PRELUC RAREA CAN I NILOR DE M ISTRET' N CULTURA

PRECUC UTENI , N LUMINA DESCOPERIRILOR D E LA

TRGU FRUMOS (JUD. IAI)
Nicolae Ursulescu.
Luminita BEJENARU,
Vasile COTIUG
A. Introducere
Printre produsele dure animale care au reinul in
mod deosebit alenia populailor neolibce i eneolilice de
prelubndeni, penlru posibililatea de a fi prelucrale i
lransfonnale in unelte sau podoabe, se numr caninii de
mistrei, indeosebi cei de pe maxilan.d inferior, cunoscui in
literatura de specialilate sub numele de defense. Aceast
predilecie manifesl pentru respectivul tip de malerie dur
animal a avut probabil mai mulle cauze.
In primul rnd, caninii de mistre alrag i aslzi
alenia, printre celelalle descoperiri arheologice, prin
slrlucirea lor sidefie, prin mrime, ca i prin aspectul
nalural ce amintele o arm (pumnalul curb).
Apoi, fa de celelalte resturi animaliere,
defensele de mistre sunt piese destul de rare, neputndu
se procura dect de la masculi, iar piesele de mari
dimensiuni doar de la exemplare mature. Particularitile
morfo-struclurale, corelate cu poziia anatomic, sexul i
specia, pol explica, astfel. aceast selecie a caninilor de
suide penlru ulilizarea lor ca malerie prim.
In fine, chiar animalul de la care proveneau
defensele se bucura de apreciere i respect din partea
vechilor comuniti' . Alturi de taur i cerb. mistreul era, in
religiile preistorice, un simbol al forei virila i rzboinice'.
Penlru vntorii preislorici, ca i penlru cei din perioadele
ulterioare, omorrea unui mistre era o piatr de incercare,
care le aducea consacrarea, faima i respeclul comunit(ii.
Sursele etnografice arat c, adeseori, numrul mistreilor
ucii de un vntor era certificat de numrul colilor pe care
acesta ii purta in salb, iar unele descoperiri funerare par
s confinne acest lucru'.
Avnd in vedere motivele diverse care impuneau
ateniei oamenilor preistorici aceast categoria de
materiale dure animaliere, este normal ca defensele s se
gseasc in diferite contexte arheologice. incepnd cu
sfritul paleolilicului. Defensele sunt prezenla,
deopotriv, in morminte, in resturile locuinelor. in gropi de
deeuri sau de cu. precum i in straturile cu depuneri
cullurale.
Dei sunt aproape intotdeauna semnalale in
rapoartele arheologice, mai ales ca obiecte deosebite,
studiul sistematic al artefactelor din defensa se afl de abia
la incaput. Este remarcabil, lolui, ca i aceast categoria
de artefacte, prelucrat din rnalerial dur animal, a
beneficiat. in ultimul timp, de o melodologie unitar penlru
studierea sa, in cadrul Caietelor elaborate de Comisia de
nomenclatura a industriei preistorice a osului, organism

64

internaional al Uniunii lnternaonale de tiine Preistorice

i Protoislorice'.
O prim cerin( a acestei metodologii ..o conslituie
abordarea exhaustiv a calegoriilor tipologice din cadrul
unui sit', urmat de ,analiza comparativ a lolurilor
complele de materiale din situri contemporane cultural"
dintr-o anumit regiune i, apoi in zona mai vasle'.
Considernd corect i justificat o asemenea
abordare metodologic pentru valorificarea tiinific a
artefaclelor de os, corn sau din. rezultate din cercetrile
arheologice, ne-am propus s studiem exhaustiv i s
prezentm caninii de mistre aprui in spturile
ntreprinse in aezarea precucutenian de la Trgu
F rumos-Baza Pfltule.
Pentru inelegerea contexlului arheologic in care
au aprut aceste piese, considerm c e necesar
prezentarea ctorva dale eseniale despre acest sit.
Slaliunea ar:heolooic de la Urou Frumos-Baza
Pfltule este cea mai vast aezare precuculenian
cunoscut pn in

