Tema

1. Vârfurile societăţii româneşti înainte de constituirea statelor purtau denumirea de

cnezi, derivat din slavă, şi juzi, judeci, de origine latină.Dupa intemeierea statului acesti cnezi
si juzi au intrat in categoria de boieri.
Avantul economic din Tarile Romane a dus la intemeierea Tarii romanesti si
Moldovei,iar in Transilvania la consolidarea voievodatului transivan in cadrul Regatului ungar
si a cristalizat structurile social-politice.
Acest process a avut la baza un masiv spor de populatie care a dus la aparitia multor
asezari rurale indeosebi in a doua jumatate a secolului al XIV-lea.Se aproximeaza ca in
Transilvania se aflau circa 550 000 de locuitori in jurul anului 1300. In Tara Romaneasca in
secolul al XV-lea locuiau aproxximativ 400 000 de personae.
Activitatea predominanta a populatiei era agricultura,cu ramurile ei si anexe.In anii
buni recoltele depaseau necesitatile populatiei, acestia facand export cu creale insa principal
marfa de export a Tarii Romanesti si a Moldovei erau animalele in special oile vandute in
tarile vecine si chiar in unele mai indepartate.
In Transilvania minele stateau la baza economiei, acestea furnizau metale pretioase si
fier. Cele mai productive erau cele din Muntii Apuseni,de la Rodna, de la Remetea si
Hunedoara.
Schimbul de produse dintre Orient și Occident a asigurat câștiguri pentru orașele de
legătură precum Brașovul, Brăila, Cetatea Albă, Chilia. Intensificarea schimbului pe acele
artere a accelerat și tendința de urbanizare. Prin mijlocirea vămilor, domnii Țării Românești
și ai Moldovei și-au consolidat considerabil puterea. Comerțul internațional a consolidat baza
politicii de centralizare a domniei.
În centrele cele mai dezvoltate din Transilvania, meșteșugarii erau organizați în
bresle. Alături de negustori, meșteșugarii ocupau un loc de seamă în administrația orașelor.

2. In Transilvania titlul de nobil se acorda de coroana maghiara doar dupa ce romanii

aderau la biserica catolica . Cea mai mare parte a pământului din comitatele transilvane a
intrat în stăpânirea nobilimii ungare şi a clerului catolic. Pe langa domeniile oferite de
rege , nobilimea primea imunitati juridice care a consolidat considerabil puterea lor
seniorială asupra ţărănimii dependente.
Statul a renunţat la o parte însemnată din atribuţiile sale judiciare în raport cu masa
tărănimii dependente, transferându-le stăpânilor de domenii. Acest transfer de atribuţii
Judiciare avea să furnizeze nobilimii arma cea mai puternică de subjugare şi exploatare a
tăranilor de pe domeniile ei.