Sunteți pe pagina 1din 280

ENCICLOPEDIA

ARGEŞULUI
ŞI
MUSCELULUI
VOLUMUL I
A-C

BIBLIOTECA JUDEłEANĂ DINICU GOLESCU ARGEŞ

PITEŞTI, 2010
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
VOLUMUL I
A–C

EDITORI: CONSILIUL JUDEłEAN ARGEŞ, UNIVERSITATEA DIN


PITEŞTI, CONSILIUL LOCAL PITEŞTI,
CLUBUL ENCICLOPEDIŞTILOR DIN ARGEŞ-MUSCEL
COLEGIUL REDACłIONAL
Coordonator: Prof. univ. dr. Petre POPA
Redactori responsabili: dr. Octavian Mihail SACHELARIE (Volumul I); ing. drd.
Ileana BĂLAN (Volumul II); dr. Spiridon CRISTOCEA (Volumul III);
dr. Filofteia PALLY (Volumul IV).
Redactori de specialitate:
 Domni, doamne, domniŃe, regi, regine: dr. Vasile NOVAC (V.N.), dr. Claudiu NEAGOE (C.N.);
 Academicieni: Silvestru VOINESCU (S.D.V.) , dr. Petre POPA (P.P.);
 Oameni politici şi de stat: dr. Spiridon CRISTOCEA (S.I.C.), dr. Sevastian TUDOR (S.T.);
 Ierarhi, instituŃii eclesiastice, comunităŃi etnice: Silvia POPESCU (S.P.);
 PrefecŃi, instituŃii judeŃene, funcŃionari de stat: Ion BULACU (I.T.B.), Manole BIVOL (M.B.);
 Primari, instituŃii urbane, funcŃionari publici: Teodor MAVRODIN (T.M.), Nicolae MOISESCU (N.I.M.);
 Parlamentari, cercetători în ştiinŃe agricole, unităŃi specializate în domeniu: dr. Constantin BUDAN (C.D.B.);
 Scriitori, asociaŃii literare: Marian STOICA (M.S.), Margareta ONOFREI (M..M.O.);
 Muzicieni, instituŃii şi formaŃii muzicale: LucreŃia PICUI (L.P.);
 Plasticieni, instituŃii şi asociaŃii de artă: Simona NAGÎł (S.N.);
 Generali, instituŃii militare: dr. Gheorghe NICOLESCU (G.I.N.), dr. Vasile NOVAC (V.N.);
 Martiri postbelici, asociaŃii memoriale:dr. Ilie POPA (I.I.P.), drd. Remus Petre CÎRSTEA (R.P.C.), Zicu IONESCU (Z.I.); ;
 Structuri politice, administrative şi obşteşti actuale: DănuŃ BICA (D.B.), Dumitru DRĂGUł (D.D.); Marius
POSTELNICESCU (M.I.P.);
 Universitari, instituŃii de învăŃământ superior: drd. Ileana BĂLAN (I.A.B.), Mariana SÂRBU (M.C.S.), dr. Ioana Iulica
VOICU (I.I.V.);
 Cercetători în ştiinŃe exacte: dr. Radu GAVA (R.G.), dr. Elena HEROIU (E.H.);
 Cercetători în ştiinŃe umaniste: dr. Octavian Mihail SACHELARIE (O.M.S.);
 Istorici, mari proprietari funciari şi demnitari medievali: dr. Spiridon CRISTOCEA (S.I.C.), drd. Radu OPREA (R.O.);
 ArhitecŃi, instituŃii de profil: Alexandru MULłESCU (A.M.);
 Constructori, edificii, zone rezidenŃiale: Grigore POPESCU (G..P.), Dumitru GHERASOIU (D.I.G.);
 Jurişti, instituŃii juridice: dr. Dumitru VĂDUVA (D.V.), dr. Iulia BOGHIRNEA (I.F.B.), Aurelian DIANU (A.A.D.);
 Medici, farmacişti, instituŃii medicale: Constantin CAPĂTĂ (C.C.);
 Actori, instituŃii şi activităŃi teatrale: Ion FOCŞA (I.F.);
 Întreprinzători tradiŃionali, economişti: dr. Tiberiu Cristian AVRĂMESCU (T.C.A.), Ion BĂDESCU (I.G.B.) ,
Gheorghe HERA (G.H.);
 Industriaşi, manageri contemporani, inovatori, inventatori: Ion PIETRĂREANU (I.D.P.);
 DiplomaŃi de carieră, oameni actuali de afaceri: Ion Marius MOTREANU (I.M.M.);
 Folclorişti, instituŃii şi oameni de cultură: Constantin CÂRSTOIU (C.G.C.), Adriana LUNGAN (A.L.);
 Mari proprietari funciari din etapele modernă şi contemporană, fermieri, arendaşi: Ion ŞTEFAN (I.I.Ş.);
 Familii argeşene şi muscelene importante: dr. Filofteia PALLY (F.P.), dr. Nicolae LEONĂCHESCU (N.P.L.);
 Cadre didactice, instituŃii şcolare preuniversitare: dr. Ion M. DINU (I.M.D.) , Dumitru GHERĂSOIU (D.I.G.),
Constantin VĂRĂŞCANU (C.V.);
 Ziarişti, publicaŃii, tipografii: Ilie BARANGĂ (I.I.B.), Virgil MARTINESCU (V.G.M.), Constantin SIMAN (C.S.);
 Edituri, maeştri fotografi, traducători, realizatori media: Iuliana Elisabeta CIUCĂ (I.E.C.);
 Sportivi, cluburi, baze, asociaŃii: dr. Nicolae MIHĂILESCU (N.M.), Liviu Valentin MOTREANU (L.V.M.);
 LocalităŃi, glosar argeşean selectiv: Grigore CONSTANTINESCU (G.C.), Eugenia CONSTANTINESCU (E.C.);
 Hidronime, oronime, toponime, rezervaŃii naturale: Ion BĂCANU (I.S.B.), Valeriu Florian ALEXIU (V.F.A.);
 Varia: Nicolae BADEA (N.B.), Manole BIVOL (M.B.), Constantin BUDAN (C.D.B.), Gheorghe CHIłA (G.F.C.),
Eduard IonuŃ FÎŞCĂ (E.I.F.), dr. Nicolae LEONĂCHESCU (N.P.L.), Nicolae NECŞOIU (N.N.), dr. Filofteia PALLY
(F.P.), dr. Petre POPA (P.P.), Silvia POPESCU (S.P.), Vintilă PURNICHI (V.P.), Răzvan Silviu RUDI (R.S.R.), dr. Adrian
ŞIMON (A.Ş.).
ENCICLOPEDIA
ARGEŞULUI
ŞI
MUSCELULUI
VOLUMUL I
A-C
Cuvânt înainte: dr. Octavian Mihail SACHELARIE
Studiu introductiv: prof. univ. dr. Petre POPA

BIBLIOTECA JUDEłEANĂ DINICU GOLESCU ARGEŞ

PITEŞTI, 2010
Coperta I: Efigia JudeŃului Argeş (2010)
Coperta IV: Cuvinte despre Argeş şi Muscel

Titularii proiectului: BIBLIOTECA JUDEłEANĂ DINICU GOLESCU ARGEŞ;


BIBLIOTECA UNIVERSITĂłII DIN PITEŞTI; MUZEUL JUDEłEAN ARGEŞ;
MUZEUL VITICULTURII ŞI POMICULTURII GOLEŞTI
ConsultanŃi ştiinŃifici: prof.univ.ing.dr. Nicolae LEONĂCHESCU; cercetător principal I dr.
Gheorghe PĂUN, membru corespondent al Academiei Române
Parteneri media: ARGEŞUL (director Mihai GOLESCU); ATITUDINE ÎN ARGEŞ
(director Spiridon VOINESCU)

Caseta CIP. Biblioteca NaŃională a României

 Documentarişti: Vergil CALCIU, Daniela CALOTĂ, Iuliana Liliana COROŞ, dr. Gheorghe CREMENESCU, Gheorghe
CREłU, Ion DICU, Paul DICU (1926-2008), Vasile DUMINICĂ, drd. Jean DUMITRAŞCU, Maria DUMITRESCU,
Ion FÎNTÎNERU, Cornelia FOTA, Mihaela FULGEANU-MATEI, Mihai GOLESCU, Mihai GEORGESCU, Nicolae
GEORGESCU, Marian GHIłĂ, Gheorghe GOMOIU, dr. Mihai IANCU, Magdalena IOAN, Antonia IONIłESCU,
Viorica MĂNĂTUICĂ, Gheorghe MĂNDIłĂ, Mihai Constantin MITRACHE, Cezar NEACŞU, Ioana NECULA, dr.
Marin NIłULESCU, Cristian OTOBÂCU, Ion PĂTRAŞCU, dr. Dan PINTILIE, drd. Cornel POPESCU, Ion I.
POPESCU, Maria Magdalena ROŞOIU, Gheorghe SANDU, drd. Doru Gabriel STAN, Dana STANA, dr. Ştefan
ŞTEFĂNESCU, dr. Ştefan TRÂMBACIU, Daniela TRICĂ
 Tehnoredactori: ing. drd. Mihaela VOINICU, Petre Daniel BUCŞAN.
 Secretariat general: Iuliana Elisabeta CIUCĂ, Eduard IonuŃ FÎŞCĂ, Cristina DUICU.
 Culegere computerizată: Oana Adriana ANTONESCU, Marina APOSTOL, Dan ARSENE, Traian BRÎNARU, Adrian
Nicolae COMAN, Magdalena DINU, Ionel DOBRE, Diana GRIGOR, Elena HEROIU, Iulian MARICA, George
MARIN, Georgeta Elena NICOLESCU, Mihai OPROESCU, Iuliana Lucia POPESCU, Gabriel TUDOSE, Aurelian
Nicolae ZAMFIR
 Lectori: Ion I. POPESCU, Aurelia Ioana POPESCU, Gheorghe CHIłA

MulŃumiri pentru: Lelia BĂDICĂ, Constantin BĂRBULESCU, Dumitru CÂRSTEA, Nicolae COZLOVSCHI, Mircea
CRĂCIUN, Cristian DANEŞ, Virginia DRAGNEA, Mihail GHIłESCU, Vasile GHIłESCU, Ion HIRU, Dumitru ILIE, Liliana
Teodora MARINESCU, Vasile NEGOESCU, Marius OLTEANU, Romulus POPESCU, Constantin ROTĂREASA, Ion STAN,
George TĂTĂRUŞ, Vasile TUDOR

Consilieri editoriali: Eduard IonuŃ FÎŞCĂ (A); Ion Marius MOTREANU (B); Oana
Adriana ANTONESCU, Adrian Nicolae COMAN (C)

Toate drepturile asupra Volumului I (A-C) aparŃin Bibliotecii JudeŃene Dinicu Golescu
Argeş, Piteşti, www.bjarges.ro
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

CUVÂNT ÎNAINTE

Dr. Octavian Mihail SACHELARIE


Director,
Biblioteca JudeŃeană Dinicu Golescu Argeş

InstituŃia noastră centenară a anunŃat public, la Ziua CetăŃii, Piteşti, 20 mai 2008, dar şi prin
site-ul propriu, asumarea unui proiect cultural de anvergură, respectiv, colaborarea la editarea
lucrării intitulate Enciclopedia Argeşului şi Muscelului. Beneficiind de girul Consiliului JudeŃean
Argeş, UniversităŃii din Piteşti, Consiliului Local Piteşti, împreună cu Biblioteca UniversităŃii din
Piteşti, Muzeul JudeŃean Argeş, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, ne-am implicat
nemijlocit în realizarea acestui demers, considerat, pe bună dreptate, o provocare ilustrând valenŃe
naŃionale şi continentale, aparŃinând primelor decenii ale secolului XXI.
Acum, la mijlocul anului 2010, suntem în măsură să vă prezentăm Volumul I din
Enciclopedia Argeşului şi Muscelului, cuprinzând paginile de identificare, studiul introductiv şi
literele A-C, care înscriu aproape 1.000 de enunŃuri referitoare la: persoane importante, familii
renumite, localităŃi, instituŃii, asociaŃii, publicaŃii, entităŃi geografice, istorice, spirituale. În finalul
fiecărei litere sunt reproduse, alfabetic, mai multe imagini, convergente textelor, selectate din
portofoliul unităŃii noastre: documente, hărŃi, portrete, edificii, facsimile, lucrări de artă, publicaŃii,
alte însemne specifice zonei Argeş-Muscel.
Momentul se circumscrie preocupărilor având factură enciclopedică, promovate, constant,
de Biblioteca JudeŃeană Dinicu Golescu Argeş. Dintre nuanŃările acestei profesiuni de credinŃă,
amintesc, selectiv, două aspecte esenŃiale: fondul de carte şi reuniunile tematice.
Astfel, la 1 iunie 2010, instituŃia noastră pune la dispoziŃia cititorilor peste 426.000 de
unităŃi, toate titlurile fiind postate virtual, inclusiv pe internet. Consultând cataloagele clasice, ori
accesând www.bjarges.ro, se va constata, o dată în plus, caracterul enciclopedic al potenŃialului
propriu, cu trimitere la cele mai variate domenii, de la literatură beletristică, la divertisment. Un loc
aparte îl ocupă seriile şi colecŃiile de documente, manuscrisele, cartofilia, fototeca, lucrările de
sinteză, precum şi cartea veche, integrată patrimoniului cultural naŃional.
În consens cu asemenea direcŃionări, am transformat spaŃiile publice ale bibliotecii în
locaŃii pentru derularea unor reuniuni atractive, sugerând o tematică enciclopedică, specifice
segmentelor cărturăreşti, didactice, editorialiste, eclesiastice, etnografice, tehnice, manageriale şi de
marketing, sau artelor vizuale. Se dezvoltă, aşadar, un parteneriat interactiv cu structuri apropiate ca
profil, ori asociative, inclusiv patronale.
Continuând tradiŃia, amplificată substanŃial după 8 martie 2003, când s-a dat în folosinŃă
noua clădire, încurajăm generos lansarea unor creaŃii reprezentative ale scriitorilor, plasticienilor,
criticilor şi istoricilor literari, monografiştilor, gazetarilor, memorialiştilor, colecŃionarilor. Aspectele
aduse în prim-plan favorizează apropierea instituŃiei noastre de mijloacele media, insistente şi
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

incisive în casele tuturor contemporanilor.


O atare carte de vizită, creionată fugar, complementară altor motivaŃii obiective, ne-a
permis să devenim principalul suport documentar şi logistic, necesar elaborării enciclopediei
invocate. Consolidăm, astfel, experienŃa anterioară, întrucât, deseori, ne-am aflat la originea
realizării mai multor opere fundamentale, inspirate din realităŃile acestor locuri, ale căror titluri sunt
listate în bibliografia selectivă a volumului de faŃă.
Enciclopedia Argeşului şi Muscelului, iniŃiativă oportună a coordonatorului lucrării,
profesorul universitar dr. Petre POPA, cunoscut istoric, pedagog şi om de cultură, din Piteşti,
susŃinut îndeaproape de redactorii responsabili, redactorii de specialitate, tehnoredactori,
documentarişti, lectori, operatori, înscrişi în casetele tehnice, a polarizat dorinŃa de colaborare a mai
multor autori cu experienŃă, dar şi a unor tineri cercetători, cu deosebire din instituŃia noastră,
constituind, împreună, o adevărată echipă interdisciplinară, bazată pe onestitate, colegialitate,
onorabilitate. Tuturor le transmitem felicitări şi sincere mulŃumiri.
Cele mai calde sentimente de stimă referenŃilor ştiinŃifici, domiciliaŃi în Capitală, reputaŃii
intelectuali profesor universitar ing. dr. Nicolae LEONĂCHESCU, fost deputat de Piteşti şi
cercetător principal în matematică dr. Gheorghe PĂUN, membru corespondent al Academiei
Române, originari din Argeş, care ne gratulează prin această nouă colaborare. Ne bucură,
deasemenea, conlucrarea noastră editorială cu Biblioteca UniversităŃii din Piteşti (director ing. drd.
Ileana Bălan), Muzeul JudeŃean Argeş (director conf. univ. dr. Spiridon Cristocea), Muzeul
Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti (director dr. Filofteia Pally), precum şi parteneriatul media cu
publicaŃiile Argeşul (director Mihai Golescu), Atitudine în Argeş (director Spiridon Voinescu).
În perioadele imediat următoare se vor definitiva, treptat, celelalte volume, intermediate de:
Biblioteca UniversităŃii din Piteşti (D-K); Muzeul JudeŃean Argeş (L-R); Muzeul Viticulturii şi
Pomiculturii Goleşti (S-Z). După comunicarea virtuală, se preconizează tipografierea raportată la o
paginaŃie adecvată lucrărilor de acest gen.
Utilizatorii informaŃiilor actuale, difuzate în premieră absolută, încă din martie 2009, de
Biblioteca JudeŃeană Dinicu Golescu Argeş, Piteşti, str. Victoriei, Nr. 18, sunt invitaŃi să ne
transmită în scris, ori e-mail: bjdgarges@gmail.com, consemnând şi elemente de contact, sugestiile,
completările sau observaŃiile personale, favorizând, astfel, continuarea elaborării Enciclopediei
Argeşului şi Muscelului.

Piteşti, 15 iulie 2010

II
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

SPIRITUL ENCICLOPEDISMULUI
ŞI
ARGEŞUL

Realizarea unei ample lucrări de factură enciclopedică este, pentru autorii implicaŃi într-un
asemenea proiect, o adevărată piatră unghiulară a experienŃei lor editoriale. Ca principiu,
modalitatea tratării unitare a domeniilor tematice a apărut relativ târziu, comparativ, bunăoară, cu
sfera de cuprindere segmenŃială a descripŃiilor clasice.

Din acest unghi de vedere, principii inedite a dezvoltat Şcoala enciclopedică franceză,
structurată în cea de-a doua jumătate a secolului XVIII, concomitent cu evoluŃia doctrinei luministe.
IniŃiatorul demersului privind elaborarea unui dicŃionar polivalent, de mari proporŃii, reprezentativ
pentru cultura universală a timpului, a fost renumitul filosof, scriitor şi estetician Denis Diderot
(1713-1784), autor al unei vaste literaturi, din care se detaşează titlurile: Cugetări asupra
interpretării naturii (1753); CălugăriŃa (1760); Nepotul lui Rameau (1772); Jacques fatalistul
(1773); Saloanele (1781).

Printre colaboratorii săi, suficient de convingători în sensul spiritualităŃii dialectice, se


regăsesc importanŃi corifei europeni, în primul rând, matematicianul filosof Jean le Rond
D'Alembert (1717-1783), care a elaborat Discursul preliminar, dar şi un cuprinzător Tratat de
dinamică, legistul fundamentalist Charles de Secondat, Baron de Montesquieu (1689-1755),
gânditorul analist Paul Henri Dietrich, Baron d'Holbach (1723-1789), numeroase alte personalităŃi
continentale.

Denumită Enciclopedie sau dicŃionar raŃional al ştiinŃelor, artelor şi meşteşugurilor,


uzual, Enciclopedia franceză, lucrarea a fost editată în perioada 1751-1780, având 35 de volume.

III
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Considerată monument al gândirii moderne, opozantă sensurilor medievisticii ignorante,


Enciclopedia franceză demonstrează oportunitatea interferenŃei ştiinŃelor cu viaŃa socială şi civică a
naŃiunilor, relevă modalitatea pragmatică de a analiza, prin sinteze comparatiste, evoluŃia umanităŃii,
surprinde acŃiunile novatoare ale etapei amintite, direcŃionează perspectiva.

Arhetipul enciclopedismului francez s-a extins, treptat, în toate statele occidentale, ulterior
şi pe alte coordonate geografice. Aşa, de exemplu, importanŃă majoră prezintă Enciclopedia
americană, apărută la mijlocul secolului XIX, dar şi cele din Germania, Rusia, Marea Britanie.
Acum, majoritatea covârşitoare a comunităŃilor importante ale Mapamondului oferă cititorilor,
inclusiv prin modalităŃi virtuale, un relevant conglomerat de informaŃii, având nuanŃă
generalizatoare. Cu deosebire, în perioada interbelică s-au nuanŃat, editorial, lucrările de mari
proporŃii, acceptându-se apariŃia acestora pe domenii, litere sau alfabetic, indiferent de explicitarea
enunŃurilor. Aspectul denotă relevantul dinamism al multitudinii realizărilor umane, prevalând
creaŃia şi domeniile productive, lectorii descoperind, într-un spaŃiu cât mai condensat, informaŃii
globale, sau pentru anumite domenii existenŃialiste.

Referindu-ne la cataloagele Bibliotecii JudeŃene Dinicu Golescu Argeş, instituŃie


reprezentativă a României contemporane, acestea listează numeroase titluri de enciclopedii
tradiŃionale sau contemporane, aşa cum sunt: The Encyclopedia Britanica, I-XXIX, London, 1929;
Encyclopedie Français, I-XVII, Editura Larousse, Paris, 1937; The Encyclopedia Americana, I-
XXX, New York, 1976; Encyclopedia Universalis, I-XXX, Paris, 1993; Enciclopedia Australiei şi
Oceaniei, Bucureşti, 2002; Enciclopedia Americilor, Bucureşti, 2003; Enciclopedia popoarelor:
Africa, America, Asia şi Oceania, Bucureşti, 2006; Encyclopedia Judaica, I-XXII, Detroit, 2007.
Asemenea volume întâlnim, totodată, la Biblioteca UniversităŃii din Piteşti, bibliotecile municipale
şi orăşeneşti, muzee, arhive, ori în portofoliul unor intelectuali de prestigiu din Argeş-Muscel.

În ceea ce priveşte preocupările autohtone, un semnal autentic îl oferă iniŃiativele editoriale


enciclopedice ale profesorului bănăŃean Constantin Diaconovici Loga (Caransebeş, 1 noiembrie
1770 – Buda, 12 noiembrie 1850). Apoi, la 7 februarie 1895, conducerea AsociaŃiunii Transilvane
pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (Astra), cu sediul la Sibiu, hotărăşte
elaborarea şi publicarea Enciclopediei române, coordonator, Corneliu Diaconovich (1859-1923),
prim-secretar al acestui for. Cartea apare în trei volume (1898-1904), fiind realizată prin
„conlucrarea reprezentanŃilor literari ai tuturor Ńărilor şi Ńinuturilor locuite de români”. Precizăm
faptul că autorul, Corneliu Diaconovich, era un cunoscător avizat al enciclopedismului occidental,
editând la Budapesta şi Viena, apoi la Sibiu, periodicul Rumänische Revue (iulie 1885-decembrie

IV
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1904).

Peste 25 de ani, în 1929, Lucian Predescu, născut la Iaşi (1907) finaliza Enciclopedia
Cugetarea. Material românesc, oameni şi înfăptuiri, operă tipărită în Capitală (1940). Tot în
perioada amintită, Comitetul de RedacŃie al Enciclopediei Române de la Cluj publică Minerva.
Enciclopedia română (1930). Apoi, în 1938-1943, se editează, la Bucureşti, Enciclopedia
României, patru volume, coordonator fiind sociologul, filosoful şi esteticianul Dimitrie Gusti
(1880-1955).

După 1970, s-au elaborat mai multe enciclopedii autohtone pentru diverse domenii,
importante fiind, printre altele: Enciclopedia istoriografiei româneşti, Bucureşti, 1978,
coordonator, academician Ştefan Ştefănescu; Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a
României, Bucureşti (1994 ~); Enciclopedia domnilor români, de Constantin Razachevici,
Bucureşti (2001 ~); Enciclopedia geografică a României, Bucureşti, 2002, autor Dan Ghinea. Un
succes incontestabil îl obŃine Enciclopedia muzicii româneşti, elaborată de Viorel Cosma, tipărită
la Bucureşti, în volume succesive, începând cu 2005. Lucrare de referinŃă în bibliografia specială
este Enciclopedia marilor personalităŃi din istoria, ştiinŃa şi cultura românească de-a lungul
timpului, apărută la Bucureşti, serie inaugurată în 1999, continuată şi astăzi, o nouă ediŃie a
Enciclopediei lui Lucian Predescu, amintită anterior, se editează, de asemenea, în 1999. Aceste
lucrări, având anvergură naŃională, fac uneori trimiteri la spaŃialitatea Argeş-Muscel.

Ca succesiune valorică, enciclopediile sunt urmate de dicŃionare, prefigurând tratarea


tematică. Numeroasele tomuri prezintă, constant, segmente disparate de creaŃie, ori informaŃii
pluraliste, referitoare, cu deosebire, la persoane.

Modelul concludent universalist îl constituie, fără îndoială, iniŃiativa francezului Pierre


Larousse (1817-1875), cunoscut şi apreciat pentru colecŃiile lexicografice care îi poartă numele. În
1852, fonda, la Paris, Casa de Editură Larousse, având ca prioritate tipărirea lucrărilor de factură
enciclopedică. Primul succes de răsunet mondial rămâne Grand dictionnaire universel du XIX
siecle, 17 volume (1865-1876).

În ceea ce priveşte noile dicŃionare Larousse, acestea au devenit, cu timpul, o practică


editorială frecventă. Interesant este, din punctul nostru de vedere, faptul că, într-o variantă apărută
în FranŃa, la Paris (1925), coordonată de Claude Auge, intitulată Dictionaires encyclopédiques
généraux, având, în prima parte, 1114 pagini care explică, sintetic, cuvinte sau expresii ale limbii
franceze, iar cele următoare, până la 1762, făcând referiri la personalităŃi şi geografii, este amintită
(p. 1609) aşezarea: „Pitesei ou Pitesti, v. de Roumanie, Valachie, sur l'Argesu: 20 000 h”. Volumul

V
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

din 1925 descrie România interbelică în 30 de rânduri, pe o coloană, la pagina 1649, reproducându-
se şi stema statului. Diverse consemnări fac, selectiv, mai multe dicŃionare europene, cu deosebire
cele contemporane.

Astfel, Meyers Neus Lexikon, editat în Germania (Leipzig, 1974), aprecia: „Municipiul
Piteşti este capitala judeŃului Argeş din Sudul României (Muntenia). Are dezvoltată industria
chimică, industria lemnului, industria textilă, industria constructoare de autoturisme, industria
motoarelor electrice. Nod de cale ferată. Important centru cultural şi urbanistic”.

Comparativ cu primele serii Larousse, dicŃionarele tematice româneşti sunt ulterioare.


Dintre acestea se detaşează: DicŃionarul topografic şi statistic al României (1872), de Dimitrie
Frunzescu; Marele dicŃionar geografic (1898-1902), de George Ioan Lahovari, Constantin I.
Brătianu, Grigore G.. Tocilescu; DicŃionarul de istorie veche a României (1976). Există, de
asemenea, mai multe tomuri complexe, aşa cum este DicŃionarul enciclopedic, tipărit la Bucureşti
în: 1962 (Volumul I, A-C); 1964 (Volumul II, D-J); 1965 (Volumul III, K-P); 1966 (Volumul IV,
Q-Z). Înscriu, alfabetic: nume, localităŃi, cuvinte, instituŃii, zona Argeş-Muscel regăsindu-se
pasager.

În 1972, Editura Enciclopedică Română a oferit cititorilor primul Mic dicŃionar


enciclopedic, având 1736 de pagini, compus, după modelul DicŃionarului general Larousse
(1925), din două compartimente: glosar, respectiv, persoane, aşezări, publicaŃii, foruri politice şi
administrative, în total, 77.000 de enunŃuri, la care se adaugă alocuŃiuni şi expresii celebre, plasate,
tipografic, între cele două secŃiuni amintite.

Preocupările din acest domeniu s-au multiplicat, vizibil, în ultimele decenii. Selectăm: Ioan
Albulescu, DicŃionarul personalităŃilor româneşti ale ştiinŃelor naturii şi tehnicii, Bucureşti, 1982;
Constantin Paul, DicŃionarul universal al arhitecŃilor, Bucureşti, 1986; Vasile D. Malinschi,
Economişti la Academia Română, Bucureşti, 1990. O realizare importantă este reeditarea
actualizată a DicŃionarului enciclopedic român, amintit mai sus. Noua formă are şase volume,
păstrează metoda amalgamării enunŃurilor şi a apărut, succesiv, pe litere, în: 1993, 1996, 1999,
2001, 2004, 2006. S-a extins, totodată, practica elaborării de lucrări descriptiviste cu caracter zonal,
referitoare, mai ales, la persoane remarcate în diferite sectoare, sugerând inclusiv scopuri
comerciale, realizate atât în manieră clasică, dar şi prin sistemul internet.

În ceea ce priveşte scrierile aferente zonei Argeş-Muscel, evidenŃiem, iniŃial, preocupările


care se opresc asupra tradiŃionalităŃii, ilustrând, prin raportare la nivelul informaŃiilor cunoscute,
aspecte istorice, geografice, lingvistice, economice sau demografice, rolul unor personalităŃi

VI
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

originare din această parte a României, alte detalii valoroase. Printre autorii reprezentativi, care au
transmis asemenea realităŃi, nominalizăm, distinct, pe: Constantin Aricescu, Nicolae Iorga, George
Ioan Lahovari, Dan Simonescu, Constantin Giurescu, Sabina Cantacuzino, Ştefan Ştefănescu,
Aurelian SacerdoŃeanu, Ioan RăuŃescu, Augustin Z.N. Pop, Eugenia Greceanu, Nicolae Stoicescu,
Gheorghe PârnuŃă, Nicolae Leonăchescu, Florian Tucă, Dan Zamfirescu.

La rândul lor, cei locali s-au oprit asupra unor domenii de referinŃă, precum: Dumitru
Udrescu (Glosar regional), Ion M. Dinu (Dascăli argeşeni), Silvestru Voinescu (Academicieni),
Ion Cruceană (Momente şi figuri argeşene), Spiridon Cristocea (Istorici), Sevastian Tudor
(Oameni politici şi de cultură), Vasile Novac (Generali), Grigore Constantinescu şi Eugenia
Constantinescu (Argeş. DicŃionar etnocultural), Ion Focşa (Actori), Jean Dumitraşcu
(Parlamentari), Marian Stoica (Scriitori), Petre Popa (Universitari), Ilie Barangă (Ziarişti), Zicu
Ionescu şi Remus Petre Cîrstea (Martiri); Constantin Anghel, Constantin Luca (Sportivi); Silvia
Popescu, Marin Drăguşin, Silviu Buburuzan (Tărâmul tăcerii). Totodată Constantin Cârstoiu,
Marin IoniŃă, Gheorghe FranŃescu, Teodor Mavrodin, Gheorghe Nicolescu, Filofteia Pally, Nicolae
Rizescu, Octavian Mihail Sachelarie, Ion Nania, Paul Dicu, Ion HurdubeŃiu, Dumitru Baciu,
Flaminiu Mârtzu, Tudor Popescu, Nicolae Vlad, Marin Manu Bădescu, Constantin Fulgeanu, Moise
Mitulescu, Ştefan Trâmbaciu, Nicolae Moisescu, Ion Băcanu, Mihai Golescu, Cornel Carp, Ion
Cruceană, Constantin Vărăşcanu, Ion Boalcă, Vintilă Purnichi, Gheorghe ChiŃa, Mircea Crăciun,
Nadia Ciochină se referă la ceea ce denumim generic Oamenii cetăŃii. AlŃii au elaborat valoroase
monografii ale unor aşezări din Argeş-Muscel.

Continuă demersurile intelectualii argeşeni ai noului val, formaŃi, succesiv, mai ales, la
Facultatea de ŞtiinŃe Socio-Umane a UniversităŃii din Piteşti, specializarea Istorie, înfiinŃată în
1997. Dintre aceştia, amintim, special, numele foştilor noştri studenŃi, astăzi colaboratori la
realizarea primului volum din Enciclopedia Argeşului şi Muscelului, respectiv: Ion Marius
Motreanu, Liviu Valentin Motreanu, Răzvan Silviu Rudi, Eduard IonuŃ Fîşcă (redactori); Dan
Arsene, Magdalena Dinu, Ionel Dobre, Diana Grigor, Antonia IoniŃescu, Iulian Marica, George
Marin, Ioana Necula, Cornel Popescu, Iuliana Lucia Popescu, Gabriel Tudose (documentarişti şi
operatori). S-au alăturat, cu deplin succes, pentru tomul amintit, celorlalŃi specialişti din Biblioteca
JudeŃeană Dinicu Golescu Argeş: Octavian Mihail Sachelarie (director), Mihaela Voinicu (director
adjunct), LucreŃia Picui, Simona NagîŃ, Adriana Lungan, Iuliana Elisabeta Ciucă, Maria Magdalena
Roşoiu, Oana Adriana Antonescu, Marina Apostol, Traian Brînaru, Adrian Nicolae Coman, Cristina
Duicu, Georgeta Elena Nicolescu, Petre Daniel Bucşan, implicaŃi, încă de la început, în derularea
acestui proiect.

VII
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Lipsesc, totuşi, în mare măsură, scrierile argeşene şi muscelene referitoare la: constructori,
arhitecŃi, diplomaŃi, prefecŃi, primari, ingineri, economişti, ierarhi, medici, jurişti, actori, specialişti
în ştiinŃe agricole sau tehnice, instituŃii, foruri publice, platforme industriale, spaŃii rezidenŃiale.
Semnatarii paginilor propuse cititorilor vor analiza, cu certitudine, asemenea domenii, oferind, pe
cât posibil şi alte informaŃii majore privind timpurile trecute ori actuale.

Un asemenea demers impune eforturi considerabile, rigoare, dăruire, ceea ce şi-au asumat,
împreună cu mulŃi dintre nominalizaŃii îm paragrafele anterioare, cunoscuŃii profesionişti: Nicolae
Badea, Ion Bădescu, Manole Bivol, Constantin Budan, Ion Bulacu, Constantin Capătă, Aurelian
Dianu, Radu Gava, Dumitru Gherăsoiu, Gheorghe Hera, Elena Heroiu, Nicolae Mihăilescu,
Alexandru MulŃescu, Ion Pietrăreanu, Ilie Popa, Grigore Popescu, Ion I. Popescu, Marian Sârbu,
Constantin Siman, Marian Stoica, ori Valeriu Florin Alexiu, Tiberiu Cristian Avrămescu, Ileana
Bălan, DănuŃ Bica, Iulia Boghirnea, Dumitru DrăguŃ, Virgil Martinescu, Claudiu Neagoe, Nicolae
Necşoiu, Marin NiŃulescu, Margareta Onofrei, Radu Oprea, Marius Postelnicescu, Adrian Şimon,
Ion Ştefan, Dumitru Văduva, Ioana Iulica Voicu. Suntem onoraŃi prin consultanŃa ştiinŃifică oferită
cu generozitate de apreciatele personalităŃi din Capitală, Nicolae Leonăchescu şi Gheorghe Păun,
având, însă, sorginte argeşeană. Este aşadar un plen de peste 150 de colaboratori, număr comparabil
cu cel care a elaborat Argeş. Cartea Eroilor (1984), operă reprezentativă pentru memorialele din
România. Păstrăm în chenar, numele redactorilor de specialitate, trecuŃi în lumea umbrelor pe
parcursul derulării proiectului enciclopedic: Silvestru D. Voinescu, Zicu Ionescu, Ion Bădescu, Ion
M. Dinu.

Devine posibilă, aşadar, realizarea Enciclopediei Argeşului şi Muscelului, iniŃiativă


finalizată, cu succes, în mai multe judeŃe sau municipii ale Ńării. Descrierile următoare
direcŃionează, în premieră, pentru Argeş-Muscel, un atare deziderat, având ca principal punct de
reper semnificaŃia distinctă a acestor locuri, integrate evoluŃiei generale a statalităŃii autohtone şi
continentale.

*
* *

Actualul judeŃ Argeş, denumire apropiată legendarului hidronim antic Ordesos/Argesis, are,
prin unirea cu zona Muscel din 1950, peste 6.800 km², ceea ce reprezintă, aproximativ, 2,9% din
suprafaŃa de astăzi a României. ReşedinŃa oficială este municipiul Piteşti. La Curtea de Argeş şi
Câmpulung, foste reşedinŃe domneşti, se află importante necropole voievodale şi regale. După 1

VIII
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

ianuarie 2007, face parte din Euroregiunea Sud (Muntenia), cu sediul la Călăraşi.

Din punct de vedere geografic, înălŃimile munŃilor Făgăraş, din CarpaŃii Meridionali, unesc
Argeşul, la nord, cu judeŃele Sibiu şi Braşov; crestele semeŃe ale Masivului Leaota, dealurile din
Podişul Getic şi o parte din Câmpia Română constituie puntea de est cu judeŃul DâmboviŃa;
Câmpia Găvanu-Burdea îl mărgineşte, la sud şi sud-est, cu judeŃele Teleorman şi Olt; cumpăna de
ape, dintre râurile Argeş şi Olt, îi conferă vecinătatea, spre vest, cu judeŃele Vâlcea şi Olt. Relieful,
asemănător unui uriaş amfiteatru, se descifrează, predilect, de la nord spre sud, de la Vârful
Moldoveanul (2.543 m.), până la şesurile aluvionare. łinuturile piemontane ocupă mai mult de
jumătate din teritorialitatea amintită anterior. Pe văile săpate de ape în munŃi şi dealuri, pe
frumoasele plaiuri şi muscele, de-a lungul drumurilor şi şoselelor, precum şi în plină câmpie, s-au
constituit, de timpuriu, trainice aşezări.

ViaŃa materială şi spirituală din Argeş-Muscel a urcat, prin secole şi milenii, odată cu
evoluŃia neîntreruptă a tuturor pământurilor autohtone. Nu este zidire mai veche sau mai nouă care
să nu amintească personalitatea poporului român, strădaniile sale pentru independenŃă, unitate,
progres, civilizaŃie. Aici a fost łara Ctitoriei, leagănul formării statului feudal primordial, numit,
frecvent, Muntenia sau Valahia; aici s-au aflat primele reşedinŃe princiare, de la Curtea de Argeş şi
Câmpulung; de aici s-a emis prima stemă a Basarabilor, simbolizând începuturile domniei dinastice
şi întinderea stăpânirii sale, în veacul XIV, peste toată geografia neatârnată, inclusiv la nordul
Gurilor Dunării.

Eforturile pentru menŃinerea structurilor noastre medievale s-au centrat, deseori, pe aceste
locuri. Astfel, la 12 noiembrie 1330, voievodul Argeşului, Basarab I Întemeietorul (c. 1310-1352), a
obŃinut victoria emblematică de la Posada, din pripoarele Perişanilor, despre care va aminti inclusiv
cronicarul polon Martin Strykowski: „Regele ungur Carol, ridicând război năprasnic asupra
domnului muntean Basarab, fu bătut cu desăvârşire...astfel încât cu puŃini ai săi abia a scăpat cu
fuga”. Apoi, la 10 octombrie 1394, oastea condusă de voievodul Mircea cel Bătrân (1386-1418) s-a
confruntat cu armatele legendarului sultan otoman Baiazid (1389-1402), prima obŃinând, la Rovine,
undeva, pe câmpia de la sud de Piteşti, după cum opinează mulŃi analişti ai perioadei, un succes
răsunător: „A fost război mare, notează, în 1620, călugărul erudit Mihail Moxa, cât se întuneca
văzduhul de mulŃimea săgeŃilor...şi mai pierdu Baiazid oastea lui cu totul”.

Documente ale secolului XVI au consemnat aspecte importante referitoare la rolul zonei
Argeş-Muscel în vremea domnului Neagoe Basarab (1512-1521), cel care ne-a lăsat, printre altele,
Biserica Episcopală de la Curtea de Argeş, aureolată cu Balada Meşterului Manole, precum şi

IX
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

celebrele texte filosofale reunite sub genericul ÎnvăŃăturile. Apoi, pe timpul voievodului Radu de la
AfumaŃi (1522~1525), una dintre cele 19 lupte ale sale cu turcii era purtată la Rucăr, pe drumul spre
Braşov (1522). Deosebite sunt faptele primului unificator al łărilor Române, Mihai Viteazul (1593-
1601), petrecute, în 1595, la Stoeneşti, între Câmpulung şi Târgovişte, ulterior, 25 noiembrie 1600,
lângă vechea reşedinŃă de la Curtea de Argeş, unde a angajat ultima sa iniŃiativă militară la sud de
CarpaŃi. Nu peste multă vreme, domnul Matei Basarab (1632-1654) a instalat, la reşedinŃa din
Câmpulung, o tiparniŃă. Legături statornice au menŃinut, cu oamenii acestor locuri, totodată,
voievozii Vlad Călugărul (1481~1495), Constantin Şerban (1654-1658), Şerban Cantacuzino (1678-
1688), Constantin Brâncoveanu (1688-1714), dar şi unii domni fanarioŃi (1716-1821).

EvoluŃia Argeşului înscrie importante şi semnificative concepte sau momente din timpul
evenimentelor naŃionale de la 1821, 1848, 1859, 1877, 1918. Bunăoară, Tudor Vladimirescu,
iniŃiatorul acŃiunilor novatoare de la 1821, care servise, temporar, în administraŃia Muscelului, a
cuprins oraşul Piteşti, ca punct strategic nordic al eventualei rezistenŃe, în planurile mişcării
revoluŃionare, elaborate cu acordul unor patrioŃi argeşeni. Precipitarea evenimentelor nu a permis,
însă, aplicarea celor preconizate, din contră, oşteanul din Vladimiri devenea captiv al aliaŃilor săi,
liderii Eteriei elene, în tabăra stabilită la Goleşti, plătind, la 27 mai 1821, cu viaŃa, undeva lângă
Târgovişte, îndrăzneala de a ridica doleanŃele neamului de jos la valoarea cerinŃelor cardinale
europene.

Argeşenii şi muscelenii s-au implicat activ în RevoluŃia de la 1848, remarcându-se mai


multe personalităŃi originare din acest areal, precum: Ion C. Brătianu, Dumitru C. Brătianu, Ştefan
C. Golescu, Nicolae C. Golescu, Radu C. Golescu, Alexandru C. Golescu (Albu), Alexandru G.
Golescu (Negru), Constantin D. Aricescu , Ion D. Negulici, Nicolae Coculescu, Andrei Pretorian,
Nicolae Balotă. De menŃionat faptul că, în majoritatea lor, membri Guvernului Provizoriu de la
1848 proveneau din asemenea locuri, iar la Rucăr s-a retras, pentru scurt timp, forul executiv
amintit, într-un moment al dezorientării conducătorilor evenimentului invocat.

În vederea realizării unirii Principatelor Române, respectând cele prevăzute de Articolul 5


din Înaltul Împărătesc Firman, elaborat de Cancelaria Otomană, referitor la alegerile pentru
Adunarea Ad-hoc a Munteniei, argeşenii au optat să-i reprezinte, prin voinŃa exprimată la 17
septembrie 1857, ca deputaŃi, pe Scarlat Turnavitu, Dumitru C. Brătianu, Ion C. Brătianu, Tudosie
Murgescu, iar muscelenii i-au preferat pe Ştefan Golescu, Alexandru G. Golescu (Negru),
Constantin D. Aricescu, Ion Tică. Printre cei care l-au întâmpinat pe domnul unirii, Alexandru Ioan
Cuza, la Bucureşti (7 februarie 1859), s-au aflat, împreună cu alŃi oficiali, piteştenii Nicolae

X
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Coculescu şi Eftimie Nicolau. Peste câteva luni, în iunie 1859, principale a vizitat reşedinŃa
Argeşului, iar doamna Elena Cuza va sosi, aici, în ziua de 3 octombrie 1863.

La 1877-1878, pe durata Războiului de IndependenŃă, cei mai mulŃi argeşeni mobilizaŃi au


făcut parte din Regimentul 4 DorobanŃi, Regimentul 2 Călăraşi, Batalionul 4 Vânători. Pentru
început, dorobanŃii au apărat linia Dunării, apoi, prin Ordinul Cartierului General, vor participa la
luptele cu turcii de la Capitanova, Rahova şi Vidin, unităŃile militare ale călăraşilor s-au aflat în
grupul celor ce au cucerit Rahova, Haltagi, Desa, Tatar, Mahala, Smârdan şi Inova, iar vânătorii,
având Cartierul la Calafat, vor prelua (25 noiembrie 1878), după finalizarea ostilităŃilor şi obŃinerea
succesului scontat, controlul asupra oraşului ConstanŃa, contribuind la instituirea administraŃiei
româneşti pe teritoriul Dobrogei în etapa dintre cele două tratate de pace, San Stefano, respectiv,
Berlin, din 1878. Înaintea festivităŃilor de la Bucureşti, Guvernul României, împreună cu viitorul
rege, Carol I, concentrează oştirea în triunghiul strategic Piteşti-Câmpulung-Târgovişte, ceea ce
relevă importanŃa acordată arealului Argeş-Muscel în finalul conflictului ruso-turc din 1877-1878.
De remarcat faptul că martirii independenŃei sunt consemnaŃi, din 1984, în originala operă
comemorativă Argeş. Cartea Eroilor, bibliofilie unicat în România, precum şi pe monumentele
existente în toate localităŃile din această parte a Ńării.

Respect asemănător se acordă eroilor argeşeni şi musceleni ai Primului Război Mondial,


eveniment care a favorizat Marea Unire de la 1918. Militarii unităŃilor din Piteşti se găseau, la 21
august 1916, în zona operaŃiunilor transilvănene (eşuate), iar spre sfârşitul lunii noiembrie 1916, au
ajuns, prin Pasul Buzău, în Moldova, participând (22 iulie - 1 august 1917) la obŃinerea victoriei
contra Centralilor de la Mărăşti. Remarcăm faptul că Regimentul 4 Argeş, din Piteşti, staŃionat,
pentru o vreme, la Iaşi, a trecut Prutul, în Basarabia (24 februarie 1918), asigurând ordinea pe
timpul adoptării Hotărârii Unirii cu statul român (27 martie 1918). Se va localiza, apoi, la Huşi. În
Piteşti revine spre finalul anului 1918. Motive speciale determină Guvernul României să
consolideze, însă, suportul militar autohton din Basarabia, unită cu Patria Mamă, context în care
Regimentul 4 Argeş a plecat din Bucureşti (25 februarie 1920), fiind păstrat, dincolo de Prut, până
la 15 septembrie 1922. Peste exact o lună, regele Ferdinand s-a încoronat, la Alba Iulia, devenind,
astfel, primul monarh al României Mari. SemnificaŃia unor asemenea momente este atestată inclusiv
prin Memorialul de Război de la Mateiaş, Valea Mare PravăŃ.

Implicarea Ńării noastre în cel de Al Doilea Război Mondial, datorită unui climat
internaŃional suficient de complicat, readuce Argeşul în prim-planul temporalităŃii respective.
Originar din Piteşti, mareşalul Ioan/Ion Antonescu (1882-1946) a motivat participarea la această

XI
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

conflagraŃie, începând cu 22 iunie 1941, prin obligaŃia istorică a reintegrării Basarabiei şi a


Bucovinei de Nord în teritoriul naŃional. Reliefăm aspectul că, după Notele ultimative ale Uniunii
Sovietice, din iunie 1940, mai multe familii de români, din provinciile amintite, se vor refugia în
Argeş-Muscel, găsind, la sud de CarpaŃi, adăpost şi locuri de muncă onorabile. Reorientarea
politicii externe a României, în august 1944, a impus participarea multor argeşeni şi musceleni pe
Frontul de Vest, până în Slovacia, reeditându-se, în mare măsură, tragediile umane din etapa estică
a războiului. Trupe sovietice rămân în baze militare apropiate oraşelor Piteşti, Câmpulung, Curtea
de Argeş, până în 1958. Evenimentele anilor 1941-1945 au multiplicat contribuŃia de sânge a
cetăŃenilor din Argeş-Muscel pe Altarul sacrificiului suprem, numele celor deveniŃi eroi fiind
evocate prin recunoştinŃa noastră perpetuă.

În debutul exprimării regimului comunist postbelic, zona nordică a Argeşului şi Muscelului


cunoaşte mişcările unor grupări opozante, cele mai active fiind conduse de Gheorghe Arsenescu şi
Toma ArnăuŃoiu (ofiŃeri). Denumite Haiducii Muscelului, erau anihilate de Securitatea Statului în
deceniul şase al secolului XX. MulŃi dintre luptători sau susŃinători au fost arestaŃi, judecaŃi,
condamnaŃi la moarte şi executaŃi în Închisoarea Jilava. Totodată, la Piteşti a existat celebra temniŃă
a drasticei detenŃii, unde s-au folosit ingenioase tehnici de reeducare a deŃinuŃilor. Prin similitudine,
sintagma Experimentul Piteşti rămâne de tristă amintire pentru istoria acestor locuri. În aşezările
sudice, opoziŃia timpurilor a vizat, prioritar, contracararea colectivizării agriculturii.

Sistemele politice şi economice din perioada decembrie 1947 (abolirea monarhiei şi


instaurarea Republicii Populare Române) – 1989 (RevoluŃia antitotalitară) au conferit zonei Argeş-
Muscel o anumită identitate contradictorie, în sensul anulării, de exemplu, a pluripartidismului
organizaŃional local, prin impunerea exclusivismului piramidei comuniste, fenomen suprapus,
intensiv, însă, redimensionării favorabile a structurilor urbane. Bunăoară, ideile promovate în etapa
interbelică, de liderii naŃionali, originari din această parte a României, liberalii Ion I.C. Brătianu
(1864-1927), Vintilă I.C. Brătianu(1867-1930), Ńărăniştii Armand Călinescu (1893-1939), Ion
Mihalache (1882-1965), ori de alŃi militanŃi politici apropiaŃi acestora, au fost total repudiate.

Spectrul parlamentarismului de stânga a propulsat, ulterior, în arena vieŃii politice naŃionale


şi internaŃionale, personalitatea savantului endocrinolog Constantin I. Parhon (1874-1969), născut la
Câmpulung, Muscel, primul preşedinte al Prezidiului Marii Adunări NaŃionale (1947-1952), precum
şi pe cea a liderului autoritar al Partidului Comunist Român (1965-1989), Nicolae Ceauşescu
(1918-1989), deputat de Piteşti, în supremul for legislativ al Ńării, vreme de 17 ani (1952-1969),
primul preşedinte al statului (1974-1989). Din 1967, până în 1990, Argeşul a fost a patra putere

XII
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

industrială etatistă a României postbelice, deŃinând monopolul naŃional al fabricaŃiei de autoturisme,


primordialitatea celei mai mari platforme petrochimice din Ńară, prevalenŃa anumitor ramuri
prelucratoare, ori din domeniile producerii energiei electrice şi nucleare. Ca urmare, în etapa 1968-
1989, semnificativ, zeci de delegaŃii străine, de pe toate continentele, au vizitat municipiul Piteşti,
considerat arhetip al aplicării Doctrinei dezvoltării socialiste multilaterale. La 22 decembrie 1989,
principalele instituŃii publice erau ocupate, fără violenŃă, de contestatarii vechiului regim.

După 1990, argeşenii şi muscelenii s-au readaptat, într-un timp relativ scurt, la principiile
iniŃiativei individuale, liberalizării preŃurilor, concurenŃei de piaŃă, sistemului financiar actual,
privatizării, conceptelor continentalizării. Preocupările economice şi sociale se menŃin, în general,
plurivalente, restructurarea întreprinderilor nu a generat o rată exagerată a şomajului, cuantumul
investiŃiilor străine s-a exprimat, până în 2005, constant, iar ritmul constructiv a fost evident.
Municipiul Piteşti are tendinŃa reală să devină importantă placă turnantă a activităŃilor bancare şi
comerciale, interne şi internaŃionale. Statul edifică în reşedinŃa Argeşului unul dintre cele mai mari
campus-uri universitare din Ńară, oraşul se transformă, în fiecare primăvară, începând din 1978,
într-o Capitală a lalelelor, la Mioveni, activitatea Companiei Dacia-Renaul rămâne profitabilă, iar
turismul este promovat agresiv. De asemenea, viaŃa politică exprimă diverse alternative. Cele mai
multe instituŃii cultural-eclesiastice dezvoltă proiecte valoroase. Cu toate acestea, unele capacităŃi
productive de pe platformele industriale Piteşti Nord, Câmpulung şi Curtea de Argeş s-au închis,
fiind demolate. Numeroşi specialişti, cu deosebire tineri, au plecat în Ńări din Europa Occidentală.
Criza continentală, vizibilă din 2008, concurenŃa acerbă, privatizarea cu orice preŃ, imposibilitatea
reînnoirii tehnologice, lasă urme adânci, accentuate prin măsurile de austeritate din 2010. Sute de
firme mici şi mijlocii au dat faliment.

Pentru argeşeni şi musceleni, o personalitate reprezentativă a ultimilor ani a fost social-


democratul Nicolae Văcăroiu, parlamentar de Argeş încă de la sfârşitul secolului anterior, şef al
executivului în perioada 1996-2000, preşedinte al Senatului în mai multe legislaturi, preşedinte
interimar al României (20 aprilie – 23 mai 2007). A optat să domicilieze în noul oraş Ştefăneşti, de
lângă Piteşti. Totodată, s-au evidenŃiat şi alte nume importante, ce aparŃin, ca origine sau prestaŃie,
geografiei noastre spirituale, pe care le vom prezenta succesiv, în paginile următoare.

*
* *

XIII
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Enciclopedia Argeşului şi Muscelului dorim să fie, pe cât posibil, o relevantă Carte de


identitate pentru locurile şi oamenii din acest areal, suprapusă, concluziv, specificităŃii româneşti.
Prin urmare, integrându-se lucrărilor de factură asemănătoare, face trimiteri, alfabetic, la: persoane
evidenŃiate de-a lungul timpurilor, originare din Argeş-Muscel, stabilite definitiv aici, ori cu
activitate relevantă, peste un deceniu şi jumătate, în spaŃiul enunŃat; familii renumite; localităŃi;
instituŃii publice; asociaŃii; mijloace media; comunităŃi etnice; toponime specifice zonei; hidronime;
oronime; locuri istorice; glosar de interes general.

Ideea oportunităŃii elaborării Enciclopediei Argeşului şi Muscelului s-a conturat încă din
primăvara anului 2003.Primii care au subscris conceptului expus, atunci, de semnatarul acestor
rânduri, s-au aflat, cu precădere, statornicii mei colaboratori la scrierea volumelor despre reşedinŃa
Argeşului, intitulate: Piteşti. Ghid de oraş (1985); Piteşti. Pagini de istorie (1986); Istoria
municipiului Piteşti (1988); Piteşti. TradiŃie şi contemporaneitate (2008). Sunt listate alături de
Piteşti. Memento (1983, 2008) sau Piteşti. Microalbum (1988). Este vorba de juristul Silvestru
Voinescu (1935-2005), director emblematic al Bibliotecii JudeŃene Argeş (1964-2004), şi de
profesorul Paul Dicu (1926-2008), multă vreme secretar al SocietăŃii de ŞtiinŃe Istorice, Filiala
Piteşti. S-au raliat imediat, ori pe parcurs, toŃi cei înscrişi în casetele tehnice ale acestei lucrări.

Documentele primare, respectiv, Criteriile orientative de înscriere în Enciclopedie, precum


şi Fişa de identificare, le-am definitivat împreună cu prof. univ. dr. Radu Gava, la 26 august 2006,
în laboratorul său de la ultimul etaj al Muzeului JudeŃean Argeş, având o excelentă deschidere
vizuală asupra panoramei municipiului Piteşti. Primele fascicule din Volumul I au fost procesate de
Iuliana Elisabeta Ciucă, de la Biblioteca JudeŃeană Dinicu Golescu Argeş, pasionată vizibil de un
asemenea proiect.

Pentru început, raportându-ne strict la configuraŃia teritorială a actualului judeŃ, am stabilit


să prezentăm: voievozii Argeşului şi Muscelului; academicienii din diferite domenii; oamenii
politici şi de stat importanŃi (şefi de stat şi de guvern, miniştrii, miniştrii adjuncŃi, conducătorii de
departamente şi de agenŃii guvernamentale); parlamentarii din toate etapele temporale; înalŃii ierarhi
ai Bisericii Ortodoxe Române (patriarhi, mitropoliŃi, episcopi, egumeni), ori ai altor culte religioase,
misionari, teoreticieni, muzicologi în domeniu; prefecŃii de Argeş şi Muscel; preşedinŃii şi
vicepreşedinŃii consiliilor regionale sau judeŃene administrative; primari urbani; liderii locali,
inclusiv cei ai altor comunităŃi etnice. RelevanŃă vor avea faptele lor perene.

Totodată, s-au luat în calcul: scriitorii care sunt, cel puŃin, membri ai uniunii de profil
(prozatori, dramaturgi, poeŃi, critici literari, memorialişti, alte genuri); compozitorii şi plasticienii

XIV
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(activi în asociaŃiile din domeniu); dirijorii, interpreŃii de operă şi operetă, istoricii şi criticii de artă;
generalii, alŃi comandanŃi militari cu merite deosebite; eroii căzuŃi în rezistenŃa antitotalitară,
opozanŃi ai Experimentului Piteşti sau implicaŃi în holocaust, ori ucişi în teatrele externe de
operaŃiuni; diplomaŃii (ambasadori, şefi ai consulatelor, ataşaŃi, reprezentanŃi ai României la forurile
internaŃionale, balcanice, continentale sau mondiale); călătorii şi expediŃionarii originari din Argeş-
Muscel.

De asemenea, am dorit să evidenŃiem: profesorii universitari, autorii şi cercetătorii


remarcaŃi în matematică, informatică, fizică, chimie, biologie, geografie, ştiinŃe agricole şi silvice,
astronomie, filosofie, sociologie, psihologie, pedagogie, alte segmente ale educaŃiei şi comunicării;
istorici prolifici din arhive, muzee, edituri; arhitecŃii şi constructorii recunoscuŃi în breaslă; juriştii
de prestigiu (teoreticieni, procurori, judecători, avocaŃi, notari); medicii, farmaciştii, cercetătorii cu
calităŃi distincte din sistemul sanitar; actorii de teatru, film, radio şi televiziune având rezonanŃă
naŃională; creatorii şi interpreŃii de muzică uşoară şi folclor, apreciaŃi de ascultători, analişti ai
fenomenului; publicişti; manageri culturali.

Un loc aparte s-a convenit să-l ocupe: demnitarii medievali, marii proprietari funciari şi
industriaşii tradiŃionali; oamenii de afaceri cu succese reale în actualitate; inginerii, inovatorii şi
inventatorii de renume; economiştii, comercianŃii, finanŃiştii, bancherii, exprimând preocupări
multiple şi benefice; agronomii, fermierii, arendaşi apropiaŃi directivelor agricole europene; cadrele
didactice din învăŃământul preuniversitar, care au obŃinut gradul I, ori titluri doctorale, sunt autori
de manuale, cu preocupări de mai mare cuprindere, având cărŃi în edituri; ziariştii din presa scrisă
şi audio-vizuală, comentatorii, directorii şi patronii de publicaŃii, edituri, tipografii; sportivii şi
antrenorii de performanŃă (campioni naŃionali, locurile I, II, III la Jocurile Olimpice, Campionatele
Mondiale, Europene, Balcanice, Universitare), arbitrii internaŃionali, organizatorii de mari
competiŃii.

Proiectul s-a lansat la 5 octombrie 2006, în Sala de ConferinŃe Gheorghe Ionescu-Gion a


Bibliotecii JudeŃene Dinicu Golescu Argeş, director, dr. Octavian Mihail Sachelarie. InstituŃia
devenea atât locaŃie, cât şi principalul suport documentar sau logistic al acestui demers. S-a mizat,
totodată, pe potenŃialul consiliilor locale, bibliotecilor, muzeelor, altor factori din teritoriu. De
atunci, în fiecare zi de luni a săptămânii, redactorii sau furnizorii de informaŃii, grupaŃi în Clubul
enciclopediştilor din Argeş-Muscel, s-au revăzut sistematic, conlucrând benevol, cu onestitate şi
competenŃă, fără condiŃionalităŃi.

Au răspuns invitaŃiei importanŃi oameni de ştiinŃă şi cultură, autori apreciaŃi pentru operele

XV
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

lor, specialişti din domenii convergente, manageri cu experienŃă, tineri cercetători, studenŃi, alŃi
cetăŃeni. Cercul colaboratorilor, făcând parte din generaŃii şi orientări diferite, a rămas permanent
deschis, ceea ce determină să ni se alăture, pe parcurs, valoroşi confraŃi. Există cazuri solitare când,
din diferite motive, s-a declinat opŃiunea iniŃială. Împreună, constituim o adevărată echipă
interdisciplinară, regăsită în paginile introductive, demonstrând, constant, rigurozitate, spirit
lucrativ, optimism, obligaŃia morală de a finaliza atare scriere de anvergură naŃională şi
continentală.

De altfel, reuniunea din 5 octombrie 2006, precizată anterior, nu a presupus sine qua non
prezenŃa unor oficiali din partea forurilor administrative judeŃene sau municipale, întrucât am dorit
să inducem, cu deosebire în acest caz, voluntariatul şi onorabilitatea civică, promovate frecvent prin
diverse îndemnuri ale structurilor Uniunii Europene.

Un prim bilanŃ este realizat la 8 octombrie 2007, când portofoliul cuprindea 1 425 de
potenŃiali candidaŃi pentru a fi înscrişi în paginile Enciclopediei Argeşului şi Muscelului. S-au
convenit, însă următoarele: continuarea documentării asupra calităŃii persoanelor; extinderea
tematică a lucrării, prin prezentarea localităŃilor, forurilor şi instituŃiilor publice, platformelor
industriale, mijloacelor media, a celorlalte enunŃuri întâlnite în text; stabilirea unor căi de
comunicare cu argeşeni sau musceleni aflaŃi în străinătate; colaborarea cu cei care au preocupări
identice la Bucureşti şi în celelalte reşedinŃe judeŃene, cu deosebire pentru centrele universitare. Ca
urmare, termenul de finalizare a primului volum, stabilit iniŃial la doi ani, s-a prelungit, fiind
raportat la densitatea ori multitudinea consemnărilor.

Pe lângă bibliografia lecturată şi investigarea fondurilor arhivistice, un loc aparte îl ocupă


discuŃiile purtate nemijlocit de redactorii de specialitate ori documentarişti cu persoanele în viaŃă.
Ultimul aspect presupune atât motivarea autenticităŃii celor relatate, cât şi oferirea anumitor detalii
esenŃiale, necesare viitorilor enciclopedişti, scutiŃi de insistenŃele suprapuse iniŃiativelor noastre.
Conservând esenŃa evoluŃiei Argeşului şi Muscel în ultimul secol, vom perpetua, cu certitudine,
durabilitatea milenară a tot ceea ce ne înconjoară.

ConŃinutul descripŃiilor se doreşte realist şi echilibrat, disociat, pe cât posibil, de conotaŃii


politice, subiectivism, influenŃe colaterale. SusŃinem, principial, concepŃia analistului american
Charles Beard (1874-1948), care concluzionează: „Istoricul trebuie să fie, în primul rând, un fiu al
vremii sale”. Sperăm să integrăm, cu succes, sensurile apriori nepărtinitoare, formulate prin
diversitatea relatărilor care urmează, multe având un anumit grad de noutate şi originalitate,
valorilor spiritualităŃii autohtone.

XVI
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

În prezentarea individuală, pornim de la premiza că toate numele listate devin importante,


fiind departajate, însă, prin ceea ce am numit etaje informale succesive: locul şi data naşterii, iar
acolo unde a fost cazul, ale decesului, înlocuite, uneori, din lipsa certitudinilor, prin secole sau alte
etape; profesia titulară şi adiacentă; stabilirea în Argeş sau etapa activităŃilor relevante din acest
habitat, pentru cei proveniŃi din alte zone, dar care s-au identificat, cel puŃin 15-20 de ani, prin
realizări personalizate, cu arealul adus în discuŃie; studiile liceale şi universitare, eventual doctorale
sau stagii externe de perfecŃionare; etapele exprimării productive; selectarea a cinci elaborări
reprezentative (volume, proiecte de arhitectură, construcŃii finalizate, roluri scenice, creaŃii
muzicale, plastice, ştiinŃifice); domenii de excelenŃă; contribuŃii distincte la evoluŃia anumitor
compartimente; apartenenŃa la foruri publice, recunoaşteri comunitare antume sau postume.

Generalizând asemenea criterii, s-a renunŃat la nominalizarea, de exemplu, a unor


importanŃi actori de teatru (Gheorghe Leahu, Colea Răutu), care s-au aflat temporar la Piteşti, ca şi
în cazul unor renumiŃi scriitori, artişti plastici, arhitecŃi. Datele pe care le deŃinem se vor transfera
judeŃelor de obârşie. SpaŃiile alocate în pagină au pornit, ca principiu, de la primordialitatea
conferită voievozilor, academicienilor şi creatorilor, până spre celelalte calităŃi sau responsabilităŃi
civice, militare, eclesiastice. Oferim cititorilor latitudinea de a concluziona singuri asupra
demersurilor întreprinse de cei prezentaŃi în Enciclopedie, valorizând, opŃional, etajele informale
amintite mai sus. Deseori, în interiorul textelor sunt persoane asupra cărora vom reveni în
succesiunea literelor, numele acestora fiind urmate de (v.) convenŃional. S-a raportat, ca regulă
generală, fiul/fiica la tată iar fratele cel mic la cel mare. Până în 1950, cităm judeŃul Muscel
(naştere, studii), precizând, deseori şi satele tradiŃionale, foste comune.

Fiecare redactor de specialitate, înscris în Caseta autorilor, semnează, pe domenii asumate,


prin iniŃiale, miniportretele şi celelalte consemnări care îi aparŃin, respectiv: Valeriu Florian Alexiu
(V.F.A.); Tiberiu Cristian Avramescu (T.C.A.); Nicolae Badea (N.B.); Ilie Barangă (I.I.B.); Ion
Băcanu (I.S.B.); Ion Bădescu (I.G.B.); Ileana Bălan (I.A.B.); DănuŃ Bica (D.B.); Manole Bivol
(M.B.); Iulia Boghirnea (I.F.B.); Constantin Budan (C.D.B.); Ion Bulacu (I.T.B.); Constantin
Capătă (C.C.); Constantin Cârstoiu (C.G.C); Gheorghe ChiŃa (G.F.C.); Iuliana Elisabeta Ciucă
(I.E.C.); Remus Petre Cîrstea (R.P.C.); Eugenia Constantinescu (E.C); Grigore Constantinescu
(G.C.); Spiridon Cristocea (S.I.C.); Aurelian Dianu (A.A.D.); Ion M. Dinu (I.M.D.); Dumitru
DrăguŃ (D.D.); Eduard IonuŃ Fîşcă (E.I.F.); Ion Focşa (I.F.); Radu Gava (R.G.); Dumitru Gherăsoiu
(D.I.G.); Gheorghe Hera (G.H.); Elena Heroiu (E.H.); Zicu Ionescu (Z.I.); Nicolae Leonăchescu
(N.P.L.); Adriana Lungan (A.L.); Virgil Martinescu (V.M.); Teodor Mavrodin (T.M.); Nicolae

XVII
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Mihăilescu (N.M.); Nicolae Moisescu (N.I.M.); Ion Marius Motreanu (I.M.M.); Liviu Valentin
Motreanu (L.V.M.); Alexandru MulŃescu (A.M.); Simona NagîŃ (S.N.); Claudiu Neagoe (C.N.);
Nicolae Necşoiu (N.N.); Gheorghe Nicolescu (G.I.N.); Vasile Novac (N.V.); Margareta Onofrei
(M.M.O.); Radu Oprea (R.O.); Filofteia Pally (F.P.); LucreŃia Picui (L.P.); Ion Pietrăreanu (I.D.P.);
Ilie Popa (I.I.P.); Petre Popa (P.P.); Grigore Popescu (G.P.); Silvia Popescu (S.P.); Marius
Postelnicescu (M.I.P.); Vintilă Purnichi (V.P.); Răzvan Silviu Rudi (R.S.R.); Octavian Mihail
Sachelarie (O.M.S.); Mariana Sârbu (M.C.S.); Constantin Siman (C.S.); Marian Stoica (M.S.);
Adrian Şimon (A.Ş.); Ion Ştefan (I.I.Ş.); Sevastian Tudor (S.T.); Dumitru Văduva (D.V.); Costantin
Vărăşcanu (C.V.); Ioana Iulica Voicu (I.I.V:); Silvestru Voinescu (S.D.V.). Celor aflaŃi în activitate,
le transmitem îndemnul de a realiza volume tematice proprii, fără să se alinieze la cerinŃele stabilite
lucrării de faŃă.

Demersurile pentru elaborarea Enciclopediei Argeşului şi Muscelului s-au interferat


iniŃiativei Consiliului JudeŃean Argeş, preşedinte dr. Constantin Nicolescu, de a organiza, începând
din 2007, Întâlnirile de la Goleşti cu personalităŃi contemporane. Detaliile furnizate virtual sau
tradiŃional au completat, iar uneori au suplinit total, datele oportune creionării portretistice a celor
cuprinşi în lucrarea de faŃă. InformaŃiile curriculare sunt oferite de Muzeul Viticulturii şi
Pomiculturii Goleşti, director, dr. Filofteia Pally, care editează, anual, volumul Fii Argeşului.
Totodată, a fost relansată elaborarea monografiilor, autorii şi titlurile fiind consemnate la
prezentarea localităŃilor.

După cum se va constata, în Enciclopedie există un segment mai puŃin abordat până acum,
acela referitor la familii importante din etapele modernă şi contemporană. Acceptând premiza
conform căreia, renumele satelor sau oraşelor din Argeş-Muscel se conturează, primordial, prin
eforturile locuitorilor din comunitatea respectivă, dublate de iniŃiativele gospodarilor oficiali,
subscriem, totuşi, la faptul că paternitatea multor înfăptuiri rezidă în succesul familial, regăsit
uneori convingător dincolo de limitele geografice ale aşezărilor aborigene.

Realitatea întâlnită ne-a determinat să luăm în calcul familii remarcate prin cel puŃin trei
generaŃii, ai căror membri s-au distins de-a lungul secolelor recente. Sociologia neamurilor
autohtone se impune a fi extinsă şi revigorată, cu deosebire în această febrilă etapă a amalgamării
demografiilor continentale. Aceleaşi aprecieri şi în cazul celor implicaŃi în apărarea demnităŃii
statale şi a simbolurilor autohtone, în sporirea potenŃialului economic, reconstrucŃia urbană,
relansarea ortodoxismului, realizarea de activităŃi diplomatice, culturale şi sportive în state
europene, asiatice sau africane, ori prezenŃi pe fronturile menŃinerii stabilităŃii universale.

XVIII
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Un principiu fundamental, cultivat în Enciclopedie, este continuitatea. Aspectul devine


oportun, bunăoară, atunci când sunt prezentate: instituŃiile publice, structurile administrative, agenŃii
economici, factorii eclesiastici, unităŃile de învăŃământ, cultură, sănătate. Ca urmare, titulatura
folosită relevă, iniŃial, denumirea actuală, dublată de cea tradiŃională, consemnându-se ani şi
momente importante din activitatea permanentă. Dorim să asigurăm, astfel, joncŃiunea informaŃiilor
proprii contemporaneităŃii cu cele specifice etapelor temporale anterioare.

Sistematizarea materialelor documentare, precum şi evaluarea proporŃională a celor înscrise


în paginile Enciclopediei Argeşului şi Muscelului, au impus publicarea acestora pe volume. Pentru
început, oferim cititorilor, virtual, aşadar, Volumul I, respectiv, Literele A-C. Eforturile noastre sunt
dedicate minŃilor luminate din spaŃiul geografic şi istoric al acestei zone care, prin demersurile lor
de prestigiu naŃional, ne-au înscris în spiritualitatea continentală.

Aşteptăm, cu deosebit interes, opiniile dumneavoastră.

Prof. univ. dr. Petre POPA

Piteşti, 10 iulie 2010

XIX
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Autoturisme Dacia, Colibaşi (1972-1975).


Activitate didactică, Institutul de Învăţământ
Superior/Universitatea din Piteşti (1975 ~),
director, Departamentul Relaţii Internaţionale
(1996-2000), prorector (2000-2004). Volume
A importante: Ştiinţa materialelor (1999, 2008);
Sinteza pe cale umedă a pulberilor ceramice
ultradisperse (1999, în colaborare); Efectul
radiaţiilor asupra materialelor şi
AARON, Florian (Tilişca, Sibiu, 21 componentelor (2000); Doublle evolution
ianuarie 1805 – Bucureşti, 12 iulie 1887). (2000); Metalografie (2009, în colaborare).
Membru al Societăţii Academice/ Academiei Numeroase studii, articole, comunicări,
Române (1870/1879). Istoric, publicist, asociaţii, reuniuni ştiinţifice în domeniu.
militant politic. Integrat spaţialităţii argeşene Conducător de doctorat, ştinţa şi ingineria
prin activitate, familie, proprietăţi. Gimnaziul materialelor (2000 ~). Contribuţii la
din Blaj (1820), Universitatea de la Pesta, dezvoltarea învăţământului superior argeşean.
Ungaria (1825). Profesor şi director fondator, Membru corespondent, Academia de Ştiinţe
Şcoala Slobodă Obştească, Goleşti, Muscel Tehnice din România, alte aprecieri publice.
(1826-1830), ctitor, Şcoala Gliganu de Sus, (I.A.B.).
Argeş. Activitate didactică la colegiile din
Craiova (1830-1832) şi Sfântul Sava, Bucureşti ACHIMESCU, Dumitru S. (Slatina,
(1832-1848; 1857-1865). Director, Olt, 29 ianuarie 1909 – Piteşti, Argeş, 17
Aşezămintele Brâncoveneşti, Bucureşti (1853- aprilie 1987). Conductor arhitect, manager.
1857). Participant, Revoluţia română de la Stabilit definitiv la Piteşti din 1951. Liceul
1848-1849 din Transilvania, propagator al Radu Greceanu, Slatina (1928), Şcoala de
ideilor Şcolii Ardelene la sud de Carpaţi. Desemnatori şi Conductori Arhitecţi, Bucureşti
Volume importante: O idee repede de istoria (1923), Şcoala de Drumuri şi Poduri Anghel
Prinţipatului Ţării Româneşti, I (1835), II Saligny, Bucureşti (1937). Activitate în
(1837), III (1838); Manual de istoria lumii domeniu: Primăria Slatina, Olt (1937-1938);
(1845); Patria, patriotul şi patriotismul Serviciul Tehnic, Prefectura Olt (1938-1950);
(1857); Mihaiũ II Bravulũ (1858). Iniţiator, Trustul de Construcţii Argeş, Piteşti (1950-
Societatea literară, Goleşti (1827), ziarele 1974). Lucrări reprezentative: sistematizarea
România, Bucureşti (1837), Telegraful român, Pieţei Civice Slatina; edificarea Cercului
Sibiu (1853). Căsătorit cu fiica pitarului Militar Olt. În Piteşti: reabilitarea clădirilor
Drăghici Budişteanu din Piteşti. Proprietar Teatrului Alexandru Davila (1952) şi
funciar, Gliganu, Argeş. Atestări documentare, Restaurantului Argeşul; extinderea sediului
Muzeul Goleşti, Ştefăneşti, Argeş. Stradă Primăriei; construirea Şcolii de Meserii,
eponimă în municipiul Piteşti, alte valoroase Spitalului Militar, Cinematografului Dacia
aprecieri publice antume şi postume. (S.D.V.). (1965-1970). Recunoaşteri publice. (S.P.).
ABRUDEANU, Mărioara Gh. (n.
Petriş, Arad, 13 octombrie 1949). Profesor ACIOBĂNIŢEI, Dan Teodor N.
universitar, inginer metalurg, manager. (Piteşti, Argeş, 20 martie 1948 – Iaşi, 10 iulie
Stabilită la Piteşti din 1972. Liceul Decebal, 1996). Actor de teatru, radio, televiziune.
Deva (1967), Institutul Politehnic, Bucureşti Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Naţional Ion
(1972). Doctorat, tehnologie industrială, C. Brătianu, Piteşti (1966), Institutul de Artă
Bucureşti (1991). Stagii în: Anglia, Belgia, Teatrală şi Cinematografică, Bucureşti, Clasa
Danemarca, Franţa, Spania. Inginer, Uzina de

5
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

George Dem Loghin şi Dem Rădulescu (1973). diverse teme. Membră, Uniunea Scriitorilor din
Actor: Teatrul de Stat din Petroşani, Hunedoara România, alte recunoaşteri publice. (M.S.).
(1973-1975), Teatrul Naţional Vasile
Alecsandri, Iaşi (1975-1996). Roluri de ADAMEŞTEANU, Mircea (Toporu,
referinţă în spectacolele: Amphitrion, de Peter Giurgiu, 20 octombrie 1906 – Piteşti, Argeş, 5
Hack; Tatăl, de August Strindberg; Pescăruşul martie 1965). Profesor gradul I, istorie. Stabilit
şi Livada cu vişini, de Anton Pavlovici Cehov; la Piteşti din 1946. Facultatea de Filosofie şi
Bertoldo la Curte, de Massimo Dursi. Turnee Litere, specializarea Istorie, Bucureşti (1930).
artistice externe. Membru, Uniunea Teatrală Activitate didactică: licee teoretice din
din România, alte recunoaşteri publice. (S.P.). Alexandria, Giurgiu, Chişinău (1930-1940);
Târgu Ocna (Bacău), (director 1940-1946);
ACTUALITATEA ARGEŞEANĂ Liceul Comercial, Piteşti (1946-1950), director
(2009 ~). Publicaţie periodică, subintitulată, (1949-1950); Şcoala Medie Mixtă Nr. 3/
Săptămânal independent al judeţului Argeş. Colegiul Alexandru Odobescu, Piteşti (1950-
Director general Iuliana Frătoaica; redactor-şef 1965). Studii, articole, comunicări, reuniuni
Ion Valentin Roşu. Ştiri, analize, comentarii ştiinţifice naţionale. Preocupat, constant, de
economice, sociale, politice, medicale, evoluţia localităţii Piteşti şi a breslelor din
sportive. (I.I.B.). statele medievale româneşti. Aprecieri publice.
(I.M.D.).
ACŢIUNEA POMICOLĂ (1934-1935).
Publicaţie periodică de specialitate, editată la ADEVĂRUL BISERICESC
Piteşti, anterior, Fălticeni şi Iaşi. Analize, (1912~1925). Revistă lunară, editată de
comentarii, interviuri, recomandări în domeniu. Societatea Frăţia a Preoţilor din Eparhia
(I.I.B.). Argeş: Curtea de Argeş (iulie 1912 - octombrie
1913); Piteşti (noiembrie 1913 - iunie 1916;
ADAMEŞTEANU, Gabriela M. (n. martie 1923 - august 1925). Preşedinte
Târgu Ocna, Bacău, 2 aprilie 1942). Scriitor, Comitetul de redacţie, Ion Rizescu; redactor
publicist, traducător. Domiciliu tradiţional în responsabil (din 1913), Marin D. Preoţescu
Piteşti, Argeş. Fiica lui Mircea A. (v.). Şcoala (v.). Dezbateri, informaţii pe teme eclesiastice.
Medie Nr. 2/ Colegiul Zinca Golescu, Piteşti (I.I.B.).
(1960), Facultatea de Limba şi Literatura
Română, Universitatea Bucureşti (1965). Fiica ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂ
lui Mircea A. (v.). Redactor, editurile: ARGEŞ (1864 - 1990). Instituţie specializată a
Enciclopedică (1974-1983); Cartea Ministerului de Finanţe din România, cu
Românească (1983-1990), Bucureşti. activitate specifică în Argeş, sediul la Piteşti.
Redactor-şef, Revista 22, Bucureşti (1991- Clădire proprie (1934-1936), proiect tip, State
2005). Volume importante: Drumul egal al Ciortan, director general, Serviciul Arhitectură,
fiecărei zile (1975, 1978, 1992); Dimineaţă Ministerul Finanţelor, preşedintele Societăţii
pierdută (1984, 1991, 1997, 2004, 2008); Arhitecţilor Români, Bucureşti (1929-1933).
Întâlnirea (2003, 2007); Opere, I, II (2008); Astăzi, sediul Primăriei Piteşti. Secţie
Provizorat (2010). Documentări externe. financiară a Sfatului Popular Regional (1950-
Traduceri din renumiţi autori europeni. Premiul 1968)/Consiliului Judeţean Argeş (1968-1990).
Ion Creangă al Academiei Române (1975). Directori cunoscuţi; Ion Rădulescu, Petre
Premiul pentru proză (1984). Implicări Popescu, Ioan Chiriţă (v.). Din 1990, Direcţia
constante în viaţa civică. Studii, analize, Generală a Finanţelor Publice Argeş. Ample
cronici, interviuri, comentarii, colaborări la colaborări comunitare. (G.H.).
publicaţiile principale din Capitală, reuniuni
naţionale şi internaţionale, emisiuni media pe ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂ

6
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

A JUDEŢULUI MUSCEL (1864 - 1950). combaterea eroziunii solului; apărarea


Instituţie de profil a Ministerului Finanţelor împotriva inundaţiilor; aplicarea programelor
din România, având atribuţii exclusive în de îmbunătăţiri funciare; prestarea unor servicii
domeniul stabilirii şi încasării impozitelor tehnice solicitate de Oficiile Judeţene, asociaţii
datorate statului de locuitorii sau agenţii şi proprietarii terenurilor din zona de referinţă.
economici cu activitate în judeţul Muscel. Directori: Alexandru Menicescu, Ion Nicolau,
Pentru 1950-1968, secţie specializată a Sfatului Vasile Majaru, Teodor Radu, Florea Doinea.
Popular Raional Câmpulung. Clădire proprie Contribuţii comunitare. (C.D.B.).
(1934-1936), proiect tip, State Ciortan, director
general, Serviciul Arhitectură, Ministerul ADMINISTRAŢIA PIEŢELOR
Finanţelor, preşedintele Societăţii Arhitecţilor MUNICIPIULUI PITEŞTI (1968 ~). Unitate
Români, Bucureşti (1929-1933). Astăzi, sediul specializată a Consiliului Popular/Consiliului
Muzeului Municipal, Câmpulung. (I.T.B.). Local şi Primăriei Piteşti. Coordonarea
amenajării şi activităţii pieţelor comerciale
ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ Calea Bucureşti, Trivale, Găvana, Războieni,
PENTRU PRESTAŢII SOCIALE ARGEŞ Smârdan, Bulevardul Petrochimiştilor, Traian,
(2009 ~). Instituţie publică subordonată Teilor, Depozitelor, Bazarului Gheorghe Lazăr,
Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Târgului săptămânal, Piteşti. În 1990-2001,
Sociale, atribuţii distincte pentru asigurarea Societate comercială pe acţiuni. Manageri
alocaţiilor; indemnizaţiilor, ajutoarelor şi a cunoscuţi: Ion Lupu, Ion Stroe, Ion Moşoianu,
altor foruri legate de sprijin. Sediul la Piteşti. Aurel Predoi, Marian Virgil Leonte. Periodic,
Director coordonator Ovidiu Marinescu (v.); lucrări de modernizare şi extindere, cu
director executiv Octavian Popescu. Activităţi deosebire, în 1972-1984, 2004-2008. Expoziţii
asigurate anterior de: Direcţia Muncii şi de produse, zile ale recoltei. Structură
Ocrotirii Sociale (1968-1990); Direcţia Muncii asemănătoare la Câmpulung, Curtea de Argeş,
şi Protecţiei Sociale (1990-1995); Direcţia Mioveni, Topoloveni, Costeşti. (I.T.B.).
Generală Muncă şi Protecţia Socială (1995-
2001); Direcţia Muncii şi Solidarităţii Sociale ADMINISTRAŢIA DOMENIULUI
(2001-2005); Direcţia Muncii, Familiei şi PUBLIC/ADMINISTRAŢIA SERELOR,
Solidarităţi Sociale (2005-2007); Direcţia PEPINIERELOR ŞI PARCURILOR
Muncă şi Incluziune Socială (2007-2008); PITEŞTI (1966 ~). Unitate specializată
Direcţia Muncii şi Protecţii Sociale (2008). subordonată, iniţial, Sfatului/ Consiliului
Instituţii cu profil asemănător: Camera de Popular/Regional Judeţean Argeş (1966-1970),
Muncă Argeş (1998-2005); Inspectoratul transferată apoi Consiliului Popular/Consiliului
Teritorial de Muncă Argeş (2005 ~), Agenţia Local şi Primăriei Piteşti. Actuala denumire din
Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă 1991. Producerea de material săditor,
Argeş, Casa de Pensii Argeş. Diverse amenajarea spaţiilor verzi, întreţinerea
colaborări comunitare. (I.T.B.). parcurilor, zonelor de agrement şi a
construcţiilor din patrimoniul public, reparaţii
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A urbane. Lucrări speciale: Parcul Ştrand,
ÎMBUNĂTĂŢIRILOR FUNCIARE Expoparc, Grădina zoologică din Trivale, Plaja
SUCURSALA ARGEŞ – BUZĂU (2004 ~). Tudor Vladimirescu, Parcul Lumina (1983),
Unitate teritorială de interes naţional, sediul la Esplanada Petrochimiştilor, Promenada zonei
Piteşti, subordonată Ministerului Agriculturii, centrale. Din 1978, la Piteşti, Simfonia
Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Cordonarea Lalelelor. Manageri cunoscuţi: Nicolae Pătroiu
activităţilor publice pentru proiectarea, (v.), Alexandru Popa (v.), Gheorghe Pacea (v.),
execuţia, exploatarea, întreţinerea şi repararea Mircea Pungoci (v.), Doru Iliescu. Diverse
amenjărilor de irigaţii, desecări, drenaj; iniţiative şi aprecieri comunitare. (I.T.B.).

