•

isloric
Revlltci cle cultur•
23 AUGUST 1944-23 AUGUST 1914: 40 AHI DE LA
latorlcci REVOLUTIA DE ELIBERARE SO CIAll $1 H� TIOHAll,
. . ,•,
ANTIFASCIST l $1 AHTIIMPERIALISTA
Anul XVIII
y Mr. s C206) • Rltmurile ls. torJel romlne�tl:
Ion A rdeleanu 2
·------ --- ----

mal 1984 • 0 necesitate istoricl - alianfa tuturor fof1elor patriotfce:

Gheorghe Zaharia 4
•
• ,Zfua luptel intregului popor11:
Gh. Tutui 8
Jef
�

Redactor
. CIUSnAN �OPI$TEANU
,

• 1943. In RomAnia pericolul in sine existl 10

•

Colegiul redactfei • file de epopee: Concursul Magazin istoric, edifia 1984 23

DUMITRU ALMA$
CONSTANnN ANnP · • Moldova in vremea lui Vasile Lupu: A lexandru Ligar 15 • •••

20 • Sprijinitor
I

Marele Vartaam at Moldovei: l.C. CMiimia

VIRGIL .CAN DEA ,
•••

at popoarelor sud-dunlrene: Silviu A nuichi 22 • Schliemann,

•••

NICOLAE COPOIU un lmpostor1 24 • Continuitate neintreruptl in vatra strlbunl:

•••

LODOVIC DEMINY Camil Mur�anu 25 • Erasmus din Rotterdam �· contempo­

•••

TITU GEORGESCU ranii sil: Florin Hera 29 • Vechlul regat al Daciei : Lidia
••• ••.

PINU C. GIURESCU Prisecaru 33 • Clrfl soslte Ia redacfie- 34 • Asaltul Konigsberg­

••• ••

ulul: I. H. Bagramean 35 • Overlord - capltolul secret:

$1EFAN PASCU
•••

Stephen E. A mbrose 41 • lnsemnlrl de Ia sfir�lt de veac:

•••

M. PEIRESCU-DIMBOVITA
Gheorghe D. Palade 47 • Buenos Aires - cronologla unel
•••

$1&AN $TEFANESCU capitate: Florentina Dolghin 50 • 1897 - un romAn prln Ame­

•••

Secretar responsabil
rica: David B. Funderburk 52 • Flecare popor aduce o contrJ­
•••

bufle unJcl JstorJel mondlale: A . L. Narocinilki. 57 • RomAni ..

v•tERIU BUDUKU
in oastea lui Garibaldi 51 • Pe vremea cind Roma era doar
•••

• un sltuc: Constantin Daniel 59 • Po�ta Magazin istoric

••• 63 .••

<D@ Capodopere ale artei rcudale rom�ne$ti din vremea lui Vasile Lupu.
muturii peste veacurl a cxceptlooalei tnnoriri culturale a �ll.rilor rom1ne tn
sec. XVII: a) stcma Moldovei executatll din bronz aurit; b) broderie cu mo­
tive orientale cx.ecutate de un atelier moldovcoesc In 1638-1639, pentru T r ei
Ierarbl; c) costum rastuos (sacos) din cattrea brodatll cu fir de auf, argi nt sl
perle, dllrult de Varlaam Ci$ezlimtntulul Secu; d) detaliu din portretul lui roan,
fiul lui Vasile Lupu (broderle pe catlrea); c) pabar din a.rgint aurit decorat cu
email colorat, lucrat ln i 64.t Ia comanda lui Vasile Lupu. Fondul copcrtelor

<D $1 (4) .reprezlnU. un detallu din sculp\ura Trci lerarbilor. constructie .,unic�
$1 prea rrumoasli", cum o caracterlza un\JI din oaspet.ii volevodului romAn...
(2) . .. $1 o capodoperli. a· picturii universale, Predarea ora,ulul Breda, de
marele artist spaniol Vel:isqucz (1599-1660), contcmporan cu Vasllf' Lupu.
Prima jumlita.tc a sec. xvn a marcat, dcallreJ, o tnflorire <'altoralli curo­
peanll pe multiple planuri, arta romAncasca aduclndu-!)1 partra ci de contribu­
�ie Ia patrimoniul cultural universal (i'foldova tn vrcmea lui Vasile Lupu, p.l5)
•
0) Giganticl mctro{)OI:i sud-amcrican:i, Buenos Aires cstc un Ora$ tnclircat
de istorle: a) gaucbos. locultorli pampei argentinienc; b), c) imaglni �le Ol'a$u­
lul, Ia distantll de trcl sccolc - tn vracul XVH sl astli.zi (Cronolm;ln. unol oapl·
tale, P.· 50)
Macheta arUstlcli. a <'opcrtetor (!)sf®: arhitecl 1\�e:wio Damian

1
•

. . . .
. . . -. . .. . -
. -
.
. - .
. �

AUGUST RITMURIL E
ISTORIEI ROMANE$11
ION ARDELEANU
'

R
evolu�ia de eliberare sociala � na�io­
nala, antifascista � antiimperialista,
din august 1944, marele eveniment istoric de
obtinute in acest timp purttnd pecetea· fap­
tei �i gindirii tovar�ului Nicolae Ceau�escu,
a ideilor � orientarilor sale de o inestimabila
la infaptuirea caruia vom sarbatori in acest valoare teoretica �i practica. Aflindu-se in
an patru decenii, �-a pus amprenta hGtari­ fruntea partidului � a statului, tovara�ul
toare asupra destinelor napunii romlne. Pri­ Nicolae Ceau�scu a imprimat tntregii opere
vind in perspectiva timpului, experien�a is­ de edificare a noii orinduiri un spirit revolu­
torica a poporului nostru confirma pe deplin ponar, tnnoitor, profund �iinpfic �i rational,
aprecierea ca August 1944 reprezinta un co­ stimnllnd � mobilirlnd energiile creatoare
rclar al luptelor pentru dreptate sociala �i ale oamenilor muncii la faurirea con�enta
libertate naponala �i, in acel� timp, incepu­ a propriei lor istorii.
tul unei noi ere tn istoria multimilenara a Dezvoltarea impetup�a economico-sociala
poporului romAn. Sub conducerea Partidului a patriei noastre, cre�erea viguroasa a poten­
Comunist Roman, poporul nostru s-a angajat palului material �i spiritual al societatii ro­
tn cea mai ampla � profunda opera de edifi­ mAne�ti demonstreaza din p lin caracterul
care istorica, tnscriind RomAni a pe traiecto­ profund realist �i �tiintific al planurilor cu­
ria luminoasa a socialismului, acea ortnduire tezatoare elaborate de partid, de secretarul
tn care om ul i�i poate implini aspirapile sale sau general, tovara�ul Nicolae Ceau�escu,
cele mai inalte. $Ocialismul devenind astfel idealul nou de
De-a lungul celor patru decenii care s-au viata al intregului popor romAn, al tuturor
scurs din august 1944, cum arata secretarul
general al partidului, pre�edintele Republicii,
oamenilor muncii, fara deosebire de nationa­
litate. Fiecar· e treapta pe drumul edificarii
noii orinduiri, a realizarii unei puternice !]i
:
tovar�ul Nicolae Ceau�escu, ,Romania a
parcurs mai multe etape istorice, jalonate de modeme haze tehnico-materiale a societatii
uria�e prefaceri revolulionare, de mdrete reali­ constituie factorul hotaritor al rididirii
zari in toate domeniile de activitate. Dind Romaniei pe noi trepte de progres �i prospe­
dovada de inalta abnegalie §i devotament pen­ ritate.
trtt cauza socialismt4lui, a tnjloririi patriei, Concepfia secretarului general al partidului
invingind greutali de tot felul, clasa muncitoare, privitoare la infaptuirea neabatuta a politicii
taranimea �i intelectualitatea, intregul nos­ de industrializare socia}ista - ca baza a
tru popor, urmind cu incredere partidul, au progresului economic �i social al societatii
ttljaptu.it revolu#a democratica #- revolu#ll socialiste romane�ti, a intaririi independen­
socialista, au desfdjurat cu succes ?}>era is­ tei �i suveracitatii naponale - a generat
torica de construc#e socialista, lichid�nd pen­ un ritm inalt de dezvoltare in ramurile de
tru. totdeauna exploatarea omului de cdtre om, v:irf ale industriei, alinierea acesteia la exi­
consolidind noua orinduire �i trecind cu suc­ gentele revolupei tehnico-�tiintifice mondiale,
ces la faurirea societdlii socialiste multilateral amplasarea tot mai echilibrata � armonioasa
dezvoltate in Romania". a obiectivelcr economice in profil teritorial,
,. ridicarea continua a parametrilor calitativi

I
n epoca istorica deschisa de 23 August
1944, etapa inaugurata de Congresul
TX al Partidului Com.unist RomAn se dove­
ai productiei. Totodata, reconsiderlnd impor­
tanta agriculturii in structura intregii econo­
mii naponale, secretarul general al partidului
c.Jc�te a fi etapa cea mai fertila, cea mai bogata a ini�iat o noua �i profunda revolutie agrara,
in infaptuiri din tntreaga existenta# multi - � • ru;ezind � aceasta ramura a economiei 1
lenara a poporului roman, marile victO'Qi noastre pe temeiuri moderne, �iintifice.
. .
.... •fl' ... . .:.
•t � . . . . .. . -
_ . •• ,"l'·.. .
•

�"A"'.
, ; � ..,_
. .1{.._, .ot��·" .: tu'
""-·-:'Ill" :� '•.1"':,·- �,.1 ·.
• tr.,- -"' • , '
•
•
t.,
.. •
t
. .L t - -. ·
; 4 . •' •

. 1
• ·

' " '

ro
•• • t • .. ' '�· , • · · · • • ..,.
•
o _.
• • 4 ,I l .·• , o ,• .. e
·

.
•

•
...

-
•

,

Tabloul actual al econouue1 RomAn.iei so­
cialiste este impresiooant. Sporirea conside­
rabila a fot1ei economice a tarii tn anii con­
strucfiei socialiste este ilustrata de cre�erea
productiei industriale in aceasta perioada de
53 ori, a producpei agricole de aproape 3 ori,
a venitului ·national de 1 6 ori.
ln concordantA cu exigentele noii etape
de dezvoltare generall a tlrii, secretarul gene­
ral al partidului, pre�dintele tarii s-a preo­
cupat � se preocupa permanent de dezvol­
tarea �ntei, a tnvatamtntului �i culturii,
ptrghH importante ale procesului de edificare
a unei societap moderne.
A
I n conceppa tovar�ului Nicolae
Ceau�scu un loc central l1 ocupa preo-
cuparea pentru continua perfecponare a re­
lapilor sociale socialiste, exercitarea la un
nivel tot mai inalt a rolului oamenilor muncii
de proprietari, producatori � beneficiari 2i
bunurilor materiale � s pirituale ale societapi.
Ca rezultat al acestei politici �iinpfice de edi­
ficare a societapi socialiste multilateral dezvol­
tate s-au produs �i se produc importante mu­
ta�ii tn structura societafi.i noastre, in fizio­
nomia claselor �i tn raporturile dintre ele tn
d.irecpa lnUririi coeziunii natiuni ro­
mlne. Disparipa treptata a deosebirilor esen­
pale dintre clasele �i r.ategoriile sociale, rezol­
varea justa a problemci.naponale, unitatea de
acp.une dintre oamenii muncii romAni � cei
aparpntnd naponalita.plor conlocuitoare con­
stituie baza sociala a uniUp.i � coeziunii
indestructibile a poporului romAn tn jurul par­
tidului, a secretarului �u general, tov�r�ul
Nicolae Ceau�scu.
A 40-a aniversare a Revolupei de elibe­
rare sociala � naponala, antifascist!
�i antiimperialisU gase�te poporul nostru
tn plin avtnt creator, angajat cu toate for­
tele sale in realizarea sarcinilor � obiectivelor
stabilite de Cong:resul XII �i de Conferin�
Naponala ale partidului. Perioada care a tre­
cut de la Congresul XII se caracterizeaza prin
.
I noi �i marete realizari in dezvoltarea multi­
.
I laterala a tlrii, tn tnfaptuirea obiectivului
fundamental privind trecerea tarii noastre la
un nou stadiu de dezvoltare, realizarea unei
noi calita1i a muncii � a vietii tn toate dome­
niilE' de activitate. S-a desfa�urat un intens
• proces de perfecponare a relapilor de produc­
pe � sociale, de organizare pe baze �npfice
a conducerii societa�ii, de dezvolt:are a de­
mocra�iei socialiste, creindu-se nn cadru orga­
nizatoric larg pentru participarea directa a
tntregului popor Ia edificarea con�enta
a societapi socialiste multilateral ·dezvoltate.
Toate acestea genereaza un profund optimism
•
tn rtndurile poporului nostru, sint un izvor
de adtnci tncredere tn justetea drumului pe
care . Partidul Comunist Roman calauze�e
tntreaga napune.
Acumularile cantitative �i schimbarile ca­
litative pe planul viepi social-economi<-e, poli-
I
. . . . . .. . .
•• :·· •'.>;:,iHl.L!-
H("'i"'L-·�jl...; �-
. -.... �
. .
.
-
' •
• -
'
,
tice, cultural-�tiinpfice, jalonate de hotl-
• ,ttile Co!lgresului XII, ale Conferintei Na­
ponale ale Partidului Comunist RomAn au
dimensiunilE- �i semnificatiile uaor evenimente
istorice care poartl amprenta pasiunii crea­
toare, competentei, cutezantei, spiritului re­
voluponar, afirmat plenar, constituindu-se,
totodata, tn repere, tn temelii solide �i tn cer­
titudini pent-ru treptele noului viitor socialist
� comunist al patriei.
�tiin� � tehnologia, direcponate realist
�i integr�te organic tn proc.esele �i fenome­
nele progresulut- social �i e-conomic, s-au afir­
mat ca factori esenpali in definirea continu­
tului � ritmului a-cestui proces rapid de dez­
voltare, cu accent deosebit pe calitate, in so­
luponarea aspectelor vitale ale dezvoltarii
generate a patriei. Creapa tehnico-�inptica
de masa., folosirea pe scara larga a tehnologii­
lor noi, ridicarea continua a nivelului tehnic­
tn procesul de producpe, activitatea de inven­
pi � inovapi constituie mcdalitap deosebit
de eficiente pe ntru dezvoltarea gtndirii �tiin­
pfice a maselor, clt �i pentru folosirea rapid!
�i corespnnd.toare a celor mai noi cuceriri ale
�tiintei � tehnologiei tn interesul societafii.
Implicarea necesara � pe trepte noi, cali­
inb--egii tativ superioare, a factorului uman tn tnse�i
cauzaliUtile � mecanismul dezvoltlrii so­
ci:Ue redimen.sioneazl tntreaga perspectivl a
proceselor de afirmare a condipei umane, ca
autentic subiect al istoriei, a rolului ce revine
con�tiinte'i ·socialiste tn complexitatea feno­
menelor desf�urate pe multiplele planuri in
societatea noastra contemporana.
t n lumea de azi attt de greu tncercata
prin consecintele crizei economice, dar
tndeosebi prin recrudescen� politicii de netn­
credere, prjn instabilitate � spectrul razbo­
iului, RomAnia socialisU, datoritl orienUrilor
principiale darvlzltoare, a activitapi neobo­
site a pre�dintelui Nicolae Ceau�sc�. ac­
poneaza cu fermitate pentru oprirE'a cursei
tnarmarilor � trecerea la tnfaptuirea dezar­
maru, in primul rtnd a celei nucleare, asigu­
rarP.a securiUpi �i plcii pe planeta noastrl.
S
uccesele impresionante ale edificarii
societapi socialiste multilateral dez­
voltate, creapile artistice, �npfice �i teh­
nice realizate in cadrul acestei socieUp noi
a omului liber, care permite manifestarea
deplinl a muncii �i creapei,. confer! carac­
teristici definitorii realizarilor de azi - des­
chizatoare de marl perspective progresului
istoric al Romlniei.
Bilantul general al anului celei de- a 40-a
aniversan a Revolupei de eliberare sociala �i
naponala, antifascista � antiimperialisU. re­
prezinta garanpa fundamentarii orientlrilor
viitorului RomAni ei de �ra socialisU cu nivel
mediu de dezvoltare, a tnttmpinarii de catre
tntregul popor cu noi rezultate tn munca
al celui de-al Xlll-lea Congres al Partidului
Ccmunist Romln.
•.,..
'-!\:.:'·
.... ... ..,
• -- Ill
�
3
 De Ia Comitetul National
Antifascist
Ia Frontul National
Antihitlerist

Parlidul tlOstru a pornit de la faptul ca rast,urnarea dicta­

turii militaro-fasciste, iB$irea ditl razboiul antisovietic $i par­
...
ticiparea la lupta tmpotriva Germaniei fasciste constituiau o
necesitate istorica naJionala, iar realizarea acestor obiective
impunea colaborarea cu toJi aceia care erau gata, tntr-o forma
sau alta, sa ia parte la aceasta mare batalie. ]n, aceste tmpreju­
rari interne s-a pregatit $i £nfaptuit acJiunea istorica de la
23 Augu.st 1944, care marcheaza o cotitura epocala tn viata
popor'u,Z,u,i romdtl, tn dezvoltarea Romaniei.
•

NICOLAE CEAU�ESCU
..

0 NECESITAT E ISTORICA:
AL IA NT A -TUTURO_R
'

FORJELOR PA TRIOTICE (II)

conf. dr. GHEORGHE ZAHARIA

Procesul de continuA dezvoltare a actiunii vi propunem si vi unitl cu noi �� cu celelalte

de coalizare a forjelor patriotice antihitlerlste
din RomAnia1 in cadrul unor a"ante largi Ia
scarA natlonali insemna in fapt pregitirea,
sub conducerea Partidulul Comunist RomAn,
a asaltulul declsiv declan�at Ia 23 august 1944.
Urmirind lirgirea coaUtiel realizati prln
crearea Frontului Patriotic Antihitlerist pini Ia
cuprinderea tuturor partidelor, grupirilor �� per­
sonalltitflor polltice influente, comun i�tu con­
. clti1ii cu prilejul zilei de 1 Mal 1944 chema
siderau ci unltatea clasei muncitoare trebuia
si fie cotoana vertebratA a acestei aliante po­
litice largi. In acest sens, Ia 15 noiembrie 1943,
C.C. :aJ P.C.R. s-a adresat, din nou, in serfs, C.C.
at P.S.D., propunindu-i ,.intrarea imediati in
Frontul Patriotic Antihltlerlst, format din for­
tele antlhitleriste din RomAnia, �� in Comitetul
patriotic pe tari al acestui front. In acela�i
tlmp - se spune in contlnuare in scrisoare -
1 Maga�in istoric, nr. 4/1984.
�
organizatU antihitleriste Ia lupta pentru ci�ti­
garea conducerii partidelor national- irinnc
�i national-liberal, pentru ultima noas ri plat­
formi de lupti propusi acestor partide".
DlscutUie purtate de actlvl�tli de frunte af
celor doui partide muncltore�U au avut ca
rezultat incheierea, in a doua jumitate a
lunii aprllle 1944, a unuf acord de Front Unic
Muncitoresc. Manifestul programatic dat publi­
toate fo�ele patriotice antihitleriste si se
uneasci in lupta hotiriti pentru: ,Pace ime­
1
diati, risturnarea guvernuJui Antonescu, for­
marea unui guvern na ional din reprezentantll
tuturor fortetor antih tleriste din tari, sabo­
tarea �� dfstrugerea ma�inii de rizboi germane.
Sprljinfrea armatei ro�U eliberatoare. Aliantl
cu Unlunea Sovietfci, Anglia �� Statele Unite.
Pe.ntru o RomAnie IiberA, democratici �� inde­
pendenti".

4
I
 •

.... �-r..
··- ._ ·:.-- . . -·--·· .. . . - ....... - .•
.; ..
.

. .... "1 .-� •, ..,

. �
; ·- . t.; -,. ••• -· •• ·;
..
• .�
- · , • -. . · . - .· - -
.. _. ., .
. , ,... . . - ...'S"
.

_ • -

Unitatea de ac,iune -

P.lcwl 1C111 .,.. •

Rlf' I I IIS&fRHllli Al'J 111" II I

muncitoreasci •I!PIIllll. UJ I I II II I ,
•
.. • 'JI, 7 2

Realizarea Frontului Unic

Muncitoresc a fost un eveni­ ..
ment de mare insemnatate
pentru organizarea deta�a­
mentelor inarmate muncito­
re�ti, denumite ,Formatiuni
de lupta patriotice", �i pentrn
largirea coalitiei politice anti­
hitleriste. Cu forte unite, clasa I�- ....
muncitoare a impus un curs
hotarit organizarii luptei de
rezistenta; aceasta a influen­
tat celelalte forte sociale ne­
multumite de regimul anto­
nescian �i dominapa hitle­
rista, a determinat grabirea
procesului de coalizare a lor
tn cadrul unei acpuni unitare
la nivel national. "Constituirea
Frontului Unic Muncitoresc
- aprecia tovara�� Nicolae
I
Ceau�escu - a jucat un rol
hotaritor in unirea tuturor
fortelor democratice, in cre�­
terea autoritatii partidului nos­ procesul-verbal al intelegerii U .R.S.S., S.U .A. �i Marii Brita­
tru in alianta cu partidul so­ in numele tuturor organi za­ nii in vederea incheierii armis­
cialist, a autoritapi clasei rnun­ tiilor politice din Frontul Pa­ tipului. In dorinta de a destra­
citoare. Pe aceasta baza parti­ triotic Antihitlerist. ma coalitia hitlerista �i a grabi
dul a putut colabora cu ce­
lelalte forte patriotice, inclusiv
In aceste imprejura tn � sftr�itul razboiului, guvernul
luna mai 1944, I. Manru �i sovietic a informat, Ia 30 martie
cu armata, cu Palatul, in rea­
C.I.C. Bratianu, fad. a renunta 1944, ca era gata sa ia contact
lizarea obiectivelor de impor­
la pertractari cu mare�alul cu maresalul Antonescu in ve-
tanta nationalS.". •

Antonescu, au consimtit sa derea discutarii conditiilor de

Orientarea unor grupari po­ armistitiu, dind, printre altele,
participe la constituirea unui
litice �i cercuri ale burgheziei asiguriri ca va pune Ja dispo­
Cowitet Central de A c/iune for­ ,

spre ruperea aliantei cu Gerrna­ zipa mare�alului, intr-o zona

mat din reprezentanti ai P.C.R.
nia, de�i deterrninata de mo­ din regiunea Prutului, toate
(Lucretiu Patra�canu), P.S.D
tive foarte diferite �i contradic­ trupele romane�ti din Crimeea
(Constantin-Titel Petrescu),
torii, corespundea - in si­ �i din regiunea Nistrului, dupa
P.N.T. (Iuliu Maniu), P.N.L.
tuatia data - intereselor vi­ capitularea lor, pentru a fi
(Constantin I.C. Bratianu) �i
tate ale tarii. Cu forte unite, organizate cu scopul unei re­
a unui birou, ca organ execu­
comuni�tii �i social-democratii zistente eventuate impotriva
tiv, alcatuit din Petre Con­
au dezvoltat contactele sta­ germanilor". La 5 aprilie 1944,
stautinescu-la�i �i Vasile Bigu
bilite anterior cu aceste gru-' reprezentantul U .R.S.S. la
(P.C. R.), �tefan Voitec �i Josif
pari ceea ce a dus la incheierea, Cairo, Novikov, declara lui
Jumanca (P.S.D.), Ghita Pop
la 26 mai 1944, a unei intele­ Barbu $tirbey. trimisul special
�i Nicolae Hudita (P.N.T.),
geri cu gruparea liberala con- al RornAniei, ca ,solutia ime­
Constantin (Bebe) Bratianu
•dusa de Gh. Tatarescu, cu diata este cea deja indicata de
�i C.C. Zamfirescu (P.N.L.).
reprezentanpi Partidului So­ aliap prin telegrama din 30
In cadrul de mai sus, s-au
cialist-Taranesc (Lothar Ra­
purtat numeroase discutii, re- martie a guvernului engtez,
daceanu �i Mihail Ralea) �i ai
gruparii nattonal-democrate de zultatele concrete ale aces­ ctnd guvernul sovietic a cerut:
sub conducerea lui Petru Topa tora materializindu-se in luna 1. ca trupele romane sa se predea
(derivata din fostul Partid iunie. ru�ilor, care - la rindul lor
Naponalist-Democrat aflat, Concomitent, mare�alul An­ - le vor pune la dispozitia
tnainte de razboi, sub condu­ tonescu, de comun acord cu mar�alului Antonescu; 2. ca
cerea lui Nicolae Iorga}, con­ Palatul �i liderii P.N.T. �i guvernul romAn sa delege o
stituindu-se astfel, Coalilia Na­ P.N.L., a recurs la o noua runda persoana competenta sau. unul
lional-Democratica. Repre­ de tratative la Cairo �i Sto­ din generalii actualmente pri­
zentantii P.C. R. au semnat ckholm cu reprezentantii zonieri in Rusia spre a stabili

5
 •
un contact direct lntre cele
dou! comandamente, In scopul
d� a rezolva problemele prac­
tice in leg!tur! cu ajutorul
militar mutual impotriva ger­
manilor". La 13 aprilie 1944,.
Nanu, reprezentantul diploma­
tic al RomA.niei la Stockholm,
transmitea c1 ,tns!rcinatul cu
afaceri sovietic a tnmtnat con­
dipunile armistipului", in care
se menpona din nou c1 diviziile
romane angajate pe front ,vor
trebui sau sa capituleze In
fata armatei ro�ii sau sa atace
spatele germanilor � sa duci
operapunile tmpotriva germa­
nilor impreuna cu armata so­
vietici. Dac! se face aceasta,
guvernul sovietelor se obliga
a completa annamentul acestor
divizii � a le trece imediat la
dispozipa mare�ului Anto­
nescu � a lui Maniu". Erau apoi
mentionate conditiile minime
ale armistipului: 1) ruptura
cu germanii �i lupta comun!
tmpotriva lor; 2) restabilirea
frontierei romano-sovietice din
1940; 3) repararea pagubelor
cauzate Uniunii Sovietice;
4) tnapoierea tuturor prizonie­
rilor de razboi �i inter­
natilor sovietici � aliap.
Comunicarea avertiza ca acele
condipi minime ,pot fi agra­
vate daca Romani a n� le ac­
cepta intr-un timp apropiat".
Guvernul antonescian n-a
dat curs propunerilor sovietice,
datorita punctului 2 din condi­
tiile minime. Pentru a evita
insa eventualele zguduiri so­
ciale �i politice, reprezentanpj
P.N.T. �i P.N.L. au continuat
sa puna accentul pe trimiterea
urgenta a unor brigazi aeropur­
tate anglo-americane in Roma­
nia, considerate de I. Maniu
dr6pt ,un factor esenpal al
oricarei acpuni din partea
noastra". La Cairo, reprezen­
tanpi puterilor aliate cereau,
dimpotriva, trecerea Ia o ac­
pune concreta tn tara, in sen­
su 1 propunerilor facute in apri­
Jie de guvernul U.R.S.S. Fata
dt· aceasta pozipe, I. Maniu
�i C.I.C. Bratianu au consi-
(j
derat ci tncheierea annisti­
pului de citre guvemul Anto­
nescu ar fi fost cea mai buna
solupe, tn care scop au � facut
numeroase demersuri pe ltnga
Ion �i Mihai Antonescu, pina
in ziua de 23 august 1944.
De� tmpa�au acel�
punct de vedere, regele Mihai
�i sfetnicii sai au ajuns Ia con­
cluzia c1 singura cale de sal­
vare a monarhiei, singura mo­
dalitate prin care aceasta ar f i
putut sa fie absolvita de raspun­
derile ce ii reveneau, era parti­
ciparea monarhului la o ac­
pune de ie�re din razboiul hi­
tlerist. ,Nu numai aliatll -
spuneau ei -, dar tp� opinia
publici romAn! va putea sus­
fine, cu drept cuvtnt, ci opo­
zipa democratic!, prin inacti­
vitatea ei, �a dovedit nepu­
tincioas!. Poporul romAn va
fi tnclinat, tn mod natural, sa-�
tndrepte privirea c!tre noi
forme de organi zare politic! �
sociala". ln continuare, con­
silierii regelui se tntrebau:
,Cine t� poate imagina ci
monarhia � o forma de stat ce
�-au manifesta.t In acest fel
solidaritatea totala cu cauza
gerinana ar putea supravietul ?<•
Aceasta perspectiva sumbra
pentru ele, ctt �i iminenta trans­
formare a tarii tn teatru de raz­
boi nimicitor au impus cercuri­
lor Palatului Regal cautarea
� a unei alte solufii, to eventua­
litatea ci mare�alul Antonescu
va continua sa refuze incheie­
rea armistipului. Anterior, a­
ceste cercuri contasera pe
solupa propusa de liderii parti­
delor naponal-taranesc �i na­
ponal-liberal, cunoscuta sub
denumirea ,planul Gigartu".
Ea consta in tnlocuirea, cu
ase�timentul lui Hitler (!), a
lui I. Antonescu cu inginerul
Gigartu sau cu un general a­
great de hitleri�; a mini�­
lor de extern� � de razboi,
precum �i a �efului Marelui
Stat Major cb oameni de in­
credere ai Palatului. ln concep­
� acestor ..c�rcuri, primul mi­
�
nistru, cei oi mifiiFi � �ful
Marelui Stat Major, folosin­
du-se de pozipa lor, urmau si
acponeze .�lind vigilenfa
germanilor, to vederea scoaterii
tarii din razboi".
Risturaare prin
fot1a armelor
La consfatuirea din noaptea
de 13-14 iunie 19441, care a
avut loc in casa lui l.B. Safianu
din Calea Mo�ilar nr. 1Q3, ln­
tre reprezentanpi partidului
comunist (Lucrepu Patr�canu
� Emil Bodnar�) �i reprezen­
tanpi Palatului �i ai armatei
(generalii Constantin S1nates­
cu �i Gheorghe Mihail, colo­
nelul Dumitru Damaceanu.
�ful statului major al Coman­
damentului Militar al Capitalei,
Grigore Niculescu-Buze�i, di­
rectorul cifrului in Ministerul
de exteme, loan Mocsonyi­
Sttrcea � Mircea Ioanipu.
funcponari de rang lnalt ai
Casei Regale), tn fata argumen­
telor comu�lor, care au de­
monstrat caracterul nerealist
� periculos al ,planului Gi­
glrtu", reprezentantii Pala­
tului au renuntat Ia formula
respectiva � au acceptat pia­
nul propus de partidul comu­
nist de tnl!tUrare cu fo$ ar­
melor a guvernului antonescian.
Pentru intensificarea pregatirii
armatei in vederea acpunii
eliberatoare, a fost constituit
un comitet militar. Un rol im­
portant in perfectarea rnilitari
a actiunii au avut generalul
Constantin Sanatescu, �ful
Casei militare �i rnare�l al
Palatului Regal, Emil Bod­
nar�. din partea P.C.R., ge­
neralul Constantin Vasiliu IU.f­
canu, comandantul Corpului 5
tentorial, generalul Constantin
Anton, �ful de stat major al
Inspectoratului General al Jan­
darmeriei, colonelul Dumitru
Da maceanu �i alp ofiteri su-
' Mogozin idori�. nr. 6/1969.

.
periori din Marele Stat Major
P!�
ti Comandamentul militar a l
Ca Iei.
·n aderarea regelui � a
sfetnicilor s1i la planul parti­
dului comunist, ei au dat do­
v.:dl, ca �i Gh. Tltlrescu �
alp oameni politici burghezi
lucizi, de mult mai mult re­
alism politic decit �fii P.N.T.
�i P.N.L. Flrl tndoiala, cer­
curile Palatului tineau seama
� de faptul ca, in lipsa unei
acpuni hotarite, RomAnia ar fi
ramas izolata Ia tratativele
de pace, ca P.C.R., care prin
toati activitatea lui t� mani­
festase constant politica de
prietenie cu Uniunea Sovietica.
era singurul partid politic cu
autoritate in tratativele ce
urmau a fi purlate cu guvernul
sovietic.
ln ceea ce ii prive�e pe I.
Maniu �i C.l.C. Bratianu, pre­
siunea maselor � a propriilor
lor partizani, desfa�urarea fa­
vorabila a contactelor P.C.R.
cu gruparea liberala condusi de
Gh. Tatarescu �i cu cercurile
Palatului Regal le-au impus
adoptarea unei pozitii mai
realiste. Ei au aderat, tn sfu�it,
la platforma propusa de parti­
dul comunist privind consti­
tuirea Blocului National De­
mocratic. Platforma, cu carac­
ter antifascist, antihitlerist,
general-democratic, conform
declaratiei publicata Ia 20 iu­
nie 1944, prevedea :
,1. lncheierea, fara intirziere,
Jn baza ofertei facute de aliati,
a unui armistitiu cu Napunile
Unite (Uniunea Sovietica, Ma:
rea Britanie �i Statele Unite ale
Americii), cauttnd a obpne con­
•
difiunile posibile cele mai bune
pentru interesele tirii.
2. Ie�irea Romaniei din Axa,
eliberarea tarii de ocupapa ger­
manl, alaturareaei la Natiunilc
Unite �i restabilirea indepen­
dentei �i suveranitatii napo­
nale.
3. ln acest scop: inlaturarea
actualului rcgim de dictatura
fi Jnlocuirea lui cu un regim
constituponal democratic, pe
baza acordarii drepturiior �
�
. .
. . . '." � ·
...
�turor �-
libertiplor ClVJCf:i
tlfenilor tarii.
4. Prezentul acord intra ime­
diat tn vigoare � obliga parple
contractante Ia organi zarea �
ducerea in comun, fara nici o
intirziere, a acpunii pentru re­
ali zart>a punctelor de mai sus
stabilite".
. ln declaratie se arata, de
asemenea, ca formapunile po­
litice care alcatuiau Blocul
National Democratic (P.C.R.,
P.S.D., P.N.T. � P.N.L.) i�i
pistrau intreaga independent!
ideologica �i politica, ,acordul
intervenit neprivind decit
punctele mai sus fixate". •
Se realizase astfel Frontul
Na#onal Antihitlerist, expresie
a realitatilor istorice, obiectiv
urmarit de-a lungul anilor in
raport cu evolupa situapei
tarii printr-o politica de largi
aliante inipata inca in 1933,
cin d s-a creat Comitetul Na­
ponal Antifascist, �i continuata
cu tenacitate �i clarviziune de
Partidul Comunist RomAn.
Blocul Naponal Democratic
- finalizare a politicii de a­
liante antifasciste promovate
de P.C.R. - a jucat un rol
poHtic h.otaritor in mobili­
zarea �i angajarea tuturor for­
telor patriotice ale natiunii in
decla�area insurecpei din au­
gust 1944 care avea sa mar­
cheze inceputul revolutiei de
eli berare naponala· � sociala,
antifascist! �i antiimperialista
a poporului romAn.
lnceptnd de Ia 23 august
1944, tara noastra �i-a mobi­
lizat toate resursele umane �i
materiale in marea confrun­
tare pentru tnfringerea Ger­
maniei hitleriste. Totul pentru
front, totul pentru victorie I, ape­
lui lansat de Partidul Comunist
Roman a gasit un puternic
�cou in intreaga natiune, care
s-a angajat cu daruire �i inalt
patriotism in lupta t:entru eli­
berarea definitiva a patriei,
aductndu-�i totodata o impor­
tant! contribufie la infringe­
rea celui de-al III-lea Reich.
Ziua de 9 mai 1945 a devenit,
astfel, o tripla .aniversare a
inaltelor virtuti �i traditii ale
.
.
_. .
.
·.
. �
.
. .
.
---�- �. . . . .
.
.
·.
.
•
poporului romAn, care sirba-
�
tore�e la acee�i data procla­
marea independentei de stat,
victoria tmpotriva fascismului
� ziua eroilor. •
Insurecpa din august 1944,
s-a tnscris ca un moment de
rascruce tn istoria RomAniei.
determinind o cotitura radicala
tn destinele tarii noastre. ,Dupd
cum se �tie, - aP,.ecia secretayul
general al partidului -rtJsturna­
rea dictatuYii militayo-Jasciste �i
eliberarea Romdniei de sub do­
minalia hitleristtl au deschis ca­
lea unor profunde transformtlrt.
revolut�onare, na!ionale �i so�­
ale in Jara noastrtl, calea as�­
gurarii deplinei independenfe �i
suveranitd/ii najionale, a jtlu1 i­
rii de cdtre poporul romdn a
propriului sau viit()r".
Istoria celor· patru decenii
care s-au scurs de la evenimen­
tele din august 1944 �i· tndeo­
sebi perioada deschisa de Con­
gresul IX al P.C.R., de clnd
in fruntea partidului �i a tarii
se afla tovar�ul Nicolae
Ceau�escu, este istoria marilor
transformari revolutionare ce
au schimbat radical chipul
patriei. ln rindul tarilor lumii,
Romania se inalta astazi cu
m1ndri�, ca o tara a demnitlpi,
a progresului �i libertatii, re­
trospectiva marilor infaptuiri
obpnute in cele patru decenii
fii_nd o puternica ilustrare ·a
fortei creatoare pe care o do­
binde�te un popor stapin pe
destinele sale. Aniversarea a
patru deeenii de Ia declan�a­
rea revolutiei de eliberare na­
ponall �j sociala, antifascist!
�i antiimperialista �i eel de-al
XIII-lea Congres al partidului
care va avea loc in acest an­
evenimente cu profunde sem­
nificafii in noua istorie a tarii
- sint intimpinate d� tntregu1
nostru popor shins unit in jurul
Partidului Comunist Roman
- centrul vital al intre_gii
napuni - sub semnul muncii
creatoare, de inalta responsabi­
litate, pentru a ridica pe trepfe
�i mai inalte glorioasa opera de
construire a socialismului.
7
 •

,, ZI l

POP
•
•

or. GH. TUTUI , '

tn mai 1944, � implineau tat al tuturor fo�:telor politice rea guvernului antonescian,
(JIHCi ani d� la .marile demon­ interesate in pastrarea fiintei scoaterea farii clio razboiul hi­
strapi antihitleriste � aritiriz­ statale romAne�ti, tn redobin­ tlerist �i intoarcerea armelor
hoinice de la 1 Mai 1939, ctnd, direa independentei �i suve­ impotriva Germaniei naziste.
alaturi de tntregul popor, in ranitafii patriei. Proces de­ ln urma difuzarii manifestului­
spiritul unita�i de voin� �i ac­ osebit de complex, opera de apel de constituire a Frontu­
tiunc, clasa muncitoare din solidarizare a intregii natiuni lui Unic Muncitoresc, acpunc
tara noastra, la chemarea Parti­ a pus inca o data in evidenta inceputa inca la 16 aprilie 1944,
dului Comunist RomAn, �-a rolul P.C.R. de organizator in numeroase intreprinderi din
manifestat dorin� �i hotart­ � conducator al luptei de eli­ Capitala � din alte centre ale
rea de a apara independenfa � berare nationala a intregului �rii s-au constituit comitete
suveranitatca patriei, grav ame­ popor. de front unic � formatiuni de
nintate de politica agresiva Ca �i in 1939, ctnd muncito­ lupta patriotic�. Comuni�ii
a statelor fasciste-revizioniste, rimea rom.Ana i�i manifestase au initia;t o ampla campanie
in primul rind de Germania viguros tmpotrivirea fata de de propaganda �i organizare
na1.ista. .Demonstrapa de la imin�nfa pericolului hltlerist, p rin care se urmarea ca ziua de
1 Mai 1939 - tn organizarea care lichidase deja Matele aus­ 1 Mai sa prilejuiasca desf�u­
careia tovar�ul Nicolae triac �i cehoslovac, �i acum, rarea unor puternice actiuni
Ceau�escu a avut un rol ho­ in 1944, clasa muncitoare s-a de masa. "Postul de radio ,Ro­
taritor, dtndu-i, tmpreunl cu aflat in primele rtnduri ale mAnia Iibera", tn emisiunea sa
alti militanfi ai partidului, din luptei pentru interesele napu­ din 1 5 aprilie, arata, intre al­
rtndul carora s-a distins, prin nii. Coalizarea tuturor forfelor tele: ,Frati romani I Se apropie
activitatea desf�urata tn acei patriotice, antihltleriste ale na­ ziua de 1 Mai. tn acest an slr­
ani, tovar�a Elena Petrescu­ fiunii a avut ca nucleu de baza batoarea primaverii � a ve­
�eau�scu, o orientare pro­ tocmai unitatea de actiune seliei trebuie sa fie ziua luptei
fund patriotica - tnsemnase muncitoreasca, a carei reali­ tntregului popor, indiferent de
unul din momentele tn care zare in $lprilie-mai 1944 a im­ convingerile politice, de reli­
practica viepi noastre politice pulsionat procesul de consti­ gie sau de origine sociala. Tre­
a verificat justetea liniei tac­ tuire a Frontului National An­ buie sa fie ziua unirii tuturc�,
tice promovate cu consecventa tihitl�rist. fortelor democratice, antifascis­
de Partidul Comunist RomAn ln a doua jumatate a lunii te tn luptacontra cotropitorilor,
Inca din 1933, o data cu crea­ aprilie 1944, dupa pe rfectarea pentru salvarea patriei. Acest
rea Comitetului Naponal Anti­ acordului de Front Unic Mun­
1 Mai trebuie sa fie piatra de
fascist, de constituire a unui citoresc dintre conducerile
front larg de forte politice pa- Partidului Comunist RomAn ¢ hotar a suferintelor noastre
triotice, antifasciste - singurul Partidului Social-Democrat. �i a pornirii luptei pe viatJ. �
tn masura sl bareze ascensiu­ capacitatea de acpune a clasei pe moarte pentru eliberarea
nea fascismului spre putere, sa muncitoare tn cadrul rezisten­ napunii".
preintimpine izolarea �rii pe fei antihitleriste a sporit consi­ Cre�terea luptei tntregului
plan extern. Anii care au urmat derabil. Acordul de front unic popor pentru eliberarea sa
nationala, ca �i a rolului comu-
•

- cei mai dramatici din tn­ a dat muncitorimii din RomA­

treaga istorie a poporului ro­ nia mai multa putere de in­ ni�tilor in cadrul acestei lupte
mAn - au pus cu maximum fluenfare asupra celorlalte de salvgardare a fiinfei natio­
de acuitate tn fa� intregii na­ paturi �i clase sociale, i-a u�u­ nale, erau urmarite cu vadit1
puni problema salvarii din rat acpunea de mobilizare a tngrijorare de catre organele
grava situatie tn care se afla. poporului)!1 Nederea luptei cu de represiune ale regimului
Era uevoie de efortul concer- arma-in mU.a pentru rasturna- antonescian, care faceau efor-
.... • - .:::-2" ��. ----. - ·-.... -
'YW' -•• • ........
� -, . .
- - ..... ---� -,."lo.- - . .
•...

� .·. ., � .: 4' .... . ,.,... , · .,: . ,. • • • . � ...- ,. , .,.

�- -
'�='�--� . . --�· .._ �..._y,...:.,-:,-,.
_ .-
•
�

".t
·�
'_ .. �:..�.
� •.
- �
·- · .. �
-
-�

.••
• ,·�
- � .
•.·;
.., ..
· ':!-*·· _ . .. ·.
--
- ... .-. '
. •
-
... · .
...

.,.
_.

, �
•

-�-
•.
;

H

'
turi spre a zag uui lupta revo-
1 u�ionara a maselor. In aceasU.
privinta ni se pare elocvent �i
documentul inedit pina acum
din care reproducem citeva
fragmente �i care repre zinta
un ordin de serviciu elaborat
de Prefectura Politiei Capita­
lei, Directia Politiei de Sigu­
ranta. la sfir�itu l lunii aprilie
1944 :
.,Prefectura PoliJiei Capltalei,
Actlunea Pollttei de SfgurantJ.
Ordln de serviclu Nr. 14 070
r
In zlua de 1 Mal fllnd airbitoarea
Jnterna .onali a munell, Partldul
Con1un u dlD. Romln.. Ja, care au are
fllnJi l�ali tl deel organJzatflle sale
actlveazi elandestln, a botirH tl a
fleut toa&e pregitJrJle tn vederea
urmltoarelor ae�unl:
Pentru lntens{flearea ac�unll de
prop�dl lmpotrlvt. rizbOiuluJ tl
pentru eventuate mauJfeata t p de
d1'adi a-au constltult In cadru orga­
nJzatJunll Front'J} Patriotic comltete
de cartler tl aubcomltet.e de atrbl.
Aeea&e eomlt.ete au mlalunea de a
reeruta elemen&e care au auferlt de pe
urma rhbOlulul, eft tl pe aeelea
care au rieut parte din roa&ele panlde
demoentlce, pe care urmeazi ea tn
dua de 1 Malai le tmplngi Ia manJrel·
tatlul de atraU pentru a pro&eata:
Contra conUnuirll rizbolulul ; pen­
tru paee lmedlatl cu U.R.S.S. tl an­
cJo-amerlcanJ ; pen&nl ea ai ae aeoati
lmedlat dla cartlerele de locult lnata·
latJUe mllltare, an.I&Atlle mllltare ger·
maae, depozltele germane etc., deo•·
rece aeet&ea dot ciuta&e de avlatla
anclo-amerlcani.
Vor continua ai llpeaaei etlehe&e tl
..ltloaae pe zldurl, lozlncl comunJat.e.
Vor conUnua dlfuzarea manlfestu­
lul Upirlt peatru 1 Mal 1944, lntltu·
tat Cltre poporul rorntn. RomAni,
muncltorl, muncltoare. tlranl, lnte­
lectuall, soldatl �� ortterl patriot! din
RomAnia.
In cuprlnaul maulfestulul, Coml·
tetul Central al partldulul eomulat
ae ad.reMazi tuturor claaelor soclale
tl tuturor formatlunllor polltlce,
lndemntudu-le ai treaci aliturl de
armatele rotll tl al lqoneasei pe
1ermanl dJu Jari. In 1eneral, prln
aoeat manlfelt se urmirett.e coallza­
na tutregulul popor romlneae, pen­
tna ca ai determine : riltumarea actu·
alul�l l'ellm, IZIODirea germanllor din
Jari tl aproplerea de Unlunea .SovJe­
tlci.
Dlfuzarea materlalulul •·• fneeput
1� 18 apriUe tl ae va co.ntlnua ptul Ia
8 malo.
••
Mltearea comunlsti eauti si de·
termlne pe muncltorl sl nu se prezlnte
Ia Iuera Ia zlua de 1 Mal, tar acel
care TOr fl uevoltl li lntre tn fabrlcl si
piltreze un moment de reeulegere
prln oprlrea lueruJul, pentru eel ei·
zutl In rtndurlle mi!Jclrll eomunls&e
tu lupta contra raaclsmulul.
•
Eehlpe formate did'" membrll mi ll ·
·6i\rJJ comunlste vor 1}1._� Ia clmltlrele
Sf. Vlnerl, Retnvterea, Qbeneea tl
Izvorul Nou, pentru a depune florJ
pe mormlntele eomunl�tllor tumor­
mfnta �l aeolo.
Eoblpe de muneltorl vor tnceroa si
meargi tn pldurlle . din JuruJ Capt·
talel1 salt pretextul reruglului de
bomoarctament, flntnd !Jedln� eu
oaraeter camunlst, revolutlonar. Pi­
du.rlle vlzate aint: Andronaohe, Pan­
tellmon, Crtngafll, Bineasa etc).
Vor trlmlte eohlpe formate tU n
membrl de lncredere at mi!Jel.rll Ia
ple�ele publlee pentru a �ue 1Sedln1-e
zburltoare, adloi vor oluta sl tn"·
rtte splrltele aeolo unde atnt aglo­
merirl de penoaue. Cu aeeasti oea·
-le vor pro&eata contra valulul de
14oumpete. contra llpsurllor de all­
mente, contra lmpozltelor mad tl
seumplrJI ptlnll, contra tmprumutulul
apirArll natlonale.
Se va-ttteer�a dlriJarea maselor mun­
eltorestl de Ia perlferl l spre eentru,
pentl'u a le anjfrena tntr·o demon­
stra�le de atradl eare urmeazi Ill
oearl pace eu Rusla !JI lzgonlrea ger­
manJior din �ari. Se va face uz de
toat.e lozlnelle eomunJat.e l•nsate ptni
aeum 111 mentlonate mal sus.
Eehlpe eompuae din 2·3 oamenl de
partld au sareJna 8l meargi In girl
111 loourl de treeere pentru refuglatt
.••
Se vor forma eebl pe pentru eartlerele
slnlstrate� care vor eiuta ai arat.e ee­
lor eizutl tn neuoroelrl ei dlat�e­
rlle nu se datorese decU germanllor
eare ne-au ttrtt tntr-u.n rizbol care nu
era al nost.ru" .
Pentru a preveni toate aces­
te acti unl preconizate de co­
muni�ti, organele de ordine ale
aparatului de stat antonesciao
au fAcut o ampla con�entrare
de forte. lata citeva pasaje d:n
partea a doua a documentului,
revelatoare �i ele pentru teama
�i deruta care domneau in ace­
le zile in rindul cercurilor po­
litice din jurul dictatorului An-
tonescu :
·
•
.. lneepfnd din seara zllel de 30
aprUie a.o. ore.le 20, pfni tn dlml·
neat- zllel de 3 mal a.e. penoualul
eomlaarJateJor de polltlo, aub ordlnele
d-lor obeslorl respeedvl, vor executa
pe teren misurlle de mal Joa:
Va aupravegbea... Uzlna de raz
tl eleotdoltate (CireumacrlptJa 32),
Uzlna de gaz din b-dul Mirlfel}tJ
(C'lre. 22), Uzlna eleetrlei dJu b-duJ
Carol (Cire. 2), Uzlna eleetrlel din
b-dul Qoleseu (Cire. 32), Uzlua elee­
trlei Pareul Carol (Cire. 22), P�l}ta 1)1
Telegraful (Clre. 21), PalatuJ pOf&e­
Jor, Soeletatea anonlmi de &elefoane
(CJre. 21), -8oelet.atea eomunali a
tramvalelor eo depou.rlle respective,
apaf1lnJnd de eomlsarlatele 3, 4, 5,
14, 22, 28 tl 32, preeum !JI garajele
de aut.obuze, muneltorll ceferlttl de
Ia aervleluJ MI!Joirll ( CJre. 37·36)
fl Soeletatea de radlodlfuzlune (Clre.
38).
-
•
...
La barferele ora!Julul, elrcumserlp­
tllle respective vor flxl\ posturl speolal�
pentru a semuala grupurlle de munel­
torl ee s·ar deplaaa In pldurlle
din Jurlll Capltalfll. Aeeste posturl au
de asemeuea lndatorl.rea sA lnformez�
Ia tlmp lntrarea tn oral} a orleiror
grupurl de tuanl sau munoltorl din
eomunele Umltrofe.
Comlaarlatele de poll�e tn raza
earora se gueso fabrlel, atellere !Jl
orlee tntftprJnderl luduatrlale, mal
ales aeelea care lucreau pentru apl·
rarea naflonall, In lntelegere din
tlmp eu dJrectla reapeeUvl, unde au
exlati eomandantl mllltarl, 1)1 eu eo­
mandantiJ mllltarJ Ia eelelalte, vor lua
mlaurlle neeesare de pazi !JI slgu­
nn$1 pentru prevenJrea act.elor de
sabotaJ, aeolo unde, de eomun aoord,
se crede ca este eazul.
In tlmpul eft dureazA aeeste misu.rl
de pazi fl slguran*' d-ull ehestorl de
aectoare, tmpreuni cu penonalul
brlgbUor de slgurantlo penoualul
comlsarlatelor, gantJenU publici, eeru11
special de Ia Corpul de gardlenJ, In
afari de eel exlstentJ tn posturJ,
eare rimin pe Jo.e, el oamenl de Ia
Reglmeutul de jaudarml ped6ftd, vor
executa patrulirl permaueut.e In ear­
tlerele muneltol'eftl fl eele slnlstrate,
eu mlslunea de a areata pe eolponorll
materlalulul serla 1)1 de propagandA
comunlsti, [ pe eel J eare l}abloneazi
Jozlnel fl embleme eomunlste, eft fl
[pe eel] care vor tneerea si arboreze
drapele rO!JII fn fabrJcl, blserlel, (pel
.
atflpl de &el�ar etc....
I
Documentul contine multe
alte ordine privitoare Ia masu­
rile de prelnttmpinare a orica­
ror manifestari comuniste pri­
lejuite de sarbatorirea zilei de
1 ¥ai 1944.
De�i acest document a fost
elaborat de organele represive
ale regimului antonescian ca­
!e, in mod evident, nu cuno�­
teau amploarea activitatii
P.C.R. �i a mi�carii de rezis­
tenta antibitlerista, el este
edificator pentru larga influ­
enta, pe care formele �i meto­
dele de 1upta preconizate de
comuni�ti o capatasera in rtn­
dul maselor. Mai relevam si ,
.faptul ca el a fost emis cu '
aproximativ patru luni �j ju­
matate inainte de declan�area
actului revoluponar din august
1944, avind astfel o confir­
mare in plus cA Partidul Co­
munist Roman era forta poli­
tica principala a rezistentd
antihitleriste din Romania.
9
 1n C()ndiJiile crqterii rezistenJei tmpotriva Germaniei, ale
ad£ncirii crizei regimului de dictatura fascista � ale tnjrtn­
gerilor sufer·z'te pe front de catre armatele hitleriste, parti­
dul comunist, in colaborare cu celelalte forJe antihitleriste,
1l intensificat lupta pentru rasturnarea guvernului antones-
cian, tntoarcerea urmelor impotriva Germaniei �i alaturarea
Romaniei la coaliJia antihitlerista.
NICOLAE CEAU$ESCU
•

• 43 : i ROM A
•

I EXI

,Azl· ute ajunul Anulul nou.
Dispare un an, dar glndul lnnolrll face sl dis-
pari nostalgia apusulul. Prlvlrea se intoarce
de Ia trecut spre vlftor, inalnte. Anul nou se
dese mneazl, tocmal la lumina realltlfllor marl
fl mlcf din jurul nostru, ca aducltor de cardlnale
deznodlmlnte, de nebln ulte schl mblrl in toatl
structura noastrl lnternl fl e xternl. PraguJ
noulul an pe care n trecem cred cl va marea o
plairl de hotar in lstorla o m�enlrll, intre o lume
care a fost - cu speclflcul el econo mic, social
fl politic -, fl intre lumea noul de care se
vorbette atitc•.
Sint cuvlntele prln care, Ia sfil'fltul anulul
1 943, dr. Petru Groza - unul dlntre fruntatli
Frontulul Patriotic AntlbltlerJst - sesiza o
evolufle a evenf mentelor ata cum aveau sl se
desfltoare ele in perloada imediat urmltoare.
lntr-adevlr, incl Ia inceputul anulul 1 944, sl-
tuafla lnternl fl e xternl pe plan politic fl ml-
lltar de monstra cl lupta poporulul romln Intra
Jntr-o etapl hotlritoare. Subordonarea lafl
de Germanla, jefulrea boglflllor flrll d e cltre
armatele germane, pierderlle suferlte pe front
aduseserl Romlnia Ia margine a catastrofel.
rani fllnteleetuall antlfascltfl - gllaula un ma-
nlfest lansat de P.C.R. cu prllejul Anulul nou -
anul 1 944 inseamnl pentru intreaga Jume o
luptl declslvi pinl Ia ellberarea Europel de
sub jugul bltlerlst. Muneltorl din fabrlel fl ate-
Uere, organlzatl-vl pinl n u e tirzlu l flranl,
ascundefl reeolta munclf voastrel lntelectualll
Vol, prln gral fl scrls, inalnte pentru o Romlnle
llberl tl d emocratlcil"
Dorlnfa de pace, de a se pune caplt rlzbo-
lulul bltlerlst era e xprimatl fl in edltorlalul zla-
rulul Timpul, in numlrul slu din I lanuarle
1944: ,Ceea ce am putea cere mal mult anulul
in care Intrim acum ar putea II numal: PACEA".
La 1 nolembrle 1943, mlnlstrul Germanlei
Ia Bucurettf, baronul Manfred von Killinger,
e xpedla Ia Berlin o lungl telegraml in care-tl
exprlma ingrljorarea in leglturl cu modul in
care evoluau evenlmentele din Romlnia. Ce
anume n nellnlttea pe dlplomatul hltlerlst?
,Sttuafla in Romlnla se ascute - scrla von
Killinger ••• Romlnla strlgl mereu sl I se dea
arme flrl a le plltl, referlndu-se Ia plerderlle
din ian uarle anul acesta. Armele llvrate de nol
n u sint foloslte contra Ruslel, cl rlmin in farl •••

Muncltorlmea, flrlnlmea, lntelectualltatea,
cadre ale armatef cu funcfll lmportante in le-
rarhla mllftarl, masele largf ale poporulul ro-
mln itt manlfestau tot mal puternlc nemulfu-
mlrea fl ura fafl de reglmul antonesclan, se
pronunfau tot mal ferm impotrfva allanfel cu
Germania hltlerlstl, cerind ietlrea din rlzboi,
allturarea Ia coallfla antlhltlerlstl tl alunga-
rea trupelor fasclste din farl. ,,Muncltorl, tt'
lncercarea de a plstra cit mal puflne trupe ger-
mane in farl este evfdentl incl de mult tfmp.
Cblar trupele de avlafle necesare pentru apl-
rarea petrolului sint considerate ca o povarl,
deoarece ele ar putea tmpledfca o eventuall ln-
felegere cu Anglla-Amerlca •.• Prln lnterzlcerea
pllfU cotelor de lei necesare pentru intreflnerea
trupelor germane se incearcl permanent de a le
· mlqora sau de a impledlca sporlrea lor •••

--- -
- -
-"'" ���

10 ,.

