See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/322166759

Villa rustica de pe Dealul Lomb (Chinteni, Cluj-Napoca) / The villa rustica

from Lomb Hill (Chinteni, Cluj County)

Chapter · December 2010

CITATION READS

1 538

1 author:

Vitalie Bârcă
Romania Academy, Institute of Archaeology and History of Art, Cluj-Napoca, Romania
105 PUBLICATIONS 273 CITATIONS

SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Vitalie Bârcă on 09 April 2019.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

IDENTITĂŢI CULTURALE LOCALE ŞI REGIONALE
ÎN CONTEXT EUPEAN
Studii de arheologie şi antropologie istorică
 Volum editat cu sprijinul
Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică
M U Z E U L J U D E Ţ E A N D E I S TO R I E Ş I A R TĂ Z A L ĂU
BIBLIOTHECA MVSEI POROLISSENSIS • XIII

IDENTITĂŢI CULTURALE
LOCALE ŞI REGIONALE
ÎN CONTEXT EUPEAN
Studii de arheologie şi antropologie istorică

Local and regional cultural identities

in European context
Archaeology and historical anthropology

Editors:
HOREA POP, IOAN BEJINARIU,
SANDA BĂCUEŢ-CRIŞAN, DAN BĂCUEŢ-CRIŞAN

I N M E M O R I A M A L E X A N D R I V. M A T E I

Editura MEGA | Editura POROLISSVM

Cluj-Napoca, 2010
 La apariția volumului au contribuit

SC GRANDEMAR SA CLUJ-NAPOCA

FORUM PROJECT
prin Director ERIC de SENA ( John Cabot University-Roma, Italia)
și
alţi sponsori
care au ţinut să-și păstreze anonimatul și care au înţeles necesitatea finanţării
acestei apariţii editoriale

Coperta / Cover design:

Cristian Spînu, Dan Băcueţ-Crişan

DTP:
Crina Sincovici

© Editura Mega şi editorii, 2010

Editura MEGA
e-mail: mega@edituramega.ro
www.edituramega.ro

ISBN 978-606-543-101-0

Editura POROLISSVM
A MUZEULUI JUDEŢEAN DE ISTORIE ŞI ARTĂ ZALĂU
e-mail: muzeul.zalau@gmail.com

ISBN 978-973-88250-4-8
1950–2010
CUPRINS

CUPRINS

CUPRINS / CONTENTS

13 Cuvântul editorilor • Editor’s word

15 Neştearsă amintire • Unforgettable memory
De Acad. profesor dr. Dumitru Protase • By professor dr. Dumitru Protase, Member of the Romanian
Academy
17 Alexandru V. Matei
Cuvânt de Daniela Marcu-Istrate • Foreword by Daniela Marcu-Istrate
21 Epitaf
De profesor dr. Ioan Piso • By professor dr. Ioan Piso
23 Sandu
De profesor dr. Ioan Glodariu • By professor dr. Ioan Glodariu
25 Evocare • Evocation
De Viorica Rusu-Bolindeţ • By Viorica Rusu-Bolindeţ
29 Alexandru V. Matei, lista lucrărilor • Alexandru V. Matei, list of works

De la neolitic la prima epocă a fierului •

From Neolithic to Iron Age

35 Monica Constantin, Cătălin Petre Constantin

Relaţia dintre mediul natural şi comunităţile umane preistorice în arealul Carpaţilor de Curbură.
Interpretări asupra zonei Văii Buzăului • Relations Between the Environment and Prehistoric Human
Communities in the Area of the Carpathian Curve. Interpretations on the Buzău Valley
45 Zoia Maxim, Iharka Szücs-Csillik
Cerul – oglindă a Pământului. Spicuiri din mitoastronomia românească • Heavens – Mirror of the Earth.
Episodes of Romanian Myth Astronomy
55 Gheorghe Lazarovici
Cronologia absolută, relativă şi evoluţia culturii Zau • Absolute, Relative Chronology and the Evolution of
Zau Culture
73 Sanda Băcueţ-Crişan, Corina Bejinariu
Scurte consideraţii etnoarheologice privind rolul vetrei şi al luminii în locuirea neolitică • Brief Ethno-
Archeological Consideration on the Role of Light and the Fireplace in the Neolithic Dwelling
81 Mihai Gligor
Semnificaţii ale inventarului funerar pentru neoliticul şi eneoliticul din spaţiul intracarpatic. Spondylus
gaederopus • Significance of Funeral Inventory for the intra-Carpathian Neolithic and Eneolithic. Spondylus
gaederopus
89 Carol Kacsó
Contribuţii la topografia arheologică a Depresiunii Sălajului • Beiträge zur archäologischen Topographie
der Sălaj-Senke
101 Marija Ljustina
Clay Objects from the Vatin Culture Settlement at Vinča, North Serbia • Obiecte de lut atribuite culturii
Vatina din așezarea de la Vinča, nordul Serbiei
8 | CUPRINS

