magazin •

isloric •

Revltici de culturcl 0 anlversare de profunde rezonante letorlee:

Ion Popescu-PuJuri 2-
latorlcci Sensurile lstorlel:
Cristian Popifkanu 6
Anul XVIII
1859: UNIREA - ISfORIC ACT DE VOINTA
Hr. 1 1202) AL POPORULUI ROMAN
• Jara intieagi ce se nume,te Romlnla:
lanuarie 1984 10
. . Marian $kfan

• IAfl, 5 lanuarle 1859. Dorlnfa cea mal generall:

• L. Boicu 10
1859.
•

lectactor ... • Bucurettf, 24 ianuarle Slngura solufle - dubla

alegere:
CIISnAN POPI$1EANU Dan Beri.ndei 15
• ,Romlnll din TransUvanla numal Ia prlnclpate prlvesc":
loana U,-su, Valeriu Buduru 21
• ConsuUI strllnl raporteazl: ,Alegerea lui Cuza -
o manffestare cu adevlrat natlonall'':
$erban Rddulescu-Zonu, Valeriu Stan 26
• Unde s-a nis.cut Cuza vodl?
Vasile Palade 31
• 0 probleml de lnteres fl de onoare pentru Europa:
Gh. Platon 33
• Un slngar find - unlrea depUnl:
Dumitru Zaharia 31

Educatfe prln lstorle: Ale�ande1' Gieysmr

• 40 • FJie •••

din lstorla Cubel: Constantin BUfe 41 • lstorle Ia

•••

Secretar responsabll Athos: Chari& Diehl 45 • lnsurecfJa romlnl salveazl

•••

un general antUasclst german: Gheorghe Daragiu, Tiberiu

VA'RJU BUDUIU
P. Pot4rc;d 49 • Japonla - eeremonla cealuJuJ:
•••

Octavian Simu... 53 • Din nou despre intemnltatuJ din

•
Turnul Temple: Mihai Manea 58 • Clrfl soslte Ia
•••

redactJe... 61 • Po� Magazin istoric 63 •••

<I> Tiparitura anticiptnd, cu mai mult de un an, i-.toricul eve­

niment de la 24 ianuarie 1859: Calendarul UnlrU

� Adunarea Electiva a Moldovei, din 5 ianuarie 1859, alege

ca domn pe Alexandru loan Cuza. Pictura de M. Ci.m.iru�

<3> Sabia
lui Cuza Voda aflata Ia Muzeul de istorie al
R.S. RomAnia. po_arta
pe mtner, gravate tn aur, stemele unite
ale celor doua tari
romAne, Moldova 'i Valabia (detaliu)
® Hora Unlrll Ia Cralova. Detaliu din pictura lui Theodor
Aman (1859: Unlrea -latorlc ad de voiDti al poporulul romln,
p . 10)

1

JON POPESCU-PUTURI
E xperienta istorica demonstreaza cu pu­
·
terea legitapi ca adevaratul om politic,
adevaratul conducator politic este produsul �i
sinteza viepi societapi in mijlocul careia se
�e �i trai�e. tn consecintA, omul politic
este - �i nici nu poate fi altfel - uq·cunoscator
profund, exponentul avizat al preocuparil�i"
al aspirapilor colectivita�ii umane pe care""o
reprezinta. �val� omului politic este emina.-
2
E
,
1
mente �la vietii sociale, cu toate valen�ele
ei economice, culturale, spirituale, de relapi
intemaponale etc.
Omul politic care, prin inteligenta ¢ capaci­
tatea sa, prin vocapa sa, �e sa acu.muleze �i
sa decanteze tot ceea ce ii oferi. societatea in
mijlocul careia se n�e �i �e, va � sa exprime
nazuin�ele oamenilor, ale maselor, va re�i sa
acponeze ptrghiile care pun tn mi� factori i
 c�i mai. �ficien�i. pentru binele, prosperitatea
�� prestigtul t!ru pe care o conduce, manifes­
tl�d"!.-se ca un adevarat conducator al poporu­
lm sau .
•
Conducatorul poporului �i al partidului nos-
0 :•· p��dintele Roma.nici socialiste, tov�l
NtC?l � �fa��scu, s-a �cut �i �rima parte a
C?Pt�et a �1t-o in IDlJlocul une1 colectivitati
sa��· Se �c � 5a:tu1 romAnesc reprezinta.,
prm transpunere tstonca, satul dacic acea co-
mumtate cu o vechime multimilenara cu o
I
•
�>..-pe�entA de viat! � � longevita.iii sale
tstonce: $coala expenentet taran� este �ala
care ift evoca stram�ii, obiceiurile, datinele
folclorul, intreaga �i inestimabila bogape spi�
ritual! a unei colectivita.p umaue. statomicita
de milenii pe aceste plminturi, cu o indelungata.
�i bogata. experientA de viatA. tn aceasta. am­
bianta de via1:! exprimind, in esenia ei, stravechi
elet;?en�e de �tura. �i civilizatie umana origi­
nala, tinarul Ntcolae Cea�escu a privit �i a
cautat adinc in cartea de istorie a neamului
nostru multimilenar.
C � n?scind toate acestc rcalitati ale istoriC'i
. tntc.re.selor fund�mcntal� ale poporului roman.
�atr1e1 noastre, respmgind formulc perimatC'
�� teze preconcepute, tovar� Nicolac
Cea�scu a fixat locul �i rolul pe care le-a avut
de-a lungul secolelor �i mileniilor, aceasta. matci
originara de neam �i limb! romAneasca . ,Tara­
nimea a rep�zcn1;3t cea mai importaota fort!
a progresulut SOCial, purtatoarea nazuintclor
de neatlmare �i a scntimcntului de dcmnitate
nationala .:. Animata. de o t;tetarmurita. dragoste
pentru ��.�� stramo�?asca �� de un inalt spirit
de sacriftctu, 1:lrammea s-a ridicat in calea
na;'llit?rilor �i. cotropitorilor, a aparat cu pro­
prn:'l e1 singe tndependenta tarii, insa.cji fiinta
nat•onala. a poporuluiu. Ea, t!rinimea, arata
tovar�ul Nicolae Ceau�escu, a fost pastra­
toarea traditiilor �i a artei ,minunate a poporu­
lui", ea e�e :·c�eatoa�a com <?rilor poeziei popu­
lar�, a Mwrt.�u, a dom�lor �� baladelor. !n fur­
tumle veacun lor, tararumea a ramas neclintita '
pa.. �nd � dezvol�d limba stra.m�ilor".
Dm frag�da tmerete. tovar�l Nicolae
Cea�escu a 1ntrat in rindurile mi�c!rii munci­
to�, al � Uniunii .Tineretului Comunist �i ale
PartidulUI Comuntst Roman, consacrindu-�i
intreaga viat! luptei impotriva asupri rii de
clasa, pentru apararea intereselor maselor popu­
lare, a luptat �i lupta. pentru cauza revolutiei
socialiste, a independentei patriei a buna.sta.rii
�i fericirii intregului nostru popo;. tn clocotul
luptei revoluponare s-au dezvoltat inaltele sale
calitap de �munist �i revoluponar ferm �i
con.secvent, afirmate cu stralucire incl. din cei
mai tine � ani ai viepi, in mari_le ba.ta.lii purtate
de partid, pentru apararea mtereselor clasei
muncitoare � ale �porului romAn, impotriva
explo�ta.rii �i asupnrii sociale �i nationale, pen­
tru 11bertate �i dre ptate sociala �i naponala
tmpotri;ra fascismului �i rlzboiului, pen � c�nd a fost desemnat de partid sa reprezinte
cauza IDdependentei �i suveranita.pi p<!-triei,
�ent;x:u o viat! mai .buna. ln anii grei at ilega­
htApt, to�ul Ntcolae Cea�escu a militat
cu dirzenie �i neinfricare - infrunttnd te­
roarea dezlantuita de regimul burghezo-mo�ie­
resc, tnchisonle �i lagarele antonesciene -
pentru organizarea �i ridicarea la lupta. revolu­
�ionara a tineretului, a clasei muncitoare, insu-
flept permanent de o nest:ramutata. credintcl
Jn cauza dreapta a poporului, a liberta.pi �i a
�ernnita.tii sale.
ln um:ia. cu un a.n pr�edintele Nicolae
Ceau�escu ne emopona pe noi 'toti atunci cind,
la amversarea a cinci decenii de activitate re­
volutionara �i a 65 ani de viat3., spunea: ,Pri­
mele mele gio�uri, pline de recun�nt! �i de
adt?ca mul_tumire, s� ���eapta. catre parint!i
met care nu-au dat vtata �� de la care am inva­
tat sa cresc �i sa tra.iesc ca fiu credincios al
poporului �i sa-l servesc neabatut in toate
i J?pre�urarile... Ca fiu de ta.ran, � muncitor
.�� ca mtelectual . .. ad.resez cele mai calde mul­
.tumiri cl�ei ..noastre muncitoare, tararumi i,
tntele�l.ttlpi, tuturor oamenilor muncii, fara
deosebtre de nationalitate, intregului nostru
popor, pentru ca.tdura cu care rna tnconjoara".
A devarata istorie · a partidului nostru
mai ales in perioada interbelica este istori�
Po
partidului activind in mijlocul po rului ai
car_ui militanti s-au angajat direct in conf�un­
�anle de clasa, in bata.liile pentru apararea
Actlvttatea reala a partidului era accea care se
afla in continuarea fireasca a luptci ce fusese in­
ceputaincadin ultimele decenii ale veacului trc­
cut �i se des£� pentru apararca intereselor
fundamentale ale clasei muncitoare, ale taranimii
ate intrcgului popor roman, intr-o pcrspectivi
clara, fixata. cu ci�ci ..d�cenii inainte $i adaptata
pc· rmanent im.preJur�•lo � concrete care aprl­
.
rcau tn cvolut•a soc1 eta.tn romane�ti.
0 asemenea imprejurare a fost ascensiun<'a
fas�ismului Ia putere in unele tari europenc �i
mat ales a oational socialismulu i in Germania.
Partidul nazist, care �i-a manifestat fati� �i in
-
modul eel mai categoric pozitia antimuncito­
r<'asca, a reprezentat un mare pcricol nu numai
p<'ntru clasa muncitoare din toate tarile, ci si
p<'ntru existenta multor state �i natiuni euro­
pene . .. v izata. di� d� planurile expansioni�tc
.
revtz�o�tste ale �ltlensmului �i acolitilor sai,
Romama era sort:ita a deveni o an<'xa all'rar:1
a Germ�ni�i, ce� ce implica sfarimarea unit\.t i ii
sale tentonale �� statale, tnfaptuita. prin optiu­
nea ferma a maselor largi, a intregului popor '
la 1 Decembrie 1918.
Partidul clasei muncitoare din Romania
partid cu <? indelun�ta. experienta politici, �
tnteles gravt�tea �ncc;>�ului hitlerist �i a initiat
crearea uoet orgamzafit de masa, care !::3. re­
uneasca toate fox:tele politice ale t!rii, indife­
rent de clasa soctala, pentru a se opune fascis­
n:tului, pericolului hitlerist. Aceasta organiza­
t•e � fo�. dupa cum se ¢e, Comitetul National
Antlfascist1, creat inca tn iunie 1933, Ia numai
ctteva luni de la venirca lui Hitler la putcrc
in Germania.
Avea numai 15 ani tova�ul Nicolae Ceau�escu
tiner� in Comit� . National Antifascist,
a!a� de. personahtafi binecunoscute ale
VIetti pubhce romAn�, iar ulterior s-a aflat
in fruntea . Comitetului Naponal Antifascist
.
al tmeretulu1 . Peotru a primi o asemenea insar­
oinare de mare a.utoritate la o asemenea virsta
este incontestabil ca. revolutionarul Nicola�
1 Magcuin utoric, nr. 6/1983.
3
 Cea�scu a.Unnasc:, am\gina
atenpa eelor
din jur
�
prin tnaltele sale calitAti de comunist,
patriot, antifascist ferm, de internaponalist
consecvent. Aflat tn capitala 1:1rli, tn timpul
confr,mtarilor de clascl. din anii 1931-1933, al
dezbaterilor politice ce au avut loc tn Romania
acelor ani, tovara.,ul Nicolae Cea�scu s�a
orientat, cu judecata sanatoasa m�enita din
familie, spre a.cele forte politice care aparau
l916-l918, M.area Umre de la 1 DeccmbrJ�
1918, aveau sa confirme a.cest rol. Afluen1a
fiilor de tarani spre partidul clasei muncitoare,
spre fo$ politica cea mai inaintata a societapi
romine¢, pozipa pe care o vor depne unii
din a.c� in conducerea lui - vom aminti
in a.ceasta privinf.A pe Gheorghe Cristescu, se­
cretar general al Partidului Comunist Roman
in 1921 exprima legitura org�nica a

t4 iwli.e 1983: n1oment irn.UUi pretuiri cU care ucretarul ge71eral al partfdtduc, Jli'�JSt'UIIIll>.le repubhcu, se bucurd
al
in opinfa publicd mondial4. In stmn €U omagiu �i alea.s4 comideratie Pf'!'11LTU contributia remarcabil4 La p7'0f7lOOCJJ"N
cawei pdeii si colabor4rii fntTe popoare, Comitetul pentru Unitate National4 pe fntreaga Indie, al c4rui p�inte •
onoare e•te G iani Zail Singh, p�dintele Japublicii India, a decernot tovardfului NicolatJ �aUfUCU statueta de fildtt
Shi11a - aimbol al puterii banelui CliUPl'Cl r4ului, al fntetepciunii fi clomriunii, al p4cii fi �4rii vielii

interesele vitale ale poporului, care luptau partidului clasei muncitoare cu marile realititi
pe ntru un viitor mai Qun al tuturor, �i a.ceste ale societapi romane�, ale poporului romln,
forte se aflau tn partid �i in jurul partidului a carui masiva majoritate de peste 80 la sutA
clasei muncitoare, a partidulw comunist. o constituia tadnimea. Yntreaga tinerete a to­

M clasei va�ului Nicolae · Ceau�escu a fost marcati

.

i� n muncito
oast:ra , partidul
reasca
muncitoare, se �e, au pnmit in
rindurile lor nume�i fii de tarani. Nu a fost, desi­
gur, 0 tnttmplare faptul ca primul congres n.v
ponal al partidului clasei muncitoare din tara
noastr3., din 1893, a fost deschis de un taran,
expresie a locului important pe care il ocupa
taranimea in trecutul, prezentul �i viitorul
f.Arii, tn mod concret in activitatea revolutio­
nara a partidului clasei muncitoare .-· Dealtf�
evenimentele ulterioare din tara noastra, curp.
au fost ma.rea dscoala din 1907, razboiul din
de marele imperativ al luptei antifasciste, anti­
hitleriste, biografia sa in�pndu-se cu cele mai
importante cvenimente din istoria lupte i anti­
fasciste a poporului rom!n, a luptei sale pentru
apararea pacii, a prieteniei �i mtelegerii cu alte
popoare : procesul muncitorilor ceferi� din
1934, procesul antifasci�lor de la B�v din
1936, marea demonstratie antirazboinica, anti­
hitlerista din capitala Romaniei de,la 1 mai 1939.
• Epoca a.celor lupte antifasciste de mare im­
portanf.A, datorita carora s-a re�it sa. se frineze
pentru o vreme ascensiunea legionarilor spre �
 putere p tmpingerea. Romlniei tn orbita Ger­
maniei naziste, reprezinta o contrilm1ie impor­
tant! a poporulut roman Ia cauza generala a
antifascismului. Referindu-se la acei ani, tova­
dful Nicolae Cea.scu, tntr-o adevarata pro­
•
fesiune de credintJ., spunea: Am inceput acti­
,.
vitatea revoluponad in condipile grele ale
ilegal_itlpi. Am intrat tn mi� in anii luptei
lmpobiva fascismului - care se dezvolta �
In RomAnia -, tm� triva razboiului; deci de
Ia tnceput am partietpat activ la lupta tmpotri va
rizboiului fi a fascismului. Din aceasta. expe­
rientl, din ceea ce au tnsemnat fascismul �
eel de-al doilea dzboi mondial, trebuie sa tra­
gem toate tnvatJ.mintele I sa facem totul pentru
a nu se mai repeta, in nici o tara, dictatura
fascist&, pentru a asigura libertatile democra­
tice ale popoarelor, dreptul lor la dezvoltarea
libeal, independebta, • cum o doresc, fad
nici un ame�c din afara 1"
Ne este mereu vie in minte imaginea ttna­
rului revolutionar care a condus, din insarci­
narea partidului, reorganizarea Uniunii Tinc­
retului Comunist, tn 1939, iar apoi, dupa 23 Au­
gust 1944, prezenta sa dinamizatoare in
vlltoarea participarii RomAniei la dzboiul
antihitlerist, chemind tineretul sa munceasca
'i sa lupte tmpotriva cotropitorilor tirii, a ar­
matelor hitlenste � horthyiste. Au dmas in
istorie cuvintele tov�lui Nicolae Ceau�scu
din primul numlr al Sdnteii legale: ,.Tineretul
este viitorul unui �por. Spre el t�i tndreapta.
privirea fi speranta toti oamenii de �intJ. �i
politici. Cu energia �i entuziasmul sau tineretul
este o forti creatoare, care pusl to serviciul
ftiintei �i progresului poate da un ajutor pre­
tios pentru dezvoltarea economicl, sociala,
politic! 'i �tificl a unui popor.,.
Minunatele sale calitlti de revolutionar �i
patriot inflacl.rat au fost continua dezvoltate
In conditiile noi create in tara noastra ca urmare
a victoriei revolupei de eliberare nationata. �i
sociall din august 1944, in luptele purtate de
masele muncitoare, conduse de partid, pentru
tnfringerea fortelor reactiunii �i cucerirea pu­
terii politice �� economice in stat, in tntcaga.
activitate de refacere �i reconstructie a econo­
miei naponale, de democratizare a 1:3.rii, de
organizare a societltii romAn� pe baze so- ·
cialiste. lntreaga sa viata s-a tmpletit tn modul
eel mai strtns cu toate marile momente ale
luptei gloriosului nostru partid pentru victoria re- •
volutiei �i construcpei socialismuluitn Rom!nia.
Prin funcpilc pc care le-a detinut tn acea pc­
rioada tn conducerea partidu1ui �i a U .T.C.,
tov� Nicolae Cea�escu s-a aflat to �ri­
mcle rinduri ale conducerii revolupei de ehbe­
rare sociala �i na?onala a tJ.rii, acumullnd un
uri� teza\11" de experienta politica. S-a afJat
ln fruntea unor comitete regionale de partid,
s-a pregatit ca ofiter superior in armata ro­
mana, a fa.cut parte din cadrcle de conducere
ale agricultu.rii, a activ<\t intens in conducerea
partidului tn toata perioada de dupl eliberare.
Toatl aceastl experienta de partid �i de stat,
de viatJ. politicl, a forjat caracterul �i oricn­
ta.rile sale principiale privind dezvoltarca po·
porului romAn, orientari pe care avE-a s! le pro­
puna Congresului IX al partidului, in 1965,
: .r.
•
Congreselor X, :xi � XII, Conferintelor napo­
,f&le . din 1967, 1972, 1977 � 1982, orientlri
�e tn Programul partidului. Datorita. aces-
tor orientari, tov� Nicolae Cea�escu,
ales din 1965 Jn fruntea partidului fi a napunii,
s-a lnscris ca descbizltor al unei noi epoci to
istoria tlrii p a �rului romAn, epocl deveniti
a fauririi societapt socialiste multilateral dez­
voltate, epocl numiti, pe bunl d.:teptate, epoca
CeaU§escu.
i
n ultimH 19 ani, poporul romAn a reali­
zat un adevarat salt tn istoria sa multimi­
!enara. Tara �i-a afirmat independent& pe plan
internaponal, in sensul deplin al cuvintului,
iar prestigiul international �i locul pe care n
ocupl azi in lu.me Romania socialista. reprezinti
proiectarea imaginii dezvolta.rii generate a tJ.rii,
a economiei � culturii ei, a potenpalului ei
general pe ecranul mondial.
Istoria zilelor noastre ne ofera un exemplu
graitor de consecventa. �i ata.?rnent ale revo­
lutionarului �i patriotului Nicolae Cea�scu
fata. de marile aspiratii ale poporului sau, ale
umanitapi contemporane. Demersurile �i ini­
pativele de risunet mondial ale p�ed.intelui
RomAniei de salvgardare a plcii � viitorului
omenirii, pentru oprirea amplmri i �i dezvol­
ta.rii de noi rachete nucleare, pentru trecerea
la r etragerea �i distrugerea lor, pentru o Europl
fara nici un fel de anne nucleare, pentru o ome­
nire eliberata de �arul catastrofei nucl�are,
i�i au izvorul in bogata experientJ. politica a
Parti dului Comunist Roman, a secreta.rului sau
general. Poporul roman �e bine din tndehuv
gata �i zbuch,mata sa istorie ce tnseamna. raz­
boiul; �tie, de asemenea, din ac�i experienta.
a existentei sale istorice, ca � cele mai grave
probleme litigioase se pot reglementa la masa
tratativelor. spre binele popoarelor. �edintele
Romaniei socialiste, inifiator neobosit al unor
raporturi noi, de tntelegere �i colaborare tntre
popoare, in Balcani, in Europa �i in lumea in­
trea.ga, cuno�e bine experienta poporului
roman, ca �i pe aceea a altor. popoare �i, in re­
pctate rinduri, a atras atentia ca. pacea este o
oped colectiva, care presupune colaborare inter­
na1Jonal3., combaterca cu.rentelor �i tendinte­
lor dzboinice, �e, a practicilor ce pn
de politica foqei �i a dictatului. Traditional&
vocape de pace a po�rului roman are azi in
persoana pr�edintelut Republicii Socialiste
RomAnia, eel mai stra.lucit mesager, � dupa
cum spiritualitatea contemporana ne inscrie
in universalitate prin opera sa de ad.inci �i vaste
r:ezonante.
Este, in aceste momente aniversare, un titlu
de mindrie pentru fiecare ceta.tean al patriei
ca natiunea noastra t�i are conducatorul care,
ap3I1inlnd, deopotrivl, ta.dnimii, muncito­
rimii �i intelectualitatii, reprezinta. o strllucita
sit;ttezl a �irilor celor mai alese ale poporu­
lru nostru.
ln aceste momente sarbatore�, ctnd tara
i�i omagiaza pre�edintele, gtndurile noastre se
uncsc cu ale tuturor oam<'nilor muncii pentru
a-i ura ani multi �i fcricip, sanatate �i puteri
sporite de muncl, pcntru a ne conduce spre
noi �i noi victorii, sprc mari �i minunate im­
pliniri. ·
5
t frr�nte�
dt:rc-miJrit: 19611. Secretarut gtrtt:rul u.l partidttlui, omul dl11 destinului notiullol. IO'Oard(llll IVicolue C�:uuf,.SCu.
l'frtt'llt ;,. cetatea Unirii, Alba 1 ulia, este intimpinttl c11 profund respect $i drognste de veteranii llu.ir�>(ullli •Jet tf�o
drc;ptu/1· t.�tvricd.

u
CRISTIAN POPI�TEANU

P �
:'l�ltn tn anul celei de a �0-a aniversari
a revolutiei de eliberare nationala �i
sociala, antifascista �i antiimperialista suh
put�:ruica impresie a suitei de manifestari
prin care natiunea noastdi. socialista �i-a
manifestat unitatea in cuget �i-n simtiri,
unitatea de nezdruocinat in jurul centrului
ci vital, Partidul Comunist Roman, a secrc­
tarului general al partidului, pre�edintele
tarii, tovadi..�ul Nicolae Ceau�escu. Coroana
acestor manifestari de ampUi. participare
populara (sa nc amintim ca. de la Alba Julia,
Ja mausoleul croilor de la Mar�e�ti, in toat<.•
Judetele Republicii Socialiste }{omania, oa­
menii care edifica prin munca lor neprecupe­
tita, prin talentul �i efortul lor de zi de zi o
noua societate, au evocat epocala infaptuire
cic acum �ase decenii �i jumatate) a-tntruch
pat-o Adunarea festiva de la 1 decembn�
19�3 din capitaia tarii consacrata sarbatori-
rii a 65 ani de la faurirea statului national
uuitar roman.
Devenita in ultimii 19 ani ax al dezvoltari i
noastre contemporane, istoria, marea �i croi­
ca istorie a poporului, este izvor de tarie
�i intPiepciune, generator de entuziasm :;i
ll('infricare. Prin puterea ei de a oe modela
con�tiintele, istoria devine cu adevarat o
forta materiala cuprinzind masele �i de!>cht­
zindu-le orizonturile cuno�terii, inarmindu-le
�i ghidtndu-le actiunile. Ce altceva sint
marile momente aniversative Ia care stntem
mar tori �i participanti de Ia eel de-al IX- lea
Congres al P.C.R. decit cele mai autentice �i
cople�itor de omenc�ti cinstiri ale tuturor
generatiilor acestni neam care, prin trudc,
jertfe �i geniul lor, ne-au adus pina Ia noi
_i;: • c�i de azi, chemati sa dam chip �i substanta
civilizapei socialiste, mo�tenirilor stdivecb.i­
lor civilizatii autohtone.

• ,
 Ct altceva sint marile noastre momentt:
aniversative decit o proiectare in timp �i
spatiu a rol'ului multimilor, a acelor multirni
care au facut sa rodeasca unitatea �i liber­
tatea rornaneasca, independenta �i progresul
patriei devenita una pentru toti romanii la
1 Decernbrie 1918. Documentele istoriei, fap­
tele rnarilor no�tri voievozi �i oameni de
stat, ale ilu�trilor nm;tri carturari, marturiile
relevate de cercetarea istorica atesta origi­
nalitatea civilizatiei romane!?ti, permanenta
noastra Fe vatra stramo�easca, legatura noas­
tra cu celelalte popoare ale continentului,
legatura noastra organica cu intreaga istorie
a lumii.
. Ce altceva sint marile noastre rnomente
aniversative decit uria�e generatoare de bar­
batii �i incredere, de cutezanta �i putere la
scara tntre�ii ti'ri �i pentru un intreg popor.
liber �i deftnitiv stapin pe destinele sale.
Marea sarbatoare de la 1 decembrie 198:�
�i-a gasit stralucirea �teptata in magistrala
expunere a pre�edintelui Nicolae Ceau�escu,
prin care noi toti c'!i prezenti la Adunarea
festiva, laolalta cu tntreaga tara, am simtit
cii omul din fruntea destinului naponal, omul
nascut in chiar neuitatul an 1918, ornul a
carui personalitate proeminenta exprima ge­
niul romanesc in lumea de azi, da sens ins3..'ji
istoriei. '
D escoperim in cuvintarea pre§edintelui
tarii sensul eel mai viabil al 'noii socie­
tati rornane�ti din zilele noastre: ,1ttjii:ptuind
o larga umtate a f01'felor pat1'iotice nalto•Lale,
partidul a organizat �i condus ct• SLtcces revo­
luJia de elibe-ra1'e t1a1ionald � sociala care a
deschis popondui roman calea jat,ririi unei
•
vie# noi, a preluarii destinului in propriile
miini, a lichtdii.rii exjloatarii � asupririi, a
realizdrii unei Romanii socialiste, a�a cum
au dorit-o in ntamentelc co."lStituirii statului
na{ional ttnitar revolutionari;", masele munci­
toare din Romania. 1-a -revenit parlidult-ti
ccmunist marea cinste. misiu�;�a revolulionara
de a infaptui aceste idealuri �i nd.zuinle ale
maselor populare din perioada Unirii. 1n
ccndi#ile socialismului, aspiraJiile de liber­
tate, de dreptate sociald. �i naliotwld., de inde­
pendenld au putut Ji injaptuite, asigurin-d
ltttregului popor o vi�ld noud �i demna".
Regasim in stralucita expunere a secreta­
rului general al partidului, pre�edintele• re­
publicii. sensu! eel rnai uman al rnarelui erou
a l istoriE:i care, departe de a fi un mare ano­
nim, este marele ei creator - multimile:
,Crearea statttlui ttalional tmitar, cu $ase de­
c�r.ii *i jumdtate in urma, a constituit o stra­
lucitd vict�rie istoricd a l·u.ptei eroice, indelun­
g:�te a maselor populare pentru faurirea na#­
unii romane, a marcat implinirea visului
Si!CUfar al tuturor romani/or de a trai Uttili
in graniJele acelei�i ldri, intr-un stat unic,
liber $i independent. Sarbiltorind mareJul eve­
niment, ne indreptam gindurile cu profunda
recuno§tinJa spre marii no�tri inainta§i, spre
toli acei care, cu nestinsd. dragoste de Fard �i
popor, au luptat §i s ·au jertfit pentru marelele
idealuri ale Unirii, pentru undatea, libertatea
p demnitatea patriei noastre scttmpe. 1n aceste
,
clipe solem,ze, aducem un vibrant umug1u pa­
trio#l01', revoluJionarilor, tuturor forfelor pro­
tyesiste care au lu.ptat cu inflacarare penlru
• {:(fealtl.rile unitd/ii naJionale, intregului popor
_
roman din voinJa p prin acJiunea cartl.ta s-a
·realizat nazuinJa dintotdeauna a romanilal'.
Gasim aici, in cuprinsul expunerii, u n sens
al imortalitatii noastre, al osmozei paminte­
nilor cu locurile istoriei romane�ti: ,CarpaJii
semeli cu falnicii sdi codri seculari, cu riurile
sale milenare, au constituit leagdnul de formare
�i dezvoltare a poporului nostru di,z, cele mai
indepartale timpuri. Carpalii nu i-au despar_}it,
ci i-at"' unit intotdeauna pe locuitorii din cmn­
piile de la rasarit �i apus, de la miazazi �i
miazdnoapte. 1n Carpali s-au format caracle­
rtd poporului roman, dirzenia, vitejia, butld­
tatea p omenia, mitt-dria �i ne£nfricarea in
lupta".
Atunci cind tovar�ul N'icolae Ceau�escu
ne dezviUuie dialectica proceselor revolutio­
nare, avem descifrat un sens al interdepen­
dentelor dintre eli berarea sociala �i cea na­
tionala, un sens al vitalitatii noastre: ,Cauza
unitdlii s-a impletit strins cu acJiunile revolu­
Jionare, cu intreaga lupta sociala a maselor
·populare. RevoluJia din Transilvania de la
1784, condusa de H01'ea, Clo§ca §i Cr4an, �i
revoluJia ditt- 1821, din Tara Romaneasca,
condusa de ·Tu.dor Vladimirescu, au pus pu­
temic tn evidenla at£t marile resurse revolulio­
nare ale maselor popt,lare, cit � nazt,inla im­
perioasa spre tm.itate a celor trei principate
roman�ti. Asemenea eroilor legendari, in in­
treaga sa islorie miienara poporul roman a
gdsit mereu in sine puterea de a rena$te, chiar
�i dttpa cele mai grele £nfringeri, ridicindt4--.se
la lupta cu p mai multa forfd. Victoriile ob­
linute i-au sporit, de asemenea. elattul $i nein­
fricarea, indemnin4u-l sa continue neabdtttl
eforturile �i biUaliile pentru implinirea nd­
zuit1fel01' sale vita.le. Exprimi•r.d pared simbolic
aceastd realitate Karl :vfarx, scriind despre
rdscoala lui H orea, sPut�ea cil acesta a devenit
«simbolul f'en�terii Daciei• ".
In
A
cuvintarea secretarului general al
partidului, pre�edintele �arii. sint de-
finite sensu! istoric �i legitimitatea Partidu­
lui Comunist Roman in viata societa�ii roma­
ne�ti : , Preluind # ducind mai departe cele
mai bune tradi/ii ale poporului, animat de
fierbinte patriotism, p_artidul comunist s-a
ridicat pentru aspira/it.le de lmnastare �i pro-_
gres ale maselor, pentrtt dreptate �i egal�tate
intre o#
t oamenii muncii, fara deosebire de
naJionatitate, pentru inlaturarea exploatarii
�i asupririi sociale �i taalionale. Parlidul
ttostru s-a situat cu fermitate in apararea
independenlei na/ionale, a integritaJii teritori­
ale p suveranit4lii Patriei. Parlidul comunist
a chemat poporul fa lupta armata impotriva
<cDictatulut. de Ia JTiemu care smulgea Ardealul
de nord din trupul ldrii. Poz#ia sa a determi­
nat un puternic protest in rindul clasei mttHci
·
Loare, al orgamza/iilor democratice, al unor
personalitaJi politice �i al maselor largi
populare, inclusiv din rindul na/ionalita/ilor
conlocuitoare. Sub conducerea partidului s-a,
7
 desfii�urat lupta dirzd impotriva Yazbbiului
antisovietic, pentru sabolaYea mapnii de Ydz­
bbi hitleriste, pentru yflsturnarea dictaturii
militaro-jasciste p intoarcerea aYmelor impo­
triva Germaniei 11aziste. Parlidul a chemat ar­
mata p intregul popor Ia lupta pe1dru elibem-
1'ea intregt4.lui teritoriu al 16rii, aldturi de glo­
Yioasa A Ymata Rope, pentru participaYea et'
toate iforyele la ytfzboiul antimllerist, pina la
victoria finalti impotriva Germaniei jasciste".
Coordonatele ireversibile ale revolupei �i
eonstrucpei socialiste pareurse in cele eiteva
etape ale proeesului revoluponar inaugurat
in august 1944 prin iosurecpa romana ne-au
adus sa traim in prezent intr-o societate ale
cirei trasaturi sint exprimate de tovar�ul
Nicolae Ceau�escu: ,Societatea noastYa socia­
lista este o societate unitd, j01'matd din clase �i
categorii sociale legate prin aceleap inle1'ese �i
aspiratii, care actioneaza in strinsa unitate
pentru infiiptuiYea P,-ogramului partidului,
pentYu Yidicarea Romaniei pe culmi tot mai
ina/te de p,-ogres �i civiliza/ie. !ntarirea con­
tinud a unildfii p coeziunii int,-egului nost1't'
pop01', a tuturor oamenilo1' muncii, j4r4 deo­
sebiYe de nafionalitate, constituie o uritl§d JOt'fa
mot1'ice in construqia socialismului p comu-
1Jismului fn Romania !
Marile realizdri ob/inute de poporul twstru
tn construc/ia economicd p social4 demon­
streazd cu putue juslelea politicii partidului
n-ostru, care, j>OYnind de la condi#ile specifice
ale /drii, de la cerintele p necesitdlile obiective
ale d�zvoltarii economico-sociale ale Romaniei,
aplicd intr-un spif'it p1'ojund cYeator pritlcipi­
ile generale ale socialismului, materialismului
dialectic fi istoric, adevdrurile universal vala­
bile. Toate succesele ob/it�'UU sint t'ezultaiul
muncii eroice, plin� de abnegaJie, a clasei
muncitoare, ldrdnimii p intelectualitdpi, a
tuturor cekw ce munasc din patri4 noaslra,
jdrd deosebire de naJionalitate, a int1'egului
poj>01'. Ele ilustreazd cu str4luci1'e minsmata
jorya c1'eatoare a popoyului 1'oman, rore, dez­
voltind pe o treaptd superioara ma1'ile tradi/ii
din trecut, libu p stdpin deplin pe destinele
sale, tp faur�� in mod CDnfiient propria vitz�a
tl§a cum o d01'�te, viit<wul libu, viitoYul co­
munist al Romaniei".
E xpunerea de la 1 decembrie 1983, atit
de bogata tn sensuri istorice, pe care
pre�edintele republieii a dediei\t-o - ca �i
intreaga sa opera �intifici de o valoare ex­
eepponala �i activitatea practica neobosita,
tumultuoasa - analizei problemelor trecu­
tului, prezentului �i viitorului Romaniei eon­
temporane, determinarii istorice a cailor
mersului nostru lnainte, cautirii r�lupilo�;.
problemelor cruciale ale sitnapei mondia �
reliefeaza ideea programatica de mare rasunet
�i adeziune unanima: .,Numai i" condilii
de pace �i colaborare Romania - ea dealtfel
toate statele lumii - tp va putea concentra for­
tete in direqia dezvoltdrii econcmico-sociale, a
ridicarii bunastdrii materiale. �i spirituale"·
Intreaga lume dornicii de pace apreciaza
astfel tn eel mai tnalt grad inipativele, pro­
punerile, eforturile Romaniei socialiste pen­
tru salvgardarea viepi pe planeta noastra.
adevaratul Program al paeii � care il eon­
tine demersul nobil �i netofricat al pre�edin­
telui Nicolae Ceau�escu faeut cu deplina
raspundere in �cest grav moment istoric: '
,Niciodata in ist01'ia sa indelungat6 omenirea
"" s-a aflat intr-o situa/ie attl de gravd, care
ameninla �nsap existenfa vielii pe planeta
noastrd. S-a ajuns Ia o asemenea situalie c£nd
oprirea cursei inann4rikJr p t1'ecerea Ia dezar­
ma.re, inde<>sebi la dezarma1'ea nt£Cleara, asi­
gurat'ea pacii au devenit j>Yoblema fundamentald
a· epocii noastre".
Istoria a inregistrat ca aici, Ia Bucure�ti,
in capitala Romaniei socialiste, s-au deelan­
�at in ultimii 19 ani numeroase ofensive ale
pacii, impotriva razboiului, s-a lansat- 0 suita
de inipative care sint deja incorporate in ana­
lele timpului nostru drept autentice contri­
bupi la securitatea, libertatea, cooperarea,
intelegerea � prosperitatea natiunilor lumi i
Diplomapa romaneasea din ace�ti ani poarta
peeetea hotaritoare a gindirii politiee �i a
stilului personalitatii prodigioase a pre�edin­ .
telui nostru. DiplomaJia Ceau�escu este in­
sensa in istoria contemporana �i ea autenti­
fica inca o data prestigiul Romaniei socialiste
in lumea de azi.
,Acum, la a 65-a aniversare a jDYmarii sta­
tului no:stru national unitar - su blinia pre­
�dintele Romaniei in euvintarea rostita Ia
) decembrie -, d<Jresc Sa Yeaji1'm din nou
ltotdrirea popoyului romdn de a dezvolta larg
colaborarea cu toate 14rile socialiste, acot'dind
o a;ten�ie deosebitd bunelor relapi eu lqli vecinii
no�tri.
Vom dezvolta, de asemenea, relaliile cu ld­
rile in eurs de dezvoltare, cu statele nealiniate,
considerind aceasta ca u n jact01' imporlant in
lupta pentru pyogYesul economico-social, pent1'u
pace, pem1'u o lume mai d1'eaptd �i mai bund.
In a-eelap limp, vom "xtinde in continuare
relaJiile cu larile capitaliste dezvoltate, et'
toate statele lumii, f61'a deosebi1'e de 01'indui1'e
sociald, tn spif'itul princifiilo1' coe�istentei
Ptlfnice.
Av�m ferma convingere c4 larga colaborat'e
•
interftalionald intf'e toale statele lumii rej>Ye­
zi� singuf'a cale, sing-Mf'a al�wnativti care
 1 decembrie 198.,. Ln. a 65-a anirvsare a Marii Unirf. to-oor4sul NiC{)lM CeaUfeSCtL $i tot:aTdfa F:lena Ceausescu primtfi
In sosirea la Adunarea fe&tirJ4 din capitala t4rii, cu deosebit4 bucurie fi cdldur4, de cei ce vor inf4ptui oiitorul potriei
asigurtl fiecdrei na#uni, asigurd lumii o
perspectivd lttminoasa de pace, posibilitatea.
tie a-p concentra forJele umane p materiale itl
dezvoltarea economico-socialtl, in pyogyesul �ti­
infei, culturi.i, in ridicarea bun4sttlri.i fie�rui
popor. Stl inttlrim colaborarea pentru depd.fi­
rea gret4tdlilor economice, a cn.zei economice,
pentru folosirea minunatelcr cuceriri ale §liin-
1ei p cunoll§terii t�matle nu.mai �i numai in
scopuri pa�nice, in scopul bundstdrii # feri­
cirii popo�relor, al indepen.denlei p suverani­
tiiJii lor I
��ai mult ca o,-idnd este necesard tnttl­
rirea solidariitllii p colaborari.i tuturo,- for­
te/or progresiste, antiimperialiste, a .tuturor
popoarelor care se pronutlf.tl pentru pace �i
coluburare".
P entru viitorime - lnsa �i ca o suprema
dovada a voca�iei istoriei de pace �i
constructic p�njca a romarulor - legamin­
tul -pre�dintelui republicii la_ a 65-a aniver-
sare a Marii Uniri ne angajeaza pe noi tcJ�i
pentru a ,consacra intreaga n<Jastra putue
de muncd cauzei injloririi p prosperild(ii
Romlitliei socialiste, tnainta1' ii ei victorioase pe
drumul luminos al socialismului, spre inaltele
culmi ale civilizaliei comuniste !
Sa facem legamintul solemn ca vom face
totul pentru inJifrirea continua a patriei n<Jas­
tre socialiste, pentru dezvoltarea . democratiei
muncitort§ti Yevolufionare, pentru ridicarea
continua a bunastifrii materiale p spirituale
a poporului, pentru tntarirea independenlei
$i suveranitdJii.
Sa facem legdmintul solemn ca vom face
totul pent1'u inttlrirea continud a colabo,-tlrii p
solidarittlJii cu Jtlrile socialiste, cu toate stalele
lumii, ftlrtl deosebire de or£ndui1'e socialtl, cd
vom mdita neabdtut pentru pace, indepe ndenl <l
�i colabo1'a1'e cu toate na#unile lumiif'
Este acest legam!nt o coloana infinita a
demnitatii, unitapi, liberta.pi, independentei
�i suveranitatii tuturor fiilor patriei stramo­
�e�ti. a unei istori i unice �i unitare, a nou ��
etemei Romanii.
9
 Tara intreagi ce se Unirea Munteniei $i Moldovei $i tnfaptuirea £n 1859
• a statul·ui ttatiottat a constitt-tit un momettt cr·ucial tn des-

I tinele popon-tlui tlOStru, marc£nil i1ttrarea Romaniei tni r-o

,

numette Romania
.,..
I
etapa nouii a evolufiei sate istorice.
eft 1849·1861 reprezfntl
_. din c�le mal dlnaml� decenll
anul
NICOLAE CEAU$ESCU
......- ale lstoml modeme romb8f&l.
• Moment de paternJd aflrmare
a natlaniJ, reYoha,la de Ia
...
1848 a deeellla o neul tl vtru·
roaal etapl tn efonul uri.. al
luptel pentru unltate fl Inde­
pendent& national&, pentru
progret. Perloada urmltoare
D•a folt alteeva declt p�·
Urea tl lnflptulrea revolu,lel
p entru unltatea natJonall, eum
blne rema�ee S'fndltorul re­
volutlonar Nicola. Bllceacu.
1ncerelm tn paglnlle care
urmeazl o evoeare fntr•O
rorml eonelal a celor mal
Aemnlflcatfve evenlmente tl
momente care au jalonat.
In deeenlal � a urmat revo­
f
lu lel pA.fOptlste, lupta poporu·
lu nottru pentru ereal'fa sta·
tulul nat.�onal modern Roml·
nla.

