Sunteți pe pagina 1din 383

ENCICLOPEDIA

ARGEŞULUI
ŞI
MUSCELULUI
VOLUMUL III
(L-R)

MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ


PITEŞTI, 2012
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI


VOLUMUL III
(L-R)

EDITORI: CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ; UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI;


CONSILIUL LOCAL PITEŞTI; CLUBUL ENCICLOPEDIŞTILOR DIN ARGEŞ-MUSCEL
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

COLEGIUL REDACŢIONAL
Coordonator: Prof. univ. dr. Petre POPA
Redactori responsabili: dr. Octavian Mihail SACHELARIE (Volumul I);
ing. dr. Ileana BĂLAN (Volumul II); dr. Spiridon CRISTOCEA (Volumul III);
dr. Filofteia PALLY (Volumul IV).

Redactori de specialitate:
 Domni, doamne, domniţe, regi, regine: dr. Vasile NOVAC (V.N.), dr. Claudiu NEAGOE (C.N.);
 Academicieni: Silvestru VOINESCU (S.D.V.) , dr. Petre POPA (P.P.);
 Oameni politici şi de stat: dr. Spiridon CRISTOCEA (S.I.C.), dr. Sevastian TUDOR (S.T.);
 Ierarhi, instituţii eclesiastice, comunităţi etnice: Silvia POPESCU (S.P.);
 Prefecţi, instituţii judeţene, funcţionari de stat: Ion BULACU (I.T.B.), Manole BIVOL (M.B.);
 Primari, instituţii urbane, funcţionari publici: Teodor MAVRODIN (T.M.), Nicolae MOISESCU (N.I.M.);
 Parlamentari, cercetători în ştiinţe agricole, unităţi specializate în domeniu: dr. Constantin BUDAN (C.D.B.);
 Scriitori, asociaţii literare: Marian STOICA (M.S.) , Margareta ONOFREI (M.M.O.);
 Muzicieni, instituţii şi formaţii muzicale: Lucreţia PICUI (L.P.);
 Plasticieni, instituţii şi asociaţii de artă: Simona NAGÎŢ (S.N.);
 Generali, unităţi şi instituţii militare: dr. Gheorghe NICOLESCU (G.I.N.), dr. Vasile NOVAC (V.N.);
 Martiri postbelici, asociaţii memoriale: dr. Ilie POPA (I.I.P.), drd. Remus CÎRSTEA (R.P.C.), Zicu IONESCU (Z.I.) ;
 Structuri politice, administrative şi obşteşti actuale: Dănuţ BICA (D.B.), Dumitru DRĂGUŢ (D.D.),
Marius POSTELNICESCU (M.I.P);
 Universitari, instituţii de învăţământ superior: dr. Ileana BĂLAN (I.A.B.), Mariana SÂRBU (M.C.S.),
dr. Ioana Iulica VOICU (I.I.V.);
 Cercetători în ştiinţe exacte: dr. Radu GAVA (R.G.), dr. Elena HEROIU (E.H.);
 Cercetători în ştiinţe umaniste: dr. Octavian Mihail SACHELARIE (O.M.S.);
 Istorici, mari proprietari funciari şi demnitari medievali: dr. Spiridon CRISTOCEA (S.I.C.);
 Arhitecţi, instituţii de profil: Alexandru MULŢESCU (A.M.);
 Constructori, edificii, zone rezidenţiale: Grigore POPESCU (G.P.), Dumitru GHERĂSOIU (D.I.G.),
Ion FÎNTÎNERU (I.M.F.);
 Jurişti, instituţii juridice: Aurelian DIANU (A.A.D.), dr. Dumitru VĂDUVA (D.V.), dr. Iulia BOGHIRNEA (I.F.B.);
 Medici, farmacişti, unităţi medicale: Constantin CAPĂTĂ (C.C.);
 Actori, instituţii şi activităţi teatrale: Ion FOCŞA (I.F.) ; Petre DUMITRESCU (P.A.D.);
 Întreprinzători tradiţionali, economişti: dr. Tiberiu Cristian AVRĂMESCU (T.C.A.), Ion BĂDESCU (I.G.B.) ,
Gheorghe HERA (G.H.);
 Structuri industriale, manageri contemporani, inovatori, inventatori: Ion PIETRĂREANU (I.D.P.),
Marin DRAGOMIR (M.T.D.), Dumitru ILIE (D.D.I.);
 Diplomaţi de carieră, oameni actuali de afaceri: Ion Marius MOTREANU (I.M.M.);
 Folclorişti, instituţii şi oameni de cultură: Constantin CÂRSTOIU (C.G.C.), Adriana LUNGAN (A.L.);
 Mari proprietari funciari din etapele modernă şi contemporană, fermieri, arendaşi: Ion ŞTEFAN (I.I.Ş.);
 Familii argeşene şi muscelene importante: dr. Filofteia PALLY (F.P.), dr. Nicolae LEONĂCHESCU (N.P.L.);
 Cadre didactice, instituţii şcolare preuniversitare: dr. Ion M. DINU (I.M.D.) , Dumitru GHERĂSOIU (D.I.G.),
Constantin VĂRĂŞCANU (C.V.);
 Ziarişti, publicaţii, tipografii: Ilie BARANGĂ (I.I.B.), Virgil MARTINESCU (V.G.M.), Constantin SIMAN (C.S.), Maria
DINU SACHELARIE (M.D.S.);
 Edituri, maeştrii fotografi, traducători, realizatori media: Iulia Elisabeta CIUCĂ (I.E.C.);
 Sportivi, cluburi, baze, asociaţii: dr. Nicolae MIHĂILESCU (N.M.), Liviu Valentin MOTREANU (L.V.M.);
 Localităţi, glosar argeşean selectiv: Grigore CONSTANTINESCU (G.C.), Eugenia CONSTANTINESCU (E.C.);
 Hidronime, oronime, toponime, rezervaţii naturale: Ion BĂCANU (I.S.B.), Valeriu Florian ALEXIU (V.F.A.);
 Varia: Nicolae BADEA (N.B.), Manole BIVOL (M.B.), dr. Constantin BUDAN (C.D.B.), Gheorghe CHIŢA (G.F.C.),
dr. Nicolae LEONĂCHESCU (N.P.L.), Nicolae NECŞOIU (N.N.), dr. Filofteia PALLY (F.P.), Silvia POPESCU (S.P.),
Vintilă PURNICHI (V.P.), Răzvan Silviu RUDI (R.S.R.), dr. Adrian ŞIMON (A.Ş.).
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

ENCICLOPEDIA
ARGEŞULUI
ŞI
MUSCELULUI
VOLUMUL III
(L-R)

Cuvânt înainte: Conf. univ. dr. Spiridon CRISTOCEA


Studiu introductiv: Prof. univ. dr. Petre POPA

MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ


Piteşti, 2012
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Coperta I: Efigia Judeţului Argeş (2012)


Coperta IV: Cuvinte despre Argeş şi Muscel

 Titularii proiectului:
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ DINICU GOLESCU ARGEŞ;
BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN PITEŞTI;
MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ;
MUZEUL VITICULTURII ŞI POMICULTURII GOLEŞTI, ŞTEFĂNEŞTI, ARGEŞ;
CLUBUL ENCICLOPEDIŞTILOR DIN ARGEŞ - MUSCEL
 Consultanţi ştiinţifici: Prof.univ.dr. Nicolae LEONĂCHESCU,
Cercetător principal I dr. Gheorghe PĂUN, Membru al Academiei Române

Caseta CIP. Biblioteca Naţională a României

● Parteneri media: ARGEŞUL (director, Mihai GOLESCU);


ATITUDINE ÎN ARGEŞ (director, Spiridon VOINESCU)

● Tehnoredactor: Liviu Gabriel DUMITRU


● Documentarişti: Daniela CALOTĂ, Iuliana Liliana COROŞ, dr. Gheorghe CREMENESCU, Gheorghe CREŢU, Ionel
DOBRE, Paul DICU (1926-2008), Nicoleta DRĂGUŢ, Vasile DUMINICĂ, drd. Jean DUMITRAŞCU, Maria
DUMITRESCU, Cornelia FOTA, Mihaela FULGEANU-MATEI, Mihail Petre GEORGESCU, Nicolae
GEORGESCU, Marian GHIŢĂ, Mihai GOLESCU, Gheorghe GOMOIU, dr. Mihai IANCU, Magdalena IOAN,
Nicolae IONESCU, Luminiţa Ioana IORDACHE, Viorica MĂNĂTUICĂ, Gheorghe MĂNDIŢĂ, Ilie Al.
MIHĂILESCU, Mihai Constantin MITRACHE, Ioana NEGOESCU, Lenuţa V. NICOLESCU, dr. Marin
NIŢULESCU, drd. Radu OPREA, Nicolae Cristian OTOBÎCU, Ion PĂTRAŞCU, Ion Gheorghe PETRESCU, Petre
PETRIA, dr. Dan Ovidiu PINTILIE, dr. Cornel POPESCU, Ion I. POPESCU, Maria Magdalena ROŞOIU, Gheorghe
SANDU, dr. Doru Gabriel STAN, Dana STANA, dr. Ştefan ŞTEFĂNESCU, dr. Ştefan TRÂMBACIU, Daniela TRICĂ
 Secretariat general: Iulia Elisabeta CIUCĂ, Eduard Ionuţ FÎŞCĂ, Carmen Nicoleta TUDOR, Corina NEACŞU
 Culegere computerizată: Oana Adriana ANTONESCU, Marina APOSTOL, Dan ARSENE, Raluca Cristina BADEA,
Traian BRÎNARU, Adrian Nicolae COMAN, Cristina Maria COSTEA, Radu GAVA, Corina NEACŞU, Diana
GRIGOR, Elena HEROIU, Iulian MARICA, Reghina MĂCEŞANU, Liviu Valentin MOTREANU, Georgeta Elena
NICOLESCU, Mihai OPROESCU, Iuliana Lucia POPESCU, Ionela SORENGHEA, Mihaela Luminiţa STOIAN,
Gabriel TUDOSE, Aurelian Nicolae ZAMFIR
 Lectori: Ion I. POPESCU, Aurelia T. POPESCU, Ilie BARANGĂ, dr. Lavinia GEAMBEI, Gheorghe CHIŢA
● Mulţumiri pentru: Lelia BĂDICĂ, Constantin BĂRBULESCU, Vergil CALCIU, Dumitru CÂRSTEA, Nicolae
COZLOVSCHI, Mircea CRĂCIUN, Cristian DANEŞ, Virginia DRAGNEA, Mihail GHIŢESCU, Vasile GHIŢESCU,
Ion HIRU, Dumitru I. ILIE, Ion LĂDESCU, Liliana Teodora MARINESCU, Dragoş MĂNDESCU, Gheorghe
NEGOESCU, Vasile NEGOESCU, Alexandru NICA, Marius OLTEANU, Eugen POPESCU, Romulus POPESCU,
Constantin ROTĂREASA, Gabriel SICOE, Ion STAN, George TĂTĂRUŞ, Vasile TUDOR
● Consilieri editoriali de literă: Corina NEACŞU (L); Liviu Valentin MOTREANU (M); Radu
GAVA (N - O); Reghina MĂCEŞANU (P); George Daniel UNGUREANU (R)
Toate drepturile pentru Volumul III (L-R) aparţin MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ,
http://www.muzeul-judetean-arges.ro.
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

CUVÂNT ÎNAINTE

Conf.univ. dr. Spiridon CRISTOCEA


Director,
Muzeul Judeţean Argeş

Instituţia pe care o conduc, integrată sistemului cultural specific României contemporane,


aflată în structurile administrative şi financiare ale Consiliului Judeţean Argeş, preşedinte,
dr. Constantin Nicolescu, a subscris, de la început, ideii avansate privind elaborarea Enciclopediei
Argeşului şi Muscelului, prima scriere cu atare tematică din literatura naţională. De aceea, ne-am
aflat, constant, în avanpostul derulării amplului proiect, oficializat, strategic, la 5 octombrie 2006,
împreună cu Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş, Biblioteca Universităţii din Piteşti,
Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Ştefăneşti, Argeş, Clubul Enciclopediştilor din Argeş -
Muscel. Constituim, astfel, o redutabilă echipă logistică, suport incontestabil şi oportun finalizării
lucrării amintite.

Pentru sistematizarea datelor din prima noastră enciclopedie interdisciplinară, prezentate


alfabetic, s-a convenit gruparea detaliilor în patru volume distincte: A-C; D-K; L-R; S-Z, toate
elaborate de acelaşi colegiu redacţional, coordonat de prof. univ. dr. Petre Popa, istoric, iniţiatorul
demersului invocat, unul dintre colaboratorii noştri statornici.

Primul volum, A-C, a fost asumat de Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş, redactor
responsabil, dr. Octavian Mihail Sachelarie, directorul instituţiei. S-a postat pe internet încă de la
începutul anului 2009: www.bjarges.ro/Biblioteca Digitală. Impactul devine favorabil cititorilor, de
la care s-au primit, pe lângă aprecieri protocolare, anumite detalii, necesare completării textelor
referitoare la persoane şi familii importante, localităţi, instituţii, publicaţii, repere istorice, rezervaţii
naturale, unităţi de interes public din Argeş-Muscel. În prezent, tomul I se pregăteşte pentru editare
pe suport de hârtie.

Cel de-al doilea volum, D-K, s-a elaborat prin intermediul Bibliotecii Universităţii din

I
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Piteşti, director, ing. dr. Ileana Bălan, redactor-responsabil al segmentului enunţat. Este postat pe
internet, la adresa http://biblioteca.upit.ro. Se aşteaptă, în continuare, opiniile utilizatorilor,
conturându-se, treptat, posibilitatea editării clasice. Remarcăm conlucrarea acestei instituţii cu
celelalte biblioteci universitare, pe tema cunoaşterii cadrelor didactice originare din Argeş-Muscel,
stabilite în alte centre de învăţământ superior din ţară, care îndeplinesc normele înscrierii în paginile
enciclopediei.
După 10 ianuarie 2011, în fiecare zi de luni a săptămânii, colegiul redacţional, împreună cu
mai mulţi documentarişti, tehnoredactori, operatori, lectori, beneficiază de găzduirea Muzeului
Judeţean Argeş. Pentru cei implicaţi voluntar în elaborarea Volumului III (L-R), sala de protocol,
biblioteca, expoziţiile permanente şi temporare, fototeca, portofoliul aflat în conservare, colecţiile
tematice, specialiştii din diferite domenii, oferă cadrul propice pentru completarea informaţiilor
preluate anterior din surse conexe. Totodată, prin intermediul celorlalte muzee, vom insista pentru a
extinde sfera de cunoaştere în sensul deja remarcat.
În calitate de coordonator al volumului amintit, împreună cu mai mulţi colegi din Muzeul
Judeţean Argeş, deşi derulăm, concomitent, importante proiecte ştiinţifice, suntem dornici să
reliefăm, în continuare, valenţele enciclopedice ale zonei Argeş-Muscel, cu deosebire calităţile prin
care oamenii locurilor s-au afirmat de-a lungul timpurilor.

Vă oferim spre analiză, din acest amplu dicţionar, împreună cu elementele introductive,
literele L-R, având numeroase enunţuri, compartimente conform criteriilor prestabilite, constituind,
aşadar, Volumul III al Enciclopediei Argeşului şi Muscelului, regăsit, virtual, la: muzeul-judetean-
arges.ro.

Sugestiile, comentariile, observaţiile dumneavoastră vor fi receptate, cu deosebit interes, pe


adresa de e-mail: muzeuarges@yahoo.com. Puteţi folosi, de asemenea, sistemul poştal obişnuit:
Muzeul Judeţean Argeş, str. Armand Călinescu, Nr. 44, 110047, Piteşti, judeţul Argeş. În ambele
cazuri vă vom răspunde cu promptitudine.

Asigurăm pe toţi cei angajaţi în elaborarea sau lecturarea Enciclopediei Argeşului şi


Muscelului de respectul şi gratitudinea noastră.

Piteşti, 20 noiembrie 2012

II
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

SPIRITUL ENCICLOPEDISMULUI
ŞI ARGEŞUL
Elaborarea Volumului III (L-R), din Enciclopedia Argeşului şi Muscelului, îmi conferă
posibilitatea de a completa, cu noi consideraţii, tema introductivă, prezentată la Volumul I (A-C) şi
la Volumul II (D-K), extinzând, astfel, cadrul informal adresat cititorilor noştri.

Realizarea unei ample lucrări de factură enciclopedică este, aşadar, pentru autorii implicaţi
într-un asemenea proiect, o adevărată piatră unghiulară a experienţei lor editoriale. Ca principiu,
modalitatea tratării unitare a domeniilor tematice a apărut relativ târziu, comparativ, bunăoară, cu
sfera de cuprindere segmenţială a descripţiilor clasice.

Din acest punct de vedere, principii inedite a dezvoltat Şcoala enciclopedică franceză,
structurată în cea de-a doua jumătate a secolului XVIII, concomitent cu evoluţia doctrinei luministe.
Iniţiatorul demersului privind elaborarea unui dicţionar polivalent, de mari proporţii, reprezentativ
pentru cultura universală a timpului, este renumitul filosof, scriitor şi estetician, Denis Diderot
(1713-1784), născut în oraşul Langres, cu studii la Universitatea din Paris, autor al unei vaste
literaturi, din care se detaşează titlurile: Cugetări asupra interpretării naturii (1753); Călugăriţa
(1760); Nepotul lui Rameau (1772); Jacques fatalistul (1773); Saloanele (1781).

Printre colaboratorii săi, suficient de convingători în sensul spiritualităţii dialectice, se


regăsesc importanţi corifei ai culturii europene, în primul rând, matematicianul filosof, Jean le Rond
D'Alembert (1717-1783), care a elaborat Discursul preliminar, dar şi un cuprinzător Tratat de
dinamică, legistul fundamentalist Charles de Secondat, baron de Montesquieu (1689-1755),
gânditorul Paul Henri Dietrich, baron d'Holbach (1723-1789), autor pentru Sistemul naturii (1770).

Denumită Enciclopedie sau dicţionar raţional al ştiinţelor, artelor şi meşteşugurilor,


uzual, Enciclopedia franceză, lucrarea a fost elaborată şi editată în perioada 1751-1780, având 35
de volume. Considerată monument al gândirii moderne, opozantă sensurilor medievisticii
obscurantiste, Enciclopedia franceză demonstrează oportunitatea interferenţei ştiinţelor cu viaţa
socială şi civică a naţiunilor, relevă modalitatea pragmatică de a analiza, prin sinteze comparatiste,

III
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

evoluţia umanităţii, surprinde acţiunile novatoare ale etapei amintite, direcţionează perspectiva.

Arhetipul enciclopedic francez s-a extins, treptat, în toate statele occidentale, ulterior şi pe
alte coordonate geografice. Aşa, de exemplu, importanţă majoră prezintă Noua enciclopedie
americană, apărută la mijlocul secolului XIX (1857-1860), dar şi cele din Germania, Rusia, Marea
Britanie. Acum, majoritatea covârşitoare a comunităţilor importante ale Mapamondului oferă
cititorilor, inclusiv prin modalităţi virtuale, un relevant conglomerat de informaţii, având nuanţă
generalizatoare. Cu deosebire, în perioada interbelică s-au nuanţat, editorial, lucrările de anvergură,
acceptându-se apariţia acestora pe domenii, litere sau alfabetic, indiferent de explicitarea
enunţurilor. Aspectul denotă un relevant dinamism al multitudinii realizărilor umane, prevalând
domeniile productive, unde lectorii pot găsi, într-un spaţiu cât mai condensat, informaţii globale,
sau pentru anumite domenii existenţialiste.

Referindu-ne la portofoliul Bibliotecii Judeţene Dinicu Golescu Argeş, considerat unul


dintre fondurile reprezentative ale României contemporane, acesta listează numeroase titluri de
enciclopedii tradiţionale sau contemporane, aşa cum sunt: The Encyclopedia Britanica, I-XXIX,
London, 1929; Encyclopedie Français, I-XVII, Editura Larousse, Paris, 1937; The Encyclopedia
Americana, I-XXX, New York, 1976; Encyclopedia Universalis, I-XXX, Paris, 1993; Enciclopedia
americanilor, Bucureşti, 2003; Enciclopedia popoarelor: Africa, America, Asia şi Oceania,
Bucureşti, 2006; Encyclopedia Judaica, I-XXII, Detroit, 2007. Lucrări asemănătoare se găsesc în
Biblioteca Universităţii din Piteşti, în bibliotecile municipale şi orăşeneşti, ale muzeelor sau ale
altor instituţii publice, ori în colecţiile unor cunoscuţi intelectuali din Argeş-Muscel.
Bunăoară, pentru portofoliul Bibliotecii Universităţii din Piteşti, pe lângă titluri deja listate,
se detaşează: Encyclopédie française, I~XVII, Paris, 1936-1939; The Penguin Encyclopedia,
Baltimore, 1965; Encyclopédie générale Larousse: En 3 volumes, Paris, 1967; Encyclopedia
Universalis, Paris, 1990; The New Encyclopedia Britannica, London, 1995; The Wordsworth
Encyclopedia, I-V, Hertfordshire, 1995; Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi
cultura românească de-a lungul timpului, I-VII, Bucureşti, 1999-2004; Encyclopaedia of Modern
Techniques of Teaching, 1-8, New Delhi, 2007;Enciclopedia concisă Britannica, Bucureşti, 2009.
Apoi, din fondurile bibliotecii Muzeului Judeţean Argeş, remarcăm titluri precum: La
grande encyclopédie. Inventaire raisonné des sciences, des lettres et des arts. Société de savants et
de gens de lettrés, 1-31, Paris, 1889; Enciclopedia română, 1-3, coordonator, Corneliu
Diaconovich, Sibiu, 1898-1904; Encyclopedie de chasseur, Paris, Librairie Larousse, 1928; Marea

IV
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

enciclopedie agricolă, 1-5, coordonator, Constantin Filipescu, Bucureşti, 1937-1938; Enciclopedia


turistică românească, redactor responsabil, Mihai Haret, Bucureşti, 1938.

În ceea ce priveşte preocupările autohtone, un semnal autentic îl oferă iniţiativele editoriale


enciclopedice ale profesorului bănăţean Constantin Diaconovici Loga (Caransebeş, 1 noiembrie
1770 – Buda, 12 noiembrie 1850). Apoi, la 7 februarie 1895, conducerea Asociaţiunii Transilvane
pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (Astra), cu sediul la Sibiu, hotărăşte
elaborarea şi publicarea Enciclopediei române, coordonator Corneliu Diaconovich (1859-1923),
prim-secretar al acestui for. Cartea are trei volume (1898-1904), fiind realizată prin „conlucrarea
reprezentanţilor literari ai tuturor ţărilor şi ţinuturilor locuite de români”. Precizăm faptul că
autorul, Corneliu Diaconovich, era un cunoscător avizat al enciclopedismului occidental, editând la
Budapesta şi la Viena, reşedinţe ale Imperiului Austro-Ungar, apoi la Sibiu, în Transilvania,
periodicul Rumänische Revue (iulie 1885-decembrie 1904). Peste 25 de ani, în 1929, Lucian
Predescu, născut la Iaşi (1907), termina, la Cluj, Enciclopedia Cugetarea. Material românesc,
oameni şi fapte, tipărită în Capitală (1940). S-a reeditat în 1999. De asemenea, tot la Bucureşti, în
1938-1943, s-a publicat Enciclopedia României, patru volume, coordonator fiind sociologul,
filosoful şi esteticianul Dimitrie Gusti (1880-1955).

După 1970, s-au elaborat mai multe enciclopedii autohtone pentru diverse domenii,
importante fiind, printre altele: Enciclopedia istoriografiei româneşti (1978), coordonator,
academician Ştefan Ştefănescu; Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României (1994);
Enciclopedia partidelor politice din România (1862-1994), de Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion
Mamina, Ioan Scurtu (1995); Enciclopedia marilor personalităţi din istoria şi cultura românească
de-a lungul timpului (1999); Enciclopedia domnilor români, de Constantin Razachevici (2001);
Enciclopedia geografică a României, de Dan Ghinea (2002). Un succes incontestabil îl obţine
Enciclopedia muzicii româneşti, elaborată de Viorel Cosma, tipărită la Bucureşti în mai multe
volume, începând cu 2005. Aceste lucrări, având anvergură naţională, fac relevante precizări la
spaţialitatea Argeş-Muscel.

Ca succesiune valorică, enciclopediile au fost urmate de dicţionare tematice, direcţionând o


tratare asemănătoare. Noile tomuri prezintă, constant, segmente disparate de activitate, ori,
informaţii pluraliste, referitoare, cu deosebire, la persoane.

Modelul concludent universalist îl reprezintă, fără îndoială, iniţiativa francezului Pierre


Larousse (1817-1875), cunoscut şi apreciat pentru colecţiile lexicografice care îi poartă numele. În

V
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1852, a fondat, la Paris, Casa de Editură Larousse, anunţând prioritatea tipăririi lucrărilor
enciclopedice. Primul succes de răsunet mondial rămâne Marele dicţionar universal al secolului al
XIX-lea, apărut în 17 volume (1865-1876).

Dicţionarele externe Larousse au devenit, cu timpul, o practică editorială frecventă.


Interesant este, din punctul nostru de vedere, faptul că, într-o variantă apărută în Franţa, la Paris
(1925), coordonată de Claude Auge, intitulată Dictionaires encyclopédiques généraux, având, în
prima parte, 1.114 pagini care explică, sintetic, cuvinte sau expresii ale limbii franceze, iar cele
următoare, până la 1.762, făcând referiri la personalităţi şi geografii, este amintită (p. 1609)
aşezarea: „Pitesci ou Pitesti, v. de Roumanie, Valachie, sur l'Argesu: 20 000 h/Pitesci sau Piteşti,
oraş din România, Valahia, pe Argeşu, 20 000 locuitori”. Volumul din 1925 prezintă România
interbelică în 30 de rânduri, pe o coloană, la pagina 1.649, reproducându-se şi stema regatului.
Asemenea consemnări apar în mai multe dicţionare enciclopedice universale, cu deosebire în cele
contemporane.

Astfel, Meyers Neus Lexikon, editat în Germania, Leipzig, 1974, aprecia: „Municipiul
Piteşti este capitala judeţului Argeş din Sudul României (Muntenia). Are dezvoltată industria
chimică, industria lemnului, industria textilă, industria constructoare de autoturisme, industria
motoarelor electrice. Nod de cale ferată. Important centru cultural şi urbanistic”. Valoroase rămân,
ca sursă documentară, volumele: Dictionnaire encyclopédique pour tous libraire, Paris, 1980;
Dictionnaire bibliografique des auteurs: Des tous les temps et des tous les pays, I-IV, Paris, 1983;
Dicţionar enciclopedic: 98 de definiţii, Chişinău, 2002; Dictionary of Education, New Delhi,
2005.

Comparativ cu primele serii Larousse, dicţionarele româneşti cu tentă enciclopedică sunt


ulterioare. Dintre acestea se detaşează: Dicţionarul topografic şi statistic al Romaniei (1872), de
Dumitru Frunzescu; Marele dicţionar geografic (1898-1902), de George Ioan Lahovari, Constantin
I. Brătianu, Grigore Tocilescu (cinci volume, peste 4 000 de pagini), având ca suport dicţionarele
geografice parţiale pentru judeţe. Există, de asemenea, mai multe tomuri complexe, aşa cum este
Dicţionarul enciclopedic, tipărit la Bucureşti: 1962 (Volumul I, A-C); 1964 (Volumul II, D-J);
1965 (Volumul III, K-P); 1966 (Volumul IV, Q-Z). Toate înscriu, alfabetic, nume, localităţi,
cuvinte, instituţii, zona Argeş-Muscel regăsindu-se constant.

În 1972, Editura Enciclopedică Română a oferit cititorilor primul Mic dicţionar


enciclopedic, având 1 736 de pagini, compus, după modelul Dicţionarului general Larousse

VI
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1925), din două compartimente: glosar, respectiv persoane, aşezări, publicaţii, foruri politice şi
administrative, în total, 77 000 de enunţuri, la care se adaugă alocuţiuni şi expresii celebre, plasate,
tipografic, între cele două secţiuni amintite.

Preocupările din acest domeniu s-au multiplicat, constant, în ultimele decenii. Selectăm:
Dicţionarul de Istorie Veche a României (1976); Dicţionarul personalităţilor româneşti ale
ştiinţelor naturii şi tehnicii, de Ioan Albescu (1982); Dicţionarul universal al arhitecţilor, de
Constantin Paul (1986); Economişti la Academia Română, de Vasile Malinschi (1990); Dicţionar
de artă modernă şi contemporană, de Constantin Prut (2002); Membrii Academiei Române.
Dicţionar, de Dorina N. Rusu (1999, 2003); Dicţionarul biografic al literaturii române, de Aurel
Sasu (2006). O realizare importantă este reeditarea actualizată a Dicţionarului enciclopedic român,
amintit mai sus. Noua formă are şapte volume, păstrează metoda amalgamării enunţurilor şi a
apărut, succesiv, pe litere, în: 1993 (A-C); 1996 (D-G); 1999 (H-K); 2001 (L-N); 2004 (O-Q); 2006
(R-Ş); 2009 (T-Z). S-a extins, totodată, practica elaborării de lucrări asemănătoare cu caracter
zonal, referitoare, mai ales, la personalităţile din diferite sectoare, sugerând inclusiv scopuri
comerciale, realizate atât în manieră clasică, dar şi prin sistem virtual.

Deosebit de utile au devenit culegerile bibliografice, care listează numeroase titluri, aşa cum
sunt: Bibliografia românească veche, patru volume (1903-1944), autori Ioan Bianu (1856-1935),
Nerva Hodoş (1869-1913), Dan Simonescu (1902-1993); Bibliografia istorică a României, volume
periodice, editate la Cluj-Napoca; Bibliografia românească modernă (1831-1918), patru volume,
apărute sub egida Academiei Române.

Referitor la scrierile aferente spaţiului geo-istoric Argeş-Muscel, evidenţiem, prevalent,


demersurile aparţinând tradiţionalităţii. Asemenea volume, având conţinut diversificat, ilustrează,
prin raportare la nivelul informaţiilor cunoscute, aspecte istorice, geografice, lingvistice, economice
sau demografice, rolul unor personalităţi originare din această parte a României, alte detalii
valoroase. Drintre autorităţile în materie, care au analizat realităţi specifice zonei amintite,
nominalizăm: Nicolae Iorga, George Ioan Lahovari, Constantin D. Aricescu, Constantin Giurescu,
Aurelian Sacerdoţeanu, Constantin Alessandrescu, Dan Simonescu, Gheorghe Pârnuţă, Augustin
Z.N. Pop, Nicolae Leonăchescu, Florian Tucă, Dan Zamfirescu.

La rândul lor, unii autori locali s-au oprit asupra domeniilor preferate: Ilie Barangă (Presa
argeşeană); Grigore Constantinescu (Argeş. Dicţionar etnocultural); Spiridon Cristocea (Istorici);
Ion M. Dinu (Dascăli argeşeni); Jean Dumitraşcu (Parlamentari); Zicu Ionescu şi Remus Petre

VII
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Cîrstea (Martiri); Constantin Luca şi Constantin Anghel (Sportivi); Vasile Novac (Generali); Petre
Popa (Universitari); Silvia Popescu, Marin Drăguşin, Silviu Buburuzan (Tărâmul tăcerii); Marian
Stoica (Scriitori şi publicişti); Sevastian Tudor (Oameni politici şi de cultură); Dumitru Udrescu
(Glosar regional); Silvestru Voinescu (Academicieni). Totodată, Dumitru Baciu, Ion Băcanu, Ion
Boalcă, Dumitru Căpitanu, Constantin Cârstoiu, Nadia Ciochină, Ion Cruceană, Paul Dicu, Vili
Firoiu, Constantin Florea, Gheorghe Franţescu, Dănuţ Manu, Valeriu Marinescu, Teodor Mavrodin,
Flaminiu Mârtzu, Nicolae Moisescu, Ioan Răuţescu, Nicolae Rizescu, Octavian Mihail Sachelarie
prezintă ceea ce numim, generic, faptele oamenilor Cetăţii. Asemenea demersuri sunt continuate de
analiştii argeşeni ai noului val, formaţi, mai ales, la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane a
Universităţii din Piteşti, specializarea Istorie (1997), regăsiţi deja ca autori de cărţi, sau liste şi
cataloage bibliografice, ori colaboratori la redactarea lucrării de faţă.

Lipsesc, în mare măsură, după cum se observă, consemnările despre: constructori, arhitecţi,
specialişti din industrie, agricultură şi administraţie, economişti, medici, jurişti, ierarhi, muzicieni,
artişti plastici, cercetători ştiinţifici, ziarişti, remarcaţi, cu deosebire, în etapa 1918-2012. Semnatarii
paginilor propuse acum cititorilor vor analiza, cu certitudine, asemenea domenii.

Devine oportună, aşadar, realizarea Enciclopediei Argeşului şi Muscelului, iniţiativă


finalizată, cu succes, în mai multe judeţe sau municipii ale ţării. Descrierile următoare
direcţionează, în premieră, un atare deziderat, având ca principal punct de reper semnificaţia
distinctă a acestor locuri, integrate evoluţiei statalităţii autohtone şi continentale. Pentru mine,
elaborarea adusă în discuţie a devenit o permanentă stare de spirit. Motivaţiile sunt multiple!
Primele impresii asupra acestui areal mi s-au conturat încă de pe băncile Şcolii Primare din satul
Bocşa, comuna Măciuca, judeţul Vâlcea, când am reuşit să descifrez explicaţia la o fotografie din
Abecedar, reprezentând Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş. Tot pe atunci, mi s-au întipărit
legendele referitoare la Negru Vodă, Posada, Meşterul Manole. Ulterior, cunoştinţele generale se
vor sistematiza prin studii de specialitate, documentări în arhive sau biblioteci, scrieri tematice,
activităţi didactice şi publice, derulate, prevalent, la Piteşti.
*
* *

Actualul judeţ Argeş, denumire suprapusă legendarului hidronim antic Ordessos/Argesis,


are, prin unirea cu Muscelul, din 1950, statistic, suprafaţa de 6 826 km², ceea ce reprezintă,

VIII
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

aproximativ, 2,9% din teritoriul de astăzi al României. Reşedinţă oficială este municipiul Piteşti,
atestat printr-un document scris (20 mai 1388), purtând pecetea lui Mircea cel Bătrân (1386-1418).
La Curtea de Argeş şi Câmpulung, foste capitale domneşti, se află importante necropole voievodale
şi regale. Prima referire la fostul judeţ Argeş datează, se pare, de la 13 august 1437. Consemnarea,
reprodusă în Documenta Romaniae Historica, B, Ţara Românească, Volumul I, Bucureşti, 1966,
aminteşte, la pagina 50, de „Lănjeşti din Arghis“, din actuala localitate Lunca Corbului (Argeş).
Denumirea de Muşcel este ulterioară: 30 aprilie 1536, pe timpul domnului Radu Paisie/Petru de la
Argeş (1535-1545). A existat, temporar, în acest areal, judeţul Pădureţ, notificat, la 19 iulie 1498,
în vremea domnului Radu cel Mare (1495-1508), contopit apoi cu Muşcelul.
De-a lungul secolelor, evoluţia generală a zonei Argeş-Muscel a fost apropiată ca sens
demografic, economic, social, cultural, religios. Cele două entităţi sunt definite medieval şi
redimensionate prin legislaţia din 2/14 aprilie 1864, elaborată pe timpul lui Alexandru Ioan Cuza
(1859-1866), având ţinuturi, plase, comune urbane sau rurale, sate. Conform organizării teritoriale
hotărâte de suveranul României, Carol II (1930-1940), judeţele Argeş şi Muscel au devenit parte
componentă a Ţinutului Bucegi, condus de la Bucureşti (1938-1940), iar în etapa 1940-1944, erau
integrate Regiunii IX, structură condensată criteriilor militare, stabilite de conducătorul statului,
Ioan/Ion Antonescu (1882-1946). La 30 noiembrie 1944, România avea 58 de judeţe. Unele aşezări
argeşene sudice aparţineau judeţului Teleorman.
Pe baza Legii Nr.5, din 6 septembrie 1950, marea majoritate a localităţilor din Argeş,
Muscel, Olt, Vâlcea au format Regiunea Argeş (1950-1952; 1961-1968)/Regiunea Piteşti (1952-
1961). Se împărţea în raioanele: Băbeni-Bistriţa, Costeşti, Curtea de Argeş, Drăgăneşti Olt,
Drăgăşani, Găeşti, Horezu, Muscel, Piteşti, Potcoava, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Topoloveni, Vedea,
însumând 15 800 km², 356 de comune, 1 533 de sate. De la 1 ianuarie 1961, Băbeni-Bistriţa şi
Topoloveni se desfiinţau, urmate, în scurt timp, de Vedea. Prin Legea Nr. 57, din 16 februarie 1968,
se revenea la organizarea administrativă pe judeţe. Comparativ însă cu situaţiatradiţională, Argeşul
şi Muscelul rămâneau unite, situaţie care se menţine inclusiv astăzi. După 1 ianuarie 2007, facem
parte, ca sens european, din regiunea Sud (Muntenia), având sediul la Călăraşi.

Din punct de vedere geografic, înălţimile munţilor Făgăraş, din Carpaţii Meridionali, unesc
Argeşul, la nord, cu judeţele Sibiu şi Braşov; crestele semeţe ale Masivului Leaota, dealurile din
Podişul Getic şi o parte din Câmpia Română constituie puntea de est cu judeţul Dâmboviţa; Câmpia
Găvanu-Burdea îl mărgineşte, la sud şi sud-est, cu judeţele Teleorman şi Olt; cumpăna de ape,
dintre râurile Argeş şi Olt, îi conferă vecinătatea, spre vest, cu judeţele Vâlcea şi Olt. Relieful,
IX
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

asemănător unui uriaş amfiteatru, se descifrează, predilect, de la nord spre sud, de la Vârful
Moldoveanul (2 543 m), până la şesurile aluvionare. Ţinuturile piemontane ocupă mai mult de
jumătate din teritorialitatea amintită anterior. Pe văile săpate de ape în munţi şi dealuri, pe
frumoasele plaiuri şi muscele, de-a lungul drumurilor şi şoselelor, precum şi în plină câmpie, s-au
constituit, de timpuriu, trainice aşezări.

Viaţa materială şi spirituală din Argeş-Muscel a urcat, prin secole şi milenii, o dată cu
evoluţia neîntreruptă a celorlalte pământuri tradiţionale. Nu este zidire mai veche sau mai nouă, din
acest areal, care să nu amintească personalitatea poporului român, strădaniile sale pentru
independenţă, unitate, progres, civilizaţie. Aici a fost Ţara Ctitoriei, leagănul formării statului
feudal primordial, numit, frecvent, Muntenia sau Valahia, aici s-au aflat primele reşedinţe princiare,
de la Curtea de Argeş şi Câmpulung, de aici s-a emis prima stemă a Basarabilor, simbolizând
începuturile domniei dinastice şi întinderea stăpânirii sale, în veacul XIV, peste toată geografia
neatârnată, inclusiv la nordul Gurilor Dunării.

Eforturile pentru menţinerea structurilor noastre medievale s-au centrat, deseori, pe aceste
locuri. Astfel, la 12 noiembrie 1330, voievodul Argeşului, Basarab I Întemeietorul (c. 1310-1352), a
obţinut victoria emblematică de la Posada, din pripoarele Perişanilor, despre care va aminti inclusiv
cronicarul Martin Strykowski din Polonia: „Regele ungur Carol, ridicând război năprasnic asupra
domnului muntean Basarab, fu bătut cu desăvârşire ... astfel încât cu puţini ai săi abia a scăpat cu
fuga”. La 10 octombrie 1394, oastea condusă de voievodul Mircea cel Bătrân (1386-1418) s-a
confruntat cu armatele legendarului sultan Baiazid (1389-1402), oştirea română obţinând la Rovine,
undeva, pe Câmpia de la sud de Piteşti, după cum opinează mulţi analişti ai perioadei, un succes
răsunător. „A fost război mare, notează, în 1620, călugărul erudit Mihail Moxa, cât se întuneca
văzduhul de mulţimea săgeţilor ... şi mai pierdu Baiazid oastea lui cu totul”. La Curtea de Argeş,
domnul Nicolae Alexandru (1352-1364) a înfiinţat prima mitropolie ortodoxă a Munteniei (1359).

Documente ale secolului XVI au consemnat aspecte importante referitoare la rolul zonei
Argeş-Muscel în vremea domnului Neagoe Basarab (1512-1525), cel care ne-a lăsat, printre altele,
Biserica Episcopală de la Curtea de Argeş, aureolată cu Balada Meşterului Manole, precum şi
celebrele texte filosofale reunite sub genericul Învăţăturile. Apoi, pe timpul voievodului Radu de la
Afumaţi (1522 ~ 1525), una dintre cele 19 lupte ale sale cu turcii era purtată la Rucăr, pe drumul
spre Braşov (1522). Deosebite sunt faptele primului unificator al Ţărilor Române, Mihai Viteazul
(1593-1601), petrecute, în 1595, la Stoeneşti, între Câmpulung şi Târgovişte, ulterior, 25 noiembrie

X
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1600, lângă vechea reşedinţă de la Curtea de Argeş, unde a angajat ultima sa iniţiativă militară la
sud de Carpaţi. Nu peste multă vreme, domnul Matei Basarab (1632-1654) a instalat, la reşedinţa
din Câmpulung, o tiparniţă. Legături statornice au menţinut, cu oamenii acestor locuri, totodată,
voievozii Vlad Călugărul (1481 ~ 1495), Constantin Şerban (1654-1658), Şerban Cantacuzino
(1678-1688), Constantin Brâncoveanu (1688-1714), dar şi unii domni fanarioţi (1716-1821), ale
căror legiuiri şi coduri, vor direcţiona administraţia noastră premodernă. În 1793, la Piteşti exista
sediul unei cancelarii episcopale ortodoxe, transferate ulterior la Curtea de Argeş.

Cartea Argeşului înscrie importante şi semnificative concepte sau momente din timpul
evenimentelor naţionale de la 1821, 1848, 1859, 1877, 1918. Ca dovadă, Tudor Vladimirescu,
iniţiatorul acţiunilor novatoare de la 1821, care servise, temporar, în administraţia Muscelului, a
cuprins oraşul Piteşti, ca punct strategic nordic al eventualei rezistenţe, în planurile mişcării
revoluţionare, elaborate cu acordul direct al unor patrioţi luminişti. Precipitarea evenimentelor nu a
permis, însă, aplicarea celor preconizate, din contră, oşteanul din Vladimiri devenea captiv al
aliaţilor săi, liderii Eteriei elene, în tabăra stabilită la Goleşti, plătind, la 27 mai 1821, cu viaţa,
undeva lângă Târgovişte, îndrăzneala de a ridica doleanţele neamului de jos la valoarea cerinţelor
cardinale europene. Tradiţional, până în secolul XVIII, judeţul Argeş a fost coordonat, teritorial, de
la Curtea de Argeş, reşedinţă devenind, apoi, oraşul Piteşti.

În perioada 1831-1864, atât Argeşul şi Muşcelul au fost conduse de ocârmuitori, înlocuiţi,


prin Legea administraţiei, de la 1 aprilie 1864, cu prefecţi (inspiraţie franceză). Apar, totodată,
consiliile judeţene. Conform Regulamentului Organic, aplicat, efectiv, în perioada 1832-1858,
judeţul Argeş avea plaiurile Aref şi Loviştea, precum şi şase plase: Argeş, Găleşeşti, Oltul de Jos,
Piteşti, Topolog, Vâlsan. Structură asemănătoare întâlnim şi în judeţul Muscel: plaiurile Argeşel,
Dâmboviţa, Nucşoara; plasele Râuri şi Podgoria. De-a lungul timpului se vor produce numeroase
modificări.
Un succes important al conducerii celor două judeţe a fost înfiinţarea şcolilor săteşti de stat,
prin aplicarea Poruncii Departamentului Treburilor din Lăuntru, datată, Bucureşti, 14 ianuarie
1838. Activitatea era coordonată de Eforia Şcoalelor în colaborare cu Marea Logofeţie a Treburilor
Bisericeşti. La începutul deceniului, se înfiinţaseră şcoli naţionale (normale) pentru reşedinţele de la
Câmpulung (1832) şi Piteşti (1833), care au pregătit primii învăţători pentru instituţiile rurale. Aşa,
de exemplu, la 2 aprilie 1839, în plasa Podgoria (Muscel) se considerau deschise 17 şcoli primare.

Argeşenii şi muscelenii s-au implicat activ în Revoluţia de la 1848, remarcându-se mai

XI
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

multe personalităţi originare din acest areal, precum: Ion C. Brătianu, Dumitru C. Brătianu, Ştefan
C. Golescu, Nicolae C. Golescu, Radu C. Golescu, Alexandru C. Golescu (Albu), Alexandru G.
Golescu (Negru), Constantin D. Aricescu, Ion D. Negulici, Nicolae Kretzulescu, Carol Davila. De
menţionat faptul că, în majoritatea lor, membrii Guvernului Provizoriu de la 1848 proveneau din
asemenea locuri, iar la Rucăr s-a retras, pentru scurt timp, forul executiv amintit, într-un moment al
dezorientării conducătorilor revoluţiei.

În vederea realizării unirii Principatelor Române, respectând cele prevăzute de Articolul 5


din Înaltul Împărătesc Firman, elaborat de Cancelaria Otomană, referitor la alegerile pentru
Adunarea Ad-hoc a Munteniei, argeşenii au optat, să-i reprezinte, prin voinţa exprimată, la 17
septembrie 1857, ca deputaţi, pentru Scarlat Turnavitu, Dumitru C. Brătianu, Ion C. Brătianu,
Tudosie Murgescu, iar muscelenii i-au preferat pe Ştefan Golescu, Alexandru G. Golescu (Negru),
Constantin D. Aricescu, Ion Tică. Printre cei care l-au întîmpinat pe domnul unirii, Alexandru Ioan
Cuza, la Bucureşti (7 februarie 1859), s-au aflat, împreună cu alţi oficiali, piteştenii Nicolae
Coculescu şi Eftimie Nicolau. Peste câteva luni, în iunie 1859, principele a vizitat reşedinţa
Argeşului, iar doamna Elena Cuza va sosi aici la 3 octombrie 1863.

Pe durata Războiului de Independenţă (1877-1878), cei mai mulţi argeşeni şi musceleni


mobilizaţi au făcut parte din Regimentul 4 Dorobanţi, Regimentul 2 Călăraşi, Batalionul 4 Vânători.
Pentru început, dorobanţii au apărat linia Dunării, apoi, prin Ordinul Cartierului General, vor
participa la luptele cu turcii de la Capitanova, Rahova şi Vidin, iar unităţile militare ale călăraşilor
s-au aflat în grupul celor ce au cucerit Rahova, Haltagi, Desa, Tatar, Mahala, Smârdan , Inova.
Vânătorii, având comandamentul la Calafat, vor prelua (25 noiembrie 1878), după finalizarea
ostilităţilor şi obţinerea succesului scontat, controlul asupra oraşului Constanţa, contribuind,
nemijlocit, la instituirea administraţiei române pe teritoriul Dobrogei în etapa dintre tratatele de
pace de la San Stefano (19 februarie 1878) şi Berlin (1/13 iulie 1878). Înaintea festivităţilor din
Bucureşti (8/20 octombrie 1878), Guvernul României, împreună cu viitorul rege Carol I,
concentrează oştirea în triunghiul strategic Piteşti-Câmpulung-Târgovişte, ceea ce relevă
importanţa acordată zonei Argeş-Muscel în finalul conflictului ruso-turc din 1877-1878.

De remarcat faptul că martirii independenţei, originari din judeţele invocate, sunt


consemnaţi, după 1984, în originala operă comemorativă Argeş. Cartea eroilor, bibliofilie unicat în
România, fiind înscrişi, totodată, pe monumetele existente în toate localităţile din această parte a
ţării, împreună cu cei căzuţi la datorie în 1913, 1916-1918, 1941-1945.

XII
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Argeşul şi Muscelul s-au racordat eforturilor naţionale din etapa participării României la
Primul Război Mondial (1916-1918), evenimentul favorizând Marea Unire de la 1918. Militarii din
Piteşti se găseau, la 21 august 1916, în zona operaţiunilor transilvănene, care ne-au fost, însă,
defavorabile. Spre sfârşitul lunii noiembrie 1916, au ajuns, prin Pasul Buzău, în Moldova,
participând, între 22 iulie – 1 august 1917, la obţinerea victoriei contra Centralilor de la Mărăşti. De
remarcat faptul că Regimentul 4 Argeş, staţionat, pentru o vreme, în Iaşi, a trecut Prutul, la 24
februarie 1918, asigurând ordinea pe timpul dezbaterii Hotărârii Unirii Basarabiei cu Statul
Român, adoptată la 27 martie 1918, cantonând apoi la Huşi. S-a reîntors, în Piteşti, spre finalul
anului 1918.

Motive speciale determină Guvernul României să consolideze suportul militar din


Basarabia, unită cu Patria Mamă, context în care Regimentul 4 Argeş a plecat din Bucureşti spre
Chişinău (25 februarie 1920), fiind păstrat, dincolo de Prut, până la 15 septembrie 1922. Peste exact
o lună, regele Ferdinand s-a încoronat la Alba Iulia, devenind primul monarh al României Mari.
Traiectorii distincte şi glorioase au avut, de asemenea, unităţile militare din Câmpulung, regăsite, în
1916, pe Frontul Dobrogean, ori la Mateiaş, Valea Mare-Pravăţ, Dragoslavele.

Participarea ţării noastre, pentru perioada 1941-1945, în cel de Al Doilea Război Mondial
(1939-1945), readuce această zonă în prim-planul evenimentelor etapei respective. S-a motivat,
oficial, ofensiva spre est, începând cu 22 iunie 1941, alături de Axă, prin obligaţia istorică a
reintegrării Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa în teritoriul autohton. Reliefăm
aspectul că, după notele ultimative ale Guvernului Uniunii Sovietice, din iunie 1940, mai multe
familii de români, din provinciile amintite, se vor refugia în Argeş-Muscel, găsind aici adăpost şi
locuri de muncă onorabile. Reorientarea politicii externe a României, în august 1944, a determinat
participarea unor unităţi militare locale pe Frontul de Vest, până în Slovacia şi Austria, reeditându-
se, comparabil, tragediile umane din etapa estică a războiului. Anii 1941-1945 au mărit contribuţia
de sânge a cetăţenilor din Argeş-Muscel pe Altarul sacrificiului suprem, ridicat simbolic în spiritul
păcii, democraţiei, libertăţii şi independenţei popoarelor. După înfrângerea Germaniei fasciste,
România intră în sfera de influenţă a Moscovei. Trupe sovietice rămân în baze apropiate oraşelor
Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, până în 1958.

Încă din debutul exprimării regimului comunist postbelic, în zona nordică a Muscelului şi
Argeşului s-au organizat diverse grupări opozante, cele mai active fiind conduse de Gheorghe
Arsenescu şi Toma Arnăuţoiu (ofiţeri), denumite Haiducii Muscelului, anihilate de Securitatea

XIII
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Statului în deceniul şase al secolului XX. Mulţi dintre luptători şi susţinători au fost capturaţi,
judecaţi, condamnaţi la ani grei de închisoare sau executaţi. Totodată, în reşedinţa Argeşului a
existat celebra temniţă a drasticei detenţii, unde s-au folosit ingenioase tehnici de reeducare a
deţinuţilor prin tortură, ceea ce a generat sintagma Experimentul Piteşti, de tristă amintire pentru
istoria acestor locuri. În aşezările sudice, opoziţia a vizat, prioritar, contracararea colectivizării
agriculturii şi exproprierile executorii.

Sistemele promovate şi aplicate în perioada decembrie 1947 (abolirea monarhiei şi


instaurarea Republicii Populare Române) – decembrie 1989 (Revoluţia antitotalitară), au conferit
zonei Argeş-Muscel o anumită identitate contradictorie, în sensul anulării, de exemplu, a
pluripartidismului organizaţional local, prin impunerea exclusivismului piramidei dominante,
fenomen suprapus, însă, redimensionării favorabile a structurilor urbane, industrializării intensive,
constituirii fermelor agricole, eradicării analfabetismului şi şomajului, menţinerii echilibrului
religios, acordării anumitor facilităţi şcolare sau profesionale.

Ideile promovate în etapa interbelică, de liderii naţionali originari din această parte a
României, liberalii Ion I.C. Brătianu (1864-1927), Vintilă I.C. Brătianu (1867-1930), ţărăniştii
Armand Călinescu (1893-1939), Ion Mihalache (1882-1965), ori de alţi militanţi apropiaţi acestora,
au fost total repudiate după 1947. Concomitent, parlamentarismul de stânga a propulsat, în arena
vieţii politice naţionale şi internaţionale, pe savantul endocrinolog Constantin I. Parhon (1874-
1969), născut la Câmpulung, Muscel, primul preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale
(1947-1952), dar şi pe Nicolae Ceauşescu (1818-1989), deputat de Piteşti în supremul for legislativ
al ţării, vreme de 17 ani (1952-1969), primul preşedinte al statului (1974-1989).

Până în 1990, Argeşul a fost, timp îndelungat, a patra putere industrială etatistă a României
contemporane, deţinând, decenii succesive, monopolul naţional al fabricării autoturismelor,
primordialitatea Platformei Petrochimice Piteşti-Sud, prevalenţa anumitor ramuri prelucrătoare, ori
din domeniile energiei electrice şi nucleare, silviculturii, pomiculturii, viticulturii, construcţiei de
şcoli, spitale, apartamente, mari complexe comerciale. Ca urmare, începând cu 1966, semnificativ,
zeci de delegaţii străine, de pe toate continentele, au vizitat municipiul Piteşti, considerat un arhetip
al aplicării Doctrinei dezvoltorii socialiste multilaterale. La 22 decembrie 1989, principalele
instituţii publice din această parte a României erau ocupate, totuşi, fără violenţă, de contestatarii
vechiului regim, instalaţi la conducere sub presiune populară.

După 1990, argeşenii şi muscelenii s-au readaptat, într-un timp relativ scurt, la principiile
XIV
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

iniţiativei individuale, liberalizării preţurilor, concurenţei de piaţă, sistemului financiar actual,


privatizării, conceptelor continentalizării. Comparativ cu alte judeţe, preocupările economice şi
sociale au rămas aproape timp de 15 ani, în general, plurivalente. Ca dovadă, restructurarea
întreprinderilor nu a generat o rată exagerată a disponibilizărilor, cuantumul investiţiilor străine s-a
exprimat constant, iar ritmul constructiv a fost evident. Cu toate acestea, începând cu 2005,
potenţialul industrial al Argeşului, comparativ cu nivelul anului 1989, a scăzut considerabil:
închiderea unor mari capacităţi productive în zonele Piteşti-Nord, Piteşti-Sud, Câmpulung, Curtea
de Argeş, inclusiv demolarea instalaţiilor sau a fabricilor; pierderea pieţelor externe; scăderea
veniturilor salariale; exodul forţei calificate de muncă; falimentul diverselor firme mici şi mijlocii;
reducerea cheltuielilor bugetare.
În 2011, sunt puţini agenţi economici care îşi asumă proiecte de anvergură, municipiul
Piteşti având tendinţa să devină placă turnată a speculaţiilor bancare sau comerciale, interne ori
internaţionale, dar mai puţin bază productivă. Este lăudabil faptul că aici se edifică, totuşi,unul
dintre cele mai mari campusuri universitare de stat ale României, iar oraşul continuă să se
transforme, în fiecare primăvară, începând încă din 1978, într-o capitală a lalelelor, turismul fiind
promovat agresiv. Viaţa politică oferă diverse alternative, instituţiile cultural-eclesiastice avansând
proiecte diferenţiate. Gravitatea crizei mondiale din 2008-2010 se exprimă vizibil în Argeş-Muscel.
Apartenenţa României la NATO (2004) şi la Uniunea Europeană (2007) favorizează optimismul
depăşirii incertitudinilor inclusiv în această parte a ţării.

*
* *

Enciclopedia Argeşului şi Muscelului dorim să fie, pe cât posibil, o relevantă Carte de


identitate pentru oamenii şi locurile din acest areal, suprapusă, concluziv, specificităţii româneşti.
Prin urmare, integrându-se lucrărilor de factură asemănătoare, face trimiteri, alfabetic la: persoane
remarcate de-a lungul timpurilor, originare din Argeş-Muscel, stabilite definitiv aici, sau cu
activitate relevantă, 10-15 ani, în spaţiul enunţat; familii renumite; localităţi; repere economice;
instituţii publice şi alte foruri; organizaţii şi asociaţii; importante mijloace media; aşezăminte
religioase; toponime specifice zonei; hidronime, oronime; rezervaţii naturale; iniţiative comunitare;
monumente, locuri istorice, edificii reprezentative; glosar selectiv; diverse iniţiative comunitare.

Ideea oportunităţii elaborării Enciclopediei Argeşului şi Muscelului s-a conturat încă din

XV
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

primăvara anului 2003. Dar, aşa cum spunea retorul clasic Lucius Annaeus Seneca (55 î.Hr. ~ 41
d.H.), uneori „ceea ce raţiunea nu izbuteşte, izbuteşte adesea vremea”. Primii care au subscris
conceptului expus, în 2003, de semnatarul acestor rânduri, au fost statornicii noştri colaboratori la
scrierea volumelor: Piteşti. Ghid de oraş (1985); Piteşti. Pagini de istorie (1986); Istoria
municipiului Piteşti (1988); Piteşti. Tradiţie şi contemporaneitate (2008). Sunt listate, bibliografic,
alături de Municipiul Piteşti pe noi coordonate (1969); Piteşti. Memento (1983, 2008); Plaiuri
argeşene (1984); Piteşti. Microalbum (1988). Este vorba de juristul Silvestru Voinescu (1935-
2005), director emblematic al Bibliotecii Judeţene Argeş (1964-2004), precum şi de profesorul Paul
Dicu (1926-2008), multă vreme secretar al Societăţii de Ştiinţe Istorice, Filiala Piteşti. S-au raliat,
imediat ori pe parcurs, toţi cei înscrişi în casetele tehnice: redactori responsabili, redactori de
specialitate, documentarişti, tehnoredactori, procesatori, consilieri editoriali, alţi furnizori de
informaţii.

Documentele primare, respectiv Criteriile orientative de înscriere în Enciclopedie şi Fişa


de identificare, le-am definitivat, împreună cu profesorul universitar şi cercetătorul Radu Gava (26
august 2006), în laboratorul său de la ultimul etaj al Muzeului Judeţean Argeş, având o excelentă
deschidere vizuală asupra panoramei municipiului Piteşti. Multe texte ale etapei iniţiale amintite au
fost procesate de Iulia Elisabeta Ciucă, de la Biblioteca Judeţeană Argeş, favorabilă noului proiect.

Pentru început, ne-am propus să prezentăm: voievozii Argeşului şi Muscelului;


academicienii din diferite domenii; oamenii politici şi de stat importanţi (şefi de stat şi de guvern,
miniştrii, miniştrii adjuncţi, conducătorii de departamente şi de agenţii guvernamentale);
parlamentarii din toate etapele temporale; înalţii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, ori ai altor
culte religioase; prefecţii de Argeş şi Muscel; preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii generali ai
consiliilor regionale sau judeţene administrative; primarii urbani, liderii locali, inclusiv cei ai
comunităţilor mai mici. Relevanţă aveau faptele lor perene.

Totodată, s-au luat în calcul: scriitorii care sunt membri ai uniunii de profil (prozatori,
dramaturgi, poeţi, critici literari, memorialişti); compozitorii şi plasticienii (membri ai asociaţiilor
din domeniu); dirijorii cunoscuţi pe plan naţional, interpreţii de operă şi operetă, criticii şi istoricii
de artă; generalii, alţi comandanţi militari cu merite deosebite; eroii evenimentelor contemporane,
căzuţi în rezistenţa antitotalitară, opozanţi ai Experimentului Piteşti, implicaţi în holocaust, ori ucişi
în teatrele externe de operaţiuni; diplomaţii (ambasadori, şefi de consulate, ataşaţi, reprezentanţi ai
României la forurile sectoriale, continentale sau mondiale); călătorii şi expediţionarii, originari din

XVI
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Argeş-Muscel.

De asemenea, am dorit să evidenţiem: profesorii universitari; autorii şi cercetătorii


remarcaţi în matematică, informatică, fizică, chimie, biologie, geografie, filosofie, sociologie,
psihologie, pedagogie, ştiinţe ale educaţiei şi comunicării; istoricii şi cercetătorii prolifici din
arhive, muzee, edituri; arhitecţii şi constructorii recunoscuţi în breaslă; juriştii de prestigiu
(teoreticieni, procurori, judecători, avocaţi, notari); medicii, farmaciştii, laboranţii integraţi
sistemului naţional; actorii de teatru, film, radio şi televiziune, având rezonanţă meritorie; creatorii
şi interpreţii de muzică uşoară şi folclor; analiştii fenomenului cultural, publiciştii, managerii, alte
persoane implicate în spiritualitatea argeşeană şi musceleană.

Un loc distinct îl ocupă: marii proprietari funciari şi industriaşii tradiţionali; oamenii de


afaceri cu succese reale în actualitate; inovatorii şi inventatorii de renume; inginerii, economiştii,
comercianţii, finanţiştii, bancherii de prestigiu, exprimând valenţe multiple şi benefice; agronomii,
fermierii, arendaşii, cercetătorii în ştiinţe agricole şi silvice, astronomii, astrologii; cadrele didactice
din învăţământul preuniversitar, care au obţinut gradul I, ori titluri doctorale, sunt autori de
manuale, cu preocupări de mai mare cuprindere, având cărţi în edituri; ziariştii apreciaţi din presa
scrisă şi audio-vizuală, comentatorii, analiştii, directorii şi patronii de publicaţii, edituri, tipografii;
sportivii de performanţă şi antrenorii, organizatorii de mari competiţii, luându-se în calcul: titlul de
campion naţional, locurile I, II, III la Jocurile Olimpice, campionatele mondiale, europene,
balcanice, universitare.

După cum se poate observa, comparativ cu elaborările tematice anterioare pe aceste


segmente, criteriile noastre enciclopedice, grupate în volumele I, II, III, IV, sunt mult mai
generoase. Ultimul (S-Z), va cuprinde, probabil, pe lângă literele amintite: addenda, glosar selectiv
argeşean, anexe, bibliografia specială, indicele de persoane.

Proiectul s-a lansat la 5 octombrie 2006, în Sala de Conferinţe Gheorghe Ionescu-Gion a


Bibliotecii Judeţene Dinicu Golescu Argeş, director dr. Octavian Mihail Sachelarie. Instituţia
centenară devenea atât o locaţie preferenţială, cât şi principalul suport documentar sau logistic al
enciclopediştilor. Aspectul presupunea, însă, conlucrarea cu toate bibliotecile, muzeele şi alte
unităţi din teritoriu. De atunci, în fiecare zi de luni a săptămânii, redactorii, împreună cu furnizorii
de informaţii, s-au revăzut, sistematic, în spaţiile instituţiei amintite pentru Volumul I (A-C),
ulterior, la: Biblioteca Universităţii din Piteşti, Volumul II (D-K); Muzeul Judeţean Argeş, Volumul
III (L-R); Muzeul Goleşti, Volumul IV (S-Z).

XVII
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Au răspuns invitaţiei, acceptând dezvoltarea acestui proiect, importanţi oameni de cultură,


autori apreciaţi pentru scrierile lor, specialişti din domenii convergente, manageri cu experienţă,
studenţi, alţi cetăţeni. Cercul colaboratorilor, din care fac parte persoane de vârste sau orientări
ideologice diferite, a rămas permanent deschis, ceea ce determină să ni se alăture, pe parcurs,
valoroşi confraţi. Există însă şi cazuri solitare când, din diferite motive, s-a declinat opţiunea
preliminară. Împreună, constituim o adevărată echipă interdisciplinară, înscrisă în casetele tehnice,
demonstrând, constant, onestitate, disponibilitate, un binevenit spirit lucrativ, dominat de optimism,
responsabilitate, deschidere spre dialog.

De altfel, reuniunea din 5 octombrie 2006, precizată anterior, nu a presupus sine qua non
prezenţa unor oficiali din partea Prefecturii, consiliilor judeţean sau municipale, întrucât am dorit să
inducem, cu deosebire în acest caz, voluntariatul şi onorabilitatea civică, promovate frecvent prin
diverse îndemnuri ale structurilor Uniunii Europene, din care facem parte, după 1 ianuarie 2007,
împreună cu alte 26 de state.

Un prim bilanţ îmbucurător s-a realizat la 8 octombrie 2007. Atunci, portofoliul primordial
cuprindea 1 425 de potenţiali candidaţi pentru a fi înscrişi în paginile Enciclopediei Argeşului şi
Muscelului. Totuşi, s-a convenit continuarea documentării asupra persoanelor, dar şi extinderea
tematică a lucrării, prin prezentarea localităţilor, instituţiilor, publicaţiilor, agenţilor economici,
structurilor naturale, a celorlalte enunţuri amintite mai sus, stabilirea unor căi de comunicare cu
argeşeni sau musceleni aflaţi în diverse zone ale ţării ori în străinătate, iniţierea relaţiilor cu cei care
au preocupări asemănătoare, din Bucureşti şi din reşedinţele judeţene. În atare ipostază, termenul
pentru finalizarea primului volum, stabilit, iniţial, la doi ani, s-a prelungit, fiind raportat la
densitatea ori multitudinea consemnărilor. Era decisă, concomitent, înfiinţarea Clubului
Enciclopediştilor din Argeş şi Muscel.

Pe lângă bibliografia lecturată sau fondurile arhivistice consultate, un loc aparte îl ocupă
discuţiile purtate nemijlocit de redactorii pe domenii cu persoanele în viaţă. Ultimul aspect
presupune atât asumarea morală a autenticităţii celor relatate, cât şi oferirea anumitor detalii
esenţiale, necesare viitorilor enciclopedişti, scutiţi de eforturile depuse prin strădaniile noastre.
Conservând, aşadar, inclusiv prin asemenea modalitate, esenţa evoluţiei zonei Argeş-Muscel din
ultima jumătate de secol, vom menţine, cu certitudine, durabilitatea seculară perpetuă a tot ceea ce
ne înconjoară.

Conţinutul paginilor următoare se doreşte realist şi echilibrat, disociat, pe cât posibil, de


XVIII
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

conotaţii politice, subiectivism, influenţe colaterale. Susţinem, principial, concepţia analistului


american Charles Beard (1874-1948), care concluzionează: „Istoricul trebuie să fie, în primul rând,
un fiu al vremii sale”. Sperăm să ne integrăm, cu succes, sensurile apriori nepărtinitoare, formulate
prin diversitatea relatărilor, multe având un anumit grad de noutate şi originalitate.

Aşa, de exemplu, pentru prezentarea individuală s-a pornit de la ideea că toate numele
listate sunt importante, fiind departajate, însă, prin ceea ce am numit etaje informale, implicând, ca
succesiune: locul şi data naşterii, iar acolo unde a fost cazul, ale decesului (sat, comună, oraş, judeţ),
substituite, uneori, din lipsa certitudinilor, prin secole; profesia tutelară şi adiacentă; stabilirea în
Argeş sau Muscel a specialiştilor originari din alte zone, dar care s-au identificat, cel puţin 10-15
ani, prin realizări selective, cu arealul adus în discuţie; studii liceale şi universitare, eventual
doctorale, stagii externe de specializare; etapele exprimării productive; listarea a maximum cinci
elaborări reprezentative (volume, proiecte de arhitectură, edificii finalizate, roluri scenice, creaţii
muzicale, expoziţii plastice, succese tehnice, manageriale, ştiinţifice); domenii de excelenţă;
contribuţii distincte la evoluţia anumitor fenomene; nuanţarea recunoaşterilor publice antume sau
postume.

Generalizând asemenea criterii, s-a renunţat la prezentarea, de exemplu, a unor importanţi


actori de teatru (Gheorghe Leahu, Colea Răutu), care s-au aflat temporar la Piteşti, ca şi în cazul
unor renumiţi constructori, arhitecţi, scriitori, informaţiile noastre fiind livrate judeţelor de origine.
Spaţiile alocate în pagină au pornit, ca principiu, de la primordialitatea conferită voievozilor,
academicienilor, patriarhilor, creatorilor de excepţie, până spre celelalte calităţi comunitare sau
individuale. Oferim cititorilor latitudinea de a concluziona singuri asupra demersurilor întreprinse
de cei prezentaţi în Enciclopedie, valorizând opţional etajele informale amintite mai sus.

Fiecare redactor de specialitate, înscris în Caseta autorilor, semnează, prin iniţiale,


miniportretele şi celelalte consemnări care îi aparţin, respectiv (alfabetic): Valeriu Florian Alexiu
(V.F.A); Tiberiu Cristian Avrămescu (T.C.A.); Nicolae Badea (N.B.); Ilie Barangă (I.I.B.); Ion
Băcanu (I.S.B.); Ion Bădescu (I.G.B.); Ileana Bălan (I.A.B.); Dănuţ Bica (D.B.); Manole Bivol
(M.B.); Iulia Boghirnea (I.F.B.); Constantin Budan (C.D.B.); Ion Bulacu (I.T.B.); Constantin
Capătă (C.C.); Constantin Cârstoiu (C.G.C.); Gheorghe Chiţa (G.F.C.); Iulia Elisabeta Ciucă
(I.E.C.); Remus Petre Cîrstea (R.P.C.); Eugenia Constantinescu (E.C.); Grigore Constantinescu
(G.C.); Spiridon Cristocea (S.I.C.); Aurelian Dianu (A.A.D.); Ion M. Dinu (I.M.D.); Marin
Dragomir (M.T.D.); Dumitru Drăguţ (D.D.); Petre Dumitrescu (P.A.D.); Ion Fîntîneru (I.M.F.);

XIX
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Eduard Ionuţ Fîşcă (E.I.F.); Ion Focşa (I.F.); Radu Gava (R.G.); Dumitru Gherăsoiu (D.I.G.);
Gheorghe Hera (G.H.); Elena Heroiu (E.H); Dumitru Ilie (D.D.I.); Zicu Ionescu (Z.I.); Nicolae
Leonăchescu (N.P.L.); Adriana Lungan (A.L.); Virgiliu Martinescu (V.M.); Teodor Mavrodin
(T.M.); Nicolae Mihăilescu (N.M.); Nicolae Moisescu (N.I.M.); Ion Marius Motreanu (I.M.M.);
Liviu Valentin Motreanu (L.V.M.); Alexandru Mulţescu (A.M.); Simona Nagîţ (S.N.); Claudiu
Neagoe (C.N.); Nicolae Necşoiu (N.N.); Gheorghe Nicolescu (G.I.N.); Vasile Novac (V.N.);
Margareta Onofrei (M.M.O.); Filofteia Pally (F.P.); Lucreţia Picui (L.P.); Ion Pietrăreanu (I.D.P.);
Ilie Popa (I.I.P.); Petre Popa (P.P.); Grigore Popescu (G.P.); Silvia Popescu (S.P.); Marius
Postelnicescu (M.I.P.), Vintilă Purnichi (V.P.), Răzvan Silviu Rudi (R.S.R.); Maria Dinu
Sachelarie (M.D.S.); Octavian Mihail Sachelarie (O.M.S.); Mariana Sârbu (M.C.S.); Constantin
Siman (C.S.); Marian Stoica (M.S.); Adrian Şimon (A.Ş.); Ion Ştefan (I.I.Ş.); Sevastian Tudor
(S.T.); Dumitru Văduva (D.V.); Constantin Vărăşcanu (C.V.); Ioana Iulica Voicu (I.I.V.); Silvestru
Voinescu (S.D.V.). Cei decedaţi apar în chenar.

Demersurile pentru elaborarea Enciclopediei Argeşului şi Muscelului s-au interferat


iniţiativei Consiliului Judeţean Argeş, preşedinte Constantin Nicolescu, de a organiza, începând din
2007, Întâlnirile de la Goleşti cu personalităţi contemporane. Anumite detalii, furnizate virtual sau
tradiţional de acestea, au completat, iar uneori au suplinit total, datele oportune creionării
portretistice a celor cuprinşi în lucrarea noastră. Informaţiile curriculare sunt oferite de Muzeul
Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, director dr. Filofteia Pally, care editează anual, pentru cei ce
primesc titluri şi diplome, volumul Fiii Argeşului.

După cum se va constata, în Enciclopedie există un segment mai puţin abordat până acum,
acela referitor la familii importante din etapele medievală, modernă sau contemporană. Acceptând
premiza conform căreia renumele satelor sau oraşelor din Argeş-Muscel se conturează, primordial,
prin eforturile locuitorilor din comunitatea respectivă, dublate de iniţiativele gospodarilor oficiali,
subscriem, totuşi, la faptul că paternitatea multor înfăptuiri rezidă în succesul familial, regăsit
uneori convingător dincolo de limitele geografice ale aşezărilor aborigene.

Realitatea întâlnită ne-a determinat să luăm în calcul familii remarcate prin cel puţin trei
generaţii, ai căror membri s-au distins de-a lungul etapelor istorice. Sociologia neamurilor
autohtone se impune a fi extinsă şi revigorată, cu deosebire în etapa febrilă a amalgamării
demografiilor continentale. Aceleaşi aprecieri şi în cazul celor implicaţi în industrializare,
modernizarea agriculturii, reconstrucţia urbană sau rurală, relansarea ortodoxismului, realizarea de

XX
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

activităţi economice şi culturale în state europene, asiatice, africane, americane, prezenţa pe


fronturile menţinerii păcii şi stabilităţii universale.

Sistematizarea surselor, evaluarea şi completarea ulterioară a paginilor Enciclopediei


Argeşului şi Muscelului determină, iniţial, postarea enunţurilor pe Internet. La 15 iulie 2009, s-a
oferit cititorilor prima parte din Volumul I (A-C), identificat, distinct, pe site-ul Bibliotecii Judeţene
Dinicu Golescu Argeş, amintit mai sus. În continuare, Volumul II (D-K), dedicat utilizatorilor de
Biblioteca Universităţii din Piteşti, se lecturează de la finalul anului 2010, iar acum, s-a introdus,
virtual, Volumul III (L-R), demers gestionat de Muzeul Judeţean Argeş.

Toate literele se vor putea accesa, însă, concomitent pe adresele celor trei instituţii,
constituind un corpus unitar. Depozitarul arhivei este Secţia Colecţii Specialei a Bibliotecii
Judeţene Argeş. Volumul IV (S-Z), în curs de elaborare, se realizează, aşa cum s-a precizat, sub
egida Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii, Goleşti, Ştefăneşti-Argeş.

Sugestiile dumneavoastră sunt binevenite!

Prof. univ. dr. Petre POPA


Piteşti, 10 noiembrie 2012

XXI
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Lache (v.). Activitate permanentă, Uzina


Vasile Tudose / Întreprinderea de Autoturisme,
Colibaşi / Mioveni, Argeş: chimist (1958-
1963); inginer principal (1963-1969); şef

L
adjunct / şef, Serviciul Laboratoare (1969-
1983; 1991-1994); şef, Laborator Cercetare
(1983-1991). Contribuţii directe la: organizarea
laboratorului rapid, Turnătoria segmenţi,
LACHE, Dumitru C. (n. Costeşti, redimensionarea şi dotarea Laboratorului
Argeş, 19 aprilie 1932). Inginer mecanic, Central, conform licenţei Renault; înlocuirea
manager, inovator, publicist. Liceul de Băieţi unor produse din import; stanarea chimică a
Nr.1/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1951), pistoanelor din aliaje de aluminiu pentru
Institutul Politehnic, Bucureşti (1956). motoare; realizarea programului general de
Specializare, industria de automobile. fabricaţie, piese de schimb, autoturismele
Exprimări externe. Activitate permanentă, Dacia 1100 şi Dacia 1300. Importante invenţii
Uzina Vasile Tudose / Întreprinderea de brevetate. Studii, analize, rapoarte, reuniuni
Autoturisme, Colibaşi / Mioveni, Argeş: tematice naţionale. Comunicări publicate în
proiectant, serviciul Tehnolog Şef (1958-1967); reviste de profil. Membră, diverse foruri
şef secţie, Sculăria Veche (1967-1970); şef profesionale în domeniu, alte aprecieri publice.
colectiv proiectare, Centrul de Cercetare (M.T.D.).
Ştiinţifică şi Inginerie Tehnologică Auto /
CCSITA (1970-1978); şef atelier proiectare, LACUL BASCOV. Amenajare
Secţie specială / SM2 Dacia (1983-1990). integrată sistemului hidroenergetic Argeşul
Contribuţii directe la: diversificarea producţiei Mare, aflată pe teritoriul comunelor Bascov şi
de piese auto; fabricarea autoturismelor Dacia Budeasa (1970). Areal special avifaunistic
1100 şi Dacia 1300; aplicarea unor procedee protejat, Hotărârea de Guvern Nr. 2151, din
avansate de prelucrarea metalelor. Inovaţii 2004. Clasificare ştiinţifică: păsări sedentare
brevetate. Scrieri importante: Noi scheme de sau în migraţiune. Consemnări cartografice
brosare (1968); Severuirea roţilor dinţate naţionale şi internaţionale. (V.F.A.).
(1970); Calculul roţilor dinţate cilindrice …
(1971); Noutăţi în proiectarea, tehnologia şi LACUL BUDA. Suprafaţă naturală de
exploatarea sculelor aşchietoare (1977). apă glaciară (9 000 m2), aflată la 2 055 m
Colaborări didactice, Şcoala Postliceală, altitudine, munţii Râiosu-Buda, din Masivul
Ştefăneşti, Argeş (1963-1971). Analize, Făgăraş, între vârfurile Arpaşul Mare şi
rapoarte, reuniuni tematice naţionale. Membru, Arpaşul Mic. Adâncime: 2,2 m. Arie mixtă de
diverse asociaţii profesionale în domeniu, alte interes naţional protejată, Hotărârea
aprecieri publice. (M.T.D.). Consiliului Judeţean Argeş, Nr. 18, din 1994,
şi Legea Nr. 5, din 2000. Clasificare ştiinţifică.
LACHE, Tatiana S. (n. Gemenea, Izvor pentru râul Buda, preluat de Lacul
Malu cu Flori, Dâmboviţa, 22 ianuarie 1935). Vidraru. Consemnări cartografice naţionale şi
Inginer, chimie industrială, manager, inovator, internaţionale (V.F.A.).
cercetător ştiinţific. Stabilită în Argeş din 1958.
Liceul de Fete, Câmpulung (1953), Institutul LACUL IEZER. Suprafaţă naturală de
Politehnic, Bucureşti (1958). Doctorat, apă glaciară (5 000 m2), 2 130 m altitudine, sub
tehnologie chimică, Bucureşti (1982). vârful Iezerul Mare (2 462 m), Masivul
Specializare, industria de automobile. Făgăraş. Mlaştini oligotrofe, formate datorită
Exprimări externe: Germania de Vest (1968); colmatării unor ochiuri de apă, acoperite cu
Franţa (1974, 1976). Căsătorită cu Dumitru C. plante de tinov, predominând bumbăcăriţa şi

5
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

muşchii fontinali. Integrat rezervaţiei protejate Argeş din 1940. Denumire personalizată:
Iezer-Păpuşa, dintre Dâmboviţa şi Râul Antoneşti (1942). Reabilitări ulterioare. Pentru
Doamnei (300 ha), Hotărârea Consiliului etapa 1960-1974: sediul Grupului de Şantiere
Judeţean Argeş, Nr. 18, din 2004, şi Legea Nr. Corbeni, Complexul Hidroenergetic Argeşul
5 din 2000. Clasificare ştiinţifică, aferentă Mare. Importante atestări documentare.
zonei glaciare Căţun/Călţun - Iezerul Mare. (G.I.N.).
Consemnări cartografice naţionale şi
internaţionale. LAGĂRUL PRIZONIERILOR DE
RĂZBOI OEŞTI (1944-1946). Loc amenajat
LACUL ÎNVÂRTITA DIN special pentru încartiruirea şi detenţia
NUCŞOARA. Suprafaţă naturală de apă militarilor italieni, capturaţi prin ofensiva
carstică (2,2 ha), integrată formaţiunii din unităţilor operative ale Armatei Române pe
ghips, unică în România, 780 m altitudine, 5 m Frontul de Vest (1944-1945). Spaţii improvizate
adâncime maximă. Asemănător lacurilor Brebu de cazare şi masă, tabără de muncă, ateliere,
(Prahova), Girotte, Tignes, Mont Cenis (Alpii cimitir, aflate în satul Oeşti, Corbeni, Argeş.
Francezi). Ocupă una dintre dolinele formate Ansamblu arhitectonic şi artistic memorial:
prin dizolvare, sufoziune şi tasare, aparținând Obeliscul patimei şi suferinţei, ridicat la
depozitelor acvitaniene locale de gresii şi cretă. iniţiativa Comunităţii Italienilor din Piteşti,
Cercetări ştiinţifice. Arie protejată, Măgura- preşedinte Giulio Armanaschi. Dezvelire: 1
Nucşoara, între Vâlsan şi Râul Doamnei, noiembrie 1996. Prezenţi: ambasadorul Italiei
Ordonanţa de Urgenţă Nr. 236, din 24 la Bucureşti, Giuseppe Di Michelis Dislongo,
noiembrie 2000. Consemnări cartografice, ataşatul militar, veterani de război, oficialităţi
istorice, literare. (V.F.A.). judeţene, alţi cetăţeni. Atestări documentare.
(G.I.N.).
LACUL LUI BÂRCĂ DIN
DAVIDEŞTI. Suprafaţă naturală de mici LAHOVARI, Annica/Anna N. (2
dimensiuni, aflată în satul Conţeşti, protejată ianuarie 1866- ? ). Mare proprietar funciar din
prin Hotărârea de Guvern Nr. 2151, din 2004. Muscel, donator comunitar. Fiica lui Nicolae
Importanţă botanică, ecologică, arheologică. Kretzulescu / Creţulescu (v.), căsătorită cu
Floră şi vegetaţie acvatică şi palustră, proprie Alexandru Emanoil Lahovari, diplomat de
ecosistemelor lacustre, sit arheologic delimitat carieră. Întinse suprafeţe de teren, imobile
în 1973 (oseminte calcinate, obiecte de cult, (conac, han, cramă), alte bunuri cu valoare
fragmente ceramice, fibule, drahmă din argint, deosebită, Leordeni, Muscel. Iniţiative civice:
urme specifice geto-dacilor). Clasificări teren pentru şcoală (1912); atelier
ştiinţifice. Diverse consemnări cartografice, manufacturier cusături populare (1913);
istorice, literare. ajutoare acordate orfanilor de război (1920);
Biblioteca Populară Dr. Nicolae Kretzulescu
LAGĂRUL PRIZONIERILOR DE (1922); aparat cinematografic (1930).
RĂZBOI CORBENI (1941-1944). Areal Contribuţii la dezvoltarea localităţii Leordeni în
amenajat special pentru încartiruirea şi detenţia prima jumătate a secolului XX. Aprecieri
militarilor sovietici, capturaţi prin ofensiva publice antume şi postume. (S.I.C.).
unităţilor operative ale Armatei Române pe
Frontul de Est (1941-1944). Tabără de muncă. LAHOVARI, Mihalache (1796 -?).
Edificare unui sat model, zona centrală Mare proprietar urban şi rural din Argeş.
Corbeni: case tipizate, şcoală, cămin cultural, Suprafeţe de tren, case, alte bunuri cu valoare
cinematograf, biserică ortodoxă, instituţii deosebită, Piteşti (Vopseaua Galbenă) şi
administrative, drumuri, reţele gospodăreşti, localităţi apropiate. Nominalizat în Cartografia
folosite parţial de sinistraţii revărsării râului oraşului Piteşti din 1838, origine elenă, titlu de

6
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

boier, avere puţină, slugi, robi ţigani. Înscris în (1956-1977). Peste 30 000 de ore de zbor, linii
Istoria municipiului Piteşti (1988). Diverse interne şi internaţionale: comandant de navă,
atestări documentare antume sau postume. pilot, copilot, instructor, navigant recepţie,
(S.I.C.). control trafic, avioane AN şi IL. Gestionarea
unor situaţii dificile: aterizarea în ceaţă, la
LAIŢA. Vârf în masivul Făgăraş (2 390 limită de combustibil, pe aeroporturile Karachi
m), din nordul judeţului Argeş. Perspective (Pakistan), Milano (Italia), Otopeni (România);
spre obârşiile văilor: Căţun, Paltin, Capra, incendiu motor, trăsnet fulger globular, ruta
Laiţa. Trasee alpine, marcaje, cabane, descrieri Amsterdam (Olanda)- New York (Statele Unite
geografice, literare, turistice. (I.S.B.). ale Americii). Distinct: inaugurarea cursei
Otopeni-Beijing (Republica Populară Chineză),
LAMBĂ, Nicolae I. (Poiana, traseul de nord (20 decembrie 1974). Memorii
Dâmboviţa, 13 septembrie 1920-Bucureşti, 29 în manuscris. Membru, asociaţii europene în
septembrie 2005). Medic primar, boli infecto- domeniu, alte aprecieri publice antume şi
contagioase, manager. Domiciliu la Piteşti, postume. (I.T.B.).
Argeş (1967-1993). Liceul Nicolae Kretzulescu,
Bucureşti (1947), Facultatea de Medicină, LASCĂR, Dimitrie (Grumezoaia,
Bucureşti (1955). Activitate permanentă în Dimitrie Cantemir, Vaslui, 12 martie 1859 –
domeniu: circumscripţiile sanitare Comăniţa, Rafaila, Vaslui, 5 octombrie 1917). Preot,
Izvoarele, Pleşoiu, Găneasa, Olt (1956-1959); funcţionar eclesiastic, om de cultură. Activitate
Spitalul Colentina, Bucureşti (1959-1963); în Argeş până la 1905. Protoiereu,
spitalele unificate Sighişoara, Mureş (1963), Protopopiatul Piteşti. Fondator, Societatea
Târgovişte, Dâmboviţa (1963-1966), Slatina, Cultural-Filantropică Frăţia a Clerului din
Olt (1966-1967). Primariat în 1967. Şef, Secţia Eparhia Argeşului (1897), preşedinte,
Contagioase, Spitalul Judeţean Argeş, Piteşti Comitetul Administrativ (1897-1905). Director
(1967-1993). Studii, articole, interviuri, fondator (1897-1905), Şcoala de Cântăreţi
referate, reuniuni naţionale specializate. Bisericeşti, Piteşti (1 octombrie 1897~1
Membru, diverse foruri ştiinţifice autohtone. septembrie 1928). Iniţiator: Fabrica de
Aprecieri publice antume şi postume. (C.C.). lumânări din ceară curată de albine (aprilie
1899); Institutul de Copii Orfani (1900); noul
LAMOTESCU (Secolul XVIII ~). sediu al Protopopiatului Piteşti, arhitect Nicolae
Familie tradiţională din Muscel. Mari Bacria-Tutănescu (v.) (14 octombrie 1905),
proprietari funciari, militari, oameni politici. editarea revistei Păstorul ortodox (1904).
Întinse suprafeţe de teren, case, alte bunuri cu Studii, articole, comentarii, reuniuni civice sau
valoare deosebită, donaţii, iniţiative cetăţeneşti: religioase. Aprecieri publice antume şi
Văleni Podgoria, Vrăneşti, Piteşti, Câmpulung, postume. (S.P.).
Bucureşti. Diverse atestări documentare. (F.P.).
LASCU, Nicolae (n. Domneşti, Argeş,
LANGĂ, Florian D. (Fâlfani, Stolnici, 20 iulie 1956). Inginer agronom, horticultură,
Argeş, 13 mai 1932-Bucureşti, 27 decembrie cercetător ştiinţific I, manager. Liceul/Colegiul
1993). Pilot profesionist, paraşutist, planorist Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş (1974),
sportiv. Şcoala Medie Nr.1 / Colegiul Ion C. Facultatea de Horticultură, Craiova, Dolj
Brătianu, Piteşti (1954), Şcoala de Pilotaj Aurel (1979). Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti.
Vlaicu, Bucureşti (1956). Brevet şi licenţă Cercetător (1979-1990), şef compartiment
Prima Clasa (1962). Stagiu în Uniunea (1990-1997), secretar ştiinţific (1997-2003),
Sovietică, Aeroflot Taşkent (1973). Activitate director (2003~), Staţiunea de Cercetare pentru
specializată permanentă: Întreprinderea de Legumicultură Işalniţa, Dolj. Colaborări
Transporturi Aeriene Române, Bucureşti didactice, Universitatea din Craiova. Creator,

7
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

soiuri noi de mazăre şi fasole. Contribuţii la XIX-Prima jumătate a secolului XX).


perfecţionarea tehnologiilor pentru producerea Proprietar urban, tipograf, editor. Patron,
seminţelor şi cultivarea legumelor în România. fondator, Tipografia Mihail Lazăr-Fiu, zona
Numeroase studii, cercetări, reuniuni tematice centrală a oraşului Piteşti. Dotări tehnice
naţionale şi internaţionale. Aprecieri publice. superioare după 1900, muncitori calificaţi,
(C.D.B.). lucrări de calitate. Colaborări cu autori locali
cunoscuţi: Opran Potîrcă, Ştefan Chicoş (v.),
LATIŢA. Vârf în masivul Făgăraş (2 Ion Cuţui. Desfacere prin librăria proprie.
397), din nordul judeţului Argeş, deasupra şeii Contribuţii la diversificarea activităţii culturale
Doamnei. Amplă perspectivă spre Valea în reşedinţa Argeşului. Aprecieri publice
Căţunului. Trasee alpine, marcaje, cabane, antume şi postume. (C.S.).
descrieri geografice, literare, turistice. (I.S.B.).
LAZĂR, Nicolae (Sfârşitul secolului
LAUDĂ MUNCII - LAUDĂ ŢĂRII XIX - Prima jumătate a secolului XX).
(1971-1980). Genericul activităţilor Proprietar funciar, preot, parlamentar. Activitate
polivalente, organizate în municipiul Piteşti eclesiastică şi politică în Argeş. Membru
spre finalul fiecărui an, tematică prioritar marcant: Partidul Ţărănesc; Partidul Naţional
patriotică, pentru cultivarea spiritului muncii, Ţărănesc. Deputat de Argeş (1919-1922),
eficienţei economice, interpretării artistice, reprezentând Partidul Ţărănesc. Iniţiative
practicării sportului. Premierea celor mai favorabile definitivării Reformei agrare din 17
importante succese obţinute de cetăţenii iulie 1921, introducerii progresului tehnic în
reşedinţei Argeşului în domeniile creaţiei agricultură, diversificării vieţii spirituale din
ştiinţifice, literaturii, artelor plastice, mediul rural. Aprecieri publice antume şi
arhitecturii, recordurilor atletice, promovării postume. (C.D.B.).
imaginii europene a localităţii. Simpozioane,
spectacole, expoziţii, lansări editoriale, LĂCUSTĂ, Larisa (n. Piteşti, Argeş,
reuniuni sportive, gale de film, realizate prin 24 octombrie 1979). Sportiv de performanţă,
colaborarea tuturor forurilor cu atribuţii înot. Liceul Ion Barbu, Piteşti (1997),
specializate. Consemnări în presa timpului. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Piteşti
(C.G.C.). (2001). Primul antrenor: Gica Deac (v.).
Recorduri personale şi naţionale, 200 m bras,
LAURENCIUS DE LONGOCAMPO categoriile juniori şi seniori. Campion balcanic
(? - 1300). Comite catolic de origine germană şi european, juniori (1994); campion balcanic,
(sas), venit din Transilvania în etapa seniori (1996). Vicecampion mondial, 200 m
descălecatului legendar al voievodului Negru bras, bazin scurt, Suedia (1997); medalia de
Vodă (v.), din Ţara Făgăraşului, la sud de bronz, Campionatul European, ştafeta 4x200 m
Carpaţi (1290). Piatră tombală, Complexul liber, Spania (2004). Participantă la
arhitectural Bărăţia, Câmpulung, Muscel. Text olimpiadele de la Atlanta, Statele Unite ale
inscripţionat: Xic sepuctus est comes Americii (1996) şi Atena, Grecia (2004).
Laurencius de Longocampo pie memorie ano Iniţiativă privată: turnee demonstrative şi
d[omi]ni MCCC/Aici este îngropat comitele centre speciale de înot, prestaţii continentale.
Laurencius de Câmpulung cel de pioasă Maestru Emerit al Sportului (1997), Cetăţean
amintire în anul domnului 1300. Prima de Onoare al Municipiului Piteşti (1997), alte
consemnare cunoscută a localităţii. Atestare aprecieri publice. (N.M.).
documentară majoră privind istoria Ţării
Româneşti la începutul Evului Mediu. (C.N.). LĂNGESCU (Secolul XVI ~ ).
Familie tradiţională din Vlădeşti, Muscel. Mari
LAZĂR, Mihail M. (Sfârşitul secolului proprietari funciari, slujbaşi ai Curţii Domneşti,

8
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

preoţi, egumeni, judecători, învăţători, oameni Penitenciarul Văcăreşti, Bucureşti (1950-1951).


de cultură. Mai cunoscuţi: Albul din Lăngeşti Volum important: Comuna Ţiţeşti. Însemnări
(Sfârşitul secolului XVI - Prima jumătate a monografice (2007), ediţie postumă, publicată
secolului XVII), patronimic, delegat oficial de Vicenţiu Daniel Pascu, Gabriela Bianca
pentru cercetarea unor pricini între locuitorii Olteanu, Florina Pascu. Colaborări media: ziare
satelor apropiate; Stan (armaş); Albul şi reviste din Argeş, teme economice, sociale,
(stolnic); Tatul (logofăt); Inochentie (secolul culturale, pedagogice, edilitare. Contribuţii la
XVII), donator pentru aşezăminte eclesiastice, diversificarea activităţii instituţiilor şcolare din
monah (1683); egumen, mănăstirile Aninoasa Ţiţeşti. Profesor emerit, alte aprecieri publice
(1695), Negru Vodă, Câmpulung, Muscel antume şi postume. (V.P.).
(1700-1705); Dimitrie L. şi Radu L. (A doua
jumătate a secolului XVII - Începutul secolului LĂZĂRESCU, Nicolae / Nae I.
XVIII), boieri luminaţi. Definitivarea variantei, (n. Bucureşti, 30 ianuarie 1940). Actor de
tradusă din limba greacă, pentru tipărirea teatru, film, radio, televiziune. Familie
Bibliei lui Şerban Cantacuzino/ Biblia de la tradiţională din Ursoaia, Cotmeana, Argeş.
Bucureşti (1688), monument fundamental în Liceul Mihai Eminescu, Bucureşti (1957),
istoria limbii române, considerat primul text Academia de Studii Economice, Bucureşti
critic din literatura autohtonă. Numeroase (1965), Facultatea de Drept, Bucureşti (1967).
atestări documentare. (F.P.). Activitate artistică permanentă, Teatrul de
Revistă Constantin Tănase, Bucureşti (1967 ~).
LĂZĂRESCU, Dumitru (Sfârşitul Roluri de referinţă, spectacolele: Pardon,
secolului XIX-Prima jumătate a secolului XX). scuzaţi, bonsoir, Puiu Maximilian (1967);
Proprietar urban, farmacist, înalt funcţionar Omul care a văzut moartea, Victor Eftimiu
public. Primar al oraşului Curtea de Argeş (2008). Numeroase partituri comice în
(1914-1928). Realizări ale perioadei: reprezentaţiile teatrelor, emisiunilor radio,
organizarea Bibliotecii Populare Neagoe studiourilor de televiziune, caselor de film din
Basarab (1914); iniţierea lucrărilor de capitală. Turnee interne şi internaţionale,
restaurare a picturii murale din Biserica interviuri, amintiri, note de călătorie.
Domnească (1914); înfiinţarea Gimnaziului Comentarii critice favorabile. Contribuţii la
Principele Nicolae (1919); introducerea relansarea comediei româneşti din perioada
iluminatului public prin construirea primei postbelică. Implicări în diverse proiecte
uzine electrice din zonă (1927); edificarea unor comunitare argeşene. Membru, asociaţia
noi localuri pentru şcolile primare de fete Oamenilor de Teatru şi Muzică / ATM (1972-
(1914) şi de băieţi (1923), din cartierele Capu 1990), Uniunea Teatrală din România /
Dealului (1921), Valea Sasului (1922), Ivancea UNITER (1990 ~), alte aprecieri publice.
(1923). Stimularea permanentă a preocupărilor (P.A.D.).
farmaceutice moderne. Aprecieri publice
antume şi postume. (N.I.M.). LĂZĂRESCU, Petre (Piteşti, Argeş, 5
iunie 1855-Lom Palanca, Bulgaria, 31 ianuarie
LĂZĂRESCU, Ion C. (Cişmea, Ţiţeşti, 1878). Student, Facultatea de Medicină,
Muscel, 1921- Cişmea, Ţiţeşti, Argeş, 1999). Bucureşti. Stagiar în subordinea lui Carol
Institutor, memorialist. Şcoala Normală Carol I, Davila (v.) pe timpul asigurării asistenţei
Câmpulung, Muscel (1940). Activitate sanitare, Războiul de Independenţă a României
didactică, Şcoala Ţiţeşti: învăţător (1940- (1877-1878). Mort pe câmpul de luptă la sudul
1943); profesor, biologie (1956-1980); director Dunării. Înhumat lângă zidul Bisericii Sfântul
(1965-1980). Combatant, Al Doilea Război Gheorghe, Piteşti. Cruce memorială, zona
Mondial, Frontul de Est, prizonier în Uniunea centrală urbană, înscris în analele localităţii,
Sovietică (1944-1950). Cercetat politic, alte recunoaşteri publice antume şi postume.

