Cultura Dudesti

Format prin contopirea unor sinteze si culturi apartinand unor comunitati ce au patruns pe
teritoriul tarii noastre dinspre Europa Centrala- prin purtatorii culturii ceramicii liniare, cat si din
sudul Europei prin fondul cultural Vinca , neoliticul dezvoltat ( ~ 5500-5000 a.Chr.) este
reprezentat in sudul Munteniei prin cultura Dudesti. Potrivit opiniei arheologilor zona de
emigratie a comunitatilor Dudesti este N-V Anatoliei din asezarile de tip Demirci Huyuk, traseul
urmat pana in nordul Dunarii , pe teritoriul tarii noastre facandu-se prin estul Peninsulei
Balcanice -zona Varna.Cultura Dudesti s-a format prin asimilarea elementelor Starcevo-Cris din
Muntenia si a grupului Carcea tarziu din Oltenia. Ceramica culturii Dudesti face parte din
complexul cu ceramica neagra , lustruita , dar are si componente cu un aspect rudimentar al
pastei. Ca elemente de decor sunt specifice ornamentele canelate si plisate, benzile incizate
umplute cu retele formate din linii oblice .Uneltele din silex sunt microlite de traditie
epipaleolitica. Cele mai raspandite unelte erau topoarele de piatra , de forma unor dalti
neperforate.Plastica este reprezentata de figurinele zoomorfe si antropomorfe descoperite in
numar relativ mic pana in prezent. Tipul de locuinte sunt bordeiele amenajate in gropi, totusi
In asezarea de tip Dudesti cercetata la Cernica s-a descoperit urmele unei locuinte de suprafata
a carei destinatie in raport cu celelalte nu a putut fi precizata. Aceste asezari erau locuite de
comunitati de agricultori primitivi si crescatori de animale, folosind sapaligi din corn de cerb si
os, rasnite plate de piatra, ustensile de teracota –greutati , fusaiole, silexuri si utilaj microlitic si
o ceramica elaborata , vase cu gat inalt, strachini tronconice sau troncopiramidale, cu
proeminente perforate cu motive spiralice sau cu incizii trasand motive geometrice incrustate
cu pasta alba. Descoperiri importante s-au facut la Sultana –Malul Rosu, Cascioarele ,
Radovanu, Chirnogi unde pe fondul culturii Dudesti se va forma cultura Boian.

Cultura Cernavoda I

In deceniul patru al secolului trecut, profesorul Ion Nestor in urma cercetarilor intreprinse la
Cernavoda a sesizat ca descoperirile arheologice prezentau elemente entice noi fata de cele
cunoscute, ale culturii Gumelnita, fapt ce nu l-a determinat sa aleaga o denumire specifica , ci a
denumit noul strat de cultura Gumelnita D- sincronizand-o cu ceramica de tip C a culturii
Cucuteni. Sapaturile intreprinse in Dobrogea in perioada 1955-1959 la Cernavoda au relevant
existenta a trei asezari bogate , in locuri diferite, fiecare cu un continut specific, dar avand drept
caracteristica datarea dupa locuirea de tip Gumelnita Descoperirile din asezarea de pe Dealul
Sofia din orasul Cernavoda au dus la identificarea a trei culturi distincte , in ordine cronologica
Cernavoda I, III, II.Materialele descoperite in cele trei asezari corespund unor aspecte diferite,
dar sunt atribuite la inceput unui complex cultural Cernavoda , apoi culturii
Cernavoda .Cernavoda I –asezarea din sectorul A, Cenavoda II-asezarea din sectorul B si
Cernavoda III-asezarea care a cuprins aproximativ tot dealul Sofia , cercetata in sectoarele C si
D. Analizandu-se materialul arheologic din cele trei asezari s-a ajuns la concluzia ca Cernavoda
III se afla mai aproape de Cernavoda I, in timp ce Cernavoda II este o cultura cu totul diferita de
cele doua, astfel incat s-a propus urmatoarea ordine : Cernavoda I, Cernavoda III –cultura Celei,
Cernavoda II-complexul Foltesti II. Cultura Cernavoda I face parte din grupul culturilor cu
ceramica nepictata. Comunitatile eneolitice apartinand acestei culturi isi au originile in zona est-
central europeana si nord-pontica.Prezenta in Campia Dunarii se face prin patrunderea
triburilor de nomazi -pastori din stepele nord pontice in sudul Moldovei ,in Dobrogea si nord-
estul Munteniei, pana in sudul Olteniei, si mai departe in nord-estul Bulgariei .Influenta din ce in
ce mai puternica a comunitatilor pastorale nomade sau seminomade in arealul culturilor
agricole ale enoliticului dezvoltat a provocat in cele din urma o stare generala de nesiguranta si
instabilitate care a marcat profund viata populatiei locale sedentare.Aceste mari miscari de
populatii au fost provocate probabil, atat de cauze economico-sociale cat si climatice.Caracterul
mobil al vietii pastorale a facut ca noii veniti sa penduleze pe spatii vaste, asezarile lor fiind
depistate in straturi destul de subtiri , uneori chiar lipsind stratul de locuire, materialele
cernavodene fiind identificate printre cele gumelnitene pe care le succeeda . Din punct de
vedere cronologic, inceputurile culturii Cernavoda dateaza pe baza sincronismelor cu fazele
Cucuteni A-B si B ale culturii Cucuteni la trecerea dintre mileniile al V-lea si al IV- lea a.CHR. ,iar
sfarsitul ei nu mai tarziu de 3500 a.Chr.Elementul principal care diferentiaza cele trei culturi
este ceramica.Sapaturile din asezarea de la Renie II , langa Oltenita au putut clarifica aspectele
legate de sincronismele si datarea acestei culturi. Prezenta elementelor tipice Troia I in
ceramica fazei Renie II , de tranzitie de la Cernavoda I la Cernavoda II, atesta reluarea legaturilor
cu sudul egeo-anatolian, care au fost ,,suspendate " temporar de venirea triburilor de
nomazi.Ceramica acestei culturi este rudimentara cu scoica in pasta ca element distinct, ornata
cu impresiuni cu sfoara.Repertoriul formelor variaza de la vase sub forma de strachina cu buza
usor rotunjita,pereti inalti si putin arcuiti, castroane cu buza evazata sau dreapta, care au
aplicata sub buza o apucatoare conica la vasele globulare prevazute cu toarte in banda lata ,
lipsite in general de décor.La Ulmeni s-a descoperit un vas askos- imitatie dupa recipientele
gumelnitene de acest fel. Pe langa elementele decorative –snur infasurat sau rasucit , la
Oltenita Renie I s-a descoperit si ceramica cu pictura cruda cu rosu , sau cu alb si rosu.Uneltele
sunt din corn de cerb, silex si os, iar piesele din arama sunt foarte rare.Plastica este
reprezentata de figurinele zoomorfe si antropomorfe redate grosier si fara elemente de
decor.La Oltenita –Renie I pe un capac tronconic , decorat cu spirale pictate cu rosu se afla o
aplicatie zoomorfa. O piesa importanta este figurina de os, aproape intreaga, cu orificii la cap,
corpul este dreptunghiular si are trei perforatiila partea inferioara.Podoabele sunt rare si in
general sunt confectionate din piatra, os, scoici, silex, cupru. .Descoperiri Cernavoda I s-au
facut la Gumelnita, Ulmeni -Tausanca, Spantov,Chirnogi,Greaca, Cascioarele, Varasti, Gradistea
-Calarasi...