Monitorul

de poezie
Revistă foileton, cu poezie de bon-ton
Anul 1, Numărul 4, aprilie 2019, ISSN 2668-0440
Se distribuie gratuit.

Interviuri
cu poeţi
Poeţi
– In memoriam

Democratizarea scrisului
Resurse pentru globalizarea poeziei

Poezie de colecţie
 Monitorul de poezie

Editorial

Democratizarea scrisului

Sunt convins că şi în perioada comunistă se scria multă poezie.

Chiar şi eu am scris şi am citit foarte mult. Doar că singurele
zone unde ea se putea manifesta erau cenaclurile şi revistele
literare tipărite, eventual concursurile literare, de care însă nu
am cunoştinţă. Publicarea unei cărţii era, desigur, mult mai
dificilă, pe de altă parte distribuţia de carte funcţiona bine .

După '89, liberalizarea scrisului şi a pieţii, înfiinţarea a

numeroase edituri private, apariţia internetului, a facebookului
şi a ebook-ului au dus la scoaterea în evidenţă a multor creatori
de poezie, la o inflaţie de scrieri literare şi de cărţi publicate.

Eu zic, totuşi, că este benefic ca şi amatorii, să numim aşa marea

majoritate a poeţilor, să scrie poezii, pentru că aşa cel puţin ne
menţinem măcar ca nişte potenţiali cititori de poezie.
Supraproducţia de poezii este însă inofensivă, ba chiar,
dimpotrivă, influenţa sa publică putem spune că a scăzut.

Pentru că, pe de altă parte, se simte o aplatizare a valorii

literare, nu mai există personalităţi care domină evident viaţa
culturală, iar piaţa românescă de carte este mediocră, la ani
lumină de dimensiunile din întreaga piaţă europeană.

Creşterea nivelului valoric al creaţiilor ar putea fi influenţată şi

de implicarea şcolii, prin actualizarea tematicii, astfel încât

1|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019

 Monitorul de poezie

pentru un absolvent poezia să nu se fi terminat la Eminescu sau

eventual Arghezi şi să fie acceptată numai dacă are rime.

Aprilie este sărbătorită în SUA și Canada ca Luna Naţională a

Poeziei, începând din anul 1996, sub organizarea Academiei
Poeților Americani.

Președintele Bill Clinton, însuşi, a găzduit o gală a poezie, în

1998, la Casa Albă, la care i-a onorat pe laureaţii de poezie din
acel an, Robert Pinsky, Robert Hass și Rita Dove.

De atunci, tradiția de a organiza o astfel de gală de poezie a

continuat. În 2003, în urma unui vot popular, serviciul poștal al
Statelor Unite a emis un timbru cu poetul Langston Hughes pe
el. În 2006, la a zecea aniversare a Lunii Naționale a Poeziei,
Empire State Building a fost iluminată cu lumini simbolice
albastre. Sunt câteva exemple despre cum este promovată
poezia într-o cultură avansată.

Una dintre ideile bune promovate în această lună este şi ca toţi

cetăţenii să citească un poem în fiecare zi.

De ce nu ar prelua şi România o astfel de provocare?

Mai ales că suntem în Anul Cărţii.

Ionuţ Calotă,

director revista Monitorul de Poezie

2|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

asta nu este viața mea

dar nici nu tânjesc după alta
aș vrea totuși să am semnal la telefon
aș forma numere la nimereală
aș saluta politicos
„sunt tu, ordonați!”

Marius Aldea

3|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

nuntaşii mi-au atârnat repede cererea în căsătorie

de sensurile vremii,
au mai ţinut un timp legătura cu trupul rece al unei beţii,
cu cel al altei beţii şi cu al următoarei,
exact cât a durat coloziunea cu colţul meu aiurit de rai
am mai apucat doar să desfac o sticlă de lapte,
să mă întind pe jos lângă mine şi să-mi cinstesc singură memoria
cu biscuiţi, cu hohote de râs şi cu parastas

deasupra uşii se legăna fără ritm plăcuţa pe care tu

mi-ai promis că vei scrie:
„aici s-a încălzit cu numele ei ca şi cu o haină groasă
de lână sau ca o palmă pe obraz,
cea care nu şi-a mârâit palid strigătul
nici în lungimea geamătului, nici în rămasul lui bun,
şi-a făcut doar din oase un monument de tratament
cu dantelă neagră, cu parfumul ei Chalon şi cu pânză
de sac”

albul îşi suflecă mânecile şi, gâfâind din lipsă de calciu,

se preschimbă la mine în pântec
într-un vas înflorit

Daniela Toma

4|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

chemarea stelelor oarbe

hipnotizat
de stelele oarbe
paznicul farului
se aruncă în mare
și înoată
prin văzduhul acela
lichid
până când
se izbește de moarte
ca de un zid

George Mihalcea

5|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

(peisaj virtual)

Plante
ne-semănate de cineva -
așteptând mâini
ce nu le vor atinge
niciodată
cam tot așa
sunt și gândurile
în mintea mea:
ne-semănate de cineva
...dar așteptând
cuvintele care
nu le vor dezvălui
cu adevărat și
pe de-a-ntregul
niciodată

Adrian Iona

6|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

plantele dorm
le-am învelit cu un cearșaf
fin
de apă
fântâna are lângă ciutură o lampă
solară din noaptea asta
bombolino se simte
iluminat
.
eu sunt acum
un fluviu de somn sau poate
o niagară