prezent pe teriloriul Romniei,

intinzndu-se pe o suprafa de circa 1 O ha' (pl. 1 ). Aici se

intreprind spturi sistematice ncepnd din anul 1990, in
2005 desfurndu-se cea de a XVI-a campanie.
Cercetrile de pn acum au trebuit s fie limitate la
anumile sectoare, din cauza construciilor care acoper o
parte din teren, a regimului diferi! al proprietii, precum i
datorit reslriciilor de ordin financiar. In total, a fost
cercetat, prin spturi sistematice. o suprafa de peste
2000 m' (pl. 2)'.
in zonele cercetata, stratul cultural (gros, in
medie, de circa 80 cm) prezint vestigii numai din faza a III
a a culturii Precucuteni (aproximativ 3900-370013600 b.c.
necalibrat sau 4600-4600/4500 CAL B.C.). Din punct de
vedere strabgrafic. au fost delimitate lrei niveluri (1-111),
fiecare cu cte dou orizonluri (A-8), marcate prin structuri
proprii de locuire (pl. 3-6).
Au fost identificate 14 locuine, dintre care una
adncit (nr. 7). Din cele 1 3 1ocuine de suprafa, opt erau
amenajata direct pe sol, iar cinci aveau podele de lut ars
(nr. a, 9, 1 1 . 13, 14), pe o slructur de lemn. Deasemenea.
au fost sesizate 55 de gropi, precum i spai rezervate unor
activiti economice.
In acesle slructuri de locuire i in afara lor (in strat)
a fost gsit un bogat material osteologie, analizat, in mare
msur, de o echip coordonata de prof. Sergiu
Haimovici'. In cadrul acestui material sa remarc i cei 95
de canini de mislrel. care alctuiesc una din cele mai mari

------ J\cta mosei 'tutO'IIensis

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

colecii din siturlle neolilice de pe teritoriul Romniei.

Considerm c numrul mare al acestor piese ne permite
s ajungem i la unele concluzii staUsUce obiective. cu o
marj de eroare Tn parametri acceptabili.
Marele numr al col\ilor de mistre din aceast
aezare nu trebuie s surprind, avand in vedere c
mistreul, in cadrul animalelorvanate, ocup locul al doilea
(ca numr de indivizi). dup cervidee'.

B.

Particulariti anatomice

ala canlnllor de

mistre
Caninii de mistre, numi i colii, sunt cte o
pereche pe fiecare falc, deci doi canini superiori i doi
inferiori. La temele sunt scurji i cu rdcina nchis la
maturitate, iar la masculi sunt mult mai lungi (limita dintre
coroan i rdcin este tears), cu radcina larg
deschis bazal. datorit creterii continue a dintelui
[cunoscut sub numele de defens)".
Caninii superiori la mascul. groi i curba. sunt
ma1 scufii dect cei inferiori, fiind improprii prelucrrii.
Detensele pot atinge, in forma natural, 20-25 cm
lungime. fiind adnc implantate in osul mandibular. Partea
libera a defensei se uzeaz. pe msur ce crete i apas
pe caninul superior corespunztor. Caninll definitiv! cresc
accentuat dupa vrsta de un an, iar tocirea lor incepe la
vrsta de 16-18 luni; la 2,5 ani tocirea este clar vizibil". Pe
msur ce animalul nainteaz in vrst, creterea
caninilor ncetinete, procesul devenind extrem de lent de
pela apte ani".
Defensa are forma u n ei lungi piramida
tnunghiulare, recurbal, la nivelul creia se pot distinge (pl.

7)

- trei fe!e: mediat (uniform convex), lateral

(uor ondulat in sens longitudinal) si posterioar
(concav);
trei muchii/ creste: anterioar (convex), lateral
o posterioar (concave );
- dou extremit\i: apical i bazal (prin
nrelucrare, dup ce defensa devine artefact, partea bazal
poate fi nu mil proximal, iar cea apical - distala).
Peretele dentar. a crui grosime scade progresiv
dinspre extremitatea apical spre cea bazat (cavitatea
dentar modificndu-se corespunztor), are in structura
oa, la maturitate, dentin. acoperit la exterior de smal.
Smalul, materie animal de maxim duritate, acoper
vArful dentar, cobornd apoi spre baz, pe cele trei fee. La
noiiBiul feei mediate i a muchiei anterioare, smalul are
yrosimea cea mai mare i acoper intreaga lor suprafa.
Dimpotriva, la nivelul feei posterioara, smaul acoper
doar extremitatea apical, disprnd pe msura eroziunii
dentare naturale, care cuprinde aceast suprafa.
Anatomia defenselor este similar pentru cele
doua forme de suine: mistreul si porcul domestic".
Diferena const in mrimea dinilor (dimensiunile pentru
mistrel intrec cu mull pe cele corespunztoare porcului
domestic) implicit in grosimea peretelui dentar i, prin
urmare, a rezistenei lui, ceea ce face ce defensa
mostreului s fie mai favorabil prelucrrii unor artefacte.
C. Prelucrarea

Comport cteva operaiuni succesive.

