Cuprins

Cap. 1................................................................................Introducere, p. 2

Cap. 2................................................................................ Situri arheologice, p. 3

Cap. 3................................................................................ Studiu de caz : Mormântul de la

Bârgăoani, jud. Neamț, p. 5

Cap. 4.................................................................................Concluzii, pag. 7

Bibliografie......................................................................... p. 8

Anexe...................................................................................p. 9

1
 Cultura amforelor sferice pe teritoriul României
Introducere
Conceptul de cultură arheologică, este esenșial pentru ceea ce reprezintă arheologia
tradițională sau istoria culturii materiale. Conceptul își are originea în științele sociale și este
strans legat de preocupările puterii politice de organizare a statului modern și a populației
sale. Societatea este înțeleasă ca o comunitate umană ce trăiește între granițele unui stat și
care constituie o națiune și este caracterizată printr-o cultură anume. Transpus în arheologie
conceptul a ajuns să înseemne un ansamblu de tipuri de vestigii arheologice .

O formulare recentă a propus înțelegerea culturii arheologice drept o simplă

combinație de elemente din materialul obținut din descoperirile arheologice, delimitată în
spațiu și timp de alte combinații, alcătuite în mod asemănător. Se constată că majoritatea
culturilor, în arheologia românească, sunt constituite din piese de silex , pentru paleolitic, de
forme și decor ceramic, pentru neolitic , epoca bronzului și a fierului în care acesta din urmă
este elementul definitoriu. În anumite cazuri acestor elemente li se asociază și date de natura
ritualurilor funerare. Altfel spus aceste culturi au arii de răspândire diferite care nun se
suprapun decât parțial cu cele ale ceramicii.1 În cazul de față cultura amforelor sferice.

Amfora este un vas mare, de lut ars, de formă ovoidală, sferică sau alungită, cu fundul
adesea ascuțit, cu două toarte simetrice, utilizat în antichitate, în care se păstrau și se
transportau vin, ulei, garum, diverse cereale, dar și cenușa celor defuncți. Pe teritoriul
României acestea sunt de origine alogenă, spațiul grecesc fiind promotorul acestui tip de
ceramică, dar unele dovezi arheologice au demonstrat existența unor alte tipuri de ceramică
cum este cea de origine celtică. Ceramica era confecționată din lut manual, sau folosind roata
olarului, după care vasele erau arse în cuptoare de pământ.

Lucrarea de față își propune să realizeze o scurtă trecere în revistă a câtorva zone în
care s-au făcut descoperiri arheologice ce conțin elemente specifice culturii amforelor sferice,
analiză bazată pe exemple și descrieri ale artefactelor identificate în zonele respective.

Trebuie subliniat de la început cå decorul ceramicii este de o varietate excepționalå,

nu numai în privința motivelor ci și în aceea a tehnicilor folosite pentru realizarea lor, dupå
cum, de altfel, însåși formele ceramice se situeazå de multe ori la un nivel care depåșește
simpla îndemânare tehnicå, ridicându-se la adevårate valori artistice. Pentru decorarea
ceramicii neolitice și eneolitice din sud-estul Europei meșterii olari au folosit fie tehnica

1
Acad. Mircea Petrescu Dâmbovița, Acad. Alexandru Vulpe (coordonatori), Istoria Românilor, vol I, academia
Română, Secția de Științe Istorice și Arheologice, Ediția a II a, revăzută și adăugită, Ed. Enciclopedică,
București, 2010, p 53
2
picturii – în special policromå – fie acelea ale impresiunilor, exciziei și combinarea mai
multor procedee tehnice și artistice.2

