-...

• ...

SERIE NOUA - IANUARIE 1994 •

 •

-
•

• ECHIPA REDACŢIONL
magazin
•

ist · Secretar general de redacţi:

Redactori: Florentina Dolghin, Ioan Lă­
cus t ă, Dorin Matei (responsabil de nu-
Ioana Ursu

SERIE NOUA măr ), Doina Pascu, Marian Ştefan

Revistă de cultră Istorică Secretar de redacţi: Theodor Lianos
Anul XXVIII - nr. 1 (322) . Macheta artiscă: arh. Marian Oproiu
Ianuarie 1994 • Corectura : G. Apreotesei, C. Avram
Director - roedactor tef Dactilo: Floarea Dragne, Tudora Petre
CRISTIAN POIŞTEANU
• ~ ~onsler onorific: Radu Ion Popescu
Bucure,tl, strada Mlnlsterulul,
nr. 2, parter - Sectorul 1, Oftclul Editor: Fundaţi Cultraă Magazin Isto-
poştal nr. 1, Cituţa poştali 1-702, ric. R ev ist ă tip ă rit ă la A.A.I. - IMPRIME-
Cod 70100; Telefon: 615.02.00, ln- RIA „ CORESI " - Bu c ure ş ti, director
terloar,e 406,, 917 • general Al. 'Constantin; director econo-
mic M. V l ădean u ; director M. Soare

""'
•
• •
•

•
•

•
SUMAR •

însemăta Unirii: Ion I. Nistor, Radu R. Rosetti ....................... . .... . 2

Sturdzeşl : Ştefan S. Gorovei ............................................... . 7
Colecţia . Abou Adal. Reînvierea artei lcoan.elor... : Virgil Gândea ............... . 12
în solie, la Bucreşti şi laş: Gheorghe David ......... ........ ....... ......... . 16
Ioan Blanu - un om al ordine!: Gabriel Ş tr emp l ........................ . ... . 21
Fiie din Istoria exilului românesc: Gh. Buzatu .................. , ...... . ...... . 27
Miracol în timpul Holocaustului: Manase Rad nev ............ ~ .......... . . . ... . 30
Rh6ne-Poulenc: Dorin Matei ................................................ . 33
FederaJla Rus ă: Vasile Şandru .. . ..................................... , ...... . 36
Revlaţ lle unor noi documente despre mişcare legionară: Cristian Tron cotă ...... . 41
O privire în Interiorul Partidului Comunist Român: Grigore Răceanu ........... . 47
Un poslbll r ăspun american la întrebarea: Cum s-a -prăbuşit comunismul?:
Cristian Popişteanu , Dorin Matei ...................... . ..................... . 51
Istoria americnă în Unia întâi: Cristian Popişteanu ........................... . 58
„ Mă consider şi un elev al Istoricilor români": Halit lnalcik ..................... . 60
1551-1552. Bernardo de Aldana ne povest eşt : Eugen Denize ................. . 63
Contesa d l Verrua, damă de voluptae . şi şploană de alcov: Lucio Lami ......... . 67
Afacerea po şta lonu l de Lyon: Alai n· Decaux ................ . . .. ............ . 71
Cicero şi corupţia: Catherine Salles .......................................... . 75
Raid la Son Tay: Richard Harris ...... : ...................... ................. . 80
ţum s-a născut Europa: Eduard Chi r ică ... : ................. . . . ............. . 83
ln Bucreşti, acum 50 ani .. . ..... ............................... . . . ........... . 84
O voce de mare autoritate Interaţiolă în apăre grupului llaf CU ••••••••••• 94
• Cărţi sosite la redacţi ..• 15 • Concurs Magazin istoric, ediţa 1993-1994. ~

20 pentru 200 OOO ••• 39 • Ora şc:ol ••• 88 •Istoria şi şcoal - 90 • Rebta Istoric-· 93
• Dialog cu cititorii ......... . ...... . ...... .. . . ........ . .... . . . .............. „ 95

• • • 1
•
 •

• •

•
STURDZEŞl .
·•

ŞTEFAN S. GOROVEI
•

• Hrisoave, diplome şi cronici sau arta de-a „citi" .trecutul • 800 gal-
beni = preţul unui fals • Cum se re f uză · un tron • Crunta mânie a lui
vodă Tomşa • Câte ceva despre meştugl înrudirii • Cererea gene-
ralului şi bunăvoiţa domnitorului ·

Povestş cronicaru! Nicolae Costin (+ CI boerll, auzind aş, au şi contenit, că au

1712), fn letop ise ţul său cuprinzând Istori a fost om aprig. ŞI îndat ă au arăt pre Ştefan
Moldovei de la 1661 până la 1711, că prin Petriceicu, ce au fost medelnicer mare, fe-
vara anului 1672, Jn acele „cumpllte vremi" cior de boer de ţară, moldovan drept. ŞI l-au
Invocate cu durere de · propriu I său părinte, îmbrăcat ln caftan, dându-l steag de domnia
mazlllnd sultanul pe Gheorghe vodă Ouca, Ţărel Moldovei. CI fiind el om blând şi slab
s-a pornit alegere de domn: „de la Camenlţ la domnie, că cine cum grăia îndată pre toţi
tntorcându-se tnpărţla, căt au sosH la' Ho- credea, şi toţ i erau făr frică de către dân-
. tln, au chlemat pre boierii Ţărel Moldovei cu sul". Şase ani mal târziu, acest boier - ca-
ceauş împărtesc ,_,.. Poarta vezlrulul, dân- racterizat de cronicar drept „om aprig" -
du-le poruncă pre care · vor pofti el, dlntru primea, împreună cu soţia sa (Safta, sora lui
dânşi, să ~ I ar~te, ca să-l pună să le fle Ştefan vodă Petriceicu) şi cu iratll să i (Chi-
domn. CI boierii, cu toţi, s-au fost sfătui şi riac şi Toader), Indigenatul ardelean, deve-
cu toţi au arăft pre .Ilie S~urdza . Şi aş, nind cu toţi nobili al principatului Transilva-
apU,Cându-1 ceşuŞl numai să-l ducă la vezi- niei. ·
rul, ci Ilie Sfurdza, nrăca că n-,au avut fe- De vreo patru secole, membrii acestei fa-
ciori, n.~au prllntlt nici domnia. CI boierii mllll - „fntre care au fost şi buni, au fost şi
· poftllndu-1 şi vă,zâod. că-I - trăgea ceauşl, în- răi " , cum spune, cu înţelpcu, µnul din
dată s-au jurat " dă de va fi el domn, să ştie · urmaşi lor de azi - sunt o preznţă puter-
bine că pre toţi boerll ii va pune sub sa'ble. nică în Istoria românească .

~- „ ..•mar deştp Sturdzeşi au constituit o ex- a doua domnie a lui Alexan-

cepţi: ascendenta şi înrudi- dru vodă Lăpuşnia ul, au ih-
mai cu chip..."
ş i rile i-au interesat încă din ceput domnii a să aşez mai
veacul XVII. Tradiţ lor fami- cu temei în scaon în laşi. Şi
La 1672, Sturdzeşi erau liaă cea mai veche a fost când au purces de la Poartă
deja la a treia genraţi de · consemată de Ion Neculce, cu a doua domniie, zic să-l fi
mari dregătoi - a treia ge- într-unul din faimoasele-i învăţat turcii să taie boiarii,
neratie în continuitate per- „cuvinte" aşezt înaintea le- să-i slăbac ; şi pre cuvântul
fectă, în filaţune neîntre- topiseţul său ; acestă tradi- viziriului au tăia atâta mul-
rupt ă (cum se spune, de obi- . ţie, pe care Neculce a cu- ţime , de boiari. Şi au triimis şi
ţei, în lucrăie genealogice). les-o de la Sturd z eşti cu au ales din curteni de ţară ,
lntr-o Moldvă în care spiri- care a fost contemporan (cu pre Racoviţăşt şi pre Stur-
tul de familie era destul de unul din ei a fost şi tovarăş zăşti şi pre Bălşti şi pre al-
slab concretizat - episcopul de pribegie în Rusia, în suita ţi mulţi ".
Marco Bandini spunea, în lui Dimitrie Cantemir), aşeză Cu ceva detalii suplimen-
vremea lui Vasile vodă Lupu, ridicarea neamului pe la mij- tare (incontrolabile, deocam-
că nici un boier moldovean locul veacului XVI. lată po- dată), aces tă tradiţe , care
nu-şi cunoaşte genealogia! - vestioara lui Neculce: „De la leagă începuturile Sturdzeşi-

7
•
 lor de a doua domnie a lui omonime, dar făr legături de . .vat apoi hatman (conduătr
Alexandru Lăpuşnea rudenie între ele. Aşa s-a în- al oştir). A fost unul din
( 1564-1568), se regăsşt • tâmplat, de pildă , că în ţ i nu­ boierii care. fa moartea lui
într-o altă elucrare celbră, tul Câmpulungului moldove- Ştefan vodă Rareş, l-au suţi-
Arhondologia Moldovei, nesc a existat o familie . nut pe Jofdea; coroana Mol-
scriă de paharnicul Costan- 'Sturza, atesă în secolele dovei a fost câştigaă , însă, ·
di n Sion pe Ier .1840-1857. lată XVIII-XIX; membrii · ei erau de Alexandru Lăpuşnea .
şi · relatarea acestui boier oameni liberi, semnau cu ti- Hatmanul Sturza a mai apu-
moldovean din veacul trecut, tlul de „răzş" (1753), plăteau cat să fie martor la jurămân ­
care a. cunoscut multă lume dări şi ocupau mici dregătoi tul pe care noul domn l-a fă­
şi a văzut multe · documente: s ' ăteşi, (Toader Sturza, vornic cut regelui Poloniei şi apoi
„Moldoveni, răzşi de Băti­ la Fundu Moldvşi , 1811). dispare din. documente. SOţia
neşti · şi Iţe . şti, de fa ţinutl Un asemenea personaj, nu- sa mai trăia, încă , la 1582;
• Putnei, unde şi astăzi, în spi- mit woreclit) Sturdzea, este neavând copii, vindea atunci
ţel şi împărtef răzeşilo , - alaturi de un grup mai nu- jumătaE1 din satul Năneşti pe
· figurează bătranul Sturza. Un meros de veri - beneficiar al Răctµ (Bacău). Pornind de
Sturza ce au fost curtean de uriGului din 17 ianuarie 1495, . la numele acestui sat s-a pro-
ţară a lui Vevriţă postelnicul, prin care~fn cel Mare le-a dus confuzia amintă mai
după ce pe Vevriţă l-au întări s ul Năneşti de· pe sus, socotindu-se că ar fi
omorât în · ţar leşască, unde Studenţ (Vaslui) . · Urmaşi săi vorba de · acelşi sat în care,
fugisă ca să scape de măce­ nu sunt cunosţi; de el, fa 1495, · stăpânea Sturdzea,
lăria lui Alexandru vodă Lă­ însă, s-~ încercat întotdeauna - fiul h,!i Filip, nepotul lui Ba-
puşnea, însurându-l Ale- să se lege începuturile docu- liţă. ln realitate, _sunt două
xandru vodă cu jupâneasă lui mentare ale familiei Sturdza, sate diferite, aşezt pe râurt
Vevriţă, pentru· că el era mai venind în „ajutor" şi o confu- diferite, în ţinutr diferite; în
deştp şi mai cu chip între zie, de'Spre care va fi vorba plus. actul din 1582 artă clar
toţi curtenii stăpânuli său, imediat. că Neacş Sturdza stăpânea
apoi l-au rădicat . fa boierii, fă­ Documehtele azi ' cunos- la Năneşti din moştenira ca-
cându-l postelnic; ş i toa·te cute nu atesă acea căstorie re-i venea de fa taăl şi de la·
moşile lui Vevriţă, cu ispi- a unui Sturdza cu vădua bunicul său (din· familia Hu-
soace, le-au dat Jui. De atun-· unui VevriţŞ (versiunea _hulea), şi nu de pe urma so-
cea, acestă familie s-au ră­ Sion) şi , ma~ mult, inf~mă ţuli său. Această constatare
dicat la boierii şi păn astăzi teza că acel Sturdza ar fi fost spui beră orice posibilitate a
tot între boierii mari figu- ·ridicat de vodă Lăpuşnea leg'a pe Sturdzea de la 1495
rează , un curs mai mult de dintre „curtenii de ţară" (Ne- de hatmanul de la ·1552.
trei veacuri". · f culce, urmat de Sion) . Cele în legătur cu acest ultim
Ambele relatăi despre în- două persoane avute în . ve- , personaj. mai trebuie spuse
ceputurile neamului boierilor dere de aceste tradiţ târzii şi două lucruri, interesante pen-
Sturdza conţi câte un strop confuze au fost contempo- tru cronica familiei. în două
de realitate. Astfel, „bătrâ nul rane, ocupâ·nd dregătoi acte de omagiu, din 1547.şi
Sturza" din spiţel răzeşilo înalte în sfatul domnesc; e 1552, el este numit ,,Sturza
putneni de la Batineş şi t r ă v e d a ă c amândoi au fost
· fteşi poate să fie un element •· 1 · · d St . Urechevici de la Şomuz",
man poste n1c1, ar urdza a ceea ce înseamă că' descin-
real, dar preznţa acestui deţinut acest post inaintea lui dea, prin femei,· din străvechi
nume într-o spiţă răzeşasc Vevriţă! În plus, se cunosc,
nu implcă în chip necesar o din fericire, numele purtate boieri Ureche, de la începutul
legătur genaloică . între de soţile acestor doi boieri: veacului XV (din care, un ur-
personajele acelea şi neamul ju'pâneasa lui veriţă se nu- maş mai îndepărta, în linie
. ·boierilor Sturdza. Acest mea Salomia, iar a fui Stur- masculină , va fi celebrul cro-
nume era - oricât de curios · dza _Neacş. • n i car · Grigore Ureche) .
ar putea să pară azi - un ce spun, însă , documen- Aceasta doveşt că hatma- _
nume mic, nu unul de botez, . tele? nul aprţ i nea unui neam
fireşt ; ci un supranume (po- Documentele spun că la vechi , cu înrudiri vechi - .
reclă) ; la 1582, este atestat . 1540• can
• d • M Id • - · chiar dac ă documentele păs-
in o ova inca tr.ate nu ne mai îngăduie să-i
un Sturza ca frate al-diacului mai domnea Ştefan vodă Lă-
Ion Babici; o jumătae de custă (1538-1543) , funcţia de aesluşim ascendţ.
veac mal târziu e cunoscut mare postelnic a fost ocupată . L:a 1552, hatmanul Ion
un Sturza Badiul, ascendent de un Ion Sturza (sau Sturze- Sturza a făcut .danii unor mă-
direct al lui Vasile Sturza vici, adică fiul lui . Sturza). În năstir d fn Muntele Athos,
(Sturze ), copist-cu o foarte ultimii ani ai celei de-a doua anume la Lavra şi la Vatoped,
bogată activitate în Ardeal, în domnii a lui Petru vodă Rareş detaliu care poate să aibă o
anii 1693-1 ?0a şi care îşi (1541-1546) , Ion Sturza anumită semnifcaţ: o sută
spune uneori ,,sân Badiul · ot ajunge pârcălab al Hotinului, şi ceva de ani mai târziu,
Moldova". Folosirea numelui dregătoi pe care o păs- boierii Sturdzeşi vor închina
Sturza· şi ca nume de per- trează şi în primii ani ai dom- o ctitorie a familiei lor tot
soana a putut da naşter, n iei I u i 11 ia . ş Rare ş mănstir athonite .de la Va-
astfel, mai multor familii (1546-1551), care l-a promo- toped.