•

Pro,acanda pentru purtarea lntensi a rlz­
Miulul este slabl. lmpotriva propagandei prln
toa,te de cltre aderentll fnamlcului se face
•attn. Tezele lor sint: Germanfa a pierdut deja
le ••11
rlzbolul , germanil ne mlnincl totul - nu
•••
cereale, nu le dati petrol, clcl atuncl se
term al rlzbolul •••
Clodlus se izbette de marl greutltl in trata­
tlvele [economlcel cu RomAnia. Ml tern cl in
Romlnla vor ap i rea diffcultlfl. Eu nu cred
1
cl exlstl un perlcol acum fl cl ne afllm in
Romlnla in fa a unor event mente ca in Jtalla1 ;
slat lasl conv ns cl perlcolul in sine �xlstl".
Documental - se mnlflcativ prln recunoat­
terlle sale cu privlre Ia procesul de contlnui
lleterlorare a raporturilor romlno-germane, al
alllaclrll crlzel reglmulul antonesclan - se ali­
tarl altor numeroase mlrturll prlvlnd eveni­
meatele din acea perioadl. Prfntre ele fl jur­
aalul ceneralulul Radu R. Rosetti din care Ma­
gazin istoric a mal publlcat unele e xtraset. Frag-
meatele din acut jurnal care urmeazl se Je­
lerl Ia perloada martle-mal 1943 fl aduc ele­
meate edlflcatoare dupre starea de spirit a dl­
ferltelor cercurl polltlce, Jncluslv din rindul
1943. 20 martlc. A fost Ia mine Cb&­
lan. ledora.l de Umba romlni de Ia
UaltaaUtatea din Zapeb. Spune d
ll&uJia diD CroaJiaa e rea. [Croatll)
ulle pe ltaUul, 1l.JI«Uff... Vreau si
n. ID••••HatJ, dar 1ULII dnt rerma­
alllll, •11.11 aactorm tl altfl rusorm.
&a •all •• tl'lala tnape care pun
an• ..._ peatna el. de dol ani de
tiM ...,. CnatJa, l&aUeall n-au fieut
•IMie lleel& ei aiDIDee tl ai care pro­
't'laU Ilia Cru11a. Croatia trtmlte re­
ld•••aele • Je - pe care deaiUel na
l•J ,.... eeata cu tetal - ca ai fie
klraltela 9wwaala.ToUD Oermanla
.aa trlwla D111DeNfl luuitorl.
Dapi-awlad meq si 'fid pe $WDea
Ia Manle Stat Major, unde eonvor­
lllrea •••IVA M prelun«ette malt. IJ
,,..._ eele ee ml M spun deepre ma­
DIY Izle lal le& [M.Ibal Antone.eu)
eeatra lal Aatoaeacu. Aeealti fa ti­
een fl .,.. propune si De mutlm de
...,, waaa aa de Juuu - pe eare afnt
•111te teleroaae, diD care anal ar putea
IWfl .. ue111tare 'freunuJ �ent al lui
lei, eu.l aapranrbead- fatr-un
..II ••• al eamerel, und&-ml race o
.._. -expaaen pe eare o reZ1UD to
atalulle 1U'IDI&oare:
r. 6 1aanrle J H2, mare,alul Anto­
.... a ..._., lui Hitler o aerlaoare•,
ntaela&l .. le& ID eare spanea d
1 Aluzle Ia evenimentele din 25
Iulie t943 ctnd a rost arestat M usso­
IIDI 'I s-a rormat guvemul condus
de IIW'e$&)uJ Pietro Badogllo ( Maga­
ma ialoric. nr. 2/1980).
1 Jfagorin i•tcric, nr. 7-8/1979,
t0/1982.
a Conform dtrecUvelor lui Hitler,
rormulate Ia t 'l aprllie 1 9 4 1 , tcritoriul
luplniet a rost lm pllJ1. it lntre
Germanla. ltalla, Unga.ria �� Bul­
prta. ltalla a anexat Muntcnegru,
Dalmatia. o parte din Croatia. ju­
mltate din Slovenia, unele terito­
rll ale Serblel. vestuJ Macedonlel si
majoritatea tnsulclor din Marea Adrl­
allcl.
' •
•
. ..... �41;
•
••
••
vom lntervenl cu t.oate fortele roml­
neJtj spre a lleltlda fn cunul anulul
rlzboluJ cu Ru.sla... In aceasU scrl-
soare sau fn alta (nu flll-a rlmas pre­
ole to amlntlre) a (fost) flxat(l) chlal'
data Ia care ar fJ [fost) dlsponJbUe n­
peJe noaa1n ea [Uind) luna mal. �nea
fml a� atentla ael asapra aetlunJI
sale despre cal"f>-ml vorblse de mal
multe orl - de a lntfrzla eoncentrarea
kupelor romlneftl ptnl Ia flnele lunll
aqru,st tl de a trlmlte d1YizJLie noastre
numal ou 2/l dJn erecuv•.
•-•Scrisoarea era rlispunsul lui
Antoncscu Ia ccrerile pc care HIUer
i le trimfsese prin maiorul Engel.
�rul s�u de cabinet.. care sosl.se Ia
Buc� U Ia lnceputul lunii ianuarle
1942 to rruotea unci delcgatll de ort­
teri german! spre a orerl tn dar dlc­
tatorulul rom4n un aulomobil Mer­
cedes-Benz. Antonescu rllspundea so­
Jicit3rilor lui HIUer. promittnd, pen­
tru campania din prlmhara lui
1 94?, o partlclparc rom1nea� cu
erective ce tnsumau aproapc 3/4 din
tntreaga noastri armatll ( prlm ul csa­
loo - 1 0 dlvlzll �� un al dollca de
circa 5 dlvlzU). Marele Stat Major
romln (M.St.M.), prio serul �u.
generalut Ioslr Iacobicl. a ridlcat obi.
cctll tmpotriva hotArlrii lui Antonescu.
dar acesta. tn scrisoarca trimi 3 lui
Hitler Ia 5 lanuarie, promit.ca sli
..Ia toate mllsurlle" In privlnta prc­
glillrll ,.dlvlzlllor romancs\1 ce vor
p articipa Ia campania de prlm�varli".
Drept urmare a nesocotlrii plirerll
sale, la 8 ianuarie, generalul I. Iaco­
bici a tnaintat. ·un memoriu lui Anto­
ncscu, rcarirmtnd punctul de vedere
al M.St.M., dar dictatorul �i-a men­
tinut hollirlrca. determintndu 1 pe
generalul Iacobici s��� ccarli dem i­
sla din runctla ce-o ocupa; Ia 20
lanuarie 1942, �r at M.St.l\1. a rost.
numlt generaJul Ilie S tcnea (vczl
Magazin istoric, nr. 8 /1 9 79 ) .
'"'· I•
. . . ....... . . .., _ ., .,
• 1-
. -
•
•
rJprezentantllor reglmulul antonesclan. Defl
S.Z.ra de observatfe a autorulul insemnirflor
• este restdnsl Ia unele cercurl ale claselor do­
mtnante fl ale aparatulul de stat, consemnlrlle
sale intregesc lmagfnea nemultumlrllor gene­
rate ale poporulul romAn, nemultumlrl pe care,
prfntr-o sustlnutl actlvJtate, Partldul Comu­
nfst Romln le canallzeazi intr-un front
tot mal larg al rezfstentel antlhltleriste ce
tlnde si cuprlndl toate forfele patrlotlce
fl de mocratlce ale natiuntl. Dealtfel, in
cursul anulul 1 943, eforturile depuse de
P.C.R. in aceastl prlvlnti '1-au glslt ma­
terlallzarea in constltulrea Frontulul Pa­
triotic Antlhltlerist, ce reunea, aliturJ de partl­
dul comunlst, frontul Plugarllor, Unlunea
Patrlofllor, Madoszul, Partldul Radlcai-Ti­
rlnesc '' unele organlzatlf locale ale Partfdulul
Social-Democrat, ceea ce a grlblt procesul
de organlzare a lupteJ fortelor patrlotice Ia
scari natfonall.
In preluarea textelor, am respectat orlglnalul,
lndlcind intreruperlle prln trei puncte, Jar com­
pletirJie noastre prln paranteze drepte. Notele
din subsol, ca fl tltlul fragmentelor ne aparttn.
Marian �TEfAN
La flnele verlf treeute tl toamna,
etnd mare,aluJ .Antoneaeu a ton bol­
nav tJ s-a erezut ei nu va supravletut•
l lei eredea el va lua el suueslunea,
J el a ataoat fa repetate rtndurl, In
ConsllluJ de MJnJfkl, StatlJI maJor din
prlclna [moduJul de desfi$urare a)
operatJIIor din RUBia, tlntlnd fnsi tn
mod 'fidlt pe mare,al.
[lei] a aerls o serlsoare luJ PantazP.
sedsoare vorblnd fn tennenl vlolentl
de $teflea, aou.ztndu-1 el a trlrnls trupe­
le fD Rusla flrl cunottlnt• sa... tl fi­
efndu-1 rilpunzltor de tot ce s-a fn·
Umplat. Pantazl a eomunleat luJ $te­
nea ceva din eontlnutul scdsorll, dar
a reruzat Al (JJ-o dee. Stenea a avu'
fnsi to mtnl o eo ,Pie de pe aceasti serl­
soare, [eople) fleutl de generalul Ar­
blp, eiruJ a 1-o dlduae generalul Pan­
tazt ea sl o clteasei. Dea1Ue1, �nea
a mal fost Tn Jtllntat de(spre) tot ee
spunea atunel l ei fa� de ArbJp contra
Jut...
Plerztndu-fl cumpitul, lei a tnceput
sl atace pe ma""al ( acesta nefllncl
prezent) In tedlntele Conslllulul de
MJnlflri ce se Btenograflau ea de oble�l.
fntre aeestea, lei a vrut l oeupe
casa fostl a luJ Urdlreanu (apar1lntnd
de fapl lul Malaxa), tn eare era gizdulti
Mlslunea [mllltaril gennanl cu Han­
sen fl a cerut lui Steflea, prln 0. Vli­
deseu•, si lntervlnl tn acen sens, ore­
rind easa Lupeasell tn sohlmb.
$teflea a &rlmls pe teful seetlel de
leglturl Ia Hansen, care a refuzat.
!)teflea a tntrebat atunol pe marc,al
dael sl ln.slste !Jl, Ia spusa acestula e11
da, s-a dua tn persoani Ia generalul
Hansen, care a refuza' din nou tl a
fleul [ a avut) o vlolentA 'l lungl lt�lre
• Dictatorul Antonescu traversasc
- o pe.rioad A tn care slinlitatea II
ruscsc grav afect atli de crize de ma­
larie.
' Ministru secretar de stat Ia M•­
nistcrul aplirliril na ionale.
• Secrl!t.arul genera Ia Pre$edintia
,
Consiliului de mnistri.
•, ..,_
• .•
..'. .. ... . - � J• ., ' .,•' ,/'
. •
·--�
·.-= ::t'..-
. ... ' .... _., - ..
-�" <:_.. ... .. . •'•. .
)
• •
• ,• -
\. · t.• •· · -· · ·-·· ·.� . • • ••• - -
11
 t'Ontra lui lei, cancterldllda·l cu
vorbe grele, dctnd cl tnea.rcA total. ei
4' un ghctef&ar, cl e laf, d e aJ13'lofll,
c-l 1rldeazi pe ma�al tl ei&Jnd [a eli&&)
tlln spuaele lal lei e&e.. Cam $&eflea
a ,·ea ¥1 a lte lnformatll despre cum Yid
,... lei eel dln MJalunea [mJU&ari)
i!ermanl, (el) a rapor&at laJ Alltonesea,
ctnd 1-a vlsu4 aeeaata. Supirare a laJ
Antoneacu eonlr'a lui IC�At aupinre
mirl&i ctnd �unea I·• apa.a ee euvtn­
&lrl a tJnut lei tn Coa.aiiJaJ de M!DJFI.
Maretalul a ebemat pe Pan&azl tl pe
Dobre1 carel-aa repe1a&[tl)atte(lucrurl)
spuae de lei tn CouliJa, Pan&azJ pre­
zenttndu-1 tl aerlaoarea lui lei ci&re
dfnaul (contra lui $u0ea, dar tn fond,
pem aeeaata, contra lal Antones cu).
Antoneacu a ecru& atuncl mJnutele
nenogramelor laate tn aoele ee4Jnte ale
Conalllulul de MIJlJftrl. A oes&ea au dJa­
• plrut (lntre &Imp).
Au unnat eerturl Ylolente fn&re ma­
retal tl IC�At ea bo&irtrea de a da alari
pe lei, eu clderea aee.hlaln ,enuncbl
In ra� maretaluluJ tJ dru&area mUnll
lui Antoneaeu In fat • anor manorl...
Antonesca a relaa& el eondaeerea
tedlnteJor CoulllalaJ de IUnlfkl (eeca
ce mJ.a apa.a [el fnlql) de•nizl ei a re­
luat eondacerea alaeerllor bl miDa haJ).
Dar Ant.onesea a aOat de atancl tot
ce a pane ld anala aau altaia eontnlal
cum tl cl allrmi ei &rebate a ae aeblm·
ba llnla conducerll noanre poJJtlce
externe, &reetna de parte& aD«Io-iaxo­
nllor.
Nu a reac..ona& de aa&i dati, dar �
flea are tmpresla bo&irUI clAiltoneseu,
pdn�an elort putemlc, ae a&iptJlqte,
cum a-a a&ipfnlt tn al&Jmele lanJ ale
eolaborlrll aale cu Horta Sima tl cl
pregllefte lndeplrtarea laJ lei1•
1 General Gb. Dobre - mlnlstru
secretar de stat la Departamentul
tozestrArll armatel 'I produeliel de
rlzbof, iar din 20 rebruarle t9�S $1
lnterlmar la Departamentul econo­
mlei natlooale.
• Documentele '' lnformatllle dfs.­
ponlblle 'I acccslblle ptnl·Jn prezent
nu lasl ali se vadl o asUel de tnco�
dare extreml a raporturUor dlnt.re
Ion $1 Mlbal Antonescu. Pe lind
cele amlntite de generalul R.lt . .
Rosetti au exl.stat �I multe alte mo­
mente dltfclle In relatllle dlntre eel
dot Anton�U. Astrel, A. Gould Lee.
blogratul regelul MlbaJ, povesle$te
eli fa 1 tanuarie t 943, cu prlleJul re­
ceptiel de Ia Palat. regele a �lout un
d iscurs tn rata $e!ilor ml.siunllor di­
plomatlce de la Buc�tl tn care
$1-a exprlmat speranta cl anul t943
va aduce mult dorfta pace, punlodu-se
caplit rlzbolulul. Ion Antonescu, pre­
zent Ia reccptle. a reac�ionat vio­
lent. manlfesUodu-�1 nemul�umirea
ratli de caracterul defetlst al dfs.­
cursuJuJ monarbulul. Nemul�umlrea
dictatorulut a rost sporftl de repro­
�urilc pc care le-a primit de la B�
lin, unde dlscursul rc�clui a rost
comcntat ca un act cc contravcnea
rclatlllor germano-r om ane din aceJ
moment. Dlct.atorul romdn i-a re­
prosat lui lt1 . Antoncscu Upsa de
vlgilentl. dtnd posibllitat.e rel.{elui sa.
rosteas cl un astrel de dlscurs. altul
declt eel al clrul text se pare el-l
rusese prezentat $i pe care tl vl1.asc.
Nu se poate crcde totu$1 ell raportu­
rile dtnt.re dictator !JI ministrui sa.u
de externe ajunsescrl total compro­
mise, clef aJUel Ion Antonescu nu
s-ar fi opus cu attta botlrlrc ccrcri­
lor formulate de Hitler tn cursu!
12
SteDea ae 11ne In atrtnal leglturi eu
Dob l'C (care e eel mal blne Yizut de
ma�l ) tl cu Pan&azl...
It fntreb despre almatlanea pe rron·
tal romlnesc.� II fn&reb despre reta­
cerea armatel. Rlapande ci e pe calc
bunL Trupele din Crlmeea tl dJn Pe­
nhuula Taman au fneeputal prlmeaacl
materialal eel mal nou. Ca tunurl grele
prtmlm maurlal Skoda, din eel ce am
mal avut. Antoneseu a declara& net
lui HltJer ci na mal bagi anna&& In
Joc (afaride cele opt dlvlzll dln Crlmeea
fl Taman), pfni ee nu vor fJ eomplet
tnarmate ea .material cu totul modern.
lml eonllrml nolle numlrl de ge­
nenU�. RaeoYJtA' la eomandamentul
tnt&:�:
C.
din BuoUI'eftJ - nu·l eunoae ;
teseu ea tef al Caael mllltare
regale - exeelentl numJre•...
2 aprUle. EJJae Brltlana• vine Ia
mine... Vine apol generalul C. Slni-
teecu, nu.mf& de curtnd tef al easel mJ.
Utare a reretaJ. Vorblm de noal alu
roa&. Antoneacu 1-a pua Ia ourent cu
'o&u.J. ••• cum ttJu fl eu... Vorblm apol
de bl&Uia de pe Don, tn care a eoman·
da& Corpul IV' armatA (DJvJzllle 18, 16
91 1-a c&Yalerte), dJn care n-au rimaa
convorbirllor din f 2 - i S aprOie 1943
de a-1 lndeplirta pe ltlhaf Antonescu,
deoarece acesta lnltlase unele de­
mersuri pe ltng� guvemul fascist
italian, rcspectiv pe llngl Galeano
Ciano, ministrul de externe 'i glne­
rele lui Mussollni, In vederea coor­
don�rii act.iunil de le$1re din allanta
cu Germanla blUerlstl, p unct de
vedere nelmpll.rt.l.$1t Ins� de Mussollnl.
1Mlbail RacovllA. vlltor mlnlstru
de rlzbol In guvernul format In
noaptca de 23 august 1944.
• Generalul Constantin Slinltescu
a jucat un rol Important In ac�iu­
nea de pregltlre $1 tnt�ptulre a rlis­
turnArll regimulul antonesclan $1
tntoarcere a armelor lmpotrlva Ger·
manlel hJUerlste; tn noul cabinet
constituit In noaptea de 23 august
el detlnea runc�la de prlm-mlnistru.
• Vlduva lui I.I.C. Brltlanu.
Din pri�.te � ale prezentri lor tn Rom4ni4, tn. �o!flbl'ie 19�0, trupe�
hitleriste au stfrnit ura fnlreguLui popor. ln imagine: milttan QeMJUln&, fmotd
ai unui tren in drum spre front, arboream un au sfid411Jr fat4 de cetdtenii ltnel
locc !itdti din
deer& &:renurUe rertmentare de luptl
tJ COD'YOluriJe...
Dupl.-amJazl... YJne Ia mine ltDe-
raluJ Gb. Dobre. lnttl dlaeutlm elles­
Uanea fanetJonlrll JaJ ca mJnla1nl al
�onomJel nat:tonale ; U dltuJue al
nu continue a o faee, eLeJ na are pre­
rltlrea necesari, problemele atnt aaJ
prea grele fl deplnd de faetort ee nu-l
poate a&iptnJ... RAipunde el l·a Jon
lmpa.a de maretal...
E oon'Yial ci pbll Ill toaaDi Ya
rearma tl reecblpa cele 98 de dJYiall
tn J»une condiUunl...
In fine nrblm deapre relaJille diD·
tre felt tl Antonesca tl dlntre mantal
t l lei, (c
llaeutle oe ae deal"oari) cam
In llnllle In care am vorblt deanlsl eu
$Uflea fl azl ea SiJliteaeu... Ca de obi•
eel, Dobre nrbefu aiJlitoe fl eu mul&i
buni JudeeaU. ..
7 aprllle.. . V. Sllveacu•·ml apane cl
Antoneaou, fUrglndu·J nll.Dlele .._
Una celor oe erau ai fie renll.Dllfl iD
Conslllal bancar (fnumelat de Sli·
vescu aeum 10 ani) tl·a dat demlala
de Ia Caea de depanerJ tl eoDJemna·
Jlunl tl [de Ia] o altl lnaUtutle de atat.
tn aemn de proua&are. Cum refuzal lul
Antoneseu 1-a foat comanJcat 'Yinerl
de (cltre) Dobre, &rebale ai fle ade­
virat. Eate o gJ"efali a JuJ Antonesea...
Dupl aceea Ylne RaoOJ Bony, care
pleaci mtlne Ia poa1ul alu la �rUn,
deoareee nu e nlmJe bo&illt tn prlvln�
mutirll lui admlai In prtnclplu'.
fos& Kalla,.. Ia Roma ; prlm.Jt Ia
A
gari de MuuollnJ, ca deelantll ma·
gblaroflle... Pe Bouy 1-ar ln&enca al
li e mu&at acum Ia Vatican, ande ar
• V. V. Sllvescu ( Magazin i•Lorie.
nr. 2·5/1 979, t -2/ i 980).
' Aveau loc dlacutU Jn leglturl cu
mutarea lui Boaay de la Berlin Ia
Vatican ; raptul &-a petrecut, totr­
adevAr, dar la t 5 luole i 943.
• Kallay Mikl6s, prlmul mlnlstru
al Ungartel.
or•
wna Sibiului

l)ef)arcqrea alialilor tn 1U)Tdul Africii (8 MUmbrie 1912). La scurt4
trupele �no-italime au /ott conatrfnae a4 capi1uleu
II oo�e« ea Ciano' tl cu Welzslcker',
oonduet.toral d6 lapt al polltlcll ex­
teme rennane, care va II &rlmJa pro·
••n aeolo. Ar II an aemn ci Ia Vatican
1e lac neroclerl lmportanM
•••
9 aprtlle... Plee Ia ora 18.06 cu trenul
laAra..
t 0 aprtlle. So�e�c Ia Arad Ia 12.16.
Mi &fleapU Ia �ari loeoMnentul co­
lonel AL Popp. DeJunim to ora,, apol
pleelm ca aatomobllul Ia Belq.
t I aprtlte. Ceremonle bl pia� ora­
..
..,.._. pen&ra dlnf,lrea ateas'Wul re­
farlajllor tl expulzaplor' dJn terltorlul
TJemelnle oeapat de UD«UJ'I
•••
12 aprtlle. .. Dapi deJun, automobl·
... lal POJP ml dace (de Ia Belq) Ia
A.nd, ande I au cealul... tl a pol pleo
ea trenul Ia Bacul'eftl.
t � aprtlle... lnttlneac pe Dobre, eu
ean mi pllmb pufln. Spane ci Anto-
s tn februarle 194!\, Mussollnl II
demtte pe gtnerele sAu din func�la de
mlnlatru de externe. numlndu-1 amba­
aador Ia Vatican.
' Ernst WetzsAcker, secretar
atat Ia Mlnlsterul de externe german.
1 Jn urma Dilttatulul de Ia Vleoa.
dupl ce autorttatUe bortbylste au
•
cotroplt nordul TransUvanlel.
merotl cetltent rom4ni au lost ex­
pulzatl orl au fost nevoltt s� se retu­
gteze to dlferttc localltltl din
Dupl cum scric publlcatla Ardealul
din 29 lanuarle 1944, clfra celor care
fuaeserl expulzaU orl se refuglaserA
diD terttorlul cotropit se rldlca
219 297 . .,RaporUnd Ia numlrul total
aJ romAnllor elfstent Ia data
30 august 1940 11' Transnvanla arbi­
tratl - aratl ziarul - coostatlUn cl
t 7 Ia auti din populatie a trebuit
ll vlnl (In tarA) din cauza blnelul
prea mare...
. .
.. . -
.
� . .
v1eme ,
neaou a-a tnton'muJ�mUde Ia FUhrer'.
lei Antoneaea e bolnav. Dobre e ne­
muJtumlt de neciJUtea penonalulul de
Ia Mlnlsterul eeonomJel natlonale tl
de abuzurlle �eneralllor tn �z�rvi aau
retragere, PWSI ln dlferl&e conJIIII aau
eomJtete.
22 aprllle. �tlrl otlelale aratl el
anglo-amerloanJI ataei fndlferentt Ia
marne plerderl to oameol '' materlale
ce au.flr tn Tunisia. Pe de alti parte.
aceleafl ttlrl spun ol germanll tl lta­
llenJI evaeueazi tot ee nu eate absolut
a&rlct neeeaar pe otmpul de luptl tl
el tn general lau milurJ ee lndlci pre-
gl"rea evaeolrll TonJalel'.
24 aprllle. Cllltorlt dlmlneat• eu
&renul de Ia Bueurettl la Bratov... Aiel,
a�ltatte prlntre aa,l, care atnt allltt de
o�nJzatfa lor - ae zlee cu conslm­
�lmtntullul Antoneseu (o fl adevlraU)
• Se refer:l Ia convorblrllc din t 2-13
aprilte 1943. Cu acel prtfeJ, Hitler
1-a prezentat Jut Antollescu vtolen­
tete sale nemultumlrl tn leglturl cu
atmosfera polltlcl din RomAnia,
repro�tndu-1 actlunlle lui M. Anto­
f
nescu �I Iuliu Manlu. care tatonau
spre tratatlve eu Alla il· Hitler a
cerut lui Antonescu s!l- tndeplrteze
de pe M . Antonescu �I sl Ia severe m:l­
surl lmootrlva lui Manlu. Dlctatorul
romAn a reluzat sli-1 lndeplrteze pe
lcl, dar a sugerat solutfa unul
•
.,concedlu" pr eluogft al acestuta, sub
motlv de boalli. In cursul convorbi­
nu-
rJior a lost discutatl �� atltudtnea
re�e l�� r�r!.!;.�i.
Ia eventmentele mill­
tarl. tare desfl$urate In Africa de Nord.
DuplJ. debarcarea anglo-ame.rtcan!i In
Maroc $1 Algeria - operatta .. Tona"
(8 noiembrle 1942). - se produsese
�� o debarcare de for�e bllndate ger­
mano-ltalleoe ln Tunisia (i2 nolem­
Ia brie 1942). Ea n u a mai putut stl­
vUi otenslva Allatllor care, dupl ce
de tn tre 16-29 martle 1943 strl pung
aplrarea lnamlculul la frontlera
Tunlslet, sflesc armatele gennano­
ltalleoe din Atrtca de Nord sl capl­
tuleze ( 1 3 mal 1943). (AmAnunte
despre desl�urarea debarclril allate
In Africa de Nord tn Magazin i.atoric,
nr. f -2/t 974 ).
- si piece rn German Ia spre a 11erl'l
tn armata germani, ebJar daei stnr
aoldatl rom&nt•. Dupl leglle noastre
el f�l plerd ceti�enla rom&neaaei. Ce
vcJr devenl t
27 aprille... Seara mi rntorc cu tre­
nul Ia BucureflJ...
29 aprllle... VIne Ia miDe Ioanl.n
tl-ml apune ci tn llpsa mea (din Bu·
eur�tJ J lei Ant-onesou ,1-a dat demlsla
fl ci Antoneseu a eerut statui mal
multora, rntre alfll, al lui Gb. Brl­
tlanu ,1 aJ generalllor Pantazl tl Dobre
fl el totJ au foat peuku �plns�rea
demlslel lu.l lcl. Mare,alul •·• tmploat
cu lei tl 1-a mentlnut.
lmt vorbette apol deapre eonlerln·
tele ce au avut loo Ia $eoala supertoari
de rlzbol, conferln� Ia care au aslstat
totJ eomandantfl de marl unltAtl ,1
altl ge.nerall. El (loanln) a ro t lnBir­
clna& cu luarea mlaurllor de pazl (a
loealulul In tlmpul desfi$urirll con­
ferlntelor)...
Dupi.•amlazi a foat Ia mJne colo·
nelul Robert Bossy. lmpresllle sale de
Ia eonterlntele de Ia �coala (superloari)
de rlzbol nu eolnold ou totul cu ale JuJ
loanJn. At•• eon.ferlnta lui lei Anto·
UetCU 0 80COUf1e me, tquglt prezen­
tati, dar goall ca euprlna...
ln partea a doua a dupA-amlezll
mel'S' Ia Ma�le StatJUajor 11. s&.au de
vorbl multi vreme eu �tetlea. lati
ee·mJ apune :
. .•Deapre oonterln�le de Ia �coala
(superloari) de rlzbol, Ia care au fost
de fatl totl eomandantll de unltAtl,
tneepbld eu eel de reglmente ,1 ptnl
Ia eel de armati, zlee cl erau neeesare
tl au tngldult ai puni armata Ia cu·
rent cu reaUtatea. Despre oovtntarea
lul lcl apune ci a roat euvbltare de po­
litician, vorhlnd unel adunirl elee­
torale ••.
• Cu prUeJul convorbirUor din t 2-
t 3 aprille 19,, 3, s-a dlscutat �I pro­
blema unul acord romAno-german,
p rin care guvernul romAn sl1 aprobc
tnrolarea cetltenllor rom1nl de na­
tlonalitatc germanlJ.. ca voluntarl, In
cadrul armatei germane. Problema
era to dlsputl de mal multl1 vreme
$1 nee:dsttnd un acord 1n aceasU
prlvlntl. grupul etnic german cluta
sl organlzeze recrutarea �� trlmlte­
de voluntarl In
rea eland estlnl
Germanla. Guvemul roman 1nccr­
case sl punA capat acestor proccdcc
prln legea din 22 decembrle 1942
care pedepsea aspru ve tott ceta.­
tenll romant care se sustrl1geau de Ia
prestarea ser?tciului mllitar In ar­
mata romrutli. tn urma lnslsten�e­
lor pa.rtll germane, 1n cursu! convor­
blrllor din t 2-13 aprllle, Antonescu
�1-a dat acordul de prlnclplu, cltml­
ntnd tnsl1 de pe lista ector care putcau
tl recrutatl, pe batl1 de voluntarlat.
pe totl acet german! care erau deja
oti�cri sau subotitcrl In armata rll­
m4nl. Acordul semnat Ia BueurC$ll
In 12 mal, prln n umeroasc alte cah'­
gorli de germani rxc�::ptatl. restrlnflrn
f
oarte mutt poslbllltlitUe bltler�tllur
de a recruta ceta�cni romAn! •II·
natiooalltate germnnli to cadrul tru­
petor Rclchulul.
13
 Alapra tntnnderll 111tlme a mare­
pluluJ eu Hitler ap1llle eA a ron mal
mutt de ordln polltle. Nu nl a-a eerut
nlmle. 8-a Yon!& de rbboluJ total'.
Pentru aceaata prmanll Yor al·fll
tndolaaci arma&&; p�ittrea Ya tine
dol ani, Jar flp&alrea Ya �e dapi
aeeea !Dei dol alll.
- lae& pa1n ani de rbMU, uelam
eu.
- Da, alee �flea.
Condacitorll l&fllor dJD RomAnia
a-aa oblJ«'at faJl de nemtf a le proeua
YOI1lll&arl aatl pen1n a forma 1Ul corp
de armaii de trel diYbU; n·au ntlfl&.
Acam ae face o connntte prln can
autorlzim pe l&fl a " aqaJa [bl ar­
ma&a rermanl ea] nbolt�rl, ID.Itnle­
torf, mecanJcl, toferl tl meaerlafl...
Dapl lnformatllle ce Je are prfn
at&fatuJ [noltru) mJlltar d1a · BerUn
[colonel Ion Gbeorrbe), foarte biDe
lnformat prfn le«ltu.rfJe ee a atabWt
acolo ( neYaata aa e sermani), rermanll
nu atnt demoralbatJ, tar tneep a fl
obotltJ prfn aforJlrlle flsJee ale fis.
bolaJul.
An«to-amerfeaDJI lblt aapertol'l bl
aer prmanllor bl Oeeldent..
$1 eJ [�teflea) e coDfUent de pre­
aebJmUriJe aoelale de dapi rbbol,
etnd Ya urma o aoelallsan pnenl&
peste tot..
Alupra aldtuJrll armatel noadre,
o vom ana pfnl Ia toamnl nGJ'I'&Dl·
zatl tl narmaii a,a elliD a ron Ia hl·
1 Paralel cu locordarea maxJml a
tuturor energlllor interne '' lntensl­
tlcarea earacterulul terorist al rqt ­ tunea de eaaatte el ,.ru armatel 1-ar
mulul bitlerilt (mobWz.area totall � � deaemna (pe neeeao\'), (Dedao deel
mobUlzarea clvUl a tuturor remeilor
' ' blrba�llor din Germanta. decretate
Ja f 3 f( 28 ianuarle f943), prlo procla-
marea. Ia t8 rebruarte acela.$1 an. a
.rt.zbolulul tota ... cercurtle b1Ueri!te
l a) Spanblda-1 ci Br&Uenll tl UberaUI
promovau o polltlcl '' mal tltl$1.
•
de tocllcare a normelor lntemaUo­
nalc prlvind purtarea rlzboluluJ.
Ample actiuni o(en.ioe C&U armatd � fn cumd iernii Ji prim4t!Vii omdui
IIIJ: aecwnt4 din timpul luptdqr pentrv � HorlurDului (mart� 194J)
eepatal rbboluhaJ, dar arm&nJa el .._
d't'lqlii ea material ultramodern na
ar putea U termlnaii deelt pede •ol
aDJ...
AUtudlnea Tarelelt, latnb e•. Neu­
traUtate aJ.ot.ti, lepii de altuataa
tin RuJa_,
5 mal.. De Ia ora 11 Ia lt.lli ata•
•e vorbl eu I. Anton••• Ia P atf e
dlatJa
CoaaiUaluJ de MJillftri-
IJ apa:n, ar&b• ci pro..bll ene o
ea1omllle de-a o,oaltfel, neUIDd m..
mental •e &f& ceYa aeum, ei " natepe
d Tna ai faei o eoaatltutle aoul tl ai
• 111p11DA liDal pleblselt.. La aoeaa&a
riapude:
- Aeu:m a-avem eon.aUtuJte tl eu
am depUne paterl ce ml a-au dat prla
pleblaelt.. Gu�ernes ea 181'1 ce na eo­
ftlp1Uld noll aiirl. laeet, tneet. mocllfto
aeeae · h«t fJ DlliDal dapl aeeea vol
faee o lep de naturi eoutltu$Jonal&.
Dar Nte liD art t.ent, ea pot marl -
liD aeel•ent, .a «1ente- tl na ee
poate ea Jara d " �ileald deod.aii
firi eondadtor.
- De ce au &e tntelcl oa re«ele l,
II ap.a ell.
- Bcele e UJl eopU lnDueaJat •e
mama aa.
- Nepnptttl fl ea fl lnDueafaltJJi.
adaa« ea tl eoau a.. : e1llll veal, atliJl·
eea, 111eeealunea I
8e «fJldef&e o ·ellpi fl apol apune:
- Stlltem I:D rbbol, daei ar fl paee,
ar n a�Ya; 1Ul afat alei&lllt diD e&­
petellllle biMrleiJ, UJllnnltlJII, de Ia
e& deaemnana haJ lol de (din) cltnnl
a oistt baltl). Dar aUtudlnea lui faJl
de le& nleae tl din 11l11lltoanle:
I:D paeral ap.a de clt'f'a Ump, aiel tl
bl pft't'laele, d au fod neclrepJI fafl
de leA fl 0:' aeesta eate 1lll adevlrat
om de stat tl d el a lmpledleat pe AD·
toneaeu de a faee multe Ptfell, rata
luJ ADiollelell Ia o blflJ!tan durl fl
lplUle:
- Dar de Ia ee m·a lmpledleat I I
It) Vonlnd d•pn eollferlatele dlaa·
late de P.,U de Ia $eoala (lllperlear&)
de rlabol, (deepre) ean-l apa:n ci e blae
d Je.a fleat, IDA Jntnaltl ee am 0011•
ttatatd•pn lmpre�la ceau fleut, olel
an tllforma111 de Ia Servlelul 8eent,
dar na poate onde tot. II apan. Mi
tntnrape zletnd ol din cele Ia ean
a aalatat nu l·a plie11& aflqlhl con.r..:
rlntel lui Stenea...
II atra« atentJa anpra arttatael aa­
tllor (Ia TranaltvaDJa pe obeatla tri·
mJ&erU lor (ea} 't'Ol1llltarl (!) ID armata
swmalll. Sp.ae d tUe, d Ia bleeput
a-a opaa cenrll ee I •·a fieut, dar pe
urmi a prlmJt (bl eondltllle ee-ml apa·
MM $teflea) ; d-1 pan blne cia prfmlt,
peatru ci majorftatea aa,Uor refuzi
d mearri... Pe de alii parte, prfa a­
oeaata, l&fll a-aa dezblnat fl dnt eoatra
condudtorUor lor (nazftU) aetuaU.
h hltn• daei a fod muJtumlt de
bltnvedena aa ulttml eu BlUer. Spune
••· Sl la tntnbana mea de ee l , 1'11-
p.ade:
- La a doua tedlntl era de rat� tl
Rlbbentrop (prima fuMM a�r ea
muer) tl aee.ta, ar&ttndu·l lUl doaar de
pe maaa Ftlhrendal, l·a apu:
-UltatJ-vi, avem aiel notele aeblm­
bate de MaDJu eu engleall.
In trine, AntonMeU a eloeottt, dar
a rllpuna:
- Caaoattem aeeate le«ltu.rl fl no­
tele aebJmltate, tar erecleam ci aumal
e• fl aervleluJ meu aecnt le o1lllo&ftem...
RlbMntrop a spua atunol ci daei Ma­
Dia ar fl foat rerman ar U fod eoadam­
nat Ia moarte fl exee•tat. A cent ea
ADtone�eU ai lele miallrl contn lui
MaDia.
Antoneae• a riapuna (d) deoanee
Manlu are mlllt p�a bl tarA tl
orlee milllri ar Iaa •·ar bltoaree aa
aamal eoatra aa, dar fl eoatra prmaa 1-
lor, Blbhntrop a vrut al r.tal Jaallte
dar mUer l·a fleut MmD li blceieu
fl a apu:
- Sl lllim pe ma1e4al al fael c11111
uecle el ei eate mal blne •
...Antoneaeu eate nvoltat contra lal
Manlu fl a eelorlalfl polltlcJenl ee dae
eampanle fmpn1Ull cu advenarll DOf­
trJ, lml ap1llle ei hl decembrle alci­
tuJaeri, pe htrtle, 1lll govern de �··
zltfe, ereztnd pe Antoneacu eiza& Ia
urma ID.frf.ngerfl de. pe Don. De aae·
menea, lml mal apune ci el au orra•
nlzat fl mentfn 1lJl ad.evlrat bolco&,
lmpledlebld · pe multi ai eolaborue
ca ganmul...
 Pentru a tntelege complexa
pe rsonalitate a vcievodului
Vasile Lupu, care in urma
cu 350 ani s-a urcat pe tronul
Moldovei, trebuie sa cunoa�­
tem inainte de toate tmpre­
jurarile istorice tn care a trait
�i a activat, cadrul politic
general in care a evoluat.
Care era, �dar, tabloul
politic european, ce configu­
ra�ie avea lumea de atunci ?
Odata cu lncetarea prepon­
derentei spaniole (decadere
manifestata inca din a doua
jumatate a secolului XVI),
viata politici a continentulqi
traversa 9 _perioa(la de intense
framlqFi, mar,ca'te prin re­
petate tncercari ale diverselor
puteri de a-�i impune su:pre­
matia. Astfel, tn 1618 a iz­
bucnit, sub hegemonie fran­
ceza, un tndelungat conflict,
ramas tn istorie sub numele
de Razboiul de 30 de ani, tn­
dreptat tn principal tmpotriva
Habsburgilor. Numeroasele
alianf.e faurite, desflcute �
apoi refacute tn cursul celor
trei decenii de necontenite
lupte, au flcut practic ca tn­
treaga Europa sa participe,
tntr-o forma sau alta, Ia aceas­
ti conflagratie. Nu s-au tn­
cheiat bine tratativele de pace
de la Westfaliat �i tn rasaritul
Europei a izbucnit razboiul
de eliberare al ucrainenilor
condu�i de Bogdan Hmelnitki
impotriva Poloniei feudale, tn­
cheiat pse ani mai ttrziu, !n
1654, prin uniunea ruso-ucrai­
neana de Ia Pereiaslav. Dar
�rul luptelor a continuat. Im­
periul otoman impotriva Ve­
netiei �i. pe de alta parte,
acel�i imperiu tmpotriva 1
Persiei. ln sftr�t. tn a doua \

jumitate a veacului a izbt•c­

nit razboiul ruso-turc pentru
stapinirea Azovului. Astfel,
tntreg veacul XVII, dar mai
cu seama primele � dece­
nii, au constituit o epoca de
razboaie netntrerupte.
FramJntarile erau tnsa nu
ApriHe 1834-apriUe 1653. Tlmp de 1 9 ani, flrl eiteva zlle numai de natura militaro­
- ded aproa'e doal deeenll - , tara romlneasel a Mol•ovel politica, ci �i sociala. Sub im­
a lost clrmultl de ana din cele mal reprezentatlve personaUtf11 pulsul noilor cla.se �i cate­
ale vletU poUtlee feudale romlne$fl: Vasile vodl Lupu. Au fest gorii sociale to ascensiune, ln
doul deceall de marl fl dlvene reallzlri in cele mal diferlte aspecte Tarile de Jos � Anglia s-au
ale vtepi: ecoHmle, cuHural, poutle. Doul decenJJ in care con­ desfl.furat revolutiile bur­
tadele cu celelafte prlndpate romlne�l, fndeosebl cu eel de Ia gheze, marctnd inaugurarea
mlazlzl de Carpafl au lost deosea,H de complexe, contribulnd unei noi epoci tn istoria uni­
hetlrltor Ia crlltaUzarea con,tllntel unJtlUJ de neam, llmbl, versala. Revolutia sociala
or�&�ae fl lnterete a romlnllor de pretutlndenl. Prln deosebHele era, tn buna masura, 0 conse­
lor teaDzlrl, prla lumlnlle pe care Je-•u aruncat asupra lstorlel cinta �i a revolutiei �iinti-
romlaetfl, aeetfl aai se constltule ca o epocl a clreJ intelecere
ceatrn.ale Ia mal bua.a desdfrare a devenJrll aoastre lstorlce. t Ma{l(Uin istorie. nr. 4/1976.