Cultura amforelor sferice pe teritoriul României

Situri arheologice

Cultura amforelor sferice, s-au în ciste, se referă la un fenomen istoric european care
datează din mil. III î.Hr și care cuprinde un areal vast. Aria de răspândire pornește din
Schleswig-Hollstein, cuprinzând zona delitoral a Mării Baltice din Brandenburg, de acolo în
Mecklenburg, Vorpommern și regiunea Elba mijlocie-Saale, apoi în cea mai mare parte a
Poloniei inclusiv, din nou, litoralul baltic, pentru a pătrunde apoi dinspre Podolia și Volynia
către est până la cursul mijlociu al Niprului.3 Acest tip de ceramică aparține epocii bronzului,
o epocă importantă în evoluția omenirii, o perioadă în care importanța stilizării ceramicii
scade, dar nu dispare, vasele ceramice din lut ars, vor continua să fie utilizate în paralel cu
cele din noul metal utilizat.

Cele mai vechi morminte cu ciste din piatră din spaţiul dintre Nistru şi Tisa sunt cele
aparţinând Culturii Amforelor Sferice şi cele tripoliene târzii de la Usatovo. Destul de vechi
sunt şi unele dintre cele descoperite în tumuli cum este cazul celor din nordul pustei ungare.
Obiceiul depunerii morţilor în ciste din lespezi de piatră, uneori de dimensiuni apreciabile, a
constituit o modă funerară, ce poate fi legată de tradiţiile mortuare ale comunităţilor cu
Amfore Sferice, şi care s-a extins şi dincolo de limitele ariei ocupate de această grupă. Aşa se
pot explica, măcar parţial, cistele usatoviene sau cele descoperite în morminte Jamnaja
propriu zise din Ucraina sau chiar din Crimeea: astfel de alcătuiri funerare nu sunt străine nici
spaţiului nord-caucazian, unde însă se pare că este vorba de tradiţii locale. Din punctul de
vedere al ritului funerar8 , grupa atribuită Culturii Amforelor Sferice şi constituită din
mormintele descoperite în nord-estul României se distinge prin practica exclusivă a
înhumaţiei. Pentru mormintele din Ţara Bârsei sau din centrul podişului transilvănean,
atribuite grupei Schneckenberg, din puţinele date precise de care dispunem se pare că este
vorba de un biritualism, înhumaţi şi incineraţi fiind uneori descoperiţi chiar în aceeaşi cistă.
Grupa mormintelor în cutii din piatră din zona Buzău-Vrancea este aproape în totalitate
înhumată, excepţie făcând cimitirul de la Năeni – Colarea, unde biritualismul a fost din nou
constata.4

2
Cultură și civilizație la Dunărea de Jos, XVI-XVII, 2001, Vladimir Dumitrescu, Arta preistorică în România și
sud-estul Europei, 148.
3
https://www.academia.edu/5838921/Despre_%C3%AEnmorm
%C3%A2nt_rile_Culturii_Amforelor_Sferice_pe_teritoriul_Rom%C3%A2niei, Ion Motzoi Chichideanu, Despre
înmormântarile Culturii Amforelor Sferice pe teritoriul României, p 1
4
ION MOTZOI-CHICIDEANU şi GHEORGHE OLTEANU, STUDII ŞI CERCETĂRI DE ISTORIE VECHE ŞI
ARHEOLOGIE, Tom 51, 1-2, Editura Academiei Române, București 2002, p 3-70
3
 Amforele sferice, aveau o largă utilizare dar principala destinație era cea de urne
funerare, fapt demonstrat de numeroasele descoperiri arheologice care demonstrează acest
aspect important în studierea amforelor sferice pe teritoriul României. Înmormântările au
reprezentat din cele mai vechi timpuri, o preocupare a oamenilor preistorici, moartea fiind
văzută ca un fenomen mistic, la fel ca și nașterea. Cultul morților a fost o primă manifestare
religioasă a primelor comunități umane.

Culturii AmforelorSferice îi sunt caracteristice înmormântările de caracter megalitic,

cu structuri complexe din piatră .5

Pentru spațiul românesc există mai multe zone in care s-au făcut descoperiri
arheologice importante care au scos la iveală o mulțime de vestigii care demonstrează
existența unei culturi avansate a culturii amforelor sferice. O astfel de zonă a fost descoperită
în depresiunea subcarpatică a Moldovei.