1.

Obinerea materiei prime

Eantionul de nasturi dentare de mistre", luat in

studiu. cuprinde 95 piese", dintre care cele cu urme de
intervenVe antropic, in numr de 90, sunt, in exclusivitate,
canini inferiori de masculi. Cele cinci piese neprelucrate
reprezint trei canini superiori de mascul (nr. 5, 40, 65) i
doi canini inferiori de femel (nr. 72. 82).
2. Debila)
2.a. Desprinderea d inte lu i. Observaliile privind
debitajul primar (desprinderea dintelui) le-am putut face
doar pe piesele care pstrau partea proximal.
Numeroase urme de spargeri (probabil cu
percutoana de diferite dimensiuni), incizri i decupare (cu
varfurl dure - burine sau margini ascuite de lama), precum
i de flexiune, vizibile pe artefactele care au pstrat partea
proximal, indic, prin poziia lor, operaii de extragere, din
caninul inferior, a prii superioare. cana urma sa fie
prelucrat. Cel puin 60 de piese poart astfel de semne
(pl. 8/1 ). Se pot deosebi trei modaliti de fracturana:
fransversaM (fig. 8/4) - circa 40%; oblicl (fig. 8/3) - circa
20 %; /regulat (fig. 8/2) - circa 40%. Deosebirile dintre
aceste trei procedee nu sunt intotdeauna foarte clar
observabile.
Fracturarea este urmat de desprinderea plcilor,
uneori nemaifcndu-se lefuirea prii proximale; aceasta
este intotdeauna situaia la fracturarea iregular. Doar in
cazul aplicelor nu se poate preciza modul primar de debitaj
(fracturarea canlnului), inlruct acestea au fost lefuite la
ambele capete.
2.b. Despicarea longitudinal. A doua etapA a
debitajului cuprinde dou momente: pregatirea suprafeei
de lovire i despicarea propriu-zis.
Obtinerea supra(etej olane de lovire pe creasta
anterioar a dintelui se face prin aplicarea unor lovuri i,
mai ales, prin leluire. Aceast aplatizare (asemntoare
cu pregtirea suprafeei de lovire la nucleul de silex) a fost
necesara pentru aplicarea loviturii de despicare
longitudinal a celor doua plci. mediata i latero
posterioar.
Pentru a uura despicarea, la unele piese se
observ realizare!' unei nulri pe faa posterioar a
dintelui (pl. 9/1c: nr. 76), ceea ce reduce rezistena la
despicare i marete gradul de precizie a loviturii de
desprindere a plcuelor.
Desoicarea prooriu-zis se realizeaz de o parte
i de alta a axului sagital, cu relaUva uurin, in
conformitate cu structura lamelar a denUnei, care permite
o desprindere mai uoar a celor dou plAci, pe grosimea
maxim a dintelui, intre creasta anterioara i faa
posterioar (pl. 912).
Prin aceast tehnic de debitaj a fost obinut
majoritatea covritoare a pieselor (85). Exist, lns, i
cteva excepii. Astfel, trei piese sunt obnute prin
spargere longitudinal-frontaiA (pl. 10/1 ). Piesele astfel
obinute au seciune triunghiular, pAstrnd creasta
anterioar intacta; la baza triunghiului este vizibil canalul
dentar (pl. 1 0/2). Alte dou piese (nr. 54, 64) prezint
aceeai seciune triunghiular, dar, de aceasta datA,
pstreaz creasta posterioar (pl. 10/3), ele fiind obinute
prin despicare lateralA. Aceste dou procedee de
despicare (indeosebi primul) sunt mai dificile din punct de
vedere tehnologic, dar dau posibilitatea obinerii unor piese

65

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

cu un aspect deosebit fa de prima tehnica. prin care

mari dimensiuni, curbate. fie pe plcute decupate, de

rezulta doar plci.

form dreapt sau aproape dreapt.

obnerea unor piese de dimensiuni mai mici, di n plAcile

ase plAci, dintre care trei perforate (nr. 22. 24, 75). cu rol

2.c. Dacu parea. In unele cazuri, cand se urmrea

mari se decupau anumite suprafee, care, ulterior, erau

fasonate (pl. 11 11). Cele mai frecvente par sa

fl

fost

plcuele extrase din lata mediat a dintelui (pl. 1 112: nr.

20), acest proces fiind favorizat de structura peretelui in
aceasta zon. Plcuele extrase din faa lateral a dintelui
apar mai rar (pl. 1113: nr. 58).
3.

Fasonare a.