a·
<
- • ,
•
•
 • • '
•

•
'

•
•

• •

;-.. -
- , •
.
(21' . ~:r r!'.~ . ,( , -' ~ A •
•
•
• '
• •
•

•''
;
~'tlfC \"'tlt tt ('I •ll\ ll"-f)ll"\
li~
\t• t1• \ ' f
l \ ' ',„ . .
I•
„. l"t
l
.,,.,., .;,ttSO:\'.
rA ••t ..:1 )lr1 ...1
'
/
'· :-. . I

•
• •
- •
-
'
. • Autentificarea gen.ealoglel St u rdzeşt il or de cătr e guvernul Moldovei, în 20 noiembrie 1842
în p. 7: blazonul familiei Sturdza, acordat 'de principele tran silvan Mihail Apaffi in 1679 ş i reconfi rmat de î m p ăratu l
Leopold li, în 1691 ,
,
,„ .. prin mijlocirea vremii - dar şi pentru stră - facă un venit din procurarea \
daniile înaitş l or noştri pe . de„. genealogii pentru cei
dovezilor istorice... " tă r âmul certăilo iştor i ce care doreau aş ceva. El a
ş i genealogice - încât ea vor.bit boierulu i moldovean
· - · trebuie povestiă şi explicată des·pre familia conţ i lor
Disparţ hatmanului Ion mai pe larg. Thurzo, cu rosturi însemat~
Sturza după înscăuare lui .„ Domnea în Moldova Mi- · în istoria Ungariei în veacu-
Alexandru vodă Lăpuşnea :- hai vodă Sturdza. Vărul său rile anterioare, spunându-i ,
în toamna an ului 1552,' poate primar, Alexandru Sturdza, se pare, că ar , put~a să dove-
să însemne o eliminare· sil- general în armata ş rusă i trăi- dească identitatea -Sturdzeşi­
. nică - 'Oricum, el nu ,pare s ă tor J a Odessa, 1-a rugat, în lor cu conţi Thurzo. Patru
fi murit la bătrâneţ , de prim ' ă var lui 1840, să alcătu- ani mai târziu, Bethlen a scris
vreme ce soţia sa îi· supravle- iasc ă o genealogie docum·en- în Moldova logfătui Grigo-
ţuieşt trei decenii. Din docu- · taă a neamului lor: ii ~ra ne- ra ş Sturdza, anuţâd.- 1 că a
mente se vede că nici copii cesar ă . în pregătia . căs ă to- găsit căteva urme şi propu-
n-a avut. La ace şi vreme, riei uni cei sale fiice cu un nându-i să-i f i naţez , în
un Dumitru Sturzevici este prinţ rus. Generalul avea în continua re , ce re et ă r i Ie .
menţioat de mai mbllte ori păstrae sa diploma de. indi- ~ Proiectul acesta n-a avut nici
ca pisar: s-ar putea ca el să genat ardelean de l a 1679, o urmare, dar. - cum spune
fie înaitşul direct al Sturd- dar i s: a părut , probabil; in- Radu Rosetti - „ credinţa că
zeştilor, a căro genealogie suficentă pentru a proba ve- Sturdzeşi j se trag . din conţi
neîtrupă începe cu hat- ·chimea şi nobleţa familiei Thurz6 a prins rădcin în
manul Gavril Sturdza, mort în sale. , · · mintea mai multor membri ai
1615.,, Acestea sunt fapte sta- între membrii f â mi l iei familiei ". E~istenţa diplomei
bilite în chip neîndoielnic, pe Sturdza circula deja, la. vre- <lin 1679 a alimentat şi ea, se
baza documentelor. Acum un mea aceea, versiunea anec- pare, acestă credinţă , spo-
veac şi jumătae , însă, Sturd- dotică a unei origini arde- rind interesul Sturdzeşilo
zeşti îşi croiau alte începu- lene. Pe la 1809, taăl lui Mi- pentru istoria neamului Jor. O
turi pen(ru cronica familiei hai vodă Sturd2a cunoscuse primă cercetare s-a făcut.
lor: Iar întâmplarea aceasta e pe contele Alexis Bethlen; după toate aprenţl , pe la
aş ·de intersaă şi aş de nobil de viţă veche dar scă- 1823-1824, în domnia lui Io-
sugetivă pentru mentalitatea I. p~ta , acesta încerca să-şi niţă Sandu Sturdza: se men-

• 9
'
•
I

ţionează,atunci, o „cores- Cluj-Mănştr. · Permisiunea a făcut pe Mihalache

pundeţi pentru cercetare nu â fost prea greu de obţi- Stur.dza, barbat mar mult de-
d o cumen tur i I or familiei nut; actul jmperial care o cât chibz'uit îA cheltuieli, să
Sturdzăşi" ţ transmitea· conventului ii de- dee, pe acest act falşict,
Pe acest teren, deja sensi- semna pe· beneficiar. drept suma de 800 de galbeni, sau
bilizat, a sosit, Îl aprilie 1840, „Serenissimus Princeps Mol- · 9 400 fran Ci, iar comisia în-
cererea generaluluP:., Alexan- daviae, Michael Thurzo alias sărcinat cu alcătuire . ge-
dru Sturdza. Imediat; vodă a Sturdza". Cu alte cuvinte, nealogiei sturdzeşi să cu-.
convocat o comisie alcătui identitatea celor două familii . prindă actul în numărl , do-
din câţiva membri ai familiei era asumtă încă înaintea in- cumentelor sale ş i să por-
(logfătu Dimitrie Sturdza, cep.erii certăilo care ar fi nească arborele genealogic
vistierul Alexandru Sturdza, trebuit s-o dovească! din Ioan Vlad · Sturdza voie-
· vornicul Constantin Sturdza Cum era de aştep, arhiva . vod". • ·
şi vornicul Ioan Neculce, ur- · de la Mănştur nu a trimis La 5 martie 1842, comisia
maş al cronicarului şi a cărui nici o lumină capbilă să genaloică a înaintat dom-
maă era născut Sturdza), desluşacă genealogia n4lui raportul cu concluziile
căroa li se alătur Gheorghe Sturdzeşilo. Cu toate aces- certăilo sale de aproape
Asachi, „arhivistul statului". · tea, datele care ·au putut fi doi ani cu privire la „pogorâ-
Nu a fost greu acestei comi- culese în Transilvania au fost rea familiei Sturza, a c ăreia
sii să identifice primele ja- meştugi interpretate de mai Învechită orignă rămâne
Ioane cronologice pentru ge- comisia genaloică în sen- a se urmăi în viitorime prin
nealogia Sturdzeşilo. lntâm- sul dorit de ea. Astfel, aflân- mijlo-cirea dovezilor isto~ce ".
pl ător, logf ăt ul Dimitrie du-se că a existat. pe la 1590, 'Adunarea Obştească a avizat,
Sturdza poseda uricul lui o familie Struţa (Struzza), s-a domnul a promulgat, guver-
Ştefan . cel Mare din 1495. în conchis că nu poate fi vorba nul a autentificat iar Institutul
care - cum am arăt deja decât de familia Sturdza, nu- Albinei, al lui Asachi, a tipăr
- unul din beneficiari era mele modificându-se „după Ghenealoghfa familiei Sturza
Sturdzea. nepotul lui Baliţă; fireâ mai armonisă a limbii, sau Turzo , cu arbor:ele spjţei
prin călugri mănstirlo în- prin transpoziţ .literii r după şi cu ·stema ei ( laşi , 1842).
chinate, se obţinuse o copie u". După părea lui Asachi,
de pe actul din 1552, care era o „descoperire care cu
4

li c1 ile
. atesta dania f ăcu tă de hatma- temei doveşt identitatea . eme.ur .. •
nul Ion Sturza mănstir Va- familiei Turzo cu cea Sturd- ascensiunii· ·, .;. ' .
toped; în ţine , de la benefi- zească" . întru sprijinirea • •, , \• ··
ciarii diplomei de indigenat acestei· concluzii se· aducea şi . · Ş( acum, · după · ce an:! stră-
din 1679 şi părintel lor (Ma- un d.ocument. Dar ce fel de · t>ău prirnere paginL .;... ui:ia a
tei) mai departe, spiţa era cu- document?! tradJţîilo .'" şi · .alta a· fat?.ilţor
•
noscută. Aşa că, la 17 sep- în aceşi vreme, în arhiva - diri cronica familiei Sturd-
tembrie 1840. comisia putea aceluiş convent de la Mă- za, ·e tirrtpul să incepem .'a de-
să consemneze „că de la Ma- , năştur lucrau, tot cu învoire păna . i.stqria adeyărt a
tei Sturza din leat 7160 imperală, Anton şi Francisc a~tJi · neam, · a ~a cum se Îfl-'
. (1652) spiţa este deplin alcă- Boer, nobili unguri de origine , făţ'işea2: ea di'Q filele ·i.z.voare- •

tµiă până în zilele noa~tre , română ; ei g~iseră acolo un lor a'tit'entice. ŞJ ~· e :....= trebuie
rămând comisiei a dosluşi document prin care,· la 20 ia- :spus 'de la început ....:.:o isto-
' legătura intre acest Matei şi nuarie 1432, Vl~d Dracul, rie'. mai frumoasă şi ·mai zbu-
Dimitrie Sturza din- 7060 dornnul Ţări Româneşti, în- „ cium · ată de'cât ' aceea care
(1552) precum şi intre loân • tărea - în calitatea sa de s-ar · înfemeia · pe ·fantezii.
Sturza hatman din 7060 duce al Amlaşui şi Făgra- Cronica strict documentaă
(1552) şi Baliţă din an.ul 7003 şuil - nişte proietăţ unor a Sturdzeşlo începe -cu un
(1495)". Cu singura precizare boieri făgrşeni ; cei doi au personaj istoric, atestat de iz- •
că este cunoscut şi taăl lui copiat actul cu uşoare modi- voarele vrem ii: hatmanul
Matei, concluzia de atunci a ficăr şi au autentificat la Mă- Sturdza. în ·ciuda destul de
comisiei este valbiă şi azi: nâştur acestă copie, în care numeroaselor sale atesări
legături indicate rămân în f:lmitentul devenea Ioan Vlad documentare (acte, croniă,
cohtinuare a fi „ dosluş i te " ! .rurzo voievod. Era- exact pomelnic), el este un perso-
Dar, fireşt , o asemenea piesa care trebuia comisiei .naj oarecum misterios. Nici
conctuzie nu putea fi accep- genealogice de la laşi! ,.De- unul din actele până azj cu-
taă: vodă şi vărul său aştep- săvârşita lipsă de cunoştiţe noscute nu-i dă numele de
tau arborele genalo~ic . S-a istorice serioase în vremea botez - i-l ştim doar din po-
hotărâ, atunci, ăs se por- când Kogălniceau de abie melnicul mănstir Suceviţa: .
nească certăi în Transilva- îşi tipărea Letqpisţl iar în se numea Gavril Sturdza. ·ca-
>nia, pe urmele presupusei în- Ţar Românească încă nu se riera sa începe brusc şi se
rudiri cu familia Thurz6. Mi- începuse, în Magazinul isto- termină la ·fel de brusc. La 30
hai vodă s-a adresat impăra- ric pentru Dacia, publicarea martie 1613 era post!')lnic (al •
tulw Austriei, cerându-i ingă- cronicelor munteşi - doilea sau al treilea) şi parti-
duinţa pentru certăi în ar- spune acel~şi Radu Rosetti, a cipa la. hotărnicea unui s~t
hiva Conventului de la cărui mărtuie am mai citat-o al mănstir Neamtu . ln
„
10
•
.
„ ·::.·> ..... ·
• • . , f

• •
·.
. .
., „~

„., ...~ ~ ' . .

