Editura Satya Sai S.R.L.

Bucureşti
OP 1O CP 72, sector 2
Telefon/ Fax 619.33.47
Redactor: lng. Mircea Firuţă
Consilier editorial: lng. Doina Dragomir

© Toate drepturile de reproducere şi de traducere aparţin

Editurii Satya Sai S.R.L. Bucureşti. Orice reproducere, în orice forma,
parţiala sau totala a textului sau a ilustraţiilor din aceasta carte, fara
acordul scris al editurii, este interzisa.

Coperta I: Sultana - Malu Roşu. ,,Vasul cu îndragostiţi"

Coperta IV:
Giurgiu - Malu Roşu. Imagine din timpul sapaturilor arheologice (S 111/1995)
Gumelnita. Vas zoomorf
Popeşti. Vase aparţinând perioadei Hallstatt
Giurgiu. Spada de tip Reutlingen
Turnu Magurele. Piese din tezaurul de la Turnu Magurele

Tehnoredactare şi lucrări speciale: Editura Satya Sai S.R.L.

Machetare coperta: A.R.T.H. Services

ISBN 973 - 99373 - 7 - 3

Tiparit în România
 Cuprins / Sommaire

I. A11icole/ Articles

Alexandtu Vulpe: Istoria. Între mit şi căutarea adevărului în antichitate şi în prezent I

L 'histoire. Entre mythe et la recherche de la verife dans l 'antiquite et apresent. 9

Dragomir Popovici: Note pentru o viitoare şi necesară istoriografie a arheologiei

româneşti (I) I Notes pour une future et necessaire historiographie de l 'archeologie
roumaine (I). 17

Alexand1u Păunescu: Paleoliticul de la Vădastra I Le paleolithique de Vădastra. 23

Emilian Alexandrescu, Traian Popa: Şantierul arheologic Giurgiu-A1alu Roşu

Campania 1999 I Le chantier archeologique Giurgiu -- Malu Roşu. La campagne 1999. 41

Corneliu Beldiman: Obiecte de podoabă neolitice timpurii din materii dure animale
descop<!rite pe teritoriul României: brăţări din corn de cerb I Objets de parure en
matieres dures animales du Neolithique ancien de Roumanie: bracelets en bois de cerf 65

Eugen Comşa: Cuptoare neolitice din Muntenia I Fours neolithiques decouverts en

l'v!untenie (Grande Valachie). 93

Eugen Comşa: Aşezarea neolitică de la Izvoarele (Jud. Giurgiu) I l 'agglomeration

neo!itique de Izvoarele (dep. de Giurgiu). I O1

Radian-Rornus Andreescu, Traian Popa: Sultana. Plastica de Os I Sultana. la plastique

CY/OS. 133

Christian Schuster, Sabin Popovici: Despre arta neolitică şi eneolitică din zona Oltului
!J1ferior (I I) I Sur I 'art neolithique et eneo/ithique dans la zone de I 'Olt inferieur (II). 143

CătălinBem: Considera(ii privind o serie de tipuri de piese din aramă gumelniţene I

Considerations concernant un serie de types de pieces en cuivre de type Gumelniţa. 155

Mihai Şimon, Eugen Paveleţ: Consideraţii generale asupra aşezării gumelniţene de la

l'v!ăriuţa, Com. Belciugatele, Jud. Călăraşi I Considerations generales sur ! 'habitat qui
s 'inscrit dans la cu/ture de Gumelniţa de A1ăriuţa, la Commune Belciugatele (Le
departament de Călăraşi). 181

Doina Leahu: Tezaurul de la Turnu Măgurele. O nouă ipoteză privind Încadrarea sa

cronologică şi culturală I Le Tresar de Turnu Măgurele. Une nouvelle hypothese
concerrwnt son identification chronologique et cu/ture!. 205

Adriana Stoia: Un complex hallstattian descoperit la Popeşti I Un ensemble

hallstattienne decouvert a Popeşti. 217

Vasile Barbu: Cuptoare de ars ceramica pe cursul inferior al Argeşului I Fours de

poterie decouverts sur le cours inferieur de ! 'Argeş. 231
 II. Note/ Notes

Silvia Marinescu-Bîlcu: Rhyta sau vase zoomorfe? I Rhyta ou vases zoomorphes? 251

