui, cum or fi leucocilele sou globulele olbe 9i fibrinogenul,
un foctor coogulont. Însö este posibil co ceo moi imporlonlð Jintö o
 Nu vð lðsoli qrlerele sö îmbötrôneqsco 227

rodicolilor liberi sö fie colesterolul nociv LDL. Polrivit unei noi leorii,
rodicolii liberi sfðrômö moleculele de grðsime din pereJii voselor de
sônge, oxidôndu-le. Aceostö tronsformore cruciolö o LDL este primul
pos în teribilul proces ol oterosclerozei. Docð oceostö oxidore o LDL
nu ore loc de-o lungul timpului, orterele pot rðmône reloliv linere gi
neostupole. Numoi dupö ce osemeneo molecule de coleslerol devin
rôncede pol declongo procesul complex de formore o plöcilor de
oterom core ostupð gi rigidizeozð orlerele.

Cu côl coleslerolul LDL se oxideozð moi ugor squ, slt-

fel spus, cu côt qpörqreo ontioxidonlilor este
-
moi slqbö
-,
cu otôt qrterele sunl moi îmbðrrônite 9i distruse de qle-
lii.
ne rosclerozö.
lor
ri!i Vö putefi solvo orterele de o îmbötrônire inutilö în douö moduri:
or unu, nu permilefi grösimilor generotoore de rodicoli liberi gi oltor
le- rodicoli sö pötrundö în sôngele dumneovooströ. Doi, pöstroli un flux
rlö constont de luptötori onlioxidonfi în sônge penlru o neutrolizo rodi-
'e- colii liberi, ostfel încôt sö nu pootö oxido colesterolul LDL 9i sð dis-
or. trugö orlerele. Aceosto înöbu9ð procesul de oterosclerozö chior din
rö, fogö, indiferenl de vôrsto pe core o oveli. Desigur, cu côtîncepefi moi
de devreme, cu olôl orterele vor fi moi pufin îmbötrônite.
nö
¡!i i
O TilPtÀ LOVITURÄ DATA ÎNNEÄTRÂNIN¡¡
Trei dintre cei moi buni ogenfi core împiedicö oxidoreo LDL 9i
,-le oterosclerozo sunt vitomino E, vitomino C gi ubichinol-10 (coenzimo
)r- Q-10), potrivit dr. Bolz Frei, cercefölor în ceeo ce privegte rolul rodi-
US colilor liberi în bolile cordiovosculore de lo $coolo de Medicinö o
eo UniversitðJii din Boston. Este cruciol, spune el, sö refocem opöroreo
9i în inleriorul gi în exteriorul moleculei de LDL, ior ocegti trei ontioxi-
le, donfi ocfioneozð concertot. ,,Ubichinolul esle primo linie o opðrörii",
Co spune dr. Frei. Fiind solubil în grösime, el pðlrunde în moleculq de
nt. LDL pentru o împiedico încercörile rodicolului liber de o oxido grö-
simeq. Luônd suplimente sou môncônd olimente bogote în coenzimo
'o- Q-10 îi puteji cregfe concentrofio din LDL de cinci ori. lnsð e repede
rfl epuizotö în lupto împolrivo rodicolilor liberi.
ul Mult moi de încredere este vitomino E, solubilö în grðsime, core
o luplð 9i eo penlru eliminoreo rodicolilor liberi din interiorul moleculei
228 eum sA oPRIM irnsnrnnr{lnca

de LDL. Vilomino C, pe de oltö porle, esle o sontinelö în mediul intrq-

celulor, core împiedicð rodicolii liberi so pötrundö în moleculele de
LDL. Pentru ceo moi bunö protecJie, deci, oveli nevoie de rezerve din
cei trei ontioxidonJi, plus mulli ollii core sö vö oiute.

VITAMINA E: DETERGENTUL ARTERIAL

Necesorul pentru pöslroreo finereiii orterelor 9i poote chior pentru o
le întineri: cel pufin 100 Ul de vitomino E zilnic, dor de preferot
4OO Ul. Studiile qrotö cð vilomino E oiutö lo menfinereq orterelor
deschise dupö interveniiile chirurgicole pe inimö (byposs coronorion
9i ongioplostie) 9i reduce riscul de otqc de cord repetoi cu
40-50% 9i
decesul cv 2Oo/o. (Vezi pogino 41 pentru mqi muhe detolii.)

M0ÞA¡.ITAT¡ iMpORTANTË
þË MENTINERE A T¡hlERËTlt ARTERELOR
c Reduceli consumul de grösimi onimole soturote, grösimi loclote,
morgorinö 9i olfi ocizi grogi lrcns sou olimente bogote în grösimi
omego-ó polinesolurole, cum orfi uleiulde porumb 9i de gofron.
Toote ocesteo fovorizeozð toxicitoleo LDL 9i distrugereo orTerelor.
o Reduceli consumul de corne friptö, pröiilð sou lo cuptor. Confine
rodicoli liberi core olocö perefii orterelor.
o Luoli 100 Ul, de preferol400 Ul, de viiomino E zilnic, un pufer-
nic ogenl onlioxidont în ceeo ce privegte coleslerolul LDL' Studii
recente orotö cö e nevoie de cel pulin 400 Ul pentru efecte
onlioxidonte semnificotive.
e Môncoli olimente bogole în ubichinol-10 (coenzimo Q-10), cum

or fi sordinele, 9ilsou luofi suplimenfe de coenzimö Q-10 core

împiedicö oxidoreo LDL.
. Môncoli pegte gros, precum somonul, mocroul, sordinele 9i
lonul, bogoli în ocizi grogi omego-3, de douö sou lrei ori pe söp-
tömônö; pot opri oxidoreo gi oclioneozö co un onticoogulonl.
e Môncoli {rucle 9i legume bogote în viiomino C 9i olli fenoli onti-
oxidonJi, cum or fi ofinele, portocolele, slrugurii negri, sucul de
struguri negri 9i cðp9unele. LuoJi 9i 500 mg de vilomino C zilnic
pentru o vö proteio de oxidoreo LDL.
A lrlu vö Iösoli qrterele sð îmbötrôneEscö 229

l- u Beli ceoi verde sou negru. În codrul teslelor efecfuote, o blocqt

ie oxidoreo LDL.
in o MôncoJi olimenle bogote în glutotion (fructe 9i legume proospete

9i congelote, cum or fi ovocodo, sporonghel gi broccoli

- vezi
pogino ì 17) 9ilsou luoji suplimente de glutotion. Acesfo curö!ö
olimenlele de grösimile oxidote periculoose.
o Môncoli usturoi. Din lestele efectuole, rezuhö cö ocesto împie-
) dicö oxidoreo LDL. ó00 mg pulbere de usturoi (ó toblete de
I Kwoi) pe zi ou redus oxidoreo LDL cu 34%! Usturoiul oiutö 9i lo
r împiedicoreo formörii cheogurilor în sônge.
o Folosili uleiul de mösline. În testele efectuole, împiedicö oxidoreo
LDL. Tot ostfel ocfioneozö 9i olte grösimi mononesoturofe, pre-
cum cele din ovocodo gi migdole.
o Fili precoufi cu sodiul, core poote rigidizo gi îmbötrôni premotur
orterele.
o Docö beli bðuturi olcoolice, olegefi vinul ro9u, cu moderolie
unul sou douö pohore pe zi
-
core poole preveni oxidoreo LDL
-,
si împiedicö formoreo cheogurilor; o onumitõ proteclie persistö
'e,
în fluxul songvin oproope 24 de ore de lo ingerore.
ni
n.
)r.
1e

)r-
cii
:le

rm
re

9i
p-

Iti-
de
lic
GUm 5ñ ruG fÐñsrnñm
rHrffta raNglnlt

ffi
ffix#in pöcote, inimo dumneovooslrövo slöbi constont pe mósurö
ce îmbötrônifi, pierzôndu-gi unele dintre funcfiile vilole legote de
pomporeo sôngelui, ceeo ce vo duce probobil lo insuficien!ö cordiocð
-
pericolul numörul unu dupð vôrsto de ó5 de oni. Dor pulefi preveni
si foce reversibilö o porle din dezinlegroreo funcfionolö o inimii pro-
teiônd si întörind oclivitoleo micilor slructuri (mitocondriile) din interi-
orul celulelor core produc 9i tronsporiö energio ce foce inimo puler-
nicö gi menjine octivð pomporeo sôngelui.
Afirmolio cö inimo nu slöbegte pe mösurö ce înointöm în vôrstð
e un mit. Moi multe sludii importonle sugereozð cö funcJio inimii nu
se diminueozö odotö cu vôrsto, cð o inimö bölrônö pompeozð sôn-
gele lo fel cu uno tônörö. Sigur, or puteo fi odevörof penlru o inimð
testotð ,,în repous", dor nu gi pentru inimile core continuö sö funcfio-
neze în stresul unei vieJi normole, potrivit dr. Jeonne Y. Wei, directorul
deportomentului de gerioirie ol $colii Medicole Horvord.
De fopt, meconismul vilol ol celulelor inimii devine tot moi dete-
riorol din couzo otocurilor rodicolilor liberi. Fiecore celulö o inimii, co
gi toote celelolte celule, conline numeroose uzine de energie, numite
mitocondrii, core reprezinlö ,,cenlrii respirotori", forJo vitolö o celule-
lor. Acesteo le menlin vii 9i le osigurö o funclionore normolö. Dor,
odotö cu vôrsto, porliuni mori din ADN-ul ocestor milocondrii sunt
proctic sförômole. Mitocondriile slöbiie trebuie sö lucreze moi mult;
ou nevoie de moi mult oxigen. Prin urmore, funcJio metobolicö o
milocondriilor de lo nivelul inimii scode cu 40o/o pe mösuro îmbö-
trônirii, spune dr. Wei. în cozul onimolelor böirône, {ormoreo rodi-
colilor superoxizi nocivi în milocondrii se intensificö cu 40%; membro-
nele milocondriilor devin rigide, pline de colesterol 9i moi pufin
 €um sð ne p ðström inimo lônðrð 231

eficiente în lronsportoreo exlrem de importonfului colciu ionizst, core

controleozð funcJionoreo inimii. Fotogrofiile microscopice ole mito-
condriilor din inimo onimolelor bðfrône reflectö o înspöimôntöloore
horoboburð, comporoliv cu cele ole onimolelor tinere.
Aceostö deleriorore neobositö o milocondriilor, couzotð de rodi-
colii liberi, de-o lungul timpului conduce lo mörireo volumului inimii,
lo o disfuncJie diostolicö (otunci cônd sôngele curge înopoi în ven-
tricul), lo reducereo fluxului songvin 9i lo insuficienJö cordiocö conges-
tivö, exoct simptomele core chinuie treptot segmentele de populofie ce
îmbötrônesc. Jumötote dinlre omericoni ou o disfunclie diostolicö
J rct dupö 80 de oni, ior insuficienfo cordiocö congeslivö ore corocter epi-
de demic, reprezentônd couzo numörul unu o spitolizðrii omericonilor de
peste ó5 de oni, spune dr. Wei. Rolo insuficienfei cordioce congestive
enr se dubleozö lo fiecore deceniu dupð vôrsto de 50 de oni.
ro- ,,O inimð bölrônö esle moi puJin copobilö sö Jinö posul. De exem-
: ri- plu, oiunci cônd cevo nu este în ordine cu funcfionoreo musculorö, sou
'er-
oveJi hipertensiune ori pufinð oritmie, proctic nu suntefi în store sö
generofi suficienlö energie penlru o pompo sôngele prin inimö,
siö deoorece nu puleJi mobilizo meconismul din interiorul celulelor core
NU
menJine ritmul corect de reloxore 9i confroctore o mugchilor, ostfel
fn- încôt se instoleozö insuficienfo cordiocð", explicö dr. Wei.
mð
Dor cel moi rðu esle cö ciclul deteriorörii mitocondriilor de lo
lio- nivelul inimii se ouloperpetueozö gi se occelereozö. Cu côt sunt moi
rrul
deteriorote odotö cu trecereo timpului, cu otôt sunl moi pufin copobile
sð împiedice o nouö stricöciune, ior cceosto se ocumuleozð gi prinde
¡te-
vitezð, determinônd o disfunciie globolö o inimii tol moi severö.
co
rite Moreo întrebore: se poole înlôrzio oceostð deteriorore o inimii
rle- core îmbðtrônegte, couzotö de rodicolii liberi? Pot fi folosifi ontioxi-
)or, donfii pentru o solvo mitocondriile gilsou pentru o reduce povoro gi o
unt foce reversibilð oceostö disfuncfie? Poote. în codrul unui studiu, dr.
ult; Wei le-o odministrot onimolelor doze orole dintr-un ominoocid numit
io l-cornitinö, timp de douð söptömôni. Acesto o reföcul ocliviloteo 9i
bo- funcfionoreo inimii în cozul gobolonilor de ,,vôrsfð miilocie", dor nu 9i
rdi-
rrO-
în ol celor b¿trôni. ,,Poote cð existð o {ereoströ de'timp
- dupõ 50 9i
înoinle de 80 de oni, sð spunem, în core disfunclio poote fi fðcutö
rfin reversibilö moi ugor", spune dr. Wei.
232 EUM 5A OPRIM IMBATRAN¡REA

cnrsvn METoDE DE A SAwA 9l REVIGORA

o ¡n¡rnnn cARE iannnrnÂruegre
Luoli multe vitomine ontioxtdonte: Cele moi imporlonle vitomine
onlioxidonte vitomino E, vitomino C 9i beto corolenul pof oiulo
lo prevenireo- deteriorðrilor mosive provocote de -
rodicolii liberi
osuprq mitocondriilor, centrolele energetice din interiorul celulelor
inimii. Asffel de deteriorðri sunt extrem de risconfe pentru cð în-
seomnð o disporilie o energiei din fiecore orgon, förö de core viofo
înceteozö. O osemeneo deteriorore couzolö de rodicolii liberi poote
reduce rondomentul mitocbndriilor cu 80%, spun experfii, subminônd
funcfiile inimii. Co o osigurore pentru octi'"oleo eficientð o mitocon-
driilor, luoli posiile de multivitomine, dor 9i suplimente seporote de
vitomino E, C, belo coroten, seleniu gi mogneziu' De osemeneo,
môncoli fructe gi legume bogote în onlioxidonJi.

încercoli coenzimo Q-70: Muhe cercelöri, inclusiv nouð studii

dublu-oorbe conlrolote, ou dovedil cö oceostö coenzimö Q--l0 refoce
producereo energiei vitole lo nivelul milocondriilor, îmbunðtöfind în
mod spectoculos funcJionoreo inimii gi odeseo solvônd oomenii de lo
o insuficienfð cordiocð potenJiol fotolö. Coenzimo Q--l0 este o sub-
stonfö noturolð pe core orgonismul o produce în conlitðfi lot moi mici,
pe mðsurð ce îmbölrônim. A fost sintetizotö 9i se vinde co supliment
olimentor. Este un onlioxidqnt puternic core poole oluto lo prevenireo
efectelor cumulote ole olôtor oni de deteriorore celulorö o inimii ce
îmbðlrône9le (Penlru moi multe detolii, vezi pogino 123.)

Aveli în vedere cornitino: Este un ominoocid produs în orgonism;

îl moi puteli obline môncônd corne gi produse loclote, ori co supliment
olimentor. S-o dovedit cð l-cornilino esfe esenfiolö pentru funcJionoreo
opfimð o mitocondriilor inimii. Eo poote îmbunötöfi toleronfo lo stres
o mugchiului deteriorol ol inimiiîn cozul oomenilor. Cercetörile dr. Wei
de lo Horvord ou descoperil cö 40% dintre çobolonii cöroro li s-q odmi-
nistrol cornitinö o perioodð reprezenlônd douö treimi din violo lor ou
tröil cu trei luni moi muh decôl cei core nu ou fosl hröniii cu cornilinö.
Moi mult, inimile gobolonilor core ou ingerol cornilinð erou moi pu-
lernice, ior onimolele s-ou descurcot vizibil moi bine lo testele privind
copocitöJile minlole.
IEA €u¡n sö ne pðström ini¡rls tô ndr€r 233

Cercetötorul gi cordiologul lexon Peier Longsloen le odminis-

treozö côteodotð l-corniiinð si coenzimð Q- 10 pocienJilor suferind de
insuficientö cordiocö. Adðugoreo o I 000 mg de l-cornifinö (250 mg
Ine
de polru ori pe zi) este moi eficientö în onumile cozuri decôt coenzimo
utq
Q-10 singurð în refoceoreo funcfionðrii inimii. Roy Wolford de lo
)er¡
UCLA sugereozö o dozö de l0-30 mg de l-cornitinö pe kilogrom de
¡lor
greutote corporolö penlru e{ecte ontiîmbötrônire. Aslo înseomnö cel
în-
pujin ó00 mg pentru o femeie de 57 kg si 800 mg pentru un börbot
olo
côntðrind 77 kg. Medicul din New York Stephen DeFelice io zilnic
ote 'l 000 mg peniu o întôrzio îmbötrônireo. L-cornitino poole fi un ogenf
ind
contro îmbðtrônirii, spune dr. Wol{ord, dor încð nu e clor ocesl lucru.
3n-
de Reduceti contifofeo de cqrne din diefð: Sludiile reolizoie lo lnstitu-
êo, lul Nofionol ol SönOtalii ou descoperit deterioröri grove ole mugchiului
inimii lo onimolele hrönite cu corne preporotö, bogolö în omine hete-
rociclice AHC substonle chimice core se formeozö olunci cônd
rdii - -
preporofi corneo, moi oles lo temperoturi ridicore. (Vezi pogino 191.)
)ce
lîn lvlâncati pegte: Acizii grogi omegq-3 din pegle pol îmbunötöJi
¡lo funcjionoreo inimii prin prevenireo oriimiilor, odicö o böt¿ilor neregu-
Lb- lote core sunl ccpobile sö declonseze o moorte subitö. Soiurile de
ici, pegle bogote în ocegti ocizi grogi sunt somonul, mocroul, sordino,
ent heringul 9i tonul.
reo
ce

im;
ent
'eo
res
Vei
ni-
OU
rð.
)u-
ind
TgrrNn îmnñrnnr¡¡n¡l
€5T€ t¡SOfi
, t¡G ttnñl(lr

tr
fuu siguron!ð, nu dorifi sö ovefi niveluri ridicote de homocis-
teino în sônge. Tolugi, eo î9i foce loc pe nesimJite, olöturi de o defi-
cienfð grovö de vitomine B, 9i ofecteozð între 30 çi 40% dintre odullii
în vôrstð. Eo lronsformö milioone de omericoni în victime negliutoore
ole uneiîmbötrôniri inutile prin ostuporeo voselor de sônge, grðbireo
otocurilor de cord 9i o occidenlelor vosculqre cerebrole. $i dumneo-
voosfrö puteli fi o ostfel de persoonö, de vreme ce preo pulinö lume
cunoogle omeninJoreo homocisteinei sou ce este eo. Homocisleino
este un lip de ominoocid din sônge core, co gi colesterolul, se oxi-
deozð 9i elibereozö în sônge rodicoli liberi nocivi. în reolitote, poofe fi
chior moi dðunötoore decôt colesterolul în ceeo ce privegle distrugereo
orterelor. Cu toote ocesleo, efectul ei e moi ugor de îndreptol.