Fasonarea

impl icA totalitatea

operaunilor prin care eboa este transformat intr-o pies

finit (podoab, unealt sau arm). In principal. !asanarea
imphca lelulre i, doar in unele cazuri, ascuire i/sau
perforare.
a.

l efu irea. Se realiza in principal

necesi1a leluire doar in cazul plAcutelor extrase din faa

longitudinal (pl . 1 211 b, 2a).

de pandantiv (pl. t412-4), iar alte trei (nr. 7, 70, 41 ) . fiind cu

baza rupt (pl. 15/1-2). nu tim dac au fost sau nu
perforate. Surprinde faptul ca. dei exist cteva defense

intregi, nedespicate (nr. 3, 4 .a . ) . nici una nu a fost

transformat in pandantiv. prin perforare (pl. 1 513-4), aa
cum s-a constatat in mai multe culturi neolitice i eneolitice.

ca de exemplu in cultura Hamangia". Tot din plci s-au

ob nut dou spatule (nr. 20, 32). prin lefuirea i rotunjirea

pri proximale (pl. 1 1 12. 4), iar intr-un caz

(nr. 1 1 ) - un

rcitor. prin lefuirea prii distale (pl. 14/3).

Dintre piesele realizate pe plcute decupate,

prin lefuirea

suprafeei interne i a marginilor. Suprafaa extern

lateral a dintelui . care

In prima cateoorie se ncadreaz . in primul rnd,

este uor canelat in sens

in

afar de pandantivul (nr. 88) i aplica (nr. 21 ) la care ne-am

referit deja (pl. 1 4/1 , 6), menonm un vrf cu dou muchii
tioase (nr. 26). pe care se observ urme de uzur (pl.
1 31 1 ) i trei rzuitoare (nr. 27, 66. 78). obnute pnn
ascu\irea laturii anterioare, spre partea distal (pl. 1 312-3).

lefuirea se realizeaz, in general. prin frecare

O menune aparte merit o piesa perfect lefuit

longrtudlnal. Gradul de lefuire difer de la o pies la alta,

pe toate prtile (nr. 19) i parial zim\al pe o latur (pl. 1 6 ) .

atenuarea

denivelri lor

uneori

A fost descoperit i n nivelul al ti i-lea, deasupra locuin1ei nr.

ajungndu-se pn la aplatizarea total a suprafeelor. dar

2. Este un fragment al feei interne a unui canin in ferior

urmrindu-se

dintelui,

sunt i cazuri cnd rmn denivelrile (mai accentuate sau

mai slabe) din structura dintelui. La piesele bine lefuite se
acord atene tuturor marginilor. Astfel. laturile lungi sunt
rotunjite sau chiar ascuite, iar caplului proxima! i se
corecteaz marginea neregulat,

rezultat In

dreapta. cu baza tiat transversal. marg1nile leluite (cea

posterioar rotunjit, iar cea opus ascut) i captul

distal (apical) rotunjit pnn lefuire. Fasonarea a fost fcut

prin frecare longitudinal. Pe margnea ascut au fost

urma

realizati 12 zimi superficiali. crestai spre marginea distal.

fracturril caninului. In dou cazuri (nr. 20, 32), prin

Piese similare, descoperite la Trpeti - jud. Neamt".

lefuirea marginii proximale, s-au ob1nul spatule, la care

partea distaiA a fost mult subiat, devenind, probabil. un
mner (pl. 1 112. 4 ).

b.

Asculrea. Se realizeazA de obicei spre partea

proximal a dintelui (pl. 1 212). unde peretele este mai

subire, dar, uneori, era ascuit i partea dinspre var!. Prin
ascuire se obineau tiuri sau rzuitoare, dintre care
unele prezinta clare urme de ntrebuinare (pl . 1 3 : nr. 26. 27,
68. 69).
c. Perforarea. A fost constatat la ase piese (pl.
14), dintre care cinci (cu un singur orificiu) au indeplinit rol
de pandantiv. O singur pies (nr. 21 ) prezint dou orificii
(pl. 14/6), fiind vorba probabil de o aplic. Din cele apte
perforaii, trei s-au rupt n dreptul orificiului (pl. 14/2, 3, 6).
iar patru s-au pstrat intregi (pl. 14/1, 4-6). Orificiile au fost
!Acute dup lefuirea plcii, indeosebi la partea proximal,
mai subire. In cinci cazuri s-a practicat perforarea
circular, unidirecional, dinspre Interior spre exterior,
rezultnd un orificiu cu form tronconic, iar intr-un caz (pl.
1 4/3) perfora rea a fost realizat bidireonat, astfel c
orificiul se prezint sub forma a dou trunchiuri de con,
dispuse cap la cap. Orificiile au diametre maxime intre 4 i
6 mm. Grosimea peretelui in dreptul perforaiei oscileaz
intre 2 i 5 mm.
D. Artefacte (tipologie i

funcionalitate).