Nona Palincaş: Un topor de bronz găsit în Bucureşti şi câteva observaţii cu privire la

lipul Pâdureni I Un hache en bronze decouvert a Bucharest et quelques obsen1ations en
ce qui regard le lype Pădureni. 263

Ernilian Alexandrescu, Alexandru Avram: O .,padă de tip Reutlingen descoperită la

Giurgiu I Une l;pee du /_\ pe Reutlingen decouverte â Giurgiu. 271

Alexandru Păunescu: Peştera Cioarei de la Boroşteni (Jud. Gorj}: O peşteră mică, dar
c11 descoperiri de,, excepţie" I La Grutte Cioarei â Boroşteni (Dep. du G01:f ): Une
grol/e pelite mais a\'ec des decouvertes ,, d'exception ". 279

Cătălin Bem: A1agda Maniu. Cultura Cucuteni. Evoluţie, Cronologie, Legături. Note de
lel'lllf"lt / Magda Maniu. La cu/ture Cucuteni. Evolution, Chronologie, Liaisons. Notes
de lecture. 293

I I I. Rcccnzi i / Comptes-rernlues

Ilic Borztac: Paleu/i1ic11/ şi t.:pipaleolitic11I de /Jf! teritoriul At/oldo,•ei cuprins intre

( 'arpa ţi şi S'iret. O 'ol. J:J) : Le! puleolithi411f! et / 'Jpipah;olithic111e sur Ic! territoire de la
,HoldL11·ic compris entre Ies Carpule.\· el le SirL'f ( Voi. 1//). 299

Despina (1ugiu: J>aleoliticul şi me=oliticul de pe teritoriul Romliniei / Le paleulithique el

le 111(:.rnlirhit/lll' sur le rerritoire de la Roumunie. 305

Radu I larhoiu: .·1 urui Gepi:::ilor / L 'or des Gt;pides. 313

IV. Misccllanea

Radu Harhoiu: Gheorghe Diaconu la a 75-a ann·ersare I Gheorghe Diaconu a sa

75-il~mc a1111iversaire. 317

Fmil P(nmescu: Tcolwri .Jntonescu 111 cort!spvndenţii (11) / Teohari Antonescu en

co1Tl:'.\'/JOJlllu11ct! ( //). 323
 Cuptoare neolitice din Muntenia

Eugen Comşa

Cercetările de teren, din ultimele decenii, privind epoca neolitică din Muntenia, au dus la
numeroase descoperiri şi la lămurirea unor probleme privind anumite părţi componente ale
locuinţelor din acea epocă.
În cele ce urmează ne vom referi la un singur element constructiv din cuprinsul locuinţelor,
din timpul fazei de tranziţie de la cultura Boian la cultura Gumelniţa şi anume vom prezenta date
cu privire la resturile cuptoarelor din locuinţele din acea vreme (I), precum şi date suplimentare
bazate pe părţile componente ale unor miniaturi de lut ars reprezentând astfel de cuptoare (11)
descoperite în unele aşezări aparţinând culturii Gumelniţa de pe teritoriul Munteniei.