Carmen-Maria Mecu

7|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Zmeie

Își dau mâna cu cerul şi sunt legate de tine,

Mereu sӑrutӑ un poem
Ori salveazӑ pasӑrea cu o singurӑ aripӑ.
Noaptea ţi le aşezi în turnul de veghe
La o canastӑ şi un drink,
Sӑ mai tragӑ cu ochiul o carte norocoasӑ.
Iarna pot face pe Moş Crӑciun, pot intra pe horn
Sӑ-ţi spunӑ o poveste la gura sobei
Respirând foarte subţire.
E un fel de Phoenix pentru ziua de paradӑ
Sau un prieten gata mereu de un flirt nevinovat
Cu fata care niciodatӑ nu va ajunge regina balului.
Își dau mâna cu cerul şi sunt legate de tine,
Mereu sӑrutӑ un poem
Ori salveazӑ pasӑrea cu o singurӑ aripӑ.

Ioana Haitchi

8|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

ţi-am dat un telefon

din alt timp
tu erai lângă mine
dar ba te simţeam
ba nu te simţeam
eu m-am îndepărtat de geam
dar tu şi mai mult
făceam amândoi paşii mari
într-un dans strident
eu eram plecat
până la marginea
lunii
unde clepsidrele
îngheţaseră
am vrut să te invit
să ne întâlnim
în acelaşi vis
să facem dragoste
pe un pat de tăciuni
doar atât te-am rugat
să nu te dezbraci
că s-ar face ziuă
Ionuţ Calotă

9|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

sfinţi în iarbă

adevărul trecea prin mulţime

cuminte şi gol
dar mâinile atât de negre de albe
dar mâinile atât de mari sau de mici
ai fi zis că poartă vălul pe ochi

şi ei au strigat
un război
în mintea nebunilor

şi ei au strigat
umbrelor
ce au dat începutul
altui chip
îmbrăcat în armele sale

şi ei au strigat
la limpezitul împrejurului
punerea pe dinainte a trupului
pe când tăcerea se lăsa
peste poate

Nicoleta Crăete

10 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Cocorii au deschis cerul

La miezul nopţii,
Au construit o stradă
În secret,
Vazută doar de cei ce ştiu
Să ghicească în cafea.
Tu, femeie,
Eşti singură pe acea stradă,
Te mişti pe valul verde al vântului,
Porţi spre naştere răsuflarea pământului
Adulmecat cu nările dilatate,
Despărţite de trup.
Cu buze sărutate
De sfinţii pictaţi pe crizanteme cu soţ
Dăruite pomenirii de mâine.

Tudorel Ciobotaru

11 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

voiam să îți vorbesc de primăvară,

de rânchezatul mânjilor vernil,
de saltimbancii vremii traşi pe sfoară,
de cum foşneşte discul de vinil,

de patima pădurilor virgine,

de inversarea polilor, de rai,
de Dumnezeu, de dragoste, de mine,
de miezul dimineților corai,

de inorogii priponiți în stele,

de-nvolburarea mării în apus,
de clipele înmugurind sub piele,
de toate câte-n lume nu s-au spus.

voiam să îți vorbesc de primăvară.

Dana Ene

12 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

întotdeauna există o întoarcere

tăcerea se cuibărea între noi precum un strat neașteptat

de zăpadă
i se spunea primăvară acestui anotimp mut care nici nu înflorea
nici nu prindea pojghiță sticloasă de întristare

mă uitam în palmă pe linia șerpuindă asemănătoare unei cobre

încercând să găsesc sensul vieții la intersecția a două drumuri
precum crucea Sf. Andrei mi-a apărut chipul lui
oprindu-mă cu un fluierat de coaste

cu cât vedeam mai bine departele înțelegeam mai puțin

jocul ielelor în care intrasem
cu cât îl cunoșteam îndeaproape uitam aproapele care-mi
devenise
înainte să-l cunosc și mă-ndepărtam
cu moartea în oase

la întoarcere
pentru că întotdeauna exista o întoarcere
găseam o ghirlandă de flori thailandeze pe rostul inimii
și doi elefanți care-și sărbătoreau ziua de naștere

și atunci iar mă gândeam la noi ca și cum nu aș mai fi făcut-o

vreodată
Mihaela Meravei

13 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Colecţia de metafore

Seria 4

„O femeie poate construi o casă dintr-o singură cărămidă.” -

Adrian Suciu
„moartea se-mbracă în rochie de bal
și dansează cu umbrele noastre” – George Mihalcea
„Rochița mea, cu o pată de cerneală privea luna” - Valentina
Bărbulescu
„aveam impresia că unii oameni s-au născut pentru totdeauna” -
Romulus Lungan
„dirijai valurile cu pensula” - Laura Cozma
„m-am îndrăgostit dar nu știu de cine” - Teona Galgoțiu
„cât de vie poţi tu fi chiar şi nescrisă încă” – Daniel Marian
„am săpat o groapă mi-am acoperit linia din palmă c-o râmă” -
Marius Aldea
„Veșnicia nu înseamnă nimic față de sărutul unei femei care
doarme la marginea visului tău...” – George Mihalcea
„ce poți face cu otrava poți face și cu poezia” – Leonard Ancuţa
„soarele a rămas peste deal / agățat în mâna unei sperietori” -
Viorel Mureşan
„eu complet liniștit, tu urâbindu-mă” – Ciprian Măceşaru
„tăcerea locuia cu noi” – RăzVan Andrei
„albul îşi suflecă mânecile şi, gâfâind din lipsă de calciu,
se preschimbă la mine în pântec
într-un vas înflorit” – Daniela Toma

