Matei Civilizatie Urbana Medievala - 1989

https://biblioteca-digitala.
ro
CIVILIZATIE UHBANĂ MEDIEVALĂ ROMÂNEASC1
'
COXTHIBUŢII
(Sn('cava pinii. la mijlocul l'ccolnlui al XVI-ka)
https://biblioteca-digitala.ro
ACADEMIA DE ŞTIIN'l'E SOCL\LE 81 POLITICB
' '
A Hl�PUBLICII SOCIAI,ISTE ROMÂNIA
IXSTITUTUI, DE AHHBOJ,OGJE
BIBLlOTEC:\ DE .\l:HEOLOGIE
MIRCEA D. MATEI
CIVILIZAŢIE URBANĂ
1v1EDIEVALĂ ROMÂNEASCĂ
CONTRIBUŢII
(Suceava pînă la mijlocul secolului al XVI-iea)
EDITUHA ACADE�HEI REPUBLICII SOOfALISTE RO.\IÂNIA
Bucureşti, 1989
ROMANIAN l\lEDIAEVAL UHBAN CIVIJ"'JZATIO.N
. CONTIUBUTIONS
(Suceava city up to mici 16th ccntury)
PYMbIHCl\AH CPE,Il.HEBEHOBAH fOPO,Il.Cl\AH QMDHJIH3Altl1H

JICCJIE;r:\OllAHHH
(Cy•1ae a, ;a;o cepe�1111LI 16-ro neHa)
ISBN 973-27-0085-8
EDITUHA ACADEl\-llEI HEPUBLICJI SOCIALISTE HOJ\.IANIA

79717- Calc:i Yictoriei 125, Bucureşti
CUPRINS
A brevieri . . . • . • • • • • • • • • • 7
Cuvînt înainte . . . • • . • • • . . 9
Introducere. \rechimea şi originea oraşului Suceava . 13
Oa.pitoiul I. Evoluţia �i rolul aşezării de la Sueea\1a pînă la mijlocul
secolului al Xl\'-lea . . . . . . . . . . . . . . . 34
Capitolul II. Sucena - noua capitală a Moldovei primilor voievozi
Muşatini . . . . . . . • . . . . . . . 55
Capitolul III. Consolidarea })OZi�iei Snceni in viaţa de stat a Moldovei

in prima jumătate a secolului al X\"-lea . . • • . 85
Capitolul IV. Suet•aYa epocii lui Ştefan cel lfore . . • • . . . • 102
Capitolul V. O nouă ilmt!Jine a \'ieţii orăşeneşti in lloldova: Suceava
in prima jumătate a secolului al XVI-iea . . . . . • 134
Capitolul VI. J,oeul Sucevei în cadrul procesului genezei şi evoluţiei
eh·ilizaţiei urbane medievale româneşti 166
ResumE- . . . . . . . . . . . . 183
Legende des figure� . . . e • • • • • • • 195
Ilustraţii . • e e e • • • ID • • e • 197
ABREVIERI
ActaMN Acta 1\Iusei �apocensis, Cluj -N a1l oca.

AIIA Anuarul Institutului de istorie şi arheologie „A. D. Xeno
pol", Iaşi.
ArhMolcl Arheologia :M oldovei, Iaşi- Bucu rf'şti.
AUR Analele Universităţ.ii, Bucureşti.
CAB CercetăTi a-rheologice, Bucure şti.
Dacia, N. S. Dacia, Revue d'archeologie ct d'histoire ancicnue, Bucureşti.
JOAI Jahreshcfte des Ostt•rreischischen Archăologischen Jnstituts,
Viena.
Mate1·iale Materiale şi cercetări arheologice , Bucmeşti.
NEH Nouvelles etudes d 'hh;toire , Bu cu re şti.
RESEE Revue <les etu <les sud-est CUl'Opeennes, Bucure şti.
RevMuz, RIDI Revista muzeelor, din 1974, Re,·ista muzeelor şi monu
mentelor, Bucu reş ti .
RI Revista de istmic, Bucureşti.
RIR ReYista istorică română., Bucu re şti.
RRH Revuc r oumai ne cl ' histoire , Bu cure şti.
SAI Studii şi a rticole de istOl'ie, Bucureşti.
SCIVA (A) Studii şi cercetări de istoric veche (şi ai·he ol ogie ), Bu c ureşti .
SCŞia�i Studii şi Cf'rcctăJ.'i ştiinţifice, Iaşi.
SlovÂJ·h Slovern;ka A.rheologia, Nitra.
SMDI Studii şi materiale de ist01ie medie, Bucureşti.
Studii Studii. Revistă de istorie, B ucureşti.
VDI Vesnik drevnej istorii, Moscova.
I '
CUVÎNT ÎNAINTE
. Cînd, în anul 19.'ll, profosorul Ion Nestor îşi asuma, sarcina dificilă
şi ornfranti:'t de a conduce lucrările primului şantier de arheologic a evului
me<liu llin Uomânia, ei:'ttrc Suct•ava se îndreptau nu numai privirile lumii
ştiinţ.ifil'e rom i't n e şti, dar şi nădejdile unor tineri, pe atunci încă studenţi,
atraşi dP mirajul unC'i lumi, de mult apuse', care se lăsa greu cunoscută
numai lH'iu ('l'Pa ce spuneau dC'Kpre ca izvoarele scrir-:e : lumea evului
mediu ·romi'tnC'KC.
MotivPlc pentru care forurile superioare lk partid �i de stat, ca
şi cd1� · aea1kmice, hotărîseră ca Suceava să devină nu numai primul
obiectiv complex medieval românesc ce urma R[t fie supm; unei cercetări
arheologice Ristematice, dar şi locul celui dintîi şantier-şeoalft pentru for
mare:1 t;inerilor specialişti în această nouă ramurft a ştiinţei arheologice
romi'tncşti, erau leRne de înţeles : strălucirea 8ucevt>i în istoria românilor
şi rolul Pi în hrpta eroică pentru independenţă a poporului nostru con
stituiau justifieările principale ale ace:'ltci alegeri.
D:wă, puţinătatea faptelor certe ee se cunoşt<>au deRpre trecutul
îndepărtat al oraşului sau nesiguranţa ce domnea în legătură cu începu
turile Cetăţii de' Scaun au constituit imboldul'i permanente pentru între
gul coleetiv de cercetare, rezolvarea unui lung şir d<' probleme ce de
curgeau din aceeaşi realitate a oferit, treptat, sugestii (metodologice sau
de altă naturft) şi pentru abordarea altor obiective similare, de pe teri
toriul ţării. Puţinătatea şi caracterul controvC'rsat al datelor despre
vechimea locuirii omeneşti de pe teritoriul oraşului Suceava şi despre
începuturile oraşului, cunoscute din izvoarele Rerisc, conturau o realitate
ce a impus, încă de la început, cercetărilor un caracter particular. în
tr-adevăr, aici nu se punea problema confruntrtrii unor izvoare scrise
consh;tente cu datele oferite de cercetările arheologice, în vederea înlă
turării unor eventuale incertitudini sau a completării unor lacune - even
tual parţiale şi neesenţiale - din istoria oraşului. I.a Suceava a fost
nevoie, la drept vorbind, să se ia aproape totul de la început, astfel
încît sft devină cunoscute nu un fapt sau altul, ci un proces istoric
îndelungat, în toate componentele şi mecanismele sale.
Chiar dacă această manieră de abordare - sau, poate, mai curînd,
această concepţie despre cercetarea procesului formării unui oraş medieval
- ilustrată de săpăturile de la Suceava nu s-a putut contura încă de
la în<'eput (lipRa de experienţ.ă îşi spunea cuvîntul !), ea !Ht <l <'finit cu
timpul, ::;i ar fi nedrept să, se atribuit� cuiva, 1•u UUu 1wrsona1, meritul
tle a, o fi dC'finit, la un moment dat. 1\ce,;.i:;;W. conecpţ,ie s-a impus treptat
şi ea, treb uit> conRiderată rodu] uuei expPtiC'nlc colective frnctuoase.
Dovada cca mai elocvent:\,, în acest sens, a eon8tituit-o îrnrnşi faptul că
respectiva concept.ie a frn;t, ulterior, aplicată de către toţi cei ce şi-au
fă.cut „ucenicia" la Suceava, în cercetările pe care ei le-au făcut, inde
pendent, în alte centre urbane medievale româneşti : Tîrgşor, Iaşi, Roma.n,
Bîrlad, Tî rgovi şte, Vaslui etc.
l.Jucrarea de faţi:'t a fost concepută în lumina, şi poartă amprenta.,
unui fel oarecum particular de a gîndi. Ea, această lucrare, se doreşte
a. fi o „altă" istorie decît cele devenite tradiţionale. Chiar dacă expunerea.
faptelor respt>cti:'t cu rigurozitate principiul succesiunii cronologice a aces
tora, ne-a in·cocupat nu atît evidenţierea unui moml'nt sau a altuia.
(cu tot ri,.;cul, acceptat conştient, de a se crea impresia nepunerii lor
în valoan·, potrh·it unei p racti ci curente), ci urmărirea u nui Jlroces istoric
de devenire, proces care nu este îm·estit obligatoriu cu valt•nţele specta
culosului. �upmsaturată de ipoteze, dintre care unele chiar deosebit de
a.trăgătoare , adevi'irata istoric a Sucevei are nevoie de fapte concrete,
iar fări:'t introducerca acm;tora în circuilnl ştiinţific arheologul va continua.
să rămini:'t dator cercetitrii istorice.
Tocmai de aeeea, în cartea de faţi:'t ne-am abătut (şi ne putem aştepta
chiar la reproşur i din aceasti:'t cauză) şi de la, o altă 1nactică., devenită., �i
ea, tradiţ.ionalit în întocmirm1 unor volume de mai mare cuprindere. Tre
cerea în reYistii, a luct•ă.rilor care privc:'\c, direct sau numai tangenţial,
istoria �m·t•vei, apf1rutc într-un lung şir de decenii, în Uomâ,nia sau în alte
părţi, a constituit pentru noi o preocupare numai în mft su ra în care opiniile
cuprinse în aceste lucri:'iri se întemeiau pe fapte controlabile, nefiind doar
rodul imaginaţiei (uneori, într-aclevi:'tr, foarte fertile ) a unui autor sau a.
altuia. Altfel spus, ne-am luai libertatea sfL ue considerăm de."le.ga.t de
obligaţ.ia, - prea ade.-eori fctişizati:'t şi deosehit de costh-;itoare în economia.
unor lucrftri - de a face din }lartea introductivă a că.rţ.ii ck faţă o înşiruire de
titluri şi de autori menită, în special, să îl asigure pc cititorul ei că nu ne-a.
,,scăpat'' nimic din ceea cc s-a SC'ris despre Suceava, înaintea acestei
cărţi. Gînclul şi dorinţa noa stră au fost numai de a aviza pe cititor despre
orientărih• priucipah• µe care s-au înscris, în lungul Yrcmii, opiniile despre
trecutul Sucevei, şi aceasta doar eu scopul de a defini eît mai bine comple
xitatea şi dificultatea sarcinilor d'trora au trebuit să. le facă faţ ă cercetăr
rile de la Suceava, desfftşurate în ultimele trei decenii şi ceva.
Cu aceste gînduri şi cu speranţa că numeroşi arheologi, mai vîrstnici
sau mai tineri, care şi- au cheltuit o parte din eforturile lor de cercetare în
splendida Suceavi:'L, vor găsi în paginile de faţă amintirea a cite ceva din
roadele muncii lot• de teren, ne-am încumetat să supunem atenţiei publi
cului nostru cit.itor, atît de însetat de istorie, această încercare asupra
perioa dei mai vechi din trecutul Sucevei. Iar dacă închinarea acestei
lucrări î m plinirii a 600 de ani de la prima menţionare scrisă a Sucevei
nu va fi considerată temerară, bucurh1 muncii împlinite nu va fi numai a
autorului acestei încercări, ci şi a tuturor acelora care au scos din pămintul
Sucevei �i al imprejurimilo1· ei tezaurul de documente pe care se întemeiază,
astăzi, adevărurile incontestabile despre istoria acestui străvechi oraş
·
românesc.
Deşi multora le pare de la sine înţeleasă, o anumită. realitate nu va
fi nici o dată îndeajuns subliniată. Oricit efort creator şi oricîtă. seriozitate ar
manifesta specialiştii în desfăşurarea activităiţii lor cotidiene, es te întot
deauna nevoie ea ace�tea, să se bucure, fără încetare, de înţelegerea şi
sprijinul acelor oameni care eonduc, zi de zi, destinele uneia sau alteia din
părţile de ţa,ră în care se desfăşoară asemenea c ercetări . Pc acest plan,
10
toţi cei ('al'l' am lucrat., o vreme mai scurtă sau mai îndelungată, pe melea
gurile �mccvene am fost nmrtorii şi beneficiarii unei infinite game de acte
1;1i mallifostări ]H'in c·are organele locale de pa.itid şi de stat au încurajat
şi sp 1ij iJ1it întreaga. nmtstri"L aetivitate. Toate �tceste încu rajă.ri şi întreg
aC'el'\t sprijin se euvin am i nt i t e, o dată, în plus, cu atît mai mult a(�um, cu
prilejul înercdinţru·ii aecstei lucrrtri tiparului .
far pelltru sprijinul pe care l-au acordat autornlui eărţii tle faţă.
unii clin l'OlPgii srti mai tineri, ar fi nedrept ca el săi nu fie amintit �tici. Cit
priveşte calitatea sprijinului l W care l-am p1imit de la a.rhitectul Gh. Sion
în în1,oemirc>a d' i.rţii de fa.ţ.ă, cititorul va putea judeca singur, apreciind
desenelt� c:are îi poarttL semnă.tura, Jlrecum şi cele ('Îteva pagini cu care
este prezent în hwmre (p. 73-83).
I�Tnon Ul'ETI E
YECIIBIE.\ SI
' ORIGIXEA OR.\SULUl
' SUCEAVA
Proiectati'1 pc fun dalul reprezentat <l.e ansamblul datelor conţinute

dl' izvoarele scrbe referitoare la etapa de început a istoriei oraşelor medie
v;1le de pe teritoriul )foldovei, problema începuturilor oraşului Suceava
(în care am include-o şi pC' acPea a vechimii loC'uirii omeneşti de aici) s-a
!'itna.t, tot timpul, în limitelP unei incertitudini p\·idente, consecinţele
căreia s-au resimţit îndeluug, şi nu est e deci nici o l'xagerare dacă afirmăm
că, într-un fel sau altul, n•zoh-i'trilP cc s-au propus amintitei probleme au
pmtat amprenta acelo r rn·elariti'tţi (şi chiar Prori), pînă tîrziu, în zilele
noastre. Oricît ar fi <le a dC'vi'1 rat ci't distanţa în timp, eare a separat peri
oacla formării oraşelor mediPvale de la răsărit de Carp aţi de momentul în care
ele încep să constituie - şi numai într-o măsură restrînsă - o preocupare a
J)I'imilor eronicari ai )Jolclovei, a fost mai mare de trei secole şi că izvoarele
:·wrise străine nu an fost de niei un folos acestor c·ronicari în încercările
lor lăudabile dC' a desluşi cîte ('t•va din începuturile unor oraşe ca Baia,
Srn·C'ava, X eamţ şi altele, rămîm', totuşi, de domeniul paradoxului faptul
ci'i, astfel de împrejurări au invitat în prea mici't mă:mră pe istorici să adopte
o atitudinP critică faţi'1, da('fr nu (Lp l itera, cel puţin de spiritul izvoarelor
t<t risc nwdievale.
Evidenţiind această :;; tare de lucruri, tercetătornl zilelor noastre nu
poate evita să sPmnaleze şi un alt fapt, de o importanţă ce nu mai are ne
:vnie de sublinieri : daC:t realităţi tomplexe, care au caracterizat dezvoltarea
istorică a statelor feudale Tam Românească şi Moldova, fie nu au asigurat
(·aclrul alcătuhii unor izvoare interne din care să se poată desluşi cîte ceva.
din începuturile oraşelor noastre medievale, fie au împiedicat ajungerea
acestora pînă, la noi, este cel -puţ�in surprinzător că, timp <le multe decenii,
în Rom;\nia nu s-a întreprins nimic pentru obţinerea atît de necesarelor
izvoare arheologice, ce se dovedeau singurele în măsură să asigure haza
doeumcntară a unei cercetări de importanţa celei pe care o avem acum în
vedere. A trebuit ca abia noul regim -politic democratic instaurat în Româ
nia după august 1944 să, dea cercetării istorice româneşti un nou curs,
pentru ca, pe măsura acumulării unei tot mai bogate documentări arheo
logice, cercetarea problemei începuturilor oraşelor medievale româneşti,
în general, şi a începuturilor Sucevei, în special, să poată depăşi cadrul
lipsit de perspective în care se desfăşurase pînă, în anii '50. Iar cît de deci
sivă a putut fi contribuţia izvoarelor arheologice la elucidarea unor aspecte
-esenţiale ale înce-puturilor aglomerărilor urbane medievale româneşti din
t0ritoriul extracarpatic al ţă rii au dovedit-o, cu prisosinţă, lucrări a11ărute
pină aenm, luerarPa (lP fa,ţi'\, spPrăm, eonfirmîrnl �i c>a o realitatP dcvf'niti't,
încă en ani în urmii., un �rnn al (·errPti'1rii istol'icP ro mâ ne ş ti .
· 13
Dadi, prin loeul ocupat �i rolul j ucat i11 istoria )l oldovei, l'l'a nor
mal şi de aşteptat l'a Sul't•ava :-:ă fi reţ"inut mai îndelung atenţia eronica
rilor ţării, puţinătatea �thi lor ee :-:c reft>ri't la inl' eputurile oraşulu i acestui a
devine, totuşi, explicabilă în e ontex tul modestiei cantitative şi calitative a
informaţ iilor oferite de ace�tia cu privire la originea �i vechimea oraşelor
Moldovei , în general. De:-igur, nu t•ste aici locul Jlentru o prezentare de
ansamblu şi o aprecier e• a valorii documentare a informaţiilor de acest
fel , şi de aceea ne vom mulţumi :-;ă arniutim uumai ştirile privind începu
turile Sucevei.
�Iai întii, trebuie făcuti't in·eeizarl'a că ar fi <leosl•bit dt• dificil
să. se reţină ceva utilizabil, din tot eet•a l'l' croniearii moldoveni au crezut
că J>ot lă sa posteriti'tţ.ii, nu numai cu privire la vechimea şi ori ginea ora
şului Suceava, dar şi rl'feritor la CctatPa de Scaun a Suc ev ei.
•-
�ituîntl în cadrul de legendă, cronologic şi favtic, al poposirii pe
pămîntul "Moldovei a lui Dragoş şi a cetei apropiaţ ilor lui prima menţiune
referitoare la locul pe care se va ridica oraşul Suceava, cronica lui Grigore
Ureche 1 acredikază, pentru prima dată, ideea că, în acel moment, adic.ă
la mij locul secolului al XIV-lea, „locul unde iastl' acnm tîrgul Sucevei"
era cu desăvîrşire nelocuit, singura fiinţă omeneasci't î ntî lnită aiei, cu pri
lejul legendan•i expediţii cinegetice a celui ce avea să fie, secolP în �ir,
c onsiderat „descălecătorul" Moldovei , fiind un mo�ncag, pe care „ l -au
chemat Eţco". Desigur, în aceste împrejurări, legenda nu put(•a f>ă. continue
decît cu ideea C:t aici era „un loc 1mstiu şi fftră stăpîn" 2, relaţie pe care
cronicarul o pun e în seama a�eluiaş i Eţco, ca răspuns la întreba,rea lui
Drago ş �i a retaşilor lui.
Aceai-;tă primi't relatare cronicărească, cu adînei impli caţii in pro
blema realităţ ilor c:lemografice din zonă, care se va c:lovedi, în final , ca
total lipsită de temei şi ţinind exclusiv de domeniul legendei, este însoţ.ită.
de o alta, referitoare, ele această dată, în mod direct, la problema ce ne
pre ocupă acum şi aici, şi anum (' la problema originii Sucevei . Apar ţinînd
aceluiaşi interpolator al (•ronicii lui Ureche vornicul, care a foHt Simion
Da scălul, este în afal"d, de orice îndoială ci't informat.ia unni'Ltoarc nu a putut
l"dmîne fără consecinţe în V ('ac· urilc de mai tîrziu, şi nici nu a l"d,ma:,;. Astfel,
Simion Dascălul s-a crezut îndreptăţit să adauge: „aşijderea Suceava
scrie că au descălecat nişte coj ocari ungureşti, ce se chiamă pe limba lor,
suci, iar Suceava pe limba ungureaf>că se chiamă Cojocăric"3•
Strîmtorarea în care se aflau cronicarii moldoveni în încercarea lor
de a afla în izvoare mai veehi ştiri despre îrn· eputurile Sucevei iese şi mai
mult în eviden ţ ă în urma ronstatării că v ersiun ea de mai sus se dovedeşte
si�aura pe care o admite şi vehil' ulează, la rîndul să,u, un alt mare cro
nicar moldovean, şi anume :Miron CoHtin 4• Indiferent de faptul cii formu
lările pe care le întîlnim la acesta sînt uşor moc:lificate, ideea originii stl"dr
ine a întemeietorilor Sucevei capătă, cu încetul, consistenţă, C'i n e mai
adăugîndu-i-se nici o altă, versiune , ct�ea. ct• echivala, în ultimă, imtanţă ,
cu un impas, resimţit şi de urmaşii l'roni<·arului 5•
1 Grigore Crcche, Lelopisrţ11l Ţ1!rii Jfoldovei, ('d. P. P. Panaitescu, Bucureşti, 1965.

2 Ibidem, p. 64.
a Ibidem, p. 65.
• ;\liron Costin, Despre popoml 1lfoldovei şi al Ţiirii Româneşti, Arhiva istorică a Homil
niei, 1, 1864, p. 167.
� Cf. Nicolae Costin, Letopisef11l Ţării Moldovei de la :zidirea lumii pînă la 1601, ed.
I. St. Pclr(', Bucureşti, 1 942, p. 173.
14
În sfîrşit, la rindul său, marele cărturar al vremii sale, care a fost
voievodul Dimitrie Cantemir, în ciuda vastelor sale cunoştinţe de istoric,
geograf şi chiar etnograf, nu face clecît să confirme supărătoarea imposi
bilitate de a se. documenta asupra perioadelor mai vechi din istmia.
oraşelor ţă.rii sale. Într-adevăr, în chiar lucrarea J)escriptio Jfoldaviae, care
avea să-i confirme reputaţia în lumea savantr1 europeană, Dimitrie Can
temir, fără să se ocupe, în mod special, de problema începuturilor Sucevei,
îşi declinr1, practic, răspunderea şi obligaţia de a face fie şi cele mai ele
mentare precizări cu privire la originea oraşelor Moldovei, arătînd că
începuturile acC'stora sînt puse, pe rînd, pc seama dacilor, romanilor sa u
genovezilor 6•
Dacă, după eum se vede, în izvoardc interne moldovene este, prac
tic, impoilibil de aflat o ştire cît de cit utilizabilă pentru studiul problemei
vechimii oraşului Suceava (făr-:1 să mai vorbim de calitatea relatărilor
priYind originea etnică a celor mai vechi locuitori ai oraşului), cercetarea.
n u este cu nimic ajutată nici de izvoarele scrise externe. Într-adevăr, faptul
cr1 Suceava nu figurcazr1 într-unul din cele mai importante izvoare
externe ale primei jumătăţi a secolului al XIV-lea, şi anume în portulanul
lui Angelino Dukert7, datînd din anul 1339, este irnţin compensat de
eventualitatea ca localitatea SCO'L'O RIX, cuprinsrt în catalogul fraţilor
minoriţi, datînd din anii H4.t-l:l4:"i, sr1 llOată fi identificată cu Suceava.
Fă.ri"'1 Rf1 excludem o astfel de identificare, propuRă de P. P. Panaitescu 8
şi preluată de Ştefan Olteanu 9, considerăm cr1 rezervele cu care ea tre
buie privitr1, în continuare, rrnnîn, totuşi, reale, şi aceasta cu atît mai mult
cn cit, pîni"'L în momentul de faţă, nu există nici un argument în favoarea.
ickii că Suceava putuse 8ă dl•vinf1, înainte de finele secolului al XIV-lca şi în
împrejurări legate exclusiv de o anumită politică a autorităţii centrale, un
cPntru de rezidentă catolică 10• AceaRta fără să mai vorbim de deosebirea.
frapantă dintre munelc lo('alităţii amintite şi cel de Suceava, deosebire
dificil fk admis pentru mijlorul secolului al XIV-lea, într-o diplomatică,
în genPral, bine informată. Toem.ai de aceea, oricît ar fi de tentantr1, iden
tificarea trebuie privită, totu�i. cu rezerve, şi chiar dacă acestea vor fi
ulterior înlăturatP izvorul amint.it eRte d{' un folos numai relativ, deoarece
el ar menţiona o Snceavă care, la mijlocul secolului amintit, era departe de
a l'e fi aflat abia la începuturile ei de aglomerare urbană sau cel puţin în
curs de urbani?.are.
Cit priveşte utilizarea pentru stabilirea vechimii oraşului Suceava a.
arelei mult discutate Listă a ora.�elor ruse�ti îndepărtate �i apropiate 11,
6 D. Cantemir, Descrierea 11foldo1Jei, ed. Adamescu, Bucureşti, f.a., p. 24.