Din totalul de 90 de piese la care s-au constatat

urme de intervenie antropic, considerm ca circa 113 a

ajuns in stadiul de produs finit. Dintre acestea, jumtate

erau

in stare atat de fragmentar, Tnct nu s-a putut

determina funca pe care au indeplinit-o. In 17 cazuri erau

piese intregi sau fragmentare, dar determinabile din punct

Pulineti 1 - jud. Soroca" i l a Luka Vrublevetskaja, pe

stnga Nistrului", au fost interpretate

ca i nstrumen te

pentru decorarea ceramicii cu iruri de puncte - decor

despre care se credea anterior c ar fi fost realizat cu

pieptenele sau cu o "roti' dinat"'.

Intr-o categorie aparte se ncadreaz piesa cu

seciune triunghiular (nr. 8), obinut prin lracturare

frontal, care prezint o lefuire perfect pe latura de baz .

foind vorba, probabil, de un leluitor pentru ceramic (pl.

10/2). Aceast presupunere este intrit i de modul de

prelucrare al captului piesei, care pare s fi servit drept

rcitor.
CAutarea de care se bucurau caninii de mistre
pentru prepararea unor artefacte explicA de ce, extrem de
rar, probabil in lipsa materiei prime adecvate, s-a apelat la
inlocuitori, precum caninii de porc domestic - acetia
neavnd, ins, calitile originalului. In lotul de materiale de
care dispunem avem trei piese de acest fel (nr. 9, 1 0 , 8 1 ),
dintre care primele dou cu urme probabile de intervene
antropic - amndou fiind descoperite in acelai conlext
arheologic (locuinta nr. 12 di n nivelul al ti-lea). La ambele,

debitajul primar a fost de tip oblic (pl. 1 515, 6). Una dintre

piese a fost spart longitudinal, obnndu-se o plcu,

care nu a fost ins fasonat pe partea interioar (pl. 1 5/6).
Cealalt a fost spart longitudinal medio-posterior (pl.
1 515), probabil pentru extragerea unei mici plcute; ceea
ce a rmas putea s fie prelucrat in continuare. De
remarcat c ambele piese au lungimi destul de mari (59 i
72 mm), ceea ce le face comparabile, ca dimensiuni, cu
unele artefacte de mistre.

de vedere funcional. Piesele au fost lucrate fie pe plci de

66

------- .l'.cta :m-osri 'tuto'Oensis

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

de la cu/ture Precucutani a la lumiere des recherches

de Ttlrgu Frumos (dep. de lai), in: Scripta
praehistorica. Miscel/anaa in honorem nonaganarii
magistri Mircea Pelrescu-Dimbovi(a oblata (eds. V.
Spinei , C.-M. Lazarovici, D. Monah), Editura Trinas,
lai, 2005. p. 21 7-260.

E. Concluzii
Cele 98 de p ies e repertoriate (95 coli de mistre si
d"' de porc domeslic) au fost descoperite in contexte
arheologice di lerite: 25 proveneau din locuine, 16 din
gropi, 52 d1n strat, iar cinci sunt passim.

Este interesant faptul cA toate cele cinci piese fr

urm e de 1nterven1ie a ntropicA au fost gsite in primul nivel
<le locui re, ceea ce ar putea sA indice faptu l c, ini \ia l, s-a

incercat s se foloseasc i ali dinli ai porcului mistre

docl cani nii inferiori de mascul (trei piese proveneau de la
canonii superiori iar una de la un canin inferior de femel),
dar. ul teri or, s-a renuntat la asemenea experimente,
ptt>lucrnle l im11ndu-se n umai la canini inferiori de

masculi.

Rspndirea pieselor in toate nivelurile i in

co ntexte de descoperiri ne sugereaz c nu a
un ate lier anume pentru prelucrarea acestui lip de
m ole rie prim i c producerea pieselor fini te se putea face
In once locuin. Bineineles, nu excludem posibilitatea ca
In cercetArile vi oare sa apar i un atelier specializat ,
dooarece, prin compararea un or piese. se observ
ropetabllitalea un or procedee de prelucrare. Remarcm,
totodat numrul destul de mare al ti puri lor de obiecte
obmute din prel uc rare a defenselor: plci neperfo rate ,
plAci-pandantiv, p lc uepandantiv, p l cute- apl ic A, unelte
pentru pre l ucrare a i decorarea ceramicii (spatule,
rftzuitoare, rcitor-lefuilor. instrument zimat),
rAzultoare . vrfuri (d e sgeat ?). Se pare c, in afar de

8.

