MINISTERUL CULTURII

MUZEUL NAȚIONAL BRUKENTHAL

Adrian Luca Florentin Perianu

Sabin Adrian Luca

Arta ceramicii culturii Petrești

Mulțumiri domnului conservator Răzvan Malanca pentru sprijin!

Editura Karl A. Romstorfer

Suceava, 2022
Proiect aprobat și finanțat de Consiliul Județean Suceava

Editor: dr. Emil-Constantin Ursu.

Corector: Delia Voina.

Coperta 1: Materiale arheologice petreștene din casa reconstituită la Muzeul de Istorie-Casa Altemberger din cadrul
Muzeului Național Brukenthal, Sibiu, România: Ghidul Muzeului de Istorie – Casa Altemberger, 2008, p. 36-37.

Coperta 4: Mărgea tubulară de aur de la Moșna: (S. A. Luca, A. Georgescu, Fl. Perianu, Moșna Râpă/Tablă (Sibiu County).
A Transylvanian Petrești culture site with ritual attributes în (eds.) S. A. Luca, E.-C. Ursu, R.-M. Teodorescu, A. Tudorie,
The Neolithic and Aeneolithic in Central Europe. The history and perspective of the idea of the Danube Civilisation. Sign
and Symbol. Volume and colour, 2021, p. 37, photo 27-28).

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

LUCA, ADRIAN
Arta ceramicii culturii Petreşti / Adrian Luca, Florentin Perianu, Sabin Adrian Luca. - Suceava : Editura Karl A.
Romstorfer, 2022
ISBN 978-606-8698-76-2

I. Perianu, Florentin
II. Luca, Sabin Adrian

903

2
 ARGUMENT

Denumită de cercetători „cultura cu ceramică pictată vest-românescă”1, „cultura cu ceramică pictată central-

transilvăneană” 2, „civilizația cu ceramică pictată din cercul vest-dacic”3, „de tip Petrești”4, una dintre cele mai strălucite

civilizații transilvănene va fi denumită de Dumitru Berciu, ”cultura Petrești”5. Ulterior, Iuliu Paul va dedica acestei culturi o

monografie arheologică; civilizația va fi împărțită în trei faze de evoluție: A, AB și B6. O nouă analiză monografică a fost

realizată, în 2011, de Sorin Tincu, în teza de doctorat susținută la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, sub conducerea

prof.univ.dr. Gheorghe Lazarovici7.

După aproape un secol de cercetări, din păcate de mică amploare, cultura Petrești are încă multe necunoscute. Arealul

de răspândire a culturii Petrești este încă neclar. Originile sale, locale (din cultura Starčevo-Criș8, prin civilizațiile Vinča,

Turdaș9) sau sud-balcanice (Dimini10), suportă încă controverse. Legăturile acestei civilizații cu Complexul Cultural

Precucuteni-Ariușd-Cucuteni-Tripillya, intervalul Precucuteni III – Cucuteni A/Tripillya BI- începutul fazei Cucuteni A-

B/Tripillya BII, sunt, de asemenea, încă discutate și discutabile. Și, poate cel mai important, multe materiale arheologice,

aflate în depozite, își așteaptă încă publicarea.

Ceramica publicată aici este, din punct de vedere estetic, deosebit de frumoasă și interesantă, chiar dacă formele nu

sunt foarte variate: străchini – simple sau cu suport, castroane sferice, tronconice sau bitronconice, capace-vas, vase cu

carenă, suporturi de vase, vase cu picior, vase bitronconice cu gât înalt și buza evazată (de tip urnă), căni. Se remarcă

decorurile pictate cu motive geometrice unghiulare sau spiralice care acoperă formele pe toată suprafața, uneori și la interior,

fără însă a crea senzația de acel „horror vacui” specific spațiului cucutenian. De altfel, cele mai multe decoruri petreștene se

vor regăsi și în arealul Complexului Cultural Precucuteni-Ariușd-Cucuteni-Tripillya, la geneza căruia a participat, pe lângă

forme, și cu pictura prezentă încă din faza Precucuteni III.

În acest context, propunerea colegilor sibieni de a publica un album cu ceramică pictată și plastică, aflate în colecțiile

Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeului Județean Mureș din Târgu

Mureș, este salutară. Lucrarea va reprezenta cu siguranță un important instrument de lucru și, de ce nu, va trezi din nou

interesul pentru studiul culturii Petrești și al implicațiilor generate de această civilizație în spațiile învecinate.

Dr. Constantin-Emil Ursu

1
Ion Nestor, Der Stand der Vergeschichtsforschungen în Rumänien, în Bericht der Römisch-Germanischen Kommission, 22, 1932, p. 25-39.
2
Hermann Schroller, Die Stein- und Kupferzeit Siebenbűrgens, Berlin, 1933, p. 25-29.
3
Dumitru Berciu, Ion Berciu, Cercetări și săpături arheologice în județele Turda și Alba, în Apulum, II, 1953-1945, p. 53-63.
4
Idem, p. 41.
5
Dumitru Berciu, Problemele neoliticului din România în lumina noilor cercetări de la Dunărea de Jos, București, Ed. Academiei, 1961, p. 24-26.
6
Iuliu Paul, Periodizarea internă a culturii Petrești în lumina evoluției ceramicii pictate, în Studii și comunicări, Sibiu, Muzeul Brukenthal, 20, 1977; idem, Cultura Petrești,
Ed. Museion, București, 1992.
7
Sorin Tincu, Cultura Petrești. Rezumatul tezei de doctorat, Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga”, 2011.
8
Dumitru Berciu La izvoarele istoriei, Bucuresti, Ed. Științifică, 1967, p. 189.
9
Nicolae Vlassa, Neoliticul Transilvaniei, Bibliotheca Musei Napocensis, Cluj-Napoca, 1977, passim.
10
Sorin Tincu, op.cit., p. 5.

3
3
 Cuvânt înainte

Între culturile arheologice definite pentru intervalul cronologic și cultural al neoliticului și eneoliticului românesc este
amintită – destul de rar, este drept – și cea cu denumirea de: Petrești. Acest lucru este o rezultantă a cercetărilor firave
dedicate culturii, realizate – de cele mai multe ori – de specialiști care căutau alte epoci istorice sau culturi arheologice.
Tocmai de aceea materiale arheologice petreștene se ”regăsesc”, de cele mai multe ori, în depozitele muzeelor doar din
întâmplare. Aceasta este vizibilă în texte destul de rar și definită pe scurt, nu așa cum sunt amintite majoritatea celorlalte
culturi preistorice.

Primind numele o dată cu primele descoperiri ”vizibile” cultura cu ceramică pictată vest românească11, își primește
numele consacrat în urma publicării unei serii de articole științifice de către Iuliu Paul12, precum și a monografiei care o
consacră definitiv, cu ceastă denumire, în anul 199213. De altfel, se pare că denumirea culturii se datorează în mare parte
săpăturilor lui I. Berciu din 1952 din situl eponim 14. Menționăm faptul că materiale ale culturii Petrești au fost publicate și
cu alte ocazii înaintea folosirii acestei denumiri. Cele mai interesante ni se par amintirile din săpăturile și cercetările de
suprafață vechi pentru cunoașterea sitului arheologic de la Turdaș-Luncă, județul Hunedoara15.

Din păcate, cercetările cu privire la neoliticul și eneoliticul Transilvaniei sunt relativ firave. Chiar dacă există sute sau
mii de situri în care arheologii ”și-au folosit cazmalele”, acestea (cercetările) au avut mici dimensiuni și s-au dovedit
meteorice. Cazul culturii Petrești este exemplar în acest sens. În afara cercetărilor de dimensiuni și cu rezultate cât de cât
importante, realizate de D. și I. Berciu 16, I. Paul, I. Al. Aldea 17, ceilalți descoperitori de materiale Petrești le-au publicat ca
având o importanță marginală și le-au amintit în consecință. De aici și multe dintre erorile din monografia dedicată culturii
în care extinderea acesteia cuprinde maxim 50% din teritoriul ocupat în mod real de aceasta, lipsă care a fost îndreptată în
mare parte în lucrarea editată de Z. Kalmar18. Săpăturile de după 1990 vizând situl arheologic de la Turdaș-Luncă au dus la
descoperiri extrem de interesante aparținând acestei culturi 19 dar și la repertoriile arheologice publicate în această perioadă 20.
Acest moment ne duce cu granița de sud, vest și de nord a culturii mult mai departe decât ne așteptam urmărind monografia
lui I. Paul.

Dar prin ce se remarcă atât de mult, astăzi, această cultură?

