CERCETĂRI DE ARHEOLOGIE MEDIEVALĂ ÎN BIHOR.

ISTORIC ŞI PERSPECTIVE
de
DORU MARTA

Cercetările de arheologie medievală în judeţul Bihor în ciuda unor tradiţii

evidente sunt şi acum la peste un secol după debut 1 într-o fază incipientă. Cauzele
sunt multiple ţinând, credem noi, în principal de extrem de tentantele descoperiri
arheologice aparţinând altor epoci (bronz, dacică, prefeudală etc.) care au mobilizat
atenţia arheologilor bihoreni şi nu numai 2, lipsa unor resurse financiare pe măsura
obiectivelor avute în vedere pentru cercetarea arheologică şi nu în ultimul rând. de-
licateţea unor investigaţii în acest domeniu, privite şi prin prisma divergenţelor is-
torice şi istoriografice cu vecinii noştri de la vest. Acestea fiind realităţile trebuie să
subliniem totuşi interesul constant de care s-au bucurat monumentele medievale
din Bihor din partea istoricilor, arhitecţilor, istoricilor de artă care au publicat studii
extrem de documentate referitoare la fortificaţii. biserici, aşezări dispărute, fără a
putea beneficia, din păcate, şi de suportul arheologic în investigaţiile fficute (V. Vă­
tăşianu3, A.A. Rusu4 , M. Ţoca, K. Andras 5, Gabriela Crişan6 , A. Avram 7, Gh. Gorun 8,
1. N. Chidioşan,
Istmicul cercetărilor arheologice ale muzeului orădean în Centenar
muzeal orădean, Oradea, 1972, p. 101.
2. Vezi Repertoriul monumentelor naturii, arheologice, istm·ice, etnografice, de
a1·hitectură şi a11ă din judeţul Bihor, Oradea, 1974, p. 7 - 87 (în continuare Rep. Bh.).
3. V. Vătăşianu, Istoria artei feudale în ţArile române, voi I, Bucureşti, 1959, p. 19, 33,
35, 37, 79, 87, 119- 120,123,212,234,243 - 244,545,553,604 - 605.
4. A. A. Rusu, Donjoane din Transilvania, în A.M.N., 17, 1980, p. 177 - 197.
5. M. Ţoca, A. Kovacs, Contribuţii la cunoaşterea palatului în stil Renaştere de la
Oradea, în Biha1·ea, 4, 1976, p. 199-222.
6. Gabriela Crişan, Un monument de artă medievală. Biserica din Remetea în Biha-
rea, I, 1973, p. 227-239.
7. A. Avram, Arhitectura romanică din Crişana, Oradea, 1969; idem Fortificaţii me-
dievale din Crişana, în Biharea, 1, 1973, p. 191-225.
8. Gh. Gorun, Contribuţia cetăţii Adrian la lupta pentru autonomia Transilvaniei, în
Crisia, 7, 1977, p. 425-431.

