Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava

Facultatea de Istorie și Geografie

Istoria antica romanaeasca

Lector univ.dr.Sorin Ignatescu

REFERAT
Cultura Costisa

Stoleru Costinel
An I, sem. I, 2020-2021
Conversie

CULTURA COSTISA
 Pentru cunoasterea comunitatilor care au locuit , pe perioada epocii bronzului, in
Moldova, un rol important il au descoperirile arheologice, asezarile si mormintele culturii
Costisa-Komarov.
Cultura Costisa a fost considerate inca de la descoperirea sa o varianta locala a
culturii Komarov doatorita monumentelor oarecum asemanatoare de pe teritoriul Romaniei de
Est, nordul Basarabiei, Ucrainei de vest si Poloniei de sud-est.Pe baza variantelor regionale ale
culturii ceramicii snurate , a analogiilor existente intre formele de vase si sistemele de
ornamentare I. Svesnikov a stabilit ca asa -zisa cultura Komarov s-a format in Ucraina de
Vest.Acesta a impartit cultura Komarov in trei fraze:a)faza timpurie, care este reprezentata prin
forme ceramice si décor asemanatoare ceramicii snurate, plasata la sfarsitul bronzului timpuriu si
inceputul bronzului mijlociu;b)faza mijlocie, careeste reprezentata in special prin vase in forma
de lalea, cupe , vase, borcan;c)faza tarzie, caracterizata prin aparitia vaselor borcan cu brau sub
buza, sincrona culturii Noua.
Meritul evidentierii si punerii in valoare a descoperirilor de facture Costisa de pe
teritoriul Moldovei revine prof.Al. Vulpe, care a intreprins cercetari in anii 1959-1960 si 1962,
pe baza carora a fost posibila introducerea in literature arheologica romaneasca a termenului de
cultura Costisa.
In momentul de fata sunt semnalate peste 50 de asezari, necropole sau puncta cu
materiale Costisa-Komarov.Asezari mai importante care dovedesc locuiri de durata, inclusive un
punct de obtinere a sari din apa izvoarelor sarate, se gasesc mai ales in zona subcarpatica(in
jud.Neamt si Bacau).Alaturi de acestea exista si alte situri de la vest de Siret in care s-au gasit
putine fragmente ceramice de facture Costisa- Komatov.
Asemenea siturilor din ariile Komarov si Bjaly Potok, asezarile de facture Costisa-
Komarov din jumatatea de Nord a Moldovei ocupa suprafete reduse de teren si se gasesc pe
forme diverse de relief.
Asezarea de la Costisa se gaseste pe terasa inalta din stanga raului Bistrita, pe un
tapsan denumit Cetatuia, marginit de rape adanci si legat de restul terasei printr-o sa taiata in
antichitate, de doua santuri de aparare, un alt sant de acelasi fel existand si pe latura de SV.Toate
cele trei santuri au fost sapate ulterior locuirii Costisa, probabil in timpul culturii Monteoru.Se
considera ca in vechime au fost folosite atat cetatuia, cat sis aua de legatura cu terasa.
Pentru statiunea Costisa s-a documentat existenta unei locuinte de forma rectangulara ,
cu podina de lut, doar pe baza resturilor de chirpic ars care pastrau urme ale amprentelor de
nuiele, a unui colt de perete si a unor portiuni de lipitura arse.
La Borlesti a fost identificata o locuinta fara platforma, cu pereti subtiri , probabil din
lemn, sustinuti pe o temelie din piatra de rau.Acoperisul, facut din nuiele si resturi vegetale, a
fost sprijinit pe pari.
La Poduri au fost surprinse urmele unui complex de locuire de suprafata, cu podeaua
usor adancita, cu o structura usoara, reprezentand o coliba cu diametrul de 2 m, in care s-au gasit
vase fragmentare, pietre si resturi osteologice.