1849

10 FEBRCARIE'. Din
Trleat, «eneralul Ob. Ma·
�rberu aerie lui AI. Q. Golneu
( Arlplll), Cbr. Tell fl Ellade
Rldnleaeu In lelflturl t"O
neeetltatea o..,.nldrll fml·
rratlel romlne.,tl, tn vedeJ'fa
luptel eomune pentru uniJ'fa
tlrUor rom&ne : ,.Apol, dod
o al rae tlmpul a ne ani anal
din trunebJuJ daol nu. acum 1
Clod o 11 avem ocazle mal
ruorablll a protena prln
raptl tn contra polltlell ma•
ehla,..llcoe care a tllat eorpul
rom&D tn mal multe bucltl
apre a le race mal letne le
tnghltft 1 Clod o al lo�legem • •
mal 'blue cl numal o unlre
ncdestructlbllll, atlt moralll
cit $1 material! lntre deose­
la�i, S 1anuar1e 1859
bftele truncblurl ale arborclul
romAn este condltte de vlatl
a gentel noastre? (nbl. ua.) . ..
Eu aocot el ':Cam au
fleut toate em tJUe 11
formAm tJ Dol 'DD eoml�t
eel pa11n de 16 mem•rt.
Aeea$ eomltet, ea d JaDe1)o­
neze pentra totcleaUila unlu· ..,

L
nea I..,Wml a rom&allor diD
ambele prlnelpate, deoeam·
dati ai ee eompuni de man·
tenl tl moldovenJ, proportJo­
nat popu.lafiel dill Ueeare
prlnelpa'''•

11 FEBRUARIE. DelepJia L. BOICU,

vaull'flneani eondua6 de An·
drel SaP.na prezlnti tmpl· ln.stitutul de lstorle �i arheologie .,A. D. Xenopol", la�i
ra tulul Petltlunea general! a
trunta$Uor romAnl din Tran­
sllvanla, Banat tl Bucovlna. '
La puotu.l 1 •• eere ,.u.Dina
•

tuturor ro•&nflor diD natal

aldtrlae bltr-o llDpri napane
JDdepeDdeD&i...
8 M.AJ.DJD VJeaa, Qb,
,...llera aerie lal AI.G. Qo­
Jeaea (Ar.plll) •..,... .....
laptel poUtloe a romtnUer
- ,-Toate ctatele din artlcolele
consacrate UnfrU alot pe stU
Vecbl - ft.r.
I�i, 5 ianuarie 1859." ,Zi fru­
moasa, cu soare, tot ora�ul era
in picioare fnci de dimineal!
- not-a scriitorul Nicolae Gane.
Fiecare sim1:ei ·ca, in acea zi,
are sl se petrtaci un fapt mare,
care va lasa urme adinci tn isto·
ria tarii noastre".
In acea zi, tn capitala Moldo·
vei, se tntrunea Adunarea elec­
tiva, spre a desemna pe alesul
nafiunii pentru domnie. Rezul·

10
9 tatol votului de la l�i era �tep­
;- tat cu vie emo�ie attt de ie�eni
0 �i, odata cu ei, de locuitori i Mol­
dovei, cit �i de romanii de din­
colo de Mi lcov, .din Muntenia.
In acea zi, in capitala Moldovei,
J se pune prima piatra la temeli­
il� Uniriil, dorita de top roma-
,
rut.
Dar inainte de a urmari des­
fa�urarea votari i din Adunarea
electiva a Moldovei, sa reme­
moram citeva din principalele
evenimente care au rnarcat, in
acei ani de la cumpana secolu­
lui trecut, drumul romanilor
spre realiza.rea Unirii.
AceeaJi misie
ln a doua jumatate a anului
1857, oameni de stat, publici�ti,
opinia publica de pe continent,
1 De-a lungul anllor, revista noastrli
:\ pubJicat o bogat.! o l varlatl gamll de
artlcole, studll, evo c1rl Istorlce, docu­
mente $1 ma.rturll prlvlnd Untrca din
1 859, prlotre care prloclpatele documente
privfnd Conrerlo t a de pace de Ia Paris din
1856, aJege.rlle de deputatl pentru Adu­
nlirile ad-boc, lucrlirlle acest.or Adunliri,
Conrerlnta de Ia Paris a puterilor garante
din 1858, dczbatcrlle din Adunlirile elec­
tive din Moldova $1 M un tenI;�, ategerea
Jut AJ.I. Cuza ca domo at prlocipatelor
etc. etc.
Deputatii tdrurtilor ln Adunarea
•
• geueralu.l Ma«beru aerie frun­
•
• tJnlrea
•
)•
Jl
l-
Jaolalta cu romanii de pretutin­
deni, urmareau �u u n i nteres
cresclnd �i pasionat o ex.perienta
politica noua: desfa�urarea lu­
crarilor Adunarilor ad-hoc din
l�i �i Bucure�ti. Expcrienta era,
intr-adevar, inedita pentru ca
decizia Congresului de pace de
Ja Paris (februarie-martie 1 856)
de a consulta dorintele politice
ale romanilor prin intermediul
unor Adunari ad-hoc constituia,
in practica, o inova�ie fn istoria
diplnmatiei: apelul Ia <-xcrcita­
rca dreptului popoar<·lor Ia au­
tooctcrminarc. fie el si rl·stric-
tt·.r.
I
•
Voin� unanima a romanilor
de unire intr-un stat na�ional,
odata implinWi, ar fi condus insa
la o modificare majora a hartii
politice din aceasta parte a con­
tinentului, de unde �i tentativa
puterilor antiunioniste (Poarta,
Austria) de a impiedica Iibera
�i corecta exprimare a doleante­
lor romane�i. A�a s-a ajuns la
u n verita9i l complot extern an­
tiunionist, care a rlirijat, din
umbra, falsificarea grosolana a
alegerilor pentru Adunarea ad­
hoc de la I�i (vara lui 1857).
Deconspirarea falsuri lor �i hota.­
rtrea romanilor de a-�i afirma
ad-hoc din Mf'ldova, in 185'1
fn aeel moment: .,UnJune,
Jndepeodentie lfl reprobatla
sllnleiel l)l lmPINll proteeJiunl
(pruteetor:H J, lutA, !-nrol, df•·
,.i:f_a eo lrt>hule 'ii tlteA'It·&i
mu,·ementul (ml�ellrt'llj no�t­
tru".
2 lULIE. fn ,.tratatul pen-
...
tru formarea lf'elunll romllne" •
e& tnsote�te Proh ..'t'l ul de pacf- �
ficarc sernnd Ia Setrhtdln dA .-.
eAtre L. KoMJuth , pe de o ,.,
parte �I N. BiJeescu, C. Bolllac-,
pe de altA partt>, se ttpune r�
...
le�rlun ea va depun� Juriimint •
fati de Rom�nia; este pt•ntru Ul
prima datil eind apare intr-un CD
document offcial Jntt-rnaJ fonal
nu mele de Romil n la pen tru
prlnefpatele rom &ne.
29 NOIEMBRIE. AI. G. Go·
Jeseu X A rapJil) �<erie din Purl ..
lui I. Volnescu U, Ur. .Mar­
�hlloma.n fSI D. Bc.\Jint l nu nu
despre destlnatla unor bani
prlmltl din fondorJio fOlltl'l
Joeotonen�e dom ne�t l : ,.... o
galbenl am dat d-Iu I [ VaJCllc- 1
Mlllneseu (revolulfonar mul­
dovean) pentru mergerea d-tul
de Ia Pa.rfsu tn Burov lna !Jl
pentru ea ai rimlle aeolo M\
raci propagandA pentru unl­
rea luluror romAnilor tl esi
lucrezo dlmpreWlA cu cU. Ion
Alocaanclrl ( ce mergea fl d-IuI
to Bueol·lna) epre a prOl'Oea
manlfestatfl to ravoru l prln­
elpatelor tl 11 trlmltA petltfl
dtre Dleta lmperlulul 11au
dtre puterea eentrall din
VJena. �.; galbenJ am dai d-luJ
Toma Constaandln, In Vleoa,
ca ai meargi tn Bana� ,a
Tral18llvaola pentl'U aeelatl
acop co 11erlsorl eltre agJia·
toru eel de trunte".
2 DECEMBRIE. 8e Modi­
tale Ia Parle .Aaoelafla romlni
pentru eo.ndueerea emlgnflel,
aYiud tn frunte an eomltot
eompaa ciJo Ion Obloa, Ob.
Ma«heru, N. B lleeseu, C.A.
Roae"l fJ D. Brillanu.
6 DECEMBRIE. Din Vlena,
&afu.luJ moldovean Aleundru
Morazl: ,.NafWe n u m or oJelo­
datA fl patrla, recunoaeitoare,
tnaerle w&deauna pe eel eare
nu �au deplrtat de cll1111a
tn Umpurl grele... Aee&Ri
Idee 11--� dea w& eunJul tl
d-� aduei amJnte ci natla
rom� �ap&i muU de Ia
d·&a. Voui tutaror (vi) este
••
rezenaU regener&rea natlel
p... nu ultatt lnei u.n Iuera:
face pute.rca".
1850
C.D. Roeenthal laprlvette t&·
bloul ehnbolle Jntltula& RomA­
nia revolutiooara.
IANUARIE. Aflat Ia Lon.
dra, N. BiJeeaou lnJUazl lor·
marea unul eomJ&et revolu·
tf.oDal', aloltult diD rom&nl,
UDJ1UI, polonezJ, eebl, ru,J,
elnl, eu aeopul de a forma o
eonledera..e demoeratlei a
popoa.relor cUll eentnal tl aad·
estul EuropeL
 ' MARTIE. DID Pull.
N. BAI� aerie tal .A.C. Go­
Ieee• (Ah): ,.PNWe•• u.aJ­
"tu . flea& -.arl .......
.. ..
s-a aapbflea$ r..ne malt.
UDirea Valalalel fl a lfoNoYt!(
_.. U fap' .... ID U JeDtnl
tutl ...ea... llo• lllll ...
AuUta.- eer 10$1 fl ea •11KA
�M�tteatl 11 M eoast1&11Je
..... al11«11r eeq� 8 aatf1uM'
• • trel •Woaae tl Jtmal-...
t1 pial Ia lliiDl nr •••..._.
.-
... ac>e�t ......
• a.• ••el eele •••' •ad
.. rnape .. ,.v. •Wene .. ..
1 &rei ......._.. t1 Jull&ate ,.
:
• ro•Aa.l ee .-or OOIIIURJ ual
alltul ,. eelllalt, elae le n
mal pa&ea ._,WJea II ee
aaeaael 1 Rom &Ilia noutrl
... va exlsta deel. � aeeu&A
eoavtapre laU.l. B on ea.
... .......
lUlU& DID IDitlaUra tal
GJaMppe llaabiJ, Le41na-Ro-
1Ja, Araot• a.,.. ,_.., ..
eon.Utw.le Ia Len•ra CO.Ite&al
=�·
pa
''-!:-�·==
lo t de :t!rare po eale reYo-
tl aa
lu o rl a popoarelor ..,..
peae anprtte .. aarllo a-,.rU
..........
JULIR. Pletanl GIL. 'J'aUa.­
"� e s .,..e la
Jtem taera­
rea • Reatt
\erea Roa:atnlel.
a Jt1LI&. La 1.,�
IP'*•Ie•' paWka... Zlm­
...
brul (.. Ia 1 aolelalirte 1868
• ...... Zlmbl'ul ot Vultu­
ruJ. piU" Ia I laDurle 181t
•• fuJoaead ea
Dunlrtl), trlhai poltuee-Uie­
nl'i ••hzWI
8EPtEIIJI1UE. CoDIJIIa ..
prop�l uttoaal& nmA­
neaael ei'Nti .. n•IDJJ
e:ldlatl Mte pul ... eo....-
eerea aaal e••••� •••••
.Ill N. Blloe�ea, D. Brlalaaa
t1 V. llllbaeiCll.
, 18 8EPTEMBRIE. L. Ke.­
ntll, prla laC.rmMJal hd
Telekl LbsN, eltre EU...
m•alesea:
..
,�....
e o-ro•la trehle II exlste,
e aepatbltl
peatna el • a al aa
e:dne; peatra e1 a ana ea
.-p flaal alnlata 1pre o
eompletl ••••pe• �: u­
d aUt
tloaall Hte .. I
ile aatoral Ia orl• aatlaae
care are • eslsteajl ltatall
tl 1lll trent aatiGul, IDelt
aeea I•U•d aa
aUrpH".
NOIEIIBRJE. La Parb apa­
J"eYista RomA­
re (numlr anld
nh vlitoat'l', e4Uatl •e N. 811-
eesea, hDpreanl ea C. Bll­
ceaeu, D. JlriUana, C.G. Flo­
rescu, $tefaa t l Nleolae Qo­
lesca, Gbltl M�bera (tl ••
ta til ala seneraluJ, cam se
aflnnl adeaea), V. Mlllneaeu,
A. Paleolop, C.A. Roaettl
I. Vo1ne11ea II. llnlsta poartl
de,•lza Dr<'Ptat<', l<'rllth', Unf­
tatc ,1 mfiJteul pentra o
Rorulnle .,UilA, mare tl uedes­
p lJ1Itl ."
Dla Mcrsul rcvoluttcl
1storfa romlnllor. ltadlal
N. Bilf'esea pa
blleat bl ft­
VIItl : ,.t:nltat•a
aat aall fa
vluNa lublfl a Tolevozllor
aottrl �• vltt�JI,
•lrb*111or DOftrl
,
12
in mod deschis � unanim vointa
de unire au sporit intransigent&
puterilor prounioniste (Franta,
Rusia, Prusia �i Sardinia), care
au procedat la roperea relapilor
di plomatice cu Poarta Otomana
(6 august 1857), apropiind Eu­
ropa de pragul unui nou dzboi .
In cele din urma, alegerile fal­
sificate au fost anulate, iar cele
noi �au soldat cu triumful ne­
contestat al unionismului. lata,
a Moldo-Valabiei, numai Unirea... ,
�dar, explicapa lapidara
marelui interes pe care-1 susci­
tau lucrarile Adunhilor ad-hoc
din principate, in mod deosebit
ale celei de la ·J�i.
Contemporanii evenimentelor
au putut constata pe de plin
ca telurile politice erau clare
� comune romlnilor din cele
doua principate, redactate tn
acee�i termeni la I�i �i Bucu­
�ti �i ca unanirnitatea deputa­
tilor tn apararea obiectivelor
supreme ale uni r ii se sprijinea
pe deplina adeziune a maselor
a populare. Autonomic �i neutra-­
litate, unire tntr-un singur stat
apan sub numele de Romania, prin­
cipe strain, guvern reprezentativ
�i constituponal, garantia marl­
Stnua lor puteri - iata catehismul do­
leantelor exprimate, ca tntr-u n #
singur glas, la l�i �i Bucure�ti
de Adunarile ad-hoc.
,Er�m un baietan abia ie�it
din �coli �i cu mustata nu t.oc­
rnai bine rasaHta - i$i amintea
Nicolae Gane - , cind fui nu­
mit membru la Tr.ibunalul de
Suceava", tn ,vremca" Aduna­
rilor ad-hoc. Unirea - continua
atahalal e l - ,;era o suflare puternica de
reinviere care trccea peste tara
�i careia nici u n obstacol din
l: lume n-ar fi putut sa-i puie sta­
vila... Erau valurile poporului
care, intocmai ca un �uvoi ce a
rupt stavilele, nu mai int1mpina
poate fl piedici".
ln aceasta atmosfera tn�l11:3.­
toare �i-au indreptat deputati i
p�ii catre PaJat, tn ziua de 2 1
decembrie 1857, peutru a parti­
cipa la �edinta de inchidcre a
lucrarilor Adunarii ad-hoc de la
Ia�i. Stapinindu-�i cu dificultate
emotiile, Anastasie Panu a evo­
cat de la tribuna in.semnatatea
istorica a operei Adunari i : ,Exis­
ta momente tn viata na�iunilor
care decid soarta lor".
tn
hal in atitudine �i rostire,
I<ogalniceanu a dat citire ad rese i
- matic al puterilor garante, vointa
lo
, .
catre puteril
t" garante, act. ce
a tuturor ,.
eel Dtarl, infap� nu ca o ernanatie a Adu-
narii ad-hoc din I�i, ci a tntre­
gului ropor �o mAn ,de cinci mi­
lioane' , a ,nad ejdii celei din
urma fara de care nu stntem".
ln document se menpona : .,Prin­
cipala voinf1 pe care napunea
romana a emis-o tn unanimitate
tn Adunarile ad-hoc de la I�i
�i Bucure� (este) Unirea... ; con­
vingerea nestramutata care pre­
domina tn tara este ca numai au­
tonomia deplina �i intreaga a
un print strain . . ., numai o putere
legislativa, veritabila. reprezen­
tare a tuturor intereselor nati­
unii, pot asigura existent& a cinci
milioane de romlni, dezvolta
prosperitatea teritoriului lor �i
concilia, in acel�i timp, intere­
sele Europei".
�ucure�tii au reactionat prompt,
pnntr-o adresa catre Aduna­
rea ad-hoc din I�i, document
alcatuit, in mod sernnificativ,
din chiar cuvintele lui Mihail
Kogalniceanu : ,Deputatii mol­
doveni au avut dintli fericirca
de a afirma spunind puteri lor
garante ca avem acel�i inceput,
acele�i legi �i obiceiuri, acelea�i
temeri �i acele�i sperante, ac�­
le�i trebuinte de indestuJat,
acele�i hotare de pazit, acelea�i
dureri in trecut, acela�i viitor de
asigurat �i, tn sfi�it, acee�i mi­
sic de implinit". Pentru a invc­
dera, odata in plus, perfecta
comuniune intre T�i �i Bucu­
re�ti, ambele Adunari hotarasc
elaborarea unui singur memorin
explicativ al reformclor �crute.
Maiestatea Natie
Doleantele expri mate de ro­
mAni prin Adunarile ad-hoc au
fost supuse dezbaterii coufcrin­
tei de Ia Paris a reprezentanti lor
puterilor garante (mai-august
1 858), reuniune incheiata. prin
semnarea Convenpei din august
1 858, care, de�i nu accepta Uni­
rec-, lasa porti u�or intredcschise
realizari i ei de catre romani
prin propriile lor forte. lntre al­
tele, conventia stipula instituirea
a doua adunari elective (Ia�i
�i Bucure�ti} pentru a alcge doi
domui, fara insa sa prevada �i
eventualitatea desemnarii lor
,intr-o singura persoana . " Toc­
Solemn rnai aceasta au realizat romanii,
Mihail afirmindu-�i, peste jocul diplo­
se lor de a se uni intr-un si ngur
:-tat, cu un singur domnitor.
 Adunarea electivl de Ia I�i
s-a deschis Ia 28 decembrie 1858
(dezbateri le propriu-ziSE' au in­
ceput insa trci zile mai tirziu}
·
cu validarea deputaplor. Ope·
rapa a decurs tn respectul de·
plin al regulamentufui, pentru
ca - spunea Dimitrie Scarlat
Miclescu - ,.nu trcbuie sa ji�­
nim Votul eel mare al Unirii".
Mai presus de toate se afla prin­
cipiul ,.eel sftnt al Unirii" �i nu
persoana candidaplor.
Place, consulul Frantei ]a Ja�i.
Victor
bine informat asupra starii de
spirit din principate, ii comunica
toea de Ia 22 decembrie 1858
lui Walewski, ministrul de afa­
ceri straine al �rii sale, ca Adu­
narea clectiva de la I�i va reve­
ni la bazele puse de Adunatilc
ad-hoc, de acord cu mtmtenii,
pentru a proclaina Unirca. Di­
plomatul francez sesiza astfcl
eonvergenta actiunilor unionir
tilor atit din Moldova, cit �
l
din Muntenia, faptul ca depu­
ta ii partidelor naponale, din
ce e doua Adunari electi·,.e erau
insuflepp de acele�i lnalte co­
mandamente ale Unirii. Mihail
Kogilniceanu, deputat de Putna,
lulnd cuvtntul ln a tTeia �e­
dintl a Adunlrii elective mol­
dovene, amintea ea hotlririle
care aveau sa fie luate trebuiau
sa respecte vointa poporului,
Alaie.;tatea Na#e. faptul ca ,noi
sintcm trimi�i de tara sa aparam
demnitatea napei �i a Adunarii".
Pentru atmosfera clevata de res­
ponsabilitate civic! �i patriotism
care prezida Adunarea electiva
�i care elimina ,,ie�irile parti­
zane", neconforme ,.sftntului
principiu", semnificati·,.a este
declarapa facutl tn prima �­
dintJ. a .Adunlrii de catre Grigore
Sturdza, unul dintre candidapi
Ia tron : , Socot, tn sfl�it, ca tre­
buie sa punem patimile de 0
parte � sa deschidem era con-
stitupei prin dreptate �i frlpe".
lntre candidap i cetli la dom­
nie figurau fostul domn Mihai
Stordza �i fiul sau Grigore. Par­
tida naponala refuza tndrepta.­
pt desemnarea acestora, soco­
tindu-i umbre ale ,.perioadei �­
gulamentare", dar- nu se fixase
tnca asupra propriului ei candi­
dat, afirmtnd , cum spunea A.D.
Xenopol, ca ,nu avea alta can­
didatura decit aceea a unei Adu­
nari o�e�i libere �i neatir­
nate".
•
0 candidatura a Parlidei na­
ponale, observa ,.A.D. Xenopol,
se impunea, ,un �m in carne �i
oase �i nu numai o · sinteza
[abstracta] de fericite principii".
Prelungirea indeciziei asupra
desemnarii oondidatului Parti­
dei naponale a condos Ia mul­
tiplicarea aspiran�ilor pentru
candidatura, ceea ce presupunea
riscuri cu totul contrare vointci
�cnerale. Aceasta stare de lu­
cruri a durat Ia I�i pina la 3
ianuarie 1 859. In seara acclei
zile, deputapi Partidei napo­
nalc s-au tntrunit (to numar de
30) la Costache Rolla, care �i
avea locuinta in cladirea actua.­
lului Muzeu de istorie naturala,
mai precis, tn tnclperea alatu­
ratl ,.salii Elefant" (denumire
dupl scheletul aflat tn colecpP).
Dezbaterile au fost aprinse. Mi­
hail Kogalniceanu, furios, a pl­
ra<;it adunarea, ln urma unui
vehement schimb de cuvinte en
marele m�er LascAr Catargiu.
ln jurul orelor 23, Lascar Ro­
setti (dupl alte mlrtorii N. Pi­
soschi), a tncuiat u�. amenin­
�ind ca nu va tngldui nimanui
sa paraseasca sala ptna ce n u
vor cadea co to�ii de acord asu­
pra candidatolui la scaunul dom­
nesc. Rind pe rtnd, Vasile Alcc­
sandri, Costache Negri �i altii
au renuntat la propriile candida­
tori, pe care nici nu le doreau �i
care le fusesera atribuite de
onioni� tn intentia de a con­
tracara alcgerea Sturdze�lor.
In unanimitate, candidat al Par­
tidei na�iouale a fost propos
1\1.1. Cuza. ln chiar acee�i
.noapte, Alexandru Beldiman a
fost trimis la Mihail Kogalniceanu
pentru semnarea procesului-ver­
bal. Ira trezit din somn, i-a
prezentat hirtia, acoperind tnsa
cu mina numele alesului. ,.Cine
este, Mihai Sturdza 'f', 1-a lntre­
bat Kogalniceanu Alexandru
Beldiman : ,Nu". Kogdlniceanu:
, Grigore Sturd1.a ?" Beldiman :
,Nu" Koglllniceanu : ,.Atunci
·
da-mi sa iscalesc I"
Din nou s-a manifestat, �a­
dar, principiul unionist, mai pre­
sus de persoana, Mibail Kogal­
niceanu figurind �i cl printre can­
didati.
lzbinda deplina
Candidatul Partidei nationale
fiind desemnat, se putea trece
la votare in Adunarea clectiva.
eue IDtnparl ID elae ,......,. ·
•uUtatea t1 oaretuea po,ona­
taJ, epte a o manlfM&a lamU...
Es&e Tre.... aloe•, oa tJ
aa11a romb& d rN.Ioe MID·
dardal llDJt.i1fl ..... II&IHanlal
mirllllU t1 TJtejJel Cnoa&e a
piri.Dtoor, IU....,.a . l lal IIJr­
oea. f$&efaa tl IIJlaaJ, nbadar­
dal •e YJat& tl miD&aln".
Tol aJel apare poemal tn
p rozlal JaJ AJ. Bu.ao Clntarca
Rom4nlci, lmll de JaltJre tJ
lncredere to YIJ&otal IWIIIDOI
aJ patrJeJ anJ&e. Ia Manltcst
cUre poporul rom4o, pulloa&.
de uemeaea,
Rom!nlel
Ia
vlltoare.
p�IDJJe ..
oJUIIl:
,.Nielo4at.i toenderea to viJ&o-
:
rlll RomAilJeJ, 1IQ man t1
aedeepir1Jt.i, •• a letJl dfll Cl
Jll)llla llOURI. Nlelodail dea• I
ulrea •• .,.. n ploatal Ia ..
oan Tom oidea. Da&ertlle •
ean le anm eARe pa&rle ••
lbll lllol r.pUal1e. " .. Ul
•
1851
A.L Papla·llarlaa polld
Ia VJeaa prl•lll nl.. dla
l•erana lstorla romAnllor din
Dacia Superioarl (IDIIta.an
• la&ol'lel Traa.ailftDJel .. Ia
dad ,... Ia 1848,.
IIAI·It1NIE. Apare, Ia Pa·
rb, ta •••• a...n. nYil1a
J'unlmea romlnl. •�W•• de
...... .... lllOJ&ead peatn
,,ll..,.ll....ta t�1-area tat.·
ror remb.llor". ll a..irlll i
al nvJdel .... paltUea& ..._
eanul roftK •e lf. Bileeaea
Ia banebe&al oqanjaa& de
fnul&atU exJiafl n prlleJul
lmpllalrU a &rei Dill de Ia
nnlatta traaslan l'f i din lfH'jz
.,ZIU lie (I} 16 mal (18d]
rimtlle frwtmeui tl laml·
DMel, neaUui tl euat.i 4111e
orloe exee� tl wrepli. DatJ-ml
r
YOie, oeil DJ, a taohJna Ia
aeeut.i : Ia oan pop oral
rom•n, ....., Ia BlaJ, In
Qmpal Llhrt.if&J, Hrlp: eNol
nem d ae llD.Im ea 'farata" •
Rldlcarea Transllvanlel ae
la&lhJanl. apelal apln& lo
aea ntl paWJoatM t1 adreut
I'OBI&allor ..ll aoeutl. pro­
Tbaele ea '-._rlleJal aeeleJa,J
anJYenlrl: �P RaJUIIftllJ,
tl.nal tl Jalllmel Soopal YN­
tna a rea man, allferlatele
voaeve tJ mal marl- PrlmJfl,
Ur talatirJle llllOf fra1J pentra
a tnl.a anJ..enan a rJdJeiriJ
voutn ; t1 d ae �itlm e•
&o111 a aerba peste paJJil (&Imp)
o sJ t1 mal fnlmoaai: ZJua
U.llirl(.
&uta.ror rom•ano.r".
17 IUNIE. Dla jamaluJ lui
C.A. RoleW: ,.Prtn tirlmJterea
lui DamJtra BriUanu Ia Lon·
dra, Jebullrl.m a llltra tl llOI
fa oollll&etal demoeratle earo­
peaa tl Ut.izt eomJ&etul a
pablloat ua mall.lfen c&tre
rom&lll. Nol IDal J-am prim!$
de Jeri t1 (In) cl&en ore Bri·
Uallu loll mal alee llh&l a
lll&ra Ia Presse, Ia Bv6o�mt'n:.
tl Ia Sl6cle tJ National ''
aatrel alt.irJ maaUMtal ra
re,roclu ID e Jama le".
NOJEMBRIE. La Parll a·
pan nYII&a Republica romtni
13
 -
(nr. 2 ae va tlplrl fn 1868
Ia Br11nllea). In prlmlll Dll·
mlr, I.e. 'Brltlanu publici
artlcoluJ Republica rom1nl :
,Volm ca rom&nul el. albA
n pavle lndependen$1 tl 11-
berl; o patrle cu zeee m llloane
de rom&nl, care ll albl totl
aeeleatl drepturl tl a�leql
datorU Volm ea lleeare al
..•
fie a*iptn pe roadele muncll
sale, firl a putea el-l Ia
mlear an pal trtntorll ome­
nlriJ... Volm ea Rominla
al fie tn solldarltate cu ccle­
lalte popoare ee vor tlnde eel
putJn epre drep&ate, eolldarl­
&ate tl frltle"'.
= 1862
GO
..
In ennui anulul, Theodor
I
Aman plcteazl Cca din urmli
eft noapto a lui Mihal Viteazul.
� vlbrantA e'•ocare a flurltorulul
GO prlmel unlrl poiJtlce a rom&­
nJior ; Ia Vlena so tlpilref�
.. volumul 2 al lucrlrll lui AJ.
t
Paplu·llarlan Istorla romanl­
lor din Dacia Supcrloarli
(ampli prezentare a revolu­ . nul sau �i apropiiridu-se de birou.
�lel din 1848), Jar Ia lql,
V. Alecaandrl publici Poczli
populare ale rom!nllor
18iiG vol11mul esU! tradua tn
rranoe:r.A tl, preratat
UbloloJ).
Eate dat publlcltltll Apelul
Comltdului Na�lonat al RomA­
n lei clitro tra�U nostri osla$1
din Austria: ,Ae�aetl tarA
[TramUvanla) toz�strati
ou
tier, arami, plumb, &f'lflnt
"lu, san, ar,::olnt tl aur este
tara romlnulul care, unltl
cu celelalte surorl ale eJ...
va II tara tntreagl ce ee nu·
mefte Romlnla, pentru eare
trebule el trilm, sl munclm
fl sl ne batem, clol numal tn
11tnul el vom pntea fl tarl,
slobozl �· rorlolll"'.
1853
In rnlsta R<'Publica ro­
mAnll apare artleolul aemnat
de I.e. Brltlanu, lntltulat
Na�ionalltat<'a : ,Aducotl-v-a­
mlnte cl autlelul Rominlel
nu ae poate manlfeata deott
In unltatea naflonali; ol
pe oft vom fl truncblatl tn
bucltl. looul na1Jel noastre
va fl �ol fn borul eel mare al
omenlrel, tl omenlrea v•
aurerl, tl nol vom auterl fl
mal tare".
9 MAl. Poarta respln�e
eererlle tarulul Ruslel de a I se
reounoa,te prote otoralul aau·
pra or e$tln llor ortodoctl dJn
lmperlul otoman, rapt ce
l
duce Ia ruperea rela lllor dl·
plomatlce dlntre oe e doul
JmperU.
21 IUNIE. Flrl deolaraUe
de rlzbol tmpotrlva Pof1ll,
trupele �rlete tree Prutul tl
In luna re urmltoare ooupl
Moldova tl Muntenla.
29 IUNIE. NellnJ7Ute de
evola"" eTenlmeDtelor, oereu·
14
La 4 iaouarie, aceasta a adoptat
lnstrtu!iile pentru. alegerea dvm­
lltdui. !otre acestea, la punc­
••
tul noua, era prevazut �i mod ul
in care urma sa se faca votarea:
.,Votul pentru alegerea. domnu­
lui se va face public �i anume in
urmatorul mod. tn mijlocul sa­
lei va fi �ezat un birou provi­
zoriu, in capul caruia se pune
pre�edintele sau, in lipsa, u n
vicepre�edinte, doi secretari �i
patru scrutatori tra�i in sorti din
intregul numar al deputatilor.
Pc biron vor fi de mai inainte
pre�atite tablouri cu dcosebite
rubrici, spre a sc inscrie in ele
numelc candidatilor ce vor avea
voturi. Deputatii se vor tinea la
locurile lor respective, pina cind,
prin apel nominal, dupa ordi­
nul alfabetic, unul dupa altul
va fi chemat de catre unul din
secretari. Deputatul chemat,
sculindu-se atunci de pe scau­
va costi to glas mare : •votez �i
(tn subscriu pentru... (cutareh. Dupa
ce va subscrie numele candidatu-
de A.
1 u i sau in ru brica rcspectiva,
dcputa.tul se va intoarce la locul
sau �i va fi inlocuit prin depu­
tatul ce ormeaza in apelul no­
minal".
Lucrarile Adunarii elective a
.•.
.Moldovei din 5 ianharie 1859 au
inceput prin citirea de catre
deputatul Constantin Hurmuza­
ki a unei a.drese-proiect de mul­
tnmire catre puterile garantc tn
care Aduna.rea. t�i exprima re­
gretul . ca acestea n-au acceptat
Unirea care ,a. fost, este �i va fi
dorinta cea mai vie, cea mai
aprinsa, cea ma.i generala a na­
tiunii romane".
S-a trecut apoi la votare.
,.Dupa savtr�irea votarii - se
spune in procesul-verbal al Adu­
narii scrutatorii, numarind
voturile, au gasit unanimitatca
de 48 voturi pentru dl. colonel
A lec:u Cuza, abpnindu-se numa.i
ct-lui de a vota, conform artico­
lului 1 2 din instructiile alcgerii".
Vizibil marcat de cmotic, noul
domnitor al Moldovei a urcat
la tribuna pentru a depune ju­
dtmtntul, angajindn-se ,,in fata
1=!rii mele ca voi pazi cu sfintenie
drepturile �i interesele patriei,
ca voi fi credincios constitutiei
tn textul �i in spiritul ei, ca in
toata domnia mea voi privighea
la respectarea. legilor pentru
toti �i in toate, uitind toata pri­
gonire<l. �i toata ura, iubind deo­
potriva pe eel-teo rn-a iubit �i pe
eel ce m-a urit, neavind dina.in-
tea. ochilor mei decit binele �i
fericirea natiei rom!ne". Dom­
nitorul se situa deci deasupra
partidelor, avind in vedere ,bi­
nele �i fericirea" nu numai a
moldovenilor, ci a ,.nafiei ro­
m!ne" to tntregul ei. In citeva
propozifiuni, Al.I. Cuza formu­
lase programul �i strategia .,noii
ere" care se deschidea, odata. cu
votul Adunarii elective.
I-a raspuns Mibail Kogalni­
ceanu. to cuvinte antologice,
acesta a definit momentul in
toata maretia �i· semnificatia sa
istorica: .,Prin toaltarea Ta pe
tronul lui Stefan eel Mare, s-a
inaltat insa�i napona.litatea ro­
mana... Alegindu-te pe tine domn
in tara noastra, am voit sa ara­
tam lumii ceea ce toata tara
dore�te: la legi noi om nou . . N u
.
uita ca daca cincizeci de deputa.ti
te-au ales domn, insa ai sa dom­
n�ti peste doua milioane de oa­
meni! Fa dar ca. domnia Ta sa
fie cu totul de pace �i dreptate. . .
Fii simplu, Maria Ta, fii bun,
fii domn cetatean; urechea sa
fie pururea deschisa la adevar
�i inchisa la minciuna �i la lin­
gu�ire".
Rezultatul votului a fost in­
timpinat cu un entuziasm pe
care I�ii nu-l mai traisera. Eco­
ul a strabatut tinuturile Moldo­
vei, a trecut Milcovul �i Carpa­
tii. Poporul roman i�i striga
bucuria �i speranta. Evocind
maretia momentului pe carc-l
traiau locuitorii I�ilor �i, odata
cu ei, ai tntre gii tari, N. Gane
nota: ,ToaHi. lumea pUngea in
tribune... Afara vazduhul clo­
cotea de sunetul clopotelor tu­
turor bisericilor din or� �i de
bubuitul a 101 lovituri de tun''.
!n curtea Palatului �i tmpreju­
rimi, ,o mare de oameni" �tep­
ta nerabda.toare sa afle alesul.
Un porumbel alb s-a �ezat pe
frontonul edificiului; se ridica., de­
scria citeva cercuri �i se re�eza.
,Venise porumbelul - va spu­
ne A.D. Xenopol - sa aducl ro­
m!nilor �tirea ca se apropiase
[raJ de limanu1 mintuirii".
Manifestarile de entuziasm �i
bucurie ale maselor populare
au continuat �i in zilele urma­
toare : ,Trei zile, iata, de-a rin­
dul �i manifesta.rile n u se sftr­
�esc. $i ce !hsea.mna mulpmea
asta de lume �i strigarile aceste
entuziaste ? Ele sint simtlmtn­
tul unanim care transporta tara
in zile de bucurie, in zilele de
(Continuare in p. 30)

I
DAN BERINDEI
tn Bucure�, lucd.rile Ad u­
narii ad-hoc tncepute tn octom­
brie 1857 demonstrasera, ca �i
la I�, tntregii Europe voin�a,
patriotismul �i energia na�iunii
romlne. ,Un om fara patrie
este un copil fara mama - spu­
sese deputatul Grigore Ioranu
la 9 octombrie 1857 - nu-i auzim
declt strigatul disper�rii sale ...
Tractatul de la Paris [din 1856]
ne-a deschis calea cea mult tn­
chisa - subliniase el - , calea pro­
gresului � a civiliz!rii. Tracta­
tul de la Paris a lasat loc liber
drepturilor Romlniei, ca sa se
arate tn lumina european!..."
Prin unanimitatea voturilor, pro­
gramul unionist al Partidei na­
tionale fusese, !n acea zi, adop­
tat. tn fa�a lumii, la Bucure�ti
•
1859
•
•
1anuar1e
- ca �i Ja Ia� cu doua zile mai
tnainte - reprezentanpi romAni­
lor afirmasera hotartrea lor ire­
versibila de a fauri statui lor
nafional, de a tnlatura nefire�­
tile �i artificialele hotare dintre
cele doua tari ale lor �i de a crea
statul-nucleu !n jurul caruia aveau
sa se strtnga mai apoi, tn etapa
istorica urmatoare, toate pro­
vinciile romlne�i, tntreaga na­
fiune, stat care urma sa fie tot­
odata tnzestrat cu structuri mo­
derne. La rtnd ul lor, reprezen­
tanpi maselor tarane�, depu­
tatii tarani, f�i expri masera do­
rinta ,de a se realiza", a;;a cum
scriau tn jalba din 7 decembrie
1857 adresata Adunarii ad-hoc,
,unire a � fericirea ob�easca a
tutulor starilor de rum.Ani", ad.-
rUe JOUtlce rom&DetU !Deep
o Tie acU'fH&-. dJplomatJo A,
IDoerelnd ai Jmpuni roblema r
prlllol)a-.Jor a&entfe oabme­
-.lor europene: ,Frate -
aerie D. Briduu 4111 Man·
eheaer JuJ Gh. Magheru Ia
Vlena -, piDi Ta Telll Tremea
ca ., ID�I TJ-.aza·
prom& de trumom·t nome
r
table,
tl cle pu-.rea pavlotlsmulut
du.ml� e tJ fi ea pentru ro·
mAnU care 1e bDpreJoari ai
no IJe decU o al.quri Idee,
un aJ.Drur atrlgit: emancl­
patle 41 unitatea RomAnlei".
21 SEPTEMBBIE. SpriJI·
nitA ADgUa fl Franta,
de
Poarta adreaeui un ultima·
tum Rllllel farlate, eerlndu·l
evaouarea prlncJpr.-.lor.
4 OcrOMBRIE. Ja urma
reruuluJ eabtnetu.lul tarts& de
a·tJ retnge tropele ciJn prln·
olpatele rom&De, Poarta de- lilA
clari rbbol Bualel. lneepe •
RizbohaJ Crlmeel (181S8-1868) ..
dedlfurat, .bllflal, IDtre Buala, U)
tl Tu.reJa, oil'eJa, ulhrJor, J ae
;:�-::. =:.�L 1
A.Dilla fl 1111
In e1lmll lunJJ oetombrle, •
Barba. $UrMI tJ GrJrore A les. Ul
Gb.lca, domllltorU Muntealel .,..
tl MoldoTel, ae retra�r Ia .,
Vleaa; ae JnstJtuJe reglmul
de oeupatte, baroaul rue, �enf'­
ratuJ Alekaandr Inaovlel Bud·
berr, lttn• numu pr•·sedlnte
al oetrmulrU peo&ru ambele
prlnel pate.
In eontextul polltlco-dlplo.
matte pPOvoeat de rlzbol,
lorfele polltlee p rogretlate ro­
mlaettl, aUt oele dla tarl, t"ft
tl oele afJate In em�tle,
deaflfoari o ampli aotbltate
pentru a tmpune Wl nou atat-ut
ln tenaa1 1onal peo&ru prloel·
f
pate. fa IDHD la de a ObJIDe
I
eoneunul mar lor puterJ, tn•
deoaebl al AnrlleJ tl Fran�l.
fruata,JI poUtlel romlal pre­
oonlaeazl, blzulndu-se pe
a&area de aplrlt nvolapoaari
oe dom-..&18 hl prluolpat.e,
orearea uael htfl tlllJ de voiUD•
U.rl ro•l•• aub comucla re­
aeraluJul 6h. Marbena,- care,
allturl de arma-.Je Pof111 tl
ale aUatoor ail, ai part.Jol pe Ia
aotlunJie de eUINrare a prba·
elpa-.Jor.
18M
IANUA.lliE. l.aoeplad lnei
tJa deeembrle 1861, ta Oheala
H deela atead o m._ca� fl·
ladrep&a&& tmpotFtva
ria
e aao&
aauprlrll aeei
de ooupat)e
:::..J:.
: l'!r
lmuJul
Ja lrun·
tea ml9drl1 " afli NIJu
Marberu (nepotal renerahalul)
tl Ob. Sourtuleaou (loa& re­
presenU.a& al tiranUor to Co­
mtala proJ�JU Ia 1848).
6 IA.NUAJUE. Dupi ce
&reese Duirea tl ' aJQDI'e Ia
Calafa&, Nltu Maperu aerie
paeral ulul M-.taeru ana& Ia
Vlena: ,.Ea lbat aiel eu rra&ele
J. FW�u, I oraaa tl Ape­
JoDie. In ae'IU't Ump aperim
ai ne laoem Joe ou aa�la ID
mtni a fi&nlnde tn &oa&i
Bo•lala. Plea& IDai oi d·&a
••
15

D•al n11U pi:Dl M1lll1 ea al.-tf
rormeal Jegtonul [legl1l.llea)
d·tale... AI eeula tara tl al
fat'e pe rom&nl 16 ae lrucure
odatl de dreptW'Jitt lor... Vlno,
bunul meu plrlnte! Patrla
te cbeaml, frafll te a$te&pt6•.•"'
Cet� cle � nl, drora II ae
allturl gr eerl dln loeall•
tltUe aproplate, &.ree Ia Vldln
' ' eer tntoar"rea tn "' ' a
rroutafllor pafoptlttl atlatJ In
6XJJ.
MARTIE. Prlmlnd un pa­
faport eiJbora� de amba.a·
dorul tore Ia Vlena, generalul
Ma.gberu vine Ia Con.stautl·
nopol, tneerctnd rormarea
unel leghml de Tohmtarl ro­
mAn!. AMnlJ Ia evenlmentele
de Ia Do.Dlre, emtgrantiJ ro­
mlnJ se eoneenuuzl to Tur­
cla, te maloI drept al Dunlrlf.
M�bero tl eellaltl rruntql
rominl aollcltl aot�rlt•ttJor
otomane on flrman prln care
sl ae aprobe crearea leglunJI
de voluntart, al ae permlt6
tntoareerea tn �ri a rrun&a­
,nor pqoptfttl '' unlrea eelor
doul prinelpate.
16 $1 lG MARTIE. Fran1&
•• A.n«lJa declari rizbol Rulel
Jarlate.
24 MARTIE. N. QoJeacu
dtre v lrul alu AJ. G. Goleaeo
(Ariplll) : .,A.el (Ia Co.oatan&l·
aopol) am sll" pe M'a«buu
eare ml·ao �•• t'l flrmaau
pentna reeo.DO&f�rea dreptu­
·
rllor noastre... -pe$te utinr
tlmp va lefl... Artlcolu "I
dlntll al acestul flrman &de
unlrea .Moldo-Valablel " ..•
APRILIE. lncepe retTage•
rea trupelor •rtste din prtnel•
pate, operatlune fnebelatl Ia
lfllo$1tul lunJI aeptembrle. Ot'U•
patla mtlltan rusl eate tnlo­
coitl ca a�a a trupelor
otomane tl apol auatrlac:e,
conform connopel de la
RolaclltOy, tnchela.. Ia I
hmle tntre Turcla Jl Audrla.
ln aeblmbul neuwalltlUI �&le
In rlzbolul CrJmeel, Austria
cere tmpledJearea ronolrlf ...
�iunU de �oban&art romiDI,
temlodo·ae de eeoul aeenel
acUunl tn rfndul romlnllo�
diD Imperlul bablltarrte.
10 APBILIE. Gb .M�bma
•
adreseau· o serlsoare ambasa­
dorulul brltanJe Ia Coos&an·
tloopoJ, Jordul S1ratrord de
Redelltte, proteaUDd tmpo&l'ln
-polltJcll Imperlulul babsburgle,
care bnpleilel pe toate eliJe
erearea l�unll rombe. Serl­
aoarea eate tnso1Jtl de 1lll
memoria prlvlnd dolean�le
romlDJ.Ior. La punetul 1 JPe­
JPOrlul "re: ,llnJrea celor
doul prlnelpa&e moldo-valabe
eo 'Mneflelul dreptulul lor Ia
autono� tJ aub ua ·�
prlnelpe".
I IUNI.E. C.A. RoaetU aerie
lui I.C. BriUano el In eluda
ln&e"en�Uor luJ Magberu pe
lfDKl aJPbasadorU lrancez tl
brl&aule, preeum tl pe Ungi
dlverf] demnl&arl &nrcl, aeeata
nu reqe'te al ••ttnl firma­
nul de analare a e:dlulul r.,u­
lor fra.D&afJ de Ia 1�8,1 per­
ma.luea de a ena �e�r�uea.
Fttwan1ll care le�e tn dlrtK
n num� pe Ma«lliena ,pafl
ea 60 GOO lei •• lUi tl ee­
mandant oiYII tl mau&u a l
16
ttndu-se ,,gata a Jertti once in­
teres... pentru pastrarea cu tn­
tregime a sfintelor drepturi stra­
mo� � ale tarii noastre a tutu­
lor' . Natiunea, prin reprezen­
tantii ei, exprimase atunci, tn
1857, simtAmintele ei de daruire
catre RomAnia ce trebuia sa fie.
Puterile garante dezbatusera,
ln vara anului 1858, problema
viitoru1ui celor doua principate,
avlnd tn fa� attt hotaririle Adu­
Hfirilor ad-hoc, ctt � tncheie­
rile Com.isiei de informare pe
care ele o tnsarcinasera a ce�­
ceta � analiza la fa� locului pro­
blemele ce se puneau tn legatura
cu reorganizarea viep.i social­
politice a romAnilor.
Censul electoral stabilit tntr-o
anexa a Convenpei de Ia Paris
din 1858 era extrem de restric­
tiv. Puterile nu tncredin�asera
poporului roman alegerea noilor
domnitori, ci doar reprezentan­
tilor unor mici paturi privilegi­
ate. Dar, cu toate acestea, ma­
rele entuziasm al anului 1857
nu pierise. Natiunea se considera
mobilizata in ansamblul ei. tn
preajma celor ctteva mii de ale­
gatori, napunea a fost prezenta,
vigilenta � sta.ruitoare, prezenta,
chiar �i atunci ctnd un statut
electoral limitativ cautase a 0
tnlatura. Cei cu drept de vot,
atunci cind n-au reprezentat po­
zipile progresului, au fost supu�i
necontenit presiunii publice, au
fost constrtn� sa ?na seama de
dorinta ardenta a napunii. S-a
mai adaugat Ia aceasta � fa�tul
ca ·tn problema fundamentala a
unirii, de fapt, nu existau diver­
gen� tntre rom!ni, lucru pe
care-1 demonstrasera din plin
lucrarile Adunarilor ad-hoc. ln
Muntenia to�i erau slujitorii
ideii unirii ; divergentele se con­
statau doar tn privin� cailor
ce trebuiau urmate tn procesul
de constituire a noului stat � tn
ceea ce privea candida?! la dom­
nie. Progresi�i. reprezentati de
Partida naponala, �i conserva­
tori se tnfruntau tn privi.nta di­
mensiunilof- procesului de tnno­
ire, a md.surii tn care statul avea
sa fie, in continuare, tn mtinile
unei clase privilegiate san ale
unui eva.ntai mai larg de forte
social-politice corespunzatoare sta­
tului modern.
Pregatiri febrile·
Soctetatea JO}DAneasca traia
febril momenfile decisive prin
care ea trecea. lntreaga nape
\
vibra ca un singur om. t.auza
Unirii era departe de a fi pier­
duta., lngtopata tn deciziile am­
bigue ale unor mari puteri. Ea
era vie tn inimile romAnilor; tn
mintea majoritatii acestora pro­
gramul tnnoitor constituia, de ase­
menea, un obiectiv ferm. ,Scumpi
ne stnt parin?I, scumpi frap.i,
scumpi copiii noFi, rudeniile
� prietenii - scria un colabo­
rator ocazional al gazetei I?o­
mdnul, la 25 septembrie 1858 - .
dar mai scumpa dectt toate ne
este patria ; a venit timpul ca sa
ie�m � noi, romAnii, din amor­
pr ea din care am ltncezit. Ri­
dica-ti dar, romane, iruntea umi­
lita �i cata , mindru in sus ... "
lntre Partida nationala din
Moldova � cea din V alahia lega­
turile s-au intensificat. 0 suc­
cesiune de vizite, sGrisori �i te­
legrame a asigurat, ptna la 24
ianuarie 1859, contactul netn­
trerupt al celor doua �ri � a
stimulat sim�amintele unioniste
ale poporului, tntrepnute, de ase­
menea, printr-o susp.nuta �i ·netn­
trerupta campanie a presei tna­
intate din principatele romAne.
Ctnd la 5 ianuarie a fost ales
la Ia� colonelul Alexandru loan
Cuza ca domn al Moldovei, ace­
ta caruia Kogalniceanu i-a cerut
tn acee� zi cu tnsufletire pa­
triotica sa fie ,omul epoui",
entuziasmul stlrnit la sud de
Milcov n-a fost cu nimic mai pre­
jos nestavilitei bucurii a moldove­
nilor. Alegatorii din Foc�nii
Munteniei au telegrafiat I a Ia�i :
, Glorie voua, fratiJor de peste
Milcov I Traiasca RomAnia unita !"
Erau cuvinte prevestitoare �i,
mai tnainte de toate, dezvalui­
toare ale sim�mintelor unei tn­
tregi napuni.
Alegerile pentru Adunarea elec­
�iva din Muntenia, care trebuia
sa desemneze pe noul dom.n, au
fost patronate de 0 caimacamie
interimara tn majoritatea ei reac­
ponara. Scrutinul s-a desfa�rat
tntre 8 � 12 ianuarie, dar majo­
ritatea nu a putut fi asigurata,
tn conditiiJe existente, Partidei
naponale, ci conservatorilor, sus­
tmatori ai unuia sau altuia din­
tre fo�tii domni - Gheorghe Bi­
bescu sau Barbu $tirbei. Poporul
era tnsa departe de a fi capi­
tulat; mai mult ca orictnd el era
hotartt sa-�i tmplineasca obiec­
tivele � se arata activ � dornic
de acpune. Alegerile se tncheia­
sera, dar nu � batalia politica
pentru desemnarea noului dom­
nitor muntean. Bibescu � $tir­
bei nu. erau adversari ai ideii
 ..
unirii, mai ales daca ar fi putut
s-o realizeze in propriul lor folos,
dar alegerea unuia dintre ei ar
fi insemnat realizarea unei uniri
trunchiate, lipsite de va1en�le
progresului, ceea ce majoritatea
nati unii n u putea accepta.
Trecerea deputapei trimise de
noul domnitor al Moldovei la
Constantinopol pentru a-i ob-­
tine investitura a provocat o
puternica reactie patriotica tn
Bucure� �i a dat ocazie unor
manifestari semnificative. Celor
trei delegati moldoveni (printre
ei era �i Costache Negri) li s-a
oferit un bancbet, cu care oca­
zie mai multe dintre toasturi
au fost tncbinate unirii principa­
telor. Relatlnd desf�rarea aces­
tui banchet, Rom4ntd din 17 ia­
nuarie scria : ,.Ne este peste pu­
tinta a da cititorilor no�i o
idee despre sincera � fnimoasa
veselie ce domnea tn toate ini­
mile � pe toate fetele : tot ce
putem zice este ca am fi dorit sa
fi fost [de) fata agentii acelor
puteri cari au aratat ca se tn­
doiesc despre dorinta principa­
•
telor de a se contopi unul intr-al­
tul ; caci ar fi avut ieri dovada
cea. mai pipaita ca nici 0 putere
omeneasca nu va mai putea,
tn viitor, desparf.i", ceea ce e
,.unit pentru eternitate". La fi­
ne Je banchetului, toti aveau ,.la­
cdimile tn ochi � ... credinta in
inima". La rindul lor, cei trei
dekgati moldoveni ii raportau
h'i Cuza: ,Jntr-un cuvint, am
kst copJe�iti fara intrerupere cu
C' noruri, cu atentii, cu prietenie
�i entuziasm pentru ceea ee se
tntlmplase in Moldova".
ln aceasta atmosfera, este sigur
�a. ideea dublei alegeri trebuie
sa fi cunoscut o circuJape inten­
sificata. Dimitrie Bolintineanu
sustine cbiar - este drept mulp
ani mai tltziu - ca delegapa
moldoveana trimisa la Constan­
tinopol avusese � misiunea de
,a trece prin Bucure�i �i a scru­
ta ideea daca este putinta a veni
la unirea tarilor, eel putin prin
alegerea do,mnului Moldovei [ca.]
doml'\ al Tirii RomAn�ti". El mai
adauga � ,.Aceasta ide e mugura
deja tn toate inimile romanilor cip
nu purtau livreaua unui cap de
fractiuni �i cip ei tn�i� nu visa­
sera a se urea pe tronul �ei".
Dubla ale gere nu era totn�i tn
acele zile decit una din variante ;
multi mai persista.u tn gtndul de
a ,.forta" evenimentele, de a tn­
truni Adunarile elective din cele
doua �Ari � de a. cbema printul
strain preconizat tn programul
\
Adunarilor ad-hoc din 1857, so­ JromAnlel MlcJ 1 Oltenlel), Nte I
un cuvtnt deapre dl'epturUe
lutie care, in,.imprejurarile date, noastre... Magheru Je zlee ci
ar fi putut Ji�osebit de primej­ el nu poate prlml nlcJ leafl,
dioasa, provocind o ·lnterventie n let tttlul de pafl tl eA Tu.rcla
trebule ., rael pomenh'e ,.
a imperiilor limitrofe. de d.repturUe romlnllor".
Oricum, daca la I�i cucerirea
majorita.tii ma.ndatelor de de­ 2 DECEMBRIE. La VJena
este semnM un tratat de
putati de catre reprezentantii aUanfA anglo-franeo-au.strlac
Partidei nationale inlesnise iz­ tmpotrlva Rusle1. Prlntle "ltele
binda acesteia � impunerea can­ tratatul prevede obllgatta Aua·
didatului pe care ea n desemnase, trlel de a apln prlnelpatele
l oeupate de trup�le sale tnel
Ia. Bucure�. datoriti majoritatii din aprllle) tmpotdva u.net
conservatoare a Adunarii elec­ eventuate Jnvazll tarlste : se
tive, situaf.ia se prezenta intr-un hotlr�te erearea unel eomlslf
complUl tUn .reprezentanU al
mod evident mai complicat. Ape­ .A:ngUef. Frantel. Austrl�J !JI
lui la sprijinul direct al maselor 'l'u_reJel pentr'u a dleeuta pro�
prlvlnd sJtua11a 1\fol­
s-a impus in consecin� Parti­ blemele dovel tl a MuntenJel etf:.
dei naponale � mai ales grupirii
radicale - elementul eel mai di­
namic din cadrul acestei coalitii
patriotice. Presiunea populara 1855
exercitata asupra deputa�ilor con­
servatori urma sa duca Ja o ristur­ La Pat1a apare eunoseuta
nare a situapei politice in favoa­ Juerare a JuJ Elias Regnault
rea minoritatii inaintate patrunsa Jl1stoire politique et sociale
des Principaut� danublennes t
in Adunare. Prin ,.tribuni", ti­ (tradUJi In 1856 In Umba
neri patrioti care cutreierau ora­ romhl Ia 1&$1), prima expu- a
�ul pentru a ridica masele, s-a nere slatemaUzaii airlhli a ..
luptelor reYolu�onare dJn cele
trecut la o intensa propaganda, 'rei *irl remlne, luerare uU· Cl•
dusa tndeosebi tn cuprinsul Ca­ lizati tJ de K. Marx.
..
pitalei, · d ar care apoi a fost ex­
tinsa �i in regiunile rurale din aandr! 1 IANUARIE. VuDe AJe(:­ a
tncepe el e4Jteze Ia �
apropierea ora�ului Bucure�i. l&fl nvlsta Jstorlt:A. tWntlfJel
Unuf dintre ace�i ,.tribuni" a tt ll&.erari ltomanta llterara. �
a elrel a parttJe tneetead Ia
fost Nicolae Orasanu, remarcabil I deeembrie aeelat l an; tntre
Iuptator, om de condei �i bun altele, tn paglnUe
I
revlatel
cunoscator al Bucure�ilor, care apare o varfantl a Ct nt�U
Colaboratorl:
ne-a Iasat o vie descriere a celor Negri, C. Negru&Zl, Gb. SJoC.
RomAniei,
n,
petrecute in acele zile. .,Intr-a­ C. StamatJ, AI. Donlol, Gr.
eel aJ un memorabil - poves­ Alexandrescu, l), Bolln,lnea·
nu, 9. Cre�uu, AJ.I. Odo­
te�e el - dupa ce strabatui o beacllt AI. Buuo.
mare parte a uli�lor � a maha.­
lalelor (alp juni faceau tot ca 21 IANU.ABIE. Apare Ia
mine, printr-alte parti), dupa ce Ja11 (plnl In JuUe 186t) Follc­
Zim brulu l, supUmen'
intrai succesiv tn mai multe pra­ tonuJ
llt.erar al zJaruluJ Zlmbrul.
valii de negutatori, tn case de Gaze&& lfl pu.ne pagtntle In
cunoscup. tn tutungerii, tn ba­ aJuJba ldealulul u.nJon.IIS, pu­
cinii, tn ctrciumi chiar ... , dupa blletnd poezll, prod, artJeoJe
poUtlee MDUl&te de T. Co­
ce facui o curs! prin mahalaua dnleu, Gb. Slon, A.N. Serf·
vestita a tabacilor... , tntinztnd baa# N. Vol.noT, C.D. Arl·
propaganda tn contra guvernului, eeeeu, $" Slblea•u.
ma tnturnai obosit acasa". Efec­ 8 MARTIE. 8e d.-ehW Ia
tele intensei propagande n-au Vlena luerirtle 1111el eonfe­
tnttrziat. Zeci de mii de Ora¥Di J'ln•• JnteruatJonale reunJnd
reprezen&antl a l AJ�SIIel, Fran·
� mii de 't!rani s-au strtns in tel, Turelel tl Autrlel cu mJ•
jurul Adunarii elective tn ziua aJunea de a cliJcuta TIJtoarea
de 22 ianuarie. ,,Cu toata aspri­ orgaulzare a Moldovel tl Va­
mea guvernului - scria un mar­ lalll l el; clive,entele de pozJtU
due Ia ••rea re1Ullunll.
tor' ocular, referindu-se la masu­
rile represive ale caimacamiei 1 OCl'OMBRIE. Apare la
interimare -- locuitorii sateni, in l&fl, nb eonllucerea Jut M.
mici cete, se strecor � vin tn Ca­ KorllnJceanu, ztarul 1UlloDJI1
pita la, se vorbe�e ca au sa vie Steaua Dunlrll (pln.l tn 11
de prin toate judetele, sa ceara aeptembrfe 1866; reapare lntre
de la Adunare ca sa aleag! pe Go- 1 nolembrle 1868 t1 6 noJem·
lescu domn [candidatul radicali­ brle 18e0 ; de Ia 4 decembrle
lor ptna tn seara zilei de 23 ia­ 1861 pld Ia 1 mal 1868 ae
Uplrefte In llm'ba Jraaeezl
nuarie], caci le-a intrat in inima Ia BruxeUea, cu tidal L'gtoll<­
·
ci, de nu � va face el (domn), du Danube).
1 '7
 1866
18 J.ANUARJE. Stcaua Du­
nlrli pabiW un artlclol de
$tefan SOI'una, diD eare
spleallll : ,.Un.lfta Pr..dpate­
ler tnv-aft't'lr ea. dorlata
aeampl a Deelral I"'ODAD, ••
&oU r:iiPIIH ea maljamlre Ia
apetal ee II ae faM .. lratu
.. dlaeele de MlleeY. 8l
apel'la ..r fa realbaf'M. •eM­
tel •erfa1e fru.moeae fl ..f'ltb4
eoDfona n fratll DOfO'I ..
aiel al ne preptim )lleii'Cnl
trelnahltet-del eeea M ••�C.
mlil$1mea tatrea«i a 1lDul po­
p ul de mat mu.He mWoane,
curiDd uu ma Urzht trebule
l N.T. Or�u nota ca poporul
.. .. hnpiJDeuc:l".
2t IANUARJE. D. Brltlaaa
dJD Loodra eltre M. K�U.
nleeana : ..Dolllllale et fra1e
K�llllleeanu. Na De eu­
Doat&eiD ; dar aoeot el, flrl
d-1 rae e�ea& KOJibaJ.
oeaallhal, .. romb are clrep­
tal t1 da1erla 11-1 aerie ea d·l
ntteaaci de an bltene paltlle
111 eriM Ump. ou am mal ea
tn•l Ia • ...U. . .. de erl·
Ud ea Ha ile aeam. aat*•l
Ill a,_.. .......,.......� _.oii­
Uee tl aoelale ee au g prl­
••••el prblel,.tele rom...-.
• iert.are de Ia mulpme I Un con­
II M �"lJARIE, Coafti'ID1a
• npn&M!IaD1iler A�Jea, l'rU-
,. t:••�:!J!.Auarlel NUHi
i"W • ... Ia ......
l .._atkll 'rlJM&nl erpaldrl
D a prlaelpat.eJor lfl laeiMie ha­
t odrile ,..._.. nsohfle n­
M ••.. oral IN
I'-Die
O pra&l ••
S&raUa .. Redelllf prlll eare
•• llo&lrlfC. meaJAnerea aepa­
rirU Hlor ftal fir� romue
.... au....&e ..na a PGr11L
t FBBRUARIB. Gr. penu,
••• Baaelall, eitre Gla. lla­
cbena Ia CHsea"'IDopol: ,A•
e... aaa DJe.lodatl M&e ';:tal
Ualrll.- .Aeata ecte &liD a da" �i ,mai concilianta". Cind,
..,.. undtlle oamnllor de
'"'' .WlJaJ .,... el .u......
Prlllel,.telora eate . ..� ee-
...
mwal a hiAaror rom l'­ � caimacamie � care fusesera ale�
'' ei a..._J .....ra •l•d
care aA •:•'&1 reseaera JtO­
,.,.. n m!....:� 86 ae 4lea UIIJna
t1 ab •aM. C. UIIJNa utta
'fa blflerl.- A• ICI'II t1 Ia
� ,..tna ID"*tuHI NeU
aeubla t1 ••• tate* ea
e1$1ft U••t ea IHaU O:L
a:'•
..... plrea - ... ... lr.
al iM laJtlaUY• t1 aA l ...
eei
ea111e [me•orla) cia. a1Ja11
h eA
prla care aA CMd Unb'ea,
eA ....... dO't al 1'0111..... ..
11 I'EBBUARIE·18 IIA.
TIE. LaParla, 1111t Prete­
dJDt;la eoldelul WUJ,
Wale
mlwl"nl de exterae fraDeez,
ae dedlfoad taerlrlle Coa­
,....., de , ...,. eare ,...
eapl& rlahlahaJ Crlmeel. Tra·
..... •...., .. 18 martJe
,..,... bl.IUuana ....-.
...... ...... a..... pl'llael­
····••r, ..a1b"eNa ........
altltB Per11J, br t1 P�Utla
eel• 7 pa&erl Mm••tare (All·
alia, l'nata. AuRia, Bula,
Tania, ....... .. s.r.Jala);
riJ4jr M-laee ID
•·••na ... I& ,..
���==-�
.. ,,.,..._ eeDYoeareA A.dul-
18
taranii or sl ajungl robi ai
ciocoilor".
,,In spiritul tuturor''
In ziua de 22 ianuarie 1 859,
Adunarea electivl �i-a tnceput
lucrarile; in jurul cJldirii aces­
teia s-au strtns de dimineatl
mii de oameni. Datorita abili­
tltu lui N.T. Ora�nu, masele
au reu�it sa patrunda tn curtea
Mitropoliei. ln amintirile sale,
a navalit ,cu striglri asurzi­
toare de ura" � ca ..�olarii �
calfe1e de cizmari furl cei ce Juara
partea cea mai activa la deschi­
derea porp.Ior". Ctnd caimacamii
au parasit incinta Adunarii, dupl
descbiderea lucrlrilor, ei s-au
vazut nevoip sa treaca prin mij­
locul maselor populare, care nu
s-au sfiit sa-� manileste adinca
ostilitate ; de teama, Emanuel
Baleanu, unul dintre caimacami.
a mers ptna acolo tnclt �-a cerut
temporan descria atmosfera de-a
dreptul revoluponara a acelor
zile: ,,Liberalii deputap avea(u]
remnuri de panglici ro�ii la ghe­
rocile lor, de a fi cunoscuti de
popoJ. Toata Capitala era tn
frica mare. Pravlliile se tnchi­
sese[ra], lumea fierbea, poporuJ
descuJt striga: • Jos ciocoii, morti
aristocrap.i It".
De Ia tnceput, lucrarile Adu­
narii elective s-au desfa�rat sub
impactul presiunii populare. Ctnd
sttnga a cerut anularea manda­
telor unor deputap. sustinup de
tncalctndu-se normativele tn vi­
goare, reprezentantu dreptei au
fost constrln� sa cedeze, deoa­
rece poporul strtns tn iurul Adu­
narii era acum, dupa plastica
apreciere a lui Or�nu, ,o mare
vie ale carei valuri abia se putea
mi�a � care ameninta sa nava­
leasca pe u� �i pe ferestre in
Camera ca sa-� suspe drepturile
� principiuJ sau". Noaptea, tn
timp ce pe dealul Mitropoliei se
aprinsesera 1 000 Jampioane, ,se
purtaserl prin ora� tot grupe,
grupe de ctte 50-100 oameni".
poporul demonstrtnd ca avea ini­
pativa � ca nu tntelegea s-o
piarda.
tn ziua de 23 ianuarie 1859
stateau fata tn fata majoritatea
1
conservatoare a Adunarii elec-
tive � �Msel� !>9 \llare spriji­
nitoare active ale · · noritAtii tna­
intate din stnul dunarii; zeci
de mii de oameni, reprezenttnd
voin�a unei natiuni � citeva zeci
de deputap ¥>v1itori, ei in�i �i
favorabili ideii unirii, voind tnsa
sa-� pastreze eel pupn in parte
privilegiile. Daca �inem seama
c� populatia. Capitalei in acea
vreme tnsuma tn jurul a 120 000
locuitori, cei 30 000-40 000 lup­
tAtori de pe dealul Mitropoliei
reprezentau peste un sfert din
populap.a or�ului � aceasta in
zile de iarnl. Taranii, care pa­
trunsesera tn or� tndrumati cle
fo� deputati tn Divanul ad­
hoc (tntre care � Mircea Malaeru) ,
n-au parasit tn acele zile locu­
rile d in preajma Adunarii, dor­
mind tn cojoacele lor �i hranin­
du-se cu putinul ee-l adusesera
tn traista. Poporul t�i dezvaluia
din plin dorinta de unire. De·
altfel, autoritaple caimacame!iti
ruct nu tndraznisera a mai
schi�a vreun gest de a tmpiedica
accesul maselor tn curtea Mitro­
poliei. Refuzul comand<\ntului ar­
matei, Barbu Vladoianu, de a
trece Ia represiuni, a fost, in
aceastl privinta, decisiv. Arma­
ta era pasiva, daca nu trecea
chiar la acpuni de fraternizare
cu mulp.mea.
Bucure�ii se gaseau tntr-o si­
tuape revoluponara. Dezbaterile
tn Adunare erau furtunoase, dat
deputapi conservatori erau in
fapt neputincio�i. intervenpile re­
petate ale mulpmi� �ete�min�n:
du-i sa adopte, potriVlt martunel
consulului general al Austriei, o
atitudine din ce in ce ,mai blin­
la un moment dat, s-a tncercat
sl se aduca unitAp militare (de­
altfel, acestea nici nu erau dis-­
puse la acpuni represive), Ora­
�nu a patruns � .sala . de �din­
te strigtnd : , Gomp. o�rea. . . sau
nu mai rlspundem de viata dum­
neavoastrl", iar mulpmea striga :
,Alara o�irea, jos tiranii, tra­
iasca libertatea I". La incheierea
lucra.rilor din cea de-a doua zi a
sesiunii, poporul - condus de <?rl­
�nu - s-a tndrepta:t spre baner�
Colentina, la margmea or�ulut.
Aici a dezarmat ctpva zeci de
dorobanp (ac�ia, mai bine-zis,
au fratemizat cu mulpmea), dind
cale Iibera cetelor de 1J.rani 51
patrunda in or�. tn timJ> ce �
strlzi, cetele de oamem conti­
nuau 51 manifesteze, reprezen­
tanpi majoritlpi conservatoare
s-au intrunit tn casa lui I. Ote­
tele�anu, unul dintre conduca·
torii ei, discutlnd eventualitatea
abpnerii lor de la lucrari sau chiar
 In rroblema vll,oarel Oq'UJ•
dr a prlaelpa&elor.