7 �. Grămadă. Codrul Cosminului, 1, 1924, Cernăuţi, 1925, p. 435 şi urm.
s Interpretarea toponimului a aparţinut regretatului istoric, el făcind-o cunoscută oral
·şi indicînd izvorul avut ln vedere (catalogul fraţilor minoriţi), tn Bullarium franciscanum, Roma,
5, 1892, p. 602).
9 �t. Olteanu, Studii, 25, 1972, 5, p. 946.
to Gh. I. Moisescu, Catolicismul în MoldolJa p1nă la sfîrşilul secolului al XI V-lea, Bucu -
reşti, 1942. p. 108; cf. şi D. M. Matei, Al. Rădulescu, Al. Artimon, SCIV, 20, 1969, 4,
·p. 552-555.
11 Contestat, o vreme, atlt de istorici ruşi (N. 1\1. Karamzin), cil şi de istorici români
(I. Bogdan, Analele Academiei Române, Memoriile Secţiunii istorice, seria 2, 11, p. 101;
N. Iorga, Istoria romtlnilor, 2, Bucureşti, 1936, p. 243), izvorul amintit a redevenit obiectul
unui studiu atent, recunoscindu-i-se, în cele din urmă, autenticitatea. Cf„ tn aceste privinţe,
M. N. Tihomirov, Istoriceskie zapiski. 40, 1952, p. 223-225; B. A. Rlbakov, Studii, 6, 1953,
1, p. 171; !\1. D. Matei, Conlribufii arlreo/ogicc la istoria oraşll/ui Suceava, Bucureşti, 1963,
p. :.!2-21: Al. Andronic. HRII, \l. 1970, 5, p. R:li-853.
15
abia dacă mai est e nevoie s;t ar;ttăm că l'<t l'stC' cu totul Sl'Cumlar;t, dat
fiind faptul d acel'lt izvor dateazCt dintr-o Jll'l'ioatfa ulterioară d1iar �i
primei menţion;tri într-un document intern a oraşului. Tocmai de act•ea,
considerăm c[t, izvorul amintit îşi are importanţa rcalCt numai p en t ru
·
stabilirea reţelei tle aglomerări orCtşeneşti din �loldova sfîrşitului :-;ecolulni

al XI V-lea şi pentrn inl;tturan•a dubiilor rpferitoare la caracterul a�pz;t
rilor rom ân e şti prezent e în cuprirnml Listei.
*
În paginile preee<lenk, atrăgeam atenţia asupra faptului că izvoarele
scrise moldovene :-;înt la frl de l'lăraeC' în informaţii utilizabile în în<'ercar<'a
de a stabili Vl'chimea Cetăţii de Scaun a SueevPi, cum sînt şi pentru înee
puturile ora�ului propriu-zil'l. Bste locul să predzăm c;1 deşi ccrceti"trile
arheologice au dovedit că Cetatea de Scaun nu a fost singura fortificaţie
de care a dispus or aşu l în decursul 8PColului al XIV-lea, prima şi sigur cea
mai veche cetate de la Suceava fiind aceea situaU"t pe latura de vest a ora
şului - cetatea de la Şelwia - de:-pre aceai'ita neexistînd nici o mPnţjune
documentară, discuţia l'lC poart ;1 numai în legăturCt cu Cetatea de Scaun,
singura care a rczh;tat vitregiei vremurilor.
Faptul l'Ct del'lpre încPputurile şi conRtrudorii CetCtţii de Scaun a
Suc eve i cronicarilor moldoveni le-}t fost cu neput inţă sCt scrie lueruri (·it
de cit exacte e:-;te exprimat, într-o formă ce trădează, fărCt rezerve, păren•a
de rău a oamenilor ac estor loeuri, oameni luminaţi şi cu o mare iubire pl\ll
tru istoria ţării lor, de către neo bositul căutător al adevăru lui ifl>toric, ('are
a fost .Miron Cofl.tin. Într-adevăr, vorbind despre cetăţile )loldovei, în
general, acesta spunea : „E foarte greu a scrie eeva asupra lor, căci nici
prin m ănăstiri nu se �ăseşte nimic despn ele, deoarece sînt foarte vcr�hi
'
iar mănăstirill• mai nou;t, nici răposatul urP ch e nu pomeneşte desp re de,
nici scriitorii Rtrăini nu ne spun ce cetate de ('C popor a fost ziuită" 1�.
Această realit at (• , eare îl întrista vizibil pc cronic ar, îşi află o ilu;;
trare coneludcntă în toate referirile la eetăţi le ţării, cuprinse în cr onicile
moldovene. A:-;tfel, în Letop,iseţul Ţări,i 1lloldoi·ei, dar nu în părţile dato
rate vornicului UrPche (am v ă zut chiar în rînuurile ] H'Pcede nte cCt Miron
Costin se plingea de faptul eCt marele lui prede('rn.;or nu vorbise des1we
aceasta ni mic ), ci în intPrvenţ.iile interpolatorilor Simion Dasl'ălul �i
Misail Călugărul, despre JJrincipalele cetăţi ale )loldovei Re spunea doar
atît : „Aflatu-s-au într-acPastă ţară �i ('etăţi făcute mai de mult de iano
vedzi: cetatea în tîrgul Su('evii şi cetatea Neamţului şi cetatea Nouă,
Romanul [ ... ]" 13•
Nemulţumit vizibil fle puţi nătat e a lucrurilor spuse de înaintaşu l
său, Miron Costin facP pfortul, lăudabil pentru '!iremea sa, dar încunun at
de un succeR l'<'al cu totul minor, de a Pxp rima opinii sensibi l mai nuan
ţate referitoare la începuturile cetăţilor moldovene, printTe care şi Suceava.
Astfel, cronicarul nu Re mai mulţu meşt e ('U varianta genoveză a originii
acestora, ei introduce două elemente noi, dintre care unul îşi găseşte aco
perire în fapte. Şi pentru că, deşi nu se referă numai la Suceava , credinţa
lui Miron Costin în originile diferite ale cetăţilor moldovene exprimă. un
progres în lărgirea orizontului gîndirii cronicarului, vom da în întregime
textul avut în vedere: „f'Pfa.tea Sn('evei, a Neamţului, a 'righin<'i, nărui-
12 Miron Coslin, Cronica T1irii Jloldovei .�i Ţării Romrlneşli. Croni1·i inrdile ali1191iloare
de istoria romclnilor, cd. J. Bogdan, Bucurc�ti, 18!1ii, p. lll:l.
13 Grigore lJrech.!, op. cil„ p. 65.
16
1urill' din jo,; d l' l�oman :-)i n ill'uitu r ih� de ling,\ Clalaţi, pc Bîrlad, ,;îlli sau
din yn•mea daeilor sau din vrPmea romanil or; �ornl'a a zid it -o domnul
l'drn, după a doua dPseălecare. Dar toate eetăţil<' act'Rfra Prau, la î nceput ,
mai miei :-)i an·an numai par t<•a, din mijloe, ca ni �te tumuri; ziduri le cle
jur-împrejur l P-au făcut domnii at ît la H otin, tît �i la Su t ea va, Tighin a �i
<'etatea Albii; ede mai mu lte au foRt fikutP <k vestitul domu, biHrînul
t:\tefan vod:I . .Xumai c·etafra Ch iliei t•ste zidită <le gPnovPzi, ca �i Kiefa
din Crim" 14•
F:lră srt pun em un 1n·eţ-. exc·Psiv pe inc·xactitafra c·uprin:->rt în împin
gerPa atît de• mult înapoi a inceputurilor unora din el'tă ţile mol dovene,
l'el'}1 ce :-;e c·uvirni reţ inut clin sp us a croniearului P:-;t<•, în primul rîncl, nou
tatea - reprPzPntatrt, pe ele-o parte, ele legarea numplui unui voievod,
Petru (eare nu poatl' fi deeît voievodul Petru I ziR )lu�atinul), de ridicarea
unei cc>tăţi (ehiar daeri aceasta nu a foRt Roroca, nu esfr im poRib il ea tradi
ţ. ia să fi atrib uit voil�vodului amintit meritul ridică rii unor cetăţi ale ţării,
m erit real de nltmintPri), iar pe <le altă -par t e n'<·unoaşterea fa ptu lui că.
„ h ă t rî nul Ştefan vodrt" a „fltcut" f'l'le mai multe dintre cetăţile Moldovei.
Bi'\te, fără î ndoiallt, un mare merit al e roni e arului de a lega numele voie
v ozil or ţării de ai'\ig·umrPa po:-:;ihilitrtţilor de apă.ran' a acPl'\ teia , iar doYada
crt nu, pur l;li :-;implu, patriothnnul cronicarului oferi:'t unica explicaţie a spu
� <'lor sale o c·o11:-;tit uic fa ptul ('ă nu se vorbe�te despn• voievozi î n gen eral
l;li nid numai <lPspre �tefan c<•l �\lan•, a cărui faimrt Pra înci:'t prea vil', în
v n•mea l'roni<·an1lui. În :-;fîrl;\it, fap t u l ('ă. numai cetăţii Chilia i Re atribuie
o origine :-; trrtinrt (genoveză) vine să sublinieze, o dată în phrn, necesitatea
evidenţiPrii importan\t'i pa Rulu i înainte fltcut de )liron Costin. Or, rodul
unui astfrl 1h' <'fort. de exprimare irnanţati"t a mior rea lităţi p:-;t<> �i mai de
p rpţu it, a<·c·la:.:i <·roniear fă('în<ln-n<', parcă, m artorii mîhnirii :;;ale, atunci
cînd :;;cria : ,,mîtrn nPvoie ia Rte a scrie <le dînsele, de cine ar fi făcute, că
dt am nevoit . dl am c·ercetat srt f:lt.iU ceva de ce niam Rînt făcute, un euvînt,
o ponwnirP 11-am pufu t afla, c·u mare jl'h· [ .. . ]" 15• f)i mai ales, în ciuda
l ipsP i totalt> de i 11 formaţii , cronicarul 1:-)i fac<' o a d Pvrt ratrt profeRiune de
credinţ ă, atunci cînd afirmă, eu ne:-;lăbită convi11gen•, <'lL ba i'\tioan l'lc eetă
ţ.ilor „ au foi'\t elădite <·u <'hPlt uiala voievozilor" 16•
Bx p licabi lă p rin fapt u l ert a euprin:-; rpfrriri dirt><·t P >:i la începuturile
Cet.rtţii de Seaun a Su<·Pvei, imi sk n ţa cu eare am eăutat srt evidenţiem ceea
ce încea.rcă RtL aducă nou, in opera Ra, :Miron Costin nu l;li-ar mai avea o
justificare Rirn il ară în rn<'nţionarea detaliat ă. a părerilor <'el or C<' i-au urmat :
Nicolae Co::;tin şi Ion .X e<'Ulcl'. lntr-adevăr, clacrt Letopiseţul lui Nicolae
CoRtin nu face decît srt -preia opinii Pxprimate de predecesorii săi ( expri
mîndu-şi, la rîndn-i, regre tul ert se �tfo atît de puţin despre începuturile
cetăţ;ilor :Moldovei), mPreu proa sp ăta seriere a lui Ion Neculce, O samă de
cuvinte nu poate face n ic i măcar obiectul unei referiri speciale la ca, în
context. În schimb , uc apare îndreptăţit�t amintirea -poziţiei lui Dimitrie
Cantemir în problema orginii cetăţilor :Moldov e i , p o z iţie exprimată, într-o
anum� privinţr1, cu o f ermi tate particulară.
lnaintc de toate, se cuvine amintit că voievodul-eărturar se plînge,
el însuşi, de imposibilitatea aflării în Rcrierile moldovene sau în lucrările
H Miron Costin, op. cil„ cd. cit.. p. 182-18:1.

15 ldrm, ])r 11Pa11111/ moldo1Jrllilur, di11 cc /aril a11 irşil slrrimoşii lor, NL C. Giurcscu,
Bucur"şti, 1!114, p. 4:1, not:i.
1" Idem. hturie 111 1Jers11ri polone despre JdoldorJa şi Tata Jlonulneusc<I ( 1684 ) , ed.
P. P. Panuitescu, Anall'lc :\cadcmici Hom:1nc, :\ll•moriile Secţiunii isloricc, scria 3, 10, :\lemo
riul 7, Bueurcşli, 1!.l29, p. 94.
2-c. 951
17
istmicilor străini a vreunor da.te referitoare la înce1)uturile ora�elor şi
cetăţilor ţării : „ Istoricii vechi şi noi nu ne arată cine au fost întemeie
torii acestor oraşe, nici nu s-a putut descoperi din inscripţii sau monumente.
Nu găseşti nici unnă despre timpul sau neamul întemeietor, nici vreo
inscripţie pe ziduri, afară numai cînd au fost refăcute de vreun domnitor"17•
În astfel de condiţii, ri'imîne şi pentru Dimitrie Cantemir la frl de îrnbiP
toare ideea mai veche a oriţ..iinii romane a, unora din oraşele şi eetă.ţile
l\foldov<'i, fără ca, desiţ..11u·, în sp1ijinul acextcia să fi putut aduce la rîn
dul :-;ău vreun argument.
În schimb, Dimitrie Cantemir este primul eare ia poziţie hotărîtă
împotriva, uneia din credinţdc Jll'edecesorilor s�ii, şi anume împotriva
. e8tca ar fi putut avea o origine genoveză, fără a uita f'ă
J)ă.rc1ii că ae
adaug<' că respeetiYa părere se puka întilni nu numai în se1frrile moldo
vene, ci şi în oppn•le străinilor : „"Ku se poate admite - scria Dimitrie
Cantemir - cum au voit unii să afirme că oraşele zidite în Moldova sint
opera genon•zilor", şi aceasta mai ales pentru că „genon•zii, cari se a-5ezau
la. Man•a Neagră numai lwntru negustolie, nu 1rntem erNle C:t au vrut :-;ă,
pătrundă în interiorul l\1oldovd şi eă au întemeiat oraşe în locuri mai potri
vite pentru agricultură <k('it pentru comerţ " 18•
*
După ('lllll l'l'iese din cele preccdenlA•, cronieile moltlovcnl' conţin
ştiri <h' o utilitate ('ll totul limitati"t, cu privire la problC'ma cc ne intC'n•
sează aici, şi a nume dPspre originile şi vechimea oraşului Suceava. Puţine
la numi"tr şi cu un ('onţiuut ce conduce, mai <·urînd, la (' on fuzi i dC'<'Ît ajută
la luminarea lucrurilor, aPC'stc ştiri, acceptate necI"iti(', <·rcează nu numai
imagiiwa inexacti"'t a unor În(•pputnri ale oraşului ndegatl' de evoluţh1
istorki:'t fireaseă a populaţid rom:'mcşti a loeului, dar şi favorizeazi"t însăşi
apariţia unor opinii, plirn• de grave conseeinţc ii-.toric-polili<·<·, potrivit
cărora, aici, în nordul l\fol<lovl'i, la mijlocul secolului al XIV-lea, :-;p îm·<·
gistra un adevărat putitiu demografie, cftruia numai im igr an• a unor ele
mente străirw i-a pu:,; capăt .
.Autorii serierilor eitate în paginile precedente, c8te limpede, nu s-au
bucurat de privilegiul de a fi aflat în anume izvoare scrise C'xterne infor
maţii cît de cit folositoare încercărilor lor de a face lumină în trecutul
îndepărtat (şi nu tocmai) al oraşului Suceava, iar uneori se şi plîng de
aceasta. Ceea ce provoacă, însă, o nedumerire justificată, a:stăzi, este
faptul că, o vreme foarte îndelungată, cercetarea istorică românească,
deşi a resimţit profund consecinţele puţinătăţii amintitelor informaţii,
într-o formă sau alta s-a întemeiat pc ele şi a propus soluţionări ale pro
blemei originii şi vechimii oraşului Suceava ori inacceptabile ori juste în
esenţa lor istorică, dar întemeiate pe o intuiţie rrtmasă îndelung neargu
mentată.
În ansamblu, opiniik exprimate de istoriografia românească mai
veche sau mai nouă despre originea şi vechimea oraşului Suceava tră
dează, într-o formă :-;au alta, chiar e:-:;enţa unei anume orientări de ansam
blu a istoricilor nu numai în problema, foarte importantă, a genezei
oraşelor româneşti extracarpatice, din veacurile evului mediu de început,
17 D. Cantemir, op. cit., p. 2:1.

1 8 Jbiclcm, p. 2·1.
18
ci şi în <ll'.e(•a, de o ::;i mai largă l'('spiratie, a originii şi p ro('t'sului formlhii
statelor frU<lah• dc-sine-stătătoarn :M old ova şi 1'arn H01rnhwasdi.
Xeîn d oielnie, larg ri"tspîndită - şi bucurîrnlu- se de audh•n tă pîniii
de curînd - a fost opinia, crL oraşul Sucea,va a fost o apari ţfo destul de
tîrzie JW harta, teritoriului es t -carp atic, aceast iii apar iţie fiind pus rt pe
Reama adi vităţii de „creat ori de oraşt•" ve care au dc sfi:'lşurat-o eoloni ş
tii străi ni , la c•st de Carpa.ţ.i (arm eni, un guri, gpr mani ) .
Făcînd (clar numai în surprin zăto r de ran• caznri) o biectul unor
ct•rc Ptă ri s1wdal<> sau numai invocată, mai mu lt sau mai puţ;in tan gen ţial ,
într-un eontc>xt mai cuprinzător 1lc h;torie a teri tor iului de la rru.;ărit de
Carpaţi, prohl <>ma în c eput ur i lor or aşului medieval Suecava, de care se
lega, avroapc o bl i gator iu, aceea a orig inii etnice a cel or cc se cre<lPa că.
l-au înt enw ia t a fost, în dPsh1l de numeroase• cazur i, aşt•zată alături şi de
diestimwa originii Cl'iăţii v oil'Y oualt� din marginea de est a oraşului .
Ar f i, î n srt, e u t otul nejustifi cat să nu amintim, cu �m blin icril P cuve
nik, :;:i fapt ul l'il, în rep licit la teorii l e can' căuta u să ac redite ze ideea ori
gin ii r,;trăin c a oraşului 8ucca,va, în istoriografia rmmîncasci'.t s- au formulat şi
opinii potrivit cru·ora oraşul a apărut şi s-a dezvoltat, ca o necesita tt> h;torică
ohieetivă, în 1·ontextul şi ca rnzultat al cvoluţ.iei pr oce sului de feudaliz are
a soci et ăţi i rom:1ncşti dl' l a răsărit de Carpaţi . Şi, ceea ce e:-;tc• cu u eor,;e bire
dc>nm de reţ i nu t în (• az . ul aePstor din urmă o pi nii este faptul, demonstrat
la o cli:.;ta11ţrt apredahilă de timp după. fo1mulaiea lor, că, în anumite
caizuri, �ueev<'i i s-au atribuit �i rostmi pol iti ce în cadrul feudalis
mului rom:încsc·. în forman•, într-o l>erioadă sensibil anterioară momen
tului constituirii statului feu d al de- sine-sUttător M oldov a .
J)p:-;igur, nu au lipsit nid dintre su s ţinrttorii originii locale a or:H�ului
i stori ci }WI1tn1 1·m·c atît Y e chi m ea cetftţii, cît şi numele ci pă reau a putea
fl ucmoust ratP prin simpht lor ra}Jortan• cr onologicft la p rimele secole ale
erei noastn·, iar pe pl:urnl civilizaţiei la daci şi la c ultura lor materialii, şi
spirituală . lhtr, oricî t ar p rir ea, astăzi , de nejustificate, chiar astfel de exa
gerări, dPşi se impun sc•mnalate ea atare, m erit rt un tratament plin de
întA�legerc, 1kmtrece de an putut aprm·�t, la un moment. uat., ca o replică
Jffotestatarrt la teoriilP ce ac redita u o rigin c'a f'.trăină. a SuceYl'Î.
*
Chiar dacă , la prirna, V(�dere, faptul ar putea }lărea surprinzător,
Nicolae Iorga, aut orul splendidei
lucrări închinate celor două oraşe
eetă\�i de pe ţ ărmul pontic al Moldovei - Chilia şi Cetatea Alhă 19 - ,
s-a ocupat într-o foarte micft măsurrt de istoria Sucevei, de cele mai multe
ori mulţumindu-se să înserieze numele oraşu lui într -un şir mai lung de
a sezăr i urbane medievale rornâ.ncsti, atunci cînd voia să-:,;i ilustreze
p
o inia despr e originea strii.inii, a ace8 tora. Poate cfi cea mai iieechi vo că
p oziţie pe care marclt• i stori c român şi-a exprim at-o în legăturri cu ori ginea
Rucevei o aflruu în bi necuno s cuta frazft-sintf>ză, atît de deseori citată : ,.Nu
este nici o îndoialiii astă.zi, crt oraşele noastre nu sînt întemeiate de români .
Unele din ele, ca B ai a, Sir etul , Su ceava , în Moldov a, iar în Ţara Bomâ.
nească Cîmpulungul, 'fîrgovi ştea , vin de la o aşezare străină, de ge1mani
din Galiţ.ia, de saşi sau de armeni [ ... ]"2°.
i9 N. Iorga, Studii istorice asupra Clliliei şi Cetăţii .'1lbe, Bucureşti, 1899.