14 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Peticesc lumi de cuvinte

îndur
singurătăți avortate
strâng din ochi
privesc strada
pielea copacilor învăluită într-un oftat prelung
mă bate gândul să renunț
să fiu străină
târăsc privirea spre dorință
de azi voi avea alt nume
și-a început rochia să înflorească

Carmen Enache

15 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

cel mai greu a fost

să-mi dezvăț trupul
de tine
niciodată nu am știut
unde începi tu și
unde sfârșesc eu

Carmen Secere

16 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Închide ochii

nu este bine să m-apropii

de mijlocul fierbinte al femeii
o pot privi oricând
prin gaura cheii
cum își dezbracă noaptea de pe umeri
de pe coapse
cum se întinde pe smochine arse
închide ochii și atinge
această buză
care-ți vorbește despre lumina
indecentă și difuză
închide ochii, cititorule,
nu te sfii
dar când înghiți în sec
mai bine nu clipi

Lorena Craia

17 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

sunt perfectă
am statura potrivită să-mi
aranjez bretonul în geamurile
celor mai înalte clădiri uneori
mi-e teamă doar să nu
scufund oraşul când
îmi vine pofta
să plâng

Simona Toma

18 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Nedumeriri

Sigur am mai văzut

Florile acestea,
Dar în alți copaci așezate.
Și femeile
Mi le-amintesc perfect,
Abia înfloriseră!
Doamne,
Bine că ai păstrat
Zăpada mieilor neatinsă.
Altfel cum aș fi ajuns
Acasă?

Petre Ion Stoica

19 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

astăzi am urcat pe scări,

am vrut să mă bucur câteva minute în plus,
de tot ce-a fost frumos.
mi-am deschis sticla de vin şi te-am abordat.
m-ai făcut şi mai mult să zâmbesc,
iar urmele de noroi din lift au devenit trecut.
gândeşte-te pentru 2-3 minute că eşti aici,
rămâi cu poza mea sub plapumă,
peste câteva zile vom colora pereţii din camera mea.
vom alerga după aceeaşi noi, plini de coperţile prezentului.
în zilele decorate cu pungi de plastic,
vom uita cine suntem din nou,
apucaţi de braţe de soarele care nu mai vrea să moară

le andru Nat an oi ii

20 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Aritmetică simplă

Tragem linii mereu,

facem graficul firelor de nisip,
adunăm și scădem,
socotim ce am dat și ce a rămas
rătăcit în sertar.
Cât târziu mai putem oferi,
câte bucurii am fi putut desena
dimineața dintre noi.
Măsurăm, cântărim
nimicul cristalizat pe pâinea
cea de toate zilele
și la dejun și seara.
Uneori mai găsim o potcoavă
și restabilită presiunea inimii
îmi îmbujorează un zâmbet
desenat cu acuarele,
cum făceam când ne țineam de mână
să trecem strada dintre ani...

Con tanţa Pope cu

21 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Resurse pentru globalizarea poeziei

Marea Alentejo

Oh, mare care nu te văd niciodată,

La marginea mirului și a strugurilor de mare,
Îmi dezvălui înflorirea rodiei și ștergi această dorință,
Care te aureşte în culoarea lunii...

Ale tale, aripile mele

Am vrut să am mișcarea fermă a aripii

Care străpunge spirala fierbinte a curentului de aer.
Să am puterea de a construi o casă pentru Florbela.
Să fiu bătaia de aripă care transformă marea în deșert...

Rui M. (Portugalia)

L-am descoperit pe Rui M. mai întâi ca pe un entuziast militant

pentru ecologie. Dragostea pentru natură am descoperit-o şi în
volumul său de poezie, Pieces of Hope, o carte care ne face şi pe
noi să ne reîndrăgostim de frumuseţile naturii, să avem un
dialog perfect cu ele. Versurile din acest volum curg armonios,
au multă candoare şi ne fac să ne regăsim în ele, să ne
redescoperim speranţa. Poezia lui Rui dezbate problemele
esenţiale care ne afectează viaţa, ne convinge să luptăm pentru
ele. Mi-a plăcut şi intenţia autorului de a globaliza creaţia sa,
prin traducerea poeziilor în mai multe limbi internaţionale.

Traducere de Ionuţ Calotă

22 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

carusel

singura primăvară pe care o știm e cea în care

măsurăm singurătatea la pas prin parcurile
orașului
printre zidurile albe ca niște folii
pe care ne scriem dorințele
deși am fi vrut
să scriem despre ceață/ despre cum te poți
pierde în ea
// dar e un soare atât de amețitor și crud //
încât tot ce putem face
e să inventăm carusele și să ne urcăm în ele
e primăvară
și forța centripetă ne trage înspre ea
de deasupra / cabluri goale atârnând
pe care fiecare încercăm să le prindem.