Otrovö pentru ortere: Un nivel ridicot ol homocisteinei tripleozö

riscul de otoc de cord 9i-l dubleozö pe cel de blocore o orterelor
corolide (gôt 9i cop), couzo obignuitö o occidentelor vosculore cere-
brole, potrivit noilor cercetðri reolizole lo Horvord si Tufts. Chior gi un
blocoi moderol ol orterelor corotide poole spori riscul de qtoc de cord
cu 700%, o90 cum se orolð într-un studiu finlondez. Docö suferiJi de
inimð, probobil cö nivelul homocisteinei din sôngele dumneovooströ
este cu o lreime moi ridicot decôt în cozul celor core nu prezintð o ost-
fel de boolö. Dr. Jocques Genesl çi colegii söi de lo lnstitutul lnimii din
Montréol ou descoperil có 44% dinlr-un grup de femei 9i I B% dinlr-un
grup de barboli suferind de inimö oveou niveluri onormol de ridicoie
de homocisleinö în sônge. Un studiu irlondez o observot cö 30% din-
tre subieclii de vôrstð miilocie, sub 55 de oni, cu ortere ostupole
prezentou un nivel ridicot de homocisfeinö. în schimb, cei cu orlere
 foxino î¡nbðtrônirii esle usor de nimicit 235

curote, deschise fluxului songvin, oveou un nivel normol ol homocis-

ieinei. Un oh fopl: copiii cu un defect genelic core produceo o more
contitole de homocisteinö în sônge mureou odeseo în odolescenlö
sou dupö 20 de oni din couzo unor boli cordiovosculore grove.
Homocisleino îmbötrônegle orterele în trei moduri, spune
dr. Genest: otocö direct perelii voselor de sônge, ofectônd celulele 9i
determinônd consfriclio ocesloro; ocliveozð foctori core produc cheo-
guri în sônge; slimuleozö creglereo celulelor mugchiului neled core
îmbrocö orlerele, fovorizônd formoreo placilor lipidice.

ts- Cel pulin 10o/o dintre foofe olocuri/e de cord, odicö 150 000 în
rfi fiecore on, sunt /egofe de niveluri crescute o/e homocisfeinei.
Itii Meir J. Stompfer,
rre cerceiötor lo Horvord
eo
to-
ne Otrovó pentru creier: Un nivel onormol de ridicot ol homo-
no cisteinei vð otröve9te storeo generolö 9i ocuitoteo mintolö. Mösurônd
xi- nivelurile homocisleinei, oomenii de gtiinfö pol prezice depresii sou
)f¡ delerioröri mintole, cum or fi slöbireo memoriei sou o pulerii de con-
eo centrore, considerote în mod curent vinovote de îmbðtrônire. De
exemplu, dr. lris Bell, profesor osistent de psihiotrie lo Universiloleo
slotului Arizono, o descoperil cö pocienfii în vôrstö suferind de depre-
zo sii, cu niveluri ridicote ole homocisleinei, oveou performonfe moi
lor slobe lo testele legote de copocitófile mintole decôt pocienfii tineri cu
'e- ocelogi diognostic. Bötrônii ofectofi prezentou o moi more pierdere o
UN memoriei çi o copocitöJii de o învöfo, ceeo ce indico un declin ol
rrd funclionörii creierului.
de Dr. Bell 9i colegii sði bönuiesc cö excesul de homocisteinö dete-
irö rioreozö vosele de sônge lo nivelul creierului în ocelogi mod în core
sl- ofecteozö orterele inimii. De osemeneo, homocisteino se lronsformö
lin într-o oltö substonfö core, în exces, poote determino celulele cere-
UN brole sö se oulodislrugö, spune eo. ,,Foptul cö homocisteino este o
rle neuroloxinö subliniozö imporlonJo menfinerii ei lo un nivel coborôi",
in- ofirmö dr. Jeffrey Blumberg de lo Cenlrul de Cercetore privind Nutri-
rte lio Umonö în lmbðtrônire de lo Tufts.
)re
Þ-

236 eum sA opRim îwlcArmÂNrnca

\flt$ÞEeAREA E RAptDÄ, ¡gnr¡h¡A 9t SIGURA

Ce onume delerminö niveluri ridicqte si periculoose de homocis-
teinö? E simplu: un nivel scözut ol vitominelor B din sônge
- moi
precis ocidul folic, Bó si, înlr-o mösurö moi micö, Bl2. Desi homocis-
teinq o fosl recunoscutö co precedônd obturoreo orterelor gi bolile de
inimö de oproope un sfert de veoc, door recent cercefötorii ou
descoperit cö un nivel ridicot ol oceslei toxine opore moi oles lo per-
soonele cu deficienJe ole vilominelor B. Potrivit unei cercetöri reolizote
lo Horvord, oproope douö freimi din nivelul ridicot ol homocisleinei
esfe legot de niveluri scðzule de ocid folic, vitomino Bó 9ilsou 812.
Chior 9i deficienJe minime ole ocestor vitomine pot cregte homo-
cisteino. Moi mult, nivelurile scözule de vilomine B fovorizeozö obtu-
roreo orterelor.
lolö ocum o uimiloore veste bunö: puteji scödeo nivelul homo-
cisleinei extrem de ropid luônd ocid folic ai vitominele Bó si Bl2. Ele
sunt necesore pentru o metobolizo
- distrugônd - homocisteino.
Atunci cônd nu existð o contitole suficienlö din oceste vilomine în
sônge, nivelul ei cregle gi devine periculoosö.

Eoeö oveli un nivel ridieot ol homoeisteinei, sunleli pre-

dispugi ls obturoreq drterelor, boli de inirnö gi deficienfe
de vitsrnine B. Luûnd qeeste vitomine, nivelr¡l homocis-
238 cum sA oPRrM înnsÃrnnNrnrn

studiu reolizot lo Tufts, dozé odecvote din toote cele lrei ou finut
homocisteino sub control.

Se pof foce anqlize ole nivelului de homocisleinð din sônge ? De

obicei, medicii nu testeozö homocisleino; ostfel de onolize se folosesc
moi mult în cercelore, însö mul¡i experJi cred cö ocesleo vor fi slondqr-
dizole pentru prevenireo, diognoslicoreo 9i lroloreo bolilor de inimð.

cuM 5Ä coNTRACnnÄnn
HOMOCISTE¡ NA PERICU LOASA
c Môncoli qlimenle bogote în ocid folic ai Bó. Surse de ocid folic
sunt sponocul, vorzo, frunzele de sfeclö, leguminoosele 9i nucile.
Gösifi Bó în peglele morin, cereqlele integrole, bonone, nuci gi
corneo de posöre.
c Luoli postile de vitomine B: ocid folic, Bó 9i 812. PuteJi obJine
conlitoteo de bozö din multivitomine 9i pore suficienl peniru o
preveni creglereo nivelului homocisteinei. Pentru doze moi mori,
cum or fi 1 000 microgrome de ocid folic 9i 10 mg de Bó, luoli
loblete seporote; or puleo fi necesore pentru scðdereo excesului
de homocisteinö docð suferifi de boli de inimö. Asemeneo doze
nu sunt toxice; totugi, or trebui sö le luofi pe loote trei ocid
folic, Bó 9i 812
-
pentru o protecJie moximö (un studiu o
-
descoperit cö e nevoie de moi mult decôt dozele medii din toole
lrei pentru o obline cel moi scözut nivel de homocisteinð) 9i pen-
lru prevenireo unui dezechilibru periculos.

Observofie: olunci cônd întrerupeli odministroreo vitominelor,

homocisteino ore tendinJo de o cregte lo loc. în codrul unui studiu,
homocisteino o revenil lo nivelul onormol onterior în cozul o douð
treimi dintre subiecli, în decursul unei perioode de I B söptömôni de
lo înirerupereo odministrörii vitominelor B.

De vre¡ne ce nu existö nici o cqle de o gti docà oveli un

nivel Enormql de ridicot ql homocisleinei, esle perfect
iustificot sö luali doze moderote de oeid folie, Bó gi Bt 2
co o osigurore impolrivq îmbötrônirii. Ar puteq aiuto lo
înlðturoreo bolilor de inimö çi o deleriorörii copocitölilor
REA foxino îmbötrônirii este u or de nimicit 239

[inui mintole legote de o insuficien!ö nedeleclqtð q vilqmi-

nelor B.

)De Atenfionare: Docö suferiJi de inimö, consulto¡i-vö medicu/

SESC înoinfe de o luo doze mori de vitomine B penlru corecforeo
dqr- nivel ul ui ridicot de homocisteinõ.
rö.
Reolitoleo: homocisleino cregte chior gi otunci cônd ovefi o
deficien!ö minimð de ocid folic sou Bó. Homocisleino ridicotð este
un odevörot bioindicolor ol deficienlei de Bó sou ocid folic.
folic
cile. INCREDIBILUL REMEDIU
ci 9i
lqtö dozele zilnice de vitomine B recomondote de un grup inter-
nofionol de experJi peniru reducereo 9i normolizoreo nivelului de
rfine
homocisleinð în cozul celor bolnovi de inimö, polrivit dr. M. Rene
ruo Molinow, profesor de medicinö lo Universitoleo de $tiinfe ole Sðnö-
rori, töfii din Oregon:
luofi
;ului Folot (ocid {olic) 1-5 mg.
loze Bó-,l0-50m9.-
ocid 812 pônð lo I 000 microgrome.
iuo -
cole
)en-

elor,
rdiu,
louö
ri de

I
2

r
5t¡
IJ
ßnGzrnGn !¡nuil ¡rñTI ¡
€ nGUGnS¡ß¡rñ

ffi
&#eteriororeo imunitöfii este uno dintre cele moi de seomö
omprenfe pe core le losö îmbötrônireo. lntr-odevör, sistemul imunilor
începe sö decodö pe lo vôrsto de 30 de oni, în primul rônd prin
declinul octivitöJii celulelor de tip T core lupto împoirivo virugilor 9i
tumorilor 9i ojutð olte globule olbe sö conlrocoreze invoziile bocteriilor
gi ole elementelor periculoose. Cercetðtorii de lo Universitoteo Tufts ou
orölot cö un ogenl onÌiimunitor din sônge numit prosloglondino E12
cregte lreptot, odotð cu vôrsto, ceeo ce explicö de ce, pe mösurö ce
îmbötrônim, suntem lot moi predispugi lo infecfii sou concer.
Funcfionoreo sisiemului imunitor poote prezice côt de mult vom
tröi sou docö ne vom îmbolnðvi de concer. Un sludiu cuprinzônd
oomeni sðnðto9i de peste ó0 de oni o descoperit cð oceio cu un sis-
tem imunitor moi pufin viguros erou de douö ori moi predispugi sö
moorö, indiferent de couzö, ior 30% erou moi predispugi lo concer.
însö uimilorul odevör este cö more porie din oceostö ,,îmbö-
lrônire" este inulilö 9i reversibilö! $i e reversibilö în multe cozuri prin
simplo odministrore o unor doze moderqte sou ridicote din onumite
vilomine gi minerole, ogo cum orofö cercetöri relevonle. Vitominele
revigoreozö sistemul imunitor lo orice vôrstö, inclusiv în copilörie.
Chior 9i cei moi bötrôni î9i pol recöpöto vigooreo imunitorö, dupö
cum ou descoperit cercetölorii de lo Tufts.
Dovezile sunf de netögöduit, ior dumneovooströ nu sunlefi obli-
goli sð osislofi posiv lo degrodoreo funÇiilor imunitore. Slöbireo imu-
nitðfii este unul dintre primii bioindicolori oi îmbðtrônirii. Foptul cö
poote fi ugor, sigur 9i ieflin opritö reprezintð uno dinlre cele moi pulin
opreciote descoperiri ole medicinei moderne.
 5 ubrezireo i¡nunitöl ii e reversibilö 2'41

flucö nu focefi nimic oNlcevo sö vö creçteli irnuniïuîeo,

luoli ce! pulin o postilð de multivitomine în fieeure zl,
sort¡mentul pe eore îl gösili în oriee fqnmscie. Fentru un
efecf s¡rriîmbätrônire moi puternic, îneencoli suplirnente
seporole de vilominele E gi e"

CIJruT5A hIE €ONSERVANñ

9! 5A NE ilSTrNERlru[ ¡MIJN¡T'ATËA
Luoli o posfi/õ de multivitomine çi minerole: Pore preo frumos co
sð fie odevörol. însð dovezi solide orotö cö luônd în fiecore zi o sim-
plð postilö de multivitomine 9i minerole se poi îmbunölöji în mod
110
spectoculos copocitðJile sislemului imunitor de o lupto împotrivo
for
infecJiilor 9i concerului. în codrul unui studiu dublu-orb cuprinzônd
rrin
"9i ó0 de b¿rbofi 9i femei de lo 59 lo 85 de oni, dr. John D. Bogden 9i
colegii söi de lo Universitoleo de Medicino gi Stomolologie din New
ilor
Jersey ou descoperil cö luônd Therogron-M, un suplimenl de 24 de
OU
1.12
vitomine gi minerole vôndut förö prescripiie medicolö, reocliile imu-
nitore s-ou îmbunölöJit în mod specloculos. Înir-odevör, dupð un on,
ce
vigooreo reocliilor imunitore o crescut cu un uimitor 640/ol ln orgo-
nismul celor core ou luot vilominele s-ou produs moi multe limfociie
DM
T (globule olbe) 9i onticorpi ori olte substonfe core ou impulsionot sis-
rnd
lemul imunitor sö ocfioneze împolrivo infecJiilor'
sis-
sö
Chior 9i oqmenii în vârslð cqre urmeazð diefele poÌrivrte ou porte
:ö- de o infensificore q imunitöttt docð iqu sup/imenfe cu vitamine.
rrin Dr. John Bogden,
rite Universiloleo de Medicinð 9i Stornoiologie
din New Jersey
ele
rie.
rpð Un olt sludiu revolujionor, core o deschis ochii medicinei osupro
pulerilor vilominelor de o lupto împolrivo infecJiilor 9i de o spriiini
oli- imunitcteo, o fosi reolizot de proeminenful imunolog Roniit Kumor
1U- Chondro, de lo Universitoteo din Newfoundlond. El c prezeniot
cö dovezi de nezdruncinol cö doze moderole de vitomine çi minerole
rfin luole timp de un on ou nimicit infecJiile în cqdrul unui grup de 9ó de
barboli 9i {emei cu o sönötote normolö. ln reolitote, cei core ou luot
vilomine ou suferit de infecJii door iumöiote din numörul de zile în
242 e[JÅñ sA oPRãÅÅ 0nnmsrnÂn¡¡mea

core ou fost bolnovi cei core ou luot o postilö plocebo. Formulo spe-
ciolö de I B vitomine gi minerole o deÌerminot o importontö creglere
o numörului de celule I o reocJiei limfocitelor, o producerii de infer'
leukinð-2, o eliberðrii receplorului ll-2, o oclivitole noturolð o celulei
gi o reoclie o onficorpilor lo voccinul conlro gripei. Toole dozele cru
fosl modercrle, com de mörimeo o ceeo ce gösiJi într-o lobletõ
obisnuitð de multivitomine, cu excepJio dozelor moi ridicote de betcr
coroten (ló mg) 9i de vilominaE (44 mg). Dr. Chondro o otribuif ceo
moi puternicð îmbunötö|ire o sislemului imunitor vilominei A, beto
ccroienului, zincului ;i vitominei E.
Pônö lo o treime dinire subiecji oveou deficienJe negtiute de vito-
mine gi oligoelemente core, în oporeniö, ou micgorot funcJio imunitorö,
o o{ìrmol dr. Chondro, ior corectoreo lor o reföcut sislemul imunitor.

Luo/isup/imentctr vitamino E: Penlru o impulsiono sisfemul imuni-

lor, oveli nevoie de suplimente de vitomino Ë. ,,Are un efect exlroor-
dinor, spune cercetðtorul de lo Tufrs Mohsen Meydoni. Docö toqtð
lumeo or luo viTomino E de-o lungul onilor, sistemul imunilor nu s-or
moi deterioro ogo cum se înlômplð ozi odotð cu vôrsto." Suplimentele
de vitomino E conservð imuniloteo 9i o înlineresc lo bötrôneJe, pônö
dupö B0 de oni. În codrul testeloç dr. Mohsen Meydoni 9i soiir: lui,
dr. Simin Meydoni, ou descoperit cö vitomino E (400 Ul zilnic limp de
gose luni) conservö gi/scru întineregte sisfemul imunitor olôl în cozul
linerilor, côl 9i în cel ol bötrônilor chior docö nu le lipsegte vitomino E.
-
Cu ohe cuvinle, vitomino E deJine puleri extroordinore de intensificore
c imunilölii prin corectoreo de{icien}elor. Vilomino întôrzie tronsfor-
mörile generofe de vôrslð, core se monifestö în funcJionoreo sislemu-
lui imunitor. lor docð ocesto este deio slöbit, vitomino E îl reoduce lo
ocliviicrleo coroclerisïicö linereJii. Soiii Meydoni cred cö o modolitsfe
imporlontð prin core oclioneozö vitomino E esle micgororeo producliei
de prostoglondinð E2, o substonJö osemönötoore cu hormonii, ol
cðrei nivel cregle odr:tö cu vôrslo gi core distruge funcfiile imunilore.
Vilomino E împiedicö virugii sö-9i inlensi{ice ocJiuneo 9i sö se mul-
tiplice, potriviï studiilor reolizofe de Deporlomenlul Agricuhurii ol SUA.

Luoii vitamíno Bó: Docö vð lipsegle vitomino Bó, sislemul imuni-

tor funciioneozö defectuos. Orgonismul nu poofe produce suficienie
contilöli de interleul<inö-2 9i limfocite pentru o lupto împotrivo infecli-
ilor, concerului si ortriiei. Cercetötoriide lo Tufls ou descoperit co förö
REA g ubrezireq innuni$ðfii e revensibiló 243

spe- vitomino Bó, sistemul imunifor se duce de rôpö. Dor otunci cônd
gtere subiectii ou luol suplimente de Bó timp de lrei söpfömôni (1,9 mg pe
nter- zi femeile 9i 2,BB mg börbolii), imunitoTeo o revenil lcr normql în
;lulei moloriloteo cozurilor. Nevoio de Bó cregte dupð 40 de oni, cqm cu
e0u 20-45% pesTe dozele curenle recomondole, penlru o preveni sou
cletò întôrzio modi{icörile sistemului imunitor provocote de vôrsto.
betcr
Luali zínc: Aveii grilð so luoJi su{icient zinc penlru o vð protelo
I ceo
Timusul de degrodore, monifeslotð prin disporilio reocJiilor imunitore.
beto
(Vezi pogino 85.) Puteli obline o onume proteclie imunitorö din porteo
zincului (15 mg) conlinul înlr-o postilð de multivilomine 9i minerole.
vrtcr-
lorð, C sporegte producereo de globule olbe
LuaJi vitamino C: Vitomino
or.
core luptö coniro infecfiilor. Moi muh, vitomino C möre9te nivelul de glu-
lotion din sônge, core esle crucìol pentru o funcjionore corectö o sis-
lunt-
'00r- temului imunitor. 500 mg zilnic pol menfine un nivel înolt crl imunitölii;
docö oveli deio o in{ecJie, cum or {i gripð sou röceolö, e nevoie de doze
ootö
nrult mci mori (côievo mìide mg zilnic) penlru omeliororeo simptomelor.
s-or
ntele
Luoli suficient se/eniu: O lipso de seleniu poole tronsformo virugii
)o no
benigni într-unii exlrem de nocivi, copobili sö declongeze meconisme
: luì,
core le permit sö se multiplice 9i sö defermine crporifio bolilor. Esie
pde
dovedit foptul co seleniul inlensificö imuniloleo fo|ö de concer. Môn-
:ozul
cônd crlimente bogote în seleniu gilsou luônd suplimente cu seleniu
ro E.
ori o postilö seporolö ('ì00 pônö lo 200 microgrome) pe zi este sufi-
icore
cient, spun experfii. (Vezì pogino 10ó.) Aleniie: seleniul în doze mori
sfor-
poote {i foxic.
)mu-
ce lo
Môncati iqurf: Cuhurile de bocferii din iouri cresc imunitoieo.
litote
Douö cegli de iouri obignuil pe zi limp de un on ou crescul nivelul din
'lcliei sônge ol inier{eronului gommo, core luplö conTro in{ecfiilor, cu 500%,
ii, ol gi pentru lineri, 9i pentru bötrôni, potrivil cercelörii reolizote de dr.
rre.
buorg", HolperÁe de lo Universitoteo Dovis din Colifornio. În codrul
mul-
oltui siudiu, lot el o descoperil cð persoonele core ou môncot o ceogcð
3UA.
de iourl pe zi timp de un on au suferit cu 25% moi pulin de rðceli,
comporoiiv cu cele core nu ou môncol deloc iourt. louriul o conJinul
lunt-
culturi crciive de Bu/goricus /octoboci//us 9i Sfrepfococcus thermophilus,
ienle
core reprezinlö sTondordul peniru iour-tul vôndut în Stotele Unite'
lecli-
10ro
@ s$@ffiffiffi ffi âmmmrmmwsffiðs
€ffim€ p&d&tr€ ps çwnrsesffi

øs
-d\à
#'&li puteo oveo în fluxul songvin un declongolor olîmbötrônirii
necunoscul, core scopð de sub control lo vôrsto miilocie 9i începe sö
otoce în voie orterele, secôndu-vö de energie, mörind tensiuneo
orteriolö, fovorizônd diobetul gi chior fertilizônd creglereo tumorilor
ce se poi oscunde în orgonismul dumneovooslrð. SubslonJo este hor-
monul insulinö vitolö în onumile contitöfi, însö nocivö si modolö
-
în exces. Creste semnificotiv odotö cu vôrstq.

lnsulino este un insmie potenliol Bentru oricine. Este

imposibi!sð vö pástrolirinerefeq dseö exeesul de insuli¡rö
vö invqdeszð fluxr¡l sonEvin. Þin fericire, puteli line în
frôt¡ insulino, deoorece eornportomentul ei noeiv este un
slf semn sl îmbðtrônirii inutite" Þseð nu-i normslizoti
nivelul, puteli sveq de-s fqee eu dicbeÍul, obtursres crte-
relor, boli grqve de inimö gi rnoorte premoturö.