9
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(C.C.). martie 1849). Înscris în Istoria municipiului


Piteşti (1988). Diverse atestări documentare.
LEAOTA Masiv muntos în Carpaţii (S.I.C.).
Meridionali, despărţit de munţii Făgăraş şi
Piatra Craiului, în nord-estul judeţului Argeş, LECA, Dumitru (? - 1853). Proprietar
prin culoarul Rucăr-Bran, iar de munţii Bucegi, funciar, slujitor al statului. Întinse suprafeţe de
prin văile Ialomiţei şi Brăteiului. Înălţime teren, case, alte bunuri cu valoare deosebită,
dominantă: vârful Leaota (2 135 m). donaţii, iniţiative cetăţeneşti, localităţile
Ramificaţii vestice spre zona Muscelului. argeşene Găujani, Humele, Ungheni, Piteşti.
Păşuni alpine, trasee turistice, cabane, descrieri Diverse atestări documentare. (S.I.C.).
geografice, literare, istorice. (I.S.B.).
LECA, Petre Gh. (n. Poenarii de
LECA (A doua jumătate a secolului Argeş, 23 august 1929). Inginer, mecanică
XVI – Începutul secolului XVII). Mare agricolă, manager, demnitar. Liceul Militar,
proprietar funciar, demnitar medieval. Întinse Curtea de Argeş (1950), Institutul Agronomic,
suprafeţe de teren, imobile, alte bunuri cu Bucureşti (1954). Doctorat, ştiinţe tehnice,
valoare deosebită, Leordeni, Muscel. Mare Bucureşti (1981). Stagii în mai multe ţări
postelnic (1602-1610), mare paharnic (1610- europene. Activitate specializată: inginer şef,
1614), mare spătar (1614-1616) al Ţării director, Staţiunea de Maşini şi Tractoare,
Româneşti. Colaborări cu domnii Mihai Costeşti, Argeş (1954-1962); director, Staţiunea
Viteazul (v.), Radu Şerban (1602-1611), Radu de Maşini şi Tractoare, Teiu, Argeş (1963-
Mihnea (1611~1623). Apropiat familiilor 1965); şef serviciu (1965-1972), director
boierilor olteni Buzescu şi Băleanu. Comis în (1972-1982; 1987-1992), Trustul Staţiunilor de
Transilvania (1601), demersuri diplomatice la Maşini Agricole, Argeş. Ministru-secretar de
curtea împăratului habsburg Rudolf II (1576- stat, Ministerul Agriculturii şi Industriei
1612). Ucis, din raţiuni politice, înainte de 8 Alimentare, Bucureşti (1982-1987). Manager
martie 1616. Moştenitori direcţi: soţia sa, general, fondator SC Servagromec SA Piteşti
Grajdana, nepoţii acestora, mai cunoscut, (1992 ~). Studii, interviuri, norme
Preda, al doilea spătar din Muntenia. metodologice, comunicări, reuniuni naţionale şi
Contribuţii la exprimarea sistemului economic internaţionale pe diverse teme. Stimularea
şi instituţional feudal autohton. (S.I.C.). cercetării ştiinţifice în domeniu. Contribuţii la
organizarea şi evoluţia diversificată a
LECA, Constantin (1800-?). Mare mecanizării agriculturii de stat, cooperatiste sau
proprietar urban şi rural din Argeş, slujbaş particulare din Argeş-Muscel. Importante
domnesc (pitar). Suprafeţe de teren, case, alte recunoaşteri publice. (C.D.B.).
bunuri cu valoare deosebită, Piteşti (Vopseaua
Galbenă) şi localităţi apropiate. Înalt funcţionar LECOMTE DU NOÜY, Emile André
public, deputat comunal (1836). Nominalizat în (Paris, Franţa, 1844-1914). Arhitect,
Catagrafia oraşului Piteşti din 1838, origine restaurator, memorialist. Şcoala Superioară de
elenă, titlu de boier, slugi, robi, ţigani. Implicat Arhitectură, Paris, elev al lui Eugène
în evenimentele de la 1848 din Ţara Emmanuel Viollet le Duc (1814-1879).
Românească. Locţiitor de prezident şi prezident Activitate distinctă la Curtea de Argeş (1875-
în reşedinţa Argeşului (1848-1849), după 1900). Ample lucrări pentru reabilitarea
ocuparea localităţii de trupele străine, Bisericii Episcopale, ctitorie a domnului
gestionarea administraţiei specifice etapei Neagoe Basarab (v.), târnosită în 1517.
imediat următoare evenimentelor invocate. Finalizarea demersului (1886). Intervenţii
Donator (1 200 oca de făină) pentru refugiaţii asemănătoare, Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.
transilvăneni stabiliţi la Curtea de Argeş (15 Opinii controversate în domeniu. Edificarea

10
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Palatului Episcopal, Curtea de Argeş (1890). formale: 1931, 1932, 1933, 1938. Încetarea
Colaborări cu Ghenadie Petrescu (v.), Nicolae activităţii, ianuarie 1941. Guvern în exil, Viena,
Kretzulescu / Creţulescu (v.), Theodor Aman Austria (1944). În Argeş: cuiburi legionare
(v.). Contribuţii la relansarea internaţională a locale; corpuri legionare pe categorii sociale;
importanţei aşezămintelor enunţate şi echipe instruite paramilitar. Subordonare
promovarea schimbului de idei în arhitectura piramidală faţă de comandantul nemijlocit şi
europeană, inovarea concepţiilor privind comandantul suprem. Preocupări pentru
adaptarea înfăţişării monumentelor feudale la aplicarea Programului general: formarea
stilul eclectic modern. Aprecieri publice Omului nou; combaterea comunismului,
antume şi postume. (A.M.). dominaţiei evreieşti, politicianismului imoral şi
decadent; impunerea Statului Naţional.
LEFTER, Emilian (n. Deleni, Vaslui, Difuzarea publicaţiilor centrale: Pământul
21 iulie 1948). Inginer mecanic, profesor strămoşesc (1927); Buna Vestire (1937-1938;
universitar. Stabilit în Argeş din 1971. Liceul 1940-1941). Distinct, la Piteşti: procesiunea
Costache Negruzzi, Iaşi (1966), Institutul religioasă din gara Sud, pe timpul opririi
Politehnic Gheorghe Asachi, Iaşi (1971). trenului, spre Bucureşti, transportând corpurile
Doctorat, ştiinţe tehnice, Braşov (1997). Stagii neînsufleţite ale căpeteniilor Ion Moţa şi Vasile
în Marea Britanie (1993, 1995).Tehnolog, Marin, căzuţi în Războiul Civil din Spania (13
Întreprinderea de Autoturisme, Colibaşi / ianuarie 1937); executarea aderenţilor (22
Mioveni, Argeş (1971-1976). Activitate septembrie 1939), Traian C. Amzăr (Suseni),
didactică şi de cercetare, Institutul de Ion Pielmuşi (Moşoaia), Vasile Olteanu
Învăţământ Superior/Universitatea din Piteşti (Bascov), replică la uciderea lui Armand
(1976 ~), prodecan, Facultatea de Inginerie Călinescu (v.) în Capitală (21 septembrie
(1992-1996). Şef, catedrele: Electrotehnică şi 1939); deplasarea Diviziei 3 Română, cu sediul
Electromecanică (1998); Inginerie electrică în reşedinţa Argeşului, la Bucureşti (28
(2008 ~). Volume importante: Echipament decembrie 1940) pentru înăbuşirea rebeliunii
electric şi electronic al autovehiculelor (1991, legionare (ianuarie 1941). Aspecte
1995, în colaborare); Injecţia electronică de asemănătoare specifice judeţului Muscel.
benzină (1997, în colaborare); Sisteme de Diverse atestări documentare. (P.P.).
aprindere pentru motoare termice (2000);
Echipament electric şi electronic (2000). LEGIUNEA DE JANDARMI
Numeroase granturi/contracte de cercetare e, RURALI ARGEŞ (1893 - 1949). Formaţie cu
studii, articole, reuniuni naţionale şi caracter militar, organizată conform
internaţionale. Membru, diverse asociaţii reglementărilor centrale din 1 septembrie 1893,
profesionale în domeniu. Contribuţii la împuternicită să asigure ordinea, siguranţa
dezvoltarea învăţământului superior tehnic din publică, aplicarea legilor ţării. Denumiri
Piteşti. Aprecieri publice. (M.C.S.). succesive: companie (1893-1929); legiune
(1929-1948). Subordonare faţă de ministerele
LEGIUNEA ARHANGHELUL de Interne, Justiţie, Război. Iniţial în Argeş: 11
MIHAIL - GRUPAREA ARGEŞ staţiuni la nivelul plaselor (zece) şi al reşedinţei
(1927~1941). Organizaţie politică, oficializată de judeţ (Piteşti), formate din 51 de jandarmi,
la Iaşi (24 iunie 1927). Lideri marcanţi un locotenent şi un căpitan. Integrare teritorială
(succesiv): Corneliu Zelea Codreanu, Horia temporară în inspectoratele regionale Craiova
Sima. Detaşare din Liga Apărării Naţional- (Dolj), Bucureşti, Piteşti (Argeş). Noi prevederi
Creştine. Denumiri alternative: Garda de Fier specifice: 1896, 1899, 1901, 1913, 1924, 1929.
(1930~1933); Partidul Totul pentru Ţară Distinct: definirea atribuţiilor companiei,
(1935-1940). Numeroase momente tensionate secţiei, sectorului, postului prin modificările
pentru istoria deceniilor invocate. Dizolvări legislative majore din 1908 şi 1944. Importante

11
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

atestări documentare privind: evenimentele tradiţională din Piteşti, Argeş, origine


politice; starea de spirit a locuitorilor; transilvăneană, stabilită la sud de Carpaţi după
neînţelegerile funciare dintre proprietari; 1870. Proprietari urbani, mici întreprinzători,
delictele silvice, piscicole, vânătoreşti; stadiul funcţionari, cadre didactice, medici, oameni de
lucrărilor agricole; efectivele mobilizaţilor, cultură, donatori comunitari. Suprafeţe de
recruţilor, rezerviştilor, concentraţilor; teren, case, alte bunuri cu valoare deosebită în
rechiziţiile, cartiruirile, regrupările de trupe; Piteşti şi localităţi apropiate. Confesiune
prinderea şi înaintarea prizonierilor, evadaţilor, catolică sau luterană. Mai cunoscuţi: Franz M.
suspecţilor; situaţia accidentaţilor sau a (v.); Victor L., imobile ridicate în Târgu din
invalizilor de război. Încetarea activităţii prin Vale, Piteşti; Elena L. (1893-Piteşti, 23 august
Decretul din 23 ianuarie 1949: înfiinţarea 1983), profesoară, Limba franceză, şcoli din
Miliţiei Populare. Colaborări comunitare Piteşti; Franz F. M. (v.); Gheorghe L. (1897-
permanente. (G.I.N.). Piteşti, 13 iulie 1951). Diverse consemnări
documentare. Aprecieri publice antume şi
LEGIUNEA DE JANDARMI postume. (N.P.L.).
RURALI MUSCEL (1893-1949). Formaţie cu
caracter militar, organizată conform LEHRER, Franz M. (1854-Piteşti,
reglementărilor centrale din 1 septembrie 1893, Argeş, 16 iulie 1934). Proprietar urban,
împuternicită să asigure ordinea, siguranţa comerciant, înalt funcţionar public. Familie
publică, aplicarea legilor ţării. Denumiri tradiţională transilvăneană, stabilită în
succesive: companie (1893-1929); legiune reşedinţa Argeşului la 1870. Case, terenuri,
(1929-1948). Subordonare faţă de ministerele depozite de vinuri, alte bunuri cu valoare
de Interne, Justiţie, Război. Iniţial în Muscel: deosebită în Piteşti. Membru marcant, Camera
şapte staţiuni la nivelul plaselor (şase) şi al de Comerţ şi Industrie Argeş: vicepreşedinte,
reşedinţei de judeţ (Câmpulung), formate din Secţia Centrală (1890); consilier (1896-1902);
35 de jandarmi. Integrare teritorială temporară delegat, congresele camerelor, Bucureşti (1900)
în inspectoratele regionale Ploieşti (Prahova), şi Iaşi (1901); corespondent de drept (1911-
Bucureşti, Piteşti (Argeş). Noi prevederi 1914). Adept al protecţionismului vamal,
specifice: 1896, 1899, 1901, 1913, 1924, 1929. promovării relaţiilor europene, sistemului
Distinct: definirea atribuţiilor companiei, creditelor naţionale, dezvoltării învăţământului
secţiei, sectorului, postului prin modificările specializat. Patron, sala de spectacole
legislative majore din 1908 şi 1944. Importante Universala (1890-1912), închiriată pentru
atestări documentare privind: evenimentele reprezentaţii teatrale. Primar al oraşului Piteşti,
politice; starea de spirit a locuitorilor; preşedintele Consiliul Comunal (1917).
neînţelegerile funciare dintre proprietari; Gestionarea temporară a administraţiei locale
delictele silvice, piscicole, vânătoreşti; stadiul sub ocupaţie germană (1916-1918). Diverse
lucrărilor agricole; efectivele mobilizaţilor, aprecieri publice antume şi postume. (G.H.).
recruţilor, rezerviştilor, concentraţilor;
rechiziţiile, cartiruirile, regrupările de trupe; LEHRER, Franz F. M. (Piteşti, Argeş,
prinderea şi înaintarea prizonierilor, evadaţilor, 7 septembrie 1883-?). Medic militar, interne,
suspecţilor; situaţia accidentaţilor sau a ofiţer de carieră. Fiul lui Franz M. L. (v.).
invalizilor de război. În 1948: doi ofiţeri, 128 Liceul / Colegiul Ion C. Brătianu“, Piteşti
de subofiţeri, 130 de jandarmi în termen. (1901), Facultatea de Medicină, Bucureşti
Încetarea activităţii prin Decretul din 23 (1913). Voluntar, companii sanitare,
ianuarie 1949: înfiinţarea Miliţiei Populare. regimentele 4 Ilfov, Bucureşti, şi 28 Negru
Colaborări comunitare permanente. (G.I.N.). Vodă, Câmpulung, Muscel (1901-1904).
Activitate specializată: Regimentul 4 Argeş,
LEHRER (Secolul XIX ~). Familie Piteşti (1914-1941), combatant: Primul Război

12
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Mondial, Frontul Carpatic (1916, (Secolul XIX ~). Familie tradiţională din
sublocotenent), prizonier (1916-1917); Al Stroeşti, Muşăteşti, Argeş. Proprietari funciari,
Doilea Război Mondial, Frontul de Est, funcţionari publici, ingineri, economişti, cadre
Regimentul 1 Târgu Jiu, Gorj (1941-1942, didactice, universitari, publicişti, parlamentari.
căpitan). Distinct: asigurarea asistenţei Mai cunoscuţi: Leon (1845-1913), patronimic,
medicale, Liceul Militar Mihai Viteazul, ajutor de primar; Constantin L. (1872-1935),
Timişoara (1942-1948). Locotenent colonel în invalid de război; Petre L. (1891-1973),
retragere (1948). Studii, analize, rapoarte, tălmaci (1916-1918), diriginte poştal; Nicolae
reuniuni tematice naţionale. Diverse L., erou la Mărăşti (1917); Nicolae P.L. (v.);
recompense autohtone, alte aprecieri publice Constantin I.L. (n. 1939), profesor, epigramist,
antume şi postume. (C.C.). publicist; Daniela N.L. (n. 1963), inginer,
energie nucleară, Cernavodă, Constanţa; Doru
LEMPP, Elena Th. (Piteşti, Argeş, 18 I. L. (n. 1965), inginer, ziarist, manager, om de
iunie 1887 - Craiova, Dolj, 1964). Medic afaceri; Ovidiu N.L. (n. 1968), inginer.
primar, chirurgie, obstetrică-ginecologie. Conexiuni cu familiile Mihalcea, Năndraşu,
Şcoala Secundară de Fete, Craiova (1905), Olărescu, Ciolcă, Jarcă. Donatori comunitari.
Facultatea de Medicină, Bucureşti (1912). Numeroase aprecieri publice. (F.P.).
Doctorat, chirurgie, Bucureşti (1914). Stagiu în
Germania (1921). Activitate specializată, LEONĂCHESCU, Nicolae P. (n.
instituţii de profil din: Bucureşti (1912-1914); Stroeşti, Muşăteşti, Argeş, 9 iulie 1934).
Negoeşti şi Filiaşi, Dolj (1914-1921); Craiova Inginer constructor, profesor universitar,
(1921-1925, 1927-1947); Chişinău, Basarabia parlamentar. Liceul de Băieţi Nr. 1 / Colegiul
(1925-1927). Iniţiative distincte la Craiova: Naţional Liceal Ion C. Brătianu, Piteşti (1952),
înfiinţarea maternităţii spitalelor Filantropia Institutul de Construcţii, Bucureşti (1957).
(1925, şefă de secţie, 1930-1947) şi Theodor I. Doctorat, termotehnică, Bucureşti (1968).
Preda (1927); edificarea unui pavilion pentru Activitate didactică permanentă, Institutul de
bolnavele septice, Spitalul Filantropia (1934); Construcţii, Bucureşti (1957-2001).
organizarea Şcoalei de Moaşe (1935). Conducător de doctorat (1990 -2010).
Preocupări în domeniile educaţiei femeilor, Lectorate: Federaţia Rusă, Franţa, Germania,
drepturilor lehuzelor, atragerii de fonduri din Republica Moldova. Volume importante:
donaţii publice. Membră, diverse asociaţii Termotehnica (1974, 1981); Transferul
profesionale în domeniu. Aprecieri comunitare căldurii între construcţii şi sol, I (1981), II
antume şi postume. (C.C.). (1989); Lexicon de construcţii şi arhitectură,
I, II, III (1985 - 1988, în colaborare); Câmpul
LENNE RANCEA, Maria (n. Piteşti, termic universal (1992); Premise istorice ale
Argeş, 1933). Inginer, cercetător, geologie, tehnicii moderne româneşti, I (1994), II
publicist. Liceul de Fete / Colegiul Zinca (1995). Preşedinte fondator şi executiv,
Golescu, Piteşti (1951), Institutul Politehnic, Societatea Cultural-Ştiinţifică Stroeşti-Argeş
Bucureşti (1956). Doctorat, ştiinţe geo-tehnice, (1972-1992). Scrieri distincte: Documente şi
Bucureşti. Documentări externe: Activitate personalităţi din Stroeşti-Argeş (1996, 2005,
specializată permanentă în Capitală (1956- 2007); Generaţia de aur (1997). Deputat de
1990). Volume, studii, articole, referate, Argeş (1996-2004), reprezentând Partidul
comunicări, reuniuni tematice naţionale şi România Mare, secretar, Biroul Permanent al
internaţionale. Membră, diverse foruri Camerei Deputaţilor (2001-2004). Demersuri
profesionale în domeniu. Implicări comunitare. oficiale pentru sprijinirea românilor din:
Aprecieri publice. (R.G.). Basarabia, Bulgaria, Serbia, Ucraina.
Numeroase articole, studii, comunicări,
LEONĂCHESCU/LEONACHE reuniuni ştiinţifice, invenţii, inovaţii, granturi /

13
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

contracte de cercetare, interpelări, iniţiative Cristocea, Teodor Mavrodin, Vasile Novac


legislative. Recunoaşteri în tehnica universală: (2007). Valoroase referiri documentare. (G.C.).
Metoda şi punctul Leonăchescu; Modelul
Schmidt-Leonăchescu. Contribuţii la LERESCU (Secolul XVIII ~). Familie
dezvoltarea ştiinţei contemporane româneşti, tradiţională din Argeş şi Muscel. Mari
extensia spiritualităţii autohtone în Europa, proprietari rurali şi urbani, slujitori ai Curţii
conservarea tradiţionalismului argeşean. domneşti de la Bucureşti, demnitari, jurişti,
Multiple aprecieri publice. (M.C.S.). publicişti, funcţionari publici, cadre didactice,
oameni de cultură, donatori comunitari. Mai
LEORDENI (secolul XVI ~ ). Comună cunoscuţi: boierii Pârvu L. şi Şerban L.,
din judeţul Argeş, pe râul Argeş, aparţinând, ctitori, Biserica Meculeşti, Piteşti (1751-1752);
tradiţional, zonei Muscel, satele Leordeni, Dumitru L., membru, Sfatul Orăşenesc,
Baloteasca, Băila, Bântău, Budişteni, Piteşti; Constantin/Dincă L. (v.);
Cârciumăreşti, Ciolceşti, Ciulniţa, Cotu Gheorghe/Ghiţă L. (n. 1807), serdar,
Malului, Glâmbocata, Glâmbocata-Deal, judecător, Tribunalul Revoluţionar Argeş (12
Glodu, Moara Mocanului, Schitu Scoiceşti. septembrie 1848); mare proprietar funciar,
Suprafaţă: 63 km². Locuitori: 7 700 (1971); peste 300 de fălci teren producător, Gura
5917 (2008). Atestare documentară medievală: Bascovului, Argeş; nominalizat în lista
Baloteşti (1510); Budişteni (1526); Leordeni alegătorilor de deputaţi, Divanul ad-hoc al
(1526). Biserici: Ciulniţa (1750); Ciulniţa Munteniei (iulie 1857); case la Piteşti,
Eustatiade (1750); Călugăriţa (1781); închiriate pentru spitalul din localitate;
Baloteasca (1838-1841); Cretzulescu (1861); Constantin L., primar al oraşului Piteşti (1877-
Ciulniţa Prundeni (1888); Glâmbocata II 1878); Ioan C. L. (v.); Theodor Gh. L.
(1890-1895); Budişteni (1907-1908); magistrat, avocat, proprietar urban; membru
Glâmbocata I (1925-1930). Cruci de piatră: marcant, Partidul Naţional Liberal, secretarul
Glâmbocata (1746); Leordeni (1771). Senatului României; fondator, Societatea
Monumente ale eroilor: Budişteni (1913; 1916- Cooperativă a Meseriaşilor Români din Piteşti,
1918); Glâmbocata (1916-1918); Ciulniţa preşedinte, Consiliul ponderator; Emil L. (v.).
(1916-1918; 1941-1945); Leordeni (1916- Numeroase atestări documentare. (N.P.L.).
1918; 1941-1945). Şcoală (1838); cămin
cultural (1948); bibliotecă populară (1922); LERESCU, Constandin (1798 - ?).
bibliotecă publică (1955). Şcoala de Menaj Proprietar urban şi rural, slujitor al Curţii
(Budişteni); Casa Memorială Dinu Lipatti Domneşti de la Bucureşti, înalt funcţionar
(Ciolceşti); Spital (1877-1878; 1953-2011). public. Suprafeţe de tren, case, alte bunuri cu
Bănci populare: Lumina (1902); Înlesnirea valoare deosebită, Piteşti, Argeş (Vopseaua
(1902); Muncitorul (1903). Cooperativă Galbenă) şi localităţi apropiate. Nominalizat în
agricolă de producţie (1950-1989). Cartagrafia oraşului Piteşti din 1838, origine
Întreprindere agricolă de stat (1949-1991). autohtonă, titlu de boier, avere potrivită, slugi,
Areal viticol, cerealier, legumicol, forestier. robi ţigani. Primar urban (1877-1878),
Resurse naturale, exploatare de petrol, baze de preşedintele Consiliului Comunal Piteşti.
transport, balastiere. Staţie de cale ferată Activităţi specifice susţinerii eforturilor statului
(1872). Punct de referinţă pe traseele feroviar şi român pe timpul Războiului de Independenţă
rutier Bucureşti-Piteşti, conexiune cu (1877-1878). Colaborări constante cu ofiţerii
Autostrada A1. Spaţiu etno-cultural distinct: superiori ai Regimentului Argeş Nr. 4, înfiinţat
arhitectură specifică, ţesături de interior, la Piteşti, cuprins în Planul strategic al
costume, folclor literar, muzical şi coregrafic; Comandamentului General. Gestionarea
cor mixt (1901 ~ ), teatru sătesc (Budişteni). pregătirilor pentru primirea pricipelui Carol I
Turism rural. Scriere monografică: Spiridon (v.) în reşedinţa Argeşului. Înscris în Istoria

14
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

municipiului Piteşti (1988), alte atestări (1964, 1977), alte aprecieri publice antume şi
documentare antume sau postume. (S.I.C.). postume. Contribuţii valoroase la dezvoltarea
vieţii muzicale româneşti contemporane. (L.P.).
LERESCU, Constantin / Dincă D.
(Găvana, Piteşti, Argeş, 1783 - ?). Mare LERESCU, Ioan (1810-?) Proprietar
proprietar funciar, slujitor al Curţii domneşti de urban şi rural din Argeş. Suprafeţe de teren,
la Bucureşti, clucer şi serdar, înalt funcţionar case, alte bunuri cu valoare deosebită, Piteşti
public. Case la Piteşti, întinse suprafeţe de (Vopseaua Neagră) şi localităţi aapropiate.
teren, localităţi apropiate. Nominalizat (1829) Nominalizat în Catagrafia oraşului Piteşti din
în Arhondologie / Condica rangurilor 1938, origine autohtonă, titlu de boier fără
boiereşti (venit anual 3 000 lei), document caftan, avere potrivită, robi ţigani. Înscris în
dezavuat şi ars de revoluţionarii de la 1848 din Istoria municipiului Piteşti (1988). Atestări
Ţara Românească. Administrator al Spitalului documentare antume şi postume. (S.I.C.).
din Piteşti (1829-1831). Secretarul Consiliului
Comunal (1831), primar al oraşului LERESCU, Ioan C. (Piteşti, Argeş,
Piteşti/prezidentul Sfatului (1832-1837), calităţi 1830-Brăila, 18 decembrie 1895). Jurist,
instituite pe baza Regulamentului Organic profesor, istorie, publicist. Facultatea de Drept,
(1831). Deputat: Mahalaua Buliga, Piteşti Bucureşti. Stagiu în Belgia. Doctorat, ştiinţe
(1836); Adunarea Obştească a Munteniei politice şi administrative, Liège, Belgia.
(1842-1848). Donator comunitar. Diverse Funcţionar, Ministerul de Finanţe, Bucureşti.
aprecieri publice antume şi postume. (T.M.). Activitate didactică: şcoli comerciale din
Bucureşti şi Brăila (director). Volume
LERESCU, Emil (Piteşti, Argeş, 26 importante: Actuala organisatiune communale
ianuarie 1921 – Bucureşti, iulie 2006). din Romania (1867); Din origine până la
Compozitor, profesor, muzică, dirijor. finele Cruciadelor (1871); Historia Casei
Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1940), Austriei (1875); De la Cruciade până la
Conservatorul din Bucureşti (1946). Activitate Revoluţiunea Francesă (1877); Compendiu de
didactică: Liceul de Băieţi, Piteşti (1946-1951); istoria universală. Istoria antică (1877).
Liceul de Fete / Colegiul Zinca Golescu, Piteşti Distinct: Rusia leită, poleită, aşa cum este
(1951-1952); Liceul de Băieţi, Craiova, Dolj (1878). Valoroase informaţii privind evoluţia
(1952-1953). Dirijor, importante formaţii oraşului Piteşti, de la Constantin Brâncoveanu
corale sau simfonice din ţară. Numeroase (v.) la 1860. Redactor, publicaţiile: Farul
compoziţii. Muzică de teatru: Scufiţa Roşie român (1866-1867); Strechea (1867-1869);
(1948); Ecaterina Teodoroiu (1967); Peneş Vespea (1868). Piese originale, traduceri,
Curcanul (1977); Steaua fără nume (1981); adaptări: Teatrul Naţional Piteşti; alte trupe din
Patima (1994); vocal-simfonică: Solii patriei ţară (1852-1895). Diverse aprecieri antume şi
(1957); Cantată camerală (1979); Oraşul meu postume. (S.I.C.).
- Piteşti (1986); Întoarcere la marele fluviu al
luminii (1992); simfonică: Pe culmi însorite LEREŞTI (Secolul XVI ~ ). Comună
(1954); Rapsodie oltenească (1990); de din judeţul Argeş, pe Râul Tâgului, aparţinând,
cameră: Caleidoscop (1969); Plumb (1980); tradiţional, zonei Muscel, satele: Lereşti,
Polifonii (1987); Diptic pentru pian (2000); Pojorâta, Voineşti. Suprafaţă: 142,2 km².
corală: Fata de tătar (1956); Crochiuri corale Locuitori: 5 100 (1971); 4 860 (2008). Castrul
argeşene (1986); Rapsodii de toamnă (2000); roman Voineşti (secolul II). Atestare
vocală: Firea cântă (1955); Schiţă lirică documentară medievală: Voineşti (1528);
(1957); Omul de pe stradă (1997). Studii, Lereşti (1605). Biserici: Valea Foii (1781);
articole, conferinţe, interviuri, emisiuni media. Răceni (1800-1802); Lereştii de Sus (1860);
Premiul Uniunii Compozitorilor din România Lereştii de Jos (1927-1939). Monumente ale

15
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

eroilor: Voineşti (1877; 1913; 1916-1918); eparhiale din Argeş: cercuri pastorale (1937);
Lereşti - Centru (1916-1918); Valea Foii (1916- cursuri preoţeşti (1938); tipărituri; iniţiative
1918); Lereşti - Biserică (1916-1918; 1941- economice, gospodăreşti, misionare. Îndepărtat
1945). Cimitir al eroilor (1916). Şcoală (1838); din Scaunul Huşilor (5 februaarie 1849),
cămin cultural (1948); bibliotecă publică surghiunit, deces neaşteptat (prin deducţie,
(1953); ateneu rural (Voineşti); muzeu sătesc. otrăvit). Diverse aprecieri publice antume şi
Baraj, lac de acumulare, hidrocentralele Lereşti postume. (S.P.).
(19 MW) şi Voineşti (6,2 MW), integrate
sistemului Dâmboviţa Superioară. Cooperativă LEU, Valerică (Braşov, 1979 -
agricolă de producţie (1959-1989); unităţi Lagman, Afghanistan, 12 mai 2010). Militar
industriale prelucrătoare (cherestea, mobilă, profesionist, erou naţional. Sergent, Batalionul
lactate, ambalaje). Areal forestier, pomicol, 33 Manevră, Curtea de Argeş, promoţia 2003.
zootehnic. Localitate de referinţă pentru: Misiune de luptă în cadrul colaborării România
arhitectură piemontană; ţesături de interior; - NATO: intervenţie operativă a subunităţii
costume populare; folclor literar, muzical şi specializate în securizarea căilor de acces,
coregrafic. Trasee turistice spre: Cabana Voina; pentru atingerea obiectivului strategic
masivul Iezer - Păpuşa; Câmpulung - Curtea de prestabilit. Rănit grav, prin explozia unei mine
Argeş; Rucăr-Bran - Braşov. Scrieri antipersonal; transportat de urgenţă, pe calea
monografice: Rodica Oană, Ion Oană (2004); aerului, la Spitalul Militar din Baza Lagman,
Marin Bădescu (2010). Valoroase surse Afghanistan, resuscitare eşuată. Căsătorit, un
documentare. (G.C.). copil minor. Moment de reculegere în şedinţa
Guvernului, condoleanţe transmise familiei din
LESPEZI. Vârf în masivul Făgăraş (2 partea şefului Statului Major General, amiralul
522 m), din nordul judeţului Argeş. Notificat şi Gheorghe Marin, şi a ministrului Apărării
Căţun. Integrat grupului celor şase înălţimi Naţionale, Gabriel Oprea. Diverse recunoaşteri
dominante ale zonei, care depăşesc 2 500 m. publice postume. (R.P.C.).
Trasee alpine, marcaje, cabane, descrieri
geografice, literare, turistice. (I.S.B.). LEURDEANU (Secolul XVII ~ ).
Familie tradiţională din Muscel: mari
LEU, Grigorie/Gheorghe (Ţuţcani, proprietari funciari, demnitari medievali,
Măluşteni, Vaslui, 2 mai 1881 – Huşi, Vaslui, 1 partidă politică. Aşezăminte civile şi
martie 1949). Înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe eclesiastice, Leordeni, Muscel, donaţii
Române, episcop, publicist. Activitate comunitare. Mai cunoscuţi: Fiera L.(v.), Stroe
eclesiastică în Argeş (1936–1940). Seminarul F. L. (v.), Ştefan L., Nicolae L., Grigore L.,
Superior Veniamin Costache, Iaşi (1901). Toma L. (v.), Eustatie L., Stroe L. (II),
Facultatea de Teologie Bucureşti (1910). Alexandru. Diverse eponimii. Moştenitori:
Preot: parohia Oancea, Galaţi (1904–1910); familiile boierilor Băleanu, Golescu (v.),
unităţi militare operative ale Armatei Române Kretzulescu / Creţulescu (v.), Samurcaş.
(1916-1918). Director, Seminarul Ismail, Numeroase atestări documentare. Contribuţii la
Basarabia (1918 – 1924). Arhiereu–vicar, consolidarea sistemului autohton din
Arhiepiscopia Iaşilor/Botoşeneanul (1924). feudalitatea clasică românească. (S.I.C.).
Episcop al Argeşului (7 iunie 1936–11 iunie
1940) şi al Huşilor (11 iunie 1940-5 februarie LEURDEANU, Fiera D. (Secolul
1949). Volume importante: Cuvântări XVII). Mare proprietar funciar, demnitar
ocazionale (1928); Confesiuni şi secte. Studiu medieval. Întinse suprafeţe de teren, imobile,
istoric – misionar (1929); Sectele din România alte bunuri cu valoare deosebită, Leordeni,
(1931); Comorile Argeşului (1937). Muscel. Colaborator al voievozilor Ţării
Diversificarea conşinutului activităţilor Româneşti: Radu Şerban (1602-1611) ; Radu

16
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Mihnea (1611~1623, cu întreruperi) ; Leordeni, Muscel. Importante donaţii civile sau


Alexandru Coconul (1623-1627) ; Alexandru eclesiastice : Leordeni şi Topoloveni (Muscel),
Iliaş (1627-1629). Grămătic la Cancelaria Piteşti (Argeş). Funcţie oficială, medelnicer, pe
Domnească din Bucureşti. Mare vistier (1620- timpul domnilor Ţării Româneşti, Grigore IV
1624), mare logofăt (1624-1626; 1628-1629), Ghica (1822-1828) şi Alexandru Ghica (1834-
ispravnic de Craiova, Oltenia (1626). Legături 1842). Contribuţii la definirea structurilor
de rudenie cu familia boierilor Dudescu. social-economice autohtone, proprii perioadei
Aşezăminte în Teleorman, Dâmboviţa, dintre medieval şi modern. Diverse atestări
Bucureşti. Diverse atestări documentare. documentare. Aprecieri publice antume şi
Contribuţii la consolidarea feudalităţii clasice postume. (S.I.C.).
autohtone. Aprecieri publice antume şi
postume. (S.I.C.). LIBERALUL (1935-1937). Publicaţie
bilunară, apărută la Câmpulung, Muscel (25
LEURDEANU, Stroe F. (Secolul martie 1935-2 mai 1937). Subtitlu: Organ de
XVII). Mare proprietar funciar, demnitar propagandă liberală. Girant-responsabil: Ion
medieval. Fiul lui Fiera L. (v.), căsătorit cu Nicolaescu-Bugheanu (v.), Câmpulung. Din
Vişa din Goleşti (v.). Întinse suprafeţe de teren, conţinut: note, informaţii, buletine politice,
imobile, alte bunuri cu valoare deosebită în portrete, reportaje, medalioane. Colaboratori:
localităţile muscelene Leordeni, Goleşti, Petre Ionescu-Muscel (v.), Ion N. Luca,
Vieroş. Dregător domnesc (1625-1641), mare Nicolae N. Manolescu. Imprimare, Tipografia
stolnic (1641), mare vistier (1641-1651), mare Gheorghe N. Vlădescu, Câmpulung. Diverse
logofăt (1655-1658; 1660; 1674), mare vornic implicări comunitare. (I.I.B.).
(1661-1665; 1674), locţiitor de domn,
ispravnic, caimacam (1663-1664; 1672; 1673; LIBRĂRIA BANU PITEŞTI (1925-
1677). Peregrin în Transilvania (1658; 1665- 1950). Firmă specializată în comercializarea
1669; 1671; 1673) şi Imperiul Otoman (1658; cărţilor, articolelor de papetărie, jucăriilor
1671). Înrudit, ca filiaţiune, cu domnii Ţării pentru copii. Noutăţi: desfacerea seturilor
Româneşti, Matei Basarab (v.) şi Constantin fotografice Kodak; comenzi pentru cumpărarea
Şerban (v.). Fruntaş al partidei boierilor aparatelor radio Standard; vânzarea truselor de
Băleanu (1672), susţinător al voievozilor voiaj. Proprietar: Banu Marinescu. Locaţie
munteni Grigore Ghica (1660-1664; 1672- aflată în perimetrul central urban. Relaţii cu
1673), Gheorghe Duca (1673-1678), opozant tipografii şi edituri din Braşov, Bucureşti,
faţă de gruparea Cantacuzinilor. Condamnat la Câmpulung (Muscel), Sibiu. Corespondenţă
moarte de titularul tronului de la Bucureşti, externă. Activitate agreată de Camera de
Antonie Vodă din Popeşti (1669-1672), graţiat Comerţ şi Industrie, Primăria Piteşti, Prefectura
şi călugărit cu sila, Silvestru, Mănăstirea Judeţului Argeş. Atestare documentară:
Snagov, Ilfov. Evadat din sihăstrie, continuarea Anuarul general al oraşului Piteşti şi
activităţilor oficiale. Ctitor: Conacul din judeţului Argeş (1936). Diverse implicări
Goleşti (1639-1640); Biserica din Goleşti comunitare. (A.L.).
(1646); Mănăstirea Vieroş (restaurare parţială).
Numeroase atestări documentare. Diverse LIBRĂRIA CASA CĂRŢII PITEŞTI
aprecieri publice antume şi postume. (S.I.C.). (1989 ~ ). Unitate specializată în
comercializarea scrierilor pe diverse teme,
LEURDEANU, Toma (Leordeni, articolelor de papetărie, discografiei,
Muscel, 1777 – Leordeni, Muscel, 2 septembrie elementelor birotice. Edificiu cu destinaţie
1844). Mare proprietar funciar, demnitar al distinctă, împreună cu Casa Artelor, zona
Curţii de la Bucureşti. Întinse suprafeţe de centrală urbană. Investiţie guvernamentală.
teren, imobile, alte bunuri cu valoare deosebită, Arhitect Pompiliu Soare (v.); executant, Trustul

17
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

de Construcţii Argeş, şef de şantier Ion Vasiliu Argeş şi Muscel. Atestare documentară:
(v.). Deschidere oficială: 16 noiembrie 1989, Anuarul general al oraşului Piteşti şi
primar: Nicolae Zevedei (v.). Patrimoniu aflat judeţului Argeş (1936). Diverse implicări
în gestiunea unităţii de gospodărie comunală. comunitare. (A.L.).
Beneficiar: Centrul de Librării, Piteşti, director
Petre Lungu. Spaţii generoase pentru depozite, LICĂ, Ion M. (n. Vulpeşti, Dobroteasa,
desfacere, expoziţii, lansări tematice, audiţii, Olt, 10 iunie 1939). Profesor gradul I, limba
autografe. Privatizare în 1991. Astăzi: SC rusă-limba română, scriitor / Ion Lică
Columb SRL, acţionar majoritar familia Ştefan, Vulpeşti, redactor. Stabilit la Piteşti din 1967.
din Piteşti. Păstrarea profilului iniţial, folosirea Şcoala Medie, Anina, Caraş-Severin (1958),
exclusivă a spaţiului de la parter. Contracte cu Institutul Maxim Gorki, Bucureşti (1963),
principalele edituri din ţară, corespondenţă Facultatea de Filologie, Universitatea din
externă. Diverse conlucrări comunitare. (A.L.). Bucureşti (1967). Activitate didactică
permanentă în Argeş: Şcoala Tigveni (1963-
LIBRĂRIA MIHAI EMINESCU 1967); Consiliul Regional/Judeţean al
PITEŞTI (1962 ~ ). Unitate tradiţională, Pionierilor (1967-1974); Şcoala Merişani
specializată în comercializarea cărţilor, (1974-1976); Liceul Industrial Nr.3/Grupul
articolelor de papetărie, discografiei, Şcolar Mihai Viteazul, Piteşti (1976-1978);
elementelor birotice. Spaţiu cu destinaţie Liceul/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti (1978-
specială: parterul unui edificiu important din 2001, director adjunct, 1991-1992). Inspector
zona centrală urbană. Investiţie şcolar general, Inspectoratul Judeţean Argeş
guvernamentală. Executant, Trustul de (1990-1991). Redactor-şef, Curierul de Argeş
Construcţii Argeş. Primar: Marin Teodorescu (1991-1996). Volume importante (proză): Ziua
(v.). Beneficiar: Centrul de Librării Piteşti, cu gândurile-n hăţuri (1981); După amiezi cu
director Alexandru Ivan. Distinct: lansări cai (1987); Dom’ Petrică şi celelalte (1991);
tematice, întâlniri cu academicieni, scriitori, alţi Prinţul cenuşiu (2004); O poală cu ouă
oameni de ştiinţă şi cultură, expoziţii (2006). Studii, articole, recenzii în revistele:
consacrate literaturii străine, vitrine Argeş; Luceafărul (Premiul pentru proză,
personalizate. Privatizare în 1991. Astăzi: SC 1978); România literară. Preşedinte, Cenaclul
Columb SRL, acţionar majoritar familia Ştefan, literar Liviu Rebreanu, Piteşti (1974-1978).
din Piteşti. Păstrarea profilului iniţial, Membru fondator, Filiala Piteşti a Uniunii
diminuarea spaţiului folosit anterior, contracte Scriitorilor din România (2002). Aprecieri
cu principalele edituri din ţară, corespondenţă publice. (M.S.).
externă. Multiple conlucrări comunitare.
(A.L.). LICĂ MAŞALĂ, Marilena N. (n.
Teiu, Argeş, 23 octombrie 1955). Sociolog,
LIBRĂRIA STAICU PITEŞTI traducător, publicist. Liceul / Colegiul Zinca
(1925-1950). Firmă tradiţională, renumită în Golescu, Piteşti, Argeş (1974), Universitatea
domeniu. Comercializare: cărţi, articole de Hyperion, Bucureşti (1994). Stagii: Italia
papetărie, jucării pentru copii. Contracte cu (2003-2004), Franţa (2007-2009). Cercetări în
tipografii şi edituri din Muntenia, Oltenia, domeniu (1992-2004): localităţi şi comunităţi
Transilvania. Proprietar: Nicolae Staicu, patron, etnice din Argeş; sondaje de opinie publică:
Magazinul Universal, Piteşti. Clădire clasică, emisiuni media, consultanţă vocaţională.
stil neoromânesc, perimetrul central urban. Volume importante (eseuri, versuri, interviuri):
Activitate asemănătoare la Câmpulung, Am fost la Auschwitz deţinutul A-13221,
Muscel. Corespondenţă externă. Preocupări convorbire cu Leopold Schobel (2002);
agreate de Camera de Comerţ şi Industrie, Asasinarea unui deceniu de iubire (2010);
primăriile Piteşti şi Câmpulung, prefecturile Voix sans frontière / Voci fără hotare (2010,

18
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

ediţie franco-română); Du Congo au Danube / învăţământ preuniversitar cu profil distinct.


De la Congo la Dunăre (2011, ediţie franco- Iniţial: Şcoala Elementară de Muzică (1957 –
română); Întâiul deceniu de speranţă: 1990- 1961). Succesiv: şcoală medie (1961 – 1970);
2000, I. Interviuri cu demnitari argeşeni liceu (1970 – 1978); clase speciale în cadrul
(2012), ilustraţii, Romulus Constantinescu (v.). Liceului/Colegiului Zinca Golescu (1978-
Consiliere tipografică, titluri din literatura 1990); liceu de artă (1990 ~ ). Locaţii: Pasajul
autohtonă. Colaborări, revistele: Albanezul, 1 Mai; Şcoala Nr. 9; Vila Camerei de Comerţ;
Realitatea evreiască (Bucureşti); Poezia (Iaşi); Liceul Industrial Nr. 8; Şcoala Nr.4 / Nicolopol.
Criterii literare (Piteşti); Oglinda literară Clădire recentă (ateliere, săli de studiu, spaţii
(Focşani). Iniţiative distincte: Societatea expoziţionale), investiţie de stat (2008 – 2010),
culturală Androcles (1995); Simpozionul zona centrală urbană. Intensă activitate
Dimitrie Gusti – 60 de ani de la cercetarea didactică, de creaţie şi de interpretare,
monografică în plasa Dâmbovnic (1999); numeroase expoziţii tematice. Premii în
Revista Doina, Paris (2010). Diverse implicări domeniile muzicii, picturii, sculpturii,
comunitare. Aprecieri publice. (M.S.). arhitecturii, graficii, artelor vizuale. Formaţii
artistice proprii: corurile Glissando şi
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV Allegretto; orchestre, grupuri, interpreţi de
PITEŞTI (1995 ~ ).Instituţie de învăţământ muzică instrumentală sau vocală clasică,
preuniversitar vocaţional, specializată, prioritar, uşoară, populară. Participări şi premii,
în pregătirea elevilor pentru obţinerea unor numeroase reuniuni naţionale sau
performanţe la: probe atletice, judo, lupte, înot, internaţionale. Absolvenţi de renume (operă,
tenis de câmp, handbal, volei, baschet, fotbal. operetă, compoziţie, scenografie). Organizarea,
Continuarea activităţilor realizate anterior la la Piteşti, a Olimpiadei Naţionale de Artă
Piteşti de : Şcoala Sportivă a Liceului Nicolae Plastică pentru Licee (2001) şi a fazei zonale,
Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu (1957- Olimpiada de Muzică pentru Clasele III-VIII
1971); Grupul/Liceul Nr.6 Construcţii Civile (2006). Colaborări constante cu instituţiile
(1971-1974); Şcoala Sportivă de Atletică Grea culturale şi administrative din Argeş – Muscel.
Viitorul (1971-1974); Clubul Sportiv Viitorul Directori cunoscuţi: Ion Vlădescu (v.), Marius
(1974-1995); Clubul Sportiv Aripi/Şcoala Nr.11 Giura (v.), Moise Mitulescu (v.). Scriere
Mihai Eminescu (1979-1995). Locaţie actuală: monografică: Moise Mitulescu (2007).
Şcoala Nr.18, Bulevardul Petrochimiştilor, Implicări permanente în viaţa Cetăţii. (S.N.).
arhitect Valeriu Manu (v.), constructor SC
Apartamentul SA Piteşti (1993): săli de clasă, LICEUL DE FETE CÂMPULUNG
baze de antrenament, laboratoare, cabinete (1922-1953). Instituţie reprezentativă de
medicale, spaţii auxiliare. Succese de prestigiu învăţământ preuniversitar pentru judeţul
ale elevilor, cadrelor didactice, antrenorilor la Muscel, iniţiativă cetăţenească. Activitate
reuniuni demonstrative, competiţii, turnee bugetară din 1924. Continuarea tradiţiei
naţionale şi internaţionale, olimpiade. Peste şcolilor primare, particulare sau publice, pentru
120 de medalii de aur, argint, bronz, obţinute în fete (mijlocul secolului XIX). Locaţii
ultimii ani. Directori: Constantin Rizon (v.), succesive: Şcoala Primară Nr. 2 de Fete (1922-
Luminiţa Iordache, Vasile Pavelescu. 1934); clădire proprie (1930-1934), arhitect,
Colaborări permanente cu asociaţii şi cluburi Dumitrie Ionescu-Berechet (v.). Directori
similare, foruri administrative, mijloace media cunoscuţi: Virginia Dinescu (Ştiinţe naturale);
din Argeş. Diverse atestări documentare. Florica Dinculescu (Limba română); Elena
(D.I.G.). Costescu (Istorie). Contribuţii distincte la
LICEUL DE ARTĂ DINU LIPATTI / pregătirea elevelor pentru profesii tutelare.
ŞCOALA MEDIE DE MUZICĂ ŞI ARTE Reorganizări ulterioare: Şcoala Medie Nr. 2 de
PLASTICE PITEŞTI (1961 ~ ). Instituţie de Fete (1953-1965); Liceul Nr.2 Mixt (1965-

19
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1970), prevalent clase speciale de sport. internaţionale, olimpiade. Până în 2010: peste
Implicări permanente în viaţa Cetăţii. Diverse 600 de medalii (aur, argint, bronz);44 de
atestări documentare. (G.F.C.). absolvenţi distinşi cu titlul Maestru al Sportului
(23 înscrişi în clasamentul celor mai buni atleţi
LICEUL INDUSTRIAL DE FETE din ţară ai tuturor timpurilor). Directori
MARIA TEIULEANU PITEŞTI (1897-1948). cunoscuţi: Gabriel Bădescu, Mihai Răuţoiu,
Instituţie de învăţământ preuniversitar, Maria Cristescu, Ştefan Corlăţeanu, Constantin
înfiinţată prin donaţie particulară. Iniţial: Staicu. Multiple atestări documentare şi
Şcoala Profesională de Fete (1897-1936). colaborări comunitare. (D.I.G.).
Fondatori: Ion, Maria şi Constantin Teiuleanu
(v.), mari proprietari funciari şi urbani din LICEUL TEORETIC COSTEŞTI
Argeş. Clauză testamentară (1 noiembrie (1957 ~ ). Instituţie de învăţământ
1897): Pregătirea elevelor în arta croitoriei şi preuniversitar, specializată în pregătirea de
bucătăriei, studiul contabilităţii, economiei cultură generală sau tehnică a elvilor. Succesiv:
politice, dreptului civil şi industrial. Locaţie Liceul din Costeşti (1957-1977); Liceul
proprie, casele Teiuleanu (1899-1936), Industrial Construcţii de Maşini (1977-1990);
extindere ulterioară (1937-1949), spaţii folosite Liceul Teoretic, Costeşti, Argeş (1990 ~ ).
succesiv, după 1948, de Şcoala Pedagogică de Locaţie proprie (1972): săli de clasă,
Învăţătoare, Şcoala Nr.5, Liceul Economic, laboratoare, cabinete, bază sportivă, internat,
Piteşti. Clădiri transferate (1974) actualului cantină, dispensar. Proiect adaptat, Institutul de
Colegiu Economic Maria Teiuleanu, Piteşti. Proiectări, Piteşti; executant, Trustul de
Scriere monografică: Elena Diaconescu, Construcţii Argeş. Succese ale elevilor şi
Daniel Diaconescu (1999). Importante atestări cadrelor didactice la olimpiade, concursuri
documentare şi implicări în viaţa comunităţii. demonstrative, reuniuni ştiinţifice şi tehnice.
(D.I.G.). Directori cunoscuţi: Ion Marinescu, Alexandru
Ispas, Nicolae Enescu, Marin Şerban, Elena
LICEUL NAŢIONAL DE Dobre, Gheorghe Dobre, Florica Dinu, Viorel
ATLETISM CÂMPULUNG (1970 ~ ). Popescu, Elena Contacioiu, Florea Comănescu,
Instituţie de învăţământ preuniversitar, Marian Teler. Colaborări comunitare
specializată, prioritar, în pregătirea elevilor permanente. (D.I.G.).
pentru obţinerea unor performanţe specifice
domeniului. Şcolarizare distinctă: juniori LICEUL TEORETIC DAN
legitimaţi la cluburi şi asociaţii sportive din BARBILIAN CÂMPULUNG (1953 ~ ).
România. Succesiv: Liceul Central Instituţie de învăţământ preuniversitar, profil
Experimental de Atletism/clase integrate real-umanist, specializată, temporar, în
Liceului Mixt Nr.2, Câmpulung (1970-1978); pregătirea resurselor umane pentru activităţi
Liceul de Filologie-Istorie/Clubul Sportiv sportive de performanţă sau industria chimică
Şcolar (1978-1990); Liceul cu Program Sportiv din zona Muscel. Succesiv: Şcoala Medie Nr.2
(1990-1992). Actuala denumire din 1992. de Fete (1953-1965); Liceul Nr.2 Mixt, cu
Complex propriu (1970): săli de clasă, baze de program prioritar sportiv, (1965-1971); Liceul
antrenament, laboratoare, saună, cabinete Nr.3 Chimie Industrială (1971-1991); Liceul
medicale, spaţii auxiliare, internat, cantină. Teoretic (1991 ~ ). Denumire personalizată
Proiectant: Institutul de Proiectări, Piteşti (1991). Locaţia actuală (1974 ): săli de clasă,
(1969); executant, Trustul de Construcţii Argeş laboratoare, cabinete, bibliotecă, baze de
(1969-1970), şef şantier Constantin Dragomir antrenament, dispensar medical. Succese
(v.). Succese de prestigiu ale elevilor, cadrelor importante ale elevilor la : olimpiade naţionale
didactice, antrenorilor la reuniuni şi internaţionale (chimie); întreceri atletice;
demonstrative, competiţii, turnee naţionale şi concursuri de matematică şi literatură dedicate

20
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

patronului spiritual; activităţi ecologice. olimpiade naţionale. Directori cunoscuţi: Ion


Directori cunoscuţi: Claudia Gavrilescu, Duţă, Ana Radu, Dumitru Ana (v.), Silvia
Nicolae Nicolaescu (v.), Ion Niţescu (v.), Aurel Marinescu. Parteneriat în Poiectul SOS
Negreanu, Ion Heroiu, Constantin Petrişoe. Sectorul Medical, cofinanţat din Fondul Social
Importante implicări în viaţa Cetăţii. European prin Programul Dezvoltarea
Numeroase atestări documentare. (D.I.G.). Resurselor Umane. Diverse conlucrări
comunitare. (D.I.G.)
LICEUL TEORETIC ION BARBU
PITEŞTI (1971 ~ ). Instituţie de învăţământ LICEUL TEORETIC ION
preuniversitar, profil real-umanist, specializată, MIHALACHE TOPOLOVENI (1958 ~ ).
temporar, în pregătirea resurselor umane pentru Instituţie de învăţământ preuniversitar, profil
industria electrotehnică din Argeş. Denumire real-umanist, specializată, temporar, în
personalizată (1992). Locaţii succesive: Şcoala pregătirea resurselor umane pentru industria
Nr. 14, Piteşti-Nord (1971-1974); clădire constructoare de maşini. Succesiv: liceu mixt
proprie, Platforma Exerciţiu, inaugurare 15 (1958-1977); liceu industrial (1977-1990);
septembrie 1974: săli de clasă, laboratoare, liceu teoretic (1990 ~ ). Denumire personalizată
cabinete, dispensar, bibliotecă, bază sportivă, (1994). Locaţie proprie, edificii din 1933-1940,
ateliere, cantină, internat. Proiectant, Institutul aparţinând, iniţial, Primăriei Topoloveni,
de Proiectare, Piteşti (1972-1973), executant, Muscel. Extindere, dotări şi modernizări
Trustul de Construcţii Argeş (1973-1974). ulterioare: săli de clasă, laboratoare (fizică,
Succese ale elevilor la olimpiade, concursuri chimie, informatică, biologie), cabinete,
tematice, alte reuniuni naţionale şi dispensar, baze sportive. Succese ale elevilor şi
internaţionale. Publicaţie: revista Noi (1996 ~ ). cadrelor didactice la concursuri pe obiecte,
Directori cunoscuţi: Maria Nicolae (v.), întreceri sportive, reuniuni cultural-ştiinţifice,
Nicolae Mateescu, Adrian Oprea, Alexandru admiterea în facultăţi. Revista Cuget (2011~).
Ionescu, Constantin Biriboiu. Multiple Directori cunoscuţi: Gheorghe Arsenescu (v.),
implicări comunitare. (D.I.G. ). Ion Ştefan, Gheorghiţa Vlad, Eugeniu Mocanu,
Gheorghe Ungureanu, Ion Boalcă, Constantin
LICEUL TEORETIC ION Arsene. Multiple implicări comunitare.
CANTACUZINO / ŞCOALA SANITARĂ (D.I.G.).
PITEŞTI (1974~). Instituţie de învăţământ
preuniversitar, specializată în pregătirea LICHWAR, Mihail (Sfârşitul secolului
asistenţilor medicali şi a altor categorii de XIX - Prima jumătate a secolului XX).
personal pentru judeţul Argeş. Succesiv: Şcoala Cartograf. Domiciliu tradiţional la Curtea de
Sanitară (1974-1977); Liceul Sanitar (1977- Argeş. Activitate în domeniu: Casa Autonomă a
1990); Grupul Şcolar Sanitar (1990-2010). Pădurilor Statului/CAPS, Centrul de Exploatare
Denumire personalizată (1993). Cursuri Curtea de Argeş; Episcopia Argeşului.
gimnaziale/liceale, zi ori cu frecvenţă redusă, Elaborarea Planului pământului bisericesc
uman sau real (oportunităţi susţinute de stat); (1940), aparţinând celor 378 parohii din
structuri postliceale cu autofinanţare (asistent protopopiatele Argeşul de Sus (Curtea de
medical generalist şi de farmacie). Locaţie Argeş), Argeşul de Jos (Piteşti), Slatina (Olt),
proprie (1980): săli de clasă, laboratoare pentru Gura Boului (Vedea). Alte lucrări civile şi
tehnici de îngrijire a bolnavilor, bibliotecă, eclesiastice specializate. Diverse atestări
dispensar, complex sportiv. Anterior: spaţii în documentare. Aprecieri publice. (N.I.M.).
clădirile şcolilor Nr. 14, Nr. 9, Nr. 3, Piteşti
(1974-1980). Intensă activitate didactică şi de LIGA AGRARĂ - SECŢIUNEA
instruire profesională în spitale, policlinici, ARGEŞ (1929-1938). Formaţiune politică,
centre particulare. Succese ale elevilor la oficializată, ca structură distinctă, la Bucureşti

21
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(10 martie 1929), lider Constantin Garoflid. domiciliaţi pe alte coordonate geografice
Disidenţă din Partidul Poporului. În Argeş, continentale. Sediul la Piteşti (Colegiul Ion C.
exprimări ale membrilor şi simpatizanţilor Brătianu): consiliul de conducere; programe
pentru: liberalizarea comerţului cu cereale; tematice; evidenţa membrilor cu activitate
consolidarea capitalului autohton din economia permanentă; simpozioane; articole de presă;
naţională; sporirea cuantumului investiţiilor emisiuni media. Preşedinţi (succesiv): Nicolae
destinate mediului rural; înfiinţarea Spinei (v.); Lucian Costache-Bacinschi (v.).
cooperativelor agricole de producţie sprijinite Colaborări cu foruri publice, asociaţii de
de stat; introducerea mecanizării pe marile prietenie, şcoli, facultăţi, instituţii religioase,
exploataţii. Difuzarea publicaţiei centrale persoane fizice. Diverse exprimări comunitare.
Agricultorul (1929-1941). Rezultate modeste (C.V.).
la alegerile din 1932. Încetarea activităţii LIGA EXPROPRIAŢILOR DIN
conform deciziilor superioare adoptate la 30 ARGEŞ (1990 ~ ). Asociaţie publică, având ca
martie 1938. Aspecte asemănătoare specifice obiectiv retrocedarea, către cei prejudiciaţi sau
judeţului Muscel. (P.P.). urmaşii acestora, a bunurilor confiscate,
naţionalizate ori preluate abuziv de regimul
LIGA APĂRĂRII NAŢIONAL comunist din România. Sediul la Piteşti.
CREŞTINE - ORGANIZAŢIA ARGEŞ Autentificare oficială: 15 martie 1990. La
(1923-1935). Structură politică, oficializată, constituire: 951 de membri. Reorganizare în
pentru opinia publică, la Iaşi (4 martie 1923), 1996, conducere asigurată ulterior de: Ion
preşedinte Alexandru C. Cuza. Iniţial, disidenţă Constantinescu, Viorel Receanu, Mihai Dinu,
a Partidului Naţionalist Democrat Creştin (15 Florica Bratu. Monitorizarea rezolvării
februarie-10 martie 1923). Reorganizare: iunie cererilor adresate forurilor statului, asistarea la
1927, desprinderea, la iniţiativa lui Corneliu procesele aflate pe rol, îndrumarea solicitanţilor
Zelea Codreanu, a Legiunii Arhanghelul cu domiciliul în alte judeţe din ţară, facilitarea
Mihail. În Argeş, exprimări ale unor proprietari intrării în vigoare a hotărârilor judecătoreşti,
urbani, studenţi şi intelectuali, cu opinii aplicarea prevederilor legale în domeniu.
antisemite, pentru: educaţia religioasă a Diverse atestări documentare. (P.P.).
tinerilor; combaterea comunismului şi a luptei
de clasă; creşterea rolului monarhiei; LIGA OPERELOR SOCIALE
diminuarea opoziţiei parlamentare; restrângerea PITEŞTI (1941-1944). Organizaţie caritabilă,
drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; înfiinţată la debutul celui de Al Doilea Război
constituirea formaţiunilor paramilitare de Mondial. Preluarea iniţiativelor Societăţii de
lăncieri. Difuzarea publicaţiei centrale Patronaj, existentă în perioada anterioară.
Apărarea naţională (martie 1923-iulie 1935). Colecte publice, primirea de oferte colective
Încetarea activităţii conform deciziilor forurilor sau individuale, acţiuni pentru întrajutorare,
superioare (14 iulie 1935): unificare cu contribuţii la aprovizionarea unităţilor militare
Partidul Naţional Agrar şi constituirea din Argeş aflate pe front, pachete cu alimente şi
Partidului Naţional-Creştin. Aspecte obiecte de îmbrăcăminte donate orfelinatelor,
asemănătoare specifice judeţului Muscel. căminelor de bătrâni, familiilor sau persoanelor
(P.P.). aflate în dificultate. Patrimoniu propriu,
transferat, la sfârşitul anului 1944, Apărării
LIGA CULTURALĂ PENTRU Patriotice - Organizaţia Argeş. Aspecte
UNITATEA ROMÂNILOR DE asemănătoare specifice oraşelor Curtea de
PRETUTINDENI - FILIALA ARGEŞ (1990 Argeş şi Câmpulung, Muscel. Diverse atestări
~ ). Asociaţie obştească, având preocupări în documentare. (P.P.).
domeniul cultivării sentimentelor naţionale
specifice românilor originari din Argeş-Muscel, LIGA PENTRU UNITATEA

22
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

CULTURALĂ A TUTUROR ROMÂNILOR. Popular Gheorghe Ionescu-Gion. Consemnări


BULETINUL SECŢIEI CÂMPULUNG adiacente: Istoria municipiului Piteşti (1988).
(1914~1916). Publicaţie periodică, editată la Aspecte asemănătoare specifice oraşului
Câmpulung, Muscel (martie-mai 1914; Câmpulung, Muscel, preşedinţi cunoscuţi,
noiembrie 1914-mai 1915; decembrie 1915- Petre Pârâianu, Nicolae Gh. Popovici (v.).
martie 1916). Apariţie ocazională. Uneori: Importante atestări documentare. (C.G.C.).
Buletinul Ligei pentru Unitatea Culturală a
Tuturor Românilor - Secţiunea Câmpulung. LIGA SATELOR (1909-1911).
Comitete de direcţie, colegii redacţionale, Publicaţie periodică, apărută lunar la Piteşti (15
colaboratori. Analize, comentarii, articole, ianuarie 1909-15 februarie 1911). Director-
informaţii, note, dezbateri pe teme comunitare proprietar: Vasile Stoicănescu. Obiectiv
adecvate. Imprimare, Tipografia Gheorghe N. prioritar: educaţia simţului politic al sătenilor.
Vlădescu (v.), Câmpulung. Diverse implicări Analize, comentarii, articole, informaţii pe
publice. (I.I.B.). teme economice, sociale, culturale, religioase,
juridice, ştiinţifice, istorice, militare. Texte
LIGA PENTRU UNITATEA literare preluate din operele scriitorilor: Grigore
CULTURALĂ A TUTUROR ROMÂNILOR Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar
/ LIGA CULTURALĂ - SECŢIUNEA Bolliac, George Coşbuc. Redactori şi
PITEŞTI (1891-1928). Asociaţie obştească, colaboratori din mai multe localităţi ale
preocupată de cunoaşterea şi difuzarea valorilor Argeşului. Imprimare, Tipografia Mihail Lazăr-
spirituale proprii locuitorilor din arealul Fiu, Piteşti. Diverse implicări comunitare.
autohton tradiţional. Sediul central, Bucureşti. (I.I.B.).
Congres constitutiv, 11-13 mai 1891, preşedinte
fondator, Alexandru Orăscu; preşedinte LIGA SCRIITORILOR DIN
emblematic (1919-1940), Nicolae Iorga. ROMÂNIA - FILIALA ARGEŞ (2007 ~ ).
Denumire temporară: Liga pentru Unitatea Asociaţie profesională a creatorilor de
Naţională a Tuturor Românilor (1914-1918). literatură, existentă, la Piteşti, din 11 noiembrie
Implicări directe: Grigore T. Brătianu (v.), 2007. Sediul central, Cluj Napoca. Fondatori:
Stroe Brătianu. La Piteşti (selectiv): acţiuni de Vasile Ghilencea, Steluţa Lucia Istrătescu (v.),
solidaritate cu memorandiştii transilvăneni (19 Nicolae Petrescu (v.), Maria/Mona Vâlceanu
aprilie 1892; 19 aprilie 1894); sărbătorirea (v.), Mihai Ghiţescu (v.), Vavila Popovici,
Semicentenarului Revoluţiei de la 1848, Aurelia Corbeanu, Ionel Dincă, Gheorghe
program adoptat, 8 mai 1898, primar, Eftimie Baciu (v.), Ilze Sora, Stelian Bajureanu (v.),
Ionescu (v.); donaţii pentru edificarea unor Elena Sima, Ion Hiru. Preşedinţi: Steluţa Lucia
şcoli româneşti peste Carpaţi (1900); întâlniri Istrătescu (v.); Constantin Vărăşcanu (v.).
cu personalităţi marcante ale timpului; Vicepreşedinţi: Vasile Ghilencea (şi trezorier),
atragerea cetăţenilor originari din Transilvania, Nicolae Petrescu. Peste 30 de membri în 2012.
Bucovina, Basarabia, domiciliaţi în Argeş, la Reuniuni periodice, volume apărute în edituri
întruniri publice; opinii transmise ziarelor importante din ţară sau străinătate, colaborări
vremii; telegrame adresate forurilor întrunite în cu publicaţii culturale, emisiuni media, alte
ţară sau peste hotare; susţinerea demersurilor exprimări comunitare. Revista proprie
favorabile constituirii României Mari. Carpatica, Nr. 1, Piteşti, 2012; iniţiator: Vasile
Preşedinţi cunoscuţi: Sevastian Hernea (v.); Ghilencea (Argeş), Petre Petria (Vâlcea),
Nicolae T. Grigorescu (1898); Ion S. Nicolae Cosmescu (redactor-şef). Activitate
Teodorescu (1910); Ioan Baiulescu (v.); desfăşurată concomitent cu Filiala Piteşti a
secretari: Ion L. Purcăreanu (1898); Ilarie I. Uniunii Scriitorilor din România. (M.S.).
Iliescu (1910), George Stănescu-Delar (v.).
proiecte continuate, după 1928, prin Ateneul LILEA, Ioan G. (Piteşti, Argeş, 7

23
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

ianuarie 1887 - ?) Ofiţer de carieră, infanterie, 1913); rezervorul de apă Smeurei (3 600 mc
general. Combatant: Campania balcanică capacitate), cel mai vechi din Argeş (1907);
(1913), sublocotenent; Primul Război Mondial edificarea şi echiparea Uzinei de Apă,
(1916-1918), maior, distins în luptele de la Gropeni, Mărăcineni, Argeş (1910); forarea a
Valea Putnei, Vrancea. Al Doilea Război 25 de puţuri pentru mărirea debitului de
Mondial (1941-1945), împuternicit al Marelui alimentare a oraşului; instalarea conductelor de
Stat Major, Uzina Reşiţa (Caraş Severin) şi aducţiune peste râul Argeş. Colaborare cu
Astra (Braşov). Comandant, Centrul de antreprenorul Ion Rădulescu şi primarul
Instrucţie Nr. 8, Jandarmeria Română (1934- Nicolae Gh. Dumitrescu (v.). Proiect existent
1941). Numeroase recompense militare, alte din 1905. Extinderea capacităţii uzinei amintite
aprecieri publice antume sau postume. (G.I.N.). (1914); alte iniţiative în domeniu. Diverse
consemnări documentare. Aprecieri publice
LIMBEREA, Paul I. (Piteşti, Argeş, 23 antume şi postume. (G.P.).
octombrie 1924-Piteşti, Argeş, 8 aprilie 1951).
Student, militant politic. Liceul/Colegiul Ion C. LIPATTI, Dinu/Constantin Th. (
Brătianu, Piteşti (1943), Academia Comercială, Bucureşti, 19 martie 1917 – Geneva, Elveţia, 2
Bucureşti (Anul IV). Participant la mişcarea decembrie 1950). Pianist, compozitor, profesor
legionară şi anticomunistă din România. universitar. Fiul lui Theodor L. (v.), frate cu
Arestat (6 iunie 1948), anchetat, torturat, diplomatul Valentin Lipatti. Integrat
judecat, condamnat, şase ani închisoare; spaţialităţii argeşene prin domiciliu temporar,
detenţie, Jilava (Ilfov) şi Piteşti. Victimă a proprietăţi, casă memorială, Ciolceşti,
metodei reeducare prin tortură, iniţiată şi Leordeni (1985). Conservatorul, Bucureşti
aplicată, la Penitenciarul din reşedinţa (1932), Şcoala Normală de Muzică, Paris,
Argeşului, de Eugen Ţurcanu. Supravieţuire Franţa (1939). Lucrări reprezentantive: Şetrarii
până la 8 aprilie 1951. Deces premeditat, (1934) ; Concertino în stil clasic pentru pian şi
cauzat de traumatismele invocate. Diverse orchestră de cameră (1936) ; Simfonia
consemnări memoriale. (I.I.P.). concertantă penrtu două piane şi orchestră de
coarde (1938) ; Dansuri româneşti pentru
LIMPEDEA. Curs de apă din nordul pian şi orchestră (1945) ; Simfonia de cameră
judeţului Argeş, obârşie pe versantul sudic al (1949). Numeroase aranjamente, transcripţii,
muntelui Ghiţu (1 622 m). Afluent al râului cadenţe, lucrări de critică muzicală şi
Argeş la Corbeni. Captare integrată pedagogie, muzică instrumentală, corală,
Complexului Hidroenergetic Argeşul Mare. vocală. Analize critice şi pedagogice în
Descrieri geografice, economice, turistice, domeniu. Colaborări cu George Enescu.
literare, istorice. (I.S.B.). Pianist-concertist în ţară şi străinătate (1932-
1950). Conservatorul din Geneva (1944-1949).
LINDLEY, William Heerlein W. Considerat unul dintre cei mai mari pianişti ai
(Hamburg, Germania, 30 ianuarie 1853- secolului XX. Premiul I George Enescu pentru
Londra, Marea Britanie, 30 decembrie 1917). compoziţie, Bucureşti (1934), Medalia de
Inginer-proiectant, instalaţii şi reţele hidro- Argint, Franţa (1937). Monografii, concursuri,
edilitare. Integrat preocupărilor argeşene prin concerte, săli de audiţii, busturi personalizate.
colaborări prelungite în domeniu. Şcoli Pregătirea unor noi generaţii de pianista.
particulare, Greenwich şi Blackheath; Contribuţii importante la sporirea prestigiului
Universitatea din Londra (Anglia); Acţionar muzicii româneşti în lume. Valoroase aprecieri
principal, Compania Vintertur. Lucrări publice antume şi postume. (L.P.).
importante în: Imperiul Austro-Ungar, Imperiul
Ţarist, Italia, Olanda, Polonia, România. LIPATTI, Theodor (Secolul XIX).
Distinct, la Piteşti: canalizări urbane (1906- Proprietar urban şi rural, funcţionar de stat.

24
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Domiciliat în Bucureşti. Suprafeţe de teren, Capitalei (1996 ~ 2000). Contribuţii directe la:
case, alte bunuri cu valoare deosebită, elaborarea proiectelor pentru primele zone
Ciolceşti/Glâmbocata, Leordeni, Muscel. rezidenţiale urbane Colibași / Mioveni, Argeş;
Distinct: Act de cumpărare, Moşia sistematizarea iluminatului stradal, privatizarea
Fundăţeanca (1872), oferită, ulterior, fiului unităţilor de gospodărie comunală şi relansarea
său, Dinu / Constantin Lipatti (v.). programului modernizării municipiului
Exproprieri în 1945, fermă agricolă, Staţiunea Bucureşti. Colaborări constante cu foruri
de Cercetări Viticole, Ştefăneşti, Argeş, asemănătoare din: Paris (Franţa), Atena
retrocedare către urmaşi (1992). Expoziţie (Grecia), Beijing (Republica Populară
permanentă, Muzeul Judeţean Argeş, donaţie Chineză), Washington (Statele Unite ale
publică, înfiinţarea Fundaţiei Dinu şi Valentin Americii). Numeroase studii, articole, analize,
Lipatti (2000), administrator delegat, Nicolae rapoarte, interviuri, reuniuni tematice naţionale
Tudor. Diverse atestări documentare. (S.I.C.). şi internaţionale. Membru, Uniunea Primarilor
din Balcani (1997), alte aprecieri comunitare.
LIS, Adrian Mignea V. (n. Ştefăneşti, (D.I.G.).
Argeş, 19 martie 1971). Artist plastic, pictură,
scenograf. Liceul Nicolae Tonitza, Bucureşti LISA DRÄXLMAIER – FILIALA
(1989), Universitatea de Arte Plastice, PITEŞTI (1993 ~). Societate comercială
Bucureşti (1998), Clasa Ion Udrişte. Activitate reprezentativă în economia judeţului Argeş,
didactică, Universitatea de Arte Plastice, Platforma Industrială Piteşti - Nord.
Bucureşti (2000 ~ ). Expoziţii personale sau de Cumpărarea sau închirierea spaţiilor de
grup: România (1998 ~ ); Cehia (1999); Franţa producţie (1994), aparţinând, anterior, Fabricii
(2000); Republica Moldova (2000, 2002); de Stofe Argeşana (1969-1993). Adaptare
Senegal (2008). Lucrări în colecţii particulare pentru realizarea de cablaje şi elemente de
sau de stat din: Australia, Europa, Statele Unite interior, industria auto, proiect şi capital
ale Americii. Scenografie pentru spectacole german. Fondatori, Lisa şi Fritz Dräxlmaier sr.
teatrale din Bucureşti (1994 ~ ) şi Galaţi (1958), patron actual, Fritz Dräxlmaier jr.
(1999). Tabere de creaţie/simpozioane: Sediul central, Vilsbiburg / München,
România (1997); Bulgaria (2001, 2002); Germania. Producţie destinată, prevalent
Germania (2003). Membru, Uniunea Artiştilor exportului. Secţii principale: Debitare cablu,
Plastici din România, Filiala Bucureşti (1998), Preconfecţie, Montaj module, Montaj final,
alte aprecieri publice. (S.N.). Montaj cablaje motor. Beneficiari tradiţionali:
BMW, Daimler-Chrysler, Audi. Colaborări pe
LIS, Viorel I. (n. Zărneşti, Mălureni, orizontală şi verticală în mai multe ţări ale
Argeş, 19 februarie 1943). Inginer, energetică, lumii. Pentru 2005: noul pavilion administrativ;
militant politic, înalt funcţionar public, modernizarea halelor şi depozitelor (56 000
manager. Şcoala Medie Nicolae Bălcescu/ m2); sporirea şi calificarea resurselor umane
Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş (1960), (5 900 de salariaţi). Program investiţional
Institutul Politehnic, Bucureşti (1968). realizat, parţial, prin SC Argecom SA, Piteşti,
Activitate în domeniul proiectării, institutele manager, Ion Fîntîneru (v.). Reorganizarea
specializate din: Piteşti (1968-1972); Ploieşti, fluxului tehnologic, utilaje performante,
Prahova (1972-1974); Ministerul Industriei pregătirea specială a noilor salariați, ritmicitate
Lemnului, Bucureşti (1974-1992). Membru şi calitate, export în numeroase state
marcant: Partidul Naţional Ţărănesc Creştin continentale. Activitate profitabilă. Diverse
Democrat; Partidul Noua Generaţie (iniţiator); implicări comunitare. (I.D.P.).
Partidul Renaşterea Democrată (fondator).
Distinct: vice-primar, Sectorul 2, Bucureşti
(1992-1996); vice-primar / primar general al LIŢĂ, Ioan (n. Găeşti, Dâmboviţa, 12

25
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

septembrie 1955). Inginer, electronică, profesor Argeş, 29 iunie 1965). Inginer, tehnologia
universitar, manager. Stabilit în Piteşti, Argeş, construcţiilor de maşini, ziarist. Liceul Nicolae
din 1980. Liceul Teoretic, Găeşti (1974), Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti
Facultatea Electronică şi Telecomunicaţii, (1983), Institutul Politehnic, Bucureşti (1989).
Institutul Politehnic, Bucureşti (1980), Activitate productivă: Întreprinderea de
Facultatea de Comerţ, Academia de Studii Motoare Electrice, Piteşti (1983-1984);
Economice Bucureşti (1992). Doctorat, Întreprinderea de Utilaj Alimentar, Slatina, Olt
electronică, Bucureşti (1997). Tehnolog, (1989-1994). Redactor, secretar general de
Întreprinderea de Motoare Electrice, Piteşti redacţie, redactor-şef adjunct (1994-2007),
(1980-1991). Activitate didactică şi de redactor-şef (2007~), cotidianul Argeşul
cercetare, Universitatea din Piteşti (1991 ~). liber/Argeşul, Piteşti. Colaborări: redactor-şef,
Director, Colegiul Universitar Tehnic (2000- săptămânalul Muntenia 9, Piteşti (1996-1997);
2004); prodecan, Facultatea de Electronică şi redactor-şef adjunct fondator, publicaţia
Calculatoare (2004 ~). Volume importante (în Muscelul/Serie nouă, Câmpulung, Argeş
colaborare): Aparate, echipamente şi instalaţii (2000-2001). Numeroase studii, articole,
de electronică profesională (1994); Materiale comentarii, interviuri, cronici, informaţii, note,
pentru electromecanică (1997); Efectul apărute în ziare şi reviste din ţară. Documentări
radiaţiilor asupra materialelor şi externe: Bulgaria, Olanda, Turcia. Aprecieri
componentelor electronice (2000); Materiale publice. (I.I.B.).
pentru electronică (2001). Numeroase studii,
articole, granturi/contracte de cercetare, LÖBEL, Lazăr (A doua jumătate a
inovaţii brevetate, reuniuni ştiinţifice naţionale secolului XIX – Prima jumătate a secolului
şi internaţionale. Membru, diverse asociaţii XX). Proprietar urban, negustor, manager
specializate în domeniu. Contribuţii la industrial. Imobile şi afaceri în Piteşti, Argeş.
dezvoltarea învăţământului tehnic superior din Societar, Firma Constantin Bogdan (v.),
Piteşti. Aprecieri publice. (M.C.S.). Fabrica de Făină, Piteşti (1898), capital
investit, 100 000 lei, capacitate instalată, 70
LIVADITU, Ioan (Secolul XIX). HP, 33 de lucrători (1900). Patron fondator,
Proprietar urban şi rural, serdar, slujitor al Casa de Comerţ Lazăr Löbel şi Fiii, Piteşti.
Curţii de la Bucureşti. Inginerul Ocolului Activitate ageată de forurile economice şi
Piteşti pe timpul domnilor Barbu Ştirbei (1849- administrative locale. Corespondenţă externă.
1856) şi Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Iniţiative pentru stimularea evoluţiei generale a
Delimitarea teritorială a reşedinţei Argeşului, zonei Argeş – Muscel în etapa amintită.
stabilirea barierelor de intrare dinspre cinci Diverse atestări documentare şi aprecieri
direcţii rutiere (Vâlcea, Curtea de Argeş, publice. (T.C.A.).
Câmpulung, Bucureşti, Craiova); consemnarea
noului areal în Jurnalul emis de LUCA, Constantin St. (n. Leordeni,
Maghistratul/Primăria Piteşti, aprobat prin Muscel, 1936). Profesor gradul I, educaţie
decizia administraţiei districtuale (20 aprilie fizică, sportiv de performanţă, gimnastică,
1856). Iniţierea elaborării Planului General al manager. Şcoala Medie Nr.1/Colegiul Ion C.
Oraşului, finalizat la 28 februarie 1863, Brătianu, Piteşti (1954), Institutul de Cultură
acceptat de Consiliul Tehnic Superior din Fizică, Bucureşti (1958). Activitate didactică
Capitală (17 septembrie 1863). Contribuţii permanentă: Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul
distincte la fixarea unor criterii oportune Ion C. Brătianu, Piteşti (1959-1998).
modernizării localităţii. Diverse atestări Numeroase succese individuale şi pe echipe la
documentare. (P.P.). întrecerile din domeniul amintit. Director
(1960-1968), Şcoala Sportivă de Elevi; director
LIXANDRU, Gabriel Al. (n. Piteşti, adjunct, Liceul Nicolae Bălcescu, Piteşti (1990-

26
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1994). Stimularea performanţei, rezultate religiosu, juridicu, scientificu şi economicu.


deosebite la concursurile zonale şi naţionale de Organ independent, devotat democraţiei.
gimnastică, atletism, baschet, şah. Colaborări Devize: Deus Romanian protegi; Vox populi,
permanente cu asociaţii şi cluburi din Argeş- vox Dei. Apariţie săptămânală. Redactor-
Muscel. Insistenţe pentru edificarea sălii responsabil: Constantin Predescu (profesor).
polivalente a instituţiei, succes finalizat după Noua Tipografie Rădulescu et Brătănescu,
2000. Volum important: 50 de ani de sport Piteşti. Colaboratori: Constantin Dobrescu-
(2006). Diverse aprecieri comunitare. (C.V.). Argeş (v.), Petre Mateescu. 2. Luceafărul
(decembrie 1910-februarie 1911), Revistă
LUCA, Paul I. (Domneşti, Muscel, 29 populară, morală, filosofică, religioasă;
iunie 1864- Bucureşti, 31 decembrie 1939). apariţie lunară. Redactor: Rizea Dobrescu
Învăţător, mentor cultural, militant cooperatist, (iconom). Tipografia Progresul A.H. Rădulescu
publicist. Familie tradiţională din Transilvania. şi Tipografia Mihail Lazăr-Fiu. 3. Luceafărul
Şcoala Normală a Societăţii pentru Cultura (1936), Organ independent naţional, cultural şi
Poporului Român, Bucureşti (1883). Activitate de informaţii. Analize, comentarii, cugetări,
didactică permanentă: Şcoala Primară, note, dezbateri pe teme educative, politice,
Domneşti (1883-1905, director). Valoroase didactice, juridice, ştiinţifice, economice,
demersuri comunitare. Fondator (în beletristică, bibliografie. Diverse implicări
colaborare): Societatea Culturală Şcoala Nouă comunitare. (I.I.B.).
(1887); Cercul Cultural Râul Doamnei; revista
Şcoala Poporului; Banca Înfrăţirea (1892). LUCIAN, Nicu E. (Radu Negru,
Iniţiative distincte: înfiinţarea corului societăţii Călăraşi, 1 septembrie 1926 - Curtea de Argeş,
culturale (1890); construirea clădirii bibliotecii 14 februarie 1980). Economist, manager,
(1892); ridicarea noii şcoli primare (1903); publicist. Stabilit la Curtea de Argeş din 1949.
edificarea monumentului eroilor (1939), unde Liceul Comercial de Băieţi, Călăraşi (1945),
se află înscrişi inclusiv fiii săi, Luca (învăţător) Institutul de Ştiinţe Economice Vladimir Ilici
şi Titu (cercetaş), căzuţi în Primul Război Lenin, Bucureşti (1963). Economist, inspector
Mondial (1916-1918). Inspector general, principal, director, Banca de Investiţii, Filiala
Banca Centrală a Cooperaţiei, Bucureşti (1905- Curtea de Argeş (1962~1980). Preocupări
1928); lector, Casa Centrală a Băncilor literare, Cenaclul George Topîrceanu, Curtea
Populare şi Oficiul Naţional al Cooperaţiei de Argeş. Versuri în culegerile: Cu aripile
(1928-1932); membru, Consiliul General al deschise (1965); Ramuri în alb (1974). Volum
Cooperaţiei, Bucureşti (1932-1939). Volume de autor: Imn la poarta Soarelui (1964,
importante: Crâmpeie de folclor (1885); Sfatul manuscris). Colaborări de presă: Ialomiţa
bunichii şi Sofronie iubitorul de pomi (1903); liberă (Călăraşi); Secera şi ciocanul (Piteşti);
Sfada satului cu învăţătorul (1904); Călăuza Orizont ( Râmnicu Vâlcea); Clubul şi Munca
cooperatorului (1922). Numeroase studii, (Bucureşti). Articole, analize, interviuri,
articole, reuniuni naţionale în domeniile reuniuni tematice naţionale. Contribuţii la
enunţate. Înmormântat la Domneşti. Necrolog, dezvoltarea contemporană a oraşului Curtea de
ziarul Curentul, Bucureşti (4 ianuarie 1940). Argeş. Diverse aprecieri publice antume şi
Eponimie: Biblioteca Locală Domneşti. Alte postume. (I.G.B.).
valoroase aprecieri publice antume şi postume.
(I.M.D.). LUCICI, Augustin G. (n. Piteşti,
Argeş, 19 februarie 1956). Artist plastic,
LUCEAFĂRUL (1888; 1910-1911; pictură, artă monumentală, grafică, muzeograf.
1936). Publicaţie periodică, editată la Piteşti. Liceul de Muzică şi Arte Plastice / Liceul Dinu
Trei serii: 1. Lucéfêrul (3-25 ianuarie 1888), Lipatti, Piteşti (1975), Institutul de Arte
subintitulat Ziar educativu, politicu, didacticu, Plastice Nicolae Grigorescu, Bucureşti (1983),

27
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Clasa Costel Badea, Lucia Ioan, Nicolae României. Documente ale Marii Uniri,
Adam. Stagiu în Italia (1995). Muzeograf, dezbateri edilitar-gospodăreşti, apeluri,
Muzeul Judeţean Argeş (1984 ~ ), şef secţie manifeste, scrisori, pamflete, informaţii.
Galeria de Artă (1990 ~). Numeroase expoziţii Tipografia Mihail Lazăr-Fiu, Piteşti. Diverse
personale sau de grup: România (1984 ~), implicări comunitare. (I.I.B.).
Polonia (1986, 1990), Italia (1994, 1995),
Franţa (2000), Luxemburg (2000). Lucrări în LUMINA CREŞTINĂ (1945-1947).
colecţii particulare sau publice, state din: Publicaţie subintitulată Revistă pentru zidire
America de Nord, Asia, Europa. Fresce cu sufletească. Apariţie lunară, editată la
tematică adecvată: Staţiunea de Cercetări Câmpulung, Muscel (martie 1945-septembrie
Agricole, Albota, Argeş (1988); Hotelul 1947). Redactor-responsabil: Gheorghe
Alcadibo Center, Piteşti (2005). Studii, articole, Alexandrescu. Rubrici frecvente: pentru copii
interviuri, comentarii, emisiuni media pe şi tineret; istorioare; întrebări şi răspunsuri.
diverse domenii. Colecţionar: fotografii, Colaborări cu parohiile ortodoxe şi instituţiile
cartofilie, obiecte de patrimoniu. Referinţe publice urbane. Imprimare, Tipografia
critice favorabile. Volum important: Galeria Gheorghe N. Vlădescu, Câmpulung. Diverse
artiştilor plastici piteşteni. Album (2011). implicări comunitare. (I.I.B.)
Membru, Uniunea Artiştilor Plastici din
România, Filiala Piteşti (1990), preşedinte LUMINĂ (1936-1937). Publicaţie
(1991-1992). Expert, bunuri cu semnificaţie periodică, editată de clerul din Rucăr, Muscel,
artistică, alte aprecieri publice. (S.N.). subintitulată Foaie de zidire sufletească şi
apărare a credinţei strămoşeşti. În grupul
LUCICI, Stela Maria I. (n. Arad, 3 redacţional: Ilie Băcioiu (preot), Nicolae
februarie 1956). Artist plastic, ceramică, Băjan, Constantin Goran, Spiridon Niţescu, Ion
design, profesor. Stabilită la Piteşti, Argeş, din Pârvu, Spiridon Popescu (preot). Articole, note,
1982. Liceul de Muzică şi Arte Plastice, Arad comentarii, informaţii cu conţinut religios,
(1975), Institutul de Arte Plastice Nicolae sfaturi medicale, rugăciuni, creaţii literar-
Grigorescu, Bucureşti (1982), Clasa Costel istorice, extrase din pravilele bisericeşti.
Badea. Activitate didactică: instituţii de Imprimare, Tipografia Gheorghe N. Vlădescu,
învăţământ din Piteşti. Numeroase expoziţii Câmpulung. Diverse implicări comunitare.
personale sau de grup, design vestimentar: (I.I.B.).
Bucureşti (1984 ), Râmnicu Vâlcea (1984,
1994), Piteşti (1985), Timişoara (1993), Arad LUMINĂ PENTRU TOŢI (1930-
(2000). Tabere de creaţie/simpozioane: 1948). Publicaţie lunară, editată la Curtea de
Sighişoara, Mureş (1983); Bucureşti (1985); Argeş şi Piteşti, subintitulată Foaie pentru
Neptun, Constanţa (1988). Atelier personalizat, popor. Redacţia şi administraţia: Episcopia
Piteşti. Premiul I, Festivalul de Modă, Argeşului. În grupul de colaboratori: Valeriu
Timişoara (1997). Referinţe critice favorabile. Arsenescu, Nichita (episcop), Marin Popescu
Diverse aprecieri publice. ( S.N.). (preot), Tică Popescu, Vasile Tiţescu (v.). Texte
extrase din scrierile semnate de Napoleon
LUMEA NOUĂ (1918-1919). Bonaparte, Blaise Pascal, Xenofon. Articole,
Publicaţie editată săptămânal în Piteşti, comentarii, analize, informaţii pe teme
subintitulată Organ al democraţiei din judeţul religioase, culturale, sanitare, civice, sociale.
Argeş. Director-proprietar: Grigore T. Coandă Imprimare, Tipografia Română Ştefan
(v.). Colaboratori permanenţi: Ion I. Rădulescu Voiculescu, Piteşti. Diverse implicări
(v.), Constantin I. Toteanu, Marin I. Creangă. comunitare. (I.I.B.).
Texte extrase din cuvântările generalului
Alexandru Averescu, viitor mareşal al LUNCA CORBULUI (Secolul XV ~ ).

28
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Comună din judeţul Argeş, pe râul Cotmeana,


satele: Lunca Corbului, Bumbueni, Catane, LUNGEANU, Mihai C. (n. Bucureşti,
Cieşti, Lăngeşti, Mârghia de Jos, Mârghia de 29 ianuarie 1953). Regizor de teatru. Familie
Sus, Pădureţi, Silişteni. Suprafaţă: 103,6 km². tradiţională din Câmpulung, Muscel. Fiul lui
Locuitori: 5 500 (1970); 2 955 (2008). Atestare Constantin M.L. (v.). Liceul Sfântul Sava,
documentară medievală: Lăngeşti (1437); Bucureşti (1971), Institutul de Artă Teatrală şi
Cieşti (1451); Bumbueni (1519). Biserici: Cinematografică Ion Luca Caragiale,
Catane (secolul XIX); Lăngeşti (1836); Bucureşti, Clasa Cătălina Buzoianu (1977).
Mârghia I (1848-1849); Pădureţi (1851); Lunca Activitate în domeniu: Teatrul de Stat Valea
Corbului (1862); Cieşti (1875); Silişteni (1878- Jiului, Petroşani, Hunedoara (1976-1980);
1888); Mârghia II (1883-1885). Cruci de piatră: Teatrul Alexandru Davila, Piteşti, Argeş
Pădureţi (1866). Monumente ale eroilor: (1980-1988); Societatea Română de Radio,
Pădureţi (1916-1918); Lunca Corbului (1877; Bucureşti (1988 ~ ). Colaborări cu alte instituţii
1913; 1916-1918; 1941-1945). Şcoală (1838); culturale din ţară. Spectacole teatrale de
cămin cultural (1948); bibliotecă publică referinţă: Procurorul, Gheorghi Djagalov
(1930). Placă evocatoare 1907; bustul (1976); Tichia cu clopoţei, Luigi Pirandello
Constantin Christescu (v.). Industrie casnică, (1979); Măsură pentru măsură, William
fermă de stat (Pădureţi), cooperativă agricolă Shakespeare (1982); Întâmplări din Capitală,
de producţie (1950-1990). Areal cerealier, Tudor Muşatescu (1986); Negustorul de timp,
legumicol, zootehnic. Turism rural. Zonă de Matei Vişniec (2008). Radiofonie: Prăpăstiile
referinţă pe traseele rutiere: Piteşti-Slatina- Bucureştilor, Matei Millo (1999); Provocarea,
Craiova; Piteşti-Roşiorii de Vede. Arhitectură Doru Moţoc (2005). Consemnări critice
tradiţională, textile de interior, costume favorabile. Membru, Uniunea Teatrală din
populare, folclor literar, muzical, coregrafic. România/UNITER, premiile galei, alte aprecieri
Distinct: dansul Căluşul românesc, formaţii pe publice. (I.F.).
mai multe generaţii, premii naţionale şi
internaţionale. Scriere monografică: Badea
Stănescu (1930, Silişteni). Valoroase surse LUNGIANU, Mihail (Rucăr, Argeş, 13
documentare. (G.C.). decembrie 1880 – Bucureşti, 21 ianuarie 1966).
Proprietar funciar, scriitor, proză, redactor,
LUNGEANU, Constantin M. folclorist. Studii la Câmpulung, Muscel.
(Câmpulung, Muscel, 1900-Bucureşti, 1975). Activitate redacţională, revistele: Glasul
Actor, cântăreţ de revistă, cupletist. Argeşului, 1915, România rurală (1915-1916),
Conservatorul Bucureşti, Clasa Lucia Sturdza Alarma (1921), Piteşti, Argeş; România
Bulandra (1925). Activitate permanentă în ilustrată, Bucureşti. Volume importante: În
Capitală: companiile Bulandra, Alhambra, Ion sărbători (1910); Zile senine (1914); Însăilări
Iancovescu; teatrele Municipal şi Comedia (1914); Făpturi năstimiri (1936). Activitate
(1925-1975). Colaborări distincte cu redacţională, revistele: Albina; Convorbiri
compozitorii Ion Vasilescu, Ionel Fernic, literare; România rurală; România ilustrată;
Nicolae Vlădoianu. Roluri de referinţă (proză) Semănătorul. Premiul Academiei Române
în: Loengrin, Aldo Bonelli; Absenţe (1914, 1920, 1936). Consemnări critice
nemotivate, Laszlo Békeffi; Kontusovka favorabile: George Coşbuc, Barbu Ştefănescu-
Palace, Axel Nielsen; Debit special, Bus Delavrancea (1914); Ion Bianu (1920); Ion
Fekete; Manase, Roman Ronetti. Partituri în Alexandru Brătescu-Voineşti (1936); George
filmele: Viaţa lui Ştefan Luchian (1968); Din Călinescu (1941). Alte aprecieri publice
zori până în amurg; Zile de iunie. Înregistrări antume şi postume. (M.S.).
radio, discografie: Electrecord, Bucureşti.
Aprecieri publice antume şi postume. (I.F.). LUNGOCI, Gheorghe I. (n. Suteşti,

29
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Vâlcea, 30 ianuarie 1940). Profesor gradul I, romani (1910); Antichităţi publice


matematică, manager, publicist. Stabilit în romane(1915, 1926); Istoria patriei (1919,
Piteşti din 1964. Liceul Radu Greceanu, 1922, 1925, 1928). Colaborări: edituri,
Slatina, Olt (1958), Universitatea Constantin I. tipografii, librării din Piteşti şi Bucureşti.
Parhon, Bucureşti (1964). Activitate didactică Articole de presă pe teme de interes general.
permanentă la Piteşti: Şcoala Medie Aprecieri publice antume sau postume. (C.V.).
Mixtă/Liceul Nr.3/Liceul de matematică şi
Fizică nr.1/Colegiul Alexandru Odobescu LUPTA CEA BUNĂ (1929-1931).
(1964-1990; director adjunct, 1980-1982; Revistă lunară editată la Câmpulung, Muscel
director 1982-1990); Liceul Nicolae (ianuarie 1929-martie 1931), subintitulată
Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu (1990-1994; Publicaţie pentru hrană sufletească şi apărarea
1996-2002). Inspector general, Inspectoratul credinţei strămoşeşti; anterior, Vino şi vezi. În
Şcolar al Judeţului Argeş (1994-1996). Autor grupul redacţional şi de colaboratori: Spiridon
de manuale şi culegeri tematice. Rezolvitor, Andreescu (preot), Nicolae Bănăţeanu (preot),
Gazeta Matematică, Bucureşti. Stimularea Gheorghe Cotenescu (v.), Alexandru Gh.
performanţei, înfiinţarea claselor speciale de Popescu (preot), Dumitru Roman, Gheorghe
matematică şi informatică, succese importante Stănculescu. Analize, comentarii, informaţii,
cu elevii la concursuri naţionale sau note pe teme religioase şi civice. Imprimare,
internaţionale pe domenii (ştiinţe, tehnică, Tipografia Muscelul, Câmpulung, Muşcel.
literatură, artă, sport). Călătorii documentare Diverse implicări comunitare. (I.I.B.)
în mai multe state ale lumii. Membru, diverse
foruri specializate în domeniu. Aprecieri LUPTĂTORUL (1888;1911). Publicaţie
publice. (C.V.). periodică, apărută la Piteşti, Argeş. Două serii.
1.Luptătorul (ianuarie-mai 1888), săptămânal,
LUNGU NICOLESCU, Nicolae P. conţinut inspirat de doctrina Partidului
(Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a Conservator. Proprietar-editor: Ion
secolului XX). Proprietar funciar. Membru Raicoviceanu (v.). Imprimări: Tipografia
marcant: Partidul Ţărănesc; parlamentar, Modernă Gr. Luis, Bucureşti; Noua Tipografie
Partidul Naţional Ţărănesc. Deputat de Argeş Rădulescu et Brătănescu, Piteşti. 2. Luptătorul
(1919-1920; 1928-1931), reprezentând Partidul (23 ianuarie 1911), săptămânal, Organ al
Ţărnesc/Partidul Naţional Ţărănesc. Preocupări Partidului Conservator-Democrat din judeţul
în domeniile definitivării Reformei agrare din Argeş. Un discurs al lui Ion Luca Caragiale.
17 iulie 1921, organizării cooperatiste a Articole, comentarii, analize, informaţii,
locuitorilor de la sate, diversificării vieţii replici; note pe teme politice, literare, civice,
culturale din mediul rural. Aprecieri publice economice, sociale; cronici neojunimiste,
antume şi postume. (C.D.B.). poezii satirice. Imprimare, Tipografia Mihail
Lazăr-Fiu, Piteşti. Diverse implicări
LUPESCU, Virgil V. (Roşia de Secaş, comunitare. (I.I.B.).
Alba, 1870-Piteşti, Argeş, 1948). Istoric,
latinist, publicist. Stabilit definitiv în Argeş LUPU, Daniel Gelu Gh. (n. Melinești,
(1895). Liceul din Blaj, Alba (1890), Dolj, 26 ianuarie 1955). Medic primar
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi veterinar, manager. Stabilitșîn Arge din 1987.
(1895). Activitate didactică permanentă: Liceul Teoretic, Melinești, Dolj (1974),
Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1895- Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu,
1935). Complementar: Şcoala Normală de Bucureşti (1982). Specializare conexă,
Băieţi Alexandru Odobescu, Piteşti (1915- administra
ț ie publică. Activitate specializată:
1916); Liceul Comercial, Piteşti (1919-1922). Direcţia Agricolă Ialomiţa (1982-1987); șef,
Volume importante (manuale): Viaţa publică la Circumscripţia Sanitar-Veterinară, Bârla, Argeş

30
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1987-1992); Direcţia Sanitar-Veterinară şi Dinulescu (1977). Activitate în domeniu:


pentru Siguranţa Alimentelor Argeș, inspector Teatrul Alexandru Davila, Piteşti (1978 –
(1992-1997), director executiv (1997-2001; 1988); Teatrul Mic, Bucureşti (1988 ~ ). Roluri
2005-2009; 2011~), consilier, Poliţie Sanitar de referinţă: Stamatescu (Titanic vals, Tudor
Veterinară (2001-2003), Integrare Europeană Muşatescu); Prim-ministru (Regele gol,
(2003-2005), Igienă Veterinară (2009-2011). Evghenie Svarţ); Kirill (Roman sentimental,
Contribuţii directe la fundamentarea Vladimir Konstantinov, Boris Raţer); Cuza
programelor pentru modernizarea și integrarea (Cuza Vodă, Ion Luca); Antonio (Furtuna,
activităţii zoo-veterinare în normele europene. William Shakespeare). Filmografie: Ecaterina
Studii, norme tehnice, analize, reuniuni Teodoroiu (1978); Oglinda (1999); Carol I
naţionale și internaţionale în domeniu. (2008). Membru: Uniunea Teatrală din
Exprimări externe. Secretar (1993-1997), România/UNITER, Asociaţia Cineaştilor din
președinte (1997-2009), Asociaţia Generală a România /ACIN. Consemnări critice favorabile.
Medicilor Veterinari din România, Filiala Alte aprecieri publice. (I.F.).
Argeş, alte aprecieri publice. (C.D.B.).
LUŢELE. Vârf în Masivul Făgăraş (2
LUPU, Ion I. (n. Lugoj, Timiş, 6 176 m), din nordul judeţului Argeş. Acces spre
februarie 1950). Actor de teatru şi film. Liceul cele şase înălţimi dominante ale zonei, care
Coriolan Brediceanu, Lugoj (1968), Institutul depăşesc 2 500 m. Trasee alpine, marcaje,
de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca cabane, descrieri geografice, literare, turistice.
Caragiale, Bucureşti, Clasa Constantin (I.S.B.).