9.

diferite
olstat

ocopul principal - obnerea de podoabe, defensele erau

uneori int rebuin tata i pentru rea lizarea unor unelete,
probabil mai ales pentru modelarea i decorarea ceramicii.
In acest fel , detensele completau repe rtori ul artefactelorde

Oile. os. corn. aram, ceramic i, desigur, lemn. produse

do com un11ile culturi i Precucuteni.

Note:

Tac1tus, Germania, XLV; J. Chevalier, A. Gheerbranl,

Dicionar de simboluri, voi. 2, Editura Artemis,
Bucureti, 1995. p. 306-307; V. Kernbach, Dicionar de
mitologie general. Editura tiin\ific i E nciclopedic,
Bucureti . 1 989, p. 44, 360.
1. Evseev. Dicionar de simboluri i arhelipuri culturale,
Editura Amarcord, 'Timioara, 1994, p. 107; J.
Vertemont, Dicionar al mitologiilor indo-europene,

4.

7.

Editura Amarcond , 'Timioara. 2000, p. 223.

D. Berci u , S. Morinlz, Sapturile de la Cemavode,
Materia le. V, 1959, p . 1 03; E. Coma, Problema privind
practicarea vntltorii in cursul epocii neolitice pe
teritoriul Dobrogei, Ponlica. XIV, 198 1 , p. 10.
H. Camps-Fabrer (ed. ), Fichas typologiquas da
l'industrie ossause prehistorique, Cahier IV,
Publications de I'Universite de Provenea, 1 99 1 .
S . Marinescu-BTicu, C. Beldiman, Industria materiilor
dure animale in cadrul culturii Slartevo-Cri pe
teritoriul Romlniei: aezarea de la Grumzeti, jud.
Neam, M emAnt , XXI, 1997, p. 275.
N. Ursulescu, D. Boghian, Principalele rezultate ale
cercetrilor arheologice din aezarea precucutaniana
de la Trgu Frumos (jud. lai) - 1, Cod rul Cosminului,
S.N., 2 (12), 1996, p. 38.
Pentru stadiul actual al cercetrilorin aceast staiune,
vezi: N. Ursulescu, D. Boghian, V. Coli ug, Problemes

10.

11.

12.

S. Hai movici, L'etude du materiei arcMozoologique

provenu de la losse no. 25 de /'habitat
p r e c u c u t e n i e n n e de Trgu Fru m o s , i n :
Archaeozoology and Palaeozoology Summercoursas.
Socrates Intensive Programme, Academic Year 20002001 (ed. byl. Bejenaru), lai, 2002, p. 1 31 - 1 50.
N. Ursulescu, D. B oghian , S. Haimovici, V. Cotiug, A.
Coroliuc, Cercetari interdisciplinare in aezarea
precucuteniana da la Tdrgu Frumos (jud. lai). Aportul
arheozoologiei, Acta Terrae Septemcastrensis, 1,
2002, p. 40-4 1 ; S . Haimovici, A. Coroliuc, Tha Study of
the archaeozoological Material founded in the pit no.
26 of the Precucuteni III Setllement at Tllrgu Frumos
Baza Ptule, SAA. VII, 2000, p. 1 69-206; S. Haimovici,
op. cit., 2002, p. 1 3 1 -150.
1. Ion, C. Gache, C. Ion, N. Valenciuc, Zoologia
verlebratelor, Editura Universitii .Al. 1. C uza" lasi,
2003, p. 383.
V. Cotta, M. Bodea, Vinatul Romniei. Editura
Agrosilvic, Bucureti, 1 969, p. 1 78.
Ibidem.

