Istoria-Arhitectura

-Miturile -
Conținut
4 Istoria Mar morosch
De la inceputurile umile a unei case de zarafi, la cea mai puternică Bancă Comerciala din Romănia, aceasta este povestea a trei oameni care au intrat
in istoria țării si care au influentat dezvoltarea ei socio-culturală si politică. Jacob Marmorosch, intemeietorul băncii, Mauriciu Blank, vizionarul care
a dus banca la apogeul ei si Aristide Blank care în ciuda eforturilor sale, nu a reușit să salveze banca de la faliment.

7 Arhitectura
Vorbim despre Petre Antonescu, cel care a proiectat printre cele mai celebre clădiri și monumente din țară, precum Arcul de Triumf sau Cazinoul din
Sinaia. Despre Cecilia Cuțescu Stork și despre elementele ce definesc această clădire.

8 Miturile
Jules Verne, Moromeții, jaful la drum mare a mașinii Marmorosch dar si povestea tezaurului pierdut.

2
Jacob Marmorosch - fondatorul băncii Marmorosch - Blank.

3
Istoria
Marmorosch
Inceputurile
Mauriciu Blank
În anul 1848 a luat fiinţă, la
Bucureşti, Banca Marmorosch. Primul
ei sediu se afla la întretăierea străzilor
Băcani cu Blănari, în cartierul Pieţei
Sf. Gheorghe, în respectiva perioadă
centrul commercial cel mai important al
Bucureştilor. Jacob Marmorosch se ocupa
de operaţiuni financiare şi negustorie cu
coloniale, vopsele şi tablă pentru acoperiş.
La începuturi (1848-1868) se consacra
asupra două operaţiuni principale – credit
de bani şi import de mărfuri.
Marmorosch colabora cu cumnatul său
Jacob Löbel, director al sucursalei din
Bucureşti a „Băncii Imperiale Otomane”
din Constantinopol, in operațiunile
financiare, acesta fiind de asemenea unul
dintre fondatorii băncii.
4
În anul 1863, Jacob Marmorosch l-a
angajat pe Mauriciu Blank, diplomat
în ştiinţe comerciale şi financiare, pe
post de funcţionar.
Din anul 1869, Jacob Marmorosch îl
lasă la conducerea băncii pe Mauriciu
Blank, iar în anul 1874, Marmorosch
l-a luat ca asociat, urmarea fiind
nașterea în anul 1874 a instituției
financiare: Banca Marmorosch
Blank & Co.
După numirea lui Mauriciu Blank
ca administrator general, Jacob
Marmorosch se retrage în anul 1870
la Viena, unde și moare, în anul 1904.
În timpul războiului ruso-româno-
turc din 1877-1878 Banca Marmorosch
participă la finanțarea armatei
române în Războiul de Independență
finanţănd furnizorii armatei ruse şi
române.
Vedere din strada Doamnei 1900 - 1920
După Războiul de Independenţă,
finanțează construirea liniei ferate
Bucureşti-Predeal (care ne unea cu
Europa), colaborând şi realizând afaceri
cu inginerul I.G. Cantacuzino, activitate
urmată de construirea liniei Bucureşti-
Mărășeşti (1879-1881) – lucrare unde
inginerul I. G. Cantacuzino a avut
conducerea tehnică, iar Mauriciu Blank
conducerea financiară.
A fost primul traseu de cale ferată
construit de ingineri români, cu capital
român.
Consiliul de Adminstraţie a fost format
din mai multi oameni important la acea
vreme cu o influenta politica si sociala
care sa ii asigure prosperitatea bancii.
Oameni precum I. G. Cantacuzino,
Nicolae Gr. Filipescu, Pake Protopopescu.
Pana la edificarea, intre anii 1912-1922 a
Palatului Marmorosch Blank din strada
Doamnei 2, sediul băncii sa aflat succesiv
pe strada Smărdan, in incita hanului
Ghermani (o alta familie de zarafi
proeminentă in București), iar apoi pe
Lipscani la numerele 12,76 respectiv 8.
Așadar, sediul actual este al 6-lea de la
apariția băncii ca entitate financiară.
 Primul sediu al băncii Al patrulea sediu al băncii

Al doilea sediu al băncii Al cincilea sediu al băncii

Al treilea sediu al băncii Sediu actual al băncii

5

În anul 1923 avea deja 25 de sucursale
în Regat și patru în străinătate (Paris,
Istanbul, Viena și New York.
Ca urmare a crizei economiei mondiale
din 1930 Banca Marmorosch Blank a
intrat în incapacitate de plata si nu a mai
putut face fata cererilor de restituire a
depozitelor, intrând în stare de faliment.
Banca Națională a României a intervenit
puternic pentru a o salva, preluându-i
debite insolubile si acordându-i credite
preferențiale. Ulterior Banca Marmorosch
a obținut concesiunea pentru desfacerea
de tutun si sare care au fost până atunci
monopolul exclusiv al Statului.
Intrarea principala a băncii, anul 1959
Toate acestea au fost posibile datorita
relației foarte apropriate a lui
Aristide Blank de Regele Carol II-lea
care fusese ajutat de către Blank sa
ajungă la cârma tarii in 1930.
Banca Marmorosch Blank a
funcționat neîntrerupt, pentru
o perioadă de 100 de ani, de la
înființarea ei, în 1848, și până la
desființarea ei, în timpul regimului
comunist, în 1948.
6
Arhitectura