P R I N O I P AT E L E - U N I T E � 8 MARTIE. Rom&nll din

IOUIOH �I \ \l \Hil • .,;-

• �
Parle tnmblead un memoria
reprezenta Uor marDor pu­
tert bltrunJ tn COqr'el: " f.n.
drlsnlm a apunem cl pro­
blema UD.lrU ede o probleml
de o fmportan� capltall pen­
t1 IL \ Ll l l \tzf.l !'.l \ 1\H \7.1 \ \1 \ tnt prtncfpa&e nu numaf dJn
punc* de vedere pvernamen­

� OL Olll st II 0 \1 STL tal tl dJn pane* de vedere

economic, dar flrl ele Untre
nu pot nlelodatl al apere el
vor dobtndt folja de aplrare
pe eare o reelaml lndepen­
denp lor".

26 MAJ. Bocola, Jtnrl

La
lafl, Ia fllntl IOeletatea ,UDI·
rea", tn aeopul oqanlzlrfl
luptel pentru unlrea MoldonJ
eu MuntenJa.

18 lULIE. L' Ind6pen­

dance Beige : .,tn toa&e ora­
tele provlnclel (.Moldovel) ae
lln bltruntrt, ae aemneazl
documente num.J&e acte napo­
nale, atn& deaemnate com.J&e&e.
BolerU, clerul, persoanele tn­
alrolna&e eu tnatructJanea pv.­
bUel, eomertol ae pronunfA
descbls pentnl uDirea celor
doul tlrl".

17 lULIE. ln locul celor

�tlrbel
.

..,
•
••,. . • "'"'� .. ..
. .
. #/. h
dol domnJtorJ - Barbu
tl Grlgore Alex. GhJea -
,/T : Jl dnt numJtJ ealmacaml: Alex. ..
A - A
D. Gblea, lD Muntenla, tl Cl

•
bolerul I'Mct)onar

Bal$, lD Moldova •
Tod•rltl

I
�
..

Decretul dommsc pentru tnfiintarea Comisiei centrale dt la F()Cfani. Pe docu­

10 lULIE. PrJntr--o
elroularl, Poarta se pronun�
fmpotrlva dreptuluJ
notl

vlltoare-
ga
ment se vdd pecetea dt atat fi semndtura lui Alexandru loan Cw:a lor Adunlrl ad-boo de a
dJscuta cheatlunea UnJrll.
a mutirii Adunarii in afara Bu­ evenimentele, dubla alegere a
26 lULIE. Din Parla, �&efan
cure�lor. In acel�i timp, la devenit firesc solttJia-cheie.
Goleacu aerie lui D. BrlUanu:
hotelul Concordia, pe strada Ger­ Noaptea tirziu, deputapi Par­
,Aiecu Negro (AI. G. Go­
mani (viitoarea stradl Smtrdan), tidei najionale au adoptat bo­
lescu) tml aerie de Ia Turin
s-au tntrunit reprezentan�ii Par­ tartrea de a su�ine candidatura
ol a vlzu& pe Cavour fl pe
tidei naponale. Aici, la aceasta lui Alexandru loan Cuza, deci­
lntrunire, s-a aj uns la formularea
eomlaanLI aard... Cavour
zie ce a fost comunicata ,tribu­
1-a
zll cl aeum aperl mal mult
propunerii dublei alegeri ; ideea, nilor" in diminea� urmltoare,
pentru unlrea prlnelpatelor,
lntr-o formula sau alta, existase cind, dealtfel, a fost incheiata
clcl pvernuJ eJl&'lez a-a ln­
fi mai lnainte, dar acum ea s-a � i o tntelegere cu prefectul de po­ telea deslvfrtU aaupra · • cettel
lmpu& C!J singura solutie. Propu­ lipe, potrivit cAreia atit organele
ehestU cu guvemul trancez..
nerea privind alegerea lui Cuza, polipene � cit �i masele sa stea
Unlrea prtnelpatelor cere nea­
domnul Moldovei, ca domn al la o oarecare distant-a de Adunare,
prln$ strlln, tl prln·
plra& un
Munteniei, a fost formulata de �teptind deciziile ei. Astfel, in
tal ·� dupl aloe Jndepen­
Dimitrie Gbica. Potrivit aser­ ca�l votului favorabil ce era
denta nouluJ atal Iatl
�iunii tndrituite a lui Vasile BoE-­ �eptat, puterile europene os­
-

pentru ce ptnl acu.m pvernul

rescu, aceasta idee ,se afla... tn tile Unirii n-ar fi putut invoca un englez n-a roat hotlrU asupra
spiritul tuturor", de�i mul�i o vot smuls sub presiune populara. UnlriJ".
privisera pina atunci, cum scrie ln acel�i timp, au fost adoptate
un observator al epocii, , ca hi­ 8 OCTOMBRIE.
�i masurile cuvenite de catre tn Or&fal
mericA". Dar cind se ajunsese la enrlez Brighton ute RnunJaUl:
lncordarea maxima a spiritelor, conducatorii Partidei nafionale "0 tnlrunlre pabUcl tn ravoa­
attt tn Adunare cit mai ales tn pentru ca masele populare sa rea unlrtl prlnelpatelor danA·
afara ei, ctnd presiunea populara poata interveni in cazul tn care rene Moldova fl Valahla (ec-)
va avea loe In loealul Prlmlrlel
era nesta.vilita �i nici eel pupn deputa�ii conservatori n-ar fi ac­
din Brighton lunl, 6 oe&ombrle
frun�ii Partidei na�ionale nu ceptat solutia ce urma a li sc 185&, Ia ora 8 aeara. Dl. w.
,e mai simteau in stare a domina oferi. Halle&, prlmarul or�ula 1

'
19
 ........ a laiDenh II MD•
IIIDtl a pnldU. Alteta aa
&ILiea (IGihl ....,...r al
llloNonl) aa&ead II aallte
Ia latnaaln. Vor yeftl ._DJ.I
A. OtwaJ, �. Fenter tJ
W. SellolelleW, memkJ aJ
PaduDeaRial, G. D. BrltJUa,
fGe& &e&lma al pYemahaJ
Talala fl altJ dOIIlal .. IMIDI".
1867
1 IA.NUARIE. Poarta emaal
llrllla11
a 1 peatna eoanearea
AdUDII"Uor ad-laoe (Mte apro­
N& de nltaa Ia 1f Jaaaarle).
PEBRUABIE. 8e ereead
�&Jtet111 eleetonl al UalriJ
Ia .....
I PEBBUARIE. La ..n­
Nf&l, .,.... Concordia. )UDal
,.awe .. Utenr ....,..... ..;
redaell�fOI C.A. �L
PUileaCJa ..a. pad ID ahajlaa
UalrU, Ia paclaJ.Ie el eolaM­
IIM ..utod tl •laltftl ...
eele Hd pataaolfale: V. A•
........_ Qr. .Aiendnee-.
D. BeiJDtbeaaa, D. Balet,
Q. Cr•JM•a. o. Barn.st, .6.1.
8fbh?DL
• lor, erau singurul spectacol ce
1ft
• 10 PEBRUABIE. A.mHI
• eM.., tlnetonal uanhiJ
'J..
tarlslaa Le Conatltutlonel,
• latr-- arUeol pnhaat tJ
de
lilt
alte ,..ueatJJ rnaeeae: ,,deea
• u.JrJI va..blel tl a llloldoYel
i4 nit autorltatea anal t!Dru
prllldpe eea. roarte nebe •••
Ia itterlte epoel, 'ltlrMtl •••�
del tl puteralel, ean •• letJt
... tiDal aeeaor popalatU
••• di'Uall II eoutlhle
Valalala tJ lloldon I.DW..llll
lblpr t1 aeelafl atat. Am
amtaU eea mal aerloaal ....
tre aee.te teataun, aceea a
hal lllbal Vlteanl, ean ar
n nutJ&, poate, al for��teae
DD �� diD toatl Rollllnla,
dad •• ar It plera. hlaiDte
.. neme 1ab pvmn•Jal unal
••••ID".
It PEBRU.ARIE. Tbouve­
aeJ, aml»aeadonl Frantel Ia
CoutaaUDopol, aotead ,Ca­
*«al autrtae e�te deell
II fad total potna a prneDI
&oelllti nohalllate (Uatrea].
Dad Euopa, epunea eoatele
••• [lllblla1nal autrtae de
e:dJIDt], ar fl eln' .. aee...
Ia C::Onpee t1 ar U uai»Wt Ia
Bw.euetU 1lll prlal� euop
e aa,
20
Cu cea mai buni
orinduiali
Dezbaterile Adunarii elective
din a treia zi s-au deschis la
orele 1 1 . Vasile Boerescu a pro­
pus finerea unei �edinte secrete,
ceea ce conservatorii au accep­
tat. lndata dupa deschiderea aces­
teia, Boerescu a facut propune­
rea dublei alegeri a lui Cuza,
remarcind c� astfel se realiza
unirea, ,aspirapunea generoa.sA
a tuturor generatiilor", fara a
se calca dispozipile Conven�iei
de la Paris, ai carei alcatuitori,
neprevazind o astfel de inipativa
� rep�ezentanfilor romanilOI , n-o
mterzJ�es�ra I Deputatii drcptei
au pnmtt propuncrea. Ei nu
erau ostili Unirii �i se temusera
mai mult de o eventuala alegere
ca domn a gene-ralului Golescu
candidatul radical, dectt de acee�
a lui Cuza, domnitorul Moldovei.
ln cuvintul sau, v. Boerescu
spo_nea_: ,A_ �e uni asopra ·prin­
ctpmlut umru este a ne uni �i
asupra persoanei ce reprezinta
acest principiu. AstA persoana
este Alexandru loan Cuza, dom­
nol Moldovei I Sa ne unim . . . asu­
pra acestui nume �i posteritatea
ne . va binecuvtnta, tara ne va
intinde miinile �i con�tiinta noas­
tra va fi impacata, ca ne-am tm­
plinit.. . o datorie sfinta". Bucu­
ria tuturor era de nedescris.
Pentru toti era solupa miracu­
loasa a unei situa�ii tensionate.
Aparent era un compromis, dar
in fapt era o mare victorie a
purtatorilor de cuvint ai ideilor
progresuloi. In acel�i timp, uni­
�a dorita. de toti se putuse rea­
hza pe aceasta cale ingenioasa
a . dublei aleg�ri � acelui�i dom­
m�or Ia 1�1 �· Ia Bucure�ti.
Pnntr-un ,Juramint", concretizat
�i in scris, deputapi s-au angajat
cu totii a alege pe Cuza. Theodor
A':llan a pastrat imaginea aces­
. (�i] cum to�i tn general ar fi sea­
tel �edtnfe, in momentele ei cul­
minante, intr-un minunat tablou.
�edinfa publica n-a mai repre­
zentat dectt o formalitate dar
tn ochii Europei ea urma sl aiba
o deosebita insemnatate. Ca �i
la I�i, toti deputatii prezenp
1-au ales pe Alexandru loan Cuza,
proclamat la orele �ase �i juma­
tate dupa-amiaza, tntr-o at-
mosfera de nestlvilit entuziasm,
domnitor al Munteniei. Prin du­
bla sa alegere, r<?)llanii i�i�i re­
zolvasera problemll unirii prin-
cipatelor. Se incheia ceea ce Jon
Ghica denumise in acee�i zi,
intr-o telegrama cltre Vasile Alec­ •
sandri, drept , una dintre cele
mai frumoase pagini ale istoriei
noastre". Nodul gordian fusese
taiat de napunea romana in�i
�i puterile garante fusesera puse
in fata, unui act istoric defi1titiv
# ireve1 sibil.
.,Entuziasmu au fost mare -
scria un martor al acelor clipe,
�· Opran, lui Christian Tell, in
ztua urmatoare evenimentului, fa­
c��du-i bilan�l - to}i deputa­
tn s-or imbra�J�aU.ra, lacrimi de
bucurie s-or varsatara. De popor
nu mai tntreba. !?i toate se pe­
trecutara cu cea mai buna orin·
duiala ; asemenea �i o�irea au
fost plina de veselie, caci au
s�apat de 0 mare raspundere,
fund altfel pusa tntr-o trista �i
tndoioasa pozipe". ,Nu se mai
auzea in toata Capitala dectt cele
mai vii demonstratii de bucurie
- consemna, la rindul sau, scrii­
torul progresist loan M. Bujo­
reanu . Sa traiasca Cuza 1 Sa
traiasca viitorul nostru stapt­
n�tor.l, . zbura �i� gura tn gura,
rl:Jn tmma in mtma; imbrati�a­
nle cele mai cordiale, sirutarile
cele mai tnfocate, espresia celei
mai entuziastice bucurii a ochi­
se ved�� pe toate ulitele, pe toate
respintnle, pe toate locurile pu­
blice ale Bucure�lor". Tot el
descria nestlvilita bucurie a sa­
�enilor : .,Fratii no�tri l!rani, care
1ntr�serl pe .toate barierele Capi­
talel de la deschiderea Adunarii
ob�te,ti �i cari asistasera pe tim­
pul lungilor ei sean�e in curtca
�� tmprejurul sf. Mitropolii, lip­
smdu-se de hranl zile tntregi,
tn �epta�a realizarii dorintelor
nape1, strigau acum din toatl
puterea energica a sufletului
lor: Sa traiascl Cuza I Sl tra­
iasca domnul nostru I Se aruncau
in bra�ele unor altora, fara deo­
sebire de condipe [sociala], ca
pat de jugul eel mai apasator,
attt de mare era entuziasmul
public".
Foaia Dtmbovita condusa de
D. Bolintineanu, unul dintre vii­
torii sfetnici credincio�i ai dom­
nului Unirii, relata �i ea bucuria
popular! : ,tn seara alegerii
domnitorului, tndatl dupa acla-
mare, popolul a plecat cu 'muzi­
cile militare, masalele �i flori
prin tot or�ul; case iluminate
straluceau din toate plrtile �i

toate ulitele rl$unau de striga­
tele entuziasmate : Ura! Ura t
Trliasca Principatele Unite I Tra­
iasca printul Cuza I Triiasca Adu­
narea!". ,Pina tn ziua alegerii
domnului Moldovei - comenta
mai ttrziu evenimentul tot Bolin­
tineanu - de Ia 1848 nu se mai
vazuse atit de entuziasm su­
blim" .
•
IOANA URSU, VALERIU BUDURU
ln vremea tn care la I�i �i
Bucure�i se tnflptuia, prin vo­
inta poporului �i prin actul is­
toric al ale-�ilor sai, unirea Mun-
•
Romlnii tn�i'i �i deschisesera
prin dubla alegere drum larg
catre viitor.� tatul national fu­
sese creat: E uropa €ra pusl tn
fa� unui fapt implinit, iar tn
istoria ve�nica a natiunii se tn­
scrisese cu litere de aur unul din­
tre momentele cele mai marl ale
patriotismului �i· daruiri'i de sine
a poporului romAn.
11
•
teniei cu Moldova, romanii din
Transilvania - cea de-a treia
tara romlneascA - continuau sa
tndure regimul tot mai apasator
aol, n •""lh aeuh'e. 1-a•
fl arueat la •...-.
MARTIE. Sonae Ia Baoa•
ntU eomllarll marUor paterl
blail'eJaatl ell ......�......
aleprllor ,..n A.•ulrlte
..-Jaee tl talonaadla pYene­
lor lor anpra ••rtateJor ,..
poralaJ romte,
l MARTIE. Co-.t1etul ele�
tora I al Ualrll ... lafl lf.l
flx•d JftlfaiBal Jt'lUo pre­
� ulna prtaelpaW.r•
...trall&atea t1 aatoaoala
...... .... prlat ltdla• ••••
aare npnsealattt'l., praatta
..leetI tY a patertlor euopeae.
I MABTIB. Ia llbafA CoJDI­
te&al Ceanl a1 UatrU ...
Baevett�. ean ••.,tl u
•
Pfeii'Uil uemllll&or oa al
eelaJ ... .....
lt MARTIE. La Part.,
Cesar BoiUae aeoate re•llta
BuclumuJ. ean poaftl ,.
trwtlsplela .,...._ .,Aldeae­
wla, Uldna t1 prlaolpe IU'Ibl•.
Cola,otud � .A.
• Valllaat.
RM1l I•eeea, J...ras Saap­
•eaaal f.L
lt-11 IUI&'I1& La Bwoa•
...,u t1 lafl an IM Mlo"•'­
tatea eiUrU Jlnaaaalal .......
eoaftellt• .A.tulrtlor M-laee.
�
t APRDJB, La Blae'U'etfl.
apan (Jid Ia oe&elllkle 1867) "
puta RomAnia, .., ...a ..
1111 .,..... ... eare rae parte
c. ...... ma. Ilea, c. Boi­
Jiae, e. � M. c... t
tJeMa, G.B. Voneeea. Gaseta Cl
raee cuoente tl pee&e lloSan, �
prla al'tleelo palllellte Ia t
llat" fraaoed, aetJulle ce
.. ..,..... Ia .........
Ia 't'edena rMIIddl Ualrll.
ll KA.I. Zlanl L' Ind6-
pendance BeJ,e, eomeabt
atltatblea Aadrtel fafl ..
proWnaa utrU prladpateler•
lefle: ,(A.CIIU.. ) .... Ia arJ­
tajllle ean ae rae Ia prlael·
pate, pea &
n hdlpalne Ualrtl,
n•ola�un... r ea
...... ..
" teme teoanoe lawl.,te
fD aceaea 1111 elellleat dlaol•
nat pea&ra •omtaalfa u
anpra I'OIIl&alol r Ol Truliii­
Yaala, tra TllaJtoara, Baaat
•. ........ ........... ...
..
ya paae aJc....t.l Mlllltara
ll
pe o oo•natte ID. tbtatea
olftla Mol•oTa tl 'fan Roml­
aeuel ar OODitiSal u llqar
e&at-.
21
 20 lVNIE. Patrlotll mol­
dovenl redaetead un pl'eUlll
tmpotrlva eilmlelmlel ea'N
tmp.ledlc:l ale«erea uololllftJ·
lor tn Adunarea ad-boe.
IUNIE-IULIE. Em�rr&A1U
p&fOJU$11 se tDtore ta �.
eootrlbalnd Ja denoltarea mAf­
drU llDJontste.
7 JULIE. locep
aleprde
peotru Adanarea act-boo diD
Moldova ; al..,ue atot falal­
fleate de Nleolae Coaaebl·
V�01'kle (calmaeam de Ia
17 februarle 1807).
21 lULlE. In vrma
repeta.­
&elor protes&e ale rom&DIIor
tJ a silrll de aptrft fa'YW&blle
ee domDef'&e tD ataul optDiel
publlee euopeae, Frail�, Ra·
a.la, Prua.la fl Beptul Sar-
4JDJel deeN napena ierl&art­
lor tllplematJCle ea P..n&,
eare rehlsue analarea ale­
�erllor fahlfJea&e 4e Voprllle.
16 lULlE. Ia eUnJ IDtre­
"YMerU .. Ia o.bor.e, Napo­
IU .f) ftliDa Vle&orla
leoa
a AII8'Uel aJua« Ia .a eom­
pro.Ja: A'llllll a aeeeJtl uu­
larea ahs-erd..,, Jar Pralata
" ftdari de aeon ca 1lJlJna
parfJall a pdadpatelor, eaN
unaeesl d albe ln•&l&a.�
tiJDJiare.
IAUGUST. C.A. BoaeCU
aeoate Ia Buouteftl a:laru.l
R.omAnul. DID prlmele ule
ca aamere pub1Jea11a dedlfO&·
1ft rl o auaJ,IDutl eampame de
CD '"" Ill favoarea VDJ.rU.
...
fit 11 AUGUST. Sub pnela­
ua c:elorlalte pa&erl, Poana
=
• analeul ale�lle tUn Mol­
�o"Ya, .aoul aenatln aoldlada­
ae ea vletorla foqelor nnh
nlste.
7 SEPTEMBRJE. Ale«erlle
pea&ra Maaarea ad-boc dla
MllllteDia dau o u.DaaJmltate
UDJoni•U
H SEPI'EMBBJE-21 DE­
(mMBBIE, Sub pre,edJD�
rormall a mlvopoU&Wal ••
eea ereetlvl a vleepretedln­
&eluJ Ooeaacbe NetrTI (din bl·
reul .AdaDArll raee pane ''
II. Kerllnlceaau) ae dedi·
toarl hacrlrlle Ad•airiJ ad·
hoo a Moldovel.
10 SEPTEMBJUE..lO DE­
CRMBBIF.. Sa• pre,edlntJa
mHrepoUtulul ,a eea ereetiTA
a Tleepretedlatelul NleoJae 0..
22
al asupririi habsburgice. Dupa
tnabu�irea. revolutiei de la 1 848,
care zguduise din temelii �ubre­
dul lmperiu babsburgic, acest
anacronic conglomerat de na­
tiuni, autoritati le de la Viena
luasera o serie de masuri de inten­
sificare a asupririi naponale. ln
ceea ce prive�te Transilvania,
oonducerea ei fusese tncredin�ta
unor guvernatori militari , se a­
doptasera legi exceptionale �i
se introdusesera tribunale mili­
tare, menite, alaturi de alte for­
me de oprimare, sa reprime cu bru­
talitate orice manifestare de eman­
cipare national!. Prigoana impo­
triva frunt�ilor romani fusese
inasprita. tn acel�i timp se in­
trod usese o severa cenzura a
presei, autoritatile urmarind cu
multa staruinta inlaturarea ori­
carei exprimari a sentimentelor
naponale ale romanilor, inclu­
siv de solidaritate �i simpatie cu
iratii lor din cele doua tari ro­
mAne. Era o perioada in care,
cum spunea directorul ziarului
Gaze/a Transilvaniei, George Ba­
rit. referindu-se la. redactorii care
militau pentru apararea intere­
selor romane¥i, eel 9e se angaja
in aceasta lupta ,se juca cu viata".
Dar in pofida actiunilor repre­
sive �i administrative tntreprin­
�e de autoritati, lupta maselor
romane�ti din Transilvania pen­
tru apararea drepturilor lor so­
dale �i nationale nu tnceteaza,
ci se intensifica. Dorinta care-�i
gasise o exprimare atit de preg­
nant! in strigatul ,, Vrem sa ne
unim cu tara", rosti t de 40 000
oameni, pe Cimpia Libertati i de
la Blaj, la 3 mai 1 848, este mereu
vie in inima fiecarui roman.
Dorinti care se transforma tn
numeroase acpuni, ilustrind ceea
ce d irectorul Gazetei Transilva­
niei releva atit de convingator,
intr-un articoi aparut in deccm­
hrie 1849: ,Lupta e viata �i noua
viata ne place; repaosul, apatia,
timiditatea e moarte ; moara cei
care se tern de lupta, noi ne vom
lupta, fiindca noi avem un viitor
pe care nici o putere �i nici o sila
lforta] nu mai e in stare a-1 ab­
nega sau denega·•.
Pentru triumful acestui viitor
acponeaza toate energi ile roma­
n�ti din intreg spatiul locuit de
romani. Lui i�i consacra puteri­
le, alaturi de fortele progre­
siste din Muntenia �i Moldova,
Jrun�ii transi lvaneni care dupa
inabu�irea· revolu!ei de la 1 848
j
se stabilised. in,-. principate �i
care iau parte directa la eveni-
ruentele ce pregatesc unirea de
Ia 1 859. Simion .Barnut;iu, in
cursurile pe care le preda ca pro­
fesor de drept national public
�i privat l a Facultatea juridici
din Ia�i. in 1 855, sustin.e ideea
unei republici romane, cu cir­
muitor ales dintre b�tin�i. Ale­
xandru Papiu-Ilarian, in artico­
lele publicate in presa munteana
�i moldoveana, ca �i tn lectiile
sale de l a Facultatea juridica
ie�eana, desf�oara o intensa ac­
tivitate in favoarea Unirii. Aaron
Florian, in lucra.rea sa Patria,
patriotul �i patriotis mul, publi­
7
cata in 185 , in perioada cind
activeaza ca profesor la Academia
,Sf. Sa·o�a" din Bucure�ti, preco­
nizeaza o patrie republicana �i
democratic!, generalizind no�iu­
nea de patrie asupra tntregului
teritoriu locuit de romani.
Un singur stat romanesc
Cind, tn 1 848, George Barit
scria tn Gazeta Transilvaniei ca
,.soarta natiunii romane se va
�i,
hotAri tn Bucure�ti �i I iar
nu in Cluj, nici in Buda", el re­
leva nu numai u n �ind al tutu­
ror romanilor transilvaneni, ci,
deo�trivA, un fapt istoric, o
reabtate cu adinci temeiuri in
trecutul romlnilor. 0 reali tate
ce avea sa capete noi confirmari
tn perioada unirii de la 1859,
prin preocuparile �i interesul pe
care transi lvanenii le-au manife s­
tat fata de acest mare moment
al istoriei romane�ti. N-a e x is­
tat nici un eveniment important
legat de unirea Munteniei cu �1ol­
aova care - in ciuda masurilor
exceptionale introduse de regi­
mul absolutist habsburgic - sa
nu se oglindeasca �i in presa tran­
silvaneana a vremii �i care sa
nu aiba largi ecouri �i in con�tiin­
ta romanilor din aceasta tara
romaneasca. lntelegind ca. pro­
blemele emanciparii �i dezvoltarii
poporului roman nu pot fi apre­
ciate prin prisma situapei din­
tr-o singura tara romaneasca,
George Barit scria in Gazeta
Transilvaniei incA in 1849: .,Ne
i ntereseaza �i ne doare foarte
de soarta �i de starea. . . Principa­
telor danubiene �i le-am dori din
suflet uni unea".
tn mod constant, in anii 1855-
1 858, ziare le transilvanene au
urmarit indeaproape �i au facut
cunoscute pe larg cititorilor lor
de1.bateri le conferintelor inter­
nationale care au abordat pro-
 blemele tarilor romane ca �i lu­
crarile Adunarilor ad-hoc des­
f�urate in cele doua principate,
publicind informatii �i comentarii
care subliniau necesitatea unirii.
.Astfel G·azeta Transilvaniei, din
rnai 1 855, scria ca ,principatelor
li se cuvine �i le trebuie inlauntru
o neattrnare cu totul suverana,
proprie, nationala a lor... �i sa
sa uneasca intr-un singur stat
romanesc". Anuntfnd aparitia pu­
blicatiei unioniste a lui M. Ko­
galniceanu, Steaua Dundrii, ga­
zeta br�oveana arata, intr-o for­
mulare care sa evite interventia
brutala a cenzurii habsburgice,
ca Steaua DuJ?drii ,se declara
pc sine a fi jurnalul unirii prin­
ci patelor, care zice ca ar fi pp­
litica seculara a rornanilor". tn
numarul din 19 ianuarie 1 856,
Gazeta Transilt,aniei releva din
nou ,dorinta cea rnai de pe urma
a tuturor valahilor �i moldove­
nilor. . . ca intr-o unire sa formeze
un stat neatirnat".
La rindul sau, Telegraful ro­
ma't. de la Sibiu relata, �i el,
despre lupta pentru ,impreuna­
rea principatelor", care a a.juns
sa fie ,cuvintul de. parola al mol­
dovenilor", .mcntionind ca ,in
toate or�cle se tin adunari �i se
scriu protocoale numite acte na­
tionale".
Rispunzind interesului cu care
opinia publica transilvaneana ur­
marea actiunile legate de unirea
I CIOr d0ua tiri fOffianC, ziarele
� re apareau in limbile maghiara
"' germana au scris, de asemenea,
de�pre acestc actiuni. Saptarni­
nalul clujean J(o/ozs1Jt£ri KozlOny,
de excrnplu, scria, in numarul
dill 1 5 mai 1 856, ca ,toate nadej­
d i le romanilor cu privire Ia dez­
voltarea unei natiuni. romane via­
bile au la baza ideea unirii celor
doua principate".
Din cauza existentei cenzurii,
care se concretiza in interventii
brutale in cuprinsul publicatiilor,
in procese de presa, ziarele tran­
silvanene n-au putut publica re­
latari �i comenta1ii care sa ex­
prime direct vointa �i gindurile
romanilor . Ele au trebuit sa
recurga la forme ocolite �i la
exprimari voalate. 0 forma larg
folosita a fost reproducerea de
articole �i documente din presa
din Moldova �i Muntenia clt �i
din diferite tari europene. Opinia
publica din Transilvania a recep­
tat tnsa cu viu interes fiecare
rf·latare �i informatie, o dovada
in aceasta privint! fiind �i recu­
no�erile din rapoartele ficute
de a\ltoritatile transilvanene ale
timpului, in care se mentioneai'a
ca. lupta penuu unire ce se des£<.\�
�oara peste .carpati are o puter­
nica influent! asupra· po{> ulatiei
din aceasta provincie. Intr-un
astfel de document, din aprilie
1857, se atragea atentia Curtii
din Viena ca nu se poate. ca
problema unirii, care a stirnit
atitea framintari in cele doua
tari romane, sa nu aiba reper­
cusiuni asupra romanilor de ace­
l�i neam, de acee�i limba �i.
in parte, de acee�i religie, care
locuiesc in provinciile austriace
vecine, cu deosebire in Transil­
vania. Deosebit de semnificativ
este un raport trimis de la Or�ie,
la 3 1 martie 1 858, de catre �e­
ful serviciului administrativ lo­
cal, Thiemann, in care erau exa­
minate argumentele ce pledau
pentru unirea romanil01 din prin­
cipate cu cei de peste munti,
pentru a se forma o Daco-romanie.
,Principatele Moldova �i T�­
ra Romaneasca - se adita in
documentul mentionat - nu pot
exista fara. Transi lvania. Cine
vrea sa stapineasca principatele
trebuie inainte de toate sa cuce­
reasca Transilvania".
Cauza comuna
In 1 859, cind unirea celor doua
·principate a inceput sa capete
forme concrete, autoritaple habs­
burgice au introdus u n control
�i mai sever al presei, intre ma­
surile luate inscri indu-se �i in­
terzicerea difuzarii in Transil­
vania, incepind de Ja 5 mai
1 859, a ziarului Steaua Dunarii.
Ziarele, atit cele in limba romana,
cit �i cele in limbile germana �i
maghiara au continuat insa sa
scrie pe larg despre faptele pe­
trecute in acele zile ·in cele doua
t!ri romane. .Relatlnd ale�erea
din 5 ianuarie 1859, Gazeta Tran­
silvaniei, cu data de 1 5 ianuarie,
a prezentat ,persoana �i calita­
tile nou alesului domn al Mol­
dovei", scriind, intre altele, .ca
,top Cuzi�tii au fost patrio�i
buni �i iubitori de �tiinte. Dom­
nul Alexandru Cuza este barbat
in virsta cam de 40 ani..., sol­
dat din cre�tet pina-n talpi, tot­
odata lnsa trecut prin un curs
sistematic de �tiinte".
ln legatura cu votul din Adunarea
electiva, ziarul relata ca. ,din
49 voturi a ci�tigat Alexandru
Cuza 48, a lipsit adica numai
votul sau propriu". In numarul
leseu, ee •..r�toari laerldle
AdaDil'JI ad-boo dla Muateala.
6 OC'I'OMBBJE. I. POll•
may, oouulal paeral al Bel·
jl,'lel Ia Bctcaretil, •eepre •ee­
cbJ••rea haorli'Uor A•uairfl
a4-laoe 4le Ia Baearet&l: .,Sea.­
ra, oratal tl edlflellle pctt.lle.
aa ron atdlu.eltor I1UDJn&te ;
ta malte looarf, paaoane
pctnaa llftDU,anle JuertpPt:
Trif•ld Untrea! Trila1cl UDI•
rea ea lUl prlael,. ltrlbl!
llaD&ea.la .. ......... 1IJllte
tat;r·1Ul *lafur atat n a.a pYla·
elpe ltrilD. Jar altele: UD.Irea
Valahlel fl a Moldonl 1ab o
alaprl oelrauatre ; UD.lrea
prlaelpatelor JlaDtealel tl a
Moldovel •• u priDJ mila
erMJ&ar ; Ualrea e• praaJia
autoaomlel aoaiRe e&e. e&e.
Cea mal pedecti ordble •
folllDJS pma&ladeal, ea &oate
aeeete ardtoare ma,lfectat:U"·
7 ocroMBRJE. M. Ko­
rllaJoeallll pnaatl ta A••·
aarea u-lloe proi4Mlcal ..
resolu$18 caprlazla(, .,dorlatelo
raadamen&ale" ale mohlove­
allor: ,Unfrea prtnelpatelor
tntr-un slogur stat. o 1Ullre,
care e.te tlrea•el. le«ha.ltl
fl IIMPin� pea&na Cli bl
Moldova tl Ia Va•a•la ala·
&em aodetl po,.. DIDtl'tD•
ldeaUo ea Aid .... alall,
peatra eA avem aeelafl ID·
eeput, aeelatl D1lllle, ao ee..l
Umbl, aeentl niJrle, aee­
.... ldorle_ aeu..l ettilbatJe,
aoele&JJ IDICHataJ, aeeleafl �
tl obleehni, aoele•tl &emolul
fl aoele&fl aperute. aoeleetl
trebutate do ladeetaJat. aee­
..
leatl lunare •• plsl&., aceleatl
duvl Ill 1reeut. aeelql YUtor �
de aalpra& tJ, ID lllqH, �
aeeeatl mlale .. r.piJDW'. ..
Resohalfa (1'o&atl eu 81 •
1'oturi eoava I) oere au� en
aomla tl aeu&raUsatee eelor CD
•••I prlae.Jpate, .aJrea lor
.
IDtr-aa 11apr atas e• ....
u Bo•Aala, prlllt Mdla 41a­
v-o ra•"k do181ll&een ..,..
p•ai, pnna np..._.taUY
tl eo111Uhi1Joaal, praa11a eo­
lectl1'1 a eelor ..pte puterl.
8 OCI'OJIBRIB. Ja edral
A.ulrll ...... a ll..t-.Jel.
A. � JI"UUId& ""
....... (1'o&at& . .... .. ..
....)... e•prllu!IM eenrl
.........an eelor dJa llol­
••1'a.
11 lfOIEifBRI& V. Abe
....... ... Partl ...... c.
23
•
 Negrt: Dortntele
, expdmatfl
de 4Jvanurlle Moldovet 11 al
ValableJ au lot& mul& &pre­
elate alee tl pot ztce ci au
doblndU apr4bafta deaivtr­
tltl a pvernuJuJ rrranetz)
Am au&lt pe multi dlo onmenll
eel mal Lmportantl dJnd Jan­
de neaftqlte deputatllor d Iva
nurllor peotru taetul, mode­
ratla tl cUpltatea ee au ari­
tat tntr-o tmpreJurare aUt
de 10leneli. CoraJ d.arl, tra­
�Uor, convlctJa mea ea&e ci
vom etttlla tot ee dorlm• • ."
6 DECEMBRIE. Vaalle BQ·
ereacu seoate Ia Bucunttl
Natlonalul. organ de preai
unionist ce apare bislp&i·
mtnal.
1858
1 APRWE. Comlurll pu­
terUor eu.ro.,.ne fnebtle ,1 tna·
JnteazA Conlerlntel de 1a Paris
raportul prlvltor Ia anallza
�zolutlllor eeJor doui Adu­
nlrl ad-boc.
10 MAl-� AUGUST. Con·
rerlnta de Ia Parte a repnzen­
tantJiot eelor f&pte pu&erl
(Anglla, Franta, Rusla, Prusla,
Austria, TurcJa, Sard!Dia) prl·
vlnd organlzarea prtnoJpate­
lor rom&ne Ja artr,lt prfn aem­
narea Conventlel de la Paris
eare atabllefte noul atatut po­
I JtJ� Helal tl admJDJstntlv
al tlrUor rom&ne.
OCTOHBBIE. Stilt aumJtl
erte trel ealmaeaml In Ueeare
prlneJpat (Moldova: $tefan
Catarrh• - lnlocuJt apot ea
• loan .A. Caa&aeus.lno, Va­
aJle Studsa tl ADaMse Panu;
.,
• Munt-la: EmaaoU Bileanu,
... Jon Manu tl loan AJ. FW­
I zilele urmatoare se afla impre­
PeteU)
• una c u Laurian la Bucure�ti, de
•
� 11 OCTOMBRIE. Apare
• Bue'UftfU aip&lmhlalul Dlm­
... bovlta. pubUeatJe p oUtlci tl
IIterari; reUetor D. BoUn·
thleaDu. In propamul eJ,
pubUcatta lnlerle apriJIDJrea
campantel pentru Untre, ,a
apriJtnl na1Ja tl ldeUe prope­
aJate pe&rivl& eu trebulnt.fle
�"· C1l lllterml&eD� Dtm­
bovi� apare pbli In 1866,
IUD• ali&arl de AJ. 1. Cua
Ill teate nformele IDtreprln..
de aeeata.
•
18 NOIEMBBIE. La
a,aN (pbai Ia taaaarle 18lit)
din 22 ianuarie, gazeta bra�o­
veana scria ca. ,istoria alegerii
domnului Cuza (Ia Ia�i] estc dupa
mai multc detaliuri sosite in ur­
ma cu attt mai interesanta., cu
•.• cit acum aflam ca vreo doi
barbat:i, cari i�i aveau �i ei parti­
dele lor, se aratara foarte genero�i
•
abdicind din capul locul ui �i
provocind pe partizani i lor ca
sa dea toate voturile numai lui
Al. Cuza. . . "
Deosebit de entuziastc sint re­
latarile aparute in ziarele tran­
silvanene despre alegerea lui Cuza
ca domn al Munteniei.
�i
Intr-u n comentariu consacrat a­
cestui moment, corespondentul
Foii pentru minte, inima §i lite­
ratura scrie: , Adcvarul decurge­
rii evenimentelor insemnate tre­
buie privit ca o proprietate a
istoriei, pe care daca-i sustra­
gem substratul real al lucrului,
�a dupa cum s-a aflat el in
timp �i spatiu, o dcspoicm de
ceea ce trebuie ea sa fia in reali­
tate". ln corespondenta sa, re­
prezenta�tol gazetei amintite re­
leva rolul xnaselor populare in
infaptuirea acestui ,lucru gran­
dios cum fu alegerea aceasta".
,Peste noapte, tot or�ul e in mi�­
care. Poporul "in cete mari se
poarta pe ulita. Patrulele se
preumbla �i nu cuteaza sa atace
pe nimeni". ,lata - exclama,
plin de entuziasm, coresponden­
tul gazetei - e a treia zi �i
poporul e tot in picioare I Dum­
nezeule, ce popor este poporul
roman ! Cind se inspir� de vreo
idee, cind are vreo banuiala,
uita toate interesele private �i
se consacd\ numai pentru [trium­
ful) cauzei comune". La 1 3 fe­
bruarie, c01espondentul publica­
fiei amintite, care, dupa o serie
de date, pare a fi fost insu�i
�orge Barif, despre care se
�ie ca la 24 ianuarie 1 859 �i in
In unde trimitea relatari celor doua
publicafii, Gazeta Transilvaniei �i
Foaia pent1't4. minte, inima §i
literaturd, scria ca ,fap�ul este
atit de mare, bucuria atit de
mare incit pana tremud\ in mioa
mea �i o las" .
Prin corespondeote primite din
Bucure�ti, Gazeta Tratt-silvaniei
relata, de asemenea, atmosfera
sarbatoreasca din acele zile : ,Du­
pa alegerea domnului Alexandru
loan Cuza 5e prefacu capitala
Romaniei intr-o mare de faclii �i
lumini..�. 0 ge�ara. entuziasmare
latl
cuprinse tot or�ul, care rasuna
de urari : �
traiasca
Romaniei ALl. Cuza". lar in nu
rul cu data de 5 februarie 1
relevind sperantele romanilor
terminate de maretul act in
tuit prin dubla alegere a
Cuza, corespondentul acelei�i
blicafi i releva: ,Dupa celebra
de 24 ianuarie, zi solemna �i \.O&V.
s-a [h]otar:tt de Adunare a fi
eterna sarbatoare nationaH\,
mai este dreapta, nu mai e�e•
stinga in Adunare ; in alte cuv
nu mai este partida, caci
sint partida natiunii... AsU.zi,
toti deputa?i formeaza uo
gur corp, rezultatul va fi bin1ele
pcntru toti �i pentru fiE;c
Dar pentru ca aceasta sa se rPJI ..-.:
1 izcze cste de dorit ca acest acc)rd
.., ••
sa nu ptara, sa urmeze 1n vu
y • V • A
cind va veni rindul
· ·
de reforme".
Cuvinte calde, entuziaste, Qe.!ioi:
pre evenimentele istorice din
nuarie 1 859, reflectind ·ITI,.•n
tele �i bucuria. pe care le
romanii transilvaneni, aeooot1
va cu fratii lor din
nia �i Moldova, gasim �i
Telegraful 1'0ma" din Sibiu.
ferindu-sc la rezoltatul
din 24 ianuarie,
acestei publicafii relata ca el
fost anunta,t ,in aplauzele pu
cului ce asista in tribune lji
poporului ce umplea dcalul
curtea Mitropoliei".
Din generaJie in gener
Ca �i evenimentele de
atunci, actul de la 24 ian
1859 �i-a gasit o larga ref.rct:ar
�i in presa germana �i magh
din TransilvJ:\nia. Publicatia gc
mana K1'onstadter Zeittmg, ce
tipare�te la Br�ov, scrie in n ·-,.:.
rele sale din 7 �i 9 februarie 1
,Ziua de 24 ianuarie este ziua
eliberare a Romaniei, este o
rnemorabila din generatie tn
nerafie a poporului roman.
alegerea unanirna �i liberl
tuturor deputaplor din
�i Muntenia s-a realizat unirca
persoana lui Alexandru loan �u6j
Putine popoare de pe
pamintesc au realizat cu
ficii mai mari o opera patrl•onc
atit de mareata: • unire . . . u
in persoana prinfului
loan Cuza•·'. Aceea�i publica1ti�
de asta ctata in numarul
martie l�59. releva marea poJ)tl
•