13. E. Bourdelle, Anatomie regionale des animaux

domestiques. III (Porc), Librairie J.-B. Baill ire el fils,
Paris, 1920, p. 123-125.
14. Ca metod de lucru, am pomii de la alctuirea unei
baze de date, in care am consemnat toate informaiile
planimetrice. matrice i anatomice, referitoare la coli
de mistre descop eri i in aezarea precuculenian de
la Tg. Frumos. Numerele de ordine ale pieselor, pe
care le vom meniona in text, se refer la inserierea din
baza de date.
1 5 . In baza de date au fost cuprini i cei trei canini de porc
domestic (nr. 9, 10, 8 1 ), deoarece prezentau urme de

intervenie, astfel c numrul total al pieselor l uate In

eviden este de 98.
16. P. Haotti, Epoca neolitic in Dobrogea. Constan\3,
1997, fig. 5611 : Medgidia-Satu Nou.
1 7 . S. Marinescu-Bilcu, Cultura Precucuteni pe teritoriul
Romniei, Edura Academiei, Bucureti, 1974, p. 50,
fig. 2317=2511 ; ldem, nrpeti. From Prehislory to
History in Eastem Romania. BAR International Series
107, Oxford, 1 98 1 , p. 29, fig. 48142=52/28,
48/44=52125.
1 8 . S. Bodean, Aezrile culturii Precucuteni-Tripolie A din
Republica Moldova, Editura Pontos, Chiinu, 2001,
p. 84 i fig. 35/4.
1 9. S. N. B ibikov, Rannetripo/'skoe posalenia Luka
Vrublavetskaja na Dnestra, MIA38, 1 953, p. 26 - fig. 1 0
p . 3 1 8 - p l . 26j. Piese asemntoare continu s
apara i i n faza Trlpolie B 1 (V. Sorokin, Consideraii
raferitoara la aezrile fazei Cucuteni A-Tripolie B 1 din
Ucraina i republica Moldova, MemAnt, XXI, 1997, p.
62, fig. 36112-13: Saba li novka 1).
20. S. Mari nescu-BTicu , op.cil., 1974, p. 50; ldem, op.cil. ,
1 98 1 , p.29.
=

67

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

le travail des detenses de sa n gll er dans la cultura Precucuteni ll la l u miere des decouvertes de

Trgu Frumos (dep. de lai)

- Resume La premiere partie presante le !ieu que le sanglier et sa chasse occupaient dans la vie et les croyances
des anciennes communautes. L'article met en discussion les decouvertes de defenses de sanglier de l'hab1tal

eneo!lthlque ancien de Trgu Frumos, appartenant a la 111-Sme phase de la cultura Precucuteni. Dans les SIX
horizons d'habitation de l'agglomeration, datee approximativement 3900-3700/3600 b.c. (non-calibre) ou 4800-

460014500 CAL B.C., on a enregistre 95 defenses de sanglieret trois canines de porc domestique 11 s'ag 1t d'une
de plus grandes collections de pieces de ce type, ce qui permet une descnption plus detaillee de certe categorie
de pieces, ainsi que la presentation de quelques consideraliOns d'ordre plus general. On decrit les etapes de la
chaine des operations hces du travail des defenses de sangl1er (dbitage prima1re, fendage, decoupage,

faconnage: polissage, aiguisage, perforation) et on essaye d'etablir quelques roncUonnahtes de ces pieces:

plaques non-perfores, plaques-pendentif, plaques-appl iq ue, instruments pour le travail et la decoratlon de la

ceramique (spatules, racloirs, grattoir-polisseur, instrument dentele), pointes (de fleche ?). On arrive a la

conclusion conformement laquelle les pieces obtenues du travail des defenses de sangher ont servi surtout
comme des parures et pour le travail de la ceramique. Tenant compte de grand nombre des decouvertes el de la
repetition de quelques procedes technologiques, on avance l'hypothese de l'existence d'un atelier pourle travail

des defenses de sanglier - atelier encore non.<Jecouvert Uusqu' ce moment, on a louille une surface d'enwon.
2000 m' d'une agglomeration qul s'etend approximativement 1 O ha).

Pl.1

Ta19u Frumos. Le plan

de

!'habitat de Trgu Frumos

Pl.2

Trgu

Le

Frumos.

plan

general des roullles

Pl.3

T'Yu

Frumos.

Plana

du

secteurA, le 1-er n!veau

Pl.4

Trgu

Plane

Frumos.

du

secteurA, le 11-e niveau

P1.5

Trgu

Plane

du

Pl.6

secteur A, le Ili-e niveau

T!YU Fru mos. Le plan

Frumos

des

fouillesdu secteurD.

Pl. 7

Le sanglier: le crne et des

particulairites

anatomlques

des crnes.
PI.B

Le debitge: le detachement

du dent (1)

par la fractura

iregulaiere (2), obllgue (3) et

transversale (4)
Pl.9

D e b i t a j e : le f e n d a g e
longitud inal sagillal. 1 : la
preparaUon du fendage; 2: le
fendage proprement dil

P1.10

Le

fendage

frontal.