În vechile colecţii ale muzeului din Piatra Neamţ, provenite din săpăturile de Ia
Frumuşica, s-a găsit şi un fragment ceramic aparţinînd culturii amforelor sferice. Este un
fragment ceramic cu o toartă şi elemente de decor din linii verticale stampilate . Fragmentul
nu a fost inclus în monografia din 1 946 H1 şi pare să nu facă parte dintr-un mormint. Este
posibil ca la Frumuşica să existe o aşezare de tip sălaş a unei comunităţi aparţinînd culturii
amforelor sferice.6

Între culturile perioadei de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului, în zona

submontană a Moldovei, un rol important l-a avut cultura amforelor sferice, denumită şi
cultura mormintelor în cutie de piatră. Deşi în ultimele dece!1ii a crescut numărul
descoperirilor aparţinînd acestei culturi, din păcate multe din ele rămase inedite, unele
probleme, precum aria, legăturile cu celelalte culturi vecine, cronologia, aporturile sale la
schimbările structurale de la sfîrşitul eneoliticului şi începuturile perioadei de tranziţie etc.,
sînt insuficient cunoscute încă.7

Studiu de caz: MORMÎNTUL DE LA BÎRGAOANI, JUD. NEAMŢ

Cu prilejul lucrărilor agricole de pe dealul Osoi, la vest de satul Bîrgăoani, locuitorii

Pascaru Ştefan şi Minuţ David au descoperit, la 14 iulie 1963, un mormînt în cutie de piatră .
Acesta a fost răvăşit şi cu greu s-a putut realiza reconstituirea sa . Partea superioară

5
Ibidem
6
Ștefan Cucoș , Cultura amforelor sferice din depresiunea subcarpatică a Moldovei, http://www.muzeu-
neamt.ro / http://cimec.ro/, p 144
?
Ibidem

7
Ibidem, p 141
4
mormîntului se afla imediat sub solul vegetal actual, la adîncimea de 0,25 m. Cutia
mormîntului, orientată SSE 30° - NNV 210°, avea o formă dreptunghiulară cu lungimea de
1 ,40 m şi lăţimea de 0,60 m. Latura de est era alcătuită din două lespezi de piatră cu
dimensiunile de 0,65/0,65 m. Capătul de nord al cutiei era inchis cu o singură lespede, cu
laturile egale, de 0,60 m, iar la capătul de sud se aflau două lespezi. Fundul mormîntului era
placat cu 14 lespezi mici legate intre ·ele cu o feţuială din lut şi pietre mărunte. Partea
inferioară a mormîntului se afla la adîncimea de 0,80 m în solul galben steril. Lespezile cutiei
erau din gresie calcaroasă cu cochilii, adusă probabil, de la cea. 10 km distanţă, din punctul
Dealul lui Stan, de la Budeşti, corn. Făurei, sau poate de la Stînca Şerbeşti, corn. Ştefan cel
Mare, jud. Neamţ.

Iniţial s-a crezut că mormintul a conţinut doar două schelete în poziţie chircită, dar
cercetările antropologice au dovedit că au existat şase indivizi, din care trei bărbaţi şi trei
femei. Principala formă o constituie amfora cu corpul sferic, gura cilindrică largă, gîtul scurt,
fundul plat, iar pe umăr, la baza gîtului, prezintă patru toarte cu aspectul unor proeminenţe
unghiulare perforate orizontal (vezi anexele). După ultimele fragmente , au existat şi forme de
dimensiuni mici amfore şi castroane .8

Se poate observa din aceste exemple că aceste necropole sunt realizate înr-o manieră
deosebită, cu un grad ridicat de autenticitate.