Jaritate de care se. bucud. Cuza
Ia Bncurc�ti: ,Popularitatea prin­
tuJui loan I cre�te zilnic, deoarece
cste preocupat mai ales sa 1mbu­
natateasca situafia maselor popu­
lare. combatind energic incalca­
rile de legi ale ultraaristocrati-
1or..."
Hclevante pentru ecoul pe care
1-a avut unirea sint �i relatarile
ziarului ce apare la Tinti�ara,
Temesvarer Zeituttg, care deseori
RomAnia" acoe
pondenta din I�i pentru ziarul alptlmtnalul
Dstdeutsche Post, care reliefeaza de B.P. Baedeu, lo pagtnUe
entuziasmul cu� r e populatia elnala autU.orul fl ldorleul
I�nlui a primif' vestea.-alegerii dNflfoari o Yle eampanle
lui AI. I. Cuza �i tn Muntenia. proWllonJJU.
La 25 ianuarie, la ora 7 seara, DECEMBRJE. lncep alo­
au loc la I�i retrageri cu torte. gerUe pentru AdUillrlle elee· -
iluminatii. festivitati. ,Pina di­ tJve dJn Moldova tl Mun&enJa
mineata au parcurs strazile mu­ care urmeazi al desemneu
zicanfi, lume jubilind, tor�e �i pe nou cJomnJtorJ.
cercuri cu smoala ridicara intu­
necimca nopp i �i pretutindeni, -

se aditase osti l cauzei romani- in lumina ro�ie a noptii, filfiiau

lor. Publicatia a avut corespon­
dcnp atit la I�i, cit �i la Bucu­
rc�ti. Prin urmare, cele descrise
provin de la martori directi ai
cvcnimcntelor respective. La 1 5
ianuarie 1859, deci cu citeva
ziJc inninte de dubla alegere a
I ui Cuza, corespondentul din l�i
al ziarului transmite �tirea ca
,sc zvonc�e din �ucure�ti ca
acolo circuli ideea ca sa-l pro­
puna pe AJexandru loan I pen­
tru alegcrc", informatie ce arata
ca ideea dublei alegeri exista
inca inainte de aceasta data
la Bucure�ti.
In rclatari lc sale, corespondcn­
tul din Hucurqti al ziarului timi­
�rean transmite �i o serie de
informatii prefioase despre ro-
1ul pe care masele populare 1-au
avut tn zilele alegerii domnului
tn Valabia, despre felul in care
multimea de bucure�eni a urma­
rit dcsf�urarea alegerilor. Y n co­
rcspondenta sa din 25 ianuarie,
rcferindu-se la alegerea lui Cuza,
consemneaza: , Sa traiasca prinful
Ak.xandru Cuza era eri stri­
gatul scos de mii de voci".
DcscriiQd entuziasmul din Adu­
victorioase steagurile nafjonale 1859
ale Principatelor Unite".
Presa magbiara a impart�it 6 IA.NUARIE. Adunarea
�i ea cititorilor, pe larg, inior­ eleetlvl a Moldovel alege lo
matii despre marile evenimente unanJml&ate ea domn pe eo.
petrecntc in Moldova �i Munte­ JoneJuJ Alexandra loan Cuza.
nia. Kolozsvari Kozlony, care apa­
re la Cluj, apreciaza, in numarul & IANUARIE. Zlarul Ro­
sau diir 27 februarie 1859, actul manul publleJ. artJeolul Prln­
unirii drept ,o demonstratie care clpatele Unite: ,RomlnJa de
face cinste poporului roman, 0 peate Mllcov a numl' tn
v ic torie rar intUnita in istorie,.. dtrt" pe domnul eJ fl, pre­
�i ziarul Afagyar Ftlldr tot din cum era de slgur, numele alo­
'Cluj, de�i cu rezerve �i uneori auJuJ a fost aelamai tn toati
cu ostilitate, a scris despre unire. BombJa eo un slngur vfe.rs:
tn numarul sau din 10 februarie tl friUasel Alexandru Cttza,
1859 evidenpaza ,exeniplul attt alerul romAnJJor! ••• Romlnll din
de minunat' de care au dat do­ Bocut'efil au o� a aerba
vada muntenii �i moldovenii, aeeaRA rnunoaal alegere prtn·
aceasta constituind ,garantia te­ - tr-un banehet c:e ae Y& da mler­
meinica a unui viitor fericit". Ace­ eurl aau jof. Subaerlerea pen·
l�i ziar, din 20 februarie 1859, tru aced banebet ae faee Ia
apreciaza ca ,romanii au dat in llbrlrla C.A. Rosetti".
momentele crizei de curind des­
IANUARIE, Acltinal'n
f39urate un exemplu atit de grai­ 24
electlv& din Bueure,tl ae pro.
tor de patriotism - cind renun­
nunt� pentru alegerea ca
find la orice interese personate
domo al Munteonlel tot a
�i facind abstractie de concu­
eoloJM�IuluJ Aluanllru loan
renta oligarhica - �i-au adunat vo­
Cuu.
turile in jurul unui patriot".
Astfel de ecouri s-au pcrpe­ 2G IANUAlliE. V .AJeesan· •

narea electiva, el scri e : ,Ova�ii le tuat �i peste ani. Referindu--;e 41rl, dJn Ia,l, ciUre I. Aleeaan·
�i strigatele de ura nu mai luau la momentul istoric ce s-a desfa­ drl Ja Parll : ,.Aiegerea lui
sfi�it. La inceput, Boerescu a �urat la Bucure�ti la 24 ianuarie Cuza tn VaJahla a prod.ua rn
pout o cuvintare, prin care scoate 1859, revolu�ionarul maghiar La­ eele doni �ri un mare entu­
tn cvidenta cu cita abnegape s-a jos I<ossuth scria intr-o carte zlaam... Toate •lnuturlle l·au
purtat fi ecarc partida, ca intr-a- publicata tn 1880: ,Strigatele de trJmla feUoltlrJ. Cllmlcimla
-d<'var, conform convenfiei, vor bucuric cutremurau vazduhul. tn­ valabl l·a lnmtnat puterlle
fi doua domnii, insa ambele vor sufletirea era de nedescris. l. n fl armata 1 a flout ac& de
..
fi unite intr-o persoana, �i cit de
folositor va fi aceasta pentru
astfe1 de spirit e necesar ca un
popor sa intemeieze 0 patrie sau,
daca a pierdut-o, sa �i-o rec�­
devotameni fatl de penoana
.a. Calmul eel mal perfec' :
•
ambele tari". ,Seata a fost o domnette peate tot. 0 depu· I
tige". tllJe a pleeat dJn Bueure,ll ..
iluminape generala... �i s-a aran­
peatna a venJ tl felle'lt.e pe •
jat o retragere cu torte care a Entuziasm, bucurie, incredere. prln• Ia l&fl"· Ul
parcurs tot or�ul. tnsopta de Solidaritate frateasca de ambele CD
II MARTIE·Io AUGUST.
muzica ntilitara. Aceasta demon­ versante ale Carpatilor. Pe buna Conterlnfl Ia Perla a reprt·
straf:ie s-a desf�urat fara excese dreptate, Alexandru Papiu-Ilari­ aeatanplor put.rUor rarantAI ;
fi cu mare animape, cu absenta an scria ca ,romanii din Tran­ Fran1a, Ruala, A.qlla, Pru­
lla tl Sardlala reeunoae, J a
oricaroi politai, cu toate ca. o silvania numai la principate pri­
1 aprUJe, dubta alerere a Jut
imensa multime de oameni lua vesc... Jar cind s-a ales Cuz:1 AI. 1. Cuza ; Ia· to •urust
parte la ac<."asta". domn, entuziasmul la roma nii din re�unoae dabla al-ere tl
Teme.svater ZeitU'Ilg din 12 fc­ Transilvania era poate mai mare pvemele Au.Hrlel tl TureJel.
bnaaric 1859 rc proctuce o cores- decit tn pri oci pate". Marian �TEFAN

25
,... ..

Consulii striini raporteazi :

,,

I
�ERBAN RADULESCU-ZONER, VALERIU STAN

0
semniflc:atlvi relatare a evenimentelor lstorice, care au
culminat c:u alegerea lui AI. I . Cuza ca do mnitor in ambele prln­
cipate, glslm in rapoartele dlplomatic:e, din perioada lanuarie­
face parte colonelul Cuza. Am
martle 1859, ale consulilor franfel, Austrtei �� Anglief, precum
auzit pareri foarte favorabilc
�� ale comisarului PorfU, Ia Bucureftl. In mare majoritate tne­
despre noul domnitor, de la
dlte, documentele, aflate Ja Arhlvele statulul din Bucure�tf fl
persoane care il cunosc bine.
publlcate - p artial sau in intre�l me - in paginlle ce urme S:zi
8/20 ianuarie. Karl von Eder,
aduc lnformafil '' date nol, cu atit mai valoroase cu cit ele apar�
consulul general al A ustriei la
fin repreze ntantflor unor puterl avind puncte de vedere dlametrat
Buourt§ti, catre contele Karl
opuse asupra unlrii prlnclpatelor. Dar-fie ci prlveau cu sfmpatle
Ferdinand von Bucl-Schauen­
/
cauza romAnflor, fie ci manlfutau ostflltate fafi de voinfa lor
nattonali, coresponden a diplomatflor acredltafl Ia Bucureftl
relevi, in poflda vlzlunl lor dlferite, rolul declslv jucat de masete
stein, ministrul afaurikw exter­
ne al Imperiu'lui hab.sburgic :
populare In infiptulrea unfrfl, �1, in acelafl tfmp, botirirea nestri·
$tirea referitoare la alegerea
domnitorului, ce s-a desf�u­
mutati a romAnJior de a-fl apira, cu orice s acriflclu ' unitatea
rat tn Moldova in ziua de 1 7
recent infiptuiti.
a lunii, a produs aici o puter­
Rapoartele sublinlazi, de asemenea, ablla ,1 indrizneata
nicl impresie. Se crede c1 un
acflune polltlci, menltl s l puni in concordanfi stlpulaflile con-'
tradlctorfl al.e Convenflef din 1858 cu dorlnfa de unlre a nattunll, partid1 va propune pe Ale­
acttune prfn care marne puterl a u fost puse in fafa faptutul impll­ xandru Cuza �i pentru domnie
nlt, apreclat lucid de cltre unll dlplomafl drept o vfctorle a foJ1e­ in Valahia.
Jor progresfste, a spfrltuluf inafntat al epocH. 17/23 ianuarie. R.G. Colqu­
Pentru a n u stinjenl cursfvitatea Jecturll, n u am marcat intre.. houn ctUre lordul Malmesbury,
ruperfle in text. Expllcaflile cuprlnse intr.e paranteze drepte f l ministrul de externe al Mari i
notele ne apaf1in. Britanii : Mi s-a raportat de-
spre o mi�care pllnuitl de
6/18 ianuarie. R .G. Colqu­ zultatul alegerii tn principa­ partidul ro�u• prin adunarea
hOtm, comulul general al A ngli­ tul Moldovei a produs o sur­ unui grup de �ani din satele
priza general! �i a ridicat din jurul Capitalei. Ace�a
ei Ia Bucurt§ti, c4tre sir Henry
moralul acelui partidl din care
L Bulwer, a mbasadorul Marii urmeaza s1 se strtngl tn piata
.
Britanii la Constantinopol: $ti­ 1-1
� .
Este -"torba de Partida natio­ a Denumlrea sub care erau cunoa­
rea primitl asearl despre re- nalA din Jluntcnla. cull In epocl liberalU-radlcall.

•
26 I

Alexandru loan Cuza �i deputatul cl4C4f loan
Mitropoliei in zj ua deschiderii
f Adunirii] �i sa proclame
(domn] prin aclama�i l pe unul
din candidapi acestui partid,
fie Nicolae Golescu, fie chlar
Dumitru Bratianu.
20 ianuarie/1 februarie. R.G.
Colquhoun cdtre Henry Bul­
wer : Cei patru conducatoril
ai partidului revoluponar1 au
tndemnat aseara pe negustori
ti pe ceta�eni sa se prezinte in
masa � sa adopte ca deviza
, Jos cu cei doi caimacami"
[I. Manu �i Em. Baleanu],
pr oclamind un �ef al statului.
In momentul de fa�, Dumitru
Bratianu ar fi alesul.
20 ianuarie/1 februarie. R.G.
Colquhoun cdtre sir Henry Bul­
we.- : Azi-noapte am avut o
lungl �onversape cu dl. Manu
[unul din cei doi caimacami
1 C.A. Rosetti, Nrcolae Golescu,
Ion C. Brltlanu $1 Dumltru Brltfanu.
1 Consulul britanlc numea gruparea
Ubt>.ral-radlcall, partldul revolutlonar.
Roo.t4
reacponari], care pare sa apre­
cieze situapa drept mai se­
rioasa dectt am considerat-o
noi la tnceput. Caimacamii au
trimis pe administratorii �i
subprefecpi jude�elor in dife­
rite sate sa culeaga informapi.
Rezultatul cercetarilor a fost
descoperirea faptului ca unul
din deputapi Divanului ad­
hoc, Mircea Malaeru, capul
�anilor din judet [Ilfov]',
partizan devotat al frun�i­
lor Partidei naponaJe, [C.A.]
Rosetti, [N.] Golescu ,.a., a
tntreprins un turneu prin di­
ferite sate �i a. angajat fiecare
sat sa trimita tntre 10 �i 1 5
sateni, sa se adune pe cimpia
de la Colentina, apoi, la 3
curent, sa intre in grupuri
mici in or� �i sa se adune tn
jurul Mitropoliei, cerind prin
• to zllelc de 22-24 laouarle t859.
tn Capitall s-au anat �i numcro:st
�Irani din Judctul Dlmbovita.
vociferari ca N. Golescu sau
D. Bratianu sa fie ales domni­
tor. Dl. Manu spune ca prcfec­
t:ii �i subprefecpi au multe
dovezi despre acest fapt �i ca
se vor lua masuri sa se intem­
niteze conducatorul (iarani­
lor] 'i sa fie interogat.
S-au dat, de asemenea, or­
dine sa se refuze bilete de
calatorie taranilor care apar­
pn satelor suspectate. De fapt,
luind toate precaupunile pen­
tru a impiedica orice ciocnire
in acea zi 'i tn cele urmatoare,
caimacamia se bizuie pe arma­
ta �i pe polipe; dar, sigur
este ca, in momentul de fata,
aceste forte nu tndreptatesc
•
increderea ce 1i se acorda.
27 ianuarie/2 jebruarie. Eder
catre Buol : }.fiine se va
deschlde Adunarea. Partidul
revoluponar este in minori­
tate. El cauta sa-�i alcatuiasdi.
o majoritate din plebea stra.­
zi lor �i sa proclame domn pe
Golescu. Acest partid s-a unit
cu eel a1 principelui [Dimitrie]
Ghica' �i cheama �anii din
judete pentru a lua parte Ia
demonstrapi .
22 ianuarie/3 jebt"Utlrie. R.G.
Colquhoun cdtre si.- Henry Btd­
wer : ln cursul zilei de ieri,
guvernul a fost ocupat cu
luarea unor masuri foarte stric­
te care sa tmpiedice intrarea
in Capitala a unor mari mase
de �rani. Azi dimineata, c<'re-
. monia (deschiderii Adunarii] a
inceput cu obi�nuitul Te Deum.
Memhrii (Camerei] �i publicul
au fost admi�i, pe baza <k
tichete, in piata Mitropol i e i .
ale carei porfi erau pazi tc de
o puternica garda a o�tiri i
'i polipei. Cind caimacamii
au parasi t sala, ei au fost
puternic huiduiti de populatie.
Mai tirriu, in cursuI zi lti.
taranii au umplut curtea, pa­
trunzind acolo in grupuri mici ;
ace,tia aplaudau sau t�i expri­
mau aversiunea pe masura ce
deputati i apareau.
In zilele urmatoare, ;>ina
ctnd culoarea Camerei va fi
bine definita, dezbaterile vor
fi, fara tndoiala, extrem de
furtunoase.
•
• Partlzanlf lui Alexandru D. Ghfca.
fostul domn regulamcntar ( 1 834-
1842) �� caimacam ( 1 856-1858) ��
at nepotulul ac<'stuia, Dimitri<' Ghica
(,.beizadea Mltlcli"), care urmllrea u
alegcrea ca domo a cclul dlntli.
Const.attnd eli nu au nlcl o s:ua�ii
de a-�1 atlnge �<'hal, s-au unil ··u
radlcalll In cadr:.al Partld<'l natfuunle.
sprijinlnd apol candidatura lui <.;uta.
27
 23 ianuarie/4 februarie. Daud
effendi, comisarul Sublimei
Porfi la Bucurt§ti, cdtre Fuad
pa§a, mit1istrul de externe : Se
spun<:a ci astazi de dirnineata,
poporul urmeazi sa navaleasca
la Mjtropolie; inca de ieri fu­
sesera af�ate proclamatii care
indemnau oamenii: ,Alergap
mtine la Mitropolie, situatia .e
grava, tiranii vor sa calce
tn picioare toate drepturile
noastre". MA due totu�i tn
salA [de �edinte) ca sa vad ce
se petrece ; acolo, ti intilnesc
pe consulii Frantei, Rusiei
�i Prusiei.
O.imAcimia daduse ordin
ca poporul sa nu fie lasat sa
Vina la Mitropolie; dar printul
Dimitrie Ghica deschisese poar­
ta �i un mare numar de tarani
�i lucratori se aflau deja ln
curte cind am traversat-o pen­
tru a intra tn sala. Aflu ca, la
bariera or�ului, numero�i ta­
rani au dezarmat o companie
de dorobanp fi, dupa ce i-au
maltratat1, au pAtruns ln or�.
23 ianuo.rie/1jebf'uo.rie. Edtf'
cdlre Buol : In cursu! zilei de
ieri a avut loc deschiderea
Adunarii elective. Ca urmare a
masurilor luate de Ciima�
mie, }lranii n-au putut ajunge
aici. Autoritaple au folosit
toate mijloaCP.le pentru a.-i re­
trimite in satele lor pe cei ce
se aflau tn drum fi a-i fine
pe loc pe cei ce se pregateau
sa vina la Bucure�ti. tn -dimi­
neata deschiderii Adunarii, mi­
noritatea a adunat ln jurul
Mitropoliei u n mare numar de
mojici �are. dupa ce au foqat
poarta curpi Mitropoliei, au
tnconjurat clidirea Adunarii
�i au stat acolo de la 10 dimi­
neata pin! la 5 du pa-amiazl,
cit a pnut �edinta. Ctnd, dupa
deschiderea Adunarii, caima­
camii au parisit sala de �edin­
te, tnsop'fi de o garda de onoa­
re destul de numeroasa, ei au
fost inttmpinafi tn curte cu
fluieraturi �i huiduieli.
24 ianuo.rie/5 jebruarie. R.G.
Colquhoun ciUre lordul Mal­
mesbury : tn ciuda incerciri­
lor puterii executive de a
tmpiedica mari grupuri de
tarani sa se adune in or�. ei
reu�sc sa pltrunda 'i aseara
puteau fi vazute multe ptlcuri
pe strazi, fiecare avtnd 'eful
lui, care le vorbea vehement,
1 Intormatle eronatl; tn realltate.
olda t U, traternlztnd cu multlmea,
s
a-au llsat deurmatl.
28
informtndu-i ci puterile euro­
pene le-au garantat posibili­
tatea de a.-�i alege domnitorul,
dar cA boiP.rii se opun �i deci
este nevoie ca ei sa intre in
Adunare 'i sa proclame pe
(N.] Golescu sau [D.] Bratianu.
Presupun deci cA va fi o
�edinfA foarte furtunoasa.
25 ianuarie/6 februarie. R.G.
Colquhoun cdtf'e lordul Mal­
mesbury : De la de� mea de
ieri a avut loc un eveniment
grav, despre care lunga mea
telegram! de asta noapte va
fi informat pe Excelenta Voas­
tra. Cu riscul de a o obosi pe
Excelenta Voastra, voi reveni
adaugtnd toate informapile pe
care le-am putut culege.
r
Guvernul a trimis de�a­
mente utemice de dorobanp
[polipe sa lntimpine masele
de tarani. ln multe cazuri,
polipa �i subprefecpi au reu­
'it sl -i aduca la realitate pe
ac:! ti oameni care doreau s1
vi la Bucure�i ca sa-�i
·
aleaga domnitorul f i unii s-au
lntors pe la casele lor. Totu�i.
alpi �i-au continuat drumul.
Unul dintre aceste grupuri,
adunat la Colentina, i-a dezar­
mat pe polip�. tn numlr de
circa 25, �i dupl ce i-a legat,
i-a adus tn or�. Dupa cum
am mentionat mai tnainte,
in acea noapte domnea multi
tngrijorare. Partidul progre­
sist a lansat ideea numirii lui
Alexandru Cuza, lastnd astfel
de-o parte simtamintele de
partid. S-a cizut de acord
ca aceasta era singura solufie
posibila. �tiu ci propunerea
a fost comunicata la doi, daci
nu trei dintre colegii mei.
Unul a avertizat asupra unei
noi complicapi, care era
pe cale sa se creeze, celalalt,
cu toate cA aparent dezapro­
ba, de asemenea, planul, tre­
buie sa fi vazut tn el primul
pas spre ducerea la bun sfir�it
a principiului pe care 1-a sus­
pout tntotdeauna, acela al
. . ·s
UDlnl .
Ieri in zori, progresi�ii co­
mandau 0 masa de tarani 1n
fierbere, carora li se alaturase
populatia mahalalelor, o mul­
time tu rbulenta 'i zgomotoa.­
sa format!, mai ales, din
macelari �i tabacari, muncitori
in marile fabrici de seu 'i
abatoare ; aceste mase se ridi-
-•1 Se r it
erl. probabU, la consulul
trancez · uls .B �clard, tavorabU unl­
rU prlncllfatelor. .
cau (dupl raportul flcut de
spatar• guvemului) la circa
1 5 000 de oameni.
Dupa ce fusese hotartt pia­
nul de a-1 alege pe Cuza 'i
tntrucit partidul mai moderat4
nu ar fi autorizat prezenta
maselor in preajma Adunani,
acestea au fost tinute la oare­
care distant! de centru. Plin
urmare, se poate spune ci
,dezbaterile s-au desf�urat
jdf'd apaf'en/a unpi presiuni
din afart!'. Dl. [V.] Boerescu
(un ttnar cu mari calitlt.i de
orator) [a spus] Adunani cA
singurul mijloc care le rami­
sese era sa-'i tntoarca privi­
rile catre Moldova, sa aJeaga
pe Alexandru Cuza, fiind in­
credin�at ca Poarta �i puterile
vor putea fi determinate sa
consimta la aceasta solupe
propusa tntr-un spirit de con­
ciliere.
Spatarul, care este, de ase­
menea, membru al Camerei,
i-a relatat informatoruiui mcu
despre poz�pa taranimii �i a
armatei �i tot el i-a rugat pe
acei mini�i care erau depu­
tati sa sprijine acest plan
care ar fi lnllturat p<JSibili­
tatea unei razmerite.
De�i Partidul conservator
a fost luat prin surprindere
de propunerea adversarilor sai,
am auzit ci nici unul nu s-a
ridicat sl-�i apere drepturile.
Mitropolitul [Nifon], ciztnd in
genunchi in mijlocul inciperii,
a invocat cerul sa binecuvtn­
teze Adunarea �i actele sale.
Angajamentul a fost semnat
de toti.
Rezultatul a fost comuni­
cat putinelor persoane adu­
nate tn piata �i primit cu
putemice aclamatii; marile
porp au fost date tn laturi, iar
multimea s-a tmbulzit tnaun­
tru [tn curtea Mitr opoliei].
Procesiuni prin or� la lumina
toqelor, cu Jlluzica tn frunte,
au tncheiat aceasta zi plina
de evenimente.
Nu pot afirma cu precizie
daca aceasta lovitura nu a
fost premeditata. Prezenta aici
a delegapei de moldoveni6,
dupa cum am menfi9nat, tre-
• Generalul Barbu Vlldolanu, co­
mandantul o�ttrU Muntenlei.
• Denumlre tolosltl de consulul
en�lez pentru conservator!.
• Delegata
l moldoveneascl trimlsl
1a COnstanUnopol sl anunte alegerca
lui Cuza ca domn al Moldovel $1 sli
ob�lnl recunoa.!$terea; a stat Ia Bucu­
re$tl tnt.re 14/26 •• 18/SO lanuarie
f859.
 buie sl fi influenpt direct
ideile Partidului progresist
�red ci a'cum pot si intrezl­
rt>sc oarecum motivul care a
dccb Partidul conservator si
accepte o solupe attt de extra­
ordinara.
Fara doar �i poate, Partidul
national a realizat o mare
victorie ; a fost tnvltatl o
lecpe pe care, in mod sigur,
o vor pune din nou tn practicl
atunci dnd vor mai dori sa
obpnl ceva.
n
26 ia uarie17februarie. Louis
Blclard, eotr.S1dul genera l al
Frantei la Bucur�ti, c4tre Ale­
�andre Joseph Cokmna, conte.
w·aletvski, ministrul francezal
afaurilor e� 1 Inainte de
a relata faptele care au dus
Ia alegerea principelui Ale­
xandru Cuza ca domn al
Valahiel, pn si subliniez un
lucru esenpa.l �i anume ci
nici eu � nici altul dintre
colegii mei n-am exercitat cea
mai micl influent' asupra
acestui rezultat. · Alegerea lui
Alexandru Cuza a fost o ma­
nifestare cu adevlrat napo­
nall . Ea poate fi consideratl
tn dezacord cu spiritul � cu
termenii Convenpei din 1 9
august [1858], dar nu i se
poate contesta sinceritatea. A­
daug - fi pot u�r s1 dove­
desc - ci aceastl manifes­
tare devenise necesara. De
asemenea ea a fost unaniml.
4/16 februarie. Blclard cdtre
Waletvski : Cind prima dili­
gentl, dupl alegerea lui Cuza,
a sosit in Br�ov, venind de
la Bucure�i, se pare cl rela­
tl.ri le ellatori lor au provocat
o mare emope tn acest or�,
a clrui populape, ca, dealt­
fel, a tntregii Transilvanii,
este aproape intrutotul ro­
mlneasci. Seara Br�ovul a
fost iluminat precum fusese
Bucure�iul tn ziua alegerii.
Autoritlple austriace s-au grl­
bit si pedepseascl cu asprime
pe autorii acestor manifestapi.
S-au Juat, de asemenea, ml­
suri ca diligentele rom!ne�
si nu mai intre tn Br�ov,
din acel moment sa fie oprite
Ia o distant! de ·1 2 km de fron­
tierl. Imediat domnul Go­
lescu (minis bul de interne) a
dat ordin ca diligentele aus­
triace, venind de la Br�v ,
sl nu mai fie admise pe teri­
toriul valah.
ebrwl. rie.
6/18 j Eder cd ret
Bvol: Dupi cum am a•rut
. r.
� .
Marele·� entuziasm
•
A.le«erea JaJAL I. Cau ea domn al Prblelp atelor UnJte a fo1& prfmHl ea
deosebl&A aatJifaetJe tl bueurfe de malele p opalan. 0 mantteriape dldu.road,
de bun 101!& au flea& Joc1l.ltorU BueW'efU.Ior ea prOeJul lntrlrU doJDDJto1'1lhlJ
tD ora,, Ia 7 febraarte 1869. K�llJlJceana, lOll& mal tDaJDte tD B aeurettJ, tl
aerfa laJ Cua: v�ltuafJa Mte marntflcl. PoporaJ e bea& d.e u&a•lann. ID6l de
azt ora,ul e tD 1aroltoan. Toati Jamea a •.,., tn stradt".
Jn zJaa veDJrU domDJtoralat ID ora � baeunttenJJ
1-au le
tH Ill blUJDpblan
dlneolo de pldurea Blneaaa. ZJara.J Natfonalul, cl1D lt feb e, dMcrfa a1Uel
ruarf
prlmlrea l1lJ Cua: trelNJatl dMpre utastana ee tu
ea
,Mal ede a nrbl marele
clumJDJcl 1... Pana na poate deaerle aeel u&udaam. Namal aceta ee au 'fbu&
aeeJe seelmJ [&eel] de mJJ de oameDJ ee tmpl strada M�oteala de Ia krlel'A
ptnl Ia M.ltropolJe tJ
mal malte po,te IDalnte de BaearettJ, aeele ferea1N I aeo­
perlfur l de caM p.ntlltte de fume..., aee.le ,.,_lrt neh.Ae de e
n tazta.., .,.....
Jle , aeele areurf de tnaml ee H dnau dln dJnalltl Ill dJI&allt&-., &rente, ale,
J
•••
II H II 'fin& toat. &elAN PIDW ea d paaU ebaeY& almji ltbae to&U 1Dirtlata
aeeeteJ linltort".
Manlfedlrlle •• almpatte fa" de dollllll UDlrtJ au eonUJna& Ia JoeaiHltfle
tlrtl f! ea alte prl.leJarl • .UUel, 1a 6 lanaarfe lMO, ca ocasJa alll'fenlrtl uaJ
an de Ia UD.Jtoe, au an& Joe. Ia I... lmprealoDADte Hnlrl, In prueD� dOIIUlltora•
laJ. Be-n.ta Tri buna romAnl, can a aplra& Ia Iatl, eu bl tenDJ tule, taae 10 IIUlJ
186t fl � marUe 18e7, pablJca, ba namlnll ah dJil li iUl'Ul'le leto, 1m repenaJ
eonaaerat aoe�ter mUllfena1Jj. ,&en..... na1Joull "l
Hrle pse&a, a ba eep11&
d.lmJDeata, Ia ..10 •are", Ia pres eDta domDJtora.luJ A . I. Ca.u, preeum tl
a
"exeelen�Jor f or mln"VU pnmufa.l , IDal�er ofJJerl at Cu.rtel tl al armlet.
corp�u' d.lploma&Je. aotabJlJUtiJor d.e prtn toate eorp1111Je ltatuhll tf (a uel)
.
mlllfbDJ DeD1UDlrate, eoJDp llll dJD toate el•Hie IOCletltw' eu o alll J'i 1a JQ&ro­
r:lte. Dapl aeea,ata Yo41 Cua ,.au &:reeat ID re'tiiU eorpal 4e eanlerle tJ ..
an&erie ; fl hl aatl batra.D.Jre ea to&al aatJonall .. reolUlOf&ea el lleoare Hfta,
e11 o 'fie "evle, aenarea tlri ....
Dapl revida mUitari, a an& Joe Ia Pala&al ablllUY lJstra pr11D.Jrea •• 6ltre
do1D.Ill&or a oflelaUtl1llor. A Jaa& eavbatul.A.l. I. CUsa. Seara, blformcad pablJ.
JOrlce n
ca�a, orat11l a to•' JlumJ.DaL ,.Palatul admJD11tratJ'f en al'IDat n embleme a...
, lnfn can H ONervaa armele hl&ro.Dlte ale p elpatelot".
A doua d, t lanaarfe, f..Uvitltlle au eontblaaL a aala troaa.Jul, AJ. I. Cua
a prfml&, 41D DOU, &Gate DOtabUI UjJie tllfL ,.Aeolo .ea S., dapl ee l•&a.
ateza& pe troa tJ au ln•Jta& .. to� al ,.41 ba ju.raJ aaloniallt4 au ddJeat 1lD toaM
apre proplfJJ'M patneJ".
OUterfl, Ia rf.Dda.l lor, aa OJW8Dbat ,o aenare mJUtari•. A.a p uUcJpat membrl
at pvemuJaJ tl ofiJerl tuperforf. PretMinkle CoDIWa..laJ 4e MID.)ftl1, Emanoll
de Ia OJ1on piDI Ia Mana Nearr&"·
Cottaebe EpveaDa, a toatta& pentna ,to� aceJ care poanl WJLiforma romhl,
Sean, a ava& loo o nprezentajle teatrall de nlL .Sala, brfetttU eu ta'ft.
llm ea
Uoane, amenecate eu ramurl de brad, au tntnQlJi o 1
Sa a onora& reprezentaUa acea1ta IO•emnJ
oele
ea
tat e nume.roall. Iilli·
prezenta aa t
l a roat prbDft
a venJre de eltre toru annJef, dlreetorul &eatrula.J tl alte notabWtltl". Trapa a
Lntona& JmDal najfonat La rfdfearea eorllnef, pe aeenl .. aOi u.n arc de trlumf,
Jar allb aeeata, pe ua pledeatal, buatul Jul AJ. I. Cua, tD coaJura& de ,Ptnoane
ee reprezentau pe domnJI �ttfan vodl, Pctn Baret, Mlbal VJtean.l fl Mtreea.
ru costumele lor". Jn aeel momen' - aoteasl Tribuna romana - ,tobele aa
tneepu& a bate tl detapmente de 10ldat1 dJD toate armele, eu mazlea ID rrante,
au deflld pe 4lnalntea lniJttmll Sale •1·1 bac:llnau 1t eap.rl)e lor, ID mJJ)oeul
aclamauuor renerale".
lntreaga manlfes1a fe, ea dealtfel toate terbirUe orgallhate fD aeele zlle,
J
eoneblde revt1ta amlnt til, ,au retnnolt tntre tari tl doma p.aetul regeaera11el
na11unale".
Die CIUTESCU
�------�-- .
onoarea de a va raporta te­ stalatl conform art. 491, nu
legrafic, Cuza este �teptat ar putea prelua conducerea,
aici la 20 sau 2 1 ale lunii [8 nici noi alegeri n-ar putea
•
sau 9 februarie st.v.). Pentru avea loc �i
nici un domnitor,
primirea sa stnt pregatite arcuri numit de sus, nu ar putea fi
de triumf �i diferite festivitlp. fnsciunat.
Dupl afirmatiile ziarelor Din convorbirea avuta cu
bucure�ene, intreaga tara ar Daud effendi, care tmplrta­
fi gata sa faci toate sacrificiile; �e�e aceastl opinie, .am tnte­
fiecare barbat s�� verse ulti­ les ci acesta se teme cl ocu­
ma pic3.turl de singe pentru papa [Principatelor Unite) ar
apharea Unirii �i a alegerii putea cldea in sarcina Portii.
[lui AI. I. Cu zaJ
din 24 ia­ Am dedus cl, dupl plrerea
nuariej 5 februane. Dupl cum sa, o asemenea misiune ar tre­
stau azi lucrurile, flrl ocup� bui incredintatl unei alte pu-
rea [militara a] Principatelor
1 Al Conventfel de Ia Paris. dln
Unite, vechea ciimacAmie, in- 1858.
29
•
 teri pentru a feri Poarta de
a-�i pierde, datorita unei ocu-
papi militare, ultimele urme
d� simpatie de care se bucura
_
atct.
1 0/22 februarie. Eder cdJre nul Golescu, ministrul de
Bucl: La 8/20 ale lunii, in interne [muntean),
sunetele clopotelor, a avut
loc intrarea lui Cuza tn Bucu-
re�ti. Moldovenii prezenp aici
declara ca ie�enii sint hotarip
sa renun�e, tn favoarea Unirii,
la capitala lor, �i sa recu-
noasca Bucure�i drept capi-
tala a Principatelor Unite �i
re�edin�a a domnului.
15/27 febYuarie. R.G. Colqu-
noun cdjre sir Henry Bulwer :
Nu l-am vazut pe domnitor
dectt tn diminea�a zilei de 26
[februarie), deoarece nu se
simtea prea bine ctnd m-am
dus prima data in vizita. Am
fost tncintat de multe din cele
declarate in probleme de poli­
tica intern! �i administrape.
El a ascultat cu aten�ie ceea
ce am crezut ca. este de dato-
ria mea sa-i comunic �i p�a
d a tnteles pe deplin dificul­
tatea pozipei sale; mi-a vorbit
despre propunerea facuti pu­
terilor de a demisiona, in
cazul in care Europa ar aproba
dorinta na�iunii �i i-ar da un
print strain. ln ceea ce pri­
ve;;te .unirea sub domnia lui,
se va .·tnclina cu respect in
fafa d��ciziei puterilor, expri­
mata in Conferin�. Curind
dupa aceea s-a. tnsutlefit �i
mi-a spus: ,.D-Ie Colquhoun
trebuie sa va declar ca. daca
Turcia �i pierde vremea sa
vina cu o forta armata in
Muntenia pentru a ne tmpie­
dica sa ne tnfaptuim voin�a,
eu nu ezit sa va spun ca. ma
voi �eza tn fruntea poporului
meu �i, daca va trebui sa
eadem, voi fi primul in care
se va trage, dar va curge
singe".
Citez cuvintele sale pentru
d, spre surprinderea mea, le-a
repetat de trei ori in cursu!
intrevederii. A adaugat ca
are 20 000 oameni in Vala­
hia �i 10 000 in Moldova, �i
cu ajutorul acestora ar putea
30
pne piept Turciei. Cind mi-am
luat ramas bun, mi-a repetat
DORINJA CEA
frazele de mai tnainte.
18 jeb1'uarief1 martie. Louis MAl GENERALA
Bedard c4Jre Walewski : Dom-
•
a facut
marl preparative pentru a-1
primi cum se cuvine (la Bucu­ (Urmare din p. 14)
re�ti] pe alesul napunii ro­
mane. Fusesera ridicap stilpi marire ale unui popor tntreg'' .
ornap cu ghirlande, construite Ce sint necontenitele bore in
arcade, arborate placarde, em­ care s-a prins poporul ? Hora
bleme, steaguri fluturau pe ,.este o scumpa mo�tenire stra­
toate strazile ce urmau sa fie mo�easca, ea este simbolul viefii
parcurse de cortegiu. In citeva noastre naponale, caci ea inchi­ •
zile, la intrarea tn or� fusese puie�te Unireal'' Alegerea lui
improvizat un arc de triumf. ALI. Cuza - scria Steaua Du­
Masate in jurul acestui monu­ narii din 8 ianuarie 1859 -
ment, toate foqele militare, ,este astazi tn ochli tuturor ro­
ce compuneau garnizoana din minilor, in ochii Europei �i ai
Bucu�i, t1 �eptau pe colo­ lumii intregi, dovada suprema
"'llelul Cuza. Dar aceasta mica ca unirea principatelor este sin­
trupa parea inecata in marea gura via� cu care romlnii tra­
mulpme care, ae cu ziua, se iesc". I
pusese in mi�care. catre ora Victor Place n-a intirziat
doua dupa-amiaza, aclamatii sa faca cunoscuta ,cura�enia
indep�rtate au anuntat sosi­ moral!" a marelui act: alegerea
rea principelui, al c3.rui nume, ,s-a facut fara sa se cheltuiasca
deodata ie�it din obscuritate, un galben... Alegerea colone­
�i a carui persoana, inca ne­ lului Cuza este izbinda deplina
a ideilor inaintate �i liberale".
cunoscuta, suscitase atitea spe­
Ailind ce s-a petrecut la I�i. Buol.
rante �i provocase un aseme­ ministrul de externe al Imperio­
nea entuziasm. Cu exceptia lui habsburgic, a exclamat: a­
consulului Austriei, toti colegii ceasta fnseamna Unirea, surprin­
zind astfel exact semnificat ia.
mei �i-au dat intilnire la mine istorica a zilei de 5 ianuari �
pentru a ved�a cortegiul tre­ 1859. �tafeta va fi preluata de
cind. Adunarea electiva din Bucure�ti,
Inca de-a doua zi, colegul care amina alegerea domnului,
a�teptind rezultatul de la I�i.
meu din Rusia, domnul de pentru a-�i da �i ea voturile ace­ �
Giers, a solicitat �i a obtinut lui�i ales - Al.I. Cuza.. c
o audienta la principe. Am Rememorind acele clipe isto­ I
comunicat ministerului rezul­ tice, acel�i Nicolae Gane avea
sa transmita, in cuvinte de per­
tatul acestei intrevederi. ln fecta sinceritate �i cuprindere,
ziua urmatoare m-am prezen­ simtlmintele intregului popor Ia
tat la Palat �i "m fost primit romln : .,Eu unul marturisesc n
cu deosebita atenpe. Impresia ca niciodata n-am avut o mai tJ
puternica stringere de inima ca G
mea, dupa cum am mai afir­ in fata acestui mare act care era.
mat, a fost excelenta. ln cazul prima piatra �za.ta in temeliile ca
in care dubla alegere va fi statului romln. tn acel moment,
am simtit individualitatea mea
recunoscuta [de puterile ga­
de romln sporita, neamul rneu hl
rante] cred ca se pot pune tnaltat ; am vazut dintre negu­
is
mari sperante tn colonelul Cuza. rile trecutului rasarind un soare n
El a ramas azi ceea ce fuscse nou care avea sa ne tncalzeasca
�i sa ne lumineze calea spre un
in trecut: 'un om cinstit, cu
viitor �i mai frumos... Desigur
totul a�at �i sale, fara ca mul�i din generapa actuala,
sa-�i fi pierdut ct��i de 'pupn care vor ceti aceste rinduri...,
capul din pricina succesului vor sta la tndoiala daca cumva
am alunecat tn exagerari senti­
ne�eptat, foarte decis de ...
mentale. Cuvintele mele, oricit
a-¢" pune � practica ideile de de vii, nu vor fi niciodata la �
reforme �i progres. tnal�imea faptelor savir\'ite". q
 Unde s-a nascut UMVERSll'E DE FRANCE •

Cuza voda ? AU NOM DU llOJ.

VASILE PALADE,
Muxeul de lstorle, B irlad

Viata �i opera lui Alexandru

loan Cuza au facut obiectul
multor studii � articole, apa­
rute in tara � peste hotare,
lnca de pe timpul�tnd dom­
nitorul se afla pe tronul
RomAniei � pina in zilele
noastre ,
Putine dintre lucrari s-au
ocupat Jnsa de copilirial'�i ado­
lescenta viitorului domn. Jar
autorii acestor lucrari au indi-
cat, aproape fiecare dintre ei,
o altA Jocalitate ca loc de n�­
tere a domnitorului Cuza. Acest
fapt s-a datorat pe de o parte
absenfei documentelor, arhiva
personala a domnului fiind,
cum se �e. sechestrata dupa
1866; pe de alta parte, marea 1
personaJitate a domnitorului
sub care s-a realizat unirea de
Ia 1859 a determinat acel cu-
•
·

rent de mtndrie ce a facut ca

wu
,.,......,_ � . .JL -�
� -­
trei localitap diferite - Birlad,
·==:• 21· -· 0l. ... ........ _ "'
Galati �i Hu�i - sa se prezinte • • • ·r a
77•• •
ca loc de na�ere al domnului.
Or�ul Birlad �-a afirmat
acest drept pe baza amplei
Jucrari monografice datorita
.f ..
�·
.

.. .
...
istoricului A.D. Xenopol, apa­ .·
' ;
) ....
� ...
� .. ... ..
.. ii,, r·
"A'�
.. - -�·
..-

ruti Jn 1903, .,opera vrednica

If.� �
,.. ..(� -m:
•
..
5 ..
5&, •. . .
·
-�-�
.;,
• � -:
-
Dou4 document. J)TObatorii pmtru _...._
locul IU n(Jftne al domnului Unirii : :.,- I
diploma de bacalaureat al Facult4tii
dt litne de Ia Unit1e18itatea din Pan.,
din II noUmlnie 18&6...

•••fCetnfl(U:Gtul ct. dece• eZibnat l4

Betdelbtrrg, 14 15 nud 181&; pe 'lftQl'Vi·
nes � • � o adnola:re
f4cul4 14 cereJea doamnd Elena Cwa.
In ccmr Bfrladul nee m.entionat M
loealilate natal4 a domnitorului

31
 "
d e faptele ctrmuitorului � ale
sfetnicilor lui", cum a fost
carac�rizata. Pentru ora�ul
Galatt, ca loc de na�ere a lui
Alexandru loan Cuza, s-au
pronun�at Moise I. Pacu, inca
din anul 1893, tn lucrarea
Cartea jude/ului Cov.urlui �i.
ct?va ani mai ttrziu, I.G. Va­
lc>ntineanu tn lucrarea A leJ!e1'ea,
detrOnarea �i tnmormintarea lui
Cuza Vodd. Parerea ca domni-
torul Cuza s-ar fi nascut la
Hu�i a fost acreditata de Lucia
Bor�. in lucrarea monografica
tncbinata sot;i.ei domnitorului
�i intitulata Doamna Elena
Cuza. La muzeul din Husi s-a
•
pastrat •_pina nu de mult un
!eagan in care, � cum afir­
mau unii dintre 1ocalnici, si-ar
,
fi odibnit pruncia domnul
Unirii.
ln aceste conditii nu este de
mirare ca in diferite dic?onare
�i enciclopedii sint indicate
-
localitati diferite : Hu�i ( Enci­
clopedia ,omana, editata de C.
Diaconovici, Micul dicJionar
enciclopedic, ed. II, 1978, The
EncJclopaedia B1'itannica), Ga­
lati (Le Grande La,ousse ) .
ln alte lucrari, DicJionarul En­
ciclopedic ilustrat ,. Cartea ro­
mdneasdt,, Dicli<>narul enciclo­
pedic roman tn 4 volume nu- se
face nici o precizare tn lega­
tura cu locul na�tii lui Cuza.
Care este deci locatitatea
unde s-a nascut domnul uni­
rii? Exist! mai multe docu­
mente ce ne tndeamna sa op­
tam pentru Btrlad . Doua din
acestea sint menponate tn
lucrarea monografica a acad.
. . Ianuarie 1859 a adus o mareata implinire in istoria rom!nilor cu puternic ecou �i tn
con�tunta europeana. Dovada �i modul tn care istoricul eveniment s-a reflectat tn presa stra­
ina. Revistele franceze L'll!ustyation � Le Monde Illu-stre au publicat imaginile reproduse tn plan­
�le noastre :
(1) Portretul domnitorului Unirii � Divanul ad-hoc din Muntenia
�(J) 1860 !7i 1864: vizitele domnitorului Unirii la Constantinopol
® Vedere generala a Bucure17tilor (sus) ; poporul Capitalei tl aclama pe domnitorul Alexan-
dru loan Cuza
- -
32
Constantin C. Giurescu, editia
revizuita �Ji adaugita din anul
1970. Este vorba de diploma
de bacalaureat obfinuta de
viitorul domn tn anul 1836 la
Paris (al di.rui facsimil este
prezentat � de A.D. Xenopol
in Istoria 1'0mdnilor din Dacia
Traiana) � pe care in dreptul
localitatli de �re sta scris
,.n6 a Berlad, Moldavie,, (Arb.
Cuza, vol. 46, doc. 69). AI
doilea document, car� confirma
acela�i or� ca loc de n�tere
al lui Cuza Voda, este actul
de deces aflat in arbiva prima­
riei din Heidelberg (R.F. G.),
unde domnitorul �i-a trait ulti­
mele clipe. Completlnd· actul
de deces, medicul curant a1 lui
Cuza a menponat ca eel dece­
dat s-ar fi nascut la Bucu1e�i.
Pentru a restabili legalitatea
in vederea rezolvarii proble­
melor legate de succesiune,
doamna Elena· Cuza a fost
nevoit! sa rectifice t.nscrisul
sub prest.are de juramtnt. A�
se face ca pe actul respectiv
se afla o adnotare marginal!,
oficiala, aratind ca locul de
n�re al celui decedat nu este
Bucure�. �i Btrlad : .,:bas
Stadt iBucharesb zu lesen
ist • Berlad •''.
Afirmatia i� gase�e confir­
marea � tn unele acte ce fin
de familia domnitorului. Din­
tr-un astfel de act, pus in
circulatie de D. lvanescu �Ji
Virginia lsac reiese ca tn anul
1828, ctnd s-a facut u n recen­
samtnt, tatal lui Alexandru
loan Cuza t�i avea casele ,tn
.
!'
�
.
I -
•
mabalaua mijlocului din ttrgu 1
Btrladului,. Deci la numa!
8-10 ani dupa na�terea fiului
sau, Alexandru, postelnicul
loan Cuza �i avea tnca domi­
ciliul stabil la Btrlad . Dealtfel,
in cartierul rodeni din Btrlad
•
acea mabala de mijloc de alta
data, se pastreaza vie tn me­
morie amintirea locului unde
se aflau casele in care viitorul
domn a vazut pentru tntiia
oara lumina zilei.
De mentic nat � un alt do­
cument ce ddeaza din timpul
funerallilor organizate domni­
torului, ce au avut loc Ja Rugi­
noasa � la care a luat parte
� o delegape a or�ului. Birlad.
Oficialitatlle din aceasta loca­
litate au trimis � un mesaj de
compasiune. tn nmr.arul din
17 iunie 1 873 al ziarului Semd-
•
nalorul a aparut telegrama de
raspuns a doamnei Elena Cuza:
... A� fi dorit sa racpund mai
curtnd• telegramei ce mi-ati
adresat. Fiti tncredintati ca
am fost mi�ata. de sentimen­
tele pioase ce v-au inspirat
gtndirea de a face rugaciuni
pentru suflarea scumpului
Print defunct. Oricit de uimita
stnt de manifestarea unanima
de iubire � de recuno��
care onoreaza memoria Prin­
f11lui Cuza, vriau a fti c4 sint
mai deosebit simlitoare pentru
suvenirile 01'ajului Birld'd, pa­
tria neuitatd. a iubitului meu
soliu [subl.ns.]"
·- -
 r M. -t-.u;a..a.-
,
..._ ., , ... . =.a ... .... ��....... ,
.... .....
... .. ..... . . . ...... .,.,...........
. ..-..
. _..._ ... , ..
...... . ,..,
........ , ........
.. .......... ..
..
..... . . .,_,�
. ...