Dupö 35 de oni, moi oles docö vö îngrögoii pe mösurð ce înoin-

tofi în vôrstð, nivelul insulinei poote sð creoscö, odolð cu zohörul din
sônge (glucozo). $i esie rðu. lnsulino este un hormon core o io rozno,
otrðgônd dupö sine diobetul. Însð noi gi surprinzötoore dovezi iden-
fificð în insulinð o couzö principolö o îniregii constelolii de slðri core
sunt osociote cu îmbðtrônireo. O suproîncörcore cu insulinö este
vinovotð de un nivel ridicot ol zohðrului în sônge, o cregtere o coles-
lerolului, hiperlensiune, un nivel crescul ol trigliceridelor (ohe grösimi
periculoose din sônge) 9i scödereo coleslerolului benefic HDL. Unii
experli dou vino pe excesul de insulinö sou ,,hiperinsulins¡¡is'/
-
pentru rðspôndireo lo dimensiuni epidemice -
o bolilor de inimð.
 ßo¡r'lbs îr¡'¡börrônir!i pocËe fÍ evisotö 245

Dr. Doniel W. Foster, de lo Centrul Medicol ol Universitðfii de

Sud-Vest o sloiului Texos, o colegorisit prooslo funclionore legotö de
insulinõi drepl,,ucigogul secret".
Dr. Gerold Reoven, gerontolog 9i expert în domeniul diobetului
lo Universitoteo Stonford, confirmö cð milioone de omericoni, förö
nici un semnol de overiizore, sunt victime inocenle ole insulinei, extrem
de vulnerobili lo bolile de inimð 9i lo diobet. Dr. Reoven o dovedit cð
oproximotiv 25% dinlre persoonele cclre por normole, omericoni în
vôrslö, sönölogi, core nu suferö de diobei, prezinfð o9o-numito rezis-
ten!ö lo insulinö. Adicö celulele nu losö insulino sö-9i focö treobo, sö
introducö zohörul (glucozo) în inleriorul lor pentru o fi lronsformol în
nt
ìö
energie. Co urmore, nivelul de zolrör 9i de insulinö cregte; pon-
creosul poote produce gi moi muhö insulinö cu scopul de o menfine
)o
)r zohörul din sônge lo niveluri normole. Dor rezislenJo lo insulinö nu
r- opore door pentru cð îmbðlrônim, declorö dr. Reoven. Nu esle obli-
lo
golorie. lor docð opore, o puteJi coreclo înointe de o produce dete-
riorðri ireversibile.

PRËA MULTA INSEJLBNA

vA poATE imsarmszur
Disfruge orferele: lnsulino declongeozö obfuroreo orterelor slimu-
lônd cregtereo celulelor mugchiului neted din perefii ocesloro. O ose-
meneo proliferore o celulelor ore un rol vilal în occeleroreo oteroscle-
rozei, {ormônd ploci lipidice, îngustônd orterele gi obstrucfionônd
fluxul songvin. în plus, insulino interfereozö cu sistemul coogulont
l- slimulônd niveluri crescute de inhibiior ol oclivolorului de plosmino-
in gen. Astfel, un cheog se poote formo moi ugor, blocônd ortero.
)l

l- Cregfe nivelul co/esiero/ului nociv: lnsulino stimuleozö produce-

'e reo de cötre ficot o coleslerolului nociv LDL, cel core, pônö lo urmð,
le se lipegte de perelii orterelor. în plus, persoonele cu preo muhö
s- insulinð sou rezislenfð lo insulinö sunl moi predispuse sö oibö por-
ri ticule de LDL mici 9i dense. Acestecr sunt cele moi periculoose, fiind
rii ugor oxidote 9i conlribuind lo obturoreo orierelor. Cei core prezintð
o ostfel de concentrofie more de porticule LDL sunl de trei ori moi
predispugi lo oloc de cord, potrivit dr. Reoven.
246 cum sA ÕpRrM îmsarnaru¡nng

Cre.sfe nivelul triglicerídelor: Förðîndoiolð, insulino în exces esle

principolo couzö o creglerii trigliceridelor, o grösime din sônge
despre core se credeo cð e inofensivö, dor despre core se gtie ozi cö
e periculoosð. Pe mösurö ce trigliceridele cresc, din pðcate, nivelul
de colesterol benefic HDL scode, crescônd în mod dromotic riscul de
boli de inimð. Moleculele de HDL tronsportö colesteroIul nociv LDL
lo nivelul ficotului pentru o fi distrus. Prin urmore, e nevoie de ormole
numeroose de ostfel de cöröu9i în sônge.

Cre,ste lensiuneo arteriolö: Doccr suferiii de hiperlensiune, ovefi

gonse mori de o fi rezistenfi lo insulinö sou de o oveo o insulinö core
sð {uncfioneze defectuos în sônge. Modul în core insulino poole reglcr
tensiuneo qrieriolö esie neclcir 9i confroversot. O teorie susJine cö
insulino influenjeozö regloreo rinichilor tilsou o sistemului nervos,
delerminônd vosele de sônge sð se controcte 9i sö creoscð presiuneo.

Declançeazó diabetul: Adeseo, un însojilor conslont ol excesului

de insulinö este contilofeo crescufö de glucozð din sônge sou
-
inlolerorrfo lo glucozð, ceeo ce prevestegte diobetul. ,,lntoleronfð lo
glucozö ozi, diobei môine", oceoslo este viziuneo cercelötorilor. Asto
nu înseomnð cö toote persoonele cu inloleron!ð lo glucozö se vor
îmbolnðvi de diobet. însð nimeni nu se îmbolnöveste de diobet förö
sð oibð intoleronJö lo glucozö.

Sfimu/eozõ dezvolfqreq cancerului: S-o dovedit cð insulino este

un promolor ol dezvoltðrii celulelor moligne.

çIJAÅ 5A STApAN!ffi îmmArmgrusnçA

PRTT\ü €OT{TRÕLUL AS&'PRA ¡NSIJT¡TUE!
AÌenlie lo zohör: Nu môncoJi mult zohör 9i corbohidroJi. Pentru
prelucroreo lor, e nevoie de moi multð insulinö. Toote tipurile de
zohör cresc nevoio de insulinö zohörul tos obignuil, zohðrul din
pröiiiuri gi fursecuri, co gi fruclozo- din fructe, sucul de frucle ori miere.

Nu mônco/i grósimi nocive: Grösimeo core se oxideozö repede

declongeozð eliberoreo de insulinö 9i cregtereo nivelului de glucozð din
sônge. Cele moi diobolice sunl grösimile polinesolurote, cum or fi ule-
Ë4 Bombc î¡nbötrônirii poote fi evi?otö 247

lste iul de porumb, cel de gofron sou din seminje de flooreo-soorelui, core
ìge invodeozð sôngele cu peroxizi oi rodicolilor liberi. Dqcö nu dispuneJi
cö de suficienfi ontioxidonli penlru o-i elimino, rqdicolii blocheozð o en-
;lul zimö core metobolizeozö zohörul. Astfel, nivelul de glucozö din sônge
de cregte, ior orgonismul produce moi muho insulinö, încercônd sð con-
DL troleze zohörul.
ole Singuro grösime sigurö esle ceo mononesolurotö, de exemplu
uleiul de mösline, de conolo, fruclele de ovocodo si nucile. Aceostö
grðsime nu se oxideozð ugor, ostfel încôt nu declongeozð serio de
reii evenimente core conduc lo excesul de insulinð'
f,re
glo Luoli crom: Ë o necesitote. LuoJi zilnic 200 microgrome de crom
cõ orgonic, cum or fi picolinotul sou GTF lrivolenl, pentru o menfine insu-
OS, lino lo un nivel normol 9i o-i osiguro o {unclionore eficienlö. Orgo-
eo. nismul poote compenso lipso de crom producônd moi multð insulinö.
Dr. Richord Anderson spune: ,,Cromul foce insulino moi eficienlö, ost-
rlui fel încôt sö nu moi ovefi more lucru de fðcut." El sfðfuiegte tinerii, dor
9i persoonele moi în vôrstö, sö io crom. Nu e preo devreme sö
iei
iou
lo crom încð din odolescenfö, spune el. (Vezi pogino 7ó.)
sto
(or S/õbrli docð sunfeTisuproponderoli: ,,Cu côt côntðriJi moi mult 9i
)ro sunteJi moi inoctivi, cu oiôt veli fi moi rezistenfi lo insulinð, indiferent
de fondul genelic", spune dr. Reoven. 20% peste greutoteo normolð
(definiJio obezitöJii) poote produce rezisÌenfo lo insulinö. 40% pesle
sie greutoteo ideolö scqde obilitoteo insulinei de o prelucro zohðrul cu
30-40%. Suntefi moi predispugi lo rezisfenfo lo insulinö docð greu-
toteo se ofl¿ în porteo de sus o corpului de mör gi nu oceeo
-formo
de porö. Nu este obligoloriu sö fiJi suproþonderoli pentru o oveo
probleme cu insulino, însö scöpônd de l<ilogromele în plus stimuloii
oclivitoteo normolö o insulinei si îndepðrtoJi o porte din exces.
tru
de Luoli vitomino E: Poote impulsiono octivitoteo insulinei. Alunci
lin cônd un grup de vôrstnici itolieni o luot 900 mg de vitomino E pe zi,
re. copocitoteo insulinei de o-9i foce lreobo si de o scöpo de zohðrul din
sônge s-o dublot. Cercetötorii de lo Universitoteo din Neopole cred
,de cö vilomino E o proteiot integriloteo membronelor de deleriororeo
lin produsö de rodicolii liberi, fðcônd celulele moi opte sö utilizeze insu-
le- iino în tronsportoreo glucozei. Pe scurt, viiomino E o föcut reversibilö
248 C[.lM 5A OPR¡ruT IMBATRANIRËA

rezistento lo insulinö legotö de îmbötrônire 9i octivitoteo diminuotð o

ocesleio. Observolie: probobil cö funcfioneozð gi doze moi reduse
de vitomino E.

Un sfrop de o/coo/: Pufin olcool siimuleozö octivitoteo insulinei,

ostfel încôt e nevoie de moi pufinö penlru prelucroreo zohðrului.
Dr. Reoven de lo Universitoteo Stonford o descoperit cö persoonele
core beou pulin pônð lo moderol (unul sou douð pohore pe zi)
oveou un nivel scðzut ol zohðrului din sônge si com 55% moi pufinö
insulinö, co gi un nivel crescut de colesterol HDL, comporotiv cu
nebðutorii.

Condimentoli mãncoreo: În mod surprinzölor, scor,ligooro, cui-

goorele, gofronul de lndio gi frunzele de dqfin stimuleozö eficienfo
insulinei, orgonismul functionônd cu o contilole moi micö din oceoslo.

Uilctti de ce/e frei mese imporfonfe de pesfe zi: So ciugulegti e

moi bine decôt sö mesteci mosiv de trei ori pe zi. Mesele bogote
cresc brusc nivelul insulinei gi ol zohðrului din sônge. În codrul unui
grup de diobetici cu lipul ll, nivelul insulinei s-o ridicot mult moi sus
dupð ce ou môncol douö mese bogole decôt dupö gose moi mici. De
osemeneo, nivelul zohörului o crecut cu 84% fofö de nivelul minim.
în codrul unui qlt studiu cuprinzônd femei core nu sufereou de dio-
bet, nouö mese mici pe zi, în loc de trei bogote, ou ovut efecte pozi-
tive similore osupro insulinei; colesterolul o scözut çi el cu 6,5%.

Beneficioli de un nivel mei scðzut si moi sðnõf os ol zohórului gi

insu/inei din sônge cu ojulorul o frei mese mici çi trei gusfðri de-o
lungul unei zile.
Dr. Aoron Vinik,
directorul lnslitutului de Cercelöri
în domeniul Diobelului din Norfolk, Virginio
IEA

öo
USC
cmw€€út&B&c pg,ç€Tã âmmffivmmms
çñmñ sffi mnø€TË pffimtr€ m€ €&
nel,
rlui,
rele
zi)
'tno
CU

ffiY
:u r- HÌ""örð discuJie, concerul opore odolö cu vôrsto. B0% dintre
Inl0 cozuri se înlômplö dupö ó5 de oni, ior pônó lo sfôrgitul viefii com o
slo. treime dintre noi vom fi otingi de concer. Dor el nu e couzol numoi
de îmbðtrônire. Apore moi lôrziu deoorece longevitoteo osigurö con-
ti e cerului o moi lungö periood¿ de incubofie pentru o se dezvolto. El
ole nu este un {enomen core opore peste noopte, osemeni unei infec}ii;
nui e un proces lung gi lenf core ore loc în20,30, 40 de oni, pe mðsurö
SUS
ce celulele sunt bombordofe cu rodicoli liberi, delerminônd mutoJii
De genelice ole ADN-ului, urmote de oni plini de mici ocozii fovorobile
im.
de o se tronsformo în tumori core opoi se röspôndesc si lo nivelul
lio-
oltor fesuturi din orgonism. Concerul esie un viitor core se opropie
>zi-
încet. O îmbolnövire descoperilo osfözi esle rezul{oful cotostrofelor
determinote de rodicolii liberi core ou început sö oporð ocum côlevo
decenii 9i încö se odunö.
Gino Cortopossi gi colegii söi de lo Universitoleo de Sud o slo-
tului Cslifornio, din Los Angeles, ou demonstrot efectul dezoslruos
pe core timpul îl ore osupro celulelor. El o descoperit cö mutojiile sunt
de I 3 ori moi frecvente lo nivelul celulelor sôngelui 9i de 40 de ori
moi numeroose în celulele splinei în cozul persoonelor de pesie
ó0 de oni, comporotiv cu cele sub 20 de oni. O ostfel de ocumulore
de mutofii poote octivo sou dezoctivo genele de-o lungul fimpului,
dônd noslere concerului, spune el. Astfel, concerul este o oltö con-
secinfö oleolorie o rezistenfei sl¿bite o celulei lo ,fleteriororeo pro-
dusö de rodicolii liberi. Dor docö vefi puteo împieðlico oceosfö ocu-
mulore de mutofii, vefi pune o pulernicö piedicö în coleo concerului.
250 €uÅn sA Õpm¡nn înnpsrm¡r¡\¡¡nma

ñüu vð îmrbolnóvili de esneen penlru eð înnbótrônifi" eÍ

penTru eö" tnäind rnoË ¡rruh, do!! rirnp rnr.ltofiilor din
eelu|e sð se seumuleze" stôrnind eonceru!, pnintre olte
ectsstrofe. Refðeômd cpðrorec aelulelory îl purtefi întôr-
zis sor¡ sr¡lôns o viu!ü îr'lrreagö. htu fostð lu¡'neo se
îmholnðvegte e{e Gdn€e¡', gi pufe!í îmbðtrôn¡ fðrð el.

Riscul îmbolnðvirii de concer e in{luenJol de zestreo genelicö,

stilul de vioJö, mediu gi interocfiunile subtile dintre ocesteo. Dor docö
ridicoji boriere, de orice noiurð, în orice moment ol oricörui siodiu
evoluiiv, ele pot împiedico dezvoltoreo concerului. Cei moi puternicì
luplðiori, oflofi sub controlul dumneovooströ, sunt onlioxidonfii.
Chior 9i dupö semnolele preconcerocrse sou dupö declongoreo bolii,
ontioxidontii pol möri gonso de suproviefuire. Anumifi experli cred cð
putem scöpo de moreo moioritote o formelor de concer urmônd o
dietö corespunzötoore, luônd mulli ontioxidonJi 9i nefumônd.

SgERETËLË EXPER ILOR CÕNTRA îNNBNTMAT{IM¡¡

Ðírecfor ssocicf,
Cenfr¿rf de €ereeførel

sÍ Uníversitø!íi Tufts
Eln ßlur¡rberg este un suslinöÍor de {runle ol sup!!n'len"
telor de sntioxidomli în eombofere$ îmbàtrônirii prernoture.
lstü ee io el zilnie: ,' I
t ViTsr¡nino
+
Ë
- 400 t¡å.
Vitqmins C 250*1 00$ rng.
0 Befc 6crr@ten- f 5 mlg (25 000 U!)"
o G fornrulð de - rlrultivitornine çi nrinerole, conlinând
T 00-2tü% din ÞZR penfrw mqi muhe vitqmine çi rnine-

role.

,"Þoeð vð uitoli !e riseuri eompcrotiv eu svsntoiele'

frvem de-e fqee çu uûr benefieiu potenfio! gi url risc zero".ior
bc!an!o se înelinð în fsvoareo suplirmenfelor de onlioxidonli."
Ce¡r'¡e eruE p@Mte {i ewitcf 251

Ceeo ce lrebuie sð fcceii esle sö ferifi celulele de deteriororeo lo

core genele (numite oncogene) sunl supuse prin proliferorecr sólbcr-
Ticö o celulelor core se ccumuleozð 9i se Tronsformö în concer. Mic-
goroJi deleriorcrreo pe côt posibil scöpônd de expunereo lo ocfiuneo
rodicolilor liberi, cum or fi fumotul, core schimbð ireporobil codul
genetic ol celulelor, föcôndu-le moligne. ln ocelcrgi limp, încercoJi sö
àpriJi declinul rezistenfei celulelor, core le micgoreozð copocitoteo de
luptð împofrivo rodicolilor liberi.

g L& R
RKV&LqJTgA VüTAMS n\d

În cel moi röu coz, lucrli vitomine oniioxidonTe core sö menJinö

o opörore minimö lo nivelul celulelor. Ëxislö o dovodö concretö, de
neconleslot, cö suplimentele de vilomine 9i minerole pol preveni con-
cerul umon, c¡go cum s-o orötclt într-un studiu din I 993 efectuot de
lnslitutul Nofioncrl cil Concerului din SUA cuprinzônd o populojie
rurolö din Chino. Timp de cinci oni, un grup de chinezi o luol zilnic
doze de beta coroten, vilomino E 9i seleniu. Decesele provocoie de
concer ou scözut cu I 3% în ocel extrem de scurt limp. Decesele de
concer esofogion cru scözut cu 4Vo, ior cele couzote de concerul de
slomoc cu 21o/o. Rclto luluror celorlolte forme de concer s-o micgorol
cu 20%. În mod uimilor, echipo de cercetötori, condusö de Williom
Blol de lo NCl, o roporïal cö decesele din couzo concerului ou
început sö scodõr dupö 1 -2 oni de lo începereo odministrðrii de supli-
mente. Frecvenlcr accidenlelor vosculore cerebrole cr scözut 9i ecr.
Dozele ou fosl mici gi poote cö door ou corectoi de{icienfele. CerI
esle cð ontioxidonJii ou combötul concerul, probcrbil prin opöroreo
celulelor de otocurile rodicolilor liberi.
$i moi uimilor, megcrdozele de vilomine pol lupto împoirivo con-
cerului deio instcrlot. înlr-un studiu recenl ol dr. Donold Lomm, geful
cleportomentului de urologie de lo Universitoteo Morgonfowrr din
Virginio de Vesf, dozele mori de suplimenfe de vitcrmine ou redus
spectoculos recurenJo concerului de vezicö urinorö 9i oproope ou
dublot timpul de suprovieluire cr pocienJilor'
Dor ioIö o înfrebore orzöloore: côt de lôrziu pot interveni ontioxi-
donfii pentru o stopo concerul? PoJi conlinuo sö fumezi, de exemplu, 9i
sö te oçÌepfi co onlioxidoniii sö te solveze? Un recenl studiu finlondez o
descoperif cö 20 nrg de betcr coroten gi 50 ul de vitomino E zilnic nu r:u
252 €uÅn sis ÕpR¡an înnsarnÂru¡nea

pulut preveni concerul de plAmôni în cozul celor core ou fumot douö

pochele de figöri pe zi timp de 30 de oni 9i ou conlinuol s-o focö.