7
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Unitate specializată, subordonată Agenţiei


ADRIAN, George (Piteşti, Argeş, 17 Regionale Sud – Muntenia, integrate Agenţiei
februarie 1919 - ?). Ziarist, editor, publicist. Naţionale pentru Protecţia Mediului, Bucureşti.
Liceul în Piteşti. Redactor, Adevărul şi Gazeta; Sediul la Piteşti, clădire proprie (1991-1993),
cronicar literar, Cuvântul liber (1935), arhitect, Anton Staicu (v.). Anterior, serviciu
colaborator: Reporter, Adevărul literar, distinct, Direcţia Apelor Argeş-Vedea, Piteşti.
Vremea, Şantier, Bucureşti. Fondator, revista În program: monitorizarea factorilor de mediu;
Trivalea, Piteşti (1935). Volum important, observaţii privind activităţile economice cu
Versuri (Piteşti, 1935). Diversificarea genurilor potenţial negativ asupra solului, apei, aerului;
gazetăreşti. (I.I.B.). ocrotirea naturii; controlul gestionării
deşeurilor. Manageri cunoscuţi: Anca Albu (v.),
AEROCLUBUL PITEŞTI (1938 ~). Mariana Ionescu, Emil Băjenaru. Colaborări
Asociaţie cu caracter sportiv pentru pregătirea permanente cu: instituţiile judeţene având
tinerilor în domeniile zborului cu motor, responsabilităţi în domeniile protejării apelor,
paraşutismului, planorismului, parapantelor, pădurilor, pământului; Comisariatul Gărzii de
având sediul în Piteşti. Bază de antrenament, Mediu; forurile administrative locale. Emiterea
Aerodromul Geamăna, Bradu, Argeş. acordurilor şi autorizaţiilor de mediu, analize
Redimensionarea postbelică a activităţii, complexe de laborator, staţii automate de
iniţiată la 19-20 mai 1950, concurs naţional, prelevare a aerului. (I.T.B.).
mentor, Nello Bucevski. Din 1970, Aeroclubul
Henri Coandă. Participări la reuniuni balcanice AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE
(1979), europene (2002), mondiale (2006), REGIONALĂ SUD MUNTENIA BIROUL
recorduri în domeniile enunţate. Colaborări JUDEŢEAN ARGEŞ (1999 ~). Instituţie de
civile şi militare. Comandant (2008 ~), utilitate publică, sediul în Piteşti, subordonată
paraşutistul Tiberiu Frăţică. Diverse colaborări structurii superioare de la Călăraşi (sediul
comunitare. (I.T.B.). euroregiunii), urmărind realizarea cerinţelor
evoluţiei zonale în contextul aplicării Planului
AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU de Dezvoltare Naţională şi a Programelor
OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ Uniunii Europene. Colaborări cu entităţi
ARGEŞ/OFICIU FORŢELOR DE MUNCĂ asemănătoare din Călăraşi, Dâmboviţa,
(1990 ~). Instituţie specializată, subordonată Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman. Studii,
Autorităţii Naţionale de Ocupare a Forţei de analize, recomandări elaborate de experţi.
Muncă, sediul la Piteşti. Clădire proprie (T.C.A.).
(2003), arhitect, Amalia Gugui. În program:
facilitarea angajării noilor salariaţi, evidenţa şi AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU
acordarea de ajutoare pentru şomeri, asigurarea PROTECŢIA MEDIULUI ARGEŞ (2003 ~).
egalităţii de şanse pe piaţa muncii, creşterea Instituţie publică, sediul la Piteşti, subordonată:
incluziunii sociale. Colaborări cu Consiliul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi
Judeţean Argeş, instituţii similare din România, Mediului (2003-2004); Ministerului Mediului
firme din Uniunea Europeană. Manageri şi Gospodăririi Apelor/Agenţiei Naţionale
cunoscuţi: Constantin Batagoi (v.), Cristian pentru Protecţia Mediului (2004 ~).
Soare, Vasile Stroescu, Iulian Nicolae, Nicolae Competenţe la nivelul Regiunii Muntenia-Sud
Bădescu, Mihail Oprescu. Periodic, în centrele pentru domeniile: strategia protecţiei mediului;
urbane din Argeş, Târgul forţei de muncă. prelucrarea datelor privind calitatea mediului
(I.T.B.). în teritoriul amintit; reglementarea activităţilor
economice cu impact asupra mediului;
AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU implementarea legislaţiei şi politicilor de
PROTECŢIA MEDIULUI ARGEŞ (1990 ~). mediu. Directori coordonatori cunoscuţi:

8
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Marius Stanca, Anca Albu (v.), Mihail Lucian publică (1908). Baraj, lac de acumulare,
Mănoiu. Controlul şi îndrumarea unităţilor de hidrocentrală (15,5 MW), integrate Amenajării
specialitate de la nivelul judeţelor Argeş, hidroenergetice Argeşul Mare. Zonă forestieră,
Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, pomicolă, zootehnică. Trasee turistice spre
Prahova, Teleorman. (I.T.B.). Complexul Hidroenergetic Vidraru şi DN
Transfăgărăşan. Renumit centru de pictură a
AGORA (2002 ~ 2005). Revistă copiilor. (G. C.).
trimestrială a Clubului de istorie Armand
Călinescu, editată de Centrul Cultural Piteşti, ALBEŞTII DE MUSCEL (Secolul
director Liviu Martin, supliment al XVI ~). Comună din judeţul Argeş, aparţinând
săptămânalului Jurnalul de Argeş. Tematică tradiţional, zonei Câmpulung, satele Albeşti şi
politică, socială, civică. Director al publicaţiei: Cândeşti. Suprafaţa: 123,0 km². Locuitori:
Octavian Mihail Sachelarie (v.), redactor-şef: 4.690 (1970); 1.513 (2008). Atestare
Marius Chiva. Tematică socială, culturală, documentară: 1572 (Albeşti). Monumente
civică. (I.I.B.). istorice: cruce de piatră (1660); bisericile
Albeşti (1889) şi Cândeşti (1898). Monumente
ALARMA (1921-1922). Publicaţie ale eroilor: Cândeşti (1940); Albeşti (1943).
independentă, apărută la Piteşti (5 septembrie Şcoală (1839); cămin cultural (1948),
1921 - 1 ianuarie 1922). Din octombrie 1921, bibliotecă publică (1953). Carieră de calcar
Alarma Argeşului. Director, Ştefan Ghenescu; numulitic (Piatra de Albeşti). Zonă forestieră,
girant responsabil Ioan C. Drăghescu. Tipărită pomicolă, zootehnică, sculptură în piatră,
la Bucureşti. Articole de interes cetăţenesc, meşteşuguri casnice. Trasee turistice spre
anunţuri, comentarii, foiletoane literare. Munţii Iezer. Păstrăvăria Cândeşti. (G. C.).
(I.I.B.).
ALBOTA (Secolul XV ~). Comună din
ALARMA ARGEŞULUI (1891 - judeţul Argeş, formată din satele: Albota,
1904). Organ de presă liberal, Piteşti (17 Cerbu, Frăţeşti, Gura Văii, Mareş. Suprafaţa:
februarie 1891 – 19 februarie 1892; 15 ianuarie 58,5 km2. Locuitori: 4.392 (1970); 3.857
1902 – 19 aprilie 1904). Alte subtitluri: Organ (2008). Atestare documentară: 1497 (Alboteani
independent (1903); Ziar al comerciului şi şi Huhurezi). Monumente istorice: cruci de
meseriei (1904). Redactor George/Gheorghe C. piatră (1703, 1848); bisericile: Mareş (1793),
Drăghescu (din aprilie 1904, director). Albota (1820), Cerbu (1878), Grădiştea (1887).
Tematică politică şi administrativă, apeluri Monument al eroilor (Cerbu). Şcoală (Cerbu,
civice, informaţii generale. (I.I.B.). 1838); cămin cultural (1948); bibliotecă
publică (1962). Zonă cerealieră şi legumicolă.
ALBEŞTII DE ARGEŞ (Secolul XVI Cooperativă Agricolă de Producţie (1962-
~). Comună din judeţul Argeş, formată din 1990), integrată Consiliului Unic
satele: Albeştii Pământeni, Albeştii Ungureni, Agroindustrial de Stat şi Cooperatist Vedea
Brăteşti, Doblea, Dobrotu, Dumireşti, Florieni. (1980-1990). Centru ştiinţific: Staţiunea de
Suprafaţa: 43,4 km². Locuitori: 5.189 (1970); Cercetare Agricolă Albota. Trasee rutiere
5.977 (2008). Atestare documentară: 1520 naţionale spre: Bucureşti, Costeşti, Slatina.
(Florieni); 1523 (Albeşti, Brătăşeşti, Dobrotu); Turism rural. Campingul Cerbu. (G.C.).
1576 (Brăteşti). Monumente istorice: Schitul
Brătăşeşti (1735); cruce de piatră (Albeşti, ALBU, Anca Lucia I. (n. Cotmeana,
1694); bisericile: Brăteşti (1864), Oancea Argeş, 25 iulie 1949). Inginer chimist,
(1868), Pământeni (1879), Ungureni (1892). manager, funcţionar public. Liceul Nr.
Monument al eroilor, Pământeni (1922). Şcoală 2/Colegiul Şcolar Naţional Zinca Golescu,
(1839); cămin cultural (1908), bibliotecă Piteşti (1967), Facultatea de Chimie

9
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Industrială, Bucureşti (1972). Specializări: Mioarele, Muscel, 25 ianuarie 1937). Medic


Cehia, Germania, Polonia, Statele Unite ale primar, obstetrică-ginecologie, publicist.
Americii. Inginer, Uzina de Aluminiu, Slatina, Şcoala Medie/Colegiul Naţional Dinicu
Olt (1972-1973), Întreprinderea de Industrie Golescu, Câmpulung, Argeş (1955), Facultatea
Locală, Piteşti (1973-1976). Şef birou, şef de Medicină Generală, Bucureşti (1964).
serviciu, Direcţia Apelor Argeş-Vedea (1976- Doctorat, ştiinţe medicale, Bucureşti (1985).
1990); director (1990-1997; 2001-2004), Activitate profesională în spitalele: Panduri,
inginer (1997-2001), şef serviciu (2005 ~). Bucureşti (1968-1970); Clinic Giuleşti,
Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bucureşti (1970-1973); Ştefăneşti, Argeş
Argeş; director, Agenţia Regională pentru (1974-1975); Câmpulung, Argeş (1975-2007),
Protecţia Mediului Argeş (2004-2005). şef secţie Maternitate (1984-2007). Membru,
Coordonarea realizării sediului Agenţiei (1991- Societatea de Ştiinţe Medicale, Subfiliala
1992), atragerea de fonduri europene pentru Câmpulung. Volum important: Intervenţii în
ocrotirea naturii. Reuniuni ştiinţifice naţionale prolapsiul uterin. Procedeu personal (1992).
şi internaţionale în domeniu. Aprecieri publice. Studii, articole, comunicări, reuniuni ştiinţifice
(I.T.B.). în domeniu. Recunoaşteri publice. (C.C.).

ALBU, Constatin D. (Bucureşti, 1881 ALBU, Marin A. (n. Ciulniţa,


– Piteşti, Argeş, 23 octombrie 1970). Muzician, Leordeni, Muscel, 19 mai 1913). Inginer
dirijor cor şi orchestră, profesor. Stabilit la militar, aeronautică. Şcoala Militară Ofiţeri de
Piteşti din 1912. Şcoala de Arte, Bucureşti Aviaţie Regele Carol II, Bucureşti (1935),
(1899) Conservatorul de Muzică, Bucureşti Institutul Politehnic, Bucureşti (1940).
(1905). Instumentist, corn englezesc, Activitate didactică, Şcoala Militară Ofiţeri
filarmonicile din Bucureşti şi München (1905- Mecanici şi Maiştri de Aviaţie, Bucureşti
1912). Activitate didactică, Liceul Ion. C. (1944-1949), Academia Militară Tehnică,
Brătianu, Piteşti (1912-1945). Preşedinte Bucureşti (1949-1958). Pregătirea
fondator şi dirijor, societăţile corale Armonia, constructorilor, piloţilor şi ofiţerilor din aviaţia
Feamătul Argeşului (1923), Cântarea română postbelică. Aprecieri publice. (I.D.P.).
Argeşului (1946), Piteşti. Membru activ,
Societatea Corală Carmen, Bucureşti (1926). ALBU, Nicolae Constantin N. (n.
Membru fondator, Ateneul Popular Gheorghe Curtea de Argeş, 30 iulie 1946). Inginer
Ionescu-Gion, Piteşti (1928). Contribuţii la electroenergetician, inovator şi inventator,
formarea muzicienilor Nicolae N. Brânzeu (v) manager. Şcoala Medie/Colegiul Vlaicu Vodă,
şi Emil Lerescu (v). Implicare în evoluţia Curtea de Argeş (1964), Institutul Politehnic,
fenomenulul cultural din Argeşul interbelic. Timişoara (1969). Inginer: Institutul de
(L.P.). Cercetări şi Proiectări Energetice Bucureşti,
Filiala Timişoara (1969-1971), şef, Serviciul
ALBU, Dumitru (Sfârşitul secolului Dispeceri (1972-2005), inginer şef (2005-
XIX-Prima jumătate a secolului XX). Maestru 2007), coordonator, Centrul Operaţional pentru
fotograf, proprietar urban. Autodidact. Studio Managementul Construcţiilor (2007 ~),
foto şi case în Piteşti (1924-1948). Membru Intreprinderea de Reţele Electrice Argeş,
activ, Camera de Comerţ şi Industrie Argeş. Piteşti. Invenţii şi inovaţii în domeniul
Valoroase lucrări în alb şi negru, preluate de distribuţiei energiei convenţionale. Activitate
instituţii muzeale, biblioteci, şcoli. pentru electrificarea judeţelor Argeş, Olt,
Perfecţionarea tehnicilor fotografice specifice Vâlcea montarea liniilor de înaltă tensiune şi a
etapei temporale amintite. (I.E.C.). staţiilor de transformare pe platformele
industriale Câmpulung, Piteşti-Sud, Slatina,
ALBU, Dumitru I. (n. Măţău, Râmnicu Vâlcea. Recunoaşteri publice. (N.B.).

10
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

~). Membră, Asociaţia Conştiinţă şi libertate,


ALBU, Radu B. (Oarja, Argeş, 24 Canada (2004 ~). Intensă activitate civică.
iunie 1927 – Piteşti, Argeş, 31 august 2008). (M.S.).
Ziarist, editor, publicist, profesor. Liceul
Cantemir Vodă, Bucureşti (1947), Facultatea de ALDIN, Constantin Şt. C. (Sfârşitul
Ziaristică, Bucureşti (1955). Ziarist, cotidianul secolului XIX - Prima jumătate a secolului
Secera şi ciocanul, Piteşti (1955-1960; 1978- XX). Ziarist, originar din Muscel. Director,
1989), lector, Direcţia Presei şi Tipăriturilor, revista de cultură Zori de ziuă, Câmpulung
Argeş (1960-1978). Activitate didactică, Şcoala (1921-1922). Editor, publicaţii realizate de
Medie Nr. 3, Piteşti. Volum important: Odiseea Societatea Cercetăşească Culturală
trăirilor în şcoala şi presa argeşeană (2008). Delavrancea, Câmpulung. Aprecieri publice.
Iniţiative editoriale: Tribuna şcolii argeşene (I.I.B.).
(1970-1971); Glasul dreptăţii (1990); Silva
argeşeană (1991-1992). Colaborator: revista ALECU, Cornelia N. (Oradea, Bihor,
Argeş; ziarele Curierul zilei, Societatea 27 mai 1946 – Piteşti, Argeş, 23 decembrie
argeşeană (Piteşti), Orizont (Râmnicu Vâlcea), 1997). Profesor, critic de artă, poliglot.
Oltul (Slatina), Opinia (Iaşi). Membru Stabilită la Piteşti din 1977. Liceul de Fete,
Uniunea Ziariştilor din România (1956), alte Cluj (1964), Facultatea de Limbi Romanice,
aprecieri publice. (C.S.). Bucureşti (1968). Activitate didactică, instituţii
şcolare din Capitală (1968-1977), secretar
ALBULESCU, Ion G. (Ioneşti, literar, Teatrul Alexandru Davila, Piteşti (1977-
Buzoeşti, Argeş, 6 ianuarie 1914 - ?). 1983), redactor, revistele Argeş, Piteşti (1983-
Cercetător ştiinţific, inginer chimist. Institutul 1990), Mondorama, Bucureşti (1990-1991).
Politehnic, Bucureşti (1940). Specializări în: Consilier, Direcţia Teatrelor, Ministerul
Austria, Elveţia, Germania, Italia. Investigaţii Culturii (1991-1994), director artistic, Teatrul
privind: calităţile plantei textile autohtone Lucia Sturdza Bulandra, Bucureşti (1994-
Abutilon Avicenae, tehnologia coloranţilor, 1997). Studii, articole, interviuri pe diverse
ingineria din vopsitorii şi imprimerii. Activitate teme, prelucrări dramatice, traduceri din
tehnologică, Textila Piteşti, Suveica Suceava, limbile europene. Contribuţii la iniţierea
Centrala In-Mătăsuri, Bucureşti (1940-1977). Reuniunii teatrelor de studio, Piteşti (1980).
Colaborări didactice, Liceul Ministerului Aprecieri publice. (I.F.).
Industriei Uşoare, Piteşti. Preocupări artistice,
cor şi operete, Palatul Culturii, Piteşti. Articole ALECU, Marian T. (n. Sfântu
de specialitate în reviste de profil. Aprecieri Gheorghe, Covasna, 10 noiembrie 1936).
publice. (R.G.). Inginer metalurg, cercetător ştiinţific gradul I,
manager. Stabilit la Piteşti din 1975. Liceul
ALBULESCU – ŞERP, Allora M. (n. Radu Negru, Făgăraş, Braşov (1954), Institutul
Piteşti, Argeş, 4 februarie 1959). Profesoară
Politehnic, Bucureşti (1959). Stagiu în Franţa
gradul I, limba română - limba franceză,
(1968). Doctorat, ştiinţe tehnice, Bucureşti
publicist, traducător. Liceul German/Liceul Ion
(1988). Inginer, Intreprinderea Hidromecanica,
Barbu, Piteşti (1978), Universitatea din Braşov (1959-1960). Cercetător: Institutul de
Bucureşti (1987). Activitate didactică, şcolile Fizică Atomică, Măgurele, Bucureşti (1960-
Nr. 9 şi Nr. 1, Piteşti (1987 ~). Volume 1964), Institutul de Tehnică Nucleară,
importante: O clipă complice (1993); Patimile
Măgurele (1964-1974), Institutul de Reactori
pianinei (2007). Versuri în culegerile: Provizia
Nucleari Energetici, Mioveni, Argeş (1974-
de nuferi (2000); Starea de necesitate (2001); 1998, secretar ştiinţific, 1984-1990).
Iubirea prin cuvinte (2005). Preşedinte, Importante scrieri în domeniu. Reuniuni
Fundaţia literară Liviu Rebreanu, Piteşti (2006
specializate naţionale şi internaţionale. Diverse

11
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

responsabilităţi civice. Aprecieri publice. Înalte Studii Comerciale, Bucureşti.


(E.H.). Numeroase volume, cursuri, manuale de
specialitate. Stradă eponimă în Piteşti, alte
ALERTA (1990 ~). Publicaţie aprecieri publice. (M.C.S.).
săptămânală, editată la Piteşti de Direcţia
Poliţiei Judeţului Argeş/Inspectoratul de ALESSEANU, Teodor (Piteşti, Argeş,
Poliţie Argeş, redactor-şef (1991-1997), 6 aprilie 1875 – Bucureşti, 20 februarie 1935).
Gheorghe Blăjan (v.). Articole, comentarii, Profesor gradul I, istorie, limba franceză,
ştiri, interviuri, informaţii specializate, funcţionar de stat, manager. Liceul Sfântul
divertisment. (I.I.B.). Sava, Bucureşti (1893), Facultatea de Litere şi
Filosofie, Bucureşti (1897). Stagiu în Franţa
(1909). Activitate didactică, şcoli din Ploieşti
ALESSANDRESCU, Gheorghe V.
(1897-1899) şi Bucureşti (1899~1935).
(Piteşti, Argeş, 26 noiembrie 1879 - ?). Ofiţer
Inspector, Ministerul Instrucţiunii Publice,
de carieră, general. Şcoala Superioară de
Bucureşti (1909-1912; 1914; 1919),
Război, Bucureşti (1901). Combatant,
Campania din 1913, căpitan adjutant, administrator, Casa Şcoalelor şi Culturii
Regimentul 6 Călăraşi; Primului Război Poporului, Bucureşti (1923-1935). Manuale,
Mondial (1916-1918), locotenent colonel, volume, studii metodice. Eponimie, Şcoala de
Băieţi Nr. 3, Piteşti (1936-1945), alte
remarcat în Şarja de la Robăneşti şi în luptele
recunoaşteri publice antume şi postume.
din Basarabia (1918); ofensiva spre Ungaria
(1919). General de brigadă (1933) şi de (I.M.D.).
divizie rezervă (1945). Ordine şi medalii
militare, alte aprecieri publice antume şi ALEXANDRESCU, Alexandrina
postume. (G.I.N.). (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a
secolului XX). Mare proprietar funciar din
Argeş. Întinse suprafeţe de teren în localitatea
ALESSARU, Teodor (Piteşti, Argeş, Richiţele, plasa Uda, expropriate parţial prin
19 aprilie 1875 - ?). Profesor, funcţionar de Legea pentru definitivarea Reformei Agrare
stat, publicist. Liceul Ion C. Brătianu, Piteşti din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul condus
(1893), Universitatea din Bucureşti (1897). de Alexandru Averescu. (I.I.Ş.).
Activitate didactică: instituţii de învăţământ
din Argeş (1897 ~); Ministerul Educaţiei ALEXANDRESCU, Constantin I. (n.
Naţionale, Bucureşti; inspector; inspector Stolniceni, Ocnele Mari, Vâlcea, 24 noiembrie
general şcoli secundare; director general, şcoli 1936). Profesor, manager cultural, publicist.
profesionale; director general Casa Şcoalelor, Stabilit la Piteşti din 1965. Şcoala Medie Nr. 1,
Bucureşti (1923). Colaborări: reviste cu profil Râmnicu Vâlcea (1954), Universitatea Babeş-
pedagogic, volume metodice, ziare. Bolyai, Cluj (1959). Activitate didactică,
Contribuţii la evoluţia învăţământului instituţii de învăţământ din Râmnicu Vâlcea
românesc în prima jumătate a secolului XX. (1961-1963), director, Casa Raională de
Aprecieri comunitare. (I.I.B.). Cultură, Vâlcea (1963-1965). Secretar,
Comitetul Orăşenesc de Cultură şi Artă, Piteşti
ALESSEANU, Gheorghe (Piteşti, (1965-1968). Director, Casa Creaţiei
Argeş, 1872 - ?). Profesor universitar, Populare/Centrul Judeţean pentru Conservarea
economist, jurist. Liceul de Băieţi/Colegiul şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş
Naţional Ion C. Brătianu, Piteşti (1890), (1968 – 2009). Multiple iniţiative privind:
Facultatea de Drept, Bucureşti (1895). reevaluarea spiritualităţii urbane şi rurale
Membru, Baroul Capitalei. Doctorat, ştiinţe argeşene, diversificarea genurilor şi formaţiilor
economice. Activitate didactică, Academia de artistice de amatori, organizarea de spectacole.

12
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Volume importante: Argeş. Monografie (1980, politic. Mecanic de locomotivă, Căile Ferate
în colaborare), Colinde şi obiceiuri de iarnă Române, Depoul Piteşti. Membru marcant,
din Argeş-Muscel (1998, coordonator), Arc Partidul Muncitoresc Român (1948-1965).
peste timp (2006, coordonator). Director Deputat de Argeş în Marea Adunare Naţională,
fondator, Editura Alean, Piteşti (2006). Circumscripţia Electorală Nr. 1, Piteşti (1948-
Articole, interviuri, emisiuni media, turnee 1952), reprezentând Frontul Democraţiei
interne şi internaţionale. Diverse recunoaşteri Populare. Iniţiative pentru dezvoltarea
publice. (C.G.C.). Argeşului postbelic. Aprecieri publice.
(C.D.B.).
ALEXANDRESCU, Dragoş T.
(Câmpulung, Argeş, 23 august 1976 – Qualat, ALEXANDRU, Constantin (n.
Kabul, Afghanistan, 31 august 2008). Militar Stâlpeni, Argeş, 12 mai 1944). Inginer
profesionist, erou, Teatrul de Operaţiuni constructor, manager. Institutul de Construcţii,
Kandahar, Afghanistan. Sergent major, Bucureşti (1968). Director tehnic adjunct,
Batalionul 30 Dragoslavele, Câmpulung. Ministerul Construcţiilor Industriale (1988-
Subofiţer, Ministerul Apărării Naţionale (2003- 1990), director general adjunct, director,
2008), misiune externă (12 iunie–31 august Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării
2008). Postum, gradul de sublocotenent (2008). Teritoriului (1990-2000), şef serviciu, consilier
Înmormântat, 4 septembrie 2008, Câmpulung. superior, Ministerul Transporturilor,
Decorat de Preşedintele României. Titlurile de Construcţiilor şi Turismului (2000 ~). Volum
Fiu al Argeşului şi Cetăţean de Onoare al important: Maşini de ridicat în construcţii.
Municipiului Câmpulung (2008), alte aprecieri Exploatare, întreţinere, reparaţii (1989).
publice. (A.Ş.). Studii, articole, comunicări, reuniuni de
specialitate. Preşedinte, Asociaţia Română
ALEXANDRESCU, Ion I. (Stolniceni, pentru Tehnologii, Echipamente şi Mecanizare
Ocnele Mari, Vâlcea, 7 ianuarie 1939 – Piteşti, în Construcţii, alte aprecieri publice. (G.P.).
Argeş, 16 iunie 2009). Inginer constructor,
manager, funcţionar public, antreprenor. ALEXANDRU, Dumitru G. (Săpata
Stabilit la Piteşti din 1960. Şcoala Medie Nr. 1, Argeş, 6 februarie 1924 – Săpata, Argeş, 14
Râmnicu Vâlcea (1955), Institutul de februarie 1969). Preot, profesor, limba şi
Construcţii, Bucureşti (1960). Inginer, şef lot, literatura română, publicist. Seminarul
adjunct şef şantier (1960-1965), şef şantier Central, Bucureşti (1940); Facultatea de
(1971-1982), inginer şef (1985-1990), Trustul Teologie, Sibiu (1949). Activitate didactică
de Construcţii Argeş. Viceprimar al şcolile: Milcoiu (1949-1951), Govora Băi
oraşului/muncipiului Piteşti (1967-1971). Şef (1951-1952), Păuşeşti-Măglaşi, Vâlcea (1952-
şantier Arcom, Bucureşti, Antrepriza Misurata, 1953); Săpata de Jos, Argeş (1957). Director,
Libia (1982-1985). Director tehnic fondator, Casa de Cultură, Costeşti, Argeş (1954-1957).
acţionar, SC Nordco SA Piteşti (1990-2003). Paroh, Săpata de Jos (1957-1967). Scrieri
Coordonarea edificării unor cartiere din Piteşti, tematice: Importanţa canoanelor Sinodului al
Curtea de Argeş, Costeşti, a principalelor baze XII-lea Ecumenic pentru organizarea şi
sportive şi turistice libiene de pe litoralul Mării disciplina bisericii (1949). Aprecieri publice.
Mediterane. Expert tehnic judiciar. Iniţiative (S.P.).
privind redimensionarea urbanistică a
Argeşului contemporan. Diverse recunoaşteri ALEXANDRU, Ioan T. (n. Cetăţeni,
publice. (G.P.). Muscel, 2 octombrie 1949). Folclorist, etnolog,
publicist. Cercetător ştiinţific, Facultatea de
ALEXANDRESCU, Vasile (Secolul Filologie, Bucureşti (1972), Institutul de
XX). Lucrător industrial, parlamentar, militant Etnografie şi Folclor Constantin Brăiloiu,

13
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Bucureşti (1972 ~). Volume importante: argeşeni pentru reuniunile naţionale în


Indicele tipologic şi bibliografic al poeziei domeniu şi cele internaţionale (Argentina,
ceremonialului nupţial românesc (zonele Canada, Cuba, Grecia, India), succese
Olteniei, Munteniei, Dobrogei, Moldovei, importante pentru şcoala românească.
Bucovinei, Basarabiei şi nordul Bucovinei); Recunoaşteri publice. (D.I.G.).
Rădăcini folclorice şi mitice autohtone în
literatura română contemporană: I (Poezia); ALEXIANU, Constantin (Câmpulung,
II (Proza); III (Dramaturgia). Numeroase Muscel, 1859 – Bucureşti, 1891). Artist plastic,
studii, articole, reuniuni naţionale în domeniu. pictură. Academia de Bele-Arte, Bucureşti,
Recunoaşteri publice. (S.P.). Clasa Teodor Aman (1887). Activitate
didactică, licee din Craiova, Dolj (1887-1891).
ALEXANDRU, Petre I. (n. Cetăţeni, Expoziţii personale şi de grup: Bucureşti,
Argeş, 9 mai 1938). Profesor universitar, Craiova, Câmpulung. Lucrări în muzee şi
inginer mecanic. Şcoala Medie/Colegiul colecţii particulare din România. Aprecieri
Naţional Dinicu Golescu, Câmpulung (1956), publice. (S.N.).
Institutul Politehnic, Braşov (1961). Doctorat,
autovehicule rutiere, Bucureşti (1971). ALEXIU, Grigore (Piteşti, Argeş,
Activitate didactică şi de cercetare, 1870 – Bucureşti, 29 octombrie l950). Solist
Universitatea Transilvania, Braşov (1971 – operă, corepetitor, dirijor orchestră. Liceul Ion
2008). Volume importante: Teoria C. Brătianu, Piteşti (1888), Conservatorul
mecanismelor şi organe de maşini (1976); Bucureşti (1885), Clasa George Stephănescu
Mecanismele direcţiei autovehiculelor (1977); (v.). Bas-buf, Opera Română (l896-1921),
Mecanisme (1982); Teoria şi proiectarea Compania Constantin Grigoriu, Bucureşti
mecanismelor (1992). Conducător de doctorat. (1910-1912). Solist, Opera Română, Bucureşti
Studii, articole, comunicări, reuniuni ştiinţifice, (1921-1930). Dirijor, formaţii lirico-dramatice,
foruri naţionale sau internaţionale în domeniu. Bucureşti (1921-1930), Orchestra Teatrului
Iniţiative privind evoluţia învăţământului Naţional, Bucureşti (1930-1950). Contribuţii la
superior tehnic din Transilvania contemporană. evoluţia artei interpretative muzicale în
(M.C.S.). România interbelică (L.P.).

ALEXE, Ştefan I. (n. Fâlfani, Stolnici,


ALEXIU, Ion N. (Leordeni, Argeş, 15
Argeş, 27 noiembrie 1942). Profesor gradul I, noiembrie 1888 - ?). Militar de carieră,
matematică, publicist. Şcoala Medie Mixtă Nr. traducător, editor. Şcoala Specială de
3/Colegiul Şcolar Naţional Alexandru Infanterie, Bucureşti (1914). Combatant,
Odobescu, Piteşti (1960), Universitatea Primul Război Mondial (1916-1917), cadru
Constantin I. Parhon, Bucureşti (1965). didactic, Şcoala Pregătitoare de Ofiţeri (1917-
Activitate didactică, Liceul Industrial de 1927). Volum important: Războiul
Chimie Nr. 4, Piteşti (1967-1984); Liceul
inteligenţelor în misiuni speciale (1928),
Nicolae Bălcescu/Colegiul Naţional Ion C.
traducere din limba italiană. Membru activ,
Brătianu, Piteşti (1984-2008). Volume
Societatea Regală Română de Geografie, alte
importante (în colaborare): Probleme de aprecieri publice. (I.E.C.).
matematică pentru gimnaziu (1985); Algebra
(1995, 2000); Analiză matematică (2004);
Manual de matematică (2004, 2006). ALEXIU, Leonida I. (Piteşti, 20
Rezolvitor şi propunător: Gazeta Matematică, noiembrie 1868 - ?). Ofiţer de carieră, general.
Bucureşti; reviste de profil din Braşov, Galaţi, Şcoala de Ofiţeri de Administraţie, Bucureşti,
Timişoara. Membru, Comisia Centrală a Facultatea de Drept, Bucureşti. Stagiu,
olimpiadelor (1990-2000). Pregătirea elevilor Intendenţa Corpului 3 Armată, Berlin,

14
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Germania. Combatant: Campania balcanică informale, întâlniri cu personalităţi, expoziţii,


din 1913 (maior); Primul Război Mondial proiecţii cinematografice, vizite documentare
(1916-1918), colonel. General de brigadă în externe, alte activităţi dedicate special
rezervă (1927). Ordine şi medalii militare, alte Hexagonului. Bibliotecă specializată de
recunoaşteri publice antume şi postume. literatură franceză, 17.000 de volume (2009):
(G.I.N.). achiziţii proprii, donaţii ale Serviciului de
Cooperare şi Acţiune Culturală şi ale
ALEXIU, Valeriu Florian J. (n. Ambasadei Franţei în România. Revistă
Giurgiu, 27 martie 1950). Cercetător ştiinţific proprie A comme... (cultură şi civilizaţie
franceză, creaţii originale francofone).
gradul I, muzeograf, publicist. Stabilit la
Preşedinţi cunoscuţi: fondator, Mariana
Piteşti din 1970. Liceul/Colegiul Naţional
Şenilă-Vasiliu (v.); Maria Ecaterina Stroe
Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş (1969),
(1998-2007; din 15 septembrie 2007,
Facultatea de Biologie, Bucureşti (1977).
director); Crina Magdalena Zărnescu. Diverse
Doctorat, botanică, Bucureşti (1996).
colaborări comunitare. (A.L.).
Profesor, Şcoala Poienari, Neamţ (1973-1977;
director, 1976-1977). Conservator, Complexul
Muzeal Goleşti, Argeş (1977-1987); cercetător ALIANŢA CIVICĂ FILIALA
ştiinţific, Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti ARGEŞ (1991 ~). Organizaţie înfiinţată la
(1987 ~). Activitate didactică, Universitatea iniţiativa unor foşti deţinuţi politici şi
din Piteşti (2000 ~). Volume importante: opozanţi ai regimului politic totalitar comunist
Vegetaţia masivului Iezer-Păpuşa (1998); din judeţul Argeş. Preşedinte fondator Aristide
Rezervaţii şi monumente ale naturii din Ionescu (v.), sediul în Piteşti. Iniţial: 260 de
judeţul Argeş (1998, în colaborare); membrii, cu deosebire intelectuali. Obiective:
Valorificarea potenţialului oenoturistic din realizarea societăţii civile şi a statului
zona colinară a centrului Munteniei... (2006, constituţional; apărarea drepturilor
în colaborare); Cormolora judeţului Argeş fundamentale ale omului; instaurarea unui
(2008). Studii, articole, reuniuni în domeniu. climat de toleranţă şi de încredere între
Membru, prestigioase societăţi profesionale. cetăţeni; cunoaşterea şi promovarea
Preocupări editoriale, anuarele: Museum adevărului în viaţa publică; educaţia
(Goleşti); Naturalia, Argessis, Ecos (Piteşti). comunitară; eliminarea corupţiei din sistemul
Contribuţii la evoluţia muzeografiei, politic; restabilirea şi extinderea legăturilor
cercetarea florei şi a vegetaţiei din Argeş- cu personalităţi din exilul românesc;
Muscel, implementarea reţelei Natura 2000 a sprijinirea categoriilor defavorizate.
habitatului din România. Aprecieri publice. Colaboratori: asociaţii cu profil asemănător,
(E.H.). instituţii media, unităţi culturale. (I.I.P.).

ALLIANCE FRANÇAISE DE ALLIANZ-ŢIRIAC SUCURSALA


PITESTI/ALIANŢA FRANCEZĂ PITEŞTI PITEŞTI (1994 ~). Societate specializată în
(1990 ~). Organizaţie culturală integrată asigurări, reprezentativă pe Continent,
sistemului asociaţiilor cu acest profil, prima centrala la Bucureşti. Succesiv: Sucursala de
înfiinţată din România, creată conform Asigurări Ion Ţiriac (1994 – 2000); Sucursala
Statutului Alianţei Franceze Paris (1883). Allianz-Ţiriac (2000 ~). Sistem virtual
Colaborări cu structuri asemănătoare: generalizat, lider naţional şi european în
Institutul Francez, Bucureşti; centrele domeniu. Sediu propriu, clădire modernă în
culturale Cluj, Iaşi, Timişoara, alianţele Piteşti, proiect şi construcţii: SC. Cons. Co.
franceze Braşov, Constanţa, Ploieşti. Module SRL Petre Dragomir (1999). Directori
lingvistice, spectacole tematice, reuniuni sucursală: Mihai Lupu (1994-1999), Ştefan

15
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Osiac (v.). Diverse colaborări comunitare. Politehnică, Paris (1918). Membru marcant,
(I.T.B.). Partidul Naţional Liberal (1919-1943),
disident, adept al grupării Gheorghe Tătărăscu
ALIMĂNESCU, Grigore (Sfârşitul (1943-1947). Ministru de Finanţe (1933),
secolului XIX – Prima jumătate a secolului ministru secretar de stat, Departamentul
XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Finanţelor (6 martie 1945 – 29 noiembrie
Întinse suprafeţe de teren în localităţile 1946). Precursor al pomiculturii moderne
Stolnici, plasa Cotmeana, şi Ciofrângeni, româneşti, culturi intensive de măr şi păr,
plasa Topolog, expropriate parţial prin Legea fermă specializată la Bilceşti (1930-1945).
Donaţii comunitare interbelice, burse pentru
pentru definitivarea Reformei Agrare din 17
studenţii merituoşi din Câmpulung, ctitor, şcoli
iulie 1921, aplicată de guvernul condus de
şi biserici din Muscel. Deţinut politic (1950-
Alexandru Averescu. (I.I.Ş.).
1955; 1959-1964), domiciliu obligatoriu în
Bărăgan (1955-1959), confiscarea
ALIMĂNEŞTEANU (Secolul XVIII proprietăţilor. Importante recunoaşteri publice
~). Familie tradiţională din Muscel. Mari antume şi postume. Stradă eponimă,
proprietari funciari, parlamentari, demnitari, Câmpulung, Argeş. (Z.I.).
ingineri, acţionari în industrie, comerţ,
finanţe. Întinse suprafeţe de teren, case, ALIMĂNEŞTEANU/BRĂTIANU,
ctitorii, iniţiative comunitare, Câmpulung, Pia (1872 - 1962). Mare proprietar funciar din
Valea Mare Pravăţ, Bilceşti, Boteni, Domneşti Argeş. Întinse suprafeţe de teren în localitatea
(Muscel). Mai cunoscuţi: Constantin A. (v.), Şuici, plasa Topolog, expropriate parţial prin
Dumitru A. (v.). Contribuţii la evoluţia Reforma Agrară din 23 martie 1945,
societăţii moderne româneşti. (F.P.). adoptată de guvernul condus de Petru Groza.
Conexiuni familiale cu Alexandru
ALIMĂNEŞTEANU, Constantin Alimăneşteanu (1871-1940). Donaţii
(Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a comunitare, aprecieri publice. (I.I.Ş.).
secolului XX). Inginer minier, mare proprietar
funciar, militant politic, parlamentar. Studii ALPROM/COMBINATUL DE
politehnice, Bucureşti, Paris, Londra. Unul PRELUCRAREA LEMNULUI PITEŞTI
dintre primii specialişti români în domeniul (1963 ~). Unitate economică reprezentativă
extracţiei de cărbune. Căsătorit cu Sarmiza de pe Platforma Industrială Piteşti-Nord.
Bilcescu (v.). Membru marcant, Partidul Investiţie de stat (1960-1984). Actuala
Naţional Liberal, deputat de Muscel în denumire din 1990. Proiect general:
Parlamentul României (1909~1914). Întinse Institutul de Cercetări şi Proiectări pentru
suprafeţe de teren în zona Câmpulung. Industria Lemnului, Bucureşti (1959-1960),
Susţinător al doctrinei Prin noi înşine, adept al şefi de proiect: Mihai Bazac, Nestor
reformismului de factură urbană şi rurală. Codreanu, Zaven Boiangian. Constructori:
Ctitor, Biserica ortodoxă de la Bilceşti, Valea şantiere din Bucureşti şi Piteşti. Dotări
Mare Pravăţ, Muscel. Importante aprecieri tehnologice avansate. Existenţa, pe suprafaţa
publice. (C.D.B.). de 80 ha, a 14 capacităţi productive pentru
valorificarea superioară a lemnului, 4800 de
ALIMĂNEŞTEANU, Dumitru C. salariaţi. Inaugurări succesive: Mobila I,
(Bilceşti, Valea Mare Pravăţ, Muscel, 1896 – Plăci fibrolemnoase, Placaj, Parchete,
Bucureşti, 17 iulie 1973). Inginer minier, mare Ambalaje (1963); Tâmplărie, Cherestea fag
proprietar funciar, militant politic, demnitar. (1964); Făină din lemn (1967); Drojdie
Fiul Sarmizei Bilcescu (v.) şi al lui furajeră (1969); Cherestea răşinoasă, Plăci
Constantin A. (v.). Şcoala Superioară aglomerate (1974); Mobila II (1980);

16
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Semifabricate (1983); Prefabricate din lemn Bălcescu, Piteşti, Argeş (1938-1965); Institutul
masiv (1984). Prelucrarea Fabricii de Tananţi Pedagogic/Institutul de Învăţământ Superior,
(1969). Integrarea în complexul de Piteşti (1965-1973). Volume importante:
Exploatarea şi Industrialuzarea Lemnului, Evoluţia sistemelor şcolare (1935); Tehnica
Piteşti (1968-1973). Export (1980-1990) în ştiinţifică a învăţământului secundar educativ
state din Asia, America, Europa: 80% din (1938). Studii, articole, reuniuni ştiinţifice în
producţia de mobilă; 50% din producţia de domeniu. Contribuţii la evoluţia
placaj şi plăci fibrolemnoase; 25% din învăţământului argeşean în primele decenii
producţia de cherestea. Asistenţă tehnică postbelice. Profesor emerit (1965), alte
externă, pregătirea specialiştilor străini prin recunoaşteri publice antume şi postume. (C.V.).
acordări guvernamentale, construirea de
capacităţi asemănătoare în: China, Iran, AMAN, Theodor D. (Câmpulung,
Mongolia, Nigeria, Vietnam. Cercetare Muscel, 20 martie 1831 – Bucureşti, 19 august
ştiinţifică, liceu de profil, institut de 1891). Membru post-mortem al Academiei
subingineri (1972-1979) în colaborare cu Române (10 septembrie 1991). Artist plastic,
Universitatea din Braşov, expoziţie pictură, mentor. Colegiul Sfântul Sava,
permanentă, magazin promoţional în Piteşti. Bucureşti (1850). Specializare, Paris (1850 ~
Târguri naţionale şi internaţionale. 1857), influenţat de marii maeştri Eugène
Comunicări, simpozioanele europene de la Delacroix, Thomas Conture, Michel Martin
Piteşti (1969, 1979) şi Geneva, Elveţia Drolling, François Edouard Picat. Expoziţie,
(1975). Publicaţie periodică: Viaţa Capitala Franţei (1853). Susţinător, după 1858,
combinatului. Numeroase delegaţii oficiale: al reorganizării învăţământului artistic naţional,
şefi de stat şi de guvern, ambasadori, experţi, director fondator, Şcoala de Bele-Arte,
agenţi marketing. Etalon în România pentru Bucureşti (1864-1891). Operă vastă, între
eficienţă economică (1984). Privatizare în academism şi romantism, componente
1994 (Legea Nr. 15, din 8 august 1990), specifice realismului şi impresionismului de la
Metoda Mebo, tranformarea în societate sfârşitul secolului XIX. Acreditat, de Inalta
comercială pe acţiuni. Modernizarea Poartă, ca pictor, pe fronturile Războiului
fabricilor de mobilă, certificare ISO (1994), Crimeii (1853-1856), schiţe, Asediul de la
adaptarea la standardele de mediu. Sevastopol (1855). Teme istorice autohtone:
Restrângerea treptată a producţiei după 2000. Bătălia de la Olteniţa (1853, tablou aflat în
Directori/manageri cunoscuţi: Vasile Damian patrimoniul Turciei); Vlad Ţepeş şi solii; Cea
(v.), Victor Chelu (v.), Gheorghe din urmă noapte a lui Mihai Viteazul; Hora
Constantinescu (v.), Ion Pietrăreanu (v.), Unirii la Craiova. Lucrări de gen, Horă la
Dumitru Petcu (1991 ~). Importante Aninoasa; Pe terasă la Sinaia. Portrete, naturi
colaborări comunitare. (C.D.B.). moarte, peisaje din Muscel. Considerat
plasticianul Unirii Principatelor Române
AMAN, George (Valea Danului, Argeş, (1859) şi al proclamării Regatului (1881).
4 aprilie 1908 – Piteşti, Argeş, 15 ianuarie Compoziţii în muzee şi colecţii din Argeş.
2002). Profesor gradul I, limba română, Străzi eponime în municipiile Piteşti şi
publicist. Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung, Câmpulung, alte valoroase recunoaşteri
Muscel (1928). Facultatea de Filosofie şi publice. (S.D.V.).
Litere, Bucureşti (1931), Seminarul Pedagogic
Universitar Titu Maiorescu, Bucureşti (1933). AMENAJAREA ARGEŞUL MARE
Doctorat, pedagogie, Bucureşti (1936), (Aprilie 1961 ~). Sistem hidroenergetic
reconfirmare naţională (1969). Documentarist, construit, pe râurile Argeş, Topolog, Vâlsan,
şcoli din Bucureşti (1933-1938). Activitate Doamnei, format din: Complexul Vidraru,
didactică: Liceul Ion C. Brătianu/Nicolae inaugurat oficial, 9 decembrie 1966 (lac de

17
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

acumulare, 465 000 000 mc. Capacitate; baraj, Dima, Nicolae Florescu, Nicolae Gemescu,
în arc dublu, 166 m. înălţime; galerie de Mircea Sava, Dan Bădescu, Gheorghe
aducţiune, 2 130 m. lungime; puţ forţat, 185 m. Popescu, Stan Manole, Norel Dragu, M.
adâncime; centrală subterană, 220 MW putere Abramovici, Nicolae Petrişor, Radu Dinescu
instalată; galerie de fugă, 11 135 m lungime; (ingineri şefi); Şantiere captări: Mihai Tartea
staţie de înaltă tensiune, Căpăţâneni; căi (Râul Doamnei), Petre Stricker (Cernat şi
montane rutiere; lacurile de acumulare, Vâlsan), Mihai Sterescu (Cernat), Mihai Emil
barajele, hidrocentralele: Cumpeniţa, Vâlsan Podhorodetschi (Vâlsan), Dionisie Fota
şi Călugăriţa (amonte); Oeşti, Albeştii de (Cernat), Constantin Vernescu (Cernat).
Argeş, Cerbureni, Valea Iaşului, Curtea de Beneficiarul investiţiei, Intreprinderea
Argeş, Noapteş, Zigoneni, Băiculeşti, Centrale Hidroelectrice, Argeş: Pantelimon
Măniceşti, Vâlcele, Merişani, Budeasa, Bascov, Cârtiţă (director), Dumitru Alexe (inginer şef),
Piteşti, Goleşti (aval); captările şi galeriile de Apolon Mihailovici, Alexandru David (ingineri
aducţiune: Baciu (Râul Doamnei, Văsălat); şefi adjuncţi), Iurie Druţă, Tudor Tiţa, Dumitru
Drăghina, Bradu, Cernat, Dobroneag, Topolog. Popescu (diriginţi lucrări); Paul Gheorghiescu,
Proiectant general: Institutul de Studii şi Valeriu Eugen Pop, Nicolae Badea (ingineri).
Proiectări Hidroenergetice, Bucureşti, director, Publicaţie proprie: Făclia hidrocentralei.
Alexandru Nourescu. Coordonatori proiect Colonii, club, cinematograf. Peste 10 000 de
general: Mircea Sipiceanu (şef proiect), Cristea muncitori, maiştri, ingineri, montatori, în
Mateescu (1894-1979), Dorin Pavel perioada 1961-1965. Temporar: Hidrocentrala
(consultanţi); Barajul Vidraru: Radu Prişcu 16 Februarie 1933; Hidrocentrala Gheorghe
(şef proiect), Ştefan Căciulescu, Marius Gheorghiu-Dej. Accident major: blocarea unei
Georgescu, Victor Sabovici, Boris Borisevici, vane plane de golire în zona barajului şi a
Sabin Irimie, Ion Stănucă, Ion Opriş, lacului de acumulare (6 iulie 1974). Pagube
Alexandru Diaconu, Ion Rusmănică, Gheorghe materiale. Numeroase atestări documentare.
Moraru, Nicolae Safta, Florin Constantinescu, (N.B.).
Mihai Radovici, Radu Ghemuleţ (proiectanţi);
Centrala electrică: Ştefan Oprea (şef proiect), AMENAJAREA DE PE
Gheorghe Bardan, Silviu Bogdan, Hermina DÂMBOVIŢA SUPERIOARĂ (1970 ~).
Albert, Erotei Regman (proiectanţi). Montaj Sistem hidroenergetic construit, în Bazinul
specializat: Trustul Energo – Montaj, Superior al râului Dâmboviţa, din Nordul
Bucureşti: Nicolae Decuseară (şef şantier), judeţului Argeş, zona Sătic-Rucăr-
Mircea Prelipceanu (inginer şef), Constantin Dragoslavele. Succesiv, amonte – aval; lacul de
Rădulescu (şef şantier Centrală), Dan Scorţea, acumulare şi barajul Pecineagu; galeria de
Gigi Crammer, Petre Poenaru, Mircea aducţiune şi hidrocentrala Clăbucet (64 MW);
Criveanu, Valeriu Perşinaru, Lucian Axinteanu, Lacul Sătic, hidrocentrala Rucăr (25 MW);
Corneliu Crutarciuc (ingineri). Antreprenor hidrocentrala Dragoslavele (7,6 MW);
general: Trustul de Construcţii microhidrocentrala Frasin (0,6 MW);
Hidroenergetice, Bucureşti: Adalbert Gilbert hidrocentrala Văcăreşti (2,4 MW). Proiectant
(director), Andrei Sălăgeanu (şef şantier Baraj), general, Institutul de Studii şi Proiectări
Gheorghe Cocoş (şef şantier Galeria de fugă), Hidroenergetice, Bucureşti; executant,
Nicolae Ştefan, Aurel Coca, Nicolae Păunescu Antrepriza de Construcţii Hidroenergetice
(directori şantiere Argeş); Ladislau Rakosi, Argeş, Piteşti, montaj, Trustul Energomontaj,
Constantin Mengher, Viorel Dănilă, Adrian Bucureşti. (N.B.).
Popovici, Stelian Mazilu, Gheorghe Zaharia,
Erotei Regman, Constantin Mitocaru (ingineri AMENAJAREA DE PE RÂUL
şefi); Şantiere centrală, tunele, galerii: Sony TÂRGULUI (1975 ~). Sistem hidroenergetic
Kamenitzer, Constantin Preoteasa, Gheorghe construit, pe Râul Târgului, din nordul

18
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

judeţului Argeş, zona Lereşti-Câmpulung- Facultatea de Litere, Bucureşti (1939);


Schitu Goleşti. Succesiv, amonte – aval: lacul Universitatea din Heidelberg, Germania (1952
de acumulare şi barajul Râuşor; galeria de ~ 1971). Secretar de presă (1942-1944),
aducţiune şi hidrocentrala Lereşti (19 MW); secretar, Legaţia României la Berlin (1944-
hidrocentrala Voineşti (6 MW); barajul, lacul 1945). Traducere din limba germană: Critica
de acumulare şi hidrocentrala Schitu Goleşti raţiunii practice, de Immanuel Kant. Volume
(1,6 MW). Proiectant general, Institutul de importante: Rânduiala. Perspective româneşti
Studii şi Proiectări Hidroenenergetice, (în colaborare, Paris, 1973); Gând, cuvânt şi
Bucureşti; executant, Antrepriza de Construcţii faptă românească (Bucureşti, 2001). Studii,
Hidroenergetice Argeş, Piteşti; montaj, Trustul recenzii, articole, apărute în reviste din
Energomontaj, Bucureşti. (N.B.). România, Germania, Franţa. Diverse aprecieri
publice. (O.M.S.).
AMUZESCU, Ion C. (n. Dragodana,
Dâmboviţa, 17 august 1931). Inginer AMZĂR, Gheorghe N. (Suseni, Argeş,
constructor, manager. Activitate la Piteşti în 16 octombrie 1938 – Piteşti, Argeş, 16
perioada 1954-1971. Liceul Ienăchiţă noiembrie 1991). Inginer horticol, cercetător
Văcărescu, Târgovişte (1950), Facultatea de ştiinţific, manager. Şcoala Medie Tehnică
Construcţii Hidrotehnice, Bucureşti (1954). Şef Horticolă, Curtea de Argeş (1956), Institutul
lot (1954-1957), şef şantier (1957-1961), şef Agronomic Nicolae Bălcescu, Bucureşti
serviciu (1961-1962), director tehnic (1962- (1965). Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti
1964), inginer şef (1964-1965): director, Grup (1981). Stagii, în Statele Unite ale Americii.
şantiere, Piteşti (1965-1971), Trustul de Activitate didactică, Universitatea din Craiova
Construcţii Argeş. Director, Intreprinderea de (1965-1968). Cercetător, Institutul pentru
Construcţii Metalice şi Balastiere, Găeşti, Pomicultură, Piteşti (1968-1978; 1982-1991),
Dâmboviţa (1971-1982), şef colectiv director, Staţiunea de Cercetare Pomicolă
proiectare, Fabrica de Frigidere, Găeşti (1983- Argeşelu, Mărăcineni, Argeş (1978-1982).
1994). Administrator fondator, SC Proiecte şi Manager, Societatea mixtă libiano-română
Construcţii SRL, Găeşti (1994 ~). Lucrări pentru material săditor pomicol, Tripoli (1982).
reprezentative în Piteşti: Stadionul Volume importante (în colaborare): Relaţii
1Mai/Nicolae Dobrin (1960-1964); cartierele plantă-sol în pomicultură (1974); Corelaţii
Calea Bucureşti (1962-1965) şi Războieni între principalii factori climatici şi cultura
(1970-1973); Staţia de Epurare a Apei (1969); soiurilor de măr şi prun (1977); Cultura
Hotelul Muntenia I (1971); Sala Sporturilor cireşului şi vişinului în România (1988).
(1971); Magazinul Trivale (1972). Diverse Numeroase studii, articole, reuniuni ştiinţifice
recunoaşteri publice. (I.T.B.). interne şi internaţionale. Contribuţii la
dezvoltarea pomiculturii şi fundamentarea
AMZĂR, Dimitrie C. (Suseni, Argeş, cercetărilor de ecologie în Argeş. Diverse
15 octombrie 1906 – Sigmaringen, Germania, recunoaşteri publice. (C.D.B. ).
10 martie 1999). Etnolog, sociolog, publicist.
Facultatea de Filosofie şi Litere, Bucureşti AMZĂR, Nicolae (Sfârşitul secolului
(1928). Doctorat, filosofie, Berlin. Cercetări XIX – Prima jumătate a secolului XX). Mare
sociologice, campaniile de la Drăguş (1929), proprietar funciar din Argeş, asociat, Florin
Runcu (1930), Cornova (1931). Redactor, Amzăr. Întinse suprafeţe de teren în localitatea
publicaţiile Cuvântul, Viaţa literară, Suseni, plasa Teleorman, expropriate parţial
Rânduiala (1936). Colaborator, revistele: prin Legea pentru definitivarea Reformei
Gândirea, Fapta Românească, Însemnări Agrare din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul
sociologice, Patria, Ideea românească, condus de Alexandru Averescu. (I.I.Ş.).
Cuvântul în exil. Activitate didactică:

19
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

AMZĂR, Valentina D. (n. Craiova, soţie a voievodului Ţării Româneşti, Radu I


Dolj, 22 iunie 1946). Inginer horticol, (v.), mama domnului Munteniei, Dan I (v.),
cercetător principal I. Stabilită la Piteşti din reşedinţă la Curtea de Argeş. Contribuţii
1970. Liceul Nicolae Bălcescu, Craiova directe la asigurarea continuităţii dinastice a
(1964), Facultatea de Horticultură, Craiova Basarabilor. (C.N.).
(1969). Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti
(1991). Inginer: Întreprinderea Agricolă de ANA (~). Personaj legendar, eroină a
Stat Sere, Craiova (1969-1970); şef laborator creaţiei populare Balada Meşterului Manole,
Protecţia plantelor, Institutul de Cercetare glorificând edificarea Mănăstirii Curtea de
pentru Pomicultură, Piteşti, Argeş (1970-2003) Argeş, mitul jertfei supreme, durabilitatea
Volume importante (în colaborare): Memorator preocupărilor constructive şi a operelor de artă.
horti-viticol (1997); Cultura mărului (2000); Temă predilectă în literatura autohtonă.
Ghidul micului pomicultor (2001); (C.G.C.).
Identificarea şi combaterea diferitelor boli şi
dăunători la speciile pomicole (2003). Studii, ANA, Dumitru D. (n. Vultureşti,
articole, reuniuni ştiinţifice interne şi Argeş, 1 octombrie 1954). Profesor gradul I,
internaţionale. Coautor, brevete pentru noi matematică, manager. Liceul Pedagogic,
soiuri de măr, păr, vişin. Membră, societăţi Câmpulung (1974), Universitatea din Bucureşti
profesionale în domeniu, alte recunoaşteri (1981). Activitate didactică: Şcoala Valea
publice. (C.D.B.). Mare, Ştefăneşti, Argeş (1981-1989); Liceul de
Construcţii, Piteşti (1989-1994); Grupul Şcolar
AMZICĂ, Aurel (n. Berevoeşti, Argeş, Sanitar Ion Cantacuzino, Piteşti (1994 ~),
26 octombrie 1922). Inginer silvic, economist, director (2001-2006). Colaborator,
publicist. Liceul Militar (1942), Şcoala de organizaţiile de copii şi tineret din Argeş,
Ofiţeri (1944), Facultatea de Sivicultură, documentare externă: Serbia (1986, 1988).
Braşov (1951). Doctorat, silvicultură (1971). Perfecţionare, managementul calităţii (2006).
Activitate didactică, Facultatea de Silvicultură, Preocupări pentru: asigurarea logisticii
Braşov (1951-1960). Inginer proiectant, specifice unităţilor şcolare enunţate; dotarea
Institutul de Proiectări şi Cercetări Silvice, laboratoarelor; sporirea eficienţei prestaţiilor la
Bucureşti (1960-1986). Volume importante (în clasă şi a practicii în unităţi specializate;
colaborare): Tehnologia lemnului; Îndrumări pregătirea elevilor pentru olimpiade. Articole
tehnice pentru executarea drumurilor în presa din Piteşti, interviuri, studii, reuniuni
forestiere; Exploatarea pădurilor. Colaborator, ştiiţifice pe diverse teme. Aprecieri publice.
proiecte generale pentru reţeaua rutieră din (D.I.G.).
pădurile României şi Drumul Naţional
Transfăgărăşan. Studii, articole, comunicări, ANA IMEP/ÎNTREPRINDEREA DE
reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale. MOTOARE ELECTRICE PITEŞTI (1967
Aprecieri publice. (I.D.P.). ~). Unitate economică reprezentativă de pe
Platforma industrială Piteşti-Est, specializată în
ANA (Secolul XIV). Doamnă, fiica producţia de micromotoare (sub 0,25 Kw şi
voievodului Ţǎrii Româneşti, Nicolae peste 0,25 Kw). Investiţie de stat (1966-1967).
Alexandru Basarab (v.) şi a doamnei Clara (v.), Proiect autohton, institut din Capitală. Edificii
având reşedinţe la Câmpulung şi Curtea de realizate de: Instalaţii şi Montaj, Braşov;
Argeş. Căsătorită cu Ivan Stračmir, ţar bulgar Intreprinderea de Construcţii Industriale,
de Vidin. Conlucrare balcanică medievală. Piteşti. Primele repere: 6 decembrie 1967. Linii
(C.N.). moderne de fabricaţie, conlucrări cu agenţi
economici specializaţi în producţia bunurilor
ANA (Secolul XIV). Doamnă, prima casnice, autoturismelor, instalaţiilor

20
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

electrotehnice şi electronice. Export profitabil,


devize libere şi convertibile, pieţe din Europa ANCA, Alexandru Florian I. (n.
de Vest şi din Consiliul Economic de Ajutor Racoviţa, Mioveni, Argeş, 18 aprilie 1954).
Reciproc (CAER). Directori/manageri Medic primar, chirurgie obstetrică-
cunoscuţi: Gheorghe Petcu, Octavian Abrudan, ginecologie. Fiul lui Ion A. (v.). Liceul Mihai
Simion Brătescu, Theodor Ionaşcu, Mihai Zisu Viteazul, Bucureşti (1973), Facultatea de
(v.), Varlam Balmuş (v.), Gheorghe Bădescu. Medicină, Bucureşti (1979). Doctorat, ştiinţe
Privatizare după 1990, Metoda Mebo. Din medicale, Bucureşti (1977). Medic, Spitalul
2003, acţionar majoritar Gheorghe Copos (v.). Universitar de Urgenţă, Bucureşti (1979 ~).
Activitate afectată de criza economică a Primariat din 1990. Volume importante (autor,
ultimilor ani. Diverse colaborări comunitare. coautor): Urgenţe în pediatrie (1985, 1991,
(I.D.P.). 2005); Algoritm diagnostic şi terapeutic în
obstetrică-ginecologie (1996); Obstetrică şi
ANANIA (? – Curtea de Argeş, 3 ginecologie (1999); Disgravidia tardivă.
februarie 1558). Înalt ierarh al Bisericii Strategie de terapie şi diagnostic (2004).
Ortodoxe Române. Reşedinţă temporară la Activitate didactică, Universitatea de Medicină
Curtea de Argeş. Mitropolit al Munteniei şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti (1982 ~).
(1544-1558), continuator al iniţiativelor Studii, articole, reuniuni ştiinţifice naţionale şi
promovate de voievodul Ţării Româneşti, internaţionale. Membru, asociaţii profesionale
Neagoe Basarab (v.), tipărirea unor valoroase în domeniu, alte aprecieri publice. (C.C.).
cărţi de cult (1545-1547). Ucis din porunca
domnului Mircea Ciobanul (v.). Promotor al ANCA, Ion P. (n. Zărneşti, Mălureni,
culturii eclesiastice autohtone. (S.P.). Argeş, 8 noiembrie 1926). Medic primar,
pediatrie, cercetător ştiinţific, manager. Liceul
ANASTASESCU, Dimitrie I. (Rucăr, Ion C. Brătianu, Piteşti (1945), Facultatea de
Muscel, 23 ianuarie 1877 - ? octombrie 1960). Medicină, Bucureşti (1951). Doctorat, ştiinţe
Inginer silvic, manager, funcţionar de stat. medicale, Bucureşti (1967). Medic:
Şcoala Silvică, Brăneşti, Ilfov (1899), Şcoala Dispensarul Vlădeşti, Argeş (1951-1954);
Superioară Des Eaux et Forets, Nancy, Franţa Spitalul de Copii, Sibiu (1954-1957); Institutul
(1903). Inginer şef (1904-1919), ocoalele de Ocrotire a Mamei şi Copilului/Institutul de
silvice Mihăeşti (Argeş), Horezu (Vâlcea), Pediatrie Alfred Rusescu, Bucureşti (1957-
Nucet (Dâmboviţa), Babadag (Tulcea). 2002), şef, Secţia de reanimare şi terapie
Inspector general, Consiliul Silvic, Bucureşti intensivă, 1968-1996). Cercetări fundamentale
(1919-1924), consilier administrator, Casa în domeniile geneticii şi enzimologiei
Pădurilor din România (1924-1934). pediatrice. Volume importante (autor, coautor):
Preşedinte, Obştea moşnenilor rucăreni, Edemul cerebral acut (1972-1974); Boala
Muscel (1934-1948). Stimularea dezvoltării diaretică acută (1983); Urgenţa în pediatrie
silviculturii autohtone în prima jumătate a (1985, 1991, 2005). Numeroase studii, articole,
secolului XX. (I.D.P.). referate, reuniuni naţionale şi internaţionale.
Membru, Academia de Ştiinţe Medicale din
ANCA (Secolul XIV). Domniţă, fiica România, alte recunoaşteri publice. (C.C.).
voievodului Ţării Româneşti, Nicolae
Alexandru Basarab (v.) şi a doamnei Clara (v.), ANCA, Pavel (Secolul XX).
reşedinţe la Curtea de Argeş şi Câmpulung, Parlamentar, militant politic. Deputat de Argeş
Muscel. Căsătorită (1360) cu Ştefan Uroš, în Marea Adunare Naţională, circumscripţiile
despot al Serbiei. Influenţe favorabile pentru electorale Muşăteşti (1952-1956) şi Curtea de
asigurarea echilibrului alianţei balcanice Argeş (1957-1961), reprezentând Frontul
ortodoxe a timpului. (C.N.). Democraţiei Populare. Iniţiative legislative

21
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

pentru dezvoltarea localităţilor amintite. Argeş, 18 aprilie 1995). Medic primar,


Aprecieri comunitare. (C.D.B.). pediatrie, colecţionar şi critic de artă, publicist.
Stabilit la Piteşti din 1956. Liceul Cantemir
Vodă, Bucureşti (1947), Institutul de Medicină
ANCA, Teodora B. (n. Berevoeşti, şi Farmacie, Bucureşti (1954). Medic: Spitalul
Argeş, 29 mai 1930). Inginer silvic, cercetător Unificat Brezoi, Vâlcea (1955-1956); Spitalul
ştiinţific. Liceul de Fete, Câmpulung (1949), de Copii, Piteşti (1956-1957); Spitalul
Institutul Politehnic, Braşov (1954). Doctorat, Ştefăneşti, Argeş (1957-1995, şef secţie,
silvicultură, Braşov (1972). Inginer, Ocolul director). Primariat din 1972. Colaborator,
Silvic Radna, Arad (1954-1961), Întreprinderea revistele Sănătatea, Bucureşti; Argeş, Piteşti.
Forestieră, Cluj (1961-1962), cercetător Stimularea artei naive în România, fondator,
ştiinţific principal, Institutul de Cercetări Galeria specializată din Piteşti, noutate în ţară.
Forestiere, Bucureşti (1962 – 1970), secretar Expuneri pe teme de artă, călătorii, muzeistică,
ştiinţific, Academia de Ştiinţe Agricole şi instituţiile culturale din Piteşti. Cronici de
Silvice, Secţia silvicultură, Bucureşti (1970- specialitate, în presa timpului. Colecţionar: artă
1986). Volum important: Teiul în producţia clasică, artă naivă, icoane pe sticlă, desene ale
forestieră din România (1984). Colectiv, copiilor, donate, postum, Spitalului de
Tabelele dendrometrice pentru stejar, gorun, Pediatrie, Piteşti. Contribuţii la înfiinţarea
molid, brad. Studii, articole, reuniuni naţionale Filialei Piteşti a Uniunii Artiştilor Plastici din
şi internaţionale. Colaborări externe, China, România. Aprecieri publice. (S.N.).
Franţa, Germania, Statele Unite ale Americii.
Diverse aprecieri publice. (I.D.P.). ANCHETA (2008 ~). Publicaţie
săptămânală, apare la Piteşti, director general
Camelia Bădulescu, redactor-şef Carmen Lis.
ANCĂR, Virgiliu Gh. (n. Piteşti, Editor SC Media Business SRL Piteşti.
Argeş, 24 februarie 1944). Medic primar, Reportaje, investigaţii, opinii, interviuri,
ginecologie, profesor universitar. Şcoale Medie comentarii, portrete, subiecte de interes politic,
Nicolae Bălcescu/Colegiul Naţional Ion C. administrativ, cultural, sportiv. Diverse
Brătianu, Piteşti (1961), Facultatea de colaborări comunitare. (I.I.B.).
Medicină Generală Carol Davila, Bucureşti
(1968). Doctorat, ştiinţe medicale, Bucureşti ANCHIDIN, Aurel Mircea (Secolul
(1983). Medic: Clinica de Obstetrică- XX). Regizor artistic, autor dramatic literatură
Ginecologie Polizu (1971-1972); Spitalul 23 pentru copii, manager. Domiciliu şi activitate
August/Sfântul Pantelimon (1972-1975); la Piteşti (1957-1984). Şef, Secţia de Păpuşi
Spitalul Clinic Giuleşti, Bucureşti (1975 ~). Aşchiuţă, Piteşti (1957~1984); director, Teatrul
Volume importante: Hipotrofia fetală (1996); Alexandru Davila, Piteşti (1963 – 1965).
Ginecologia (1997); Obstetrica (1999); Tratat Scrieri importante (piese de teatru): Petrişor
de obstetrică (2000); Tratat de patologie Făt Frumos (1965); Niciodată război (1966);
chirurgicală (2001). Numeroase studii, Bobiţă zboară cu gândul (1968); Bum-Bum
articole, reuniuni ştiinţifice naţionale şi Tarabum (1973); Umbra lui Ştefan Vodă
internaţionale. Membru, Academia de Ştiinţe (1976). Regie, piese scrise de: Alecu Popovici
Medicale din România, alte societăţi în (1960); Uno Leies (1964); Alexandru Mitru
domeniu din ţări europene şi Statele Unite ale (1972); Jan Wilkowski (1974); Lizica
Americii. Valoroase recunoaşteri publice. Muşatescu (1982). Articole, cronici,
(C.C.). comentarii, reuniuni naţionale în domeniu.
Diverse aprecieri publice. (I.F.).
ANCEANU, Gheorghe Roland J.
(Făgăraş, Braşov, 15 august 1929 – Piteşti, ANDREESCU, Anghel Şt. (n. Valea

22
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Iaşului, Argeş, 5 septembrie 1950). Ofiţer de pentru Securitate şi Sănătate în Muncă,


carieră, general, poliţie, publicist. Liceul Bucureşti. Contribuţii la: dezvoltarea industriei
Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş (1970), Şcoala extractive miniere; valorificarea resurselor
Ministerului de Interne, Băneasa, Ilfov (1975), secundare de materii prime şi materiale;
Academia de Înalte Studii Militare, Bucureşti elaborarea normelor tehnice pentru protecţia
(1984). Doctorat, ştiinţe militare, Bucureşti muncii. Membru, asociaţii naţionale şi
(1995). Activitate de comandă: Şcoala de europene în domeniu, alte recunoaşteri publice.
Subofiţeri de Miliţie, Slatina, Olt (1975-1990); (C.D.B.).
Centrul de Perfecţionare a Cadrelor de Poliţie,
Bucureşti (1990-1997); Brigada 11 Mobile ANDREESCU, Grigore (Sfârşitul
Jandarmi, Bucureşti (1997-1998). General de secolului XIX – Prima jumătate a secolului
brigadă: director, Serviciul de Pază şi Protecţie, XX). Înalt funcţionar de stat. Prefect de Muscel
Bucureşti (1998-1999); şeful Jandarmeriei (28 aprilie 1918 – 29 octombrie 1918; mai
Române (1999-2005); secretar de stat, 1919). Aplicarea programelor guvernamentale
Ministerul Administraţiei şi Internelor, adoptate în etapa finală a ocupaţiei germane
Bucureşti (2005-2009). General de corp de din timpul participării României la Primul
armată, chestor de poliţie în rezervă. Război Mondial (1916-1918), pregătirea
Colaborări didactice, profesor universitar, primelor alegeri parlamentare interbelice
Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza, (1919), diverse iniţiative locale. Stradă
Bucureşti. Volume importante: Terorismul. eponimă în Câmpulung, alte recunoaşteri
Analiză psihologică (1999); Psihologie publice. (M.B.).
militară (1999); Arta operativă. Încotro?
(2000); Istoria Jandarmeriei Române (2000); ANDREESCU, Marius N. (n. Piteşti,
Organizaţii teroriste (2007). Studii, articole, Argeş, 11 februarie 1957). Magistrat. Liceul de
interviuri, înalte distincţii militare. Misiuni Electrotehnică şi Fizică/Colegiul Naţional
externe. Membru, asociaţii naţionale în Liceal Alexandru Odobescu, Piteşti (1977),
domeniu, alte aprecieri publice. (F.P.). Universitatea Lucian Blaga, Sibiu (1982),
Facultatea de Drept, Bucureşti (1991). Stagii în
ANDREESCU, Dan Marius (n. Corbi, Anglia şi Letonia. Doctorat, ştiinţe juridice,
Muscel, 5 octombrie 1938). Inginer, mine şi Bucureşti (2007). Funcţionar: Primăria Bascov,
geologie, manager, demnitar. Şcoala Medie Nr. Argeş (1982-1987); Consiliul Popular Judeţean
1/Colegiul Naţional Ion C. Brătianu, Piteşti Argeş (1987-1990). Judecător, Judecătoria
(1954), Facultatea de Mine, Petroşani, Piteşti (1991-1998), preşedinte (1994-1998);
Hunedoara (1959), Facultatea de Economie Tribunalul Argeş (1998-2002), preşedinte,
pentru Industrie, Transporturi şi Construcţii, Secţia penală; Curtea de Apel, Piteşti (2002 ~).
Bucureşti (1979). Şef sector subteran (1959- Activitate didactică, Universitatea din Piteşti
1963), şef mină centrală (1963-1966), şef (1996 ~). Volume importante: Drept
exploatare (1966-1971), director tehnic (1971- constituţional şi instituţii politice, I, II, III
1973), Întreprinderea Minieră, Hunedoara. Şef (2001,2006, în colaborare); Principiul
sector, Ministerul Aprovizionării Tehnico- proporţionalităţii în dreptul constituţional
Materiale, Bucureşti (1973-1982), şef secţie, (2007).Articole în reviste din ţară şi străinătate.
Ministerul Minelor, Bucureşti (1982-1990). Coordonator, Programul Probaţiunea în
Membru, Guvernul Provizoriu al României, România, iniţiat de guvernul englez (1998-
preşedinte, Comisia Naţională pentru Protecţia 2003). Membru, diverse foruri juridice din
Muncii (1990-1991), secretar de stat, România. Recunoaşteri publice. (I.V.).
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (1991-
1997). Fondator, director general (1997-2000), ANDREESCU, Mihail M. (n.
preşedinte (2002 ~), Asociaţia Profesională Surduleşti, Miroşi, Argeş, 1950). Profesor

23
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

gradul I, istorie, publicist. Liceul Nicolae Tehnologie Nucleară (1971-1974). Director


Bălcescu, Piteşti (1970), Facultatea de Istorie şi fondator, Institutul de Reactori Nucleari
Filosofie, Bucureşti (1998). Activitate Energetici, Mioveni, Argeş (1974-1990),
didactică: Liceul Alexandru Sahia, şcolile Nr. cercetător, Institutul de Tehnologie Nucleară
60, 76, 79, Bucureşti (1979-1990). Asociat: (1990-1999). Conducător de doctorat (1982-
facultăţile de istorie, Universitatea Bucureşti 2000). Coordonator de programe, Institutul de
(1990-1997), Universitatea Spiru Haret, Studii şi Proiectare Energetică, Bucureşti.
Bucureşti (1998 ~). Volume importante: Membru, importante asociaţii profesionale în
Puterea domniei în Ţara Românească şi domeniu. Studii, articole, reuniuni ştiinţifice
Moldova în secolele XIV-XVI (1999); naţionale şi internaţionale. Diverse
Istoricul Mănăstirii Trivalea de la fundare responsabilităţi civice. Contribuţii la
până la 1800. Domeniul funciar şi fondul de fundamentarea structurilor energiei nucleare
documente (2000); Documente muntene din România contemporană. Valoroase
referitoare la Mitropolia Ţării Româneşti. recunoaşteri publice. (E.H.).
Mănăstirea Argeşului şi Episcopia Argeşului
(2005); Instituţii medievale în statele ANDREESCU, Nicoleta (n.
româneşti. Voievodatul şi principatul (2008). Câmpulung, Muscel, 5 noiembrie 1946).
Studii, articole, referate, reuniuni naţionale şi Medic, analize de laborator, publicist. Liceul
internaţionale. Colaborator permanent, Nicolae Bălcescu, Piteşti (1964), Facultatea de
Societatea de Ştiinţe Istorice din România, alte Medicină Generală, Bucureşti (1970).
aprecieri publice. (I.S.B.). Doctorat, ştiinţe medicale, Bucureşti (1992).
Medic: Circumscripţia Vrâncioaia, Vrancea
ANDREESCU, Nicolae N. (Poenărei, (1970-1971); Policlinica Titu, Dâmboviţa
Corbi, Muscel, 20 februarie 1918 – Jilava, (1971-1977). Şef laborator, medic primar,
Ilfov, 18 iulie 1959). Preot, deţinut politic, Institutul Cantacuzino, Bucureşti (1977 ~).
martir. Seminarul Teologic, Curtea de Argeş Volume importante (autor, coautor): Infecţia
(1938), Facultatea de Teologie, Bucureşti umană de leptospire (1998); Tratat de
(1944), Paroh: Maglavit, Dolj (1944-1948), microbiologie... (1999); Leptospiroza umană...
Aninoasa, Muscel (1948-1950); Nucşoara, (2003); Tratat de microbiologie clinică (2007).
Argeş (1950-1951). Predicator avizat în Numeroase studii, articole, reuniuni naţionale
combaterea ateismului. Participant la şi internaţionale în domeniul medicinei de
Rezistenţa armată anticomunistă de pe laborator. Membră, asociaţii profesionale
versanţii sudici ai Munţilor Făgăraş. Arestat, europene, alte aprecieri comunitare. (C.C.).
torturat de Securitate, judecat de Tribunalul
Militar, Regiunea II, Bucureşti, condamnat la ANDREESCU, Traian (Piteşti, Argeş,
moarte. Executat, Penitenciarul Jilava, Ilfov. 1949 – Ploieşti, Prahova, octombrie 2002).
Aprecieri postume. (I.I.P.). Muzician, dirijor fanfară, cor, orchestre de
estradă. Liceul de Muzică şi Arte Plastice,
ANDREESCU, Nicolae N. (n. Piteşti (1967), Şcoala Militară de Muzică
Vaideeni, Vâlcea, 11 septembrie 1933). Inginer (subofiţeri 1972; ofiţeri 1974), Bucureşti.
energetician, cercetător ştiinţific gradul I, Dirijor: fanfarele militare: Bistriţa (1972-
manager. Stabilit la Piteşti din 1974. Liceul 1974); Breaza, Prahova (1974-1976); Piteşti
Nicolae Bălcescu, Râmnicu Vâlcea (1952), (1976-1998); Corul veteranilor şi Orchestra de
Institutul Politehnic, Bucureşti (1957). Stagii în Estradă, Casa Armatei, Piteşti. Colaborări:
Austria, Canada, Franţa. Doctorat, ştiinţe Teatrul Alexandru Davila, Palatul Culturii,
tehnice, Bucureşti (1971). Inginer, Institutul de Casa Studenţilor, instituţii administrative,
Fizică Atomică, Măgurele, Bucureşti (1957- unităţi şcolare din Piteşti. Coorganizator,
1971), director adjunct, Institutul de spectacole de anvergură: stadioane, teatre de

24
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

vară, grădini publice. Muzică de promenadă, administrative, economice, juridice pentru


protocol militar. Recunoaşteri publice. (L.P.). arealul urban. Preşedinte al Sfatului, ales de
obştea orăşenilor, coordonarea activităţii celor
ANDREEV, Nicolae G. (n. Tulcea, 4 12 pârgari. Reprezentant al Cancelariei
decembrie 1935). Inginer mecanic, manager. voievodale în teritoriul amintit, împuternicit cu
Domiciliat la Piteşti, 1967-2003. Liceul stabilirea dreptăţii Ţării Româneşti. Atestări de
Teoretic, Tulcea (1953), Institutul Politehnic, arhivă. (S.I.C.).
Braşov (1959). Stagiu în Franţa. Inginer:
unităţi economice, Galaţi (1959-1967); ANDREI, Călin Ioan I. (n.
proiectant, şef secţie caroserie, director, Câmpulung, Argeş, 27 august 1963). Inginer,
Intreprinderea de Autoturisme Dacia, Colibaşi, manager, înalt funţionar public. Liceul
Argeş (1967-1981). Director general, Dinicu Golescu, Câmpulung (1983),
Societatea Mixtă Româno-Franceză, Oltcit, Institutul Politehnic, Bucureşti (1988).
Craiova (1981-1986). Inginer principal, şef Inginer tehnolog (1988-1992), director
birou, şef serviciu (1987-1988), director (1989- departament (1992-1998), SC ARO SA,
1990), Intreprinderea de Asistenţă Tehnică Câmpulung. Manager, Agenţia de Publicitate
Service Auto, Ştefăneşti, Piteşti. Director (1998-2000) şi Compania de Televiziune
general adjunct, Centrala Industrială de Muscel (2000-2004). Primar al municipiului
Autoturisme, Piteşti (1986-1987). Inspector, Câmpulung, Argeş (2004 ~). Preocupări
consilier, SC Automobile Dacia SA, Mioveni, pentru sporirea gradului de urbanizare a
Argeş (1988-1989; 1991-1992; 1994-1996). localităţii: sistematizări stradale; extinderea
Reprezentant, Registrul Auto Român pentru reţelelor de apă potabilă şi canalizare;
Judeţul Argeş (1992-1993). Expert: reabilitarea clădirilor Colegiului Naţional
Inspectoratul General de Stat, Argeş (1990- Dinicu Golescu, Liceului Naţional de
1991), firme private din Piteşti şi Galaţi (1993- Atletism, şcolilor Nr. 1 şi Nr. 3; proiectarea
1994; 1996-2003). Contribuţii la evoluţia staţiei de reciclare a deşeurilor; elaborarea
industriei de autoturisme din România. studiului privind redimensionarea
Analize, rapoarte, comandamente, interviuri, peisagistică a parcurilor. Interviuri,
reuniuni naţionale şi internaţionale. Diverse reportaje, reuniuni ştiinţifice, colaborări
aprecieri publice. (I.D.P.). naţionale şi internaţionale. Diverse aprecieri
publice. (M.B.).
ANDREI (Secolul XIV). Înalt prelat al
Bisericii Romano-Catolice. Episcop de Argeş, ANDREI, Eugenia D. (Bolgrad,
atestat documentar în 1396. (S.P..). Basarabia, 8 martie 1926 – Piteşti, Argeş, 24
februarie 2001). Profesor gradul I, limba
ANDREI (Secolul XV). Înalt prelat al franceză, manager, diplomat. Stabilită la
Bisericii Romano-Catolice. Episcop de Argeş, Piteşti din 1930. Liceul de Fete/Colegiul
atestat documentar în 1495. (S.P.). Şcolar Naţional Zinca Golescu, Piteşti (1944),
Facultatea de Filologie, Cluj (1949). Activitate
ANDREI (A doua jumătate a secolului didactică: Liceul Nicolae Bălcescu, Piteşti
XV-Începutul secolului XVI). Înalt prelat al (1956-1970, 1979-1981; director adjunct,
Bisericii Romano-Catolice. Episcop de Argeş, 1964-1967). Reprezentantă a României la
atestat documentar în 1505. (S.P.). Federaţia Internaţională a Femeilor, Berlin,
Germania de Est (1970-1977). Inspector şef,
ANDREI (Secolul XVII). Înalt Inspectoratul Şcolar al Municipiului Piteşti
dregător domnesc, judeţ de Piteşti. (1977-1979). Interpret oficial, vizita
Nominalizat în documentele din 23 iunie 1636 preşedintelui Franţei, Charles de Gaulle, la
şi 25 octombrie 1636, atribuţii politice, Piteşti (17 mai 1968). Studii, articole,

25
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

interviuri, reuniuni ştiinţifice naţionale şi Reumatismul articular acut (1996);


internaţionale. Diverse recunoaşteri publice. Actualităţi de hematologie (1999); Caiete de
(C.V.). gastroenterologie şi hepatologie (2008).
Numeroase premii, studii, articole, reuniuni
ANDREI, Petre I. (n. Piteşti, Argeş, 18 ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Membru,
februarie 1975). Muzician, pianist, interpret de societăţile europene şi americane în domeniu,
jazz. Liceul de Artă Dinu Lipatti, Piteşti alte aprecieri comunitare. (C.C.).
(1994), Academia de Muzică, Bucureşti
(1998). Membru, Uniunea Compozitorilor şi ANDRONESCU, Virgiliu G. (n.
Muzicologilor din România (2000). Intensă Cetăţeni, Muscel, 30 iulie 1916). Medic primar,
activitate concertistică în Japonia (2001-2004), pediatrie, manager. Liceul Ienăchiţă
numeroase emisiuni media, participari la Văcărescu, Târgovişte (1939), Facultatea de
concursuri şi festivaluri naţionale sau Medicină/Institutul Medico-Militar, Bucureşti
internaţionale: Berlin, Lisabona, Barcelona, (1940). Medic: unităţi speciale Vânători de
Viena (2008). Compoziţii proprii. Albume Munte (1940-1946); Circumscripţia Cetăţeni,
importante: From my heart/Din inima mea Muscel (1946-1949); Secţia Sanitară a
(2001), Joy of live/Bucuria de a trăi (2006). Raionului Muscel (1950-1951); Canalul
Contribuţii la dezvoltarea creaţiei de gen în Dunăre-Marea Neagră, deţinut politic (1951-
România. Premiul Uniunii Compozitorilor din 1953); Spitalul Unificat Sibiu (1953-1967).
România (2008), alte aprecieri publice. (L.P.). Şef, Secţia Pediatrie, Spitalul
Regional/Judeţean Argeş (1967-1976).
ANDREIAN, M. S. (Secolul XIX). Primariat (1965). Comunicări în domeniu,
Institutor, manager, topograf. Director, Şcoala Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale din
de Băieţi Nr. 2, Piteşti. Elaborarea Planului România, Filiala Piteşti. Îndrumarea metodică,
oraşului Piteşti (1885), primar, Nicolae unităţi şi a medici stagiari de specialitate din
Constantinescu (v.), realizat conform Argeş-Muscel. Contribuţii la evoluţia pediatriei
solicitărilor Guvernului României, condus de din Câmpulung, Sibiu, Piteşti. Aprecieri
Ion C. Brătianu (v.). Delimitarea teritoriului publice. (C.C.).
urban; împărţirea localităţii în patru sectoare:
Roşu, Galben, Negru, Albastru, totalizând 1 ANDRONICEANU, Armenia (n. 1
653 de case de locuit. Un singur imobil avea octombrie 1966). Economist, profesor
peste două etaje. Planul Andreian s-a publicat universitar, publicist. Domiciliu tradiţional în
în 1894. (T.M.). Argeş. Academia de Ştiinţe Economice,
Bucureşti (1989). Stagii: Universitatea
ANDRONESCU, Dan (n. Piteşti, 8 Reading, Marea Britanie (1992); Universitatea
mai 1946). Medic, gastroenterologie, profesor Navara, Barcelona, Spania; Institut Superieur
universitar. Liceul Gheorghe Lazăr, Bucureşti des Affaires/Institutul Superior de Afaceri,
(1964), Institutul de Medicină, Bucureşti Paris, Franţa (1995); Institutul Băncii Mondiale
(1970). Doctorat, ştiinţe medicale, Bucureşti şi Diviziaa Băncii Mondiale pentru Europa şi
(1975). Medic: Institutul de Medicină Internă Asia Centrală (2004). Doctorat, management,
Gheorghe Lupu, Bucureşti (1970-1972); Bucureşti (1997). Economist, Regionala de Căi
Spitalul Clinic Brâncovenesc, Bucureşti (1972- Ferate, Constanţa (1989-1990). Activitate
1978); Spitalul Universitar de Urgenţă, didactică: Academia de Ştiinţe Economice,
Bucureşti (1978 ~; şef clinică 1979 ~). Medic Bucureşti (1990 ~). Invitată universităţi din:
primar. Activitate didactică: Institutul de Irlanda, Canada, Japonia, Bulgaria. Director,
Medicină şi Farmacie, Bucureşti (1976 ~). Unitatea de Programe Politice (2003-2004),
Volume importante: Bolile aparatului director de proiecte (2004-2007), Guvernul
respirator (1996); Pielonfritele (1996); României, Bucureşti. Conducător de doctorat

26
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(2007). Volume, studii, articole, reuniuni secolului XIX – Prima jumătate a secolului
naţionale şi internaţionale cu tematică XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse
economică. Membră, organizaţii profesionale suprafeţe de teren în localitatea Căteasca, plasa
în domeniu, alte aprecieri publice. (C.D.B.). Dâmbovnic, expropriate parţial prin Legea
pentru definitivarea Reformei Agrare din 17
ANGELESCU, Dumitru (Bucureşti, 5 iulie 1921, aplicată de guvernul condus de
martie 1885 - ?). Jurist, mare proprietar funciar, Alexandru Averescu, şi Reforma Agrară din
parlamentar. Activitate temporară în Muscelul 23 martie 1945, adoptată de guvernul condus
interbelic. Facultatea de Drept, Bucureşti de Petru Groza. (I.I.Ş.).
(1903). Avocat, Baroul Câmpulung (1905 ~),
întinse suprafeţe de teren în aşezări rurale din ANGELESCU, Nicolae M. (n. Rociu,
zonă. Membru marcant, Partidul Naţional Argeş, 6 decembrie 1931). Medic chirurg,
Liberal, deputat de Muscel (1933-1934). profesor universitar. Liceul Ion C. Brătianu,
Iniţiative economice în domeniile pomiculturii Piteşti (1950), Facultatea de Medicină,
şi viticulturii. Interpelări legislative, donaţii Bucureşti (1960), Doctorat, ştiinţe medicale,
comunitare, aprecieri publice. (V.P.). Bucureşti (1970). Stagii în: Austria, Franţa,
Statele Unite ale Americii, Ungaria. Medic:
ANGELESCU, Ion N. (Strâmbeni, circumscripţiile sanitare Negraşi şi Rociu,
Căldăraru, Argeş, 14 decembrie 1884 – Argeş (1962-1964); Institutul de Medicină şi
Bucureşti, 16 februarie 1930). Profesor Farmacie Carol Davila, Bucureşti (1964 ~);
universitar, economist, jurist, înalt funcţionar clinicile 23 August/Sfântul Pantelimon (1980-
de stat, mare proprietar funciar. Liceul Ion C. 1984) şi Colţea (1984 ~), Bucureşti.
Brătianu, Piteşti (1905), Facultatea de Conducător de doctorat. Volume importante:
Filosofie şi Litere, Facultatea de Drept, Tehnici elementare de chirurgie (1985); Ce
Bucureşti (1910). Stagii în Europa de Vest. trebuie să ştim despre cancer (1992);
Doctorat, ştiinţe economice, München, Propedeutică medicochirurgicală (1993);
Germania (1915). Activitate didactică: Liceul Tratat de patologie chirurgicală (2001,
Ion C. Brătianu, Piteşti (1909-1913), Academia redactor responsabil); Scurt istoric al
de Înalte Studii Comerciale, Bucureşti (1915 ~ chirurgiei româneşti (2007). Numeroase
1930, rector, 1924 – 1929). Secretar general, studii, articole, reuniuni ştiinţifice naţionale
Ministerul Industriei şi Comerţului (1919), sau internaţionale. Membru, prestigioase
ministru, ulterior, subsecretar de stat, asociaţii profesionale în domeniu din lume.
Ministerul Finanţelor (1919-1922). Întinse Doctor Honoris Causa, Universităţile din
suprafeţe de teren în sudul judeţului Argeş. Constanţa (2000) şi Craiova (2002), alte
Volume importante: Cooperaţia şi socialismul valoroase aprecieri publice. (C.C.).
în Europa (1912); Asigurările sociale în
istoria statelor moderne (1913); Cunoaşterea ANGELESCU, Paul (Secolul XIX).
şi conducerea pieţii economice (1914); Parlamentar, mare proprietar funciar. Deputat
Evoluţia economică a Ţărilor Româneşti, I de Argeş în Adunarea României (1869),
(1918); Actualităţi financiare (1918). existentă din 9/21 aprilie 1866. Membru
Numeroase studii în reviste de profil. Membru, marcant, Partidul Conservator. Promovarea
Baroul Capitalei. Preşedinte, Asociaţia ideilor reformismului autohton, susţinător al
Economiştilor din România, iniţiator, Analele instaurării monarhiei străine în România.
economice şi statistice. Stradă eponimă în (C.D.B.).
municipiul Piteşti, alte valoroase aprecieri
publice antume şi postume. (S.I.C.). ANGHEL, Constantin I. (n. Gura
Văii, Albota, Argeş, 17 septembrie 1955).
ANGELESCU, Maria I. N. (Sfârşitul Publicist, istorie şi statistică sportivă. Liceul

27
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Textil, Piteşti (1974-1990); lider, sindicatele Argeş (redactor). Creaţii literare: versuri, proză
Liber şi Textil, Piteşti (1990), Federaţia scurtă, reportaje. Membru fondator, Asociaţia
Textiliştilor din România Sintextil, Ploieşti Folcloriştilor Constantin Rădulescu-Codin,
(1996). Volume importante: Fotbal Club Argeş, reuniuni ştiinţifice naţionale.
Argeş. Monografie (1998); Enciclopedia Recunoaşteri publice. (C.V.).
fotbalului argeşean (2003). Colaborări,
publicaţiile: Secera şi ciocanul, Argeşul, ANGHEL, Dumitru V. P. (n. Leordeni,
Curierul de Argeş, Puls (Piteşti); Sportul Argeş, 14 octombrie 1930). Inginer aviator,
românesc (Bucureşti). Aprecieri publice. cercetător ştiinţific, manager. Liceul Mihai
(V.M.). Eminescu, Bucureşti (1949), Institutul
Politehnic, Bucureşti (1953). Stagii în: Anglia,
ANGHEL, Cristian (n. Piteşti, Argeş, China, Federaţia Rusă, Franţa, Polonia.
24 august 1950). Inginer mecanic, înalt Proiectant, Uzina de Avioane, Bacău (1953-
funcţionar public, profesor universitar. Liceul 1968), inginer (1968-1972), director tehnic
Nicolae Bălcescu/Colegiul Naţional Ion C. (1972-1978), şef, Serviciul Studii Proiectare
Brătianu, Piteşti (1968), Institutul Politehnic, (1978-1985), Institutul de Cercetări
Bucureşti (1973). Doctorat, ştiinţe tehnice, Cluj Aeronautice, Bucureşti, consilier tehnic,
Napoca (1985). Tehnolog, Intreprinderea Întreprinderea de Avioane, Craiova, Dolj
Autobuzul, Bucureşti (1974-1976); inginer (1985-1991). Contribuţii la realizarea
proiectant, Ceprom, Satu Mare (1976-1978). prototipului avionului de luptă reactiv IAR 93
Activitate didactică şi de cercetare, şi avionului de şcoală reactiv IAR 99. Alte
Universitatea din Baia Mare, Maramureş (1978 dotări pentru industria aeronautică românească.
~). Membru marcant, Partidul Naţional Liberal: Aprecieri publice. (I.D.P.).
preşedinte, Organizaţia Maramureş;
vicepreşedinte, Biroul Central (2009 ~). ANGHEL, Florin (Ungheni, Argeş, 25
Primar, Municipiul Baia Mare, mandate martie 1917 – Piteşti, Argeş, 1 noiembrie
succesive (1993 – 2010). Suspendat din funcţie 1986). Profesor gradul I, limba română - limba
(2010). Volum important: Probleme de franceză, publicist. Liceul Ion C. Brătianu,
mecanică statică (1991). Numeroase studii, Piteşti (1936), Facultatea de Litere, Bucureşti
articole, reuniuni naţionale şi internaţionale în (1942). Activitate didactică: Şcoala Normală
domeniile industriei, didacticii, urbanismului, Carol I şi Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung,
ocrotirii mediului. Documentări externe. Muscel (1942-1950); Şcoala Medie Nr. 2,
Membru, asociaţii profesionale autohtone şi Piteşti (1954-1956); Liceul Nicolae Bălcescu,
europene. Persoană controversată în aplicarea Piteşti (1958-1977). Referent, Ministerul
managementului administrativ. (I.A.B.). Învăţământului (1950-1951), redactor şef
adjunct, Agerpres, Bucureşti, redactor,
ANGHEL, Dumitru Th. (n. Gliganu Emisiuni pentru străinătate, Radio Bucureşti
de Jos, Rociu, Argeş, 22 septembrie 1935). (1951-1954); corespondent regional Agerpres
Profesor gradul I, limba română, publicist. (1954-1956). Volume importante: Municipiul
Şcoala Medie Tehnică de Comerţ, Piteşti Piteşti pe noi coordonate (1969, în
(1953), Universitatea Constantin I. Parhon, colaborare); Doi băieţi caută un cântec (1979,
Bucureşti (1959). Activitate didactică: şcolile dramatizare); Dulcea povară a anilor tineri
Bârlogu (1959-1961) şi Babaroaga, Argeş (1981); Adolescenţa e ca zorile (1984). Eseuri
(1961-1963); liceele Mozăceni (1963-1968, în: Secera şi ciocanul, Argeş, Piteşti; România
director), Costeşti (1968-1990), Alexandru liberă, Contemporanul, Gazeta literară,
Odobescu, Piteşti, Argeş (1990-1998). Bucureşti. Editor, revista Mlădiţe, Liceul
Numeroase articole în: Albina, Argeş, Secera Nicolae Bălcescu, Piteşti. Diverse aprecieri
şi Ciocanul, România liberă, Curierul de publice. (M.S.).

