Cutura Tizaspolgar(Românești):

Denumirea culturii vine de la complexul cultural Tisa, în literatura de specialitate din România.

Din perspectiva literaturii de specialitate sârbești, termenul vine de la cultura Polgar.

La geneza culturii au participat influențe ale grupului cultural Iclod și fondul cultural vechi al Culturii
Tisa.

Cultura Tizaspolgar se întinde pe o arie geografică vastă fiind răspândită în Estul Ungariei, Voivodina,
S. E. Slovaciei, Ucraina transcarpatică, Crișana, Munții Apuseni și nordul și vestul Banatului.

Așezările erau situate pe terase joase, unele dintre ele fiind delimitate, uneori cu șanțuri. Casele erau
de suprafață.

Ceramica specifică Culturii Tizaspolgar este caracterizată prin prezența vaselor cu picior înalt prevăzut
cu orificii rotunde. Vasele erau decorate cu rețele de linii incizante și proeminențe în formă de cioc
de pasăre.

În cadrul ritmului funerar specific Culturii Tizaspolgar erau folosite două tehnici, și anume: tehnica
inhumației și tehnica incinerație.

Din inventarul culturii nu lipsesc obiectele de dimensiuni mari din aramă și obiectele de aur, folosite
în special la riturile funerare.

Cultura Bodrogkeresztur (Gornești):

Este denumită așa dupa o necropolă din estul Ungariei și după o localitate din județul Mureș.
Această cultură este de fapt urmașa culturii Tizaspolgar, care primește și unele influențe noi, în
special de tip Sălcuța.

Comunitățile de tip Bodrogkeresztur se remarcă printr-o mobilitate sporită, cuprinzând în aria sa

geografică toată Transilvania și Banatul, cu pătrunderii și în ariile geografice ale culturilor vecine,
ajungând chiar până la vestul Olteniei precum o demonstrează necropola de la Ostrovu Corbului.

În cadrul culturii se remarcă o deosebită dezvoltare a metalurgiei cuprului, având unelte

caracteristice așa numitele topoare cu brațele în cruce.

După prăbușirea culturii rezultă două sinteze culturale și anume:Gorodsk-Ustavo și Horodiștea-

Erbiceni, din perioada de tranziție.

CULTURA CERNAVODA I:
Este denumită după stațiunea de la Cernavodă de pe Dealul Sofia, unde a fost descoperită o așezare
specifică acestei culturi. De fapt aici în patru sectoare au fost descoperite vestigiile a trei culturi
diferite, Cernavoda I, II, și III, care acoperă perioada corespunzătoare sfârșitului eneoliticului
dezvoltat și începutul epocii bronzului.

Cultura Cernavoda I a luat naștere prin infiltrarea masivă în mediul Gumelnița din Dobrogea și
Bărăgan, a purtătorilor ceramicii șnurate cu scoică piață în pastă. Deși această populație avea o
economie preponderent pastorală, sub influența fondului gumelnițean, local purtătorii noii culturi
vor avea totuși o economie cu caracter mixt, ceea ce se traduce și ca marea stabilitate a
comunităților cernavodene, fapt dovedit de așezările specifice culturii și anume așezările fortificate
situate uneori pe tell-uri și de locuințele de suprafață, spațioase cu podina de lut.

Sunt rare locuințele adâncite.

Ritualul funerar specific Culturii Cernavoda I constă în așezarea defuncților în poziție întinsă, cu
depunere de ocru, piese de silex, ceramică specifică, podoabe de marmură, scoică și cupru. Relevante
în acest sens sunt cele 125 de morminte din necropola de la Brăilița. Alături de aceste morminte se
mai întâlnesc și morminte cu schelete în poziție chircită și chiar morminte tubulare.

Cultura Cernavodă I a evoluat pe parcursul a trei faze, având o arie geografică vastă, în care purtătorii
săi s-au extins de-a lungul Dunării, de o parte și de alta a fluviului până dincolo de Olt, unde au întrat
în contact cu elemente sălcuțene târzii(faza a-Iv-a). Traseul lor este jalonat de câteva sceptre în
formă de cap de cal cum este cel de la Sălcuța. În N,. E. Munteniei, comunitățile Cernavodă I au
intrat în contact cu elemente cucutenie târzii, din fazele Cucuteni B2-3,așa cum indică așezările de la
Râmnicelu, Pietroasele, Monteoru, care prezintă o cultură materială cu caracter mixt.

În perioada de tranziție la epoca bronzului, în aria Culturii Cernavoda I s-au format doua culturi
parțial contemporane: Cernavodă III(în zona vestică) și Cernavoda II-Foltești în regiunile estice