31
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Emil Lerescu Grigore Leu

Stroe Leurdeanu Paul Limberea

Paul Luca Virgil Lupescu

32
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

domeniu, Activitate de cercetare transmisii


automate la automobile; dinamica
autoturismelor echipate cu tracţiune integrală.
Contribuţii la realizarea programelor europene

M
şi iniţierea cursurilor de educaţie continuă,
Universitatea din Piteşti (2000). Membru,
cunoscute societăţi şi asociaţii profesionale din
România, Franţa, Statele Unite ale Americii.
MACARIE, Remus C. (n. Ţifeşti, Aprecieri publice. (M.C.S.).
Vrancea, 1878 – Piteşti, Argeş, 1925). Profesor
ştiinţe naturale, instrumentist, vioară, lutier, MACCA, Elena (? – 1916). Mare
animator cultural. Stabilit la Piteşti din 1909. proprietar urban şi rural, filantrop. Întinse
Liceul Teoretic, Focşani, Vrancea (1897), suprafeţe de teren, case, alte bunuri cu valoare
Universitatea din Bucureşti (1907). Activitate deosebită, Bucureşti, Alexandria (Teleorman),
didactică, liceele: Ienichiţă Văcărescu, Miroşi (Argeş). Căsătorită cu colonelul
Târgovişte, Dâmboviţa (1907-1908); Traian, Petrache Macca (decedat, 1905). Edificarea,
Turnu-Severin, Mehedinti (1908-1910); Ion C în centrul comunei amintite, din resurse proprii
Brătianu, Piteşti (1910 -1925). Animator (1906-1908): biserică, şcoală primară, şcoală
muzical, constructor de viori, specializat în de meserii, cămin pentru cadre didactice.
Italia şi Germania (1908). Iniţiator (1913): Acordarea unor loturi agricole familiilor sărace,
Quartetul de coarde (in colaborare) ulterior nou constituite. Distinct: donarea moşiei pentru
Asociatia de Muzica de Camera, Societatea Casa Şcoalelor, Bucureşti (1914). Atestări de
corală Armonia. Preocupari pentru promovarea arhivă. Aprecieri comunitare antume şi
profesiei de lutier. Aprecieri publice antume postume. (I.I.Ş.).
si postume. (L.P.).
MACHELARIE, Haralambie C.
MACARIE, Tiberiu Nicolae (n. (Vărzaru, Merişani, Argeş, 13 mai 1880 –
Brezoi, Vâlcea, 13 iunie 1950). Inginer 1955). Medic, medicină generală, manager.
mecanic, profesor universitar, manager. Stabilit Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş
în Argeş din 1974. Liceul Nicolae Bălcescu, (1900); voluntar, Regimentul 4 Dorobanţi,
Râmnicu Vâlcea (1969), Institutul Politehnic Argeş, Piteşti (1900-1902, sublocotenent).
Braşov (1974), Doctorat, ştiinţe tehnice, Braşov Facultatea de Medicină, doctorat, Bucureşti
(1994). Stagii în mai multe state occidentale. (1909). Activitate în domeniu: Circumscripţia
Inginer, Întreprinderea de Autoturisme, Sanitară Ştefăneşti, Muscel/Spitalul Carol I,
Colibaşi/Mioveni (1974-1980). Activitate Călineşti, Muscel (1909-1919). Combatant:
didactică, Institutul de Învăţământ Superior/ Campania Balcanică (1913, căpitan); Primul
Universitatea din Piteşti (1980 ~), director: Război Mondial, şef, Spitalul de Exantematici,
Departamentul de Formare Continuă (1998- Mânăstireni, Botoşani (1917-1918). Cabinet
2000; 2004~), Director, Departamentul Relaţii particular, Piteşti (1919-1932). Ofiţer superior,
Internaţionale (2000-2004). Volume importante medic, Regimentul 30 Dorobanţi, Muscel
(în colaborare): Transmisii continue şi (1932-1938). Medic şef: Spitalul Civil
acţionări pentru autovehicule (1999); Câmpulung, Muscel (1938-1941); Spitalul
Tehnologia informaţiei şi comunicării (2001); Militar de Zonă Interioară, Câmpulung (1941).
Centrul de formare Muntenia.Ghid de Diverse studii, analize, rapoarte, comentarii,
prezentare şi evaluare (2001); Dinamica comemorări memoriale. Aprecieri publice
autovehiculelor. Îndrumar de proiectare antume şi postume. (C.C.).
(2004). Studii, articole, comunicări, reuniuni
ştiinţifice naţionale şi internaţionale în

33
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

MAFTEI, Ion (n. Merişani, Argeş, 13 gestionarea evenimentelor cotidiene; pregătirea


februarie 1945). Medic primar, stomatologie, vizitelor domnului, înalţilor demnitari,
publicist, inovator. Şcoala Medie Nicolae oaspeţilor străini. Subordonare faţă de
Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Ocârmuirea judeţului Muscel. Numeroase
Argeş (1962), Institutul Medico- Farmaceutic, atestări documentare. După 1864, Primăria
Bucureşti, facultăţile: Medicină Generală Comunei Urbane Câmpulung, din Prefectura
(1968); Stomatologie (1970). Doctorat, ştiinţe Muscel. (M.B.).
medicale, Bucureşti (1987). Documentări
externe: Austria, Germania, Olanda. Activitate MAGHISTRATUL/MAGISTRATUL
specializată în Capitală: Clinica de PITEŞTI (1831 – 1864). Instituţie publică
Stomatologie (1970-1971); Facultatea de administrativă, înfiinţată pe baza prevederilor
Stomatologie, Catedra Buco- Maxilo-Facială Regulamentului Organic al Ţării Româneşti,
(1971 ~). Volume importante: Tratat de adoptat de Adunarea Obştească Extraordinară,
chirurgie maxilo-oralo-facială (1991, în Bucureşti, aplicat de la 1/13 iulie 1831.
colaborare); Extracţia dentară; Apifitoterapia. Deputaţi aleşi în cele patru sectoare
Studii, articole, reuniuni tematice naţionale şi urbane/văpsele (albastru, galben, roşu, negru),
internaţionale. Redactor, publicaţiile periodice: pe mahalale. Sfat constituit anual din trei
Acta stomatologice internaţionale; Revista membri: pezident / preşedinte; secretar; scriitori
română de chirurgie orală şi maxilo-facială. / funcţionari. Primii preşedinţi: Mihai Popescu /
Inovaţii brevetate în domeniu: tehnici dentare, Popovici (1831 – 1832 ; 1839), Constantin
medicamente, profilaxii. Membru, diverse Lerescu (1832 – 1836), Dumitru Drăgoescu
foruri profesionale autohtone şi continentale. (1837 – 1839 ; 1840). Catagrafii periodice /
Aprecieri publice. (C.C.). recensăminte / table statistice, transmise
Vorniciei din Lăuntru, Bucureşti. Iniţiative
MAGHISTRATUL/MAGISTRATUL distincte: înfiinţarea Şcolii Naţionale (1833);
CÂMPULUNG (1831 - 1864). Instituţie alinierea caselor; deschiderea de străzi;
publică administrativă, înfiinţată pe baza stimularea activităţilor economice; organizarea
prevederilor Regulamentului Organic al Ţării serviciilor sanitare şi de salubritate; reabilitarea
Româneşti, adoptat de Adunarea Obştească clădirilor statului şi ale cultelor religioase;
Extraordinară, Bucureşti, aplicat de la 1/13 gestionarea evenimetelor cotidiene; pregătirea
iulie 1831. Deputaţi aleşi în cele patru sectoare vizitelor domnului, înalţilor demnitari,
urbane / văpsele (albastru, negru, roşu, verde), oaspeţilor străini. Subordonare faţă de
pe mahalale; sfat constituit anual din trei Ocârmuirea judeţului Argeş. Numeroase
membri, prezident / preşedinte; secretar; atestări documentare. După 1864, Primăria
scriitori / funcţionari. Primii preşedinţi: Comunei Urbane Piteşti, aparţinând Prefecturii
Gheorghe Anghel, Grigore Chiriazino, de Argeş. (I.T.B.).
Gheorghe Rucăreanu. Secretar cunoscut:
Andronache Piteşteanul, semnatar al MAGISTRALA FEROVIARĂ
Jurământului pe Noua Constituţie / BUCUREŞTI – PITEŞTI (1872 - ). Traseu
Proclamaţia de la Izlaz (1848), destituit după important al sistemului căilor ferate din
înfrângerea Revoluţiei Române. Catagrafii România (108 km), inaugurare, 13/25
periodice / recensăminte / table statistice, septembrie 1872, parcurs, iniţial, de trenul mixt
transmise Vorniciei din Lăuntru, Bucureşti. VII (4h 49). Proiectant: Eugeniu Gavant,
Iniţiative distincte: înfiinţarea Şcolii Naţionale contract guvernamental (4 august 1866),
(1832); alinierea caselor; deschiderea de străzi; aprobat, prin Decretul Nr. 193, de Carol I (v.).
stimularea activităţilor economice; organizarea Constructori: Consorţiul prusian Bethel Henry
serviciilor sanitar şi de salubritate; reabilitarea Strausberg şi colaboratorii (1868 – 1871);
clădirilor statului si ale cultelor religioase; Societatea acţionarilor Drumurilor de Fier din

34
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

România, coordonatori, bancherii germani MAHU, Horaţiu M. (Piatra Neamţ, 17


Gerson Bleichroder, Hans Hansemann (1871- martie 1916 – Piteşti, Argeş, 22 septembrie
1875). Succesiv, în exploatare, liniile: Piteşti – 1999). Economist, ziarist, grafician. Stabilit la
Costeşti – Slatina – Craiova – Turnu Severin – Piteşti din 1946. Liceul Teoretic, Piatra Neamţ
Vârciorova (24 decembrie 1874/5 ianuarie (1934), Academia de Ştiinţe Economice,
1875); Goleşti – Câmpulung, Muscel (21 Bucureşti (1946). Activitate productive, Auto-
iunie/3 iulie 1887, distanţă tehnică, 54,974 Far, Piatra Neamţ (1932-1938); combatant, Al
km); Costeşti – Roşiori (15 august 1887); Doilea Război Mondial, unităţi de aviaţie
Piteşti – Curtea de Argeş (27 noiembrie 1898, (1941-1945). Economist, planificare: Direcţia
lungime, 38,435 km), proiectanţi, Elie Radu, Silvică, Piteşti (1946 – 1979); Trustul Gostat
Teodor Stroescu, Dimitrie Colintineanu. Nodul Argeş (1949 – 1952); Trustul de Construcţii
feroviar Piteşti: gară (1872); depou (1890), Argeş (1952; 1961-1962); Sfatul Popular
revizie vagoane (1895). Extinderi, dotări, Regional Bacău (1952 – 1953); Sfatul Popular
reabilitări ulterioare. Sărbătorirea Centenarului Regional Piteşti (1953 – 1954). Redactor, sef
(30 septembrie 1972): festivitate adecvată, secţie ziarul Secera şi ciocanul, Piteşti (1954-
placă aniversară, locomotivă şi vagoane de 1961). Redactor-şef, ziarul Minerul muscelean
epocă. Scriere monografică: Gheorghe Păun (1962-1966). Colaborator, publicaţii din
(v.), Gheorghe Deaconu (v.). Numeroase Capitală: România liberă, Munca, Apărarea
consemnări tradiţionale sau contemporane. patriei, Comerţul socialist (1966-1989).
Adaptări la cerinţele europene. (G.P.). Numeroase reportaje, informaţii, foiletoane.
Membru Uniunea Ziariştilor din România, alte
MAGISTRALA FEROVIARĂ aprecieri publice antume şi postume. (I.I.B.).
VÂLCELE-RÂMNICU VÂLCEA (1928 -).
Traseu special (38,9 km), urmărind reducerea MAHU, Viorel Adrian H. (n.
distanţei pe calea ferată, dintre Bucureşti - Giurgiuleşti, Republica Moldova, 10 august
Sibiu, cu 125 km. Proiect datând din 1928, 1943). Arhitect, publicist, universitar. Stabilit
reactivat în 1966 şi 2004. Lucrări executate, la Piteşti, Arges din 1946. Şcoala Medie
prioritar, în perioada 1976 – 1986. Investiţie de Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu,
stat. Repere principale: Vâlcele – podul peste Piteşti (1961), Institutul de Arhitectură Ion
râul Argeş – Tutana - tunelul Ploştina- Schitu - Mincu, Bucureşti (1967). Doctorat, arhitectură,
matei – Viaductul Topolog (1320 m lungime, Bucureşti (1980). Arhitect, şef de proiect,
50 m înălţime) – Ciofrângeni (colonie Institutul de Proiectare/S.C. Proiect Argeş
muncitorească, sediul şantierului) – tunelul (1967 - 2007). Proiecte reprezentative finalizate
Gibei (2 240 m) – viaductele Sâmnic, Popeşti, prin construcţii (în Argeş): Reabilitari si
Valea Hotarului, Blidari, Linia, Racoviţa, amenajari, Muzeul Viticulturii si Pomiculturii
Ostroveni, Hagea - podul peste râul Olt - Golesti; Cabana Voina/Lereşti (1969); Dacia
Garanu/Râmnicu Vâlcea - Est. Valoroase Service Bascov (1983); Blocul Corona Piteşti
soluţii şi amenajări inginereşti. Termen de (1992). Volume important: Catalogul Arhitecţi
finalizare: 1986. Concluzii telurice români în străinătate (1992); Specificul
defavorabile, colaborări cu firme din Japonia, National in preocuparilor arhitectilor (2008);
consolidări specializate, zona viaductului Reflectii la dezvoltarea urbanistica a
Topolog, probe tehnice şi observaţii prelungite. Bucurestilor (2009). Numeroase studii,
Încetarea activităţii (1990-2004), reorganizare articole, interviuri, reuniuni naţionale şi
(2004-2008). Şantier în conservare. Diminuarea internaţionale pe teme adecvate. Activitate
patrimoniului material. (G.P.). didactică: Universitatea Spiru Haret, Bucureşti,
şef de catedră (2007-2011). Exprimări externe:
Bulgaria, Finlanda,, Japonia. Organizator-
responsabil, Secţiunea Arhitectura românească

35
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

în perioada 1945-1990, Expoziţia 100 de ani Dumitru M. (v.). Colegiul Sfântul Sava,
de Arhitectură in Romania, Bucureşti (1991). Bucureşti (1871), Facultatea de Drept
Membru: Uniunea Arhitecţilor din România Toulouse, Franţa (1875). Doctorat, ştiinţe
(1967, în Comitetul de conducere pe tara juridice, Paris, Franţa (1876). Activitate în
(1990-1993); Ordinul Arhitecţilor din România domeniu: procuror, Tribunalul Ilfov (1876-
(2001 -); Registrul Urbaniştilor din România 1880); avocat, Baroul Bucureşti (1880-1884).
(2005 -). Alte aprecieri publice. (A.M.). Director, gazeta Curierul Duminicei,
Bucureşti, colaborator publicaţii din Capitală,
MAIOR, Florin, F. (n. Vidacut, Săcel, traducător. Întinse suprafeţe de teren
Harghita, 20 martie 1955). Artist plastic, Berindeşti, Corbeni, plasa Argeş, expropriate
ceramică, grafică, sculptură. Iniţiativă parţial prin Legea pentru definitivarea
particulară. Stabilit in Arges din 1979. Liceul Reformei Agrare din 17 iulie 1921, aplicata de
de Muzică şi Arte Plastice, Târgu Mureş guvernul condus de Alexandru Averescu.
(1974), Institutul de Arte Plastice Nicolae Consilier, Consiliul Judeţean Argeş (1882).
Grigorescu, Bucureşti (1979), Clasa Romeo Deputat de Argeş (1895-1901; 1901-1902),
Voinescu, Lucia Ioan. Activitate specializată: reprezentând Partidul Naţional Liberal.
designer, Fabrica de Porţelan Arpo, Curtea de Membru, Comisia Administrativă a Teatrului
Argeş (1979 – 1994); Atelierul Mayor Naţional, Bucureşti, preşedinte, Conservatorul
International Company SRL, Curtea de Argeş de Muzică şi Artă Dramatică, Bucureşti, alte
(1993 ~ ). Expoziţii de grup: Bucureşti, Piteşti. aprecieri publice antume şi postume. (C.D.B.).
Exprimări externe: state ale Uniunii Europene.
Lucrări în colecţii particulare din: Canada, MALLA, Ion (A doua jumătate a
Danemarca, Franţa, Germania, Italia; Muzeul secolului al XIX-lea-Începutul secolului al XX-
Naţional de Artă, Bucureşti. Distinct, statuia lea ). Mare proprietar funciar în Argeş. Întinse
Naum Râmniceanu (1993), Corbi, Argeş (în suprafeţe de teren în localitatea Corbeni, plasa
colaborare). Premiul pentru creaţie Mihai Argeş, expropiate prin Legea pentru
Eminescu, Ministerul Industriei Uşoare, definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie
Bucureşti. Membru, Uniunea Artiştilor Plastici 1921, aplicată de guvernul condus de
din România, Filiala Piteşti (1982), alte Alexandru Averescu. (I.I.Ş.).
aprecieri publice. (S.N.).
MAMULEA (Secolul XIX). Familie
MALLA, Dumitru (Secolul XIX). tradiţională din Piteşti, Argeş. Proprietari
Mare proprietar urban şi rural, parlamentar. urbani, negustori, jurişti, medici, economişti,
Integrat spaţialităţii argeşene prin domeniu cadre didactice, funcţionari. Mai cunoscuţi:
funciar, iniţiative şi propuneri legislative. Spirea N. M., hotel în Piteşti, Culoarea
Imobile în Capitală, suprafeţe de teren în Galbenă, clasa a doua (1867), han (1912);
diferite localităţii din ţară. Senator de Argeş, preşedinte, Camera de Comerţ şi Industrie,
Colegiul II (1869-1870), reprezentând gruparea Piteşti (1891-1893); Nicolae S.M. (1883-
liberală. Adeptul dezvoltării economiei 1957), profesor, contabilitate, Şcoala
moderne, consolidării monarhiei străine, Comercială Superioară şi Elementară, Piteşti,
diversificării vieţii politice în România. director adjunct(1918-1919); secretar , Camera
Aprecieri publice. (C.D.B.). de Comerţ şi Industrie, Piteşti (1907-1944);
Mihail M., judecător de instrucţie, consilier de
MALLA, Ioan D. (Bucureşti, 1854 – curte; Ion M., medic militar, general. Diverse
Bucureşti, 1924) Jurist, mare proprietar funciar, atestări documentare. Aprecieri publice antume
om de cultură, parlamentar. Integrat şi postume. (N.P.L.).
spaţialităţii argeşene prin domeniu funciar,
iniţiative legislative, reuniuni politice. Fiul lui

36
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

MAMULEA, Ion S. (Piteşti, Argeş, 19 administraţiei, viaţii sociale urbane şi rurale.


noiembrie 1873-.....). Medic, medicină internă, Aprecieri publice. (C.D.B.).
ofiţer de carieră, general. Gimnaziul de băieţi,
Piteşti ( 1892), Facultatea de Medicină, MANDA, Theodor (Deagu de Sus,
Bucureşti (1898). Specializări europene. Recea, Argeş 1911-Galeş, Brăduleţ, Argeş
Activitate în domeniu: batalioane şi regimente 1988). Dirijor, formaţii corale şi instrumentale,
din România.Combatant, Primul Război preot paroh, animator cultural. Seminarul
Mondial (1916-1918, colonel medic), Frontul Teologic Neagoe Vodă, Curtea de Argeş.
din Moldova (1917), inspector pentru Linia Activitate eclesiastică permanentă, Biserica
Cucuteni-Iaşi. Medic al Curţii Regale, dirigent Sfinţii Îngeri, Galeş (1939-1983). Dirijor,
, Spitalul din Sinaia, Prahova. General medic Căminul Cultural din localitate, promovarea
(1934). Importante distincţii militare române. creaţiilor muzicale şi literare specifice
Studii, analize, rapoarte, reuniuni tematice comunităţilor ţărăneşti din zona de nord a
naţionale. Diverse colaborări comunitare. judeţului Argeş. Fondator: Corul mixt (1940-
Aprecieri publice antume şi postume. (C.C.). 1987); Corul de copii (1957-1987) Formaţia de
fluieraşi (1965-1987). Numeroase spectacole pe
MAN, Mihai G. (n. Piteşti, Argeş, 26 scene reprezentative din România, concursuri
aprilie 1965). Medic primar, anatomo- sau festivaluri în domeniu, premii, alte
patologie, publicist. Liceul/ Colegiul Zinca aprecieri publice antume şi postume. (L.P.).
Golescu, Piteşti, (1983), Institutul Medico-
Farmaceutic, Iaşi (1991). Doctorat ştiinţe MANEA, Dorel I. (Ciupercenii Noi,
medicale, Craiova, Dolj (2007). Documentări Dolj, 8 aprilie 1945 – Piteşti, Argeş, 30
externe. Activitate specializată: Spitalul noiembrie 2000). Dirijor, virtuoz al naiului,
Judeţean de Urgenţă, Argeş (1991 ~). Stagii compozitor. Stabilit definitiv în Argeş din 1969.
rezidenţiale, Bucureşti (1994-1997). Primariat Pregătire medie şi superioară, instituţii militare,
în 2002. Preocupări didactice, Universitatea din Bucureşti, căpitan, Ministerul Apărării
Piteşti: Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Naţionale, Conservatorul de Muzică din
(1993-1997); Colegiul de Asistenţi Medicali Capitală (1970). Dirijor: Fanfara Garnizoanei
(2000 ~), director adjunct (2000-2001), secretar Piteşti (1969-1976); Centrul de Îndrumare a
ştiinţific (2002-2003), şef catedră (2003-2007). Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de
Volume/note de curs: Anatomia omului Masă Argeş; Orchestra Doina Argeşului, Piteşti
(2006); Nursing (2006); Legislaţia reformei (1995-2000); Orchestra Ansamblului Folcloric
în sănătate (2007, în colaborare); Dorul, Piteşti. Numeroase turnee în ţară şi în
Fiziopatologia generală (2010, în colaborare). străinătate. Prelucrări folclorice, spectacole şi
Studii, articole, granturi/contracte de cercetare înregistrări Radio şi la Televiziunea Română.
finalizate, reuniuni tematice naţionale şi Concerte-şcoală în Elveţia. Formator de talente,
internaţionale. Membru, diverse foruri muzică populară românească. Iniţiator:
profesionale autohtone sau continentale. grupurile folclorice Dorul şi Fluieraşul,
Secretar ştiinţific, Asociaţia Medicală Română/ Piteşti. Numeroase premii naţionale şi
AMR, Filiala Argeş. Aprecieri publice. (C.C.). internaţionale, discografie. Importante
aprecieri publice antume şi postume. (C.G.C.).
MANDA, Oprea (Secolul XX).
Parlamentar, proprietar funciar. Deputat de MANEA, Florea (Secolul XX).
Argeş în Marea Adunare Naţională, Parlamentar, proprietar funciar. Deputat de
circumscripţiile electorale Costeşti (1965- Argeş (1939-1940), reprezentând Frontul
1969), Buzoeşti (1969-1975), reprezentând Renaşterii Naţionale, Categoria Agricultură şi
Frontul Democraţiei Populare. Propuneri Muncă Manuală, Circumscripţia Ţinutului
legislative privind evoluţia economiei, Bucegi, reşedinţă, Bucureşti, delimitată prin

37
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

legislaţia regelui Carol II (v.). Anterior, adept MANOLACHE, Marin St. (n. Recea,
al politicii naţional-ţărăniste. Interesat de Argeş, 29 aprilie 1936). Ziarist, manager.
evoluţia diversificată a economiei rurale. Şcoala Medie Tehnică Mecanică, Piteşti, Argeş
Aprecieri publice. (C.D.B.). (1954), Facultatea de Jurnalism, Bucureşti
(1968), Academia de Ştiinţe Economice,
MANEA, Gheorghe (Secolul XX). Mic Bucureşti (1972). Specializare, sociologie,
întreprinzător, donator comunitar. Patron Bucureşti (1982). Activitate productivă, Uzina
fondator: atelier special, produse ceramice, de Piese Auto, Colibaşi/Mioveni, Arges (1954
sobe de teracotă şi faianţă, Piteşti, Argeş – 1962). Redactor, cotidianul Secera şi
(Strada Viilor); capital investit: 75 000 lei aur, ciocanul, Piteşti (1962 – 1965); redactor-şef,
12 lucrători (1927); capital social: 475 000 lei, ziarul Viitorul, Turnu Severin, Mehedinţi
30 de lucrători (1939). Birou tehnic şi (1968 –1971); sef-secţie (1971 – 1985),
reprezentanţă, Bucureşti. Contribuţii la redactor-şef adjunct Secera şi ciocanul,
diversificarea activităţilor economice urbane Piteşti (1985 –1989). Distinct: director
din etapa interbelică. (T.C.A.). fondator Argeşul liber (Nr. 1, Piteşti, 23
decembrie 1989 – 1996); acţionar, Argeşul
MANEA, Gheorghe (Secolul XX). (1996 ~). Volume importante: Liceul Industrial
Parlamentar, învăţător. Activitate didactică, Piteşti (2011); Excelenţele Argeşului (2012, în
Şcoala Nr. 5, Piteşti, Argeş. Deputat al colaborare). Contribuţii importante la evoluţia
Regiunii Piteşti în Marea Adunare Naţională, presei argeşene în ultimele decenii ale
Circumscripţia Electorală Topoloveni (1952- secolului XX. Aprecieri comunitare. (I.I.B.).
1956), reprezentând Frontul Democraţiei
Populare. Studii, articole, interviuri, pe diverse MANOLE (Sfârşitul secolului XV –
teme. Preocupat constant de evoluţia Prima jumătate a secolului XVI). Meşter
învăţământului, culturii, vieţii sociale şi legendar, constructor. Prezumtiv, edificarea
economice locale. Aprecieri publice. (C.D.B.). Bisericii Mănăstirii Episcopale, Curtea de
Argeş (1512-1517), ctitorie a domnului Ţării
MANEA, Gheorghe I. (n. Piteşti. Româneşti, Neagoe Basarab (v). Aureolat cu
Argeş, 14 noiembrie 1937). Profesor Balada Meşterului Manole/Legenda Anei,
universitar, economist. Şcoala Medie capodoperă a creaţiei epice populare româneşti.
Nr.1/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1956), Arhetip pentru ilustrarea vocaţiei constructive a
Facultatea de Finanţe, Credit şi Contabilitate, locuitorilor din Argeş-Muscel. (G.P.).
Bucureşti (1961). Doctorat, economie politică,
Bucureşti (1976). Stagiu în Marea Britanie MANOLE, Victor (n. Drăghici,
(1997). Activitate didactică permanentă: Mihăeşti, Muscel, 23 februarie 1947). Profesor
Academia de Studii Economice, Bucureşti universitar, economist, manager. Liceul /
(1961-1999); Universitatea Titu Maiorescu, Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung, Argeş,
Bucureşti (1999-2007). Volum important: (1965), Academia de Studii Economice,
Sistemul indicatorilor şi normativelor Bucureşti (1970). Doctorat, economie generală,
economic-financiare (1987). Numeroase Bucureşti. Activitate didactică şi de cercetare:
colaborări editoriale, studii, articole, proiecte, Academia de Studii Economice, Bucureşti
granturi /contracte finalizate, reuniuni (1973 ~), decan, Facultatea de Economie
naţionale şi internaţionale pe teme adecvate. Agroalimentară şi a Mediului (2004). Volume
Membru, diverse asociaţii profesionale în importante: Firma şi banca (1999);
domeniu. Premiul Petre S. Aurelian al Diagnosticul de marketing pe filiera de produs
Academiei Române (1987), alte aprecieri în agricultură (2002); Marketingul pe filiera
publice. (I.A.B.). vinului în România (2005); Agricultura
Uniunii Europene sub impactul politicii

38
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

agricole comune (2006); Piaţa produselor Audiovox, televiziune prin cablu (2002). Filme
agroalimentare tradiţionale şi ecologice în de scurt metraj (documentare, portrete,
România (2010). Numeroase studii, articole, reportaje, anchete, protecţia muncii), premii
comunicări, reuniuni tematice naţionale şi naţionale şi internaţionale: Cehia, Franţa, Italia,
internaţionale. Membru, diverse foruri România, Spania. Coordonator, numeroase
ştiinţifice în domeniu. Contribuţii la emisiuni tematice, seriale, dezbateri, studiourile
diversificarea învăţământului superior video din Argeş. Prestaţii didactice, cursuri
economic din România. Implicări comunitare. libere, asociaţii pentru tineret, Piteşti. Aprecieri
Aprecieri publice. (C.D.B.). comunitare. (I.E.C.).

MANOLESCU, Mihail (? - Piteşti, MANOLESCU, Nicolae N. (Piteşti,


Argeş, martie 1914). Jurist, mare proprietar Argeş 4/17 iulie 1899 - ?). Profesor, publicist.
funciar şi urban, înalt funcţionar de stat. Liceul, Râmnicu Sărat, Buzău, Facultatea de
Facultatea de Drept, Bucureşti. Doctorat, ştiinţe Litere şi Drept, Bucureşti (1921). Activitate
juridice, Paris, Franţa. Prefect de Argeş (16 didactică: Liceul Gheorghe Lazăr, Bucureşti;
decembrie 1895 - 12 aprilie 1899), Liceul Iulia Hasdeu, Buzău. Fondator, ziarele:
reprezentânnd guverne ale Partidului Buzduganul, Buzău; Ideea Naţională (1933).
Conservator. Realizări distincte în perioada Colaborator: Revista noastră; Propăşirea
invocată: construirea căii ferate Piteşti - Curtea Focşani, Vrancea; Ţara de Jos, Carnet literar.
de Argeş (1895 – 1897), inaugurare oficială Volume: Imn soarelui (1926); Spre un nou
(1899); transformarea Gimnaziului de Băieţi ideal (1935). Aprecieri comunitare. (I.I.B.).
din Piteşti în liceu (1896); edificarea Palatului
Administrativ / Prefectura de Argeş (1898 – MANOLOIU, Constantin (n.
1899); sărbătorirea unei jumătăţi de secol de la Jupâneşti, Coşeşti, Argeş, 26 martie 1955).
Revoluţia din 1848 (11 iunie 1848). Proiect Jurist, ofiţer superior, politie, manager. Şcoala
special: amenajarea Pădurii Trivale, din Piteşti, de ofiţeri, Ministerul de Interne, Bucureşti
pentru promenadă. Personalitate importantă a (1981), Facultatea de Drept, Universitatea
Argeşului la sfârşitul secolului XIX - începutul Bucureşti (1990). Doctorat, ştiinţe juridice,
secolului XX. Statuia Mihail Manolescu, Bucureşti (2002) stagiu în Statele Unite ale
aprobată de Primăria Piteşti prin Bugetul anului Americii (1997). Activitate specializată,
1915, iniţiavă finalizată în 1933, existentă în Ministerul de Interne/ Ministerul Internelor şi
rotonda pădurii Trivale până la 1948. Reformei Administrative, Bucureşti (1981);
Eponimie: stradă în municipiul Piteşti. Alte Inspectoratul General al Poliţiei (1981-1999,
aprecieri publice antume şi postume. (I.T.B.). şef serviciu, director, cercetări penale);
director, Direcţia pentru Străini şi Probleme de
MANOLESCU, Mihail Dan D. (n. Migrări(1999-2000); consilier, Secretariatul de
Piteşti, Argeş, 25 septembrie 1946). Economist, Stat pentru Relaţia cu Parlamentul şi Grupul
cinefil, realizator media. Liceul Nicolae Central Anticorupţie (2000-2003); director,
Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti Direcţia Evaluare- Coordonare, Agenţia
(1964); Facultatea de Comerţ Interior, Naţională Antidrog (2003-2006); director
Bucureşti (1969). Stagiu în Marea Britanie general, Corpul de Control al Ministerului
(1998). Acticitate în domeniu: Direcţia (2006). Numeroase studii de caz, comunicări,
Comercială a Judeţului Argeş (1969-1984); şef referate, dezbateri, reuniuni tematice naţionale
serviciu, Întreprinderea Comercială de Stat şi internaţionale. Colaborări editoriale,
Metalo-Chimice, Piteţti (1984-1996). Îniţiator: membru, diverse asociaţii profesionale în
Cineclubul Mercur, Piteşti (1976). Director domeniul, alte aprecieri publice. (A.A.D.).
fondator, televiziuni din Piteşti: Antena 1
(1996-2001); Alpha (2001-2002). Manager, SC MANU, Dan Constantin P. (n.

39
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Berevoeşti, Argeş, 6 iulie 1956). Medic primar, reuniuni naţionale şi europene. Contribuţii
medicină legală, publicist. Liceul Nicolae privind relansarea vieţii eclesiastice în Muscel
Bălcescu/Colegiul Ion C.Brătianu, Piteşti după 1989, organizarea, conducerea şi
(1974), Institutul de Medicină şi Farmacie dezvoltarea învăţământului teologic superior la
Carol Davila, Bucureşti (1982). Doctorat, Universitatea din Piteşti. Aprecieri publice
ştiinţe medicale, Bucureşti (1997). Activitate în antume şi postume. (M.C.S.).
domeniu: Dispensarul Berevoeşti (1982-1988);
rezident, medicină legală, Facultatea de MANU, Ion B. (n. Vlădeşti, Muscel, 1
Medicină, Bucureşti (1988-1990); Laboratorul noiembrie 1948). Profesor gradul I, geologie-
de Medicină Legală, Spitalul Judeţean Argeş geografie, publicist. Liceul / Colegiul Dinicu
(1990 ~ ), şef laborator (1994 ~ ); director: Golescu, Câmpulung, Argeş (1966),
Direcţia de Sănătate Publică Argeş (1993- Universitatea din Bucureşti (1972). Doctorat,
1997); Casa de Asigurări de Sănătate Argeş geografie, Bucureşti (1988). Activitate
(2012~). Primariat în 1994,. Colaborări didactică permanentă la Câmpulung: Casa
didactice: Universitatea din Piteşti (2005 ~); Pionierilor (1972-1979); Liceul Industrial Aro
Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza, (1979-1985); Liceul / Colegiul Dinicu Golescu
Bucureşti (2006 ~ ). Volume importante: (1985-2010). Colaborări: Facultatea de Ştiinţe
Medicina legală la graniţa dintre medicină şi Economice, Universitatea din Piteşti (1996-
justiţie (2005); De la medicina legală la 2002). Volume importante: Geografia
dreptul medical (2006); Accidentele rutiere turismului (1998); Metodica predării
între fatalitate şi normalitate (2007); Aspecte geografiei (2000); Geografia României
medico-legale în vătămarea corporală gravă (2002); Geologie (2006). Studii, articole,
(2008); Etica şi deontologia medicală (2009). comunicări, reuniuni tematice în domeniu.
Studii, articole, reuniuni naţionale şi Membru, diverse asociaţii profesionale
internaţionale; emisiuni media. Membru, specializate. Aprecieri publice. (V.P.).
diverse foruri profesionale în domeniu.
Consilier judeţean (1996~2000; 2000-2004; MANU, Iulian I. (Godeni, Muscel, 28
2008-2012; 2012 ~), preşedinte, comisia de decembrie 1911- Câmpulung, Argeş, 8 iulie
resort, alte aprecieri publice. (C.C.). 1994). Medic primar, fiziologie, manager.
Seminarul Teologic al Orfanilor de Război,
MANU, Dănuţ (Roseţi, Călăraşi, 15 Câmpulung, Muscel (1929), Liceul /Colegiul
august 1947 – Câmpulung, Argeş, 8 ianuarie Dinicu Golescu, Câmpulung (1933), Facultatea
2005). Preot, profesor universitar, manager. de Medicină, Bucureşti (1937). Doctorat ştiinţe
Stabilit în Argeş din 1970. Seminarul Central, medicale, Bucureşti (1938). Activitate în
Bucureşti (1966), Facultatea de Teologie, domeniu, Dispensarul Bragadiru, Teleorman
Bucureşti (1970). Stagii: Belgia (1978-1980). (1939-1945). Specializare, fiziologie, clinici din
Doctorat, teologie, Bucureşti (1984). Activitate Capitală. Director, Spitalul de
parohială permanentă în Argeş-Muscel (1970- Pneumoftiziologie, Câmpulung (1945-1978).
2005), protopop de Câmpulung. Preocupări Eforturi permanente pentru reducerea
didactice: Seminarul Teologic, Curtea de Argeş numărului de bolnavi, acţiuni profilactice în
(1978-1990); Universitatea din Piteşti (1991- teritoriul arondat, colaborări cu alte unităţi
2005), decan fondator, Facultatea de Teologie sanitare, instituţii educative şi administrative.
(1994-2005). Volume importante: Biserica şi Studii de caz, rapoarte, analize, comunicări,
sinoadele (1995); Din istoria bisericească de prezentate la Societatea de Ştiinţe Medicale,
ieri şi de azi a Muscelului (1995); Episcopia Subfiliala Câmpulung, Aprecieri publice
Argeşului (1996); Diaconul Coresi. Omul şi antume şi postume. (C.C.).
opera (2000); Istoria Bisericii Ortodoxe
Române (2001). Numeroase studii, articole, MANU, Valeriu Corneliu N. (n.

40
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Slatina, Olt, 30 octombrie 1930). Arhitect, Tipograf, editor, maestru fotograf. Activitate şi
manager. Stabilit la Piteşti, Argeş, din 1959. domiciliu în Piteşti, Argeş. Fondator,
Liceul Alexandru Lahovari, Râmnicu Vâlcea Tipografia Episcopiei Curtea de Argeş (1942-
(1948), Institutul de Arhitectură Ion Mincu, 1949). Contract profesional (20 septembrie
Bucureşti (1955). Stagii: Armenia, Federaţia 1942), convenit cu Emilian Antal
Rusă, Italia, Ucraina. Activitate specializată: Târgovişteanul, locotenent de episcop la Argeş
Institutul de Proiectarea Construcţiilor, Piteşti (1941-1944). Colaboratori: zeţari, maşinişti,
(1959-1971); Institutul de Proiectare Vâlcea fălţuitori, legători. Editarea de buletine, reviste,
(1971-1973); Consiliul Popular Judeţean pastorale, broşuri, alte lucrări tematice.
Argeş (1973-1983, şef secţie). Coordonator, Atelier specializat, Studio-Foto, Piteşti:
Planul de Urbanizare al judeţului Argeş Numeroase imagini privind evoluţia economică
(1973-1983), prezentare guvernamentală, şi urbanistică a localităţii în etapa postbelică,
Bucureşti. Distinct, director, Institutul de donate instituţiilor muzeale, forurilor
Proiectare / SC Proiect SA Argeş (1983-1991). administrative, colecţionarilor. Aprecieri
Proiecte finalizate prin construcţii: Zona publice antume şi postume. (I.E.C.).
rezidenţială Piaţa Gară - Sud, Piteşti (1963);
Cartierul Smârdan–Pătraşcu Vodă, Piteşti MARCU, Aurel (Puţu cu Salcia,
(1979-1982); Memorialul de Război Mateiaş, Mătăsaru, Dâmboviţa, 1976-Zabun,
Valea Mare - Pravăţ, Câmpulung (1980-1984, Afghanistan, 6 septembrie 2007). Militar
extindere, schiţă generală). Diriginte de şantier: profesionist, erou. Stabilit la Curtea de Argeş
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Argeş din 1980. Mecanic-conductor, Detaşamentul
(1991-1997); Universitatea din Piteşti (1998- Posada, Batalionul 33 Vânători de Munte,
2005). Membru: Uniunea Arhitecţilor (1959), Curtea de Argeş. Participant la operaţiunile
Ordinul Arhitecţilor din România, Colegiul trupelor NATO, Afghanistan (2005-2007),
redacţional, revista Argeş, Piteşti (1966-1967), căzut la datorie. Înaintat în grad, de la sergent
alte aprecieri publice. (A.M.). major, la sublocotenent post-mortem. Decorat:
Steaua României în Grad de Comandor
MANUIL, Constantin (1783-). Mare pentru Militari, Bucureşti (2007). Înmormântat,
propietar urban şi rural slujbaş al Curţii procesiune specială, Biserica Mătăsaru,
Domneşti de la Bucureşti, magistrat. Suprafeţe Dâmboviţa (9 septembrie 2007). Cetăţean de
de teren, case, alte bunuri cu valoare deosebită, Onoare al Municipiului Curtea de Argeş, alte
Câmpulung, Muscel (Mahalaua Târgului) şi aprecieri publice antume şi postume. (R.P.C.).
localităţi apropiate. Nominalizat în Catagrafia
oraşului Câmpulung din 1838, origine elenă, MARCU, Corneliu (Petrila,
titlu de boier stolnic, slugi, robi ţigani. Hunedoara, 3 ianuarie 1938 – Bucureşti, 3
Judecător, Tribunalulu Muscel. Diverse atestări februarie 1990). Jurist, scriitor, redactor.
ocumentare antume sau postume. (S.I.C.). Activitate şi domiciliu la Piteşti, Argeş. Şcoala
Medie Tehnică Mineră, Petrila (1956),
MANUL (Secolul XVIII). Important Facultatea de Ştiinţe Juridice, Iaşi. Jurisconsult;
proprietar imobiliar din Piteşti, meşter cojocar. Trustul Petrolului, Piteşti; Întreprinderea
Casă oferită (1784) pentru prima Şcoală Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă
Domnească de pe lângă Biserica Sfântul Argeş. Redactor, revista Argeş, Piteşti.
Gheorghe, Piteşti, ctitorită (1656) de voievodul Dramaturgie (Corneliu Marcu Lotreanu):
Constantin Şerban (v.). Contribuţii la Noaptea şoferilor (1969); Măseaua de minte
dezvoltarea economiei locale, învăţământului (1978); Bărbaţi pe extreme (1979); Stăpânul
naţional şi a spiritualităţii autohtone. (S.I.C.). Carpaţilor/Românii şi ambasadorii (1980).
Premiere absolută la: Teatrul Naţional Ion Luca
MARCOV, Ion (Secolul XX). Caragiale, Bucureşti; Teatrul de Comedie,

41
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Bucureşti; Teatrul Alexandru Davila, Piteşti; viaţa Cetăţii. Metodist, Inspectoratul Şcolar al
Teatrul de Nord, Baia Mare, Maramureş; Judeţului Argeş. Volum Important: Algoritmul
Radio-Televiziunea Română. Aprecieri critice aplicat în fizică şi chimie. Iniţiator: Proiect
favorabile. Cofondator, Cenaclul de privind modernizarea activităţii de instruire
Dramaturgie, Piteşti (1980). Membru, Uniunea practică în grupurile şcolare ale Ministerului
Scriitorilor din România, alte aprecieri publiceâ Transporturilor şi Telecomunicaţiilor din
antume şi postume. (M.M.O.). România. Diverse aprecieri publice. (D.I.G.).

MARCU, Gheorghe (n. Pietroşani, MARGHITA (Sfârşitul secolului XIII -


Argeş 1952). Artist plastic, sculptură. Studii Prima jumătate a secolului XIV). Doamnă,
liceale la Curtea de Argeş (1970), Institutul de soţia voievodului Ţării Româneşti, Basarab I
Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Bucureşti Întemeietorul (v.), fiica lui Mokód, ban de
(1976). Activitate didactică în domeniu, Severin, mama viitorului domn de la Argeş,
facultăţi din Capitală (1995 ~ ). Expoziţii Nicolae Alexandru (v.). Practicantă a religiei
personale sau de grup: Japonia, Olanda, catolice. Altar rupestru legendar, Cetăţuia
România, Spania, Ungaria. Simpozioane/tabere Negru Vodă, Cetăţeni, Muscel (v.), pe râul
de creaţie: Germania, Olanda, Ungaria. Dâmboviţa. Diverse atestări documentare.
Însemnări critice favorabile. Membru Uniunea Contribuţii la diversificarea spiritualităţii
Artiştilor Plastici din România, Filiala europene. (C.N.).
Bucureşti, alte aprecieri publice. (S.N.).
MARGINE, Horia I. (Ciorogârla,
MARENCO, Ion (A doua jumătate a Ilfov, 15 aprilie 1932 - Piteşti, Argeş, 1
secolului XIX – Prima jumătate a secolului decembrie 1975). Inginer constructor,
XX). Mic industriaş, manager. Patron fondator, funcţionar de stat, manager. Stabilit în Piteşti
Fabrica de Pielărie, Piteşti, Argeş. din 1959. Studii liceale în Capitală, Facultatea
Administraţie militară germană de ocupaţie de Drumuri şi Poduri, Bucureşti (1957).
(1916 – 1918). Diversificarea preocupărilor Activitate specializată: secţiile de drumuri
economice autohtone în perioada amintită. Râmnicu Vâlcea (1957-1959) şi Piteşti (1959-
Diverse implicări comunitare. (T.C.A.). 1960); inginer principal, şef şantier, Trustul de
Construcţii Argeş (1960-1963); director,
MAREŞ, Dorin Constantin A. (n. Întreprinderea de Construcţii-Montaj, Piteşti
Drăghici, Mihăeşti, Muscel, 26 februarie 1942). (1963-1964); inginer şef, Întreprinderea de
Profesor gradul I, fizică-chimie, manager. Poduri Metalice şi Prefabricate din Beton,
Şcoala Medie / Colegiul Dinicu Golescu, Piteşti (1956-1966); coordonator, Secţia
Câmpulung, Argeş (1961), Institutul Pedagogic Gospodărie Comunală Argeş (1966-1968).
de 3 ani, Timişoara (1964), Universitatea din Vicepreşedinte, Consiliul Popular al Judeţului
Timişoara (1970). Activitate didactică Olt (1968-1969); consilier, Direcţia de
permanentă: Şcoala Drăghici, Argeş (1964- Sistematizare, Arhitectură şi Proiectarea
1970); Liceul Nr. 3 / Colegiul Alexandru Construcţiilor Argeş (1969-1970). Director,
Odobescu, Piteşti, Argeş (1970-1971); Liceul Direcţia Tehnică de Investiţii, Consiliul
Nr.4 cu predare în limba germană / Liceul Ion Popular Judeţean Argeş (1970-1973).
Barbu, Piteşti (1971-1972); Grupul Şcolar al Contribuţii la edificarea cartierelor Mărăşeşti şi
Căilor Ferate Române / Mihai Viteazul, Piteşti Calea Bucureşti, sediului Sucursalei Băncii
(1972-2004), director (1985-1995). Naţionale, Spitalului Judeţean, Stadionului
Dezvoltarea bazei materiale a unităţii, Trivale/Nicolae Dobrin (v.), din Piteşti.
direcţionarea integrării productive a Analize economice, rapoarte, interviuri,
absolvenţilor, diversificarea claselor cu profil reuniuni naţionale pe diverse teme. Aprecieri
tehnic sau teoretic, sporirea rolului instituţiei în publice antume şi postume. (D.I.G.).

42
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Castelul de la Balcic (astăzi, în Bulgaria).


MARIA (Secolul XIV). Doamnă, prima Document special: Scrisoare către Ţară.
soţie a voievodului Ţării Româneşti, Nicolae Testamentul meu. Supranumită Mama
Alexandru (v.), fiica unui mare boier, mama Românilor, Mama Răniţilor, Mama României
viitorilor domni munteni, Vlaicu Vodă / Mari. Înmormântată la Biserica Episcopală
Vladislav I (v.) şi Radu I (v.). Contribuţii la Curtea de Argeş, cortegiul funerar, Piteşti (24
asigurarea succesiunii dinastice a Basarabilor. iulie 1939), înalte onoruri civile şi militare.
Aprecieri antume şi postume. (C.N.). Valoroase aprecieri naţionale şi internaţionale
antume şi postume. (V.N.).
MARIA (Secolul XIV). Doamnă, soţia
voievodului Ţării Române, Dan I (v.), mama MARIN, Gheorghe (n. Ploieşti,
viitorului domn Dan II (v.). Contribuţii la Prahova, 1 octombrie 1952). Inginer mecanic,
asigurarea succesiuni dinastice a Basarabilor şi parlamentar, manager. Activitate în Argeş din
consolidarea reşedinţelor tradiţionale din 1977. Institutul Politehnic, Braşov (1977).
Argeş-Muscel. Diverse atestări documentare. Doctorat, ştiinţe tehnice, Braşov (1995).
Aprecieri antume şi postume. (C.N.). Inginer: Întreprinderea Mecanică Aro,
Câmpulung, Argeş (1977-1992); SC Aro SA,
MARIA (Secolul XV). Doamnă, cea de Câmpulung (1992-1997), director general
a doua soţie a voievodului Ţării Româneşti, (1995-1997). Deputat de Argeş (1997-2000;
Vlad Călugărul (v.), văduva pricipelui de la 2000-2004), reprezentând Partidul Democraţiei
Argeş, Basarab cel Tânăr / Ţepeluş (v.), Sociale din România /Partidul Social
mama domnului muntean, Vlad cel Tânăr / Democrat. Iniţiative legislative, interviuri,
Vlăduţ (v.), a surorii acestuia, Neacşa. dezbateri politice, emisiuni media. Diverse
Călugărită, Eupraxia. Contribuţii la extinderea aprecieri publice. (C.D.B.).
aşezământului monahal de la Glavacioc, Ştefan
cel Mare, Argeş. Diverse atestări documentare. MARIN, Maria C. (Secolul XX).
Aprecieri antume şi postume. (C.N.). Lucrător industrial, parlamentar. Originară din
Călineşti, Argeş. Deputat de Argeş în Marea
MARIA (Edinburgh, Marea Britanie, Adunare Naţională, Circumscripţia Electorală
29 octombrie 1875-Sinaia, Prahova, 18 iulie Colibaşi (1965-1969), reprezentând Frontul
1938). Regină a României (10 octombrie 1914 Democraţiei Populare. Participări la dezbateri
- 20 iulie 1927). Integrată spiritualităţii legislative privind: evoluţia Platformei Piteşti-
argeşene şi muscelene prin activitate publică, Est, îmbunătăţirea vieţii economice şi sociale,
iniţiative comunitare, loc de veci. Fiica ducelui diversificarea administraţiei localităţilor rurale.
Alfred de Edinburgh şi a ducesei Maria Aprecieri publice. (C.D.B.).
Aleksandrovna, nepoată a reginei Angliei,
Victoria, şi a ţarului Rusiei, Alexandru II. MARINESCU (Secolul XIX ~).
Căsătorită (1893) cu principele Ferdinand, din Familie tradiţională din Slătoiarele, Băbana,
1914, monarh al României (v.). Festivitatea de Argeş. Proprietari rurali şi urbani, lucrători în
încoronare: Alba Iulia (15 octombrie 1922). construcţii, cadre didactice, ingineri, medici,
Adeptă a orientării politicii noastre externe spre funcţionari. Mai cunoscuţi: Stancu Fl. M. (n.
Occident. Vizite diplomatice în Franţa, Anglia, 1899), maistru zidar, participant la edificarea
Statele Unite ale Americii, acţiuni persistente sediului pentru Administraţia Financiară Argeş,
favorabile formării şi consolidării României astăzi, Primăria Municipiului Piteşti, Poşta
Mari. Preşedintă, Crucea Roşie, Bucureşti. Centrală, Piteşti, Casa Tineretului/ Casa de
Preşedintă de Onoare, Societatea Mormintelor Cultură a Studenţilor, Piteşti, primele hale de
Eroilor Căzuţi în Război/Societatea Cultul pe platforma Colibaşi/Mioveni, Argeş; Maria
Eroilor (1919-1938). Locaţie preferată: St. M. (n. 1928), învăţătoare gradul I; Elena

43
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

St. M. (n 1930), profesoară gradul I, biologie, domeniu. Aprecieri publice. (M.C.S.).


directoare, Şcoala Nr. 14 Piteşti; Mircea St. M.
(n.1934), inginer principal, Inspectoratul Silvic MARINESCU, Antoninian (Piteşti,
Argeş; Gheorghe St. M. (v.); Elena M. (n. Argeş, 14 octombrie 1894 – Bucureşti, 3
1940, Pucioasa Dâmboviţa), cadru didactic ianuarie 1973). Profesor gradul I, istorie,
universitar, pedagogie, publicist; Diana M. M., scriitor, editor. Liceul/Colegiul Ion C.
medic, pediatrie; Lucreţia Elena M., medic Brătianu, Piteşti (1912), facultăţile de Litere,
primar, interne, şef secţie, Spitalul Judeţean Drept, Teologie, Bucureşti (1917). Specializare,
Argeş; Daniel Gh. M., medic primar, arhivistică şi paleografie, Bucureşti (1919).
interne; Cristian Gh. M., medic primar, Doctorate: litere (1933), drept (1940),
psihiatrie. Conexiuni cu familia Nica: Bucureşti. Activitate didactică, licee din:
Alexandru N., profesor gradul I, Limba Roşiori de Vede, Teleorman (1919-1921);
română, traducător, limbi slave, Adrian N., Câmpina, Prahova; Bucureşti. Lectorat, limba
inginer, aeronave, specializare, Statele Unite română, Florenţa, Italia. Funcţionar de stat:
ale Americii. Implicări comunitare. Diverse Ministerul Muncii, Bucureşti (1922-1945);
aprecieri publice. (N.P.L.). Banca de Stat, Târgovişte, Dâmboviţa (1950-
1952). Deputat de Teleorman (1926-1927).
MARINESCU, Alexandru (Secolul Detenţie politică: 1941-1942 (Târgu-Jiu, Gorj);
XX). Mare proprietar funciar, militant politic, 1945 (Caracal, Olt); 1952-1953 (Poarta Albă,
înalt funcţionar ministerial. Întinse suprafeţe de Constanţa). Volume importante (semnate
teren arabil şi pădure, localitatea Ştefăneşti, Antoninian Marinescu-Nour): Muguri (1916,
Muscel, expropriate, parţial, prin Reforma versuri); Epidermica (1924, epigrame);
Agrară din 23 martie 1945, adoptată de Credinţe. Cultul lui Zalmoxis (1941).
guvernul condus de Petru Groza. Retrocedări Colaborator, revistele: Albina, Convorbiri
după 1990 către urmaşii: Maria Marinescu, literare, Doina, Luceafărul, Viaţa
Iosefina Popescu, Elisabeta Diaconu. Atestări românească, Bucureşti. Editor, publicaţiile:
documentare, Primăria Urbană, Ştefăneşti, Datina (1913, Bucureşti); Satârul (1931,
Argeş. (I.I.Ş.). Roşiori de Vede). Premiul Academiei Române
(1942), alte aprecieri publice antume şi
MARINESCU, Alexandru Gabriel (n. postume. (M.S.).
Focşani, Vrancea, 21 ianuarie 1941). Cercetător
ştiinţific I, zoologie, profesor universitar. MARINESCU, Aurel Gh. (Secolul
Integrat spiritualităţii argeşene din 1974. XX). Proprietar urban, comerciant,
Liceul Nicolae Bălcescu, Bucureşti (1957), parlamentar. Deputat de Argeş (1939-1940),
Universitatea din Bucureşti (1964). Doctorat, reprezentând Frontul Renaşterii Naţionale,
biologie, Cluj-Napoca (1973). Cercetător, Categoria Comerţ şi Industrie, Circumscripţia
Institutul de Biologie Traian Săvulescu al Ţinutului Bucegi, reşedinţă, Bucureşti,
Academiei Române, Bucureşti (1964-1994); delimitată prin legislaţia regelui Carol II (v.).
activitate didactică, Universitatea din Piteşti Anterior, adept al politicii naţionale liberale.
(1994 ~). Conducător de doctorat (2005 ~). Contribuţii la evoluţia economiei şi a vieţii
Volume importante: Fiziologia animală (1994, sociale urbane. (C.D.B.).
în colaborare); Practicum de zoologie (1998);
Fiziologia metabolismului animal (2000); MARINESCU, Aurel I. (Beleţi-
Zoologie comparată. Funcţiile de nutriţie Negreşti, Muscel, 12 noiembrie 1897 –
(2002). Numeroase studii, articole, comunicări, Călineşti, Argeş, 21 ianuarie 1956). Magistrat,
reuniuni specializate în ţară şi în străinătate. militant politic anticomunist, memorialist.
Granturi/contracte de cercetare finalizate. Absolvent al facultăţilor de Teologie (1922) şi
Membru, prestigioase asociaţii profesionale în de Drept (1936), Bucureşti. Judecător,

44
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Tribunalul Muscel (1936-1946), prim- stat, Ordine Publică (28 septembrie-23


preşedinte (1946). Admiterea recursului noiembrie 1939). Colaborator apropiat al
înaintat de Ion Mihalache (v), la Hotărârea regelui Carol II (v). Adept al constituirii
Judecătoriei Topoloveni, Muscel, privind Camarilei; Frontului Renaşterii Naţionale;
înscrierea în listele electorale pentru alegerile Partidului Naţiunii; regimului monarhiei
parlamentare din 19 noiembrie 1946, respins, autoritare. Ctitor: uzina electrică, moara
ulterior, de Înalta Curte de Casaţie, Bucureşti; ţărănească, reţeaua publică şi castelul de apă
mutat disciplinar în comuna Topologu, judeţul potabilă, canalizare, grădiniţă, case tip, zona
Tulcea. Exclus din magistratură. Avocat, Tigveni, Argeş (1939-1940). Conflicte directe
Baroul Muscel (1946-1947). Urmărit de cu mişcarea legionară, ucis, Noaptea
Securitate, ascuns în mai multe sate din zona Demnitarilor (26/27 noiembrie 1940).
montană Muscel (1946-1950), adăpost Proprietăţi confiscate de regimul comunist.
subteran, gospodăria învăţătorului Aurel Eponimii: şcoală şi bust din bronz, Tigveni,
Boştenaru, Călineşti, Argeş (1950-1956). Argeş (28 octombrie 2003). Alte aprecieri
Decedat, 21 ianuarie 1956, înmormântat în publice antume şi postume. (I.I.P.).
apropierea ascunzătoarei. Oseminte
reînhumate, Cimitirul Bellu, Bucureşti (1978). MARINESCU, Gheorghe (Bacău,
Memorii publicate postum (2000), Câmpulung. 1874-Piteşti, Argeş, 1966). Profesor, muzică,
Aprecieri publice. (I.I.P.). publicist, culegător de folclor. Stabilit în Argeş
din 1930. Studii specializate în România.
MARINESCU, Constantin M. Activitate didactică: şcoli din Curtea de Argeş
(Slobozia, Argeş, 20 februarie 1940 – Piteşti, şi Piteşti, Argeş (1930 ~ 1950). Fondator,
Argeş, 13 ianuarie 2003). Artist plastic, ansambluri de cântece şi dansuri populare,
pictură, profesor gradul I, desen. Şcoala Medie valorificarea tradiţiilor rurale în domeniu.
Nr.1/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1956), Colaborator Gazeta ţăranilor, condusă de
Universitatea din Timişoara, Facultatea de Arte Constantin Dobrescu-Argeş (v.) şi Alexandru
Plastice (1963), Clasa Vasile Pintea. Valescu (v.), articole semnate George
Documentare: Federaţia Rusă, Germania, Marinescu-Trubaduru. Diverse implicări
Polonia. Expoziţii personale sau de grup: comunitare. Aprecieri publice antume şi
Piteşti (1963 - 2003); Bucureşti (1972 - 1980); postume. (L.P.).
Cluj- Napoca (1976). Exprimări externe:
Polonia (1973). Prezenţe în colecţii de stat sau MARINESCU, Gheorghe (Secolul
particulare din Franţa, Germania, Polonia, XX). Inginer mecanic, militant politic, înalt
România. Activitate didactică permanentă, şcoli funcţionar public. Activitate şi domiciliu la
din Piteşti (1963-2003). Membru fondator, Piteşti, Argeş (1960-1980). Institutul
Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Politehnic, Bucureşti. Activitate productivă,
Piteşti (1976). Eponimie, alee în Piteşti, alte Uzina de Piese Auto, Colibaşi/Mioveni, Argeş
aprecieri publice antume şi postume. (S.N.). (1958-1962); preşedinte, Comisia Economică a
Regiunii Argeş (1962-1968). Primul primar al
MARINESCU, Gavril / Gabriel municipiului Piteşti (1968), preşedintele
(Tigveni, Argeş, 7 noiembrie 1886 - Jilava, Comitetului Executiv al Consiliului Popular
Ilfov, 26/27 noiembrie 1940). Ofiţer de carieră, Municipal, lider, Organizaţia Municipală a
interne, donator comunitar, militant politic, Partidului Comunist Român, funcţii politice şi
general. Frate cu Nicolae M. (v). Demnitar, administrative unificate (1968). Reprezentant
Ministerul de Interne, Bucureşti: Prefect al oficial, din partea municipalităţii Piteşti, la
Poliţiei Capitalei (1930-1937), subsecretar de inaugurarea Întreprinderii de Autoturisme
Stat (1 februarie-21 septembrie 1939); ministru Colibaşi/Mioveni (20 august 1968). Inginer şef,
(21-28 septembrie 1939); ministru secretar de Inspectoratul Interjudeţean de Stat pentru

45
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Cazane şi Instalaţii de Ridicat, Piteşti (1968- Institutul de Proiectare Argeş; vicepreşedinte:


1980). Contribuţii la dezvoltarea industriei din Consiliul Popular Municipal, Piteşti (1973-
zona Argeş-Muscel în deceniile amintite. 1975); Consiliul Popular al Judeţului Argeş
Aprecieri publice antume şi postume. (I.D.P.). (1975-1990); inginer principal, Întreprinderea
Judeţeană de Gospodărie Comunală şi
MARINESCU, Gheorghe I. (Piteşti, Locativă, Argeş (1990-1993).Contribuţii, în
Argeş, 20 septembrie 1919 – Bucureşti, 10 etapele amintite, la: reabilitarea căilor rutiere
martie, 1987). Membru corespondent al din Argeş / Muscel; elaborarea studiilor privind
Academiei Române (21 martie 1963), membru îmbunătăţirea circulaţiei în Piteşti; coordonarea
titular (1 martie 1974). Matematician, profesor proiectării, obţinerea avizelor guvernamentale,
universitar, cercetător. Liceul Ion C. Brătianu, asigurarea finanţării, executării ansamblurilor
Piteşti (1937), Universitatea din Bucureşti rezidenţiale urbane sau din zonele centrale
(1943). Doctorat, matematici, Bucureşti (1949). rurale; redimensionarea surselor şi reţelelor de
Activitate didactică: Institutul Politehnic, utilităţi comunitare (apă, gaze, canalizare,
Bucureşti (1943-1947); Universitatea din termoficare). Distinct: pregătirea pentru
Bucureşti (1947-1987). Cercetător, Institutul de aprobare, la nivelul conducerii naţionale, a
Matematică al Academiei Române, şef Secţia schiţelor sistematizării municipiului Piteşti
Teoria Măsurii şi Distribuţiilor (1949-1973), (1978) şi oraşului Curtea de Argeş (1982);
director general, Ministerul Învăţământului finalizarea alternativei încălzirii unor cartiere
(1962-1963). Volume importante: Spaţii din Piteşti prin folosirea agentului caloric
vectoriale (1956); Tratat de analiză provenit de la Platforma Petrochimică;
funcţională, I, II (1970, 1972); Analiza realizarea forajelor necesare alimentării cu apă
matematică (1983); Metode de aproximare a Platformei Cotmeana. Numeroase studii,
numerică (1986). Numeroase studii publicate analize, rapoarte, reuniuni tematice, interviuri,
în reviste de specialitate. Conducător de reuniuni tematice, documentări externe.
doctorat. Distinct: noi elemente matematice; Importante recunoaşteri antume şi postume.
Spaţiile Marinescu (1958), aplicate în Teoria (I.T.B.).
probabilităţilor mecanicii axiomatice şi
analizei numerice. Preşedinte, Comitetul MARINESCU, Gheorghe V. (Izvoru,
Român de Matematică. Invitat, reuniuni Argeş, 23 martie 1922-Bucureşti, 4 aprilie
continentale: Europa, Africa, Asia. Contribuţii 1993). Medic primar, boli infecţioase,
deosebite la dezvoltarea ştiinţei româneşti, cercetător ştiinţific, publicist. Liceul/Colegiul
diversificarea conlucrării cu institute Ion C. Brătianu, Piteşti (1941), facultăţile de
specializate din alte state, stimularea Medicină şi Drept, Bucureşti (1947). Doctorat,
aprofundării matematicilor în şcolile şi ştiinţe medicale, docent (1937). Stagii: Franţa,
facultăţile argeşene. Valoroase recunoaşteri Germania, Federaţia Rusă, Ungaria. Activitate
publice antume şi postume. (S.D.V.). în domeniu: Spitalul de Boli Infecţioase Victor
Babeş, Bucureşti, medic primar gradul I (1989-
MARINESCU, Gheorghe St. (Băbana. 1991). Cercetare ştiinţifică permanentă,
Argeş, 3 octombrie 1936 - Piteşti, 15 iunie inovator. Volume importante: Boli infecţioase
1993). Inginer, construcţii drumuri şi poduri, (1954, 1961); Elemente de inframicrobiologie
funcţionar public şi de stat, manager. Şcoala specială (1962). Creaţii literare (semnate
Medie Nr.1 / Colegiul Ion C. Brătianu, George Marinescu din izvor): Pururea
Piteşti (1953), Institutul Politehnic, Bucureşti (1980); Din izvor bând (versuri);
(1958). Activitate specializată: proiectant Bumerangul de lumină (note de călătorie);
(1960-1965), şef, Atelier Drumuri şi Poduri Răstignirea lui Hipocrate (capitole de roman,
(1965-1973), Direcţia de Sistematizare, manuscris). Valoroase studii, articole, reuniuni
Arhitectură şi Proiectarea Construcţiilor / naţionale şi internaţionale pe diverse teme,

46
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

interviuri, emisiuni media. Premiul Victor Iniţiativă distinctă: atelierul de olărit, înfiinţat
Babeş al Academiei Române (1956, în la şcoala primară sătească (1902),
colaborare). Membru corespondent, Academia redimensionat, reşedinţa familială (1914).
Franceză de Medicină (1977), distincţii Pregătirea mai multor serii de elevi din
speciale (1963, 1964), conlucrări cu numeroase localitate şi din orfelinatele Capitalei.
foruri şi reviste continentale, susţinător al Fondatorul unei academii de pictură la Florenţa
Francofoniei, poliglot. Aprecieri publice (Italia). Numeroase compoziţii (semnate Ion
antume şi postume. (C.C.). Marinescu-Vâlsan), prezentate în expoziţii din
Bucureşti (1901, 1913, 1916). Diverse aprecieri
MARINESCU, Iancu (Sfârşitul publice antume sau postume. (S.N.).
secolului XIX - Prima jumătate a secolului
XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse MARINESCU, Ion (Sfârşitul secolului
suprafeţe de teren în localităţile Budeasa şi XIX - Prima jumătate a secolului XX).
Găvana, plasa Piteşti, expropriate parţial prin Proprietar imobiliar, înalt funcţionar public.
Reforma Agrară din 23 martie 1945, adoptată Primar al oraşului Piteşti, Argeş (1911),
de guvernul condus de Petru Groza. (I.I.Ş.). preşedinte, Consiliul Comunal Urban;
preşedinte, Comisia Interimară, Piteşti (1918).
MARINESCU, Ioan Gh. (Drăghici, Gestionarea administraţiei locale în etapa
Mihăeşti, Muscel, 19 noiembrie 1879 - introducerii iluminatului electric stradal
Bucureşti, 1954). Profesor, ştiinţe naturale, (decizie oficială, 28 aprilie 1911), retragerii
manager, înalt funcţionar public. trupelor germane din reşedinţa Argeşului şi
Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş reintrării României în Primul Război Mondial
(1900), Universitatea din Bucureşti (1905). (noiembrie 1918). Festivităţi ocazionate de
Activitate în domeniu: Gimnaziul Dinicu Unirea Transilvaniei cu Ţara (1 Decembrie
Golescu, Câmpulung, Muscel (1905-1909); 1918). Diverse consemnări documentare.
Şcoala Normală Carol I, Câmpulung (1909- Aprecieri publice antume şi postume. (T.M.).
1934), directorul instituţiei (1921-1926, 1927-
1929, 1931, 1932-1934). Inspector general, MARINESCU, Ion Ef. (Slătioarele,
Ministerul Învăţământului, Bucureşti (1934- Băbana, Argeş, 25 februarie 1943-Piteşti,
1942). Primar al oraşului Câmpulung (1942- Argeş, 19 decembrie 1991). Profesor gradul I,
1943). Volume importante: Muzeul şcolar limba română-limba germană, manager,
pentru învăţători (1930); Şcoala Normală publicist. Şcoala Medie Mixtă Nr. 3 / Colegiul
Carol I din Câmpulung Muscel. Trei pătrimi Alexandru Odobescu, Piteşti (1961), facultăţile
de veac de activitate (1943). Traduceri din de Filologie, Institutul Pedagogic Piteşti
literatura pedagogică europeană: Călăuza (1973), Universitatea din Bucureşti (1979).
învăţătorului, de Jules Payot (1923); Şcoala Doctorat filologie, Bucureşti (1986). Activitate
activă, I, II, de Adolphe Ferrière (1925,1926); didactică permanentă (1974-1990): Băbana
Un învăţător. Jan Ligthart, de I.W.L. Gunning (director, 1979-1981); Piteşti (Şcoala Nr. 15,
(1928). Studii, articole, analize, rapoarte, Grupul Şcolar Astra, Liceul Ion Barbu).
reuniuni pe diverse teme. Aprecieri publice Consilier, Inspectoratul Judeţean pentru
antume şi postume. (M.B.). Cultură Argeş (1990-1991). Versuri, articole,
studii, recenzii, cronici, revistele: Argeş,
MARINESCU, Ion (Mălureni, Argeş, Calende, Iuventus (Piteşti). Comentarii, în
1865 - Bucureşti, 1936). Institutor, artist diverse culegeri specializate din ţară. Reuniuni
plastic, pictură, ceramică. Institutor Şcoala ştiinţifice pe teme adecvate. Aprecieri
Naţională de Arte Frumoase, Bucureşti. Stagii: comunitare antume şi postume. (M.S.).
Munchen (Germania), Paris (Franţa), Veneţia
(Italia). Activitate didactică, Mălureni, Argeş.

47
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

MARINESCU, Ion I. (n. Băiculeşti, MARINESCU, Jacqueline J.


Argeş, 12 martie 1937). Economist, manager. (Câmpina, Prahova, 1939 - Piteşti, Argeş,
Liceul/Colegiul Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş 2001). Arhitectă. Stabilită la Piteşti din 1969.
(1954). Academia de Studii Economice, Şcoala Medie, Slănic Prahova (1958), Institutul
Bucureşti (1960). Activitate in domeniu: şef de Arhitectură Ion Mincu, Bucureşti (1969).
serviciu, Trustul de Petrol, Piteşti, Argeş (1962 Activitate permanentă în domeniu: Institutul de
- 1972); director, Întreprinderea de Comerţ Proiectare/SC Proiect Argeş SA, Piteşti (1969-
Exterior Autodacia (1972 – 1977); director 2001). Căsătorită cu Jean M. (v.). Proiecte
economic, SC Alprom SA, Piteşti (1977 - reprezentative finalizate prin construcţii:
2001); administrator, SC Montanstar SA, blocuri de locuinţe la Curtea de Argeş,
Piteşti (2001). Diverse implicări comunitare. Mioveni, Câmpulung (şefă de proiect); Hotelul
Aprecieri publice. (A.T.C.). Muscelul, Câmpulung; Argeş (1971);
Complexul urbanistic A1-A10 şi B1-C1, zona
MARINESCU, Ion V. (Nucşoara, rezidenţială 1 Mai/Ion C.. Brătianu, Piteşti
Muscel, 9 decembrie 1927 – Valea Vâlsanului, (1979-1980); clădiri de birouri (1995-2000),
Argeş, 6 septembrie 1952). Student, militant străzile Eroilor, Teilor, Doaga, Piteşti (în
politic. Studii liceale, Câmpulung, Muscel, colaborare). Contribuţii la evoluţia arhitecturii
Facultatea de Medicină, Cluj. Membru activ, funcţionaliste contemporane. Aprecieri publice
Grupul de rezistenţă armată anticomunistă antume şi postume. (D.I.G.).
Haiducii Muscelului. Împuşcat mortal de
trupele Securităţii din Piteşti. Ulterior: MARINESCU, Jean P. (n. Uzunu,
arestarea, cercetarea, judecarea, condamnarea Călugăreni, Giurgiu, 14 martie 1940). Arhitect.
la închisoare a membrilor familiei: mama, Stabilit la Piteşti, Argeş, din 1969. Şcoala
Ecaterina (şase ani); tatăl, Virgil (10 ani); Medie Slatina, Olt (1958), Institutul de
fratele, Alexandru (20 de ani, eliberat în 1964). Arhitectură Ion Mincu, Bucureşti (1969).
Diverse atestări documentare. Aprecieri publice Activitate permanentă în domeniu: Institutul de
antume şi postume. (I.I.P.). Proiectare/SC Proiect Argeş S.A., Piteşti
(1969-2009); firme private din ţară (2009 ~ ).
MARINESCU, Iosif I. (Mioarele, Proiecte reprezentative finalizate prin
Muscel, 28 februarie 1896 – Canalul Dunăre- construcţii (în colaborare): Hotelul Muscelul,
Marea Neagră, Constanţa, 22 mai 1958). Câmpulung, Argeş (1971); sistematizare,
Proprietar rural, militant politic. Funcţionar, Cartierul Găvana, Piteşti (1972); zona
Primăria Mioarele (1945-1949). Membru activ, rezidenţială 1 Mai/Ion C. Brătianu, Piteşti
Partidul Naţional Ţărănesc. Integrat (1976-1979); detaliu de execuţie, Blocul P1
Grupului de rezistenţă armată anticomunistă Craiovei, Piteşti (1979-1980, Premiul
Haiducii Muscelului, colaborator apropiat al Uniunii Arhitecţilor din România); Blocul
lui Gheorghe Arsenescu (v.). Arestat (4 P+4 E, Bulevardul Basarabilor, Curtea de
decembrie 1949), anchetat, torturat, Securitatea Argeş (1982-1983). Planuri generale
din Piteşti. Judecat (11 decembrie 1949), urbanistice pentru comunele: Căldăraru,
condamnat, Tribunalul Militar Bucureşti, zece Leordeni, Miroşi, Stolnici (Argeş), Singureni
ani muncă silnică. Deţinut, penitenciarele: (Giurgiu). Membru: Uniunea Arhitecţilor
Jilava (Ilfov); Gherla (Cluj); Canalul Dunăre- (1969), Ordinul Arhitecţilor (2001), Registrul
Marea Neagră (Dobrogea). Deces premeditat. Urbaniştilor (2005) din România. Contribuţii la
Privare de libertate pentru soţie, fiul şi fiica evoluţia arhitecturii contemporane. Diverse
mai mari. Alte măsuri restrictive aplicate aprecieri publice. (D.I.G.).
copiilor minori. Diverse consemnări
documentare. (I.I.P.). MARINESCU, Marin (Sfârşitul
secolului XIX-Prima jumătate a secolului XX).

48
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse aprecieri publice antume şi postume. (C.C.).
suprafeţe de teren în localitatea Geamăna-
Bălăoiu, plasa Cuca, expropriate parţial prin MARINESCU, Sorin I. (Bucureşti, 30
Reforma Agrară din 23 martie 1945, adoptată aprilie 1952). Medic primar cardiologie,
de guvernul condus de Petru Groza. (I.I.Ş.). manager. Familie tradiţională din Piteşti
Argeş. Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C.
MARINESCU, Marin I. (Sfârşitul Brătianu, Piteşti (1971), Institutul Medico -
secolului XIX - Începutul secolului Farmaceutic, Bucureşti (1977). Doctorat, ştiinţe
XX).Proprietar funciar, institutor, revizor medicale, Bucureşti (1999). Documentări
şcolar, parlamentar. Membru marcant, Partidul externe. Activitate specializată în Argeş:
Ţărănesc. Deputat de Argeş (1919-1922), Circumscripţia Miceşti (1977-1978);
reprezentând Partidul Ţărănesc. Scrieri pe Dispensarul Întreprinderii de Autoturisme,
diverse teme (semnate Marin I. Marinescu - Colibaşi/ Mioveni (1978-1980); Spitalul
Stoiceni), dezbateri politice, întruniri Judeţean Piteşti (1980 ~), şef, Secţia
electorale. Contribuţii la elaborarea şi aplicarea Cardiologie (1992 ~). Recunoscut în domeniu.
legislaţiei agrare, promovarea sistemului Stagii rezidenţiale, Bucureşti (1980-1983;
cooperatist în mediul rural, dezvoltarea 1993). Primariat în 1990. Studii, articole,
învăţământului autohton interbelic. Aprecieri reuniuni tematice naţionale şi internaţionale.
publice antume şi postume. (C.D.B). Membru, importante foruri profesionale
autohtone sau continentale. Micropoliclinică
MARINESCU, Nicolae M. (Tigveni, particulară, Piteşti (1995 ~). Diverse implicări
Argeş, 2 septembrie 1884 - 1946). Medic, comunitare. Aprecieri publice. (C.C.).
interne, ofiţer de carieră, general. Liceul
Sfântul Sava, Bucureşti (1903), Institutul de MARINESCU, Şerban (n. Piteşti,
Medicină Militară, Bucureşti (1907). Stagiu în Argeş, 27 mai 1956). Regizor de film,
Franţa (1910-1912). Activitate specializată: scenarist, producător. Liceul Nicolae
Spitalul Militar, Craiova, Dolj (1907-1909, Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti
sublocotenent); Regimentul 3 Călăraşi (1909- (1974), Institutul de Artă Teatrală şi
1916); Pirotehnia Armatei, Bucureşti (1916- Cinematografică Ion Luca Caragiale, Bucureşti
1926); director, Sanatoriul Militar Techirghiol, (1981). Activitate specializată permanentă:
Constanţa (1926-1927, colonel); director, case şi studiouri de film din Capitală (1981 ~ ).
Institutul Militar Carol Davila, Bucureşti Pelicule de referinţă: Moara lui Călifar (1984);
(1927-1930, general de brigadă). Combatant: Domnişoara Aurica (1987); Cei care plătesc
Campania Balcanică (1913), şef, Serviciul cu viaţa (1990); Cel mai iubit dintre
Ambulanţă; Primul Război Mondial (1916- pământeni (1993); Ticăloşii (2007). Serialul de
1918), Frontul din Moldova (1917), şef, televiziune Martorii (2000). Director, Star
serviciul Triaj, Gara Iaşi; Campania de pe Tisa Film, Bucureşti (1990-1995). Colaborări
(1919), şef, Serviciul Sanitar Oradea, Bihor. didactice, Universitatea Media, Bucureşti
Comandant, Spitalul Militar Central Regina (2000-2006). Premii, diplome, alte distincţii
Elisabeta, Bucureşti (1930-1938). Ministru, speciale (1984, 1987, 1990, 2000, 2004).
Sănătate şi Asistenţă Socială (28 septembrie-23 Studii, articole, interviuri, festivaluri tematice
noiembrie 1939). General de divizie (1944). naţionale şi internaţionale. Membru, importante
Comandant Serviciul Sanitar al Armatei, uniuni şi asociaţii naţionale şi europene în
Bucureşti (1945-1946). Arestat (1946), domeniu, alte aprecieri publice. (I.F.).
anchetat, judecat, condamnat, cinci ani detenţie
severă, deţinut politic (1950-1955). Deces MARINESCU, Valerian I. (Curtea de
premeditat. Studii, rapoarte, analize, reuniuni în Argeş, 22 noiembrie 1925 - ). Medic, medicină
domeniu. Importante recompense militare, alte generală, militant politic, publicist.

49
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1944), Înscris în mai multe lucrări de specialitate.
Facultatea de Medicină, Bucureşti (1966). Ordine şi medalii române sau străine. Diverse
Deţinut politic (1948-1954, 1956-1957), atestări documentare. Aprecieri publice antume
penitenciarele Piteşti (Argeş), Jilava (Ilfov), şi postume. (C.D.B.).
Poarta Albă (Constanţa). Medic, Curtea de
Argeş (1966-1992). Volum important: MARINICĂ, Deceniu G. (Negoeşti,
Monografia aşezării Argeşului Curtea de Dolj, 9 decembrie 1928 – Piteşti, Argeş, 21
Argeş de la începuturi până în prezent (1999). ianuarie 1991). Inginer agronom, funcţionar de
Studii, articole, reuniuni pe teme medicale, stat, manager, publicist. Stabilit definitiv în
istorice, religioase. Colaborări constante cu Argeş din 1952. Studii liceale, Craiova, Dolj
Muzeul Curtea de Argeş, Episcopia Argeşului (1947), Institutul Agronomic, Craiova (1952).
şi Muscelului, Societatea de Ştiinţe Medicale, Stagii: Statele Unite ale Americii (1974-1975);
Filiala Piteşti. Diverse aprecieri comunitare Anglia (1976). Activitate în domeniu:
antume şi postume. (C.C.). Întreprinderea Agricolă de Stat, Ştefăneşti,
Argeş (1952-1953); Secţia Agricolă, Sfatul
MARINESCU, Vasile S. (Sfârşitul Popular Regional, Piteşti, Argeş (1953-1968,
secolului XIX – Prima jumătate a secolului sectorul bază furajeră). Director general,
XX). Proprietar urban, editor, tipograf. Imobile, Direcţia Agricolă a judeţului Olt (1968-1969);
terenuri, alte bunuri cu valoare deosebită, inginer principal (1969-1970), Direcţia
Câmpulung, Muscel şi localităţi apropiate. Agricolă a judeţului Argeş, Director (1970-
Patron fondator: Tipografia Muscelul, 1980), şef Serviciul Investiţii (1980-1991),
Câmpulung: ziare, reviste, cărţi, imprimate Întreprinderea pentru Îmbunătăţirea şi
administrative, ilustrate, papetărie. Redactor - Exploatarea Pajiştilor Argeş. Contribuţii directe
administrator, publicaţia Ecoul muncii(1933- la: proiectare, realizarea şi conservarea
1937); articole, analize, note, comentarii, păşunilor montane; înfiinţarea loturilor
interpelări, dezbateri tematice. Atestări semincere (715 ha); reabilitarea islazurilor din
documentare. Diverse implicări comunitare. localităţile rurale, construirea şi dotarea
Aprecieri publice antume şi postume. (G.F.C.). cantoanelor pastorale. Volume importante (în
colaborare): Recomandări în producţia bazei
MARINESCU, Vasilica P. (Piteşti, furajere (1970); Cultura plantelor furajere pe
Argeş, 20 ianuarie 1927 - 2007). Artist plastic, solurile podzolice (1976); Pajiştile de la
sculptură. Studii liceale în Piteşti (1945), Davideşti (1980). Studii, articole, interviuri;
Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, reuniuni pe diverse teme. Aprecieri publice
Bucureşti (1952). Expoziţii personale sau de antume şi postume. (I.T.B.).
grup: Praga, Cehoslovacia (1957); Bucureşti,
România (1964). Lucrări de referinţă: Teatrul, MAROTINEANU, Gheorghe
Parcul 23 August/Lia Manoliu, Bucureşti (Sfârşitul secolului XIX - Prima jumătate a
(1967); Maternitate, Parcul Herăstrău, secolului XX). Mic întreprinzător din Piteşti,
Bucureşti; Avânt şi tinereţe, Suceava. Premiul Argeş. Atelier tradiţional renumit (1915-1960),
Uniunii Artiştilor Plastici din România (1967). zona centrală urbană: mecanică, lăcătuşerie,
Aprecieri publice antume şi postume. (S.N.). forjă, electricitate. Caretaş. Activitate agreată
de Camera de Comerţ şi Industrie Argeş,
MARINESCU, Victor (Tigveni, Argeş, Primăria Piteşti, Prefectura Argeş. Documente
5 martie 1889-19 martie 1953). Ofiţer de scrise, imagini fotografice, ilustrate
carieră, general. Frate cu Nicolae M. (v.) şi personalizate, Muzeul Judeţean Argeş.
Gavril/Gabriel M. (v.). Combatant, Prezentat în microalbumul Piteşti (1988).
principalele confruntări militare cu participare Implicări comunitare permanente. Aprecieri
autohtonă. Implicări comunitare permanente. publice antume şi postume. (I.G.B.).

50
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1964). Jurist, parlamentar, înalt funcţionar


MARTINESCU (Secolul XIX ~ ). public. Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti
Familie tradiţională din Piteşti, Argeş. (1916), Facultatea de Drept, Bucureşti (1920).
Proprietari imobiliari, acţionari (industrie, Avocat, Baroul Argeş (1920 – 1948). Activitate
comerţ, instituţii bancare) avocaţi, ziarişti, în domeniu: Piteşti, Bucureşti, Constanţa.
publicişti, editori, cadre didactice, funcţionari Membru marcant: Partidul Conservator –
de stat, literaţi. Mai cunoscuţi: Petre M. Democrat; Liga Poporului. Deputat de Argeş
(negustor); Ştefan P. M. (v.); Gheorghe P. M. (1920-1922), reprezentând Partidul Poporului.
(v.); Iosefina Bernadetta M. (1913-1976), Preşedinte, Comisia Interimară, Piteşti (1920).
proprietar şi director, ziarul Pres, Piteşti (1944- Primar al oraşului Piteşti (1926-1927;1928),
1947); funcţionară: Primăria Comunei Urbane preşedinte, Consiliul Comunal Urban. Realizări
Piteşti; Regionala/Întreprinderea de Transport ale perioadei: inaugurarea Porţii Eroilor (26
Argeş; (cârciumar), Virgiliu Artur Gh. M. septembrie 1967); organizarea Expoziţiei
(v.); Lavinia Mihaela V. M. (n. Piteşti, Argeş, Comerciale şi Industriale a Argeşului (14-18
7 februarie 1968), profesoară gradul I, limba şi septembrie 1927), înfiinţarea Ateneului Popular
literatura română; Liceul Nicolae Gheorghe Ionescu-Gion (28 octombrie 1928).
Bălcescu/Colegiu Ion C. Brătianu, Piteşti Preşedinte, Curtea de Conturi a României,
(1986), Faculştatea de Litere, Bucureşti (1991); Bucureşti (1942-1946). Colaborator permanent,
activitate didactică, Liceul Căi Ferate, Piteşti Camera de Comerţ şi Industrie Argeş. Adept al
(1991-2005), Colegiul Zinca Golescu, Piteşti modernizării României interbelice. Reconversie
(2008 -); studii şi analize în domeniu. Diverse profesională după 1948. Diverse aprecieri
aprecieri publice. (F.P.). publice antume şi postume. (C.D.B.).

MARTINESCU, Gheorghe P. (Piteşti, MARTINESCU, Virgiliu Artur Gh.


Argeş, 21 septembrie 1910 - Piteşti, Argeş, 6 (n. Piteşti, Argeş, 3 decembrie 1940). Profesor
mai 1944). Mare proprietar urban, comerciant, gradul I, limba şi literatura română, ziarist,
editor. Frate cu Ştefan M. P. (v.). Liceul / editor. Fiul lui Gheorghe P.M. (v.). Şcoala
Colegiul Ion C.Brătianu, Piteşti (1928), Medie Nr.1 / Colegiul Ion C.Brătianu, Piteşti
Academia de Înalte Studii Economice, (1957), Institutul Pedagogic, Piteşti (1965,
Bucureşti (1932). Om de afaceri în Piteşti prima serie), Universitatea din Craiova, Dolj
(1932 – 1944): cafenea, hotel, depozit de (1976). Activitate didactică în Argeş (1965 –
vinuri, imobile, zona centrală a oraşului, 2002), şcoli din: Colibaşi, Merişani,
prelute de stat după 1950. Membru marcant, Dobrogostea, Valea Mare, Piscani (director),
Camera de Comerţ şi Industrie Argeş. Director Mioveni, Piteşt; licee din Vedea şi Piteşti. Şef,
(1939 - 1944), ziarul Presa, Piteşti, apărut Secţia Cultură - Sport, Consiliul Judeţean al
la tipografiile locale aparţinând lui Ion Iotta (v.) Sindicatelor Argeş (1976 – 1979); preşedinte,
sau Traian Novacovici (v.). Activitate Comitetul Orăşenesc de Cultură, Mioveni,
continuată (1944 – 1946) de Iosefina - Argeş (1987 – 1990). Redactor şef, publicaţiile:
Bernadetta Martinescu (1913 – 1976). Decedat Forestierul (1968 – 1969); Puls / Pulsul
pe timpul bombardamentului aviaţiei americane Argeşului şi Muscelului / Jurnal Puls (2000 –
asupra oraşului Piteşti (6 mai 1944). 2003); Alerta (2003 – 2006), Piteşti; secretar
Nominalizat în Argeş, Cartea Eroilor (1984) şi general de redacţie, Evenimentul muscelean,
pe crucea comemorativă din zona centrală Câmpulunng; lector, Observator argeşan,
urbană (2008). Alte aprecieri publice antume şi colaborator publicaţii locale şi centrale. Volum
postume. (C.S.). important: Nuvelele lui Ion Luca Caragiale
(1972). Studii, articole, comunicări, reuniuni
MARTINESCU, Ştefan P. (Piteşti, naţionale pe diverse teme. Arbitru divizionar de
Argeş, 25 februarie 1898 – Bucureşti, 14 iunie fotbal (1962 – 1977), observator (1977 – 2002),

51
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

secretar general, Asociaţia Judeţeană de Fotbal atestări documentare. Aprecieri publice antume
Argeş (1999 – 2002). Importante aprecieri şi postume. (L.P.).
publice. (C.S.). MATACHE, Ion (Merişani, Argeş, 2
august 1905 – Bucureşti, 27 august 1957).
MASGRAS, Grigore S. (n. Tecuci, Instrumentist, vioară, ţambal, pian; solist vocal
Galaţi, 29 mai 1954). Inginer, motoare termice, muzică populară, culegere de folclor.
inovator, manager. Stabilit in Argeş din 1979. Autodidact. Component al unor tarafuri
Liceul Nr. 2, Tecuci (1973), Institutul renumite din: Stâlpeni (Muscel); Piteşti
Politehnic, Iaşi (1978). Specializare, industria (Argeş); Bucureşti. Repertoriu diversificat,
de automobile. Exprimări externe: Franţa, inspirat din tradiţionalitatea locală. Înregistrări:
Portugalia, Spania. Activitate permanentă, Radio (1934 ~ 1955); Institutul de Folclor
Întreprinderea de Autoturisme / Compania Constantin Brăiloiu, Bucureşti (1934-1955).
Dacia-Renault, Colibaşi / Mioveni, Argeş: Şef de taraf (1928), membru fondator şi dirijor,
tehnolog/şef secţie Cămăşi-Chiulasă / şef Orchestra de Muzică Populară Radio, Bucureşti
departament fabricaţie Motoare Dacia (1979- (1949). Discografie (selectiv): Hora lui
1999); şef proiect dezvoltare Unitatea Matache; Sârba de la Merişani; Jiana din
Elementară de Lucru / UEL Mecanică Dacia- Argeş; Brâuleţul ca-n Muscel; Bugheanul.
Renault/şef departament Punţi-Transmisii/şef Numeroase spectacole, concerte, evenimente
departament Motoare, Cutii Viteză, Turnătorie familiale sau comunitare. Eponimie: concurs
Aluminiu/şef proiect Uzina Mecanică/şef periodic pentru tinerii instrumentişti din Argeş-
departament Servicii de Proximitate şi Muscel. Alte aprecieri publice antume şi
Transport (1999 ~). Distinct, vicepreşedinte, postume. (C.G.C.).
Consiliul de Administraţie SC Automobile SA,
Colibaşi / Mioveni (1991-1992). Inovaţii MATACHE, Iordache I. (Galaţi, 1858
certificate. Contribuţii directe la fabricarea – Piteşti, Argeş, 5 octombrie 1934), Ofiţer de
autoturismelor din gama Dacia şi derivate. carieră, muzică, dirijor, compozitor, animator
Studii, analize, rapoarte, reuniuni tematice cultural. Stabilit la Piteşti din 1886. Liceul de
naţionale şi europene. Membru, diverse Muzică (1880) şi Conservatorul din Iaşi (1886).
asociaţii profesionale în domeniu, alte aprecieri Activitate permanentă în domeniu: dirijor, şeful
publice. (M.T.D.). Muzicii Militare, Regimentul 4 Dorobanţi
Argeş, Piteşti (1886-1918); dirijor, Corul
MAŞALA, Vladimir Constantin Liedertafel Lyra, Piteşti. Compoziţii cunoscute:
(Teiu, Argeş, 1 august 1925 – Bucureşti, 6 Floarea primăverii; Visurile mele; Aurora;
octombrie 1999). Muzicolog, compozitor, Ilca (marşuri, valsuri, prelucrări folclorice
publicist. Liceul de Muzică, Bucureşti (1943), autohtone). Numeroase onoruri oficiale,
Conservatorul de Muzică, Bucureşti (1950), concerte publice, spectacole, reuniuni urbane.
Clasa Dimitrie Cuclin. Activitate specializată Diverse consemnări documentare, titluri,
în Capitală: Societatea Română de Radio; Casa decoraţii, alte aprecieri comunitare antume şi
Centrală a Creaţiei Populare, Bucureşti (1955); postume. (L.P.).
Casa de Cultură Nicolae Bălcescu (director);
licee de profil. Compoziţii proprii: simfonii, MATACHE, Măriuca / ION Aurica
cvartete de coarde, concerte instrumentale, (Vâlcele, Merişani, Argeş, 20 septembrie
piese corale. Studii, articole, comunicări, 1924). Solistă vocală, muzică populară,
reuniuni tematice naţionale. Colaborări media: culegătoare de folclor. Preocupări specifice:
revistele România Literară, Contemporanul, Piteşti (Argeş), Câmpulung (Muscel),
Muzica. Testamentar, moştenirea artistică a Bucureşti. Înregistrări, studiouri de radio şi
compozitorului şi muzicologului Dimitrie televiziune. Discografie: Teiule, frunză rotată;
Cuclin (Bucureşti, 9 iunie 1977). Diverse Uşor, puiule, uşor; Intru-n luncă, tai nuiele;

52
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Când eram la Câmpulung. Numeroase turnee de maşini, manager. Liceul/Colegiul Dinicu


artistice, spectacole, consemnări critice Golescu, Câmpulung, Argeş (1965), Institutul
favorabile. Aprecieri comunitare. (C.G.C.). Politehnic, Iaşi (1970). Specializare în Franţa.
Activitate productivă, Întreprinderea de
MATACHE, Mihai T. (Bolintin – Autoturisme, Colibaşi/Mioveni, Argeş: atelier
Vale, Giurgiu, 11 iunie 1923 – Piteşti, Argeş, proiectare (1970-1974); şef compartiment
16 iulie 1987). Medic, obstetrică - ginecologie, (1974-1978); şef, Serviciul Tehnic de Calitate
manager. Stabilit în Argeş din 1959. Liceul (1978-1981); director general (1981-1989);
Bolintin – Vale (1941), Institutul de Medicină inginer principal (1989-1991). Specialist, SC
şi Farmacie, Timişoara (1946). Activitate Automobile Dacia Renault SA, Mioveni; şef
specializată: Circumscripţia Bobiceşti, Olt serviciu (1991-1994); consilier calitate (1994-
(1946 – 1948): Spitalul Polizu, Bucureşti (1948 1996); şef secţie (1996-1998); expert tehnic
– 1951): Spitalul orăşenesc, Balş, Olt (1951 – (1998-2003). Director general, SC Automobile
1959). Şef secţie, Spitalul Ştefăneşti (1959 – ARO SA, Câmpulung, preşedinte, Consiliul de
1987). Primariat, obstetrică-ginecologie, Administraţie (2003-2005). Studii, articole,
Bucureşti (1970). Profesionist recunoscut în analize, rapoarte, reuniuni naţionale şi
domeniu. Studii, articole, analize, rapoarte, internaţionale în domeniu. Colaborări didactice,
referate, reuniuni ştiinţifice naţionale. facultăţi tehnice din Piteşti (1971-2002).
Documentări externe. Diverse aprecieri publice Contribuţii la: dezvoltarea industriei de
antume şi postume. (C.C.). autoturisme în România; diversificarea
producţiei, cercetării ştiinţifice, exportului,
MATEA, Aureliu N. (Coşeşti, Argeş, 1 colaborării departamentale europene;
noiembrie 1945 – Piteşti, Argeş 2001). Inginer asimilarea tehnologiilor franceze de fabricaţie.
mecanic, profesor universitar. Frate cu Nicolae Diverse implicări comunitare. Aprecieri
N.M. (v.). Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, publice. (I.D.P.).
Câmpulung, Argeş (1964), Institutul Politehnic,
Bucureşti (1970), Doctorat, ştiinţe tehnice, MATEESCU, Cristea (Caracal, Olt, 23
Bucureşti. Activitate didactică: Institutul de august 1894 – Bucureşti, 14 iunie 1979).
Învăţământ Superior/Universitatea din Piteşti Membru corespondent al Academiei Române
(1976-2001), prodecan, Facultatea de Inginerie (2 iulie 1955), membru titular (1 martie 1974).
(1996-2000). Volume importante: Organe de Inginer constructor, proiectant, profesor
maşini şi mecanisme (1980, în colaborare); universitar. Integrat zonei Argeş-Muscel prin
Elemente de asamblare şi asamblări utilizate activitate prelungită, Sistemul Hidroenergetic
în construcţia de maşini şi instalaţii tehnice Argeşul Mare. Liceul Teoretic, Buzău (1912),
(1984, în colaborare); Principii generale care Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele, Bucureşti
stau la baza proiectării organelor de maşini (1919). Specializări: Elveţia (1920-1921);
(2001); Asamblări şi elemente de asamblare Franţa (1921-1922). Inginer, Societatea
(2001). Numeroase studii, articole, reuniuni Anonimă Română Electrica, Bucureşti (1922-
tematice naţionale şi internaţionale, granturi / 1926). Cadru didactic, Institutul de Construcţii,
contracte de cercetare. Membru, diverse Bucureşti (1926 ~ 1979). Proiectare şi execuţie,
asociaţii profesionale autohtone sau lucrări pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret. Şef
continentale în domeniu. Contribuţii la de proiect, Complexul Hidroenergetic Vidraru,
dezvoltarea învăţământului superior tehnic din Arefu, Argeş (1961-1966), inaugurare, 9
Argeş-Muscel. Aprecieri publice antume şi decembrie 1966. Consultant, amenajările
postume. (M.C.S.). specializate: Argeş (Aval); Dâmboviţa
Superioară; Râul Târgului. Volume
MATEA, Nicolae N. (n. Coşeşti, importante: Consideraţii critice asupra
Argeş, 22 noiembrie 1943). Inginer construcţii calcului barajelor de beton; Probleme de

53
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

profilare economică a construcţiilor Capitală: Facultatea de Farmacie (1951-1967);


hidroenergetice; Determinări hidroelectrice. Spitalul Militar Central (1951-1964); Institutul
Râul Prahova; Amenajarea raţională a de Chimie Organică al Academiei Române
Ialomiţei Superioare. Numeroase studii, (1964-1967). Profesor, Case Western Reserve
articole, interviuri, reuniuni ştiinţifice naţionale University, Cleveland (1967~). Iniţiator,
şi internaţionale. Contribuţii speciale în Conferinţa Internaţională Rezonanţa
domeniul valorificării potenţialului magnetică nucleară, Bucureşti (1965). Volum
hidroenergetic al României. Premii în domeniu, important: Tratat de spectroscopie în
alte recunoaşteri antume şi postume. (S.D.V.). infraroşu (1966). Numeroase studii, articole,
reuniuni tematice autohtone sau continentale,
MATEESCU, Dumitru I. (n. domenii de referinţă: chimia ciclobutadienei,
Jupâneşti, Coşeşti, Muscel, 3 noiembrie 1908). sărurile de piriliu, rezonanţe magnetice
Învăţător, militant politic, funcţionar de stat. nucleare. Noutate absolută, Metoda Mateescu,
Şcoala Normală de Băieți, Cluj (1929). folosită în laboratoare interdisciplinare.
Activitate didactică, instituţii de învăţământ din Contribuţii la: diversificarea activităţii de
Cadrilater / Dobrogea de Sud și Muscel (1932- cercetare fundamentală; racordarea domeniilor
1949). Susţinător al programelor Partidului enunţate la universalitate; sporirea prestigiului
Naţional Liberal, membru marcant, Organizaţia spiritualităţii româneşti în lume. Premiul
Muscel. Arestat, cercetat, judecat, condamnat: Gheorghe Spacu al Academiei Române (1966),
1949 (şase luni); 1953 (trei luni); 1959-1960 alte valoroase aprecieri publice. (S.D.V.).
(18 luni). Diverse responsabilităţi
administrative: Termocentrala Schitu Golești, MATEESCU, Gheorghe I. (Tudor
Argeș (1950-1953); Uzina de Piese Auto Vasile Vladimirescu, Dâmboviţa, 1 octombrie 1924 –
Tudose, Colibaşi/Mioveni, Argeş (1953-1959); Piteşti, Argeş, 16 aprilie 1986). Medic,
Hidrocentrala 16 Februarie de pe Argeş (1960- pediatrie şi boli contagioase, manager. Stabilit
1972). Aniversarea publică a Centenarului la Piteşti din 1951. Liceul Teoretic, Târgovişte,
naşterii, Pitești, 3 noiembrie 2008. Domiciliu Dâmboviţa (1945), Institutul Medico-
tradițional, Piscani, Dârmăneşti, Argeş. Farmaceutic, Cluj (1951). Activitate în
Consemnări memoriale, articole de presă, domeniu: Circumscripţia Sanitară Nr. 2, Piteşti
interviuri. Aprecieri comunitare. (D.D.I.). (1951-1952); Secţia Sanitară şi Prevederi
Sociale a Regiunii Argeş (1952-1955); Secţia
MATEESCU, Gheorghe (Sfârşitul Contagioase Copii, Spitalul Unificat, Piteşti
secolului XIX – Prima jumătate a secolului (1955-1984, şef secţie, 1973-1984). Director,
XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse Spitalul Nicolae Bălcescu, Piteşti (1957-1973).
suprafeţe de teren în localităţile Cepari şi Redimensionarea instituţiei, adaptarea la
Corbeni, plasa Argeş, expropriate, parţial, prin cerinţele etapei dezvoltării industriale şi
Reforma Agrară din 23 martie 1945, adoptată urbanistice intensive a municipiului, insistenţe
de guvernul condus de Petru Groza. (I.I.Ş.). pentru edificarea Spitalului Judeţean Argeş.
Studii, referate, comunicări, Societatea de
MATEESCU, Gheorghe D. (n. Piteşti, Ştiinţe Medicale, Filiala Piteşti. Membru,
Argeş, 11 noiembrie 1928). Membru de onoare diverse foruri specializate din România.
din străinătate al Academiei Române (22 Implicări comunitare permanente. Aprecieri
noiembrie 1995). Chimist, profesor universitar, publice antume şi postume. (C.C.).
cercetător ştiinţific. Stabilit în Statele Unite ale
Americii (1967). Liceul Fraţii Buzeşti, Craiova, MATEESCU, Petre (Tutana,
Dolj (1946), Facultatea de Farmacie, Bucureşti Băiculeşti, Argeş, 1821 - 1873). Artist plastic,
(1951). Doctorat, chimie - fizică, Bucureşti pictură, grafică, profesor, desen, militant
(1961). Activitate didactică şi cercetare în politic. Participant la Revoluţia de la 1848 din

54
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Muntenia. Studii în România. Specializări: din Capitală. Aprecieri publice antume şi


Austria şi Italia (1851 ~ 1859; 1860 - 1868). postume. (C.C.).
Activitate didactică, şcoli din Ploieşti, Prahova
(1870-1873). Lucrări importante cunoscute MATEI, Aurelia (n. Strâmbeni,
(portrete): Generalul Gheorghe Magheru Căldăraru, Argeş, 16 ianuarie 1943). Artist
(1848); Dora d´Istria. Diverse atestări plastic, pictură, profesoară, desen. Studii
documentare. Aprecieri publice antume şi liceale, Alexandria, Teleorman (1961),
postume. (S.N.). Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu,
Bucureşti (1967). Numeroase expoziţii
MATEESCU, Samuel T. (n. Piteşti, personale sau de grup în ţară (1968 ~ 1974).
Argeş 1954). Profesor, muzică instrumentală Exprimări externe de grup: Delhi, India (1968);
clasică, interpret vioară, concertist. Originar Helsinki, Finlanda (1968). Lucrări în mai multe
din Piteşti, Argeş. Stabilit în Germania (1979). muzee şi colecţii particulare. Activitate
Liceul de Muzică şi Arte Plastice, Piteşti didactică, şcoli din Capitală. Membră, Uniunea
(1973), Facultatea de Muzică, Braşov (1978). Artiştilor Plastici din România, alte aprecieri
Activitate didactică: Liceul de Muzică şi Arte publice. (S.N.).
Plastice, Piteşti (1978-1979); Şcoala de
Muzică, Stuttgart, Germania (1979 ~), director. MATEI BASARAB (c.1579 – 9 aprilie
Colaborări, filarmonici, orchestre, grupuri 1654). Domn al Ţării Româneşti (1632 - 1654).
camerale, posturi de radio şi televiziune din Integrat zonei Argeş – Muscel prin proprietăţi,
România şi Germania. Consemnări critice curţi voievodale, acte de Cancelarie, iniţiative
favorabile. Diverse aprecieri publice. (L.P.). arhitectonice şi culturale. Reformator al
sistemului social-economic feudal (1633),
MATEESCU, Zoe (A doua jumătate a confruntări militare cu Moldova (1639, 1653),
secolului XIX - Începutul secolului XX). Mare încurajarea opoziţiei antiotomane. Porunci
proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe privind respectarea daniilor funciare (1634),
de teren în localitatea Humele, plasa consemnarea oraşului domnesc Piteşti (1634),
Teleorman, expropriate parţial prin Legea hrisoave emise în reşedinţa Argeşului (1645).
pentru definitivarea Reformei Agrare din 17 Reconstrucţia Bisericii Mănăstirii Negru Vodă
iulie 1921, aplicată de guvernul condus de (1636), edificarea caselor domneşti, înfiinţarea
Alexandru Averescu. (I.I.Ş.). şi evoluţia tiparniţei (1635 – 1650), integrate
Curţii de la Câmpulung, Muscel. Stimularea
MATEI, Alexandru Gh. (Stolnici, meşteşugurilor, urbanizării, comerţului,
Argeş, 20 februarie 1921-Piteşti, Argeş, 27 manufacturilor, învăţământului. Tradiţional, la
iunie 1996). Farmacist principal, profesor, Piteşti, reşedinţa princiară Curtişoara (Târgu
chimie, publicist. Liceul/Colegiul Ion C. din Vale). Fără urmaşi direcţi. Un fiu adoptiv,
Brătianu, Piteşti (1941), Facultatea de Mateiaş (v.). Redefinirea rolului statului în
Farmacie, Bucureşti (1971). Activitate etapa enunţată, promovarea premodernismului
specializată: Titu, Dâmboviţa (1946); Costeşti spiritual, dezvoltarea aşezărilor urbane din
(1947) şi Buzoeşti, Argeş (1947-1949); Spitalul această parte a Munteniei la mijlocul secolului
de Tuberculoză, Piteşti (1950-1991). XVII. Eponimii: străzi, instituţii şcolare, unităţi
Colaborări didactice: Şcoala Sanitară, Piteşti militare, busturi, statui. Alte semnificative
(1960-1980). Secretar, Societatea de Ştiinţe aprecieri memoriale. (V.N.).
Medicale din România, Filiala Piteşti (1965-
1991). Numeroase studii, articole, referate, MATEI, Constantin (Vâlsăneşti,
comunicări, apărute în reviste de profil din ţară, Muşăteşti, Argeş, 1930 – Bucureşti, 22 ianuarie
sau alte publicaţii locale. Participări la reuniuni 1980). Economist, militant politic, înalt
naţionale, coordonate de personalităţi marcante funcţionar de stat. Studii liceale în Piteşti,

55
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Argeş (1964), Academia de Stiinţe Social - pentru forarea tunelelor cu diametre mari (2,00
Politice, Bucureşti (1968). Lider, Organizaţia m ~ 9,00 m). Studii, analize, rapoarte, reuniuni
Regională de Tineret, Piteşti (1960 - 1965). tematice naţionale. Aprecieri publice. (G.P.).
Membru marcant, Partidul Comunist Român: MATEI, Ştefan (Secolul XX). Lucrător
şef, Secţia Propagandă, Comitetul Judeţean industrial, militant şi lider politic, parlamentar.
Argeş (1965 – 1969); secretar, Comitetul Activitate şi domiciuliu în Argeş (1956-1969).
Judeţean, Vâlcea, vicepreşedinte, Consiliul Studii liceale, Piteşti (1960). Stagiu: Moscova,
Popular Judeţean (1969 – 1972). Prim - Uniunea Sovietică. Membru marcant, Partidul
secretar, Comitetul Judeţean Argeş, Muncitoresc/Comunist Român: prim-secretar,
preşedintele Consiliului Popular Judeţean Organizaţia Regională Argeş (1956-1963); şef,
(1977 – 1978). Temporar: şef, Secţia Secţie Agrară, Comitetul Central al Partidului
Propagandă, Comitetul Central al Partidului, (1963 – 1969); preşedinte, Uniunea Naţională a
Bucureşti (1972 – 1977); expert, Guvernul Cooperativelor Agricole de Producţie,
României, Bucureşti (1978 – 1980). Contribuţii Bucureşti. Deputat de Argeş în Marea
la evoluţia generală a zonei Argeş - Muscel în Adunare Naţională, circumscripţiile electorale:
deceniile amintite. Studii, analize, rapoarte, Slatina (1957-1961; 1961-1965); Şerbăneşti,
hotărâri, interviuri, reuniuni tematice naţionale Olt (1965-1969), reprezentând Frontul
sau internaţionale. Diverse aprecieri publice Democraţiei Populare. Iniţiative legislative.
antume şi postume. (I.T.B.). Numeroase reuniuni naţionale, dezbateri
tematice, interviuri. Discurs oficial,
MATEI Filofteia (Coteşti, Godeni, deschiderea Institutului Pedagogic de 3 ani,
Muscel, 1906 – Văcăreşti, Bucureşti, 1960). Piteşti (1 octombrie 1962), ulterior Institutul de
Proprietar funciar, militant politic. Apropiată Învăţământ Superior/Universitatea din Piteşti.
Grupului de rezistenţă armată anticomunistă Raport privind încheierea cooperativizării
Şerban-Voican, Muscel. Arestată (27 iulie agriculturii în Argeş-Muscel, Bucureşti (30
1956), cercetată, judecată, împreună cu mai aprilie 1962). Coordonarea elaborării şi
mulţi membri ai familiei, condamnată, îndeplinirii principalelor programe economice,
Tribunalul Militar Bucureşti (5 iunie 1958) la sociale, administrative din perioada amintită
cinci ani detenţie severă. Deces premeditat, pentru zonele Argeş, Muscel, Olt, Vâlcea.
Penitenciarul Văcăreşti. Privare de libertate Aprecieri publice antume si postume. (C.D.B.).
pentru fiul său, Stelian, deţinut opt ani (1956-
1964). Diverse consemnări documentare. MATEI, Vasile V. (n. Ciumeşti /
Aprecieri publice postume. (I.I.P.). Argeşelu, Mărăcineni, Muscel, 24 noiembrie
1949). Profesor gradul I, matematică,
MATEI, Ion I. (n., Tomşani, Vâlcea, manager, funcţionar de stat. Liceul Nicolae
31 mai 1935). Inginer, construcţii feroviare şi Bălcescu / Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti,
rutiere, manager. Stabilit la Piteşti, Argeş, din Argeş (1970), Universitatea Alexandru Ioan
1960. Şcoala Medie Nr. 1, Râmnicu Vâlcea Cuza, Iaşi (1978). Doctorat ştiinţe tehnice,
(1953), Institutul de Construcţii, Bucureşti Piteşti. Activitate didactică permanentă,
(1960). Activitate productivă: Întreprinderea de instituţii şcolare din Argeş (1978 ~), director
Poduri Metalice şi Prefabricate din Beton, (1980-2010), etape succesive: Şcoala
Piteşti (1960-1969), director (1980-1989); Mărăcineni, Grupul Şcolar Agricol,
Trustul de Construcţii Industriale, Piteşti, şef Mărăcineni, Colegiul Economic Maria
serviciu (1989-1995). Temporar, expert, Teiuleanu, Piteşti, Universitatea Spiru Haret,
Comisia Economică a Judeţului Argeş (1969- Bucureşti (Centrul Teritorial Învăţământ
1980). Contribuţii la ridicarea nivelului tehnic Deschis, Piteşti). Distinct: inspector general
în unităţile amintite, diversificarea producţiei adjunct (1995-1997), inspector general (2001-
pentru export, promovarea scuturilor metalice 2004), Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş.