111 Gruia Fazecaş

Aşezarea aparţinând epocii bronzului de la Salonta „Testhalom”. Sondajul arheologic din anul 1958 •
Bronze Age Settlement from Salonta „Testhalom”. Archaeological Excavation from 1958
123 Oliver Dietrich
Vom Meißel zum Beil? Einige Gedanken zu den frühesten Tüllenbeilen im Karpatenbecken
ausgehend von den Tüllenmeißeln vom Typ Bullendorf • De la dălţi la topor? Considerații asupra
primelor celturi din Bazinul Carpatic în funcţie de tipul tocului de înmănușare de tip Bullendorf
135 Ioan Bejinariu
Aspecte ale evoluţiei culturale pe parcursul perioadei târzii a epocii bronzului în nord-vestul României
(cursul superior al Crasnei şi Barcăului) • Aspects of Cultural Evolutions During Late Bronze Age in North-
Western Transylvania (Upper Course of Crasna and Barcău Valley)
153 Liviu Marta, Tobias L. Kienlin, Eugen Rung, Patric Schramm
Cercetări arheologice recente asupra unor aşezări fortificate preistorice din Valea Ierului • Recent
Archeological Research of Some Prehistoric Fortified Settlement from Ier Valley
171 Daniel V. Sana, Ioan Bejinariu
Plastica antropomorfă şi zoomorfă din aşezarea fortificată a primei epoci a fierului de la Şimleu Silvaniei-
„Observator” • Zoo- and Anthropomorphic Art in the Hallstatt Period Fortified Settlement from Șimleu
Silvaniei-“Observator”

Traci, geto-daci şi celţi în spaţiul Daciei preromane •

Thracians, Geto-Dacians and Celts in Pre-Roman Dacia

179 Corina Toma

La Tène-ul mijlociu – elite şi ierarhii în spaţiul intracarpatic • Middle La Tène – Elites and Hierarchical
Structures in the intra-Carpathian Habitat
185 János Németi
Un mormânt celtic descoperit la Moftinu Mic „Pescărie B”, jud. Satu-Mare • Celtic Tomb in the Outskirts
of Moftinu Mic, Satu Mare County
191 Aurel Rustoiu, Mariana Egri
În legătură cu funcţionalitatea unei piese ceramice din mormântul de metalurg de la Fântânele – Dealul
Popii • About the functionality of a ceramic object from the grave of a metal craftsman at Fântânele –
Dealul Popii
199 Octavian Munteanu
Prima fază de edificare a fortificaţiei getice de la Horodca Mică (Moldova) • The first Phase of Building
the Fortification from Horodca Mică
215 Cătălin Borangic
Incursiune în arsenalul armelor curbe tracice. Rhomphaea, lancea-seceră sau coasa de luptă • A Foray
into the Thracian Curved Weaponry. Romphaea, the Spear-Sickle or the Fighting Scythe
227 Mária Lamiová-Schmiedlová
75 Jahre der Erforschung der Daker in der Ostslowakei • 75 de ani de cercetări dacice în Slovacia de est
231 Vjacheslav Kotigorosko
МАЛОКОПАНЬСКИЙ НЕКРОПОЛЬ В КОНТЕКСТЕ АНАЛИЗА УКРАШЕНИЙ И
ПРИНАДЛЕЖНОСТЕЙ ОДЕЖДЫ • Necropola de la Malaya Kopanya în contextul analizării
podoabelor şi a accesoriilor vestimentare • The Necropolis of Mala Kopanja in the Context of Analysis of
the Jewels and the Clothes Accessories
241 Marius Ardeleanu
Războinici ai grupului Padea-Panagjurski Kolonii şi spaţiul Tisei superioare. Observaţii privind istoria
unor elite • Warriors of the Padea-Panaghiurski Kolonii Group and the Upper Tisza Basin. Observations on
the History of Elites
251 Dorel Bondoc
Pe urmele unei descoperiri din a doua vârstă a fierului de la Perişor, judeţul Dolj • On the Tracks of a
Dacian Period Discovery at Perişor, Dolj County
 CUPRINS | 9

257 Cătălin Petre Constantin

Piese de armament defensiv la geto-daci. Umbo-uri de scut • Geto-Dacian defensive weaponry pieces.
Shield umbos
265 Viorica Crişan, Valeriu Sîrbu
Covasna – Fairies Fortress. A Carpathian Mountain Fortified by Dacians • Covasna – Cetatea Zânelor,
un important centru dacic din estul Transilvaniei
287 Iosif Vasile Ferencz
Chei romane descoperite la Ardeu, com. Balşa, jud. Hunedoara • Roman Keys Discovered at Ardeu
293 Cristian I. Popa
O fibulă din argint dacică de la Geoagiu de Sus (jud. Alba) • A Dacian Silver Fibula at Geoagiu de Sus
(Alba County)
301 Horea Pop
O nouă cetate dacică descoperită la Cheud (jud. Sălaj) • A New Dacian Fortification Discovered at Cheud
(Sălaj County)