https://biblioteca-digitala.ro / https://mtariicrisurilor.ro
86 Doru Marta 2

L. Borcea 9, Ecaterina Sasu 10, Balogh Jolân 11 , I. Godea 12 ). Debutul cercetărilor

arheologice medievale din Bihor a avut loc în ultimele două decenii ale secolului al
XIX-iea fiind susţinute moral şi material de Societatea de arheologie şi istorie a
comitatului Bihor 13 . Terminarea, la 1896, a primei clădiri special destinate muzeu-
lui orădean, edificiu ridicat prin subscripţie publică, dă o nouă motivaţie cercetări­
lor arheologice prin posibilitatea expunerii unei părţi a obiectelor descoperite. Prin-
tre personalităţile care s-au distins în conducerea Societăţii se remarcă Bunyitay
Vincze, Karâcsonyi Janos şi mai ales R6mer Floris 14 . Prima cercetare arheologică
medievală sistematică din Bihor a avut loc în anii 1881 - 1883 în cetatea Oradea. În
anul 1881 în apropierea aripii de sud-vest a cetăţii, sondajul atinge dărâmăturile ve-
chilor cazărmi. În anii următori au loc sondaje în curtea cetăţii, unde este identificat
turnul de nord-est al catedralei medievale. Tot atunci sunt descoperite şi pietrele
tombale ale episcopilor Andreea Scolari şi Sigismund Thurzo. Canonicul R6mer
Floris a avut un rol important în buna desfăşurare a primelor sondaje arheologice
din cetatea de la Oradea 15 . Scurte observapi legate de aceste sondaje sunt publicate
de I. Henszlemann în revista budapestană Arheologiai Ertesito din anii 1881 16,
18821 7 şi 188418_
La începutul secolului în atenţia arheologilor orădeni intră alte două monu-
mente medievale: donjonul de la Cheresig, unul din cele mai spectaculoase şi bine
păstrate reşedinte nobiliare în stil romanic din Transilvania 19, şi la fel de interesan-
tul turn de la Sânnicolau de Beiuş, unde arheologii vor reveni peste decenii. Tot
acum sunt recuperate frescele din secolul al XIII-iea ale bisericii satului Oto-
mani20. În anii 1911 - 1912, cercetările arheologice în cetatea Oradea sunt reluate
9. L. Borcea, Satele din Bihor ale lui Gavrilaş Movilă şi Constantin Şerban (Schită
monogral.ică a domeniului cetăţii Şinteu), în Crisia, 7, 1977, p. 97-131; idem Contribuţii la
istoria Căpităniei de Oradea în secolele XVI-XVII, în A.I.I.A. Cluj, 24, 1981, p. 343-351;
idem Contribuţii la istoria cetăţii Săcuieni (comitatul Bihor) în secolele XV - XVII; în
A.I.I.A. Cluj, 26, 1983 - 1984, p. 319-332.
10. Ecaterina Sasu, Cetăp în stilul renaşterii din Ţara Crişurilor, în Centenar muzeal
orădean, Oradea, 1972, p. 543-551.
11. Balogh Jolan, Veg Varad vara, Cluj, 1947; idem Varadinum, Varad vara, voi I -
II, Budapest, 1982.
12. A. Avram, I. Godea, Monumente istorice din Ţara Crişurilor, Bucureşti, 1978.
13. I. Ordentlich, Un secol de activitate expoziţională a secţiei de istorie a muzeului
orădean, în Centenar muzeal orădean, Oradea, 1972, p. 65.
14. Ibidem, p. 66.
15. O scurtă dar completă trecere în revistă a vechilor cercetări arheologice din cetatea O-
radea în studiul Kerny Terezia, Adatok a varadi var kutatastortenetehez, în Varadi kotorede-
kck, Budapest, 1989, p. 15-20.
16. Henszlmann I., Jelentes a Nagyvarodi folfedesrol în Archaeologiai Ertesito, u.f., I,
1881, p. XXVIII-XXXI.
17. Ibidem, 2, 1882, p. XXX-XXXI.
18. Ibidem, 4, 1884, p. VII.
19. Cf. N. Chidioşan în Rep. Bh., p. 23.
20. Idem, Istoricul cercetărilor arheologice ale muzeului orădean, în Centenar
muzeal orădean, Oradea, 1972, p. 102.
https://biblioteca-digitala.ro / https://mtariicrisurilor.ro
3 Cercetări de arheologie medievală în Bihor 87