15
fice �i culturale. La jumatatea
sec. XVII se afirma valo'ro�i
oameni de �tiin�a - matema­
ticieni, fizicieni, filozofi -
precum GaJileo Galilei, Tor­
ricelli, Blaise Pascal, Thomas
Boyle. Tot tn aceasta peri­
oada creeaza .scriitori ca Lope
de Vega, Pierre Corneille, John
Milton, Moliere �i arti�i plas­
tid ca Rubens, van Dyck,
Velasquez, Rembrandt.
-
,Cuvintul sau
era asc I at'1
Acestea erau imprejurarile
politice, sociale �i culturale
europene de care Moldova, ca
�i celelalte principate roma­
ne�i nu puteau face abstrac­
�ie. Dealtfel, carturarul Mi­
ron Costin - contemporan cu
Vasile Lupu - a sesizat pe
deplin interdependen�a intre
evolu�ia �arii romane�i de Ia
rasarit de Carpa�i �i celelalte
state ale vremii: ,!;)i aceia sa
se �ie, ca aceasta tara, fiindu
mai mica, nice un lucru sin­
gura den sine, fara adunare �i
amestec cu alte tari s-au fa­
cut" - a�dar, judecarea evo­
lutiei politice �i, in general, a
fenomenelor istorice trebuie
facuta �i prin raportare la
ceea ce se petrecea pe conti­
nent �i tn chip deosebit in
tarile tnvecinate.
Care era - privita prin
aceasta prisma - situa�ia
tarilor romane ? Toate trei
- Transilvania tntr-o masura
mai mica - se gaseau sub
dominatia Imperiului otoman,
mentinindu-�i insa o Jarga
autonomie, indeosebi pe plan
intern. Fire�te ca raportul
de vasalitate existent intre
tarile . romane �?i Imperiul oto­
man trebuie judecat in mod
nuantat, in functie de con­
ditiile existente Ia un moment
dat. Luptele in care se gasea
angrenat pe alte fronturi fa­
ceau ca Imperiul otoman sa
acorde in aceasta perioada
de la jumatatea sec. XVII o
atentie mai restrtnsa regiunii
carpato-dunarene.
tn aceste conditii, era fi­
resc ca principatele romane
sa-�i afirme tot mai deschis
tendintele de· autonomie, sa
incerce chiar sa transforme
16
autonomia in independent�i.
Dar, pentru ca aceasta ten­
dinta sa aiba sorti de izbtnda,
tre buia ca tarile romane sa
fie puternice in interior. �i,
intr-adevar' 0 bservam ca,
dupa o perioad� de framintari
interne manifestate in primele
decenii'ale sec. XVII, se ajunge
Ia o epoca mai tndelungata de
echilibru �i lini�te interna -
premisa importanta a afir­
marii celor . trei �ari romane
pe plan po litic european. Ast­
fel, in Transilvania domniile
lui Gabriel Bethlen1 ( 1613-
1629) , Gheor.ghe Rakoczi I
( 1 630- 1 648) �· Gheorghe Ra­
koczi II ( 1648-1658) au mar·­
cat apogeul principatului, care
si- a dobtndit un binemeritat
p restigiu eu,ropean1. ln Tara
Romaneasca, domnia lui Ma­
tei Basarab ( 1 632-1653)3 a
inaugurat, cte asemenea,· o pe­
rioada de stabilitate interna,
cu efecte deosebite asupra
dezvoltatii economice �i cul­
turale interne �i cu o aftrmare
puternica pe plan extern.
Asemanator au stat lucrurile
�i pentru Moldova, ceea ce
ilustreaza, inca o data, uni­
tatea de evolutie a tarilor ro­
mane tn evul mediu - ele­
ment care a constituit un im­
portant factor in proc:esul de
consolidare a con�tiintei uni­
tatii nationale a romanilor.
Urcarea lui Vasile Lupu pe
tron - in aprilie 1 634 - a
fost o c.onsecinta fireasca a
necesita�ij de a asigura stabi­
litatea interna a principatu­
lui. Anii dinaintea alegerii sale
. fusesera tulburi : mai intii tara
era slabita de desele conflicte
dintre Movile�i �i To��i
pe de o parte, �i dintre cele
doua ramuri ale Movile�tilor
(urma�ii lui Simion �i ai lui
Ieremia) pe de alta. Domniile
lui Gaspar Gratiani �i Miron
Barnovschi4 schitasera insa
�i unele initiative laudabile
pe planul dobindirii indepen­
dentei. Din nefericire, tenta­
tivele au e�uat, incheindu-se
cu jefuirea tarii de catre o�ile
invadatoare. ln sfir�it, dom­
nia lui Alexandru Ilia�. cu
nume�o�ii sai dregatori adu�i
din . capitala Imperiului .oto­
__ :_
� .
1-' Magan� istoric, nr. 12/1979;
5/1974; 1 1 /1976, 9/1982; 5/1976.
man �i cu o fiscalitate exce­
siva, stlrnise nemultumirea
tuturor puterilor sociale.
Noua domnie a schimbat
radica1 aceasta situatie. Nu
numai pentru ca voievodul, pe
care calatorul siriarr Paul de
Alep, secretar al patriarhului
Antiohiei, il descrie ca fiind
autoritar �.era inalt la stat,
ave a o tnlati�re severa ; cu­
vintul sau era ascultat �i ves­
tit pretutindeni din pricina
bogatiilor sale"),. ci mai cu ,
seama pentru calltatile de or­
ganizator de tara pe care le-a
aVut.
Intr-una din istorisirile cu­
prinse in 0 sama de cuvinte,
Ion Neculce arata ca ,Vasilie
voda, dupa ce �u luat dom­
nia... s-au rugat vizirului sa lase
tara d& bir trii ani �i al triili
anu sa dea birul tarii odata . . .
� i i-au facut pre voie vizirul.
�i dupa ce au vinit el in tara,
la scaonul domniii, conto�
(mantie lunga � imblanita]
cu soboli [samuri] n-au imbra­
cat trii ani, ci numai cu hulpi.
�i pe dzi numai o miefte
[veche masura de capacitate,
aproximativ 150 kg] de piine
sa minca �i doi berbeci �i 0
ialovita [vaca mare �i grasa]
la curtea domneasca. Cheltu­
iala · putina, mai mult de doi
galbeni pe dzi nu ie;;ie".
Un bun gospodar
Chiar daca lucrurile nu vor
fi stat intru totul cum l c
nareaza carturarul, politica
economica dusa de voievod
in primii ani de domnie (curtea
domneasca dind ea in primul
rind exemplu de buna gospo­
darire) a avut efecte pozitive
pe toate planurile : la adapost
de invaziile trupelor straine,
'
populapa satelor a sporit pro­
ductia agricola �i a putut
cre�te un· numar mai mare de
vite. Negotul . a cunoscut o
necontenita inflorire, domnia
protejind pe negustori, apa­
rtndu-le interesele chiar�i peste
hotare, tmpotriva abuzurilor
unor autoritati ora�ene�ti. Fi­
re�te, principalul partener
comercial raminea Imperiul
otoman, tarile romane fiind
,camarile" care aprovizionau
Istanbulul cu grinele � carnea
necesare populapei din capi tala
Imperiului otoman. 'Se desfa­
�ura tnsa �i un comert intens
cu celelalte state � indeosebi
 I

cu tanle surori Transilvania
�i Tara Rom!neasca. Astfel,
-spre sfir�itul domniei lui Vasile
Lupu, calatorul otoman Evlia
Celebi consemna existen�a a
va merge ca sa fie transpor­
tate toate cele necesare ...
Caci - continua misionarul -
pe oriunde merge,:rfierge fara a
pagubi pe locuitori".
·
otomanilor care interzicea Mol­
dovei .-;a dispuna de fortificatii
dit.i. piatra. Toate ac�ste con­
structii se faceau insa cu o
remarcabila grija pentru isto­

numeroase pravalii la Ia� i
(2 060 spunea el, exagerind) .
,Ele sint piete �i bazaruri ...
in care se gasesc 1 ucruri de
valoare din toate tarile ... Por­
tul acestui ora� [la�i) este
Danzigul..., astlel incH orezul
de lndia, piperul, scorti�oa­
rele, cui�oarele, ardeiul negru
lung, toate se aduc cu carele
Rod al acestei redresari eco­
nomice �i deci al bunei gos­
podariri a tarii de catre Vasile
Lupu, Moldova a inregistrat,
in vremea sa, un remarcabil
efort constructiv. Nu numai
la Ia�i, unde, spune Miron
Costin ,au facut ca de is­
noava [din nou) curple. cele
domne�ti", ci �i la Suceava,
ria tarii, pentru trecutul ei de
glorie. Astfel, Ia Suceava,
de-asupra porpi cetatii, refa­
cuta in vremea lui, era sculptat
,un cap de bour, care este
sterna tarii, iar dedesubt sint
inscriptii slavone ale diferip1or
principi" nota Pietro
Deodato Baksi �. De asemenea
la Vaslui, atunci cind drega­
·

din ora�ul Danzig". Existau, torii tnsarcinat;i cu zidirea unor

arata acela�i calator, ..�ase
case mari de negot bine inzes­
trate �i in care se gisesc tot
fclul de marfuri scumpe".
Situapa era asemanatoare �i
in alte or�e. Astfel, la
Suceava, misionarul Niccolo
Barsi (care a insotit o caravaca
d" negustori ce a traversat
• domnia, Miron Costin spunea
• tanta
•
Cfli"a dintre contemporanii
Vasile LuPu: lltlltamtl Mehmed
( 1648-1687).:.
unde, dupa marturia altui
edificii cutezasera sa foloseasca
calator, Pietro Deodato Bak­
materiale din fostul palat dom­
si�, domnul a construit ,un nesc, construit de $tefan eel
palat, o biserica �i alte lucruri Mare, domnul i-a mustrat as­
ce-i apartin �i [unde) vine pru, interzicindu-le sa se atin­
adesea sa stea citva timp" ga de o construcpe cu rezo­
sau Ia Cetatea Neamt, pe care nante tn istoria tarii.
a transformat-o in manastire Dar Vasile Lupu voia mai
mult pentru tara decit o sim­
fortificata, gisind astfel un
pla refacere economica. Ca­
mijloc de a eluda o hotarire a racterizindu-i tn citeva cuvintc
despre el ca era ,omu cu hire
tnalta �i tmparateasca, mai
multu dectt domneasca". Apre­
cierea se bucura de o larga
circulatie in epoca, de vreme
ce Marco Bandini, vorbind
despre palatul voievodal, arata
ca acesta ,infati�eaza o ma­
iestate oarecum regeasca a
acestui principe".
Remarca 1 ui Costin - care
apaftjnea � altor oameni ai
timpul ui - a fost comentata
in fel � chip: unii au vazut
in ea doar expresia luxului de
Ja curte, altii au considerat-o
ca expresie a dorintei domnu­
lui de hegemonie peste cele­
lalte tari romane�ti. Putini
au vazut in�a ca aceasta pres­
,Ymparateasca", ce s<'
manifesta in eel� mai marunh·
lui
... Vladisla" IV, regele Poloniei
lV
(1682-1648)
..•

...Gheorghe Rdkllozi 1, principele

Moldova din nord, ptna Ia Transilt1aniei ( 1680-1648) ...

Cetatea Alba) mentiona iar­ In p. 15: Vasile t10d4 Lupu ( 1634-

marocul ,foarte bogat, care 16 63). Tnblou wti" de la ctitoria sa
Trei Ierarhi
tine opt zile in �ir, �i in care
vine lume din toata tara.".
Prosperitatea economica nu
venea insa de la sine. Pentru
� o stimula, domnitorul facea
dese calatorii prin tara. Misio­
narul catolic Marco Bandini,
care a locuit vreme indelungata
in Moldova, nota in 1640 ca
,domnul obi�nuie�e ca in fie­
care an sa-�i viziteze tara.
Cu doua-trei saptamtni inain­
te de a pleca, da de �tire unde
imprejurari de la �urte, tn
etichcta rigida, in modul cum
erau primi? solii, in patrona­
rea unor vaste opere culturale
�i edilitare adapostea dorinta
de a ridica prestigiul tirii,
de a o impune tn chip cit mai
evident fa� de celelalte tari.
Este semnificativ, dealtfel, ca
aceasta caracterizare (,fire im­
pad.teasca") a fost aplic�ta
�i altor domnitori cu remar­
cabile realizari pe plan cul­
tural : Radu Mihnea - ante­
rior lui Vasile Lupu �i �rban
Cantacuzino (acesta in Tara
Romaneasca) - in deceniile
urmatoare.
Nu persoana,
ci dreptatea ; .
nu luc:rul, ci legea
u rmarind reali zarile pe plan
cultural ale lui Vasile Lupu
avem tnsa masura integrala a
i mportantei acestei domnii in
istoria patri�i. tn acel�i timp
nu putem omite ca efortul
domnului ar_ fi fost inutil,
daca nivelul cultural al tarii
inse�i nu ar fj fost pe masura
a,spup,pi\or .domniei. Astfel, in
domeniul invatamintului, a
fost intemeiata Academia va­
siliana, cum a mai fost numita
�coala de la Trei Ierarhi,
prima institutie de tnvatamtnt
superior din istoria Moldovei.
Dar func�ionarea �olii cu
profesori de seama (in frunte
cu Sofronie PoceatJri) trimi�
de un alt mare carturar roman
al timpuJui, mitropolitul de
Kiev, Petru Movila, ar fi fost
imposibila fara numeroasele
�coli marunte (le-am spune
azi ,de cultura generala")
existente in majoritatea ora­
�elor Moldovei. N umai in I�i.
Marco Bandini numarase doua­
zeci de asernenea �coli. lata,
�adar, ca tntemeierea Cole­
giului vasilian era v conse­
cinta tn primul rtnd a setei
de invatatura, resimpta de
toate paturile sociale ale tarii.
0 alta remarcabila realizare
a vremii lui Vasile Lupu a
fost introducerea tiparului in
Moldova. Dar, iara�i. pare ar fi
fost folosul tiparnitelor �i al
me�terilor tipografi, tri mi�i
de acel� mitropolit-carturar
Petru Movila, fara talentul
\
18
literar cu totul deosebit al lui
Varlaam - eel ce a transpus
in cuvint romanesc Cazania
( 1643), intitulata sugestiv Carte
romaneasca de i"vatdtura. Ea se
adresa, ca �i cealalta Carle
romaneasca de invaJatura, de la
pravile imparate�ti p de la
alte giudeJe ( 1 646) tntregii
semintii romane�ti.
tn legatura cu aceasta Pra­
vila, ca � cu cele contempo­
ranc ei, dar tiparite in Tara
Romaneasca· de Matei Basa­
rab, s-a subliniat ca ele se
numara pri ntre priniele le­
giuiri in limba naponala in
Europa acelei vremi. S-a in­
sistat insa mai pupn asupra
faptului ca necesitatea de a
reglementa o serie de prevederi
j uridice izvora din stadiul de
evolupe al societatii romane�ti
de la jumatatea sec. XVII.
Dealtfel, preocuparile lui Va­
sile Lupu pentru activitatea
juridici reies �i dintr-o seama
de relatari. Baksic arata ca
domnul pnea divan de jude­
cata ln fiecare zi (exceptind
duminica) : ,La judecap
- spune el- cei ce vorbesc cu
domnul stau [de . obic�i] tn
genunchi, dar domnul acesta
[Vasile LuP,u] a desfiintat
acest obicei '. Marco Bandini
ne furnizeaza inform�pi mai
amanuntite, inclusiv despre
conceppa juridici a voievo­
dului, despre efortul lui de a
impune respectul fata de lege,
indiferent de persoana. Ban­
dini arata ca Vasile Lupu ar fi
afirmat : ,Eu nu consider per­
soana, ci dreptatea, nu lucrul,
ci legea; daca voi top veti
savi�i· 0 fapta vrednica de
moarte' desigur ca va tre bui
sa murip... Cu cei buni, voi
trai in siguranta. cu cei rai
ma voi afla tntotdeauna in
primejdie". Se spune ca domni­
torul 1-a.r fi admonestat chiar
pe fratele sau : cind acesta i
s-a pUns ca n-ar fi fost sufi­
cient respectat ; domnul i-a
raspuns ca e de datoria lui sa
arate el mai tntti buna-cu­
viinti fata de oameni, �i in
felul acesta se va bucura de
res�ctul cuvenit.
Privita prin prisma acestor
exemple, editarea Pravilei tm­
pardt�ti ne apare tntr-o lu­
mina noua, aceea in care j us­
tipa feudala, bazata pe tra­
di?e �i bun plac, tindea (eel
putip teoretic) sa fie inlocuita
priii paragr,a1e•de legi - unele
� acele�i ¢ntru toti oamenii.
Este deja un princ1piU care
aparpne mai mult noii epoci
dedt ortnduirii feudale �i apa­
ripa lui, concomitent in Mol­
dova � Tara Romaneasca,
exprima o serie de schimbari
petrecute simultan tn struc­
tura societapi romAne�.
Vasile Lupu a fost un voie­
vod cu respect pentru tradi­
tllle � istoria tirii. Nu intlm­
plator, in vremea lui se tnre­
gistreaza remarcabile realizari
in domeniul istoriografic, tre­
cutul tirii bucurtndu-se de
cea mai adtnca cinstire �i
pretuire. tn acea vreme,
Grigore Ureche1 scrie Letopi­
seJul Tarii Moldovei - cea
dintii lucrare istoriografica tn
limba romana pastrata pina
in zilele noastre - opera isto­
rica � literara de nepreprita
valoare, ce a deschis seria
marilor realizari istoriogra­
fice, ilustrate apoi de Miron
Costin �i Ion Neculce.
S-a vorbit mult, in litera­
tura noastra cu caracter istoric
� beletristic, de fastul deosebit
de la curtea lui Vasile Lupu.
Costumele doamnei Ecaterina
Cercheza �i ale lui voda insu�
au fost descrise cu minupo­
zitate � ele corespund tntru
totul adevarului, caci frescele
de Ia Trei Ierarhi � Golia
(ctitorii ce reprezinta ele
insele cele mai grandioase rea­
lizari arhitectonice din Moldova
�i poate din intregul ev mediu
romanesc) le arata pe deplin
somptuozitatea. S-a vorbit, de
asemenea, de eticheta rigu­
roasa de la curte, de ospetele
fastuoase _pe care voievodul
le oferea. Intr-adevar, descrie­
rile acelui� Paul de Alep,
ca �i unele piese de argintarie
cum sint tacimurile cu em­
blem� Moldovei, pastrate
ptna tn zilele noastre, atesta
aceasta mare · stralucire. tn
buna masura, asemenea mani­
festari erau determinate de
personalitatea voievodului,
de dorinta sa de a-�i dovedi
bogatia �i puterea. Nu-i mai
punn adevarat insa ca cere­
monialul de la �urte era, tot­
odata, potrivit conceppei vre­
mii, un mijloc de cre�ere a
presti giului tarii. Receppile
fastuoase aveau loc atunci
cind soseau oaspep de seama:
patriarhul Antiohiei, Macarie
1 Magaz:in iatoric. nr. 1/1981.
 •

Zaim, reprezentantul princi­ Stelea ·Ji Dobromira ambipi personale a domnului

pelui Transilvaniei, loan Ke­ Moldovei. Desigur, calea aleasa
,.
meny (viitor principe ¢. el), ...,.
de voievod pentru a da curs
numero� soli poloni �.a.m.d.
. �
. unei aspirapi, altminteri le­
In mlsura tn care tncel'ca­
�

Erau, de fapt, prilejuri de gitime, a rominilor de pretu­

rile Porfii de ircixtiune nu tindeni, nu era cea mai nime­
contacte diplomatice, domeniu
afectau autonomia interna a rita. Dar Vasile Lupu nu putea
In care Vasile Lupu a desfl­
tirii , Vasile Lupu, mai mult vedea tn chip de .,cuceritor"
turat o activitate dosebit de
dectt domnul Tarii Romane�ti Tara Romaneasca - �a cum
sustinutl. Chiar � alian�t>le
¢. principii Transilvaniei, a
matrimoniale realizate de fa­
avut relatii p�nice cu Impe­
milia sa au rlspuns, tn primul
riul otoman. In 1640, Baksi�
rind, unor scopuri politice.
remarca deplina libertate a
Cisltoria fiicei sale mai mari,
tarii de a se administr� tn
Maria, cu Janus Radziwill tre­
interior dupa voia locuitorilor,
buia sl duel la o tntarire a·
,caci �a stnt legile lor din
leglturilor cu regatul polon,
vechime". Aluzia la tratatele
dupl cum aceea a Ruxandrei,
dintre PoarU, � tlrile romane
altl fiicl, cu Timu� Hmelnitki,
- cunoscute sub numele de
era menita sl asigure alian�
Capitulapi - nu este tnttmpll­
cazacilor. Cele doul petreceri
toare. Vasile Lupu a retnnoit
de nuntl (mlrturia lui Ke­
aceste tratate cu Imperiul
meny ne-o confinnl)l au
otoman, lncheind 0 noua Capi­
fost, In acel� timp, prilej de
tulape care preciza libertaple
contacte diplomatice, domni­
de care tara se bucura tn ra­
torul trattnd, Ia prima nuntl,
porturile sale cu Sublima
conditille aliantei cu Gheor­
ghe II Ra.koczi, iar Ia a doua
Poarta. Ca � oeilalti princ1p1
romani, vasile voda nazuia f
ale sprijinului cazacilor lui
la independenta tarii aderind
Hmelni�i.
Ia coalipa antiotomana din
$i In relatille diplomatice,
1646, condusa de Matei Ba­
domnul a pnut ca prestigiul ... fi Ianua Radliwill
sarab � la care participau
personal fi a1 tArii sl fie res­
principele Transilvaniei � alp
pectate. Numeroase relatari s-a afinnat - � pentru ci,
suverani din ·Europa.·
de epoca ne pistreazl strllu­ tntr-un fel, de aici t¢. trasese
citele primiri pe care le-a flcut
•

oblJlia. Potrivit surselor, el

oaspeplor de pretutindeni.
Atunci lnsl ctnd ace�a nu
tntele�au sl acorde respectul
cuverut tJ.rii, domnul acpona
In consecinf.i: ap a procedat
l
In 1636 faf.i de solul polon
erzy Krasinski � tn 1640
atJ. de un alt demnitar din
Polonia feudala, Woiciech
Miaskowski, aflat Jn trecere
prin I� tn drum spre re�­
dinta sultanului, carora le-a
refuzat darurile, deoarece ace�
tia se declaraserl nemultumiti
de faptul cl fusesera tntfmpl­
nap de fratele domnului � nu
de In� voievodul l
Dimpotriva, loan �emeny,
Stanislaw Oswiecem � nume­
rofi alp soli au numai cuvinte
de lauda pentru cildura �i
ospitalitatea cu care au fost
primip. $i se cuvine remarcat
ca acee�i calda ospitalitate o
v�eau toti locuitorii. Niccolo
Barsi a rlmas attt de impresio­
nat de buna gazduire pe care o
dovedeau oamenii din Mol­
dova. tnclt. ajuns la Cetatea
Albl (pe atunci sub stlpinirea
tltarilor), n-a vrut sl traga
In · gazda declt Ia moldoveni.
• JICIQCirin Woric:. nr. 2/1977.
... Bogdcm Hmelnilki, hotmanul Ueroi­
nti (1�48-1667 )...
Dar constanta politicii lui
Vasile Lupu au constituit-o
relapile cu celelalte principate
romane�ti. Mai vechea istorio­ � din intenpa de a cuprinde
grafie a acordat un larg spapu
confiictelor dintre Vasile Lupu
�i Matei Basarab, vlztnd to
ele fie tenclinte de cotropire
a unei tiri de catre cealaltl,
fie dorinta de a da curs pnei
era albanez (de fapt aroman),
iar tatll sau fusese dre gltor
Ia curtea munteana; Vasile
voda (numit tn tinerete Coci)
trecuse tn Moldova unde, a
ajuns Ia cele mai lnalte titluri.
Vasile Lupu avea co�in�
unitltii de neam ceea ce o
dovede�te, tntre altele, atenpa
pe care a acordat-o tipiritu­
rilor ce se adresau ,citra tn­
treaga seminpe romaneasca",
ca �i faptul ca din opera isto­
rica scrisl sub obllduirea sa
reiese !impede ca Moldova
era una din pirple constitu­
tive ale vechii Dacii. Ideea
refacerii unitatii aoesteia re­
zulta � din sigiliul pe care ¢.
1-a faurit tn 1639, ctnd se
ducea sa-l insciuneze pe fiul
sau loan tn tronul Tarii Ro­
mane�i sigili u pe care
apar reunite, tntr-un docu­
ment simbolurile heraldice ale
celor doua principate, precum
� Transilvania, unde, dupl
propria-i marturisire dintr-o
scrisoare din 1643 majoritatca
populatiei 0 {f)rmau romanii.
Dcsigur nu trebuie sl mini­
malizam evenimentele din

19
 •

1 637, 1639 �i 1653 (respectiv
luptele de la Ojogeni, Nani­
�ri �i Finta). Dar trebuie sa
subliniem ca in cursul unor
domnii de circa doua decenii,
fiecare dintre aceste eveni­
mente au ocupat un loc secun­
dar, precumpanitoare fiind bu­
nele relatii sau, in orice caz,
cele p�nice, �a cum au
fost stipulate in tratatele tn­
cheiate tn acest interval tntre
tarile romane. Notabil este
� acest sens ca, dupa prima
serie de conflicte din 1637-
1639, Vasile Lu�u a construit
Ia Tirgovi�te manastirea Ste-
lea, iar Matei Basarab a inal­
tat la Soveja (acolo unde doar
cu clteva decenii mai inainte
se stabilisera locuitori mun­
teni din Rucar �i Dragoslavele)
manastirea Dobrontira, . adica
,Buna pace". Dealtfel, simi­
litudinile dintre cele doua dom­
nii, realizarile culturale aproa­
pe identice, grija pentru refa­
cerea economica, liniile gene­
rale ale politicii externe ne
tndeamna, mai curind, la sub­
linierea elementelor de apro­
piere intre cei doi domni.
Din acest punct de vedere,
fara a gre�i. am putea vorbi
_
mai curind de o. epoca a ambi­
lor domni la care, fire�te,
prin politica lor de indepen­
denta s-au raliat �i Rakocze�tii
din Transilvania. De fapt,
fundamentale ramln �i pentru
aceasta epoca legitarile din-
tre locuitori �i acestea au fost
legaturi frate�ti de tntr-aju­
torare �i permanent! colabo­
rare economico-culturala etc.
Pe aceasta linie, a bunelor
raporturi, se tnscriu �i rela­
pile cu Transilvania ! ,Ca dum­
nele voastre no vep fi fara tara

MARELE VARLAAM AL MOLDOVEI

I. C. CHITIMIA
•

Prof. univ. dr.

Exista mul�i carturari cu numele de Var­ A participat, de asemenea, prin 1644-1645

laam in cultura romana veche, dar nnmai
unul a primit atributul de eel Mare. A fost
mitropolit al Moldovei �i activitatea sa a fost
strtns legata �i marcata de ·epoca de tnflorire
pe plan cultural pe care a cunoscut-o Moldova
tn timpul stralucitei domnii a lui Vasile
Lupu.
S-a nascut pe la sftr�itul sec. XVI dintr-o
familie de raze�i din Balote�ti (Vrancea) �i a
tncetat din viata tn 1 657. De-a lungul vietii
sale, Varlaam s-a rtnduit printre personalita­
tile mari ale culturii �i literaturii romane
din sec. XVII. C!rturar cu o bogata cultura
(cuno �ea bine limbile slavona, greaca �i.
probabil, latina), Varlaam a fost dotat tn mod
vizibil �i cu un deosebit talent literar, ln pri­
mul rtnd cu simtul limbii unitare romAne�i.
pe care a cultivat-o tn scrierile sale.
A fost, totodata, o prezentA cu rol politic
marcant tn vremea sa, activind tn timpul
domniilor lui Miron Barnovschi, Alexandru
Ilia�. din nou Barnovschi, Moise Movila1
�i Vasile Lupu.
ln 1629, Varlaam a fost ales arhimandrit
al Sucevei, dupa <;e, cti un an mai tnainte,
tndeplinise, din tnsarcinarea domnitorului
Miron Barnovschi, o misiune diplomatica
tn Rusia, Ia curtea tarului Mihail Feodorovici
tnttlnindu-se, totodata, cu Petru Movila. ln
1632 a fost ales. mitropolit al Moldovei, fara
a mai trece prin treapta de episcopat. tn
anul urmator, a condus soborul care a oficiat
la Lvov instalarea lui Petru Movila ca mitro­
polit al Kievului. Dovada a r�putatiei deose­
bite de c. are Varlaam s-a bucurat in epoca este
;;i faptul ca, tn 1639, a fost desemnat drept
unul dintre cei trei candidati la sca:unul Pa-
triarhiei din Constantinopol. � •
1 Magarin itCoric, nr. 6/1973.
Ia o misiune diplomatic! tn Tara RomAneascl,
la curtea lui Matei Basarab. Aici 1-a cunoscut
pe U dri� Nasturel cu care a legat o strtnsi
prietenie. Prin intermediul acestuia, a aflat
despre existen�a unui catehism de propagandi
calvin! tiparit, In 1642, tn Transilvania In
limba romana. Varlaam a luat atitudine
tmpotriva propagandei calviniste, convoclnd
fn 1 645 un sobor la Ial}i, Ia care au participat
ierarhi din Moldova � i Tara Ro rnA.neascl.
Cu acest prilej, el a tipa rit, Ia Dealu, tn Mun­
tenia, lucrarea Cartea carea sa cheamd R4s­
punsul impotriva CatehismuZ.Ui calvinesc. Ul­
timii ani de viata �i i-a petrecut Ia manastirea
Secu, unde s-a stins la vtrsta de peste 70 ani,
Varlaam �i-a facut o mare fait:n! tn vremea
lui �i de-a lungul veacurilor cu lucrarea s&
intitulata Carte romdneasc4 de invd/dtur4,
aparuta sub obladuirea lui Vasile Lupu, Ia
I�i, tn 1 643, in tipografia trimisa de Petru
Movila. Este prima carte tn limba romA.nl
tiparita tn Moldova. Lucrarea cuprindea tn­
vitaturi �i pilde cu subiect religios �. dupi
cum o arata �i titlul, era conceputa fi alcatuiti
tn ideea unitati i romAnilor, ea hind scrisl
,pentru toata semintia romAneasca pretutinde·
re ce se afla", adrestndu-se tuturor locuitorilor
din Muntenia, Moldova �i Transilvania.
Aceea�i idee a comunitatii romanilor apare tn
titlul unei alte Cdrli ronu1ne§ti de invd/dturd,
tiparita tot din ingrijirea lui Vasile Lupu,
in 1645, �i care era o Pravila (culegere de legi),
scoasa de logofatul Eustratie.
Carte romaneastid de invalaturd ( 1 643) sau,
cum este larg cunoscuta, Cazania lui Varlaam,
a fost scrierea cea mai cauta.ta �i cea mai ris­
ptndita in cultura romAna veche ( mai cu
seama tn Transilvania). Ea a cunoscut o
deosebita circula�ie tn spa�iul romAnesc,

20
noastr! �i noi fara a dumnele
voastre", scria tn acea vreme,
vornicul de Cimpulung (Mol­
dovenesc) bid.ului Bistri�ei,
sintetizind astfel ideea nece­
sitltii istorice a unitatii teri-.
toriilor romAne�ti. Vasile Lupu
se tmpaca insa mai putin
cu tendintele de hegemonie
manifestate de Gheorghe Ra­
koczi II, ca �i cu intentia
acestuia de a implica tara
(�i odata cu ea celelalte prin-
cipate carpatice) in confrun­
tarile europene ale vremii.
Cunoscator ale celor ce se pe-
treceau in diferite t:ari euro­
pene, Vasile Lupu t�i tndrepta
atenpa cu precad�.e spre teri-
toriile romAne�ti.� .-
Sintetiztnd, cei 1 9 ani de
domnie ai lui Vasile Lupu
(care se sftr�e�tc in impreju­
rari dramatice in aprilie 1653,
domnul revenind pentru scurt
timp, in mai-iunie acel�i an)
ne apar ca o cpoca de impor­
tan.te realizari economice, cul­
turale, politice �i diplomatice
in viata principatelor romane
de la jumatatea sec. XVII.
$i daca tncercam o raportare
a realizlrilor epocii sate Ia
ceea ce se dvtr�ea tn acea
vreme in intreaga Europa,
constatam ca monumentele
sale arhitectonice· (Trei lerarhi
�i Golia). literare (tipariturile
lui Varlaam), istoriografice
(LetopiseJul lui Grigore Ure-
che) �i de cultura (Academia
vasiliana) sint pe masura celor
din restul continentului. Sub
acest aspect, domnia lui Va­
sile Lupu ne dezvaluie un ele­
ment inca pupn relevat -
dimensiunile sale europene I
•

deoarece raspundea n!zuintelor � sentimen­ �i s-au ivit primavara cu caldul �i cu

telor romAne�i. de pastrare a traditiilor �i seninul - a�a �i tn vremea de demult au fost
spiritului national, fiind totodat! scris! tn viscole �i vinturi de scirbe �i de dosazi (mth­
,.mierea" limbii romAne vii, vorbita de to�i niri] pre oameni ca �i tntr-o vreme de iarni..."
romAnii, cum nu reu�ise nici un alt scriitor Este prezenta in scriere?- sa tncrederea tn
de ptn! Ia Varlaam. Cazania a intrat in mtini om, tn ratiune, Varlaam considertnd fiinta
umile !Ji a fost citita tn rtndul maselor popu­ umana ,domn �i biruitor al plmintului �i
lare, dar !}i de mari c!rturari. Astfel, unul din­ marii, paserilor �i dobitoacelor, pe�ilor �i
tre exemplarele descoperite poart! tnsemnari tuturor fiarelor". Cazania lui Varlaam este
datorate lui Mihai Eminescu. tntesatl de legende, parabole �i pove�ti cu
Revelatoare pentru audien�a de care s-a structura de basm fantastic popular. El intro­
bucurat scrierea lui Varlaam tn rtndurilc duce totodata in cartea sa d serie de legende
maselor romAne�i este circulatia ei tn Tran­ hagiografice, tntre care doua legate direct
silvania. Aici au fost depistate 354 exemplare de istoria �i cultura veche a poporului roman
tiJ>lrite fi 42 copii manuscrise din sec. XVII ­ ( Via/a Sfintului loan eel Nou, ale clrui mo�e
x"VV II. Ca.rania este semnalati tn Transilvania fuseseri aduse de Ia Cetatea Alb! la Suceava
chiar In 1643, anul aparitiei cartii. Astfel, de Alexandru eel Bun1 �i Legenda Sfintei
un exemplar de Ia Cusuiu!j, jud. Bihor, a fost Para.schiva, cu moa�tele aduse de la Constan-
cumplrat de Iogof!tul Mihalcea Durac, la tinopol Ja la�i de dom.nitorul Vasile Lupu).
14 mart ie 1643, direct de Ia Varlaam �i d!ruit
Cazunia lui Varlaam a constituit o podoa­
In pl£tile Bistrifei, Ia Orhei. Semnificativ
pentru interesul de care se bucura Iucrarea bl a literaturii romAne vechi �i Vasile Lupu
este ti faptul ca pentru cum­ era tndrepta�it sa afirme tn
plrarea ei ob�ile s!te�i plA­ Cuvint catre toatd seminlia ro­
Varlaam, c4rturar ti mitropolit
teau pretur i destul de ridi­ manea.sca despre scrierea tnv!­
cate. Astfel, tn 1736 ,abru­ tatului mitropolit cl era ,un
danii dintre Muntele Some�ului dar limbii romAne�ti, de tnva­
[Sometu Cald, jud. Cluj]... o tltura �i de folos".
au cump!rat... ti au dat 1 0 oi $i poate ci nici un elogiu
cu 8 miei". adus lui Varlaam �i scrierii
Scrierea lui Varlaam are o sale nu este mai elocvent dectt
d�sebiti valoare literar!. ln cele notate de Nicolae Iorga,
expi e frumoasl ti lim­ tn 1906, ctnd i-a vlzut pe
pede,
mar
Varlaam este creator s!tenii din com. Voila, jud.
ae structuri narative pe baza Bra�v, cum ascultau ,cu toa­
Hmbii vii a poporului. Nu­ ta rabdarea �i luarea-am.inte"
meroase stnt pasajele - mai lectura unor pagini din Cartea
ales tn proloagele sale Ia expli­ romanea.sca de invdldturd. $i
carea unor texte biblice - tn nota cu emotie marele istork :
care Ii mba scriitorului i�i dez­ ,E tnduio�tor gtndul ca dupa
viluie toate virtutile stilistice, aproape trei sute de ani, scri­
ca tn ateste inspirate c-ompa­ sul unui mitropolit din dep!r­
,
rapi: . Cumu-s iarna vis,cole, �i tata mea Moldova, scrisul unui
vtiltUri reci, ti vremi geroase, fiu de taran din paqile Putnei
de carile se tngreueazi oa­ mai poate mi� a� de adinc
•mi fi stnt supirati tn vre­ taranimea ro�neasci de pe
mea. ier.nei, iarl dac� vine acest picior de plai stipinit de
�vara ei sl utureazl de straini"
e
aceloa d toate ti sa veselesc, - --

ci au trecut iarni cu gerul 1 Magaun. �lorir, nr. 1 1 1982.

21
•

CUtor de cuHurl rombeascl, Vasile
"t'ocli Lupu a ron, tn aeelatl timp , an
protep.Jtor al clvJUza�eJ sad-danA·
�e. AdopUnd aceaau poU&Jel de aJu·
torare materlall tl eaJtarall a po­
poarelor dJn aeeatU zonl - care,
cam se ttle, te aDaa tub atl lnlrea
otomanl, fllnd deel llptlte aaUef de an
cadna atatal propria de denoltare -
domnul MoldonJ continua o poUUcl
tradJt.lonali a �nor rombe (evl­
deaU mal ca aeami dapi dderea
CoutaaUDepolulul, Ill J.f61), de con­
Uaaa&eare ale BlsantuJaJ, polltJcl
ba eare M aflrma ea cleoset.IU atd­
laclre tl marele ala contemporan,
•omnaJ Tlrfl Bom&nept, Matel Ba­
aarab.
lncl In 1MI, namele lui Vaalle
Lapu a devenJt cunoacat tn lamea
medle"t'&ll aud� europealll tl orl·
ental& prln orranJzarea, tab patro­
naJa) ala, Ia 1 ..1, a celal mal mare
coneJUa panortodn al eYUJaJ mecUu,
Ia care au laat parte eel mal de seam&
prela� tl oame.nJ de caliurl al ne­
mJI dJn aad-edul ooaUnentuhal tl
Oriental A,proplat. Dupi aeeat eoa­
eJJJa, tJmp de pone an decenJu, Mol­
dOYa & ID.rel'tiV'at prezenta a name rotl
oamenl 4e eaJtari aud-danlrenJ,
nnJU al soUelte ajutoare pentru &fe­
dmlatele lor; Aeademla vaaiUani
tl UparnJ� de Ia 1..1 tl-aa descblt
por:flle tl pentru tlned din tlrlle de
1e
aiel dornJcl de dadJI aau met rl to tl·
pirlrea alonlor. Cir11le alavooe letlte de
aua. teascurlle ttporraftel 1-.ene erau
deatJnate to mare mlauri eoolratl·
lor de altl lJmbl, dar de acee& fl ere­
dla� din PenJo.auJa Baleanlcl, llp­
tiJI, prln vl&n«la fmpreJarirtlor la­
torlce, •• veehlle lor at.eller. tlpo­
rrafloe. Trebule tubllnlat cl, In eon­
diUile .U.plolrll otomane, l�urile
rel(«loate - to special cele ce te atlr­
maseri ca vecbl fooare de eaJturi,
centre de crea11e Uterarl tJ arUa&lei
-erau prlnolpalaJ miJioo de oul&lvare
tl perpetuare a ldealurllor de llber·
tate, Jn miJiocuJ unor popoare ee-tl
vedeau amenln�te profllaJ spiritual
tl ldenUtatea oa�Jonall proprle. Dealt­
tel, aceat ajutor tmbrioa tl o halnl
polltloi. Prln lntermedJul reprezen­
tan1Jior olerulul, atrbll tl buJgarll au
aderat Ia Ll«• ao&Jotomanl din 1660,
condud de Matel Basarab tl Ia eare
au partlelpat, allt.,url de Tara Roml·
neatcl, Moldova, TransUvaola tl
Uualna. La prlmul aemn venit dlo
.. rile roml'ne. · popoarele balcanlee
urmau 1& ae riseoale. Din pio.ace,
22
s
SILVIU ANUICHI
nu�fl '
Dr.
detfl$ararea evenlmentelor a luat
o alti turnuri, care ou a mal tngl­
dult punerea rn aplleare a aeestul
plan.
Documentele pe care le-am deseo­
perl.t reeent Jn eoleetll lugoalave st.au
m lrturle despre prestJrtul de care s-a
bucurat Vasile Lupu Jn lumea sud­
dunlreanL Eate vorba de trel hrl­
aoa"e de danle, piltrate In original
(anul dlntre ele tl tntr-o eople de
epocl) Ia Belgrad tl Sremakl Karlo­
"t'lel fl de pomelnloul minlstlrll HI�
landar, de Ia Muntele Atboa, tn care
te aOl fntcrlte numele volevodulul
tl al sotfel aale, EG&terlna Doamna.
Presen�. lor tn pomelnleul ment:Jonat
ate.tl cA domnul aeordaae &fezlmfn·
talaJ de Ia HJJandar aubeldll anuale,
&f& eum fiouae tl predeoesorul slu
Peen �oblopul, care tn 1684 donate
aoelel&fl eUtorll W1 ajutor anual de
I 000 aaprl. Detl pergamentul nu s�
mal piatrea:&l, este roam probabll
cl, prln dania fioutl, Vasile Lupu
1-a auprallelta& pe Matel Vodl, maJo­
rtnd aabl.ldJul aeordat aeestel veebl
tl prestJ�Ioate minla&lrl.
In ordJne cronologlel, Vasile VodiL
a aeordat ta.belfll anuale Ia eert>rt',
minlatlrllor Krueedol din Srem,
10 000 aaprl - tn 1M2; Mllel}eva din
Slavonla, 11 000 aaprl - tn 1643 tl
Lepavlna din Croat:Ja, 6 000 &SJ)rl ­
tn 1660. Arblva din 8re10.1kl Karlo­
viel a Academlel etrbe de tUintl fll
ar1l illn Belgrad pia&.reazi o oople
din sec. XVIII a brlaonlul aeordat
mllllaUrll K:nlfedol, eople exeeutati
Ia cererea tnaltelor forurl eeleslattlee
locale, pentru a demon.stra autoriU·
lofJor babeburrlce ale vremll veehtmea,
prestf3'Jul minlatJrll tl eon&.loultatea
patronall exerolta&l aaupra el de
eitre deapotll atrbl tl volevozll romlnl.
Era o reounoa�tere aupllmen"rl,
Ia numal an veae de Ia moartea lui
Vasile Lupu, a rohtlul siu preaUglos
tn eonaervarea a,ezAmtn,ulul, eon­
fruntat pe a&uncl eu aerloase greutl11
materlale.
Cele trel pergamente prezlnti din
capuJ loeuJul lzbltoare aseminlrl
eornponJstlce tl stlllstlee. Scrlae tn
Umba alavonl de plsarul Grlgore
$aldlr (prlmele doui) tl de Dumltra,ou
(eel de-al &rellea), doeumentele au
aemoltura autografi a voJevoduluJ,
Jn ga Jbeo aurlt. �"lot amJntlfl eel patru
tnaifl prelat . care tl avea �ra
i .A e
to aeea p erl1r
adi - eunosoutul mJ­
tropoUt Varla&'m tl eplacopiJ Roma­
nuluJ, .RAdiufllor f l 8Ufllor - aeor-
lOfT PI u
darea daniel lllnd Jua&lflcatl prta
preaupuauJ exemplu al fmplratllor
blzantlnl tl al predece8orllor all ro­
m&nl: ., $1 am rfvnlt domnla mea
[ai flo) ca alfl aUpfnJtorl adormllof
tn&ru pomenlre de mal tn.alnte de nol
care au mllult I}I fntlrlL . Dapi
••"
atablllrea aubsldJwol, fleoare brlaoY
menfloneazi dorln� volevodulul de
a ae numl .,etltor nou", precum t1
obllga$Jlle ce revln mlniltlrll. la
parte& flnall aiD$ menflonafl marto­
rll .,llalm.lntulaJ" domneH tl reeo­
mandarea fiouU urm..Uor de a ,...
tonol aeMt subeldJo.
Dlntre cele &rei aete, ne-am oprlt
- fl no tnUtnplltor - Ia briao.U
aoordat rnllllaUriJ MJlet eva care pre­
zlnti otteva partlcularltl"' demae
de re$1nut. Mal tnUI, Mllefen
- rld(oatl In see. XIII de prl·
muJ arbleplseop llftb Sava Nemanja
(tnmormlntat atol) - p rimite In vea•
curlle XVI tl XVII an aobetan�al
aJutor dJn parte& volevosltor muoteal,
oar" II stablllseri an aabe1dJa anaal
de 10 000 asprl. Deoareee Matel Ba·
sarah relnnolse dania lu 1633, Vasile
Vod� a aeordat &lJtzlmtntulal o
sumd �I mal mare pentru a te lmpane
In �lrul o&ltorllor aeestul prenl�loa
a-so:r.i\mtnt de spll"ltuaiJtate baloanlei.
'l'c•xtul oste redada$ In &rei eulorl -
ne�ru, galben aurlt fl rota -, tar
sl&.rlllul eu sterna Moldovel, lucrat. to
hronz aurlt, este attrnat de docu•
ment.
Cuprln11ul doeumerituluJ face refe­
rlre special&. Ia regretata doamni
Teodoaoa (Todosoa) - prima ao Je a }
lui Vasile Lupu - tl aogereazl dee&
oi Vasile Vodl ar fJ avul mal mulU
copll deced&11, to tlmp oe oumefe
doamnel Eeaterlna eate eludat dln
text. Mal departe, prlntre martorll
amlnt111 fl�zi to mod ou total
aurprlnzitor ambll ru al volevodulut.
�tefan fl loan, defl eel de-al dollea
decedase to 1639. Este o anen1fune
lnexpllcablll, ou aut mal mull ou
ott .. loan Volevod" nu flguraae olel
In per gamenrul anterior, emls to
1U2. I n sulta marllor demnltarl
apar e, In chip de martor, Orl,ore
'Ure ohe eronlcarul, pe at.unel mare
vorole al lrll de Jos. In aft�lt,
pergament
,Io
J
Stefan
este eontrasemoat !JI de
Volevod", tn eerneali
.
neapl, dar ou fl de ,.loan Volevod'•,
al clrul nume, cum am vizut, apare
tl el. 0 enlgmi tl o conkadlo�le ce
fnvltl Ia medlta11e 1$1 eercetare lsto­
rlcL
 •

FILE DE EPOPEE •

'

lata-ne tn fa�a unu i nou concurs Magazin Concursul este alcituit din paJru serii de �
istorio. El este dedicat epocalei victorii de la int,-ebdri care VO'r fi publicate in numerele C:
23 August 1944, rememorarii unor momente 5, 6, 7 .p 8/1'984 ale revis#ei Fiecare serie
.

cuprinde ctte 10 intrebari deci 1n total, 40 -

din lupta antihitlerista a poporului romAn,
lntrebari . Acestea stnt alcatuite pe baza arti- • ·;
�
tnfaptuirii Revol\Ifiei de eliberare social!
na�ionali antifascist& �i antiimperialistl, pre­
,

cum �i stralucitelor victorii o b�inute de ceta­

cole lor publicate de Magazin istoric tn anii
1974- 1984. ln paranteze, la fiecare lntrebare,
am menponat anul de aparipe al numirului
�
de revista ce trebuie consultat pentru tntoc­
fenii RomAniei contemporane tn opera de edi­
ficare socialist&, tn anii de aur ai istoriei ro­
mirea rispunsului. Fiecare serie de tntrebiri �
mlne�i.
- (Continuare i11 p. 58} �
CJ
PRIMA SERlE DE iNTREBARI �
1.Un rol remarcabil in pre­ 2. In ce orat se alii ridlcat 4. Care a fost su,rafata •e N
gatirea � desf�urarea acpu ti­ r acest Monument al vlctoriel? terttorlu (Jn kJiometrl pi"tra1J) 1 ·
lor antifasciste care au cul­ (1 983) decaJati tn urma lu,telor In- 1-
l�
minat cu marea demonstratie surecttonale ,urtate •• for- L
antifascist& �i antirazboinica, tele armate romlne in zilele
organizata de Partidul Comu­ de 24-31 aucust 1944? ( 1 981)
nist RomAn, Ia 1 Mai 1939,
Ia Bucure�ti. tn sta bilirea ori­ 5. ln perioada septembrie tol--
entc�rii generate a luptei anti­ 1941-august 1944, ca expre- r ""
fasciste a maselor p.Jpulare sie a tii\POtrivirii maselor V
populare fa1J. de regimul an- :
..

1-a avut militantul comunist

fi tnflaclratul patriot �i revo­
lutionar Nicolae Ceau�scu. In
vtltoarea aprigelor baU .lii an­
tifasciste din acea perioada,
alJturi de tovar�ul Nicolae
Ceau�scu, de alti militanp ai
partidului, tovar�a Elena Pe­
trescu-Ccau�scu s-a remarcat
prin ati tud inea ferma revolu-
ponara, pri n bogata activi­
tate politico-organizatorica des­
flfurata In rindul muncito­
rimii din Capital!.
La 12- 1 4 mai 1939, Con­
ferinta intemap(\nala pentru
democrape � pace de la Paris
aprecia cl manifesta�il� de
Ia I Mai 1939 din RomAnia
stnt expresia voin�ei poporului
romAn ,de a lupta In mcd real
l mpotriva agresorul ui � fas­
cismului"
Cum ae latltula •ocumentul
Coaferlatel .. n care am dtat?
( 1 974)
tonescian � razboiul hi tleri st, ··­
au avut loc aproa pe 1 100 •
cc nflicte c.olective de muncA
la care au participat. . .
G
Cifl mundtorit ( 1981)
�
�
n
n
. c:
-
3. l n aprilie 1944, tntre
P.C.R. �i P.S.D. s-a realizat
Frontul Unic Muncitoresc, fac­ -
tor esenpal care a C<:!ntribuit
Ja consolidarea uniti�ii de a.c­
pune a clasei muncitcare, la
lntirirea capacitapj sale de
lupta tn arpunea de condu­
6. 1 n urma marilor acfiun: _.
cere a tntregului popor tn
li
lupta pentru e berarea patriei.
desf�urate de masele populare '-C
sub conducerea partidului co­
I ndlca11 •ata Ia care a fost munist, tn luna noiembrie 1 944 OC
dlfuzat manlfestul procramatlc: fortele democratice au cuce- ...,_
al F.U.M. ( 1 974)
-
rit pozitule pri.ncipale tn admi- -

23
 • •

nistratia unui mare numar
de j udetc, pas important in
infaptuirea procesului revolu­
tionar din tara.
�tltl in cite ? ( 1 975)
7. Relevind rezistenta in­
dirjita a uniU.tilor din com­
ponenta Armatei 4 romane,
care au barat ofensiva ina­
mica in Podi�ul Transilvaniei,
o lucrare sovietica sublinia:
, Trupele romAne au men�inut
tn staptnirea lor trecatorile,
ceea ce a avut o importanta
esentiala pentru deznodamtn­
tul bataliei".
Tltlul lucrlrll. ( 1 975)
8. ln toate marile batalii
revolutionare din anii 1 944-
1947, P.C.R. a actionat �i
s-a afirmat ca principala forta
politica a Rominiei. Un cu-
noscut om politic al vrcmii
releva ca partidul comunist
.,prin linia lui politica, prin
ideologia lui, prin conccptia
lui asupra lucrurilor, cl se
afla intr-adevar pe linia pro­
cesului de dezvoltare a socie­
tatii, de la care nu s-a abatut
nici o clipa".
Cine era ace I om politic?
( 1 976)
9. lntr-un Apel al organi­
zatiei MADOSZ-ului, dintr-un
mare ora� romAnesc, tu august
1944, se arata: ,Uniunea Oa­
menilor Muncii Maghiari este
de mai mutt de zece ani alia­
t ul credincios al foqelor demo­
cratice romAne. . . MADOSZ-ul
sustine cu toate foqele sale
eliberarea poporului din nor­
dul Transilvaniei, deci a po­
porului romAn �i a fratilor
no�tri maghiari de sub dorni-
natia ban<litilor horthyi,ti fi
a ma�natilor reactionari ma­
ghiari '.
In care oraf a fost lansat
Apelult ( 1 974).
1 0. ln anii 1942-1943, ctnd
rizboiul, declan�at de Hitler,
incendiase tntreaga Europl,
in turneul de conferinte efec­
tuat tn ctteva tari, un mare
scriitor romAn afirma cu dem­
nitate caracterul pa�nic al
poporului romAn, autohtonia
�i ccntinuitatea sa pe pimla·
turile strabune. Romlnii,
arita in aceasta conferinfl,
stnt crescuti �i ram�i pe
mtnturile Daciei, ,de pe
pul dacilor �i romanilor. . .
argument de continuitatE" 1>0aa
fi mai plauzibil dedt exist�en­
ta acel ui�i popor, pe aceleasi
locuri, dupa doua mii de ani r ·
N umele scrlltorulul. ( 1 983)

..

SCHLIEMANN, impostor ?
•

un
0 somitote tn istoriogro(ie este, (drd door �; poote, pdstrotd din 1878, dovede�te cd otunci ctnd Schlie­
celebrul descoperitor a/ cetdtilor Troio � i Mycene , monn a gdsit tezourul, oldturi de el sP of/a un me�­
Heinrich Schliemor.n (1822-1890)1• Dar, renume/e
te�ugor grec, core t�i ominteo perfect . . . numol de
ocestui orheolog !,Umon nu 1-o impresionot cttu�i
cttevo obiecte din bronz �i nicidecum de vase sou bi­
de pu�in pe cercetdtorul scofion David A. Troil/ ,
juterii din our �i orgint. Continutndu-�i analiza, D.A.
pro(esqt Ia Universitoteo din California. Tntr-un
orticol publicot de revisto britonicd Antiquity, David Trail/ demonstreozd cd Schliemonn se controzice

Trail/ ,il tfrd�te pe Schliemonn tn (oto tribuno/ului tn ace/a�/ mod, ottt tn ceeo ce prive�te data �i locuf
istoriei, ocuzfndu-1 cd descoperireo Ia Troia , in 1873, descoperirii, eft �i o continutului comorii.
a (oimoosei comori opor�intnd lui Priam, pore sd fie Cum opinio unonim occeptotd de oomenii de
o fn�elotorie" . Apreciereo opor�ine revistei (ronceze
�tiin�d este cd toote piesele ce compuneou o�o-ziso
l'Histoire, core, tn nr. 64, din febraorie 1984,
comoord o lui Priam stnt obiecte outentice dattnd
comenteozd , 1n continuore , orgumentele pro(esoru/11!
din epoco bronzului, profesorul David Trail/ tl sus­
Trci/1:
pecteozd pe Schliemonn de o le fi descoperit tn di(e­
.. Schliemonn a pretins cd, spre s(tr�itul lunii moi
rite puncte ole regiunii �i Ia intervale de timp mer­
1873, oflindu-se tn prezen�o so�iei sole, �; numoi
gtnd de Ia cttevo /uni pind Ia cttivo ani. Dupd o vreme,
a ei, o descoperit tn ruinefe cetdfii Troia o fobuloosd
el le-o odunot loololtd �; o onuntot cd o descoperit
comoord compusd din orme, vase �i bijuterii confec­
comooro lui Priam pentru a do moi mu/td strdlucire
�ionote din bronz, orgint �i our, comoord pe core ef
rezultotului cercetdrilor sole.
o considerot-o co opanintnd legendorului Priam,
Studiul pro(esorului David Troil/ - conch/de re­
ultimul rege a/ Troiei.
visto l' Histoi re - confirmd, Ia peste un secol dis­
Corobortnd primele relotdri publicote de · Schlie­
tontd, jolnico pdrere pe core o oveou despre Schlie­
monn tntre moi 1873 �i (ebruorie 1874, cu Jn(ormo­
tii din scrisorile trimise de orheolog editorilor �; (iu­ monn propril lui confrofi, core II cali(icou drept

lui sou �; �u mdrturille unor contemporoni, Troil/ ·�orlaton., tmincinost �i timposton. Dar, un (opt

o descoperit o serie de inodvertente �i de· o(irmofii moi grov dectt nouo potd pe o reputotie nu tocmol

controdictorii. De exemplu , tn timp ce Schliemonn imoculotd, este ace/a cd, necinsteo lui Schliemonn ,
rep:me tn· discutie cronologio Troiei, stobilitd, tn
insistd osupro contributiei sotiei sole Sofia Ia desco­
principal, tocmoi pe bozo obiectelor din tcomooro
perireo comorii, of/dm cd, tn perioodo re.spectivo,
Iui Priam•''.
eo se of/a , de (opt, Ia Ateno. Tn schimb, o mdrturi�
""
l Magazin 1atoric, nr. t/t967.