 Informatiile existente in privinta vetrelor sunt lacunare.La Borlesti, in partea de nord-
vest a locuintei, s- a cercetat o vatra de aprox.0,45/0.60m. facuta din bolovani si cu gradina,
langa care erau doua rasnite, ceramica, o daltita de bronz si doua cosoare de gresie.La circa 20m
de complexul de locuire a mai fost gasita o vatra de forma ovala, facuta din pietre plate asezate
pe un strat de pietris.Pe cea de a doua vatra s-au gasit fragmente din doua cesti, un cosor de
gresie si un varf de silex cu baza concave.
O alta vatra care poate fi atribuita culturii Costisa a fost descoperita la Dulcesti-Gradina
de Zarzavat.A fost observata in malul paraului Valea Neagra.Pe suprafata vetrei s- a gasit un
fragment ceramic cu triunghi hasurat.
Pana la inceputul anilor’80ai secolului trecut nu s-a putut vorbi de existenta unor
necropole sau morminte apartinand complexului Costisa-Komarov pe teritoriul Moldovei.Dupa
cum s- demonstrate de catre arheologii polonezi si ucraineni, specific acestei civilizatii sunt atat
necropolele tumulare cat si cele plane.Necropolele tumulare, contin de obicei un singur mormant
de inhumatie, cu unul doua sau mai multe schelete in pozitia intins pe spatesau chircit, dar si
morminte de incineratie care nu se afla la adancimi mari.
S-a observat ca in jurul scheletelor din mormintele de inhumatie se afla resturi de lemn,
iar uneori, pe langa mormintele centrale, ale unor barbate orientate cu capul spre vest, se gasesc
schelete de femei sau copii.In unii tumuli cu morminte de incineratie s-a observant ca trupurilor
defunctilor nu au fost arse pe loc, in timp ce langa unele morminte s- a observat resturi de
arsura.Tumulii in care este atestat ritul incineratiei contin unul sau mai multe morminte in urne
sau grupari de oase arse, impreuna cu resturi ale rugului cinerar.In Moldova sunt cunoscute un
numar de sapte descoperiri de morminte asupra carora exista un semn de intrebare.Este vorba de
mormintele de la Cotargaci,Hartop,Horodnic de Jos,Poduri, Prajeni,Serbanesti si Vlasinesti,
grupate in cea mai mare parte in judetele Botosani si Suceava, intr-o zona apropiata din punct de
vedere geografic de unele cimitire ale culturii Komarov de pe teritoriul Ucrainei.
Mormintele semnalate pana la aceasta data documenteaza atat ritul inhumatiei cat
si al incineratiei, fie in necropole planefie in tumuli.
Cele mai sigure descoperii sunt cele de la Prajeni-Lutarie, atat din punct de vedere
al conditiilor de descoperire, cat si al atribuirii culturale.Astfel,M1 continea portiuni de picioare
chircite pe dreapta a unui schelet distrus, din care s-au pastrat si alte oase disparate.Dispus,
probabil cu capul la sud,cel inhumat a avut la picioare o ,,ceasca bitroconica cu doua torti’’, din
pasta cu nisip, cioburi si cochilii pisate, decorate cu triunghiuri.In M2 , care s-a pastrat mai bine,
a fost un schelet asezat pe partrea dreapta, cu capul spre est, picioarele chircite si bratul drept
adus in fata langa gambe se afla o ceasca cu doua torti simple, suprainaltate, lucrata din pasta
continand nisip cu bobul mare, arsa inegal.Acesta, ca si vasul din M1sunt tipice complexului
Costisa Komarov.Si M 6 ar putea fi atribuit aceluiasi complex ltinand cont de fragmentul gasit in
zona picioarelor, cat si de unele elemente de ritual si stratigrafie. Scheletul gasit in M6 se afla pe
partea stanga, cu picioarele foarte chircite sicu capul spre ENE.Bratul drept era intins pe langa