28
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

profesionale în domeniu, alte aprecieri publice.


ANGHEL, Georgeta Gh. (Priboieni, (C.C.).
Argeş, 10 august 1935 - Bucureşti, 18 mai
2004). Solistă, muzică populară. Studii de ANGHEL, Petruţa (Popeşti, Argeş, 3
specialitate în Capitală. Profesionistă, septembrie 1929 - Năvodari, Constanţa, 2
orchestrele: Flacără Prahovei, Filarmonica februarie 2001). Solistă, muzică vocală cultă,
Ploieşti (1952-1953); Doina Argeşului, Piteşti funcţionar public. Şcoala Populară de Artă,
(1953-1967); Barbu Lăutaru, Filarmonica Piteşti, Clasa Maria Dohatcu (1966). Salariată,
George Enescu, Bucureşti (1967-1970). Din Intreprinderea Judeţeană de Gospodărire
repertoriu: Măi neicuţă, măi vecine; Când Comunală şi Locativă, Argeş (1954-1984).
eram tânără fată; Sârba Priboienilor; Bată-te, Premiul I şi Trofeul Festivalului Naţional de
neică, norocul!; Am şi eu un dor pe lume. Romanţe Crizantema de Aur, Târgovişte,
Discografie: Spune, Argeşule, spune!, dirijor, Ediţia I, octombrie 1968, cu piesele: Riţa,
Gheorghe Zamfir. Turnee europene. ţiganca, de Ionel Fernic, şi Poarta, de Ioana
Numeroase înregistrări audio şi video, premii Radu. Rolul principal, alături de Ion Dacian, în
naţionale, alte aprecieri publice. (L.P.). opereta Ana Lugojana, de Filaret Barbu, alte
partituri speciale în spectacolele muzicale
ANGHEL, Gheorghe (Secolul XIX). realizate la Palatul Culturii, Piteşti. (L.P.).
Înalt funcţionar public, magistrat/primar al
oraşului Câmpulung, Muscel (1832, 1833). ANGHELESCU, Adrian G. (n.
Ales anual de adunarea obştească, în Câmpulung, Muscel, 2 februarie 1940). Critic
conformitate cu prevederile Regulamentului şi istoric literar, eseist, editor. Liceul Dinicu
Organic (1831). Jurământ în faţa Crucii din Golescu, Câmpulung (1959). Universitatea din
centrul localităţii. Premiere: bugetul de venituri Bucureşti (1964). Doctorat, filologie, Bucureşti
şi cheltuieli, planul urbanistic, piaţa (1988). Redactor, Secţia cultură, ziarul
comercială. Colaboratori: membrii sfatului Scânteia, Bucureşti (1964-1972); inspector,
(cinci persoane), mai cunoscuţi: Grigore Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste,
Chiriazino; Gheorghe Rucăreanu. Atestări Bucureşti (1972-1973). Şef secţie, redactor şef,
documentare: Muzeul Municipiului redactor principal, Editura Eminescu, Bucureşti
Câmpulung. Aprecieri publice postume. (1973-1996), redactor, Editura Fundaţiei
(M.B.). Culturale Române, Bucureşti (1996-2005).
Volume importante: Creaţie şi viaţă (1978);
ANGHEL, Ion G. (n. Rociu, Argeş, 22 Vârstele lui Prometeu (1984); Vedere dinspre
septembrie 1957). Medic otorinolaringologie, Eyub (1986); Barocul în proza lui Arghezi
publicist. Liceul Ion Barbu, Piteşti (1976), (1988); Gânduri în asfinţit (1999). Diverse
Facultatea de Medicină Generală Carol Davila, recunoaşteri publice. (M.S.).
Bucureşti (1983). Doctorat, ştiinţe medicale,
Bucureşti (1995). Stagii, Statele Unite ale ANGHELOIU, Ion (n. Oarja, Argeş,
Americii (1996-1998). Medic primar, Spitalul 1927). Ofiţer de carieră, general, profesor
Clinic Colţea, Bucureşti (1983~). Volume universitar, cercetător ştiinţific. Liceul Militar,
importante: Aspecte clinice şi terapeutice Craiova, Dolj, Academia Tehnică Militară,
privind perforaţiile posttraumatice ale Bucureşti. Doctorat, electronică, Bucureşti.
membranei timpanice; Tumorile maligne ale Cadru didactic, instituţii militare din Capitală.
pavilionului auricular; Rinoplasme Volume importante: Lupta radioelectronică
corectoare; Tumori rare cervicale; (1963); Linii radio şi radioreleu (1964);
Limfangiomul chistic. Numeroase studii, Informaţie şi semnal (1966, în colaborare);
articole, reuniuni ştiinţifice naţionale sau Teoria codurilor (1980). Numeroase studii,
internaţionale. Membru, prestigioase foruri articole, reuniuni ştiinţifice naţionale şi

29
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

internaţionale. Conducător de doctorat. Premiul (Câmpulung, Muscel, 2 octombrie 1831 –


Traian Vuia al Academiei Române, alte Bucureşti, 3 iulie 1880). Inginer, funcţionar de
recunoaşteri publice. (G.I.N.). stat, parlamentar. Şcoala de Poduri şi Şosele,
Bucureşti (1854), Şcoala Centrală de Arte şi
ANINOASA (Secolul XV ~). Comună Manufacturi, Paris, Franţa (1859). Şef de
din judeţul Argeş, aparţinând tradiţional zonei divizie, inspector general, Direcţia Lucrărilor
Muscel, satele: Aninoasa, Broşteni, Slănic, Publice, membru în Comisia Tehnică,
Valea Siliştii. Suprafaţa: 57,6 km². Locuitori: Ministerul de Interne, Bucureşti (1859-1880).
3.432 (1970); 3.307 (2008). Atestare Contribuţii directe la: hotărnicia moşiilor
documentară: 1437 (Aninoasa de Sus şi Schiopuri şi Valea Rati, Râmnicu Sărat;
Rugeni), 1526 (Slănic). Monumente istorice: instalarea şi exploatarea telegrafului în
Mănăstirea Aninoasa (1677), cruci de piatră Principatele dunărene; stabilirea traseului rutier
(XVIII, 1848); bisericile Slănic (1865), Valea Rasova-Constanţa; avizarea proiectelor pentru
Siliştii (1894). Monumente ale eroilor: şcolile tehnice de drumuri; şosele, mine,
Aninoasa, Valea Siliştii (1920), Slănic (1922). arhitectură; aplicarea Sistemului Metric
Şcoală (1839); cămin cultural (1948), Zecimal şi a Legii Rurale (1864) în România;
bibliotecă publică (1963). Banca de Credit introducerea iluminatului cu gaz în Bucureşti.
Râuşorul; băncile populare Lumina (1905- Partizan al construirii magistralei feroviare
1948), Sfinţii Petru şi Pavel (1926-1948). Mină Craiova-Caracal-Roşiorii de Vede-Bucureşti.
de cărbune. Zonă pomicolă, zootehnică, Profesor, matematică, instituţii de învăţământ
forestieră. Cooperativă Agricolă de Producţie din Capitală. Deputat în Adunarea Deputaţilor,
(1962-1990), Complex pentru Creşterea raportor, Comisia bugetară (1873, 1874).
Taurinelor (1982-1990), integrate Consiliului Scrieri în domeniul tehnic. Multiple aprecieri
Unic Agroindustrial de Stat şi Cooperatist publice. (N.P.L.).
Schitu Goleşti (1976-1990). Trasee rutiere
naţionale spre Câmpulung şi Curtea de Argeş, ANSAMBLUL CORAL AL
turism rural. Fond cinegetic. Scrieri SFATULUI POPULAR ORĂŞENESC
monografice: Mihaela Lina (2002); Teodor PITEŞTI (1949-1955). Formaţie corală mixtă,
Mavrodin (2010). Valoroase informaţii pe patru voci, dirijor, Tache Sâmbotin, profesor
documentare. (G.C.). de muzică, Liceul de Băieţi, Piteşti. Repertoriu
prevalent naţional. Continuarea activităţii
ANINOŞANU (Secolul XIX ~). corale, după 1955, sub conducerea profesorului
Familie tradiţională din Aninoasa, Muscel; Emanoil Popescu (v.), Palatul Culturii, Piteşti.
proprietari funciari şi urbani, comercianţi, (L.P.).
ingineri. Mai cunoscuţi: Constantin A.
(Aninoasa, Muscel, 1783 – Câmpulung, ANSAMBLUL FOLCLORIC
Muscel, 21 aprilie 1868), neguţător, autorul CARPAŢI CÂMPULUNG (1969 ~). Formaţie
unei cronologii a domnitorilor (1290-1802), artistică de amatori a Casei Municipale de
versuri dedicate, păstrate în manuscris; Cultură Tudor Muşatescu, Câmpulung, Argeş.
Constantin C. A. (v.); Petre C. A. (1829 - ?), Orchestră populară de acompaniament
comerciant, membru în Consiliul General (Brâuleţul), existentă din 1950. Repertoriu
Judeţean Muscel, militant pentru dezvoltarea diversificat, reprezentând principalele zone
industriei; Ion C. A. (1838 - ?), comerciant în etnografice autohtone. Numeroase spectacole
Vlădeşti, Muscel; Gheorghe P. C. A. (1865 - pe importante scene din România. Turnee
?), meseriaş în Câmpulung, Muscel. Diverse externe: Belgia, Cehia, Germania, Olanda,
aprecieri publice. (N.P.L.). Slovacia. Premii, diplome, trofee, festivaluri şi
concursuri naţionale sau internaţionale, titluri
ANINOŞANU, Constantin C. de laureat, alte aprecieri comunitare. (C.G.C.).

30
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Dor...Dorul de Doină, Piteşti, 2007. (C.G.C.).


ANSAMBLUL FOLCLORIC
CHINDIA PITEŞTI (1969-2003). Formaţie ANSAMBLUL FOLCLORIC
artistică reprezentativă a judeţului Argeş, PLAIURI ARGEŞENE PITEŞTI (1971-
activitate în cadrul Clubului Petrochimistul, 2006). Formaţie artistică reprezentativă din
Platforma Industrială Piteşti Sud. Fondator, România, Casa de Cultură a Sindicatelor,
Constantin Bărbulescu; coregrafie, Dorin Piteşti. Coregraf fondator, Ion Polexe (v.),
Oancea (v.), Marian Stănoiu; dirijori, Florea dirijor, Florea Voinicilă (v.); instructori
Voinicilă (v.), Gheorghe Mugur, Emil Tănase cunoscuţi: Constantin Sorescu (v.), Marian
(v.), Dorel Manea (v.); conducerea artistică, Stănoiu, Stelian Martin, Dorin Oancea (v.),
Constantin Sorescu (v.). Spectacole, Gigi Floroiu. Valorificarea şi promovarea artei
concursuri, titluri de laureat, turnee în state din populare din zona Argeş-Muscel. Numeroase
Europa şi Asia. (C.G.C.). festivaluri naţionale, titluri de laureat, turnee în
ţări din Europa, America de Sud, Asia.
ANSAMBLUL FOLCLORIC Emisiuni media, discografie, spectacole
CURTEA DE ARGEŞ (1970 ~). Formaţie demonstrative, filmări pe mari scene balcanice.
artistică de amatori a Casei Municipale de (C.G.C.).
Cultură George Topîrceanu, Curtea de Argeş.
Colaborări permanente cu Orchestra ANSAMBLUL MONUMENTAL
profesionistă Doina Argeşului, Piteşti. MEMORIAL EXPERIMENTUL PITEŞTI
Repertoriu diversificat, reprezentând (2002). Lucrări de artă plastică, aflate în
principalel zone etnografice autohtone. imediata apropiere a fostului Penitenciar
Numeroase spectacole pe importante scene din Piteşti, devenit, după 1990, proprietatea SC
România. Turnee externe în ţări ale Uniunii Argecom SA şi Conarg SA, din 2009, clasat
Europene. Premii, diplome, trofee, festivaluri monument istoric în categoria Ansamblu
şi concursuri naţionale sau internaţionale, memorial Grupa A. Componente: Harta
titluri de laureat; alte aprecieri comunitare. Geografia detenţiei românilor, prezentând
(C.G.C.). peste 100 de închisori politice din timpul
regimului comunist; Zidul tăcerii, cu foişor de
ANSAMBLUL FOLCLORIC pază, şi o uşă autentică de celulă de la
DORUL PITEŞTI (1978 ~). Colectiv artistic închisoarea din Piteşti; Obeliscul, sugerând,
de referinţă al României, aparţinând Centrului stilizat, umbra unui deţinut supus torturii;
Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Crucea memorială, inscripţionate numele
Culturii Tradiţionale Argeş, coregraf fondator, celor morţi în aşa numitul Experiment Piteşti –
Dorin Oancea (v.). Iniţial (1956), echipă mixtă reeducarea prin tortură; stânca din marmură
de dansuri populare, Palatul Culturii Piteşti, care simbolizează lupta grupurilor înarmate din
instructor, Natalia Petreanu (v.), şi orchestră de munţii Argeşului şi Muscelului împotriva
acompaniament, dirijori, Alexandru Busuioc, comunizării României. Iniţiatori: Asociaţia
Emil Tănase (v.), formând, împreună, Foştilor Deţinuţi Politici, Filiala Argeş;
Ansamblul de amatori Doina. De la 1 ianuarie Fundaţia Culturală Memoria, Filiala Argeş;
2008, Ansamblu profesionist, finanţator, Primăria Municipiului Piteşti. Idei plastice:
Consiliul Judeţean Argeş, director artistic, Gheorghe Dobrică (v.). Edificat, în etapa 1995-
Dorin Oancea, conducerea muzicală, Marin 2002, prin donaţii şi alte contribuţii publice.
Mihalcea, coregrafie, Cătălin Oancea. (I.I.P.).
Numeroase spectacole, premii şi titluri de
laureat, discografie, festivaluri naţionale şi ANSAMBLUL MUZICAL DE
internaţionale din Europa, Asia, America. AMATORI AL JUDEŢULUI ARGEŞ (1947
Volum omagial: Dorin Oancea, Doina de – 1971). Colectiv artistic înfiinţat, la Piteşti,

31
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

sub conducerea profesorului Grigore Mircescu octombrie 1984). Sportiv de performanţă,


şi a compozitorului Emil Lerescu (v.). Iniţiat de atletism. Liceul Sportiv, Piteşti (2002),
Consiliul Sindicatelor Unite Argeş. Spectacole Universitatea din Craiova, Dolj (2006). Fiica
în fabrici, uzine, instituţii, garnizoane militare, antrenoarei Doina Anton (v.). Record naţional,
sate. Repertoriu internaţional. (L.P.). juniori, săritură în lungime (6,63 m.). Locul I:
Campionatele mondiale de juniori din Jamaica
ANTARG SF (1994-1996). Publicaţie (2002), Jocurile Poliţiei de la Praga; locul II:
de anticipaţie, editată de Cenaclul Antarg, Campionatele europene de juniori de la
Piteşti. Serie nouă (2002), Centrul Cultural, Tamperre, Finlanda. Succese importante:
Piteşti, redactor-şef fondator: Cezar Mazilu, Campionatele europene de la Madrid (Spania)
preşedintele cenaclului. (I.I.B.). şi Götteborg (Germania); Jocurile universitare
de la Izmir (Turcia), Concursul Tineretului de
ANTICIPAŢIA (1984 – 1990). la Erfurt (Germania). Componentă a lotului
Supliment cu tematică specială al revistei României pentru Olimpiada de la Atena
Argeş. Fondator: Alexandru Boiu (v.); (2004). Titluri la campionatele naţionale şi
preşedinte, Grup SF Hidalgo, Piteşti. (I.I.B.). balcanice de seniori. Aprecieri publice.
(L.V.M.).
ANTOCHI, Iosif G. (Pătrăuţi, Suceava,
23 august 1914 - Bonn, Germania, 30 ANTON, Constantin A. (n. Ţuţuleşti,
septembrie 1997). Membru de onoare din Suseni, Argeş, 19 octombrie 1950). Ofiţer de
străinătate al Academiei Române (21 aprilie carieră, general, transmisiuni. Liceul Militar
1993). Profesor universitar, cercetător ştiinţific, Dimitrie Cantemir, Breaza, Prahova; Şcoala
poliglot. Activitate temporară în Argeş (1964- Militară de Ofiţeri Activi Transmisiuni, Sibiu,
1980). Liceul de Băieţi, Suceava (1933), Academia Tehnică Militară, Bucureşti.
Facultatea de Litere, Cernăuţi (1937), Doctorat, ştiinţe tehnice, Bucureşti. Colaborări
Facultatea de Drept, Bucureşti (1945). didactice, Universitatea din Piteşti. Studii,
Doctorat, pedagogie, Heidelberg, Germania articole, referate publicate în reviste de
(1941). Prestaţii didactice: Institutul
specialitate din ţară. Membru, apreciate societăţi
Agronomic, Bucureşti; Direcţia învăţământ,
profesionale europene. Diverse recunoaşteri
Ministerul Agriculturii, Bucureşti (1945-1954);
publice. (G.I.N.).
Institutul Politehnic, Bucureşti (1954 -1958);
Institutul de Ştiinţe Pedagogice, Bucureşti ANTON/SPÂNU, Doina Şt. (n.
(1958-1964); Institutul de Învăţământ Superior, Dărmăneşti, Bacău, 9 mai 1957). Sportiv de
Piteşti (1964-1980). Invitat, Universitatea performanţă, atletism, profesor, educaţie fizică,
Renană Friedrich Wilhelm, Bonn, Germania gradul I, antrenor emerit. Stabilită la Piteşti din
(1974~1984). Volume importante: Istoria 1968. Liceul Zinca Golescu, Piteşti (1976),
gândirii pedagogice universale (1959); Istoria Institutul de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti
pedagogiei (1961). Numeroase articole, studii,
(1981). Legitimată: Şcoala Sportivă, Piteşti
conferinţe, reuniuni naţionale şi internaţionale.
(1968-1976), Clubul Sportiv Municipal, Piteşti
Traduceri comentate din mari pedagogi ai
(1977-1982). Record personal, săritură în
lumii. Membru, Asociaţia Mondială de Ştiinţe lungime (6,60 m). Medaliată la Campionatele
ale Educaţiei, vicepreşedinte, Asociaţia europene de juniori din 1973 şi 1975.
Comenius (Cehia), alte valoroase foruri Componentă a lotului României pentru
ştiinţifice în domeniu. Contribuţii importante la
Olimpiada de la Montreal, Canada (1976) şi a
înfiinţarea şi evoluţia primelor facultăţi din
echipei Europei, Cupa Mondială (1979),
Piteşti. Diverse recunoaşteri publice. (S.D.V.). Montreal. Antrenor pentru loturile României,
Campionatele europene şi mondiale de juniori
ANTON, Adina Şt. (n. Piteşti, Argeş, 6
sau de seniori, Olimpiadele de la Atena, Grecia

32
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(2004) şi Beijing, China (2008). Rezultate publice. (I.B.).


deosebite în: Chile (2000), Jamaica (2002),
Grecia (2004). Activitate didactică, Liceul cu ANTONESCU (Secolul XVIII ~).
Program Sportiv, Piteşti. Aprecieri publice. Familie tradiţională din Piteşti, Argeş. Mari
(N.M.). proprietari funciari şi urbani, funcţionari
publici, ingineri, profesori universitari,
ANTON, Elena C. (n. Uda, Argeş, 23 diplomaţi, ofiţeri, scriitori, militanţi politici,
mai 1959). Artist plastic, pictură. Liceul de parlamentari, înalţi demnitari. Mai cunoscuţi:
Muzică şi Arte Plastice, Piteşti (1978), Nicolae Antonescu (Secolul XIX), funcţionar
Institutul Nicolae Grigorescu, Bucureşti, Clasa public, întinse suprafeţe de teren, case, păduri,
Ion Stendl (1983). Intensă activitate Valea Mare, Ştefăneşti, Muscel; Eftimie N. A.
expoziţională în România (1988 ~), Spania (v.), Emanuel N. A. (v.), Aurelian N. A.
(1991-1995), Franţa (1993), Italia (1994), (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a
Norvegia (1998), Statele Unite ale Americii secolului XX), inginer silvic; Mihai A. (v.),
(2002, 2007), Austria (2004). Simpozioane Ioan/Ion I. A. (v.). Importante recunoaşteri
naţionale. Realizarea unor lucrări de artă publice antume şi postume, analize istorice
monumentală (Constanţa, Curtea de Argeş, controversate. (F.P.).
Oneşti). Tablouri în muzee sau colecţii
particulare, state ale Uniunii Europene. ANTONESCU, Eftimie N. (Piteşti,
Membră, Uniunea Artiştilor Plastici din Argeş, 16 decembrie 1876 – Bucureşti, 11
România (1991); Asociaţia Pictorilor şi noiembrie 1957). Jurist, profesor universitar,
Sculptorilor din Spania (1991-1995), alte diplomat, parlamentar. Frate cu Emanuel N. A.
recunoaşteri publice. (S.N.). (v.). Studii liceale în Capitală, Facultatea de
Drept, Bucureşti (1899). Doctorat, ştiinţe
ANTON, Ion C. (Făgeţel, Olt, 6 juridice, Iaşi. Magistrat, tribunalele judeţelor
noiembrie 1934 – Piteşti, Argeş, 14 octombrie Covurlui, Putna, Ilfov, Înalta Curte de Casaţie,
1997). Economist, manager, publicist. Stabilit Bucureşti (1899-1914). Profesor, Academia de
la Piteşti din 1957. Şcoala Medie Tehnică Înalte Studii Comerciale, Bucureşti (1924-
Financiară, Slatina, Olt (1953), Academia de 1956). Reprezentant guvernamental,
Studii Economice, Bucureşti (1957). Doctorat, Conferinţa de Pace de la Paris, Paris (1919-
ştiinţe economice, Bucureşti (1981). 1920), vicepreşedinte, Delegaţia Permanentă a
Economist: Sfatul Popular Regional Argeş României, Societatea (Liga) Naţiunilor
(1957 – 1962), director adjunct, Administraţia Geneva, Elveţia (1930-1931). Membru
Asigurărilor de Stat Argeş (1962 – 1965); marcant, Partidul Naţional Liberal (1920-
Comisia Economică a Judeţului Argeş (1965- 1940), ministru de finanţe, ambasador în Marea
1968); director, Direcţia de Statistică Argeş Britanie, senator de Gorj. Volume importante:
(1968 – 1991); inspector, Direcţia de Control Drept internaţional (ediţii succesive);
Argeş a Ministerului Finanţelor (1991 – 1993); Sacrificiile româneşti (1919); Codul
Curtea de Conturi Argeş (1993-1997). Volume comercial (1925, Premiul Academiei Române);
importante: Anuare statistice ale judeţului Rolul, rostul şi menirea Academiei
Argeş (1969~1990, coordonator); Localităţile Comerciale (1944). Numeroase studii, articole,
judeţului Argeş (1971, în colaborare); interviuri, comentarii, reuniuni juridice
Perfecţionarea sistemului informaţional al naţionale şi internaţionale. Stradă eponimă în
resurselor de muncă şi al utilizării lor în municipiul Piteşti, alte valoroase recunoaşteri
profil teritorial (1979); Argeş. Monografie publice antume şi postume. (Z.I.).
(1980, în colaborare). Studii, articole, analize,
în: Revista Economică, Revista de Statistică, ANTONESCU, Emanuel N. (Piteşti,
Revista Finanţe şi Credite. Recunoaşteri Argeş, 20 februarie 1870 – Bucureşti, 13

33
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

aprilie 1949). Jurist, profesor universitar, ANTONESCU, Ioan/Ion I. (Piteşti,


dramaturg. Frate cu Eftimie N. A. (v.). Liceul Argeş, 2 iunie 1882 – Jilava, Ilfov, 1 iunie
Sfântul Sava, Bucureşti (1888), Facultatea de 1946). Ofiţer de carieră, mareşal, înalt
Drept, Bucureşti (1893). Doctorat, ştiinţe demnitar, conducător al statului. Şcoala
juridice, Berlin, Germania (1898). Profesor, Specială de Infanterie şi Cavalerie (1904),
universităţile din Iaşi (1901-1904) şi Bucureşti Şcoala Superioară de Război, Bucureşti (1913).
(1904-1948). Avocat, Baroul Ilfov. Membru Succesiv: general de brigadă (1931); general de
marcant: Partidul Conservator (1892-1918), divizie (1937); general de corp de armată
Liga/Partidul Poporului (1918-1929, ales în (1940); general de armată (5 februarie 1941);
Delegaţia Prezidenţială, Comitetul de Direcţie, mareşal (22 august 1941). Activitate de
Comitetul Executiv); Partidul Naţional comandă: garnizoanele Galaţi (1907-1913),
Ţărănesc (1929-1947). Membru fondator: Liga Călăraşi (1913-1916), Piteşti (1933-1937),
Culturală Română, Bucureşti (1890); Consiliul Şcoala Superioară de Război, Bucureşti (1927-
Naţional al Unităţii Române, Paris (1918); 1929. 1931-1933), Corpul 4 Teritorial (1938).
Asociaţia Pro Transilvania (1940). Deputat de Responsabilităţi strategice: şef, Biroul
Argeş (1901,1911). Preocupări literare, Operaţii, Statul Major al Diviziei 1 Cavalerie
dramaturgie în versuri: În preajma Tronului (1913); şef, Secţia Operaţii, Marele Cartier
(1894, Teatrul Naţional din Bucureşti); Dochia General al Oştirii Regale Române (1916-
(1927, Teatrul Comunal din Piteşti; 1928, 1919); şef, Marele Stat Major al Armatei
Teatrul Naţional din Bucureşti). Volume (1933); titular, ministru al Apărării (1937-
importante: Filozofia dreptului şi ştiinţele 1938); ad-interim, Departamentul Aerului şi
juridice (1902); Teoria generală a obligaţiilor Marinei (1938-1940). Misiuni externe: Rusia
în dreptul civil românesc (1908); Discurs (1917), Serbia, Turcia, Franţa (1919), Polonia
(1911); Meşterul Manole/Mănăstirea (1920), ataşat militar, Paris şi Londra (1922-
Argeşului (1923/1933); Dragoste nordică 1926), expert, conferinţele internaţionale de la
(1929). Colaborări, revistele Convorbiri Paris (1919-1920), Londra (1924), Geneva
literare şi Epoca. Importante recunoaşteri (1924, 1933). Domiciliu forţat, Mănăstirea
publice antume şi postume. (Z.I.). Bistriţa, Vâlcea (9 iulie – 27 august 1940).
Preşedinte, Consiliul de Miniştri al României,
ANTONESCU, Ion (Sfârşitul secolului conducător al statului (1940-1944), prevalenţă
XIX – Prima jumătate a secolului XX). comparativ cu Garda de Fier. Aliat al Axei, în
Profesor, matematică, manager. Domiciliu cel de Al Doilea Război Mondial, Frontul de
tradiţional în Câmpulung, Muscel. Facultatea Est (1941-1944), împotriva Uniunii Sovietice
de Matematică, Universitatea din Bucureşti (recuperarea temporară a Basarabiei şi a
(1908). Activitate didactică: Liceul Dinicu Bucovinei de Nord); participare militară în
Golescu, Câmpulung, Muscel (1908 ~), adâncimea dispozitivului Armatei Roşii (1941-
director (1920 – 1936). Preşedinte, Comitetul 1943), insuccese (1943-1944). Considerat
Şcolar. Negocierea terenului, fixarea responsabil pentru: programul de la Iaşi
amplasamentului, aşezarea pietrei (1941); deportarea evreilor şi a romilor în
fundamentale (1925) pentru clădirea liceului, Transnistria. Arestat, Bucureşti, lovitură de
edificiu reprezentativ al oraşului Câmpulung, palat regală (23 august 1944), detenţie la
Muscel, inaugurat în 1937. Insistenţe metodice, Moscova, judecat, Tribunalul Poporului din
privind însuşirea cunoştinţelor matematice de România, condamnat la moarte (17 mai 1946),
elevi. Studii, articole, comunicări în domeniu, executat (1 iunie 1946), incinerat. Studii,
interviuri, colaborări de presă, acţiuni planuri, lucrări de tactică militară sau politică,
filantropice. Importante aprecieri comunitare. rapoarte externe, tratate, convenţii, discursuri.
(M.B.). Valoroase recunoaşteri antume, controverse
istorice postume, interne şi internaţionale.

34
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Străzi eponime la Piteşti şi Câmpulung. româneşti, Ordinul rus Sfântul Stanislas,


Atestări documentare, genealogie, obiecte Clasa a III-a. General (1930). Comandant,
personale, Muzeul Judeţean Argeş. (S.T.). Brigada XXXI Artilerie din 1931. Aprecieri
publice antume şi postume. (G.I.N.).
ANTONESCU, Mihai A. (Nucet,
Dâmboviţa, 18 noiembrie 1904 – Jilava, Ilfov, ANTONESCU, Tache G. (Secolul
1 iunie 1946). Jurist, profesor universitar, om XIX). Funcţionar public, militant politic.
politic, demnitar. Integrat arealului argeşean Activitate revoluţionară la 1848 în Piteşti,
prin familie tradiţională, studii, domiciliu. numit subtadministrator de plasă
Liceul Ion C. Brătianu, Piteşti (1920), Colegiul
(subprefect). Răspândirea Proclamaţiei de la
Sfântul Sava, Bucureşti (1922), Facultatea de
Islaz (Noua Constituţie), participare la
Drept, Bucureşti (1926). Doctorat, ştiinţe
arderea Regulamentului Organic şi a
juridice, Bucureşti (1929). Avocat, Baroul
Arhondologiei (Condica rangurilor
Capitalei. Activitate didactică, Academia de
boiereşti), Grădina publică, septembrie 1848.
Înalte Studii Comerciale, Bucureşti (1929-
Adept al rezistenţei militare împotriva
1940). Membru marcant, Partidul Naţional
trupelor străine de ocupaţie. Judecat,
Liberal Gheorghe I. Brătianu. Ministrul
condamnat şi întemniţat, Mănăstirea
Justiţiei (1940-1941), ministrul Propagandei
Văcăreşti, Bucureşti (13 decembrie 1848-26
Naţionale, ministrul Afacerilor Străine, februarie 1849). Susţinător al Unirii
vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şef Principatelor Române (1859). Iniţiative
interimar al Executivului (1941-1944). privind evoluţia modernă a Argeşului.
Colaborări guvernamentale cu Ioan I. Consemnări documentare, Arhivele Statului,
Antonescu (v.). Adept al intrării României în Piteşti. Aprecieri publice. (P.P.).
cel de Al Doilea Război Mondial alături de
Germania (1941). Tratative ulterioare cu
cercuri diplomatice ale Naţiunilor Unite. ANTONIU, Gheorghe (Secolul XX).
Arestat, 23 august 1944, Bucureşti, detenţie la Înalt funcţionar public, militant politic.
Moscova, judecat, Tribunalul Poporului din Primul preşedinte al Sfatului Popular
România, condamnat la moarte (17 mai 1946), Regional Piteşti (1950-1952), demnitate
executat (1 iunie 1946), incinerat. Scrieri instituită conform Legii Nr. 5, Marea
importante: Deux années de gouvernement: 6 Adunare Naţională, Bucureşti, 6 septembrie
septembrie 1940 – 6 septembrie 1942 (1942); 1950. Coordonarea elaborării parametrilor
În serviciul ţării. Cuvântări (1942); Mareşalul locali pentru: primele planuri economice;
Ion Antonescu, conducătorul României electrificarea rurală; cooperativizarea
(1943); Legile pentru reforma regimului agriculturii; începerea exploatării petrolului;
presei şi profesiunii de ziarist (1944). Studii, înfiinţarea întreprinderilor industriale de stat.
articole de drept internaţional, interviuri, Diverse recunoaşteri publice antume.
tratate, convenţii. Importante aprecieri publice (I.T.B.).
antume, controverse istorice postume. Atestări
documentare, Biblioteca Judeţeană Dinicu ANTONOVICI, Octavian A. (Fundu
Golescu Argeş. (Z.I.). Moldovei, Suceava, 2 octombrie 1921 –
Piteşti, Argeş, 2 martie 2010). Medic primar,
ANTONESCU, Petre P. (Piteşti, Argeş, obstetrică ginecologie, publicist. Stabilit la
25 octombrie 1891 - ?). Ofiţer de carieră, Piteşti din 1971. Liceul Dragoş Vodă,
general, artilerie. Combatant: Campania Câmpulung Moldovenesc, Suceava (1940),
balcanică din 1913 (sublocotenent); Primul Facultatea de Medicină, Cluj (1948). Medic:
Război Mondial (1916-1918): locotenent Intreprinderea Minieră şi Circumscripţia
(1916), căpitan (1917). Ordine şi medalii Sanitară Iacobeni, Suceava (1948-1949);

35
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Spitalul Orăşenesc Vatra Dornei, Suceava ianuarie 1884 - ?), medic, urologie şi
(1949-1957); Spitalul Municipal Suceava ginecologie, docent universitar; Gheorghe
(1962-1971). Şef, Secţia Obstetrică- T. Ionescu (v.); Georgeta Gh. T. I., medic,
Ginecologie, Spitalul Judeţean Argeş (1971- Timişoara, căsătorită cu Nicolae Tomescu;
1984). Primariat (1962). Numeroase Mirela Cleopatra N. T. (v.). Diverse
comunicări ştiinţifice, referate, reuniuni aprecieri publice antume şi postume.
naţionale sau internaţionale în domeniu. (N.P.L.).
Preocupări privind creşterea natalităţii în
judeţele Suceava şi Argeş. Membru activ, APOSTOL, Constantin (Tigveni,
Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale din Argeş, 1 februarie 1930 – Râmnicu Vâlcea, 12
România, Filiala Piteşti. Diverse aprecieri ianuarie 1977). Ziarist, cronicar de teatru, film,
publice. (C.C). arte plastice. Redactor, Secţia cultură şi ştiinţă,
cotidienele: Secera şi ciocanul, Piteşti (1955-
1968); Orizont, Râmnicu Vâlcea (1968-1977).
APARTAMENTUL (1990 ~). Unitate
Cercetări asupra vieţii şi operei lui George
importantă de construcţii civile, sediul la
Topîrceanu (v.). Numeroase articole, studii,
Piteşti. Actuala denumire după 1990.
interviuri, analize pe temele enunţate.
Anterior: şantier de stat, Trustul de
Contribuţii la evoluţia presei contemporane din
Construcţii Argeş (1950-1990). Privatizare
Legea Nr. 15, din 8 august 1990. Societatea Argeş şi Vâlcea. Aprecieri publice. (C.S.).
comercială pe acţiuni (1991). Lucrări
reprezentative: zone rezidenţiale urbane; APOSTOL, Dumitru G. (Şuici, Argeş,
Hotelul Muntenia II, Piteşti (1976); Casa 25 februarie 1905 – Şuici, Argeş, 2 februarie
Cărţii, Piteşti (1989); Casa Artelor, Piteşti 1950). Jurist, profesor, limba română – limba
(1990). Colaborări externe intermediate de latină, militant politic. Activitate didactică,
Trustul Carpaţi şi SC Arcom, Bucureşti. Seminarul Neagoe Vodă, Curtea de Argeş;
Manager cunoscut: Ion Vasiliu (v.). Diverse Şcoala Profesională de Băieţi Piteşti. Avocat,
prestaţii comunitare. (D.I.G.). Baroul Argeş (1930-1948). Membru activ,
mişcarea legionară din România (1938-1941).
Lider fondator, Grupul de rezistenţă armată
APOSTOL (Secolul XVIII ~). anticomunistă Valea Topologului, Argeş,
Familie tradiţională din Stroeşti, Muşăteşti, capturat (21 mai 1949), Arefu, Argeş. Judecat
Argeş. Proprietari funciari, preoţi, cadre şi condamnat, Tribunalul Militar Craiova, 25
didactice, medici, ingineri, jurişti, scriitori, de ani muncă silnică (1 decembrie 1949).
funcţionari. Conexiuni cu familiile Deţinut politic, Penitenciarul Piteşti. Împuşcat
Apostescu, Ionescu, Marinescu, Popescu, mortal în timpul unei reconstituiri din comuna
Tomescu, din alte localităţi. Mai cunoscuţi: Şuici, Argeş. Diverse receptări publice. (Z.I.).
Petru sin Apostol (1733 - ?); Marin A.
(1776 – 1828), preot, patronimic; Nicolae APOSTOL, George C. (n. Satul Vechi,
M. A. (? - 4 noiembrie 1848), preot; Ion N. Durostor, Bulgaria, 13 decembrie 1938).
M. A. (20 octombrie 1832 – 1913), preot, Institutor, manager cultural, publicist. Stabilit
Cacaleţi, Argeş; Ioniţă M. A. (1815 - ?), 13 în Argeş din 1940. Şcoala Normală,
copii, patronimic; Ion I. Câmpulung (1956). Activitate didactică,
Marinescu/Popescu (17 aprilie 1844 – şcolile: Sărmaş, Cluj (1956-1959); Vrăneşti,
Jupâneşti, Coşeşti, Mucel, 15 aprilie 1929), Călineşti, Argeş (1959-1962). Instructor:
preot, învăţător; Badea I. M. A. (25 mai Sectorul învăţământ-cultură, Organizaţia de
1851 – 26 septembrie 1927), căsătorită cu Tineret Argeş (1962-1973); Consiliul
Leonache N. Năndraşu (15 februarie 1845 Municipal al Sindicatelor, Piteşti (1973-1980).
– 19 februarie 1913); Gheorghe I. M. (20 Director, Casa de Cultură a Sindicatelor,

36
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Piteşti, Argeş (1980-2005). Corespondent Ion Apostol (1994), de Gheorghe Pârnuţă (v.).
voluntar de presă, ziarele: Scânteia, Scânteia Promovarea ortodoxismului, relansarea
tineretului, Munca, Bucureşti; Secera şi sistemului obştilor săteşti montane,
ciocanul, Piteşti. Articole, studii, interviuri, diversificarea cercetării sociologice autohtone.
iniţiative culturale, ştiinţifice, sportive. Turnee (O.M.S.).
artistice interne şi internaţionale. Diverse
recunoaşteri publice. (C.G.C.). APOSTOLESCU, Nicolae Gh. (n.
Cepari, Argeş, 9 decembrie 1946).
APOSTOL, Gheorghe T. (n. Matematician, cercetător, aeronautică. Şcoala
Berevoeşti, Muscel, 2 februarie 1947). Medie, Curtea de Argeş (1964), Universitatea
Geograf, meteorolog, manager. Liceul Dinicu Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (1969). Stagiu
Golescu, Câmpulung, Argeş (1964), informal, Statele Unite ale Americii. Cercetător
Universitatea Babeş Bolyai, Cluj-Napoca (1969-1974), cercetător principal (1981 –
(1976). Atestare, fizică atmosferică, 1989), analist principal (1989 ~), Institutul
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi Naţional de Cercetări Aerospaţiale Elie
(1988). Meteorolog: şef birou (1976 – 1985); Carafoli, Bucureşti. Coordonator, Programul
şef, Serviciul Meteorologic Piteşti (1985 – Naţional de Cercetare Aerospaţial 2001-2005.
2006); şef, Staţia Meteorologică Judeţeană Implicat direct în: proiectele româneşti pentru
Argeş (2006 ~). Scrieri în domeniu: Procesele avioanele militare IAR 93 şi IAR 99;
termodinamice care influenţează precipitaţiile modelarea, dezvolatarea şi finalizarea
generatoare de viituri în Bazinul Argeş-Vedea aplicaţiilor specifice activităţii de cercetare în
(1979); Lucrări de impact ale lacurilor de domeniu, participarea la importante proiecte
acumulare asupra zonelor limitrofe (1987); europen. Autor şi coautor, numeroase lucrări
Influenţa precipitaţiilor asupra stratului ştiinţifice prezentate la reuniuni naţionale şi
freatic în Câmpia Munteniei dinspre Olt şi internaţionale. Aprecieri publice. (E.H.).
Dâmboviţa (1991); Studiu asupra climatului
judeţului Argeş (2003). Comunicări, articole, APOSTOLESCU, Nicolae I.
reuniuni naţionale de meteorologie. (Alexandria, Teleorman, 4 mai 1876 – Piteşti,
Recunoaşteri publice. (C.D.B.). Argeş, 2 noiembrie 1918). Profesor gradul I,
limba română – limba franceză, critic şi istoric
APOSTOL, Ion I. (Dragoslavele, literar, traducător. Stabilit la Piteşti din 1899.
Muscel, 15 septembrie 1911 – Dragoslavele, Liceul Gheorghe Lazăr, Bucureşti (1895),
Argeş, 2 februarie 1995). Sociolog, publicist, Facultatea de Litere şi Filosofie, Bucureşti
militant politic, ierarh. Seminarul Veniamin (1899). Doctorat, literatură comparată, Paris,
Costache, Iaşi (1930), Facultatea de Teologie, Franţa (1909). Activitate didactică: Liceul Ion
Bucureşti (1938). Activitate didactică: Liceul C. Brătianu, Piteşti (1899 ~ 1918), temporar,
Marele Voievod Mihai, Bucureşti (1943-1946); şcoli din Bucureşti şi Paris (1899~1908).
Gimnaziul Unic, Rucăr, Argeş (1946-1948). Volume importante: Studii, literatură, estetică,
Deţinut politic. Funcţionar, Arhiepiscopia filologie (1901); Istoria literaturii române
Aradului şi Hunedoarei (1955-1992), preot, moderne. I, 1821-1886 (1913); II, 1886-1900
Dragoslavele, Argeş (1992-1995). Preşedinte, (1916); Studii şi portrete literare (1983,
Obştea moşnenilor dragoslaveni din Muscel postum). Contribuţii la realizarea lucrărilor:
(1946-1948). Studii referitoare la satele de Materialuri folclorice, I, II, III (1900), Palele
peste Bug, în Revistele Fundaţiei Regale de la Orăştie (Paris, 1907-1908). Articole,
(1942) şi Sociologia Românească (1943). cronici, versuri în: Convorbiri literare, Gazeta
Prezentarea Reşedinţei Patriarhale de la Transilvaniei, Revue de Romanie, Românul
Dragoslavele, revista Glasul Bisericii (1989). literar, Ideea europeană. Redactor, Revista
Creaţii literare, memorialistică. Volum eponim pentru istorie, arheologie şi filologie,

37
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Bucureşti (1909-1918). Traduceri din ARBITRAJUL DE STAT PITEŞTI


romancierii francezi. Unul dintre fondatorii (1949-1985). Instituţie jurisdicţională specială,
comparatismului literar în România. Bust, înfiinţată prin Legea Nr. 259, din 15 iunie
Colegiul Naţional Ion C. Brătianu, Piteşti, 1949. Competenţe: rezolvarea litigiilor
sculptor, Nicolae Georgescu (v.), stradă patrimoniale dintre organele, instituţiile,
eponimă în Piteşti, alte recunoaşteri publice organizaţiile, întreprinderile economice de stat
postume. (I.M.D.). din Argeş, Vâlcea, Olt. Clasificări legislative
ulterioare: 1950 (norme generale); 1951
APOSTOLESCU, Victor (Budişteni, (reglementări privind medierea neînţelegerilor
Leordeni, Muscel, 1911 – Erding, Bavaria, dintre structurile proprii sectorului socialist);
Germania, 1995). Medic, militant politic. 1954 (diversificarea procedurilor specifice).
Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung, Muscel Arbitrii de stat şefi cunoscuţi: Constantin Cătuţ
(1929), Facultatea de Medicină, Cluj (1935). (~ 1976); Marius Scărlătescu (1970-1985),
Intern, Spitalul Clinic, Cluj (1935-1938). numiţi de primul arbitru al Arbitrajului Central
Medic: Inspecţia Regională, Cluj (1940-1941); de Stat, Bucureşti. Încetarea activităţii:
Fabrica de Avioane, Heinkel, Germania; Decretul Nr. 81, din 15 martie 1985. Preluarea
lagărele de concentrare Buchenwald şi Dachau atribuţiilor: Tribunalul Judeţean Argeş,
(1941-1945); cabinet particular Erding, respectiv, tribunalele din Râmnicu Vâlcea şi
Bavaria (1945-1995). Combatant, mişcarea Slatina, Olt. Diverse implicări comunitare.
legionară din România (1933-1941), deţinut (A.A.D.).
politic (1938-1940), participant la acţiunile
antimonarhice de la Braşov (3-6 septembrie ARDELEANU, Dumitru D. (Lopătari,
1940). Refugiat şi stabilit definitiv în Germania Buzău, 14 octombrie 1926 – Piteşti, Argeş, 19
(1941). Activitate anticomunistă în exil: august 1999). Funcţionar public, manager.
secretar, Consiliul Legiunii, Freiburg; membru Stabilit la Piteşti din 1954. Activitate
fondator, Institutul Român de Cercetări, productivă, Fabrica Textila, Buzău (1950-
Freburg (1958); colaborator, asociaţii şi 1952); inspector, Direcţia Regională a Forţelor
fundaţii din Europa Occidentală. Studii, de Muncă, Ploieşti, Prahova (1952-1954).
articole, interviuri, reuniuni publice. Diverse Director, Direcţia Regională/Judeţeană a
receptări comunitare. (I.I.P.). Forţelor de Muncă, Argeş (1954-1977); şef,
Oficiul Judeţean al Forţelor de Muncă Olt
APRODU, Constantin (n. Piteşti, (1977-1982). Preocupări sistemice pentru:
Argeş, 3 iulie 1962). Economist, înalt recrutarea, calificarea, specializarea
funcţionar de stat, publicist. Şcoala Militară de personalului necesar marilor obiective
Ofiţeri Activi (1984), Academia de Studii industriale, şantierelor de construcţii,
Economice, Bucureşti (1989). Doctorat, ştiinţe întreprinderilor de gospodărie comunală,
economice, Bucureşti. Activitate de Stat Major, înfiinţate în perioada postbelică, zonele
Ministerul Apărării Naţionale, Bucureşti (1984 Prahova, Argeş, Muscel, Vâlcea, Olt. Studii
– 2002). Secretar general, Ministerul privind evoluţia demografică şi mediile urbane
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi rurale, rapoarte, analize, interviuri, apărute în
(2002 – 2006). Controlor financiar, Curtea de presa timpului. Aprecieri publice. (I.T.B.).
Conturi a României (2006 ~), membru, Oficiul
Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării AREFU (Secolul XVI ~). Comună din
Banilor, Bucureşti. Studii, articole, analize, judeţul Argeş, satele: Căpăţânenii Pământeni,
reuniuni ştiinţifice în domeniu. Importante Arefu, Căpăţânenii Ungureni. Suprafaţa: 420, 2
distincţii militare şi civile, alte aprecieri km2. Locuitori: 8.120 (1970); 2.626 (2008).
publice. (F.P.). Atestare documentară: 1542 (Căpăţâneni,
Cheiani); 1570 (Haref). Monumente istorice:

38
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Cetatea Poienari (Secolul XIV); cruce de piatră Argeş, 28 septembrie 1881 – Piteşti, Argeş, 15
(XVII); bisericile: Arefu (1860), Căpăţâneni iulie 1938). Artist plastic, profesor, desen şi
(1894); Mănăstirea Paltinu (2000). Monumente caligrafie, manager. Fiul lui Luigi A. (v.).
ale eroilor, Arefu (1935, 1943). Şcoală, Ariful Activitate didactică: Şcoala Normală
(1838); cămin cultural (1945); bibliotecă Alexandru Odobescu, Piteşti (1925-1932;
publică (1945). Complexul hidroenergetic director, 1926); Liceul Ion C. Brătianu, Piteşti
Vidraru (1966), baraj în arc dublu (166 m (1932-1934); Liceul Economic, Piteşti (1934-
înălţime), lac de acumulare, hidrocentrală 1938). Diverse lucrări de sculptură (1906).
subterană (220 MW), staţie de înaltă tensiune, Operator şi desenator, Planul oraşului Piteşti
Căpăţâneni, hidrocentralele Cumpeniţa (5 (1906-1910); Planul localităţilor balneare
MW), Călugăriţa (600 MW), integrate Govora şi Călimăneşti (1910-1913). Şef,
Amenajării Argeşul Mare, DN Transfăgărăşan. Serviciul Tehnic al oraşului Piteşti (1919-
Zonă pomicolă, forestieră, zootehnică, fabrică 1922). Contribuţii la redimensionarea
de cherestea, trasee turistice spre Curtea de perimetrului urban în debutul secolului XX.
Argeş, Râmnicu Vâlcea, Sibiu. Casa memorială Membru marcant, Comunitatea Italienilor din
George Stephănescu (v.). Statuia alegorică România. Recunoaşteri publice antume şi
Energia, de Constantin Popovici (1971), peste postume. (S.N.).
1 480 de trepte până la Cetatea Poienari.
Străveche obşte sătească, proprietăţi montante, ARGANINI, Ştefan L. (1891 – 29
stâne, păduri, păşuni alpine. (G.C.). august 1950). Mic industiaş, sculptor în piatră
şi marmură, manager. Fiul lui Luigi A. (v.).
ARGANINI (Secolul XIX ~). Familie Patron fondator, Fabrica de tuburi din ciment,
tradiţională din Piteşti, de origine italiană, Piteşti (1912), partener, Florea Viermescu,
stabilită în Argeş după Unirea Principatelor agreată prin Camera de Comerţ şi Industrie
Române (1859). Proprietari urbani, artişti Argeş (1926), depozit (Strada Banu Mărăcine),
plastici, cadre didactice. Mai cunoscuţi: Luigi atelier (Târgu din Vale), asociaţi, Iani şi Nico
A. (v.), Ştefan L. A. (v.), Sebastian L. A. (v.). Kageorghis. Realizarea monumentelor eroilor
Importante preocupări culturale, civice, din: Brăduleţ (1932), Căteasca (1926),
eclesiastice. Donaţii comunitare. (S.N.). Ciomăgeşti, Costeşti-Vâlsan (1924), Galeşu
(1938), Gliganu de Sus (1930), Poiana Lacului,
ARGANINI, Luigi (1852 – 4 Recea (1925), Stroeşti (1920), Şerboieni
septembrie 1920). Antreprenor, sculptor în (1940), Uda (1920) şi a monumentului funerar
piatră şi marmură, proprietar urban. Patron pentru generalul doctor Condemin Nicolae
fondator, Atelierul Luigi Arganini, Piteşti. (1920), Cimitirul Civil, Piteşti. Membru
Lucrări speciale pentru: edificii publice, case marcant, Comunitatea italienilor din România.
de locuit, instituţii religioase, monumente Contribuţii la evoluţia economiei şi culturii
evocatoare, însemne funerare. Membru argeşene în etapa interbelică. Aprecieri publice.
marcant, Comunitatea Italienilor din România. (S.N.).
Realizarea, după desenele lui Dimitrie Dima
(v.), a monumentului dedicat eroilor ARGECOM PITEŞTI (1990 ~).
Regimentului 6 Artilerie, Piteşti, strada Trivale, Societate de construcţii şi instalaţii-montaj,
distrus în timpul bombardamentului din 1944. sediu propriu, fostul Penintenciar. Continuarea,
În colaborare, lucrări pentru amenajarea în mare măsură, a activităţii Trustului de
Cimitirului Sfântul Gheorghe, Piteşti (1880). Construcţii Industriale, Piteşti (1966-1990).
Diverse recunoaşteri publice antume şi Privatizare conform legislaţiei în domeniu
postume. (S.N.). (1991). Lucrări importante: Blocul Corona,
Centrul Naţional Comercial Dacia, Sediul
ARGANINI, Sebastian L. (Piteşti, Vămii, Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu

39
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Argeş, Campusul Universitar Târgul din Vale, jumătate a Mileniului I î. Hr. - Începutul
Pasajul subteran Magnolia (Piteşti); Fabrica Mileniului I d. Hr.). Denumire străveche a
Dr. Oetker, Etapa a II-a (Curtea de Argeş); hale râului Argeş, origine dacică, întâlnită în opera
de producţie (Mioveni, Topoloveni, Piteşti); istoricului grec Herodot (c. 484-425 î. Hr.) sub
reţele gospodăreşti urbane şi rurale. Contracte varianta Ordessos, folosită, uneori, ca titlu de
externe, prin Arcom, Bucureşti, în: Germania, lucrări ştiinţifice sau literare. (I.E.F.).
Irak, Israel, Libia, Siria, Ucraina. Premii
internaţionale pentru calitate (1993, 1994). ARGEŞ (Secolul XV ~). Judeţ
Manageri: Ion Fîntâneru (v.), Gheorghe Axinte tradiţional din Muntenia, atestat documentar,
(v.). Importante colaborări comunitare. (G.P.). 13 august 1437. Relief diversificat. Coordonate
geografice: 44°22' şi 45°36' latitudine nordică
ARGEDAVA (Secolul I î. Hr. ~). Cetate – 24°26' şi 25°19' longitudine estică, traversat
antică, reşedinţă prezumtivă a statului dac de paralela 45° şi de meridianul 25°.
condus de regele Burebista (82-44 î. Hr.), Epicentrul statului feudal independent Ţara
localizată, ipotetic, în arealul argeşan. Stradă Românească, sub dinastia Basarabilor(v.).
eponimă în municipiul Piteşti. (I.E.F.). Reşedinţe oficiale, succesiv, Curtea de Argeş,
Piteşti. Două oraşe, zece plase, 128 de comune
ARGESSIS (1980-1989). Generic al (1925), două oraşe, şase plase, 181 de comune
amplelor manifestări artistice, ştiinţifice şi (1936). Integrat Ţinutului Bucegi (1938-1940),
sportive din judeţul Argeş, organizate anual, Regiunii IX Piteşti (1940-1950), unit cu
zece ediţii (20 mai/8 iunie 1980 – 10/25 august majoritatea localităţilor din judeţele Muscel,
1989), coordonator, Comitetul Judeţean pentru Olt, Vâlcea în Regiunea Piteşti (1950-1960)
Cultură şi Educaţie Socialistă, Argeş, Regiunea Argeş (1961-1968), structurată în 11
preşedinte, Petre Popa (v.), vicepreşedinte, raioane administrative. Din 1968, împreună cu
Maria Ciobăcel (v.). Simpozioane, sesiuni de aşezările muscelene, actualul judeţ Argeş,
comunicări şi referate, spectacole, reuniuni ale aparţinând Euroregiunii Muntenia Sud (2007
creatorilor din diferite domenii, expoziţii ~). Învecinat spre nord, cu judeţele Sibiu şi
tematice, lansări editoriale, gale de film, Braşov, spre est cu judeţul Dâmboviţa; spre sud
întâlniri cu fiii satului, jocuri atletice. Anterior, şi sud-est cu judeţele Teleorman şi Olt; spre
Memoria Argeşului (1970-1979), ulterior, vest cu judeţele Vâlcea şi Olt. Statistic: un
Sărbătorile Argeşului şi Muscelului (2007 ~). municipiu, patru oraşe, 94 de comune, 19
Importante consemnări în presa timpului. consilii agroindustriale de stat şi cooperatiste,
(C.G.C.). 6.801 km², 672.056 de locuitori (1 ianuarie
1987); trei municipii, patru oraşe, 95 de
ARGESSIS/ARGESIS (1995 ~). Titlul comune, 6.826 km², 644.487 de locuitori (1
Anuarului Muzeului Judeţean Argeş, denumit, ianuarie 2008). Resurse naturale generoase,
succesiv, Studii şi comunicări (I-VII), program investiţional de stat intensiv (1960-
Argessis (VIII-X), Argesis (XI ~). În cuprins: 1975), activităţi agrare şi industriale
comunicări prezentate la sesiunile ştiinţifice reprezentative, exprimări spirituale
Ecosinteze şi etnosinteze carpatine, organizate predominant ortodoxe, centre culturale,
anual, documente inedite, recenzii, medalioane, ştiinţifice şi de învăţământ. Reducerea
evocări. Pentru 2009: Argesis, Seria Istorie, potenţialului productiv după 1990. Lucrări
Volumul XVII; Seria Ştiinţele naturii, importante de sinteză: Dicţionarul geografic al
Volumul XVI. Coordonatori: Radu Stancu (v.), judeţului Argeş, de George Ioan Lahovari
Spiridon Cristocea (v.). Editat la Piteşti. (1888); Localităţile judeţului Argeş (colectiv,
(C.G.C.). 1971); Argeş. Monografie (colectiv, 1980);
Argeş. Dicţionar etnocultural, de Grigore
ARGESSOS/ORDESSOS (A doua Constantinescu (2006). Numeroase vestigii,

40
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

consemnări, monumente antice, medievale, Difuzare naţională şi internaţională. Valoroase


moderne, contemporane. (I.S.B.). colaborări cu importante personalităţi ale
spiritualităţii contemporane şi instituţii publice.
ARGEŞ (Secolul XVIII - 1950). Plasă, (I.I.B.).
subunitate administrativă, fără personalitate
juridică, reşedinţă la Curtea de Argeş, 15 ARGEŞ. Râu important al sistemului
comune în 1925, apoi, 36 de comune în 1936. hidrografic autohton, surse primare, pâraiele
Desfiinţată în 1950. (I.S.B.). Buda, Capra, Cumpăna şi Cumpăniţa, izvorâte
din Munţii Făgăraş, traseu aval, 344 de km
ARGEŞ (1961-1968). Regiune (locul nouă în România), prin Cheile
teritorial-administrativă a României: 15.800 Argeşului, Curtea de Argeş, Piteşti, Găeşti,
km2; 1.177.970 locuitori; 11 raioane: Costeşti, Olteniţa. Afluent stânga al Dunării. Amenajat
Curtea de Argeş, Drăgăneşti Olt, Drăgăşani, hidroenergetic, Sistemul Argeşul Mare, de la
Găeşti, Horezu, Muscel, Piteşti, Slatina, Căpăţâneni (Arefu), la Goleşti (Ştefăneşti).
Vâlcea, Vedea. În etapa 1950-1960, Regiunea Debite conexe permanente, pe teritoriul
Piteşti; după 1968, Judeţul Argeş. Activitate judeţului Argeş, Vâlsan, Râul Doamnei. Sursă
preponderent agrară, resurse şi amenajări de apă potabilă, industrială şi pentru irigaţii.
hidroenergetice (1961-1966), exploatări Numeroase descrieri geografice, istorice,
intensive de petrol, gaze, cărbune (1952-1968), literare. (I.S.B.).
construcţii civile şi industriale. Instituţii de
învăţământ, cultură, eclesiastice în toate ARGEŞ (1966 – 1991; 2001 ~). Revistă
localităţile. Renumite monumente istorice şi de social-culturală, editată lunar/trimestrial de
cult. Reşedinţă oficială oraşul Piteşti. (I.T.B.). Comitetul Regional Judeţean pentru Cultură şi
Artă/Educaţie Socialistă Argeş, apărută la
ARGEŞ (1966 – 1991; 2001 ~). Piteşti (1966-1989), redactori şefi, succesiv:
Revistă social-culturală, editată la Piteşti, Mihail Diaconescu (v.), Gheorghe Tomozei
apariţie lunară (1966-1974, 1982-1991, 2001 (1936-1997), Sergiu Nicolăescu (v.). Număr de
~), respectiv, trimestrială (1974-1982). probă Meşterul Manole, ianuarie 1966,
Încetarea activităţii (1991-2001). Număr de nedifuzat. În 1990-1991, editor, Inspectoratul
probă, ianuarie 1966, Meşterul Manole, pentru Cultură Argeş, redactori-şefi, Nicolae
nedifuzat. Fondator: Mihail Diaconescu (v.). Oprea (v.), Călin Vlasie (v.). După 2001, Serie
Redactori-şefi/directori: Mihail Diaconescu nouă, editor, Primăria Piteşti, prin Centrul
(1966-1969; 2001-2003); Gheorghe Tomozei Cultural Piteşti, directori ai revistei, Mihail
(1969-1974); Sergiu Nicolăscu (v.), Nicolae Diaconescu, Jean Dumitraşcu (v.). Periodic,
Oprea (v.); Jean Dumitraşcu (v.). Editori: suplimentele Literatorul şi Biblioteca Argeş.
Comitetul Regional/Judeţean de Cultură şi Difuzare în ţară şi străinătate. Suport virtual
Educaţie Socialistă Argeş (1966-1989); Internet. (I.I.B.).
Inspectoratul pentru Cultură Argeş (1990-
1991); Primăria Piteşti, Serie nouă (2001 ~). ARGEŞ. CARTEA EROILOR (1984).
Suplimente (biblioteci): Argeş, Literatorul, Operă bibliofilă, unicat în materie, dedicată
Ion Pillat, Liviu Rebreanu, Poesis, celor căzuţi la datorie, din Argeş-Muscel, în:
Anticipaţia, Cireşarii; Pagini releormănene. Războiul de Independenţă al României (1877-
Cea mai importantă publicaţie periodică 1878); Campania balcanică (1913); Primul
apărută la Piteşti în etapa postbelică: analize pe Război Mondial (1916-1918); Al Doilea
diverse teme, creaţii literare, cronici, interviuri, Război Mondial (1941-1945). Nominalizarea a
traduceri, artă plastică. Intermediată de peste 20.000 de eroi, listaţi, alfabetic, pe
revistele: Meşterul Manole (Piteşti, decembrie localităţi, grade, evenimente militare. Format
1989); Calende (Piteşti, 1991 – 2002). special (470x330 mm), grafică adecvată în

41
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

bronz auriu, legătorie pânzată şi imitaţie piele, Bucureşti (1966-1967): filatură, ţesătorie,
Tipografia Argeş, Piteşti, director Constantin tratament, laboratoare, depozite, pavilion
Simion (v.). Iniţiator, coordonator ştiinţific, administrativ, atelier mecanic. Executant:
Studiu introductiv Petre Popa (v.); Cuvânt Trustul de Construcţii Industriale, Piteşti
înainte Ion Sârbu; prezentarea artistică (1967-1969). Directori cunoscuţi: Ştefan
Romulus Constantinescu (v.), Mircea Bârloiu Danciu (v.), Matilde Gündich, Dumitru Ştef.
(v.); redactor Grigore Constantinescu (v.); Contracte pe piaţa internă, export în state din
tehnoredactor Octavian Ungureanu (v.); lector Europa, Asia, Africa. Peste 4.000 de salariaţi,
Constantin Cârstoiu (v.), alţi 250 de marea majoritate femei (1985). Restructurare
colaboratori. Tiraj: 120 de exemplare. Depozit după 1990. Diminuarea activităţii în condiţiile
oficial documentar: Biblioteca Judeţeană privatizării (Metoda Mebo) şi economiei de
Dinicu Golescu Argeş. (A.L.). piaţă. Clădiri folosite (1993 ~) de firma
germană Lisa Dreaxlmaier, schimbarea
ARGEŞ-CULTUL EROILOR (2008 ~). profilului, extinderi; modernizări, activitate
Revistă editată periodic de Asociaţia Naţională profitabilă. Diverse colaborări comunitare.
Cultul Eroilor, Filiala Argeş. Apare la Piteşti. (I.D.P.).
Fondator: colonel (r.) Marius Balaban,
preşedintele filialei. Redactor-şef Constantin ARGEŞANU, Petre P. (n. Verguleasa,
Vărăşcanu (v.); secretar de redacţie Ion Bulacu Olt, 20 decembrie 1920). Manager construcţii
(v.). Finanţator: Consiliul Judeţean Argeş, civile, funcţionar de stat. Activitate în Argeş
preşedinte Constantin Nicolescu (v.). Evocări: (1950-1968). Gimnaziul Industrial, Drăgăşani
fapte de vitejie şi de sacrificiu pentru ţară şi (1937), Şcoala de Subingineri, Bucureşti
drapel; memorii de război; evenimente istorice; (1941). Prizonier de război în Crimeea (1944-
medalioane; prezentarea monumentelor şi 1945). Primar, comuna Cucuieţi, Olt (1948-
cimitirelor eroilor din Argeş-Muscel. Interviuri, 1949), administrator, Intreprinderea de
recenzii, comentarii. Informaţii privind Construcţii, Slatina, Olt (1949-1950). Director,
activitatea asociaţiei, filialelor şi comitetelor Trustul Regional de Construcţii Piteşti (1950-
din centrale urbane sau rurale. Colaborări cu 1964). Vicepreşedinte: Sfatul Popular Regional
organizaţii obşteşti, instituţii culturale, şcoli, Argeş (1964-1968), Consiliul Popular Judeţean
unităţi militare din Piteşti, Câmpulung, Curtea Olt (1968-1969). Director, Intreprinderea de
de Argeş, Domneşti, Rucăr. Aprecieri publice. Construcţii Vâlcea (1969-1972), Intreprinderea
(R.R.). de Gospodărie Comunală şi Locativă Vâlcea
(1972-1981). Coordonarea, în Piteşti, a
ARGEŞ EXPRES (1999 ~). Cotidian lucrărilor pentru: reabilitarea clădirii Teatrului
independent de informare şi atitudine al zonei Alexandru Davila (1951-1955); edificarea
Curtea de Argeş. Director general Gavrilă cartierelor Leonte Filipescu, Teilor, Traian,
Moise; redactor-şef Doru Bobi; editor Grupul Calea Bucureşti, Gară Sud; înfiinţarea
de firme Alpin, fondator Ionel Tache. Tipărit la şantierelor de construcţii Câmpulung şi Curtea
Piteşti de Argeş-Press. (I.I.B.). de Argeş. Importante recunoaşteri publice.
(I.T.B.).
ARGEŞANA/ÎNTREPRINDEREA DE
STOFE PITEŞTI (1969 – 1993). Unitate ARGEŞANUL (1881 ~). Ziare, trei serii:
economică reprezentativă de pe Platforma 1. 1881-1882, Piteşti, deviză, Sub lege libertas,
Industrială Piteşti-Nord, prelucrare lână şi colaboratori, Ion I. Rădulescu (v.), Marin
melană, producere de fire, stofe fine şi Dimancea (v.); 2. 1899, Bucureşti, pentru
extrafine, alte repere specifice. Investiţie de judeţul Argeş; Ziar de campanie editorială; 3.
stat (1967-1969). Proiectant, Institutul de 14-20 iunie 2004~, Piteşti. săptămânal de
Cercetare şi Proiectare pentru Industria Uşoară, informare şi opinie, Serie nouă, titlul

42
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

ortografiat Argeşeanul, director Nicolae Barbu 1 mai 1904; 5. Ziar naţional-liberal, 1 iulie
(v.), redactor-şef Marian Radomir. Tematică 1907; 16 noiembrie 1908 – 1 martie 1909; 27
diversificată. (I.I.B.). ianuarie – 3 martie 1913, redactor şi
administrator Honoriu Bănescu (v.); 6. Organ
ARGEŞEANU, Constantin E. politic naţional-liberal pentru judeţul Argeş,
(Ştefăneşti, Muscel, 17 septembrie 1892 – iunie 1930-octombrie 1931, director Valeriu
Bucureşti, 19 ianuarie 1964). Ofiţer de carieră, Arsenescu (v.); redactor-responsabil Constantin
general, aviaţie, publicist, traducător. Liceul Popescu (v.); 7. Gazetă săptămânală de
Ion C. Brătianu, Piteşti (1911), Academia informare şi îndrumare obştească, decembrie
Militară, Bucureşti (1915). Stagiu: Potsdam, 1941 – 25 decembrie 1942; 1944, texte de Ion
Germania. Combatant, ofiţer de geniu, Primul Antonescu (v.), Mihai Antonescu (v.), Mateiu
Război Mondial (1916-1918). Activitate de Caragiale. 8. Cotidian de informaţie, analiză
comandă: Şcoala de Pilotaj, Tecuci, Galaţi socială şi afaceri (1996 ~), director, fondator,
(1926-1927); Garnizoana Militară, Iaşi (1928- Mihai Golescu (v.); redactori-şefi, Traian
1937); Regiunea a 3-a Aeriană (1939-1940); Ulmeanu (v.), Gabriel Lixandru (v.). Supliment
Armata a IV-a (1940-1941); Aeronautica săptămânal: Săgetătorul (1997 ~). Difuzare
Regală Română, Bucureşti (1944-1947). naţională şi internaţională. (I.I.B.).
General din 1940. Volume importante:
Drumuri albastre (1937); Ţambalul lui ARGEŞFARM/OFICIUL
Chiran (1949); Pilot fără noroc (1958). FARMACEUTIC ARGEŞ (1950 ~). Unitate
Colaborări, periodicele: Universul literar, specializată în domeniu, constituită, iniţial
Gerierul, Adevărul literar şi artistic (diverse pentru administrarea farmaciilor etatizate din
pseudonime). Traduceri din limba rusă. Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş (2 aprilie
Membru, Societatea Scriitorilor Români, 1949). Preluarea patrimoniului, aprovizionarea,
secretar, Uniunea Scriitorilor din România, alte desfacerea, redimensionarea activităţii firmelor
aprecieri publice antume şi postume. (S.P.). tradiţionale: Eitel(1839), Salvator (1840),
Babic (v.), Esculap (1847), Independenţa
ARGEŞEL. Râu din sistemul (1864), Orezeanu (1898), Moderna (1900),
hidrografic al zonei Argeş-Muscel, izvor în Apuila, Cerchez, Nova (1921), Bobancu (v.),
masivul Păpuşa, 80 de km lungime, afluent Găluşcă, Georgescu, Haret, Iliescu, Ionescu,
stânga (Mioveni) al Râului Târgului. Sursă de Pavlovici, Petrescu, Prelipceanu, Schiel,
apă potabilă şi industrială, captări strategice. Stavăr, Ştefănescu (1936), din Piteşti; Mizkoltz,
Evocat în importante creaţii folclorice, Sfânta Treime (1842), Vârlănescu (1890),
descrieri literare, consemnări turistice. Dumitriu (v.), Aurora (1893), din Câmpulung;
Denumire eponimă (1910-1950), plasa Argeşel, Eitel (1844), Lăzărescu (1936), din Curtea de
Muscel, formată din comunele: Boteni, Argeş. Coordonare centralizată: Oficiul
Bârzeşti, Conţeşti, Racoviţa (sediul Farmaceutic de Stat, Piteşti (12 septembrie
administrativ), Ţiţeşti, Vultureşti. (I.S.B.). 1950-1990), atribuţii în judeţele Argeş, Olt,
Vâlcea. Extinderea reţelei: noile zone urbane,
ARGEŞUL (1876 ~). Publicaţie apărută mediul rural, şantiere de construcţii,
la Piteşti. Opt serii: 1. Ziar judiciar, comunal, dispensare, policlinici. Peste 200 de farmacii şi
administrativ şi comercial, martie 26 puncte farmaceutice în Argeş-Muscel (1968 –
decembrie 1876, ortografiat Argeşiulu; 2. 1990), depozite sistematizate (1970), alte
Organ al opoziţiei conservatoare, ianuarie invenţii. Protecţie socială, preţuri unice,
1883, redactor-şef, Petre Cicropide (v.), gratuitate la acordarea de medicamente
ortografiat Argeşulu; 3. Organ naţional- pacienţilor din spitale. Directori cunoscuţi:
liberal, 5-12 aprilie 1898, ortografiat Argeşiul; Florin Mateiaş (v.), Maria Nicolescu. În Piteşti,
4. Ziar naţional-liberal, 14 septembrie 1903 – expoziţie permanentă Din istoria farmaciei

43
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

argeşene (1983 ~), iniţiator Dorina Mureşan Unite ale Americii (1996). Antrenor, state din
(v.). Societate comercială pe acţiuni Argeşfarm Uniunea Europeană (2008~). Maestru
(1990), privatizare, adaptare la normele internaţional al sportului (1987), maestru
economiei concurenţiale. Diverse facilităţi emerit al sportului, Clasa I (1996), alte
legale pentru bolnavii cu tratamente speciale. aprecieri publice. (L.V.M.).
Infuzie de capital autohton şi străin: lanţuri de
farmacii locale, companii naţionale, agenţii ARGIF/OFICIUL JUDEŢEAN DE
europene. Permanente conlucrări comunitare. ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE ARGEŞ
(C.C.). (1951 ~). Unitate specializată în: combaterea
eroziunii solului; amenajări ravene şi torenţi;
ARGEŞUL LIBER (1989-1996). desecări; irigaţii; redarea terenurilor în circuitul
Cotidian independent, editat la Piteşti, director agricol. Actuala denumire din 1991, sediul în
fondator, Marin Manolache (v.), primul ziar Piteşti. Cantoane teritoriale: Curtea de Argeş,
apărut în timpul evenimentelor revoluţionare Domneşti, Rucăr, şantiere zonale. Succesiv:
din decembrie 1989. Redimensionarea Centrul de Combatere a Eroziunii Solului
fundamentală a publicaţiei denumită anterior, (1951-1968); Oficiul de Îmbunătăţiri Funciare
Secera şi ciocanul. Numărul 1 (23 (1968-1972); Oficiul de Îmbunătăţiri Funciare,
decembrie): componenţa Consiliului Judeţean Proiectare şi Construcţii Agrotehnice (1972-
Argeş al Frontului Salvării Naţionale; numărul 1978); Intreprinderea de Execuţie şi Exploatare
2 (24 decembrie 1989): Comunicatul a Lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare Argeş
Consiliului Judeţean Argeş al Frontului (1978-1991). Privatizare prin vânzare de active
Salvării Naţionale. Analize, dezbateri, (1999). Directori cunoscuţi: Ioniţă
reportaje, interviuri, anchete, informaţii pe Constantinescu, Victor Brănescu, Alexandru
teme de interes general. (I.I.B.). Stănculescu, Vasile Ciocârdel, Veron Ionescu.
Diverse colaborări comunitare. (I.T.B.).
ARGEŞUL ORTODOX (2001 ~).
Săptămânal teologic, bisericesc şi de atitudine ARGINTEX/ÎNTREPRINDEREA
al Episcopiei/Arhiepiscopiei Argeşului şi COMERCIALĂ CU RIDICATĂ PENTRU
Muscelului, apare la Piteşti, primul număr, 16 TEXTILE ŞI ÎNCĂLŢĂMINTE (1952 ~).
februarie 2001. Fondator Calinic Argatu (v.). În Unitate de profil, subordonată, succesiv,
conducerea colegiului editorial: Daniel Ministerului Industriei Uşoare, Ministerului
Gligore, Lucian Grigore, Ştefan Ştefănescu; Comerţului Interior. Bază de aprovizionare
redactor-şef, Cornel Dragoş (2002 ~). Tipărit pentru reţeaua cu amănuntul din Argeş,
de cotidianul Argeşul, director, Mihai Golescu Dâmboviţa, Olt, Vâlcea. Actuala denumire din
(v.). Difuzare naţională. (I.I.B.). 1990. Sediul central în Piteşti. Pavilion
administrativ, antrepozite, Piteşti-Nord (1968-
ARGHIRA, Anton I. (n. Valea Siliştii, 1970), proiect Lucian Istrătescu, Stelian
Aninoasa, 27 octombrie 1963). Sportiv de Anghel; şef de şantier Dumitru Gherăsoiu (v.).
performanţă, lupte. Liceul Minier Câmpulung Alte spaţii adecvate: Câmpulung, Curtea de
(1981). Importante succese în domeniu: Locul Argeş, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Târgovişte.
I: Campionatele balcanice de tineret din Directori cunoscuţi: Filip Lazarovici (1952-
Bulgaria (1979), Grecia (1982), Iugoslavia 1965), Boris Culiceanu (v.), Dumitru
(1986). Campionatul mondial de tineret din Postolache (1990-1996), Gheorghe Beznă
Germania (1986). Campionatele mondiale de (1996 ~). Privatizare, după 1990, pe bază de
juniori din Elveţia (1989). Locul III, Cupa acţiuni. Expoziţii promoţionale, colaborări
Mondială din Ungaria (1990). Component al interne şi internaţionale, redimensionarea
lotului României pentru olimpiadele de la profilului, adaptarea la economia de piaţă.
Barcelona, Spania (1992) şi Atlanta, Statele Diverse exprimări publice. (I.T.B.).

44
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Ministerului de Interne, Bucureşti (5 iulie


ARHIEPISCOPIA ARGEŞULUI ŞI 1951), inaugurare 15 ianuarie 1952; Serviciul
MUSCELULUI (2009 ~). Instituţie Regional Argeş (1953-1968), depozite zonale
eclesiastică de grad superior, sediul la Curtea Piteşti (1951), Câmpulung (1952), Slatina
de Argeş, sufragană Patriarhiei din Bucureşti, (1952), Râmnicu Vâlcea (1953); Serviciul
înfiinţată prin Hotărârea Sfântului Sinod al Judeţean Argeş (1968-1969); Filiala
Bisericii Ortodoxe Române (19 iunie 2009), Judeţeană Argeş (1996 ~), restructurată pe
patriarh, Daniel. Arhiepiscop fondator: Calinic baza Legii Nr. 16, din 1996. Sediul la Piteşti,
Argatu/Argeşeanul (v.). Anterior: Episcopia construit în 1958-1959, extinderi ulterioare:
Argeşului (1793-1949), judeţele istorice Argeş spaţii aclimatizate, fonduri sociale, săli de
şi Olt, primul înalt ierarh, Iosif Gafton (v.); studiu, bibliotecă. Activitate de cercetare,
Episcopia Râmnicului şi Argeşului (1949- expoziţii documentare, reuniuni ştiinţifice, alte
1991); Episcopia Argeşului şi Muscelului preocupări distincte. Directori: Celestin Speri
(1991-2009). Activitate administrativă şi (v.), Constantin Florea (v.), Teodor Mavrodin
eparhială disctinctă. Protopopiate tradiţionale: (v.), Dan Ovidiu Pintilie (v.). Importante
Câmpulung, Costeşti, Curtea de Argeş, colaborări comunitare. (I.T.B.).
Mioveni, Piteşti, Topoloveni. Mănăstiri aflate
în teritoriu: Aninoasa, Bascovele, Cetăţuia, ARICESCU (Secolul XVIII ~).
Ciocanu, Corbii de Piatră, Cotmeana, Curtea Familie tradiţională din Muscel. Proprietari
de Argeş, Glavacioc, Ioneşti, Nămăeşti, Negru funciari, oameni de cultură, militanţi pentru
Vodă, Robaia, Sfântul Calinic, Slănic, Trivale, realizarea Programului revoluţionar de la 1848
Valea Mănăstirii, Văleni. Sectoare: învăţământ şi Unirea Principatelor Române (1859),
teologic (Seminarul Teologi Neagoe Vodă, parlamentari. Suprafeţe de teren, case, alte
Curtea de Argeş; Facultatea de Teologie bunuri cu valoare deosebită la Câmpulung şi în
Ortodoxă Sfânta Muceniţă Filoteia, Piteşti; localităţi apropiate. Mai cunoscuţi: Apostol
religia în şcoală); asistenţă socială; asistenţă D.A. (v.), Dimitrie Şt. A. (v.), Constantin D. A.
religioasă (spitale, unităţi militare, (v.). Contribuţii la modernizarea societăţii
penintenciare); instituţii social-filantropice. româneşti. (F.P.).
Publicaţii proprii: Argeşul ortodox, Lumină
lină, Păstorul ortodox. Societatea preoţească ARICESCU, Apostol D. (Secolul
Frăţia (1897). Lucrări mongrafice despre XIX). Funcţionar public şi de stat, militant
Episcopia Argeşului: Dănuţ Manu (1996); politic. Participant la evenimentele
Teodor Mavrodin (2005). Ample colaborări revoluţionare din 1848, Câmpulung, Muscel,
comunitare. (S.P.). comisar/propagandist. Jurământ pe Noua
Constituţie/Proclamaţia de la Islaz (6 august
ARHIVELE NAŢIONALE 1848), dezavuarea Regulamentului Organic şi
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ a Arhondologiei (Condica rangurilor
ARGEŞ/ARHIVELE STATULUI FILIALA boiereşti). Refugiat, după înfrângerea
PITEŞTI (1951 ~). Instituţie publică revoluţiei, peste munţi. Judecat şi întemniţat,
specializată, subordonată Ministerului iniţial, la Braşov, apoi, la Colţea, Bucureşti (17
Adminstraţiei şi Internelor: păstrarea, ianuarie – 22 iulie 1849). Prefect de Argeş
conservarea, valorificarea documentelor din (iulie-august 1876). Iniţiative favorabile
teritoriu, parte a Fondului Arhivistic şi a dezvoltării economiei locale de factură
Patrimoniului Cultural Naţional. Actuala modernă. Susţinător al obţinerii independenţei
denumire din 1996. Anterior: birouri ale naţionale pe calea armelor. Diverse aprecieri
ocârmuirilor/prefecturilor Argeş şi Muscel publice. (M.B.).
(1831-1951); Secţia Regională Piteşti (1951-
1953), organizată conform Deciziei Nr. 278, a ARICESCU, Constantin (Văleni,

45
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Călineşti, Argeş, 1862 – Bucureşti, 1933). (1806-1808); grămătic de cancelarie (1808-


Artist plastic, pictură. Studii de specialitate: 1820), Bucureşti; judecător, Câmpulung (1820-
Paris, Franţa, Academia Julian, Atelierul 1865); serdar, Câmpulung (1822-1828).
Wiliam Adolphe Bouguereau (1885-1889) şi Importante bunuri imobiliare, Ariceşti, Prahova
München, Germania. Lucrări la saloanele din (1806-1846). Valoroase iniţiative comunitare,
Paris, Franţa (1899, 1900), Atena, Grecia propuneri privind dezvoltarea urbană, adresate
(1902), Bucureşti (1924). Membru societar, domnului Gheorghe Bibescu (1842-1848) în
Tinerimea Artistică, Bucureşti. Diverse timpul vizitei oficiale la Câmpulung. Aprecieri
aprecieri publice antume şi postume. (S.N.). publice. (M. B.).

ARICESCU, Constantin D. ARIPI (1969 ~). 1. Publicaţie


(Câmpulung, Muscel, 18 martie 1823 – periodică, având subtitlul Revistă bianuală a
Câmpulung, Muscel, 18 februarie 1886). pionierilor şi şcolarilor, editată de Şcoala
Istoric, înalt funcţionar de stat, parlamentar. Generală Nr. 11 Piteşti (1969/1970 – 2000),
Fiul lui Dimitrie A. (v.). Colegiul Sfântul Sava, redactor-responsabil: Petru Stoicescu. 2.
Bucureşti (1844). Participant la Revoluţia Revistă literar-artistică şi de cultură a Şcolii
română din 1848, militant pentru unirea Generale Nr. 11 Mihai Eminescu, Piteşti (2000
Principatelor (1859) şi declanşarea Războiului ~), redactori-responsabili: Petru Stoicescu,
de Independenţă (1877). Deputat de Muscel în Renata Alexe. Supliment literar: Arcade.
Adunarea ad-hoc a Munteniei (1857) şi în Tematică diversificată. (I.I.B.).
Parlamentul României (1876). Director:
Arhivele Statului (1869-1870; 1871-1876); ARIŞANU, Ion (n. Rucăr, Muscel, 7
Domeniile Statului (1870-1871); Imprimeriile septembrie 1930). Inginer zootehnist,
Statului (1876), Bucureşti. Volume importante: cercetător ştiinţific gradul I, manager. Liceul
Istoria Kâmpulungului, prima residenţă a Dinicu Golescu, Câmpulung, Muscel (1950),
României, I (1855), II (1856); Chestiunea Facultatea de Zootehnie, Bucureşti (1954).
proprietăţii desbătută de proprietari şi plugari Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti.
la 1848 (1862); Corespondinça secretă şi acte Cercetător, inginer şef, şef laborator, secretar
inedite ale capiloru revoluţiunii române de la ştiinţific, director, unităţi de cercetare şi
1848, I (1873), II (1874), III (1874,1892); producţie în domeniul creşterii animalelor:
Istoria revoluţiunii române de la 1821 (1874). Fundulea, Călăraşi; Corbeanca, Periş,
Preocupări literare: versuri, Arpa română Baloteşti, Ilfov (1954-1987). Director general,
(1852); teatru, Carbonarii (1872); traducător Institutul de Cercetare pentru Bovine Baloteşti,
limba franceză, memorialistică şi filosofie. Ilfov (1987-1994). Director, Direcţia de
Colaborator, ziarele: Pruncul Român (1848); Dezvoltare, inspector, Academia de Ştiinţe
Românul (1859-1863); Naţionalul, Agricole şi Silvice, Bucureşti (1994).
Concordia, Bucureşti. Autor, Marşul Colaborări didactice: Institutul Agronomic,
Revoluţiei de la 1848. Bust, şcoală şi stradă Bucureşti. Volume importante (prim autor):
eponime la Câmpulung, alte recunoaşteri Valorificarea deşeurilor agricole şi industriale
publice antume şi postume. (S.I.C.). în nutriţia animalelor (1960); Tehnologia
nutreţurilor însilozate (1963); Valorificarea
ARICESCU, Dimitrie Şt. (Ploieşti, porumbului… în îngrăşarea taurinelor
Prahova, 1780 – Câmpulung, Muscel, 1865). (1971); Ridicarea conţinutului de azot din
Proprietar funciar, funcţionar de stat, poliglot. nutreţuri prin tratare cu substanţe azotate
Stabilit la Câmpulung din 1820. Şcoala neproteice (1973). Numeroase studii, articole,
grecească, Bucureşti (1800), Colegiul Sfântul reuniuni naţionale şi internaţionale. Redactor
Sava, Bucureşti (1804). Logofăt, Divanul şef, revista Fermierul, Bucureşti. Membru,
Domnesc (1804-1806) şi Visteria Statului Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice,

46
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Bucureşti (1991), alte recunoaşteri publice. instaurat în România postbelică. Importante


(C.D.B.). recunoaşteri publice antume şi postume. (Z.I.).