24
 I E
A

I
•

Prof. unlv. CAMIL MURESANU #

• "

In gindlrea secretarulul genert l at partldulul, Faptul insl ci documentete partldulul nos­

flrul lnterpretatfv dlrectQr at istoriei noastre, tru, expunerfle �ecrt:larulul slu gtneral a u sub­
•

reprezentat de concepfla iratiril unitare a
acestela, a putut fi sesizat in permanenfi. El
strlbate, de plldl, ampla parte intil a Pro­
gramului Partidultii Comunist RomA-n. On
relief deoseblt a prlmit aceasti idee in expune­
rea rostltl de tovarl�ul Nicolae Ceau�escu Ia
Plenara llrgltl a C.C. al P.C.R., din 1·2 iunle
1 982.
Moment de o deosebltl semniflcafle polltlco­
edueatlvl, plenara a subllnlat convfngltor,
Jnacrllndu-se pe coordonatele riguroase ale
adevlrulul lstorlc, cl tot ceea ce poporul nostru,
sub conducerea partidulul, inflptulefte astbl
pentru pro&resul slu material �� spiritual nu este
numal rezultatul eforturllor generatlel actuate,
d fl urmarea tuturor luptelor purtate de intregul
nostru popor, de-a lungul mllenlllor, pentru
a-tl aplra llbertatea �� lndependenfa, pentru
a-tl flurl o vlatl mal bunl.
Atezatl Ia baza actlvltltll educative a lsto­
rldlor, aceastl concepfle se relevl a fl una dfntre
eontrlbufllle cele mal valoroase Ia fiurfrea
omulul nou, constructor al socfetlfll soclallste
multilateral dezvoltate �� deschlzltor al dru­
mulul spre comunlsm, om pltruns de un pro­
fund patriotism, cu trlsiturfle corespunzitoare
exlgentelor deoseblte ale epocll pe care o trllm,
In funqle de care a fost deflnlt acest sentiment
complex in expunerea prezentatl de tovarl�ul
r
Nleolae Ceau�escu Ia Congresul educaflel po­
lltlce fl al culturtl soclallste, din 2 lunle 1 976.
llnlat tn atitea rindurl necesltatea tratirfl is­
torfel RomAnfel in mod unitar este departe de
a avea un caracter conjunctural. De asemenea,
el n u are nlmfc comun cu vreo tendlntl de ,pre­
zentefsm•• fstorlc, nu vrea si profecteze lnter­
pretarea trecututuf nostru pe coordonatete fsto­
rfco-polltlce de astlzl ale Romlnlef, defl este
evident cl istorlcul nu poate face abstractle, in
cercetlrtle �I concluzllle sale, de reaUtltlle epocll
in care trllefte.
Tratarea unltarl a lstorfel noastre este inalnte
de toate o cerfntl de ordln ftllntfflc. Reallzarea
el constitute o reflectare fl o reprezentare co­
recti, in plan teoretfc, a caracterulul real, o­
blectlv-unltar, at fstorfef patrfef noastre fl a
poporutul romln.
Pinl in pragul ·epocll moderne, acest ca­
racter obledlv-unltar se dezvllule cercetlrH
istorfce sub trel aspecte esentlale: o unitate
in timp, care inseamnl continultatea dezvot­
tirlt poporuluf romAn fl a strimOfliOr sll, pe
acelafl plmint, de Ia cele mal vechl vestfgll
semnlffcatlve de clvlllzafle fl pinl in zllele
noastre ; o unitate in spapul etno-geografic
de locufre a poporulul romAn, in care el s-a or­
ganlzat politic, pinl Ia forma cea mal inaltl,
aceea a statulul national unit&{ ; in fine, o
unitate a condi�iilor �i a proceselor de dezvol­
tare, specifice fstorfei poporuluf romAn �I care
se evldentlazl cu deoseblre pe planul unor fe­
nomeoe polltlce fl soclal-economlce.

CARA.tTERUL UNITAR IN omeneJtJ, conform clrela mltcarea, eonstl�le o cezurl, cl o modaiUate

TIMP A.L ISTORIEI ROMANIEI. dezvoltarea de tl p diAiedlo tl stnt Jma­ lnerentl desf�urirll Jstorlel. DealUel,
Paewlaa de Ia eare eate obllgaU sA nente aeestela. Faptul JmpUoi tn cblp nlel prlvJte de pe on plan malaproplat,

tarea prooetulu
baaltl
J
ponaeuel ttlln • Jstorlel tn eerce­

lerea
dezvoltirU tn tlmp
renerall a aocle&Atll
neeesar admlt4lrea Idell de eontlnuJtau
a devenlrJI lstorlce. In aceasti per­
speetlvilargi\, saltul oalltatlv tns�l no
momentele de salt nu marebeazA rup­
turJ complete ; devenlrea lstorJcl nu
se desf�oari to panti, ol tn trepte, fie-
ll&e

25
 eaN dJn aeeatea, ea toati aparea&
bruea lor de&af are pe 'tei'Ueali, aYID­
••-t l saporturlle ID tnptele preeedeate.
Exlatea �& a.ael led ceaerale a des­
Yoltirll, a fa
e&orllor ( .a.damentaU eare,
, mani, el au ton fl erea&orl de eulturi
ID uJUmi l utan� detennlai fna­
llltarea aoeleUtJI til toate etapele eale,
a loa& ala&eUzati tl apl leatl latorfel
poporulaJ romln de eitn tovarlful
Nleolae Ceau.-eu, prla&re at&ele tl In
urmit.oarea rormulare, prezea&l fa
expunerea Ia Plenara lirgl&i a C.C.
al P.C..R. dJn 1-2 lunle 1982: ,Istoria
mllenarl a poporulul romAn, ca dealt­
rei a tuturor popoarclor. �te istorta
denoltlrli rortelor de productie,
a producerll $1 perfec�lonAril uneltelor
de muncA, ee au detcrminat unlrca $1
organizarca oamenilor tn gn1pc $1 ror­
matfuni statale, plnli Ja statui ceo­
trallzat. al dacllor, sub Burcblsta, $1
apoJ, corespunzAtor dlteritelor cpoci,
plnli Ia orlndulrca capltallstli $1 tre­
cerca la flurirea soclctl�il sociallstc".
to htmlna premlsel &eore&lee gene­
rale eoun�te mal sus, prlmuf rapt
care se lmpune a&entlel to st�dJerea
Jstorlel poporulul rom&n este sklvecbea
lfl neto&rerupta dezvoltare a vleU f !JI a
socle&ltJ I omene l}U P" terltorlu f de
odJJlloarl al Daelef. Daei o deseope­
rlre arbeologlei com este aeeea de
Ia Valea lui Grluceaou (Jud. Vflcea)
se va putea eooflrma pe deplln, to
sen11uf el urmele aflate aeolo ar lndlea,
Indirect, prezenta omuluJ, tnseamnl el
terltorlul patrlel noastre ar euprlnde
unul dlntre punetele proeesuluJ antro­
pogeoezel, dat-at eu vreo doul mllloane
de anJ fn urma\. to orfce eaT., to perloade
mal elar ldenttrleablle arbeologle, se
eonstatl o suceeslune de eult.w-1 re­
mareablle, de ttp paleo- tl mal alea neo­
·
lltle, preeedlnd eu mJI de ani ceea ee
multi vreme s-a eonslderat a fl toee­
pu&ul lstorlel Romlnlel � epoea uaeo­
dael eA.
Detl este diflclll eorelarea tlpurllor
suceeslve de elviU7.&tle materlaiA ou
aoumJte ehdl, se eonslderi, eu tnt.
melere �Jtllnt lflel suflelentl, eA, de
prln mJienlul W t.e.n., to spatlul ear­
pato-danublao 111 balea oo-pontJe se
�ezase marea etnle pe care l�voarele
de mal t.trzlu o vor oumJ a tJ'aellor tl
din care au fieut parte daeo-getll.
Chlar dael fn aces«� epoef fodepArtate
sltuatllle de eontruntal'e erau free­
vente, traell ,a, reapeo11v, daeo-getJI
au stat, foarte probabll, totr-o aoume
relatle ou euUurlle neolltlee, ant&­
rloare lor, atestate pe terltorlul
veebil Daell, uoele din aees&ea fllnd
prlntre eele mal repre:r.entatlve pe plan
european. Tereouf aeestef P.roblema­
tlcl n\mtoe IncA desobJs eereetirllor
arhcologlee. La o st.Arulnta\ asupri-1
lodeamna\ seeretarul general al partl­
duJuJ, at.unel clod montloneazl, eu
dese oeazll, ex istenta unor &l)ezlrl ome­
ne.,tJ veebl de peste I) 000 tl cb l a r 7 000
ani, aeolo unde ulterior slot atestat�
aiJezArl pe vremea daellor fSI unde ast.Azl
sa dezvoltl loeaU&Atl loiJorltoare.
to&rueU daell (getll), ea parte eom­
poneotl a marll etnll trace Jl formau
prlo dlfereotler
4)1'
aeestela, re.,tezlllU
eel dlntll popor atestat fn mod eert pe
terltorluJ tlrfl noastre, lstorla aa este
o etapai de mare Important-A a procesu­
lul netntrerupt de dezvoltare to tlmp,
care constitute lst�rla RomAnlel. El
stnt, t.otodati, eel dlntfl element etnle
autobton ( dovedit plnl aettm) , care
Ia baza poporulul roman.
Iilla\
De aeeea este attt de neeesarl apro­
rundarea eontlllul de eltre eereetlrUe
arbeologJce fl lstorlee a mo�Jtenlrll de
oulturl materJall fl splrltuali pils·
tratl de Ja trael tl dacl, aocentutndu·st�
asupra faptulul-desprlns din aflrma­
tJlle lzvoarelor -, ei el atlnseaerl, 1a
26
aJnlal aaUellltitJ J, o tnaJi& deetal 4e
tnaHi ID denofta rea aeenel ealtvf.
ba e4UI.Me1Dti, eJ 1111 n,mal aa reeep­
ta& elemea.. .m eultura cread •• ro-
orfltnali, pu&eralei, a'find a.Uel ,run
rol aeUv to eadrul lo&erferentelor de
valor:l dill lamea veehe. DeaiUel. lpo�
taza de reeeptorl al eultllr11 gteeettl tl
romane eete ea lnelfl semnJrleatlvi
pentru craduf de dezvoltare al dacllor,
t&lu& fUlld ei nu em poslblli o osmozi
deoftJ totre nJvelw-1 de euf&uii relatlv
aproplate.
Dlntre problemele afereot.e earae­
teruldl unUar, IB tlmp, al lstorlel noas­
tre, eea mal eunoseutl tl ma l vlu dis·
eutaU est.e aeeea a eontlnultltl l, adlel
a perloadel ouprln.ae fntre retragerea
oflcl aUUtJlor romaoe dln Dacia, eltre
anrtltul see. Ill e.n., tl atestarea exls­
teo�l poporulul romin to veebea Da- .
ele, In sec. X.
tn perloada respectlvl, se toahele
proeesul de rormare a poporulul romln.
In JlniUe lilale esentlale, acest proees a
rost elueldat de lstorfografla fl ILngvls­
tlea noastri, totr-un mod care tntru­
nefte to prezent eonsensul oameottor
de ttllnta\ eompe&eotl fl obleetlvl, pe
plan moodlal.
El a avut Ia bazl lntrepltruoderea
olviJJzatJel daellor fl a romanllor, to·
eeput" dupi peoetratla rom ani In
bazlnul sudle al Dunlrfl fl pe ta\nnul
de vest al �Urll Negre, adtoeltii tn pe­
rloada ocupatleJ fl a eolonJzlrll ro­
maoe tn Dacia tl desivlqltl to tlmpul
perslst�otel aeestel slmbloze daco-ro·
mane Ia nord de Duolre, dupl see.
Ill e.n. NJcl retragerea aureUaol, olel
valurfle popoarelor mlgl'atoare n-au
dlsloeat. masa acea&or daeo-romanl,
nlel n-au modltfcat llnlfle rundamen­
tale ale proeesulul rormlrll poporulul
romlo din eele doul marl eompooeote
lnJtlale: ronduJ aut.obton strlveebl,
daclc, tl romanltatea, puternJo lmprl­
maU, cu deoseblre, to faetura llmbll
romAoe.
lmbogltJrea argumeot.a\rll vletulrfl
oetn&rerupte a populatlel autobtone
romaolzate Ia nord de DunAre, tntre
sec. 10 fl X e.n., revloe ell prlorltate
arheologlel, fll od hnprobabll ea asupra
aeestul subJect sA mal poau rJ deseo·
perU vreuo oou lzvor serfs, revelator.
Peotru a eores punde acestul rol, arbeo­
logla noastrl e ebemati sa\-fl dezvolte
pe mal departe metodele care sl-1 per­
mltA stablll.rea de eorelatll mal slgure
lntre euJturlle materlale �JI poporul,
respeetlv populatllle ereatoare fl pur­
tltoare ale unor eulturl, ef&eva dlotre
ele doar efemer prezente pe t.erltorlul
patrlel noastre, tn Jotervalul de tlmp
rnentlonat. Aeest uJtlm element ne
conduce ea\tre subiJoJerea tnsemnAtlitll
cereetArll lnterdlsolpllnare a problemel
eonUnuJUtJI,ID sensul eoop&.irlf JJngvls­
tlcll, etnograrlel, Jstorlel lnstltutlllor,
a tlreptuluJ eut.umlar ,.a., Ia eom ple·
tarea �· oxplloltarea datelor rurnlzate
de arbeologle.
Mal remarclm oeeesl tatea de a ne
sJt.ua 111 pe plattorma lstorJel eompa­
rate, d at fllod faptul el rormarea po­
porulul roman ptni tn a doua JumAtate
a mJienlulul I e.n. nu este slngularA,
el se toeadreazl lntr-ttn proees general
european, pe urmlt. cintla un mare
numlr de popoare, lnveolna te eu nol
sau mal tndeplrtate, fl-au statorolelt
ldentltat.ea actualA, apro:dmatlv ln
aeeeal}l perloadl lstorleA.
CARACTER� J.!NITAR A L ISTO·
RIEl RO�fA.Nmi IN CADRUL SPA·
'fiULUl El ETNO-GEOQRAFIC. PrJvl­
ti sub rapon spatJal, latorfa Boml·
nle! lfl Yidep de aaemenea earaeterul
a.altar. fa epoea daelei, aent• ...
manJJeatat ea deote•Jre prfa lnliptal­
rea atatuhal oeatraU..t, ... Bare flllata
tl au Deoe..l, tl tnd mal aeeeaw•'
pe planul euJtvt l ma&erfale tl spirt•
tuale. Da&ele pe eare arbeolorJa le-a
eolectat eu prlvlre Ia ealtura mat.­
rlali a dacllor (cetJior) de pe tntnr
Ulrltorful loealt de el (modal de prae·
tleare a agrlculturll, teba lca prela­
erlrff fleruful, a eonfet.tlonlrll uoor
fl al unor p �
Ullelte fl arme. speelflcuf aces&ora, eft
e vestlmeotare, slaU!mele
de construe e ete.), fmpreunl eu eele
traosmJse e lzvoarele nara11l"e, re­
rerlnda-ae Ia slliltemuJ de ueclJn� rell­
gloase, Ia ealltAtfle moral-pslhlce fl Ia
eomportament, denotl un crad de
unltate suflclent pentru a aemllfflea
formarea unuJ mare popor, aOat Ia
pragul proceaulul de eonstltuJre a unel
strueturl poutlee unltare, liltablle.
Sub aspect etno-geocrafle, problema
caraot.erulul unltar al lstorfel Romlnlel
se pune cu valeote ool In epoea medle­
v all, etnd poporul romln eate depllo
rormat, dar tn eondltll p olltlee care au
defavorlzat unltat.ea sa rtreasel. Ve de
o parte, tnsA,I s&ruetura tl tendln�le
partlcuJarJate ale feudallemuful Inci­
pient, tar pe de altA parte, formarea tn
Jurul terltorluJul loeult de rominl a
unor state marl fSI put(lrnlce, co veleltA11
expansloolst.e, au hnpledleat evolutla
p olltlel a poporuJuJ romAn de Ia rua
eons&ltuiJ:'II de formatlunl polltlee l o­
cale - eomunii tuturor popoarelor
europene tn �udallsmuf tlmpurlu ­
eltre aeeea a statulul eentrallzat.
Jn portda aeestor lmpreJurirl nera •
vorabfle, earae&erul uojtar al dezvol­
tirlf lstorlee a poporulul romAn a
fost, to epoea medfevall, o reaUtate
datoratA unor ractorl care pot fl nu­
mHI permanent! sau, In orlee eaz, de
todelungl s1abllltate.
Atrfbullld raetoruful geocrartc ou­
mal lnflueo� Jlmltati pe care el o are
aaupra dezvoltldl socletitll fl, de ase­
menea, flrl a face din lmpaetul elr­
eumstantelor slngulare un pretext de
motlvatJe a tntlmpJirll In latorle, rl·
mfoe un rapt general reeulloaeut aee.la
ci terltorful tirll noastre tnfi.lteazl
o rarl uoltate tl propof1lonalltate, dlo
pullet de vedere geocratle, tntre zo­
nele de relief tl vegetatle, preeum tl In
modul dlspunerll aeestora. Este pre­
mlsa oaturalA a uoel unltlfl eeonomlee,
traduse tn planul vletlf umaoe prlotr-o
aotlvltate produetlvi eomplementar
tiJverslrteatA, Impuntnd fl, tot.odaU, fa­
elllttod, seblmburJJe eeooomlce fl eul­
tw-ale intre t.oate plrtlle aeeatul terl­
tol'lu. to raport eu aeeast-A realltate
prlmari, botarele lmpuse prln forti
pofltlcA !JI mllltarA In lnterlorul t.e­
rltorlulul romAnese au apirut ea oe­
flr�tl tl lncapabfle de mal mult deett
de a fl \tlnjenl1. desf�urarea Jegiiu·
rflor oeeesare fotre toate zonele aees­
t.ul terltorlu, unJtar, prln tns�l strue­
tura sa naturala\ ,Carpat il - apunea
tovar�uJ Nleolae Ceau!}eseu, to expu­
nerea la Aduoarea feMtiVI eOnll&erata\
slrbltorlrll a 65 de ani de Ia flurlrea
statulul na1lona• unltor romAn - nu
1-au dcspllr�lt. cl i-au unit tntotdeauna
pe locuitorll din clm plllc de Ia r�llrll
$1 apus, de Ia mlazllzi �I miazlnQaptc".
Monde connu des anciens (J.umea
cunoscutd de cei vechi). h4rtd de
N. Bouillet din Atlas unlvcrscl d'hls­
tolre et de goographic (Ubrairie
Hachette, Paris, 1877 ) , reprodmd
dupd lucrarea Transilvan ia, strlivccbi
plimtot romflncsc (Editura Mili­
tard, Bucurt$Ci, 1983), iU Qeneral-
Locolent•nt Ilie Cea�scu -+
 r-- I
I AJI{
-<l ·'
· "·
T � "' I �=:�,7 \....- �\ ::
-��
�
.. ,�\
"
• . I �

\� -

s
I c u
I H 0
E A u s

CM.- N. lou..t, Atl., unlvt..

r l d'hl1tol,. •t d• glograp
hll,
libralrie'Hechttte, Peril, 1877, p1. 1 - •Mondl connu dtt tnolene •) NOTA. Twtm,.,t Oaclela foet mercat de nol prlft
 Leriturlle eeonomlee, aehlmburlle
de bunurl materlale nu so desfll}oarA
tnsi Jzolate de ansamblul relatlllor
umane; ele eondJtfonea2i\ $1 Implied
scblmbul de vn.lorl eulturale, olrou­
lat(a oamenJior $1 a ldellor. 0 dovadl
lnillreetl despre aceasta o eonstltule
oaracterul unltar lel}lt din comun al
lhnbll romlne de Ia nord de Dunlre,
eare, nlel tn eondltllle separatJel po­
lltlce a poporuhll romin de ptnA aeum
66 ani, nu a ounosout, deen deoseblrl
neeaen1Jale to lexlo 1}1 pronuntle. Aees­
tea n-au determlnat dlalecte orl sub­
dlaaleete, llmba romAnA rimtntnd un
Instrument adeovat de oomunlcare flr�
dJfleultate tntre locultorll din toate
plr1Jie terltorlulul de ba�tlni at po­
nat.- Initial din ra�lunl de ordJn prae­
tlo- o tendln!A de aproplere, de eo­
laborare, pe plan polltlo ,1 mllltar,
tntre fi\rlle romllne. f;a a evoluat In see.
XV, tn vrem.ea lui loan de Hunedoara
�� $tefan eel Mare, c�\tre tnobegarea
unul front comun, lntegral sau par11a1,
aJ �Arllor romine tmpotrlva prlmejdJel
eotroplrli otomane. Grefatl pe ronduJ
unltitll de noam fl de JlmbA, lupta tl·
rllor romAne to oolaborare, pentru u n
seop politic Identic, a eontrlbult Ia dez­
voltarea acelel dlmenslunl a mentall­
tAtJI eoleetlve care s-a numlt Ia fnceput.
romAn pe tnt:reg terltorlul alu de lo·
culre. UnJtatea euJturaiA a tuturor ro­
m&nllor a tost unuJ din element.ele eele
rnal active ale pregltlrll ,1 desfl4urlrll
l11ptel pentru flurlrea unltltll polltlee.
Conflgurlrll aoestuJ oaraoter unltar
al lstorJel noastre t1 apaf1lne $1 reaU­
tatea eonvletulrll $1 oolaborlrll oon­
tlnne, aut tn munea pal}nlel, de zl ou
zl, ott 111 tn momentele de tnoordare
eroloA ale luptel de aplrare, a tutu.ror
locultorllor patrlel fdrl deoaeblr� de
natlonalltate. De-a lungul lstorlel, ma­
�ele populare au Juptat tmpreunl pen-
•

porulul nostru. Un asemenea grad de

unUate a unel llmbl nu se poate atlnge CODI}tllnta de neam, lar tn epoea mo­ b-u ldealurlle oorespunzAtoare pro­
fl men�lne - tnaJnte de dezvoltarea dernA, tnglobtnd un eon�Jnut de o mare gresulul social �I politic fn dlferlte
lhnbll llterare �I de lmpunerea el prln
ooruplexltate, a devenlt oODI}tllnta na- etape ale dezvoltArU . .. oamenil de pe
miJioaeele moderne de lnstruotlune ,
111 rAspfndlre- deett ht oondl1llle unor t,lonalA. aceste mcleaguri - spune tovarlful
eontaete strtnse 111 permanent.& tntre Nloolae CeauiJe&eu - au
1\lomentul unlrll t.Arllor rom&ne sub tnteles tn­
�otl membrlf unel oomunltitl �tole�.
MJbal Vlteazul prezlntl, tn oontextul totdeauna ell fnteresele lor sc tm­
UnJtatea UmbJI a fost elementul de
Ia eare s-a fa\cut, empiric, lnft'r�>nta ace tuJ proees, o semnlflcatJe de ex­ pletese. ell pentru a-$1 crea o via�ll
Ia ldeea unltA.1ll de neam, Jar aeeastR , eeptle. Aa�uprA-1 lstorlografla noastrl 1 ibera, independentll, ei trebule sa
111 rtndul el, a condus gpre convlngerea. conlucreze, sll. lupte tmprcunA aUt
anoetfral prezenU in oon,tlln� popu­ s-a pronuntat to &recut eu unele nuante.
lori, fundamentatA �I po o loglel lma­ S-a reeunoseut unanlm valoarea slm­ tmpotriva celor cc veneau din ararli
nentA, elementard, dar 1}1 pe o tradltle bolJcA a acestul mare aot, pentru dez­ sll-1 cotropeascli, ctt �� tmpotrlva asu­
ee eobora prlntre oonflniJie lstorlel tl pritorllor proprll..."
ale rnltulul, anume aceea a orlglnll voltarea ulterloarl a ldea!ulul unltAtJl
eomune a neamulul. Dezvoltarea euJ­ na1Jonale - fir eondueltor a l luptel Subllnlerea caraoterulul unltar al
turll, mal ales dupi seeolul XVI, a de­ lstorlel Romlnlel $1 a neeesltltll tra­
poporulul tn see. XIX $1 tnoeputuJ sec.
plasat aeeasu eoDI}tllntl din spapul
tirll el dJn aeeasti penpeetivl nu
r•u•f>flat al tradJtlel pe terenul t.ot mal XX. ln maJorltatea eazurllor, a-a ex­
tntlna, mal ferro 111 mal dens, al argu­ trebule lnteleasl, din punot de vedere
plleat fnflptulrea aees�l unlrJ prln
mentelor lstort.ee 1}1 fJiologlee. metodologle, drept o sugestle de ea­
neoeslt-A1lle poiUieo-mJUtare ale luptel
Problemele sobltate mal sus au fost t.ompare a renomenelo-r oontradJotoriJ
adesea dezbltute de seeretarul general antJotomane, dar a-a conalderat el
ale dezvoltlrl I lstorlee .Proeesul politic
al partldulul tn expunerlle sale 111 sln­ ea a a vut Joe pe o bazl eeonomloi Jn­
•

tetlzate, spre exernplu, fn stringent-a leglo, Integrator, tn dJreo�la tnfiptulrll

suflolent eonsoUdatl., eA a foat aub­
formulare ee urmeazl: ..... Datoritll statulul national unltar, s-a desfl­
omugcnitlllii structurii economice, mJnatA de o polltlol aoolali lnjusti
,urat In eondltllle exlaten�l unor pu­
so cialc �� culturalc a lntrcgului tcri­ fati de 1Arlnlme '' ol nu I ae poate
torfu locuit de romAn!, llmbli unllarr, ternloe oontradletll eoolale In ln�rlorul
ldentlflea, drept mobil al aotJunll, Idea­
prN'um �� putcrn iccl constiintc a orl­ sooletltll rom&ne�Jtl. Aoeste laturl
ginll comune a locultorllor, tntre ccle lui national de faoturl modernA.
fundamentale ale dezvoltArll lstorlee
trrf �tatr s-au drzvoltat permanent
ln expunerea tovari!$uluJ Nleolae nu trebule opuse una altela, el vlzute
cuntactc si legUurl mu ltilatcralc Inten·
sc. Xecontcnit au avut toe schimburi Cea'UI}eeeu de Ia 1 deeembrfe 198:1 se In eorela11a lor dlaleeUel, t o unltatea
de b unurl materialc. o puternic.acircu­ apune, In l�ituri cu eele de mal 11ua: �ontrarlllor.
la( lr dr idci, dt• opere de �ultur1 �I
artli �i. mai pre us de ori ce. s-a tnchc­ . ,ldealu l poporulul roUlAn $1-a glislt o
lntr-un asemenea tnt�les, tovarll}ul
gaL consliinta nee<>slU\�ii luptei unilc tnaltA expresic In unirea 'fliril R.omA­ iloolae Ceaul}esou se referea, fn Expu­
tmpotriva cotropll orllor, a dusmanllor
comuni". • ne$tl, Transllvanici $i Moldovcl , tn nerea Ia. Adunarea festlvl coosacratA
anul 1600, de catrc marele votctod slrbi\torlrll a 65 de ani de Ia flurlrea
UNITATEA C ONDITULOR $1 ¥RO­ Mlhai Yltcazul" . $1 continuA, oltln· ltatulul naponal Dllltar romAn, Ia tm­
CF. ELOR DE DEZVOLTARE p.f;. du-1 pe BiUoesou: .. Mihal rcallzase pleUrca cau zci uoitAtli cu ac�iunill·
CIFICE ISTORlEl PO.PORULUJ RO­ acum visarca iubiUi a voicvozilor
MAN. UltJma parte a ·ansamblulul de rcvolu�lonare ale maselor populare tn
Judecl\11 lstorlee de mare pAtrundere cci marl at rom4nilor. A:cum ro­ cadrul revolutiei de Ia t 784. coodusli
ouprlnse fn eltatul de mal sus din opera m�nul s-a rnrri�it cu rom4nul �� de Horea, Closca �� Cr[San �� a celei
tnvarA.,ulul Nloolae Ceaul}eseu se tn­
cu to� l au una Sl acec3$1 patrfc . cl in t821
serle fn dlseutarea eelul de-al trellea dln . 'fara RomAneascli.
aspect al modalltl\11lor de tratare unl­ una �� accca�l clrmuire na�i.,nala,
Tratarea unltarA a lstorlel noastre
farl a lswrlel noastre : punerea tn lu­ astrcJ prccum au Cost din vrcmilr
minA a earacterelor de unltate ale est� o problema\ esentlall, eare se tn­
acestel lstorll, detennlnate de eondl111le uitat<' ale V<'ehlmil". Potrlvlt eon­ fAtll}eazA tntr-o mare eomplexJtat.e de
11peolflee ale dezvoltdriJ poporulul ro­ eeptlel seoretarulul general, nu tre­ aspecte, de-a lungul mlleolllor desfl­
mAn.
bule subestlmot� elementele nAs­ IJU%1\rll aoes�l lstorl l. Jndlea1111e se­
0 domJnantl a lstorlel noastre, de-a
etnde ale unel eon$tllnte na11onale, eretarulul general a.l partldulul eon­
lunguJ a peste o Jumdtate de mllenlu,
a fost neeesltatea luptel tmpotrlva care s-au tmplotlt eu cellaltl factorl stltule llnlamentele saletundameotale,
eotropltorllor, fmpofrlva marllor lm­ generator! a l arfulul unlrll de Ia 1600. profund l}tllntlflee, pe unnele ciirora
perJI tnveelnate, pentru api\rarea ln­
deptndentel fl redobtnclJrea depllnA a fn rela11C eu aceastii lndlcatle e te este datorla I torlollor a eereeta ''
Ae�tela. !JI aflrmare�A eararterulul unltar, In­ medlta mereu, in splrltul gtndlrll re­

Vermanenta aeestel lupte, sub sem­ tegrator pe plan poJitle-natlonal, al volu1lonare a tovarll}ulul Nleolae
nul cArela au atat de Ia rneeput fonna­ oulturll noastre ou fneepere din veaeul Ceau�Jesou, pentru a tntregl ou eft mal
Jiunlle statale din Transllnnla 1}1 Ba­ xvn, otnd ea 80 ltllc·lzeuza\ progros(v, muJte date IJl argument� oontururlle
nat1 din bazlnuJ Jlulul 1}1 ol Oltuhd, pron10veazA llmha romilna �I desco- aeestel coneeptll pretloo.se In eereetarea
.
elln Dobrogea �I nordul Moldovef, far peri in lstorkfr cu u Jutorul orudltlel �� tn predarea. lstorlel patdel, tn edu­
� ""

apul statele feudal.- formate fn see. XJV, umanlsu, dovtzlle o.rlglnll strlvechl, earen. tlneretulul 1}1 a tuturor eetAtenl­
Ia ud fl rislrlt de Carpacl, a determl- ale unltAtll �I eontlnultltll poporuJul lor, to splrltul patrlotla�mulul socialist.

28
 ERASMUS
DIN OTTERDAM
$1 CONtEMPORANII
j
SAl
fLORIN HERA
Prima intilnire dlntre Erasmus
din Rotterdam fl englezul Thomas Morus1,
eel dol marl umanittl care aveau sl rlminl
,fraU ge meni"
pentru eternltate, ar fi avut loc,,
cum se spune, in 1 499,
Ia un osplt dat de lordul-prl.mar al Londrei.
OaspetU au observat cl Ia una din mese
se desfltura o dtscufie scinteietoare,
tntr-o Iatini vo.rbitl curgltor,
intre un olandez �� un englez.
La un moment dat, eel mal in virsti,
.. ale timpului. Mai tirziu, celebrul carturar
olandezul, if spune tinirului englez:
,Aut tu es Morus, aut nullus"
(Tu nu pofi fi nimeni altul decit Morus).
Englezul rlspunde :
,Et tu es aut daemon, aut meus Erasmus"
(lar tu, de n u eftl diavolul, n u pofi fi decit
�tiutul meu Erasm).
Ospitalitatea lui Standonc:k
Cel pe care veacul XVI i' va cunoa�te drept
Desiderius Erasmus Roter6damus, ,printui
umani�tilor" din Europa, s-a nascut la Rott�r­
dam tn anul 1466, sau, dupa alte surse, in
1469; o umbra de mister invaluie originea
sa. Copi1ul s-a ivit pe lume ca prune nelegitim
al unui preot catolic, Rotger Geert sau Gerrit
�i. tn urma unei epidemii de ciuma �i-a pierdut
timpuriu mama. Toata viata Erasm avea sa se
teami. de aceasta molima. Dupa spusele lui
Erasm, Gerrit era un om invatat, studiase
tn Italia latina �i greaca, limbile de cultura
1 Erasmus $1 Morus reprezintl1 rormele latinizatc.
dupl moda tlmpului, ale numek>r celor dol cl!.rtura r i :
olandezul Didier Erasm $1 englezul Thomas More.
•
Prima pagind. a lucrdrii lui Erasmm, Elogiul nebuniei,
intr-o editie {rancez4 din sec. X V 11, ilustra <..
4 de Hans
Holbein eel Tindr (1497 sau 1498-1513). In imaginea
de sus, portretul autorului c4rtii. In medalionul din dreap­
ta, autopi>rtretul pictorului, al4turi de Thomas Morus
(stinga) cdruia i-a fost dedicat4 cartea
din Rotterdam, a incercat, �rin scrierile sale,
sa sustina dreptul de a se casatori al ::>lujito­
rilor bisericii catolice pentru a evita suferin­
tele unor .urma�i fara vina.
Erasm a invatat carte la Gouda, la Deven-
·
. ter, si, scurta vreme, a fost cop i l de cor la
Utrecht (Olanda). Daca ar fi ramas acolo,
in orasul din sudul golfului Zuiderzee, unde a
fost elevul lui Obrecht, un muzrtian celebru,
ar fi ajuns, poate, unul d i n mae�ii armoniilor.
Dar, in 1484, �i-a pierdut �i tatal �i a fost
tr�mis cu sila, de tutod interesati sa scape de
tinarul prea dornic de invatatura, la ma­
nastirea Steyn, de linga Gouda. Acolo, fara
nici un fel de vocatie religioasa, acest v iitor
, Voltaire al timpului sau" a fost nevoit sa
rosteasca legamintul de calugar. A parasit
a�zamintul augustinilor in 1492 sau 1493,
luind cu sine si manuscrisul unei lucral'i
in limba latina, intitulata Antibarbarorttm
•
liber (Cartea impotriva barbarilor). In aceasta
lucrare declara ,razboi du�manilor culturii",
tuturor fanaticilor �i bigotilor. I n toamna lui
1495, a plecat sa studieze la Universitatea din
Paris; un an mai tirziu aparea post urn lucra­
rea filozofului italian Pico della Mirandola
Q9
,.
 ( 1463-1494), Despre demnitalea ·omului.
Erasm era hotartt sa do btndeasca aceasta
demnitate.
Ajuns la Paris ca student sarac, Erasm a
gasit adapost la Colegiul Montaigu, tn Car­
tie£ul Latin, cam pe unde este acum Pan­
teonul, locul de veci al marilor oameni ai
Fran�ei. In scrisorile din. acea vreme descrie
dormitoarele insalu bre, rigorism\11 ascetic im­
pus de directorul de studii, Jan Standonck,
hrana mizerabila, ouale alterate, pedepsele
aplicate pentru cea mai marunta abatere.
,Ospitalitatea" lui Standonck, a stigmati­
zat-o �i tn eseurile sale intitulate Colloquia
.familiaria: , Vii cumva, de Ia Colegiul Mon­
taigu ? suna intrebarea. Daca este a�, fruntea
i�i este incununata cu lauri I Nicidecum -
urmeaza rispunsul. Stnt tncununat, dar, cum
sa zic... cu puric i !" Un atac satiric demn de
admiratorul �i discipolul sau, Fran�is Ra­
belais, autorul cele brei scrieri Gargantua #
Pantagruel, personalitatea franceza cea mai
originala a secolului XVI, care ii scria lui
Erasm numindu-1 ,parinte mult iubit".
Studiosul olandez a parasit College de Mon­
taigu profund dezgustat de scolastici �i dog­
matici. In scrierile sale nu i-a iertat nici pe
doctorii tn teologie de la Sorbona, pe care 1-a
ironizat observind ca ,dormeau de-a-n pi­
cioare1ea". Ace�ia se vor razbuna mai tfrziu,
condamnind operele considerate anticlericale
ale lui Erasm ca �i Pe traducatorii lui, dintre
care unii vor fi ar�i pe rug.
In 1499, invitat de elevul sau William Blount,
lord Mountjoy, un englez caruia ii dadea
lec�ii de gramatica �i conversa�ie in latina,
Erasm a plecat in Anglia, fiind gazduit in
casa lui Mountjoy din Greenwich. Acolo s-a
petrecut ,pozpa" facuta de Thomas Morus,
prietenului sau din Rotterdam.
Bunavointa regelui
Ji a vameJilor lui
Erasm a povestit el insu�i intimplarea.
Morus, pe atunci un tinar de vreo 22 ani,
vesel �i foarte cultivat, 1-a poftit intr-o zi pe
Erasm Ia o plimbare. Olandezul tinea·cu orice
pret sa arate ca este ,un calaret nu prea rau".
Dar plimbarea s-a desfa�urat intr-un mod
oarecum nea�ptat. Cei doi prieteni s-au
oprit intr-un sat invecinat cu proprietatile
familiei lordului Mountjoy �i au descalecat
tn fata unui palat de toata frumusetea. Se
aflau Ia Eltham, re�dinta regala, unde erau
crescuti �i educati copiii regelui Angliei,
in acea vreme lienric VII ( 1485-1509).
ln marea sala a palatului, oaspetii au fost
tntimpinati de ,tinarul Henrie", inconjurat
de tntreaga curte. Printul, un baiat in virsta
de noua ani, avea sa urce tn 1509 pe tronul
Angliei ca Henrie VIII. Erasm a fost impresio­
nat de faptul ca biiatul de la Eltham ,avea,
toea de pe atunci, o jinuta re�easca, mintea
ascutita �i o educatte aleasa '. Morus s�
inclinat in fata lui Henrie eel tinar �i i-a­
facut In dar ,o scriere de mtna sa". Erasm,
30
luat � nepregltite, venise lnsi. cu
goala. In timpul mesei oferite
ttnarul Henrie i-a trimis un bilet, scris tnq
latina excelenta, tn care t� e�rima dOJ'id
sa aiba 0 amintire ae la vizitatorul
,Eram cam mtniat pe Morus, lfi &lllliD1a
Erasm, fiindca ma pusese tn
lnvatatul olandez i-a promis printului cl
scrie neaparat ceva pentru el, chiar
curtnd. A revenit, dupa ee s-a ,chinuit"
zile, ,cu u n poem In latina tnchinat
pe care i 1-a oferit lui Henrie, cu de4tliCatiL'
�i Erasm �i More - erau fericip tn &lllli1
aceia. Umani�i t� puneau mari
tn tinarul vlastar regal �i In activitatea rnll­
turala de la Oxford. Erasm lauda In scrierile
sale ,cerul sanatos al Angliei �i erudipa ade­
varata ce domnea to Universitate". ln i·aIDW�
rie 1 500, ctnd a plecat din Anglia, i-a scria
unui prieten al lui Morus : ,Am multe motiw
ca tara ta sa-mi placl nespus; In primal
rind, acela ca are cu prisosintA ceea ce eu
consider ca fiind lucrul eel mai de �:
oameni foarte bine pregatip". Un incident
semnificativ ti intuneca totu�i desp3.rp.rea
de pamtntul Angliei: ctnd ajunge 1a Dover,
vame�i regali ti confisca lui Erasm toate
economiile adunate cu multa truda. Rlmlne
cu o singura moneda de valoare netnsemnatl,
tot atit de sarac cum venise.
La Paris, ca sa-�i refaca echilibruJ material,
lncepe sa lucreze Ia celebrele maxime antic::e
comentate, Adagia. Johannes Philippi, tipo­
graful, 1-a ajutat mult pe Erasm. Succesul fi
propagarea operelor umanis� tn Europa
veacului XVI ar fi fost de . neconceput fad
ace�ti luptatori ai culturii, oamenii tipar­
nitelor. Aldo Manuzio din Venetia, creatorul
literelor de tipar ,aldine" � ,italice", Badius
Ascensius din Paris, Johannes Froben din
Basel, au fost contemporanii lui Erasm.
La Venetia, tn 1 506, inva�atul din Rotterdam
a fost gazduit tn casa lui Aldo Manuzio.
Cu Froben �i cu fiul acestuia, Hieronymus,
au locuit tmpreuna la Basel. Tipografii, prie­
tenii de o viata ai lui Erasm, �i-au asumat
riscul de a-i rasptndi operele Elogiul nebuniei,
Colocviile, ]eluirea pacii, precum �i alte scrieri
condamnate de concilii, tribunale �i univer­
sita.ti. ca.qile erau scumpe, iar limba latina
era cunoscuta nu�ai in rtndul celor cttiva
�iutori de car�. Cu toatc:: acest:ea, Erasm a
scris nu numat pentru eet avut1 sau pentru
nobili; ultima lui opera a fost dedicata lui
Christoph Eschenfelder, un simplu functionar
vamal dintr-un or�l de pe Rin.
Erasm a refuzat cinci catedre universitare,
rangul de cardinal, invitatii de a se stabili
Ia curtile lui Carol Quintul, Henrie VIII
( 1509- 1 547) al Angliei, Francisc I ( 1 5 15-
1 547) al Fran�i1, Ferdinand de �ustria
( 1 556-1564). Dorea sa ramtna independent
atit fata de catolici, cit �i fat a de protestantii
lui Martin Luther1. Dar a pistrat un contact
permanent cu personalitatile culturale ale
vremii, intretintnd un dialog vast, de dimen­
•
siuni europene, prin corespondent! : de la
u Magazin ietoric, nr. 2/1980; 2/t976, t0/t983.

umanistul romAn Nicolaus Olahus1 � polo­
uezul Jan Laski1 (care i-a cumpi.rat biblio­
teca) ptni Ia regele Portugaliei, Juan III
(1521-1557).
•
Viitorul tmparat Carol Quintul nu ave a dectt
15 ani ctnd Erasm a compus pentru el manua­
lul Institutio jwincipis Christiani {1516).
0 astfel de scriere destinata educatiei tinerilor
printi purta tn ea spiritul avansat al veacului.
sa ne amintim ca. tn Tara Romaneasca domnea
Neagoe Basarab ( 1 5 12-1521). eel care a dat
numele sau carpi 1nvaltU14rile Gdtre Jiul sau
Teodosi.e1, tn care scria: ,nici voim sa fie
virsare de stnge. nici sa sa ude mlinile noastre
de stnge de om". Era expresia unui umanism
de tnalta tinuta morala. Erasm a incercat
sa-l inspire pe ttnaru] Carol Quintul, devenit
lmparat german la 28 iunie 1519, dupa ce, in
1516, urease pe tronul Spaniei cu numele de
Carol I : ,Nu exista razboaie, nici chiar cele
ce s-ar tncepe tn numele celei mai juste cauze
. "":>
1 Jla.gazin istorie. nr. 1/t 968, 6/1982.
• lan Laski (H99-1560) pe numele latinlzat 1ohan­
nea a Lasco, umanist polonez, nepotul omulut politic
cu acela,ol nume, cancelar reg:al $1 prlmat aJ Poloniei.
Admlrator al lui .Erasm, Laski eel Tln�. ca sli-1 ajute
pe tnvlitat din punct de vedere financiar. 1-a cumpmt
In I !'»34 blblloteca, llis1ndu-l tnsli cUtlle Ja dispozitie.
Abla dupli moartea lui Erasm, survenitA Ia Basel 1n
t 536, Laski 1-a trlmis pe Andrzej Frycz Modrzewskl
(t 503-t !'»'72), un alt cunoscut umanlst polonez, sli
prela blbJtotcca lui Erasm $i sli o aducli tn Polonta.
• MGQOZin iatoric, nr. 2. t 0/19'72.
din CJCNafi editie. simbolirlnd absurditat�a
r4zboiului
· Quintul, nepotul �i protectorul Caterinei.
•
� s-ar purta cu cea mai deosebitA cumpatare,
$are sa nu ttrasca dupa ele un imens �r de
Q'ime � nenorociri". Aceste sfaturi ale lui
Erasm {eare primise tntre timp titlul de
,consilier onorific" al Cur1:ii lui Carol) nu au
fost urmate nici de tmpara� german, nici
de rivaJul sau, regele Frantei, Francisc I.
Razboaiele Habsburgilor cu Franta pentru
suprematie tn sft�iata Italie continuau la
nesfir�it. Roma fusese devastata de trupele
lui Carol Quintul, care au comis orori de netn­
chipuit in acel act ramas in istorie sub denu­
m.irea de , Sacco di Roma" (Pradarea Romei
- 1527), una din calamitatile prevazute de
Erasm.
Morus-Moria
•
In acela�i an 1 527, cind papa Clement VII
( 1 523-1537) era asediat de imperiali tn cas­
telul Sant'Angelo - fostul mausoleu al tmpa­
ratului Adrian - refugiu dramatic descris
cu multe amanunte tn autobiografia artistului
italian, sculptor �i aurar, care a trait intre
1 500 �i 1571, intitulati Viala lui Benvenuto
Cellini, Erasm a fost martorul unui alt con­
flict de risunet: eel dintre regele Henrie
VIII �i papalitatea romana.
Despre curtea lui Henrie se spunea ca
este mai inzestrata cu oameni invatati ·decit
orice universitate. Rege le insu�i cultiva po�­
zia �i muzica iar pe Thomas Morus, umanist
cle vaza, n ,obliga sa accepte primejdioasa
meserie de curtean", cum aminte� istoricul
cnglez G.M. Trevelyan. Citva timp inainte,
1n 1 509, Erasm poposise pentru a treia sa
�dere in Anglia, la proprietatea lui Thomas
Morus de la Bucklersbury. Atunci, in semn
de pre1:uire, i-a inchinat gazdei sale nemuri­
toarea opera satirica Elogi1"l neb-uniei. Facind
o glum,i de filolog - foarte gustata printre
1itera1:ii vremii - Erasm ii scria ca dedicatie
lui Morus : .,sanitate, prea tnva"tatule Monts,
�i cu mina viguroasa paze�-p... nwria ta
(in greaca veche moria tnsemna tocmai
,nebunie" �i permitea o apropiere hazlie de
numele lui Thomas Morus). ,Nebunia" impo­
triva careia er.a avertizat Morus era vanitatea
principilor, a papilor, a razboinicilor, a curte­
nilor. Om de stat, ajuns lord-cancelar al
Angliei, Morus n-a putut ramine tn afara
conflictului dintre monarhul englez �i biserica
romana. Tensiunile existente s-au complic.at
�i cu o alta problema. Henrie VIII, refuzat
de papa atunci cind a cerut anularea casatoriei
cu Caterina de Aragon, a inteles ca se lovea
nu attt de interdicpa religioasa, cit, mai ales,
de influenta foarte paminteasca a lui Carol
Dupa , Sacco di Roma", papa era la discretia
imparatului. Dar nu ;;i Henrie VIII. $i, in
afara de aceasta, regele Angliei tinea prea
mult sa se insoare cu Anne Boleyn, fosta
doamna de onoare a reginei Caterina. S-a
ajuns atlt de departe in conflictu1 cu Roma,
incit, in noiembrie 1534, Henrie VIII s-a
proclamat ,capetenia suprema �i unici a
clerului englez". Dar Thomas Morus nu i-a
recnnoscut supremap.a in treburile biserice�i.
31
I
Aceasta 1-a dus, prin hota.rtrea suveranului,
tn temutul Turn al Londreil �i la moarte prin
decapitare. Astfel, autorul renumitei lucrari
despre imaginara insula Utopia (Locul care
nu exista nicaieri) - ginditorul umanist
de care se leaga intemeierea socialismului
tdopic2 (dupa numele operei lui), a urcat pc
e�fod in diminea�a zilei de 6 iulie 1535.
Morus a ramas senin �i netnfricat. 1-a spus
calaului, cu 0 ultima gluma, sa fie atent
sa. nu-i
. .taie �i barba, care - oricum - n-are
mc1 o Vlna.
"""
tn corespondenta cu Erasm, Olahus a fost
�i purtatorul de cuvtnt al regentei, care sta­
pinea peste locurile de ba�ina ale tnva�atului,
pe care Curtea de Ia Bruxelles dorea sa-l vada
revenind la Universitatea catolica din Lou..
vain, tn Brabant.
Impresionea.za, in scrierile �i tn atitudinea
lui Nicolaus Olahus fata de Erasm, afectiunea
profunda, admira�ia sincera fata de opera
umanistului olandez, tn�legerea sim�amjn­
telor lui, potrivnice di.lugarilor o bscuranti�i
�i fanatici.