11
I. Nestor, Der Stand der Vorgeschichtsforschungen in Romӓnien, în Berichte der Roemisch-Germanischen Kommission, 22, 1932, p. 11-181. I. Paul,
Cultura Petrești, Editura Museion, București, 1992, p. 7.
12
I. Paul, Unele probleme ale neoliticului din Transilvania în legătură cu cultura Petrești, în Revista Muzeelor, 4, II, 1965, p. 294-301; I. Paul, Un complex de
cult descoperit în așezarea neolitică de la Pianu de Jos (r. Sebeș, reg. Hunedoara), în Studii și Comunicări. Muzeul Brukenthal, 12, 1965, p. 5-20; I. Paul,
Așezarea neo-eneolitică de la Pianu de Jos (Podei), jud. Alba, în Studii și Comunicări. Muzeul Brukenthal, 14, 1969, p. 33-88; I. Paul, Săpăturile arheologice
din vara anului 1960 de la Ocna Sibiului, în Materiale și cercetări arheologice, 9, 1970, p. 97-106; I. Paul, Periodizarea internă a culturii Petrești în lumina
evoluției ceramicii pictate, în Studii și Comunicări. Muzeul Brukenthal, 20, 1977, p. 15-26; I. Paul, Der gegenwӓrtige Forchungsstand zur Petrești-Kultur, în
Praehistorische Zeitschrift, 56, 1981, p. 197-234.
13
I. Paul, Cultura Petrești, Editura Museion, București, 1992.
14
Petrești-Groapa Galbenă. Materiale arheologice se află în depozitul muzeului din Sebeș, județul Alba.
15
M. Roska, Stațiunea neolitică de la Turdaș, în Publicațiile Muzeului Județean Hunedoara, 1927-1928, p. 20, fig. 7; M. Roska, Die Sammlung Zsófia von
Torma, Cluj-Napoca, 1941, p. 291-Taf. CXXIII, p. 293-Taf. CXXIV.
16
D. Berciu, I. Berciu, Săpături și cercetări arheologice în anii 1944-1947, în Apulum, III, 1949, p. 1-43.
17
I. Al. Aldea, ”Altarul” magico-ritual descoperit în așezarea neolitică de la Ghirbom (com. Berghin, jud. Alba). Contribuție la studiul religiilor preistorice,
în Apulum, XII, 1974, p. 40-48.
18
Z. Kalmar, Sinteze Iclod-Petrești, în Cultura Vinča în România, Timișoara 1991, p. 137-140; Z. Kalmar, Neo-eneoliticul din Transilvania, Bibliotheca
Musei Napocensis, 19, Cluj-Napoca, 1999.
19
S. A. Luca, Așezări neolitice pe valea Mureșului (II). Noi cercetări arheologice la Turdaș-Luncă. I. Campaniile anilor 1992-1995, Editura Economică,
București, 2001; S. A. Luca, Așezări neolitice pe valea Mureșului (III). Noi cercetări arheologice la Turdaș-Luncă. II. Campaniile anilor 1996-1998, Editura
Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2018; S. A. Luca, Un oraș preistoric din Europa. Turdaș-Luncă. Sector A. I.1, în Bibliotheca Septemcastrensis,
XXVI, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2019; S. A. Luca, Un oraș preistoric din Europa. Turdaș-Luncă. Sector B. II.1, în Bibliotheca
Septemcastrensis, XXVII, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2019; S. A. Luca, Un oraș preistoric din Europa. Turdaș-Luncă. Sector A.
I.2, în Bibliotheca Septemcastrensis, XXVIII, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2020.
20
V. Moga, H. Ciugudean, Repertoriul arheologic al județului Alba, în Bibliotheca Musei Apulensis, II, Alba Iulia, 1995; V. Lazăr, Repertoriul arheologic al
județului Mureș, Casa de Editură Mureș, Târgu Mureș, 1995; V. Cavruc, Repertoriul arheologic al județului Covasna, în Seria Monografii arheologice, I,
Sfântu Gheorghe, 1998; S. A. Luca, Z.-K. Pinter, A. Georgescu, Repertoriul arheologic al județului Sibiu, în Bibliotheca Septemcastrensis, III, Editura
Economică, Sibiu, 2003; S. A. Luca, Repertoriul arheologic al județului Hunedoara, în Bibliotheca Brukenthal, XXVI, Editura Altip, Sibiu, 2008; S. A. Luca,
N. Gudea, Repertoriul arheologic al județului Sălaj, în Bibliotheca Brukenthal, XLV, Editura Altip, Sibiu, 2010; S. A. Luca, Descoperiri arheologice din
Banatul românesc, în Bibliotheca Brukenthal, XLVI, Editura Altip, Sibiu, 2010.
6
5
 Publicarea unui număr de volume dedicate în mod strict săpăturilor din care au rezultat materiale arheologice Petrești,
în care sunt cuprinse în special descoperiri din depozitele muzeelor: Muzeul Național Brukenthal din Sibiu 21, Muzeul
Național al Unirii din Alba-Iulia22, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva 23 și Muzeul din Sebeș-Alba24 au
dezvăluit uimitoarea diversitate a ornamentelor pictate, raritatea excesivă a ornamentelor incizate, dezvoltarea unor categorii
de forme – unicat în contextul eneoliticului din Transilvania, dar și dezvoltarea unei legături incredibil de evoluate, a unei
comunicări desăvârșite cu divinitatea/divinitățile 25.

Când cercetam situl de la Turdaș-Luncă am rămas uimiți de fortificațiile incredibil de dezvoltate pentru perioada
neolitică și eneolitică26. Ne-a fost greu la început să le și datăm relativ în consecință deoarece refacerile acestora sunt dese și
multe. Momentul în care am început să vedem clar timpul funcționării și realizării acestora pe etape a fost cel în care am
obținut și serii de datări radiocarbon 27. Mai mult, datarea mormintelor descoperite în corelație cu fortificația ne-au întărit
convingerea că acestea sunt în mare parte, în ultimele faze de funcționare și anume din cultura Petrești28. Observațiile
noastre de aici au fost împărtășite și în urma cercetării unei părți a fortificației descoperite în zona sau în jurul sitului de la
Pianul de Jos-Podei29. Și aici partea de fortificație se poate data în legătură cu descoperirile arheologice funerare ale culturii
Petrești30. Trebuie să menționăm faptul că în mai multe situri petreștene s-au descoperit, în cercetările ultimilor ani, porțiuni
din astfel de fortificații31.

Revenind la subiectul acestei publicații, atragem atenția asupra unor caracteristici unice în contextul neoliticului și
eneoliticului din Transilvania și nu numai, a ceramicii culturii Petrești. Se poate vedea în mod liber, vizionând imaginile, că
factura generală este mult deosebită ca și calitate de cea a culturilor de până acum. Arderea la care au fost supuse vasele
ornamentate, și nu numai, este de extrem de bună calitate, uneori rezonantă. Amestecul general al pastei este realizat cu
mare atenție neexistând pori în ceramică. Pictura este uimitoare față de toate celelalte culturi anterioare, sau ulterioare, fiind
scoasă în evidență, de cele mai multe ori, printr-o angobă sau slip având rol de protecție cât și rol de accentuare a motivelor
decorative.

***

În sfârșit, amintim câteva din marile sinteze de istorie generală a României în care s-au publicat și referiri la cultura
Petrești: Istoria României32, Esquisse dʼune préhistoire de la Roumanie 33 și Istoria Românilor34. Referințe sintetice la
cultură s-au realizat și în lucrări generale dedicate artei preistorice de autori precum: Vl. Dumitrescu 35 sau Radu Florescu36.