cursul acelui~ • • „ an. a devenit ;.'" · tanbul, cu pâri împotriva lui · Jupâneasa lui Matei Sturd-
; la Poartă, un vi- , za era Nastasia Mihălescu ; .
f

hatman ş1 portar de Suceava, Tomşa nsă,

• suecedand în ac ' eastă · funcţie zir care_1,,e!a pria~n lui Ş~e: . mama ~i, Sultana M?gâldea,
- pe care. şase decenii· mai fan voda , •-a pus 1n lanţuri ş1 era sora cu mama lui Gheor-
înainte. o ocupăse . Ion Sturd- · i-a trimis spre Moldova! Făr g he Ştefan, cel care va
za! - lui Nechifor Beldiman. să mai aibă loc vreo jude- ajunge domn în 1653; amân- ·
avansat mare logfăt. O ase- cată, Ştefan" Tom şa a hotărâ două erau fetele lui lonaşc
menea ascenslune rapidă , ca omorarea boierilor - un Mogâldea şi ale Salomiei
şi atribuirea uneia dintre cele· abuz, făr îndoială, pentru Jora, care în prima ei căsto-
mai însemnate dregătoi ·ale că , scos din domnie, el nu rie fusese soţia lui Iosif Veve-
tări i făr parcorgerea altor· mai avea nici o putere asupra riţă (e posibil că aici se află
trepte din obişnutl curs.us foştilr săi supşi. „Deci - originea tradiţe consemnate
honorum, artă că asup.ra li.li spune .Miron Costin - cât de paha-rnicul Castandin
Gavril Sturdza se pogorâse i-au adus ceauşi , îndată Sion, amintă la începutul
favoarea lui Ştefan vodă le-au tăia capetele şi le-au acestui articol). Căstoria lui
Tomşa, fie pentru merite de- aruncat trupurile în Siretiu". Matei Sturdza fusese binecu-
qsebite, fie pentru calităţ de- Din căstoria cu Agaftona, vântaă cu o mulţie de co-
asebite, fie din cauza unei în- fiica pisarului Marco Pepelea, pii; dacă în adevăr jupâneasa
rudiri. Oricum, înălţare lui în hatmanul Gavril Sturdza · a Nastasia a fost robită la 1650,
acestă funcţie n-ar fi fost avut mai mulţi copii : tre.i am avea o explicaţ pentru
pos i bilă de n-ar fi aprţinut el băieţ - Matei, Damian şi Va- faptul că una din fetele ei -
însuşi unuia din neamurile sile - şi trei fete - lrîna, An- probabil cea mai mic ă - a
bo ie re şti ale Moldovei. . temi.a ş i Maria, a căro soartă fost adop taă de Gheorghe
Cariera hatmanului Gavril nu e cunost ă. Dintre băie ţi, Ştefan, a cărui căsto rie cu
Sturdza s-a încheiat brusc şi documentele ne vorbesc doar Safta Boul r ămse stea rp ă.
. trist, odată cu v iaţ sa. Po- despre Matei şi despre Va- Toate acestea, la un loc,
vestş Miron Costin că Şte­ sile. Cel din urmă a fost sta- explică. în continuare, de ce
fan Tomşa se purta cu atâta . roste de Cern ău ţi şi, din că- atunci când Gheorghe Ştefa n
sătoria cu Anita Mirăuţ Hra- s--a ridicat împotriva lui Vasile
tiranie. .. .încât
. ... „îl urâse ... şi boie-. niţă , a lăsat două fete {una, tupu,' în 1653, printre princi-
r11, caru, macar ca era mai
toţi de casa lui, anume Beldi- că'stor it ă cu un boier mun- palii s ă i sprijinitori s-au aflat
man logfătu, Bărboiu vorni- teani Dumit raşco Corbeanu) Matei Sturdza şi Neculai Mo-
cul, Sturdzea hatmanul, Boul şi doi băieţ. Ramura ·1ui Va- gâldea: erau verii săi primari.
visternicul, iară nice ei· făr sile Sturdza a vieţut în Buco- Pe amândoi i-a răsplti pen-
grijea morţ i nu era". în vina şi s-a stins pe la mijlocul tru slujba lor d reaptă şi cre-
toamna lu1 161 5, boierii mol- veacului XVII I. Destinul lui dincoasă: Mogâldea ~ · deve-
doveni, în frunte cu cei men- Matei şi al ramurii sale a fost nit mare paharnic iar Sturdza
ţiona de Costin, au încercat cu totul altul. - mare vistier. Numai că, în
să-l alunge pe Tom şa; che- P ână în 1651. Matei Sturd- împre j urăi necunoscute, cel
mând în ajutor pe t a rgoveţi i za a o cupat dr e g ător i i mă- din urmă ş i-a pierdut v iaţ-
din l aşi şi adunând şi ceva r unt e; puţin tim p , în chiar în cursul anului 1653
oaste „cu lefe" (oşteni p lă­ 1651-1652. a fost mare me- sau la începutul celui urmă-
tiţ) , vodă T omşa a reuşit să delnicer. Ce-l va fi îndemnat tor. L ăsa în urmă patru b ăi eţi
înf r ângă pe boieri;· Beldiman, pe Vasile vodă Lupu să-l pro- (din care unul, Alexandru, va
Sturdza şi .Boul au f ugit în moveze pe fostul jitnicer? Nu muri tânăr şi necăstori ) şi
Muntenia; Bărboi vornicul şi avem o explicaţ sigură ; s-ar patru fete, căstorie în ma-
fiul său au căzut, însă, prinş putea să · fie, însă , un fel de rile familii ale Moldovei (una
şi asupra lor s-a revăsat mâ- recompnsă pentru pierderile din ele a fost soţia hatmanu-
nia domnească: taăl a fost suferite în 1650, când oştile lui Grigore Hăbşescu , per-
tras Jn ţeapă în marginea la- tăreşi ş i căzeşti au ata- sonaj ·celebru, erou al unui
şilor iar fiul a fost spânzurat cat Moldova; atunci, o ceată roman al lui Sienkie.wicz);
„în poarta casei tăâne-su ", de năvlitor „au l9vit Orheiul dintre fete, Maria, cea adop-
în laşi. Câteva săptmâni mai şi Lăpuşna şi Fălciu păn îrr taă de Gheorghe vodă Şte-
târziu, Tomşa în . suşi a fost Prut. Atuncea au robit casa fan, a fost dată ca soţie lui
alungat din scaun de trupele Sturdzii jicniceriului, carele Grigore Ghica, fiul bătrânuli
polone, care au adus c.a apoi . au căzut şi 1.1istiernic Gheorghe Ghica, cel care în
domn pe Alexandru vodă mare şi multe case înte- 1658 va urma lui Gheorghe·
Movilă . leşind din ţară , Şte­ meiate le-au dus în robie" Ştefan pe tronul Moldovei.
fan Tomşa a avut surpriza să (Miron Costin). E p0,sibil că Această politcă de alinţe
se întâlească tocmai cu în acestă întâmplare Matei matrimoniale - urzită şi con- .
boierii pe care-i scăpae! O Sturdza îşi va fi pierdut, ca şi dusă cu abilitate - va consti-
ciudată întortochiere a soar- alţi boieri , nu numai multe tui temeiul ascel'lsiunii şi pu-
tei i-i dăea în mână acum, bunuri materiale, dar şi pe terii urmaşilo hatmanului
• când nu mai era domn : Radu unii membri ai familiei sale, Sturdza. • ·
vodă Mihnea, la ·care ei se re- poate chiar soţia. Dacă e o
fugiaseră, socotise că-i poate · presupunere coretă, ea (Va urma)
folosi bine, trimţându- la ls- poate să expli~ multe.

- • 11

- •
•
 • •
••

•
•
•

• •
•
I
SERIE NOUA
• , ~ „ \ ~ "?': •
FEBRUARIE 1994 •

~ --- :. - • „ „
 ,
)
• '•
magazin ECHIPA REDACŢIONL

· istoric ·Secretar general de reda

Redactori: Florentina Dolghin, Ioan Lă­
cţie: Ioana Ursu

SERIE NOUA custă, (responsabil de număr), Dorin

Matei; Doina Pascu, Marian Ştefan
Revistă de c ultră istorcă Secretar de redacţi: Theodor Lianos
Anul XXVIII - nr. 2 (323) Macheta artiscă: art.I. Marian Oproiu
februarie 1994
Corectura : G. Apreotesei, C. Avram
Direcţo - redactor şef Dactilo: Floarea Dragne, Tudora Petre
CRISTIAN POIŞTEANU Consilier onorific: Radu Ion Popescu
" Editor: Fu nda ţia Cu lturaă Magazin Isto-
Bucreşti strada Ministerului,
,
nr. 2, parter - Sectorul 1, Oficiul ric. Revistă tipăr la R.A. I. - I MPAIME-
poştal nr. 1, Căsuţa poştală 1-702, RIA „CORESI" - Bucreşti, director
Cod 70100, Te1efon: 615.02.00, in- general Al. Constantin; director econo-
terioare 406, 917 mic M. Viădeanu; director M. Soare
,,
•

•
•

•
SUMAR '
Realism românesc: N. Steinhardt .......... ...... . ... .... ....... ...... ....... . 2
Un c unoscut om politic mal puţin cunoscut Ion Mihalacne: Ioan Scurtu .... ... . 3
1944. Pagini de jurnal: Ioan H(ldiţă ... ...... ...........•.. ~ . ..... ..... .. .. ... . 9
30 august-7 septembrie 1940. ln Clujul umil nţei: Emil Pop ......... .. ·..... .. . . . 15
1895. La Viena şi Budapesta despre Transilvania: Dan A. Lăzrescu . .. ........ . 22
Sturdzeşi: Ştefan S. Gorovei .......... .. ............................ • ... .... 27
Rhone-Poulenc: Dorin Matei •... ... . ..... .... .....•................ '. .. ...... . 33
Cominterş români se pregătsc„.: Gheotghe Buzatu . ..... . ......... . . . ·.. . . 36
Soarta unul document: Şlom Leibovc-aş ................................. : 45
ln Memoriam Dumitru Stăn iloae ....... .. ................................... . 46
Nicolae Mavrocordat - lecturi din Machiavelli: Raisa Radu, Radu Homer ...... . 47
Istoria mediuluJ înco njur ăto r: Paul Cernovodeanu . . ............... .. ....... .. . . 49
Fedraţi Rusă: Vasile Şandru ................. . .. .. ... ... . ...... .. .. .... .... . 53
Un posiblţ răspun american„.: Cristian Popişteanu, Dorin Matei .. ..... .. ..... . 56
Aventurierul a terorizat cinci naţiu: R. T. Cochran ..... ... ....... .. .. . .. : .. .•. . 63
După fiul lui Malaxa, fiul lui Auşnit în România: Steven Auşnit .. .... • .......... 67
Dol hatmani moldoveni: Maria Magdalena Szekely .................... . ..... . . 69
Viticultura veche. românească: Alexandrt1 Ligor .... . .•.. : . .. ...... .. : . . ... .... . 73 '

, Istorie la Ocnele Mari: Cornelîu Tamş

Icoane de lumină:
La Cairo, în Muzeul egiptean; Ioan Lăcust
A fost Mata Harl spioană?
N. Petraşcu
· .............. . .. . ..... .. ........... .. .
.. ............ ............... . .. •......... . ... .
. .. .......... .' ........ ... . ......... .
. ........ .. ... ......... : . : ....... ....... . '. . . „ ..... .
76
78
81
82
Ion Codru Drăguşan in slujba limbii române; Nicolae Codrea ...... , ....... .. . 84
!-udovic I al Bavariei ....;_ Lola Montez: Florentina Dolghin ... .„ .... • . ............ 85
ln Bucreşti, acum 50 ani ........... .... . ..... .... .......................... . 88
• Cărţi sosite la redacţi .„ 14 • Cititorii scriu Istorie „. 43 • Concurs Magazin
istoric, ediţa 1993-1994. 20 pentru 200 OOO ••• 61 • Istoria şi şc oal „ . 92 • Re-
bus istoric „. 94 • Dialog cu cititorii ................ . ...... ... ...... .. ..... .. . 95
•
1
•
 •

'

• Din întâmplare în intâmplare, tot mal aproape de t_ron • Un

spirit de clan mal rar intâlnlt • Pribegii şi întemiţăr • Dârzenie,
mândrie şi tărie sufletacă • Agreaţi şi prigonţ

Câteva ln t âmplăr , în veacul XVII, a-au vă· soarta avea să o tacă foarte repede nu nu-
dit prielnice neamului coborâtor din hatma- mai fică adoptivă de domn, dar şi noră de.
nul Gavrll Sturdza (Magazin istoric, n r. domn, mal apoi doamnă ea însăşi; i ntiim·
1/ 1994). A foat o întâmplare faptul că Matei piare a fost, desigur, şi căstoria unuia din
Sturdza ae căs ăt orise cu o vară primaă a băieţ cu sora unul boier moldovean care şi
cuiva care avea să dev ină domn al Moldovei
- Gheorghe Ştefan (1653-1658); tot o tn- el avea să d evi nă domn: Ştefan Petriceicu.
tâmplare a foat c ă u11a din fetele aceluiş Dar şl rul ul de întâmplări adăugân-Ise ca-
Matei, cresută de unchlul ajuna domn, a ltăţe oamenilor, toate la un loc au asigurat
foat mărita cu flul unul boier de neam Sturdzeş lo r , tncă din acel veac, un loc din-
străin - Grlgoratcu, flul lui Gheorghe tre cele mal de frunte Intre famllllle boierşt
Ghica - făr să se bănuiasc, măcar, că .ale Moldovei. •