\U:\·-..., r.

--

... .......
,
.-. .. ...... �
....... .......
.-.. - - --..
.... ......._,_
� - ... ....
-- - ­
·- � - ......
.
·" -
..
. .. ..

&:"'"'" "..::::
....... ..
-.--;:r.:
.
. -

...... .. ...
..... ... .. ....... "
....... � f'lo;
ij o.:;;
..
...___ ,.
-
....... . .w... ...
.,_

.. .. .. .
-
... ..... - ... . ....
. ...
.
-�.... :::
... ,...... • .-
- - -

::.:=-
� --
.. .. . -
........ ..... ..
.. -.....
..
= = -- - ...
......- ...�
..... �
:-
..... --..:::-:
- r.r-1. -:
. ,.. ,.. _ __
 l !f J •
t t•t
•

·
c
•
t
I'
c
•
.
I
I H
B· :r l ; ' ! �
U!I
t t !l l tIH
f l"' ; , •
=1 .I1 ' ·� J,= l
f
! ·•

K
i
.� �;a, ' i !
•

.. .
e
l l t ttrl
.. • 1 .

I &

l i{ fl l
·;,· � � J�:' fi f J !
I ., ,

w r , . �
0
·w
l i� J:
•

�·
I.. 1 1 ' 1J I I i 'f Cl

� 0
•

l · lfl1
' f fJ' l 1 i; lt • �• ...
...
PI
Ir
�f
1

l• le •
::r .1- •
.
;
i.
1
•

I�i
-

i i .

:f
·

l!
r.. f � :. ! · !!
�
ril�f=iJ� · 1 1·:! i f J! '
!r �� -�� "'
, :· (} �
· , �
��� � = r� �� n 1 l
. ,!�;;! ��A· . � '

��
.

��� , h.. t • . J f .
• . ...

�
•

��
..

������� ======----=--
.. . . ,

-�
.
-___,
•
 •

E I
,

Prof. u nlv. dr. GH. PLATON ,

Universitatea .,AI. I . Cuza". l a � i

Constftulrea statulul national romAn, prin tiril natfunll romAne 'I a marcat tre cert"a
ur:Jrea celor doui prlnclpate, Ia 24 i anuarie tlrii noastre pe calea progresului economico­
1859, reprezlnti e xpresfa partlculari a unul social. Reallzarea Unirii, in 1 859, a stat I a
fenomen general, european, a tendlntel nafiu­ b a za tuturor evenimentelor ulterioare ma -

nllor de pe continent de a s e afirma in cuprln­ refer Ia rlzboiul pentru Jndt'pendenfl, Ia re a l i­

sul unor organlsme stataJe unlbre �� indepen­
dente. Pentru a fl infe leasi �� apreciati in
semnlflcatllle sale, unlrea prlncipatelor, care,
dupi expresla unor contemporanl, a reprezen­
tat, Ia un moment dat, ,chela de bolti a echl­
llbrulul european", ,nodql gordian at reJatiJior
dlntre puterl", trebule sltuati in contextul
general In care s-a d esfi�urat, Jdentlflcindu-1
lnterferentele cu ml,cirile sf mflare fl lmplica­
fllle asupra lstorlel Europef. Mal mutt de cit
atlt. Pentru poporul nostru 'I dezvoltarea s a
ldorlci in ultlmele clncf sferturl d e secol,
Unlrea de Ia 1859 joaci un rol deosebit de
Important. Deflnlndu-f sensurlle adincf, pre­
fedlntele Nlcolae Ceau,escu spunea: ,ReaH­
zarea Unlrlf Prfnclpatelor a constftuft un
moment crucial in Jstorla Romlnlel. Aceasta
a pus bazele statulul national romAn, dezvol-
zarea statului national unltar, Ia dezvoltarea
fortelor de producfie, a 'tiinfei 'i culturii, Ia
ric!icarea bunlstlrii poporului. S-ar putea
spune cl e xfsti o strinsA legituri intre rt'ali­
zarea UnirH Pri � ipatelor �i inflptulrea insu­
recflef nattonale armate antifasciste 'i antiim­
perialfste, in 1944, care a dus Ia rasturnarea
dictaturfl fascfste, Ia eliberarea firfi de s u b
dominafia hitlerlsta �� trecerea Rominiei pe
calea dezvoltirii noi. Progresele realizate in
anif construcflei soclaliste, care au transfor­
mat RomAnia dlntr-o tarA agrarl cu o fndus­
trfe inapolati intr-o farl industrial-agrari
in plfni dezvottare, au deschls poslbllitatea
ridfcArfi bunAstirfi materlale �I spirituale a
intregulul nostru popor, aflrmlrlf natlunii
noastre pe plan international ca o natiune
'
lfberi fl independents".

d.zboaie �rile rom!ne, roman, tnfaptuirea acestuia

Teama de regatul
daco-roman
In sec. XVIII, ca urmare
a declinului continuu al Im­
periului otoman, a sporirii for­
tei militare �i politice a Aus­
triei �i a Rusiei �ariste, echi­
librul european s-a modificat.
Problema oriental! a intrat
lntr-o noua faza, determinata
tndeosebi de e:xpansiunea con­
tinua a Rul\iei tariste. !n evo­
lutia diverselor etape ale .pro­
blemei orientale - care �t-au
glsit expresia tn numeroase
prin pozi�ia lor geopolitic!,
s-au aflat rn centrul dispute­
lor dintre marile imperii. Ele
au fost teatrul unor nume­
roase �i pustiitoare conflicte,
iar patii din teritoriul lor au
fost anexate puterilor limi­
trofe. Tarile rom!ne repre­
zentau, dupa cum nota diplo­
matul francez A. Billecocq,
,nu numai prada, dar �i mo­
neda de schimb pentru invin­
k� tori".
ln ac<:'ste rmprej urari, rna­
rile puteri erau interesate
ficcarc din diferite motive tn
crearea unui stat naponal
fiind, fire�te, determinata de
complexul proces de transfor­
mari care avea loc in princi­
patele romane, tncadrate or­
ganic ciclului de dezvoltare
spre capitalism a intregul ui
continent. In cadrul a.cestor
uria�e prefaceri interne �i in­
ternationale, s-a consolidat
napunea romana, s-a crista­
lizat con�tiinta naponala, s-a
initiat lupta politica cu obiec­
tive �i finalitate nationale.
!n cadrul problemei orientale,
s-a conturat, astfel, �i s-a
det�at problema romaneasca,
care se impune, treptat, in

33

relapile dintre puteri �i in
con�tiin� european!.
Lupta national! a rom!ni­
lor din Transilvania �i din
principate, in mod deosebit
rascoala lui Horea �i revolutia
lui Tudor Vladimirescu, pro­
pulsasera. �i mai puternic in
ultirnele trei sferturi de veac
problema romaneasca pe
plan international. In deceniile
premergltoare anului 1848, in
centrul actiunilor politicc ro­
m!ne§ti s-a situat, in mod
constant, unitatea nationala.
Actiunea politic! temerara in­
treprinsa de I. Cimpineanu, tn
1838, vizlnd unirea princiJ>ate­
lor sub o domuie ered1tara,
programul Partidei nationale
cuprins in A ctul pentru unire
# independenJd stnt sernnifi­
cative pentru obiectivel� ur­
marite de rornAni .
Conducatori i politici ai ro­
manilor nu-�i ascundeau, tot­
odaU, tngrijorarea cu privire
la politica puterilor europene
fata de principate. Ei �tiau,
dupa cum observ:\ in 1 835
Cochelet, consulul Frantei, ca
,soarta lor [romanilor] · este
de a fi sacdficati intotdeauna
exigentelor �i imprejurarilor
•
politice �i ca, niciodata., do­
rintele lor nu vor fi luate in
seama". Cit de reale erau
aceste temeri �i aprecferi s-a
putut verifica in timpul re­
volutiei romanilor din 1848.
Vointei de unitate, afirmata.
atit de general �i de puternic
in timpul revolutiei, marile
imperii limitrofe - amenintate
in integritatea lor de oppunea
rom!neasca pentru unitate
- i-au raspuns cu agresiunea
armata. Rusia tarista, pen­
tru a.-�i justifica interventia
militara tn principate, sem­
nala �i reproba in fata celor­
lalte puteri, intr-o nota a
ministrului sau de externe din
19/31 iulie 1848, obiectivele
revolutionarilor romani, ei
urmarind ,sa constituie, sub
numele de regat daco-romAn,
un nou stat, osebit �i neatirnat,
la a carui formatiune cheama
pe fratii lor•.
In acest raport de forte pe
plan international, 1a . 1848,
lupta rom�nilor pentru uni­
tate nu se ·putea materializa
politic. Abia Rlzboiul Crimeii
( 1853-1856), care a opus
Rusia �rist1 puterilor euro­
pene (Franta, Anglia �i Sar­
dinia) aliatele Turciei, a mo-
34
•
dificat radical acest raport
de forte, creind noi impre­
jurari, favorabile, pentru des­
f�urarea luptei popoarelor in
vederea constituirii statelor
nationale. Romanii au bene­
ficiat �i ei �i au �ti ut sa folo­
seasca avantajele noii situa­
tii. Renuntlnd la calea insu­
recponala - in conditiile in
care revolutia ,simphona �i
sincrona", preconizata de for­
tele progresiste de pe conti­
nent se dovedea irealizabill
- romanii au adoptat calea
organizirii largi , din interior,
�i a apelului la masele populare
concomitent cu desf�urarea
unor complexe actiuni in afa.­
ra, pentru c�tigarea spriji­
nului politic �1 diplomatic al
puterilor europene, precum �i
al opiniei publice. Ac�iunile
romanilor pentru unire. des­
f�urate larg, cu intel igenta
�i patriotism, urmarite cu sim­
patie �i interes de opinia pu­
blica progresista, sprijinite
de puterile favorabile prin­
ci pi ului unitati i nationale,
au avut un exceptional rasu­
net. Documente diplomatice,
bro.§uri oficiale sau oficioase,
articole de presa au dat ex­
presie obiectivelor nationale
romane�ti, au reliefat impli­
catiile complexe ale unirii
principatelor•
Aceste documente abordind
problematica romaneasca, 0
analizau in cadrul noilor rea­
litati politice create dupa
Congresul de pace de ]a Paris
(februarie-martie. 1 856) ; dis­
cutia larga �i contradictorie a
conferit o mare popularitate
problemei romAne�i pe plan
european � a sporit ponde­
rea unirii principatelor tn re­
latiile internationale.
Centrul de gravitate
Problema unirii principa­
telor romane s-a im pus trep­
tat, printr-o tndelungata
evolutie, in cursul careia ro­
m!nii au fost aceia care i:-au
definit sensu} �i dimensiunile.
Un stat care ar fi rezultat
doar dintr-o conjuncturl ex­
terna favorabila nu ar fi avut
trainicia � vitalitatea sta­
tului romAn, sprijinit pe isto­
ri a si pe vointa poporului
.sau. x,h·
Dupa. ,t
�azboiul Crimeii, tn
raport cu interesele divergente
ale puterilor, ca urmare a
obiectivelor deosebite ale aces­
tora tn politica continentala,
problema romAneasca a de­
venit un adevarat ,.mar al
discordiei", i n raport de care
se defineau relatiile dintre
state �i. practic, s-au stabilit
noua ordine � noul echilibru
european. Astfel, falsificarea
alegerilor pe ntru Adunarea
ad-hoc a Moldovei, in vara
anului 1857, a generat o
tnasprfre extrema a relatiilor
politice pe continent. Ed. Thou­
venel, ambasador al Frantei
la Constantino pol, considera
ca originile razboiului franco­
sardo-austriac din 1859 por­
nesc din aceste tmprej urari :
,Nu a fost reliefata inca -
aprecia el - masura tn care
problema Principatelor duna­
rene a tntretinut iritarea tn­
tre cele doua cabinete d e la
Paris �i Viena. Pentru noi -
conchidea diplomatul fran­
cez - lupta din 1859 a in­
ceput in 1857". Un alt docu­
ment diplomatic francez, dat
publicita�ii tn vara anului
1858, readucea tn memoria
contemporanilor aprecierea
formulata de Ta11eyrancl. la
tnceputul secolului : ,Centrul
de gravitate al lumii n u este
nici pe Elba, nici pe AC.ige
[fluviu in nordul Italiei], el
este a.colo, la frontierele Euro­
pei, pe Dunare".
lnceputa Ia Conferinta de
la Viena, din primavara inu­
lui 1855, disputa diplomatic!
directa in jurul unirii princi­
patelor a fost continuata to
timpul dezbaterilor Tratatu­
lui de pa<;e de la Paris �i a
luat proportii tn anii tn care
au fost aplicate practic dis­
pozitiile acestuia cu prb ire
Ia cons1tltarea populara, prin
intermediul Adunarilor ad­
hoc. Sprijinita cu fermitate
de Franta, conditionat �i cu
rezerve de Rusia, din interese
poJitice proprii de Ptusia �i
Sardinia, Unirea a fost com­
batut1, tnca de la inceput, -:u
inver�unare, de catre Turcia
�i Austria.
Poarta vedea tn unirea
principatelor un act care tre­
buia sl preceada independen­
tei � sa contribuie, inevitabil,
prin consecintele � exemplul
sau, la prabu�irea Imp!riului
otoman. Austria, potrivit
expresiei ministrului de ex­
terne Buol de Schauenstein,
aprecia TJnirea drept un
p<'ricol de moarte, ,un pum­
nal lnfipt in pintecele monar­
h iei". Aparind interesele
Por�ii, Austria, nota un di­
plomat belgian, i�i ,.apara,
fara nici o indoiala, propriile
sale interese".
Ac�ste pozi�ii divergente,
Ja care s-a adau gat ¢ ostili­
tatea Angliei fa�a de U ni re ,
ingrijorata �i ea de po 1 itica
R usiei tariste, �-au gasit o
complexa �i variata. forma
de expresie in rela�iile diplo­
matice ale vremi i .
Disputa in jurul problemei
romane�i nu s-a Jimitat insa
numai l a. ca.drul rela.pilor ce­
lor �pte puteri semnata.re ale
Trata.tului de la. Paris. Au
fost antrena.te �i au lua.t ati­
tudine impotriva. sa.u in fa.­
voarea Unirii �i ,.puteri de a.l
doilea rang". J . Jooris, tn­
sarcina.tul cu afa.ceri a) Bel­
giei la Consta.ntinopol, a.pre­
cia tn rind ul legatiilor din
capitala otomana, considerate
favorab ile Unirii, pe cele ale
Greciei, Spaniei �i Statelor
Unite ale Americii. tn prima­
vara anului 1857, Carol Spen­
ce, reprezentantul <:liplo­
matic al S.U.A. l a Constan­
tinopol, se afla tn pincipate,
cu intenpa de a scrie o carte
despre acestea. Singura tara
care a lmbrati�t cauza anti­
unionist! - date fiind rela­
�ile care o legau de Austria
- a fost Regatul Nea.polului.
ln favoarea Unirii se ma­
nifesta. � Belgia. 0' Sullivan
de Grass, ministrul belgian
Ja Viena, consemna interesul
tarii sale tn constituirea. unui
stat rom!nesc menit sa pas­
treze echilibrul in Orient.
1. Poumay, consulul Belgiei
de la Bucure�. sublinia. rna­
rea i mportan�a a principate­
Jor, ,al caror destin politic
trebuie sa exercite o mare
influenta asupra rela.tiiJor �i
a comeqului european". La
u
rtnd l sau, Blonde] van Cuel•
lebroeck, ministrul belgian
la Constantinopol, aflat in ca­
litorie la Bucure� � I a.�i,
la lnceputul a.nului 1857, re­
liefa � el importanta celor
<loua capitale romane�i pen­
tru desfa!?urarea politicii eu­
ropene. Gravul conflict di­
plomatic dezlantuit de acuza­
pa ca, in timpul dilatoriei
saJe, s-ar fi pronuntat in fa­
voarea Unirii �i ar fi pregatit
terenul pentru instalarea pe
tronul Principatelor UnitP. a
contelui de Flandra - con­
flict care s-a soldat cu demi­
terea diploma.tul �
be1gian - ,
probeaza nu nlfmai pozitia.
Belgiei, ci atesta �i acuitatea
�i greutatea politica a proble­
mei romane�i in relatiile in­
ter nationale .
Cauza democratica
fi nationala
Daca implicarea cercurilor
politice straine �i reacpa aces­
tora au fost dictate, mai
mutt, de interese economice,
politice sau strategice, care,
adesea, depa�au ca.drul strict
at problemei romdnt$ti, rea.c ­
pa favorabila a opiniei pu bJice
europene a fost determinata,
direct, de simpatia fa�a de
cauza romaneasca, una din
ca.uzele nobile ale timpului.
In acest sens, comenta.torul
politic al ziarului fra.ncez Mes­
sager du Midi, referindu-se la
necesitatea politica �i morala
de a se transforma principa­
tele intr-un stat neutru �i su­
veran, nota la 24 april ie
J 856: ,In a.ceasta privinta,
fiecare i�i face propriile sale
calcule : Rusia., este posibil,
vede tn Unire tnceputul rup­
turii c u Turcia, care trebuie
exploatata, tn timp ce noi
ved em in a.ceasta o gara.ntie
a independentei care va avea
drept urmare ca romanii, de­
veniti un popor stapin la ei
acasa, sa fie ma.i putin incli­
nati sl asculte de straini.
Cine calculeaza mai bine ?"
ln timp ce interesul
cercurilor politice favE>ra.bile
• a fost lntre�inut prin elabo ­
rarea de documente, memorii
�i acte explicative, simpatia
�i sprijinul opiniei pu bl ice au
fost ca.ptate prin organizarea
�i lntretinerea unor vaste cam­
pa.JJ,i i de presa, prin ct�igarea
pentru ca.uza romaneasca a
unor personalitati proeminen­
te ale vietii politice �i cultu­
rale, prin intruniri, mitinguri,
interventii in parl amente �.a.
dar, mai cu seama, prin una­
nimitatea � fort'l cu care,
mereu, a fost mirtnrisita do­
rinta �i vointa, de u n itate .
Drel?t urmare, sufra.giile . in­
trumte au avut o mare pon­
dere in obtinerea victoriei.
Materia.lul istoric documen­
tar re1eva, in primul dnd,
interesul european pentru
cauza romaneasca, respec-
tul �i ad mi rati a pe care
opm1a publica le-au maui­
festat fata de felul in care
poporul roman a �tiut, in
aceJ� cruciale imprejurari ale
existen1:ei sale, �'ia-¢ Jegiti­
me zc �i sa-�i apere dreptul
la v iata libera � inde�n­
denta. Oameni politici englczil
- am aminti, de �xemplu ,
pe A.H. Layard, H. Verney,
W.L. Birbeck - s-au pro­
nuntat in favoarea cauzci nn­
�ionale a romanilor. In ri n­
dul acestora, printre parla­
mentarii britanici, lordul Duel­
ley Stewart era considerat
drept ,eel mai vechi �i ce 1
mai ferm avoca.t al romanr­
lor". lmpotriva pozitiei ambi­
gue sa.u ostile a guvern ului
britanic, publica�il ca Exa­
min,er, Morning ChrOtti,:le,
M orninf( A dve-rtiser, �.a.. a.u
inserat in paginile lor articole
plil'\e d.e simpatie pentru cau7.a
nationaJa a poporului roman.
Zia.rul Ti nzes insu�i, care re­
prezenta interesele oficiaie,
consta.ta ca a sprijini Turc·i a.
. echivalea.za c u ,galvani zarr a.
unui cadavruu.
Karl Marx, in afara nume­
roaselor referiri la C.iversele
aspecte ale problemei rorna­
ne�i. Ja solicitarea ziC'Irtllui
american New-Yot'k Daily
Tribune, a scris trei articole2
in care reliefa. importanta. �i
rolul natiunii romane in es­
tul Europei �i sustinea ,.cauza
democratir.a ¢ na�ionala a
unirii tarilor romane".
Persona.litap politice sau
oameni de cultura de pe
continent, prin glasul lor,
a"U dat curs sentime�te­
lor de admira.�ie �i pretuire
pentru lupta. romanilor. ln
rindul acestora, se cuvine
sa-i amintim pe Vege zzi Rus­
call a, prieten sincer al roma­
nilor, pe Cerni�vski sau pe
Do broli ubov �i pe multi altii.
Nicaieri insa ca. in Franta,
atitudinea. in favoarea roma­
nilor nu s-a manifestat c u
atita. unanirnitate, in forme
a.tit de variate �i de in alte
ca. expresie. Zilnic, in anii
care au urmat Congresu1ui de
pace de l a Paris, presa fra n ­
ceza - nu numai cea parizi­
a.na, ci din intreaga. tara - a
1-1 Magcuin istoric, nr. 6/197 1 ,
4/1974, 1 , 4/1978; 1/1967.
-
35
 consacrat pagini tntregi ·toml­
nilor. Cine. parcurge acest ma­
terial tn�elege exact mbura
in care acpunile poporului ro­
man �i cele ale reprezentan­
plor acestuia au facut din
problema romaneasca 0 com­
ponent! a con�iin�i euro­
pene.
ln 1856, in lucrarea Les Rou­
mai1ls. . . , care tnmanuncbea ,unul din cei mai vechi apa­
articolele inserate tn revista de ratori ai Romaniei", cum n
larga circulatie La Revue des
Deux Mondes, Edgar Quinet
i�i exprima in urmatorii ter­
meni pretuirea pentru luH.ta
�i aspiratiile romanilor : ,In­
tregul Occident este mi�cat de
soarta voastra... Dorintele peritatea � lini�tea a.cestora,
voastre, nevoile voastre, drep­ · ea este, pe de alta parte, utila
turile voastre, fac de acum
inainte parte din dorin1:ele,
drepturile societatii europene.
Problema voastra a devenit
o problema de interes ·�i de
onoare pentru Europa. Va fi o
Romanie sau nu vor fi nici
onoare, nici libertate, nici ga­
rantii, nici un fel de credin�a
tn lturopa". J .A. Vaillant, sta­ diplomatia europeana in fata
tornic pricten al romanilor'
tntr-un apel care a avut larga
circulatie in princi pate �i in
Franta, subliniind dreptul ro­
manilor de a se organiza tn
cuprinsul un ui stat suveran,
tncheia astfel : ,.Prin unanimi­
tatea voastra tn favoarea uni­
rii principatelor justificati sim­
patiile cu care va tnconjoara
tn Occident toti aceia care,
ca domnii F. Colson, St. Marc­
Girardin, Elias Regnault, Ed­
gar Qui net �i Jules Michelet ...accelerind deruta. ln egala
vad tn voi mladita unui popor
care a fost mare, radacina unei
natiuni care, daca voi o vreti,
poate deveni mare, la rtndul
sau. Cu aceasta speranta. Cu­
raj I Upire ! Mintuire I"
ln presa, gazetari de pres­
tigiu, t�i exprima tncrederea tn
triumful cauzei romanc�ti. ,.Nu
credem ca ne tn�lam - de­
clara tn acest sens S. de Sacy,
tn Le Journal des D�bats - ,
atunci ctnd afirmam ca a<:est
moment al Unirii va tnsemna
un mare progres tn civilizatia
Europei". Am�d� de C��na,
directorul politic al ziarului
Le Constitt4tionnel, intr-un am­
plu articol, subliniind teme­
iurile istorice ale unirii prin­
cipatelor, remarca faptul ca
Franta nu a inventat aceasta
idee, a regasit-o, considertnd-o
ca ,fiind mai conform! cu
36
lnvl1'mintele istoriei". La rtn­
dul slu, publicistul Leon PI�.
tn paginile ziarului 'Le Sikle,
exprimtnd comuniunea napo­
nala � de interese care exista
tntre romani, �� exprima tncre­
derea ferma tn Unire �i spe­
ranta ca Europa va �i sa­
apere Romania. Saint Marc­
Girardin, eminent publicist,
considera ziarul Messager au
Midi, t� exprima in pa g inile
cotidianului Le Journal d�s
Dlbats, deplina tncredere t n.
triumful cauzei Unirii : ,utili
principatelor, asigurtnd pros­
Europei �i solutionarii proble­
mei orientale".
Surprizi Ji admiratie
Actul d.e vointl al roma­
nilor sa.vtr�it prin dubla ale­
gere a lui AI. I. Cuza a pus
unui fapt tmplinit. El a ·sur­
nit o uri� reactie in lumea
politica. ln timp ce la Viena
- d upa cum consemneaza ra­
poartele diplomaplor - a ge­
nerat ,surpriza". ,cea mai mare
uimire", fiind apreciat drept
,un serios e�c al politicii aus­
triace tn principate", la Con­
stantinopol, tn cercurile ofi­
ciale, a produs o impresie ,din-·
tre cele mai profunde". a pro­
vocat ,stupefa<:tie �i uimire11,
masura, aceasta puternica ,ex­
presie a dorin�i nationale" a
'Stirnit ,surpriza �i adniiratie"
la Paris. Aceea�i surpriza a
fost manifestatl �i tn capi­
tala Imperiului britanic, cu
atit mai mult cu ctt agentii
englezi asigurasera ca Unirea
nu mai avea nici o sans! �.e
succes. La Petersburg, la in­
ceput, dubla alegere a pro­
dus ,o destul de mare sur­
pri �a ; ,nimeni nu se a�tcpta
la formularea unanima a unei
dorinte contrare principiilor
aparate cu attta energie de
Austria �i Turcia". ln capi­
tala Prusiei, se considera ca.
dubla alegere echivaleaza cu
unirea principatelor, iar uni­
r�a ' reprezinta, tn fond, un
insemna�pas spre indepen-
"'
denta. Aceasta era, dealtfel
� ,ordinea ideilor la Viena ti
Ia Constantinoptll". potrivit in­
formatiilor tra11Smise de mi­
nistrul Belgiei la Berlin, baro­
nul Nothomb. Marchizul de
Moustier, ministrul Frantei Ia
Berlin, referindu-se la o po­
sibill agresiune a Austriei
tmpotriva principatelor, sub­
linia pozitia oficiala a �arii
sate tntr-un a.semenea caz: ,ln
eventualitatea tn care Austria
ar face uz de forta pe . Dunare.
n u avem nevoie sa tntreprin­
dem o expeditie indepartata.
Austria se afla tn vecinatatea
noastrA".
Salutind cu caldura unirea
romanilor, Saint Marc-Girar­
din constata cl ea reprezintl
,instinctul eel mai caracte­
ristic �i eel mai popular al
rominilor". Actul de fa 24 ia­
nuarie, aprecia el, constituie
,un mare pas catre unitate,
un strllucit protest impotriva
diviziunii, 0 marturie solem­
n! a perseverentei romlnilor
tn dorinta lor national!. Nu
mai este necesar-continua pu­
blicistul - sa fie demonstrata
necesitatca Unirii. Ea este
facutl, a�a cum trebuie sa
fie pentru a fi trainica; n u de
diplomatic, nu in afara
Romaniei, ci printr-o actiune
Jibera �i spo ntana a moldo­
valahilor. P entru popoare stnt
bune �i durabile doar faptele,..
care se tmplinesc pe pamtn­
tul �i prin sentimentul natio­
nal . Astfel a fost tacuta uni­
rea Romaniei".
Ziarul Le Constittdionnel, re­
lieftnd sensu! �i valoarea actu­
Jui sav1r�it de rom.Ani scria:
,Mai mutt dectt tn orice alta
imprejurare, romanii au dat
expresie, cu strllucire, ten­
din�ei ire.zistibile ca.re-i im-
pinge spre unitate politica".
Accasta ,manifestare izbitoa­
re a vointei na�ionale", dupa
expresia contelui Walewski,
ministrul de externe francez,
confirmind increderea pe care
Europa o acordase romAnilor,
a sporit admiratia opiniei pu­
blice de pe continent. Actul a
•
fost aprcciat unanim drept ,.o .
stra!ucita proba a vointei ro­
mlnHor" ( Messager du Midi ).
care da expresie ,for�i ire ·
zistibile care apropie cele doua
principate", ,. fortelor mora1e
a1e tarii" ( l�e ConstitttJiotw�l ) .
 •
•
A
I
or. DUM ITRU ZAHARIA,
dlrectoru l flllalel
In anll ce au urmat actulul tstorlc din 24
lanuarle 1859, domnltorul, oamenff pollticl
romlnl, au desfifurat o susttnuti tl complexl
actlvltate polltfcl '' dlplomatlci in vederea
deflnltlvirfl fl consolldirlf Unfrlf. Recunoa,te­
rea dublel alegerf de citre puterfle garante,
t
tnchelerea unor acorduri fl conventlf tntun.a·
lonaJe, organfzarea structurflor statale ceo­
rate au constltuft pa�l fmportantl pe catea
eonsolldirll atatulul TomAn, a inflptulrll de­
pllnel unfrl.
Relevind conseclntele tuptel pentru unltate
,care a culmlnat cu impllnlrea vlsulul secular
al unlrll Moldovel fl Muntenlel intr-un slngur
stat•, tovarltul Nlcolae Ceaufeacu subllnla:
Crearea statulul national romln, dezvoltarea
fortelor de produqle fl a nollor relafll socfale,
preeum fl altuatla polltlcl lnternattonatl au
pus Ia ordfnea zffef, tn modul eel mal f mperlos,
llchldarea orlclror relafll de dependentl fatl
Ia Imagine: descblderea Adunllrii Mun tenief. tn pre­
sen� lui AL I. Cuza, Ja 29 tcbr\larie t860.
Arhlvelor statu l u l , Baclu
de Poarti tl abolirea prevederilor Tratatulul
de Ia Parts, ce stabllea dreptul de garant al
marllor puterl europene fati de Ro·mAnta".
lncepind cu sfir,ltul anulul 1860, problema
fuzlonirfJ celor doui guverne fl adunlri de
Ia lafl fl Bucure,tl a fost pusl cu fermttate
de AI. 1 . Cuza fl Costache Negri, agentul
romAn Ia Constantfnopol, in fata guvernulul
otoman fl a reprezentantJJor puterllor garante
pe Jingl Poartl. In de-cembrle 1860, a avut foe
remfterea oflelall a memorlulul domnltorulul
romAn prln care se cerea recunoatterea untrli
depllne. La 30 decembrle 1860, C. Negri ii
scrla lui Cuza: ,S-au dat dlspozftfl Ia Subllma
Poarti si fie tradus in turcette memorlul pe
care l-am p rezentat, pen.tru a fl a upua in
sfifllt hotirirU Marelul Conslllu. Aceastl gra·
bi a PortH de a se ocupa lmedfat de aceasti
afacere dovedefte ci e dornlci de a gisl o
solufle favorabili noui". Repretentanfll pu­
terUor garante, Ia rJndul lor, erau de acord, in
l)rlnclplu, cu reallzarea deplfnef unfrl, urmi·
• 37
rind totodati apirarea intereselor polftice ale
statelor lor.
In aprille 1 8 6 1 , guvernul otoman a ad re s at
o circulari citre puterlle garante prin care
a propus· organizarea unei conferinte care
urma si dezbati problemele privind organiza­
rea Princlpatelor Unite. Conferlnta s-a deschis
in toamna l u i 1 86 1 , Ia Constantinopol. Dupa
discufli �� tergfversirf care au durat pina Ia
inceputul tunli decembrie, sultanul a emis
firmanul prin care Poarta recuno�tea Unirea
(4 decembrle 1 861). Odati cu recunoa�terea
acesteia �� de catre puterile garante, Unlrea
era desivir�lti. lntr-o proctamatle catre ro­
mini, Ia 23 decembrie 1861, Alexandru 1oan
Cuza putea si declare cu depllna satlsfacfle
a reallzlrlf unuf mare act lstorfc: ,Unlrea este
indepllnfti, natlonalftatea romAni este inte­
meiati. Ace�t fapt miref, dorit de generatlile
trecute, aclamat de Corpurile legluitoare, che­
mat c u cilduri de nof, s-a recunoscut de
lnalta Poarta ,1 de puterile garante �� s-a
inscrls in datlnfle nafiuni1or".
l n vestlgafU recente in arhive din Roma,
Torino, Napoli ml-au permis deplstarea unor
documente provcnite de Ia diplomatll itallenl
I a Constantlnopol din perioada in care, in
capitala otomani, se dlscutau problemele vl­
zind desivirtirea Uniril. Citeva dlntre aceste
documente, inedfte, le publlcim, in traducere,
in paginile revlstei Magazin istoric.

La 10 a.prilie 1861, generalul
Ciacomo Durando, ministrul
plenipotentiar al Sardiniei l a
Constantinopol, ti scria. l u i
Cavour: .,In cursul lunii ianua­
rie, Alteta Sa printul AI. I . Cuza
a adresat Portii �i reprezen­
t&ntilor puterilor semnatare ale
Tratatului de Ia Paris u n me­
morandum tn vederea obtine­
rii aprobarii reuniunii guver­
nelor �i camerelor din Princi­
patele Unite �i a legii electo­
rale. La. momentul potrivit
din vedere in treaga i mportanta doua scrisoare [Cuza sustinc ]
a problemei de a. nu-l indispuoe ca. in momentul de fat poporul £
pe printul Cuza, deoarece avem romAn este .Preocupat �i ani­
nevoie absoluta de cooperarea mat de u n smgur gtnd �i anu­
c u e l i n favoarea amicilor me acela al unirii imediatc
no�tri [e vorba. de revolutio­ (a celor doua Camere] . Act io ­
narii maghiari refugiati in ntnd t n a�a fel inctt unirea sa
principate) sau, in eel mai
preceada oricarui proiect de
rau ca.z, sa-l determinam sa
n u fie adversarul nostru". reforma electorala,, s-ar aj ung<·
c a aceasta sa fie discutata i n
Comentind ecoul pc care-1
aveau in capitala otomana comun de cele doua' adunari
propunerile lui Cuza. de a se unite la Bucuresti".
I

constitui o singura camera Sesizind intentiile Pot;.ii de

eu am prirnit instructiunile
Excelentei Voastre sa acord
spnjin deplin rezolvarii fa.vo­
rabile a acestor cereri. Poarta
nu s-a ocupat niciodata in mod
serios de rezolvarea. problemei
[uniriil care, de fa.pt, era. im­
potriva. curentului politic pro­
movat de diplomatia otomi\na.
Ea n-a permis deloc transfor­
marea. principatelor tntr-o rna­
re forta politica".
Citeva luni mai tirziu, M.
Cerrutti, ministrul plenipo­
tentiar al Ita.liei la Constanti­
nopol, ii scria (7 august 1861),
primului ministru Bettino Ri­
casoli, succesorul lui Cavour
dupa moartea acestuia (iunie
1861 ) : ,.!n ceea ee-l prive�te
pe printul Cuza, se
legislativa a Principatelor, di­
plomatul italian ii comunica
lui Ric�oli, la 1 6 octombrie
1861 : ,.Chestiunile referitoare
l a Pri ncipate le dunarenc n-au
mai facut nici un pas, iar e u
a;;tept instructiunile dumnea-
voastra, pentru ca, atunci ctncl.
voi fi chemat Ja.
�edinte sa discut asupra acestor
probleme, sa-mi pot spune pa­
rerea asupra lor . Intre timp,
printul Cuza a ac\resa.t agen­
tului sau de aici,
Negri, doua scrisori prin care
e l crede ca a.r putea determina
participa.npi la conferinta sa-�i
modifice parerile �i sa adopte
aprecia.za noi masuri" . tn prima scrisoare ,
a accepta l a presiunilc
A ustriei - unirea doar ca o
stare de fapt provizorie -
in care sens erau speculate> �i
agitatiile unor boieri cons(·r­
vatari anti-unioni�i - Cerrutt.i
continua: ,Mi se pare ca mc­
moriul Porfii prezentat l a ul­
viitoarele timele noastre reuniuni . . . nu �
mu ltumit cl.edt in mica masud't.
pe print. In acest memoriu £C
exprima hotarirea ca unirea
celor doua principa.te sa fie
recunoscuta numai pe ti mpul
Costache viepi pri ntului actual, urmin<\
ca la moartea, ori eventuala.
sa demisie,
. sa se revina Ia
vechea stare de J ucruri �i �ari I<'
sa fie separate din non . . .
Exista situajia reala ca boic ·

di acesta este exclusiv pre­ co.ntinua Cerrutti, ,.Cuza. pro­ rimea romana s-a ohisnuit de •

ocupat de realizarea ptoiectului pune c a. in locul camerei supe­ sccole sa considere scannelc
san privitor Ia unirea defini­ rioare sa fie constituit nn con­ domnc�ti ca u n benehctu a l
tt·,a a celor doua principate. siliu de stat pcntru a prcgati castei sale, di fiecare familtc
Dadi nu va obfine acest lucru proiectcle de lege. pe care sa p u te rn ica �i bogata tn· h11 1t'
curind 'din partea guvernului le prezintc �i sa le sustina in sa conduca pe rind c i ti v a .. n i
otoman �i f�dt 111ci o rcstrictic, ca mer a uuicl legl,:,Jativil, :,il �i s{t se rt nd uiasca u n a <.!. uptL
s ar parc a di nu cste dispus faca regulamentclc �i sa orga­ alta· i n accst Joe . . . Acesl(t rste
sa nc acordc nici un sprijin in nizezc justitia, ascmanator con prricolu1 care trebu.ie sa dispaui
fa·Joarca intcresclor noastre". s il i ul u i de stat. france .l'. peutru Lvldcnuna prin declararra
L118 scptcmbric 1861, ace· Refenndu se la ceaJalta pr<' Cmuz Priactpatelor jdra con ­
1,", (errutb ii scna lut Rtca p1�here a .)\t� ( u.t.a. 1n111i . t 1 • I :li{w rl·'wmei pr 1.1ia(lf a prw­
�·II .. :-... ll tre l>llle sa I a -.cape ttahan uot�a;a : .. Pn n < t·a th.· <1 /ult�i" (:-.uhJ. in origl llal).

38
•

-
 •
A•·eea�s necesitate a unirii
•mediate era subliniata �i de .
nideJclb I n Rominla. Consltlertnd
-r
Durando, tn scrisoarea din 13 ?' PI J lr. ,MM &J­ d oaatea ti\rJI ,.este rorla natlu·
noiembrie 1861 cltre Ricasoli : • "�"' "' nil noastre", aeest domnltor, aJu·
,.Nu exist! nici o tndoiall cl •

tat de blrbaU de stat patrlo1f tl pro ·

mai urgent! este unirea acestor gresl,tl, reu,lse si. formeae o
t3ri, dectt reforma in cauza .... aroati omogeni, ou o bunl
b ufl parerea mea, conferin1:ele
organlzare, lnstrulre, tnzutrare
noastre trebuie sa se pronunte lSI educatle, o al'mati gata sl se
f�vorabil tn problema Unirii lj&erlflee Ia obemarea patrlel
� sa-1 tnslrcineze pe printul
• .

Cuza sa propuna adunarilor
reunite reforma eJectorala".
La 20 noiembrie 1861 ' Cerrut­
ti t� informa superiorul asu­
pra consensului la care ajun­
seserl reprezentantii puterilor
garante tn privinta propuneri­
l<:'r romane�i privind desavir­
f!Tea Unirii : ,Cu prilej ul mai
multor conversatii pe ; care
le-arn avut separat cu repre­
zentantii puterilor garante,
am cazut mai muJt sau mai
putin de acorc\ sa cerem guver­
nulu� ?to � an sit accepte- citeva
modsfscan in proiectul de fir­
man . . . Eu am purtat mai multe
rliscutii cu Henry Bulwer [am­
basadorul Angliei), contele
Goltz (ministrul Prusiei] � con­
tete Lallemand [ambasadorul
Frantei) �i mi-au promis ca
vor obtine fara c\ificultati mo­
dificbile propuse d� mine . . .
Probabil nu va fi discordant!
!ntre noi, iar printul Cuza nu
va avea motive serioase sa
fie nesatisfacut de pa�ii in fa­
voarea principatelor" .
Tntr-adevar, la 4 decembrie,
Poarta emitea firmanul de re­
cu�oa�ere � Unirii. Negri ti
scna, atunc1, lui Cuza: ,Am
d�tigat tnca din toate aceste
un lucru tnsamnat - tradarea
(hamt1_1a!ea] firmanului c\rept
tn mtmtle noastre . . . Trimit cu
firmanul pe domnul Calimach
[Teodor Calimachi secretarul
agentiei1 cu eel tntti· vapor. Nu
am l utut veni eu tnsumi
fiinc trebuie sl merg pe 1�
toate ambasadele ca sa multu­
mesc pentru ajutorul ce ne-au
dat tn chestia Unirii" . . .
La 1 5 decembrie 1861, tn
mesaju1 adresat Camerelor la
deschiderea lor, AI. I . Cuza �d.­
ta: ,tnalta Poarta, precum �i
toate puterile garante au ade­
rat Ia Unirea Principatelor".
Subliniind cl actul de Ia 24
1anuane era expresia vointei
• •
A ulIN _..
In tlmpul prJmulul rllzbol mon­
cllal, armata romlnl a deventt un
orgaol m complex, ou experlentii
de JuptA,
devotatf. mlatunll de
apirare a I ntegrltltfl 1$1 lndepen·
dentel statulul national unJtar
romAn.
Gennal-colonel dr. Constantin
IOCI-..001 .....,.. ,..
.. .
_ Olteanu evldeotlazl taptul d
- ---
tntre eele doul rlzboale mondlale
s-au erls&allzat tn Romlnla o serle
de lclel nol 1$1 s-a nuout un nou
ln volumul de fa�. care se inte·
eiJmat socio-economic 1$1 politic.
melazl pe ani de eereetlorl, general­
Jntllntarea Partldulul Comun lst
colonel dr. Constantin Oltflanu
RomAn, tn 1921, a rost un aU
urmlrette mlnutlos eoneeptul de
moment hotlrttor tn JstorJa ar­
putere armatl Ia romlnl, tn
matel romlne, aettvltatea �oretl­
strfnsl legiturl eu dezvoltarea
u tl praetlel a partldv.hal deter­
soeletltl l tl a statulul d&-a Jungul
mlntnd soblmblrl ealltatlve tn
lstorlel. Autorul subltnlad el
coneeptul de fol1f.
mllltarl, de
rom&nl l nu au dus nlelo­
putere anna�, dJndu-le o lnt.er­
datA un rlzbol de eueerlre, el au
pretare ttllntlflol.
purtat rlzboale de apltare a pro­
EllberaNa Rom&n1el a modlfleat
prlel Jlrl, aeest.Aa fllnd prlvlte ea
eomplet fa� tlrll. Numeroaae
parte a lupt�l pollUce. tn· evul
aoblmblrJ tmportante s·au produs
medlu, armata romlnl eonstltula
tl tn eoneeptul de forti armatl.
o putere mllltarl �nslderablll.
Dupl eel d&-al doUea rubol moo·
Revolutfa de Ia Ia
1848
dial, traduetnd In fa])t ldeea d
romAnl a avut tl ea tn vedere
mlslunea el este t l de a eontrlbu l
o serle de muurl menlte sA
Ia dezvoltarea economlel natlo­
aduel modlflelrl ealltaUve proton­
de ln lnatltutla armatel, amlntette
nale a Romlnlel, armata a par­
autorul.
tldpat aetlv Ia eonttrulrea unor
lnfllntarea autulul national ro­
lcnportante obleotlve lndutrlale
mAn In 1869 a · fost un moment �� IIOCIO•OUiturale, fOiele ,1 d.l
rerate, Ia reaJtzarea slstemelor
eu protunde lmpllcatll fn lstorla
energetlee 1$1 de lrlgare ale tlrll, Ia
Rom&nlel. Au urmat trauformlrl -
campanJIIe agrlcole tl Ia alte aotJ­
radleale tn toate domenUle, In·
vltltl eeonomJee.
elualv fn armatA, care a eipltat o
Oondueerea Partldulul Comu­
atrueturl In eare au loa& ouprln1e
n11t Roman, to rruot� ou aeere-
aproape toate armele obltnulte pe
�ul general, Nleolae Oeaufesou,
atunol. Evident, aubllnlad auto­
rut, In dellnlrea eoneeptulul de
pretedJntele Republlcll Soolallste
Rom&nJa, a elaborat o noui doe­
forti armatl un Joe Important
trlnl mUitarl, de o deoseblti
1-au avut dezbaterlle teoretlee, care
semnlfleatJe pentru aplrarea tlrU.
au elarlllcat treptat ldeea tnfUn­
Blzulndu-ae pe tezele materlaUs­
tlrU unul corp mllltar ml:lt,
mulul cUalectlo tl pe dooumentele
euprlnztnd, pe ltngl armata regu­
latl, dlvene ronnatlunt neresu·
Partldulul Comuntn Rom&n, au­
late, ea mllltllle, guzJie natlonale
torul oferi oltlt�rulul un bogat fl
ete.
lntereaant material de studlu tl de
Blzbolul de lndependen" 4Jn
medltatle.
187'7-1878 fl fnvltAmJntele de.­
B.
GUPTA, C.
prhlse din el au dat un puternlo
director al Editurii Soclalook
International

lmbold dezvoltidl ariel mJlltare

lntregului popor, tn acela� (Din pre(oto to lu-:roreo The
rom&nefll.
mesai , Cuza asigura reprezen­ lnalnte de Rubolul de Ind&­
Romanian Armed ;>ower Con.
cepe. de generol·colonet dr. Con·
tantii natiunii : ,Unirea va fi pendentl, domnttorul Alexandru stontin Olteonu, ot>!Jrut.6 lo New

&f& precum Romania o va loan Cuza orease o armatl de Delhi -Indio)

•

simti � o va dori".