Daniela Birzu

23 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie a tinerilor

Subteran

Petrec nopți în jurul gândurilor

alungate asemenea insectelor otrăvitoare
din zilele uitate de vară
Privesc decepționat hologramele incolore
ce mă trag spre subteranul minții mele
cu mâinile reci,
lipsite de viață
Revăd prietenii imaginari
din copilărie
sau de acum,
care îmi clădesc un adăpost din pământ şi paie
la granița dintre lumea mea şi realitate
Preşul "Welcome to (he)aven or (he)ll"
atârnă la picioarele fantomatice
ale bătrânilor ce trag din pipa invizibilă
şi suflă fum negru
povestind întâmplări
din primul război moral
19(14 ) ani - 19(18) ani
Toamna apare
mai rece decât în alți ani
Ploile durează luni,
nopțile săptămâni
Privesc de la geamul aburit

24 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

peisajul abstract
al propriilor gânduri
ce plâng la umbra becului de afară
Sunetul lor pluteşte printre crăpăturile scândurilor îmbibate
în picuri de sânge
Ascult, îmi amintesc
forma piedestalului din marmură
de unde priveam viața,
umplut de inconştiența faptelor ce mi-au desfigurat trecutul
Privesc trupul plin de cicatrici
în oglinda crăpată a realității

Antonio Doda (licean, Alba Iulia)

25 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Intermezzo

Ungher de taină, dintr-o cutie cu speranţe,

îşi amplifică deschiderea în spatele omenirii.
Suflete bătrâne se vindecă într-un intermezzo sculptural.
Intimitatea vieţii, apologie adusă eternităţii, suprapune
secole de căutări. În alunecarea spre alte existenţe,
alb înfinit între tuşe de negru face deliciul ochiului
atent la detaliu.
Un Stradivarius acompaniază în surdină trăiri intense.
Transcendere. În holul dintre două stări,
de sub picioare se trage covorul multiplicării.
Uşa se deschide.
Se escaladează cu urma în rucsac să i se şlefuiască tuşele.

Carmen Popescu

26 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

ceva doar al tău

stele și pulsul cățărător,

pulsul în scară,
imaginea care ar fi putut să fie obsesia a șapte vieți
în șapte trupuri diferite,
direcția spre care nu te poți îndrepta
decât izbindu-te cu toată forța de un perete.
„trebuie să fie o ieșire din gaura asta de șarpe
este singurul motiv pentru care mai scriu rîndurile astea.“
în șir indian,
împleticiți pe străzi,
adormim cu napalmul în gând.
e-atâta lumină.
„ăsta e corpul delict!“
singur la marginea orașului
și totul înfășurat,
bine strîns în plasă de sârmă.
cea din urmă ezitare,
ultimele șuvițe șiroitoare de apă,
ultima dată când îmi acoperi ochii
cu ceva doar al tău.

Mihai Marian

27 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

la scăldat

cascadă de oameni a căzut peste mine

cel mai limpede duș sub care stau
împietririle mi s-au scurs pe picioare
au luat utopiile printre valuri
igienizat în singurătate
particule din voi se ridică în aer
vă simt atingerea pură în carne
curgeți prin suflet izvoare
printre voi curcubeul vorbește
cuvinte colorate
îmbrățișări articulate
nu am să uit baia asta de inimi...

a ril Io if inai

28 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

mi-am cântat viața dintr-o frunzā

primăvara îmi greblam amintirile

și le dădeam foc

fumul învăluia toată grădina domnului

înalț un zmeu
acela e sufletul meu

Ioan mil apca

29 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

coronița strivită

nu-mi lovi copilăria din amintire

mama gârbovită sub greutatea clipelor
ne poartă pe umeri
trecutul meu
ca o viță de vie s-a agățat
pe clădiri cu aspect londonez
sau ziduri cu inscripții romane
respir un aer forțat
de împrejurări să mă țină în viață
aceste cucoane
geloase de calitatea vinului
nu vor să-l guste
dar eu rămân rece şi cald deopotrivă
în mintea unora nedorit
revin la subsolul copilăriei
grăbit
să înapoiez lumii
din flori
o coroniță strivită

itică orlaci

30 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Vitralii de cuvinte

Nu mă întreba dacă timpul

acesta
îmi aparține,
nici dacă sunt omul timpului,
noțiunea n-are nimic concret,
nici măcar ochi albaștri
ca femeia
din visul adolescentului.
Nu mă întreba dacă sunt iubit
chiar dacă masa mi-e plină
cu mirifice haruri -
vitralii roz și pale
asemenea picturilor carnale -
cât timp viața
feliază
soare de consum din rădăcina
ascunsă de vedere!
Nu mă întreba de ce irosesc lumina
și ard întunecimi
câtă vreme pe străzile cuvântului
umblă iscoade
precum într-un măr
viermii
căutători de vitamine.
Alexandru Berceanu

31 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

19?4

(o-mie-nouă-sute-cât-zeci-şi-patru)

Cad stele
din steagul înstelat
al viselor în care
s-ar spune
că ne-am putea vedea

E război civil
între gând şi putinţă
între vis şi realitate
Nicio scrisoare
nu se mai poate scrie
şi niciun telefon
nu se mai poate da

Cad stele din vise

stele ce nu mai au răbdare
să aştepte!”

Marius Ionescu

32 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Poeţi – In memoriam

*
„Femeile pe care le visez întruna
Mă lasă singur, una câte una,
Și pipăi doar veșmântul lor uitat,
Cînd mă trezesc, pe-o margine de pat”

„Cum să mă-ntorc. Sunt trepte și iar trepte

Care păreau pe mine să m-aștepte
Să le cobor și-apoi să dau de-un pat
Cu cineva ce-mi seamănă în el culcat.”