· Un om aprig unul ca dânsul la domnie, ori (1660·1664; 1672-1673); în

l-au făcut de casa sa, cu ne- ambele domnii, l-a însoţit
poată -sa, fata Stur'dzii vister- unul din fraţi doamnei Maria,
După moartea lui Matei nicului, după feciorul lui, Gll- Toderaşcu Sturdza, că ruia i-a
Sturdza, grija domneasc ă a goraşc postelnicul. Şi după încrediţat dregătoia de
trecu t asupra casei sale (ca ce l-au fă cut cuscru de casa mare spătar; el va fi, în două
şi , se pare, unele datorii ră­ sa, pre feciorul său boierin- rânduri, şi ispravnic al scau-
mase din scurta per io ad ă du-l cu agia, pre Ghica bătrâ­ nului domnesc (locţitr al
când el a condus vistieria): nul l-au trimis iară la capichi- domnului).
băieţ mai mari au intrat în hăie, la Poartă şi au fostu pe Viaţ doamnei Maria -Ghica
v ia ţa public ă, fetele s-au mă­ trebile lui Ştefan vodă , până a fost plin.ă de zbucium şi de
ritat (cu boieri mai însemaţi ce i-au venit ma,ziliia". Dacă necazuri. ln special r ă stimpul
sau mai mărunţi) ; din toate faptele s-au petrecut aş cum de opt ani care a separat cele
aceste c ăs to r i , una singur ă le-a reţinut şi le-a redat Mi- două domnii ale soţuli ei au
a fost rezultatul unui calcul ron Costin, căsto ri a s-a fă­ fost deosebit de agitţ ; pen-
politic, Gheorghe vod ă Şte­ .cut la 1657, de când Grigore peţil acestea au fost de·
fan dorind să-şi asigure spri- Ghica începe a fi menţioat scrise, destul de amănuţit,
jinul binevoitor al acestui ca agă . de C. Gane, în cunoscuta sa
boier care îndeplinea funcţia Desemnarea bătrânuli operă Trecute viet i de
de capuchehaie (reprezen· Ghica în 1658 ca domn al Doamne şi ()omnife.
tant al ţăr i la Poartă) . la tă Moldovei a adus familia Pierzând tronul în toamna
cum povestş Miron Costin Sturdza şi mai aproape de anului 1664, Grigore vodă a
acest episod: Gheorghe Şt e­ treptele tronului; numai doi trebuit să fugă în Polonia;
fan „socotindu i ară aceia ani mai· târziu, încă un pas în doamna Maria s-a refugiat în
care socotise şi Vasllie vod ă aceşi direcţ a fost făcut: Transilvania. Cum Ghica
în Ghica vornicul, că este în 1660, Grigore Ghica a de- vodă „hiclenise", luând par-
om , de ca p ichăe, nea- venit voievod al Ţări Româ- tea Habsburgilor în conflictul
vându g â n ~ d usă poată să iasă neşti, unde va domni de două lor cu otomanii, •
Poarta ar fi
27
•
 -----·-.-.--.,,------ - ---
•
- •

vrut să pună mâna pe familia probabil unul din punctele de acea categorie de oameni pe
„hainului„ sau cel puţin pe sprijin ale puterii lor a fost care Camil Petrescu avea să
averea sa. Protejaă de prin- tocmai acest spirit, frumos o def in eas 9 ă, aş de bine,
cipele Transilvaniei. doamna i lu~tr at, între altele, de un act drept „suflete tari'.'.
Maria a reuşit sâ scape de din 12 martie 1 669. Actul Refuzul lui Ilie Sturdza i-a
hăituel şi de primejdii; pe de acesta co nsemază un fapt îndreptat pe boieri spre cum-
altă parte, Grigore vodă în- foarte important pentru isto- natul acestuia, Ştefan Petri-
suşi, trecând peste toate in- ria familiei, dar şi foarte su- ceicu, „moldovan drept'' ş i el
terdicţl, a fugit din Polonia, gestiv: toţi u rma şi lui Matei (va domni in Moldova de trei
încercând să-şi regăs a scă Sturdza închinau atunci mă­ pri - 1672-1673, 1673-1674,
familia. A urmat o pribegie năstir i Vatoped .(din. Muntele 1683-1684 - făr să ajung ă a
de şapte ani, care a purtat-o Athos) „biser ica lor, unde totaliza măcar doi ani de
pe fiica fostului vistier Matei este, hramul Sfinţlor Verhov- domnie!). Cu sau făr acest
Sturdza prin Polonia, Mora- nici Apostoli Petru şi Pavel, cumnat pe tron, Sturdzeşi i
via, Austria, Ungaria şi Italia. ce este în târgul l aşi, zidtă şi erau deja printre cei puter-
După ce şi-a aşezt familia în făcu t ă de răposatul Bărb oi nici, prin averi şi înrudiri. Ilie
siguranţă, la Venţia (1671), biv vei vornic, fratele moşul ui luase de soţie pe Satta, fata
Grigore Ghica s-a întors în lor, hatmanul Sturzea, şi îm- marelui vornic Toader Petri-
•
Imperiul otoman; a retlşi · să preu nă cu jupâneasa lui 0
• ceicu, iar Chiriac - . pe Ale-
obţină iertarea sultanului şf, Bărboi vornicul nu e altul de- xandra, fata lui Lupu Pră­
în primăva u rmătoae, şi cât acel boier care la 1615 jescu, urmaş unuia din cele
tronul Ţări Româneşti. Tode- plătise cu viaţ (dar şi cu mai vechi neamuri moldove-
raşcu Sturdza a fost trimis la v i aţ fiului său) , împreună cu neşt i (cu f i liaţ ie neît r eruptă
Ven eţia, să aducă familia ră­ hatmanul Sturdza, revolta îm- de la 1393): prin neamurile
masă acolo. potr!va lui Ştefan Tomşa. E, taălui să u , Alexandra Pră ­
A doua domnie a lui Gri- deocamtă , singurul docu- jescu era înrudită cu tot cla-
gore vodă Ghica a fost mai ment care atesă legătura de nul M ovileştr ; prin mama
scurtă şi s-a terminat la fel · şânge a celor doi boiert (şi sa (Safta Ghenghea), era în-
de rău ca şi prima: din nou care pune, de altfel, destule rudi tă cu alte case mari ale
domnul pribeag (tot în Polo- probleme certăoil!) . Tot Moldovei ( după moartea ei, •
•
nia). d in nou · doamna pri- la măn ăs t i rea Vatoped f ăcus e Chiriac Sturdza se va recăs­
be agă (de data aceasta, i n danii, la 1552, şi celăat hat- tori cu Aniţa, fiica unui boier
împă r ăţia OtQITlană). Iertat. în man, Ion Sturdza; e posi bil grec, lsar mare vameş) . Des-
cele din urmă, şi aşezt la Is- că locul î nchiăr i fusese pre soţia celui de-al treilea
tanbul, Grigore vodă a murit ales, la 1669, tocmai i n virtu- frate - Toderaşcu , marele
„în casa lui'', pe la 1674. tea acestei mai vechi leg ă tur i; spătar - nu se ştie nimic: a
Doamna Maria i-a. supravie- iar da că ace·st raţionmet se fost, poate, . al easă dintr-un
ţuit, mai trăind , se pare, în va dovedi corect, atunci şi neam de greci ţarigăden, de
1683, când u n documettt presupusa legătur genealo- vreme ce el însuş i pare a fi
(despre pare v~ mai fi vorba) gic ă dintre cei doi hatmani rămas in capitala Imperiului
o m en ţ ionea ză făr obişnu i­ Sturdza va căpta un temei otoman (cum se înţelg
tele formule care însoţeau mai sigur. Cu prilejul închi- dintr-un document de la
numele celor răposaţi. Urma- · nări la Vatoped, f r aţ i şi su- 1686).
şi ei'. Ghiculeşt - descen- rorile (cu soţi lor) au înzes-
denţi din unicul băiat care i-a trat ' cu multe bunuri ctitoria „... cu tOlă
trăi, Matei (botezat aş în unchiului lor, care de atunci semenii• no•tri.„
. u
amintirea bunicului). şi dintre şi până azi e soct i tă bisercă
care s-au mai ridicat încă opt a familiei Sturdza. „ .. .
domni ai ţăr il or române ş i Trei ani mai târziu, în 1672, ln a1111 aceia tulburi, pe
mai m ulţi oameni de seamă se va petrece acel incredibil care Miron Costin i-a definit
(vezi Magazin>istoric, nr. 7 şi eveniment, povestit î ncă de la drept „cumplite vremi", când
8/ 1978) - se vor înrudi de începutul acestei „cronici de , multe case boierşt au căzut
neumă rate ori cu verii lor de familie": lui Ilie Sturdza, fost la să r ăcie şi la mari nevoi , l
grade diferite, Sturdzeşi, ca stolnic, boierii moldoveni i-au steaua Stur:,dzeş t ilor stră l ucea
în tr-un feJ de tradiţe fami- . oferit tronul, iar el le-a răs­ cu putere. ln împrejuă i' care
Iia •l ă . puns „c ă de va fi el domn, să rămân î ncă învăluite în mis-
ln tot acest răstimp , pe· ştie bine că pre toţi boierii îi ter, Ilie Sturdza a luat drumul
când doamna Maria şi Tode- va pune sub sabie":' Şi croni- Ardealului: era în 1679, când •
raşcu Sturdza peregrinau carul explică de ce boierii în Moldova domnea, pentru a
prin Europa sau stăeau la n-au insistat: „c ă au fost om treia oară, Gheorghe vodă
Buc r eşti , restul fraţ ilo r ş1 aprig". Că aş va fi fost, nu Duca. Cu principele Ardealu-
surorilor îşi urma viaţ fi- avem motive să ne . îndoim: lui, Mlhail Apaffi, Sturdzeşi
rească în Moldova. Ceea ce mai toţi Stu r dzeşti au fost aveau mai vechi legături: sub
imp res io nează, r ăs fo ind do- „oameni aprigi", adică ani- protecţia lui se aflase sora
• currientele vremii, e un spirit . maţi de o anumită dârzenie, lor, doamna Maria Ghica. La
de clan mai rar întâlnit: împletiă cu mândrie şi cu ~4 februarie 167~ . în cetatea
Stu r d ze şti se ţineau ~niţ şi multă forţă sufle t ească - Făg r aşuli , principele Apaffi
28 I •
•
•
•
 • J

i-a dat o diplomă, recunos- câtor de· rele ce fu Ouca

cându-l, î mpreună cu toţi ai vodă. Strânsoare mare pentru
lui, nobil al principatului bani f ăcea tuturor, şi boieri-
Transilvaniei şi fixâ ndu-i lor, şi neguţătoril, ş i a toa ă
stema. Documentul ii nu- ţar, muncindu-i şi căzni­
meşt ' „pre a-străluci Ilie du-i .pre toţi în toate chipu-
Sturdza de Leuşni, din nobi-
lii Moldovei", adăugân că
rile, pre unii cu închisori pe-
era „vestit prin gloria depsindu-i, . pre alţi cu
·străvech, de la îni;taş şi munca (=tortura - n.ns.], şi
strămoşi ". Împreună cu el, băti cu buzduganul până la
„în ceata şi numărl nobililor moarte ucigându-i „. Nu '
adevărţi, născuţi, neîndoiel- cruţa nici boier, nici sărac.
nici şi însemaţi" ai Transil- nici ţăran, nici femei". între
vaniei intrau soţia sa şi fiica boierii închiş „ la seimeni şi
lor adoptiv ' ă, precum şi fraţi puşi în fiere", cronicarul dă şi
săi, Chiriac Sturdza paharni-
cul şi Toader Sturdza spăţa­ numele lui Chiriac Sturdza.
rul. Pentru toţ i aceşti, stema Grigore Ghica - un moment de kefe- · Vremea Ducăi vodă se
de nobili ardeleni era urmă­ rln/A in istoria familiei Sturdzeşlo arăt cu adevărt cumplită ;
toarea: scut de culoarea ce- înspăimâtaţ, unii dintre ma-
rului, în al cărui câmp se află o stemă şi mai multe pecţi rii boieri au plecat în Polonia;
un leu, în întregime arămiu, ale lor din acestă perioadl1 dar nu numai ei au luat calea
cu labele din faţă ridicate, ţi­ poartă ace l aşi însemn: o pribegiei: „mulţi feciori de
nând în dreapta o spadă
goală, pe care se înfăşoar o cruce în jurul căreia se înco- boieri de ţară şi mazâll şi
ramuă de măsl in; deasupră l ăceş t e un şarpe. Când, la curteni şi slujitori şi din tă~
capului, se află o corană de 1822, a ajuns domn al Moldo- rani „. ş i-au părsit părinţ şi
aur; deviza - Utroque cla- vei, Ioniţă Sandu Sturdza a fraţi , de acele necazuri, de
rescere pulchrum (să strălu­ pus să se graveze pecetea s-au dus prin alte ţări, şi unii
ceşti frumos în amândouă) - domnească, în care stema ţă­ s-au făcut oameni răi şi tâl-
e indemnul nevoalat la situa- rii era îngemăat cu leul hari,\ de mare nevoie ce li era
rea peste vrem i, printr-un rampant, sub aceşi co- asupră, că nu mai aveau de
comportament egal în timpuri r oa nă şi cu aceşi, unică, ce se mai apuca". (Pasajul
bune şi în timpuri grele.
Se 'cuvine să stăruim puţin
deviză. La fel va proceda, la ace.sta de croniă ilustrează
asupra acestui moment, pen- 1834, Mihail vodă Sturdza. excelent starea d'e spirit pe
tru că el este unul din acelea Am socotit necsară care o provacă un regim ti-
care au marcat integrarea acestă parnteză, cu o ranic şi chipul în care el
măcar a unei părţi din aristo- scurtă incursiune in heraldica poate să deformeze profilul
craţi românească in cea eu- familiei Sturdza, pe (le o moral al unui popor; de unde
ropeană . Începând din veacul parte pentru că şi aceste se vede că, în adevăr, istoria
XVI, mai mulţi boieri moldo- fapte ţin de cronica pe care o poate fi magistra vitae„. ).
veni au primit indigenatul şi răsfoim, iar P.e de al t ă parte Cronicarul nu ne spune ce
titlul de nobili în Polonia; în pentru că ele artă cu des- va mai fi pătim Chiriac
veacul următo , câţiva alţi tulă claritate nu numai exis- Sturdza şi dacă numai el a
boieri moldoveni au devenit tenţa unor steme de familie, avut de pă tim it; adugă doar
nobili ai Transilvaniei. în dar şi înţelgra exactă a atâta, că în aceşi vreme,
·principiu, acest sţatu at fi semnifcaţ acestor în- „de o boală ce-i· iicea Ouca
trebuit să-i scoată de sub au- semne. vodă, adecă de supărl Ducăi
toritatea domnilor moldoveni 9u frumoasa diplomă în vodă", au răposat câţiva
şi să-i apere de orice eventu- bagaje, Ilie Sturdza s-a întors boieri moldoveni, ·1ntre care
ale abuzuri ale acestora - în Moldova; în acestă a treia . şi Chiriac Sturdza. în toamna
ceea ce, de fapt, nu s-a putut domnie a Oucăi vodă , însă, anului 1682, amândoi fraţi -
real iza nicodată. Şi, cum nici el, nici fratele său Chi- Ilie şi Chiriac - erau morţi.
vom vedea de îndată. nici riac n-au mai avut nici o dre- Statutul de nobil al principa-
Sturdzeşi n-au fost apărţi gătorie; din contra: se pare tului transilvan nu-l apărse
de noul lor statut. că ei s-au aflat intre adversa- pe Chiriac Sturdza; despre
•
ln ceea ce priveşt • stema rii acestui domn, a cărui poli- sfârşitul lui Ilie nu sunt cu-
dobânită la 1679, trebuie tică abuzivă a sfârşit prin a-i noscute amănute.
observat că nu sunt cunos- îndepărta orice sprijin. Scrie Moartea celor doi boieri a
cute până acum întrebuiţă Nicolae Costin despre cele deschis succesiunea: tre-
ale ei în veacurile XVI I şi „multe necazuri ce au tras buiau. împărţite averile; de pe
XVII I; SturdzeşiÎ aveau deja bieţ pământei de la un fă- urma lui Ilie nu rămâneau co-
• • 29
•
•
•
•
 •