corp,cu palmele spre picioarele indoite, iar mana stanga era indoita din cot, in fata genunchiului
drept.Alaturi de aceste complexe, la Prajeni au fost morminte asemanatoare care au facut parte
dintr-o necropola plana, distrusa de locuitorii care au luat ulterior, lut pentru constructii.
La mormantul de la Vlasinesti a fost gasit un schelet in pozitie chircita , avand ca
inventor o ceasca Costisa-Komarov.Inhumarile din tumuli nr.7 si 8 de la Cotargaci au fost
atribuite cu reserve complexului Komarov-Costisa.E. Moscalu a interpretat ornamental de pe
vasul din tumulul nr.7 si a admis incadrarea sa in cultura Komarov, desi aflase si parerea lui Al.
Vulpe. Ornamentul aminteste de sistemul de decorare al vaselor culturii Wietenberg, iar analogii
ale vasului in cultura Komarov nu exista.
In legatura cu ritualul incineratiei acesta este prezentat , aproape ,sigur de
mormantul plan, in cutie de piatra de la Hartop si cu mai putina probabilitate de mormintele de
Serbanesti si Horodnicul de Jos.
In siturile Costisa-Komarov de pe teritoriul Moldovei exista cateva categorii
ceramice, pe baza carora pot fi stabilite atat asemanarile cat si deosebirile dintre cele doua arii,
de sud si de nord, care apartin acestui complexcultural est-carpatic.
Din punct de vedere al pastei ,ceramica Costisa contine degresanti nisip ,silex sau
piatra pisata.Suprafetele vaselor sunt in mare parte brun -caramizii, cu un aspect zgrunturos si
paros, precum cel de tip grosier si cu urme de lustruire ca in cazul vaselor din categoria ceramicii
fine.Foarte recent a fost pusa in evidentaceramica cu décor striat descoperita acum cateva
decenii,care dupa cum s-a spus ar sta la baza unora dintre culturile bronzului mijlociu.Ceramica
tip Besenstrich este atestata pana in present la Costisa, Luminis-Deleni, Valeni, Poduri si
Silistea, avand legaturi stranse cu ceramica de la Pauleni din estul Transilvaniei.
Pot fi mentionate ca forme1) vase de dimensiuni mari,cu corpul globular, gatul
cilindricsi buza evazata spre exterior;2) vase de dimensiuni mari cu peretii drepti sau usori ovali,
buza interioara rotunjita;3) vase de dimensiuni mari si mijlocii , cu peretii arcuiti si buza evazata
avand partea superioara orizontala;4)vase in forma de lalea;5) vase troconice, 6)amfore si
amforete;7) castroane; 8)cesti si kantharoi.
Ornamentul consta, de obicei,mai ales la vasele de marimi medii, din triunghiuri cu
unul din varfuri in jos, hasurate si limitate de linii orizontale incizate.Uneori liniile incizate sunt
associate cu crestaturi, décor ,,dinti de lup’’ si altele.In general decorul ceramicii Costisa, este
putin variat, compusa din triunghiuri hasurate aplicate pe umarul vaselor si associate cu benzi de
linii orizontale incizate.La poduri au fost remarcate pseudo-triunghiuri umplute cu puncta
asemeni vaselor de la Pauleni-Dealul Cetatii.
De pe suprafata unor asezari provin mai multe topoare de arama si de bronz, o parte
putand fi atribuite complexului Costisa- Komarov.
Alaturi de ceramica s-au gasit si alte obiecte:rasnite, frecatoare, topoare de diorite cu gaura de
fixare a cozii, covoare, varfuri de sageata,impungatoare, obiecte de podoaba, daltite.
Bibliografie
1.C. Mustata, Cercetari din preistoria judetului Neamt, in BCMI,97,1940
2.Al.Vulpe,K voprosu o periodizacii bronzovogo vekav Moldavein Dacia NS,V,1961
3.Al.Vulpe , M.Zamosteanu, Sapaturile de la Costisa, in Materiale, VIII1962