39

- Cum vedeti core.lafla
national-universal in �tUn­
teJe istorice contemporane?
- Pana unui mare poet po-
lonez, dotat cu un acut simt
a J istoriei, Cyprien-Camille Nor­
"'id, a definit, acum mai bine
de o suta de ani, relatia intre
ceea ce este na�ional � uni­
versal : ,.fericirea patriei nu este
altceva decit un procentaj din
fericirea umanitatii". Aceasta
fraza se aplica perfect cOTela­
rii istoriei unei -p.ri cu aceea a
unei mari arii culturale, ba
chiar a intregii Jumi. Plecind
de la notiunea. de patrie, oame­
nii au .inceput sa in1:eleaga
lumea care ne inconjudi. �i.
invers, prin prisma marilor
probleme la scar! asH\zi de
dimensiuni planetare, oamenii
sesi zeaza mai prec1s realita­
tea nap.onala. Desigur ca evo­
lupa. umanitatii, care a debutat
prin civilizatia paleolitica, ui­
mitor de universa1a in toate
continentele, s-a diversificat
in zone, regiuni � tari, ele
I uind cuno�nta in epoca mo­
de rna l]i contemporana de nece­
sitatea de a coexista impreuna,
de obligativitatea de a gasi so­
lutii viabile de colaborare, de
pace, de ajutor reciproc, de­
venite ind�spensabile supravie­
tuirii speciei umane. Or, tocma.i
prin aceasta evolutie, istoricul
i�i gase�te locul atit in contex­
tul national, unde se simte tn­
radacinat, precum �i tn eel a.l
istoriei universale.
- Cum perc�pefl rolul
romlnilor in lstoria univer­
sall?
- Poporul roman �i istorio­
gra.fia. lui s-au aratat pe scena
istoriei � cea a �tiintelor isto­
rice ca parteneri de d ialog deo-·
se bit de aprecia.ti : sud-estul
40.
Acad prof. dr. ALEXAND
Pre�edintele Biroului Comltetulul
�iin�e istorice
Educ:a\ie
european, p1adi turnanta a civi­
lizatii1or diversificate �i care
imbogaleste patrimoniul nu nu­
mai al ta:rilor din spatiul geo­
grafic respectiv, ci la sca.ra
tntregii Europe, a avut astfel
�ansa de a conserva. �i de a
vedea dezvoltindu-se o civili­
zatie na�ionala in care elemen­
tele latine, in mod con�tient
reluate �i reinsufletite dupa
unificarea politica a Romaniei
de acum 65 ani, dnd s-a faurit
statui naponaJ unitar, se con­
juga cu aHe e1emente, din cele
mai interesante. Jstoria po1itica
�i artistica a acestei tari de­
monstreaza, fiecarui istoric
care urmare�te rolul iucat de
Romania tn istoria Europei,
cre�terea ponderii �i autorita­
tii natiunii romane in lumea
contemporana.
Ca medievist, ma interesea­
za i n mod deosebit problema
originilor napunilor europene ;
originile poporului roman sint
unul din subiectele cele mai
pasionante, attt prin amploarea
cronologica a pro blemei, cit
�i prin con1rinutul sau cultural.
Pe de alta pat+..e, ca polonez,
sint sensibil Ia rela.tiile polono­
romane de-a lungul secolelor.
Convorbirile pe care le-am avut
la Bucure�. �it �i aspectul
cu adevarat impunator al pro­
d uctiei istoriografice romane�i
rni-au consolidat inalta. mea
opinie despre �coala romana
de istcrie.
Dealtfel, alegerea or�ulu i
Bucure�ti pentru eel de-al
XV-lea Congres international
de �tiin�e istorice se inscrie
intr-o linie u�r de descifrat :
congresele noastre stnt foarte
inte�esate de schim barea ca­
drului culturar care faciliteaz.a
intelegerea rrtarilor tendinte ale
,
geoistoriei �i. in acel�i timp,
ofera participantiJor u n con­
tact direct cu o istoriogra!ie
importahta.. Este cazul congre­
sului din 1980, cu ocazia diruia
am -,izitat o tadi. frumoasa la I
dispintia civilizatiilor �i inzes­
trata ea insa�i cu o cultura
proprie de mare . valoare, am
cunoscut istorici romani a ca­
ror pozipe internaponala se I
bucudi. de o tnalta �i binecu­
noscuta apreciere. ·
- Ce credeft despre fn­
teresul contemporanilor no�­
trf pentru lstorle?
- Odinioara se vorbea dest
pre criza istoriei care , in plus,
era a.cuza.ta de gre�li condam­
•
'
nabile,· dintre care aceea de a
fi otravit spiritele era dintre
cele uoare. Este de ajuns sa
aruncam; astazi o privire asupra
'
1
popularitatii temelor istorice in 1
creatia cultural! a diferitelor
tari pentru a ne convinge ca
acum se poate vorbi de un l
avint aJ con�iintei istorice.
Umanita.tea �i partile ei com­
ponente, deci natiunile care au
o istorie straveche, precum �i
acelea la care �tiinta trecu­
tului se na�e sub ochii no�­
tri, toate considera ca timpul
care s-a scurs din existenta
lor este u n element al struc­
turii integra.Je· a timpului pre­
zent si viitor. Nu mai este
I
vorba despre o nostalgie con-
servatoare fat! de mitica epodi
de aur, ci dimpotriva, foamea.
de istorie inseamna dorinta
oamenilor de a intelege mai
bine evolutia in desfa �urarea
ei, de a-� gasi locul, deci de •
a se in1:elege �i a se identifica.
cu valorile rea1e ce fac part<'
din mo�enirea istorica. Este
de la sjne inteles ca rolul unci
(Continua,-e in p. 57)
,
. .
 File din ' istoria Cubei
v

RAZBOIU D ZEC ANI

CONSTANTIN BUSE,

Tlmp de aproape patru 1 826, I mperi ulcoloni al 1 .

aecole, tneepind din anul 1511, Spaniel s-a prlbu�it. Pe cea

elnd concblstadorul spantol m a l ptare parte a teritoriu­
Diego Velasquez incepea lui latlno-amerlcan, jugul
eucerirea Cubei - cea mal metropolef de Ia Madrid a
mare fnsull din grupul fost Jfchldat. Cuba �i Porto
eelor care aveau s i capete Rico constituiau slngurele
numele de lnditle Occiden· enclave spaniole in America
tale - fl pini in 1 898, ta Latini independenti. De 2 -
itul rlzbo icatuf antfspa­ ceea, incercind o comoen­
nlol de ellberare, Cuba s-a sare a l mensetor bogltii ��
t sub dominatia eco­ pierdul teritoriale, Mad: I·
nomlcl fl politlci a Spaniel. Perioada a fost .- ul a supus unei d i s perate exploatlri ul­
marcatl de o neintrerupti sufti de riscoale, t i mcfe rezerve coloniale de care dlspune a :
rlzboafe tJ insurectH, inibu�lte cu mare cru­ Cub� �� Porto Rico, FIJipinele, in. Asia, �� cele
zlme de metropoti. citeva posesiuni din Africa. A sporit aparatul
In sec. XIX, slstemul colonial spanlol a de represiune, a adoptat mlsuri severe impotriva
auferft o bre'l adinci. In urma mareluf rizboi patrlofilor, ceea ce n u a putut ins-a zi- ·

de Independent! a popoarelor asuprlte din gazul lupta lor de e l l berare �� emancip�.re

America Latini, desfi�urat intre anfi 1810- nationaii.

Sperante spulberate Constrlngeri le colonialc tmpie­

ln Cuba, tara de plantatii
tropicalc, cu o societate tipic
IM,.lLovagista, spaniolii controlau
,-n,meJiul �i administratia, iar
, CTe1nlii (cubanezii bogati) sta­
pamintul �i sclavii.
imaginile de ma.i sus: prlnclpalli
al rlhbolului de cllbc­
natlonalll din anii 1868-1878 �i
:muc-1 "" Crsprdrs chE>mtncf Ia l up ­
lndependentll ln provlucia
•l'lf!!ntA (octombrJe 1 869).
dicau dezvoltarea economica
a insulei �i frinau asccnsiunea
la puterea politica a creolilor.
Ei nu puteau insa renun�
u�or la forta militara a metro­
polei, necesara. mentinerii scla­
viei in rindul popu,la�iei de
culoare. Cu toate acestea, la
mijlocul sec. XIX, numero�i
cubanezi bogati - nemultu­
miti de tncorsetaril e puse de
administratia civila �i militara
a insulei - aspirau la alunga-
rea spaniolilor �i la dezvoltarPa
Iibera a tarii lor.
Primele actiuni anticoloniale
s-au inregisfrat in anii 1 809-
1 8 1 0 �j au im bracat forma con­
spiratiilor, fiind repede anihila­
te de administratia spaniola.
Unul dintre fruota�i i acestor
mi9cari, avocatul joaquin In­
fante, refugiat in Venezuela,
a publicat primul proiect de
constitutie a Republicii incie­
pendente Cuba, care reflecta
interesele creolilor bogati : dC':;.i

41
 recuno�tea dreptul sclavilor
negri la libertate, actul nu
prcvedea abolirea sclaviei.
Un deceniu rnai tirziu, in
Spania, in timpul revolutici
burgheze conduse de Rafael
Riego ( 1 820-1823), s-a insta-
urat un regim constitutional
liberal, ceea ce s-a ra.sfrint
pozitiv asupra. realitatilor · din
Cuba. In insula s-au publicat
ziare, s-au r3.spindit idei revo-
lutionare �i democratice, s-au
organizat alegeri pentru Corte-
surilc de la Madrid, candidind
�i partizani ai independentei -
intre care preotul filozof Fe-
lix Varela (1787-1853) - , s-au
creat asociatii �i societ3.ti
cu caracter revolutionar. care
au condus manifestat ii in spri-
jinul independentei. fn decem-
brie 1822, pe strazile Havanei
se putea auzi : .,Moarte spa-
niolilor I Traiasca independen-
ta!" . Prin profesorul Felix
Varela, deputatii cubanezi in
Parlamentul spaniel au ce,rut
recuno�terea ,.a-qtonomiei pro-
vinciilor de peste mlhi" �i des-
fiintarea sclaviei.
Odata· cu anul 1823, spe-
rantele cubanezilor s-au spul-
bcrat iosa. tn Spania a inter-
venit Frantd., care a reiostau-
rat absolutismul regelui Fer-
dinana VII. Madridul a trans-
iormat Cuba tn baza militara
pentru ataca.rea rep ublicilor li-
here din America L atina. Ras-
punsul irnediat al cubanezilor:
organizareade conspirapi, toate
,
insa e�uate sau repu mate
de spanioli . t ! n 1824, revolutio-
narii cubanezi aflati in Mexic
au creat, cu sprijinul pre�edin-
telui mexican Guadalupe Vic-
toria, Junta de actiune pentru
eliberarea Cubei. Doi ani mai
tlr .du, mulatrul Manuel An-
dres Sanchez � creolul Fran-
cisco Aguero Velasco au incer-
cat sa declan�eze 0 rascoala
aotispaniola in provincia Ca-
maguey, din centrul insulei. Au
fost prin�i �i uci�i.
. transformari
Dupa 1830, paralel cu mt�-
carea de independenta. in Cu-
ba au proliferat �i unele cu-
rente politico-ideologice ostile
eliber�rii ca, de pilda, refor-
mismul.
Cu timpu l , din cauza aspre i
administratii coloniale, mi�ca-
rea reformist! a slabit. Pe prim
plan a tr�cut curentul_ �nexi-
.
onist, sucrr
.... ,. mut
de maru pro-
prietari staytni de sclavi,_ care
doreau includerea Cube1 in
42
Uniunea nord-american!. Se
tntelege ca Statele Unite au
incurajat o asemenea tendinta.
In 1849, ele au oferit Spaniei
o suU milioane dolari coutra
Cubei, in 1854 �i-au repetat
oferta, fiind, totodat3., gata
oricind sa cucereasca insula
prin r3.zboi .
E>..'J)loatarea f3.ra limite a
popu latiei
de culoare (tntre
1840-1860 pretul unui sclav a
crescut de la 400 dolari la
1 000 dolari) , influenta eveni­
mentelor din Haiti - deveni­
ta prima Republica indepen­
denta. a negrilort-. abolirea
sclaviei tn teritoriile care se
el iberasera de sub dominatia
spaniola au determinat, pe de
o parte, izbucnirea mai multor
rascoale ale negrilor cubanezi,
pe de alta, aparitia �i dezvol­
tarea unui curent abolitionist.
Dup3. 1863, cind s-a lichidat
sclavia in Statele Unite, in
Cuba s-a tntarit curentul anti­
sclavagist, eel anexionist in­
trind in umbra. A renascut,
in acel�i timp, mi�carea refor­
mist!, organizata intr-un veri-
tabil partid politic, care cerea
desfi intarea treptata. a scla­
viei. Pentru a stavili protestele
creolilor �i a le da iluzia ca
sint ascultati, la 30 octombrie
1866 spaniolii au creat �a­
numita Junta de informare,
organ de centralizare a cere­
rilor cubanezilor : era un ultim
subterfugiu, pentru a ci�tiga
timp �i . a nu rezolva nimic.
Toate propunerile de reforme
au fost respinse. In februarie
1 867, autorita.ple coloniale au
introdus un impozit de zece
la suta pe venituri, care i-a
nemul�umit profund pe lati­
fundiarii creoli. In acela�i an,
Spania a permis insulei sa
trimita deputati in Cortesuri.
Era cunoscuta metoda de 1m-
hinare a masurilor represive cu
cele cooce.sive.
Or, in Cuba se petrecusera
ecooomico-soci-
ale, care modificasera nu numai
structurile social e. ci �i mentali­
tatea crenlilor. Exista o nemul­
tumire generala fal3 d� dorni­
natia spaniola. Pentru cuba­
nezi devenise clar ca metropola
inchisese definitiv drumul
p�nic pentru cucerirea tiber­
ta�i lor. Raminea de explorat
cealalta cale, a luptei armate.
•·
----
,;; .
1 Mao:nn iatorfc, nr. 6/1981.
Cespedes di semnalul
,Odata. risipit curentul au•..­
xionist, marii proprietari
ciari cubaoezi convingindu-se
ei in�i�i ca sistemul sclavag
trebuia inlocuit cu forme
moderne de producpe �lriC<>Iai
�i industriala, necesitatea re­
forrnari i sistemului colonial
spaniol - devenit atunci o pie­
dica insurmontabila in dezvol­
tarea viitoare a tarii - s-a pus
cu putere. Faptul ca ea a fost
refuzata. cu brutalitate a im·
pins poporul pe drumul lup­
tei armate", arata Fidel Cas­
tro. Cauza imediata. a izbuc­
nirii razboiului a fost criza
economica din 1866 din Europa
�i S.U.A., care s-a rej?E!rcutat
violent asupra Cubei (falimen­
te, scaderea preprrilor la pro­
dusele de export, paralizarea
activitatii economice etc.), �i
politica represiva a noului ca­
pitan general spaniol F. Le­
surdi, un reactionar obtuz �i
un despot.
In vara �i toamna an ului
1 867, partizanii luptei armate
au constituit comitete revo­
lutiooare in mai toate provin­
ciile Cubei (Oriente, Camaguey,
Las Villa$ etc.), care au sta­
bilit contacte intre ele. 1
La 3 august 1 868, in locali­
tatea Las Tunas are loc reu­
niunea reprezentantilor tuturor
comitetelor revolu?onare. Gru­
parea condusa de Vicente Agui­
lera, din or�ul Bayamo, pro­
pune ca rascoala .sa fnceapa
peste u n an. Se impotrive�te
avocatul Carlos Manuel de
Cespedes. Nascut tn familia
unui mare plantator , tn anul
1819, Cespedes absolvise Uni­
versitatea din Havana, studiase
Dreptul l a universitaple din
Madrid �i Barcelona, iar in
1 844 se intorsese in Cuba, con­
sacrindu-se avocaturii. La su­
gestia lui Cespedes, majorita­
tea celor intruniti la 3 august
decide ca ostilitaple sa incea­
pa mai repede: l a 3 septembrie
1 868. Argumentele lui Ces­
pedes, care au ecou in rindul
revoluponarilor, sint : Spania
se afl3. in plina criza politica,
situatie care trebuie exploa­
tata ; in Porto Rico se conspira
impotriva rnetropolei; Chile �i
Peru sint dispuse sa-i ajute
pe cubanezi. O . alta. reuniun�.
din 1 septembrie 1 868, hota..
r�te insa ca revolta sa tncea-
 •
pA tn 1869; era nevoie de
1 rmp }X'ntru recoltarca tres­
taci de zahar. pentru producerea
�· vinzarea zaharului �i obti ­
ucrea bani lor neccsari achi­
zitionari i de armament. Dar
rascoala flotei spaniole din
Cadix, dcclan�ata la 1 8 sep­
h'mbric 1868 �i marcind ince­
putul revolu�iei burgheze din
1868- 1 878, modifica din nou
planurile cubanezilor. La 5 oc­
tombrie 1868, parti zanii lui
Cespedes organizeaza o noul
consfltuire, care fixeazi data
dcclan�lri i luptei antispaniole
pe 14 octombrie. Spaniolii afll
�i tree la represiuni, arestlnd
pc frunt�ii cubanezi. ln aceas­
ta situatie, Ia 10 octombrie
1868, Ia Demajagua, in pro­
vincia Oriente, Manuel de
Cespedes dl semnalul luptei :
elibcreazi mai intli scJavri de
pe propriile sale _t>lantatii, din
care face primii luptltori . �i,
rostind cuvintcle ,Indepen­
dcntl sau moarte !", porne�te
aU ituri de ei. Lanseaza apoi
un manifest catre toti ceta­
tcnii Cubei, in care justifica
actiunea impotriva jugului spa­
niol, cere abolirea treptata �i
cu indemnizatie a scJaviei, pro­
clama desfiintarea tuturor im­
pozitclor �i obligatiilor fixate
de spaniol i. De mare impor­
tanta pentru reu�ita momen­
tului initial este trecerea de
partca revolutionarilor a unui
dl·ta�ament de lupta.tori domi­
nicani, in numar de trei sute.
condus de Luis Marcano . Ala­
turi df' cei doi conducatori,
Cesp<·dcs �i Marcano, vin tl­
rani albi �i negri (liberi sau
elibcrati), mari proprietari de
pamint, negt!stori, intelectu­
ali, studenti . Intr-o poezie pa­
triotica, tinarul Jose Marti!
saluta izbucnirea revolutiei de
eli bcrare cu baneza. •
Timp de opt zile, intre 1 2 �i
20 octombrie 1 868, in provin­
cia Oriente, au loc mai m\1lte
con fruntari armate intre revo­
lutiouari �i spanioli. !n urma
lor, insurgcntii cuceresc ora­
�ul Bayamo. Aici se consti­
tni<' guvcrnul revolutionar al
Cubd liberC', avindu-1 in frnnte
p<.· Carlos :\lanuel de Cespedes
La 4 nou.•m}?rie 1868, inccp
1 upteh �� in proviucta Cama­
gilt'y. Insurgcntii ataca con­
voail'lc spaniole �i cucete�c
dtc·-1a local itati. intr<' cart· �i
I Maga:in istonc, nr. 1}1974.
Guaimaro, unde se fnfruntl
doua grupari Una, condusi.
de Napoleon Aran4 dore�e
obtinerea autonomie1 fi tnctY­
tarea 1uptelor, cealaltl, tn frun­ este al tuturor cubanezilor.
te cu tinlrul avocat Ignacio · Carlos Manuel de Cespedes este
Agramonte, este partizana in­
dependen�ei depline, deci a
continulrii luptelor. Invinge
cea de-a doua orientare. Pen­
tru conducerea treburilor civi­
l e se alege un comitet revolu­
tionar, format din Ignacio Protestul de Ia Baragua
Agramonte, Salvador Cisneros
y Betancourt fi Eduardo A­
gramonte; �efia operatiilor mill­
tare revine 1ui Augusto Aran­
go �i, ulterior, generalului Ma­
nuel de Quesada. Comitetul
revolutionar se transforma in
Adunarea reprezentantilor Cen­
trului, care i�i propune lichi­
darea imediat! a sclaviei, pro­
clamarea republicii, desfiin­
tarea institup ilor �i legislatiei
coloniale etc.
La 7 februarie 1 869, revolu­
tia izbucne�te in provincia
Las Villas, in centrul insulei,
operatiile. militare fiind con­
duse de Joaquin Morales �i
Carlos Roloff, u n emigrant po­
lonez. Dar, din 5 000 insur­
genti, numai 200 dispun de
arme. lntre 4 decembrie
1 868 �i 20 aprilie 1869, spanio­
l i i aduc in Cuba 18 000 sol­
dati. concentrindu-i mai ales
in provincia Oriente.
ln aceste conditii, se simte
nevoia unirii tuturor revolu­
tionarilor �i patriotilor �i a
crearii unei autoritati guverna­
mentale revolutionare unice. l n
apri lie 1869, Ia Guaimaro, se
reunesc reprezentanpi tuturor
fortelor insurgente, rolul con­
ducator avindu-1 delegatii pro­
vinciei-gazda, Camagiiey, in
frunte cu radicalul Ignacio
Agramonte. Adunarea de la
Guaimaro adopta prima con­
stitupe a Republicii Cuba, care
proclama libertatea �i suvera­
nitatea poporului cubanez, sta­
tornice�e ca organ legislativ
Camera reprezentantilor, in ale
carei atributii intra finantele,
declarar ca
. razboiului $i inche­
ierea pacii , organi?arca arma­
tei si flotei etc Puterea execu-
•
tiva este reprezentata de pr e�-
dintc �i de gu'lernul r evolut -
nar. Sc proclama libcrtatca crc­
dintei �i a presei, cca de intru­
nirc �i de organizarc etc. Arti­
colul 24 statucaza d. toti locui­
tori i repu bhcti, dcci �i sclaYi i 1 873, Aguilera intrcprinde c
negri, sint lil.>eri, iar articolul calatoric: in Franta. soldata l u
25 prevede eel\ to�i cetl�enii
republicii sint soldap ai Arma­
tel de eliberare. C u alte cuvin­
te, rlzboiul de independenta
ales primul pre�edinte a l Rc­
publicii Cuba, iar generalul
Manuel de Quesad a - coman­
dant al armatei.
Dar unitatea deplina a for-
I elor revolu�ionare n u se rea­
izcazl. !ntre Camera �i gene­
ralul Quesada survin netnte..
legeri, tn urma carora Quesada
este destituit. Unii lideri ai
mi�carii de eli berare, cum este
Cespedes, spera intr-un ajutor
din partea Statelor Unite.
Alpi - in anexarea Cubei la
Statele Unite. Intervin nein­
telegeri �i tntre pre�edintele
Cespedes �i Camera reprezen­
tantilor. Drept raspuns Ia acpu­
nile autonomi�lor, condu�i
de Manuel Aldama, la 15 fe­
bruarie 187 1 , Cespedes emite
un decret, prin care-i declara
tradatori pe toti cei care pro­
pun tncheierea pacii sau cer
autonornie.
!n tot cursu! anului 1870,
fortele revoluponare poarta
1 upte grele cu spaniolii in Las
Villas �i Camaguey. Succesele
�i e�ecurile altemeaza. lntre
Thomas Jordan, numit coman­
dant al arma.tei, �i Ignacio
Agramonte izbucnesc certuri
pe motive de tactica �i strate­
gic, ceea ce duce la retragerea
lui jordan de la comanda.
In provincia. Oriente, fortel e
revoluP.onare rezista eroic
atacunlor spaniole. ln 1871,
luptele au acee�i intensitatc.
Cum Universitatea din Havana
a devenit centrul raspindirii
ideilor revoluponare, spaniolii
o inchid �i, la sfi�itul lui
1 87 1 , asasineaza un mare nu­
mar de studenti de Ia Facul­
tatea de medicina.
Pentru a obpne sprijin ex­
tern, pre�edintele Cespedes tri­
mite in Statele Unite pe geuc­
ralul Quesada, apoi pe Agui­
lera, v1cepre�edinte al Rc pu­
blicii. Ei trebuie sa unilice
fortclc crnigrapei cubanezc �i
sa dobindcasca ajutor politico­
diplomatic �i financiar pentru
Cuba. tn acel�i scop, in 1 872-

un e�ec. Concomitent, reiz­
bucnesc disensiunile dintre
Cespedes �i Camera, dintre
pre�edinte �i �efii militari.
Anul 1872 inregistreaza lup­
te violente, tn provincia Guan­
tanamo, tntre d�ta�amentele
lui Antonio Maceot �i trupele
spaniole. tn iunie, Calixto Gar­
cia preia comanda trupelor
revoluponare din Oriente, in
locul lui Gomez�. destituit de
Cespedes. Din pacate, tntre
putcrca executiva, pe de o
parte, �i Camera �i uuii �efi
militari, pe de alta, conflictele
�i disensiunile se tnmultesc �i
se adtncesc, degenerind tntr-o
adevaratl luptl pentru puterea
suprema. Contribuie la aceas­
ta �i ·rnoartea in lupta, la 1 1
mai 1873, a lui Ignacio Agra­
monte, radical care, cu multa
abilitate, ternperase divergen­
tele dintre liderii patrioti8•
La sfi�itul anului 1873, Ces­
pedes acu za Camera reprezen­
tanti lor c1 urmare�e tncheie­
rea unui compromis cu spa.­
niolii, pentru a obtine autono­
mia. Camera raspunde acuzin­
du-1 pe pre�edinte c1 prega­
te�te instaurarca dictaturii per­
sonale. tn deznodamintul con­
f1ictului, intervent1a lui Calixto
Garcia de partea Camerei este
decisiva. Cespedes este demis
din funcpa de pre�edinte, atri­
buita acum lui Salvador Cis­
neros y Betancourt, pina atunci
s An ton to Maceo ( 184 5- t 896), nlis­
cut tntr-o ramllle de tllranl tn pro­
vtnch Oriente, a luptat, tncl1 de 1'l
tnceputul rllzholulul de zcce ani, tn
Armata de eJJber are. Pentrn vltejla
$1 curajul slilt In Juptll. a rost porecllt
,,Titanul de bronz". tn 1870, spanlolll
1-au condamnat Ia moarte tn contu­
macie.
• N�cut tntr-o ramllle s!racll din
ora$ul Bani, din Republica Domini­
can!� Maxlmo Gomez Baez ( 1836-
t 905) a lntrat, tn t 856, In armata
dominlcanll� lutnd parte Ia luptele
tmpotrlva unel lnvazll baltlene. A
partlclpat apol ( 1 865) Ja r�ala
tmpotrlv:t admlnlstra�lcl spaniole,
lntrodusll tn Republica Domlnlcanll
In t86t. Plcctnd cu ramllla to Cuba.
s-a stabllft tn provincia Oriente. La
t 6 octombrle t 868, lHl tncadrat ln
armata revolu�lonarll, cu gradul de
sergent. rtlnd avansat general, peste
putin tlmp, de clltre pfe$cdlntele
Cesredes.
a Ignacio Agramonte y Lolnas
( 1 8 4 1 - 1873) s-a nllscut Ja Puerto­
Princlpe, tntr-o ramllle bog atll. A
• tAcut studli de drept tn Cuba $1
Spanla. Puterolc lntluentat de ldelle
generoase ale revolu�tot de Ja 1848
din Europa. s-a manlfestat ca un
gtndttor progreslst, un mare patriot
$1 un excclcnt organlzator mllltar.
$1-a dedlcat scurta exlsten�ll (32 ani)
ldcalurllor de libcrtate $1 lndcpcnden­
tll. dcvcnlnd una dlntre pcrsonalitll­
tilc cele mal respectate ale istorlel
Cubei.
44
-
pre�edinte al Camerei. Cei care
inclina spre cornpromis cu spa.­
niolii fac astfel primul pas.
Manuel de Cespedes se retrage
la proprietatea sa din San
Lorenzo, unde, la 27 februarie
1874, spaniolii t1 ucid. La 1
decembrie 1 873, Camera repre­
zentanplor, reunitl Unga Baya­
mo, imparte teritoriul republi­
cii in doua zone: Occidente
�i Oriente. tn prima, este nu­
mit �ef al trupelor revolupo­
nare Maximo Gomez, in cea
de-a doua - Calixto Garcia.
!n Oriente insurgentii inregis­
treazl numeroase e�ecuri, in
cursul anului 1874. Calixto
Garcia, singurul general capabil,
prin prestigiul de care se bucura,
sa mentina comanda unicl, este
facut prizonier, ccea ce se
_
repercuteaza negativ asupra
mersului razboiului. tn urma
succeselor lui Gomez, guver­
nul revolu�ionar extinde raz­
boiul �i in vestul insulei. lnva­
zia foqelor revo�u�i:mar e in­
<_
cepe in februarie 1874, prelun­
gindu-se timp de un an, fara
a se obpne succese deosebite,
pentru ca fortele lui Gomez nu
primesc intaririle necesare. tn
iuuie 1875, generalul Vicente
Garcia reu�e�te sa impuna in­
laturarea pre�edintelui Betan­
court si inlocuirea lui cu
Bautista Spottorno. Disensiu-
nile, separatismele, regiona­
lismul macina in continuare
tabara revolutionara. Pe fondul
acestora, adversarul spaniol i�i
rnodifica tactica.
tn mai 1877. capitanul-gene­
ral spaniol Arsenio Martinez
Campos lanseaza primul apel
cat:rf> marii proprietari de pa ­
mint cubanezi, certndu-le sa
tncete?.e operatiunile militare
�i sa accepte tratative de pace.
Le promite pastrarea averilor,
amnistia, introducerea de re­
forme. La mijlocul lui decem­
brie, guvernul cubanez se de ·
clara de acord . sa discute con-
dipile de pace avansate de
spanioli. Cum numai Camera
reDCezentan�ilor are accasta
prerogativa, �i nu guvernul.
pentru a preveni o eventuala
opozitie. ea este dizolvata �i
irllocuitl� cu u n Comitet al
Centrului,.. format din �apte
membri. La 1 0 februarie 1
reprezentanpi acestui Centro
tnttlnesc cu spaniolii la �o.u•v
�i semneaza un pact de COlD•
promis: cubanezii se angaj
sa tnceteze lupta armata �i
depuna armele. iar ·
promit amnistie genercuo,
berarea sclavilor care au 1
tat tn armata revolutJ'tonara
introducerea unor reforme. Ma­
joritatea �efilor militari din
Camagtiey � Las Villas
accepta pactul de Ia Sanjon
�i pun capat ostilitatilor. Con­
sidertnd acest act o capitulare,
cttiva dintre ei, tn frunte cu
Antonio Maceo. riposteaza ve­
hement, prin �-numitul .,pro
test de Ja Baragua". La 15 mar­
tic 1878, tntr-o intrevedere
Martinez Campos, Maceo ex­
prima hotldrea foqelor revo­
lu�ionare de a nu recunoa!1te
conditiile de pace daca, tn eel
rnai scurt timp, nu -se desfiin­
teaza sclavia � nu se recunoa�­
te independenta Cubei. !nce­
tarea luptei era tnsa un fapt
tmplinit. tosotit de cinci tova­
ra�i de frme. Antonio Maceo
se retrage tn Jamaica.
Razboiul de independent!
ia sfiqit fara ca spaniolii sa
fi tnvins. Propunerea de trata­
tive pentru pace este o dovada
a slabiciunii metropolei. care
recuno�ea drept beligerant
poporul cubanez. Victoria mo­
rala aparpne deci Cubei. Dar
Pactul de Ia Sanjon proba
inconsecventa revoluponarilor
�i tnclina1;ia spre compromis
a marilor proprietari de pa­
mtnt, care reprezentau vointa
unui grup de lideri, � nu vointa
tntregului popor.
Razboiul de independent!
nu a cuprins dectt o parte a
tarii �i nu a antrenat dectt
-partial foqele poporului cuba­
nez. Disensiuni1e din tabara
revol utionara, unele tendin�e
regionale au subminat din
interior lupta pentru indepen­
denta. Tocmai ace�i factori
au provocat tnfrtngerea. Nu
armatele spaniole. Daca, Ia
tnceput, razboiul a fost condus
(Continua.re tn p. 62)
 Lucrarea marelui savant fran­
cez Charles Diehl ( 1 859-1944),
En Mediteran�e. Promenades
d 'histoire et d'art, aplrutl Ia
Paris, in 1925 'a clrel ver­
slune romftneascl, sub titlul Ca­
•

I STORIE
Ui torii de jstorie � de arta,
datoratl lui Ion Herdan, se
afll in pregltire Ia Editura
Sport-Turism, intr-o suiti ce reu­
ne�te Hteraturl de dlltorfe sem­
nati de nume prestlgJoase ale
culturli unfversalt) este una
dintre cele maf pufin cunoscute
ale celebrulul bizantlnologt.
Cum. rezulti �� din titlu,
volumut insumead insemnirf­
le cilitorfef pe care a efec•
tuat-o autorul in Medfterana
de rlslrft, zoni a cirei isto­
rle a trfmfs puternice ecourf
spre spatful carpato-danublano­
p<kttlc. Raflnat pretultor al is­
torfef romAne�ti, pe care a cu­
noscut-o foarte bine, Charles
Dfehl ne prezinti o civilizafie
cu care romAnii au intretfnut
strinse �� permanente contac­
te, de unde $1 sentimentul per­
manent d ii sintem tovari�l
de drum.
Muntele Athos, drula Diehl
ii consacri un capitol al lu­
cririf sale, a reu$it si con­
serve tradifllle de culturi spe­
ciflce 8izanfuJui, in ciuda vi­
cisitudiniJor istoriei-crucia­
de, ocupafla otomanl, desele
prldiciunl ate plrafHor, aJiturl
de mlstultoarele Jncendii - gra-
11e ajutoarelor economice, cuf­
turate �� morale primite din
partea popoaretor de aceea�i
credlnfi - intre care �� cele,
cu o permanenfi priorltari de
aproape patru secole, ale tl­
rilor romAne.
in contlnuare, revfsta Ma­
gazin istoric redi un fragment
- cu tittul �� subtitlurile el
- din verslunea romlneasci
a lucrlril savantulul francez,
versiune prefatati de Rizvan
Theodorescu.

Florentln POPESCU

• Prlntre opPrele sate care :tu

con triiJu it Ia crearca unu I 1ablou
�·l'ridlc al Impcrfulul bl7antln am tn­
tim : J/ \frlqne byzantine (t896),
J u...tln lt>n et Ia clvJ1lt-a11on l)p..antlne
e
nu Yl sl�c1e (1901), Ravenne (1903),
TMo1loru, Jmp�rlltrlee de Bpanee
( 190ft), FJ�rure!l byzantlnes ( 1 906-
190 ), Jlnlt>rme et yra.eu e ( 1907),
)lanu.-1 d'art hy7..antln ( 1 9 1 0), Une
r¥puhllque pafrlchmn(': Vt"nlse ( 1 9 1 5),
B)·tn n1·e, �rnndt�ur et Mendence ( I !1 1 9),
·utoolque ( 1 920), MJ..tolre de I' Em·
plre b) t.anHn (1921), Jt\rubalew ( 1 9 2 1 ),
Constantinople (1 923).
•

45
 ,

,,Maestrul studiilor bizantine11

•

Stntem tn fo�o unor pogini redoctote 1n plina motu�
ritote creotoore de cdtre Charles Diehl, detaliile
istorie; mo1 vechl sou moi recente 1sctnd comentorii
�� reac�li nuontote �I sovante (ire�tl Ia un om de
corte, cu lorgul orizont cultural at autorului.
Membru ol $colil (ronceze de Ia Romo tn onii
1881-1883, apoi ol �colil (ronceze din Ateno fn
1883-1885 - . trait o�odor tn atmosfera celor douo
vestite ora$e ole ontichitaN closice - . ojuns fn
1899 profesor Ia Universitoteo din Paris , dupd un
popos Ia Nancy (nu deporte de Strosbourgul unde
vdzuse lumina zilei)� Charles Diehl oveo tndorotul
sdul ctnd scrio corteo oceosto I o lucrore dedicoto
Africil blzontine $1 tnchelose o alto tnchlnotd tmparo·
tului justinian· $1 clvilizotiel bizontine o secolului VI.
Curfnd dupd oceeo, tn primele decenii ole veocului
nostru - tn ace/ s(tr$1t de ,.belle �oque" I tn core a
strdlucit co o steo de primd mdrime o cu!turii $1 a
$tiintei fronceze, pe core sovontul umonist o ilustreozd
de Ia limbd Ia concepfif politice $1 Ia tntregul mod de
o privi evenimentele $i oomenii din juru-i - . opor
rtnd pe rtnd cdrtile lu1 Diehl despre Ravenna $1 des­
pre tmpdroteoso blzontind Theodora . celebrele sole
Figuri bizantine $1 nu mol pu�in vestitul Manual
de artl bizantin� - o lecturd profitobild chior $i
ostdzi, Ia $Optezeci de ani dupd ce o fost conceput-,
poginile despre cetotile sicil iene din ontichitote $1
din evul mediu , Sirocuzo $i Palermo , cele despre
,,republica potriciona" a Venefiei $i oltele, multe
o/te/e.
·
Pentru lstoricii, orheologii $i istoricii de ortd
romdni, numele lui Charles Diehl - membru , din
1910, ol Acodemlei de inscriptii din Paris - se leoga,
dincolo de cdrtile sole, $i de porticiporeo lui, tn primo·
voro onului 1924, Ia primul Congres de studii bizon·
tine, ce a ovut Joe Ia Bucure$ti. Aici. prin stradonio
lui Nicoloe forgo - core ominteo undevo I fn cunoscuto
so outobiogrofie, pe ,d. Diehl, moestrul stud1ilor
bizontine $i nu numoi in Franta , de core era sa ma
lege o co/do prietenie" - , s-ou odunot sovontii eel
moi reprezentotiv1 01 lumii 1 ce-$1 dedicosera viota
cercetarii ontichitotii finale $i a istoriei celei de .,a
doua Rome", a locului ocestora fn istorio universola,
cretnd traditio, ptnd astazi pastrota $1 sporita, a
morilor reuniuni internationole tnchinote cercetdrii
Bizon�ului.
Alaturi de Henri Gr�golre $1 de Paul Henry, de
). Pulg y Codofolch $1 de Nikodim Povlovici Kondo­
kov, de George B<il$ $i de Nicoloe Banescu , de Gheor­
ghe Brationu , de Louis Br�hier $1 de Vasile PdrvGn -
o/Oturi. fire$te. ae eel mai more istoric romdn core o
$i (ost sufletul congresului bucure$teon de ocum mai
bine de o jumotote de veoc - porticipo Ia tnttlnireo
de Ia Bucure$ti �; Charles Diehl, sporind cu outoritoteo
sa importanto conclovului bizontinologilor din capitola
Romdniei.
Astazi, Ia traducereo tn romdne$te a uneio dintre
cof1ile sole, ocest omanunt trebuie poote omintit,
dupa cum nu trebuie uitatd caldura cu core sovantul
(roncez a preferat lucrari ole unor tnvdta�i romdni,

via sa t�r7.�"t.t oart>, exn<'c-rhata phano1, pe care un croni c ar

lnaltat de o revolutie
pe tronul Bizantului
de nenorociri inti me, U incli­
nase catre misticism; ca �i
atitia alti contemporani de-ai
sai, se gtndise sa paraseasca
al vremii o califica drept ,cca
mai frumoasa, cea mai sedu­
catoare, cea mai rafinata din­
tre toate femeile epocii sale".
·

viata lumeasca. �i sa caute Nikepbor avea atunci cinci­

Spre mijlocul sec. X tr� Ha
la Biza.nt un general valoros
numit Nikephor Phocas. Osta;;
admirabil, conducator de oas­
te neasemuit, t�i petrecuse
toata viata rn ta.bere, iubin­
du-� profesia. mai presus de
uitarea �i pacea tn singura.­
tatea unei manastiri; dorinta.
aceasta. neimplinita ti daduse
multa vreme deprinderi de
ascet: se complacea. tn tovara­
�ia. calugarilor, tmea. posturi
vUiguitoa.rel dormea. pe sci n
­
zeci de ani, era oa.cbe�� cu
0brazul tabacitl barba. carun­
ta; mic de statura, u�r bur­
tos; totu�i, nu �vai. Ina1tat
de o revolutie pe tronul Bizan­
tului, tn ciuda sfaturilor �
dezamagirii calu garilor pe care

duri1 tmbraca.t cu ciliciul [bai­ ii tndragise atit de mult, tn

orice, ca.pabil sa tndeplineasdi
muncile cele maj istovitoare
� sa dea. dova.da la razboi de
mar� bldrazneala, dur fata
de altii ca � fata de sine, ve­
nerat de trupe, pe care le tn­
na a. vechilor pustnici ¢ ca­
lugari] ce-J mo�tenise de la.
un unchi a.l sau, un calugar
care murise, bucurtndu-se de
reputatia unui sftnt. !.1ai ttr
­
ciuda opunerii netnduplecate
a. patriarhului Constantinopo­
lului, care t$i ridica glasul tn
numele sfintelor tra ditii ale
Bisericii pe care Nikepbor o

ziu, o alta patima, la fel de venerase, in ciuda canonului

flacara eloc in�a. sa virila �i impctuoasa �i arzatoare, i zgo insultator pe care prelatul tn-
aspra ¢ · care, tnsufletite de
-

splendida. sa ba�batie, se c>x­
puneau tmpreuna. cu cJ tutu­
ror primej diilor. Dar sub apa­
renta. osta.5ului rcce �i cumpa­
ta.t, sub asp<.•ctul sau sumbru
nise din suflctul sau tulburat 1 Vll.duva tmpllratuluJ bfzantlll
�i nestab'"�rnic vi zi unilC' pioase : Roman II (959-968), mort prematur.
La moartea sa, urcll. pe tron eel
Nikcphor di.zuse prada unej dol til al acestufa, Vasile �� Constantin.
tn vtrstll. d e 6 ��. respectlv, 3 anl
iu biri nebune, vdi.jit de o fru­ Regenta este exercltatll. de vll.duva
.

�i tacut, clocotca un suf1ct moac;;a tafp3rateasa , acea. tn­ Theopbano, aJutatll. de paraktmomr.­
nul Joseph l3rlngas. CAsll.torJa cu
patim�. Din ti neret.e, . evla- cintatoare ¢ perversa Theo- Phocas are loc la 20 septembrle 963.

46
 tn P. 45:
fn ciuda
vicisitl.Ulimlor
istoriei,
Athosul
(1 C0118en)(l'
traditffle de
cultur4 tptdfice
Biz.antului:
citadela Dionim,
tondal4
de fmpdratul
Joan Alexif III

cef!G lui Oreste Tofro/1 despre Solonicul bizontln sou
ceo o lui I.D. �tefonescu1 despre pictura Moldovei
medievale.
Cd/dtor/1/e pe molurile Mediteronei - tn (apt, ale
Mediteronel de rosorit - (acute de Diehl tn ultimii
ani al veacului trecut, trebuie Tnfelese , ior impresiile
• Jlagazin utoric, nr. 4/1 983.
sole cltite, cu minteo �� w ochii celut otent deopotriva
Ia onLichitoteo orientola $1 greco-romona, Ia evul
mediu bizontin $i islamic, Ia realita�ile epocii moderne,
tn core mori imperii 1$i 1ntflneou sferele de interese $ i
de exponsiune tocmoi tn regiunea pe care savantul
o traverseozo $i o descrie din perspectiva trecutului
mai apropiat sou mai tndeporcot.
Rizvan THEODORESCU

draznise, ln prezenta poporu­
lui adunat la Sfinta Sofia,
sa i-J impunl atotputernicului
!mparat [963-969], tn ciuda
vtrstei � a tntelep ciunii sale,
tina vreme, cu toate victoriile
repurtate de e), se gindi sa
imite pilda sihastrului �i sa
fuga departe de lume; il insar­
cina, a�adar 1 pe prietenu] sau
lezele pov1r n ite cc akatuic>sr
limba cea mai ascutita a .\­
thosul ui . Athanasios luase in
serios voca1ia penitentului sau,
caruia, dealtfel, ti pregatise 0
,

Nikephor o lua de sope pe
Theophano. Care au fost ur­
mirile acestei casnicii nepo­
trivite nu mai face parte din
studiul nostru ; dar m-am stra­
duit sa zugravesc acest su­
flet complex, energic � evla­
vios, totodata mistic �i tn­
clinat catre erotism, perfid �i
pitim�. fiindca din veleitatile
monahale ale lui Nikephor
Phocas � din tndrazneata sa
cisltorie s-a ivit cea mai veche
dintre marile comunitAti ale
Atbosului.
Pe vremea dnd tnca nlzuia
)a 0 viata calugareasca, INike­
phor tntt1nise pe un monah
numit Athanasios, care-i de­
ftni duhovnic ; n tlrtse dupa
e1 prin tabere, cu pr ilej ul glo­
rioasei campanH din 961, 1n
careia recuceri Creta
t OCltJDCLtA de sarazini; dupa pu-
sa inalt.e tntr-un loc pa�nic 0
manastire, unde amtndoi aveau
sa-� tncbeie 0 viata pioasa.
!n acea vreme, ct1:iva er miti
[pustnici] dornici de singura­
tate �i atr�i de aspra fru­
musete a Athosului, de co­
d.rii intin�i �i lntuneco�i pe
care marea parca ti izola de res­
tul lumii, tnfiintasera mai multe
comuni�lti modeste. Atha­
nasios lntemeie la rindul sau
manastirea la care visa Nikep­
hor ; datorita unei sume prele­
vate din prada cretana, pe
care generalul o puse cu
generozitate la dispozipa ce­
nobitului [calugar care tra­
ie�te Ja un Ioc cu altii. spre
deosebire de ..anahorep sau
pustnici, care traiesc singuril,
foarte cudnd manastirea La­
vra se ridica pe una din fa-
chilie; crunta ti fu Clezamagi­
rea ctnd afla ca prietenul sa u
fusese proclamat tmparat �i
ca avea sa o i a pe Theophano
de sotie. Ie'�nd din tnsingura­
rea sa, Athanasios lua drumul
Constantinopolului, pentru a-1
mustra cu toata severitatea
pe suveranul uituc. Nike­
phor plinse, se umili, fagadlli
ca avea sa traiasca pe linga
sotia sa ca un frate, pina cind
va veni ziua in care treburile
ob�e� ti vor ingadui sa ab­
dice �i sa intre in calugarie Ia
Athos. Pina atunci, drept is­
p�re a pacatelor sale , t1 co­
ple� pe cenobit cu daruri �i
acorda manastirii danii � pri­
v ilegii : si iata cum Athosul
t� datore aza tnfiin�area aven-
turilor extraordinare ale unui
mare general, unui calugar

•
47

snnt si unei frumoase tmpl-
•
ratese.
tnca � astlzi, Muntele Sflnt
pastreaza cu evlayie amintirea
vestitului pustnic, care a fost
adevaratul sau ctitor, primul
legislator al comunita.�ii atho­
nite. CE>lui care a dimas ocro­
titorul sau venerat. tn jurul
manastirii zidite de Athanasios
tn 963 se ridicara tn curtnd
�i altele. Atra¢ de renumele
·'
de sanctitate dobtndit de
Athos tnca din acea vreme, mari
feudali georgieni t� parasira
tndepartatul Caucaz �i tnfiin­
tara, spre 980, manastirea
Iviron ; cam tn aceea�i vreme
[cca. 9721, ceva m �i la nord, �
ridica marea aba�1e V'atoped1;
dtndu-si sufletul tn primii ani
ai veacului XI, sfintul Atha­
nasios avea toate motivele sa
se bucure de ctitoria sa: La­
vra, lviron, Vatopedi deveni­
sera manastiri populate � tm­
bel�gate, datorita bogatelor
donatii tmpadite�ti, �i aveau
sa ram!na secole de-a rtndul,
aproape ptna tn zilele poas­
tre, cele mai considerabile ale
Muntelui Sftnt.
Respectat de toti·
Apoi, din veac tn veac,
ctitoriile se tnmultira. Comne-·
nii �i PaJeologii. tmpara�ii B�­
zantului �i ai TrapezuntulUI,
tarii Serbiei �i ai Bulgariei se
tntreceau tn a zidi manastiri
�i a le dota din bel�u$ ; arhi­
vele Muntelui Sftnt pastreaza
cu sfin�nie chrysobulele1 cu
pecete de aur �i iscalitura
de purpura, ce amintesc de
darurile somptuoase, moa�tele
pretioase, priviliegiile, dome­
niile pe care manastirile le
datoreaza cucerniciei deosebi­
te �i nesecatei generozitap a
basileilor. �i, din veac tn veac,
tn tot rasaritul cre�in, che­
marea vietii calugare�i du­
cea catre Athos multimi tot
mai numeroase, tncovoind ca­
petele cele mai auguste sub
aspra lege a sftntului Atha­
nasios, exercittndu-�i neinvin­
sa vraja pina �i asupra sufle­
telor suveranilor. Astfel se ri­
dicara rtnd pe rind, tn vea-
1 Cbrysobul - document solemn
em 1.s de cancelaria lmperlalll. bizan­
tlnll, purttnd bula de aur $1 semn�tura
tmpll.ralulul In cerncalll. ro$fe. consi­
derate atrlbute exclusive ale autorllli·
lil supreme. tn cancelarla rom4neas­
cll. termenul a pl1truns sub forma
hriso'O.
·
48
,
cul XII, Esfigmenu, Dokiariu,
Filoteu, Karakallu, Xeno,fon
�i tnca altele: Ia sftr�itul
sec. XII, $tefan Nemania,
primul rege al Serbiei indepen­
dente, tnfiinta frumoasa ma­
nastire Hilandar, unde avea
sa-� sftr�asca zilele tn pietate,
sub rasa neagra a cenobitilor,
tmpreuna cu fiul sau, sftntul
Sava, parintele Bisericii nati­
onale strbe�i; cam la aceea�i
vreme, caJugari ru� se sta­
bileau tn manastirea Sftntul
Pantelimon ; tn sec. XIII, bul­
garii tntemeiau Zografu ; tn
veacul XIV, un principe strb
ridica Simopetra, iar mareJe
tar $tefan Du�an vizit� ma­
nastirile Muntelui tn 1345,
cople�indu-le cu daruri.
Astfel, pe ltnga greci, slavii
t�i croiau un drum pe Mun­
tele Sftnt �i nimic· n u va mai
opri 0 tnaintare sortita sa
aiba urmari serioase. tn Apus,
Athosul se bucura de un pres­
tigiu attt de considerabil, tn­
ctt tn sec. XI, calugari din
ora�ul italian Amalfi tnteme­
iara acolo o manastire, care
tnsa avu o existent! efemera .
Foarte timpuriu, tmparapi
Bizantului avura grija sa tn­
zestreze repu bJica monahala,
supusa disciplinei stabilite de
sftntul Athanasios, cu o con­
stitupe. tnca din veacul X,
loan Tzimiskes instaura u n
cond ucator al tuturor comuni­
tatttor - ,protos", ,mai ma­
rele Athosului" ; tot atunci,
generozitatea imperiala acor­
da manastirilor mult rivnitul
privilegiu de ,autodespo tie",
adica sustragerea lor de sub
·
orice autoritate laica sau reli­
gioasa. Reinnoite, marite din
veac tn veac, privilegiile aces­
tea dadura Athosului o situa­
tie neasemuita in lumea cre�­
tina. tn sec. XIV, pe timpul
Paleologilor, prosperitatea sa
era prodigioasa: Muntele cu­
prindea vreo 30 manastiri, din­
tre care mai multe numarau
aproape 1 000 calugari ; nici­
c.ind donapile nu au fost mai
imbel�ugate, nici stralucirea
culturii intelectual� �i artis­
tice mai demna de admiratie.
Respectat de toti, de la un
capat Ia altul al nasaritului,
scutit de plata impozitului,
ocrotit impotriva oridirui
amestec strai � Muntele Sftnt
- dupa -cum Ii era denumirea
.oficiala din veacul XI
' reprez�a in ochii tuturor,
greci sa\t slavi, u n loca� deo-
sebit de sffnt. Nici chiar tur·
cii nu se atinsesedi de situa·
tia privilegiata a Athosului
dupa cucerirea Constantinopu­
lului � continua sa o resperte
� in zilele noastre.
Astazi, republica monaha·
]a nu mai numara dectt
�ase sau �apte mii de calugari,
stabili�i tn douaz�ci de ma­
nastiri principale, avind fie-
-care in dependenta sa dteva
sate sau scbituri (de fapt
colonii industriale), precum �
sihastrii zise Kellia, care stnt
mai ales intreprinderi agricolc.
Reforma constitutional! din
1783 a incred in�at conduce­
rea generala a comunitatilor
unei adunari compuse din doua·
zeci de deputati (cite unul
de fiecare manastire)' repre­
zenttnd puterea legislativ a, cea
executiva apar�inind unui nu­
mar de patru epistati finten­
den�i], ale�i anuaJ dintre re­
prezentantii manastirilor. Fie­
care dintre ei detine una din
cele patru par�i ale marii peceti
a comunjtapi, tnfati�ind-o pe
Sftnta Fecioara cu PruncuJ
tn brate ; pentru mentinerea
ordipii, dispun de o midi.
trupa de jandarmi cre�tini ;
re�dinta lor se afla la .\{a­
ryes, ciudatul ora�) caluga­
resc, uncle se tna1ta vechea
biserica Protaton, unul din­
tre cele mai venerabile �i in­
teresante edificli sfinte ale
Muntelui, unde are Joe, de
asemenea, marele iarmaroc
ce aprovizioneaza mana<>tirile
cu. cele trebuincioase.
Laicii stnt deci destul <'-<·
numero�i ; dar, tn afara fap­
tului ca stnt constrinsi sa �(."
,
supuna rigorii legii athonit<•,
lastndu-�i so�iile �i copiii cl,i n ­
colo de poarta Muntelui Sfint,
s-ar parea ca stnt primiti cu
o placere mic�rata de teama
ca orice luare de contact cu
el ar putea altera puritatea
vietii monabale. 0 ordonanta
recenta interzice Jaicilor des­
chiderea unor pravalii per­
manente la Karyes, iar caJu­
garii au voie sa vtnda obiectele
fabricate de ei - icoane, rna­
tanH, lucru�oare din lemn
sculptat sau incrustat - nu-
mai intr-o singura zi a sap­
taminii : duminica. Nu a so­
sit inca ziua cind hatrinul
Athos se va deda unor ope­
ratiuni comerciale de amploa­
re internationala. .
 I
GE A •
NTI c M
GHE ORGHE DARAG I U , TIBE R I U P. POTARCA
•