pii, Chiriac avea însă .mai •

mulţi, din cete două căsto'ri. ·
Unul din documentele care ·,,Sora cea mai mică
privesc reglementarea acestei '
succesiuni, datând din 1683, •

a A st re1..••''
îi artă pe cei mai . mulţi din.-
tre urmaşi vistiernicului Ma-
tei Sturdza (Hăbşeti, Păl­
deşti şi Sturdzeşi), grupaţi în ~ . I
furul Saftei, vădua tui Ilie,
pentru vânzarea unui loc de ' . Dr. ELISABETA IONŢĂ .
casă în laşi (casa fusese a lui • •
ilie Sturdza, pe. Ulţa Mare a
târgului, dar o mistuise un in- •
cendiu); o formulă din acest •
act artă spiritul care gu-
verna în vechi.ma viaţ de fa-
puterea unele neamuri: vân-
zarea era făcut
milie şi din care îşi
de vă duva
trăgeau
In .... noua Românie, înfăp-
tuiă după Marea Unire chiderea Adunări
·în noiembrie 1919, la des-
c ·onstitu- 1
stăpânuli , cu cumnatele, cu din 1918 (Magazin -istoric, ante a României între'gite,
nepoţi şi „cu toaă semnţia , nr. 11-12/1993) în opera ·de. UFR a adresat un memoriu
no~stră" . Era prezent până şi eaşzr a ţări pe temelii Consiliului Dirigent ( Magazin •
unul din ginerii doamnei Ma- noi, de dezvoltare a vieţ so- istoric, .nr. 12/ 1978) în care, ., ,
rîa Ghica, arăt ca fiind ciale şi culturale, de emanci- ă p u d ce se amintea ·faptul ă c •
încă în v iaţ ă („care iaste soră pare a socie tăţ i au luat parte organ izaţ i ile de femei „au
tui Ilie Sturza vornicului").' · şi femeile ţări, reunite' în di- avu1 în trecutul nostru un rol·
0 ată reglementare a tre- ferite organizţ, soci~tă ţi, import_ant naţiol şi istoric" '
buit să aibă în vedere moş . te- nsti uţ i i d~ binefacere etc. se a r ăt a necesitatea ca. în 1
săi
căstorie,
nirea lui Chiriac Sturdza: fiii
cei mai mari, din prima
anume Ion şi
zaţi,
în perioada inte
Una dintre aceste organi- . nou_a tegislatie. femeia „să
c\J . o rodn
rbel
ică
ică,
activitate
a fost cetăţan
ridcat ă la demnita
şi să fie învest
j
e 'ă sa de
ită
fie. •
cu
Sandu, au îm părţit mai întâi .Uniunea Femeilor Române drepturi egaîe ca şi băratul " .·
averea cu mama lor vit r egă; . (U:F.R.). Din in iţatv şi sub îndru-
pe urmă, au p,urces ta recu;':. ., lnceputuriie U.F.R.-ului se marea membrelor UFR s-au
peraţi satulu i Miclăuşen , află la mijlocul veacului tre- in ţ iat o serie de acţiun în
• pe care bunicii lor dinspre cut, când în 1850, la Braşov, vederea stimolăr instruirii ti-
maă (Lupu şi Safta Pră- a luat finţă Reuniunea Fe- nerei . genraţi, înfiţâdu-se
• jescu) îl moştenis r ă de la meilor Române (R.F.R.), cea şco li-ate iere profesionale
marele vistierni-c Simion dintâi o rgan i zaţ ie de ac~st fel precum la Braşoy (prima de'
Stroici (m. 1623); satul ajun- din ţa r a noas tră. în ·deceniile aces~ fel), Arad, Blaj, Cer-
. sese a fi stăpâni t de cineva care au urmat, s-au constituit năuţi , Carnsebş Chiş­
care, conform normelor juri- alte şi alte organi zaţi fe'rTii- nău , Făgraş, Mediaş , laşi
dice ale. vremii, nu avea nici nine, acestea unificându-se, Cl.uj ş. a '
un drept asupra lui. Judecata în 1913, tot la Braşov, în UFR se preocuă , de ase-
pentru Miclăuşen i a durat Ul'liunea Femeilor Române menea. de asitenţ socială a
câţiva ani, satul revenind, în din Ungaria (UFRU), sub pre- văduelor şi orfanilor· de răz­
cele din u rmă, moştenifrl r şedinţa Mariei Baiulescu. boi. Astfel, în septembrie
legi uiţj ·. La 1698, cei doi Anul u rm ător, 1914, la con- 1919, la Braşov s-a înfiţat ·
băieţ ai lui Chiriac Sturdza ~resu l UFRU de la Sibiu, au un orfelinat; în care au fost'
au făcut o primă ieşr din in- participat şi delegate din Ve- primite 80 fete orfane de răz­
diviziune (cum s-ar spune în chiul Regat, în virtutea strân- boi, intre 3 şi 12 ani, alte 20
zilele noastre), împărţi ndu-ş i sejpr legătu ri care existau în-' mai mari urmând a· intra 'în
unele din s atele rămase de la tre mişcare feminră de o sc9ala profes io nală .' · ·
taăl lor; cu acest prilej, Mi- parte şi de alta a Ca rp aţilo r . fn programul său UFR avea·
clăuşeni au revenit fiului mai : ' Dl.pă 1918, Uniunea Fe- înscrise şi acţiun f privind cin-
mare, Ion. Se poate consi- meilor Române şi -a deschis stirea şi îngrijirea monumen-
dera că acest moment mar- filiale în principalele oraşe telor istorice, a • pomen iril · ,
chează despărţia celor ale României Mari, scopul eroilor căzuţi pentru reîntre-
două ramuri ale familiei âcestora fiind atât promova- girea neamului. între acestea,
Sturdza, ambele cu bogată
posteritate până ast ă zi. • femeilor, cât şi
rea intereselor şi drepturilor
implicarea - -
tribuţa
un loc deosebit îl deţin
importană la ridica-
con-
acestora în opera de refacere rea mausoleului de la Măr ­
naţiolă, de stimulare a dez- şeti.
voltă r i intelectuale, ~ul trae , Mai amintim dintre activă­
a apări vatori-
-
•
tr adiţ ilor şi ţile ,cu !tura.I-patriotice ale
(Va urma) Jor spirituale etc. UFR: Constituirea
.. . şi
. înzestra-
3p •
'·•
•
•

•
• '
 ••
•

SERIE NOUĂ - MARTIE 1994

•
 • -
ECHIPA REDACŢIONL
Secretar general de redacţi: loa11a Ursu
Redactori: Florentina Do lghin (respon-
sabil de num ăr ) . Ioan Lăcust . Dorin
SERIE NOUA Matei, Doina Pascu. Marian Şte fan
Secretar de redacţi : Theodor Lianos
Revistă de cultră Istorică Macheta artiscă: arh . Marian Opr6iu
Anul XXVIII - nr. 3 (324)
-martie 1994 Corectura: G . Apreotesei, C. Avram
•
Dactllo: Floarea Dragne, Tudora Petre
Director - redactor şef Conslller onorific: Radu Ion Po pescu
' CRISTIAN POIŞTEANU
Editor: Fundaţi Cultraă Magazin
I

Bucureftl, strada Ministerului,

Istoric. R ev i s t ă t ip ări t ă la A.A.I. - IMPRI-
nr. 2, parter - Sectorul 1, Oficiul MERIA „CORESI" - Bucreşti •. director
~tal nr. 1, Căsuţa poştali 1-702, • general Dumitru Constanti nescu; direc-
Cod 70100, Telefon: 615.02.00, In- tor economic M. Vlă deanu ~ . director
terioare 4061 917 M. Soare

SUMAR •

Ideea na11onali fn suprema el dezvoltare: V.A. Urechiă ...... . .................. . 2

Chltlniu, 27 martie 1918. Pe calea aritati de Isterie: A. Crihan . ... ; .. .... ..... . 3
Cum ne privea Occidentu! la 1812: Armand Goşu . ... . ........................ . 7
1921. Vattcanul recunoatte unirea Basarabiei cu România: Elisabeta Petreanu 12
28 Iunie 1940-22 funie 1941. Iadul de peste Prut: Cristian Tronctă ........ .-. . . . 16
· Sturdz9ftll: Ştefan S. Gorovei ........ . .... .. ...................•.... .. . . .. .. . . 22
1&44. Pagini de jurnal~ Ioan Hud iţă ... . .... . .. . ............... . ............. . . . 26
RhOne-Poulenc: Dorin Matei ..... . ......... . ................................. . 33
1940. în Clujul umllln1ei: Emil Pop ... . . . ....... . . .. . . ........................ . 36
Istoria medlulul rncojuăt: Paul Cernovodeanu ....................... . .. .. . . 42
Vuite Alecsandri: „România - ţar cea mal ospitaleră fi mal tolerană " : Emil •
Puşca . . ........ „ • • • • • • • • • • • : •• „ • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •••• • •••••••• 47
1975. Acord Juan Carlos -..... Santiago Carlllo, via Bucurettl: Jose Luis de
Vilallonga ... .. ............................................. . ... . . . .......... . 48
ln Bucurettl, acum 50 ani ;................ .. ..... I ••••••••••••••••• • •••••••••• 50
Mlsterele din
.... dosarul. unul dlplomat: N. Din·u ...•..................... . ....... . S4
Fedraţi• R._.i: Vasile Şandru ........•..... ·...• . ...... . .. . . . ........ . ........ 55
Robert Fulton Inventatorul: Cynthia O. Philip ................................. . 59
Romanii fi )ocurlle de circ: Jean-Paul Thuillier . .. . . . .... . .... . ................ . 63
Ambrolse Par6, chirurgul vrăjito: Claude Pasteur ............................. . 67
Tristul destin al unul prinţ: Charles Meyer ......· .... . . . . .. .................... . 71
Are Mafia 700 de ani?:Florentina Dolghin ~ .. ·'- ... . ....... .... . . . . . ............. . 75
Henrlc VIII fi El~beta I '1jurau ~ ~lrja . ·: ....•...•. : . . .. . ....... .. ......... . 78
Un p0slbll rispuns american„.: Cristian Pop1şteanu , Dorin Matei .............. . 79
Enigmele pietrelor preţlo 1: Andrea Bedetti ....•..... . .. . .. . . . ........... . ... 87
• Cărţi IOllte t'a redacţi.„ 11 • Cititorii scriu Istorie„. 21 • Concurs Magazin
istoric, edl11a 19~4. 20 pentru 200 OOO••• 89 • Rebus Istoric„. 91 • Istoria şi
fcoala„. 92 • Dialog cu cititorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . &4

1
 -
,
•
• •

• Prtb.g11 şi dregitorll· • Cultul cirtll şi al Istoriei • ·strategii .matrl-

monlale • Guvernatori imperiali şi :,republlcanl" • Academicieni şi oa._
meni polltlcl ·
•
•

•
•

STURDZEŞl

ŞTEFAN S. GOROVlil

-
•
,
• I
•

Am ajuna cu evocarea fn punctul ln care cronica famlllel Sturdza este mal greu den oastră
scria; ambele ramuri ale acestul neam numiri zece genraţi fi ln fiecare genraţi sunt zeci
de personaje, dintre care. nu putlne prezintă Interes pentru Istoria ţirl Doar n,.trarea lor ~ cu
citeva date biografice, ar neceaftâ zeci de pagini. Aici trebuie ai ne mulţi cu o povestire
mal sucintă , urmind doar destinu! citorva personaje, dintre cele mal dea pomenite ln cronici.
• •
tregă) s-a dus la Istanbul cu n.ns. ). Din gora lui Iordache .
Un gtâlp,.,. al JiriI· mare jalb ă la sultan, aprin- vornicul [Ruset] au fost i eşit­
zându- şi (cum era obiceiul) acestă răutae ... " Fireşt,
Vremurile erau tulburi, pe rogojini în cap; jum ă tae de bcŞier au ţost iute slobziţ
• scaunul domnesc se perin- an a ,zăbvit" jupâneasa pe de la închisoare.
dau şi domni . nevrednici , malurile. Bosforului şi s-a în- Când, în toamna anului
abuzurile s.e în m u l ţeau şi ve- tors făr nici un ban: „au 1710, tronul Mold~i a fost
neau din toate părţi~ ; nu era mâncat banii toţi Dumitraşco încrediţat lui Dimitrie Can-
uşor de supravieţt în ase- . vodă ". ' temir, amândoi fraţi Sturdza '
menea condiţ - au fost fa- Amândoi băieţ lui Chiriac au intrat în sfatul domnesc:
milii car~ , pie rz â n du-şi ave- Sturdza au avut rosturi în- Ion tot ca mare vornic al Ţă­
rile, au decăzut făr să se semnate în cârmuirea Moldo- , rii de Sus iar Sandu ca mare
mai poată ridica vreodată . Ce vei în primul sfert al veacului stolnic. în prim ăv ară, cel dir:i-
însem.nau aceste abuzuri, pu- XVIII. Cel mare, Ion, a avut o tâi a primit misiunea să ,
tem înţe l eg dintr-o intam- viaţă mai zbuci u mat ă. Pri- meargă . la Istanbul, împreună
. pl ate povestiă de Ion Ne- beag în Ţar R<;>mânească în cu a lţi boieri, „cu mare j_a-
culce în cronica sa: eroii sunt domnia lui-COnstantin Duca lobă " asupra lui Nicolae vodă ·
tot f raţi lqn şi Sand u (1700-1703), a ajuns mare Mavrocordat; dar plângerea
Sturdza, care s-au , jeluit lui vornic al Ţă ri de Sus în ia- adrestă sultanului nu a avut
· Dumitraşc vodă C.antacu- . nuarie 171 0, n domnia lui Ni- efectui scontat, aş că boierii
zino (în a doua sa domnie,
1684-1685) că mama ior vi-
colae vodă
~

foarte curand, „la a doua

. Mavrocordat; ,,s-au întors înapoi în ţară
mu lt ă groază , cât unii s-au
cu

, tregă nu vrea să le dea o săptmân" după ce ptimise temut a merg·e pre u·scat şi
parte din banii răma şi de la acestă dregă ţorie, a fost au mers cu corabie pe mare,
taăl lor („ar fi r ămas mulţi arestat din porunca domnu- iară carii au mers şi · pe uscat,
bani", zice Neculce); în · loc lui,· împ re ună cu marele spă ­ · s-au amestec.at p r in tr ~alţi că­
să convoace părţile la jude- tar Ilie Câtargi~ . ~ .Pricna acei lăto ri , ca să nu-i cunoasă
cată în faţ ·sfatului domnesc , scârbe asupra acelor boieri nime". Celă l alt Sturdza,
„ Dumitraşco vodă, cu me ş­ - scrie Nicolae Costin - Sandu stolnicul, a avut şi el
terşugil . fui. au aflat unde s-au fost ales asupra vornicu- parte de· aventura lui, după
era banii şi au trimis şi i-au lui Sturzii,.:-cum că este prici- înfrângerea de IC! Stă nil eşt i
luat toţi , şi nemică nu li-au toriu, de se priceşt şi se (11 iulie 1711); speriat, pe-
mai dat acestor boiari, nici pone împrot[va dornhi lor, - semne. de evenimente, s-a
lor, nici maştihă lor". După cum făcea la Mihai vodă (Ra- gândit să părseac Mol-
ce Car:itacuzino a ieşt din ovirăc : c are d omnise la dova, şi a fugit, î mpre ună cu
domnie, „ m aştih!'. (mama vi- 1703-1705 şi 1707-1709 vigiernicul Şte fan Luca (un ,