Erasm a plecat, in vara acelui an, la Basel.
Era nespus de indurerat de moartea lui Mo­
rus. �i totu�i a avut o rezerva fa�a de atitu­
dinea prietenului sau : .. A� fi vrut ca Morus,
scria Erasm, sa nu se fi virit niciodata in
aceasta treaba primejdioasa �i sa fi Uisat
problemele teo logice pe seama tcologilor".
Darul lui Olahus·
�i pentru Erasm se apropia sftr�itul.
Refuzase sa devina inchizitor tn slujba Bise­
ri cii catolice �i fusese tratat drept eretic de
dominicani. Pe de alta parte, fusese afectat
�i de condamnarea pronun�ata tmpotriva lui
de Martin Luther, care il considera ,fatarnic
�i liber-cugetator, om fara credin�a". Erasm
era tot mai singur. Atupci, in clipe de cum­
pan! �i de reflec�ie dureroasa, i-a scris uma­
nistul roman Nicolaus 01ahus. Un schimb
epistolar impresionant s-a desfa�urat tntre
anii 1 530 �i 1 534. Doua mari spirite �i-au
tmparta�it gtndurile despre patrie, despre
Europa, despre aspira�iile lor �i despre tragicul
vie�ii de fiecare zi, tntr-un veac de opresiune
�i razboaie, dar �i de noi speran� pentru
viitor. Erasm avea 64 ani, Olahus, 36. Uma­
nistul roman, tnrudit cu Iancu de Hunedoara
�i cu Matei Corvin, era atunci consilierul regen­
tei Tarilor de Jos, Maria, vaduva regelui
Ungariei Ludovic II ( 15 1 6 - 1 526), cazut
tn dezastrul bataliei cu trupele I mpe riului
otoman la Moh<ks "( 1 526)3• Fugara Maria de
Habsburg a ajuns la Bruxellesounde, xpa1 ttrziu,
fratele ei tmparatul Carol Quintul a impus-o
c a . regenta. Olahus a lnso�it-o in to�i ace�i
am.
�., Magazin iatoric, or. 3/1967; 2/1975; 3/1973.
Un gest simplu �i elocvent al lui Olahus
i-a mers Ia inima lui Eras m : ,Mi-au facut
multa placere - ii scrie Erasm - lingura �i
furculi�a pe care mi le-ai trimis, desigur, cu
gindul ca-l voi avea astfel comesean pe dragul
meu Nicolaus". Dar, nu le-a fost dat sa stea
tmpreuna la masa. Olahus a reu�it sa tempereze
atacurile dogmaticilor dominicani impotriva
lui Erasm, s-atngrijit ca invatatul sa primeasca
unele ajutoare din fondurile cur�ii ca multu­
mire pentru ca acesta ii dedicase regentei
lucrarea De Vidua Christiana (Vaduva ere�
ti na) sustinind, �i in paginile ei, o convingere
pe care a promovat-o const<lnt : vocatia
femeii pentr-u cultura �i dreptul ei la educatie,
convingere imparta�ita �i de Thomas Morus.
Cu toate acestea, Erasm i�i vedea libertatea
amenin�ata., dad\ s-ar fi reintors in Brabant.
,La voi, ii scrie Erasm lui Olahus in 1532, dom­
nesc dilugarii, acest soi de oameni, cum nu se
poate mai prost �i mai crud. Pe mine rna con­
sidera drept du�man . . . Ace�i oameni sint
tnarmati cu edicte odioase".
Erasm nu a revenit in Tarile de Jos de�i
ti promitea lui Olahus : , Sa ma a�epti odati
cu zefirul �i cu prima rindunea". Cuvinte
adresate prietenului transilvan care ti sttrnise
dorul de patrie, dureros marturisit de Erasm:
,Ah, daca Brabantul ar fi mai aproape I"
Erasm �i-a scris opera in latina - fadnd-o
astfel cunoscuta Europei tntregi. Dar ulti­
mele lui ginduri rostite tnainte de a muri Ia
Basel, in 1 4 36, ca un ramas bun, au fost tn
olandeza.
Cit despre convingerile lui Erasm, acestea
au fost sintetizate in cuvintele de aleasa
sim�ire ce alcatuiesc epitaful dedicat dt·
Nicolaus Olahus prietenului sau disparut
, . . . caci sila i -a fost sa tot . vada/ omor intn·
fra�i, cu arme prea crunte./ El, eel care ne-a
tnva�atj ca nimic nu-i mai bun/ dectt Pacea"

<D® a) Br�ovul �i b) Sighi�ara: gravuri din lucrarea Vecbea tl noua Dacle { 1 666) de Jo­
hann Tr�ster; c) imagine din scrierea lui Johann Bethlen Dacia asuprltl sau descrlerea Transllvanlel
(1666) , volume aflate tn colectiile Bibliotecii centrale universitare din Bucure�; d) batalia de
la Tirgovi�e {octombrie .1595) dintre o�le lui Mihai Viteazul � ale lui Sinan p�a, unul din marile
me mente tn lupta pe ntru eliberarea Tlrii Romlne�ti de sub dominatia otomanl: gr,avurl din lu­
crarea Hlstorlcae relationls contlnuatJ.o ( 1 596WTJplrlturl germane despre romlnl, p. 33)
(2)<3) Sterne � simboluri heraldice din �ec. XIX, ilustrtnd lupta pentru unitate a. romlnilor

32
 UNITATEA ROMANIL
iN SIMBOLURI
HERALDICE
In see. XIX, o•atl cu fntenslftcarea luptel
pentru flurirea unltlfll nafJonale, slmbolurile
sucerind unlrea 1e dlverslflcl. Printre formele
deoseblte, remarclm •ta-zlsa "credlnfl" -
doul brafe care lfl strinc milnlle - lnsemn
heraldic foloslt de aocletlflle secrete euro­
pene, slml»ollzlnd lntlrirea angajamentulul
spre reallzarea unul oblectfv comua. Deoseblt
de e xpreslv este u n slcfllu foloslt In perioada
-

1856-1857: el lnflflteazl doul personaje (evi­

dent cele doul princlpate) tecate lntre ele
printr-un tarpe (ce face aluzle Ia orlcfnea co­
munl daclcl, f&rpele cu cap de lup sau ba­
laur fUnd, cum se ttle, o embleml a dac:llor).
Imagine lnsotltl de devlza ,STATORNICA
INTRE NOI SA FIE LEGATU RA".
lnflptulrea actulul lstoric din fanuarie
1859 a cipitat lmedlat expresle fl In slmbolu­
rtle beraldlce (1) ; defl Comlsla centrall de Ia
Foc:tanl a recomandat lnstftujJUor din c:ele
doul prlnclpate unite ca plnl Ia reclementa­
rea lnternaflonall a unlrll sl foloseasc:i ve­
chlle matrlce slgllare, aproape pretutlndenl
au lost gravate nol tlpare slcflare. avlnd In
clmp stema unltl (2). Un orlcfnal slcfllu
este eel adoptat In 1862 de oratul Foctanl :
doul personaje purttnd costume populare
( caracteristlce eelor doul prfnclpate) c:are-fl
dau mlna (3) ; ulterior, in 1867 m unlc:lpallta­
tea Foctanllor a adoptat o noul steml, ln­
globlnd steacurtle celor doul firi1•
lnflptulrea unlril prlncfpatelor era tnsl
numal o etapi in procesul de deslvtrvre a sta­
tulul romln naflonal-unltar. In decenllle ur-
. mltoare actulul de Ia 24 lanuarie 1859, lup­
ta romlnllor de pretutlndenl pentru consoll­
darea unlrll prlnclpatelor fl cuprinderea In
hotarele flril a tuturor terltorlllor strlmoftftl
a fost susflnutl fl pe planul slmbolulul he­
raldic, prln tnsemne fl devlze semnlflcatlve.
At• au lost de plldl, devlzele UNIREA PRIN­
CIPATELOR- FERICIREA ROM.ANILOR (4)
TOTI IN U N U (5) fl VIRTUS ROMANA RE­
DIVIVA (6) - adoptate de dlferlte asoclafll
cult urale ce mllltau pentru unlre fl care au
flgurat pe diverse ateme.
Afadar, slmbolurlle beraldlee s-au lnscrla
prlntre cele mal exprealve mljloace prln care
strimotll nottrl tl-au exprlmat unltatea ; In
acelafl tlmp, ldelle pe care asoclerlle slmbollce
le. augerau,au constltult u n puternlc lndemn Ia
lupti pentru reallzarea unltltll polltlce a ro­
mlnllor fl, apol, a conson•irtl ac:estela•
.� . .
Dr. Marla DOOARU
a Mogcuin utoric, nr. 5/1978.
- "' ,

J//f)'l
.
,

6
 Tipirituri germane:. des pre rQmanl
• •
VECHIUL RECiAT AL DACIEI...
In colectiile Bibliotecii cen­
trale univcrsitare din Bucu­
re�ti (fondata tn 1 89 1 ) se pas­
treaza �i un bogat fond de
tiparituri germane din sec.
XVI-XVIII, unele dintre ele
raritati, existente astazi tn
foarte putine exemplare in lu­
me. Multe dintre aceste lucrari
cuprind �i referiri la romani,
la trecutul lor istoric, atestind
atentia �i interesul de care se
bucurau locuitorii stravechilor
paminturi carpato-dan u biano­
pontice in dndurile intelectua­
lilor �i carturarilor europeni.
lata ctteva dintre vechile scri­
eri germane in care gasim �i
informatii despre geto-daci.
Istoricul german Petrus Al­
binus a scris tntre 1 58� �i
1590 Cronica Misniei (vechea
denumire a Dresdei) �i a mun­
tilor ei, care a aparut in
1590 la Dresda. In primele
pagini ale cronicii, trectnd in
revista locurile unde au trait
gofii, autorul arata ca ,vechii
germani ... au intrat in con­
tacte cu getii,· dacii. . . din zona
Dunarii'1• Ocupindu-se de isto­
ria s�ilor, ii aminte�te cu
numele de ,-gottos �i daos sau
darn<;". A utorul res�ctiv, ca
dcaltfel �� alti carturarP din
ac�lf' vrcmun, facea confuzie
intre geti �i goti. plecind de la
asemanarea fonetic-.3 intre Ge­
ten (geti) �i Gotten (goti) sau
daci �i decen. (Detschen, ger­
mani).
In partea a doua a cartii
sale, Albinus, scriind despre
prelucrarea metalelor. mentio­
neaza ca ,vechii gennani, da­
cii �i sarmatii" erau renumiti
In extragerea �i faurirea obiec­
telor din aur �i argint, metale
care se gaseau ,.in inima batri­
nilor Munti Carpati" .
1 Mogcuin istoric, nr. 8/1978, 7/1981.
. "
Informatii despre daci apar
!ji in Cro,•ica de la Julich
(Germania de Nord), puhli­
cata la L�ipzig in 161 1 . Pen­
tru a contura granitele Ger­
maniei in vechime, este ciU>ta
Geografia lui Ptolemeu. ,Toata
Germania --se spune in lu­
crare - se separa de gali �i
reti. de panoni, prin fluviile
Rin �i Dunare, de sarmati �i
daci printr-o teama reciproca
�i prin munti" .
Deosebit de interesante sint
referirile la daci �i civilizapa
lor cuprinse tn scrierea lui
Johann Troster1 Veclzea �i
Noua Dacie tiparita Ja Niirn­
berg, in 1666. Autorul, ori­
ginar din Sihiu, face �i el
confuzia dintrc ge�i �i gofi.
Evident insa in lucrarea a­
mintita este vorba despre ge�i.
ln capitolul intitulat Noua de­
scriere a Transilvat1.iei, el scrie
ca ,aceasta Dacie sau Tara
got"ilor, care se intinde de la
Tisa, Mun�ii Carpati �i pina la
malul Dunarii, aj ungind I a
Marea Euxin (Marea Neagra]
a fost din toate timpurile ma­
rul discordiei" intre diveq;i cu­
ceritori, ,iar pentru a o lua
in stapinire (de la populatia
autohtona] cimpiile ei manoa­
se au fost udate cu singele
a nenumarati oameni". In pre­
fa�a lucrarii este amintit. ma­
rele rege al dacHor ,Dero­
bista" (Burebista). Pe aproa­
pe o suta de pagi ni sint co­
mentate 1 uptele de aparare
ale dacilor condu�i de Dece­
bal, victoria romanilor ,pre­
zenta �i astazi prin Columna
Traiana", impartirea adminis­
trativa a Daciei romane, pre-
s 1oban TrOster (mort tn 1670),
cronicar dJn Transllvania, autorul
unor lucrlirl In care lstorla rom�nilor
este pe Jarg trat�U, cu rereriri Ia
origine, caracteristlci etnograflce,
lstorie poll ti co ml l l tad. etc. ; vezi
-
Magazin •storic, nr. ft/1978.
A e
�
cum �i originea numelui ,Sar­
mizegetusa, astazi' satuletul
Gradisca [Gradi�tea)". Este a­
mintit, totodata, ,preotul filo­
zof Dicen�u (Deceneu)" precum
�i ,credinta dacilor in Zalmo­
xis". Reliefind unitatea roma­
nilor de-o parte �i de alta a
Carpatilor, Trester aminte�te
de ,Dacia Alpestris ce se nu­
me�te azi Valahia �i Moldova".
El citeaza adeseori impreuna
cele trei �ari romane, Moldova,
Valahia � Transilvania, evi­
dentiind istoria lor comuna.
ocupatiile, obiceiurile �i lim­
ba fiind acele�i. Este o renee­
tare, la mai bine de jumatatc
cte veac, a tndreptatirii isto·
rice a infaptuirii lui Mihai
Viteazul : unirea celor trei tari
romane st1rori.
Tot tn 1 666, la Niirnberg.
Troster publica lucrarea Cui­
bul de vultu,-i polonezi, in care
face 0 sumara descriere isto�
rica �i geografica a PoJoniei.
Sint amintite, cu acest prilej,
�i unele evenimente din peri­
oada domniilor lui $tefan eel
Mare ( 1 457-1 504) �i Bogdan
III eel Orb ( 1 504- 1 5 17), pri­
vind relatiile romano-poloneze.
Faptele glorioase ale 1ui
Mihai Viteazul sint cons�.. m­
nate de Theodor Meurer in
Descrierea adevdrata a tuturor
intimplarilor nobile �i detmte
·
de a se pastra di�1. Germatlia,
Transilvania... Valahia �i Mol-
dova, aparuta in 1601 la Lich
( Hessen) �i care prezinta eve­
nimentele din septembrie 1 600
�i pina in martie 1 60 1 .
lmportante �tiri refE:ritoare
la Transilvania cuprinde �i
volumul Duia asr,prita sau
descrierea Transilvaniei, apa­
rut in 1 666 �i scris de Johan 11
Bethlen.
33

0 alta prepoasa lucrare
german! cu referiri la romAni,
aflatl tn colecpile Blbliotecii
centrale universitare din
Bucure�ti, este aceea semnatl
de Johann Cristcph Wagner
� intitulaU Sc;hiJ4 a provin·
ciilor germanice � a Imperiu­
lu'i turc tn Orietd, aplrutl la
Augsburg tn 1685. Sint pre­
zente itrf0fm$tii privind geo­
grafia, et<mOJUia �i situatia
politiel din Transilvania, Mol­
dova � Tara RomAneasca. Stnt
descrise, de ascmenea, mai
multe ora�e din flrile romAne.
l'agina de titlu a scrierii este
insopta de o gravura repre­
zentind cetatea Timi�oarei, im­
prejmuita de zid, cu riul Timi�,
pe care s1nt mori de apa.
Informafii referitoare la daci
ji la romani gasim �i tn vecbile
dicponare � lexicoane germa­
na aflate tn colecfiile biblio­
tecii. Astfel, Jacob Christoff
Iselin, tn N oua prelucrare isto­
rica � geografictl a le�iconu­
lui general despre viaJtl � lu­
cru,-i, aparut la Basel in 1726,
define�te Dacia ca :, un vechi
regat... ai clrui locuitori au
fost numip de romani tdacit ,
iar de greci cgefit � au avut
regii lor deosebip ptna clnd...
tmparatul Traian a invins pe
regele lor Decebalum". Aeel�
lexicon scrie despre Decebal,
aratb:Jdu-1 drept .: un rege tn
Dacia [ce] a dus un razb<'i
norocos impotriva lui Domi­
pan � a omorlt doi generali
ai acestuia".
Stnt toate aceste consemnari
in scrierile germane din sec.
XVI-XVIII marturii pretioa­
se ale interesului puternic cu
care lumea europeana privea
tarile romane, trecutul lor in­
dcpartat � lupta pentru pas­
trarea independcnfei �i neatir­
narii paminturilor stramo�e�ti.
Lidia PRISECARU,
Blblfoteca centrall
unJversltarl, Bucurettl
34
•
B AL zus • Pe vRMet..e w• Vasile Pa
! IF1IJLJE
DIN LSTORIA Mrt.rTARA
A POPORVLUJ ROM.tN
e F I L E DIN ISTORIA MILITARA A POPORU L U I ROMAN.
VOL. 1 1 (sub egido Comisiei romdne de istorie militoro: coordonotor de
ed i�ie generol-locotenent dr. llle Ceau$escu).
Ed itura militar! , Bucure�ti, 1983, n8 p p . , SO le i : studU, tnsofite
de o onexd documentord, consocrote principolelor etope �i ospecte ole
istorlei Tronsilvoniei tn contextul istoriei poporului romdn , din ce/e moi
tndepdrtote vremuri �I ptnd tn onli sociolismulul victorias.
e Nlcolae lorga - VOINTA OB$TII ROMAN E$TI (cuvtnt tnointe
de ccnf. univ. dr. lon Ardeleanu).
Ed itura mil itar! , Bucure�ti, 1983, 192 pp., 8 lei : pogini prlvitoore
Ia lupta romdnilor pentru opdrarea �ril, pentru unire, selectote din Rb­
boiul nostru ln note xiln lce, Memorll precum �; din publicistica morelui
istoric din 1917-1919.
e AI. Zub- PE URMELE LUI VASILE PAAVA N.
Ed itura Sport-Turism, B uc ure�ti , 1983, 384 pp., 23,50 le i : evoca­
rea vie�ii �i operei cdrturorului, Ia un secol de Ia nofterea sa (Maguln ls­
torlc, nr. 12/1982).
e Gabriel $trempel - CATA LOGUL MANUSCRISELOR RO·
MAN E$TI. VOL. II.
Editura �tiin1ific! �i enciclopedic!, Bucurefti. 1983, 504 pp 45 1ei:
. •
olte 1 500 monuscrise (numerele 1 601-3100) din fondurile Bibliotecii
Academiei R.S.R., tntr-o· minutioosd prezentore bibliogro(ica.
e MARX CONTEMPORANUL NOSTRU (cqordonatori: Du mltru
Ghi$e, Andrei Marca. Achl m Mihu).
Editura �tiin�ifiQ �i enciclopedic!, Bucure�ti , 1983, 404 pp., 24,50
lei: culegere de studII, relevtnd contributio morelui tnaintaf Ia dezvoltareo
gtndirii omeneftl.
• C. Botoran. t Calafeteanu, E. Campus. V. Moisuc (coordonotor)
- ROMANIA $ 1 CONF ERINTA D E PACE D E LA PARIS (1918-
1 920). Trlumful prlnclplulul natlonalldtllor.
Editura Dacia, Cl uj-Napoca, 1983, 412 pp., 21,50 l e i : studii de on­
verguro /storied cu un bogot material de arhivd $1 istorlografie.
e Cornellu Leu - ROMANUL NOPTII D E FEBRUARIE.
Editura mil itari, Bucur�i. 1984, 336 pp . • 15,50 fei: dupd Romanul
unel xlle marl, consacrot epocolului act istoric de Ia 23 August 1944, $i
Plingerea lui Dracula. evocore literord apdrutd Ia 500 ani de Ia moartea
ilustrului voievod a/ Ti1rii Romdne�ti, Vlad fepe$, autorul continud serio
cdrfi/or-document printr-o lnspiratd �I bogotd tn izvoore reconstituire a
ultimului on de domnte u olesului no�iunii romdne Ia 5 fi 24 ianuarie 1859 -
Alexandru loan Cu.zo.
e Toader lonescu-fDEEA U N fTAT if NATIONALE R E F LECTATA
IN GINDIREA ECONOMICA DIN TRANSILVANIA (1&t8·1918).
Ed itura �tiin�ific! �i enciclopedic�. Bucure�i, 1 983, 292 pp., 1 5 ,50
lei: contribu�ii Ia lstorlcu/ unirii romdnefti.
• Johanna $arambel, Nlcolae $arambel - 99 PERSONALITATI
A L 'E LUMII ANTICE.
Ed itura A l bat ros , Bu cure�ti , 1983, 392 pp., 19,50 lei: poglnl
reprezentative din lstorio As/riel, Bobilonului, Chlnei, Dociei , Greciel,
lndiei, Palestine/. Rome/, a a/tor �ri fi popoare strdvechl, tntr-o
vizlune moderni1. .
.e Petre Dan - ASOCIATII, CLUBURI, LIGI, SOCIETATI.
Editura �tiin1ific! �i encicl.opedic�. Bucure�t i , 1983, 406 pp., 37 le i:
diqionar cronologic pentru perioodo 1650-1944.
e Henri Hubert - CELTII $ 1 CIVILIZATlA CELTfCA (traducere:
Matilda Banu, George Anania; postfarc : Zoe Petre).
# Ed itu� $tiin1ific! �i encicloped ici, Bucurefti, 1983, 516 pp.,
48 1ei: vastd sintezd, volorifictnd o bogatd informafie antro�logicd, ling­
visticd, arheologicd �; . /storied.
 \
,l-am intifl�at pe eroll no�trl in zllele dnd
abla prlmeau botezul focului, cind mal urmau
incl primele clase ale �colii aspre a bltllfilor.
Sper ci vof fzbutf sl descriu �� lunile, anil de
rlzbol in care victoria il va insofi neincetat
pe anevofosul lor drum de luptl". Cu aceste
cuvlnte i$1 inchela mare�aJul I.H. Bagramean
(1897· 1 982), Erou al Unlunil Sovletlce, vo­
lumul memorlallstlc A�a a inceput ra.zboiul,
apirut �� in verslune romineascl, in 1974,
Ia Edltura mllltarl. �� mare�aluJ Bagramean
fl-a respectat pr.omfsfunea. In t 977, Edftura
mllftarl din Moscova J-a p ubiJcat al dollea
volum de amJntirl, fntitulat A�a am cucerit
victoria.
In preajma rlzbolulul, pe atuncl colonel,
Bagramean absolvise Academia Marelul Stat
Major fl, dupl o perloadl de funcflonare
l
ca profesor Ia aceea,l lnstitufle, fusese numlt
tef al seqlel operafll '' loc lltor al �efulul de
stat major al ReglunU mill are speclale Kiev,
transformati din prima zl a rlzbolulul in
Frontul de sud-vest. In aceasti calltate el a
partlclpat Ia dramatics operatle de aplrare a
Ucralnel sovletlce, din vara a�ului 1941, im­
potriva lof1elor prlnclpale ale Grupulul de
armate german ,Sud", comandat de feldma­
re,alul Rundstedt.
•
•
I
• I
I
I
•
'
·-
/ --
•
\ �
l
Cu toatl rezJstenfa erolci, datoriti superlo­
rlti ll covir,ltoare a lnamiculul, trupele so­
viet ce au fost nevolte sl cedeze capltala UcraJ­
nel ,1 sl se retragl pe un allnlament sltuat
Ia est de Nlpru..:. Lupta dirzi a unltifllor Fron­
tulul de sud-vest, dlntre care o parte au fost
incerculte, a jucat un rol I mportant in zldlr­
nlclrea planurilor Wehrmachtulul de a dis­
truge statui sovletlc printr-un rlzbol fulger
�� a temporlzat ofensiva germanl pe direqia
Moscova.
lnsemnlrile autoruluf din prfmul volum
prezintl un fnteres deosebft �� datoritl faptu­
Jul ci el se numlrl printre putlnif ,en mlU­
tari din conducerea Frontulul de sud-vest care
1 au supraviefuit dramatlcelor evenlmente de Ia
1 sfir,ltul lunil septembrie t 94 t .
In at dollea slu volum memorlallstic, A�a
am cucerit victoria, mare�alul Bagramean
consemneazl evenlmentele miUtare Ia care a
partfclpat in calltate de comandant de armatA.
,1 de front, incepind din anul 1942 �� pini
Ia tnfringerea c!effnltfvl a Germaniel na­
ztste. Din acest volum, oferlm cltJtorilor
citeva fragmente, care prezlnti una dlntre
operatlile importante desrl,urate de trupele
sovletlce in ultima parte a rlzbolulul, ,1 anume
cucerirea Ktinigsbergului, ora,·fortlreafl, ve-
35
 ehea eapltall a Pruslel - l�aglnul mllltarls­
mulut german.
Mal intil insA este necesarA o prezentare de
�nsamblu a sltuaflel mllltare in acest sector
al frontulul sovleto-german in ultlmele lunl
dlnalntea inchelerll rAzboiulul in Europa.
Intre 1 3 ian uarie �� 25 aprille 1945 trupele
sovletlce au desfi�urat o ofenslvA de marl
proporfll, JntratA in istorlografia mllftarA so­
vletlcA sub denumirea , Operatla din Prusla
OrientalA", Ia care au partlc:ipat Frontul 2
blelorus (Rokossovskl), Frontul 3 bielorus
(Cerneahovskl, apol Vasflevskl) fl o parte a
doneze actlunlle a douA sau mal multe fronturl.
La 1 8 februarle 1 945, at trellea comandant de
front cldea in luptA, dupA M.P. Klrponos fl
N.F. Vatutln. Este vorba despre generatul
de armatA J.D. Cerneahovskl (39 ani), coman­
dantul Frontulul 3 blelorus, eel mal tinAr
dlntre comandantll de front sovletlcl. RAzbo­
lul nu-l crutA nlcl pe 01aril comandanfl. A.M.
Vasllevskl, aflat in Prusla pentru coordonarea
actlunllor din zonA, raporteazA Comandamen­
tu ful suprem cA a preluat funcJia respectlvA, in
care este apol conflrmat �� in care va. rlmine
pinA Ia slirfltul lunll aprllle 1945 (In lunle 1 945

l
trupelor Frontulul 1 baltic (Bagramean). In
cursul desfi,urArll acestei opera ll, Grupul
de armate german ,Nord" a los frac:ttonat
in trel grupArl izolate: ,Heilsbergc', , KCi nlgs­
bergc' '' ,Semland". Pentru llchldarea lor,
in cadrul general al operatlel din Prusla Ori­
entali, trupele sovletlce au executat trel ope­
rafli ofenslve dlstincte.
Operatia ofenslvi K6nlgsberg a lost exe­
cutatA in zilele de 6-9 aprllle 1945 de citre
Frontul 3 bfelorus, comandat de marefalul
Vasllevskl, avindu-1 ca loctfltor pe generalul
de armatA Bagramean. Aiel se lmpun citeva
expllcatfl. Din lunle 1942 A.M. Vasllevskl era
$eful Marelul Stat Major, functle pe care prac­
tlc o exerclta loqlltorul slu, generalul A.l.
Antonov, intructt A.M. Vasllevskl (ca fl G.K.
j ukov), fUnd fl reprezentant al Comandamentu­
lul suprem, era permanent lnsirclnat si coo.r-
va fl numlt comandant-,er al celor trel fron­
turi ce vor actlona in Extremul ·orient lmpo­
trlva japonlel). La 22 februarle,. pentru a asi­
gura o conducere unltarA a ac:flunllor din Pru­
sia Orientall, Comandamentul suprem sovletlc
decide transformarea Frontulul 1 baltic, co­
mandat de generalul de armatA Bagramean,
in Gruparea ,Semland41 fl lncluderea el in
Frontul 3 blelorus, I. H. Bagramean · rAminind
comandant al grupArll ,1 loqlltor al comandan­
tulul Frontulul 3 blelorus. La slir f ltul lunll
aprllle t 945 marefalul Vasllevskl es t e chemat
urgent Ia Moscova ,1 I.H. Bagramean prela
fun.ctla de comandant at Frontulul 3 blelorus.
Dupl rlzbol, J.H. Bagramean a comandat
trupele Reglunll mllltare baltlce, a fost 'eful
Academlel MareiJJI Stat Major, adjunct al
mlnlstrulul aplrlrU, Inspector general· al For­
fetor armate sovletlce.

Un insucces matei 39]. Ce determina attinci care trebuie adusa la aripa

se tine minte
lmpreunA cu generalul V.
V . Kurasov, �eful meu de
stat major, i-am raportat lui
A.M. Vasilevski considerafi­
ile generale cu privire la con­
cepfia acpunilor �i planul asal­
o asemenea hotarire ?
- La pregatirea asaltului,
mi-a explicat mare�alul, tre­
buie sa tinem seama �i de
factorul psihologic. Va adu­
cefi aminte ce s-a intimplat Ia
19 februarie ?
Am tn�eles ca se refera la
regretabilul insucces al Ar­
matei 39 care nu reu�ise
-
voastra dreapta, ceea ce va
tnle'5ni tnlocuirea �i concentra­
rea Ar mat ei 43 pentru asaltul
l�onigsbergului dinspre nord­
vest.
Fire�te, am fost de acord
cu aceasta solutie.
Luindu-§i ramas bun, mare­
�alul mi-a comunicat un fapt
tmbucurator : la asaltul Konigs­

sa tmpiedice joncfiunea gar­ bergului va patticipa tn­

tului Konigsberguluil. Cind
nizoanei germane a Konigs­ treaga aviatie din Prusia Ori­
am discutat constituirea gru­
bergului cu gruparea din pe­ entala : Armatele 1 � 3 aeri­
parii de forte, mare�alul a
ninsula Semland - �i am ene, aviatia Flotei baltice �i
propus ca lovitura principala
raspuns afirmativ. mari unitati din Armata 18
sa fie executata cu Armata 43.
- Cred ca nici personalul aeriana, care pina atunci ac­
M-a surprins aceasta solu­
armatei n-a uitat acest insuc­ tionase ca aviatie cu actiune
tie: Armata 43 ar fi trebuit
ces, a continuat mare�alul. tndepartata (tn total aproape
transferata de la aripa dreap­
Probabil ca el a generat o 2 500 aparate). ln plus, la
ta a frontului la centru, in
anumita neincredere in for­ distrugerea forturilor cetatii
timp ce Armata 39 era deja
tete proprii. Din fericire, Ar­ va participa artileria de foarte
aproape de Konigsberg, ve­
mata 43 n-a trecut prin ase­ mare putere din rezerva Co­
nind dinspr.e nord-vest. Fi­
menea momente . . De aceea, mandamentului suprem.
re�te, mi-am exprimat tndo­
am· hota.rit ca rolul principal Astfel, in prima decada a
iala in legatura cu oportuni-
in asaltul Konigsbergului sa-i
tatea unei asemenea regru­ hmii martie, a tnceput acti­
revina ei �i Armatei 1 1 de
pari. ln plus, tn toate opera­ garda. �i apoi, Ivan Hristo­ vitatea complexa de prega­
forovici, aveti in vedere fap- tire a asaltului fortaref�i Ko­
pile ofensive precedente, Ar­
mata 39 acfionase bine. Din tul ca . pe masura lichidarii nigsbe�"g. Trebuia sa rezolvam
cite �tiam, Vasilevski U apre­ gruparii de la Heilsberg, voi numeroase probleme noi,
cia foarte mult pe I.I. putea sa va transfer 0 armata intructt pina atunci nu acp­
Liudnikov [comandantul Ar- sap chiar doua, cu mijloacel'! onaseram niciodata impotriva
... --
lor de iR€arire. Prima va fi unu1 or�-cetate atlt de
1 Tltlut �� subtftlurile apar�in re­
dac�lel Magazin istoric. ·
probabil J(:rmata 2 de garda, mare ca l{onigsbergul, pe

36
 care Hitler ciuta sc\-1 l'l)enpna
cu orice pref. 0 deosebita
complexitate prezenta prega­
tirea trupelor, ele urmtnd
sa rupa o aparare ce se
sprijinea pe numeroase for­
tun, cazemate, constructii
masive, deosebit de rezistente,
amenajate pentru aparare,
felurite obstacole � baraje
tmpotriva tehnicii de lupta �i
infanteriei. Destule piedici ri­
dica �i instruirea comandan­
tilor. In localitap mari e greu
sa te orientezi, tot timpul exis­
ta pericol ul de a acpona Jm­
potriva trupelor proprii, men­
pnerea cooperarii Jntre unita­
tile atacatoare �i cele de spri­
jin pune probleme dificile.
Pentru ca trupele sa actio­
neze precis, t"rebuia sc'1 amena­
jam tn spatele frontului forti­
ficapi asemanatoare �i si an­
trenam acolo uniU.ple.
Pentru pregatirea coman­
danplor a fost construita o
macheta Ia scara I :3000, care
reproducea, Jn cele mai mici
detalii, fortificapile de pe
centurile defensive exterioara
� cea interioara ale or�ului,
cu dispunerea unitaplor ina­
mice, inclusiv sistemul focului
tuturor categoriilor de ar­
mament, marcarea oarajelor
antiinfanterie � antitanc � a
cartierelor �i construcpilor
izolate, amenajate pentru
aparare. Deosebit de clar erau
reprezentate forturile cetapi.
In plus, a fost pregatit �i mul­
tiplicat tn numarul de exem­
plare necesar un plan al ora­
�ului, cu un sistem unic de
numerotare a cartierelor �i tu­
turor obiectiveJor importan­
te. 1\lacheta, realizata deo­
sebit de expresiv, mi-a per­
mis ca in zilele de 9 ¢ 10 roar-
tie sa reparti zez misiunile
comandanplor de annate, de
corpuri �i de divizii. U neori
aveam pur � simplu impre­
sia ci ne aflam tn cartierele ¢
pe strazilP pe unde fn curtnd
vor trebui sa se avtnte trupele
noastre.
Dc�i fortareata fusese con­
struita cu mutt tnainte de
acest razboi �i nu mai cores­
pundea cerintelor momentu­
lui, tn ultimii ani comanda­
mentul hitlerist o modemi­
zase �i pregatise �emeinic �i
· or�ul pentru rezistenta tn-
delungata. Chiar tn centrul
Konigsber gului, pe malul tnalt
al dului Pregel, c.Wmintnd ora­
�ul � tmpr ejurirq;l�. era P¥­
zat un vecbi caste! regal, tn
care se cuibarisera clteva mii
de fasci�ti. Tot or�ul era
tntesat de baricade, abatize,
puncte de SErijin �i noduri de
rezistenta. ln toate pietele ,
Ia intersectii, tn scuaruri �i
parcuri fusesera construite
cazemate, tngropate tancuri
� tunuri de asalt. Toate �ceste
fortificapi erau aparate de
1 30 000 hitleri�ti, hotarifi sa
lupte ptna la ultimul cartu�.
Aceasta o�tire uri�a dispu­
nea, pe linga . multe altele,
de 4 0 00 piese de artilerie �
peste 1 00 tancuri �i tunuri
de asalt.
Pe macbeta erau marcate
cu ro�u sectoarele de rupere
a apararii inamice de citre
armatele 43, 50 �i I I , cirora
le revenea misiunea de onoare,
dar exhem de grea, de a lua
cu asalt or�ul-fortireata.
Conceppa operapei era urma­
toarea: stragungerea aparirii
inamicului prin lovituri de
tnttlnire putemice � impe­
tuoase, executate dinspre
nord-vest � sud. Dinspre nord­
vest actionau Armata 43 � i
doua corpuri din Armata 50,
dinspre sud - fortele prin­
cipale ale Armatei 1 I de
garda. Ele trebuiau sa se tn­
ttlneasci Jn c�ntrul or�ului,
pe malul de nord al rtului
Pregel. Dinspre est executau
lovituri de fixare pe front
1arg diviziile Corpulu1 69 din
Armata 50. ln timp ce aceste
forte fractionau gruparea ina­
mica, alte trei armate - 2, 5
� 39 - trebuiau sa actioneze
ofensiv tn peninsula Semland
�i sa tmpinga gruparea , Sem­
land" spre mare, tn direcpa
Pillau, asigurind frontul ex­
terior al tncercuirii raionului
fortificat Konigsberg.
Pe Ia jumatatea lunii mar­
tie cadrele de conducere de la
armate t� cuno$teau Jn linii
generale misiunile. Comandan­
pi lor au tnceput pregatirea
trupelor tn vederea apropiatei
operatii. Ea trebuia sa se des­
f�are tn trei etape : prima
:-- pregatirea; a doua - ru-
perea primului aliniament de
aparare ; a treia - asaltul ora­
�ului. Durata etapei a doua
24 ore, a celei de-a treia
- patru zile.
La 1 5 martie am prezentat
mare$alului Vasilevski planul
operapei. tnainte de a-1 apro­
ba, el a trimis un raport lui
I . V. Stalin, in care expunea
esenta planului �i solicita su­
plimentarea stocurilor de ar­
mament, tehnici de lupta �i
munipi. ln seara de 1 7 roar­
tie A.M. Vasilevski mi-a co­
municat telefonic ca planul a
fost aprobat. Initial s-a sta­
bilit ca operapa sa tnceapa
la 28 martie, apoi termenul
a fost aminat pentru tncepu­
tul lui aprilie.
f
Cele mai
chinuitoare minute
Pe 5 aprilie, spre seara, a
tncetat tn sfir¢t sa ploua.
A.M. Vasilevski a ordonat sa
se execute cercetarea prin lup­
ta, care trebuia sa preceada
pregatirea de artilerie, ¢ rn-a
rugat sa plec la Armata 43
a generalului A.P. Beloboro­
dov, care dadea lovitura prin­
cipala asupra Konigsbergului
dinspre nord-vest.
ln zori am sosit la punctul
ei de comanda, amenajat pe
o colina tmpadurita, pe care
se profila vizibil o cladire so­
lidi cu etaj, probabil conacul
vreunui mo�ier prusac. Colina
oferea un clmp de vedere
excelent. lntr-unul dintre co­
pacii tnalp fusese amenajata
o platforma de observare, pro­
teJata pe trei laturi cu tablii
de otel. ln apropiere, tot in
copaci, fusesera amenajate in­
ca doua platforrne pentru avia­
tori �i artileri�ti, care urmau
sa corecteze de aici loviturile
aviapei �i focul artileriei. t n
subsolul cladirii se instalase
o grupa oper;itiva din statui
major al armatei.
Colonelul V.V. Turantaev,
�ful secpei operatu, rn-a con­
dus Ia comandantul armatei ,
care se afla tntr-o . Jncapere
de la etaj. Perepi cladirii erau
foarte gro�i, iar gQlurile feres-
trelor fusesera astupate cu
saci de mstp. Beloborodov
privea attt de absorbit prin
luneta stereoscopic!, incH
n-a observat sosirea mea.
- Nu credefi ca e riscant
sa aveti un punct de obser­
�are atit de vizibil pentru ina-
37
mic ? am tntrebat eu cu voce
tare.
Generalul se rasuci pe sca­
un, mirat, �. vazindu-ma, se
ridica energic, tmi strlnse mtna
cu putere �i spuse :
- Grupa operativa se afll
ta subsol. Dacl ne bombar­
deazl artileria grea, putem
cohort p noi imediat. Ctt pri­
vefte proiectilele de calibru
mijlociu. nu prea avem de ce
ne teme.
Considertnd ca m-a lini�
tit, comandantul annatei a
tnceput sl-mi raporteze cum
se desf�arl cercetarea prin
lupta. Din spusele lui rezulta
ca inamicul cluta sa menpna
cu orice pret primul alinia­
ment de aparare. Cu toate
acestea, fn ctteva sectoare,
batalioanele fnaintate reu�­
sera sa patrunda tn dispoziti­
vul advers � sa tmbunatateas­
cl baza de plecare la atac.
Artileri�ii introduceau corec­
tivele necesare tn planul focu­
lui.
tntre timp, tncepuse sl se
lumineze de ziul. Apropiin­
du-ml de ocularele lunetei
stereoscopice, am tnceput sl
examinez cu atenpe panorama
or�ului. Contururile KOnigs­
bergului abia se disting eau prin
ceturile diminetii. Deasupra
or�ului pluteau nori vinepi.
- Nu vom putea folosi avia­
tia! am oftat cu amaraciune.
- N-avem ce face. replicA
Beloborodov. Toata nadejdea
e tn zeul razboiului. Sper to­
tu�i cl avioanele de asalt vor
intra tn lupta. Pilotii lor s-au
obi�nuit sl acponeze pe orice
vreme.
Am cerut legatura cu punc­
tul de comanda al frontului
� abia am apucat sa-i rapor­
tez lui A.M. Vasilevski rezul­
tatele cercetarii, cl din partea
opusa a or�ului a ajuns ptna
la noi un zgomot surd, care
- Excelent concert, ras­ De aceea a1c1 se realizase de
punse satisfacut A.M. Vasi­ la lnceput o patrundere adtnca.
levski. Pleat cl nu participa $i rapoartele de Ia Armata
� aviapa. 50 erau tncurajatoare : uni­
Exploziile netntrerupte ale taple ei tnaintau lncet, dar
proiectilelor fumigene pe toa­ sigur, cltre fortul Gneisenau.
ta intinderea frontului ina­ 0 situatie mai grea se crease
mic indicau ca, tn scurt timp, la corpurile de la flancuri,
sub protectia valului ce se care trebuiau sa atace fron­
forma, vor pomi la atac in­ tal forturile 8 �i 10, deosebit
fanteria � tancurile. Oare vor de puternice.
reup trupele de asalt sa stra­ Dar, nu tncapea tndoiall,
batA ft�a de baraje � sl pa­ tnceputul era bun. Acum tre­
trunda In apararea du�manu­ buia accelerat ritmul tnain­
lui ? Au tnceput cele mai chi­ tarii. Aviatia ne-ar fi putut
nuitoare minute. Vocile ata­ ajuta foarte mult, de aceea
catorilor nu ajungeau plna am tncercat sa aflu de la mare­
la noi, iar din cauza vizibi­ �lul Novikov (comandantul
litapi proaste os�i abia se Fof1:elor aeriene militare so­
distingeau chiar � prin bino­ vietice] cite aparate reu�ise
clu. Trebuia sa �eptam ra­
poartele de luptA de Ia corpuri.
$i le 3,$teptam cu sufletul la
gura. &loborodov nu lasa
receptorul din mtna.
- Cum merge ? lntreba el
din minut tn minut ba pe
unul, ba pe altul dintre co­
mandanpi de corpuri. Ras­
punsurile erau lnsl monosi­
labice � impreose :
- lnainteazl l Ataca r...
Prima veste lmbucuratoare
a venit de Ia generalul Lo­
patin (comandantul Corpului
13 de garda), ale clrui divizii
acponau Ia centrul dispozi­
tivului Ar�tei 43.
- Unitaple lui Krasnov �i
Timcik au patruns In apa­
rarea inamicului �i ocolesc
fortul nr. 5. Du�manul rezista
cu tnveJlunare.
Cind i-am raportat lui A.M.
Vasilevski cl a tnceput atacul,
el a spus ca pentru sine :
- De nu s-ar lmpotmoli
la forturi... Dap ordin prime­ sa trimita in lupta. N-am apu­
lor e�aloane sa nu se opreasca, cat sa intru in legatura cu e l,
sa ocoleasca forturile; e�aloa­ ca pe deasupra noastra a tre­
nele doi sa le blocheze, sa le cut o patrula de avioane de
arunce in acr � sa lichideze asalt.
garnizoanele. - Se pare ca au pornit, ra­
•

sufla u�urat Beloborodov. Cu

cre�tea rapid 1n intensitate.
M-am uitat la ceas, era ora 9.
$i imediat s-a auzit un �ir
de explozii de proiectile grele.
.,Katiu�ele" anuntau tncepe­
rea pregatirii de artilerie la
Armata 1 1 . ln urma lor
s-a auzit glasul tunurilor grele.
De�i distanta era mare, gea-
murile cladirii vibrau Ia ex­
ploziile proiectilelor de arti­
lerie grea.
- Auzip, Aleksandr Mi-
hailovici ? l-am tntrebat pe
mare�al.
ombardiere
· de noa te - ziu
Lutnd legatura cu generalul
Pokrovski (�ful statului ma­
jor al Frontului 3 bielorus],
am aflat ca �i Armata 1 1 ac­
fioneaza cu succes. Diviziile
Corpului 1 6 de garda, coman­
dat de Guriev, atacau in sec­
tor..ul fortului nr. 9, pe care
pusesera �aptnire tnca tna­
inte de tnceperea ofensivei.
aviapa ne va fi mai u�r.
La un moment dat, in timp
ce discutam cu comandantul
armatei unele probleme de
conducere a trupelor, in apro­
piere detuna o explozie asur-
zitoare. Am simtit o lovitura
destul de puternica tn uma­
rul sting �i. proiectat de su­
flul exploziei tntr-un colt al
tncaperii, am dus instinctiv
mtinile la ochi, pentru a-i feri
de praf �i cioburi. Ctnd, dupa
clteva clipe, i-am de-schis in-

38

cet, mi-a venit inima Ja Joe:
vedeam, deci ochii ram!sesera
nevatama�i. Capul ma durea,
urechUe parca erau tnfundate
cu vat.a. Am privit tn jur.
Unda de �. provocata de
explozia unui proiectil ce pa­
trunsese tn peretele cJJ.dirii,
zvlrlise afa ra. �i cercevelele
ferestrelor �i sacii de nisip,
faclnd geamurile tandari. Eu
�i Beloborodov am scapat cu
u�are contuzii. La. punctul
de comanda pierderile produse
de bombardamentul de arti-
lerie erau neinsemnate.
Ctnd i-am ra.portat lui Va­
silevski cele intimplate, el mi-a
spus cu repro � :
Comondantul fortilrttei, generalul german Lasch (In drtapta imaginii). l1Ult pri­ terie cu armament greu ale
i dup4 c4derta KDnigsbergului, eate in terogat de ge?Uralul-maior Gurie11
zoner
ln p. 35: trupe aot7Utice In timpul aaallului
- Putea fi mult mai rau.
Beloborodov n-a fost prea in­
spirat ln stabilirea punctu­
lui de comanda. Bine ca v-a�i
ales numai cu attta ...
El ne-a ordonat categoric sa tntreprinda o acpune deose­
lucram numai tn tncaperile
de Ia subsol, iar pentru ob­
servare sa folosim platforma dierele grele ale . aviatiei cu
amenajata tn copac.
lotre timp ofensiva. arma­
tei lui Belo borodov se des­
flJura conform planului. ln di­
mmea ta de 7 aprilie vremea actiune tndepartata), certn- diviziei. Uraganul de foe nu
s-a lmbunatatit simtitor : de-
asupra or�Jui, tnvaluit to fla­
clri � fnm, a aparut soarele.
•
Cum s-a ridicat cea�a. corpul de pacitatea redusa de manevra
aviatie de vtnatoare al gene­ vor face din aceste aparate o
ralului Ivanov s� napustit prada u�a pentru vtnatorii
asupra aerodromutilor inami­ fasci�i.
cului, bloctndu-le. Aproape - No va fie teama l U tn­
coocomitent or�ul a fost trerupse iritat Novikov. Am
atacat de avioanele de asalt, sa va dau 0 escorta de 125
care au lovit to primul rtnd avioane de vlnatoare. Nici
tunurile antiaerieoe. un ,Messer" nu va tndrazni
La. 9.30, dupa o pregatire sa le atace. ln plus, aviatia
de artilerie scurta., dar puter­ de asalt �i artileria nu vor
nica, cele trei armate au re­ permite tuourilor antiaeriene
luat asaltul. Ziua a doua a . sa traga nici un singur foe...
ol'Crapei se deosebea tnsa ra­ Golovanov vroia pro babiJ
dical de prima.. Suprematia sa-�i mai exprime unele indo­
avia�iei sovietice era totala. ieli, dar Novikov spuse hota­
La ora 10, 246 bombar\iiere rtt :
au lovit de trei ori succesiv - 1ntr-un cuvint, ati in­
ora�ul �i trupele din peninsu­ �les misiunea. Organiza1i de­
la Semland, care tncercau colarea peotru orele 13. Pre­
ciza�i obiectivele cu tovara�l
Hriukin. Raportati ctod stn­
teti gata...
'Un timp Novikov s-a plim­
bat agiht prin adapostul spa­
tios, �i clod Golovanov a ra­
portat ca e gata, a facut un
gest energic co mtna:
- La. 13.10 trimitep-va
,armada" asupra Konigsber­
gului I
Apoi, lutnd legatura cu ar­
matele 1 �i 3 aeriene, Novikov
le-a ordonat sa trimita toate
bon'l'bardierele �i avioanele de
asalt care mai erau disponi­
bile tmpotriva aerodromurilor
�i pozitiilor artileriei antiaeri­
ene a inamicului.
ln mai pupn de 0 ora, 5 1 6
bombardiere grele au lansat
•
asupra or�ului peste 3 700
bombe, cu o greutate totaJa
de 550 tone. Numeroase forti­
ficatii au fost distruse. De­
plasarea tancurilor, camioane­
lor· �i subunitatilor de infan­
inamicului a devenit imposi­
bila. Apararea du�anului s-a
divizat tn focare de rezistenta
izolate.
sa vina to ajutorul Konigs­ Spre sftr�itul zilei corpurile
bergului. Armatei 43 au ajuns pina Ja
Pentru a intensifica la ma­ suburbia Ratshof �i au cuce-
ximum loviturile din aer. ma­ rit ctteva cartiere tn partea
re�lul Novikov se hotart sa de nord-vest a Konigsbergu­
lui. Un det�ment de asalt
bit de tndrazneata : sa folo­
seasca tn timpul zilei bombar­ din Divizia 235 a reu�it sa
lichideze garnizoana fortu­
actiune tndepartata, care, de lui 5, blocat tn ziua precedenta.
regula, actionau noaptea. El
Succesul a fost asigurat de
ti telefonl lui A.E. Golova­
nov [comanda.ntul avia�iei cu actiunile eroice ale pionierilor
du-i parerea, dar mare�ul i-a impiedicat sa dezamorseze
tocerca sa se eschiveze, argu­ peste 200 mine �i sa des­
menttnd ca viteza mica � ca- chida drumul infanteriei. Ei
39
au scos explozibilul din mtne
�i 1-au detonat ltnga zidul
fortului. Dar acesta n-a ce­
dat. Nici a doua explozie n-a
dat rezultate. Au trebuit de­
zamorsate inca multe mine,
pentru a face doua tncarcaturi
puternice. Explodarea lor si­
multana a produs, in sftr �it,
o spartura mare in zid. De
partea cealalta a fortului, pio­
nierii locotenentului I�inin
faceau acela�i lucru, iar sol­
datii Merenkov �i Maltghi n
introduceau o tncarcatura de
exploziv in ambrazura capo­
nierei. Ustndu-�i tovara�ul
in adapost, Merenkov se ttri
sa instaleze detonatorul, dar
fu ranit. Maltghin se grabi in
ajutorul prietenului, dar �i e l
fu ranit. $iroind de singe, e l tl
trase · tnapoi pe Mere11kov �i
detona tncarcatura. Aproape
simultan �i detona indirca­
tura �i locotenentul !�kinin.
Toti ace�ti pionieri curajo�i
au primit titlul de Erou al
Uniunii Sovietice. La caderea
serii garnizoana fortului 5 a
depus armele �i deasupra lui
s-a inaltat drapelul ro�u.
Foe impotriva
parlamentarilor
Nici in a treia noapte nu
le-arn dat fasci�tilor vreun
ragaz. Aviatia de noapte a
lansat asupra centrului ora­
�ului 569 tone oombe. La
ora 8 �tafeta a fost preluata
pentru inca doua ore de avia­
�ia frontului, iar Ia ora 10,
dupa pregatirea de artilene,
toate
. armatele au reluat ofen-
SlVa.
ln j urul orei 1 5 generalul
Beloborodov, care asculta la.
telefon un raport de lupta, imi
spuse radios :
- Un regiment din Divizia
24 a facut jonctiunea cu uniM.­
�ile unei divizii din Armata 1 1 ,
care au trecut rtul Pregel.
Mi-am dat seama ca in fe­
lul acesta se realiza incercu­
irea compleU. a garnizoanei
Konig3bergului, care nu inai
avea scapare.
Analiztnd rezultatele zilei
a treia, am tnteles ca garni­
zoana tncercuita are o singura
pos�bilitate de salvare : tn
noaptea urmatoare sa atace
tn lungul rtului Pregel ¢ sa
tncerce sa se unease! cu gru-
40
parea ,SemJand". DacA. nu
se hotara sa faca acest pas
disperat, le ramtnea 0 singura
speranta - sa mai reziste
ctteva zile pe ultimul �i eel
mai puternic aliniament care
cuprindea partea central! a
ora�ului.
lntr-o privinfa, situatia gar­
)lizoanei incercuite se tmbu­
natatise tntructtva: noi nu
mai aveam posibilitatea sa
folosim masat aviatia de bom­
bardament, de teama sa nu
lovim trupele proprii.
tncercind sa evite 0 var­
sare de singe inutila, A.M.
Vasilevski a adresat trupe­
lor tncercuite apelul de a de­
pune armele. Dar comandan­
tul Konigsbergului a hotarit
totu�i sa razbata spre vest.
Prevaztnd o asemenea acti­
une,. trupele noastre au tn­
timpinat in mod organizat
contraatacurile executate de
inamic, atit din peninsula
Semland, ctt �i din centrul
ora�ului. Numai in sect.,are
izolate, sub protectia intu­
nericului, grupuri de fasci�i
au reu�it sa se infiltreze in dis­
pozitivele noastre, unde �i-au
gasit sfir�itul.
to timpul noptii doua gru­
pe de antifasci�ti din comite­
tul , Germania Iibera" au iz­
butit sa patrunda in centrul
ora�ului �i sa difuzeze mani­
feste cu apelul nostru de a
depune armele. Una dintre
grupe, avtnd un steag alb, a
tncercat sa se apropie de
citadela, dar fasci�ii au des­
chis focul tmpotriva parla­
mentarilor.
Cind, tn zorii zilei de 9 apri­
lie lui A.M. Vasilevski i s-a
raportat ca nu exista ni�i un
indiciu cu privire la capitulare,
el 1-a chemat pe generalul Bar­
sukov, comandantul artile­
riei frontului, �i i-a ordonat
sa concentreze focul tntregii
artilerii asupra centrului ora­
�ului, pentru ca, pina la ca­
derea serii, armatele sa poata
tncheia asaltul Konigsber­
gului.
Dupa o scurta, dar puter­
nica pregatire de artilerie,
asaltul a fost reluat pe tot
frontul. Corpul de la flancul
drept al Armatei 43 a. cucerit
fortul 6, iar diviziile celor­
lalte doua corpuri au patruns
tn ·centrul •.,.ora�ului, cucerind
•
o fortifica�� dupa alta. For-
ttnd riul Pregel, unitafile di-
•
vi2iei comandate de generalul
Tolstikov au ajuns in apro­
pierea. castelului regal. Gene­
ralul Guriev, comandantul
corpului, aflat mereu tn sec­
toarele cele mai grele, a sosit
l a fata locului �i i-a ordonat
generalului Tolstikov sa cu­
cereasca acest important nod
de aparare din centrul ora­
�ului, aparat de batalioane
de ofiteri.
La sfir�itul zilei de 9 apri­
lie raioanele de nord-vest, vest
�i sud ale or�ului se aflau in
mtinile noastre, inamicul men­
tintndu-se doar in centru �i
in partea de est. tn cele din
urma, comandantul I<onigs­
bergului a luat prima hotarire
i�feleaJ?ta. . trimittnd �ar!a­
mentarl pnn care comumca m­
cetarea rezistenfei. A.M. Va­
silevski a dat dis}?O zijii ca
reprezentanjii no�n sa-i in­
soteasca la comandamentul
german. La orele 2 1 .30 ge­
neralului Otto Lasch i-a fost
tnmlnat ultimatumul coman­
damentului sovietic �i. dupa
oarecare ezitari, el a ordonat
trupelor sale sa inceteze rezis­
ten�a.
tn zori, din centrul ora�u­
lui au pornit coloane lungi de
prizonieri. lnapoindu-ma la
punctul de comanda al fron­
tului, am gasit acolo un grup
de generali fasci�ti, tn frunte
c u Otto Lasch. Deprimaji de
caderea atit de rapida a for­
taretei pe care o considerau
inexpugnabila, ei a�teptau po­
somori�i tnttlnirea cu A.M.
Vasilevski, care 'i�i exprimase
dorinta sa-i interogheze.
Cind am intrat in cabine­
tul comandantului frontului,
mare�Jul Vasilevski discuta
cu un grup de comandanji so­
vietici despre rezultatele ope­
rajiei, tncheiata cu deplin suc­
ces, in decurs de numai patru
zile.
A.M. Vasilevski a ordonat
sa fie introdu�i generalii pri­
zonieri. Fostul comandant al
Konigsbergului raspundea la
intrebari destul de degajat.
Referindu-se la bilantul lupte­
lor, el spuse cu a.maraciune :
- Era imposibil de presu­
pus ca o cetate ca. Konigsber­
gul va cadea a� de repede.
Comandamentul rus a conce­
put bine aceasta operatic �i
a executat-o irepro�abil.
Cuvint lntroductlv ��
traducere AI. C O V A L I U

