SERIE NOUĂ

ACTA MVSEI DEVENSIS

SARGETIA
IX (XLV)
SERIE NOUĂ

DEVA
2018
Manager – Ec. Liliana łolaş

Colegiul ŞtiinŃific
Mihai Bărbulescu – Membru corespondent al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca
Michel Feugère – Centre National de la Recherche Scientifique, UMR 5138, Lyon
Arja Karivieri – Classical Archaeology and Ancient History Stockholm University
Ioannis Motsianos – Museum of Byzantine Culture Thessalonik
Ioan Aurel Pop – Preşedintele Academiei Române, Bucureşti
Marius Porumb – Membru titular al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca
Richard Petrovszky – Historisches Museum der Pfalz Speyer
Reinhard Stupperich – Institut für Klassische Archäologie der Universität Heidelberg
Denis Zhuravlev – The State Historical Museum Moscow
Cornel Tatai-Baltă – Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Colegiul de redacŃie
Ioan Alexandru Bărbat – redactor responsabil
Georgeta Deju – secretar de redacŃie
Cătălin Cristescu – membru
Daniel Iosif Iancu – membru
Antoniu Tudor Marc – membru
IonuŃ Cosmin Codrea – membru
Adrian Stroia – membru

Coperta 1: Banderolă tricoloră purtată de port-drapelul Gărzii Naționale Române din Orăștie,
lt. Valeriu Pascu, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Pe
culoarea galben, Pascu a scris: „1 Decembre 1918. Alba Iulia Locot. V. Pascu” (Muzeul
Civilizației Dacice și Romane, Fond Secția de Istoria și Artă, nr. inv. 25.580)

Proiectare copertă: IonuŃ Cosmin Codrea, Cristina Filcea

Machetare volum: Ioan Alexandru Bărbat, Dorina-Liliana Dan, Georgeta Deju

ACTA MVSEI DEVENSIS ACTA MVSEI DEVENSIS

Orice corespondenŃă referitoare la publicaŃia
Sargetia se va adresa:
Muzeul CivilizaŃiei Dacice şi Romane
330005 Deva, str. 1 Decembrie nr. 39,
judeŃul Hunedoara, România
Telefon 0254 216750
Fax 0254 212200
muzeu.deva.sargetia@gmail.com
www.anuarulsargetia.ro
Toutes correspondance concernant la revue
Sargetia doit être adressé:
Muzeul CivilizaŃiei Dacice şi Romane
330005 Deva, str. 1 Decembrie nr. 39,
judeŃul Hunedoara, România
Téléphone +4 0254 216750
Fax +4 0254 212200
muzeu.deva.sargetia@gmail.com
www.anuarulsargetia.ro

Responsabilitatea pentru conŃinutul materialelor publicate,

inclusiv a traducerii textelor, aparŃine în exclusivitate autorilor.

Copyright © Muzeul CivilizaŃiei Dacice şi Romane, Deva

ISSN 1013 – 4255
SUMAR SOMMAIRE INHALT CONTENTS

ARHEOLOGIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Andrei Dorian Soficaru Analiza antropologică, arheozoologică și datarea

Andrei Bălășescu radiocarbon a unor materiale osteologice din sud-
Oana Gâza vestul Transilvaniei ………………………………… 9
Tiberiu Bogdan Sava Anthropological and Archaeozoological Analysis
Corina Anca Simion and Radiocarbon Dating of Several Osteological
Mihaela Culea Materials from South-Western Transylvania
Maria Ilie
Cristian Mănăilescu
Doru Păceșilă
Gabriela Sava
Andrei Robu
Cătălin Cristescu
Ioan Alexandru Bărbat

Beatrice Ciută Analiza arheobotanică a unor macroresturi vegetale

provenite dintr-un context arheologic descoperit la
Teiuș (jud. Alba) datat în a doua vârstă a epocii
fierului ....................................................................... 47
Archaeobotanical Analysis of the Macro Remains
Recovered from an Archaeological Context from
Teiuș (Alba County) Dated in the Late Iron Age

Doina Benea Unele observații privind Numeri Maurorum din

Provincia Dacia …………………………………….. 61
Einige Bemerkungen zu den Numeri Maurorum aus
der Provinz Dakien

Alin Henț Arheologie în național-comunism. Dacii și „istoria

de parastas” …………………………………………
Archaeology in National-Communism. The Dacians 87
and “Commemorative History”

RAPOARTE ŞI NOTE ARHEOLOGICE

Gheorghe Lazarovici Noi semne rupestre în Peștera Cizmei. Un studiu de

Cristian-Constantin Roman etnoreligie .................................................................. 109
Cornelia-Magda Lazarovici New Cave Signs in Cizmei Cave. A Study of
Alexandru-Valentin Lupea Ethnoreligion
4

Iosif Vasile Ferencz Un topor din fier provenind de la Almașu Sec, jud.
Marius Gheorghe Barbu Hunedoara, România ..................................................... 143
An Iron Axe Found in Almașu Sec, Hunedoara
County, Romania

Marius Gheorghe Barbu Villa romană de la Simeria – Aldăcuțu Mic (jud.

Ioan Alexandru Bărbat Hunedoara). Cercetările arheologice din toamna
Ioana Lucia Barbu anului 2015 ................................................................ 155
Costin-Daniel Țuțuianu The Roman Villa from Simeria – Aldăcuțu Mic
Antoniu Tudor Marc (Hunedoara County). The Archaeological Research
from the Fall of 2015

ISTORIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Georgeta Deju De pe frontul din Galiția la Alba Iulia, o pagină de

epopee națională de Valeriu Pascu ........................... 191
From the Galicia’s Front to Alba Iulia, a Page of
National Epic by Valeriu Pascu

Cristina Rișcuța Mineritul aurifer în Munții Apuseni între Marea

Nicolae Cătălin Rișcuța Unire și NaŃionalizare (1918-1948). Repere istorice
– minele de la Stănija .……………………………… 221
Gold Mining in the Apuseni Mountains Between the
Great Union and the Nationalisation (1918-1948).
Historical Landmarks – The Stănija Mines

Minodora Damian Cinematografe bănățene în perioada interbelică ....... 247

Les cinémas de Banat d'entre les deux guerres

Lucian Giura Dialog epistolar: Ioan Lupaș – Aurel Decei ……….. 261
Briefwechsel: Ioan Lupaș – Aurel Decei

Carmen Albert Imaginar politic la ConferinŃa de Pace: Sârbii şi

Banatul de Zenovie Păclişanu ................................... 271
Political Vision at the Peace Conference: The Serbs
and the Banat by Zenovie Păclişanu

Corneliu Beldiman Făuritorii României Mari – evocare la Centenar.

Destinul membrilor Cercului Profesional Militar al
Partidului NaŃional Țărănesc ………..……………... 279
Creators of Great Romania – Remembrance at
Centenary. The Destiny of Members of Military
Professional Section of the National Peasant Party
 5

ISTORIA CULTURII

STUDII ŞI ARTICOLE

Nicolae Teșculă Arme africane în colecția Muzeului de Istorie

Sighișoara ...……....................................................... 297
African Weapons in the Collection of the Sighişoara
Museum of History

Anna-Mária Veres Aspecte din viața Institutului Ráday din Budapesta:

Circulația și legătura cărților din fabuloasa sa
bibliotecă …………………………………………... 305
Some Aspects of the Ráday Institute in Budapest:
The Circulation and the Bindings of the Books in its
Fabulous Library

Maria Basarab Avram P. Todor un profesionist al bibliotecii ........... 315

Avram P. Todor un professionnel de la Bibliothèque

Cornel Tatai-Baltă Cel de al treilea ansamblu pictural din Sala Unirii

de la Alba Iulia …………………………………..… 323
The Third Picture Ensemble in the Union Hall from
Alba Iulia

ETNOGRAFIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Laura Pop Fotografii de familie din perioada Primului Război

Mondial, în județul Mureș. Din arhiva digitală a 331
Secției de Etnografie a Muzeului Județean Mureș …
Family Photos from World War I in Mureș County.
From the Digital Archive of the Ethnographic and
Folk Department of the Mureș County Museum