ARNĂUŢOIU, Petre I. (Nucşoara,


ARMENCEA, Adina F. A. (n. Mediaş, Muscel, 16 ianuarie 1926 – Jilava, Ilfov, 18
Sibiu, 10 iulie 1951). Economist, statistician, iulie 1959). Militant politic. Fiul lui Ion T. A.
manager. Stabilită la Piteşti din 1975. Liceul (v.). Fondator, Grupul de rezistenţă armată
Teoretic, Mediaş (1969), Academia de Ştiinţe anticomunistă Haiducii Muscelului. Capturat,
Economice, Bucureşti (1975). Inspector torturat, judecat de Tribunalul Militar,
principal (1975-1997), director (1997 ~), Regiunea II, Bucureşti, condamnat la moarte,
Direcţia de Statistică Argeş. Preocupări executat, Penitenciarul Jilava, Ilfov, împreună
didactice, Universitatea din Piteşti (1998 ~). cu fratele său, Toma I. Arnăuţoiu (v.) şi alţi 11
Studii, articole, comunicări, interviuri în deţinuţi politici, membri ai grupului.
domeniul statisticii, adaptarea sistemului de Recunoaşteri publice postume. (I.I.P.).
evidenţă şi raportare la normele Uniunii
Europene, introducerea tehnicilor virtuale, ARNĂUŢOIU, Toma I. (Nucşoara,
redimensionarea activităţii instituţionale în Muscel, 14 februarie 1921 – Jilava, Ilfov, 18/19
etapa tranziţiei de la structurile etatiste la iulie 1959). Ofiţer de carieră, militant politic.
cerinţele economiei de piaţă. Coordonarea Fiul lui Ion T. A. (v.). Liceul Militar, Chişinău,
realizării Recensământului general pentru Basarabia (1939), Şcoala Militară de Cavalerie,
Judeţul Argeş în primul deceniu al secolului Bucureşti (1943). Combatant, Frontul de Vest
XXI. Diverse aprecieri publice. (I.T.B.). (1944-1945), rănit în Ungaria. Căpitan,
Regimentul de gardă călare, Bucureşti (1946-
ARNĂUŢOIU (Secolul XVIII ~). 1947). Lider fondator, Grupul de rezistenţă
Familie tradiţională din Muscel, lucrători armată anticomunistă Haiducii Muscelului.
forestieri, proprietari funciari, militari, cadre Capturat prin trădare, 20 mai 1958, torturat,
didactice, funcţionari de stat, militanţi politici, judecat de Tribunalul Militar, Regiunea II,
martiri. Mai cunoscuţi: Toma A. (preot); Ion T. Bucureşti, condamnat la moarte, executat,
A. (v.); Toma I. A. (v.); Petre I. A. (? - Penitenciarul Jilava, Ilfov, împreună cu fratele
Penitenciarul Jilava, Ilfov, 18 iulie 1959); său, Petre I. A. (v.) şi alţi 11 deţinuţi politici,
Ioana T. I. A. (n. Grota Râpele cu Brazi, membrii ai grupului. Figură emblematică a
Poenărei, Corbi, Argeş, 1956). Importante rezistenţei naţionale faţă de regimul comunist
recunoaşteri publice antume şi postume. (Z. I.). instaurat în România postbelică. Valoroase
recunoaşteri publice antume şi postume. (Z.I.).
ARNĂUŢOIU, Ion T. (Nucşoara,
Muscel, 11 octombrie 1887 – Focşani, ARPECHIM/COMBINATUL
Vrancea, 4 august 1962). Învăţător, revizor PETROCHIMIC PITEŞTI (1969 ~). Unitate
şcolar, militant politic, martir. Membru economică reprezentativă a României
marcant, Partidul Naţional Ţărănesc. Implicat contemporane, integrată Platformei Industriale
activ în mişcarea de rezistenţă armată Piteşti-Sud: Uzina de Negru de Fum,
anticomunistă Haiducii Muscelului. Arestat (29 Petrochimia, Rafinăria. Noua titulatură după
martie 1949), judecat şi condamnat, şapte ani 1990. Investiţie de stat (1964-1975).
muncă silnică, deţinut politic (1949-1956), Amplasament definitiv şi profil productiv
diverse penitenciare din România. Reîncarcerat stabilite oficial: 10-11 iunie 1966, peste 800 de
(22 iunie 1958), sentinţă, 18 ani de temniţă hectare, consemnate la Oarja, Bradu, Căteasca.
grea, executaţi parţial, până la sfârşitul vieţii, Proiectanţi generali (1964-1969): Institutul de
Penitenciarul Focşani, Vrancea. Cunoscut Inginerie şi Tehnologie Petrochimie şi Industrie
opozant faţă de sistemul politic totalitar Chimică, Bucureşti (Petrochimie), director

47
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Constantin Cârlogeanu; şefi secţie: Valeriu directă a producţiei de la: Combinatul de


Măcriş (monomeri), dr. Gheorghe Ivănuş Articole Tehnice din Cauciuc/Rolast, Piteşti;
(polimeri); şefi de proiect: Heinz Sturm Fabrica de Bioproteine, Curtea de Argeş;
(piroliză 1), Remus Panaitescu (piroliză 2), Intreprinderea de Fibre Sintetice/Melana,
Gheorghe Proca (LDPE), Ana Maria Gherghina Câmpulung; Combinatul Chimic/Oltchim,
(HDPE), Iordan Ionescu (terpolimeri), Dan Râmnicu Vâlcea; alte unităţi industriale sau
Bărbulescu (dimetiltereftalat), Ionel agricole din ţară. Cercetare ştiinţifică
Comănescu (stiren etilbenzen), Cornel Alstanei performantă, laboratoare proprii, reuniuni
(negru de fum, acrilonitril), Maria Geană (acid tematice naţionale şi internaţionale.
acrilic), Nicolae Dobranici (OE/MEG); şefi Calculatoare de proces, televiziune cu circuit
colectiv proiect montaj: Dan Stănescu, intern, asistenţă tehnică în state din Africa şi
Constantin Pârvu, Flavia Constantinescu; Asia. Licee de specialitate la Piteşti, secţii
automatizare: Dan Anton; Institutul de serale de subingineri (1972-1978), în
Cercetări Inginerie Tehnologie Petrol şi colaborare cu facultăţi din Bucureşti şi Ploieşti,
Rafinărie, Ploieşti, Prahova (Rafinărie), Club, baze sportive, publicaţia periodică de
director Bujor Olteanu. Constructori (1964- informare Petrochimistul. Societatea
1969): Intreprinderea de Construcţii Montaj, Comercială Arpechim, Legea Nr. 15, din 8
Brazi, Prahova (1964-1966); Intreprinderea de august 1990. Integrare în Compania Română
Construcţii Montaj Craiova, Dolj (1966); de Petrol/Petrom (1997/1998), achiziţionată
Intreprinderea de Construcţii Montaj/Trustul de (23 iulie 2004) de Compania OMV, Austria.
Construcţii Industriale, Antrepriză Generală, Directori/manageri generali cunoscuţi: Sava
Piteşti, Argeş (1966-1969), directori cunoscuţi: Costache (v.), Valentin Ioniţă (1974-1982),
Traian Bigan, Nicolae Veza, Tiberiu Carp, Gheorghe M. Dinu (1982-1984), Mihail Petre
Mircea Ioan Moldovan (v.), Gheorghe Năstase Georgescu (v.), Adrian Stoica (1984-1988),
(v.); antreprize şi subantreprize specializate, Petru Pop (v.), Andrei Grigorescu (v.),
trusturi din ţară. Dotări şi tehnologii avansate, Gheorghe Manole (2003-2005). Diminuarea
licenţe din România, Anglia, Germania activităţii după 2004, dezafectări de secţii
Federală, Japonia, Statele Unite ale Americii. (negru de fum, acrilomitril, cianură de sodiu),
Intrare în producţie: Uzina de Negru de Fum concedieri. Răscumpărarea de statul român a
(1965/1966), director fondator Gheorghe instalaţiilor petrochimice necesare continuării
Viorel (v.); Combinatul Petrochimic, producţiei la Oltchim, Râmnicu Vâlcea (2010).
inaugurare Nicolae Ceauşescu (v.), 21 iulie Menţinerea în activitate, de OMV, la Piteşti, a
1969; director fondator Sava Costache (v.); capacităţilor de rafinare: motorină cu conţinut
Rafinăria de Petrol (16 octombrie 1969), redus de sulf (1999 ~); Euro 4 (2003 ~); Euro 5
director fondator Victor Nica. Unificarea (2004 ~). Importante efecte economice şi
administrativă: Hotărârea Consiliului de sociale pentru judeţul Argeş. Diverse prestaţii
Miniştri Nr. 387, Bucureşti, 1 aprilie 1973, comunitare. (G.P.).
denumire: Combinatul Petrochimic Piteşti. În
1985, statistic: 73 de instalaţii; 75 de repere ARSENE, Constantin (Câlnău, Buzău,
obţinute prin prelucrarea superioară a ţiţeiului 13 martie 1914 – Piteşti, Argeş, 24 februarie
(surse interne şi externe), procese chimice de 1992). Învăţător gradul I, manager, publicist.
sinteză, valorificarea reziduurilor; 45% din Stabilit la Piteşti din 1950. Şcoala Normală,
producţia judeţului Argeş; 750 de beneficiari Buzău (1936). Cadru didactic, şcoli primare
autohtoni, 55 de importatori din lume (devize din Judeţul Buzău (1936-1941; 1945-1948).
libere şi convertibile); 8.600 de salariaţi. Etalon Combatant, Al Doilea Război Mondial,
pe ţară pentru eficienţă economică: 1984, 1985. fronturile de Est şi de Vest (1941-1945).
Centrala Industrială de Rafinării şi Inspector şcolar, plasa Mizil, Buzău (1948-
Petrochimie, Piteşti (1985-1990). Condiţionare 1950), Secţia de Învăţământ, Buzău (1950).

48
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Şef, Şecţia Regională de Învăţământ şi Cultură Muscel, 1942). Muzician, compozitor,


Piteşti (1950-1956). Învăţător, şcolile Nr. 3 şi instrumentist. Liceul Dinicu Golescu,
Nr. 4, Piteşti (1956-1976). Studii, articole, Câmpulung (1960), Conservatorul Carl Maria
analize, periodicele: Gazeta învăţământului von Weber, Dresda, Germania. Prim trompetist,
(Bucureşti); Şcoala Argeşului (Piteşti). Intensă orchestrele Conservatorului Ciprian
activitate metodică şi civică. Învăţător emerit Porumbescu, Bucureşti şi Teatrului Constantin
(1963). Contribuţii la evoluţia învăţământului Tănase, Bucureşti. Intensă activitate
preuniversitar din Argeş-Muscel în primele concertistică în state ale Europei occidentale,
decenii postbelice. Aprecieri publice. (C.V.). colaborări cu valoroşi compozitori din Anglia,
Germania, România. Album important: Îţi
ARSENE, Ion (n. Jugur, Poienarii de dăruiesc (1995). Fondator, Ansamblul
Muscel, Argeş, 25 decembrie 1931). Meşter instrumental Rădăcini, Bucureşti, alte iniţiative
popular, constructor de instrumente muzicale, pentru relansarea muzicii instrumentale
interpret la fluier şi caval. Autodidact. revuistice în ultimelor decenii ale secolului
Numeroase spectacole şi turnee artistice, XX. (L.P.).
instructor fondator, Ansamblul de suflători al
minerilor din Jugur, Argeş. Titlul Cel mai ARSENESCU, Constantin Gh.
valoros meşter dintr-un domeniu specific, (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a
acordat de Centrul Judeţean pentru secolului XX). Mare proprietar funciar din
Conservarea şi Promovarea Culturii Argeş. Întinse suprafeţe de teren în localitatea
Tradiţionale Argeş (2004). Participant la Cepari, plasa Topolog, expropriate parţial prin
importante târguri şi expoziţii naţionale de artă Legea pentru definitivarea Reformei Agrare
populară. (C.G.C.). din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul condus
de Alexandru Averescu. (I.I.Ş.).
ARSENE, Stan (Secolul XX). Înalt
funcţionar public, parlamentar, militant politic. ARSENESCU, Gheorghe A.
Preşedinte: Sindicatele Unite Argeş (1945- (Glâmbocata, Leordeni, Muscel, 9 noiembrie
1952); Consiliul Popular al Regiunii Piteşti 1915 – Glâmbocata, Leordeni, Argeş, 14
(1952-1955). Deputat de Argeş în Marea ianuarie 2004). Profesor gradul I, Matematică
Adunare Naţională, Circumscripţia Electorală şi Filosofie, manager, parlamentar. Şcoala
Găeşti (1952-1956), reprezentând Frontul Normală Carol I, Câmpulung, Muscel (1937),
Democraţiei Populare. Fondator, Teatrul Liceul Găeşti, Dâmboviţa (1945), facultăţile de
Muncitoresc, Piteşti (1947), participant la Filosofie (1954), Matematică-Fizică (1955),
deschiderea primei stagiuni a Teatrului de Stat Drept (1960), Bucureşti. Activitate didactică:
din Piteşti (24 noiembrie 1955). Acţiuni locale Şcoala Glâmbocata, Muscel/Argeş
favorabile proclamării Republicii (1947), (1937~1958), Liceul Topoloveni, Argeş (1958-
cooperativizării agriculturii (1949-1962), 1977, director 1958-1973). Deputat de Argeş în
unificării Partidului Comunist Român cu Marea Adunare Naţională, Circumscripţia
Partidul Social-Democrat. Delegat al electorală Topoloveni (1965-1969),
organizaţiei Argeş la conferinţele Regională reprezentând Frontul Democraţiei Populare.
Târgovişte (12-13 august 1945) şi Naţională, Studii, articole, comunicări, interviuri pe
Bucureşti (16-21 octombrie 1945) ale diverse teme. Importante iniţiative privind
Partidului Comunist, apoi, la Congresul pentru redimensionarea sistemului de învăţământ
constituirea Partidului Muncitoresc Român liceal. (I.M.D..).
(21-23 februarie 1948), Bucureşti. Diverse
aprecieri publice. (I.T.B.). ARSENESCU, Gheorghe I.
(Câmpulung, Muscel, 31 mai 1907 – Jilava,
ARSENE, Victor (n. Câmpulung, Ilfov, 29 mai 1962). Ofiţer de carieră, militant

49
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

politic. Şcoala de Infanterie (1928), Şcoala ~), direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare
Superioară de Război, Bucureşti. Locotenent, Rurală, Argeş. Contribuţii la organizarea
Regimentul 30 Dorobanţi Muscel (1928 ~ marilor complexe zootehnice, asigurarea
1938); căpitan, Statul major, Târgovişte (1938- asistenţei sanitar-veterinare, restucturarea
1941), comandant, Unitatea de tancuri, agriculturii argeşene, conform, sistemului
Târgovişte, apărarea Prefecturii Dâmboviţa în propietăţii individuale, economiei de piaţă,
zilele rebeliunii legionare (21-23 ianuarie cerinţelor Uniunii Europene. Studii, analize,
1941). Combatant, Frontul de Est (1941-1944), rapoarte, reuniuni naţionale şi internaţionale.
şef, Biroul de operaţiuni, Divizia II Vânători de Membru, organizaţii şi asociaţii profesionale în
Munte. Şef de Stat major, colonel, Divizia III domeniu, alte aprecieri publice. (C.D.B.).
Infanterie, Piteşti. Membru activ, Partidul
Naţional Liberal. Lider fondator, Grupul de ARSENESCU, Nicolae (n. Găeşti,
rezistenţă armată anticomunistă Haiducii Dâmboviţa, 22 iunie 1937). Chimist, cadru
Muscelului, implicat direct în confruntările cu didactic universitar, manager. Stabilit la Piteşti
trupele de securitate din România din 1963. Liceul Găeşti, Dâmboviţa (1956),
(1948~1960). Arestat la Bucureşti, torturat în Universitatea Constantin I. Parhon, Bucureşti
Penitenciarul Piteşti, internat, Spitalul de (1963). Stagii în: Anglia, Polonia, Slovacia.
Psihiatrie, Poiana Mare, Dolj. Judecat, Doctorat, chimie, Bucureşti (1977). Titular,
Tribunalul Militar, Bucureşti, condamnat la Institutul Pedagogic/Institutul de Învăţământ
moarte (12 februarie 1962), executat, Superior/Universitatea din Piteşti (1963-2007),
Penitenciarul Jilava, Ilfov. Figură emblematică decan Facultatea de Ştiinţe (1980-1984; 1990-
a rezistenţei naţionale faţă de sistemul 1996), prorector (1996-2000). Volume
comunist instaurat în România postbelică. importante: Biochimie (1972); Chimie
Aprecieri antume şi postume. (I.I.P.). generală (1975); Chimia combustibililor,
lubrifianţilor şi polimerilor (1984); Chimia
ARSENESCU, Ilinca (Secolul XIX). compuşilor polifuncţionali (1994); Chimia
Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse heterociclurilor (1995). Numeroase studii,
suprafeţe de teren în localitatea Mălureni, plasa articole, reuniuni ştiinţifice. Contribuţii la
Argeş, expropriate parţial prin Legea Rurală dezvoltarea şi conservarea suportului logistic al
din 14/26 august 1864, promulgată de învăţământului superior din Piteşti, pregătirea
principele Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), studenţilor străini, conlucrarea cu agenţi
în vigoare de la 23 aprilie/5 mai 1865. (I.I.Ş.). economici. Aprecieri publice. (M.C.S.).

ARSENESCU, Ion I. (n. Corbeni, ARSENESCU, Petre (Secolul XIX).


Argeş, 18 decembrie 1949). Medic veterinar, Ziarist, editor, publicist. Director fondator:
funcţionar de stat, manger. Liceul Teoretic, Monitorul Judeţului Argeş (Piteşti, 1886);
Corbeni, Argeş (1967), Facultatea de Medicină Biserica şi şcoala, foaie religioasă şi ştiinţifică
Veterinară, Bucureşti (1972). Stagiu în Anglia (Piteşti, 1886). Volum important: Noua
(1973). Medic şef: Cooperativa Agricolă de caligrafie. Diverse iniţiative comunitare.
Producţie Colibaşi, Argeş (1972-1977); Aprecieri publice. (I.I.B.).
Circumscripţia Colibaşi, Argeş (1977-1979);
inspector, Inspecţia Sanitar Veterinară a ARSENESCU, Petru N. (n. Marpod,
judeţului Argeş (1979-1986). Medic primar. Sibiu, 1949). Jurist, publicist, magistrat.
Director producţia animală (1986-1992), Stabilit în Argeş din 1956. Liceul Corbeni,
director general adjunct (1992-2000), director Argeş (1967), Facultatea de Drept, Bucureşti
general (2000-2005), Direcţia Generală pentru (1972). Procuror, Curtea de Argeş (1972 ~).
Agricultură şi Industrie Alimentară Argeş, şef Intensă activitate editorială. Importante
birou (2005-2009), director coordonator (2009 recunoaşteri publice. (I.B.).

50
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

în Piteşti. Activitate şi spaţii privatizate


ARSENESCU, Stan (Sfârşitul conform cerinţelor economiei de piaţă,
secolului XIX – Prima jumătate a secolului normelor europene, Hotărârii de asociere,
XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse adoptată la adunarea generală (11 mai 2006).
suprafeţe de teren în localitatea Richiţele, plasa Preşedinte Valentin Prundeanu. Ateliere
Uda, expropriate parţial prin Legea pentru specializate, prestaţii de servicii către
definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie populaţie, instituţii, colaborări particulare.
1921, aplicată de guvernul condus de Diverse implicaţii comunitare. (M.B.).
Alexandru Averescu. (I.I.Ş.).
ASIRAG PITEŞTI (1997 ~). Societate
ARSENESCU, Stan I. (Secolul XX). de asigurare-reasigurare a vieţii persoanelor,
Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse proprietăţilor mobile sau imobile, altor bunuri
suprafeţe de teren în localitatea Richiţele, plasa cu valoare deosebită. Activităţi interne şi
Uda, expropriate parţial prin Legea pentru internaţionale. Capital asociativ iniţial: SC
Reforma Agrară din 23 martie 1945, adoptată Automobile Dacia SA, Mioveni, Argeş (25%);
de guvernul condus de Petru Groza. (I.I.Ş.). SC Subansamble, Piteşti (25%); SC Alprom,
Piteşti (20%); agenţi economici din construcţii
ARSENESCU, Valeriu (Secolul XX). (20%); persoane fizice/acţionari (10%).
Ziarist, editor. Director fondator, ziarul Directori: Ion Bădescu (v.), Ion Bălan (v.),
Argeşul, Piteşti (1930 – octombrie 1931). Sergiu Vasilescu. Restructurări după 2007.
Articole, interviuri, comentarii. Aprecieri Diverse implicări comunitare. (G.H.).
publice. (I.I.B.).
ASIROM/ADMINISTRAŢIA
ASANDEI, Mihaela V. (n. Curtea de ASIGURĂRILOR DE STAT SUCURSALA
Argeş, 29 noiembrie 1959). Economist, ARGEŞ (1952 ~). Instituţie specializată în
profesor universitar, manager. Liceul domeniu, subordonată Ministerului Finanţelor,
Economic, Piteşti (1978), Facultatea de monopol de stat, activităţi obligatorii prin
Comerţ, Bucureşti (1982). Doctorat, ştiinţe efectul legii şi facultative. Sediul la Piteşti.
economice, Bucureşti (2000). Activitate Actuala denumire din 1990. Inspectorate:
didactică: instituţii şcolare din Argeş (1983- Câmpulung, Curtea de Argeş, Topoloveni,
1996), Universitatea Constantin Brâncoveanu, Costeşti. Anterior, în Argeş şi Muscel, agenţii
Piteşti (1996 ~), decan, Facultatea de asociative: Adriatica, Agricola, Asigurarea
Management şi Marketing în Afaceri Românească, Dacia România, Generala,
Economice (2008 ~). Volume importante: Naţionala, Compania de Asigurare, agreate de
Strategii de management şi marketing în Camera de Comerţ şi Industrie, Piteşti,
comerţul contemporan (2000); Marketing integrate (1948), structurilor etatiste. În 1952-
(2001); Dicţionar explicativ de marketing 1990, acţiuni pentru protejarea unităţilor
(2003); Cercetări şi modelări de marketing industriale, persoanelor fizice, locuinţelor,
(2005); Culegere de marketing, Abordări mijloacelor auto, terenurilor şi fermelor
practice şi metodologice (2006). Studii, agricole. Privatizarea sistemului: Legea Nr. 31,
articole, reuniuni ştiinţifice. Membră, diverse din 14 august 1991, patrimoniu preluat,
asociaţii profesionale în domeniu. Contribuţii preponderent, de Asigurarea
la evoluţia învăţământului superior privat din Românească/ASIROM. Clădire proprie,
Argeş. (I.I.V.). edificiu modern al municipiului Piteşti: arhitect
Pompiliu Soare (v.); constructor SC Tungal
ASCOM ARGEŞ (2006 ~). Persoană Metrou SA, Bucureşti (1995-1998). Directori
juridică fără scop patrimonal, provenită din cunoscuţi: Ion Bălan (v.), Gheorghe Mihai,
structurile cooperativei meşteşugăreşti. Sediul Radu Elefterescu. Diversificarea ofertelor şi

51
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

profilului unităţilor de asigurare, adaptate pentru creşterea şi protecţia albinelor,


economiei concurenţiale de piaţă. Diverse achiziţionează şi desface produse apicole,
colaborări comunitare. (I.T.B.). urmăreşte ameliorarea raselor autohtone de
albine. Preşedinţi cunoscuţi: Adrian Dănilă, Ion
Zamfir, Alexandru Gheorghe. Colaborări
ASOCIAŢIA 21 DECEMBRIE 1989 comunitare. (C.D.B.).
FILIALA PITEŞTI (1990 ~). Organizaţie
civică înfiinţată de mai mulţi participanţi la ASOCIAŢIA DE PRIETENIE
evenimentele protestatare anticomuniste din ROMÂNIA – JAPONIA FILIALA PITEŞTI
Piteşti, declanşate la 22 decembrie 1989. (1999 ~). Organizaţie obştească, înfiinţată pe
Sediul central în Bucureşti (1990). Preşedinte baza prevederilor Statutului Asociaţiei
fondator în Argeş: Eugen Dumitru Olteanu. Centrale din Bucureşti. Promovarea
Iniţiativă relevantă, realizarea şi amplasarea în spiritualităţii nipone în Argeş: reuniuni
Piaţa Vasile Milea, din Piteşti, a Monumentului tematice, expoziţii documentare, întâlniri cu
Revoluţiei (Crucea din marmură albă), personalităţi, demonstraţii sportive. Preşedinte
festivitatea dezvelirii, 21 decembrie 1999. fondator, Cornel Vlădoreanu, profesor,
Anterior, însemn distinctiv, Crucea Colegiul Naţional Ion C. Brătianu, Piteşti.
comemorativă din lemn (1990-1999). După Colaborări comunitare. (S.P.).
2004, preşedinte Oliver Ioniţă, 39 de membri.
Programe şi proiecte integrate Fundaţiei de ASOCIAŢIA DE PRIETENIE
Tineret Argeş/Tehnic Club, Piteşti. Diverse ROMÂNIA-REPUBLICA POPULARĂ
colaborări comunitare. (D.B.). CHINEZĂ FILIALA ARGEŞ (2001 ~).
Organizaţie obştească, înfiinţată pe baza
ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR Statutului Asociaţiei Generale din Capitală,
DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ/ (27 aprilie 2001). Sediul la Piteşti. Fondatori:
ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN Petre Popa (v.); Olga Halibei (v.). Activităţi
ÎNVĂŢĂMÂNT ROMÂNIA FILIALA publice: prezentarea tradiţiei şi a
ARGEŞ (1990 ~). Organizaţie profesională a contemporaneităţii chineze, expoziţii, întâlniri
lucrătorilor din instituţiile de profil, sediul, cu delegaţii oficiale, oameni de cultură şi de
Biblioteca Universităţii din Piteşti. Actuala afaceri, tineri chinezi care studiază la Piteşti.
denumire din 2007. Activităţi specifice: stagii Sărbătorirea Zilei Naţionale a Republicii
pentru pregătirea şi perfecţionarea Populare Chineze (1 Octombrie). Documentare
bibliotecarilor; facilitarea accesului la geografice şi economice, medierea înfrăţirii
informaţii de specialitate; stimularea cercetării municipiului Piteşti cu oraşe din această ţară,
ştiinţifice; diversificarea colaborării cu unităţi cercuri pentru învăţarea limbii chineze, alte
asemănătoare din ţară şi din alte state ale reuniuni tematice. (S.P.).
Uniunii Europene; reprezentarea membrilor
asociaţiei în relaţiile publice. Revistă proprie: ASOCIAŢIA DRUMEŢILOR DIN
Bibliotecarul argeşean. Preşedinţi: Mariana MUNŢII ÎNALŢI AI ROMÂNIEI
Sârbu (1990-1999); Doru Gabriel Stan (1999 FILIALALA MUSCEL (1934-1950). Grupare
~). Diverse conlucrări comunitare. (A.L.). cu caracter obştesc a pasionaţilor de explorarea
şi cunoaşterea zonelor montane aparţinând
ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR teritoriului naţional. Colaborări externe.
DE ALBINE FILIALA ARGEŞ (1958 ~). Expediţii ştiinţifice şi de agrement, prezentarea
Organizaţie profesională autonomă a publică a succeselor sau impedimentelor
apicultorilor, patrimoniu propriu, sediul la drumeţiilor, stabilirea traseelor turistice
Piteşti. Reprezintă interesele membrilor săi în favorabile, fixarea locurilor pentru refugii,
relaţiile publice, asigură material biologic constituirea portofoliului informaţional în

52
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

domeniu. Diverse exprimări comunitare. la evenimentele revoluţionare antitotalitare din


(I.T.B.). decembrie 1989. Sediul în Piteşti. Activitate
pentru: ilustrarea cauzelor şi desfăşurării
ASOCIAŢIA FOLCLORIŞTILOR acţiunilor revoluţionare; promovarea imaginii
ARGEŞENI CONSTANTIN RĂDULESCU- membrilor asociaţiei; acordarea drepturilor
CODIN (1973 ~). Grupare a interpreţilor, prevăzute prin lege; rememorarea faptelor
culegătorilor, analiştilor şi publiciştilor de celor căzuţi la datorie. Preşedinte fondator
folclor din Argeş-Muscel, existentă în cadrul Eugen Răducu, 32 de membrii în 2010.
Casei Creaţiei Populare/Centrului Judeţean Iniţiative şi colaborări comunitare. (D.B.).
pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale, Argeş. Preşedinte fondator, ASOCIAŢIA LUPTĂTORILOR DIN
Gheorghe Vrabie (v.). În 2009, preşedinte, DECEMBRIE 1989. RĂNIŢI, INVALIZI ŞI
Adriana Rujan (v.), vice-preşedinte, Adrian URMAŞII CELOR DECEDAŢI FILIALA
Sămărescu.. Valoroase iniţiative în domeniu. PITEŞTI (1990-1992). Grupare opţională a
Cercetări sociologice, studii, articole, sesiuni participanţilor la evenimentele revoluţionare
ştiinţifice, programe artistice, expoziţii. din Argeş, înfiinţată la 15 martie 1990. Sediul
Periodic, la Piteşti, Caiete folclorice (1982 ~), în Piteşti, 60 de membri fondatori. Evidenţa
numerele XI-XII (2009). Volum important: persoanelor îndreptăţite să facă parte din
Colinde şi obiceiuri de iarnă din Argeş asociaţie, promovarea imaginii acestora,
(1998), coordonatori, Constantin Alexandrescu reprezantarea în relaţiile publice, demersuri
(v.), Adriana Rujan. Colaborări naţionale şi pentru acordarea drepturilor hotărâte la nivel
internaţionale. (C.G.C.). centrul, evocarea momentelor importante din
decembrie 1989, colaborări cu alte foruri
ASOCIAŢIA FOŞTILOR asemănătoare din România. Preşedinte:
DEŢINUŢI POLITICI FILIALA ARGEŞ Gheorghe Udrea; vicepreşedinte: Ovidiu
(ianuarie/ mai 1990 ~). Organizaţie obştească Adrian Neacşu; secretar: Gheorghe Marinescu.
înfiinţată la iniţiativa unor foşti deţinuţi Multiple colaborări comunitare. Din 17
politici, opozanţi ai regimului totalitar decembrie 1992, fundaţie, iniţiator Nicolae
comunist, originari sau stabiliţi în Argeş. Stancu. (D.B.).
Iniţial, 2.553 de membri, deţinuţi în viaţă sau
urmaşi ai celor decedaţi: 1.223 de membri în ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A
2008. Importante iniţiative: reabilitarea foştilor CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ ŞI
deţinuţi politici; desfăşurarea anuală a ÎN RETRAGERE ALEXANDRU IOAN
Simpozionului internaţional Experimentul CUZA (MApN) ORGANIZAŢIA ARGEŞ
Piteşti şi amenajarea Memorialului Piteşti, BASARAB I (1991 ~). Grupare obştească,
alături de Fundaţia Culturală Memoria Filiala sediul la Piteşti, înfiinţată pe baza Statutului
Argeş; reuniuni tematice de prezentare a Asociaţiei Generale din România, 2 februarie
perioadei dictaturii comuniste; acordarea de 1991. Continuatoare a structurilor similare
ajutoare financiare membrilor asociaţiei aflaţi interbelice. Preşedinte fondator, general maior
în dificultate; alte activităţi publice. Preşedinţi: (r.) Vasile Popescu (v.), urmat de: general de
Constantin Buican (din 1991). Preşedinte, în brigadă (r.). Florea Dumitru (v.); general de
2008, Sergiu George Rizescu (v.), secretar, brigadă (r.) Vasile Dogaru (v.). Filiale: Piteşti,
Vasile Alexandrescu. Colaborări comunitare. preşedinte, colonel (r) Stan Niţu; Curtea de
(I.I.P.). Argeş (Posada), preşedinte, colonel (r.)
Constantin Ghigeanu; Câmpulung, preşedinte,
ASOCIAŢIA LUPTĂTORILOR DIN colonel (r.) Eugen Niţu. În evidenţe, peste 700
DECEMBRIE 1989 ARGEŞ (1994 ~). de membri (2009). La Piteşti: Casă de Ajutor
Organizaţie înfiinţată de mai mulţi participanţi Reciproc, preşedinte, colonel (r.) Ion Breazu;

53
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Capela Militară, Cimitirul Militar. Valoroase Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor (1991). În


iniţiative şi activităţi publice. Asociaţie Argeş, după 1991, coordonatori: colonel (r.)
asemănătoare pentru cadrele militare ale Gică Pintilie (v.), locotenent colonel (r.)
Ministerului de Interne. (I.T.B.). Dumitru Ioan, colonel (r.) Pavel Tomega.
Pentru 2009, în evidenţele Consiliului director
ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A Argeş, peste 880 de membri, preşedinte,
SURZILOR FILIALA ARGEŞ (2003 ~). colonel (r.) Marius Balaban (2004 ~).
Organizaţie obştească, sediul la Piteşti, Valoroase iniţiative civice şi militare; editarea
grupând persoanele cu nevoi speciale în revistei Argeş.Cultul eroilor; reuniuni
domeniu. Colaborare permanentă cu: ştiinţifice, identificarea, repararea şi edificarea
Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, de monumente. Mai importante: Cimitirul
Facultatea de Teologie, Piteşti, Parohia Sfântul Eroilor din Piteşti (1920); Poarta Eroilor din
Gheorghe, Piteşti. Promovarea limbajului Piteşti (1927); Mausoleul de la Mateiaş, Valea
mimico-gestual în biserici, iniţiator Constantin Mare Pravăţ (1935), reabilitat şi amenajat
Onu (v.), alte activităţi specifice. Diverse muzeistic (1979-1984); alei distincte în
prestaţii comunitare. (S.P.). Câmpulung şi Curtea de Argeş, peste 400 de
obeliscuri în localităţile urbane şi rurale,
ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A aproape 20 000 de nume înscrise pe
VETERANILOR DE RĂZBOI (MApN) monumente. Volum bibliofil original: Argeş.
FILIALA ARGEŞ (1963/1990 ~). Organizaţie Cartea eroilor (1984), unicat în România.
obştească, sediul la Piteşti, înfiinţată pe baza (I.T.B.).
Statutului Asociaţiei Generale din România.
Oficializarea Zilei veteranilor de război, ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ DE
Înaltul Decret Regal (1902), iniţiativă VEXILOLOGIE TRICOLORUL FILIALA
reactivată în 1925, 1945, 1963, 1990. Filiala ARGEŞ (2005 ~). Organizaţie de interes
Argeş, peste 10 000 de membri (2009). public, înfiinţată la Piteşti pe baza Statutului
Preşedinţi: colonel (r.) Ion Balaban (1963- elaborat de conducerea centrală, sediul în
1990); general (r.) Ion Toma (v.), general (r.) Râmnicu Vâlcea. Preşedinte fondator,
Grigore Ion Roşianu (v.), colonel (r.) Cristache Gheorghe Rotaru. Promovarea simbolurilor
Cristescu, colonel (r.) Gică Pintilie (v.). statului român, cu deosebire a drapelului
Expoziţii documentare, Corul veteranilor, naţional, stimularea cercetării ştiinţifice în
Cimitirul veteranilor, edificarea de domeniul heraldicii, realizarea unor expoziţii
monumente, emisiuni media. Structură documentare, alte iniţiative cu caracter tematic.
asemănătoare pentru veteranii Ministerului de Participări editoriale, revista Argeş.Cultul
Interne. (C.V.). eroilor, alte colaborări publice. (I.T.B.).

ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ CULTUL ASOCIAŢIA NEVĂZĂTORILOR


EROILOR FILIALA ARGEŞ (1997 ~). DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ (1961 ~).
Organizaţie obştească, având personalitate Organizaţie publică reprezentativă pentru
juridică (2004), sediul la Piteşti, înfiinţată persoanele cu deficienţă de vedere, sediul la
conform Statutului Asociaţiei Generale din Piteşti, continuatoare a Societăţii orbilor
România. Continuatoarea activităţilor realizate Regina Elisabeta, (1909). Peste 4.200 de
de: Asociaţia Veteranilor Grade Inferioare membri (2009), puncte permanente de sprijin
(1878), Societatea Mormintelor Eroilor Căzuţi în municipiile Câmpulung şi Curtea de Argeş,
în Război (1919), Societatea Cultul Eroilor grupe în oraşe sau comune. Importante
(1927), Aşezământului Naţional Regina Maria iniţiative umanitare, sociale, economice,
pentru Cultul Eroilor (1940), Comitetul culturale, juridice pentru nevăzătorii cu
Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea handicap grav, accentuat sau mediu.

54
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Îndrumarea minorilor către şcoli speciale. Bucovina de Nord în patrimoniul naţional;


Consiliu director şi Adunare generală circulaţia liberă a cetăţenilor în spaţiul
judeţeană. Preşedinţi cunoscuţi: Dumitru autohton; stimularea cercetărilor ştiinţifice
Codiţoiu, Mihai Drăghici, Vasile Giulea, Marin privind tradiţiile populare dintre Prut şi Nistru;
Stoica (2000 ~). Colaborări cu instituţii locale reintroducerea limbii române în şcolile şi
şi naţionale. (I.T.B.). bisericile din Basarabia şi Bucovina de Nord;
editarea şi difuzarea unor publicaţii periodice
ASOCIAŢIA OAMENILOR DE cu conţinut cultural. Preşedinţi: Ioan Scurtu
AFACERI PITEŞTI (2003 ~). Organizaţie de (1990-1992), Vasile Septinschi (1992-2005),
interes patronal, constituită din întreprinzători Elvira Niţu (2005 ~). Sediul la Piteşti.
particulari. Sediul în Piteşti, fosta clădire a Simpozioane şi conferinţe tematice, donaţii de
Casei de Cultură Găvana (inaugurată, 17 cărţi, aniversarea unirii Basarabiei şi Bucovinei
august 1958), ulterior, Cinematograful Lumina. cu statul român (1918), alte proiecte publice.
Publicaţie proprie, Orizont economic Diverse colaborări comunitare. (A.L.).
argeşean, Cursă de mărfuri, expoziţii, târguri
promoţionale. Preşedinte fondator, Cornel ASOCIAŢIA REVOLUŢIONARILOR
Penescu (v.), secretar executiv, Dan Ionescu. În DIN CÂMPULUNG (1994 ~). Organizaţie
2010, peste 120 de membri, reprezentând civică înfiinţată de mai mulţi participanţi la
aproape 20 000 de angajaţi din industrie, acţiunile protestatare anticomuniste declanşate
comerţ, agricultură, construcţii, alte domenii, în zona Câmpulung, Muscel, la 22 decembrie
preşedinte, Virgil Dumitru. Diverse iniţiative şi 1989. Preşedinte (2010): Serafim Cotenescu,
colaborări comunitare. (I.M.M.). 62 de membri. Activităţi specifice, iniţiative
evocatoare dedicate evenimentelor invocate.
ASOCIAŢIA OAMENILOR DE Colaborări comunitare. (D.B.).
TEATRU ŞI MUZICĂ FILIALA PITEŞTI
(1972-1990). Organizaţie profesională a ASOCIAŢIA ROMÂNĂ ANTIDROG
artiştilor din Teatrul Alexandru Davila, Pitelti, ARGEŞ (1992 ~). Organizaţie autonomă,
constituită conform Statutului general, statut propriu, sediul la Piteşti. Activitate în
adoptat la Bucureşti, 18 septembrie 1957. consonanţă cu Programele Agenţiei Naţionale
Activităţi specifice: opinii repertoriale, Antidrog, ministerelor abilitate, altor inistituţii
iniţiativa înfiinţării expoziţiei permanente şi fundaţii având preocupări apropiate.
muzeale, reprezentarea membrilor asociaţiei în Priorităţi: prevenirea consumului şi a
relaţii publice. Preşedinte fondator Ion Focşa circulaţiei drogurilor; reducerea consumului de
(v.). Din comitetul director: Constantin alcool şi de tutun; lupta împotriva terorismului
Dinischiotu (v.), Julieta Strâmbeanu (v.), şi a traficului cu fiinţe umane; reintegrarea
Nicolae Bănică (v.), Marin Radu Ene (v.), socială a toxicomanilor. Consiliu director,
Nelu Păun. Diverse colaborări comunitare. filiale urbane. Studii, cercetări, reuniuni
Continuarea proiectelor, la nivel naţional, după naţionale şi internaţionale, publicaţii.
1990, de Uniunea Naţională Teatrală din Preşedinţi executivi: Gheorghe Udrea (1992-
România/Uniter. Colaborări comunitare. 1996), Dorin Popa (1996 ~). Colaborări
(A.L.). europene. (I.T.B.).

ASOCIAŢIA PRO BASARABIA ŞI ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU


BUCOVINA FILIALA ARGEŞ (1990 ~). LEGĂTURILE DE PRIETENIE CU
Grupare culturală, înfiinţată conform UNIUNEA SOVIETICĂ/ARLUS FILIALA
Hotărârii Nr. 212, a Judecătoriei Sectorului 1, ARGEŞ (1944 – 1990). Organizaţie obştească,
Bucureşti. Activităţi pentru: cunoaşterea şi înfiinţată la 11 noiembrie 1944, condusă, în
integrarea valorilor spirituale din Basarabia şi Piteşti, de un comitet regional/judeţean, cu

55
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

subfiliale la Câmpulung şi Curtea de Argeş. Gheorghe Iuga; secretar executiv Alexandru


Preşedinţi cunoscuţi: Nicolae Mihăilescu Săndulescu. Secţii: fotbal, oină, popice, bob.
(vicepreşedinte, Consiliul Popular Regional Reuniuni sportive locale, naţionale,
Argeş), Alexandru Popescu (v.), Petre Popa internaţionale, succese notabile. Colaborări cu
(v.). Activităţi pentru: cunoaşterea Uniunii foruri administrative, şcoli, unităţi militare.
Republicilor Sovietice Socialiste; colaborare cu Atestări documentare: Facultatea de Educaţie
comandamentul zonal al Armatei Roşii (până în Fizică, Universitatea din Piteşti; Muzeul
1958); difuzarea publicaţiei Veac Nou; Municipal, Câmpulung, Argeş. (M.B.).
schimburi oficiale de delegaţii, decade ale
filmului sovietic, expoziţii de carte, reuniuni pe ASOCIAŢIA TINERILOR
diverse teme. (S.P.). PROGRESIŞTI ARGEŞ (1990 ~). Grupare
publică, preocupată, statutar, de pregătirea
ASOCIAŢIA SPORT – CLUB tinerilor în meserii deficitare, convergentă
MUSCELUL CÂMPULUNG (1968 ~). iniţiativelor pentru reducerea numărului de
Organizaţie specializată, secţii de atletism, box, şomeri şi a celor fără calificare. Cursuri
lupte. Pregătirea sportivilor de performanţă, specializate, practică productivă, certificate
succese naţionale şi internaţionale. Colaborări agreate de agenţi economici şi factori
cu antrenori de prestigiu din mai multe centre administrativi. Lideri fondatori: Romulus
universitare ale ţării. Activităţi asemănătoare: Mincă (preşedinte), urmat de Eugen Bodîlcă.
Şcoala Sportivă (atletism, box, lupte); Diverse colaborări comunitare. (D.B.).
Asociaţia Sportivă Aro (box, fotbal, lupte,
moto); Asociaţia Sportivă Viitorul Muscelului ASOCIAŢIA VÂNĂTORILOR ŞI
(fotbal, aeromodele, navomodele); Asociaţia PESCARILOR SPORTIVI ARGEŞ (1948
Sportivă Voinţa (ciclism, drumeţii montane, ~). Organizaţie de interes comunitar, sediul în
alpinism). Antrenori cunoscuţi: Emil Drăgan Piteşti, afiliată la Asociaţia Generală a
(atletism); Cristian Panaitescu (v.), Gheorghe Vânătorilor şi Perscarilor Sportivi din
Vlad (box); Gabriel Moiceanu (v.). Sportivi de România. Reprezintă interesele membrilor săi
mare performanţă: Maria Diţi (v.), Olimpia în relaţiile publice, asigură gestionarea
Cataramă (v.), Ion Vorovenci (atletism); Aurel permiselor de vânătoare şi pescuit, îndeplineşte
Simion (box), Constantin Ioana (box), Ion recomandările autorităţilor în domeniul
Fulger (box), Gabriel Moiceanu (ciclism). administrării durabile a fondurilor cinegetice şi
Restructurări succesive. Diverse exprimări piscicole aferente. Adunare generală anuală.
comunitare. (L.V.M.). Directori: Emil Ionescu (1948-1955), Ion Ana
(1955-1963), Eugeniu Ionescu (1963-1976),
ASOCIAŢIA SPORTIVĂ SĂGEATA Nicolae Dejan (1976-1985), Constantin
CÂMPULUNG (1925-1938). Reuniune a Istrătescu (1985 ~). Colaborări naţionale şi
iubitorilor şi practicanţilor sportului din internaţionale. (C.D.B.).
Seminarul Negru Vodă, Câmpulung, Muscel.
Secţie cu activitate distinctă: Uniunea Tricolor ATAC DE PITEŞTI/IMPACT ÎN
(fotbal), animator, Savu Mareş, sportiv de ARGEŞ (2002 ~). Săptămânal de investigaţii şi
performanţă. Competiţii locale şi naţionale. dezvăluiri, noua denumire din 2003. Director
Atestări documentare: Muzeul Municipal, general, Mihai Ghezea; director, Camelia
Câmpulung, Argeş. (M.B.). Bădulescu. Informaţii, analize, comentarii,
interviuri, anchete economice, politice, sociale,
ASOCIAŢIA SPORTIVĂ VOLANTA administrative. Diverse aspecte naţionale şi
CÂMPULUNG (1925-1929). Structură internaţionale. Anul I, Nr. 1, Atac de Piteşti,
specializată în domeniu, prima din judeţul datat 1 noiembrie 2002 (12 pagini). Colaborări
Muscel. Preşedinte şi finanţator fondator: comunitare. (I.I.B.).

56
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

adaptate privatizării, liberei concurenţe,


ATANASIU, Dan Gh. (n. Timişoara, iniţiativei particulare. Diverse colaborări
Timiş, 17 mai 1946). Inginer electrotehnist, comunitare. (M.B.).
manager. Stabilit în Argeş din 1960. Şcoala
Medie Nicolae Bălcescu/Colegiul Naţional Ion ATENEUL CENTRAL POPULAR
C. Brătianu, Piteşti (1964), Facultatea de MUŞĂTEŞTI ARGEŞ (1879 – 1948).
Electrotehnică, Bucureşti (1969). Inginer Aşezământ cultural rural, înfiinţat de
(1969), dispecer şef energetic (1969-1971), Constantin Dobrescu-Argeş (v.). Statut
inginer investiţii (1971-1973), Combinatul propriu: bibliotecă, teatru, cor, dansuri, muzeu
Petrochimic, Piteşti; inginer şef, Electromontaj, etnografic şi pedagogic, staţie agronomică,
Argeş (1973-1978; 1989-1991); director, Grup arenă de gimnastică, bancă, revistă. Colaborări
Şantiere Romelectrica, Iran (1978-1989); naţionale. Monografie, Nicolae Teodorescu
director general, acţionar majoritar, SC Atva (v.). Redimensionări actuale. (C.G.C.).
SRL, Piteşti (1991~). Introducerea metodelor
performante pentru depoluarea industrială a ATENEUL CÂMPULUN-MUSCEL
apelor prin biotehnologii, cercetări în (1890 ~ 1948). Asociaţie culturală, preocupări
domeniile modernizării staţiilor de epurare şi în domeniul educaţiei permanente. Fondator,
microbiologia apelor. Preşedinte fondator, Emil Procopiu (institutor). Primul preşedinte,
Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Mathei Drăghiceanu (v.). După 1927, Ateneul
Piteşti, afiliere judeţeană şi naţională. Membru, Popular. Statut propriu. Locaţie distinctă,
diverse organizaţii profesionale. Recunoaşteri clădire reprezentativă a oraşului, ridicată prin
publice. (C.D.B.). subscripţie, publică şi contribuţia Băncii
Populare Şubeşti, Câmpunlung, Muscel (1927-
ATANASIU, Gogu C. (Sfârşitul 1929), arhitect, Dumitru Ionescu Berbechet
secolului XIX – Prima jumătate a secolului (v.), astăzi, sediul Protopopiatului. Revista
XX). Jurist, editor. Facultatea de Drept, Prietenul poporului (1928-1929). Din 1937,
Bucureşti. Avocat, membru marcant, Baroul Filială a Ateneului Român, Bucureşti.
Muscel. Prim-redactor, ziarul România Mare, Colaborări cu Teatrul Naţional din Capitală.
Câmpulung (1919). Articole, interviuri, analize Mentori: profesorii universitari Christian
pe teme de interes public. (I.I.B.). Musceleanu şi Iosif Gabrea; actorii Victor
Antonescu şi Nataşa Alexandru. Iniţiative
ATCOM/ UNIUNEA REGIONALĂ/ comunitare. (V.P.).
JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR
MEŞTEŞUGĂREŞTI ARGEŞ (1950 ~). ATENEUL POPULAR GHEORGHE
Organizaţie a micilor meseriaşi, sediul în IONESCU-GION PITEŞTI. Instituţie publică
Piteşti, construită prin aderarea personală sau de cultură, având caracter obştesc (1928-1946),
de grup. Actuala denumire din 1990. preşedinte fondator, Tatiana Bobancu (v.).
Patrimoniu propriu: clădiri, obiecte de inventar, Iniţiative comunitare: bibliotecă, expoziţie
terenuri, alte bunuri cu valoare deosebită. muzeală (1928), reuniuni ştiinţifice, spectacole,
Activitate economică, socială, culturală, aniversări naţionale. Reactivat ca Societate
sportivă. Unităţi specializate, prestaţii servicii, culturală (1973-1982), de Sindicatul
secţii productive în localităţile urbani din Învăţământ, Piteşti, preşedinte, Steliana
Argeş-Muscel. Relaţii naşionale şi Stănescu (v.). Statute proprii. Atestări
internaţionale. Reorganizări succesive: 1950, documentare: Biblioteca Judeţeană Dinicu
1968, 1990. Preşedinţi cunoscuţi: Filip Sanfir, Golescu Argeş, Muzeul Judeţean Argeş,
Nicolae Andreescu, Sabina Barbu (v.), colecţii particulare din Piteşti. (I.E.C.).
Arsenete Duţulescu, Elena Ungureanu, Valeriu
Prundeanu (v.). Redimensionări după 1991, ATHANASIU, Constantin (Secolul

57
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

XX). Înalt funcţionar public, ofiţer de carieră. Ungaria. Directori cunoscuţi: Gheorghe
Primar al oraşului Piteşti (1944-1945), Brezeanu, Leon Miulescu (v.), Constantin
preşedinte Consiliul Comunal Urban. Tănăsie. Societate pe acţiuni, privatizare,
Coordonarea administraţiei publice locale în redimensionarea preocupărilor după 1990.
perioada participării ostaşilor argeşeni pe Diverse colaborări comunitare. (M.B.).
Frontul de Vest (1944-1945). Ultimul primar
militar din Piteşti în anii celui de Al Doilea AUTOMOBIL CLUB ROMÂN
Război Mondial (1939-1945). Iniţiative civice: FILIALA ARGEŞ (1968 ~). Organizaţie de
elaborarea Programului pentru refacerea interes comunitar , sediul propriu în Piteşti,
infrastructurii stradale, stimularea activităţilor afiliată asociaţiei centrale de profil (existentă
industriale şi comerciale, extinderea din 1967). Anterior, Clubul Regal din Bucureşti
Cimitirului Eroilor din Piteşti. Diverse (1904). Activitate specifică: asistenţă rutieră;
recunoaşteri publice. (T.M.). asigurarea reviziilor tehnice a automobilelor;
elaborarea unor documente internaţionale
ATITUDINE ÎN ARGEŞ (2007 ~). pentru circulaţie (Cartea Verde); organizarea
Publicaţie săptămânală apărută la Piteşti. de excursii externe; facilitarea altor servicii.
Directori: Liliana Costache, Spiridon Voinescu; Manageri cunoscuţi: Mihai Dimitriu (1968-
redactor-şef: Viorel Zorilă. Primul număr, 1-7 1992); Atanasia Buciu (1992-2000). Colaborări
octombrie 2007. Editor, SC Atitudine Media internaţionale. (I.F.).
Grup SRL, Piteşti; tipografiere Rom News
Press, Piteşti. Analize, comentarii, reportaje, AUTORITATEA NAŢIONALĂ
anchete, interviuri, polemici, informaţii pe PENTRU COMUNICAŢII OFICIUL
diverse teme. Rubrici permanente: economie, TERITORIAL PITEŞTI (2002 ~). Instituţie
administraţie, politică, sport, cultură. publică, subordonată Guvernului României.
Colaborări comunitare. (I.I.B.). Reglementează, administrează, gestionează şi
evaluează resursele comunicaţiilor electronice,
AURORA ARGEŞULUI (1927; 1933). audio-vizuale, radio, serviciilor poştale.
Ziar, două serii: 1. Organ oficial al Partidului Promovează concurenţa şi protecţia intereselor
Ţărănesc din judeţul Argeş, Piteşti, 10 martie – utilizatorilor, încurajează investiţiile, invenţiile,
10 mai 1927, director-responsabil Alexandru inovaţiile specializate. Pentru Argeş, exercită
Giuroiu. 2. Ziarul Partidului Ţărănesc de sub competenţele instituţiei centrale, primeşte,
preşedinţia Dr. Nicolae Lupu, Bucureşti, 15 rezolvă sau trimite sediului central cereri şi
octombrie 1933, anexă a ziarului Aurora, sesizări. Director: Dorin Liviu Nistoran.
director Tudor Teodorescu-Branişte (v.); Colaborări comunitare. (C.D.B.).
colaboratori: scriitorul Ioan Alexandru
Brătescu-Voineşti, generalul Radu D. Rosetti. AUTORITATEA NAŢIONALĂ
Comentarii politice, ştiri, texte literare şi PENTRU PERSOANE CU HANDICAP
istorice. (I.I.B.). INSPECŢIA REGIONALĂ ARGEŞ (1990
~). Structură specializată a Guvernului
AUTO DACIA PITEŞTI (1971 ~). României, obiectiv esenţial, evidenţa şi
Unitate economică specializată, iniţial, în protejarea cetăţenilor afectaţi printr-un
exportul de autoturisme româneşti (Dacia, handicap cu diferite grade de dificultate. La
ARO, Oltcit), aparţinând centralei industriale în Piteşti, inspecţie aferentă judeţ Argeş şi Vâlcea.
domeniu. Sediu la Bucureşti şi Piteşti. Colaboratori economici şi sociali: instituţii
Activitate comercială pe relaţiile Est şi Vest, publice, persoane fizice sau juridice, fundaţii,
devize libere sau convertibile. Succese mijloace media, unităţi sanitare. (C.C.).
importante în: Algeria, Cehia, Columbia,
Republica Populară Chineză, Slovacia, AUTORITATEA RUTIERĂ

58
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

ROMÂNĂ AGENŢIA ARGEŞ (1998 ~). Piteşti-Est, editată de Uzina de Piese Auto
Instituţie publică, sediul la Piteşti, subordonată Vasile Tudose/Intreprinderea de Autoturisme
Ministerului Transporturilor. Activităţi tehnice Dacia, Colibaşi/Mioveni, Argeş. Analize
specializate: inspecţia şi controlul în trafic; economice, reportaje, interviuri, dezbateri
asigurarea respectării reglementărilor interne şi privind creşterea productivităţii, îmbunătăţirea
internaţionale privind siguranţa transporturilor calităţii, reducerea consumurilor, asimilarea
rutiere şi protecţia mediului; licenţierea reperelor importante, diversificarea relaţiilor
operatorilor în domeniu; aplicarea prevederilor externe. Redactori şefi cunoscuţi: Aurel
legislaţiei naţionale şi continentale. Directori: Săndulescu, Silviu Măţăoanu. Colaborări
Vasile Chiroiu, Birceanu Ionel. Diverse publice în domeniu. (I.I.B.).
colaborări comunitare. (C.D.B.).
AVOCATUL POPORULUI BIROUL
AUTOSTRADA BUCUREŞTI- TERITORIAL PITEŞTI (2006 ~). Instituţie
PITEŞTI (1973 ~). Prima arteră rutieră de de stat pentru apărarea drepturilor şi
această factură din România, proiectată şi libertăţilor cetăţenilor în raporturile cu
executată de specialişti autohtoni, lucrări autorităţile publice, protecţia datelor personale
realizate în etapa 1967-1973. Iniţial: 96 de km ale acestora, asigurarea echilibrului între
lungime, un singur sens direcţional, două benzi structurile de putere, conlucrarea cu societatea
de circulaţie (12 aprilie 1970). Definitiv civilă. Expert cunoscut: Florina Stănciulescu.
(1973): două căi unidirecţionale, 26 de metri Competenţă în judeţele Argeş şi Vâlcea. (I.V.).
lăţimea platformei rutiere, peluză verde
intermediară, parcări, spaţii de avarie, marcaje AVRAMESCU, Ştefan (Secolul XIX).
europene. Legătură cu Drumul Naţional spre Artist plastic, orfevrărie. Patron fondator,
Slatina, varianta Geamăna, Bradu. Importante Atelierul Avramescu, Piteşti. Considerat
contribuţii argeşene: ingineri, arhitecţi, ultimul mare argintar clasic al localităţii.
muncitori calificaţi şi necalificaţi, Staroste a două bresle meşteşugăreşti din
utilaje,brigăzi de tineri voluntari. În 2004- Piteşti (1864). Valoroase obiecte de cult,
2007, realizarea Autostrăzii ocolitoare Piteşti- podoabe, simboluri inscripţionate, regăsite în
Est, colaborare româno-italiană, între instituţii eclesiastice sau colecţii particulare.
localităţile Căteasca, Bradu, Bascov, viaduct (S.N.).
urban de mare înălţime, zona podurilor peste
râul Argeş şi Râul Doamnei. Evidente facilităţi AXINTE, Gheorghe T. (n. Vaslui, 11
naţionale şi internaţionale. (G.P.). aprilie 1965). Manager, om de afaceri. Stabilit
la Piteşti din 1985. Liceul Industrial Nr. 3,
AVÂNTUL ARGEŞULUI (1931- Vaslui (1983), Facultatea de Ştiinţe Juridice şi
1936). Ziar editat lunar, subintitulat Organ Administrative, Piteşti, Facultatea de Educaţie
politic şi social, orientare liberală. Primul Fizică şi Sport, Piteşti (2006). Iniţiator, firmele
număr: Piteşti, 1 mai 1931; redactor- de construcţii Garant (1990) şi Prodmarcom
responsabil Dem I. Grigorescu. Texte de (1993); patron, Simarc (1999) şi Socomar;
Nicolae Iorga şi Ion Gheorghe Duca, lideri acţionar majoritar, Argecom, Piteşti (2002 ~) şi
naţionali. Printre colaboratori: Nicolae N. Fabrica de Produse Electronice şi
Bobancu (v.), Constantin Bucătaru (avocat). Electrotehnice, Curtea de Argeş (2006).
Comentarii, analize, informaţii privind: Activităţi comerciale în domeniul auto.
administraţia, comerţul, industria, educaţia, Colaborări externe, prin Arcom şi Transervice,
şcoala. Diverse conlucrări comunitare. (I.I.B.). Bucureşti, în: Armenie, Germania, Siria,
Turkmenia, Ucraina. Edificii reprezentative
AVÎNTUL (1960 – 1988). Publicaţie finalizate de Argecom până în 2009: Biblioteca
periodică, apărută pe Platforma Industrială Judeţenă Dinicu Golescu Argeş, Vama Piteşti,

59
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Blocul Corona Piteşti, Fabrica Dr. Oetker, aprecieri publice. (I.M.M.).


Curtea de Argeş, Campusul Târgu din Vale,
Universitatea din Piteşti (parţial). Membru
fondator, vicepreşedinte, Asociaţia Oamenilor
de Afaceri Argeş. Donaţii comunitare. Diverse

60
ENCICLOPEDIA ARGEªULUI ªI MUSCELULUI

Argeº, (judeþ, 2010)

Argeº (judeþ, 1938)

Argeº (regiune, 1950 - 1968)

61
ENCICLOPEDIA ARGEªULUI ªI MUSCELULUI

Florian Aaron

Gabriela Adameºteanu

Dragoº Alexandrescu

61
ENCICLOPEDIA ARGEªULUI ªI MUSCELULUI

Theodor Aman

Nicolae Angelescu

Ioan Antonescu

61
ENCICLOPEDIA ARGEªULUI ªI MUSCELULUI

Mihai Antonescu

Toma Arnãuþoiu

Gheorghe Arsenescu

61
ENCICLOPEDIA ARGEªULUI ªI MUSCELULUI

Ana Imep, Piteºti

Ansamblul Folcloric DORUL Piteºti

Ansamblul Memorial „Experimentul“

61
ENCICLOPEDIA ARGEªULUI ªI MUSCELULUI

Amenajarea Argeºul Mare

Arpechim Piteºti

Autostrada A1 Piteºti - Bucureºti

61
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

brutărie şi depozit de băuturi în Piteşti (1910-


1920); Ianis V.B., om de afaceri, emigrant în
Noua Zeelandă (1938 ); Teodor V.B. (v.);
Corneliu T. B.(1928 – 1961), medic veterinar;
Spiridon V.B. (1936-2000), funcŃionar, Oficiul
B de Turism Argeş; Eleonora V.B. (n. 1948),
inginer, îmbunătăŃiri funciare, vicepreşedintă,
Comunitatea Elenă din Piteşti. Diverse
iniŃiative publice. (F.P.).
BABIC (Secolul XIX ~). Familie
BACHIDE, Teodor V. (Răteşti, Argeş,
tradiŃională din Argeş. Proprietari urbani, mici
19 februarie 1902 – Bucureşti, 4 aprilie 1977).
întreprinzători, artişti plastici, farmacişti,
Jurist, înalt funcŃionar public, militant politic.
militari, funcŃionari. Terenuri, case, alte bunuri
Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1920
cu valoare deosebită: Bucureşti, Piteşti,
), Facultatea de Drept, Bucureşti (1942 ).
localităŃi apropiate. Mai cunoscuŃi: Ştefan B.
Inspector, perceptor şef, CircumscripŃia I
(v.); Mihail B. (1819 – 1886), artist plastic,
Fiscală, Piteşti (1928 – 1945 ). Primar al
sculptură; Maria B. (1822 – 30 august
oraşului Piteşti (1946 – 1949 ). FuncŃionar,
1907);Carol M.B. (1868 – 1911), artist plastic,
Consiliul Popular al JudeŃului / Regiunii Argeş
pictură; lucrare importantă, catapeteasma
(1949 – 1955); preşedinte, Casa de Pensii,
Bisericii Sfântul Gheorghe Domnesc, Piteşti;
Piteşti (1955 –1977). Membru marcant,
Petru B. (n. 1919), artist plastic, sculptură;
Partidul Comunist Român (1944 – 1954),
donatori comunitari, alte iniŃiative civice.
secretar, OrganizaŃia Argeş (1945 –1946), adept
Aprecieri antume şi postume.(S. P.).
al consolidării Frontului Unic Muncitoresc.
IniŃiative urbane: construirea Magazinului
BABIC, Ştefan (1813 – Piteşti, Argeş, Universal (demolat); amenajarea Parcului
4/16 august 1894). Farmacist, proprietar urban Ştrand; înfiinŃarea Autobazei de Transport
şi rural. Stabilit la Piteşti din 1847. Pregătire (1947), inaugurarea Teatrului Muncitoresc
de specialitate în centre europene (1837-1838). (1948), elaborarea Regulamentului Comisiei
Farmacie Esculap (1847-1873), han, prăvălii la Interimare a Primăriei Piteşti (1948);
Piteşti. Donator fondator, terenuri, sume de realizarea primului crochiu postbelic privind
bani, obiecte pentru: Cimitirul Sfântul sistematizarea oraşului (1949). Diverse
Gheorghe, capelă (1903), ceasul din turla aprecieri publice antume şi postume. ( T.M.).
Bisericii Sfântul Nicolae, Piteşti, expus, după
1962, la Muzeul JudeŃean Argeş. Dezvoltarea BACINSCHI, Dumitru (Lăpuşna,
reŃelei farmaceutice, extinderea activităŃilor Basarabia, 24 iulie 1925 – Bucureşti, 4 iulie
comerciale externe, stimularea învăŃământului 1989). Medic, primar, chirurgie, manager.
din localitate. Executor testamentar: Maria Stabilit la Piteşti din 1940. Liceul/Colegiul Ion
Babic (1822-1907). Atestări de arhivă. C. Brătianu, Piteşti, Argeş (1945), Facultatea
Recunoaşteri publice antume şi postume. (S.P.). de Medicină Carol Davila, Bucureşti (1951).
Doctorat, ştiinŃe medicale, Bucureşti (1980).
BACHIDE (Secolul XIX ∼). Familie Medic, circumscripŃiile teritoriale Muşăteşti,
tradiŃională din Argeş, origine elenă. Arendaşi, Argeş şi VădăstriŃa, Dolj (1951-1955). Şef
mici întreprinzători, comercianŃi, funcŃionari, secŃie, director, Spitalul Costeşti, Argeş (1955 ~
militanŃi politici, ingineri, oameni de afaceri. 1987). Comunicări, referate, analize, prognoze,
Mai cunoscuŃi : Vasilis B. (1868-1946), reuniuni naŃionale în domeniu. ContribuŃii la
administrator, proprietăŃile funciare ale familiei dotarea, sporirea prestigiului profesional şi
Armand Călinescu (v.); patron urban, negustor, metodic al Spitalului Costeşti, Argeş. Intensă

62
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

activitate comunitară. Diverse aprecieri publice. universitare, Bucureşti. Activitate productivă:


(C.C.). unităŃi economice din Capitală. Director
general, Centrala Industrială Energie Electrică,
BACINSCHI, Xenia Elena D. (n. Bucureşti; director general adjunct, Ministerul
Piteşti, Argeş, 9 ianuarie 1957). Medic, Economiei, Bucureşti. Numeroase studii,
radioterapie, publicist. Fiica lui Dumitru B. articole, invenŃii, inovaŃii, reuniuni, naŃionale şi
(v.). Liceul de Limbă Franceză, Bucureşti internaŃionale. Membru, importante foruri
(1976), Institutul de Medicină şi Farmacie ştiinŃifice în domeniu. Documentări externe.
Carol Davila, Bucureşti (1983). Doctorat, Aprecieri publice. (I.D.P.).
ştiinŃe medicale, Bucureşti (2002). Medic:
Spitalul Universitar din Capitală (1983-1986); BACIU, Clement (Secolul XX). Medic,
CircumscripŃia teritorială Chiojdu, Buzău ortopedie-traumatologie, sportiv de
(1986-1988); Institutul de Igienă şi Sănătate performanŃă, publicist. Originar din Galeş,
Publică, Bucureşti (1988-1991); Institutul BrăduleŃ, Argeş. Facultatea de Medicină,
Oncologic, Bucureşti (1991-1994). Medic Bucureşti (1948), Academia NaŃională de
primar, Institutul Balneologic, Bucureşti (1998 EducaŃie Fizică, Bucureşti. Stagii în Austria şi
~). Activitate didactică, Universitatea de Polonia. Medic, instituŃii specializate din
Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti Capitală (1948 ~); şef, Clinica de Ortopedie,
(1993 ~). Coautor, volume de specialitate. Spitalul Colentina, Bucureşti (~ 1984 ~).
Studii, articole, reuniuni ştiinŃifice naŃionale şi Delegat, Comitetul InternaŃional de Cruce
internaŃionale. Membră, societăŃi profesionale Roşie, chirurg de război, Republica Arabă,
în domeniile oncologiei şi balneologiei, alte Yemen (1968-1969). Volume importante:
aprecieri publice. (C.C.). Traumatismele osteo-articulare; Ortopedie
chirurgicală; DicŃionarul medical român.
BACIU, Amelia T. (n. Râmnicu Vâlcea, Numeroase studii, articole, referate, reuniuni
12 iulie 1963). Inginer mecanic, profesor gradul ştiinŃifice naŃionale şi internaŃionale.
I, tehnologie, psiholog. Domiciliu tradiŃional în Colaborări, publicaŃii din: Belgia, Bulgaria,
Piteşti, Argeş. Liceul Zinca Golescu, Piteşti Cehia, FederaŃia Rusă, FranŃa, Germania, Italia,
(1982), Facultatea Autovehicule Rutiere, Piteşti Slovacia. InvenŃii brevetate: endoproteza totală
(1987), Facultatea de ŞtiinŃe Socio-Umane, de şold; aparat pentru prevenirea
Piteşti (2007). Doctorat, ştiinŃe tehnice, Braşov flebotrombozei. Campion naŃional, atletism
(2005). Activitate didactică: Grupul Şcolar (1941-1948). Membru de onoare, societăŃi şi
Transporturi Auto, Baia Sprie, Maramureş organizaŃii europene în domeniile enunŃate, alte
(1988-2001); Casa Corpului Didactic, Baia aprecieri publice. (C.C.)
Mare, Maramureş (2001-2002); Inspectoratul
Şcolar JudeŃean Maramureş (2002 ~); Liceul de BACIU, Dumitru Eugen D. (n.
Artă, Baia Mare (2008 ~). Volume importante: Câmpulung, Muscel, 12 august 1924). Medic
Manual de educaŃie pentru cetăŃenie chirurg, publicist. Liceul Dinicu Golescu,
democratică (2004); Aspecte ale modulării Câmpulung (1942), Facultatea de Medicină,
transversale a automobilului (2005, în Bucureşti (1947). Doctorat, ştiinŃe medicale,
colaborare); Manual de educaŃie a părinŃilor Bucureşti (1949). Medic militar: Garnizoana
(2006). Studii, articole, granturi, reuniuni Câmpulung (1949 – 1952); Institutul Medical
naŃionale şi internaŃionale. Membră, asociaŃii Militar, Bucureşti (1952 – 1954 ); Spitalul
profesionale în domeniu, alte aprecieri publice. Militar Central, Bucureşti (1954 – 1987).
(I.D.P.). Activitate didactică universitară, unităŃi de
BACIU, Anibal (Secolul XX). Inginer, specialitate din Capitală. Volume importante:
energetică, manager, publicist. Originar din Lumini muscelene (1980); Itinerare subiective
Galeş, BrăduleŃ, Argeş. Studii liceale şi (1991); Pe urmele luminilor muscelene

63
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(2004). Colaborări: Revista Sanitară Militară revista Univers Psycho, Bucureşti (1994-1995);
(1957 – 1987); Revista de Chirurgie; diverse consilier de presă, Ministerul FinanŃelor,
publicaŃii cu tematică apropiată. Reuniuni Bucureşti (1995-1996). Director, Casa de
ştiinŃifice naŃionale si internaŃionale, studii, Cultură, Domneşti (2007~). Volume importante
referate, comunicări. Membru, societăŃi (autor, colaborator): Agresiuni. Bătălii.
profesionale europene, alte recunoaşteri Campanii. Războaie din istoria lumii... (2008);
publice. (V.P.). Cu muza Clio pe drumuri de istorie (2008);
Domneşti. Arc peste timp (2009); TristeŃea
BACIU, Emilian N. (n. Stroeşti, unei iubiri (2009); Istoria mai aproape de tine
Muşăteşti, Argeş, 1 octombrie 1926). Inginer (2010). Articole în: Argeşul, Doina, Glasul
mecanic, profesor universitar, parlamentar. adevărului, Revista de istorie, Scânteia
Liceul Industrial, Piteşti (1949), Institutul de tineretului. Redactor-şef, revista Pietrele
Mecanizare şi Electrificare a Agriculturii, Doamnei, Domneşti, Argeş (2006 ~).
Harkov, FederaŃia Rusă (1955), Facultatea de Preşedinte, FundaŃia Petre Ionescu – Muscel,
Economie, Bucureşti (1965). Doctorat, maşini Domneşti (2000 ~); membru, Uniunea
agricole, Bucureşti (1984). Inginer: Ziariştilor din România (1991), alte aprecieri
Întreprinderea Agricolă de Stat Piatra, publice. (O. M. S.).
Teleorman (1955-1957); şef secŃie, director,
Întreprinderea de Mecanizarea Agriculturii,
BACRIA TUTĂNESCU, Nicolae
Drăgăneşti-Vlaşca, Teleorman (1957-1970);
(Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a
inginer şef, Trustul StaŃiunilor de Maşini şi
secolului XX). Arhitect, manager. Fondator,
Tractoare, Argeş (1970-1972). Activitate
Atelierul de urbanism Tutănescu, Piteşti,
didactică, Institutul de ÎnvăŃământ
(1900); specialist, Serviciul Tehnic al JudeŃului
Superior/Universitatea din Piteşti (1972-1996).
Argeş. Proiecte reprezentative finalizate, la
Preşedinte (1992-2004), Societatea Cultural-
Piteşti, prin construcŃii (1905): Şcoala de
ŞtiinŃifică Stroeşti-Argeş. Senator de Argeş
CântăreŃi Bisericeşti; Sediul Protopopiatului şi
(2000), reprezentând Partidul România Mare.
al SocietăŃii PreoŃilor Parohi FrăŃia; orfelinatul;
Volume importante (în colaborare):
clădiri pentru locuinŃe, prăvălii, birouri,
RecondiŃionarea pieselor (1988); Probleme
societăŃi pe acŃiuni. Colaborări cu Episcopia
privind organizarea şi economia reparaŃiilor
Argeşului. Aprecieri publice. (A.M.).
de maşini şi utilaje (1994); Repararea
automobilelor (1996). Reuniuni naŃionale şi
BADEA (A doua jumătate a secolului
internaŃionale, studii, articole, granturi.
XVI – Începutul secolului XVII). Dregător
ContribuŃii la evoluŃia învăŃământului superior
domnesc, pârcălab de Piteşti. Nominalizare în
tehnic din Piteşti. Membru, prestigioase
documentele cancelariei voievodului
asociaŃii profesionale în domeniu, alte aprecieri
Constantin Brâncoveanu (v.) la 24 mai 1694.
publice. (I. A. B.).
Reprezentant al puterii centrale pentru a încasa
vama târgului, satelor din ocolul oraşului şi
BACIU, Gheorghe P. (n. Stăneşti, oborului de vite. Alte activităŃi economice
Corbi, Argeş, 6 noiembrie 1962). Profesor aferente teritoriului urban. Colaborări cu sfatul
gradul I, filosofie, manager, publicist. Liceul localităŃii, constituit din judeŃ şi 12 pârgari.
Zinca Golescu, Piteşti (1981). Universitatea Atestări de arhivă. (P.P.)
Bucureşti (1987). Activitate didactică: Şcoala
Slivna, Bereşti-Meria, GalaŃi (1987-1990); BADEA, Adrian (?). Inginer, şef
liceele Textil şi Agricol Slatina, Olt (1990- catedră Universitatea Politehnica, Bucureşti,
1992); Liceul Radu Greceanu, Slatina (1992- Facultatea de Energetică.
1994); Grupul Şcolar, Domneşti, Argeş (1996
~, director 2001 – 2006; 2009 ~). Redactor, BADEA, Cristea/Cristian I. (Sfârşitul

64
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

secolului XIX-Prima jumătate a secolului XX). grupuri vocale şi corale, cu acompaniament


Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse instrumental, instituŃii culturale din judeŃul
suprafeŃe de teren în localităŃile Gliganu, Oarja, DâmboviŃa (1992 ~). Numeroase premii
Căteasca, plasa Dâmbovnic, expropriate parŃial naŃionale, turnee în Europa, emisiuni media,
prin Legea pentru definitivarea Reformei albume. (L.P.).
Agrare din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul
condus de Alexandru Averescu. (I.I.Ş.).
BADEA, Gheorghe (Sfârşitul secolului
XVIII – Prima jumătate a secolului XIX).
BADEA, Dumitru (Broşteni, Costeşti, Preot, pictor de biserici. Fondator, Şcoala de
Argeş, 18 ferbruarie 1932 - Bucureşti, 12 Zugravi de pe UliŃa Văii, Biserica Marina,
noiembrie 1978). Dirijor, fanfară militară, Câmpulung, Muscel (1822). Elevi sau profesori
compozitor. Liceul Militar de Muzică, cunoscuŃi: Gheorghe Bălăceanu, Iacovache
Bucureşti (1953). Şeful Muzicii Militare, Constantinescu (v.), Ghermano Antim, Mircea
Garnizoanele Târgu Jiu (Gorj) şi Craiova Demetrescu, Ion D. Negulici (v.). Stimularea
(Dolj). CreaŃii proprii, lieduri pe versuri de picturii eclesiastice în etapa amintită. Aprecieri
Mihai Eminescu, partituri corale şi publice. (S.N.).
instrumentale. ContribuŃii la evoluŃia
domeniului în etapa postbelică. Aprecieri BADEA, Gheorghe Şt. (n. Hulubeşti,
publice. (L.P.). DâmboviŃa, 12 martie 1946). Inginer mecanic,
om de afaceri, manager. Stabilit în Argeş din
BADEA, Dumitru I. (n. Poiana 1959. Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C.
Lacului, Argeş, 1 iunie 1951). Diplomat de Brătianu, Piteşti (1963). Institutul Politehnic,
carieră, inginer mecanic, manager. Liceul Braşov (1968). Inginer: Uzina de Piese Auto,
Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Sibiu (1969 – 1970); întreprinderile de industrie
Piteşti (1970). Institutul Politehnic, Bucureşti locală, Topoloveni, Argeş (inginer şef, 1970 –
(1976). Stagiu în Cehoslovacia (1978). Frate cu 1971), Costeşti, Argeş (director, 1971 – 1977),
Marin I.B. (v.). Activitate productivă: Piteşti (director, 1977 – 1990). Manager
Întreprinderea de Mecanică Grea, Bucureşti fondator, acŃionar principal SC Subansamble
(1976-1979); director tehnic, Centrala Auto SA, Piteşti (1990 ~); preşedinte, Consiliul
Industrială, Bucureşti (1980-1990). Inspector de AdministraŃie, Grupul Componente Auto,
guvernamental, Bucureşti (1990-1992). Argeş. Industrie, turism, piaŃă de capital (1998
Diplomat: secretar II (1992-1994), Ministerul ~). Colaborări externe: state din America de
Afacerilor Externe, Bucureşti, secretar I, Nord, Asia, Europa. Preocupări pentru
Ambasada României la Praga, Cehia (1994- diversificarea economiei argeşene, iniŃierea
2003), Centrala Ministerului, Bucureşti (2003- privatizării producŃiei în domeniul amintit;
2005); Ambasada României la Minsk, Belarus promovarea conceptelor concurenŃiale. Diverse
(2005 ~). Analize economice, interviuri, aprecieri publice. (I.D.P.).
colaborări culturale. Aprecieri publice.
(I.M.M.). BADEA, Ion (n. Leordeni, Muscel, 1
iulie 1925). Dirijor, fanfară militară,
BADEA, Florin Nicolae Emil (n. compozitor, muzicolog. Şcoala Militară de
Piteşti, Arges, 1 decembrie 1958). Dirijor, Muzică Bucureşti (1945), Conservatorul
profesor gradul I, muzică, instrumentist. Liceul Ciprian Porumbescu, Bucureşti (1961).
de Muzică şi Arte Plastice, Piteşti (1977), Instrumentist, trombon: Fanfara Militară
Universitatea Spiru Haret, Bucureşti (1997). Timişoara (1945-1950), Orchestra Operei
Doctorat muzicologie, Bucureşti (2003). Române Timişoara (1948-1949). Dirijor:
Activitate didactică: Universitatea Valahia, Muzica Militară, garnizoana Beiuş, Bihor
Târgovişte (1997). Dirijor, fondator: coruri, (1950-1951); Inspectorul General al Muzicilor

65
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Armatei, Bucureşti (1961-1982). Activitate lui Hitler (1980); Istoria economiei naŃionale
didactică: Şcoala Militară de Muzică, Bucureşti româneşti (2003); Scurtă istorie a presei
(1951-1961). CreaŃii de gen, lucrări teoretice, româneşti (2004); Scurtă istorie a gândirii
eufoniu şi trombon. ContribuŃii la evoluŃia economice (2007); Istoria economiei
muzicilor militare autohtone în etapa mondiale. Numeroase studii, articole,
contemporană. Diverse aprecieri publice. comunicări, reuniuni naŃionale şi internaŃionale.
(L.P.). Diverse aprecieri publice. (S.I.C.).

BADEA NECŞULESCU, Maria A. (n.


BADEA, Nicolae I. (n. Plopşoru, Gorj,
Braşov, 11 august 1949).Profesor gradul I,
1 noiembrie 1935). Inginer, instalaŃii,
muzică, dirijor, instrumentist, Stabilită la
proiectant, manager. Stabilit în Argeş din 1966.
Piteşti din 1964. Liceul de Muzică şi Arte
Liceul Tudor Vladimirescu, Târgu-Jiu, Gorj
Plastice, Piteşti (1968), Conservatorul Ciprian
(1958). Institutul de ConstrucŃii, Bucureşti
Porumbescu, Bucureşti (1973). Activitate
(1965). Activitate specializată, manageriat,
didactică: Liceul Real-Umanist, Costeşti, Argeş
şantierele: Fabrica de Produse Refractare, Alba
(1973-1988), dirijor, Corul Sindicatului
Iulia (1965); Fabrica de Motoare Electrice,
ÎnvăŃământ, Costeşti; Şcoala Nr. 9, Piteşti
Piteşti (1965-1966); Uzina de Autoturisme,
(1988-1990), fondator, Grupul folk; Liceul de
Colibaşi, Argeş (1966-1972). Proiectant
Artă, Piteşti (1990~), iniŃiator, Catedra de
instalaŃii: Trustul de ConstrucŃii Industriale,
chitară clasică. Succese la olimpiadele
Piteşti (1972-1976); SC Proiect Argeş SA,
naŃionale şi internaŃionale pentru elevi (Cluj-
Piteşti (1976 ~). Elaborarea documentaŃiilor
Napoca, Alba-Iulia, Sibiu).Violonist:
pentru alimentarea cu apă: Piteşti (Etapa II);
Ansamblul Concertino; Cvartetul Argessis;
comunele Corbi, Lunca Corbului, Suseni,
Orchestra Licelului de Artă, Piteşti; Orchestra
łiŃeşti, Valea Iaşului (Argeş); Spitalul Curtea
Municipiului Piteşti. Membră în juriile mai
de Argeş, proiect special: staŃia pentru
multor concursuri organizate de FundaŃia
evacuarea apelor convenŃional curate,
Română de Chitară (1996~) şi AsociaŃia de
Arpechim, Piteşti. Sudii şi rapoarte tehnice,
Chitară Transilvania (2005). Diplome şi premii,
analize financiare, interviuri. Aprecieri publice.
concursurile de chitară clasică: Eurovision
(G. P).
Young Musicians; Viva la musica (Zalău,
Sălaj), Paul Polidor, George Georgescu
BADEA, Nicolae I. (n. Răzvad,
(Tulcea), alte aprecieri publice (L.P.).
DâmboviŃa, 18 septembrie 1935). Inginer,
electroenergetician, manager. Stabilit la Curtea
BADEA, Marin I. (n. Poiana Lacului,
de Argeş din 1966. Liceul IenăchiŃă Văcărescu,
Argeş, 5 mai 1941). Istoric, cercetător ştiinŃific,
Târgovişte, DâmboviŃa (1953), Institutul
publicist. Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul I.C.
Politehnic, Bucureşti (1966). Electrician:
Brătianu, Piteşti (1959), Universitatea
Schela de Petrol, Ochiuri, DâmboviŃa (1953 –
Constantin I. Parhon, Bucureşti (1964).
1955); Centrul de Radioficare, Aninoasa,
Doctorat, istorie, Bucureşti (1982). Frate cu
DâmboviŃa (1959); Întreprinderea de
Dumitru I.B. (v.) Activitate în domeniu:
Electricitate, Piteşti, Argeş (1959–1961).
Institutul de Studii Istorice şi Social – Politice,
Inginer: Întreprinderea de Electricitate, Ploieşti,
Bucureşti (1964-1989); ziarele Azi şi
Prahova (1966); inspector avarii, Hidrocentrala
DimineaŃa, Bucureşti (1990-1993); funcŃionar,
Argeşul Mare (1966 – 1969); director, Uzina de
Fondul ProprietăŃii de Stat, Bucureşti (1993-
Hidrocentrale Argeş (1969–1975); şef secŃie,
1998). Preocupări didactice, UniversităŃile
Combinatul de OŃeluri Speciale, Târgovişte
Constantin Brâncoveanu, Piteşti (1998-2002);
(1975 – 1976). Inginer şef (1976-1979),
Dimitrie Cantemir, Bucureşti (2002 ~). Volume
director (1979 – 1990), dispecer şef (1990 –
importante (în colaborare): Germani împotriva
1995), director tehnic (1995 – 1997),

66
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Întreprinderea de Centrale Hidroelectrice, Evenimentul muscelean (1995-1997); Puls


Curtea de Argeş. Reuniuni naŃionale şi (1998-2001); Jurnalul de azi (2004);
internaŃionale, studii tehnice, interviuri. Societatea argeşeană (2005 ~). Volume
Colaborări didactice, cursuri pentru importante: Ziceri gazetăreşti (2003);
perfecŃionare în domeniu, Bucureşti (2000 ∼). Consemnări la Vama-Vremii (2005); O
ContribuŃii la exploatarea, extinderea, Românie în şah etern (2007). Realizator şi
modernizarea sistemului hidroenergetic de pe moderator media. Sportiv de performanŃă
râul Argeş. Diverse recunoaşteri publice. (şah).Director, Editura Europress, Piteşti (2001
(G.P.). ~). Aprecieri publice. (D.I.G.).