Romani şi barbari la graniţa Imperiului •

Romans and barbarians at the border of the Empire

311 Eszter Istvánovitz, Valéria Kulcsár

Actual State of Research of the Csörsz- or Devil’s Dyke
323 Robert Gindele, Gheorghe Lazin
Aşezarea barbară din epoca romană de la Culciu Mare-Bogilaz • Die römerzeitliche barbarische Siedlung
von Culciu Mare-Bogilaz
343 Vladimir Moizhes
ШТАМПОВАННАЯ КЕРАМИКА НА ПАМЯТНИКАХ ВЕРХНЕГО ПОТИСЬЯ III–IV ВВ. Н.Э.
• Stamped Ceramics on the Monuments of the Upper Tisza Region III–IV AD • Cartografierea
monumentelor/siturilor cu ceramică ştampilată de pe Tisa Superioară
355 Călin Timoc
Cohors V Lingonum şi apărarea limesului porolissens • Cohors V Lingonum und die Verteidigung des
Limes porolissensis
357 Rob Wanner
Animals and Grain on the Frontier: Some considerations of Roman land-use in the Meseş Gate of Roman
Dacia • Animale și grâne la frontier: câteva considerații asupra agriculturii romane din zona Porții Meseșului
365 Daniel Weiss
The Dynamic Frontier: Romans and Dacians on the Digital Map • Frontiera dinamică: Romani și Daci
pe harta digitală
375 Zsolt Székely
Paul Reinecke şi cercetarea limesului roman din Transilvania • Paul Reinecke and Roman Limes research
from Transylvania
383 George Cupcea
Professional Officers on the Northern Dacian limes • Ofiţeri profesionişti pe limes-ul de nord al Daciei
395 Florian Matei-Popescu
Cohortes Augustae Nervianae Pacenses Brittonum
399 Coriolan Opreanu, Valentin Voişian, Emilian Bota
Un mormânt feminin din epoca migraţiilor de la Cluj-Polus • A Migration Period Feminine Grave from
Cluj-Polus
407 Sorin Nemeti
Un mormânt din epoca migraţiilor din Cluj-Napoca • Une tombe de l’époque des migrations de Cluj-Napoca
413 Eric C. De Sena
Stilicho: Virtuous Vandal, Defender of Rome • Stilicho: Vandal virtuos, apărător al Romei
421 Eugen S. Teodor
The Border area between Moesia Secunda and Scythia Minor in a topographical approach • Granița
dintre Moesia Secunda și Scythia Minor din punct de vedere topografic
10 | CUPRINS

Romanii în Dacia şi în provinciile Imperiului •

Romans in Dacia and the Roman provinces

439 Ioan Piso

La liste d’un college de Sarmizegetusa • Lista unui colegiu de la Sarmisegetusa
443 Mariana Pîslaru, Mihai Bărbulescu
Numismatică şi arheologie. Etape constructive şi demolarea castrului de la Potaissa în lumina descoperirilor
monetare • Numismatica e archeologia. Tappe di costruzione e di demolizione nel castrum di Potaissa alla
luce dei ritrovamenti monetari
455 Ovidiu Ţentea
Balnea în Dacia – câteva comentarii • Balnea in Dacia – a few comments
459 Irina Nemeti
Aegyptiaca minora. Note privind prezenţa lui Harpocrate în Dacia • Aegyptiaca minora. Notes regarding
the presence of Harpocrates in Dacia
463 Atalia Ştefănescu-Oniţiu
Populaţia din Banat în epoca romană (I). Categoriile şi asociaţiile socio-profesionale • Population in
Roman Age Banat (I). Socio – professional categories and associations
469 Florin Fodoreanu
Roman Fortresses and Roads on Habsburgic and Austro-Hungarian Maps • Fortificaţii şi drumuri
romane pe hărţile habsburgice şi austro-ungare
479 Cristina-Georgeta Alexandrescu
Identifying finds of Roman standards: Tops for vexillum and composite standards • Vestigii specifice
standardelor romane: vârfuri de vexillum și standarde compozite
489 Sorana Ardeleanu, Marius Zăgreanu
Ţigle şi cărămizi ştampilate inedite descoperite la Gherla • Stamps Bricks and Tiles discovered at Gherla
501 Radu Ardevan, Sorin Parpucea
Ştampila tegulară anepigrafică de la Micăsasa • L’estampille tégulaire anépigraphique de Micăsasa
509 Sorin Bulzan
Dedicaţii ale trupelor auxiliare din Dacia pentru I.O.M. şi vota pro salute Imperatoris • Dedications for
I.O.M. of Auxiliary Troops from Dacia and vota pro salute Imperatoris
519 Ana Cătinaş
Vase decorate descoperite la Potaissa • Vases décorés découverts à Potaissa
533 Felix Marcu
The sundial from Floreşti • Cadranul solar de la Floreşti
539 Constantin C. Petolescu
O ştampilă militară de la Viminacium • Une estampille militaire de Viminacium
541 Anca Timofan
Proiectul de cercetare arheologică sistematică Apvlvm–Cetatea Alba Carolina (Ravelinul Sf. Francisc de
Paola). Sectorul de sud-est al aşezării civile a castrului Legiunii XIII Gemina • The Apvlvm–Cetatea Alba
Carolina (Ravelinul Sf. Francisc de Paola) Research Project. The South-Western Sector of XIII Gemina Legion’s
Civil Settlement
557 Maurizio Buora
Nuovi dati sulla diffusione delle fibule di tipo Keller 6 nell'impero romano • Noi date despre răspândirea
fibulelor de tip Keller 6 pe teritoriul Imperiului Roman
565 Sorin Cociş, Florin Fodorean, Adrian Ursuţiu, Vitalie Bârcă
Villa rustica de pe Dealul Lomb (Chinteni, Cluj-Napoca) • The villa rustica from Lomb Hill (Chinteni,
Cluj County)
575 Doina Benea
Despre cavaleria mobilă a lui Gallienus • On the mobile chavalry of Gallienus
581 Malcolm Lynne
The Archaeology of the Period 410–470 A.D. in South-East Britain • Arheologia perioadei 410–470 d. Ch.
în Britania de sud-est
591 Gică Băeştean
Canalele târzii de la Sarmizegetusa • Late Channels from Sarmizegetusa
 CUPRINS | 11