56
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Studii, articole, analize, rapoarte, comunicări, deţinut politic (1952-1965). Atestări de arhivă,
reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. memorialistică. Implicări comunitare. (S. N.).
Contribuţii la evoluţia învăţământului argeşean MATERNA, Iosef G. (Nachold,
în context european. Implicări comunitare Boemia/Cehia, Imperiul Habsburgic, 7 martie
permanente. Aprecieri publice. (C.V.). 1839 – Piteşti, Argeş, 26 decembrie 1904).
Artist plastic, pictură decorativă, proprietar
MATEIAŞ. Înălţime montană imobiliar. Stabilit definitiv la Piteşti în 1875.
dominantă (1 239 m) a zonei Muscel, integrată Casă, terenuri, atelier specializat, zona centrală
masivului Piatra Craiului, din depresiunea urbană. Activitate şi experienţă agreate de
Câmpulung. Reper distinct pe traseul rutier Camera de Comerţ şi Industrie Argeş:
spre Braşov, la interferenţa comunelor Valea sindic/administrator falimente (12 ianuarie
Mare-Pravăţ, Lereşti, Dragoslavele. Resurse de 1888); membru corespondent al instituţiei (18
piatră pentru: producerea tradiţională a varului; februarie 1896). Lucrări murale de referinţă:
amenajări edilitare; fabricarea cimentului. În edificii eclesiastice din eparhiile Bucureşti şi
imediata apropiere: Cimus /Combinatul de Argeş (Brevet reînnoit de Episcopia Argeşului,
Lianţi, Câmpulung; Memorialul de Război 4 noiembrie 1902); Palatul Comunal,
Mateiaş, Valea Mare-Pravăţ; cimitirele eroilor Piteşti/Galeria de Artă (1885-1886); Palatul
români şi germani din Primul Război Mondial, Administrativ, Argeş/Muzeul Judeţean Argeş
Dragoslavele. Trasee turistice. Numeroase (1899-1900); Camera de Comerţ şi Industrie
descrieri geografice, literare, istorice. (I.S.B.). (sediul din strada Ion C. Brătianu); Casa
Fostiropol/Şcoala de Arte şi Meserii, Piteşti.
MATEIAŞ (Secolul XVII). Fiul Preşedinte, Societatea Corală Liedertafel,
adoptiv al domnului Ţării Româneşti, Matei Piteşti (1890 – 1904), dirijor. Atestări
Basarab (v). Proprietăţi voievodale primite în documentare: portofoliul familiei, instituţii
Muscel, pe traseul rutier spre Braşov: Zone culturale din Piteşti, presa timpului. Aprecieri
montane, ape, păduri, sate. Eponimii publice antume şi postume. (S.N.).
tradiţionale: Muntele Mateiaş, aflat pe culoarul
Câmpulung- Rucăr-Bran; Memorialul Mateiaş, MATERNA, Rudolf I. (1869 – Piteşti,
dedicat eroilor din timpul participării României Argeş, 25 septembrie 1932). Artist plastic,
la Primul Război Mondial (1916-1918). pictură decorativă, proprietar imobiliar. Stabilit
Diverse atestări documentare. (C.N.). la Piteşti din 1875. Supus austriac. Fiul lui
Iosef M. (v.). Şcoală particulară, Piteşti (1886);
MATERNA (Secolul XIX ~). Familie calfă (1887 – 1898); antreprenor-meşter (1898
tradiţională din Piteşti, Argeş, origine cehă. – 1932). Specializări: Stuttgart, Germania
Proprietari urbani, artişti plastici, ofiţeri, (1886 – 1889). Cetăţean român (27 februarie
funcţionari publici. Mai cunoscuţi: Iosef G. M. 1919). Case, terenuri, atelier, zona centrală
(v.); Iosefina M. (1839 – 1908); Rudolf I. M. urbană, înscrise la Casa Asigurărilor
(v.); Charlotte I. M; Iohan I. M. (maistru Meseriaşilor din Piteşti (1886, 1918). Lucrări
mecanic, Curtea de Argeş); Oscar R. M. murale de referinţă, împreună cu tatăl său, ori
(Piteşti, 1902 – Piteşti, 1966), ofiţer de carieră, singur: biserici; edificii administrative; casele
infanterie; Liceul/Ion C. Brătianu, Piteşti Purcăreanu, Materna (1910), Zamfirescu,
(1920), şcolile militare din Bucureşti şi Sibiu; Baiulescu, Bobancu – Chercea (1915), Piteşti;
combatant, Al Doilea Război Mondial, Frontul Şcoala Profesională Teiuleanu, Piteşti. Atestări
de Est (1941 – 1944), prizonier în Uniunea documentare: portofoliul familiei. Instituţii
Sovietică (1944 – 1945); comandant batalion, culturale sau eclesiastice din Argeş. Diverse
locotenent-colonel, Divizia 2 Voluntari Horia, aprecieri publice antume şi postume. (S.N.).
Cloşca şi Crişan (1945 – 1947), dislocată la
Piteşti; funcţionar de stat (1947 – 1952); MATROZI, Alexandru L. (n.

57
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Bucureşti, 17 septembrie 1945). Medic primar, Şcoala Normală/Colegiul Pedagogic Carol I,


boli infecţioase şi epidemiologie, manager. Câmpulung, Argeş (1954), Universitatea din
Stabilit în Argeş din 1974. Şcoala Medie Bucureşti (1965). Documentări externe.
Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Activitate specializată: învăţător, şcolile
Piteşti (1963). Facultatea de Medicină, Glăvile, Vâlcea (1954-1956) şi Codlea, Braşov
Bucureşti, Secţia Medicină Militară (1970). (1958-1960); muzeograf principal, muzeele
Activitate în domeniu: Batalionul de Grăniceri, Goleşti (1965-1967) şi Piteşti, Argeş (1967-
Iaşi (1970-1974); laboratoare specializate din 1978). Director, Filiala Judeţeană Argeş,
Capitală (1974-1977); Spitalul Militar Central, Arhivele Statului (1978-2000). Volume
Bucureşti (1977-1980); Spitalul Militar, Piteşti importante: Piteşti – Mărturii documentare,
(1980-2000); comandant (1994-1996), colonel; 1388-1944, I (1988, în colaborare); Istoria
şef, Secţia Contagioase Adulţi, Spitalul Primăriei Piteşti (1996); Mareşalul Antonescu
Judeţean Argeş (1994-2011). Primariat în 1992. întemniţat la Moscova (1998); Camera de
Studii, analize, rapoarte, comunicări, reuniuni Comerţ şi Industrie în istoria economiei
naţionale şi internaţionale pe teme adecvate. argeşene. 1864-1949, 1990-2000 (în
Diversificarea colaborării instituţiilor sanitare colaborare, 2000); Episcopia Argeşului. 1793-
militare şi civile din Argeş. Membru, diverse 1949 (2005). Cercetări arheologice. Numeroase
asociaţii profesionale în domeniu, alte aprecieri studii, articole, comunicări, referate, rapoarte,
publice. (C.C.). interviuri, reuniuni ştiinţifice naţionale şi
internaţionale. Contribuţii la: elaborarea
MATTUSECH, Cristian Franz tematicii şi organizarea expoziţiei permanente
(Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a de Istorie, Muzeul Judeţean Argeş;
secolului XX). Proprietar urban, mic industriaş, redimensionarea fondurilor speciale şi
comerciant. Activitate economică în Argeş. extinderea spaţiului depozitelor Arhivelor
Patron fondator: Abatorul şi Fabrica de Naţionale din Piteşti; valorificarea unor
Prelucrarea Produselor Animaliere Tudor documente de excepţie privind evoluţia zonei
Vladimirescu, Piteşti. Alte investiţii pentru Argeş-Muscel. Aprecieri publice. (S.I.C.).
domenii conexe. Export european: Austria,
Germania, Ungaria. Capacităţi productive MAVRODOGLU / MAVRODOLU
naţionalizate de statul român în 1948, (Secolul XVIII ~). Familie tradiţională din
retrocedate parţial urmaşilor după 1990. Argeş, origine elenă. Mari proprietari urbani şi
Diverse atestări documentare. (T.C.A.). rurali, arendaşi, negustori, slujitori ai Curţii
Domneşti de la Bucureşti, funcţionari de stat,
MAVROCORDAT Costache demnitari, militanţi politici, donatori
(1778 ~). Proprietar urban şi rural din Argeş, comunitari. Întinse suprafeţe de teren, case, alte
slujitor al Curţii Domneşti de la Bucureşti, bunuri cu valoare deosebită în Argeş: Ciupa,
căminar, funcţionar de stat. Suprafeţe de teren, Răteşti, Piteşti şi localităţi apropiate. Mai
case, alte bunuri cu valoare deosebită, Piteşti cunoscuţi: Gheorghe M. (paharnic), Iancu Gh.
(Vopseaua Albastră) şi localităţi apropiate. M. (v.), Nicolae I.M. (negustor), importator
Nominalizat în Catagrafia oraşului Piteşti din din Veneţia, Italia (1812-1820), Ioan M.
1838, origine elenă, preşedinte, Tribunalul (jurist) preşedinte, Tribunalul Argeş (1831-
Judeţului Argeş, titlu de boier, avere puţină. 1835). Susţinere materială şi morală a
Diverse atestări documentare antume sau participanţilor la Eterie (mişcarea naţională
postume. (S.I.C.). pentru eliberarea Greciei de sub dominaţia
Imperiului Otoman). Dezaprobarea finală a
MAVRODIN, Teodor N. (n. Slănic, revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu din
Aninoasa, Muscel, 19 octombrie 1936). Ţara Românească (1821). Implicări constante
Profesor, istorie, muzeograf, arhivist, manager. în viaţa Cetăţii, colaborări cu oficialităţile

58
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

timpului. Ctitorie: Biserica Mavrodolu, Piteşti 20 aprilie 1943 - Bucureşti, 16 septembrie


(1815-1818). Atestări documentare. (N.P.L.). 2008). Membru corespondent al Academiei
Române (20 noiembrie 2001). Istoric literar,
MAVRODOGLU / MAVRODOLU, profesor universitar, manager. Liceul Nicolae
Iancu / Ioan Gh. (Bucureşti 1769 - ?). Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti
Mare proprietar rural şi urban din Argeş, (1961), Facultatea de Limbi Slave, Bucureşti
slujitor al Curţii Domneşti de la Bucureşti, (1966). Doctorat, filologie, Bucureşti (1972).
militant politic, donator comunitar. Atribuţii Activitate didactică permanentă, Facultatea de
oficiale în Piteşti, căminar (1821); logofăt al Litere, Bucureşti (1966-2008), decan (1996-
dreptăţii (1834). Susţinere materială şi morală a 2004). Conducător de doctorat. Invitat,
participanţilor la Eterie (mişcarea naţională Universităţile din: Sofia, Bulgaria (1972-1974);
pentru eliberarea Greciei de sub dominaţia Viena, Austria (1993). Director, Biblioteca
Imperiului Otoman); găzduirea în casele din Academiei Române, Bucureşti (2006-2008).
Piteşti, a conducătorului Zaverei de la 1821, Colaborări, Universitatea din Piteşti (1992-
Tudor Vladimirescu, înainte de trimiterea 2008). Volume importante: Cronicari munteni
oşteanului prin Câmpulung, Muscel spre (1978); Proză oratorică în literatura română
Târgovişte (unde va fi ucis). Nominalizat, la veche, I, II (1986, 1987); Recitind literatura
1829, în Arhondologie (Condica rangurilor română veche, I, II, III (1994, 1998, 2001);
boiereşti), venit anual 3 500 lei, document Cronicari moldoveni (1997); Voievodul
dezavuat şi ars de revoluţionarii de la 1848, dincolo de sala tronului (2003). Numeroase
precum şi în catagrafia oraşului Piteşti din studii, articole, comunicări, reuniuni tematice
1838, origine autohtonă, căminar, titlu de naţionale şi internaţionale în domeniu.
boier, slugi şi robi ţigani, domiciliu, Vopseaua Traduceri din limba ucrainiană. Membru,
Galbenă. Case oferite pentru deschiderea Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia
cursurilor Şcolii Naţionale din Piteşti (1833). Bucureşti (1987). Premiile: Titu Maiorescu, al
Ctitorie principală (1815-1818): Biserica Academiiei Română (1994), Nicolae Iorga,
Mavrodolu, din reşedinţa Argeşului, catedrală acordat de Centrul Naţional Ecumenic pentru
temporară a oraşului, şcoală parohială în limba Dialog Spiritual, Bucureşti (1996), Emisiuni
română (1846). Înscris în Istoria Municipiului media, interviuri, recenzii. Rubrică în revista
Piteşti (1988), importante atestări documentare. Argeş, Piteşti. Doctor Honoris Causa,
Aprecieri publice antume şi postume. (S.I.C.). Universitatea din Piteşti (2004). Contribuţii la:
valorificarea istoriografiei tradiţionale
MAXENTIAN, Gheorghe N. (Sfârşitul autohtone; dezvoltarea învăţământului umanist
secolului XIX- Prima jumătate a secolului XX). contemporan; evoluţia spiritualităţii argeşene.
Arhitect, antreprenor, urbanist, Câmpulung, Aprecieri publice antume şi postume. (P.P.).
Muscel. Originar din Transilvania. Stabilit la
sud de Carpaţi la începutul secolului XX. MAZILU, Eugeniu M. (n. Ungheni,
Activitate specializată în domeniu. Şef, Argeş, 6 iunie 1941). Inginer constructor,
Serviciului Tehnic, Primăria Câmpulung funcţionar public şi de stat, manager. Şcoala
(1902). Proiect reprezentativ finalizat prin Medie Nicolae Bălcescu/Colegiu Ion. C.
construcţie: Tribunalul Muscel (1904-1907). Brătianu, Piteşti (1959), Institutul de
Schiţe de sistematizare pentru zone centrale şi Construcţii, Bucureşti (1967). Activitate
periferice, avize comunitare, studii consacrate specializată: Trustul de Construcţii Argeş
conservării patrimoniului local. Aprecieri (1967-1982, şef lot, şef serviciu, şef şantier);
publice antume şi postume. (M.B.). Consiliul Popular Municipal, Piteşti,
vicepreşedinte / viceprimar (1982-1984);
Inspectoratul Judeţean de Construcţii Argeş,
MAZILU, Dan Horia (Piteşti, Argeş, inspector (1984-1990) / inspector-şef (1990-

59
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1998; 2001-2004); RA Regotrans, Piteşti, ochii mei la ceruri. Glas V, de Ion Popescu-
director/expert (1998-2001). Contribuţii directe Pasărea; Cântările Sfintei Liturghii scrise
la edificarea: zonelor rezidenţiale Craiovei, după melodiile tradiţionale pe notaţiunea
Trivale, Găvana, Piteşti; Spitalului Judeţean psaltică pentru corurile bisericeşti şcolare
Argeş; Bazinului Olimpic de Înot, Piteşti; (1933); Muzica bizantină în România, de
Hotelului Muntenia II, Piteşti; Casei de Cultură Gheorghe C. Ionescu. Diverse implicări
Mioveni/Colibaşi, Argeş. Implicat în comunitare. Aprecieri publice. (L.P.).
executarea programului de investiţii social-
culturale şi pentru sistematizarea perimetrului MĂLAI, Marius Valeriu Dan O. (n.
Teiuleanu – Târgu din Vale, Piteşti (1982- Satu Mare, 3 septembrie 1937). Inginer,
1984). Urmărirea aplicării legislaţiei referitoare construcţii hidroenergetice, memorialistic,
la noile edificii din etapa de tranziţie de la literat. Activitate şi domiciliu în Argeş (1960-
sistemul etatist la exprimarea liberei iniţiative 1970). Şcoala Medie de Băieţi Nr.3, Cluj
cetăţeneşti în Argeş-Muscel. Documentări (1954), Facultatea de Construcţii Industriale şi
externe: Austria, Franţa, Germania, Italia, Civile, Cluj (1959). Specialist: Trustul de
Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia. Construcţii, Cluj (1959-1960); Grupul de
Studii, analize, rapoarte, evaluări, interviuri, Şantiere Hidroenergetice, Corbeni, Argeş
reuniuni naţionale şi internaţionale în (1960-1970); director investiţii, Întreprinderea
domeniile enunţate. Diverse aprecieri de Hidrocentrale, Cluj (1970-2001). Distinct,
comunitare. (D.I.G.). conducerea unor lucrări de betonarea: Barajul
Vidraru, tunelurile de aducţiune, galeria de
MĂCĂNEAŢĂ, Gheorghe Şt. (n. fugă, integrate amenajării Sistemului Argeşul
Burdea, Căldăraru, Argeş, 11 august 1933). Mare. Contribuţii directe la proiectarea şi
Lucrător industrial, ziarist. Şcoala Medie execuţia principalelor hidrocentrale din
Tehnică de Chimie, Făgăraş, Braşov (1953), Transilvania (1970-2001). Inovator: puşcare şi
Şcoala pentru Ofiţeri de Marină, Constanţa dinamitare în subteran. Volume importante
(1954). Stagiul de perfecţionare, jurnalism, (versuri, proză): Turnul de fildeş (2001, 2005);
Bucureşti (1961), Academia de Ştiinţe Social- Apa vieţii (2005); Repere genealogice (2005);
Politice, Bucureşti (1970). Activitate Zbor însângerat (2008); O viaţă pe şantierele
productivă: Fabrica de Tananţi Argeşul, Piteşti luminii, I (2010). Numeroase studii, articole,
(1955-1956); schele petroliere din Dâmboviţa, reuniuni tematice, interviuri, emisiuni media.
Argeş, Olt (1956-1958). Redactor, cotidianul Membru, diverse asociaţii profesionale în
Secera şi ciocanul, Piteşti (1958-1984). domeniu, alte aprecieri publice. (M.B.).
Temporar preşedinte, Consiliul Unic Agro-
Industrial de Stat şi Cooperatist, Miroşi, Argeş. MĂLĂNCIOIU, Ileana (n. Godeni,
Numeroase reportaje, analize, interviuri, Muscel, 23 ianuarie 1940). Scriitoare, redactor
informaţii pe teme economice, edilitare, media, editorialist. Liceul/Colegiul Dinicu
gospodăreşti. Importante reuniuni locale şi Golescu, Câmpulung, Argeş (1958). Facultatea
naţionale. Implicare permanentă în viaţa de Filologie, Bucureşti (1968); Doctorat,
Cetăţii. Membru, Uniunea Ziariştilor din filosofie, Bucureşti (1975). Redactor:
România, alte aprecieri publice. (C.S.). Televiziunea Română şi Anima-Film, Bucureşti
(1968-1971); revistele Argeş, Piteşti (1971-
MĂGUREANU, Nicolae (Sfârşitul 1972); Viaţa Românească, Bucureşti (1972-
secolului XIX- Prima jumătate a secolului XX). 1973). Redactor-şef, Editura Litera, Bucureşti
Psalt, profesor, muzică bisericească. Activitate (1973-1990); redactor şef-adjunct, revista Viaţa
didactică, Şcoala de Cântăreţi, Câmpulung, Românească, Bucureşti (1990-2002). Volume
Muscel (1933). Recunoscut în domeniul importante (versuri, eseuri): Pasărea tăiată
creaţiei sacre. Inclus în colecţiile: Ridicat-am (1967); Inima reginei (1971); Arderea de tot

60
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1976); Sora mea de dincolo (1980); Vina Uniunii Internaţionale a Cercetării Forestiere
tragică (1978). Membră, Uniunea Scriitorilor (1969), organizate la Staţiunea Mihăeşti, Argeş.
din România, alte aprecieri publice. (M.M.O.). Aprecieri comunitare. (I.D.P.).

MĂLĂNCIORU, Daniel D. (n. Piteşti, MĂLURENI (Secolul XV ~). Comună


Argeş, 18 august 1938). Economist, manager, din judeţul Argeş, pe râul Vâlsan, satele:
publicist. Liceul/Colegiul Alexandru Odobescu, Mălureni, Buneşti, Păuleasca, Topliţa,
Piteşti (1956). Academia de Studii Economice, Zărneşti. Suprafaţă: 107 km2. Locuitori: 6 047
Bucureşti (1960). Doctorat, economie, (1971); 4 464 (2008). Atestare documentară
Bucureşti. Activitate specializată: unităţi de stat medievală: Mălureni (1456); Buneşti (1520);
şi firme private din Capitală. Volume Topliţa (1577); Cacaleţi/Zărneşti (1511).
importante: Marketing; Management Biserici: Bădiceni (1800); Bohari (1641);
internaţional; Amplasarea unei staţiuni Buneşti (1880-1881); Cacaleţi/Zărneşti (1912);
montane la Capra Transfăgărăşan pentru Mălureni (1839, 1921); Topliţa (XIX; 1926-
sporturi de iarnă. Colaborări constante, revista 1950); Zărneşti (1896-1900); cruci de piatră:
România pitorească, Bucureşti. Numeroase Mălureni (1788); Zărneşti (1718). Monumente
studii, articole, comunicări, reuniuni tematice ale eroilor: Buneşti (1877-1878; 1916-1919);
în domeniu. Aprecieri comunitare. (A.T.C.). Mălureni (1916-1918; 1941-1945); Zărneşti
(1877-1878; 1916-1918). Şcoală (1838); cămin
MĂLEANU, Gheorghe C. (A doua cultural (1948); bibliotecă publică (1955).
jumătate a secolului XIX- Începutul secolului Cooperativă agricolă de producţie (1959-1990).
XX). Mare proprietar funciar în Argeş. Întinse Areal cerealier, pomicol, zootehnic, forestier,
suprafeţe de teren în localitatea Costeşti, plasa legumicol. Târg tradiţional: 8 septembrie
Teleorman, expropriate parţial prin Legea (Zărneşti). Artă populară (ţesături din păr de
pentru definitivarea Reformei Agrare din 17 capră, împletituri de răchită). Trasee rutiere
iulie 1921, aplicată de guvernul condus de spre: Piteşti, Curtea de Argeş, Brăduleţ. Turism
Alexandru Averescu. (I.I.Ş.). rural. Scrieri monografice: Nicolae Iancu
(1934); Petre Tudose (2005). Valoroase
MĂLUREANU, Stelian Gh. (n. consemnări geografice, istorice, spirituale.
Lereşti, Muscel, 26 iulie 1930). Inginer (G.C.).
silvic, cercetător, manager. Şcoala Medie
Tehnică de Administraţie Economică, MĂNĂSTIREA ANINOASA (1677
Câmpulung, Muscel (1949), Institutul Forestier, ~). Ansamblu monahal aparţinând, tradiţional,
Braşov (1955). Activitate în domeniu: Ocolul Muscelului. Ctitor, Tudoran Vlădescu (v.).
Silvic, Rucăr, Argeş (1955-1958); şef, Sectorul Edificiul principal, biserica de mir, hramul
Producţie Rădeşti, Argeş (1958-1965); Sfântul Ierarh Nicolae. Ziduri de apărare. În
cercetător ştiinţific, Staţiunea Mihăeşti, aceeaşi incintă: paraclis (1773), pictură, Pârvu
Argeş (1965-1970; 1984-1990); inginer şef, Mutu (v.), stăreţie, clopotniţă, ateliere, chilii.
Ocolul Silvic, Mihăeşti (1970-1984). Membru, Proprietăţi funciare. Închinată Mănăstirii Negru
Consiliul ştiinţific, Institutul de Cercetări şi Vodă, Câmpulung, Muscel (1692 – 1716). Loc
Amenajări Silvice, Bucureşti (1976-1989). de refugiu pentru arnăuţi (1821). Egumeni
Proiecte antamate privind: redimensionarea cunoscuţi: Inochenţie (1695); Daniil
fondului forestier, Staţiunea Mihăeşti, aplicarea Topoloveanul (v.); Daniil (1722 -1730),
legilor proprietăţii în domeniu; aclimatizarea şi extindere; Mihail (1773), ridicarea capelei.
extinderea cultivării arbuştilor floriferi şi Diminuarea patrimoniului prin efectele Legii
ornamentali. Numeroase studii, articole, secularizării (1863). Desfiinţarea comunităţii
granturi/contracte de cercetare. Comunicări, călugăreşti conform prevederilor Decretului
simpozioanele: CAER (1960), FAO (1965), Nr. 410, din 1959. Parohie sătească (1960 -

61
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

2002), deteriorare treptată a clădirilor anexe. viaţa publică urbană (XIII-XIX), numeroase
Relansarea activităţii aşezământului (2003), consemnări memoriale, reproduceri plastice,
episcop, Calinic Argeşeanul (v.). Scriere descrieri teologice, literare, turistice. (S.P.).
monografică (1933): Ioan Răuţescu (v.),
reeditare (2010). Numeroase consemnări MĂNĂSTIREA CETĂŢUIA
documentare. (S.P.). CETĂŢENI (secolul XIV ~). Aşezământ
monahal tradiţional din Muscel. Iniţial, schit.
MĂNĂSTIREA BASCOVELE (1695 Biserică rupestră (Meteora României),hramul
~). Ansamblu monahal tradiţional, satul Soborul Sfinţilor Îngeri, clopotniţă, troiţă din
Ursoaia, comuna Cotmeana. Ctitor, Şerban lemn, alte amenajări specifice (881 m
Cantacuzino (mare comis). Edificiul principal, altitudine). Cercetări arheologice în zonă,
locaşul de mir, hramul Intrarea în Biserică a caracteristicile unei dave/cetate străveche geto-
Maicii Domnului. Ziduri de apărare. În aceeaşi dacă. Locaş de cult atribuit legendarului Negru
incintă: poartă - clopotniţă, anexe gospodăreşti. Vodă (v.), fragmente de pictură succesivă
Proprietăţi funciare. Deteriorări majore în urma (XIV, XVIII, XIX). Tablouri votive: Radu
cutremurului din 1838, reconstrucţie, Ştefu Negru; Nicolae Alexandru (v.); Gheorghe
Nicolau (1843). Stareţă cunoscută: Platonida Vineţeanu (jupan); Iosif (stareţ). Consemnări
Căzănescu (secolul XIX). Diminuarea medievale: 1574 (călugărul polonez
patrimoniului prin efectele Legii secularizării Stykovski); 1658; 1673-1677 (renovare, marele
(1863). Pictarea bisericii (1869), renovare vornic Neagoe Secuianu); 1694; 1746; 1754.
(1932). Desfiinţarea comunităţii călugăreşti Privilegii acordate, în secolul XVIII, de
conform prevederilor Decretului Nr. 410, din voievozii Ţării Româneşti, Constantin Racoviţă
1959. Parohie sătească (1960 -1991). şi Alexandru Ipsilanti. Epitrop (1810), Radu N.
Relansarea activităţii aşezământului (1991). Golescu (v.). Presupuse statui megalitice,
Lucrări de restaurare (2005 -2007), episcop, altarele doamnelor Clara (v.) şi Marghita (v.),
Calinic Argeşeanul (v.).Importante consemnări figură prezumtivă a Cavalerului trac, crucea
documentare. (S.P.). dorinţelor, peştera moşilor. Călugăr
emblematic, Ioanichie Schimonah (incizarea
MĂNĂSTIREA CATOLICĂ / decesului, 1638). Fir de apă tămăduitoare (16
BĂRĂŢIA CÂMPULUNG (Secolul XIII ~). aprilie-15 august, în fiecare an). Reabilitări
Aşezământ eclesiastic reprezentativ din importante: 1828 (comunitatea rurală); 1859
Muscel, construit de comunitatea saşilor (pridvorul de lemn al bisericii rupestre); 1915-
transilvăneni, stabiliţi în acest areal, practicanţi 1916 (Gheorghe Moisescu, preot la Biserica
ai cultului creştin occidental. Edificiu Domnească din Câmpulung, împreună cu
principal, Biserica Sfântul Iacov (XIII; 1788). Agatanghel Andriţoiu, ieromonah, Schitul
Extinderi: altarul (XV), casa parohială (XVII), Stânişoara şi Nicolae Băcioiu, călugăr, peştera
turnul-clopotniţă (1730). Distinct: piatra Ialomicioara); 1922 (restaurarea picturii,
tombală din interiorul navei (1300), pentru meşterul Teodorescu). Sfinţire: 22 iulie 1923
comitele Laurenţiu de Longocampo (v.), prima (inscripţie în pronaos). Biserica din lemn
menţiune documentară a localităţii; lapidariu. (1947). Statut de mănăstire (1992), episcop,
Reabilitări semnificative: 1760, 1963-1965 Calinic Argeşeanul (v.); stareţ, Maxim Ghinea.
(arhitect, Ştefan Balş). Monument istoric. Volum monografic (2008): Vintilă Purnichi
Proprietăţi funciare (XVII-XIX): Târgul (v.). Numeroase atestări documentare. (S.P.).
Cârcinov/Topoloveni, Muscel, alte localităţi
rurale. Egumen/abate cunoscut: Simion MĂNĂSTIREA CORBENI (1995 ~).
Saiferea, nominalizat în Catagrafia Oraşului Ansamblu monahal, zona Antoneşti. Iniţial,
Câmpulung din 1838. Colaborări cu mai multe schit / biserică de mir, edificiu integrat satului
bărăţii/abaţii europene. Importante implicări în model amenajat pentru sinistraţii revărsării

62
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

râului Argeş (1940), finanţare guvernamentală. Sofronie de la Cozia (pronaos şi pridvor); 1855
Lucrări continuate prin folosirea prizonierilor – 1857 (consolidare împrejmuire, turla –
sovietici capturaţi în Al Doilea Război clopotniţă). Reparaţii: 1922-1924, 1959, 1972,
Mondial, Frontul de Est (1941-1944). Pictură 1990. În aceeaşi incintă : stăreţia (XIV –XVII),
rustică, realizată de un fost combatant rus. reconstruită (2004); chilii (XIV- XVII),
Activitate parohială intermitentă. Comunitate refacere parţială (2004); turnul – clopotniţă
de călugăriţe din 1995, iniţiativă a Episcopiei (XIV-XVII); anexe (XVII). Proprietăţi
Argeşului şi Muscelului, sfinţită la 24 iunie funciare. Cel mai vechi clopot din Muntenia,
2004, episcop, Calinic Argeşeanul (v.). donaţie, jupan Dragomir (1385). Activitate
Diverse consemnări documentare. (S.P.). eclesiastică permanentă. Redimensionare după
1990. Comunitate de călugări. Scriere
MĂNĂSTIREA CORBII DE monografică: Augustus Constantin Bărbulescu,
PIATRĂ ( Secolul XIV ~) Ansamblu monahal, Ioasaf Boiciuc (2004).. Numeroase consemnări
satul Jgheaburi, comuna Corbi, localitate documentare. (S.P.).
aparţinând, tradiţional, Muscelului. Iniţial,
Schitul Meriş, rectitorit (1506 – 1512) de MĂNĂSTIREA CURTEA DE
monahia Magdalina, închinat Mănăstirii Curtea ARGEŞ (Secolul XVI ~). Ansamblu monahal
de Argeş. Reamenajare (1809), episcop, Iosif tradiţional, de importanţă primordială pentru
Sevastias(v.). Edificiul principal, biserica exprimarea spiritualităţii ortodoxe româneşti,
rupestră, hramuri: Sfinţii Apostoli Petru şi emblema primei noastre reşedinţe statale,
Pavel; Adormirea Maicii Domnului; Cuvioasa centru cultural cu valenţe continentale.
Paraschiva. Locaş de mir (1809), Edificiul principal, Biserica Episcopală (1512 –
conservând cea mai veche pictură murală 1517), capodoperă medievală, aureolată prin
religioasă din Ţara Românească. Extindere mitul Meşterului Manole (v.), hram,
(1814), tâmplă de zid (1819), refacere (1887). Adormirea Maicii Domnului. Ctitor, Neagoe
În imediata apropiere: clopotniţă din lemn Basarab (v.) şi soţia sa, Elena Despina Miliţa
(1890), chilii, anexe gospodăreşti. Proprietăţi (v.), arhitect prezumtiv, Manolli din Niaesia,
funciare. Reactivarea aşezământului (1994), târnosire, 15 august 1517, sobor impresionant:
comunitate de călugări aparţinând Mănăstirii patriarhul Constantinopolului, Teoplit,
Slănic, Aninoasa. Scrieri monografice: 2006, mitropolitul Ţarii Româneşti, Macarie,
Grigore Constantinescu (v.).; 2009, Ion numeroase personalităţilor ale timpului. Fresca
Ilinescu, Liliana Alina Șerban, Ignatie iniţială, Dobromir din Târgovişte (1526),
Gorunescu. Numeroase consemnări tablouri votive, scene şi reprezentări specifice,
documentare. (S.P.). păstrate, parţial, în muzee din Bucureşti şi
Curtea de Argeş. Refaceri succesive: 1640,
MĂNĂSTIREA COTMEANA Matei Basarab (v.); 1682, voievodul Şerban
(Secolul XIV ~). Ansamblu monahal, Cantacuzino; 1804, episcopul Iosif Sevastias
tradiţional, reprezentativ pentru ortodoxismul (v.). Amplă modificare arhitecturală şi
autohton. Ctitorie atribuită domnilor Ţarii picturală (1875 – 1885), monarh, Carol I (v.),
Româneşti, Radu I (v.), Mircea cel Bătrân (v.). coordonator, Émile André Lecomte de Noüy
Închinată Mănăstirii Cozia, Vâlcea (20 mai (v.), episcop, Ghenadie Petrescu (v.), resfinţire,
1388). Edificiul principal, locaşul de mir, 12 octombrie 1886 (forma actuală). Catedrală
hramul Buna Vestire (1389), prima biserică din episcopală (1793 – 1948, 1990 ~). Necropolă
sistemul enunţat, pomelnic evocând pe domnească pentru Neagoe Basarab, Radu de la
Vladislav I Vlaicu (v.). Ziduri de apărare Afumaţi (v.) şi regală, Carol I, Elisabeta (v.),
(XIV – XVII). Restaurări sau extinderi: 1710 - Ferdinand (v.), Maria (v.). Ziduri de apărare. În
1711 (pisanie), Constantin Brâcoveanu (v.); aceeaşi incintă: Palatul Episcopal; paraclisul cu
1777, ieromonahul Ilarion şi egumenul moaştele Sfintei Filofteia; parc; agheasmatar;

63
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

anexe gospodăreşti. Rezervaţie de biserici din


lemn, aduse după 1985, iniţiator, Calinic MĂNĂSTIREA GORGANU (Secolul
Argeşeanul (v.); mormântul regelui Carol II XIX~). Ansamblu monahal, comuna Călineşti,
(v.). Noile construcţii iniţiate de Casa Regală a localitate tradiţională a Muscelului. Edificiul
României, piatră de temelie, 10 mai 2009. principal, biserica de mir, hramuri: Sfântul
Proprietăţi funciare, imobile, alte bunuri cu Gheorghe, Sfântul Dumitru, Sfântul Calinic.
valoare deosebită, patrimoniu propriu. Prezumtiv, ctitorie a domniţei Bălaşa
Activitate permanentă. Scriere monografică Brâcoveanu. În aceeaşi incintă:anexe
(1967): Mănăstirea Curtea de Argeş. Impresii, gospodăreşti. Proprietăţi funciare, terenuri
de Silvestru Voinescu (v.) Numeroase atestări arabile, vii, păduri. Depozitară a unor
documentare, studii, volume, memorii, documente privind viaţa eclesiastică,
consemnări interne şi internaţionale. (S.P.). arhitectura populară, ocupaţiile cotidiene.
Atestări de arhivă. (S.P.).
MĂNĂSTIREA GLAVACIOC
(Secolul XIV ~). Ansamblu monahal MĂNĂSTIREA NĂMĂEŞTI (1547
tradiţional, comuna Ştefan cel Mare. Temporar, ~). Ansamblu monahal, comuna Valea Mare –
reşedinţă voievodală strategică, după mutarea Pravăţ, localitate aparţinând, tradiţional,
capitalei Ţarii Româneşti de la Curtea de Muscelului. Iniţial, schit (prezumtiv din secolul
Argeş, la Târgovişte, Dâmboviţa (1396). XIV), hramul Intrarea în Biserică a Maicii
Edificiul principal, biserica de mir, hramul Domnului. Edificiul principal, biserica rupestră
Buna Vestire, existentă din timpul lui Mircea Izvorul Tămăduirii (1547), hrisov emis de
cel Bătrân (v.). Consemnare documentară Mircea Ciobanul (v.). Restaurări şi
scrisă, 14 mai 1441. Refaceri succesive: Vlad extinderi:1843 (amvon); 1917 – 1921 (turla);
Călugărul (v.), Radu cel Mare (v.), Neagoe 2000 – 2001. În aceeaşi incintă: stăreţia
Basarab (v.), Mihnea Turcitul (1577 – 1583, veche, stăreţia nouă, clopotniţa,căsuţele
1585 – 1591), Petru Cercel (1583 – 1585), monastice (14). Şcoală în limba română,
Constantin Brâncoveanu (v.), domni ai sfârşitul secolului XVIII. Reabilitarea generală
Munteniei medievale; egumenul Ştefan (1704); a compexului după distrugerile provocate de
Costache Facca (v.). Locaş parohial (1881 ~). artileria germană pe timpul confruntărilor cu
Ziduri de apărare (XIV- XV), reconstruite armata română din zonă (octombrie 1916).
(XIX). În aceeaşi incintă: turn - clopotniţă Expoziţie permanentă: artă feudală, carte
(XVI), reabilitat (1829); chiliile vechi (XVI); veche, obiecte etnografice (1979). Activitate
Casa domnească (XVII – XVIII), refacere permanentă, comunitate de călugăriţe.
(1841 – 1844); chiliile hemiciclului şi anexele Numeroase atestări documentare. (S.P.).
gospodăreşti (1841 - 1844), ridicate după
planurile arhitectului Villacrese. Reparaţii MĂNĂSTIREA NEGRU VODĂ
(1974 -1975; 1985 – 1986; 1991). Proprietăţi CÂMPULUNG (Secolul XIV ~). Ansamblu
funciare, vii, păduri, alte terenuri, monahal de importanţă majoră pentru
Cârcinov/Topoloveni (XVI), schimb de exprimarea ortodoxismului autohton, instituţie
suprafeţe cu Mănăstirea Nucet, Dâmboviţa emblematică în evoluţia urbană a primei
(1573). Metoc al Mănăstirii Iviron, de la capitale statale româneşti, centru cultural şi
Muntele Athos (Grecia) şi al Mitropoliei arhitectonic, integrat Curţii Domneşti
Ungrovlahiei (Bucureşti). Activitate intensă medievale de la Câmpulung, Muscel. Edificiul
până la secularizare (1863). Reînfiinţarea principal: Biserica Adormirea Maicii
comunităţii de călugări după 1991. Scrieri Domnului, ridicată, succesiv, pe acelaşi loc, de
monografice: Ion Muşeţeanu (1933); Ilie trei ori. Ctitori iniţiali (1345), Basarab I
Diaconescu. Numeroase surse de arhivă. (S.P.). Întemeietorul (v.), Nicolae Alexandru (v.);
ulterior, (1647), Matei Basarab (v.); apoi

64
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

domnul Ţarii Româneşti, Grigore IV Ghica desfiinţarea comunităţii de călugări (Decretul


(1822 – 1828). Necropolă voievodală: piatră Nr. 410, din 1959), relansarea activităţii
tombală pentru Nicolae Alexandru (1364), (1991), iniţiativa Episcopiei Argeşului.
păstrată până astăzi. Fortificaţii (XIV, XVIII). Importante consemnări documentare. (S.P.).
În aceeaşi incintă : turnul – clopotniţa (1636);
Casa domnească (1636); stăreţia (XVII / MĂNĂSTIREA ROBAIA (Secolul
XVIII); tiparniţa (1643 – 1650); biserica XVII ~). Ansamblu monahal tradiţional,
bolniţă Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul comuna Muşăteşti, anterior schit, construcţie
(1718); paraclis, pictură, Gheorghe Tattarescu iniţial din lemn (XVI), atribuit lui Armega,
(1860 - 1862); chilii. Activitate călugărească demnitar medieval (ban). Edificiul principal
intensă (1647 – 1950; 1989 ~). Proprietăţi în actual: Biserica Sfântul Gheorghe (1644),
diferite zone ale Munteniei, diminuate după ctitori, Sava din Furdueşti, soţia sa, Livera,
secularizare (1863). . Egumeni cunoscuţi: tatăl acesteia, clucerul Muşat, fiu al plaiului.
Inochenţie (1700-1705), Melechisedec (XIV), Ziduri de apărare. În aceeaşi incintă: turnul –
Daniil Topoloveanul (v.), Teofan şi Dositei clopotniţă (1843); chilii; agheasmatar; Casa
(XVIII), Filaret Beldiman (1827 – 1832), stăreţiei (1935). Metoc al Mănăstirii Curtea de
Antim Temeliescu (1838). Locul adunării Argeş (1671). Reabilitări succesive ale
revoluţionarilor la 1848, alegerea noilor ansamblului: episcopul Argeşului, Iosif
conducători ai oraşului şi judeţului, depunerea Sevastias (v.); stareţul Visarion, împreună cu
jurământului pe Noua Constituţie / monahii Teodosie şi Naum (1843 – 1868);
Proclamaţia de la Islaz (6 august 1848), placă apoi, 1901, 1914, 1951, 1991. Locul retragerii
memorială. Sediul Seminarului Orfanilor de definitive pentru: Pârvu Mutu (v.), călugărit
Război Patriarhul Miron (1922- 1934). Pafnutie; Sfântul Cuvios Sofronie de la Cioară,
Restaurări contemporane ale ansamblului: venit de peste munţi, remarcat în promovarea
1978, patriarh, Iustin Moisescu (v.), primar, ideilor emancipării sociale, naţionale şi
Manole Bivol (v.), 2001 – 2004, episcop, religioase a românilor transilvăneni. Proprietăţi
Calinic Argeşeanul (v.). Numeroase atestări funciare, diminuate prin Legea secularizării
documentare, studii, volume, memorii, (1863) şi aplicarea Decretului Nr. 410, din
consemnări interne si internaţionale. (S.P.). 1959. Relansarea activităţii în 1991. Astăzi,
aşezământ pentru călugăriţe. Importante
MĂNĂSTIREA RÂNCĂCIOV (1498 consemnări documentare. (S.P.).
~). Ansamblu monahal, comuna Călineşti,
localitate aparţinând, tradiţional, Muscelului. MĂNĂSTIREA SLĂNIC (Secolul XX
Atestare certă: 19 iulie 1498, în timpul lui Radu ~). Ansamblu monahal, comuna Aninoasa,
cel Mare (v.). Edificiul principal, locaş de mir, aşezare tradiţională a Muscelului. Anterior,
hramurile: Intrarea în Biserică a Maicii schit (1805), pustiit în 1852. Construcţie
Domnului şi Înălţarea Domnului, ridicat pe iniţială (1922 – 1930), ctitori, ieromonahul
vatra unei ctitorii anterioare (XIV). Rezidiri Isidor Ghimpeţeanu, călugărul Pantelimon
succesive: 10 iunie 1647 – 27 septembrie 1648, Şuşală. Extindere în 1991 – 1993, proiect al
căpitanul de păhărnicei, Arsenie Şoimul Episcopiei Argeşului. Edificiul principal,
(pisanie); 1786, egumenul Daniil şi jupanul biserica cu hramurile Sfânta Treime şi
Dumitraşcu Brătianu; 1848 – 1852, Naşterea Maicii Domnului, locaş de cult
arhimandritul David. Pictură: 1848, 1946. semnificativ pentru spiritualitatea rurală
Ziduri de apărare. În aceeaşi incintă (mult timp contemporană, stil arhitectonic adecvat. În
ruinate): chilii (XV – XIX); anexe (XV –XIX); aceeaşi incintă: chilii, anexe, terenuri. Diverse
turn de poartă (1652). Proprietăţi funciare, consemnări documentare. (S.P.).
diminuate ca urmare a secularizării (1863).
Restaurarea ansamblului (1941 -1944), MĂNĂSTIREA TRIVALEA PITEŞTI

65
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(Secolul XV ~). Ansamblu monahal 1778; 1837 – 1839; 1886, 1942. În aceeaşi
reprezentativ pentru reşedinţa Argeşului. incintă: turnul – clopotniţa (1582 - 1588);
Iniţial, construcţie din lemn, ctitori, familia chilii (XV – XVIII), parţial ruinate. Metoc al
Trifon şi Stanca Stăncescu, din localitate. mănăstirilor Radu Vodă (Bucureşti) şi Iviron,
Metoh al mănăstirii Cotmeana, Argeş. Muntele Athos (Grecia). Proprietăţi funciare,
Edificiu principal, biserica de mir Sfânta diminuate prin secularizare (1863.),
Treime, ridicată la început din piatră, pe timpul desfiinţarea comunităţii de călugări
lui Matei Basarab (v.); chilii anexe (Decretului Nr. 410, din 1959). Relansarea
gospodăreşti, terenuri. Rezidire integrală (piatră activităţii (1993-1994), iniţiativă a Episcopiei
şi cărămidă): 1672 ~1698, iniţiator, Varlaam Argeşului. Importante consemnări
(v.), document din 1699 (pisanie); 1854- documentare. (S.P.).
1856, arhitect, Schaltter; 1910; 1994-1998,
proiect, Lucian Gheorghiu, Tudor Barbu, MĂNĂSTIREA VALEA (Secolul XVI
Ştefan Balş. Restaurări, extinderi, dotări: 1803, ~). Ansamblu monahal, comuna Ţiţeşti,
episcop al Argeşului, Iosif Sevastias (v.); 1904 localitate aparţinând, tradiţional, Muscelului.
(clopotniţă, trepte); 1940-1942; 1955-1958; Atestare (1534 – 1537), pe timpul lui Radu
1988-1990. Lucrări picturale: Ioasaf Grecu Paisie (v.), cu trimitere la etapa anterioară.
(1731); Răducanu Pârvulescu, Teodor Edificiul principal: Biserica mare, hramurile
Marinescu (1857); Ion Sava (1998). Egumeni Sfânta Treime şi Cuvioasa Paraschiva (1534).
cunoscuţi: Ioan, Partenie, Vlasie, Iustin Reabilitare succesivă: Magdalena Baldovin
Ionescu, Ciprian Otoroschi, Gherasim Nicuţ. (1788); ieromonahul Partenie (1797),
Statut de mănăstire din 1990, episcop, Calinic adăugarea pridvorului. Pictură: 1548,
Argeşeanul (v.). Momente speciale: adăpostirea 1797,1846. Ziduri de apărare (1846). În aceeaşi
temporară a capului voievodului Mihai incintă: chilii (1534), astăzi ruinate; turla –
Viteazul (v.), ucis la Câmpia Turzii, Cluj (19 clopotniţă (1846) ridicată de egumenul
august 1601), aşezat, apoi, la Mănăstirea Dealu, Ioanichie Polidor. Metoc al Mănăstirii Sfântul
Târgovişte (Dâmboviţa); finalizarea (4 Mihail, de la Pogoniana, Grecia (8 mai 1623.).
noiembrie 1682), de egumenul Ioan de la Proprietăţi funciare diminuate prin secularizare
Trivale, a copiei scrierii lui Gavriil Preotul, (1863.), desfiinţarea comunităţii de călugări
intitulată Viaţa şi traiul sfinţiei sale părintelui (Decretului Nr. 410, din 1959). Relansarea
nostru Nifon, patriarhul Ţarigradului activităţii după 1991, iniţiativă a Episcopiei
(Constantinopol), text publicat ulterior (1865, Argeşului. Importante consemnări
1937). Scriere monografică: Gherasim Nicuţ documentare. (S.P.).
(2006). Monument istoric. Importante atestări
documentare. (S.P.). MĂNĂSTIREA VĂLENI (Secolul
XVII ~). Ansamblu monahal tradiţional,
MĂNĂSTIREA TUTANA (Secolul comuna Sălătrucu. Atestare iniţială (1682), pe
XVI ~). Ansamblu monahal tradiţional, timpul domnului Ţarii Româneşti, Şerban
reprezentativ pentru ortodoxia autohtonă, Cantacuzino (1678 – 1688). Edificiul
comuna Băiculeşti. Atestare din vremea lui principal: biserica de mir, hramul Sfânta
Radu cel Mare (v.), cu trimitere la etapa Treime (ante 1682), ctitor, Zaharia
anterioară datei de 1 aprilie 1497. Edificiul Grădişteanul, călugărit Zosim. Extindere
principal: biserica de mir, hramul Sfântul (1810), iniţiator, Dorotei, arhimandritul de la
Atanasie, refăcută în 1582 – 1588, pe timpul Argeş, pictură (1826 – 1829), stareţa
domnului Ţarii Româneşti, Mihnea Turcitul Platonida. Reconstrucţie în 1885, episcop,
(1577 – 1583; 1585 – 1591) şi al banului Ghenadie Petrescu (v.), dărâmată de cutremurul
Olteniei, viitorul voievod Mihai Viteazul (v.). din 1940. Forma actuală (1941 – 1945),
Ziduri de apărare (XVI). Restaurări: 1774 – pictură (1955), Andrei Răileanu, Emil Ivănescu

66
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(v.), episcop, Iosif Gafton (v.). Ziduri de manager, antreprenor. Şcoala Medie, Bucureşti
apărare (1875 ~ 1925). În aceeaşi incintă: (1953), Institutul de Construcţii, Bucureşti
stăreţia (XVII); căsuţele monastice (9), ridicate (1960). Activitate în domeniu: şef lot, şef
1875 – 1925; biserica bolniţă (XIX), hramul şantier, inginer-şef (1960-1982), inginer-şef
Învierea lui Lazăr, ctitori, arhimandritul adjunct (1985-1990), Trustul de Construcţii
Silvestru, Dumitru Brătianu (v.), Ion C. Argeş. Şef, Subantrepriză Arcom, Bucureşti,
Brătianu (v.), pictură, Ilie Petrescu (v.), Costin Şantierul African Misurata, Libia (1982-1985).
Petrescu (v.), Niţă Poşoiu; clopotniţa şi Director fondator, acţionar, SC Selca SA,
chiliile (1883 – 1884), episcop, Ghenadie Piteşti (1990-1994), inginer-şef, director, SC
Petrescu (v.). Ateliere de ţesătorie (1883 – Infconstar SA, Piteşti (1994-1999). Participare
1884, 1935, 1940). Închinată Mănăstirii Curtea directă la edificarea marilor cartiere de
de Argeş. Proprietăţi funciare, diminuate după locuinţe, instituţii de învăţământ, spaţii
secularizare (1863). Activitate permanentă, comerciale din Piteşti. Distinct: Spitalul
comunitate de călugăriţe. Patrimoniu distinct: Judeţean Argeş; baze sportive şi turistice
expoziţie şi depozit de carte veche eclesiastică. libiene pe litoralul Mării Mediterane. Studii,
Importante consemnări documentare. (S.P.). articole, rapoarte, analize, reuniuni tematice.
Contribuţii importante în domeniul urbanizării
MĂNĂSTIREA VIEROŞ (Secolul intensive a municipiului Piteşti în ultimele
XVI ~). Ansamblu monahal, oraşul Mioveni, decenii ale secolului XX. (D.I.G.).
anterior satul Făget, Colibaşi, aşezare
tradiţională a Muscelului. Edificiul principal: MĂNDIŢĂ, Nicolae/Nicodim
locaşul de cult (1571 – 1573), hramul Intrarea (Zărneşti, Mălureni, Argeş, 14 octombrie 1899
în Biserică, ridicat de Ivaşcu Golescu (v.) şi – Aiud, Alba, 9 iulie 1975). Ofiţer de carieră,
Albu Golescu (v.). Reabilitare (1645), Stroe artilerie, monah, publicist, deţinut politic.
Leurdeanu (v.) şi soţia sa, Vişa (v.); extindere, Combatant, Primul Război Mondial (1916-
Mareş Băjescu (v.). Egumen cunoscut: 1918). Călugărit, ieromonah, Schitul Măgura,
Nichifor (1786). Demolări după cutremurele Bacău, (1923-1933). Preot, mănăstirile Agapia
din 1802 şi 1838. Rezidiri succesive: 1825 – (1933-1945) şi Văratec, Neamţ (1945-1964).
1834, egumenul Partenie şi arhiereul Samuil Scrieri cu tematică religioasă ortodoxă, difuzate
Tărtăşescu Sinadon, frescă (1834) cu ajutorul credincioşilor şi al fraţilor din
reprezentarea ctitorilor în pronaos; 1840 – aşezămintele creştine. Activitate cu nuanţe
1854. Incendiu devastator (1862). Forma anticomuniste. Arestat (1964), cercetat,
actuală (1924 – 1927), îmbunătăţiri ulterioare judecat, Tribunalul Târgu Neamţ (22 ianuarie
(1955 – 1956). Necropolă pentru Albu Golescu 1965), condamnat, opt ani detenţie severă.
şi soţia sa, Ilina (1577), pietre tombale Deces premeditat. Aprecieri publice antume şi
conservate până astăzi. Ziduri de apărare postume. (I.I.P.).
(XVI ~ XVII). În aceeaşi incintă (ruinate):
stăreţie, chilii, turn – clopotniţă, anexe MĂNESCU, Constantin (Secolul XX).
gospodăreşti, fântână (XVI – XIX). Pentru Industriaş rural, manager. Patron fondator,
cimitir, Biserica Adormirea Maicii Domnului Moara Prundu, Piteşti, Argeş, tranzacţionată de
(XVI - XIX). Proprietăţi funciare, diminuate Dumitru şi Mihail Pascalopol (v.). Capital
după secularizare (1863.). Comunitate de investit, 75 000 lei aur; capacitate instalată, 80
călugări până în secolul XIX. Proiecte pentru HP; uzină electrică proprie, şase valţuri,
relansarea activităţii, Episcopia Argeşului. producţie anuală, 6 000 t. (1927). Stimularea
Importante consemnări documentare. (S.P.). activităţilor agrare, comerciale, industriale
autohtone în anii interbelici. (T.C.A.).
MĂNDIŢĂ, Gheorghe I. (n. Merişani,
Argeş, 20 iulie 1934). Inginer construcţii civile, MĂNESCU, Creola I. (n. Câmpulung,

67
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Muscel, 17 aprilie 1933). Inginer horticol, Bucureşti, deplasat la Piteşti, condamnat, patru
cercetător ştiinţific, cadru didactic universitar. ani detenţie corecţională severă, Penitenciarul
Fiica lui Iulian Vasilescu (v.), soră cu Leonid Botoşani. Confiscarea averii. Deces premeditat.
Vasilescu (v.). Şcoala medie, Roşiori de Vede, Recunoaşteri publice antume şi postume.
Teleorman (1952), Academia Agricolă Kliment (I.I.P.).
Arkadevici Timiriazev, Moscova, Federaţia
Rusă (1957). Doctorat, ştiinţe agricole, MĂNTESCU, Florin P. (Rădeşti,
Bucureşti (1971). Stagii: Franţa, Germania. Stâlpeni, Muscel, 18 septembrie 1926 – Piteşti,
Activitate specializată: Institutul de Cercetări Argeş, 29 octombrie 1991). Profesor gradul I,
Horti-Viticole, Bucureşti (1957-1958); pedagogie-psihologie, publicist, manager.
Institutul Agronomic, Bucureşti (1958-1990). Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş
Complementar: inspector pentru protecţia (1947), Universitatea din Cluj (1953).
nucului, Ministerul Agriculturii, Bucureşti. Activitate didactică permanentă: Şcoala
Volume importante (autor, colaborare): Pedagogică de Fete (1953-1955); fondator,
Cultura căpşunilor (1970); Diferenţierea Şcoala Specială, Blaj, Alba (1955), director
mugurilor de rod la măr (1971); Îndrumător (1955-1966); metodist, inspectoratele şcolare
de lucrări pentru pomicultura specială (1971, Braşov (1966) şi Argeş (1966-1968); director,
1991); Controlul biologic în pomicultură şi Şcoala Nr. 10 (1968-1980); Liceul / Colegiul
viticultură (1978); Cultura piersicului (1981). Zinca Golescu (1980-1987, director Centrul
Numeroase studii, articole, comunicări, Logopedic), Piteşti, Argeş. Volume importante:
reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Abecedarul pentru şcolile ajutătoare (1959);
Crearea a opt hibrizi noi de piersic. Membră, Anatomia, fiziologia şi igiena omului (1968).
diverse foruri profesionale în domeniu. Numeroase studii, articole, referate,
Aprecieri publice. (C.D.B.). comunicări, reuniuni tematice naţionale şi
internaţionale. Contribuţii la organizarea şi
MĂNESCU, Nicolae N. (Berevoeşti, desfăşurarea învăţământului special din Argeş-
Muscel, 1 decembrie 1884 – Botoşani, 13 iulie Muscel. Diverse implicări comunitare. Profesor
1961). Preot, militant şi deţinut politic, înalt fruntaş (1964), alte aprecieri publice antume şi
funcţionar de stat. Seminarul Câmpulung, postume. (I.B.M.).
Muscel (1902), facultăţile de Teologie şi Drept,
Bucureşti (1910). Activitate pastorală, MĂRĂCINENI (Secolul XVI ~).
parohiile: Conţeşti, Muscel (1910-1912); Apa Comună din judeţul Argeş, aparţinând,
Sărată, Câmpulung (1912 ~1958); membru, tradiţional, zonei Muscel, aflată între Râul
Adunarea Eparhială, Episcopia Bucureştilor Doamnei şi Argeş, satele: Mărăcineni,
(1932-1944). Combatant: Primul Război Argeşelu/Ciumeşti. Suprafaţa: 21, 6 km2.
Mondial, Campania din Transilvania; Frontul Locuitori: 3 900 (1971); 5 032 (2008). Zonă
din Moldova (1917); Al Doilea Război periurbană a municipiului Piteşti (1968-1990).
Mondial, fronturile de Est şi de Vest (1941- Atestare documentară medievală: Mărăcineni
1945). Membru marcant, Partidul Naţional (1525); Ciumeşti/Argeşelu (1532-1533).
Ţărănesc, organizaţia Muscel (1926-1947), Biserici: Ciumeşti (1687-1689); Mărăcineni
preşedinte, Delegaţia Consiliului Judeţean. (1856-1859). Monument al eroilor: Mărăcineni
Prefect de Muscel (20 septembrie 1932-15 (1916-1918). Şcoala (1838); liceu (1983);
noiembrie 1933), reprezentând guvernele cămin cultural (1948); bibliotecă publică
Alexandru Vaida Voievod, Iuliu Maniu. (1957). Puţuri forate şi uzină de apă pentru
Apropiat Grupului de rezistenţă armată aprovizionarea oraşului Piteşti (1907); baraj,
anticomunistă Haiducii Muscelului. Arestat (27 lac de retenţie, alte amenajări hidrotehnice,
iunie 1958), anchetat, torturat, Securitatea din Râul Doamnei (1988), integrate sistemului
Piteşti. Judecat, Tribunalul Militar Regiunea II, naţional în domeniu. Întreprinderi mici şi

68
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

mijlocii, antrepozite, balastieră. Cooperativă manager, demnitar, diplomat. Liceul / Colegiul


agricolă de producţie (1960-1990), staţiune de Ion C Brătianu, Piteşti, Argeş (1946), Institutul
maşini şi tractoare, institut naţional de cercetare Politehnic, Bucureşti (1951). Activitate
şi producţie pentru pomicultură (1967); sediul specializată în Capitală (1951~1979).
Consiliului Agroindustrial de Stat şi Responsabilităţi oficiale (selectiv): ministru
Cooperatist. Areal cerealier, legumicol, secretar de stat, Ministerul Comerţului Exterior
pomicol. Arhitectură specifică, textile de şi Cooperării Economice Internaţionale (1979-
interior, folclor literar, muzical coregrafic. 1982); director general, Întreprinderea 23
Trasee rutiere şi feroviare spre Piteşti, August, Bucureşti (1982-1986); coordonator,
Câmpulung, Mioveni; punct de referinţă pe Departamentul Comerţului Exterior al
Drumul Naţional 73 (Piteşti, Câmpulung- României (1990-1992); membru, Consiliul de
Braşov); confluenţă, din 2008, cu Autostrada Administraţie, Banca Internaţională Româno-
Piteşti-Bucureşti. Turism rural. Vila Istrate Turcă (1997-2002). Misiune specială:
Micescu (v.), folosită pentru protocol oficial ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al
internaţional (1953-1990). Scriere României în Turcia (1992-1997), reşedinţe,
monografică: Nicolae Dumitrache, Marin Pufu Ankara şi Istanbul. Contribuţii distincte la:
(2009). Valoroase consemnări geografice, înfiinţarea Întreprinderii de Scule, Dispozitive,
istorice, economice, spirituale. (G.C.). Verificatoare Auto / SC Comefin SA, Costeşti,
Argeş; extinderea Întreprinderii de Autoturisme
MĂRDĂRESCU, Vlad (Secolul XX). Colibaşi / Mioveni, Argeş; diversificarea
Proprietar funciar, parlamentar. Deputat de preocupărilor economice locale. Studii, analize,
Argeş (1939-1940), reprezentând Frontul rapoarte, interviuri, reuniuni naţionale şi
Renaşterii Naţionale, Categoria Agricultură şi internaţionale pe diverse teme. Membru,
Muncă Manuală, Circumscripţia Ţinutului diverse asociaţii profesionale în domeniu.
Bucegi, reşedinţă, Bucureşti, delimitată prin Aprecieri publice antume şi postume. (I.M.M.).
legislaţia regelui Carol II (v.). Anterior, adept
al politicii naţional-ţărăniste. Susţinător al MĂRGĂRITESCU, Polifron I. (Uda,
consolidării rolului monarhiei, evoluţiei Argeş, 7 mai 1881- ?). Ofiţer de carieră,
economice şi spirituale interbelice. (C.D.B.). cavalerie, diplomat, general. Şcoala Superioară
de Război, Bucureşti (1903). Stagiu, Austro-
MĂRGĂRIT, Mircea M. (Piteşti, Ungaria, Regimentul 6 Husari (1908-1910,
Argeş, 18 decembrie 1955-Piteşti, Argeş, 20 1914). Combatant: Campania balcanică (1913,
aprilie 2012). Profesor, limba engleză, ziarist, căpitan); Primul Război Mondial ( 1916-1918,
editor. Studii medii şi universitare în domeniu. maior). Remarcat pe Frontul din Moldova
Activitate specializată, publicaţii din Piteşti: (1917). Ataşat militar la Budapesta, Ungaria.
redactor şef, Curierul zilei; fondator, Comandant: Regimentul 9 Călăraşi; Brigada
Schimbul 3, varianta virtuală, Criterii politice VIII Cavalerie. Importante distincţii militare
(senior-editor). Numeroase articole, analize, române şi ruse. General de brigadă (1934).
reportaje, anchete, comentarii, interviuri, Aprecieri publice antume şi postume. (G.I.N.).
dezbateri, cronici. Formator de opinie.
Contribuţii la evoluţia presei argeşene din MĂRGESCU (Secolul XVIII ~ ).
deceniile 1990-2010. Implicări comunitare Familie tradiţională din Vultureşti, Muscel.
permanente. Diverse aprecieri publice antume Proprietari funciari, meşteşugari, negustori,
şi postume. (M.D.S.). preoţi, cadre didactice, funcţionari, medici,
oameni politici, artişti, economişti, ingineri,
MĂRGĂRITESCU, Alexandru I. militari. Mai cunoscuţi: Marga (secolul
(Ioneşti, Buzoeşti, Argeş, 11 februarie 1928- XVIII), patronimic; Ion M. (1775-1835),
Bucureşti, februarie 2002). Inginer, metalurgie, negustor; Stan I. M. (1806-1890), moşnean,

69
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

ctitor de biserică; Marin S. M. (1825-1901), Combatant, Al Doilea Război Mondial, Frontul


ctitor de biserică; Alexandru M. M. (1856- de Est (1941-1942). Specializări conexe.
1932); Marin A. M. (1889-1974), comerciant; Membru fondator, Societatea Română de
Ion Gh. M. (v.); Nicolae D. M. (1909-1972), Reumatologie, Bucureşti (1947), alte aprecieri
economist, director, Ministerul de Justiţie, publice antume şi postume. (C.C.).
Bucureşti; Nicolae M. M. (1932-1967),
învăţător, director de şcoală, dirijor de cor, MĂRTOIU (Secolul XIX ~). Familie
ctitor (cămin cultural, magazin sătesc); Victor tradiţională din Muscel. Proprietari rurali şi
I. M. (1921-2011), colonel medic, Spitalul urbani, militanţi politici, ofiţeri, medici, cadre
Militar Cluj-Napoca; Gheorghe M. M. (n. didactice. Suprafeţe de teren, case, alte bunuri
1935), profesor, economist, Camera de Comerţ cu valoare deosebită: Stăneşti, Corbi (Muscel);
a României, şef-proiect, Romexpo, Bucureşti, Piteşti, Merişani (Argeş); Bucureşti. Mai
târguri şi expoziţii internaţionale; George G. cunoscuţi: Gheorghe M., primar, Stăneşti
M. (n. 1974), jurist, om de afaceri; Nicolae M. (1885-1907), iniţiator, construirea Şcolii
M. (v.); Ion Gh. M. (v.); Ion N. M. (v.); Puiu Primare din localitate (1900), stimularea
I.M., actor. Conexiuni cu familia Mărgescu preocupărilor micilor meseriaşi, amenajări
din Poenarii de Muscel. Numeroase atestări funciare şi de fântâni publice; Mărtoiu Gh. M.
documentare. Aprecieri publice. (F.P.). (v.); Mucenic Dumitru V.M. (v.). Diverse
atestări documentare. Aprecieri comunitare
MĂRGESCU, Ion Gh. (Vultureşti, antume şi postume. (F.P.).
Muscel, 15 septembrie, 1880 – Bucureşti,
1948). Medic, militant politic, donator MĂRTOIU, Mucenic Dumitru V.
comunitar. Facultatea de Medicină, Bucureşti (Stăneşti, Corbi, Muscel, 12 septembrie 1939 –
(1908). Primar al Capitalei. Membru marcant, Piteşti, Argeş, 2003). Medic primar, obstetrică-
Partidul Social – Democrat, deputat (1931). ginecologie, manager, literat. Fiul lui Victor
Iniţiativă: construirea Spitalului Rural M. Gh. (v.). Şcoala medie Nicolae
Vultureşti. Volume importante: Tratamentul Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti
fracturilor claviculei (1908). Numeroase (1956), Facultatea de Medicină şi Farmacie,
studii, articole, referate, comunicări, reuniuni Cluj (1962). Activitate în domeniu, dispensare
tematice naţionale şi internaţionale. şi spitale: Târgu Jiu, Gorj; Aninoasa, Racoviţa,
Recunoaşteri publice antume şi postume. Valea Iaşului, Argeş (1962-1966); Spitalul
(C.C.). Unificat Piteşti (1966-2003), director (1990-
1994); Policlinica II, Piteşti(1994-2003),
MĂRGESCU, Nicolae M. (Bârzeşti, Cabinet particular Saneros, Piteşti (1990-2003).
Vultureşti, Muscel, 18 martie 1901-Bucureşti Volum important (versuri): Transplant de
16 mai 1976). Medic, medicină generală, suflet (2002). Diverse scrieri tematice, reuniuni
manager. Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, ştiinţifice naţionale sau internaţionale, emisiuni
Piteşti, Argeş (1927), Facultatea de Medicină, media. Recunoaşteri publice antume şi
Bucureşti (1933). Activitate specializată în postume. (C.C.).
Capitală: Serviciul Epidemiologic (1933-1937);
director, Serviciul Sanitar, Palatul de MĂRTOIU, Victor Gh. (Stăneşti,
Justiţie/Policlinica Justiţiei (1938-1963). Corbi, Muscel, 28 ianuarie 1912 – Piteşti,
Colaborări în domeniu, Căile Ferate Române Argeş, 4 februarie 1996). Medic primar,
(1945-1976): Direcţia Medicală Regională chirurgie, manager, donator comunitar. Liceul
Bucureşti (director); Spitalul Witing; din Turda, Cluj (1931), Facultatea de Medicină,
Policlinica din Gara de Nord (director). Cluj (1935). Doctorat, ştiinţe medicale, Cluj
Preocupări didactice: Seminarul Teologic (1937). Preocupări didactice, Universitatea
Mitropolitul Nifon, Bucureşti (1934-1948). Ferdinand I, Cluj (1935-1942). Activitate în

70
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

domeniu: medic militar, ambulanţă, Sevastopol, Spania (1982), Italia (1981), Austria (1992).
Crimeea, Ucraina (1942-1944); director, Numeroase emisiuni media. Membră, diverse
Spitalul Caracal, Romanaţi (1944-1946). asociaţii profesionale în domeniu, alte aprecieri
Sanatoriul Chirurgical, Piteşti, iniţiativă publice. (L.P.).
particulară (1946-1948). Director adjunct,
Asigurări Sociale, Piteşti (1946-1951); Spitalul
Unificat, Piteşti (1951-1955); Serviciul MĂRUŢĂ, Vasile C. (n. Miceşti,
Regional de Îndrumare şi Control Argeş Muscel, 20 octombrie 1944). Profesor gradul I,
(1955-1957); director, Spitalul Ştefăneşti, limba şi literatura română, ziarist, editor,
Argeş (1957-1958); şef, Secţia Chirurgie, documentarist. Stabilit în Franţa (1981). Şcoala
Spitalul Nicolae Bălcescu, Piteşti (1963-1977); Medie Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C.
director adjunct, Direcţia Sanitară/Spitalul Brătianu, Piteşti, Argeş (1962), Facultatea de
(1973-1976). Fondator: Dispensarul Oncologic Filologie, Bucureşti (1967). Doctorat,
Regional, Piteşti (1954); Staţia de Salvare, literatură comparată, Strasbourg, Franţa
Piteşti (1965). Studii, articole, reuniuni (1989). Activitate în domeniu: şcoli şi redacţii
tematice naţionale şi internaţionale. Exponent de ziare, Brăila, Olt, Argeş (1968-1977);
al şcolii chirurgicale româneşti: Tehnică de Institutul de Învăţământ Superior, Piteşti (1977-
laparoscopie (1942); Masa traumatic- 1981); Universitatea de Ştiinţe Umane,
chirurgicală pentru operaţii şi ghipsare Strasbourg II (1981-1984); Academia Nancy-
(1955); Procedeu novator în operarea Metz, Universitatea Nancy II, Centrul
prolapsului anorectal la adult (1959). Universitar European, Nancy, Franţa (1981 ~).
Membru, importante asociaţii profesionale Colaborări cu foruri asemănătoare din Anglia.
specializate. Implicări publice, preşedinte: Editor coordonator, Buletinul Ştiinţific al
Comitetul Judeţean Argeş de Luptă pentru Institutului de Învăţământ Superior, Piteşti
Pace; Organizaţia Argeş a Partidului Naţional (1978, 1979, 1981); Corespondent pentru
Liberal (1990-1996). Eponimii: stradă în Franţa, ziarul Argeşul, Piteşti (1995 ~);
Piteşti; placă memorială şi sală de operaţii, preşedinte fondator, Asociaţia Arcul Carpatic,
Spitalul Judeţean Argeş. Alte recunoaşteri Nancy, agreată de Ministerul Afacerilor
antume şi postume. (C.C.). Externe al României. Creaţii literare (versuri):
Din timp în spaţiu. Poeme cronologice
MĂRU HANGHIUIC, Claudia Elena (2010). Numeroase studii, articole, comentarii,
Gh. (n. Cernavodă, Constanţa, 7 mai 1957). interviuri, reuniuni tematice naţionale şi
Solistă de operă şi operetă, publicist. Stabilită internaţionale. Diverse aprecieri publice.
la Piteşti, Argeş din 1968. Liceul/Colegiul (I.I.B.).
Zinca Golescu, Piteşti (1976), Conservatorul
George Enescu, Iaşi, (1984). Solistă: Teatrul MĂŢĂUANU, Dimitrie T.
Naţional de operetă Ion Dacian, Bucureşti (Câmpulung, Muscel, 1888 - Bucureşti, 1 iulie
(1990 ~); formaţia Brass Quintet, Bucureşti 1929). Artist plastic, sculptură, profesor, desen
(1998 ~). Colaborări cu instituţii profesioniste Gimnaziul/Colegiul Dinicu Golescu,
din ţară şi străinătate. Turnee externe de succes: Câmpulung (1905), Şcoala Naţională de Bele-
scene renumite din Europa, Statele Unite ale Arte, Bucureşti, Clasa Dimitrie Paciurea,
Americii, Australia. Volume importante (proză, George Mirea-Demetrescu (1909).
versuri): Tărâmul misterios (2004), Specializare, Franţa (1910-1913). Activitate
Triunghiuri (2005). Locul II Festivalul didactică, Şcoala Naţională de Bele-Arte,
Darclée, Piteşti (1976), Locul I, Festivalul Bucureşti (1913-1929). Atelier propriu. Lucrări
Crizantema de Aur, Târgovişte, Dâmboviţa de referinţă, busturile: Aurel Vlaicu, Generalul
(1977). Premii şi menţiuni, concursuri Măldărescu, Ecaterina Teodoroiu, Elena
internaţionale de canto: Bulgaria (1988), Heraclide, Dimitrie Nanu; basoreliefuri:

71
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Arcul de Triumf, Spitalul Militar Central, Societatea de Gimnastică Aquila, Piteşti (11
Muzeul Militar (Bucureşti); monumente ale septembrie 1900-1 august 1916). Actvitate
eroilor: Muscel, Olt, Constanţa. Colaborare didactică permanentă: Liceul/Colegiul Ion C.
comunitară: sistematizarea Grădinii Publice din Brătianu, Piteşti (1892-1931). Succese
Câmpulung. Premii în domeniu, alte aprecieri importante cu elevii, competiţii locale sau
publice antume şi postume. (S.N.). naţionale în domeniu. Insistenţe pentru:
MÂCIU, Mircea (Secolul XX). edificarea sălii de sport a instituţiei (1897-
Sociolog, editor, manager, publicist. Originar 1899); amenajarea unor terenuri în aer liber;
din Căldăraru, Argeş. Şcoala de Arte şi atragerea pasionaţilor de gimnastică spre
Meserii, Alexandria, Teleorman (1944), societatea amintită. Nominalizat în: monografii
Facultatea de Fizică şi Chimie, Bucureşti şcolare (1966, 1992); Istoria municipiului
(1954), Facultatea de Filosofie, Bucureşti Piteşti (1988); Tărâmul tăcerii (2008). Diverse
(1959). Doctorat, filozofie, Bucureşti (1969). atestări documentare. Aprecieri publice antume
Activitate redacţională permanentă în Capitală: şi postume. (L.V.M.).
redactor – şef, Editura Politică (1969 – 1971);
director adjunct, Direcţia Literatură, Consiliul MÂRZAC, Ion G. (n. Măţău, Mioarele,
Culturii şi Educaţiei Socialiste (1971 – 1975); Muscel, 25 noiembrie 1945). Ofiţer de carieră,
director, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică ziarist, literat. Liceul militar, Breaza, Prahova
(1975 – 1987); Editura Albatros (1987-1990); (1963). Şcoala Superioară de Ofiţeri, Sibiu
revista Academica (1990 ~). Numeroase (1967), Facultatea de Ziaristică, Bucureşti
volume îngrijite tipografic (cuvânt înainte, (1978), Academia Militară, Bucureşti (1987).
indice bibliografic, note finale). Studii, articole, Activitate permanentă: unităţi şi instituţii
eseuri, reviste de sociologie, filosofie, istorie, specializate din Capitală (1978-2007). Volume
teorie şi istorie literară. Diverse reuniuni importante: Sancho prin deşertul metafizic
tematice în domeniu. Implicări comunitare. (2003); Nesfârşitul elogiu (2005). Colaborări
Aprecieri publice. (O.M.S.). media. Creaţii poetice în diverse reviste din
Bucureşti şi alte centre urbane. Aprecieri
MÂNDREANU, Constantin (Secolul comunitare. (I.I.B.).
XX). Economist, militant politic, diplomat
Familie tradiţională din Fâlfani, Stolnici, MÂRTZU, Flaminiu Fr. (Focşani,
Argeş. Cursuri liceale şi universitare în Vrancea, 12 noiembrie 1913 – Câmpulung,
Capitală. Membru marcant, Partidul Comunist Argeş, 27 noiembrie 1990). Istoric, arheolog,
Român, activitate postbelică. Lider, manager. Stabilit la Câmpulung din 1952.
Organizaţia Constanţa, Dobrogea. Secretar, Liceul Gheorghe Şincai, Bucureşti (1932),
Consiliul General, Uniunea Sindicatelor din Facultatea de Drept, Bucureşti (1937).
România, Bucureşti. Ambasador extraordinar Doctorat, drept civil, Bucureşti (1938).
şi plenipotenţiar: Mexic, Mongolia, alte Preocupări în domeniul juridic, Bucureşti
reprezentanţe externe. Studii, analize, rapoarte, (1938-1952). Activitate ştiinţifică permanentă,
reuniuni tematice naţionale şi internaţionale, Muzeul Câmpulung: muzeograf (1952-1959,
interviuri, emisiuni media. Contribuţii la 1970-1975); director (1959-1970). Volume
realizarea programelor strategice autohtone importante (în colaborare): Câmpulung -
adoptate în perioada 1964-1985. Importante Muscel ieri şi azi. Istoria oraşului (1974);
atestări documentare. Diverse aprecieri publice. Oameni de seamă dăruiţi ţării de oraşul
(I.M.M.). Câmpulung - Muscel (1974); Oameni din
Cetatea de Scaun. Personalităţi şi figuri
MÂNDRU, Vasile (1870-Piteşti, Argeş, muscelene (1995). Numeroase studii, articole,
1949). Profesor, educaţie fizică, sportiv de comunicări, reuniuni tematice naţionale şi
performanţă, gimnastică, antrenor. Preşedinte, internaţionale. Săpături şi investigaţii

72
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

arheologice în aşezări din fostul judeţ Muscel legislative. Adept al contracarării sistemului
(preistorie, protoistorie, antichitate, feudalism). dictatorial din România. Contribuţii la
Cercetări numismatice, descifrări de relansarea vieţii electorale autohtone în etapa
documente, valorificări arhivistice. Preocupări imediat postbelică. Aprecieri publice antume si
distincte privind: perioada dacică, prima postume. (C.D.B.).
Capitală a Ţării Româneşti, necropolele
medievale. Contribuţii directe la: organizarea MECU, Marin Anton V. (Călineşti,
sistematică a Muzeului din Câmpulung; Muscel, 30 ianuarie 1938). Profesor, muzică,
prezentarea tradiţiei urbane a reşedinţei dirijor, cor şi orchestră, literat. Şcoala
Muscelului; înscrierea localităţii în Normală, Câmpulung, Argeş (1956).
spiritualitatea autohtonă postbelică. Membru, Conservatorul Ciprian Porumbescu, Bucureşti
diverse foruri profesionale specializate. (1965). Activitate didactică permanentă,
Aprecieri publice antume şi postume. (S.I.C.). şcolile: Sărmaş, Cluj (1956-1957); Domneşti,
Argeş (1959-1998). Dirijor, corurile: Domneşti,
MÂRZAN, Dragoş D. (Mihăeşti, Muşăteşti, Brăduleţ, Galeş (1977 ~ 1985).
Vâlcea, 2 martie 1934 – Râmnicu Vâlcea, 5 Fondator: orchestră populară, estradă, teatru,
octombrie 1993). Actor de teatru, film, radio, ansambluri folclorice, Domneşti. Participări la
televiziune. Activitate şi domiciliu la Piteşti, numeroase concursuri şi festivaluri naţionale.
Argeş (1958-1991). Şcoala Medie Tehnică de Compoziţie proprie: Lângă turme sus pe
Comerţ, Râmnicu Vâlcea (1952), Institutul Zârna, interpretată de Corul mixt, Domneşti,
Pedagogic, Bucureşti (1956). Prestaţii în Locul III pe ţară (1979). Volum important:
domeniu: Teatrul de Revistă Constantin Terapie cu mecultisme (2001). Contribuţii la
Tănase, Bucureşti (1956-1958); Teatrul diversificarea vieţii spirituale argeşene.
Alexandru Davila, Piteşti, Secţia Estradă Profesor fruntaş (1979), alte recunoaşteri
(1958-1991). Roluri de referinţă în publice. (L.P.).
spectacolele: Cine cântă, râde mai bine,
Alexandru Darian, Ciupi Rădulescu; Stelele MECU, Nicolae V. (n. Gorganu,
Piteştiului, Grigore Pop, Dan Mihăescu; În ton Călineşti, Muscel, 17 mai 1945). Cercetător
major cu tinereţea, Constantin Zărnescu; ştiinţific gradul I, istorie şi critică literară,
Alexandru Darian; Taci mireasă, nu mai râde, editor, publicist. Frate cu Marin Anton M. V.
Silviu Georgescu, Gabriela Constantinescu; (v.). Liceul Pedagogic, Câmpulung, Argeş
Încurcături la discotecă, Mircea Popescu. (1965), Facultatea de Litere, Bucureşti, (1972).
Colaborări: teatre muzicale, case de film, Doctorat, filologie, Bucureşti (1999). Activitate
studiouri de radio sau televiziune din Capitală. în domeniu: Institutul de Istorie şi Teorie
Consemnări critice favorabile, alte aprecieri Literară George Călinescu al Academiei
publice antume şi postume. (P.A.D.). Române, Bucureşti (1972 ~), coordonator,
Centrul pentru Cercetări în Istoria Literară şi
MÂŢĂ, Alexandru (Sfârşitul secolului Ediţii Critice. Volume importante: George
XIX - Prima jumătate a secolului XX). Jurist, Călinescu şi contemporanii săi, I, II (1987);
militant politic, parlamentar. Avocat, Baroul Iacob Negruzzi. Vocaţia comunicării (1999);
Argeş. Membru marcant: Partidul Radical Între fapte şi sens. Studii şi eseuri de istorie
Ţărănesc; Partidul Naţional Ţărănesc, lider literară (2004); Centrul şi periferia. Itinerar
Organizaţia Argeş; disident; Gruparea Anton pe orbita clasică a literaturii române (2004).
Alexandrescu (1946); Frontul Plugarilor Colaborator: Dicţionarul scriitorilor români,
(1948). Deputat de Argeş (1946-1948; 1948- II-IV (1998-2003); Dicţionarul general al
1952), reprezentând Blocul Partidelor literaturii române, A-R (2004-2006). Articole,
Democrate/Frontul Democraţiei Populare. comunicări, analize în reviste literare din ţară.
Numeroase cuvântări, interpelări, propuneri Reuniuni naţionale şi internaţionale pe diverse

73
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

teme. Preocupări didactice universitare, etatistă, edificarea primelor zone rezidenţiale


Bucureşti. Membru, Uniunea Scriitorilor din din fonduri guvernamentale de investiţii,
România, alte aprecieri publice. (M.S.). înfiinţarea Trustului de Construcţii Argeş.
Deschiderea Centrului de Librării, Piteşti,
MECULESCU, Teodor Gr. (Piteşti, Oficiului de Stat Centrofarm, Argeş,
Argeş, 5 iunie 1889- ). Ofiţer de carieră, Întreprinderii Cinematografice Argeş.
artilerie şi jandarmerie, general. Voluntar în Organizarea alegerilor de deputaţi pentru Sfatul
Armata României (1906-1910). Remarcat în Popular Orăşenesc (3 decembrie 1950). Diverse
mai multe confruntări importante. Combatant: iniţiative raportate la comandamentele
Campania balcanică (1913, gradat); Primul timpului. Atestări documentare. (T.M.).
Război Mondial (1916-1918, căpitan), Frontul
Carpatic (1916); Al Doilea Război Mondial MEMORIA ARGEŞULUI (1969-
(1941-1945, colonel). Frontul de Est (1941- 1979). Genericul unor ample activităţi cultural-
1944); Frontul de Vest (1944-1945). General artistice, ştiinţifice şi sportive, organizate anual
(1947). Importante distincţii militare autohtone în Argeş-Muscel, iniţiator Gheorghe Năstase
şi străine. Aprecieri publice antume sau (v.). Coordonator: Comitetul Judeţean pentru
postume. (G.I.N.). Cultură şi Educaţie Socialistă Argeş, preşedinţi
(succesiv): Constantin Dinischiotu (v.), Florea
MEDELEŢ, Emil Paraschiv F. (n. Dinu; vicepreşedinţi: Petre Lungu, Maria
Turnu Măgurele, Teleorman, 12 decembrie Nicolae (v.); secretar, Nicolae Mateescu Prima
1938). Medic primar, oftalmologie, manager, ediţie: 24 – 31 mai 1969. Reuniuni tematice,
publicist. Stabilit la Piteşti, Argeş, din 1974. spectacole, conferinţe, simpozioane, sesiuni
Liceul Sfântul Sava, Bucureşti (1956), festive, expoziţii de carte, artă plastică, artă
Institutul Medico-Militar, Facultatea de populară, lansări editoriale, gale de film,
Medicină, Bucureşti (1962). Activitate în întâlniri cu personalităţi, concursuri atletice.
domeniu: Comandamentul Apărării Naţionale, Activităţi ale societăţilor culturale, înfiinţate în
Bucureşti (1962-1971); Clinica de toate localităţile judeţului. Ulterior: Argesis
Oftalmologie, spitalele Colentina şi Militar (1980-1989), Sărbătorile Argeşului şi
Central, Bucureşti (1971-1974); şef secţie, Muscelului (2007 ~). Numeroase consemnări
Spitalul Militar, Piteşti (1974-1998); media ale timpului. Diverse atestări
Policlinica Spitalului Militar, Piteşti (1998- documentare. (C.G.C.).
2008). Colonel. Primariat în 1980. Cabinet
privat (1993 ~ ).Volum important: Tratat de MEMORIALUL DE RĂZBOI
oftalmologie (1989, în colaborare). Studii, MATEIAŞ (1935 ~). Ansamblu monumental,
articole, reuniuni ştiinţifice, perfecţionarea dedicat eroilor din perioada participării
tehnicilor operatorii, administrarea României la prima conflagraţie mondială
tratamentelor oftalmologice europene în (1916-1918), Valea Mare-Pravăţ, secţie a
unităţile sanitare militare din Piteşti. Muzeului Municipal, Câmpulung, Argeş. Iniţial
Diverse aprecieri publice. (C.C.). (1928-1935): Mausoleul Mateiaş, ridicat de
Societatea Cultul Eroilor, Filiala Muscel,
MEDVE, Gheorghe (Secolul XX). demersurile coloneilor Grigore Grecescu (v.),
Proprietar urban, lucrător industrial, înalt Florian Nicolescu; arhitecţi, Dumitru Ionescu-
funcţionar public. Preşedinte, Comitetul Berechet (v.), State Baloşin. Ulterior (1978-
Provizoriu al Sfatului Popular Orăşenesc / 1984): ample lucrări de consolidare, reabilitare,
primar al oraşului Piteşti (1 iulie 1949 – 18 extindere, amenajare interioară şi exterioară.
decembrie 1950). Gestionarea administraţiei Coordonatori: Ion Sîrbu (v.), Manole Bivol
locale în prezenţa consilierilor şi unităţilor (v.), Petre Popa (v.), Ştefan Trâmbaciu (v.),
militare sovietice. Trecerea la economia Gheorghe Oancea (v.). Proiect general: Valeriu

74
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Manu (v.), Spirea Miclea (v.); constructori din aprecieri publice. (R.G.).
Câmpulung, Piteşti, Rucăr; diriginte de şantier,
Ioan Bărboi. Prestaţii voluntare: tineri din MENDELOVICI, Nathan (Sfârşitul
Câmpulung şi localităţi apropiate; militari ai secolului XIX – Prima jumătate a secolului
Garnizoanei Muscel; specialişti din unităţi XX). Maestru fotograf. Domiciliu tradiţional şi
economice, instituţii culturale, foruri ştiinţifice. activitate în Piteşti, Argeş. Studio artistic, zonă
Expoziţie muzeală permanentă, tematică: Iulian centrală urbană. Imagini originale, facsimile,
Ilie Rizea (v.), Ionel Batalli, Ştefan Trâmbaciu, consemnări memoriale, preluate de instituţii
Sevastian Tudor (v.); basorelief, Adrian Radu administrative, muzee, biblioteci, colecţionari.
(v.); mozaic, Petre Achitenie (Bucureşti). Membru activ Partidul Social
Efecte speciale: Institutul de Artă Plastică Democrat/Partidul Socialist, Secţiunea Argeş.
Nicolae Grigorescu, Bucureşti; Întreprinderea Implicări publice, manifestări electorale din
Decorativa, Bucureşti; Filmex Ro, Buftea, perioada interbelică. Nominalizat în diverse
Ilfov. Finanţare comunitară şi de stat. documente ale timpului, alte aprecieri
Inaugurare oficială: 24 octombrie 1984. Scrieri comunitare. (I.E.C.).
documentare: Petre Popa (1984, 1988, 2009);
Cristache Gheorghe (v,) Ionel Batalli (1985). MERCAN, Doru I. (n. Drăganu,
Fototecă: Gheorghe Chiţa (v.); Paul Capşa (v.), Argeş, 19 februarie 1951). Jurist, publicist.
Ion Pătru (v.), Ion Marius Motreanu. Momente Liceul Industrial Construcţii de Maşini,
evocatoare periodice. Numeroşi vizitatori din Ştefăneşti, Argeş (1969), Facultatea de Drept,
ţară şi de peste hotare. (S.I.C.). Bucureşti (1974). Doctorat, drept procesual
penal, Bucureşti. Activitate în domeniu:
MENCINICOPSCHI, Gheorghe I. (n. consilier juridic, procuror; judecător:
Domneşti, Muscel, 1 mai 1949). Cercetător Judecătoria Piteşti, Tribunalul Argeş,
ştiinţific principal gradul I, industrie preşedinte; Curtea de Apel, Piteşti, preşedinte
alimentară, inginer, publicist. Liceul Domneşti Secţia Penală. Colaborări editoriale, buletinele
(1967), Universitatea din Bucureşti (1972), Curţii de Apel, Piteşti (2005-2006). Vizite
Institutul Politehnic, Bucureşti (1989), Stagiu: documentare: Curtea de Justiţie a Comunităţii
Trieste, Italia (1992). Doctorat, biologie, Europene, Curtea Europeană, Curtea
Bucureşti (1977). Activitate specializată: Superioară de Justiţie a Germaniei (2006).
Institutul de Cercetări Alimentare din Capitală Reuniuni tematice interne şi internaţionale.
(1972 ~), director departament (2006 ~). Membru, diverse asociaţii profesionale în
Asociat, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi domeniu. Aprecieri publice. (A.A.D.).
Medicină Veterinară, Bucureşti. Volume
importante: Biotehnologii în prelucrarea MERIŞANI (Secolul XV ~). Comună
produselor agroalimentare (1987); din judeţul Argeş, pe râul Argeş, satele:
Însemnătatea diversităţii biologice pentru Merişani, Borleşti, Brăteasca, Capu Piscului,
securitatea alimentară (1997); Siguranţa Crâmpotani, Dobrogostea, Malu Vânăt,
alimentară (2005, în colaborare); Vărzaru, Vâlcele. Suprafaţa: 63,7 km2.
Biotehnologia alimentară, I,II (2008, în Locuitori: 4 600 (1971); 4 800 (2008). Atestare
colaborare); Noi ce mai mâncăm? documentară medievală: Merişani (1428);
(2010,2011). Numeroase studii, articole, Vărzaru (1428); Vâlcele (1569-1570); Borleşti
referate, comunicări, reuniuni tematice (1570). Biserici: Vărzaru (1653); Borleşti
naţionale şi internaţionale. Invenţii brevetate. (1753); Merişani (1800-1808); Dobrogostea
Membru, numeroase foruri continentale în (1809-1810); Vâlcele (1868); Crâmpotani
domeniu. Premiul Emanoil Teodorescu al (1870-1871); cruce de piatră: Borleşti (1661).
Academiei Române. Titular, Academia de Monumente ale eroilor: Borleşti (1916-1918);
Ştiinţe Agricole şi Silvice, Bucureşti, alte Dobrogostea (1916-1918; 1941-1945). Şcoala

75
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1838); cămin cultural (1948); bibliotecă (1920-1945); Subserviciul Lucrări Speciale


publică (1951). Barajele, lacurile de acumulare, Tabliere Metalice Căi Ferate (1945-1950);
hidrocentralele Merişani (11,5 kw) şi Vâlcele Atelierele de Utilaj şi Construcţii Metalice
(11,5 kw), pe râul Argeş, integrate sistemului (1950-1953); Întreprinderea de Construcţii
naţional în domeniu. Zăcăminte şi exploatare Metalice (1953-1955); Întreprinderea de Poduri
de ţiţei; staţie pentru reglarea presiunii gazelor; Metalice şi Prefabricate din Beton (1955-1991).
balastieră. Cooperativă agricolă de producţie Societatea comercială Industrial Complex CF
(1953-1990), asociaţii economice SA (1991-2002). Privatizare (2002), Metabet
intercooperatiste, avicultură şi activităţi CF SA, acţionar majoritar, Constantin Pănescu
industriale (1982-1990). Areal cerealier, (v.). Sărbătorirea semicentenarului (1965).
legumicol, zootehnic, pomicol; ferme Directori/manageri cu activitate mai
tradiţionale sau contemporane, proprietari din îndelungată: Petre Jippa; Gheorghe Nicolae (
Capitală. Arhitectură specifică zonei colinare, v.), Ion Peteu; Ion Matei (v.), Mihai Oprea;
textile de interior, folclor literar, muzical, Gheorghe Nicolaescu. Distinct: Poduri metalice
coregrafic. Trasee rutiere şi feroviare spre pentru căi ferate şi rutiere, macarale, traverse
Piteşti şi Curtea de Argeş; punct de referinţă pe din beton, oţel turnat. Colaborări naţionale şi
Drumul Naţional 75. Turism rural, hanul internaţionale permanente. Activitate
Merişani (secolul XIX). Scrieri monografice: profitabilă. (G.P.).
Parohia Borleşti (1936). Valoroase consemnări
geografice, istorice, economice, spirituale, alte METCHI, Gheorghe (1812-?). Medic
atestări documentare. (G.C.). uman. Venit din Transilvania. Specializare,
Viena, Imperiul Habsburgic. Activitate şi
MESERIAŞUL ECSECUTOR (1911; domiciliu, Câmpulung, Muscel (Mahalaua
1914-1915). Publicaţie săptămânală, editată la Târgului). Nominalizat în Catagrafia oraşului
Piteşti, subintitulată Organ al meseriaşilor (1 Câmpulung din 1838, origine maghiară,
iulie-22 septembrie 1911), respectiv Organ sudit/supus chesaro-crăiesc. Titlul de doctor.
independent (22 septembrie-13 decembrie Colaborare profesională cu Franz Piter Bergar,
1911; 23 noiembrie 1914-22 martie 1915). spiţer/farmacist, preocupări acceptate de
Deviză: În unire stă puterea. Director- comunitatea urbană prin structurile
responsabil: Mihail Popescu. Imprimare, administrative locale. Diverse consemnări
Tipografia Progresul, Piteşti. Articole, analize, documentare antume sau postume. (C.C.).
opinii, informaţii privind apărarea intereselor
micilor întreprinzători din Argeş. Dezbateri pe MEZZAROBA (Secolul XIX ~).
teme civice şi eclesiastice, alte subiecte de Familie renumită de italieni, stabilită la
interes general pentru activitatea urbană. Câmpulung, Muscel. Proprietari urbani,
Diverse implicări comunitare. (I.I.B.). sculptori în piatră, donatori comunitari.
Ateliere specializate, monumente ale eroilor.
METABET CF / ÎNTREPRINDEREA Mai cunoscuţi: Pietro M.: Berevoeşti (1921,
DE PODURI METALICE ŞI 1926); Jean M.: Livezeni, Stâlpeni (1922, în
PREFABRICATE DIN BETON PITEŞTI colaborare); Vultureşti (1923); Mihăeşti
(1915 ~). Unitate tradiţională pentru economia (1926); Mioveni (1926); Valea Mănăstirii,
României, specializată, prioritar, în realizarea Ţiţeşti (1933); Pietroşani (1936); Bârzeşti,
unor repere folosite în transporturile feroviare. Vultureşti (1936); Valea Stânii, Ţiţeşti (1936);
Anterior (1898-1915), atelier mobil de Bădeşti, Pietroşani (1937); Victor M.:
consolidări poduri, linia ferată Piteşti – Livezeni, Stâlpeni (1922, în colaborare);
Vârciorova, coordonator, Nicolae Kivu Albeştii de Muscel (1943), Beleţi, Beleţi –
(inginer). Succesiv: Atelierul de Poduri Căi Negreşti (1946); împrejmuirea Grădinii Publice
Ferate (1915-1920); Secţia II Poduri Căi Ferate din Câmpulung (1929); Giuseppe M.: Stâlpeni

76
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1923), Rădeşti, Stâlpeni (1928); Eugen M.: N. / Nae M. (v.); Nicolae D.M. (v.); Gheorghe
Vărzăroaia, Pietroşani (1947); Retevoeşti, Is. M. (v.) Contribuţii la dezvoltarea României
Pietroşani. Atestări monografice. Diverse moderne. Consemnări monografice: Nicolae
aprecieri publice antume şi postume. (S.N.). Dumitrache, Marin Pufu (2009). Numeroase
atestări documentare. (N.P.L.).
MICA, Ion V. (Bădeşti, Pietroşani,
Muscel, 12 februarie 1923 – Jilava, Ilfov, 18/19 MICESCU, Dimitrie / Didi N.
iulie 1959). Învăţător, militant politic, martir. (Ciumeşti/Argeşelu, Mărăcineni, Muscel, 8
Şcoala Normală Carol I, Câmpulung, Muscel august 1887-Bucureşti, 1932). Jurist, mare
(1941). Activitate didactică, Şcoala Poenărei, proprietar funciar şi urban, publicist. Frate cu
Corbi, Muscel (1941-1944, 1945-1949). Istrate N.M. (v.). Liceul/Colegiul Ion C.
Colaborator, Grupul de rezistenţă armată Brătianu, Piteşti, Argeş (1905), Facultatea de
anticomunistă Haiducii Muscelului. Arestat Drept (1909), Facultatea de Litere şi Filozofie,
(aprilie 1959), anchetat, torturat, Securitatea Bucureşti (1909). Doctorat, ştiinţe juridice,
din Piteşti, judecat, Tribunalul Militar, Paris, Franţa (1911). Specializare, drept roman,
Regiunea II Bucureşti, deplasat la Piteşti. Paris (1913-1916). Avocat, Baroul Ilfov,
Condamnat la moarte (4 iunie 1959), executat Bucureşti (1918-1932). Recunoscut în
(18/19 iulie 1959), împreună cu alţi partizani. domeniu, apărarea intereselor unor importante
Privare de libertate pentru soţia sa, Elena (12 familii ale timpului. Preocupări literare şi
ani detenţie severă), patru copii minori, crescuţi artistice. Numeroase studii, articole, reuniuni
la orfelinat. Diverse consemnări documentare. tematice naţionale şi internaţionale, memorii,
Aprecieri publice antume şi postume. (I.I.P.). colecţii de carte rară şi pictură. Diverse atestări
documentare. Implicări comunitare
MICESCU (Secolul XVII -). Familie permanente. Aprecieri publice antume şi
tradiţională din Muscel. Mari proprietari rurali postume. (A.A.D.).
şi urbani, slujbaşi ai Curţii Domneşti din
Capitală, funcţionari de stat, cadre didactice, MICESCU, Dimitrie Is. (Ciumeşti /
ofiţeri, publicişti, militanţi politici. Suprafeţe de Argeşelu, Mărăcineni, Muscel 1831-
teren, case, alte bunuri cu valoare deosebită: Câmpulung, Muscel, 8 octombrie 1909).
Miceşti, Ciumeşti/Argeşelu, Mărăcineni, Proprietar funciar, institutor. Fiul lui Istrate M.
Vlădeşti (Muscel); Piteşti, Brătieni, (v.), frate cu Gheorghe Is. M., Nicolae/Nae Is.
Galeş/Brăduleţ (Argeş); Ploieşti (Prahova); M. (v.), Mihail Is. M. (v.), Maria Is. M. (v.).
Bucureşti. Mai cunoscuţi: Drăguşin M., Activitate didactică, Şcoala Primară
logofăt (1688-1697); Istrate M. (v.), stabilit la Domnească, Piteşti, Argeş (1858-1872); Şcoala
Ciumeşti; Grigore M. şi Mihai M. (fraţi), Primară Nr. 2 de Băieţi, Piteşti (1872-1877).
continuatorii genealogiei la Miceşti; Revizor şcolar (1877-1878). Membru marcant,
Nicolae/Nae/M. (v.); Mihail I. M. (n. Partidul Naţional Liberal, lider Organizaţia
Ciumeşti, 10 noiembrie 1850-?), institutor, Muscel: prefect (11 martie 1887-11 aprilie
şcoli din: Ploieşti (1877-1879) şi Mizil (1879- 1888), reprezentând guvernul condus de Ion C.
1882), Prahova; Curtea de Argeş (1882-1884) Brătianu (v.); deputat/senator Colegiul II.
şi Piteşti (1884-1903), Argeş; Nicolae N.M. Primar, Câmpulung, Muscel (1903). Diverse
(v.); Istrate N.M. (v.); Petre N.M. (4 iulie atestări documentare. Aprecieri publice antume
1884-decembrie 1916), ofiţer de carieră, şi postume. (I.M.D.).
cavalerie, erou al Primului Război Mondial;
Dimitrie Is. M. (v.).; Dimitrie/Didi N.M. (v.); MICESCU, Dumitru N./Nae (Sfârşitul
Ion N. M., student, Facultatea de Medicină, secolului XIX – Prima jumătate a secolului
Paris, voluntar, Primul Război Mondial, căzut XX). Mare proprietar urban şi rural,
pe Frontul Franco – German (1917); Dumitru parlamentar, militant politic. Domeniu funciar:

77
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Ciumeşti/Argeşelu, Mărăcineni, Muscel. postume. (S.I.C.).