BAHNA RUSULUI. Amplă depresiune


BADEA, Stelian I. (Sfârşitul secolului
intramontană argeşeană, de pe cursul superior
XIX-Prima jumătate a secolului XX). Mare
al Râului Doamnei, în Masivul Iezer. VegetaŃie
proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeŃe
alpină, exploatări forestiere, turism.
de teren în localităŃile Gliganu, Căteasca şi
Consemnări geografice, istorice,
Bradu, plasa Dâmbovnic , expropriate parŃial
literare.(I.S.B.).
prin Legea pentru definitivarea Reformei
Agrare din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul
BAICU, Ioan N. (Fureşti, Dobreşti,
condus de Alexandru Averescu. (I.I.Ş.).
Muscel, 19 ianuarie 1914 – Pteşti, Argeş, 13
octombrie 1985). Inginer constructor, manager,
demnitar. Liceul Gheorghe Lazăr, Bucureşti
BADI, Nicolae (Teleorman, 1936 –
(1934), Şcoala Politehnică, Bucureşti (1940).
Piteşti, Argeş, 1996). Inginer mecanic, literat.
Activitate în domeniu: DirecŃia Generală
Stabilit la Piteşti din 1964. Activitate
ConstrucŃii Căi Ferate, Bucureşti, inginer
productivă: Combinatul Petrochimic, Piteşti;
specialist (1940 – 1950), director (1950 –
Trustul de ConstrucŃii, Montaj şi ReparaŃii
1957); Ministerul Căilor Ferate, Institutul de
Industriale, Piteşti (1964-1996).Colaborator
Proiectări, Bucureşti, director (1957 – 1962);
revista Argeş, Piteşti (1980-1996). Versuri în
Ministerul Transporturilor, Bucureşti, ministru
volumele colective: Atelier de creaŃie (1980);
adjunct (1962 – 1966, 1975 – 1976); ministru
Temple de rouă; Plecările pe ape; Lapidarium (1966 – 1969); Institutul de Proiectări Auto,
(1996). Premii în domeniu. CreaŃii plastice,
Navale şi Aeriene, Bucureşti (1969 – 1975).
expediŃii montane. Primul preşedinte, FundaŃia
Colaborări reprezentative finalizate prin
literară Liviu Rebreanu, Piteşti (1990), alte
construcŃii: liniile ferate Brad–Deva, Bucureşti
aprecieri publice.(M.S.).
– Urziceni-Făurei, Salva-Vişeu, Piatra NeamŃ-
Bicaz (1944 – 1957); Palatul Căilor Ferate
BADIU, Nicolae N. (n. Câmpulung, Române, Bucureşti (1945 – 1950). Coordonări
Argeş, 18 septembrie 1957). Manager cultural, investiŃionale, soluŃii tehnice: podurile fluviale
editor, publicist. Liceul Industrial Nr. 1, Piteşti Giurgiuveni-Vadul Oii şi PorŃile de Fier I;
(1977), Facultatea Tehnică, Piteşti (1980), docurile uscate ConstanŃa, GalaŃi, Mangalia;
Şcoala NaŃională de Studii Politice şi Canalul Dunăre-Marea Neagră; Autostrada
Administrative, Bucureşti (1999). Activitate Bucureşti-Piteşti; modernizare Aeroportul
productivă: Întreprinderea de Tractoare, Otopeni, Ilfov. Studii, articole, interviuri,
Miercurea Ciuc, Harghita (1980-1982); reuniuni naŃionale şi internaŃionale pe diverse
Întreprinderea de Autoturisme Dacia, Mioveni, teme. Profesionist recunoscut în domeniu, alte
Argeş (1982-1989; 1993-1998). Director, Casa aprecieri publice antume şi postume. (I.D.P.)
de Cultură, Mioveni, Argeş (1989-1993).
Redactor, director, colaborator, ziare din Argeş: BAIDAN, Gheorghe Paul Gh. (n.
Concret (1990-1993); Imposibil (1992); Piteşti, Argeş, 30 iunie 1952). Profesor gradul

67
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

I, muzică, dirijor. Liceul de Muzică şi Arte Activitate didactică permanentă, Liceul Ion C.
Plastice Piteşti (1971), Conservatorul George Brătianu, Piteşti (1907-1941). Casă tradiŃională
Enescu, Iaşi (1975). Doctorat, muzicologie, în Piteşti (1901): manieră eclectică de şcoală
Bucureşti (2005). Activitate didactică: Liceul franceză, stil baroc, turn, loggie, feronerie
Bâlteni, Gorj (1975-1976); Şcoala de Muzică, specială. DecoraŃii interioare, Iosif Materna (v.).
Târgu Jiu, Gorj (1976-1977); Şcoala Populară Relatări privind participarea României la Primul
de Artă, Piteşti (1977-1978); Şcoala de Muzică, Război Mondial (1916-1918), apărarea oraşului
Piteşti (1978-1990); Liceul de Artă Dinu Câmpulung, Muscel. Intensă activitate
Lipatti, Piteşti (1990-2002). Volume comunitară. Aprecieri publice. (I.M.D.).
importante: Elemente folclorice în creaŃia
corală contemporană (2005); Orizont coral BAJUREANU, Stelian I. (Păltiniş,
renascentist (2006); Un geniu descoperit peste Botoşani, 4 iunie 1934 – Piteşti, Argeş, 30
veacuri. Gesualdo da Venosa (2008); noiembrie 2009). Inginer electromecanic,
Prelucrări corale de Gavriil Galinescu (2008). cercetător, publicist. Stabilit la Piteşti din 1968.
Dirijor, formaŃii corale săteşti, parohiale, Liceul Grigore Ghica, Dorohoi, Botoşani (1954),
şcolare, instrumentale din Gorj şi Argeş. Institutul Politehnic Gheorghe Asachi, Iaşi
Importante premii naŃionale şi turnee europene. (1959). Stagiu în Germania Federală (1965).
Fondator: specializarea Pedagogie muzicală, Doctorat, inginerie electrică, Piteşti (2000).
Facultatea de ŞtiinŃe, Piteşti (2000); Orchestra Inginer: Intreprinderea de ConstrucŃii şi Montaje
simfonică (2002); Corul Academica (2002), Metalurgice, ReşiŃa, Caraş Severin (1959-1960);
Universitatea din Piteşti. ContribuŃii directe la Combinatul Chimic, Borzeşti, Bacău (1960-
amplificarea fenomenului cultural-artistic din 1964); Combinatul Petrochimic, Brazi, Prahova
Argeşul contemporan. Aprecieri publice (L.P.). (1964-1966), Institutul de Proiectări Foraj
ExtracŃie, Câmpina, Filiala Ploieşti, Prahova
BAIULESCU, ARON (Sfârşitul (1966-1968); Combinatul Petrochimic, Piteşti,
secolului XIX – Prima jumătate a secolului XX). Argeş (1968-1973); Institutul de Reactori
Mare proprietar urban şi rural, comerciant. Case, Nucleari Energetici, Mioveni, Argeş (1973-
magazine, depozite de cherestea în Piteşti. 1987). Volume importante: Elemente şi sisteme
Membru activ, Camera de ComerŃ şi Industrie automate pneumatice (1967, în colaborare);
Argeş. Întinse suprafeŃe de teren în localitatea DicŃionar enciclopedic de consonantică şi
Prundu, plasa Piteşti, expropriate parŃial prin cibernetică consonantistă (2006). Studii,
Legea pentru definitivarea Reformei Agrare din articole, reuniuni naŃionale şi internaŃionale.
17 iulie 1921, aplicată de guvernul condus Inventator. Secretar general executiv fondator,
Alexandru Averescu. LocuinŃă familială, Târgu Academia de Cibernetică şi Consonantică Ştefan
din Vale, Piteşti, Argeş (1900), cu decoraŃii Odobleja, Lugoj, Timişoara (1982-1987). CreaŃii
interioare şi exterioare, lojggi, coloane corintice, literare, proză scurtă. Colaborări editoriale,
uşi prelucrate artistic, feronerie specială, publicaŃii din Statele Unite şi România. Membru,
integrate arhitecturii eclectice. Prin naŃionalizare prestigioase academii şi asociaŃii profesionale din
(Legea din 20 aprilie 1950), diverse destinaŃii Africa, America, Europa. Alte aprecieri publice.
publice. După 1983, sediul Filialei Piteşti a (I.D.P.).
Uniunii Artiştilor Plastici din România. Aprecieri
comunitare. (I.I.Ş.). BALABAN (Secolul XIX ∼). Familie
tradiŃională din Argeş. Militari de carieră,
BAIULESCU, Ion N. (Câmpulung, combatanŃi, publicişti, manageri. Mai cunoscuŃi:
Muscel, 8 septembrie 1881 – Piteşti, Argeş, 10 Constantin B.(Bârla, Argeş, 1894 – Piteşti,
februarie 1969). Profesor, filosofie, proprietar Argeş, 1958), participant la bătăliile de la Mărăşti
urban, memorialist. Liceul Ion C. Brătianu, şi Mărăşeşti (1917); Ionel B. (Albeşti, Botoşani,
Piteşti (1899), Universitatea Bucureşti (1904). 9 aprilie 1917 – Piteşti, 30 iunie 1994), colonel,

68
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Regimentul 15 Artilerie, Curtea de Argeş, familia Craioveştilor; colaborator al voievozilor


participant la cel de Al Doilea Război Mondial Vlad Călugarul (v.) şi Radu de la AfumaŃi (v.).
(1941- 1945); comandant: Regimentul de Pârcălab al CetăŃii Poenari, Argeş (1520). Întinse
Artilerie, Curtea de Argeş; unităŃi de artilerie, suprafeŃe de teren, Mărăcineni şi Vieroşi,
Regiunea Militară Moldova (1945 – 1959); Colibaşi, Muscel. Implicat în acŃiunile militare
preşedinte fondator, AsociaŃia NaŃională a antiotomane româneşti din primele decenii ale
Veteranilor de Război, Filiala Argeş (1963); secolului XVI, căzut pe câmpul de luptă (1524).
memorii editate: Zile şi nopŃi de încleştare şi Înscris în Pomelnicul mănăstirilor Curtea de
încordare (2005); Marius I.B. ( n. Curtea de Argeş şi Govora, Vâlcea. Atestări documentare,
Argeş, 1 august 1942), colonel (r); ofiŃer: Marele genealogie, alte consemnări, Muzeul Viticulturii
Stat Major, Bucureşti (1976 – 1977); Regiunea şi Pomiculturii Goleşti, Ştefăneşti, Argeş.
Militară, Caransebeş, Caraş Severin (1977 – (S.I.C.).
1986); Regiunea Militară, Bucureşti (1986 –
1988); Centrul Militar Piteşti (1988 –1997);
BALDOVIN CALLEYA, Zoe N. (1871-
preşedinte, AsociaŃia NaŃională Cultul Eroilor,
1955). Mare proprietar funciar. Studii şcolare,
Filiala Argeş (2004 ∼); editor fondator, revista Câmpulung şi Bucureşti. Imobile: Pietroşani,
Argeş. Cultul eroilor (2007 ∼); Constantin Argeş, Câmpulung, Muscel, Bucureşti. Întinse
Gheorghe I.B. (v.); Marius M.B. (n. Iaşi,17 suprafeŃe de teren în localităŃile Bădeşti şi
februarie 1967), comisar şef, Ministerul de Pietroşani, plasa Domneşti, Cicăneşti, plasa
Interne, Inspectoratul JudeŃean Argeş. Argeş, expropriate parŃial prin Reforma Agrară
Recunoaşteri şi aprecieri publice. (F.P.). din 23 martie 1945, adoptată de guvernul condus
de Petru Groza. La Bădeşti şi Pietroşani, acŃiune
BALABAN, Constantin Gheorghe I. realizată, din iniŃiativa lui Ion Mincu (v.), în
(n. Curtea de Argeş, 13 mai 1946). OfiŃer de februarie 1945. Căsătorită (1899) cu Octave
carieră, general de brigadă, artilerie, publicist, Calleya (v.). Conac, Pietroşani, Argeş. (I.I.Ş.).
profesor universitar. Liceul Dimitrie Cantemir,
Breaza, Prahova (1964), Şcoala Militară de BALDOVIN, Gheorghe (Sfârşitul
OfiŃeri Nicolae Bălcescu, Sibiu (1968). Doctorat, secolului XVIII - Prima jumătate a secolului
ştiinŃe militare, Bucureşti. Documentări externe. XIX). Mare proprietar funciar, înalt slujbaş al
Activitate de specialitate, Ministerul Apărării statului, dregător domnesc. Ispravnic al judeŃului
NaŃionale, Bucureşti (1968-2002). Colaborări Muscel (1826). Întinse suprafeŃe de teren, case,
externe în domenii agreate de Uniunea alte bunuri cu valoare desebită, Pietroşani, plasa
Europeană (1996 ~ 2000). PrestaŃii didactice, Domneşti, Muscel (1831). Titlurile de sluger,
universităŃile Dimitrie Cantemir, Iaşi (2003- pitar şi paharnic (1845), acordate pentru
2004) şi Bucureşti (2007 ~). Conducător de contribuŃii la aprovizionarea CurŃii voievodale
doctorat, Universitatea NaŃională de Apărare din Bucureşti. Moştenitori: Gheorghe Baldovin
Carol I, Bucureşti (2007 ~). Volume importante: (fiu), Zoe Calleya Baldovin (v.). Atestări
Artileria şi rachetele în operaŃia de apărare documentare de arhivă. (S.I.C.).
(2002); Confruntări electronice şi psihologice
(2003); OrganizaŃiile internaŃionale şi BALDOVINESCU, Cristian ( Sfârşitul
problemele securităŃii statelor (2004); secolului XIX – Prima jumătate a secolului XX).
Securitatea şi dreptul internaŃional (2006). Proprietar urban din Piteşti, mic întreprinzător.
Numeroase studii, articole, reuniuni ştiinŃifice în Patron fondator, Biroul de proiectare şi atelierul
domeniu. Diverse aprecieri publice. (G.I.N.). Baldovinescu, Piteşti (1935), înregistrat la
Camera de ComerŃ şi Industrie Argeş. InstalaŃii
BALDOVIN (1460 – 1524). Demnitar de apă, canalizare şi electricitate pentru instituŃii,
medieval, mare proprietar funciar din Muscel. stabilimente industriale, zone rezidenŃiale,
Strămoş al familiei Golescu (v.); descendent din persoane fizice. Colaborări comunitare. Aprecieri

69
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

publice.(T.C.A.). secolului XIX - Prima jumătate a secolului XX).


Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse
suprafeŃe de teren în localitatea Cepari, plasa
BALICEA, Manolache (Secolul XVII).
Topolog, expropriate parŃial prin Reforma
Proprietar funciar din Muscel, demnitar
Agrară din 23 martie 1945, adoptată de guvernul
medieval. SuprafeŃe de teren, case, alte bunuri cu
condus de Petru Groza. (I.I.Ş.).
valoare deosebită, localitatea Vrăneşti (Călineşti).
Postelnic, titlu acordat de Cancelaria Domnească
a łării Româneşti din Capitală. Moştean, ocină BALOTĂ, Alexandru Gr. (1861-1928).
tradiŃională, Vrăneşti, Muscel. Tablou votiv de Mare proprietar funciar din Argeş, slujbaş al
familie, Biserica Vrăneşti, Călineşti, Argeş, alte statului. Întinse suprafeŃe de pământ, case,
recunoaşteri publice. (R. O.). ctitorii, alte bunuri cu valoare deosebită la
Cepari, Curtea de Argeş, Piteşti, Şuici, Argeş.
BALMUŞ, Varlam I. (n. Cişmeaua Implicare în evenimentele protestatare de la
Văruită, Ismail, Basarabia, 6 octombrie 1934). 1907, alte activităŃi publice şi comunitare. (S.
Inginer, electrotehnică, manager, om de afaceri. C.).
Stabilit la Piteşti din 1945. Şcoala Medie Nr.
1/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş (1953), BALOTĂ, Anton I. (Piteşti, Argeş, 17
Institutul Politehnic, Bucureşti (1958). ianuarie 1901 – Bucureşti, 24 octombrie 1971).
Proiectant, şef serviciu, Electoprecizia, Săcele, Folclorist, lingvist, publicist. Studii secundare,
Braşov (1958 – 1966). Inginer şef (1966 – 2000), Bucureşti (1918), Facultatea de Litere, Bucureşti
director general (2000-2006), acŃionar principal, (1922). Stagii în: Albania, Bulgaria, Serbia.
Întreprinderea de Motoare Electrice/SC Ana Doctorat, lingvistică, Belgrad, Serbia (1925).
IMEP SA, Piteşti (1990 – 2006), preşedinte, Activitate didactică: Universitatea din Bucureşti
Consiliul de AdministraŃie. ContribuŃii (1923-1925; 1936-1950), liceele Miercurea-Ciuc,
importante la finalizarea investiŃiei, dotarea, Harghita (1926-1929), Nicolae Filipescu,
dezvoltarea şi privatizarea Întreprinderii de Mănăstirea Dealu, DâmboviŃa (1931-1936).
Motoare Electrice, Piteşti (1966-2006). Cercetător, Institutul de Istorie, Bucureşti (1950-
Proiectant şi realizator, Seria de motoare 1952). Volume importante: Eposul popular
asincrone trifazate < 10 Kw (1959 – 1966). jugoslav (1935); Satul, izvor de viaŃă
Inventator. Organizator, reuniuni tehnice, românească (1938, 1941); La litterature slavo-
ştiinŃifice, comerciale. Promovarea produselor roumaine à l´èpoque d´Etiénne le
electrotehnice realizate la Piteşti pe piaŃa internă Grand/Literatura slavo-română în epoca lui
şi internaŃională. Membru, prestigioase asociaŃii Ştefan cel Mare (1958); Autenticitatea
profesionale în domeniu. Alte aprecieri publice. învăŃăturilor lui Neagoe Basarab (1964); Radu-
(E.H.). Voiévode dans l´époque sud-slave/Radu Voievod
în epoca sud-slavă (1967). Colaborări:
Convorbiri literare; Gândirea; Revista
BALOTĂ (Secolul XVIII ~). Familie
FundaŃiilor Regale; Revista de studii sud-est
tradiŃională din Argeş. Mari proprietari funciari,
europene; Revista de etnografie şi folclor,
demnitari, militari, scriitori. Întinse surprafeŃe de
Bucureşti. Numeroase studii asupra culturii
teren, case, ctitorii, alte bunuri cu valoare
populare comparate din Balcani. Prestigioase
deosebită: Cepari, Curtea de Argeş, Piteşti, Şuici,
reuniuni ştiinŃifice europene. Membru, asociaŃii
Argeş. Mai cunoscuŃi: Alexandru B. (v.), Anton
profesionale în domeniu., alte aprecieri publice.
B. (v.), Nicolae B. (v.). ContribuŃii la evoluŃia
(M.S.).
societăŃii moderne şi contemporane româneşti.
(F.P.).
BALOTĂ, Nicolae C. (Secolul XIX ).
BALOTĂ, Alexandru (Sfârşitul Proprietar urban şi rural din Argeş, militant

70
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

politic. IniŃiator, participant, organizator, Bucureşti; Loredana C.R.B. (n. Piteşti, Argeş, 16
evenimentele anului 1848 din Piteşti, numit octombrie 1966, muzicolog, profesor, publicist,
suptadministrator de plasă (subprefect). Bucureşti). IniŃiative, donaŃii, alte activităŃi
Jurământ depus pe Noua ConstituŃie comunitare. Aprecieri publice. (F.P.).
(ProclamaŃia de la Islaz), arderea
Regulamentului Organic şi a Arhondologiei
BALTAZAR, Constantin Radu C. (n.
(Condica rangurilor boiereşti), Gradina publică
Piteşti, Argeş, 4 iulie 1937). Jurist, parlamentar,
a oraşului. Adept al rezistenŃei militare împotriva
publicist. Fiul lui Constantin T.B. (v.) Liceul
intervenŃiei străine. Destituit după înfrângerea
Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu,
RevoluŃiei române (13 septembrie 1848), arestat,
Piteşti (1954), Facultatea de Drept, Iaşi (1960).
judecat, întemniŃat, Mănăstirea Văcăreşti,
Activitate de specialitate şi manageriat, Teatrul
Bucureşti, 13 decembrie 1848 – 16 februarie
Alexandru Davila, Piteşti: jurisconsult (1960-
1849. Activitate în favoarea modernizării
1966), consilier juridic, director adjunct (1966-
societăŃii româneşti. Aprecieri publice. (P.P.).
1992; 1996-2006). Senator de Argeş (1992-
1996), reprezentând Frontul Salvării NaŃionale,
BALTAC, Gheorghe (Curtea de Argeş, 2
ulterior, Grupul IndependenŃilor. Consilier
aprilie 1933 – Bucureşti, 16 decembrie 2008).
judeŃean din partea Partidului Social Democrat
Diplomat de carieră, geolog, publicist. Şcoala
(2000-2004). Documentări externe. Intensă
Medie/Colegiul Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş
activitate media, numeroase studii, articole,
Facultatea de ŞtiinŃe Naturale, Bucureşti (1956).
interviuri, interpelări, dezbateri legislative.
Doctorat, geologie, Universitatea Sorbona, Paris,
Colaborări: Cronica română, Timpul, Curentul
FranŃa. Activitate didactică, Universitatea
(Bucureşti), Argeşul, Observator argeşean
Bucureşti (1957-1963). Diplomat, Ministerul
(Piteşti). Memorialist: teatru, muzică, literatură,
Afacerilor Externe, Bucureşti: secretar III (1963-
cinematografie, note de călătorie. IniŃiative
1965); secretar II, Ambasada României la Paris
comunitare. Aprecieri publice. (C.D.B).
(1965-1971); secretar I , Centrala Ministerului
(1971-1977; 1990; 1992), Ambasada României
BALTAZAR, Constantin T.
la Buenos Aires, Brazilia (1977-1978); secretar
(Caracal,Olt, 1904 – Piteşti, Argeş,1978). Medic,
I/consilier, Ambasada României la Ottawa,
medicină generală, manager. Stabilit la Piteşti
Canada (1979-1984). Şef, Compartimentul
din 1921. Liceul Caracal, Olt (1921), Facultatea
Cooperare InternaŃională, ministere economice,
de Medicină, Cluj (1927). Doctorat, ştiinŃe
Bucureşti (1984-1990). Consul general:
medicale, Cluj (1935). Medic: activitate
Ambasada României la Washington, Statele
individuală, Cabinetul Baltazar, Piteşti; inspector
Unite ale Americii (1991); Consulatul General al
general, Casa Asigurărilor Sociale; director, Casa
României la Marsilia, FranŃa (1993). Volume,
CorporaŃiilor Argeş (1934 – 1948). Director
studii, articole, reuniuni diverse. Membru,
fondator, Policlinica din Piteşti (1948 – 1977).
societăŃi eurropene de istorie contemporană, alte
Articole de specialitate, reuniuni ştiinŃifice,
aprecieri publice. (I.M.M.).
interviuri. Membru, apreciate asociaŃii
profesionale în domeniu, alte recunoaşteri
BALTAZAR (Secolul XIX ∼). Familie
publice. (C.C.).
tradiŃională din Piteşti, Argeş, origine armeană.
Negustori, funcŃionari de stat, medici, jurişti,
parlamentari, oameni de cultură. Mai cunoscuŃi:
Tachor/ Tache A.B. (1880 – 1941), doctorat, BALTĂ, Grigore. (Sfârşitul secolului
ştiinŃe juridice, Paris; Constantin T.B. (v.); Aurel XIX – Prima jumătate a secolului XX). Mare
T.B. (avocat, Bucureşti); Constantin Radu C. B. proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeŃe de
(v.); Bogdan A.T.B., doctorat, ştiinŃe economice, teren în localităŃile Găvana şi Meculeşti, plasa
New York, Statele Unite ale Americii, bancher, Bascov, expropriate parŃial prin Legea pentru

71
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie 1921, arhitect, Rodica Petre (1961). Diverse colaborări
aplicată de guvernul condus de Alexandru comunitare. (I.G.B.).
Averescu. (I.I.Ş.).
BANCA UNICREDIT/BANCA
COMERCIALĂ ION łIRIAC SUCURSALA
BALTĂ, Mihail (1894 - 1967). Inginer,
PITEŞTI (1993 ~). Societate reprezentativă cu
militant politic. Constructor de poduri, activitate
capital integral privat, româno-german, agreată
acreditată prin Camera de ComerŃ şi Industrie
de Banca Europeană pentru ReconstrucŃie şi
Argeş. Membru marcant, Uniunea PatrioŃilor din
Dezvoltare. Activitate diversificată: depozite
România. Secretar fondator, Consiliul JudeŃean
personale, credite, carduri internaŃionale, servicii
Argeş al Frontului NaŃional Democrat, Piteşti (23
de călătorie în valute convertibile, operaŃiuni
octombrie 1944). Elaborarea, publică (27
interbancare. Actuala denumire din 2007.
noiembrie 1944), monitorizarea realizării
Directori cunoscuŃi: Nicolae Hirizan (v.), George
primului Program de lucru al consiliului,
Caval (v.), Ştefan Osiac (v.), Nicoleta Mihai.
adoptat de liderii organizaŃiilor locale
LocaŃie nouă, Piteşti, inaugurată la 1 august
reprezentând: Partidul Comunist Român,
1999. Alte sedii: Piteşti, Curtea de Argeş,
Partidul Social Democrat, Frontul Plugarilor,
Mioveni. Diverse proiecte comunitare. (I.T.B.).
Sindicatele Unite, Uniunea PatrioŃilor din
România. Atestări documentare de arhivă.
Aprecieri publice. (P.P.).
BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ
BANCA AGRICOLĂ SUCURSALA
SUCURSALA PITEŞTI (1991 ~). Societate cu
ARGEŞ (1956 – 2002). InstituŃie specializată,
capital mixt, de stat şi privat, sediul central în
sediul la Piteşti, activitate în judeŃele Argeş şi
Bucureşti, desprinsă din Banca NaŃională a
Vâlcea. FinanŃarea programelor teritoriale pentru
României, Sucursala Argeş. AgenŃii în municipii
realizarea investiŃiilor şi a altor proiecte asumate
şi oraşe. ActivităŃi specifice structurilor
de întreprinderile agricole, cooperativele de
concurenŃiale de piaŃă: creditarea agenŃilor
producŃie, unităŃile de cercetare şi de mecanizare.
economici; plăŃi prin sisteme clasice şi virtuale;
Clădire proprie, edificată în 1970, extinderi
linii distincte pentru corporate şi retail; servicii
ulterioare. Directori cunoscuŃi: Aurelian Ionescu,
financiare externe; colaborări interbancare
Ion Popescu. Asociere cu Banca Raiffeisen
naŃionale şi continentale. LocaŃie proprie,
(1998-2002), devenită acŃionar majoritar prin
edificiu reprezentativ, zona centrală a
absorbŃia Sucursalei Argeş. Diverse contribuŃii
municipiului Piteşti; arhitect, Pompiliu Soare
comunitare. (I.G.B.).
(v.); constructori, SC Conarg SA, SC Simarc SA,
Piteşti. Inaugurare: 4 iunie 1994. Directori,
BANCA COMERCIALĂ CARPATICA succesiv: Marin Treapăt, Nicolae Arsene, Liset
SUCURSALA ARGEŞ (2002 ~). Societate Marinela Ivaşcu. Coordonatorul investiŃiei: Petre
reprezentativă cu capital privat, integral Toma. Conlucrări comunitare. (I.G.B.).
românesc, sediul central în Sibiu. Filiale: Piteşti,
Mioveni, Câmpulung. ActivităŃi specifice: BANCA COOPERATISTĂ PIATRA
creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, CRAIULUI CÂMPULUNG (2007~). InstituŃie
corporaŃiilor, persoanelor fizice sau juridice; plăŃi autonomă de credit, afiliată Băncii Centrale
prin sisteme clasice şi virtuale; relaŃii financiare Cooperatiste Creditcoop, Bucureşti, sub
polivalente. Continuarea experienŃei bancare supravegherea şi controlul Băncii NaŃionale a
autohtone interbelice (1919-1940), dezvoltată României. Sucursale intrajudeŃene: Muntenia
prioritar în Transilvania. Directori, succesiv: Ilie (Piteşti); Argeşul (Curtea de Argeş); alte 24 de
Voicu, Ana GhiŃă, Florian Goran (v.). SpaŃiu puncte de lucru. Acordarea de credite membrilor
distinct, clădirea Hotelului Argeş, Piteşti, deponenŃi operaŃiuni de mandat pentru

72
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

întreprinderile partenere; atragerea de surse


băneşti de la populaŃie prin conturi la termen, BANCA NAłIONALĂ A ROMÂNIEI
carnete de economii, certificate; alte produse şi SUCURSALA ARGEŞ (1894 ~). InstituŃie
servicii. Directori cunoscuŃi: Mircea Avram independentă a statului, sediul la Piteşti. IniŃial,
(Câmpulung, Argeş), Rodica Falcă (Piteşti), agenŃie locală, organizată conform Decretului
Elena Grigore (Curtea de Argeş). Peste 40 000 de Regal Nr. 1595 din 1880, fondator, Grigore T.
membri în 2009. (C.D.B.). Coandă (v.). FinanŃarea unor importante proiecte
economice şi administrative din Argeş-Muscel,
BANCA CREDITUL AGRICOL gestionarea sumelor bugetare aferente zonei,
SUCURSALA PITEŞTI (1892-1912). InstituŃie asigurarea controlului financiar în domeniu.
de specialitate, înfiinŃată conform normelor FacilităŃi investiŃionale din partea statului (1952-
aprobate guvernamental, Bucureşti, 2/14 iunie 1990). După 1990, competenŃe privind
1892. Împrumuturi: persoane fizice, cooperative, supravegherea instituŃiilor de credit din judeŃele
asociaŃii, ferme, fabrici de prelucrare. Argeş şi Vâlcea. Adaptarea activităŃii la cerinŃele
Continuarea proiectelor dezvoltate anterior prin impuse prin: economia de piaŃă, libera
Casa Creditului Agricol Argeş (1881-1892). concurenŃă, regulile specifice Uniunii Europene.
Stimularea creşterii producŃiilor de cereale, Directori cunoscuŃi: Eftimie ChircuŃă, Victor
fructe, vin, plante tehnice, a exportului european Enescu, Nicolae Hirizan (v.), Ion Popescu, Ion
şi a importului de maşini agricole. Relansarea Bădescu (v.), Sergiu Dan Bogoi (v.). LocaŃie
sistemului românesc în domeniu (1938-1948): proprie, arhitect, Frederica Braun, executant,
Sucursala Piteşti a Băncii Creditul NaŃional Trustul de ConstrucŃii Argeş (1964). Reabilitare
Agricol. Alte unităŃi importante de profil în şi modernizare (1993-1997), arhitect, Pompiliu
Argeş-Muscel (perioada interbelică): băncile Soare (v.), constructor, SC Secona SA Piteşti,
Sindicatul Viticol (1925 ~); łăranilor Argeşeni manager, Mihai Constantin Mitrache (v.). Ample
(1925 ~); łărănească Trivalea (1925~); colaborări cu factorii de decizie ai Argeşului
cooperativele Forestiera (1933-1947); Tovărăşia contemporan. (I.T.B.).
Argeşană (1936-1950); Olteanca (1937-1941);
Argeşul Pomicol (1939-1948). Sedii în Piteşti sau
BANCA RAIFFEISEN CENTRUL
Câmpulung. Diverse iniŃiative, donaŃii colaborări
REGIONAL ARGEŞ (2002 ~). Societate cu
comunitare. (C.D.B.)
capital privat, preponderent austriac, având
reprezentanŃă în România din 1994. Asociere, la
BANCA CREDITUL COMERCIAL
Piteşti, cu Sucursala Argeş a Băncii Agricole
PITEŞTI (1925-1948). Societate tradiŃională pe
(1998), acŃionar majoritar prin absorbŃie,
acŃiuni agreată de: Sucursala Piteşti a Băncii
Raiffeisen Bank (2002). AgenŃii urbane şi rurale.
NaŃionale; Camera de ComerŃ şi Industrie Argeş;
Creditări de investiŃii, depozite personale,
Prefectura Argeş. Împrumuturi: persoane fizice,
colaborări interbancare europene. LocaŃii noi
asociaŃii, firme productive şi pentru desfacere,
pentru: Centrul Regional de CorporaŃii Argeş-
agenŃii de import-export, cooperative. Alte unităŃi
Dolj, director, Ion Popescu; Grupul Retail Argeş-
asemănătoare (perioada interbelică), băncile:
Vâlcea, director, Nicolae Teodorescu; AgenŃia
Albina, Argeşul, Avântul, ComerŃului şi
Piteşti, director, Nicoleta Ionescu. Arhitect,
Industriei, Creditul Argeşan, Creditul Muncii,
Anton Staicu (v.), constructori, firme din Piteşti
Furnica, MunŃii CoŃi, Negoiul, Pensionarilor,
şi Bucureşti (2006-2009). IniŃiative comunitare.
PerseverenŃa, Piteşti, Populară, SperanŃa,
(I.T.B.).
Tehnica Argeşană, Victoria; cooperativele:
Lumina Argeşană, Meşteşugarii Români, Munca
BANCA ROMÂNĂ DE
Argeşană; federalele: Argeş, Ferdinand, Fotin
DEZVOLTARE GRUPUL PITEŞTI (1991 ~).
Enescu. Diverse, iniŃiative, donaŃii, colaborări
Societate cu capital majoritar româno-francez,
comunitare. (I.G.B.)
sucursale judeŃene în Argeş, Vâlcea, DâmboviŃa.

73
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Continuarea, prin alte modalităŃi, a operaŃiunilor Câmpulung (1967), Institutul Politehnic,


prestate anterior, în profil teritorial, de Banca Bucureşti (1972). Doctorat, informatică,
NaŃională de InvestiŃii. Diversificarea activităŃii Bucureşti (1982). Analist de sistem: Institutul
conform cerinŃelor economiei de piaŃă, liberei Central pentru Conducere şi Informatică,
iniŃiative, concurenŃei continentale, privatizării Bucureşti (1972-1982); şef, Oficiul de Calcul,
investiŃiilor din industrie, comerŃ, construcŃii. Biblioteca Centrală de Stat a României (1982-
Depozite de economii. Modernizarea locaŃiei 1990), Biblioteca Centrală Universitară,
(1993-1997), arhitect, Adriana Pintea Bucureşti (1990-1994). Director, DirecŃia pentru
(Bucureşti); executant, SC Secona SA Piteşti, Dezvoltare Socială şi Reforma AdministraŃiei,
manager, Mihai Constantin Mitrache (v.). Guvernul României (1994-1997); director
Directori cunoscuŃi: Constantin Vochin, George general, Institutul NaŃional de Cercetare
Caval (v.). Colaborări cu factorii decizionali din Dezvoltare în Informatică, Bucureşti (1997-
teritoriile de referinŃă. Diverse iniŃiative 2001). Activitate didactică, Universitatea din
comunitare. (G.H.). Bucureşti (1993-2005). Volume importante:
Sisteme automatizate de informare şi
documentare (1997); Biblioteca şi societatea
BANCA ROMÂNĂ DE INVESTIłII
(2001, în colaborare); Plata taxelor şi
SUCURSALA ARGEŞ (1948 - 1991). InstituŃie
impozitelor prin sisteme electronice (2002);
de stat, sediul la Piteşti. Activitate specializată în
Sisteme inteligente de transport: ghid pentru
judeŃele Argeş şi Vâlcea. Derularea operaŃiunilor
utilizatori şi dezvoltatori (2003, în colaborare).
financiare conform deciziilor strategice stabilite
Studii, articole, reuniuni ştiinŃifice naŃionale şi
de forurile economice naŃionale, cu deosebire
internaŃionale. Implementarea sistemului
pentru realizarea platformelor industriale,
informaŃional în bibliotecile publice din
cartierelor rezidenŃiale, reŃelelor urbane. LocaŃie
România. (I.E.C.).
proprie, edificată în 1965-1967, arhitect, Ion V.
Popescu (v.); şef de şantier, Gheorghe Nelepcu,
Trustul de ConstrucŃii Argeş. Directori cunoscuŃi:
BANCPOST SUCURSALA ARGEŞ
Iacob Singer, Gheorghe Vrabie, Viorel Floreci,
(1992 ~). Societate comercială financiară, sediul
Ion NeamŃu, Gheorghe Hera (v.), Ion Dumitrică.
în Piteşti. Activitate privatizată integral din
Importante contribuŃii comunitare. (I.T.B.).
2002, agreată de Grupul Eurobank EFG.
ActivităŃi diversificate pentru clienŃii corporatori,
BANCA TRANSILVANIA
investiŃionari şi persoane fizice, sistem clasic sau
SUCURSALA PITEŞTI (1998 ~). Societate
virtual, relaŃii continentale. Centrul de Afaceri la
comercială cu capital privat majoritar românesc,
Piteşti, agenŃii în celelalte oraşe din Argeş.
sediul central la Cluj-Napoca (1993 ~). În Argeş,
Directori cunoscuŃi: Florian Telpeşel, Adriana
opt unităŃi afiliate la: Piteşti, Câmpulung, Curtea
NeguŃ, Mariana Sandu. LocaŃie proprie, arhitect,
de Argeş, Mioveni. Activitate specifică, linii de
Pompiliu Soare (v.), zona centrală a
afaceri retail, întreprinderi mici şi mijlocii,
municipiului; constructor, SC Tungal Metrou SA,
corporate, divizia pentru medici. LocaŃie în zona
Bucureşti (1997). Colaborări comunitare.
centrală a municipiului Piteşti. Directori
(I.T.B.).
cunoscuŃi: Iulian Cioflan (v.), Alexandru
Simionescu, Cristina Popescu, Cristina
Mărgăritescu (2007 ~). Diverse colaborări BANTAŞ, Andrei M. (Iaşi, 30 noiembrie
comunitare. (I.G. B.). 1930 – Bucureşti, 17 ianuarie 1997). Profesor
universitar, engleză, traducător, publicist.
Activitate la Piteşti în perioada 1970-1985.
BANCIU, Doina (n. Malu, Godeni,
Liceul Sfântul Sava, Bucureşti (1947), Facultatea
Muscel, 14 noiembrie 1948). Inginer,
de Filologie, Bucureşti (1951). Doctorat, engleză,
informatician, publicist. Liceul Dinicu Golescu,
Bucureşti (1976). PrestaŃii didactice şi cercetare:

74
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Universitatea Bucureşti (1951-1970); Institutul implementarea evidenŃelor informatizate în


de ÎnvăŃământ Superior, Piteşti (1970-1985); domeniu. Membru, Consiliul JudeŃean Argeş
Institutul George Călinescu, Bucureşti (1985- (2004 – 2005), reprezentând Partidul NaŃional
1990); Universitatea Lucian Blaga, Sibiu (1990- Liberal. Studii, articole, interviuri pe diverse
1997). Conducător de doctorat. Volum important: teme. Aprecieri publice. (I.T.B.).
Didactica traducerii (1999, în colaborare,
postum). Numeroase studii, articole, dicŃionare, BARANGĂ, Ilie I. (n. Podu Broşteni,
antologii, reuniuni internaŃionale în domeniu. Costeşti, Argeş, 8 februarie 1939). Profesor
Tălmăciri din cunoscuŃi autori europeni şi gradul I, limba şi literatura română, bibliograf,
americani. Traduceri în limba engleză, din: Mihai publicist. Şcoala Medie de BăieŃi Nr. 1/Colegiul
Eminescu (Premiul Uniunii Scriitorilor, I.C.Brătianu, Piteşti (1956), Şcoala Postliceală
Bucureşti, 1978); Tudor Arghezi; Ion Barbu. de Biblioteconomie (1959), Universitatea din
Valoroase referinŃe critice. CreaŃii literare proprii. Bucureşti (1971). Bibliotecar – şef, Târgu
ContribuŃii la dezvoltarea învăŃământului Frumos, Iaşi (1959 – 1961), bibliograf,
superior din Piteşti. Aprecieri publice. (I. A. B.). Biblioteca Regională/JudeŃeană Argeş (1961 –
1976). Activitate didactică: şcolile nr. 7 şi nr. 16,
BANU, Ilarion V. (n. Stoeneşti, Argeş, 4 Piteşti; şcolile speciale Valea Mare şi Costeşti,
martie 1951). Inginer tehnolog, universitar. Argeş; Liceul Industrial Nr. 3, Piteşti (1976 –
Liceul Nr. 2, Câmpulung (1970), Universitatea 1979; 1984 – 2003); Facultatea de ÎnvăŃământ
Transilvania, Braşov (1975). Doctorat, Pedagogic, Piteşti, SecŃia StudenŃi Străini (1979 –
tehnologie, Braşov (1999). Titular, Institutul de 1984). Volume importante: PublicaŃii periodice
ÎnvăŃîmânt Superior/Universitatea din Piteşti din Argeş. 1875 – 1900 (1971); DicŃionarul
(1980~). Volume importante (în colaborare): presei argeşene (2003, 2005); DicŃionar de
Tehnologia fabricării maşinilor (2000); sinonime (2007, în colaborare); Proverbe,
Elemente de proiectare şi verificare a proceselor zicători, ghicitori (2008, în colaborare);
de fabricaŃie (2002). Studii, articole, referate DicŃionar explicativ şcolar (2008, în colaborare);
publicate în reviste de specialitate din Ńară. Noi contribuŃii bibliografice la studiul operei lui
Contracte de cercetare pentru industrie. Mihail Diaconescu (2009). Numeroase studii,
Reuniuni ştiinŃifice naŃionale şi internaŃionale. articole, comunicări, referate, cronici, publicate
Membru, prestigioase asociaŃii profesionale în în presa locală şi centrală. Redactor responsabil
domeniu. ContribuŃii la evoluŃia învăŃământului Buletinul ŞtiinŃific al FacultăŃii de ÎnvăŃământ
superior tehnic din Piteşti. Aprecieri publice. Pedagogic, Piteşti (1983). Lector editorial.
(A.Ş.). ContribuŃii distincte la cunoaşterea tradiŃiei
presei argeşene şi muscelene. Diverse
recunoaşteri publice. (P.P.).
BANZEA, Gheorghe C. (n. Câmpulung,
Argeş, 21 iulie 1952). Economist, funcŃionar de
stat, manager. Liceul Dinicu Golescu, BARANGĂ, Victor V. (Sfârşitul
Câmpulung (1971), Academia de Studii secolului XIX – Prima jumătate a secolului XX).
Economice, Bucureşti (1975). Economist: Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse
Întreprinderea de ComerŃ Exterior Agroexport, suprafeŃe de teren în localitatea Ciupa, plasa
Bucureşti (1975 – 1978); şef serviciu export, Dâmbovnic, expropriate parŃial prin Legea
director comercial, economist, Intreprinderea/SC pentru definitivarea Reformei Agrare din 17
ARO, Câmpulung (1978 – 2003 ). Director iulie 1921, aplicată de guvernul condus de
executiv, DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Alexandru Averescu. (I.I.Ş.).
Argeş, (2005 − 2009). Promovarea produselor
româneşti în state din Africa, America de Nord, BARASCHI, Constantin A.
Asia, Europa (1975 ∼ 1990), sistematizarea (Câmpulung, Muscel, 17 noiembrie 1902 –
atragerii impozitelor şi taxelor datorate statului, Bucureşti, 22 martie 1966). Membru

75
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

corespondent al Academiei Române (2 iulie zilei (2000 ~) pentru stimularea talentelor în artă,
1955). Artist plastic, sculptură, profesor ştiinŃă, urbanism. Realizator şi moderator,
universitar. Şcoala Comercială, Câmpulung emisiuni televizate, studiouri locale sau
(1916), Şcoala NaŃională de Arte Frumoase, naŃionale. Aprecieri publice. (I.M.M.).
Bucureşti (1925), academiile La Grande
Chaumière şi Julian (1927-1929), Paris. BARBA, Ioan N. (Livezi, Grecia, 28
InfluenŃat de cunoscuŃii artişti plastici ai ianuarie 1929 – Piteşti, Argeş, 17 octombrie
timpului: Emile Antoine Bourdelle şi Bouchard. 2001). Inginer, prelucrarea lemnului, manager.
Debut artistic, Salonul Oficial al României Stabilit în Argeş din 1933. Liceul Industrial Nr.
(1925). Laureat, expoziŃiile internaŃionale: 1, Bucureşti (1948), Institutul Politehnic, Braşov
Barcelona (1929), Paris (1937), Milano (1937). (1954). Inginer: întreprinderile de
Participări frecvente, expoziŃiile Tinerimea industrializarea lemnului: Băbeni, Vâlcea (1955-
Română, AsociaŃia Grupul Nostru, Bucureşti. 1958); Curtea de Argeş (1958 – 1960). Director
Profesor şi director, Institutul de Arte Plastice tehnic, combinatele de prelucrarea lemnului:
Nicolae Grigorescu, Bucureşti. Monumentalist. Râmnicu Vâlcea (1960 -1965); Piteşti (1965 –
Lucrări reprezentative: sculpturi tematice şi 1984; şef secŃie, 1985 – 1990). Inginer principal,
decorative, Arcul de Triumf, Bucureşti (1935- Ministerul Industriei Lemnului şi Materialelor de
1936); busturile Mihail Sadoveanu, George ConstrucŃii, Bucureşti (1984 – 1985). Preocupări
Georgescu, Camil Ressu, George Calboreanu, ştiinŃifice şi culturale: dezbateri, simpozioane,
George Enescu; statuia Nicolae Bălcescu, consfătuiri specializate. Tratative, comerŃ
Piteşti, amplasată postum (1969). Autor, primul exterior, Ńări din America de Sud, Asia, Europa.
Tratat de sculptură din literatura română de Activitate pentru: dezvoltarea industriei de profil
specialitate (1964). Preşedinte, AsociaŃia în zona Argeş – Muscel – Vâlcea; promovarea
Sculptorilor din România. Incinerat, Bucureşti, tehnologiilor performante; extinderea autodotării.
urna cu cenuşă, Cimitirul Flămânda, Diverse aprecieri publice. (I.D.P.).
Câmpulung, Argeş. ContribuŃii esenŃiale privind:
adaptarea sculpturii tradiŃionale la stilurile BARBU BARBILIAN, Constantin I.
europene; dezvoltarea învăŃământului artistic (A doua jumătate a secolului XIX-Începutul
autohton; promovarea imaginii zonei Argeş- secolului XX). Jurist, proprietar urban, publicist.
Muscel în mediile intelectuale naŃionale. Repere Domiciliu şi activitate în judeŃul Muscel (1894-
expoziŃionale muzeale, stradale. Casă memorială, 1904; 1905-1910). Facultatea de Drept,
stradă eponimă, statuie, Câmpulung, Argeş, alte Bucureşti (1894). Magistrat, judecătoriile de
importante aprecieri publice. (S.D.V.). pace: Rucăr (1894-1896), Topoloveni (1896-
1898), Stâlpeni (1898), Câmpulung (1898-1902;
1905-1908), Muscel. Judecător, locŃiitor de
BARAłĂ, Marilena Gh. (n. PădureŃi,
preşedinte, Tribunalul Muscel (1902-1904, 1908-
Lunca Corbului, Argeş, 22 octombrie 1954).
1910); preşedinte, tribunalele: Roman, NeamŃ
Inginer mecanic, manager, om de afaceri, ziarist.
(1904-1905), Giurgiu, Ilfov (1910 ~). Articole pe
Liceul/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti (1973),
diverse teme apărute în ziare din localităŃile
Facultatea Tehnologia ConstrucŃiilor de Maşini,
urbane amintite. IniŃiative şi aprecieri
Piteşti (1977); Facultatea de ComerŃ Exterior,
comunitare. (G.F.C.).
Bucureşti (2002). Activitate productivă:
Întreprinderea de Autoturisme Dacia, Colibaşi,
Argeş (1977-1989). Preşedinte fondator, BARBU, Ion C./BARBILIAN, Dan
proprietar, cotidianul Curierul zilei (1994-1997), (Câmpulung, Muscel, 19 martie 1895 –
trustului de presă: Curierul zilei, Piteşti, Argeş Bucureşti, 11 august 1961). Membru post-
(1997 ~) şi Republica, Bucureşti (1997-1999). mortem al Academiei Române (31 ianuarie
IniŃiative speciale: demersul caritabil Oameni 1991). Matematician, poet, profesor universitar.
care ajută oameni (1998 ~); Festivalul Curierul Liceul Mihai Viteazul, Bucureşti (1914),

76
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Facultatea de ŞtiinŃe, Bucureşti (1920). Stagii, studii, articole, granturi, reuniuni ştiinŃifice
universităŃile Göttingen, Tübingen, Berlin interne şi internaŃionale. Membru, prestigioase
Germania (1921~1924). Doctorat, matematici, foruri academice din mai multe state ale lumii,
Bucureşti (1929). Activitate didactică, Facultatea societăŃi profesionale, structuri ministeriale.
de Matematică, Bucureşti (1926-1961). Referent, ContribuŃii definitorii la: dezvoltarea
congresele de specialitate de la Praga, Pyrmont, învăŃământului superior argeşean; realizarea
Oslo, Baden-Baden, Dresda. Fondator, Institutul reformei curriculare; amplificarea cercetării
de Matematici al Academiei Române, Bucureşti ştiinŃifice; edificarea Campusului Târgu din Vale,
(1948). Volume ştiinŃifice: Rezolvarea integrarea UniversităŃii din Piteşti în comunitatea
exhaustivă a problemei lui Abel (1948); locală; conexarea instituŃiei la cerinŃele
Lărgirea noŃiunii de grup resolubil (1950); sistemului european de valori. Diverse aprecieri
Grupuri de operatori (1960). Volume literare: publice. (M.C.S.).
După melci (1921); Joc secund (1930); Pagini
inedite (postum, 1981). Colaborări, revistele: BARBU, Ion I. (n. Craiova, Dolj, 24
Literatorul, Sburătorul, ViaŃa Românească, decembrie 1938). Sportiv de performanŃă, fotbal,
Axa, Bucureşti. Dezvoltarea matematicilor antrenor, manager. Stabilit la Piteşti din 1959.
contemporane (SpaŃiile barbiliene), divesificarea Studii liceale la Craiova (1958), Facultatea de
creaŃiei poetice, implementarea stiinŃei şi culturii EducaŃie Fizică şi Sport, Piteşti (1967). Jucător
româneşti în medii europene. Premiul Gheorghe profesionist: Universitatea Craiova (1953 –
Lazăr al Academiei Române (1956) pentru 1959), Dinamo, Piteşti/Fotbal Club Argeş, Piteşti
Teoria aritmetică a idealelor. Numeroase referiri (1959 – 1970; 1971 – 1973), Beşiktaş, Istanbul,
critice antume şi postume. Scriere distinctă: Turcia (1970 – 1971). SelecŃionat în Echipa
Gerda Barbilian, Ion Barbu – Amintiri (1979). NaŃională a României (1967 – 1968), căpitan
Colaborări şi donaŃii comunitare. Stradă eponimă (1968). Preşedinte executiv, Fotbal Club Argeş,
în Câmpulung, Argeş, alte numeroase aprecieri Piteşti (1975-1982). Antrenor, Metalurgistul
publice. (S.D.V.). Cugir, Alba. Maestru al sportului (1972), şef,
comisia de fotbal, DirecŃia JudeŃeană de Sport,
BARBU, Gheorghe V. (n. Sâmbureşti, Argeş (1982-2003). CetăŃean de Onoare al
Olt, 31 octombrie 1947). Profesor universitar, Municipiului Piteşti, alte aprecieri publice.
matematică, informatician, manager. Stabilit la (N.M.).
Piteşti din 1970. Liceul Nicolae
Bălcescu/Colegiul Ion. C. Brătianu, Piteşti BARBU, Nicolae (Sfârşitul secolului
(1965), Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi XIX – Prima jumătate a secolului XX). Mare
(1970). Doctorat, matematici, Bucureşti (1987). proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeŃe de
Stagii în Ńări din Africa, America de Nord, teren în localitatea Mozăceni, plasa Dâmbovnic,
Europa. Frate cu Nicolae B. (v.) Informatician: expropriate parŃial prin Legea pentru
Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc, definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie 1921,
Piteşti (1970-1971); Centrul Teritorial de Calcul aplicată de guvernul condus de Alexandru
Electronic, Piteşti (1971-1979). Activitate Averescu. (I.I.Ş.).
didactică şi ştiinŃifică, Institutul de ÎnvăŃământ
Superior/Universitatea din Piteşti (1979 ~), rector BARBU, Nicolae V. (n. Sâmbureşti, Olt,
(1996-2004, 2008~), preşedinte, Consiliul de 1 iunie 1940). Profesor universitar, filosofie,
AdministraŃie (1996 ~). Volume importante: manager. Stabilit la Piteşti din 1970. Liceul
Modele de simulare cu aplicaŃii în fiabilitate Nicolae Bălcescu/Colegiul Alexandru Lahovari,
(1992); Bazele informaticii (1997, în Râmnicu Vâlcea (1957), Facultatea de Istorie-
colaborare); Modele ale cercetării operaŃionale Geografie, Timişoara (1962), Facultatea de
(1999); Calculatoare personale şi programare Filosofie, Iaşi (1970). Doctorat, filosofie,
în C/C++(2005, în colaborare). Numeroase Bucureşti (1983). Frate cu Gheorghe B. (v.).

77
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Activitate didactică: şcoli din judeŃele Sibiu, Olt, Germania (1996), România (2006, 2007).
Argeş (1962-1975); Institutul de ÎnvăŃământ Membră, Uniunea Artiştilor Plastici din România
Superior/Universitatea din Piteşti (1975 ~). (1990), alte aprecieri publice. (S.N.).
Decan, Facultatea de ŞtiinŃe Economice,
Juridice, Administrative (2000-2008). Volume BARBU, Sabina I. (Valea Mărului,
importante: Filosofie. Elemente de istorie a Budeasa, Argeş, 7 august 1934 – Iaşi, 2 ianuarie
filosofiei (2001); Bazele ştiinŃei politice (2001); 2010). Inginer, industrie textilă, manager,
Politologie (2002); Doctrine politice funcŃionar public. Liceul de Fete/Colegiul Zinca
contemporane (2010). Studii, articole, interviuri, Golescu Piteşti (1952), Institutul Politehnic, Iaşi
reuniuni ştiinŃifice naŃionale şi internaŃionale. (1957), Facultatea de Economie Industrială,
ContribuŃii la dezvoltarea învăŃământului Bucureşti (1965). Activitate productivă,
superior din Piteşti, înfiinŃarea specializărilor: Întreprinderea Textila, Piteşti, şefă de secŃie
Filosofie, Jurnalism şi Comunicare, Drept, (1957-1971, 1982-1990). Expert, Comisia
Contabilitate şi Informatică de Gestiune, FinaŃe- Economică a judeŃului Argeş (1971-1972);
Bănci, Turism-Servicii. Colaborări redacŃionale, viceprimar, municipiul Piteşti (1972-1979).
ziare şi reviste din Argeş. Participant activ, în Preşedinte, Uniunea JudeŃeană a Cooperativelor
Piteşti, la evenimentele revoluŃionare din Meşteşugăreşti Argeş (1979-1981). Documentări
decembrie 1989. Membru, asociaŃii în domeniu. externe, state din Europa. Studii, articole,
Diverse recunoaşteri publice. (M.C.S.). interviuri, reuniuni naŃionale şi internaŃionale în
domeniile amintite. Diverse iniŃiative cetăŃeneşti.
BARBU, Nicolae (Retevoeşti, Pietroşani, Aprecieri publice (I.D.P.).
Argeş, 25 septembrie 1955). Preot, publicist.
Seminarul Teologic, Craiova (1975), Institutul
BARBU, Sandu D. (n. Cervenia,
Teologic Universitar, Bucureşti (1980). Preot,
Teleorman, 1 iulie 1932). Inginer,
parohiile: Leiceşti, Coşeşti, Retevoeşti, Argeş
electroenergetic, manager, publicist. Stabilit la
(1980-1996). Sfântul Ilie, Drumul Taberei (1996-
Piteşti din 1965. Liceul Alexandru Ghica,
2002) şi Teiul Doamnei Ghica, Bucureşti (2002
Alexandria, Teleorman (1950), Institutul
~). SusŃinute preocupări gospodăreşti. Volume
Politehnic, Bucureşti (1965). Tehnician,
importante: Codul bunelor maniere în raportul
Întreprinderea de ReŃele Electrice, Târgovişte,
Om-Biserică (1999); Imnul Floriilor (1999);
DâmboviŃa (1953-1966), inginer principal
Enciclopedia marilor personalităŃi din istoria,
(1966), şef secŃie (1966 – 1973), director adjunct
ştiinŃa şi cultura românească de-a lungul
(1973 – 1984), inginer şef (1984 –
timpului, I-V (1999-2003), Sfânta Biserică Teiul
1990),director tehnic (1990 – 1994),
Doamnei Ghika (2002, în colaborare).
Întreprinderea de ReŃele Electrice, Piteşti, Argeş.
Preocupări redacŃionale, revista Filotheia, Curtea
IniŃierea realizării Centrului de Telemecanizare
de Argeş. Articole, studii, analize teologice.
(1979 – 1982) şi a clădirii StaŃiei 110 kV Piteşti
Aprecieri publice. (S.P.).
(1982 – 1984). Volume importante:
Telemecanizarea staŃiilor de transformare cu
BARBU – CIOATĂ, Paula N. (n. Piatra
logică programabilă computerizată (1980);
Olt, Olt, 20 ianuarie 1955). Artist plastic, pictură,
Microcentralele pe râurile Limpedea şi Topolog
modă. Domiciliu tradiŃional la Piteşti, Argeş.
(1985); seria Lumea: Burnazului (2001, 2006);
Liceul de Muzică şi Arte Plastice, Piteşti (1974),
în schimbare (2002, 2007); în migraŃie (2003,
Institutul Nicolae Grigorescu, Bucureşti, Clasa
2007); prometeilor (2004); făurarilor (2005);
Leontina Mailatescu (1981). Activitate didactică,
Epocii de Aur (2008). Inovator şi inventator.
Universitatea NaŃională de Artă, Bucureşti (1990
Studii, analize, rapoarte tehnice reuniuni
~). ExpoziŃii personale şi de grup, pictură: Piteşti
ştiinŃifice naŃionale şi internaŃionale în domeniu.
(1988); Chişinău, Republica Moldova (2005).
Recunoaşteri publice. (I.T.B.).
Prezentări şi expoziŃii de modă: Italia (1995),

78
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

România. Premiul Marin Preda, Concursul


BARBU TINCA, Eneotul (Sfârşitul NaŃional de Proză Scurtă, Siliştea-Gumeşti,
secolului XIX – Prima jumătate a secolului XX). Teleorman (1986), Premiul Liviu Rebreanu al
Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse Uniunii Scriitorilor (1986). Alte recunoaşteri
suprafeŃe de teren în localitatea Piteşti, publice. (M.M.O.).
expropriate parŃial prin Legea pentru
definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie 1921, BAROUL ARGEŞ (2003 ∼ ). AsociaŃie
aplicată de guvernul condus de Alexandru cu caracter privat pentru exercitarea profesiei
Averescu. (I.I.Ş.). liberale de avocat, organizată conform
prevederilor Legii Nr. 51, din 1995 şi Legii Nr.
255, din 2004. Sediul în Piteşti. Agreată de
BARBU MILITARU, Telly ( Bucureşti, Uniunea NaŃională a Barourilor din România .
1908 – Bucureşti, 15 decembrie 1998). ActriŃă de Statut propriu, însemne înregistrate la Oficiul de
teatru şi radio. Activitate la Piteşti în perioada Stat pentru InvenŃii şi Mărci, Bucureşti. Decan
1954 – 1969. Liceul Pitar Moş, Bucureşti, fondator, în Argeş, Florian George Roată;
Conservatorul Regal, Bucureşti, Clasa Maria prodecan, Ion Bulacu (v.).Diverse activităŃi
Filotti şi Maria Giurgea. ActriŃă: Companii comunitare. (E.I.F.)
particulare, Bucureşti (1928 – 1948); Teatrul
Alexandru Davila, Piteşti (1954 – 1969); Teatrul
Ion Vasilescu, Bucureşti (1969 – 1988). Roluri de BAROUL/COLEGIUL ARGEŞ (1885
referinŃă: Scampolo (Scampolo, Dario ∼ ). AsociaŃie cu caracter privat pentru
Nicodemi); Neaga (Deşteapta pământului, exercitarea profesiei liberale de avocat, înfiinŃată
Victor Ion Popa); Neriana (Cei ce caută pe baza reglementărilor oficiale de la sfârşitul
fericirea, Orlin Vasiliev); Zoia (GaiŃele, secolului XIX. Sediul la Piteşti Anterior,
Alexandru KiriŃescu); Maria (Noaptea regilor, preocupări ocazionale, admise prin: reformele
William Shakespeare). Colaborări radiofonice, domnilor łării Româneşti, Constantin Ipsilanti
regizori, Mihai Zirra, Paul Stratilat. Consemnări (1774 ∼ 1807) şi Ioan Gheorghe Caragea (1812 –
speciale în: Istoria teatrului românesc (Ion 1818); Regulamentul Organic (1831-1858) ;
Massoff); Amintirile unui dramaturg (Mircea Legea Nr. 170, din 1864. Reorganizare conform
Ştefănescu); Ghinionul a fost norocul meu (Ion Legii Nr. 3, din 1948: Colegiul Regional /
Focşa). Membră, asociaŃii profesionale în JudeŃean Argeş, subordonat Ministrului JustiŃiei
domeniu, alte recunoaşteri publice antume şi (Legea Nr. 132, din 1952), admişi 36 de avocaŃi
postume. (I.F.). din 84 (criterii politice). Restructurări pe baza
Legii Nr. 90, din 1990, a Legii Nr. 51, din 1995.
Statut propriu. Decani cunoscuŃi: Toma
BAROS, Aurel M. (n. Urlueni, Bârla, Trifonescu (v.), Alexandru Fostiropol (v.), Petre
Argeş, 6 martie 1955). Editor, scriitor, manager. Comăneanu (v.), Ion I. Purcăreanu (v.), Honoriu
Liceul Matei Basarab, Bucureşti (1974), Bănescu (v.), Atanasiu Velicu, Ion D. Ghinescu
Academia de Studii Economice, Bucureşti (v.),Theodor Simionescu (v), Nicolae Bădescu,
(1980). FuncŃionar: Primăria Capitalei (1980- Traian Zimnicaru, Vasile PanŃurescu, Benedict
1986); Uniunea Scriitorilor din România (1986- Diaconescu, Ion Popa, Constantin
1990). Director, Editura AMB, Bucureşti (1990 Chireac,Nicolae Zărnescu (v.). Scriere
~). Volume importante: Pământul ne rabdă pe monografică, Titică Predescu (v.). Implicări
toŃi, I (roman, 1986); Calea dragostei şi-a morŃii comunitare. (E.I.F.).
peste care treci o dată (roman, 1990, 1991); La
furat de fete mari (proză scurtă 1993). BAROUL MUSCEL (1885 – 1952).
Colaborator, revistele: România literară, AsociaŃie cu caracter privat pentru exercitarea
Luceafărul, Tribuna, Convorbiri literare, Argeş, profesiei liberale de avocat, înfiinŃată pe baza
Transilvania. Membru, Uniunea Scriitorilor din reglementărilor oficiale de la sfârşitul secolului

79
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

XIX. Sediul la Câmpulung, Muscel. Anterior, eponim: Laiotă B. (v.); Basarab cel Tânăr (v.);
preocupări ocazionale, admise prin: reformele Neagoe B. (v.), Matei B. (v.). PrezenŃă
domnilor łării Româneşti, Constantin Ipsilanti definitorie a Caselor domneşti din Argeş-Muscel
(1774~1807) şi Ioan Gheorghe Caragea (1812- în evoluŃia autohtonă din toate timpurile. (V.N.).
1818); Regulamentul Organic (1831-1858) ;
Legea Nr. 170, din 1864. Reorganizări succesive BASARAB CEL TÂNĂR / łEPELUŞ
(1907-1952). Decani cunoscuŃi: Alexandru (Secolul XV). Domn al łării Româneşti (1477 –
Muşatescu (v.); Nicolae Constantinescu (v.). 1482), component al Casei dinastice tradiŃionale
Patrimoniu imobiliar propriu: Câmpulung, de la Argeş. Conferă oraşului Piteşti, în
Muscel; StaŃiunea Carmen Silva/Eforie Sud, premieră, calitatea de reşedinŃă oficială
ConstanŃa Birou de avocatură, integrat temporară prin întrunirea în localitate, a Sfatului
Colegiului Piteşti (Legea Nr. 132, din 1952). Voievodal (16 august 1481). Definirea, parŃial, a
După 1990, apartenenŃă la forurile profesionale Complexului monahal de la Tutana, Argeş,
judeŃene Argeş. Importante activităŃi comunitare. dezvoltat, apoi, de Radu cel Mare (v.), Mihnea
(E.I.F.). Turcitul (1577~1591), Mihai Viteazul (v.),
Mihnea cel Rău (v.). Consolidarea sistemului
BAROZZI, Constantin (Bucureşti, 14 feudalităŃii clasice în Muntenia. (C.N.).
octombrie 1833 – Bucureşti, 15 aprilie 1921).
Membru de Onoare al Academiei Române.
BASARAB I (Sfârşitul secolului XIII –
OfiŃer de carieră, geniu, general, parlamentar,
Câmpulung, Muscel, 1352). Domn al łării
demnitar. Integrat spaŃialităŃii argeşene prin
Româneşti (c.1310-1352) Integrat zonei istorice
activităŃi de interes general. Şcoala Militară,
Argeş – Muscel ca fondator eponim al primei
Bucureşti (1856); stagiu, Institutul Geografic al
dinastii tradiŃionale dintre Dunăre şi CarpaŃi,
Armatei, Viena, Austria (1857). Activitate
unificator al voievodatelor riverane râului Olt.
didactică, director, Şcoala Militară de OfiŃeri,
Întemeietor al statului feudal autohton, centrul în
Bucureşti (1857 ~). Şef: Statul Major Operativ,
piemonturile argeşene. Fiul lui Tihomir (v.).
Războiul de IndependenŃă (1877-1878); Statul
Campanii militare victorioase contra tătarilor
Major Regal (1885); Casa Militară Regală
(c.1325 - 1328), extinderea stăpânirii spre est,
(1888); Marele Stat Major, Bucureşti (1895).
inclusiv asupra viitoarelor judeŃe Cahul, Bolgrad,
Ministru de Război (1888), general de divizie
Ismail. Colaborări balcanice cu Ńarul Bulgariei,
(1892), membru fondator, vicepreşedinte,
Mihail Şişman, ajutat în luptele contra oştilor
Societatea Regală de Geografie, revista România
sârbe (28 iulie 1330). Succes răsunător: Posada
Militară, Bucureşti. Senator de Argeş, Colegiul
(9-12 noiembrie 1330), împotriva armatei
Electoral I (1888). IniŃiative pentru dezvoltarea
suzeranului său, regele Ungariei, Carol Robert de
economică a localităŃii urbane Piteşti.
Anjou (1308-1342), consacrarea neatârnării.
Recunoaşteri publice antume şi postume.
Atestarea CetăŃii Argeşului (1330). Din 1343,
(C.D.B.).
asociat, la domnie, cu fiul său, Nicolae
Alexandru B. (v.). Folosirea primei reşedinŃe
BASARAB (Secolul XIV~). Dinastie voievodale Curtea de la Argeş, începerea
tradiŃională a Munteniei, reşedinŃe oficiale construcŃiei Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc
permanente: Curtea de Argeş (anterior 1330; din localitate, fixarea Capitalei Munteniei
1369-1396); Câmpulung, Muscel (1330-1369), independente la Câmpulung (1330). Înhumat
Târgovişte, Bucureşti; reşedinŃe temporare: (1352), Biserica Mănăstirii Negru Vodă, ctitoria
Piteşti, Glavacioc, Cotmeana, Tutana (Argeş). Basarabilor, Câmpulung, Muscel, necropolă
Fondator: Basarab I (v.), Întemeietorul statului domnească, zidită anterior 1351. Cuprinderea
feudal independent łara Românească. Urmaş spaŃiilor şi a primelor instituŃii din Argeş –
direct la tron, Nicolae Alexandru B. (v.). AlŃi Muscel în evoluŃia statală medievală. Statui,
voievozi medievali importanŃi, cu acelaşi busturi, străzi, Câmpulung şi Curtea de Argeş,

80
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

alte semnificative recunoaşteri postume. (V.N.). Cooperativă Agricolă de ProducŃie (1956-1990),


şi AsociaŃia Economică Intercooperatistă
BASARABEANU, Ghelasie (Basarabia, Bascov, complexe zootehnice (1970-1990). Seră
1790 - Curtea de Argeş, 8 noiembrie 1851). industrială (1972-1992). Antrepozite.
Compozitor, protopsalt, copist/caligraf, dascăl de Întreprinderi mici şi mijlocii, zonă rezidenŃială
psaltichie. Activitate la Curtea de Argeş (1817- periurbană. StaŃie feroviară, traseul Piteşti-
1923; 1936-1951). Studii muzicale la Colegiul Curtea de Argeş (1898). Nod rutier spre
NaŃional Sfântul Sava, Bucureşti, Şcoala de Transilvania şi Oltenia, pasaj subteran
cântăreŃi bisericeşti a Mitropoliei, Bucureşti (cu (octombrie 2008). Complex nautic, Şcoala de
ieromonahul Macarie), Şcoala de muzică Fotbal Nicolae Dobrin, Hanul Valea Ursului.
bisericească Sfântul Niculae Şelari, Bucureşti. Cereale, pomicultură, legumicultură, păduri.
Monah, ieromonah (1839), protosinghel (1845), Lucrări monografice: Gheorghe Deaconu,
arhimandrit (1848). Protopsalt, Episcopia Curtea SevastiŃa S. Găiseanu, Sever Moiceanu.
de Argeş (1817-1823); psalt şi caligraf, Redimensionări economice şi gospodăreşti după
Mânăstirea Mărgineni, Prahova (1823-1825); 1990. (G.C.).
dascăl, Episcopia Buzău (1825-1834). Profesor
de muzică bisericească (1836-1851), director BAŞTEA, Gheorghe I. (Rucăr, Muscel,
(1848-1851), Seminarul de Teologie, Curtea de 1882 - ?) Jurist, militant politic, înalt fucŃionar de
Argeş. Manuscrise: Psaltichie grecească (1819), stat. Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung, Muscel
Orânduiala Sfintei Leturghii: a) Aritmetică sau (1901), Facultatea de Drept, Bucureşti (1905).
ştiinŃa socotelii; b) Practică monahală; c) Magistrat, instituŃii specializate din Muscel şi
Fragment liturgic (1820~1823), Antologhionul Argeş. Membru marcant, Partidul NaŃional
şi Stihirarul - Doxastar (1839 – 1840). Liberal. Prefect de Muscel (1936 ~ 1937),
ContribuŃii la dezvoltarea muzicii psaltice activitate favorabilă guvernării cabinetului
româneşti. Aprecieri publice. (L.P.). condus de Gheorghe Tătărăscu. Diverse iniŃiative
comunitare. Aprecieri publice. (I.T.B.).
BASCOV (Secolul XV ~). Comună din
BAT, Ioan N. (n. Rieni, Bihor, 6
judeŃul Argeş, satele: Bascov, Brăileni,
februarie 1941). Inginer, construcŃii civile,
Glâmbocu, Mica, Prislopu Mic, Schiau, Uiasca,
manager, antreprenor. Stabilit la Piteşti din 1969.
Valea Ursului. SuprafaŃa: 41,0 km2. Locuitori:
Liceul Teoretic, Hunedoara (1964), Facultatea de
6.763 (1970); 9.340 (2008). Centru administrativ
ConstrucŃii, Timişoara (1969). Inginer (1969-
de plasă (1908-1930), localitate suburbană
1973), şef lot (1973-1976), şef, SecŃia
municipiului Piteşti (1968-1990). Atestare
Prefabricate (1976-1980), inginer şef, Antrepriza
documentară medievală: 1421 (Radeşti pe
1 (1980-1990), Trustul de ConstrucŃii Argeş,
BaŃcov); 1451 (Uieşti pe BaŃcov/Uiasca); 1570
Piteşti. Director tehnic fondator, acŃionar, SC
(Fleşti, Neagovani, Pouceşti/Păişeşti).
Selca SA Piteşti (1990~).ContribuŃii directe la:
Monumente istorice: Biserica de lemn Bascov
edificarea zonelor rezidenŃiale Războieni şi
(secolul XVIII); Biserica de lemn Glâmbocu
Centru, Complexului Comercial Fortuna,
(1808); cruce de piatră (1802); biserici: Rotăreşti
rezervoarelor de apă Nord (5.000 mc), Piteşti;
(1913); Glâmbocu (1939). Monumente ale
Primăriei şi Catedralei Ortodoxe, Mioveni,
eroilor: Bascov (1920, 1945). Şcoala: Bascov
Argeş; extinderi în cartiere din Câmpulung,
(1838); cămin cultural (1948); bibliotecă publică
Curtea de Argeş, Costeşti, Topoloveni. Interviuri,
(1925). Banca Populară Progresul, Valea Ursului
rapoarte tehnice, analize economice. Aprecieri
(1928-1947); Cooperativa de ProducŃie şi
publice. (M.C.M.).
Consum ÎnălŃarea (1943-1944). Baraj, lac de
acumulare, hidrocentrală (7,5 MW), integrate
BATALIONUL 1 ARGEŞ PITEŞTI
Sistemului NaŃional Argeşul Mare. Exploatare de
(1872-1877). Prima unitate militară distinctă din
petrol, unităŃi regionale specializate (1971).

81
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

judeŃul Argeş, înfiinŃată conform prevederilor confruntările montane pentru apărarea culuarului
Legii de organizare a armatei, promulgată prin strategic meridional Câmpulung-Rucăr-Giuvala
Decretul Nr. 1064, din 1 iulie 1872. LocaŃie la din România din România. Primirea Drapelului
Piteşti. Subordonat Regimentului 2 DorobanŃi, de luptă: 1 iunie 1969. TradiŃional, pregătirea
Râmnicu Vâlcea. În structura Batalionului 1 contingentelor încorporate la termen,
Argeş: Compania 1 Loviştea, reşedinŃă la Şuici rezerviştilor, ofiŃerilor din domeniu (1969-2003).
(plasa Loviştea); Compania 2 Curtea de Argeş, Ulterior, batalion de luptători profesionişti.
reşedinŃă la Curtea de Argeş (plasele Argeş şi Misiuni externe: Kosovo (2008), detaşament
Topolog); Compania 3 Piteşti, reşedinŃă la Piteşti condus de Ovidiu Pop; Afghanistan (2008,
(plasele Oltu şi Piteşti, distinct oraşul propriu 2010), activitate integrată Comandamentului
zis); Compania 4 Cotmeana, reşedinŃa la Costeşti OperaŃional NATO. Erou căzut la datorie:
(plasele Cotmeana şi Gălăşeşti). Integrat Dragoş Alexandrescu (v.). EvidenŃieri naŃionale
Regimentului 4 DorobanŃi Argeş (1877 ~). şi internaŃionale. Colaborări comunitare
Importante atestări documentare. (G.I.N.). permanente. (M.B.).

BATALIONUL I JANDARMI BATALIONUL 33 VÂNĂTORI DE


OPERATIV MUSCEL (1944-1945). MUNTE POSADA CURTEA DE ARGEŞ
FormaŃiune militară specială, transferată de la (2007 ~). Unitate militară specializată în
Babadag, Tulcea, subordonată Legiunii de confruntările montane pentru apărarea CarpaŃilor
Jandarmi Muscel. Activitate militară pe Frontul Meridionali din România. Primirea Drapelului
de Vest (1944-1945), participare la eliberarea de luptă: 20 octombrie 1969. TradiŃional,
Transilvaniei, Ungariei, Slovaciei, în cadrul pregătirea contingentelor încorporate la termen,
Diviziei 9, Armata 4 Română. Revenirea în rezerviştilor, ofiŃerilor din domeniu (1969-2001).
Garnizoana Câmpulung (24 august 1945), Ulterior: Baza 4 InstrucŃie Vânători de Munte,
încetarea activităŃii. Atestări de arhivă. (G.I.N.). subordonată Şcolii de AplicaŃie, Predeal, Prahova
(2001-2003); Batalionul 33 Vânători de Munte,
BATALIONUL 2 MUSCEL Curtea de Argeş (2003 ~), luptători profesionişti.
CÂMPULUNG (1872-1877). Prima unitate Certificare naŃională (2006), denumirea distinctă
militară distinctă din judeŃul Muscel, înfiinŃată Posada (2008). Misiuni externe: Compania
conform prevederilor Legii de organizare a Infanterie Unami II, Basrah, Irak (paza locaŃiei
armatei, promulgată prin Decretul Nr. 1064, din reprezentanŃilor ONU); Batalionul de Manevră
1 iulie 1872. LocaŃie la Câmpulung. Subordonat Zabul, OperaŃiunea Isaf III, Afghanistan (2007);
Regimentului 4 DorobanŃi, Ploieşti, Prahova. În Batalionul Posada, teatrul de operaŃiuni,
structura Batalionului 2 Muscel: Compania 5 Afghanistan (2010). Eroi căzuŃi la datorie.
Câmpulung, reşedinŃa la Câmpulung (plaiul DistincŃii importante: recunoaştere internaŃională
Nucşoara şi oraşul propriu zis); Compania 6 Land Madrid (2006); evidenŃieri frecvente,
Giuvala, reşedinŃa la Podu DâmboviŃei (plaiul Comandamentul 2 OperaŃional Întrunit NATO,
DâmboviŃa); Compania 7 Râurile, reşedinŃa la Afganistan (2007, 2010); Emblema de Onoare a
Miceşti (plasa Râurile); Compania 8 Argeşel, ForŃelor Terestre din România (2009). Colaborări
reşedinŃa la Bârseşti (plasele Argeşel şi comunitare permanente. (G.I.N.).
Podgoria). Integrat Regimentului 4 DorobanŃi
Argeş (1877-1880), apoi, Regimentului 30 BATTISTA DE NICOLO, Giovani
DorobanŃi Muscel (1880 ~). Importante atestări (Formi di Spora, Italia, 1887-Formi di Spora,
documentare. (G.I.N.). Italia, 1966). Proprietar urban, antreprenor.
Domiciliu, familiei, activitate la Câmpulung,
BATALIONUL 30 VÂNĂTORI DE Muscel/Argeş. (1918-1966). Cursuri libere în
MUNTE DRAGOSLAVELE CÂMPULUNG România: tehnică, arhitectură, construcŃii.
(1969 ~). Unitate militară specializată în Certificat agreat de Colegiul Inginerilor din

82
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Bucureşti (1930, 1945). Realizări în domeniu materiale specifice industriei alimentare,


(1920-1948): locuinŃe şi sedii particulare, cercetării agricole, laboratoarelor veterinare,
instituŃii civile şi eclesiastice, monumente ale zootehniei. Societate comercială pe acŃiuni
eroilor. Distinct: Vila Patriarhiei şi Orfelinatul (1990-1996). Directori cunoscuŃi: Maximilian
Dragoslavele; Vama Giuvala, Ateneul Popular, Simen, Mircea Barbu, Nicolae Donoiu, Marin
Câmpulung; Mausoleul Mateiaş (1928-1935); Neacşu, Valeriu Nicolescu (v), Vasile Paşavel.
Liceul de Fete, Câmpulung (1929); Liceul Implicări comunitare. Patrimoniu vândut prin
Dinicu Golescu, Câmpulung (1931, 1944); licitaŃie (1996), alte destinaŃii. (C.D.B.).
primăriile Schitu Goleşti (1932), Stoeneşti
(1933), Bilceşti (1935), Rădeşti (1943); Biserica BAZA DE APROVIZIONARE ŞI
Flămânda, Câmpulung (reabilitări). Numeroase TRANSPORT BASCOV (1955 ~).
extinderi, amenajări, adaptări. Colaborare Întreprindere specializată în activităŃi specifice
permanentă cu arhitecŃi cunoscuŃi ai perioadei forajului de petrol, judeŃele Argeş, DâmboviŃa,
interbelice. Atestări documentare, Muzeul Olt, Vâlcea. Sediul central, localitatea suburbană
Municipal, Câmpulung, donaŃie Giorgio Battista Bascov, Piteşti. Integrată, iniŃial, Oficiului de
de Nicolo (fiu), 55 de acte, obiecte, fotografii. Foraj Nr. 3, Bascov. Din 1958, unitate distinctă.
Diverse aprecieri publice antume şi postume. Patrimoniu privatizat după 1990. ContribuŃii la
(M.B.). dezvoltarea economică şi edilitară a zonei
amintite în deceniile contemporane. Directori
cunoscuŃi: Gheorghe Marin, Teodor Ştefănescu,
BAłAGOI, Constantin I. (n. Dănicei,
Mihai CăpeneaŃă (v.), Ion Iosif, Adrian Pantea.
Vâlcea, 22 mai 1950). Jurist, funcŃionar de stat,
Diverse colaborări comunitare. (I.D.P.).
manager. Stabilit în Argeş din 1950. Liceul
Pedagogic, Câmpulung (1970), Facultatea de
Drept, Bucureşti (1982). Doctorat, ştiinŃe
administrative, Petroşani, Hunedoara (2008). BAZA SPORTIVĂ DACIA PITEŞTI
Activitate didactică, Şcoala Cuca, Argeş (1970 – (1955 ~). Amenajări cu destinaŃie distinctă,
1975); ofiŃer, Inspectoratul JudeŃean Vâlcea al aparŃinând Uzinei de Piese Auto Vasile
Ministerului de Interne (1978 – 1980); secretar Tudose/Întreprinderii de Autoturisme Dacia,
executiv, Consiliul Popular Cuca, Argeş (1983 – Colibaşi, Argeş: terenuri pentru fotbal, rugby,
1990); şef birou, director, director adjunct, tenis, popice (Ştefăneşti); sală de sport (1970)
DirecŃia Muncii / Camera de Muncă, adaptată antrenamentelor şi competiŃiilor de
Argeş/Inspectoratul Teritorial de Muncă, Piteşti lupte, haltere, box, volei, handbal (Colibaşi);
(1990 ~). Volum important: Fundamentarea piste şi trasee pentru încercări şi curse
economică a investiŃiei cu măsuri preventive. automobilistice (Mioveni). ActivităŃi finanŃate
ContribuŃii (2006). Articole, interviuri, analize, prin surse bugetare sindicale, particulare. Ample
studii de caz, reuniuni naŃionale în domeniul manifestări de masă. Importante succese obŃinute
legislaŃiei muncii. Aprecieri publice. (I.T.B.). de sportivii de performanŃă ai Clubului Dacia la
concursuri zonale, naŃionale, internaŃionale.
BAZA DE APROVIZIONARE (L.V.M.).
PENTRU AGRICULTURĂ ARGEŞ (1956-
1996). Unitate specializată a ministerului de
resort din România, sediul la Ştefăneşti (1956- BAZA SPORTIVĂ
1968), şi Piteşti (1968-1996). InvestiŃie proprie PETROCHIMISTUL PITEŞTI (1986 ~).
finalizată în 1971. Activitate regională: Argeş, Patrimoniu integrat Platformei Industriale Piteşti
Olt, Vâlcea (1956-1968). Contractare, – Sud. Terenuri pentru practicarea jocurilor
achiziŃionare, desfacere programată: piese de individuale sau de echipă: tenis (zece terenuri),
schimb pentru tractoare şi alte maşini agricole; fotbal şi rugby (teren gazonat); volei, handbal,
îngrăşăminte chimice; echipamente de protecŃie; atletism. Tribune, 300 de locuri. FinanŃare din

83
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

surse bugetare, sindicale, particulare. ActivităŃi capacităŃilor productive după 1990, conservarea
de agrement şi performanŃe în domeniile resurselor şi instalaŃiilor. (A.Ş).
amintite. Colaborări comunitare. (L.V.M.).
BAZINUL HIDROGRAFIC AL
BAZA SPORTIVĂ PETROLUL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI. Sistem
PITEŞTI. (1953 ~). Terenuri amenajate prin important al apelor curgătoare şi stătătoare din
contribuŃia directă a salariaŃilor din România, definit istoric, geografic, topografic,
întreprinderile de foraj şi extracŃie ale toponimic prin studii ştiinŃifice, observaŃii,
regiunii/judeŃului Argeş. FacilităŃi pentru concluzii, evidenŃe statistice. Râuri, pârâuri,
practicarea jocurilor individuale sau de echipă: locuri naturale şi artificiale. Mai cunoscute:
tenis, volei, handbal. CompetiŃii pe categorii de Argeşul, Râul Doamnei, Râul Târgului,
vârstă, preocupări profesionale, apartenenŃă DâmboviŃa, Argeşel, Topolog, Cotmeana, Vedea,
teritorială. AutofinanŃare. Colaborări cu asociaŃii Vâlsan, Teleorman, Neajlov, Dâmbovnic (râuri);
sportive, cluburi, instituŃii, agenŃi economici. Capra, Buda, Iezer (lacuri naturale); Vidraru,
(L.V.M.). Cerbureni, Băiculeşti, Budeasa, Piteşti,
Pecineagu, Schitu Goleşti, Sătic, Râuşor (lacuri
BAZA SPORTIVĂ VOINłA PITEŞTI artificiale). Numeroase aducŃiuni, regularizări,
(1960 ~). Terenuri în aer liber, amenajate pentru amenajări hidroelectrice, agricole, de agrement.
antrenamente şi întreceri sportive, Parcul Valoroase atestări documentare, tradiŃionale şi
Ştrand/Argeş, aparŃinând AsociaŃiei Sportive contemporane. (I.S.B.).
VoinŃa a membrilor cooperaŃiei meşteşugăreşti
din Piteşti. CondiŃii favorabile practicării BAZINUL PETROLIFER ARGEŞ.
sporturilor de echipă sau individuale: handbal, Perimetru distinct, bogat în zăcăminte de ŃiŃei şi
volei, baschet, tenis de câmp. CompetiŃii locale, gaze naturale. Descoperiri întâmplătoare (secolul
zonale, naŃionale. (C.L.). XIX), exploatare sistematizată (1952 ~). Program
investiŃional de amploare: sonde pentru foraj şi
BAZINUL CARBONIFER MUSCEL. extracŃie (recorduri în materie); schelele Bascov,
Zonă geografică bogată în zăcăminte de cărbuni. Leordeni, Merişani (Vâlcele), Moşoaia (reşedinŃă
Descoperiri accidentale (secolul XIX), exploatare Poiana Lacului); instalaŃii speciale pentru
sistematizată (1902 ~). Specialişti români şi colectarea, tratarea, depozitarea, pomparea
străini. Societatea Lignitul, Schitu Goleşti (1910), petrolului sau gazelor; aducŃiuni de apă şi reŃele
peste 1 000 de hectare concesionate (1920). electrice; trasee rutiere; spaŃii rezidenŃiale
ProprietăŃi distincte (1944): Cooperativa Bătaia proprii. Întreprinderi şi ateliere mecanice
(Berevoeşti); SA Concordia (Poenarii de Muscel, specializate, baza tubulară Bascov, laboratoare,
Schitu Goleşti, Godeni), aproape 400 tone alte activităŃi conexe. În Piteşti: Trustul
cărbune pe zi. Etatizarea activităŃii în domeniu, Petrolului, Rafinăria de Petrol; Grupul Şcolar
înfiinŃarea Întreprinderii Carbonifere Berevoeşti Petrol; Filiala Institutului de Cercetări Câmpina
(1948-1954), ulterior, Întreprinderea Carboniferă (Prahova). InfluenŃe pozitive: creşterea
Câmpulung (1954-1990), minele Aninoasa, potenŃialului industrial specific zonei Argeş-
Berevoeşti, Godeni, Pescăreasa, Poenari, Jugur, Muscel; ocuparea şi calificarea forŃei de muncă;
Slănic, Boteni. Program investiŃional intensiv dezvoltarea aşezărilor rurale; sporirea veniturilor
(1958-1973): dotări tehnice în subteran şi la familiale. Monopol de stat (1952-1990).
suprafaŃă, sporuri cantitative, grup şcolar, spaŃii Numeroase atestări documentare. Scriere
rezidenŃiale, sediu administrativ central (1967). monografică: Gheorghe Neagu, Constantin
PublicaŃie periodică: Minerul Muscelean (1962 Dabu, Ion Postelnicescu (1972). ActivităŃi
~ 1989). Aniversarea a opt decenii de activitate adaptate, după 1990, cerinŃelor economiei de
minieră permanentă în Bazinul Muscel, (1971). piaŃă, infuzie de capital privat, autohton sau
Volum documentar. Diminuarea drastică a internaŃional. Numeroase atestări documentare.