Õ STRATEGIE ANåTåENñBATRANËRE:
CIJM SA sP[J¡ IN&J €Ah¡€ËRIJITJE
s Môncoli cinci sou moi muhe porjii de {ructe 9i legume pe zi. Do-
vodcr cð fructele 9i legumele conJin ogenli puternici core stopeo-
zö 9i încetinesc evolufio concerului este coplegiloore. Aproope
200 de studii ou descoperii cö fructele ;i legumele micgoreozö
riscul de concer, chior 9i în cozul persocnelor în vôrstö, cu 50%.
o Beli ceoi; e plin de ontioxidonfi, feregte onimolele de loborolor
de concer gi este osociot cu un risc moi mic legot de diferite
forme de concer în cozul oomenilor. (Ne referim lo ceoiul ,,ode-
vörot", nu cel din plonle medicinole, despre core nu se cunoogte
sö oibö oceleoçi puteri ontioxidonte precum ceoiul negru, verde
sou cel chinezesc.)
o Reduceli consurrrul de corne ro;ie. Ë osociotð cu concerul de
colon, sôn sou prostotö.
o Reduceli consumul de grðsime onimolö soturolö. Produce con-
cer ovorion sou forme fotole de concer de sôn.
. Fili prudenfi cu olcoolul. Moi mult de un pohor pe zi r¡öreçte
riscul de concer de sôn lo femei. Consumul excesiv de bere este
periculos, fiind osociot cu concerul rectol. Alcoolul favorizeøzó
onumile tipuri de concer de colon gi este o couzð importoniö o
concerului de esofog.
o Môncoli mai multð proleinö de soicr din föino sou loptele de

soio, tempeh, tofu si cereolo integrolð însðgi. Boobele de soio

sunt bogote în ogenfi onliconcerigeni 9i por sö previnö în spe-
ciol concerul de sôn sou de prosfolö.
o Luofivilomine
9i minerole, cel pufin o poslilö de multivitomine gi
minerole pe zi, pentru o ridico sislemul de opðrore ol celulelor
möcor lo un nivel minim. Docö dorili o osigurore suplimenlorö,
foceli lo fel co cercetðtorii din domeniul concerului: luofi suplii
menlor vitomino C (500-2 000 mg), viiomino E (400 Ul) si beto
coroten (10-20 mg). LuoJi în considerore gi clte suplimente, cum
or fi usturoiul gi seleniul, în dozele prezentote în ocesstö corle.
oDocö {umoli, lðsofi-vö.
:A

Jö
ffiäffiw & ffiHp€mr€Nsåw Ëq sË

o-
o-
)e
¿ð
,/
lo.
or
ffi
te ffixisið probobilitoleo co tensiuneo orleriolö sð creoscö odolö
e-
cu vôrsto. Potrivit unui sludiu, tensiuneo sislolicö (numörul moi more)
te
cregte în medie cu 1 5 unitöJi între 25 9i 55 de oni. Astfel de cregleri
le
legote de vôrstö sunl obignuife în Jörile induslriolizote, prinlre core 9i
Stotele Unite. E gi moi grov în Joponio. lmporiont este cö tensiuneo
le
orteriqlð nu prezinlö o cregtere universolö în codrul tuturor populofi-
ilor, indi{erenl de zono culturolö cöreio oporfin de remorcot fop-
n -
tul cö fenomenul lipsegle moi oles în förile moi pulin dezvohole.
le As#el, tensiuneo orteriolð möritö nu este un fenomen inevitobil legot
fe de îmbötrônire. co gi olte boli cronice, este semnul unei îmbötrôniri
rð inutile core poote fi controlotö într-o onumitö mösurö, depinzônd 9i
o de zesÌreo geneticð.
Încö o dotö, odeseo e vorbo de prea mulli rodicoli liberi fofð în
le fo|ö cu preo puJini onlioxidonli. Noi dovezi srotð cð hipertensiuneo
este, în porle, o boolö creolö de rcrdicolii liberi ce poole fi con-
io
e
trocorolö de ontioxidonfi, olöturi de olli foclori legoJi de dietö, cum
or fi sodiul, colciul, olcoolul gi greutoleo' loiö o teorie: o generqre
9r
)r crescutö de rodicoli liberi împiedicö producereo de oxid de ozot 9i
ü, prosiociclin, ombele reloxônd vosele de sônge 9i menfinônd tensiu-
li: neo orteriolð scözuiö.
to
m Môneônd rnoi mulfi ontioxidsnft din fruefe 9i legume 9i
luô¡rd suplirnenfe de smfioxidon!Ë, rmoí sles vilsmins C,
puteli înrpiedico €regrerefr te¡rsiu¡qii urteriole.
254 EUÅñ 5A ÕPRIM IMEATRAÍ\¡IRËA

5A VENA, ÐË€t, ANTü0X¡ÞANTål

Môncônd moi mulii ontioxidonJi de-o lungul vietii, puteti învinge
cregtereo iensiunii orieriole odolö cu înointqreo în vôrstö. în codrul
unui sludiu, o outorilote în domeniu, Jeremioh STomler de lo Scoolo
Medicolð o Universitöfii de Nord-Vesl din Chicogo, o descoperit cö
iensiuneo orleriolð o börbolilor core ou luot cele moi mori doze de
viiomino C 9i beto corofen o perioodö moi more de zece oni nu o
crescul lo fel de mult co oceeo o borbolilor core ou luot cele moi mici
doze din oceleogi vilomine. Diferenlo, degi micð, s-o trodus înlr-o
reducere cu 6% o deceselor couzqie de occidenie vosculore cerebrole,
4"/o a celor couzole de boli de inimö si 3% pentru restul couzelor.
Vitomino C pore sö fie puternicö în speciol în mentinereo lensi-
unii orleriole lo un nivel coborôt, polrivit unor dovezi de netögöduit.
Numeroose studii orolð cð tensiuneo orieriolö esle moi more în cozul
celor core ingereozð ceo moi redusö conlitote de vitomino C. Cerce-
lölorii de lo Tufts, de exemplu, ou descoperit cö persoonele core nu
ou reugit sö-9i procure zilnic vilomino C continulö înlr-o porlocolö
(70 mg)ou înregistrotîn medie o cregtere cu I I unifötio lensiuniisis-
tolice si cu ó unitöli o iensiunii diostolice, comporotiv cu cele core ou
beneficiot de moi muhö viTominö C. În generol, nivelurile scözute ole
viiominei C ou mörit lensiuneo sistolicð cu 16% gi pe ceo diostolicö
'1.000
cu 9o/o. Moi muh, mg de vitomino C zilnic ou redus semnifi-
cotiv tensiuneo orteriolö.
Fruclele 9i legumele, moi oles fruclele bogote în vilomino Ç
-
scod tensiuneo orteriolö. În generol, vegelorienii -
ou o tensiune moi
scözutö decôt oceeo q consumcrtorilor de corne. Moi mult de cinci
oni de dieið vegetorionö o oiutot lo depðgirecr unei predispozilii
geneiice lo hipertensiune în cozul unor ofro-omericoni în vôrslð,
polrivit unei cercetöri reolizole lo Universitotea de Stot din Colorodo.

FåTü ATËNT¡ LA SARË

loið un olÌ motiv co tensiuneo orteriolð sö creoscð odotö cu vôrsÌo:
sodiul. Acesto influenleozö loi moi muh tensiuneo orlericrlö, pe mösurö
ce înointoli în vôrslö, deoorece toolð lumeo devine ireptot moi sensibi-
lö lo sore gi, în funclie si de predispozitio genelicö, oceostö sensibilitofe
poole creçte tensiuneo, potrivit lui M. H. Weinberger de lo Centrul de
Cerceiore o Hiperlensiunii crl $colii de Medicinö din codrul Universiiölii
ñAíîul l'¡i e rùe nsiu n ii 255

din lndiono. în codrul unui studiu înlins pe o perioodö de 10 oni, el o

descoperil o creglere progresivð o sensibiliið¡ii lo sore o întregii popu-
lojii, degi eo opöruse moi devreme gi ero moi specloculoosö în cozul
celor core sufereou în subsidior gi de hipertensiune. ln cozul omeri-
conilor obignuifi, sensibilitoteo lo sore nu cregte pônö pe lo vôrsto de
óO de oni. Apoi, eo depinde de vôrslö, dor nu este obligoloriu însoJitð
de hipertensiune. Cumpötoreo în ceeo ce privegte soreo poote împie-
dico efectul de creglere o lensiunii orteriole pe core îl ore mörireo sensi-
bililötii lo sore. De osemeneo, olfi foctori legofi de dietö, cum or fi con-
titöli odecvole de colciu gi potosiu, pot micgoro sensibilitqleo lo sore.

cuM 5A ññENT!h¡EM
TENS¡UNEA ART'ER¡AUA SEAZUTA
o Môncoli multe fructe gi legume. Fibrele fruclelor sunf exlrem de
e{iciente, potrivit unui studiu de polru oni reolizot lo Horvord 9i
cuprinzônd barboli de vôrstð miilocie 9i moi muh. Cei core ou
môncot moi putine frucle erou cu 46% moi predispugi lo hiper-
lensiune decôt cei core môncoserö zilnic fibrele conJinute în
cinci mere.
u Luoli suplimente de vitomino C co mösurö de siguronJð' Chior
gi 250 mg pe zi pot micgoro riscul de cregtere o tensiunii orteri-
ole cu SOYI, ou descoperit studiile reolizote lo Tufts.
o Nu devenifi dependenfi de sore. De exemplu, nu puneli sore în
hrono copiilor. Reducefi consumul de dlimenle prelucrole; oces-
leo conlribuie cu 7O% sodiu în dieto obignuitö. Elimincreo unei
lingurife de sore pe zi poote reduce lensiuneo sistolicð cu
7 mmHg gi pe ceo diostolicö cu 3,5 mmHg în cozul onumilor
persoone cu hiperiensiune.
o Môncoii struguri negri sou beJi suc de siruguri' O cercelore reo-
lizotö lo Universiloieo stotului Florido o descoperit cö substonfele
chimice din struguri oiutõ lo dilotoreo orlerelor, reducônd ostfel
tensiuneo orteriolð.
c Môncoli zilnic douö tulpini de felinö. SubstonJele chinrice con-
finute ou scözut lensiuneo orleriolö în cozul onimolelor, potrivit
cercetötorilor de lo Universiioteo din Chicogo. lelino reprezinlð
un troioment strövechiîmpolrivo hiperlensiunii folosif de medicii
vietnomezi.
2s6 CUM SA OPR¡M ¡MBA'fRANIREA

o Môncqli usturoi gilsou luofi poslile de usluroi. În codrul unui

studiu dublu-orb, ó00 mg de Kwoi, un produs germon din
usturoi, cr scðzut tensiuneo orteriolö de lo I71/102 lo 152/Bg
în decurs de trei luni.
I Luoli muh potosiu. în obsenlo lui, refinefi soreo, ceeo ce deler-
minö creglereo lensiunii. Cercetötorii de lo Universitoteo Temple
ou descoperit cö tensiuneo persoonelor cu un ,opor-t mic de
potosiu o înregistrol o cregtere de 4,5To, de lo 90,9 lo 95 (o
mösurð otôl pentru tensiuneo sislolicö, côt 9i pentru ceo dios-
tolicö). Polosiul e concentrolîn fructe gi legume, nuci, soio 9i pegte.
I Môncoli terci de ovö2. Un singur costron mic de terci de ovöz
(com 30 g) pe zi scode lensiuneo orterialö, potrivil unui sludiu
reolizot de cercelðtorii de lo Universitoleo Johns Hopkins. Cu
côt môncoJi moi muh terci de ovð2, cu otôt tensiuneo scode,
indiferent de vôrstð, greulote, consum de olcool sou de sodiu
ori polosiu. Agentul probobil: fibro solubilö.
e Môncoli moi mult pegte gros, cum or fi somon, mocrou gi sor-

dine sou luoli suplimente de unturð de pegte sub suproveghereo

unui medic. în codrul unui lesl reolizot lo Universitoteo din
Cincinnoli, lensiuneo diostolicö o scðzut cu 4,4 unitöli, ior ceo
sistolicð cv 6,5 unitöfi în cozul persoonelor core ou luot 2 000
mg de ocid gros omego-3 sub formð de copsule timp de trei
luni. Aslo înseomnö com 7 copsule pe zi. Fiecore copsulð obig-
nuitö confine 300 mg de unturö de pegle
- EPA 9i DHA.
. Luoli mult colciu. Acest minerol oiutö lo controcororeo hiperten-
siunii couzolö de sensibilitoteo lo sore. În codrul unui test reoli-
zot lo Cenirul de Stiinle ole Sönötöfii ol Universitöfii slolului
Texos, 800 mg de colciu pe zi ou scözut o hipertensiune ugoorö
cu 20-30 de unitöfi în cozul a 20% dintre subiecfi.
o Luoli mogneziu într-o conlitote odecvotö. în codrul unui recent
sfudiu olondez, 485 mg de mogneziu (osportof) pe zi ou scðzut
tensiuneo sistolicð cu o medie de2,7 mmHg, ior pe ceo dios-
tolicö cu 3,4 în cozul unor femei cu o hipertensiune lo limito
inferioorð sou moderotö.
I Reduceli conlitoles de olcool. Este uno dintre cele moi impor-
lonte couze ole hipertensiunii, degi meconismul esle încö neclor.
Rðmônefi lo cel mult douö pohore pe zi.
ññitul hiperfensiunii 257

o Docð sunteli suproponderoli, pierdereo côforvo kilogrome poote

reprezenlo un lrotoment cu rezuhole ropide. Motivul: octivitoteo
rodicolilor liberi cregte odolö cu un consum ridicqt de grðsimi.
Reducereo coloriilor încetinegte producereo rodicolilor liberi. De
osemeneo, sensibililoleo lo sore esle moi des întôlnitð lo obezi.

Observoiie: reducereo sodiului ingeroi nu este un remediu uni-

versol. Micgororeo oporlului de sodiu 9i cregtereo celui de colciu poote
sö nu modifice cu nimic lensiuneo orleriolö sou, în mod curios, o
poote cregle în cozul unoro. Mðsurofi-vö iensiuneo regulol penlru o
vö osiguro cð modificörile pe core le-ofi {ðcut în dielö ou efectul dorit'

Irei sou moi multe pahctre de olcoo/ pe zi reprezinfð ceo mqi co-
munð cctuzö o unei hipertensíuni reversibile sou vindecobile.
N. M. Koplon,
Cenlrul de $liinfe ole Sðnölöfii,
Universitoteo din Dollos, Texos
 €sw€ at€€ affi rm€ÍbuE€
sñ wga $mß@eNnwrS'E sþ€ €mrøartmcrñ

i4#sr

ffiootö lumeo glie cö îmbolnðvireo de coiorocfö este un feno-

men legot de îmbötrônire. cifrele demonstreozö ocesl lucru: door
4,5% dinlre omericoni se îmbolnövesc de coloroctð între 50 9i ó0 de
i
oni. Între 70 çi 80 de crni, oceoslö cifrð se multiplica de zece ori -
oproope 50% ou vedereo ofectotö de cotoroctö. Dor este vôrsto ode-
.tl vðrotul vinovot? $i cotoroclo esle un element necesor ol îmb¿trônirii?
Astfel de cotorocle senile, co multe olte infirmitöli core opor pe
;l mösurö ce îmbötrônim, por sð fie couzote de o deficienfö de vito-
I mine, spune dr. lrwin H. Rosenberg, directorul Centrului de Cerce-
tore Umonö NulriJionolö în domeniul îmbötrônirii de lo Tufts. Sou,
Iri. moi exoct, o deficienfð de ontioxidonJi.
\
ti
Din nou, e vorbo de ocei distrugðiori rodicoli liberi oi oxigenu-
lui. De doto oslo, ou luotîn colimotor crislolinul. Ei opor prin fotooxi-
doreo core survine în urmo unei simple expuneri lo luminö ultrovio-
leto sou din couzo luminii solore core pötrunde prin cristolin. Este
:
-
un proces normol, însö dupö oni de zile proleinele se oxideozö, dete-
l riorônd cristolinul gi föcôndu-l opoc. Aslo docð nu cumvo oveJi o
rezervö serioosö de ontioxidonJi core sö se lipeoscö de cristolinul
deleriorot, înrpiedicôndu-l só devinö în cele din urmð încefogot.
l'
Este clor, spune dr. Rosenberg. Un onumit numör de studii orotð
cð oceoslö boolð opore lo persoonele cqre ou în orgonism pufini
ontioxidonJi gi le crufö pe cele core defin conlitðli importonle de
onlioxidonJi. În mod speciol, vitomino C pore sö fie ceo moi puler-
nicð în controcororeo cotoroctei. Într-un studiu citot de dr. Rosenberg,
omericonii core ou luot cele moi scözule contitöli de vilomino C ercru
de l4 ori moi predispugi lo cotoroctð decôl cei core ou luot moi
multö. Cei core ou luol ceo moi puiinö vitomino E ou prezentot un
eslqrocts pooîe fi eviïutö 259

risc de lrei ori moi more de cotoroctö, ior'cei cu cel moi redus con-
sum de belo coroten oveou un risc de I ,5 ori moi more de cotoroctö
pe mösurð ce înointou în vôrstð.
În codrul unui olt studiu recent, reolizol lo Universitofeo de Stot
New York din Stony Brook, cerceiötorii ou descoperil cö ingeroreo
unor contilöfi mori de nutrienli onlioxidonfi corespundeo cu un risc
moi scözut ol îmbolnðvirii de cotoroctö în codrul unui grup de I 400
de persoone, cu vôrste cuprinse între 40 gi 70 de oni. De osemeneo,
cei core luoserö suplimente de multivitomine cel pufin o dotö pe söp-
iðmônö timp de un on erou moi pulin predispuçi lo cotoroctð decôt
cei core nu luoserð vilomine.
De osemeneo, nu este obligotoriu sö suferiti nici de degenerore
moculorð, core conduce lo orbire. Un studiu recenf reolizot de
Michoel S. Kominski de lo Colegiul de Optomelrie ol Universitöfii
Pocific din Oregon o roporlot cö 92% dintr-un grup de bCrboli 9i
femei cu degenerore moculorö erou deficienfi în cel pufin un nutrient
ontioxidont. 7SYo aveau douð sou moi multe osemeneo lipsuri, în
speciol de vitomino E, zinc 9i seleniu. Cercetoreo orolð cö oproope
tuturor celor trecufi de 55 de oni le lipsegte cel pufin unul dintre onti-
oxidonJii moiori despre core se crede cð proteieozö ochiul de dege-
neroreo relinei, ior în cozul o trei pöirimi lipsesc toli lrei.
Un studiu reolizol lo lnstilutul Nolionol Oftolmologic o orötol cð
oomenii cu cel moi ridicot nivel de corotenoizi, substonle confinute în
fructe gi legume, inclusiv belo corolen, erou door în propofie de o
treime predispugi lo degenerore moculorö, comporoliv cu cei core
oveou cele moi scözute niveluri de corolenoizi. În cozul celor cctre oul
môncol contitöli moderole de corotenoizi, riscul ocestei boli o fosf
redus lo iumötote. Un corotenoid numil luÌeinö poote fi extrem de
eficient, potrivit cercelöforilor elvelieni. Aceglio ou descoperif o con-
centrofie extrem de more de luteinö în retinð, o componeniö o ochiu-
lui ccrre rðspunde de vedereo pötrunzötoore. Ei sunl de pðrere cð
crcest crntioxidcrnt împreunð cu olfi corolenoizi luptð împotrivo rodi-
colilor liberi core deterioreozö relino, ofectônd vedereo. Legumele cu
un conJinul ridicot de luteinð sunt nopul, sponocul 9i vorzo.
În studiile reolizole pe onimole, vitominele C, E si beio corotenul
ou ovut un deosebil efect prolector împotrivo degenerörii relinei.
260 EUM 5A OPR¡M ¡MBATRANIREA

C['M 5A VA PASTRAT¡ VEÞEREA

în¡ r¡nnp eç îruarrr¡rnr¡ i¡r¡ vamsra
LrUú door o dotö pe zi un supliment de
Luali multivifornine:
vitomine 9i minerole puleli reduce cu 27o/o riscul de cotoroclð.
Aceosto o fost surprinzötooreo descoperire o unui sludiu reolizot
osupro o l8 000 de medici de cötre cercelðtorii de lcr Horvord core
ou urmörit bðrbolii într-un infervol de zece oni. Un olt studiu între-
prins lo Universitoteo din Melbourne, Auslrolio, o descoperil cö pro-
gresio cotoroctei ero încelinifö în cozul börbolilor core luoserö muhö
vreme suplimenle de vilomine.

