Cuprins

Cap. 1............................................................................... .Introducere, p. 2

Cap. 2......................................... Elementele de bază ale Culturii Dudești, p. 3

Cap. 3..............................................................Studiu de caz : Malul Roșu, p. 3

Cap. 4.........................................................................................Concluzii, p. 6

Bibliografie......................................................................... ....................... p. 7

Anexe..........................................................................................................p. 8

1
 Cultura Dudești

Capitolul 1

Introducere

Lucrarea de față își propune să analizeze, pe baza cercetărilor arheologice una dintre
culturile Neoliticului, în spațiul românesc și anume Cultura Dudești. Această cultură neolotică
se incadrează unei arii mai largi care cuprinde culturile Gumelnița , Boian și Radovanu.
Primele două sunt printre cele mai importante culturi neolitice descoperite pe teritoriul țării
noastre.

Spiritul creator artistic al popula¡iilor epocii neolitice ale Europei sud-estice – epocå
ce începe odatå cu mileniul VI a.Chr. și se continuå pânå în primele secole ale mileniului III
a.Chr. – s-a manifestat, pe de o parte, în arta decorativå a ceramicii și, pe de altå parte, în
sculpturå (sau , mai exact spus, în special în modelarea statuetelor de lut, coapte apoi în
cuptor, deoarece sculpturile de piatrå și de os sunt – în regiunile de care ne ocupåm – mult
mai pușin numeroase în aceastå epocå și, de cele mai multe ori, de o mai micå valoare
artisticå.

Termenul de „cultură” înseamnă manifestări spirituale şi artistice locale cu trăsături

asemănătoare. Adică, pe scurt, comunităţi umane care trăiau şi creau în acelaşi spaţiu,
împărtăşind o mentalitate comună, fie ea de ordin practic sau spiritual (aceleaşi credinţe,
acelaşi fel de a înţelege lumea, acelaşi mod de vedea arta, aceleaşi obiceiuri, aceleaşi
meşteşuguri).1

1
https://mostenireculturala.com/2018/06/29/culturi-neolitice-pe-teritoriul-romaniei/
2
 Capitolul 2

Elementele de bază ale Culturii Dudești

Cultura Dudeşti care evoluează la începutul mileniului V î.Cr., cea mai veche cultură
neolitică cunoscută în partea de sud a Munteniei.

Purtătorii culturii Dudeşti se ocupau cu creşterea animalelor, cultivarea pământului,

vânătoare, cules etc. Ceramica acestei culturii este decorată cu pliseuri fine şi incizii, la care
se adaugă un început de excizie. În jurul Olteniţei aşezări aparţinând acestei culturii au fost
descoperite şi cercetate în comunele Radovanu, Popeşti-Vasilaţi şi Căscioarele. 2

Cultura Dudești, numită după un vechi cartier al Bucureștilor, reprezintă ramura

răsăpriteană a culturii Vinca, cu care se interferează în zona Olteniei, dând naștere unui aspect
cultural mixt. Ceramica de tip Dudești a cuprins întreg uprinsul Munteniei și prin afluxul unor
influențe sudice au asimilat culturile Starcevo-Criș, iar în Oltenia pe cele ale culturii Cârcea,
tarziu. Punctul de plecare al comunităților Dudești se află în NV Anatoliei, răspândirea
făcându-se prin estul Bulgariei, zona Varna.

Capitolul 3

Studiul de caz: Malul Roșu

Începutul culturii Dudești în Muntenia, faza Malul Roșu, se poate paraleliza cu ultima
perioadă a culturii Starcevo-Criș, existând o serie de influențe și importuri reciproce.
Următoarele două faze, Fundeni și Cernica, sunt contemporane cu comunitățile culturii
ceramice liniare din Moldova, așa zisele „ capete de note muzicale”, care au încercat mereu să
se infiltreze spre sud. Din amestecul triburilor liniar –ceramice cu cele Dudești târzii, se va
naște prin intermediul aspectuklui Sudiți din nord-estul Munteniei, prima fază a culturii Boian
a eneoliticului timpuriu. Fazele târzii au pus bazele culturii Vădastra. 3

2
https://muzeulgumelnita.ro/expozitii-permanente/cultura-dudesti
3
Academia Română Secția de Științe Istorice și Arheologie, Istoria Românilor, vol. I, ediția a II a revăzută și
adăugită, coordonatori: Acad. Mircea Petrescu Dâmbovița, Acad. Alexandru Vulpe, Editura Enciclopedică,
București 2010, p. 135
3
 Ceramica culturii Dudești prezintă un aspect mai rudimentar decât al altor culturi cum
ar fi cultura Vinca dar are în comun cu aceasta decorurile canelare și plisate. Ca elemente
caracteristice se remarcă benzile incizate umplute cu rețele formate din linii oblice incizate.
Uneltele din silex prezintă un pronunțat caracter microlitic.4

Pe marginea primei terase din stânga râului Dâmbovița, pe locul numit Malul Roșu,
lângă limita sud-estică a cartierului Dudești, încă din 1946 au fost adunate de pe suprafața
arabilă unelte din silex, așchii, fragmente ceramice.