Florina Fara Cepse din colecŃia de etnografie a Muzeului

Carmen Neumann JudeŃean de Etnografie şi al Regimentului de
GraniŃă Caransebeş ...…………………………......... 345
Bonnets from the Ethnographic Collection of the
Caransebeș County Museum of Ethnography and
Border Regiment
6

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

Ronald Hochauser Helmut Kulhanek, ReşiŃa – Poduri, podeŃe, punŃi,

pasarele şi pasaje de-a lungul timpului [Reschitz -
Brücken, Stege, Hochbrücken und Unter- bzw.
überführungen im Laufe der Zeit], Mechernich, Ed.
Doku-Verlag, 2015, 175 p. ………………………… 361

ANIVERSARE

Mariana Vlad La mulți ani!, la 70 de ani... și încă pe-atâtea

primăveri! ………………………………………….. 365

Lista abrevierilor .………………………………………………………………….. 369

CINEMATOGRAFE BĂNĂȚENE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
MINODORA DAMIAN
Muzeul Banatului Montan, Reşița
damianminodora@yahoo.com

Cuvinte cheie: cinematograf, film, Banat, perioada interbelică

Mots clés: cinéma, film, Banat, entre les deux guerres

Efectele descoperirilor tehnologice în domeniul opticii, aprofundate de frații

Lumière, în fapt inventatorii tehnologiei cinematografice, i-au oferit publicului
oportunitatea de-a se delecta prin redarea unei dimensiuni imagistice aidoma realității.
Astfel, în orarul recreativ monden al perioadei interbelice se întrezăreau noi căi de
abordare în exploatarea timpului liber.
Prin focusarea analizei înspre arealul cinematografic bănățean în perioada
interbelică, regăsim prezența sălilor de cinema atât în mai toate zonele urbane,
începând cu cosmopolita Timișoară și finalizând cu ineditele instalații cinematografice
din ruralul cărășan.
Rolul cinematografelor în sfera de culturalizare și formare educativă a maselor
s-a concretizat în special în rândul populației juvenile, ce adopta ca modele de conduită
valențele comportamentale ale vedetelor marelui ecran.

Începând cu filmul mut și culminând cu proiecții prezentate în imagini

caracterizate de calitate high-definition, fotografia animată sau cinematografia au prins
contur în orarul de recreere, mai ales în rândul tinerilor, dezvoltându-se exponențial încă
din perioada interbelică. Posibilitatea unei transpuneri „imaginare” a conferit
oportunitatea de a i se oferi publicului redarea unei dimensiuni aidoma realității.
Efectele descoperirilor tehnologice în domeniul opticii își regăsesc succesul viral
aproape pe întreg mapamondul, inclusiv în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic.
Datorită puternicului impact socio-economic manifestat de fenomenul
imaginilor în mișcare asupra civilizației bănățene dintre cele două războaie mondiale,
propun o incursiune istorică prin cercetarea analitică a datelor relative la sfera
cinematografelor bănățene. Sursele primare provin, în cele mai multe cazuri, din
documentele extrase din fondurile arhivistice ale Serviciului Județean al Arhivelor
Naționale Caraș-Severin, identificate prin rapoarte, procese verbale și corespondențe.
Ca o primă manifestare a acestei emulații, în 1906-1907 la circul Sidoli din Iași
se înființează prima sală de cinematograf din România, în care se puteau face proiecții
cu caracter permanent și unde au rulat primele filme românești, cu toate că în
Transilvania prima sală de cinematograf era datată încă din 1901.
Primele proiecții cinematografice din România au avut loc în 27 mai 1896, dată
la care a fost expus editorialul fraților Lumière, denumit L’Indépendance Roumaine.
Mugurii cinematografiei românești apar odată cu materialele cinematografice ale lui
Leon Popescu, dintre care s-a remarcat producția istorică Războiul Independenței.
Panoplia filmelor românești continuă cu producțiile interbelice, exemplificând aceasta

Sargetia. Acta Musei Devensis (S.N.), IX, 2018, p. 247-259.

248 Cinematografe bănățene în perioada interbelică

cu filmele Țigăncușa de la iatac, Păcat, Năbădăile Cleopatrei, Legenda celor două

cruci, Datorie și sacrificiu, Ginere fără voie1 și Alcoolul2.
La începuturile cinematografiei românești, tematica vizată cu predilecŃie a fost
cea istorico-eroică. Filme precum Vitejii neamului (1926), Iancu Jianu (1927), Haiducii
(1929) și Ecaterina Teodoroiu (1931)3 adoptau scenarii ce prezentau îndeosebi fapte și
relatări din istoria românilor.
În 1927, Industria Română de Filme a turnat filmul Lia, drama romantică scrisă
de Mircea Filotti și regizată de Jean Mihail, având în distribuție pe lângă Lillyei Flohr în
rolul principal, pe Costescu-Duca, Mia Geo, Mario Mirea și pe Ion Armășescu, unul
dintre colaboratori în rolul bătrânului servitor4. Avântul industriei de film deschide
orizonturile cinematografiei românești, astfel în 1928 ia ființă societatea Ins-Film, sub
egida căreia a apărut producția Drumul Iertării, filmată de operatorul Jean Brumă și
regizată de Gabriel Rosca5. Prima realizare cinematografică românească cu o corelare
audio-video a fost Ciuleandra, rulat în anul 1930, film turnat după romanul cu același
nume a lui Liviu Rebreanu6.
Odată cu sfârșitul Primului Război Mondial, sporeşte interesul oamenilor de
afaceri pentru industria cinematografică. În consecință apar noi studiouri, dotate cu
aparatură performantă și cu specialiști bine pregătiți în noua tehnică. Ca produs al
acestui fenomen se identifică filmul, ce are menirea de a asigura un profit care să susțină
refinanțarea altor producții. În acest context, producțiile de film românesc precum și
cele produse în Franța, SUA, Germania, Marea Britanie puteau fi rulate în cele
aproximativ 250 de săli existente în perioada interbelică în România. De asemenea, în
urma statisticilor interbelice ce relevau raportul dintre numărul locurilor din
cinematografe și densitatea demografică se evidențiază că în România existau un loc la
60 de persoane, valoare ce plasează țara noastră în urma Ungariei cu un loc la 16
persoane, precum și a Belgiei, aflată în fruntea ierarhiei europene cu un loc la 12
persoane7.
Sesizând trendul ascendent al industriei filmului și impactul major asupra
societății civile, Ministerul de Interne şi Direcția Presei au înștiințat, în iunie 1926,
prefecturile județene privind necesitatea controlului asupra filmelor ce rulează în raza
județului respectiv. Prin urmare, aceste filme trebuiau să aibă aprobarea Prefecturii
Poliției Capitalei, iar valabilitatea autorizației să nu fie mai veche de 4 ani8.
De altfel, în baza Legii pentru organizarea și administrarea teatrelor naționale și
controlul spectacolelor în România, Ministerul Cultelor și Artelor a emis un regulament
privitor la concesionarea, înființarea, construcția, instalarea și funcționarea
cinematografelor din România, ce s-a publicat în Monitorul Oficial al României nr. 27
din 6 februarie 19279.
În 30 martie 1927 s-a publicat în Monitorul Oficial al României nr. 70 un
regulament prin care se solicitau deținătorilor de cinematografe să aibă autorizația de