::o Idem, Istoria i11duslriilor la romani, Bucureşti, l!J27, p. 30.
19
nesigur , este deoseh i t de 1 Pn t a n t 1;a mcer('i"'un �i uoi , a i d , o pn·zen
tare ampl<-t a o piniilor l u i :X icolae Iorg;a referitoare la prohkma g't'l l t• z ei
oral'!dor uwdievale rom<'rn e�ti, în general, îm.;oţ it ă eh- o analiză erit ic·i"i a
lor 21 . Xu vom cPda î n Klt teut aţ i ei , deoarece, în -pri mul rîml, HU aceKta pste
r olul rî1ulurilor pre zenk , dar a c ea sta nu lll' î mpi e d i eă Slt î1wereăm , i >a soc·<>
tim chiar rwcesar, Kll g:l si m o expliea\ iP opinil'i dPspn• origim•a st n-lini'i a
ornl'!ului 8uceava, cu a tit mai mult cu cît , în alt:t ]J art c , aed a �i ir-;toric
fust>l'e mult mai reti cent (�i aepasta, cu aproapP trd d e c en i i înainte• de
a-�i c· x prim a părerea eitată mai KUs) . Ar-;tfel, în introducprpa la volumul de
Documente r o m ii 11 eşti din arh i rele B istrife i, pu bl i cat i n anul 1899, :Xi e ol a e
Iorga avea prudenţa i:;ă eon:-;i<lc•re <l oar , e:t „un i nflux de p opul aţie gerrnm1:t,
de sigu r din insula anlell•an:t a Bistriţei , a contri b u it la f 1111e mnătaiea , la
pro.'lperitatm S u c e e e i " 22 ( s . 1 1 . - �I.D.1\1.).
nad nu Ps t c t ocmai difieil s;'"i ne expli căm dl' Cl' :Xieola e Iorga llU
s-a oeupat nici o daU în mod speC'ial dl' i:-;toria SueevPi (a �a l'Ulll o f f1 e u sP ,
î ntlt clin t inereţe, cu ist oria Chiliei �i Cetă.ţ ii Albe ) , rnarph• ist orie fiind ,
prin Px<·Plt'n\:t , un autor ele sintez e , faptul eă el a îrnhrăţi�at eu o frnnitate
nea1owuns:t tPza originii străiJw a ora�ulu i amintit i�i află <' X pli('a \ ia in
coneepţ.ia <le an:-;amblu a ist m'i<-ului l'are a tl om i nat c·u au t oritate �t i in ţ a
rom�\ 1 1 ea:-;c:t , v n'nw 1le dec·enii. ln p rimul rirnl , .Xic ohw I orga î i r-;oeoka pe
rom;\nii PYUlui m ediu foart e puţin (dacă nu ehiar del oe ) î n el i 1 1 a ţ i sprl' v iaţ a
urhan:1 �i :-;pre eiYiliza ţ ia rnl'diului or:t�em•s<· , aecastă l·onc·epţip fi i n d dar
exprimat:t în lucran'a sa de s in tPZlt Oeschichie des /'li ma 11 1'.selten r olkes'
urnh� :;;cria : „Hi<•r wil' j pn ,;pits cler B erge zPigt sil'h clil' Unlus t d e 8 ru ma
ni se he n V olkPs , in l'illl'r gp:-;1·hlossenen rPidwn 8ta1lt zu h·lwn , ·wo es rPgl'l
m�i,s:-;ig<' Arlwit giht rnul P i n Rparsamer fl aushalt gPfii lnt 'wnkn mn:-;s.
lkr H m nănl' braucht. Halll n , Himnwl, :X a t u r, Freihei t , d il's sincl sPiTll'
wid1tigsten Heclii.l'fni:-;:-;e, :-;ip l i L'gen auf 11<- m Grurnk spi rwr �el'lP mul ldin
gen auC"h i n sl'inen J,ieckrn w ied l'r" 2 :1. Î n a s tfrl dl' împrPjur:1 ri , crPatorii
centn'lor urbane infloritmu·p din ţ ă ri le• romftne�t i nu l)Ut Pall fi deeît ni � t e
str:tin i , veniţi din rl'giuni � i 1. ări c·an· ('ll l lO!'!teau o e i v Îliza ţ i <• n rha n ă înflo
ritoare (inclusiv o organizaţie or:t�P1wasc·:t stahil:t , înt emeiat ă l lP princ i pii
juridiel' c·e a n•au să fip i mplantate şi î n f rritoriilc r om Cr n c� t i ) , Ktrăini atra�i
aici de i nterc8c econo rn i< · e importanfr, în in·imul rînd comerciall' 24 •
1'Jste biJw cunoscut faptul C:t , în sish•mul gî n d iri i i s t orice a marelui
savant romfrn, a exi:-;tat o permanentă relaţ i e negm;;tori str:ti11i - comerţ-. -
oraşe medievale, a s tfel îneît aeest n we an i s m , considerat generator de
oraşe medievale �i î n alte regiu n i al P E uropei 2.\ părPa să Îl'!i afle apli (· ab ili
t ate şi în ţ ările romftnP. În fll'est fel , d(•Yenpa aproa pt• uormal ca Xieolae
Iorga să conehidă e:1. „tonwr ţ ul 110:-;tru �i Y ia ţa n oastră oră � Pneaseă nu
vin dintr-o dezvoltare p roprie a poporulu i rom;\.nes('" �'\; .
X edorind s ă i ntrăm aici într-o d iscu ţ i e mai cu-prinză t oare e u privire
la rolul pe car e, p(• el<• altă varte, :X ieolae Iorga îl atribuia activităţ.ilor
21 Cu privire la opini i le lui :\. Iorga re[eri toarl' la oraşele medievale româneşti , v. studiul
cuprinzător şi pertinent al Liei Lehr, S t u d i i , 18, Hl65, 6, p . 1 377 - 1 :191 .
2 2 N. Iorga, op. cil . , p. 1 .
23 Idem. GPschiclitc des rumiinisclien l!o/kes, 1 , Gotha , 1!l05, p. 197- 19 8 .
�·1 l ckm. Istoria poporului rnmcincsc (traducere din lb. germană), 1 . Bucures L i , 1 922, p . 262.
2;; Idem. Poinls dr IJI/(' .rn r l 'hi.,loirc d11 cummerce de /'Orient au .1'1oy1•n .ige, Paris, 1924,
p. 104 : idem, Drumuri /Jerhi. Bucureşti , 1 920, p. 11 .
�" Idem. Scrisori de ll"(Jllslori, Buctirl'şt i , 1925, p. Y.
20
1 wgust orP �t i alP s t r il i ui l or dtiar în st r ud u ra Y i L•ţ i i de stat în \ lol<l oYa 27,
1w mu l ţ u m i m a a mi n ti <'ă a stft•l <le tez(• nu au fo:-;t s i ngulare iu istoriografia
rnm(uwa seă , nil'i la î nc· p pu t u l sl'eolulu i 110-;t ru , nici în peri oa d a interlw
lil·;'t . Într-aelt•Yiir, e 8te <le n•chc :-:i Ja rg/t n ot o ri P t a te relaţia eauzală fermă
}W <'al'e Ghe ol'glw Brătianu o 8 tab il ea întn· (lesf;"t �umrpa c omprţului <le
t rn n z i l 1 n kr it or iul e8t-carpati<' �i formarl'a st at u lui fNHlal <le-sinc-stăU
tol' \I olel ov a , propoziţia „ d rumu l a erea t :-; tat u l " �8 elp n•n i n cl , în cazul l\fol<lo
vei . u n i e · ul î nlol'nitor al ecpa e·e ar fi trch nit să f i t• analiza l' omp le x ă a
L'Y olu ţ i Pi spre fruclalhm1 a ro m <'rni lo r elintre C ar p aţ i �i Xh;tru .
H PY c· 11 i 1u l la discuţia despre p oz i ţ i a pc care au ad optat- o unii istorici
nnn:\n i în pr ob lP m a ori g i n i i ora�ului Hu ceava , iwcci zăm c�t la �irul i8tori
r·ilol' ele pn·8tigin care au exprimat o pi ni i i (knt ice 8au similare cu acelea
alP lui � ie·olac Iorga trebu ie adăugat � i 1mmelc lui C. Ra coviţă. Într-un
foark Yaloros s t u diu , c are p oa t e� fi utilizat eu folos real l)i astrtzi (1ncepu
f 11 t'ile 811;;pra wităfil'. polo 11 P asupra, ,;.llo1<1ore1·. J .38 7' - 1 43,'! ) , C. Racoviţă
afi nnrt fă rii Pd1ivoc : „Spre )lol <l ova umblau negu8torii ardeleni, încă îna
intl· eh > î n t c· m P i e rca principatului ; ora�cll' ::\'1oldovl' i , anterioare descăle
(·iîl'ii lu i Drago� , l'a Baia , Siret , SueeaYa, p oate> '!i alt ele , an fo�t întemeiate
elP sa'!i " 29•
\fntînel di 8 cu \ ia ]l<' alt pla n , Yo111 obs<·rYa <'ii , c oncom itent cu afir
man·a or ig i ni i s t ră i n e a, î n tcmPi e t ori l o r ora�ulu i Rucea nt, o bună, p art e a
i s1-ol'iC'ilor r omtrn i a lega t 8 trîn s a p a riţ f a ora �u ln i elP activitr1ţ ilc de negot,
eh· 8 flu:•u mt P în teritoriul de la rrtsrtrit dP C ar paţ i . În afara num el or citate ,
�-ar m a i (·UvP11 i adăugat aiei �i acC'la al ist oricului iC'şean n . Ciurea, ca rC' ,
<h•'!i î n t l'- o fonnulan� ce lasii l oc multor n•zcrvc de interpretarl', pare a
a1·e·Ppta,, totn:-:i , aceeaşi condiţ.ionarP a avariţiei ora �ulu i Suceava de dcs
f;t�nrarPa unor activităţi negnRtore�ti în zonă. Citrtm : „Apariţia oraşelor
clin l\I oMo v a, în<'epîncl din a dona j u mătate a seeolului al XIV-lea, se
datoreşte noii fu n c ţ i i economice a aceRtPi regiun i (Hic ! ) , activizată tardiv ,
î n rap ort cu altele , �i ca o zonă de pcrifrric între Polonia şi Ungaria , state
fen<lale ayansate, l)i Dunărea Inferioarri �i �lan•a N eagrrt . Siretul �i
RucPava au apărut în i m edia ta apropiere a lH"i ncipah•i căi de trafic, can• ,
în :-:.ec olnl XIV, stră b ătea )[oldova" :m.
Duprt (•Um se desprinde din cde ci late pînrt aiei, pentru o parte din
isto ricii romCmi, :procesul formrtrii oraşului medieYal Suceava este insepa�
i-abil legat de activităţile comerciale desfăşu rate p e teritoriul de la răsărit
ele Carpaţi, contribuţia decisivă la apariţia oraşului avînd-o fie negustorii
st,răini ce tranzitau mărfuri prin Moldova, fie influenţa drumurilor comcr
<'iale, care legau Europa Centrală şi de nord cu l\1area Neagră, concepute
ca un complex de factori cu consecinţe favorabile asupra clczvoltării eco-
27 Idem, Istoria comerfullli românesc. 1 , Bucureşti , 1925. p. 5 : cf. şi idem, Choses d'art
armeniennes, Bucureşti . 1935, p. 7. Trebuie, totuşi, adi'iugat cii semnificaţia şi fermitaka
u nor astfel de arirmaţii sint sensibil diminuate de o opinie ca aceea exprimată într-o confe
rinţă publică (Eleme11tele economice în cultura romdnească, publicată în volumul Co11ferin/e
şi prelegeri, Bucureşti, 1943), opinie potrivit căreia „intre dezvoltarea ţărilor noastre şi dru
murile de comerţ este o legăturii foarte slrinsă, deşi ar fi o gre,�e a/ă să se creadă că numai
drumurile de comerţ au creat ţările noastre" (p, 50) (s. n , - M. D.M.).
28 G . Brătianu (1-UH, 3, 1933, p. 155) afirmă că : „En 1344, lorsque Ies Tatars du Kipt
chak bloquaient Ies colonics italiennes de Crimec, c"ctait cncore par la Galicie que Ies ambas
sadeurs venitiens s"acheminaicnt vers la Mer Noirc. La principaute. a ses dcbuts, s'cst
instituee gardicnnC' de cC'ltc voie commerciale naissanlc rl /"011 rirut dirc qu'il'i 11raim e 1 1 t la
route a crec L"f.:la l " " , \'. ş i idem, Tradiţia istoricii des1irc infrm�iert:a slalclor romuneşli, Bucu
rl'ş l i , 1 945 . p, H4 ,
2u H
IH, 10. 1 !140. p. 88,
30 D. Citirea, A 1 1.\, 7, Hl70, !L :!:L
21
nornicP, s oci al e �i poli tiei � a tmitoriului est-carpatie. î 11 acest spns, sp 1·. u Y i rl
amin tit l' , <"ll t.itlnl de excm1>lc mai semnificat i n· , o p i n i i l e ln i � icohw
Iorga, �i , l'l'spectiv, G heo rghe Bră.1.ianu , istoricii romîrni 1·arc au iword at o
at en ţi� 1wslă b it li problemei genezei ora� cl or medievaJp <lin :\l oldoYa .
I orga spunea, la u n moment dat, î n tr-u n conkxt în C'�trc ideea 1lom i 1 1 a n t.li
em aeeea <'ii stat ele feu dale M oldova, 1-!i Tam Homâ.ncas1·:"i s-au forma t ca
u rman• a existentei d ru mu rilor comerciale, (•.are duceau s prP ( 'r i nwca sau
spre Cetatea Albit : „l\l ais, en ce q u i concern e le com m Pr< · e, <•.es Eta t s lll' l'ont
pas fondt•.s pou r unc scule racc, ma.îs h ien p ou r toutl>s ks nat i o1 1 s l'itpahlPs
de fairc le COlllllll'l'Ce dam; ces rcgions et d irig'l>es par }ps lll'l'l'Ssit (•s <}(' r1'•
JJO<]UC �I h� fa:irc <la11 s ('('S r(�g ions seulcs" 31• Pc de altă, part.t�, nh . Brătfa 1 111 ,
v orbind dPspr<� M oldova, în mo<l i-ipeeial, arăta (•lt : „ [ . . . ·1 il n 'pst pas ind if
fl>rent lt l'histoirc econ om i qu e de ) 'Europe oril'Btalt' Pt smtout :'t <·dl<• t l L•
la Pologne , <JUP la Molda.vi e ai t su rgi enh·p Ies Carpailws Pt li' Dll il'skr. i�
l 'c'�poque ou le trafic dPs ports d e la .M er .N oi re cherelmit u 11ei voi<' 1 1 ouYcllcm2.
�fai tîrziu , şi într-o formă mult mai amb igu ă, .� . Grig0111� avea srt iH
vo< "l' aCl'l'aşi imp ortan ţ,ă a drumu rilor comerciale de tran zit iwntrn df'z
voltarea Pconomielt şi de ansamblu a l\:Ioldovei : „Popu laţi a ot'a i-il'lor , dîn
du-şi contribuţia la crearea n ou lu i stat, şi-a c ornml idat pozi ţ ia cl · ou omic ă ,
deoarece drmmrl eomrrcial de tranzit ( K . n . - l\LD .M . ) cst-carpa.tie a
fost cuprins în hotarel e u nei singure u n ită ţi pol i t ice , in <•are se pu1l«L
rep ri m a m ai U i-!Ol' au arhi a feudalii" 33•
*
Arătam mai înainte, cil, teoria dcsp1·e ori gi nea nelocallL a î utPnwietol'Î-
l or ora,�ul ui Slweava nu a foi-;t. singura euuoi-;cută în i storiografia rorn:î
nca:-;clt şi î1wli năm a ernde că. :tpal'ilia tezei opu r-;c·, potrivit; c:Irei a i storia 1h·
îneeput a acP st ui a 11u poate fi dcsp1 insă clP cvolu ţ;i a i n ternrt a soc·i<�t:"i ţ.ii
românPşti d e la nhăi i t de Carpaţ,i , s-a prod u s î n mod fi resc <·a o n�:w�k
l a <·onkstarea <'apacoi t.:lţii p op oru lu i rmrn în d e a-şi fi cn·at propriile salt·
ora�c ntl'dicYall• . .A d iiugăm acum, că � ms ţi n ă tori i origi n i i l o(' al t � a Snc{'vf'i
(ea ora,':\ medieval ) au meri tul i ncontestabil de a fi situat îrn·cputurilP
oraş u lu i şi într-un ca< lr u ernn ol ogfo mult mai apropi at de cel <'l' s-a don•d i t
real, dPşi sol u ţi on ări le rropuse n u a u fo i-;t fă.ră fhnui, ni<'i d e Ul'l':tst ă da t i'\ .
nar, 1wntru mom<�nt , :-:ii ne opri m la a sv ec tul cronologie al prohlcnwi .
Hustinătorii mi gi n i i stră.i n<' a în temeietorilor oraş u lu i Su<'caYa pifo
î 1 1 su şi faptul că. admi tPau , ca u nieă legă.tură. cauzală, apari ţi a or a�ului <·a
rez ul tat al acti vitftţii în Moldov�t a negustoli l or străi ni , erau o bli gaţ.i , în
acelaşi timp, să sitlwze ace s t m oment abi a după c e drnmurile <·omerriale
dP i nteres european, car<� străbăteau Mol d ova , au în ceput să �e impu n ă.
a tenţiei m gu stor i l or Ktrăi n i şi sl� trezească i n t eresul ace s tora . l u tc�rmcni
•
< · r on ol ogid mai prcdşi , acest moment al apariţiei p osi bi l e a oraş ul ui Suceava
nu se p u te a r-;it.ua deeît. în secolul al Xl\' - lea , mare a m aj ori tate a i i-; toriei
l or, rom:î n i şi str ăi n i , sit.uînd anume în acest s ecol peri oa(ht de inflol'ire a
eomprţului de tranzit prin �Iol d ova 34• Cit acest punct de vedere părea
31 N. Iorga, Points de vue . . „ p. 9:1 - 94.
3 2 G. Bră tianu, H I H , 1, 1!131, 3, p . 304.
33 N. Gri goraş , SCŞ iaşi, istoric, 1 1 , 1961, 1, p. !J4.
:it Gh. Drătiunu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albă, Bucureşti, 1935, p. 123 ; N. Iorga ,
Istoria romcinilor prin călători, 1, Bu cureşt i , 1928, p, 6 ; P. P. Pa naitescu, R IR, 4, 1934.
p . 5 ; idem, Interpretări romi111eşli. Studii de istorie economică şi socială, Bucureşti, 1947, p. lOî ;
idem, H I H, :J, 1 933, p. 1 73. De reiinut că această realitate este sugerat:\ de creşterea
numărului monedelor descoperite pc teritoriul MoldoTei, ca şi de componenţa descoperirilor.
Pentru aceasta, ef. Mihai Dan, Cehi, slovaci şi români în veacurile XIII- X VI, Sibiu, 1944,
p . î4 ; L. L. Pole\:oi , Izvcstia moldavskogo filiala AN S S SR, 31, 1956, 4 , p. 92.
22
,;; ă, fie susţ.inut i;;i de contiuutul izvoarelor scri:-:e interne, care acreditau
id eea di, la mÎjlocul se�olnlui al XIV"-lea, pe locul viitorului oraş
Sneeava înci"t nu exh•ta o aşezare omcncmwă., credem că aceasta, chiar
tla,ci"t nu era o simplă coincidenţă, nu constituia un argument decisiv.
B4c adevărat că şi atunci cînd unii istoriei, chiar fări"t si"L afirme
.e,,rpresis verbis originea străină a întemeietorilor Sucevei, lăsau să se
înţdeagă. c{L populaţia maj oritad atît a acestui oraş, cît şi a altora din
:Moldova, era reprezentată de străini, admiteau că aceştia s-au stabilit
in )foldova înainte de secolul al XIV-iea (ca în cazul armenilor, de pildă,
după cum a afirmat-o, în repetate rîrnl mi, H. Siruni) 35• Un astfel ele punct
dt· vedere nu a căpătat o consistenţă particulară 36, astfel încît tot
::eeolul al XIV-lea a răma� veacul în care se admiteau începutur'Je
()Iaşului Suceava.
Desigur, deşi nu lipsită de im.portanţi"L, problema cadrului crono
l ogic în care s-a produs formarea probabilă a oraşului Suceava nu poate
i:i nu este cazul să fie discutată separat şi independent de contextul gene
J'<ll istoric românesc în care s-a produs respectivul proces, şi în aceasta
i:'i constă meritul principal al noii orientări căpătate de cercetarea isto
rică. românească pm1tbelică în domeniul care ne preocupă acum. Punînd
fa baza cercetării fenomenului istoric metoda dialcctici"t şi concepţia
materialistă, istoriografia românească postbelici"t a plasat „fenomenul
oraş" în contextul său normal, plivindu-l nu ca pe o consecinţă a acţiu
nii unuia sau mai multor factori externi, ci ca rezultatul obiectiv nece
sa.r al dezvoltării interne a societăţii româneşti, a procesului de adîncire
�i consolidare a relaţiilor feudale.
În cazul special al oraşului Suceava, încercările care s-au făcut de
a, se vedea în apariţia acestei aşezări urbane expresia stadiului la care
ajunsese, la un moment dat, procesul de maturizare a relaţiilor feudale,
;,;-au Jllasat pe fundalul cunoaşterii structurilor economice, sociale şi poli
tiee ale teritoriului dintre Carpaţi şi Nistru, cu toate că astfel de înccr
că.ri nu au fost, multă vreme, splij inite sati�făcător de izvoarele scrise
ccmo:;;cute la acea dată, fără să mai vorbim de cele arheologice, aproape
i nexistente atunci.
O primă şi justificată remarcă pc care trebuie să o facem în legătură
{''.11 contestarea origînii stră.ine a întemeietorilor oraşelor medievale din
�Ioldova trebuie pusă în legătură cu istoricul ieşean Nicolae Grigoraş.
Într-o lucrare publicată înaînte de 1944, Nicolae Grigoraş respingea ferm
ideea originii străine a oraşelor medievale din :Moldova, dar modul în
care îşi argumenta poziţia nu era nici el fără reproş, deoarece restrîngea
discuţia, la rîndul său, la aceeaşi unică categorie socială căreia i se recu
noştea calitatea şi capacitatea de a fi „creat" oraşe, şi anume negu
Rtorimea : „N egustorii şi coloniştii străini, cînd au venit la noi, ţara
a.; H. Dj . Siruni, Balcania, 2 - 3, 1939-1940, p. 110-111. Pe de altă parte, însă

P. P. Panaitescu afirma că armenii au venit, tn Moldova, abia la finele secolului al XIV-iea,
din Galiţia , , [ . . . ] cînd lncepe expansiunea polonă în aceste părţi şi deschiderea drumului
-Oe negoţ spre Marea Neagră" (RIR, 4, 1934, p. 5).
as Pe linia afirmării unei vechimi mai mari declt secolul al X IV-iea a oraşelor din
Moldova (ceea ce se va arăta, în detaliu, mai departe), N. Grigoraş, vorbind despre coloniştii
saşi stabiliţi in Moldova (unde au dat naştere unor adevărate colonii, la Baia, Suceava,
Cotnari şi în alte oraşe). considera ci1 „venirea lor in Moldova poale fi plasată către sfirşitul
.('Clei de-a doua jumătăti a s cco!ului al X I I I-iea [ . . . ]" (N. Grigoraş, SCŞlaşi, istorie, 1 1,
1 96 0 , 1, p. 8i) .
23
ent org<tnizati"i , (•i a u mărit m1 mi\r11l 11 1'!/Hsforilor ro 111 â u i î 11te 111eiclori" : \ 7
(s .n . - �LD . :\I . ) . Abia mult mai tir;i;iu , î n st n <lii l'P trat au problema gc1 1 1 '
%ei oraşel or med i PY ale <l i n �loldont ::-i î n l'a n', aHt uri dl' altl' l'l'lll n• 1 1 r
hanc, Sueeava f>Pl'Vl'a ::-i <>a la ilustnuea u nm·a d i n e:l ilc dl' formari• ; L
at'l'st ora , .X . Grigora::- a hlrg-it c·.onsidt>rahil � i j u st analiza ea1lrnlui h i ! u
ric genm·al iii CHIP s-a prod u s fenonwnul I l's]Wl't i v . Su hlini PrPa t 1 w d t 1·1 1 1r
l'l'afo al l' Cercetării j,.;tol'ÎC'Ulni Îl'Şl'all llll trPhUi l' , Îll S ă , srt Îm piPd iec l'\' i
cl en ţierea ş i a u n or i nconsPen•11 te>, 1 · a re au 1liminuat s e n s i b il pnfrr l'a de
eonv ing f'r<' a op i n ii l or sall', i m·m1 sPe\·pnţp C'P pot fi intî l n i te , llll POl'i , fr1
l'adrul ac dui a şi s t n 1l iu \ stfPl , în i mp ortan t n l :;; t rnliu Despre ora.� 1il 111 (Jl
. •
l101• e n e8c 1n epoca de formare o .<;tat11 l11-i feudal , )i . Grigoraş eol'lwfrazrt 1·u
i llPea (mai YP<'ll P ) :l import a 11ţ Pi d rnmu r i l or l'omei'l'iale dl' tranzit < ' I '
s tră,b ăt eau Moldova, P x primînd , î n ael'la::-i t i m p , ::-i alte opinii , mult mai
a.propiat <' de C'PPa c·p v or d ovPdi 1·pn·PtărilP viit.mn·p , Tnv oc·î n d , aHturi d e
Baia şi Siret, cazul speeial a l Suepve! , X . G rigo ra ::- fonnulpază ipot1•za
că aP <>Rte trei oraşe au putut fi eentrelP tot atîtor formaţii st at al e , ex i s
t(•n te în n ordu l ".\l ol 1 l ov Pi , în pl•rioada a l l tt'ri o ară con:-:tituhii statului fpullal
de-sine-stătă.tor 38• Da(·:\ d u p ă c·um se va a ril.ta la lol'ul pot 1 i v i t , i n
ca zul Sucevei ipoteza al·easta 8-a d oved it ju st ă , m ai pu ţin î n d rP pt ăţ it
ni Sf' pare a fi fo st ca :w ela ş i istoric să fonnul l ' Z l' , într-un stu d iu m 1 t Pri or ,
ipoteza cit „ [ . . . ] Sucpav a , în a i n t e de a fi capitală , a pu t u t avea. o
1 n tăritură aşezatit chi ar pe lol'ul actualei cetăţi" 3!l, renunţînd, n lterior,
la ea �i î nlo cui n d- o cu o al ta , la frl de puţin pl au z i b il ă şi can• , 1n plus,
pare a conte8ta chiar i dl' Pa , în esPnţă, j m ; tă , a e x i s ten ţ ei u n pi „ ţ ări "
româneşti l'U e entru l la Su e P av a . Î ntr-adevăr, în a cela şi :;;tudiu cit at
mai înaintP, şi invoeind , <lin nou , Suceava ( î mpreun ă cu alte oraş<�),
N . Grigoraş afi rmit : „ Sigur ('i), o partl' din omşl'l<' molrlov C'ne ::-ti , l'n,
'J'îrgu Xeamţ, Sueeava, Siretu l �i R omanu l , î n t ern e i at e înainte de n,
doua jumătate a S Pc olu lui al XIV-lt>a, s-au d e zvoltat sub o c rot ire a ectă
ţilor'' 40• Lă.sînd să. se înţelmgri cit ::-i aceste <"etăţi Hînt anterioare mij
locului secolului ară,tat , au torul de mai mult<' ori menţionat introdul·e
un element n ou , care l lll c· ontrihu i l� , niei cum , la conferirea unui plus
de stab i l itate şi consiskn t r1 dh;cuţ.ipi .
O concepţie Himilară o î ntîl n i m şi la C. Ş erban , c·are conRiderit că
, , [ . . . ] unel e cetăţ i din ţ ările romi' uw, avînd în jurul lor a şeză.ri stabile
ale unei p opul aţ i i can• d P s f ă şu ra, o activitat e comercial-industrială., au
devenit treptat 01-aşP, l'a de e x emplu cetatPa Neamţului , care a generat
Tîrgu :Keamţ, ('etatea 8ucen•i - ora şu l cm a c ela ş i nume etc." 41 •
În C' azul d e faţ.ă , 1m este greu <le stabilit o anume filiaţie a tezei
re:;;p ec tiv c , ea în:;; criindll-f\(� p e li n ia acceptării de către cei doi h;torici
româ,ni citaţi a dc sfă şură.ri i , p e teri toriul ţărilor romf:rne, a unui proces
de formare a unor aş e z ări urbane medievale similar cu cel din Europa
occ i d entală , numai C'ă ac ol o ('aP.telul unui feudal era cel în umbra căruia
37 Idem, Dre,qulorii lirgurilor moldoveneşti şi atribuţiile lor pinu la Regulamentul organic,

laşi, 1942, p. 1 3 - 14.
38 Idem, SCŞiaşi, istoril', 1 1 , 1960, 1, p. 90. Un punct de vedere similar exprimă şi
C. Cihodaru, atunci cind presupune că „la luptele intreprinse împotriva tătarilor, pe Ia 1327,
de feudalii transilvăneni şi de domnitorul din Ţara Rom ânească Basarab I, nu se poate să nu fi
participat şi voier){J: i i de la llaia .-au de la Sirrl, din Aloldo1Ja" (C. Cihodaru, SCŞlaşi, istorie,
1 1 , 1 960, 1, p. 72 (s.n. - :\l.D.M.).
89 N. Grigora�. SCŞla�i . i stor i P , 20 (vo1 . :;, seria norni), 1946, p. 1:1.
to Ibidem, l l , 1960, 1 , p. 8ii.
41 C. Şerban , SA I, 1 4 , l!J6!l, p. 7 1 .
24
sl' form ea zrt u Hl'le orn�e, î n 1 i 1 1 1 p (' (' la 11oi ]H'OC'esul se des i:ru-:ura î 1 1 j u ru L
rnwi (·d ă ţ i <l om n l' �t i . .J ur-;t în esenţ,ă , aePst pu n e t Ul' vedere nu î�i afli\.
·ilustrarea , î ns ă , în :Moldova pri n Pxemplul Su<:evPi, d prin cel al H oma-
11111ui 4� şi al 1'îrgu � earnţulu i , a:-;tfol î n dt , nici N. Grigoraş, nici C. �er
l1;m irn i'il' poatt> :-;purn� că :-;-au apropi at de r-;oluţionarca justrt a 1n·o
uh >n wi genezei Su cen•i , prin po:-;t ularea, pro<:e:-;ului amin t it .
î n s('him h , dup ă opin ia noa :-; tră , Al. Andronic văde�te o lmnrt înţ,e
kgere a etapdor Jlareur:-;e de a�ezan•a dt• la Su (' ea va , în proc e:ml de trans
funnan· a ei în e e nt rn urban . P ornind de la a naliza :-;emnificaţici termi
rn ilogiei ('are sl•rn• a , în do(' u nw ntd( • s<:rist• i nt en 1e , la de:-;emnan•a a�e:
z(1 rilo r urba1w di n :\ l oldova, î n sN·olul al XIV-lca 4 3 , autorul aj unge la
C'un eluzia că Su('eava �i , foarte proha bil , Baia �i Siret s-au const ituit
(';t Ol'a�(' , }J01'11 i nd de la a1�eză ri fort 1jicale , datînd d in prima jumătate a,
' t' (' olu ln i al XIV-lea , eînd sl' a flau î n faza de fonnn sa u tory, în t imp
1 · t· în a doua jun�il t ate a al0Pl11ia�i Sl'('ol l'll' :-;înt nn mitl' deja cirilas ,
111 i810 sau yurod. lnfrmei rn lu -sl' ]W :u•plea�i ('ritcrii , A l . Andronie (' on si
ckrr1 , t ot pe bună drept a k d upă o pi1 1 ia n oastrrt , că alt e a�ezări din M ol
c1 onl au pan·urs (·eva mai t îrziu <'tapele s i mi lan•, fa�ii , H omanul , Tîrg:u
::\ l'amt �i Piatra lu i ( 'rrtd u n afli11< 111-se î n faza de tory abia î n a doua.
j 11mătat e a :-;p('()lului al :X l \'-LPa. Oridtă n•ţ i m•rt- am avl'a fată de preţ ul
1p11s dP Al. .A11dronk ]JP ('a1mdtaka ternwnilor ami11tiţi de a l'xprima.
"'i d d i ni l'U exaetitat e st at utul real al asezărilor moldovene avute în Vl:'
;·!Pn•, ('lWlelll cr1 pst e <k n•ţ i nu t ' făr(t �·ezeIT(', aeC('1ltan•a de dttrc Al.
.\ n <1 rn 1 1 Î <' a i d e i i (•i"'t Ru(·eaYa Na , i1 1 p 1 i ma j u m ă t a f r a se c olului al
X l \ " -ka, o a�l'zan• î 1 1t ii 1 i lil , aflat il î 1 1 pli n 1 n·o(·<·s de m ba n izan>.
î n Yizihil <·ont ra s t <·rnnologic· < · u op i n iil(• ami11tite mai î naintP,
alt i :.; t oril' iP�t·a n . D . ( 'inn·a, <·onsi< IN:I <·;"1 , ,ede m a i YL'<·hi tirguri <lin 1\[ol
(J o ut - Rin•tul , 1-\u('c�wa , Baia �i SPamţul - s-au imt ·
u t forma d u pă.
j u 1 năt atPa s pcolu lu i al X I V-ka �i nu m a i C'Urîwl" H. n a e i"'t , însă , m•c o 1 1 -
C'.orda nţa (·ronologfrrt a o pini ilor l u i I > . ( 'im·pa <:U aeeka Pxprimate de
alţ i ist oriei 1111 Pste (]t>osehit <I ( • sPmnifif-at h·r1 pent ru c on (· ppţ ia de ansam
hlu a sa , nu a el'la �i lu('rll :-;p voak spune <kspn• m od ul în care i s t or ie ul
i L·�ea1 1 hi <'xpliea nweanismul fonnih i i orn�dor moldon�nc , în cadrul
conkxtulu i istork gent>ral. I 11tr-a<l<'vrtr, în (·adrul a dourt stud i i , pu hli
(·ate la u n inte1Tal ele 1 ;) ani �i pe (•an· le a \'(•lll aC'um în Yeden• , D . ('iu
n·a e x1)ri m :I , 11umai ('U u �rn1 n· rnodifh·ări d P formulare , a ceea �i opini e ,
greu de adm i s , potrivit f·i"'t r<'ia l'Yolu \ ia :\l ol<loYei nu poat e fi înţeleasă
tleeît în funcţie <le ad ivităţ îk• or(t�erw�ti d i n Polonia �i Transilvania.
Ia t ă c·e se xpu ne, tl'xtual : „O parte a frritorinluî :l\Iol dovei a consti-
. t nit , în xecolele XITI �i X lY, p enja ia rief i1'. 1;1 i actirilăj1'i orii1;1en eşti clin
A r<lea/ 1;1i Polonia ( s .n . - :\T.n . '.\ l . ) . intensifa·ată prin aduc·erea �î colo
n izan•a u nor demente din afară , l'Hl'<' x-au org-anizat în c·omlmitrt t i c·on
rluse duprt normP j u rid i ce provri i . Ast frl He explkăm dezvoltan'a unor
vc'chi cen tre l'Conomie<• nrham' en SirPt , Suceava, Baia şi l'\ eamţ� , în
fu n c ţ i e de relaţ i ile eu Polonia �i deuwntul a et i v în comerţ şi meserii
din Ardeal" 45• O a stfel dl' eo11eepţie numai eu greu poa h• fi aceeptată,
42 ]\[. D. :\ [a l e i , Studii de istorie oră.�c11rc1.<cci rnrdie11a/ci ( J lo/<io11a , secolele X/ l'- X l'/ ) ,