Cercetările efectuate în 1954 au demonstrat existența unei așezări din neoliticul

timpuriu, în cuprinsul ei ceramica s-a găsit în asociere cu aschii și microlite din silex.

La Dudești avem documentate obiecte din silex și tuf vulcanic și din alte roci.
Materialele din care erau confecționate obiectele din silex descoperite aveau diferite culori
cenușiu-fumurie sau mai rar galben, unele piese descoperite au culoarea schimbată datorită
acțiunii focului. Prezența în așezare a așchiilor de decorticare, a numeroaselor așchii de lucru
și a fragmentelor din nuclee înnoite permite să tragem concluzia că uneltele erau prelucrate la
fața locului din materiale aduse din alte părți, mai cu seamă dinspre platforma prebalcanică;
observația dovedește căoamenii din acea comunitate duceau lipsă de materie primă.

Pe lângă prelucrarea materialelor și confecționarea de obiecte de uz casnic, au fost

descoperite și mai multe fragmente de măsele de vită și porcine (posibil mistreț); se presupune
astfel că locuitorii așezării cunoșteau animalele domestice.

O altă ocupație a oamenilor din așezarea de la Malul Roșu era cultivarea plantelor. Ca
argumente principale pot fi amintite : marea cantitate de pleavă din pastă ceramică și prezența
mai multor fragmente de râșnițe din gresie cu bobul mare.

Vasele de lut sunt o piesă importantă a perioadei neolitice, de aceea în comunitatea de

la Dudești au fost descoperite vase de lut ars, folosite în scopuri casnice.

După pastă ceramica de la Dudești poate fi împărțită în trei categorii : ceramică din pastă cu
pleavă, ceramică din pastă cun pleavă și nisip cu bobul mare, ceramică din argilă cu nisip fin.
În funcție de folosință pentr: păstrarea proviziilor, și gătit, cav veselă și vase pentru lichide.

4
Ibidem
4
 Vasele din prima categorie au fost lucrate din pastă amestecată cu multă pleavă.
Vasele din pastă cu nisip erau mult mai rezistente, de aceea erau corodate mai puțin. Pe unele
dintreb obiecte se observă incizii primitive sub formă de spic.

Vasele pentru hrană erau realizate mai îmgrijit, realizate din plaeavă amestecată cu
pastă sau nisip. Pentru a fi ornamentate, vasele erau acoperite cu un strat fin de lut, necesar
inciziilor decorative, executate cu lame din silex. Ca un specific al culturii Dudești putem
remarca ornamentele în benzi, o suprafață acoperită cu linii incizate.

Vasele descoperite sunt de dimensiuni reduse, un fel de castronașe cu umerii boltiți și

cu marginea scundă puțin arcuită în afară.

Un aspect foarte important este că,m la Dudești s-au decsoperit câteva figurine, două
antropomorfe și una zoomorfă. Cele antropomorfe diferă ca dimensiuni. Ele prezintă multe
defecte, piese lipsă.

Din informațiile colectate reiese că pe locul numit Malul Roșu a fost o așezare a unei
comunități de oameni din Neoliticul timpuriu, purtaători ai culturii Dudești cu un mod de
viață semistabil, o așezare restrânsă cu un număr redus de membrii. Din acest motiv oamenii
își construiau locuințe modeste, fapt demonstrat de descoperirile arheologice.

Așezările lor erau amplasate pe pargini de terase, cu o întinderev relativ redusă, în

unele cazuri alcătuite din numai câteva locuințe, de tip bordei. Ceea ce demostrează că este
vorba desprew sfârșitul epocii neolitice, deoarece imediat apar primele obiecte modeste de
aramă.

În concluzie ținând seama de toate elementele culturii materiale și mai cu seamă de

ceramică, s-a demonstrat că așezarea pe care o studiem este strâns legată cu descoperirile din
Oltenia. Cultura Dudești este strans legată de aceste culturi Fiera sau Verbicioara I, fac parte
dintr-un complex cultural mai mare. Există și numeroase semne de întrebare între legăturile
dintre aceste culturi și alte culturi asemănătoare, cu elemente comune cum ar fi zig zag ul
prezent pe ceramica Dudești.5

Ceramica este un element de bază în identificarea elementelor oricărei culturi

preistorice dar și antice.

5
Materiale și cercetări arheologice, Eugen Comșa, Săpăturile de la Dudești, p. 91-97
5
 Pentru decorarea ceramicii neolitice și eneolitice din sud-estul Europei meșterii olari
au folosit fie tehnica picturii – în special policromå – fie acelea ale impresiunilor, exciziei și
reliefului; cu ajutorul unuia sau altuia din aceste procedee tehnice și uneori prin combinarea
lor, acești meșteri au creat adevårate capodopere artizanale, la desåvârșirea cårora au
contribuit adeseori și formele elegante și proporționate.