Nu doar în zona Moldovei s-au descoperit elemente materiale ale culturii amforelor
sferice, ci și în Transilvania. Dovezile existente la Muzeul Unirii din Alba Iulia, unde sunt
adunate o serie de exponate ce scot în evidentă relația dintre diverse culturi reprezentate de
așezări umane și cultura amforelor globulare. Un exemplu este îmbinarea elementelor culturii
Coțofeni și Cultura Amforelor Sferice.

Descoperiri recente, în special mormântul în cistă de la Sânmărtin-Ciuc, au extins

prezența Amforelor Sferice la vest de Carpați, în depresiunea Ciucului. Trebuie reținut că
materialele atribuite aceluiași fenomen cultural, au mai fost semnalate în alte două așezări, la
Arcuș și Albiș. Există anumite semne de îndoială în ceea ce privește legătura între cultura
Coțofeni și cea a Amforelorb Globulare, deoarece siturile sunt mult stratificate. 9

Pînă în prezent, în vasta arie a culturii amforelor sferice au fost descoperite mai mult
morminte, de diferite tipuri, şi în foarte puţine cazuri au fost cercetate aşezări, mai ales în
zona poloneză. Relativ la acestea din urmă, T. Wi.şlanski consideră că au existat două tipuri -
un tip de aşezări stabile, cu locuinţe solide, situate pe locuri cu soiuri mai bune, în apropierea
apelor, şi un alt tip - aşezări sezoniere, sălaşe, folosite numai în sezonul cald . După St. Nosek,
purtătorii culturii amforelor sferice nu au cunoscut tipul de aşezări permanente, cu locuinţe
construite din bîrne şi lut, ci numai tipul de aşeză,ri sezoniere cu locuinţe din piei de animale
pe pari . Aşezări de acest fel au fost cercetate, in zona poloneză, Inowroclaw, Brzesc
Kujawski şi Ostrowiec Swietokrzyski, în care s-au găsit gropii mari quasirectangular.are,
8
Ibidem
9
Buridava XII/I, Symposia Thracologica X, Volum editat de Cristian Shuster, Claudiu Tulugea, Carol Tertegi,
Râmnicu Vâlcea 2015, p 164-165
5
gropile de pari şi gropi folosite probabil ca vetre . În celelalte zone, şi mai ales; in zona
estică, adică în Podolia, Volinia şi pe teritoriul Moldovei, nu s-au găsit decît morminte. Deşi
acestea, provin, cele mai multe, din descoperiri fortuite, dau totuşi posibilitatea clasificării lor,
iar prin analogii cu cele cercetate în celelalte zone ne oferă un aproximativ cadru cronologic,
cât şi paralelismele cu culturile vecine.10

Fără îndoială, cultura amforelor sferice, prin caracterul său de nomadism şi cu o

economie rudimentară, cu grupuri, se pare, destul de restrânse şi aflate într-o permanentă
pendulare nu a jucat un rol deosebit în schimbările structurale de la sfîrşitul eneoliticului şi
începuturile perioadei de tranziţie la epoca bronzului. Poate că această ideie a dus şi la lipsa
de atenţie timp de peste două decenii. Dar chiar aşa stînd lucrurile, şi faptul posibil ca
elementele ei să fi fost asimilate şi dizolvate în masa marilor culturi care au pregătit epoca
bronzului, considerăm că stabilirea lecului ei în procesul complex de sfîrşit a eneoliticului şi
de început a perioadei de tranziţie este totuşi deosebit de important.

Noile descoperiri de morminte în cutie de piatră de pe teritoriul j udeţului Suceava,

total deosebite de cele ale culturii amforelor sferice, pun sub semnul întrebării unele
descoperiri mai vechi asupra cărora nu se deţin nici un fel de informaţii, precum acelea din
Podişul Moldovenesc, ceea ce îngreunează mai mult stabilirea unor concluzii. Pe de altă parte,
publicarea mormintelor din estul Transilvaniei şi atribuirea lor culturală , sprijină ipoteza
noastră referitoare la pătrunderea purtătorilor culturii amforelor sferice în Moldova, pe sub
Obcinele Sucevei în zona subcarpatică.11

Concluzii
Acestea sunt doar câteva exemple de zone în care au fost descoperite care
demonstrează existența acestui tip de ceramică, carea făcea parte din ritualurile funerare ale
locuitorilor din spațiul carpato-danubiano-pontic.