21
S. A. Luca, Fl. Perianu, D. Voina, R.-N. Mareș, Evoluția picturii și a unor tipuri de ornamente în situl neolitic și eneolitic de la Pianu de Jos-Podei. Album,
în Bibliotheca Brukenthal, LXXVIII, Editura Muzeului Național Brukenthal, Sibiu, 2022; S. A. Luca, Fl. Perianu, D. Voina, R.-N. Mareș, Evoluția picturii și
a unor tipuri de ornamente în siturile neolitice și eneolitice de la Câlnic-În Vii și Ocna Sibiului-Fața Vacilor. Album, în Bibliotheca Brukenthal, LXXIX,
Editura Muzeului Național Brukenthal, Sibiu, 2022; S. A. Luca, Fl. Perianu, D. Voina, R.-N. Mareș, Evoluția picturii și a unor tipuri de ornamente în situl
neolitic și eneolitic de la Daia Română-Părăuț (I). Album, în Bibliotheca Brukenthal, LXXX, Editura Muzeului Național Brukenthal, Sibiu, 2022.
22
S. A. Luca, Fl. Mărcuți, Evoluția picturii în situl neolitic și eneolitic de la Tărtăria-Gura Luncii (I). Album, în Bibliotheca Brukenthal, LXXII, Editura
Muzeului Brukenthal, Sibiu, 2018; S. A. Luca, I. Al. Aldea, Evoluția picturii în situl neolitic și eneolitic de la Tărtăria-Gura Luncii (II). Album, în Bibliotheca
Brukenthal, LXXV, Editura Muzeului Brukenthal, Sibiu, 2019.
23
S. A. Luca, Un oraș preistoric din Europa. Turdaș-Luncă. Sector A. I.1, în Bibliotheca Septemcastrensis, XXVI, Editura Universității ”Lucian Blaga” din
Sibiu, Sibiu, 2019; S. A. Luca, Un oraș preistoric din Europa. Turdaș-Luncă. Sector B. II.1, în Bibliotheca Septemcastrensis, XXVII, Editura Universității
”Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2019S. A. Luca, Un oraș preistoric din Europa. Turdaș-Luncă. Sector A. I.2, în Bibliotheca Septemcastrensis, XXVIII,
Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2020.
24
Un volum dedicat pieselor pictate Petrești din cadrul acestui muzeu se află sub tipar.
25
S. A. Luca, H. Ciugudean, O depunere rituală aparținând culturii Petrești descoperită la Uioara de Jos, în Apulum, LV, 2018, p. 9-22; S. A. Luca, Ritual
deposits of the Petrești culture in South-Western Transylvania, în Acta Terrae Septemcastrensis, 19, 2020, p. 107-131.
26
S. A. Luca (coordonator), Cercetările arheologice preventive de la Turdaș-Luncă (Jud. Hunedoara). Campania 2011, în Bibliotheca Brukenthal, LIX,
Editura Muzeului Național Brukenthal, Sibiu, 2012.
27
S. A. Luca, T. B. Sava, M. Ilie, A. Dima, D. Pascal, G. Sava, C. Mănăilescu, Fl. Perianu, R. Teodorescu, A. Luca, Radiocarbon data from the Turdaș-Luncă
archaeological site (preventive research of the year 2011) (V). Absolute chronology of Turdaș culture in its eponym site, în Brukenthal Acta Musei, XV, 1,
2020, p. 7-38.
28
Articol aflat sub tipar.
29
C. Bem, Sistemul de fortificare al stațiunii eneolitice de la Pianu de Jos-Podei (Alba, România). Între simbolism și rațiuni defensive, în Monografii, X,
Editura Cetatea de Scaun, București, 2015.
30
C. Bem, Sistemul de fortificare al stațiunii eneolitice de la Pianu de Jos-Podei (Alba, România). Între simbolism și rațiuni defensive, în Monografii, X,
Editura Cetatea de Scaun, București, 2015, p. 107.
31
A1, sectorul 2, Orăștie-Sibiu sau în zona Miercurea Sibiului-Pustia.
32
C. Daicoviciu, E. Condurachi, I. Nestor, Gh. Ștean, M. D. Matei, Istoria României, Vol. I, Editura Republicii Populare Române, București, 1960, p. 70-71.
33
Vl. Dumitrescu, A. Bolomey, Fl. Mogoșanu, Esquisse dʼune préhistoire de la Roumanie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
7
6
 Vase ceramice pictate din cultura Petrești

34
M. Petrescu-Dâmbovița, Al. Vulpe, Istoria Românilor, Vol. I, Editura Enciclopedică, București, 2010, p. 154, fig. 22.
35
Vl. Dumitrescu, Arta preistorică în România, Editura Meridiane, București, 1974, p. 75-79, fig. 59-63; Vl. Dumitrescu, Al. Vulpe, Dacia înainte de
Dromihete, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988.
36
R. Florescu, I. Miclea, Preistoria Daciei, Editura Meridiane, București, 1980, fig. 239.
8
Ceramică pictată din Muzeul Național Brukenthal, Sibiu

10
Fig. 1. Grupaj cu vase din cadrul Muzeului Brukenthal, publicate în prezentul volum.

11
10
Situl de la Pianu de Jos-Podei (Județul Alba)

12
 Cercetările lui I. Paul din situl de la Pianu de Jos-Podei (Județul Alba), campaniile 1961-1963 și 196737, au fost
publicate în anii imediat următori de către acesta38. Cercetările preventive din cadrul acestui sit au fost, de asemenea,
publicate într-un volum științific39. Recent am continuat publicarea descoperirilor realizate de I. Paul printr-un album care să
cuprindă multitudinea decorurilor realizate prin pictare, specifice culturii Petrești 40.

La fel ca în cazul sitului de la Turdaș-Luncă, și cel de la Pianu de Jos prezintă o suprapunere stratigrafică a culturilor
Turdaș și Petrești, observată prin prezența elementelor de arhitectură specifice celor două culturi, plasticii, uneltelor din os
sau piatră ș. a..

Continuarea publicării pieselor reieșite din cadrul cercetărilor legate de cultura Petrești în acest sit dorește să arate
motivistica, formele vaselor, culorile acestora, amestecul din care sunt realizate, tipul superior de ardere și alte elemente. În
urma celor prezentate, realitatea epocii eneolitice va fi de necontestat.

37
S. A. Luca, Z.-K. Pinter, A. Georgescu, Repertoriul arheologic al județului Sibiu, în Bibliotheca Septemcastrensis, III, Editura Economică, Sibiu, 2003, p.
143.
38
I. Paul, Un complex de cult descoperit în așezarea neolitică de la Pianu de Jos (r. Sebeș, reg. Hunedoara), în Studii și Comunicări. Muzeul Brukenthal, 12,
1965, p. 5-20; I. Paul, Așezarea neo-eneolitică de la Pianu de Jos (Podei), jud. Alba, în Studii și Comunicări. Muzeul Brukenthal, 14, 1969, p. 33-88;
39
C. Bem, Sistemul de fortificare al stațiunii eneolitice de la Pianu de Jos-Podei (Alba, România). Între simbolism și rațiuni defensive, în Monografii, X,
Editura Cetatea de Scaun, București, 2015.
40
S. A. Luca, Fl. Perianu, D. Voina, R.-N. Mareș, Evoluția picturii și a unor tipuri de ornamente în situl neolitic și eneolitic de la Pianu de Jos-Podei. Album,
în Bibliotheca Brukenthal, LXXVIII, Editura Muzeului Național Brukenthal, Sibiu, 2022.
13
12
Foto 1. 1. Strachină cu picior, pictată pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 7989.

14
13
Foto 1. 2. Detaliu al picturii cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 7989.

15
14
Foto 2. 1. Castron, pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 7988.

16
15
Foto 2. 2. Detaliu din zona buzei. Pictură cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 7988.

17
16
Foto 3. 1. Capac, pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 7990.

18
17
Foto 3. 2. Detaliu cu pictura de culoare neagră de pe capac. Muzeul Național Brukenthal. Nr. inv.: A. 7990.

19
18
Foto 4. 1. Strachină pictată pe interior și exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8481.

Foto 4. 2. Detaliu din zona bazei cu pictura de culoare neagră. Muzeul Național Brukenthal. Nr. inv.: A. 8481.

20
19
Foto 4. 3. Detaliu din interiorul străchinii. Pictură cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8481.

21
20
Foto 5. 1. Castron bitronconic cu umărul profilat, pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.:
A. 8482.

22
21
Foto 5. 2. Detaliu cu peretele vasului. Pictură cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8482.

23
22
Foto 6. 1. Vas carenat pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8484.

24
23
Foto 6. 2. Detaliu de pe corpul vasului. Pictură cu negru. Vas carenat. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8484.

Foto 6. 3. Detaliu. Vas carenat. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8484.

25
24
Foto 7. 1. Strachină pictată pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8483.

26
25
Foto 7. 2. Detaliu cu peretele străchinii. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8483.

27
26
Foto 8. 1. Strachină cu buza trasă spre interior, pictată pe exterior și interior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu.
Nr. inv.: A. 9839.

28
27
Foto 8. 2. Detaliu. Pictură în interior, cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9839.

29
28
Foto 8. 3. Detaliu. Pictură pe exterior, cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9839.

30
29
Fig. 2. Fotografie din cadrul expozițiilor Muzeului Național Brukenthal, Secția de Istorie-Casa Altemberger. Interior de casă
din cadrul culturii Petrești.