22
 cum·nat al lui Neculce); •.ne- cută Sturdza). Când acesta a zili, iar pe giumătae i-au dat
vrând ei să meargă cu Dumi- primit tronul Moldovei, în la ţărnie, pentru ca să facă
traşco vodă" în E\Jsia, s-au toamna anului 1726. de la Is- vrajbă în mazili. Şi aşe cu
oprit la Kiev, „în Ţar Le- tanbul încă a trimis un sol la acest mijloc făcând vrajbă în-
şască", sperând „că k>r lăsa laşi , pentru ca simultan cu tre mazili, s-au mâniiat Gri-
moscalii să s-întoarcă Îla- mazilirea lui Mihai vodă Ra- gorie vodă şi au rupt ispiso-
poi". Numai că „moscalii" nu coviţă să aşez caimacami cul". De ·unde şi credinţa lui
le-au îngăduit să se întoarcă (locţ itor domneşti, regnţi) Necu lce că acţiunle lui
în Moldova iar când ei au n- pe marele spătar Constantin Sandu Sturdza - dictate, '
cercat să scape cu fuga, au Costache şi pe marele ban făr îndoială, de raţiun finan-
fost prin şi ş i puşi la închi· Sandu Sturdza; iar odată uns ciare - „multe bun ătţi a
soare; după câteva săpt­ domn, Grigore vodă a încre- domnului întuneca şi le
mâni, au fost elibraţ, dar d inţat văruli său . dregăto ia strica".
numai sub chezăşia cuiva. • de mare spătar. în sfatul Viata lui Sandu Sturdza
Sandu Sturdza a avut noroc domnesc, observa Ion Ne'- merită o cercetare aparte.
de vărul său , Matei (fiul spă­ cutce, „toate trebile era după Ajuns până ta cea mai înaltă
tarului Toader Sturdza), care Constantin postelnicul" {un treapă a ierarhiei boierşt
încă de pe la 1702-1703 se boier grec). Dar „ după dan- (mare logfăt). a fost de mai
afla pribeag acolo, la Kiev; pe sul era Sandu Sturdzea spă­ multe ori caimacam. a ·fost
chezăşia lui, a fost scos din tar. fiind moldovan şi oarece trimis de câteva ori la închi·
închisoare, dar în Moldova şi neam · 1ui Grigorie vodă" . soare, a îndeplinit felurite so-
nu s-a putut întoarce decât Câţiva ani mai târziu, a ajuns lii; e cel dintâi dintre Sturd-
pe la sfârşitul anului 1712 hatman. - zeşti despre care şt im că a
sau începutul celui următo . Ion Neculce nu are cuvinte iubit cultura: dintre . cărţile
Şi ton, şi Sandu Sturdza au bune· despre acest boier. pe care i-au aprţinut, un foarte
avut mai mulţi copii; toţi care l-a cunoscut foarte bine, frumos manuscris cu Ceasor-
băieţ au ajuns mari dregă ­ descriindu-l ca pe un „om vi- nicul domnilor (în tălmcirea
tori, toate fetele şi-au găsit clean şi închis la inima lui şi lui Nicolae Costin), realizat
soţi în familiile de seamă ale lacom"; cronicarul povestş pentru el la 1736 de unul din
ţări . Numele celui mai mare o întâmplare semnifcatvă . cei mai isc u siţ grămt i ci ai
dintre fiii lui Ion Sturdza se „într-un rând, ertasă Gri9orie vremii, se păstreaz şi azi la
regăsşt de inuite ori în cro- vodă pre mazili şi pre manăs­ Academia Română . purtân -
nicile moldvenşti . Se nu- tiri de dajde şi au nvăţat pre du-i pecetea cu stema cunos-
mea, după unchiul său, Sturdzea să facă ispisoc de cut ă: crucea cu şarpel înco-
Sandu ş i cariera sa publică e întăriu . tar Sturdzii, neplă­ lăcit pe ea. .
legată în special de domniile cându· i acestă milă de erta- Sandu Sturdza poate fi so-
văruli său, Grigore li ·Ghica rea mazililor, ca un lacom de cotit, de asemeni, inţatorul
(fiul lui Matei şi nepotul fire, au făcut•n . ispisoc şi au unei adevărt strategii ma- ·
doamnei Maria Ghica, năs- pus numai giumătae de ma- trimoniale pentru familia sa:
•

Ul lucrlrlle Congreşu/l de /a Viena (sttptembrle 1814-/unle 1815). din timpul ciru/a $-a platrat şi itceaStl Imagine,
• Alexandru Sturdza a participat Tnaofl t de aors sa, Ruxandra, viitoare• contNl Edllng

„ 23
 pe doi dintre băieţ l ui i-a că­ formează - prin cei doi fii âl a copiat pentru sine, pe la
sător it cu rude apropiate ale acestuia, Vasile şi Ilie, - ra- 1786. un document elaborat
noilor familii domnitoare; ast- murile Bârlad, Helştin , • de spă tar ul Ioan Cantacu-
fel, în 1748. fiul său, Dumi- I oni ţ ă vodă, Vasile caimaca- zino, din ramura munteaă a
traşcu Sturdza cămraşul , s-a mul şi altele. acestei familii; găsit apoi n-
căstori cu domnita Ruxao- Oameni însemaţi s-au ri- tre hârtiile sale, acest docu-
dra, fiica lui Grigore , vodă dicat din ambele branşe ; ment a fost socotit multă
Ghica (stră n epoat doamnei este, însă, incontestabil că, vreme,.. ca fiind ·redactat de
Maria Ghica, fii<:a vistiernicu- atât 'ca importanţ ă, cât ş i ca Dimitrie Sturdza nsuşi : este
lui Matei Sturdza !). Mirii de la averi, urma şi marelui vornic vorba de binecunoscutul
1748 vor fi bunicii domnului Ioan Sturdza - adică bran şa Plan sau o formă d ă oblădu­
Moldovei de la 1834, Mihail majoră - se află pe primul ire republic easc ă aristo-di-
vodă Sturdza. loc. m'Ocra t iceasă . Copierea lui
Sfârşitul lui Sandu Sturdza Pe când marele logfăt artă, desigur, că în 1786
" s-a întîmplat în domnia l ui Sandu Sturdza (fiul cel dintâi "boierul moldovean nu era os-
Matei Ghica ( 1753-1756), al vornicului Ioan) trecea ta til ideilor politice ale spătaru­
cumnatul băiatul său: cele veşnic (1755- 1756) - lui muntean; chiar ş i mai târ-
„î ntr-acesă domnie - scrie letopisţu l consem nându-i ziu (1817), Dimitrie Sturdza
Enache Kogălniceau h leto- moartea. fiind el unul dintre era socotit • în tre „republi-
piseţul său - s-au săvârşit 2 ~cei ,,stâlpi ai ţări, bătrâni ş i cani". El este cel care a pre-
boieri mari, cari putem să zi- vrednici de laudă" - vedea zidat comisia pentru stabili-
cem 2 stâlpi a ţărâi, bătrâni şi lumina zilei genraţi nepoţ i­ rea arborelui genealogic al
vrednici de laudă: Sandu· lor săi. Membrii acestei gene- familiei ( Magazin istoric, nr.
Sturza l ogfăt mari şi Radu raţi cont r acteză căstori în 1/1994). .
Costache hatman". cele mai de sea mă familii ale în 1841-1843, Dimitrie
Moldovei - precum Bal ş, Sturdza a inţat refacerea ve-
Callimaki: Conachi, Ghica, chii ctitorii a familiei, biserica
Cărţi, • Rosetti - iar trei reprezen- mănstir Bărboi din laşi ;
tanţi ai ei devin gineri dom- aici îşi va afta_ odihna veş ­
bibliotec; şi destine neşti. nică , în 1846. Prin doi fii ai
•

O fi9ură deosebit de inte- săi, Alexandru vornic, şi , res-

La cumpăna veacuri lor resanta a acestei genraţi şi pectiv, Costache vornic, el
XVII I-XIX. Sturdzeş ti erau - care ar merita cu pr isonţă o este bunicul lui bimitrie A.
cum scria contele Langeron_ ~ cercetare specială este ma- Sturdza (1833- 1914) - istoric /
- „una din cele mai maci fa- rele logfăt Dimitrie Sturdza ş i om politic liberal (preş­
milii ale Moldovei". La vre- (175~ 1846). fiul logfătui dinte al Partidului Na ţio­
mea aceea, principalele ei ra- şi vornicului Ioan, nepotul lo- nal-Liberal şi de patru ori
muri - care o" vor ilustra în gofătu I ui Sand u Sturdza . prim- m in istru ), numismat,
secolele' XIX-XX - erau bine Lunga sa viaţă, de no uă de- economist, membru al Aca-
conturate (se contractau, cenii , lunga sa Q ari e r ă - în demiei Române. (1871) şi pre-
deja, căstori între Stur.d- care a urcat treptele ierarhiei şedint al acestui înalt for şti­
zeşti) . Reamintim că cele boierşt până ta cea mai i nţifc (1882-1884) - ş i al lui
dou ă mari branşe, care for- înaltă (marea logfeţi ) - Dimitrie C. Sturdza
m ează familia î n treagă , sunt prestigiul de care s-a bucurat (1839-1920), membru de
coborâtoare din Chiriac Stur- intre contemporanii săi i1 re- onoare al Academiei Române
dza (mort pe la 1682). Bran şa coma nd ă unei asemenea (vii- ( 1907), cărei a i-a dăruit co-
majoră, ntemî iată de marele toare) certăi. Era un boier mori te bibliotecii de l a
vornic Ion Sturdza, s-a des- cult, apropiat al cercului de Şcheia. cei doi veri au conlu-
părţit întâi în două ra!'fluri : cărtua r i înfiripat în j urul lui crat la editarea coleţi i Acte
cea a lui Sandu Sturdza lo- Leon Gheuca, episcopul Ro- şi documente relative la isto-
g of ă tu I (mort pe la manului. A fost prieten cu ar- ria renaşti României (10
- 1755-1756) şl r.ea a lui Miha- himandritul Gherasim, tradu- l(Olume, 1889-1909, şi cu alţi
lache Sturdza vornicul; prima cător al lui Voltaire şi - ceea colaboratori), iar celui de-al
a continuat să se ramifice; ce poate fi mai- interesant - doilea, singur, i se datoresc
, din cei patru baieti ai lui al unei scrieri despre franc- J)l'lmele patru volume ale co-
Sandu, marele logfăt · Ioan masoni: tălmcirea pe care el le cţi e i Acte şi legiuiri privi-
I Sturdza este ascendentul ra- a dat-o cărţi ebatelui Perau. toare la chestia ţărneasc
murilor de la Şc heia şi Mi- Le secret de L'Ordre des ( 1907; celelalte opt v0tume,
c l ăuşe n i; di n marele logf ăt Francs-M~o (Amsterdam. apărute în 1907-1908, au fost
• Dimitrie Sturdza (ginerele lui ' 1778). se int itu lează Taina alcătuie de istoricul Radu
Grigore li Ghica; la 1748) co- francmsoil . : şi s-a p ăs tra t Rosetti).
boară ramura Mihail . v odă numai datonă faptului că tâ- Daci\ biblioteca de la
Sturdza; din log fătul Ştefan nărul (pe âtunci !) Dimitrie Şcheia a avut şans de a fi
Sturdza co boar ă ramura de Sturdza şi -a f ăcut o copie transfeă în depozitele Aca- •
la Ruginoasa. pentru biblioteca sa. demiei 'Române, în, schimb
Urmaşi lui Sandu Sturdza Interesat de treburile poli- aceea de la Micl ăuşe ni -
(celă lat fiu al lui Chiriac), tice, boierul de la Miclă uşe n i ad ă posti
. ă într-un castel cu
r