Membru marcant: Partidul Conservator, lider
Clubul din Argeş; Partidul Conservator MICESCU, Istrate N. (n. Ploieşti,
Democrat; Partidul Poporului. Deputat de Prahova, 22 mai 1881 – Aiud, Alba, 22 mai
Muscel (1920-1922), reprezentând Partidul 1951). Jurist, militant politic, profesor
Poporului. Adept al Programului reformator universitar, publicist. Proprietăţi, domiciliu
expus de mareşalul Alexandru Averescu. tradiţional, oseminte, Ciumeşti/Argeşelu,
Contribuţii la diversificarea preocupărilor Mărăcineni, Muscel. Fiul lui Nicolae/ Nae Is.
economice şi culturale din perioada interbelică. M. (v.). Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu,
Diverse implicări comunitare. Aprecieri Piteşti, Argeş (1899), Facultatea de Drept,
publice antume şi postume. (C.D.B.). Paris, Franţa (1903). Doctorat, ştiinţe juridice,
Paris (1906). Avocat, barourile Argeş (1905-
MICESCU, Gheorghe Is. (Ciumeşti / 1907), Bucureşti (1907-1948), Ilfov (1923-
Argeşelu, Mărăcineni, Muscel, 1839-?). Mare 1936, decan de onoare). Oratorie, recunoscut în
proprietar rural şi urban, militant politic, înalt domeniu, pledoarie de succes, în cauze
funcţionar de stat. Fiul lui Istrate M. (v.), frate autohtone şi europene. Activitate didactică,
cu Dumitru Is. M. (v.), Nicolae/Nae Is. M. universităţile din Iaşi şi Bucureşti, profesor
(v.), Mihail Is. M. (v.), Maria Is. M. (v.). titular (1932). Parlamentar, reprezentând
Studii la Piteşti, Argeş, şi în Bucureşti. Partidul Naţional Liberal. Deputat: Romanaţi
Membru marcant, Partidul Naţional Liberal. (1919-1923); Muscel (1927); Soroca (1931);
Succesiv: subprefect, plasa Curtea de Argeş; vicepreşedinte, Camera Deputaţilor. Senator de
director, Prefectura Judeţului Muscel. drept (1939-1940). Ministru: Externe (29
Temporar, prefect de Muscel (6-16 februarie decembrie 1937-10 februarie 1938); Justiţie
1885), reprezentând guvernul condus de Ion C. (24 noiembrie 1938-11 mai 1940). Autor
Brătianu (v.), Contribuţii la diversificarea principal, Constituţia din 1938, favorabilă
exprimării administraţiei naţionale după instaurării monarhiei autoritare, solicitată de
proclamarea Regatului României. Aprecieri Carol II (v.). Membru marcant, Consiliul
publice antume şi postume. (M.B.). Naţional al Frontului Renaşterii Naţionale
(1939-1940). Volume importante: Etude de
MICESCU, Istrate (Miceşti, Muscel, technique juridique (1907); Lupta dreptului
1797 – Ciumeşti/Argeşelu, Mărăcineni, împotriva legilor nedrepte (1942); Memoriul
Muscel, 9 februarie 1867). Mare proprietar avocaţilor pentru ieşirea României din război
funciar, slujitor al Curţii Domneşti din (1944). Cursuri, tratate, conferinţe, interviuri,
Capitală, pitar şi postelnic, filantrop. reuniuni cu tematică adecvată. Arestat, cercetat,
Fondatorul familiei Micescu, din judecat, condamnat, 20 de ani de muncă silnică
Ciumeşti/Argeşelu; continuarea prin fraţii săi, (1 iulie 1948), deţinut politic (1948-1951),
Mihail M. (v.), Grigore M., Zmaranda M., a deces premeditat, Penitenciarul Aiud, Alba.
genealogiei din Miceşti. Căsătorit cu Anastasia Diverse atestări documentare. Eponimii: vilă şi
Brătianu, 11 copii. Titlu de boier, personalitate parc în Ciumeşti / Argeşelu; stradă la Piteşti;
reprezentativă a Muscelului. Favorabil Unirii bust şi sală, Parlamentul României, Bucureşti.
Principatelor Române (1859), realizării Aprecieri publice antume şi postume. (I.F.B.).
Programului reformator promovat de
Alexandru Ioan Cuza, aducerii monarhiei MICESCU, Maria Is. (A doua
străine (1866). Donator: loturi agricole pentru jumătate a secolului XIX - Începutul secolului
nouă săteni clăcaşi (1864), sume de bani în XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Fiica
scopul edificării şcolii, pictării bisericii, lui Istrate M. (v.), soră cu Dimitrie Is. M. (v.),
întreţinerii drumurilor. Diverse atestări Gheorghe Is. M. (v.), Nicolae/Nae Is. M. (v.),
documentare. Aprecieri comunitare antume şi Mihail Is. M. (v.). Întinse suprafeţe de teren în

78
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

localităţile Brătieni, Galeş, Miceasca, plasa Mărăcineni, Muscel. Aprecieri publice antume
Argeş, expropriate, parţial, prin Legea pentru şi postume. (I.M.F.).
definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie
1921, aplicată de guvernul Alexandru MICESCU, Nicolae / Nae Is.
Averescu. (I.I.Ş.). (Ciumeşti/Argeşelu, Mărăcineni, Muscel, 1845
- 1925). Profesor, ştiinţe naturale şi sociale,
MICESCU, Mihai Is. (Ciumeşti / parlamentar. Fiul lui Istrate M. (v.). Liceul
Argeşelu, Muscel, 10 noiembrie 1850 - ?). Sfântul Sava, Bucureşti (1964), Universitatea
Proprietar funciar, institutor. Fiul lui Istrate M. din Bucureşti (1866), Seria de debut. Activitate
Intinse suprafeţe de teren, case, alte bunuri în didactică: primul şi singurul profesor pentru
valoare deosebită în comuna natală şi localităţi Clasa I (latină, franceză, istorie, geografie,
apropiate. Orientare politică liberală. Şcoala caligrafie, religie, cosmografie), Gimnaziul de
Publică din Piteşti, Argeş. Activitate didactică Băieţi, Piteşti, Argeş (1866-1867; director
permanentă, şcolile primare de băieţi: Nr. 1 şi fondator); Gimnaziul de Băieţi, Ploieşti,
Nr. 2, Ploieşti, Prahova (1879-1879); Mizil, Prahova (1867-1893; director, 1870-1873);
Prahova (1882-1884); Nr. 1, Piteşti (1884- Liceul de Băieţi/Colegiul Ion C. Brătianu,
1903). Diverse atestări documentare. Aprecieri Piteşti (1893-1897). Volume importante:
publice antume şi postume. (I.M.D.). Elemente de mineralogie (1888); Istoricul
inventării telegrafului electric. Deputat de
MICESCU, Nicolae D. (A doua Prahova, senator de Argeş (1895-1899),
jumătate a secolului XIX – Începutul secolului reprezentând Partidul Naţional Liberal.
XX). Mare proprietar urban şi rural, Eponimie: Şcoala Primară din
parlamentar. Fiul lui Dumitru N. M. (v.). Ciumeşti/Argeşelu (1925-1945). Diverse
Membru marcant, Partidul Naţional Liberal, atestări documentare. Aprecieri publice antume
deputat de Muscel (1909 - 1914). Adept al şi postume. (C.V.).
reformismului de factură modernă, introducerii
noilor tehnologii în agricultură, diversificării MICEŞTI (Secolul XV ~). Comună din
exportului. Aprecieri publice. (C.D.B.). judeţul Argeş, pe Râul Doamnei, aparţinând,
tradiţional, zonei Muscel, satele: Miceşti,
MICESCU, Nicolae N. (Ploieşti, Brânzari, Păuleasca, Purcăreni. Suprafaţa: 43,2
Prahova, 26 februarie 1880 – km2. Locuitori: 3 300 (1971); 4 398 (2008).
Ciumeşti/Argeşelu, Mărăcineni, Argeş, 24 Urme de castru roman (Purcăreni). Atestare
ianuarie 1953). Fiul lui Nicolae/Nae I.M. (v.). documentară medievală: Miceşti (1456);
Inginer, construcţii civile, cercetător. Purcăreni (1487/1494); Păuleasca (1526).
Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş Biserici: Purcăreni (1779-1800); Miceşti (1835-
(1898), Institutul Politehnic Charlottenburg, 1837); cruce de piatră: Miceşti (1719).
Berlin, Germania (1905). Doctorat, ştiinţe Monumente ale eroilor: Miceşti (1916-1918;
tehnice, Germania (1908). Activitate 1941-1945); Purcăreni (1916-1918). Şcoală:
specializată în domeniu, Primăria din Berlin. (1838); cămin cultural (1948); bibliotecă
Colaborare distinctă: elaborarea proiectului publică (1956). Exploatare de ţiţei şi gaze, mici
pentru introducerea metroului metropolitan. unităţi industriale prelucrătoare, antrepozite.
Volum important: Canalizarea şi metroul Cooperativă agricolă de producţie (1962-1990),
Berlinului. Stabilit definitiv la ferme de stat specializate (1968-1990). Areal
Ciumeşti/Argeşelu în 1916. Soluţii tehnice cerealier, pomicol, zootehnic, forestier. Trasee
pentru: refacerea podului feroviar rutiere spre Piteşti şi Câmpulung. Arhitectură
Bănănăi/Prundu, Piteşti, bombardat de aviaţia specifică zonei colinare, textile de interior,
americană (1944); consolidarea căilor de acces folclor literar, muzical, coregrafic. Turism
spre Vila Micescu, Argeşelu/Ciumeşti, rural. Înfrăţire cu localitatea Sant Agata di

79
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Esaro (Italia). Valoroase consemnări Direcţia de Sistematizare, Arhitectură şi


geografice, istorice, economice, spirituale. Proiectarea Construcţiilor, Piteşti (1960-1968);
(G.C.). şef, Serviciul tehnic, Şantierul Nr.3, Trustul de
Construcţii Argeş (1968-1969); şef serviciu
MICLĂUŞ, George (n. Câmpina, (1969-1979), şef adjunct (1979-1983), director,
Prahova, 7 iunie 1943). Profesor gradul I, limba Secţia / Direcţia Arhitectură şi Sistematizare,
franceză, publicist, traducător. Stabilit la Consiliul Popular Judeţean Argeş (1983-1994).
Piteşti, Argeş, din 1968. Studii liceale, Expert, coordonare investiţii: Universitatea
Câmpina (1961), Facultatea de Limbi Constantin Brâncoveanu, Piteşti; Direcţia
Romanice Clasice şi Orientale, Bucureşti Generală a Finanţelor Publice Argeş (1994-
(1966). Specializare, Franţa. Activitate 1999). Contribuţii distincte la: reabilitarea şi
didactică permanentă în Piteşti: (1968-2005): extinderea Memorialului de Război Mateiaş;
Şcoala Nr. 4; Şcoala Nr. 1; Inspectoratul Şcolar edificarea unor sedii de primării (Vlădeşti,
al Judeţului Argeş; Liceul Nicolae Mihăeşti, Dâmbovicioara, Mioarele), cămine
Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu. Colaborări culturale (Boteni, Galeş/Brăduleţ, Mozăceni),
universitare, Facultatea de Litere, Piteşti (1991- dispensare, şcoli (Bârla, Miceşti, Cepari, Schitu
1998). Volum important (traducere): Memorial Goleşti), alimentări cu apă (Corbeni,
Antonescu, de George Barbul (2003). Studii, Piatra/Stoeneşti), săli de sport. Studii, analize,
articole, comentarii, cronici, reviste şi ziare din rapoarte, reuniuni tematice naţionale. Diverse
ţară. Distinct: primul cabinet-laborator pentru aprecieri publice antume şi postume. (I.T.B.).
învăţarea limbii franceze din Argeş; membru
Comisia Naţională, Olimpiada de Limba MICULESCU, Constantin (A doua
Franceză, Bucureşti; consultant, Centrul de jumătate a secolului XIX - Începutul secolului
Cooperare Culturală a Consiliului Europei, XX). Mare proprietar funciar din Argeş.
Braşov (1996); evaluator, manuale alternative Întinse suprafeţe de teren în localitatea Şuici,
de limba franceză (1997). Turnee artistice plasa Argeş, expropriate parţial prin Legea
externe, Corala Dumitru Georgescu-Kiriac, pentru definitivarea Reformei Agrare din 17
Piteşti. Vicepreşedinte, Alianţa Franceză, iulie 1921, aplicată de guvernul condus de
Piteşti, alte aprecieri publice. (C.V.). Alexandru Averescu . (I.I.Ş.).

MICLEA (Secolul XIX ~). Familie MICUŢ, Ion C. (n. Stroeşti, Muşăteşti,
tradiţională din Muscel. Proprietăţi montane, Argeş, 27 octombrie 1912 - ?). Medic veterinar,
păduri, cariere de piatră şi var, păşuni, cercetător ştiinţific, publicist. Liceul/Colegiul
pepiniere pentru conifere. Activitate politică de Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş (1930),
factură liberală. Contribuţii la evoluţia Facultatea de Medicină Veterinară, Bucureşti
economică şi culturală a localităţilor din nordul (1937), doctorat în domeniu, Bucureşti.
actualului judeţ Argeş. (F.P.). Activitate specializată: Institutul Pasteur
Bucureşti (1937-1939); Laboratorul Veterinar,
MICLEA, Spirea (Bordenii Mari, Curtea de Argeş (1939-1962); Liceul Agricol,
Prahova, 4 iunie 1932- Piteşti, Argeş, 25 august Curtea de Argeş (1962-1974). Volume, studii,
2006). Inginer constructor, funcţionar de stat, articole, reuniuni, cu tematică naturistă şi
manager. Stabilit definitiv la Piteşti din 1958. literară. Membru diverse asociaţii profesionale
Liceul Alexandru Lahovari, Râmnicu Vâlcea naţionale în domeniu. Aprecieri publice
(1951), Şcoala Tehnică de Arhitectură, antume şi postume. (R.G.).
Bucureşti (1959), Institutul de Construcţii,
Bucureşti (1968). Activitate specializată: MIHAI I (n. Sinaia, Prahova, 27
desenator tehnic, Sfatul Popular Regional octombrie 1921). Monarh al României (1927-
Piteşti (1958-1960); tehnician principal, 1930, sub regenţă; 1940-1947). Fiul lui Carol

80
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

II (v.) şi al reginei Elena, principesă de Grecia. aprecieri publice antume şi postume. (D.D.I.).
Căsătorit (1948) cu Ana, principesă de
Bourbon – Parma. Apropiat zonei Argeş – MIHAI, Ion M. (n. Miroşi, Argeş, 5
Muscel prin iniţiative şi donaţii publice, vizite septembrie 1952). Inginer agronom,
oficiale, evocarea memoriei înaintaşilor săi, horticultură, manager. Liceul/Colegiul Dinicu
înmormântaţi la Mânăstirea Curtea de Argeş. Golescu, Câmpulung, Argeş (1971), Facultatea
Studii în România: Colegiul Sfântul de Agronomie, Bucureşti (1976). Doctorat,
Sava/Colegiul Palatin. Cotroceni, Bucureşti; ştiinţe agricole, Bucureşti (2002). Activitate în
Liceul Militar, Mănăstirea Dealu, Târgovişte, domeniu: şef fermă, Întreprinderea Agricolă de
Dâmboviţa. Aprobarea participării României la Stat, Izvoru, Argeş (1976-1978); şef fermă
cel de Al Doilea Război Mondial (1941-1945) (1978-1980), inginer şef (1982-1985),
şi arestării mareşalului Ioan/Ion Antonescu (v.). Cooperativa Agricolă de Producţie, Miroşi; şef
Silit să abdice (30 decembrie 1947), stabilit în sector, Staţiunea pentru Mecanizarea
Elveţia. Colaborări permanente cu diaspora Agriculturii, Miroşi (1980-1982). Cercetător
română din Occident. Revenit la Bucureşti ştiinţific, Institutul de Cercetare pentru Cereale
după 1989, primirea proprietăţilor Casei şi Plante Tehnice, Fundulea, Călăraşi (1985-
Regale, reşedinţă oficială, Palatul Elisabeta din 1991). Manager, Societatea Agricolă Ceres,
Capitală. Renunţarea la titulatura dinastică Miroşi, Argeş (1991~). Studii, experimentări,
Hohenzollern – Sigmaringer, în favoarea reuniuni tematice. Preocupări pentru
calităţii Mihai de România (10 mai 2011). modernizarea sistemelor funciare din Muntenia.
Scrieri memoriale, volume şi lucrări plastice Importante contribuţii la organizarea actualelor
dedicate, aşezăminte ecleziastice. Înalte exploataţiilor agricole de mari dimensiuni.
aprecieri naţionale şi internaţionale. (V.N.). Recunoaşteri publice. (C.D.B.).

MIHAI, Dumitru N. (Cosminele, MIHAI, Mihail Gh. (Topoloveni,


Prahova, 1 iulie 1927-Bucureşti, 21 mai 2009). Argeş, 23 noiembrie 1967 – Bucureşti, 23
Inginer mecanic, manager, parlamentar. decembrie 1989). Erou-martir al Revoluţiei
Domiciliu şi activitate productivă în Argeş Române din decembrie 1989. Liceul Industrial,
(1961-1979). Studii liceale şi universitare la Topoloveni, Argeş (1985). Militar în termen,
Braşov. Documentări externe, Franţa. Director Comandamentul Infanteriei, Bucureşti.
general: Uzina de Piese Auto Vasile Tudose, Împuşcat mortal, sediul unităţii (23 decembrie
Colibaşi/Mioveni (1963-1969); Uzina de 1989). Înhumat, Cimitirul Parohiei Ortodoxe
Autoturisme, Colibaşi/Mioveni (1969-1973); Ţigăneşti, Topoloveni. Onoruri postume:
Grupul Uzinelor de Autoturisme, Piteşti (1971- Avansat sublocotenent; declarat Erou-martir al
1973); Întreprinderea de Autoturisme Piteşti Revoluţiei, Certificat Nr. 1239, din 1991;
(1973-1979); Centrala Industrială de înmormântat cu gardă militară, alte aprecieri
Autoturisme, Piteşti (1978-1979). Director publice antume şi postume. (R.P.C.).
general, Institutul Naţional de Standardizare,
Bucureşti (1979-1987). Deputat de Argeş în MIHAI, Radu (A doua jumătate a
Marea Adunare Naţională, Circumscripţia secolului XIX-Începutul secolului XX).
Electorală Izvoru (1975-1980), reprezentând Parlamentar, proprietar funciar şi urban.
Frontul Unităţii Socialiste. Numeroase analize, Deputat de Argeş, Colegiul III, ales la scrutinul
rapoarte, interviuri, reuniuni naţionale şi din 1876, reprezentând gruparea liberală.
internaţionale pe diverse teme. Contribuţii Susţinător al evoluţiei economiei,
distincte la: redimensionarea Platformei administraţiei şi preocupărilor edilitare locale.
Industriale Piteşti - Est; dezvoltarea fabricaţiei Aprecieri publice. (C.D.B.).
de autoturisme în România; evoluţia generală a
localităţii Colibaşi/Mioveni, Argeş. Importante MIHAI, Radu (1840- Pădureţi, Lunca
Corbului, Argeş, 8 aprilie 1894). Mare

81
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

proprietar funciar, ofiţer de carieră, infanterie, prin acţiuni voievodale, folosirea curţilor şi
general, militant politic, înalt funcţionar de stat. cancelariilor tradiţionale, continuitate
Studii în domeniu (1857-1858). Membru dinastică. Asociat iniţial, la tron, cu tatăl său.
fondator, Partidul Naţional Liberal (1875), Organizarea rezistenţei militare împotriva
deputat de Argeş, Colegiul III (1876). Prefect trupelor Imperiului Otoman, ajunse la nordul
de Brăila (1876-1877); prefect al Poliţiei Dunării, apărarea Cetăţii Severin (1419),
Capitalei (1877 ~ 1885). General de brigadă alianţă conjuncturală cu Sigismund de
(1884). Ministru: Lucrări Publice (2 februarie Luxemburg, regele Ungariei. Căzut eroic în
1885 – 28 aprilie 1887); Interne (29 aprilie luptele cu turcii din 1420, insucces al armatei
1887 – 29 februarie 1888), guvern condus de autohtone, pierderi umane, distrugeri materiale,
Ion C. Brătianu (v.). Colaborări constante cu instaurarea temporară a administraţiei Înaltei
administraţia din Argeş. Diverse atestări Porţi asupra Munteniei şi Olteniei. Importante
documentare. Aprecieri comunitare antume şi atestări documentare. (V.N.).
postume. (G.I.N.).
MIHALACHE (Secolul XIX~).
MIHAI VITEAZUL (1556 - 19 august Familie tradiţională din Muscel. Proprietari
1601). Domn al Ţării Româneşti (1593 - 1601), rurali şi urbani, militanţi politici, demnitari,
primul unificator al Valahiei, Transilvaniei şi cadre didactice, folclorişti, ofiţeri, publicişti.
Moldovei (1599 - 1600). Apartenenţă la zona Suprafeţe de teren, case, alte bunuri cu valoare
Argeş-Muscel prin căsătorie, proprietăţi, deosebită: Topoloveni şi Dobreşti (Muscel);
documente oficiale, acţiuni militare, decizii Piteşti, (Argeş); Bucureşti. Mai cunoscuţi: Ion
administrative, lucrări finale la Mănăstirea I. M. (v.). Dumitru I. M. (v.). Numeroase
Tutana, Băiculeşti (anterior 1593). Stăpânirea atestări documentare. (F.P.).
de ocine familiale. satul Stănceşti (1583),
integrat, ulterior, oraşului Piteşti, Argeş; MIHALACHE, Dumitru I. (Goleştii
suprafeţe de vii în apropiere; avantaje Badii, Topoloveni, Muscel, 10 februarie 1885 -
economice oferite Mănăstirii Argeş (1597); Bălării, Vlaşca, 19 noiembrie 1916). Învăţător,
împuternicirea colaboratorilor apropriaţi, folclorist, publicist. Frate cu Ion I.M. (v.).
originari din acest areal, pentru sporirea Şcoala Normală Carol I, Câmpulung, Muscel
autorităţii centrale judecătoreşti (1596); (1905). Activitate didactică: Priboieni, Muscel
extinderea atribuţiilor Cancelariei de la (1906-1908); Goleştii Badii, Topoloveni (1908-
Bucureşti în teritoriu. Epigrafii medievale 1911). Adept al cooperatismului rural.
datate la Piteşti (1597), folosirea localităţilor Combatant (1916), Primul Război Mondial,
Stoeneşti şi Curtea de Argeş (1595 - 1601) ca regimentele 70 Infanterie şi 61 Infanterie,
puncte strategice. După tradiţie: slujbă căpitan, căzut pe câmpul de luptă.
religioasă, Schitul Trivale, Piteşti, după Înmormântat, Cimitirul Bellu, Bucureşti (20
asasinarea voievodului; îmbălsămarea capului noiembrie 1916), osemintele aduse în Cimitirul
înaintea depunerii la Mănăstirea Dealu, Parohiei Ortodoxe Goleştii Badii (1936).
Târgovişte, Dâmboviţa. Contribuţii la Culegător de folclor, povestitor, dirijor. Volum
consolidarea şi afirmarea spaţialităţii Argeş – important: Sărbătorile păgâneşti (în
Muscel în perioada medievală clasică colaborare). Valoroase studii, articole, cercetări
autohtonă. Numeroase eponimii. Alte sociologice, iniţiative comunitare. Premiul
recunoaşteri antume şi postume. (V.N.). Academiei Române, Bucureşti. Alte aprecieri
publice antume şi postume. (C.G.C.).
MIHAIL I (Sfârşitul secolului XIV-
Începutul secolului XV). Domn al Ţării MIHALACHE, Dumitru M. (n.
Româneşti (1418-1420), fiul lui Mircea cel Vâlcele, Băiculeşti, Argeş, 24 iunie, 1948).
Bătrân (v.). Integrat arealului Argeş-Muscel Cercetător ştiinţific principal gradul I, fizician.

82
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. distinctă: Federala Podgoria, Topoloveni


Brătianu, Piteşti, Argeş (1966), Universitatea (1908); ferma experimentală Viţicheşti,
din Bucureşti (1971). Doctorat, radiaţii Topoloveni; domeniu răscumpărat de la Eforia
atomice (1986). Specializări: Italia (1990), Spitalelor Civile, Bucureşti (1921-1929);
Spania (1993), Gemania (1995, 1996). conceptul localităţii model, Topoloveni (1936-
Activitate permanentă, Institutul de Fizică 1939). Preşedinte, Asociaţia Generală a
Atomică, Bucureşti. Volume importante (în Învăţătorilor din România (1915-1938).
colaborare): Ghiduri de undă optice neliniare Deputat de Muscel (1919~1937), numeroase
planare (1990); Progress in Optics/Progres în interpelări, discursuri, iniţiative legislative.
optică (1989); Nonlinear Surface Ministru: Agricultură şi Domenii (1928-1930);
Electromagnetic Phenomen / Fenomene Interne (1930-1931; 1932-1933). Adversar
electromagnetice neliniare de suprafaţă declarat al nazismului şi comunismului.
(1991). Numeroase studii, articole, reuniuni Voluntar pe Frontul de Est (1941). Arestat (14
naţionale şi internaţionale. Membru, iulie 1947), cercetat, judecat (29 octombrie –
prestigioase asociaţii profesionale în domeniu. 11 noiembrie 1947), condamnat la munca
Premiul Constantin Niculescu al Academiei silnică pe viaţă, Sentinţa Tribunalului Militar,
Române (1985), alte aprecieri publice. (R.G.). Bucureşti. Deţinut politic, penitenciarele:
Galaţi, Sighetu Marmaţiei (Maramureş),
MIHALACHE Elefterie, (Bucureşti, Râmnicu Sărat (Buzău). Oseminte în Cimitirul
1922 - Bârlad, Vaslui, 1992). Actor de teatru. Parohiei Ortodoxe, Dobreşti, Argeş. Reabilitat
Domiciliat în Piteşti, Argeş (1949-1964). (1998). Studii, articole, interviuri, reuniuni
Conservatorul Particular de Artă Astra, naţionale şi internaţionale pe diverse teme.
Bucureşti. Activitate în domeniu: Teatrul Volum important: Lucrările de la Topoloveni
Comedia, Bucureşti; Teatrul de Stat/Alexandru (1939). Valoroase recunoaşteri antume şi
Davila, Piteşti (1949-1964); Teatrul Victor Ion postume. Eponimii: busturi (Topoloveni, 23
Popa, Bârlad, Vaslui (1964-1987). Roluri de octombrie 1993, de Mircea Spătaru), la
referinţă: Setilă (Harap-Alb, George dezvelire, liderii: Emil Constantinescu (v.), Ion
Vasilescu); Varlam (Omul cu mârţoaga, Raţiu, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu (v.);
George Ciprian); Decebal (Titanic vals, Tudor străzi, instituţii. Importante aprecieri publice
Muşatescu); Bontaş (Mielul turbat, Aurel antume şi postume. (S.T.).
Baranga); Ivan Lomov (Cerere în căsătorie,
Anton Pavlovici Cehov). Referinţe critice MIHALACHE, Valeria D. (n. Bălţi,
favorabile, alte aprecieri publice antume şi Basarabia, 10 ianuarie 1932). Actriţă-
postume. (I.F.). mânuitoare, teatru de păpuşi. Domiciliată în
Piteşti, Argeş (1950-1964). Autodidact.
MIHALACHE, Ion I. (Goleştii Badii, Activitate în domeniu: Teatrul de Stat /
Topoloveni, Muscel, 18 februarie 1882- Alexandru Davila, Piteşti, secţiile de Păpuşi
Râmnicu Sărat, Buzău, 5 martie 1963). Aşchiuţă (1950-1958) şi de Estradă (1958-
Învăţător, om politic, demnitar, parlamentar. 1964); Teatrul Victor Ion Popa, Bârlad, Vaslui
Şcoala Normală Carol I, Câmpulung, Muscel (1964-1989). Roluri de referinţă, la Piteşti, în
(1900). Activitate didactică, şcoli din: Ludeşti, spectacolele: Inima mamei; Bârlogul zmeilor;
Dâmboviţa (1901-1903); Topoloveni (1903- Voinicul şi crăiasa; Căsătorie din interes; O zi
1924). Ofiţer activ, Frontul din Moldova minunată. Referinţe critice favorabile, alte
(1917). Iniţiator, Partidul Ţărănesc, lider (1918- aprecieri publice. (I.F.).
1926); membru fondator, Partidul Naţional
Ţărănesc (1926-1947), preşedinte (1933-1937). MIHALCEA / MIELCIOIU (Secolul
Adept al cooperatismului rural, inspirat de XVII ~ ). Familie tradiţională din Bălileşti,
corporatismul italian. Organizare rurală Muscel. Proprietari funciari, clerici, magistraţi,

83
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

ingineri, medici, cadre didactice, universitari, Severin (1966-1969); inginer principal,


diplomaţi, eroi. Mai cunoscuţi: Pavel (circa Întreprinderea de Autoturisme Colibaşi /
1680), diacon; Mihalcea P. (n. 1727), Mioveni, Serviciul Mecano - Energetic -
patronimic; Constantin P.M., nepot şi Ion Investiţii (1969-1990). Contribuţii la:
P.M.C. (1788 - ?), strănepot; Nicolae I.C.M. amenajarea căilor forestiere şi a lucrărilor de
(1815-Bălileşti, 7 februarie 1880); Sanda N. amelioraţiuni în bazinele râurilor Dâmboviţa,
Năndraşu (Stroeşti, Muşăteşti, Argeş 1828- Doamnei, Vâlsan, Târgului, Cerna, Mehadia,
Bălileşti, 16 februarie 1859), soţie; Leon M. Timiş; punerea în funcţiune a Uzinei Oltcit,
-Năndraşu, fiul lor, patronimic; Dumitru M. Craiova, întreprinderilor cu profil auto Slatina
(1885-Oituz, Bacău); Ion Mielcioiu, (Olt), Topoloveni (Argeş), Oradea (Bihor);
ambasador (1996, Irak). Conexiuni cu familiile extinderea Platformei Industriale Piteşti-Est.
Năndraşu, Dimulescu, Albu. Diverse atestări Studii, analize, rapoarte, reuniuni tematice
documentare. Aprecieri publice. (N.P.L.). naţionale sau internaţionale. Aprecieri publice
antume şi postume. (I.D.P.).
MIHALCEA (Secolul XIX ~). Familie
tradiţională din Argeş: instrumentişti şi MIHALŢU, Iulian (n. Piteşti, Argeş, 6
interpreţi de muzică populară; dirijori, tarafuri octombrie 1945). Inginer mecanic, diplomat,
sau orchestre; culegători de folclor; manager. Şcoala Medie Nicolae
aranjamente, improvizaţii, preluări după Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti
partituri clasice universale. Mai cunoscuţi: (1963). Institutul Politehnic, Bucureşti (1968).
Dumitru M.; Constantin M.; Gheorghe M.; Activitate specializată în domeniu:
Ion M.; Marin M.; Petre M.. Colaborări Întreprinderea de Autoturisme Colibaşi /
naţionale şi internaţionale în domeniu. Mioveni, Argeş (1978-1980); şef serviciu,
Formatori de talente. Discografie, înregistrări Întreprinderea de Comerţ Exterior Auto-Dacia,
radio şi televiziune, turnee externe, protocol Piteşti (1980); reprezentant ministerial, Agenţia
oficial. Implicări comunitare. Contribuţii la Economică a României la Paris, Franţa (1980-
diversificarea vieţii culturale din Argeş- 1983), director general, Auto Dacia, Piteşti
Muscel. Aprecieri publice. (C.G.C.). (1983-1986); şef, Departamentul Export-
Import, Centrala de Autoturisme, Piteşti (1987-
MIHALCEA, Dumitru (Secolul XX). 1988). Preşedinte- director general, Societatea
Mare proprietar funciar, militant politic. Întinse Mixtă Oltcit, Craiova, Dolj (1988-1990).
suprafeţe de teren, localitatea Ştefăneşti, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al
Muscel, expropriate, parţial, prin Reforma României în Indonezia (1990-1993). Consilier.
agrară din 23 martie 1945, adoptată de director general adjunct, Ministerul Industriilor,
guvernul condus de Pertu Groza. Retrocedări, Bucureşti (1993-1995); consilier, SC
după 1990, către urmaşi. Atestări documentare, Automobile SA, Mioveni (1995-1996). Consul
Primăria Urbană, Ştefăneşti, Argeş. (I.I.Ş.). economic, Consulatul General al României de
la Marsilia, Franţa (1996-1998). Director
MIHALCEA, Marcel M. (Stoiceni, comercial, SC Vitalis Internaţional SA, Piteşti
Vâlcea, 17 mai 1930 – Bughea de Sus, Argeş, (1998-1999); director, sucursalele: Asirag SA
19 februarie 1996). Inginer silvic, manager. (2000-2002), Omniasig (2002 ~), Piteşti.
Stabilit în Argeş din 1955. Activitate Studii, analize, rapoarte, interviuri, reuniuni
specializată: Întreprinderea de Lucrări tematice naţionale şi internaţionale. Diverse
Forestiere, Bucureşti, şef, şantierele Curtea de aprecieri publice. (D.D.I.).
Argeş, Câmpulung, Argeş, Râmnicu Vâlcea
(1955-1965); Secţia Raională a Drumurilor MIHĂESCU, Constantin D. (Ploieşti,
Muscel (1965-1966). Director, Întreprinderea Prahova, 3 martie 1898 - Câmpulung, Argeş,
de Construcţii Forestiere, Caransebeş, Caraş 13 ianuarie 1981). Artist plastic, pictură,

84
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

restaurator, profesor, desen. Şcoala legumicol, zootehnic, pomicol, forestier. Trasee


Naţională de Bele - Arte, Bucureşti (1922). rutiere şi feroviare spre Piteşti, Goleşti,
Stabilit la Câmpulung, Muscel din 1946. Câmpulung. Punct de referinţă pe Drumul
Lucrări de restaurare, numeroase biserici din Naţional 73. Turism rural. Arhitectură specifică
România (singur sau în colaborare), atestare interferenţelor colinare şi de câmpie; artă
patriarhală în domeniu. Mai cunoscute: Brad, populară; cor mixt (1921), dirijor cunoscut,
Hunedoara (1931); Flămânda, Câmpulung, Constantin Vlădescu; grup folcloric bărbătesc
Muscel (1946); Creţeşti, Ilfov (1968); (2002), instructor artistic Liviu Iana, fondator,
Baloteşti, Ilfov (1968); Stei, Hunedoara (1970). Gavril Prunoiu (v.). Publicaţie proprie: Revista
Activitate didactică: Liceul/Colegiul Dinicu universală, Drăghici (1909). Înfrăţire cu
Golescu, Câmpulung; Grupul Şcolar Minier localitatea Cerenzia (Italia). Numeroase
Pescăreasa, Câmpulung. Aprecieri publice consemnări geografice, istorice, economice,
antume şi postume. (S.N.). spirituale. (G.C.).

MIHĂESCU, Petre / Petrache MIHĂILĂ, Chiriac (Secolul XX).


(Sfârşitul secolului XIX-Prima jumătate a Lucrător industrial, parlamentar. Deputat de
secolului XX). Mare proprietar funciar din Argeş în Marea Adunare Naţională,
Argeş. Întinse suprafeţe de teren, localitatea Circumscripţia Electorală Curtea de Argeş
Furdueşti, plasa Dîmbovnic, expropriate parţial (1952-1956), reprezentând Frontul Democraţiei
prin Legea pentru definitivarea Reformei Populare. Propuneri legislative privind
Agrare din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul dezvoltarea generală a Cetăţii de Scaun.
condus de Alexandru Averescu, şi Reforma Preocupări referitoare la evoluţia economiei şi
Agrară din 23 martie 1945, adoptată de perfecţionării administraţiei locale. Aprecieri
executivul format de Petru Groza. (I.I.Ş.). publice. (C.D.B.).

MIHĂEŞTI (Secolul XVI ~). Comună MIHĂILĂ, Ion P. (Priboieni, Muscel.


din judeţul Argeş, pe Râul Târgului, 12 ianuarie 1916 – Priboieni, Argeş, 7 martie
aparţinând, tradiţional, zonei Muscel, satele: 1999). Învăţător, funcţionar public şi de stat.
Mihăeşti, Drăghici, Furnicoşi, Rudeni, Valea Şcoala Normală Carol I, Câmpulung, Muscel.
Bradului, Valea Popii, Văcarea. Suprafaţa: Activitate didactică: Şcoala Primară/Gimnaziul
64,3 km2. Locuitori: 6 000 (1971); 6 024 Unic, Priboieni, Muscel/Argeş. Secretar,
(2008). Atestare documentară medievală: Consiliul Popular Raional Topoloveni, Argeş
Mihăeşti (1512/1513); Drăghici (1512/1513); (1957-1960). Vicepreşedinte: Sfatul Popular
Furnicoşi (1572); Văcarea (1576). Biserici: Raional, Costeşti, Argeş (1960-1964); Sfatul
Valea Bradului (1767); Furnicoşi (1810); Popular Raional Piteşti, Argeş (1964-1966).
Drăghici (1854); Valea Popii (1863-1872); Preşedinte, Comitetul Orăşenesc de Cultură ţi
Văcarea (1875-1878); Mihăieşti (1906-1912); Artă, Piteşti, Argeş (1966-1968), inspector,
Cruci de piatră: Mihăeşti (1546, 1714, 1849). Comitetul Judeţean pentru Cultură şi Educaţie
Monumente ale eroilor: Drăghici (1877; 1916- Socialistă Argeş (1968-1972). Preocupări
1918; 1944); Valea Popii (1877-1878; 1916- distincte: organizarea instituţiilor de învăţământ
1918; 1941-1945); Văcarea (1916-1918; 1941- şi cultură de la sate; eradicarea
1945); Mihăeşti (1916-1918; 1944). Şcoală analfabetismului; înfiinţarea formaţiilor
(1838); cămin cultural (1948); bibliotecă artistice de amatori şi a societăţilor culturale;
publică (1960). Mici unităţi industriale reabilitarea monumentelor istorice;
prelucrătoare. Cooperativă agricolă de valorificarea tradiţiilor specifice localităţii
producţie (1950-1990); ferme de stat natale; înfiinţarea punctului muzeal etnografic
specializate (1968-1990); parc dendrologic, Priboieni. Documentări externe. Studii,
fondator Iuliu Moldovan (v.). Areal cerealier, articole, interviuri, reuniuni tematice naţionale.

85
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Aprecieri publice antume şi postume. (C.G.C.). distincte: Arc peste timp (2008); Monumentul
Eroilor (2008); Inaugurarea Catedralei şi
MIHĂILEANU, Mihail (Sfârşitul Casei de Cultură, zona centrală urbană,
secolul XIX – Prima jumătate a secolului XX). Topoloveni. Exponate pentru instituţii şcolare,
Proprietar urban, profesor, parlamentar. agenţii economice, muzee, biblioteci, persoane
Deputat de Argeş (1912-1913), susţinut de juridice şi particulare. Colaborator, publicaţiile:
Partidul Conservator, Gruparea junimiştilor; Magazin, România liberă (Bucureşti); Glasul
ulterior (1939-1940), reprezentând Frontul (Braşov); Secera şi ciocanul (Piteşti); Argeşul
Renaşterii Naţionale, Categoria Ocupaţiuni ortodox (Piteşti); Orizont (Topoloveni).
Intelectuale, Circumscripţia Ţinutului Bucegi, Colecţionar: documente, cărţi, fotografii,
reşedinţă, Bucureşti, delimitată prin legislaţia obiecte, regăsite în patrimoniul public sau
regelui Carol II (v.). Volum important, privat. Aprecieri comunitare. (I.E.C.).
Chestiuni actuale (1926). Colaborator,
publicaţia Piteştii (1910-1913), editată de MIHĂILESCU, Ion M. (n. Şovarna,
structurile Partidului Conservator din Argeş. Mehedinţi, 1 februarie 1942). Economist, înalt
Adept al evoluţiei economiei şi spiritualităţii funcţionar de stat, parlamentar. Stabilit la
locale în etapa interbelică. Diverse aprecieri Piteşti, Argeş, din 1978. Studii medii, Craiova,
publice antume si postume. (C.D.B.). Dolj (1960), Universitatea Alexandru Ioan
Cuza, Iaşi (1972), Institutul Politehnic Traian
MIHĂILESCU, Cristian (n. Piteşti, Vuia, Timişoara (1973). Documentări externe:
Argeş, 1950). Sportiv de performanţă, Germania (1998), Danemarca (1999). Doctorat,
culturism. Activitate şi succese in domeniu, ştiinţe administrative, Craiova (2000).
cluburi din Piteşti sau București. Participare la Activitate specializată: economist-şef, director,
numeroase competiţii naţionale, balcanice, Întreprinderea Judeţeană de Transport Local,
europene, internaţionale, mondiale. Rezultate Piteşti (1978-1986); inspector, Administraţia
distincte: Locul II, Campionatul Mondial Financiară Argeş (1987-1991); director adjunct
(1995); Locul III: Campionatul European (1987-1991), director general (1991-1996),
(1966); Campionatul Mondial (1994, 1996). Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi
Maestru al sportului, președinte, Federația Controlului Financiar de Stat Argeş.
Română de Culturism. Implicări în viața Preşedinte: Consiliul Judeţean Argeş (1996-
Cetății. Aprecieri publice. (L.V.M.). 2004); Uniunea Naţională a Consiliilor
Judeţene din România (2000-2002); Camera
MIHĂILESCU, Ilie Al. (n. Ulmi, Auditorilor Financiari din Romania (2004 ~).
Dâmboviţa, 30 martie 1949). Maestru fotograf, Senator de Argeş, reprezentând Partidul Social
colecţionar, lucrător industrial. Stabilit în Argeş Democrat (2004). Activitate didactică,
din 1953. Liceul Industrial, Topoloveni, Argeş Universitatea Constantin Brâncoveanu, Piteşti
(1982). Specializare, fotografie artistică, Piteşti (2004~), şef, Catedra Finanţe, Bănci,
(1982). Activitate productivă: Uzina Mecanică Contabilitate. Profesor universitar din 2003.
Muscel, Câmpulung, Argeş (1966-1978); Uzina Contribuţii distincte la: edificarea sediului
de Piese Auto/Întreprinderea de Autoturisme Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, Argeş;
Colibaşi/Mioveni, Argeş (1968-1981); relansarea investiţiilor social-culturale, urbane
Întreprinderea de Supape şi Bolţuri, şi rurale, în etapa amintită; adaptarea
Topoloveni, Argeş (1981-1991); SC economiei din Argeş- Muscel la sistemul
Componente SA, Topoloveni (1991-1999). concurenţial; implementarea principiilor
Temporar, Mina Uricani, Hunedoara (1988). auditului european în România. Volume
Numeroase lucrări fotografice (alb-negru, importante: Finanţe publice (1999, 2000,
color): imagini din natură, portrete, scene 2002); Managementul financiar al
cotidiene, compoziţii tematice. Montaje întreprinderii (2000); Expertiză contabilă şi

86
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

audit financiar (2000); Auditul financiar al Ion C. Brătianu, Piteşti (1959-1968). Distinct:
întreprinderii (2003). Studii, articole, rapoarte, vicepreşedinte, Sfatul Popular Regional Argeş
analize, hotărâri, reuniuni tematice naţionale şi (1959-1968); preşedinte, Comitetul Judeţean
internaţionale. Diverse aprecieri comunitare. pentru Cultură şi Artă Argeş (1968-1970).
(I.T.B.). Contribuţii directe la: organizarea Muzeului
Goleşti, Ştefăneşti, Argeş (1958); înfiinţarea
MIHĂILESCU, Nicolae I. (n. Institutului Pedagogic de 3 ani, Piteşti (1962);
Ciofrângeni, Argeş, 17 noiembrie 1946). redimensionarea secţiilor Teatrului Alexandru
Profesor universitar, educaţie fizică. Şcoala Davila, Piteşti (1972); diversificarea
Medie / Colegiul Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş programelor şi dotarea caselor de cultură,
(1964), Institutul de Educaţie Fizică şi Sport, căminelor culturale, bibliotecilor din Argeş-
Bucureşti (1970). Doctorat, management Muscel. Studii, articole, analize, rapoarte,
sportiv, Piteşti (2006). Preocupări didactice: reuniuni tematice naţionale sau internaţionale.
Liceul Grigore Alexandrescu, Târgovişte, Membru, diverse foruri ştiinţifice în domeniu.
Dâmboviţa (1970-1974); Şcoala Nr. 4, Curtea Profesor emerit, alte aprecieri publice antume
de Argeş (1974-1975); Universitatea din Piteşti şi postume. (I.T.B.).
(2002 ~). Activitate specializată: antrenor
(1975-1980), preşedinte (1977-1981), Clubul MIHĂILESCU, Nicolae Gh. (Ludeşti,
Sportiv Municipal, Piteşti; secretar (1981- Dâmboviţa 12 decembrie 1913 – Jilava, Ilfov,
1989), director (1990-1997, 2001-2004), 12 mai 1952). Ofiţer de carieră, vânători de
director adjunct (1997-2000), Direcţia munte, militant politic, martir. Activitate de
Judeţeană de Sport şi Tineret Argeş. Profesor comandă, Batalionul 7 Vânători de Munte,
universitar (2008), conducător de doctorat Câmpulung, Muscel, (1938 – 1948).
(2009). Volume importante: Management, Combatant, Al Doilea Război Mondial (maior),
marketing, legislaţie în activitatea sportivă Frontul de Est (1941 – 1944), remarcat ca
(2006); Atletismul în sistemul educaţional schior - trăgător, luptele din Ucraina (1942) şi
(2006); Organizarea şi conducerea în Moldova de Nord (1944). Ordine şi medalii,
structurile sportului (2008); Constituirea conferite de România şi Germania. Membru
structurilor sportive (2008); Managementul în activ, Grupul de rezistenţă armată
sportul competiţional (2008). Studii, referate, anticomunistă Haiducii Muscelului (1948
comunicări, reuniuni ştiinţifice în domeniu. -1950). Arestat (12 mai 1950), anchetat şi
Contribuţii distincte la: pregătirea sportivilor de torturat, Securitatea din Piteşti, Argeş. Judecat,
performanţă din Argeş-Muscel; organizarea Tribunalul Militar, Secţiunea I, Bucureşti.
unor competiţii de amploare la Piteşti şi Condamnat la moarte (25 iulie 1951), executat
Câmpulung; realizarea şi dotarea Complexului (12 mai 1952), împreună cu alţi partizani
Nautic Bascov, Bazinului Olimpic de Înot, inculpaţi. Confiscarea totală a averii. Diverse
Sălii de Atletică Grea, Piteşti. Recunoaşteri consemnări documentare. Aprecieri publice
publice. (L.V.M.). antume şi postume. (I.I.P.).

MIHĂILESCU, Nicolae Al. (Secolul MIHĂILESCU, Niculina Liliana (n.


XX). Profesor gradul I, fizică-chimie, Găeşti, Dâmboviţa, 18 ianuarie 1954). Profesor
funcţionar de stat, om de cultură. Originar din universitar, educație fizică, antrenor. Stabilită
Slatina, Olt. Domiciliul şi activitate la Piteşti, la Piteşti, Argeş din 1977. Liceul Teoretic,
Argeş (1956-1975). Liceul Radu Greceanu, Găeşti (1974), Institutul de Educaţie Fizică şi
Slatina, Universitatea din Bucureşti. Sport, Bucureşti (1977). Doctorat, educaţie
Documentări externe. Preocupări didactice, fizică, Chişinău, Republica Moldova (2002).
instituţii urbane de învăţământ, titular, Şcoala Activitate didactică: Liceul cu Program
Medie Nr. 1/Liceul Nicolae Bălcescu / Colegiul Sportiv, Piteşti (1977-2000); Universitatea din

87
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Piteşti (2000 ~). Şef, Catedra Sporturi centraleşi autonomiei. Opozant al marii
Individuale (2002-2012), decan (2012 ~). boierimi, creşterii puterii otomane,
Conducător de doctorat (2007 ~). Volume incursiunilor tătarilor. Coordonarea acțiunilor
importante: Atletism în sistemul educaţional cu demersurile principelui Transilvaniei,
(2006, în colaborare); Atletism. Tehnica Gheorghe Rákóczi II (1648-1660), întâlnirea de
probelor (2001); Instruirea programată în la Podu Dâmboviţei, Dâmbovicioara, Muscel
atletism (2002, în colaborare); Atletism. (15 octombrie 1659). Succese temporare
Alergarea de garduri (2004); Teoria educaţiei antiotomane la: Frăţeşti şi Călugăreni (Ilfov),
fizice şi sportului (2005). Studii, articole, Brăila, Giurgiu, sudul Dunării (octombrie-
comunicări, reuniuni naţionale şi internaţionale noiembrie 1659). Învins prin ofensiva turcilor
în domeniu. Antrenor, atletism, loturile şi tătarilor, sprijiniţi de cete boiereşti. Retragere
republican (1987-2001) şi olimpic al României în Transilvania. Atestări documentare. (C.N.).
(1997-2000). Contribuţii la dezvoltarea
învăţământului mediu şi superior sportiv din MIHULECEA, Cornel (n. Braşov, 1
Argeş. Antrenor emerit (1999), alte aprecieri aprilie 1925). Inginer, energetică, demnitar,
publice. (M.C.S.). parlamentar. Integrat spaţialităţii argeşene prin
proiecte economice, sociale, ştiinţifice.
MIHĂILESCU, Stelian (Cireşu, Activitate în domeniu: manager, unităţi
Căteasca, Argeş, 8 mai 1919 – Bucureşti, 5 mai specializate din Capitală (1956-1965), ministru
2004). Actor de teatru, radio, televiziune. adjunct, Ministerul Industriei Construcţiilor de
Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică, Maşini Unelte şi Electrotehnice, Bucureşti
Bucureşti. Activitate permanentă în domeniu: (1965 - 1974 ). Preşedinte, Comitetul de Stat
Teatrul de Stat Giuleşti/Odeon, Bucureşti. pentru Energie Nucleară, Bucureşti (1979-
Importante realizări scenice. Preocupări 1982; 1985-1989). Studii, articole, interviuri.
regizorale, formaţii de amatori, Ministerul Deputat de Argeş în Marea Adunare Naţională,
Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Circumscripţia Electorală Piteşti-Nord (1980-
Bucureşti, Premiul I pe ţară şi Medalia de Aur 1985), reprezentând Frontul Unităţii Socialiste.
(1968 – 1969). Referiri critice favorabile, alte Contribuţii directe la amplasarea, edificarea,
aprecieri publice antume şi postume. (I.F.). dotarea Institutului de Reactori Nucleari
Energetici de la Mioveni, Argeş. Aprecieri
MIHNEA CEL RĂU (A doua jumătate publice. (C.D.B.).
a secolului XV – Începutul secolului XVI).
Născut, anterior februarie 1462. Domn al Ţării MILATA, Slavinia Andaluza (n.
Româneşti (aprilie 1508 – octombrie 1509), fiu Slatina, Olt, 1 septembrie 1950). Arhitectă.
nelegitim al lui Vlad Ţepeş (v.). Intense Stabilită la Piteşti, Argeş, din 1959.
legături cu Argeşul: consemnarea oficială a Liceul/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti (1968),
Cancelariei voievodale temporare de la Piteşti; Institutul de Arhitectură Ion Mincu, Bucureşti
datarea toponimică a Hrisovului din 6 iunie (1973). Activitate permanentă. Institutul
1508; noi edificii la Mănăstirea Tutana, Judeţean de Proiectare Argeş/SC Proiect Argeş
Băiculeşti. Diverse atestări documentare. SA, Piteşti (1973 ~). Proiecte reprezentative
Contribuţii la consolidarea rolului tradiţional al finalizate prin construcţii: şcoli cu 24 de săli de
zonei Argeş-Muscel în feudalitatea autohtonă clasă, Costeşti şi Mioveni, Argeş; Blocul
clasică. (C.N.). Petrom, Piteşti. Coordonator: Planul de
Urbanism General al oraşului Ştefăneşti,
MIHNEA III RADU (Secolul XVII). Argeş. Membră, Uniunea Arhitecţilor din
Domn al Ţării Româneşti (martie 1658 - România (1973), Ordinului Arhitecţilor din
noiembrie 1659). Integrat spaţialităţii argeşene România (2001); Registrul Urbaniştilor din
prin iniţiative urmărind consolidarea puterii România. Contribuţii la evoluţia stilului

88
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

arhitectonic funcţionalist contemporan. (A.M.). anticomunistă Haiducii Muscelului, colaborator


apropiat al lui Gheorghe Arsenescu (v.).
MILCOVEANU, Dumitru (Buzoeşti, Arestat (1 februarie 1949), anchetat, torturat,
Argeş, 3 ianuarie 1914 - ?). Compozitor, Securitatea din Piteşti, Argeş. Judecat,
pianist, profesor. Cursuri liceale în Argeş Tribunalul Militar, Regiunea II, Bucureşti,
(1932), Academia de Înalte Studii Comerciale deplasat la Piteşti, condamnat la moarte.
şi Industriale, Cluj (1938), Conservatorul din Executat (18/19 iulie 1959), împreună cu alţi
Cluj (1939), Conservatorul din Bucureşti, 15 membri ai grupului. Privare de libertate
Clasa Paul Constantinescu (1949). Activitate pentru tatăl său, Nicolae (opt ani detenţie
muzicală permanentă, pian, iniţial, Cluj (1941- severă). Diverse atestări documentare.
1947); ulterior, în Capitală: corepetitor, Aprecieri publice antume şi postume. (I.I.P.).
Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică
(1947-1950); Teatrul Tineretului (1955-1956); MILEA, Vasile (Lereşti, Muscel, 1
Universitatea Constantin I. Parhon (1960- ianuarie 1927-Bucureşti, 22 decembrie 1989).
1962); Institutul de Artă Teatrală şi Ofiţer de carieră, tancuri şi auto, general,
Cinematografică Ion Luca Caragiale (1963- demnitar. Liceul Comercial Carol II,
1965); Şcoala Elementară de Arte Nr. 1 (1967- Câmpulung, Muscel (1947), Şcoala de Ofiţeri,
1976). Creaţii proprii. Muzică simfonică: Dor Piteşti, Argeş (1951), Academia Militară,
de ducă (1940), Viziune cosmică (1967); Bucureşti. Funcţii de comandă: Şcoala Militară
muzică de cameră: Rapsodie românească Mihai Viteazul, Piteşti; Unitatea Militară
pentru pian (1940); muzică vocală şi corală. Specială Tancuri şi Blindate, Lăculeţe,
Notificări critice favorabile. Diverse aprecieri Constanţa; Statul Major al Gărzilor Patriotice
comunitare. (L.P.). din România. Ministru adjunct, şef al Marelui
Stat Major (1980-1985), ministru, Apărare
MILCOVEANU, Mihai P. (Bucureşti, Naţională (1985-1989). Membru marcant,
1913-Bucureşti, 1985). Actor de teatru. Partidul Comunist Român, deputat în Marea
Domiciliu şi activitate la Piteşti, Argeş (1955- Adunare Naţională. Opozant faţă de aplicarea
1967). Conservatorul de Stat, Bucureşti. Ordinului emis de Nicolae Ceauşescu (v.)
Realizări scenice: Teatrul Regina Maria, privind implicarea directă a armatei pentru
Bucureşti; Compania Nora Piacentini, înăbuşirea Revoluţiei Române din decembrie
Bucureşti; Teatrul Naţional Vasile Alecsandri, 1989. Moarte suspectă în sediul Comitetului
Iaşi; Teatrul Alexandru Davila, Piteşti (1955- Central al Partidului, Bucureşti. Înmormântat,
1967). Roluri de referinţă: Nichita (Omul cu onoruri militare, Lereşti, Argeş. Eponimii:
mârţoaga, George Ciprian); Locotenent monumente comemorative, Lereşti şi
Stavropol (Moş Teacă, Alexandru Kiriţescu); Câmpulung; Piaţa Civică, Piteşti. Diverse
Manea (Visul unei nopţi de iarnă, Tudor aprecieri publice antume şi postume. (M.B.).
Muşatescu); Torcy (Paharul cu apă, Eugen
Scribe); Tomovici (Ziariştii, Alexandru MILITARU, Virgil (Găeşti,
Mirodan). Referinţe critice favorabile, alte Dâmboviţa, 15 octombrie 1955 - Vedea, Argeş,
aprecieri publice antume şi postume. (I.F.). 4 iunie 2010). Artist plastic, caricatură,
profesor, desen, publicist. Domiciliat în Piteşti,
MILEA, Benone N. (Sboghiţeşti, Argeş (1978-2010). Liceul de Muzică şi Arte
Nucşoara, Muscel, 28 ianuarie 1927 – Jilava, Plastice, Piteşti (1974), Institutul de Arte
Ilfov, 18/19 iulie 1959). Muncitor forestier, Plastice Nicolae Grigorescu, Bucureşti (1978).
militant politic, martir. Liceul/Colegiul Dinicu Expoziţii personale: Piteşti (1987, 1988, 1994).
Golescu, Câmpulung, Muscel (1945). Exprimări externe, saloane şi festivaluri
Prestaţii productive (1945-1949). Membru specializate, premii: Japonia (1986, 1987,
activ, Grupul de rezistenţă armată 1989, 2004); Turcia (1987, 1988, 1989);

89
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Columbia (1989); Italia (1989). Activitate


didactică, şcoli din Piteşti (1978-2010). MINCU, Ion (Bădeşti, Pietroşani,
Redactor-şef fondator, revista Beţe-n roate Muscel, 10 iunie 1904 – Piteşti, Argeş, 1999).
(Piteşti, 1990). Colaborator, diverse publicaţii Proprietar rural, mic întreprinzător, militant
din Belgia, Canada, Franţa, Germania, Japonia, politic. Activitate productivă, cizmărie,
România. Emisiuni media. Membru, Federaţia Câmpulung, Muscel şi Bucureşti (1920-1935).
Organizaţiilor de Caricaturişti din Europa, alte Membru marcant, Partidul Comunist Român,
aprecieri publice antume şi postume. (S.N.). fondator ilegalist, celule săteşti pe valea Râului
Doamnei (1935-1944). Propagandă
MILOIU, Gheorghe I. (? – Gherla, antirăzboinică, Regimentul 30 Dorobanţi
Cluj, 1960). Proprietar rural, Capu Piscului, Muscel (1939). Primul primar de această
Godeni, Muscel, militant politic. Susţinător al orientare ideologică din zona Argeş – Muscel,
Grupului de rezistenţă armată anticomunistă comuna Bădeşti, astăzi, sat în Pietroşani, Argeş
Şerban-Voican. Arestat (27 iulie 1956), (18 octombrie 1944 – decembrie 1946). Lider,
anchetat, torturat, Securitatea din Piteşti, Organizaţia Muscel a Frontului Plugarilor
Argeş, judecat, Tribunalul Militar, Bucureşti. (1945-1946). Iniţiativă distinctă: împărţirea
Condamnat (5 iunie 1958), zece ani muncă moşiei Sălbiş, proprietar, Zoe Calleya
silnică. Deces premeditat, Penitenciarul Baldovin, ţăranilor din Bădeşti (octombrie
Gherla, Cluj. Arestări, anchetări, condamnări, 1944), devansarea Reformei agrare (23 martie
membrii familiei: soţia, Filofteia, decedată, 1945). Implicat în desfăşurarea alegerilor de la
Penitenciarul Văcăreşti, Bucureşti (1960); fiul, 19 noiembrie 1946, exclus din partid, acuzat
Stelian, opt ani detenţie severă. Diverse pentru tăinuirea duşmanilor de clasă.
consemnări documentare. (I.I.P.). Reabilitare (1957). Funcţii administrative la
Piteşti (1958-1964). Articole de presă,
MILOIU, Neculai N. (Coţofeneşti, interviuri, note memoriale. Diverse aprecieri
Bacău, 13 iulie 1936 – Piteşti, Argeş, 22 mai publice antume şi postume. (I.I.Ş.).
2010). Inginer constructor, manager. Stabilit
definitiv la Piteşti din 1966. Liceul Mihail MINCULESCU, Constantin D.
Sadoveanu, Iaşi (1954), Facultatea de (Creveniciu, Teleorman, 6 septembrie 1863 –
Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, Bucureşti, 29 decembrie 1937). Fizician,
Institutul Politehnic, Iaşi (1959). Activitate cercetător ştiinţific, profesor universitar,
specializată în domeniu: întreprinderile de manager. Aşezământ şi reşedinţă tradiţională,
construcţii-montaj Oneşti, Bacău (1959- Şuici, Argeş, căsătorit cu Alexandrina
1962) şi Brăila (1962-1966). Şef şantier: Brătianu. Liceul Matei Basarab, Bucureşti
Rafinăria din Pitești, Întreprinderea de (1882), Facultatea de Ştiinţe, Bucureşti (1886).
Construcţii Montaj, Piteşti (1966-1971); Doctorat, fizică, Universitatea Sorbona, Paris,
Trustul de Construcţii Industriale, Piteşti Franţa (1891). Activitate didactică permanentă,
(1971-1981). Inginer şef, Trustul Antrepriză titular Universitatea din Bucureşti (1894-1935),
Generală Construcţii Industriale, Piteşti (1981- decan Facultatea de Ştiinţe. Colaborări
1991). Director general fondator, SC Conarg Facultatea de Medicină, Bucureşti (1893-1924).
SA, Piteşti (1991-1995). Contribuţii deosebite Realizări originale: Determinarea
la organizarea şi executarea lucrărilor de echivalentului mecanic al caloriei (1892);
investiţii pentru edificarea Rafinăriei, Măsurarea indicelui de refracţie al unei
Platforma Industrială Piteşti-Sud, a altor prisme la microscop (1905); Măsurarea
obiective economice sau sociale din Argeş- diametrului interior al tuburilor subţiri
Muscel. Diverse aprecieri publice antume şi (1907); Măsurarea coeficientului de
postume. (I.M.F.). elasticitate prin metoda acustică (1910).
Distinct: Fenomenul Minculescu, echivalentul

90
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

mecanic al căldurii. Numeroase studii, articole, (1964 ~), Bucureşti. Exprimări externe: Polonia
inovaţii, reuniuni tematice naţionale şi (1973); Germania (1975, 1976); Franţa (1976);
internaţionale. Membru, importante foruri sau Grecia (1988); Spania (1992), Federaţia Rusă.
asociaţii profesionale din Europa. Distinct, colaborări constante, Italia (1981,
Vicepreşedinte, Ateneul Român, Bucureşti 1995, 1996, 1997, 1999), special, Bienala de la
(1929-1933); preşedinte, Societatea de Ştiinţe Veneţia (1976). Lucrări importante de for
Ateneul Român, Bucureşti (1933-1937). public: Victoria, Sibiu (1974); Iuliu Maniu,
Fondator, edificii pentru: şcoală primară Alba Iulia (1993); Mircea cel Bătrân, Piteşti,
(1897); dispensar uman (1908); Judecătoria de Argeş (1998, în colaborare); Pasărea căzută,
Pace (1923); oficiu poştal (1924); Gimnaziul Bucureşti (2006); Ion I.C. Brătianu, Piteşti
Industrial (1926); agenţie bancară, Şuici, (2012). Sculptură mică, desene, colecţii
Argeş. Eponimii: bust, placă memorială, particulare din: Canada, Franţa, Germania,
instituţii de învăţământ. Alte valoroase Italia, Statele Unite ale Americii. Preocupări
recunoaşteri publice antume şi postume. didactice, Academia de Arte, Bucureşti (1990-
(C.D.B.). 2007). Membru, Uniunea Artiştilor Plastici din
România (1968), Filiala Bucureşti, membru
MINCULESCU, Cristian Alexandru Consiliul Naţional, secretar Secţia de Sculptură
(n. Piteşti, Argeş, 9 ianuarie 1959). Solist, (1974-1995). Consemnări critice favorabile.
muzică rock. Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Premiul Ioan Andreescu al Academiei Române,
Ion C. Brătianu, Piteşti (1978). Lider, formaţia Bucureşti (1998), alte aprecieri publice. (S.N.).
Iris, Bucureşti (1980). Activitate permanentă în
Capitală. Albume importante: Zi şi noapte MINOVICI, Mina (Brăila, 30 aprilie
(1987); Athenaeum Mirage (1998); De vei 1858 – Bucureşti, 26 aprilie 1935). Farmacist,
pleca (2000); Iris 4 Motion (2003); Iris profesor universitar. Apropiat zonei Argeş prin
Maxima (2005). Formatori de talente în domiciliu temporar, proprietăţi rurale,
domeniu, discografie tematică. Numeroase Cărpeniş, Cepari, donaţii comunitare.
concerte, recitaluri, turnee naţionale şi Gimnaziul din Brăila, Şcoala Superioară de
internaţionale, emisiuni radio sau televiziune, Farmacie, Bucureşti (1878), Facultatea de
alte exprimări artistice de valoare. Consemnări Medicină, Bucureşti (1885). Stagiu: Franţa
critice favorabile. Reuniuni muzicale (1885-1886). Doctorat, medicină legală, Paris
organizate special în reşedinţa Argeşului (Zilele (1888). Activitate în domeniu: preparator,
municipiului Piteşti). Diverse aprecieri cursul de chimie, Facultatea de Medicină,
comunitare. (L.P.). Bucureşti (1899); farmacist, Eforia Spitalelor
Civile, Bucureşti (1879-1880); activitate
MINEA, Grigorie D. (n. Târgu Mureş, didactică, facultăţile: Drept (1896-1934),
30 mai 1939). Artist plastic, sculptură, Medicină, Bucureşti (1897-1934).. Profesor
monumentalist. Familie tradiţională din universitar (1899), decan, Facultatea de
Câmpulung, Argeş. Şcoala Medie Nr. 1 Medicină (1919-1934). Director general,
/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung (1956), Serviciul Sanitar Român (1912-1934).
Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Fondator: Morga din Capitală, inaugurare
Bucureşti (1964), Clasa Boris Caragea. Stagii: oficială, 20 decembrie 1892, devenită primul
Italia (1997, 1999). Activitate didactică Institut de Medicină Legală din lume (1898),
permanentă în Capitală: Palatul Pionierilor locaţie veche demolată (1986). Cercetări
(1964-1969); Institutul de Artă Teatrală şi ştiinţifice aprofundate: boli mintale,
Cinematografie Ion Luca Caragiale (1969- antropologie criminală. Volume importante:
1974); Institutul de Arte Plastice Nicolae Tratat complet de medicină legală, I (1928), II
Grigorescu/Universitatea de Artă (1974-2003). (1930). Studii, articole, analize, rapoarte,
Numeroase expoziţii personale sau de grup reuniuni tematice naţionale şi internaţionale.

91
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Membru, renumite asociaţii profesionale Agrară din 23 martie 1945, adoptată de


continentale. Eponimii: Institutul de Medicină guvernul condus de Petru Groza. (I.I.Ş.).
Legală, Bucureşti, busturi, străzi. Valoroase
aprecieri publice antume şi postume. (C.C.). MIOARELE (Secolul XVI ~). Comună
din judeţul Argeş, pe râul Argeşel, aparţinând,
MINOVICI, Ştefan (Râmnicu Sărat, tradiţional, zonei Muscel, satele: Măţău,
Buzău, 18 iulie 1867 - Bucureşti, 29 decembrie Aluniş, Chilii, Coceneşti, Suslăneşti. Suprafaţă:
1935). Membru corespondent al Academiei 33,1 km2. Locuitori: 2 400 (1971); 1 689
Române (8 iunie 1925). Chimist, biolog, (2008). Atestare documentară medievală:
profesor universitar, manager. Integrat Suslăneşti (1573). Biserici: Suslăneşti (1848);
spaţialităţii argeşene prin proprietăţi, Măţăul de Sus (1872); Măţău (1881-1883);
domiciliu tradiţional, Cărpeniş, Cepari (vila ruinele din Hodaia/Suslăneşti (XV); cruci de
Minovici), ctitorirea Bisericii Parohiei piatră: Măţău (1688-1846); Coceneşti (1721);
Ortodoxe din localitate, loc de veci. Frate cu Chilii (1727); Suslăneşti (1831). Monument al
Mina M. (v.) şi Nicolae M. (1868-1941). eroilor: Măţău (1916-1918; 1941-1945). Şcoală
Liceul, Sfântul Sava, Bucureşti (1885), (1838); cămin cultural (1948); bibliotecă
Universitatea din Bucureşti (1889). Cercetări publică (1963); Mici întreprinderi
de laborator: şcoli şi facultăţi din Capitală prelucrătoare, ferme agricole de stat
(1889-1894). Specializare (1894-1896), specializate (1968-1990), asociaţii familiale.
doctorat, chimie (1897), Universitatea din Areal pomicol, zootehnic, forestier. Dealuri
Berlin, Germania. Chimist legist: Ministerul înalte subcarpatice: Măţău (1 019 m); Marlauz
de Justiţie (1896-1900); Ministerul de Interne, (680 m, rezervaţie peşti fosili). Trasee rutiere
Bucureşti (1900-1911); Activitate didactică, spre Piteşti, Câmpulung, Braşov. Turism rural.
facultăţile de Farmacie (1897-1923) şi Ştiinţe Arhitectură specifică zonei colinare, textile de
(1923-1925). Director, Institutul de Chimie, interior, costume populare. Ansamblul
Bucureşti (1925-1935). Fondator, Societatea folcloric Colinda (1980), turnee externe,
Română de Chimie (1919). Volume importante: Cenaclul literar Tudor Muşatescu. fondator
Tratat de chimie analitică, I - V (1907~1915); Cezar Neacşu (v.). Publicaţie proprie:
Manual practic de chimie organică (1926). Muscelul nostru, Măţău (1929-1942), director,
Numeroase studii, articole, comunicări, Ioan Gh. Nicolaescu (v.). Înfrăţire cu
reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. localitatea San Mango d’Aquino (Italia).
Membru activ, societăţi continentale de Scriere monografică: Ion I. Şucu (v.), Ion N.
biologie şi chimie (Franşa, Germania, Marea Popescu, Petre I. Tomescu (1976). Valoroase
Britanie, Polonia, Statele Unite ale Americii). consemnări geografice, istorice, economice,
Doctor Honoris Causa, universităţile din spirituale. (G.C.).
Bucureşti şi Paris; Cavaler al Legiunii de
Onoare, Franţa (1936), Alte valoroase aprecieri MIOVENI (Secolul XV ~). Oraş din
publice antume şi postume. Diverse eponimii. judeţul Argeş, anterior, comuna Colibaşi,
Contribuţii speciale privind dezvoltarea chimiei aparţinând, tradiţional, zonei Muscel. Satele:
contemporane, aplicarea rezultatelor cercetării Mioveni, Clucereasa, Colibaşi, Făgetu,
în multiple domenii, receptarea proiectelor Racoviţa. Suprafaţă: 51,0 km2. Locuitori: 6 300
evoluţiei Argeşului interbelic. (S.D.V.). (1971); 34 107 (2008), Atestare documentară
medievală: Colibaşi/Mălurean (1456); Mioveni
MINOVICI, Viorica A (Sfârşitul (1485); Făgetu/Vieroş (1525); Racoviţa (1532).
secolului XIX - Prima jumătate a secolului Mânăstirea Vieroş (1571-1573); biserici:
XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse Racoviţa (1786); Mioveni (1840-1843);
suprafeţe de teren în localitatea Cărpeniş, plasa Colibaşi (1850-1860); Catedrala Sinţii Apostoli
Argeş, expropriate parţial prin Reforma Petru şi Pavel, Mioveni (2004), târnosită, 1

92
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

iulie 2012; capelele Colibaşi (1954-1963; amplă întindere teritorială premodernă


1998); cruci de piatră: Colibaşi (1647, 1676); românească. Politică externă activă, alianţe
Mioveni (1730); Făgetu/Vieroş (1838); culă militare cu Polonia, Ungaria, Moldova, Serbia;
(1797). Monumente ale eroilor: Colibaşi (1877- lupte crâncene împotriva unor armate turceşti
1878; 1916-1918); Mioveni (1916-1918; 1941- (Rovine, Nicopole); implicare în disputele
1945); Racoviţa (1916-1918; 1941-1945). pentru succesiunea la tronul sultanal (1403-
Şcoală (1838); liceu (1969); cămin cultural 1415). Pierderea, în favoarea otomanilor, a
(1948); bibliotecă publică (1953); spital (1906). Dobrogei (1417). Mutarea Capitalei Munteniei
Mare platformă industrială: Uzina de Piese la Târgovişte, Dâmboviţa (1396). Dezvoltare
Auto Vasile Tudose (1952), astăzi, Compania economică internă (minerit, meşteşuguri,
de Automobile Dacia - Renault; Institutul de comerţ), continuarea organizării administrative
Reactori Nucleari Energetici / IRNE, devenit a Ţării Româneşti, instituirea înaltelor
centru de cercetări în domeniu; întreprinderi dregătorii, emiterea monedei din argint,
prelucrătoare mici şi mijlocii, antrepozite. perperul de Valahia (1392). Ctitorirea Bisericii
Cooperativă agricolă de producţie (1962-1990), Mănăstirii Cozia, Vâlcea (1388), unde este
Areal cerealier, legumicol, pomicol, forestier. înhumat (1418). Patru fii, viitorii domni
Centru urban: Colibaşi (1989-1996); Mioveni munteni: Mihail I (v.), Radu II Prasnaglava
(1996 ~). Demolări masive (1985-1989), noi (v.), Alexandru I Aldea (v.), Vlad Dracul. Îi
cartiere rezidenţiale, tramă stradală, instituţii sunt atribuite: daniile unor mori, din Piteşti,
publice, televiziune, casă de cultură a pentru Mănăstirea Cozia (1388); edificarea
sindicatelor (1986), centru cultural, stadion, Bisericii Schitului Brădet (circa 1400);
penitenciar de maximă siguranţă (1976). Târg atestarea localităţii Glavacioc, Ştefan Cel
tradiţional: 20 iulie. Alimentare cu apă, staţie Mare; finalizarea lucrărilor la Mănăstirea
de tratare, lac de acumulare şi baraj, râul Cotmeana (1389). Numeroase dovezi ale
Târgului. Iniţial, sursă oferită de Uzina de Piese atenţiei conferite acestor locuri. Valoroase
Auto, foraje proprii, puţuri de adâncime. Trasee eponimii, alte însemne memoriale la Piteşti,
rutiere şi feroviare spre Piteşti, Goleşti, Curtea de Argeş, Câmpulung. Valoroase
Câmpulung. Lucrări monografice: Gheorghe atestări documentare. (V.N.).
Săvulescu (1973); Adrian Sămărescu (2007, în
colaborare). Publicaţie proprie, Buletinul MIRCEA CIOBANUL (Secolul XVI).
oraşului, apariţie periodică, imprimare, SC Domn al Ţării Româneşti (17 martie 1545~21
Graficprint Industries SRL, Piteşti. Valoroase septembrie 1559). Atestat documentar, în
consemnări geografice, istorice, economice, Argeş-Muscel, prin: proprietăţi funciare la
spirituale. (G.C.). Piteşti, oferite, parţial, ca danie, Mănăstirii
Govora, Vâlcea (1545, 1547); hrisovul
MIRCEA CEL BĂTRÂN (A doua referitor la Mănăstirea Nămăeşti, Valea Mare-
jumătate a secolului XIV – Începutul secolului Pravăţ (1547). Legături de familie cu mai mulţi
XV). Domn al Ţării Româneşti (23 septembrie demnitari ai aceşti areal medieval tradiţional.
1386 – 31 ianuarie 1418), fiul lui Radu I (v.), Diverse consemnări istorice. (V.N.).
frate cu Dan I (v.). Renumit, în Argeş – Muscel
pentru prima autentificare documentară MIRCEA, Constantin (Secolul XX).
medievală a Piteştilor (20 mai 1388), folosirea Proprietar urban, mic întreprinzător, donator
oraşului Curtea de Argeş ca reşedinţă oficială comunitar. Originar din Argeş. Patron,
(anterior 1396), stimularea sistemului cinematografele Aquila şi Lux, Piteşti
proprietăţilor voievodale şi activităţilor (1923-1948), asociat, Haralambie Floru.
specifice etapei de început a feudalismului Pelicule, dotări tehnice, proiecţii de ultimă
autohton. Titulatura oficială, stăpân al Ţării de generaţie (în perioada interbelică). Editor,
la Munte până la Mare, sugerând cea mai Foaia publicitară a Cinematografului Aquila

93
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

din Piteşti (1923, 1924). Sală oferită (1 interviuri. Importante aprecieri publice antume
septembrie 1947), pentru: Teatrul Muncitoresc şi postume. (L.P.).
(1947-1949); Teatrul de Stat, (1949-1955);
Cinematograful Modern (1955 ~), Piteşti. Şef MIREA, Dimitrie D. (Câmpulung,
de producţie, Teatrul Alexandru Davila, Piteşti. Muscel, 10 octombrie 1864 - 1942). Artist
Aprecieri publice antume şi postume. (I.F.). plastic, sculptură, pictură, profesor, desen.
Frate cu George D. M. (v.). Studii de
MIRCEA, Ion I. (Mediaş, Sibiu, 11 specialitate: Franţa, Germania, România.
octombrie 1912 - Piteşti, Argeş, 3 ianuarie Activitate didactică, instituţii din: Câmpulung,
1999). Lucrător industrial, manager. Stabilit Muscel, Şcoala Normală Carol I (1896-1903);
definitiv la Piteşti în 1952. Şcoala de Maiştri, Craiova, Dolj; Şcoala Naţională de Bele-Arte,
secţia Ţesături din bumbac, Mediaş (1942). Bucureşti. Expoziţii în ţară şi la Paris (1925).
Activitate productivă, unităţi ale industriei Lucrări de referinţă: busturile Negru Vodă
urbane din Transilvania (1928-1952). Director, (1910), Dimitrie Giurescu, amplasate în
Întreprinderea Textila, Piteşti (1952-1967). Câmpulung. Sculptură mică. Membru fondator,
Coordonarea realizării importantelor programe Tinerimea Artistică, Bucureşti (1901). Marele
prioritare pentru: reutilizarea şi extinderea Premiu Naţional pentru Pictură (1924).
atelierelor sau secţiilor tradiţionale, existente Prezenţe în muzee sau colecţii particulare din
de la începutul secolului XX, naţionalizate la Argeş – Muscel: Mocan călare; Ţărancă cu
11 iunie 1948; calificarea unui mare număr de coş; Cioban. Aprecieri publice antume şi
muncitori; înfiinţarea şcolii profesionale şi a postume. (S.N.).
liceului de specialitate; diversificarea
sortimentelor livrate pe piaţa internă sau MIREA, George D. (Câmpulung,
externă; sporirea eficienţei economice. Unitate Muscel, 16 aprilie 1852 - Bucureşti, 12
evidenţiată pe ţară (1960). Director decembrie 1934). Artist plastic, pictură,
administrativ, Combinatul de Articole Tehnice profesor universitar. Colegiul Sfântul Sava,
din Cauciuc/Rolast, Piteşti (1958-1970). Bucureşti (1869), Şcoala Naţională de Bele-
Implicări comunitare permanente. Aprecieri Arte, Bucureşti, Clasa Gheorghe Tattarescu,
publice antume şi postume. (I.D.P.). Theodor Aman (1876). Reporter de război,
sudul Dunării (1877). Specializări: Franţa
MIRCESCU, Grigore M. (Slobozia, (1878-1884), Germania. Activitate didactică,
Ialomiţa, 13 noiembrie 1910 - Curtea de Argeş, Şcoala Naţională de Bele-Arte, Bucureşti
25 iulie 1996). Profesor gradul I, muzică, (1891-1932); director (1899-1929). Tablouri în
dirijor. Stabilit în Argeş din 1946. Seminarul expoziţii europene: Franţa, Elveţia, Italia,
Teologic, Bucureşti (1928), Conservatorul de Olanda, România, Spania. Lucrări de referinţă:
Muzică şi Artă Dramatică, Bucureşti (1936). Bătălia de la Smârdan (1877); Mihai Viteazul
Activitate didactică permanentă (1936-1972), privind capul lui Andrei Bathory (1882);
instituţii şcolare din: Bălţi (Basarabia), portretele: Alexandru Odobescu; Bogdan
Pucioasa (Dâmboviţa), Piteşti (Argeş), Curtea Petriceicu Hasdeu; frescele de la Banca
de Argeş. Dirijor: Corul Radio, Bucureşti Naţională, Ministerul de Finanţe, Casa
(fondator); formaţii corale de amatori din Vernescu, Palatul Cantacuzino (Bucureşti).
Curtea de Argeş (Sindicatul Învăţământ) şi Prezenţe în muzee şi colecţii particulare.
Piteşti (Sindicatul Căilor Ferate Române, Casa Director, Pinacoteca Statului, Şcoala de
Armatei/Veterani de Război, Şcoala Arhitectură, Bucureşti; membru fondator,
Populară de Artă, Biserica Sfântul Gheorghe). Tinerimea Artistică (1901). Membru activ,
Prelucrări şi adaptări în domeniu. Consemnări Ateneul Român din Capitală (1898-1934).
critice favorabile. Studii, articole, Marele Premiu Naţional pentru Pictură (1924).
comunicări, reuniuni tematice naţionale, Prezenţe în muzee sau colecţii particulare din

94
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Argeş-Muscel. Valoroase aprecieri publice producţie româno-franceză; culegerile de


antume şi postume.. (S.N.). critică teatrală Replici (1969) şi Scene (1975);
rubricile permanente din revistele
MIRICIOIU, Mucenic (n. Cocu, Contemporanul, Flacăra, Viaţa Românească,
Argeş, 9 martie 1949). Inginer, construcţii Bucureşti. Emigrat în Israel (1977).
hidroenergetice, manager. Studii liceale, Documentarist, Muzeul Diasporei, Tel Aviv
Piteşti, Argeş (1967), Institutul de (1978-1986); director, revista Minimum (1986-
Construcţii, Bucureşti (1972). Activitate 2010). Iniţiator: Dicţionarul neconvenţional al
specializată: Trustul de Construcţii scriitorilor evrei de limba română, I, II (1980-
Hidroenergetice, Grupul de Şantiere Argeş, 1997). Membru, importante foruri literare din
Lotul Vâlcea, nodurile speciale Râmnicu Europa, reuniuni în domeniu. Aprecieri
Vâlcea şi Râureni (1972-1977); Grupul de publice, antume şi postume. (M.S.).
Şantiere Lotru, Vâlcea, şef, Biroul Tehnic
(1977-1979); Grupul de Şantiere Porţile de MIROŞI (Secolul XVI ~). Comună din
Fier 2, Mehedinţi, şef, Lotul Gogoşu, judeţul Argeş, Câmpia Burdea, aparţinând,
inginer-şef, Şantierul Ostrovul Mare (1979- temporar, zonei Teleorman, satele: Miroşi,
1988), colaborări cu partea iugoslavă şi Surduleşti. Suprafaţa: 48,1 km2. Locuitori: 4
investitorii uzinei de Apă Grea, Turnu Severin, 200 (1971; 2 636 (2008). Atestare documentară
Mehedinţi; şef de şantier, Arpaşu, Sibiu, medievală: Miroşi (1551). Biserici: Surduleşti
director tehnic, sucursalele Oltul Superior (1842-1852); Miroşi (1906-1908). Şcoală:
(1988-1997); Râmnicu Vâlcea (1997-2006). (1838); cămin cultural (1948); bibliotecă
Distinct: coordonator, lucrări de reabilitare, publică (1956). Zăcăminte şi exploatare de ţiţei.
Drumul Naţional 7, Piteşti-Râmnicu Vâlcea Cooperativă agricolă de producţie (1956-1990);
(terasamente, consolidări, ziduri, poduri). staţiune de maşini şi tractoare (1960-1992);
Studii, analize, rapoarte, proiecte, reuniuni asociaţie economică intercooperatistă, bovine
tematice interne sau externe. Contribuţii la (1980-1990); sediul Consiliului Unic
edificarea Sistemului Energetic Naţional. Agroindustrial de Stat şi Cooperatist Miroşi
Aprecieri publice. (M.B.). (1982-1990). Areal cerealier, legumicol,
zootehnic; asociaţii de producători (1992).
MIRODAN, Alexandru H./ZISSU Arhitectură specifică zonei de câmpie, artă
SALTMAN, Alexandru (Budeasa, Argeş, 5 populară (sculptură în lemn), coregrafie
iunie 1927 – Tel Aviv, Israel, 10 martie 2010). distinctă (căluşul). Trasee rutiere spre: Piteşti,
Scriitor, ziarist, traducător, scenarist. Liceul Costeşti, Alexandria; staţie pe calea ferată
Matei Basarab, Bucureşti (1945). Universitatea Costeşti – Roşiori de Vede. Turism rural. Târg
din Bucureşti (cursuri libere). Redactor, săptămânal: 23 aprilie; 14 octombrie. Scriere
publicaţii din Capitală: Tinereţea (1945-1946) ; monografică: Radu M. Tetici, Ionel M. Tudor
Tânărul muncitor (1847-1948) ; Scânteia (2000). Valoroase consemnări geografice,
tineretului (1948-1953, prim-redactor) ; istorice, economice, spirituale. (G.C.).
Scânteia (1953-1957, secretar de redacţie) ;
Teatrul (1957-1958); Gazeta literară (1959- MITEA, Constantin (Călăraşi, 1920 –
1961). Coparticipant, reînfiinţarea Teatrului de Bucureşti, 17 septembrie 2002). Ziarist,
Comedie, Bucureşti (1961-1963). Dramaturgie militant politic, parlamentar. Integrat
(selectiv): Ziariştii (1956); Celebrul 702 spaţialităţii argeşene prin proiecte economice,
(1960) ; Noaptea e sfetnic bun (1963) ; sociale, edilitare. Studii liceale la Călăraşi;
Camuflaj (1968) ; Tovarăşul feudal şi fratele cursuri libere, ziaristică, Bucureşti
său (1975). Colaborări cu numeroase teatre din (1949).Academia de Ştiinţe Social-Politice,
România şi Israel. Distinct : scenariul filmului Bucureşti (1962). Membru marcant, Partidul
Steaua fără nume, dupa Mihail Sebastian, Comunist Român: şef secţie, redactor-şef

95
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

adjunct, redactor-şef, ziarul Scânteia, publice antume şi postume. (M.B.).


Bucureşti; director, revista Contemporanul,
Bucureşti; şef, Secţia Propagandă şi Presă MITRACHE, Ion M. (n. Schitu, Olt,
(1980-1988); secretar, Comitetul Central al 22 iunie 1945). Inginer, construcţii de maşini,
Partidului, consilier, Cabinetul preşedintelui profesor universitar. Stabilit în Argeş din 1968.
Nicolae Ceauşescu (v.) şi al Elenei Ceauşescu Frate cu Marin M.M. (v.). Şcoala Medie
(v.). Deputat de Argeş în Marea Adunare Nr.2/Colegiu Zinca Golescu, Piteşti (1962),
Naţională, circumscripţiile electorale, Costeşti Institutul Politehnic, Bucureşti (1968).
(1980-1985) şi Topoloveni (1985-1989), Doctorat, mecanică, Bucureşti (1983).
reprezentând Frontul Unităţii Socialiste. Activitate în domeniu:, Întreprinderea de
Contribuţii directe la evoluţia industrială a Autoturisme, Colibaşi/Mioveni (1968-1975);
noilor aşezări urbane din Argeş în etapele Institutul de Învăţământ Superior/ Universitatea
amintite. Diverse aprecieri publice antume şi din Piteşti (1975~). Volume importante (în
postume. (C.D.B.). colaborare): Motoare. Îndrumar de proiectare
(1980); Termotehnică şi maşini termice, II
(1997); Ciclurile maşinilor şi instalaţiilor
MITOCARU, Gheorghe M. (Crucea, termice (1996); Termotehnică şi maşini
Suceava, 2 mai 1932 – Piteşti, Argeş, 23 martie termice. Probleme şi aplicaţii pentru ingineri
1966). Activitate în Argeş - Muscel (1963-1965, (1993). Studii, articole, comunicări, reuniuni
1966-1973, 1992-1996). Inginer, construcţii tematice naţionale şi internaţionale. Numeroase
civile, industriale, hidroenergetice, manager. granturi/ contracte de cercetare finalizate.
Studii liceale, Suceava (1954), Institutul de Brevet de inventator. Membru diverse foruri
Construcţii, Bucureşti (1958). Specialist în ştiinţifice specializate în domeniu. Contribuţii
domeniu: Secţia Drumuri şi Poduri, Câmpulung la dezvoltarea învăţământului superior tehnic
Moldovenesc, Suceava (1958-1959); din Argeş. Aprecieri publice. (M.C.S.).
Întreprinderea de Construcţii şi Instalaţii Căi
Ferate, Bucureşti (1959-1960); Grupul de MITRACHE, Marin M. (n. Schitu,
Şantiere Construcţii Poduri, Bicaz, Neamţ Olt, 28 februarie 1932). Inginer mecanic,
(1960-1963); Direcţia de Sistematizare, cercetător, proiectant. Stabilit în Argeş din
Arhitectură şi Proiectarea Construcţiilor / 1957. Liceul Radu Greceanu, Slatina, Olt
DSAPC, Piteşti (1963-1965); Grupul de (1952), Institutul Politehnic, Bucureşti (1957).
Şantiere Porţile de Fier 1, Mehedinţi (1965- Stagii: Franţa, Germania, Italia. Doctorat,
1966). Şef şantier, Întreprinderea de Construcţii ştiinţe tehnice, Bucureşti (1983). Activitate
Hidroenergetice, Grupul de Şantiere Argeş - specifică permanentă: Uzina Vasile Tudose /
Corbeni, nodurile speciale Noapteş, Zigoneni, Întreprinderea de Piese Auto, Colibaşi /
Băiculeşti, Măniceşti (1966-1973) ; Mioveni, Argeş, laboratorul încercări motoare
coordonator, Serviciul Tehnic de Calitate. (1957 – 1958), serviciile Constructor – şef
Ulterior: Centrala Trustului de Construcţii (1959 – 1961), Studii tehnologice (şef, 1961 -
Hidroenergetice, Bucureşti (1973-1991); 1969); Întreprinderea de Autoturisme Colibaşi /
misiuni organizatorice, şantierele Siriu Mioveni, coordonator, birourile tehnologice
(Buzău), Sebeş (Alba), Oltul Inferior, Jiu; (1969 - 1971); Institutul de Cercetare
inspector principal, Controlul Tehnic de Ştiinţifică şi Inginerie Tehnologică pentru
Calitate (laboratoare). Şef de şantier, Germania Autoturisme, Colibaşi / Mioveni, coordonator,
(1991-1992). Inspector, Controlul Tehnic de sectoarele constructor (1971 – 1992), unităţile
Calitate, Sucursala Argeş (1992-1996). Studii, Centralei de Autoturisme din Piteşti: Mioveni,
analize, rapoarte, proiecte, reuniuni tematice Câmpulung (Argeş), Timişoara (Timiş),
interne sau externe. Contribuţii la edificarea Craiova (Dolj). Contribuţii distincte:
Sistemului Energetic Naţional. Aprecieri proiectarea şi omologarea primului carburator

96
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

economic al autocamioanelor SR 101, cutiei de domeniu: Trustul de Construcţii, Iaşi (1967-


viteze, pompelor, compresoarelor, pistoanelor, 1968); Trustul de Construcţii Argeş (1968-
segmentelor, supapelor, realizate la Colibaşi, 1990). Director fondator, acţionar majoritar, SC
pentru autocamioanele SR 131 şi SR 139; Secona SA Piteşti, preşedinte, Consiliul de
preluarea documentaţiei tehnice de la Administraţie (1990 ~). Preocupări în
Compania Renault, Franţa, în etapa pregătirii domeniile tehnologizării şi industrializării
fabricaţiei autoturismelor Dacia 1100 şi Dacia şantierelor de construcţii, consilierea edificării
1300; înfiinţarea atelierelor de proiectări şi Complexului Comercial Fortuna, Hotelului
încercări; pregătirea informaţiilor oportune Muntenia II, Bazinului Olimpic, Spitalului de
recunoaşterii pe piaţa externă a autoturismelor Pediatrie, Piteşti ; coordonarea modernizării
şi autocamioanelor autohtone. Volum sediilor Rolast, Băncii Naţionale, Băncii
important: Automobilul românesc. Istorie şi Române de Dezvoltare, Parchetului din
tehnică (1994, în colaborare). Studii, articole, localitate. Volume literare (versuri): Paznici de
analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale şi moarte (1991); Adevărul… numai adevărul
internaţionale. Diverse aprecieri comunitare. (1999); Mereul lumii (2005); Despărţirea de
(I.D.P.). hominitate (2012). Contribuţii la
MITRACHE, Mihaela E. (Bucureşti, 8 redimensionarea urbanistică a Argeşului
august 1955-Bucureşti, 18 februarie 2008). contemporan. (G.P.).
Actriţă de teatru, film, radio, televiziune.
Activitate la Piteşti, Argeş (1978-1988). MITROI, Gheorghe (Secolul XX).
Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Medic, înalt funcţionar public. Studii liceale şi
Ion Luca Caragiale, Bucureşti (1978), Clasa universitare la Bucureşti. Activitate în
Marin Moraru. Activitate în domeniu: Teatrul domeniu: unităţi sanitare din Argeş. Primar al
Alexandru Davila, Piteşti (1978-1988); Teatrul oraşului Curtea de Argeş (1941-1942).
Naţional, Bucureşti (1988-2008). Roluri de Gestionarea administraţiei locale, specifice
referinţă: Zamfira (Gaiţele, Alexandru guvernării instituite de Ioan/Ion Antonescu (v.),
Kiriţescu); Miza (Titanic vals, Tudor mobilizării generale, intrării României în Al
Muşatescu); Magda Miu (Ultima oră, Mihail Doilea Război Mondial (1941), ofensivei
Sebastian); Honey (Cui i-e frică de Virginia unităţilor militare pe Frontul de Est (1941-
Woolf?, Edward Albee); Felicia (Generaţia de 1942). Distinct: organizarea Spitalului Crucii
sacrificiu, Jean Valjan). Partituri în filmele: Roşii; înfiinţarea Colegiului Militar pentru
Excursia; Pădurea de fagi, Filantropica, Copiii Orfani de Război în clădirile
Balanţa, Moartea unui artist. Colaborări cu Seminarului Teologic; iniţierea Economatului
Televiziunea Română, studiouri din Germania Popular; asigurarea transportului primilor
şi Israel. Nominalizare pentru cea mai bună prizonieri ruşi de la Curtea de Argeş în Lagărul
actriţă de film (1997), Festivalul de la Ierusalim Corbeni, Argeş. Diverse atestări documentare.
(Israel). Membră Asociaţia Oamenilor de Aprecieri comunitare antume şi postume.
Teatru şi Muzică/ATM; Uniunea Teatrală din (N.I.M.).
România/UNITER. Consemnări critice
favorabile, alte aprecieri publice antume şi MITROPOLIA ŢĂRII ROMÂNEŞTI
postume. (I.F.). DE LA MUSCEL ŞI ARGEŞ (1330-1517).
Instituţie eclesiastică fundamentală pentru
MITRACHE, Mihail Constantin D. sistemul ortodoxiei medievale. Reşedinţă
(n. Păuşeşti Măglaşi, Vâlcea, 29 septembrie (succesiv): Câmpulung (1300-1359); Curtea de
1943). Inginer, construcţii civile, manager, Argeş (1359-1517). Activitate interferată
antreprenor. Stabilit la Piteşti, Argeş, din 1968. preocupărilor Curţii Domneşti a Basarabilor
Liceul Teoretic Drăgăşani, Vâlcea (1961), (v.). Primul mitropolit: Iachint (v.), recunoscut
Institutul Politehnic, Iaşi (1967). Activitate în oficial de Patriarhia Ecumenică de la

97
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Constantinopol (1359), întronizat la Curtea de de măr, cireş, vişin, prun, nuc, cu valoare
Argeş, voievod, Nicolae Alexandru (v.). genetică evidentă pentru ameliorarea
Denumire frecventă: Mitropolia Ungrovlahiei, sortimentelor bazinului pomicol Comarnic,
cu autoritate şi asupra locuitorilor români din Iaşi. Ample conlucrări pentru experienţe în
plaiurile de peste Carpaţi. Iniţiative laboratoare, pepiniere şi livezi. Volum
importante: organizarea, în premieră, a vieţii important (în colaborare), Pomologia
religioase autohtone; înfiinţarea episcopiilor, României, I-VIII (1963-1969). Numeroase
mănăstirilor, schiturilor, parohiilor; pregătirea studii, articole, comunicări, reuniuni tematice
şi hirotonisirea preoţilor; editarea cărţilor de naţionale şi internaţionale. Considerat unul
cult (limba slavonă); gestionarea patrimoniului dintre exponenţii modernizării domeniului în
propriu şi a daniilor oferite de enoriaşi; zona Moldovei. Recunoaşteri publice antume şi
stabilirea raporturilor cu Locurile Sfinte. postume. (C.D.B.).
Implicare în consolidarea creştinismului
oriental. Păstorită, la începutul secolului XVI, MITULESCU, Gabriel M. (n.
de cărturarii: Maxim (1505-1508) şi Macarie Domneşti, Argeş, 31 octombrie 1957). Medic
(1512-1521). Scaun transferat la Târgovişte, primar, chirurgie generală şi oncologică,
Dâmboviţa (1517), domn al Ţării Româneşti manager, publicist. Fiul lui Moise M. (v.).
Neagoe Basarab (v.). Numeroase atestări Liceul Nicolae Bălcescu/ Colegiul Ion C.
documentare. (S.P.). Brătianu, Piteşti (1976), Institutul Medico-
Farmaceutic, Cluj-Napoca (1985). Primariat în
MITU, Gheorghe (Sfârşitul secolului 1998. Stagii: Austria, Grecia, Israel, Italia,
XIX-Prima jumătate a secolului XX). Tunisia (1998-2007). Doctorat, ştiinţe
Proprietar urban, editor, donator comunitar. medicale, Bucureşti (2006). Activitate în
Case, terenuri, magazine la Curtea de Argeş. domeniu: Spitalul Judeţean Argeş (1985-1988);
Fondator, Editura-Librărie şi Depozitul de Circumscripţia sanitară Valea Largă,
Ziare Gheorghe Mitu, Curtea de Argeş (1926). Dâmboviţa (1988-1990); Spitalul Fundeni,
Distinct: colaborare cu fotografi specializaţi, Bucureşti, Secţia Chirurgie (1993 ~), respectiv
realizarea de ilustrate, cărţi, microalbume, Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant
desfacere naţională. Activităţi agreate de Hepatic (1998 ~). Medic-şef, clinicile
Camera de Comerţ şi Industrie Piteşti, proctologie: Proctoline şi Proctoclinic (1998-
Prefectura Argeş, Primăria Curtea de Argeş. 2007). Colaborări didactice universitare:
Imagini regăsite în scrieri istorice, expoziţii Clinica Fundeni (1994 ~); Facultatea de
muzeale, colecţii particulare. Nominalizare: Medicină Carol Davila, Bucureşti (2007 ~);
Anuarul general al oraşului Piteşti şi Şcoala Internaţională de Chirurgie Oncologică..
Judeţului Argeş (1936). Diverse contribuţii Numeroase studii, articole, reuniuni tematice
filantropice. Aprecieri publice antume şi naţionale şi internaţionale. Membru, importante
postume. (I.E.C.). asociaţii şi foruri profesionale europene, alte
aprecieri publice. (C.C.).
MITU, Mihail (Câmpulung, Muscel,
1914 – Iaşi, 1974). Inginer agronom, cercetător MITULESCU, Ion (Poenărei, Corbi,
ştiinţific, publicist. Liceul/Colegiul Dinicu Muscel, 1875-Bucureşti, 1942). Medic militar,
Golescu, Câmpulung (1932), Facultatea de fiziologie, publicist, ofiţer de carieră. Studii
Agronomie, Bucureşti (1940). Doctorat, ştiinţe liceale şi universitare în Capitală. Stagiu:
agricole, Iaşi (1963). Referent, Camera Germania (1901). Activitate specializată:
Agricolă a Judeţului Iaşi (1940-1949). Spitalul Militar, Bucureşti (1900-1901,
Activitate didactică permanentă, Institutul locotenent); regimentele 25 Rahova (1901 ~
Agronomic Ion Ionescu de la Brad, Iaşi (1949- 1904), 6 Călăraşi (1904 ~ 1914, căpitan);
1969). Studierea biotipurilor şi soiurilor locale Comandamentul Cetăţii, Bucureşti (1914-

98
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1916); Inspectoratul General al Jandarmeriei (1946), Universitatea din Bucureşti.