. S u ceava, 1 9î0, p . 6fl - i:I.
43 .\I. A n d r o n i c , H l \lI, 9 . lfliO. :i . p . S::i 2 - 8!i:I.
u D. C i u rca, .\ I I.\. i. l!JiO, p . :.!:.! -- :.! : : .

to I dem. SC�Iaşi, i s lori e . 6, l!l '1 3 , :: - -L p . :;2, _\ se compara acc5t punct de vedere
cu cel exprimat in s t udiul c i ta t la n . ci ! .
25
ea dovedindu-se tributară eureutelor care au contestat poporului l'Omr1n
ex per ienţa sa istorică proprie.
O atenţfo specială se cuvine aco rdat ri , în discuţia despre prezenţa
istoriei Sucevei în preocupăr ile i storicilor români , opiniilor lui C.C. G iu
rescu , referit_oare la vechimea şi ori gi n C'a celor mai vechi locuitori ai ael':''
tei a�ezări. Inainte de toate, trebuie menţfonat faptul că C.C. GiurP�1·u
a, f ost , întotdeauna, adeptul opiniei că m· aşel e medievale moldovene an
avut o ve chime cu mu lt mai mare decî t a c eea ac c eptată de al ţi ii'to
r ici , secolul al XIII-lea fii nd , după opinia istoricului abia c i tat , peii
oada în care aceste oraşe exi stau cu s i guranţ ă . Fări"t să socotim nece;-.;ar
a intra aici în cleh11ii (am făcut-o cu alte• pri l C'j u ri 46), vom amint i d n,w
că pe f untlalul dată.ri i foarte timpurii a ex ist enţ.ei oraşelor dintre Cn r
Jlaţi şi Nistru (chiar anterioare invaziei mongole 47), înfl.ăşi ex i f;ten ţ a,
Sucevei în fl.ecolul al XIII-iea este considerată, de către C.C. G in re sC ' u ,
ca foarte plauzibilă : „Tîrgnl Sucevei a p rec<> d at î ntemeierea statului
moldovean este concluzia la care au ajuns toţ i ccn�etătorii. Cînd anume
însă, s-a format el, e ma i greu de preciza.t . Noi credem eă ex i st a în Rec- ,-_,_
Iul al XIII-lea, poate chial' în prima j umătate a lui , înainte de năv:i
lirea tă,tari lor , vechea aşezare pri mind u n a.prC'ciahil atlaos d e populaţ i �
prin coloniştii saşi şi unguri de carp porn(•neştc, pentru teritoriul ep i •
copat u lui en nmnilor, 8('.l'isoar(�a. pa.pal ă. d i n 1 2:H" 48• Mai tl cp ar t c, istm i
c-ul men ţionat ( punînd puţin preţ pe rPznltatdP f·ercctă1ilor arheol ogii·•-)
afirmă· că, în c ă înainte de a <leveni c apit al ă a ţ :1 rii , Succ•ava a bencfiei at
de o fortrtreaţă proprir (eetat<'a clt' la YCl'\t) şi că abia dup:I, domnia voi 1·
vodului Petru I zis :Muşatinul a primit o nou ă ectate, mai puternică, cum r•
('Ută sub nunu'lc de „ Cetatea de St'aunn 49• lucea despre veehi mca man· �•
8ueevci (tlar şi a altor oraşe rnold oYcncşt i ) e;;1te reluată şi în volu m u l I al
Istoriei româ nilor 50, clupi"t c<� fll s<'se prezPn t ă şi în alte lu crări , ceea tf"
ne dă dreptul :;ă, îl con:<id Pnl m p<' C.C. G i u rc:-; cu d rept i 8toricul ronJ:3 n
('ăruia îi aparţine cPa mai veche <latan• a oraş el or nH'dirvalP din :Moldo,·:' ,
în ge 1wral , şi a Succv P i , în par ti c ul ar.
}�vitînd , şi ele această d ată, să în ce re ă m o analiz:'1 a temeiurilnr
documentare care au servit i stori cu lui citat la o datare atît ele timpurie
a u n or oraşe din teritoriul cst-c:1qmtic (nu ai c i fiind locul cel mai potri
vit pentru astfel de discuţii), ni s-ar părPa nej ust ificat , totuşi, să, nu atr a
gem aten ţia asupra faptului ('.ă, pînă î n prezent , în ciuda amplelor c 1 · 1 ·
cetări arheologice desfăşurate pc tcrit01i u l Sucevei (de altfel, nelu a te
în c onsiderare ele această dată, de e i"ttrc C.C. Giu rescu ), nu există n i ci
un argument docum e ntar ventru o as tfel ele datare timpurie. Într-adevftr,
şi lucrul acesta va face obiectul u nei prezentări şi di scuţi i pe măsura
'8 :\[. D. Matei, Studii şi materiale, istor i c , 3, Suceava, 1963, p. 63 - i6.

'1 C. C. Giurescu (NEH, 3, 196ă, p. 55) afirma, referitor la r<'al i t ii � i le economice, sociale
'i politice din perioada anterioară invaziei mongol e , că Moldova „ comprenait avant l'i nvasion
des Tartares (1241), plusieurs format ions poli tiq ucs - des knezats et des voivodats - a�·a nt
u n e population relativement dense, de nombreux villages c t u11e seric de villes (s.n. - M.D.l\1.)
ainsi qu'une s tralification sociale cristalis�c, â savoir : une eouehe supcrieure de fi'odaux
maltres du sol, pareille â ees majorcs tcrrae de la Valachic voisine, un cerlain nombre de
citadins ct u n e masse de pa:ysans ou rustici ".
'8 C . C. Giurescu, Tirguri sau oraşe şi celă/i moldo/Jl'llc clin secolul al X-lea pimi la
mijlocul secolului al X VI·lea, Bucureşt i , 1967, p . 278.
'8 Ibidem.
60 Idem, Istoria romdnilor, 1 , Bucureşti, 1974, p. 248.
26
i rn porta n t d lor, în hwrnrPa cfo faţ:l , datarea <'Pa mai tinqrnri e , i ngi"u ln
it :t· de• <k l'e opcririlc arheol ogice, a a�ez ării medievale corn;tituitc la Su
<�c-a.Ya , este abia la filwlc secolului al XUI-foa, daci"t nu la încc1rntul
ed11 i u nnăto r . Cît despre e x i l'ten ţ a atît de t i mpu rie a ccti:'tţ.ii clin vestul
o ra �ulu i Ruc·eava, 11iei vorbă nu v oate fi. Ea avarţinc ultimului sfrrt
al veac·ului al X lV-lea �i HP lPagă. tocma i de m omentul în care Suceava
d<·,· i 1 w n oua „eapitală" a Moldovei 51 •
Dup:'l <'Uni Na �i f i rPs <· , în v olu mul li al Istoriei Ho111 â 11·iei , pu hli
('; \ 1 , în 1 !IG2, i n Editura A<'acl emiei, pr i ma lneran• lÎP si n t e z i"t asupra
ist orie i ţi"1.ri i noa st re :-;<· ri ::i"t d<' pP poziţiile rnat l'riali:-;mului ist orie, pro
hl 1·ma ora"il'lor med it•vnlP rorn:"uw�ti o<·upii n u mai spaţ i ul ve care l-a 1wr
m i s <'<'.OJ10mia p:cm•ral:'l a ltwrării �i l'Sh' tratatrt doar în liniile sale gmw
rnh·. C<•<'a ce PstP important de semnalat cilte faptu l că J)oziţia expri
m ată î 1 1 <H"<'astii lnc·rar<• <•olP<'ti v :'l. a C'o n t ri huit la a i;;e zar<•a probkmei pe
1.i- 1 1 tPiuri teon•tk-idPologic<• noi , j uste, întreaga cliscuţfo ulterioar�i rPfrritoarn
L g·P1H·za 'ii <kzvolt.arpa a:;;pz;'lrilor ro1 1 1 fttH•�ti d<• tip urban , <:onclueî) l(l , p ri n
an�ast n , 1hH'ii nu la d is pari ţ i a t otal:! , <'l'l puţ-i11 la clirnillll<ll'<'ll suhstau
i. h11:'1 a p11 tt'rii l'Îl'<'llla tori i a YP<'hilor 1 Po1i i <l eSJlll' origbwa 1wlo<'al:l a c· pl or
1 1 1 : l i i rn p ort:m t P <·ent n• oră'!<'1 1 <''!1 i <l i n M ol<lova �i T ara H omfrneas<· il . Evi
< k 1 1 t ii 1 1 1 l , pe h a z a u nor i zYoare litNan• xtr�1ine '!Î a unor izvoan• Ppi
gTa.fi<·<· urni <le mult <·1 1 1 1 0 sc·u k , n•c·hinwa mai m a re a 11 nor a:-;tfrl de
1 ·e 1 l 1 rp or:t '!Pnl>.-;; t i ck<" it, monwnt ul eonstit.nirii statelor frn<lale clt•-::inc-s1i"t-
1 :'lt mn·c· \l ol<lova :;; i Tarn H o rn :î 11 ease il , luc·nn·pa a an1t m eritul n•al '!i
1lt- u (•1· 01 1 t estat <k a fi afirmat <·u l i"1 ric ( � i mai al<•s de a f i ih 1 st rat modul
1 · 1 J i 1 <·rd în <·am p oatP 'ii t rP hll i <' si"t fip llemonstrati"t ) tPz<t originii l ocale
< L 1 n·a�Plor ml'cliPvah• <l in M oldova, în :-;pmrnl eii a eest<·a sînt <>manatia
J , 1.„ ali"t a ajung-Prii l'Otid:"t l i i rom:î 1 1P�ti pst-<" a r pat iee la un anumit n in·l
< l • · 1lC'z volt are , în 1n·oc· psu l i n l l'l'll <ll' frll ( la l i zare a Pi .
I )psig:ur, într-o h1('l'an• d l ' eara d Nul eelPi 1w ('an• o llY<'ITl în Yl'<lere,
L l i l'l':t posihil :-;;\. :-;e a('on!P �l l l·<'n'i o aten ţ i p parti<·ul:u�1 . dar eonsta
L : n•a ac·past a 1 111 a rl' nÎ<'i('nm 1·a rn<·krnl u nu i n•pro;.: . Tmvort a nt e:-;te
L : pt nl 6\, 1irin c·o<ll'<l onat dP t Por<'1 i1·p xtal 1ilit 1 • 1H·nt rn c prr et a n a pro-
· ·
1.�1·1 1wi ori ;.d n i i :-;i ve<'h i111i i orn::;Plor lll l'<l il·YalP < l i n :\l olclont , v olu m u l 1 l
a.J Istorif'i Uo111 fi wifi a n•pn•zpntat l l l l l lH>tnPnt c1l· mare fo} o,.; în oricntan·a
c·erretărilor viitoare' , privind vroblemele ce ne preocup[i aici .
:\u este, fireşt e , în intenţia noa stri"t să utilizăm prilej ul oferit de
a.('est capitol introduetiv, pentm a face o trecere în revistă a m odeste
] nr contribuţii , pe care încPreăril<' noastn· , publieat e în lungul unui �ir
11\· ani 52, au reuşit , en•ntu al, să le ad u e i:'t la lu mi narea unora din perioa
<l de mai puţin clare di n istoria oraşului Suceava. l'c parcursul lu crăr ii
<h· faţă, aceste înc<'rcări vor tn•lrni, prin forţa lucrurilor, invoeate, la
ln!·ul votrivit . 0hiar în ac·pstP condiţ ii , consideră m , t otn�i , dt nu am
<lvpăşi limitele modestiei elementare dadt am aminti, cel puţ-.in , că
în întreaga cercetare întreprinHi"t asupra istoriei oraşului SuceaYa ne-am
condus dupi"t convingerea ferm i:'t eă înePputurile Sucevei, ca oraş medieval,
01 Gh. Diaconu, N. Consla n lincscu, Cclalca .';icl1eia. Bucureş t i , 1 960, passim .

5� Aici amintim numai ci tc\·a din aceste lnccrcări : Colllribuţii arheologice l a istoria
<m:şnlui Suceava, Bucureşti, 1 963 ; Ob.<ervalions [/c/lerale.� .<ur la straligraphie de l'Clab/issemrnl
mic!icval d� Suceava, Dacia, N.S., 9, 1 965, p. 351 - 359 : Die Arcllăologie Ulld die Frage der
Entslc/mng der rumiiniscl1en m illelalterliclicn Sliidlc. Zeitschrift fiir Archiiologic dl's Mittcl
all ers, 2, Bonn, 1974, p . 95 - 105 ; Premisele formării ora.�11/11i medieval S11cea11a ş i rolul aşe:ării
pin.ci la m ijlocul secolului al XIV-iea, SC lVA, 28, 1977, 1, 7 1 -87. Cf. şi Studi i de istorie
OT<işenească medievalei ( J\.loldo11a , secolele XI ,„ _ x r I ), Suceava, 1970 .
27
se' află. î n t r- o rclatie cau zal ă n e indoi Plni('i\ c-u Îllil:l �i Pvolu ţ i a h;torici"t a
s oci et ă ţ i i rorn :111P::-ti ck la răsărit de Carpaţ i .
*
Am ari"tt a t ht locul p ot ri v i t l'ă i zv oar ele scrisP i n teme sînt dP ll ll
f ol os ('U t otu l iwlus pC'1 1 t rn î 1 1 cPrcarP:t i st oricu lu i ck a st ab ili , pe baza
lor, u n e:Hlru c- ît df' l'it satisfi"tcător sub rap ort f' ron olo g i c î n cppu t u r i l m
orn�ului RuePa va , s i t u aţiP v a l abil ă , în Pg:alrt rnăsunl , � i 1w11tru l'<'lPlalt C'
ora�c mecli c·v alP <l i n t re Ca rpaţ i ;:.i Xistru . J ) i f i e ult aka rii mî1w ac·pp:1 � i
şi daci"t încprcăm să fa,c<'n1 apd la i z v oare l'XtPrnP , indifrn'nt 1laei"t avP1 1 1
în v Pdere eroni<'i , li sh• eh' loe al i tăţ i c · p intl'rpsau , di n t r- un m ot i v s a u alt n l ,
eancelaria p a pali"t , p o rtu la n e etc- . ) l a i a lPR aceasti"t ultimă eakgoric 1le
i zv oarn l'St<' foartP < ·u ri o s <":'\. 1 r n m e11ţ i 01 1 pa ză Ru eeava p rin t rl' a � ezărill'
m old ov en e' c·p putPan int PrP sa 1wg:u storii st ră i n i în t n•c·<'I"l' p ri n :\I ol<lov a .
dat fiind fa pt ul <":I a rh P ologi a :li ev idPn ţiat c· x i stenţa la Suc•p:wa a ll !H·i
a ;:.ez i"tri ck <'ert i"t i mport a n tft în prim a jum ăta tP a sec·olulni al X JY-h·a ,
şi ac·easta eu at î t mai m u lt c·u eît Pa c•ra situ a tă pe u n drurn c·orn cre i al
destul <l e fn'<·ventat în v n·nw:1. :wiiJa t i"t .
Î nt r- a<l Pv i"t r , claei\ ex<·Pptă m acen, ckst n l dl' mis krioas ă lof'a litn t I'
Scotori.r din l'atalogul fraţ i l or m in ori ţ i , llatind din ani i l:H4 - 1 :H;) , <':ne
IHt sugPrat e;'\, ar p u tea fi ich•ntifieati"1 <'ll 8U <'<'aYa, nici un alt i zv or P xtPrn
n u înregi st rPaz ă c u detal i i existenţa 8u<'eV<' i , pini"t 1irzin , la f i n l'lP spr·o
lului al X I V- h•a. Iar thwă. m u l t d i scu tata L istii a oraşelo1· rw1P.� ti Înl1cpii 1·
tate ��i aprop iat'' o fa.< '<' , �l<'<�as1 a nu n P P st e cfo niei un folos , p ra<' 1 i <· ,
deoarect� izvorul amintit im·pgistrPaY.ă, pu r �i simplu, SnC'eava al ă1 u r i
dt' mult<· alt <' ora�<' m oldoV<'ll<' ex i stente la fi nele se<•olulni al X I V-ka,
fără nici o posihi litatP ele> a in t u i eeva fl <' spre veC'himPa rt'ali"t a rPspt•l' tin'lor
a.�ezi"tri .
Dar, în < ' i ud a fapt ul u i <•i"t n il'i i z v oarde i n tenw , n ici cPl<' extNne
nu ofe ră. o � t i 1 ·e· el<' u t ilitat e n•al :'\, ]wntru stabilirc•n, V<'C'himii Sucevei � i
apart C'm'n te i <'t n i cc a înt<>nwietorilor e i , 1 m a u l i p sit n i c i <lin l i terat u ra
ist o rici Rt răi nă , încc•r6i ri d<' a .(· re <l i t :l:l'C' a i<l eii ci"t ora�ul Suceava nu
t e,;t e
o creaţie rom:\nească .
Chiar da<':l istoria Sue<'V<'i nu fat<' obi ec t u l sppl' i a l el<• st u<l iu al
Vreunei lUCl'ltri llpl1l'Ufr Îll stri\ină tak , l'Sfr op ortu n srt a m i n t im crt U l tele
din aees te lucrări atribuit• �i Rm·pvei , C'a �i altor ora�e med ieYale mol
doVCJll', o origine nelt' ga tă d<' c•voluţia inkmă a soc· ietrtţ i i i·om c'rnc�ti extrn
car patic c 53, c·onsicforî ndu-h• doar rezultatul acţiunii unor factori poli
tici e x terior i 54• Cum astfrl <fo o pini i 55, ea �i altele cu care se a seamăn�t
vi zibil 56 n u �i-au a flat Hil'Îodati"L con firrnan' a în rezu ltatel e cereeti"ni i
ar1w ologi c e sau în alte· < ' at <'gor ii <le i zv o:wC' , ele p ot fi e on R id crat e , a s tll z i ,
ca clcpi"u�ite , prc•zpnta rC'a, l o r <l <'taliată, 1wmaiavîncln-�i rostul air i , indi
ferent clacă P>'.ite Yorha de lu er:1 r i <le a u t or 57 sau de lu e r: l ri eolectiv<' 5�.
O pozi ţ ie de C'U t otul altă fact ură î ntemeia ti"L pe st rnl i u l atent al
unor cat e�o ri i diVl'l'Sl' de' i zvoan' - cronici , <loc·u nw11tP ck eancdaric , doeu
mente C' art ogmf i c < ' , d oc·nnwnte 1 1u m isnmtice•, izniare arheologice t•t c . -
;; 3 F. Grecul, Voprosi islor i i , 1 1 , H J49, p . 1 2 1 .

5t Jllidcm , p. 122.
55 Istoria Jlold<m i i . Chişi niiu. 1 !J51 , l , p . 67.
58 CL Fra nel's. S l u d i i . 8. l !J55. :l. p . ()5 - 80.
E.
:.7 V. T. Paşu to, Occrki po i.<lorii Gdilsko- Vo/i11sl.oi 1/11.< i , :'<fost·o,·a , 1 950. p . 1 68.
5 8 Occrki istorii SSSR, Prriorl /n;i<lali:ma, ].\"- .\" \' 11v . , l, Jloscova, 1 95:!, p. :362.
28
o întîlnim, in f'C'rcetarPa aC'Pleia�i prnbh· n w , }a. istoricul s oY i e t ic L.h l'ole
voi . Într-o hogată, st>rie de luc rări 59, 1l intre care ct>a mai solid tonstrn
i t i"t , OePrk1'. ql'nf/raficeskoi istorii Jlnl<larii XII I - _\T r . r . ( Chişinău, 1 97 9 ) ,
cuprirnle rt> frri ri s1wciale l a, btoria SuceYci , au torul face o Cl'l'C'l'lare atentă,
şi nuanţată a cornliţiilor <"omplt> x c în cam s-au format ora�C'h' medi cY ale
din )lol<lonl. Lăsînd la o part l> uneh• rczern• ee s-ar putea fo rmula în
legăt ură, cu prefPrinţa ară tată de autor pentru utilizarea unor etnonime
în lo('ul altora �i tu accentul ( 1 lupi"t opinia noast ră , puţin j u st ifkat ) pe
care îl pmw 1w imigran•a rnm:"rnilor t ransi1Yănc11i la răsărit d<> Carpaţi ,
L.L. Polcvoi supmw mwi foark at<>ntc analize condiţ iil e Ptonomice,
i,ioeialc �i polititc în caw a f os t posibilă apariţia oraşelor din .Jioldov a.
Ca urmare a acestei analize, autorul aj unge la concluzia , Ring:nra, de
altfrl , justifieată de întreaga bază documentari"t cxistcnti"t aeum , cil. ora
�'lell' m edietall' de la răsărit <le Carpaţi sînt rezultatul <lezroltâr{i istorice
a aee.<1 t11 i teritoriu , n eomi t indu- s l:' , în e xplic area unor anume fcnomem•
partitulare , rolul jucat de stăpînirca tătarilor Pxercitată asupra unor
întinRe regiuni de la H'Rt de :XiRtm 60• ( 'it priveşte problPma prezenţei
cll'nwutPlor Rtrăi1w ( 1lc C'olonizarC') din oraşele molclovmw ale evului
rru'diu , pozi ţia lui L. Li. PolPv oi nu RC d<>oscbeşte ele punctul nostru de
veden· , autorul menţionat rccunoscîndu-le a C'est ora ('Ontribuţia la dcz
v oltarPa :wtiYităţilor comerciale ale oraşelor moldovene 61• Î n toate aceRte
problpme, Suceava eRtc utilizată, curent, drept un exemplu ilustrativ,
cu o cleoRebită pe1tinenţ ă .
Pentru a înclwia, n e mul ţumim si"t amintim e ă într-o altă, carte
a unui autor Rtrăin, Hugo \\Teczerka 62, prohlPma oraşelor medievale
din :'ll olclova faee obicetul u nei eerect ări Rpeeiale, dar referitor ht ceea
C<' 11e in tere se az ă aeum vom reţim' numai · afirnrnrea repetată a rolului
j u cat ele e lem < ntclt> gPrmane mai aleR în Siret şi Suecava, ed mai tîrziu
'
la fineh' 8Pcolului al XIV-lea 63.