sub conducerea lui Peter Fekete. Este cercetată zona de sud a catedralei medievale.
dar mai ales zona de sud şi est a fântânii din curtea cetăţii, unde la 1755 soldaţii din
garnizoană, săpând o fântână au descoperit mormântul împăratului Sigismund de
Luxemburg. O parte din rezultatele investigaţiilor au fost publicate în anuarul
Societăţii pe anul 191321_
Transformările politice din anii 1918 - 1919 au avut o influenţă şi în organi-
zarea muzeală de la Oradea. Casa Naţională va fi acum, în bună parte, cea care va
prelua serviciile ştiinţifice ale vechii Societăţi. În deceniile trei şi patru accentul se
pune mai ales pe cercetarea arheologică a epocilor străveche şi veche din istoria ba-
zinului celor trei Crişuri, realitate perpetuată şi în deceniile postbelice. Totuşi, în
cazul unor cercetări arheologice: Oradea - Salca22 , Oradea - Ferma legumicolă nr.
11 23 , Oradea - Piaţa Victoriei 24 , Sânnicolau Român 25, Cefa26 etc., alături de mate-
riale aparţinând altor epoci, au fost evidenţiate, şi în majoritatea cazurilor publi-
cate, şi piese arheologice de factură medieval clasică. Trei au fost şantierele arheo-
logice medievale clasice, cu săpături sistematice din care două I-au avut drept ini-
ţiator pe regretatul Radu Popa. Primul şantier arheologic a fost cel de la Voivozi. pe
valea Bistrei, pe locul numit Bisericuţa. Începute în anul 1972, reluate sistematic în
deceniul nouă, cercetările au permis dezvelirea unui interesant complex ecleziastic
din secolele XII - XIV. Rezultatele ultimelor investigaţii au fost publicate într-un
masiv studiu în anuarul muzeului orădean pe anul 198727 . Aşa cum arătam anteri-
or, vestigiile de la Sânnicolau de Beiuş au suscitat după aproape opt decenii, din
nou, atenţia specialiştilor. Reşedinţa feudală de aici, zona Dealul Bisericii. datată
încă în secolul al Xi-lea a fost cercetată şi valorificată ştiinţific în două studii pub-
licate în Revista Muzeelor şi Monumentelor nr 2/198428 şi Materiale şi Cerce-
tări Arheologice din 198629 . Cetatea Oradea, cel mai important monument de ar-
hitectură din judeţul Bihor şi nu numai, a revenit după 70 de ani în atentia arheolo-

21. Gyalokay J., A nagyvaradi varban 1911 - 12-ik evben folyt asatasok eredmcny, în
Biharvarad, I, 1913, p. 43-60.
22. M. Rusu, V. Spoială, L. Galamb, Săpăturile arheologice de la Oradea-Salca, în
M.C.A., 8,. 1962, p. 159-164.
23. I. Crişan, Cercetări arheologice de salvare la s_ud-vest de Oradea, în A.U.O., 2,
1992, p. 12-28.
24. Săpătură arheologică de salvare executată de muzograful Doina Ignat. Conform infor-
maţiilor primite, în zonă, cu ocazia aşezării unor conducte de mare adâncime au fost descoperite
câteva cuptoare aparţinând unor ateliere de produs ceramică şi cahle.
25. I. Crişan, Aşezări, monumente şi descoperiri feudale timpurii şi feudale din hota-
rele comunelor Cefa, Nojorid şi Sântandrei (jud Bihor), în Crisia, 20, 1990, p. 137-140.
26. Ibidem, p. 131-135; Idem, Descoperiri arheologice în hotarul localităţii Cefa
(jud. Bihor) în Crisia, 17, I 987, p. 23-24.
27. R. Popa, D. Căpăţână, A. Lukâcs, Cercetările arheologice de la Voivozi. Contribu-
ţii la istoria Bihorului în secolele XII-XV în Crisia, 17, 1987, p. 61-105; (vezi la nota nr. 47, p.
70 întreaga bibliografie a cercetărilor mai vechi).
28. R. Popa, N. Chidioşan, A. Lukăcs, O reşedinţă feudală din secolele XI - XII la
Sânnicolau de Beiuş, în R.M.M.M.LA, 15, 1984, nr. 2.
29. R. Popa, N. Chidioşan, O reşedinţă feudală din secolele XI-XII la Sânnicolau de
Beiuş, pe Crişul Negru (jud. Bihor), în M.C.A., 16, 1986, p. 225-234.