„Paharul de cristal când cade jos

Știe să moară-n țăndări lungi, frumos
Împrăștiind tăioase curcubeie pe covor,
Ah, numai eu nu mă pricep să mor”

Emil Brumaru

(1938-2019)

33 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Inter iuri cu poeţi

Eugen Pohonţu: „categoric, scriitorul scrie pentru cititor, își

devoalează sufletul pentru a-i trezi sensibilitatea”

*Nă cut în nordul Buco inei, Rădăuți, jud. ucea a, 15.03.1955,

U N PO ONŢU a ab ol it facultatea de fizică la Uni er itatea
l.I.Cuza, Iași, P D în Fizică. Cercetător științific, peciali t IT,
București. fo t membru acti al cenaclului „Junimea”, Iași, din
tudenție, a debutat cu un poem în „Con orbiri Literare” 1978.

întrerupt preocupările criitoricești literare timp de 20 ani,

după moartea poetului Nic ita tăne cu în 1983, până la finele
anului 2003, probabil că ace t fapt l-a marcat extrem de mult
aşa cum ştiu că plecarea încă unui prieten, Ciprian C ir a iu,
a lă at urme în ieţile şi în ufletele multora dintre noi.
Din 2006 publică pe ite-ul „ gonia”, cu intermitențe și incope,
precum și pe alte ite-uri literare virtuale.
Apariții cu grupaje în di er e antologii literare colecti e, de tul
de multe la număr (Direcția 9, rt Creati , Cenaclul de la
Păltinuș, Urmuz, etc.), re i te literare.
Primul olum de autor „ imboluri deturnate”, ditura Ro imed
2014.
Între timp alte antologii literare colecti e și re i te literare.
l doilea olum, „Karumi Fragmentarium”, ditura rt Creati
2016, poezie minimali tă de influență/manieră japoneză, aiku,
enryu, Tanka și Renga.
Volumul „În en ul copilului”, 2017, ditura rinta, Cluj-Napoca.
În pregătire un olum de poeme biling română/engleză.

34 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

-Eugen, de curând ai fost invitatul meu în emisiunea Vocea

artelor de la Radio alom, emi iunea cu cea mai mare audienţă
în momentul de făşurării ei, am orbit de pre multe lucruri
importante care au a ut în centru imaginea poeziei actuale şi a
marilor ei oci ... dar nu numai ...aş fi rut ă te mai întreb multe
lucruri şi, cum tu mi-ai promi că om continua di cuţia, am
gă it oportun ace t inter iu, pune-mi, te rog, crezi că putem
folosi poezia ca pe un in trument cu ajutorul căruia ă punem
lucruri de pre noi au de pre alţii, ă uzităm de cri atunci când,
poate, nu e i tă de tul de mult curaj ă e plici erbal anumite
tări şi fapte, au, dimpotri ă, poate fi e punerea ace ta un act
de curaj? e e pune poetul prin cri , ori e a cunde de el în uşi,
în primul rând, și, implicit, de ceilalți?

În primul rând poezia nu poate fi un instrument, așa cum

spunea dragul de Nichita Stănescu: „Poezia este dimensiunea
cea mai curată pe care orice fiinţă umană o are”, așadar prin
poezie existăm, atât pentru noi, cât și pentru ceilalți. Sigur, prin
poezie devoalăm cele mai profunde sensibilități ale noastre, dar
acest lucru nu este un act de curaj ci unul altruist, de dăruire.
Un autor, un poet nu poate să se ascundă după cuvinte, asta nu
este poezie, expune un text sterp, fără viață, un amalgam de
imagini fără noimă care nu trezește nimic în interiorul cititorului,
cel mult mirarea în fața unui text adacadabrant. „Fără poezie
omul nu s-ar distinge de neant”, tot Nichita ne spune!

-modul de a concepe o poezie e în aţă au ea e crie pentru că

e i tă ar, talent şi tarea fa orabilă? toate acestea o pot
coate la lumină? marii criitori au frec entat şcoli de creaţie?

35 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

de ce anume are nevoie scriitorul ă ştie şi ă aplice, mai ales cel

care e află la început de drum?

Evident, ca în orice artă, lipsa de talent conduce către kitsch, sau

cum spuneam mai sus, un soi de formă fără fond cu imagini
aiurea, asta în cel mai bun caz, sau chiar versificări de gen
„cățeluș cu părul creț”, puerile și lipsite de profunzime.
Și acum să revenim la ce-i trebuie unui poet chiar cu talent:
erudiție, multă lectură din toate zonele beletristicii dar mai ales
poezia marilor poeți, recognoscibili mondial. Fără lectură,
erudiție, textele devin „subțiri” în fond și formă, ușor previzibile,
fără mister și metaforă fină, chiar dacă autorul este talentat în
fond. Sunt bune și școlile de creație dacă sunt ținute cu har și
dăruire, ca o paranteză aș cita lecțiile de poezie ținute de
regretatul poet Ciprian Chirvasiu la Muzeul Literaturii Române,
pentru elevii de liceu Bucureșteni, aceste şcoli/cenacluri de
creație nu creează poeți, ele trasează sintetic jaloane ale marii
literaturi, îmbogățind spiritul cursanților, îi ghidează în creație,
punctând din experiența lectorului, zonele vulnerabile,
inconstanțe sau banalități ale creației tinerilor.