*
Deşi, în cadrul lucră1ii d l' faţ ă , nici C'C'tatea ele la n•Rt de oraşul
Suceava, nici Ct>tatea de Scaun nu vor fa{'e obie<·tul unor d iReuţ:ii speciale,
ambele fiind i nvocate doar în măsm-a în care, printr-u n moment sau
altul din h;toria lor , pot Rluji la ilustrarea conţfautului deoRcbit pc eare
]-a căpătat o anume etapă din istoria ora:;;ului ea atare , nu ('l'cdcm că ar
fi ju:;;tificat să t recem c·u totul Rub tăcere chipul în care de au fost pre
zente în literatura de spec-ialitate a d <•cPniilor trceuk. Şi <·um, în pa1tea
de îueeput a rîndurilor de faţ,ă, , <·onRiderăm ci"t ne-am refi.rit îndeajuns
la puţinul ajutor dP care Rînt cereetării ştirile cuprinse în cronieilP m0l
dovene, nu numai p en tru mai buna cunoaştere a începuturilor ora�ului ,
59 L . L. Polc,·oi, Gorodskoe goncearsluo Prulo-Dneslrouia u XI V ucke, Chişi nău, 1969 ;

idem, Zarojde11ie de11eJnogo ho:iaislua Jloldcwskogo feodalnogo gos11darsl11a (XI V 11. ), în Voprosî
ckrmom icrskoi istorii .Uoldanii epolti fcodali:ma i kapilali=ma, Chişinău, 1972 : i dem , Ra:uilie
g<Jro<lotJ J[o/dauii /J I X - X V un, Jugo-noslocinaia Europa u epolm feodali:ma. Chişinău, 1973 ;
i dem, /\_ isloriceskoi demo{fra/ii Moldavii xi i· V. (Jfrlod relrospekliunogo a11ali=a akloui/1
mafrria/o11 ), l\arpalo-Dunaiskie :emli u srednie ueka , Chişimiu, 1975.
60 Ide m , Ocerki isloriceskoi {JCO.'Jrafii Jlo/dauii Xi II- XV u.11. , p . 34.
61 Ibidem. p. 49.
62 H ugo WC'czerka, Das millcla/lerlicltc 1111<1 friiltneu:eitliche Deulsc/1/um in Fiirslcnlum
A nfiingm bis =11 seinem Un/ergan{/ ( J J . - 18. Jahrltunderl ), �lii nchl'n. 1960 :
l\.lolda11 11on seinen
V. şi aprecierile lui .·\ I . ,\ndronic cu privire la orien tarea generală a an•stei lucrări ( H R I-I, 9,
1970, 5. p. 844).
6 3 H. \Yeczl'rka, op. cil . , p . 1 1 0.
29
ei şi 1wnt ru ;;tabil irea n•ehimii ( 'l't i"'t lii de Seam 1 , nu ;.;oeot i m p otriv i t
sft invodim, din n ou , şi aif·i aceleaşi incertitudini, recunm;cutt·, ca atan·,
de c ăt re eronicari , înşişi. Dcoareec o lucrare publieati"'t c u mu lţi ani in
urmi"'t atri"'tgea atenţfa eă cle;;prc eetatca de p c latura clP VPst a Sucevei
nu e�di,;ti"'t nici o aluziP în izvoarele s cri i,;e medievale 64 (îmmşi 1\:.A . Uom
s torfer considcrînd re s turile cc se m ai vedeau din ea d o ar ca u n turn
de })azi"'t ), nc vom mulţumi st't 1n·ceizăm eă a bia lucra rea publicat ă de
Gh. D iaconu :;; i N . ( 'on ;;tantines,·u a i ntrodu !'\ în c frcu i t u l ştiinţific această
fortif ieaţi e , cu atît de i mp ort a n t e rosturi în istoria orn �ulu i Sucl·ava .
A m flteut , î n altll parte :;; i eu alt p ri l<>j , o disc u ţie mai mult sau rnai
puţin amplrt cu privire la eh ipul în c are , înccpînd încă cli n s l' e olul trecut ,
î n :;;cricrile unora din istorieii rom :'111 i cei mai rnputaţ i , i :.;t mfa d e încC' pu t
a două c<>tăţi foart e importante din Moldova - <'eiaka � c'amţului şi
Cctah'a ck Scaun a Rm·evC'i - a c·on:;;t ituit o preocupare stl'1 1 11itoan', i-pe
cială şi ele cluratl't 1;5• Ned ori n d ;;ă reluăm a i ci această <l ii'\euţ h• î n î nt rc·�l
ci , c omd dPră m sufident :-:ă amintim eă , multi\ vrPml', a fo;;t cll' necon
ceput ca db;eut:uea problemei originii Cetăţii dP Sc·:um a Hm·PYl'i ;;fr !ic
fac ă. în afam c adru lu i aecl•ptării sau re;;pin�c·rii foOli(•i kutonkl' asu pra
originii c·ctllţi i .
] )p;;chisi"'t 1le him• l'Unoseutul art il' ol al l u i B . J >. Hastll'H , in1.it.ulat
Cetatl'a s l'lllllf 11 (jf;' ::-i eont inuat i dP n . O nci ul s;' (l i :-;e n ţia i'i-a tran;;forma t ,
l
c·m·înd, î n polPmieil , u n astfPl d e e ara c· t l 'r cii pătînclu-1 ocla E t c u apariţ ia

lucrl'Lri i ele sint 1•zi"'t a lu i "\ . I > . Xl'IH>pol , a c l ' s t a fii1Hl primul istorii·, earc
a Sei'iiZ<l t pu n c tl•l p slalw a]p a finnntii1or lui 13 .P. Hasdl'll ::;i n. 0 1 1 e i1 1 l î n
suiiţirn•n•a ori�!;ini i tenton ieP a e d ă ţ ii Seam ţului 68 •
E xtin,.:ă , fil.r�t nici un knwi , ::'i a::;upra î n <· eputuri lor C'Pt ă ţ i i <l P 8ea u n
a Su c· l' n·i , „k or ia iPn t o nicl't " a,vea ,.: ă - � i afll' î n p('l'soana lu i G . .'.\fandrPa
u n apl'tTi"'t tor fr rn• 1 1t , luen1 ilm,trat înt r- o eonforinţlt pu hli<·ft , t i p ă ri t t�
u lt eri or , i n t it u lat ă f'l'iiiţ ilr "">-'<'a mfu .� i SueNt va : „ r . . . ] pstl' c·prt - spmwn,
G. Ma ncln•a - (·ă l'l'laka Xcamţu a fos t fondatf1 <ll' cavah·rii 1 1pmţ i ;
cn�cl . ilar, eii uu rneq:r grc� a atribu i �i Sm·e a Ya tot aedor e a nt h•ri [ . . . r '69 •
Ai;; a cum a ocupat locul pri nci pal în dezbakn•a unor prohleme
esenţiale all' istoriei noastrP naţ i on a le , Sieolae Iorg·a s-a i 1npus în isto
r i ograf ia i· om:hwaseă ş i prin mo dul în (•arc a ab o rdat problema ori�i
nilor cetăţilor moltloYelll' - între earc �i a Sucevei - tle:;; i , pc p a rcunml
întregei sale activităţi , marele istoric român nu şi-a exprimat opiniile
cu aceeaşi consecvenţă şi fermitate. Ceea ce trebuie consitlerată drept
c aracteristică a poziţiei lni �- Iorga în problema amintită este neaccep
t area de către el a originii teutonice a cetăţilor Xeamţ şi SuceaYa. Refu
zînd să-şi întemeieze opiniile pe conţinutul unui singur document, aşa
cum făcuseră unii din predecesorii iiăi , K. Iorga discută problema într-un
context mai larg, încercînd să stabilească anume relaţii între apariţia
unor oraşe (ca în cazul Su revei ) şi existenţa cetăţilor din preajma aces
tora, chiar dacă încheierile la care ajunge nu sînt întotdeauna fără fisUI'i .
În felul acesta, N . Iorga a putut aj unge la concluzia că nici cetatea ::N"eam
ţului, nici cea a SuccYci nu sint creaţii ale cavalerilor teutoni, ci ctitorii
64 Gh. Diaconu, N. Conslantinl'scu . op. cil„ p. 1 6 - 17.

i;.; :\I. D . l\lat c i , Conlribufii arheologice la istoria oraşului Sucrava . p. 89 şi urm .
68 B. P. Hasdeu, Foaia societăţii românismului, an. 1 , nr. 7, 1870. p . 327 - 33 1 .
"' D . Oneiul, Originile Principate/or romcinr, B u c ureşt i . 1899. p . 83.
6S A . D. Xcnopol, Istoria românilor din Dacia traiană, cd. I. Ylădescu. 2 . Bucureşti,
1914, p. 2 1 9 .
d9 G. i\landrea, Cctăfilc Srnmf11 şi Suc�ava , Bucureş t i , 1901 , p. 6 .
30
ale voievodului moldovean de la finele secolului al XIV-lea Petru I zis
Muşatinul, concluzie ce va fi, ulterior, confirmată de toate cercetările
arheologice, întreprinse în cuprinsul celor două fortificaţii. Chiar dacă
între ceea ce a.firma în G eschichte der rmniinischen Volkes 70 (unde adopta
o poziţ.ie fermă în sensul celor arătate) şi, l'C'Spectiv, în Istoria armatei
româneşti 71 au apărnt deosebiri de nuanţă, opinia istoricului rămîne
neschimbată în esenţă, Cetatea de Scaun a Sucevei fiind comiderată,
de justeţe, o creaţie moldoveană şi situată cronologic la finele secolului
al XIV-lea.
Tocmai de a.ceea, apare cu totul surprinzătoarn modificarea opiniei
autorului, care, referitor tot la cetatea Sucevei, pare să renunţe la ceea
ce susţinuse, afirmînd, la un moment dat, că ridicarea cetăţii Sucevei
„ [ . . . ] se datoreşte, la drept vorbind , lui Ştefan (cel l\fare - n.n. - M.
D.M.), care e şi creatorul sistemului de apărare prin cetăţi" 72• Dacă

aiei s-ar mai putea crede că N. Iorga avea în vedere faptul că abia Ştefan
cel Mare conferă cetăţii Sucevei rolul primordial în sistemul defensiv
al Moldovei (lucru, în esenţă, adevărat) , sensul r<>al al celor de mai sus,
precum şi inexactitatea lor flagrantă, sînt puse în lumină de ceea ce
acelaşi autor credea posibil să afirme : „ [ . . . ] castelul de la Suceava,
vechea capitală a ţării, l'Ste o fundaţfo a veacului al XV-ll'a" 73, el con
firmînd eu fermitate această ultimă opinie, cînd afirmă că Suceava
„ [ . . . ] este un castel construit de către moldoveni în veacul al XV-lea
[
• • ]" 74.
•
Pe acest fundal ştiinţific al sfirşitului secolului al XIX-lea şi înce

putului secolului nostru, caracterizat prin oscilarea permanentă a oame
nilor de ştiinţă între teoria originii teutonice a cetăţii Sucevei şi teoria
upusii, care afil'ma originea moldoveană a acl'leiaşi fortificaţii (cu toat.e
consecinţele de ordin cronologic ce decurgeau din aceasta), în anul 1913
apărea o lucrare de importanţă covîrşitoare pentru cunoaşterea istoriei
cetăţ.ii de la Suceava : Cetatea S1tceDii de.<Jcrisă pe temeiul propriilor cer·
cetări, între a,nii 1895 şi 1904 , de K.A. Romstorfer, publicată în româ
neşte cu o notiţă istorică de Al. Lapedatu.
Adversar hotărit al „teoriei teutonice" , Al. Lapedatu atribuie cu
fermitate voievozilor moldoveni meritul de a fi ridicat cetatea Sucevei,
dar are dubii dacă aceasta „ [ . . . ] vine sau de la Iurg Koriatovici sau
de la Petru �luşat, ori chiar de la amîndoi împreună. Pentru cel din
tîi - crede Al. Lapedatu - ar pleda faptul că făcea parte dintr-o familie
care s-a remarcat tocmai prin lucrări de organizare şi prin diferite fundaţii ,
iar pentru cel din mmă faptul că a domnit mai mult şi mai liniştit -
a avut deci timp să întreprindă lucrări de biserici şi cetăţi [ . . . ]" 75•
Totuşi, ceva mai dc•parte, Al. Lapedatu crede că poate restrînge cele
afirmate anterior şi, „ [ . . . ] după toate probabilităţile [ . . . ]", înclină
să opineze că lui Petru Muşat i se „ [ . . . ] datoreşte de fapt întemeierea
cetăţii de pe lîngă noua capitală a ţării, a Sucevii m6 •
'8 Voi. I, Gotha, 1905, p. 1 6 1 şi urm.

a Voi. I , Bucureşti, 1910, p , 76.
72 Ibidem, p . 74.
7a �. Iorga, Les c/1â/ea11x uccidcnlaux en Roumanir, Bucureşt i , 1929, p. 18.
a Ibidem.
'" K. A. Romstorlcr, Cetatea Sucevii . . , , p . X X I - X X I I .
7' Ibidem, p. XX I I I.
31
'l'recind lWl'Lc alte cit eva lueră ri , îu care se tliscu t i"i mai mult î n
jurul orig-inii cetăţii � eamţ ului 77, vom m a i aminti aici numai lucrarea
generalului Radu Rosetti, Istorfo artei militare a rom ân?°lor pînă la mij
locu l veaculu·i a l X VII-Zea, apăru t ă în anul 19-! 7 . Su vom comenta opi
niile autorului 'lucrării de mai �ms referitoare la problemell' originii
şi evoluţiei fortifif'aţiilor molclovpne în gPneral, mulţumindu-ne să preci
zăm d H. Uosetti parc a evita să adopte o poziţie fermă în problema
orig-inii cetăţii Sueevei, <'l mulţumindu-se să spună ( p e t enwiul eîtorva
lucrări pe care le ci tPazi"'t ) eă aemstă ePtatP „ [ ] ar fi fost clă<liti"'t de
. . .
domnitorul Petru al Muşatei" 78•

În raport cu numărul relat iv mare de luerări apărntP în ]Wrioa<fa
antebPli<-ă, în care atît problema orig-inii cetăţilor moldowneşti, eît şi
aceea a începuturilor Ct>tăţii de Scaun a Sucevei au făcut obiectul unor
discuţii mai mult sau mai puţin spt·ci�ll' , dup i"'t 194-t nu m ă rnl unor ast
fel de lucrări P St e sensibil mai mie . lu afara luerărilor eitait• mai sus
şi a 8tudiului BazPlr putPr ii m ili'.tare a 11U: ,�tffan e<'l Mare (autori I. Fo(·
şăneanu şi Gh. Diaconu 79 ) , în eare, deşi era (}t> <lorit, Jill sp fac referiri
la problemele aici în discuţie, ar mai fi de amintit cd al lui X. C on stan
tinescu, închinat cetătii Xeamtului 80• Contef;tînd tenwinieia argument<>lor
adm;e în sprijinul „teoriei teutonice", autorul orientează cerc('tarea într-o
direcţie nouă, prin analiza compamti"t a planmilor cit01Ta fortificaţii
moldovem•. În final, X. Constantin<>scu rei:'pingc teoria orii:!inii t <>utonice
a cetăţilor de la X camţ. i:;i 8uceava, atribuind , în acda::;i timp, Yoievo
dului Petrn I meritul de a le fi ridicat .
În sehimb , de::;i de o rigurozitate ştiinţifică exemplari"'t , I1$iol'Îa artei
feu<lalP î n ţările româ ne, lucran• impresionantă a prof. Y. Yătă�iatrn (Hueu
reşti, 1959 ) , pare a evita exprimarea unor punetc de vedere fornw, rămî
nîndu -i numai cititorului lucri"'trii libertatea <k a de:'\prinde î nclwierea
că autorul atribuie cetatea SuccvPi ultimului sfert al st>colului al XIV-h·a,
ceea ee, implicit , cchivaleazi"'t �i eu Jwaeceptarca dt• că tre Y. V ătăşi an u
a „teoriei teutonicP" . Xu acelaşi lucru Sl' poate :,;punP, ill s ă , ck::;pre sur
prinzi"'ttoarea fermitate (•U care prof. Grigore Iones<·LI n•afinnă ( oare cu m
singular 1wntru acea dati"'L ) orig;inea teut onieă a c·etă,ţii de la 8uc·cava,
într-o lucrare publicat �. în anul 1 9 Zi -! , intitulatrt J(platii r i asupra iStoriei
arliitP<'iuri i rondne-� ti. In momentul, însă, în c are n•zultatde cerc·etărilor·
arheolog-ic<', întreprinse la Sm·cava şi la cetate-a ::\ eamţ ului, au furnizat
u n volmn de date suficient de concludC'nte lwu t ru eontestarea te-zei
arniutitP, acelaşi autor rP1rnnţă la opinia sa mai Vt>clw, ac e ep t înd pund ul
de VC'den• potrivit căruia C etatC'a de Seaun <Le la Sueeava a fost ridi
cat ă , în forma sa iniţială, în t i mpul domniei lui Petru I )lu�atinul 81 •
Amploarea deosebitrt pe care au căpătat-o s ăp i"'Lt ll il P arlwologil·e '
întreprirn;e în euprinsul Ct>tăţ.ii dL· t-;caun, ta �i pe platoul din faţa ace>1-

tcia, precum ş i introducerea în eireuitul �tiiuţific a principalelor rezul-
77 cr. mai ales, I. '.\Ii nea, N. Grigoraş. Gh. Cojoc, Din lrrculul Cl"l<lfii Seamf11l11i, 1 940 ;
N. G rigoraş, \"cehi ccl<l/i moldoveneşti. Oriyinea lor, SC ! . 20, l:l ş i , 1946.
7s H. HoscUi, o p . cil . , p. 9:1.
79 Publicat in volumul Studii cu privire la .'jlefa11 crl J!arc, Bucureş t i , 1056. În schimb,
tntr-un all slucliu, publicat ul lcrior, Gh. Diaconu lşi cxprim:"t cu frrm i la l c opi nia că domniei
voic,·oclului Petru '.\luşat i i sinl de atribuit cetatea Şcheia, fortul pr incipal al Cel:iţii de
Scaun a SuccYei şi cetatea '°'t'am\ului (Gh. Diaconu, Dacia, N.S., 3, Hlă9, p. 5 ::5).
so N. Constanti nescu, SC IY. 1 1 , 1 960, 1, p. 8 1 - 1 03.
s1 G rigore Iom'scu, Jlclaliiri asupra istoriei arhilcc/11rii romdncşli, Bucureşti , 1 954,
p. 1(14 : idem , _trhilcc/11ra pc lcrilorilll nome/nici clc-u lungul veacurilor, Bucureşti , 1 981, p . 1 53.
32
tate obţi nute in f ieearc a,11 au fftcut ca problema î nce p ut urilor acestei
fortificaţii să poată şi să trebuiat1că a fi p usă în adevărata sa lumină. .
în cepind din anul 1963, aut orul lucrării de faţă, fi e si ngur 82, fi e în cola
borare8 3, a abordat, într-o serie de lucrări , problema originii l:ii vechi
mii Cctt'1 ţii de Scaun a Sucevei , de fie care dată subliniindu-He ori
gi1wa moldovenească a fortificaţjei , fortificaţie ale cărei începuturi
nn m ai încape, a s tăzi , î11doialt'1 că trebuie imse în legăt ură c n i n i ţia
t.i n•lc> , i n<·tt immfidt•nt e Yi < k n ţia te î n i stori ografi a ro m �tncască. a ct uală ,
<lll' voil' \'01lnlui Petru I zis ::\ lu:-:at i n u l . _\.(•l'laşi pu n et de ve dere este
t•xpri111 at i:; i dl' J , . C hites<·u , î n lu <" ra n· a sa de doctorat, i nedi t ă 34•
ln schi mb , C . C . Gi ml• sc u se arată mai reticent în adoptarea :-:i cxpri
marp a unei poziţii mai frnne în kgătură <·u or i gi lll• a ş i vechi nw a cetăţ i i
Sucevei , autorul mulţumindu-se să spunt't ct't „st> rrc>de îndl'ob:-:t e l'tl ac eastă
J : ont't cetate se d a 1 m·p:-: l<' lui Petru al }! 1 1 :-:at!'i" &>.
*
Înccreînd , ln f·a păt ul ;u · eiitt• i prezc11tt'tri , o apr<•cit>re gPncral[t asupra.
Yalmii :-:i C'onsist<>ntPi opini i lor P x pri 111 a te , YTenw de ck<"enii , de i storici
•k mart' re put a ţ i<' sau de senm ificaţip limitată , despre î n eeputuri le ora
�n lu i Suc·l•ava şi a le et>tăţ ii Yoip\·o<lale din marg; i nea d<> r ăsrtri t a aee s t uia ,
n<> w•tkm obligaţ i să n•nmre[un, în pr i mul rî11d, graYul dezaeord dintre
a,1_ ·estc opinii . Într -allevăr, î n tii :mb raport cronologic şi dup rt acet>a (mult
m a i i m p orta n t ) :mh rn port11 l î mpr ejurărilor concrete :-:i al pauzelor care
au <· onclu R la ac pa sta , forrnnn·a ora:-:ului Suceava a constituit o i1roblcmă,
i·i'\ spumml la (•an· a exprimat , adPsea, o veritabilă, chintesenţă a gîndirii
i,;f.oriee a celor ee l-au <lat . Punerea î n adevărata ei lumină a capacităţii
iwporului romfm ele a-:-:i fi creat propr iile sale oraşe medievale sau nega-
1·ea acesteia (ca şi a înclinaţiilor sal<> spre o dvilizaţie urbană ) nu au
c· oni'.tit ui t s i mple atitudin i li psite d<' spmnificaţii , ci expreRia imp ortanţei
pre ţului pc care un istorif· sau altul îl punea ve necesitat ea cunoaşterii
a:profundat e a ev oluţiei i n tt,rne a societă,ţ.ii ronu\ne�ti ele la r[tst'trit de
Carpaţi, în contextul gene m l rormî.nei:;c al începutului mileniului al doilea.
al erei noastre. Şi tocmai pentru cil unel<> neclarit ăţi nu au disp ărut nici
])Înă, acum, sardna de a :-; erie o istorie a începuturilor Sucevei nu este
lipsitt't de dificultt't ţi.
8� :\I . l > . :\late i , Co11/rib11fii arheologice lu i.-toria o ra� u / u i Sucevua, p. 8 9 - 129 ; idem,
SC !\',\, :rn, l!JiiJ, 1, p. lOi - l l :L
sa ;'li. I >. :l!atc-i . Al. .\ 1 1dro 1 1 i c , Celalra <ic scaun a Sucevei , Bucureşti, 1965 ; cf. şi Al.
A ndronic, SA I , t:l, 1 969, p . 6i - i8 ; M. D. Malei, Emil I. Emm1di , Cetatea de Scaun şi Curtea

donrncuscă clin Suc1•avu. Bucurcş l i , 1 988.
"4 L. Chiţeseu, Forl ificafii/c J lo /dovei în scco/c/c X/ l'- X l'/. Ce/ii.fi voievodale şi forti
ficaţii or1işcncşli, Bm·u rcşt i , 1!li2 ( lu crare <le doctora t, i nNlilă).
•;; C . C. Giurcscu, Tir!Juri sau ora.�c şi cetăţi moldovwc. p . 278 : pc de altă parte, ne re
zervăm dreptul ca opi niilt· I l'B:l t l c i l\fohlcnkamp �ii Ic :inalizi"tm după publicarea te:r.ei de
doctorat a regrcta tl'i sped:l li\tc. ·
3 c.-951
33
C'APITOLUI.J I
EV OLlJŢIA ŞI ROLUL AŞEZlRII DE LA SUCEA \TA

PlN .l LA lDJLOC()J„ SECOL Ul„Ul AL xn--LEA
Modalitatea de abordare a i storici unei aşc•zări mbanc medievale

este, fă.ră îndoială, în funcţie nu numai de optica autorului cercetării ci
depinde, poate mai curînd, de complexitatea problc>melor la care acea;;; t rt
cercetare trebuie să afle răspuns. Dacă pc>ntru o aşezare urbană a cărei
apariţ.ie a fost determinată, de iniţiativa uncia sau altcia din autorităţile
politice ale vremii (feudal laic sau biserică.) 1 problema, începuturilor �i
vechimii locuirii omeneşti }Je suprafaţa ocupată de respectiva aşezare ur
bană medievală , ca şi în împrejurimile iwmijlocite ale acesteia, poate
constitui doar tema unei discuţii introductive, în cazul oraşelor ce s-au
format în cadrul unui lung proces istoric, ale cărui etape sînt uşor de sta
bilit, menţionarea celor mai importante descoperiri arheologice sau a şti
rilor cuprinse în anume i zvoare scrise, care atestă drumul parcurs de co
munităţile omeneşti dintr-un astfel de perimetru, din antichitate şi pînă
„în ajunul" existenţ,ei oraşului ca atare, capătă un c u totul alt caracter.
Or, în cazul Sucevei menţfonarea unor astfel de descoperiri şi stabilirea, pe
baza lor, a principalelor etape parcurse de diferitele colectivităţj umane ce
s-au succedat aici, vreme de secole şi chiar milenii, devine cu atît mai
necesară cu cit, s-a vrtzut la locul potrivit, tocmai (sau poate mai exact
numai) cercetării arheologice îi aparţine capacitatea de a pune în adevă
rata ei lumină veridicitatea ştirilor pe care ni le oferă izvoarele scrise refe
ritoare la realităţile demografice anterioare mijlocului secolului al XIV-lea,
de pe 19cul pe care se va statornici, pent.ru totdeauna, oraşul Suceava.
Insuşi faptul că, pe de-o parte, Suceava nu a rr1mas „moştenire"
evului mediu de la antichitate, şi c ă , pe de altă parte, ea nu poate fi înca
dTată în acea cuprinzătoare categorie de „villes neuves" 2 pe care a cunos
cut-o Europa medievală conturcazrt necesitatea încadrării ai'.\ezării urbane
de aci în rîndul celor care, de6i formate > in evul mediu, nu au reprezentat
o apariţfo spontană , d rezultatul unui proces oe duratrt la a cărui desfa
şurare au concurat factori demografici, economici, sociali �i politic i dintr-o
zonă întinsă.
Precizărilor de mai sus trebu ie, in:-i.ă , sil li se adauge o alta, pc care
acum este momentul să o facem. Considerat ca n•zultat al unui proces de
durată , pc care l-am putea numi , pe scurt, proces al maturizării structurii
feudale a !'ocietăţii româneşti în general şi al celei est-carpatice în special,
tipul ele a�ezare urbanil. medievală în care -poate fi încadratft ::;i SuceaYa
nu va putC'a fi înţeles - în nwcanil'mele intime ale modelării sale - decit
dacă se iau în considerare n•surselc materiale �i umane ale unor regiuni
1 P. Lavcdan, Qu-esl-ce que l'urbanisme ? Jntroduction el / 'llistoire de /"urbonisme,Paris,