1
Scurt istoric 1928, p. 7.
2
Noi filme 1928, p. 6.
3
Scurtu 2003, p. 752.
4
Rosen 1927, p. 11.
5
Avântul 1927, p. 9.
6
Scurtu 2003, p. 751.
7
Ecouri cinematografice 1928, p. 16.
8
DJCSAN, Per JC, Dosar 150/1926-1927, f. 1.
9
DJCSAN, Per JC, Dosar 108/1926-1930, f. 19.
Minodora Damian 249

funcționare emisă de Ministerul Cultelor și Artelor10. Articolul 7 din regulamentul mai

sus menționat clasifică sălile în două categorii: Categoria I: săli de cinematograf, teatre
și pentru alte spectacole, funcționale în baza autorizației emise de Ministerul Muncii și
Ocrotirii Sociale; Categoria a II-a: săli de consumație precum restaurante, berării,
cofetării, bodegi cu numere artistice de cabaret și alte divertismente, ce rămâneau sub
controlul organelor polițienești11.
Pe lângă reglementări referitoare la regularitatea funcționării cinematografelor,
Ministerul Cultelor și Artelor, prin Comisia Centrală de Cenzură a Filmelor, comunică
prefecturilor județene în 12 iunie 1928 o serie de dispoziții ce privesc controlul filmelor
ce urmează a fi rulate în cinematografe. În consecință, un film poate rula doar dacă
îndeplinește următoarele condiții: antreprenorul trebuie să dețină la el o Carte de
Autorizare sau un duplicat valabil emis doar de către fosta Comisie Centrală de Cenzură
de pe lângă Ministerul de Interne, iar din data de 20 ianuarie 1928 autorizațiile vor fi
eliberate de către Comisia Centrală de Cenzură de pe lângă Ministerul Cultelor și
Artelor. Filmele ce au fost vizate anterior datei de 1 ianuarie 1925 trebuiau prezentate
Comisiei de Cenzură spre a fi autorizate. Pe lângă Cartea de Autorizare fiecare film
trebuie să aibă perforat pe prima scenă a actului 1 înscrisul Aprobat și Ministerul ce a
emis aprobarea12. Conform deciziei cu numărul 47378 din 1929 a Ministerului Muncii
și Ocrotirii Sociale, filmele în care apăreau scene cu personaje în uniformele armatei
austro-ungare au fost restricționate spre difuzare în Banat, Ardeal și Bucovina, iar scene
în care apăreau personaje în uniforme rusești erau oprite spre a fi rulate în Basarabia. În
schimb, toate aceste filme puteau fi difuzate pe teritoriul Vechiului Regat13.
În urma analizării filmelor rulate, Comisia Centrală de Cenzură a Filmelor
transmite spre știință Prefecturilor județene adresa nr. 1823/1930, prin care se comunică
filmele autorizate spre rulare în cinematografele din România14 (Fig. 1).

Nr Nr.
Nume Film Nume Casa de Film Rezoluție
crt. înregistrare
Admis pentru
1. RADIOPOLIS SONOR-FILM 190
întreaga țară
O CORABIE SPINTECĂ Admis pentru
2. GAUMONT-FILM 191
VALURILE întreaga țară
Admis pentru
3. DANSUL URSULUI GAUMONT-FILM 192
întreaga țară
Admis pentru
4. JURNALELE NR. 8 EWEX-FILM 193
întreaga țară
Admis pentru
5. JURNALELE NR. 9 EWEX-FILM 194
întreaga țară
Respins
ASTRA- pentru
6. SIMFONIA NUPȚIALĂ 195
CINEGRAFICĂ Transilvania
și Bucovina
ASTRA- Admis pentru
7. CAZUL LENA SCHMIDT 196
CINEGRAFICĂ întreaga țară
Admis pentru
8. ISPITA GAUMONT-FILM 197
întreaga țară

10
DJCSAN, Per JC, Dosar 108/1926-1930, f. 28.
11
DJCSAN, Per JC, Dosar 108/1926-1930, f. 122, 124.
12
DJCSAN, Per JC, Dosar 108/1926-1930, f. 58.
13
DJCSAN, P Car, Dosar 18/1929, f. 3.
14
DJCSAN, Per JC, Dosar 108/1926-1930, f. 131.
250 Cinematografe bănățene în perioada interbelică

Admis pentru
9. MICU AVIATOR GAUMONT-FILM 198
întreaga țară
Admis pentru
10. FIOROSUL GAUTCHO GAUMONT-FILM 199
întreaga țară
Admis pentru
11. ÎN ȚARA BELȘUGULUI REGAL-FILM 200
întreaga țară
Admis pentru
12. CÂND FLORILE VORBESC REGAL-FILM 201
întreaga țară
Admis cu
13. METROTONE JURNAL NR. 15 METRO-GOLDWYN 202
suprimar
Admis cu
14. BROADWAY MELODY METRO-GOLDWYN 203
suprimar
ASTRA- Admis pentru
15. CÂNTECUL BĂTRÂNULUI JOE 204
CINEGRAFICA întreaga țară
ASTRA- Admis pentru
16. JAZZ-UL JUBENILOR 205
CINEGRAFICA întreaga țară
Respins
17. TARNOWSCA THALIA- FILM 206
definitiv

Fig. 1. Filme autorizate spre rulare în cinematografele din România în 1930

Prin evaluarea datelor transmise, s-a constatat că 75% dintre filme au fost
admise spre difuzare în toată țara. În sfera cinematografelor s-a sesizat o entitate
auxiliară identificată prin existența proiecțiilor ambulante. În acest sens Ministerul
Cultelor și Artelor, prin Direcțiunea Artelor, Teatrelor și Literelor, comunica în data de
2 martie 1928, prefecturilor județene condițiile de funcționare a cinematografelor
ambulante. În ceea ce privește autorizarea acestui tip de cinematograf, deținătorul
trebuie să depună o cerere către Prefectură, cu înștiințare spre Ministerul Cultelor și
Artelor. Adiacent acestei cereri se adăuga certificatul de cetățenie română, certificatul
de moralitate, certificat de la Serviciul Tehnic din cadrul Prefecturii județului, care
atesta funcționarea în parametri optimi a aparaturii de proiecție, astfel încât să nu
pericliteze siguranța spectatorilor și salubritatea sălilor în incinta cărora funcŃionau,
precum și un act constatator al Comitetului Școlar Județean sau al unei asociații
culturale, prin care se determina dacă filmele rulate erau de interes cultural, moral și
educativ. De asemenea, rularea de filme în cinematografe ambulante putea să aibă loc
doar în comunele rurale, în care nu existau cinematografe stabile15.
Evaluarea ce a fost efectuată în urma controlului asupra filmelor rulate în Banat,
Transilvania și Bucovina a constatat nereguli referitoare la textul aferent filmului. Prin
urmare, la filmele care aveau text în limbile română, maghiară și germană, înscrisul
românesc era incorect și menținut pe ecran un timp mai scurt decât celelalte înscrisuri.
Datorită acestui fapt Ministerul Cultelor și Artelor, prin Serviciul Administrației
Generale, comunica prefecturilor judeŃene adresa nr. 459 din 25 ianuarie 1930, prin care
s-a solicitat luarea de măsuri care să remedieze situațiile menŃionate la textul în limba
română, înscris pe filmele rulate16.
Orientând cercetarea spre arealul cinematografic bănățean din perioada
interbelică, constatăm prezența sălilor de cinema atât în zonele urbane cât și în cele
rurale.