84
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(I.S.B.). TOPOLOVENI. Areal agricol specializat din


nord-vestul judeŃului Argeş, dominant în
perimetrul cultivat râul Cârcinov - valea
BAZINUL POMICOL ARGEŞ. Areal Budişteanca, localităŃile: BoŃeşti, Dobreşti,
agricol specializat din nordul judeŃului Argeş, BeleŃi-Negreşti, Priboeni. CondiŃii favorabile
dominant în perimetrul cultivat râul Argeş - râul producŃiilor superioare de mere, pere, prune,
Vâlsan. Peste 6 000 de hectare plantate sistemic cireşe, vişine. Microzone distincte pe văile
şi exploatate precumpănitor integrat în etapa afluente râului Argeş, localităŃile: Ştefăneşti,
1965-1990, localităŃile: Corbeni, Cicăneşti, Călineşti, Topoloveni, Leordeni, BogaŃi. CondiŃii
Albeştii de Argeş, Valea Danului, Nucşoara, favorabile producŃiilor superioare de pere şi
BrăduleŃ, Muşăteşti, Valea Iaşului, Curtea de cireşe. Complementar, piersice, caise, prune.
Argeş, Mălureni, Merişani, Budeasa. CondiŃii Peste 3 000 de hectare plantate sistemic şi
favorabile producŃiilor superioare de mere, pere, exploatate integrat în 1965-1990. După 2000,
prune, cireşe, vişine, nuci. Complementar, arbuşti mici exploataŃii private. (C.D.B.).
fructiferi, căpşuni. După 2000, preponderent
gospodării individuale. (C.D.B.). BĂBANA (Secolul XVI ~). Comună din
judeŃul Argeş, satele: Băbana, Băjeneşti,
Ciobăneşti, CotmeniŃa, Groşi, Lupueni,
BAZINUL POMICOL MUSCEL. Slătioarele. SuprafaŃa: 39,3 km2. Locuitori: 3.348
Areal agricol specializat din nord-estul judeŃului (1970); 2.906 (2008). Atestare documentară
Argeş, dominant în perimetrul cultivat Râul medievală: 1570 (Groşi). Monumente istorice:
Târgului - Râul Doamnei. Peste 10 000 de Biserica de lemn CotmeniŃa (ante 1828); biserici:
hectare plantate sistemic şi exploatate integrat Băbana (1907), Groşi (1890), Slătioarele (1890),
în 1965- 1990, localităŃile: Lereşti, Valea Mare Spireşti-Neguleşti (1893). Şcoala: Băbana
PravăŃ, Câmpulung, CetăŃeni, Stoeneşti, (1845); cămin cultural (1948); bibliotecă publică
Mioarele, Berevoeşti, Godeni, Poenarii de (1956).Bănci populare: Nicolae Vlădescu,
Muscel, Shitu Goleşti, Aninoasa, Vlădeşti, Băbana (1912-1942); Unirea, Slătioarele (1942).
Boteni, Hârtieşti, Vultureşti, Mihăieşti, Stâlpeni, Traseu rutier spre platforma piemontană
Bălileşti, Dârmăneşti, Davideşti, Corbi, Cotmeana, Argeş. Zonă pomicolă, forestieră,
Domneşti, Pietroşani, Miceşti, Mărăcineni. zootehnică. Turism rural. (G.C.).
CondiŃii favorabile producŃiilor superioare de
mere, pere, prune, cireşe, vişine, nuci.
BĂBEANU (Secolul XIX ~). Familie
Complementar, arbuşti fructiferi, căpşuni. După
tradiŃională din Muscel. Mari proprietari
2000, preponderent gospodării individuale.
funciari, militari. Întinse suprafeŃe de teren în
(C.D.B.).
localitatea Budişteni, plasa Cârcinov. Mai
cunoscuŃi: Alessandru B. (v.); LucreŃia B.;
BAZINUL POMICOL TOPOLOG .
Ionel B.; Alecsandru B; Elena B.
Areal agricol specializat din nord-vestul judeŃului
Importante iniŃiative şi realizări laice sau
Argeş, dominant în perimetrul cultivat râul
eclesiastice. Aprecieri publice. (F.P.).
Topolog. Peste 4 000 de hectare plantate sistemic
şi exploatate preponderent integrat în 1965-
BĂBEANU, Alessandru (Bucureşti, 6
1990, localităŃile: Sălătrucu, Şuici, Cepari,
octombrie1856 – Valea Satului, Vaslui,8 mai
Tigveni, Poenarii de Argeş, Morăreşti. CondiŃii
1918). OfiŃer de carieră, general . Integrat
favorabile producŃiilor superioare de mere, pere,
arealului muscelean tradiŃional prin
prune, cireşe, vişine, nuci, căpşuni. După 2000,
proprietăŃi, domiciliu, ctitorii la Budişteni
mici exploataŃii private. (C.D.B.).
(Leordeni, Argeş). Şcoala Militară de
Infanterie şi Cavalerie, Bruxelles, Belgia
BAZINUL POMICOL
(1882). Activitate de comandă în regimentele

85
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

6 DorobanŃi; 6 Vânători Mihai Viteazul; 4


DorobanŃi Argeş (1882-1918). Combatand, BĂCANU, Dumitru C. (Sfârşitul
Primul Război Mondial, rănit, Piatra secolului XIX – Prima jumătate a secolului
Runcului, Bacău. General de brigadă (1916). XX). Mare proprietar funciar din Argeş.
Recunoaşteri antume şi postume. (G.I.N.). Întinse suprafeŃe de teren în localitatea
Piteşti, expropriate parŃial prin Legea pentru
definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie
BĂCAN, Ion A. (n. Giuclani,
1921, aplicată de guvernul condus de
Ciomăgeşti, Argeş, 14 iulie 1947). Jurist,
Alexandru Averescu. (I.I.Ş.).
profesor universitar, publicist. Facultatea de
Drept, Bucureşti (1970). Doctorat, ştiinŃe
juridice, Bucureşti. Şef serviciu, procuror, BĂCANU, Gheorghe S. (n.
Parchetul de pe lângă Inalta Curte de CasaŃie Davideşti, Muscel, 27 martie 1926). Medic,
şi JustiŃie, Bucureşti. Activitate didactică, nutriŃie şi metabolism, profesor universitar,
Universitatea Dimitrie Cantemir, Bucureşti. manager. Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung
Colaborator, Institutul NaŃional al (1944), Facultatea de Medicină, Timişoara
Magistraturii. Volume, studii, articole, (1952). Doctorat, ştiinŃe medicale, Timişoara
comunicări în domeniul dreptului penal şi al (1969). Stagii în Africa, America de Nord,
organizării judiciare din România. Europa. Fondator, Clinica de NutriŃie şi Boli
Recunoaşteri publice. (I.F. B.). Metabolice, Timişoara. Medic, medic şef,
director, Spitalul Clinic JudeŃean şi
BĂCANU (Secolul XIX ~). Familie Policlinica din Timişoara (1952-1992).
tradiŃională din Davideşti, Muscel. Activitate didactică universitară, prorector,
Proprietari funciari, mici întreprinzători, rector, Institutul de Medicină, Timişoara
preoŃi, medici, avocaŃi, cadre didactice, (1979-1989). Volume importante: MedicaŃia
ingineri, publicişti. Mai cunoscuŃi: antidiabetică (1972); MedicaŃia metabolică
Constantin I.P.B. (1906-1945), medic (1978, în colaborare); Diabetul zaharat
militar, ftiziologie, Bucureşti, specializare în (1979); Boli de metabolism şi de nutriŃie
FranŃa (1935); Constantin Gh. B. (v.); Ion I. (1986). Studii, articole, reuniuni ştiinŃifice
P. B. (v.); Ion S. B. (v.); Gheorghe S. B. (v.); naŃionale şi internaŃionale. Inovator,
Gheorghe V. B. (v.); Mihai S. B. (v.); biomedicină. ContribuŃii la evoluŃia
Mircea Gh. B. (v.) Petre V.B. (v.). medicinei şi a învăŃământului superior de
ContribuŃii la evoluŃia culturii contemporane specialitate din România postbelică. Membru
româneşti. (F. P.). titular, Academia de ŞtiinŃe Medicale din
România (1992), preşedinte, Filiala
Timişoara (1993 ~), alte asociaŃii în domeniu.
BĂCANU, Constantin Gh. (n.
Diverse aprecieri publice. (C.C.).
Davideşti, Muscel, 19 noiembrie 1920).
Medic militar, chirurgie bucomaxilofacială,
BĂCANU, Gheorghe V. (Davideşti,
cercetător. Liceul Dinicu Golescu,
Muscel, 12 martie 1892 – Câmpulung, Argeş,
Câmpulung (1939), Facultatea de Medicină,
1991). Profesor gradul I, filosofie-istorie,
Bucureşti (1945). Institutul Sanitar Medical
manager. Şcoala Normală Carol I,
Militar, Bucureşti (1947). Doctorat, ştiinŃe
Câmpulung, Muscel (1911), Universitatea din
medicale, Bucureşti. Medic: Institutul Ioan
Bucureşti (1926). Institutor, şcoli din:
C. Cantacuzino, Bucureşti (1948-1973).
Stâlpeni, RacoviŃa, Colibaşi, Davideşti,
Studii, articole, comunicări, reuniuni
Muscel (1911-1922). Profesor: Şcoala
ştiinŃifice naŃionale şi balcanice. Numeroase
Normală, Făgăraş, Braşov (1926-1927);
investigaŃii de laborator. Inventator,
Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung (1927-
vaccinuri. Aprecieri publice. (C.C.).
1933; director, 1936-1938); Liceul

86
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Comercial, Câmpulung (1933-1936; director, recunoaşteri publice. (I.M.D.).


1938-1946). ContribuŃii distincte la
edificarea clădirii Liceului Dinicu Golescu,
BĂCANU, Mihai S. (n. Davideşti,
Câmpulung, Muscel (1937-1938). Studii,
Muscel, 19 noiembrie 1928). Inginer silvic,
articole, interviuri. Membru, asociaŃii
proiectant. Liceul Dinicu Golescu,
ştiinŃifice şi comisii naŃionale învăŃământul
Câmpulung (1948), Institutul de Silvicultură,
contemporan. Aprecieri publice. (I.M.D.).
Braşov (1953). Proicetant, Institutul de
Amenajări Silvice, Bucureşti (1953-1970),
BĂCANU, Ion I. P. (n. Davideşti, inspector, DirecŃia pentru Economia
Muscel, 4 ianuarie 1919). Jurist, funcŃionar Vânatului, Ministerul Agriculturii şi
de stat, publicist. Colegiul Sfântul Sava, Silviculturii, Bucureşti (1970-1990).
Bucureşti (1939), Universitatea din Bucureşti Organizator, expoziŃii naŃionale şi
(1943). Avocat, Baroul Capiatlei (1943- internaŃionale, trofee de vânătoare: România
1999). Consilier, Camera de CormeŃ şi (1970-1985); Bulgaria (1980); Germania
Industrie a României, Bucureşti; director (1984). Studii, prognoze, reuniuni speciale în
adjunct, DirecŃia Studii şi legislaŃie, domeniu. Membru, asociaŃii profesionale
Ministerul JustiŃiei; şef, DirecŃia Juridică, silvice şi cinegetice. Aprecieri publice.
Secretariatul General al Consiliului de (I.D.P.).
Miniştri (1974-1982). Volum important:
Drept comercial român (1993, în
colaborare). Premiul Simion BărnuŃiu al
BĂCANU, Mircea Gh. (Davideşti,
Academiei Române (1996), alte aprecieri
Muscel, 1922 – Bucureşti, 1985). Medic
publice. (I.F.B.).
primar, chirurgie, manager. Liceul Dinicu
Golescu, Câmpulung, Muscel (1940).
BĂCANU, Ion S. (n. Davideşti,
Facultatea de Medicină, Bucureşti (1946).
Muscel, 27 decembrie 1930). Profesor gradul
Activitate permanentă: Spitalul Orăşenesc
I, geografie, publicist. Liceul Dinicu
din Câmpunlung, Argeş (1948-1978),
Golescu, Câmpulung (1949), Facultatea
director (1952-1978). ContribuŃii speciale
Geologie-Geografie, Bucureşti (1953).
privind: edificarea Spitalului Urban (1952-
Activitate didactică: Şcoala Merişani, Argeş
1978); modernizarea şi dotarea instituŃiilor
(1953-1958); Liceul/Colegiul Alexandru
sanitare din localitate sanitare; îndrumarea
Odobescu, Piteşti (1958-1992); Şcoala Nr. 4,
metodologică a dispensarelor rurale arondate;
Piteşti (1965-1992). Asociat, Facultatea de
pregătirea tinerilor specialişti. Medic primar
ŞtiinŃe, Piteşti. Volume importante (în
(1952). Studii, articole, comunicări pe teme
colaborare): Itinerare argeşene. Ghid
de chirurgie. Colaborare în domeniu cu
turistic (1970); Lecturi geografice. łările
personalităŃi şi clinici din Ńară. Documentări
Europei (1972); Ghidul turistic al judeŃului
externe. Intense implicări comunitare.
Argeş (1978); Argeş. Monografie (1980);
Aprecieri publice. (C.C.).
Monografia comunei Davideşti Argeş
(1999). Numeroase studii, articole,
BĂCANU, Petre V. (Davideşti,
comunicări, recenzii, reuniuni ştiinŃifice în
Muscel, 31 ianuarie 1895 – Piteşti, Argeş,
domeniu. Membru, Comitetul de redacŃie,
1961). Jurist, înalt magistrat militar,
revistele Natura şi Terra, Bucureşti (1968-
funcŃionar public. Liceul Ion C. Brătianu,
1980). ColecŃionar: imagini fotografice şi
Piteşti (1904), Facultatea de Drept,
diapozitive color, eşantioane geologice,
Universitatea Bucureşti (1909). Procuror
medalistică. Secretar, Societatea Română de
militar (1910-1945). Preşedinte, Curtea
Geografie, Filiala Piteşti (1960-1992),
MarŃială Corpul 7 Teritorial Craiova, Dolj
metodist, responsabil cerc pedagogic, alte

87
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1943). Activitate didactică, drept civil, Sibiu Argeş. (F.P.).


(1945-1955). Arestat politic, anchetat (1955).
FuncŃionar: Balastiera Borleşti, Merişani,
BĂDESCU, Bazică (Ciobani,
Argeş (1955-1956); jurisconsult,
Hârseşti, Argeş, 3 noiembrie 1930 – Piteşti,
Intreprinderea Textila, Piteşti (1956-1960).
Argeş, 4 februarie 1950). Militant politic.
Aprecieri publice. (I.F.B.).
Liceul Ion C. Brătianu, Piteşti (1949).
Membru fondator, Grupul de luptă
BĂCIOIU, Petre G. (n. Piteşti, anticomunistă Casa Albă, Piteşti; arestat,
Argeş, 15 martie 1950). Actor de teatru, film, Pădurea Trivale, Piteşti (26 august 1949).
radio. Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion Decedat în timpul anchetei la Securitatea din
C. Brătianu, Piteşti (1968), Institutul de Artă Piteşti. AlŃi 35 de opozanŃi, majoritatea elevi,
Teatrală şi Cinematografică, Bucureşti, Clasa judecaŃi şi condamnaŃi de Tribunalul Militar
Dem Rădulescu, Moni Ghelerter, Eugenia Craiova, Dolj. Aprecieri postume. (Z.I.).
Popovici (1973). Actor: Teatrul de Nord, Satu
Mare (1973 – 1976); Teatrul NaŃional, Cluj- BĂDESCU, Bucur I. (Valea Mare
Napoca (1976 ~). Roluri de referinŃă: Andrei PravăŃ Muscel, 25 ianuarie 1866 - ?). OfiŃer
Prozorov (Trei surori, Anton Pavlovici de carieră, general. Şcoala de SubofiŃeri,
Cehov); Higins (My Fair Ladi, Francis BistriŃa, Vâlcea (1888). Activitate militară
Lowe); Decebal Necşulescu (Escu..., Tudor (1884 - 1926). Combatant: Campania balcanică
Muşatescu); Albafiorita (HangiŃa, Carlo din Bulgaria (1913); Războiul de Întregire a
Goldoni); Leonil (Iaşii în carnaval, Vasile Neamului (1916-1919), general de brigadă
Alecsandri). Colaborări artistice şi didactice: (1917). Importante ordine şi medalii române şi
Opera Română, Facultatea de Teatru, franceze. General de divizie în retragere
Academia de Muzică Gheorghe Dima, Cluj- (1946), alte aprecieri publice antume şi
Napoca. Turnee artistice în state din Europa postume. (G.I. N.).
şi Africa. Diverse recunoaşteri publice.
(I.F.). BĂDESCU, Gheorghe Gh. ( Bilceşti,
Valea Mare PravăŃ, Muscel, 13 decembrie 1926 –
BĂDESCU ( Secolul XIX ∼ ). Bucureşti, 12 decembrie 2002). Inginer agronom,
Familie tradiŃională din Arefu, Argeş. Cadre cercetător, manager. Liceul Ştirbei Vodă,
didactice, animatori culturali, publicişti. Mai Călăraşi, IalomiŃa (1945), Facultatea de
cunoscuŃi: Elena B. (1911 –1996), Agronomie, Bucureşti (1961). Doctorat, ştiinŃe
institutoare, Şcoala Arefu; Argeş, preocupări agricole, Bucureşti (1978). Inginer: StaŃiunea
literare, romanele: Dincolo de amintire; Experimentală Bilceşti, Argeş (1950-1964);
Noaptea mea de dragoste; La Ostrov; alte Liceul Agricol, Voineşti, DâmboviŃa, director
elaborări; Gheorghe B. (1907 – 1988), adjunct (1964-1968). Activitate ştiinŃifică,
institutor, şcolile: Ciucea, Cluj; Arefu, Argeş, Institutul pentru Pomicultură, Mărăcineni, Piteşti
edificarea noului local de şcoală (1968); (1968-1977;1986-1990). Director, StaŃiunea de
studii, articole, comunicări pe teme sociale, Cercetare Pomicolă Argeşelu, Argeş (1977-
economice, civice; Horia Gh. B. (v.); 1986). Volume importante (autor, colaborator):
GraŃian B. (n. Galeşu, BrăduleŃ, Argeş, 25 Fructele şi sănătatea (1984); Cultura afinului şi
martie 1960); Liceul Silvic, Curtea de Argeş trandafirului de dulceaŃă (1980); Cultura
(1979), Şcoala Populară de Artă Piteşti, arbuştilor fructiferi (1984); Pomicultura
solist, muzică populară; numeroase premii, zonelor înalte (1985); Ctitori, creatori şi
concursuri şi festivaluri din mai multe judeŃe continuatori ai pomiculturii contemporane
ale Ńării; emisiuni media. ContribuŃii la româneşti (1998). Numeroase studii,
conservarea tradiŃiilor şi dezvoltarea experimente, reuniuni naŃionale în domeniu.
spiritualităŃii în zona nordică a judeŃului ÎnfiinŃarea primei ferme specializate de arbuşti

88
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

fructiferi din România. Recunoaşteri publice. (C. Sucursalei Băncii NaŃionale a României;
D. B.). relansarea structurilor specifice economiei de
piaŃă (1990-2002). Diverse aprecieri publice.
BĂDESCU, Horia Gh. (n. Arefu, Argeş, (G.H.).
24 februarie 1943). Ziarist, scriitor, editor.
Şcoala Medie/Colegiul Vlaicu Vodă, Curtea de
BĂDESCU, Laura-Eveline N. (n.
Argeş (1961), Facultatea de Filologie, Cluj-
Buzău, 4 iulie 1971). Profesor universitar,
Napoca (1968). Doctorat, literatură, Cluj-
publicist, manager. Stabilită la Piteşti din 1996.
Napoca. Redactor, Studioul Radio, Cluj-Napoca
Liceul Traian, Drobeta-Turnu Severin,
(1968-1969). Şef, secŃiile Culturală şi Tineret
MehedinŃi (1990), Universitatea din Bucureşti
(1969-1971), director adjunct, consilier, Centrul
(1995). Doctorat, filologie, Universitatea Lucian
Cultural al României din Paris, FranŃa. Volume
Blaga, Sibiu (1999). Activitate didactică,
importante (literatură): Magda Isanos. Drumul
Facultatea de Litere, Piteşti (1996~), secretar
spre Eleusis (1975); Recurs la singurătate
ştiinŃific (2001-2005), prodecan (2008~).
(1982); Apărarea lui Socrate (1985); Furcile
Lectorat, Portugalia (2005 – 2007). Volume
caudine (1991); Sala de aşteptare (2003).
importante: Retorica poeziei religioase a lui
Colaborator, revistele Tribuna şi Echinox, Cluj-
Nichifor Crainic (2000); Eseu asupra epistolei
Napoca. Membru, Uniunea Scriitorilor din
medievale în literatura română (2003);
România. Premiul Lucian Blaga al Academiei
Literatura română veche. Repere semnificative
Române, alte valoroase recunoaşteri publice.
(2004); Epistola în literatura medievală
(M.M.O.).
portugheză (2007). Studii, articole, comentarii în
domeniu. ContribuŃii la realizarea obiectivelor
BĂDESCU, Ion Gh. (Hârseşti, Argeş, 27
specifice învăŃământului superior din Argeş.
august 1930 – Piteşti, Argeş, 4 decembrie 2008).
Aprecieri publice. (M.C.S.).
Economist, manager, funcŃionar public. Liceul
Comercial, Piteşti (1950), Academia
BĂDESCU, Marin Gh. ( Costeşti,
Comercială, Bucureşti (1954). Stagiu în FranŃa
Argeş, 1901 – Bucureşti, 1979). Diplomat,
(1967 – 1968). Controlor financiar, Ministerul
traducător, militant politic. Studii liceale,
FinanŃelor, DirecŃia Regională Argeş - Prahova
Bucureşti (1920). Facultatea de ŞtiinŃe Politice,
(1954 – 1958); economist, SecŃia Financiară,
Paris. Membru marcant, Partidul NaŃional
Argeş (1958 – 1962); director, Intreprinderea
Liberal (1919 – 1943), disident, Gruparea
Comercială cu Ridicata Metalo-Chimice, Piteşti
Gheorghe Tătărăscu (1943 – 1947). Activitate
(1962 – 1967). Director general, DirecŃia
externă în limita mandatului ministerial acordat
Comercială Regională/JudeŃeană Argeş (1967 –
lui Nicolae Titulescu. DeŃinut politic (1953 –
1984). Şef serviciu, director general, Banca
1957). Colaborator, ziarul Poporul, Bucureşti;
NaŃională a României Sucursala Argeş (1984 –
director, revistele: Byzantion, Institutul de Studii
1996); viceprimar, municipiul Piteşti (1990).
Sud–Est Europene, Bucureşti; L`Europe
Preşedinte fondator, reînfiinŃarea Camerei de
Orientale, Bucureşti. Membru permanent,
ComerŃ şi Industrie Argeş (1990), preşedinte de
Institutul de Studii şi Cercetări Balcanice,
onoare (1995 – 1996). Preşedinte fondator,
Bucureşti (1946-1979). Referent, Institutul
director general, SC Asirag SA, Piteşti (1996 –
NaŃional de Arheologie din Capitală. Numeroase
2002). Membru, comisii guvernamentale
articole, comunicări, recenzii, reuniuni ştiinŃifice
contractuale externe. Studii, articole, interviuri.
naŃionale. IniŃierea lucrărilor pentru edificarea
ContribuŃii la: redimensionarea sistemului
statuii Soldatul Român, Costeşti, Argeş (1937).
comercial postbelic din centrele urbane ale
Aprecieri publice. (N.N.).
Argeşului; edificarea Complexelor Trivale şi
Fortuna, Piteşti, Vidraru, Curtea de Argeş,
Muscelul, Câmpulung; modernizarea sediului BĂDESCU, Marin M. (Costeşti, Argeş,

89
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

24 ianuarie 1915 – Piteşti, Argeş, 25 iulie 2005). 1947). Adept al constiturii şi consolidării
Profesor gradul I, limba şi literatura română, Blocului Partidelor Democrate pentru alegerile
publicist, manager. Liceul Ion C. Brătianu, parlamentare din 19 noiembrie 1946, implicat în
Piteşti (1934), Facultatea de Litere şi Filosofie, confruntări cu susŃinătorii Partidului NaŃional
Bucureşti (1938). Activitate didactică: şcoli din łărănesc. Director fondator (1948 - 1950),
Buzău, Câmpulung (Muscel), Călăraşi, Întreprinderea de Stat Textila 11 Iunie, Piteşti,
(IalomiŃa) (1938-1945); Şcoala Medie înfiinŃată, la naŃionalizare (1948), din łesătoria
Nr.1/Liceul Nicolae Bălcescu, Piteşti (1945- Română/Gară-Sud şi Textila Românească.
1977), director adjunct (1966-1968). Volume Deputat de Argeş în Marea Adunare NaŃională
importante: Liceul Nicolae Bălcescu. (1952 – 1957), reprezentând Frontul DemocraŃiei
Documente inedite (1971, în colaborare); Populare. Şef birou, Sfatul Popular Regional
Alexandru Davila. CorespondenŃă inedită Argeş (1957 – 1964). Aprecieri publice antume.
(1973); Oameni de seamă ai Liceului Nicolae (E.I.F.).
Bălcescu Piteşti (1975); Alexandru Davila şi
teatrul (1990); Muzeul Memorial al Colegiului BĂDESCU, Petre N. (n. Bughea de Jos,
Ion C. Brătianu Piteşti (2002). Colaborator, Muscel, 6 iunie 1938). Inginer silvic, manager.
revistele: Argeş, Tribuna şcolii argeşene, Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung, Argeş
Junimea, Piteşti. Numeroase studii, articole, (1955), Institutul Politehnic, Braşov (1960). Şef
comunicări, reuniuni ştiinŃifice naŃionale. sector (1960 – 1964), şef serviciu (1964 – 1966),
Rezultate deosebite, cu elevii, la Olimpiadele de inginer şef (1967 – 1968), director (1968 –
limba şi literatura română. Diverse recunoaşteri 1990), Intreprinderea Forestieră Rucăr, Argeş.
publice. (C.V.). Director fondator: SC Foresta SA, Câmpulung
(1990 – 1998), director tehnic (2001-2007); SC
BĂDESCU, Neculae N. (n. Boteni, Eurofor SA, Bacău, director tehnic (1998-2000).
Muscel, 23 iulie 1942). Inginer mecanic, profesor Extinderea drumurilor din bazinele hidrografice
universitar. Liceul Alexandru Odobescu, Piteşti, montane DâmboviŃa, Valea Cheii, Ghimbav;
Argeş (1961), Institutul Politehnic, Bucureşti modernizarea fabricilor de cherestea Rucăr şi
(1968). Doctorat, ştiinŃe tehnice, Cluj-Napoca Voineşti, Lereşti, Argeş (1976); punerea în
(1987). Inginer Întreprinderea de Motoare funcŃiune a Fabricii de Mobilă, Câmpulung;
Electrice, Piteşti (1968-1976). Activitate promovarea exportului de cherestea în Ńări din
didactică, Institutul de ÎnvăŃământ Orientul Mijlociu. Adaptarea activităŃilor
Superior/Universitatea din Piteşti (1976~), forestiere la economia de piaŃă. Aprecieri
prorector (1996-2000). Volume importante: publice. (I.D.P.).
Calculul de rezistenŃă al motoarelor cu ardere
internă (1999, în colaborare); Motoare pentru BĂDESCU PAUL, Aurel A. (n.
autovehicule rutiere. Calcul termic, cinematic, Bulzeştii de Sus, Hunedoara, 7 aprilie 1943).
dinamic şi de rezistenŃă (1990). Studii, articole, Biolog, cercetător ştiinŃific gradul I. Stabilit la
contracte de cercetare. Membru activ, asociaŃii Piteşti din 1968. Liceul Avram Iancu, Brad,
profesionale în domeniu. ContribuŃii la evoluŃia Hunedoara (1960), Facultatea de Biologie,
învăŃământului superior tehnic din Argeş. Bucureşti (1965). Doctorat, ştiinŃe naturale,
Aprecieri publice. (I. A. B.). Bucureşti (1991). Biolog: Institutul de Cercetare
Agricolă Fundulea, Călăraşi (1966-1968);
Institutul de Cercetare pentru Pomicultură,
BĂDESCU, Nicolae (Secolul XX).
Mărăcineni, Piteşti (1968-2008). Volume
Lucrător industrial, manager, militant politic.
importante (în colaborare): Lucrări practice de
Activitate productivă: Fabrica Textila
fiziologie şi biochimie la plante (1985);
Românească, Piteşti/Găvana, Argeş (1945 –
DicŃionar ecologic (1998). Numeroase studii,
1946). Membru marcant, Partidul Comunist
articole experienŃe de laborator, reuniuni
Român, secretar, OrganizaŃia Argeş (1946 –

90
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

naŃionale şi internaŃionale în domeniu. Membru, (Zigoneni). Monumente istorice: Mănăstirea


organizaŃii profesionale din Ńară şi străinătate, Tutana (ante 1497). Biserici: Băiculeşti (1864);
alte recunoaşteri publice. (C.D.B.). Valea lui Enache (1867); Alunişu (1870); Valea
Brazilor (1876); Zigoneni (1901); Tutana (1948);
BĂDICEANU, Forin I. (Caloteşti, Măniceşti (1975). Şcoala: 1839; cămin cultural
Budeasa, Argeş, 1979 – Afghanistan, februarie (1948); bibliotecă publică (1956). Bănci
2010). Militar profesionist. Studii liceale în populare: Negru Vodă, Băiculeşti (1907-1939),
Piteşti. Misiune externă NATO în Afghanistan Comoara Văilor Unite, Tutana (1921-1942).
(ianuarie – februarie 2010), căzut la datorie în Baraj, lac de acumulare, hidrocentrale: Băiculeşti
teatru de luptă. Înmormântat cu onoruri militare, (15,5 MW), Zigoneni (15,5 MW), Măniceşti
28 februarie 2010, Cimitirul Budeasa. CetăŃean (15,5 MW), integrate Sistemului NaŃional
de Onoare postmortem al judeŃului Argeş şi Argeşul Mare. Cooperativa Agricolă de ProducŃie
comunei Budeasa. Aprecieri publice. (M.B.). (1960-1990); Fabrica pentru Conserve din Fructe
(1971-1994). Zonă pomicolă, forestieră,
BĂIAŞU, Gheorghe G. (Lugoj, Timiş, 2 zootehnică. StaŃie feroviară, traseul Piteşti -
martie 1932 – Bucureşti, 5 iunie 1993 ). Inginer Curtea de Argeş. Turism rural. (G.C.).
constructor, manager, funcŃionar de stat.
Domiciliat la Piteşti în perioada 1937 – 1980.
BĂILĂ, Neagoe Augustin (n. Balşa,
Şcoala Medie Nr. 1, Piteşti, Argeş (1950),
Hunedoara, 16 octombrie 1933). Inginer
Facultatea de ConstrucŃii Hidrotehnice, Bucureşti
electromecanic, profesor universitar,. Stabilit la
(1954). Inginer şef, Întreprinderea de Gospodărie
Piteşti din 1968. Liceul Ludwig Roth, Mediaş,
Comunală, Piteşti (1955 – 1960); şef lot, şef
Sibiu (1952), Facultatea de Mecanică, Timişoara
şantier, Trustul de ConstrucŃii Argeş (1960 –
(1957). Stagiu în Germania (1968-1969).
1963); director, Întreprinderea de ConstrucŃii
Doctorat, ştiinŃe tehnice, Timişoara (1978).
Montaj Nr. 2, Piteşti (1963 – 1965); şef secŃie,
Inginer, Uzina Tehnofrig, Cluj-Napoca (1957-
Sfatul Popular Regional Argeş ( 1965 – 1968).
1968); inginer-şef, Combinatul de Articole
Director, Trustul de ConstrucŃii Argeş (1968-
Tehnice din Cauciuc, Piteşti, Argeş (1968-1975).
1971). Vicepreşedinte, Consiliul Popular
Activitate didactică: Institutul de ÎnvăŃământ
JudeŃean Olt (1971 – 1980); inspector general, în
Superior/Universitatea din Piteşti (1972 ~),
constucŃii, Bucureşti (1980 – 1993). Coordonarea
secretar ştiinŃific al Senatului (1979-1989).
realizării primelor etape din cartierele: Craiovei,
Conducător de doctorat (1999-2003). Volume
Trivale, Războieni (Piteşti); Vişoi (Câmpulung);
importante: Tehnologii şi echipamente SFM
Centru (Curtea de Argeş). Finalizarea
(1995, 1997); Tehnologii de vârf în construcŃia
investiŃiilor pentru: Spitalul de Recuperare,
de maşini (1995); Tehnologii de înaltă
Brădet, Argeş; complexele hoteliere Muntenia I
productivitate (1997); Utilizarea laserului în
(Piteşti), Muscelul (Câmpulung), Posada (Curtea
sisteme de producŃie (1997). Studii, articole,
de Argeş); StaŃia de apă Cerbureni, Valea Iaşului,
reuniuni ştiinŃifice naŃionale şi internaŃionale,
Argeş. Prognoze, interviuri, analize economice
granturi, invenŃii, inovaŃii. Membru asociaŃii
privind evoluŃia postbelică a judeŃelor Argeş şi
profesionale în domeniu. ContribuŃii la
Olt. Diverse aprecieri publice. (I.T.B.).
dezvoltarea învăŃământului superior tehnic din
Argeş. Aprecieri publice. (I. A. B.).
BĂICULEŞTI. (Secolul XV ~). Comună
din judeŃul Argeş, satele: Băiculeşti, Alunişu,
BĂJAN, Dimitrie I. (Rucăr, Muscel, 26
Anghineşti, Argeşani, Măniceşti, Stejari, Tutana,
februarie 1871 – Rucăr, Muscel, 9 iulie 1950).
Valea Brazilor, Valea lui Enache, Zigoneni.
Istoric, paleograf. Liceul Matei Basarab,
SuprafaŃa: 76,5 km2. Locuitori: 6.412 (1970);
Bucureşti (1893), Facultatea de Litere şi
6.258 (2008). Atestare documentară medievală:
Filosofie, Bucureşti (1900). Activitate
1428 (Măniceşti); 1497 (Tutana); 1599
permanentă, Rucăr, Muscel (1900-1950). Volume

91
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

importante: Vechile aşezăminte ale Studii, articole, reuniuni ştiinŃifice, documentări


Câmpulungului; Documente de la Arhivele externe. Membru, importante foruri naŃionale şi
Statului ( 1928); Crucea Jurământului (1929). europene, alte aprecieri publice. (C.C.).
InvestigaŃii arheologice, localităŃile: CetăŃeni,
Stoeneşti, Rucăr, Dâmbovicioara. Cercetări
arhivistice, Bucureşti. ColecŃionar: documente şi BĂJENARU (Secolul XVIII ∼). Familie
cărŃi vechi; muzeu personal, Rucăr. Studii, tradiŃională din Piteşti, Argeş. Proprietari urbani,
articole,comentarii, revistele Piatra Craiului şi funcŃionari de stat, militari, oameni de cultură.
Muscelul nostru. Donator, Muzeul Municipal, Mai cunoscuŃi: Teodor B., dirijor de cor (v.);
Câmpulung, Argeş. Aprecieri publice. (V.P.). Gheorghe B., colonel, director, Ministerul
Industriilor, Bucureşti; Ion B., cântăreŃ de operă,
BĂJAN, Dragoş Gh. (Câmpulung, (tenor); Dan I. B., pictor (v.); Grigore B.,
Muscel, februarie 1942 – Câmpulung, Argeş, 9 scriitor; Theodor B., actor (v.). Importante
octombrie 2005). Inginer constructor, manager. recunoaşteri publice. (S.P.).
Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung (1959),
Institutul de ConstrucŃii, Bucureşti (1968). BĂJENARU, Dan I. (Piteşti, Argeş, 11
Inginer, Institutul de Proiectare Argeş, Piteşti mai 1900 – Bucureşti, 25 mai 1988). Artist
(1968-1970). Şef, birourile Gospodărie plastic, pictură, grafică. Liceul Ion C. Brătianu,
Comunală şi InvestiŃii, Consiliul Popular Piteşti (1918), Şcoala NaŃională de Arte
Orăşenesc/Primăria Câmpulung (1970-2002). Frumoase, Bucureşti (1925); academiile Julian,
AsistenŃă tehnică pentru: edificarea cartierelor Ranson, La Grande Chaumière, Paris; bursier:
Flămânda, Gară, Vişoi, Câmpulung; Şcoala Română Fontenay aux Roses, FranŃa
sistematizări verticale; reabilitări urbane; (1927). InfluenŃat de cunoscuŃi artişti plastici ai
redimensionarea Memorialului Mateiaş, Valea timpului: Constantin Artachino, Antoine
Mare PravăŃ (1982-1984). Preşedinte fondator, Bourdelle, George Demetrescu Mirea (v.), André
Liga NaŃională a JudeŃelor Abuziv DesfiinŃate Lhote, Dimitrie Paciurea, Costin Petrescu (v.),
(1992), iniŃierea proiectului legislativ privind Frederic Storck. ExpoziŃii: Paris (1926);
reorganizarea administrativă a României, (2 Bucureşti (1929 ~ 1975); Los Angeles, New-
septembrie 1992), susŃinut de 250 de senatori şi York, Statele Unite ale Americii; Berlin,
deputaŃi. Prognoze, interviuri, emisiuni media. Germania (1929); Budapesta, Ungaria; Sofia,
Stradă eponimă la Câmpulung, alte recunoaşteri Bulgaria (1942); Moscova, FederaŃia Rusă
publice. (M.B.). (1949); Beirut, Liban (1968); Mexic (1974).
Saloane de grafică în România (1958-1983).
BĂJAN, Flavius D. (n. Căteasca, Argeş, Lucrări, expoziŃii permanente: Muzeul NaŃional
29 ianuarie 1956). Medic, urologie, publicist. de Artă; Opera Română; Teatrul NaŃional,
Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Bucureşti; Teatrul Alexandru Davila, Piteşti
Brătianu, Piteşti (1975) Facultatea de Medicină, (portret în ulei, Alexandru Davila, 1,20 x 1,00
Bucureşti (1982). Doctorat, ştiinŃe medicale, m). Membru, Uniunea Artiştilor Plastici din
Bucureşti. Activitate în domeniu: Spitalul România, alte academii şi asociaŃii europene.
JudeŃean Argeş (1982-1985, 1991 ~); Importante aprecieri publice. (S.N.).
dispensarele Albeştii de Argeş (1985-1987),
Hinova, MehedinŃi (1987-1988), Drobeta Turnu BĂJENARU, Teodor (Corbi, Muscel, 16
Severin (1988); Spitalul Clinic Fundeni, august 1853 – Piteşti, Argeş, 18 iulie 1931).
Bucureşti (1988-1991). Primariat, urologie Profesor, muzică, diacon, preot, dirijor, cor.
(1997), chirurgie endoscopică şi laparoscopică Stabilit definitiv la Piteşti din 1884.
(2000). Colaborări didactice, Universitatea din Conservatorul Bucureşti, Clasa Eduardo
Piteşti (2000 ~). Proiecte informatice medicale: Wachmann. Primul profesor de muzică şi dirijor
telemedicină, teleasistenŃă, ecografie generală. Liceul/Colegiul Ion C. Brătinu, Piteşti (1885-

92
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1920), diacon, Biserica Sfântul Gheorghe, Piteşti Bucureştilor, caimacam/locŃiitor de domn


(1884-1907); preot, Biserica Mavrodolu (1907- (1670). Ocine şi delniŃe: Băjeşti (1643), Brătiani
1920). Colaborator, muzică vocală (1898-1899) (1644), Groşani (1665). Ctitor: Mănăstirea
şi liniară (1921-1928), Şcoala de CântăreŃi Cornetu, Vâlcea; Curtea boierească (1666) şi
bisericeşti şi Parohia Sfânta Treime, Piteşti. Biserica Băjeşti, Bălileşti, Argeş, tablou votiv.
CompoziŃii proprii, prelucrări. Fondator, Colaborator al voievozilor łării Româneşti,
Societatea Muzicală Română Dorul, Piteşti Matei Basarab (v.), Şerban Cantacuzino (1678-
(1904), devenită Armonia (1912). Importante 1688), Constantin Brâncoveanu (v.). ContribuŃii
activităŃi comunitare. Aprecieri publice antume şi la consolidarea societăŃii româneşti în etapa
postume. (L.P.). feudalităŃii clasice. Aprecieri antume şi postume.
(S.I.C.).
BĂJENARU, Theodor G. (Olteneşti,
Iaşi, 21 decembrie 1917 – Piteşti, Argeş, 1976).
BĂLAN, George D. (n. Petroşani,
Actor de teatru. Stabilit la Piteşti din 1956.
Hunedoara, 30 iunie 1955). Inginer, mine şi
Conservatorul Dramatic, Cluj (1940). Actor:
geologie, înalt funcŃionar public, manager.
Trupa Tudor Muşatescu, Bucureşti (1940 –
Stabilit în Argeş din 1980. Liceul Petroşani
1941); Ansamblul Armatei, Bucureşti (1941 –
(1975), Institutul de Mine, Petroşani (1980),
1952); Teatrul de Stat, Turda, Cluj (1952 –
Facultatea de ŞtiinŃe Economice, Petroşani
1956); Teatrul Alexandru Davila, Piteşti, Argeş
(2002). Doctorat, ştiinŃe tehnice, Petroşani
(1956 – 1970). Roluri de referinŃă: Feodor
(2002). Inginer, şef sector, şef serviciu, inginer
(Nunta lui Krecinski, Suhovo Kobâlin);
şef, director, Exploatarea Minieră Câmpulung,
CetăŃeanul (Omul cu marŃoaga, George
Argeş (1980 – 2000). Primar al Municipiului
Ciprian); Păsărilă (Harap Alb, George
Câmpulung ( 2000 – 2004). Activitate didactică,
Vasilescu); Gavrilo (Fata fără zestre, Aleksandr
universităŃile din Piteşti, Argeş (2005 – 2007) şi
Nikolaevici Ostrovski); Subdirectorul (Mitică
Popescu, Camil Petrescu). Colaborări didactice, Lucian Blaga, Sibiu (2007∼). Volume importante
Şcoala Populară de Artă, Piteşti, Argeş. Aprecieri (autor, coautor): Bătălia din zona Bran –
publice. (I.F.). Câmpulung ( 2003); ComerŃ şi comercianŃi
(2007); Managementul societăŃilor comerciale
(2007); Economia organizaŃiilor industriale
BĂJESCU (Secolului XVII ~). Familie moderne (2008). Inovator şi inventator. Studii,
tradiŃională din Muscel. TârgoveŃi, mari articole, interviuri, emisiuni media pe teme
proprietari funciari, demnitari medievali ai łării economice, sociale, civice. Colaborări externe.
Româneşti, militari. Întinse suprafeŃe de teren, Diverse aprecieri publice. (M.B.).
case, ctitorii civile şi eclesiastice, donaŃii
comunitare, Câmpulung, Băjeşti, Bălileşti, BĂLAN, Ion B. (n. Valea Mare PravăŃ,
Muscel, alte localităŃi din Argeş, Teleorman, Muscel, 1 ianuarie 1931). Economist, manager.
Vâlcea. Cel mai cunoscut: Mareş B. (v.). Şcoala Medie Tehnică de Mecanică Agricolă,
ContribuŃii la consolidarea sistemului economic Câmpulung, Argeş (1952), Academia de Studii
şi instituŃional propriu feudalismului autohton. Economice, Bucureşti (1958). Stagiar,
(S.I.C.). Inspectoratul Raional de Asigurări/ADAS,
Câmpulung (1958); director, Inspectoratul
Raional de Asigurări/ADAS, Topoloveni, Argeş
BĂJESCU, Mareş (Secolul XVII). Mare (1958 – 1961); economist, Baza de
proprietar funciar, înalt demnitar medieval. Aprovizionare a Petrolului, Leordeni, Argeş
Originar din Câmpulung, Muscel. Căsătorit în (1961–1962). Director, AdministraŃia
familia Cantacuzino. Logofăt (1643-1665), Regională/JudeŃeană Argeş a Asigurărilor de
vistier şi vornic (1665-1669). Mare ban al Stat/ ADAS / ASIROM (1962 – 1996). Director,
Olteniei (1669-1672). Ispravnic, Scaunul SC ASIRAG SA, Piteşti (1996 – 2004). Studii,

93
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

articole, interviuri, analize, reuniuni naŃionale pe Membru marcant, Partidul Conservator. Senator
diverse teme. ContribuŃii la: organizarea de Argeş, Colegiul I (1885 ~ 1918). Donator
sistemului postbelic şi privatizare asigurărilor de comunitar: terenuri, importante sume de bani,
stat în Argeş – Muscel; edificarea sediilor proprii materiale de construcŃii pentru edificarea şcolii,
din Piteşti (clădire reprezentativă urbană), dispensarului şi renovarea bisericii satului
Câmpulung, Costeşti, Curtea de Argeş, Stolnici (1887 – 1890). Preocupări ştiinŃifice,
Topoloveni; stabilirea de relaŃii internaŃionale în finanŃate prin vânzarea şi concesionarea unor
domeniu. Aprecieri publice. (I.G.B.). moşii. Întinse suprafeŃe de teren în localitatea
Stolnici, plasa Teleorman, expropriate parŃial prin
Legea pentru definitivarea Reformei Agrare din
BĂLAŞA (Secolul XVII). Doamnă, soŃia
17 iulie 1921, aplicată de guvernul condus de
voievodului łării Româneşti, Constantin Şerban
Alexandru Averescu. Frescă votivă, biserica
(v.). Venerată de locuitorii reşedinŃei Argeşului
Stolnici, împreună cu alŃi 24 de membri ai
pentru contribuŃia la edificarea Bisericii Sfântul
familiei, realizată de Ilie Petrescu (v.).
Gheorghe, Piteşti, (1656), catedrală a oraşului.
Recunoaşteri publice antume şi postume. (I.I.Ş.).
Stradă eponimă în Piteşti, alte recunoaşteri
postume. (C.N.).
BĂLĂCEANU, Grigore (Sfârşitul
secolului XVII – Prima jumătate a secolului
BĂLĂCEANU (Secolul XVII ~).
XVIII). Mare proprietar funciar, demnitar
Familie tradiŃională din Argeş. Mari proprietari
medieval. Participant la evenimente politice şi
funciari, demnitari, oameni politici, diplomaŃi,
militare din prima etapă a domniilor fanariote în
parlamentari, cărturari. Mai importanŃi: Badea B.
Muntenia. Apropiat domnului łării Româneşti,
(v.), Constantin B. (v.), Grigore B. (v.),
Nicolae Mavrocordat (1716~1730). Stimularea
Ioan/Iancu B. (v.), Ştefan B. (v.). DonaŃii
evoluŃiei spre modernitate a societăŃii româneşti.
comunitare. Aprecieri antume şi postume. (F.P.).
(I.I.Ş.).

BĂLĂCEANU, Badea (Secolul XVII).


BĂLĂCEANU, Grigore C. (1876-
Proprietar funciar, înalt demnitar medieval. Mare
1967). Mare proprietar funciar, militant politic.
vornic (1678-1687), pe timpul domnului łării
Originar din Stolnici, Argeş. Fiul lui Constantin
Româneşti, Şerban Cantacuzino (1678-1688).
B./II (v.). Membru marcant, Partidul NaŃional
ContribuŃii la evoluŃia statului spre modernitate.
Liberal (1906 ~ 1947), consilier judeŃean, la
(I.I.Ş.).
Piteşti, în mai multe legislaturi. OfiŃer pe
fronturile româneşti ale Primului Război
BĂLĂCEANU, Constantin/I (? -
Mondial (1916-1918). Preocupări în domeniile
Tohani, Zărneşti, Braşov, 11 august 1690). Mare
modernizării exploataŃiilor agricole. Întinse
proprietar funciar, înalt demnitar medieval.
suprafeŃe de teren în localitatea Stolnici, Argeş,
Agă/şeful PoliŃiei Capitalei. Activitate externă
expropriate parŃial prin Reforma Agrară din 23
filoaustriacă, potrivnică Imperiului Otoman şi
martie 1945, adoptată de guvernul condus de
domnului łării Româneşti, Constantin
Petru Groza. Imagine în fresca votivă, biserica
Brâncoveanu (v). Căzut în timpul confruntării
Stolnici. Recunoaşteri publice antume şi
militare de la Tohani dintre habsburgi şi români,
postume. (I.I.Ş).
aliaŃi cu turcii. Adept al orientării autohtone spre
Europa Centrală. Diverse aprecieri postume.
BĂLĂCEANU, Ioan/Iancu Constantin
(I.I.Ş.).
(Bucureşti, 1828 - 1914). Mare proprietar rural şi
urban, înalt funcŃionar de stat, militant politic.
BĂLĂCEANU, Constantin/II (1849 - IniŃiator, organizator, participant direct la
1934). Mare proprietar funciar, parlamentar, evenimentele din 1848, Câmpulung, Muscel.
militant politic. Originar din Stolnici, Argeş. Jurământ pe Noua ConstituŃie (ProclamaŃia de

94
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

la Islaz), dezavuarea Regulamentului Organic şi secole de istorie europeană (1995);


a Arhondologiei (Condica rangurilor boieresti), Introducere în studiul Cabalei (1996); Tratat
adunare publică, Mănăstirea Negru Vodă, de geriatrie practică (1997). Numeroase
Câmpulung (6 august 1848). Numit, împreună cu studii, articole, comunicări pe diverse teme.
Ioan Paleologu, cârmuitor/prefect de Muscel, Invitat, institute, facultăŃi, academii din Africa,
succedând lui Dumitru Jianu (v.). Nominalizat în America de Sud, Asia, Europa. Membru
declaraŃiile celor arestaŃi şi întemniŃaŃi la marcant, Partidul NaŃional Liberal, consilier
Mănăstirea Văcăreşti, Bucureşti (octombrie 1848 ministerial. Preşedinte: Colegiul Medicilor din
– mai 1849). SusŃinător al unirii Principatelor România (1991-1993); Societatea Scriitorilor
Române, membru activ, comitetul Central Români de ŞtiinŃă, Pedagogie, Memorialistică
Electoral pentru Adunarea ad-hoc a Munteniei (1990 ~). Membru, Adunarea NaŃională a
(1857). Deputat în Cameră (1866 ~). Promovarea Bisericii Ortodoxe Române, alte recunoaşteri
conceptelor modernismului european. Aprecieri naŃionale şi internaŃionale. ContribuŃii la
antume şi postume. (I.I.Ş.). dezvoltarea medicinei, diversificarea genurilor
literare, realizarea unor proiecte argeşene.
(S.D.V.).
BĂLĂCEANU, Ştefan (Sfârşitul
secolului XVIII – Prima jumătate a secolului
XIX). Mare proprietar funciar, parlamentar, BĂLĂNESCU, Tudor D. (n. Potcoava,
demnitar. Logofăt, coordonator al Cancelariei Olt, 18 decembrie 1947). Profesor universitar,
domneşti pe timpul principelui łării Româneşti, informatică, analist. Activitate la Piteşti din
Alexandru Ghica (1834-1842). Deputat de drept 1998. Liceul Potcoava, Olt (1966), Facultatea
al Argeşului în Adunarea Obştească de Matematică, Bucureşti (1971). Doctorat,
Regulamentară de la Bucureşti (1831-1834). informatică, Bucureşti (1986). Cadru didactic,
Adept al consolidării sistemului politic naŃional universităŃile din Bucureşti (1971-1998) şi
de factură constituŃională. Aprecieri postume. Piteşti, Argeş (1998~). Volume importante
(I.I.Ş.). (autor, coautor): Corectitudinea algoritmilor
(1995); Programare în limbajele Pascal şi
Turbo Pascal (1992); DicŃionar de
matematică (1974). Studii, articole, reuniuni
BĂLĂCEANU-STOLNICI, ştiinŃifice în Europa şi Statele Unite ale
Constantin G. (n. Bucureşti, 6 iulie 1923). Americii. Teme prioritare: limbaje formale,
Membru de onoare al Academiei Române (10 teoria automatelor, ingineria programării,
noiembrie 1992). Medic, neuropsihiatrie, tehnici de compilare. ContribuŃii la
militant politic, memorialist, mare proprietar dezvoltarea învăŃământului superior informatic
funciar. Fiul lui Grigore C. B. (v.). Liceul Ion din Piteşti. Diverse aprecieri publice.
C. Brătianu, Piteşti (1941), Facultatea de (M.C.S.).
Medicină, Bucureşti (1947). Doctorat, ştiinŃe
medicale, Bucureşti (1968). Activitate BĂLĂCEANU, Virgil If. (Mioarele,
didactică, Institutul de Medicină, Bucureşti Argeş, 13 mai 1956). OfiŃer de carieră,
(1947-1952). Şef secŃie, şef clinică, director, general, infanterie. Liceul Militar Dimitrie
spitalele: Colentina, Ioan Cantacuzino, Cantemir, Breaza, Prahova (1975), Şcoala
Gheorghe Marinescu, Bucureşti (1949~1974); Militară de OfiŃeri Activi de Infanterie, Sibiu,
Institutul NaŃional de Gerontologie şi 1978, Facultatea de Istorie şi Filosofie,
Geriatrie, Bucureşti (1974 ~). ActivităŃi Bucureşti (1987), Academia Militară
didactice: universităŃile George BariŃiu, Generală, Bucureşti (1990). Stagiu în Statele
Braşov, şi Ecologică, Bucureşti (1994 ~). Unite ale Americii (1997, 2001). Doctorat,
Volume importante: Personalitatea umană ştiinŃe militare (2003). NATO Executive
(1972); Saga Bălăcenilor (1990; 2001); Nouă Master, Şcoala NaŃională de ŞtiinŃe Politice şi

95
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Administrative, Bucureşti (2003). Activitate zootehnică. TradiŃii folclorice, expoziŃie


de comandă şi de stat major. Comandant, permanentă de istorie, centru ceramic
Brigada 2 Infanterie Rovine, (Irak şi recunoscut în Ńară şi în străinătate, turism
Afganistan) sub egida NATO şi ONU. Volume rural. Monografie: Dan Dimulescu. (G.C.).
importante: Puterea de luptă a infanteriei.
TradiŃii şi evoluŃii. Colaborări externe: BĂLTEANU, Petre (Sfârşitul
Brazilia, Bulgaria, Cehia, FranŃa, Germania, secolului XIX – Prima jumătate a secolului
Grecia, Lituania, Mexic, Nicaragua, Norvegia, XX). Mare proprietar funciar din Argeş.
Ucraina. Aprecieri publice. (G.I.N.). Întinse suprafeŃe de teren în localitatea
Bârseşti, plasa Topolog, expropriate parŃial
BĂLĂŞOIU, Victor I. (n. Stăneşti, prin Legea pentru definitivarea Reformei
Corbi, Muscel, 16 aprilie 1943). Inginer Agrare din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul
mecanic, profesor universitar, cercetător. condus de Alexandru Averescu .(I.I.Ş.).
Şcoala Medie/Colegiul Vlaicu Vodă, Curtea de
Argeş (1961), Institutul Politehnic, Timişoara
BĂLTEANU, Radu (Sfârşitul
(1966). Doctorat, ştiinŃe tehnice, Bucureşti
secolului XIX – Prima jumătate a secolului
(1988). Inginer, Uzina de Utilaj Petrolier,
XX). Mare proprietar funciar din Argeş.
Târgovişte, DâmboviŃa (1966-1972);
Întinse suprafeŃe de teren în localitatea
cercetător: Academia Română, Filiala
Şerbăneşti, plasa Dâmbovnic, expropriate
Timişoara, Centrul pentru Maşini Hidraulice
parŃial prin Legea pentru definitivarea
(1972-1978). Activitate didactică,
Reformei Agrare din 17 iulie 1921, aplicată
Universitatea Politehnică, Timişoara (1978 ~).
de guvernul condus de Alexandru Averescu.
Volume importante: AcŃionări hidraulice şi
(I.I.Ş).
pneumatice, I, II (1990, 1992), Hidraulica
sistemelor de acŃionare (1996). Numeroase
BĂLTESCU (Secolul XIX ~). Familie
studii, articole, comunicări, reuniuni naŃionale
tradiŃională din Cepari, Argeş. Proprietari
şi internaŃionale. Membru activ, prestigioase
rurali şi urbani, funcŃionari, cadre didactice.
foruri ştiinŃifice în domeniu. ContribuŃii la
Întinse suprafeŃe de teren, case, alte bunuri cu
dezvoltarea învăŃământului superior tehnic
valoare deosebită, Cepari şi Piteşti, Argeş. Mai
din România. (I.A.B.).
cunoscuŃi: Constantin B.; Iancu B.; Petre
I.B.; Valentin Ion P.B.; Elena P.B.
BĂLILEŞTI (Secolul XVI ~). Comună Exproprieri funciare şi imobiliare (1945-
din judeŃul Argeş, aparŃinând, tradiŃional, 1950), patrimoniu recuperat parŃial după 1990.
zonei Muscel, satele: Bălileşti, Băjeşti, Conexiuni cu familia Balotă (v.). IniŃiative şi
Goleşti, PoeniŃa, Priboaia, Ulita, Valea Mare- donaŃii comunitare, aprecieri publice. (F.P.).
Bratia. SuprafaŃa: 59,9 km2. Locuitori: 4.380
(1970); 4.300 (2008). Atestare documentară BĂLTESCU, Ioan P. (Sfârşitul
medievală: 1519 (Băjeşti); 1526 (Mogoşeşti); secolului XIX – Prima jumătate a secolului
1533 (Ulita); 1567 (Goleşti); 1598 (Bălileşti). XX). Mare proprietar funciar din Argeş.
Monumente istorice: bisericile Băjeşti (1666) Întinse suprafeŃe de teren în localitatea Cepari,
şi Rumâneşti (1824); cruci de piatră (1662, plasa Topolog, expropriate parŃial prin: Legea
XVIII); biserici: Bălileşti (1767), Ulita pentru definitivarea Reformei Agrare din 17
(1926), Goleşti-Bratia (1942). Monumente ale lulie 1921, aplicată de guvernul condus de
eroilor: Bălileşti, (autor, Dumitru Alexandru Averescu; Reforma Agrară din 23
MăŃăuanu); PoeniŃa. Şcoala: Băjeşti (1938); martie 1945, adoptată de guvernul condus de
cămin cultural (1948); bibliotecă publică Petru Groza. (I.I.Ş.)
(1934). Cooperativă Agricolă de ProducŃie
(1960-1990). Zonă pomicolă, forestieră,

96
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

BĂNĂłEANU, Ion (Coteşti, Godeni, organizaŃia Piteşti în etapa interbelică. Prefect


Muscel, 15 noiembrie 1938). Preot, funcŃionar al judeŃului Argeş (1919, 1922-1926),
eclesiastic, diplomat. Seminarul, Curtea de confruntat cu mişcările greviste de la unităŃile
Argeş (1956); Seminarul Teologic, Bucureşti feroviare din Piteşti (1919). Preşedinte,
(1960); Institutul Teologic Universitar, Camera de ComerŃ şi Industrie Argeş (1929-
Bucureşti (1964); Academia Teologică 1934). Deputat de Argeş în Parlamentul
Ortodoxă, Sofia, Bulgaria (1970). Diacon: României (10 martie - 17 iulie 1927).
Biserica Sfântul Silvestru, Bucureşti (1970- Redactor, ziarul Argeşul, Piteşti (1907 ~
1975), Biserica Albă, Bucureşti (1975-1977). 1913), editorialist, publicaŃia Vocea Argeşului,
Secretar, Cabinetul patriarhal, Bucureşti Piteşti (1918). Decan, Baroul Argeş (1932-
(1977-1990). Preot paroh, Biserica Albă 1933). IniŃiative pentru consolidarea României
(restaurată), Bucureşti (1990 ~). Organizator al Mari. Aprecieri publice. (I.T.B.).
vizitelor patriarhului Iustin Moisescu (v.) în
străinătate. Fondator, Corala preoŃească Te BĂNICĂ, Gheorghe P. (n. Coteşti,
Deum Laudamus (1990), reînfiinŃarea Coralei Godeni, Argeş, 26 martie 1951). Profesor
preoŃilor din Capitală (2000). Importante universitar, manager, publicist.. Liceul Nr.2,
aprecieri publice. (S.P.). Câmpulung (1970), facultăŃile de Filologie,
Piteşti (1973) şi Craiova, Dolj (1976).
BĂNCESCU, Doru G. ( Nucşoara, Doctorat, filologie, Craiova (1999). Activitate
Muscel, 9 mai 1947). Inginer constructor, didactică: şcoli din Vâlcea, Olt, Argeş (1973-
manager. Liceul Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş 1979), Institutul de ÎnvăŃământ
(1965), Institutul de ConstrucŃii, Bucureşti Superior/Universitatea din Piteşti (1979 ~).
(1971). Specialist în proiectarea, execuŃia, Inspector principal, Ministerul ÎnvăŃământului,
exploatarea aducŃiunilor de apă, gaze, Bucureşti (1990-1992). Responsabil, SecŃia
canalizare: Întreprinderea JudeŃeană de StudenŃi Străini (1993-1995); director:
Gospodărie Comunală şi Locativă Argeş ( Departamentul pentru Pregătirea Personalului
1971 – 1975; 1977 – 1991), director sucursală Didactic (1996-1999); Colegiul de Institutori
(1990 – 1991); Institutul de Proiectări, Piteşti (1999-2004); Cancelar Senat (2004 ~),
(1975 – 1976); Cooperativa Constructorul, Universitatea din Piteşti. Volume importante
Piteşti (1976 – 1977); Regia Autonomă (autor, coautor): Ghid de conversaŃie arab-
Regocom, Piteşti (1991 – 1997), director român (1999); Formarea cuvintelor în limba
general (1992 – 1995); Regia Autonomă română contemporană (1999; 2004);
Regotrans, Piteşti (1997 – 2001, director Toponimia zonei submontane dintre Olt şi
executiv (2000 – 2001); SC Termoficare 2000 DâmboviŃa (1999); LocalităŃile judeŃului
SA, Piteşti (2002 – 2004); DirecŃia Tehnică a Argeş. Studiu etimologic şi istoric (2000);
Consiliului JudeŃean Argeş (2001– 2002; 2004 Limba română contemporană. Formarea
– 2007), director executiv. Inventator, fundaŃii cuvintelor (2004); Introducere în studiul
cu tehnologii speciale. ContribuŃii la limbii române contemporane (2006); Studii,
redimensionarea reŃelelor urbane din articole, referate, reuniuni naŃionale şi
municipiul Piteşti la sfârşitul secolului internaŃionale în domeniu. ContribuŃii la
XX.Aprecieri publice. (G.P.). dezvoltarea învăŃământului superior din Argeş.
Aprecieri publice. (M.C.S.).
BĂNESCU, Honoriu P. (Sfârşitul
BĂNICĂ, Logica Şt. (n. Piteşti, Argeş,
secolului XIX – Prima jumătate a secolului
24 noiembrie 1955). Informatician, manager,
XX). Jurist, înalt funcŃionar de stat,
publicist. Liceul/Colegiul Zinca Golescu,
parlamentar. Activitate în Argeş din 1907.
Piteşti (1974), Facultatea de Automatică,
Facultatea de Drept, Bucureşti. Membru
Bucureşti (1979). Doctorat, ştiinŃe tehnice,
marcant, Partidul NaŃional Liberal, lider,

97
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Piteşti (2007). Inginer de sistem, Centrul 1984); Combinatul Petrochimic, Piteşti, (1985-
Teritorial de Calcul, Piteşti (1980-1987); şef, 1990); CircumscripŃia Moşoaia, Argeş (1990-
Oficiul de Calcul, Intreprinderea de Legume şi 1993); Dispensarul Urban Nr. 5, Piteşti (1993
Fructe, Piteşti (1987-1990); proiectant ~). Medic primar, medicină de familie (1997).
tehnologia informaŃiei, Societatea de Servicii Preşedinte, Colegiul Medicilor din judeŃul
în Informatică, Piteşti (1990-1997); şef, Argeş (2000-2004; 2004-2008; 2008 ~).
Oficiul de Calcul, SC Argeşfarm SA, Piteşti CompetenŃe în domeniu, clinici şi centre de
(1997-1999). Director, Societatea de Servicii perfecŃionare din Capitală. Colaborări
în Informatică, Piteşti (1999-2003). Activitate ştiinŃifice externe. Studii, articole, analize,
didactică, Universitatea din Piteşti (2000 ~). rapoarte, interviuri. Membru, importante
Documentări externe. Volume, studii, articole, societăŃi naŃionale şi europene. Aprecieri
reuniuni naŃionale şi internaŃionale în publice. (C.C.).
domeniul informaticii. Aprecieri publice.
(E.H.).
BĂNUłĂ, Ion D. (Siliştea, Căteasca,
Argeş, 7 noiembrie 1914 – Bucureşti, 31
BĂNICĂ, Nicolae M. (n. Piteşti,
decembrie 1986). Ziarist, scriitor, manager.
Argeş, 30 noiembrie 1934). Actor, regizor,
Studii liceale în particular, Timişoara (1948),
manager, autor dramatic, literatură pentru
Facultatea de Filosofie, Bucureşti (1959).
copii.. Şcoala Medie Tehnică de ComerŃ,
Activitate productivă: Atelierele GriviŃa,
Piteşti (1952). Şcoala Populară de Artă, Piteşti,
Bucureşti (1930-1945), arestat (1941), pentru
Clasa Dem Psata şi Radu Dimitriu (1960).
activitate comunistă antiguvernamentală.
Activitate permanentă, SecŃia de Păpuşi
Ziarist, publicaŃii din Timişoara şi Bucureşti
AşchiuŃă, Teatrul Alexandru Davila, Piteşti
(1945-1958). Director, Editura pentru
(1959 ~). Şef secŃie (1984 ~). Roluri de
Literatură, Bucureşti (1958-1969); redactor-
referinŃă: Vasilache (Vasilache la Ńară,
şef, revista Albina, Bucureşti (1969-1986).
Brânduşa ZaiŃa Silvestru); Uriaşul (Uriaşul
Volume importante (versuri): Izvoare (1956);
din Trivale, Dumitru Căpitanu); Moş Poveste
La hotarul dintre lumi (1960); Lacrima
(Moş poveste se întoarce, Nicolae Bănică şi
diavolului (1965); ciclul Panorame (1967 ~
Gabriela Roşu); Ivan Turbincă (Ivan
1977); Copiii de pe Argeş după flori (1975).
Turbincă, Ion Creangă, prelucrare de Nicolae
Distinct: Scrisoare către anul 2000 (volum
Bănică); Ion (Căutăm vedete, Gabriela Roşu).
autobiografic, 1963, prefaŃă, George
Volum important: Teatrul AşchiuŃă la 55 de
Călinescu). Membru, Uniunea Scriitorilor din
ani (2005). Diplome de excelenŃă, premii,
România, alte recunoaşteri publice antume şi
reuniuni naŃionale şi internaŃionale în
postume. (M.S.).
domeniu. Turnee artistice în state europene.
Interviuri, emisiuni media, numeroase
BĂNUłĂ, Nicolae I (n. Siliştea,
colaborări comunitare. CetăŃean de Onoare al
Căteasca, Argeş, 12 iunie 1953). OfiŃer de
Municipiului Piteşti (2004), membru, Uniunea
carieră, general. Liceul Militar Dimitrie
Teatrală din România, alte recunoaşteri
Cantemir, Breaza, Prahova (1972), Şcoala
publice. (I.F.).
Militară de OfiŃeri Nicolae Bălcescu, Sibiu
(1975), Academia Militară, Bucureşti (1982),
BĂNICĂ, Valentin George Gh. (n.
Colegiul NaŃional de Apărare, Bucureşti
Drăgăşani, Vâlcea, 3 iulie 1956). Medic,
(1995). Expert, Ministerul Apărării NaŃionale,
medicină generală, manager. Stabilit la Piteşti
Serviciul ProtecŃie şi Pază, director adjunct
din 1960. Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul
(1991-1998). General de brigadă (1994).
Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş (1974),
Misiuni speciale pentru protecŃia delegaŃiilor
Facultatea de Medicină, Bucureşti (1981).
României la: reuniunile Francofoniei, Paris
Medic: Spitalul Petreşti, DâmboviŃa (1981-
(1991), Mauritius (1992), ExpoziŃia

98
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Universală de la Sevilla, Spania (1992); Superioară de Marină, ConstanŃa (1958),


Adunarea Generală ONU (1994). Fondator, Academia Militară de Marină Krâlov,
S.C.Argessis Alpha Sistem, activitate în Leningrad/Petrograd, FederaŃia Rusă (1964),
domeniul enunŃat. Aprecieri publice. (G.I.N.) Academia Militară Generală, Bucureşti,
(1968). Activitate profesională şi de cercetare,
instituŃii militare speciale (1958-1990).
BĂRĂSCU, Elena D. (n. Răzvad,
Inovator şi inventator, domeniul naval. Studii,
DâmboviŃa, 22 mai 1945). Inginer mecanic,
articole, manuale referitoare la armamentul de
profesor universitar. Stabilită în Piteşti din
luptă sub apă. Colaborări didactice. Academia
1978. Liceul Nicolae Bălcescu, Târgovişte
Navală Mircea cel Bătrân, ConstanŃa (1990-
(1963), Facultatea de Mecanică Agricolă,
1995). ContribuŃii la amplificarea, în România,
Bucureşti (1968). Doctorat, ştiinŃe tehnice,
a preocupărilor ştiinŃifice naŃionale din
Bucureşti (1996). Inginer, unităŃi agricole din
domeniul enunŃat. Aprecieri publice. (F.P.).
Argeş (1968-1979). Activitate didactică
permanentă, Institutul de ÎnvăŃământ
BĂRBULESCU, Alexandru (Sfârşitul
Superior/Universitatea din Piteşti (1979~).
secolului XIX – Prima jumătate a secolului
Volume importante (autor, coautor):
XX). Mic întreprinzător, manager. Patron
Mecanisme (1990); Organe de maşini şi
fondator, Garajul Bărbulescu, Piteşti (1933),
mecanisme (1985); Ingineria sistemelor
noutate în domeniul reparaŃiilor de
mecanice. Mecanisme (2000); Mecanisme.
automobile. Import: maşini, subansamble,
Culegere de probleme (2000). Studii, articole,
piese de schimb. Colaborări în Bucureşti,
referate, foruri ştiinŃifice naŃionale şi
Ploieşti, Braşov, activităŃi agreate prin Camera
internaŃionale, contracte de cercetare.
de ComerŃ şi Industrie Argeş. Exponent al
Membru, prestigioase asociaŃii profesionale în
iniŃiativei particulare, economiei de piaŃă,
domeniu. ContribuŃii la dezvoltarea
promovării transportului auto, relaŃiilor cu
învăŃământului superior tehnic din Argeş.
agenŃi economici europeni. Aprecieri publice.
Aprecieri publice. (M.C.S.).
(T.C.A.).
BĂRĂłIA CÂMPULUNG (Secolul
BĂRBULESCU, Eugen (Retevoeşti,
XIII ~). Aşezământ romano-catolic, hramul
Argeş, 8 aprilie 1888 – Bucureşti, 16 iulie
Sfântul Iacov, aparŃinând comunităŃii saşilor
1984). Folclorist, profesor, ierarh, publicist.
din Muscel. ProprietăŃi funciare: Târgul
Seminarul Nifon, Bucureşti (1909), Facultatea
Cârcinov/Topoloveni, alte zone din apropiere
de Teologie, Bucureşti (1913). Diacon,
(XVII-XIX). Edificii importante: nava
Mănăstirea Pasărea, Ilfov (1913-1914);
bisericii (XIII – 1788); altarul (XV ~); casa
diacon (1914-1917), apoi, preot (1917-1940),
parohială (XVII ~); turnul/clopotniŃa (1730 ~);
Biserica Silvestru, Bucureşti. Activitate
piatra tombală (1300 ~) pentru comitele
didactică: Seminarul Nifon, Bucureşti (1917-
LaurenŃiu de Longocampo (v.), lapidariu.
1924); Colegiul Sfântul Sava, Bucureşti
Reabilitări şi amenajări: 1760; 1963-1965.
(1929-1940). Volume importante: Creştinism
RelaŃii cu structuri similare din Europa.
şi naŃionalism. Creştinism şi democraŃie
Atestări documentare, Muzeul Municipal
(1923); Colinde populare (1935, 1938);
Câmpulung, lucrări plastice, descrieri literare
Prohodul Domnului (1938); Zece cântece
şi turistice. (E.I.F.).
religioase (1938). Editor, culegeri folclorice
(1932,1940). Fondator, ziarul Realitatea,
BĂRBĂRIE, Ştefan E. (n. Piteşti, Bucureşti; colaborări, publicaŃiile Duminica
Argeş, 14 august 1937). Cercetător ştiinŃific poporului şi Apostolul. Analist, creaŃii rurale
militar, inovator, inventator. Liceul Militar de din Argeş-Muscel. Membru permanent,
Marină, GalaŃi (1954), Şcoala Militară Societatea Corală Carmen, Bucureşti, alte

99
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

aprecieri publice. (L.P.). (1957-1959); Liceul Dinicu Golescu,


Câmpulung, Argeş (1964 – 1967); Liceul
BĂRBULESCU, Ion R. (Sfârşitul Industial Nr. 4, Piteşti (1967~1990); Liceul
secolului XIX – Prima jumătate a secolului Nicolae Bălcescu/ Colegiul Ion C. Brătianu,
XX). Mic întreprinzător, manager. Patron Piteşti (1990 – 2002). Director fondator (1976-
fondator, primul atelier manufacturier din 1984), Grupul Şcolar de Chimie, Piteşti.
oraşul Costeşti, Argeş, Tăbăcăria Broşteni Colaborator permanent, Gazeta Matematică,
(1921), activitate înregistrată la Camera de Bucureşti. Succese importante , pregătirea
ComerŃ şi Industrie Piteşti. Alte iniŃiative elevilor pentru Olimpiadele NaŃionale şi
favorabile evoluŃiei economiei locale în etapa InternaŃionale de Matematică. Studii, articole,
interbelică. (N.N.). activităŃi metodice de specialitate.Aprecieri
publice. (D.I.G.).
BĂRBULESCU, Marinel A. (n.
BĂRBULESCU, Simion D. (Bârlogu,
Broşteni, Costeşti, Argeş, 1 iunie 1940).
Negraşi, Argeş, 17 aprilie 1925 – Buşteni,
Inginer instalaŃii, manager. Liceul Matei
Prahova, 18 decembrie 2008). Profesor gradul
Basarab, Bucureşti (1962), Facultatea de
I, limba română, publicist, traducător. Liceul
InstalaŃii pentru ConstrucŃii, Bucureşti (1968).
Ion C. Brătianu, Piteşti (1943), Universitatea
Inginer, şef lot, Trustul Nr. 2 InstalaŃii,
Constantin I. Parhon, Bucureşti (1947).
Bucureşti, Şantierul 208, Piteşti (1969-1970).
Doctorat, filologie, Iaşi (1974). Activitate
Şef lot (1970-1972), inginer-şef adjunct (1972-
didactică permanentă, instituŃii şcolare din
1975; 1994-1995), inginer şef (1975-1978), şef
Buşteni, Prahova (1947-1987). CreaŃii proprii:
şantier (1978-1990), director (1990-1993),
poezie, proză, critică literară. Scrieri
Trustul de InstalaŃii şi Automatizări Bucureşti,
importante: Demostene Botez. ViaŃa ca roman
Antrepriza Piteşti. Coordonarea executării
trăit (1983); De la Eminescu la Emil Cioran
instalaŃiilor electrice complexe, şantierele
(1996); Simion Stolnicu sau despre tentaŃia
platformelor industriale: Piteşti, Curtea de
efemerului (2002); Introducere în opera lui
Argeş, Câmpulung, Costeşti, Topoloveni
Alexandru Piru (2002); Ca o barcă împinsă
(Argeş); Slatina, Drăgăneşti (Olt); Craiova
de vânt (2003). Volume editate: Simion
(Dolj). Studii, interviuri, reuniuni naŃionale] de
Stolnicu, Vladimir Streinu. Traduceri din
specialitate. Aprecieri publice. (G. P.).
limbi europene şi asiatice. Colaborări, reviste
apărute la Braşov, Bucureşti, Piteşti, Ploieşti.
BĂRBULESCU, Nicolae (Sfârşitul
Diverse reuniuni tematice. Membru, Uniunea
secolului XIX – Prima jumătate a secolului
Scriitorilor din România, alte aprecieri
XX). Mic industriaş, manager, proprietar
publice. (M.S.).
forestier. Fondator, Fabrica de Cherestea,
Nămăeşti, Valea Mare PravăŃ, Muscel,
BĂRBULESCU, Tita N. (n.
înregistrată la Camera de ComerŃ şi Industrie,
Topoloveni, Muscel, 1936). Interpret vocal,
Piteşti. Dezvoltarea activităŃilor tradiŃionale
muzică populară. Autodidact. Colaborări cu
din localităŃile muscelene. (T.C.A.).
orchestrele: Doina Argeşului, Piteşti; Doina
Olteniei, Craiova (Dolj); Flacăra Prahovei,
BĂRBULESCU, Nicolae C. (n. Ploieşti; Teatrul Ion Vasilescu, Bucureşti
Silişteni, Lunca Corbului, Argeş, 22 ianuarie (1960). Melodii în Fonoteca de Aur, Radio
1939). Profesor gradul I, matematică, Bucureşti şi Televiziunea Română: Sus la
manager, publicist. Şcoala Medie Radu munte la Muscel; Din Piteşti pân` la Trivale;
Greceanu , Slatina, Olt (1957), Facultatea de Argeşene, argeşene; Dorul de Topoloveni;
Matematică, Timişoara (1964). Activitate Din Piteşti la Câmpulung. Culegător de
didactică: şcoli din Buzoeşti şi Stolnici, Argeş folclor, zona Argeş-Muscel. Numeroase

100
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

distincŃii şi aprecieri publice. (L.P.). 15 ani muncă silnică şi cinci ani degradare
civică, pedepse executate parŃial. Confiscarea
averii. Recunoaşteri publice. (I.I.P.).
BĂRCAN (Secolul XVII ~). Familie
tradiŃională din Vrăneşti, Călineşti, Muscel.
BĂŞOIU, Gheorghe N. (Corbi,
Proprietari funciari, slujbaşi domneşti, preoŃi,
Muscel, 16 mai 1900 – Jilava, Ilfov, 18 iulie
ingineri, publicişti. Mai importanŃi: Bărcan
1959). Proprietar rural, militant politic.
(armaş de Vrăneşti, 1619~1633; stolnic);
Fondator, Grupul de rezistenŃă armată
Preda B. (preot, ctitor, Biserica Vrăneşti,
anticomunistă Haiducii Muscelului. Capturat,
1821); Şerban B. (preot, autor, Catagrafia
torturat, judecat, Tribunalul Militar, Regiunea
Vrăneşti, 1840); Ion B. (cântăreŃ de strană,
II, Bucureşti, condamnat la moarte. Executat,
Vrăneşti, 1916-1940). Urmaşi direcŃi:
Penitenciarul Jilava, împreună cu Toma I.
generaŃiile Apostolescu, Bărcănescu, DuŃă,
ArnăuŃoiu (v.) şi alŃi membri ai grupului.
Ene, Sandu, Tomia, Vintilescu. Ctitorie:
Recunoaşteri publice postume. (I.I.P.).
Biserca Vrăneşti, Călineşti, Argeş, frescă
votivă. ActivităŃi militare, economice, sociale,
eclesiastice, culturale, proprii medievisticii şi BÂLEA. Important lac glaciar (2.034
modernităŃii româneşti. (F.P.). m altitudine; suprafaŃă, 0,46 km²; adâncime
maximă, 11 m), aflat în MunŃii Făgăraş, la
BĂRCĂCILĂ, Alexandru I. (Bughea interferenŃa judeŃelor Argeş şi Sibiu, pe
de Sus, Muscel, 31 martie 1876 – Bucureşti, 6 Drumul NaŃional Transfăgărăşan. Izvor
februarie 1970). Profesor, istorie, cercetător pentru râul eponim (22,5 km), orientare
ştiinŃific, publicist. Liceul Matei Basarab, nordică. AtracŃii turistice, cabană, construcŃii
Bucureşti (1897), Universitatea din Bucureşti din gheaŃă, alte amenajări alpine. (I.S.B.).
(1903). Activitate didactică: Liceul Dinicu
Golescu, Câmpulung (1903-1912); Liceul BÂRLA. (Secolul XVI ~) Comună din
Traian, Turnu Severin, MehedinŃi (1912- judeŃul Argeş, aparŃinând, temporar, zonei
1938), director (1922-1938). Fondator: Teleorman, satele: Bârla, Afrimeşti, Bădeşti,
Muzeul PorŃile de Fier, (1912) şi Ateneul BrabeŃi, Cioceşti, Malu, Mândra, Mozăceni
Popular Casa Luminii, Turnu Severin (1919). Vale, Podişoru, Şelăreasca, Urlueni, ZuvelcaŃi.
Săpături arheologice în mai multe aşezări SuprafaŃa: 105,6 km2. Locuitori: 8.947 (1970);
dunărene. Volume importante: Suflete 5.602 (2008). Atestare documentară
adormite (1918); Dacia de la Dunăre... medievală: 1525 (Bădeşti); 1624
(1947). Numeroase studii, articole, rapoarte, (Urlueni/Lereni). Monumente istorice:
comunicări, publicate în reviste de specialitate Biserica Lereni (1787); cruci de piatră (1731,
din Bucureşti, Craiova (Dolj), Turnu Severin 1841); biserici: Bădeşti (1953), Bârla (1834),
(1914-1966). Reuniuni ştiinŃifice naŃionale şi Cioceşti (XIX), Malu (1939), Mândra (1858),
internaŃionale. Premiul Vasile Pârvan al Mozăceni Vale (1870), Podişoru (1812),
Academiei Române, Bucureşti (1934), alte Tomeşti (1911), Urlueni (1907). Monumente
recunoaşteri publice. (S.I.C.). ale eroilor: Bârla (1925), Cioceşti (1925),
Mozăceni Vale (1923), Urlueni (1925).
Şcoală, Bârla (1832); cămin cultural (1948);
BĂŞOIU, Filofteia I. (Stăneşti, Corbi,
bibliotecă publică (1947). Bănci populare:
Muscel, 13 noiembrie 1913 – Stăneşti, Corbi,
Sfântul Gheorghe, Malu (1937-1944), Brazda
26 septembrie 1989). Proprietar rural, militant
lui Novac, Urlueni (1928-1930); Cooperativa
politic. Sprijinitor al grupului de rezistenŃă
de producŃie şi consum Valul lui Traian (1920-
armată anticomunistă Haiducii Muscelului.
1947). StaŃiune de Maşini Agricole (1948 ~);
Capturată, torturată, judecată, Tribunalul
Cooperativă Agricolă de ProducŃie (1961 -
Militar, Regiunea II, Bucureşti. Condamnată,
1990); AsociaŃie Economică Intercooperatistă,

101
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Avicola (1974 ~). Sediul Consiliului Unic Stănescu (2001); Vârsta de fier în viziunea
Agroindustrial de Stat şi Cooperatist (1980- lirică a lui Alexandru Philippide (2007).
1990). Zonă cerealieră, legumicolă, Membru, Uniunea Scriitorilor din România,
zootehnică. StaŃiunea balneo-climaterică Filiala Piteşti (1990), premiul pentru poezie
Bădeşti. Sistematizare, perimetrul central, (2000). Diverse colaborări redacŃionale.
Mozăceni-Vale. Turism rural. (G.C.). Aprecieri publice. (M.M.O.).

BÂRLOIU, Mircea Gh. (n. Piteşti, BÂRZOTESCU, Emanoil D. (Miceşti,


Argeş, 17 ianuarie 1953). Artist plastic, grafică, Muscel, 1889 – 1950). OfiŃer de carieră, general. Activitate
profesor, publicist. Liceul Nicolae în domeniu. Profesor, Şcoala de Infanterie Nr. 2.
Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti Comandant, Centrul de InstrucŃie, Vânătorii de Munte,
(1971). Institutul de Arte Plastice Nicolae Regimentul 6 Vânători; şef de stat major, Divizia 7
Grigorescu, Bucureşti (1974), Clasa Virgil Infanterie, Corpul 7 Armată; Brigada VIII Infanterie;
Demetrescu – Duval. Activitate didactică, şcoli Corpul 6 Teritorial (1945). Combatant: Războiul de
şi licee din Argeş. Cicluri tematice Întregire a României (1916-1919) şi la cel de Al Doilea
reprezentative: Bacanale, Anatomii paralele, Război Mondial (1941-1945). General de divizie (1942)
Fragmente dintr-un alt univers. Lucrări în Ordine şi medalii române, ruse, franceze, alte aprecieri
expoziŃii din: Bucureşti (1980 ~ 2001); Piteşti publice. (G.I.N.).
(1980 ~ 2009), Timişoara (1985); Craiova
(1998); ReşiŃa (1998); Râmnicu Vâlcea (1997 ~
BÂRZOTESCU, LAURENłIU D.
2004). Participări internaŃionale: state din
(Miceşti, Muscel, 17 august 1879 - ?). OfiŃer
Uniunea Europeană. ColecŃii particulare, tabere
de carieră, general. Şcoala Superioară de
de creaŃie. Colaborator, grafică specială, Argeş.
Război, Bucureşti. Activitate în domeniu (1899
Cartea eroilor (1984). Studii, interviuri,
– 1932). Combatant: Campania balcanică din
emisiuni media. Membru, Uniunea Artiştilor
1913 (căpitan); Primul Război Mondial
Plastici din România, (1990), preşedinte, Filiala
(colonel); Al Doilea Război Mondial (general de
Piteşti (1990-1998), alte aprecieri publice.
divizie). Remarcat în rezistenŃa de pe culoarul
(S.N).
Rucăr-Bran, contra ofensivei Centralilor
(1916). Organizarea Serviciului Sanitar al
BÂRSILĂ, Mircea A. (n. Broşteni, Marelui Cartier General, Bucureşti (1916-1918)
MehedinŃi, 19 octombrie 1952). Profesor şi a Regimentului de Grăniceri, Bucovina
universitar, scriitor, editor. Stabilit în Argeş din (1918). Restructurarea SecŃiei Istorice a Marelui
1985. Liceul Traian Doda, Caransebeş, Caraş- Stat Major, înfiinŃarea Muzeului Militar Central,
Severin (1971), Universitatea Timişoara Bucureşti. Comandant, Brigada XVI Infanterie
(1978). Doctorat, filologie, Timişoara (2000). (1931-1932). Colaborări externe, Regimentul
Activitate didactică, şcoli din Călăraşi şi Gorj Leopold II Regele Belgiei, Liubliana, Slovenia.
(1978-1984). Metodist, Casa JudeŃeană a Ordine şi medalii autohtone sau străine, alte
CreaŃiei Populare, Călăraşi (1984-1985); şef, aprecieri publice. (G.I.N.).
Inspectoratul InterjudeŃean Piteşti, Uniunii
Compozitorilor (1985-1991); director, Casa de BECESCU (Secolul XIX ~). Familie
Cultură, Curtea de Argeş (1991-1993), tradiŃională din Piteşti, Argeş. PreoŃi, ofiŃeri,
redactor, revista Calende, Piteşti (1993-1995). medici, scriitori, manageri. Mai cunoscuŃi: Ion
Secretar literar, Teatrul Alexandru Davila, I. B. (Piteşti, Argeş, 1850 – Piteşti, Argeş,
Piteşti (1995 ~) Titular, Universitatea din 1939). Seminarul Teologic, Curtea de Argeş
Piteşti (1998 ~). Volume importante: Obrazul (1872). Preot paroh fondator (1872-1939),
celălalt al lunii (1982); Argint galben (1988); Biserica Sfânta Vineri, Piteşti (noul edificiu,
Fecioara divină şi cerbul (1999); sfinŃit la 12 octombrie 1908); Florian I. B. (v.);
Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Nicolae I. B. (Piteşti, Argeş, 18 aprilie 1883 –

102
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Piteşti, Argeş, 20 iunie 1960). Liceul Ion C. BEJAN, Constantin Gh. (Buhuşi,
Brătianu, Piteşti (1902), Facultatea de Bacău, 9 februarie 1930 – Piteşti, Argeş, 4
Medicină, Bucureşti (1908). Medic, chirurgie decembrie 1995). Inginer, mecano-energetic,
(1908 ~ 1945), spitalele militare: Ostrov manager. Stabilit definitiv la Piteşti în 1966.
(ConstanŃa), Roman (NeamŃ), Alba Iulia (Alba). Liceul George Bacovia, Bacău (1949), Institutul
Colonel, medic şef, Spitalul Militar, Piteşti, Politehnic Gheorghe Asachi, Iaşi (1953).
Argeş. Participant la Campania balcanică din Inginer: Fabrica de TananŃi, Piteşti, Argeş
1913 şi la Primul Război Mondial, frontul din (1954-1955; 1957-1960), Distilăria Chimică din
Moldova (1917-1918); Neculai N. I. B. (v.). Lemn, ReşiŃa, Caraş-Severin (1955-1957); şef
Colaborări comunitare. (F.P.). serviciu, inginer şef, Combinatul Chimic,
Borzeşti, Oneşti, Bacău (1960-1966). Director
BECESCU, Florian I. (Piteşti, Argeş, tehnic mecano-enrgetic: Combinatul
25 martie 1878 – Piteşti, Argeş, 7 mai 1914). Petrochimic, Piteşti, Argeş (1966-1969; 1971-
Scriitor, călător, memorialist. Studii liceale şi 1982); Centrala Industrială de Petrochimie şi
universitare în România. Stagiu în Belgia Rafinării, Piteşti (1969-1971; 1982-1989).
(1903-1904). Preşedinte Societatea StudenŃilor Profesionist recunoscut. Activitate permanentă
Români din Belgia. Fiul lui Ion I.B. (v.) Volume pentru întreŃinerea, exploatarea, modernizarea
importante: Vise şi lacrimi (1901); Spre ziuă instalaŃiilor, majoritatea cu grad ridicat de
(1906); Domnişoara Secession (1908); Poveste pericol, Platforma Petrochimică Piteşti-Sud.
grozavă (1909); În valuri (1911). Impresii de Reuniuni naŃionale şi internaŃionale în domeniu,
călătorie (în manuscris): Prin Europa; Poveştile alte perocupări tehnice. Aprecieri comunitare.
telegrafistului X.Y.; Vorbe...vorbe. Colaborări (G.P.).
la publicaŃiile: Adevărul ilustrat; Convorbiri
literare; Epoca; Revista idealistă; Românul BEJENARU, Silvia If. (n. Bughea de
literar. Referiri critice favorabile. Stradă Jos, Muscel, 25 septembrie 1946). Arhitect.
eponimă în Piteşti, alte aprecieri publice. Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung, Argeş
(M.S.). (1964), Institutul de Arhitectură Ion Mincu,
Bucureşti (1971). Arhitect, Institutul de
BECESCU, Neculai N. (n. Roman, Proiectări/SC Proiect SA Argeş, Piteşti (1971
NeamŃ, 7 mai 1922). Medic, interne, manager. ∼). Proiecte reprezentative finalizate prin
Stabilit la Piteşti din 1926. Liceul Ion C. construcŃii: zone rezidenŃiale, instituŃii publice,
Brătianu, Piteşti, Argeş (1941), Facultatea de edificii sociale, sedii private. Membră, Uniunea
Medicină, Bucureşti (1947). Medic: Spitalul ArhitecŃilor (1975), Ordinul ArhitecŃilor (2001),
Căilor Ferate Române, Bucureşti (1947-1949); Registrul Urbaniştilor din România (2001).
CircumscripŃiile Albeştii de Argeş, Merişani, Diversificarea modalităŃilor de exprimare a
Costeşti, Argeş (1949-1951); Spitalul Piteşti, arhitecturii funcŃionale argeşene. Aprecieri
Argeş (1951-1972). Medic primar (1972). Şef, publice. (A.M.).
Policlinica II Piteşti (1972-1984). Activitate
didactică, Şcoala Sanitară Surori Medicale,
Piteşti. Studii, articole, analize, rapoarte, BEJENARU, Teoctist Z. (Tarutino,
interviuri, reuniuni ştiinŃifice naŃionale. Cetatea Albă, Ucraina, 6 august 1932-Piteşti,
Membru, importante societăŃi profesionale în Argeş, 2 mai 2008). Medic, chirurgie, manager.
domeniu. Activitate constantă pentru Stabilit la Piteşti din 1973. Liceul Gheorghe
conservarea stării de sănătate a cetăŃenilor Lazăr, Bucureşti (1951), Institutul de Medicină
municipiului Piteşti, îndrumarea unităŃilor şi Farmacie, Bucureşti (1961). Doctorat, ştiinŃe
arondate, pregătirea personalului, mediu sanitar. medicale, Bucureşti (1976). Activitate în
Diverse aprecieri publice. (C.C.). domeniu: dispensarele Logreşti, Gorj (1961-
1963) şi Dobrosloveni, Olt (1963-1964);
Spitalul Bâcleş, MehedinŃi (1964-1967);

103
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Spitalul Clinic Fundeni, Bucureşti (1967-1970); silvic, cercetător gradul I, publicist, universitar.
Policlinica din Caracal, Olt (1971-1973). Medic Familie tradiŃională din Stroeşti, Muşăteşti,
chirurg, Spitalul JudeŃean Argeş (1973-2003), Argeş. Fiul lui Constantin D.B. (v.). Liceul
şef secŃie (1979-1999). Primariat, chirurgie Spiru Haret, Bucureşti (1930), Institutul
(1979). CompetenŃă în ecografie generală Politehnic, Bucureşti (1938). Prizonier de
(1993). Studii, articole, reuniuni ştiinŃifice, război, Uniunea Sovietică (1944-1945).
documentări externe. Comunicări la importante Doctorat, botanică, Bucureşti (1947). Docent
foruri naŃionale şi europene. Preocupat constant (1952). Activitate didactică şi ştiinŃifică:
de perfecŃionarea tehnicilor chirurgicale. Facultatea de Silvicultură, Bucureşti (1938 ~
Aprecieri comunitare. (C.C.). 1950); Institutul de Cercetări pentru Economia
Forestieră, Bucureşti (1950-1975). Temporar:
BEKIŞ POPOVICI, Smaranda (19 Facultatea de Silvicultură, Braşov; Centrul de
octombrie 1885 – Piteşti, Argeş, 29 noiembrie Cercetări Biologice, Cluj; Academia Română,
1928). Profesor, limba franceză. Facultatea de Bucureşti. Volume importante: Flora României.
Filologie Modernă, Bucureşti (1909). Profesor Tratat, I-XIII (1952-1967, colaborator);
titular definitiv (1910). Director fondator, Plantele lemnoase din România (1953);
Şcoala Secundară Gradul II de Fete, Piteşti Pasiunile alpine din MunŃii Bucegi (1956, în
(1921-1928), astăzi, Colegiul NaŃional Liceal colaborare); Plantele din MunŃii Bucegi.
Zinca Golescu. Studii, articole, traduceri, Determinator (1972) Flora României.
programe didactice. Intensă activitate culturală, Determinator ilustrat al plantelor vasculare, I
metodică, obştească. Aprecieri publice. (S.P.). (1977); II (1979). Numeroase studii, articole,
comunicări, reuniuni naŃionale şi internaŃionale.
BELDIE (Secolul XVIII ~). Familie Custode, RezervaŃia Naturală din MunŃii
tradiŃională din Stroeşti, Muşăteşti, Argeş, Bucegi. Specialist recunoscut în domeniu.
origine olteană. Proprietari funciari şi forestieri, Premiul de Stat (1953); Premiul Emanoil
crescători de vite, meseriaşi, comercianŃi, Teodorescu al Academiei Române (1972);
intelectuali, fruntaşi ai vieŃii publice. Conexiuni Membru titular, Academia de ŞtiinŃe Agricole şi
cu familiile Băldan, Bâldea, Trufăşilă. Silvice, Bucureşti (1991). Volum consacrat
Fondator: Nicolae Gh. B. (1788-?), pandur în (2010): Nicolae P. Leonăchescu (v.), alte
oastea lui Tudor Vladimirescu. GhiŃă N.B. valoroase aprecieri antume şi postume. (I.D.P.).
(1812 – Stroeşti, 6 decembrie 1902); Zamfir
Gh.B. (1851-1897); Dumitru Gh.B. (1858- BELDIE, Constantin D.B. (Stroeşti,
1920), birtaş; Dina Gh. B. (1860-1922), Muşăteşti, Argeş, 8 septembrie 1887 –
căsătorită Trufăşilă; Ştefan Gh.B. (1871-1944), Bucureşti, 11 iunie 1954). Profesor, limba
tâmplar, militant socialist; Alexandru C.D.B. română, funcŃionar de stat, publicist. Liceul
(v.); Constantin D.B. (v.); Vasile P.T. (GalaŃi, Sfântul Sava, Bucureşti (1905), Facultatea de
16 februarie 1926 – GalaŃi, 6 decembrie 2000), Litere, Bucureşti (1910). Activitate didactică,
inginer, şef ocol silvic; Ion/Jean D.Z.B. Liceul Industrial, Bucureşti. FuncŃii publice în
(Stroeşti, 19 iunie 1909 – Laval, Quebec, Capitală: subdirector, director, DirecŃia
Canada, 25 aprilie 1997), fermier; Jean- Recensământului General al PopulaŃiei;
Jacques I.D.Z.B. (n. Laval, 8 mai 1943), membru, Consiliul de AdministraŃie, Monitorul
preşedinte Societatea de Transport Local, Oficial; secretar general, Regia Loteriei de Stat.
consilier orăşenesc, Laval, Canada. IniŃiative şi Preocupări redacŃionale, Bucureşti: secretar
donaŃii comunitare. Diverse aprecieri publice. general, ziarul Cuvântul; secretar de redacŃie:
(N.P.L.). Noua revistă română (1910-1916); Ideea
europeană. Volume importante: Glossa
BELDIE, Alexandru C. (Bucureşti, 29 spiritului cărturăresc. Încercare anti-
august 1912 – Bucureşti, 4 iunie 2003). Inginer intelectualistă (1918); Ce vrem? Catehism

104
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

pentru sufletele nehotărâte (1918). Diverse tendinŃele europene în domeniu. Aprecieri


atestări documentare. (N.P.L.). publice. (I.I.V.).