31
30
Situl de la Daia Română-Părăuț (Județul Alba)

32
 Situl arheologic de la Daia Română-Părăuț a fost cercetat de regretatul profesor Iuliu Paul în anii 1967-1968 și
197141, selecțiile materialelor aflându-se în colecțiile Muzeului Național Brukenthal 42.

După afirmațiile din monografia dedicată culturii Petrești se constată că această așezare are o stratigrafie complexă, I.
Paul remarcând existența a 6 niveluri Petrești (4 niveluri aparținând Petrești A, 2 aparținând Petrești B) 43.

Așezării neolitice și eneolitice de la Daia Română - Părăuț i-am dedicat recent două albume de artă care cuprind
ceramică cu caracter special (ornamentate prin pliseuri, caneluri, impresiuni sau pictare) 44.

În conformitate cu nivelul de cunoștințe din perioada cercetării și publicării acestui sit, autorul descoperirii a atribuit o
parte din materialul descoperit în nivelul mai vechi ca aparținând culturii Turdaș 45. Cercetările mai recente arată faptul că o
mare parte din așezările considerate a fi turdășene, din sud-vestul Transilvaniei, se dovedesc a fi de natură vinciană46.

Majoritatea materialului arheologic ce aparține culturii Petrești 47 reflectă diversitatea, greu de definit, a tipologiei
picturale petreștene, lucru pe care îl vom prezenta și în cadrul acestui volum.

41
I. Paul, Cultura Petrești, Editura Museion, București, 1992, p. 139-140; V. Moga, H. Ciugudean, Repertoriul arheologic al județului Alba, în Bibliotheca
Musei Apulensis, II, Alba Iulia, 1995, p. 89.
42
I. Paul, Periodizarea internă a culturii Petrești în lumina evoluției ceramicii pictate, în Studii și Comunicări. Muzeul Brukenthal, 20, 1977, p. 15-26; I. Paul,
Cultura Petrești, Editura Museion, București, 1992.
43
I. Paul, Cultura Petrești, Editura Museion, București, 1992, p. 140.
44
S. A. Luca, Fl. Perianu, D. Voina, R.-N. Mareș, Evoluția picturii și a unor tipuri de ornamente în situl neolitic și eneolitic de la Daia Română-Părăuț (I).
Album, în Bibliotheca Brukenthal, LXXX, Editura Muzeului Național Brukenthal, Sibiu, 2022. Volumul II se află sub tipar.
45
I. Paul, Cultura Petrești, Editura Museion, București, 1992, p. 51.
46
Enumerăm așezările de la: Miercurea Sibiului - Petriș; Câlnic – În Vii; Ocna Sibiului – Fața Vacilor; Tărtăria – Gura Luncii.
47
I. Paul, Cultura Petrești, Editura Museion, București, 1992.
33
32
Foto 9. 1. Suport de vas pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9045.

34
33
Foto 9. 2. Detaliu. Suport de vas pictat cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9045.

35
34
Foto 10. 1. Castron pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9903.

36
35
Foto 10. 2. Detaliu. Pictură cu negru pe buza și peretele vasului. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9903.

37
36
Situl de la Păuca-Dealul Homm (Județul Sibiu)

38
 Situl de la Păuca-Dealul Homm a fost cercetat sistematic de profesorul I. Paul între anii 1965-1966. În urma
acestor cercetări s-a constatat prezența mai multor niveluri de locuire aparținând culturii Petrești, fazele A și AB 48
remarcându-se și o asemănare izbitoare cu situația arheologică identificată în situl de la Daia Română-Părăuț49.

În cadrul săpăturilor de aici au fost identificate unelte de silex și piatră șlefuită, greutăți pentru războiul de țesut
vertical, ceramică pictată dar și vase întregi și întregibile cu o multitudine de forme.

Tot aici a fost identificată și o locuință de suprafață care se pare că era construită pe piloți 50. Orientarea acesteia
era, după câte se pare, SE-NV, avea două vetre 51, iar lipitura acesteia avea urme de netezire iar pe alocuri urme ale
unei culori de nuanță galbenă 52.

48
I. Paul, Cultura Petrești, Editura Museion, București, 1992, p. 142;
49
S. A. Luca, Repertoriul arheologic al județului Hunedoara, în Bibliotheca Brukenthal, XXVI, Editura Altip, Sibiu, 2008, p. 163.
50
I. Paul, În legătură cu problema locuințelor de suprafață cu platformă din așezările culturilor Petrești și Cucuteni-Tripolie, în Studii și Cercetări de Istorie
Veche, 18, 1, 1967, p. 3-24.
51
I. Paul, În legătură cu problema locuințelor de suprafață cu platformă din așezările culturilor Petrești și Cucuteni-Tripolie, în Studii și Cercetări de Istorie
Veche, 18, 1, 1967, p. 10.
52
I. Paul, În legătură cu problema locuințelor de suprafață cu platformă din așezările culturilor Petrești și Cucuteni-Tripolie, în Studii și Cercetări de Istorie
Veche, 18, 1, 1967, p. 12.

39
38
Foto 11. 1. Castron pictat pe exterior cu roșu pe fond crem (bicrom). Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9046.

40
39
Foto 11. 2. Detaliu fragment buză. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9046.

41
40
Situl de la Moșna-Râpă/Tablă (Județul Sibiu)

42
 Situl arheologic de la Moșna, punctul Râpă/Tablă este situat la aproximativ 2,5 km SE de limita intravilanului
comunei Moşna (jud. Sibiu). Așezarea a devenit cunoscută acum mai bine de patru decenii când în urma unor lucrări viticole
au reieșit fragmente ceramice care fac parte din mai multe perioade. Din nivelurile inferioare s-au descoperit fragmente
ceramice pictate dar și nepictate încadrate de I. Paul în cultura Petrești 53.

Recent am publicat un articol legat de săpăturile mai noi întreprinse în cadrul acestui sit în care am propus prezența
unui singur orizont de construcție Petrești 54 în loc de două, așa cum se discuta anterior55.

Aici ornamentele pictate sunt extrem de bine și îngrijit realizate și putem observa prezența bicromiei, tricromiei dar și
a decorului realizat prin incizare 56, motiv ornamental destul de rar întâlnit în cadrul culturii Petrești. Totodată, în cadrul
sitului arheologic de la Moșna remarcăm prezența unei piese realizate din foiță de aur, rulată 57.

53
I. Paul, Cultura Petrești, Editura Museion, București, 1992, p. 141.
54
S. A. Luca, A. Georgescu, Fl. Perianu, Moșna Râpă/Tablă (Sibiu County). A Transylvanian Petrești culture site with ritual attributes în (eds.) S. A. Luca,
E.-C. Ursu, R.-M. Teodorescu, A. Tudorie, The Neolithic and Aeneolithic in Central Europe. The history and perspective of the idea of the Danube
Civilisation. Sign and Symbol. Volume and colour, Editura Muzeului Național Brukenthal-Editura Karl A. Romstorfer, Sibiu-Suceava, 2021, p. 27-53.
55
A. Gonciar, A. Georgescu, M. D. Lazăr, Stratigraphic structural aspects regarding the Petrești settlement of Moșna-Pe Tablă, Sibiu District, în Brukenthal
Acta Musei, II, 1, 2007, p. 40-62.
56
S. A. Luca, A. Georgescu, Fl. Perianu, Moșna Râpă/Tablă (Sibiu County). A Transylvanian Petrești culture site with ritual attributes în (eds.) S. A. Luca,
E.-C. Ursu, R.-M. Teodorescu, A. Tudorie, The Neolithic and Aeneolithic in Central Europe. The history and perspective of the idea of the Danube
Civilisation. Sign and Symbol. Volume and colour, Editura Muzeului Național Brukenthal-Editura Karl A. Romstorfer, Sibiu-Suceava, 2021, p. 27-53.
57
S. A. Luca, A. Georgescu, Fl. Perianu, Moșna Râpă/Tablă (Sibiu County). A Transylvanian Petrești culture site with ritual attributes în (eds.) S. A. Luca,
E.-C. Ursu, R.-M. Teodorescu, A. Tudorie, The Neolithic and Aeneolithic in Central Europe. The history and perspective of the idea of the Danube
Civilisation. Sign and Symbol. Volume and colour, Editura Muzeului Național Brukenthal-Editura Karl A. Romstorfer, Sibiu-Suceava, 2021, p. 37, photo 27-
28.
43
42
Foto 12. 1. Suport de vas pictat pe exterior cu roșu. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 10958.