Române (1916-1940, locotenent colonel), Documentări externe. Activitate didactică
cabinet personal (1940-1942), Bucureşti. permanentă (1948-1987): Gimnaziul Unic,
Colaborator, Institutul Koch (Germania). Domneşti (director); Secţia de Învăţământ şi
Volume importante: Sufluri cardio-pulmonare. Cultură a Regiunii Argeş (inspector); şcolile
Mecanisme şi diagnostic (1900); Tuberculoza Nr. 3 şi Nr. 16, Piteşti (director); Liceul
(1903). Studii, articole, analize, rapoarte, Nicolae Bălcescu / Colegiul Ion C. Brătianu,
reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Piteşti (director). Distinct: gestionarea vizitei
Membru corespondent, Societatea de Medicină, liderului Nicolae Ceauşescu (v.) în liceu (25
Berlin (Germania), diverse ordine sau medalii, februarie 1965); organizarea Centenarului
alte aprecieri publice antume şi postume. instituţiei (22 mai 1966); urmărirea edificării
(C.C.). actualelor locaţii pentru şcolile Nr. 3 (15
septembrie 1973) şi Nr. 16 (15 septembrie
MITULESCU, Moise (n. Domneşti, 1977). Volum important: Monografia Şcolii
Muscel, 4 februarie 1932). Profesor gradul I, Nr. 3 Ion Pillat din Piteşti (1998, în
muzică, dirijor, compozitor, manager. Şcoala colaborare). Studii, articole, comunicări,
Normală Câmpulung, Argeş (1951), Şcoala de reuniuni tematice naţionale. Membru, diverse
Artă, Braşov (1956), Conservatorul Ciprian foruri publice, ştiinţifice, obşteşti. Aprecieri
Porumbescu, Bucureşti (1963), Clasa Victor comunitare. (I.M.D.).
Giuleanu. Activitate didactică permanentă,
şcolile Albeşti de Argeş, Zărneşti (Braşov), Nr. MIU, Barbu I. (n. Alexeni, Ialomiţa,
3 şi Nr. 5 (Piteşti), Liceul / Colegiul Zina 24 iulie 1956). Profesor gradul I, chimie,
Golescu (Piteşti). Distinct: profesor şi director, manager, publicist. Stabilit la Piteşti, Argeş,
Şcoala/ Liceul de Muzică şi Arte Plastice, din 1981. Liceul Teoretic Urziceni, Ialomiţa
Piteşti (1964-1994); inspector, Inspectoratul (1975), Facultatea de Tehnologie Chimică,
Şcolar Judeţean Argeş (1973-1976); lector, Institutul Politehnic, Bucureşti (1981).
Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, Colegiul Doctorat, chimie, Bucureşti (2008). Activitate
Câmpulung. Dirijor reprezentativ al zonei didactică: Liceul/Grupul Şcolar Construcţii de
Argeş – Muscel: Corala Negru Vodă Maşini, Colibaşi/Mioveni, Argeş (1981-1990,
(Câmpulung); corurile sindicatelor Învăţământ, director adjunct, 1982-1989); Liceul/Colegiul
Textila, Combinatul de Articole Tehnice din Alexandru Odobescu, Piteşti (1990-1994,
Cauciuc/Rolast, al Casei Sindicatelor (Piteşti), director adjunct; 1995-1998, director);
căminelor culturale Călineşti şi Leordeni Inspectoratul Şcolar al Judeţului Argeş (1994-
(Argeş), Liceului de Muzică (Piteşti). Creaţii 1995; 1998-2001); Colegiul Ion C. Brătianu,
proprii (volume): Din cuburi colorate (1976); Piteşti (2001 ~), director (2001-2003; 2005-
Floare albă din cunună; Solfegii; Cântând 2011). Volume importante: Alături de tineri, I
iubirea (2011). Special: Monografia Liceului (2000); II (2001); III (2003); Geologie (2003,
de Artă Dinu Lipatti Piteşti (2007). Studii, în colaborare). Studii, articole, comunicări,
articole, reuniuni tematice, interviuri. emisiuni media, reuniuni naţionale şi
Numeroase premii în domeniu, turnee externe, internaţional pe diverse teme. Contribuţii la
jurizări. Preşedinte: Cenaclul Muzicienilor reorganizarea structurilor şcolare din Argeş-
Argeşeni George Stephănescu; Societatea Muscel după 1990, aplicarea cerinţelor Uniunii
Profesorilor de Muzică şi Desen din România, Europene, integrarea instituţională în viaţa
Filiala Argeş. Aprecieri publice. (L.P.). Cetăţii. Membru, diverse asociaţii profesionale
în domeniu. Aprecieri publice. (C.V.).
MITULESCU, Nicolae (n. Domneşti,
Muscel, 1925). Profesor gradul I, geografie, MIU, Constantin B. (n. Bucureşti, 8
manager, publicist. Şcoala Normală, Cluj iulie 1946). Inginer, energetică, manager,

99
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

publicist. Stabilit în Argeş din 1950. Şcoala președinte temporar. Membru, diverse asociații
Medie / Colegiul Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş culturale interbelice (1933 ~ 1937) și
(1964), Institutul Politehnic, Bucureşti (1969). contemporane. Aprecieri publice antume şi
Stagii: Austria, Franţa, Germania, Italia, postume. (M.S.).
Olanda, Spania. Activitate permanentă,
Combinatul Petrochimic / SC Arpechim SA, MIULESCU, Leon A. (n. Câmpulung,
Piteşti: şef instalaţie, şef secţie coordonator Muscel 18 februarie 1938). Inginer mecanic,
(1969-1981); director energetic (1981 ~ 1999). manager, expert marketing. Şcoala
Reprezentant al României la negocierile pentru Medie/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung,
aderarea la Uniunea Europeană, Capitolul Argeş (1955), Institutul Politehnic, Braşov
Energie, Bruxelles, Belgia (1999). Conclucrări (1961). Stagiu în Franţa (1981-1982).
de specialitate, combinate petrochimice, Activitate productivă: proiectant, Uzina
fabrici, asociaţii din România, Franţa, Mecanică Muscelul, Câmpulung (1961-1965);
Republica Moldova. Invenţii şi inovaţii Întreprinderea Construcţii Metalurgice -
brevetate. Preocupări literare. Volume Siderurgice, Galaţi (1965-1967). Şef, Serviciul
importante (semnate Constantin Agricola Producţie, Uzina / Întreprinderea de
Miu): Provincial în Provence (2010); Tatăl Autoturisme Colibaşi / Mioveni, Argeș (1971-
meu. In memoriam (2011); Amintirile unui 1979). Director: Întreprinderea de Asistenţă
comisar de poliţie, I, II (2012); Oameni Tehnică şi Service Autoturisme, Piteşti, Argeș
obişnuiţi (2013). Colaborări, reviste literare şi (1979-1983); Întreprinderea de Comerţ Exterior
de profil industrial. Consilier municipal, Piteşti Auto-Dacia, Piteşti (1983-1985; 2000-2002).
(1992-1996). Membru, diverse foruri tehnice în Director adjunct: Întreprinderea ARO,
domeniu, alte aprecieri publice. (G.P.). Câmpulung (1988-1990); Centrala de
Autoturisme, Piteşti (1985-1988; 1990-2000).
MIU, Valeriu (Bârla, Argeş, 24 mai Contribuţii directe la: proiectarea
1962 – Bucureşti, 25 decembrie 1989). autoturismului M 361; organizarea reţelei
Lucrător industrial, Erou-martir, Revoluţia naţionale şi internaţionale Service Autoturisme
Română din 1989. Liceul Costeşti, Argeş Dacia; omologarea, integrarea, fabricarea
(1981). Activitate productivă, Trustul de pieselor de schimb Renault 12/Dacia 1300;
Construcţii, Bucureşti (1986-1989), student, promovarea exportului specializat în state
Institutul Politehnic, Bucureşti. Împuşcat din Africa, America de Sud, Asia, Europa.
mortal în confruntările de la Kilometru 0, Piaţa Studii, analize, rapoarte, interviuri. Diverse
Universităţii din Capitală. Decedat, Spitalul aprecieri publice. (I.D.P.).
Colţea, Bucureşti. Postum: Titlul de Erou-
martir. Alte aprecieri publice. (R.P.C.). MIUŢESCU, Gheorghe Adrian M. (n.
Craiova, Dolj, 5 decembrie 1959). Inginer
MIU LERCA, Constantin P. mecanic, manager, parlamentar. Stabilit în
(Grădinari, Caraş Severin, 15 august 1908 - Argeş din 1983. Liceul Militar de Marină
Piteşti, Argeş, 1985). Profesor, matematică- Alexandru Ioan Cuza, Constanţa (1974),
fizică, scriitor. Activitate didactică la Facultatea Tehnologia Construcţiei de Maşini,
Câmpulung și Pitești. Volume importante Craiova (1983). Stagiu în Elveţia. Inginer
(versuri): Biblice (1932); Colinde (1940); Sus (1983-1985), şef secţie (1985-1986), inginer
stele, jos stele (1971); Unde concentrice proiectant (1986-1993), director general (1996-
(1975); Efemerele anotimpuri (1983). 2002), Întreprinderea Electroargeş, Curtea de
Colaborări: publicaţii din Banat, fondator Argeş. Invenţii brevetate. Manager, firme
Vestul (1932); revista Argeş, Piteşti. Lectură private din Curtea de Argeş (1993-1996; 2002-
în cenaclurile literare: Tudor Muşatescu 2004; 2008~). Membru marcant, Partidul
(Câmpulung); Liviu Rebreanu (Piteşti), Naţional Liberal, preşedinte, Organizaţia Argeş

100
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(2002-2009). Deputat de Argeş (2004-2008), Piteşti-Mărăcineni, Argeş. Volume importante


reprezentând Alianţa Dreptate şi Adevăr, (autor sau în colaborare): Pepiniera pomicolă
Comisia pentru Muncă şi Protecţie Socială. (1984); Producerea, păstrarea şi
Delegat, Comisia Europeană, Adunarea valorificarea materialului pomicol şi
Parlamentară a Consiliului Europei, Strasbourg, dendrologic (1992); Cultura arbuştilor
Franţa (2005-2008). Dezbateri electorale, fructiferi (1992); Producerea materialului
iniţiative legislative, interpelări, declaraţii, săditor la coacăz, zmeur şi mur (2004).
interviuri. Numeroase emisiuni media, reuniuni Numeroase studii, articole, comunicări,
naţionale şi internaţionale pe diverse teme. reuniuni tematice, interne şi internaţionale.
Stimularea democratizării vieţii politice Coordonator, programe naţionale şi europene
argeşene după 1990. Aprecieri publice. specializate. Membru, importante organizaţii
(C.D.B.). profesionale, premii în domeniu, alte aprecieri
publice. (C.D.B.).
MÎNZÎNĂ, Ion (n. Slăveşti,
Teleorman, 15 octombrie 1959). Economist, MLADIN, Paulina I. (n. Pietroşiţa,
manager, militant politic, parlamentar. Stabilit Dâmboviţa, 17 iunie 1951). Inginer horticol,
în Argeş din 1990. Academia de Ştiinţe cercetător ştiinţific I, publicist. Stabilită în
Economice, Bucureşti (1986). Stagii: Belgia, Argeş din 1980. Liceul Teoretic, Fieni,
Danemarca. Activitate în domeniu, unităţile Dâmboviţa (1970), Facultatea de Horticultură,
forestiere de exploatare şi transport: Craiova, Dolj (1976). Doctorat, ştiinţe agricole,
Gheorghieni, Harghita (1986-1990); Piteşti, Bucureşti (1995). Cercetător, şef laborator,
Argeş (1990). Şef oficiu (1990-1995), director Institutul de Cercetare pentru Pomicultură,
adjunct (1995-1996), Direcţia de Muncă şi Piteşti-Mărăcineni, Argeş (1980~). Volume
Protecţie Socială Argeş; director Serviciul de importante (în colaborare): Cultura arbuştilor
Protecţie şi Pază al judeţului Argeş (2008 ¬). fructiferi pe spaţii restrânse (1992); Cum
Membru marcant: Partidul România Mare, cultivăm şi îngrijim plantele pomicole (1996);
preşedinte, Organizaţia Argeş (1992-2010); Pomicultura durabilă de la genotip la
Partidului Conservator (2010); Partidul Social protecţia mediului şi sănătatea umană (2008).
Democrat (2010 ~). Consilier: Consiliul Local, Numeroase studii, articole, comunicări,
Piteşti (1992-1996); Consiliul Judeţean Argeş reuniuni tematice naţionale şi internaţionale,
(2000-2004); vicepreşedinte, Consiliul proiecte interne şi europene specializate.
Judeţean Argeş (2000). Senator de Argeş Distinct: obţinerea a 24 de noi soiuri de arbuşti
(1996-2000), deputat de Argeş (2000-2004, fructiferi. Membră, diverse asociaţii
2004-2008), reprezentând Partidul România profesionale, premii în domeniu, alte aprecieri
Mare. Iniţiative legislative, interpelări, publice. (C.D.B.).
emisiuni media, interviuri, reuniuni politice
naţionale. Diverse recunoaşteri publice. MOACĂ, Florin (Secolul XX).
(C.D.B.). Proprietar urban, militant politic, înalt
funcţionar public. Membru marcant, Partidul
MLADIN, Gheorghe I. (n. Schitul Comunist Român. Primar al oraşului
Topolniţei, Izvoru Bârzii, Mehedinţi, 23 Câmpulung, Argeş (1965-1967). Realizări ale
februarie 1946). Inginer horticol, cercetător etapei: continuarea sistematizării Râului
ştiinţific I, manager. Stabilit în Argeş din 1975. Târgului în perimetrul urban; edificarea parţială
Liceul Agricol, Craiova, Dolj (1965), a cvartalului Vişoi I; extinderea şi întreţinerea
Facultatea de Horticultură, Craiova (1975). tramei stradale; diversificarea profilului
Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti (1987). economic al localităţii; gestionarea programului
Cercetător (1990-2003), director tehnic (2003 investiţional din surse guvernamentale şi
~ ), Institutul de Cercetare pentru Pomicultură, locale. Aprecieri comunitare. (M.B.).

101
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Nr. 1 / Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1946),


MOARA SISTEMATICĂ Universitatea din Bucureşti (1950). Doctorat,
PROGRESUL PITEŞTI (1895-2010). Unitate filologie, Bucureşti (1977). Activitate în
tradiţională pentru industria de prelucrare a domeniu: Universitatea din Bucureşti (1950-
cerealelor din România, amplasată în Târgu din 1952); Şcoala Costeşti, Argeş (1952-1955);
Vale, Piteşti, Argeş. Dotare tehnică raportată la Liceul Nicolae Bălcescu / Colegiul Ion C.
evoluţia generală a economiei naţionale. Brătianu, Piteşti (1955-1959); Secţia de
Reabilitare în 1908, investitor, Hugo Mrazek Învăţământ a Regiunii Argeş (1959-1962);
(v.). Administraţie germană (1916-1918). Din Institutul Pedagogic de 3 ani / Institutul de
1920: Societatea Anonimă Progresul, 2 000 Învăţământ Superior / Universitatea din Piteşti
000 lei capital social subscris, mărit, ulterior (1962-2006). Fondator, primele facultăţi din
(1922), la 10 000 000 lei. Concesională firmei Piteşti (1962), primul prorector (1962-1967),
Eduard Prochaska şi Fiii, din Timişoara primul rector (1971-1974). Temporar,
(1936), arendaş, Hugo Mrazek. Producţie finită preşedinte, Comitetul Regional de Artă şi
tranzacţionată, prioritar, de Brutăria Populară Cultură Argeş. Lectorate, limba română,
(1908-2002), aflată în imediata apropiere. universităţi din Torino şi Milano, Italia (1967-
Capacităţi naţionalizate (1948); integrate 1969). Volume importante: Elemente de
administrativ după 1968. Societăţi comerciale origine italiană în limba română (1978);
(1990), privatizare pe baza de acţiuni (1992), Formarea cuvintelor în limba română
renunţarea la profilul iniţial, încetarea contemporană (1999, în colaborare); Limba
activităţii, înstrăinarea patrimoniului, demolare. română contemporană. Probleme de
Diverse atestări documentare. (T.C.A.). lexicologie şi formarea cuvintelor (1994);
Limba română contemporană. Vocabularul
MOCANU, Constantin (Sfârşitul (2004, în colaborare); Elemente de lingvistică
secolului XIX - Prima jumătate a secolului romanică (2005). Numeroase studii, articole,
XX). Proprietar urban, comerciant, comunicări, reuniuni naţionale şi internaţionale
parlamentar. Deputat de Argeş (1922-1926, pe diverse teme. Contribuţii definitorii la:
1927-1928), reprezentând Partidul Naţional înfiinţarea Institutului Pedagogic (de 3 ani) din
Liberal. Implicat în diversificarea economiei Piteşti (1962); evoluţia învăţământului superior
autohtone şi democratizarea vieţii politice din Argeş-Muscel; conexarea domeniului la
locale din perioada interbelică. Aprecieri relaţiile interne şi continentale de specialitate;
publice. (C.D.B.). iniţierea sesiunilor ştiinţifice ale cadrelor
didactice universitare şi studenţilor din
MOCANU, Constantin N. (Sfârşitul localitate; integrarea academică în viaţa Cetăţii.
secolului XIX-Prima jumătate a secolului XX). Valoroase aprecieri publice. (M.C.S.).
Ofiţer de carieră, infanterie, general. Originar
din Câmpulung, Muscel. Combatant: Campania MOCIOI, Nicolae I. (n. Valea Stânii,
balcanică (1913, locotenent); Primul Război Ţiţeşti, Muscel, 7 septembrie 1928). Istoric,
Mondial (1916-1918), Frontul Carpatic (1916, arhivist, manager. Liceul Gheorghe Şincai,
căpitan), evidenţiat în luptele de la Mohu Bucureşti (1948), Universitatea din Bucureşti
(Transilvania), Frontul din Moldova (1917, (1954). Doctorat, ştiinţe istorice, Bucureşti
maior), remarcat în bătălia de la Mărăşeşti, (1976). Stagiu, arhivistică, Franţa (1978).
Vrancea. General de brigadă (1946). Activitate permanentă: director,
Importante distincţii române şi ruse. Aprecieri Filiala/Direcţia Brăila, Arhivele Statului (1954-
publice antume sau postume. (G.I.N.). 1990). Volume importante (în colaborare):
MOCANU, Marin Z. (n. Mozăceni, Monografia judeţului Brăila (1971); Judeţele
Argeş, 6 august 1926). Cadru didactic patriei. Brăila. Monografie (1980);
universitar, filologie, manager. Liceul de Băieţi Documente privind istoria oraşului Brăila

102
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1831-1944), I (1975), II (1989) ; Filiala din localitate, diversificarea preocupărilor,


arhivelor statului Brăila (1979, 1983). economice, ecoturistice şi culturale montane.
Numeroase studii, articole, comunicări, Aprecieri publice. (I.D.P.).
reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. MOHAN, Vasile Gh. (Arefu, Argeş, 1
Contribuţii distincte la reorganizarea fondurilor ianuarie 1926 - Curtea de Argeş, 7 octombrie
şi extinderea spaţiilor Filialei Brăila a 2001). Lucrător industrial, militant şi lider
Arhivelor Statului. Membru, asociaţii politic, înalt funcţionar de stat, parlamentar.
profesionale în domeniu. Diverse aprecieri Liceul / Colegiul Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş
publice. (S.I.C.). (1946), Facultatea de Economie, Bucureşti
(1966). Activitate productivă: Casa Autonomă
MODAN CORNEA, Ioana (n. a Pădurilor Statului / CAPS, Curtea de Argeş
Hârseşti, Argeş, 16 septembrie 1954). Solistă, (1941 – 1948). Membru marcant Partidul
muzică populară românească, culegător de Muncitoresc / Partidul Comunist Român.:
folclor. Liceul Teoretic, Costeşti, Argeş (1972), secretar, organizaţiile de tineret Loviştea,
Şcoala Populară de artă , Piteşti, Clasa Vâlcea (1948 – 1950) şi Piteşti, Argeş (1950 –
Cornelia Voica. Solistă: Orchestra Doina 1951); secretar: Comitetul Raional de Partid,
Argeşului; Piteşti; ansamblurile Folclorice Găeşti, Dâmboviţa (1951 - 1953); Comitetul
Dorul şi Plaiuri argeşene, Piteşti; formaţii Regional Argeş (1956 – 1961). Prim - secretar:
profesioniste din Bucureşti şi alte centre Comitetul Orăşenesc de Partid, Curtea de
culturale din România. Laureată, Festivalul Argeş (1961 – 1976), primar (1968 -
Maria Tănase, Craiova, Dolj (1973). Turnee 1976); Comitetul Judeţean de Partid Argeş
externe. Discografie (selectiv): Pe-o pală de (1976 – 1977), preşedinte, Consiliul Popular
fân cosit; Multă lume-mi zice aşa; În sat l- Judeţean. Responsabilităţi ulterioare, Comitetul
aştept pe Mărin; Cântecul tău, măi Marine. Central, Bucureşti, Colegiul de Partid:
Diverse precieri comunitare. (C.G.C.). vicepreşedinte (1977 – 1978); preşedinte (1978
– 1986). Deputat de Argeş în Marea Adunare
MOGOŞ (Secolul XV). Mare Naţională, Circumscripţia Electorală Nr.4,
proprietar funciar din Muscel, boier, stăpân la Curtea de Argeş (1975 – 1980), reprezentând
Corbii de Piatră, Miceşti, Mălureni Frontul Unităţii Socialiste. Contribuţii distincte
(Mioveni), împreună cu vistierul Cârjeu (v.). la evoluţia contemporană a oraşului Curtea de
Contribuţii la definirea caracteristicilor agrare Argeş: atragerea de investiţii pentru unităţi
proprii începutului feudalităţii autohtone în industriale nepoluante (electronică,
Argeş-Muscel. (S.I.C.). electrotehnică, porţelan, bioproteine);
edificarea zonei rezidenţiale Nord; construirea
MOGOŞ, Marcel N. (n. Bucureşti, 28 Cinematografului Unirea (fonduri comunitare);
decembrie 1952). Profesor gradul I, fizică, redimensionarea bazei materiale şi activităţii
manager, lider comunitar. Stabilit în Argeş din instituţiilor şcolare, culturale, sportive,
1952. Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, eclesiastice, turistice, amplasarea unor lucrări
Câmpulung, Argeş (1971), Institutul de de artă monumentală. Gestionarea inundaţiei
Învăţământ Superior, Piteşti, Argeş (1975). râului Argeş, urmare a incidentului tehnic de la
Activitate didactică permanentă, şcoli din: barajul Hidrocentralei Vidraru, Arefu (6 iulie
Şipote, Iaşi (1975-1978), Rucăr, Argeş (1978- 1974). Studii, analize, rapoarte, interviuri,
1982), Dragoslavele, Argeş (1982 ~), director, reuniuni tematice naţionale sau internaţionale.
(1998-2002). Preşedinte, Obştea Moşnenilor Aprecieri publice antume şi postume. (I.T.B.).
Dragoslăveni, (2002 ~). Contribuţii la MOICEANU, Gabriel (n. Câmpulung,
asigurarea suportului material pentru Şcoala Muscel, 1934). Sportiv de performanţă, ciclism,
Dragoslavele, construirea sălii de sport, antrenor, manager. Activitate şi succese în
reorganizarea oficială a proprietarilor forestieri domeniu, cluburi din Câmpulung sau din

103
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Capitală. Participant la numeroase competiţii 1998) şi Piteşti (1998-2010). Director


naţionale, balcanice, europene, internaţionale, general/consilier (1997-1999), Ministerul
olimpice. Rezultate distincte: Locul VI Educaţiei Naţionale, Bucureşti. Volume
contratimp, cu echipa României, Jocurile importante (autor, coautor): Genetica
Olimpice de la Roma, Italia (1960); Locul I, în microorganismelor. Principii şi tehnici de
trei etape, Cursa Păcii. Preşedinte, Clubul laborator (1985); Inginerie genetică. Clonarea
Sportiv Muscelul, Câmpulung, Argeş, Maestru genelor prin tehnologia ADN-recombinat
al Sportului, obiecte personale în expoziţia (1987); Principii şi tehnici de virusologie
permanentă Sportul Argeşean, Muzeul (1991); Microbiologie. Virusologie generală, I
Judeţean Argeş, alte aprecieri publice. (1998); Microbiologie. Bacteriologie generală
(L.V.M.). (2000). Numeroase studii, articole, comunicări,
reuniuni interne şi externe specializate.
MOICEANU, Ion (n. Rucăr, Membru, diverse foruri naţionale în domeniu.
Muscel, 19 octombrie 1944). Profesor gradul I, Maestru al sportului, şah (1970). Contribuţii la
istorie, publicist. Şcoala Medie/Colegiul Dinicu evoluţia cercetării fundamentale autohtone,
Golescu, Câmpulung (1962), Liceul promovarea succeselor continentale,
Nr.2/Colegiul Zinca Golescu: Piteşti, Argeş diversificarea învăţământului superior din
(1967), Facultatea de Istorie, Universitatea din Argeş. Aprecieri publice. (M.C.S.).
Bucureşti. Activitate didactică permanentă în
judeţul Constanţa, localităţile. Zorile şi Urluia MOISE, Ion (Corbi, Muscel, 18
(Adamclisi); Ostrov; Ciocârlia (1962-1977). septembrie 1928 – Piteşti, Argeş, 16 septembrie
Titular: Liceul Militar de Marină Alexandru 2007). Profesor universitar, filologie,
Ioan Cuza, Constanţa (1977-1998); Liceul memorialist. Liceul Mixt/Colegiul Vlaicu
Ovidius, Constanţa (1998-2009). Volum Vodă, Curtea de Argeş (1949), Universitatea
important: Pagini din istoria adevărată a Andrei Aleksandrovici Jdanov (1951),
poporului român. Predată şi publicată. Leningrad/Sankt Petersburg, Federaţia Rusă
Numeroase studii, articole, comentarii, (1956). Doctorat, slavistică, Bucureşti (1970),
interviuri, reuniuni naţionale şi internaţionale. stagii: Bulgaria, Slovacia. Activitate didactică
Colaborator, revistele: Anale de istorie, Cuget permanentă: Universitatea din Bucureşti (1956-
liber (Chişinău, Republica Moldova), Magazin 1957), Şcoala Medie Nr. 2/ Colegiul Zinca
istoric, Dobrogea nouă, Curierul de Argeş. Golescu, Piteşti (1958-1962), Institutul
Redactor, revista Agora, Constanţa. Emisiuni Pedagogic/Institutul de Învăţământ Superior/
media. Conlucrări metodice: Inspectoratul Universitatea din Piteşti (1962-1998). Profesor
Şcolar Judeţean Constanţa, Societatea de universitar din 1996. Volume importante
Ştiinţe Istorice din România, Şcoala Rucăr, (autor, coautor): Toponimie şi istorie
Argeş. Membru, diverse foruri ştiinţifice în argeşeană (1992); Dicţionarul toponimic al
domeniu. Aprecieri publice. (V.P.). României. Oltenia, I, II (1993, 1995); Studii
de onomastică (1994); Dicţionar de paronime
MOISA, Ioan (n. Piteşti, Argeş, 3 (2001); Localităţile Judeţului Argeş. Studiu
februarie 1942). Cercetător ştiinţific, etimologic şi istoric (2000). Numeroase
virusologie, profesor universitar. Liceul Sfântul analize, articole, comunicări, reuniuni naţionale
Sava, Bucureşti (1959), Universitatea din şi internaţionale pe teme de lingvistică, folclor,
Bucureşti (1965). Doctorat, biologie, Bucureşti metodică. Contribuţii la dezvoltarea
(1971). Activitate în Capitală, institute ale învăţământului superior din Piteşti. Premiul
Academiei Române: Virusologie (1965-1972; Bogdan-Petriceicu Hasdeu al Academiei
1981-1991); Biologice (1972-1981); Române (1995), alte aprecieri publice antume
Biotehnologie (1991-1992). Preocupări şi postume. (M.C.S.).
didactice, universităţile din Bucureşti (1992-

104
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

MOISE, Magdalena Roxana R. (n. MOISESCU, Alexandru D.


Balaci, Teleorman, 6 aprilie 1960). Profesoară (Vâlsăneşti, Muşăteşti, Argeş, 30 august 1922-
gradul I, muzică, instrumentist, vioară, Bucureşti, 26 ianuarie 1984). Medic primar,
publicistă. Stabilită la Piteşti, Argeş, din 1965. boli infecţioase, cadru didactic universitar,
Liceul/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti, Clasa manager. Liceul Decebal, Deva, Hunedoara
de Artă (1979), Şcoala de Muzică, Leipzig, (1942), Facultatea de Medicină, Bucureşti
Germania (1984), Academia de Muzică, (1951). Doctorat, ştiinţe medicale, Bucureşti
Bucureşti (2000). Activitate didactică (1965). Activitate specializată permanentă:
permanentă: Şcoala de Muzică din Câmpulung, Institutul de Medicină şi Farmacie, Bucureşti,
Argeş (1986-1990); Liceul de Artă Dinu Catedra Farmacologie (1952-1984); Spitalul
Lipatti, Piteşti (1990 ~), director adjunct (2002- Colentina, Bucureşti (1954-1984), director
2004); Inspectoratul Şcolar al Judeţului Argeş medical (1970-1984). Profesor universitar
(2007 ~). Colaborări: Orchestra de Stat, (1982). Volume, studii, articole, comunicări,
Eisenach, Germania (1979-1986); Filarmonica reuniuni naţionale şi internaţionale pe teme
din Piteşti (2007 ~). Volum important: adecvate. Numeroase cercetări experimentale:
Expersivitatea la instrumentele de coarde farmacologie clinică şi terapie intensivă.
(2006). Premii naţionale şi internaţionale în Colaborări redacţionale, revistele: Viaţa
domeniu, jurizări, alte exprimări naţionale şi medicală; Spitalul, Bucureşti. Emisiuni media,
internaţionale. Aprecieri publice. (L.P.). Radioteleviziunea Română. Membru fondator,
importante asociaţii în domeniu, alte aprecieri
MOISE SZALA, Emil (Turnu Severin, publice antume şi postume. (C.C.).
Mehedinţi, 27 iulie 1933). Scenograf, artis
plastic, pictură, grafică. publicist. Activitate la MOISESCU, Ion Gh. (Stăneşti, Corbi,
Piteşti, Argeş (1965-1998). Institutul de Arte Muscel, 28 februarie 1917-Piteşti, Argeş, 10
Plastice Nicolae Grigorescu, Bucureşti (1958), iulie 1999). Medic primar, oftalmologie,
Clasa Alexandru Brătăşanu. Prestaţii în manager. Liceul /Colegiul Dinicu Golescu,
domeniu: Teatrul Valea Jiului, Petroşani, Câmpulung, Muscel (1937), Facultatea de
Hunedoara (1958-1960); Teatrul din Constanţa Medicină, Bucureşti (1944). Preocupări
(1960-1965); Teatrul Alexandru Davila, Piteşti didactice universitare, instituţii de profil din
(1965-1998). Spectacole de referinţă Bucureşti (1945-1950), Cluj (1950-1952),
scenografică: Şeful sectorului suflete Piteşti (1962-1967). Activitate specializată,
(Alexandru Mirodan); Micul infern (Mircea spitalele: Nr.9, Bucureşti (1952-1956); Sibiu
Ştefănescu); Anna Christie (Eugene Gladstone (1956-1962, şef secţie); Piteşti (1962-1984, şef
O'Neill); Papa se lustruieşte (Spiros Melas); secţie). Primariat în 1957. Distinct: iniţierea
Sfântu’ Mitică Blajinul (Aurel Baranga). proiectării, edificării şi dotării noului pavilion
Colaborări în Capitală. Exprimări externe: al Secţiei de Oftalmologie din Piteşti.
Polonia, Serbia. Numeroase expoziţii personale Colaborări constante cu unităţi similare din
sau de grup: Franţa, Germania, Polonia, ţară. Studii, articole, analize, rapoarte,
România. Studii, articole, interviuri, emisiuni interviuri, reuniuni ştiinţifice naţionale şi
media, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Eponimii: placă memorială, sală
internaţionale. Membru: Uniunea Artiştilor de operaţii, alte aprecieri publice antume şi
Plastici din România (1970); Asociaţia postume. (C.C.).
Oamenilor de Teatru şi Muzică/ATM (1972);
Uniunea Teatrală din România/UNITER
(2004). Consemnări critice favorabile. MOISESCU, Iustin I. (Cândeşti,
Stabilit în Polonia (2010). Diverse Albeştii de Muscel, 5 martie 1910- Bucureşti,
aprecieri publice. (I.F.). 31 iulie 1986). Înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe
Române, patriarh, om de cultură. Seminarul

105
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

orfanilor de Război, Câmpulung, Muscel Statele Unite, Suedia. Opera omnia (2002 -
(1930), Facultatea de Teologie, Atena, Grecia 2003), coordonator, Calinic al Argeşului (v),
(1934). Stagii: Franţa (1934 - 1936); Atena bibliografii personalizate, alte recunoaşteri
(1936- 1937). Doctorat, patrologie, Atena antume şi postume. Contribuţii distincte la
(1937). Activitate didactică: Seminarul consolidarea ortodoxiei româneşti. (S.P.).
Teologic Nifon, Bucureşti (1937 - 1938),
facultăţile de Teologie Ortodoxă, Varşovia, MOISESCU, Moise (A doua jumătate
Polonia (1938 - 1939), Suceava (1940 - 1946); a secolului XIX - Începutul secolului XX).
Bucureşti (1946 -1956). Profesor universitar Proprietar funciar, învăţător, parlamentar.
din 1940. Arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit Activitate didactică, Şcoala din Domneşti,
al Ardealului (1956 - 1957); arhiepiscop al Muscel. Fondator (în colaborare): Societatea
Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei culturală Şcoala Nouă (1887); Biblioteca
(1957 - 1977). Distinct: arhiepiscop al Populară (1887); Cercul Cultural Râul
Bucureştilor, mitropolit al Ungrovlahiei, Doamnei (1897). Deputat, Colegiul III Muscel
patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977 - (1888~1909), reprezentând Partidul Naţional
1986), reşedinţă de vară, Dragoslavele, Argeş. Liberal. Militant pentru introducerea votului
Ample lucrări de restaurare şi reabilitare universal, înfiinţarea Casei Rurale, adoptarea
monumentală: Centrul Eparhial Iaşi; Curtea altor măsuri protecţioniste privind lumea
Domnească Negru Vodă, Câmpulung; mănăstiri satelor. Promovarea dezbaterilor legislative cu
şi biserici din România; aşezăminte de la caracter social. Aprecieri publice antume şi
Muntele Athos; dezvoltarea sistemului şcolar postume. (C.D.B.).
teologic autohton, înfiinţarea de muzee, dotarea
tipografiilor proprii. Volume importante: MOISESCU, Nicolae I. (n. Stăneşti,
Evagrie din Pont. Viaţa, scrierile şi învăţătura Corbi, Muscel, 2 iunie 1936). Istoric,
(1937, limba greacă); Sfânta Scriptură şi funcţionar de stat, manager. Liceul Nicolae
interpretarea ei in opera Sfântului Ioan Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti,
Hrisostom (1939~1942); Originalitatea (1965). Facultatea de Istorie, Universitatea din
parabolelor Mântuitorului (1944-1945); Bucureşti (1972). Responsabilităţi publice,
Activitatea Sfântului Apostol Pavel în Atena organizaţii de tineret (1954-1972). Director,
(1946); Sfântul Pavel şi viaţa celor mai de Muzeul Orăşenesc/Municipal, Curtea de Argeş
seamă comunităţi creştine din epoca (1972-2001), preşedinte, Comitetul Orăşenesc
apostolică (1951). Editor: reviste, albume, de Cultură şi Educaţie Socialistă (1979-1989).
monografii, cărţi de rugăciuni, manuale, alte Volume importante: Curtea de Argeş în
publicaţii tematice. Iniţiator: colecţia Părinţi şi documente (1980, în colaborare); Cetatea
scriitori bisericeşti (90 de volume); Arta Poienari (1984, în colaborare); Însemnări
creştină în România (şase volume); reeditarea despre Curtea de Argeş (1995); Biserica
Noului Testament (1979) şi a Bibliei (1982). Domnească din Curtea de Argeş (1997);
Intensă activitate cărturărească, ecumenică, Curtea de Argeş. Micromonografie (1998).
pastorală. Membru. Comitetul Central al Studii, articole, comunicări, reuniuni ştiinţifice
Consiliului Ecumenic al Bisericilor (1961- naţionale şi internaţionale. Contribuţii distincte
1977) şi al Prezidiului Conferinţei Bisericilor la: elaborarea tematicii şi reorganizarea
Europene. Reprezentant al Bisericii Ortodoxe muzeului din actuala locaţie; amenajarea
Române la numeroase reuniuni din Africa, expoziţională a Casei Norocea; reabilitarea
Asia, Europa. Conducătorul delegaţiilor Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc; realizarea
sinodale autohtone la: Patriarhia Ecumenică de statuii Basarab I Întemeietorul (v.);
la Constantinopol (1978); bisericile ortodoxe conservarea patrimoniului urban tradiţional.
Rusă (1980), Sârbă (1981). Bulgară (1982), Iniţiator: revista Studii şi Comunicări (1980);
Greacă (1984); eparhii din Canada, Elveţia, Zilele culturale File de cronică argeşeană

106
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1979-1989), realizate în parteneriat cu foruri Dobrovăţ. Studii, articole, comunicări, reuniuni


civice sau eclesiastice locale. Diverse aprecieri tematice naţionale şi internaţionale, interviuri.
comunitare. (S.I.C.). Membru, diverse foruri autohtone şi
MOISESCU, Sorin O. (Câmpulung, continentale în domeniu. Premiul Ciprian
Muscel, 13 mai 1939 – Bucureşti, 6 aprilie Porumbescu al Academiei Române (1985), alte
2006). Jurist, demnitar, publicist. aprecieri publice antume şi postume. (L.P.).
Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung,
Argeş (1955), Universitatea din Bucureşti MOLDOVAN, Ioan Mircea I. (Cluj,
(1960). Implicat direct în evenimentele 24 februarie 1939 - Piteşti, Argeş, 1 aprilie
revoluţionare din decembrie 1989, Bucureşti. 1995). Inginer construcţii civile şi industriale,
Activitate specializată permanentă în Capitală: manager, antreprenor, expert tehnic judiciar.
consilier, Ministerul Transporturilor şi Stabilit definitiv la Piteşti din 1975. Şcoala
Telecomunicaţiilor (1960-1964); consultant, Medie Tehnică Nr.4, Cluj (1957), Institutul
Tribunalul Suprem (1964-1971); judecător, Politehnic, Cluj (1963). Activitate în domeniu:
Tribunalul Municipiului Bucureşti (1971- Întreprinderea de Construcţii Montaj, Cluj
1990); Curtea Supremă de Justiţie, preşedinte, (1963-1965); şef şantier, director, Grup de
Secţia Penală (1990-1992). Consilier Şantiere, Râmnicu Vâlcea; director Trustul de
prezidenţial, Preşedinţia României (1997). Construcţii Industriale, Piteşti (1966-1975);
Procuror general, Parchetul de pe lângă Curtea ARCOM Bucureşti, antreprizele din Siria
Supremă de Justiţie (1997-1998). Preşedinte, (1976-1977) şi Libia (1980-1983), Inspector
Curtea Supremă de Justiţie (1998-2006). şef, Inspectoratul de Stat în Construcţii Argeş
Numeroase studii, articole, analize, interviuri, (1993-1995). Coordonarea unor ample lucrări
reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. de extindere: Combinatul Chimic, Râmnicu.
Raportor, criminologie, congresele sau Vâlcea; Combinatului Petrochimic, Piteşti;
conferinţele de la : Havana, Cuba (1990) ; Întreprinderea de Autoturisme, Colibaşi /
Paris, Franţa (1992); Siracusa, Italia (1994) ; Mioveni, Argeş; Întreprinderea ARO
Mexico, Statele Unite Mexicane (1997). Câmpulung. Contribuţii importante la
Membru fondator, importante asociaţii ale dezvoltarea industrială a zonei Argeş-Muscel în
participanţilor la acţiunile anticomuniste din ultimele decenii ale secolului XX. Studii,
decembrie 1989 - ianuarie 1990. Membru de analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale
Onoare, Curtea Militară de Apel a Statelor sau internaţionale. Aprecieri publice antume şi
Unite ale Americii (1997), alte recunoaşteri postume. (G.P.).
publice antume şi postume. (A.A.D.).
MOLDOVAN, Iuliu (Arad, 13 aprilie
MOISESCU, Titus (Câmpulung, 1864 – Dofteana, Bacău, 15 septembrie 1935).
Muscel, 12 noiembrie 1922- Bucureşti, 11 Inginer silvic, cercetător, economie forestieră,
februarie 2002). Profesor, muzică, manager, parlamentar. Activitate ştiinţifică şi
etnomuzicolog, editor, manager. Seminarul domiciliu tradiţional în Muscel (1892 -1918).
Neagoe Vodă, Curtea de Argeş (1941), Conlucrări ulterioare. Liceul Unguresc, Arad
Conservatorul de Muzică, Bucureşti (1953). (1880), Universitatea din Budapesta (1888).
Documentări externe. Activitate permanentă în Coordonator: Ocolul Silvic Sloven (1888-
Capitală: instituţii şcolare (1953-1955); 1892); Ocolul Silvic Carol I, Mihăeşti, Muscel
redactor principal, Editura Muzicală (1957- (1892-1918); Direcţia Silvică Arad (1918-
1985). Volume importante (autor, coautor): 1934). Preocupări didactice: Şcoala de
Izvoare ale muzicii româneşti, III; George Silvicultură, Brăneşti, Ilfov; Politehnica din
Breazul. Scrisori şi documente; Prolegomene Bucureşti (1902-1918; 1934-1935). Proiecte
bizantine. Muzică în manuscrise şi carte tehnologice experimentale: înfiinţarea
veche românească; Manuscrisul de la parcurilor dendrologice de la Mihăeşti

107
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(Muscel), Govora (Vâlcea), Dofteana (Bacău); MOLDOVEANU, Ion I. (Bascovele,


extinderea spaţiilor verzi din Capitală (1902- Cotmeana, Argeş, 1928 – Valea Topologului,
1903); împădurirea Podişului Dobrogei (1906). Argeş, 20 octombrie 1950). Student, militant
Expert, delegaţia României la Conferinţa de politic. Facultatea de Drept, Bucureşti (anul
Pace, Paris, Franţa (1919). Senator de Arad IV). Membru activ, Grupul de rezistenţă armată
(1922-1926). Fondator, Sanatoriul anticomunistă Munţii Frunţi, Argeş.
Silvicultorilor, Techirghiol, Constanţa (1906). Colaborator apropiat al lui Dumitru Apostol
Studii, articole, rapoarte, reuniuni tematice (v.). Împuşcat mortal de un agent al Securităţii
naţionale şi internaţionale. Colaborări, reviste din Piteşti, confruntare pe Valea Topologului,
de profil din Europa. Membru de onoare, Argeş. Transportat la morgă, Spitalul Curtea de
Societatea Progresul Silvic, Bucureşti. Bust, Argeş, aruncat în groapa de gunoi a Cimitirului
Ocolul Silvic, Mihăeşti (1935), monografii din localitate. Importante atestări documentare.
personalizate, alte importante recunoaşteri Diverse aprecieri publice antume şi postume.
publice antume şi postume. (I.D.P.). (I.I.P.).

MOLDOVEANU. Vârf în culmea MOLOIU, Georgeta (? - Bucureşti,


principală a Masivului Făgăraş, 2 543 m decembrie 1989). Profesoară, istorie, originară
altitudine, cel mai înalt din Carpaţii României. din Câmpulung, Argeş. Liceul / Colegiul
Formează, împreună cu alte cinci vârfuri de Dinicu Golescu, Câmpulung, Universitatea din
peste 2 500 m, caracteristica principală a zonei Bucureşti. Activitate specializată, şcoli din
de contact dintre Muntenia (Argeş) şi Capitală. Participantă la acţiunile revoluţionare,
Transilvania (Sibiu). Trasee alpine de decembrie 1989, Bucureşti. Împuşcată mortal,
performanţă. Numeroase descrieri geografice, zona centrală urbană. Înhumată, Câmpulung.
istorice, literare, turistice. (I.S.B.). Diverse aprecieri publice antume şi postume.
(R.P.C.).
MOLDOVEANU, Alexandru I.
(Sboghiţeşti, Nucşoara, Muscel, 13 mai 1904 – MONDIRU, Corneliu (n. Lunca
Jilava, Ilfov, 18/19 iulie 1959). Învăţător, Corbului, Argeş, 4 iunie 1934). Inginer,
militant politici, martir. Şcoala Normală Carol transporturi rutiere, profesor universitar.
I, Câmpulung, Muscel (1922), Şcoala Militară Şcoala Medie Nr. 1/ Liceul Nicolae Bălcescu /
Ofiţeri de Rezervă. Activitate didactică, Şcoala Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş (1954),
Nucşoara (1922-1940). Combatant, Al Doilea Institutul Politehnic, Bucureşti (1959).
Război Mondial, Grupul 3 Vânători de Munte: Doctorat, mecanică, Braşov (1993). Activitate
Frontul de Est (1941-1944); Frontul de Vest în domeniu: Întreprinderea Regională de
(1944-1945). Rănit în confruntările din Transport Argeş (1959-1966); Uzina de Piese
Crimeea, Moldova, Ungaria, avansat la gradul Auto, Colibaşi/Mioveni (1966-1972),
de maior. Ordine şi medalii militare. Membru Întreprinderea de Asistenţă Tehnică şi Service
activ, Grupul de rezistenţă armată Dacia pentru Autoturisme, Ştefăneşti, Argeş
anticomunistă Haiducii Muscelului (1948- (1972-1976); Institutul de Învăţământ
1959). Arestat, anchetat, torturat, Securitatea Superior/Universitatea din Piteşti (1976-2004).
din Piteşti, Argeş, judecat, Tribunalul Militar, Profesor universitar din 1997. Volume
Regiunea II, Bucureşti. Condamnat la moarte, importante (în colaborare): Echipamente şi
executat, Penitenciarul Jilava (18/19 iulie tehnici de diagnosticare a automobilelor
1959), împreună cu alţi membri ai grupului. (1987); Autoturisme Dacia. Diagnosticare,
Confiscarea totală a averii. Importante atestări întreţinere, reparare (1990); Fiabilitatea şi
documentare. Diverse aprecieri publice antume terotehnica autovehiculelor (1997);
şi postume. (I.I.P.). Terotehnica autovehiculelor (2002).
Numeroase studii, articole, comunicări,

108
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

reuniuni tematice naţionale şi internaţionale, MONUMENTUL DRUMARILOR


granturi/contracte de cercetare finalizate. DIN ARGEŞ-MUSCEL (1992). Lucrare de
Membru, diverse foruri ştiinţifice în domeniu. artă plastică şi tehnologie rutieră, amplasată,
Contribuţii la dezvoltarea învăţământului într-o poziţie dominantă, pe Drumul Naţional
superior tehnic din Argeş-Muscel. Aprecieri 73 C, Schitu Goleşti - Curtea de Argeş (km 1 +
publice. (M.C.S.). 800). Iniţiator, Ioan Gheorghe (v.). Acţiune
consacrată finalizării, în 1985, a modernizării
MONITORUL JUDEŢULUI traseului rutier amintit. Structură din beton
ARGEŞIU (1886-1916; 1922-1949). Publicaţie armat, trei travee verticale, 13 m înălţime, 27
periodică, bisăptămânală, administrativă şi tone, modelate original, dispuse în cerc, unite
judecătorească, editată la Piteşti (1 aprilie prin trei plăci prefabricate curbe, cu inscripţii
1886-iunie 1916; septembrie 1922-decembrie sau schiţe. Dedicaţie specială: Respect şi
1930, 1938; 1940-1949). Director: Petre recunoştinţă înaintaşilor care au construit şi au
Arsenescu. Articole, analize, ordine, circulare, întreţinut drumurile acestor meleaguri. Via-
hotărâri cu conţinut economic, gospodăresc, Vita. Drum-viaţă. Proiect, Ion Andrei
social, cultural. Imprimări succesive la (arhitect), Vasile Stoicescu (inginer), Institutul
tipografiile: Transilvania, Progresul, Artistica, de Proiectare Argeş/SC Proiect Argeş SA.
Română, Piteşti. Confirmarea rezultatelor Execuţie: Secţia Drumuri Naţionale, Piteşti
alegerii primarilor, numirii pretorilor şi (inginer-şef coordonator, Ioan Gheorghe);
notarilor, alte informaţii de interes general. Districtul Domneşti, Argeş (inginer-şef, Florea
Diverse implicări comunitare. (I.I.B.). Diniţoiu). Inaugurare: 22 mai 1992, la
împlinirea a 130 de ani de la înfiinţarea Secţiei
MONUMENTUL 1907 DIN PITEŞTI Piteşti, reuniune tematică regională
(1960). Operă de artă, amplasată, iniţial, în specializată. În imediata apropiere, cruce
Grădina Publică, zona centrală urbană, dedicată memorială pentru cei căzuţi în timpul
memoriei ţăranilor participanţi la Răscoala din evenimentelor revoluţionare româneşti din
1907. Sculptură în piatră, ateliere specializate decembrie 1989. Atestări documentare. (G.P.).
din Capitală. Autor, Ilica Veturia, membră a
Uniunea Artiştilor Plastici din România, MONUMENTUL ENERGIA DE LA
Filiala Bucureşti. Ansamblu adecvat: soclu AREFU (1971). Operă figurativă de artă,
placat cu piatră din cariera Albeştii de Muscel; amplasată pe o cotă dominantă, zona lacului de
statuie sugerând un personaj tipic al satelor acumulare şi a barajului Vidraru, amenajarea
argeşene; exprimarea nemulţumirilor sociale; hidroenergetică Argeşul Mare. Autor:
ridicarea la luptă pentru pământ; basoreliefuri sculptorul Constantin Popovici, Bucureşti.
tematice. Dezvelire, 5 martie 1960: participanţi Lucrare impunătoare, oţel inoxidabil, personaj
la evenimentele din 1907; oficialităţi ale gigant, zece metri înălţime, sugerând ideea
regiunii Argeş; numeroşi cetăţeni. Primar al prometeică a stăpânirii focului modern şi
oraşului Piteşti, Marin Teodorescu (v.). îmblânzirea apelor. Trepte de acces, platformă
Dislocarea părţi superioare a compoziţiei din beton armat, fixare ancorată, componente
(2007), repoziţionată pe alt suport în zona transportate cu elicopterul, alte inovaţii
Piteşti - Nord, înlocuire cu statuia Ion C. inginereşti. Montaj realizat prin Grupul de
Brătianu (v.). Primar, Tudor Pendiuc (v.). Şantiere Argeş-Corbeni, director, Nicolae
Controverse publice, scrisoare deschisă Păunescu (v.). Numeroase imagini artistice,
comunicată de Muzeul Judeţean Argeş, documentare, turistice. (P.P.).
director, Spiridon Cristocea (v.), alte opinii
cetăţeneşti, politice, media. Diverse atestări MONUMENTUL ETERNITATEA
documentare. (P.P.). DIN PITEŞTI (1972). Lucrare de artă plastică,
sculptură în piatră de Albeşti, autor Ovidiu

109
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Maitec, din Bucureşti. Poziţionare verticală, PENTRU LIBERTATE DE LA DOMNEŞTI


sugerând valoarea perpetuă a operei Meşterului (2007). Lucrare evocatoare, dedicată memoriei
Manole (v.) de la Curtea de Argeş (1517). În membrilor grupului de rezistenţă anticomunistă
context: 12 chipuri creionate pentru calfele şi Haiducii Muscelului (1949-1958), aflată la
zidarii din legendă; figurile esenţializate ale intersecţia rutieră principală spre Câmpulung,
marelui meşter şi soţiei sale, Ana; prefigurarea Curtea de Argeş, Piteşti. Iniţiator: Ion Băşoiu.
sacrificiului etern ca suport al durabilităţii; Proiect elaborat de Florea Scărlătescu (v.).
direcţionarea vizualizării esenţiale spre Subscripţie publică. Susţinătorii demersului:
înălţimile celeste. Amplasare generoasă: primăriile Domneşti şi Curtea de Argeş; S.C.
rotonda din pădurea-parc Trivale. Ilustraţii Hidroelectrica S.A., Curtea de Argeş; fundaţii;
clasice în albumul Plaiuri argeşene (1982) şi urmaşi ai martirilor din 1959; alţi donatori.
microalbumul Piteşti (1988), tipărite la Costuri: 23 000 lei (curs 2007). Beton armat
Bucureşti. Diverse imagini fotografice sau buceardat, finisări artistice, inscripţionări
editoriale. (P.P.). tematice şi nominale, însemne consacrate
eternizării faptelor partizanilor români din
MONUMENTUL INDEPENDENŢEI perioada postbelică. Inaugurare oficială: 17 mai
DIN PITEŞTI (1907). Lucrare reprezentativă 2007. Deschiderea Cărţii de Onoare a
de artă plastică, dedicată eroilor argeşeni căzuţi ansamblului monumental. Diverse consemnări,
la sud de Dunăre în 1877. Iniţiativă comunitară: opinii, atestări documentare. (P.P.).
Societatea Veteranilor Grade Inferioare
Coroana de Oţel, Piteşti, preşedinte, Gheorghe MONUMENTUL VETERANILOR
Drăghescu (v.). Aprobarea Consiliului Local: CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI
20 iunie 1905, primar interimar, Ion P. MONDIAL DIN CURTEA DE ARGEŞ
Constantinescu. Aşezarea pietrei fundamentale: (2006). Lucrare de artă plastică, reprezentativă
1 octombrie 1906, intersecţia Bulevardul pentru simbolistica temei, amplasată în faţa
Elisabeta-Calea Craiovei (49 m2), primar Casei de Cultură, Curtea de Argeş. Autor:
Alexandru M. Vestinian (v.). Arhitect, Ion Florea Scărlătescu (v.). Iniţiatori: Asociaţia
Traianescu; sculptor Dumitru Pavelescu-Dimo. Naţională a Veteranilor de Război din
Subscripţie publică. Finalizat în martie 1907. România, Municipalitatea Curtea de Argeş.
Paralelipiped, piatră prelucrată rafinat; la Compoziţie înfăţişând doi militari, unul rănit şi
partea superioară: o sferă suprapusă de coroana altul care îl ridică pe cel căzut, exprimând
regală; pe latura principală: vulturul tradiţional, dorinţa întoarcerii la familiile lor. Element de
evocări memoriale. Demontat din raţiuni îngemănare: Sfânta Cruce, decupată şi deschisă
urbanistice (1950), reamplasat, cu unele spre Cer, gândită ca fiind Cruce fără de sfârşit.
modificări, strada Crinului, schiţe de Festivitatea dezvelirii, 30 septembrie 2006.
sistematizare, Ion V. Popescu (v.), arhitect şef Printre oficialităţi: Calinic, Episcopul
al municipiului (1968-1973). Redezvelire Argeşului şi Muscelului (v.), generalul Marin
oficială, 25 octombrie 1969, primar, Alexandru Dragnea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a
Popescu (v.). Platformă dreptunghiulară, trepte, Veteranilor de Război din România;
siluetă zveltă, metope intermediare, sferă şi parlamentarii de Argeş: Mihai Ungheanu (v.),
vultur terminal, totalizând 6,50 m înălţime. Ion Mînzînă (v.), Dragoş Dumitriu (v.);
Inscripţionare: Glorie eroilor din Regimentul 4 subprefectul Ioan Popa (v.), primarii
Dorobanţi Argeş, căzuţi în Războiul pentru localităţilor Curtea de Argeş, Câmpulung,
Independenţa României. Înnobilarea celor 43 Ştefăneşti (Argeş). Relatări media, aprecieri
de nume atestate documentar. Numeroase specializate, activităţi patriotice. (P.P.).
imagini artistice, istorice, turistice. (P.P.).
MORAITU (Secolul XVIII ~). Familie
MONUMENTUL LUPTĂTORILOR tradiţională din Argeş, origine elenă.

110
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Proprietari urbani şi rurali, arendaşi, negustori, MORARU, Maria (Secolul XX).


funcţionari, liberi profesionişti. Suprafeţe de Lucrător industrial, parlamentar. Deputat al
teren, case, alte bunuri cu valoare deosebită, Regiunii Piteşti în Marea Adunare Naţională,
Piteşti, Argeş, ori localităţi apropiate. Mai Circumscripţia Electorală Muscel (1952-1956),
cunoscuţi: Panait M., negustor din Piteşti, reprezentând Frontul Democraţiei Populare.
relaţii comerciale cu oraşe transilvănene; Întruniri şi dezbateri publice. Interesată de
Constantin P.M., negustor (1783), prăvălii, în evoluţia economiei, administraţiei, vieţii şi
Piteşti (Vopseaua Neagră), afaceri la Braşov şi protecţiei sociale. Aprecieri comunitare.
Sibiu; Eftimie M., arendaş (1806), slugi, (C.D.B.).
depozite la Piteşti (Vopseaua Roşie); Eftimie
Nicolau M., arendaş (1808), patentar clasa a MORARU, Nicolae (Sfârşitul secolului
doua, imobile în Piteşti (Vopseaua Galbenă). XIX-Prima jumătate a secolului XX).
Nominalizări prin: Catagrafia oraşului Piteşti Proprietar urban, mic întreprinzător, donator
(1838); Istoria municipiului Piteşti (1988). comunitar. Patron fondator, Compania de
Diverse atestări documentare antume sau Pielărie, Piteşti, Argeş (1927). Capital investit,
postume. (N.P.L.). 37 500 lei aur, capacitate instalată, 40 HP, 14
lucrători, 50 tone, producţie anuală, (1927).
MORARU, Gheorghe (Piteşti, Argeş, Preocupare agreată de Camera de Comerţ şi
12 aprilie 1948 - Piteşti, Argeş, 29 noiembrie Industrie, Primăria Piteşti, Prefectura Argeş.
2003). Ziarist. Studii liceale în Piteşti (1966), Contribuţii la dezvoltarea interbelică a zonei
Facultatea de Economie Generală, Bucureşti amintite. Aprecieri publice antume şi postume.
(1970). Specializare complementară, jurnalism. (T.C.A.).
Redactor, cotidienele: Delta, Tulcea (1970-
1971); Oltul, Slatina (1971-1975; 1977-1990); MORĂREŞTI (Secolul XVIII ~).
Argeşul liber, Piteşti (1990-1995), Muscelul, Comună din judeţul Argeş, pe râurile Topolog
Câmpulung, Argeş (2000-2003). Funcţionar de şi Vedea, satele: Morăreşti, Deduleşti, Dealul
stat: Întreprinderea de Transporturi Auto Obejdeanului, Luminile, Măncioiu, Săpunari.
(1975-1976) şi Întreprinderea de Prelucrarea Suprafaţa: 48 km2. Locuitori: 3 000 (1971); 1
Aluminiului (1976-1977), Slatina, Olt. 947 (2008). Atestare documentară medievală:
Iniţiativă privată, administrator unic, SC Săpunari (1793). Biserici: Piscul Calului (1821,
Crismiol Impex SRL, Piteşti, distribuţie de construcţie din lemn); Vărzaru (1861);
presă (1995-2000). Numeroase, studii, articole, Luminile (1870-1873); Săpunari (1880-1882);
reportaje, analize, anchete, interviuri pe diverse Deduleşti (1883-1887); Morăreşti (1885-1889).
teme. Membru, Uniunea Ziariştilor Monument al eroilor: Morăreşti (1916-1918).
Profesionişti din România, alte aprecieri Şcoală (1838); cămin cultural (1948);
publice antume şi postume. (V.G.M.). bibliotecă publică (1964). Spitalul de Adulţi
Deduleşti (1970-2004), clădire existentă din
MORARU, Ion (Secolul XX). 1918, astăzi, unitate de asistenţă medico-
Proprietar urban, comerciant, parlamentar. socială. Mici unităţi prelucrătoare şi de
Deputat de Argeş (1939-1940), reprezentând desfacere. Areal pomicol, zootehnic, forestier.
Frontul Renaşterii Naţionale, Categoria Comerţ Arhitectură specifică, artă populară (cusături),
şi Industrie, Circumscripţia Ţinutului Bucegi, coregrafie zonală. Trasee rutiere spre Piteşti,
reşedinţă, Bucureşti, delimitată prin legislaţia Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani. Punct de referinţă
regelui Carol II (v.). Anterior, adept al politicii pe DN 7. Comerţ stradal, hanuri, restaurante,
liberale. Contribuţii la evoluţia economiei şi hoteluri, moteluri. Turism rural. Târg
administraţiei locale interbelice. Aprecieri tradiţional: 21 mai. Consemnări geografice,
comunitare. (C.D.B.). istorice, literare, spirituale. (G.C.).

111
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

MORLOVA, Dumitru A. (n. Bărăşti, coordonarea pregătirii şi desfăşurării alegerii


Olt, 6 decembrie 1933). Medic primar, interne, deputaţilor pentru Adunarea ad-hoc a Ţării
manager. Stabilit în Argeş din 1962. Liceul de Româneşti (1857); insistenţe privind
Băieţi/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1952), respectarea conţinutului Convenţiei de la Paris
Facultatea de Medicină, Bucureşti (1958). (1858), pregătirea sărbătoririi momentului
Activitate în domeniu în domeniu: Unirii (1859) la Câmpulung. Iniţiative edilitare
Circumscripţia Sanitară Bărăşti (1958-1960); şi gospodăreşti, stimularea preocupărilor
rezident, Institutul de Medicină şi Farmacie, economice, colectarea veniturilor bugetare.
Iaşi (1960-1962); Policlinica Raională Costeşti, Colaborări permanente cu
Argeş (1962-1964); Spitalul Ştefăneşti, Argeş maghistratul/primarul oraşului şi
(1964-1974; 1977-2000); Policlinica Ştefăneşti, subocărmuitorii numiţi să administreze plasele
Argeş (1974-1977, director). Competenţă: teritoriale. Diverse atestări documentare.
reumatologie (1964). Primariat în 1979. (M.B.).
Colaborări constante cu instituţii specializate
din Capitală. Coordonator, unităţi medicale MOSOIA, Constantin C. (n.
arondate unităţilor amintite. Referate, studii, Ciocăneşti, Călineşti, Muscel, 26 aprilie 1943).
rapoarte, comunicări, reuniuni tematice ale Artist plastic, pictură, profesor, educaţie fizică
Societăţii de Ştiinţe Medicale din România, şi sport. Şcoala Medie Nicolae
Filiala Argeş. Aprecieri comunitare. (C.C.). Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti,
Argeş (1960), Institutul de Cultură Fizică,
MORŢUN, Emil Gh. (Bacău, 13 Bucureşti (1966). Cursuri libere, pictură.
august 1907- Piteşti, Argeş, 10 februarie 1977). Documentare: Bulgaria, Grecia, Iugoslavia,
Profesor gradul I, matematică, publicist. Polonia. Expoziţii personale sau de grup:
Stabilit la Piteşti din 1939. Liceul Gheorghe Piteşti (1977 ~ ); Bucureşti (1982, 2006, 2009);
Lazăr, Bucureşti (1926), Universitatea din Constanţa (1985); Râmnicu Vâlcea (1996 ~
Bucureşti, Facultatea de Matematică (1929), 2009); Reşiţa, Caraş Severin (1998, 1999).
Seminarul pedagogic (1930), examenul de Exprimări externe: Atena, Grecia (2005).
capacitate (1931). Activitate didactică Tabere de creaţie/simpozioane, localităţi din
permanentă: Şcoala Normală, Liceul de Băieţi, Argeş (1982 ~ ). Lucrări în muzeele din Piteşti
Liceul de Fete, Târgu Jiu, Gorj (1931-1938); şi Avrig (Sibiu), sau în colecţii particulare din
Liceul/ Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung, mai multe state continentale. Activitate
Muscel (1938-1939); Liceul Ion C. didactică permanentă, Grupul Şcolar de
Brătianu/Şcoala Medie Nr. 1 Nicolae Bălcescu, Construcţii Nr. 2, Piteşti. Membru, Uniunea
Piteşti (1939-1963); Institutul Pedagogic de 3 Artiştilor Plastici din România, Filiala Piteşti
ani/ Universitatea din Piteşti (1963-1969). (1990), alte aprecieri publice. (S.N.).
Studii, articole, referate, comunicări, reuniuni
tematice naţionale. Colaborator Gazeta MOŞANDREI, Mihai/TĂNĂSESCU,
Matematică, Bucureşti. Diverse implicări Mihai M. (Bucureşti, 29 ianuarie 1896 -
comunitare. Profesor emerit (1951), alte Câmpulung, Argeş, 1993). Jurist, scriitor,
aprecieri publice antume şi postume. (I.M.D.). militant politic. Stabilit definitiv la Câmpulung
din 1926. Liceul Colegiul Dinicu Golescu,
MOSCU, Iancu (Secolul XIX). Câmpulung, Muscel (1914), Facultatea de
Proprietar imobiliar, înalt funcţionar de stat. Drept, Bucureşti (1921). Doctorat, ştiinţe
Ocărmuitor/cărmuitor al judeţului Muscel juridice, Paris, Franţa (1926). Activitate în
(1850~1859), reprezentând autoritatea Curţii domeniu, magistrat şi avocat, Câmpulung.
Domneşti de la Bucureşti în arealul amintit. Combatant: Primul Război Mondial (1916-
Continuarea demersurilor privind aplicarea 1918, voluntar); Al Doilea Război Mondial,
prevederilor Regulamentului Organic (1831); Frontul de Est (1941-1944). Arestat, cercetat,

112
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

deţinut (1959-1961), penitenciarele Piteşti (15 membri), turnee prelungite (1957~2003):


(Argeş), Jilava (Ilfov), Gherla (Cluj). Volume America de Sud; Cehoslovacia; China; Franţa;
importante (versuri): Păuni (1929); Singurătăţi Germania; Israel; Mongolia; România; Statele
(1936); Cărare printre noi (1971); Plecarea Unite ale Americii; Uniunea Sovietică.
Rândunelelor (1978); Depărtata amintire Recorduri neegalate: triplu şurub cu aterizare
(1984). Colaborări revistele: Convorbiri pe bară fără centură de siguranţă; basculă-
literare, Viaţa Românească, Luceafărul, piramidă de şapte persoane (1998). Numeroase
Argeş, Ramuri. Referiri critice favorabile. titluri şi trofee naţionale sau internaţionale
Aprecieri publice antume şi postume. (Argentina, Brazilia, Federaţia Rusă, Italia,
(M.M.O.). Polonia, România). Aprecieri elogioase: şefi de
stat ori de guvern. Grup statuar, Porto Alegre,
MOŞOAIA (Secolul XV~). Comună Brazilia (1999); reportaje şi emisiuni media
din judeţul Argeş, pe râul Teleorman, în Premiul Senatului Uniunii Teatrale din
Câmpia Înaltă a Piteştilor, satele: Moşoaia, România (2007), alte recunoaşteri publice.
Bătrâni, Ciocănăi, Dealul Viilor, Hinţeşti, Diversificarea artei circului, promovarea
Lăzăreşti, Smeura. Suprafaţa: 44,3 km2. imaginii României în lume, adaptarea efortului
Locuitori: 4 800 (1971); 4 467 (2008). Atestare uman la exigenţele acrobaţiei contemporane.
documentară medievală: Hinţeşti (1445). (L.V.M.).
Biserici: Piscul Moşului (XVIII; 1885);
Ciocănăi (1840); Băsăugeşti (1883-1887); MOŞOIU, Gheorghe Z. (A doua
Smeura (1883-1885); Lăzăreşti (1886); cruce jumătate a secolului XIX-Începutul secolului
de piatră, Piscul Moşului (1740). Monument al XX). Mare proprietar funciar din Argeş, fiul lui
eroilor, Moşoaia (1916-1918). Şcoală (1838); Zenovie M. (v.). Întinse suprafeţe de teren în
cămin cultural (1948); bibliotecă publică localitatea Martalogi, plasa Cotmeana,
(1964). Zăcăminte şi exploatare de ţiţei, schelă expropriate parţial prin Legea pentru
de extracţie, mici întreprinderi prelucrătoare, definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie
antrepozite. Cooperativă agricolă de producţie 1921, aplicată de guvernul condus de
(1962-1990); complexe zootehnice (1970- Alexandru Averescu. (I.I.Ş.).
1990); asociaţie economică intercooperatistă,
activitate industrială (Smeura). Areal cerealier, MOŞOIU, Ion (Secolului XX).
pomicol şi forestier. Trasee rutiere spre Piteşti, Proprietar urban, parlamentar. Deputat de
Drăgăşani, Slatina. Turism rural. Arhitectură Argeş (1939-1940), reprezentând Frontul
specifică, artă populară (ţesături, sculptură în Renaşterii Naţionale, Categoria Comerţ şi
lemn), coregrafie zonală. Tipografia Pământul Industrie, Circumscripţia Ţinutului Bucegi,
(Smeura), proprietar, Gheorghe Frangulea (v.). reşedinţă, Bucureşti, delimitată prin
Scrieri monografice: Dumitru Dumitrescu legislaţia regelui Carol II (v.). Anterior,
(1946); Constantin Guliman, Vasilica susţinător al politicii liberale. Adept al creşterii
Săvulescu (2008). Valoroase consemnări rolului monarhiei pentru evoluţia favorabilă a
geografice, istorice, economice, spirituale. vieţii politice şi economice autohtone.
(G.C.). Aprecieri comunitare. (C.D.B.).

MOŞOIANU, Gabriel P. (Leordeni, MOŞOIU, Zenovie (Sfârşitul secolului


Muscel, 17 octombrie 1934). Sportiv de XIX-Prima jumătate a secolului XX). Mare
performanţă, gimnastică, artist de circ. Liceul proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe
de Băieţi/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti de teren în localitatea Ciobani, plasa
(1953). Institutul de Cultură Fizică, Bucureşti Teleorman, expropriate parţial prin Reforma
(1957). Acrobat: trapez, bară mobilă, basculă. Agrară din 23 martie 1945, adoptată de
Demonstraţii de virtuozitate, Trupa Moşoianu guvernul condus de Petru Groza. (I.I.Ş.).

113
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1970). Profesoară, limba franceză, scriitoare,


militant social. Liceul de Fete Mihail şi
MOŢOESCU, Decebal Dumitru P. Sevastiţa Vasilescu, Piteşti, Argeş (1917).
(n. Cocu, Argeş, 18 martie 1938). Medic Universitatea din Bucureşti (1921).
primar, dermato-venerice, publicist. Şcoala Funcţionară, Ministerul Învăţământului Public,
Medie Nr.1/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti Editura Casa Şcoalelor, Bucureşti (1921-1949).
(1954), Facultatea de Medicină, Bucureşti Membră Cenaclul literar Sburătorul din
(1960). Activitate specializată în domeniu: Capitală. prozatoare. Volume importante
dispensarele rurale Cocu, Argeş (1960-1962) şi (versuri, proză): Crinii roşii (1925); Călătorii
Valea Mare, Ştefăneşti, Argeş (1962-1964); (1946); Fruct nou (1948); Pe căile Argeşului
Spitalul Judeţean Argeş (1964-2003); şef, (1950); O vară la Şipotul fântânilor (1957).
Secţia Dermato-Venerice (1978-2003). Stagii: Preocupări pentru emanciparea femeilor în
Clinici din capitală (1964-1967). Primariat în viaţa publică, spirituală, economică.
1978. Coordonator, reţeaua de profil din Argeş- Numeroase studii, articole, comunicări,
Muscel (1978-2003). Volum important: Tratat interviuri, documentări externe, reuniuni
de terapeutică dermato-venerologie (2002, în tematice naţionale şi internaţionale.
colaborare). Referate, studii, articole, interviuri, Consemnări critice favorabile, premii în
comunicări, reuniuni tematice, Societatea de domeniu, alte aprecieri comunitare. (M.S.).
Ştiinţe Medicale din România, Filiala Piteşti.
Membru: Comisia de specialitate a Ministerului MOVILIŞ. Areal important din zona
Sănătăţii, Bucureşti (1978-1990); Uniunea septentrională a judeţului Argeş. Depresiune
Ziariştilor Profesionişti din România (1996~). suspendată, şapte km lungime, versantul nordic
Aprecieri publice. (C.C.). al Masivului Ghiţu (1 622 m). Trasee turistice,
case de vacanţă, faună diversă, vegetaţie
MOV/FABRICA DE MOBILĂ subcarpatică. Descrieri geografice, literare,
VOINEŞTI (1985-2000). Unitate economică istorice. (I.S.B.).
reprezentativă de pe Platforma Industrială
Câmpulung, Argeş. Investiţie de stat (1984- MOZAICUL IMAGINI ARGEŞENE
1985); proiectant, Institutul de Cercetări şi PITEŞTI (1978). Lucrare de artă
Proiectări pentru Industria Lemnului, monumentală, ceramică glazurată, compoziţie
Bucureşti, şef de proiect, Nestor Codreanu; amplă, realizată în iulie 1978, pe faţada
executant, Trustul de Construcţii Industriale, principală a Silozului Fabricii de Pâine Găvana,
Piteşti. Integrată, iniţial, Întreprinderii Piteşti-Nord. Proiect: Marin Predescu (v.),
Forestiere Voineşti, Lereşti, Argeş (1985- membrii ai Uniunii Artiştilor Plastici din
1993). Unificare (1993) cu Fabrica de Mobilă a România. Dimensiuni: 22/18 m; suprafaţă:
Industriei Locale, Câmpulung, activitate circa 400 m². Finanţare: Consiliul Culturii,
profitabilă, program la export. Privatizare pe Bucureşti, preşedinte, Miu Dobrescu; Consiliul
bază de acţiuni, societate comercială aparţinând Popular Municipal, Piteşti, primar, Valeriu
Bazei de Aprovizionare şi Desfacere Pipera, Nicolescu (v.). Conţinut adecvat, sugerând
Bucureşti. Diminuare treptată a parametrilor, oglindirea, în plan artistic, a realităţilor din
reducerea numărului de salariaţi, intrarea în spaţiul geografic şi industrial evocat. Detalii
lichidare (2000). Director cunoscut: Ion Rusu. tematice: montorii de autoturisme; grupuri de
Colaborări cu instituţiile administraţiei publice. petrochimişti, textiliste, lucrători ai ogoarelor;
(I.D.P.). alte ipostaze productive. Tratare pe orizontală
sau pe verticală, anvergură, complexitate,
MOVILĂ, Sanda / IONESCU impact vizual şi panoramare maximă din
ANDERCA, Maria I. (Cerbu, Albota, Argeş, Bulevardul Nicolae Bălcescu, principala arteră
15 decembrie 1900 - Bucureşti, 13 septembrie rutieră spre Râmnicu Vâlcea şi Curtea de

114
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Argeş. Diverse reproduceri în lucrări Activitate distinctă şi domiciliu la Piteşti


specializate, albume, ghiduri turistice, sinteze (1903-1913). Studii specializate în Imperiul
istorice. (S.N.). Habsurgic, magister farmacist (1858).
Dezvoltarea reţelei proprii de la Piteşti după
MOZĂCENI (Secolul XVII ~). 1905. Activitate agreată de Camera de Comerţ
Comună din judeţul Argeş, pe râul Dâmbovnic, şi Industrie Argeş, Primăria Piteşti, Prefectura
aparţinând, temporar, zonei Teleorman, satele: de Argeş. Membru marcant, Comunitatea
Mozăceni, Babaroaga, Zidurile. Suprafaţa: catolică din România, colaborări colegiale în
70,5 Km². Locuitori: 4 200 (1971); 2 527 Capitală şi în alte reşedinţe europene. Receptiv
(2008). Atestare documentară medievală: la solicitările oficialităţilor pentru ajutorarea
Mozăceni (1620). Biserici: Mozăcenii de Jos celor aflaţi în dificultate. Diverse aprecieri
(1907); Mozăcenii de Sus (1922-1926). publice antume şi postume. (C.C.).
Monument al eroilor: Mozăceni (1916-1918).
Şcoala (1838); spital (1883-2012), ulterior, MUGURI (1922-1923). Publicaţie
centru pentru persoane vârstnice şi de editată lunar la Câmpulung, Muscel. Primul
permanenţă medicală; cămin cultural (1948); număr: 1 august 1922. Subtitluri: Organ de
bibliotecă publică (1955). Mici unităţi propagandă al Cercului Cultural Muguri
prelucrătoare. Cooperativă agricolă de (1922); Revistă literară (1923). Director:
producţie (1950-1990); complexe zootehnice Aureliu Dancovici; secretar de
(1970-1990). Areal cerealier şi legumicol. redacţie/redactor: Tudor Muşatescu (v.). În
Asociaţii de producători (1992~). Trasee rutiere program: oglindirea actualităţii literare;
spre: Piteşti (Argeş); Găeşti (Dâmboviţa); ilustrarea tradiţiilor spirituale; publicarea de
Alexandria, Roşiorii de Vede (Teleorman). creaţii originale. Eseuri, cronici, recenzii,
Turism rural. Arhitectură specifică, artă analize, anchete, informaţii ştiinţifice, povestiri
populară (ţesături, împletituri din nuiele), religioase; proză şi versuri scrise, prevalent de
coregrafie zonală. Scrieri monografice: Ion autori din Muscel. Semnături importante:
Musicescu (1905); Ion Nania (2005). Valoroase Vladimir Streinu (v.), Tudor Muşatescu, Elena
consemnări geografice, istorice, etnografice, Farago, Sanda Movilă (v.), Dimitrie Nanu (v.),
spirituale. (G.C.). Mihail Lungianu (v.), George Ulieru (v.).
Imprimare, Tipografia Gheorghe N. Vlădescu,
MRAŽEK, Hugo L. (Craiova, Dolj Câmpulung, Muscel. Diverse implicări în viaţa
1870 – Piteşti, Argeş 1944).Proprietar urban, Cetăţii. (I.I.B.).
industriaş, donator comunitar. Fiul lui Ludovic
M. Patron (iniţial, arendaş), Moara Progresul şi MULŢESCU, Alexandru I. (n.
Brutăria Populară, Piteşti, Argeş (1908), Bucureşti, 24 octombrie 1942). Arhitect,
administraţie militară germană de ocupaţie restaurator, istoric al arhitecturii. Stabilit la
(1916 – 1918). Vicepreşedinte (1914 – 1922), Piteşti din 1967. Liceul Dimitrie Cantemir,
preşedinte (1922 – 1929), Camera de Comerţ şi Bucureşti (1960), Institutul de Arhitectura Ion
Industrie Argeş. Importante iniţiative privind: Mincu, Bucureşti (1967). Activitate
acordarea de credite investitorilor particulari, specializată: Institutul Judeţean de Proiectare
extinderea învăţământului vocaţional, Argeş/SC Proiect Argeş SA, Piteşti (1967-
diversificarea şi coordonarea activităţilor 2007), conlucrări ulterioare; Direcţia Judeţeană
productive din Argeş – Muscel în anii de Cultură Argeş (1998 - 2006). Proiecte
interbelici. Aprecieri publice antume şi reprezentative finalizate prin construcţii (în
postume. (T.C.A.). colaborare): Sediul Institutului de Proiectare
MRAŽEK, Ludovic (Ober Cerekwe, Argeş (1977); spitalele de Pediatrie, Piteşti,
Boemia/Cehia, 1836- Piteşti, Argeş, 1913). Clinic Marie Curie, Bucureşti; bibliotecile
Proprietar urban, farmacist, donator comunitar. judeţene Argeş, Vâlcea; Catedrala Mioveni,

115
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Argeş; extindere, Muzeul Judeţean Argeş. Membră: Uniunea Arhitecţilor (1967), Ordinul
Restaurări importante: Biserica Sfântul Nicolae Arhitecţilor (2001), Registrul Urbaniştilor din
Domnesc, Curtea de Argeş; ansamblurile România (2005). Contribuţii la
mănăstirilor Negru Vodă, Cotmeana, redimensionarea Argeşului contemporan.
Glavacioc, Robaia şi a culelor Şuici, Racoviţa, Aprecieri publice antume şi postume. (G.P.).
Budeasa (Argeş). Studii istorice de
fundamentare pentru sistematizarea localităţilor MUNTEANU, Adela Cristina (n.
urbane din Argeş, Vâlcea, Olt şi elaborarea Târnăveni, Mureş, 6 iulie 1970). Jurnalist,
Planului de Amenajare Teritorială a realizator media, publicist. Stabilită la Piteşti,
Judeţului Argeş. Premii în domeniu. Argeş, din 1991. Studii liceale, Târnăveni
Numeroase eseuri, articole, comunicări, (1994), Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale
interviuri, emisiuni media. Editor, volumul Comunicării, Universitatea din Bucureşti
Fragmente argeşene (2000), Membru: (1998). Doctorat, ştiinţe economice, Sibiu
Uniunea Arhitecţilor (1967), Ordinul (2009). Numeroase emisiuni, studiouri
Arhitecţilor (2001), Registrul Urbaniştilor din particulare de televiziune din Piteşti (1991~):
România (2005). Expert, Ministerul Culturii şi Alpha, Antena 1, (director general). Activitate
Cultelor, Bucureşti, domeniul Patrimoniul didactică: Facultatea de Ştiinţe Juridice,
Naţional. Contribuţii la redimensionarea Administrative şi ale Comunicării,
arhitecturală a Argeşului contemporan. Universitatea Constantin Brâncoveanu, Piteşti
Aprecieri publice. (G.P.). (2001~). Volume importante (în colaborare):
Etică şi deontologie în mass-media şi relaţii
MULŢESCU, Maria Gh. If. publice (2003); Sistemul mass-media.
(Chişinău, Basarabia, 25 martie 1938 – Piteşti, Tipologii, structuri, conexiuni (2005);
Argeş, 9 iulie 2009). Arhitect, restaurator, Fundamente ale comunicării (2007, 2010);
istoric al arhitecturii. Stabilită în Argeş-Muscel Tehnici de redactare (2009). Articole, note,
din 1944. Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, comentarii în presa scrisă. Aprecieri publice.
Câmpulung, Argeş (1954), Institutul de Diverse implicări comunitare. (I.I.B.).
Construcţii, Bucureşti (1955), Institutul de
Arhitectura Ion Mincu, Bucureşti (1961). MUNTEANU, Dumitru (Secolul XX).
Activitate specializată: Institutul Judeţean de Parlamentar, proprietar urban. Deputat de
Proiectare/SC Proiect Argeş SA, Piteşti (1961 - Argeş (1939-1940), reprezentând Frontul
2000), conlucrări ulterioare. Proiecte Renaşterii Naţionale, Categoria Ocupaţiuni
reprezentative finalizate prin construcţii (în Intelectuale, Circumscripţia Ţinutului Bucegi,
colaborare): Institutul de Proiectare Argeş, reşedinţă, Bucureşti, delimitată prin
(1977); spitalele de Pediatrie, Piteşti, Clinic legislaţia regelui Carol II (v.). Studii, articole,
Marie Curie, Bucureşti; bibliotecile judeţene analize, rapoarte (semnate, Dumitru
Argeş şi Vâlcea; Catedrala Mioveni, Argeş; Munteanu-Râmnic). Adept al consolidării
extindere, Muzeul Judeţean Argeş. Restaurări rolului monarhiei pentru dezvoltarea vieţii
importante: Mănăstirea Negru Vodă, economice şi spirituale autohtone. Aprecieri
Câmpulung; culele Şuici, Retevoeşti, Racoviţa publice antume şi postume. (C.D.B.).
(Argeş); bisericile: Acaş (Satu Mare), Sfântul
Nicolae Domnesc (Curtea de Argeş), Scheii MUNTEANU, Nicolae B. (n.
Braşovului. Studii istorice de fundamentare Domneşti, Argeş, 6 decembrie 1953). Inginer
pentru sistematizarea localităţilor urbane din mecanic, manager. Liceul / Colegiul Dinicu
Argeş, Vâlcea, Olt şi elaborarea Planului de Golescu, Câmpulung (1972), Universitatea din
Amenajarea Teritorială a Judeţului Argeş. Braşov (1977). Stagiu: Franţa (2000).
Premii în domeniu. Numeroase eseuri, articole, Specializare, industria de automobile.
comunicări, interviuri, emisiuni media. Exprimări externe, state din Uniunea

116
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Europeană. Activitate permanentă în Argeş: general (1968-1989), preşedinte (1991-1993),


tehnolog, Întreprinderea de Autoturisme, Federaţia Română de Judo, Bucureşti. Titlul de
Colibaşi/Mioveni (1978-1980); şef atelier/şef Antrenor Emerit, alte aprecieri publice.
secţie/director, Întreprinderea de Scule, (L.V.M.).
Dispozitive, Verificatoare Auto / ISDVA,
Costeşti, Argeş (1980-1990); şef serviciu, SC MURĂRESCU, Maria P. (n.
Aro SA, Câmpulung (1990-1992); şef secţie / Bucureşti, 1 octombrie 1947). Folclorist,
director tehnic, Fabrica de Matriţe, director redactor şi producător media. Familie
executiv, Strategie Industrială, director tradiţională din Stoeneşti, Muscel. Liceul
executiv, Comercial, SC Automobile SA, Tudor Vladimirescu, Bucureşti (1968),
Colibaşi/Mioveni (1992-2007); director tehnic Conservatorul Ciprian Porumbescu, Bucureşti,
SC Aauto Equip SRL, Bucureşti (2007-2010); (1972). Activitate permanentă, Radio şi
consilier, Asociaţia Constructorilor de Televiziunea Română, Bucureşti (1972-2004),
Automobile din România (2010-2011); director colaborări ulterioare. Cercetări în domeniu:
comercial, SC Musa Piteşti ‘96 SRL (2012 ~). folclorul din Muscel şi Maramureş. Numeroase
Contribuţii directe la fabricarea şi exportul emisiuni specializate. Iniţiator: Tezaur
autoturismelor din gama Dacia; aplicarea folcloric (1988); festivaluri naţionale şi
cerinţelor specifice sistemului Renault (Franţa); internaţionale; discografie. Distinct:
reorganizarea reţelei Service-Vânzări. Analize, organizarea primului concert al Orchestrei
rapoarte, reuniuni tematice naţionale şi Lăutarii din Chişinău, la Bucureşti (1990).
continentale. Membru, diverse foruri Volum evocator: Cu ochii inimii (2000).
profesionale în domeniu, alte aprecieri publice. Implicări comunitare. Studii, articole, reuniuni
(M.T.D.). tematice, interviuri. Premii în domeniu, alte
aprecieri publice. (L.P.).
MUNTEANU IVĂNUŞ, Natalia
(Secolul XX). Medic primar, microbiologie, MUREŞANU POPESCU, Dorina
cercetător ştiinţific, publicist. Liceul de Irina D. (n. Cluj, 15 aprilie 1938). Farmacist,
Fete/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti, Facultatea colecţionar, publicist. Stabilită la Piteşti,
de Medicină, Bucureşti. Doctorat, ştiinţe Argeş, din 1963. Şcoala Medie, Târgovişte,
medicale, Bucureşti. Activitate specializată Dâmboviţa (1955), Facultatea de Farmacie,
permanentă în Capitală, spitalele: Dr. Ion Bucureşti (1960). Activitate specializată,
Cantacuzino, Clinic Fundeni, Pediatrie, farmaciile: Borca şi Bicaz, Neamţ (1960-1963);
Cotroceni. Numeroase investigaţii, rapoarte, Spitalul Ştefăneşti, Argeş (1963-1964); Nr.1,
observaţii. Volum important: Diagnosticul de Piteşti (1964-1966); Oficiul Farmaceutic Argeş
laborator al bolilor microbiene (1971). Studii, (1966-1998, inspector); firme private (1998~).
articole, referate, comunicări, reuniuni tematice Primariat în domeniu (1972). Preşedinte,
naţionale şi internaţionale, organizate de foruri Colegiul Farmaciştilor Argeş (1990-1994).
profesionale în domeniu. Documentări externe: Colaborări didactice: Şcoala Sanitară, Piteşti
Elveţia, Franţa, Italia. Membră, Consiliul (1986-1989; 1992-2007). Iniţiativă distinctă:
General al Uniunii Sindicatelor din România organizarea Expoziţiei de Farmacie din Argeş
(1960-1972), alte aprecieri publice. (C.C.). (1983), numeroase obiecte de patrimoniu.
Comunicări prezentate la congrese şi alte
MURARU, Anton (n. Hinţeşti, reuniuni de istorie a farmaciei: Italia (1990),
Moşoaia, Argeş, 1940). Sportiv de performanţă, Germania (1994), România (1996, 2003, 2006),
judo, antrenor, manager. Activitate şi succese Elveţia (2000). Componentă a echipei
în domeniu, cluburi din Piteşti sau din Capitală. Salvamont, Piteşti (1969-1979). Diverse
Participări la numeroase competiţii naţionale, aprecieri publice. (C.C.).
balcanice, europene, internaţionale. Secretar

117
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

MURGESCU, Teodosie (Secolul centre de importanţă istorică majoră


XIX). Proprietar funciar, militant politic, (Târgovişte, Curtea de Argeş, Piteşti). Vestigii
parlamentar. Suprafeţe de teren în sate din arheologice, monumente din secolele XIV-
Argeş. Deputat, Adunarea ad-hoc a Ţării XVIII, evenimente distincte specifice
Româneşti, (1857-1858), reprezentând perioadelor modernă şi contemporană.
categoriile rurale, ales la 17 septembrie 1857, Anterior: judeţul Pădureţ (1498). Capitanat,
împreună cu Ion. C. Brătianu (v.), Scarlat ispravnicat, ocârmuire, prefectură. Structură
Turnavitu (v.), Dumitru C. Brătianu (v.). administrativă: 1 aprilie 1864, trei plaiuri
Participant la reuniunile legislative din (Argeşel, Dâmboviţa, Nucşoara) şi două plase
Bucureşti (30 septembrie – 10 decembrie (Râuri, Podgoria); în 1910, opt plase
1857), conduse, efectiv, de Nicolae Golescu (Argeşel/Racoviţa, Giuvala/Rucăr, Leurdeni /
(v.). Implicat direct în acţiunile pentru Unirea Leurdeni, Nucşoara/Domneşti, Păpuşa /
Principatelor Române (1859). Atestări Nămăeşti, Podgoria/Ştefăneşti, Râul Doamnei /
documentare. Contribuţii la adoptarea Purcăreni, Râuri/Stâlpeni); la 1949, şase plase
deciziilor privind viitoarea organizare (Boteni, Câmpulung, Domneşti, Stâlpeni,
administrativă şi socială a Munteniei, propuse Ştefăneşti, Topoloveni). Statistic: 3 058 km²,
celor şapte Puteri Garante ale Europei, întrunite 149 797 locuitori; 88 de comune (1930).
la Paris (1858). Iniţiative favorabile Integrat Ţinutului Bucegi (1938-1940),
consolidării noii forme de stat. Aprecieri Regiunii IX Piteşti (1940-1950), unit cu judeţul
publice antume şi postume. (C.D.B.). Argeş (1950). Resurse naturale generoase,
preocupări economice diversificate
MUSCALU, Petre N. (Secolul XIX). (meşteşuguri, comerţ, activităţi miniere,
Instrumentist de virtuozitate, muzică populară forestiere, zootehnice, prelucrarea calcarului,
românească, dirijor, militant politic. Originar mică industrie), exprimări şcolare, culturale şi
din Argeş. Implicat direct în evenimentele de la religioase de certă valoare, viaţă civică
1848 (Piteşti): participant la Adunarea din relevantă. Scrieri monografice: Constantin
Grădina Publică; arderea Regulamentului Alessandrescu (1893); Gheorghe Pârnuţă,
Organic şi a Arhondologiei/Condica Dorina Panaitescu (2001), Vasile Novac
rangurilor boiereşti; jurământ pe Noua (2008). Numeroase dovezi materiale şi
Constituţie/Proclamaţia de la Izlaz). Arestat spirituale pentru istoria naţională. (I.S.B.).
după înfrângerea Revoluţiei Române, judecat,
condamnat, întemniţat, Mănăstirea Văcăreşti, MUSCELEANU, Christian
Bucureşti (27 ianuarie-25 aprilie 1849). (Câmpulung, Muscel, 1886-Bucureşti, 1943).
Nominalizat în diverse documente istorice ale Profesor universitar, militant politic,
timpului. Preocupat de conservarea tradiţiilor parlamentar. Activitate didactică: Şcoala
populare specifice Argeşului. Aprecieri Superioară de Agricultură, Herăstrău,
comunitare antume şi postume. (R.S.R.). Bucureşti. Membru marcant: Partidul
Conservator Democrat, Clubul Bucureşti
MUSCEL (1510-1950). Judeţ (1914-1918); Partidul Poporului (1918-1938),
tradiţional din Muntenia, Atestare documentară preşedinte, Comitetul Judeţean Muscel (1929).
medievală, 2 august 1510 (Muşcel). Relief Succese electorale: deputat şi senator în
submontan şi montan, învecinat, pentru etapa, Parlamentul României. Volume importante:
1918-1940, cu judeţele: Făgăraş (Nord), Braşov Energie, materie, radiaţiuni, I - IV
(Nord-Est), Dâmboviţa (Est), Argeş (Sud- (1930~1939). Fondator, Filiala Câmpulung a
Vest). Epicentrul statului feudal independent Ateneului Român (1937), expuneri privind
Ţara Românească sub Dinastia Basarabilor (v.). radiodifuziunea. Contribuţii la evoluţia ştiinţei
Curte, cancelarie, capitală voievodale. Legături autohtone în perioada interbelică. Aprecieri
permanente cu oraşe din Transilvania şi alte publice antume şi postume. (V.P.).

118
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

notabile asupra spiritualităţii subcarpatice.