BELIZARIE (Secolul XIX ~). Familie


BELEA, Radu (Sfârşitul secolului XIX
tradiŃională din Argeş - Muscel, origine elenă.
– Prima jumătate a secolului XX). Proprietar
Proprietari rurali şi urbani, artişti plastici
funciar, militant politic, parlamentar. Membru
(pictură), cadre didactice, funcŃionari. Mai
marcant, Partidul łărănesc din România.
cunoscuŃi: Paraschivopol/Paraschivescu B.,
Deputat de Argeş (1919-1920). Interpelări,
pictor de biserici, venit din Grecia, stabilit,
analize, dezbateri pe teme economice. Adept al
iniŃial în Brăila, apoi la Domneşti, Muscel;
înnoirii legislaŃiei autohtone
Dimitrie P. B. (v.); Gheorghe P. B. (v.); Ion P.
interbelice.Aprecieri publice. (C.D.B.).
B. (v.). DonaŃii comunitare, referiri
monografice, aprecieri publice antume şi
BELEłI-NEGREŞTI (Secolul XVI ~).
postume. (F.P.).
Comună din judeŃul Argeş, aparŃinând
tradiŃional zonei Muscel, satele: Zgripceşti,
BeleŃi, LenŃea, Negreşti. SuprafaŃa: 48,1 km2. BELIZARIE, Dumitru P. (Domneşti,
Locuitori: 2.284 (1970); 1.864 (2008). Atestare Muscel, 1880 - Bucureşti, 1947). Artist plastic,
documentară medievală: 1526 (BeleŃi); 1571 pictură, donator comunitar. Fiul lui
(Negreşti). Monumente istorice: cruci de piatră Paraschivopol B. (v.), frate şi colaborator cu
(XVII, 1707, 1719); biserici: BeleŃi (1853); Gheorghe P. B. (v.). Specializări: Italia,
Negreşti (1865); Zgripceşti (1861). Monument Ierusalim, Muntele Athos. Cunoscător al picturii
al eroilor: BeleŃi (1946). Şcoala: BeleŃi (1839); bizantine. Lucrări de referinŃă în mai multe
cămin cultural (1948); bibliotecă publică localităŃi din provinciile tradiŃionale româneşti:
(1960). Banca populară Andrei Mureşanu, Catedrala Patriarhală din Bucureşti (1934);
BeleŃi (1902, 1941-1947). Cooperativă Agricolă Catedrala de la Turda (Cluj); Biserica Mănăstirii
de ProducŃie (1961-1990). Zonă pomicolă, TopliŃa (Harghita); Biserica Maica Precista,
forestieră, zootehnică. Turism rural. (G.C.). Piteşti (1930); Biserica din Costeşti, Argeş
(1933). Reabilitarea frescelor din bisericile
Mălureni/Centru (1902), Mălureni/Bădiceni,
BELIŞ, Mariana Al. (n. Curtea de
Argeş (1903). Aprecieri publice antume şi
Argeş, 28 iulie 1932). Inginer, profesor
postume. (S.N.).
universitar. Stabilită la Paris din 1986. Şcoala
Medie/ Colegiul Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş
BELIZARIE, Gheorghe P. (Domneşti,
(1950), Institutul Politehnic, Bucureşti (1954).
Muscel, 1 aprilie 1887 – Piteşti, Argeş, 26
Doctorat, cibernetică, Bucureşti (1996). Volume
octombrie 1943). Artist plastic, pictură, donator
importante: Mecanismele inteligenŃei (1978);
comunitar. Fiul lui Paraschivopol B. (v.), frate
Bioenergia sistemelor adaptive şi instruibile
şi colaborator cu Dimitrie P. B. (v.).
(1981); Comunications (1988); Intelligence
Specializare Atelierul Petre Serafim (v.) Ample
artificielle (1990). Articole în reviste din:
lucrări, parohiile din: Balş (Olt); Bucureştii Noi,
FranŃa, Olanda, Statele Unite ale Americii.
Buşteni (Prahova); Cugir (Alba); Gheorgheni şi
Activitate didactică şi de cercetare,
Miercurea Ciuc (Harghita); Mediaş (Sibiu);
universităŃile: Bucureşti, Lyon, Paris. Congrese
Piatra NeamŃ (NeamŃ); Turda (Cluj). Distinct:
în: Belgia, Cehia, FranŃa, Grecia. Premiul
pictarea/repictarea bisericilor Buna Vestire
Academiei Române (1981). Preşedinte,
Greci, Maica Precista, Mavrodolu, Piteşti;
Reuniunea InternaŃională de Cibernetică,
Furdueşti, Mălureni/Zărneşti, Merişani,
Namur, Belgia (1992). ContribuŃii la
Muşăteşti/Stroeşti, Argeş. Tehnici perfecŃionate:
dezvoltarea învăŃământului şi cercetării în
pictură în ulei pe panouri mari. Documentări
România contemporană. Conexiuni cu
externe. Aprecieri publice antume şi postume.

105
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(S.N.). insistent de conducerea interimară centrală din


Bucureşti. (I.T.B.).

BELIZARIE, Ion Gh. (Piteşti, Argeş,


BENEŞ, Mihail C. (n. Bucureşti, 19
1918 – Piteşti, Argeş, 1 ianuarie 1944). Artist
mai 1945). Arhitect, colecŃionar. Stabilit la
plastic, pictură, profesor, desen şi caligrafie.
Piteşti din 1969. Liceul Dinicu Golescu,
Fiul lui Gheorghe P.B. (v.). Studii liceale în
Câmpulung, Argeş (1963), Institutul de
Piteşti (1935), Academia de Arte Frumoase,
Arhitectură Ion Mincu, Bucureşti (1969).
Bucureşti (1940). Activitate didactică: Liceul
Specializare în FranŃa (1991). Şef colectiv,
Comercial Vintilă I.C. Brătianu, Piteşti (1940-
Institutul de Proiectări/SC Proiect SA Argeş
1944). Lucrare de referinŃă: restaurarea picturii
(1969 ~). Proiecte reprezentative finalizate prin
Bisericii Schitului Trivalea, Piteşti, Argeş.
construcŃii: Centrul Teritorial de Calcul/
Aprecieri publice antume şi postume. (S.N.).
Facultatea de ŞtiinŃe Juridice, Piteşti (1971);
blocuri la Câmpulung (1970) şi Mioveni, Argeş
BELIZARIE, Paraschivopol /
(1973); Cartierul Banat, Piteşti (1976 - 1980).
Paraschivescu S. (Buzău, 1847 – Domneşti,
Colaborări, detalii de sistematizare, studii
Muscel, 23 ianuarie 1901). Artist plastic,
tehnico- economice, zonele: ExerciŃiu (1972),
pictură eclesiastică, înalt funcŃionar public,
Craiovei (1987 –1990), Campus Universitatea
donator comunitar. Format la şcoala de zugravi
a pitarului Nicolae Teodorescu. Stabilit în Târgu din Vale, Piteşti (1996 ∼). Membru:
Domneşti, Muscel, prin căsătorie. Lucrări de Uniunea ArhitecŃilor (1969), Ordinul
referinŃă: tâmpla Bisericii Sfântul Nicolae, ArhitecŃilor (2001); Registrul Urbaniştilor din
Curtea de Argeş; biserica Buna Vestire, România (2001). Reuniuni profesionale în
Domneşti; Biserica Flămânda, Câmpulung, domeniu. ColecŃionar şi expozant, filatelie.
Muscel; Biserica Mânăstirii Văleni, Sălătrucu, Recunoaşteri publice. (A.M.).
Argeş; Biserica Mânăstirii Frăsinei, Vâlcea;
Biseica Orăştie, Hunedoara. Atestări BENGA, Anastasia N. (n. Bucureşti, 11
documentare pentru parohii din Argeş-Muscel: ianuarie 1984). Artist plastic, grafică, gravură.
Berevoeşti, Corbi, Piteşti, Rudeni (Şuici), Domiciliu tradiŃional în Piteşti, Argeş. Liceul
Stroeşti (Muşăteşti), Tigveni, Zărneşti de Artă Dinu Lipatti, Piteşti (2003), Premiul I,
(Mălureni). Primar al comunei Domneşti Olimpiada NaŃională de Arte, BistriŃa (2003);
(1881). DonaŃii comunitare: repararea Universitatea NaŃională de Arte, Bucureşti
acoperişului (1884) şi spălarea tâmplei (1894), (2007), Clasa Mihai Mănescu. Stagiu, Salzburg,
Biserica Buna Vestire, Domneşti. Aprecieri Austria (2006). ExpoziŃii personale sau de grup:
publice antume şi postume. (S.N.). Piteşti (2002, 2003); Ploieşti, Prahova (2004);
Bacău (2004), Bucureşti (2005-2007),
BELU, Ştefan (Secolul XIX). Mare Câmpulung, Argeş (2006), Cuj-Napoca (2009).
proprietar funciar, înalt funcŃionar de stat, Membră, Uniunea Artiştilor Plastici, Filiala
militant politic. Cârmuitor/prefect al judeŃului Bucureşti (2007). Aprecieri publice. (S.N.).
Argeş după înfrângerea RevoluŃiei române de
la 1848 (13 septembrie 1848). Succesorul lui
Ioan Hristopol (v.). Activitate administrativă BENGA, Ioan (n. Băbana, Argeş, 24
adaptată cerinŃelor impuse de comandanŃii iunie 1935). Profesor, educaŃie fizică, manager.
detaşamentelor străine de ocupaŃie: generalul Institutul de Cultură Fizică şi Sport, Bucureşti
rus, Engelhart, şi reprezentantul Imperiului (1958). Activitate didactică: Universitatea de
Otoman, Omar Paşa. Importante forŃe militare Nord, Baia Mare (1969-1986; 1990-2000),
dislocate la Piteşti, pentru instaurarea liniştii. Liceul Industrial Nr. 2, Baia Mare (1986-1990).
Aplicarea măsurilor restrictive solicitate Preşedinte, Clubul Sportiv Universitar, Baia
Mare (1984-1986; 1990-2000). Volum

106
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

important: Metodica predării EducaŃiei fizice Ilfov, 22 mai 1945). Profesor gradul I, muzică,
(1967, în colaborare). Studii şi comunicări dirijor. Stabilit în Câmpulung, Argeş, 1970.
publicate în reviste de specialitate. Diverse Liceul Ion Maiorescu, Giurgiu (1963), Institutul
recorduri atletice. ContribuŃii la dezvoltarea pedagogic, Bucureşti (1965), Conservatorul
învăŃământului superior şi a sportului Ciprian Porumbescu, Bucureşti (1970).
maramureşean. Aprecieri publice. (I. A.B.). Activitate didactică, Şcoala Pedagogică/Şcoala
Normală Carol I, Câmpulung, Argeş (1970-
2010). Dirijor cor, orchestră, grupuri vocale.
BERA, Alexandru Gh. (Mândra,
Aranjamente muzicale, prelucrări folclorice,
Braşov, 1908 – Câmpulung, Argeş, 1970).
improvizaŃii. Succese importante cu elevii la
Profesor gradul I, ştiinŃe naturale, publicist.
concursurile naŃionale în domeniu. Turnee
Stabilit definitiv la Câmpulung din 1920. Liceul
externe Europa şi Statele Unite ale Americii:
Dinicu Golescu, Câmpulung (1927),
Ansamblu Doina, UniversităŃii din Bucureşti;
Universitatea din Bucureşti (1931). Doctorat,
formaŃiile Scolii Normale Carol I , Câmpulung.
geologie, Bucureşti (1970). Activitate didactică:
Diverse aprecieri publice. (L.P.).
Gimnaziul Sebeş, Alba (1931-1932); liceele
Şimleu Silvaniei, Sălaj (1932-1934), Turnu
BEREA, Alexandru (Huşi, Iaşi, 16
Măgurele, Teleorman (1934-1936), Dinicu
martie 1891 - ?). Militar de carieră, colonel,
Golescu, Câmpulung (1936-1962); Institutul
înalt funcŃionar public. Domiciliu tradiŃional în
Pedagoelgic, Piteşti, Argeş (1962-1970).
Piteşti, prefectul judeŃului Argeş (10 iulie – 20
Delimitarea rezervaŃiilor fosiliere Suslăneşti,
septembrie 1940), reprezentând Guvernul Ion
Mioarele, Albeştii de Muscel. ColecŃie de roci.
Gigurtu. Gestionarea, în teritoriu, a
Volum important: Geologie şi paleontologie
evenimentelor etapei: sosirea primelor grupuri
(1964, în colaborare). Studii, articole, rapoarte
masive de refugiaŃi români din Basarabia şi
ştiinŃifice, hărŃi geologice asupra SubcarpaŃilor
Bucovina de Nord, integrate Uniunii Sovietice
Muscelului. Colaborări ştiinŃifice, Academia
(1940); încadrarea unor specialişti, originari din
Română. Fondator, expoziŃia permanentă a
aceste zone, la prefectură; inaugurarea, în
FacultăŃii de ŞtiinŃe, Piteşti, Argeş (1962).
Piteşti, a Comisariatului Gărzii Financiare
Aprecieri publice. (I.S.B.).
pentru Argeş, Muscel, Teleorman, DâmboviŃa
(înfiinŃat, 9 iulie 1940); stabilirea perimetrului
BERBELEAC, Ion N. (n. Jupâneşti,
acordat diviziilor 7 şi 8 Infanterie, realocate pe
Coşeşti, Argeş, 21 iunie 1934). Cercetător
aliniamentul Găeşti-Leordeni-Piteşti (1
ştiinŃific, geologie, manager, Universitatea
septembrie 1940); îndeplinirea protocolului la
Constantin I. Parhon, Bucureşti, (1958).
trecerea, prin Piteşti, a trenului regal cu care
Doctorat, geologie, Bucureşti (1972).
călătorea, spre Bucureşti, regina-mamă Elena
Cercetător, Institutulul de Geologie-Geografie al
(14 septembrie 1940). Recunoaşteri publice.
Academiei Române (1975-1985). Activitate
(I.T.B.).
didactică, Facultatea de Geografie, Bucureşti
(1975-1995). Director executiv, SC
BERECHET, Gheorghe N. (n. Coşeşti,
ProspecŃiuni SA, Bucureşti (1996). Volume
Muscel, 4 noiembrie 1936). Lucrător industrial,
importante: Zăcăminte de aur (1985);
funcŃionar public, parlamentar. Şcoala Medie
Zăcăminte minerale şi tectonica globală
Tehnică pentru Industrializarea Lemnului,
(1988). Studii, articole, referate, reuniuni
Curtea de Argeş (1955), Facultatea de
naŃionale şi internaŃionale în domeniu. Membru,
Economie, Bucureşti (1973). Activitate
prestigioase asociaŃii profesionale europene.
productivă: Întreprinderea Forestieră Stâlpeni,
Premiul Grigore Cobălcescu al Academiei
Argeş (1955-1969; 1982-1998). Deputat al
Române, alte aprecieri publice. (R.G.).
regiunii/judeŃului Argeş în Marea Adunare
NaŃională, CircumscripŃia Electorală Stâlpeni
BERCU, Eugeniu I. (n. Călugăreni,

107
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1965 – 1969), reprezentând Frontul ierarhi în judecata mirenilor (1938).


DemocraŃiei Populare. Vicepreşedinte, Consiliul Numeroase studii, articole, comentarii privind
Sindicatelor, Câmpulung, Argeş (1973-1975). legislaŃia eclesiastică. Traduceri din limbile
Primar, Stâlpeni, Argeş (1975-1982). IniŃiative slave. Apreciat specialist în istoria dreptului
privind: sistematizarea zonei centrale; vechi din Europa de Sud-Est. ColecŃionar de
extinderea spaŃiilor comerciale şi culturale; documente. Recunoaşteri publice antume şi
dotarea Liceului industrial din localitate. postume. (S.I.C.).
Aprecieri publice. (M.B.).
BEREVOEŞTI. (Secolul XV ~)
BERECHET, Nicolae C. (n. Moşoaia, Comună din judeŃul Argeş, aparŃinând,
Argeş, 24 martie 1948). OfiŃer de carieră, tradiŃional, zonei Muscel, satele: Berevoeşti,
general, poliŃie, jurist, înalt funcŃionar de stat. Bratia, Gămăceşti, OŃelul. SuprafaŃa: 101,8 km2.
Liceul Zinca Golescu, Piteşti (1966), Şcoala de Locuitori: 3.743 (1970); 3.472 (2008). Atestare
OfiŃeri, Ministerul de Interne, Bucureşti (1969), documentară medievală: 1475 (Cerăşani); 1506
Facultatea de Drept, Bucureşti (1972). Stagii în (Berivoeşti); 1526 (Copăceni); 1532
Statele Unite ale Americii (1996). OfiŃer: PoliŃia (Năpârteni). Monumente istorice: Biserica Vatra
Piteşti, Argeş (1974-1980); şef, PoliŃia Curtea Satului (1784); 12 cruci de piatră (1602 ~
de Argeş (1980-1985); şef, Serviciul judiciar, 1868); biserici: Berevoeşti-Pământeni (1857),
PoliŃia JudeŃului Argeş (1985-1989); Berevoeşti-Ungureni (1874), Valea Satului
comandant, PoliŃia Municipiului Piteşti (1989- (1835). Monumente ale eroilor: Berevoeşti
1993). Adjunct, Inspectoratul General de PoliŃie, (1921; 1926). Şcoala: Berevoeşti (1839); cămin
Bucureşti; şef, DirecŃia Generală a PoliŃiei cultural (1948); biblioteca publică (1936).
Judiciare; Inspector General, PoliŃia Română, ExpoziŃie şi casa memorială Mihai Tican-
Bucureşti (1995-2001). Secretar de stat, Rumano (v.). Mină de lignit. Cooperativă
Ministerul AdministraŃiei şi Internelor, Agricolă de ProducŃie (1962-1990). Zonă
Bucureşti (2001-2005). General de divizie forestieră, pomicolă, zootehnică. Trasee rutiere
(1999). Studii, articole, interviuri, emisiuni spre Curtea de Argeş şi Câmpulung, Drumul
media, rapoarte pe teme de specialitate. Voievozilor. Festivalul NaŃional al Umorului
Participant la evenimentele din decembrie 1989, Popular (anual). Turism rural. Scrieri
Piteşti, membru, Consiliul Municipal al monografice: Vasile Caramelea, Ion C. Hera
Frontului Salvării NaŃionale. Intensă activitate Bucur; Costea Marinoiu, Titu Napoleon
civică. Aprecieri publice. (G.I.N.). Berevoescu. (G.C.).

BERECHET, Ştefan Gr. (Moşoaia, BERGSON, Johann ( Sfârşitul


Argeş, 16 ianuarie 1885 – Iaşi, 1946). Jurist, secolului XIX – Prima jumătate a secolului
cercetător ştiinŃific, publicist. Studii liceale, XX). Mic industriaş, manager. Cofondator
Bucureşti (1905), academiile teologie din Kiev, (1910), Fabrica de Liquer, Piteşti, Argeş (Strada
Ucraina, şi Petersburg, Rusia (1909). Facultatea Constantin Brâncoveanu): capital investit, 36
de Drept, Iaşi (1922). Doctorat, ştiinŃe juridice, 000 lei aur; 12 lucrători; 4.000 hl. producŃie
Iaşi (1926). Activitate didactică: şcolile Militare anuală (1927). Asociat, Ion Codreanu (v.).
din Bucureşti (1918-1922) şi Chişinău (1922- Diversificarea activităŃilor productive locale în
1926); Facultatea de Drept, Iaşi (1926-1946). etapa interbelică. (T.C.A.).
Volume importante: Două documente moderne
bulgare (1918); Documente slave de prin BERINDA, Elena Cornelia (n. Piteşti,
arhivele ruse (1920); SchiŃă de istorie a legilor Argeş, 1 mai 1933). Arhitect, profesor
vechi româneşti. 1632-1806 (1928); Legătura universitar. Liceul de Fete/Colegiul NaŃional
dintre dreptul bizantin şi românesc (I). Liceal Zinca Golescu, Piteşti, Argeş (1951),
Izvoadele (1937); Dreptul vechilor noştri Institutul de Arhitectură Ion Mincu, Bucureşti

108
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1958). Doctorat, arhitectură, Bucureşti (1976). impresar, animator cultural. Stabilit la Piteşti
Arhitect: SecŃia de Arhitectură şi Sistematizare, din 1960. Liceul Costeşti, Argeş (1964).
Cluj (1958-1962); Institutul de Cercetări Acrobat de mare succes, Compania Bernea,
Medicale, Academia de ŞtiinŃe Medicale, Cluj- GalaŃi (1948 – 1959), importante turnee
Napoca (1962-1971); Institutul/Universitatea naŃionale şi internaŃionale. Călătorii în Statele
Tehnică, Cluj-Napoca (1971-1995); Unite ale Americii. Şeful Serviciului Impresariat
Universitatea din Oradea, Bihor (1995-2006). Artistic, Teatrul Alexandru Davila, Piteşti,
Numeroase studii, cercetări, reuniuni naŃionale (1960 – 1990), organizator de spectacole pe
şi internaŃionale în domeniu. Membru: AsociaŃia scene reprezentative din România,
Urbaniştilor, Cluj-Napoca; Uniunea ArhitecŃilor acompanierea unor personalităŃi la reuniuni
din România, filiala Oradea, alte recunoaşteri culturale, promovarea imaginii instituŃiilor
publice. (A.M.). artistice din Argeş în spaŃiul european. Aprecieri
publice. (I.F.).
BERINDEI, Dimitrie (Secolul XIX).
BETAROM (1994 ~). Unitate
Proprietar urban şi rural, parlamentar, militant
reprezentativă de construcŃii pentru zona Argeş-
politic. Deputat de Argeş (1869), repezentând
Muscel. Anterior: şantier de stat integrat
gruparea liberală. ContribuŃii la evoluŃia
Trustului de ConstrucŃii Industriale, Piteşti
administraŃiei şi a economiei argeşene de
(1970-1994). Colaborări specializate: edificarea
factură modernă. (C.D.B.).
marilor platforme industriale din Piteşti, Curtea
de Argeş, Câmpulung şi a capacităŃilor
BERINDEI, Mihai (Secolul XIX).
productive de la Costeşti, Topoloveni, Mioveni
Jurist, militant politic, înalt funcŃionar public.
(1970-1990); obiective investiŃionale în
Primar al oraşului Piteşti (1843, 1845 – 1847,
agricultură, comerŃ, gospodărie comunală.
1855 – 1856), prezidentul magistratului/sfatului
Societate comercială pe acŃiuni, privatizarea
urban. Implicat în evenimentele revoluŃionare
patrimoniului conform prevederilor Legii Nr.
de la 1848, judecător, Tribunalul Argeş.
15, din 8 august 1990, şi a Legii Nr. 31, din 27
Definirea teritorială a moşiei oraşului,
noiembrie 1990. Colaborări comunitare. (G.P.).
reactualizarea evidenŃei contribuabililor,
organizarea vizitei, la Piteşti, a domnilor łării
BETINI, Ion Dan (n. Câmpulung,
Româneşti, Gheorghe Bibescu (10 septembrie
Argeş, 10 mai 1953). Sportiv de performanŃă,
1846) şi Barbu Ştirbei (iunie 1856), alte
atletism, antrenor. Legitimat: Liceul Special de
iniŃiative gospodăreşti, sociale,
Atletism, Câmpulung; Clubul Sportiv
culturale.Candidat, Adunarea ad-hoc a
Municipal, Piteşti; Clubul Dinamo, Bucureşti.
Munteniei (1857). SusŃinător al Unirii
SelecŃionat în Lotul NaŃional de Juniori şi Lotul
Principatelor (1859). Aprecieri publice. (T.M.).
NaŃional Olimpic de Seniori, participări la
numeroase concursuri internaŃionale. Recorduri,
BERINSKI, Elena C. A. (Sfârşitul Campionatele Balcanice: semifond/fond/3.000
secolului XIX – Prima jumătate a secolului m. obstacole, juniori (1972); seniori (1976).
XX). Mare proprietar funciar din Muscel. Succese importante ca antrenor: Grecia (1986);
Întinse suprafeŃe de teren în localitatea Juguri, Polonia (2008). Aprecieri publice. (L.V. M.).
plasa Argeşelu, expropriate parŃial prin Legea
pentru definitivara Reformei Agrare din 17
BETLE, Ion (Secolul XX). Mic
iulie 1921, aplicată de guvernul condus de
întreprinzător, lucrător industrial, militant
Alexandru Averescu. (I.I.Ş.).
politic. Membru marcant, Partidul Social
Democrat din România, secretar, OrganizaŃia
BERNEA, Apostol Gr. (n. Vârlezi,
Argeş (1944 –1948). Fondator, Consiliul
GalaŃi, 23 septembrie 1927). Artist de circ,
JudeŃean Argeş al Frontului NaŃional Democrat,

109
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Piteşti (23 octombrie 1944). Colaborator DINICU GOLESCU ARGEŞ (1880 ~).
apropiat al liderilor locali: Traian Novacovici InstituŃie publică reprezentativă de cultură a
(v.), Radu Poiacevschi (v.), Nicolae Constantin României, sediul la Piteşti. Consemnare
(v.). Activitate în Comisia JudeŃeană Argeş documentară: îndeplinirea clauzei testamentare
pentru consolidarea Frontului Unic a Paraschivei Ştefu, proprietar urban din
Muncitoresc. Delegat, Congresul de unificare a localitate (26 iunie 1880). Reorganizări
Partidului Social Democrat cu Partidul importante: 1904, donaŃia Gheorghe Ionescu-
Comunist Român, Bucureşti (21 – 23 februarie Gion (v.); 1928 (Ateneul Popular); 1955
1948). Diverse preocupări civice. (P.P.). (Palatul Culturii); 2003 (locaŃie proprie).
Centenar: 2-8 iunie 1980. Directori cunoscuŃi:
BIBESCU, Iorgu (Sfârşitul secolului Mircea Ştefănescu (v.), Marcel Ghibernea (v.),
XVIII – Prima jumătate a secolului XIX). Petre Popa (v.), Silvestru Voinescu (v.),
Proprietar rural şi urban, înalt funcŃionar de stat. Octavian Mihail Sachelarie (v.), Mihaela
Terenuri, case, alte bunuri cu valoare deosebită, Voinicu (director adjunct). Actualul edificiu
Câmpulung, Muscel, localităŃi apropiate. (1996-2003), arhitecŃi, Alexandru MulŃescu (v.),
Ocârmuitor/prefect de Muscel (1831-1832), Maria MulŃescu (v.). Coordonatorii investiŃiei:
numit conform prevederilor Regulamentului Florea Costache (v.), Ion Mihăilescu (v.),
Organic. Inaugurarea administraŃiei de factură Silvestru Voinescu, Elena Roceanu, Florica
constituŃională modernă în teritoriul aferent Ciurezu. Constructori: SC Socomar SA, SC
(plaiuri, plase, comune, sate), urmărirea Argecom SA, Piteşti. Inaugurare oficială şi
adoptării hotărârilor adoptate de forurile denumire personalizată: 8 martie 2003. Bust
centrale din Bucureşti, stimularea iniŃiativelor Dinicu Golescu (2003), autor, Vasile Rizeanu
comunitare. Atestări documentare. (M.B.). (v.). Dotări ulterioare: Consiliul JudeŃean Argeş,
preşedinte, Constantin Nicolescu (v.). La 1
BIBLIOTECA DE LA CERCUL ianuarie 2009, peste 425.000 de unităŃi
MILITAR PITEŞTI. (1956 ~) Unitate convenŃionale. SecŃii specializate, colecŃii
specializată, existentă în cadrul Casei documentare, reuniuni tematice naŃionale.
Armatei/Cercului Militar, Piteşti. Fond Colaborări externe. Cataloage clasice şi virtuale.
enciclopedic: 15 000 de unităŃi. Servicii pentru Îndrumarea metodică a bibliotecilor din Argeş-
cadrele militare în rezervă şi în retragere din Muscel. (A.L.).
Garnizoana Piteşti. Lansări editoriale, expoziŃii
tematice, întâlniri cu scriitorii, alte preocupări
BIBLIOTECA MUNICIPALĂ
specifice. Bibliotecari şefi cunoscuŃi: Irina
CURTEA DE ARGEŞ (1950 ~). InstituŃie
Mihăilescu, Aritina Birău, Mihaela Neacşu.
publică de cultură din judeŃul Argeş, secŃii de
Colaborări comunitare. (A.L.).
împrumut pentru adulŃi şi copii, sală de lectură,
colecŃii speciale, cataloage clasice şi virtuale.
BIBLIOTECA DE LA CASA DE
Inaugurarea oficială: 15 aprilie 1951, primar
CULTURĂ A SINDICATELOR (1971 ~).
Iosif Demeny (v.). Bibliotecă raională (1951-
Unitate specializată, existentă în cadrul Casei de
1968), atribuŃii metodice în teritoriul aferent.
Cultură a Sindicatelor, Piteşti. Fond
Patrimoniu: peste 63.000 de unităŃi
enciclopedic: 35 000 de unităŃi. Caracter
convenŃionale (1 ianuarie 2009). Edificii
deschis. Lansări editoriale, expoziŃii tematice,
folosite succesiv: Casa Goangă; Banca
întâlniri cu scriitorii, alte preocupări specifice.
Centrală, Casa Căsătoriilor. Directori
Bibliotecari şefi: Mariana Popescu, Viorica
cunoscuŃi: Elena Neacşu, Georgeta AnuŃa,
Mihai, ConstanŃa Toma, Ramona Gheoculescu.
Marian GhiŃă. Lansări editoriale, expoziŃii
Colaborări comunitare permanente. (A.L.).
tematice, simpozioane, reuniuni ştiinŃifice, alte
iniŃiative comunitare. Împrumut interbibliotecar
BIBLIOTECA JUDEłEANĂ
cu unităŃi similare din Ńară. (A.L.).

110
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

reprezentativă din Argeş, existentă, succesiv, în


BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ION cadrul Institutului Pedagogic (1962-1974);
BARBU CÂMPULUNG (1950 ~). InstituŃie Institutului de ÎnvăŃământ Superior/Institutului
publică de cultură din judeŃul Argeş, secŃii de de Subingineri (1974-1991); UniversităŃii din
împrumut pentru adulŃi şi copii, săli de lectură, Piteşti (1991 ~). Sediul Central (2002),
colecŃii speciale, cataloage clasice şi virtuale. Campusul Târgu din Vale, Corp I. Puncte de
Bibliotecă raională (1950-1968), atribuŃii lucru: Corpul B, Gheorghe Doja, Piteşti; Calea
metodice în teritoriul aferent. Denumire lui Traian, Râmnicu Vâlcea. La 1 ianuarie 2009,
personalizată din 2001. Patrimoniu: peste peste 244.500 unităŃi convenŃionale, fond cu
112.000 de unităŃi convenŃionale (1 ianuarie caracter enciclopedic, soft integrat în domeniu,
2009). Edificiu comun cu Casa Municipală de acces la resurse electronice. Manager (şef de
Cultură, folosit iniŃial de Primăria Câmpulung, compartiment): Veronica Balmuş (1962-1982);
Muscel (1907-1950). Directori cunoscuŃi: Mariana Sârbu (1982-1999); Doru Gabriel Stan
Gheorghe Isbăşescu, Ştefan Ştefănescu (v.). (1999-2001); Ileana Bălan (2001-2005; director,
Lansări editoriale, expoziŃii tematice, 2005 ~). IniŃiative editoriale, colaborări interne
simpozioane, reuniune ştiinŃifică anuală şi internaŃionale, activitate media. (A.L.).
consacrată academicianului Ion Barbu/Dan
Barbilian (v.), alte iniŃiative comunitare. BIBLIOTECARUL ARGEŞEAN (2001
Împrumut interbibliotecar cu unităŃi similare din ~). Revistă lunară de cultură şi informaŃie, apare
Ńară. (A.L.). la Piteşti. Editor: Filiala Piteşti a AsociaŃiei
Bibliotecarilor din ÎnvăŃământ
BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ (2004 România/AsociaŃia Bibliotecarilor din România.
~). Revistă lunară/trimestrială de specialitate, Redactor-şef, Doru Gabriel Stan; redactori:
editată de Biblioteca UniversităŃii din Piteşti. Elena Lidia Stan, Nicoleta Roxana Dinu.
Director, Ileana Bălan; redactor-şef, Doru Tematică în domeniul biblioteconomiei. (A.L.).
Gabriel Stan; redactori, Mariana Sârbu, Dana
Stana. Analize, note, comentarii, informaŃii, BICA, DănuŃ I. (n. Curtea de Argeş, 22
prezentări bibliografice. Difuzare în Argeş- iunie 1958). Inginer, utilaj tehnologic, manager,
Muscel. (A.L.) militant politic. Liceul Vlaicu Vodă, Curtea de
Argeş (1977), Institutul Politehnic Bucureşti
BIBLIOTECA UNIVERSITĂłII (1983). Inginer, şef lot, şef şantier, Trustul
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU PITEŞTI Montaj Utilaj Chimic, Bucureşti, Grup Şantiere
(1992 ~). SecŃie de specialitate a instituŃiei de Piteşti (1983-1995); proiectant, SC Arpechim
învăŃământ superior amintite, caracter SA, Piteşti (1995-1998); inginer şef, RA
enciclopedic, prevalent, literatură economică, Regotrans, Piteşti (1998-2000). Director tehnic
politică, juridică, de cultură generală. (2000-2001), expert (2001-2002), manager de
Aproximativ 50 000 de volume. Colaborări cu calitate (2002-2005), coordonator colectiv
unităŃi similare din Ńară, filiale la Brăila şi (2005-2007), şef departament (2007 ~), SC
Râmnicu Vâlcea. Săli de lectură, 900 de locuri. Apă-Canal 2000 SA, Piteşti. Membru activ:
Abonamente la peste 50 de publicaŃii editate în Frontul Salvării NaŃionale (1990-1992); Partidul
Ńară şi în străinătate Cataloage clasice şi Democrat (1992-2007), organizaŃiile:
virtuale, acces la internet în sistem wireless, municipală Piteşti, preşedinte (1998-2006);
posibilitatea de editare şi procesare a referatelor judeŃeană Argeş: vicepreşedinte (1998-2005),
şi comunicărilor ştiinŃifice. Reuniuni pe diverse preşedinte (2005-2007); ales în: Consiliul
teme. (A.L.) NaŃional de Coordonare, Bucureşti (1997-
2005); Colegiul Director NaŃional, Bucureşti
(2005-2007); Partidul Democrat Liberal (2007
BIBLIOTECA UNIVERSITĂłII
~): vicepreşedinte, OrganizaŃia JudeŃeană Argeş.
DIN PITEŞTI (1962 ∼). InstituŃie publică,

111
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Copreşedinte, Consiliul Coordonator Argeş, Muscel, 1928 – Bucureşti, 2000). Economist,


AlianŃa Dreptate şi Adevăr (2004-2007). profesor universitar, publicist. Liceul
Consilier: Consiliul Local, Piteşti (1996-2008); Comercial, Piteşti (1946), Facultatea de FinanŃe
Consiliul JudeŃean Argeş (2008 ~). Analize, şi Credit, Bucureşti (1953). Doctorat, ştiinŃe
rapoarte, interviuri, emisiuni media. SusŃinerea economice, Universitatea Lomonosov, Moscova,
principiilor pluripartidismului, campaniilor FederaŃia Rusă (1959). Inspector, Ministerul
electorale libere, implementării practicilor ÎnvăŃământului, Bucureşti (1959 – 1962).
europene în administraŃie şi economie de piaŃă. Activitate didactică, Academia de Studii
Aprecieri publice. (P.P.). Economice, Bucureşti (1962 – 1994). Volum
important: DicŃionar de economie politică (în
colaborare), Studii, articole, comunicări
BICA, Ion I. (n. Călineşti, Argeş, 7 ştiinŃifice, reuniuni naŃionale şi internaŃionale.
septembrie 1962). Preot, publicist. Seminarul Conducător de doctorat (1984 – 1994).
Teologic, Craiova (1984), Facultatea de Membru, asociaŃii profesionale în domeniu,
Teologie, Bucureşti (1985-1989). Doctorat, colegii redacŃionale, comisii departamentale.
istorie eclesiastică, Bucureşti (2001). Preot, Aprecieri publice. (M.C.S.).
bisericile: Vrăneşti, Călineşti, Argeş (1990);
Sfântul Mina şi Sfânta Treime, Piteşti (1990 ~).
BILCESCU, Dumitru (Secolul XIX).
Activitate didactică: Seminarul Teologic, Piteşti
Mare proprietar funciar, economist, militant
(1993-1995), Facultatea de Teologie Ortodoxă,
politic. Întinse suprafeŃe de teren, case, ctitorii
Piteşti (1996 ~). Volume importante: Istoria şi
în Muscel. Membru marcant, Partidul NaŃional
cultura BizanŃului (2000); Thema Paristrion
Liberal, colaborator apropiat al lui Ion C.
(Paradunavon) în istoriografia română şi
Brătianu (v.). Membru fondator, Comitetul
bizantină (2001); Istoria BizanŃului 324-1453
pentru înfiinŃarea Casei de Depuneri (14/26
(2002) DicŃionar grec-român (2002); Studii
ianuarie 1880) şi a Băncii NaŃionale a României
bizantine (2003); Erezii, schisme, controverse
(17/29 aprilie 1880), director, Sucursala
în BizanŃ (2004). Studii, articole, reuniuni
Câmpulung. Donator comunitar, Şcoala
ştiinŃifice în domeniu. Aprecieri publice. (S.P.).
Dumitru Bilcescu, Bogăteşti, Valea Mare PravăŃ,
Muscel. Aprecieri publice. (I.I.Ş.).
BICA, Ştefan I. (n. Buteşti, Siliştea
Gumeşti, Teleorman, 12 septembrie 1935).
BILCESCU ALIMĂNIŞTEANU,
Medic, dermatologie, igienă şi sănătate publică,
Sarmiza D. (Bilceşti, Valea Mare PravăŃ,
manager. Stabilit la Piteşti din 1966. Liceul
Muscel, 23 aprilie 1867 – Româneşti, Valea
Gheorghe Şincai, Bucureşti (1954), Facultatea
Mare PravăŃ, Muscel, 26 august 1935). Jurist,
de Medicină, Cluj (1960). Doctorat, ştiinŃe
mare proprietar funciar, donator comunitar.
medicale, Bucureşti (1983). Medic: Dispensarul
Întinse suprafeŃe de teren, case, ctitorii, Valea
Bârza, Dolj (1960-1965); CircumscripŃia
Mare PravăŃ, alte localităŃi din Muscel. Fiica lui
Priboieni, Argeş (1965-1966); şef adjunct,
Dumitru Bilcescu (v.). Studii în România şi
SecŃia Sanitară a Raionului Găeşti, Argeş (1966-
FranŃa. Doctorat, ştiinŃe juridice, Sorbona, Paris
1968); Policlinica Topoloveni, Argeş (1968-
(1890): Despre condiŃia legală a mamei în
1999; medic şef, 1970-1997); Cabinet
dreptul român şi în dreptul francez. Prima
individual, Topoloveni, Argeş (1999 ~). Studii,
femeie care a obŃinut un asemenea titlu
articole, comunicări, rapoarte, reuniuni
academic într-o universitate franceză. Membru
ştiinŃifice pe teme medicale. Îndrumarea
fondator, Societatea Domnişoarelor Române
unităŃilor sanitare arondate. Aprecieri publice.
(1894). Căsătorită (1897) cu Constantin
(C.C.).
Alimănişteanu (v.). Exproprieri parŃiale prin
Legea pentru definitivarea Reformei Agrare
BICHI, Constantin Gh. (Vultureşti,
din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul condus

112
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

de Alexandru Averescu. Înmormântată, propriu, zona centrală a municipiului Piteşti.


necropola de familie, Bilceşti, Argeş. După 1990, afiliere la FundaŃia de Tineret
Recunoaşteri publice antume şi postume. Argeş. ActivităŃi interne şi internaŃionale:
(I.I.S.). excursii, expediŃii documentare, reuniuni
tematice, publicaŃii cu caracter turistic. Diverse
colaborări comunitare. (D.B.).
BILCIURESCU, Victor (1865 –
1945). Proprietar urban, înalt funcŃionar de stat,
militant politic. Membru marcant, Partidul BISERICA ARMENEASCĂ DIN
Conservator. Prefect de Argeş (22 iunie – 9 PITEŞTI (1852 ~). InstituŃie de cult creştin
decembrie 1913). Gestionarea administraŃiei ortodox, construită şi reabilitată prin contribuŃia
judeŃului pe timpul celui de Al Doilea Război financiară sau în muncă a comunităŃii armenilor
Balcanic (iunie – iulie 1913), realizarea din Argeş. Edificiu în plan triconic, turle
cerinŃelor economice şi militare stabilite prin hexagonale. Hram, Sfântul Ioan
Programul guvernului condus de Titu Botezătorul.Sărbătorirea unui secol şi jumătate
Maiorescu, primirea în Piteşti (28 iulie 1913) a de existenŃă, iunie 2002. IniŃiative obşteşti.
participanŃilor la ConferinŃa de Pace de la (E.I.F.).
Bucureşti. InsistenŃe pentru finalizarea Uzinei
Electrice şi introducerea iluminatului public în BISERICA DOMNEASCĂ DIN
localitate. Stradă eponimă în Piteşti, alte CÂMPULUNG (1567 ~). InstituŃie de cult
aprecieri publice. (I.T.B.). creştin ortodox, reprezentativă pentru
spiritualitatea autohtonă. Edificată din iniŃiativa
BIOLAN, Toma I. (Frasin Deal, Cobia, doamnei Chiajna, soŃia voievodului Mircea
DâmboviŃa, 1 noiembrie 1941 – Piteşti, Argeş, Ciobanul (v.) şi a fiului lor, Petru cel Tânăr,
18 iunie 2004). Profesor, scriitor, cronicar domn al łării Româneşti (1559-1568).
dramatic. Liceul IenăchiŃă Văcărescu, ReconstrucŃii: 1720 – 1721; 1870 – 1889.
Târgovişte (1959), Facultatea de Filologie, Centru de cultură. Alte biserici medievale din
Bucureşti (1964). Redactor, revista Argeş, Câmpulung, Muscel (Atestare documentară
Piteşti (1967-1971); metodist, Centrul CreaŃiei medievală): Şubeşti (1552 ~); Fundeni (XVI ~);
Populare, Argeş (1971-1979); secretar literar, Şcheiu (XVI ~); Sfântul Ilie (1626 ~); Marina
Teatrul Alexandru Davila, Piteşti (1973-2004). (XVII ~); Sfântul Nicolae (1708); Flămânda
Volume importante (versuri): Templul grec (1764 ~); Vişoi (1774). Monumente istorice,
(1970); Pasărea paradisului (1979); Nuferi în înscrise în Lista Patrimoniului Cultural din
somn (1983); Izvoare-n cer şi pe pământ România. (E.I.F.).
(2001), Idei căzute pe gânduri (2004, proză).
Colaborări constante, ziarele: Secera şi
BISERICA DOMNEASCĂ SFÂNTUL
ciocanul; Argeşul liber/Argeşul, Piteşti;
GHEORGHE PITEŞTI (1656 ~). InstituŃie de
suplimentul literar Săgetătorul; revistele:
cult creştin ortodox, reprezentativă pentru
Argeş; Cronica; Teatrul, Bucureşti. Membru,
spiritualitatea autohtonă, ctitorie a domnului
Uniunea Scriitorilor din România (1982).
łării Româneşti, Constantin Şerban (v.) şi a
Premii literare, alte aprecieri publice.
soŃiei sale, doamna Bălaşa (v.). Reabilitări
(M.M.O.).
ulterioare: secolul XVIII; 1848-1869; 1964-
1969. Pictură: Gheorghe Stoenescu, Gheorghe
BIROUL DE TURISM PENTRU
Popescu, Niculina Dona. Centru de cultură,
TINERET ARGEŞ (1975 ~). Unitate
şcoală (1753-1864), catedrală urbană.
economică de interes public, aparŃinând, iniŃial,
Monument istoric. Alte biserici tradiŃionale din
structurilor specializate din România,
Piteşti (Atestare documentară medievală):
subordonată, teritorial, Comitetului JudeŃean
Maica Precista (1540 ~); Sfântul Mina (1564
Argeş al Uniunii Tineretului Comunist. Sediu

113
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

~); Sfânta Treime (1672 ~); Trivalea (1672 ~); Carol II (v.). Biserică episcopală a Argeşului
Sfântul Ioan (1728 ~); Buliga (1745- (1793 ~). Integrată, tradiŃional, Mănăstirii
1897/1898); Meculeşti (1752 ~); Mavrodolu Argeşului. Centru confesional. Valoroase creaŃii
(1752 ~); Sfântul Nicolae (1812-1962); Sfânta literare interne şi internaŃionale, ample descrieri
Vineri (1817 ~); Sfântul Ilie (1826 ~); Capela în memoriale de călătorie. Important reper
Cimitirului (1906 ~). Înscrise în Lista cultural şi eclesiastic european. (E.I.F.).
Patrimoniului Cultural din România. (E.I.F.).
BISERICA LUTHERANĂ PITEŞTI
BISERICA DOMNEASCĂ SFÂNTUL (1862-1944). InstituŃie de cult pentru
NICOLAE CURTEA DE ARGEŞ (1352 ~). credincioşii protestanŃi ai catolicismului
InstituŃie de cult creştin ortodox, reprezentativă fundamentalist. SfinŃită la 11 decembrie 1862.
pentru statalitatea autohtonă. Ctitorie a Distrusă de bombardamentele asupra Argeşului
voievozilor łării Româneşti: Basarab I (v.); din 1944. (E.I.F.).
Nicolae Alexandru (v.); Vladislav I Vlaicu (v.).
Pictură interioară originală. Monument istoric, BISERICA ROMANO-CATOLICĂ
integrat reşedinŃei oficiale din secolele XIII- SFINłII APOSTOLI PETRU ŞI PAUL
XIV. Catedrală a oraşului (1352-1517), prima PITEŞTI (1896 ~). Importantă instituŃie
biserică mitropolitană a Munteniei (1359-1517). eclesiatică din Argeş, subordonată Arhidiecezei
Necropolă domnească pentru Vladislav I Vlaicu Bucureşti. Comunitate catolică fundamentalistă
şi Radu I (v.). Reabilitări: 1748-1752; 1827- tradiŃională în Piteşti: germani/saşi, austrieci,
1848; 1977-1995. Important centru cultural şi cehi, polonezi, italieni, maghiari. IniŃial: capelă
eclesiastic. Alte biserici medievale din Curtea (1864), casă cumpărată de Ignatiu Incze,
de Argeş (atestări documentare): Sân Nicoară proprietar Maria Berindei (UliŃa Târgului).
(XIV-XVIII); SfinŃii Voievozi (XVI ~); Actualul edificiu (1895—1896), arhitect
Episcopală (1517 ~); Maica Domnului (1687 Lapierre; paroh Augustin Kuczka. Extindere
~); SfinŃii Îngeri (1717 ~); Drujeşti (1793 ~). (1996), planuri Alexandru MulŃescu (v.). Noua
Înscrise în Lista Patrimoniului Cultural din casă parohială, proiect Pompiliu Soare (v.),
România. (E.I.F.). construcŃie din 1990-1996. PreoŃi catolici cu
activitate îndelungată la Piteşti: Antonin
Ciardella (1870-1891); Wilhelm Kaluza (1901-
BISERICA EPISCOPALĂ CURTEA
1911); Gustav Mőller (1911-1926); Emanuel
DE ARGEŞ (1517 ~). Renumită instituŃie de
Kreis (1911-1931); Iosif Gonciu (1951-1952;
cult creştin ortodox, reprezentativă pentru
1969-1979); Ioan Tuchscherer (1956-1969);
spiritualitatea autohtonă. Ctitorie a domnului
Iosif Cobzaru (1985 ~). Activitate specifică
łării Româneşti, Neagoe Basarab (v.), aureolată
recunoscută. Hram: 29 iunie. Cor, alte iniŃiative
cu legenda Meşterului Manole (v.). ConstrucŃia
culturale şi umanitare. Filială la Mioveni, Argeş.
iniŃială: 1512-1517, pe locul unei biserici mai
(S.P.).
vechi Târnosme:1517. Monument arhitectural
de excepŃie, decoraŃii exterioare în stil oriental,
eşantioane din pictura murală originală, expuse
în Muzeul de Artă al României, Bucureşti. BISTRICEANU, Anghel ( Secolul
Catedrală a oraşului Curtea de Argeş (1517 ~). XIX). Proprietar urban şi rural din Muscel,
Restaurare şi modificări, Lecomte du Noüy (v.). militant politic. Implicat direct în evenimentele
SfinŃire: 12 octombrie 1886, în prezenŃa regelui anului revoluŃionar 1848 de la Câmpulung,
Carol I (v.) şi a reginei Elisabeta (v.), peste 25 Muscel. Jurământ pe Noua ConstituŃie
000 de persoane. Necropolă voievodală şi regală (ProclamaŃia de la Islaz), dezavuarea
(1521 ~) pentru: Neagoe Basarab (v.); Radu de Regulamentului Organic şi a Arhondologiei
la AfumaŃi (v.); Carol I (v.) şi Elisabeta (v.); (Condica rangurilor boiereşti), adunare
Ferdinand I (v.) şi Maria (v.). În apropiere, publică, Mânăstirea Negru Vodă, Câmpulung (6

114
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

august 1848). Arestat după înfrângerea şi Popa Şapcă; inaugurarea Spitalului de


RevoluŃiei române (13 septembrie 1848), Pediatrie, Bazinului Olimpic de Înot,
judecat şi întemniŃat, Mânăstirea Văcăreşti, Complexului Nautic Bascov, Casei de Cultură,
Bucureşti (18 ianuarie – 10 februarie 1849). Mioveni. Amplificarea Simfoniei lalelelor,
Activitate pentru modernizarea societăŃii Piteşti (ediŃiile V-IX). Studii istorice, interviuri,
autohtone. (V.P.). colaborări externe. Importante reuniuni
naŃionale şi internaŃionale. Diverse recunoaşteri
BIłICĂ, Alecsandru Dan P. (Giurgiu, publice. (T.M.).
Ilfov, 6 iulie 1920 – ?). Ziarist. Stabilit în Argeş
din 1955. Liceul Teoretic, Giurgiu (1938), BIVOL, Valeriu M. (Câmpulung,
Şcoala Militară, Piteşti (1941). OfiŃer activ Muscel, 12 decembrie 1946). Inginer,
(1941 – 1946), funcŃionar, Sfatul Popular electrotehnică, manager. Liceul Dinicu Golescu,
Raional Giurgiu (1946 – 1950). Corespondent, Câmpulung, Argeş (1968), Institutul Politehnic,
România liberă pentru regiunea Argeş; reporter, Bucureşti (1973). Inginer de exploatare, grupuri
Făclia hidrocentralei, Corbeni, Argeş (1962 – energetice mari: Centrala Termoelectrică,
1965). Redactor: Secera şi ciocanul, Piteşti; Doiceşti, DâmboviŃa (1973-1978), dispecer, şef
Argeş, Piteşti (1965 – 1982). Preocupări tură (1978-1980). Şef serviciu investiŃii (1980-
literare, proză. Volume importante: Pe Argeş în 1984), director comercial (1984-1987), Centrala
sus; Oameni pe creste (1976). Premiul Editurii Termoelectrică, Piteşti-Sud, Argeş. Director
Eminescu, Bucureşti, alte aprecieri publice. dezvoltare, reabilitare, modernizare, Compania
(C.S.). NaŃională, Bucureşti (1987 ~). Profesionist
recunoscut în domeniu. Coordonator: realizarea
proiectelor pentru reactivarea capacităŃilor
BIVOL, Manole M. (n. Câmpulung,
energetice tradiŃionale; derularea Programului
Muscel, 18 septembrie 1934). Economist,
investiŃional Grupuri energetice de 2680 MW,
militant politic, înalt funcŃionar public. Liceul
colaborări cu firme renumite din Uniunea
Dinicu Golescu, Câmpulung (1965), Facultatea
Europeană, Japonia, Statele Unite ale Americii;
de Economie, Bucureşti (1973). Activitate
finalizarea lucrărilor interconectării sistemelor
productivă, Uzina Mecanică Muscel/ARO
din România şi Ungaria; executarea noilor
(1951-1975). Membru marcant, Partidul
reŃele de termoficare în marile centre urbane ale
Comunist Român. Secretar/viceprimar,
Ńării. Reuniuni naŃionale şi internaŃionale pe
Câmpulung (1975-1977); prim-secretar/primar,
teme adecvate. Aprecieri publice (I.D.P.).
Câmpulung (1977-1982) şi Piteşti (1981-1986);
secretar, Comitetul JudeŃean Vâlcea (1986-
BIZON (Secolul XIX ~). Familie
1989). Manager, firmă privată (1990-2004).
tradiŃională din Albeştii de Muscel, Argeş.
Implicat în evenimentele din decembrie 1989 de
Proprietari rurali, sculptură în piatră, cadre
la Râmnicu Vâlcea, martor, Procesul
didactice, ingineri. Pseudonim: familia Ceapă.
generalilor, Bucureşti (8 ianuarie 1990),
Mai cunoscuŃi: Gheorghe B. (d. 1956), patron,
motivarea refuzului de a deplasa detaşamente
atelier în piatră; Nicu Gh. B. (1928-2006),
ale gărzilor patriotice la Timişoara. IniŃiative
meşter pietrar, Cariera Albeştii de Muscel.
speciale la Câmpulung: atragerea de investiŃii
Lucrări speciale în echipă, montare şi decoraŃii
industriale; optimizarea traseului căii ferate
sculpturale: Bucureşti (Casa Poporului, Ateneul
uzinale interurbane; amplasarea cartierului Grui;
Român, Hotelul Intercontinental); Neptun,
realizarea centurii ocolitoare rutiere, prin Vişoi,
Mangalia, Eforie Nord (vile de protocol); Iaşi
spre Braşov; reabilitarea Muzeului de Istorie,
(Muzeul JudeŃean), Argeş (Memorialul Mateiaş,
Complexului Monastic Negru Vodă,
monumente ale eroilor); Ion N. Gh. B. (n.
Memorialului Mateiaş, Aleii personalităŃilor.
Albeştii de Muscel, Argeş, 1953), inginer,
Pentru Piteşti: dublarea podurilor peste Argeş şi
energetică. Liceul Dinicu Golescu,
Râul Doamnei; conturarea cartierelor ExerciŃiu

115
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Câmpunlung, Argeş (1971), Institutul Marmorosch – Blank, Bucureşti (1874−1929),


Politehnic, Bucureşti (1976). Activitate clădire proprie (1913), arhitect Petre Antonescu.
productivă şi de cercetare în domeniu; Nicu N. ReprezentanŃă la Piteşti. Colaborări cu
Gh. B. (v.). Diverse colaborări comunitare. oficialităŃile locale: donaŃii comunitare, credite
(F.P.). avantajoase, stimularea comerŃului, industriei,
urbanismului. Asociat al inginerului Iancu
BIZON, Nicu N. (n. Albeştii de Muscel, Cantacuzino (1847 – 1911) pentru finalizarea
Argeş, 14 februarie 1961). Inginer, electronică, lucrărilor la căile ferate Ploieşti – Sinaia –
profesor universitar. Liceul Dinicu Golescu, Predeal şi Buzău – Mărăşeşti (1879 – 1881).
Câmpulung (1980), Institutul Politehnic, Stradă eponimă în Piteşti, alte aprecieri publice.
Bucureşti (1986). Doctorat, ştiinŃe tehnice, ( P.P.).
Bucureşti (1996). Inginer, Intreprinderea de
Autoturisme Dacia, Colibaşi, Argeş (1987-
1989). Activitate didactică, Universitatea din BLĂJAN, Gheorghe D. (n.
Piteşti (1990~), director, Departamentul Ciofrângeni, Argeş, 12 decembrie 1941).
Cercetare şi Formare Continuă (2000-2004). Profesor, limba română, ziarist, literat. Şcoala
Volume importante: Convertoare (2004); Teoria Medie/Colegiul Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş
sistemelor (2004); Fundamentals of (1959), Universitatea din Bucureşti (1963).
Activitate didactică, şcolile: Poboru, Olt (1963 –
electromagnetic compatibility. Theory and
practice (2007, în colaborare); Structura 1964); Ciofrângeni, Argeş (1964 – 1965).
Ziarist: Secera şi ciocanul, Piteşti (1965 –
hardware a calculatorului personal şi
1991); redactor coordonator, Alerta, Argeş
comunicaŃia cu echipamentele periferice
(2007). Studii, articole, reuniuni ştiinŃifice (1991 – 1997). Piese de teatru: Avalanşa
naŃionale şi internaŃionale. Membru, asociaŃii (Premiul I, Televiziunea Română); Garoafa
profesionale în domeniu. ContribuŃii la evoluŃia roşie (Teatrul Alexandru Davila, Piteşti). Proză:
UniversităŃii din Piteşti. Aprecieri publice. Nu sunt Sherloch Holms (în colaborare),
Omenia Omului Legii (în colaborare). Versuri,
(M.C.S.).
Adevărul strict secret (1995). Membru,
Uniunea Ziariştilor din România, alte aprecieri
BLANK (Secolul XIX ∼). Familie publice. (C.S.).
tradiŃională din Piteşti, origine evreiască.
Proprietari urbani, comercianŃi, finanŃişti, BLOCUL AVOCAłILOR
bancheri, donatori comunitari. Mai importanŃi: DEMOCRAłI PITEŞTI (1936-1946).
Mauriciu B. (v.); Aristide M. B. (Bucureşti, 1 OrganizaŃie publică, înfiinŃată de mai mulŃi
ianuarie 1883 – Paris, 1 ianuarie 1960), acŃionar membri ai Baroului Argeş. Activitate contrară
principal, Banca Marmorosch-Blank & Cie SA, grupărilor extremiste fasciste şi revizioniste.
importante filiale la Paris, finanŃator fondator Fondatori: Constantin Chiriac (v.), Teodor
(1919), Compania Franco – Română de Simionescu (v.), Constantin Stănescu (v.). Sediu
NavigaŃie Aeriană. AgenŃie la Piteşti (1930). propriu, strada Ion C. Brătianu (placă
Casatorit pentru puŃin timp (1915), cu pianista inscripŃionată). Colaborări redacŃionale cu
Cella Delavrancea (1887 – 1991). Diverse publicaŃii de stânga, apărute în Argeş-Muscel.
aprecieri publice antume şi postume. (F.P.). Diverse atestări documentare. (A.A.D.).

BLANK, Mauriciu (Piteşti, Argeş, 7 BLÜCHER, Paul (5 octombrie 1874-


iulie 1848 – Viena, Austria, 23 noiembrie 1929). 29 aprilie 1909). Proprietar urban, mic
Bancher, finanŃist. Studii economice în Imperiul întreprinzător, negustor. Patron fondator, Casa
Habsburgic (Viena) şi în Germania (Leipzig). Blücher, Piteşti (1874), specializată în coloniale,
FuncŃionar, Banca Marmorosch, Bucureşti activitate înregistrată la Camera de ComerŃ şi
(1866 – 1874), partener principal, Banca Industrie Argeş. AsociaŃi: Luise Blücher (22

116
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

octombrie 1855-24 octombrie 1926); Wilhelm ministerial (1925-1929), vicepreşedinte (1945).


Blücher. RelaŃii economice externe, Deputat de Argeş (1939-1940), reprezentând
corespondenŃă în domeniu, magazine, depozite, Frontul Renaşterii NaŃionale, Categoria ComerŃ
conturi bancare. DonaŃii comunitare. (T.C.A.). şi Industrie, CircumscripŃia łinutului Bucegi,
reşedinŃă, Bucureşti, delimitată prin legislaŃia
regelui Carol II. Anterior, adept al politicii
BOAMBEŞ, Nicolae V. (n. Râfov,
liberale. Colaborator, presa locală. Preocupări
Prahova, 23 octombrie 1937). Inginer mecanic,
muzicale, violonist, dirijor, manageriat artistic.
manager. Stabilit la Piteşti din 1966. Liceul
LocuinŃă, monument de arhitectură, în Piteşti,
Mihai Viteazu, Ploieşti (1958), Institutul de
(1914-1915),. ContribuŃii la evoluŃia economiei
Petrol şi Gaze, Bucureşti (1963). Inginer:
şi culturii locale în etapa interbelică. Aprecieri
Întreprinderea Stuful, Tulcea (1963-1966); şef
publice. (S. P.).
lot, şef şantier, director, Grup de Şantiere,
Întreprinderea de Montaj/Trustul de Montaj
BOBANCU, Nicolae N. N. (Piteşti,
Utilaj Chimic, Bucureşti, cu sediul la Piteşti
Argeş, 1904 – Piteşti, Argeş, 1986). Farmacist,
(1966-2005). ContribuŃii la montajul utilajelor
violonist, dirijor. Liceul/Colegiul Ion. C.
tehnologice: combinatele petrochimice şi
Brătianu, Piteşti (1923), Facultatea de
rafinăriile de petrol din Piteşti, Brazi şi Teleajen
Farmacie, Bucureşti (1928). Fiul lui Nicolae
(Prahova); Întreprinderea de Autoturisme
N.B. (v.). Asociat, Farmacia Bobancu, Piteşti,
Dacia, Colibaşi,Mioveni (Argeş); Uzina de Apă
naŃionalizată, 2 aprilie 1949. Instrumentist
Grea, Drobeta Turnu Severin, (MehedinŃi);
(1925-1945), cvartet, muzică de cameră,
Întreprinderea de Proteine, Curtea de Argeş;
iniŃiator Constantin Albu (v). Aranjament
Combinatul de Îngrăşăminte Chimice, Turnu
muzical şi dirijor, spectacolul Vremuri grele,
Măgurele (Teleorman); centralele
prima revistă teatrală din Piteşti, cupletist
termoelectrice: Piteşti Nord, Piteşti Sud,
Balada pantofului, apreciată de actorul
Bucureşti Vest, Bucureşti Sud, Progresul,
Constantin Tănase, patronul Companiei de
Bucureşti; Paroşeni (Hunedoara), Doiceşti
Revistă, Bucureşti. Participant activ, organizarea
(DâmboviŃa); Centrala de la Cernavodă,
sărbătoririi Centenarului Liceului/Colegiului
(ConstanŃa). Articole, interviuri, reuniuni în
Ion C. Brătianu/Nicolae Bălcescu, Piteşti
domeniu, documentări externe. Aprecieri
(1966). Reabilitarea locuinŃei familiale,
publice. (G.P.).
monument de arhitectură, Piteşti, edificată în
1914-1915. ContribuŃii distincte la viaŃa
BOBANCU (Secolul XIX ∼). Familie muzicală argeşeană interbelică. Aprecieri
tradiŃională din Piteşti, Argeş, origine
publice. (L.P.).
transilvăneană. Proprietari urbani, negustori,
funcŃionari de stat, farmacişti, oameni de
cultură. Mai cunoscuŃi: Nicolae N. B. (v.); BOBANCU, Tatiana I. ( Piteşti, Argeş
Tatiana I. B. (v.); Nicolae N. N. B. (v.). 28 / 30 ianuarie 1874 – Piteşti, Argeş, 17
Multiple colaborări comunitare. (F.P.). octombrie 1948). Institutor, publicist, manager
cultural. Şcoala Centrală, Craiova, Dolj (1897).
Activitate didactică: Şcoala Primară, Târgu Jiu,
BOBANCU, Nicolae N. (Sfârşitul
Gorj (1897 – 1905), Şcoala Primară de BăieŃi
secolului XIX – Prima jumătate a secolului
Nr.3, Piteşti (1905 – 1934); Şcoala Normală de
XX). Proprietar urban, farmacist, parlamentar.
Fete, inspector şcolar (1934 – 1936). SoŃia
Stabilit la Piteşti din 1899. Studii de specialitate (1899) lui Nicolae N. Bobancu (v.). IniŃiatoare,
în Imperiul Austro-Ungar. Patron fondator, Ateneul Popular Gheorghe Ionescu - Gion,
Farmacia Bobancu, Piteşti. Membru marcant,
Piteşti (v.), 38 de membri fondatori (1928).
Consiliul Camerei de ComerŃ şi Industrie Argeş
Statut propriu, bibliotecă publică, expoziŃie
(1911-1914), preşedinte (1914-1922), delegat
muzeală. Volume importante: Căminul familiar

117
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

şi căminul neamului românesc (1926); Album Cecetări, Arpechim, Piteşti (1992-1999);


religios. Bisericile din oraşul Piteşti cu un mic director, asigurarea calităŃii, S.C. Romplast
istoric (1933); Monografia satului şi staŃiunii S.R.L., Piteşti (1999-2008). Colaborări externe,
balneo – climatice Brădet, Argeş (1934). Ńări din: Africa; America de Sud, Asia, Europa.
Colaborări, ziarul Argeşul, Piteşti. Preocupări Studii, articole, comunicări, reuniuni naŃionale
constante pentru: propagarea culturii naŃionale şi internaŃionale. Brevete premiate, saloane de
în medile rural şi urban; organizarea unor inventică, Bucureşti, alte aprecieri publice.
întâlniri cu personalităŃi ale timpului; sporirea (E.H.).
rolului oraşului Piteşti în spiritualitatea
autohtonă. Diverse recunoaşteri publice.
BOBULESCU, Eugeniu Gheorghe A.
(I.M.D.).
(n. Câmpulung, Muscel, 4 august 1945). Medic,
medicină internă, publicist. Liceul Dinicu
BOBOC, Gheorghe G. (n. BeleŃi-
Golescu, Câmpulung (1963), Institutul de
Negreşti, Muscel, 4 iunie 1929). Medic,
Medicină şi Farmacie, Bucureşti (1969).
stomatologie, profesor universitar. Liceul
Doctorat, ştiinŃe medicale, Bucureşti. Medic,
Dinicu Golescu, Câmpulung (1948). Institutul
Spitalul Militar Central, Bucureşti. Fondator,
de Medicină şi Farmacie, SecŃia Militară,
Institutul de Endoscopie Digestivă, Bucureşti
Bucureşti (1954), Stagii: Ungaria şi Austria.
(1980). Membru, importante asociaŃii
Medic: spitalele militare BistriŃa Năsăud şi
profesionale în domeniu. Studii, articole,
Târgu Mureş (1954-1957); Spitalul
reuniuni ştiinŃifice naŃionale şi internaŃionale.
Stomatologic, Bucureşti, şef secŃie (1957-1983).
Promovarea folosirii laserelor în tratamentele
Activitate didactică universitară, Institutul de
diferitelor afecŃiuni. ContribuŃii la evoluŃia
Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti
ştiinŃelor medicale din România contemporană.
(1957-1999), profesor (1991). Volume
(C.C.).
importante: Aparatul dentomaxilar (1979,
1996); Tratamentul anomaliilor dentomaxilare
BOCIOACĂ, Mihail F. (n. HinŃeşti,
(1982); Patologia stomatologică (1987);
Moşoaia, Argeş, 5 aprilie 1943). Hidrolog,
Otorinolaringologie pediatrică (1992, în
cercetător ştiinŃific, publicist. Şcoala Medie Nr.
colaborare); Aparate dentare (1998).
3 / Colegiul NaŃional Liceal Alexandru
Numeroase studii, articole, reuniuni ştiinŃifice
Odobescu, Piteşti (1960), Universitatea din
de specialitate. Inventator şi inovator, tehnică
Bucureşti (1965). Doctorat, geografie, Bucureşti
dentară. Membru, prestigioase societăŃi
(1985). Hidrolog: DirecŃia Apelor, Timişoara
profesionale în domeniu. Premiul Gheorghe
(1965-1966); DirecŃia de Hidrologie Argeş-
Marinescu al Academiei Române (1976), alte
IalomiŃa, StaŃia Piteşti (1966-1971); Sectorul de
aprecieri publice. (C.C).
Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti (1971-
1975); şef serviciu, DirecŃia Apelor Argeş-
BOBORODEA, Miltiade Nicolae A.
Vedea (1975-1977); şef, StaŃia de Hidrologie a
(n.Giurgiu, Ilfov, 17 august 1943). Inginer
Capitalei (1977-2002). Cecetător, Institutul
chimist, cercetător ştiinŃific, manager. Stabilit la
NaŃional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor,
Piteşti, Argeş, din 1967. Şcoala Medie Ion
Bucureşti (2002 ~). Preocupări didactice,
Slavici, Arad (1962), Institutul Politehnic,
Facultatea de Geologie-Geografie, Bucureşti
Timişoara (1967). Inginer, Combinatul
(1976-2002). Scrieri importante: Lacul Vidraru,
Petrochimic, Piteşti: stagiar (1967-1969);
Argeş. Studiu hidrologic primar (1970);
responsabil, laboratorul prelucrare mase plastice
Colmatarea lacurilor pe râul Baranga,
(1969-1973); şef, instalaŃia de polietilenă (1973-
DâmboviŃa (1973); Atlasul secării râurilor din
1974); cercetător ştiinŃific principal, Laboratorul
România (1974); Câmpia de terase a
Piteşti, Institutul de Cercetari Chimice /
Piteştilor... (1975); Regimul şi bilanŃul hidric
ICECHIM, Bucureşti (1975-1992). Şef, SecŃia
în bazinul Tinoasa, Vedea (1983). Numeroase

118
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

studii, analize, comunicări, granturi, reuniuni (profesor, 1859-1871; decan, 1873);


ştiinŃifice pe diverse teme. Colaborări externe. Universitatea din Bucureşti (rector, 1871-1873).
Profesionist recunoscut în domeniu. Conducător Director, Eforia Şcoalelor, Bucureşti. Ministru
de programe naŃionale, alte aprecieri publice. la: InstrucŃiune (1860, 1874); JustiŃie (1860;
(E.H.). 1861; 1868-1870); Afaceri Străine (1873-1875;
1879-1881). Scriere reprezentativă: Codicele
BODIN (Secolul XV). Mare proprietar Române (1873). Fondator: Ziarul NaŃional
funciar, luptător medieval, jupan. Întinse (1857); Societatea de Asigurare Dacia (1871),
suprafeŃe de teren, Vlădeşti, Muscel. Renumele Bucureşti. Deputat de Argeş în Parlamentul
cel viteaz, acordat prin hrisovul datat României, Colegiul II (1871) . Diverse aprecieri
1424/1426, în timpul luptelor cu turcii, purtate publice. (C.D.B.).
de voievodul łării Româneşti, Dan II (v.),
primirea în proprietate a satului Vlădeşti, BOGAłI. (Secolul XVII). Comună din
Muscel, reprezentând, totodată, veche Atestare judeŃul Argeş, aparŃinând, tradiŃional, zonelor
documentară medievală a localităŃii. (R.O.). Muscel sau DâmboviŃa, satele: BogaŃi, Bârloi,
Bujoi, ChiŃeşti, Dumbrava, Glâmbocel-Deal,
Glâmbocelu, Suseni. SuprafaŃa: 70,5 km2.
BODISCO IORDACHE, Antoaneta
Locuitori: 6.151 (1970); 4.721 (2008). Atestare
M. (Piteşti, Argeş, 17 ianuarie 1916 - ?). Literat,
documentară medievală: 1609 (BogaŃi).
publicist, poliglot. Facultatea de Litere,
Monumente istorice: cruce de piatră (XVIII);
Bucureşti (1939). Redactor, şef secŃie,
biserici: BogaŃi (1875), ChiŃeşti (1909),
Ministerul Propagandei NaŃionale (1940-1942),
Glâmbocel Deal (1915), Glâmbocelu (1940),
Ministerul Culturii, Bucureşti (1943); secretar-
Mărceşti (1862), Suseni (1881), Valea
asistent, Institutul Român de Cultură, Madrid,
Zimbrului (1868). Monumente ale eroilor:
Spania (1943-1961). Comentator: Radio Europa
BogaŃi (1938). Şcoala: BogaŃi (1839); cămin
Liberă, München (1962-1964); crainic şi
cultural (1948); bibliotecă publică (1953).
traducător, Radio Deutschlandfunk, Köln,
Banca populară Glâmbocul (1915-1948);
Germania Federală (1964-1977). Volume
Cooperativa de producŃie şi consum Victoria
importante: Un puerto en el Mar Negro /Un
(1907-1913). Exploatare de petrol (1971).
port la Marea Neagră (roman, Madrid, 1949);
Cooperativă Agricolă de ProducŃie (1956-1990).
La apus de cuvânt (versuri, Roma, 1970).
ExpoziŃie de istorie şi artă populară, tabără de
Scenariu de film, Ausencia/AbsenŃa. Traduceri
sculptură în lemn (2001 ~). Zonă pomicolă,
din opera poetului latin Sextus Propertius (c. 52
viticolă, zootehnică. Turism rural. Scrieri
- 15 î. H). SoŃia diplomatului lituanian Bodisco
monografice: Grigore Udrescu. (G.C.).
(1946). Promovarea culturii româneşti în
Europa Occidentală. Aprecieri publice. (S. P.).
BOGDAN, Constantin (A doua
BOERESCU, Vasile (Bucureşti, 1 jumătatea a secolului XIX – Începutul secolului
ianuarie 1830 – Paris, FranŃa 18 noiembrie XX). Proprietar urban, industriaş. Patron
1883). Jurist, om politic, profesor universitar, fondator, Fabrica de Făină, Piteşti, Argeş
demnitar, parlamentar. Integrat spaŃialităŃii (1898); capital investit, 100.000 lei; capacitate
argeşene prin acŃiuni educaŃionale, sociale, instalată, 70 C.P; 33 de lucrători (1900).
electorale. Colegiul Sfântul Sava, Bucureşti Asociat, Lazăr Löbel (v.). Stimularea dezvoltării
(1850), Şcoala de Drept, Bucureşti. Doctorat, economice a reşedinŃei Argeşului în perioada
ştiinŃe juridice, Paris (1857). Militant pentru amintită. (T.C.A.).
Unirea Principatelor (1859), susŃinător al lui
Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti. Activitate BOGDAN, Gheorghe A. (n. Valea
didactică: Colegiul Sfântul Sava, Bucureşti Popii, Mihăeşti, Muscel, 23 decembrie 1945).
(1857-1859); Facultatea de Drept, Bucureşti OfieŃer de carieră, inginer, general. Liceul

119
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Militar Ştefan cel Mare, Câmpulung Literatură, Paris, FranŃa (1890~1894). Întinse
Moldovenesc, Suceava (1963), Şcoala de OfiŃeri suprafeŃe de teren, Vlaici, Olt, învoieli agricole
de Artilerie Nicolae Bălcescu, Sibiu (1967), favorabile sătenilor. Director fondator, revista
Academia Tehnică Militară, Bucureşti (1972), de artă Ileana (1900), premieră în România;
Colegiul NaŃional de Apărare, Bucureşti (1998). patron, cotidianul Secera (1913-1914).
Inginer, artilerie (rachete, muniŃii, aparatură Avangardist, comentarii în: Facla; Liga
optică). FuncŃii importante, Departamentul literară; Seara; ViaŃa nouă; Revista modernă.
pentru Armament din Ministerul Apărării Încercări literare, preocupări politice. IniŃiator,
NaŃionale, Bucureşti (1994-2006). Negociator, prima expoziŃie internaŃională de artă din
parteneri interni şi externi, armament (cercetare România, Bucureşti (1900). ColecŃionar:
şi achiziŃii). Misiuni oficiale în: Anglia, pictură, sculptură, grafică, obiecte etnografice,
FederaŃia Rusă, FranŃa, Germania, Italia, bibliofilie, peste 1.500 de piese (1924).
Polonia, Republica Moldova, Republica Activitate de mecenat pentru mai mulŃi artişti
Populară Chineză, Statele Unite ale Americii, plastici. Numit, deseori, Bogdan Ciupeşti, sau
Ungaria. Aprecieri publice. (G.I.N.). Castelanul de la Vlaici. Diverse aprecieri
publice. (S. N.).
BOGDAN, Constantin/Kostache
BOGHIRNEA, Iulia F. (n. Piteşti,
(Secolul XIX). Proprietar funciar, înalt
Argeş, 22 decembrie 1975). Jurist, publicist.
funcŃionar public, parlamentar. Membru
Liceul de Chimie Nr. 4, Piteşti (1994),
marcant, gruparea liberală din Piteşti. Deputat
Facultatea de ŞtiinŃe Administrative, Bucureşti
de Argeş în Cameră(1869), instituŃie legislativă
(1999). Doctorat, ştiinŃe juridice, Bucureşti
organizată pe baza prevederilor ConstituŃiei din
(2009). Activitate didactică, Universitatea din
1866. Primar al oraşului Piteşti (1871 – 1872),
Piteşti (2000 ~). Volume importante (în
preşedinte, Consiliul Comunal Urban.
colaborare): Medalioane universitare (2002);
Inaugurarea staŃiei feroviare Piteşti- Sud (13
Dreptul familiei (2004); Drept procesual civil.
septembrie 1872), alte iniŃiative comunitare.
Despre executarea silită (2005); Teoria
Aprecieri publice. (T.M.).
generală a dreptului (2007). Studii, articole,
comentarii de specialitate. Secretar de redacŃie,
revista Studii Juridice şi Administrative,
BOGDAN, Nicolae (Sfârşitul secolului
Facultatea de StiinŃe Economice, Juridice şi
XIX – Prima jumătate a secolului XX). Mare
Administrative, Piteşti (2002 ~). Membru,
proprietar de păduri, comuna Bârseşti, plasa
asociaŃii profesionale în domeniu. Aprecieri
Topolog, reşedinŃă la Tigveni, Argeş.
publice. (D.V.).
Preşedinte, Camera de Agricultură,
CircumscripŃia Piteşti (1930-1940). ActivităŃi
pentru: exploatarea şi prelucrarea masei BOGOI, Dan Sergiu I. (n. Piteşti,
lemnoase; refacerea potenŃialului forestier; Argeş, 27 septembrie 1954). Economist,
valorificarea comercială în domeniu. Alte manager, publicist. Liceul Nicolae
iniŃiative rurale. (I.D.P). Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti
(1973), Universitatea din Craiova, Dolj (1978).
Doctorat, ştiinŃe economice, Craiova (2003).
BOGDAN-PITEŞTI, Alexandru C.
Economist, Unitatea de Mecanizare, Transport
(Piteşti, Argeş, 13 iulie 1870 – Bucureşti, 11
şi ConstrucŃii Forestiere, Piteşti (1978 – 1980).
martie 1922). Mare proprietar funciar, publicist,
Inspector (1983 – 1987), şef serviciu (1987 –
critic şi colecŃionar de artă. Fiul lui
1990), director adjunct (1990 – 2003), director
Constantin/Kostache B. (v.). Liceul catolic,
general ( 2003 ~), Banca NaŃională a României,
Geneva, ElveŃia (1884). Cursuri libere,
Sucursala Argeş. Volume importante:
facultăŃile: Medicină, Montpellier; Drept şi
Managementul bancar (2004), Managementul

120
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

resurselor umane în sistemul bancar (2006). Piteşti. Metodist, Inspectoratul Şcolar al


Colaborări didactice, Universitatea Constantin judeŃului Argeş, alte aprecieri publice. (D.I.G.).
Brâncoveanu, Piteşti (2000 ~). Studii, articole,
analize, interviuri, reuniuni naŃionale şi BOIANU, Gheorghe (Secolul XIX).
internaŃionale în domeniu. Recunoaşteri publice. Proprietar urban şi rural, înalt funcŃionar de stat,
(I.G.B.). militant politic. Membru marcant, Partidul
NaŃional Liberal. Prefect de Argeş (13 ianuarie
BOIA, Eugen O. (n. Poarta Albă, 1883 – 21 octombrie 1885), susŃinător al
ConstanŃa, 1 august 1928). Profesor gradul I, Programului economic elaborat de guvernul
fizică, manager, om de cultură. Stabilit la Piteşti condus de Ion C. Brătianu (v.). IniŃiative
din 1952. Liceul Mihai Viteazul, Bucureşti privind: amenajarea traseelor rutiere din zonă;
(1946), Universitatea Constantin I. Parhon, aplicarea sistemului metric european; realizarea
Bucureşti (1950). Activitate didactică: şcolile cerinŃelor înscrise în Legea pentru exploatarea
medii tehnice de comerŃ, Bucureşti (1950 – căilor ferate ale statului (19/31 martie 1883).
1952) şi Piteşti (1952 – 1954), Liceul Alexandru Aprecieri publice. (I.T.B.).
Odobescu, Piteşti, Argeş (1954 – 1988, director
adjunct, 1966-1967; 1969-1974), director BOICESCU, LucreŃia (Sfârşitul
(1968). Colaborări universitare, Institutul secolului XIX – Prima jumătate a secolului
Pedagogic, Piteşti (1962 – 1974). Studii, XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse
articole, culegeri, reuniuni ştiinŃifice. Succese suprafeŃe de teren în localităŃile Şuici şi Rudeni,
importante, cu elevii, la olimpiadele naŃionale plasa Topolog, expropriate parŃial prin: Legea
sau internaŃionale. Implicat direct în edificarea pentru definitivarea Reformei Agrare din 17
şi dotarea Complexului Şcolar Alexandru iulie 1921, aplicată de guvernul condus de
Odobescu, Piteşti. Intensă activitate artistică de Alexandru Averescu; Reforma Agrară din 23
amatori. Regizor şi interpret, creaŃii dramatice, martie 1945, adoptată de guvernul condus de
fondator (1974/1975), Studioul de Teatru Tudor Petru Groza.(I.I.Ş.).
Muşatescu al Cadrelor Didactice din Piteşti.
Premii naŃionale. Diverse recunoaşteri publice.
BOICIUC, Ioan V./Ioasaf (n. Rona de
(E.I.F.).
Sus, Maramureş, 22 ianuarie 1955). Preot,
stareŃ, jurist, publicist. Stabilit în Argeş din
BOIANGIU, Ion I. (n. Morunglav, Olt,
1990. Liceul Dragoş-Vodă, Sighetu MarmaŃiei,
20 decembrie 1941). Profesor gradul I,
Maramureş (1973), Facultatea de Teologie,
matematică, manager. Stabilit la Piteşti din
Piteşti, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti.
1965. Liceul Teoretic, Balş, Olt (1959),
StareŃ, Mănăstirea Cotmeana, Argeş (1990 ~),
Universitatea din Bucureşti (1964). Activitate
coordonator, lucrări de restaurare. Studii
didactică: Şcoala Medie Dioşti, Olt (1964-
istorice, cărŃi de rugăciune, sfaturi duhovniceşti.
1965); Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C.
Documentări externe: Germania, Grecia, Italia,
Brătianu, Piteşti, Argeş (1965-1967); Liceul
Macedonia, Olanda. Aprecieri publice. (S.P.).
Economic, Piteşti (1967-2003), director adjunct
(1987-1990), director (1990-1997). Colaborare
BOIERESCU, Ion N. (Piteşti, Argeş, 3
editorială: Culegere de probleme de
februarie 1876 – Piteşti, Argeş, 12 august 1943).
matematică. Preocupări constante: creşterea
Profesor gradul I, matematică. Liceul Ion C.
calităŃii prestaŃiilor didactice; stimularea elevilor
Brătianu, Piteşti (1895), Facultatea de
pasionaŃi de studiul matematicii; pregătirea
Matematică, Bucureşti (1900). Activitate
participanŃilor pentru olimpiadele naŃionale şi
didactică, permanentă, Liceul Ion C. Brătianu,
internaŃionale, adaptarea Programei şcolare la
Piteşti (1900-1937; director, 1919-1923).
cerinŃele europene. ContribuŃii la evoluŃia
Inspector general, Ministerul EducaŃiei
învăŃământului comercial preuniversitar din
NaŃionale, Bucureşti. Membru fondator,