44
43
Foto 12. 2. Suport de vas. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 10958.

45
44
Ceramică pictată din Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia

46
Fig. 3. Grupaj cu vase din expozițiile Muzeului Național al Unirii, Alba-Iulia.

47
46
Situl de la Ampoița-La Pietre/Peret (Județul Alba)

48
 Urme aparținând culturii Petrești din cadrul sitului de la Ampoița, punctul La Pietre/Peret au fost identificate o dată
cu anii 2000-2001, în urma unor sondaje efectuate după realizarea unor periegheze în anul anterior, 1999 58.

În urma realizării acestor sondaje, s-a putut observa stratigrafia zonei, între care a fost identificat și un strat aparținând
culturii Petrești59, faza B60, cu o grosime de aproximativ 0,20 m. În cadrul acestui strat s-au identificat locuințe de suprafață,
rectangulare, construite pe platforme de lemn, cu vetre interioare amenajate pe pat de cioburi 61 dar și locuințe semiadâncite
ale aceleiași culturi62.

Inventarul descoperit în acest punct aparținând culturii Petrești este unul destul de bogat și constă în special în
ceramică pictată în mare parte monocrom (negru – 13. 1-3, 15. 1-2, 16. 1-2), vase întregibile pictate, unelte litice și resturi
osteologice. S-au identificat, de asemenea, și fragmente de picioare de vas pictate tricrom (roșu, negru și crem – foto 14. 1-
3). Motivele folosite în redarea decorurilor sunt cele meandrice, spiralice sau în unghi, realizate pe castroane, picioare de vas
sau vase carenate bine netezite și arse.

58
H. Ciugudean, A. Gligor, Șantierul arheologic de la Ampoița, com. Meteș, jud. Alba, în Cronica Cercetărilor arheologice din România. Campania 2000,
p. 30.
59
H. Ciugudean, A. Gligor, Șantierul arheologic de la Ampoița, com. Meteș, jud. Alba, în Cronica Cercetărilor arheologice din România. Campania 2000,
p. 30.
60
H. Ciugudean, A. Gligor, Șantierul arheologic de la Ampoița, com. Meteș, jud. Alba, Cronica Cercetărilor arheologice din România. Campania 2001,
p. 41.
61
H. Ciugudean, A. Gligor, Șantierul arheologic de la Ampoița, com. Meteș, jud. Alba, Cronica Cercetărilor arheologice din România. Campania 2001,
p. 40-41.
62
H. Ciugudean, A. Gligor, Șantierul arheologic de la Ampoița, com. Meteș, jud. Alba, Cronica Cercetărilor arheologice din România. Campania 2001,
p. 41.
49
48
Foto 13. 1. Vas carenat pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 7739.

50
49
Foto 13. 2. Detaliu pictură cu negru pe fundul vasului. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 7739.

Foto 13. 3. Detaliu pictură cu negru pe carena vasului. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 7739.
51
50
Foto 14. 1. Picior de vas pictat pe exterior cu negru, roșu și alb. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6684.

52
51
 Foto 14. 2. Detaliu cu pictura de pe piciorul vasului. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6684.

Foto 14. 3. Detaliu cu pictura de pe partea superioară a piciorului de vas. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P.
6684.

53
52
Foto 15. 1. Castron pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 7753.

54
53
Foto 15. 2. Detaliu. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 7753.

55
54
Foto 16. 1. Suport de vas pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 7752.

56
55
Foto 16. 2. Detaliu suport de vas și vas. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 7752.

57
56
Situl de la Uioara de Jos-Gruiul lui Șip (Județul Alba)

58
 Situl arheologic de la Uioara de Jos-Gruiul lui Șip a beneficiat de săpături sistematice întreprinse între anii 1985-
198663. Aici s-a observat, printre altele, și prezența unei locuiri ce aparține culturii Petrești, locuire care nu a generat un nivel
continuu de depuneri ci doar câteva complexe64.

Cu toate acestea, descoperirile aparținând culturii Petrești nu sunt sporadice, fiind compuse din: vase miniaturale,
unelte din os și piatră, fusaiole, castroane bitronconice, picioare de vas pictate cu negru și roșu, străchini carenate pictate cu
negru atât pe exterior cât și pe interior dar și o amforă pictată cu negru, în manieră specifică Petrești 65.

Analizând conținutul gropilor de aici, putem observa asemănări izbitoare cu situațiile arheologice întâlnite în situl de
la Moșna-Râpă/Tablă. Acestea ne arată clar practicarea unor ritualuri magico-religioase puțin cunoscute nouă. Referitor la
acestea, I. Paul a propus reconstituirea unei presupuse mese de cult sau altar descoperite la Pianu de Jos66.

63
V. Moga, H. Ciugudean, Repertoriul arheologic al județului Alba, în Bibliotheca Musei Apulensis, II, Alba Iulia, 1995, p. 195.
64
A. Luca, H. Ciugudean, O depunere rituală aparținând culturii Petrești descoperită la Uioara de Jos, în Apulum, LV, 2018, p. 9.
65
A. Luca, H. Ciugudean, O depunere rituală aparținând culturii Petrești descoperită la Uioara de Jos, în Apulum, LV, 2018, p. 9-22.
66
I. Paul, Cultura Petrești, Editura Museion, București, 1992, pl. LII/3.
59
58
Foto 17. 1. Vas carenat pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6605.

60
59
Foto 17. 2. Detaliu pictură cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6605.

61
60
Foto 18. 1. Vas tip urnă pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6604.

62
61
Foto 18. 2. Detaliu gât și umăr pictate cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6604.

63
62
Foto 19. 1. Picior de vas pictat pe exterior cu negru, alb și brun-roșcat. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P.
6614.

64
63
Foto 19. 2. Detaliu picior de vas pictat pe exterior cu negru, alb și brun-roșcat. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr.
inv.: P. 6614.

65
64
Foto 20. 1. Vas carenat pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6606.

66
65
Foto 20. 2. Detaliu pictură cu negru pe vas. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6606.

67
66
Situl de la Ghirbom-Fața (Județul Alba)

68
 Cercetările de suprafață din imediata vecinătate a satului Ghirbom (jud. Alba) au dus la identificarea unui sit
aparținând culturii Petrești în punctul cunoscut sub numele de Fața. Ca urmare, între anii 1970-1971, s-au realizat săpături
sistematice cu ajutorul cărora s-au putut încadra cronologic descoperirile de aici, respectiv în cadrul culturii Petrești 67.

Spre deosebire de alte așezări menționate anterior68, în situl de la Ghirbom-Fața, nu sunt prezente urme de locuire
anterioară culturii Petrești.

Aici, în urma campaniilor de săpături sistematice, s-a identificat, printre altele, o locuință de suprafață cu platformă,
patrulateră, orientată pe direcția E-V, cu un bogat material ceramic, litic și osteologic. În interiorul acesteia s-a descoperit un
complex de cult69 asemănător celui de la Pianu de Jos70. Alături de acesta s-au descoperit două piese foarte interesante
reprezentate de o tăbliță din lut ars cu incizii scurte pe ambele fețe 71 și un cap de corb din lut pictat pe toată suprafața72,
prezent și în cadrul acestui volum (foto 24. 1-2). Împreună cu acestea s-au descoperit vase carenate pictate cu negru și alb pe
exterior (foto 21. 1-2), vase de provizii pictate cu negru (foto 22. 1-2) și un castron pictat tot cu negru atât la interior cât și pe
exterior (23. 1-4).

67
I. Al. Aldea, ”Altarul” magico-ritual descoperit în așezarea neolitică de la Ghirbom (com. Berghin, jud. Alba). Contribuție la studiul religiilor preistorice,
în Apulum, XII, 1974, p. 40; V. Moga, H. Ciugudean, Repertoriul arheologic al județului Alba, în Bibliotheca Musei Apulensis, II, Alba Iulia, 1995, p. 98.
68
Pianu de Jos-Podei, Tărtăria-Gura Luncii, Daia Română-Părăuț.
69
I. Al. Aldea, ”Altarul” magico-ritual descoperit în așezarea neolitică de la Ghirbom (com. Berghin, jud. Alba). Contribuție la studiul religiilor preistorice,
în Apulum, XII, 1974, p. 40-48.
70
I. Paul, Un complex de cult descoperit în așezarea neolitică de la Pianu de Jos (r. Sebeș, reg. Hunedoara), în Studii și Comunicări. Muzeul Brukenthal, 12,
1965, p. 5-20.
71
I. Al. Aldea, ”Altarul” magico-ritual descoperit în așezarea neolitică de la Ghirbom (com. Berghin, jud. Alba). Contribuție la studiul religiilor preistorice,
în Apulum, XII, 1974, fig. 2/9.
72
I. Al. Aldea, ”Altarul” magico-ritual descoperit în așezarea neolitică de la Ghirbom (com. Berghin, jud. Alba). Contribuție la studiul religiilor preistorice,
în Apulum, XII, 1974, fig. 2/8.
69
68
Foto 21. 1. Vas carenat pictat pe exterior cu negru peste fondul alb. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 5893.