15
DJCSAN, Per JC, Dosar 108/1926-1930, f. 50.
16
DJCSAN, Per JC, Dosar 108/1926-1930, f. 121.
Minodora Damian 251

Poziția geografică a Timișoarei, apropiată de Vestul European, facilitează

orientarea societății spre modern. Proiecția cinematografică s-a înrădăcinat rapid în
preferințele timișorenilor de petrecere a timpului liber. Imediat după încetarea Primului
Război Mondial industria cinematografică a luat avânt, fapt care facilitează deschiderea
de noi cinematografe. Astfel, se sesizează înființarea de săli special amenajate în zonele
Mehala, Cetate sau Fabric17, răspândite astfel încât să acopere o arie cât mai largă. În
1922, cinefilii timișoreni au fost martorii la inaugurarea Cinematografului de Vară, cu o
capacitate de 2500 de locuri, după o lungă serie de renovări18. Conform statisticilor,
până în anul 1924 în Timișoara existau doar trei cinematografe, două în Cetate, dintre
care unul acoperit şi altul în aer liber, precum și cel denumit Apollo19. Creșterea
exponențială a iubitorilor de film duce inevitabil la punerea în funcțiune, la 15 iulie
1925 a cinematografului Grădina Cinema de Vară din Fabric. La eveniment au
participat autorități locale, civile și militare, care și-au delectat auzul cu acordurile
fanfarei Regimentului de Roșiori. Tot în cadrul acestui eveniment, organizatorii au
oferit publicului vizitator posibilitatea de a viziona producția de succes Șeicul20.
Unul dintre cele mai moderne cinematografe interbelice din Europa avea să fie
inaugurat în iarna anului 1930. Cinematograful Capitol, construit pe bulevardul Regele
Ferdinand din Timișoara, reprezentând o investiŃie de 27 milioane, a fost și încă este un
punct definitoriu din istoria spațiilor cinematografice din acest oraş21.
Până în anul 1934 Timişoara dispunea de un număr însemnat de cinematografe.
Pe lângă Capitol, Apollo, Forum, la care se adaugă cinematograful de lux al oraşului,
destinat înaltei societăŃi şi denumit sugestiv Select, mai existau câte două asemenea
fabrici de imagini în cartierele Fabric şi Mehala, adică un cinematograf acoperit şi unul
de vară22. În cinematograful Select rula filmul Dorința cea mare, a cărui preț s-a ridicat
între 8 și 20 lei23.
La sfârșitul perioadei interbelice, în 1938, patrimoniul cinematografelor
timișorene se îmbogățește cu încă două locații: cinematograful Scala, denumit după cel
din București și cinematograful Trivoli, redeschis în 2 februarie 1938 după finalizarea
unor lucrări de renovare ce au costat aproximativ 5 200 000 de lei24.
Diferitele producții cinematografice americane, dar în special cele realizate în
Germania, au delectat la acea vreme publicul timișorean. Filmele ce au rulat în aceste
cinematografe atingeau o paletă largă de tematici, cum ar fi: tema naturii: Africa

17
VoinŃa Banatului, II, nr. 95, 1922, p. 4; VoinŃa Banatului, II, nr. 97, 1922, p. 4; VoinŃa Banatului,
III, nr. 5, 1923, p. 4; VoinŃa Banatului, V, nr. 21, 1925, p. 6; VoinŃa Banatului, V, nr. 41, 1925, p. 4;
VoinŃa Banatului, V, nr. 53, 1925, p. 4; VoinŃa Banatului, V, nr. 58, 1925, p. 4; VoinŃa Banatului, VI, nr.
34, 1926, p. 4; VoinŃa Banatului, VII, nr. 6, 1927, p. 4; VoinŃa Banatului, VII, nr. 18, 1927, p. 4; VoinŃa
Banatului, VII, nr. 21, 1927, p. 4; VoinŃa Banatului, VII, nr. 23, 1927, p. 4; VoinŃa Banatului, VII, nr. 38,
1927, p. 4; VoinŃa Banatului, VII, nr. 41, 1927, p. 4; VoinŃa Banatului, VII, nr. 42, 1927, p. 4; VoinŃa
Banatului, VII, nr. 48, 1927, p. 4; VoinŃa Banatului, VIII, nr. 21, 1928, p. 4; VoinŃa Banatului, IX, nr. 36,
1929, p. 4; VoinŃa Banatului, IX, nr. 37, 1929, p. 4; VoinŃa Banatului, X, nr. 4, 1930, p. 5; VoinŃa
Banatului, X, nr. 12, 1930, p. 4; VoinŃa Banatului, X, nr. 13, 1930, p. 4; VoinŃa Banatului, X, nr. 14,
1930, p. 4; VoinŃa Banatului, X, nr. 30, 1930, p. 4; VoinŃa Banatului, XI, nr. 10, 1931, p. 4; VoinŃa
Banatului, XI, nr. 52, 1931, p. 4.
18
Banatul Românesc, IV, nr. 88, 1922, p. 3.
19
Popescu 2004, p. 229.
20
VoinŃa Banatului, IV, nr. 24, 1924, p. 3.
21
Popescu 2004, p. 236.
22
Popescu 2004, p. 239.
23
Ecoul, X, 708, 1934, p. 2.
24
Popescu 2004, p. 241.
252 Cinematografe bănățene în perioada interbelică

sălbatică, Minunile polului Nord, 20.000 mile sub mări, ecranizare în 7 acte, după
romanul lui Jules Verne; aventuri: Căpitanul Blood25, Secretul Mumiei26, Enigma
Contesei27, Insula Pinguinilor28, Charlie Chan în Shanghai29, Atlantida, Gigolette, The
Flaming Dick, Robinson Crusoe; drame istorice: Contele Cagliostro, Lady Godiva,
Bărbierul din Sevilla, Căderea Babiloniei, Cei trei muşchetari30, Ducesa Alexandra31,
Amazona32, Turbilion33, Ducesa de Langeais34, Țara fără femei35, Cei doi regi36.
Deconectarea de rutina cotidiană și transpunerea într-un univers cvasi perfect, erau
induse doar prin vizionarea unor filme ce atingeau tema iubirii în producții precum
Palais de dans, Îngeraşul, Parada dragostei, Noapte bună fetiŃă dulce şi Automatul
dragostei37, Trei aventuri de dragoste38, Monte Carlo39, Fata care spune, nu40, Vine
Marie Boșkirceff41, Iubirea lor42.
Încadrat pe axa Caransebeș – Timișoara, ce ducea în mod expres spre civilizația
occidentală, Lugojul interbelic a preluat întocmai tendințele în expansiune ale noilor
descoperiri tehnologice.
Prin urmare, la Lugoj a fost înființată Societatea pe acțiuni Szatmary és Társá
care va ridica în 1912, după planurile arhitectului Alfred Mai, Teatrul cinematografic
Olympia în stilul Art Nouveau.
Zorii anilor ’30 au produs turnura ce va schimba semnificativ spectacolul
cinematografic, prin introducerea componentei sonore în cadrul filmelor. Astfel, în
februarie 1930, Cinematograful Olympia a preluat inițiativa de a achiziționa un
proiector sonor, devenind al patrulea oraș din țară în care au rulat filme „cu grai”.
În vederea acoperirii unor cerinŃe imperioase aferente populației iubitoare de
film, alături de Olympia au mai funcționat și alte cinematografe mai mici: în 1930
Thalia, în 1932 Lido, devenit ulterior Rio, în 1933 Omnia, care devine în timp 23
August, apoi în 1935 Corso.
În același context, cinefilii lugojeni au fost delectați cu diferite producții de
marcă ale cinematografiei interbelice, cum ar fi dramele: Inimă de aur, inimă de fer,
Prada, Robul43; și comediile: Secretul fabricantului Henderson44, Ucigător de soț în
regia lui Rudi Ohler45.

25
Fruncea, III, nr. 14-15, 1936, p. 4.
26
Fruncea, III, nr. 16, 1936, p. 4.
27
Fruncea, III, nr. 23, 1936, p. 6.
28
Fruncea, III, nr. 25, 1936, p. 2.
29
Fruncea, III, nr. 33, 1936, p. 2.
30
Popescu 2004, p. 241.
31
Ecoul, IX, nr. 706, 1933, p. 4.
32
Deșteptarea Banatului, I, nr. 16, 1926, p. 4.
33
Banatul Românesc, V, nr. 6, 1923, p. 3.
34
VoinŃa Banatului, V, nr. 21, 1925, p. 6.
35
VoinŃa Banatului, X, nr. 4, 1930, p. 5.
36
Fruncea, II, nr. 24, 1935, p. 6.
37
Popescu 2004, p. 216.
38
VoinŃa Banatului, X, nr. 14, 1930, p. 4.
39
Voința Banatului, VI, nr. 38, 1927, p. 4.
40
Fruncea, II, nr. 24, 1935, p. 6.
41
Fruncea, III, nr. 9, 1936, p. 5.
42
Fruncea, III, nr. 25, 1936, p. 2.
43
Lupta, II, nr. 15, 1921, p. 3.
44
Lupta, II, nr. 25, 1921, p. 3.
45
Lupta, II, nr. 26, 1921, p. 3.
Minodora Damian 253

Industrializarea anumitor areale impune o creştere a indicilor demografici.