Pe mlsurl ce acele ce·asornlculul celui de-al
dollea front se aproplau de Y, cum era lndl­
catl codfffcat prima zl a lunlf funle, cind
urmau sl se inchele toate pregltlrfle fl, mal
ales, de Y +4. data fnlflal stabflft.l a debar­
clrfl in Normandla, in cullse tenslunfle fl
confllctele sporeau. Unele erau ffreftl, avind
in vedere dlmenslunea, flrl precedent, a
operaflef. Altele decurgeau direct din obfectl­
vele diferlte politice, pe termen lung, ale
Statelor Unite ti Maril Brltanll. Toate acestea
itl aflau prelunglrlle, pe de o parte, in lnsls­
tenfele lui Churchill de a determfna anularea
debarclrfl de sprfjln din sudul Frantef fl con­
tlnuarea ofenslvel din ltalla, spre Balcanl fl
Europa Centrall, pe de alta, in resentlmentele
unor inalfl comandanfl englezl fatl de Elsen­
hower personal. 0 lucrare aplrutl in octom­
brfe 1982 menfJoneazl in acest sen a pe gene­
ralul B.L. Montgomery, care urma sl coor­
doneze trupele terestre i� faza lnlflall a lnva­
zlei, cittndu-1 dJntr-o acrlsoare adresatl, in
aprllle 1944. unui alt co mandant brltanlc:
"Trebule sl spun cl el [Ike) a fost bun, pro­
babll, pe llnle polltlcl, dar cl, lndlscutabll,
habar n u avea de nlmlc in materle de luptl".
Generalulul Allan Brooke, tot Montgomery
II acrla despre Eisenhower: ,el trebule flnut,
pur tl slmplu, Ia o parte de to.atl aceastl
afacere, dacl dorlm sl cittlglm rlzbolulu.
•
'
•
-
Elsenhowt.t avea tl el o plrere Ia lei de ,,buni"
despre colaboratorul Jul. El 1-a declarat lui
Cornelius Ryan in perloada postbelfcl, cu
condlfla ca acesta sl n u publice apreclerea
decit dupl ce Ike n u va. mal fl in vlafl: ,Brl­
tanlcll n-au inteles nlclodatl slstemul ameri­
can de comandl •••( Montgomery ) a ajuns sl
blesteme cl amerlcanll fl eu, in special, n u
avem nlcl u n credit, cl sintem neprlceputl in
ce prlvette rlzbolul, ata· in cit am incetat chlar
sl comunlc cu el''. Aceste resentlmente per­
sonate, care au durat cit au trllt eel dol fell
mllltarl, ca fl confllctele de lnterese polltlce,
au trebult sl fie netezlte, pentru a face sl
prevaleze oblectfvul comun: pltrunderea cu
succes in · vutul contlnentulul. Prlnclpalul
argument al lui Eisenhower in dlsputele cu
Churchill - n u puflne fl n u UfOare - era
cl el, generalul, nu are autorltatea sl schlmbe
ordfnele primite de Ia Casa Albl declt in urma
unel dlspozltll comune, a premlerulul fl a pre­
�edlntelul Roosevelt, fl cl anularea debar­
clril in sudul Franfel va face lmposlblll dez­
voltarea succesului Jnifial al Overlord �� chlar
' 41
 l
va permlte trupelor germane sl eontraatace
declslv Corpul expedl lonar. Deslgur, slstemul
cl operafla de fortare a Mlrll Mlnecll va lncepe
Ia 31 mal, data putind fl aevansatl sau Jn­

l
Ultral, Fortitude f Bodyguard erau ele­
mente de nepre ult in succesul lnvazlel, dar
ele nu puteau nlocuf acumularea unor re­
surse urfate fl elaborarea unel strategll gene­
raJe corespunzltoare, care a fost strlluclt
apllcatl. De fapt, deschlderea eelul de-al
dollea front nlcl n u mal 'utea fl aminatl.
Nlcl din punct de vedere politic, nlcl mflltar.
In reutlta operaJieJ, se conta, desfgur, fl
pe laceperea ofenslvel armatel sovietlce, care,
Ia anil 1941, 1 942, 1 943, t 944, purtase tot
greul rlzbolulul lmpotrlva Ge�manlei nazlste
Ia Europa, ofensJvl menltl, din punctul de
vedere al Corpulul expedttlonar anglo-ameri­
can, sl lmoblllzeze orlce transfer de trupe ale
Webrmachtulul Ia veat fl al aporeasel lncor­
darea in care ae glsea Germanla. Evident,
pe punflle de comandl de Ia Washington fl
Loadra nu se punea problema dad sovletlcll
ltl vor respecta angajameatul Juat Ia Tebe­
ran, cl, mal curlnd, unde va ajunge, In
urmltoarele Junl, II ala froatulul sovfeto-
·
prmaa, prlnclpalul front al rlzbolulul.
La t O aprllle 1 944, fdul mlslunll miJitare
tirzlatl cu doul sau trel zlle, In funcfle de
condlfllle atmosferlce fl de flux. Dupl opt
zlle, un meaaj comun Roosevelt-Churchill if
conflrma lui Stalin comunlcarea fl se Jncheia
astfel : ,VI trlmltem cele mal bune urlrf fl
credem cl armatele dv. fl ale noastre, act lo-
..nind in depllnl tntelegere fl in conformltate
cu a,c:ordul nostru de Ia Tet\eran, vor zdrobl
pe hltlerftti". Stalin le-a rlspuns Ia 22 aprl­
lle, exprlmlndu-fl ,increderea in succesul
operaffel proiectate" fl dind aslgurlrl : ,.Afa
cum ne-am intetes Ia Teheran, armata rotle
va intreprlnde Ia aceeatl dati o noul ofen­
slvl, pentru a acorda un sprljln maxim ope­
raflilor anglo-amerlcane".
La 20 mal, Ia 'Marele Cartier Generaf sovfe­
tlc s-a deflnitlvat 1\otlrirea Comandamentulul
suprem pentru planul campanlel de varl,
care prevedea pentru iunle declantarea ofensl­
vel In Karella, urmatl, In a doua j umlta.te
a lunll, de marea ofensfvl la Blelorusla (ope­
rafia Bagratlon), care avea sl aducl armata
rofle in 45 zlle In sectorul central al frontulul
aovleto-german, pe Vlstula.
·

a S.U.A., generalul Deane, fl fdul mlsfunlf Ultlmul eplsod' dfn ca.rtea lui S. Ambrose
(Ike's Spies. . .) - pe care Magazin istoric n
mllltare brltaalce, generalul Burrows, au
prezlntl cu tltlul tl subtltlurlle redacflel -
adus Ia cunottlnta pfulul Mareluf Stat Major ne poartl pinl in momentul in care zarurlle
al armatef tofU, maretalul A.V. Vasllevskl1, au fost aruncate.

De fapt, tn perloada dJnalnua
lnvaslel, Eisenhower aeordase mal
mul' tlmp problemelor de a&ourUat.e
deeU eelor de cUslmulare. Era mal
lmponan' ea germanJI sl nu ,ue
el NonnancUa este loeul debarel
Y+S
- pentru a plstra eeeHtul opera£ tor operatll vlf.ale sau ol am Jrosl&
flel Overlord. ..sueeeauJ aau eteoul vlat.a oamenllor". Churchill a eedat.
opera�Ulor vmoare deplnde de oapa­ Clvllll au rost seo�l cUn zonele de
rll
r.
eltatea IDamloulul de a obUne lnfor­
ma t prealablle de naturi exaoti''.
deeara Eisenhower tntr-un memorlu
pngitlre 11 ttnut l tn arara lor, ptnl
Ia otteva lunJ dupi debaroare.
tn aprllle, Eisenhower a stilt 4Jn
dJfU%at tuturor oomandantllor dJn
•

deert al ereadl el Paa de Calais nou Cabl.netul de rlzbol bl'ltanlo al

este aced Joe. Slngurul mare ava.n'-J aubordlnea aa. faol un paa tmpoklva voln�l lui.
al lui Ike aaupra luJ Rommel fl von Pentru a ae ferl ea asemenea ln­ A propos nJel mal mult nlol mal
Runddedt era a"la el el 1t1a unde form.a1JI prealabUe si aJu.ngl Ia ger­ putln deott anularea prlvJieglulul
tl etDd ee •a da lupta, tD tlmp ee ad· ma.nl, Eisenhower a &rebut' sl eeari de eomu.nloa�J dJplomatlee cUn Rega­
nraarll all vebulau si gbloeasel. gunmulul brltanJo unele luorurl tul Unit. Churchill nu manlfesta nlol
Penn a-1 meotJoe tn aeeaa'i stare peu de accept&'- Url&�a aetlvltate eea mal mlel dorlntl sl apllee o
de JoeertttudJne, Eisenhower era tD ee ae deaflfura hl luulele brUanlee, mlsurl aut de jlrastfei, tnsl Elsen­
stare al fael orlee - 11 ebJar a field marea eoneentra�e de trupe, venJrlle hower a lnslstat. ,,Ml almt dator
f l pl&elrlle de avloa.ne - �ate aeea­ el anrm. ou toatl francbetea, ol
t tn planurUe pentru Overlord au tea erau aune potentiate de acurgere aoeastl sursl de seurgere a secre­
fost foloslte 41 rapoartele extrem de a aeereUlluJ. Aced lucru era valabll tulul reprezlnU, dupl pirerea mea
amlnun�tte ale ambasadorulut $1 ale tn special tD zonele de UtoraJ, unde eel mal mare rise Ia adresa aeourltltll
atasatulul mllltar at J'aponlel la exerelfllle de antrenamen' puteau operatlJlor noastre 11 a vlefU martna­
Berlln. prtv fnd sl.stemele de aplrare tumJza mul&e lnformatll unuJ ob­ rllor, aoldatJior 11 avla�rllor nottrl".
german I p e coasta rraocezl. Transml­ ae"a�r lnamJe. Eisenhower 1-a eerut El a mal spus el tue el o l.nterdlotJe
se prln radlo la TokJo. aceste rapoar­ luJ CburobJU ai tncleplrt.eze pe �fl dJplomatlol va erea marl dUleultltJ
te. ca �i lntregul tratlc de corespon­ elvJUI dln zona de eoaatl, de teami guvernulul brltanlo 11 ttl ell aeama
den�l citratl japonezl, erau .,cltlte" el prtnt.re el a-ar putea aria tl aplonl ol �' blamuJ generat de aoeastl
de c riptogratll amerlcani, care pene­ nedescoperlfl. CburobiU a refuza': ao�une va oldea .aeupra Cablnefulul
trase rl codul lncl tll&lntea ataculuJ nu puka mezwe at a de departe, toott de rlzbol. Totu11 ,.Du·ml pot reprlma
de Ia Pearl Harbor. Pe bua obser- . sl tulbure tntr•attt vlafa oamenllor. rtndul el aoeste dlfloul&i�l atn' tn­
vatlllor dlrecte el a lnformlrllor Oeneralul brlta.nJo Frederick Morgan, tru �tul eontrabalanaat.e de pro­
OK.W, rapoartele din aeptembrle et dJn eadrul a�tuluJ maJor al lui Ike, blemele mal marl aflate aeum tn Joo".
nolembrte 1943, mat alet rumlzaserl a aUrma' el �ate astea tin de poll­ La 17 aprllle, Cabl.netul de rlzbol
date precise deapre amploarea dfspo­ tiel, mormllnd: ,.Dad etulm, n-o a hotlrtt ei nu II se mal permltl
dtlvuluJ german tl modol In care se al mal fie nlel o polltiel". reprezentanfjlor cUplomatlol sl tran­
intention& sl se actloneze. Scurt timp Pe Ia sftrtltul lui martle, Mon�o· smit& aau sl prlmeasel mesaje ne­
tnaintea ZUet z. ataptul mUitar japo­ mery a deoiarat el ar Trea oa �$l oeDZUI'ate, Jar ourlerll de apeolaUtate
ne.z, care toemal reventse dln�un nou olviUI el fie cia� ararl dJn terenurlle au mal poteau plrlsl terl�rlul Rega­
tur al Normandlel, raportase ultlmele lui de exeroiJU, tar Ike a &rlmle o tulul Unit. Aeeate reetrlotU nu se apll•
sale obsern�u. tocluzlnd pl:nl $1 ml­ pledoarte penuaslvl CablnetuluJ de oau amerleanllor 11 ru,nor. Toat.e gu­
surltortle In centlmetrt ale capcanelor TbbOI, lD care .aflrma el ..ne-am vemele aUate tl reprezentan�tl lor ta
pentru tancurl st ale altor obstacole tDelrea eon � fa, dael peste ani Regatul Unl� au protestat, tar de
de pe plaJe sau dln lmedlata veci­ de zlle am ava aentJmentul el prln Gaulle a lntrerupt negoolerlle ou
nltate. negUjarea unor pruden� •e aeou­ Comandamentul suprem al fortelor
• Afagazin iat«ic. nr. 2-3/1975. rltate am eompromla aueeeauJ aeea- expedltlonare allate prlvlnd eondu-

42
 eerea tl u&lllzarea re�lelor llegale
rranceze1•
ExpUeabll deel de ce a roa& CburebJII
aUt de arlta&, eiDd Eleenhower 1-a
apua ei nea ea ln&erdletla ai eon­
&lnue tl dupi zlua debare&rll. lite
ae &emea ei, fn eazul anulirll ln&er­
dletfel, germanll ltl vor da aeama e&
operatfa Overlord represln&l lovl­
&ura prlnolpali tl a&u.nol aetfunea
Fortitude ar fl foa& eompromlai.
Soea& de aeeaa&i oerere, ADOlony
ideo, mlnla&rul de ederne tD Cabl·
ne&ul de rizbol, a apua, In numele lui
CburehJU, ei &oa&e guvernele alla&e
ae &f&eap&l ea ln&erdletla ai fie anu­
la&i de lnda&i ee ae anun r lnvazla.
Sllpirarea lor pe brltanle va rt eu
aU& mal mare, ou on a�& luoru ae
va lo&trzla. Eden 1-a eeru& lui Ike
ai fie de aoord cu rldlearea Jn&er­
dlotJel Ia una aau doui zUe dupi
debaroare.
Elaenhower a replica& ci nu-l
oonvlne. Daci ae rl..ci lmedla&
fl
ln&erdlc a, BlUer ..va deduce ei,
dlo ace moment, f l poate eoneentra
to al�ant� tortefe, pentru a rea­
PID8'e aaal&ul noa&ru". Churchill a
aritat ci fl ea&e lmpoalbll ai fie de
aeord eu o ln&erdJet�e dlplomatlei
nelhnlta&l, din cauza marllor de­
sagremente tl fl'lctlunl provoeate de
aeen lucru. E1 a propua ea ln&erdletla
II continue loci 9apte zlle dupi
•ebareare. Ike a rilpuna eA nlol
aa&a nu-l mul�ette. $1, ptni Ia
urmi, a obtlnut ctttll de cauzi.
ln&erdlotta •·• prelungU. 18 zUe dupi
debareare.
In eondJfllle tn care guvernul
brl&anfe fl aa�ra o oolaborare abaola&
admlrablll, Elaenbower nu pu&ea
rllpunde deet& eu aeeeatl monedi.
Tot ce era de ficut ..•
Dlapozlfllle aale eu prlvlre Ia ml­
aurlle de aeourltate, adreaa&e eoman­
dant)lor tl unJ&lftlor reapeettve (In
aJunul lnvazlel), erau, prln urmare,
elare, dlreete tl severe. El a ordona&
tuturor unl&itllor si menffnl eel
mal deaivt rtlt nfvel de aeeurltate
lndlvlduali fl, to eazul unor abaterl,
ai apllee cele mal draa&lce mllurl
dlaolpUnare. $1 •·• tl tJnut de ouvtnt.
In aprllle, generalul Henry MJUer,
teful aprovlzlonirU Forte! urlene IX
tl roa& eoleg al lui Ike Ia West Polnt1,
a loa& parte Ia un eoektall, Ia ho&elul
aarldge. Aeolo a fncepu& li VOl'•
beaaci neeontrolat, pJfqtndu-ae de
dlfleuUiflle pe care le are to 'aalgu­
rarea aprovlzlonirll tl adiugtnd ei
problemele sale vor lua afflllt dupi
debareare, deapre care a apua ei va
tmoepe tnaln&e de 16 lunle. Ctnd
elmeva a pua la tndolall data avanaa&l
de el, MJUer a propua ai raoi un
parlu. Ike a aflat deapre aeeaati
l mdlaoretJe ohlar to dlmlneata urmi­
&oare tl a ao�ona& lmedlat. A ordo­
na& retrogradarea lui MJUer, Ia gra­
dul aiu permanent de colonel, tl 1-a
expedla& tnapol Jn S&atele Unf&e -
eea mal Jalnlci umlllre pentru an
oflter de oarleri. MIIJer tl·a eua�lnut
neYlnovipa. Drep& ri8pUDJ, Ike I·•
aerlar ,.Dragi Henry, nlmle nu mi
lndurereazl mal tare deott ai ml
1 Impunerea lnterdlctlel f·a dat Jul
Hitler un lndlclu utll despre momen­
tul declanslrtl operatlel Overlord. La
anrsltul lui aprJlle, el observl cl
,.englwt au luat mlsurt pe care nu
te pot menttne dectt pae ptnl Ia opt
aiptlmtn.t".
Academia mlllta.rl . a S. U.A., ere·
atl to 1802.
vid pua In altua*fa de a Judeoa aete
lmpUetnd dellcte mllltare, eomlae
de ortterl de carae&er'4l eu bune nate
ae ""lola, mal ep ..mi eiD• Mte
"Yorba •• prle&enl "Yeelil tl aproplatr•.
Dar deelsla tl-a mentJnu&.-o.
0 alti gafi s-a pekeeu& In mal.
Ike a aDat ei un oUter de marlni
american, fmbiUDdu-ae Ia o pe ke­
cere, a deaviluJ& aminunte deepTe
apropla&ele ope rat)l, lnelualv sonele,
eapaef&l1Ue de vanapor&, efee&Jnle
tl datele : Elaen1lower J-a mirturlal&
a&unel lui Marshall: ,.Mi tnrurle
aU& de tare ei aurvln aaemenea rlaourl
Inutile tl aupllmentare, tnef& eu IDnmJ
l·•t bnputea buouroa. Fie numal Jl
faptul e& s-a tnUmpla& aUt de · repede
dupi eazul Miller tl &o& Mte de aJun,a
li &e aduei Ia dlaperare". ODteral
fn eaud a ron tl el expedJa& ,.re&ur''
to S&atele Unite.
In oluda &uturor preoautlunllor,
lnevltabll apireau tl momente de
ape.rleturi, pe.n&ra ei nb eomanda
lui Ike ae aOau mal blue de 9,6 ml·
lloane oamenl. Un aaemenea mo­
ment a-a pemeu& Ia aftql&ul lunll
mar&Je, etnd o aerie de doeumente
referl&oare Ia Overlord, lnelualv ln­
rormapt deapre erective, amplaaa­
men&e, fnzedrare tl data aproxlma­
tlvi a lnvaslel, au ron de.ooperlte,
negiJJen& ambalate, Ia oflelul pOf&al
din Chicago. Cel putln zeoe p�&afl
vizuaeri otteva dln&re doeumente.
Paehe&ul - destina& Depar&amentalal
de rizbol din WaahJng&on . - pur&a
adreaa unel fete din CbJeago. �I mal
agravan& e�a faptul ei aergentul
care puaeae pe paohet adreaa erona&i,
Richard E. Tym.m, era de o�ne
germani. El a foa& aupua unul ln&e­
rogatorlu aminunp&; ptni Ia urmi,
a releel& ei nu era vorba de un aplon,
ol de o almpli negUJentL Ctnd acrl­
aeae dea&fnatarul pe �tache&, pe aer­
gen&ul fn eaui II oopleelae dorul lie
eaai tl tneu.se ad.rela eurorll Jul.
Nlmlo de mtrare decl ci pe Ike Jl
apaea dlaperarea tl oi pu&ea apune
ei ar &ita bueuroa, eu mtna lui,
et&eva beregate.
Milu.rlle de aeeurltate pen&ra ope­
rapa Overlord Jneludeau tl efonul
de a ou le perml&e germanllor al
deseopere dlferl&ele lnven1Jl not, ou
aJutorul oirora allapl eontau si
obflni aueoMe, cum ar fl ponurlle
artlflelale aau taneurlle amflbll. Daei
�ermanll �ar fl aria& deapre .,Mul·
berr r '� (numele eodlflca& al unor
platforme de be&on care urmau ai fie
remoroate ptni to Normandla, lar apol
aoufundate, pen&ru a ae erea un port
artlftelal), ar D t&lut ci allatll vol'
debarca pe un t1rm dea�hls, nu dlree&
tntr-un Or&f portuar. AU& aJstemul
Ultra ott l alatemul MJatlfleare fl
apuneau luf Elaenhower ci �ermanll
nu binule.� nJmlo; mesaJele radJo
germane nu pomeneau nlmle deepre
porturl artlflelale, Jar tefll splonaJu·
lui din Berlin nu le eereau aplonllor
lor din Anglla nlol o lnlormape re­
rerl&oare Ia Mulberry.
La miJioeul lunll mal, Eisenhower
a ordonat eoacentrarea rortel de
asal& to aproplerea porturllor din
audul Angllel, de unde nebula ai
pomeasci lnvazla. A&unel, urlatele
grl.mezl de materlale, adunate tl de­
pozltat e pe to& euprlnaul Begatulul
Unit, au tneeput a fl tr ansporta&e In
nestt111te eonvoale apre aud, umpltnd
apol toate antrepozltele exlstente ol
revintndu-ae In otmpurlle eamutlate
dlmpreJu.r. lntre tlmp, aute de mil de
oament ae deplaaau In %ODele eu eor­
turl din eornJ&atele sudlee. Efau eom·
pie& lzolafl de reatuJ lumtl; to Jurul
---
•. DuduJ sau aguda, In traducere.
•
&aberelor ae tnUndeau gardurl de afl'mll
gbJmpatJ. mentJntnd trupele tnluntru
tl ctvJIJI I
n ararl. Circa .2 000 penoane
..n Corpul •e eonvalnforma1JI aal­
�u J&sa Pnel. btnaol& N ,Ua
ei germanl l erau pe JUDetal de a
pune armele v• to atare opera11ona­
Ji, eamuDaJu.l era omnipresent. Din
pUDct de ved.ere mJIJtar, aoesta era
obleeU'Ylll eel mal &entant tf mal
avantajol peatru JnamJe.
In lnterloral taberelor, miUtarll
prlmeau l btruetJunUe Unale. A&anc:J
au aOat pentra. prtma dati ci vor
merge to Norm.andla. Au examlna&
maohetele plajelor, dlvene ro&ogra·
Ul, •·•u famJIIarJza& eu repereJe din
&eren, au prlmU aalgurirl despre
oo'YtrfUorul apriJID naval tl aerlan
pe eare U 'YOr avea tJ, Ia u.rmi, U a-a
fieut o prezentare generali, o dea­
erlere In llnJI marl a operat)el Over•
lord. Oamenll lui Ike erau gata de
a&art. ,.Bedutablla Oftlt"e - ana 81.
aerie mal Ursha generalul - era
fneordaU. ea un arc aub tenalune,
gata penn momen&ul fn care I ae
va ellbera ene�la tl "Ya race aal&ul
peste Canalul Mlneell".
Tot ee era de fieut ae tieuae. It
vor aurprlnde oare pe germanJ 1 La a.
eeaa&l tn&rebare, na ae putea na­
punde. Ct& despre aemnele venJ&e tn
ui&JmuJ moment, mal rele nlcl ei
pu&eau II. La aflr}Uul lunll mal, to
Normandla apiruae pu&emlea divide
de blJndate ,.Panzer Lehr", tmpreunl
ou Dlvlzla 91 tanourl, care se de­
plasaae diD Bretagne Ia Caen, exae&
In loeul unde urma ai debaree Armata
2 brltanlei. Fap& tl mal alarmant,
alstemul Ultra a dezvilult ei Dlvlzla
91 germaui, apeclallzaU. to eomba·
terea desan&elor aerlene, ,1 �I·
mentul I p&r&futlt&l german ae de­
plaaaee.ri Ia It mal, exact ID sonele
In care urmau ai fie parAfutate
Dlvtzllle 81 tl 101 aeropurtate ame­
rleane. to noap&ea dlnalnte de debar·
care. In sltrfl&, DJvlzla 362 germanl,
veterani de pe trontuJ ruaeae. tnaln·
taae de Ia St L6, Ia baza peolnsulel
Co&en'-'n, apre lltoral, oeuptnd ampla­
aamente care domlnau plaja .,Oma­
ba", unde urma al debarce Armata
1 amerlcani.
Acet&e mlte&rl de &rupe provocau
frlsoane tuturor. Aeeaata 1-a fieut
pe oomandaotul rort elor aerlene,
Lelgh-MaUory, sl-1 tndemne pe EI­
senhower al renunt-e Ia deaantul
Dlvlzlllor 82 tf 101, de teami o1
vor fl dls&ruae. Dupl cum serla llul
mal ttrzlu, ,.o problemi mal dlflclli
ar fl roat greu de ooncepui••.
Curfnd t.ui, apiru toemal o aae­
meoea roblemi. Comandamentul au­
prem ar foljelor expedltfonare allat.
(SHAEF) se pregltlae peo&ra &oate
even&ualltitlle, cu exeeptfa tlmpulal.
La 4 lunle, o rurtuni puternlci ae
abAtu din dlreepa nord-vest. Valurlle
fl vtntul erau mult prea pu&emlee
pentru a tncerea o debareare. Peste
noapte, meteorologul Comandamen­
tuluJ auprem clevenf eel mal Impor­
tant ort�r de lnformapl.
• tn ararll de V-t (bomba zburli­
toare cu care primul atac asupra
Angllel a avut loc tn noaptea de
t 2 spre t 3 iun ie). tusese pusl Ia
punct �I V-2, o rachetl purUnd o
tool de lnclrcliturl explodvl, cu
V1ted SUJ)Cl'SOD(cl, fmposlbll de de­
tectat cu mi Jlo acele exlstente atuncl .
Germanla dl!punea �I de V-3, un
,.tun" cu bltate lungl. ale clrul
obuze puteau rt trase asupra Londrel.
la riecare t 2 secunde. dln aproptere
de calal!. Nu a putut fi utllizat.
plol to momentul In care armatele
allatc au ocupat amplasameotul.
43

Garbo transmite
4 IUDie lN.f.
Colonelul �.M. StaR
din fortele aerlene brl&aaloe U.lnala
•'·I famlzeze hll Ike 1&1t1Dl& lator­
ma�e de care &'Yea ne'Yole pea&na a
laaaa opera�a O'YeriOM, • ID.forDta�e
pe eare nlmenl na ar fl paha&.-e �De
•u• eontrol tl nlol piltra In eeeret :
cum 'Y& fl "Yremea ID zlua •e•ardrllt
Pen&rv. a rilpUD.. Ia aoeae&l ID·
de tueDtlli&ate enclali,
trebare,
Stan ana t•• Hn"lcll Dteteorole«lc:e
(aDlerleane tl Nt&anlc:e, apat11DIDt
fof1elor U.Nitre, D&'Yale tl aerleae),
care II fanalzaa propose. In ..m}.
nea'a sllel •e 4 lute, epre marea ••
nedumerlre, el •·• tnzl& In fa� a
f&H propoze meteo, &oate ..rerlte
una de c:ealalti.
Stan era benellctarul eronulul
germao, deoarece alatemul Ultra.
prelufnd ttlrlle meteo de Ia aubma·
rlnele rermane, II aJuta •A·tl eom·
p�ae lli11Ue alnopUee'. Ia aoeaa&l
1 sectetul Ultrt1 poate cea mal
-
lmportantl sursl de lnrormatll de­
spre lnamlc, In orlce en cea mal algurl
pentru a verlllca date obtinute prln
toate celclalte miJloace prlvlnd, mal
ales. sltuatla mllltarl - a putut 11
p�trat tocmal datorltl mlsurllor
deoseblte de securltate care 11 tncon­
jurau. Operatlunlle de desclrrare,
traducere. trlere ol repartlzare a
materlalulul reveneau excluslv brl­
tanlcllor. Aducerea lnlormatlllor Ia
cuncetlnta celor tndrltultt al le
p.rlmeascl (de Ia comandant de corp
de armata In susul terarhlel), dar
rAil a se pr
rate, se ete
a cum au tost procu­
eclt
ctua prlntr-un slstem de
unitltl speclale de leglturl - Spe ­ Julul.
cial Liaison Units (SLU S). Abla
din t 943 s-a trecut la crearea de
SLUS-uri tormate $1 din oflterl ame­
rican!, tn total clrca 20 (cllra exactl
este secretl $1 astbl), In rruote cu
Telrord Taylor, ulterior procurorul .
S. U.A. Ia Procesul de Ia NUrn berg.
Orlterll recrutatl tn grupul lui Taylor
trebuiau sl tic tlnerl, cu aptttudlni
lntelectuale �I diplomatlce deoseblte
(se aveau tn vedere ol rclatllle cu
generalll comandantl). cu o mare
44
tltaajte, el a creat propria ta pror•
nozl, ln apfratl din toat.e c:elelalte el
&o&u.tl dfferltl de toat.e eelelalte. I•
cluda fntwll l put.emlee din 4 Iaaie,
Stan a previzut o ecblmbare a nemll
pean I IUDJe. f$1 Ike a a •a' lucre.
•ere ID el. A botiri& ti·tl aaume rltcul
tl 11 ponaeaeci Ia aotlune1•
IDvazla era deelaUJati. La I Janie
lN.f, ora 1 aoaptea, .,.entul rerDtao
Garbo a traaamla Abweb.rulul eel
mal pre11o1 aecret al risbolulul: ude
•
tl clad ormeazi ti albi Joe debar•
earea. Garbo a raponat d operatla
Onrlord eete fa can de dNflfurare,
a numU cttna dlntn tJvlzllle partl·
clpaate, a lndloat momentul In care
aceet.ea au pirialt portul Portunoutb,
preclztnd ci probabll vor aJ�e In
Normaodla In zorl.
Raportul trebula detolfrat, cltlt,
evaluat, reel frat �� transmit Ia Berlin.
Acolo urma sA fie detoltra&. daotllo·
rraflat tl trlmlt Ia Cartlerul general
al armafel, Jar apol la Hitler. lntregul
prooee urma 11 ae repete ID aena
Jnnrs, peatru oa ordlnele ooreepua·
d&oare '' aJunri Ia Vupele germaae
de pe ll&oralul r:ranc:ez. Stlrea nu
putea &JUJlA'e tD tlmp utlf. Clad o
prtme.aa, germanll poteau avea I 000
avloa11e deasapra capulul, puteau
rezla,tentl tlzicl $1 nervoasl, pentru
a face tatll tncordlrll sl etortulul
prelungtt. $1 cu grade modeste. clpl­
tani sau malorl, pentru a nu atrage
atentia asupra lor. La american!
SLU S-ui a lost tncorporat unel nol
organlzatll - Ramura spe clalll (Spe­
cial Branch) a Servlclulul do lntor­
ma II militate CG-2) din Marele Stat
J
Ma or, care Integra $1 analiza toate
sursele spionaJutul $1 contraspiona­
• De tapt, la 4 lunle au avut Joe
doul $edlnte de anallzare a rapoar­
telor meteorologlce. Prima, In zorl
a indlcat cl a doua zl vremea nu
va tl prlelnlcl pentru ca tortele
aerlene sl-$1 tndepllneascl mlslunea.
Elseqbower a ordonat atune! con­
voa�Jor care � pus escrl tn m�e
d. revinl Ia tsa _zele lor. Aiel. S. Am­
brose se reter!"la $Cdinta de la ora
21 .30, care a decls lnceperea Over­
lordulul.
•
vedea 6 000 nave In dreptul coattel
fl prlmul val de trupe cobortnd pe
Jirm. Dar, In mod slgur, ttlrea a rost
o eonflrmare ID phu • •u.nelor pirerl
deapre Garbo.
·
Ia sorU zllel de I IUDJe, redutablla
ottlre a luJ EJaenhower a travenat
cu tuoee. Canalul Mbl�ll. •·• ni·
pUitJt ••apra plajelor Normandlel tl a
oreat un cap de pod. Plerderlle eu.fe­
rUe de deaantul de p&!AfUtlttJ, dfl91
rrele, DU au a&IDI 70 Ia auU., clf:ra
presld de Lelrb·MaUory. Au exla&a'
multe moment.e de lngrUorare de-a
luqut plaJel .,Omaha", uade DJvlzta l
amerloani a avu& lD fa" Dlvlzla �2
rermani, dar, pe 8 (unle, Ia oi·
derea eerll, amerloanll erau solid
lna&alatl pe pozltll. Trupele brJt.anle.e
tl eanadlene tl-au reaUzat, tl ele,
In reneral, oblee.tlvele stablllt.e pentru
alua debarolrll.
Mii dt nttve
nt��tind
fn porturile
britonice
doar
aemnalul
flt plecare
tn 41:
p.
debarco r('<l
contmwt
li "i noaple
Vremea J»roasti fueese de un real
ajutor allatllor, deoareee rennanll
au erezut cl pe o asemenca vreme
nu te va Jansa o lnvazle. De fapt,
tocmal diD eauza timpulul neravo·
rabll, el au aaulat mlslunlle de re­
ounoa,tere obltnulte, aerlene tl na­
vale. oare 1-ar fl avertlut despre
aproplerea notel. Un exere.lt1u mllltar
pe bartl, 11nut Ia Rennes, ou partlol­
parea uaul numir de eomandanU de
armati tl de dlvtzle' din regluoea Nor­
mandlel, s-a desflfurat eonlofDl pro­
rramulul. Jar Rommel, dupi ee •
·
studlat raDoartel e met.eo, a pleea&
fn vaean11 1
Nlol un aubmarln, nlol o blrou�,
n lo l un avlon, nJol o lnatalatle radar',
• lncl tle Ia stll'$1tul anulul t 94 3
servlcllle secrete britanlce au lntoc­
mlt un dosar al tntr egulul ecblpa­
ment radar ge rman de Ia tatada
Atlantlculul, din Norvegla �� plnll
Ia rrontlera spanlol�. completat per­
manent cu mljloace de brulere sf de
slmulare a prezenlel unor marl for�e
navale $l aerlene pe dlrcctll raise. ln
cele trel slptlmlnl anterloare Zllcl
z. bombardamentele aerlene au scos
din tunctlune aproape totalltatea
eelor 4 7 statII radar germane din zona
lnvulel. Una slngurl, din aproplerc
de caen. a detectat mlscarea realll a
nlcl a.n german, orlunde •-a anat,
nu a detee&at tan.sarea eelel mal
marl note de nave de rlzbol din
tatorle sau treeerea aeeatela - sub
aeoperlrea eelel mal marl forte aerie­
De adunate vreodatl - peste Ca·
nalul Mtnecll. Dupl oum a notat
geoeralul Walter Wal'llmont, adjunc·
tul ,etulul Directlei operatJI a Mare­
lui Cartier General german, fn aJunul
operatiel Overlord, oondueltorll WebJ'..
maobtuluJ ,.nu aveau nlol cea mal
mlcl Idee despre taptul cl rlzbolul
a)unsese Ia el".
Un element rar mentJonat oare a
eontrlbult Ia hotlrtrea lui Eisenhower
de a tneepe aetlunea Ia 6 l unle a fost
teama aeeatula el amtnarea operatJel
Overlord, ptnl Ia urmltoarea dati
potrl vltl, 16 lunle, ar rt putut eompro­
mlte aetlunea Fortitude. Zeel de mil de
soldafl at aUa111or ,uau cl Normandla
es&e loeul clebarolrll ; men11neru
lor, tlmp de doul slptlmtnl, tn
stare de l zolare fatl de lumea exte­
rloarl plrea o sarolnl lmposlblll.
In plus, reeunoa,terea aerlanl ger·
manl putea deaeoperi lmensa aeu·
muJare de foJ1e In Ju rul ora!Julul
Portsmouth, dJn sudul Angllei. Se
plrea cl Rommel deJa este pe eale
sl·tl tntlreasel dlsp ozltlvul fn Nor­
mandla f) peninsul a Cotentln. Dael
Onrlord tot trebuJa decla�atl. -
atuncl trebula declan�atl la 6 iunlel
,Orchestra11
functioneaza din plin
In zorU zllel de 7 lunle, prlmul
oblectlv fundament-al al opera11e1
Overlord - a&l�erea tlrmulul -
rusese reallzat. lntepea aoum eea
d�a doua lnoereare. II eonvlosese
oare actlunea Fortitude �e germanl
Gl debaroarea fn Normandla nu este
dectt o dlslmulare 1 Pe continent,
Rommel tl Rund�& aveau o mare
superlorltate numerlel fatl de Ike.
Dacil ·ae*lonau term !JI prompt, adu·
etnd fntlrlrl fn Normandla tn oea
rna I mare vltezl, el ar fl dl spus de
suflel�nt tlmp !JI ar fl avut destule
poslbiUtifl sl·l lmpJngl pe alla I
lnapol In mare. lntru ett german t J operatii �� avansau propunerea de a
se puteau deplasa eu e amJoanele,
cu tancurlle sau pe ealea feratl -
In vreme ee fof'1ele allate &reblll&u
sl a Jongl pe clmpu l de l op" ou va­
poareJe 111 navele de debareare -,
a\·antajul era de partea lor.
Ike dlspunea de trel anne, p&ntru
r
••• tine' e tnamlo eli mal departe
de ctmpu de l�ptl, tlmp tn care fiJI
aducea mereu unltlll proaspete din
l\larea BrltanJe. Prima armt. era su­
perlorltatea aerlanl. Din zorl !)I ptnl
Ia asflnttt, pe oosele 111 pe elite
ferate, avl atorl l alla"
llor bombardau
fl mltraUau toate eofoanele JnamJee
aeacoperlte cl tneeroau sl aJongl
tn Normandla. Cea de-a doua arml
a lui Eisenhower o repreze.nta Re­
zl ,ten� traneezl, care aefJona tn
strlnsl eoordo nare cu Comandamen­
&ul suprem al fortelor expedltJo·
nare aUate (SHAEF) tmpoutva obi•
ectlvelor Indicate de Ike, birtulnd
ooloanele german e, aruncfnd fn aer
podurl, cretnd obstructl l pe fOSeJe
naveJor de debarcare. dar raportul
n-a fost luat ln seamli, nerUnd con­
rirmat de alte snrse. ln noaptea
prccedentli iovaziel, slmultan cu io­
tenslricarea bruiajului printr-un sls­
tem special radio, s-a dat, de ase­
menea. impresla eli o fortll navalli
s-ar lndrepta spre rA.slU'it de Sena.
,a folosind o sumedenle de alte
m(Jloace, pentru a lneetlnl rltmul
deplaalriJ trupelor gwmane1• Cea
de-a trela arml a lu l...)k
e fn lupt.a
penuu reallzarea aou b1\Jllr11 de fJn'te ...
era cea mal lef\lnl, dJn punot de
vedere al angaJlrll de oamenl 111
materl ale, dar fl cea mal eflolentl,
In sensu! mentlnerll trupelor ger·
mane ott mal depart& de zona
luptelor. Era vorba de eontlnuarea
aotlunll Fortitude, realldnd, de aeeas­
tl datA, una dlntre oele mal tndrlz·
nete operatll din tot curaul rlz­
bo{ulul1.
La trel zlle dupl debareare, pe
9 lunle, Garbo l·a &ranRmls un metaJ
agentulul slu de control, eu Ngi•
l)llntea de a tl aupua, de urgen*'­
lnaltulul eomandament german.
.,Actuala operatle, de!}l reprezlntl.
un asalt pe soarl largl, are un oa­
racJ.er de dlverslune - aflnna aeo
Garbo. Obleo,lvul el ea&e de a crea
un cap de pod puternlo, pentru a
atrage eea mal mare parte a rezer·
velor noastre In zona aaaltulul fl
a le retlne aoolo, astfel fnott al lase
expusl o altl zonl, unde lnamJoul
d. poatl ataca, avlnd o areoarl per­
spective de reutltl".
Deserllnd dlspozltlvul de luptl al
allat1lor, Garbo aflrma el Eisenhower
Numai tn noaptea de 5 spre 6
1
iunic. In urma anuntului codlricat
transmls de postul .BBC (Londra,
rorlele Rezlstentei rranceze au ala·
cat cu succes 950 obieclive ferovi­
are, parallztnd sau lnceUolnd consi­
derabil transrerul trupelor, mal ales al
blindatelor germane. A$a a tnceput
epopeea .,blitlillei cllllor rerate". cum
a r�mas cunoscutl $1 care s-a toea­
drat urla�ei con tribu\il a Rezistentei
Ia reu$1ta lnvazlei.
•Dupli data de t 0 lunie. clod,
conform angajamentului asumat Ia
Teheran, au tnccput marne opcra�ii
ale armatel sovletice din vara lui
1 944, prlnt.r-o ofensiv!i pe frontul din
Karelia, a doua zi, Eisenhower a
primlt douli mesaje din partea $C­
fului mlsluoli milltare amerlcane Ia
Moscova, generalul-maior Deane. Ele
contineau informatll despre datelc
prezentate de Stalin cu prlvire In
se trimite un mcsaJ personal mare­
$alului vasilevski. tn acel moment
conform botArtril din 20 mal a Co­
maodamentulul suprem sovletic, ma­
re$3lul A.M. Vasilevski coordona -
dupli cum indlcll sursele sovletice -
preg!Urea operatiei Bagration. Din
documentele americane nu rezultl
de ce urma ca mesajul sli fie adresat
lui Vasilevskl. La 1 3 iunle, Eisen­
hower a trimis urmlitorul mesaj :
.,Fortele aliate din nord·vestul Euro­
pe! vli transmit fellcltlirl $1 cele mal
bune urui Ia. tnceperea noii orenslve
de pe rrontul Leningrad. ln decursul
multor luni tn care ne-am pregl\tit
pentru ba.tli.Jia tnceputli acum pe
acest teatru (de operatil), strl!.luclta
perrormantli a marii armate ro$11 a
rost o sursli constantll de lnspiratie l
a anga at doar o mlel parte din
ca $1 to timpul campaniUor din Medl­ ereetlvu &lu de 76 dlvlzll (de fapt,
terana, de anul trecut. In prezent, Ike dlspunea eteetlv doar de 60). El
not ror�lim pe nazl$tl sl extindli atrlgea aCentla el nlel o unltate din
rronturlle lor de luptli $1 sll-$i con­ oadrul GrupuluJ 1 de anna� american
sume $i mal rapid resursele pe care nu loase parte Ia ataeul din Norman­
ofensiva aerlanli le love$te constant. dla f l do nJel Patton nu &e afla aeolo.
Vli dorim marile succese pe care le Apol arlta: .,Bombardamentele ae­
mcritli attt de mult curaJ ul, capacl­ rJene permanenCe, Ia care este aupua
tatea de rezlsten\li $1 bo tlrlrea voas­ sec&orul Paa de Oalals, fl amplaaa­
trll $1 slntcm mtndri cl noi aducem mentul fortelor Jnamlee ar Indica
zilolc tn linla de lupU din ce In ce lmlnenta unul aaalt In aceastl re­
mal multi camarazl de arme de--ai glune, asaU care ar puCea �ferJ eea
v�tri, pentru a eontribui Ia distru­ mal scurtl oale spre reaUzal'fta llu·
gerea fina11i a tlranlei naziste". zlllor anglo-amerloane: Berlinul".
45
 fatr-e Jllmltate .. al, •••Jill
hi GarM era Ia mftaUe tal Bitler.
Pe .... hiJ, ftbrenal a ._, o boti•
rtn . memoraiJIIL Ruadstedt •ortse
li ...Jne eea mal hal dh'lsle
a aa, Dlvlala 111 Wllldate, Ill laplele
dJa Norman"•· aade Rommel &Yea
aenle cUa,...ti de bltirlrl. A.eenea
ponaJ.eri deja epre Caen. Hider a
ordoaat 1111lti.,.lor de ltlladat. d
revld Ia Paa de Calal., peatra a
a)na Anaata l6 d o�Riaeae te­
feaalva fat& de lllvaala prlaelpali.
De ...menea, el I·& acordat lui
Oane Craeea de fler elaaa JL
Orebedra ala&elllalal MlaUfleare
dllta ae... e11 teati IDtenaltatea,
foloeiDd teate IDdnunenteJe. Ger­
maall &Yeau mare blcndere nu
aamal Ill Qai'M, d fl Ill totl eellaltf
aplolll. De fleeare dati ebld fa Fran�
•Jaarea• npe apaf1,1a1D• .nor for­
maUul reale, a,entll le lden&Jflca·
sed, tl rapori&eeri ••Ja· Coavlafl
.ft n rNJcltatea aeeetor rapoarte, P�'­
manU aeonlas ei'MU, ID mol flruc,
tl rapoarteler priYftoare Ia n eler.
lmartnare care •-•r mal ana, cb pu­
rlle, In All«fla, rata ai lonaaei Paa
.. CalaiL Era rela&Jv SfOr li·l COD•
vlnrl pe rwwaDI ei dJvlatlle reate
care a.JaD«eaa bl Normand.Ja fuse.
eeri wan.aterate de Ja Orupul 1 de
armate american (FUSAG), datorlti
cUfJcultltJior neqteptate latbnplnate
de aUatt ta efortul de a letJ .,. capul
de pod.
Dlalmularea continua. La 11 JuDie,
aa apat a avenhsat ci u alt atao
Y& &Yea lees ..... dosi I&U Sirel zlle,
Ia DlePJe aas Ab�Jevllle, bl apro­
plere de Paa de Calal1. Un alt acent
a raportat ei dJvlall aeropartate (oa
total laventate) nr reaH.. 1lll deaaat
Ia Jvul Ol'&fU)"RJ A.mtena, Ia Juml>­
tatea drumalal .,.tie Parla tl Pal
de Calala.
Spre dlrfltal laoJI lunle, a Hilt
aa rapon tl •• Ia Tate. Haatenaaa.
,.r.J BI·A., nca:nala de conn•
IPfonaJ a MJ-6, II convlnaMe pe
rermanl ei omul aeeata avea • re­
DI&Ii oapaeltate lie •·tl faee prle&enl
bl «*'cui lld-pute. Era •••r aploouJ
oare raportaae deepre aoslrea lul
Elaeabower Ia Loodra, Ill Januarte...
A.f& ei Abwehnll oa a-a mlrat cltatl
41e ;utln eiD4 Tate a pretln1 ci a
obPb•' rraUcal epleaoelor ftro­
Yiare pentn deplaaarea efectJvelor
Grapalul 1 •e armate american
(PlJSAG) din aoaele de eoneeairare
apre portarlle 4e lmbarcare. Tate
Intire& a.Uel, dlntr-llD alt punct de
vedere, ldeea rermanl a lmlnentel
anel amenlot&fl Ia Pal de Calala.
Uo oflter at AIJwebrulal a eonalderat
aut •e Important raportul lui Tate.
blelt tl·• exprlmat plrerea eJ. el
,.ar putea •eelde ehJar re:au.Jtatul
rbbolalaJ". $1 aa era prea departe
de adnlr.
Aetllllle& Fortitude a aTllt • dura­
biUtate remareablli. Dupi cum no­
teazi Manerman, ,.tnci ID Iuiie,
amenlntare• peatru Paa de Calais
1D ocJlll rermaallor era Ia fel ••
·
mare tl •• prfmeJdloaal, ca tl to
mal. De rapt, dlncolo de aperantele
eele mal nldrufnlce ale color In
oauzl, ea a penld.at ptoi In toaii\U".
Atit de putini
1i atit de multi
Una { lil
tre eele mal �arl plleeTJ
ale lui lke, Ill eunul prfmelor doui
H
lwaJ ale eampante conn& ID leetura
elntezelor aipttmtnale ale aervfclllor
46
•• lnformat U (1aa, mal alee. ID a
aeeulta raportul vnal al lui Stron')
a1upra ,,apreelerllor rermane deepre
tnten IIle altaplor rn ve1f', auraa
J
prlnc pall fUnd alatemul Ultra. Fie­
care 11Dt.esi era 1curti tl Ia obleet•.
Slnteza dJn lt lunle auna a.Uel :
,,Germanll tot mal ci'Od ei aUatfl
alnt In muurl al Janaeze o alti
o,_.._.e de debarcare. Pal de Calall
rimble sona In care ee afteapti d
albl 1-. •'-cui. Temerlle prfvlnd
poalblle debarcirl In No"... ae
mentJn. Foriele nnale tl de uaeat
ale lnamlewul au rima1 neechJm­
bat.e diD slua debareirll". Saa eea
••a 10 lalle: "Pfni bl preaent. te­
merlle lnamJculul In lerlturi cu
poalbllltatea unor debarcirl pe acari
lal'&'i lntN Sena •• Paa de Calala nu
a-au dJmJ.nu.at. Ca perloafi proba•
• lncl din mal - cum s-a arlitat
In eplsOdul trecut - Cotoitetul unit
de tnrorma�il al Cabioctului de rlz­
boi brit.anic a lnceput sl alcltulascl
slnteze slpt.lmtnale prlvlnd .,Apre­
clcrea gcrmanUor asupra lntentiilor
alla�Oor pe Frontul de vest''. scurte
buletine care rlspundeau Ia 1nt.re­
blrile unde, etnd $i cu ce etectJve se
�teaptl genna.n ll sA albA Joe atacul.
ln t 979, Arbivele nationale din Sta­
tele Unite au pua pentru prima oarll
aceste alnteze la tndemtna cercetl­
torOor.
tn cartea sa. aplrutl tn t 98 t. S. Am·
brose elteazl, pentru prima oar�.
paragrate din aintezele slptAmtnale
baute pe descllrlrile Ultra. Dupll
cum ae otle, crtter11le tn leptud cu
momentul to care consultarea docu·
mentelor de arhlvl devine permlsll
alnt stabllite prin lqtslatla joterni
$1 reglementlrile fleclrui stat, Jar
modul lor de lntrare 1n clreul tul cer­
cetlrll etUn�lllce. cum ol cine decide
declaslflcarea. at nt atabUite. de la
caz la caz. de rorur·le ce poartli
rlapunderea plstrlirll $1 depozltlrll ar·
blvet.or. Uneorl, un mlc col� aJ cor.
ttnel se rtdlcl $1 permlte sa se tn�e·
leagl ctte ceva d in ruocttonarea
,.mecanlsmului". Astrel. recent. zla­
rul Dailll Telegraph, din 30 ianuarle
f984, a pubUcat sub semnltura lui
Jan Boyne o ootl In care se aratl cl
,,locotencnt-colonel Edward Box shall,
care a rost dcnu mlt. -eel mal b:ltrln
spion brlt.anic., a deccdat Ia Londra.
tn vtrstl de 86 an i , la mal putln de
dol ant dupl pcnslonarea din calita­
t� de consilfer aJ Foreign Otricc.
Colonelul Boxshall, care a rost ofi­
tcr In Umpul rlizbolulul tn Dlrcctla
O pcra�lunllor Speciale (S.O E.- Spc·
eial O perat ions Executive), a rost
angajat, plnl la vlrsta de 84 ani .
pcntru a srlltul Mlnlst.erul de externe
(Foreign Orrfcc) In leglturi cu llmlta
plnli Ia care poatc fl cunoscutl aeU­
vitatea S.O.E. . Deci, to cazul actlvi­
..
Utii S.O.E., care In tlmpul rbbolulu I
dlrija opcratiunlle secrete britanlcc
Jn l;uropa ocupat!i sau cont.rolatli
de Germanla nazlstl, avlzul asupra
documentelor care sl fie descb lsc
accesului ccrcetltorilor, dupll Lrece­
rca termenului legal de 30 ani, asu­
pra memorlllor rostllor ag enti . vol u­
melor de lstorie oficiall sau altor
lucrllri, era dat, eel put ln plnl In
1982, de o persoanli care runctionase
cblar In rtndurilc S.O.E. $i nu o
pcrsoanli oarecare.
Stud llnd documente britanice, adu·
sc tn tara prin grlja Directlei genera te
a Arblvelor statulul, am lntllnlt, tn
a�e
ult kDII ani, orl, tn corespondenta
trlmisl de �.O.E. elitre Foreign
Otrice, 1n tlmpul rbboiulul, semn�­
tura, clarll, apllsaUi, a unui om slgur
ltJII de •..r�turare a aeeldel operatll
e�te preYbsU a doaa parte a lull
tulle... Mal pu..-n hal era t&Jrea eJ.
..temerlle prmane prlvlod o debar­
care to audu.J No"..el eontlnui al
aoadi".
Cl&re U lalle, Ike avea aproape
80 dtvtsll In Normandla. Clttlgaae
de-aeum biWia acumalirll de folie.
Slates& de Ja aeea dati l·a orerlt lin
noa o lecturl plicuti: .. GermanII
au ldenUflcat tn Normaadla clteva
unltitl, deepre ean credeau ci atnt
•lnute ID stare de preritlre, pentra
reaUaarea au.J dekreirl maJore,
IDtre Sena tl f:rontlera fraBco-IHII·
�tanL lui au au avut Joe tranafe­
rlrl eonslderablle de kupe rermane
de la Paa de Calal., unde eontlnui
fContinuare in p. 62)
de sloe, E. BoxshaU, trasatl cu un
stllou cu penttl mare $1 moale. De­
alttel, 1ncl tnafntea aducerll 1n tarl
a acestor documente, pe baza sur·
selor atuncl dlspontblle. conaemnam
oplnia cl era .,!Jetul sec�lel rom1ne a
Intelligence Servlce-utul la Lon dra"
(S4rit1U'Cl de pisic4. Bucure$tl, t 976,
p. 134). Dlntr-un document, recent
dcvenit acceslbll, reiese cl la 6 funie
f 94t, dupl o discu�le la Foreign
Office. un tnalt func�tonar se declara
tulburat cl E. Boxsball - a clrul
reall actlvltate e clar cl n u o eunos­
tea - ..$tie prea mutt despre intrigUe
sl certurUe romln�tl... � cum so
urrnlrea sl fie tnnuentate de Ia
Londra. Aeum $tlm eli eel care a
aprobat, probabU amuz1ndu-se. ca
documr.ntul sl poatl n coosultat a
rost cblar E. Boxshall.
Dat fUnd tnteresul pe care II pre­
zlntl cazul, sl reproducem sl contl­
nuarea notei din Dail11 Tele(IT'aph:
.. Exlsten� sa Ia Foreign orttce a rost
dezvllultl tn t 979 de Sir Peter Bla­
ker, pe atuncl mlnlstru (parlamentar)
l a Foreign orrice, lntr-o scrlsoate adrc­
satll unul deputat. El atlrma ell cot.
BoxsbaU, ln potlda vlrstei sale, con­
tlnnl sl-st raeli datorla p e deplin sa­
tlstlelitor. Ex lsten ta lul l
a Mlnlsterul
�
de externe tn leg lurl eu aracerlle
S.O.E. $1 excelenta lui memorle n
fae tn mburl •sll rurntzeze s!aturi un I·
cc•, a declarat el (P. Blaker). Colo·
nelul BoxsbaU a servlt 1n domen lul
splonaJulul In tlm pul rlzboiului din
1914-191 8, iar 1ntre 1921-1939 a
rcprezentat firme brltanlce In RomA­
nia. nnde tatll slu a rost consul brl­
tanlc". tntr-un document de arbivl
a1 Foreign Office, din 6 iunle 1 94 1 ,
In led.turli cu E. Box.shaU se spunea:
.. Tat
ll slu a rost mul�i ani consul
oootfflc la Bueur�ti �I mama l ui a
rost de orlglne german!. El tnsu$1 a
rost clsltorll eu o rom1nc3, mea
prf n tulul Stlrbey. dar este extrem de
pro-br itanle 1n senUmeotele sale $i
educa�ia tlulul sliu se erectu cazl
'" 1ntreglme In 1-arli (Marea Brltan le) .
El este. dupl ctte slim. bine vlzut
de Sir R. Hoare (ultlmul $ef al misiu·
nil dlptomauce la Bucur�ti). A rost
In armata brlt.anlcll, In ul tlmul rlz­
bol, $1 $1-a petrecut tot tlmpul dln­
tre cele douli rlzboale ca reprezen­
tant at (flrmelor) VIckers si I.C.I."
Dlnlr-o telegram! a Agen�lcl Asso­
ciated Press, datatl 30 ianuarle
1984, rezultl eli deccsul colonelu­
lul :Sox.shalJ a survenit Ia 26 iaoua­
rle, tar tntr-un necrolog s--a scris
despre el cl ..a avut o lndelungatll
$1 deoscbltll caricrl In sluj ba �l.rll
sale" $i disparl �ia lui va fi reslmt iU.
(:DOrm si de .,uo mare ouml.r de pric­
teni $i colegl pe plan International".
 •