70
69
Foto 21. 2. Detaliu perete vas carenat. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 5893.

71
70
Foto 22. 1. Vas de provizii pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 5900.

72
71
Foto 22. 2. Detaliu pictură cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 5900.

73
72
Foto 23. 1. Castron pictat pe exterior și interior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6683.

Foto 23. 2. Detaliu pictură cu negru pe fundul vasului. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6683.

74
73
Foto 23. 3. Detaliu pictură cu negru pe peretele vasului. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6683.

Foto 23. 4. Detaliu pictură cu negru pe interiorul vasului. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6683.

75
74
Foto 24. 1. Figurină zoomorfă pictată cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 5901.

76
75
Foto 24. 2. Detaliu figurină zoomorfă pictată cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 5901.

77
76
Ceramică pictată din Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș

78
Fig. 4. Fotografie din cadrul expozițiilor Muzeului Național Brukenthal, Secția de Istorie-Casa Altemberger. Interior de casă
din cadrul culturii Petrești.

79
78
Situl de la Cuci-După calea ferată (Județul Mureș)

80
 Un alt sit arheologic în care s-au descoperit urme ale culturii Petrești este cel de la Cuci, în punctul denumit După
calea ferată (jud. Mureș)73. Alături de elemente ale acestei culturi au fost identificate, lângă podul Mureș (N-V de
localitate), și urme ale culturii Tisa dar și urme Hallstattiene74.

Aici au fost descoperite vase din lut ars, de foarte bună calitate, împreună cu 12 lame din silex, aparținând cel mai
probabil unui atelier de prelucrare a materiei litice75.

După cum putem observa și în imaginile de mai jos (foto 25. 1-2, 26. 1-2), cana și suportul de vas prezintă elemente
caracteristice unei faze mai evoluate a culturii Petrești76 acestea fiind atent lucrate, foarte bine arse, lustruite și pictate cu o
culoare neagră aplicată pe suprafața cafenie și cărămizie a vaselor. În cazul cănii pictura este aplicată inclusiv pe toarta care
este prezentă imediat sub buza vasului și care este perforată orizontal.

73
M. Macrea, I. H. Crișan, Două decenii de cercetări arheologice și studii de istorie veche la Cluj (1944-1964), în Acta Musei Napocensis, I, 1964, p. 354;
74
V. Lazăr, Repertoriul arheologic al județului Mureș, Casa de Editură Mureș, Târgu Mureș, 1995, p. 111-112.
75
V. Lazăr, Repertoriul arheologic al județului Mureș, Casa de Editură Mureș, Târgu Mureș, 1995, pl. XLIII/19, 21-24, 26-30.
76
M. Blăjan, Așezarea de tip Petrești de la Turdaș (jud. Alba), în Acta Musei Napocensis, XII, 1975, p. 42.
81
80
Foto 25. 1. Cană pictată pe exterior cu negru. Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș. Nr. inv.: 6879.

82
81
Foto 25. 2. Detaliu pictură cu negru pe buza și toarta cănii. Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș. Nr. inv.: 6879.

83
82
Foto 26. 1. Suport de vas pictat pe exterior cu negru. Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș. Nr. inv.: 7629.

84
83
Foto 26. 2. Detaliu pictură cu negru pe corpul suportului de vas. Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș. Nr. inv.: 7629.

85
84
 Câteva idei generale despre locul culturii Petrești în eneoliticul Transilvaniei

De la primele descoperiri, ceea ce a frapat la această cultură eneolitică a fost ceramica de foarte bună calitate
(amestec, ardere). Un repertoriu al formelor restrâns dar deosebit ca geometrie de cele anterioare sau ulterioare (vase cu
carenă, suporturi de vase, vase cu picior, capace-vas, vase bitronconice), precum și un repertoriu pictural ciudat după o
perioadă lungă cu o ornamentare picturală realizată mai ales pentru a umple spațiul, nu neapărat pentru a-l accentua (pictura
petreșteană este puternic geometrizată, bicromă sau tricromă și nu monocromă și bicromă, deoarece prepararea spațiului
pictural arată o pre-preparare prin pictare (?)).

Alt lucru total deosebit față de culturile anterioare și ulterioare este puțin dezvoltata ornamentare prin incizare. Aceste
ornamente, ca și cele realizate prin canelare, accentuează mai mult elemente ale formei vasului precum buza, burta
bitronconică sau torțile de vas.

În general vorbind, nu se vede foarte clar locul dinspre care ar ajunge aici cultura definită sub denumirea: Petrești. Se
vede evoluția locală77, dar nu se vede cum se sfârșește. Se vede eventuala legătură, tentantă de altfel, cu cultura Cucuteni, în
special faza A78.

Datorită acestor caracteristici, arheologii preistoricieni transilvăneni s-au cam ferit de definirea amănunțită a culturii
cu acest nume, poate cu o excepție79. Deci, o sinteză totală o avem doar de la I. Paul. Momentul descoperirilor actuale, în
care un rol deosebit îl au cercetările de la Turdaș-Luncă80 și Tărtăria-Gura Luncii81, ne obligă să regândim o parte din
vechile idei vehiculate în istoriografie.

O vom face în curând!

77
I. Paul, Cultura Petrești, Editura Museion, București, 1992.
78
Pentru cronologia culturii Cucuteni vezi: Istoria Românilor, Vol. I, Editura Enciclopedică, București, 2010, p. 154-158.
79
Z. Kalmar, Neo-eneoliticul din Transilvania, Bibliotheca Musei Napocensis, 19, Cluj-Napoca, 1999.
80
S. A. Luca (coordonator), Cercetările arheologice preventive de la Turdaș-Luncă (Jud. Hunedoara). Campania 2011, în Bibliotheca Brukenthal, LIX,
Editura Muzeului Național Brukenthal, Sibiu, 2012; S. A. Luca, Un oraș preistoric din Europa. Turdaș-Luncă. Sector A. I.1, în Bibliotheca Septemcastrensis,
XXVI, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2019; S. A. Luca, Un oraș preistoric din Europa. Turdaș-Luncă. Sector B. II.1, în Bibliotheca
Septemcastrensis, XXVII, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2019; S. A. Luca, Un oraș preistoric din Europa. Turdaș-Luncă. Sector A.
I.2, în Bibliotheca Septemcastrensis, XXVIII, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2020.
81
S. A. Luca, Tărtăria Rediviva, Editura Muzeului Național Brukenthal-Altip, Sibiu, 2016.
86
85
Fig. 5. Fotografie din cadrul expozițiilor Muzeului Național Brukenthal, Secția de Istorie-Casa Altemberger. Interior de casă
din cadrul culturii Petrești.