il.926, p . 1 3.
2 \' . \". Stokliţkaia-Tcnşrovici, \'cstnik lloskoukogo Cnivcrsitcta. Scria obşccstvcnnih
r.auk, 1 , 1�55, p. 2 1 . Cf. şi Ph. Dollingcr, La Hanse ( XJJ•- XJ JJ• si i:cles ), Paris, 1 964, p . 26 -27.
34
!'nfiei(•nt 1k î ntiHfll' llt'ntrn a p u ka asig;um sup ort u l (•orn ph•x JW care se
hazeazrl astfrl dt> al)c•zăli , f! Î m1 numai <lintr-un p eri m et ru limitat la î mvre
j n ri mi l c 1wmi j l o<'itc ale su prn f Pţ t' i oC'upak de· de.
Du p ;t curu ('flit' u ş o r d l' î n ţ cl<•s , act>st fel (k a pmw probh•nut a re
impli<:aţ i i ee nu sP n•strîng- la d i nwn,.:ionart>it c on•c tA a re surs el or şi capa
d t r1ţ i i unui auunw frrit ori u dl' a i m pune, ca neeC'sitate i s t ori C:t , apariţi:\
u nu i ora;:, permiţ î ndu-rn• a l'onsitlt•m 1 ·ă. dl' o importanţă cd puţin egalU.
" < ' d o Yl'<k'!tl' d '!Î llt'Htrn 1·c·1·1·ptan·a prohlPnwi (dt> n•ztmautrt istoricii.
� 1 l ori t i\ ) p(' 1':1 1 '1' o n•pyP7.i 1 1 t :"1 t·o1 1 t i n 1 1 it ak:t dl' v iaţ i\ a ur1Pi p opu l a ţ i i , 1w
1rn an u m i t t l'ri1 miu . l 1 1 t r-:HÎl'Yltl', t·u toat(' l'i\ 1111 rn· p ropu n em a purta
;tic· i o tlise u ţ il' 1·n 1·011ţ i 11 1 1 t 11wt od olog;i 1 · rd1•ri toarl' la m od u l î n c are se
H h onl ea ză , 11 1w01·i , prohh•ma eo n ti 1 rn i t r1 t i i dl' v i a ţ :"1 rom:'rnt_•as1·rt de la
<rntiehitate l a l'Y ll l n wd iu , 1·011s itlt•răm c·ă c•st l' ed pu ţ i n l'azul să HP e xpri
măm eu frnnit.a t e unn;t t ornl punf'1 dl' n•d l'n', earc şi st ă , de altfPl , la haza
î n t n•g;ii H Oast n• c·et't·Pti'tri d l' la HucPan1, ;:i a nu m p : d ime11sim1ilP t('ritoriafo
;:tle <· a 1l r ulu i în ('are sp plasl'ază <lhw u t i a d e:-;pre c o n t in uit a te nu pot �i
n i <:> i nu t.r(' l r n ie sr1 urmi\n•a:-;(';t. 1k1rnm:-;trarPa aC' eski a, cu obl1'gatidtate ,
}J <' u n ferito r i 11 11 1'aJilhY1f 1·e.�tr î 11 s , deoan•ec• prin U('l•asta s-ar m•g'lij a , eu
n·zul ta1P lll'<lori t P şi arti fil· i all', u n a 1li 1 1 <"al'a ('tl'ristieile 1H•rioadt'i mu lt i
�1·eulan· l'an· i m·<·pP 1·11 rn o 1 1 1 l' 1 11 ul a hantlon:1rii l > a ei Pi 1h• eătr(' t ru 1 wl(• şi
allrninistra ţ i a rornarn· f! Î d11n•a7.ă pînă î n seeolnl al X II-lea i 1wlusiY . S pu
nirnl aepa:-;ta, an•11 1 în n'dPrP frnoml'1111l, nu o dată spmnalat 11P arheo
logi ( d a r pinii :l(' ll l l l 1 wac·1·p pfat ('a d P f ini t oriu ) , rep1·eze11tat dP rl'lativ
,.:}aha stator1 1 i c · i p P" at·Pl:t'!i lol' a a� e zr1 ri lor , Yl'Pnw <k mai mult e Recoh·.
FU.ră să fip Pc·hi \·alent ul mi1.m1ţ iPi , aepasti\ rwstatornicil' nu î 1 1seamnă
1ll'cît pendul:U'l':t <H'<'lPia ;: i po pu l a ţ i i în ea<lrnl n n or teritorii re stri n s e , pe
<·arc· ea 11'1 1 lP alH1 1ulo 11 r'azâ c11, totu l , <' i le 111'1'.lfr:eazâ. .'l 11ccesfr, nweninrl aproape
i n tottl<>auna pP lol'tni î 1 1 c·an• a t r ă i t a 1 1 t e1 ior, a1·easHi realitate· fiirnl foarte
l)Î l1C' defi ni1 :1 dP 1·otH·Ppl 11l d t• co11ff11 11itafr 111 11biliî .
O a st frl dl' real i t a l l' 1·:1 păi ll Yaloan•a m rn i a rµ;unwn t , llupă p;tn•rea
11 0astră , prea im t i n l'Yicll'n1. i a t pînr1 ac·um : 11 11 111 o i o po p 1 1lo! i e a 11tohto11ă,
1 11 ca;.11l <lP faffr ('Nt ro1111Î 111'fl,'f<'ii , st' poate drpla.� 11 î 11tr-11 11 cm7r11 teritorial
liun 'tot .�,; restrî11s, rr a n im1 î n lncul'i locuite a 11 trrior, cr1 fe n o m e n <'C a coperii
,1111. spafi11 cron oloyfr 111 11ltise('l([a 1· . Astfel de µrad id nu ll' sînt p ropri i
m igratoril or, ace'!tfa fii' păr[ts i1ul definitiv anumite teritorii î n care au
locuit temporar, fi(' ncrezistînd asimilă1ii lor d<' către aut oht oni , ceea ce
echiYalează, în ultim[t instanţlt , tot cu d ispari ţ ia lor c a entitate etnică
d istinctă. C on c epînd anu me• în a c e:;t fel urmărirea eontinuităţ.ii de• vi.aţă
în t eritoriul în care s-a format 8uePava , nu credem cri greşi m preci zîn d , încă.
de acum, realitatea cea mai importantă conturată de cc•rcetă1ile arheologice
d e la SuceaYa : ora .� ul mc<lieral s-a form a t 1ntr-m1 ten'toriu ce nu a c u n oscut
î ntreruperea locm'.rii nfri o dat ă, în reac'llrne erei'. n oastre.
*
D es c opeiir i aparţi nind paleoliticului mijlociu , c a şi. celui superio r,
f� cute lJO o rază destul de marP î n jurul ora şului 3 ( dar cu t en d inţ.a de a.
<;e concent ra , mai ale s , în imediata aprop i ere a apei Sucevei) 4 d ovedesc ,
3 în cercetarea palcolilicului d i n zona din jurul Suceve i , ce l e mai valoroase rezultate

s-au obţinut de către :Maria B i t i ri-Ciortcscu, tn s:ipăturilc din m arg i ne a de sud-vest a
sa lului l 'dcsl i .
4 în a'rara celor de la Udcşti. descoperiri aparţinlnd paleoliticului superior s-au mai făcut
ln tmprejurimilc satului Lisaura (situat tn apropierea marginii de răsări t a oraşului Suceava)
şi in rupturile malului abrubt nordic al apei Suce\·e i , in zona comunei Vcrcşti.
35
frtri"L t ă gadă , d"t regimwa a fost, î n 6L 1lin c•poca ;;tri"LYed1c, c apabi lă să adi:'l
po,,;teasd şi să hrăneasc i"L colectivităţ,i mai miei :-;au mai mari . Aceleaşi
descoperiri p ot fi c on siderate ca av în d o valoare probat orie certă în demon
strarea conditiilor naturale fav orabi le v ieţ i i onwn cşti pe care respec t iva.
microregiunc nu a î n cetat să le ofere omului , pin i"t în zilele n oast re .
C'l•rcetări sistematice amph• , întn�JH'ÎlbP, vreme de mai mulţi ani,
de X . Unmlescu , pe platoul din margim•a de ră să rit a oraşului , au prile
j u i t de s e op erirea a, n um eroa s e urme a parţ inî rnl n e olit i c- ulu i t impu riu , mai
exact culturii Criş 5• Deşi re st rî n s ă ca arnploar<' , a ş<' zarea pe can• o a n·m
în vedere se J}Oate spu n e ei"t <l<'sehidc seria <lP:;;t ul < le b ogat ă a urmelor tle
locl1ire n eolitic ă. , identificate atît pc teritori11l ora şu lu i , cît şi în împrt>ju
rimile sale nemijlocite. Într-adPvăr, în 1h•e11rsul c·en·et ărilor arheolog'iee
î ntrepr i n se în b i nec un o;;c u tul sector „Şipot" din marginea, <k ri"t 1'i"tri t n,
oraf;>ulu i Suceav a , si tu at pe malul stîng al J)Î riului ( 'acaina (care s epară
oraşul de Cetatea de Scaun ) a fost identificati"t o sit uaţ ie dintn• cde mai
feric ite , a ic i <lP;;e op erindu - s r ( e st e adPvărat , n u într-o :meersium· ,;;t rnti
g rafi eă as i gu rati"t ) materiale c·t•ramice a p a rţ i n i lHl culturii C'riş, eultmii
ceramicii lineare şi c u l turii Prr<'ueuteni 6•
Perioada următoare este şi Pa i lu ,;;t ra t i'i. , <l Pst ul de bogat , pri n dl·,;
cop eriri făcute pe o arie relatiY i nt insă , del imitat ă , la c,;; t de V<•rc•şti , iar
la ve t>t de 11ihon• n i . �ucrava însăşi e1moscînd o lo{'uire i nt en să în ace1�aii
p rrioadă . J,a drmonstrar<>a a<·Pstei reali t ă ţ i , o eontrihuţie i m p ortanti"t au
adu s-o c rrc Pt ă ri le lu i � . U nm l eseu la '.\l ihoveni , <'a şi e<·rc et ă ri le dr sup w
faţă, efectu at e de aerlaşi specialist la Vercşt i . F i"tri"l si"L dorim a i ntra in
d etalii , p reci z ă m C'ăi la 11 i h oveni ( <l ealul „C a hla :\fori i " ) 7, în afara m wr
des c op e ri ri pal e olit i c <' izolat<> ( î n <' ă puţin S<�mnificative ) şi a c i t orva frag
mente de vasr ap a rti n î n d culturii c·<•ramicii liniare, s-a dPscoprrit un mfl re
num ă r <1 <' fra gml' nt c cl'ramiee apar1. inînd l'Ultnrii PrP<'U{'nteni şi m a i ale;;
locuirii cucutenicnc t irz i i ( etapa H1 ) .
Tot a i c i , dar mai ales p c teritoriul ora şu lui Suceava ( c u prilejul luc1ă·
rilor de ,;; ăpare a fu n daţi i lor elădirii Spi talu lu i unificat din oraş) s-au fă"nt
i mport a nte de s c op erir i ap art, i n i nd perioad r i de tranziţ.ic de la neolitic
la ep oca bron zulu i . D a că d e sc operi rilr de la "\l ih oven i , d eş i pu ţ.în con., i:'l
tent e , aduc contrilmţ:ii d emn e de reţ inut la cu noaştc·rea î necputuril ur
ep oc i i hronzului în acea stă regiu n e , ,remarcirnlu-se, pc lîng ă, demenkle
comu n e î nt î ln it e în restul 1f oldovri, şi mwle i nfluen ţ e di n spre rmdul Polo
niei şi zona � i st rul ui su pt>ri or " 8, cl'll' <li n m arg·i rw a d<• su d a ora şu l u i
(Sp it alul unifie at ) au un plu s <lr însrmnătate. _-\iei s-au de s c op erit m or
minte în eistC' de vi at ră , aparţinîml cul turi i amforelor globulare 9, i)e
tenwi u l aeestora putîrnlu-se form ula opinii mult m ai e on s istente desp re
încadrarra frritorinlui Rue evPi într-o nri<' eulturală înz<>strati"t cu P.<•mn i f i
eaţii p a rt ieu la re 1wn tru e1moa�t<>rra profundelor rt>st ru ct ură ri euu os r u t e
d e c olee t iv i tă ţ i l e umane lorale î n verioada, (h> t ran ziţ ir amint ită. .
Fără. îndoială, una d in cele mai i mp ortant <' d es coperiri ap arţ i n î nd
ant ic hi tă ţ ilor or în du ir ii c omu n ei p rim i tiv e faeut e pe terit oriul Suce>ei
0 ;\, Crsulcsrn, Slurlii şi ma lrriak, lsloriC', :>. Sm'C'a\·a. 19'/:�. p . 48 şi u r m . ; Y. �i

i rlem , SucC'aYa . .\nuarul muz e u l u i judeţean. 10, 1983, p . 261 - 382.
6 :\I. D. :\latei, în Jlanuel c111!1Pclopc'diq11e d e prehisloirc d protohisloirc e 11ropt!e11nes. 2 ,
P ra ga , l !J6!J. p. 1 :rn!l, � · '" Suc·C'aYa.
7 ::-\. { 'rsuksru, P. \'. Batariuc, SuccaYa, ..\nuarul muzeului j u dc \ C':111 , 5, 1018, p. SD - 94 .
8 I bicfrm, p . 03.
9 G r i gore Foi t , Studii �i materiale, isloriC', 3, Sucra\·a , 1 013, p . 2 1 7 - 22 4 .
36
est<' e<'a rcpr<'Z<'ntatr1 <le micul tezaur 1h' obiecte <k p od oahtt <l1•f\copcrit
în p eri m et rul Curţii <lornnt>şti din Sncl'ava, cu prilejul Ră p ăJ mi l or fii cu te
pentru :;; cnatcn·a la, lu mină, a, n• Rtur i l or ac1•f\t u i însemllat <'Omplcx voie
vodal . Const înd <lin mărgelt>. de C'hihli mhar ::,;i <le ofi, din hrăţrll·i din metal
alb, u n c lop ot e l lucrat din sinnă de hrunz �i din aplice 1fo bronz, micul
.
tezam aparţ.ine culturii X oua �i d at -r a zii de la sfîr�itul cpueii bronzului10•

D acă, ai it pe t eritoriul orn::,;ulu i , dt ::,;i în împn•jmimilt> lui nemijlo
cite nn s- a u făcut <lt'RcopN·iri mai e on si st1•nte a p a rţ i n î rul primei epoci a
fipruh1 i , (·Pl t' 11l• la ) J i h oY<'lli fi ind d Pst 111 tl1• mmle,;tp 1 1• J i ll <·l'C'<lem dl aees
tci fiit uaţ ii 1n•l>Ui<' stt Î !'(� at rih n i e O ,;pmnificaţip pari i <·lllH l'ă , P Xpli caţi a
put î r nl fi , mai <·m·ind , ae 1 P a ert în prima e pocii a fi1•rul u i ,;- a, p c t l'( ' (·u t o
'
oan•1-;1l'P 1 l t• p l a,;an• a l o e u ir i i in z ol l <t �i o i t>�i n· a l'i di n tei-itmiile m a i i ntens

populate in 1• p o e a JH'l'c<'1k nt ă .
Situaţhi emioa::;tP, i n ""h i mh . o suh,;ta n ţ.ia l ă imhu n ă t ă ţ irc J W m ă surr1
ce n t> apropiem de î nceput u l erl'i n oa ,;1 re. Î n cepirnl 1·u ,;e<'olul al III-lea
î.e.n . , )ll' t t' ri t o r iul ora::;ului ( zona Curţii donuw::;ti) �i în i u wdiaht aiuopit>re
a l u i apar o ,;pJ'iP dl' nmt P ri a h· (•pra mi('t' ,;au alte compkxP, 1l ovatla făcînd-o
unele <leRco1wriri prilejuit " ele c1•rct>tărilt> (lin eet att•a, <le vp,;t (Şcheia)12
sau de ePlP dl' h1 )Iihoveni (aici a fo�t <ksco1writ un c·omplPx <lin pietre
put1'rnie il lroi:;i t P de foc, în intcriornl (• ăru i a ,;-au gă :-; i t fragnwntP ceramice,
atribuite de ei H n• d 1•s<·operitor lrns1amilor ::,;i clat ah• in �C'l'olt>le ill - II
î.e.n.) 13.
D np:I o oan•ean• i mpu \ i mnP a u rm elor <l i� loeuirP în secolele I
î.<'.ll . - I 1•.11 . , a e p ,; t p a l'Pnpar eu m a i m an• intcn,;itat P in sc•1·olelP II - III
c.n . Î n t e11wi11d u-1 1 p 1w l lPseo1wriri f ă 1 · u 1P :ttît. JH' t <'ritoriul orn::;ului , dt şi
P<' o .wh• 1·11 raza, n�it ate rPalrt d 1• 101·uire, lle can• o Y<t p ă l"tra , aproa.1w fănT i ntreru1wre,
pîn:I in Yl'a"urilt> 1•Y11l11i mediu . :XC'îiul oiPlnie, l'ea mai importa n t ă deRco
pcrin· fiient:I . iw 1 Prit oriul ora::;ulu i ::;i aparţinînd sPcolelor II - III e . n .
est.e reJH'l'ZPnh1tă. d P necropola d nder1 <ll' i m·i1wraţi t> , din e a rt i eru l „Ana
IpiUe,;eu· ·u. DP:-;.i , clin motiYP ohic·d ive, din aeea,;tă. nc•ernpolrt nu fi-au
putut n•c·u pera ::;i C'erret a dPdt 9 m ormiutt> c u unw intreg:i, observaţiile
făcu tt> in ::;uprafaţa e<·rcet at ă. au 1w1·miR deRcoiwritorului ( ClrigorP Foit)
să. fornrnleze o pi n i a frnn:I er1 în cuprinsul nc<'ropolei n u �-au aflat ::;i mor
mint <' dP inlrnma\ie, la care s-a adăng-at ::,;i p1w·izar('a (dt>osl•hit ele u t ilă
pen1 rn î n c·a{1 ran•a. c·ronologicr1 �i a t r i b u ir!' a etnicr1 a neeropolei) e;I aici
.
„nu au fo�t i:i::lsitP materiale de 1n· 0Yt'l lie11tr1 Rau eel imtin de inflm'ntă l"ar
mati(';l.' '1;,. \<'<':t,;tă, u lt i m ă JH'Peizare ,,, iwnui R Rit fi<' fonnu}pze ::;i eonduzia
.
că. tll'�1·01 wrirPa în diRcuţie PSte anteriuarr1 prttrumkrii sannat ilor pe t eri
tori u l din uon l n l )fol<lon•i .
l l P c · 1 1 t ot ul alt 1·ara l ' t 1•r �i ;n irnl o impnrtaii ţ ;I v x <·(•p ţ i onal ă, iwn tru
cun oa �t Pl'l'a, nu n u m a i ;1 n ivelului eulturii materiale n, dadlor liberi din
1 " L. Chi ţ csl'll , C.\ B , 1. Hl75, p. 254 - 2Ml. l>t• a l l k l , t n·hui c adăuµa l t·:i rleseopt•riri
aparţi n i n d n1 1 l1 1 r i i :--: o ua sint tlt-s\ u l ele numeroast·. ; , [ î l in euprinsul oraşu l u i , eit � i in a fa ra
l t . i ( c f. !'\. 1 ·rs u ks c u , S t u d i i şi rn a l c ri a l l' , i s\orit· . : ;, SuctaYa, H J/:l, p. 55),
n !'\. l 'rsukseu. I ' . Y. lla l a r i u c , Of1. cil „ p. !J:j.
J " Gh. Di arnnu, :--: . Co n s l a n lim·seu, Crtalrn Srl11 ia, B u c u rq l i , 1 !160, p . 26, fig. 1 0/7.
i3 N. 1 ·rsukscu . I'. Y. B a l a r i u c . op. cil„ p. U l .
J 4 G r i ;.!o rt· Foi i . Of>. cil„ p . 2f)7 � i urm .
1 '· J h i <i r n1 , p. 261 .
37
zonă ÎH l'lceolele II - U l <�. n . , ei :; i a relatiilor lor c u l lmale e u zoul'h· î ncon
j u ritt oare , :-- î nt de s co p er iri le fi:'tcutc în si li ştea Şc hcii , în a propiPrea marginii
de sntl-YPst a om �ului �wt.nal 16• Pri l(•j u i te de t•fce t u arl'a u n or lm· ră r i de
terasament, <'l'I'<'(�t:rtril<' <le aic·i an aYu t , p ri n forta lucrurilor, �i au pi"'istrat
·
pî ni"'t la cap ă t u 11 carac t er dt• salvare, ceea ce :;i 1�xplică faptul (': 1 nu :---::i,u
putu t ecret>ta. <lccît unde eomph�xc, din alt dc l'<'CllpPrîn1 ln-st> 1mm:1 i mate
riale disparate. Chiar şi a�a, î nsă , s-a put u t e on 8 t at a (':t la sili:;t.Pa �dwi i
era. Yorlm dl' o r l'la t. i V î nt i n:-- ii aşczan· dacic:l 11i n S('('OlC'h' I r- I I [ l' . n . ,
di n e np ri nsul aepstPia irnlPnt i f i d ndu-sc• :-! Î <' Cl'ectî 1 ulu-sp < ! Dlli"'t loe u i nt 1� de
suprafaţi"'t , t l'l'i f'UptrntH' < I P ars o:tll', ; t 1 ît din 1· 0 1 1 1 p h• :-; elP 1·pr1· d a k , l'it l)i
din :-t mtul < · o n·s 1 nm z ăt o r a�eză 1·ii n•1· u1w1·indu-st• o nrntita t L· î nsL·mru,t.rL
de 11wt.m'ialP 1·(•rnnti('<•.
Cum 1 lpsco1wririlc <le la s i l i�tPa f:'dwii. :rn i n l m t. <l<'ja i n 1 · i rl'niLul
ştiinţ it'ie <·u n•1 1 t , JH'1•;r.p1tt m·pa lor <lPlaliată , aiei, nefiirn l j u stifo·at i"t . 1 L1 · mnl
ţ.umim d oar să a m intim (•ă t oate C'(•lt• t 1·pj <·u p t m1 n• p('ntru a r,; l'<'l'llmi• �'.i.
cmn d<• t i p pPrfpc·t. i onl\t. (eu grătar) 1 7 , i a r 'ap tn l ('ă i n lipit u ra unuia d i n
l
ele s-a gă si t o mon<'dft d < ' a rg i n t a par\ i n i nd u rwi emi s i u n i a lu i A n i o n i nux

Piu s (1 :�8 - l li ll sa u '.\l n n · u s _\11rcli1 1 s ( U î l - i �O ) ( mon eda Pra î 1 1 C'l'a ma,i
man· part.P d ist 1 · u <i Îll urma ard Prii î ndelun gate a lip it uri i < · u p t nru lui ) 18
asigură o Î l wa1lran• c· nm ol ogi<':i satisfăerttoar<' a d e sc ope r i r i l o r .