In dlftrlte rindurf, re\'ista �lagazin bton<
a serfs cfespre complotuJ e�uat impotrfva lui
Hltln1, de I a 20 tulle 1944. Dupi cum se ttle,
In acea zl flerblnte din uiHma vari a celul
de-al dollta rlzbol mondlal, o bombl adusl
Ia 1 ervteti de coloneJ ul Claus von Staufft nberg
a e xplodat Ia ,VIzulna lupului41 (Wolfsch anze).
cartlerul general al Fuhruulul de Ia Ras­
ten burg (astizl localltatea polonez i Glerloz ).
Cenferlnta de stat major, in cursul ci·
rela a avut loc exploz fa, se 1 1nea insl
lntr-un adipost f mprovlzat din bJrne, astrel
cl efectele deton atfel - suflul 'I schljele - au
fott mutt atenu ate. Peretl l de lemn al adipo s­
tulul s-au spart fl Hitler a sclpat doar cu citeva
Jezlunl Uri gravitate, dar fl cu un fOe pslhlc
de pe urma cirula n u mal avea si se resta­
blleascl plni Ia sln ucldere a sa, Ia 30 aprllle
-
19.5.
despre felul cum aveau si se desfitoare eve­
ni mentele dupl eventuala reutltl a atentatu­
lul era destul de confuzi. Mulfl dfntre el ar
fi dorft si pistreze mal toate terftorllle cotro­
pite de naziftl, inchelnd in acest scop un tirg
cu aliafH occidentaU. Ceea ce urmlreau el
s-ar ff putut sfntetfza in formula: o Germanie
hltlerisfi sprospe Jntacti, dar firi Hitter.
Nu tste mal puffn adevlr at ci attl partlci­
pantt Ia co mplot erau cilluzltl de mobil urf
mal reallst e �� mal oneste . Dindu-ff seama
- chlar dac:l in unele cazuri cu mare intirzlere
- ci n u n u m a l persoa na lui Hitler, ci insi'l
ldeol ogfa nazfsti, tendl nfele sale agrestve fl
acapa ratoar e, dfspre ful siu 1afl de vlafl,
llbertatea fl demn ftatea omul uf. erau Jncom ­
patfbl le cu restabflfrea picll in Europa, aceste
persoane n u se mlrg lneau a fl nltte slmp ll
consp lrator l, cl erau Jnsulleflte de sfncer a

J
Consplra ia fuses e organ lzati de un numi r
de general fl altl oflterl s uperlorl al Wehr ­
macbt ulul, cirora I I se rallase ri tl citlva
dorlntl de a read uce. Germanta pe calea demo­
craflef fl de a rutltul contlnentuluf nostru
oame nl polltlcl germa nl. Partlc lpantl l erau tlnlftea de care avea atita nevole, dupi mal
departe de a impirtltl telurl comun e sau mlcar blne de unsprezec:e ani de do mlnatle a zvas­
apreplate, lar 1 maglnea pe care fl-o flceau tlcil.

drept capitala or�ul Poz­

l.fr•tlnd toate
risc1rile
In aceasti categorie se in­ imbrati�a cariera militara, s-a
scria fi colonelu l, avansat ul­
terior Ia grad ul de general,
Wolf von Gersdorff. Nascut
Ia 13 apri lie 1903, in mica
localitate Bauchwitz din Po­ Renata Yorck
merania (teritoriu· reunit cu
. burg, intrind astfel intr-o fa­
Polonia dupa eel de-al doi­
lea razboi mondial, avind
• Magazin istoric, nr. 2/1967,
6/1980. Atentatul lmpotriva FUbre­
rulul din 20 Iul ie 1 9 4 4 constllule $1
sublectul lucrlrU lui Maurice Bau­
mont Marta conjuratit fmpotriva lui
Hitler, Bucur e$tl. Edltura �tllntlrtcli
tl enctcloped lcll.. t 977.
nan), el �i-a facut studiile ju­
ridice la citeva mari universi­
tati : Heidelberg, Breslau (actu­
al mente Wroclaw, in Polonia),
Paris �i Londra. Inainte de a
stabilit la Berlin, unde a in­
fiin�t un birou de avocatura
�i notariat. ln 1930, Gers­
dorff s-a casatorit cu contesa
von Warten-
milie aristocratica de un tip
cu totul neobi�nuit pentru
Germania acelor vremi. Spre
deosebire de vlastarele nobi­
liare prusace, care mizau in
mod traditional pe intarirea
fortei mil itare �i pe razboaie
expansioniste, Renata �i fra­
tele ei, Peter, descendenti in­
departati ai regelui George I
al An�liei, erau adeptii unei
politic1 de pace �i colaborare
cu restul tirilC\r europene.
Poate intr-o oarecare rna­
sura datorita influen�ei sotiei
�i cumnatului sau, in orice
caz dezgustat �i indignat de
teroarea dezlantuita de H i­
tler imediat dupa acapar:1.rca
puterii, Gersdorff nu a �tep­
rat izbucnirea conflagratiei
pentru a intra in rindurile
opozantiJor. lnca in ultimii
ani de pace, el a actionat in
vederea r asturnarii d ictaturii
naziste, incercind sa ia con­
tact cu o serie de oameni

t
49
--
----
----
----
-- �
-- --
-- --
----
----
----
----
----
� --
· -�
- --

BulevaTdu� Unter den Linden, locul tn care trebuia s4 aib4 loc a�ntatul din 81
politici din Anglia � Franta.
Din nefericire, putern:icele
tendinte conciliatoriste care
domneau pe atunci in cercurile
guvernante de la Paris �i
Londra au zadArnicit toate
aceste tentative. Colonelul s-a
putut socoti inca printre cei
noroco�. neintrtnd in rtndul
celor denuntati, cu voie sau
fara voie, Gestapoului de ca­
tre inaltii funcponari de stat
britanici � francezi, care cau­
tau cu orice pret sa ci�ige
bunavointa Fuhr�ntlui.
0 trasatura., numai in apa­
renta formaJa, scoate �i mai
bine in evidenta P._ersonalitatea
tinarului colonel. tn ciuda pre­
siunilor exercitate de superiorii
sai, in ciuda entuziasmului pe
care i1 stlrnisera proiectele
agresive ale fascismului printre
cei mai multi dintre callla­
razii lu:i, Gersdorff nu a ade­
rat niciodata la vreo organi­
zatie a a�a-numitului Partid
National Socialist, tnfrun­
tind toate riscurile care de­
cur�eau din aceasta atitudine.
Principala activitate de
adversar al nazismului a in­
ceput pentru Wolf von Gers­
dorff in vara anuJui 1942.
Blitzkriegul care reu�ise atit
50 t
de bine Wehrmachtului in
Polonia �i pe diversele fron­
turi occidentale - subminate
de sabotajele complicilor fas­
cismului prin coloana a V-a
�i de incuria politicienilor �i
ofiterilor de stat major
capotase cu un an in urma,
atit tn tncercarea de a lichida
Marea Britanie, cit �i atunci
dnd se declan� ag resiunea
impotriva Uniunii S ovietice.
ln pofida primelor succese
datorate efectului de surpriza
tn batalia Angliei, tn pofida
imenselor teritorii invadate,
in U.R.S.S. nazi�ii nu reu­
�isera sa tngenuncheze �i, cu
atlt mai pupn, sa nimiceasca
armata_ ro�e. lmpotmolite
tn fata Moscovei, trupele ger­
mane trebuisera, pentru pri­
ma Opra de la tnceperea osti­
litatiJor, sa dea tnapoi, tn
cursul lunilor de iarna, sub
forta de nestav ilit a contra­
ofensivei sovietice. Acum, Ia
tnceputul verii, propaganda
lui Goebbels anunta din nou
,victorii hotaritoare" � ,tri­
umfuri definitive", dar colo­
nelul �i alti cttiva ofi�ri su­
peri9ri dotati cu luciditate
tsi
•
dadeauAe"ama ca nazis-
mul pierduse partida � se
•
martie 1943, impotrit1a lui Hitler
indrepta cu pa� repezi spre
prabu�ire. Orice intirzierc a
acestui final nu putea aduce
decit noi �i crincene sufenntc
tuturor popoarelor implicate
tn conflict, inclusiv poporului
german.
lata de �. Peter Yorck,
care pe atunci lucra in· ca­
drul comandamentului german
pentru probleme economice,
al carui ;;ef suprem era in te­
orie Reichsmarschallul GO­
ring, 1-a mobilizat pe cum­
natul sau pentru a stabili 0
serie de legaturi �i contacte
cu alti opozanti ai regimului.
Printre ace�ia se numarau
Carl Goerdeler - unul dintre
liderii fostului Partid de Cen­
tru (de nuanta catolica). Wil­
helm Leuschner- fostul minis­
tru de interne social-demo­
crat aJ Jandului .Hesse , care
petrecuse un numar de ani
tntr-un lagar de concentrare
hitlerist ; Julius Leber - de
asemenea social-democrat, care
fusese � el detinut tntr­
un astfel de lagar �i care acum
se ocupa cu come�ul de car­
buni Ia Berli n; Friedrich Wer­
ner von der Schulenburg -
fost ministru al Germaniei Ia
Bucure� �i I a Teheran (nu-
mele lu1 se poa.te citi � astazi, de proprie jertfire care le su�i, care aduce o serie de
sapat intr-o sttnca, in apro­ tntrec ptna � p.e cele ale lui precizari �i detalii deosebit
piere de vechea �i stralucita Stauffenberg. La,· 21 martie de interesa.nte. Colonelul a
a�zare persana Persepolis}, 1943, la cereinoni a prilejuita primit cele doua bombe de
apoi ambasador la Moscova, de ,ziua eroilor" ( Heldenge­ la un alt ofiter superior im­
pina �a agresiunea din 22 den/?tag ) , pe Unter den Lin­ plicat in conspirapc, Fabian
iunie 194 1 , Helmuth James den, artera principal! a Ber­ von Sch1abrendorff. In trea­
von l\Ioltke - nepot al cele­ linului, a avut Joe, in curtea cat fie spus, acesta rnai in­
brului strateg al Germaniei acoperita cu sticll a Muzeului cercase o data sa..l ucida pe
Kaiscrului �i antinazist con­ militar, o expozifie dC'stinata Fuhrer, la. 13 martie 1943,
vins, care Iuera in calitatc de unui singur vizitator : Hitler. strecurlnd un mecanism e.x­
consilier Ia Kriegsv er'U'a7- !naltul comandament al \Ye­ ploziv cu intirziere, de pro­
tuggsrat (administratia militara hrmachtului a prczentat aco­ venienia britanica, in avio­
pentru cetatenii straini de pe lo Fuhrerului o serie de arme nul care il ducea pe Hitler
teritoriul Reichului, din C'adrul �i vehicule, capturate de la la o conferinta a Grupului de
Ynaltului comandament al for­ inamici, inclusiv ctteva tancuri armate Centro, in teritoriul
tc.'lor armate -O.I{.W.) �i altii. britanice d i zute in miinile invadat din U.R.S.S., la Smo­
germanilor cu un an tnainte, lensk. Detonatorul se defec­
dupa raidul de la Dieppe 1 , �i ta.se insa �i Schlabrendorff
Expozili� pentru un un numar de tunuri autotrac­ se vazuse nevoit sa recupe­
tate americane, cucerite in reze bornba, tnainte ca Gesta­
cursu) ultimelor lupte din poul sl o descopere.
slagur vizltator Africa de Nord.
Gersdorff relateaza ca s-a.
,Onorurile de gazdl" le tntllnit cu Schlabrendorff, tn
Pregltirile actiunii proiec­ facea Gersdorff, care pe seara de 20 rnartie 1943, la
tate au mers chinuitor de tncet. atunci era �ful serviciului de Hotelul ,Eden", din ca.pitala
Mult;i dintre cei solicita.t;i s-au informatii de la statui major Reichului. Cele dona bombe pe
urnit cu greu, fie de teama, al feldmar�lului von Kluge. care le-a capatat erau prevl­
fiE> din calcule de interes per­ Avea asupra lui doul bombe zute cu un mecanism care
son1.1, fie pentru ca nu erau cu ceasornic, pe care le purta declan�a explozia la zece
tnca pe deplin siguri de e�­ tn buzunarele mantalei �i a minute dupa punerea lui tn
cul lui Hitler, fie dintr-o strim­ caror explozie urma sa-l co­ functiune. Dat fiind insl cl
ta tntelegere a notiunii de ste, bineinfeles, �i pe e l viata in curtea muzeuJui domnea
loialita.te, fie, in fine, din ca­ (sa ne amintim ca, spre deo­ o temperatura apropiata de 0
uzl ca, dupa etuarea inifiati­ sebire de el, la 20 iulie 1944, grade, trebuia prevazuta even­
ve}Or lua.te tnca ina.inte de Stauffenberg avea sa parl­ tualitatea ca. perioada de
izbucnirea razboiului, nu mai seasca adapostul de la Ra­ detonare sa se lungeascl cu
aveau tncredere in capacitatea. stenburg tnainte de detonarea alte cinci sau zece minute.
aliatilor occidentali de a reac­ bombei pe care o adusese tn
,,Am luat hotaruea sa rna
tiona pozitiv fata de 0 noua servieta). Ne�ansa a fost ca tin cit mai aproape de Fuhrer,
tentativa de tnlaturare a Fii­ Hitler, care venise foarte
prost dispus la expozitie, tn poveste�te Gersdorff, pentru
hrerului. a fi sigur ca va fi �i el sfirte­
Una dintre puiinele excep­ Joe sa se insenineze ]a vede­ cat de explozie. De indata
pi a format-o tocmai Wolf rea capturilor efectuate, s-a ce a intrat in curte, unul din­
von Gersdorff. tn Iucrarea sa posomorit �i mai rau, con­ tre aghiotantii lui Hitler, ge­
Grand Strategy, considerata. stattnd cit de avansata era neralul Rudolf Schmundt, m-a
drept cronica t>ficiala brita­ dotarea o�irilor impotriva
prevenit ca Fuhrerul nu va
nicl a. celui de-al doilea raz­ carora avea de 1uptat. tn consacra mai mult de 8-10
boi mondial, John Ehrman consecinta, el a parcurs aproa­
pe in goana standurile impro­ minute inspectarii trofeelor.
II define� pe colonel ca pe ln felul acesta, nu mi-a mai
.,un om dintr-o bucata, nein­ vi zate �i a, padisit curtea cu
fost cu putintl sa aduc la
fricat, fidel conceptiilor sale riteva minute inainte de cli­ indeplinire proiectul, deoarece,
fi consecvent in atitudine ... , pa cind trebuiau sa explodeze
bombele din buzunarele lui chiar daca temperatura. ar fi
avfnd stota. de erou". Chiar fost normala, acidul care de­
si istoricii care au consacrat
Gersdorff. Colonelul abia a
�asit timpul necesar sa se re­ clan�a detonarea tot ar fi
VOlume Speciale unor prota­ necesitat un jnterval mai lung.
f.{Oni� ai complotului (Yorck, traga intr-un colt mai ferit,
unde a putut sa dezamorseze Aceasta schimbare de ultim
�foltke, Stauffenberg), tin­ moment a programului a con­
zind sa lase !n umbra pe focoasele. stituit un nou exemplu al
<.:eilalti, nu se pot tmpiedica. A�a este consemnat epi­ metodelor �i masurilor com­
..,a, nu sublinieze curaj ul �
soduJ in majoritatea lucrlri- plicate prin care Hitler i�i
daruirea. de sine a lui Gers- pazea pielea. Mi-am dat sea­
dorff. . lor consacrate complotului
rna de asta �i privindu-i chi­
Intr-adevar, el a fost nu impotriva lui Hitler. Am gasit piul, disporportionat de mare,
numai eel dintii dintre parti­ insa o relatare personala, fa.­ despre care aflasem ca era
cipantii la actiune care ¢-a cuta ulterior de Gersdorff in- captu�it cu pilei de otel cin­
riscat viata. ci a facut-o cu o tarind aproape doua kilo­
1 AIagazin istoric, nr. t t /f 968,
fndrazneala �i intr-un spirit
0
2/1978, ff/1981, 6/1983. gra.me".

51
 Modestia cu care Gersdorff
i�i istorise�te tentativa este
cu atit mai frapanta cu cit
autori obiectivi �i deloc incli­
na�i sa-�i supraestimeze su­
bicc�ii gasesc cuvinte de sin­
ccr elogiu fata de cutezanta
lui. In a sa The Rise an-d Fall
of the Thi1'd Reich (Ascensiune
�i prabu�ire a relui de-al trci­
Iea Reich) istoricul american
William Shirer vorbe�te despre
,incredibila misiune sinuci g �
a colonelului Gersdorff" �i il ca­
lifica drept ,.unul dintrc pu­
pnii ofiteri germani care au
pus cauza antinazista mai
prcsus de temerile, rezervele
�i calculele lor, mai presus
chiar decit supravie�uirea per·
sonata".
Prin Romania
N u vom intirzia acum asu­
pra succesiunii de peripetii
care au marcat desf�urarea.
vastului complot de la 20 iulie
1944 �i care au dus la e�ecul
sau final. Este sulicient sa
amintim cl, inca la 12 ianu­
arie 1944, Helmuth James
von Moltke, tradat de un
medic elvepan care se afla in
sluiba naziftilor, a fost arestat,
impreunJ. cu un grup tntreg de
personalita.�i antifasciste, prin­
tre care � nepoata lui Bis­
marck. Cu aproape o luna ina­
inte de explozia de la Rasten­
burg, mai precis la 22 iunie
1944,Julius Leber (pe care con­
spiratorii intentionau sa-l in­
staleze in .postul de cance­
lar), un alt social-democrat,
iilozoful Adolf Reichwein, �i
doi luptltori comuni�i din
Rezistenta. Franz Jacob �i
Anton Safkow, au cazut in­
tr-o capcana a Gestapoului
�i au fost arestati. Dupa o
parodie de judecata, top pa­
tru au fost executati.
Se cuno�e soarta celor­
lalp participanti la acpune.
Unii s-au sinucis, ca Beck �
Rommel, altii au fost jude­
cati sumar- de �numitul
,tribunal al poporului" cu in­
cepere de la 7 �i 8 august
1944, condamnati la moarte
�i executati in condipi atroce
tn toamna acelui�i an sau in
primele luni ale lui 1945.
Destinul lui Wolf von Gers­
dorff se singularizeazl. $ti­
indu-se luat in colimatorul
Gestapoului, privat de p�a­
port �i amenint:at in orice
clipa cu arestarea, el a reu­
�it, in vara lui 1944, � .ajunga
In RomAnia. Alegerea sa se
datora faptului ca. von Gers­
dorff nutrea ferma convin­
gere ca. 1:afa noastrl nu va
tntirzia sa se elibereze de sub
calcliul �izmei naziste. �ep­
tlrile nu i-au fpst in�elate.
Insurectia romAna de la 23
August 1-a glsit la Bucure�ti,
deschizindu-i speranta supra­
vietuiri i �i a libertatii.
La 1 1 octombrie 1944, un
memoriu al lui Gersdorff,
aflat astazi in arhivele noas- .
tre �i adresat. in limba romAna,
Ministerului de interne, dupa o
scurta prezentare autobiogra­
fica, solicita guvemului roman
sa intervina pe linga Natiunile
Unite pentru a i se permite,
in calitatea sa de vechi ad­
versar al nazismului, sa ac­
tiveze in munca de propa­
ganda sau in administratia
teritoriilor germane eliberate.
ln sprijinul cererii sale, el
invoca marturia cetatenilor
rom!ni Radu Xenopol, Wil­
helm Fischer �i Stefan Dja­
burov (in casa clruia locuia).
Ministerul de interne ro­
man a tnaintat mai departe
memoriul, la data de 17 oc­
tombrie 1944, cu menpunea
ca semnatarul, ,doctor in
(Continuare tn p . 62)

Fragment din memoriul tn limba rom4n4, adrtsat Ministerului de inte� romdn de cdtre Wolf 1lOfl Geradmlf, cu
semmUur4 aut.ogra(4

� a�ie von �us sow la L1sab�na �1 pe mine la llucure � t i . - lnsa

�nca inainte de atentat au dat d1spoz1�1e de a-mi anula p�­
§aportul , as ti'el incit&J.a putut veni numai cu mari greutati �1
fara viza germana . - Acestei impre jurari trebuie sa-11 multu­
mesc faptul , ca Gestapo-ul nu m ' a 14s1t aic�upa atentat . ­
]'amilie mea ins a , impreun�cu soacra mea in vars ta de 70 de ani
a fost arestata de Gestap o . - /

Dorin�a mea este de a activa 1n propaganda sau adminis­

tra�ia ter1tor11lor germane care urmeaza sa ne elibereze �e
jugul nazis t . -Pentru a menaja insa so�ia mea �1 copii mei , nu
pot sa-mi dau numele publ1cita�11. - . .
Ca referin�e va pot -nnm1 pe - d-n11:
Dl . Hadu �enopol , Bucure�t� , s tr . Racovitza 14 .
Dl . Stefan D j abourov , Bucure§t i , s t r . Gl . Manu 12 .
Dl . wilhelm Fis cher , Buoure� s t i , s t r . Cometa 5 . I/9 . ·
Va rog sa-m1 acordat1 asil conform artocolului 6 din
condlt11le de armi.s t1t1u �i: a ma lisa liber !n locuin�a mea
de mal sus t anuntata la Poli.tia 1rcumscr1vtie1 - · .
Pr1m1 ti , v4 rog , Domnul e 1
nistru , expres unea di t
s �nse�
cons iderayiuni oe vA p�e trez •

- ..
•

52 •
 •

OCTAVIAN S I M U
•

..

Textul pe care Magazin istoric h pubUci In

contlnuare constJtule o su1estJvl lntroducere
lntr-una din cele mal vechl �I semnlflcatlve
tradltll ale culturll japoneze: cba-no-yu sau
,ceremonla cealulul".
Aplrutl, dupi cum se pare, Ia ori�enll din
Sakai, odatl cu na,terea culturll ori,ene,u
fl cu tendlnta de formare a unor ora,e llbere
fajl de dominatla feudali, exilnsi ,1 oflciaUzati
in secolul XV de 'ogunul Ashlkaga Yoshlmasa,
r-'lnat protector at artelor, perfecjionati prin
rltualul stablllt in sec. XVI de unut dlntre
marll el mae�rl, Senno Rikyu, cetemonta
cealulul a dobindit o reputatie unlversati odati
cu cartea The Book \of Tea (Cartea cealulul),
pe care a pubticat-o, in lJmba englezi, in sale variate practlcate, constitute ,1 astizi,
1906 - in plln proces de . occidentallzare, des­
a,a cum am amintlt intr-o recenti carte, o
chis de restauratla Meljil - Okakura Kakuzo, pirghie de educare a tlneretului in spiritul
llderul mt,c:irU de reanlmare a vechU plcturl
�
virtujllor seculare a e natiunil ,1 de contraca­
fl culturl japoneze.
rare a penetrajlel moravurllor ,socletijil de
Fra1mentul publlcat in contlnuare se referi consum".
amplu Ia legendeJe pitrunderll ceaiului din
•

In acela�l tlmp, ceremonia ceaiulul pitrunde

China in japonia, Ia semnlflcatla filozoflci a
�� in programele turlstlce destinate vlzJtatorUor
ceremonlel, legati de aflrmarea budlsmulul
striJnl, ceea ce face ca, in acest caz, si-�i
japonez zen, ca fl Ia intrepitrunderea dlntre
plardi treptat strlvechea solemnltate rlgu­
c:eremonia ceaiulul '' evolutla artelor - de Ia
roasi a atmosferei ereatoare de calm ,1 re­
arhltectura sobri a inclperli in care are toe
ftecjle. Este destlnul tradljillor populace care,
rltualul pinl Ia ptctura raflnati a ce,tllor de
in toate tlrlle, sint vlduvite, prln comerciall­
ceal . zarea contemporani, de sensurlle filozoflco­
Componenti de bazi - impreuni cu Ike­ soclale lnJtiale, spre a devenl simple teme de
bana, arta aranjiril florllor - a culturll tra­ spectacol '' curlozltate.
ditlonale japoneze, cba-no-yu, in formele
Costin M U R G ESCU
• Magarin istoric. nr. 7/f 982.

53
'

Supirarea lui Daruma
Literal, cha-tto-yu. inseamna
,.apa fierbinte fentru ceai",
dar uzanta indelungata a ex­
presiei i-a tnnobilat sensul,
adaugindu-i un inteles cu in­
dircatura estetica1• tn aria
de manifestare a ceremoniei
ceaiului i�i dau intllnire mai
tcate modalitatile de expre­
sie ale simtirii japoneze, de Ia
sobrietatea, simplitatea �i dis­
cretia rafinata a gesticii, ptna
Ia sugestiile generoase din plas­
tica nipona. Toate, Ia un Joe,
�e tntrepatrund tn ceremonia
ceaiului, pentru a dezvalui
sufletul japonez interiorizat,
meditativ, bu-uros cl.e echi­
libru, pe linia staptnirii �� sine,
a nevioJentarii bunului gust,
arnator de culori calde �i pas­
telate, de taceri expresive.
De Ja ce porne�e ceremonia
ceaiului ? Pentru a explica cum
s-a nascut arbustul de ceai,
fantezia lnainta�ilor orientaJi
a imaginat o legenda. Un
sftnt hindus, pe nume Daruma
(Dharma). ductndu-�i exis­
tenta de pustnic dupa obi­
cciul sec. V J , era obligat de
credinta sa sa vegheze, noap­
te de noapte, �i sa-�i ros­
teasca rugile neincetat. ln cele
din urma, oboseala 1-a invins
�i calugaruJ a cazut tntr-un
somn profund. E lesne de in­
chipuit supararea lui Daruma
cind s-a . trezit a doua zi in
zori �i �i-a dat seama ca pa­
catuise fata de canoanele aus­
tere ale religiei. $i-a tndrep­
tat necazul spre propriile-i
pleoape, socotindu-le vinovate
di s-au inchis, doborite de
somn. Le-a taiat Ji le-a azvir­
lit cu dispret in �rtna. � t
unci
s-a produs miracolul. Din fos­
telc pleoape ale lui Daruma
�
a crescut arbustul ale carui
frunze oparite, ofereau licoa­
� anii 1203 �i 1218, sa renunte
rea capabila de a-1 tine treaz
pc oricine ar fi dorit sa veghe­
Z(' nopti de-a rind ul.
Ch.a-no-yu se practidi folo­
c;ind nurnai ceaiul verde (ocha) .
Arbustul, Thea sinensis, are
frun zelc vc�nic verzi, bogate
. in caf< ina, tcobromina. ta­
nin, uleiuri eteriC<' etc. Face
flo11 albe, parfurnate, cu rniros
ptacnt. Yncetse sa ptoduca dupa
al tr<'ilca an, dar recolt a cca
1 Extras din Jucrarea Cit:1lazatia
japonezd trad1Jional4, In curs de
aparit ie Ia Edituro. �tilntlficl $1
cn<·lcloped lcll.
54
Irtai bogata de frunze se ob­
tine in intervalul cuprins tn­
tre virsta de cinci �i zece ani
a arbustului. Primul cutes are
loc la sfir�itul lui aprilie sau
inceputul lui mai �i dureaza
aproape o luna. Culesul ur­
rnator se face in lunile iunie
�i iulie. Frunzele se pot culege
�i mai tirziu, dar se obtin re­
colte calitativ inferioare. Deci
pentru prepararea ceaiului se
folosesc numai frunzele, n u �i
florile.
Ceaiul a fost importat tn
J aponia din China, ca medica­
ment, abia prin sec. IX1,
de�i pe continentul asiatic era
cunoscut de foarte multa vre­
me. A bia din veacul XII plan­
ta a inceput sa capete vir­
tufi ceremoniale in Japonia
�i ceaiul sa fie baut de tot
mai multa Jume.
Antichitatea chineza sesi­
zase calitatile ceaiului �i il
pretuia pentru puterea de a
invinge oboseala, de a intari
vointa. a desfata suflet_ul �i a
corecta vederea. Yncepind din
sec. IV �i V apare pentru prima
oara termenul cea, folosit de
chinezii care traiau in preaj­
ma Fluviului Albastru (Yang­
tze). Ei i�i denumeau bau­
tura favorita foarte poetic,
,spuma jadului curgator", �i
preparau ceaiul in diverse mo­
duri: fie treceau frunzele prin
aburi fierbinti, fie le striveau
�i le amestecau cu orez, cu
sare, cu coji de portocale sau
c u lapte, c u ceapa ori rniro­
denii. Parte din obiceiurile
stravechi se mai pastreaza,
izolat, tn Tibet � Mongolia.
ln sec. VIII, poetul chinez
Lu Vuh a scris un prim tra­
tat tn trei volume despre ceai,
intitulat Ciaking, ceea ce ar
insemna , Scriptura ceaiului".
China traversa atunci perioa­
Cla dinastiei Tang (618-907).
Tara facea cuno�tinta cu un
inceput de codificare a legi­
lor �i reguJilor servirii ceaiu­
lui. Lu Vuh recornanda sa se
inlature oric"' adaos la frun­
zele de ceai. Singurul pe care
iJ accepta era sarea. Poetul
a ct�tigat protectia. imparatu­
lui Taisung (763-779) �i a
dobindit fairna de rnae�tru.
l1cenicii sai tn arta prepararii
ccaiului, numero�i �� pricepu�i.
au d us mai departe traditta.
�tai tirziu, ceaiul a capa­
tat -�tatut de ceremonial si I
---
� .
• Magarin iatclric. nr. 3/198 1 .
�i-a faurit un ritual apartt•,
amanuntit, relativ complicat,
care va sta Ia originea cere­
monic( ceaiului din Ja.ponia
veacului XV. Pina atunci, cro­
nicile nipone au inregistrat -
mai mult ca pe ni�te ciuda­
�enii - faptul ca in anul 729
tmparatul Shomu al epocii Nara
(7 10-794) a oferit, in cas­
telul sau din Nara, un ,.ban­
chet" cu ceai Ia o suta de
dilugari, ca tn ann} 801 calu­
garul Saicho a adus din China
ni�te seminte - de ceai �i ca,
dupa anul 1 19 1 , Yt"isai Zenji,
un calugar retntors din China
de Sud, unde studiase budis­
mul zen, a ad us, �i el, alte se­
minte. PJantatiile sale de Ia
Uji (de linga Kyoto) au deve­
nit Jocul de unde s-a recoltat
multa vreme, pina in zilele
noastre, ceaiul eel mai bun
din J aponia. Ulterior, in pre­
fectura Shizuoka, s-au plan­
tat multi arbu�ti, aproape la
.fel de valoro�i.
Alte variante ate istoriei
ceaiului in Japonia pretind ca
primele seminte ar fi fost adu­
se in anul 805 de faimosul
Dengyo Daishi. calugar bu­
dist, sau ca, abia in secolul
XII, preotul budist Myoe ar
fi semanat seminte de C<'ai
la Toga no 0, din apropie­
re de Kyoto, de unde ar fi
fost transplantate la Uji.
�ast fi rigoare
J aponia a dezvoltat vii­
toarea ceremonie a ceaiului
la inceput Ia curtea imperiall
� printre aristocrati � ulte­
rior in rtndul populapei. ln
sec. XIII, calugarul Eisai
(1 142-1215) a reu�it sa-t de­
termine pe �gunul Minamoto
Sanetomo, care a dornnit tntre
I a patima betiei pentru a trcce
Ia bautul ceaiului. Eisai a
scris pentru �ogunul sau chiar
�i o bro�ud i , intitulata Dupre
efectul salt·alor a/ deSZttSillrii
ceaittlui. Ceremonialul rcco­
mandat de el raminea cte
escnta rcli gioasa pentru di,
tn timpul d egustari1 ceaiului,
se ardea tamiie, iar tamburi­
ne1e �� celelalte instrumente
de percufiC t�i rosteau gla-
sul ciudat, Ia fel ca in tem­
plelc budiste. Cu timpul, han·
tului ceaiului i s-an adaugat
 diferite divertismente, cum ar
fi a�a-zisul ,concurs al ceaiu­
lui" (tocit.a), care consta in
ghicitul varietatii �i ca1ita1:ii
ceaiului gustat. Pentru a se
amplifica fastul �i stralucirea
momentului, degusHHorii erau
rasplatiti din bel�ug.
Dupa anul 1330, prima faza
a evoh1tiei ceremoniei ceaiu­
lui (sa o numim ,medico-reli­
gioasa") a fost depa�ita �i
Jnlocuita. cu o faza a ,luxu­
lui". Secolul XIV a asistat
Ia cerernonii de mare somp­
tuozitate, la adevarate festi­
vita�i ale curtii imperiale, ori
de cite ori se bea ceai. Dai­
vasalii �gunului, par­
�- �iciJ>au zi de zi la ceremonia
, �aiulu · desfa�urata in inca-
decorate fastuos, a�-
zap pe canapele captu�te cu
piei de anirnale exotice, de
tigri � leoparzi. Peretii std.-·
luceau de tesaturi fine, brocar­
turi alese, tablouri budiste.
Vasele folosite erau din aur �i
din argint. In aer pluteau mi­
resme fine, gustarile constau
din trufandale, raritap ma­
rine, pi.sari miraculoase, dul­
ciuri rafinate. lnceputul tn­
trunirilor U faceau concursul
� ghicitul speciei de ceai ofe­
rite, clftigitorul fiind raspla­
tit cu generozitate.
ln veaourile urmitoare, a
intervenit rigoarea; Jn ·sec.
XV, ceremonia ceaiului a fost
codificata asa cum, c u mici
'
monial, dar abia . lui Rikyu,
care a activat sub ocrotirea
Clocotul apei Ji
�ogunului Tom( Hideyoshi
( 1 536-1598), i � atore�te ri­ dansul bilelor
tualul propriu-zis. El a tnfiin­
tat prima ,.casa de ceai" ; pina
la Rikyu, ceremonia ceaiului Dupa codul stabilit de Ri­
avea loc in fncaperile palate­ kyu, cha-,.to-yu-ul are. Joe in
lor. ln anul 1 587, Hideyoshi 3.¥--numita ,casa a ceaiului"
a adunat in palatul sau din (sukiya), ceva mai mult de­
Fushimi pe cei mai mari cu­ ctt o coliba, cu aer auster, -o
noscatori in ale ceaiului (prin­ construcpe fragila, care suge­
tre e i se afla � Rikyu), pen­ reaza, prin materialul folosit
tru a se sfatui �i a form��a co­ (lemn, paie, bambus), provi­
d.ificarea. regulilor cha-nc-yu.­ zoratul. Exista. �i o gradina
ului. De aici, cha-nc-yu, ca a ceaiului, impar;:ita. arbitrar
arta de sine-statatoare, va intr-o portiune exterioara �
polariza interesul multor japo­ una interioara. ln exterior,
nezi �i va dirij a destinul este­ adica linga intrare, se afla
tic al altor arte traai1Jionale o vonstruc1Jie modesta des­
(ikebana, gradinaritul peisa­ tinata �teptarii (machiai), in
gistic, ceramica, arhitectura, care oaspetii (poftiti din timp
pictura, literatura etc.), de­ la ceremonie, cu eel putin
venind o chintesenta a cul­ doua-trei zile inainte} se �a­
turii j aponeze, o religie a ar- za cu calm pe banchete, dupa
tei vietii. 0 preamarire a cura­ ce au multumit pentru invi­
teniei �i desavir�irii. tape, �i a�teapta pina ce so-
l n p. 53: fn. clecunul timpului, oe
Jemonialul p�pardrii fi aennrii ceaiului a rclmas
aproape nuchimbat (aklmpcl jaJ)OM%4 � epoc4 fi imagine contemporan4)
Cumui apeciale de iniliere fn. cemnonialul amnrii oeaiului atnt p�date aatclzi
tinerelor nQJoN

acf.Augiri, o cuno�te m �i as-

tazi. S-a intrat in a treia faza
de evolutie, cea numita ,es­
tetica". U n rol important in
acest sens 1-a avut preotul
budist Murata Juko, care . a
pronun�at pentru prima oara
expresia cha-no-1u. Principiile
.U.bilite de el au fost comple­
fi Jmbunatatite mai tir­
d� maestrul Sen no So­
sau Rikyu ( 1 52 1 - 1591 ).
�5 :Iill&i. nb�a lui, �gunul Ashi­
Yoshimasa s-a pasionat
tntr-attt de ceai, incit a abdi­
cat din functie �i s-a consa­
crat ceremoniei, petredndu-�i
timpul tn palatul Ginkakuj i
din Kyoto, intovar�it de fa­
voritii sai, preotii budi� Shu­
ko � Shino, Se spune ca Shi­
no a nascocit 0 lingura spe­
ciala, de unde �i traditia, in-
tre rafinati de ·a-�i fabrica
fiecare cite o ·lingura perso­
naJa. �ogunul J-a insarcinat pe
Soami sa intocmeasca reguli
pentru a fi respectate ca cere-
,

sese toti t nvitatii. De aiel,
ei strabat o po'teca tngusta,
roji, nu mai lunga de 10-15 m,
presarata din loc in loc cu
pietre. Gradina prin care au
trecut participantii la cere­
mania ce va urma, nu mai
mult de cinci Ja numar, are
in mod obligatoriu citeva ele­
mente caracteristice : arbu� • cea verde-oliv. Se mai folo­ tia de ceai in mina dreapta
�i pomi din specii pal colorate, se�e �i un soi de pamatuf �i pamatuful, Jinguri�a, im­
plante cu frunza verde pe­
rena (bambu�i. ferigi, pini),
lampioane tradiponale vechi, . rul caruia se amesteca ceaiul.
din piatra, invadate de m u�chi
�i licheni, in � fel incit
cromatica locului este foarte
odihnitoare, deloc stridenta.
Trecerea prin gradina repre­
zinta o introducere pentru
patrunderea in lumea inte­
riorizata, austera �i rafinata
a viitoarei ceremonii. Intra­
rea in chasllitsu, sala de ceai,
!e face printr-un sp atiu in­
gust �i scund, avind un rost
bine definit. Strecurtndu-te prin
acest orificiu, trebuie sa la�
afara sabia (samuraii, pre�um. rarea ei, pe o durata de apro­ rata maiestrie, in poezia mi,­
�tim, purtau odinioara cUe
doua sabii zdravene) �i sa-ti
pleci capu1 in semn de umi­
linta. Cei afla�i in chashitsu
deveneau, in aceste conditii.
pe deplin egali.
Sala de ceai este o tncapere
aproape goala, fara. mobilier,
dotata numai cu un rulou attr­
nat pe perete �i. eventual, o
ikeban a adecvata anotimpului.
fn mod tradiponal, camera
avea aproximativ 9 m2, dar,
tn unele tmprejurari, suprafata
s-a restrins ptna Ja 4 m2,
ceea ce creeaza participan�ilor
o si mai mare intimitate. Po-
deaua este scobita tntr-o parte,
•
pentru fixarea instalapei de
incalzit apa. AJaturi, o tnca­
pe(e �i mai mica, de fapt o
tinda, numita mizt4.-ya, este
destinata spalarii �i depozi­
tarii vaselor folosite la cere­
monie. Cu cit obiectele tntre­
!,ui ntate sint mai vechi, cu
atit stnt mai pretioase. Cu doua crete �i lini�titoa.re.
exceptii : polonicul din bam­
bus, de forma cilindrica, care
trebuie sa fie intotdeauna nou,
�i prosoapele de -ptnza alba,
n�folosite ptna atunci. Cutiile
pentru pastrarea pulberii de
ceai, lacuite in negru, adeva­
rate bij uterii, sint adapostite
tn saculep- speciali din matase.
Lingurifa u�r turtita., cu care
se ia clin cuti'i pulberea de ceai rata, apoi reintra. !ntre timp,
pentru a fi pusa in bolul invi­
tatului, este �i ea, in marea rna- catiile ram'!ise de Ja Rikyu, se abat nici ele de la
56
'
j oritate a situapilor, din bam­ stnt prefera�i bobocii de floa­
bus. Bolul pentru ceai � ce�­ re unei flori mature. lncaJX'­
tile au dimensiuni variabile, rea a fost Juminata mai muJt,
mai mari sau mai mici, tn prin culisarea paravanclor,
funcpe de momentul ceremo­ tn a� fel tncit gesturile 'Jente ,
niei. Stnt fabricate dintr-un studiate � sugestive ale gazdei
poJi;elan alb, �iut fiind ca fon­ sa poata fi urmarite pina in
duJ alb pastreaza cea mai tm­ eel mai mic amanunt. Sta.­
bietoare nuanta a ceaiului, ptnul casei intra, purttnd cu­
din bambus (asemanator cu preuna cu �tergarul alb din
u n batator de oua), cu ajuto- ptnza, tn mtna stinga. Apa
fiind fiarta, nu ramtne dectt
Doua feluri de vase pentru sa se prepare ceaiul prim, eel
apa, ceainice, un recipient cu gros ca o pasta, numita koicha
jaratic, tava pentru carbuni, (pentru el se folosesc frunzu­
un alt vas din fonta, tn care litele unor arbu�ti tntre 27 �
se fierbe apa, ni�e bile din 70 ani), in cupa cea mai mare.
metal care se a�aza pe fundul Din ea vor bea pe rtnd toti
vasului de fonta, suporturi pen­ cei prezenp, inceptnd cu gazda,
tru adapostirea vaselor, iata bineinteles fiecare �tergind buza
tot atrtea alte obiecte modeste, bolului cu �rvetelul de htr­
dar absolut functionale, aju­ tie pe care tl are asupra sa.
tatoare tn desavir�irea ,cere­ Toate gesturile se fac cu multi
monialului. grija � cu o lentoare fasci­
Cha-no-yu are patru roo­ nanta, tn ad miratia ceft>rlalti.
mente priocipale tn desfa�u­ Acum se inregistreaza adeva­
ximativ patru ore. Primul este carii bratelor, a degetelor, in
kai.§eki, dupa denumirea mtn­ tnclinatia capului sau tn di­
carii frugale oferite oas:Petilor rectia privirii.
in scurta perioada de 1 5-20
minute, ctt timp ace�tia �­
teapta sosirea gazdei. Momen­
tul sluje�te la stabilirea ierar­ De Ia p.atru ore
hiei invitatilor. Se desemneaza
chiar cine va fi oaspetele de
onoare (eel mai vtrstnic sau
Ia jumitate de ora
eel cu situatia sociala mai
pregnanta). Dupa �derea in lncheierea ceremonialului
machiai, gazda i�i conduce in­ este marcata de al patrulea
vi�tii pe poteca roji spre locul moment, care consta in prepa­
de spalare, traversind gradina. rarea �i bautul ceaiului s•lb­
!n pragul chashitstt-ului lumea tire (ust.cha), pregatit din
se descal�a. i�i schlm ba �se­ frunzele unui arbust in virsta
tele, intra �i admira in tacere de 3-15 ani. Spre deosebire
ruloul atirnat pe perete. Li­ de momentul anterior, acest
ni�ea este deplina. Dupa ce ceai se serve�e in boluri mai
fiecare �i-a ocupat locul cu­ mici, fiecare invitat avtndu-1
venit, se aud clocotul apei pe al sau. tn tot timpul cit
care fierbe �i dansul bilelor de beau usucha (aproximativ o
metal de pe fundul vasului, ora), oamenii mediteaza lini!J­
special aruncate acolo, pentru titi, deta�ati de 1 umea tncon­
a da n�re unor zgomote dis­ j uratoare. Unii tntrerup tih­
na celorlalfi (curtoazia o cere J),
ln al doilea moment al ce­ exprimind in formule standar­
remqnialuJui, tlakadachi, inter­ dizate sau nascocite pe mo­
vine o pauza, Jn care invitatii ment intreaga admirape pen­
ies Ji a�teapta pe banca de tru aroma bauturii, pentTu
linga casa de ceai. Bataia decor:atia de pe ce�ute. forma
in gong (dora) veste�te momen­ �i desenul unui obiect sau altul
tul urmator, eel mai insemnat, care a servit Ja ceremonial.
a�-numitul !!OZa-iri. Oaspetii u nii incearca sa stabileascl
se spaJa din nou pe mtini atelierul unde a fost faurit
�i i�i clatesc gura cu apa cu­ ceainicul, provenienta usten­
silelor . . .
gazda a inJocuit ruloul � a
a�zat o H teb"ana. Dupa indi­ Hainele participanplor

simplitltu. Kimonourile au cu­
lori discrete � stnt marcate
cu blazonul familiei. lnvitatii
poartl asupra lor un evantai
· fi un pachet minuscul de �r­
vetele de htrtie. Nimic din ce
reprezintl tmbraclmintea nu
constituie obiectul admirapei
celorlalp. Elogiile stnt tndrep­
tate numai � numai spre casa
de ceai � spre abilitatea gaz­
dei de a tmplini ceremonialul
dupa canoanele stabilite.
Ca fi tn alte arte japoneze,
In evolupa ceremODiei ceaiu­
lui tntUnim mai multe �oli,
toate provenite din trunchiul
famiUei maesbului Rikyu. Cele
maj lnsemnate, In numar de
trei, existente � astazi, sint
fondate fiecare de cltTe un
nepot al lui Rikyu. Cursurile
se fac cu mae�ri de seama,
profesioni� ai acestei arte.
Ceremonia ceaiul ui se prac­
ticl astizi tn ctteva momente
ale zilei, fiecare purttnd un
nume distinct: ceaiul de la ra­
slritul soarelui (intre 3 �i 6
diminea�a), ceaiuJ de dimi­
neata, care tncepe Ia ora 6
vara, ceaiul de amiaza (intre
orele 1 1 .30 � 16) , ceaiul con­
versatiei de seara, cu tncepere
de Ia ora 18, sau ceaiurile in
ocazii cu totuJ speciale, cum
ar fi privitul florilor, al lunii
etc.
Tn zilele noastre, ceremonia
fi-a redobtndit popularitatea,
dopa o oarecare perioada de
eclipsl � dupa ce s-au tncer­
cat unele modernizari, fara
a se scbimba tnsa nimic din
esenta artei. De pilda, s-a
admis ca ritualul sa aiba Joe
DU numai tn interiorul salii
de ceai, ci � afara, pe ban­
cbeta de �ptare, sau, pen­
tru amatorii mai grabiti, tim­
afectat da-no-yu-lui a al zfarulul Times - 45 Ja suU din
comprimat Ia jumatate
orl.
Se plstreaza ne�tirbit obi­
� ceiul ca. la trei-patru zile
de Ia ceremonie. fo�ii invita�i
p trimitl In scris gazdei cite­
cuvinte de multumire. Cei
,maJ scrupulo� se prezinta per­
aduc recuno¥inta lor,
numiti korei. Popu-
181ilta1tea cresctndl a artei cea­
a flcut ca �oat� cea
important!, Urasenke din
�vo�to. sl deschidl nu mai pu­
l l sucursale tn S. U .A.,
�i Argentina. Pentru
care domiciliazl
Japonia, a luat fiin�l o or-
ganizape denumiti Ceremo­
nia ceaiului internaponal , cu
sediul in Tokio. A �
o au loc
demonstra�ii practice, iar ama­
torii primesc toate explicapile
neccsare pentru o desavir�itl
aplicare a principiilor artei
ceaiului.
In lumea niponl, spiritul
cha-no-yu este atit de inra­
dlcinat, incit expresii legate
de ceai definesc psihologia �i
comportamentuJ individ ul ui.
De' pilda, japonezul spune des­
pre cineva nepoliticos, insen­
sibil sau chiar grosolan ca este
,lipsit de ceai"� iar despre
altul care se comport! zgo­
motos �i farl tact ca are
,prea mult ceai".
Trebuie sa mai sublini ·m
un detaliu. In Japonia se bea
foarte mutt ceai, dar numai Ja
ocazii aparte se recurge la
ceremonia ella-no- yu. In rest,
falosindu-se un ceai inferior,
bancha, el se ofera, fierbinte,
celui care vine sa repare ceva
in casa sau vizitatorului oca­
zionaJ, se bea tn birourile clin
,
marile banci �i institupi, in
pauzeJe de lucru etc. Licoarea
este stimulenta, tonifianta �i
trece bine examenul de palea­
tiv spiritual, � cum in Occi­
dent cafeaua a devenit tra­
ditionaJll.
1 AsUzf, ,cele tref marl" expor­
tatoare de ceai stnt India, Cblna ��
Sri Lanka, urmate de multe alte tllrl,
tntrc care sc dfstlng Kenya �I Malawi.
Cblna cstc �� o mare consumatoare de
ceal, mat ales verde, ea detintnd -
cum se aratlJ. tntr-un numllr rebent
tntreaga supraratl mondlallJ. cultlvati1
cu ceal. ln aceastlJ. �arlJ., un blJ.rbat
bea tntre 6 sf t 2 �tl cu ceal pe zf, far
o remelc tntre 3 �� 8. Cea mal parlu­
matl varletate de ceal, darjeeling,
creste la poalele Hlmalayef, producpa
ei rflnd de aproxfmatlv t 0 000 tone
pc an.
ln sec. xvn-xvur, ctnd ceaful
a pl!.lruns tn Maroa Brltanle - sl ca
o tarA cu traditio to matcrie -, ca un
remcdiu tmpotrlva alcoollsmulul so­
cletlltif londoneze, era o bl1uturl roar­
te sc11mpl1. Un muncitor caJWcat
pllJ.tea circa o treimc din salariul silu
peotru o lfvrl din varietatea cea mal
fcrtlni1 de ceai. Dar. ca o Ironic
a soartei. ctnd cealul s-a lertinit roar­
te mutt tn Anglia , consumul a sclizut:
tntre anii t 967-1978, de plldl1, cu
20 la sutll. de$i tn ultlmll trei-palru
ani, to cluda concurentcl carclei,
ceaiul cl$tlgl1 din nou tcren - cum
se aratll tn aceca$1 publlcatlt> - mal
ales tn rlndul tlncrctulul. care r('ln­
vic asUel o vecbe tradltie - n.r.
•
EDUCATIE PRIN
ISTORIE
(U1'tna1'e din p. 40)
bune reviste de popularizare
a istoriei este acela de a in­
druma marele public. Unele
periodice fac acest lucru in
mocl excelent, � tmi este deGse­
bit de agreabil ca printre ele
sa citez Magazin istoric, a ca­
rui atragatoare prezentare cit
�i comvetentele condeie spe­
cializate atrt tn cercetare cit
�i tn arta expunerii accesi­
bile il 8¥-Za Ia loc de ci nst<·.
- Rostul lstorlculul in
fata alternativef pace sau
rizbol'l
- Ca rezultat al dezbateri­
lor de Ia congresul de la Bucu­
re�ti asupra , FormeJor �i pro­
l:'•·melor pacii", observ mai
degraba o nota opti mistl: in
realit:\te au existat lungi pe­
rioade de munca cotidiana in­
trerupta de conflicte armate
�i nicidecum contrariul. Cu
toate acestea, dupa foarte lungi
epoci de razi>Oaie episodice,
pcriferice sau cn ..c 1 1 u anga­
jau decit o part<' a tarii sau
a continentului, cpoca modc;>r­
na �i contemporana 'lade�te
o tendinta periculoasa spre
razboaie devastatoare �i totale .
Acest pericol a crescut fo<. rte
muJt in epoca noastra �i amc­
ninta intreaga umanitate �i
tntreaga civiJiza�ie. Pe de alta
parte, mijloacele de a evita
aceasta situa�e stnt la inde­
mina oamenilor care, timp
de secole, pe linga arme, au
inventat in egala masura in­
strumentele de a tmpiedica de­
zastrul unui nou razboi .
Contributia istoricilor Ia im­
plinirea nobileJor dori.n�e .ale
oamenilor de stat luctzt �· a
voi ntei popoarelor care doresc
sa creeze �i nu sa distruga ra:.
mine tnscrisa in planul anga­
iarii lor ca intelectuali raspun­
zatori de cuvintul scris �i ros­
tit. Nu trebuie trecuta cu ve­
de?rea p articiparea lor la pro­
cesul de formare a sentimente­
lor comunitatii nationale �i Ia
tntelegerea mutuaJa a oameni­
Jor de cuJtura din diferite tari
si continente, con�tienti in
�gala masura de tnda.t01 irile
<'e Je an fata de n:ttiunile lor.
Crlstlan POPI�TEANU
.
5'1