Între ultimele migraţii şi evul mediu clasic •

Between the Last Migrations and Classical Middle Ages

603 Ioan Stanciu

Epoca romană imperială (Barbaricum), epoca migraţiilor şi etapa de început a epocii medievale timpurii-
cursul cercetării arheologice româneşti din ultimele două decenii • The Roman Imperial Age (Barbaricum),
the Migration Period and the Beginning Phase of the Early Middle Ages – the Course of Romanian Archaeological
Research During the Past Two Decades
613 Dan Culic, Dan Băcueţ-Crişan
O locuinţă medievală timpurie descoperită pe Valea Someşului la Cheud (jud. Sălaj) • An Early Medieval
Deepened Dwelling Discovered on the Someş Valley at Cheud (Sălaj County)
619 Bogdan Ciupercă
Câteva observaţii cu privire la poziţia şi rolul fortificaţiilor de la Slon, judeţul Prahova • Some Observations
on the Position and Role of Fortifications in Slon, Prahova County
635 Igor Prochnenko
Dirhemi arabi în zona Tisei Superioare și regiunile adiacente • Dirhams in the Context of Tribal Attribution
of Nomadic Antiquities in the Carpathian Area of 10th Century
641 Zsolt Csók
Descoperiri medievale din Poarta Meseşană (secolele X–XIII) • Medieval Discoveries in the Area of Meseş
Gate (10th–13th Centuries)
649 Doru Marta, Nandor Mihalka
Cahle cu reprezentarea Sfântului Ladislau descoperite în cetatea Adrian, comuna Sălard, în judeţul Bihor
• Stove Tiles Representing St. Ladislaus Discovered in Adrian Fortress, from Sălard Village in Bihor County
655 Ioan Crişan
Comentariu istoriografic privind edificiul bisericii ortodoxe din Cefa • Commentaire historiographique à
propos de l’édifice de l’église orthodoxe de Cefa
663 Daniela Marcu-Istrate
Cetatea Rupea. Consideraţii istorice şi arheologice (I) • Rupea Castle. Archeological and historical considerations
683 Emanoil Pripon
Repertoriul descoperirilor numismatice medievale din judeţul Sălaj (sec. XII–XVIII) • Repertory of
Medieval Sălaj County of Numismatic Finds (12th–18th Century)

Oameni, animale, locuri • People, animals, places

701 Luca-Paul Pupeză

Arheologia urbană în România. De la oraşul antic la oraşul contemporan • Urban archeology in Romania.
From the ancient, to the contemporary city
713 Andrei Dorian Soficaru
Analiza antropologica a osemintelor umane dacice de la Şimleul Silvaniei • Analyses on the Bone Finds
from Dacian Settlement at Șimleul Silvaniei
721 Andrei Dorian Soficaru
Gropi cu oseminte umane de la Măgura Moigradului (jud. Sălaj) – determinări antropologice • Pits with
Human Bones from Măgura Moigradului (Sălaj County) – Anthropological Results
727 Diana Bindea
Date arheozoologice asupra câinelui descoperit la Pericei (jud. Sălaj) într-o aşezare dacică din epoca
romană • Archaeozoological Dates About Dog Discovered at Pericei (Sălaj County) in a Dacians Settlements
from Roman Age
733 Georgeta El Susi
Date asupra gestionării animalelor în aşezări romane târzii din Dobrogea, prin prisma cercetărilor de la
Murighiol (Halmyris, judeţul Tulcea) • Data on Live-Stock Administration in Late Roman Settlements in
Dobrogea, through the Prism of Researches at Murighiol (Halmyris, Tulcea County)
745 Laurenţiu Baloianu
Fluvium Brassou from Brașov County Romania. Etymological Considerations • Fluvium Brassou din
județul Brașov, România. Considerații etimologice
Sorin Cociş, Florin Fodorean, Adrian Ursuþiu, Vitalie Bârcã

Villa rustica de pe Dealul Lomb

(Chinteni, Cluj-Napoca)

SORIN COCIŞ ADRIAN URSUÞIU

Institutul de Arheologie Institutul de Arheologie
şi Istoria Artei Cluj-Napoca, România şi Istoria Artei Cluj-Napoca, România
scocis@yahoo.com ursutiua@yahoo.com
FLORIN FODOREAN VITALIE BÂRCÃ
Universitatea „Babeş-Bolyai” Institutul de Arheologie
Cluj-Napoca, România şi Istoria Artei Cluj-Napoca, România
fodorean_f@yahoo.com vitaliebarca@yahoo.co.uk

Keywords: Roman villa, archaeological researches, Napoca, Chinteni valley, Lomb Hill.

Abstract: The archaeological preventive researches from 2008 close to Cluj-Napoca, on the Lomb
Hill, have as result the discovery and the entire investigation of a Roman construction, possible a villa
rustica, unknown until now (Pl. 1, 2). The poor conservation state of the construction and material
discovered during researches leads to the conclusion that this villa functioned from the second half
of the second century AD until the first half of the third century AD.
Although this area was subject of powerful terrain slides during time, we were able to identifiy
and reseach the main spaces inside the Roman construction. The discovery made during the summer
of 2008 is one extremely important and happily complets the image we had until now concerning
the Roman villas in Dacia, particulary those positioned North of Napoca. Today, we know three
constructions of this kind. This proves the importance of the area situated in this part of Dacia
Porolissensis.