MUSCELUL (1907-1908; 1916). (I.I.B.).
Publicaţie periodică, editată la Câmpulung,
Muscel (1 iulie 1907-1 august 1908) şi MUSCELUL NOSTRU/SERIE NOUĂ
Bucureşti (20 februarie-20 iunie 1916), (1996-1997). Publicaţie reeditată la
subintitulată Revistă bilunară. Director, Ion Câmpulung, Argeş. Primul număr: 28
Ionescu-Boteni; preşedinte, Comitetul de noiembrie 1996. Subtitlu: Periodic de
redacţie, Constantin I. C. Brătianu (v.). atitudine, comentariu şi informaţie. Din 16
Imprimare: Tipografia Gheorghe N. Vlădescu, decembrie 1996: Muscel expres, denumit
Câmpulung. Preocupări pentru folclor, istorie, Periodic independent. Director: Paul
literatură. Traduceri din limba franceză. Texte Mateoiu. Redactori: Mircea Enescu (v.),
importante semnate de: Constantin Rădulescu- Sterian Pricope. Imprimare: tipografii din
Codin (v.), Mihail Lungianu (v.), Dimitrie Câmpulung. Articole, analize, comentarii,
Nanu (v.), Nicolae Jugureanu (v.), Elena anchete, interviuri, reportaje, note, informaţii
Farago, Petre R. Petrescu, Alexandru T. pe diverse teme. Diverse implicări comunitare
Dumitrescu. Diverse implicări în viaţa Cetăţii. (G.F.C.).
Atestări documentare. (I.I.B.).
MUSEUM (1974 ~). Culegere editată
MUSCELUL SERIE NOUĂ (2000 ~). periodic de Muzeul Viticulturii şi
Publicaţie reeditată la Câmpulung, Argeş. Pomiculturii/Complexul Muzeal, Goleşti,
Lansare publică: mai 2000. Subtitlu: Primul Ştefăneşti, Argeş. Studii şi comunicări în
cotidian al Muscelului. Din 2004, apariţie domeniile istoriei, etnografiei, memorialisticii,
săptămânală. Director: Gheorghe Moraru (v.). prezentate la sesiunile ştiinţifice ale instituţiei.
Proiect susţinut de SC Naţional Multimedia Colegiu redacţional coordonat de : Vasile
SRL, Câmpulung. Articole, analize, comentarii, Novac (v.), Constantin Iliescu (v.), Filofteia
anchete, interviuri, reportaje, note, informaţii Pally (v.). Priorităţi tematice: locul şi rolul
pe teme de interes general. Diverse implicări Goleştilor în construcţia României moderne;
comunitare. (G.F.C.). aspecte privind evoluţia viticulturii şi
pomiculturii din Argeş-Muscel; consemnări
MUSCELUL NOSTRU (1929-1942). referitoare la înfiinţarea şi dezvoltarea
Publicaţie periodică, editată lunar la aşezământului cultural de la Goleşti.
Măţău/Mioarele, Muscel. Primul număr: aprilie Colaboratori din principalele centre spirituale
1929. Subtitlu: Organ de cultură profesională autohtone şi europene. (I.I.B.).
şi generală al Asociaţiei Învăţătorilor şi
Învăţătoarelor din Muscel. Director: Ioan Gh. MUSTAŢĂ, Constantin I. (n. Izvoru,
Nicolaescu-Măţău (v.). Conţinut preponderent Argeş, 5 iulie 1938). Inginer, electrotehnică,
metodic, pedagogic, literar. Amplă deschidere informatician, realizator radio şi televiziune,
tematică pentru luminarea, înfrăţirea şi lupta publicist. Şcoala Medie Gheorghe Lazăr, Sibiu
poporului. Texte din: Giovanni Boccaccio, (1962), Institutul Politehnic, Cluj-Napoca
Leonardo da Vinci, Henrik Ibsen, Alphonse de (1967). Activitate specializată: Termocentrala
Lamartine, Octavian Goga, Cezar Petrescu, Fântânele, Mureş (1967); Radio Cluj-Napoca
Simion Mehedinţi, Ovidiu Papadima, Mihai (1967-1971; 1990-2000, şef, Departamentul
Tican-Rumano (v.), Barbu Ştefănescu- Actualităţi, 1990-1998; publicist comentator,
Delavrancea, Vasile Voiculescu, Lucian Blaga. 1998-2000); Centrul de Pregătire şi
Colaboratori: George Ulieru (v.), Ion Răuţescu Perfecţionare a Cadrelor, Cluj-Napoca (1971-
(v.), Ilie Stănculescu (v.), Dumitru Udrescu 1973); Centrul Teritorial de Calcul Electronic,
(v,), Mihai Lungianu (v.), Ion D. Ţicăloiu (v.), Cluj-Napoca (1973-1990). Volume importante:
Ion C. Petrescu (v.), Paul Luca (v.). Influenţe În vâltoarea vremurilor (1988); File din

119
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Biblia Transilvaniei (1994); Amintiri pentru prodecan, Facultatea de Litere (2000-2008),


Mileniul III (2000); Teroare în Ardeal, I decan (2008-2012). Conducător de doctorat
(2008); II (2010). Colaborator, revistele: În (2004 ~). Volume importante: Tradition et
slujba Patriei, Viaţa studenţească, Flacăra innovation dans la poésie française.
(Bucureşti); Ni Elet (Târgu Mureş); Columna Interprétations parallèles/Tradiţie şi inovaţie
(Chişinău); Cetatea culturală (Cluj-Napoca). în poezia franceză. Interpretări paralele
Fondator, redactor-şef, săptămânalul Gazeta de (1998); Elemente pentru o poetică integrată
Cluj-Napoca (1995). Numeroase emisiuni (1998); Poécis de phonétique française /
tematice complexe: România, Ungaria, Canada, Manual de fonetică franceză (1999); La
Republica Moldova. Coordonator editorial, litterature française au XVIII-e siécle /
cronici, recenzii, interviuri, reuniuni naţionale Literatura franceză în secolul al XVIII-lea
şi internaţionale. Membru, diverse foruri (2000); De la transtextualité à la pragmatique
jurnalistice din ţară. Valoroase premii în littéraire. Etudes sur le XVIII-e siécle / De la
domeniu, alte recunoaşteri publice. (A.Ş.). transtextualitate la pragmatica literară.
Studiu privind secolul al XVIII-lea (2001).
MUSTĂREAŢĂ, Nicolae A. (n. Numeroase eseuri, articole, comunicări,
Videle, Teleorman, 20 decembrie 1936). reuniuni tematice naţionale şi internaţionale.
Inginer, geologie, cercetător ştiinţific principal. Contribuţii la promovarea obiectivelor
Stabilit la Piteşti, Argeş, din 1976. Şcoala francofoniei în România, stimularea colaborării
Medie Ion Maiorescu, Giurgiu (1954), interuniversitare, dezvoltarea învăţământului
Institutul Petrol şi Gaze, Ploieşti, Prahova umanist în Argeş-Muscel. Diverse implicări
(1963). Activitate productivă: Întreprinderea comunitare. Aprecieri publice. (M.C.S.).
Carotaj şi Perforări, Ploieşti, Secţia Valea
Mare, Dâmboviţa (1964-1976). Expert, MUŞA (Sfârşitul secolului XV – Prima
carotaj electric şi radioactiv. Cercetător în jumătate a secolului XVI). Jupâneasă din
domeniu, Institutul Câmpina, Prahova, Filiala Muscel, descendentă a familiei Craioveştilor.
Argeş (1976-2001). Contribuţii distincte Proprietăţi funciare, întărite de domnul Ţării
la : proiectarea, montarea, punerea în funcţiune Româneşti, Neagoe Basarab (v.), la: Corbii de
a primelor sonde orizontale din România; Piatră, Miceşti, Goleşti, Mălurean (Mioveni).
executarea instalaţiilor pentru înmagazinarea Căsătorită, iniţial, cu vistierul Cârjeu
subterană a gazelor ; aplicarea unor programe (v.). Intrată în monahie (1503), Magdalina.
externe. Numeroase proiecte, studii tehnice, Danii pentru aşezămintele Valea (Ţiţeşti),
inovaţii, rapoarte, reuniuni naţionale şi Corbi, Govora (Vâlcea). Mormânt prezumtiv,
internaţionale. Colaborări la reviste Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş.
specializate, simpozioane, sesiuni ştiinţifice. Contribuţii la extensia influenţei boierilor
Aprecieri comunitare. (I.D.P.). olteni în Muntenia. (S.I.C.).

MUSTĂŢEA, Alexandrina (n. Culciu, MUŞAT, Vasile (Secolul XX).


Satu Mare, 27 septembrie 1948). Profesor Lucrător industrial, militant politic, diplomat,
universitar, limba franceză, manager. Stabilită înalt funcţionar public. Originar din
la Piteşti, Argeş, din 1973. Liceul Mihai Râncăciov, Călineşti, Muscel. Activitate
Eminescu, Satu Mare (1966), Universitatea productivă în Capitală. Membru marcant,
Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (1971). Doctorat, Partidul Muncitoresc/Partidul Comunist
filologie, Bucureşti (1998). Stagii în Franţa. Român: vicepreşedinte, Consiliul General al
Activitate didactică permanentă: Şcoala Nr. 1, Sindicatelor din România (1960-1962);
Liceul/Colegiul Alexandru Odobescu, Piteşti ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al
(1973-1974); Institutul de Învăţământ României în Cuba şi Madagascar; secretar,
Superior/Universitatea din Piteşti (1974 ~), Comitetul Judeţean Argeş al Partidului. Prim-

120
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

secretar, Comitetul Judeţean Vâlcea al postume. (M.B.).


Partidului Comunist Român, preşedintele
Consiliului Popular Judeţean (1973-1977). MUŞATESCU, Alexandru M.
Demersuri pentru: dezvoltarea economică a (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a
zonelor Argeş, Muscel, Vâlcea, conform secolului XX). Parlamentar, proprietar urban,
directivelor stabilite la nivel central. Studii, comerciant. Deputat de Muscel în perioada
articole, interviuri, analize, rapoarte, reuniuni interbelică, reprezentând Partidul Naţional
naţionale şi internaţionale. Diverse aprecieri Liberal. Membru de drept, Consiliul de
comunitare antume şi postume. (I.M.M.). Administraţie, Camera de Comerţ şi Industrie
Argeş (1925-1929). Iniţiative privind
MUŞATESCU (Secolul XIX~). consolidarea economică a României. Aprecieri
Familie tradiţională din Muscel. Proprietari publice antume şi postume. (C.D.B).
urbani şi rurali, preoţi, mici întreprinzători,
funcţionari publici sau de stat, avocaţi, cadre MUŞATESCU, Tudor Al.
didactice, scriitori, medici. Suprafeţe de teren, (Câmpulung, Muscel, 22 februarie 1903 -
case, alte bunuri cu valoare deosebită: Bucureşti, 4 noiembrie 1970). Scriitor, jurist,
Mioarele, Câmpulung, Rucăr, localităţi funcţionar de stat. Fiul lui Alexandru I.M. (v.).
apropiate. Mai cunoscuţi: Muşat M., preot, Domiciliu tradiţional la Rucăr, Muscel. Liceul
primul învăţător al satului Măţău, Mioarele; Sfântul Sava, Bucureşti (1919), facultăţile
Ion G. M., jurist, Câmpulung, avocat, Baroul Drept, Litere şi Filosofie, Bucureşti (1924).
Muscel, girant- responsabil, publicaţia Secera Profesor, limba franceză, avocat, Bucureşti
Muscelului (1922-1937); Alexandru I. M. (1924-1930); inspector general al teatrelor din
(v.); Tudor A. M. (v.); Mihai A. M. Diverse România (1930-1940); director, companiile
atestări documentare. Aprecieri publice. (F.P.). teatrale: Sărindar, Tudor Muşatescu,
Constantin A. Rosetti, Colorado, Bucureşti
MUŞATESCU, Alexandru I. (Măţău, (1940-1944). Dramaturgie (selectiv): Focurile
Mioarele, Muscel, 13 august 1869 - de pe comori (1923, în limba franceză, montare
Câmpulung, Muscel, 15 aprilie 1947). Profesor, la Paris); Titanic Vals (1932); ...Escu (1933);
limbi clasice, jurist, înalt funcţionar public şi de Profesorul de franceză (1946); Geamandura
stat. Seminarul Central, Bucureşti (1888), (1950). Volume importante: Vitrinele toamnei
facultăţile de Litere (1893) şi Drept (1901), (1926, versuri); Mica publicitate (1935,
Universitatea din Bucureşti. Activitate roman); Doresc ca micile mele rânduleţe
didactică (1894~1904), director (1896-1901), (1945, schiţe umoristice); Cuplete şi scenete
Şcoala Normală (1904~1931), Câmpulung. (1950); Fiecare cu părerea lui (1970,
Avocat. Baroul Muscel (1901-1947), decan. proză). Comedii muzicale (în colaborare),
Primar urban (1905-1907; 1910-1911): teatru pentru copii, epigrame, traduceri şi
finalizarea lucrărilor la Palatul Comunal / adaptări după autori ai secolului XIX.
Primăria Veche, Tribunalul Muscel, Cazarma Colaborări cu numeroase teatre din România
Pompierilor, Uzina Electrică; introducerea apei şi din alte ţări europene. Semnături în
potabile şi a canalizării; deschiderea revistele: Rampa, Adevărul literar şi artistic,
Bulevardului Cuza Vodă; amplasarea bustului Argeş. Rubrici permanente: Jurnalul de
Negru Vodă (v.). Prefect de Muscel (octombrie dimineaţă (Poste restante); Contemporanul
1929-iulie 1930), senator (1931-1932), (Zece muşatisme). Fondator, Cenaclu
reprezentând Partidul Naţional Ţărănesc. Umoriştilor Români, Bucureşti, 1970. Membru,
Membru de drept, Consiliul de Administraţie, numeroase asociaţii sau societăţi în domeniu.
Camera de Comerţ şi Industrie Argeş (1925- Diverse eponimii, alte aprecieri publice antume
1929). Preşedinte, Asociaţia Profesorilor din şi postume. (M.S.).
Muscel, alte aprecieri publice antume şi

121
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

MUŞATESCU, Vlad Alexandru E. stat specializate (1978-1990). Areal pomicol,


(Piteşti, Argeş, 4 mai 1922 – Păuleşti, Prahova, zootehnic, forestier. Trasee rutiere spre: Piteşti,
5 martie 1999). Scriitor, redactor, traducător. Câmpulung, Curtea de Argeş. Turism rural.
Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1940), Exprimări spirituale diversificate, iniţiatori
Facultatea de Litere şi Filosofie, Bucureşti tradiţionali: Constantin Dobrescu-Argeş (v.),
(1944). Activitate redacţională: editurile ABC Alexandru Valescu (v.). Tipografie, publicaţia
şi Europolis, Bucureşti (1941~1947); revistele Ţăranul (1881-1884); bancă populară; societăţi
Flacăra, Gazeta literară, Cinema (Bucureşti), culturale. Scrieri monografice: Ioana Băcioiu
Argeş (Piteşti); ziarele Înainte (Craiova, Dolj) (1946); Nicolae Gh. Teodorescu (1947, 1970);
şi Bucureşti (1926-1930), organ de presă al Nicolae Leonăchescu (1971; 1981; 1996;
Blocului Muncitoresc – Ţărănesc. Volume 2000); Mihail Robea (1980; 1997); Ionel
importante (proză, umoristică şi senzaţională, Cristescu şi colaboratorii (2006); Vasile Moise
parodii): Bobby Felix Făt Frumos (1943); (2012). Valoroase consemnări geografice,
La sud de lacul Nairobi (1945); Pogonici literare, istorice, etnografice. (G.C.).
ariciul. De-a v-aţi ascunselea (1974); De-a
puia-gaia (1975); De-a baba-oarba (1976). MUŞCELUL (2009-). Revistă a
Traduceri din mai mulţi autori britanici. Societăţii de Ştiinţe Istorice din România,
Colaborări cu diverse instituţii de învăţământ şi Filiala Câmpulung, apariţie periodică. Primul
cultură din Argeş-Muscel. Consemnări critice număr: mai 2009, redactor-şef fondator, Vintilă
favorabile. Membru: Uniunea Scriitorilor, Purnichi (v.). Secţiuni permanente: Articole,
Asociaţia Bucureşti; Uniunea Ziariştilor studii, comunicări; Didactică, metodică,
Profesionişti din România. Aprecieri publice management educaţional; Personalităţi; Mari
antume şi postume. (M.S.). aniversări; Din viaţa Societăţii. Prioritate
strategică: ,,Reliefarea istoriei, culturii,
MUŞĂTEŞTI (Secolul XV ~). Comună civilizaţiei şi rolului fostului judeţ Muşcel,
din judeţul Argeş, pe râul Vâlsan, satele abuziv desfiinţat la jumătatea secolului al XX-
Vâlsăneşti, Bolovăneşti, Costeşti-Vâlsan, lea (1950)”. Colaboratori: scriitori, cercetători
Muşăteşti, Prosia, Robaia, Stroeşti, Valea în domeniu, cadre didactice, memorialişti,
Faurului, Valea lui Maş, Valea Muscelului. oameni de artă din diferite generaţii.
Suprafaţă: 98,9 km². Locuitori: 5 400 (1971); 4 Imprimare, tipografii din Câmpulung, Argeş.
018 (2008). Atestare documentară medievală: Sursă documentară pentru cunoaşterea,
Muşăteşti (1475); Stroeşti (1500); Costeşti- tradiţiei, contemporaneităţii, rezonanţei
Vâlsan (1526); Vâlsăneşti (1533); Robaia autohtone şi europene a zonei Muscel. (M.B.).
(1593). Mănăstirea Robaia (1808; 1955-1962);
Vâlsăneşti (1840); Muşăteşti (1855-1857); MUŞOIU, Ion (Secolului XX).
Stroeşti (1881-1888); cruci de piatră: Muşăteşti Proprietar urban, parlamentar. Deputat de
(1714); Prosaia (1750); Stroeşti (1755); Argeş (1939-1940), reprezentând Frontul
Costeşti-Vâlsan (1781); Vâlsăneşti (1820). Renaşterii Naţionale, Categoria Comerţ şi
Monumente ale eroilor: Vâlsăneşti (1877; Industrie, Circumscripţia Ţinutului Bucegi,
1916-1919; 1941-1945); Costeşti-Vâlsan reşedinţă, Bucureşti, delimitată prin
(1916-1919; Muşăteşti (1916-1919); Stroeşti legislaţia regelui Carol II (v.). Anterior,
(1916-1919). Şcoală (1836); bibliotecă publică susţinător al politicii liberale. Adept al creşterii
(1857-1886); ateneu central rural (1879); rolului monarhiei pentru evoluţia favorabilă a
muzeu sătesc (1879); cămin cultural (1954). vieţii politice şi economiei autohtone. Aprecieri
Baraj, lac de acumulare, hidrocentrală (5 kw), publice antume şi postume. (C.D.B.).
integrate sistemului naţional în domeniu. Mici
întreprinderi prelucrătoare. Cooperativă MUTU, Adrian S. (n. Călineşti, Argeş,
agricolă de producţie (1962-1990), ferme de 8 ianuarie 1979). Sportiv de performanţă,

122
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

fotbal, om de afaceri. Echipa de copii şi juniori, Jidava, Pescăreasa, Câmpulung (1969 ~);
Clubul Aripi/ Şcoala Nr. 11 Mihai Eminescu, Peştera Dâmbovicioara (1960 –2002); Cetatea
Piteşti (1988-1994), Liceul Industrial Căi Poenari, Arefu (2009 ~); Casa memorială Liviu
Ferate, Piteşti (1997), junior, Fotbal Club Rebreanu, Valea Mare, Ştefăneşti (1969 –
Argeş (1994-1996). Jucător profesionist, 2008); Casa Dinu Lipatti, Ciolceşti, Leordeni
cluburile: Argeş-Dacia, Piteşti (1996-1998), (1985 ~). Consemnări în Cartea de Onoare:
antrenor Nicolae Dobrin (v.); Dinamo, prim-miniştrii, înalţi prelaţi, ambasadori, alte
Bucureşti (1998-1999); Internaţionale, Milano, personalităţi continentale. Cercetări
Italia (1999-2000); Hellas, Verona, Italia interdisciplinare, şantiere arheologice,
(2000-2002); Parma, Italia (2002-2003, căpitan bibliotecă specializată (1957), culegere de
de echipă); Chelsea, Anglia (2003-2004); studii (1968), sesiune ştiinţifică anuală (1970),
Juventus (Torino); Fiorentina (Florenţa); editură (2007), fototecă. Directori: Lucian
Cesena, Italia (2005 ~ 2012); Ajaccio, Franța Stănculescu, Gheorghe Stănescu, Ilie Iulian
(2012 ~). Cel mai bun jucător străin din Italia Rizea (v.), Radu Stancu (v.), Spiridon Cristocea
(2003). Jucătorul Anului, Bucureşti (2003). (v.).; directori adjuncți: Elena Rotaru, Dragoș
Selecţii în Echipa Naţională a României (2004 Măndescu. Dezvoltări finanţate de: Consiliul
~). Participant la Campionatul European din Judeţean Argeş, Ministerul Culturii, Bucureşti,
Elveţia şi Austria (2008). Om de afaceri. sponsori comunitari. Fonduri gestionate prin
Diverse aprecieri publice. (L.V.M.). serviciile economice, coordonator, Aurenţiu
Stoica. Numeroase exprimări naţionale şi
MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ internaţionale. (R.G.).
(1955 ~). Instituţie reprezentativă de cultură a
României. Priorităţi: descoperirea, MUZEUL DIN CÂMPULUNG
achiziţionarea, conservarea, etalarea unor (1952 ~). Instituţie importantă de cultură a
obiecte de valoare pentru patrimoniul naţional; judeţului Argeş. Succesiv, muzeu raional,
reliefarea evoluţiei zonei Argeş – Muscel. orăşenesc, municipal. Deschidere oficială
Sediul în Piteşti, Argeş. Iniţial, colecţie (1952). Locaţii acordate: Vila Ştefănescu
muzeală: Ateneul Popular Gheorghe Ionescu- (1952 – 1977); Palatul Administrativ/
Gion / Şcoala Primară de Băieţi Nr. 1 Nicolae Prefectura de Muscel (1977 – 1979);
Simionide, Piteşti (1928-1946); Căminul Administraţia Financiară, Câmpulung (1979 ~).
Cultural Argeș (1948-1950). Depozit în Expoziţii permanente, actualizate constant:
conservare (1950-1955). Unitate regională Istorie (1952); Etnografie şi artă populară
distinctă: 1 aprilie 1955. Locaţii succesive (1952). Colecţii: Artă plastică (1952), Ştiinţe
acordate: Tribunalul Argeș / Palatul Culturii naturale (1952). Filiale: Castrul roman Jidova /
(1955-1957); Casa Fostiropol / Şcoala Jidava, Pescăreasa, Câmpulung (1962-1969);
Populară de Artă (1957 – 1970); Palatul Casa Memorială George Topîrceanu,
Administrativ / Prefectura de Argeş (1970 ~); Nămăești, Valea Mare-Pravăț (1958);
Palatul Comunal / Primăria Veche, Piteşti Memorialul de Război Mateiaş, Valea Mare–
(1970 ~). Din 1968, muzeu județean. Extinderi Pravăţ (1977). Cercetări interdisciplinare,
ulterioare (2000, 2004). Expoziţii permanente sesiune ştiinţifică anuală, culegere de
actuale, îmbunătățite constant: Istorie (1974); studii/revista de istorie a Muscelului,
Ecologie şi protecţia mediului (1977); Artă bibliotecă, depozite, fototecă. Directori:
plastică (1971); Artă naivă (1971); Sportul Flaminiu Mârtzu (v.), Ştefan Trâmbaciu (v.).
argeşean (2008); Flori de mină (2009); Reorganizare distinctă (1979), primar, Manole
Planetariu (2008); Observator astronomic (în Bivol (v.). Consemnări în Cartea de Onoare:
amenajare); Cabinet numismatic (2009). şefi de guvern, înalţi prelaţi, ambasadori,
Depozite sistematizate, laboratoare de parlamentari, alte personalităţi naţionale sau
restaurare. Filiale: Castrul roman Jidova / continentale. Colaborări cu unităţi similare

123
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

din ţară. Implicări comunitare. (R.G.). martie 1981). Consemnări elogioase. (A.L.).
MUZEUL DIN CURTEA DE MUZEUL VITICULTURII ŞI
ARGEŞ (1969 ~). Instituţie reprezentativă de POMICULTURII GOLEŞTI (1958 ~).
cultură a judeţului Argeş. Succesiv: muzeu Instituţie reprezentativă de cultură a României,
raional, orăşenesc, municipal. Deschidere Ştefăneşti, Argeş. Suport legislativ iniţial:
oficială: 29 mai 1969, primar, Vasile Mohan Înaltul Decret Regal, semnat de Carol II (v.), 7
(v.). Locaţii acordate: Primăria Veche (1969 – iunie 1939, privind statutul proprietăţilor
1982); Spitalul Vechi (1982 ~ ). Expoziţii aparţinând urmaşilor lui Constantin/Dinicu
permanente, actualizate constant: Istorie Golescu (v.). Redimensionare postbelică:
(1330–1947); Tehnică (secolele XVI – XIX); Hotărârea Ministerului Culturii, ministru,
Etnografie şi artă populară (1985); Artă Constanţa Crăciun; Decizia Sfatului Popular
plastică. Obiective distincte: Biserica Regional Argeş, preşedinte, Constantin Sandu
Domnească Sfântul Nicolae; Casa Dumitru (v.), vice-preşedinte, Nicolae Mihăilescu (v.),
Norocea; Statuia Basarab I Întemeietorul (20 şef, Secţia Învăţământ-Cultură, Ion Radu (v.).
mai 1995); bustul Mihai Viteazul (19 august Filială a Muzeului din Piteşti (1955 – 1958).
2001); Turnul Doamnei Clara. Filială: Unitate distinctă, deschisă pentru public
Cetatea Poenari, Arefu (1969-2009). Studii (1958). Priorităţi strategice: reconstruirea,
interdisciplinare, reuniuni ştiinţifice locale şi conservarea, etalarea principalelor spaţii şi
naţionale, revistă periodică, bibliotecă, obiecte aflate, anterior, în patrimoniul Familiei
depozite. Directori: Nicolae Moisescu (v.); Golescu (v.); salvarea, remontarea, prezentarea
Florea Scărlătescu (v.). Reorganizare distinctă unor vechi gospodării de viticultori şi
(1982 – 1986), primar, Nicolae Zevedei (v.). pomicultori din România; cunoaşterea
Consemnări în Cartea de Onoare: şefi de stat tradiţiilor ocupaţionale specifice zonei.
şi de guvern, înalţi prelaţi, ambasadori, alte Succesiv, în circuitul de vizitare: Conacul
personalităţi continentale. Colaborări cu Goleştilor (1958); Foişorul (1958); Şcoala
unităţi similare din ţară. Valoroase exprimări Slobodă (1962); Secţia în aer liber (1966);
comunitare. (R.G.). Expoziţia memorială de istorie (1980);
Rotonda personalităţilor (1988); Expoziţia de
MUZEUL TEATRULUI etnografie şi artă populară (1992). În
ALEXANDRU DAVILA PITEŞTI (1981 ~). apropiere: Biserica din Goleşti (1646),
Spaţiu special amenajat expoziţional, Fresca necropolă pentru: Gheorghe/Iordache Golescu
Nord, inaugurare, 3 martie 1981. Iniţiator şi (v.), Constantin/Dinicu Golescu (v.), Nicolae
organizator: Ion Focşa (v.). Colaboratori: Petre Golescu (v.), Radu Golescu (v.). Cercetare
Dumitrescu (v.), Marin Alexandrescu (v.). interdisciplinară, sesiune ştiinţifică anuală,
Directorul instituţiei, Constantin Zărnescu (v.). tabere de creaţie, târguri meşteşugăreşti,
Documente inedite privind începuturile şi culegere de studii, bibliotecă specializată,
evoluţia activităţilor teatrale în Argeş - Muscel, fototecă, depozite, laboratoare, ateliere,
costume purtate de mari actori pe scena din terenuri cultivate, parc. Locaţie pentru
Piteşti (George Vraca, Alexandru Critico, Fory Sărbătorile Argeşului şi Muscelului (2007 ~).
Etterle, George Măruţă, Ion Manta, Gheorghe Consemnări în Cartea de Onoare: şefi de stat
Leahu, Colea Răutu); obiecte de recuzită, şi guvern, înalţi prelaţi, ambasadori,
fotografii, afişe, programe, scrieri consacrate, parlamentari, alte personalităţi naţionale şi
memorii. Portretul ctitorului Alexandru Davila continentale. Directori: Constantin Iliescu (v.),
(v.), autor, Dan Băjenaru (v.). Piese de Iulian Ilie Rizea (v.), Vasile Novac (v.),
patrimoniu, custodie din portofoliul Muzeului Filofteia Pally (v.). Dezvoltări finanţate de:
Judeţean, Bibliotecii Judeţene, Muzeului Consiliul Judeţean Argeş, Ministerul Culturii,
Goleşti. Deschidere: Programul Reuniunii Bucureşti, sponsori comunitari. Colaborări
Studiourilor de Teatru din România (3-8 constante cu instituţii similare din ţară.

124
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Remus Macarie Dănuţ Manu

Maria - Regina României Aurel I. Marinescu

Gabriel M. Marinescu Gheorghe I. Marinescu

125
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Gheorghe St. Marinescu Gheorghe V. Marinescu

Ioan Gh. Marinescu Ion V. Marinescu

Valerian Marinescu Gheorghe D. Mateescu

126
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Matei Basarab Ştefan Matei

Horia D. Mazilu Nicolae /Nicodim Măndiţă

Nicolae N. Mănescu Florin Măntescu

127
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Victor Mărtoiu Flaminiu Fr. Mârtzu

Ion V. Mica Dimitrie Micescu

Dimitrie/Didi Micescu Istrate N. Micescu

128
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Mihai Micescu Nicolae Micescu

Spirea Miclea Mihai I

Mihai Viteazul Dumitru Mihalache

129
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Ion Mihalache Nicolae Gh. Mihăilescu

Vasile Milea Constantin D. Minculescu

Mina Minovici Ştefan Minovici

130
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Mircea cel Bătrân Mircea Ciobanul

George D. Mirea Gheorghe Mitocaru

Ion Gh. Moise Ion Moisescu

131
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Iustin Moisescu Moise Moisescu

Alexandru I. Moldoveanu Emil Morţun

Maria Mulţescu Vasile Muşat

132
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Alexandru Muşatescu Tudor Muşatescu

Dimitrie T. Mățăuanu Dimitrie D. Mirea

Constantin Miu-Lerca Mihai Moșandrei

133
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Exprimări naţionale şi internaţionale. (R.G.).

134
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Judeţeană Argeş (1968 – 1973). Şef, Secţia de


Cardiologie, Spitalul Nicolae Bălcescu, Piteşti
(1973 – 1991); cabinet, Policlinica cu Plată,
Piteşti (1991- 2000). Volume importante:

N
Descoperiri anatomice de artere şi nervi
(1951); Tulburări hidroelectrolitice în
insuficienţa cardiacă (1965); Tratamentul
digitalic în infarctul de miocard (1967).
NAGHI, Victor (Bucureşti, 27 martie Numeroase studii, articole, referate,
1920 – Bucureşti, 16 august 2001). Manager comunicări, reuniuni tematice naţionale şi
industrial. Activitate permanentă în Argeş (1 internaţionale. Documentări externe. Profesor,
martie 1957 – 31 decembrie 1982). Liceul Şcoală tehnică Sanitară (1968 - 1973).
Dinicu Golescu, Câmpulung (1965), stagii de Preşedinte Filiala Argeş, Societatea de Ştiinţe
perfecţionare în România. Ucenic, Uzinele Medicale din România (1979 -1982);
Malaxa, Bucureşti (1939-1942); artilerist, Vicepreşedinte, Colegiul Medicilor şi
Frontul de Est (1942-1944); muncitor, Uzinele Farmaciştilor, Argeş. Renumit în domeniu.
Vulcan (1944-1948) şi Aversa, Bucureşti (1948- Aprecieri publice antume şi postume. (C.C.)
1949). Şef şantier, Combinatul Siderurgic,
Hunedoara, Furnalul 1000 mc Fontă (1949- NAN, Nicolae (Sfârşitul secolului
1957). Director, Înteprinderea Metalurgică de XVIII–Prima jumătate a secolului XIX). Psalt,
Stat, Câmpulung (1957-1960) / Întreprinderea publicist. Activitate didactică în Piteşti, Argeş.
Mecanică Muscel (1960-1972) / Întreprinderea Profesor, muzică sacră, Şcoala de Psaltichie,
ARO, Câmpulung (1972-1982), reconstrucţia şi Piteşti (1825-1840). Copist, antologii
extinderea capacităţilor de producţie eclesiastice. Volum important: Oarecare
industrială. Distinct: inaugurarea fabricaţiei alegire de musichii bisericeşti (1838). Diverse
autoturismelor autohtone de teren (1957); colaborări parohiale. Suport documentar: Vasile
diversificarea gamei IMS şi ARO (30 de Alexandrescu Urechia, Istoria şcoalelor de la
variante); stimularea participării, în premieră, 1800-1864, I (1892); Nicolae M. Popescu,
la raliuri şi saloane internaţionale auto (Asia, Viaţa şi activitatea dascălului de cântări
Africa, America de Sud, Europa); iniţiativa Macarie Ieromonahul (1908). Contribuţii la
înfiinţării Secţiei Serale de Subingineri, diversificarea spiritualităţii urbane în perioada
Câmpulung (1972), integrată Universităţii din amintită. (L.P.).
Braşov. Membru, diverse foruri naţionale
(1957-1982). Recunoaşteri publice antume şi NANOESCU, Nicolae (A doua
postume. (M.B.). jumătate a secolului XIX). Proprietar imobiliar,
înalt funcţionar public şi de stat. Case terenuri,
NAIE, Corneliu M. (Budişteni, alte bunuri cu valoare deosebită în Argeş.
Leordeni, Muscel, 4 decembrie 1925 – Piteşti, Membru marcant partidul conservator. Primar
Argeş, 27 mai 2000). Medic primar, al oraşului Piteşti (1890; 1892- 1895),
cardiologie, manager, publicist. Liceul Militar, preşedinte, Consiliul Comunal Urban.
Mânăstirea Dealu, Dâmboviţa (1945), Fondator, Societatea Cooperativă a
Facultatea de Medicină, Bucureşti (1951). Meseriaşilor Români din Piteşti (17 august
Doctorat, ştiinţe medicale, Bucureşti (1980). 1882). Iniţierea reînnoirii evidenţei suprafeţelor
Specializări, clinici din Capitală (1951 – 1954). funciare aflate în patrimoniul comunal şi
Activitate permanentă: Spitalul Pucioasa, evaluarea veniturilor aduse anual, conform
Dâmboviţa (1954 – 1962); Spitalul Sinaia, Legii contabilităţii generale, document aprobat
Prahova (1962 – 1965); Policlinica Piteşti, de Consiliul Urban) (19 octombrie 1892).
Argeş (1965 -1968); Direcţia Sanitară Prefect de Argeş (1903) reprezentând Guvernul

134
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Dimitrie A. Sturdza în teritoriu. Stimularea NANU (Secolul XIX – ). Familie


preocupărilor agricole şi industriale din Argeş, tradiţională din Piteşti, Argeş, origine
organizarea expoziţiei de la Piteşti (11-12 transilvăneană. Proprietari urbani şi rurali,
noiembrie 1903), clasamente şi premii în militanţi politici, cadre didactice, medici,
domeniu. Diverse atestări documentare. funcţionari publici şi de stat. Mai cunoscuţi:
Aprecieri publice antume şi postume. (T.M.). Nicolae N., avocat, participant la Revoluţia
Română de la 1848, comisar de propagandă în
NANOESCU, Sache H. (A doua Argeş şi Muscel, iniţiator, arderea
jumătate a secolului XIX - Începutul secolului Regulamentului Organic şi a Arhondologiei
XX). Proprietar imobiliar, înalt funcţionar (Condica rangurilor boiereşti) în Piteşti
public. Terenuri, case, alte bunuri cu valoare (septembrie 1848); Constantin N.,
deosebită în Argeş. Primar al oraşului Curtea administrator, Ţesătoria Română, Bucureşti,
de Argeş (1890-1894), preşedinte, Consiliul Fabrica de Textile, Piteşti (1908); Alexandru
Comunal Urban. Iniţiative edilitar N. N. (? – Piteşti, Argeş, 26 decembrie 1912),
gospodăreşti: reactualizarea evidenţei profesor, Piteşti; Maria N. (? – Piteşti, Argeş,
suprafeţelor funciare aflate în patrimoniul 30 iulie 1940), născută în Câmpulung, Muscel,
comunal şi evaluarea veniturilor aduse anual, genealogie macedoneană; Dumitru Al. N. (v.);
conform Legii contabilităţii generale (1892); Valentina N. (1908 – 1982), profesoară, Liceul
lucrări de întreţinere a străzilor; deschiderea de Fete/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti.
unor noi artere de circulaţie; asigurarea Diverse atestări documentare. Aprecieri
spațiului pentru Școala de Băieți. Distinct: publice. (N.P.L.).
adoptarea, în consens cu forurile eclesiastice, a
hotărârii privind închiderea Bisericii Domneşti NANU, Dimitrie Gh. (Câmpulung,
Sfântul Nicolae pentru servicii religioase, Muscel, 26 octombrie 1873 – Bucureşti, 12
datorită gradului avansat de deteriorare a februarie 1943). Profesor, limba franceză,
construcţiei și mutarea raclei cu moaştele scriitor, jurist. Frate cu Ioan Nanu- Muscel
Sfintei Filofteia în Paraclisul Palatului (v.). Liceul Sfântul Sava, Bucureşti (1891),
Episcopal din localitate. Diverse atestări Facultatea de Litere, Bruxelles, Belgia (1895).
documentare. Aprecieri publice antume si Specializare, ştiinţe juridice, Paris, Franţa.
postume. (N.I.M.). Activitate didactică, şcoli din oraşele Bacău şi
Bârlad (Vaslui); bibliotecar, Ministerul
NANU (Secolul XVIII – ). Familie Industriei şi Comerţului, Bucureşti. Volume
tradiţională din Muscel, remarcată, în importante (versuri): Nocturne (1900); La
Câmpulung, după 1856. Proprietari urbani, focul rampei (1906); Ispitirea de pe munte
mici întreprinzători, medici, scriitori, (1914); Iisus vă cheamă (1923); Poezii (1934).
funcţionari de stat. Mai cunoscuţi: Gheorghe Redactor-fondator, revista Făt-Frumos, Bârlad.
N., negustor, adept al culturii naţionale, Colaborator, periodicele: Familia, Convorbiri
căsătorit (1856) cu Zoe, de origine literare, Luceafărul (Budapesta), Viaţa
macedoneană, fiica lui Ioan Hristofor (n. 1809) românească, Semănătorul. Traduceri din
şi a jupâniţei Păuna Gogu, din Câmpulung; literatura franceză şi engleză. Premiul Naţional
Ioan Gh. N. – Muscel (v.); Constantin Gh. de Poezie (1937), alte aprecieri publice antume
N., medic, Teatrul Naţional din Bucureşti şi postume. (M.M.O.).
(1930), colaborator al lui Liviu Rebreanu (v.);
Dimitrie Gh. N. (v.). Numeroase atestări NANU, Dumitru Al. Piteşti, Argeş, 19
documentare, aprecieri comunitare antume şi februarie 1906 – Bucureşti, 6 ianuarie 1988).
postume. (M.B.). Profesor gradul I, limba şi literatura franceză,
folclorist, militant politic. Liceul/Colegiul Ion
C. Brătianu, Piteşti (1924), Facultatea de Litere

135
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

şi Filosofie, Bucureşti (1927). Stagiu în Franţa multiloculară (1905); Consideraţiuni asupra


(1927). Susţinător al Programului elaborat de cazurilor recurentecde tifos (1916, în
Partidul Naţional Ţărănesc, expus de Armand colaborare); Clinici medicale (1935, în
Călinescu (v.) la Piteşti, 4 februarie 1930. colaborare). Numeroase studii, articole,
Activitate didactică permanentă: liceele comunicări, reuniuni naţionale şi internaţionale.
Dimitrie Cantemir şi Mihai Viteazul, Bucureşti Eponimii: stradă în Câmpulung, Argeş;
(1927-1930); Şcoala Normală Alexandru laboratoare medicale din Capitală. Membru al
Odobescu (1930-1933), Şcoala Comercială Academiei de Ştiinţe Medicale din România,
(1933-1936), Liceul Ion C. Brătianu/Nicolae alte valoroase aprecieri publice antume şi
Bălcescu, Piteşti (1936-1948; 1963-1970); alte postume. (C.C.).
instituţii de învăţământ din Piteşti (1948-1963).
Volume importante (culegeri folclorice): Poezia NANU, Nicolae (Secolul XIX).
milităriei şi a Crăciunului de pe Valea Funcţionar de stat, impiegat, militant politic.
Argeşului (1933); Din literatura populară Comisar de propagandă la 1848 în Argeş.
Argeşeană (1973). Sceneta: Plecarea Iniţiator şi participant la adunarea publică din
recruţilor (1934, 1940). Studii de literatură centrul oraşului Piteşti: Regulamentului
comparată în limba franceză (Paris, 1930; Organic şi a Arhondologiei (condica
Piteşti, 1972). Pagini memoriale. Colaborări, rangurilor boiereşti); depunerea Jurământului
revistele: Tinerimea română, Viaţa pe Noua Constituţie (Proclamaţia de la Izlaz);
românească, Argeş, Tribuna şcolii argeşene. distribuirea manifestelor pe sub ocârmuiri
Premiul Constantin Rădulescu Codin al (plase). Propus preşedinte al Tribunalului Argeş
Academiei Române (1933), alte aprecieri (12 septembrie 1948). Urmărit după
publice antume şi postume. (M.S.). înfrângerea Revoluţiei Române pe baza
Ordinului generalului rus Enghelhart,
NANU, Ioan Gh. (Câmpulung, Muscel, comandantul trupelor străine de ocupaţie,
30 noiembrie 1862 – Bucureşti, 23 ianuarie dislocate la Piteşti pentru instaurarea liniştii.
1938). Medic primar, semiologie, profesor Refugiat la Sibiu împreună cu Ioan Hristopol
universitar, publicist. Liceul Matei Basarab, (v.). Nominalizat în documentele timpului.
Bucureşti (1879), Facultatea de Medicină, Diverse aprecieri comunitare. (R.S.R.).
Bucureşti (1885). Specializare, Paris, Franţa
(1885). Doctorate, ştiinţe medicale: Paris NANU, Romeo (n. Călineşti, Argeş, 23
(1892); Londra, Marea Britanie. Activitate octombrie 1955). Jurist, parlamentar. Facultatea
didactică: Şcoala Normală Carol I, Câmpulung de Drept. Bucureşti (1982). Activitate
(1896-1898); clinici din Capitală (1900-1936). specializată: Întreprinderea Supape-Bolţuri /
Medic primar: Spitalul Filantropia (1899- SC Componente Auto SA Topoloveni, Argeş
1919); Clinica Medicală I, Spitalul Colţea (1982-1994), şef, Biroul Parlamentar Barbu
(1919-1936), Bucureşti. Fondator: laboratoare Piţigoi (v.), Piteşti (1994-2000). Membru
de analiză pentru depistarea şi tratarea holerei, Marcant: Partidului Naţional Ţărănesc Creştin
pneumoniilor, febrei recurente; Societatea Democrat, preşedinte Organizaţia Argeş (1994-
Medicală a Spitalelor din Bucureşti; Societatea 1998); Partidul Popular din România,
Naţională de Hidrologie şi Climatologie vicepreşedinte fondator, preşedinte, Filiala
Medicală (preşedinte de onoare). Combatant Argeş. Deputat de Argeş (1996-2000),
(1917), Primul Război Mondial (1916-1918). reprezentând: Partidul Naţional Ţărănesc
Senator de Muscel (1905, 1911). Volume Creştin Democrat; Partidul Popular din
importante (semnate Ioan Nanu-Muscel): România. Iniţiative electorale, interpelări
Notes sur le choléra / Note asupra holerei parlamentare, interviuri, emisiuni media.
(1892); Studiul pneumopatiilor Recunoaşteri publice. (C.D.B.).
pneumococcice (1897); Pleuresie

136
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

NANU, Stela (Sfârşitul secolului XIX- prefectul judeţului Argeş şi principele


-Prima jumătate a secolului XX). Mare României, Carol I (v.). Diverse atestări
proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe documentare. Aprecieri publice anume sau
de teren în localitatea Mălureni, plasa Argeş, postume. (T.M.).
expropriate parţial prin Reforma Agrară din 23
martie 1945, adoptată de guvernul condus de NAUM, Theodor, C. (Piteşti, Argeş, 6
Petru Groza. (I.I.Ş.). octombrie 1875 - ?). Ofiţer de carieră,
cavalerie, general. Combatant: Campania
NAPOTESCU, Ioan I. (Câmpulung, balcanică (1913, maior); Primul Război
Muscel, 1904 - ?). Proprietar urban şi rural, Mondial (1916-1918, locotenent-colonel),
jurist, înalt funcţionar de stat. Suprafeţe de Frontul din Moldova (1917), remarcat în
teren, case, alte bunuri cu valoare deosebită, luptele de la Oituz şi Soveja (Vrancea). General
Câmpulung şi localităţi apropiate. Liceul/ de brigadă (1934). Comandant: Regimentul 1
Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung (1922), Cavalerie; Cercul Militar, Iaşi; alte unităţi
Facultatea de Drept, Bucureşti (1926). Avocat, operative. Importante distincţii militare române
Baroul Muscel (1928-1944). Oratorie, şi ruse. Diverse implicări comunitare. Aprecieri
recunoscut în domeniu. Prefect de Muscel (19 publice antume şi postume. (G.I.N.).
martie 1945-10 noiembrie 1948), reprezentând
guvernul condus de Petru Groza. Gestionarea NAUM, Traian (Sfârşitul secolului
administraţiei publice în etapa derulării unor XIX-Prima jumătate a secolului XX). Mare
evenimente majore: revenirea unităţilor militare proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe
din Câmpulung de pe Frontul de Vest (1945); de teren în localitatea Borleşti, plasa Piteşti,
realizarea reformei agrare (1945); desfăşurarea expropriate parţial prin Reforma Agrară din 23
campaniei electorale pentru alegerea primului martie 1945, adoptată de guvernul condus de
parlament postbelic (1946); transformarea Petru Groza. (I.I.Ş.).
României în republică (1947); naţionalizarea
principalelor structuri economice ale zonei NAUMESCU, Ion (Secolul XX).
(1948); desfiinţarea organizaţiilor judeţene Proprietar urban, jurist, înalt funcţionar public.
Muscel reprezentând partidele istorice; Domiciliu tradiţional la Piteşti. Facultatea de
ascensiunea regimului comunist. Diverse Drept, Bucureşti. Avocat, Baroul Argeş.
atestări de arhivă şi aprecieri comunitare. Membru marcant, Partidul Naţional Liberal,
(M.B.). lider local fondator, Gruparea Gheorghe
Tătărăscu (1934). Primar al oraşului Piteşti
NAUM, Teodor (? – Piteşti, Argeş, (1934; 1937), preşedinte, Consiliul Comunal
1874). Proprietar imobiliar, înalt funcţionar Urban. Realizări distincte ale etapei:
public, donator comunitar. Primar al oraşului inaugurarea clădirii Spitalului Militar (1934);
Piteşti (1864; 1868; 1874), preşedinte, aprobarea construcţiei Azilului de Bătrâni
Consiliul Comunal Urban. Implicat în (1934); amenajarea unor artere de circulaţie
evenimentele de la 1848. Gestionarea spre terasa superioară a localităţii (1937);
administraţiei oraşului Piteşti, în premieră, ridicarea clopotniţei Scitului Trivalea (1937).
conform legiuirilor adoptate de Alexandru Ioan Oratorie, recunoscut în domeniu. Preocupări
Cuza (1864), îmbunătăţite ulterior. Donator literare: memorialistică. Stimularea activităţilor
comunitar testamentar: două pătrimi din avere economice şi sociale din Piteşti după
şi una pereche case pentru facerea şi dotarea recesiunea mondială (1929-1933). Diverse
unui spital în Piteşti, însumând, peste 10 000 atestări documentare. Aprecieri publice antume
lei vechi, legatar, Chiriachiţa Naum (soţie). şi postume. (T.M.).
Demers consemnat în Jurnalul Consiliului
Orăşenesc (26 februarie 1874), aprobat de

137
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

NĂDEJDE, Mircea (?- Piteşti, Argeş Conexiuni cu numeroase familii din Argeş –
1993). Profesor, muzică instrumentală, vioară. Muscel. Importante atestări documentare.
Şcoala Medie Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. (F.P.).
Brătianu, Piteşti (1960), Conservatorul Ciprian
Porumbescu, Bucureşti (1966). Activitate NĂSTASE, Gheorghe I. (Petreşti,
concertistică permanentă: Filarmonica din Dâmboviţa, 13 martie 1926 – Piteşti, Argeş, 13
Ploieşti, Prahova; Filarmonica George Enescu, mai 2001). Economist, militant politic, înalt
Bucureşti. Turnee şi concursuri internaţionale. funcţionar public. Stabilit în Argeş din 1961.
Colaborări didactice, şcoli din Capitală. Studii liceale, Sibiu (1946), Facultatea de
Aprecieri critice favorabile, alte consemnări Economie, Bucureşti (1969). Membru marcant,
documentare. (L.P.). Partidul Muncitoresc/Comunist Român.
Pedagog, Şcoala Specială, Turnu Roşu, Sibiu
NĂMOLOŞANU, Constantin Ioan C. (1944-1954). Specializare, jurnalism, Bucureşti
(n. Bucureşti, 11 februarie 1944). Cercetător (1955). Redactor şef, cotidianul Drum Nou,
ştiinţific, oenologie, profesor universitar, Braşov (1955-1961). Secretar, Comitetul
publicist. Stabilit în Piteşti din 1956.. Liceul Regional Argeş al Partidului
Nicolae Bălcescu / Colegiul Ion C. Brătianu, Muncitoresc/Comunist Român (1961-1970),
Piteşti (1962), Institutul Agronomic Nicolae prim-secretar, Comitetul Judeţean Argeş (1970-
Bălcescu Bucureşti, (1967), doctorat ştiinţe 1973), preşedinte, Consiliul Judeţean, funcţii
agricole, Sofia, Bulgaria (1976). Activitate unificate din 1968 Director general,
specializată: şef fermă, Staţiunea Televiziunea Română (1973–1974). Distinct:
Experimentală Miniş, Arad (1967 – 1969) aplicarea directivelor privind evoluţia
inginer cercetător, Staţiunea de Cercetări industrială şi transformarea socialistă a
Viticole, Odobeşti, Vrancea (1969 – 1973), agriculturii în Argeş – Muscel; înfiinţarea
Facultatea de Horticultură, Bucureşti ((1976 ~). primelor facultăţi din Piteşti (1962); apariţia
Profesor universitar (1994 ~). Conducător revistei Argeş (1966); organizarea societăţilor
de doctorat ( 1996 ~ ). Coordonator programe culturale la sate; edificarea Sediului Politico-
de cercetare, Horticultură., director, Program Administrativ al Judeţului/Casa Albă (1970);
Naţional Agrar. Numeroase volume editate. acordarea unor spaţii adecvate pentru muzeele
Studii, articole, comunicări, reuniuni tematice din Piteşti; executarea de mari cartiere
naţionale şi internaţionale. Membru: asociaţii rezidenţiale. Participarea la numeroase foruri
profesionale în domeniu; colegii redacţionale, naţionale. Rapoarte, analize, discursuri,
comisii departamentale. Importante interviuri. Documentări externe. Preocupări
recunoaşteri publice (E.H.). literare (versuri, eseuri, reportaje, reflexii).
Aprecieri publice antume şi postume. (I.T.B.).
NĂNDRAŞU/NĂNDRAŞ (Secolul
XVIII –). Familie tradiţională din Valea NĂSTASE, Gheorghe N. (n. Gura Foii,
Nandrii, Dărmăneşti, Muscel. Proprietari Dâmboviţa, 17 aprilie 1938). Inginer
funciari, meşteşugari rurali, negustori, constructor, manager. Stabilit în Argeş din
funcţionari domneşti, cadre didactice, salariaţi 1963. Liceul Teoretic, Găeşti, Dâmboviţa
în administraţia publică. Mai cunoscuţi: (1957). Institutul de Construcţii, Bucureşti
Drăguşin N. (agricultor); Matei Orăşanu -N. (1963). Activitate în domeniu: Trustul 1,
(decedat, Dârmăneşti, 1814), boier de neam, Bucureşti, Şantier 106, Piteşti (1963-1966); şef
Nicolae M. – N. (Dârmăneşti, 1783- Stroieşti, şantier, Întreprinderea Nr. 8 Montaj, Bucureşti;
Muşăteşti, Argeş, 12 octombrie 1872), logofăt, Grup Şantiere 805, Piteşti (1966-1970); Trustul
boier de neam, căsătorit cu Ilinca N. Galatioiu de Construcţii Industriale, Piteşti, şef şantier
(1782-1872); Gheorghe N. M. – N.; Maria N. (1970-1976), director, (1976-1991). Director
M. –N.; Sanda N.M. –N; Ioniţă N. M. –N. fondator SC Socomar SA, Piteşti (1991-1997).

138
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Contribuţii deosebite la edificarea unor (Gorj), Craiova (Dolj), Văcăreşti (Bucureşti), în


importante obiective din judeţele Argeş, Olt, 1936, 1941, 1942, 1943. Fondator, Consiliul
Vâlcea. Distinct: Combinatul Petrochimic, Judeţean Argeş al Frontului Naţional Democrat
Fabrica de Stofe Argeşana, Întreprinderea (23 octombrie 1944). Primar al oraşului Piteşti
Textila, Fabrica de Încălţăminte, Combinatul (1945-1946), preşedinte Consiliul Comunal
pentru Articole Tehnice din Cauciuc, Sediul Urban. Gestionarea administraţiei locale în
Romtelecom, Biblioteca Judeţeană Argeş etapa finală a celui de Al Doilea Război
(parţial), Piteşti; Întreprinderea de Autoturisme, Mondial, întoarcerii militarilor din Garnizoana
Colibaşi/Mioveni (extindere); Institutul de Piteşti, de pe Frontul de Vest, implicării
Reactori Nucleari Energetici, Mioveni; Centrul experţilor sovietici în structurile economice
de Vinificaţie, Ştefăneşti; fabricile de pentru aplicarea prevederilor Convenţiei de
Confecţii, Mobilă, PAL, Curtea de Argeş; Armistiţiu din 12 septembrie 1944, reactivată
Întreprinderea ARO, Câmpulung (extindere); la 1 octombrie 1945, căderilor masive de
Fabrica de Rulmenţi, Slatina, Olt; Fabrica de zăpadă (10 – 15 decembrie 1945). Importante
Zahăr, Drăgăşani, Vâlcea. Studii, articole, atestări documentare. Diverse aprecieri publice
interviuri, reuniuni naţionale pe diverse teme. antume şi postume. (T.M.).
Aprecieri publice (G.P).
NEACŞU, Aurelian A. (n. Davideşti,
NĂSTASE, Ion (Secolul XX). Lucrător Argeş, 12 decembrie 1930). Inginer silvic,
industrial, parlamentar. Deputat de Argeş în manager. Liceul Teoretic, Găeşti, Dâmboviţa
Marea Adunare Naţională, Circumscripţia (1948), Institutul Politehnic, Braşov (1953).
Electorală Stâlpeni (1957-1961; 1961-1965), Inginer şef, ocoalele Breaza, Prahova (1953-
reprezentând Frontul Democraţiei Populare. 1954), Stulpicani (1954-1956), Câmpulung
Dezbateri legislative, adunări publice, iniţiative Moldovenesc (1956-1958) şi Pojorâta (1958-
cetăţeneşti. Contribuţii la evoluţia economică, 1961), Suceava. Specialist, vânătoare şi
socială a zonei Muscel. Aprecieri publice. salmonicultură: Direcţia Silvică, Suceava
(C.D.B.). (1961-1975); Ministerul Silviculturii,
Bucureşti, inspector şef adjunct (1975-1986);
NĂSTĂSESCU, Alexandrina (Sfârşitul Complexul Agrosilvic, Scroviştea, Ilfov,
secolului XIX-Prima jumătate a secolului XX). inginer (1986-1990). Coordonator, Asociaţia
Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi
suprafeţe de teren în localitatea Geamăna, plasa din România, vicepreşedinte (1975-1986),
Piteşti, expropriate parţial prin Reforma preşedinte (1986-1990). Membru, Consiliul
Agrară din 23 martie 1945, adoptată de Internaţional de Vânătoare, Paris (1975 ~),
guvernul condus de Petru Groza. (I.I.Ş.). vicepreşedinte (1978-1990). Volum important:
Vânatul cu trofee (1982). Moderator,
NĂSTĂSESCU, Petre (Secolul XX). congresele de vânătoare, Mamaia, Constanţa
Proprietar urban, mic întreprinzător, militant (1986) şi Bucureşti (2004). Contribuţii la
politic, înalt funcţionar public. Atelier diversificarea activităţilor specifice domeniilor
specializat, armurărie, Piteşti, Argeş. Membru enunţate. (I.D.P.).
marcant, Partidul Comunist Român, secretar,
Organizaţia Argeş (1935-1944), preşedinte, NEACŞU, Cezar Gh. (Măţău,
Blocul Democratic, Filiala Piteşti (1936). Mioarele, Muscel, 7 septembrie 1944). Profesor
Colaborator, ziarul Omul liber, Piteşti (1935), gradul I, limba si literatura română, folclorist,
reprezentant al Argeşului în Comitetul om de cultura, publicist. Liceul
Comunist din Ţinutul Bucegi (1940). Arestat Pedagogic/colegiul Carol I, Câmpulung , Argeş
de Siguranţa Statului, cercetat, judecat, (1964), Facultatea de Litere, Universitatea din
condamnat, întemniţat la Piteşti, Târgu-Jiu Bucureşti (1974). Activitate didactică şi

139
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

obştească permanentă, Şcoala Mioarele, Argeş. acţiunile trupelor otomane sud-dunărene.


Director, Căminul Cultural Mioarele. Iniţiator, Contribuţie de excepţie privind exprimarea
proiecte durabile finalizate: Asociaţia culturală spiritualităţii autohtone în veacurile medievale.
Fiii Măţăului (1971); Cenaclul literar Tudor Aprecieri publice antume şi postume (R. O.).
Muşatescu (1975); Ansamblul folcloric
Colinda (1980), turnee europene; Monumentul NEACŞU, Marin (Secolul XX).
eroilor şi veteranilor de război (1981-2000). Lucrător industrial, militant politic. Activitate
Creaţii literare (versuri) în culegeri sau productivă şi publică în Piteşti, Argeş. Membru
antologii: Coline sub stele (1977); Ora marcant, Partidul Comunist Român, lider,
cuvintelor, I (1980); II (2000). Studii, articole, Comitetul Judeţean Argeş (1947-1949).
comentarii, recenzii, comunicări, interviuri, Iniţiator, manifestările locale pentru susţinerea
reuniuni tematice naţionale si internaţionale. proclamării Republicii Populare Române (30
Membru fondator, Asociaţia folcloriştilor decembrie 1947), organizate în zilele
argeşeni Constantin Rădulescu-Codin (1973). următoare. Raport oficial privind unificarea
Diverse aprecieri comunitare. (V.P.). organizaţiilor comuniste şi social-democrate
din Argeş (25 ianuarie 1948). Secretar,
NEACŞU, Ioan Gh. (n. Măţău, Comitetul Judeţean Argeş al Partidului
Mioarele, Muscel, 25 decembrie 1945). Muncitoresc Român (1948-1949). Colaborări
Profesor universitar, psihologia educaţiei, constante cu prefectul Nicolae Constantin (v.).
cercetător ştiinţific, manager. Frate cu Cezar Diverse atestări documentare. Aprecieri publice
Gh. N. (v.). Liceul Pedagogic/Colegiul Carol I, antume şi postume. (I.I.S.).
Câmpulung, Argeş (1965), Facultatea de
Filosofie, Universitatea din Bucureşti (1970).
Stagii în: Austria, Israel, Marea Britanie, NEACŞU, Marin C. (n. Gura Şuţii,
Statele Unite ale Americi. Doctorat, pedagogie, Dâmboviţa, 6 noiembrie 1930). Ziarist,
Bucureşti (1976). Activitate didactică şi de economist. Stabilit la Piteşti din 1954. Şcoala
cercetare, instituţii de învăţământ superior din Medie Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C.
Capitală (1970 – ). Expert, Ministerul Educaţiei Brătianu, Piteşti (1960), Facultatea de
(1993 – ).Volume importante: Motivaţie şi Economie, Bucureşti (1971). Stagiu de
învăţare (1978); Civilizaţie si conduită (1987); perfecţionare: ziaristică (1963). Activitate
Instruire şi învăţare (1990, 1999); Metode şi productivă: Uzina de Gaz şi Electricitate,
tehnici de învăţare (1990); Învăţarea Bucureşti (1947-1949); schele petroliere,
academică independentă (2006). Numeroase Dâmboviţa şi Argeş (1949-1958);
manuale, studii, articole, comunicări, interviuri, Întreprinderea de Prospecţiuni şi Explorări
granturi /contracte de cercetare, reuniuni Geologice Piteşti (1983-1991). Redactor, ziarul
tematice naţionale şi internaţionale. Conducător Secera şi ciocanul, Piteşti (1958-1983).
de doctorat (1992). Coordonator şi evaluator, Numeroase analize pe teme de industrie,
programe europene. Membru, diverse foruri agricultură, comerţ. Importante reuniuni
profesionale interne sau externe în domeniu, naţionale în domeniu. Membru, Uniunea
alte aprecieri publice. (V.P.) . Ziariştilor din România, alte aprecieri publice.
(C.S.).
NEACŞU, Lupa (Sfârşitul secolului
XV – Prima jumătate a secolului XVI). Mare NEACŞU, Mircea Artur Valentin (n.
proprietar urban şi rural, boier, negustor din Piteşti, Argeş, 2 octombrie 1960). Ofiţer de
Câmpulung, Muscel. Semnatarul celui mai carieră, muzică militară, dirijor. Liceul/
vechi text redactat în limba română, 29-30 Colegiul Zinca Golescu, Piteşti, Clasa de Artă
iunie 1521: Scrisoarea către jupan Hanăş (1979), Şcoala Militară de Muzică, Bucureşti
Bengner ot Braşov. Informaţii cu privire la (1994). Activitate specializată permanentă. Şef:

140
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Muzica Regimentului 40 Mecanizat şi Divizia colaborări benefice cu Patriarhia din


57 Tancuri (1983-1986); Armata I Română Constantinopol, aşezămintele de la Muntele
(1987-1995); Muzica Reprezentativă a Athos şi Despotatul Serbiei, protejarea
Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti instituţiilor religioase ale ţării, importante
(1999-2007). Preocupări didactice: Şcoala danii pentru comunităţile monahale din
Militară de Muzică (1986-1987; 1996-1997); Muntenia, implicare eşuată în politica
Inspectoratul Muzicilor Militare (1995-1996); Moldovei, fixarea hotarului cu Transilvania în
Direcţia pentru Servicii Culturale şi Tradiţii nordul Olteniei (9 iulie 1520). Intensă
Militare (1997-1999); Serviciul Muzicii activitate de cancelarie, Acte oficiale, atestate
Militare (2007~), Bucureşti. Misiuni speciale, documentar, emise la Curţile din Piteşti (19),
protocol oficial, reuniuni interne şi Argeş (10), Bucureşti (16), Târgovişte (41),
internaţionale în domeniu. Aprecieri publice. Scaun de Judecată şi întruniri ale Sfatului
(L.P.). Domnesc la Piteşti, proprietăţi funciare în
zonă. Înhumat (1521), Biserica Episcopală de
NEAGA (A doua jumătate a secolului la Curtea de Argeş, alături de doamna Elena –
XIV – Începutul secolului XV). Mare Despina/Miliţa (v.) şi urmaşii lor, Petru, Ioan,
proprietar funciar, originară din Anghelina, Stana. Contribuţii speciale la
Cârcinov/Topoloveni, Muscel. Întinse suprafeţe creşterea rolului acestei zone pentru perioada
de teren, clădiri, alte bunuri cu valoare clasică a Evului Mediu românesc. Numeroase
deosebită în mai multe aşezări ale Ţării recunoaşteri postume. (V.N.).
Româneşti. Închinarea satului natal Mănăstirii
Nucet, Dâmboviţa, ctitorie de familie. NEAGOE, Ioan T. (Secolul XX). Mic
Căsătorită cu pârcălabul Cetăţii Poenari, întreprinzător rural. Patron fondator, Moara
numit, documentar, Gherghina (v.). Contribuţii Ţărănească, Mozăceni, Argeş, nominalizat în
la consolidarea puternicelor grupări boiereşti Indicatorul industriei româneşti (1939 –
din Muntenia, cu deosebire a familiei Bălenilor. 1940), editat de Ministerul Economiei
Atestări documentare. (R. O.). Naţionale. Diversificarea iniţiativelor
particulare din lumea satelor. (T.C.A.).
NEAGOE BASARAB (Sfârşitul
secolului XV – 15 septembrie 1521). Fiu NEAGOE, Ion (Curtea-de-Argeş, 8
nelegitim al domnului muntean, Basarab cel iulie 1933 – Iaşi, 20 octombrie 1991). Artist
Tânăr/Ţepeluş (v.) şi al Neagăi din Hotărani, plastic, pictură. Şcoala Medie de Arte Plastice,
sora banului Olteniei, Pârvu Craiovescu. Bucureşti (1954), Institutul de Arte Plastice
Voievod al Ţării Româneşti (1512 – 15 Nicolae Grigorescu, Bucureşti, Clasa Catul
septembrie 1521), continuator al dinastiei Bogdan (1960). Activitate didactică, instituţii
tradiţionale a Basarabilor, receptat, în de învăţământ artistic din Iaşi (1960 – 1991).
spaţialitatea istorică argeşeană, prin împliniri Expoziţii personale sau de grup: Bacău,
spirituale de excepţie. Studierea limbilor Botoşani, Iaşi, Suceava (1962), Curtea - de –
slavonă (Mănăstirea Bistriţa, Vâlcea) şi sârbă Argeş şi Piteşti, (1993). Exprimări externe:
(în familie). Ctitorirea Bisericii Episcopale de Macedonia, Polonia, Republica Moldova,
la Curtea de Argeş, sfinţită, 17 august 1517, Serbia. Lucrări în colecţii de stat sau
capodoperă a arhitecturii eclesiastice ortodoxe, particulare. Donaţie pentru Muzeul Curtea-de-
ulterior, necropolă voievodală şi regală, Argeş, tablourile: Dealul galben; Mama.
reconstrucţia Mănăstirii Snagov, redactarea Reflecţii despre creaţia artistică, rămase în
operei Învăţăturile (1518-1521), în limba manuscris. Aprecieri publice antume şi
slavonă, adresată fiului său, Teodosie (v.), prim postume. (S.N.)
tratat de filosofie şi morală din literatura
autohtonă, având rezonanţă europeană, NEAGOE, Victor (n. Piteşti, Argeş, 31

141
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

mai 1947). Inginer, electronică, profesor fanionul Societăţii Cultural-Ştiinţifice Stroeşti-


universitar, inventator. Liceul Unirea, Turnu Argeş (1989). Studii, articole, interviuri,
Măgurele, Teleorman (1965), Institutul emisiuni media. Membru, Uniunea Artiştilor
Politehnic, Bucureşti (1970). Doctorat, ştiinţe Plastici din România (1968), alte aprecieri
tehnice, Bucureşti (1976). Activitate didactică publice. (N.P.L.).
permanentă, Institutul Politehnic, Bucureşti
(1970–). Colaborări, facultăţi din Belgia. NEAJLOV. Râu important pentru sudul
Profesor universitar (1991). Volum important Munteniei, obârşie în Câmpia Înaltă a Piteştilor,
(în colaborare): Teoria recunoaşterii formelor 150 km lungime. Afluent dreapta al Argeşulu)i
(1997). Numeroase studii, articole, referate, la Călugăreni, Ilfov. Ochiuri de apă pe cursul
granturi/contracte de cercetare, comunicări, superior, sursă pentru irigaţii în partea
reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. inferioară, traseu paralel cu Argeşul prin
Contribuţii originale în: compresia imaginilor; şesurile şi aşezările tradiţionale din zonă. Debit
reprezentarea optimă a semnalelor; captat în mai multe localităţi; baraje din
recunoaşterea reţelelor neuronale. Invenţii pământ, mici lacuri de acumulare, calitatea apei
brevetate. Exprimări externe: Franţa, Marea diminuată în urma deversărilor de pe Platforma
Britanie, Spania, Statele Unite ale Americii. Industrială Piteşti-Sud. Consemnări geografice
Membru, diverse foruri ştiinţifice în domeniu, si etnografice, descrieri literare, istorice,
alte aprecieri publice. (I.A.B.). economice. Turism rural. Diverse atestări
documentare. (I.S.B.)
NEAGOSLAVA (Secolul XVI). Mare
proprietar funciar, jupâneasă, intrată, prin NEAMŢU, Ion I. (n. Piteşti, Argeş, 20
căsătorie, în familia cunoscutului ban, Barbu octombrie 1937). Inginer horticol, cercetător
Craiovescu. Întinse suprafeţe de teren, case, ştiinţific principal, manager. Şcoala Medie
alte bunuri cu valoare deosebită, Stroeşti, Tehnică Horticolă, Curtea de Argeş (1955),
Muşăteşti, Argeş, transferate, ca danie, Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu,
Mănăstirii Bistriţa, Vâlcea. Atestări Bucureşti (1962). Doctorat, ştiinţe agricole,
documentare. (R.O.). Bucureşti (1981). Stagiu în Italia (1983).
Inginer, cooperativele agricole de producţie:
NEAGU, Virgil V. (n. Cernăteşti, Acinliu, Sibiu (1962-1963), Fâlfani, Stolnici,
Buzău, 18 februarie 1937). Artist plastic, Argeş (1963-1966). Vicepreşedinte, Consiliul
pictură, profesor, desen, publicist. Domiciliul Agricol Raional Costeşti, Argeş (1966-1968).
tradiţional şi proprietăţi la Stroeşti, Muşăteşti, Cercetător, Institutul de Cercetare pentru
Argeş. Şcoala Medie de Arte Plastice, Pomicultură, Piteşti-Mărăcineni. (1968-1998).
Bucureşti (1959), Institutul Nicolae Volume importante (autor, coautor):
Grigorescu, Bucureşti (1965). Doctorat, arte Interceptarea precipitaţiilor de către coroana
vizuale, Bucureşti (2003). Activitate didactică pomilor (1977); Potenţialul energetic al
permanentă în Capitală: Liceul Nicolae Tonitza ploilor şi scurgerea de suprafaţă în plantaţiile
(1965-1990), director (1978-1983); Academia intensive de pomi (1979); Influenţa
de Arte (1990-1996); Facultatea de Teologie, plantaţiilor pomicole asupra eroziunii solului
Universitatea din Bucureşti (1996-2008). (1981); Probleme de amelioraţii în
Numeroase expoziţii personale sau de grup în pomicultură (1992). Numeroase studii şi
România. Exprimări externe: Polonia (1975, cercetări, articole, reuniuni ştiinţifice naţionale
1978); Bulgaria (1981); Grecia (1982, 1983); şi internaţionale. Contribuţii valoroase în
Israel (1984); Franţa (1991). Lucrări în muzee domeniul ameliorării şi conservării solului.
sau colecţii particulare din ţări europene şi Membru, organizaţi şi grupuri de lucru
Statele Unite ale Americii. Grafică de carte, profesionale. Recunoaşteri publice. (C D. B.).
volume despre Stroeşti (1980, 1989, 2000);

142
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

NEAMŢU, Nicolae P. (Budeşti, Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse


Vâlcea, 3 mai 1912 – Piteşti, Argeş, 25 aprilie suprafeţe de teren din localitatea Leşile, plasa
1982), Funcţionar de stat, jurist. Stabilit în Dâmbovnic, expropriate prin Reforma Agrară
Argeş din 1952. Studii liceale la Râmnicu din 23 martie 1945, adoptată de guvernul
Vâlcea, Şcoala superioară de magistratură, condus de Petru Groza. (I.I.Ş.).
Bucureşti, (1956). Activitate permanentă în
domeniu (Ministerul Justiţiei). Impiegat NECŞULESCU, Iulian A. (Mârghia,
Tribunalul Orhei, Basarabia (1938); Judecătoria Lunca Corbului, Argeş, 1922-Bucureşti, 2001).
Jiblea, Vâlcea (1938-1942); grefier: Actor de teatru. Liceul/Colegiul Ion C.
Judecătoria Urşi, Olt (1942-1943); Tribunalul Brătianu, Piteşti (1941), Conservatorul Regal
Romanaţi (1943-1946); Tribunalul Vâlcea de Muzică şi Artă Dramatică, Bucureşti (1945),
(1946-1952). Procuror: Procuratura Raionului Clasa Ion Manolescu şi Victor Ion Popa.
Horezu, Regiunea Piteşti (1952); Procuratura Activitate în domeniu, teatrele: Naţional/Ion
Raionului Topoloveni, Argeş (1952-1953); Luca Caragiale; Odeon, Bucureşti. Roluri de
Procuratura Regiunii Piteşti (1953-1955); referinţă: Zossima (Fraţii Karamazov, Jacques
Procuratura Oraşului Piteşti (1955-1959). Copeau); Albert (Eugénie Grandet, Honoré de
Procuror şef, Procuratura Piteşti (1956-1968). Balzac); Ion (Omul din Ciatal, Mihail
Deputat, Sfatul Popular Orăşenesc, Piteşti Davidoglu); Neagu (Ziua cea Mare, Maria
(1956-1969). Preocupări constante pentru Banuş); Dan Poenaru (Ane Maria, Mircea
cunoaşterea şi aplicarea legilor ţării din etapele Ştefănescu). Filmografie: Ciulinii Bărăganului
invocate, iniţiative privind evoluţia generală a (1957); Comoara din Vadul Vechi (1964).
Reşedinţei Argeşului la mijlocul secolului XX. Societar, Teatrul Naţional, Bucureşti. Membru,
Diverse consemnări documentare. Aprecieri Asociaţia Oamenilor de Teatru şi Muzică din
publice antume şi postume. (A.A.D.). România (ATM), premii de interpretare, alte
aprecieri publice antume şi postume. (I.F.).
NEAMU, Ion Il. (n. Ungheni, Argeş,
15 august 1935). Economist, manager, NECULA, Gabriel S. (n. Boteni,
parlamentar. Liceul/Colegiul Zinca Golescu, Muscel, 5 mai 1949). Inginer militar, mecanică
Piteşti (1953), Academie de Ştiinţe Economice, auto, inovator, manager. Liceul Militar Ştefan
Bucureşti (1958). Activitate în domeniu: Secţia cel Mare, Câmpulung Moldovenesc, Suceava
Agricolă Raională, Costeşti, Argeş (1958- (1961), Academia Militară Tehnică, Bucureşti
1964); Banca Agricolă, Costeşti, Argeş (1964- (1971). Activitate specializată: Şcoala de
1968); Staţiunea pentru Mecanizarea Ofiţeri Mihai Viteazul, Piteşti Argeş (1965-
Agriculturii Miroşi, Argeş (1968-1990; director 1966); Uzina Mecanică, Mizil, Buzău (1971-
1970-1990); Consiliul Unic Agroindustrial de 1985), director tehnic (1983-1985);
Stat şi Cooperatist, Miroşi (preşedinte (1980- Întreprinderea de Autoturisme, Piteşti, Argeş,
1990). Manager, SC Arenda SRL (1990-2009), şef Serviciul controlul calităţii produselor şi
preşedinte, Societatea Agricolă Spicul, laborator (1975-1990); Institutul Tancuri Auto
(1991~), Căldăraru, Argeş. Deputat de Argeş Mihai Viteazul, Piteşti (1990-1992); Institutul
în Marea Adunare Naţională (1975-1980, Auto Basarab I, Piteşti (1992-1995, decan);
1980-1985, 1985-1989), Circumscripţia Baza de Reparaţii Blindate, Târgovişte,
Electorală Căldăraru, reprezentând Frontul Dâmboviţa (1995-1999, comandant). Inovaţii
Unităţii Socialiste. Interesat de perfecţionarea brevetate în domeniu. Colaborări externe
legislaţiei agricole, şi evoluţia economiei (înainte de 1990), Comisia Mixtă România-
rurale. Recunoaşteri publice. (C.D.B.). Republica Democrată Germană (industria de
autoturisme). Contribuţii la asigurarea
NECŞULESCU, Badea (Sfârşitul suportului tehnologic şi didactic în unităţile
secolului XIX-Prima jumătate a secolului XX). speciale amintite. Studii, analize, rapoarte,

143
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

proiecte, reuniuni tematice naţionale. Aprecieri (I.M.M.).


comunitare. (I.D.P.).

NEDELCU, Ioan (Secolul XX). NEGESCU, Ion M. (Bascovele,


Parlamentar, proprietar funciar. Deputat de Cotmeana, Argeş, 21 noiembrie 1935 –
Argeş (1939-1940), reprezentând Frontul Bucureşti, 31 octombrie 1999). Profesor
Renaşterii Naţionale, Categoria Agricultură şi universitar, expert contabil. Şcoala Medie
Muncă Manuală, Circumscripţia Ţinutului Tehnică de Comerţ, Piteşti (1954), Liceul
Bucegi, reşedinţă, Bucureşti, delimitată prin Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu,
legislaţia regelui Carol II (v.). Anterior, Piteşti (1957), Academia de Ştiinţe Economice,
susţinătorul politicii naţional-ţărăniste. Adept al Bucureşti (1962).Doctorat, Bucureşti (1937).
creşterii rolului monarhiei în evoluţia Stagiu în Republica Democrată Germană.
economiei agrare autohtone. Aprecieri publice Activitate didactică permanentă, Facultatea de
antume şi postume. (C.D.B.). Finanţe, Credit, Contabilitate, Bucureşti (1962-
1999). Volume importante: Logica
NEDELEA, Nicolae V. (n. Corbeni, înregistrărilor contabile (1997); Bazele
Argeş, 1 ianuarie 1943). Geolog, cercetător contabilităţii (1998); Contabilitatea
ştiinţific. Studii liceale, Curtea de Argeş întreprinderii (1999). Numeroase studii,
(1961), Facultatea de Geografie, Universitatea articole, analize, rapoarte, reuniuni naţionale şi
din Bucureşti (1966). Doctorat, geologie, internaţionale pe diverse teme. Conducător de
Bucureşti. Documentări externe, state din doctorat (1994-1999). Membru, prestigioase
Uniunea Europeană. Activitate în domeniu. societăţi profesionale în domeniu, alte aprecieri
Prospecţiuni, rapoarte, proiecte geologice publice. (E.H.).
privind: munţii României (Masivul Făgăraş);
rezerve de metale rare; Zona Maritimă Agigea, NEGOIU. Areal montan din Masivul
Constanţa. Studii, articole, volume, interviuri, Făgăraş, între obârşia râului Topolog (la sud) şi
emisiuni media, diverse reuniuni tematice Lăiţei (la nord), adiacent zonei septentrionale a
naţionale şi internaţionale, alte exprimări judeţului Argeş. Înălţime dominantă: Vârful
publice. Aprecieri comunitare . (R.G.). Negoiu (2535 m), al doilea ca altitudine după
Vârful Moldoveanu (2543 m) din Carpaţii
NEGESCU, Ion (n. Bălileşti, Argeş, 18 României. Numeroase descrieri geografice,
noiembrie 1951). Economist, diplomat de literare, turistice. Trasee alpine pentru cercetare
carieră, funcţionar ministerial. Liceul/Colegiul ştiinţifică, agrement, sport de performanţă
Dinicu Golescu Câmpulung (1969), Academia (I.S.B.).
de Studii Economice, Bucureşti (1974).
Activitate în domeniu: Direcţia Centrală de NEGRAŞI (Secolul XVI ~). Comună
Statistică, Bucureşti (1974-1985). Specializare din judeţul Argeş, pe râul Dâmbovnic, satele
relaţii internaţionale (1985-1987). Secretar II, Negraşi, Bârlogu, Buta, Mozacu. Suprafaţă
Ambasada României la Roma, Italia (1978- 75,2 km2. Locuitori 4.500 (1971); 2.564 (2008).
1993); Secretar II, Centrala Ministerului Atestare documentară: Negraşi zonal (1535);
Afacerilor Externe, Bucureşti (1993 –). Misiuni Biserici: Bârlogu (1815); Negraşi (1875); cruce
speciale în mai multe ţări din lume. Contribuţii de piatră: Bărlogu (1642). Şcoală (1838);
la adaptarea continentală a diplomaţiei cămin cultural (1948), bibliotecă publică
autohtone în contextul consolidării forurilor (1955). Cooperativă agricolă de producţie
Uniunii Europene. Analize, rapoarte, studii de (1962 – 1989). Areal cerealier, legumicol,
impact, comentarii, reuniuni tematice naţionale zootehnic. Arhitectură tradiţională specifică
şi internaţionale. Membru, asociaţii nordului câmpiei Neajlovului, textile de
profesionale distincte, alte aprecieri publice. interior, folclor coregrafic zonal. Turism rural.

144
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Trasee rutiere spre Piteşti şi Costeşti. Primul (1916 – 1918) şi cel de Al Doilea,
Rezervaţie naturală: poiană cu narcise, ocrotite Război Mondial (1941 -1945), deţinut politic
prin reglementări oficiale, serbare de primăvară (1951-1952); Nicolae M. N. (1922 – 1992),
în luna mai. Scriere monografică: Preda mic întreprinzător, agricultură şi comerţ,
Iordache – Argeşanu, Elena Marinescu (1941). căsătorit cu Maria Enăchescu; Constantin N.
Diverse consemnări de arhivă. (G. C.). N. (n. Negraşi,1949), Liceul/Colegiul Zinca
Golescu, Piteşti (1968), Facultatea Cibernetică
NEGRESCU, Ion. (Ungheni, Argeş, Economică, Bucureşti (1972), activitate în
1914-1995). Inginer horticol, cercetător domeniu: Institutul de Economie Mondială,
ştiinţific I, publicist, Facultatea de Horticultură, Bucureşti (1972 - 1975), Primaria Sectorului 3,
Craiova, Dolj (1968). Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti ( 1975 - 1991), Societatea Română
Bucureşti (1978). Stagii în mai multe ţări de Radiodifuziune Bucureşti (1991 ~ );
europene. Activitate permanentă: Staţiunea de Georgeta N. N. (n. Negraşi,1951), economistă;
Cercetare şi Dezvoltare pe Nisipuri, Dăbuleni, Liceul de Chimie/Grupul Şcolar Costin
Dolj (1968-1985). Succese deosebite privind Neniţescu, Piteşti (1971), Academia de Ştiinţe
punerea în valoare a nisipurilor din sudul Economice, Bucureşti (1976), activitate în
Olteniei prin extinderea culturii pomilor. domeniu: Întreprinderea Textila, Piteşti, Banca
Distinct: contribuţii la elaborarea metodei de Naţională a României, Sucursala Argeş;
determinare cu ajutorul azotului marcat (N-15) Nicolae N. N. (n. Negraşi,1953), inginier,
a rezervei de azot existentă în componentele aeronave, manager, Liceul Nicolae Bălcescu/
plantelor pomicole. Numeroase studii şi Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1972),
cercetări, loturi demonstrative, reuniuni Facultatea Aeronave, Bucureşti (1977),
ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Membru, activitate în domeniu, Întreprinderea de
Societatea Europeană de Folosire a Avioane Romaero, Băneasa, Bucureşti;
Tehnologiilor Nucleare în Agricultură, Emilian N. N. (v.); Marian N. N./Enăchescu
valoroase alte recunoaşteri publice. (C.D.B.). (v.); Cristian N. N. (v.); Cosmin N. N. N. (n.
Bucureşti, 1981), Facultatea Aeronave,
NEGRIŢOIU TURJANSCHI, Bucureşti, Academia de Ştiinţe Economice,
Valentina (n. Piteşti, Argeş, 1925). Cercetător Bucureşti; Luana Ruxandra C. N. N. (n.
ştiinţific, publicist, traducător. Liceul de Fete Bucureşti, 1975), economistă; Andrei Nicolae
Mihail şi Sevastiţa Vasilescu/Colegiul Zinca C. N. N. (n. Piteşti, 1987) magistrat; Andrada
Golescu, Piteşti (1943), Facultatea de Litere şi Maria C. N. N. (n. Piteşti, 1989), farmacistă.
Filosofie, Bucureşti (1948). Doctorat, Diverse recunoaşteri publice. (E.H.).
sociologie, Bucureşti. Activitate în domeniu:
Academia de Ştiinţe Social-Politice din NEGRU, Cristian N. (n. Piteşti, 25
Capitală. Volume (în colaborare), studii, ianuarie 1960). Medic militar, manager. Liceul
articole, reuniuni tematice naţionale şi Nicolae Bălcescu /Colegiul Ion C. Brătianu ,
internaţionale. Documentări externe. Piteşti (1978), Facultatea de Medicină Militară,
Traducere: Istoria filosofiei, V (1963). Bucureşti (1986). Activitate permanentă:
Aprecieri publice. (O.M.S.). Spitalul Militar, Piteşti (1986 -2001), cabinet
medicină de familie, Piteşti (2001 ~).
NEGRU (Secolul XVIII ~ ). Familie Concomitent (în asociere), organizarea de
tradiţională din Recea, Argeş. Proprietari rurali cabinete private specializările: ORL, Medicină
şi urbani, cercetători, economişti, medici, internă, Cardiologie, Pediatrie, Homeopatie
ingineri, magistraţi, farmacişti. Mai cunoscuţi: (1994 ~), Farmacie (1994 ~), Tratamente
Vasile N., stabilit în Recea din 1879, complementare: reflexoterapie, reechilibrarea
preocupări agricole, ctitor, biserica din Recea; organismului în unele afectiuni cronice,
Marin N., negustor, veterinar, combatant, folosirea energiei alternative. Editarea de

145
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

cărţi în domeniu, colaborare cu Fundaţia trupelor străine de ocupaţie, dislocate la Piteşti


Terapia Naturistă (Vălenii de Munte, Prahova). pentru instaurarea liniştii. Sustragerea de la
Desfacere de medicamente, materiale sanitare, pedepsele aplicate liderilor din Piteşti, după
aparatură specifică (1992 ~), Diverse implicări înfrângerea Revoluţiei Române. Consemnări
comunitare.. Aprecieri publice. (E.H.). documentare. Aprecieri publice (R.S.R.).

NEGRU, Emilian N. (n. Negraşi, NEGULESCU, Mihăiţă (A doua


Argeş, 15 iulie 1955). Medic primar, jumătate a secolului XIX – Începutul secolului
stomatologie, publicist. Liceul Nicolae XX). Parlamentar, proprietar imobiliar. Deputat
Bălcescu /Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti de Argeş, Colegiul III, ales prin scrutinul din 3-
(1974), Institutul de Medicină şi Farmacie, 9 iunie 1876. Contribuţii la adoptarea unor
Bucureşti (1980). Doctorat, stomatologie, hotărâri privind modernizarea societăţii
Bucureşti (2007). Activitate în domeniu: româneşti. Diverse iniţiative cetăţeneşti.
Spitalul de Ortodonţie, Bucureşti (1980-1984); Aprecieri publice. (C.D.B.).
Policlinica Spitalului de Pediatrie, Piteşti,
Argeş ( 1984-1990); cabinetul privat Dr. Negru, NEGULESCU, Nicolae (1793 - ?).
Piteşti ( 1990 ~). Vomul important (în Proprietar urban şi rural din Argeş, slujitor al
colaborare): Asistenţa şi învăţământul în Curţii Domneşti de la Bucureşti, pitar.
medicina dentară. Studii, articole, analize, Suprafeţe de teren, case, alte bunuri cu valoare
rapoarte, interviuri, reuniuni tematice deosebită, Piteşti (Vopseaua Galbenă) şi
specializate. Documentări externe: Bulgaria, localităţi apropiate. Nominalizat în Catagrafia
Franţa, Germania, Grecia. Membru, foruri oraşului Piteşti din 1838. origine autohtonă,
ştiinţifice şi asociaţii profesionale balcanice sau titlu de boier, avere potrivită, slugi. Înscris în
continentale, alte aprecieri publice. (C.C.). Istoria municipiului Piteşti (1988). Atestări
documentare antume sau postume. (S.I.C.).
NEGRU VODĂ (Secolul XIII).
Personaj legendar, supranumit întâiul NEGULESCU, Nicolae T. (Piteşti,
descălecător al Ţării Româneşti, venit din Argeş, 9 noiembrie 1875 – ?). Profesor, fizică
Transivania, aşezat la sud de Carpaţi. chimie, militant politic, publicist. Liceul
Prezumtiv, primul Voevod al acestor ţinuturi, Teoretic/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti
reşedinţă la Câmpulung Muscel. Consemnat, (1894), Universitatea din Bucureşti (1899).
deseori, Radu Negru/Radu I. Numeroase Activitate didactică: Liceul din Ploieşti,
descrieri folclorice, reprezentări plastice, Prahova (1899-1902); Gimnaziul Alexandru
literare, eclesiastice. Eponimii: străzi şi unităţi Ghica, Alexandria, Teleorman (1902-1904);
militare în diferite aşezări urbane; mănăstire şi Liceul din Constanţa, Dobrogea (1904 –),
bust, Câmpulung. Surse documentare incerte, director. Preşedinte, Liga pentru Unitatea
origine controversată. (V.N.). Culturală a Tuturor Românilor, Secţia/Filiala,
Constanţa. Membru marcant, Partidul Naţional
NEGULESCU, Gheorghe (Secolul Liberal: deputat în Parlamentul României;
XIX). Funcţionar de stat, impiegat, militant prefect de Constanţa. Scrieri importante: Prin
politic. Propagandist şi subadministrator de noi şi pentru noi (1913); Începutul cercetăşiei
plasă la 1848 în Argeş. Condamnarea la Constanţa (1934); Personalitatea lui Ion
Regulamentului Organic şi Arhondologiei Gheorghe Duca (1934). Studii articole,
(Condica rangurilor boereşti), răspândirea manuale, interviuri, reuniuni tematice. Diverse
Proclamaţiei de la Izlaz (Noua Constituţie), aprecieri publice antume şi postume. (C.V.).
îndemnarea locuitorilor satelor la nesupunere.
Nominalizat în lista celor urmărţi din Ordinul NEGULESCU, Niculae N. (Piteşti,
generalului rus Enghelhart, comandantul Argeş, 1789-?). Mare proprietar funciar şi

146
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

urban, slujbaş al Curţii Domneşti din Capitală, Elveţia. Combatant, Primul (1916-1918) şi Al
pitar. Case la Piteşti, întinse suprafeţe de teren Doilea Război Mondial (1941-1945), căpitan.
în localităţile apropiate, venit anual, 4 500 lei. Membru marcant, Paridul Naţional Ţărănesc:
Nominalizat, la 1829, în Arhondologie preşedinte, plasa Podgoria, Muscel; primar,
(Condica rangurilor boiereşti), document Gorganu, Călineşti, Muscel. Colaborator
oficial dezavuat şi ars de revoluţionarii de la important al liderului Ion Mihalache (v.).
1848 din Ţara Românească. Donator comunitar. Opozant al colectivizării agriculturii, reţinut de
Consemnări de arhivă. (R.S.R.). Securitatea Raionului Topoloveni, Argeş,
cercetat, torturat, găsit şi transportat de săteni la
NEGULICI, Ion D. (Câmpulung, Spitalul Călineşti, Argeş. Deces premeditat.
Muscel, 1812 – Constantinopol, Turcia, 5 Proprietăţi confiscate, devenite sediul
aprilie 1851). Artist plastic, pictură, literat, Gospodăriei Agricole Colective din localitate.
militant politic. Studii la Câmpulung şi Diverse atestări documentare. Aprecieri publice
Bucureşti: Colegiul Sfântul Sava, Institutul antume şi postume. (I.I.P.).
Karol Buholtzer (1826, cursuri libere). Format
în atelierele: Maria Rosetti, Bucureşti (artă NEGUŞ, Aurel (Secolului XX).
decorativă); Niccolo Livaditti, Iaşi (1830- Parlamentar, proprietar urban. Deputat de
1833), Leon Cogniet şi Michel Martin Drolling Argeş (1939-1940), reprezentând Frontul
(1833 -1837), Paris, Franţa (pictură). Ateliere Renaşterii Naţionale, Categoria Ocupaţiuni
proprii: Piteşti (1837-1838), prima expoziţie Intelectuale, Circumscripţia Ţinutului Bucegi,
oficială din reşedinţa Argeşului, deschidere, 5 reşedinţă, Bucureşti, delimitată prin legislaţia
februarie 1837; Bucureşti (1838-1839). regelui Carol II (v.). Interesat de creşterea
Specializări (1840-1845): Franţa, Grecia, rolului monarhiei, evoluţia spiritualităţii şi
Imperiul Habsburgic, Turcia. Creaţii renumite: vieţii politice autohtone. Aprecieri publice
portretele Constantin D. Aricescu (v.), Dumitru antume şi postume. (C.D.B.).
C. Brătianu (v.), Nicolae Bălcescu, Vasile
Alecsandri, Drăghici Budişteanu (clucer, NELIM, Friederich (A doua jumătate
Piteşti); peisajul Flămânda, Câmpulung; a secolului XIX-Începutul secolului XX). Mare
acuarela Femeia în albastru, desenul Tezaurul proprietar funciar din Argeş. Supus elveţian,
de la Pietroasa/Cloşca cu puii de aur domiciliat în România. Întinse suprafeţe de
(premieră, 1837). Litografii, crochiuri, teren în localitatea Păuleasca, Mălureni, plasa
ilustraţii. Preocupări literare: proză, teatru, Argeş, expropriate parţial prin Legea pentru
lingvistică. Volum important: Vocabular român definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie
(1848, neologisme). Traduceri din autori 1921, aplicată de guvernul condus de
francezi, publicate în Curierul românesc şi Alexandru Averescu. (I.I.Ş.).
Curier de ambe sexe, Bucureşti. Participant la
Revoluţia Română din 1848, prefect de NENOVICI, Nicolae (Secolul XIX).
Prahova. Expulzat în Imperiul Otoman, Profesor, ziarist, militant politic. Propagandist
domiciliu temporar, Brussa (1849). Diverse la 1848 în judeţul Argeş. Pregătirea şi
atestări documentare. Eponimii: stradă în desfăşurarea adunării publice din centrul
Câmpulung, Argeş, saloane de artă, concursuri oraşului Piteşti, finalizată cu: arderea
tematice. Valoroase aprecieri publice antume şi Regulamentului Organic şi a Arhondologiei/
postume. (S.N.). Condica rangurilor boiereşti; depunerea
Jurământului pe Noua Constituţie/
NEGULICI, Marius (Călineşti, Proclamaţia de la Islaz; deplasarea liderilor
Muscel, 24 ianuarie 1892 – Călineşti, Argreş, urbani la sate. Îndepărtat din învăţământ după
18 aprilie 1952). Arhitect, proprietar funciar, înfrângerea Revoluţiei Române. Redactor
militant politic. Studii de specialitate, Zürich, responsabil, gazeta Patria, Bucureşti (1851).