1:

longitudinal

preparalion; 2-3

pleces finis

Pl.t 1

Decoupage

et polissage de

petites plaques
Pl . 1 2

Faconnage par le pollssage

Pl.13

Piece aigues

Pl.14

Piece perforees oblenues de

(1 ) e l aiquisage (2)

defenses de sanglier

Pl.t 5

1-2 plaques non-perforees;

3-4:

delenses

conservees;

5-6:

enterment
canines de

porc domesUque
P l .t 6

Piece dentalee a un cOte

Pl. 1 . Planul aezrii de la Trgu Frumos.

68

Jlcta :nh15ei 'tutO'Oe11Si5

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

S1r. tefan cel Mare

aart
a

Casa

'1(

&ub1la

S\'11

Platform

\
'

r.
"

JI[11Uh.!lS:

Ptulul nr 2

Plalfonn5

X: - Stlp electric
o - Carcu s5pat
S c - an spat
- - ant de delimitare a aezrii

Pl.

,
1
[

1
1
1

Pi
\ lulul nr. J

)(

Cantar D

SECTOR B
1(

pthuly!nr 1

il5
llul
Sil c:r_ -:_:;
Beci

Ptulul ur 4
Ptulul nr. 5

:!:

1 r.

Platform

Patului nr. b

SECTOR C

,..,.,._
.___
__ -...bf,.;
.,
'::-t
,,

1
1
1

Ptulul nr. 7

. VI

11

Ptulul nr. 8

,,
1
'

Ptulul

\\

)(

Ptulul nr. 1 0

Iti

S XII
.' X

S ECTOR o!

,'\'III

nr.

--- -ii;:v
-.......

J
J
1
S IX

l SVJII
S IX

..

()

SO m

2. Trgu Frumos. Planul general al spturilor.

69

)lcta ei l:uto\?en.sis

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

r--+4-t--t-i

Pl. 3. Targu Frumos. Planul

sectorului A. nivelul !.

L....s. "
L....

Pl. 4. Trgu Frumos. Planul sectorului

A, nivelul l i .

P l . 5 . Trgu Frumos. Planul

sectorului A, nivelul III.

70

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

:1\cta IDosei "tuto-oensis

1-1----.,:f-.""h:--t---e-+--..;r-

t--+-----!-.=----H--'
r---+-

- - -1 -

1-----1--+---,...,..+---+-----'<--t- -

- _j -

- -

- -l 1

_1 1

...

_.a;
f==
4 ...;o,
?=di
m

<..
.l

O Suprafele spate
Carouri nespate
Groap

an de delimitare din prima etap de locuire

Limitele probabile ale locuintelor
Vatr
- Directia amprentelor bmelor din podea

Pl.

6. Trgu Frumos. Planul spturilor din sectorul D.

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

71

S u p rafee de erodare de ntar

Canin superior,
dreapta

Muchia
a nterioar

Extremitatea
bazal

_...,..

(prox i mal)

...41111111'--- Muchia lateral

j[[Z'iP

Can i n inferior, dreapta

Pl. 7. Mi streul: craniul i particulariti anatomice ale caninilor.
72

------ }li:ta ln"osei "CutO'Oensis

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

1'1. 8. Debitaj: desprinderea dintelui ( 1 ) prin fractuarc ircgular (2), oblic (3) i transversal (4) .
73

.l\cta :nh>sei 1:uto\>ell5is

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

2
Pl. 9. Debitaj : despicarea longitudinal sagital. 1 : pregtirea despicrii; 2: despicarea propriu-zis.
74

------ Jkta Jn'osei "tuto-om.sis

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Pl. 1 O. Despicarea longitudinal-frontal. 1 : pregtirea; 2-3: piese finite, cu vederea seciunii

triunghiulare i a canalului medular.
"'ta :m-osei 't:utownsis

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

75

4
Pl. i l . Dccuparea i lefuirea plcu!elor.

76

------- Jkta 1lh>sei l:utO"Oensis

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1
1
1
1

'

....

2
P l . 1 2. Fasonarea prin lefuire ( l ) i ascuire (2).
------ 77

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

3
Pl. 1 3 . Piese

78

ascuite.

------- }lcta nrosei "t"uto-oensis

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Pl. 1 4. Piese perforate obinute din coli de mistre.

. 1 :m"sei \:: utownsi.s

79

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Pl. 1 5 . 1 -2 : plci ncpcrforatc; 3 -4: dcfcnse intregi; 5-6: caniniinferiori de porc domestic.
80

------ cta unsu

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

2
Pl. 1 6. Pies parial zimat pe

latur.

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

81