'

La 4 oetombrle 1895, dupl mal blne de
fapte ani de opozltle (intre 1888 fl 1895 s-au
suc:c:edat elnc:l eablnete c:onservatoare), llbe­
rallf au venit din nou Ia putere, prln formarea
guvernulul de sub prefedlnfla lui D.A. Sturdza,
fdul P.N.L. Autorul Jnsemnlrllor din
care publlclm alte fragmente, in c:ontlnuarea
eelor aplrute in ultlmele doul numere ale
revlstel, Gh.D. Palade, a Jntrat fl el in ac:ast
cabinet, c:a minlstru at domenfilor. Celelalte
portofolli au fost ' dlstrlbulte astfel: D.A.
Sturdza - prlm-mlnfstru fl externe, C. Stl­
tescu - justlfle, P. Pool - culte fl lnstrucfle
pubiJc:l, generaluJ C. Budlfteanu - Mlnlste­
rut de rizbol, N. Fleva - Interne, G. Canta­
euzlno - flnanfe, C. Stolcesc:u - Jucrlrl
publice.
Gh.D. Palade c:ontlnui, in nota11fle din
jurnalul siu hledlt - aflat in plstrare Ia
Cablnetul de manuserlse at Aeademlel R.S.R.
- si surprlndl atte evenlmente fl intimplirl
de pe seena polltlei romlneasci din uttlmll
ani al secolulul trecut. Au avut toe, in aceasti
pe rlo&'dl, mal multe rldlclrl Ia Juptl ale
firinlmll, consemnate ,1 de Gh. D. Palade in
jurnalul slu. Omul politic burchez constata,
totodati, eu lngrljorare condlfllle preeare in
care itl ducea e xlstenfa mare a majorltate
a Jocuftorllor satelor. Sl n u ultlm el sint
anll In care Partldul Social-Democrat al
Muneltorllor din Romlnla desfqura o lntensl
ac:Uvltate in rindul maselor populare, miUtin•
pentru dreptate soelall, pentru transformarea
revoluflonarl a socletlfli. Semnlflcatlvl, In
acest sens, este ac:flunea soelaUttllor romlnl
in rindurlle maselor tirinettl, prln lnfllnfa­
rea, in anU 1 888-1899, a peste 230 eluburl
soclallste Ia satel.
In jurnalul siu, Gb.D. Palade exprlml, de
asemenea, sentlmentele sale antlrizboinlce,
de incredere in poslbJUtatea de a ,cli41 o
Europi nearmatl".
Sl urmirlm acum alte fragmente din Jn­
se mnirile lui Gb.D. Palade din anll 1 896-
1900. In tranacrlerea lor am folosit ortogra­
fla actuali. 'Pentru curslvltatea Jecturlf, n u
am mal marcat prln trel puncte intreruperlle
din text. Tltlul, e xpllcaflile din parantezele
drepte, precum fl notele de s ubsol apaqln
redacflei Magazin istoric.

1896 ce ne-a preocupat t n primul pe Ia frun�ii culorilor [ai

24 iulie- 10 septembrie. La
24 iulie a trebuit sa fiu
tn tara, fiindca concediul de
patru saptamtni expira. De la
Carlsbad [azi. J<arlovy-Vary,
R. S. Cehoslovaca] am revenit
direct la Sinaia.
Am fost tnsarcinat �i cu
interimatul justitiei. A doua
zi am �i venit tn Capital!,
unde am dat peste ni� cal­
dud tropicale 42 grade Ia
-
rtnd. To�i t�i dau seama de
importan�a politic! a acestui
eveniment. Clutam a ne pune
in contact cu Primaria �i cu
Prefectura. Din nenorocire, a­
ceste doua ptrghii a[le] mi�arii
maselor stnt cu mult mai pre­
jos de datoria lor. Regulam
cu u�urin�a chestiunea orna­
menta�iei materiale a Capi­
talei, fiindca e vorba de antre­
prenori. dar ornamentarea mo­
rala sau sufleteasdi a recep­
sectoarelor). Aceste vizite pro­
due un rezuJtat foarte bun.
Urme de mi�are a opozi­
�iei tn vederea sosirii tmpara­
tului nu tntilnesc tn vizitele
mele.
Ministerul de resbel.Aface­
rea Taranu•. un rezervist so­
cialist dat tn judecatl pe ntru
pnerea unei conferinte tn care
• La 27 august t 896. aubloootc­
nentul 1n re:ervl Iacob Tln.nu a
lost condamnat de ConsWuJ de

umbra. tiunii e mai greu de aranjat. rlzbot. dupl cum sa1a Lum.ea nou4
Vizita tmparatului Austriei Ma hotarasc cu Gogu [Can­ din 29 august 1 896. ..pentru taptul
[Franz Iosif] a fost chestia tacuzino] sa tncepem a face c1 tntl'-0 conferintl publici. tlnutl
la Clubul muncitorilor din Capltall
1 Magarin iatoric. or. 2/1982. o serie de vizite in Capitala ar fi losuJtat pe dol superiorl al sli•.

47
combatea institutia armatei.
Consiliul de razboi 1-a con­
damnat la un an. Consiliul
de revizie, afara de Candiano1,
a respins recursul. Presa so­
cialista fulgera. $i eu cred ca
legea e prea draconian! �i
bine era sa nu o aplicam.
10 sep_tembt-ie-12 octom-
brie. La 15 se ptembrie, regele
Tinuta maqiala a trupelor,
regularitatea �i preciziunea
mi�rilor au facut o impresie
minunata. 0 singura observa­
�ie. Putea sa se ia masuri a se
astupa o bi Utoaca care era
chiar in fata punctului de
defilare, ceea ce facea ca
tocmai in fa�a imparatului
invitati �i noi cu nevestele.
La 10, totul se sftr��e �i
plecam la gara. Imparatul so­
se�e tnsotit de rege 'i printul
mo�enitor. Pe figura sa se
vede mul�umirea �i, la pleca­
re, �i-o exprima imbrati,Ynd
de mai multe ori pe rege.
•

insotit de dl. Sturdza �i Stoi­

cescu, pleaca la Or�va, pen­
tru a asista la inaugurarea
Canalului Poqilor de Fier1.
Ctnd augu�ii suverani au des- _

cins pe canal spre Virciorova­

Severin, pe litoralul rom!n
regimente de soldati in�irate
i-au salutat cu urale �i va­
poare de resbel au deschis
canalul. De la Or�va, regele
s-a· intors la Craiova pentru
a primi acolo pe tmparat, iar
la frontiera a ramas pre�din­
tele Consiliului.
16 septembrie. La ore 6
dimineata, tmparatul intra pe
teritoriul tarii. Regele 1-a pri­
mit Ia Cra10va, unde tmparatul
s-a urcat in trenul regal.
Ceea ce a impresionat mai
mult pe batrtnul mona.rh au
fost diviziunile Corpului I de
armata, impra�iate prin dife­
rite localitati unde se oprea
trenul �i care facea sa se simta
ca aceasta tara are aparatori.
te (la Bu­
Trenul regal sose� 1896. ..Ortlamentatie" a CaPitalei...
cure�i] la ora 3[ 15]. Pe la
•

3 �i jumatate, cortegiul se miljcArile sa fie mai pu�in Alaturi tnsa cu preocupa­

pune tn mi�are spre Palat.
lmparatul �i regele in tra­
sura deschisa inainteaza la
f
pas tn mijlocul mul imei. La
5[17] ore, tmparatu s-a dus
la Legatia austro-ungara, unde
i s-a prezentat colonia, apoi
la 7(19) ore a fost un mare
prtnz la Palat.
17 septembrie. La 8 ore de
dimineata, lumea se tndreapta
din toate paqile spre Cimpul
Cotrocenilor, unde era sa aiba
loc revista Corpului II de
armata.
sig,ure. Dupa defilare, tmpara­
tul ia dejunul la Cotroceni �i
la 12 �i jumatate a mers la
fortul Chitila.
Noi, tmpreuna cu neveste­
le, plecam la 1[1 3] �i jumatate
cu un tren special la Sinaia,
ca sa primim acolo pe tmpa­
rat. Aici tncepe intimitatea.
Din guvern, numai dl. Sturdza
a fost chemat Ia prlnzul de
seara. .
v
rile serioase pentru activita­
tea viitoare, se urzesc tot
felul de intrigi, pornite din
preocupari personale. A� se
vorbe� necontenit de rema­
nieri. Poni �i Budi�anu se
zice ca vor fi sacrificati, fiind­
ca nu stnt oameni politici.
Eu, asemenea, tn dorinta mul­
tora trebuie sa las locul altuia.
A urelian ma pomenesc ca
vine sa ma vada la Domenii,

78• septembrie. Dejunul a sub pretextul altoirii vif.ei a­

a AI. candlano-Popes
cu (1841- fost luat la stlna [Poiana Stt­ mericane. Eu ti spun hotart­
1901), general (In i894) �� Jurist.
Jnl�lator In t 870 at proclamA.rU nii, Sinaia). Uutarii, tmbra­ rea ce am de a m..1 absenta
,,republlcli"de Ia PloieeU ( MC1{1arin
istoric, nr. 9/i 972). cati in costume nationale, au mai mult timp din tara, pentru
1 Printl'-0 hotlrlre a Congresulul contribuit sa tnveseleasca rus­
tlr pace de Ia Berlin, din i 878, Austro­ 1&.$1; lucrlrl cora1e lalce ol llturgtce;
Ungarla a lost lnslrelnaU. cu rectiti­ ticul dejun. Sea.ra, a fost un prlmul compozltor romAn care !olo-
carca cursulul DunA.rll to zona Por­ concert dat de corul vocal al 3C$te elemcote speclflcc de structurA
�llor de Fler. Lucrlrlle au lost ter­ modall proprll ctntecutul popular.
miuatc tn i896 �� Ia i S septembrle. lui ]dusicescu1• Aici am fost Fllca sa, Florlca Mustccscu (t 887-

�lcescu t 969), artlstl $1 pro!csoarl cmcriU

.
actla'i an, a avut toe lnaugurarea ----'''-- "'

noulul traseu fluvial, tn prezenta • Gavrlll (t847-t903), a lost prorcsoarl de plan, prlntrc
suvrranllor Rom1nlel, Austro-Unga­ compozltor, dlfljor de cor ol peda­ elcvll s!ll numA.rtndu-se !$l Dlnu
rlt'l �I Serbiel. gog, proresor Ia Conservatorul din Llpattl.

48
care scop am �i anun�at de­
misiunea mea1 Consiliului de
Mini�ri, care a �i autorizat
pe Sturdza sa faca demersu­
rile pe ling! el [P. S. Aure­
lian]. ldeea lui Aurelian era
ca . el crede necesara 0 rema­
niere mai completa �i. tn
acela�i timp, nu are credinta
tn d urata guvernului sub fir­
ma Sturdza.
Dintre oamenii politici, Poni
�i Budi�eanu regret! sincer
plecarea mea, ceilalii exprima
sentimente netn�elese. · tilor
12 octombrie 1 noiem·
•
brie. La Sinaia am stat trei
... cu Priltjul 11ititri tmpcb'atului Fram loti( (tn trdaur4 de.chis4 fmJ>T�un4
cu �le Carol)
zile, fiindca regele nu ne-a
acordat audienta decit pentru
duminicA 13 octombrie, clod
ne-a invitat �i la dejun. La.
Palat erau invitati la mas!
ti Von Eis, ministrul olandez.
care-fi prezentase scrisorile de
' Bolon de dlabet, Palade et-a
dat demlala din guvern ; tn locul alu,
ca mtnlstru la domenU. a fost pro·
pus P.S. Aurelian.
recomandare [acreditare] �i :Fo­
zi, consulul roman la Geneva.
�
Vineri 8 noiemlrlie. Plecam
din Carlsbad Ia Berlin. [Alex.
A.] Beldiman [ministrul Roma­
niei la Berlin] cu nevasta-sa
ne a�ptau la ga d.. Am vizitat
Reichstagul �i am avut no-
rocul sa dau peste 0 �dinta .
tn care vorbea [August] Be­
bel, �ful sociali�ilor germani,
asupra unor societaii din Sa­
xonia. Am observat o mare
disciplina in rtndul sociali�­
�i. tn acela�i
mare con�tiinciozitate ln impli­
nirea datoriei. Lie bknecht', o
figura simpatica, era afundat
tn adnotatiuni la locul sau.
Am vazut �i pe Richter. unul
din marii oratori Reich­ ai
stagului �i ¥ful Partidului Li­
beral German.
De�i Beldiman e totdea.una
foa.rte ocupa.t. totu�i
1 Wilhelm Lfebtnecbt (1 826-1900),
om politic gennan. unul din tonda­
toril Partldulul Soclai·Deinocrat din
Gcrmaoia (allturi de A.. .Bebel).
' 49
seara am prinzit cu el la
maiorul [AI.] Averescu [ata­
�t milita.r, viitorul mare�aJ].
Faptul ca eraxp. in compania
lui Beldiman �i a celorlalii
ct�iva romaoi ne-a facut � nu
ne consideram cu totul in
strainatate.
30 noiembrie - 3 decembrie.
Paris: Am asistat, in Rue
Serpente 28, la o conferinfa
a lui Vandervelde:', deputatul
belgian, asupra chestiunii a­
grare in Belgia. Adunarea era
prezidata de Jean J aures•,
timp, o
unul din. frunta�ii sociali�ilor
in Camera franceza. Amtndoi
oameni tineri �i de talent.
Ni s-a. distribuit Anarhismul
�i sooialismul de Plehanoff6,
Idealism fi materialism in con­
cepliunea istoriei de Jean J au­
res, cu raspunsul lui Paul La­
fargue• � o bro�ura a grupu­
lui studen�ilor sociali�i re­
volufionari interna�ionali�i in­
titulata R�forme ou R�voltt­
tion?
3-6 decembrie. Am fost la
Camera deputa�ilor. Prima ¥­
din�a era prezidata. de Poin­
car�7. un ttnar cu multa. ener­
gie. E de observat ca elemen­
tul ttnar facea un foarte tn­
semnat rol in Camera fran­
ceza. Aceasti eflorescenfa e
de bun augur pentru viitorul
Republicii. Barthou8,
•
minis-
trul jbtitiei, e un t!nar plip
de vigoare.
1 Emile Vandervelde ( 1 866-f938),
om politic belgian, llder al ·Parlldu­
lul Muocltoresc Belgian, m1nlstru de
mal multe ori.
' Mo.garin utoric, or. 8/1974. .
' Gb. V. Plebanov (1856-f9f8).
rcvolu�lonar �� teoretlctao marxist
rus.
• Paul Lafargue (f84.2-i 9 f f ), unul
din tondatorl1 Partldulut Muncito­
resc Francez ( MCJQO.Zin utoric. nr.
1 0/t 983).
' Raymond Poincare (1860-1934),
avocat $1 om politic traocez. Dl'im­
or
mtnlstru de mal multe
l �i
tntr-o preeedtnte al Frantei ( f 9 1 3-f920).
• Louis Bartbou (1862·1934), om
politic rrancez, ministru de mat
multe orf, prlm-minfstru (1913 ) $1
minlstru de externe (1934); Mo.ga.zin
istoric. nr. 6/f 975'.
 •

BUENOS AIRES
cronologia
une1 capitale
•

,Ne erafJ scump fllndcl eratJ, la nol, eel dlntn reprezentant diplomatic al unel aatll de care
ne unesc leglturf de singe fl de profundl afeqlune". Cu aceste cuvlnte ifl lua rlmaa bun Nlcolae
Titulescu de Ia dr. Ricardo OUvera, mlnlstrul RepubllcU Argentina Ia �ucurefii. Apreclerlle sale
porneau din convlngerea exprfmatl de marele diplomat, na o dati, ci ,tot ce prfvefte America
Latini este conslderat in tara mea ca prfvlnd propnlle sale lnterese". Unul dlntre adele poUtlco-dl­
plomatlce de cea maf profundA semnlflcafle este cl Argentina a fost - dupl Bra�llla fl Ia numal
doul lunl dlstanfl de ea - al doll�a stat dln America Latini cu care RomAnia a stablllt relafll dlplo­
matlce (in 1 928).
In decursul sec. XIX, lluf(rf romlnl, ca lnglnerul Jullu Popper sau savantul EmU Racovlfl,
flcuserl euno,untl ,1 cblar cercetaseri marea tari din America de Sud1, far in decenlul trel al sec. XX
neurologul Gheorghe Marlnescu vlzJtase numeroase localltiff argentlnlene, contrfbuJnd Ia dezvol­
tarea relatfllor de prfetenle fl de prefulre recfproci intre oamenfl de ftllnfi romAnl fl arc.�ntlnlenl
fl intre popoarele celor doul flrl1•
Reluate dupi al doilea rizbof mondfal, relaJUie pe multiple planurf intre RomAnia '' Argentina
cunosc o dezvoltare contfnul. Foarte recent, in decembrfe 1 983, aceste legiturf tradlfionale de prle­
tenle fl colaborare, precum fl perspectlvele lor a u fost evocate Ia Buenos Aires, to scbfmbul de me­
saje intre prefedlntele RepubUcU Socfaliste RomAnia, tovari,ul Nlcolae Ceau,escu, �I pre,edlntele
constitutional al Republlcll Argentina, Raul RJcardo Alfonsln, schfmb de mesaje prllejult de pre­
zenfa in capitala Argentinel a tovarlfulul Gheorghe Ridulescu, vlcepre,edlnte at Conalllulul de Stat,
repnzentantul personal at prefedlntelul Romlnlei socfaliste Ia ceremonllle de lnstalare a nouluf
pre,edinte argentlnlan.
Glgantlci metropoli a lumll, Buenos Aires - devenlt unul dintre cele mal marl orafe de pe
contlnentul sud-american fl din intreaga emlsferi australi ( cca. 8 mllloane locuitorf, adici o trelme
din j)Opulafla Jlrfi) - are o istorfe exemplari pentru insufl trecutul JirU.

1536 (sau t 535), februaric 2. Pedro
, de Mendoza, nobll base de Ia Curtea
tmplratulul Carol V, pomU tn fru.n­
Cea celel mal pu�rnlee expedltll
&rlmlae vreodatA din Spanla to A m�
rica (pentru prima oarl dJn ea fl­
eeau parte tl femel), eu seopur de a
deseoperl nol terltorll, a Je cueerf
fl �olonlza, tntemelnd or ate tl ee&Atf,
ajunge pe Joeul aotualulul Bueno•
Alrea, cu 14 nave tl eea. 1 500 penoa­
ne ecbJpaJ, tl rondeazl vlltoarea oa­
pltaiA a A.rgentlnel. ExpedltJa lui
u Magazin isrorie. nr. 9-t0/t974;
8/1967.
Mendoza reprezln&A un riapUlll Ia
pregltlrlle poriugbezllor de a Intra
tn estuaruJ La Plata.
Dupl une.Je sune, denumlrea nou­
lul or� provlne de Ia exclama1)a cum­
natulul lui Mendoza, Sanebo del
Campo, membru al ecblpajuJul, tn
momentuJ eoborlrll pe �no: ,.Qu6
buen6s alra bay aqul!" (Ce aer bun
e aiel!) ; dupi altele, mal demne de
erezaft, de Ia faptul ei marfnarJI
lui #Mendoza, � orf,tnarl din CadJz,
r&eea u part�l6tr-o eonfrerle rell­
gloaai de biQefaeere, patronati de
Nueatra Seflora de Santa Marla de los
Buenos Alree. Jn aemn de �atltudJne
ra� de proteetoarea lor, expedlfto­
narll dau noulul ora _t numele de
Puerto de Nueaua SeHora de Santa
Marla de 101 Buenos Atrea. Fondarea
ate&irll marcbeazl prima fneercare
de eolonlzare a Argenttnel de eltre
1panJoll.
Expedlponarll ae fzbeso de nume­
roaae fl permanente llpaurl, fn prfmul
rtnd de aprovlzlonare, pentru ei seml­
natul presupunea o h1.ngi atteptare,
Jar Yfnitoarea fl peseultul erau lnsu­
flclen&e. Europeoll devln dependentl
de lndlenl, care, nemultuml11 de eom­
portamentul albllor fati de el, ae re­
voltl, uelgtndu-1 deseo rJ' pe ln&rutl.

50
 -

Contlnulm publlcarea scrlsorllor lnedlte ale lui Constantin 23 mai... Plecat de ieri tn
Chlru, director generalftl P.T.T. din RomAnia, participant Ia Con­ excursia despre care ti-am
eresul Unlunll Po�ale Unlversale, din 1897, cJin S.U.A., scrlsorf scris, arn ajuns la orele 4
cercetate ,1 puse tn circuit ttllntlfle de profesorul american dupa amiazi tn Baltimore;
DAVID B. FUNDERBURK, Unlvenltatea Campbell, Buies la 6 am fost cu to1:ii pe un va­
Creek-North Carolina. 0 prlml aerie din aeeste scrlsorl a lost pu­ por mare rezervat numai pen­
bllcatl tn nr. 4ft 984 al revJstel Magazin istoric. tru congresi�ti; pe la 6 1/2
s-a pus tn mi�care; am luat
prtnzul tn cercul unei socie­
tap alese fi foarte vesele.
Astazi stmbat� am continuat
mereu preumblarea admirtnd
�i tn dreapta �i tn sttnga pozi­

1897:UN ROMAN ?uniJe cele mai pitore�ti �i

plajile cele mai luxoase ale
Ainericii. La orele 12 1/2 am
ajuns· h Fort Monroe, o plaja

PRIN AMERICA (II) ..

foarte vizitata.

21 mai... Ieri seara toate pre �dintelui, ducind-o pe d-na

delegatiunile au fost primite
in recep�iune oficiala la pre­
�edintele Statelor Unite in
palatul prezidential, numit aici
,Casa Alba". t n " adevar ca
palatul, �ezat tntr-un pare
�i tntr-o pozitiune centrala a
ora�ului, are atit in exterior
ctt l}i cu deosebire in interior,
o tnfati�re cu totul simpla �i
modesU• . La 8 1/2 seara a avut
loc receptiunea in urmatorul
mod: intr-o camera nu mai mare
ca biroul meu era pre�edin­
tele Statelor Unite [William
Mc Kinle y cu fotoliul, caCJ
nu poate sa mearga, suferind
de o boala care o face sa nn
poata · sta tn picioare. Impre­
siunea generala ce mi-a facut
receppa, la care mai top am
mers pe jos, a fost tntocmai
ca la o sindrofie obi�nuita unde
nu se cere vreo eticheta marc.
Simplitatea �i modestia cea
mai mare do mne�te la curtea
prezidentiala.
Astazi am fost cit totii
invitap la un garden-party
la ministrul Angliei, unde era ..

McKinley: 1897-1901] tn pi­
cioare, tnconjurat de mini�tri.
Linga el sotia lui [Ida Saxton
McKinle y ], care fiind bolnava
[invalida], �edea pe un fotoliu:
toate dele gatiunile defilau pe
dinaintea lor, �i erau prezen­
ta�i numai primii delega�i de
catre pre�edintele Congre­
sului. Cu mine s-a tntretinut
ctteva momente, vorbind tn
mod afabil de tara �i de pro­
gresele realizate in toate ra­
murile activitatii publice, iar
doamna McKinley mi-a vorbit
cu multa animape de operele
literare ale gra�ioasei noastre
regine, numind-o numai Car­
men Sylva. Pe la 9 1/2 s-a
servit supeul de catre feciori
ne�ri, fara nici o !ivrea, un
adunat tot corpul diplomatic,
multime de notabili cu damele
lor, astfel ca toata acea lume
multa se tnvtrtea tntr-o gdi­
dinita ca aceea a noastra din
fata casei, astfel ca nu ne
puteam mi�ca, �a eram de
tndesap unii linga altii. Dupa
ce m-am prezentat gazdei �i
dupa ce am luat o tnghetata
�i o limonada, am �i plecat
in mod engleze�e cu mai multi
prieteni, neputind tndura cal­
dura � plictiseala tnghesuielii.
Eu h� timpul zilei am avut o
asemenea garden-party �i la
ministrul Frantei, care in
lipsa de gradina ne-a �inut
tnghesuiti ca sarde1ele in­
tr-un salon. Invita1:ii de aces­
tea imi vin mereu. lti alatur
lntrea ga societate am des­
cins la Hotelul Chamberlain,
de 0 marime �i un lux ce eu
unul nu am mai vazut pina
astazi: este de o frumusete �i
o eleganta rara. Societatea cea
mai aleasa, adica cea mai bo­
gata a Americii t�i petrece
regulat tn fiecare vara cite
15-20 zile in acest hotel, uni­
cul poate in continente tntru
ce prive� marimea ;;i elegan1:a.
Tmagini din Statele Unite ale Amerr<'rr
l a s(ir$it de 11eac (de sus in jos J
..Lil 9 tmn Porni in corPort cu vaPOrul
Pe rlul Mis.siuippi"
..lti scriu aaste ri�uri din tren, pe
dnd merge cu o iuteal4 de lUI km pe
OT4"
•..

..... Admir4m {rumusetile naturii �i­

supeu mai sobru decit la hotel. una-- primi!,k •mai adineauri grandi03itatea cascadei £Niagara], ca�
Pe la 10 s-a retras familia �i care tc priwe�tc �i pe tine... esle unie4 in continente"

52
 Am c-ercetat de pn.. ·turi �i mi

s-a spus di costa de persoana

zilnic 20 pina Ja 50 dolan
(inmulte�e cu 5,30 spre a-�i
da seama de scumpete). Noroc
c! noi nu platim nimic; vom
ramtne numai ptna deseara,
ctnd vom reintra tn vaporul
nostru spre a continua voia­
jul Ja Baltimore �i de Ia debar­
ca.der vom merge direct Ja
gara, ca. pe Ia 11-12 mtine,
d uminica, sa putem fi ina. poi la
Washington ...
25 mai... Asta seara la. ora
8, sintem cu totii la o repre­
zentatie extra.ordina.ra tn Tea­
trul National: ma �pt ca �i
acea.sta reprezentatie sa fie
tot extra.ordinara ca toate pe­
trecerile de aici. Am fost Ia
mult a.�ptata reprezentatie
la. Teatrul National de unde •.

dupa o ora de supliciu am fost

nevoiti multi dintre noi sa
fugim pe la hoteJurile noastre;
toat! reprezenta.tiunea consis­
ta dintr-o �dinta de cinema­
tografie (identica cu cea de Ia
lttdependance Roumait1e )1, cu
osebirea. ca toate tablourile
fotografice reprezentau numai
vederi din diferitele state al�
Americii; sala era tntesata de
lume, caldura era la culm�
�i noi toti in mare tinuta cu
fra.c �i cravata alba, Juam
baie turcea.sca vrind, nevrtnd.
25 mai... Astazi iti dau o
veste care mi-a facut placere
�i anume: un jurnal ce a.pare
aici. Tlt.e Washitt.gtcm Post2 a
pubJicat un a.rticol foa.rte elo­
gios la adresa delegatiunei ro­
mane, care, pretinde jurna-
1 ul, di. primul delegat roman
a sustinut cu mare talent
oratoric etc. propunerile im­
portante (numind mai multe
propuneri de ale noa.stre) �i
care au o insemnatate mare
pentru intreaga. Uniune Po�­
ta.la Universala �i indeosebi ·

pentru Statele Unite ameri­

cane �i, dupa ce inl1ira mai
multe a.ltele,• incheic cu elogii
Ia adresa primului delegat ro­
man.

Primclc rcprczcntat ii de clncma­

1
logrnr au avut toe Ia Bucur�ll.
Ia 27 mal 1896, In saloanclc ziarulu i
]) IntUpendance Rotlmaint, tn Piata
Teatruluf National de pc Calea \'ic­
torlrl.
• Ccl mal marc id ian
col din
Wa�hlnt.:ton. Artlcolul a aplirul Ia
2J OlUI 189/.

53
•
 Aceasta placuta veste am
a.flat-o de la un coleg care
�tia bine engleze�. mi-a ara­
tat jurnalul �i mi-a tradus ar­
tic.olul. M-am grabit sa cumpar
doua numere �i am trimis arti­
colul taiat din jurnal atlt la
Voinla1 cit �i (Ia] Indipen­
dance [Roumaine].
Tt> rog draga mea sa urmA­
re�ti 2-3 zile de la primirea
acesteia daca articolele au apa­
rut in jurnalele noastre �i, in
caz contrar, sa chemi pe dl.
Argentoianu1 Ia tine, sa vor­
be�ti rugtndu-1 sa se intereseze
la redac�ia acestor jumale daca
au primit articolul �i daca
stnt dispuse sa-l publice ...
27 mai... Un prieten bun
tmi dete un ziar in limba
TomAna ce apare in New York'
�i care reproduce portretele
primelor delega�ii .-ale statelor
pe care el le crede mai impor­
tante, vaz ca tntre primii dele­
gati care joaca un ·r9l mai
important tn Congres figurez
�i eu, aproape de pre�dinte
I (purttnd nr. 13); musti�ile �i
barba tmi tntuneca figura, dar,
intre celelalte mutre, a mea
tmi pare ca nu este cea mai
rea. Te rog ca dupa ce vei
vedea ilustratia �i vei citi des­
crierea ce o tnsote�te. sa chemi
pe dl. Argentoianu, rugtndu-1
sa o dea Ia Voinla NaFionala
cu rugaciunea a reproduce da­
ca nu ilustra�iile, dar descrie­
rile ce spun doua-trei cuvinte
despre ilustra�ii. 0 asemenea
ilustrape identica am trimis-o
ieri �i la Independance Rou-
maine, fara insa a scrie nimic,
lastnd la aprecierea adminis­
tratiei jurnalului sa faca cum
va crede mai bine.
Daca dl. Argentoianu ar pu­
tea sa ia 0 copie, bine ar fi sa
dea descrierea �i la alt ziar
Dreptatea' sau Adevar!t.l$. . Tot
.
a Yoin� Nalional4, cotldlan bucu­
r�tean de orlcntare national� libe­
rall, ap�tnd din 10 Iulie 1884.
•Un rune\ ionar subaltern at lui
C. Cbiru de Ia Scrvicillc P.T.T. din
Bucur�ti.
a Inrormal.ia cste grcu de contro­
lat, tntructt. dup� cuno�tint<'l<' noas­
trc, presa roman� tn S.l' .A. �i-a
tnccput aparltia dup� 1900,
• Ziar bucurc�tean (II' nrl('ntare
natlonal-Hbcral�; ap�ut cu lnccpere
de Ia t tebruarle t 896.
• Cunoscut cotldian bucur�tean,
aplrea din t 5 augus� 1888.
54
astazi am trimis d-lui Ferekide'
procesele-verbale ale Comisiei
I �i II ce ni s-au distribuit
chiar astazi, imprimate gata
�i din care se va putea con­
vinge ctt am lucrat de bine �i
cum au trecut propunerile
mele.
Discursurile mele s-au re­
produs tn tntregul lor tn acele
procese-verbale, astfel ca dl.
Ferekide va putea vedea ca
dezbaterile in congrese stnt
identice ca tn parlamente, unde
nu toata lumea vorbe�e. ci cei
mai multi numai voteazi, iar
cei care vorbesc sint putini la
numar, tntocmai cum rezulta
din dezbaterile congresului, un­
de stntem vreo 200 �i din care
numai 7-8 vorbim, iar toti cei­
lalti se marginesc a vota.
Am tntrerupt scrisoarea a­
ceasta in momentul ctnd s-a
deschis � din�a plenara in care
urma sa se discute propune­
rea germana, cea mai princi­
pala care s-a discutat la con­
gres; mi-a fost dat mie sa fiu
tnttiul Ia cuvtnt tntr-un dis­
curs bine reu�t. Dupa mine
s-a urmat aiscu�ia lunga �i
s-a pus la vot adoptindu-se cu
o mare majoritate cuvintele
mele prin care am sus�inut
lucrarea Subcomisiei relativa
Ia propunetea germana. Cu un
cuvtnt (precum vei avea oca­
zia sa cite�i toate discursurile
ce se vor imprima in textul
protocolului) ziua de astazi
a fost o zi mare pentru succe­
sul meu.
27 mai... Ieri dupa prtnz
am expediat un sui conpntnd
charta Statelot Unite ameri­
cane tn 4 plan�; este o charta
de mare valoare pe care am
ob�inut-o cu greutate �i cu
promisiunea de a nu spune Ja
nici un alt coleg, spre a nu
cere �i ei. Pe sulul care tnve­
le� charta s-a aplicat tnadins
un timbru de o mare valoare
�i aceasta ca o deosebita fa­
voare ce I'ni s-a facut de un
amploaiat superior; prin ur­
mare, te rog mult, sa pastrezi
acel timbru... Astazi s-au ter­
minat lucrarile .�i in singura
comisiune ce ramase se mai
'?lfibafl Pherekyde ( 184 2-1928),
politician na�lonal-Jtberal. tn t 897
era sninistru al atacerilor Interne
Jn gu vernul .Jil'CZidat de Dimltrie
A. Sturdza. ,..
tnapoi, astfel ca cu tncepere
de mtine vom tine numai
�dinte plenare, ca ptna la
4 sau 5 iunie sa putem jspravi
toata materia ce s-a lucrat
tn diferitele comisiuni, �i apoi
tn intervalul de 8-10 zile,
ptna se vor imprima toate
desbaterile, sa putem profita
de timp liber spre a face
excursiunea al carui program
ti-am trimis ieri. Vom merge
la Chica�o, Ia St. Louis, Ia
Plizbur� [Pittsburgh] �i la Phi­
ladelphla, iar Ia tntoarcere
spre Washington, vom vizita
Niagara.
28 mai... lti alatur articolul
aparut in jurnalul local The
Wa-shington Post pe care te
rog sa pui sa ti-l traduca ctt
mai repede, spre a lua cuno�­
tin�a de laudele magulitoare
Ia adresa mea �i care singur eu
gasesc ca stnt exagerate. Re­
porterii gazetelor care asista
la �dintele noastre �i iau
note de discursuri au exage­
rat poate prea mult talentul
de care eu �tiu ca nu dispun.
ln tot cazul, magulirile nu ma
ating prea mult, caci nu fac
dectt sa-mi tmplinesc da.toria
mea.
Am multumirea suflete�ca
ca ptna aoum mi-am tmplinit
bine datoria �i reprezint inte­
resele tarii mele cu toata dem­
nitatea cuvenita. Dupa· ce vei
lua cuno�tinta de cuprinsul
articolului te rog sau sa te
duci tu tn per.Soana la d-na
·
Sturdza [Zoe Sturdza, nascuta.
Cantacuzino - sotia lui D A.
Sturdza), sau sa-i scrii, trimi­
ttndu-i (ca din partea mea)
articolul cu titlul jurnalului
spre a citi �i d-sa �i a-1 da �i
d-lui [D.A.) Sturdza rtn aet!a
vreme pre�dinte al t>artidu­
Jui Liberal) sa-l citeasca.
1 iunie [31 ma�J... Astazi
fiind ziua nationala ameri­
cana?, nu �inem �din�a...
Ne-am tnteles cu mai multi
primi delega�i. ca sa mergem
astazi Ia 11 ore cu trasura la
gradina cimitirului Arlington
(despre care ti-am mai scris)
ca sa asistam Ia cere monia ce
va avea toe �i unde va veni
7 De tapt, nu zlua national� a
S.U.A., care sc s�Mtorc�tc Ia 4 iullc,
ci ,.M cmorlal Day" (30 mal), ziua
clnstirU solda�ilor cllzut l to timpul
6
rlzboiului civil din t 8 1-t 865.
 pre�dintele Statelor Unite tm­
preuna cu Consiliul de Mini�­
tri, deputati, senatori �i tn­
tregul corp diplomatic.
Se vor iine dtscursurile �i
apoi se va tncepe ceremonia
religioasa. ln zilele ctnd nu
avem �dinfl, m1 plictisesc
grozav; astfel ieri fiind dumi­
nicl, m-am dus la biserica
unde am stat ptna la ie�re
(ora 12), apoi am luat lunch-ul
�i am pornit cu mai mulii prie­
teni la o preumblare afara din
or�. cu tramvayul electric;
am stat ptna la 5 iar Ia ora 6
eram inapoi Ia hotel.
1 iunie... Jeri am fost la
Cimitirul Arlington, unde ni se
rezervase locuri bune 1n tri­
buna pre�dintelui,tntr-un am­
fiteatru 1n mijlocul cimitirului,
unde asista un public ales, tn
numar de 3 0004 000 oameni,
eel puiin. Am mers la cimitir
de fumat, de dormit, bai, fri­
zeur, po�. cu v�uvtnt tot
ce trebuie pentru 0 calatorie
tndelungata cum va fi a noas­
tra pe timp de 10 zile, mer­
gix!d cu acela�i tren.
In or�le unde vom ajunge
vom vizita curiozitaple tn
timpul zilei, iar seara vom
veni in tren unde avem fiecare
din noi patul, lavabou �i tot
ce ne trebuie.
Acum primii tn tren itine­
rariul detaliat al excursiunii:
luai mai multe exemplare din
care am trimis unul la Int:U­
Pendance [reprodus de ziar:
28 mai/9 iunie), Voinla Nalio­
nal4, Dreptatea �i unul ii-I
trimit tie, cu rugaciunea ca.
dupa ce tl vei citi, sa-l trimip
la. reda.ctia A devdrului.
St. ·Louis, 6 iunie... Ieri
seara dupa 0 calatorie de
36 ore cu trenul special (mai
•.
totul. Admiram frumuseiile na­
turei � grandiositatea casca­
dei, care este uilica tn con­
tinente. De� tn p rof am era
prevazut ca dupa ore sa
pornim la Buffalo, or� tn
apropiere, unde urma sa dor­
mim, dar dupa 0 noua dispozi­
�ie am ramas tn Niagara, de
unde am pornit acum dimi­
nea�a Ia 9 ore. tn tot cursul
zile1, am alergat cu societatea
noastra, vaztnd totul �i plim­
bindu-ne cl�iva din noi care
am avut curaju l cu un mic
vapora� pe sub cascada, tm­
braca�i tn costume de cauciuc
�i bine tnveli"ti, spre a nu fi
udati Ia piele. Cllatoria din
tnaltimea nivelului cascadei
spre a ajunge la vapor se face
cu ajutorul unui drum de fier
pe un plan tnclinat de 45°.
Dupa ce ne-am plimbat cu
vaporul tn lungul �i latul

tntr-o trasura deschisa cu cei
trei delegaii germani. La ora 1
dupa-amiaza a sosit �i pre­
�dintele Statelor Unite, apoi
a inceput ceremonia, printr-un
ctntec national executat de
o orchestra militara. S-a tinut
un discurs de catre un depu-
bine zis Fulgerul), am ajuns
in St. Louis, oprindu-ne nu­
mai 2 ore tn ora�ul Indiana­
polis de unde ti-am scris
aceste rinduri. Ora�uJ Indiana­
polis mi-a pl!cut foarte mult,
fiind aproape tn acela:j i tip
de case cu gradini ca �i Bucu­
·
cascadelor, apoi am mers cu
tramcarul electric 12 km ln
josul rtului spre a admira
peisajul pitoresc numit ,les
rapides" (mai pronuntate ca
gherdapurile noastre de Ia
Poqile de Fier)...

•tat, un preot a zis o rugaciune re�u1 nostru. Ni s-a facut o

scurta in formA de discurs,
dupa care clerul a ctntat un
imn; s-au mai iinut vreo doua
discursuri � intrea�a cere­
monie era terminata pe la
orele 3.
Toate mormintele soldaiilor
�i ofi�rilor cazuti tb razboiul
din I860 (razboiul civil: 1861-
1865] ("rau acoperite cu flori
naturale care parfumau tntre­
gul pare.
Lume era imensa, venita cu
tramvayul electric, cu trasuri
�i cei mai multi cu bicycle
(barbati �i femei). Mersul in
bicycla este �a de raspindit
aici, tnctt dupa ultima statis­
tic! facuta s-a constatat ca
numarul celor care umbla tn
bicycla se urea Ia 65 000 per­
soane.
5 iunie... Iti scriu aceste
rtnduri din tren, pe dad merge
cu 0 iuteala de 120 km pe ora.
Astazi la 9 dimineata am pie­
cat in excursiune.
Trenul special se compune
din 12 vagoane (dar stnt 3¥­
de lungi ctt 3 de-ale noastre).
In tren s-ar parea ca e�i
intr-un hotel; nu lipse� ab­
solut nimic. Sill de mtncare,
Sotia hd C. Chiru
primire foarte cordiala; tn­
tregul ora� de 200 000 familii
era tn picioare. Ne-a plimbat
cu trasuri tn vreo doua strade
principale; am luat un mic
dejun �i apoi am continuat
calatoria la St. Louis, or�
foarte mare cu I 200 000 locui­
tori, dar tot in genu! New York,
fara pla.nta�ii �i foarte zgo­
motos. A� fost cu toti incar­
tiruiti tntr-un hotel colos C\1
peste 1 500 camere; de�i multi
din colegii no�i au fost cite
doi tntr-o camera. Dar eu
vaz ca pe mine m-au favori­
zat, dtndu-mi o camera mare,
frumoasa, pentru mine singur,
unde m-am odihnit de minune;
am luat baia de dimineaia,
mi-am taiat paru1 �i ba.rba,
am dejunat �i a.cum i�i scriu
aceste dndur1. La 9 vom por­
ni in corpore cu vaporul pe
rtul Mississippi S:(>re a face o
plimbare; vom v1zita monu­
mentele mai importante, iar
miine dimineaia, tot cu trenul
nostru special, vom continua
calatoria Ia Chicago.
8 iunie... Ieri, maqi, am
sosit tn Niagara pe la I 0 dim.
Ne-am pJimbat �i am vizitat

'Medalia cU participant Ia congre&Ul
V ol Uniunii Po�tale Unitm'8cm, acor­
dat4 npreuntantului rom4n de c4tn
autorit41ile am-ic:ane
10 iunis... La orele 8 1/2
trenul nostru special a intrat
tn ga.ra Boston, unde am fost
tnttmpinati de un comitet
ora�an, care ne·-a condus cu
trasuri Ia hofelul, unde ime­
diat am intrat tn sala de mtn­
care spre a lua. lunch-ul (prtn­
zul), fiindca toata lumea lua­
sem deja cafeaua, tn tren, eu
m-am marginit a intra sa vaz
sala �i i-am l�sat pe to�i ai
no�n sa contlnue cu mfnca­
rea fripturilor, ce se succed
unele dupa altele, �i am ie�it
din sala, pretexttnd prea rna­
rea caldura (fiind sala tncal­
zita prill aburi, caci pe aici
este frig).
Din Niagara, �i-am scris,
dar din Buffalo �i Syracuza
[Syracuse), unde ne-am oprit
pentru ctteva ore, nu am
avut timpul sa-�i scriu. lntre
ora;sele ce le vedem �i prin
care ne plimba cu trasura tn
forma de procesiune, le gasesc
pe toate foarte frumoase, clci
mai toate din ele stnt ora�
noi, cu bulevarde lungi �Ji
largi, bine �i frumos plantate,
iar casele tn tot j urul or�lor
slnt vile, unele mai luxoase
ca altele, tnconjurate de ver­
deata.
Astazi ne vom opri toata
ziua aici, seara vom merge Ia
teatru, iar apoi vom intra tn
trenul nostru cu care vom
porni la. 12 noaptea Ia Albany,
continutnd lungul nostru drum
de 6 200 lcm, ca duminica sa
'
ne intoarcem Ia Washington.
Ieri ctnd ne-am dat jos din
tren, Ia Rocester [Rochester]
(pentru 0 singura ora) mi s-a
remis scrisoarea ta din 13 mai
care mi-a facut bucurie, rela­
ttndu-mi de silin1;ele ce-�i da
Silli [Vasile, fiul lui C. Chiru]
cu pregatirea examenelor.
11 iunie... Dupa un voiaj
circular de 8 zile, iata-ne
ajun�Ji cu to�ii tn cea mai
frumoasi plaja din America,
numita Atlantic Cit y...
Astazi vom d . mtne toata
ziua aici, iar spre seara vom
porni Ia Philadelphia, unde
vom petrece ziua de duminica,
[astfel] ca sear?- sa fim Ia
Washington. · flndu-i tnchiderea congresului
Mai prin toa.te or�le pe
unde am t.recut, am vazut cu
surprindere ca dintre cei 140
delegati. s-a reprodus portre­
tele tn ziarele locale numai Ia
6-7, tntre care portretul meu
figura. peste tot.
Intri�at de aceasta am cer ­
ceta.t f1 mi s-a .s�us (�ntru a
rna flata) ca ftztonomta mea
este mai mult placuta ameri­
canului dectt a celorlalti multi.
delegati.
12 iunie... Dupa o calatorie
de [peste) 6 000 km, aproape
ca cea din Europa tn America,
iati-ma ajuns Ia Washington,
tn deplina sanitate, tare �i
mare... Poimtine, marti, avem
ultima �dint! de tnchiderea
congresului, cu care ocazie
vom subscrie documentele �i
ne luam ziua buni de Ia con­
gres.
Vom mai rimtne cu to�ii
ctteva zile aici, probabil ptna
stmbati, ca. apoi sa pornim
cu totii la New York_ unde
vom �pta ziua de 22 crt.
spre a ne tmbarca pe pache­
botul Trave pentru Europa...
Astazi am expediat pe adresa
ta, doua ziare din diferite
ora� mari, tn care s-a im­
primat portretul meu, tn cele
mai .rasptndite ziare... ln tot
timpul calatoriei mele am fost
obiectul deosebitei atentii din
partea Administra�iei ameri­
cane, care tn trenul special
mi-a da.t pe seama mea com­
partimentul cu nr. 1, foarte
semnificativ (Ia toate repre­
zentatiile aveam locul de onoa­
re. Mi s-a spus ca aceasta. deo­
sebita ate�e. este rezultatul
vorbirilor Ipele tn congrese,
nu am stat cu gura inchisa ca.
altii, mul�i). Am ridicat mai
multe toaste tri Baltimore,
Boston �i Chicago, bine reu�ite.
Am strtns mul�ime de note,
ca atunci ctnd voi dispune de
timp, sa descriu mult inte­
resanta excursiune... t
16 iunie. .. Astazi s-a tnchis
congresul, tn mod foarte sim­
plu ;Ji chiar tn contra tuturor
obiceiurilor, netintndu-se dis­
cursuri ;Ji aceasta tn urma
tn1;elegerilor luate tntre noi
spre a ne sca,Pa ma.i repede;
actele le-am 1scalit pe toate
ca. delegat din partea. �arii
mete. Tot astazi am trimis o
telegram! d-lui Ferekide, anun­
�i plecarea mea Ia New York
care va fi mtine... Timpul ce
l-am petrecut tn America, at1t
tn Washington ctt �i cu deose­
bire tn timpul excursiunii, am
putut vedea. � tnvata. multe
lucruri mare1;e, efectua.te prin
geniullntreprinzator american.
Cuno�in1;ele mele tehnice �i
industriale mi-au tnlesnit foar­
te mult sarcina, astfel ca ma
tntorc cu un capital intelectual
tndestul de p(e�ios.
20 iunie... Citli cu placere •
ca L'Indlpendance [Roumaine]
a �i p ubfica.t traducerea din
Washington Post,· sper ca �i
Voinla va fi flcut tot astfel,
ca.ci DU este pu�in Jucru Ca un
jurnal de publicita.te ameri­
can sa faca cinstea. unui articol
a.ttt de miguli tor Ia adresa
delegatiei rom.Ane Ia un con­
gres universal. Delegatia. ro­
m!na a fost apreciata. �i tn­
deosebi obiectul atentiunii tn­
tregului congres, unde s-a dis­
tins prin discutiunile sus�inute
cu muJt succes tn toa.te �din­
tete ptenare, astfel ca tot ce
delega.tul rom!n a flcut, a ra­
mas tiparit fn analele �i pro­
tocolut Congresului, ca succe­
sorii mei (tn functiunea ce
ocup) sa poa.ta lua. cuno�inta
�i sA continue a merge pe
acee�i cale demna �i magnli­
toare prestigiutui tarii. Sint
vesel ca mi-a.m tndeplinit pe
ctt mai bine delicata misiune
cu care am· fost tnsarcinat.
1 Dupl lntoa.reerea In �arl, tn
t 898, c. Cblru a sustlnut o ampla
eonrerlntl lnsotltl de 'prolectll asu­
pra cllltorlel to S.U.A. Conrertnta
a rost apol publlcatl In Buletinul
St>eitt4tii romdne de geogra(ie, vol.
XIX (1898).
 •

Aced A. NAROC1NITKI (U.R.S.S.)