a) Un complex reprezentativ în acest sens este cel de la Radovanu Uud. Călăraşi), unde pe
acelaşi loc s-au aflat patru aşezări suprapuse, toate datând din faza de tranziţie de la cultura
Boian la cultura Gumelniţa. Complexul a fost cercetat în întregime, prin săpături arheologice 1.
Resturi mai bine păstrate, din cuptoare, s-au găsit în aşezarea corespunzătoare penultimului
(nivelul 2) şi ultimului nivel (nivelul I).
Rămăşiţele locuinţelor -- distruse prin foc - de la baza nivelului 2, s-au păstrat bine.
Aşezarea respectivă a fost forroată din 12 locuinţe de suprafaţă, dispuse în două şiruri
paralele (de câte 6), având o uliţă largă între cele două şiruri.
În urma cercetării, cu toată atenţia, a resturilor de lipitură arsă din acest nivel şi mai ales a
podelelor platformă, s-au găsit rămăşiţe clare din cuptoare, numai în patru locuinţe şi anume, în
cele numite: A, C, E şi f.
- În locuinţa A, din cuptor s-a păstrat numai o porţiune, clar delimitată, din soclul cuptorului,
având forma pătrată. Acesta se afla lângă latura de est a locuinţei, aproximativ la mijlocul
jumătăţii nordice a peretelui.
- În locuinţa C, s-au găsit porţiuni din soclul cuptorului, tot de formă pătrată, aflat lângă
peretele de est al locuinţei, mai aproape de capătul de nord al peretelui.
- În locuinţa E a fost dezvelită o porţiune, mai bine păstrată, din soclul cuptorului. care a
avut tot forma pătrată şi era sprijinit de peretele de est al locuinţei, la fel ca şi celelalte cuptoare,
amintite mai sus. Acest cuptor avea amenajată alături, mai la nord, o gardină care delimita locul
unde se folosea râşniţa pentru măcinarea grâului şi în continuare, de-a lungul peretelui de nord,
se afla o prispă făcută din lut amestecat cu paic. (fig. 1)
Se cuvine să suhlinie1n şi observaţia că în urma delimitării soclului cuptondui din locuinţa E
din nivelul 2 s-a pus problema dacă acesta a fost amenajat pe podeaua platformă sau nu.
94 Eugen Comşa

Cercetarea cu atenţie a resturilor soclului cuptorului a dus la concluzia că podeaua-platformă nu

continuă sub soclu, ci se opreşte lângă laturile lui, ceea ce înseamnă că acesta a fost făcut, în
interiorul locuinţei, înainte de podeaua-platformă. Faptul se explică prin aceea că laturile soclului
erau făcute din ţăruşi înfipţi în pământ şi între ei a existat, probabil, un fel de împletitură de
nuiele, care a fost acoperită cu un strat de lipitură de lut amestecat cu paie, formându-se astfel un
fel de gard. care delimita o suprafaţă de formă pătrată. După aceea întreaga suprafaţă era umplută
cu pământ bătătorit, deasupra formându-se o suprafaţă netedă, orizontală, care era feţuită cu un
strat de lut. Deasupra acestuia se amenaja bolta cuptorului, în formă de căsuţă miniaturală, de
formă pătrată, cu acoperişul în două ape. Miniatura era prevăzută cu două orificii unul în faţă,
mai mare, în care considerăm că se aşezau vasele cu mâncarea ce urma să fie gătită, iar pe latura
din dreapta, se făcea un orificiu, mai mic, prin care se introduceau lemnele.
- În locuinţa F, ale cărei rămăşiţe au fost deranjate din vechime, tot lângă latura de est, se
aflau resturile soci ului cuptorului. care a avut tot formă pătrată.
Prin urmare, cuptoarele din aşezarea din faza de tranziţie de la cultura Boian la cultura
Gurnelniţa aveau:
- câte un soclu. de formă pătrată (cu laturile de circa 1 m lungime) sau dreptunghiulară. Unul
din acestea din urmă avea latura lungft de 1,20 m şi latura scurtă de 80 cm lungime. Înălţimea
soclurilor era ~i ea diferită, deoarece era cuprinsă între 15 şi 30 cm faţă de suprafaţa podelci-
platfonnă.
- câte o boltă in formă de căsuţă miniaturală, din care nu s-au păstrat resturi.
b) Prin sftpături Ic prof. Dumitru Berciu de la Pietrele (jud. Giurgiu), în aşezarea
gumelniţeană, în stratul III (corespunzător fazei Gumclniţa II) a fost cercetată şi locuinţa nr. l de
form[1 . pătrnt[1
,
( fi!:,!. 2) de la care s-au păstrat gropile de pari. ce au permis delimitarea clar[t a
;\CL'Steia-.

ln cadrul locuinţei s-au descoperit resturik a douft amenajări. ambele în preajma colţului de-
nord est.
Chiar l,111t!,1 colţ se aflau resturik ,·ctrei, de formă dreptunghiulară (cu laturile de 1,25 m x 1
m). Reţinem că vatra era prevăzut.'\ cu un postament de 40 cm care avea, pc partea supcrioarft.
plasate patru pietre de r.îu 3 .
La o distanţf1 de 30 cm de vatrft. tot l.1ngă peretele de est al locuinţei, se afla „o laviţă sau
bam:Ct de lut" • A fost considerat[t astfel <.koare~e. în acea perioadă nu se cunoşteau analogii.
1

/\ceasta an:a forma pfllraU\. cu lftţimea <.k 1.25 m şi înălţimea de 70 cm.