87
86
 Lista ilustrațiilor

Fotografii

Foto 1. 1. Strachină cu picior, pictată pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 7989.
Foto 1. 2. Detaliu al picturii cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 7989.
Foto 2. 1. Castron, pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 7988.
Foto 2. 2. Detaliu din zona buzei. Pictură cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 7988.
Foto 3. 1. Capac, pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 7990.
Foto 3. 2. Detaliu cu pictura de culoare neagră de pe capac. Muzeul Național Brukenthal. Nr. inv.: A. 7990.
Foto 4. 1. Strachină pictată pe interior și exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8481.
Foto 4. 2. Detaliu din zona bazei cu pictura de culoare neagră. Muzeul Național Brukenthal. Nr. inv.: A. 8481.
Foto 4. 3. Detaliu din interiorul străchinii. Pictură cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8481.
Foto 5. 1. Castron bitronconic cu umărul profilat, pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.:
A. 8482.
Foto 5. 2. Detaliu cu peretele vasului. Pictură cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8482.
Foto 6. 1. Vas carenat pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8484.
Foto 6. 2. Detaliu de pe corpul vasului. Pictură cu negru. Vas carenat. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8484.
Foto 6. 3. Detaliu. Vas carenat. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8484.
Foto 7. 1. Strachină pictată pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8483.
Foto 7. 2. Detaliu cu peretele străchinii. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 8483.
Foto 8. 1. Strachină cu buza trasă spre interior, pictată pe exterior și interior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu.
Nr. inv.: A. 9839.
Foto 8. 2. Detaliu. Pictură în interior, cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9839.
Foto 8. 3. Detaliu. Pictură pe exterior, cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9839.
Foto 9. 1. Suport de vas pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9045.
Foto 9. 2. Detaliu. Suport de vas pictat cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9045.
Foto 10. 1. Castron pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9903.
Foto 10. 2. Detaliu. Pictură cu negru pe buza și peretele vasului. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9903.
Foto 11. 1. Castron pictat pe exterior cu roșu pe fond crem (bicrom). Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9046.
Foto 11. 2. Detaliu fragment buză. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 9046.
Foto 12. 1. Suport de vas pictat pe exterior cu roșu. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 10958.
Foto 12. 2. Suport de vas. Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. Nr. inv.: A. 10958.
Foto 13. 1. Vas carenat pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 7739.
Foto 13. 2. Detaliu pictură cu negru pe fundul vasului. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 7739.
Foto 13. 3. Detaliu pictură cu negru pe carena vasului. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 7739.
Foto 14. 1. Picior de vas pictat pe exterior cu negru, roșu și alb. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6684.
Foto 14. 2. Detaliu cu pictura de pe piciorul vasului. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6684.
Foto 14. 3. Detaliu cu pictura de pe partea superioară a piciorului de vas. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P.
6684.
Foto 15. 1. Castron pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 7753.
Foto 15. 2. Detaliu. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 7753.
Foto 16. 1. Suport de vas pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 7752.
Foto 16. 2. Detaliu suport de vas și vas. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 7752.
Foto 17. 1. Vas carenat pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6605.
Foto 17. 2. Detaliu pictură cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6605.
Foto 18. 1. Vas tip urnă pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6604.
Foto 18. 2. Detaliu gât și umăr pictate cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6604.
Foto 19. 1. Picior de vas pictat pe exterior cu negru, alb și brun-roșcat. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P.
6614.
Foto 19. 2. Detaliu picior de vas pictat pe exterior cu negru, alb și brun-roșcat. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr.
inv.: P. 6614.
Foto 20. 1. Vas carenat pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6606.
Foto 20. 2. Detaliu pictură cu negru pe vas. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6606.
Foto 21. 1. Vas carenat pictat pe exterior cu negru peste fondul alb. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 5893.
Foto 21. 2. Detaliu perete vas carenat. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 5893.
Foto 22. 1. Vas de provizii pictat pe exterior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 5900.
Foto 22. 2. Detaliu pictură cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 5900.
Foto 23. 1. Castron pictat pe exterior și interior cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6683.
Foto 23. 2. Detaliu pictură cu negru pe fundul vasului. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6683.
Foto 23. 3. Detaliu pictură cu negru pe peretele vasului. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6683.
Foto 23. 4. Detaliu pictură cu negru pe interiorul vasului. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 6683.
Foto 24. 1. Figurină zoomorfă pictată cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 5901.
Foto 24. 2. Detaliu figurină zoomorfă pictată cu negru. Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia. Nr. inv.: P. 5901.
Foto 25. 1. Cană pictată pe exterior cu negru. Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș. Nr. inv.: 6879.

88
87
Foto 25. 2. Detaliu pictură cu negru pe buza și toarta cănii. Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș. Nr. inv.: 6879.
Foto 26. 1. Suport de vas pictat pe exterior cu negru. Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș. Nr. inv.: 7629.
Foto 26. 2. Detaliu pictură cu negru pe corpul suportului de vas. Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș. Nr. inv.: 7629.

Figuri

Fig. 1. Grupaj cu vase din cadrul Muzeului Brukenthal, publicate în prezentul volum.
Fig. 2. Fotografie din cadrul expozițiilor Muzeului Național Brukenthal, Secția de Istorie-Casa Altemberger. Interior de casă
din cadrul culturii Petrești.
Fig. 3. Grupaj cu vase din expozițiile Muzeului Național al Unirii, Alba-Iulia.
Fig. 4. Fotografie din cadrul expozițiilor Muzeului Național Brukenthal, Secția de Istorie-Casa Altemberger. Interior de casă
din cadrul culturii Petrești.
Fig. 5. Fotografie din cadrul expozițiilor Muzeului Național Brukenthal, Secția de Istorie-Casa Altemberger. Interior de casă
din cadrul culturii Petrești.

89
88
 Bibliografie generală

Aldea 1974 I. Al. Aldea, ”Altarul” magico-ritual descoperit în așezarea neolitică de la Ghirbom (com.
Berghin, jud. Alba). Contribuție la studiul religiilor preistorice, în Apulum, XII, 1974, p. 40-47.
Bem 2015 C. Bem, Sistemul de fortificare al stațiunii eneolitice de la Pianu de Jos-Podei (Alba, România).
Între simbolism și rațiuni defensive, în Monografii, X, Editura Cetatea de Scaun, București, 2015.
Berciu-Berciu 1949 D. Berciu, I. Berciu, Săpături și cercetări arheologice în anii 1944-1947, în Apulum, III, 1949, p.
1-43.
Blăjan 1975 M. Blăjan, Așezarea de tip Petrești de la Turdaș (jud. Alba), în Acta Musei Napocensis, XII, 1975,
p. 35-43.
Cavruc 1998 V. Cavruc, Repertoriul arheologic al județului Covasna, în Seria Monografii arheologice, I,
Sfântu Gheorghe, 1998.
Ciugudean-Gligor H. Ciugudean, A. Gligor, Șantierul arheologic de la Ampoița, com. Meteș, jud. Alba, în Cronica
2001 Cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, p. 30.
Ciugudean-Gligor H. Ciugudean, A. Gligor, Șantierul arheologic de la Ampoița, com. Meteș, jud. Alba, Cronica
2002 Cercetărilor arheologice din România. Campania 2001, p. 39-41.
Dumitrescu 1974 Vl. Dumitrescu, Arta preistorică în România, Editura Meridiane, București, 1974.
Dumitrescu-Vulpe Vl. Dumitrescu, Al. Vulpe, Dacia înainte de Dromihete, Editura Științifică și Enciclopedică,
1988 București, 1988.
Dumitrescu, Bolomey, Vl. Dumitrescu, A. Bolomey, Fl. Mogoșanu, Esquisse dʼune préhistoire de la Roumanie, Editura
Mogoșanu 1983 Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
Florescu-Miclea 1980 R. Florescu, I. Miclea, Preistoria Daciei, Editura Meridiane, București, 1980.
Gonciar, Georgescu, A. Gonciar, A. Georgescu, M. D. Lazăr, Stratigraphic structural aspects regarding the Petrești
Lazăr 2007 settlement of Moșna-Pe Tablă, Sibiu District, în Brukenthal Acta Musei, II, 1, 2007, p. 40-62.
Kalmar 1991 Z. Kalmar, Sinteze Iclod-Petrești, în Cultura Vinča în România, Timișoara 1991, p. 137-140.
Kalmar 1999 Z. Kalmar, Neo-eneoliticul din Transilvania, Bibliotheca Musei Napocensis, 19, Cluj-Napoca,
1999.
Lazăr 1995 V. Lazăr, Repertoriul arheologic al județului Mureș, Casa de Editură Mureș, Târgu Mureș, 1995.
Luca 2001 S. A. Luca, Așezări neolitice pe valea Mureșului (II). Noi cercetări arheologice la Turdaș-Luncă.
I. Campaniile anilor 1992-1995, Editura Economică, București, 2001.
Luca 2008 S. A. Luca, Repertoriul arheologic al județului Hunedoara, în Bibliotheca Brukenthal, XXVI,
Editura Altip, Sibiu, 2008.
Luca 2010 S. A. Luca, Descoperiri arheologice din Banatul românesc, în Bibliotheca Brukenthal, XLVI,
Editura Altip, Sibiu, 2010.
Luca 2016 S. A. Luca, Tărtăria Rediviva, Editura Muzeului Național Brukenthal-Altip, Sibiu, 2016.
Luca 2018 S. A. Luca, Așezări neolitice pe valea Mureșului (III). Noi cercetări arheologice la Turdaș-Luncă.
II. Campaniile anilor 1996-1998, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2018.
Luca 2019 S. A. Luca, Un oraș preistoric din Europa. Turdaș-Luncă. Sector A. I.1, în Bibliotheca
Septemcastrensis, XXVI, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2019.
Luca 2019a S. A. Luca, Un oraș preistoric din Europa. Turdaș-Luncă. Sector B. II.1, în Bibliotheca
Septemcastrensis, XXVII, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2019.
Luca 2020 S. A. Luca, Un oraș preistoric din Europa. Turdaș-Luncă. Sector A. I.2, în Bibliotheca
Septemcastrensis, XXVIII, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2020.
Luca 2020a S. A. Luca, Ritual deposits of the Petrești culture in South-Western Transylvania, în Acta Terrae
Septemcastrensis, 19, 2020, p. 107-131.
Luca-Gudea 2010 S. A. Luca, N. Gudea, Repertoriul arheologic al județului Sălaj, în Bibliotheca Brukenthal, XLV,
Editura Altip, Sibiu, 2010.
Luca-Mărcuți 2018 S. A. Luca, Fl. Mărcuți, Evoluția picturii în situl neolitic și eneolitic de la Tărtăria-Gura Luncii
(I). Album, în Bibliotheca Brukenthal, LXXII, Editura Muzeului Brukenthal, Sibiu, 2018.
Luca-Ciugudean 2018 S. A. Luca, H. Ciugudean, O depunere rituală aparținând culturii Petrești descoperită la Uioara
de Jos, în Apulum, LV, 2018, p. 9-22.
Luca-Aldea 2019 S. A. Luca, I. Al. Aldea, Evoluția picturii în situl neolitic și eneolitic de la Tărtăria-Gura Luncii
(II). Album, în Bibliotheca Brukenthal, LXXV, Editura Muzeului Brukenthal, Sibiu, 2019.
Luca, Pinter, S. A. Luca, Z.-K. Pinter, A. Georgescu, Repertoriul arheologic al județului Sibiu, în Bibliotheca
Georgescu 2003 Septemcastrensis, III, Editura Economică, Sibiu, 2003.
Luca, Georgescu, S. A. Luca, A. Georgescu, Fl. Perianu, Moșna Râpă/Tablă (Sibiu County). A Transylvanian
Perianu 2021 Petrești culture site with ritual attributes în (eds.) S. A. Luca, E.-C. Ursu, R.-M. Teodorescu, A.
Tudorie, The Neolithic and Aeneolithic in Central Europe. The history and perspective of the idea
of the Danube Civilisation. Sign and Symbol. Volume and colour, Editura Muzeului Național
Brukenthal-Editura Karl A. Romstorfer, Sibiu-Suceava, 2021, p. 27-53.
Luca, Perianu, Voina, S. A. Luca, Fl. Perianu, D. Voina, R.-N. Mareș, Evoluția picturii și a unor tipuri de ornamente în
Mareș 2022 situl neolitic și eneolitic de la Pianu de Jos-Podei. Album, în Bibliotheca Brukenthal, LXXVIII,
Editura Muzeului Național Brukenthal, Sibiu, 2022.