Luoli vitomino C: în codrul unui studiu conodion, persoonele

core ou luot suplimente de vitominele C 9i E erou moi pulin predis-
puse lo coloroclö. Ce contilole? Probobil cð 500 mg pe zi de vito-
mino C reprezintö o conlilote optimö penlru o Jine colorocto lo dis-
tonJö 9i nu puteJi obline o protecfie suplimenforö luônd moi mult,
ofirmð cercetötorii de lo Tufls. Nimeni nu e sigur core e ceo moi bunö
dozö de vifomino E gi beto coroien pentru o combote coioroclo.

Mâncoti legurne cu frunze verzi: Un studiu recent, publicot în

British Medicol Journol, o descoperil cö sponocul este olimentul cel
moi eficienl în prevenireo cotorociei în cozul unui numör more de
femei în vôrstð. Motivul poote fi conlinuiul crescut de belo coroten
din sponoc. Femeile core ou môncot cele moi multe olimente cu beto
coroten ou fost predispuse lo cotoroctö door în proporJie de 40%.
Sludiul o moi onunlol cö suplimenlele de vilomino C pot preveni
cotsrocfo. Femeile core ou luot 250-500 mg de vitomino C pe zi
timp de zece oni erou cu 50% moi pufin predispuse lo cotoroclö
decôl cele core nu luoserö vitomine.
 uw !Ð&mru FEJNÞllmcNr¡Ie
rrG âN€GrENtrå€ rl immñrm¡¡ru¡n¡¡
5å rr€ m€wr@6mmm€ {Ð @m@fåffi¡sm$L¡¡!

ÆÀ
#&r fi simplu docö oli puteo luo o singurö postilö ontiîmbo-
trônire gi cu oslo goto. Dor lucrurile nu stou deloc o9o. Nu existö o
singurö vitominö, minerol, ploniö medicinolö, oliment sou oltö sub-
slonfö cunoscuto de gtiinfö core sð confinö fot ceeo ce ovefi nevoie
pentru oprireo îmb¿trônirii. Cu côt oomenii de gtiinJõ investigheozð
moi muh, cu olôl îgi dou seqmo cö noturo lucreozð prinlr-o sinergie
subtilö, în codrul cöreio elementele se spriiinö 9i se poienfeozö
reciproc pentru o reolizo cel moi puternic impoct osupro funcfionörii
celulei. Remediul unic pe core îl ogteptöm din porteo medicomen-
telor nu e volobilîn cozul domeniilor complexe legole de lupto împo-
trivo îmbötrônirii 9i de prelungire o vielii.

Nu existð o ormó unicð. Nu e vorbo door despre o fvifominðJ sou

olts; toqte sunf importonfe.
Dr. Glodys BIock,
Universitoteo Berkeley din Colifornio

Ar fi o iluzie sð ne ìmøginðm un unic ontioxidont cqre sð fo/o-

seoscõ t utu r or scopuri/or.
Dr. Jerome DeCosse,
Cenlrul Memoriol ol Conceruluì Sloon-Keltering

Trebuie sö mörim nivelul multor ontioxidonli pentru o obfine cel

moi bun efecl contro îmbõtrônirii, deoorece ocegtio lucreozö împre-
unö lo proleioreo celulelor de deleriororeo produsö de rodicolii liberi
262 EUM 5A ÕPRIñÅ IJUßATRAfr¡ãREA

ti de olti porliciponli lo o îmbötrônire premolurö. De o importonjö

reolö este rondomenlul crnTioxidonlilor. Aveti o contitote su{icientð din
tipul cel moi potrivit de ontioxidcrnt core sö vö opere celulele în orice
moment, în mod optim, de osolturile rodicolilor liberi? Evidenl, nu
existð röspunsuri complele în ocesf început de erö o cercetörii stiinJifice
în ceeo ce privegie îmbðtrônireo. Nimeni nu gtie côt de muhe lucruri
vom puteo foce pentru o învinge în cele din urmö îmbðtrônireo. Prin
urmore, este imposibil ,sö dispuneji de o proleclie lotolö împolrivo
îmbötrônirii premolure. lnsö cu siguron|ð vö putefi oferi osiguroreo de
bozð împotrivo ei, fundomeniotð pe cunoogtereo ocluolö.
 srfrmr€&Effi supã"lm€Hr€e6m
€@rurmrn âmr¡ñçmmro¡m¡¡

ffi
fllotð core suni, potrivit ultimelor dovezi gliinfifice, cele moi bune
zece suplimente pe core le putefi luo penfru o înlôrzio sou o foce
reversibile multe dinlre semnele obignuite ole unei îmböirôniri pre-
moture.

1. PAST¡LA ÞE MULTIVITAMINË: Luoli o postilð stondord de

multivitomine 9i minerole cqre vo osigurð 100% din DZR (dozo zil-
nicö recomondoto) privind moioritoleo vilominelor, minerolelor 9i oli-
goelementelor. Acest supliment poole foce minuni penlru muhð
lurne, coreclônd deficienJe nebönuite çi, moi oles, mðrind imunitoieo
fo|ö de infecliile core sunt devostotoore pentru persoonele în vôrstð.
Docö nu luofi olte suplimente, luoli-l mðcor pe ocesto.

Observo/ie; Cöutoli multivitomine core sö conlinó cel pulin

100% din DZR pentru vitqminele B, inclusiv 400 microgrome
de ocid f olic. Moi încercoli sð gðs¡fi o multivitominð core sð nu
continó moi mult de 100o/o din DZR pentru fier, chior moi pulin
docð se poote, în conditiile în care sunfeJi o femeie în posf-
menopouzö sou docö sunfe/i bórbot. Excesu/ de fier poote
f sv o riza î mbót râ ni reo.

2. V¡TAM¡NA E: Este un onlioxidont eseniiol, deoorece nu

existð proctic nici o cole de o obline suficientð vilomino E din oli-
mente pentru proleloreo celulelor de deteriororeo produsð de rqdi-
colii liberi si penlru o împiedico insloloreo bolilor de inimð, o con-
cerului, o declinului sistemului imunitor 9i o oltor boli cronice ole
4'

264 EIJM 5A OPRIIVI INÂBATRANIREA

îmbðtrônirii, inclusiv posibilo degenerore o creierului. Vitomino E

este un ontioxidont nespecific core, în generol, pözegte celulele de
deteriororeo produsö de oxidore. Moioritoleo poslilelor stondord nu
conlin moi mult de 30 unitöJi de vitomino E
- conlitote insuficientö
peniru solvoreo de la o îmbðtrônire premoturö. Docö nu gösi)i doze
ridicote înlr-o postilö de multivitomine, ovefi nevoie de un suplimenl
.l00-400
seporot de vitomino E într-o dozð zilnico de Ul.

3. MTAAñIE\¡,A Ç: Este unul dintre ontioxidonJii esenfioli necesori

celulelor penlru înfôrziereo îmbötrônirii. Persoonele core iou muhö
vifomino C, porfiol din suplimenle, ou o durcrtö de vioJö puJin moi
more. Mulli experfi recomondö doze zilnice de cel putin 500-'l 000

- chior moi muh, docö dorifi.

mg gi Aslo necesitð oproope întol-
deouno o postilö seporotð. Multivilominele slondord confin door
ó0 mg de vitomino C.

4. BETA €AR@TEN: Foce porte din triumvirolul de bozö ol

ontioxidonlilor, olðluri de vilomino E 9i vitomino C. Toote lrei ocfio-
neozö sinergic penlru o menJine o ociivitole ontioxidontö susfinutö în
interiorul celulelor. PuleJi obJine doze ridicote de beto coroten din
legumele 9i frudele de culoore porlocoliu închis sou din legumele cu
frunze de culoore verde închis. Penlru onumite persoone/ ocesteo
sunl eficiente. Totugi, mulfi cercelðlori din domeniul onlioxidonfilor
iou un suplimenl de belo coroten de l0-15 mg zilnic.

Atenlionore: Luo!ì posfi/e pe efichefo córora sð scrie beto

corofen gi nu vitamino A simp/ð. Puline mulfivitomine conlin
doze msri de befcr coroten. Probobil cð veti oveo nevoie de o
posfi/ð seporotð.

5. CROM: Suplimentul de crom este esenfiol, deoorece proc-

lic este imposibil sö oblirr;m suficient crom din olimenÌe pentru o
împiedico modificörile pðgubitoore produse de îmbötrônire. De obi-
cei, nu e inclus deloc în postilele de multivitomine ori se gösegle în
confilöJi scözute. Probobil cð veli oveo nevoie de o postilö seporofö.
Dozo recomondotö: 200 microgrome zilnic.
Strotegio supl imentelor eontrd îmbðtrônirii 265

6" SËtENlu: Este consideroi un pofenliol ogent onliconcer, un

protecfor ol inimii 9i, moi recent, un luptötorîmpotrivo virugilor, inclu-
siv HIV Seleniul nu se gösegte de obicei în postilele de multivitomine
gi minerole în doze odecvote, ogo cö probobil veli oveo nevoie de un
supliment seporot. Dozo propusö pentu efectul ontiîmbðtrônire:
50-200 microgrome zilnic.

Atenlionore, în doze mari, seleniu/ esfe toxic.

7. €AL€lU: Docð nu môncoJi sou nu befi multe produse lsctote

e dificil sö obJine¡i suficient colciu penlru o împiedico problemele
ridicote de îmb¿trônire. Dozo zilnicö recomondotö oduliilor: cel
'l
pulin | 000 mg. Femeile în postmenopouzð ou nevoie de 500 mg
împreunö cu 200-ó00 Ul de vilomino D. E nevoie de un suplimenl
seporol de colciu. Nu pufeli ob¡ine suficient din tobletele de multivi-
tomine gi minerole.

8. Z!hl€: Acest minerol este vilol penlru o funcfionore coreclö o

sistemului imunitor gi poote sfopo decödereo ocestuio couzotö de
îmbötrônire. Doze recomondole: l5-30 mg zilnic. Mullivitominele
conjin în generol 15 mg. Dozele mori de zinc pol reprimo {uncliono-
reo sisiemului imunitor, putônd oveo çi ohe efecle odverse.

9. nnAG¡\¡EZ!t!: Mul¡i qmericoni por sö oibö o deficienJö de

mogneziu. Aceslo poole oiuto lo prevenireo bolilor de inimö moi
-
oles oritmii 9i insuficienJð cordiocö congesiivð. în cozul onimolelor,
mogneziul poote preveni deieriororeo celulelor de cötre rodicolii
liberi. Putefi obline cctm 25% din dozele zilnice recomondole din
postilele de multivitomine gi minerole. Ar fi bine so luofi o toblelö
seporolö de mogneziu de 200-300 mg, docð dieto dumneqvooströ
nu este bogolö în mogneziu.

10. COENIUIAfrA Q-10: Aceosto esie un oniioxidonl generol,

osemönðtor vifominei E, opreciotð oslözi în mod deosebil de cerce-
lötori. Conservö tinerefeo în cozul onimolelor de loborotor. Se crede
cð ore o energie speciolö core produce efecte osupro mugchiului
inimii 9i o fosl multð vreme folositð în Europo gi Joponio pentru troto-
266 çuM sA opnrm îtúsArnÂNrnça

mentul insuficienJei cordioce. Exisiö moi multe lipuri de toblete 9i

copsule. Dozo stondord ontiîmbötrônire: 30 mg zilnic sou moi mult
docö suferifi de insuficienfö cordiocð ori oveJi olte probleme cordio-
vosculore (vezi pogino I 23).

ZECE PASTILE ESENIIALE CARE SA VA MENTINA TINERI

lotö de ce ou nevoie cei moi mulli odulli sönðto;i pentru o opri

procesul de îmbötrônire, potrivit uhimelor cercefðri:

.l00%
o O lqblefö de multiviiomine 9i minerole cu oproximotiv
din DZR penïru mcrioritoteo vilominelor, minerqlelor si oligo-
elementelor.
o Vitomino E (,ì00-400 Ul)
o Vitomino C (500-l 500 mg)
e Belq corolen (10-15 mg)
o Crom (200 microgrome)
o Colciu (500-l 500 mg)
o Zinc (,l5-30 mg)*
o Seleniu (50-200 microgrome)
u Mqgneziu (200-300 mg)
r Coenzimq Q-10 (30 mg)

Observo/ie; Puteli obtine o cqnfitofe suficienfð de vitomine B, ínclusiv

ocid folic, dintno posfi/ð de multíviÍamine ,si minerole. Totugi, s-or pufeo
sð oveli nevoie de fob/efe seporofe de vitamine B în doze mai mori, din
raliunide sðnðfofe. (Pentru mqi multe detalii, vezi paginile 65-75.)

lmportanf: Dozele dofe suni legoie înfre ele, ic,r contitclee pe core o luctfi
depinde de circumsfo ntele individuqle. Sõ nu cödeli în copcono ideii cõ
mc¡i mult înseornnð întofdequno mai bine. în qnumite cclzuri, dozele msri
pof fi foxice gi dðunðfoore. Consu/fo.ti un medic înointe de o luo doze
mori de sup/imenfe docó urmali un qlt tratoment, sunteli însõrcinofõ sou
oveli vreo ohö problemõ de sðnðfqte, Suplimenfele pof iúeractions cu
medicqrnenfele, dônd nostere unor efecte odverse.

-
ì5 mg de zinc se gösesc odeseo în suplimentele de muhivitomine gi minerole.
å Sfrotegio suplirnentelor conlrq îmbðirônirii 267

SI AtTË SUPTIñAENTE CONTRA ¡MBATRANIR¡¡ €ARE POT

,lt Fr ¡.uATE În¡ eorusrpERARE DA€Ä SUNTET¡ t!Ë
)- vÂnsra M¡J!"oerE qirurnn 40 gr s0 ÞE AN¡) sAu AT¡
TRECUT DE EA OR¡ AVETi 5¡MpTOME SpECIF¡CE
BOII!"OR LËGATE ÞE !MBA-fRAT{IRË
VITAMINEIE E: Acesleo ou o imporlonfð muli moi more decôt
s-o considerot pônð ocum în ceeo ce privegte prevenireo deteriorörii
copocitölilor minlole, bolile de inimð si concerul. Putefi luo doze
polrivite din postilele de multivitomine gi minerole, suficiente pentru
moioriloteo populofiei. Cu toote ocesteo, pentru o fi în siguron!ö,
moi oles docö oii trecut de 40 de oni sou ovefi probleme cle sönð-
tole legote de o lipsö o vitominelor B, s-or puteo sö fie nevoie de
doze moi mori, disponibile door în postilele seporofe. Acesteo includ
500-1 000 microgrome de vitomino Bl2, I000 microgrome de
ocid folic 9i pônö lo 50 mg de vilomino Bó.

GINKGO: Acest suplimenl or trebui luot penlru omeliororeo

circuloJiei în ioqle vosele de sônge, inclusiv cele ole creierului, inimii
9i membrelor. O dozð stondord pentru cei cu un declin funcfionol
couzot de îmbðtrônire: o tobletð de 40 mg de lrei ori pe zi.

GLUTAT¡ON; Acest ontioxidonl împiedicö grösimile oxidote din

olimenle sö oiungö în troclul goslrointestinol gi de oici în fluxul
l songvin. Glutotionul fortificö celulele din iroclul gostrointeslinol, osi-
gurônd o borierö împoirivo grösimilor producöloore de rodicoli
1 -l00
liberi. O tobleto de mg pe zi or trebui sö oibö un efect proiec-
tor. Se io în limpul mesei.
¡i

l GLUTAM¡NA: Glutomino esie un ominoocid core or trebui luot

'l în doze mori în perioode de stres sou boolö, ori doco oveli un moïiv
speciol, cum or fi o slöbire sou deteriorore o mugchilor. Anumi!ì
U
experli iou doze zilnice contro îmbötrônirii de 2.000-8.000 mg.
U

UNTURA ÞE pE9TE €O¡{€ENTRATA SIJB FORMA ÞE eAp-

SULE: Docð nu môncoJi pegte, o dozö zilnicö de I 000 mg dintr-o
combinoJie de ocizi grogi DHA 9i EPA echivoleozö cu o confitole de
,l00
rle. ocizi grogi omego-3 confinutð în g de somon, sordinö sou mo-
268 cum sA oPR¡A,T înngnrnnn¡lnsn

crou. LuoJi 9i vitomino E. Nu luofi copsule de unlurö de pegte förö sö

consultoli un medic docö oveJi probleme legole de cooguloreo sôn-
gelui sou urmoli un frotoment cu medicomente onlicoogulonte.

Supl"lMENTE DE [.íST[JRÕ!: Docð nu môncoli usturoi, sou

chior docð o foceli, luoli zilnic trei pônö lo gose copsule de usturoi
pulbere sou exlrocl, oceoslo reprezeniônd o dozð generolö cu efect
onliîmbötrônire.

L-CARN!TånüA: Docð suferiJi de onginö, oritmii sou prezenloli

simptome ugoore de insuficien!ö cordiocö, puteJi luo l-cornitinö, un omi-
noocid, sub suproveghereo medicului. Doze de I 000-2 000 mg zilnic
ou fost folosile pentru combolereo insuficienfei cordisce congeslive.
 srmmT€@å€ fåå"¡nfi €wrnmñ
rì$rrðâffißñrmstrotmc

H
ffiotö ce orfi bine sð môncoli gi ce nu pentru o vö oferiçonso de
o oiunge lo o vôrstö înointotö într-o formö fizicö bunö:

1. MANCATI FRUÇTE 9! LEGUME: Dintre loole lucrurile pe

core le putefi foce penlru o întôrzio îmbötrônireo, ocesto este numö-
rul unu, deoorece vö furnizeozö ceo moi more coniilote 9i vorietote
de qntioxidonfi. Môncofi oricôt de multe fructe gi legume pulin
- cel
cinci porJii pe zi. Acesleq vð olimenteozö sôngele cu un guvoi con-
stonl de ontioxidonfi core luplö împotrivo rodicolilor liberi, unii
cunosculi, ollii nedescoperifi încö. Docð începefi din tinerefe chior
din copilörie controcorofi multe modi{icöri fiziologice
-
(cum or fi
-,
obturoreo orlerelor) gi deterioröri ole celulelor core se ocumuleozö
sub formo unei îmbðtrôniri premoture. Lo miilocul viefii, prolecJio
ontioxidontð oferitö de frucle gi legume este vitolö penlru o vð feri de
olunecoreo pe ponto bolilor degenerotive legote de îmbötrônire.
Chior gi Io o vôrstö înointotö, fruclele 9i legumele pol furnizo celu-
lelor du mneovoostrð munilio necesorö controcorörii deteriorö ri i core
provoocö boli sou chior o moorte premolurö.