10
Ștefan Cucoș , Cultura amforelor sferice din depresiunea subcarpatică a Moldovei, http://www.muzeu-
neamt.ro / http://cimec.ro/, p 146

11
Ibidem, p. 152
6
 Materialul de față este doar o mică parte din vastul patrimoniu arheologic românesc,
descoperirile realizate în ultima jumătate de secol, au scos la iveală o serie de vestigii care au
aparținut vechilor civilizații din spațiul carpato-danubiano-pontic. Aceste dovezi
demonstrează existența unor comunități umane avansate, care au dezvoltat diverse tehnici de
prelucrare a materialelor existente : piatră, lut, lemn sau metale, folosind fie îndemânarea și
inspirația artistică, cât și instrumente avansate cum era roata olarului.

În istoria meșteșugului olăritului în spațiul românesc pot fi distinse mai multe perioade
de progres, întrerupte de pătrunderea unor elemente alogene pentru ca, ulterior, în urma
creării unui mediu stabil, să asistăm la o nouă evoluție, dar de cele mai multe ori bazată pe
alte principii tehnologice. Progresele lente din neolitic, sunt urmată de schimbări tot mai
rapide ca urmare a creșterii demografice și formarea mai multor zone în care se
experimentează metode diverse de modelare și ornamentare. Influențele externe contribuie la
îmbogățirea fondului cultural, care uneori este exprimat și prin intermediul ceramicii. Unele
dintre principiile și metodele tehnologice dezvoltate într-un spațiu geografic-temporal pot
dispărea total sau devin remanente în funcție de modificările sociale și culturale relaționate cu
zonele limitrofe sau mai îndepărtate de influență. Tehnologia de confecționare a ceramicii , în
special a amforelor globulare,într-o anumită perioadă poate fi relaționată cu modificările
survenite în caracteristicile stilul morfologico-decorativ, instrumentarul și metodele de
abordare tehnologică ce reflectă fondul propriu și modul de acceptare și adaptare al
informațiilor și exemplelor provenite din medii externe. Definirea subtilităților tehnologiei de
confecționare printr-o abordare interdisciplinară oferă o perspectivă mult mai amplă asupra
modului cum diferitele comunități au interacționat, tradițiile meșteșugărești putând identifica
entități sociale sau particularități ale acestora. În aceste context experimentele palotehnologice
permit o evaluare a unor prametrii imposibil de determinat din analiza directă a obiectelor
precum: procesele cognitive de însușire a unor tehnici, timpul implicat în obiect, motivațiile
ce conduc la menținerea sau perfecționarea anumitor tipuri de recipiente.

BIBLIOGRAFIE

7
 Acad. Mircea Petrescu Dâmbovița, Acad. Alexandru Vulpe (coordonatori), Istoria
Românilor, vol I, academia Română, Secția de Științe Istorice și Arheologice, Ediția a
II a, revăzută și adăugită, Ed. Enciclopedică, București, 2010

 Cultură și civilizație la Dunărea de Jos, XVI-XVII, 2001, Vladimir Dumitrescu, Arta

preistorică în România și sud-estul Europei

 https://www.academia.edu/5838921/Despre_%C3%AEnmorm
%C3%A2nt_rile_Culturii_Amforelor_Sferice_pe_teritoriul_Rom%C3%A2niei, Ion
Motzoi Chichideanu, Despre înmormântarile Culturii Amforelor Sferice pe teritoriul
României,

 ION MOTZOI-CHICIDEANU şi GHEORGHE OLTEANU, STUDII ŞI

CERCETĂRI DE ISTORIE VECHE ŞI ARHEOLOGIE, Tom 51, 1-2, Editura
Academiei Române, București 2002