De cele mai multe ori decorul acoperå aproape întreaga suprafațå exterioarå a
recipientelor (dar evitând uneori zona din apropierea fundului vaselor), și nu rareori ea trece și
pe suprafața interioarå a vaselor larg deschise la gurå.

Maniera cea mai frecvent folositå pentru decorarea vaselor este aceea numitå în
terminologia arheologicå Umlau stil – când motivul sau motivele principale se desfåșoarå –
mai ales în zone paralele, orizontal și continuu în jurul vasului. Dar s-a folosit și stilul
„cadrelor” (Rhamenstil), care împarte por¡iunea vaselor destinatå så primeascå decorul în
simili-metope, în sânul cårora este închis – ca så spunem așa – și repetat în fiecare cadru,
principalul motiv decorativ. Dintre aceste douå maniere („stiluri”), primul se desfåșoarå înså
de multe ori și pieziși sau chiar vertical. Alteori, bineînțeles, ornamentarea vaselor acoperå
întreaga suprafațå folositå ca un câmp de desfåșurare liberå a diferitelor motive decorative.

În ultimul nivel ceramica evoluează spre forme ce vor caracteriza mai târziu civilizaţia
Vădastra, astfel, tehnica inciziei fine lasă locul celei lărgite, care se va transforma în excizie
În acest punct ne aflăm în faza de trecere de la faza Vădastra I la Vădastra II . Evoluţia
culturii Dudeşti , cât şi transformarea acesteia în cultura Vădastra poate fi surprinsă
stratigrafic în toate aşezările situate pe terasele Oltului Inferior.

Concluziile preliminare ale cercetărilor arheologice întreprinse în situl de la Măgura

Buduiasca, plasat pe terasa joasă a Teleormanului par a schiţa în ceea ce priveşte culturile
Dudeşti şi Vădastra o situaţie asemănătoare celei din estul Olteniei , mai precis de pe valea
Oltului Inferior. Evoluţia culturii Dudeşti de aici poate fi împărţită în două faze. Prima fază se
caracterizează prin existenţa elementelor de tip Karanovo III alături de elemente Dudeşti în
timp ce cea de a doua este relativ asemănătoare cu ceea ce convenţional se numeşte Cernica
Coroborate cu descoperirile din Oltenia, descoperirile din vestul Munteniei creionează o zonă,
cea a văii Oltului Inferior, extrem de dinamică în această etapă a neoliticului. Cercetările
întreprinse au dus la descoperirea unor importante aşezări aparţinând culturii Dudeşti în
Câmpia Romanaţiului. De asemenea au fost lămurite unele aspecte cum ar fi legătura genetică
6
dintre Cultura Dudeşti şi Cultura Vădastra, altele, cum ar fi unele aspecte legate de
periodizare, sincronism cultural, etc. rămânând să fie clarificate de cercetări viitoare. 6

Capitolul 4

Concluzii

Așa cum se poaste observa în studiul făcut pe baza cercetărilor legate de cultura
Dumești, această cultură reprezintă o componentă importantă a arheologiei din spațiul
românesc, fiind una dintre primele culturi neolitice influențând puternic descopririle
ulterioare. Studiul s-a bazat pe analiza succintă a ceramicii care veste determinantă în analiza
unei culturi, fiind un izvor arheologic de bază pentru marile culturi ale Preistoriei sau al lumii
Antice. Arheologul prin cercetările făcute devine un deschizător de drumuri în studierea
istoriei din cele mai vechi timpuri.

Bibliografie

 https://mostenireculturala.com/2018/06/29/culturi-neolitice-pe-teritoriul-romaniei/

 https://muzeulgumelnita.ro/expozitii-permanente/cultura-dudesti

6
Muzeul Județean Argeș, ARGESIS, Stdii și Comunicări, seria Istorie, Marin Nica, Sabin Popovici, Marcela
Nica,Cultura Dudești în câmpia Romanațiului TOM XX, 2011
7
 Academia Română Secția de Științe Istorice și Arheologie, Istoria Românilor, vol. I,
ediția a II a revăzută și adăugită, coordonatori: Acad. Mircea Petrescu Dâmbovița,
Acad. Alexandru Vulpe, Editura Enciclopedică, București 2010,

 Materiale și cercetări arheologice, Eugen Comșa, Săpăturile de la Dudești

 Muzeul Județean Argeș, ARGESIS, Stdii și Comunicări, seria Istorie, Marin Nica,
Sabin Popovici, Marcela Nica,Cultura Dudești în câmpia Romanațiului TOM XX,
2011

Anexe

8
 7

7
https://mostenireculturala.com/2018/06/29/culturi-neolitice-pe-teritoriul-romaniei/
9
10
 8

8
Academia Română Secția de Științe Istorice și Arheologie, Istoria Românilor, vol. I, ediția a II a
revăzută și adăugită, coordonatori: Acad. Mircea Petrescu Dâmbovița, Acad. Alexandru Vulpe, Editura
Enciclopedică, București 2010, P.135

11