Astfel, odată cu dezvoltarea metalurgiei reșițene, populația localității se situa pe un
trend ascendent, de la 17.159 de locuitori în 1920, la 24.540 în 194046. Prin urmare, din
necesitatea oferirii unor locații de divertisment, s-a ajuns la existența, în anul 1926, a
trei cinematografe autorizate de Pretura plasei Reșița pe o perioadă de timp
nedeterminată, ce ofereau câte două reprezentații în zilele de funcționare. Primul
cinematograf era deținut de Orașul Reșița, cu 474 de locuri, dintre care 344 la parter și
130 în lojă, având program doar în zilele de Miercuri, Joi, Sâmbătă și Duminică. Al
doilea era proprietatea lui Mayer Aloisiu, cu 430 locuri, iar cel de al treilea era deținut
de Konrad Iosif cu drept de proprietate doar asupra edificiului, terenul fiind proprietatea
orașului Reșița, având un număr de 467 locuri. Ultimele două cinematografe, construite
pe un singur nivel, erau deschise în zilele de Marți, Miercuri, Sâmbătă și Duminică47.
Conform adresei nr. 46 din 14.01.1929 a Ministerului de Interne, Direcțiunea
Poliției și Siguranței Generale, adresate Prefecturii Județului Caraș, în Reșița existau trei
cinematografe. Cinematograful Oltenia, proprietatea Societății Reșița, aflat pe strada
Mihai Viteazul, cu 7 loje a câte 56 de locuri la prețul de 30 lei, 100 locuri a 20 lei și 80 a
15 lei locul. Cinematograful Astra era situat pe strada Principesa Elisabeta, având ca
proprietar pe Francisc Crăciun, cu o capacitate de 160 de locuri la prețul de 30 lei, 140
de locuri cu 20 lei și 80 locuri cu 15 lei locul. Cinematograful Sinaia de pe strada
Principesa Elisabeta, a fost proprietatea primăriei Reșița. Sala cinematografului era
construită integral din lemn, fapt ce contravenea normelor de funcționare și instalare a
cinematografelor, periclitând siguranța spectatorilor. Capacitatea locației era de 405
locuri dintre care 240 locuri cu prețul de 30 lei, 55 de locuri a 20 lei și 110 a 15 lei48. În
fondul cinematografic reșițean se remarcă îndeosebi Palatul Cultural, locație dedicată
proiecțiilor de film, construită în 1929 la inițiativa preotului Ion Vida, a învățătorului
Trandafir Lugojenel și a medicului I. Roșu, edificat conform planurilor întocmite de
arhitectul Pușcariu, în valoare de trei milioane și jumătate de lei49, iar din 1937 clădirea
trece în antreprenoriatul lui Ion Goruian.50 Totodată, în 1936 a fost inaugurată Casa
Muncitorească, construită după planurile arhitectului Max Müller, cu o capacitate de
888 locuri51.
Din punctul de vedere al filmelor rulate în cinematografele reșițene, cinefilii
puteau savura producții dintr-o vastă paletă tematică, dintre care enumerăm:
Domnișoara ofițer52, Învingătorul53, Doli face carieră, Ben-Hur, după romanul lui
Lewis Wallace54; Sergentul X55, Înalta trădare56, În lupta cu infernul57, Drumul spre
glorie58, Fata de pe Volga59, Cercul Roșu60, Două inimi într-un vals61, Copoiul62,
46
Magiar, Magiar 2016, p. 76.
47
DJCSAN, Per JC, Dosar 108/1926-1930, f. 8.
48
DJCSAN, Per JC, Dosar 108/1926-1930, f. 82.
49
J. 1929, p. 3.
50
DJCSAN, P Reș, Dosar 8/1937, f. 1.
51
Hromadka 1995, p. 105.
52
Valea Berzavei, II, nr. 1, 1932, p. 4; Deșteptarea, III, nr. 121, 1932, p. 5.
53
Valea Berzavei, III, nr. 9, 1933, p. 3.
54
Valea Berzavei, II, nr. 1, 1932, p. 4.
55
Valea Berzavei, III, nr. 7, 1933, p. 3.
56
Deșteptarea, I, nr. 4, 1930, p. 4.
57
Deșteptarea, II, nr. 58, 1931, p. 3.
58
Deșteptarea, II, nr. 49, 1931, p. 8; Deșteptarea, II, nr. 64, 1931, p. 4.
59
Deșteptarea, II, nr. 52, 1931, p. 4.
254 Cinematografe bănățene în perioada interbelică

Susana face ordine63, Falsul logodnic64, Munții în flăcări, după romanul lui Luis
Trenker65; Vine Gorilla66, Alraune67, Visul tinereții68, Flacăra cea sfântă69, Isprăvile
căpitanului Hayard70, Erika71, Rămâi la mine72, Vagabondul nemuritor73, Țara fără
femei74, Pirații Mării Roșii75, Siberia 191476, Regele Codrilor77, Trufașul din Arizona78,
Căpitanul de gardă79, Umbre albe80, Iubita prințului81, Marseileza82, Regele din Paris83,
Frații de Cruce84, Buze încătușate85, Hay Tang86, Valsul dragostei87, Potopul lui Noe88,
Grand-Hotel89, Fetița din Viena90, Ducele de Reichstadt91, Fete de măritat92,
Dirijabilul93.
Reședință a județului Caraș, orașul Oravița oferea alternative de divertisment,
printre care și vizionarea de filme proiectate în cinematograful Modern, cu capacitatea
de 328 locuri la parter și 126 la lojă, având în program doar două reprezentații în fiecare
zi de Duminică94, fiind autorizat din 1926 de Ministerul Cultelor și Artelor, Direcțiunea
Artelor și Teatrelor95. În 1929, în fondul sălilor de cinematograf se regăsește Astra, cu o
capacitate interioară de 260 locuri, unde au rulat mari producții precum: Tragedia

60
Deșteptarea, II, nr. 52, 1931, p. 4.
61
Deșteptarea, II, nr. 52, 1931, p. 4.
62
Deșteptarea, II, nr. 52, 1931, p. 4.
63
Deșteptarea, III, nr. 110, 1932, p. 4.
64
Deșteptarea, III, nr. 110, 1932, p. 4.
65
Deșteptarea, III, nr. 111, 1932, p. 4.
66
Deșteptarea, III, nr. 111, 1932, p. 4.
67
Deșteptarea, III, nr. 112, 1932, p. 4.
68
Deșteptarea, III, nr. 113, 1932, p. 4.
69
Deșteptarea, III, nr. 116, 1932, p. 4.
70
Deșteptarea, III, nr. 120, 1932, p. 4.
71
Deșteptarea, III, nr. 117, 1932, p. 4.
72
Deșteptarea, III, nr. 118, 1932, p. 4.
73
Deșteptarea, II, nr. 49, 1931, p. 8.
74
Deșteptarea, II, nr. 49, 1931, p. 8.
75
Deșteptarea, II, nr. 39, 1931, p. 4.
76
Deșteptarea, II, nr. 39, 1931, p. 4.
77
Deșteptarea, II, nr. 38, 1931, p. 4.
78
Deșteptarea, I, nr. 32, 1930, p. 3.
79
Deșteptarea, II, nr. 66, 1931, p. 4.
80
Deșteptarea, I, nr. 28, 1930, p. 4.
81
Deșteptarea, I, nr. 7, 1930, p. 3.
82
Deșteptarea, I, nr. 31, 1930, p. 3.
83
Deșteptarea, I, nr. 32, 1930, p. 3.
84
Deșteptarea, I, nr. 32, 1930, p. 3.
85
Deșteptarea, I, nr. 32, 1930, p. 3.
86
Deșteptarea, I, nr. 34, 1930, p. 4.
87
Deșteptarea, I, nr. 35, 1930, p. 4.
88
Deșteptarea, I, nr. 37, 1930, p. 5.
89
Valea Berzavei, II, nr. 4, 1932, p. 5.
90
Valea Berzavei, II, nr. 4, 1932, p. 5.
91
Valea Berzavei, II, nr. 4, 1932, p. 5.
92
Valea Berzavei, II, nr. 2, 1932, p. 6.
93
Valea Berzavei, II, nr. 2, 1932, p. 6.
94
DJCSAN, Per JC, Dosar 108/1926-1930, f. 10.
95
DJCSAN, Per JC, Dosar 108/1926-1930, f. 38.
Minodora Damian 255