24 •

•
 înfătişare go t ică - a fost dis- rea acestui ·teritoriu romă~
trusă, ca şi toate comorile de nesc, adus sub stăpâni r e ru-
artă adunate ac(>lo de câteva seacă. A ocupat acestă "
genraţi de- boieri culţi , în
•
funcţie doar 11 luni, apoi s-a
pojarul care a mistuit lumea retras, lovit de hemiplegie; a
românească după al doilea murit în 1816. lăsând .trei co-
ră . zboi mondial. . pii care s-au ilustrat n lumea
Aceliaş genraţi din care vremii lor (avusese cinci, dar
a făcut parte bătrânul logfăt ceilaţ muriseă înaintea lui) :
Dimitrie_ Sturdza i-au mai Elena (căstori Severin,
aprţinut câteva personalităţ scriitoare, moartă în 1818),
însemnate, a căro viaţă ,;în- Ruxandra ( 1786-1844) şi Ale-
caleă" două veacuri. xandru (1791-1854) .
Sunt, mai întâi, fiii" logfă­ Ruxandra Sturdza, domni-
tului Dimitrie Sturdza şi ai şoară de ,onoare a ţarine Eli-
domn i ţei Ruxandra Ghica; sabeta (soţia ţaru l ui . Alexan-
amândoi băieţ au fost bote- dru I), a fost o figură de prim
zaţ i cu nume .care veneau din rang a curţi din Petersburg.
familia Ghica: Grigore şi Deş era consilier privat al ţarul
i i, Alexandru Sturdza, la rândul
Scarlat. Grigore Sturdza Alexandru Sturdza se gândea la un
singur stat care să cuprind ă Mol- său , a jucat un rol nsemnat
(1758-1833) este descris de do-Valah/a, Baserabia, Bucovina şi în viaţ politcă a vremii. A
cei care l-au cunoscut ca Transilvania. participat la lucrăie Congre-
„un:ian -şi respectabil", cult şt sului de la Viena - unde a
cinstit. Fiu de domniţă, s-a Moldovei, Caterina, a fost so- mers însoţit de sora sa, R.J-
căstori, la rându-i , cu o ţia unui văr primar al lui xandra, care, acolo, a cunos-
domniţă: Mărioa (Mar- Scarlat, anume Sandul Sturd- cut pe viitorul ei soţ , contele
ghioala), fiica lui Grigore za vistiernicul; ei sunt ascen- Edling - dar n-a fost numai
vodă Callimaki, despre care· denţi ramurii de la Rugi- diplomat şi om politi9; el este
s•a spus că a fost „cea mai noasa): Având, ca şi Grigore, autorul unei întinse opere, în
frumoasă femeie care a trăi opţiun politice pro n unţat ru- care scrierile morale şi
în Moldova în a doua jumă ­ sofile, .decorat chiar de ţarin religioase ocupă un loc de
tate a sţlcoui al XVII I-iea şi ~ -
Ecaten na cea Mare cu cru- frunte. Ca şi · a l ţi Sturdzeşi , el
în întâiul sfert al acelui ur:mă­ cea Sf. Vladimir, Scarlat merită - deoptFivă cu sora
tor"; bunicul, taăl, unchiul şi · Sturdza a socotit mai prudent sa· - o prezentare separtă
vărul ei au domnit în Mol- ca, du~ă pacea de la laşi (istoriografia românească şi
dova. Din acestă căstorie (1792) - care a adus Rusia străin număr , de altminteri ,
s-au născlt trei copii: Mihail până la Nistru - să se re- mai multe studii dedicate
• (viitorul domn) , Elena (mama tragă sub oblăduirea noului acestor fraţi). Deşi toaă cul-
lui Grigore Ghica, şi el domn vecin (întâi I.a Petersburg , tura şi puterea sa de muncă •
al Moldovei, urmând văruli apoi la moşjile cumpărate în erau menite să slujeacă Ru-
său)
întâi cu Iordache Balş
şi Ruxanda (căstori
şi apoi . taru I impărţe
Bielorusia). ln 1812, când ho-
ruseşti a
siei, el - spune un contem- -
poran - „ nu-ş1 -
. ascundea do-
cu ·Petre . Mavrogheni). . .... „ avansat · până la Prut, lui rinţa de a vedea Moldo-Vala-
Scarlat Sturdza, fratele lui Scarlat Sturdza i s-a încre- hia ca o împărţie deosbită ,
Grigore, a fost căstori cu dinţat funcţia de guvernator împreună cu Basarabia, Bu-
domniţa Sultana Moruzi, fiic;.a al Basarabiei, sperându-se . covina · şi Transilvania". •
lui Constantin vodă Moruzi că , fiind român, va putea
(O' altă fi i că a acestui domn al contribui eficient la organiza- (Va urma)
•

-- - -
•

ATENŢI •

,
•
,„ •

.
• Anuţim cltttorll ci fundalt noastri are un nou cont:
FUl4DAŢI CULT: GAZIN ISTORlC"'"
· eont 1e1: 4510.109055.000.1 , .. ·
valuti: 4810.1Q9055.300.3
•
BRCE, CI. Victoriei 22·24

- ' -•
....'
25
, . "
•
 •

ic
•

.SERIE NOUA - APRILIE 1994

 •
'

•
•
• ECHIPA . REDACŢIONLĂ
magctz1n •.
Secretar general de redacţi e: Ioana Ursu
istoric •
Redactori: Florentina Dolghin, Ioan Lă­
c ust ă, Dorin Matei, Doina Pascu, Marian
SERIE NOUĂ Şte fan (responsabil de num ă r)

• Secretar de redacţi : Theodor Lianos

Revistăde cultră Istorică Macheta artiscă: ar'tl . Marian Oproiu
Anul XXVIII - nr. 4 (325)
aprilie 1994 Corectura: G. Apreotesei, C. Avram
•
Dactilo: Floarea Dragne, Tudora Petre
Director - redactor şef Consilier onorific: Radu 16n Popescu
CRISTIAN POIŞTEANU
' • Editor: Fundaţi Cultraă Magazin
Bucre strada Ministerului,
ş ti , Istoric. Revi stă tipăr t ă la A.A.I. - IM-
nr. 2, parter - Sectorul 1, Oficiul PRIMERIA „CORESI " - Bucreşti, di-
po ş tal nr. 1, Căsuţa poştală 1-702, rector general Dumitru Constantinescu ; •
Cod 70100, Telefon: 615.02.00, .in- director economic M. Vlădeanu ; director
terioare 406, 917 · M. Soare

. •
"·
\

•
•

• . .
SUMAR
Conştiţa unităţ de neam: Mihai Berza .• . ....... .. ........................... 2
Stări de spirit după Marea Unire: Ioan Scurtu, Anghel Popa ....... : ......... .. . 3
Sturdzeşl: Ştefan S. Gorovei .. . .................................... ....... ... . 10
Mormântul hatmanului Mazeppa: C. Rezachevici ............ ......... ........ . . 14
1944. Pagini de jurnal: Ioan Hudiţă ........... .. .............................. . 18
întâlnlrl cu lullu Maniu: Grigore Răceanu . .................... . ............... . 24
22 februarie 1946. Stalln se întâleş cu Intelectualii români .................. . 26
„ Cazul Avramescu: Florin Constantiniu ............ . ...... . ............... .. ... . 29
Ah6ne-Poulenc: Dorin Matei ................................. ~ ............... . 33
Ateneul Român: Mariana Nicolesco ...................................... . ... . 36
Mari centre spirituale ale lumii. Capadocla: Virgil Gândea ..... .. ........ . . .... . 40
Foame, ciumă , Inudaţi, geruri şi secete: Paul Gernovodeanu .... . ............ . 45
Franz Bablnger - turcolog celebru şi agent secret?: Dan Prodan ...... . ....... . 49
1935. Paul Morand şi lecţia Bucreştilo : Jacques Bariety ............ . ... . .... . 52
După 25 ani, încă în căutare lui Dracula: Raymond McNally, Radu Florescu . .... . 55
•
Prinţul Metternlch şi vla}a sa galntă: Constantin .de Grunwald ........ : ....... . . 56
Hawaii 1893. Ultlmele zi e ale monarhiei: S.H. Qu1ncey ........................ . 64
Bucreştl-Hon: Cristian Popişteanu . . ................. . ..... . 68
Fedraţi Rusă: Vasile Şandru ....................... : .... . ... ._ .............. . 71
j922-1933. Spada fascită s-a călit tn U.R.S.S. ?: Florentina Dolgh1n ....... . .... . 76
ln Bucreşti , acum 50 ani .....• ............................................... . 82
Un poslbll răspun american: Cristian Popişteanu, Dorin Matei ................ . 86
~lt: ~t. ~ .r~:· .~ - .~ ~ . l~I' ~ . ~. ~.r ~lI:· .~ .~ - ~' .~ -~ 95

1
 • Dol domni ,1... ju- • in slujba progresului •
mătae • Alături de Un Mihail Sturdza afa
„ cărvunai " .e Bătrânul cum a fost • Sturdt.,ftll
domn refuză straja ru- - patru veacuri de Isto-
seacă • Conservatori rie ,

STURDZEŞl .

ŞTEFAN S. GOROVEI

Reatablllrea domnlllor pământe după evenimentele anulul 1821 {Eteria

dor Vladimirescu) a adus tronul Moldovei fn posesia unuia dintre membrii famlllel Sturdza. Dar
revoluţia lui Tu- ,1
nu numai atât. Tot răstimpul care separă sfârşitul domnlllor fanariote de domnia lui ~za vodă
î nseamă, de fapt, pentru Moldova, guvernarea a dol Sturdze ş tl şi. .. jumătae: Ioniţa Saridu
Sturdza, Mihail Sturdza şi Grigore Ghica {a cărui maă era sora lui Mlhall Sturdza). Nu tre-
buie ai se fnţelagă , fnaă, că a-ar putea vorbi de o continuitate - nici dinastcă, nici de orien-
tare politcă, nici intre primii dol, nici Intre ultimii dol.

. La începutul boierimii din ţară : ridicat în

renaşti naţiole rang (mare to go f ă t l, a fost in-

clus în d el egaţi care trebuia
să meargă la Istanbul, şi din
Ion iţă Sandu Sturdza era care mai f ăceau parte aga
s tr ănepo tul lui Sandu, fiul Ion Greceanu, vo,rnicul
mai mic al lui Chiriac Sturd- Gheorghe Cuza, vornicul Ior-
za; se născue la 1 762, ur- dache Răşcanu , vornicul Ioan
case câteva trepte în ierarhia Tăut şi hatmanul Costache
boier as că şi se căstorie Cerchez. Singurul nume din
cu o jupâniţă din neamul bo- protipendada vremii era, cum
gaţilor boieri Rosetti-Rozno- se vede, al său. La 29 iunie
vanu . Fată de alţi boieri mol- 1822 a devenit domn al Mol-
doveni, faţă de propriile-i dovei. .
rude din branş majoră a fa- Domnia lui Ion iţ ă Sandu
miliei, el trecea drept sărac : Sturdza nu a durat prea mult:
„ tră ia greu - spune Mano- ceva mai puţi n de şase ani.
lachi Dr ăgh ic i, ultimul croni- Ea a însemnat însă prima
car al vechii Moldove - pen~ Beizadea Dimitrie Sturdza a fost hat· confruntare put ernică dintre
tru că veniturile ce trăgea de man în timpul domniei taălui sl11J boierimea mare, con'serva-
la cele două moşi ale sale toare şi, în parte, rusofilă, şi
nu-i ajungeau să ţie casa periului austriac; pe când cei boieTimea mică, al că re i re-
deschiă în la şi, după de acsă reprezentau o aripa prezentant străluci t a fost co-
greutatea familiei sale, ca afţi reformatoare, alcătuind un misul I onică Tăut, colabora-
boieri. Pentru aceasta petre- proiect de constiuţe cu pre- tor devotat al domnului (a
cea mai mult la tară şi avea vederi înnoi toare (aş-zis fost secretar al beizadelei
nume de să r ac·. „cons tiuţe a cărvunai l o r "), NecuJai, care îndeplinea rolul
La 60 de ani, un om ca - cei fugiţ în „ţar a nem- de capuchehaie a Moldovei).
acesta nu g'ândea la domnie. ţească" îşi formulau revendi- Reformele care au marcat în-
Numele său , însă, devenise că ril e în spirit conservator ceputul rena şte ri i naţiole
cunoscut în împ reju ările ( termenul însuşi apare. îşi află acum primele semne:
care au urmat zdrobirii ete- într-un memoriu, sub pana fanariotismul rămâne o nă­
riştlo şi ocupări Moldovei vornicului Mihail Sturdza, vii- lucă a trecutului.
de către trupele otomane: torul domn!). I oniţă Sandu Sfârşitul domniei lui I oniţă
marii boieri se refugiasă, în Sturdza se afla alături de vodă l-a adus răz bo i ul ru-
Bucovina, sub oblăduirea Im- „ cărvunai" . El a fost alesul so-turc; într-o zi, în aprilie

10
 1967~ -~!.·, r;;r . !!"' · • .•1
. magzin istorc~194 , - . . •

beizadea Neculai (capuche- · Născut la l aşi, la 27 aprilie

haia) a avut trei fete, dintre 1794, ca fiu al logfătui
care una a fo~t mama Nata- Grigore Sturdza şi al domni-
liei Keşco, regină a Serbiei • ţei Mărioa r a Callimaki, Mihail
(prin căstoria cu M ilan Sturdza a fost - după opinia
Obrenovici); beizadea Alecu istoricului Radu Rosetti -
n-a avut copii, posteritatea „băr batul de stat cel mai ca-
lui beizadea Iorgu s-a ·stins în pabil ce l-a produs Moldova
a doua genraţi şi doar bei- de două veacuri încoace";
zadea Costache mai are ur- din actele care au rămas de
maşi până în ziua de azi : un la el se vede - scrie acelşi
strănepo al · său, Marcel istoric în memoriile sale -
Sturdza-ăceşi, trecut din „cât de serios îşi stu.diase
viaţă în anii din urmă, a avut, ţar de timpuriu şi cum min-
ca şi alţi din acestă familie, tea lui puternică şi clară îşi
• preocuăi în domeniul isto- făcuse ..: o idee exactă de
riei, a fost membru al mai adevărt ei stare şi de ade-
multor societăţ heraldice din • văratel ei nevoi". întreaga
Europa, fiind autorul lucrăi 'J lui ascendţă şi întreaga
Heraldica. Tratat tehnic . educaţi de care se bucurase
(Bucreşti, 1974); nepotul îl indicau a fi „boierul cel mai
capabil de a-şi guverna ţar".
A şi devenit domn al Moldo-
lonlts Sandu Sturdzs - domnul cere s vei, în p r imăvar anului 1834,
. rllmas sllJtufi de ..clJrvunsrl" sprijinit de curtea imperală
rusă.
1828. un ofiţer rus a pătruns în Ca domn. Mihail vodă
apartamentul domnului, între- Sturdza a asigurat - oricâte
bându-l câţi oameni ii sunt ne- repoşui i se pot face - pro-
cesari pentru gardă : era un 1el gresul ţări sale. Marile sale
de a spune că e arestat! Răs­ calităţ i le-au recunoscut
punsul bătrânuli domn e ab- chiar şi adversarii. Domnia sa
solut memorabil: „Spune-i du- de 15 ani a însemnat - o
misale că, de vrea să mă pă­ spune istori cul D. Ciurea.
zească din poruncă, să-şi ur- singurul care s-a încu·metat,
meze datoria cum ştie, iar de acum 47 de ani, să-i dedice o
vrea să-mi facă ţermon i e, îi cercetare mongrafică - „o
mulţesc. că n-am trebuinţă perioadă de progres în do-
de strajă ruseacă , f in dcă pe meniul politic şi social şi de
mine mă păzeşt Dumnezeu". prosperitate în domeniul eco-
Totuşi, straja i s-a dat şi fostul nomic". Totuşi, acestă dom-
domn a trebuit să petracă
şase ani în surghiun. în Basa- Vasile Sturdza s-a situat în tsbllrs
rabia, până s-a putut întoarce su1 i nătoril unlr/1 pri ncipate/or
în Moldova peste care dom-
nise. între timp, principatele Mihail Sturdze - o personsl1tete cere
noastre. cunoseră ... o . . ă u o n ....
nu s-a bucurat încă de o dreaptă 1u·
ocupaţie ruseasca, pnm1sera · decată