https://biblioteca-digitala.ro / https://mtariicrisurilor.ro
88 Doru Marta 4

gilor. Un colectiv condus de specialistul clujean A.A. Rusu a început în 1991 cerce-
tarea arheologică, delimitând în patru campanii succesive vechea fortificaţie din
pământ dinaintea invaziei tătare de la 1241, vechiul palat episcopal în stil gotic şi
renascentist, vechea cetate circulară din piatră, locuinte, drumuri interioare, clădiri
din secolele XVII - xvm30 . Succint, acesta este astăzi stadiul cercetărilor de ar-
heologie medievală clasică din Bihor.
Perspectivele, în măsura capacităţii financiare, sunt extrem de vaste, datorită
numărului mare de obiective necercetate sau cercetate sumar şi nevalorificate
ştiinţific. În primul rând, credem că ar fi necesară o nuanţare a arheologiei medie-
vale cu directă aplicare la realităţile bihorene. Există trei foarte importante direcţii
de cercetare cu numeroase puncte comune, dar şi cu particularităţi, inclusiv din
punctul d~ vedere al finanţării. Prima, arheologia medievală creştină. poate fi axată
pe studierea unor ansambluri monastice, biserici dispărute sau având faze mai ve-
chi, (exemplu abaţia de la Sâniob, biserica din Tinăud, basilica din Tămaşda, mă­
năstirea de la Cheresig, biserica din Sălard etc.). A doua direcţie o reprezintă arheo-
logia de monumente laice, îndeosebi militare. În afara cetăţii Oradea, unde atât ve-
chile săpături arheologice, dar mai ales cele în curs au fost şi vor fi publicate, la
nici un alt monument laic nu au fost făcute cercetări. s-au cele făcute nu au fost pu-
blicate (excepţie Sânnicolau de Beiuş). Printre obiectivele necesar a fi studiate se
numără donjonul de la Cheresig, cetatea Adrian. cetatea Săcuieni, cetatea de la Peş­
tiş, castelul din Diosig, cel din Sânnicolau Român, cetatea Finiş, cetatea Şoimi etc.
A treia direcţie de cercetare ar fi cea orientată spre săparea unor aşezări medievale
dispărute din diferite motive.
Arheologia medievală din România are bogate şi meritorii tradiţii. Dar, spre
surprinderea celui care studiază în amănunţime literatura de specialitate, apare o
realitate de netăgăduit. Cercetătorii de la institutele de arheologie. universităţi şi
muzee din Vechiul Regat au un avans considerabil. în toate cele trei compartimente
ale arheologiei medievale delimitate de noi: creştină. laico-militară. a aşezărilor. În
Transilvania, cu excepţia Maramureşului, Hategului. a unor fortificaţii ţărăneşti sau
nobili~e şi a unor biserici fortificate sau nu, cercetarea arheologică medievală, în
ciuda unor tradiţii de peste un secol, este încă la început. Arealul celor trei Crişuri
se integrează, din păcate, aproape perfect acestei realităţi.

ABREVIERI

I. A.I.I.A. Cluj - Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie Cluj

2. A.M.N. - Acta Musei Napocensis; Anuarul Muzeului de Istorie al Transilvaniei din
Cluj-Napoca.
3. A.U.O. - Analele UniversitAtii din Oradea. Istorie - Arheologie - Filosofie.
4. M.C.A. - Materiale şi cercetări arheologice.
5. R.M.M.M.l.A. - Revista Muzeelor şi Monumentelor. Seria Monumente de Istorie
şi de Artă.

30. Vezi studiul lui A.A. Rusu, Cercetări arheologice În cetatea Oradea. Sinteza preli-
minari a anilor 1991-1993 publicat în prezentul volum. ·
https://biblioteca-digitala.ro / https://mtariicrisurilor.ro
 Cercetări de arheologie medievală în Bihor 89

RECHERCHES D'ARCHEOLOGIE MEDIEVALE EN BIHOR.

HISTOIRE ET PERSPECTIVES
Resume

L'auteur passe brievement en revue Ies plus de 100 de ans de recherches

archeologiques medievales dans le departament de Bihor. Les conclusions de l'etudes
relevant que, malgre Ies traditions, ce type de recherche archeologique est encore au
commencement.

https://biblioteca-digitala.ro / https://mtariicrisurilor.ro