Romanovilor, Marilon, Femeia cea frumoasă, Prada pustiului96 și Trei aventuri de

dragoste97.
Al doilea oraș ca importanță al județului Severin, Caransebeșul interbelic, cu o
populație în continuă creștere, de la 7619 în 1920 la 10199 în 194098, se încadra
statornic şi în peisajul cinematografic bănățean. Consemnat în 1923, cinematograful
Luna din Caransebeș avea un program diferențiat în funcție de anotimpuri, vara era
deschis în zilele de Miercuri și Duminică, iarna funcționând Miercurea, Sâmbăta și
Duminica99. În acest cinematograf filmul Istoria Neamului Românesc a obținut încasări
ce s-au ridicat la suma de 7000 de lei100.
Conform statisticilor din 1926, în plasa Bocșa existau patru cinematografe.
Primul era Apollo din Bocșa Montană, aprobat spre funcționare de Pretura Bocșa
Montană în 1913, cu o capacitate de 40 locuri la parter și 40 la lojă, având în program
doar câte o reprezentație Duminica și în zilele de sărbătoare. Tot în aceeași localitate din
1925 funcționa cinematograful Unirea, cu 150 de locuri parter și 82 la lojă, cu câte două
reprezentații Duminica și în zilele de sărbători. În următorul an, cinefilii din Bocșa
Română au beneficiat de vizionarea filmelor în reprezentații duble în zilele de sâmbătă
și duminică la cinematograful Bocșa Română, cu 254 de locuri.
Datorită configurației geografice predominant muntoase, zona Aninei a
constituit un mediu propice dezvoltării mineritului. În consecință în 1920 indicii
demografici arătau 11656 locuitori, dar după 10 ani populația se afla într-un ușor regres,
numărul acestora scăzând la 10800101. La Anina, conform statisticilor din 1926,
domeniul locațiilor de proiecție cinematografică a cunoscut o dezvoltare consistentă,
materializată prin existența a patru cinematografe. În 1922 Pretura Oravița oferă acordul
de funcționare cinematografului Zahalka Francisc, cu o capacitate de 180 de locuri. În
următorul an, primește aprobarea de funcționare cinematograful U.D.R. considerat a fi
locația cu cea mai mare capacitate din Anina interbelică, având 440 de locuri la parter și
65 la balcon. Datorită expansiunii demografice din zonele industrializate, în speță şi la
Anina, se impunea deschiderea de noi cinematografe. Astfel, în anul 1924, conform
aprobării emise de Pretura Oravița, au fost consemnate cinematografele Elite, cu o
capacitate de 150 locuri parter, 48 la lojă și 86 la balcon și Potocsnik Albert, cu o
audiență maximă de 280 de persoane. Referitor la programul de funcționare a acestor
cinematografe se poate spune că Elite, Potoscnik Albert și Zahalka Francisc ofereau
câte două reprezentații, doar Duminica și în zilele de sărbătoare, iar cinematograful
U.D.R. delecta publicul cu câte două reprezentații în zilele de Miercuri și Duminică102.
În vederea creării unei statistici transparente în ceea ce priveşte locațiile dedicate
proiecțiilor cinematografice, Prefectura Caraș comunică Ministerului de Interne,
Direcțiunea Administrației Generale, Contenciosului și Statisticii, prin adresa cu nr.
16508/1929, o situație centralizată a tuturor cinematografelor din județ (Fig. 2). De
remarcat este faptul că sala cea mai încăpătoare se afla în localitatea Anina, la
cinematograful U.D.R., având un număr de 1000 de locuri.

96
Roata, II, nr. 50, 1929, p. 3.
97
Roata, III, nr. 14, 1930, p. 3.
98
Brătescu 2014, p. 22-23.
99
DJCSAN, P Car, Dosar 18/1924, f. 7.
100
DJCSAN, P Car, Dosar 18/1924, f. 1.
101
Mosoroceanu, Muntean 2015, p. 267-268.
102
DJCSAN, Per JC, Dosar 108/1926-1930, f. 12.
256 Cinematografe bănățene în perioada interbelică

Nr. Numele Nr. Numele

Localitatea Observații
crt. cinematografului locuri proprietarului
Vara au loc
Societatea reprezentațiile în
1. Astra Oravița 260
Culturală Astra grădină unde sunt
900 de locuri
Vara au loc
reprezentațiile în
2. Astra Reșița 380 Crăciun Francisc
grădină unde sunt
450 de locuri
Vara au loc
reprezentațiile în
3. Oltenia Reșița 396 Crăciun Francisc
grădină unde sunt
400 de locuri
Steierdorf Societatea
4. Cinematograful U.D.R. 1000
Anina U.D.R.
Steierdorf
5. Cinematograful Nuss 600 Robert Nuss
Anina
Cinematograful Steierdorf Adalbert
6. 500
Potocsnik Anina Potocsnik
Cinematograful Steierdorf
7. 800 Francisc Zahalka
Zahalka Anina
Nu are locuri,
deoarece se
Ioan Glinger
Cinematograful Steierdorf rulează filmele
8. - (directorul
Aurora Banatului Anina seara în parcul
stațiunii)
stațiunii Aurora
Banatului
Bocșa
9. Unirea 292 Ioan Arjoca
Montană
Bocșa
10. Apollo 340 Mihai Werler
Montană
Nu mai
funcționează
Bocșa
11. Cinema Maigut 200 Ioan Maigut (clădirea a fost
Română
vândută la
licitație)

Fig. 2. Cinematografele din județul Caraș în 1929103

Prin prisma unei emulații pozitive în ceea ce priveşte fenomenul cinematografic

sesizate la nivelul populaŃiei, în special a celei juvenile, se impunea inițierea de către
autorități a unor proceduri de verificare temeinică a conținutului filmelor ce erau
proiectate. De altfel, oamenii de afaceri au văzut în spectacolul cinematografic
oportunitatea unui profit sigur pe termen mediu și lung. Modelarea cultural-educativă a
societății era realizată prin mijloace de producție imaginară ce au avut efect asupra
comportamentului oamenilor, cu predilecție în rândul tinerilor ce asimilau drept modele
de conduită, vedetele marelui ecran. În consecință sfera filmului a fost facil adaptată și
integrată în cotidianul interbelic bănățean, mărturie fiind înființarea de noi

103
DJCSAN, Per JC, Dosar 108/1926-1930, f. 103.
Minodora Damian 257

cinematografe precum Casa Muncitorească din Reșița, Cinematograful Luna din

Caransebeș sau Cinematograful Capitol din Timișoara.

Abrevieri

DJCSAN, P Car – Direcția Județeană Caraş-Severin a Arhivelor Naționale,

Fond Primăria orașului Caransebeș.
DJCSAN, P Reș – Direcția Județeană Caraş-Severin a Arhivelor Naționale,
Fond Primăria orașului Reșița.
DJCSAN, Per JC – Direcția Județeană Caraş-Severin a Arhivelor Naționale,
Fond Prefectura județului Caraș.