-faptul că piaţa de carte e te upra aturată de producţii mai

mult au mai puţin aloroa e, că nu e i tă niciun fel de cenzură,
se poate scrie orice şi oricum, de a emenea şi pentru faptul că
traducerile abundă (deşi, e pune că nu e i tă cărţi ale autorilor
români care ă intere eze trăinătatea, din pre a literară reie e
că toate cărţile unt bune – c iar le Ştefăne cu afirma ace t
lucru înt-un interviu recent – iar cele conte tate nu prezintă un
reper, dar a em numeroa e traduceri ale autorilor trăini), toate
ace tea îl timulează pe cititor ă caute cărţile care îl

36 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

întere ează, ă e apropie de ace tea, ori, dimpotri ă, faptul că

oferta e generoa ă îl îndepărtează, nu are c ef ă aleagă,
ade ea nu ştie ce şi cum? cine ar putea ă ne pună care e
ade ărata literatură şi care nu? după ce criterii e ituează în
fruntea topului o carte, de ce anume țin eama când aleg?

„Producția” de carte la noi este într-adevăr foarte abundentă

pentru că editurile (majoritatea) nu mai au referenți (critici
literari) cu experiență și probitate care să verifice calitatea
materialului propus către publicare. De aici și puzderia de
plachete de poezie, mai bine zis, de așa numită poezie, care
a inundat librăriile din țară și care nici nu se vinde, de altfel.
Dat fiind că autorii își publică cărțile în regie proprie iar editurile
s-au transformat în fabrici de cărți, urmărind câștigul, piața este
inundată de subproducții care, părerea mea, fac mult rău
autorilor cu adevărat talentați, pierduți în noianul de cărți
submediocre. Pentru un iubitor de poezie, de exemplu, este
foarte dificil să aleagă din multitudinea de producții recente
(lipsind și critica de specialitate), nu știe ce să aleagă dintre
autori și atunci se îndreaptă spre clasici, spre cei consacrați și
către traduceri. Am văzut cititori în librării sau târguri de carte
care răsfoiesc plachetele de versuri, multe, și le așază la loc,
bănuiesc că din motivele arătate mai sus. Unii autori, talentați,
sau foarte talentați, cu o poezie valoroasă, sunt pierduți în
jungla mediocrității dacă editura nu-i promovează (multe nu fac
deloc acest lucru), nu-i prezintă la diverse târguri de carte,
manifestări culturale, nu solicită recenzii care să fie publicate în
reviste de specialitate. Paradoxal, unii autori minori își fac
o reclamă deșănțată uneori, la orice manifestare literară, sunt
premiați la varii concursuri obscure (funcționând în regim de

37 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

gașcă literară), scot cărți cu nemiluita, câte 2-3 pe an și evident,

devin cunoscuți, prin recul dacă nu direct și bietul cititor (avizat)
punând mâna pe o astfel de carte, rămâne uluit de „valoarea”
literară atât de trâmbițată și normal își pierde interesul pentru
autorii din țară. Cu alte cuvinte și în acest caz, „datul din coate”
și amicițiile de conjunctură deformează realitatea valorică și dau
o notă falsă asupra realității. Desigur, nimeni nu are căderea să
spună că asta e literatură adevărată și asta nu, nici criticii literari
erudiți și consacrați, dar ei cel puțin pot ghida, pot da semnale
care să conducă spre drumul adevăratei literaturi.
Dacă un om ascultă manele o viață întreagă și nimeni nu i-a pus
un alt fel de muzică ca s-o asculte și să-i explice prin ce diferă,
pentru el maneaua rămâne muzica cea mai valoroasă. Vreau să
spun că nici în USR nu e foarte diferită situația, sunt membri
USR cu o „operă” de toată jalea...

-uite, ştiu că în emi iune ne-ai povestit câte ceva despre cărţile
tale, ai rea, te rog, ă faci a ta şi pentru cititorii re i tei
onitorul de poezie? ştiu că ai acumulat multă e perienţă,
e trem de multă prin citit, în ă au fo t câţi a oameni care au
avut un rol important în conceperea volumelor tale, a strategiei
lirice abordate, a fel încât, olumele publicate ă aibă rezonanţa
aloroa ă şi -o porea că, de igur cu timpul ... cum te-au
c imbat pe tine, ugen Po onţu, cărţile tale în ace t parcur şi
ce rezonanţă au a ut în rândul cititorilor?

De scris m-am apucat din liceu, după ce Eminescu, Blaga,

Bacovia, Arghezi deveniseră „prietenii” mei. Citeam foarte multă
poezie (colegii se uitau cam ciudat la mine, poezie?), dar de
publicat în volum nu se punea problema, decât poezii în revista