I

L.
. � �

Fiecare popor aduce o contributie unica istori

•

Prezent Ia Bucure�tf, in au­
gust t 980, cu ocazta celul de-al
XV-lea Congres International
de �tllnte lstorfce, academl­
clanul Afeksei Leontlevicl Na­
rocinJ1kl, director at Jnstltu­
tolul de Jstorle a U.R.S.S. al
Academlel de ttllnte a U.R.S.S.,
a avut amabllltatea sl acorde
revlatel noastre un intervfu.
Specialist in lstorla relatlllor fn­
ternatfonale, A.L. Naroclnltkl
este autorul multor lucrlrl fl
studll, intre care monograffa
Politica coloniala a puterilor
colonialiste tn Extremul Ori­
ent. 1860-1895, fl unul dlntre
semnatarll monumentalel lstorii
a diploma�iei. L-am rugat pe
academlclanul sovletlc sl ne
vorbeascl despre aria preocu­
pirllor sale tttlntlflce.
- M-am ocupat mul�i ani
de istoria diploma�iei �i a
politicii externe a U.R.S.S.,
insisttnd asupra pro blemelor
din Balcani �i din Extremu)
Orient. De�i cele doua zone
punct de plecare pentru noi
cercetari.
- Pentru cd politica ex­
ternl lmpllcl exlstenta unor
,partenerl" in dialog, cum
vedetl retatla lstorle natto­
nall - Istorte unlversall?
- Socotesc ca tn orice fe­
nomen istoric izolat - cu attt
mai mult tn istoria unui tn­
treg popor - este absolut obli­
gatoriu sa se releve generalul,
universalul �i particularul, ti­
picul. Istona universala nu
constituie pur �i simplu o
suma sau o tmpletire mecani­
ca a istoriilor poJ?Oarelor luate
�parat. ln istona universala,
procesul devine unul singur:
evolutia ei tnrture� soarta,
unui popor sau altul. Locul
central n ocupa evenimentul,
procesele, marile transformari
sociale, revolutiile, razboaiele,
care implica concomitent soar­
ta mai multor popoare.
Acest congres mi-a oferit o
satisfactie deosebita �i pentru
tovara�ul Nicolae Ceau�scu,
care a chemat istoricii sa
militeze pentru pace. Nu
intimpl!tor, tn �dinta sa
de lnchidere, reuniunea a adop­
tat mesajul adresat istoricilor
din lumea tntreaga de a lupta
pentru pace, pentru dreptu­
rile omului, pentru in�legere
reciproca tntre popoare, tmpo­
triva agresiunii, violen�i. raz­
boaielor. Unanimitatea c u care
a fost adoptat acest apel pro­
beaza atmosfera tn care s-a
desfa�urat reuniunea, dorinta
de colaborare - dominanta
dealtfel a congresului de la
1
Bucure�i.
- Ce crede 1 despre mo­
dut in care d alogul dlntre
lstorlcf poate contrlbul Ia
progresul adevlrulullstorlc,
ftlut fllnd cl nu exlsti un
monopol at aceatula, un de­
ttnltor at uttlmulul cuvint?
- Deosebit de pozitiv Ja
acest congres interna�ional mi
s-a parut faptul ca. s au purt�t
-

geografice stnt foarte tnde­
partate �i diferite din punct
de vedere istoric, tn baza expe­
rien�i obtinute in tndelun­
gata mea via�a, cred ca am
reu�it sa aprofundez datele pe
care Ie implica tema. Am
acordat, totodata, o aten�ie
speciala, tn preocuparile mele,
politicii externe ruse �i sovie­
tice tn perioadele revolutiilor
sociale.
Dcaltfel, vreau sa remarc
ca la congresul de Ia Bucure�ti,
politica externa, tn general, �i
relatiile interna�ionale au stat
tn centrul ateniiei. Reuniunea
a inscris printre marile ei
teme istoria formelor pacii,
pacea tn diferite epoci istorice,
comunicarile principale avind
tn vedere, in special, perioa.da
evului mediu. Raportul �i dez­
baterile pe marginea lui -
unele foarte aprinse - au fost
deosebit de utile. Nu rna in­
doiesc ca dezbaterile de la
-acest congres constituie un
atentia pe care a acordat-o discufii libere, un schimb de
istoriei tuturor popoarelor, lup­ paren deschise. Din polemici
tei lor pentru independenfi, se n� adevarul. Istoria ra­
pentru autodeterminare. Am mtne �iinta. attt timp ctt
dep�it de mult stadiul clasi­ reflecta obiectiv procesul evo­
ficarii popoarelor tn popoare Jutiei. Deci adevat:ul poate fi
mari �i popoare mici. Consi­ J;lumai unul singur, desigur
deram ca fiecare popor t�i cunoscut paqial, incomplet.
aduce contributia sa unica to Dar polemica tti ofera �ansa
istorie. Dar, tn aceasta con­ de a te apropia tot mai mult
tributie, exista �i parametri de el. De aceea, in orice dc.z­
comuni, proprii deopotriva mai batere stnt imperios necesare
multor popoare. A� spune ca, buna-credinta, dorinta reala
odata cu trecerea timpului, de a descoperi adevarull
destinele popoarelor se tmpJe­
tesc tot mai strtns. Fenomen F. D.
demonstrat �i de faptul ca, tn
prezent, pacea este indivizi­
biUi �i ca amenintarea ei tntr-o
regiune afecteaza pacea intre­
gului glob pamintesc. De ace­
ea, lupta pentru pace reprezin­
ta o parte inseparabila a isto­
riei universale.
ln acest context, congresul de
la Bucure�ti a primi t cu mare en­
tuziasm mesajul pre�dintelui
Repu blicii Socialiste Romania,
 MlCADN ISTORIC Romani in oastea •

/Un�UW• li• p. Zl)

este . prevuuti, de aseme��,
cu cfte un talon· de partiCl-
lui Garibaldi
e!!· Aceste p_atru taloane
·

or. 5, 6, 7 fl
trimise IDtiU D
S,C:W
- eare wr fi publicae t He�llD
- vor fi
, lmpreunl
cu r�unsurile Ia oele 40 tn-
treblri, pe adresa Magazin
uloric, CtJsu#a fHJ11al4 1-702,
Bucswepi, Iftlrt�rea Mimsleru- Revista Archivio trimestrale, articolul istoricului roman. pu­
lui, nr. 2, cotl. 70100. Termenul
care apare la Roma, sub egida blicat in nr. 3/1983 din Arch�vio
ultim de expediere a rA.spun- Centrului de studii istorice pri­ tyimestrale. Pe baza unei
surilor este 15 septembri e f984.
vind mi�area republicana, pu- bogate documentatii, din ar­
DacA numlrul scrisorUor cu blica, 1n numarul sau 3/1983 hive de la Bucure�ti, Torino,
rlspunsuri exacte depl�fte pe (tiparit la 30 decembrie 1983), Venejia, a presei vremii, pre­
eel al premiilor, c!�igitorii articolul istoricului roman �te­ cum �i a unor studii aparute
�r fi desemna�i, ca fi Ia con- fan Delureanu, intitulat 1l tn ultimii ani, �tefan Delu­
cursurile anterioate, prin tra- Mondo romeno di fronte a reanu evoca ecourile pe ::are
gere la sorti. Numele celor careMazzini, a GaYibaldi e all'im­ le-a avut in opinia publica
ata.!jeazl doul sau mai multe presa dei Mille (Mazzini, Ga­ romaneasca lupta italienilor
serii de taloane vor fi prezenteribaldi · �i expedi�ia ,celor o pentru unificare nationalli, .. a­
de doul sau mai multe ori In mie" in opinia romaneasca). nimati de aspirajia edifidirii
urnl. Ajunsa la al noualea an de statului unitar, de vocatia de­
Datele personale ale concu- aparitie, A Ychivi o trimestYale mocratic! �i republicana".
este condusa de un comitet
reJttilor (nu�. culres4, projesie, Mazzini, sufletul acestei mi�­

du
�
we tle muncd) vor fi scrise
cite cu litere mari de tipar,
cele 40 raspunsuri.
ncursul este dota.t cu ur-guvernul Craxi.
mltoareJe premii:
PREHIUL 1 un televizor OLT
PREHIUL 2 un casetofon DANA
PREHIUL 3 un radioreceptor
GLORIA
PREMIUL 4 un radioreceptor
INTERSON
PREMIUL 5 un radioreceptor
EXPRES
PREHIUL 6 un aparat foto
ORIZONT
PREMIILE 7-8 doul aparate foto
SMENA 8 M
PREHIILE 9-10 doul stifouri
HFRO
PREHIILE 11·15 cinci serviete
PREHIILE 16-20 cinci truse stilou
SIRIUS
PREHIILE 21-35 15 seturi diapo-
zitive istorice
PREHIILE 36-60 2S abonamente
pe un an Ia MAGAZIN ISTORIC
PREHIILE 61-100 40 abonamente
pe 61uni Ia MAGAZIN ISTORIC
- - - - .
- _________
______
�iintific. al carui pre�dinte
este senatorul Giovanni Spa­
dolini. ministru al aparlrii in
Fost pre-
�di nte de Consiliu (10 iunie
1981-30 noiembrie 1982), per-
sonalitate marcanta a istorio-
grafiei italiene contempora.-
ne, senatorul Giovanni Spa-
dolini a participat in august
1980. Ia al XV-lea Congres
interna�ional de �iinte istorice
de la Bucu�ti, cu care prilej
a inaugurat �i o expozitie a
clrtii italiene de istorie1• ln-
tr-un interviu a.cordat revis-
tei noastre (nr. 10/ 1980). Gio-
vanni Spadolini releva simili-
tudinile dintre mi�area de eli-
berare �i unificare nationala
ita.liana �i cea romana, din
sec. XIX. ,Pentru unul ca
mine, care �i-a dedicnt att-
tia ani studierii Risorgimento-
ului italian, carac teristicile �i
etapele Risorgimentoului'roma­
nesc nu pot sa nu trezeasca
emotii. Rede�eptarea natio-
i nala a.'fost a.ceea�i in cele doua
1 tari, a� cum multe stnt dezvol-
cari, subliniaza autorul roman.
era privit cu admirajie �i inte­
legere de ginditorii revolu­
tionari romani ,Pentru Bal­
cescu [Mazzini], era eel mai
mare revolutionar din Europa
- �i aceasta e judecata unui
istoric , pentru Dimitrie
Bratianu. omul secolului, pen­
tru Ion Heliade Radulescu,
personificarea intregii �tndiri
i taliene".
Articolul eviden�!azl, tot­
odata, prezen�a unor voluntari
romni in legendara oa.ste a
,celor o mie" a lui Garibaldi,
care, tn mai 1860, a pornit
eroica expedi�ie de eliberare a
Siciliei �i a Italiei de Sud. In
urma unor minutioase investi.:
gatii, autorul ajunge l a con­
cluzia cl in oastea lui Gari­
baldi s-au aflat ..zece ofi�eri
�i eel putin �izeci de soldati
�i subofiteri romani"1. Particl­
parea acestora la expeditia
garibaldiana constituie o sem­
nificativa pagina din cronica
legaturilor romano-italiene.

tmb\1
.�0 U @®�
a I
l
tarile asemanatoare tn de-
ceniile urmatoare".
fundamentate, in 1ecursul
veacurilor, �i prin a1-elea�i na­
zuin� de libertate, unitate �i
D @® : Momente relevante privind independenta nationala.
1 apropierea dintre mi�area na-
B @® I tionala romana �i cea italia-
na. de la miilocul secolului 1 Existl
F. D.

e
flkgxro 00
Inrormatli t·1. tot tn
: trecut, stn� memorate �i tn i 860, sub comanda lui Garibahll
a luptat un numllr mal mare de vo­
ietoric,
X
=-,�:.n,�r�,""'...�
b 00
1 Magarln nr.. 12/1980. Juntarl rom4nl.

rlkQxroOO I
I
 or. CONSTANTIN DANIEL,
prqedintele Asocla�lel de studii orientale
din R. S. Romll\ia

l
Cu 5 mlfenll In urml, ara care se intlndea
in sudul vec:hJulul Eglp , dlnc:olo de prima
cataradl a Nllulul de Ia Assuan, era c:unoscutl
sub mal multe denumlrJ. EglpteniJ o numeau
Nubia, ,Tara Aurulul" - fllndcl pe terftorlul
el se aflau bogate zlc:lmlnte de aur; in scrJertle
sacre ale evrellor, ea apare ca Tara Ku�, nume
foloslt uneorl fl de c:ltre eglpfenl; gredl, ere•
ztnd cl plelea locultorllor este de culoare in­
ehlsl din prldna soarelul arzltor, il spuneau
Etlopla, ,fara Oamenllor Artl". Deoarece
--
in Nubia �alea Nllulul este ingustl �� pe ma­
I lurile fluvlulul nu se putea face agrlculturl
lrlgati ca in Eglpt, bi�ttna�ll se indeletnlceau
c:u c:re�terea vltelor, a�a cum fac �� astlzi ur­
ma�ll lor din Sudan (cuvint care in llmba arabi
are sensul de ,Tara Negrllor•).
Far onul uzur ato
·
lntre Nubia �i Egipt au existat, un timp.
relapi de bunl vecinltate. Dupl cum arata
izvoarele din perioada regatului . eg�ptean
mijlociu (cca. 2040- 1730 t.e ..n.), nubtenu l�p­
tau ca mercenari tn rtndunle trupelor egtp­
tene, deta�amentclc de arc�i di� Egipt fiind
constituite numai din negri medJa, care er�u,
poate, strlmo�ii triburilor de culoare bedJa�

.
-
,_
'

'

\I

.\
I•
I

•
 Oar, fo!osindu-s" de disensiunile interne
dintre triburile africane, care vorbeau dia­
lecte diferite �i aveau datini � credinte
aparte, egiptenii �i-au'- tntins treptat, stapt­
nirea asupra lor. Nubienii nu s-au resemnat
tn fata ocupa�iei egiptene, dovada fiind o
serie de inscrip�ii ramase de la faraonii Ho­
I remheb (1348-1320 t.e.n.), Ramses II (1304-
•
1237 t.e.n.) � i Ramses III (1198-1166 te.n.),
I tn care ace�tia se faleau ca au reu�t sa tni­
I
bu�e rascoalele triburilor nubiene. Peste in­
treaga Nubie domnea un guvernator egipteau
ce purta numele de ,.fiu regal din Ku�". El
avea 0 administrape proprie � raspundea.
in principal, de strtngerea boga�iilor ce ·luau
drumul Egiptului. Printre acestea se aflau,
in primul rind, .aurul - Nubia fiind princi­
palul furnizor al Egiptului - apoi fildes, lemn
de abanos, pene de strut, piei de leopard, mai­
mute, girafe, vite �i sclavi.
La tnceputul mileniului 1 t.e. n., in Egipt
a fost proclamat faraon $e�onq I (circa
945-929 te.n.), �eful mercenarilor libieni din
armata egipteana. El inaugureaza, de fapt,
o serie de ctrmuitori de origine libiana, care
.
s-au succedat tlmp de aproape doua veacuri.
ln aceasta epoca, Egiptul se divide in prin­
cipate semiindependente, conduse, fiecare,
de catre 0 capetenie libiana care se intitula
fie -print, fie vizir, fie chiar faraon (dinastiile
XXII � XXIII, tntre 945-730 t.e.n.). Se
•
pare ca o parte din preotii de la Theba, ma­
rele centru religios �i fosta capitala a Egiptu­
lui, s-a refugiat pe teritoriul Nubiei, ramas
neocupat, unde cultul principalului zeu egip­
tean Amon-Ra se pastrase nealterat �i unde
ei sperau sa-�i rect�tige autoritatea subminata
de conducatorul libian, caruia, la rindul lor.
ti contestau, socotindu-1 un uzurpator, titlul
de faraon, adica de reprezentant al zeului,
considerat, ca �i zeul� de· natura divina.
Pe de alta parte, divizarea Egiptului in
principate a diminuat mult capacitatea mili­
tara capabila sa-i constringa pe africanii din
Tara Ku� la ascultare �i supunere. Profitind
de contextul politico-militar favorabil creat
la inceputul sec. VIII t.e.n., ctrmuitorul Nu­
biei, Alara, sustinut de preotii egipteni refu­
gia�i. se proclama faraon legitim �i fiu al lui
Amon-Ra. Din perspectiva istoriei civiliza­
piler, nu este lipsit de importanta faptul ca.
acest imperiu african, tntins � puternic, s-a
dovedit tn stare sa faca fata armatelor egip­
tene, pe vremea cind Roma era doar un sa­
tuc. Conform traditiei, Roma a f9 st fondata
Ia 753 t.e.n., iar prima atestare cfocumentara
dateaza din jurul anilor 600 t.e.n.; Cartagina
apare tntemeiata, potrivit legendelor, la 814
t.e.n., primele atestari scrise fiind mult mai
tardive; de asemen.ea, prima olimpiada, cu
care tncep datele sigure, din ist.oria grecilor,
a avut loc la 776 t�e.n., fiind aproape contem­
porana cu erearea statuiui ku�it al n��ilor.
��r, tn V' �cme ce grec.ii, � atunci, erau impar­
t•�• tn mmuscule polzs''"'· ku�itii i¢ iaurisera
un imperiu care va ajunge sa stapineas�
intyeg Egiptul antic, luptind cu Asiria pentnl"
suprema�ic, tn Oricntul Apropiat.
60
•
Palate, temple fi piramide
Dupa Alara, tn Tara Ku� a urmat ca regc
K�ta. El �-a stabilit capitala in or�ul Na­
�ata, situat .Itnga a patra cataracta a Nilului
�� tn apropterea muntelui · sacru Gebel-Bar­
kal, .munte pe care fusese ridicat un templu
consa�rat lui Amon-Ra. Curind, Napata a
deven.'.t un or� prosper, prin care treceau
c�rabule tncarca�e cu marfuri ce pluteau pc
Ntl spre �o:�un.le Mediteranei. Sub regele
K�ta, ku�ttu t�1 dezvolta puterea militara
armat.a lor �nvadind �i ocupind p�rtea de sud
a EgtptulUl. Succesorul lui, Piankhi (751-
716 i.e.n.), cucere�te, in numele lui Amon-Ra
i�treg. Egiptul (c. 730 te.n.) �i intemeiaiA
dmastta d� nu�ita ... ku�ita" sau ,etiopiana".
�ume�e lm Ptankht, fondatorul acestui mare
1mpenu, a fost pastrat de toti faraonii afri­
cani alaturi de propriile lor nume �a cum
iJl11>aratii romani il vor pastra pe 'eel al lui
Cezar.
J?upa cucerirea Egiptului, statui ku¢t se
·
tnbndea de la. hotarele Eti�piei de azi ptna
Ia M�rea Medtterana. In cet 100 ani cit au
do'!lrut, faraonii ku�iti au reu�it sa pacifice
Egtptul, .tnlaturind pe �efii libieni ai merce­
nanl?r d1� or��e de pe Nil. Ei preluasera de
la egtpteru doctnna statului teocratic, tn care
un .mare rol tl ?efinea preopmea. Marii preop
t� mvoc.a';l, pnn oracole, pe zeul Amon-Ra
�· to� e1 m�erpretau, dupa cum le convenea
a�a-zlsele lut raspuns�ri. hotaritoare, de pilda,
in alegerea f�raonulu1 ce urma sa fie tnscaunat.
Fratele �� urma�ul lui Piankhi, $abaka
(716:656 t.e.n.), a fost confruntat cu inten�iile
dommatoare ale Jmperiului asirian aflat tn
plina expansiune
.
in zona Orientului Apropiat.
In 664 i e.n. �sirie�ii se indreapta catre Egip­
.
tul de Sud. �� mmtcesc aproape in intregime
T.he�a. Ultlf!1�1 �araon etiopian, Tanutamon,
btr�llt de as•;•em, este nevoit sa paraseasca
�
Egtptul, retragindu-se in capitala Napata din
tara Ku�. Legaturile culturale cu Egiptul
sHib�sc, tnsa c�le .co�erciale persista, ku�ifii
conbnuind sa-�1 tnmtta marfurile in regiunile
din delta Nilului.
De�i alu�g�ti din Egipt, negrw din tara
Ku� conshtutau o amenintare potentiala
pentru fa:�onii e giJ?teni, deoarece toti cei
nemultum•t• de stanle de lucruri din Egipt
fugeau in Ku�. Chiar �i numeroase trupe egip·
tene trecusera de partea faraonului de Ia
Napata. Acesta se considera in continuare
si�guru.l farao� legitim al Egiptului, ales al
ze�lor �� zeu el msu�i. Toate acestea 1-au deter­
mmat pe faraonul egiptean Psammetic II
care !�i avea . capitala la Sais, sa trimita tru�
de mercenan pentru a ataca Nubia. Armata
lui Psammetic cucere�te �i devasteaza Na­
pata, dar nu ti poate tnfringe definitiv pe
ku�iii.
�
. n un�a expeditiei egiptene, faraonii ku­
��t• se retr3:g �i mai spre sud, tntemeindu-�i
o noua cap1tala la ).1eroe. Or�ul era situat
in apropierea drumurilor comerciale care
•
lcgau )larea Ro�ie - unde acostau corabii
din India. �.i chiar din �hina - de centrul �i
sudul .Afncu, . precum �· de o s':!rie de oaze din
•
pustiul Saharci . l n plus, tn acea zona se afla Mediteranei. De asemenea, faraonii Egiptu­
un pamtnt rodnic, care, irigat dupa sisternul lui din dinastia ptolemaica (332-30 t.e.n.),
egiptean, dadea recolte bogate. l n �propiere jJ.vtnd mare nevoi<' de aurul �i marfurile pro­
de Meroe se gaseau attt zacaminte de fier cit �nite din Tara Ku�. intretin legaturi pa�nice
�i lemnul necesar pentru cuptoarele tn care se • cu locui.forii ei. S-au pastrat analele unui
prelucrau rnineralele. Astfel ku�tii dezvolta rege din Meroe, Nastasen, care a domnit
rnetalurgia fierului �i curind ajung sa exporte catre sft�itul sec. IV, fiind contemporan cu
acest element tn intreaga Africa. Prosperi­ Ptolemeu I. Redactate tn scrierea egipteana ,
tatea ku�tilor era evidenta l a Meroe, unde se analele ku�ite abunda in gre�li �i barbaris­
construiesc palate fastuoase, temple rnarete. m<', ceea ce dovede�e ca vechea influenta
rivalizlnd cu cele din Theba, �i se tnalta pira­ culturala egipteana slabise. Treptat, aceasta
mide, e drept mai mici decit cele din Egipt, e inlocuita de civilizatia greaca, ce iradia
dar mult mai nume- din Egiptul elenistic.
roase. Astfel, regele ku�it
A vern pupne date Arkamon (245-220
despre ceea ce s-a i.e.n.) - numit de
petrecut tn Imperi ul greci Ergamene -
ku�it intre anii 70 ai reorganizeaza, tn ur­
sec. V I �i anii 30 ai ma unei reforme, siste­
sec. V i.e.n., dar mul de guvernamtnt,
�tim ca tn aceasta anulind autoritatea
perioada legaturile cu preotilor �i a oracole­
Egiptul stnt precare. lor lor masluite �i
Tara se dezvoltase �i suprimind regulile
t�i tntarise capacita­ • severe ale ceremo­
tea de aparare, nial ului de curte, care
astfel tnctt tncercarea i l sileau sa duca 0
regelui persan Cam­ viata austera. Influ­
byses II (530-522 enta greaca se vade�­
t.e.n.), care cucerise te, indeosebi, tn mo­
tot Egiptul, de a dificarea serierii ku�i­
deveni staptn � peste te, care n u rnai este
Imperiul ku�it e�uea­ cea egipteana din
za lamentabil (522 sec. I I I te.n., ci o
t.e.n.). scriere proprie, deri­
Ca in mai toate vata din cea egiptea­
statele din Orient, na; cuvintele sint
Rege etiopian. .8asorelief dfn secolul II i.e.n.
modul de productie separate intre ele
al statului ku�it era iar vocalele notate.
eel oriental (sau t1'i­ ln p. 59 : arco$i nvhieni. Sculpttmi tn lemn din perioado. De�i aceasta scriere
rego.lu.lui egipteo.n mijlociu (cco.. 2040-1730 i.e.n.)
butal sau asiatic), meroitica sau ku�ita
bazat pe exploatarea a fost complet desci-
comunitatilor agrare, obligate sa plateasca frata, textele scrise au ramas neintelese,
anual un tribut considerabil. Faraonul ku�it deoarece nu se cunoa�e limba ku�ita,
era ales de armata �i de popor, dar numai dupa cu totul deosebita de egipteana. Tot atit
ce era co(lsultat zeul Amon-Ra �i acesta i�i de deosebite sint arta �i arhitectura me­
exprima preferintele prin intermediul oraco­ roitica. lncepind cu sec. III i.e.n., acestea
lelor. Cum oracolele erau simple instrumente capata caractere spccifice, fiind produsele
manipulate de preoti, se intelege ca ei deti­ geniului populatiei de culoare. Urmele unui
neau, de fapt, autoritatea suprema in statui observator astronomic, descoperit in ruinele
teocratic ku�it. De exemplu, daca faraonul de la Meroe, atrsta �i gradul cuno�tinfelor
imbatrinea sau nu le mai era pe plac, prcotii �tiintificc atins de populapa ku�ita.
ii puteau ordona sa se sinucida. ! n �0 i.e.n. romanii cuceresc Egiptul.
Curind dupa aceasta, legiunile lor se indreap­
Tara preotului loan ? ta. spre .. Tara Aurului", Nubia, adica spre
partea de nord a Imperiului ku�it. Dar kul?i­
Faraonul era supus multor interdictii ri­
tii tree Ia ofensiva, respi ng legiunile romane,
tuale alimentare �i, tn genere, viata lui se des­
inainteaza pina la Theba �i, tn 24 i.e.n.,
fa�ura conform unor reguli foarte stricte.
incearca sa recucereasca Egiptul. Prefectul
lnaltii demnitari din preajma lui erau datori
roman al Egiptului, Petronius, le opre:?te
sa-l imite chiar in invaliditatile sau diforrni­
inai ntarea �i i i silel?te sa se retraga, urmarin­
t�tile 1ui corporal e. !n statui ku�it femeia se
du-i, pe valea Nilului, tn amonte, ptna la fosta
bucura de rnulte -drepturi. U n rol important
lor capital! Napata. !n fata acestei situatii,
l i revenea mamei regelui defunct, care purta
faraonul ku�it trimite o solie cu propuneri de
numele de Kandake. Fiica �i mama faraonu­
pace lui Octavianus Augustus, care le accepta.
lui in viata erau considerate �i ctnstite ca sotii
Dupa aceste infruntari, statui ku�it are rela­
ale zeului Amon-Ra, Ia fel ca marile preot!"se
din Theba, �i cuvintul lor atirna greu in tre­ tii pa�nice cu Roma, cu tarile din Orientul
bl.!rile politice. Apropiat, cu India, cu China �i cu Imperiul
La inceputul sec. III i.e.n. ku�i�ii stabilesc persan, judecind dupa impresionanta canti­
o serie de rclatii cu lumea elenistica (}in jurul tate de ceramica provenita din China, India

61
�i Persia, descoperita in ruinele de Ia Meroe.
Dar, tot tn sec. I e.n., apar primele semne de
criza tn statui negrilor din sudul Egiptului.
Se pare ca aceasta criza a fost provocata, in
principal, de modificarea drumurilor care
legau Africa ecuatoriala de Mediterana.
Intr-adevar, in sec. I, transportul marfurilor
pe Nil tnceteaza, fiind preferata navigapa pe
Marea Ro�ie, apoi de-a lungul coastelor Ocea­
nului Indian. De aceasta schimbare a profitat
statui Aksum, locuit de o populape de origine
semitica. Statui Aksum se tntindea pe ambele
maluri ale Marii Ro�ii. controlind astfel ciile
maritime comerciale din Oceanul Indian.
Pe de alta parte, pe vremea tmparatului Dio­
cletian (284-305 e.n.), tn Egiptul de Sud nava­
lesc, din de�ertul arabic, blemii, o populatie
nomada. Ei pustiesc � regiunile de nord ale
Nubiei, tntreruptnd astfel legaturile dintre
Egipt �i Tara Ku�. S-a emis, de asemenea,
ipoteza unei importante modificiri de clima,
deoarece, in aceasta epoci, terenurile irigate
�i gradinile din pnuturile staptnite de ku�iti
stnt mai pupn tntinse.
Ultima marturie scrisa despre Imperiul
kusit
•
este descrierea ambasadei trimise de
regele din Meroe, Tekerideamin, la Roma, tn
al 3-lea an de domnie a imparatului Trebo­
nius Galla (325 e.n.). Pupn dupa aceasta, pe
Ia 330-340 e.n., se produce prabu�irea Impe­
riului ku�it, care este cucerit de regele din
Aksum, Ezana, �a cum reiese dintr-o inscrip­
tie a acestui rege. Trei secole mai ttrziu, afri­
canii din Sudan tntemeiaza tn Nubia, tn nor­
dul fostului Imperio ku�t. statui cre�tin
Mukurra; de asemenea, tn jurul or�ului
Meroe negrii din Sudan creeazi statui cre�­
tin Aloa. Aceste state au dainuit pina tn
secolul XV e.n.
Imperiul ku�it a dat n�tere multor lc­
gende � mituri de larga circulape tn lumea din
jurul Mediteranei. Se spunea ca locuitorii din
acele tinuturi aveau o viati nespus de lunga,
de fericita �i tmbel�ugata; stimulati de astfel
de zvonuri, pictorii greci au inchipuit adesea
peisagii dintr-o Etiopie imaginara. Via•a fru­
moasa a celor din statui ku�t a constituit �i
subiectul unui roman popular picaresc Eti­
opica, scris de un anume Heliodor, tn sec. III,
roman care s-a rispindit tn tntreaga lume.
In sec. XVIII, Etiopica a fost tradus �i in ro­
mane�te �i a circulat in tarile romane sub
forma a nenumarate copii manuscrise, fiind
una dintre cele mai tndrigite carp din litera­
tura populara. De statele cre�tine, continua­
toare ale Tarii Ku�. se leaga legendde din
evul mediu despre tara preotulai Ioan1•
1 Magarin istoric, nr. 4/1979.

OVERLORD : CAPITOLUL SECRET

( Ut'tnat'e din p. 46)
si staUoneze o gamlzoaol puter­
nlcl". Sln&eza mentJona tn.sl �
o dlvh:le urma sl se deplaseze din
Pas de Calais, alta din BelgJa, ambele
tndrepttndu-se., probabJJ, dtre zona de
Juptl din NormandJa.
Urmltoarea slntezi, din 31 tulle.
nota el eele doni dlvlzll au aplrul
tn NormandJa, ,lar ultima dlvlzle
de b1Jodate care mal rimlseae Ia
nord de Sena a sosl& aeum, fl ea,
fn zona luptelor. Este de presupus
U. lnamleul a fost obUgat sl fael
aeeste ml,elrl de trupo do urgenta
ereact:ndl a neeesltitllor de pe otmpul
de luptA, fn otuda temerUor fatl de
o dobareare a allatllor, Ia nord de
Sena. De�J Jnamleul eonalderl aeum
el o asomenea dobareare este mal
put]n lmlnenti, tot'ufl asemen&a t&­
merl perslstA".
Cltre 3 august, etnd Patton a
venit pe eootlnent to fnmtea Anna­
tel 3 amerleane, eel maJ multi orJ1erl
gennanl 1111 didu.seri deJa seama ei
ra111. Era tnsl pre& tfnlu. Pentru a a pararrua oe Cb UJ'eblll1, nJelodafl.
rezlsta unel amenlntA rl de Ia tneeput atft de putlnJ nu au lmobiUzat attt
lm&glnate. g ermanll pi8Uaserl tn de multJ.
afara unel bitllll eruelale a rlzbolu­
lul sute de taneurl fl mil de aolda1f, Cuvint lntroductfv fl notele
dlntre eel mal bunJ (fn total 15 dl vl­
zll). La fel de remareabll era faptul serlaJulul
d, dupl cum avea sA noteze �Ia.­
terman. ,.nlel eel mal mlo detallu nu dr. Eugen PREDA
a rost eompromls datorltl marll dJsJ­ Verslunea romlneascl
mullrl create pentru oper aua
'
Over-
Serglu CELA C
lord. Dlmpotrlvl, germanJI t-au prl-
vlt eu '' mal multi eonalderape pe
agenfll care au jueat un rol de prlml 1 s. Ambrose se rctcrli Ia remarca
mini tn reaUzarea ace�tel dlalmullrl". premlerului britanic, fllcutli In Came­
La 96 oetombrle 1944, eolonelul
ra Comunclor cu privlre Ja BlHlllla
Anglici caugust-octombrie t 94 0), In
.Jobn Bevan, oflterul eomandant al care pop orul cnglcz. anat singur In
aefiunJJor de mJstlflure $1 eeful lui rata Reicbului naztst. a lnfruntaL cu
Masterman, tl sorla aupertoruluJ alu spirit de jertfl1. si curaj violenta
Jmediat: .,Cfnd ae va scrle lstorla orcnslvl a avlatiei germane concepu­
rizbolulul, cud cl ee va eonstata tl ca un prellldiu al invaziel Insu­
d Ill mare mlsurl oa urmare a aopu­ lclor britanice. Vorblnd dcspre recu­
nJJor tntreprlnae prln canalele BI�A, nostlnta poporului ratli de vitejii
lnaltul eomandament german a rost sl devolatii pilo�i britan!ci, Churchill
pus ro sltuatla de a da dlspozlflunJ · arliLa: .. Niclodatli tn lstorla conflir.l<·­
etonate, tn speci al Ill perloada vltall Jor dintrc oamenl n-a rost contrac­
de dupi .ru• debarolrll Jn operapa taUi o aUt de mare datorle de clitrc
•

Overlord". "'Un exemplu mire$ de un numllr aUt de mare de oamcnl

Nonnanclla era loeul adevlratel ope- automlnJruallzare brl�nlea. Pentru rat.ll de alit de putini".

62
 LA MlNECIU
ln leglturll co artlcolol CronJoi ploi�D.I (nt
2/i 983) vi relatez uo la,pt mai putln cunoscut de pra·
hovenf. �� nu rulmat de ei - sorle 'pfltf. ALEXANDRU
BARBU, cllil com. Mtneciu. jud. Prahova.
La intrarea to com . .Mtneciu Ungureni se a.tll un mo.
nument (to imaginea de mai jos) l"idicat de osta.!Sii
Regfmentului 32 Mlrcea. unftate care s-a acoperU de
glorie pe clmpul M�e,stllor, La 29 august 1915, regi­
mentul a fost dlslocat la .MtnecJu Ungurent �i Cbela.
Aiel ost�U s�au pregltit de Juptll, fActnd exercltli sl
manevre. bucurtndu-se totodatli de ospitalitatea local­
nicllor. In semn de pretuire pentru ospftalitatea mtne­
cenilor, si ca un angajament pentru :marile tapte ce
vor urma, oflterii $i trupa regimentuJili, tn mat t9f6,
au olerit comunei Mtneciu acest monument. ..Be&'l·
mentuJ Mlreea nr. 32 sentlneli neadormUi Ia boU.l'lll
��� sal e.., .scrie pe una din pJlclle de marmurll, 1ar
pe o alta : .. orerU de oflterl tl trupi eomunel MbtecJu
Un�l - 10 mal 1916".
LAUDA TARANULUJ ROMAN
1. TOADER, din com. Independenta., jud. Galati :
Inte.reaul dv. penao felul com a ron redat cbJpul pimtn­
tenJlo.r fltmlnl de Ja sate fn plaatJei poate II aatlafieut
prJn conauJtatea albomelor fl a muzeelor unde ae gi­
aese expuae phl,zele JfotorUor Grtgoresou, Aman, BinellA,
Reslu, SzatllmarJ, L6vendal, a oiror ope.ri contlne o
adeviraU. lauU �lluluf roman. In eolectfa Magazln
fstoric p� Kill reproduced JD ar. l2/19n, 1, 12/1978,
1/1976, 6, ll/1980, 8!198! tl un arUeol deapre G. 114·
vendal In nr. 10/1975. De C'W'fllC, Muzeul de ani a1
R.S.R. fl 041nae1u1 .,G. CiUneaco" al Academlel R.S.B.
au ttnut o ,manlfeatate mu.zeali dedleati JuJ a. L6nndal.
TELEGRAFUL ROMAN 132
ANDREI ST.lNESCU. d1n Tim�oara: Am clUt ln
nr. 6/1982, rn articolul dcspre Andrei �aguna, ell acesta
a lnriinlat Ja 3 iaouarie 1853, Ia Sibiu, sllptllmtoaiul
...
Telegrahll Nmln. gazetll cu prolfl social, cultural sl
bt$erlcesc. Recent, am atlat cl 1a S1biu apare o publl­
catie intitulatl tot TeJeeraruJ romAn. Este vreo leg?l­
turll tntre ele?
Eate una fl aeee&fl pubUeatfe eaJ:e, tn 1984, a fntra1
bl oel de-al 182-Ju an de apal'ltfe netntn:mpU.. Eete
eatU.t& de A.rhleplacopla orlodo.xl rombi a SlbJuluJ,
PNtedlntele oomlt.etubd de .redaotJe fil.nd dr. .Antonle
Plimldeali..
Dtn anmal'ele ultf,melor nnmere, tntr-o alusi tJnutl
graftd tl pubUclsUd, amtntlm al'tfeolele: COrespondenla
1oedltll a mitropoU�uJUl Andrei $ agvna cu ep iscopul
calinic de Rtmnic (nr. 1·2/1984), AJexandru I. Cuza
$,i permanenta sa In con$tUn1a poporuJui romAn ; tOO ani
de la na.sterea profesorului l'iicolae Cartojan (nr. 8-4:/
1984), Alecu R usso {nr. 6·6{19U), precum tt rubrtea
permauen&i, acrid cu vudll nerv pubUofsUc, Semna­
lllm... Semnalllm, prln eare Telegratol romAn tfne de
rap' un dialor cu numeroase alte z.lal"e tl nvJ-.te dl.D
fUi.
ll
•
I
OPT ABONATI 1 •
..
1
Stntem un grup de clevi dln clasa a VIll-a. Pastunea
unora dfntre not este 1storia. Noull ne-a pl�cut roarte
mult serialul Dnnnul sp Ye Purl Harbor st de aceea mai
multi dlntre noi s-an abonat Ja revista Magazln latofle.
V?l rugllm sl publicati Si pe vutor astfel de artlcole .
Cu stimll Si respect. Cel opt pasJona�l cttitorl elevl, de Ia
eoala din Ulmi. jud. Dlm.bovlta, ee ne �lu se munesc :
t
DORU TOMA, D..i:NUT DOBRE, JULIAN TOLESCU,
ROBERT BOBJ, MIBCEA NEGUL.ESCU, CLAUDIU
MIBEL �TEFA.N OIU, PAUL ALEXA.NDRlJ, MARIN
OANCEA.
Reamtntfm cu acest })rJieJ cltltarllor nottrl u abona•
•
mentele la Magazin istoric ae fao Ia toate orteiUe poft&le
fl Ia totl factodl poft&lt fl difuzorll din tntreprtndert tl
fnstltutU, eoiJ etc., de Ia orate fl sate. PretuJ unul nn·
J
mir eat& de 6 leJ, abonamentul pe 8 lunJ - 18 lei, pe
6 lunl - 36 lei, pe un an - 79 tel, Ia o&ft ae adaogi
taxa poJ&ali de remUere la doml&Jllu, &axi ca_re nu se
pereepe tn cazuJ rn eare abonaiul prlmette revlsta Ia
loeul de munel.
CELE DOUA BATALII
RADU ANTON IONESCU, diD Bucure$ti : Multumesc
Pottel Magazlll... tnorlc care a blnevoi� 81-mi rlsvundll
.
avfnrt
tn nr. ilt984 tn leg�turi cu nellim�Jr&rca m�a pr
cete doull blltlllii de la Pet rovarad•n (t69� �· 171.�).
Eu ou stiam de bllUUia din 1694. deoatece mro�atulc
le-am luat din Istoda lumu In date, care o prec•�eazll
doar pe cea din Hi6. Cu aceastll ocazie am Iuat cuno$­
Unt?l �� de schlta de asediu alc:ituitll de stolnicul Con­
stantin cantaeuzlno, pe care a dllruit-o tn t 702 ambasa­
dorolui engJez Ja Istanbul. lord Paget $i care. asU.zi.
sc anll Jn tondurile Bibliotecii �colU de Studti Orienta e
l
$1 Alricane de pe Jtngll Universita\ea din Londra.
CITITORI �I ARTICOLE
Pe matglnea unor artleole apirute fn paglnUe revlsul,
ne-au ac:rla fl u.rmltoriJ eltltorl: RADU NICOLAE, din
Alexandria (Sodoma '$i Gomora. nr. 7 /1983) ; ION
PANAITESCU, din Bucure$ti (Totul pentru front,
totul pentru victol'ie,. m. G/1980}, NICOLAE POPOVlCl,
cUn com. $teran eel Mare. jud. Neamt (Cantacuzlnll
moldoveni, or. 4-6/1988}, AUREL I. NICULE'l\ 4la
Mm. Frumu$lta. jud. Galati. MIHAJL STOICESfU
din Bucure$ti, JOSlF GRUlN, dln Tfmi$oara. GRI·
GORE PALADE, din Bucur�tl, lOAN BARDAC, din
Petro�ni, dr. lOAN B IRZU, din Craiova. .ALEX. AN·
TONESCU, din Buc�ti. prof. ADRIANA MANEA.·
RO$CULE"f, din com. Dobromir, jud. Constanta, Ml·
IIAI TIMOFI'E, din B s t trita (tntre ignorant� $1 eroare
vunll. or. 2/1984:).
.. 63
f
 - .

CONTENTS (Romanian Hlatory) !3 AUGUST 1944·28 AUGUST 1984: I. Ardeleanu The Rbytbms of
Romanian History; G. Zabarla Tbe Struggle or the R.C.P. tor the Alliance of National Anti-Hitlerist Forces (II);
G. Tu$11 1 1 May 1944 . .Under the Banner or the United Workers' Front; R. R. RoaeUI 1943. Against Nazi Germany (Me­
moirs) • A. LJgor, I.C. Chl11mla, S. Anulehl Prince Vasile Lupu: 350 Years after • C. Mure,anu Uninterrupted Con­
tinuity on tbe Ancient Romanian Land • L. Prlseoaru Old German Books about tbe Romanians • G.D.
Palade Political Notes rrom tbe Late 19 th Century (III) • D.B. Funderburk 1897. A Romanian Traveler tbrough
U.�.A. (II) e The XV-tb IOHS: A.L. Naroolnltkl (USSR) e Romanians in Garibaldi's Army

SOMMAIRE {Bistolre rou ma l ne) 23 A OUT 1944·23 AO lJT 1984: I. Ardeleanu Les rytbmes de l'hlstolr.­
roumaine; Gb. Zabarla La lutte du P.C.R. pour Ia coalition des forces nationales antihiU�riennes (II); Gb. Tutul t
Mal 1944. Sous le slgne du Front Unique Ouvrier; n. n. Rosetti 1943. Contre I'AUemagne oazie (pages de m�­
molres) • A. Ltgor, I.C. Chltlmla, S. AllulcbJ Le votvode Vasile Lupu-350 ans • C. Muresanu Prrmnncnce des
Roumalns dans l'auclenne Dacle • L. Prl seoa ru Autours al lemands (XVI�-X VIJT-P slt:cJe) sur les .HoumaJns •
Gb.D. Palafle Notes polltlques de Ia rln du X I Xe sl�le (III) • D.B. Funderburk 1897. Un Roumain voyage aux
Etats-Unis (II)· • Le XV-e CISB: A.L. Na.roclnltkl (URSS) • Des Roumalns dans l'arm�e de Garibaldi

COAEPatABHE (P}ltbluexa.n liCTopunl 23 ABrYCTA 1944 r.-23 ABrYCTA 198t r.: H. Ap�ezmll)' PIITMbl
pyMblBCKott nCTopun ; r. :)a.xaptlJl Bop&Oa PRn sa coanaulle co10aa saqnona.nbnblx �TJtrKTneposCKnx cBn (II):
r. llYeyil t Man 1944 r. non anaKOM Enoooro paGo'lero cllPOBTa; P.P. P oeeTTH 1943. llpoTHB RatQICTCKOR repwatru:a
(CTptunn:u.a Me�ocyapos • A. Jlnrop, ll.K. Km{mtxR, c. Ao)'nB rocnonaJ>& Bacune Jlyoy-350 ne-r cnycm • It. 1\lype­
.
UJ&UY BecrrpepLCBBOC DOCTORDCTBO B AJ)CBBeM oqare e Jl. llpuceKapy HeMe[\K116 l<HHrB (XVI-XVIII seJ<OB) 0 py­
MbiBax . r .Jl. llanane nonBTu<recJ<ne 3aMeTKH J<Oill{a XIX-ro seKa (ID) . Jl,]) cPauneplhps 1897. PYMbW-D}'Te­
meOTsemml< 8 CIDA (II) e XV-n �UtBH: A.Jl. HapO'IDIO(Kidl (CCCP) e Pyr•UII Tibl B BOACKe rapa0am.J(ll

INHALT (Rumllnlaebe Geseblchte) 28. AUGUST 1944-28. AUGUST 1984: I. Ardeleauu Der Rhythmus der
RumAn lscben Gescbicbte; Gb. Zabarla Der Kampr dcr RKP tur den Zusammenschluss der antlhiUeristlscben natto­
nalen Xrl!tc (II); Gb. TutuJ I . Mal 1944 - lm Zclcben dcr Arbeiterelnheltstront; R.R. Rosetti 1943. Gegcn Nazi­
deutschland (Erinncruogen) • A. Llgor, I.e. CbJflmla, S. AnulebJ Der Wojewode Vasile Lupu - 350 Jahre • C.
M�anu Die ununterbrochcne Kontlnuitlt aur dem Boden der Vortahren • L. Prlsecaru :Peutsche Druckwerke
(16.·18. Jabrhundert.) Ubcr Ruma.oen • Gb.D. Palade Polltlscbe Aurzclcbnungen vom Ende des 1 9 . Jahrbund('rts
(II I) e D.B. Funderburk 1897. EJI) Rum1ne bercist die USA (II) e Der XV. IKGW: A.L. N&fOCiultkl (UdSSR) e
Rumanen i n Garibaldls Armee

SUMARIO (lllstorla ramona ) EL 23 DE AGOSTO DE 1944-EL 28 DE AGOSTO DE 1984 : I. Ardeleaaa

Rltmos de la bistoria rumana; Gb. Zabarla La lucba del P.C.R. por Ia coall.,.aci6n de las ruenaa naclonales
anlihltlerlanas (II); Gb. Tutul t• de Mayo de 1944 - bajo el slgno del Frente tlnico Obrero; R.R. RoaeUJ t 94 3.
Contra Alemania nazis (p!ginas do memorias) • A. Llgor, LO. Obl�mla, S. Anulobl El volevoda Vaslle Lupu - 3�0
anos • c. M�anu Contlnuldad lnlnterrumplda en tierra de los antepasados • L. Prlsecana. I mpresos alemanes (sa.
XVI- XVIII ) sobre rumanos • Gh.D. Palade Apuntes polftlcos desde fines del siflo XIX (III) • D.B. Funderbark.
1897. Un rumano vlajcro por EE. U U. (II) • El xv• CICH: A.L. Narootnlpu (U.R.S.S.) • Rumanos en el
cjercito de Garibaldi

ABONNl:MENTS : - Departamentul uport·lmport pred, lucurettf,

ILEXIM attada
13 Decembrie, nr. 3, P.O.B. 136-137, telu : 11226

magaz1n REDAC'fiA : Gheorghe David,

Dolghin, loan Lacusta, Ioana Ursu Nasta�el, Ana
Florentina

istoric
Bucurettl, Intrarea Mlnlste­
Maria �rbanescu, Marian Stefan

TEHNORiE>DACTOR : Anton Tanase

rulul, nr. 2, parter - Sec:to­ CORECTURA : Georgeta Apreotesei,
rul 1, Oflciul �tal nr. 1, Constanta Avram
Cuuta pottall 1-702, Cod
10 100. PREZENTAREA ARTISTICA : Radu Ion Popncu

Apare lunar, se gAse�te de vtnzare Ia chlo,curtle de dltuzare a pre.sel. Abonamentele ae fac

Ia oticille P.T.T.R.. factorll po�tali �� dl1uzor11 din tntreprinderl, lnstitutu, $COli etc., de la orate
$1 de la sate. Pretul unul numAr - 6 lei, abonamentul pe 6 luni - 36 lei, pe un an - 72 lei.

nparuJ execu• Ia 'Combl�l -poligroflc ColO Sdne.ll. •• - Bucurefti

-
1
� -�

42 427 1
64