1. Cadru natural

Cercetările arheologice preventive efectuate în vara anului 2008 în apropiere

de Cluj-Napoca, pe Dealul Lomb, au avut ca rezultat descoperirea și inves-
tigarea în totalitate a unei construcţii din epoca romană, posibil o villa rustica, nesem-
nalată pînă acum în literatura de specialitate1 (Fig. 1, Fig. 2).
Zona este cunoscută cu toponimul „Dealul Lombii” sau „Dealul Popești”, situat la
nord de cartierele Dâmbul Rotund și Iris. Acest masiv deluros este amplasat între localităţile
Popești la vest și Chinteni la est, având altitudinea maximă de 682,4 m. Din punct de vedere
geomorfologic regiunea este una de interfluviu, masivul deluros fiind mărginit la vest de
Pârâul Popești, care curge de la nord spre sud și se varsă în valea Nadășului. Spre est, Dealul
Lombii este traversat tot pe direcţia nord-sud de Pârâul Chintenilor, care se varsă în Someșul
Mic. Dealul Lombii prezintă pante accentuate spre est, vest și sud, inclusiv o zonă cu rupturi
de pantă și alunecări de teren pe panta descendentă dintre sud-est, unde apar și unele cursuri
de pâraie cu caracter semipermanent. Diferenţa de altitudine dintre punctul maxim și zona
de est este de cel puţin 300 m (682 m cota maximă și spre est 350 m pe Valea Chintenilor).
Aceeași pantă accentuată se întâlnește și spre vest. Aceste pante naturale, abrupte, au rezultat
din eroziunea dealului. De precizat că spre vest și nord-vest limita zonei este marcată de
liziera pădurii. Terenul are destinaţii agricole fiind folosit ca zonă de pășunat.
1
S. Cociș, A. Ursuţiu, Fl. Gogâltan, V. Bârcă, Sz. Ferencz, G. Szilard, Fl. Fodorean, Mihaela Sălășan,
Carmen Mihăilă, D. Blaga, Cluj Napoca, jud. Cluj, Punct: Dealul Lomb, în Valachica, Cronica cercetărilor
arheologice, Târgoviște, 2009, p. 288–290.
566 | SORIN COCIŞ, FLORIN FODOREAN, ADRIAN URSUÞIU, VITALIE BÂRCÃ

Zona în discuţie face parte din lanţul de dealuri succesive situat pe malul stâng al râului Someșului
Mic, întrerupte de cursul râului înainte de com. Apahida. Dealurile menţionate prezintă caracteristicile unui
versant abrupt, începând din sectorul Gilău, iar la ieșirea din Apahida, culoarul format de acestea se lărgește
formând parte din Cîmpia Someșului.
Arealul este reprezentat în proporţie de circa 50% de pantele cu expunere estică și sudică a dealului,
pante cu declivitate variabilă. Spre centru și nord-vest altitudinea crește treptat, formându-se un platou cu
dimensiuni mari, care oferă vizibilitate excelentă municipiul Cluj-Napoca.
Întreaga suprafaţă beneficiază de o orientare sudică. Coloana stratigrafică geologică identificată în
șanţurile naturale rezultate în urma scurgerilor pluvio de pe pantele golașe ale dealului este următoarea: strat
de pământ maroniu-roșcat, compact, cu o grosime de circa 0,15–0,30 m, urmat de un lut roșcat.

2. Villa rustica. Descriere

Construcţia romană este amplasată la mijlocul versantului sudic al Dealului Lomb, înspre pantele
vestice (Fig. 3), la circa 500 m sud de drumul care conduce spre localitatea Chinteni. Versantul se carac-
terizează, din punct de vedere geologic, prin prezenţa unor roci de tipul concreţiunilor, și rocă locală, de
consistenţă medie, friabilă. Din punct de vedere geomorfologic, zona a fost supusă, în timp, unor puternice
alunecări de teren, care a afectat inclusiv construcţia romană. În anii 70 ai secolului trecut inundaţiile au
afectat puternic casele ridicate pe pantele acestui deal, care au fost mutate ulterior mai jos, înspre drumul spre
Chinteni. Mai trebuie remarcat faptul că arealul investigat este foarte bogat în izvoare de apă. Acest lucru a
avut ca și consecinţă amplasarea în această zonă a mai multor conducte pentru aducţiunea apei de la aceste
izvoare care coboară de pe deal spre est, spre vale.
Construcţia a fost descoperită în urma practicării unor secţiuni de control (15 × 2,5 m) în această
zonă. În câteva din aceste secţiuni s-au putut observa pietre și fragmente ceramice din epoca romană, scurse
în trei șanţuri situate înspre est.
S-au cercetat 3 suprafeţe (S 115: 620,16 m2; S 108: 1447,2 m2; S 109: 1832 m2), în total 3900 m2
(Fig. 4). Toată construcţia a fost afectată de alunecări de teren și de amplasarea unor conducte de apă în a
doua jumătate a secolului trecut. Aceste conducte au distrus parţial sau în totalitate fundaţiile zidurilor. Villa
a fost surprinsă în S 108 și S 109, două suprafeţe mari delimitate de un martor. În S 115, practicată la vest de
construcţie, urmele romane se împuţinează.
Construcţia a fost descoperită în urma practicării unor secţiuni unde a fost observat un nivel de piatră
alunecat în câteva șanţuri, împreună cu fragmente ceramice. La decaparea stratului de humus modern s-a
putut constata existenţa unor platforme de piatră (Fig. 5). Este un nivel de dărâmătură provenit din prăbu-
șirea fundaţiilor zidurilor. Pe acest nivel s-au descoperit fragmente ceramice din epoca romană, obiecte din
fier (cuie, piroane etc.). Săpătura a urmărit în primă fază curăţarea acestor platforme, pentru ca ulterior să se
poată delimita anumite ziduri ale construcţiei. După efectuarea acestei operaţiuni s-au delimitat mai multe
încăperi. Construcţia ocupă o suprafaţă de circa 1200 m2. Am numerotat spaţiile identificate cu litere, iar
prezentarea noastră va respecta această convenţie.
Spaţiul A. În urma cercetărilor arheologice s-a constatat că intrarea în villa rustica se făcea dinspre
sud-est (Fig. 6, 7, 8). Aceasta este marcată printr-o încăpere în formă de L. Laturile lungi ale acestui „L”
au dimensiunile următoare: zidul dinspre nord-est, măsurat la colţuri, în interior, este lung de 18,90 m. Cel
paralel are lungimea de 19,20 m. Lăţimea lor este de circa 0,90 m. Spre nord lăţimea acestui coridor este de
cca. 4,30 m, iar înspre martor de circa 4,10 m. Această lăţime se păstrează și pe laturile scurte ale coridorului.
La intrare există un pavaj format din 16 lespezi de piatră de dimensiuni mari (1 × 0,06 m, 0,90 × 0,40 m etc.)
(Fig. 9). Cea mai mare lespede are dimensiunile de 1,10 × 0,65 × 0,15 m. În faţa lespezilor, înspre NV, s-a
cercetat fundaţia unui zid format din piatră cu mortar. Lăţimea lui maximă este de 1,30 m.