38 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

școlii și alte câteva publicații școlare. Abia după un oarecare

stagiu în cenaclul „Junimea” din Iași, student fiind, mi s-a
publicat un poem în „Convorbiri literare” (am primit și bani
pentru el), ceea ce a însemnat enorm pentru mine și am
considerat că a fost debutul meu literar. După facultate,
cunoscându-l pe Nichita Stănescu (căruia nu i-am arătat nicio
poezie, cu toate că el insista să-i aduc, eu ziceam că nu-s demn),
a fost o importantă cotitură în stilul și tematica poeziilor mele
(intervenise și lectura masivă din filozofi) și urma să-i dau lui
Nichita un calup de 5-6 poezii, le-am tot selectat vreo lună...din
păcate n-am mai apucat să i le dau, ...plecase să se întâlnească
cu Eminescu. După care, 20 de ani n-am mai scris nimic
literatură, am citit enorm și m-am dedicat profesiei. Prin 2003
m-a „zgândărit” un amic și am reînceput timid să mai scriu câte
un poem, puternic influențat de Nichita, dar atent până la
obstinație de a nu-i copia stilul (nici că se putea, dar...). Apoi,
m-am întâlnit cu Daniela Toma și încă un amic, care m-au
„zgândărit” din nou să public în volum, așa a ieșit „Simboluri
deturnate”, o carte eterogenă cu poeme în vers alb, clasic și
chiar haiku, ce mai, un experiment. Apoi a urmat întâlnirea cu
Ciprian Chirvasiu care, iarăși, a schimbat ceva în modul de a privi
și de a scrie poezie. Am stat zeci, poate sute de ore cu Ciprian
poezind, citind poezie, analizând...a fost o perioadă extrem de
efervescentă și din care s-a născut „În sensul copilului”, cartea
căreia i-a fost redactor Ciprian, carte care, pot spune, mă
definește ca scriitor de poezie, poet poate e prea pretențios.
Bine, între timp am mai scris o carte de Haiku, Tanka, Renga,
„Karumi fragmentarium” tot prin bunăvoința Danielei Toma și a
editurii Art Creativ. Rezonanța de care întrebi, n-o știu, sunt
oameni cărora le-a plăcut, m-au abordat, unii care păreau

39 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

impasibili, oricum, știu că „Direcția 9”, sub egida căreia a apărut

„În sensul copilului”, a fost mulțumită de vânzări. Ceea ce știu cu
siguranță este că unor oameni, în care cred și au probitatea
necesară de a „vedea” valoarea unei cărți, le-a plăcut și așteaptă
și-o urmare.

-ai reodată îndoieli după ce ai cri o carte, te gândeşti că nu a

a ea de tinul pe care ţi-l doreşti pentru ea?

Nu mi-am pus niciodată problema asta și nu mă interesează

prea mult destinul ei, totul este o chestiune de valoare și
bineînțeles, hazard. Dacă e să aibă un destin fain, ok, va
avea...sau nu. Asta e!

- ce crezi că -ar întâmpla dacă -ar pierde poezia, poţi ă-ţi

imaginezi e i tenţa fără aceasta?

Revin invariabil la Nichita, și el răspunde: „Poezia nu este numai

artă: ea este însăşi viaţa, însuşi sufletul vieţii. Fără poezie omul
nu s-ar distinge de neant. ”

-e te, e ştie, e trem de dificil ă fii criitor a tăzi şi mai ale în

România, dar, în tot ace t proce al creaţiei, dacă ar fi ă aşezi
totul în balanţă, spre ce parte ar înclina ea? e i tă ati facţii şi
in ati facţii? avantaje sau dezavantaje?

Eu întotdeauna am considerat că atitudinea de: „eu scriu pentru

mine” este o mare ipocrizie, atunci ții un jurnal intim, când te
doare măseaua mai citești din el...de ce să publici dacă scrii
pentru tine? Nu, categoric, scriitorul scrie pentru cititor,

40 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

își devoalează sufletul pentru a-i trezi sensibilitatea cititorului,

pentru a-l emoționa, dacă poate, dacă are har.
Asta ar fi satisfacția, să vezi un cititor „mișcat” de versul tău.
Insatisfacția, avantajele sau dezavantajele țin de injusta
clasificare valorică de la noi, lipsa reperelor stabile și de calitate,
„hemoragia” de cărți submediocre, unele și ridicate la rang de
mare „operă”.

- pentru că literatura e c imbă la fel ca şi lumea în care trăim,

este într-un continuu proce de înnoire atât a modalităţilor de
criere cât şi a raportului în care e gă eşte criitorul cu textul
ău, e i tă un mod în care cri ul ar trebui ambalat pentru a i se
da noi şi noi forme? cum e prezintă literatura, din punctual tău
de vedere, în special în ultimii ani?

Sigur, literatura este și ea un organism viu tributar evoluției sau

involuției, schimbărilor datorate unui alt ritm și sens al vieții, nu
putem compara stilul romantismului medieval cu efervescența
zilelor noastre. Curentele literare se nasc și pier, unele rezistă în
timp doar atunci când suportul lor formal și de fond are
o continuitate indiferent de voltele civilizației.
Ar mai fi poeziile cu formă fixă în stil classic care sunt imuabile.
Poezia este bună atunci când declanșează ceva în cititor,
o emoție, o eliberare sentimentală, intelectuală…sigur, poate
declanșa și un sentiment de oroare, pe aceea n-o consider
poezie. Poezia este o speță lirică, nu un text narativ descriptiv,
nu este o înșiruire de locuri și evenimente comune, nici jurnal
sentimentalo-amoros, poezia poate fi simplă, simplistă
niciodată!

41 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

- crezi că lumea ar putea fi c imbată de către cei care criu?

ţi-ai dori ă poţi face a ta prin cri ul tău, prin cărţile tale?

Întrebarea este retorică, cred. Sigur, lumea a fost și va fi

schimbată de ceea ce conțin cărțile, înțelepciunea, prin autorii
lor. Sigur că mi-aș dori, deocamdată îmi doresc să devin poet, pe
urmă mai vedem.

-cum ar trebui ă fie un te t literar, fie el proză au poezie, ca ă

rezi te în timp, ă prindă şi mai multă iaţă odată cu trecerea
timpului, ă nu e pună de pre el că nu mai core punde şi
cititorii nu e mai regă e c, aşa cum, bunăoară e doreşte
e cluderea cla icilor din manualele şcolare?