Mcrit.i. tuat[1 atenţia datele privind modul cum s-a făcut acest soclu. Se cuvine să reproducem
prezentarea facutft de d1tre descoperitor: ,,în prir~rnl rând s-au fi'tcut pereţii laviţei din pari relativ
subţiri, bătuţi în p[un.înt ~i împletiţi cu nuiele. lmpletitura aceasta era foai1c strânsă. Ea a fost
bine conservat[}, astfel cft s-a putut determina în mod sigur acest fel de construcţie. Scheletul de
lemn a rftmas intact, însă carbonizat... Suprafaţa pătrată a fost inclusă în interiorul unui
asemenea gard. Apoi s-a adus pământ ~i s-a umplut întreg volumul ... Deasupra pământului
bătătorit s-a format un fel de podea de pământ amestecat cu păioase, peste care s-a dat cu lut fin.
Suprafaţa la\'iţei a fost renovat[\ de două ori... Pereţii laterali ai laviţei au fost acoperiţi cu
lipitură de lut amestecat cu paic şi apoi unşi cu lipitură fină ... Pereţii au fost renovaţi ~i ei de
două ori. Partea superioară a laviţei era uşor lăsată în jos, din cauza grcutăţii'· .
5

În pri\'inţa modului cum a fost folosită laviţa, descoperitorul considera că „laviţa a servit
pentru dormit"('. Considerăm că laviţa avea dimensiuni prea mici spre a putea servi pentru
dormit. După părerea noastr[t, în stadiul actual al cercetărilor, in realitate, amenajarea descrisă
mai sus, consideratft a fi o „laviţă" era, de fapt, soclul unui cuptor, similar celor de la Radovanu,
cu care se ascamănf1 prin mod de realizare, prin formă, prin dimensiuni şi prin poziţia în
cuprinsul locuinţei.
Cupto_are neolitice din Muntenia 95