un fel de constiuţe (Regula- său de frate, Ioniţă Sturdza,

mentele organice) şi aveau inginer, este ultimul descen-
domni noi - în Moldova, Mi- dent al acestei ramuri.
hail Sturdza. Se va repoşa, poate, că, în
La 3 februarie 1842, în vâr- ( acestă aş de scurtă „cro-
stă de 80 de ani, Ioniţă ~ nică de familie", am trecut
Sandu Sturdza a trecut în lu- prea repede peste patriarhala
mea umbrelor; două zile mai figură a lui vodă Ioniţă Sandu
târziu, a fost înhumat în ctito- Sturdza; n.u s-ar fi putut alt-
ria sturdzeacă de la Bărboi, fel! Celui dintâi domn din
„cu toaă pompa cuveni t ă epoca renaşti naţiole i
rangului". în preznţa dom- se cuvine un articol întreg - •
nului şi „a celor întâi d reg ă­ în câteva rânduri nu s-ar pu-
tori ai statului". Din copiii pe tea spune mare lucru. Con-
care i-a avut cu Ecaterina statarea aceasta e valbiă şi
r....)setti-Roznovanu, fata pentru domnia celuilalt re-
(Elena) a fqst soţia lui Gri- prezentant al familiei Sturdza
gore Gliica (înainte ca acesta pe tronul Moldovei, Mihail
să devină domn al Moldovei); vodă.
•

11
 •

nie s-a „bucurat", vreme în- râmul culturii. al administra- riei. Unul din nepoţi să i , nu-
delungată, de aprecieri ne- ţie i publice, al vieţ econo- mit tot Grigore, a fost poet.
drepte, subiective, izvorâte mice; acestea, mai ales, îl re- înainte de a continua pre-
fie din necuoa ş tera ex act ă comandă istoricilor pentru o zentarea bran ş ei majore, un
a realităţo, fie dintr-o abor- cercetare nep ă rtin i toare . cuvânt se cuvine spus şi des-
dare partiznă . Şi când spu- Părsind tronul Moldovei în pre- ultimul reprezentant al
nem „ab ordare partîznă" nu iunie 1849, Mihail Sturdza ramurii Rug i noasa : este
avem în vedere numaidecât n-a ieşt şi din viaţ politcă vo r ba de Alexandru A .C.
isto riografia de după 1945; românească. A sper at să Sturdza (1867-1916) , scriitor
partizanatul istoriografic e, în poat ă reveni la 1859; a trebuit şi istoric, autor al mai multor
acest domeniu, de d a tă mult să rămâ n ă, însă , la Paris, • l ucrăi de interes pentru isto-
mai veche. · Pentru că a fosf unde a şi murit, la 8 mai ria românilor: R~gne de Mi-
adversarul lui I on iţ ă Sandu 1884. A fost înhumat •în ca- chel Sturdza, prince ·regnant
Sturdza. pentru că a neutrali- pela de la Baden-Baden , r idi- de Moldavie, Paris, 190 7;
zat cu fermitate acţiune re- ca t ă pentr u a adăposti , inţal, L 'Europe orientale et le r6/e
voluţinară de la 1848, pen- . rămşiţel pământeşi ale ce- historique des Mavrocordato,
• tru că a menţiu t bune rapor- lui mai mic dintre fiii săi, Mi- Pa<is, 1913; C. Brancovan,
turi cu Rusia, pentru că a „în- hail (1846-1863); fiii mai mari prince de Valach.ie
drăznit" să candideze la tro- s-au numit Dimitrie şi Grigo- 1688-1714. Son r~gne et son
nul Moldovei şi în 1859 - re.' Dimitrie Sturdza epoque, Paris, 1915 (numai
•
dar, nu mai puţin, şi pentru (1818-1908), fost hatman în volumul III). Alexandru A.C.
numeroasele abuzuri şi mai domnia taălu i săl!, s-a căs­ Sturdza a fost conferţia la
ales pentrU' cupiditatea sa - torit cu îndepărta sa vară , Facultatea de litere din Paris
Mihail vodă Sturdza a fost, Ecaterina Sturdza (din ra- iar una din lucrăie sale (La
încă din vremea sa, trecut in- mura de la Bârlad); fiul său Terre et la Race roumaines,
tre duşmani naţie, socotit mai mare, Mihail Sturdza (a depuis leurs origines jusqu.'â
„ maşin a iadului" şi „stri- cărui soţie, Olga, născut nos jours, Paris, 1904) a fost
go_i". Mavrocordat, a fost o talen- prem~ată de Academii! Fran-
ln realitate, el a reprezentat taă sculptoriţă „ ei datorân- ceză . I
o anumită linie politcă , înte- du-i-se monumentul Unirii După cum se vede, cerce- J
meiată pe idei care nu pot fi din . raşi. distrus după 1945) tarea istorcă a fost, de-a Iun-· 1
socotite . . nici nerealiste, ....
nici . este bunicul istoricului Mihai gui t impului, un domen iu
ant1ţole. lntr-un studiu Dim. Sturdza (autorul impo- predilect pentru cărtu r ari
t i părit acum câţiva ani, pro- zantul.ui Dicţonar istoric şi i viţ în diversele ramuri a1e fa- I
fesorul Gheorghe Platon a genealogic al marilor familii miliei Sturd~a.
pus în lumi
incontestabile ale acestei
n ă meritele mari şi din Grecia, Albania şi Con-
st anti n opo I, Paris, 1983, -ln aştepr
domnii, arătând că Mihail membru al Academiei de
vodă Sturdza, conservator re- Arte , Ştinţe şi Litere din meritatei monografii
cunoscut (o mărtuisea el în- Rouen) şi al lui Dimitrie
suşi!), „s-a situat, cu fermi- Sturdza, bine cunoscut citito-
rilor revistei Magazin lstorjc E. însă, timpul să ne apro-
tate, pe linia partidei naţio­
nale, de promovare a intere- (vezi nr. 12/1992, 1 şi piem de sfârşi t ul acestei pre-
selor româneşti". Mai mult 4/1993); al doilea fi u al lui zentări - prea succinte câte-
decât atât: unul din proiec- beizadea Dimitrie Sturdza s-a odată - a uneia din cele mai
tele sale viza însăşi unirea numit Grigore şi a fost tatai mari familii ale Moldovei ş i
principatelor, cu sprijinul Ru- Elenei Sturdza, soţ ia istoricu- României. Până aici, am în-
siei şi sub conducerea sa ca lui Gheorghe I. Brătianu. ce(cat să înfăţişm evo lu ţia ei
rege. Uşor d e în ţ els: cel Beizadea Grigore Sturdza fie cronologic, fie îmbinând
care avea, între strămoşi săi „ (1824-1903) - al doilea b ăi at firul cronologic cu acela al
atâţi domni ai Moldovei se al lui Mihail vodă Sturdza - grupăi pe ramuri. Ne rămân.
socotea înd rept ă ţ i t să fa că el a fost un personaj deosebit acum, personalităţ i din ra-
unirea! Se ş t ie, de altfel, că la de interesant (şi de p itoresc: muri diferite şi de aceea vom
1840 însăş i partida naţiolă porecla „Beizadea Viţel" ilus- u rma aceşi manie ră de
din Muntenia era dispuă să-l trează acest aspect). General prezentare.
accepte ca domn la Bucu- în armata turcă în timpul Să încheiem, mai în t âi,
re ş ti , şi numai teama de a nu Războ iul ui Crimeii sub nu- evocarea branşei majore,
provoca o reacţi v io lentă din mele de Muhlis Paş , este
care ne-a preocupat până în
partea Rusiei - puterea pro- autorul unei lucrăi despre acest pu nct. A rămas de p re-
tectoare - l-a determinat pe Legile fundame(ltale' ale uni-
cizat doar descendenta lui
• Mi hail vodă Sturdza să de- versului ( Paris,, 1891) şi cti-
cline oferta. toru I palatului Sturdza, Di mi trie A. Sturdza: istoricul
Viciile şi abuzurile repro- cândva sediu al Ministerul ui ·Şi omul politic liberal, repre-
şa te guvernăi acestui domn de externe din Bucreşti , dă­ zentant al ramurii de la M i-
- reale, dar, nu de puţ i ne râmat în anii celui de-al doi- clă . uşeni . Unicul să u fiu (din
ori, şi hiperbolizate - nu pot lea r ă zb o i mondial pentru a căstoria cu Zoe Cantacu-
umbri marile r ealiz ă ri : pe t ă- face loc actualei P i aţ Victo- zino) a fost Alexandru Sturd-
•
12
 .
za, ofiţer cu studii în Germa- Ştefan Catargiu şi Anastasie XVII-XVIII, au ocupat locuri
nia. Era un om capabil, în Panu, t emarcându-se ca spri- de frun te în ' evnimt!~
care se puneau mari nădeji. jinitor al idealurilor unioniste. prin care, în veacul XIX, s-a
R ăz b oiul din 1916-1918 a Descndţa sa este deose- făurit România modernă şi au
adus, însă, o nea ş tepaă pră­ bit de intersaă. Unul din dat, în veacurile XIX-XX, un
b uşi r e. Colonel în armata ro- băieţ, Emil, a fost taăl actri- număr însemnat· de oameni
mână, Alexandru Stu rdza a ţei Lucia Sturdza-Bulandra politici, cărtuai, înâ lţi func-
crezut că alinţe în care se (1873-1961), o celebritate a ţionar ai statului. Ullimele
afla ţar atunci nu erau cele teatrului românesc, a cărei două genraţi se î nfăţi şează
mai potrivite; trecând în câm- faimă ne dispenază de Cl.M mai mulţi medici, ingineri,
pul inamic, a încercat să pro- ~rice alte lămuri; alt frate, profesori, sportivi de perfor-
voace o dezertare în masă, Ernest, a avut o nepoată (de manţă, arhitecţ, avocţi , oa-
ceea ce, bineîţls, nu a re- fică), devnită soţia genera- meni de afaceri. Unii - şi nu
uşit. T r ădare aceasta a fost lu I u i Constanti nescu-KI aps; puţin - membri ai familiei
o l ovi t u r ă pentru armtă , ca (părinţ omului p"Olitic ţăr­ Sturdza au manifestat interes
şi pentru familie; nu i s-a mai nist C. Constantines- pentru istorie - din veacul
permis întoarcerea în ţar, cu-Klaps); în fine, un al trei- XVIII, când puneau să se
unde urmaşi săi frăiesc şi azi lea frate, Radu, a fost taăl lui transcrie letopisţ pentru
(Alexandru Sturdza, medic, Mihail Sturdza, ministru de · bibliotecile lor, până azi,
trecut la cele veŞnic de cu- externe în gu\lernarea legio- când pas iunea pentru
rând; nepotul său de frate, nară (septembrie-decembrie r acestă ştinţa este reprezen-
Şerban Sturdza, arhitect). 1940), al lui Constantin Stur- taă de Mihail Dim. Sturdza.
Din branş cealtă, sunt, dza (a carui fică Irina s-a că­
de asemeni, de semnalat per- sători cu folcloristul Mihai Opţiunle politice au fost,
sonalităţ importante pentru Pop, profesor universitar) şi de-a lungul timpurilor, va-
cronica neamului. Un frate al al F.atmei, soţia scriitorului riate; n-au lipsit conservato-
lui Ioniţă Sandu Sturdza, Octav Tăsloanu (bunicii rii; n-au lipsit nici adernţ i

anume spătarul Dumitru, a unuia din personajele cheie extremei drepte. O familie
fost înaitşul actorului Petre din decembrie 1989, Gelu mare. pentru care s-ar cuveni
SJurdza (1869-1933), care, la Voican-Voiculescu). să se scrie o monografie ca
încheierea carierei în teatru, Mai sur:it, fireşt, şi alte ra- aceea pe care generalul
a scris un volum de intere- muri, cu repzntaţi în vre- Radu R. Rosetti a consa-
sante Amintiri (tipăre în mea noastră; spaţiul nu ne crat-o căndva propriului său
1940, cu prefaţă de E. Lovi- mai îngăduie nici să-i enume- neam. O familie ai cărei
nescu) . răm, macar! membri au ştiu să în frunte
Dintr-un văr primar al lui Un bilanţ se impune. Patru vitregiile vremurilor, au ştiu
Ioniţă vodă, descinde ramura veacuri de istorie se perinda să refuze demnitaţ, au ştiu
•
caimacamului. Vasile Sturdza prin faţ celui care înceară să treacă prin temniţl ve-
(1810-1882) a fost, puţină să scruteze trecutu I acestei chilor domni ca şi prin cele
vreme (octombrie 1858 - ia- familii. Sturdzeşi au umplut, comuniste. Cronica ei este
nuarie 1859) membru al căi­ ou faptele lor, pagini întregi un mănuchi de pagini din
macă ie de trei, alaturi de din letopisţ veacurilor însăşi cronica tări. •

••
·CONCURSUL TÂNĂRULI EUROPEAN
lneepând din numărl 6 (iunie), MAGAZIN ISTORIC lanseză un
concurs pentru tineret, organizat în colaborare cu Delgaţi Comisiei Eu-
ropene in România şi al cărui MARE PREMIU VA FI O CĂLTORIE
LA BRUXELLES. ·
ln numărl viitor veţi putea citi un interviu al Doamnei Karen Fogg,
ambasadoarea · Uniunii Europene la Bucreşti, precum şi amlnunte despre
concursul destinat tineretului.
•
•

• •

13
•