Aici cred că e o falsă percepție a sensului cărții, materialului

artistic. Cărțile „bune” vor dăinui până la stingerea civilizației
umane, nu contează că un retardat politic scoate sau introduce
autori după bunul plac în manual, desigur, influențează negativ
un process de învățământ, dar asupra valorii nu are cum
interveni, aceasta va dăinui indiferent de imixtiuni, amintiți-vă
de cartea și filmul „fahrenheit 451”

- dacă ai fi conştient că ai doar un ingur cititor ai mai crie

pentru el? şi dacă ţi-ai propune ă crii o carte pentru ace t unic
cititor cine ar fi el şi ce i-ai spune? ce subiect ai aborda?

Faină întrebare. Da, aș scrie (mai ales dacă ar fi iubita mea),

pentru că acel cititor vrea să mă citească, cum să nu-i scriu?
Nu cred c-aș aborda un subiect special, aș fi tot eu, cel care scriu

42 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

pentru toți, toți care pricep ceva din ce spun și cărora le trezesc
oarece emoții.

-ce proiecte are ugen Po onţu, cum te gă eşte 2019? ştiu că

lucrezi la un nou volum, unul bilingv, cum e s-o iei de la capăt
după ce ai cri 3 olume foarte bune?

Nu eu pot spune dacă volumele mele sunt bune sau nu, sunt
alții cei ce pot face asta. Da, cum ți-am spus în premieră, am în
lucru un volum de poeme bilingv română/engleză, în traducerea
Oanei Andreea Axon, o traducătoare de excepție, din păcate
prea puțin cunoscută și mai lucrez și la un volum de haiku, dar
nu dezvălui încă prea multe...

interviu realizat de Daniela Toma

43 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Semnal - carte de poezie

STAREA DE POEZIE ART CREATIV

T VĂD, INI Ă! - NICOLETA CRISTEA, volum de debut în poezie

poezie care ia naştere în lumea interioară a autoarei şi apoi, sub

o formă emoţională, sensibilă, curajoasă, fixată asupra propriilor
stări sufleteşti, ni se oferă invariabil ca şi când trebuie neapărat,
e timpul să fim parte din ea

Nicoleta Cristea vine din rândul acelor poeţi care percep lumea
în mod original; ea scrie o poezie personală, fără vers încărcat,
eliberându-l de orice-i putea deveni inutil şi tocmai din firescul
existenţial, din luciditatea gândului şi implicit a ideii derivă
frumuseţea scrisului şi claritatea lui

acest lucru nu înseamnă

altceva decât faptul că
Nicoleta Cristea îşi conturează
în mod evident un spaţiu
confortabil în care va creşte şi
va supraveghea cu atenţie
poezia ca într-o fişă de
observaţie clinică, răspândind-
o apoi pretutindeni şi
identificându-se cu ea

Daniela Toma

44 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

DANS PE URSA MARE – CLAUDIA MARIA ONEA

Volumul Dans pe Ursa Mare se înscrie pe direcţia trasată de o

avalanşă de stări, de o succesiune de imagini impresionante,
explorează o zonă amplă, aceea a unui spectacol de viaţă ce se
prelungeşte dincolo de realitate, într-o formula lirică tensionată
pe alocuri dar, fără doar şi poate sinceră şi tulburătoare, cu alte
cuvinte, ne găsim într-un registru extrem de ofertant şi
productiv. Mărturisirea lirică este, de fapt, o biografie trecută
prin filtrul atent, îngrijit, cu implicaţii adânci în trecut, în ceea ce
arde în interiorul lumii poetei. Claudia-Maria Onea face pasul
îndrăzneţ spre marea poezie în care intră, iată, cu atât de multă
detaşare de obişnuit, cu bucuria de a trăi fiecare zi care i se
oferă, într-o gratitudine permanentă faţă de Dumnezeu şi cu
încredere în propriile hotărâri

Prin urmare, cu acest volum,

lirica femninină se află în
ofensivă, oferindu-ne
autenticitate şi cerebralitate în
actul creativ, rafinament şi teme
de reflecţie. Toate acestea n-au
cum să nu rămână gravate în
memoria cititorului avizat,
iubitor al poeziei de ţinută, al
celei trecute prin filtrul
conştiinţei estetice, al sincerităţii
emoţionale …

Daniela Toma

45 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
 Monitorul de poezie

Pagina redacţiei

Director revistă: Ionuţ Calotă

Colaboratori: Daniel Marian (Deva), Iulia Toma (Olanda),

Carmen-Maria Mecu şi Nicoleta Cristea (Bucureşti), Savu Popa
(Sibiu), Adrian Iona (Constanţa), Marius Ionescu (Piteşti)

Reamintim că autorii nu pot propune direct poezii proprii

pentru publicare în această revistă!

Puteţi propune poezii ale altor autori, dacă vi se par atât de

bune încât trebuie neapărat reţinute între paginile acestei
reviste. De asemenea, puteţi propune traduceri din poezia
universală contemporană, interviuri cu poeţi, recenzii ale unor
cărţi de poezie, eseuri despre poezie etc.

Materialele se pot trimite prin mesaje pe pagina de facebook a

revistei Monitorul de Poezie:

fb.me/monitoruldepoezie

Răspunderea pentru conformitatea celor trimise şi acordul

autorilor cade în sarcina colaboratorilor care trimit aceste
materiale.

Vă mulţumim pentru lectură!

46 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9