147
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Adept al Unirii Principatelor şi aplicării scriitorul american Mark Twain (1835-1910).


programului reformator prezentat de domnul Eponime: stradă în Piteşti (Ion Trivale). Alte
Alexandru Ioan Cuza. Consemnări aprecieri publice antume şi postume. (M.S.).
documentare. Aprecieri publice. (R.S.R.).
NICA, Cornel (n. Crângurile,
NET, Simina Fl. (n. Merişani, Dâmboviţa, 2 octombrie 1956). Fizician,
Dobroteşti, Teleorman, 28 ianuarie 1948). Cercetător ştiinţific, parlamentar, militant
Jurist, publicist, manager. Stabilită în Argeş din politic om de afaceri. Activitate şi domiciliu în
1975. Liceul Teoretic, Roşiori de Vede, Argeş (1982-1997. Facultatea de fizică,
Teleorman (1966), Facultatea de drept, Bucureşti (1982). Specialist, Institutul de
Universitatea din Bucureşti (1971). Doctorat, Reactori Nucleari Electrici, Colibaşi/Mioveni,
dreptul muncii, Bucureşti (1986). Redactor, Argeş (1982-1989). Atitudine publică în
ziarul Unirea, Alba Iulia (1971-1972), Organizaţia de Bază (19 septembrie 1989),
Consilier juridic, Consiliul Popular al oraşului contrară propunerii privind realegerea lui
Roşiori de Vede (1972-1975). Procuror: Nicolae Ceauşescu la Congresul al XIV (1989),
Procuratura Locală, Curtea de Argeş (1975- ca Secretar General al Partidului Comunist
1985); Procuratura Judeţeană Argeş (1985- Român. Participant, în Piteşti şi Bucureşti, la
1993); inspector (1991-1993); Parchetul de pe evenimentele revoluţionare din decembrie
lângă Curtea de Apel, Piteşti, şefă, secţia 1989. Lider fondator, Partidul Socialist
judiciară (1993-2003); Parchetul Democratic Român (1989), Pucioasa,
Naţional/Direcţia Naţională Anticorupţie, Dâmboviţa (15 ianuarie 1990), fuziune cu
Serviciul Teritorial, Piteşti, Argeş, procuror şef Frontul Democrat al Salvării Naţionale,
(2003-2004). Preşedintă, Asociaţia Bucureşti (2 iulie 1993). Vicepreşedinte
Magistraţilor din România, Filiala Argeş fondator, Partidul Democraţiei Sociale din
(2002-2006). Preocupări constante pentru România, Bucureşti (25 august 1993). Deputat
cunoaşterea şi aplicarea legilor ţării. Diverse de Argeş în Adunarea Constituant (1990-1992),
iniţiative comunitare. Studii, articole, reprezentând Partidul Socialist Democratic
comentarii, emisiuni media, interviuri, Român. Expert guvernamental (1993-1994).
reuniuni tematice naţionale. Membră, Director, Societatea de Investiţii Financiare IV
importante foruri profesionale în domeniu, alte Muntenia (1994-1997). Vicepreşedinte,
recunoaşteri publice. (A.A.D.). Muntenia Ivest, Bucureşti (1997~). Lucrări
ştiinţifice elaborate sub egida Agenţiei
NETZLER, Iosef A./TRIVALE, Ion Naţionale Nucleare Române. Iniţiative
A. (Piteşti, Argeş, 13 mai 1889 – Zimnicea, legislative, interviuri, comemorări memoriale.
Teleorman, 11 noiembrie 1916) Critic literar, Diverse recunoaşteri publice. (C.D.B.).
traducător. Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu,
Piteşti (1907), Facultatea de Litere, Bucureşti NICA, Nicolae M. (n. Chilia, Făgeţelu,
(1911). Stagiu: Universitatea din Jena, Olt, 7 februarie 1917). Creator popular,
Germania (1912). Activitate redacţională, sculptură, folclorist, publicist. Domiciliu
Bucureşti şi Piteşti. Combatant, Primul Război tradiţional în Ştefăneşti, Argeş. Şcoala
Mondial, sublocotenent de rezervă (1916), Populară de Artă, Piteşti, Argeş (1963).
căzut la datorie, consemnat în Argeş. Cartea Succesiv: tâmplar, Muzeul Dimitrie Gusti,
Eroilor (1984). Volume importante: Cronici Bucureşti (1936–1938); combatant Al Doilea
literare (1915), reeditare postumă (1971); Vina Război Mondial, Frontul de Est (1941–1943);
războiului de azi. Dialog între Teutofilus prizonier, Uniunea Sovietică (1943-1948).
Gallomanus (1915). Colaborări, revistele: Activităţi ocupaţionale agricole (1948~).
Junimea (Piteşti); Convorbiri critice, Noua Fondator, Muzeul sătesc Chilia (1979), filială a
revistă română (Bucureşti). Traduceri din Muzeului Judeţean Slatina, Olt, peste 300 de

148
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

piese personale (lemn, os, metal, piatră, sticlă). Superior al Agriculturii, Bucureşti (1964-
Volume importante (memorii): Cioplitorul de 1965). Expert, Secretariatul Consiliului de
gânduri (2002); Cronică în tăcere (2008). Ajutor Economic Reciproc (Bulgaria, 1965-
Membru, asociaţii şi academii de artă 1966; Federaţia Rusă, 1966-1969). Şef
tradiţională. Exponate de valoare în instituţii compartiment, Comisia de Stat pentru
specializate din: Bucureşti, Goleşti (Argeş), Încercarea şi Omologarea Soiurilor, Ministerul
Piteşti, Sibiu, Slatina. Diverse aprecieri Agriculturii, Bucureşti (1969-1977), director,
comunitare. (C.G.C.). Staţiunea Pomicolă Băneasa, Bucureşti (1977),
consilier, Departamentul Agriculturii de Stat,
NICA, Petre P. (Brăduleţ, Argeş, 17 Ministerul Agriculturii (1977-1992). Distinct:
septembrie 1934) Economist, diplomat, relaţii coautor al noului soi de prun Record.
ecnomice externe. Şcoala medie/Liceul Mihai Contribuţii la: înfiinţarea plantaţiilor de pomi în
Viteazul, Bucureşti (1955), Facultatea de bazinele pomicole Voineşti, Dâmboviţa şi
Comerţ Exterior, Academia de Studii Muscel, Argeş (1960-1964); organizarea
Economice, Bucureşti (1960). Activitate internaţională a încercării soiurilor de plante
permanentă în domeniu, Centrala Ministerului hortiviticole (1965-1969). Numeroase articole,
Comerţului Exterior, Bucureşti: economist studii, reuniunii horticole naţionale şi
(1963-1968); secretar economic II, Secţia internaţionale. Preocupări redacţionale: reviste
Economică, Ambasada României la Haga, de specialitate (Bucureşti, 1977-1997). Diverse
Olanda (1968-1969); şef serviciu, Direcţia aprecieri publice. (C.D.B.).
Relaţii cu Europa de Vest, Bucureşti,
compartimentul Germania, Austria, Elveţia NICHIFOR, Teodor T. (n. Piteşti,
(1969-1976); secretar economic II, şef, Secţia Argeş, 17 august 1933). Economist, funcţionar
Economică din cadrul Consulatului General al public şi de stat, manager, auditor. Şcoala
României în Berlinul de Vest, Germania Medie Tehnică de Comerţ / Colegiul Economic
Federală (1976-1986); Consilier economic, Maria Teiuleanu, Piteşti (1950), Academia de
Direcţia Relaţii Economice cu Europa de Vest, Studii Economice, Bucureşti (1955).
Bucureşti, Compartimentul Uniunea Documentări externe. Activitate specializată:
Europeană, (1986-1993); Consilier economic, Secţia Planificare, Sfatul Popular Regional
Secţia Economică, Ambasada României la Argeş (1955-1968, şef compartiment); Trustul
Bonn, Germania Federală (1993-1997). de Construcţii Industriale, Piteşti (1973-1990).
Numeroase demersuri pentru: diversificarea Expert, bilanţuri contabile (1990-~). Distinct:
schimburilor comerciale cu Europa prim-vicepreşedinte, Consiliul Popular
Occidentală; stabilitatea unui curs favorabil Municipal/Primăria Piteşti (1969-1973),
leu-marcă germană; obţinerea de credite responsabilitate apărută conform Legii Nr. 2,
avantajoase; semnarea de acorduri bilaterale. din 16 februarie 1968, privind reorganizarea
Membru asociaţii profesionale în domeniu. administrativă a României. Succese urbane
Studii, analize, rapoarte. Aprecieri publice. importante ale etapei: înfiinţarea şi dotarea
(I.M.M.). Şantierului de Drumuri, Valea Mare, Ştefăneşti;
edificarea cartierelor Războieni, Trivale I,
NICA, Stelian (n. Brăduleţ, Argeş, 5 Centru (parţial); modernizarea Bulevardului
iunie 1931). Inginer horticol, cercetător, Nicolae Bălcescu (patru benzi de circulaţie);
funcţionar de stat, manager. Şcoala Medie extinderea considerabilă a reţelelor de apă,
Tehnică de Horticultură, Curtea de Argeş canalizare, gaze, telefonie, electricitate;
(1952), Academia de Ştiinţe Agricole reabilitarea tramei stradale. Studii, articole,
Timireazev, Moscova (1957). Inginer/cercetător analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale,
principal: Staţiunea Experimentală Pomicolă, interviuri. Aprecieri comunitare. (I.T.B.).
Voineşti, Dâmboviţa (1957-1964); Consiliul

149
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

NICHITOVICI, George (Secolul XX). Ucenicul preotului Simion (v.), colaborator al


Arhitect, publicist. Studii liceale la Piteşti, diaconului Ioan ot Piteşti/Ioan din Piteşti.
Argeş, Institutul de Arhitectură, Bucureşti. Contribuţii la realizarea picturii murale în
Documentări externe. Proiecte finalizate prin aşezăminte ortodoxe din Transilvania:
construcţii: instituţii, locuinţe, străzi, reţele de Micăneşti (1761); Runcşor (1761); Gurasada
interes comunitar, sistematizări zonale, parcuri. (1765); Ghelari (1770); Lesnic (1772); Prislop.
Volum important: Piteşti. Mic îndreptar Diversificarea modalităţilor de promovare a
turistic (1969, în colaborare), prima prezentare valorilor spirituale de la sud de Carpaţi în
postbelică a facilităţilor de această natură teritoriile aflate sub stăpânire străină. Aprecieri
oferite de reşedinţa judeţului Argeş. Studii, publice antume şi postume. (S.N.)
analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale
sau internaţionale. Aprecieri publice antume şi NICOLAE (Secolul XIX). Ierarh,
postume. (A.M.). iconom eparhial. Implicat direct în
evenimentele de la 1848 din Câmpulung,
NICHT, Goldwald (Sfârşitul secolului Muscel. Participant la adunarea publică
XIX – Prima jumătate a secolului XX). desfăşurată în ziua de 6 august 1848: arderea
Industriaş, manager. Patron fondator (1910), Regulamentului Organic şi a Arhondologiei
Atelier Mecanic, Turnătorie Fontă şi Metal, (Condica rangurilor boiereşti); Jurământ pe
Bariera Prundu, Piteşti, Argeş. Unitate aflată Noua Constituţie (Proclamaţia de la Izlaz).
sub administraţie militară germană de ocupaţie Arestat după înfrângerea Revoluţiei Române.
(1916 – 1918), capital investit, 44 321 lei aur, Judecat şi întemniţat, Mânăstirea Văcăreşti,
capacitate instalată, 20 HP, 42 de lucrători Bucureşti (18 ianuarie – 17 martie 1949).
(1927); 3 100 000 lei, 34 HP, 56 de lucrători Înscris în documentele oficiale ale timpului.
(1939). Membru activ, Camera de Comerţ şi Promovarea conceptelor moderne în parohiile
Industrie Argeş, supleant, Consiliul Comunal din Muscel. Aprecieri publice. (R.S.R.).
Piteşti (1930), reprezentând Partidul Naţional
Liberal. Contribuţii la dezvoltarea economică a NICOLAE ALEXANDRU (Secolul
urbei în perioada interbelică. Diverse atestări XIV). Domn al Ţării Româneşti (1352 – 16
documentare. Aprecieri publice antume şi noiembrie 1364), primul urmaş direct al
postume. (T.C.A.). Dinastiei Basarabilor (v.), reşedinţe oficiale,
Câmpulung (Muscel) şi Curtea de Argeş.
NICOLA, Pavel/Paul (Miceşti, Asociat, la tron (1342), cu tatăl său, voievodul
Muscel, 20 februarie 1916 – ?). Militar de Basarab I Întemeietorul (v.). Stabilirea, după
carieră, militant politic. Subofiţer, Regimentul victoria de la Posada (1330), noilor relaţii cu
3 Infanterie Muscel. Membru activ, Grupul de Transilvania şi Ungaria (10 februarie 1355),
rezistenţă armată anticomunistă Haiducii conform principiilor independenţei statale
Muscelului. Arestat, anchetat, torturat, medievale. Înfiinţarea Mitropoliei Ortodoxe a
Securitatea din Piteşti, judecat, Tribunalul Ungrovlahiei, Câmpulung şi Curtea de Argeş,
Militar, Bucureşti, Secţia a II-a, lotul celor 36 acceptul Patriarhiei din Cosntantinopol (mai
de inculpaţi, condamnat, 11 decembrie 1950, la 1359), conlucrarea cu Iachint de la Vicina (v.),
10 ani închisoare corecţională. Deţinut, înscăunat ca mitropolit. Ridicarea Bisericii
penitenciarele: Jilava, Ilfov; Aiud, Alba. Deces Mănăstirii Negru Vodă, Câmpulung, înzestrată
premeditat. Soţia sa, Nicola Maria, deţinută, cu satul Bădeşti (Pietroşani, Muscel); pictarea,
doi ani, închisorile: Piteşti, Argeş; Jilava, Ilfov; parţial, a Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc,
Mislea, Prahova. Aprecieri publice. (I.I.P.). Curtea de Argeş. Inaugurarea ajutoarelor
româneşti pentru aşezămintele creştine de la
NICOLAE (Secolul XVIII). Pictor de Locurile Sfinte, contribuţie nemijlocită la
biserici, zugrav ot Piteşti, artă brâncovenească. edificarea turnului principal al Mănăstirii

150
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Cutlumuz, de pe Muntele Athos. Acordarea industrial, mecanică minieră, înalt funcţionar


unor privilegii comerciale negustorilor din public. Şcoala Medie/Colegiul Dinicu
Braşov (28 iunie 1358). Înhumat (1364), Golescu, Câmpulung, (1961), Facultatea de
Ctitoria Basarabilor de la Câmpulung, Ştiinţe Politice, Bucureşti (1966). Activitate
necropolă voievodală, document epigrafic productivă: Bazinul Carbonifer Schitu Goleşti,
original, lespedea sa funerară. Demersuri Muscel (1941~1957). Instructor, Partidul
pentru: consolidarea rolului zonei Argeş – Muncitoresc Român, comitetele Regional
Muscel în istoria timpului, diversificarea Argeş (1957-1962) şi Orăşenesc Câmpulung
relaţiilor externe, prevalarea ortodoxiei în sud – (1962-1965). Lider, Organizaţia Câmpulung,
estul Europei. (V.N.). Partidul Comunist Român (1965-1968), Primar
al oraşului Câmpulung, Argeş (1968-1969),
NICOLAE, Constantin I. (Lăcriţa, funcţii unificate în 1968. Coordonarea
Dolj, 12 decembrie 1912 – Piteşti, Argeş, 5 programului activităţilor edilitar-gospodăreşti
aprilie 1995). Inginer agronom, cercetător pentru: realizarea staţiei de epurare cu două
ştiinţific I, funcţionar de stat, manager. Stabilit trepte; continuarea canalizării în zonele
în Argeş din 1947. Liceul Carol I, Craiova, periferice; extinderea reţelei de electrificare
Dolj (1930), Academia de Înalte Studii urbană. Analize, rapoarte, studii de impact,
Agronomice, Cluj (1935). Doctorat, ştiinţe interviuri, reuniuni naţionale pe diverse teme.
agricole, Bucureşti (1969). Inginer, ocoalele Aprecieri publice antume şi postume. (M.B.)
agricole: Segarcea, Dolj, Turnu Severin,
Mehedinţi, Bucium, Iaşi (1935-1941). NICOLAE, Eugen Viorel Gh. (n.
Combatant, Frontul de Est (1942-1947), Piteşti, Argeş, 22 decembrie 1961). Inginer
prizonier de război, Uniunea Sovietică. mecanic, profesor universitar, manager. Liceul
Activitate specializată de conducere în Argeş: Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu,
Ocolul Agricol Stâlpeni (1947-1950), Secţia Piteşti (1980), Institutul de Învăţământ
Agricolă, Raionul Topoloveni (1950-1952), Superior/Universitatea din Piteşti (1985).
Centrul Experimental Agricol Oarja, (1952- Doctorat, ştiinţe tehnice, Braşov (2000).
1962). Cercetător, şef secţie: Staţiunea de Activitate în domeniu: Întreprinderea de
Cercetare Agro-Horti-Viticolă, Ştefăneşti Transporturi Auto Argeş (1985-1993);
(1962-1970), Staţiunea de Cercetare Agricolă, Universitatea din Piteşti (1993~). Director,
Albota (1970-1977). Volume importante (autor, Departamentul pentru Cercetare Ştiinţifică
coautor): Agrotehnica solurilor podzolice din (2002-2008), decan, Facultatea de Mecanică şi
Nord-Vestul Câmpiei Române (1961); Tehnologie (2008-2012). Volume importante
Cercetări privind agrotehnica solurilor (în colaborare): Repararea automobilelor
podzolice şi podzolite dintre Olt şi Dâmboviţa (1996); Combustibili, lubrifianţi şi materiale
(1968); Sisteme de agricultură specifice speciale pentru automobile (1999); Ingineria
solurilor argiloiluviale cu deficite hidrice calităţii. Aplicaţii practice (2000); Fabricarea
(1978); Ameliorarea profundă a solului şi repararea industrială a autovehiculelor
(1969). Numeroase studii şi cercetări, articole, (2001); Fabricarea automobilelor şi control
loturi experimentale, reuniuni ştiinţifice dimensional (2003). Studii, articole, reuniuni
naţionale şi internaţionale. Reprezentant naţionale şi internaţionale pe teme adecvate.
recunoscut al tehnologiilor agricole pe solurile Granturi/contracte de cercetare finalizate.
podzolice argiloase din România. Aprecieri Membru, diverse asociaţii profesionale în
publice. (C.D.B.). domeniu. Contribuţii la dezvoltarea
învăţământului superior tehnic din Piteşti.
NICOLAE, Constantin I. Aprecieri publice (M.C.S.).
(Câmpulung, Muscel, 2 mai 1924 – NICOLAE, Gheorghe I. (Buzău, 20
Câmpulung, Argeş, 3 mai 1972). Lucrător ianuarie 1930 – Piteşti, Argeş, 29 aprilie 2004).

151
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Inginer mecanic, manager, înalt funcţionar studenţească, Amfiteatru, Gazeta de Muscel,


public. Stabilit la Piteşti din 1961. Liceul Viaţa militară, premii pentru creaţie. Membru,
Teoretic, Buzău (1949), Institutul de Căi diverse foruri profesionale în domeniu,
Ferate, Bucureşti (1955). Activitate în Aprecieri publice. (V.P.).
domeniu: inginer şef, Întreprinderea Reparţii
Utilaje Comerciale, Cluj (1955 – 1961); NICOLAE, Ion M. (Secolul XX –
director, Intreprinderea Poduri Metalice şi Prima jumătate a secolului XXI). Inginer,
Prefabricate de Beton, Piteşti (1961 – 1972; militant politic, demnitar, diplomat,
1978 – 1982). Invenţii şi inovaţii brevetate. parlamentar. Integrat spaţialităţii argeşene prin
Îmbunătăţirea tehnologiei realizării traverselor activităţi economice şi sociale. Membru
din beton armat, extinderea, conform marcant, Partidul Comunist Român. Ministru
Programului Naţional, a producţiei de poduri secretar de stat, ministerele: Chimiei,
pentru noile căi rutiere şi feroviare din Comerţului, Cooperării Economice
România, dotarea secţiilor specializate în Internaţionale (1971 – 1981). Viceprim-
montarea macaralelor de mare tonaj, ministru al Guvernului (1982 – 1986).
diversificarea exportului. Funcţii publice: Ambasador al României în Uniunea
secretar, Comitetul Judeţean Argeş al Partidului Republicilor Socialiste Sovietice (1986 –
Comunist Român, preşedintele Comisiei 1987). Deputat de Argeş în Marea Adunare
Economice, vicepreşedinte Consiliului Popular Naţională, Circumscripţia Electorală Nr. 4,
Judeţean (1972 – 1978); prim - vicepreşedinte: Câmpulung (1985 – 1989), reprezentând
Consiliul Popular Judeţean Argeş (1982 – Frontul Unităţii Socialiste. Iniţiative legislative.
1987); Consiliul Popular Judeţean Sălaj (1987 Contribuţii la evoluţia economiei în Argeş-
– 1989). Distinct: coordonarea activităţii Muscel. Diverse aprecieri publice. (C.D.B.).
industriale şi administrative în etapa dezvoltării
intensive a zonei Argeş - Muscel, urmărirea NICOLAE, Maria (n. Roeşti, Vâlcea,
riguroasă a îndeplinirii obiectivelor de stat în 1 septembrie 1926). Profesor gradul I, ştiinţe
profil teritorial, stimularea iniţiativelor naturale, manager, publicist. Şcoala Normală
cetăţeneşti. Articole, studii, analize, rapoarte, Ion Oteteleşanu, Măgurele, Bucureşti (1946),
inteviuri, reuniuni naţionale şi internaţionale pe Universitatea Constantin I. Parhon, Bucureşti
diverse teme. Importante recunoaşteri publice (1960). Activitate didactică: Liceul Lădeşti,
antume şi postume. (I.T.B.). Vâlcea (146-1952); Şcoala Medie Mixtă/Liceul
Nr. 3/Colegiul Alexandru Odobescu, Piteşti,
NICOLAE, Gheorghe I. (Rucăr, Argeş (1952-1963; 1966-1971; director 1958-
Muscel, 1 iulie 1945) Profesor gradul I, istorie, 1963); Liceul cu Predare în Limba
publicist. Liceul Teoretic Băneasa, Constanţa Germană/Liceul Ion Barbu, Piteşti (1971;
(1965), Universitatea Bucureşti (1972). director fondator); Liceul Nicolae
Activitate didactică: şcolile Alimanu (1975- Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti
1974) şi Viile/Beilic (1974-1977, director), (1975-1983). Activitate publică: inspector-şef
Constanţa; Liceul Industrial, Rucăr, Argeş, Secţia Învăţământ-Cultură a Oraşului Piteşti
(1977-2000); Şcoala nr. 1 Rucăr (2000 – ). (1963-1966); vicepreşedinte, Comitetul
Volume importante (semnate Gheorghe Judeţean pentru Cultură şi Educaţie Socialistă
Nicolae – Podişor): Gheorghe Pârnuţă. Omul Argeş (1971-1975). Studii, articole, comunicări
şi fapta (2000, în colaborare); Tăifăsuind ştiinţifice în domeniile biologiei, protecţiei
coacerea în scorburi (2002); Jurnal american, mediului, ecologiei, publicate în reviste de
I (2004); II (2010); Cerul ca o furie în azur specialitate. Interviuri pe teme culturale.
(2007, poezii); Sanhira (2010). Articole, Călătorii documentare externe. Succese
reportaje, studii, reuniuni tematice naţionale. deosebite în pregătirea participanţilor la
Proză scurtă, versuri: Dobrogea nouă, Viaţa olimpiadele naţionale şi internaţionale.

152
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Aprecieri comunitare (R.G.). Profesor, geografie – istorie, manager, editor,


publicist. Liceul Sfântul Sava, Bucureşti
NICOLAE/NAIA, Leonard C. (Galaţi, (1892), Universitatea din Bucureşti (1896).
13 decembrie 1886 – Câmpulung, Muscel, 24 Activitate didactică permanentă: gimnaziile
decembrie 1928). Artist liric, solist de operă şi Tulcea (1896 – 1898) şi Câmpulung, Muscel
operetă, tenor. Domiciliu tradiţional: Curtea de (1898 – 1902), director 1901 – 1902); Şcoala
Argeş, Câmpulung. Studii de specialitate, Normală Carol I, Câmpulung (1902 – 1931).
Institutul Otescu, Bucureşti (1904). Talent Donator: colecţii de roci, diapozitive, hărţi,
actoricesc şi calităţi muzicale excepţionale. consemnări, alte materiale documentare pentru
Cunoscut sub numele Nicu Leonard. cabinetele şcolare. Colaborări (semnate Ion
Activitate în domeniu, campaniile: Nicolae Nicolaescu - Bugheanu), revistele locale:
Poenaru (1903); Constantin Grigoriu (1906), Prietenul nostru, Muscelul nostru. Girant –
Bucureşti. Considerat prinţul operetei responsabil, publicaţia bilunară Liberalul,
româneşti. Roluri de referinţă în: Pericola, de Câmpulung (1935 – 1937). Studii în Buletinul
Jacques Offenbach; Liliacul, de Johann Societăţii Regale Române de Geografie,
Strauss; Văduva veselă, de Franz Lehár; Bucureşti (1910). Recunoscut în domeniul
Mascota, de Edmond Audran. Numeroase educaţiei ecologice prin folosirea excursiilor
spectacole în Capitală şi pe alte scene din ţară. sau expediţiilor geografice. Diverse aprecieri
Turnee externe: Paris, Marsilia, Lyon (Franţa). comunitare antume şi postume (I.M.D.).
Discografie. Considerat cel mai mare interpret
român de operetă. Volume monografice, NICOLAESCU, Ion G. (Valea Popii,
busturi, evocări. Eponimie: stradă la Mihăeşti, Muscel, 9 noiembrie 1885 – Măţău,
Câmpulung, Argeş. Importante aprecieri Mioarele, Argeş, 1973). Învăţător, editor,
publice antume şi postume. (L.P.). publicist. Şcoala Normală/Colegiul Pedagogic
Carol I, Câmpulung, Muscel (1905). Activitate
NICOLAE/NICOLAU, Vasile C. didactică: unităţi de învăţământ din Câmpulung
(Câmpulung, Muscel, 30 septembrie 1895 – şi Măţău, Muscel (1905-1922). Militant politic,
Capul Midia, Constanţa, 8 septembrie 1953). Partidul Ţărănesc/Partidul Naţional Ţărănesc,
Ofiţer de carieră, cavalerie, colonel, militant susţinător al Programului prezentat de Ion
politic, sportiv de performanţă, echitaţie. Mihalache (v). Revizor şcolar pentru judeţul
Şcoala de Cavalerie, Saumur (Franţa). Muscel. Preşedinte, Asociaţia Învăţătorilor din
Activitate în domeniu: Şcoala de Cavalerie, Muscel (1922-1942), director fondator, revista
Sibiu; Academia Militară, Bucureşti; Marele Muscelul nostru, Măţău (1929-1942). Volume
Stat Major, Bucureşti. Combatant, Primul importante (semnate Ion Nicolaescu-Măţău):
Război Mondial (1916-1918). Component al Codin (1926); Biografiile învăţătorilor din
echipei naţionale de călărie, medalia de aur, Muscel morţi pentru întregirea neamului
Olimpiada din Germania (1938). Prefect al (1929). Numeroase studii, articole recenzii,
judeţului Alba (1950). Arestat (6 iunie 1950), comentarii, reuniuni tematice naţionale.
anchetat, torturat, judecat, condamnat, Aprecieri publice antume şi postume. (I.M.D.).
încarcerat, lagărele de muncă forţată:
Cernavodă, Dobrogea; Capul Midia, Constanţa. NICOLAESCU, Mihai Gh. (n. Piteşti,
Deces premeditat. Aruncat în groapa comună, Argeş, 8 noiembrie 1931). Inginer,
recunoscut oficial, 26 octombrie 1956. Ordine electromecanică, manager. Şcoala Medie
şi medalii militare, alte recunoaşteri publice Tehnică de Comerţ, Piteşti (1950), Institutul de
antume şi postume. (I.I.P.). Mine, Bucureşti (1954). Activitate în domeniu
(tehnolog, şef serviciu, inginer şef, expert):
NICOLAESCU, Ion (Poenarii de unităţi specializate din Arad şi Hunedoara
Muscel, 1867 – Câmpulung, Argeş, 1958). (1954 – 1957); Inspectoratul Teritorial de

153
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Control Mine şi Geologie, Piteşti (1963 – jumătate a secolului XIX-Începutul secolului


1964); comisiile economice ale Oraşului XX). Proprietar urban, înalt funcţionar public,
Piteşti (1964 – 1965) şi Regiunii Argeş (1965 – donator comunitar. Primar al oraşului
1968); Banca de Investiţii, Sucursala Argeş Câmpulung, Muscel (1891-1894). Realizări ale
(1968 – 1969); Institutul de Reactori Nucleari etapei: continuarea lucrărilor pentru amenajarea
Energetici, Mioveni, Argeş (1977 – 1982). grădinii din zona centrală; redimensionarea
Distinct: inginer şef, secţia de profil, Sfatul tramei stradale; alinierea clădirilor. Contribuţii
Popular Regional Piteşti – Argeş (1957 – finaciare personale pentru întreţinerea
1963); director tehnic, Întreprinderea din Piteşti instituţiilor de interes general. Gestionarea
(1969 – 1977); director, Întreprinderea de pregătirilor şi primirea vizitei, din 1891, a
Producţie Industrială şi Prestări Servicii Argeş monarhului Carol I (v.), în vederea amplasării
(1982 – 1990). Preocupări constante pentru: pe dealul Flămânda, a castelului regal, iniţiativă
valorificarea resurselor naturale din Argeş – neaprobată de Obştea Moşnenilor din
Muscel; sporirea importanţei industriei mici în Câmpulung. Viitoarea locaţie: Peleş, Sinaia,
ansamblul economiei autohtone; afirmarea Prahova. Diverse atestări documentare.
unităţilor proprii pe piaţa externă. Colaborări Aprecieri publice. (M.B.).
comunitare la: reabilitarea Porţii Eroilor din
Piteşti (1971); redimensionarea Memorialului NICOLAU, Eftimie (Secolul XIX).
de Război Mateiaş, Valea Mare Pravăţ (1979 – Proprietar urban, militant politic. Imobile,
1984). Studii, analize, rapoarte, interviuri, terenuri, instalaţii prelucrătoare în Piteşti,
reuniuni tematice naţionale. Diverse aprecieri Argeş, povarnagiu. Membru marcant, Sfatul
publice. (I.T.B.). Orăşenesc, deputat, Circumscripţia Sfântul
Nicolae, Piteşti. Adept al Unirii Moldovei cu
NICOLAU, Constantin (Secolul XX). Muntenia. Delegat oficial, din partea
Proprietar urban, mic întreprinzător, militant locuitorilor urbei, ceremonia sosirii, în
politic. Imobile, alte bunuri cu valoare Bucureşti (7 februarie 1859), a Domnului
deosebită, Piteşti, Argeş. Membru marcant, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Mesaj de
Partidul Social Democrat, lider, Organizaţia felicitare şi susţinere, prezentat principelui
Argeş, alături de: Radu Poiacevschi (v.), Ion ,împreună cu deputatul local Nicolae Coculescu
Betle(v.), Emil Diaconescu (v.), Nicolae (8 februarie 1858). Înscris în istoria
Constantin (v.). Adept al susţinerii Proiectului municipiului Piteşti (1988). Diverse
Platformei Frontului Naţional Democrat (26 consemnări documentare. Aprecieri publice
septembrie 1944), instaurării guvernului antume şi postume. (R.S.R.).
condus de Petru Groza (6 martie 1945),
obţinerii victoriei forţelor de stânga în alegerile NICOLAU, Eugeniu E. (Sfârşitul
parlamentare(19 noiembrie 1946), abolirii secolului XIX-Prima jumătate a secolului XX).
monarhiei (30 decembrie 1947), unificării cu Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse
Partidul Comunist Român (februarie 1948). suprafeţe de teren în localitatea Buzoeşti, plasa
Reprezentant oficial din partea socialiştilor Teleorman, expropriate parţial prin Reforma
argeşeni la : mitingul consacrat proclamării Agrară din 23 martie 1945, adoptată de
Republicii Populare Române (Piteşti, 31 guvernul condus de Petru Groza. (I.I.Ş.).
decembrie 1947); Congresul de constituire a
Partidului Muncitoresc Român (Bucureşti, 21- NICOLAU, Ionel (Sfârşitul secolului
24 februarie 1948). Consemnări în presa XIX-Începutul secolului XX). Proprietar urban,
timpului, alte atestări documentare. Diverse înalt funcţionar public, donator comunitar.
aprecieri publice antume şi postume. (I.I.Ş.). Primar al oraşului Câmpulung, Muscel (august
1925-februarie 1929). Realizări ale etapei:
NICOLAU, Costache (A doua extinderea reţelei electrice; edificarea Şcolii

154
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Primare Vişoi; împrejmuirea şi ridicarea porţii NICOLĂESCU, Sergiu I. (n. Toteştii


de intrare, grădina zonei centrale, arhitect, de Sus, Tomşani, Vâlcea, 27 ianuarie 1942).
Dimitru Ionescu-Berechet (v.), lucrări în piatră Profesor, limba şi literatura română, critic şi
de Albeşti, sculptor, Dimitrie Măţăuanu (v.). istoric literar, editor. Stabilit la Piteşti din 1965.
Contribuţii financiare la întreţinerea instituţiilor Şcoala Medie, Horezu, Vâlcea (1959),
de interes general. Gestionarea aspectelor Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
specifice începutului crizei economice din (1964). Doctorat, filologie, Bucureşti (1985).
1929-1933, manifestate în reşedinţa judeţului Activitate didactică: Şcoala Brezoi, Vâlcea
Muscel. Diverse atestări documentare. (1964-1965); Universitatea din Piteşti (2000 ~),
Aprecieri antume şi postume. (M.B.). fondator, specializarea Jurnalism. Succesiv la
Piteşti: metodist, Palatul Culturii (1965-1967);
NICOLAU, Nicolae D. (Sfârşitul referent literar, Teatrul Alexandru Davila
secolului XIX – Prima jumătate a secolului (1967-1968); redactor, secretar general de
XX). Proprietar urban şi rural din Muscel, înalt redacţie, ziarul Secera şi ciocanul (1968-
funcţionar de stat, donator comunitar. Studii 1972); redactor-şef adjunct, redactor-şef,
liceale şi superioare în Capitală. Documentări revista Argeş (1972-1990); redactor-şef, revista
externe. Membru marcant, Partidul Naţional Cultura (1990-1995). Cercetător, Muzeul
Liberal. Prefect de Muscel (26 ianuarie 1922 – Judeţean Argeş (1995-2007). Volume
octombrie 1926; iulie – noiembrie 1927; importante: Solaritatea poeziei româneşti
ianuarie – aprilie 1932; 15 noiembrie 1933-11 (1997); Literatura văzută de la Piteşti (1999);
iulie 1936), reprezentând guvernele conduse Rugăciunile poeţilor (2000, în colaborare);
de: Ion I. C. Brătianu, Alexandru Averescu, Local şi naţional (2001); Introducere în
Barbu Ştirbei, Ion Gheorghe Duca, Constantin istoria culturii româneşti (2003). Numeroase
Angelescu, Gheorghe Tătărăscu. Activitate studii, articole, cronici, recenzii, reuniuni
constantă pentru: evoluţia economică a zonei specializate, colaborări cu edituri şi publicaţii
Muscel; extinderea colaborării cu forurile din Argeş – Muscel. Membru, Uniunea
autohtone din Transilvania după Marea Unire Scriitorilor din România, Filiala Piteşti, alte
(1918); dezvoltarea urbanistică a reşedinţei aprecieri publice (M.S.).
Câmpulung. Distinct: inaugurarea Palatului
Administrativ al Judeţului Muscel (1934) şi a NICOLESCU (Secolul XIX~). Familie
clădirii Liceul de Fete (1934); reabilitarea tradiţională din Mihăeşti, Muscel. Proprietari
căilor rutiere spre Braşov, Târgovişte, Piteşti, funciari, mici întreprinzători, lucrători
Curtea de Argeş. Diverse atestări documentare. industriali, ingineri, cadre didactice,
Aprecieri publice antume sau postume. (M.B.). economişti, ofiţeri de carieră, medici, militanţi
politici, funcţionari publici şi de stat, demnitari,
NICOLAU, Ştefan R. (Piteşti, Argeş, 7 parlamentari. Mai cunoscuţi: Nicolae N.,
aprilie 1879-?). Ofiţer de carieră, infanterie, căsătorit cu Aritica N., 11 copii; Ion N. N.
general. Şcoala Superioară de Război, (colonel); Valeriu N. N. (v.); Constantin N. N.
Bucureşti (1906). Combatant: Campania (v.); Nicolae N. N. (economist); Marioara N.
balcanică (1913, căpitan); Primul Război N. (învăţătoare); Viorica N. N. (profesoară,
Mondial (1916-1918), Frontul Carpatic (1916, Educaţie fizică); Rodica N. N. (informatician);
maior), Frontul din Moldova (1917, locotenent- Adrian N. N. (economist); Petre N. N.
colonel). Remarcat în luptele de la Mărăşeşti şi (colonel). Diverse atestări documentare. (F.P.).
Panciu, Vrancea (1917). Comandant de
regiment şi de brigadă. Oratorie. Importante NICOLESCU, Aurel D. (n. Glodeanu-
distincţii militare române şi ruse, alte aprecieri Siliştea, Buzău, 5 mai 1932). Inginer mecanic,
publice antume sau postume. (G.I.N.). manager, inventator. Stabilit la Câmpulung,
Argeş, din 1958. Liceul Bogdan Petriceicu

155
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Hasdeu, Buzău (1957), Institutul Politehnic, organizarea, conducerea şi privatizarea


Braşov (1957). Stagiu în Statele Unite ale unităţilor Service Dacia din România;
Americii (1970-1971). Inginer, Autobaza promovarea exportului de autoturisme;
Râmnicu Vâlcea (1957-1958). Activitate exprimarea factorilor democraţiei actuale.
productivă şi de cercetare permanentă (1958- Finalizarea unui amplu program de investiţii:
1989), Uzina Mecanică Muscel/ Întreprinderea Autostrada ocolitoare a municipiului Piteşti
de Autoturisme, Câmpulung: proiectant; şef, (Căteasca-Bascov); pasajul rutier subteran,
Serviciul Constructor-Şef; inginer-şef, Bascov; extinderea zonei urbane Mioveni;
Compartimentul Concepţie; director general realizarea traseului rutier dintre DN 73 - DN
(1989-1992). Contribuţii directe la: proiectarea 73D (inaugurare, 4 decembrie 2012), adiacent
automobilelor M 461, Aro 24, Aro 32, Aro 10; Companiei Dacia-Renault, Colibaşi/Mioveni,
organizarea liniilor tehnologice de asamblare; Argeş; locuinţe sociale; amenajări turistice;
selecţionarea prototipurilor pentru licenţă; atragerea de fonduri europene; iniţierea
cercetarea dinamicii reperelor; reducerea manifestărilor anuale Sărbătorile Argeşului şi
poluării. Brevete de inventator în domeniile Muscelului (2007 ~). Contribuţii la evoluţia
enunţate. Colaborări didactice, Institutul de generală a zonei Argeş-Muscel în etapele
Subingineri, Câmpulung (1972-1980). Studii, enunţate. Diverse aprecieri publice. (C.D.B.).
analize, rapoarte, interviuri. Diverse aprecieri
publice. (I.D.P.). NICOLESCU, Dumitru N. (Sfârşitul
secolului XIX - Prima jumătate a secolului
NICOLESCU, Constantin N. (n. XX). Parlamentar, proprietar funciar. Membru
Mihăeşti, Muscel, 1 septembrie 1945). Inginer marcant: Partidul Ţărănesc, Partidul Naţional
mecanic, economist, manager, militant politic, Ţărănesc. Deputat de Argeş (1928-1931, 1932-
înalt funcţionar de stat, parlamentar. 1933), reprezentând Partidul Naţional
Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung, Ţărănesc. Interesat de evoluţia economiei
Argeş (1968), Facultatea Tehnică, Piteşti agrare şi dezvoltarea rurală în România
(1973), Academia de Ştiinţe Economice, interbelică. (C.D.B.).
Bucureşti (1978). Doctorat, relaţii
internaţionale, Bucureşti (1998). Activitate NICOLESCU, Filofteia (Jupâneşti,
productivă, unităţi industriale din Braşov şi Coşeşti, Muscel, 25 martie 1880 – ?).
Argeş (1962-1973). Şef, Reprezentanţa Dacia- Institutoare. Şcoala de Fete Nr. 2, Piteşti,
Renault, Columbia (1973-1974). Şef atelier Argeş (1891), Şcoala Centrală Normală de
(1974-1978), şef secţie (1978-1979), director Fete, Bucureşti (1899). Activitate didactică
general (1979-1985; 1990-1995; 1996-2000), permanentă: Şcoala de Fete, Slănic, Prahova
Întreprinderea de Asistenţă Tehnică Service (1899 – 1900); Şcoala de Fete, Hârlău,
Auto, Ştefăneşti, Argeş. Director comercial, Botoşani (1900 – 1904); Şcoala de băieţi Nr. 2,
Centrala Industrială de Autoturisme, Piteşti Turnu Măgurele, Teleorman (1904-1905).
(1985-1990). Membru marcant, Partidul Social Distinct: Şcoala de Băieţi Nr. 1, Piteşti (1905-
Democrat din România: prefect de Argeş 1921); Şcoala de Fete Nr. 3, Piteşti (1921-
(1995-1996), reprezentând guvernul condus de 1924). Diverse implicări metodice sau obşteşti.
Nicolae Văcăroiu; senator de Argeş (2000- Membră, comisii de absolvire a şcolilor
2004); preşedinte, Consiliul Judeţean Argeş primare din Argeş, alte îndatoriri publice sau
(2004 – 2008; 2008 – 2012; 2012 ~ ); lider, profesionale. Aprecieri comunitare antume şi
Organizaţia Argeş (2005 ~). Colaborări postume. (I.M.D.).
didactice: Liceul Industrial Nr. 1, Piteşti (1975-
1980); Universitatea Constantin Brâncoveanu, NICOLESCU, Gheorghe I. (n.
Piteşti (1998 ~). Volum important: Tehnici Pietroşani, Muscel, 21 iulie 1946). Profesor
promoţionale (2001, în colaborare). Distinct: universitar, istorie, ofiţer de carieră, arhivele

156
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

militare, manager. Şcoala Medie Mixtă/ rapoarte, analize, comunicări, reuniuni tematice
Colegiul Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş (1964), naţionale. Profesor: Şcoala Surori de Cruce
Universitatea din Bucureşti (1969). Doctorat, Roşie (1949-1953); Universitatea Populară,
ştiinţe istorice, Craiova, Dolj (2003). Activitate Câmpulung (1953-1983). Preşedinte, Subfiliala
specializată: Muzeul Goleşti, Argeş (1970- Câmpulung, Societatea de Ştiinţe Medicale din
1973); Depozitul de Arhivă al Ministerului România (1954-1958). Renumit în domeniu,
Apărării Naţionale/Centrul de Cercetare şi Cetăţean de Onoare al Municipiului
Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, Piteşti Câmpulung (2006), alte valoroase aprecieri
(1973-2001), comandant (1988-2001); publice. (C.C.).
Universitatea din Piteşti (2001- 2011), secretar
ştiinţific (2004-2008), prodecan (2008-2011), NICOLESCU, Ilie I. (Ciumeşti,
Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane. Volume Mărăcineni, Muscel, 7 august 1902 – Piteşti,
importante (in colaborare): Documente privind Argeş, 1979). Medic militar, boli interne.
istoria militară a poporului român. 1944- Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1922),
1945, I-V (1980-1985); Tratate, convenţii Institutul Sanitar Militar, Bucureşti (1927).
militare şi protocoale secrete. 1934-1939 Doctorat, medicină, Bucureşti. Activitate
(1994); Relaţii politico-diplomatice şi militare specializată în domeniu, spitalele militare:
româno-italiene. 1914-1947 (1999); Relaţii Turnu-Severin, Mehedinţi (1928-1929); Arad
româno-franceze în timpul Primului Război (1929-1930; 1939); Piteşti (1939-1941).
Mondial. Misiunea Henri Mathias Berthelot Mobilizat, unităţile militare: Regimentul 1
(2005); Şefii Statului Major General Român. Roşiori (1930-1931); Regimentul 4 Dorobanţi,
1859-2000 (2001, coordonator). Numeroase Argeş (1931-1937); spitalele de campanie Nr. 5
articole, studii, referate, reuniuni tematice. şi 15, Ambulanţa Nr. 2 Divizionară (1941-
Iniţiator: Filiala Argeş a Comisiei de Istorie 1945). Grade militare succesive. Trecut în
Militară (1988); buletinul ştiinţific Studii rezervă (maior). Medic civil: Fabrica de
istorice, Facultatea de Istorie, Filosofie, Încălţăminte, Piteşti (1950-1951); Spitalul
Jurnalism/Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Nicolae Bălcescu Piteşti (1951-1960). Studii de
Piteşti (2002). Documentări în state ale Uniunii caz, rapoarte, analize, comunicări, reuniuni
Europene. Membru, diverse foruri ştiinţifice tematice naţionale. Membru, Asociaţii
interne şi externe în domeniu. Contribuţii profesionale în domeniu. Aprecieri publice
distincte la: organizarea şi promovarea imaginii antume şi postume. (C.C.).
arhivelor militare din reşedinţa Argeşului;
diversificarea activităţii facultăţii de profil din NICOLESCU, Ioan D. (Berislăveşti,
Piteşti; stimularea cercetării ştiinţifice Vâlcea, 27 iulie 1932 - Mărăcineni, Argeş, 26
interdisciplinare. Aprecieri publice. (M.C.S.). decembrie 1987). Inginer, instalaţii hidro–
edilitare, manager, inovator, inventator. Stabilit
NICOLESCU, Gheorghe V. (n. în Argeş din 1956. Şcoala Medie, Râmnicu
Bălileşti, Muscel, 18 februarie 1920). Medic Vâlcea (1950), Institutul de Construcţii,
primar, chirurgie, manager. Liceul/Colegiul Bucureşti (1956). Activitate specializată:
Dinicu Golescu, Câmpulung, Muscel (1938), Trustul de Construcţii Argeş (1956 - 1974);
Facultatea de Medicină, Bucureşti (1944). Consiliul Popular Judeţean Argeş (1974 –
Doctorat, ştiinţe medicale, Bucureşti (1972). 1987). Şef şantier, gestionarea unor programe
Mobilizat, Ambulanţa 81 de război (1944 - investiţionale importante, avize tehnice, lucrări
1945). Specializări, ortopedie, traumatologie, de amploare în Piteşti. Distinct, canalele
chirurgie, clinici din Capitală (1945-1947). colectoare: Calea Bucureşti - Popa Şapcă
Activitate permanentă: Spitalul Câmpulung, (1956); Bulevardul Republicii (1971): Trivale -
Argeş (1948-1983), şef, Secţia Chirurgie Smeurei (1974); Războieni - Rosetti (1974);
(1962-1983). Primariat în 1959. Studii de caz, rezervoarele de apă şi staţiile de pompare:

157
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Războieni I - IV (1966 ~ 1982); Găvana Mărăcineni, Muscel. Paroh, bisericile: Sfântul


(1973); Smeurei II (1976). Consultanţă pentru: Ilie şi Mavrodolu, Piteşti. Director, Şcoala de
Staţia de Tratare Apă Budeasa (1971); Staţia de Cântăreţi Bisericeşti, Piteşti (1923-1925).
Epurare Prundu II (1974); Galeria vizitabilă Protopop al Argeşului (1921-1922; 1927-1929).
(352 m.) Schitului (1974). Preocupat constant Studii, articole, reuniuni tematice. Implicări
de: alimentarea cu apă potabilă, Platforma constante în viaţa Cetăţii. Aprecieri publice
Cotmeana; prelungirea duratei de exploatare a antume şi postume. (S.P.).
rezervorului Smeura I (1962); producerea de
energie din surse neconvenţionale. Invenţii NICOLESCU, Ion I. (n. Valea Mare-
importante brevetate: Cofraje metalice folosite Pravăţ, Muscel, 1 august 1922). Inginer, chimie
la castelele de apă (1977); Instalaţii mici de industrială, manager, expert internaţional.
biogaz (1983); Generator de biogaz (1987). Liceul Comercial, Piteşti, Argeş (1941),
Accident mortal în timpul unui experiment Institutul Gheorghe Asachi, Iaşi (1946).
propriu, Staţiunea de Mecanizarea Agriculturii, Activitate productivă: Rafinăria Teleajen,
Mărăcineni, Argeş (26 decembrie 1987). Prahova (1946-1965). Şef serviciu, Ministerul
Numeroase studii, analize, rapoarte, interviuri, Petrolului şi Industriei Chimice, Bucureşti
reuniuni tematice naţionale. Aprecieri publice (1965-1969). Reprezentant guvernamental:
antume şi postume. (I.T.B.). Comisia pentru aplicarea Acordului Economic
România-Pakistan (1963-1972); Agenţia
NICOLESCU, Ioan Liviu M. (n. Economică a României de la Tripoli, Libia
Cioceşti, Bârla, Argeş, 7 ianuarie 1947). (1972-1981). Contribuţii directe la:
Inginer mecanic, manager. Liceul Nr. 3/ diversificarea tehnologiilor în vederea realizării
Colegiul Alexandru Odobescu, Piteşti, Argeş de combustibili speciali şi a altor produse
(1966), Institutul Politehnic, Timişoara (1971). superior rafinate; derularea programelor de
Activitate specializată, Trustul pentru Instalaţii pregătire a inginerilor indieni pentru activităţi
şi Automatizări, Bucureşti: Şantierul Slatina, specifice prelucrării petrolului în capacităţi
Olt (1971-1973); Şantierul Piteşti, şef lot construite de România în această ţară;
(1973-1990), inginer şef (1990-1992); elaborarea studiilor preliminare privind
Sucursala Piteşti, director (1990- ). amplasarea noilor rafinării din Piteşti (Argeş) şi
Coordonarea executării unor lucrări distincte Năvodari (Constanţa); promovarea imaginii
pentru: Combinatul Petrochimic/Arpechim; industriei autohtone peste hotare. Diverse
Centrala Termoelectrică, Fabrica de Stofe/ recunoaşteri publice. (I.D.P.).
Argeşana, Combinatul de Articole Tehnice din
Cauciuc/Rolast, Piteşti; Întreprinderea de NICOLESCU, Manole I.
Autoturisme/Compania Dacia – Renault, (Ciumeşti/Argeşelu, Mărăcineni, Muscel, 21
Colibaşi/Mioveni, Argeş; Întreprinderea ARO, iunie 1896 –Bucureşti, 2 ianuarie 1947). Ofiţer
Câmpulung, Argeş; Fabrica de Zahăr, de carieră, artilerie, infanterie, stat major,
Drăgăşani, Vâlcea; Centrala Electrotermică, general. Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu
Slatina, Olt. Studii, analize, rapoarte, (1914), Şcoala Superioară de Război, Bucureşti
comandamente de investiţii, reuniuni tematice. (1916). Combatant: Primul Război Mondial
Contribuţii la evoluţia industrială a zonei (1916-1918, sublocotenent); Campania de pe
Argeş-Muscel. Diverse implicări comunitare. Tisa (1919, locotenent); Al Doilea Război
Aprecieri publice. (G.P.). Mondial (1941-1945); Frontul de Est (1941-
1944, locotenent-colonel); Frontul de Vest
NICOLESCU, Ioan T. (Săpata, Argeş, (1944-1954, colonel). Activitate în domeniu:
1884- Piteşti, Argeş, 19 ianuarie 1930). Preot, Şef de stat major, Divizia 14 Infanterie (1941-
profesor, limba şi literatura română, istoria 1942); specialist, Marele Stat Major al Armatei
Bisericii Ortodoxe Române. Hirotonit, Biserica Române/Direcţia Secretariat General,

158
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Ministerul Apărării Naţionale (1942-1944); Europene. Analize, rapoarte, studii de impact,


comandant, Regimentul 4 Artilerie Grea comentarii, reuniuni tematice naţionale şi
(1944); Şef stat major, Inspectoratul Pregătirii internaţionale. Membru, asociaţii profesionale
Premilitare (1944-1945); comandant, distincte, alte aprecieri publice. (I.M.M.).
Regimentul 15 Artilerie, Curtea de Argeş
(1945-1946); Şef de stat major, Corpul 4
Armată (1946-1947). General de brigadă NICOLESCU, Mihai C. (n. Domneşti,
(1946). Importante ordine şi medalii române, Argeş, 12 iunie 1958). Inginer mecanic,
alte aprecieri publice antume sau postume. cercetător ştiinţific I, publicist. Liceul
(G.I.N.). Domneşti, Argeş (1977), Institutul Politehnic,
Bucureşti (1983), Universitatea Politehnică,
NICOLESCU, Maria I. (Coşeşti, Timişoara (1999). Doctorat, ştiinţe tehnice,
Muscel, 26 august 1922 – Piteşti, Argeş, 22 Bucureşti. Inginer, Staţiunea de Maşini
octombrie 1978). Farmacist principal, manager. Agricole, Domneşti, Argeş (1983-1985). Şef
Liceul de Fete, Câmpulung, Muscel (1943), laborator: Institutul pentru Mecanizarea
Institutul Medico-Farmaceutic, Cluj (1950). Agriculturii, Bucureşti (1985-1991), Institutul
Activitate specializată: Policlinica I, Cluj de Testare şi Cercetare-Dezvoltare pentru
(1950-1951); Spitalul Unificat, Cluj (1951- Mecanizarea Agriculturii, Bucureşti (1991-
1952); Spitalul de Pediatrie, Sibiu (1953-1956); 2004). Secretar ştiinţific, Secţia de Mecanizare,
Spitalul de Adulţi, Piteşti, şef serviciu (1961- Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice,
1963); Oficiul Farmaceutic Argeş, director Bucureşti (1995~). Volume importante (autor,
adjunct (1964-1978). Farmacist principal din colaborator): Tehnologii de mecanizare a
1962. Studii, articole, reuniuni tematice lucrărilor zootehnice (2003); Managementul
naţionale în domeniu. Contribuţii la: sistemelor de producţie vegetale şi animale
redimensionarea reţelei farmaceutice de stat din (2008); Îndrumător utilaje agricole (1995).
Argeş, Olt, Vâlcea; înfiinţarea unităţilor Numeroase proiecte, studii, expoziţii de maşini
integrate noilor zone industriale sau agricole şi industrie alimentară. Membru
rezidenţiale, Piteşti, Câmpulung, Curtea de corespondent, Academiea de Ştiinţe Agricole şi
Argeş; elaborarea temei de proiectare pentru Silvice, Bucureşti (2006), alte recunoaşteri
organizarea sistemică a Complexului publice. (C. D. B.).
Centrofarm, Piteşti. Aprecieri publice antume
şi postume. (C.C.). NICOLESCU, Nicolae Gr. (Valea
Mare, Dâmboviţa, 8 iulie 1910 – Leordeni,
NICOLESCU, Marius (n. Piteşti, Argeş, 1991). Ierarh, dirijor, publicist. Stabilit
Argeş, 28 februarie 1961). Inginer, diplomat de la Leordeni din 1936. Seminarul Teologic
carieră, funcţionar ministerial. Liceul Nicolae Neagoe Vodă, Curtea de Argeş (1930),
Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti Facultatea de Teologie, Bucureşti (1935).
(1980), Institutul Politehnic, Bucureşti (1985). Doctorat, teologie, Bucureşti (1981). Paroh,
Activitate în domeniu: Întreprinderea Biserica Ortodoxă, Leordeni, Argeş (1935–
Electrocentrale, Curtea de Argeş (1986-1990); 1991). Protoiereu, inspector cultural pentru
Institutul de Cercetări şi Proiectări Sticlă, judeţul Muscel (1941-1951). Dirijor, corul
Bucureşti (1990-1992). Specializare, relaţii parohial şi al Căminului Cultural, Leordeni
internaţionale, Haga, Olanda (1992). Secretar (1938-1958), numeroase spectacole, concerte,
III, Centrala Ministerului Afacerilor Externe, premii locale şi naţionale, la concursurile
Bucureşti (1992 ~ ). Misiuni speciale în mai artistice în domeniu. Reţinut la Securitatea din
multe ţări ale lumii. Contribuţii la adaptarea Piteşti pentru cercetări (1948). Studii articole
continentală a diplomaţiei autohtone în comentarii în publicaţii periodice din ţară.
contextul consolidării forurilor Uniunii Iniţiator, lucrări de reabilitare a construcţiilor

159
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

parohiale (1941-1962). Amfitrion, vizita NICOLESCU, Valeriu N. (n. Mihăeşti,


patriarhului Iustinian al Bisericii Ortodoxe Muscel, 4 octombrie 1933). Economist, înalt
Române, arhiepiscopului de Canterbury, funcţionar public, manager. Şcoala Medie
primatul Angliei, Michael Ramsey, episcopului Tehnică de Mecanizarea Agriculturii,
de Gibraltar, Elei Stanley (5 iulie 1965). Câmpulung, Argeş (1952), Academia de Ştiinţe
Consemnări în presa timpului. Iconom Social-Politice, Bucureşti (1963). Membru
stavrofor, alte aprecieri publice antume şi marcant, Partidul Comunist Român. Succesiv:
postume. (S.P.). secretar, organizaţiile de tineret, Topoloveni,
Curtea de Argeş, Drăgăneşti-Olt (1956-1968);
NICOLESCU, Otilia (Drăghici, primar, municipiul Slatina, Olt (1968-1971);
Mihăeşti, Muscel, 10 ianuarie 1932 - Piteşti, vicepreşedinte (1971-1973), prim-
Argeş, 29 septembrie 1993). Chimist, asistent vicepreşedinte (1973-1974), preşedinte/primar
de farmacie, scriitoare. Studii liceale (1951) şi (1974-1982), Consiliul Popular Municipal
post – liceale (1963), Piteşti, Argeş. Activitate Piteşti; lider, organizaţiile municipale de partid
permanentă în domeniu: farmacii din Piteşti; Slatina (1968-1971) şi Piteşti (1974-1982).
temporar, redactor, revista Argeş, Piteşti. Vicepreşedinte, municipiul Brăila (1982-1984),
Volume importante (versuri): Lumea care nu prim-vicepreşedinte, judeţul Olt (1984-1985).
moare (1970); Colinele somnului (1976); Director, Baza de Aprovizionare a Agriculturii
Cămăşile vieţii (1980); Spectacol imaginar Argeş (1985-1990). Consilier municipal, Piteşti
(1985); Poeme (1987). Colaborări, revistele: (2000-2007). Stabilit în Capitală. Distinct la
Luceafărul (Bucureşti); Argeş (Piteşti). Piteşti: demolarea şi reconstrucţia parţială a
Cronici, recenzii, note de lector, referiri critice zonelor Victoriei-Teiuleanu-Calea Craiovei;
favorabile. Reuniuni pe diverse teme. Membră, amenajarea intrărilor dinspre Bucureşti,
Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia Craiova, Râmnicu Vâlcea; edificarea Bazinului
Bucureşti (1971), alte aprecieri publice antume Olimpic de Înot. Fondator, Simfonia Lalelelor,
şi postume. (M.S.). organizarea ediţiilor I-IV (1978-1981);
extinderea cartierelor Petrochimiştilor/Prundu,
NICOLESCU, Ştefan G. (Secolul Nord, Craiovei, Găvana; construirea Azilului
XX). Proprietar urban, jurist, militant politic. de Bătrâni. Diversificarea relaţiilor cu oraşele
Terenuri, case, cabinet individual de avocatură, înfrăţite: Kragujevač (Serbia); Sumgait
alte bunuri cu valoare deosebită, Piteşti, Argeş. (Azerbaidjan). Numeroase studii, articole,
Membru marcant, Partidul Naţional Ţărănesc interviuri, reuniuni tematice naţionale şi
Anton Alexandrescu, secretar fondator, internaţionale. Aprecieri publice. (T.M.).
Organizaţia Argeş (1945–1948). Iniţial, adept
al: monarhiei constituţionale, parlamentului NICOLESCU STAICU, Ioan
unicameral, sporirii rolului puterii (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a
judecătoreşti. Colaborator, ziarul Dreptatea secolului XX). Mic industriaş, patron fondator,
nouă, Bucureşti (1945-1947). Apropiat manager, Fabrica Sistematică de Ape Gazoase
Platformei Blocului Partidelor Democrate din (Strada Băilor), Piteşti, prima cu acest profil
România (1946). Implicări în campania din Argeş. Naţionalizare în 1948. Activitate
electorală pentru alegerile de deputaţi din 19 continuată în cadrul Întreprinderii de Industrie
noiembrie 1946. Coordonarea activităţii Locală Progresul, Piteşti, imobile existente şi
structurilor teritoriale proprii din Argeş, astăzi. Diverse iniţiative publice. (T.C.A.).
dizolvate prin fuziunea cu Frontul Plugarilor
(ianuarie 1948). Nominalizat în Baroul Argeş NICOLOPOL (Secolul XVIII ~).
(1936). Diverse consemnări documentare. Familie tradiţională din Argeş. Proprietari
Aprecieri publice antume şi postume. (A.A.D.). funciari, cadre didactice, jurişti, funcţionari ai
statului. Întinse suprafeţe de teren, case, alte

160
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

bunuri cu valoare deosebită, Piteşti şi în iulie 1946). Ziarist. Şcoala Medie Gheorghe
localităţi apropiate. Mai cunoscut: Ion N. (v.). Şincai, Bucureşti (1964), Institutul Pedagogic,
Donaţii publice, iniţiative cetăţeneşti, ctitori, Piteşti (1967), Facultatea de Ziaristică,
Şcoala Primară Nicolopol (Nr. 4), în prezent, Bucureşti (1979). Redactor, cotidianul Oltul,
sediul Liceului de Arte Dinu Lipatti, Piteşti. Slatina (1968–1982), şef-complex, Direcţia
Diverse atestări documentare. (N.P.L.). Comercială Argeş (1982 – 1985), instructor,
Comitetul Judeţean Argeş al Partidului
NICOLOPOL, Ion (A doua jumătate a Comunist Român (1985 -1989). Redactor,
secolului XIX – Începutul secolului XX). Mare Argeşul liber (1989), secretar general de
proprietar urban şi rural, slujbaş al Curţii redacţie, Argeşul (2000–2011). Numeroase
Domneşti de la Bucureşti, pitar, negustor. studii, articole, reportaje, interviuri, reuniuni
Imobile în Piteşti, Argeş. Întinse suprafeţe de tematice. Aprecieri publice. (I.I.B.).
teren, Dobrogostea, Argeş, stăpânite anterior de
obştea oraşului Piteşti. Dorinţa testamentară NICULESCU, Constantin (Sfârşitul
(1874): edificarea Şcolii de Fete Nicolopol, din secolului XIX – Prima jumătate a secolului
Piteşti, prin folosirea sumelor obţinute ca XX). Medic, parlamentar, întreprinzător urban.
urmare a vânzării bunurilor agrare enunţate, Societar, Camera de Comerţ şi Industrie Argeş
clauză finalizată în anii imediat următori. (1914-1940). Membru fondator, Uniunea
Clădire existentă şi astăzi, sediul Liceului de Naţională Nicolae Iorga, Bucureşti, preşedinte
Arte Dinu Lipatti, Piteşti. Diverse atestări Organizaţia Piteşti. Deputat de Argeş (1931-
documentare. Aprecieri comunitare antume şi 1932), reprezentând alianţa electorală amintită.
postume. (I.I.S.). Interesat de evoluţia economiei interbelice,
promovarea progresului social, adaptarea
NICOREŞTEANU, Pandele (Secolul legislaţiei muncii la sensurile europene.
XX). Medic, militant politic. Familie Aprecieri publice. (C.D.B.).
tradiţională din Piteşti, Argeş. Liceul Ion C.
Brătianu, Piteşti, Facultatea de Medicină, NICULESCU, Cornelia Gh. (n.
Bucureşti. Activitate specializată, unităţi Râmnicu Vâlcea, 19 septembrie 1967). Actriţă
sanitare din Argeş – Muscel. Director, Direcţia de teatru, film, radio, televiziune. Stabilită la
Sanitară şi de Asistenţă Socială, Piteşti. Piteşti, Argeş, din 1997. Liceul Industrial Nr. 7,
Membru marcant: Uniunea Patrioţilor (1942- Râmnicu Vâlcea (1986), Universitatea
1946); Partidul Naţional Popular (1946-1949), Hyperion, Bucureşti, Facultatea de Teatru
lider, organizaţia locală, condus, la Bucureşti, (1995), Clasa Ion Cojar, Gelu Colceag.
de Mitiţă Constantinescu, Petre Constantinescu Activitate în domeniu: Teatrul Naţional Ion
- Iaşi, George Călinescu. Articole şi informaţii Luca Caragiale, Bucureşti (1995-1996);
în cotidianul Naţiunea din Capitală. Adept al Teatrul Evreiesc, Bucureşti (1996-1997);
constituirii consiliilor judeţene reprezentând: Teatrul Alexandru Davila, Piteşti (1997~).
Blocul Partidelor Democrate (1946); Frontul Roluri de referinţă: Collete (Gaiţele, Alexandru
Democraţiei Populare (1948). Gestionarea Kiriţescu); Clara (Stele pe cerul dimineţii,
iniţiativelor specifice campaniilor electorale Alecsandr Galin); Vittoria (Trilogia
pentru alegerile parlamentare din 19 noiembrie vilegiaturii, Carlo Goldoni); Nicole (Burghezul
1946 şi 28 martie 1948. Deputat de Argeş în gentilom, Molière). Colaborări, case de film,
Marea Adunare Naţională (1948-1952), emisiuni radio, studiouri de televiziune din
reprezentând Frontul Democrat Popular. Capitală. Referinţe critice favorabile. Membră,
Diverse atestări documentare. Aprecieri publice Uniunea Teatrală din România/UNITER, alte
antume şi postume. (C.C.). aprecieri publice. (P.A.D.).

NICULA, Ion D (n. Popeşti, Argeş, 20 NICULESCU, Dumitru B. (Ştefăneşti,

161
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Muscel, 12 martie 1863 -?). Ofiţer de carieră, departament specializat (2012~). Profesor
infanterie, general. Combatant, Primul Război universitar (2009). Volume importante:
Mondial (1916-1918): Frontul Carpatic (1916, Evaluarea motrică şi simeto-funcţională
maior), evidenţiat în luptele de la Gheorghieni (2006); Istoria educaţiei fizice (2006);
şi din Sectorul Oituz-Slănic, Transilvania; Psihomotricitatea în jocul de volei (2006);
comandant, Brigada 37, Divizia 8 Română. Evaluarea în educaţia motrică (2009),
Prizonier (26 noiembrie 1916-1918). Fenomenul sportiv de-a lungul timpului
Participant la Campania de pe Tisa şi ocuparea (2009). Studii, articole, reuniuni tematice
oraşului Budapesta, Ungaria (1919). Importante naţionale şi internaţionale, granturi/contracte
distincţii militare române, alte aprecieri publice de cercetare finalizate, coordonator programe
antume sau postume (G.I.N.). europene în domeniu. Aprecieri publice.
(M.C.S.).
NICULESCU, Dumitru G. (Bucureşti,
21 noiembrie 1929 – Piteşti, Argeş, 22 NICULESCU, Marin (Sfârşitul
octombrie 2004). Actor de teatru şi film. secolului XIX-Prima jumătate a secolului XX).
Stabilit la Piteşti din 1954. Liceul Nicolae Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse
Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, suprafeţe de teren în localitatea Dobrogostea,
Institutul de Artă Cinematografică, Bucureşti, plasa Piteşti, expropriate parţial prin Reforma
Clasa Marcel Anghelescu (1954). Activitate în Agrară din 23 martie 1945, adoptată de
domeniu, teatrele: Odeon, Maria Filotti, guvernul condus de Petru Groza. (I.I.Ş.).
Naţional, Bucureşti (1947-1954). Distinct,
Teatrul Alexandru Davila, Piteşti (1954-2004), NICULESCU, Spiridon Horaţiu
nume de scenă, Michi/Dem Niculescu. Roluri Mugurel (n. Bucureşti, 14 decembrie 1948).
de referinţă: Răzvan (Răzvan şi Vidra, Bogdan Profesor universitar, sportiv de performanţă,
Petriceicu Hasdeu), Mircea (Io, Mircea volei, antrenor, manager. Stabilit în Piteşti,
Voievod, Dan Tărchilă); Wurm (Intrigă şi Argeş, din 1971. Liceul/Colegiul Dinicu
iubire, Friedrich Schiller); Actorul (Azilul de Golescu, Câmpulung, Argeş (1966), Institutul
noapte, Maxim Gorki); Knurov (Fata fără de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti (1971).
zestre, Aleksandr Nicolaevici Ostrovski). Specializare: Franţa (1992). Doctorat,
Filmografie (selectiv): Fraţii; Războiul de Chişinău, Republica Moldova (1999).
Independenţă. Preocupări regizorale: Activitate didactică, Institutul Pedagogic/
spectacole profesioniste şi de amatori, scene în Institutul de Învăţământ Superior/Universitatea
aer liber, stadioane, parcuri. Diverse implicări din Piteşti (1971~). Decan, Facultatea de
comunitare, articole de presă, interviuri. Educaţie Fizică şi Sport, Piteşti (2004-2011).
Cronici favorabile, medalioane, prezentări în Conducător de doctorat (2004~). Volume
volume specializate, alte aprecieri publice importante: Metodica predării jocului de volei
antume şi postume (I.F.). (1995); Volei. Tehnică şi tactică (1997); Ştiinţa
pregătirii musculare (1999); Contribuţii
NICULESCU, Ionela (n. Căldăraru, privind aprofundarea liniilor metodice în
Argeş, 1 februarie 1971). Profesor universitar, jocul de volei (2002); Optimizarea în voleiul
educaţie fizică şi sport, manager. Căsătorită cu performant (2002). Studii, articole, interviuri,
Spiridon Horaţiu Mugurel N. (v.). reuniuni, tematice interne şi internaţionale.
Liceul/Grupul Şcolar de Chimie Industrială Antrenor, Echipa naţională de volei feminin
Costin D. Neniţescu, Piteşti, Argeş (1989), (1981-1988; 1996-2000). Definirea rolului
Universitatea din Piteşti (1996). Doctorat , educaţiei fizice în învăţământul superior
educaţie fizică, Piteşti (2005). Documentări argeşean, dezvoltarea suportului logistic pentru
externe. Activitate didactică şi de cercetare, domeniul enunţat, conexarea Universităţii din
Universitatea din Piteşti (1996~), director, Piteşti la sistemul sportiv continental. Aprecieri

162
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

publice. (M.C.S.). promovarea valorilor francofoniei; stimularea


adaptării administraţiei şi economiei la
NICULESCU DUVĂZ, Bogdan cerinţele Uniunii Europene; reabilitarea/
Nicolae (n. Bucureşti, 14 decembrie 1948). extinderea reţelelor urbane de folosinţă
Arhitect, demnitar, parlamentar. Integrat generală; aplicarea programului privind
spaţialităţii argeşene prin preocupări sociale şi construirea locuinţelor sociale;
politice. Institutul de Arhitectură Ion Mincu, redimensionarea pieţelor comerciale. Distinct:
Bucureşti (1977). Activitate în domeniu: înfiinţarea Centrului Informativ Cetăţenesc;
Institutul de Proiectări, Tulcea (1977-1978); edificarea sălii de sport, Colegiul Vlaicu Vodă;
Centrul de Cercetări pentru Articole Casnice, amplasarea bustului Mihai Viteazul (2001) şi a
Bucureşti (1978-1984); Trustul Carpaţi, Monumentului Veteranilor (2006). Amfitrion
Bucureşti (1984-1989). Membru marcant, fondator: Festivalul Internaţional Nopţile de
Partidul Social Democrat din România. Poezie de la Curtea de Argeş (1979; Expoziţia
Ministru: Turism şi Sport (1990-1991), Relaţii Naţională de Icoane. Membru, diverse foruri
cu Parlamentul (1996-1998), delegat pentru specializate în domeniile amintite. Importante
Relaţii cu Partenerii Sociali. Consilier, Primăria aprecieri comunitare. (N.I.M.).
Municipiul Bucureşti (1992-1996). Deputat de
Argeş: Colegiul Uninominal Nr. 7 (2008-2012), NICUŢ, Valeriu I. (n. Domneşti,
reprezentând Alianţa Partidul Social Democrat Argeş, 17 noiembrie 1956). Ofiţer de carieră,
+ Partidul Conservator. Proiecte legislative, vânători de munte, stat major, general. Frate cu
interpelări, discursuri, declaraţii politice, Gheorghe I. N. (v.). Liceul Militar Dimitrie
emisiuni media. Iniţiator şi coordonator, Cantemir, Breaza, Prahova (1974), Şcoala
Forumul Constituţional Român. Membru, Militară de Ofiţeri de Infanterie, Sibiu (1977),
asociaţii profesionale, sportive, cetăţeneşti. Universitatea Naţională de Apărare, Bucureşti
Recunoaşteri publice. (C.D.B.). 1993). Specializări: state ale Uniunii Europene
(1998-2005). Doctorat, ştiinţe militare,
NICUŢ, Gheorghe I. (n. Domneşti, Bucureşti (2008). Activitate de comandă,
Muscel, 1 iulie 1945). Profesor gradul I, limba unităţi din: Braşov, Curtea de Argeş, Bucureşti
şi literatura franceză, înalt funcţionar public, (1977-1991; 1994-2001). Locţiitor, Şef Secţie
manager. Şcoala Normală, Câmpulung, Argeş Cooperare; consilier/reprezentant al Armatei
(1965), Institutul Pedagogic, Piteşti, Argeş Române, Statul Major Militar
(1973), Facultatea de Limbi Romanice Clasice, Internaţional/Cartierul General NATO, Belgia
Bucureşti (1976). Stagii: Franţa (1979), Italia (2002-2009). Locţiitor al şefului Statului Major
(1997), Anglia (1998), Danemarca (1998), General pentru Operaţii şi Instrucţie, Bucureşti
Germania (2000), Statele Unite ale Americii (2009~) Volume importante: Dimensiunea
(2001). Activitate didactică: institutor, Valea militară a globalizării; Influenţele globalizării
Iaşului, Argeş (1964-1970; 1973-1974); militare asupra misiunilor Armatei României.
profesor, Curtea de Argeş: Şcoala Nr. 4 (1974- Studii, analize, rapoarte, informaţii, reuniuni
1980, director adjunct); Liceul Electroargeş tematice naţionale şi internaţionale în domeniu.
(1980-1990); director adjunct, elevi străini, Numeroase misiuni continentale. Decoraţii
(1983-1986); Liceul/Colegiul Vlaicu Vodă române şi străine. General de brigadă (2004),
(1990-1996), director adjunct (2008-2009). general maior (2009), general locotenent
Primar al municipiului Curtea de Argeş (1996- (2011). Aprecieri publice. (G.I.N.).
2008), director adjunct/director, Oficiul pentru
Protecţia Consumatorilor, Piteşti (2009-2010). NISTOR, Iulian (n. Drobeta-Turnu
Studii, articole, analize, rapoarte, reuniuni Severin, Mehedinţi, 28 iunie 1954). Economist,
tematice naţionale şi internaţionale. Preocupat parlamentar, om de afaceri. Activitate la Piteşti,
de: creşterea calităţii învăţământului mediu şi Argeş în perioada 1979-2000. Facultatea de

163
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Ştiinţe Economice, Timişoara (1979). Inspector colaborator CAER (1981-1988). Inovator şi


principal, Secţia Financiară/Direcţia Generală a inventator. Vicepreşedinte, Camera de Comerţ
Finanţelor Publice Argeş (1979~1992). şi Industrie Argeş (1990), preşedinte (1990-
Membru fondator (1989), Organizaţia Piteşti a 1991), fondator, Oficiul Registrului Comerţului
Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat. Argeş. Şef, Departamentul Management SC
Deputat de Argeş (1992-1996), reprezentând Arpechim SA, Piteşti (1991-1996), director
Partidul Democraţiei Sociale din România. executiv, Asociaţia Română de Siguranţă şi
Iniţiative legislative, interviuri, emisiuni media. Funcţionare Industria Chimică şi Petrochimică
Diverse activităţi economice în Capitală (1996~). Contribuţii la dezvoltarea industriei
(2000~). Recunoaşteri publice (C.D.B.). chimice din Argeş, reorganizarea instituţională
a coordonării economiei locale de piaţă.
NISTOR, Marian (n. Stolnici, Argeş, 4 Diverse aprecieri publice. (I.D.P.).
decembrie 1943). Dirijor, muzică uşoară,
Bucureşti (1962), Clasa Fănică Luca, Matei NISTOR, Mihai P. (n. Uda, Argeş, 15
Jurubiţă. Activitate permanentă în Capitală iunie 1954). Actor de teatru, militant politic.
(1965~). Fondator, formaţiile: Stele 23 August Liceul Teoretic, Găeşti, Dâmboviţa (1974),
(1965); Savoy (1969); Savoy Junior (1980); Facultatea de Ştiinţe Juridice, Administrative şi
Grupul Folk/Etno-Pop Savoy (1998). ale Comunicării, Universitatea Constantin
Colaborări: teatre, ansambluri, studiouri, case Brâncoveanu, Piteşti, Argeş (2007). Activitate
de discuri din Capitală. Albume importante: în domeniu: Şcoala Populară de Artă, Giurgiu
Iscălitura de lumină (1977); Apa trece pietrele (1978-1981); Casa de Cultură Geoagiu,
rămân (19819; Eu sunt ca viaţa (19869; Hunedoara (1981-1984); Teatrul Ion Vasilescu,
Domnişoară, domnişoară (1995); Biblia şi Giurgiu (1984-1986); Teatrul Alexandru
puşca (1999). Promovarea unor solişti renumiţi Davila, Piteşti (1968 ~ ). Roluri, de referinţă:
din România. Turnee externe. Premii Culai (Soacra cu trei nurori, George
internaţionale, festivalurile de la: Berlin (1973) Vasilescu, după Ion Creangă); Groza
şi Rostock (1986), Germania; Moscova (1985, Moldoveanul (Vlaicu Vodă, Alexandru Davila);
1986), Federaţia Rusă. Formator de talente. Crăcănel (D’ale carnavalului, Ion Luca
Consemnări critice favorabile. Diverse Caragiale); Gini Lambordini (Încurcături la
aprecieri comunitare. (L.P.). discotecă , Mihai Popescu); Sarsailă Diabolic
show, Ion Popa). Colaborări regizorale,
NISTOR, Marian M. (n. Suhaia, formaţii de amatori, premii în domeniu.
Teleorman, 23 martie 1938). Inginer, chimie Participant direct la evenimentele revoluţionare
industrială, manager. Stabilit la Piteşti, Argeş, din decembrie 1989 în Piteşti, preşedinte,
din 1966. Şcoala Medie, Turnu-Măgurele, Consiliul Frontului Salvării Naţionale (22
Teleorman (1955), Institutul de Petrol şi Gaze, decembrie 1989-8 ianuarie 1990). Gestionarea
Bucureşti (1959). Stagii în: Azerbaidjan administraţiei urbane pentru etapa amintită.
(1961), Germania Federală (1966, 1968), Membru: Asociaţia Oamenilor de Teatru şi
Japonia (1977). Activitate productivă: Muzică din România/ATM, Filiala Piteşti
Combinatul Chimic, Oneşti, Bacău (1959- (1987); Uniunea Teatrală din
1966); Combinatul Petrochimic, Piteşti, şef România/UNITER (1990). Alte aprecieri
secţie, şef serviciu, inginer şef (1966-1974), publice. (P.A.D.).
director comercial, (1974-1976). Preşedinte,
Societatea Mixtă Româno - Japoneză Roniprot, NISTORESCU, Teodor C. (n. Breaza,
Curtea de Argeş (1976-1982), director general, Prahova, 16 iulie 1951). Inginer mecanic,
Fabrica Bioproteine, Curtea de Argeş (1982- manager. Stabilit în Argeş din 1975. Liceul
1988), director tehnic, Centrala Industrială de Aurel Vlaicu, Breaza (1970), Universitatea din
Rafinării şi Petrochimie, Piteşti (1988-1990), Braşov (1975). Stagiu, Franţa (2000).

164
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Specializare, industria de automobile. (1907-1908); Rădeşti, Muscel (1908-1933),


Exprimări externe, state ale Uniunii Europene. ctitor, Şcoala Primară Nr. 2, Rădeşti;
Activitate permanentă, Întreprinderea de colaborator apropiat al lui Ion C. Petrescu (v.);
Autoturisme / SC Automobile SA, Colibaşi / Florin I. N. (15 martie 1908-22 februarie
Mioveni, Argeş (1975-2002): tehnolog, şef 1993), învăţător; Şcoala Pedagogică,
birou, inginer şef, director, departamentele Alexandria, Teleorman (1925), activitate
Controlul calităţii, Comerţ exterior, Cercetare, didactică : Rahova, Durostor/Dobrogea de Sud
Service, Desfacere. Contribuţii directe la: (1925-1940); Rădeşti (1945-1965); implicări
realizarea programului general de fabricaţie a permanente în activitatea comunitară; Avida Il.
autoturismelor din gama Dacia şi derivate; N. (Dragoslavele, Muscel, 18 februarie 1911-
asimilarea după licenţa Renault, Franţa; Rădeşti, 22 decembrie 1994), învăţătoare, soţia
diversificarea relaţiilor de cooperare internă şi lui Florin I. N.; Şcoala Normală Carol I,
internaţională. Analize, rapoarte, reuniuni Câmpulung (1929); activitate didactică:
tematice autohtone sau continentale. Membru, Rahova, Durostor / Dobrogea de Sud (1930-
diverse asociaţii profesionale în domeniu, alte 1940); Rădeşti (1941-1966); rezultate
aprecieri publice. (M.T.D.). performante, recunoscute în domeniu; Tiberiu
F. N. (v.), Florica N. (n. Redea, Olt, 8 aprilie
NIŢĂ, Marin R. (n. Creţuleşti, 1939), inginer silvic, soţia lui Tiberiu F. N.;
Mătăsaru, Dâmboviţa, 24 septembrie 1940). Liceul de Fete, Caracăl, Olt, (1956), Institutul
Inginer, construcţii civile, industriale, agricole, Politehnic, Braşov (1964); activitate
manager. Stabilit la Piteşti, Argeş, din 1966. specializată, Târgu Jiu, Gorj: Întreprinderea
Şcoala Medie Ion Neculce, Bucureşti (1958), Forestieră (1964-1981), Cooperaţia
Institutul Politehnic, Timişoara (1966). Meşteşugărească, vicepreşedinte (1981-1994);
Activitate în domeniu: tehnolog, şef lot, şef Fondul Proprietăţii de Stat, inspector (1994-
serviciu, director adjunct, Grupul de Şantiere 2000); Gabriela Viorela T.N. (n. Baia de
Piteşti, Trustul de Construcţii Industriale Argeş Aramă, Gorj, 5 martie 1966), medic primar,
(1966-1991); director adjunct, SC Conarg SA, pediatrie, fiica lui Tiberiu F. N.; Liceul Tudor
Piteşti (1991-1994); director tehnic, SC Vladimirescu, Târgu Jiu, Gorj (1985),
Argecom SA, Piteşti (1997-2000). Contribuţii Facultatea de Medicină, Craiova, Dolj (1991),
directe la: realizarea unor importante capacităţi doctorat, ştiinţe medicale, Bucureşti (2007);
productive, Platforma Industrială Piteşti – Sud primariat în 1992; activitate specializată,
(Polietilenă, Piroliză II, Rafinărie III); Spitalul Grigore Alexandrescu, Bucureşti
edificarea Campusului Universitar Târgu din (1992~); Monica Maria T.N. (n. Baia de
Vale, Piteşti, Băncii Comerciale, Piteşti, Şcoalii Aramă, Gorj, 27 mai 1967), medic primar,
cu 16 săli de clasă, Costeşti, Argeş. oftalmologie, fiica lui Tiberiu F. N.; Liceul
Promovarea unor tehnologii moderne în Tudor Vladimirescu, Târgu Jiu, Gorj (1985),
construcţii. Diverse colaborări comunitare. Facultatea de Medicină, Timişoara (1992);
Aprecieri publice. (G.P.). activitate specializată, Spitalul Militar Central,
Bucureşti (1992~); Cornelia F.N. (n.
NIŢESCU (Secolul XIX ~). Familie Câmpulung, Argeş, 14 septembrie 1953),
tradiţională din Rădeşti, Stâlpeni, Muscel. juristă, fiica lui Florin I. N.; Liceul/Colegiul
Proprietari rurali şi urbani, cadre didactice, Zinca Golescu, Piteşti, Argeş (1972),
combatanţi şi veterani de război, ingineri, Facultatea de Drept, Bucureşti (1986);
medici, jurişti, economişti. Mai cunoscuţi: Ion activitate specializată Liceul/Colegiul
I. N. (15 august 1880-9 februarie 1951), Economic Maria Teiuleanu, Piteşti (1986-
învăţător; Şcoala Normală Carol I, Câmpulung, 1994), Universitatea Constantin Brâncoveanu,
Muscel (1902); activitate didactică: Dobra, Piteşti (1994~); studii, articole, reuniuni
Romanaţi (1902-1908); Valea Stânii, Ţiţeşti tematice în domeniu. Conexiuni cu familiile:

165
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Pietrăreanu (Dragoslavele, Muscel); Prişcă 74 Ornanki, Siberia (1944-1946). Distinct:


(Redea, Olt); Armengioiu (Bucureşti); Savu gestionarea fondurilor de investiţii pentru noile
(Mărăcineni şi Curtea de Argeş). Numeroase localuri destinate Şcolii Nr. 3, liceelor Sanitar,
atestări documentare. Aprecieri publice. (F.P.). Chimic şi Sportiv, Câmpulung, Argeş. Volume
metodice, studii, articole, analize, rapoarte,
NIŢESCU, Dan Liviu I. (n. Bucureşti, interviuri, reuniuni tematice. Membru, diverse
9 mai 1952). Inginer, automatizări, manager. foruri ştiinţifice în domeniu. Aprecieri
Stabilit în Argeş din 1961. Liceul Nicolae comunitare. (V.P.).
Bălcescu / Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti,
Argeş (1971), Institutul Politehnic, Bucureşti NIŢESCU, Tiberiu F. (Rahova,
(1976). Doctorat, ştiinţe tehnice, Bucureşti Cadrilater/Dobrogea de Sud, Bulgaria, 20
(2003). Exprimări externe. Specializare, noiembrie 1936 – Târgu Jiu, Gorj, 21 iunie
industria de automobile. Activitate permanentă, 2003). Inginer silvic, manager. Familie
Întreprinderea de Autoturisme / SC Automobile tradiţională din Rădeşti, Stâlpeni, Muscel.
SA / Compania Dacia-Renault, Colibaşi / Şcoala Medie/Colegiul Dinicu Golescu,
Mioveni, Argeş: şef secţie / inginer şef, Fabrica Câmpulung, Argeş (1959), Institutul Politehnic,
de Maşini Unelte (1982 - 1993); director Braşov (1964). Activitate specializată în
departamentele IT & C (1993 - 1998), domeniu: Întreprinderea Forestieră, Baia de
Informatică şi Organizare (1998 - 1999), Aramă, Gorj (şef serviciu, inginer şef, director,
Organizare şi Sisteme Informaţionale (1999 - 1965-1972); Întreprinderea Forestieră, Târgu
2002), Consultanţă în Organizare (2000 - Jiu, Gorj, (director tehnic, director, 1972-1994);
2004), Consultanţă în Management / BMT SC Robur SA, Târgu Jiu (director general,
2004 SRL, Bucureşti (2004 ~). Inovaţii şi director tehnic, 1994-1998). Coordonator,
invenţii brevetate. Contribuţii la: lucrări complexe, Bazinul Forestier Gorj:
implementarea automatizării pentru creşterea drumuri, căi ferate, capacităţi productive,
performanţei operaţionale; introducerea plantări. Adaptare la economia de piaţă,
tehnologiilor de sudură multipunct la retrocedarea unor suprafeţe proprietarilor
caroserie; integrarea sistemului informatic în iniţiali. Studii, rapoarte, comunicări, interviuri,
gestiunea generală a unităţii. Studii, analize, reuniuni tematice naţionale. Membru,
rapoarte, reuniuni tematice. Membru diverse importante asociaţii profesionale din România.
asociaţii profesionale în domeniu, alte aprecieri Aprecieri antume şi postume. (I.D.P.).
publice. (M.T.D.).
NIŢESCU, Voicu (Sfârşitul secolului
NIŢESCU, Ion C. (Piţigaia, Stâlpeni, XIX-Prima jumătate a secolului XX).
Muscel, 30 septembrie 1914 - ?). Profesor Parlamentar, jurist. Deputat de Argeş (1939-
gradul I, limba română-istorie, manager, 1940), reprezentând Frontul Renaşterii
publicist. Şcoala Normală Carol I, Câmpulung, Naţionale, Categoria Ocupaţiuni Intelectuale,
Muscel (1934), Universitatea din Bucureşti Circumscripţia Ţinutului Bucegi, reşedinţă,
(1961). Activitate didactică: şcoli din Muscel Bucureşti, delimitată prin legislaţia regelui
(1935-1941; 1946-1948); inspectoratul plasei Carol II (v.). Adept al sporirii rolului
Câmpulung (1948-1950); instituţii de monarhiei în modernizarea României. Diverse
învăţământ mediu, Câmpulung (1950-1977). aprecieri publice. (C.D.B.).
Director: Şcoala de Aplicaţie (1950-1957);
Şcoala Nr. 3 (1953-1964); Liceul Nr. 2 cu NIŢU, Elvira Elena V. (n. Tighina,
Program Sportiv (1964-1977). Funcţionar Basarabia, 26 decembrie 1939). Inginer,
ministerial, Bucureşti (1977). Combatant, Al construcţii hidrotehnice, funcţionar de stat,
Doilea Război Mondial, Frontul de Est (1941- manager. Stabilită la Piteşti, Argeş, din 1963.
1944), prizonier în Uniunea Sovietică, Lagărul Şcoala Medie Nr.1, Târgovişte, Dâmboviţa

166
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1957). Institutul de Construcţii, Bucureşti Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă


(1963). Activitate specializată: Uzina de Apă, Argeş (1980-1983, şef secţie, şef atelier);
Mărăcineni, Argeş (1963); Trustul de Consiliul Popular Judeţean Argeş (1983-1989,
Construcţii, Argeş (1963 – 1969). Şef, Serviciul şef sector tehnic). Participant direct la
Investiţii (1969 – 1974), director (1974 – evenimentele revoluţionare din 1989 la Piteşti:
1991), Secţia Tehnică Investiţii, Consiliul vicepreşedinte, Consiliul Judeţean Argeş al
Popular Judeţean Argeş. Gestionarea realizării Frontului Salvării Naţionale (22 decembrie
unor importante edificii social- culturale: 1989-5 ianuarie 1990), primar al judeţului
spitalele din Piteşti, Câmpulung, Curtea de (ianuarie-iulie 1990). Membru fondator,
Argeş; centrele stomatologice Piteşti şi Frontul Democrat al Salvării Naţionale /
Câmpulung; internatele liceelor Nicolae Partidul Democraţiei Sociale din România,
Bălcescu, Piteşti, Dinicu Golescu, Câmpulung; Organizaţia Argeş (1992), senator (1990-1992),
Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş; atelierele şi deputat (1992-1993). Prefect de Argeş (1992-
depozitele Muzeului Goleşti; reabilitarea 1995), reprezentând guvernul condus de
clădirii Teatrului Alexandru Davila, Piteşti; Nicolae Văcăroiu (v.), inspector guvernamental
şcoli, grădiniţe, creşe din mediul urban. (1995-1996). Iniţiative private (1996 ~).
Demersuri pentru folosirea surselor de energie Contribuţii importante la: restructurarea
neconvenţională şi redimensionarea staţiilor de instituţiilor rurale şi urbane locale; înfiinţarea
epurare biologică. Vicepreşedintă, Asociaţia Universităţii din Piteşti; promovarea
Pro Basarabia, Filiala Piteşti (1991 ~). investiţiilor pentru edificarea Bibliotecii
Rapoarte, analize, reuniuni tematice naţionale. Judeţene şi extinderea Muzeului Judeţean;
Diverse aprecieri publice. (I.T.B.). aplicarea prevederilor legislative referitoare la
privatizarea în Argeş-Muscel; dezvoltarea
NIŢU, Nicolae Gh. (Pietroşani, oraşului Mioveni. Misiuni externe. Studii,
Muscel, 20 iunie 1900 – Jilava, Ilfov, 18/19 analize, rapoarte, interviuri, emisiuni media.
iulie 1959). Învăţător, căpitan în rezervă, Diverse aprecieri publice. (I.T.B.).
proprietar rural, militant politic. Membru activ,
Grupul de rezistenţă armată anticomunistă NIŢULESCU, Stelian (Secolul XX).
Haiducii Muşcelului. Arestat (decembrie 1949), Parlamentar, lucrător industrial. Deputat de
torturat, Securitatea din Piteşti, Argeş, judecat, Argeş în Marea Adunare Naţională,
condamnat (5 mai 1950), patru ani detenţie, Circumscripţia Electorală Câmpulung (1952-
executaţi parţial. Reluarea anchetei, Tribunalul 1956), reprezentând Frontul Democraţiei
Militar, Regiunea II, Bucureşti, deplasat la Populare. Preocupări privind dezvoltarea
Piteşti. Condamnat la moarte, 4 iunie 1959, economiei postbelice în zona Muscel.
executat, 18/19 iulie 1959, Penitenciarul Jilava Aprecieri publice.(C.D.B.).
(Valea Piersicilor), Ilfov, împreună cu alţi 15
partizani. Soţia, Niţu Roza, arestată, anchetată, NIŢULESCU, Vasile C. (n.
torturată, Securitatea din Piteşti. Recunoaşteri Topoloveni, Muscel, 2 aprilie, 1922). Artist
publice postume. (I.I.P.). plastic, pictură eclesiastică şi civică. Liceul
Gheorghe Şincai, Bucureşti (1938), Şcoala de
NIŢU, Vasile N. (n. Retevoeşti, Pictură Bisericească şi Monumentală, Bucureşti
Pietroşani, Muscel, 20 iunie 1950). Inginer, (1941), Clasa Ion D. Ştefănescu, Arthur
energetică, înalt funcţionar de stat, parlamentar, Verona. Ucenicie pe lângă pictorii Constantin
om de afaceri. Liceul Nr. 3/Colegiul Alexandru Niţulescu şi Dumitru Belizarie (v.). Ample
Odobescu, Piteşti, Argeş (1969), Institutul lucrări, singur sau în colaborare, parohii din:
Politehnic, Bucureşti (1975). Activitate Alba (1956~1987); Arad (1963~1996); Argeş
specializată: Întreprinderea Electrocentrale, (1939 ~1953); Bacău (1973); Bihor (1983);
Borzeşti, Bacău (1975-1976); Întreprinderea Braşov (1955~1957); Buzău (1937);

167
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Dâmboviţa (1937 ~1967); Dolj (1940); secolul XIV şi datarea morţii, la Câmpulung,
Hunedoara (1954~ 2005); Iaşi (1954~1957); Muscel, a voievodului Basarab I Întemeietorul
Mureş (1957~1994); Prahova (1938~1939); (v.); Mănăstirea Tismana, Gorj; Biserica
Sibiu (1955~1986); Vaslui (1942~1943). Mărgineni, Prahova, identificarea portretului
Sstudii, articole, analize, referate, rapoarte pe lui Pârvu Mutu (v.). Scene biblice: mănăstirile
teme adecvate. Documentări naţionale sau Govora, Vâlcea (1908) şi Stâlpu, Buzău;
internaţionale. Aprecieri publice. (S.N.). bisericile: Sfântu Gheorghe, Hârlău, Iaşi;
Madona Dudu, Craiova, Dolj; Stavropoleos,
NORDCO/ANTREPRIZA/ŞANTIER Bucureşti; Oeşti, Corbeni, Argeş. Decoraţiuni
DE CONSTRUCŢII Nr. 2 PITEŞTI (1975~). cu mozaic italian, premieră pentru România,
Unitate economică reprezentativă pentru catedralele: Alba Iulia (Alba); Sulina (Tulcea);
Argeş-Muscel, specializată în executarea de Bucureşti; Muzeul din Ploieşti, Prahova.
obiective civile şi hidrotehnice. Succesiv: Donator comunitar: Casa şi Colecţia de Artă
Şantierul Nr. 2, Trustul de Construcţii Argeş Norocea, Curtea de Argeş, astăzi, Secţia
(1975-1981); Antrepriza de Construcţii Nr. 2, Etnografie şi Artă Populară, Muzeul Municipal,
Piteşti (1981-1992). Privatizare pe bază de Curtea de Argeş. Săli dedicate special vieţii şi
acţiuni (1992): SC Nordco SA, Piteşti. operei pictorului, alte atestări documentare.
Numeroase edificii publice în Piteşti: Spitalul Eponimii: stradă la Curtea de Argeş, ateliere de
de Pediatrie, Procuratura, Muzeul Judeţean creaţie, saloane tematice. Valoroase aprecieri
Argeş (extindere, pavilion administrativ, publice antume şi postume. (S.N.).
planetariu, observator astronomic); liceele
Alexandru Odobescu şi Ion Barbu; şcolile Nr. NOROCEA, Ioan/Ivan (Secolul XVI).
3, 18, 19; blocurile P2, P3, beneficiar, Trustul Mare proprietar funciar, demnitar medieval.
Petrolului, Piteşti. La Curtea de Argeş: Spitalul Nominalizat, documentar, ca fiind din Piteşti.
Municipal; Hotelul Posada; Complexul Logofăt, vornic (1593), diplomat, comandant
Comercial Zara; blocul E4. Distinct, canalizări militar, strateg al voievodului Ţării Româneşti,
şi staţii de epurare: Piteşti, Mioveni, Costeşti, Mihai Viteazul (v.). Dregătorii în Muntenia,
Topoloveni; sediile primăriilor: Costeşti, Moldova, Transilvania, împuternicit la Înalta
Topoloveni, Bascov. Colaborări cu arhitecţi Poartă şi pe lângă Sigismund Báthory,
din Argeş şi Bucureşti. Locaţii proprii în principele Ardealului (1581~1601). Primul şi
Piteşti: Războieni (1975-1976); Găvana II singurul reprezentant de la sud de Carpaţi
(1976-1985); Depozitelor (1985). Manageri participant, efectiv, la conducerea Principatelor
cunoscuţi: Adrian Chirea, Mircea Georgescu Române, unite în 1600-1601. Ctitor, Biserica
(v.). Atestări documentare. Implicări Buna Vestire Greci/Sfântul Mina, Piteşti (1564).
comunitare permanente. (D.I.G.). Contribuţii speciale la amplificarea rolului
reşedinţei Argeşului în perioadă amintită.
NOROCEA, Dumitru I. (Bolboşi, Diverse atestări documentare. Studii dedicate,
Gorj, 12 octombrie 1880 – Curtea de Argeş, 1 stradă în Pitești, alte aprecieri publice antume și
iunie 1964). Artist plastic, pictură, restaurator. postume. (S.I.C.).
Stabilit la Curtea de Argeş din 1914. Liceul
Traian, Turnu Severin, Mehedinţi (1899), NOVAC, Elisaveta N. (n. Modoia,
Şcoala Naţională de Bele-Arte, Bucureşti, Cernişoara, Vâlcea, 18 octombrie 1943).
Clasa Ipolit Strâmbu (1907). Specializări, Profesoară gradul I, limba română, scriitoare,
pictură bizantină: Italia; Muntele Athos, Grecia editor. Stabilită în Argeş din 1963. Studii
(1909 – 1913); Paris, Franţa. Restaurări inedite, liceale, Curtea de Argeş (1965), Universitatea
valoroase picturi ortodoxe la: Biserica din Bucureşti (1973). Documentări externe:
Domnească Sfântul Nicolae, Curtea de Argeş state din Europa și America de Nord. Redactor,
(1914), descoperirea frescei originale din revista Argeş (1971-1973). Activitate didactică

168
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

permanentă, şcoli, licee, facultăţi din Piteşti, înfiinţarea caselor memoriale Bălceşti (Vâlcea),
Argeş (1973-2000). Volume importante Domneşti, Galeş, Muşăteşti, Retevoeşti, Teiu
(versuri, proză): Mona-Lisa (1973); Ochiul de (Argeş); cunoaşterea personalităţilor din
basm (1981); Grădina Salamandrei (1987); familiile Golescu (v.) şi Brătianu (v.). Membru,
Copii în sat de basm (2004); Nămăeşti. asociaţii profesionale în domeniu. Diverse
Apostolul Andrei pe tărâmul lupilor (2010). aprecieri publice. (S.I.C.).
Iniţiative/mijloc de acţiune familială (2000):
Editura Nova Internaţional (preşedinte NOVACOVICI (Secolul XIX ~ ).
executiv); revista Satul natal (redactor şef). Familie tradiţională din Argeş. Proprietari
Implicări comunitare. Demersuri pentru: urbani, mici întreprinzători, militanţi politici,
înfiinţarea Filialei Piteşti a Uniunii Scriitorilor, oameni de cultură, funcţionari. Mai cunoscuţi:
coordonatorul proiectului (1995); consolidarea Petre N., atelier tipografic şi librărie, Piteşti;
rolului ortodoxiei; stimularea creaţiei infantile. Rovin N., legătorie de cărţi, cartonaje, atelier
Promovarea imaginii urbei Piteşti în Canada, pentru confecţionat rame; fondatori, Casa
atragerea de resurse oportune reabilitării Novacovici, Piteşti (1852); Traian P. N. (v.);
zonelor verzi din localitate. Colaborări, Nicolae P. N., inginer, construcţii civile,
numeroase publicaţii din România: cronici, Bucureşti; Doru Constantin N. (1933 – 2011),
recenzii, note de lector. Referiri critice expatriat în Franţa, memorialist; volum
favorabile, premii, reuniuni tematice, membră, important: Din România după gratii – spre
Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia libertate (2001). Activităţi agreate de forurile
Bucureşti (1990), alte aprecieri publice. (M.S.). economice, administrative, judiciare ale
oraşului Piteşti şi judeţului Argeş. Atestare
NOVAC, Vasile Gh. (Ciuperceni, Gorj, documentară: Anuarul general urban (1936);
9 martie 1938). Cadru didactic universitar, Istoria municipiului Piteşti (1988). Donaţii
istorie, cercetător principal I, manager, editor. financiare pentru Teatrul Comunal din Piteşti.
Stabilit în Argeş din 1965. Şcoala Medie, Târgu Aprecieri publice. (N.P.L.).
Jiu, Gorj (1954), Universitatea din Bucureşti
(1959). Doctorat, istorie, Bucureşti (1979). NOVACOVICI, Traian P. (Piteşti,
Documentări externe. Activitate specializată: Argeş, 1 mai 1900 - Bucureşti, 7 mai 1952).
Şcoala Medie, Baia de Aramă, Mehedinţi (1959 Proprietar urban, editor, militant politic.
-1965); facultăţi din Piteşti (1979-1985, 1998- Imobile, terenuri, alte bunuri cu valoare
2005); Muzeul Goleşti, Ştefăneşti, Argeş, deosebită, zona centrală a oraşului Piteşti.
muzeograf (1965-1967), director (1969-1990); Moştenitor, Casa Novacovici (tipografie,
Muzeul Judeţean Argeş (1967-1968, 1992- legătorie, încadrări în rame, cartonaje), fondată
2008); Muzeul Satului, Bucureşti (1991-1992). de Petre şi Rovin N. (1852). Reprezentant
Inspector (1968-1969), consilier/consilier şef pentru Argeş (1836): Societatea de Asigurare
(1990-1991), Comitetul/ Inspectoratul pentru Adriatica şi Colectura Lozul Norocos, din
Cultură Argeş. Volume importante: Generali Capitală. Activităţi agreate de Camera de
câmpulungeni, I (1996, în colaborare), II Comerţ şi Industrie, Piteşti. Colaborări la presa
(2002); Mari personalităţi politice argeşene, I timpului. Membru marcant: Partidul Social
(2000); Generali argeşeni, I (2001), II (2006); Democrat, lider, Organizaţia Argeş. Adept al
Judeţul Muscel. 1831-1939 (2008); constituirii Frontului Naţional Democrat,
Regimentul 18 Gorj (2011). Numeroase studii, Consiliul Judeţean Argeş (23 octombrie 1944),
articole, comunicări, referate, reuniuni împreună cu delegaţi ai Partidului Comunist
tematice. Fondator: Editura Nova Internaţional, Român, Uniunii Patrioţilor, Sindicatelor,
Piteşti (2000); revistele Museum (1974); Dor Frontului Plugarilor. Consemnat în: Anuarul
(1990); Satul natal (2001). Contribuţii la: general al oraşului Piteşti şi Judeţului Argeş
reorganizarea şi extinderea Muzeului Goleşti; (1936); Istoria municipiului Piteşti (1988).

169
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Arestat (10 martie 1952), anchetat, torturat, şi subcarpatic, activităţi forestiere, zootehnice,
Securitatea din Piteşti, ca opozant faţă de meşteşugăreşti. Artă populară tradiţională,
Reforma monetară şi susţinător al Programului folclor literar, vocal, coregrafic la interferenţă
Partidului Social Democrat Constantin Titel cu spiritualitatea Transilvaniei. Turism de
Petrescu, contrar unificării cu Partidul performanţă sau de agrement. Trasee rutiere
Comunist. Decedat, Lagărul de muncă forţată, spre: lacul Învârtita (780 m altitudine, 2,2 ha);
Ghencea, Bucureşti. Diverse atestări masivul Făgăraş, municipiile Curtea de Argeş,
documentare. Aprecieri publice antume si Câmpulung, Piteşti. Zonă cunoscută pentru
postume. (I.I.P.). activitatea grupurilor de rezistenţă armată
anticomunistă din România postbelică, locuri
NUCŞOARA (Secolul XVI ~) Comună memoriale. Înfrăţire cu localitatea Diamante
din judeţul Argeş, pe Râul Doamnei, din Italia. Târg anual, Sboghiţeşti. Scrieri
aparţinând, tradiţional, zonei Muscel, satele: monografice: Ioana Raluca Arnăuţoiu (1997);
Nucşoara, Gruiu, Sboghiţeşti, Slatina. Constantin Cârstoiu (2002); Ion Oprescu,
Suprafaţă: 437,1 km2. Locuitori: 5000 (1971); Valentin Retevoi, Lica Retevoi (2007).
1555 (2008). Atestare documentară: Nucşoara Importante consemnări de arhivă. (G.C.).
(1532); Slatina/Slatuni (1526): Biserici:
Nucşoara (1890); Slatina (1990-1995); NUMIAN, Constantin (A doua
Sboghiţeşti (1991- 1993); cruci de piatră: Grui jumătate a secolului XIX – Începutul secolului
(secolul XVIII); Nucşoara (1729; 1759). XX). Parlamentar, proprietar urban şi rural.
Monument al eroilor: Nucşoara (1877;1916- Senator de Argeş, Colegiul I, ales la scrutinul
1918;1941-1945). Şcoală (1838); Cămin din 7-9 februarie 1905, reprezentând Partidul
Cultural (1948); Bibliotecă publică (1958). Conservator. Diverse iniţiative legislative.
Baraj, lac de acumulare, galerie de aducţiune Contribuţii la diversificare economiei şi
din Râul Doamnei, pentru Complexul administraţiei locale. Aprecieri publice.
Hidroenergetic Vidraru (Arefu). Areal montan (C.D.B.).

170
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Victor Naghi Dumitru Al. Nanu

Ioan Nanu-Muscel Neagoe Basarab

Ion Negulici Marius Negulici

171
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Nicolae Alexandru Basarab Leonard Nicolae/Naia

Ion Nicolaescu-Bugheanu Ion G. Nicolaescu-Măţău

Dumitru G. Niculescu Traian Novacovici

172
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

şef, Secţia de Estradă Constantin Zărnescu.


Roluri de referinţă în spectacolele de revistă:
Încurcă lume; Fratele meu Charles (dublu
rol); Un ginere de milioane; O fată

O
imposibilă; Serenada din Trivalea Soarelui.
Implicări constante în viaţa Cetăţii.
Consemnări critice favorabile, alte aprecieri
publice. (C.G.C.).
OANĂ, Gabriel V. (n. Ploieşti,
Prahova, 4 august 1950). Arhitect. Stabili