\'ariat:I al ît l'll form<', dt �i c· a 1 1'lm ieă de l' X l'C' U ţ i<• r n , 1·p1·a 111 ic ·a 1le:--
copcritl't în a:; ( 'r.a rp a daei <·i"t <l1• la ,;ili�t ea �eheii (amint im, în mod s1wcial,
u n fra;:mwnt 1 ·P r:u11 i< · . ornamPntat eu un tipar sigilar, pP ean· sp pi"i ,; t mază,
capu l :;i o parl l' d i n 1· o r p1 1 l u nui. <·Prh ) ��i . de�i l'<'prezinti"t , c·u sigu rn n ţ.iJ,,
numai o mi<':I llHTI P <I in i nventa ml a �ez ă r i i :<.(• e o n st itui < • î nt r-un i ndicin
dcosehit dl' ntlorns a l 1 1 i n•lu lu i. a l i n i- dt• vrodueţ.ia Jlll'�te:;ugf1 rpas61 locală,,
în <• 0 1 111 i t i ilP Yalmifi<·f1 r i i <·om·om il<'nte a denwntPlor t rad i t i o 1 1 a le dacice
� i a un!>l' ,· i;r,ihile i 1 11 p rn 1 1 rnturi d i n lumea p rov in (' ial:i romani"1 .
lntr-adP,·ă r , c l i neolo <li> pa r t ie ulnri i i\.ţ ile khn iee :; i st i l ist ice ah· mate
ri ah•l o r e1·ra rn iet• d <'s<·orwrit(•,<'P<·a ce re[ i n 1• att>nţ ia î n 11 \l)ll part ieu\ar eHte
e.on s l atan•a l'ă lol' U Îl ol'ii n seză ri i ('UJ 1Ust 0 eau n u 11 11 1 11 n i li foark Yariată.
'
gamă dl' prodlls(' ck faet ură vro\· i 1winlă roma n :I . <lar Sl' clun�dPa n htpahili
i,;ţt vro1luef1 Pi în�i� i . în (· 0 1 u li ţ i i telrniel' sup1.•rioare, h i n<' 8\i"'t pin i t P , 111�1.rfuri
pri n ('are imitau. cu clepliu:l rpnşită , a s tfel <le p rodu s e . E xist e n ţ a , în c u
prinsul acestei a� e zări , a unei cantităţ.i importante <le ceramkfr <le foarte
bună calitate (atît sub :raportul compoz i ţiei pa s t ei , cit �i suh acela al
ardm-ii -- c·ompll'tl' �i uni forme - a ]>astei ) , preeum �i observaţia di u nele
vase an forme irlcntiee cu cele specifice ceramicii p roY inc iale romane nu
fac decit 8i"'t eonfirmc faptul că a�ezarea dac ică de l a sili � t ea Şcheii cunoscuse
p utern ica influenţă a culturi i romane. observaţ.ia fiin<l, desigur, va labilă.
şi iwntru întreaga regiune geografieă in earc este situat:t Sucea,va 21•
10 Grigo r e Foi l , '.\latcrialc, 9. 1970. p. 390 - 398.
17 Ibidem ,p . :191 - 3\14.
18 Ibidrm, p. :194.
u Ibidem, p . 394 - :WS.
20
Ibidem. p. :196. fig. 1 3 .
�1 Precizăm că descoperirile d i n a5czar�a dacică d e l a s i li ş t c a Şchc ii n u slnt si ngurele
de acest frl, lor adăugindu-li-se şi altele, făc u t e J>c o supra faţă d e s t ul de ln t i n să ln jurul ora
şului. Astrei, ln zona cupri ns ă Intre satele Bos:tci şi Udcş t i , adică la sud-est de oraşul Suceava,
au fost identHicak mai multe p u ncte cu astfel de d�sco p � r i r i , dar, din păcate, co n d i t i i l e de lucru,
nu tocmai pr ieln i ce . ca şi cele de co n se rva re a com plexelor ar h col ogJ ce nu au p erm i s o cerce
tare mai arnpH a lor. Doar ln preaj ma Udeşti lor, mai al es p c la t ur i l e de vest şi nord-vest
ale satu lui, au pu t u t fi surprinse urme m a i co nsis ten te ale u ne i l o cu i ri dacice, di n care au fost
recuperate umn croase frngmL·ntc c era m i ce ('1. Igna t , Studii şi m a t erial e , istorie, 3, Su cea va,
1973, p . :H6 �i urm . ) .
38
Ceea ce trebuie reţ.inut cu precădere este observat.ia că influenta
exercitată asupra acestei zone de cultura provincială romană nu trebuie
privită ca u n fenomen a cărui durată se restrînge la limitele cronologice
ale perioadei existenţei provinciei Dacia, ea nefiind, în realitate, decît
expresia parţială şi materializată astfel a unui fenomen <le caracter per
manent, eare se va lăsa surprins şi mai tirziu în alte fonnc, fipt•cifice vre
mii respeetive. C'ît priveşte forma în carn el se va manifesta ulterior seco
lului a,l III-lea e.n . , considerăm că est e <le eea mai mare importanţ ă să
subliniem că ea va fi, în principal, aeeea a lH'rmanenfri llăirunderi la
răsărit de Carpaţi a numeroase clemente de l'Ultură materială de certă
provenienţ ;L intracarpatică .
Î n ceea CI' priveşte ilustrarea n•alită,ţilor afirmate puţin mai înainte
- n'.a1ităţ i ce încep s�t capete o deosebită pond Pn' în j udl•eăţilc referitoare
la evoluţfa btorică. a tuturor provinciilor romfrne�ti - sînt ele invocat alte
două exemple, ţinînd tot de domeniul culturii materiale cc se va dezvolta
în secokle unnătoare în zona Sucevei. EP.te vorba de <leseoperirile făcute
în Ill'<"l'opola de inhumaţie de la :Moara, şi de cele din aşezan•a de la Udeşti.
în urma unor deP.copcriri întîmplătoare, în eornuna ::\loara, din mar
ginea de sud-est a oraşului Suceava, s-au făcut ('ercc>tiiri (ele proporţii
I"estrin!'le) într-o necropolă de înhumaţ,ie 22• După toate elemc>ntele de rit
fiÎ 1·itual, ac>eastă ne('ropolă aparţ im• arici culturale Sîntana de Mmcş, şi
chiar dacă spedal iştii continuă. sii poarte discuţii în lcgătmă <'U componen
tele etno-culturale, eu elementele vehiculatoare l$i încadrarea cronolog'ică
a culturii amintite 23, nu încape nici o îndoială că, l)rin însăşi aeeastă apar
tenenţ ă, la cultura menţionată., populaţ.ia din zona Suecvei <'Ontinua, î n
1mcolul al lV-lca ş i mai tîrziu , s ă faeă. parte dintr-o eomunitatc culturală,
la haza, dezvoltării eăreia se aflau elementele cuJt.uralc tradiţionale locale
(carpo-daciee) şi cele provinciale romane. În ceea ee priveşte îneadrare.."li
cronolo�ică. a necropolei de la Moara, autorul C<.'l'Cetă,r ii a eonsiderat posibil
1-1ă sitn<'ze limita superioară. a datării în P.ccolul al V-lea, şi acea sta <latorită
prezenţ,ei într-unul din monninte a unui pahar de sticJii., C'U analogii în
zone vestire europene.
Al doilea exemplu }le c an• îl invoeam în rînclurile l)l'<'C'<.'dentl> este
cel P" eare, pentru împrejurimile Sucevei, ni-l oferă, unele clescop(•riri de
la Ud t>şti. Aici , într-o locuinţă, de eertă, apartenenţă locală, datînd din
secolele VI - VII e.n., au fost descoperite eîteva fragmente ceramice, de
factură, c·u t otul deosebită de restul olăriei care com;tituie inwntarul obis
nuit al lorninţelor din aşezare. În primul rînd, aceste eîteva fragmente
ceramice sînt lucrate dintr-o pastă de lmn ă ealitate, în care nisipul folosit
ca degTesant Pste destul de bine ales pentru a nu a.1)ărea protubernnţ.e î n
pereţ.ii va sulu i , ceea !'e constituie u n Jlrim-elerncnt deosebitor în raport
cn Cl'ramiea loeală . In al doilea rîml , arderea uniformă, şi com11a<"tă la
roşu a fragnwntelor indică, provenienţa aeestora dintr-un centru în care
producţ.ia ceramică pare a fi căpătat un pronunţat earacter specializat.
în sfîrşit, în al treilea rînd, fra�entc>le poartă u n ornament eonstînd
c]intr-o ba.ndă lată de linii vălurite, ceea ee iar le deosebeşte tle eeramiea
Jocal ă , lipsită de omament24•
22 Em i l I. Ema n d i , SCIV:\, 2 7 . 1916, 3, p . 379- 392.
23 Mairl'cl'nt, v. ronsi drraţiilc rdrritoan· la ni l l ura Ccrnrahov alt> lu i V. V. Sl'<lov,
Rapports du li J• Con9rcs intenwtio11a/ d'arcJ,t!olo9ie slave, Bratislava ; - 14 �rpt1mbri1· 1 9 7 5,
1, Bratislava. Hl79, p. 15-35.
24 1\1 . D . l\fa t e i , AI. Ră<lukscu, S t u di i şi materiale, istorie , 3, Suceava, 1973, p . 276,
fig. 9.
39
] )upi"'t (' lllll :.;e � L ic, dat C'le de ('are dbpmwm în mome11tul de faţi"'i pc11tru
teritoriul de ht răsărit de Carpaţi, dc�i destul dl• bog-at e � i l'<'lat h· semnifi
catin� }Wnl ru < · mwa�tt>re:l HiYelului atins de producţia de <· ern m i l'i"'t în
mediul rom{ 1111·:.;<· i1 1 :<Pe olef r Y- V I I e. n . , nu a u 1wrmis înei't :.;tabilirna
exi:;tenţ. e i , î 1 1 <· uprirnml a�a- 1 1 11mitei arii cultural<· Costi�a- Boto�ana, a
unor eentre (k prnd1wt ie <'l'l'<l ln ici"'t , î 11 l'an• :-:ă 8l' n•alizpze urnllusl' <'li <'are
cele de la U(ll'':'ti sii-�i afli· a11alo�ii . Î n aeest e condiţii , a m - con si<h·rat înC'ă.
de la început ( � i i m au n piirnt îm·ii 1 1 iti pînă aeum elPrnent<' care să modi
fiee opinia 11 oa:.;tri\ ) l' i"'t ] H'l'ZPnta frag-ml'llklor eeramic<' ami11t ii " în a�e
zarea dP la Ude�ti 1 1 u p ua t l' fi e xpl iea t i"'t deeit daei"'t admikm ])i"'t t nrntkn·a.
lor di n 'l'ra 1 1:.;ilYa11hl .
A(•('a:.;t i't i 11 t Prp ret a re pan• a-';'i g;ii.si eonfirrnan•a într-o alt i't f!e,;<·o
p eri n', t ot dP la lc<l<\�ti , <«HP a ri"'u na s . iwntlu momPnt , UH uni<'at î 1 1 teri
toriul extraearpat k . în marginea <le 11or<l a a�Pzării din :.;eeoh•le Yl - VI [
e.n . , a fost dP:.;co pPrit:t şi <·pn·et.1tă o groa·pi:i dl' formă. ovoi<hllii , C'U ditt
metrele dt• l ,'..W �i. rp:.;p t•eth· , O.fiO m � i <·n a<lî1wimea pă:.;trată d1• 0 , :1 0 m .
Pereţii gronii erau vertir<1li . :.;;"\ pa ţi î n grij i t , iar fu n d.ul ei era uşor :u l i rwit
spre centru . I m pml ant dP n·t i 1 1n t P.,te faptul ei"� atît perPtii, dt �i fu 11dul
gro]lii erau a n�i pH tPmi<'. pt' o gro:.;i mP de circa !i e m , groa p a fiind 1 ili 1 1 :� eu
cenu�i"'t , cărh n m· ';'i foartP m ie i frag-11w11te de oa:-:P ealeinal P , lipsind. î nsă ,
cu dcsi"'t v îr';' i l l' mat eri al dt· arlwol0gic·e. Adăngi"'t m , în sfîr�it . di , la eirea.
'
0,20 m de marginPa i.rrnpi i , s-a nHat u n emniu u man ( ';'Î u nul de pasăre),
care nu J)l'C'Zl'nt a m·m 1· de im·inPrnr<' 2'• .
in cilufa fa ptului d 1 1u c> xisti"'t n iei o posihilitall' Ră i Re stahikascăi o
rela\iP cronolog i < ' rt ( :.;�1 11 :.;tratigmficii ) eu a�l'zarea d i n se<·.olelP YI -VH
e.n. de la Ud<·�t i , grna pa a mintiti't nu <·re(lt.•m si"'t fii' desprn·t ită d<> a�C'zare
de un spa1, iu eronolo)..!' ic marc, �·n aparţinincl, după t oatP 1n·obabiliti"'itihl ,
în linii mari , :wl'leia';'i p eri oa de . ln ePea re prh"eşte ro:.;turilP Pi, o (k:.;tin�tie
funcrarrt ni se p a n · eel ma i u �or de admi;; , �i aceasta nu 1wntr11 ei"'t î n f'UJ)ri n
sul gropii s-ar fi aflat <'<'Y<l rar<' si"'1 i mpun ă rcspeefrrn, i11terprPt are. ei J)('U
tru cii eomJJlPx e similare, eu un astfrl dl' caracter, :-:-au mai aflat. r;i in
'J'ransilYania 26 •
·
Lung,1 parautezu cl i n ri l l(lu ril!' vreccdentl>, î n eare a<•epntul a fo1-1t

pu:-: pe HUhlinien·a h·gi Hnrilor <'Ulturalt' dintre autohtonii din împrnj uri
mile 8uc·PYl'i en t C'ritoriil{' i ntra<'arpatic-e, a permb , totn � i , :.;i'1 :-:e retină
faptul COll('n•t al (·ontinu itii \ ii <k Yiaţi't pe t eritoriul i-;lH'eYei �i în î mpreju
rimile lui imPdiat.P, p i n ă în seeolele Y I - VII l'.n . Celor d<' mai î n a i utt- tr�
buie, însrt, să li :-;c• mai adauge faptul că a�ezan•a el<' la l'."de�t i nu p,.;t (• l"in
gura eare ilu:.;treazi"'t aePaHta, ei adi"'r ngi ndu-i-se �i o alta, descop<'rittt la.
Ru8-1\1iinăst ioarn . DP�i în area:.;tii ultimi't a�ezan• nu H-au întrt>Jffin:.; :-:i"'t păr
turi de amploan•. autorul (•prc<>tării a con:-;iderat ci"'t· tliHJHmPa dP sufieicnte
date �i obsern1ţii, ean• si"'t -i pPrmită si"'t fonnuh•ze i p oteza ei"'t o anumită
ceramică. <lc:.;coppritt'i aici 27 , ,nu este exdm; . . . srt continue tradiţia C'erar
micii de a:.;ppct zgnmţuro:;, luf'ratt't la roată, din secoldP Y - VI" 28, ipo-
- teză cfo un interl'H part.itular în î 1wercarea de a stabili dăinuirPa unor anum e
"·' l/Jidem, p. 8, f i ::( . 5 .

" " C f . Li::(i:.i 11ftrzu. Crlll l itwilalca popu/aţici n 11/o/ilo11e i n Trans i/fJl111ia î r 1 ,ţeco/rle I V- V
(Cimilim/ nr. I <I · la Bratei ), Bucureşti, 19i:i , p. 1 1 - :n .
"1Este \'orba t!L· o n, rarnică lurralCt la roată, d i n t r-o p:.istă z�ru11\ 11roasC1 . care � � e ca
principalii carae lcrisl ic:i p ·_' rl' \ i i nl'IL• z i \ i �i m a i sub ( i r i decît hi n· r::unic:.i lucrată cu mina
(M. lgnal. O/l . cil„ p . :.!::i:l. fit;. 1 :.! /5 �i t:l/8 - 9) .
�� Jbid1:111, il . :.1;;:1 ş i li. i.
40
rn1.etki �i l' X]H'l'i('lll (' <h• prnd llt'.l ie a]p a.ll t uhtonÎ]Ol' ) m:lll'iJOl', Vl'l'HH' de
lnai nrn ]lp ,;; eeole.
*
E,;t.P î n afam mi<'ill'Hi d uhin, C'i\. 11 11a din prohknwh\ tlP marc i mv or
tan t tt ale btoriPi loe u i rii 111 1 1 n 1 1 P JW iPritori ul S11e<W('Î� în pri mul mileniu
al f'l'<'Î 1 1 oastr<•, e:-;te a.ceea, :t a.tri l>n irii < •tn i e e a <l<•s<·.operirilor ffteute în
pund ul , .Şipot " , si tuat în marginl'a, de r:1 sărit '" orn�ulUi, JW malul st îng
al phîulu i <'<' lksparte orn�nl de Cetatea <k 8f·aun �" Ru el'YC'i, unde s-:1" iden
tifieat o mar«:> asezare datînd d in nrinwlc două s<•colt> ale el'll'Î de-a <loua
jurnătii1 i a mile� iului I al Prei n oa�t re . î"ncepu tc �i efcf't nate î n marc parte
de autorn l lucrării d e faţă 2H �i <·<mtirrnatc a p oi d<' Dan Hh . 'l' <' odor, cerce
tările' d in a�ezarea dP la „Şipot " au emulu:-; Ia tlescoperirf'a, u n u i număr
de peste :3o de locuin ţ.f' . ...\pa rt inînd, r-; i gu r , m a i mult or 1 1 ivPhll'i de locu ire
C<�<'l p u \ i n doul'i ), locui11tele C'mu , fftră. <·xcepţ it•, d e tip adî ncit., î ntre ele
existîrnl, totu �i , a nume dt>o:-;ehiri , prf'a pu ţin pu :-;e în PV iUl'nţ.rt �i interpr<'
ta.t<�, in î ncercarea ele' a se xtahili ev olu t i a în timp a aş eză rii . Iar to('mai
ventrn cl't ast fel de dC'o:-;ehiri există, �i nrn i al<'8 p en tru «rt î ntretăierea un or
locui ntn fa('c sigml't t•.xistenţ a în cll'lun �tt ă a lm·u irii în punctul resp<•ctiv,
egk, poatC', locu l aki să J l e întreb ăm , dael'1 nn ar fi mai ('Orl'<'t ( sau dacă nu
ar cor<•;o;pundc mai bine rt>alitl'1ţi i ) l'li:'L s<' '' orbea�di clel'lpr<' a?Jl'z:ăn'.le �i nu
cfoRpl'c lt.� l'z:aren de la ,,Şipot" ? 3°.
'l'oatc datele de ordin material si ohgerva.tiile · fft<·utt> aici eondrn· la
opinia <0l'1 locu in ţele care aparţi n celu i inai v<>chi nivel emu d('xtul de adîn
cite (depl't:._;ind, uneori, adîn cimea de 1 m ml'tsmat :l (l e Ia n ivelul de sălJare)
în rap ort eu c•ple aparţi nî nd nivelulu i mai n ou , particularizîndu-se pri n tr- o
simplitate extremă atît ca h•h nicrt de eoustrncţie, cît �i f'a am enajare a
sp:tţ.iului in teri or .
De <limemiuni mici ( rare or i latmile I ocu i nţf'lor depăşeiw lungimea
de 3 m ) şi d<> -plan patrat sau uşor drnptunghiular, locuinţ l'le nu prezintă
nici un element c·.are să probez'� fi<' <'ăptu�irpa p<•n•ţilor cu loazbc de l emn ,
fie <�xistenţa u nei intrări anwn aj at e în fo1n1r1 de trepte, cu µornire ex te
rioară. Li psa, <le asemenea, a unor gropi de piwi , <'.an\ sl'1 fi slu i i t la susţi
ncr<>a acoperişului, n e face sil JlOstulăm amenajarea unor af'opeiişuri spri
j i nitf' în e.'rteriorul gropilor locuinţelor, acoperişuri . cu siguranţă, în dou ă
ape. Cît priveşte int rarea în agtfel cfo l ocu in ţ e adî ncit <' , l'ste de admis că
ea se făcea cu ajutorul unor scări de l emn , d i spu i,;: e în i nteriorul r on stru c
ţiilor , clement cc vorbeşte, şi el, df':-;pn• si mplitatea ac estora .
În interiorul tuturor locuinţelor adî nc ite aparţinînd p rimei faze din
existenta locuirii succesive de la „Şipot", flingurnl elem ent C'aracteristic
poate fi considerat nelipsitul „pietrar" . Ut il i zat atît ca instalaţ.ic de încăl
zit, cît şi ca, vatră pentru p repararea hranei, „pietrarnl" avea, de ob i cei,
c>1l SC I V, ri, 1954, 1 - 2 , p. 299- 300 : M. D. J\la lci, Slovcnskâ Archcolligia, 10, 1962,
i
1, p. 14B- 174. Este o pliiculii datorie p en tru noi să amintim, cu sublinieri, act vi tatea meri
tuoasil pc l'arc au dcsfiişurul·o, ani în şir, in s:.'ipulurilc de la „Şipot", colegele Mara l'iico
rescu-Diaconu �i Stela Chcp tea .
ii i
:io Si t u a t ă pc terasa a doua a malului s llng al p r ulu Cacaina, suprafa ţa ocupală d e
a şe z ări le prefeu dale de l a „�ipot" era d e circa 0,5 h a şi avea un plan uşor î nclina t spre est.
l
Î n ev o u ţi a oraşului medi eval, a ceastă suprafaţă de teren a r uno scut o foarte intcnd locuire ,
l l
tn cuprinsul ei descoperindu-se locuinţe din sec o e e X IV - XV I, urme al e şanţul ui de a părare
al oraşului, amenajat în s ecolul al XV-iea, funcla ţ i ile unei biserici din secolul al XV-iea, precum
şi necrop ola formată in jurul acest ei a . Datorim faptului că această suprafaţă de teren a fost
ocupată de barăei ale şantierului de construcţii de lecuinţe din Suceava, cercetarea aşezării
prefeudal e şi a nivelurilor de locuire ulteri o are a fost mult stlnjenită, ea neputind fi făcută
declt parţial.
41
un plan dreptunghiular, cn o lat u rii, deschisă, în fata căreia, se afla , fără.
excepţ.i e , o oarecare cantitate de cenuşă şi multe f ragment e ele cărbune.
Pereţii acestei vetre era,u a menaj aţi din pietre mari, aşezate pe cant , în
j urul lor aflînulHie o „ c rtpt u şală " de pietre de mai mici d im emdu ni 31•
Deşi în nici o locuinţă nu s-a imrprins vreun element car<' 8ll su gereze că
astfd de „pietrare" an'au o holt::i, cantit atea de piatr rt aflată. d t• regulă,
în i nteriorul acestora uc> determină x ă opi năm că „pietrarPle" p u teau fi
atît dc;;;chise, cît şi �mh forma unor mici cuptoare; cu boltă amenaj ată tot
di n vietrc 3 2 •
Cît privc:-te i1n-cnta.rul aeestor locuinţe, el trebuie aprer�iat ca foarte
mod est l-)i constînd, a proa pe î n e xclusivitate, diu fragmente cera mice ;
în cele mai multe cazuri , marea; m aj oritate a fragmentelor ceramice recol
t at e din lo c uinţ e provenea, din interiorul „pietrarului " l-)i de ])e vatra. din
faţa laturi i clesPhisc a a ce stui a , clin umpl utur a propriu-zi:-;ă :i gropilor
l ocu inţelor pl'O\'CllllU\ un UUffiltr infi m de fragment<'.
HeprczPntind marea m aj ori tate a lo c uinţelor de s e ope r i t e ::;i cerce
tate la „ţli pot" , co1111trucţiile pre z e nt ate mai su11 nu pot fi atri b u i te numai
peri oad e i dl' inC'eput a l ocu i r i i , în unele cazuri ele înt.rctăindu-:;;e =1=1, eeea
ce, oricum, poatt• con11titui un i ndiciu despre prelungita e xisten ţ ii î n timp
a respecti vu lui tip. Othtti"t cu trceerea vremi i , atît în tehnica de e on8truire
a locuinţelor, cît şi suh r ap ort u l dimensiunii lor, se pet rnc îmbunătăţiri
uşor slisizahile , toate acestea putîrul condu ce la îuehl'iNca că , concomi
tent , a crescut � i g radul de confort al locuinţel or .
f<' aptu l că rnzultat ele cercetărilor din aşezările (fo la „ Şip ot " nu au
fost î ncă pu hl ic ate e x haus ti \' ne împie dică să cunoaştem numărul exact al
acel'tor constrtlCţ;i i , dar este sigur că el mite K ens i b il i nferior celor dintîi 34•
Tocmai de acPca (ca şi di n cauză că, din mot i ve obie('tive, c erce tarea nu
a putut c uprinde î ntreaga s uprafaţ ă de teren la care se referea toponimul
„Şipot" ) ar fi nej ustif i ra t să. î nc ercăm anume aprecieri de ordin cantitativ,
mulţumindu-ne aici să atragem atenţia asupra a c eea ee considerăm a.
reprezenta clementul nou .
Prima. şi cca ma.i importantă ob servaţie este aceea că, odată cu
uşoara ridicare a l oc uinţelor căt re s uprafaţă , dimensi unile construcţiilor
cresc serniii h il, laturile de pe ste 3 m ale acestora devenind obişnuite. Pro
b abil că în funcţie de aceasta se ameliorează şi tehnica de construcţie,
acum apărînd elemente n oi . Astfel , în colţurile l ocuinţelor ( uneori şi pe
31 În nici una din locuinţele cercetate nu s-au a fla t urme care să ateste l egarea pietrelor
cu pămlnt. De altCel, lucrul nu era necesar deoarece pietrele mari care constituiau pereţii
interiori ai pietrarelor erau aşezate pe cant (laturile respective oscillnd I nt re 0,25 - 0,36 m),
iar pietrele mici, dispuse 111 j u rul acestora, erau clădite cu gr;jă, constituind o căptuşală
destul de groasă.
32 Orientarea locuinţelor nefiind înto tdeauna aceeaşi , este dificil de afirmat că pietra
rele din i nteriorul acestora se amcn�tjau, de regulă, după vreun al t criteriu declt acela că ele
erau situate pc latura opusă i ntrării. în alt:"i ordine de idei, se cuvine menţionat faptul că,
deşi amenajate într-unul din colţurile locuinţelor, pietrarele erau dispuse la o distanţă de
minimum 0,20- 0,25 m de pereţii construcţiilor. în ceea ce priveşte evacuarea fumului, lipsa
oricărui indiciu special nci det e rmi nă să credem că aceasta se petrecea direct în i nteriorul locuin
ţelor. In cazul, lnsă, cu totul cx:cepţional Ia „Şipot", al l ocuin ţ elo r prevăzute cu un cuptor
exterior locuinţei (ca plan), d J. r săplt tot din intciriorul acesteia (Dan Gh. Too dor , Teritoriul
est-carpatic î n /Jcacuri/e V- Xl e.11., Iaşi , 1978, p. 1 6 1 , fig. 2/1) este mult mai dificil de
spus dacă evacuarea fumului se făcea printr-un orificiu care străpungea bolta cuptorului sau,
şi de ac�a�tă •lată, tot ln i n teriorul locuinţei.
:ia C f. M.t tcrialc, 9, 1970, p . :180, fig. 4, 5 .
31 Precizam d i;i a pr e ci e r i l e pc carr le facem aici u tilizăm ohscrYaţ.ii pe car<! Ic-am

făcut asupra loruinţdor c�rcctatc (�i de5cop�rite) de noi la „Şipot".
42
mijlocul l at urilor) apar si sfrm a t ic unndt\ grop i l or unor 1 i :ui , 1h• d i n wn si
uni m i d , est(• atl<'vi'imt , :1 t':hor i n t rehui nţ.are la susţi ncn•a acopcri::;u l u i n i
s e pan· <':l n u ritlie:T 1 i roh l t· me <'a i nter pretam . l>aei't ad trng·ă ni la act>asta
:;ii ohsp1·vaţia <·i't în 11Îd o a stft>l d e locuin ţti J ill s-a m a i aflat ohi i::n u i tul „piP
tra1·", ltw ul :wt>st uia fii11 t l l u at <le ('Uptorai:;ul rotmul, l u t ' rnt tot din pic
trn (tfar ;u·cstP:t sî1 1 t d e mai miei d imensiuni ::;i , mai ai1•1i, l'ÎJJ t 1 <'g-at e eu
lin ) , .� P Y :t :.:csiza u ::;or progTe:.:ul îm'l�gixtrat d e l o c u i t o 1 i i , , Şivot ului " în
amt•1rn j a n ·:1. 101·n i 1 1 telor.
1 1 1 :i.i11 t l'. iusă , de a trcct� la <lisc ut.are:t sem11 ifit·itţ ici <lesc·opcririlor <le
la „t:'ipnt ' ' , se t•uyint> at ltiugat:l pnwizarea ci't accstrn1 n u sînt s i ngurele d i n
peri o :ul a, ar:ltată făcute pc foritoriul Sueevci, l o r trebu i n d să li s e adauge
:$Î lo<· u i u ta dcscopcrit ti ::;i ecrcetată în st·ctorul „ parc " 35, aflat la o d i stanţă,
<le d1·1·a 200 m ( in lini<' tlrcaptii ) , spre sud , de „ Şip ot " . De�i singura care
�-a, p u t u t et>rccta. aiei �i d i strus:'i parlial de o amenajare ulterioară, această
cnnst nwt,ie e,.;te deosebit 1Lc i mportanttL pentru eă atest:!. pmctic:1 amena
j ări i ,·etrdor pe platfonnă de pi\mînt ( cruţată la s ăp are a g-ropi i locu i nţei )
cu aj u t orul miei ga rd i n c de n uiel e , ceea cc la „Şipot", în ei nda numărnlui
mare dt· locuinţe eercctate, nu se d o c ume ntase 3".
l k�i , i11 gerwral , î11 di seu t.ia, tlcsprn descoperirile <l in se1� olele VI -
VII de la �uc·Pava nu :rn lipsit î ncerc:1rile de a se s tabi l i legături sigure
înt1·1; etnia u u or loc�uitori �i anume ti pu ri de locu i u ţ.c sau de vetre, acesta
1111 ni ,-;c p:trc un erit eri u suficient de asigură.tor, o putem sporit :1. de eon
vingere adnd-o i nventaru l loeuinţ,elor.
După eum pre ciza m în rîndurile p recedente , inventarul locuinţelor
11escoJH�ritc la „Şipot" este reprezentat, aproape e x clusi v , din fragmente
cerami 1·e, t•t•le m;ti multe tlin aecstea fii n d l't�cuperatc din d ttrîmăturile
„pietrnwlor' ' '5i ale cuptoarelor tle plan ciI'cular. Principaht caracteristică
a ee rarn i eii acesteia o con s ti tuie , din 1m nct de v edere teh nic, pasta gro
::;ieră tli u cart� este lucratrt (în amestecul ei in trînd atît pict.ricde, c·ît i;;i ,
în mai ran•. ('azuri, cioburi phm.tc ) . Lucmtă, î n prop orţi e d e 11este 9 8 % , cu
mîna., <Wcast:l, Cl'ramică art\ un a:-;pect < l e stu l de greoi , la :wcasta contri
buind, în egal:!. mă Rn rtt , pereţii gTo�i a.i recipientelor şi mai ales profilul
acestora, tlc cele mai multe ori, scurtimea sau chia.r abseuţ,a, g itu lu i v ase
lor, adăugat e la gros i m e a pereţilor şi la în ă l ţi ll}Ca redm ;:1. a oalelor aeeen
tuînd slaba reu�ită �t execuţiei acestei olării 37• ln ce prive�te omamentica,
35 cr. 'lla l criale, 9, 1970, p . :l75 - :l77.