121
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Comitetul CetăŃenesc pentru înfiinŃarea Şcolii Dinicu Golescu, Câmpulung, Argeş (1953),
Secundare de Fete Gradul II (1921), astăzi, Facultatea de Agricultură, Bucureşti (1958).
Colegiul NaŃional Liceal Zinca Golescu, Piteşti. Doctorat, ştiinŃe agricole, Bucureşti (1968). Şef
Aprecieri publice antume şi postume. (C.V.). fermă, unităŃi agricole de stat, Argeş (1958-
1960). Şef serviciu, şef atelier, Institutul de
BOIłEANU, Ion (1886-1946). OfiŃer Studii, Proiectări, Geodezie şi Cartografie
de carieră, general. Domiciliu şi activitate pentru Organizarea Teritoriului Agricol,
activitate la Piteşti, Argeş. Combatant, Bucureşti (1960-1993). Activitate didactică:
participarea României la conflagraŃiile mondiale Academia de ŞtiinŃe Economice (1965-1980);
(1916-1918; 1941-1945). Secretar general, Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu,
Ministerul Apărării (1941-1942). Comandant: Bucureşti. (1980-1999). Volume importante:
Divizia a 3-a Infanterie, Piteşti; Corpul 1 de Organizarea teritoriului (1973); Sistematizarea
Armată (1943-1944); Şcoala de Înalte Studii rurală (1974); RevoluŃia industrială în
Militare, Bucureşti (1944); Corpul 4 de Armată agricultura României (1978); Economie
(1944-1945). Interimar, ministerele Culturii şi funciară (1984), SpaŃiul rural (2003).
JustiŃiei, Bucureşti. General de corp de armată. Conducător de doctorat. Preşedinte, Comisia
Ordine şi medalii militare, alte recunoaşteri NaŃională de Organizarea Teritoriului (1965-
publice. (S.P.). 1989). Parlamentar de Arad: deputat (1993-
1996); senator (1997-2000), reprezentând
Partidul DemocraŃiei Sociale din România.
BOIU, Alexandru A. (Cuza Vodă,
Membru titular, Academia de ŞtiinŃe Agricole şi
Ismail, Basarabia, 25 mai 1941 – Piteşti, Argeş,
Silvice, Bucureşti (1999). Alte recunoaşteri
4 mai 1990). Profesor gradul I, fizică, publicist,
publice. ( C.D.B.).
cercetător. Stabilit la Piteşti din 1971. Şcoala
Medie Mixtă Lipova, Arad (1959),
BOLD, Vatică M. (n. Corabia, Olt, 22
Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj (1965).
decembrie 1958). Economist, om de afaceri.
Activitate didactică: Liceul Bogdan Petriceicu-
Stabilit la Piteşti din 1973. Liceul de
Hasdeu, Buzău (1965-1971); Liceul Alexandru
Matematică şi Fizică Nr.1/Colegiul Alexandru
Odobescu, Piteşti (1971-1974); Liceul Industrial
Odobescu, Piteşti, Argeş (1981), Facultatea de
Nr.5, Piteşti (1974-1990). Asociat, Institutul de
ŞtiinŃe Economice, Craiova (1993). Activitate
ÎnvăŃământ Superior, Piteşti. Volume
productivă: Combinatul Petrochimic, Piteşti
importante: Pradoxuri celebre. Enigme şi
(1973-1985). Secretar, OrganizaŃia de Tineret,
curiozităŃi ale naturii şi ştiinŃei (1981);
Municipiul Piteşti (1985-1989). Patron fondator,
CelebrităŃi ale ştiinŃei. Premiul Nobel şi
SC Biff SRL, Piteşti (1990 ~): produse
laureaŃii săi (1982); Chei pentru univers
alimentare, construcŃii, instalaŃii, utilaje,
(1984); Natura gândită (1987); Proiecte
echipamente. Membru fondator: Camera de
planetare (1988, 2006 în colaborare). Studii,
ComerŃ şi Industrie Argeş (1991); AsociaŃia
articole, comentarii, revistele: ŞtiinŃă şi tehnică
Oamenilor de Afaceri, Piteşti (2004). Colaborări
(Bucureşti); Argeş (Piteşti); ViaŃa Buzăului.
interne şi internaŃionale. Aprecieri publice.
Emisiuni media. Membru, asociaŃii specializate
(I.M.M.).
din Europa (cibernetică). Succese importante în
pregătirea elevilor pentru olimpiade şi
admiterea în facultăŃi. DinstincŃii naŃionale, alte BOLINTINEANU, Nicolae C. (Câmpulung,
aprecieri publice. (I.S.B.). Muscel, 10 iunie 1884 - ?). OfiŃer de carieră, general.
Şcoala de Ofiteri, Germania (1906).Activitate
de comandă şi de stat major (1906-1933).
BOLD, Ion D. (n. Câmpulung, Muscel, Combatant: Campania balcanică (1913, căpitan);
21 iulie 1935). Inginer agronom, cercetător Primul Război Mondial (1916-1918, locotenent
ştiinŃific gradul I, manager, parlamentar. Liceul colonel). General de brigadă (1933). Aprecieri

122
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

publice antume şi postume. (G.I.N.). Maşini-unelte automate şi cu comandă


numerică (1982); Sisteme de fabricaŃie
BOLOHAN, Mircea T. (n. Udeşti, flexibilă (1996). Numeroase studii, articole,
Suceava, 23 august 1935). Inginer mecanic, comunicări ştiinŃifice, reuniuni naŃionale şi
manager. Stabilit la Piteşti din 1958. Liceul internaŃionale în domeniile: roboŃi industriali,
Ştefan cel Mare, Suceava (1953), Institutul logistică industrială, sisteme integrale de
Politehnic, Iaşi (1958). Inginer: Uzina de Piese producŃie. ContribuŃii la dezvoltarea
Auto, Colibaşi, Argeş (1958-1968); Comisia învăŃământului superior tehnic din deceniile
Economică a JudeŃului Argeş (1968-1978). contemporane. Membru, prestigioase societăŃi
Director comercial, Centrala Industrială de profesionale inginereşti, alte aprecieri publice.
Autoturisme, Piteşti (1978-1983). Director, (I. A. B.).
Intreprinderea de AsistenŃă Tehnică şi Service
Autoturisme, Ştefăneşti, Argeş (1983-1985); BONDOC, Florian Gh. (n. Turnu
inginer şef (1985-1989). Manager, firme Severin, MehedinŃi, 22 august 1952). Artist
particulare (1989 ~). Expertize tehnice, plastic, ceramică, designer. Stabilit la Curtea
rapoarte economice, interviuri, prognoze. de Argeş din 1978. Liceul de Muzică şi Arte
Membru, asociaŃii profesionale în domeniu, Plastice, Craiova, Dolj (1971), Institutul
alte aprecieri publice. (I.D.P.). Nicolae Grigorescu, Bucureşti (1978), Clasa
Costel Badea. Activitate permanentă în
domeniu: Fabrica de PorŃelan / SC Arpo SA,
BONCEA, Gheorghe G. (n. Poienarii Curtea de Argeş (1978-2008). Atelier de creaŃie
de Argeş, 7 septembrie 1948). Inginer chimist, şi producŃie, Curtea de Argeş (2008 ~).
cercetător ştiinŃific gradul I, publicist. Şcoala ExpoziŃii personale sau de grup: Craiova
Medie Nr.1/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1976); Piteşti (1978, 1985); Bucureşti (1983,
(1966), Institutul Politehnic, Bucureşti (1971). 1984, 1986, 1987); FranŃa (1991). Lucrări în
Doctorat, chimie, Bucureşti (1996). Inginer, colecŃii muzeale şi personale din mai multe
Combinatul Petrochimic, Piteşti (1971 – 1978). state ale lumii. ContribuŃii directe la:
Cercetător: Institutul de Cercetări Chimice, diversificarea sortimentelor realizate de
Bucureşti (1978 – 1995); SC Arpechim SA industria porŃelanului din Argeş în ultimele
Piteşti (1995 – 2005). Importante scrieri şi decenii ale secolului XX. Colaborări
reuniuni naŃionale în domeniu. ExperienŃe de comunitare, aprecieri publice. (S.N.).
laborator, soluŃii tehnologice aplicate pe
Platforma Petrochimică Piteşti la modernizarea BORDEAN, Cornelia C. (n. Bucureşti,
instalaŃiilor pentru producerea polietilenei de 6 septembrie 1960). Arhitect. Stabilită la
înaltă densitate (1993) sau cu greutate Piteşti din 1961. Liceul Nicolae
moleculară foarte înaltă (1997). Membru, Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti
prestigioase asociaŃii profesionale. Aprecieri (1979), Institutul de Arhitectură Ion Mincu,
publice. (E.H.). Bucureşti (1986). Arhitect , Institutul JudeŃean
de Proiectare Slatina, Olt (1986 - 1990), SC
Proiect Argeş SA, Piteşti (1990 ~). Edificii în
BONCOI, Gheorghe G. (n.
stil funcŃionalist : instituŃii publice, zone
Câmpulung Muscel, 17 noiembrie 1935).
rezidenŃiale, sedii private: Piteşti, Câmpulung,
Inginer mecanic, profesor universitar,. Liceul
Curtea de Argeş. Membră, Uniunea
Dinicu Golescu, Câmpulung, Argeş (1953),
ArhitecŃilor (1986), Ordinul ArhitecŃilor
Institutul Politehnic, Braşov (1961). Doctorat,
(2001), Registrul Urbaniştilor din România
ştiinŃe tehnice, Bucureşti (1971). Stagiu în
(2005). Preocupări literare, traducător, limba
Cehia. Activitate didactică şi de cercetare
franceză, domeniul artei. ContribuŃii la evoluŃia
permanentă, Universitatea Transilvania,
arhitecturii argeşene contemporane. (A.M.).
Braşov (1961-2005). Volume importante:

123
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1985). ActriŃă, teatrele: NaŃional, Târgu Mureş


(1985); George Bacovia, Bacău (1985 – 1988);
BORDEAN, Ion If. (n. Berevoeşti,
Alexandru Davila, Piteşti (1988 ~). Roluri de
Muscel, 25 septembrie 1949). Medic, interne,
referinŃă: Larisa (Fata fără zestre, Aleksandr
publicist. Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung,
Nicolaevici Ostrovski); Florăreasa
Argeş (1967), Facultatea de Medicină,
(Pygmalion, George Bernard Shaw); Checa
Bucureşti (1973). Stagii în: Anglia, Cipru,
(Gâlcevile din Chioggia, Carlo Goldoni);
ElveŃia, Italia. Medic, Spitalul Clinic şi Spitalul
Carmen Anta (Ciuta, Victor Ioan Popa); Nina
JudeŃean, ConstanŃa (1973 ~). Activitate
(Pescăruşul, Anton Pavlovici Cehov). Premii
didactică, Facultatea de Medicină,
de interpretare (1985, 1986). Turneu artistic în
Universitatea Ovidiu, ConstanŃa. Volume
Serbia. Şefa secŃiei proză, Teatrul Alexandru
importante: Elemente de chirurgie plastică;
Davila, Piteşti (2006 ~). Articole de presă,
InfecŃia mâinii; InfecŃii la arşi; Anatomie şi
emisiuni media, interviuri. Membră, Uniunea
tehnici chirurgicale. Colaborări redacŃionale,
Teatrală din România, alte aprecieri publice.
reviste din Ńară şi străinătate. Studii, articole,
(I.F.).
comunicări, reuniuni ştiinŃifice naŃionale şi
internaŃionale. Membru, societăŃi profesionale
BORłEA, Gheorghe Şt. (n. Cobia,
europene, alte aprecieri publice. (C.C.).
DâmboviŃa, 30 octombrie 1939). Economist,
funcŃionar public, lider sindical. Stabilit în
Argeş din 1964. Şcoala Medie Nicolae
BOROIU, Alexandru D. (n. Poiana
Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti
Lacului, Argeş, 31 mai 1957). Inginer,
(1959), Facultatea de Economie, Bucureşti
transporturi, profesor universitar. Liceul
(1974/1990). Activitate productivă: Schela de
Industrial Nr. 1, Piteşti (1977), Institutul
ExtracŃie Cobia, DâmboviŃa (1962-1964).
Politehnic, Bucureşti (1983). Doctorat, ştiinŃe
Secretar, OrganizaŃia de Tineret, Câmpulung,
tehnice, Braşov (1986). Inginer, Întreprinderea
Argeş (1964-1970), referent, Comisia
de AsistenŃă Tehnică şi Service pentru
Economică a JudeŃului Argeş (1974-1977).
Autoturisme, Piteşti (1983-1992). Activitate
Preşedinte, Sindicatul Petrochimiştilor, Piteşti
didactică, Universitatea din Piteşti (1992 ~),
(1977-1984). Prim-vicepreşedinte: Consiliul
director, Departamentul Calitatea
Popular Municipal, Piteşti (1984-1989);
ÎnvăŃământului Superior (2004-2008). Volume
Consiliul Popular JudeŃean Argeş (1989-1990).
importante (în colaborare): Elemente de
Manageriat, societăŃi comerciale private (1990-
inginerie mecanică (1992); Fiabilitatea şi
1997). Programe administrative speciale:
terotehnica autovehiculelor (1997); Bazele
redimensionarea magistralei termice de pe
managementului întreŃinerii şi reparării
Platforma Industrială Piteşti-Sud pentru
utilajelor (1997); Fiabilitatea şi
alimentarea fondului urban de locuinŃe;
mentenabilitatea automobilelor (2001);
extinderea cartierelor ExerciŃiu, Dacia, Tudor
Terotehnica autovehiculelor (2002). Studii,
Vladimirescu, Găvana III, Piteşti organizarea
articole, reuniuni naŃionale şi internaŃionale.
Simfoniei lalelelor (ediŃiile 1984-1989).
ContribuŃii la dezvoltarea învăŃământului
Aprecieri publice. (I.T.B.).
tehnic superior din Piteşti. Membru,
prestigioase asociaŃii profesionale în domeniu,
BOSIANU, Constantin (Bucureşti, 10
alte aprecieri publice. (M.C.S.).
februarie 1815 – Bucureşti, 21 martie 1882).
Membru de Onoare al Academiei Române
BORTA, LuminiŃa I. (n. Bacău, 9 (1879). Jurist, profesor universitar, înalt
iunie 1961). ActriŃă de teatru. Stabilită la deminitar, parlamentar. Integrat spaŃialităŃii
Piteşti din 1975. Liceul Zinca Golescu, Piteşti argeşene prin activităŃi economice, sociale,
(1979), Institutul de Teatru, Târgu Mureş electorale. Liceul Sfântul Sava, Bucureşti,

124
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

licenŃă în litere, Sorbona, FranŃa (1884). Bucureşti. Editor, revistele: Muscelul,


Doctorat, ştiinŃe juridice, Paris (1851). Câmpulung (1907, 1908, 1916); Căminul
Activitate didactică: Colegiul Sfântul Sava, nostru, Bucureşti (1910-1911). Volume
Bucureşti; Şcoala Centrală de Agricultură, importante: Casa din Muscel (1907); În zile de
Bucureşti; Facultatea de Drept, Bucureşti vacanŃă (1910); Florica Mantului (1931); Pe
(primul decan, 1859-1864). Judecător, Înalta Argeşel... (1933); Moara din Vârtop (1943).
Curte de JustiŃie, Bucureşti. Vicepreşedinte, Colaborator, publicaŃiile: Neamul românesc;
Consiliul de Stat al Principatelor Unite (1864). Rampa; Semănătorul; Universul literar,
Preşedinte, Consiliul de Miniştri al României Bucureşti. Note de călătorie: Drumuri (1910).
(1865); ministru la: Interne, Agricultură şi Referiri critice favorabile. Aprecieri publice
Lucrări Publice (1865). Primar al Capitalei antume şi postume. (A.Ş.).
(1878). Decan, Baroul Bucureşti-Ilfov (1871-
1873). Preşedinte, Senatul României (1867);
BOTESCU, Ion M. (Piteşti, Argeş, 13
senator de Argeş în Parlamentul łării, Colegiul
ianuarie 1873 - ?). OfiŃer de carieră, general,
I (1880-1882). Fondator revista Dreptul.
cavalerie. Şcoala Superioară de Război,
Numeroase scrieri în domeniile dreptului şi
Bucureşti (1896). Combatant: Campania
administraŃiei. Diverse recunoaşteri publice.
balcanică (1913, căpitan); Primul Război
(C.D.B.).
Mondial (1916-1918, colonel). Misiune
specială: asigurarea ordinii publice în
BOTENI (Secolul XVI ~). Comună din Basarabia (1918). Comandant, regimentele 9
judeŃul Argeş, aparŃinând, tradiŃional, zonei şi 11 Călăraşi. Director, DirecŃia Cavaleriei,
Muscel, satele: Boteni, Balabani, Lunca, Ministerul de Război, Bucureşti. General de
Muscel. SuprafaŃa: 24,1 km2. Locuitori: 3.177 brigadă (1934). Numeroase planuri tactice.
(1970); 2.617 (2008). Atestare documentară Ordine şi medalii militare, alte aprecieri
medievală: 1512/1513 (Boteani/Neagomireşti); publice antume sau postume. (G.I.N.).
1560 (Muscel). Monumente istorice: cruci de
piatră (1656, 1747); biserică: Boteni (1885).
Monumente ale eroilor: Boteni (1927, 1946). BOłÂRCĂ, GheorghiŃă I. (n.
Şcoala: Boteni (1839); cămin cultural (1948); Topoloveni, Argeş, 27 iulie 1954 ). Inginer
bibliotecă publică (1921). Mină de lignit. mecanic, militant politic, înalt funcŃionar
StaŃiune de Maşini şi Tractoare (1948-1982); public. Liceul Topoloveni, Argeş (1973),
Cooperativă Agricolă de ProducŃie (1953- Universitatea din Piteşti (1997), Şcoala
1990); AsociaŃie Economică Intercooperatistă NaŃională de ŞtiinŃe Politice şi Administrative,
(1971-1990); sediu, Consiliu Unic Bucureşti (2005). Stagii: FederaŃia Rusă
Agroindustrial de Stat şi Cooperatist (1980- (1980); Germania (1985). Şef, Auto Service,
1982). Zonă pomicolă, forestieră, zootehnică. Cooperativa Muncitoarea, Topoloveni (1977 –
Trasee rutiere spre: Câmpulung, Braşov, 1989). Participant direct la evenimentele din
Târgovişte, Piteşti. Turism rural. Scrieri decembrie 1989, lider local, succesiv: Frontul
monografice: Georgeta Bidilică Vasilache; Ion Salvării NaŃionale, Partidul DemocraŃiei
Chelcea. (G.C.). Sociale, Partidul Social Democrat din
România. Primar, oraşul Topoloveni, Argeş
BOTENI, Ion / IONESCU, Ion N. (1989 ∼). IniŃiative şi realizări urbane:
(Boteni, Muscel, 12 iulie 1881 – Bucureşti, 15 edificarea complexului multifuncŃional
iunie 1949). Scriitor, profesor, limba franceză, (Primărie, Judecătorie, Parchet, Casă de
memorialist. Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Cultură, Catedrală); înfiinŃarea parcului
Câmpulung (1900), facultăŃiile de Litere şi industial (160 de hectare); construirea de săli
Filosofie (1906) şi Drept (1907). Activitate de sport, şcoli, grădiniŃe, apartamente;
didactică permanentă, Liceul Sfântul Sava, amplasarea unor lucrări plastice memoriale.

125
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Interviuri, emisiuni media, numeroase foruri Atestare documentară medievală: 1519


judeŃene şi naŃionale. Colaborări externe. (Clocotici/ Geamăna). Biserici: Bradu de Sus
Recunoaşteri publice. (T.M.). (1885), Geamăna (1773), Rotuleşti (1872).
Monumente ale eroilor: Bradu (1930, 1942).
Şcoala: Bradu de Sus (1839); cămin cultural
BOłEŞTI (Secolul XVI ~). Comună (1948); bibliotecă publică (1957). Localitate
din judeŃul Argeş, aparŃinând, tradiŃional, periurbană municipiului Piteşti: Platforma
zonei Muscel, satele: BoŃeşti, Moşteni-Greci. Petrochimică; antrepozite; magazine/
SuprafaŃa: 35,8 km2. Locuitori: 1.906 (1970); supermarket-uri; şantiere de construcŃii;
1.224 (2008). Atestare documentară tipografie; aerodrom. Trasee rutiere spre:
medievală: 1561 (BoŃeşti); 1579 (Rogoz). Alexandria, Bucureşti, Slatina (artera
Monumente istorice: Biserica de lemn ocolitoare Geamăna). StaŃie de cale ferată.
Moşteni-Greci (XIX); biserici: BoŃeşti Cooperativă Agricolă de ProducŃie (1961-
(1907); Greci (1939). Monument al eroilor: 1990), AsociaŃie Economică
BoŃeşti (1926). Şcoala: BoŃeşti (1839); cămin Intercooperatistă, ferme zootehnice (1971-
cultural (1948); bibliotecă publică (1958). 1990). Zonă cerealieră şi legumicolă. Turism
Cooperativă Agricolă de ProducŃie (1961- rural. Monografie: Bogdan Negoi, Ion
1990). Zonă pomicolă, forestieră, zootehnică. Negoi. (G.C.).
Turism rural. Scriere monografică:
Constantin Gh. Dinu, Niculina N. Dinu, Elena BRANIŞTE ( Secolul XVIII ~ ).
Stănescu, Iuliana I. Dinu, Elena C. Dinu. Familie tradiŃională din Pârvu Roşu, Costeşti,
(G.C.). Argeş. Proprietari funciari, cadre didactice,
preoŃi, cercetători ştiinŃifici, militari, ingineri.
Mai cunoscuŃi: Marin D. B. (1886-1955),
BOUREANU, Cristian Alexandru
învăŃător (1907-1938), căsătorit cu Anica, 11
R.N. (n. 15 decembrie 1972, Lusaka,
copii; Ene M. B. (v.); Marin M. B. (v.);
Zambia). Economist, parlamentar, militant
Emanoil M.B. (v.) Constantin M.B. (1921-
politic. Liceul de Matematică şi Fizică,
1990), cadru didactic militar, colonel; Emilian
Bucureşti (1991), Academia de Studii
M. B. (1926-2005), funcŃionar public, Primăria
Economice, Bucureşti (1996). Investitor
Generală, Bucureşti; Gheorghe M.B. (n. 1931),
privat (1996 ~). Membru marcant, Partidul
inginer mecanic, proiectant utilaje, instalaŃii,
NaŃional Liberal (1995-2005), preşedinte,
combinate metalurgice, state din Europa, Asia,
OrganizaŃia de Tineret (2000-2002). Membru
Africa (1956-2002); Nicolae E.M.B (v.).
fondator, vicepreşedinte, Partidul Democrat
Aprecieri publice antume sau postume. (F. P.).
Liberal (2006 ~). Consilier: Ministerul
FinanŃelor (1999-2000), Camera DeputaŃilor
BRANIŞTE, Emanoil M. (Suseni,
(2000-2001), Bucureşti. Deputat de Argeş
Argeş, 15 iulie 1919 – Piteşti, Argeş, 30
(2004-2008; 2008-2012), reprezentând
noiembrie 2002). Preot, profesor, publicist.
Partidul NaŃional Liberal, respectiv, Partidul
Fiul lui Marin D. B. Seminarul Teologic,
Democrat Liberal, preşedinte, OrganizaŃia
Curtea de Argeş (1939), Facultatea de
Argeş (2008 ~). Membru, diverse asociaŃii
Teologie, Bucureşti (1943). Preşedinte,
naŃionale sau internaŃionale. Interviuri,
AsociaŃia Misionară a StudenŃilor Creştini
dezbateri, comentarii. Aprecieri publice.
Ortodocşi din România (1941-1942). Diacon,
(C.D.B.).
Curtea de Argeş (1943-1949). Preot, bisericile
Maica Precista (1949-1964) şi Sfântul Ilie,
BRADU (Secolul XVI ~). Comună din
Piteşti (1964-1999). Preşedinte, Consistoriul
judeŃul Argeş, satele: Bradu (de Sus şi de
disciplinar protopopesc, Piteşti (1959-1988).
Jos), Geamăna. SuprafaŃa: 40,3 km2.
Membru: Adunarea Episcopală, Curtea de
Locuitori: 6.226 (1970); 5.770 (2008).

126
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Argeş; Adunarea NaŃională Bisericească, monumentelor eclesiastice; texte epigrafice.


Bucureşti. Activitate didactică, instituŃii Redactor responsabil, Almanahul Bisericii
şcolare eclesiastice din Argeş. Volum Ortodoxe Române din Viena. Intensă
important: Ut omnes Ununsint/Ca toŃi să fim activitate comunitară. Promovarea relaŃiilor
una (1943). Numeroase articole în culturale europene. Aprecieri antume şi
periodicele: Lumină pentru toŃi; Păstorul postume. (S.P.).
ortodox; Îndrumătorul pastoral-misionar.
Aprecieri comunitare antume şi postume. BRANIŞTE, Nicolae E. (n. Piteşti,
(S.P.). Argeş, 8 noiembrie 1944). Inginer horticol,
cercetător ştiinŃific principal gradul I, manager.
Fiul lui Emanoil M.B. (v.). Şcoala Medie
BRANIŞTE, Ene M. (Suseni, Argeş,
Nr.3/Colegiul Alexandru Odobescu, Piteşti
12 octombrie 1913 – Bucureşti, 16 martie
(1962), Facultatea de Horticultură, Bucureşti
1984). Preot, profesor universitar, publicist.
(1967). Doctorat, ştiinŃe agricole, Bucureşti
Fiul lui Marin D. B. Seminarul Teologic,
(1978). Stagii în: Italia şi FranŃa. Cercetător,
Curtea de Argeş (1933), Facultatea de
şef laborator, secretar ştiinŃific, director
Teologie, Bucureşti (1937), Facultatea de
ştiinŃific, Institutul de Cercetare pentru
Litere, Bucureşti (1947). Doctorat, teologie,
Pomicultură, Piteşti, Mărăcineni, Argeş (1967-
Bucureşti (1943). Diacon (1940-1950), preot
2009). Volume importante (autor, coautor):
(1950-1984). Activitate didactică, Institutul
Cultura părului (1986); Soiuri rezistente la
Teologic Universitar, Bucureşti (1938-1984),
boli şi dăunători în pomicultură (1990);
prorector (1970-1971). Vicepreşedinte,
Cultura mărului (2000); Cultura specială a
Comisia de Pictură a Patriarhiei Române
pomilor (2003); Pomicultura generală (2004).
(1968-1983). Iconom stavrofor (1952).
Numeroase studii, articole, filme documentare,
Volume importante: Explicarea Sfintei
reuniuni ştiinŃifice naŃionale şi internaŃionale.
Liturghii după Nicolae Cabasila (1943);
Genetician, brevete pentru noi soiuri de măr şi
Tipic bisericesc (1976); Liturgică teoretică
păr. Membru corespondent, Academia de
(1978); Liturgica specială (1980); Liturgica
ŞtiinŃe Agricole şi Silvice, Bucureşti (1991),
generală cu noŃiuni de artă bisericească
membru, alte foruri ştiinŃifice şi asociaŃii
(1985, postum). Redactor, cărŃi ritualice.
profesionale în domeniu. Diverse recunoaşteri
Numeroase studii, recenzii, predici, reuniuni
publice. ( C. D. B. ).
în domeniu. Documentări externe. Aprecieri
publice. (S.P.).
BRATIA. Râu din zona de nord a
judeŃului Argeş, izvor în Masivul Iezer.
BRANIŞTE, Marin M. (Suseni,
Afluent dreapta al Râului Târgului,
Argeş, 1915 – Piteşti, Argeş, 1996). Preot,
confluenŃă, comuna łiŃeşti, Argeş. Lungime:
cercetător, publicist. Fiul lui Marin D. B.
50 de km. Amenajări hidrotehnice locale,
Seminarul Teologic, Curtea de Argeş (1935),
sursă de apă pentru satele riverane. Debite
Facultatea de Teologie, Bucureşti (1940).
variabile. Descrieri geografice. (I.S.B.).
Doctorat, patrologie, Bucureşti (1982). Preot,
Biserica Domnească Sfântul Gheorghe, Piteşti
BRATU, Bratu Gelu I. (Pietroşani,
(1944-1974; 1993-1996). Paroh Biserica
Muscel, 23 noiembrie 1935 – Piteşti, Argeş,
Ortodoxă Română din Viena, Austria (1974-
17 noiembrie 1997). Ziarist. Liceul Vlaicu
1993). Volum important: Însemnările de
Vodă, Curtea de Argeş, Facultatea de ŞtiinŃe
călătorie ale peregrinei Egeria din secolul
Juridice, Bucureşti. Redactor: Forestierul,
IV (1982). Numeroase studii, articole,
Făclia Hidrocentralei, Corbeni, Argeş (1964-
comentarii privind: şcolile premoderne din
1967); cotidienele: Secera şi Ciocanul,
Piteşti; descrierile unor misionari străini
Piteşti (1967-1989); Argeşul Liber, Piteşti
despre łările Române medievale; restaurarea

127
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1989-1997). Numeroase articole, studii, recunoaşteri publice. (I. A. B.).


analize, prognoze în domeniu economic.
Brevet de paraşutism. Membru, Uniunea BRATU, Gheorghe Liviu V. (n.
Ziariştilor din România (1965). Aprecieri Pietroşani, Muscel, 23 aprilie 1941). Inginer,
publice. (I.I.B.). exploatări forestiere, manager. Şcoala Medie
/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung, Argeş
BRATU, Emilian I. (n. Pietroşani, (1957), Institutul Politehnic, Braşov (1963).
Muscel, 22 octombrie 1931). Ziarist. Şcoala Activitate permanentă, unităŃi de construcŃii,
Medie, Oradea, Bihor (1955), Facultatea de mecanizare şi transporturi forestiere: stagiar,
Filosofie, SecŃia Ziaristică, Bucureşti (1960). Sinaia, Prahova (1963-1965); adjunct şef
Redactor: cotidianul Secera şi Ciocanul, şantier, Râmnicu Sărat, Buzău (1965); şef,
Piteşti, Argeş (1960-1965); Radio România, Serviciul Tehnic, Ploieşti (1965-1968);
Bucureşti (1965-1992), Emisiunea pentru inginer şef, Întreprinderea de profil din Piteşti
străinătate. Rubrici permanente pe teme de: (1968-1999). Director, SC Elar SA, Piteşti
literatură, artă plastică, istorie, (1999-2001). Coordonarea executării
cinematografie. Stimularea creaŃilor poetice şi mecanizate complexe a drumurilor forestiere;
narative, preocupărilor pentru cultivarea prelungirea duratei de exploatare a parcului
limbii naŃionale, răspândirea spiritualităŃii în auto; accelerarea ritmului reparaŃiilor
lume. Preşedinte iniŃiator: FundaŃia Cuza capitale. Reuniuni specializate. Documentări
Vodă, Bucureşti (1990); gazeta Emigrantul, externe: Bulgaria, Germania, FranŃa, Grecia,
Bucureşti (1991); Colocviile Şcoala de la Maroc. Membru, importante asociaŃii
SfinŃii Apostoli, Bucureşti (1995), consacrate profesionale în domeniu, alte aprecieri
românilor din Balcani. Editor, Caietele publice. (I.D.P.).
Şcoala de la SfinŃii Apostoli (I), în
colaborare cu Biblioteca Pedagogică BRATU, Ion (Secolul XX). Înalt
NaŃională I.C. Petrescu, Bucureşti (2006). fucŃionar public, militant politic. SusŃinător al
Membru, Uniunea Ziariştilor din România Platformei Frontului NaŃional Democrat din
(1965), alte aprecieri publice. (I.I.B). România (26 septembrie 1944) şi al
Platformei Blocului Partidelor Democrate
din România (17 mai 1946). Primar al
BRATU, Florian (n. Piteşti, Argeş, 15
oraşului Curtea de Argeş (27 iulie 1946 –
decembrie 1948). Profesor universitar,
octombrie 1949). Gestionarea unor
scriitor, traducător. Liceul Ştefan cel Mare,
evenimente cardinale pentru evoluŃia
Suceava (1966), Universitatea Alexandru
postbelică a localităŃii: alegerile din 19
Ioan Cuza, Iaşi (1972). Doctorat, limba
noiembrie 1946; abolirea monarhiei şi
franceză, Iaşi (1994). Activitate didactică,
proclamarea republicii (30 decembrie 1947);
Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava
naŃionalizarea principalelor unităŃi economice
(1972~), prorector (1998-2001). Volume
(11 iunie 1948). ContribuŃii directe la:
importante: DicŃionar tehnic francez-român
înfiinŃarea Liceului de opt clase (1947),
(1994); Le roman français au XX-e
devenit (1948) Şcoala Medie/Liceul Teoretic
siecle/Romanul francez în secolul XX
Vlaicu Vodă (1970); deschiderea
(1995); Proust. Cunoaştere şi discurs (1997);
Cinematografului Argeşul (27 decembrie
Eseuri (1998); Le realisme français. Essai
1947), proprietar Constantin Ştefan. Alte
sur Balzac et Stendhal/Realismul francez.
iniŃiative comunitare. Aprecieri publice.
Eseu despre Balzac şi Stendhal (1999, ediŃii
(N.I.M.).
română/franceză). Numeroase studii, articole,
referate ştiinŃifice. Preocupări editoriale,
BRATU, Ion Tiberiu (n. Câmpulung,
coordonator, recenzor, consilier. Membru,
Argeş, 9 decembrie 1954). Medic, chirurgie
Uniunea Scriitorilor din România (1998), alte

128
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

plastică. Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung BRĂDULEł (Secolul XVI ~).


(1973), Facultatea de Medicină Generală, Comună din judeŃul Argeş, satele: BrăduleŃ,
Bucureşti (1980), Universitatea Timişoara Alunişu, Brădetu, Cosaci, Galeşu, Piatra,
(1995). Doctorat, ştiinŃe medicale, Bucureşti. Slămneşti, Uleni, Ungureni. Denumirea
Medic: Clinica Witing, Bucureşti (1980- tradiŃională a aşezării principale: Brătieni.
1983); Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică şi SuprafaŃa: 48,5 km2. Locuitori: 4.322 (1970);
Reparatorie, Bucureşti (1983-1986); Spitalul 1.940 (2008). Atestare documentară
Clinic JudeŃean, Timişoara (1987 ~). medievală: 1506 (Brădetu), 1508 (Brătiiani).
Conducător de doctorat. Tratate, articole, Monumente istorice: Biserica schitului Brădet
monografii publicate în Ńară şi în străinătate. (1386-1418); cruci de piatră (1584, 1788);
Inovator şi inventator, instrumentar biserici: BrăduleŃu (1870), Galeşu (1926).
chirurgical. Membru, asociaŃii profesionale în Monumente ale eroilor: Brădetu (1930),
domeniu. ContribuŃii la evoluŃia medicinei BrăduleŃ (1932), Galeşu (1938). Şcoala:
plastice europene. Aprecieri publice. (C.C.). Brătieni (1838); cămin cultural (1948);
bibliotecă publică (1956). Cor mixt sătesc, cu
activitate îndelungată, dirijor cunoscut Teodor
BRATU, Polidor Paul C. (n. Cioceşti,
Manda (v.), repertoriu adecvat, premii
Bârla, Argeş, 1 aprilie 1948). Inginer
naŃionale. Cooperativa de producŃie şi
constructor, cercetător ştiinŃific gradul I,
consum Muntele łuica (1908-1928) Baraj, lac
profesor universitar. Liceul Nicolae
de acumulare, hidrocentrală (5 MW), râul
Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti
Vâlsan, galerie de aducŃiune pentru
(1966), Institutul de ConstrucŃii, Bucureşti
Complexul Hidroenergetic Vidraru (Arefu),
(1972). Doctorat, ştiinŃe tehnice, Bucureşti
integrate Sistemului NaŃional Argeşul Mare.
(1980). Cercetător, Institutul de Cercetări în
MicrostaŃiune balneară, spital de recuperare.
ConstrucŃii, Bucureşti (1972-1990), director
Zonă forestieră, pomicolă, zootehnică. Turism
general. Activitate didactică: Universitatea
colinar şi montan, trasee spre Masivul
Tehnică de ConstrucŃii, Bucureşti (1990-
Moldoveanu din Făgăraş. Scrieri
1996); Universitatea Dunărea de Jos, GalaŃi
monografice: Tatiana Bobancu; Florea State;
(1996 ~). Conducător de doctorat. Volume
Gheorghe şi LucreŃia TiŃa. (G.C.).
importante: Maşini şi construcŃii (1984;
1986); Teste de mecanică (1991); VibraŃii
BRĂNESCU (Secolul XIX ~).
mecanice (1994). Numeroase articole, studii,
Familie tradiŃională din Dâmbovicioara,
comunicări, contracte de cercetare. Brevete
Muscel. Proprietari funciari, lucrători
de inventator. Colaborări externe. Membru
forestieri, zootehnişti, ingineri, economişti,
activ, prestigioase foruri naŃionale şi
cadre didactice, medici, funcŃionari, jurişti,
internaŃionale în domeniu. Premiul Aurel
oameni de afaceri. Terenuri, case, alte bunuri
Vlaicu al Academiei Române (1992), alte
cu valoare deosebită, Podu DâmboviŃei,
recunoaşteri publice. (I.I.V.).
Piteşti, Argeş. Mai cunoscuŃi: Nicolae B.;
Nicolae N.B.; Nicoleta N.B.profesoară; Ion
BRĂDEANU, Ion I. (Sfârşitul
N.B. (v.); Cornelia N.B., inginer, om de
secolului XIX – Prima jumătate a secolului
afaceri; Nicuşor N.B., medic; Dorinel N.B.,
XX). Mare proprietar funciar din Argeş.
inginer, om de afaceri; Daniel N.B., medic;
Întinse suprafeŃe de teren în localitatea Şuici,
Silvia N.B., jurist, om de afaceri; Remus
plasa Topolog, expropriate parŃial prin Legea
Iosif N.B., economist, om de afaceri. Diverse
pentru definitivarea Reformei Agrare din 17
iniŃiative şi donaŃii comunitare. Aprecieri
iulie 1921, aplicată de guvernul condus de
publice. (F.P.).
Alexandru Averescu. (I.I.Ş.).
BRĂNESCU, Ion N. (n. Podu

129
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

DâmboviŃei, Dâmbovicioara, Argeş, 22 Vâlcea. DonaŃii filantropice sau comunitare.


august 1960). Inginer, hidroenergetică, om de Mai cunoscuŃi: Constantin/Dincă B. (v.),
afaceri. Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion Dumitru C. B. (v.), Ion C. B. (v.), Ion I. C.
C. Brătianu, Piteşti (1979); Facultatea de (v.), Vintilă I. C.B. (v.), Constantin I. C. B.
ConstrucŃii Hidrotehnice, Bucureşti (1984). (v.), Gheorghe I. C. B. (v.). ContribuŃii
Inginer: Întreprinderea de Exploatare şi distincte la realizarea momentelor cardinale
Lucrări de ÎmbunătăŃiri Funciare, Argeş din istoria modernă a României. Case şi
(1984-1986); DirecŃia Apelor Argeş-Vedea, capelă de familie, Florica, Ştefăneşti, Argeş.
Piteşti (1986-1989). Patron fondator, SC. Centrul cultural Brătianu, Florica, Ştefăneşti,
John SRL, Piteşti (1990 ~): comerŃ cu Argeş. Numeroase recunoaşteri publice.
produse textile şi obiecte casnice, restaurante. (F.P.).
LanŃ de magazine, zona centrală şi în
principalele cartiere ale municipiului Piteşti.
RelaŃii externe. Colaborator: Comunitatea BRĂTIANU, Constantin I. (Soreşti,
Italienilor din România; instituŃiile din Piteşti Bascov, Argeş, 17 septembrie 1844 –
şi Dâmbovicioara. Membru activ, AsociaŃia Bucureşti, 6 ianuarie 1910). Membru
Oamenilor de Afaceri, Piteşti. Preşedinte, corespondent al Academiei Române (10
Camera de ComerŃ şi Industrie Argeş (2009 aprilie 1889). OfiŃer de carieră, general.
~). Alte aprecieri publice.(I.M.M.). Topograf, cartograf militar, geodez, publicist.
Fiul lui Ion/IoniŃă B. (v.). Colegiul Sfântul
BRĂTĂNESCU, Gheorghe (A doua Sava, Bucureşti (1860), Şcoala de OfiŃeri,
jumătate a secolului XIX – Începutul Bucureşti (1864), Universitatea din Bucureşti
secolului XX). Proprietar urban, publicist, (1867). Specializări, servicii geografice
editor. Patron asociat: Tipografia Rădulescu militare: Algeria, Austria, Belgia, FranŃa
et Brătănescu, Piteşti; Noua Tipografie (1868-1871). Participant la prima etapă a
Haralambie Rădulescu şi G. Brătănescu, Războiului Franco-Prusian (1870-1871).
Piteşti. Editor: łăndărica (1887), ziar Documentarist Statul Major, Războiul pentru
umoristic-satiric, prima publicaŃie periodică independenŃa de stat a României (1877).
literară din Piteşti; Calendar bisericesc General (1896). Membru fondator, Societatea
perpetuu (1888); Gazeta de Piteşti, organ Română de Geografie (15 iunie 1875),
liberal-conservator (1888); Lucéfĕrul, director, Institutul Geografic al Armatei,
educativ, politic, didactic, religios, juridic, Bucureşti (1885). Volume importante: Marele
ştiinŃific şi economic (1888); Luptătorul, dicŃionar geografic al României, I, II, III,
organ al opoziŃiunei (1888); Steaoa IV, V (1898~1902, în colaborare); Harta
Argeşiului, gazetă independentă (1888); României (1901~1910); Cadastrul României
Monitorul judeŃului Argeşiu (1889-1896); (1903). Editor fondator, revista România
Alarma Argeşului (1891 ~1904). Militară. Colaborator: Analele Academiei
Diversificarea genurilor gazetăreşti şi a Române; Revista pentru Istorie, Arheologie
tehnicilor tipografice. Importante demersuri. şi Filologie; Revista Armatei; Revista Nouă.
Aprecieri publice antume şi postume. (I.I.B.). ContribuŃii speciale la înfiinŃarea şi
organizarea activităŃii din domeniile enunŃate,
promovarea imaginii României moderne în
BRĂTIANU (Secolul XVIII ~).
state occidentale, consolidarea
Familie tradiŃională din Argeş-Muscel. Mari
intelectualismului autohton. Diverse
proprietari funciari, oameni politici, ingineri,
recunoaşteri publice antume şi postume.
istorici, diplomaŃi, economişti. Întinse
(S.D.V.).
suprafeŃe de teren, clădiri, bunuri cu valoare
deosebită: Piteşti, Bucureşti, Florica
(Ştefăneşti); alte localităŃi din Argeş, Muscel,

130
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

BRĂTIANU, Constantin/Dincă E. forŃat, Bucureşti (1947 – 1950), deŃinut


(Şuici, Argeş, 1788-1844). Mare proprietar politic (5/6 mai 1950 – 20 august 1950).
rural şi urban, slujitor tradiŃional al CurŃii din Exterminat , Penitenciarul Sighetu MarmaŃiei,
Capitală, înalt funcŃionar de stat, deputat. Maramureş, înhumat, Cimitirul săracilor
Terenuri, case, alte bunuri cu valoare (Groapa comună). Oseminte aduse la Capela
deosebită: Şuici, Cepari, Stroieşti, Tigveni, de familie, Florica, Ştefăneşti, Argeş (1971),
Piteşti, localităşi apropiate. Venit anual: 8500 împreună cu cele ale lui Gheorghe I. I. C. B.
lei. Nominalizat (1829) în Arhondologie Multiple iniŃiative privind modernizarea
(Condica rangurilor boiereşti). Demnitar: României interbelice, extinderea colaborării
medelnicer, stolnic, mare clucer; cu state din Europa Centrală şi Occidentală,
ocârmuitor/prefect de Argeş (1831-1837; diversificarea modalităŃilor pentru păstrarea
1842-1844). Primirea, la Piteşti, a generalului identităŃii naŃionale. Recunoaşteri publice
rus, Pavel Kiseleff. Deputat: Adunarea antume şi postume. (Z.I.).
Regulamentară, Bucureşti (1831-1834);
Mahalaua Sfâtul Ioan, Piteşti (1836). Opozant BRĂTIANU, Dan D. (1856-1899).
al domnului Munteniei, Alexandru Ghica Mare proprietar urban şi rural, militant
(1834-1842). Arendaş, drumurile de poştă: politic, parlamentar. Fiul lui Dumitru C. B.
Piteşti-Râmnicu Vâlcea; Piteşti-Câmpulung, (v.) Membru marcant, Partidul NaŃional
Muscel (1836-1841). Donator, Şcoala Publică Liberal. Deputat de Argeş, Colegiul I
din Piteşti (1833), alte iniŃiative comunitare. (noiembrie 1895 – 1899). SusŃinător al
Aprecieri publice. (S.I.C.). iniŃiativelor legislative prezentate de
guvernele Petre S. Aurelian şi Dimitrie A.
Sturdza. Participant activ la dezbaterea
BRĂTIANU, Constantin/Dinu I. C.
proiectelor privind reorganizarea
(Florica, Ştefăneşti, Muscel, 13 ianuarie 1866
învăŃământului românesc, avansate de
– Sighetu MarmaŃiei, Maramureş, 20 august
ministrul Spiru Haret. Diverse aprecieri
1950). Inginer, militant şi lider politic,
publice. (I.I.Ş.).
demnitar, martir. Fiul lui Ion C. B. (v.), frate
cu Ion I. C. B. (v.), Vintilă I. C. B. (v.),
Sabina Cantacuzino (v.). Liceul Sfâtul BRĂTIANU, Dumitru/Tache
Sava, Bucureşti (1883), Liceul Saint Louis, (Secolul XIX). Mare proprietar funciar din
Paris, FranŃa (1885), Şcoala Politehnică, Paris Argeş. Întinse suprafeŃe de teren în localitatea
(1888), Ecole des Mines, Paris (1891). Mălureni, plasa Argeş, expropriate parŃial
Inginer, Exploatarea de petrol Moineşti, prin Legea pentru Reforma Agrară din 14
Bacău; coordonator, construcŃia de căi ferate august 1864, adoptată de guvernul condus de
spre Transilvania şi a podurilor feroviare pe Mihail Kogălniceanu. (I.I.Ş.).
traseul GalaŃi-Brăila (1891~1905). Director,
Fabrica de hârtie Letea, Bacău (1905-1907). BRĂTIANU, Dumitru C. (Piteşti,
Preşedinte: Banca Românească, Bucureşti; Argeş, 1817/1818 - Florica, Ştefăneşti,
Creditul Funciar Rural; Creditul Urban; Muscel, 1892). Mare proprietar funciar şi
IniŃiator, Creditul Industrial. Membru urban, militant şi lider politic, înalt demnitar,
marcant, Partidul NaŃional Liberal: senator parlamentar. Fiul lui Constantin/Dincă B.
(1895); deputat de Olt (1902); deputat de (v.), frate cu Ion C. B. (v.) şi Teodor C. B.
Muscel (1905); preşedinte (1934-1947), (v.). Studii la Sorbona, FranŃa. Membru
reunificare (10 ianuarie 1938) cu gruparea fondator, Societatea StudenŃilor Români din
Gheorghe I.I.C. Brătianu (v.). Ministrul Paris (1845). Intensă activitate revoluŃionară
FinanŃelor (1933-1934), ministru secretar de la 1848 în Muntenia. Organizatorul emigraŃiei
stat (1944). Opozant faŃă de instaurarea române din Occident (1849-1857). Membru,
regimului comunist în România. Domiciliu Comitetul Democratic European, Londra şi

131
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Paris. SusŃinător al Unirii Principatelor Paris (1921). Doctorat: filosofie (1923,


(1859), aducerii dinastiei străine pe tronul de CernăuŃi); litere (1929, Paris). Profesor,
la Bucureşti (1866), obŃinerii independenŃei universităŃile din Iaşi (1924 – 1940) şi
de stat pe cale militară (1877). Prim-ministru Bucureşti (1940 – 1947). Director fondator,
al României (1881), ministru în mai multe Institutul de Istorie Universală Nicolae Iorga,
guverne, Preşedintele Partidului NaŃional Bucureşti (1940 – 1947), decan, Facultatea de
Liberal (1891-1892). Deputat de Argeş, Litere, Bucureşti (1940 – 1941). Volume
Divanul ad-hoc (1857) şi Adunarea Electivă importante: Une enigme et un miracle
din Capitală (1859). DonaŃii comunitare. historique: Le peuple roumain/O enigmă şi
Înmormântat în Capela de familie, Florica, un miracol istoric: poporul român (1937 /
Ştefăneşti, Argeş. ContribuŃii la definirea 1940); AcŃiunea politică şi militară a
modernismului autohton şi evoluŃia zonei României în 1919 în lumina corespondenŃei
istorice Argeş-Muscel în etapa amintită. diplomatice a lui Ion I. C. Brătianu (1940);
Importante aprecieri publice. (S.T.). Origines et formation de l'unité
roumaine/Originile şi formarea unităŃii
BRĂTIANU, Ene/Iane E. româneşti (1943); TradiŃia istorică despre
(1771/1782/1796 - 1820). Proprietar funciar, întemeierea statelor româneşti (1945); La
slujbaş domnesc. Logofăt, mare şetrar Mer Noire …/ Marea Neagră… (1969,
Căsătorit cu Safta Balotă din Cepari, Argeş postum); Sfatul Domnesc şi Adunarea
(1753-1839), opt copii (patru fete şi patru Stărilor în Principatele Române (1977,
baieŃi). Mai cunoscuŃi: Constantin/Dincă E. postum); File rupte din cartea războiului.
B. (v.), Ion/IoniŃă E. B. (v.), Mihai E. B. Numeroase studii, articole, comentarii,
(v.). Întinse suprafeŃe de pământ, case, alte reuniuni naŃionale şi internaŃionale.
bunuri cu valoare deosebită la: Tigveni, Preocupări distincte pentru redefinirea
Cepari, Mălureni, Şuici, Muşăteşti, Piteşti. societăŃii medievale autohtone şi balcanice
Aprecieri publice. (S.I.C.). (Une nouvelle histoire de l'Europée Moyen
Âge/O nouă istorie a Evului Mediu
BRĂTIANU, George T. (Secolul European (1938). Lider fondator, Partidul
XIX). Mare proprietar funciar, parlamentar. NaŃional Liberal Gheorghe Brătianu/
Fiul lui Teodor C.B. (v.)Deputat de Argeş Georgiştii (1930), reunificat (10 ianuarie
(1869) în Adunarea României, aleasă pe baza 1938) cu gruparea condusă de
prevederilor ConstituŃiei din 1866, Constantin/Dinu I. V. B. (v.). Acceptarea
reprezentând gruparea conservatoare. constituirii Blocului NaŃional Democrat din
ContribuŃii la evoluŃia zonei Argeş-Muscel. România (1944) şi a semnării ArmistiŃiului
Aprecieri publice. (I.I.Ş.). cu AliaŃii împotriva Germaniei. Întinse
suprafeŃe de teren, case, Răteşti, plasa
BRĂTIANU, Gheorghe I. I. C. Dâmbovnic, Argeş, expropriate în 1921 şi
(Ruginoasa, Iaşi, 21 ianuarie/3 februarie 1898 1945, retrocedate după 1990. DeŃinut politic
– Sighetu MarmaŃiei, Maramureş 24/25 (1950 – 1953). Exterminat, Penitenciarul
aprilie 1953). Membru corespondent al Sighetu MarmaŃiei, Maramureş. Oseminte
Academiei Române (2 iunie 1928), membru aduse în Capela de familie, Florica,
titular (1941-1953), titlu recunoscut Ştefăneşti, Argeş (1973), împreună cu cele ale
postmortem (1990). Istoric, mare proprietar lui Constantin/Dinu I.C. B. (v.) Membru,
funciar, militant politic. Integrat arealului prestigioase foruri ştiinŃifice continentale.
argeşean prin originea familiei, suprafeŃe de Bust, amfiteatru, simpozion naŃional,
teren, activitate publică, loc de veci. Fiul lui Facultatea de Istorie, Filosofie, Jurnalism,
Ion I. C. B.(v.). Liceul NaŃional, Iaşi (1917), Piteşti (2003), alte aprecieri publice antume
facultăŃile de Drept, Iaşi (1920) şi de Litere, şi postume. (S.D.V.).

132
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

armelor de sub Turcia (1877-1878). Volume


BRĂTIANU, Ioana Gh. (Bucureşti, 4 importante: Mémoire sur l' Empire
august 1929 – Paris, 9 aprilie 2009). Inginer, d'Autriche dans la question
mare proprietar funciar, militant politic. d'Orient/Memoriu privind Imperiul
Familie tradiŃională din Argeş-Muscel. Fiica Habsburgic în problema Orientului (1855);
lui Gheorghe I.I.C.B.(v.). Şcoala Politehnică, Mémoire sur la situation de la Moldo-
Zürich, ElveŃia; cursuri libere, fizică şi Valachie depuis le Traité de Paris/Memoriu
matematică, Paris. Specializare, relaŃii asupra situaŃiei Moldo-Valahiei după
internaŃionale, jurnalism, studii de piaŃă, Tratatul de la Paris (1857). Preşedinte,
FranŃa. Domiciliată la Paris (1944-2009). Partidul NaŃional Liberal (1876-1888),
Întinse suprafeŃe de teren, imobile, Ştefăneşti, ministru (1860~1882), prim-ministru
Argeş (1990 ~). Convingeri politice liberale, (1876~1888). Conducător, delegaŃia
lider, OrganizaŃia Argeş (1992-1993). României la Congresul de Pace, Berlin
Preşedintă, FundaŃia Ion C. Brătianu (1990). (1878), consacrarea internaŃională a
Înmormântată în Capela de familie, Florica, independenŃei naŃionale. Semnatar, Tratatul
Ştefăneşti, Argeş (22 aprilie 2009). secret cu Austro-Ungaria, Viena (1883).
ContribuŃii distincte la: activitatea exilului Întinse suprafeŃe de teren la Ştefăneşti,
românesc din Europa Occidentală (1947- Răteşti, Furdueşti, Argeş. DonaŃii comunitare.
1990); promovarea valorilor culturii Înmormântat, Capela de famile, Florica,
autohtone în FranŃa; relansarea Ştefăneşti, Argeş. ContribuŃii deosebite la:
pluripartidismului pe scena politică naŃională. redimensionarea statutului intern şi european
Aprecieri publice. (S.T.). al României în etapa istorică invocată;
înscrierea problematicii autohtone pe agenda
BRĂTIANU, Ion C. (Piteşti, Argeş, 2 politică europeană; dezvoltarea economică a
iunie 1821 - Florica, Ştefăneşti, Muscel, 4 zonei Argeş-Muscel. Bulevard, busturi,
mai 1891). Membru de onoare al Academiei colegiu, statuie la Piteşti, alte valoroase
Române (19 martie 1885). Mare proprietar recunoaşteri publice. (S.D.V.).
funciar şi urban, om politic şi de stat,
parlamentar. Fiul lui Constantin/Dincă E. BRĂTIANU, Ion/IoniŃă E. (1798-
B.(v.), frate cu Dumitru C. B. (v.) şi Teodor 1848). Mare proprietar funciar, slujbaş
C.B. (v.). Şcoala NaŃională, Piteşti (1832), domnesc. Fiul lui Ene B. (v.), frate cu Toma
ofiŃer (1839), Politehnica şi Collège de E.B. (m. 1840), Constantin/Dincă E.B. (v.),
France, Sorbona, FranŃa (1841-1850). Mihai E. B. (v.). Întinse suprafeŃe de pământ,
Membru fondator, Societatea StudenŃilor case, alte bunuri cu valoare deosebită la
Români din Paris (1845). Promotor al Poienarii de Argeş, Mălureni, Piteşti,
modernizării României. Secretar, Guvernul dobândite prin moştenire, căsătorie,
RevoluŃionar Provizoriu, Bucureşti (1848), cumpărare. Ctitorie eclesiastică, Şuici, Argeş.
şeful PoliŃiei Capitalei (1848). Activitate în Aprecieri publice. (S.I.C.).
exil, FranŃa (1849- 1857). Membru, Comitetul
Democratic European, Londra. Deputat de
BRĂTIANU, Ion/Ionel I. C. (Florica,
Argeş: Divanul ad-hoc al Munteniei (1857);
Ştefăneşti, Muscel, 20 august 1864 -
Adunarea Electivă din Capitală (1859).
Bucureşti, 24 noiembrie 1927). Membru de
Membru, Consiliul Administrativ Central
onoare al Academiei Române (7 iunie 1923).
(1866). DiscuŃii pariziene, cu apropiaŃii
Inginer, mare proprietar funciar, om politic şi
împăratului Napoleon III, pentru aducerea
de stat. Fiul lui Ion C. B. (v.), frate cu Vintilă
prinŃului Carol de Hohenzoller-Sigmaringen
I.C. B. (v.), Constantin/Dinu I. C. B. (v.),
pe tronul de la Bucureşti. SusŃinător al
Sabina Cantacuzino (v.). Colegiul Sfântul
cuceririi independenŃei de stat pe calea
Sava, Bucureşti (1883), Şcoala Politehnică,

133
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Paris, FranŃa (1886), Şcoala de Poduri şi dobândite prin moştenire, cumpărare,


Şosele, Paris (1889). Inginer, şantierele căsătorie. Aprecieri publice. (S.I.C.).
magistralelor de căi ferate din Moldova (1889
~ 1900). Lider autoritar, Partidul NaŃional
BRĂTIANU, Teodor C. (1812-1884).
Liberal (1909-1927), prim-ministru
Mare proprietar funciar, înalt funcŃionar de
(1908~1910, 1914~1919, 1922~1927),
stat. Fiul lui Constantin/Dincă E.B. (v.),
ministru (1897~1927). SusŃinător al
frate cu Dumitru C.B. (v.) şi Ion C.B. (v.)
înfăptuirii doctrinei Prin noi înşine.
Întinse suprafeŃe de teren, case, ctitorii,
Reorientarea politicii externe a României spre
Tigveni, plasa Topolog şi Piteşti, Argeş.
Puterile Antantei, angajarea Ńării, alături de
Conservator. Cârmuitor/prefect al judeŃului
acestea (1916-1918), în Primul Război
Argeş în etapele premergătoare RevoluŃiei
Mondial. Desăvârşirea Unirii Mari (1918).
române de la 1848 şi Unirii Principatelor
Şef al delegaŃiei României la ConferinŃa de
(1859). Organizarea vizitelor, primirea şi
Pace de la Versailles (1919-1920), obŃinerea
însoŃirea domnilor Munteniei, Gheorghe
garanŃiei internaŃionale pentru noile frontiere
Bibescu (1842 – 1848), la Piteşti şi Curtea de
ale României. IniŃiator, Deceniul reformator
Argeş (7 – 10 septembrie 1846), şi Barbu
(1918-1927): ConstituŃia României Mari
Ştirbei (1849-1856), în Piteşti (1 iunie 1856).
(1923), Legea agrară şi Legea Minelor
Primul prefect de Argeş (14 februarie – 9 mai
(1924), Legea ÎnvăŃământului Primar
1859), numit după evenimentele de la 24
(1924), Legea Electorală (1926), Actul de
ianuarie 1859. Activitate administrativă
Succesiune la Tron (1926). Confruntat cu
favorabilă modernizării societăŃii româneşti.
opoziŃii politice şi mişcări sociale (1907,
DonaŃii comunitare. Aprecieri publice.
1918, 1920, 1924). Întinse suprafeŃe de teren
(S.I.C.).
în localitatea Şuici, plasa Topolog,
expropriate parŃial prin Legea pentru
definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie
BRĂTIANU, Toma E. (? - 1840).
1921, aplicată de guvernul condus de
Mare proprietar funciar şi urban din Argeş.
Alexandru Averescu. Diverse iniŃiative
Frate cu Constantin/Dincă E.B. Întinse
bancare, financiare, industriale, agrare,
suprafeŃe de teren, case, alte bunuri cu
comerciale. Înmormântat, Capela de familie,
valoare deosebită: Şuici, Piteşti, localităŃi
Florica, Ştefăneşti, Argeş. ContribuŃii
apropiate. Slijitor al CurŃii domneşti de la
esenŃiale privind: fundamentarea
Bucureşti (serdar). Nominalizat (1829) în
Programelor generale pentru dezvoltarea
Arhondologie (Condica rangurilor
łării în primele trei decenii ale secolului XX;
boiereşti). Donator comunitar. Atestări de
recunoaşterea noului statut european al
arhivă. (S.I.C.).
României interbelice; evoluŃia zonei Argeş-
Muscel în perioada istorică amintită.
BRĂTIANU, Vintilă I.C. (Bucureşti,
Numeroase aprecieri antume şi postume.
16 septembrie 1867 - Mihăeşti, Vâlcea, 22
(S.D.V.).
decembrie 1930). Membru de onoare al
Academiei Române (28 mai 1928). Inginer,
BRĂTIANU, Mihai E. (1810 – 1
economist, mare proprietar funciar, militant şi
ianuarie 1862). Mare proprietar funciar,
lider politic, demnitar. Integrat zonei Argeş-
slujbaş domnesc. Fiul lui Ene B. (v.), frate cu
Muscel prin originea familiei, proprietăŃi,
Toma E. B. (m. 1840), Constantin/Dincă
demersuri publice. Fiul lui Ion C. B. (v.),
E.B. (v.), Ion/IoniŃă E.B. (v.). Întinse
frate cu Ion I. C. B. (v.), Constantin I.C.B.
suprafeŃe de pământ, case, alte bunuri cu
(v.), Sabina Cantacuzino (v.). Colegiul
valoare deosebită la Şuici/Dârstaru, CacaleŃi,
Sfântul Sava, Bucureşti, Liceul Saint Louis,
Valea Epii, CocoŃi, Muşăteşti/Vâlsan, Argeş,
Paris, FranŃa (1887), Şcoala Centrală de Arte

134
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

şi Manufacturi, Paris (1890). Inginer, asociaŃii profesionale în domeniu, alte


Şantierul podului fluvial de la Cernavodă, aprecieri publice. (M.C.S.).
Dobrogea (1895), director, Regia
Monopolului Statului, Bucureşti (1897-1899).
BRÂNCOVEANU, Constantin
Primar general al Capitalei (1907-1910).
(Brâncoveni, Olt, 15 august 1654 – Istanbul,
Ministru (1916~1928), prim-ministru (1927-
Imperiul Otoman, 15 august 1714). Domn al
1928). Preşedinte, Partidul NaŃional Liberal
łării Româneşti (28 octombrie 1688 – 24
(1927-1930). Parlamentar: deputat de Argeş
martie 1714). Integrat spaŃialităŃii argeşene
(1919; 1922-1926; 1926-1927; 1927-1928);
prin construcŃii, proprietăŃi funciare,
senator de Argeş (1919-1920), senator de
emiterea şi localizarea unor acte de
Prahova (1927). Valoroase iniŃiative
cancelarie, existenŃa CurŃii Voievodale
legislative. Promotor, doctrina Prin noi
itinerante. Înalte demnităŃi în Sfatul Domnesc
înşine. Volume importante: Interesele
din Bucureşti (1682 – 1688). Reformator al
României în actualul război (1914); Politica
sistemului fiscal (1701), mecenat cultural,
financiară (1916); Petrolul şi politica de stat
promovarea stilului propriu în arhitectură,
(1919); Asupra stabilizării monedei
editarea de cărŃi în limbile română, slavonă,
româneşti (1928). Activitate didactică
greacă, turcă, georgiană. Politică externă
universitară. Întinse suprafeŃe de teren,
adaptată contradicŃiilor dintre Marile Puteri
Sâmbureşti, Olt. Înmormântat, Capela de
ale timpului (Imperiul Otoman, Imperiul
familie, Florica, Ştefăneşti, Argeş.
łarist, Imperiul Habsburgic). Ucis la
ContribuŃii speciale privind: consolidarea
Constantinopol (15 august 1714), împreună
finanŃelor României Mari; revigorarea
cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan,
economiei autohtone interbelice; armonizarea
Radu, Matei, sub învinuirea de nerespectare a
administrativă a factorilor decizionali din
loialităŃii faŃa de Înalta Poartă. Ctitor al mai
Argeş-Muscel. Diverse aprecieri publice.
multor aşezăminte laice şi eclesiastice,
(S.D.V).
fondator, Academia Sfântul Sava, Bucureşti
(1694). Principe al Imperiului Habsburgic,
BRĂTILA. Areal montan din zona de
Viena, 30 ianuarie 1695. Case, vii, depozite la
nord a judeŃului Argeş (înălŃime maximă 2
Piteşti, Argeş şi la Ştefăneşti, Muscel.
122 m.) şi curmătură/şa, versantul sudic al
Introduce, pentru măsurarea vinului, Vadra de
Masivului Făgăraş. Traseu turistic, vegetaŃie
Piteşti, folosită, apoi, până în secolul XIX.
alpină, descrieri geografice. (I.S.B.).
CorespondenŃă oficială cu Braşovul,
expediată din reşedinŃa Argeşului,
BRĂTUCU, Gabriel (n. Schitu
gestionarea anumitor conflicte militare în
Goleşti, Argeş, 1 octombrie 1964). Profesor
acest spaŃiu geografic (1689), referiri ale
universitar, manager, publicist. Liceul Dinicu
cronicarilor privind asemenea aspecte.
Golescu, Câmpulung (1983), Facultatea de
Relansarea importanŃei zonei amintite în
ComerŃ, Bucureşti (1989). Doctorat, ştiinŃe
premodernismul românesc. Istoriografie,
economice, Bucureşti (1995). Activitate
dramaturgie, străzi, busturi, instituŃii eponime
didactică permanentă, Universitatea
de învăŃământ în Argeş-Muscel, alte
Transilvania, Braşov (1991 ~). Volume
valoroase aprecieri antume şi postume.
importante (în colaborare): Marketing în
(V.N.).
turism (2002); Management în turism
(2002); DicŃionar general de afaceri, I, II,
III (2003); Marketing. DicŃionar explicativ
BRÂNZEA, Nicolae I. (n. Fureşti,
(2003); Marketing, I, II (2006). Numeroase
Dobreşti, Argeş, 6 iunie 1965). Preot, înalt
studii, articole, referate, granturi, reuniuni
funcŃionar de stat, demnitar. Seminarul
interne şi internaŃionale. Membru, cunoscute
Teologic, Bucureşti (1986), Facultatea de

135
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Teologie, Bucureşti (1994). Doctorat, Drept, Bucureşti (1896). Membru marcant,


filosofie, Bucureşti (2002). Preot: Teleşti, Partidul NaŃional Liberal. Revizor şcolar
DâmboviŃa (1988 – 1989); Fureşti, Argeş pentru judeŃul Argeş (1896 – 1897), cadru
(1989 – 1999); Bucureşti (2000 – 2001); didactic, latină şi germană, Liceul Ion C.
Piteşti (1999 – 2000; 2002 ∼ ). Consilier şef, Brătianu, Piteşti (1897 – 1930). Prefect de
Inspectoratul JudeŃean de Cultură Argeş Argeş (1907 – 1911; 1914 – 1916; 1918 –
(1997 – 1999), Secretar de Stat pentru Culte 1919). Prefect de NeamŃ (1916 – 1918).
(1999 – 2001), consilier, Ministerul Culturii Avocat, Baroul Argeş (1907 – 1939). Scrieri
şi Cultelor, Bucureşti (2001), vicar eparhial, importante: Şcoalele din Blaj (1898);
Episcopia/Arhiepiscopia Argeşului şi Expunere asupra situaŃiei judeŃului Argeş
Muscelului (2001 ∼). Titular, Facultatea de (1907); Şcoala Secundară de Fete Gradul I
Teologie, Piteşti (1999 ∼). Volume Piteşti…(1923). Fondator: Societatea literară
importante: ViaŃa religioasă în România Junimea, Ateneul Popular Gheorghe Ionescu
(2000); DicŃionar enciclopedic de cultură – Gion (v.), Liga Culturală, Filiala Piteşti.
creştină în Primul Mileniu (2003, în Activitate în favoarea desăvârşirii unităŃii
colaborare); ImportanŃa catehezei pentru statului naŃional român, evoluŃiei
viaŃa eclesiastică (2004); Între libertate şi învăŃământului liceal din Argeş, amenajării
datorie (2004). Articole, interviuri, emisiuni pădurii Trivale, Piteşti. Articole, analize,
media. CetăŃean de Onoare al oraşului conferinŃe pe diverse teme. Stradă eponimă în
Caracas, Venezuela, alte aprecieri publice. Piteşti, alte aprecieri şi recunoaşteri publice
(S.P.). antume sau postume. (I.T.B.).

BREAZU, Paula Gh. (n. Valea Mare,


BRÂNZEU, Nicolae N. (Piteşti, DâmboviŃa, 29 iunie 1955). Inginer, om de
Argeş, 28 decembrie 1907 - Arad, 7 martie afaceri, manager. Stabilită la Piteşti din 1959.
1983). Dirijor cor şi orchestră, compositor, Liceul Zinca Golescu, Piteşti, Argeş (1974)
profesor, jurist. Liceul/Colegiul Ion C. Institutul Politehnic Gheorghe Asachi, Iaşi
Brătianu, Piteşti (1926), Conservatorul de (1979). Inginer: Fabrica de ConfecŃii
Muzică, Bucureşti (1931), Facultatea de Scorniceşti, Olt (1979-1982); CooperaŃia
Drept, Bucureşti (1931), Schola Cantorum, meşteşugărească, Piteşti (1982-1987),
Paris (1934). Fiul lui Nicolae P.B. (v.). director tehnic, Fabrica de ConfecŃii, Curtea
Dirijor: Opera Română, Bucureşti (1946- de Argeş (1987-1993). Patron fondator, SC
1947); Opera din Sibiu (1948); Filarmonica Bella Conf SRL Piteşti (1993 ~): piese de
de Stat, Arad (1948-1972). Activitate îmbrăcăminte, export prioritar în statele
didactică: armonie, Conservatorul din Uniunii Europene. ActivităŃi conexe în
Bucureşti (1940- 1941); Şcoala Populară de domeniul auto. Studii de piaŃă, analize
Artă, Arad (1947~1966). CreaŃii vocal- economice, colaborări comunitare, interviuri,
simfonice, muzică de cameră, partituri reuniuni naŃionale şi internaŃionale. Membră,
teatrale. Premiul NaŃional George Enescu AsociaŃia Oamenilor de Afaceri din Piteşti,
(1942), acordat de Uniunea Compozitorilor alte aprecieri publice. (I.M.M.).
din România, alte aprecieri publice. (L.P.).

BRÂNZEU, Nicolae P. (Roşia de BREZEANU, Gheorghe N.


Secaş, Alba, 23 ianuarie 1869 – Curtea de (Câmpulung, Muscel, 11 mai 1894 - ?). OfiŃer
Argeş, 4 noiembrie 1939). Profesor, jurist, de carieră, medic, general. Liceul Dinicu
militant politic, înalt funcŃionar de stat. Golescu, Câmpulung (1911), Facultatea de
Stabilit la Piteşti din 1896. Seminarul Medicină, Bucureşti (1917). Combatant:
Teologic, Blaj (1891), Facultatea de Litere şi Primul Război Mondial (locotenent, 1918); Al
Filosofie, Bucureşti (1895), Facultatea de Doilea Război Mondial (colonel, 1945).

136
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

General (1946). Intensă activitate obştească. învăŃătură mutuală (1845); Mănăstirile zise
Ordine şi medalii române şi străine, alte închinate şi căluşarii străini (1861);
aprecieri publice. (C.C.). Reformele românilor (1864); Vechile
instituŃiuni ale României (1882). Aprecieri
publice. (V.P.).
BREZEANU, Vasile V. (Piteşti,
Argeş, 17 august 1892 – Sibiu, 24 februarie BRICEAG, Gheorghe P. (Stolnici,
1968). Actor, manager, memorialist. Argeş, 20 aprilie 1927 – Bucureşti, 20
Conservatorul, Bucureşti (1912). Actor: septembrie 1988). OfiŃer de carieră, general,
Teatrul din Craiova (1912 – 1921); Teatrul Ministerul de Interne. Şcoala de OfiŃeri,
Popular Nicolae Iorga, Bucureşti / Vălenii de Bucureşti (1950), Academia Militară,
Munte, Prahova (1921 – 1927); Compania Bucureşti (1954), Academia Militară Frunze,
Marcel Anghelescu, Nora Piacentini, Radu Moscova, FederaŃia Rusă (1961), Facultatea
Beligan, Bucureşti (1943 – 1944). Director de Economie, Bucureşti (1974). Comandant:
fondator: Teatrul de Stat, Sibiu (1948), Şcoala DirecŃia de Ordine şi Pază (1961-1967);
Populară de Artă, Sibiu (1948). Roluri de Comandamentul Trupelor de Pază (1967-
referinŃă: Primarul (Revizorul, Nikolai 1971); Comandamentul Trupelor de
Vasilievici Gogol); Grigore Dragomirescu Securitate (prim-locŃiitor, 1971-1975);
(Citadela Sfărâmată, Horia Lovinescu); Comandamentul Pompierilor din România
Trahanache (O scrisoare pierdută, Ion Luca (1975-1986); Clubul Sportiv Dinamo,
Caragiale); Harpagon (Avarul, Molière) Bucureşti (1986-1988). General (1968).
Căpitanul Shotover (Casa inimilor ContribuŃii la reglementarea fabricării tehnicii
sfărâmate, George Bernard Shaw). Volume de luptă necesară unităŃilor de pompieri
importante: GheorghiŃă (1930); Victoria (1975); înfiinŃarea Centrului de Studii şi
(1941); Treizeci de ani de teatru (1941); O Experimentări pentru Prevenirea şi Stingerea
viaŃă de actor (1965). Intensă activitate Incendiilor (1977); elaborarea Decretul Nr.
civică. Articole, interviuri, evocări, 400, din 1981, privind activitatea în
comentarii pe teme culturale. Artist emerit, domeniu;. reînfiinŃarea Şcolii Militare de
alte aprecieri publice. (I.F.). SubofiŃeri Pompieri, Boldeşti-Scăeni,
Prahova (1986); stingerea marilor incendii de
pe Platformele Industriale din Piteşti.
BREZOIANU, Ioan (1817-1883).
Aprecieri publice. (G.I.N.).
Profesor, funcŃionar de stat, militant politic.
Activitate didactică, Şcoala NaŃională,
Câmpulung, Muscel (1842-1848). Participant BROŞTEANU, Alexandru (Sfârşitul
direct la iniŃierea, organizarea şi desfăşurarea secolului XIX – Prima jumătate a secolului
evenimentelor anului 1848 din Câmpulung, XX). Proprietar funciar, mic întreprinzător.
Muscel. Jurământ pe Noua ConstituŃie Patron fondator, Moara mecanică Mozăceni,
(ProclamaŃia de la Islaz), dezavuarea echipată cu motor (1923), noutate pentru zona
Regulamentului Organic şi a Arhondologiei de sud a judeŃului Argeş. Activitate
(Condica rangurilor boiereşti), adunare înregistrată la Camera de ComerŃ şi Industrie,
publică, Mănăstirea Negru Vodă, Câmpulung Piteşti, reautorizată în 1931. Preocupat de
(6 august 1848). Destituit şi arestat după folosirea mijloacelor tehnice moderne în
înfrângerea RevoluŃiei române (13 septembrie economia rurală. Stimularea creşterii
1848), judecat şi întemniŃat, Mănăstirea producŃiei agricole săteşti. (N.N.).
Văcăreşti (17 martie – 26 mai 1849). Unionist
(1857-1859). ActivităŃi în favoarea evoluŃiei BROŞTESCU, Maria I. (n. Piteşti,
societăŃii autohtone spre modernitate. Argeş, 18 aprilie 1963). Profesor gradul I,
Volume importante: Manual complet de chimie, manager. Liceul Industrial Nr. 4,

137
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Piteşti (1981), Facultatea de Tehnologie 2001). Actor de teatru şi film. Stabilit la


Chimică, Bucureşti (1985). Doctorat, Piteşti din 1954. Institutul de Artă Teatrală şi
agrochimie, Bucureşti (2007). Activitate Cinematografică, Bucureşti (1954). Actor,
didactică: Şcoala Sămara, Poiana Lacului Teatrul Alexandru Davila, Piteşti (1954 –
Argeş (1985-1988); Liceul Industrial Nr. 2 1998). Roluri de referinŃă: Jean (Mitică
Piteşti (1988-1989); Liceul/Colegiul Zinca Popescu, Camil Petrescu); Mache
Golescu, Piteşti (1989 ~), director adjunct Răzăchescu (D-ale carnavalului, Ion Luca
(2000-2008), director (2008 ~). Colaborări Caragiale); Kostaliev (Azilul de noapte,
ştiinŃifice şi metodice: Universitatea din Maxim Gorki ), Charly (Moartea unui comis
Piteşti, Catedra Chimie Fizică (2002 ~); voiajor, Arthur Miller); Nebunul (Jurnalul
Inspectoratul Şcolar al JudeŃului Argeş. unui nebun, Nicolai Vasilievici Gogol).
Studii, articole, referate, reuniuni naŃionale şi Premiul naŃional de interpretare (1973).
internaŃionale pe diverse teme. Aprecieri Preocupări regizorale, Teatrul Alexandru
publice. (E.H.). Davila, Piteşti. Colaborări, case de film din
Capitală. Diverse aprecieri publice. (I.F.).
BRUKER, Wilhelm (Secolul XX).
Dirijor, profesor. Conservatorul de Muzică,
Bucureşti. Dirijor: Fanfara Militară, BUCŞAN (Secolul XVIII ∼). Familie
Garnizoana Piteşti, Argeş; Fanfara Căilor tradiŃională din zona Târgului Cârcinov,
Ferate, Piteşti (1950-1955); Orchestra semi- Topoloveni, Muscel. Proprietari rurali,
simfonică a oraşului Piteşti (1961-1964); funcŃionari de stat, negustori. Mai importanŃi:
spectacolele cu opereta Ana Lugojana, Palatul Ion B., subocârmuitor, plasa Podgoria,
Culturii, Piteşti (1962), participare Muscel; Marghioala B., mare proprietar
extraordinară, Ion Dacian, renumit solist liric funciar; Nicolae B. (v.). DonaŃii şi alte
din Capitală; prima operetă a copiilor, iniŃiative comunitare. Aprecieri publice.
Pasărea măiastră (1971), Casa (F.P.).
Pionerilor/Palatul Copiilor, Piteşti. Activitate
didactică, Şcoala Populară de Artă, Piteşti. BUCŞAN, Nicolae (A doua jumătate a
ContribuŃii distincte la evoluŃia vieŃii secolului XIX – Începutul secolului XX).
culturale argeşene în perioada postbelică. Medic. Activitate permanentă în Muscel.
Facultatea de Medicină, Bucureşti (1875).
Premii naŃionale (1964), alte aprecieri
Internist, Centrul Medical, Topoloveni (1875-
publice. (L.P.).
1877, 1878 ~); Spitalul Militar de Campanie
Leordeni, Muscel (1877-1878), înfiinŃat de
BUCIU, Ileana Mihaela V. (n. Piteşti, Nicolae Kretzulescu (v.). Preocupări
Argeş, 1977). Sportiv de performanŃă, înot. constante pentru îngrijirea răniŃilor aduşi de
Fiica lui Valeriu B. (v.). Recorduri naŃionale pe frontul dunărean al Războiului de
de juniori în România. Pregătire sistematică, IndependenŃă, conservarea stării de sănătate a
antrenori, Petre Deac (v.), Gica Deac (v.), locuitorilor din Topoloveni sau din aşezările
Bazinul Olimpic din Piteşti. PerformanŃe apropiate. Aprecieri publice. (C.C).
distincte, locul secund, Campionatele
Europene din Anglia (1992). Concursuri în
BUCŞANU, Staico (Secolul XVII).
diverse Ńări occidentale. Stabilită în Statele
Mare proprietar funciar, demnitar medieval.
Unite ale Americii. Aprecieri publice.
(V.L.M.). Întinse suprafeŃe de teren, case, ctitorii,
localitatea Merişani, plasa Bascov, Argeş
(Merişanu). Dregător de curte, mare paharnic,
BUCIU, Valeriu D. (Vasilieva,
membru al Sfatului Domnesc din łara
Caliacra/Cadrilater, astăzi, Bulgaria, 8
Românească. AcŃiuni politice şi
noiembrie 1928 – Piteşti, Argeş, 27 mai

138
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

administrative pentru consolidarea Bucureşti (1957). Doctorat, ştiinŃe tehnice,


structurilor medievale autohtone. (R.O.). Bucureşti (1976). Inginer, inginer principal,
inginer şef, schelele de petrol: Valea Caselor
(1957-1962); Cobia (1962-1963); Găeşti,
BUCŞĂNESCU, Constantin/Dinu E. DâmboviŃa (1963-1969). Activitate didactică,
(Piteşti, Argeş, 1769 - ?). Mare proprietar director adjunct, Grupul Şcolar Petrol, Piteşti,
funciar şi urban din Argeş-Muscel. Întinse Argeş (1969-1982). Inginer principal, şef
suprafeŃe de teren, case, alte bunuri cu birou, director adjunct, Trustul Petrol, Piteşti
valoare deosebită, Piteşti, localităŃi apropiate. (1982-1991), director adjunct Regia
Moară în Muscel, venit anual 1000 lei. Autonomă Petrom, Bucureşti (1991-1994).
Slujbaş al CurŃii domneşti de la Bucureşti Studii, norme tehnice, inovaŃii, în domeniile
(stolnic). Nominalizat (1829) în extracŃiei, exploatării şi folosirii
Arhondologie (Condica rangurilor echipamentelor petroliere. Recunoaşteri
boiereşti). Donator comunitar. Atestări de publice. (I.D.P.)
arhivă. (S.I.C.).
BUCUR HERA, Ion C. (n.
Berevoeşti, Muscel, 21 martie 1926). Inginer
BUCUR, Nicolae (Bughea de Jos, mecanic, cercetător ştiinŃific, publicist. Liceul
Muscel, 14 ianuarie 1910 – Bucureşti, 14 Dinicu Golescu, Câmpulung, Muscel (1946),
ianuarie 1969). Inginer agronom, pedolog, Facultatea de InstalaŃii şi Utilaj, Bucureşti
profesor universitar. Academia de Înalte (1954). Doctorat, ştiinŃe tehnice, Bucureşti.
Studii Agricole, Bucureşti (1935), Facultatea Volum important: InfluenŃa tipizării asupra
de ŞtiinŃe Fizico-Chimice, Bucureşti (1942). productivităŃii (1986). Specialist: Uzina
Doctorat, ştiinŃe agricole, Bucureşti (1945). Steaua Roşie, Bucureşti; Institutul de Studii şi
Activitate didactică, facultăŃile de Proiectări Laminoare, Bucureşti; Ministerul
Agronomie, ŞtiinŃe Naturale şi Geologie, ConstrucŃiilor de Maşini şi Metalurgiei,
Iaşi (1946-1969). Volume importante: Studiul Bucureşti; Consiliul de Ajutor Economic
solurilor sărate din Câmpia râurilor Buzău Reciproc, Moscova, FederaŃia Rusă
şi Râmnicu Sărat (1945); Geneza şi (1954~1990). Expert, tratative internaŃionale.
clasificarea solurilor; Halofilia plantelor din Activitate didactică, Universitatea Tehnică de
păşuni şi fâneŃe naturale de pe sărături; ConstrucŃii, Bucureşti. Studii, articole,
Studiul rocilor şi solurilor fosile din bazinele monografii istorice, reuniuni naŃionale şi
râurilor din Moldova; Harta solurilor internaŃionale. Aprecieri publice. (R.G.).
României. Numeroase studii, articole,
reuniuni naŃionale şi internaŃionale în
BUDA. Lac natural glaciar, din zona
domeniu. Membru fondator, Societatea
de nord a judeŃului izvor afluent al râului
NaŃională Română pentru ŞtiinŃa Solului,
Argeş, versantul sudic al MunŃilor Făgăraş.
Bucureşti. Reprezentant de seamă al
Traseu turistic, deschideri spre alte puncte
pedologiei autohtone. Profesor universitar
geografice alpine. Dotări în curs de
emerit, docent, alte valoroase recunoaşteri
amenajare. (I.S.B.).
publice. (C.D.B.).
BUDAN ( Secolul XVII~). Familie
BUCUR, Stelian G. (n. Ludeşti,
tradiŃională din Şuici, Argeş, origine
DâmboviŃa, 26 august 1932). Inginer
transilvăneană. Proprietari funciari, lucrători
petrolist, profesor gradul I, tehnologie,
agricoli, funcŃionari, cadre didactice, ingineri,
manager. Stabilit la Piteşti din 1969. Liceul
cercetători ştiinŃifici, parlamentari, manageri.
IenăchiŃă Văcărescu, Târgovişte, DâmboviŃa
Mai cunoscuŃi: Grigore B., întemeietor al
(1952), Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie,
cătunului Budani, Şuici (1740); Dumitru M.

139
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

B. (1895-1956), picher de drumuri şi poduri, StaŃiunea Hortiviticolă Ştefăneşti, Argeş . Şef


primar, Şuici (1944-1948), căsătorit cu Ana laboratoare interdisciplinare, Institutul de
Cristescu (1903-1992), 13 copii; Ion D. B. Cercetări pentru Pomicultură Mărăcineni,
(1923-1997), profesor, director fondator Piteşti (1980-1997). Deputat de Argeş în
(1954), Şcoala de ConstrucŃii, Piteşti; şef, Marea Adunare NaŃională, CircumscripŃia
SecŃia Culturală a Regiunii Argeş, director Topoloveni (1961-1965), reprezentând
adjunct Liceul de Fete/Colegiul Zinca Frontul DemocraŃiei Populare. Volume
Golescu, Piteşti, Şcoala Nr.3, Piteşti; importante (autor): Fundamentarea culturii
Dumitru D. B. (1924-2007), profesor, înalte a viŃei de vie (1970); Estimarea
director fondator (1963), Şcoala Specială resurselor ecologice în viticultură (1976);
Şuici; Constantin D. B. (v); Gheorghe D. Prognoza ştiinŃei şi tehnologiei în
B.(v); Nicolae D. B. (n. 1938), conductor dezvoltarea României (1986);
tehnic, preşedinte fondator (1971) Productivitatea resurselor ecologice în
Cooperativa Constructorul, Piteşti; manager pomicultură (1991); Memorator Horti-
fondator (1978), AsociaŃia Intercooperatistă Viticol (1997). Numeroase studii, cercetări,
Merişani, Argeş; ctitor, Biserica Ortodoxă, reuniuni naŃionale şi internaŃionale pe diverse
Sălătrucu, Argeş (1974); Mircea D. B. (n. teme. Coordonator, Programul dezvoltării
1944), inginer agronom, manager, pomiculturii şi viticulturii în Argeş (45000
Întreprinderea Agricolă de Stat, Curtea de de ha, în 1961-1964). Colaborări universitare
Argeş; SC Agrotin SA, Curtea de Argeş; (Bucureşti, 1972-1977; Piteşti, 1993-1995) şi
Octavian I. D. B. (v); Ion D. D. B. (n.1953), editoriale (1966-1997). Exponent proeminent
profesor, gradul I, fizică, Liceul Vlaicu Vodă, al agroecologiei aplicate. Membru, Consiliul
Curtea de Argeş; Sergiu C. D. B. (v); NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice, Consiliul
Constantin N. D. B. (v.) Mihai C. D. B. (n. Superior al Agriculturii, alte prestigioase
1956), inginer, electrotehnică: Institutul de recunoaşteri publice. (I. D. P.).
Cercetări Nucleare, Mioveni, Argeş;
Întreprinderea de ReŃele Electrice, Piteşti; şef BUDAN, Constantin N. (n. Piteşti,
serviciu, director, Compania NaŃională Argeş, 8 februarie 1964). Inginer constructor,
Transelectrica, Sucursala Piteşti. IniŃiative şi manager, publicist. Fiul lui Nicolae D. B.
realizări comunitare. Importante aprecieri Liceul Industrial, Piteşti (1982), Institutul de
publice.(F.P.). ConstrucŃii, Bucureşti (1989). Doctorat,
ştiinŃe tehnice, Bucureşti (1998). Şef şantier,
Trustul Antrepriză Generală ConstrucŃii
BUDAN, Constantin D. (n. Şuici,
Montaj, Piteşti (1989-1990). Activitate
Argeş, 10 februarie 1931). Inginer horticol,
didactică: Universitatea Tehnică de
cercetător ştiinŃific gradul I, manager,
ConstrucŃii, Bucureşti (1990~). Volume
funcŃionar de stat, parlamentar. Fiul lui
importante (autor, coautor): Managementul
Dumitru B. Liceul Horticol, Curtea de Argeş
calităŃii în construcŃii (1995); Tehnologia
(1950). Institutul Agronomic Krasnodar,
lucrărilor de întreŃinere, reparaŃii şi
FederaŃia Rusă (1955). Doctorat, ştiinŃe
consolidări (1996); Reabilitarea clădirilor
agricole, Bucureşti (1975). Inginer şef,
(1998); SoluŃii tehnologice pentru
director, Întreprinderea Agricolă de Stat
reabilitarea clădirilor (2000); Proiectarea
Ştefăneşti, Argeş (1955-1958). Inginer
compoziŃiei betoanelor cu densitate normală
principal, Ministerul Agriculturii, Bucureşti
(2004). Numeroase studii, articole, reuniuni
(1959), director fondator, Casa Agronomului,
ştiinŃifice naŃionale şi internaŃionale.
Piteşti/Argeş (1959-1961). Vicepreşedinte,
ContribuŃii la proiectarea consolidării
Sfatul Popular Regional Argeş, preşedinte,
edificiilor româneşti de pe Muntele Athos,
Consiliul Agricol Regional Argeş (1961-
Grecia. Expert, dezvoltare rurală, instituŃii
1964). IniŃiator (1959), director (1964-1980),

140
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

financiare europene. Membru, importante Societatea NaŃională Nucleară Electrică,


organizaŃii profesionale în domeniu, alte Bucureşti (1998~). Preocupări pentru:
recunoaşteri publice. (D.I.G.). retehnologizarea instalaŃiei de combustibil
nuclear (1993-1999); supravegherea în
BUDAN, Gheorghe D. ( Şuici, Argeş, Canada, din partea română, a fabricării primei
8 iunie 1936 – Piteşti, Argeş, 24 aprilie încărcături de combustibil nuclear pentru
2004). Inginer, energetică, manager. Fiul lui Unitatea 1, Cerna Vodă (1994);
Dumitru B. Şcoala Medie Nr.1/Colegiul Ion recunoaşterea, ca furnizor autorizat de
C. Brătianu, Piteşti (1954), Institutul combustibil nuclear, a Institutului de Reactori
Politehnic, Bucureşti (1960). Inginer, (1960-