Bibliografie

Avântul 1927 – Avântul industriei naționale de filme, în Realitatea

Ilustrată, I, 37, 1927, p. 9.
Banatul Românesc – Banatul Românesc, IV, 88, 1922; V, 6, 1923.
Brătescu 2014 – C. Brătescu, Orașul Caransebeș între anii 1919-1941,
Caransebeș, 2014.
Deșteptarea Banatului – Deșteptarea Banatului, I, 4, 7, 16, 28, 32, 34, 35, 37, 1926;
II, 32, 38, 39, 49, 58, 64, 66; III, 110, 111, 112, 113, 116,
117, 118, 120, 121, 1932.
Ecoul – Ecoul, IX, 706, 1933; X, 708, 1934.
Ecouri – Ecouri cinematografice, în Realitatea Ilustrată, II, 39,
cinematografice 1928 1928, p. 16.
Fruncea – Fruncea, II, 24, 1935; III, 9, 14-15, 16, 23, 25, 33, 1936.
Hromadka 1995 – G. Hromadka, Scurtă cronică a Banatului Montan,
Bucureşti, 1995.
J. 1929 – J., Știri din Reșița. Palatul Cultural, în Roata, II, 4, 1929,
p. 3.
Lupta – Lupta, II, 15, 25, 26, 1921.
Magiar, Magiar 2016 – N. Magiar, E. Magiar, Monografia municipiului Reșița,
Cluj-Napoca, 2016.
Mosoroceanu, – C.-L. Mosoroceanu, A. Muntean, Anina cultura și viața
Muntean 2015 socială, Timișoara, 2015.
Noi filme 1928 – Noi filme românești, în Realitatea Ilustrată, II, 37, 1928,
p. 6.
Popescu 2004 – L. Popescu, Timişoara interbelică şi universul social din
România, Bucureşti, 2004.
Roata – Roata, II, 50, 1929; III, 14, 1930.
Rosen 1927 – A. Rosen, Filme Românești Lia, în Realitatea Ilustrată, I,
36, 1927, p. 11.
Scurt istoric 1928 – Scurt istoric al filmului românesc, în Realitatea Ilustrată,
II, 33, 1928, p. 7.
Scurtu 2003 – I. Scurtu, Societatea românească, în vol. coord. I. Scurtu,
Istoria Românilor. România întregită (1918-1940), vol.
VIII, Bucureşti, 2003, p. 751-752.
Valea Berzavei – Valea Berzavei, II, 1, 2, 4, 1932; III, 7, 9, 1933.
258 Cinematografe bănățene în perioada interbelică

Voința Banatului – Voința Banatului, II, 95, 97, 1922; III, 5, 1923; V, 21, 41,
53, 58, 1925; IV, 24, 1924; VI, 34, 38, 1926; VII, 6, 18, 21,
23, 38, 41, 42, 48, 1927; VIII, 21, 1928; IX, 36, 37, 1929;
X, 4, 12, 13, 14, 30, 1930; XI, 10, 52, 1931.

Les cinémas de Banat d'entre les deux guerres

Résumé

Les effets des découvertes technologiques du champ optique, approfondies par

les frères Lumière, en fait les inventeurs de la technologie cinématographique, ont offert
au publique la nouvelle opportunité de se délecter visionnant des images en mouvement
projetées sur un ecran, fortement semblables à la réalité. Ainsi, dans l'horaire recréatif
mondain de la période d'entre les deux guerres s'entrevoiyaent des nouveles possibilités
de loisir.
Aussi, par l'angle d'une émulation ascendante manifestée dans la période
temporelle mentionnée pour cette modalite de loisir, y ajoutant un puissant impacte
socio-economique généré par le phénomène de la projection photographique animée sur
la civilisation banatienne de ce temps-là, nous proposons une incursion historique sur ce
sujet, par la recherche analitique des données relatives à la sphere des cinématographes
banatiennes.
Les sources primaires s'identifient, dans la plupart des cas, des données extraites
des fonds des archives du Service Départamental des Archives Nationales de Caraş-
Severin, trouvables dans des rapports, des minutes et des courriers postaux.
Les debuts de la cinématographie dans l'espace roumain s'entrevoient dans les
premières années du XXe siècle, entre 1906-1907, quand on a mis en evidence de la
présence, au cirque de Sidoli, la première salle de cinématographe de la Roumanie, où
on faisait des projections permanentes, y roulant aussi les premièrs films roumains, bien
que sur le territoire d'une autre province roumaine, la Transsylvanie, la première salle de
cinematographe ayant son attestation en 1901.
Tout en passant le champ de l'analyse vers l'aréel cinématographique banatien
d'entre les deux guerres, on retrouve la présence des salles de cinema tant dans la zone
urbaine, ayant pour tête de l'affiche la cosmopolite ville de Timişoara, que de celui
rurale aves ses inédites installations de projection.
Le fin de la Première Guerre Mondiale et le placement géo-politique favorable
de la ville de Timişoara, lui a conffert un milieu extrémement favorable pour le
dévéloppement de la cinématographie. Ainsi, se sont emmenagées des salles spéciales
pour ce sort d'activité dans les zones de Mehala, Cetate et Fabric, couvrant une large
aire urbaine. Le 1930 connaît l'inauguration du cinema de Capitol, l'un des plus
modernes cinématographes de l'Europe d'entre les deux guerres.
En Lugoj, un autre important centre urbain du Banat de la plaine, la résidence du
département de Severin, la Société par actions Szatmary és Társá a édifié, selon les
projets de l'architecte Alfred Mai, Le Théâtre cinématographique Olimpia, dans le style
Art Nouveau.
Des alternatives de divertissement cinématographique avaient existé même à
OraviŃa, la résidence du departement de Caraş, y mentionnant le cinéma Modern, loué
par Eugen Mătăsăreanu le 1926.
L'essor industriel des quelques zones disposant de potentiel économique avait eu
pour effet l'accroissement des indices démographiques. Les vagues de ressources
Minodora Damian 259

humaines déversées vers les centres industriels, comme par exemple à ReşiŃa et Bocşa,
ou minières, voir Anina, ont accru la nécessité de trouver des alternatives de loisir.
Il faut, en ce contexte, remarquer les cinematographes de Anina, U.D.R. et
Zalka, pouvant abriter entre 800 et 1000 spectateurs, y ajoutant les cinematographes
Astra de OraviŃa, Oltenia de ReşiŃa et Apollo de Bocşa Montană, dont la capacité
pouvait être agrandie en été, par la possibilité des projections en plein air.
Le rôle des cinématographes en ce qui concerne la formation éducative et
culturale de la population s'est concretisé en spécial parmi les jeunes, qui adoptaient
pour leurs modèles de conduite, le comportement des stars de l'époque (Fig. 1-2).

La liste des illustrations

Fig. 1. Les films autorisées à tourner dans les cinèmas en Roumanie, en 1930
Fig. 2. Les cinémas du comté de Caraș en 1929
 LISTA ABREVIERILOR
AAR – Analele Academiei Române, București.
AARMSI – Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice, București.
AASRS – Arkansas Archaeological Survey Research Series, Fayetteville.
ActaMN – Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca.
ADIU – Arheologia i Davia Istoria Ukrain, Kiev.
AÉ – L’Année Épigraphique, Paris.
AIIN – Anuarul Institutului de Istorie Națională, Cluj, București.
AIP Conference Proceedings – American Institute of Physics Conference Proceedings,
AIP Publishing.
Alba Regia – Alba Regia. Annales Musei Stephani Regis, Székesfehérvár.
AM – Arheologia Moldovei, Iași.
AmAnthropol – American Anthropologist, Washington, D.C.
Anal. Bioanal. Chem. – Analytical and Bioanalytical Chemistry, Springer Berlin,
Heidelberg.
Anal. Biochem. – Analytical Biochemistry: Methods in the Biological Sciences,
Elsevier.
Anal. Lett. – Analytical Letters, New York.
AnB (S.N.) – Analele Banatului, Serie Nouă, Timișoara.
Apulum – Apulum. Acta Musei Apulensis, Alba Iulia.
ARC – Archaeological Review from Cambridge, Cambridge.
Archaeometry – Archaeometry, Oxford.
Archaeopress – Archaeopress, Oxford.
Archéologia Corsa – Archéologia Corsa, Ajaccio.
ArchéoSciences – ArchéoSciences. Revue d'Archéométrie, Rennes.
ArhPreg – Arheoloski Pregled, Beograd.
ASI – Arhivio Storico Italiano, Firenze.
ASR – Arhivele Statului din România, Bucureşti.
AT – Arhivele Totalitarismului, București.
AUASH – Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, Alba Iulia.
AUBI – Analele UniversităŃii Bucureşti Istorie, București.
AUI – Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași.
AUVTSAH – Annales d’Université Valahia Targoviste, Section d’Archéologie et
d’Histoire, Târgovişte.
BAHC – Bibliotheca Archaeologica et Historica Corvinensis, Hunedoara.
Banatica – Banatica, Reșița.
Banatul Românesc – Banatul Românesc, Timișoara.
BAR IS – British Archaeological Reports. International Series, Oxford.
BB – Bibliotheca Brukenthal, Sibiu.
Beilstein J. Org. Chem. – Beilstein Journal of Organic Chemistry, Frankfurt, Main.
BerichtRGK – Bericht der Römisch-Germanischen Kommission, Berlin.
BHA – Bulletin of History of Archaeology, London.
BHAB – Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, Timişoara.
BiblMarm – Bibliotheca Marmatia, Baia Mare.
BIIN – Biblioteca Institutului de Istorie Națională, București.
Biopolymers (Biospectroscopy) – Biopolymers, Biospectroscopy, New York.
370 Lista abrevierilor

BM – Biblioteca Muzeologică, București.