Spaţiul B (Fig. 10). Se află la vest de intrare și la sud de camera încălzită notată cu C. Are formă drept-
unghiulară neregulată. Zidul lung dinspre nord are lungimea, măsurată la colţuri spre interior, de 11,60 m.
Zidul lung dinspre sud are lungimea de 9,80 m. Zidurile scurte nu sunt paralele. Lăţimea camerei, măsurată
tot în interior, este de 4 m la E și 4,20 m spre vest.

Spaţiul C (Fig. 11). La nord de acest spaţiu am putut delimita un altul, notat cu litera C. Este amplasat
spre vest și are următoarele dimensiuni: 13,50 m (pe direcţia est-vest) și circa 13,30 m pe direcţia nord-sud. În
partea sud-estică, dimensiunile camerei, măsurate pe interior, sunt de 11,30 m. Zidurile camerei se păstrează
 Villa rustica de pe Dealul Lomb (Chinteni, Cluj-Napoca) | 567

relativ bine pe latura vestică, sud-estică și nordică. Zidul estic se păstrează într-o stare mai precară, pe cca.
2,95 m pe direcţia S-N. Are grosimea de 0,95 m la îmbinarea cu zidul dinspre SE și cca. 0,80 m la 2 m nord
de această îmbinare. Zidul dinspre nord-vest are lungimea, măsurată pe interior, de circa 14,30 m. Grosimea
maximă a lui este de 1 m. Spre capătul nord-vestic se îngustează până la 0,80 m. Se mai păstrează doar primul
rând de piatră din fundaţie, și, pe alocuri, urme de mortar. În caroul 57, la aproximativ 3,60 m sud de martor,
s-a descoperit, aproape pe nivelul de lut galben steril, o cărămidă. În partea centrală a încăperii, în carourile
53–55, între metri 5–14 spre sud de martor, se păstrează foarte bine o lentilă mare de lut ars (Fig. 12).
Grosimea (adâncimea) acestei lentile este de cca. 0,25–0,30 m. Zidul de pe latura estică se închide cu cel
de pe latura nord-vestică exact sub martor. Pe lungimea de 10 m nu se mai păstrează. În carourile 48–49,
la circa 3–5 m sud de martor, foarte aproape de zidul estic, a fost surprinsă o „pată” de lut ars (calcinat).
Acest fapt se datorează încălzirii cu hypocaust a camerei. Zidul dinspre sud-vest, măsurat pe interior, are
lungimea de 13,30 m. S-a păstrat cel mai bine dintre toate fundaţiile clădirii. Ductul lui este întrerupt de trei
forfecări. Aceste ruperi, făcute în general sub un unghi de circa 90 grade, împart zidul în trei sectoare: primul,
cu lungimea de 3,80 m; al doilea, cu lungimea de 7,70 m; al treilea, cu lungimea de 1,80 m. Al doilea sector
este cel unde zidul s-a conservat cel mai bine. Fundaţia zidului coboară spre sud-est, unde este mai adâncită,
ceea ce denotă faptul că și în epoca romană terenul pe care s-a realizat această villa avea o anumită înclinaţie.
Pe această porţiune, la baza fundaţiei, au fost așezate patru rânduri de piatră de dimensiuni medii, neprinse
cu mortar, peste care au fost așezate, spre capătul dinspre V, cel puţin două rânduri de pietre plate, prinse cu
mortar (Fig. 13). Din interior, din apropierea acestui zid, s-au recoltat mai multe fragmente de sticlă. Spre
capătul dinspre sud-est fundaţia zidului coboară, iar deasupra există două rânduri de piatră puse pe cant.
Pietrele de deasupra au înălţimea de cca. 0,25 m. Cele 4 rânduri de la bază au grosimea de cca. 0,40 m. În total,
în acest loc, fundaţia zidului se păstrează pe înălţimea de 0,90 m. Fundaţia zidului este lată, pe colţ, de 1 m
și spre mijloc de circa 0,80 m. Și pe partea dinspre interior se păstrează mai multe rânduri, dar într-o formă
neregulată (circa 3 rânduri pe capătul dinspre intrare). În colţul dinspre nord-vest se observă foarte bine o
piatră cu formă regulată: 0,63 × 0,63 × 0,11 m. Asemenea pietre apar întotdeauna la colţurile fundaţiilor.
La prima forfecare în exteriorul zidului se observă, ca și în alte cazuri, un nivel de dărâmătură. Spre sud-est
(spre intrare), între cele două rânduri de piatră așezate pe cant, este amplasat și un șir de piatră plată prinsă
cu mortar, cu grosimea de aproximativ 0,08 m. În colţul de sud al acestei încăperi se păstrează in situ o plintă
(0,25 × 0,28 m) și prima cărămidă (0,15 × 0,15 m) (Fig. 14). Pe circa 1 m2, sub plintă și spre nord-vest, se
păstrează destul de bine nivelul inferior al camerei, realizat din piatră măruntă și fragmente de cărămidă,
prinse cu mortar. Alături de această plintă, în același colţ, s-au mai descoperit încă două cărămizi, cu aceleași
dimensiuni (0,15 × 0,15 m) și grosimea de 7 cm. Pe una dintre ele se păstrează urmele degetelor de la piciorul
unui animal. De asemenea, s-au mai descoperit fragmente de tegula mammata. Lângă același colţ se păstrează
o porţiune formată din piatră și cărămizi prinse bine cu mortar, chiar lângă plintă. Acest „picior” putea fi
utilizat pentru poziţionarea cărămizilor de deasupra („suspensura”). Tot aici s-a mai descoperit o cărămidă cu
mortar de 0,18 × 0,18 m, cu grosimea de 6 cm. Lângă plintă, în colţ, în caroul 53, la aproximativ 15,50 m faţă
de martor spre sud s-a descoperit o cărămidă cu ștampilă, cu grosimea de 3,5 cm (Fig. 15). Cartușul are 6 cm
lungime și 3,5 cm lăţime. Fragmentul de cărămidă are formă relativ triunghiulară. În cartuș se poate citi VAL,
literele V și A părând a fi în ligatură. Dacă lectura se dovedește corectă, atunci putem corela această descoperire
cu cea situată tot pe dreapta văii Chinteni, în punctul „Pustafalău“, unde substrucţiile a șase clădiri, cărămizi,
olane, elemente de hypocaust, tuburi de apeduct și ceramică romană provincială trădează prezenţa unei alte
villa. În acest punct s-a descoperit o tegula mammata cu ștampila VAL CAT întregită Valerius Catullinus2.
Pe profilul de nord al martorului, exact în dreptul caroului 50, se observă un nivel de pământ negru cu
mici fragmente de piatră și urme de mortar. Ar putea reprezenta urma zidului de est, dinspre intrare.