Petre Antonescu este cel mai prolific

arhitect al stilului neo-românesc, el
proiectând Palatul Kretzulescu, Arcul
de Triumf, Primăria Capitalei, Cazinoul
din Sinaia sau Facultatea de Drept, în
mare parte clădiri monumentale, dar
care dezvăluie o personalitate artistică
puternică. La Antonescu, detaliul și
ansamblul arată cunoașterea vechii Petre Antonescu

arhitecturi, rigoare și îndrăzneală în

interpretarea motivelor tradiționale.
De altfel, pentru a face trecerea de la
academismul francez la stilul național,
Antonescu a desfășurat o muncă grea
și migăloasă de documentare, de studiu
profund al resurselor arhitecturii din
Țările Române ale Evului Mediu.
Palatul Bancii Marmorosch Blank este
construit în perioada interbelica, între
anii 1915-1923, și a urmat întocmai
planurile arhitectului Petre Antonescu.
Edificiul este construit într-o tendință
predominant neromâneasca formata
din mai multe stiluri: bizantine, gotice,
moldovenești. Interiorul este decorat în
stil Art Nouveau și Art Deco de pictorița
Cecilia-Cuțescu-Storck și cuprinde
alegorii ale industriei, agriculturii și
comerțului, în fața scării de onoare,
iar pe holul de la etajul unu, panouri
imaginând arta, speranța, munca,
vegherea, caritatea sau taina.
Materialele de construcție au fost granitul În ceea ce privește decorația interioară,
de Suedia, porfirul, marmura, piatra de se păstrează luminatoarele, scara
Rusciuk, fierul forjat. principală, finisajele pereților - atât
cele din piatră, cât și cele din lemn,
Clădirea încorporează elemente inspirate pardoselile de marmură decorativă și
din arhitectura bisericilor medievale atât picturile făcute de Cecilia Cuțescu-Storck,
din Valahia, cât și din Moldova. Acest mare parte din mobilier a dispărut,
lucru este sugerat și de către lămpile de păstrându-se totuși câteva piese răzlețe
pe pereții exteriori, reprezentând cădelnițe din birourile de la etajul I.
de ars tămâie.
Banca Marmorosch Blank - în interior,
de-a lungul anilor, au survenit numeroase
modificări, în special în perioada
regimului totalitar comunist, datorită
schimbării destinației din bancă privată
în bancă de stat. Aceste transformări
au vizat închiderea cu glasvanduri a
holurilor, recompartimentări funcționale
ale birourilor de la etaje.

7

Tezaurul de la Pietroasa cunoscut drept Cloșca cu puii de aur
Miturile
Banca Marmorosch Blank este
menționată in romanul lui Jules Verne,
“De La Pământ La Luna” ca fiind unul din
principalii investitori.
Este menționată de asemenea și in
Moromeții : „Moromete primi din partea
sucursalei judeţene a băncii Marmorosch-
Blank înştiinţarea că are de restituit din
împrumut lei 5 000, plus dobânda, în caz
de nerestituire, banca atrăgea atenţia
că se va folosi de formele legale pentru a
intra în posesia banilor”.
In timpul Primului Razboi Mondial,
banca si-a transformat sediul intr-un
spital si a imprumutat cu dobanzi foarte
mici familiile celor care luptau pe front.
In anul 1916, cănd familia Regală s-a
retras impreuna cu Guvernul si Banca
Națională, Banca Marmorosch-Blank a
mutat și ea sediului acolo.
În luna noiembrie a aceluiasi an, Ionel
Brătianu s-a consultat cu Mauriciu
Blank in vederea strămutării tezaurului
romanesc in valoare de 321.580.456 Ron,
din care 7.000.000 erau două casete
cu bijuteriile Reginei Maria. Sfatul lui
Blank a fost categoric: „Un asemenea
depozit în mâna Moscovei nu e sigur
în clipele actuale, și vom avea deziluzii
amarnice.
Mult mai indicat ar fi să trimitem
tezaurul la Londra”.
La argumentul premierului Brătianu
că ar trebui să plateasca o primă de
asigurare în valoare de 10 milioane,
Mauriciu Blank îi răspunde : „Într-o
vreme când se prăpădesc miliarde prin
război, o primă de asigurare chiar
de zece milioane pentru tezaurul ţării
noastre, nu e exagerată”.
Din păcate Ionel Brătianu rămâne
inflexibil în părerea sa, făcându-l pe
Blank să implore patetic: „Dar, pentru
Dumnezeu, nu-l trimiteţi în Rusia!”
Restul, e istorie!
Unul dintre primele jafuri armate din
epoca moderna a României s-a petrecut
în județul Hunedoara și a cauzat cinci
condamnări la temniță grea pe viață.
În 14 august 1934, în apropiere de
municipiul Deva, o bandă de tâlhari
înarmați cu arme de foc si topoare a
atacat mașina Discomului, societate
colaboratoare a băncii Marmorosch
Blank, l-a ucis pe șoferul acesteia și a
jefuit utilitara.
Mașina Discom-ului (firma ce aparținea de Banca
Marmorosch), jefuită de tălhari