2. AAÂh¡eATl PE$TE: Ar trebui sö môncoli pegte cel pufin de

douö-lrei ori pe söptömônö. Orice pegle e bun, dor moi oles cel
gros, somonul, mocroul, sordino, tonul gi heringul, core conlin mulfi
ocizi grogi omego-3.

3. tsETl CEA!: Dintre loole böulurile, ceoiul esle considerot co

ovônd cel moi puternic efect ontiîmbötrônire. Este plin de ontioxidonli.
270 cum sA oBR¡añ âmmnrnnru¡mga

4. AAÂNCAT¡ ALSÃÂËNTE pRËpARATË ÐåN SÕ!,4: Docð nu

puteli mônco olimenfe din soio o dotö pe zi, focefi-o möcor de douð
sou lrei ori pe söptðmônö. Soio conJine mulJi ontioxidonfi 9i olte sub-
stonie despre core se crede cö împiedicö instoloreo onumitor forme
de concer.

5. REÞIJ€ËT¡ €AtÕRål[E: Môncofi coloriile necesore penlru o

cregtere corecfö 9i o nutriJie optimö. Docö pulefi reduce coloriile
dupö otingereo moturilöJii 9i puleJi sö vð menJineJi o greutote sub
nivelul ,,normol", gonsele de o vö pðstro tinerefeo 9i de o troi moi
mult cresc specfoculos. Nu reduceii coloriile sub nivelul normol în
cozul copiilor ofloli în creglere, ol b¿trônilor sou ol odullilor bolnovi,
core ou nevoie de nutrienli cu mcri muhe colorii.

6. REÞIJ€ËTI GRASüM¡LE hXÕ€åVE: EviloJi grösimile core

döuneozö celulelor, cum or fi corneo 9i lcclolele, dor moi oles grð-
simile polinesoturote sou cele porliol hidrogenote din morgorinö 9i
onumite uleiuri vegetole sou qlimenle prelucrole. Folosifi oproope în
exclusivilote uleiul de mösline, de conolo 9i ohe uleiuri mononesotu-
role, precum uleiul de nuci mocodomio.

7. TATENTåË [A €ARNË: Reduceji sou evitoii cqrneo ori götiJi-o

în moduri core sö nu permilö formoreo rodicolilor liberi (vezi pogi-
nile l9l -196).

8. LUAT! îru eOzuS¡þERARË AVATSTA"üEI-Ë $å mEUAVAN-

TA.fELË AtCÕÕtUtUl: Nu befi contiföli excesive de olcool, core
poote fi considerqi o {obricö de rodicoli liberi. Dacö beJi moderot,
oxoli-vö moi mult pe vin, în speciol vinul rogu, ccrre confine diversi onti-
oxidonfi din slruguri nu moi mult de unu sou douö pohore pe zi.
-
9. REÞIJCËTã Þ[JLeüLtRiLE: Nu môncoJi confitöfi mori de dul-
ciuri sou olli corbohidrofi, inclusiv fructozö, core cresc nivelul de
insulinö din sônge, deteriorônd orlerele 9i fcrvorizônd ccrncerul 9i olte
boli degenerotive.
,|0. MANCATå USTIJR0!: Esie uno dinlre sursele sfrövechi 9i
respecloie de onlioxidonii. Siudii remorcobile osupro onimolelor 9i
Slrotegic slinrenforö sr¡tíîmbötrônire 271

oomenilor pretind cö inhibð concerul, obturqreo orterelor 9i probo-

bil degeneroreo funcJiilor cerebrole couzotð de îmbðtrônire. Un cöJel
zilnic, crud sou în môncore, este o dozð potrivitð.

îrrrrmssAn¡
Cine suferð de deficienJe? Oricine e vulnerobil lo o îmbötrônire
premoturö 9i lo boolo ori deces din couzo unor ofecfiuni cronice core
pol fi prevenite, omônofe sou vindecote môncônd moi multe sub-
stonje chimice nolurole specifice. Este volobil pentru oproope toJi
membrii societölii noostre moderne, de vreme ce îmbðtrônim moi
ropid decôl e normol co urmore o trecerii timpului.

Cãnd ar frebui sð începe/i só luoli suplimenfe? Chior ocum, docö

ovefi cel pulin 18 oni. A9o cum spune dr. Denhom Hormon, o outori-
tote în domeniul rodicolilor liberi de lo Universitoteo din Nebrosko,
,,îmbötrônireo începe odotö cu concepfio", ior dumneovooströ ovefi
lo dispozijie cel pulin 9ople, opt sau nouö decenii penlru o interveni
în vedereo prevenirii deteriorörii celulore core conduce lo o îmbö-
lrônire premoiurö 9i inutilö. Sigur cö e moi bine sö începem sð luðm
suplimente contro îmbötrônirii de limpuriu. Unele studii orotö cö
luônd suplimente l5 oni înseomnö o protecJie moi bunö decôt poote
oferi door un singur on de odministrore o suplimenielor. Dor e moi
bine sö începem lo un momenl dot decôt sö nu începem niciodolõ.
Vitominele gi minerolele ou revigorot sistemul imunitor în cozul unor
persoone foorle bölrône, f¿cônd reversibilö ,,senilitoteo" gi prevenind
muhe frocluri de oose ori involiditðfi ireversibile, chior 9i pentru cei
treculi de B0 de oni.
,,Cred cö ore rost sö ocordðm o ofenJie speciolõ dietei, sö spo-
rim ingeroreo de olimente cu odevörot hrönitoore înointe de o
ofunge lo bótrãnele", ofirmö dr. Jeffrey Blumberg, o ouloritote în
domeniul onlioxidonfilor de lo Tufts. Teorio lui este urmötooreo: docö
putem întôrzio sou foce reversibil un fenomen precum declinul imu-
nitöJii cu oiutorul unei intervenJii de nolurö nufrijionolð, pore rezono-
bil sð presupunem cö putem încetini modificörile legote de îmb¿-
lrônire prin inlermediul odminislrörii unor conlitöfi mori din ocegti
nutrienfi lo vôrslo miilocie.
272 cum sA opprm irrngarnah¡¡nrs

Dar copiii? Co o osigurore împotrivo deficienlelor de vitomine 9i

minerole couzole de o dietö necorespunzðloore, copiii pot luo zilnic o
postilö de multivilomine 9i minerole. Unii experJi cred cð ,,pregölind"
copiii cu ontioxidonJi de timpuriu, ocesl lucru îi poote solvo moi tôrziu
de lo o îmbðtrônire premoiurö sou de lo îmbolnöviri determinote de
vôrstö. Toote ocesleo por sö fie odevörote, !inônd conl de teorio ro-
dicolilor liberi 9i de experimenlele pe onimole. Totugi, de vreme ce nu
ou fost fðcute sludii despre efectele ontioxidonlilor osupro copiilor în
cregtere, moloritoleo experfilor govöie sö recomonde doze mori de
suplimente în cozul tinerilor. Cu toole ocesleo, sïudiile orotö cö mul-
tor copii le lipsesc vitominele obignuite, ceeo ce îi predispune lo infeciii
-l00%
9i lo olte boli. O tobletö zilnicð, conjinônd din DZR pentru vito-
mine gi minerole, poote preveni osemeneo deficienJe.
Douö excepjii notobile:

o Oosele core îmbölrônesc: studii recente ou orölot cð momenlul

potrivit pentru o interveni, gorontônd ostfel oose robuste pen-
tru moi tôrziu, este chior înointe sou în timpul pubertöfii. Astfel,
suplimentele de colciu odministrole moi oles fetelor pot preveni
dezintegroreo ooselor lo bötrône1e.
o Concerul de sôn: în mod surprinzötor, se pore cö premisele con-
cerului de sôn opor lo o vôrstö {rogedö 14 de oni.
-între çi25
Dovezile sugereozö cö o diefö onliconcer, compusö din mulie
fructe, legume gi ontioxidonfi, începuiö în tinereJe, poote fi vitolö
pentru controcororeo concerului de sôn moi 1ôrziu.

Cum sfou lucrurile cu femeile însórcinote? Vitominele, 9i moi oles

ocidul folic, luole de lo începutul sorcinii 9i chior de moi înointe
pot preveni molformoliile congenilale,-cum or fi spino bifíds,-o
incompletð fuziune o creierului cu möduvo spinörii. Astfel, toote
femeile oflote lo o vôrstð lo core pot römône însörcinole or frebui sö
io cel pufin 400 microgrome de ocid folic, coniilote disponibilö înlr-o
postilö de multivitomine 9i minerole.
Tolugi, ce fel de suplimenle trebuie luote în fimpulsorcinii repre-
zintð o problemö core îi preocupö pe oomenii de gtiinfö. Mulli gine-
cologi recomondð un supliment de multivitomine gi minerole preno-
tol în timpul sorcinii. Se gtie cö dozele mori de vilomino A (de tip
retinol, nu beto corolen) pot döuno în timpul sorcinii si trebuie evi-
tole. ln ceeo ce privegle suplimenìele cu onlioxidonji, cum or fi beto
Strotegio olimenfqro qnriîmbötrônire 273

corotenul, vitomino C çi vitomino E, dr. Jeffrey Blumberg spune cö

dozele zilnice de pônö lo 400 Ul de vitomino E, 1 000 mg de vito-
mino C 9i pônð lo 15 mg de beto coroten or trebui sð fie de oiutor
femeilor însörcinole gi sö nu consliluie nici o primeidie. Din puncf de
vedere leoretic, expunereo lo ontioxidonfi în inleriorul uterului or tre'
bui sð oibð un efect benefic osupro fötului, docð studiile reolizote
osupro onimolelor vor demonstro ocest lucru. În cozul experienfelor
pe onimole, ostfel de progenituri ou tendinio de o lröi moi mult.
Cu loote ocesteo, de vreme ce dotele despre efectele osupro fötu-
lui umon lipsesc, nu se gtie ce doze de ontioxidonfi 9i olte suplimente
contro îmbötrônirii sunt benefice 9i core sunt döunötoore, spune
expertul dr. Denhom Hsrmon. El sfðtuiegte femeile însörcinote sð
mönônce olimenÌe bogote în ontioxidonJi, cum or fi frucfele gi legu-
mele, dor sö {ie precoule 9i sð nu io megodoze de vilomine, minerole,
nutrienJi, plonte medicinole 9i ohe suplimente förö sfotul unui medic.

Toqte femeile însðrcinole trebuie sð consulte medieul în

ceed ce privegte tipul de suplimenle gi conlitölile"

Dor docð urmoli un trotomenf cu ohe medicornenfe? Nu încetofi

sö luofi medicolio convenfionolö çi/sou ontioxidonJi provizorii ori olte
suplimente penlru lrotoreo unei ofecliuni specifice, cu exceplio siluo-
¡ieì în core medicul recomondð ocest lucru. În onumile cozuri, supli-
mentele pol do posibilitoteo unei persoone sö reducö dozele de
medicomenle sou chior sö renunfe lo ele, însð oceostö hotörôre tre-
buie luotð numoi dupð consultoreo medicului sou o oltui profesionist
din domeniul sönötöiii. De osemeneo, pot existo interocliuni între
suplimente gi medicomente specifice¿ ogo cö, docö urmofi orice fel
de trotomenl, cereJi sfotul medicului înoinle de o luo gi suplimenle.

Oore sup/imentele conlin ceect ce scríe pe eiichefð? Au existot tot

felul de povegti ,,de groozö" core sugereozö cð vitominele, de vreme
ce nu sunl considerole medicomente de cötre Administrofio Alimen-
telor gi Medicomentelor, nu sunt stondordizote, nu confin ingrediente-
le octive prelinse de etichele si nu se dizolvö corespunzðtor în orgon-
ism. Toluçi, Uniuneo Consumolorilor, o9o cum o oporui în Consumer
Reporfs în seplembrie 1994, o lestot Bó de suplimenle nutritive otôl
formule de multivitomine 9i minerole, côt 9i suplimente
-
conlinônd un
singur ingredienl gi o descoperil cö proctic toole ou trecul testul.
-
274 e[JM sA opnrm îmsÄrnnN¡nra

Uniuneo Consumotorilor o utilizol slondordele Formocopeei SUA, o

orgonizoJie independentö core stobileçfe norme pentru fobricoreo
vitominelor 9i minerolelor.
,,Cu o singurö exceplie, toote suplimentele de multivitomine gi
minerole sou cele confinônd o singurö substonJö pe core le-om testot
confineou conlilðtile menjionote pe etichete 9i se dezintegrou înlr-o
perioodö de timp occeptobilö", o concluzionol Consurner Reporfs.
Au moi spus de osemeneo cö vitcrminele 9i minerolele moi ief-
tine erou lo fel de eficienie co oceleo scumpe. Anolizo föculö o
descoperit cö suplimeniul 101 Hi-Potency ol Asocioliei Americone o
Pensionorilor ero cel moi ieftin 9i coslo com o cinceo porte din preful
celui moi scump suplimenl Shoklee. însö ombele mörci confineou
ingrediente comporobile.
-

Alte sfoturi: Uiloli-vö lo doto de expirore o suplimentelor gi nu le

folosifi dupö oceo dotö. Pöstrofi-le într-un loc uscot, cum or fi dulopul
din bucötörie. Luoli suplimentele lo mosö gi nu pe slomocul gol, pen-
fru o obline o obsorblie optimö. Avefi nevoie de pulinð grösime pen-
tru o obline ceo moi bunö utilizore o beto corotenului sou vitominei
A, o vitominelor E gi D, solubile în grðsime. Anumite toblete sunt
divizote în doze, lucru excelenl penlru cö olimenteozö sôngele cu
onumite contitöli, în mod constcnt, de-o lungul zilei.

Ultimul cuvãnt: E evident cð nu exisfö rðspunsuri finole 9i com-

plete legote de omônoreo îmbötrônirii pôno în ocest momenl. Nimeni
nu gtie în ocest slodiu timpuriu côl de deporie putem merge otunci
cônd vine vorbo de pðslroreo sou redobôndireo tinerefii 9i o vitolitölii.
lor în ceeo ce privegte dozele optime de suplimente, oomenii de gfiinlo
nu pof fi exocJi, ci pot door propune crnumite doze, bozôndu-se pe
ceo moi bunö cercetore octuolö, fie eo si incompletö. De vreme ce e
penlru primo dolð cônd omenireo înceorcö só încetineoscö procesul
de îmbötrônire prin dietö si suplimente olimenlore, cele dintôi sugestii
sunt modeste, în o9o fel încôt sö nu devinö periculoose. S-or puteo sö
se dovedeoscö o fi preo conservotoore.
lnsö oferð cele moi coplivonte perspective ole gtiinJei de o opri
îmbðlrônireo ocum! Este un poriu core s-or puleo dovedi moi voloros
decôt oricore oltul lungö, moi pufinð suferinfð, boolö
- o vio!ö mcri
si infirmitote 9i moi muliö fericire 9i bucurio de o fi viu.
 FosÉ-seripüum
ffimn mru&T€ m@r¡u€ pGrurnu
m @pfår 0nñmñrmn¡u¡ne n ncufti

ffih
N#in momenl ce corleo de fq!ö o fost publicotð primo dotö în
ougust
'l995, noi cercelöri ou ovut loc pentru o confirmo pulernico
octivilote oniiîmbötrônire o olimentelor 9i suplimentelor cu ontioxi-
donli, co gi olenlionðrile odresole fumðlorilor în ceeo ce privegte
dozele mori de belo coroten.
lolð côtevo dinlre elemenlele esenliole nou descoperile.

O NOT.¡A CRED¡BIL¡TATE PEhITRU V¡TAMINA E

Existö noi dovezi incilonte, potrivit cöroro dozele mori de vitomino

E, o9o cum ou fosl recomondole în oceoslö cor1e, pol controcoro
olocurile de cord într-o mösurö uimitor de extinsö. ln cadrul unui studiu
de morcö, cercelötorii de lo Universiloleo Combridge din Anglio ou
orölot pentru primo dotð cð dozele de 400 Ul sou de 800 Ul ou redus
olocurile de cord nelefole cu 77%. De fopt, vitomino E o fost moi puter-
nicö în împiedicoreo otocurilor de cord decôt medicomenlele penlru
scödereo colesterolului sou ospirino, ofirmö profesorul Morris Brown 9i
dr. Molcolm Michinson. în studiul dublu-orb reolizot de ei, cuprinzônd
2 000 de pocienfi cu boli coronoriene confirmole, iumðtote ou primil
vitomino E gi iumötofe postile plocebo limp de I B luni.
Rezultolul: cei core ou luoi vitomino E ou suferit door 23% din
olocurile de cord neletole ole celor core nu ou luot vilomino. Cerce-
lötorii ou descoperif cö persoonele cðroro li s-o odministrol vitomino E
nu erou moi vulnerobile lo osemeneo otocuri de cord decôt indivizii
sðnötogi, förö semne ole unei boli de inimö. Cu olte cuvinte, vitomino E
276 euM 54, ÕPRIM înnsÄrnÂN¡nra

o dot ceosul înopoi penlru mul¡i pocienfi suferind de boli de inimö

-
9i osto înlr-o perioodö incredibil de scurtö, un on gi iumötote sou moi
pufin! Beneficiile ou fost evidente dupö gose luni 9i iumötote de lo
începereo odministrörii de vilomino Ë, ou roportol cercetðlorii. Totugi,
vitomino E nu o redus numörul deceselor din couze cordiovosculore,
poote co urmore o foptului cð e moi pulin eficienfö împotrivo couzei
frecvenle o unor ostfel de decese (oritmio gi insuficienfo cordiocö pro-
gresivö); vitomino E luptö în principol împotrivo formörii plðcilor de
olerom gi o cheogurilor în sônge. Observofie: vitomino E ulilizolö în
codrul studiului o fost sub formö noturolð 9i nu sinteticö. A fost luotö
într-o singurö dozð zilnicö.
în codrul unui olt sludiu reolizot lo Universitoteo din Berno, în
Elvelio, cercetölorii ou descoperil o nouö modqlitote prin core vito-
mino E împiedicö obturoreo orterelor. Esie un fopt bine cunoscut cö
eo oiutð lo controcororeo modi{icörilor toxice (oxidoreo) core dou
posibilitoteo coleslerolului nociv LDL sö obtureze orterele. Dor vilo-
mino oiutö gi lo menlinereo orlerelor neoblurote prin inhiboreo pro-
liferðrii celulelor mugchiului neted core contribuie lo oceostö oslu-
pore o voselor de sônge. Cercelölorii elvefieni ou demonslrot cð
iepurii cöroro li s-o odminislrot vitomino E ou redus lo iumötote dele-
riororeo oortei pe core ou înregistrot-o cei core nu ou luol vilomino.
într-odevör, vilomino E o prevenit oporifio ogo-numitelor slroluri de
grösime, primele semne ole deleriorðrii orteriole, gi nu o permis pro-
gresoreo ocesteio docö o opörut moi tôrziu, pe porcursul vieJii. Ast-
fel, este clor cö muhö vitomino E, pe core o puleji luo door din supli-
menie, e necesorö otôt înlr-o fozö timpurie, côl gi de-o lungul viefii
penlru o menJine orterele deschise gi flexibile.