Spaţiul D (Fig. 16). Zidul nord-estic al camerei este lung de 14 m. Cel opus are lungimea de 13 m.
Lăţimea ei, măsurată pe interior, este spre sud-est, spre intrare, de 8,75 m, la mijloc de cca 7 m și spre nord-vest,
de 5 m. Zidul de nord-est are lăţimea de 0,95 m. S-au păstrat aproximativ trei rânduri de piatră, care au o
grosime totală de 0,5 m. Este format din piatră măruntă prinsă cu mortar. La colţurile camerei, în fundaţie, în
general, constructorii au utilizat pietre cu formă regulată și de dimensiuni mai mari. Această observaţie este
valabilă pentru întreaga construcţie. De altfel, datorită acestor pietre s-au putut delimita zidurile încăperilor
faţă de nivelul de dărâmătură. Spre capătul dinspre nord-vest zidul se îngustează la cca 0,60–0,65 m lăţime și
nu se păstrează decât un singur rând de piatră măruntă, gros de cca 0,15–0,20 m.
2
Al. V. Matei, O aşezare rurală romană la Chinteni (jud. Cluj), Sargeţia 11–12, 1974–1975, 299–302.
568 | SORIN COCIŞ, FLORIN FODOREAN, ADRIAN URSUÞIU, VITALIE BÂRCÃ

Spaţiile E și F (Fig. 17). Au fost surprinse parţial pe latura de nord a clădirii. Ele sunt separate de un
zid păstrat foarte prost, pe o lungime de cca 26 m. Este lat de 1 m. Se păstrează doar un singur rând de piatră
cu mortar. Împreună cu zidul de la sud formează un coridor cu lăţimea de 6,10 m. Înspre est face un colţ cu
alt zid, orientat pe direcţia sud-nord. Din păcate datorită stării de degradare a sitului nu au putut fii delimitate
faze de construcţie sau cronologice.

Spaţiul G. Închide clădirea înspre nord-est. Se păstrează pe o lungime de 15,50 m. Lăţimea lui este de
0,80–0,90 m. Pe exterior au fost descoperiţi 2 contraforţi. Primul se află la cca. 10,70 m faţă de colţul exterior
dinspre nord. Are 1,10 m lăţime și se păstrează pe 1,20 m lungime. La cca. 13,40 m de colţul interior dinspre
nord fundaţia acestui zid se păstrează mai bine, putându-se observa aici 5–6 rânduri de pietre. Porţiunea mai
bine păstrată este lungă de 1,90 m. Lăţimea zidului în acest punct este de 0,60 m. Al doilea contrafort se află
la 16,50 m de colţul dinspre nord. Are lungimea de 2,20 m și o grosime de 2,40 m. Înspre sud-est, traseul
fundaţiei nu a mai putut fi observat. Este distrus de unul din șanţurile descoperite spre est.

3. Materiale arheologice
Remarcăm în primul rând o cantitate impresionantă de ceramică de foarte bună factură, incluzând
chiar și terra sigillata. S-au mai descoperit ţigle, cărămizi, olane, cuie, obiecte de uz casnic, ceramică ștampilată,
precum și un denar de argint având pe avers efigia împăratului Severus Alexander.

4. Cronologie
Starea precară a construcţiei precum și materialul arheologic desoperit duce spre o datare destul de
largă de funcţionare a vilei respectiv a doua jumătate a secolului al II-lea e.n. – prima jumatate a secolului al
III-lea e.n.