In 1810, sosea t a Berlin un
oarecare Carol-Wltt\elm Naun­
dorff, de profesle ceasornicar.
Pafaportut indica virsta
43 ani, dar posesorul lui arita
de vreo 25. Intrlgate, autorlti­
ti1e prusace 1-au retlnut
Naundorff pentru cercetlrl. Con­
dus in fata guvernatoruluf Ber­
linulul fl, apol, a pretedintelui
Politfel de· stat, Naundorff a
ficut o mirturlsfre stupeflanti.
s-a recomandat drept L udovlc
de Bourbon, duce d e Norman­
dia, flul regelul Ludovlc
detronat de Revolutfa francezi
din 1 789· 1794, fl at Martel
Antoaneta. Or, despre Ludovlc
de Bourbon se ttla cl murlse in
tlmp ce se afla inchls in Turnul
Temple. Mlrturislrea n u flcea
decl decit s i sporeasci enigma
ce se niscuse in jurut acestui
I afara tnchlsorll Temple, dupl
caz.
Acum citiva ani, revfsta
Magazin istoric (nr. 7/1975)
a glzdult, in paginlle sale, in
traducere, un fragment din­
tr-o lucrare a lui Louis Hastier,
reputat specialist in istorla
58
DIN NOU. DESPRE
iNTEMNITATUL
DIN TURNUL TEMPLE
.
M IHAl MANEA
Frantei din sec. XVIII, frag­
ment intitllla t Cine a murit in
T·urnul Temple ? In cartea
amlntitl, fstorlcul francez adu­
de cea citeva elemente foarte pre­
else. 1nchls, in 1792, impreunl
cu pirlntff sli, in turnul mlni­
stlrll Temple din Parts, ulterior,
pe
desplftlt de ef ti supus unut
tratament dur, plin de prlva­
tfuni fl brutalftitl, tinlrut prin ,f
fire fUbredl fl bolnlvlcloasl,
a murlt - conform verslunil
oflciale - s uferlnd de scrofu­
lozl, I a 8 lunle 1795, in virstl
d e zece ani. Detf acelatf Has­
tier - tn urma concluzfllor I a
care ajunsese pini atunci lsto­
XVJ, rlografia - nu exclude& total
lpoteza evadlrll Delfinului (ti­
tutatura oficlatl a mottenlto­
rutui tronutul, in Franta) din
Turnut Temple, et conchidea,
apro ape categoric: , In conae­
ctotl, sintem nevolti sl consta­
tlm cl nfcf o mirturfe despre
prezenta lui Ludovlc XVII1 in
data incarcerlrll lui, n u a putuf
f l retin uti".
1 Nume acordat ducelul de Nor­
mandla. din Ianuarte t793 - dupl
ex.ecuLarea lui Ludovlc XVI - de
cltre nobl�ea emigrant! $1 puterlle
Europe! OOjl
llz ate tmpotrlva Frantel
revolutlonctte .
•
Ciuditenii fi ·
.
lipsuri Ia dosar
,
Subiectul, plin de mister fi
de aceea extrem de controver­
sat, a suscitat interesul
numero�i istorici, de-a lnn,m.l
celor aproape doua secole eft
trecut de Ia evenimente. t
din a doua j umatate a seclolu­
lui trecut, De Bea
La Sicotiere, Henri
R. Chantelauze au exJprilroa1
parerea ca tinaruJ prin� a uoua
tn inchisoare, tn 1795.
tn schimb, precu m A. DelllCl
reuil, H. GranviJle, Morel
Saint Didier, R. Retchel
Sgradi, au tmbrati�t ioote1
substituirii si evadarii
de Normandia. Numeroa.se
cumente privind aceasta
rna zac inca necercetate
Biblioteca Na�ionala din
la arhivele parohiale din
sailles sau Ja cele ale de1>al't
mentului Seine-et-Oise.
ln uJtimii ani, inv•�sti.gal
unor noi fonduri arhivistice
uneori, reinterpretarea
vechi au furnizat citeva
"
,tn premiera" cu privire
destinul lui Ludovic
 Dar, deocamdata, ctteva cu­ 1-au recunoscut ca fiind copi­ bon. Se spune ca micul rege
,

vinte despre d.e�inutul din
Turnul Temple.
N3scut la 27 martie 1785, la
Versailles, Ludovic de Bour­
bon, viitorul Ludovic XVII,
a fost martorul principalelor
-evenimente ale revolu�iei bur­
gheze din 1789- 1794 : cuceri­
rea Bastiliei, abolirea privile­
giilor feudale, mar�ul parizie­
nilor asupra Versaillesului, in­
surectia popular! de la Paris,
tn urma clreia a fost abolita
monarhia etc. Arestata, fami­
lia regal! a fost Jnchisa in
Turnul Temple. Dupa execu­
tarea lui Ludovic XVI �i a
Mariei Antoaneta, Delfinul a
fost tnchis singur tn camera sa
fi, de atunci, �irile contradi c­
torii s-au succedat c u repe­
ziciune. 5-a afirmat cA. ar fi
evadat, ca ar fi fost inlocuit
cu un baiat de aceea�i virsta,
cl a fost otravit, di innebunise
etc. Aceste zvonuri 1-au deter­
minat pe contele de Frottt�.
care emigrase Ia Londra, dar
se retntorsese la Paris, in fe­
bruarie 1795, sa renun� Ia
planul de a-1 salva pe intemni­
tatul de Ia Temple.
fntr-o lucrare de sinteza, a­
lul pe care t1 hraneau de cite­
va zile" [subl. 11s.1 .,. Ciudat
. toate astea", scria, tn octom­
este ca nici unul s:l�re cei
care 1-au cunoscut bine pe·
micul prizonier - sora lui,
Marie Th�rese Charlotte de
France, sotii Simon, in a caror
tngrijire a fost prizonierul,
� ctpva membri ai Conven�iei
na�ionale - nu au fost convo­
cati pentru a identifica, la
8 iunie, cadavrul.
Cincizeci de ani mai tirziu
de Ja evenimente, nepoata
doctorului Dessault, de la spi­
talul HOtel-Dieu din Paris,
nota ca, in 1795, cind unehiul
sau a fost chemat sa-l consulte
pe tinarul Ludovic, ,i s-a
prezentat un copil pe care nu
1-a recunoscut ca fiind Delfi­
nul. Or, tnainte de arestarea
familiei regale, tl vazuse de
ctteva ori ... " Cercetarile intre­
prinse in 1816, in cimitirul
Sainte-Margueritte, au scos la
lumina un schelet apartinind
unui copil de 1 5 ani, � nu de
10, cit avea Ludovic XVII la
moartea sa.
,,Un secret care poate
e mort. Nu cred un cuvint din
� brie 1794, Carolina de Neapo­
Ie (sora Mariei Antoaneta, dcci
matu� Delfinului) marchizei
de Osmond. In insemnarile
sale, facute la. Koblenz, unde
se concentrase opozipa contra­
revoluponara, cavalerul Pra­
de de Lamze scria : ,Nimeni
nu crede de fapt acest lucru
(moartea De1finului). Cert
este ca Ludovic XVII nu mai
este in Temple. Nu se �tie insa
unde se ascunde".
Istoricul Robert Ambelain
lanseaza o idee original!, ex­
trem de discutabila. El afir­
ma ca cizmarul Antoine Si­
mon, pe care Convenpa ii
insarcinase cu e.d ucarea revo­
Iutionara a printului, a fost
agent al opozitiei regaliste.
Aduce ca sprijin pentru aser­
?unea sa, pe de o parte, grija
ln p. 58: unul dintre nurnuo<Uelt'
portrete ale Del{inului
A fost oare ceasornicarul
Wilhelm Naund.4r{f Ludovic X VI I ?
Caroi­

plruta la Paris, Jn 1980, CYi­ 0 enigm4 inc4 mdezleaat4

"'" el seerels d'llal 1785-1830,
Robert Ambelain susp ne ca
bliatul mort tn Temple,
Ia 8 iunie 1795, nu a putut
fi Ludovic de Bol!rbon. Delfi­
nul a evadat din tnchisoare,
continua istoricul francez, tn
urma unui complex de tmpre­
jurlri, fiind tnlocuit apoi cu
un copil de vlrsta sa. Probele lui
Ambelain tn sprijinul acestei
versiuni, coroborate cu altele,
glsite de alti autori, ne per­
mit sl ne declaram de acord,
Putin Partial, cu istoricul
�azacez. Dupl parerea lui,
enigml consta tn ce s-a
lPll�t cu printuJ duptl ce
fn•:t scos din Jnchisoare.
Actul de dcces, redactat
abia patru zil� de Ia constata­
rea mort ii, Ia 12 tnnie, este o
piesa foarte importanta la
dosar. Ct.•i patru m�<lict sem­
natari constata : ,.Ajum;i la
t-tajul I I . tntr-un Clpartam�nt . .
. ,Capet-!inl :-;a fie diutat pc
am ,:!ilsit, intr-un pat, corpul
isuflctit al unui copil, care
.___ ...
s-a piitttl di a·tea i11
r •u•,u/ a :�:ce ani �i dc�pre care
isani
11l'-(ltt spu.-; di este
eel al (lcfunctului . Ludovic
pet �i pe care doi dintre ci
zgudui Europa''
Teza s ubstituirii � ev:idarii
celui ce trebuia sa fie regele
Fran�i se suspne � ea pe
citeva piese : a) tn coresponden­
ta sa, sora DelfinuJui noteaza
ca. la 19 ianuarie 1795, a
auzit un zgomot puternic din
camera fratelui ei, ,de parca
se inlocuia parchetul'' ; b) au­
toritatile revolu�ionare au luat
masuri de schimbare zilnica a
garzilor tnsarcinate cu paza
turnului. De ce ? De asemenea,
eJe au interzis legaturile intre
print �i sora sa. De ce ? La
mijloc era numai teama ca
prizonierul sa nu evadeze sau
aceea dt a nu se face o desco­
perire senzationaHi. ?; c) ex-
trem de surprinuitor a aparut
un ordin al Conventiet din
12 iunie 1795, in car� se (c·n·.t ·
toatc clrumunlc tarit. ·• De
rc > Doar cr.'\ mort elf' paint
zile ..
In cercurilc diplom,tti< t• t·u­
ropcne an circttlat, iu an•i ana,
fel �i fe l de zvonm t ·11 pri•tirc
la soarta lui Lu<lo·tw clc Bour-
 deosebita a familiei Simon fata
de odrasla regall, pe de alta,
unele documente diplomatice.
ln raportul unui agent diplo­
matic secret la Paris, transmis,
la 5 martie _. 1794,' ambasado­
rului Spaniei 1a Venepa, se
arata : ,De mult timp acest
Simon este d.intre ai no�
�i ne informeaza in de tali u
despre cele ce se tntimpla..." .
Personalitaii politice mar­
cante din perioada Revolupei
franceze au fost - se pare -
implicate tn aceasta miste­
rioasa afacere. tn mai 1794, in
cercurile diplomatice parizie­
ne circula zvonul - neconfir­
mat total - ca . tnsu�i Iide­
rnl dictaturii iacobine, Maxi­
millien Robespierre ar fi vizi­
tat in secret Temple, de unde
1-a condus pe print la Meudon
(comuna in departamentul
Seine-et-Oise, arondismentul
Versailles). Se pare ca Ia asta
se referea NaundorH, intr-o
scrisoare adresata ducelui de
Berril, la 18 septeinbrie 1 8 1 8 :
,,Daca va mai indoiti cu privire
la identitatea mea, adrcsap-va
surorii infamului Robespier­
re". Ambelain considera ca
cea mai clara confirmare a ro-
' lului jucat de familia lui Ro­
bespierre tn afacerea din Turnul
Temple este faptu 1 ca Restau­
ratia2 a acordat - lucru sur­
prinzator - surorii Incorup­
tibilului o pensie considerabi­
la. sa. fie aceasta generozitate
o expresie a ,gratitudinii" fa­
miliei regale fata de rolul jucat
de Robespierre tn condamna­
rea lui Ludovic XVI la moar­
te ? Greu de crezut. Gestul
simboliza, probabil, cu totul
altceva, mutt mai profund �i
tainic.
J osefina de Beauharnais, so­
tia lui Napoleon Bonaparte
� tmparateasa a Frantei intre
1804 �i 1809, a cunoscut, �i
ea, numeroase detalii despre
enigma din Turnul Temple.
Naundorff, ceasornicarul so­
sit la Berlin tn 1810, a decla­
rat ca, tn 1798, cind avea 1 3
1 Charles F"erdlnand de Bourbon,
duce de Berri ( t 778- t 820), al doflea
flu al contelul d'Artois (ln emlgra�ie,
Carol X a purtat Utlul de conte
d'Artols) $i at Marlei - Tereza de
Savoia. S-a atlat In emigra�le lntre
t ?90 ,1 t 814.
•Reglmul politic ultrareac�lonar
din Fran�a ( t 8 t 4 - t 830), marcat
de relntoarcerea pe troo a tamlliel
de Bourbon.
60
• •
ani, a facut o cilltorie la
Leogane, tn insula Martinica,
unde, ciudata coinciden� ma­
ma Jo5efinei detinea. o pro­
prietate. Un alt personaj im­
portant al Europei care, se
pare, aflase �iri despre soarta
Jui Ludovic XVII . a fost tarul
Alexa.ndru I al Rusiei. La ce
altceva sa se fi referit el ctnd,
in 1814, dupa o tntrevedere
cu Jose.fina Ia palatul Mal­
maison, ii declara prin�ului
Trubefkoi : ,Drag! prietene,
am aflat un secret tulburator.
Nu ti-l pot incredinta, dar
cred ca poate zgudoi Europa..."
Dubiile in legatura cu succe­
siunea Ia tronul Frant,ei, in
cadrul familiei de Bourbon,
reies cu pregnanta din Jec­
tura unora dintre clauzele S<'­
crete ale Tratatului de ja Paris,
rlin 30 mai 18141. ,.Deoarece
lnaltele puteri contractante
aliate nu au certitudinea mor­
tii fiului lui Ludovic XVI,
situatia Europei � interesele
publice cer ca Ele sa-l impuna
Ia putere in Franta. pe Ludo­
vic-Stanislas-Xavier, conte de
Provence, cu titlul de rege . . .
dar. . . feu condipa] ca regentul
regatului in urmatorii doi ani...
sa stabileasca... care trebuie
sa fie a.devaratul suveran al
Frantet. . .."
Galeria fal,ilor Delfini
Guvernele din perioada Res­
tauratiei au adoptat o pozit ie
rezervata fata de enigma din
Turnul Temple, date fiind am­
bitiile personale ale lui Ludovic
XVIII, sustinute de cercurile
nobiliare din anturaj ul sau.
Totu�. tntre anii 1815 �
1 8�0, in zilele de 2 1 ianuarie
(Ia 2 1 ianuarie 1793, fusese
executat Ludovic XVI) �i 1 6
octombrie (ziua ctnd, tn 1793..,
fusese executata Maria An­
toaneta), tn Franta 5-a.u orga­
niza.t numeroase slujbe reli­
gi<?ase tn memoria celor doi
monarhi. ln schimb, nici o
ceremonie religioasa nu a mar­
cat vreodata ziua de 8 iunie,
ziua moJ1ii Delfinului, din
cauza refuzului permanent &i
' Semnat de Fran�. Rusla, Anglla.
Suedia. Austria 'i Prusia,. tratatul
de pace de la Paris a prev�zut re­
aducerea Fr an\el la holarele el din
i-192 $1 r _est;lbUirea lndependen�el
Olandel, lftve�iei, statelor itallene 'I
prlncipalellll' germane.
. .
lui· Ludovic XVIII, Bourbo­
nul restaurat. ln 1817, Ludo­
vic XVII I decla.ra marchizutui
Henri-Evrard de Deux-Br�d:
,Nu sintem foarte siguri de
moartea nepotului meu ..." Tot
tn 1817, la Rodez (localitate
aflata Ia 610 km de Paris) a
fost ucis magistratul Antoiae
Fualdes, dupa parerea Jui Ro­
bert Ambelain, din ordinul
unor persoane influente, de­
oarece acesta era posesorul
unui dosar tntocmit de mare­
�Jul Duroc (mare�l al primu­
lui imperiu napoleonean), care
proba existenta lui Ludovic
:XVII.
Documente din anii 1815-
1817 demonstreaza ca duceJlel
de Berri a devenit partiz:alllU
convins al parerii ca
dorff - eel 5emnalat
prima data la Berlin, in 1 10
era, de fapt, Ludovic XVII.
.aceea, de nenumarate ori, HP1•.;
ri a cerut unchiului sau, Ludo­
vic XVI I I , sa abdice tn fa•
voarea ,ceasornicarul ui", ade­
varatul mo�enitor al tronu
La 13 februarie 1820, ducele
de Berri a fost asasinat de
Antoine Louvel Ia Opera din
Paris. Robert Ambelain
neaza ca Berri cuno�ea ,OOli&o!;,
rul" lui Fualdes de la o seclin1ta
a ConsiJiului regal de la
unde acesta fusese supus
cutiei.
ln perioada domniei
Carol X ( 1824-1830), s-a l'no•
Comitetul legitimist
cautarea lui Ludovic
format din persona1itati
cante, precum Tharin, ep11sco
de Strasbourg, Forbin-JawKJ
episcop de Nancy,
Perreu �i aJtH. S-au Jn+.rA,_,,......
tndelungate cercetari, care
au dus tnsa Ja concluzii n.a,rt
nente. Sub Ludovic
( 1830-1848), cercetarile
continuat. Rezultatele an'CIII
tei a� fost consemnate 'tn
numitul ,Dosar ro�u",
trat tn Arhivele Mi c:�,:•rn
de externe al Frantei,
astazi pierdut.
Ajungem astfel la
Naundorff, de fapt numai
dintre numero�ii prete toe:D'tr!
tronul Frantei. Galeria
lor Delfini a fost mult
mare : Jean-�larie Herv;ag�u:
fiul unui croitor din
Mathurin Bruneau, fiul
fabricant de saboti,
·
Williams, misionar Ia i

din America de Nord etc.'Tutu­
ror acestora Restauratia le-a
intentat n umeroase proc<'se.
Pe Naundorff nu 1-a v i 1.at
tnsa nici unul. Dupa episodnJ
Berlin 18101 ceasornicarul, me­
reu urmarit, s-a mutat Ia
Spandau, l a Brandenburg, Ja
Weimar, la Crossen. In 1 8 1 8,
s-a disatorit. A avut noua
copii . . tncercind sa atraga a­
tentia cercurilor poTitice euro­
penc asupra originii sale, in
1831, c l a pubJicat M�moires
du due de Norma1ldic, iar in
anul urmator R�v�lati01tS Sttr
l'existance de Louis X VII.
lntrc 1 833 �i 1838, Naundorff a
tnccrcat sa-�i reci�tige ,drep­
turile" in Fran��. unde 1-au
recunoseut chiar nnii slujitori
ai fostci familii regale. El a
murit Ia 8 august 1845, Ia
Delft, tn Olanda.
De�i manifcsta serioase re­
zervc tn Jcgatudi cu posibila
identit::tte dintre Naundorff �i
Ludo•.ric XYI T , Robert Ambc­
lain aduce in discutie clemente
extrem de intercsante, care
vin tn sprijinul acestei idei.
De pilda, scrisorilc lui Naun­
dorff adresate duccsei d ' An­
goiUcme, intre anii 1 8 1 6 �i
1818, sint redactate intr-o
·france1 1i impecabila. Contem­
poranii sai au sesi zat, tn schimb,
ca Naundorff vorbea germana
sttlcit �i cu gre�eli gramaticale.
Ambelain remardi. �i faptul
c1 ,.ccasornicaruJ" a furnizat
amanuntele cele mai ne�ep­
tate d�spre fu�a fami1iei regale
Ia Varennes. Dupa cum se �e.
tn iunie 179 1 ,, Ludovic XVI
fi familia sa au inccrcat s!
fugA din Franta. pentru a se
alltura contrarevotutionarilor
peste hotare . Or, numai
membru al familiei regale ,
Ia evenimente, ar
mit cunoa�te aceste deta-
Jiormtntul l u i Naundorff d�
Delft continua sa ascunda un
mare mister. A fost sau nn
Naundorff Ludovic XVI I ?
DacA da, unde a trait intre
anii 1795 � 1810, perioada din
viata �i activitatea. sa despre
care nu exista nici un docu­
ment ? Dadi nu, ce s-a inUrn­
plat cu adevaratul duce de
Normandia ? A murit tn Tem­
ple sau a ratacit pe drumurilc
Europci ? Oricum, enigma nu
este rczolvata. Ea exist! ala­
turi de muJtc altelc, continuind
"'
sa-i fascineze pc iubitorii de
istoric de . pretutindeni.
'
. ..
••
LUCRE TIU PATRASCANU •
AL.RO
S£1II cA
r.TORII $1 PORTRETE
'
. .
DE LUPTA $1.JERTFA
c...... . .,......... . .. """"""'-•• -·
MOHUIT
IE.N E AL£ ANI&.OA
•
DOCUMENTA ROMANIAE H ISTORICA. 8 . TARA ROMA·
•
N EASC.�. VOL. V (volum intOCfT!it de Oamas�h i n Mioc, Marleta
Adam Ch l per).
Editura Academiei, Bucu re�ti, 1983. 456 pp., 46 lei: 331 docu­
mente din onii 1551-1565.
e MIHAl VITEAZU L TN CON$TIINTA EUROPEANA. VOL. I I
(sub egido Direqiei generole o Arhive/or stotului, o Bibliotecii cen­
trale de stat).
Editura Academiei, Bucure�ti, 1983, 522 pp., 52 lei: volum de
sporitd semnificotie tn anul celei de-a 65-a oniversdri o fduririi statu­
lui notional unitar, cu texte olese din cronicori �; istorici strdini, din
sec. XVI-XVIII.
e Lucre�l u Pitra,canu - SCRIERI, ARTICOLE, CUVINTA R I
(sub egida lnstitutu/ui de studii istorice �� socia/-politice de pe /1nga
C.C. or P.C.R.; se/ectoreo, pregatireo pentru tipor �� odnotorea real i­
zote de dr. Mari n C. Sdnescu � i Gheorghe Neac�u).
Editura politic!, Buc u re�ti , 1983, 416 pp., 25 1ei: at �oseleo volum
din serio de scrieri, cuprinztnd paginj semni(icotive publicote tn onii
1944-1947, pogini ole .,operei de opogeu - dupa cum se relevo In
nota osupro edifiei - aparfinlnd eminentului gtncfitor �; militant comu­
nist".
e DOCUMENTE PRIVIND MAREA RASCOALA A TARANI­
LOR DIN 1907. VOL. I I (sub egida lnst ftucu/ui de stud i i istorice
� ; sociot-politice de pe ttnga C.C. o/ P.C.R.. lnstitutu/ui de istorie
.,N. forgo". Direqiei genero/e a Arhivetor stotutui).
Editura Academiei, Bucure�ti, 1983, 776 pp 51 lei: mdrturii . •
despre des(d�urorea rdscoolei tn judefele din Moldova.
e REGIMURILE f=ASCISTE $1 TOTAUTARE DIN EUROPA
(sub egido lnstitutu/ui de studii istorice � ; soc;al-politice de pe /tngd
C.C. a/ P.C.R., /ucrore opdruto sub ingrijireo unui cotectiv coordonot
de lon Popescu-Puturi).
Editura mil itar�. Bucure�ti. 1983. 336 pp . . 1 6 ,50 lei: studii de
Milico Moldoveanu, Lod1slou Gergely , Morin &deo, Elena Mure�an ,
privind regimuri/e totolitore din onii rdzboiului ol 11-leo mondiol din
Slovacio, Norvegia, Fronfa, precum �i o anolizo a neotoscismului.
• Colonel dr. Florian Tuci, Mircea Cociu - MONUMENTE
ALE A N I LOR DE LUPTA �I JERTFA.
Editura mil itara, Bucure�ti, 198J, +46 pp., 48 lei : insemne
omintind de un glorios trecut .
e N. Jorga - ISTORIA LITERATUR I I ROMANE�TI tN VEA­
CU L A L XIX-LEA (editie de Rodica Rotaru, pre(oto de ton RotaruJ .
Editura Minerva, B ucu re$ti , vol. I - 366 pp., vol. I I . - 312 pp . ,
vol. I l l - 432 pp., 62 lei: reeditareo lucrdrii publicate de marele
istoric tn 1907-1909, bozatd pe o confruntare criticd a izvoorelor.
e AI. Rosetti - CALATORII � I PORTRETE (pre(ota � ; tabel
bibliogro(ic de Llviu Cil i n).
Editura Sport-Turism, Bucure�ti, 1983, 320 pp., 1 8 lei : note
revelotoare din Grecia, Indio , Israel , S.U.A., Albania, Africa, Brozilio,
tmpreuna cu tnsemnori �� evocori memorialistice datorote cdrturarului
contemporon cu veacul sou.
e ARHIVELE OLTENIEI.
Editura Academiei. Bucure�ti, 1983, 220 pp., 24 lei: nr. 2 (serie
noud) of publicofiei scoase de Centrul de �t,infe sociole Croiova.
61
 VARNA ·BELLA GIO
Septembrie-odombrie 1983
Conferin\e
interna\ionale
de istorie
In eadrul programulul $tflnttrle
tnt.erna.lonal de eercetaro lstolrc� or­
ganlzl\t de Coleglul Brooklin din
New York pe tema R bbol �� socle­
tate In Europa Centralll �� de Est .
1740-t 9201, tntre 19 $1 22 sept em·
t
brle s-a desfqutat conferln a Socie­
Utlle balcanlce tn rllzbol �� revolu­
tle, care a tntrunlt partlclp&rea unor
speelalhstl diD R.P. BuJgarla, Fr anta,
U.R.S.S., S.U.A., Grecla, R.S.F. lu·
goslavla, R.F. Germanla, R.P. Un­
garJa, R.S. Celboslovacla t l R.S.
Romlnla.
Comunlolrlle romAnetU - dato·
rate generalulnl·loootenent dr. llle
Ceant eacn, dr. Mlzcea Mutat , colo·
nel dr. Florian Tnel, maJor dr. Mlhall
E. lonesen, elpl&an Aleaand.ru Datu,
colonel Constantin Cldnltteanu fl
dr. Florin Conatantlnln - an foat
axate pe aapeetele eaentlale ale rlzbo·
luhal pentru eueerlrea lndependen$81
absolute de It&t a Romlnlel din 1817·
1878, ale aolldarltlf' I poporulnl ro­
mln co lnpta de ellberare na..onall a
popoarelor dln and-enuJ Europel.
ln cadrul eelel de-a doua oonre­
rln,e, deafqnrate Ia BeUa,lo (ltalla).
tntre 26 aep{embrle ti l oetombrle, s-au
dlscutat probleme latorlee legate dt­
prlmul rlzbol mondlal tl hapta popoll·
relor din cenlrul tl aud-estul Euro­
pel pentru deall'trflrea atatelor na­
Jlonale. Au panlclpat l1torlcl din
Austria, Canada, Oreela, IUIJOIIavla,
Polonla, Ungarla, S.U.A. tl Rom&nla.
Comunlelrlle romlnettl (general-loco­
tenent clr. llle Cea UfM6 n, oolonel
dr. VuU. Mocanu, clr. Ion A..rde-
leanu, malor dr. loan Talpef, maJor
Mlball E. lonescu tl dr. FloriD Con·
a1an,lnlu) au abordat problemele par­
tlelplrll •lrll noastre Ia prlmul rlz..
bol mondlal, pentru fmpllnlrea Idea·
lulul natlun�&l· bral. altuatlll pulltlei
lnternl tn anll neutralltl.ll, actlvl·
tate& rom&nllor desflfuratl pe torlto­
rlul Itallel In anll rizbolulul tn nde­
rea reallzlrll Marll UnlrJ, raporturJie
Romlnlel cu Alla�ll etc.
Dupi eum am mal anuotat, reunlu­
nea flnall a acestul program ttllntlfle
lnt.erna11onal lnterdlaclpllnar va avea
Joe to aeptembrle 1984 Ia Bucureftl,
preflgurtndu-se un btlan. rructuot
a t cereetArllor de profll efectuat� din
1977, anul In care au debutat eonle­
rlntele lntemattonale pe tema RAz­
boi sl socletale tn Europa Ccntrala
�I de E�l 1740-1 920.
Malor dr. M. E. IONESCU
' Magruln iatoric, nr. 5/l98:l.
RAZBOIUL DE ZECE ANI
(Urmare din p. 44)
de avoca.�i � proprietari de
pamint, el s-a. incheia.t avind
in frunte oa.meni ca. Antonio
)faceol. Viitorul condud'
ttor
al luptei pentru independcnta,
Jose Marti, avea. sa spuna ca
protestul 1ui Maceo ,este do­
cumentul eel mai glorios al
istoriei noastre", iar Fidel
Castro afirma. dt Antonio Ma­
ceo, ,un om ie�it din mediile
cele ma.i modeste, respingind
incetarea focului �i pacea. fara
independen�a, a devenit sim­
bolul spiritului �i vointei de
neinfrint a. luptei poporului
nostru, lansind nemuritorul
protest de Ia Bara.gua".
ln a.cest razboi de zece ani
( 1868-1878), insurgen?i cu­
bani nu �-au implinit dezide­
ratul major al luptei lor: ne­
attrna.rea. tarii. $i nu inttm­
plator, razboiur a.ntispa.niot de
eliberare a Cubei clin 1895·
J 898• va fi condus de nume
(·are se afirmasera in anii pr·•­
mei confruntari de proportli
cu spaniolii : Maximo Gomez,
Antonio Maceo, Calixto Garcia..
tncununa.rea. tndelungatelor
lupte purtate de poporul cu­
banez pentru elibera.rea sa.
na.ponala � social! va. fi me­
mora.bilul eveniment de la
1 ia.nuarie 1959 ctnd deta.­
- �ii nu este a.ltul decit
�mentele revolu�iona.re con­
duse de Fidel Castro au intrat
in Havana., - eveniment isto­
ric de Ia care poporul Cubei
s!rbatore�te to acest an un
•
sfert de veac.
1 Dupll. Pactul de la Sanjon, i\tncco.
dupl!. cum s-a vbut, a fost nevoil s:l
emlgrcze. ln aprllle 1895, Jn timpul
rAzbotulul antlspantol de cllberare a
Cubel, condus de Jos� Marti. cl a
debarcat tn lnsul!l. $1 a luat conduccrca
armatel insurgente din provinc ia
Oriente. Dln septembrle acela �l an, a
fost loctiltorul comandantului·$Cf
a� Armalei de ellberare. El avea sll.
Jiloari! tn.A886, Ia San Pedro. tn
Umpul un� lupte cu spaololli.
• Magazin istoric, nr. 12/1971.
INSURECJIA ROMANA
SALVEAZA
UN GENERAL
ANTIFASCIST GERMAN
(Urrruzre din p. 62}
drept, avocat �i notar din Ber·
lin, domicilia.t in prezent in
Bucure�ti. strada. General
Manu, nr. 12, roaga sa
tratat potrivit dispozi�ii
articolului 6 din Convenpa
de armistipu, fiind unul cllJl.
tre aceia care au luptat ba
mod permanent impotriva na­
p.onal-socialismului �i a facut
parte din grupul de complo­
ti�i care au atentat la
lui Adolf Hitler".
Ce s-a intimplat mai departe
cu Wolf -von Gersdorff ? Doe
cumentele de arhiva nu
mai spun nimic fn
privinta. Avem tn schimb
alta marturie, care nu
loc la. nici o indoia.lA.
194 7, deci la. pumai doi
dupa incheierea.
la Zurich a aparut volu
istoricului elvep.a.n
Pechel, Deutscher Wider�ta��
( Rezistenta gennana). U
dintre eroii principa.li a.i
dorff, care a. furnizat l)eJrsoJnal
autorului toa.te datele
sa re .
lata deci ca acest
luptator impotriva hiucrtll"
mului a. putut evita cu
soarta rezervata tovar�•.au
sai de idei da.torita
nalei umanitati
Ca �i in a.tltea a.lte
rari, de-a lungul istoriei
poporul nostru a oferit
post �i protec�ie unui
tant impotriva tiraniei,
potismului �i agreshmii.
•
 Sjir$itul anttlui 1983 a insemnat, ca �i in a'lii precedenJi, pentrtt Po�ta Magazin
istoric t�'" numi'ir sporit de scrisori prin care cititorii 1lO§tri, oametti ai m11ncii de dife­
t'ite projesilmi $i tnrste, din toate colJurile Jdrii, precttm # coresponden(i din strdittd­
tatc, aH con.ti1t.uat sa "e jelicite cu prilejul apari{ici nunu1rulut 200 al ret•iste
i, adresind
totodata Maga.zinului istoric # colaboratorilor sili cdlduroase urd.ri de La multi ani !, e:xpri­

cum $i respectul pentru istoria celorlalte popoare. Et. t

j
miJZdtt-# sentimentele lor de dragostc $i devotament eu.frtt i'\Ioria patriei socialiste,
pre­
z.e dovedesc astfel statornica pre(u.ire
§ i fidelitate fafil. de rcrista Ia a ciirei apari{ie colaboreazcT in mod nemijloct.t, prin, sW!es­
tiile $i completarile ce ni le adrcseaza.
T.e mttl{umim lulttror cdlduros #. Ia rltz.dul ttostrfl, le dorim multif siftuifalc. ferz­
Ctre, nOJ succese in actit'itatea pe care-o desfd�oard, asigt41'tnd·u-i cd # in 1984, ne t'Om
strddui stl /im Ia lntilfimea exigenfelor /()r.

INTIIA ADUNARE AD-HOC pe eare, tn 1 702 a dArult·o lo rdulu l Pa&tct. tn trecer� p r l n

Bucurel}tl. Ea se aflA aeum tn fondurilo Blbllotecll $colll

PAUL P.lLT.lNEA, cUn Galat i : UnU dlntre contem­ t

poranll lu i Costache Negri. eel care 1-au cunoscut m�i
bloe, au notat In corespondenta sau memorillc Jor ::amli­
DIII\t e despre sacririciiJc blnC$U rlicute de accsta prntru
r.
a-1 s rtjlnl pe revoluttonarll Pa$0Pti�U (nr. 6/1983).
Astfe pentru a-i aJuta pe cct ce avcau nevote de sprl­
•
do Studll Orientale !Jl Afrlcane do po Jtn�i\ t ntversltntf'B
din Londra, fUnd una dlntro cele mal exaeto deserlerl a
puternleel fortlflcatll de pe malul Dunilrll.
A,adar, Ia dilema 1694 sau 171G - rlspunsul este :,
!JI 1604 !JI 1716.

Jinul slu. Negri a fA.cut adcscori 1mprumuturi, pc care

au le-a putut acb!ta lntotdeauna. amanet1ndu-�i mo$ia
plrtntcascl Mtnjina (astbl comuna Costache Negri,
ludctul Galati), pe care a $1 vtndut-o. La 2 Iulie 1856
1 aerie lui Ion Ghtca : .,Am vtndut Mtnjlna, mt-am pliitl�
u&orWe tl am rlm... cu... nJmlc''.
MO$ia MtnJina a rost cumpl!.ratl de un negustor grec
din Galati. clucerul Hrlstodor Alexandrl. Dupl ce luase
Ja t 4 martie 1 8 5 6 un avans de 1 2 000 de galbeni, Negri
cere la 3 mat t 856 Divanului de tntllrituri sli dertnitivezc
actele de vtnzare, dar, dln motive pe care nu lc cuno�­
tem. ,.araeerca" lftnjlnei nu se lichidcazl1 -prea rcpede
f1 de aeeca Hrist(ldor AJexan<lri plcacli la l3$i SJ)re a sc
tntllni co C. NcJ;ri. lntr-o scrisoare adresatl fratclui
du Alexandru, Ja 9 septcmbrle 1 857, existcntl1 la Arhl­
vele statului Gala�i arJ!im �I o serle de amllnunte, c::a.rc
merit!l sl rle cunoscute. rete·itoarc la atmo�rcra Jn c:tre
HU dcsf1surat lucrilrlle Adunl!.rii ad-hoc din caplt.ala
)loldovei care se pronun�asc pentru Unire (vezl §I Maga­
IID fstorlc, nr. 7/1076).
,.Jati am aJuns la la'JJ - scrle Hrlstodor Alcxandrl - concurs m�a antrcnaL Ia recltlrca unor numere mat
w ajutorlul lui Dumnezeu �� eu nleo In trol zlle de-able
m-am tnttlnJt ou Ne�ea, eli alee lunl au fost fnt1Ja adu­
iit· •an a DlvanuluJ ad-boo �I a-au fi\cut cea fntfl Unlro �I
doui. ponturl fl au sklgat ura �� ura 1}1 s(e)ara
aa folt lumlnatle fl adonArl �I Dumnezi!.u sa lo dele
lfnd bun, asupra eele bune, elL soarta noastri\ de Ja dfn�ll
at1rn1 astizl".
loacmnl!.ri care relevl entuzfasmul popula�lel iC$Cne
aeelc zilc tn care deputal-11 Adunliril ad-boc, reprc­
nMiunli se vronuntau pcntru tnrlptuirca
"',..,"- tne!l de Ia prima lor Jntrumrc.
CONCURSUL 20 DIN 200
Jn&l otteva dJntre gindurllo unor oltltorl po margloen
Concn.rsulul )lagazln lslorlc, 20 <Mn 200, Din cron icul
UulrU:
El\1ANOIL CHJPER, din Br�ov : Slnt un stator ntc .
participant Ja concursurile, blne gtndlte �� cu l tlval
alPSt' . ale rE'vistel 1\tu;azln lstorle.
GiREB GHEORGHE lOAN, dJn Turda: Am prorcsia
de mecanic de m�lni-utllaje �� o pasiunc - ist.orla. La
prcccdentul dv. concurs am obtlnut un premiu, simbol
al cuno�Untelor doblndlte din revlstli. Acum �In sl1 v!i
multumesc pent.ru noul concurs 20 dJn 200.
v. MANZA, din Bacl1u: Am a�teptat concursul cn
multli plllccre. Posed toale cele 200 numere �I am parll­
clpat Ia toatr concursurlle.
IO�EL on. £�ACHE. economist din Bra$OV . :\fa�a­
zln lstorle - o sursli lncpuh:abill\ de cultur�. A�tcpt
cu eel mal mare intrrcs flecarc nou numAr. Dar eel mal
mult urmlircsc aparitia unor noi concursurf. Fiecar�
vccbi, tn care am dcscopcrit lntormatil. raptc $1 cvcnl­
mcntc peste care lol �lal trccuscm cu u�urlnta..
PLACEREA DE A CITI ! STORIE
Pror. STATE l'IEU, din Galat i : lml permit sl!. mli
consider un ve<'bl cl titor al revJstel. Un rftltor <'are nu
poate ulta di tn flerare Junl apare 1\to,:azlnul lstorlc.
EJogliJor blnemerltate aduse de diver$1 rltltorl, as VJ.' ca
sli le adaug sl pe ale mele rererltoare Ia ron� Itla.._graf•rli
a revistel. Desl s1nt <'onvins <'l!. nu forma, c1 conllnutul

PETROVARADIN 1694 SAU 1716?

primcazl1, vli ml\rturlscsc dl 1n rcea rc mli Pr ve�tc,
,
!
pJl1cerea de a ritl istorlc a pornll sf de Ia ,.bucurla ochl­
lor, prJJejultA de tnttJnlrea cu 1\fagazlnuJ Jstorlc.

CITITORI STATORNICI

SZASZ JOAN, din Satu Mare: Stnt un paslonat

cltltor aJ revlstel l\tagazln lstorle, pe care o lubcsc roarte
m u l t si Ja <'are s1nt abonat.
FLORIN ROIUANESCU, student, dlo Cralova: Tin
sli mul�umesc pe aceastl!. calc rcdactlel pentru adevl!.rata
pllicere pe care ne-o oJerl lunli de Juoli pentru raptul
•

ell. de�cblde Jarg, tuturor, por�lJe fstorfel.

.

1\IARJA VULPA$U, dln Re!1l �a: Apreclez ca excep­

tional ron�lnutuJ revlstel, care tntregeste 1n nol, tlnerfl
cl tl tor f ' une)e cunostinte dobJndlte 11 cur�urJJe de lstorie,
pentru care aduc cele mal sincere rellcitlri 1\lagazlnulul
lstorlc.
HE�JER I ORANS, eleetromeeanle, dJn Slgbetu
Marmatiel: Slnt u n verbf citltor aJ 1\Jagozlnulul fstorlc,
far tn acest an am partlcipat pentru prima oa� l a
concursul organlzat de revistA.

63
 /
0 N1 fl'n1 I '":'1 Ill n I. POPESOU-PUTUBI Nicolae Ceau�escu - A Great Aoniv"rsnry e C.
POt•I�TEANlJ T he Meanings or Hlst.ory e L. BOICU, D. BERINDEI, I. URSU, V. BUDUBU, D. ZAIIARIA The
1 85!1 Union - Act or the People's Will e M. �TEFAN A Country called Romania e �.
R.i.DULESCU-ZONEB,
\ . STAN Foreign Consuls about Cuza's Election • GH. PLATON Europr and the Union • V. PALADE Where
\\".ts A.l. Cuza Born? e THE XV·tb ICHS: A. GIEYSZTOR (Poland) Educational Value In History e Q.
DARAGIU, T.P. POTABC.l Saved by tb'e Romanian Insurrection

SO'\A 'A "'I t I f' rnum A in e l I. POPESCU·P{JTURI Nicolae Ceau�escu - ce jour de t�te • c. POPifSTEANU
Signi!ications de J'bistoiree L. BOICU, D. BERINDEI, I. URSU, V. BUDURU, D. ZAIIARIA L'Union de t859
accomplie par Ia I volont� du people • M. �Ell'AN Un pays qui s'appellc Ja Roumanie • �. RADULESCU-ZONEB
v. STAN Les Consuls � t rangcrs sur l'�lectlon d'AI. I. Cuza • GH. PLATON L'Europe et l'Union • v. PALA.DB
01) est n� AI.I. Cuza? • LE XV-e CISH: A. GIEYSZTOR (Pologne) La force �ducative de l'histoire • QB.
T.P. POT.lBCA Sa�v� par l'insurrection roumaine
•

DARAGIU,

CO;\ 'P.iRAJIUE (P)tr.uJc�>an

uc-ropauo H. UOl l ECKY· n¥1l¥PH HnKonae qaymecKy - upaa,JtBooau:ue ro,lloBr.QliiiH
• .K. fiODODITSU{Y CMbiCJl HCTOPIUl . Jl. BOHitY, Jl. :SEPDH.llE A: , H. l"PC¥, D. EYJ{l'PY, Jl. 3AX4PHSI Bocco­
ewmenue f 85!1 r . - aKT BOJlit Rapona e 1\J. IDTEQ)AIIICTpaua, saa&�oaeMan PYMbiBliCR e m. P3JlYJlECKY·30HEP,
R. CTA H HU:OCTPannble MOHCY.1Ib1 oO oa6pamm A.R. Ryabl er. IIJJATOH Eopona 11 Boccoe](JJReaue e B. IIAJlA)lB
r.o.e PO,llBnCR A .H . I<yaa? e XY MRID(: A. riiiiT i OP . (nom.ma) BocnuTaTeJJb8ast CHJJa HCTOPIIB e r.
llAPAJl3tiiY, T.IT. UOTLIPK3 Cna�Bllblit .PyMbl1lCMUM ooopymeaDHM BOCCTCUIR�M

INHALT cn u m ln heh4• n ehftbtf') I. POPESCU-PUTURI

.. icolae Ceausescu - eln grosser Jahrestag
e C. POPI$TEANU inn der &escblcble e L. DOICU, D. BERINDEI, I. URSU, V. DUDURU, D. ZAIIARIA Dl
Akt des VolkswUlens eM. $TEFAN Eln Land, das Rum:lnlcn heisst e $. RADULESCU-ZONER,
t859 Vcreioigung-f!in
V. TAN AusUlodiscbe Konsule Uber die Wahl Al.I. Cuzas • OH. PLATON Europa und die Vereinlgung •
V. PALADE Wo wurde A. I. Cuza geboren ? e O ER XV. I K GW : A. GIEYSZTOR (Polen) Die cnleherischc Kratt
dc>r Gescbichtc • OH. DARAGIU, T.P. POTAltCA Gcrettct bei dcm rumlloiscben Aurstand

SU�ARIO (llh;torla rumann) 1. POPESCU-PUTURJ Nicolae Ceausescu - un gran aniversarlo e c­

P OPI�TEANU Scnsos de Ia hlstorla e L. BOICU, D. DERINDEI, I . URSU, V. DUDURU, D. ZAHARIA La Uni6n de
t859- acto de voluntad del M. $TEFAN Ese pals que se Uama Rumania • �. BlDULESCU-ZONEB
pueblo •
v. STAN Los consules cxtranjeros sobre la elecci6n de AI. I. Cuza • GH. PLATON Europa y la Unt6n e
• \'. PAJ.AOF. /. D6ndc ha nacido Al.I. Cuza? EL xvo CTCH : A. GIEYSZTOR (Polonia) La ruerza educativa
tk Ia hisloria • OH. OARAGIU, T.P. POTARCA Salvado par Ia insurreccl6n rumana

,
•

ABONNEMENTS : ILEXIM
Departomentul export-Import presc1, Bucu,...tl. atrada
-

1 3 Decembrie, nr. 3. P.O.B. 136-1 37, telex : 11226

magaz1n
•

•
REDAC'f!A : Gheorghe David, Florentina
Dolghin, loan LAcusta, Ioana Ursu Nasta�el, Ana

isloric
�
Maria $erbanescu, Marian $tefan

TEHNOREDACTOR : Anton Tinase

'

Bueuret.tt MinlJte­
lntrarea CORECTURA : Georgeta Apreotesei,
rulul, nr. 2, parter Sec:to­ -

rul l, Ottciul PG$tal nr. l, Constan� Avram

CUu\a PQttall 1-702. Cod
TO 100. PREZENTAREA ARTISTICA : Radu Ion Popescu

Apare lunar, se gAse�te de vinzare la chio�curlle de dlfuzare a preset Abonamentele se tac

la oficllle P'"T.T.R., factorll po!jtal1 �1 d1fuzor11 din tntreprlnder1, inst1tutu, �coli etc., de la or&$e
$1 de Ja sate. Pretul unu numAr - 6 le1, abonamentul pe 6 lunl - 36 lel, pe un an - 72 lei.

nparu.l executat Ia Combinotul poligrofic .Co so Sctnteii

, • - Bucure,tJ
• - --

' 42427 f
,/ '