NOI NEDUMERIRI TEGATE DE BËTA CAROTEN

Noi dovezi vin în spriiinul precouliei (vezi poginile 62-63) pri-
vind megodozele de belo coroten, core, fðrð un moliv cunoscut, fo-
vorizeozð concerul de plamôniîn cozul fumötorilor. Un studiu recent,
reolizot lo Universitoteo Seottle din Woshinglon (ogo-numitul studiu
CARET) o descoperil cð dozele mori de beto coroten sinlelic
50 mg pe zi plus 25 000 Ul de vitomino A ou mörit cv 42% riscul
-
-
de concer de plAmôni în cozul {umötorilor 9i ol celor expugi lo ozbest.
ÅAo|ive p enlru o opri îmbötrônireo 277

Totugi, cei core s-ou lösot de fumql înointe de începereo studiului 9i

ou luol opoi suplimente de belo coroten ou înregistrot un risc de
îmbolnövire de concer de plömôni cu 20% moi mic.
Tot moi mulli cercelölori overtizeozð fumötoriiîn ceeo ce privegte
odministroreo dozelor mori de suplimenie de beto coroten, pônö
cônd motivele efectelor döunðtoore ole ocesloro nu vor fi clori{icote.
Consiliul pentru o Nutrilie Responsobilö sfðtuiegte {umðtorii sö odopte
dozele scözule de beto coroten core se gðsesc în olimente gi în moio-
ritoleo tobletelor de muhivitomine 9i minerole 3-ó mg pe zi.
-
În ocelogi timp, rezultotele preliminore ole studiului pe scorö
lorgð reolizot lo Horvord nu ou putut demonstro cö 50 mg de belo
coroten sinletic o dotð lo douö zile previn concerul sou otocurile de
cord. $eful studiului, Chorles Hennekens, o spus cö el o fost dezo-
mðgil de qceostð descoperire, dor cð nu sfötuiegte persoonele core
iou suplimenle de beto coroten sö înceleze s-o moi focö. Dr. Jeffrey
Blumberg subliniozö cö olte douö sule de sludii demonslreozö ovon-
toiele beto corotenului; el continuð sð io l5 mg zilnic. Alionlo pen-
tru Cerceloreo Îmbötrônirii ofirmö cö 1O mg pot fi suficiente, degi nu
vede nici un risc în dozele mori odministrote odulJilor nefumötori 9i
propuse moiînointe (vezi pogino ó0). Ceeo ce confirmö nouo cerce-
lore, spune dr. Blumberg, este cö nici beto corotenul, nici olt ontioxi-
donl nu e un ,¿remediu mogic"; e nevoie de mulli ontioxidonli core
sö ocfioneze împreunö penlru proteioreo 9i detoxifiereo celulelor.
Astfel, nouo cercelore reofirmö înfelepciuneo de o mônco qlimenle
bogote în onlioxidonfi, inclusiv cele cu un confinut ridicot de betq
coroten, gi de o luo suplimente voriole, inclusiv vitomino E 9i vitomino C,
ogo cum s-o subliniol în oceostö corte.
Într-un olt studiu oflol în desfögurore, cercetötooreo de lo Horvord
JoAnne Monson, docior în medicinð, odministreozö unui numðr de
8.000 de femei cu risc ridicqt de boli de inimö suplimente de belq
corolen, vitomino E gi vitomino C. Nu o observot nici un fel de urmðri
nocive în urmo lrotqmenlului cu belo corolen gi ofirmö cö oceslo (co
9i ceilolli onlioxidonfi) ,,le poole fi de oiuior". Eo observö cð beto
corolenul, în oforö de ocfiuneo lui co ontioxidont, pore sð reloxeze
pereJii orterioli, oiutônd lo menfinereo flexibilitöfii orterelor çi lo
evitoreo obturðrii ocestoro.
278 CT.IM 5A OPRIM IMBATRAN¡REA

NO¡ DEF|C¡EhrïE ATARMANTE ÞE VTTAMTNA E

Noi dovezi surprinzðtoore orolð cð deficienfele de vilomino B în
cozul vôrstnicilor sunt mult moi grove decôt se credeo. Asto poote
conduce lo pierdereo memoriei, depresie, pseudosimptome ole bolii
Alzheimer, co gi lo olocuri de cord sou occidenle vosculore cerebrole
(pogino 79).ln codrul unui nou studiu osupro o 300 de subiecfi cu
vôrsto cuprinsö între ó5 9i 9ó de oni, ou fost scoose lo iveolö defi-
cienfe ,,epidemice" de vilomino B, potrivit cercetötorilor de lo gose cen-
lre medicole de pe tot globul, inclusiv Cenlrul Medicol Presbilerion
Columbio din New York. Deficienfele ou {ost detectote prin teste spe-
ciole; din pöcole, onolizele de sônge stondord ou declorot nivelurile
de vitomine B ,,normole". DeficienJele oscunse ou ovut consecinle
serioose; de exemplu , 92o/o dintre subiecli prezenlou deficienle de
vitomine B, core duseserö lo un nivel onormol de ridicot ol homocis-
leinei, o proteinö din sônge responsobilð de boli de inimð 9i occi-
.l,1
denle vosculore. lnjecfii zilnice cu 1 miligrom de Bl2, mg de ocid
folic 9i 5 mg de Bó ou eliminot pericolul în door cinci pônð lo l2 zile!
Suplimentele orole pot gi ele sð corecleze problemo.
Cel moi importontîn conlrolul nivelului homocisleinei este ocidul
folic. El poole preveni pônð lo 50 000 de decese couzote de bolile
de inimö în fiecore on, potrivil unei noi onolize o 38 de sludii reoli-
zotö de Shirley Beresford de lo Universitoteo stotului Woshington.
Mesoi: Anolizele de sônge obignuite nu scof în evidenfö defi-
cienlele de vilomine B si multð lume trecutö de vôrsto miilocie trebuie
sö io suplimente penlru o obline doze odecvote din oceste vitomine
core sö controcoreze teribilele consecinle ole potenliolelor deficienle
ce se ogroveozö în timp.

DESCOPERIREA NOITOR PUTÊR¡ A¡"8 ZIî{CTJt[JI

Zincvl, opreciol pentru copocitoteo so de o cregte eficienfo sis-
temului imunitor, moi oles în cozul vôrstnicilor, prin revitolizoreo
timusului (pogino 102), este muh moi importont în combotereo rodi-
colilor liberi gi o îmbötrônirii în generol decôt s-o crezuf pônð ocum,
potrivit noilor studii föcule de Debosis Bogchi de lo $coolo de
Formqcie o Universitölii Creighlon siAsocioJio de Sönötole. Dr. Bogchi
o teslot moi muhe forme ole minerolului gluconot, picolinot, sulfot,
-
Motive pe nt¡.r¡ s opni îrnböl¡'ônines 279

cilroi, oxid si metioninð de zinc. A descoperit cð metionino de zinc

(vôndutö co OpliZinc) ero oproximoliv de zece ori moi eficientð decôt
ohe forme de zinc în neulrolizoreo rodicolilor liberi. înir-odevör,
metionino de zinc o egolol pulernicele vitomine E 9i C în ceeo ce
privegle forfo ontioxidonlö. Moi puJin eficienle ou fost oxidul 9i citrotul
de zinc. Aslo înseomnð cö tipul potrivit de zinc poofe oiuto lo împie-
dicoreo deziniegrörii generole o orgonismului. Cöulofi pe eticheto
suplimenlelor lipul de zinc folosii.

RnAG¡\rEUlU¡" îrurnmE$TË ENI¡¡VlA

9! L!!UE9TE9T6 €RE¡sR[JL
Dovezi nenumðrote orolð cö preo puiin mogneziu predispune lo
boli de inimö 9i diobel. în codrul unui nou sludiu crsupro q I 5 000
de barboli 9i femei, cu vôrsto cuprinsö între 45 9i ó4 de oni, desfö-
gurot de cercetötorii de Universitoteo slotului Minnesolo, o descoperit
cö oceio cu boli cordiovosculore, hiperlensiune 9i diobet prezentou
niveluri scözute ole mogneziului în sônge comporoiiv cu cei core nu
sufereou de ocesle boli. Femeile cu niveluri scözute de mogneziu în
sônge erou moi predispuse lo cregtereo coleslerolului nociv LDL 9i
îngrogoreo perelilor orterelor corolide, ceeo ce înseomnð obturoreo
ocestoro. Cei cu o dietð bogolð în mogneziu sou cu niveluri ridicote
ole ocesluio în sônge oveou moi muh colesterol HDL 9i moi pufinö
insulinö sou zohör în sônge.
Creierul ore 9i el nevoie de mogneziu pentru o funcfiono bine,
potrivit noilor leste reolizole de cercetölorul psiholog Jomes G.
Penlond de lo Deportomentul Agriculturii ol SUA' Chior 9i o de{icienfö
minorð poote suproexcilo celulele cerebrole, slônienind octivitoteo
creierului, ogo cum orotö electroencefologromele föcute (EEG). Timp
de gose luni, un grup de {emei o consumol door I 15 mg de mogne-
ziu pe zi, odicö oproope 40o/o din DZR. Dupð door gose söplömôni,
EEG ou oröfot suproexciioreo celulelor creierului. Cercetötorii ou
observol cö mogneziul ore un nivel ridicot lo nivelulcreierului gi esle
esenfiol în regloreo excitobilitð1ii sistemului nervos centrol. Au subli-
niot cö persoonele cu o deficienJö severö de mogneziu ou prezentot
convulsii de tip epileptic, omeJeolð gi tremor musculor, co 9i simp-
tome psihologice, cum or fi iritobililote, onxietole, confuzie, depresie,
opolie gi insomnie.
280 cum sÄ oPRIM ÎmeÄrnnrulnsn

sEtËN I UL ÎMeuNArnTcgre
STARËA [tE SPIRNT 9l CRE9TE ENERGIA
o contitote moi more de seleniu vö poote îmbunðlöti storeo de
spirit 9ivö poote furnizo moi muhö energie, o descoperit dr. Penlond.
Börbofii core ou crescut contitoteq de seleniu din dietö lo 220 micro-
grome pe zi gi-ou îmbunötölit dispozilio, degi nu oveou inifiol o defi-
ãient¡. Dr. Penlon o moi observot urmðlorul lucru: cu côt existo moi
muh seleniu în globulele rogii ole ocestor barboli - oblinut prin
intensificoreo octivitðfii unei enzime core conJine seleniu -, cu olôl
se simleou moi bine. Börboiii cu oceoslö enzimö octivotö se simleou
moi ogreobil, erou moi puJin confuzi, moi pufin onxiogi, moiîncrezö-
tori în ei îngigi gi moi energici. BörboJii cu cele moi prooste slöri încð
de lo început ou beneficiot de cele moi mori ovontoie prin cregtereo
nivelului de seleniu ingerol.
Degi ceo moi imporelontö omeliorore o slörii de spirit prin inter-
mediul seleniului o provenit din olimentofie, dr. Penlond spune cö
suplimentele or trebui sö oibö ocelosi efecl. Evident, muhor omeri-
coni le lipsegte nivelul optim de seleniu pentru o olinge un moxim ol
stðrii de bine, o concluzionot el.

GTNKGO FACE REVERSIBILA IMpOTENÏA

Ginkgo bilobo, plonlo core oiutö lo refocereo memoriei 9i lo
prevenireo declinului focultö1ilor mintole (pogino 158) moi poote
combote gi o olta problemö supörötoore ce îi ofecteoza pe brrbolii
core îmbötrônesc: impotenfo sexuolö' Motivul: ginkgo nu numoi cö
dilotö vosele de sônge de lo nivelul creierului 9i ol extremitöfilor, dor
îmbunötöle9le gi fluxul songvin spre penis, necesor erecJiei'
înlr-un sludiu recent ol urologilor germoni se orotð cð 78% din-
tre cei 50 de börboli suferind de ,,impoten!ö erectilö orleriolö" 9i-ou
omeliorot storeo luônd 240 mg de extroct de ginkgo bilobo timp de
nouð luni. Fluxul songvin de lo nivelul orlerelor penisului s-o qmelio-
rot dupö trei luni. 20 dinlre ocegtio 9i-ou recöpötof erecfio spontonö
dupö gose luni. I I gi-ou revenil lo potenlo normolö otunci cônd
ginkgo o fosl odminislrol împre^unö cu onumite inieclii cu medico-
mente. I I ou römos impotenfi. în codrul unui studiu onlerior, cerce-
tötorii ou roportol o onumilö omeliorore în urmq unor doze zilnice
Motive pen lru o opri îmbötrôniree 28',t

de ó0 mg de ginkgo. Nu ou existol efecte secundore, ou spus cer-

cetðtorii de lo Clinico Universitorð RWIH din Aochen.

usruRo¡ ut MlcgOREAzA TUMORI tE

Putereo usturoiului or puteo fi moi more decôt s-o crezut în
luplo contro concerului inslolot, co 9i în prevenireo oporiliei lui.
Anumite subslonle chimice confinute de usluroi ou oiutol efectiv lo
stoporeo creçlerii tumorilor formole în cozul concerului de colon
umon. În noile lesle reolizote, oomenii de gtiinfö de lo Universitoteo
de Stot din Pennsylvonio ou tronsplontot moi întôi celule de concer
de colon umon lo gooreci. Apoi, ou trolot onumifi çooreci cu o solufie
de ulei de porumb confinônd disulfit de diolil, sou DADS, o substonfð
chimicö gösitö în usturoiul prelucrot. Alli gooreci ou primil door ulei
de porumb simplu. Tumorile celor core ou fost trotoJi cu substonfo
exlrqsð din usturoi s-ou micgorol cu ó0%. Tumorile celorlolli ou cres-
cut constont. O cercetore onlerioorö, efectuotð lo Penn Stole, o orö-
lof cö un compus de fosfor din usluroi o distrus celulele tumorole
umone din colon, plamôni 9i piele în cozul culturilor de loborotor.

NOr rAUDE ADIJSE ROglltOR

Foimo oniioxidontului lycopen, descoperil moi înlôi în ro9ii, con-
tinuð sö creoscö. Noile teste reolizote de cercetötorii britonici ou oröfot
cö lycopenul este de potru ori moi puternic decôt ol¡i ontioxidonli vege-
loli în neutrolizoreo efectelor {umotului legote de deteriororeo celulelor
gi fovorizoreo concerului. Cercetölorii din Hqwoii ou ofirmot cö lyco-
penul o distrus celulele conceroose în experimentele de loborotor.
Un nou studiu reolizot de Edword Giovonnucci de lo Horvord gi
publicot în Journo/ of the Nofiono/ Concer /nsfifufe i-o otribuit lyco-
penului, core dö culooreo rogie tomolelor, reducereo riscului de con-
cer de prostotö. Dintre 48 000 de medici 9i profesionisti din dome-
niul sönölöfii, cei core ou môncql söptömônol cel pufin zece porJii de
môncore bozotö pe rogii ou fost cu35% moi pulin predispugi lo con-
cer de prostotö decôl cei csre ou môncol moi pulin de o porJie 9i
iumötote pe söptömônö. Cel moi eficient o {ost considerol sosul de
rogii, urmot de rogii 9i pizzo.
Noile onolize efectuote de chimigtii de lo Deportomenlul Agri-
cuhurii ol SUA ou identificot produsele cu cel moi ridicot nivel de
282 eL¡M sA oPRrM îrnenrnÂn¡rnrn

lycopen. lolö contitoteo de lycopen confinutö de diverse produse din

tomote: o ceogcð de supð de rogii (27 mg); o iumötote de ceogcð de
sos de ro9ü (22 mg); douö linguri de postö de lomote (21 mg); o
iumölote de ceogcö de sos penlru spoghete (20 mg); trei sfeduri de
ceogcö de suc de rogii (20 mg); o rogie de mörime medie cooptö
(1 1 mg); o iumötote de ceogcð de rogii conservote (1 1 mg); douð lin-
guri de ketchup (5 rS).
De osemeneo, exislð pe piofo 9i suplimente de lycopen.

EONF¡RMARËA RSMARCAB!LËLÕR P&JTËR! €ONTRA

înngnrng¡{rR¡¡ ALE pngrËLt,¡
Un nou studiu reolizot lo Universitoteo Seottle din Woshington o
descoperit cö pegtele foce moi mult decôt sð proieieze orlerele de
obturore; el previne 9i stopul cordioc mortol oprireo inimii cou-
- -
zot de o fibriloiie bruscð sou de controclii neregulofe ole mugchiului
inimii. O ostfel de oprire opore förö un overtisment legot de vreo
boolö de inimö si ucide oproximotiv 25 000 de omericoni pe on. în
codrul unui sludiu cuprinzônd moi mult de opt sule de oomeni,
cerceiötorii ou descoperit cö oceio core môncoserð contitðfi mici de
peçle gros, cum or fi somon, hering sou mocrou chior 9i o porJie pe
sðptðmônö
-
cu 50-70% moi puJin predispuçi lo stop cordiocl
- erou
ln ocelogi limp, un studiu recent reolizol lo Horvord înlr-o peri-
oodö de l2 oni o observol cð o contilote more de pegte pore sö nu
reducö numörul de cozuri de boli de inimö într-o proporlie moi more
decôt contitöiile mici. lmplicolio ccre decurge de oici este cö pôno 9i
o conlitote micö de pegte poole osiguro o prolecfie puternicö, ior o
mônco moi muh peçte (de exemplu, în fiecore zi) nu oduce un ovon-
toi suplimentor notobil.

Proteieozö creierul'. Polrivif unor noi si incitonte cercetöri, unluro

de pe9le pore sð fie esentiolð în proteioreo creierului otôt în siodiul
de cregtere, côl si în ocelo ol îmbölrônirii. Un cercetötor observo cö
în creierul bolnovilor de Alzheimer existou niveluri onormol de scö-
zule de ocizi grogi omego-3. ,,Vecheo zicolð potrivit cöreio pegtele
esle hrono creierului e odevörotð", spune cercefðtorul Normon
Solem Jr., de lo lnstilutul Nofionol împolrivo Abuzului de Alcool 9i
Alcoolismului. El troge concluzio cö DHA, un ocid gros din compo-
Moîive pe nfru tr opri îmböÌrônireo 283

nenlo unturii de peçte (cu un nivel ridicot în somon), oiutö lo con-

trocororeo depresiei, o deteriorörii creierului de cðtre olcool 9i o oltor
boli ole creierului legote de îmbötrônire. Molivul: sludiile orotð cö
DHA din membronele celulelor cerebrole regleozö neurotronsmifð-
torii, inclusiv vilolo serotoninö, despre core se gtie cö le lipsegte celor
suferinzi de depresie sou de olte boli neurologice.

Mðregfe duroto de vio/ð: Atunci cônd dr. Gobriel Fernondes de

lq Centrul de $tiinJe ole Sðnötötii ol Universitöfii Son Anfonio din
Texos o hrönil goorecii de loborotor cu ocizii grogi omego-3 confinuJi
în pegle, oceglio ou tröil cu 33-50% moi mult decôt goorecii core nu
ou primit oceloçi troloment. Dor moi impresionontö o fost explicofio.
Dr. Fernondes o descoperil cö oceste grösimi ou revigorot produce-
reo o trei enzime cu efect ontiîmbötrônire cotolozo, superoxid dis-
-
mulozo 9i glulotion peroxidozo. Astfel, unturo de pegte pore sð stimu-
leze o pulernicð opörore internö împotrivo ocliunii de dislrugere o
tinerefii desfö9urolö de rodicolii liberi.

Sfopeozð concerul'. Urmônd o dietö bogotö în pegte, s-o încetinil

cu moi mult de 50% röspôndireo concerului de sôn în cozul goore-
cilor iniectofi, comporotiv cu uleiul de porumb, polrivif tesfelor efec-
tuote de FundoJio Americonö de Sönðlote. De osemeneo, tumorile
goorecilor hrönifi cu unturö de pegle oveou douð lreimi din dimensi-
unile tumorilor goorecilor hröniJi cu ulei de porumb.