90
89
Luca, Perianu, Voina, S. A. Luca, Fl. Perianu, D. Voina, R.-N. Mareș, Evoluția picturii și a unor tipuri de ornamente în
Mareș 2022a siturile neolitice și eneolitice de la Câlnic-În Vii și Ocna Sibiului-Fața Vacilor. Album, în
Bibliotheca Brukenthal, LXXIX, Editura Muzeului Național Brukenthal, Sibiu, 2022.
Luca, Perianu, Voina, S. A. Luca, Fl. Perianu, D. Voina, R.-N. Mareș, Evoluția picturii și a unor tipuri de ornamente în
Mareș 2022b situl neolitic și eneolitic de la Daia Română-Părăuț (I). Album, în Bibliotheca Brukenthal, LXXX,
Editura Muzeului Național Brukenthal, Sibiu, 2022.
Luca et alii 2020 S. A. Luca, T. B. Sava, M. Ilie, A. Dima, D. Pascal, G. Sava, C. Mănăilescu, Fl. Perianu, R.
Teodorescu, A. Luca, Radiocarbon data from the Turdaș-Luncă archaeological site (preventive
research of the year 2011) (V). Absolute chronology of Turdaș culture in its eponym site, în
Brukenthal Acta Musei, XV, 1, 2020, p. 7-38.
Luca (coordonator) S. A. Luca (coordonator), Cercetările arheologice preventive de la Turdaș-Luncă (Jud.
2012 Hunedoara). Campania 2011, în Bibliotheca Brukenthal, LIX, Editura Muzeului Național
Brukenthal, Sibiu, 2012.
Macrea-Crișan 1964 M. Macrea, I. H. Crișan, Două decenii de cercetări arheologice și studii de istorie veche la Cluj
(1944-1964), în Acta Musei Napocensis, I, 1964, p. 307-365.
Moga-Ciugudean 1995 V. Moga, H. Ciugudean, Repertoriul arheologic al județului Alba, în Bibliotheca Musei Apulensis,
II, Alba Iulia, 1995.
Nestor 1932 I. Nestor, Der Stand der Vorgeschichtsforschungen in Romӓnien, în Berichte der Roemisch-
Germanischen Kommission, 22, 1932, p. 11-181.
Paul 1965 I. Paul, Unele probleme ale neoliticului din Transilvania în legătură cu cultura Petrești, în
Revista Muzeelor, 4, II, 1965, p. 294-301.
Paul 1965a I. Paul, Un complex de cult descoperit în așezarea neolitică de la Pianu de Jos (r. Sebeș, reg.
Hunedoara), în Studii și Comunicări. Muzeul Brukenthal, 12, 1965, p. 5-20.
Paul 1967 I. Paul, În legătură cu problema locuințelor de suprafață cu platformă din așezările culturilor
Petrești și Cucuteni-Tripolie, în Studii și Cercetări de Istorie Veche, 18, 1, 1967, p. 3-24.
Paul 1969 I. Paul, Așezarea neo-eneolitică de la Pianu de Jos (Podei), jud. Alba, în Studii și Comunicări.
Muzeul Brukenthal, 14, 1969, p. 33-88.
Paul 1970 I. Paul, Săpăturile arheologice din vara anului 1960 de la Ocna Sibiului, în Materiale și cercetări
arheologice, 9, 1970, p. 97-106.
Paul 1977 I. Paul, Periodizarea internă a culturii Petrești în lumina evoluției ceramicii pictate, în Studii și
Comunicări. Muzeul Brukenthal, 20, 1977, p. 15-26.
Paul 1981 I. Paul, Der gegenwӓrtige Forchungsstand zur Petrești-Kultur, în Praehistorische Zeitschrift, 56,
1981, p. 197-234.
Paul 1992 I. Paul, Cultura Petrești, Editura Museion, București, 1992.
Roska 1927-1928 M. Roska, Stațiunea neolitică de la Turdaș, în Publicațiile Muzeului Județean Hunedoara, 1927-
1928.
Roska 1941 M. Roska, Die Sammlung Zsófia von Torma, Cluj-Napoca, 1941.
XXX 1960 Istoria României, Vol. I, Editura Republicii Populare Române, București, 1960.
XXX 2008 Ghidul Muzeului de Istorie – Casa Altemberger, Editura Altip, Alba-Iulia, 2008.
XXX 2010 Istoria Românilor, Vol. I, Editura Enciclopedică, București, 2010.

91
90
 Cuprins

Argument........................................................................................................................................................ ..... p. 3
Cuvânt înainte………………………………………………………………………………………….……… p. 5
Vase ceramice pictate din cultura Petrești........................................................................................................ p. 7
Ceramică pictată din Muzeul Național Brukenthal, Sibiu..................................................................... p. 9
Situl de la Pianu de Jos-Podei (Județul Alba)................................................................................... p. 11
Situl de la Daia Română-Părăuț (Județul Alba)............................................................................... p. 31
Situl de la Păuca-Dealul Homm (Județul Sibiu)............................................................................... p. 37
Situl de la Moșna-Râpă/Tablă (Județul Sibiu).................................................................................. p. 41
Ceramică pictată din Muzeul Național al Unirii, Alba-Iulia................................................................. p. 45
Situl de la Ampoița-La Pietre/Peret (Județul Alba).......................................................................... p. 47
Situl de la Uioara de Jos-Gruiul lui Șip (Județul Alba)................................................................... p. 57
Situl de la Ghirbom-Fața (Județul Alba).......................................................................................... p. 67
Ceramică pictată din Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș.............................................................. p. 77
Situl de la Cuci-După calea ferată (Județul Mureș)......................................................................... p. 79
Câteva idei generale despre locul culturii Petrești în eneoliticul Transilvaniei............................................ p. 85
Lista ilustrațiilor………………………………………………………………………………………….……. p. 87
Bibliografie generală........................................................................................................................................... p. 89

92
91