Tema

1. Romanii din Tara Romaneasca si Moldova fiind cuprinsi intre mai multe centre de
putere si civilizatie slava au adoptat slavona ca limba de cult si apoi de cancelarie.

Scrierile bisericesti reprezinta un stil literar practicat in limba slavona . Lacasurile

bisericesti si manastirile au devenit sediul unei intense activitati de trasnscriere a textelor
sacre si de cult.Limba slavona s-a pastrat si dupa subordonarea ecleziastica oficiala a Tarii
Romanesti si Moldovei fata de biserica bizantina . Biserica si-a consolidat influenta dupa
sosirea unui numar mare de imigranti din Peninsula Balcanica. Acestia au contribuit la
raspandirea scrierilor bisericesti in limba slava.

In Tara Romaneasca printre primii oameni care traduceau textele bisericesti a fost
Nicodim iar in Moldova a fost formata o scoala de copisti.

Exemple de scrieri bisericesti: Doua scrisori ale egumenului Nicodim(1385; 1391), Imnuri
religioase compuse de Filotei, fost logofat al lui Mircea cel Batran, Tetraevanghelul(prima
copie dupa o carte religioasa)

Realizarile cele mai insemnate ale scrisului slavon în tarile romane in secolele XV-XVI
apartin domeniului istoriografiei şi al gandirii politice-religioase care reprezinta o alta
categorie de scrieri slavone.

In procesul de consolidare a statului in timpul domnitorului Alexandru cel Bun din

Moldova, si-a facut aparitia scrisul istoric. El consta in inregistrarea numelor domnilor, a
familiilor lor , a unor boieri si uneori fapte istorice prezentate sumar. Scrisul istoric a fost
dezvoltat in timpul lui Stefan cel Mare care a integrat intr-o expunere contiuna istoria
Moldovei.

In Tara Romaneasca nu s-a pastrat nici o scriere istorica anterioara secolului al XVI-
lea. Traditia cu privire la originile statului, la descalecatul lui Negru Voda din Fagaras si la
intemeiere, a fost consemnata in scris abia in secolul al XVI-lea si inclusa in compilatiile de
cronici din secolul urmator.

Exemple de scrieri cu caracter laic: Scrisoarea lui Stefan cel Mare catre principalii crestini
dupa victoria de la Vaslui, „Letopisetul de cand s-a inceput Tara Moldovei” scris de Macarie
din porunca lui Petru Rares.
 2. Dupa victoriile sultanului Soliman Magnificul din Ungaria, echilibrul pe linia Dunarii s-
a rupt. Astfel dependenta Tarii Romanesti si Moldovei fata de Poarta a crescut
considerabil.

Pe plan politic Tara Romanesca si Moldova au continuat sa fie guvernate de principi

autohtoni , dar Poarta isi atribuie mai mult dreptul de a-i numi . Unii dintre ei guverneaza
sub protectia unor garzi turcesti fiind asimilati ca inalti dregatori ai Portii. In politica externa
tarile romane erau obligate sa acorde ajutor militar dar si informatii I.Otoman .

Dispunand de mijloace de presiune mult mai mari decat in trecut asupra tarilor romane,
Poarta Otomana a intensificat rapid exploatarea resurselor lor economice. Necesitatea de a
intretine o flota de razboi puternica au oblicat imperiul sa recurga din ce in ce mai mult la
resursele supusilor.

Tributul a devenit o povara, atat in Tara Romaneasca care avea de platit o suma cuprinsa
intre 60.000 si 100.000 ducati, cat si in Moldova al carei tribut a crescut de la 6000 ducati la
aproximativ 60.000 ducati.

Dar Imperiul otoman nu s-a multumit sa stoarca prin aceste dari economia celor două
tari; din a doua jumatate a secolului al XVI-lea, el le-a impus si un sistem comercial, in
temeiul caruia o parte insemnata din produsele cerealiere s din bogatia animaliera a
Moldovei si Tarii Romanesti a fost pusa in slujba aprovizionarii lstanbulului si a armatei
otomane.