li

a) O piesă deosebită este aceea pe care am descoperit-o cu prilejul săpăturilor din luna
iunie 1961. Este vorba de 1niniatura întreagă (înălţime = 9 cm) a unui cuptor din aşezarea din
punctul numit „Fântânele", de la capătul Văii Coşcova, din marginea localităţii Izvoarclc 7 (jud.
Giurgiu).
Piesa este formată din două părţi (fig. 3) şi anume:
- Partea de jos reprezintă soclul cuptorului, destul de înalt. Privit de sus avea forma
dreptunghiulară, prelungă, cu laturile verticale, tot de formă dreptunghiulară. Latura din faţă şi
din spate, o avea de două ori mai lungă decât înălţimea, iar cele două laturi laterale erau mai
lungi decât cele două laturi menţionate.
Deasupra soclului este modelată miniatura bolţii cuptorului, care ocupa o suprafaţă puţin
mai mică decât aceea a părţii de deasupra soclului. După părerea noastră, faptul dovedeşte că
realizarea părţii de sus a cuptorului adevărat, era destul de complicată, presupunând înfigerea
mai multor ţăruşi în pământul de umplutură al soclului, după care se făcea cuptorul propriu-zis.
Pe miniatura noastră, cuptorul imită forma unei locuinţe cu acoperişul în două ape (cu o
înclinare nu prea mare, indiciu că atunci regimul de ploi era moderat).
Partea din faţă a miniaturii bolţii cuptorului are formă pentagonală. Atrage atenţia faptul că
laturile laterale sunt cu partea de sus puţin înclinată în afară. Pc partea respectivă piesa are o
deschidere ( destul de mare proporţional), de formă semicirculară, prea mare pentru a putea imita
o intrare, aproape atât de mare cât porţiunea respectivă.
Pe latura din dreapta a miniaturii cuptorului s-a făcut un alt orificiu şi el de fom1ă aproape
semicirculară.
Celelalte două laturi ale miniaturii bolţii cuptorului sunt întregi. Faptul că şi latura din spate
a miniaturii cuptorului este întreagă, ar putea constitui un indiciu că la cuptoarele reale, din acea
vreme, partea din spate a cuptorului propriu-zis, nu se sprijinea de peretele locuinţei, ci se făcea
la o oarecare distanţă de el, pentru a nu se produce incendii. După părerea noastră, bolta
cuptorului avea la colţuri câte un ţăruş mai gros, iar cei doi pereţi întregi, se făceau tot din nuiele
împletite acoperite spre interiorul şi exteriorul cuptorului, cu un strat, destul de gros, de lipitură
de lut, amestecat cu puţine paie.
Prin urmare. piesa descrisă reprezintă în miniatură, un cuptor cu toate elementele sale
componente, specific perioadei corespunzătoare, din faza de tranziţie de la cultura Boian la
cultura Gurnelniţa, din Muntenia.
- În aşezarea gurnelniţeană de lângă localitatea Licurici (jud. Teleorman), distrusă în marc
parte, a fost descoperit, printre altele, un capac de vas (fig. 4), cu secţiune de formă aproximativ
sernisferică 8 , obişnuită culturii, care avea, drept apucătoare, o miniatură redând un cuptor, în
formă de casă, cu acoperişul în două ape. În faţă avea o deschidere largă şi în peretele din
dreapta, o deschidere mai mică, de formă rotundă. Aceste două orificii au fost caracteristice
pentru cuptoarele gumelniţene.
- Pe un fragment ceramic, descoperit în aşezarea gumelniţcană de la Brăiliţa (jud. Brăila) s-a
păstrat o miniatură (fig. 5/1 ), considerată de descoperitori a reda o locuinţă 9 . Aceasta este
prelungă şi are acoperişul în două ape. În faţă are o deschidere largă (prea mare pentru a servi
drept intrare într-o locuinţă), iar în peretele din dreapta, are un alt orificiu, destul de mare, care,
după părerea descoperitorilor ar fi servit drept fereastră.
Piesa la care ne referim prezintă un amănunt deosebit şi anume, în partea din spate a
,,acoperişului" are o mică deschidere, care servea drept horn pentru evacuarea fumului.
Prin forma şi caracteristicile sale, această miniatură, după părerea noastră, imită un cuptor în
formă de casă, prevăzut cu cele două orificii specifice (mari) la care se adaugă pentru prima oară
şi hornul.
96 Eugen Comşa

b) În a~ezarea de la Vidra Uud. Giurgiu), Dinu V. Rosetti a descoperit, în stratul cuprinzând

vestigii din vremea culturii Gumclniţa, un fragment de capac, pc care s-a păstrat o miniatură de
cuptor (fig. 5/2), în formă de locuinţă, de fom1ă rectangulară, cu acoperişul în două ape . Piesa
10

este prevăzută tot cu două deschideri, una mai mare semicirculară în faţă şi alta mai mică tot
semicirculară, pc latura din dreapta. Se menţionează că pe acoperiş a fost făcută o spirală în
n:I ief. care nu este reprodusă în lucrarea publicată.

Descoperirile arheologice menţionate dovedesc că membrii comunităţilor neolitice din

\!f untenia, începând din faza de tranziţie de la cultura Boian la cultura Gumelniţa şi până, cel
puţm la mijlocul evoluţiei culturii Gumclniţa, au amenajat în locuinţele lor cuptoare (formate
dintr-un soc! u ~1 o bol tă prevăzută cu două deschideri) care serveau la gf1titul hranei şi la
încălzitul locuinţei, atunci când se lftsa frigul.
Adoptarea cuptoarelor amintite considerăm că se datoreşte probabil, unei influenţe sudice,
asupra comunit{1ţilor fazei de trnnziţie de la cultura Boian la cultura Gumelniţa, produsă cu
prik_jul expansiunii lor la sud de munţii Balcani.
Lxistcnţa cuptoarelor în locuinţele neolitice din tvluntenia este, evident, o dovadă a unui
111vcl cultural, <kstul de ridicat al comunităţilor din acea vreme. din sudul ţf1rii noastre, care însă
\':1 11 întrerupt datorit[1 pf1trunderii comunităţilor din nordul \1ării Negre, care a provocat

încl'larea cn>luţiei comunităţilor culturii (iumdniţa.