CEA¡U¡" E BINE VE¡\IIT LA OR¡EE ORA

Un nou studiu icrponez, publicol în Brifish Medicol Journol, vine cu
dote suplimentore referitoore lo foptul cö ceoiul luptö împotrivo îmbö-
trônirii prin proteioreo inimii 9i orterelor. Dintre I 37.l de börbofi de
peste 40 de oni, cei core ou bðul ceo moi more conliiote de ceoi verde
oveou cele moi scðzute niveluri ole colesterolului lotol 9i trigliceridelor
9i cel moi bun roport HDL/LDL. Moi muh, contiloteo de
grðsimi oxidole
sou periculoose din sônge o scözut proporlionol cu ceoiul böut. De
fopl, fumötorii înröifi core ou böut moi muli de zece cegcule (de lip
ioponez) de ceoi verde zilnic nu oveou moi multe grösimi oxidote
în
sônge decôt nefumöforii. Asto sugereozö cö ceoiul neulrolizeozó rodi-
284 €trrut sA @PR¡M îÀnenrnAn¡¡nra

colii liberi core fovorizeozö obturoreo orlerelor. Böutorii de ceoi verde

prezenlou moi pufine dovezi ole deteriorörii celulelor ficolului, inclusiv
depozite de fier moi mici; nivelul ridicof de fier fovorizeozö deterio-
roreo çi occelereozö îmbötrônireq.
Ceoiul verde poote explico de ce börboiii osiolici, core fumeozð
moi multe !igöri decôt omericonii, ou o rotö moi scðzutö o deceselor
din couzo concerului de plömôni. Aceoslo este presupunereo lui
l. P Lee 9i o colegilor söi de lo Administrotio Alimenlelor 9i Medico-
menlelor. Ei ou descoperit cö böutorii de ceoi verde din Coreeo pre-
zintð în generol o rofð moi scözulö o deleriorörii genetice ole celu-
lelor core delerminö îmbolnövireo de concer (mutolii ole celulelor),
în ciudo foptului cö fumeozö. Fumölorii core beou ceoi ou oceeogi
frecvenfö scözulö o mutoliilor co 9i nefumðtorii, în timp ce fumðtorii
core nu beou ceoi, ci cofeo, prezintö o rotö moi ridicolö o mutoliilor
celulore cqre conduc lo concer. Asto înseomnö cö onlioxidonfii din
ceoiul verde conlrocoreozö por.iiol deteriororeo provocotö celulelor
de fumul de ligorö.
Atunci cônd experfii spun cö ceoiul luptö împotrivo îmbötrônirii,
se referö lo ceoiul odevörot, nu lo cel din plonte medicinole, 9i existö
noi dovezi în spriiinul ocestor ofirmofii. Numeroose tesle orotö cö
ceoiul obignuit ceoiul negru sou verde core se gðse9te lo böcönie
- -
este plin de ontioxidonfi. Nu lo fel slou lucrurile cu ceoiurile din
plonte medicinole. În ccrdrul unei onolize recenle, cercelölorii bri-
tonici de lo Colegiul Trinity din Dublin ou delectot door o zecime
pônö lo o pölrime tonini (ontioxidonfi obignuifi) în 39 de sortimente
de ceoiuri din plonie, comporotiv cu ceoiul odevörot. Door un singur
ceoi de plonte s-o opropiol: ceoiul de crugin omericon (lemn côi-
nesc). Alte ceoiuri de plonle cu un confinut moi ridicot de tonini:
mote, mure 9i menlð. Menio confine com o pötrime din ontioxidonfii
pulernici oi ceoiului obignuii.
În trecuf, ceoiurile de plonte medicinole erou considerole moi
bune penlru sðnðtole decôt ceoiul obignuit, însö gtiinlo spune ostðzi
cö ocest lucru nu e odevörol. Degi ceciul din plonle poote oferi onu-
mile beneficii specifice, ceoiul verde gi negru este o böulurö cu efecte
ontiîmbötrônire mult moi cupri nzötoore. Atôl ceoiuri le decofeinizote,
côt gi cele core conlin cofeinö ou ocelogi efect ontioxidont.
Âñofive p entru s oBri îrnböfrânireo 285

NNO! 9¡ sIJRPR¡r\¡UATOARE Blh!€FACERI

OFERITE PE MAs¡"¡NE
Consumul de ulei de mösline, în loc de ohe grösimi, proteieozð
nu numoi orterele, ci 9i celulele împolrivo concerului, potrivit unui
nou roport publicot în Journol of the Notiono/ Concer lnsfitufe.
Cecetötorii itolieni ou descoperit cö utilizoreo zilnicð o uleiului de
mösline, moi oles lo solote, legume gi olte olimente, o scözut riscul
de concer de plamôni cu 85To, ogo cum o orötol o onolizö o dielei
persoonelor core oveou sou nu boolo. lnteresonl esle cö folosireo
uleiului de mðsline lo golil nu o oferit protecfie împolrivo concerului,
probobil din couzo foptului cö încölzireo ocesluio dislruge onumifi
onlioxidonli, dupö cum bönuiesc cercetölorii.
$i iotö o vesle bunö legotö de möslinele în sine. În mod sur-
prinzötor, möslinele confin niveluri ridicoie de ontioxidonfi polifeno-
lici, similori cu oceio din vinul rogu gi ceoi, polrivit noilor teste reoli-
zote de dr. Cloudio Golli de lo Universitoleo din Milono. Dr. Golli
considerö cö substonJele chimice din mösline sunt ,,foorte puternice"
în detoxifiereo colesterolului LDL din sônge, core, în olte condi¡ii,
duce lo oblurores orterelor. Un olt ovontoi penîru ortere: substonfele
chimice din mösline, chior docð sunt în contitöli foorte scözute, oiutö
lo stoporeo formörii de placi de oterom, primul pos spre cooguloreo
core declongeozö ofocuri de cord gi occidenle vosculore. Aspirino ore
un efect similor, de ,,subliere o sôngelui".
Mðslinele negre confin moi mulli onfioxidonfi decôt cele verzi çi
numoi uleiul extrovirgin prezintö contitöfi semni{icotive de ontioxi-
donfi, spune dr. Golli. Aceoslo este primo dovodö solidð cö mðs-
linele simple, co gi uleiul de mösline, pol luplo împotrivo bolilor 9i o
îmbötrônirii.

v¡Nr[JL RO9U V€RSUS BOt¡ ÞË ¡hllMA

Degi un studiu receni, reolizot lo Horvord 9i core se bucurö de o
more publicilote, presupune cð orice tip de böuturö olcoolicö, în
contitote moderotö, proleieozð împotrivo bolilor de inimö, dovezile
referiioore lo vin sunt moi convingötoore. Principolul moliv: vinul,
moi oles cel rogu, esle böuturo olcoolicö cu cel moi ridicol nivel de
ontioxidonli. Vinul rogu monifeslö ceo moi more copocitote de o feri
colesterolul LDL de oxidore sou de o obturo orterele.
286 €uM sA oPRrM înnsArn¡{lnra

Puterile onlioxidonte superioore ole vinului rosu fofö de cel olb

ou fosl recenl demonstrote de dr. Edwin Fronkel, cercetötor chimist lq
Universitoteo Dovis din Colifornio. El o lestot oclivitoteo ontioxidontð
o l4 soiuri de vin rogu gi gose de vin olb originore din Colifornio.
Vinurile rogii confineou oproope de zece ori moi multe subslonfe
ontioxidonte, numite compugi fenolici, decôt vinurile olbe. În ono-
lizele de loborolor ole dr. Fronkel, ontioxidonlii vinului rogu ou inhi-
bol oxidoreo periculoosö o colesterolului LDL înlre 46 9i 100%, com-
porotiv cu 3-6% în cozul vinului olb.
Moi mult, ohe douö sludii sugereozö cð vinul olb poote fovorizo
deteriororeo or.terelor. Cercetðtorii din lsroel ou descoperit cð vinul olb o
determinot o cregtere de 34o/o o oxidörii grðsimilor din sônge gi o mörit
cu 41% oxidoreo colesterolului LDL. Dimpotrivö, vinul rogu o scðzut oxi-
doreo grösimilor cu 20% çi pe ceo o coleslerolului LDL cu 40%.
în mod similor, studiile fronceze pe onimole ou descoperit cð
ocliviloteo dðunötoore de coogulore o sôngelui (formoreo de pllci
sou oglomeröri de lipide) o fost inifiol micgorolö de vinul rogu, vinul
olb 9i olcoolul simplu. Totugi, 14 ore moitôrziu, cercelðlorii ou detecl
tot,,un efect de bumerong" ol vinului olb gi ol olcoolului. Tendinlo de
coogulore o sôngelui ero în continuore redusð cv 60% în cozul vinu-
lui ro9u. însö îngrogoreo sôngelui o crescut cu 46o/o lo böutorii de vin
olb gi cu 124%lo cei core ou böut olcool simplu.
Tolugi, un onumit lip de vin olb, gomponio, este o exceplie; se
pore cö ore un efect onlioxidont gi onlicoogulont, spune dr. Serge
Renoud, un foimos cercelölor guvernomentol. El explicö: coojo slru-
gurilor, core conJine onlioxidonfii, esle lösotö moi multö vreme lo
mocerot penlru oblinereo gomponiei decôt în cozul celorlolte tipuri
de vin.
Lo întreboreo docð olcoolul poote couzo concer de sôn, cerceiö-
torul MotÌhew P Longnecker de lo UCLA röspunde ofirmotiv. În
codrul unui studiu cuprinzônd moi mult de 1ó 000 de femei, el o
descoperit cö oceleo core ou consumotîn medie un pohor pe zi tootö
viofo gi-ou crescut riscul de concer de sôn cu 39%; douð pohore pe
zi ou mörit riscul cu 690/o,iar lrei pohore pe zi ou produs o mörire o
riscului de 230%. Totugi, o exislot o exceplie: vinul rogu nu o sporit
riscul de concer de sôn, probobil dotoritö confinutului ridicol de
ontioxidonfi, ou ofirmol cercelðlorii.
å Motive pe ntru ö opri înrböf rônineei 287

b PER!EÕL[J[. AÐAOSI-ILTJ¡ ÐE FñER

ct
Existötol moi muhe dovezi cö excesul de fier- poote occelero
ö
îmbötrônireo. Neurologii de lo clinico universitorö din lnnsbruck,
Austrio, ou comporot volumul de blocoie ole orierelor corotide în
cozul o 847 de börboJi 9i femei. Au descoperil cö depozitele mori de
fier (ferilinð) din lesuturi reprezentou ,,unul dintre cei moi puternici
indicotori oi îmbolnövirii orlerei corotide", olôt în cezÛl femeilor, côl
9i ol börboJilor cu vôrste cuprinse între 40 9i 70 de oni. Cercelötorii
o oustrieci ou descoperil o obturore moi extinsö o corotidei lo barboli
comporotiv cu femeile, pônö dupö vôrsto de 70 de oni probobil,
o
fier
- femeile
.ir ou spus ei, penlru cö börboJii ou slocot moi muh decôt
i- core ou ovul o perioodö menslruoiie.

ö EXCESU¡" ÞË UAþüAR NE AÅñARA9TË VIATA

ci
Excesul de zohör vö poole îmbölrôni 9i vö poote scurto viofo,
JI
potrivit unor noi sludii pe onimole reolizote de Rog.er B. McDonold 9i
::
colegii söi de lo universiloteo Dovis din coli{ornio. În codrul unei serii
e
recenfe de experimenle, ei ou descoperil cö gobolonii cðroro li s-o
permis sö mônônce olôlo zohör los côt ou vrul ou înregistrol decese
n
timpurii. $obolonii cöroro li s-o permis door ó0% ou tröit cu 35% moi
e mult decôl cei core nu ou ovut resiricfii. O explicoJie poote fi oceeo
e cö gobolonii core ou lröit moi muh ou môncot muh moi pufine
colorii; reducereo coloriilor esle cu siguronJð o metoáö de o prelungi
o suprovieluireo lo onimole, dor oslo nu o fosl toi' Zohðrul o ovul un
ri potenliol letol moi more, roportol lo ocelogi nivel coloric, decôt cor-
bohidrolii de omidon. $obolonii core ou môncot un numðr egol de
colorii din omidon, ogo cum se gösegte ocesto în pôine 9i cereole, ou
n depö9il cu 20% duroio de vio!ö o celor core ou consumol zohör în
o exces. Cercetötorii ou tros concluzio cö excesul de zohðr dð noçtere
0 în cele din urmð unor substonte chimice bogoie în rodicoli liberi core
e dou peste cop proleinele gi occelereozó procesul de îmbötrônire,
o conducônd lo boli 9i moorle premoturö. Cercetölorii spun cö oce-
it leogi modificöri biochimice döunötoore suferile Jp onimolele de
e loborotor ou loc gi în cozul oomenilor.
 WNÞ€ @ñSIM
SUpLãffi €rur€ n&lññ€¡{TnßG
€oNrmm ûmmñrmñrolmr¡
@ obseruaffe persondlú s autoareí

ffi
wupo ce oceostö corte o fost publicoTö primo dotö în 1995,
om fost osoltotö de întreböri legote de cele moi bune mörci 9i tipuri
de suplimente, unde onume se pol gösi 9i côt coslö' Röspunsurile
sunl importonte, deoorece în miezul eforturilor de o încetini îmbötrô-
nireo se oflö un set specific de vilomine, minerole 9i olte substonle cu
un osilel de efect.
în esen!ö, existö douö obordöri: puleJi cumpöro multivilomine 9i
minerole cu o formulö stondord, ior opoi odöugoli olte vilomine,
minerole gi plonte medicinole în doze ridicole. Aslo poote funcliono
în cozul unor persoone. Docö suntefi un cumpörðtor griiuliu, puteli
gösi suplimentele gi dozele potrivile lo preful rezonobil de oproximo-
tiv un dolor pe zi. Pentru unii, neoiunsul conslö în foptul cð trebuie sö
io otôl de multe postile zilnic cel pulin zece 9i, în mod ideol, în moi
-
muhe doze, l5 sou chior moi multe.
Moi puleJi luo multivitomine gi minerole core combinö diferite
subslonfe nutritive recomondole de experfi într-o singurö formulð.
côJivo compugi multinutritivi sunt foorle buni, cel pufin pônö ocum.
s-or puleo sö le lipseoscð onumite elemente, cum or fi coenzimo Q-,|0,
sou sö oibö o concenlroJie moi micö decôt ceo ideolö în cozul oltor
ogenli cu efect ontiîmbðtrônire. De osemeneo, mulli nu sunt disponi-
bili pe pielele de desfocere trodifionole 9i pot fi foorJe scumpi,
oiungônd lo trei dolori pe zi sou oproximqtiv I00 de dolori pe lunð
pentru formulo completö'
Din pöcote, selectoreo gi odministroreo suplimentelor poote fi
otôt de confuzö, neconvenobilö çi uneori costisitoore, încôt unii citi-
tori ou devenit descuroiofi dupö côtevo söptömôni sou luni'
290 EUftI SA OPRIM IMBATRAN¡REA

Co urmore, o {ormulö penlru un suplimenl nutritiv de tipul celor

recomondole în oceoslð corle esle ocum în curs de eloborore. Eo
reflectö descoperirile cercetörilor gi recomondðrile prezenfote oici.
Este suplimentul zilnic pe core eu însömi îl gösesc ugor de luot.
lnclude tot ceeo ce odul¡ii, în speciol cei de peste 40 de oni, ou
nevoie înlr-un singur suplimenf core sö ocopere lootö gomo de
efecte ontiîmbötrônire. Formulo vo fi schimbolö lo nevoie, pentru o
reflecto ultimele descoperiri legote de îmbðtrônire gi de bolile core o
însofesc. Costul inifiol nu depö9egte un dolor pe zi sou 30 de dolori
pentru necesorul lunor.
O porte o veniturilor provenite din vônzoreo noii formule esle
destinolö cercetörii osupro îmbötrônirii; vor fi donole fonduri Aso-
cioliei Americone o îmbötrônirii, un grup gtiinlific de vôrf în studiul
ospectelor biomedicole legole de îmbðtrônire, ;i oltor grupuri cores-
punzðtoore din viitor.

Cititorii cu onumite probleme de sönölote (inclusiv femeile însörcinote)

squ core urmeozö frofomente medicomenloose sunl sfötuili sö ceorö ovizul
medicului înointe de o luo suplimenie recomondote în oceostö corte. Acesleo
sunt recomondole door odullilor, nu gi copiilor. Autooreo gi editorul î9i declinö
în mod expres responsobilifoteo pentru orice efecle odverse rezultofe din
folosireo suplimenlelor recomondole oici.
 G[¡PRINS

MuLTU¡¡rnr 5

lNrnoouce nr
Elixirul tinereJii se oflö oici, ocum si vð slö
ls îndemônö
-
Descifroreo mislerului legol de cquzq îmbðtrônirii
9i modul în core pulem opri ocesl proces t5
Elixire pulernice din izvorul tinerelii 27
Vitomino pe core trebute s-o luofi
pentru omônoreo îmbðtrônirii: vilqmino E . . . . . 41

Ceq moi bunö vilominð pentru longevitote:

vilominoC... 49
Anlioxidonlul complet împotrivo îmbötrônirii:
belq corotenul 5B

Un remediu ropid pentru ,,senililole" 9i olte probleme

couzote de îmbölrônire: vilqminele B . . 65
Un pogoporl spre moi multö energie
9i spre o viofö moi lungö: cromul 76

Privili cum întineregte sistemul imunitor: zincul 85

Minerqlul cu efect ontiîmbötrônire
pe core trebuie sö-l luðm: colciul 91

O sursð de energie uitotð

pentru lupio contro îmbötrônirii: mogneziul . . . . 99
 292 cum sA oPRrM înnsÄrnÂru¡nrn

Unicul minerol core conseryö tinereJeo: seleniul . . . . r0ó

Cel mqi importont ontioxidqnt: glutotionul 112
Un nou 9i uimitor luptötor împotrivo îmbötrônirii:
coenzimo Ql0 . 123
Plontq europeonð core proieieqzö creierul: gingko . . 132
O vedelö onticö în lupio conlro îmbðtrônirii: usluroiul 141

O fqrfurie plinó cu mirocole: fructele 9i legumele . . . 149

Un combuslibil morin cu puteri mogice
pentru celule: pegtele 1ó1

Un secret qsiqtic pentru o vioJð lungö: soio 167

O böuturö slrðveche pentru longevitole: ceqiul . . . . . 175

Ce onume vó furö tinereJeo rB0
AtenJie lo grösimeo core vð îmbötrônegle . . . . . . . . . tBt
Deposedoreo cðrnii de putereo de o vö furo tinerefeo 192
Sö bem co sö römônem tineri
.r98
sou co sö îmbötrônim? . .
Coleo spre bötrône1e e povolð cu muhe colorii . . . . . 207
Eliminoji fierul . 214
Semnele core indicð pericolul
unei îmbðtrôniri inutile ontidoluri ;i remedii . . 219
- .

Sö nu credefi ce se spune despre senililole 221

Nu vö lösoJi orterele sö îmbötrôneoscö . 226
Cum sö ne pöslröm inimo lônðrö 230
Toxino îmbötrônirii esle ugor de nimicil 234
$ubrezireo imunilöJii e ireversibilö 240

1
O bomba q îmbölrônirii core poote fi evilqlö 244
Cqncerul: puleti îmbölrôni förö sö oveii porte de el
¡
l. .
249
I

;
Mitul hipertensiunii 253
i
:,:.,

|.
..
Guprins 293

Cine zice cö frebuie sö vö îmbolnövili de cotqrqclö 258

Un plon fundomentol de înceiinire o îmbötrônirii
gi de revigorore o orgonismului 261
Strolegio suplimenlelor contro îmbötrônirii 263
Slrotegie qli mentorð onliîmbðtrônire 269
Posr-scntpru¡¡
Mqi multe mofive pentru o opri îmbötrônireo ocum 275
Unde gðsim supllmente olimenlsre conlro îmbötrônirii
O observofie personolð o outoorei 289
 Editor: Gnloonr AnstN¡
CURTEA VECHE PUBLISHING
'l
slr. orh. lon Mincu 1, Bucuregii
tel: (021)222 57 26, (021\222 47 65
redocjie: 0744 55 47 63
fox: (021 )223 16 88
disiribuJie: (021)222 25 36
e-moil : redocÌie@curteoveche. ro
i nternet: www.curteoveche. ro
 ïtililffi tililil[ I illl

G începisà afli
www.curteaveche.ro grfr.ffi¡**