 Ștefan Cucoș , Cultura amforelor sferice din depresiunea subcarpatică a Moldovei,

http://www.muzeu-neamt.ro / http://cimec.ro/

 Buridava XII/I, Symposia Thracologica X, Volum editat de Cristian Shuster, Claudiu

Tulugea, Carol Tertegi, Râmnicu Vâlcea 2015

 https://clasate.cimec.ro/Detaliu_en.asp?
k=0AB7D97AEDFE404D8467682FF68D776E

 https://clasate.cimec.ro/Detaliu_en.asp?tit=amfora--vas-
globular&k=355298A0C8E3481BB41F8287D8CE1E6E

 Ștefan Cucoș, Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis-IX-XI-1977-1979.

Anexe

8
 Anexe

Tipe: amforă
Subtip: Amforetă globulară
Titlu: vas globular
Descriere : Vas globular prevăzut cu patru torți. Gâtul vasului este decorat cu linii scurte
verticale dispuse în șiruri orizontale, organizate metopic, iar jumătatea superioară a vasului
este decorată cu puncte incizate.

Posesor - Muzeul de Istorie a Moldovei - IAȘI

Domeniul - Arheologie
Perioadă - Perioada de tranziție la epoca bronzului
Grup cultural - Cultura amforelor sferice
Discovery area jud. Iași, com. Șcheia, Șcheia
Material și tehnică - lut ars; modelare cu mâna12

12
https://clasate.cimec.ro/Detaliu_en.asp?tit=amfora--vas-
globular&k=355298A0C8E3481BB41F8287D8CE1E6E
9
 Tip: amforă

Subtip: Amforă sferică

Titlu: amforă sferică

Descriere : Vasul a fost lucrat destul de neglijent, dintr-o pastă omogenă, incomplet
arsă. Culoarea este brună cu pete cafenii, cu nuanțe roșietice în zona în care slipul s-a corodat.
De tipul globular, cu 4 tortițe dispuse simetric pe umăr, cu fundul plat, modelat separat, vasul
nu păstrează gâtul și gura - rupte din vechime. Decorul, ce acoperea probabil gâtul și umărul
vasului, constă în registre succesive de incizii scurte verticale și "oase de pește". Datorită
neglijenței de modelare vasul este ușor descentrat; nici torțile nu sunt lipite simetric. Restaurat
în proporție de 35-40%.13

13
https://clasate.cimec.ro/Detaliu_en.asp?k=0AB7D97AEDFE404D8467682FF68D776E
10
11
 14

14
Ștefan Cucoș, Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis-IX-XI-1977-1979. Anexe
12
Tip: amforă
Subtip: Amforă pictată
Titlu: vas globular
Descriere: Lucrat din pastă fină. Are gâtul scund, ușor tronconic, corpul bombat, aproape
sferoidal, fundul nedefinit, două tortițe laterale pe diametrul maxim, străpunse vertical. E
pictat tricrom, pe gât ove încadrate de motive arcuite albe. Registrul următor e pictat tricrom,
spirale executate cu bandă unitară îngustă, albă, dublată de spirale roșii mărginite cu negru. Al
treilea registru repetă aceleași motive decorative.15

Deţinător - Muzeul Județean Botoșani - BOTOȘANI

Domeniu – Arheologie
Datare - a doua jumătate a mileniului al V-lea - primul sfert al mileniul al IV-lea a.Chr.
Epoca/Perioada - Eneolitic
Atelier - Drăgușeni
Etnia/Cultur- Cucuteni
Loc de descoperire - jud. Botoșani, com. Drăgușeni, Drăgușeni, Ostrov
Material/Tehnică - Lut

15
https://clasate.cimec.ro/Detaliu.asp?tit=Amfora--vas-
globular&k=D0365E45BD134FA187BBA6F287E4E1C6
13
14