Note

I. Sf1p{1turi I l)5lJ- I l)lJ0. Eugen ( ·om~a.

2. D. Bcrciu. ( 'ercefliri arheologice in regiunea Bucureşti ( lll. Săpăturile de la Pietrele, raionul
( ,1urgiu, I lJ-4.1 ~i I 94X ), în .'llateriale, l L 1956, p. 507, fig. 16.
-~. Ibidem. p. 507.
4. lb1dcm. p. SUX.
5. Ibidem. p. SOX.
6. Ibidem. p. SOX.
7 Sf1pr1tun Lugt·n Comşa.

X. \'L1dimir Dumitrl'SCll . .-llcune sco/h'/'lc preistorid1e 11el clistn:rro cli Teleorman, în Dacia, lX-
X, 1941-194-L 11 . s.-n. tig. 1.
lJ. :\. 1lar\uchi, l.T. Dragomir. Sli/hiturile arheologice ele la Rrdiliţa, în Jl;/ateriale, 111, 1957, p.
I JO, fig. 1.
I O. Dinu V. Rosdti, Câteva aşe:.ări şi /oc11i11ţe preistorice din preajma B11c11reştilor, 1932, p.
17 (fig. 37).

lista figurilor
Fig. l. Radovanu: reconstituirea interiorului locuinţei E, din nivelul 2 (Reconstituirea făcută
dl' autor).
Fig. 2. Pietrele: planul locuinţei nr. l ( după D. Berciu, op. cit., Materiale, II, 1956, p. 507, fig.
I (>).
Fig. 3. Izvoarele: miniatura unui cuptor (Săpături Eugen Comşa).
Cuptoare neolitice din Muntenia 97
Fig. 4. Licurici - capac prevăzut cu miniatura unui cuptor ( după Vl. Dumitrescu, op. cit.,
Dada, IX-X, 1941-1944, p. 533, fig. 1/1).
Fig. 5. 1. Brăiliţa: miniatura unui cuptor (după N. Harţuchi, I.I. Dragomir, op. cit.,
IJ1ateriale. lll, 1957, p. 130, fig. l); 2. Vidra: miniatura unui cuptor (după Dinu V. Rosetti, op.
cit. , p. I 7 ( fig. 3 7).

liste des figures

Fig. 1. Radovanu: l'interieur du logcrncnt E, nivcau 2 (Rcconstitution faitc par l'autcur).
Fig. 2. Pietrele: plan de l 'habitation no 1 (d'apres D. Berciu. op. cit.. /1/ateriale, IL 1956, p.
507, fig. 16).
Fig. 3. lzvoarelc: un four rniniaturcl (Fouillcs cxccutcs par Eugen Comşa).
Fig. 4. Licurici couvcrcle avec un four miniaturel ( d' apres VI. Dumitrescu, op. cit., Dacia,
IX-X. 1941-1944, p. 533, fig. 1/1).
Fig. 5. Brăiliţa: 1. four miniaturcl (Fouillcs cxccutes par N. 1-Iarţuchi et 1.T. Dragomir, op.
cit., Jl1ateriale, III, 1957, p. 130, fig. 1); 2. Vidra: four miniaturel (fouillcs Dinu V. Rosetti, op.
cit., p. 17 (fig. 3 7).

Fours neolithiques decouvens en Muntenie (Grande Valachiel

Resume
Vers la fin de la culture Boian ct pcndant la phase moyenne de la culture de Gumclnitza
dans Ies habitations ont etc amcnage des fours ayant un soclc massif et calote avcc deux orificcs.
De tcls l'ours ont etc dccouvcrts dans Ies maisons dans le site de Radovanu (dep. Călăraşi).
\kntio1111ons aussi un minia turc d 'un tel four dccouvcrt ,1 Izvoarele ( dcp. de Giurgiu).
98 Eugen Comşa

igura 1.

••

1
----~----_,,____,
C S'i.,

Figura 2. Figura 3.
Cuptoare neolitice din Muntenia 99

I- - - - - - - - -<' 9.2. l ~ - - - - - - - _,. ,

I
I

~,.._..----- -- --- --~--

Figura 4.

Figura 5.