BMA – Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, Piatra NeamŃ.
BMM SA – Bibliotheca Musei Marisiensis. Series Archaeologica, Târgu Mureș.
BMN – Bibliotheca Musei Napocensis, Cluj-Napoca.
BMTA – Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu”, Giurgiu.
BN – Biblioteca Noastră, Caransebeș.
BPA – Biblioteca Poporană a Asociațiunii, Sibiu.
CA – Cercetări Arheologice, București.
CCA – Cronica Cercetărilor Arheologice.
CIL – Corpus Inscriptionum Latinarum, Berlin.
CMM SA – Catalogi Musei Marisiensis. Series Archaeologica, Târgu Mureș.
Columna – Columna, București.
Comm. Hist. Artis. Med. (O.K.) – Communicationes de Historia Artis Medicinae,
Orvostörténeti Közlemények, Budapest.
ConvLit – Convorbiri Literare, Iași.
Corviniana – Corviniana. Acta Musei Corvinensis, Hunedoara.
Dacia (N.S.) – Dacia. Revue d'Archéologie et d'Histoire Ancienne, Nouvelle Série,
Bucharest.
Deșteptarea Banatului – Deșteptarea Banatului, Timișoara.
D. It. – Diplomatarium Italicum, Roma.
DissArch – Dissertationes Archaeologicae, Budapest.
Document. BAMR – Document. Buletinul Arhivelor Militare Române, București.
Dolgozátok – Dolgozátok. Az Erdélyi Múzeum Érem-És Régiségtárából, Kolozsvár.
e-PS – e-Preservation Science, Morana RTD.
Ecoul – Ecoul, Arad.
EEPS – East European Politics and Societies and Cultures, SAGE Journal.
EJA – European Journal of Archaeology, Cambridge.
ES – Ethnoreligion Series, Suceava.
Folium – Folium, Roma.
Fruncea – Fruncea, Timișoara.
Front. Ecol. Evol. – Frontiers in Ecology and Evolution, Lausanne.
Groβ-Kokler Bote – Groβ-Kokler Bote, Schässburg.
HABES – Heidelberger Althistorische Beiträge und Epigraphische Studien, Stuttgart.
IDR – Inscripțiile Daciei Romane, București.
IEC – Interferențe Etnice și Culturale, Cluj-Napoca.
IJS – International Journal of Spectroscopy, Cairo, London.
ILD – Inscripțiile Latine din Dacia, București.
IndependenŃa economică – IndependenŃa economică, București.
INST – Institutul NaŃional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti.
Int. J. Biol. Macromol. – International Journal of Biological Macromolecules,
Elsevier.
JAS – Journal of Archaeological Science, London, New York.
J. Hosp. Infect. – Journal of Hospital Infection, Elsevier.
J. Sep. Sci. – Journal of Separation Science, Wiley-VCH.
Libertatea – Libertatea, Orăștie.
Limesforschungen – Limesforschungen, Berlin.
Lupta – Lupta, Lugoj.
Magyar Könyvszemle – Magyar Könyvszemle, Budapest.
Lista abrevierilor 371

MAI – Monografii Arheologice și Istorice, Buzău.

Materialî – Materialî i Issledovania po Arheologii Severno Kavkaza, Moscova.
MCA – Materiale și Cercetări Arheologice, București.
Mélanges d'archeologie – Mélanges d'archeologie et d'histoire, Roma.
Memoria – Memoria, București.
MI – Magazin Istoric, București.
Monitorul Oficial – Monitorul Oficial, București.
Mousaios – Mousaios, Buzău.
MSROA – Materiały i Sprawozdania, Rzeszowskiego Ośrodka Archeologicznego,
Rzeszow.
Nature – Nature, London.
NYT – The New York Times, New York.
Nucl. Instrum. Methods Phys. Res. B – Nuclear Instruments and Methods in Physics
Research B, Elsevier.
Palaeogeogr. Palaeoclimatol. Palaeoecol. – Palaeogeography, Palaeoclimatology,
Palaeoecology, Amsterdam.
Peuce (S.N.) – Peuce, Serie Nouă, Tulcea.
PLOS ONE – PLOS ONE, San Francisco.
Pontica – Pontica, Constanța.
PNAS – Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of
America, Washington, DC.
RA – Revista Arhivelor, București.
RACF – Revue Archéologique du Centre de la France, Tours.
Ráday Évkönyv. – A Ráday Győjtemény Évkönyve, Budapest.
Radiocarbon – Radiocarbon, New Haven.
Rapid Commun. Mass Spectrom. – Rapid Communications in Mass Spectrometry,
John Wiley & Sons.
Razkopki i Proucivania – Razkopki i Proucivania, Sofia.
RE – Paulys Realencyclopädie der classischen Altertumswissenschaft, Stuttgart.
Realitatea Ilustrată – Realitatea Ilustrată, Cluj.
Religion Compass – Religion Compass, Oxford.
Revista istorică – Revista istorică, București.
RevMédVét – Revue de Médicine Vétérinaire, Toulouse.
RevMuz – Revista Muzeelor, București.
RI – Revista de Istorie, București.
RIC – Roman Imperial Coinage, London.
RMD – Roman Military Diplomas, London.
RMI – Revista Monumentelor Istorice, București.
Roata – Roata, Oravița.
Rom. Rep. Phys. – Romanian Reports in Physics, București-Măgurele.
SAA – Studia Antiqua et Archaeologica, Iași.
Sargetia (S.N.) – Sargetia. Acta Musei Devensis, Serie Nouă, Deva.
SCIV(A) – Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, București.
Scînteia – Scînteia. Organ al Comitetului Central al P.C.R., București.
SEAT – Studien zur Eisenzeitlichen Archäologie Thrakiens, Rhaden.
SMA – Seria Monografii Arheologice, Sfântu Gheorghe.
SRI – Serviciul Român de InformaŃii, București.
SSEEP – Studies into South-East European Prehistory, Suceava.
372 Lista abrevierilor

Steaua – Steaua literară, artistică și culturală, Cluj-Napoca.

Studia UBB – Historia – Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”. Historia, Cluj-Napoca.
SUCSH – Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica, Sibiu.
TD – Thraco-Dacica, București.
Tibiscus Etnografie – Tibiscus Etnografie, Timișoara.
Transilvania – Transilvania, Sibiu.
Tribuna (S.N.) – Tribuna, Serie Nouă, Cluj-Napoca.
Țara Bârsei (S.N.) – Țara Bârsei, Serie Nouă, Brașov.
U.P.B. Sci. Bull. Series B – Universitatea Politehnica București, Scientific Bulletin,
Series B: Chemistry and Materials Science, București.
Valea Berzavei – Valea Berzavei, Reșița.
Vatra – Vatra, Târgu Mureș.
VC – Vinogradovskie Citenia, Armavir.
Voința Banatului – Voința Banatului, Timișoara.
VHA – Vegetation History and Archaeobotany, Berlin.
Ziridava – Ziridava, Arad.
ZPE – Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik, Köln.
22 – 22, București.