5. Topografia arheologicã a zonei. Alte descoperiri

În anul 1988, pe versantul opus celui menţionat mai sus, adică pe partea stângă a Văii Chinteni, a fost
cercetată o altă villa rustica. De altfel, în acest punct s-au putut observa, conform observaţiilor realizate în
urma unor sondaje arheologice, 11 clădiri de piatră, toate înconjurate cu o incintă tot de piatră, și care se
întind pe o suprafaţă de circa 4 ha3. Au fost cercetate și termele vilei4. Un drum roman în mod normal lega
toate aceste vile de cel principal care ieșea din Napoca și se îndrepta spre est către Someșeni și mai departe
spre Gherla și Dej.
Descoperirea de faţă întregește imaginea despre zona situată la nord de Napoca romană. Avem
deja trei vile romane, două pe dreapta văii Chinteni (în punctele Pustfalău și Lomb), o alta pe partea opusă
(Dealul Tulgheș), la mică distanţă una de alta (Fig. 18). Zona a prezentat interes în epoca romană nu numai
datorită poziţiei și expunerii celor doi versanţi, ci mai ales faptului că Napoca a beneficiat de ius italicum, iar
proprietarii vilelor de aici au avut avantajul de a beneficia de facilităţile oferite de acest statut.
Profesorul Ray Laurence subliniază că „o villa rustica trebuie să fie situată în apropiere de un drum
pentru a avea acces la sistemul de comunicaţii. În mod egal, o villa trebuie să fie situată lângă un oraș pentru a
avea acces la pieţe de desfacere. În mod ideal, o vila rustica trebuie construită lângă un port, pentru ca propie-
tarul să-și poată exporta o parte din produse”5.

6. Concluzii
Cu toate că zona aflată în discuţie a fost supusă în timp alunecărilor de teren succesive, care au existat
probabil și în epoca romană (panta este destul de mare – o diferenţă de nivel de mai bine de 4 m pe distanţa
de circa 70 m) și cu toate că majoritatea fundaţiilor zidurilor au fost descoperite prăbușite, s-au putut delimita
încăperile principale ale construcţiei romane. Totuși, descoperirea din vara anului 2008 este extrem de
importantă și completează imaginea despre vilele rustice din apropierea orașului roman Napoca, prezenţa a
trei asemenea obiective dovedind importanţa zonei aflate pe dreapta și pe stânga văii Chinteni.
3
D. Alicu, S. Cociş, Şt. Ferenczi, A. Paki, C. Ilieş, Cercetări arheologice la Cluj-Napoca. Villa Rustica din valea Chintăului.
Campania 1988, ActaMN 32, 1, 1995, p. 619–633.
4
D. Alicu, Cercetări arheologice la Cluj-Napoca. Villa rustica din Valea Chintăului, în ActaMN 31, I, 1994, p. 539–567.
5
R. Laurence, The Roads of Roman Italy. Mobility and cultural change, Londra, 1999, 104.
Villa rustica de pe Dealul Lomb (Chinteni, Cluj-Napoca) | 569

Fig. 2. Villa rustica de pe Dealul Lomb. Detaliu. / Villa

rustica from Lomb Hill. Detail.

Fig. 1. Hartă topografică la scara 1:25.000 cu poziţia

construcţiei romane cercetată pe Dealul Lomb. /
1:25.000 scaled topographical map with the position
of the roman structure researched on Lomb Hill.

Fig. 3. Dealul Lomb.

Vedere generală. /
Lomb Hill. General view.

Fig. 4. Villa rustica de pe

Dealul Lomb. Fotografie
aeriană realizată la sfârşitul
cercetărilor arheologice
din vara anului 2008. / Villa
rustica from Lomb Hill.
Aerial photo taken at the
end of the archeological
research, during the
summer of 2008.
570 | SORIN COCIŞ, FLORIN FODOREAN, ADRIAN URSUÞIU, VITALIE BÂRCÃ

Fig. 5. Platformele de piatră rezultate din prăbuşirea fundaţiilor zidurilor aşa cum au
fost descoperite. / Stone platforms resulted from the collapse of the wall
foundations, as they were discovered.

0 10 m

Fig. 6. Planul fermei romane de pe Dealul Lomb. / Plan of the roman farm from Lomb Hill.

Fig. 7. Compartimentarea interioară a vilei romane. / Interior compartments of the

roman villa.
 Villa rustica de pe Dealul Lomb (Chinteni, Cluj-Napoca) | 571

Fig. 8. Spaţiul A şi intrarea. / Room A and its entrance.

Fig. 9. Lespezile de la intrarea în vilă. / Slabs from the entrance of the villa.

Fig. 10. Spaţiul B (în prim-plan). / Room B (first view).

572 | SORIN COCIŞ, FLORIN FODOREAN, ADRIAN URSUÞIU, VITALIE BÂRCÃ

Fig. 11. Spaţiul C. / Room C.

Fig. 12. Spaţiul C. Detaliu. / Room C. Detail.

Fig. 13. Zidul care închide spaţiul C la sud-est. / The wall that closes room C from SE.
 Villa rustica de pe Dealul Lomb (Chinteni, Cluj-Napoca) | 573

Fig. 14. Spaţiul C. Plintă şi cărămidă din sistemul de încălzire cu hypocaust. /

Room C. Hypocaust system base and bricks.

Fig. 15. Cărămida cu ştampilă. / Stamped brick.

Fig. 16. Spaţiul D. / Room D.

 574 | SORIN COCIŞ, FLORIN FODOREAN, ADRIAN URSUÞIU, VITALIE BÂRCÃ

Fig. 17. Spaţiile E şi F. / Rooms E and F.

Fig. 18. Harta topografică la scara 1:25.000 cu zona de la nord de Cluj-Napoca şi poziţia
celor trei vile cunoscute. / 1:25.000 scaled topographical map with the area north of Cluj-
Napoca and the position of the three known villas.

View publication stats