38 I l t>sprc Jocuinta descoperită in sec t oru l „Parc", d escope ri torul ci, Dan lih. Teodor
(ibidem ), dă următoarele detalii, deosebi t de i mp orta nte , din C.'lrc r l' i es c ci aceastf1 l oeu i nţ ă
reprezi n t ă, de fa p t , un u n i ca t in cadrul aşezărilor d i n secolele V I - V I I <k la Su!'l'aYa : „ în
colţul d!� sud-est s-a păslrat parţial vatra, constru ită i niţial pc un mic p o d ium clin pămînt
cruţat i11a l t de 1 0 - 15 cm . lk-jur-imprcjurul acestui po di um de formă nrregulată s-au desco
perit urmele uno1· mici ţăruşi de form ă cilindrică sau pălrat<'i , avind o g ros inw. de 2 - 5 cm,
care provene au de la o ga rdi m1 lmpl cti lă din nuiele în jurul vc l rd . De-a lungul laturilor lo cui nţ ei
s-au descoperil, de ase m e n ea , ţăru şi cilindrici aşezaţ i în două rinduri, avind o grosime• de
2 - 7 cm, care pr o v eneau tot de la o gardină îm pl e t ită de nuiele. Probabil, in tre cck dou ă
„garduri " form a t e din lmplctitura nuielelor s-a bătătorit pămint consolidlndu-se m a i bine
baza pereţ ilor, procedeu aplicat şi la i ntrarea locuinţelor, aflată in pan t ă pe latura de nord-vest
[ . . . ]. La col ţu ri l e care s-au mai p ăstra t din l ocu in ţă au fost de scop e r i te şi g ropi de pari
de 1 0 - 1 5 cm grosim e, pc car e se spri ji nea probab il acope ri şu l ".
37 !lf. D. Ma t e i , SlovArh, 1 0, 1962, 1 , p . 155, fig. 3 şi p. 156, fig. 4 ; i dem, Materiale,
9, 1970, p. :l8 1, f i g . 6 ; Dan Gh. Teodor, Teritoriul est-carpatic f11 veacurile V- XI c.n„ p. 179,
fig. 20/3, 4 ; p . 180, fig. 2 1 /4 ; p . 1 8 1 , fig. 22/1, :i, 7 - 8 ; p. 182, fig. 23/ 1 , 3 - 6, 8 - 9
(ln legătură cu aparlcnen!a l a secolele V I - V I I a ceramicii cu profilele indicate la p . 1 8 1 ,
fig. 22/1 - 3 păs t răm foarte serioase rezerve, acestea nefiind, l n n i c i u n caz, reprezentative
pentru ceramica etapei respective, de la „Şipot", după opinia noastră ele trebuind datate
mai tîrziu).
43
fa1>l t1 l C':1 maj orit aka zdrohi toan· a ntsdor •k,;eopl'ri k la „�ipo t ' ' ci'tc
lip l'i t :1 dl' oric-P ÎllC'l'l'l'<ll'l' dl' a fi im po<lobi t l' 38 1 1 u fa<·(• dc<·it ,;ă. •·onf i r me
11ivelul sC':h:u t n l prod ucţ it•i dl' ol:'t riP la ('an� ::;e aflau loC' u i t ori i a�t·zi'irilor
de la „Şi pot ", î n l'('a mai mare partt� a l'XÎ:;t enţ l'i atl'st ora .
J,ih•ratura arheolog·iei'i î n can· descoperirilP î n disC' n ţ il' siut ÎJLYoeate,
într-nu eo1 1 l P x t sa u alt ul, e x 1n·im:1 , pîw-1 în prl'zl•ut , pum·tl' dl' n•dere
�eun itan· î n <'l'l'a l'(� prfre�k a t rih nire a ctnic:'t a a�ez:irilor dl' la „�ivot".
Intr-:ulevăr, în t i m p eP a utornl ri1ulmilor de faţ i'i ( „an• t�s1e � i dl's <·ope ri
torul a�cr.ă ril or) C'ou,;idera. înd <ll' la prima î u t rodm·l·n· în dnula ( ic �ti
int.ifie:l a dl'seo peririlor, <'ii a�l'z:'1 rile de la „Şipot ' ' H']Hl'r.iută u 1 1ul d i n
pmwtl'le d t• pc h arta i\loldon·i , 1·are ilustn·az:1 u n n10m1•1 1t a l pro1·esului
stabilirii tri burilor sla \'(• la r:-tsărit d(• Carpaţ i au, descoperirile avîud , deci ,
un eddm11 • · ar·a('( 1•r sht\· ( <·ottfinnat dt• fi hula „di�iht1 :-t ' ' <frsl·opl'rit :-1 î ntr-o
locuiu ( ă d1• la , ,Şipot ' ' 40 � i , ul!Prior, dt• fragnrnntul de aplică <l1•sc·o1wri t î n
locui nţ a d i n sl'dornl „pan· " ) -11 , in alt t' lm·n1ri a�l'zrtril(' dP la � ·i:'ipot"
sîn1 •·onsid l'rak a ilust nt o far.:1 t l l•s t ul dl' a nrnsatii a proc·1•sului dl' asirni
Ian• a shwilor .i„ C':'t t l'l' auto h to n i i rornaHi e i ai r.onl'Î 4 � .
Hac·ă î n p1fri nţ.a datr1ri i �H'l'sio r· a�cr.:'t ri l'x isti"'t at·on lul c·:-1 d e pot
fi at ri hui tP sPeoll'lor Y I - Y I L l' . l l „ l·o 1 1ti1măm s:1 fim dl' p:'1 r1·n· ei'i nu
există sufic·il' n 1 P 1enll'i t1ri �t i i n ţ i f i< ·t� }H' l l t l'll a 1'l' <·on tl'st a dl•::;(·operirilor
de la „ Ş i p o t " ('al'a('kn1l lor sla ,· � :i . î n ecrami(·a aflat rt în loeu i nţ c IWPxis
tîrn l indil' i i <·:1 aC'Pasta ar fi fo:4 i uflupnţ at:1 dl' produsdl' aut ohtone �i c}i.,
deei , lol'u it ori i „ Ş i p o t ul u i ' . s-ar fi aflat • h·j a î nt r- m t J >I'o<·1•s de asimilare
de c·:l t n• autoht o n i i romanici ai loeul u i .
PPntru a 1 1 11 l:ha loC' Iliei u n u i d u hiu, l'S ( (' lH' \'Oil' s:1 amint im aici,
totu�i, d k \·a ohs„rntţi i , pe c·an· le soeot im cil• eel mai m a re interes pentru
discu ţ i a dl' fa \ :1 , �i anumt• : i 1 1 primul rîncl , esk de l'<'lll:l l'c·at că u nele, dar
foarlP p u (i nP, fra)..'Tltenfr <"eramie1• dPs(·operit e la „Şipot '' pn•zint:'t u rmele
unei finis:'tri mai akntc a vaselor de la earl' lll'OYin �i 1 1 11 l�stc l'xc·.lm; ca
acestea i-;:1 fi fos t , in t.r-acle vtu·, <·xeental<' pl' o roat:l î necat :1, dar diferenţa
de calit at.p a c x cc· u ţ id dintre ael'slc ntsc• �i eelt• lu('ratt� •·11 mina l'ste atît
de m i<·tt �i de greu de ohsctTal î ne i t l'a ar puka fi c·onsidPmttt , cel mul t , a
ilustra o etapă. c·. u totul dl· i n<·cput î n p rocesul de î n su� i n· , de către loc ui
torii „�ipotului " , a roţii olarului 0 .
În a l doilea rî nd , este dl• amintit ctL pri nt r<• descoperirill' î n dis cuţie
s-au aflat �i destul dl' numeroase fragmente ceramice a parţ. inînd u nor
specii care nu aYeau nimic comun cu ceramica majoritari"'t din lot·u inţele
cercetate, frag me nt e iwovenind din vase lucrate la o roatrL bună, unele
38 Pentru cltcva excepţi i , ibidem, ll . 179, fig. 20/3 - 4 (cu rezerva că ni se parc insu
fi cien t argum entat ca ra c t er ul de simbol creştin al semnelor de p� fragmentele rcsp,•ctive) ;
ln ceea ce pri veşt e fragm entele de la p. 18 l. fig. 22/7 - 8 , este sigur că ele a p u r ţ i n fazd u l t im e
a exisknţci aşezărilor de la „)ipot", i11 ca re aplr alveolele şi cres tă turile de pc b u t. c l c u nor
vase, ndiind, deci, semnificative prntru m arca majoritate a ceramicii de aici .
a9 1\1. D. Matei, op. cit.
40 Ibidem, p . 157, fig. 6. Cf. ş i Dan Gh. Teodor, op . cit„ p. 1 7 4 , fig. 1 5 / 2 .
4 1 D a n Gh. Teodor, Materiale, 9 , 1 970. p . :�82.
42 Idem , Teritoriu/ est-ca r r>atic „ „ p . 4 7 - 50.
43 Pentru comparaţii , v. mai rccenl, B . A. Timoşci uc, I . P. Husanova, L. P. Mihai lina,
SA, 2, 1981, p . 80 - 92.
u în acelaşi sens pledează şi raportul dintre ceramica lucrată cu mina şi lipsilă d e
or nam e nte şi cea care pare finisată la o roată incea lă, unele fragmente d i n ultima ca tegorie
de vase, puţine la număr, fiind ornamenlate cu alveole sau i ncizii pc buz e , un cerc cu n n
punct ln mij loc ( D a n G h . Teodor, o p . c i t „ p . 1 8 1 , fig. 2 2 / l 1 ) , o linie frinlă (fi g . 2 2 / 7) sau
slriuri ve rticale (fig. 22/ 8 ) .
44
diutre ele (el'nuşii şi 1le lmn�i ('alit ate) fiin<l utilizatl' 1>entru confe('ţionarea
<le fusaiole 45• Avînd în vedPl'l' ni H'lul tehuie al exeeuţiei marii majoritr1ţi
a <·Pramicii de la „Şipot" , estt• <·u totul exdus ea şi fragmentele în discuţie
l'<t fie opera celor ('l' realizează cPramiea lucrată cu mîn a , aşa încît se impune,
de la sine, concluzia eă <'le au fost Jll'eluate de la o populaţie ca.·e ::; ria srb
ut ilizeze roata rapidr1 şi producl'a vase luerate din pastr1 de hună .:alitate .
..:\rlwologic , nu s-a reuşit , înd , :-;r1 se identifiee locul un<le se găseşte a:;.ezar<'a
în eare locuia această ultimă populaţ ie , neîndoidnic autohtonă. 46, dar irn
îrn:apc nici o îndoială d relaţiile locuitorilor „Şipotulu i" eu aceastrL popu
hqie au avut consecinţe pozitive şi , în acelaşi timp , foarte rapide asupra
{Î(·zvoltării culturii matl'rialP a locuitorilor „Şipot ului".
Că este aşa o 1lovPtlesc alte tlescoperiri de la Suceava, <lescoperiri
int rate <le mai mulE1 vre1rn� în circuitul ştiinţific intern şi internaţional,
<.-.n re au darul de a ilustra şi un alt aspect if;toric al PYoluţiei demografice
tli11 zonă : intemlitatea hwuirii omeneşti , nu numai pe tl•ritoriul Sucevei ,
<:i �i îtp.prl'jurimill' imediate alP aC'<'stl'ia, în secoldt• VII - IX P.ll .
Incepînd prin a aminti faptul eă cercetări mai veehi au semnalat
·eontinuitntl'a locuirii pe t eritoriul Sm·evei în secolele VII - IX P.n . , vom
a 1l rtuga că atît dPscopcririlP (Ip la Curka domm•ască din oraş 47, cît şi ede
-<li n punetul Drumul naţional 48, pc eart' le avem în vedl'n' în sensul Cl:'lor
"]lllSP mai :mi-l , au darul d(� a ilustra , pe plan strict lo<·al , un proces de înscm-
1 1 ;\ t ate btoriert pctn'cut JW intn'.gul teritoriu al ţ ării noastre, şi anume
procC'sul asimilării t rPp i ah' a populaţil'i slavP de eă trP populaţia locală.
l'l ll 11:'1 neascrt .
J)J(liferent dt' faptul c·r1 sP aşh'aptă , încă, dt• la cercetrtrill' viitoare
anunw precizări de ordin cronologie , absolut neel'8are iwntn1 tletalicrea
1 1 1 1 01' aspPCtP, dovada 6L lucrurile S-au }letrecut Într-adevăr ar:;a O avem ,
î nainte de toatP, în încetarPa existenţei aşezărilor de la „Şipot " , în C'Ursul
i'P<·olului al YII-ka, în condiţii care rrunîn, încă , relativ neclare. În legătură.
<'li aceasta, Pste de fă.cut oh�crvaţia că locuinţele a�Pzărilor de la „Şipot"
nu -prezintrt sl'mncll' unei abandonări forţate, lipsind, "Pl' de o pa1tc, urmele
de incendiu , iar pe de aliă lJaltt• fiind sigur că lo(•Uinţele au fost abando
nate în mod organizat , puţinr1taka �i , mai ales , uniformitatea Îlffl'ntarului
·de pe podC'aua ltwni nţelor i-IHU în u mplutura acestora stînd mr1rturie aepstei
rC'a lit ă ţi 49•
În ac·este împrl'jurMi , 1kvine obliga.torin răspurnml la întwbarl'a
·clacă abandonarea aşezărilor de la „Şipot " s-a făcut total f!i într-un sin�ur
moment sau s-a produi-1 cu timpul şi treptat. În ceea ce ne priveşte, c o n-
u l\l. O. Mak i , op. cil . , p. 156, fi!(. 5/5. Atragem atenţia asupra faptului că, la „Şipot",
impreumi cu fusaiolc de Iul, lucrate c u mina, s-au aflat şi e xemplare de o calitate excepţio
nală, lucrate dintr-un Iul de foarte bună calitate, faţetate (i/Jidcm, fig. 5/4). Dată fiind caii
ta Lca ceramicii majnri larc de Ia „Şipot", este greu de admis că astfel de fusaiole ar fi fost
produse de locuitori i „Şipotului", ele fiind, cu siguranţă, obţinute de la au tohtonii locului,
pc calea schimbulu i .
c s Amintim, totuşi , existenţa aşezării m enţionate d e M. Ignat, l a nus-!'\Iănăstioara
·PL Ignat, O/l. cit. ) .
47 M . D . Mate i . op. cil . , p . 158 - 160, 161, fig. 7/1.
ts Ibidem, p. 160- 165, fig. 7 /2 - 1 1 ; fig. 8.
u Dovadc cca mai bună o constituie faptul că, ln afara fibulei digitate de bronz şi a
fusaiolelor, deja m en\.ionatc: mai lnainte, ca obiecte de inventar, la „Şipot" nu s-au mai
aflat decit o verigă de fier (Dan Gh. Te o dor. , op. cit., p . 163, fig. .4 /7), o plăcuţă, capătul unui
miner ( ?) şi o aplic:'\ de os (p. 1 67, fig. 8 / 1 -2, 8), trei impungătoare, tot din os (p. 168,
fig. 9/1 - 3), o măr.gică .de s ti clă (p. 171, fig. 12/6) şi fragmentul unei aplice (?) de cupru
(Cig. 12/11).
. 45
Ridcrărn di i 1wl'tarea l'X i l".kn ţ ei a�l'7.�irilor 1lP la , ,Şipot' ' , da('i"'t l".-ar fi prn
clus brusc ::;i tota l , ar fi fost normal ,..; :l fip 1·onfin11ată ele 1 lispariţia oricăror
urnw de cultură rn at l'ri al ă , (·an� si"'t a ib i"'t ehiar ::;i edc mai slahc c ontingent e
cu descoperirile 1lin a('esh• a::;czări. Or, î n r«'alitatl•, dl',.;1·opcriri făcute atit
în Suceava ( la Cmtea d onrnca .-;('ă �i la Drnmul n a ţiona l ) dt şi î n împre
jurimi ( U dt>i';\t i - în mai mieii mi"'umră :::;i , dce i , mai pu ţ i n e on elu d C'n t -
f;\i mai ales la ;1,ahare�t i ) 50 d ove1h•,..;c• , d impotri vi"'1 , eă î n :-iccoldl' Vil - I X:
nu numai că locuirea om Pn e a sei"'1 eontinu ă , dar c·reatorii cult urii material(>,
<·are ilu:-itrează. acea:-it:1 c·ont i nuitate .-;tăpînl':-ic priceperi eh• ordin tehnic
pc care locuitorii „Şipotulu i " 1 111 l e avpau . CPramica luemtă l a roati"'t �i
orn anwntat ii eu inci zii :-:au a!Ycoll' pt> huzft ::;i c·u brîuri dP linii vi"'tlu rilc
e s te de prea bună ('alit atl' pPntru ('a, :-iă n u trfulcze expPrienţa în dchrn
gată a producfttorilor l'i î n utili zarl'a rotii olarului , o a:-;tfel de ct>ramic·i"'1
trebuiml , (foci , :-:ii fii' atribuită populaţiPi autohtom•. Dar emn ch iar hli
„Şipot" au fo 8t del".eoperit.P f"iteva (foarte puţi n l' la n u m ă r ) frag m ent e
ceramice lucrate la roata înceată, şi î mp od obi t e cu u n ornament con8tînd
din alveole, incizii şi F.triuri , (' redem că im e:-i tc lip8it de teme i :-iă formulăm
ip oteza că îmm şirea de <'fttre locuitorii aşezi"'trilor de la „ Şipot " a UJHn'
p r icepe ri t ehn ic e , pe can• nu le aveau cîud s-au stabilit ah i , s-a produs
·
concomitent eu ai;; i milarea lor etnică , astfel încît alnmdonar<'�t trf·ptată a

„Şipotului " ne apare l'a V l'rosimilft, iar d e :-; e o-p eririle clin a::: ezările ultP
rioare ero nologi e şi amintite mai sn :-; a s1· mHl o p opu la ţi e i n ean� slavi i
fi e a similau treptat .
*
DPşi inkrn:e şi dP llurat ă , cPrcetărilc arheologicl' de la Suceava nu
au furniza t o ean t i t at < • de m a teriale datind din prinwlc trei secole al e
mileniului al TI-l ea , carP să poatft fi con:-;iderat i"'t satisfă.că,toare p ent ru
bu na eunoa ştcre �t s itu aţ i ei demografiC'e şi ('Ulturak în vremea arătati"'t.
Cele cîteva fragmente ceramice aflate în condiţii :-itratigrafic<' incerte (la.
„Şipot " , ca şi în alte puncte de pe teritoriul oraşulu i ) 51 , o monedă bul
gărească datînd din secolul al XIII-iea 52 (pierdutft ) sau ('n golp i on ul 5 :3
d atîn d , foarte probabil , din ac ela şi secol 8au de• ht înc·pput,ul <·Piui următor
rep re z i n ti."'L foarte puţinul obţinut pîni"'t acum, ean• atPsti"'t locuirea omC'
nească de pe aeest teritoriu vreme de a proap<' trei vea,curi.
D e part e de a 8emnifiea întreruperea loeuirii ompneşti pe un t e ri tor iu
mai larg , amintita penurie de del".co1wriri arheologice <le ]l<� :-iup rafaţ<)
actualului oraş Suceava nu t rebui e , credem , i nterpretată, decît în sensul
că, în µeri oad a d at ă , s-a produ!'\ o d eplasare de µ opulaţi e , intr-un cadru
strict loeal. ('ă e8te aşa , o d o vC' de şt l' , înai n t t> de toate, <' x i ,;;ten ţa unor
urme cert e <le locuire din pNioada 8ecolelor XI - XII în -preajma Sucevei ,
şi anume la Vornicenii 11 a ri , iar di n p erioada imediat următoare, adică.
din sceolul al XIII-iea , (·unoscîndu-se dcscopPriri atit cele invocate de la
Suceava, cît şi la J,itenii din apropiere.
Fării :-;ă 8oeotim n e cesar ă o pn• ze n tare detaliată, a descoperirilor de
la Vornicenii Mari, el e fiind deja eunoscute şi intrate în circuitul ştiinţmc 54 ,
50 M. D . Matei, Em. J. Em::mdi, O . l\lonoranu, Cercetări arlleologice privind llabilalul
medie/la/ rural din ba:inu/ superior al .'jom u:u/ui Mare şi al Jfo/dovei , Suceava, 1982 p. 95.
şi M. D. Matei, Conlribu{ii arheologice la istoria oraşului Suceava, p. 32, fig. 5.
52 Ib idem, p. :13.
63 Idem, Studii de istorie onlşeneasctl mcdieua/ă (i\foldova, secolele XI V- XVI), p . 35 ;
cf. şi V. Spinei, Dacia, N.S., 19, 1975, p. 230, fig. 7/2.
54 M. D. Matei, Em. I. Emandi, Hubilaluf rruul mcdieval din valea .\loldovei '}i din ba:inul
Şomu:ului .Warr, Bucureşti, 1982.
46
Yom aminti doar că. este vorba despre necropola creştină de înlmmaţie , pe
-care o atribuim populaţiei româneşti de aici. Cum toate datele materiale
;;i observaţiile făcute în aceasU necropolă. au contribuit la definirea locui
t orilor aşezării căreia îi aparţinea necropola ca o populaţ.ie sedentară,
<lgricolă şi creştină , considerăm crt necropola de la Vornicenii Mari se
înscrie printre desco1leririle dl' mare însL•mnătate pentru stabilirea nu
numai a faptului ert permanenţa locuirii româneşti în zonă este o realitate
i -:torică incontestabilă , ei şi , restringind discuţfa la ceea cc ne preocupă.
.acum în mod special , a cxistenţ·l'i unei baze demografice, necm;are desfă
�urării procesului fonnării oraşului nwdieval Suceava , ce poate fi urmărită.
pc un teritoriu dm;tul de amplu.
În completarea celor f'-pm;e despre semnificaţia descoperirilor de la.
Yornicenii '\fari , şi mmărind acelaşi fir al continuităţii de viaţă în zonă,
'('>jte de amintit că la Uteni 55 • localitate situată la numai circa 4 km nord-est
·<le Vornicenii Mari , cu prilejul cercetărilor întreprinse într-una din necro
polele satului medieval, s-au aflat , în cîteva morminte, obiecte de podoabă
<1· căror datare la finele secolului al XIII-lea este impm;ă şi asigurată de
analo�iile care' li se găsesc printre descoperirile de la Păcuiul lui Soare. Şi
<·.nm acestea nu sînt singurelt• descoperiri datinu din SC'colnl al XIII-lea.
din zonă , lor trebuind f'.rt li se adauge unele materiale cC'ramicc, descope
rite în perimetrul curţii boiereşti <le la Vornicenii Mari (vechea Tulova
1:lin actele moldovene ) , este limpede că documentarea arheologică a locui
Tii româneşti dintr-o zonă ce intereseazrt direct procesul formă.rii oraşului
Suceava , chiar dacă nu fiil"ă, lacune. a8igură , totuşi, o imagine îndestulă
t oare a8upra rădăcinilor loeale ale rC'surselor demografice de care a bene
ficiat viitorul oraş.
*
Cercetările recente, întreprinse de noi , în colaborare cu Em. I . Emandi,
în zona cuprinsă între apa Moldovt•i (la sud) şi cursul mijlociu al Sucevei
(la nord) cu scopul stabilirii realită.ţilor demografice din zonă., anterioare
mijlocului secolului al XIV-lea , ne-au condus la o serie de încheieri, cu
ample rezonanţe istorice ş i cu implicaţii ce deprt!)esc cu mult evenimentul
local , în sen8ul mai mult sau mai puţin strict al cuvîntului. Dintre aceste
încheieri, cea mai importantă pentru discuţia pe care o purtrtm aici este,
firă tăgadă, aceea referitoare la existenţa, în teritoriul cercetat , a unor con
centrări demografice, însumind un număr variabil de sate, în care vechi
mea locuirii, stabilită prin cercetări arheologice de suprafaţă. sau prin cer
cetări sistematice, este, în funcţiP de condiţiile geografice strict locale,
fie sensibil mai veche <le secolul al XIV-lea, fie abia din secolul al XIV-lea ,
(·a, locuire teritorializată.
Corespunzind unor realitJ.ţi istorice româneşti cunoscute documentar
])entru alte teritorii ale ţării noastre decit cel est-carpatic, aceste concen
trări demografice au constituit, fără îndoială, suportul complex al formării,
în cuprinsul lor, al acelor organisme economice, politice şi militare repre
zentate de cnezatele şi voievodatele româneşti . Spre deosebire, însă, de
teritoriul Transilvaniei, Banatului, Olteniei, Munteniei şi Dobrogei, în
care existenţa unor astfel de forme de organizare politică este atestată fie
de izvoare scrise, fie de descoperiri arheologice, Moldova nu a beneficiat ,
pînă în prezent , de sprijinul unor izvoare (indiferent de natura şi prove
nienţa lor) pe temeiul cărora să se poată afirma existenţa unor forme simi
fare de organizare pol iticrt , de strurtură feudalr1 şi de caracter pre"ltatal .
;;5 1\1. D. Matei, Em. I. Emandi , O. Monoranu, op. cil . , p. 80 - 8 1 , 183, fig. 44/12 - 1 3 .
47
in ace:-;te împ rej urări , ('.hiar da cii sînt Pltlanaţ ia, u uor ohser rn ţ i i efoetua t c
asup ra, unui t eritoriu limitat de ( · e lt• doui'1 C'Ursuri e l(• ape mnintitl•, inelwi e
rile formulat e ele n oi cap;U i'1 o v aloare probat orie pc care ne p ermitem :-;;"1
o c on r;i <.leri'u n a, mH:'i restrîng-e ,· alabil i t att•a <·xdu siv ht zona dintre rîuri le
l\Ioldov ;1 si SU('eanL
În n�ai multe i mprejurări , ::;i mai alPs în anii prececk.uţ.i , am cn·zu t
p osib ilă formularea opi ni l'i ci'1 p rocpsu l structură rilor p oli tic<- dcsfi"i::;u1�l t
într- o anumiti'l zonă. a teritoriului amintit mai sus (bazinul superior �i n
parte a celui m ij l oc· i u al Şomu zulu i )lare , precum �i cursul mijloc i u al
Sucevei ) ::;i-a aflat ilu strarea consecinţelor sal e , pentru peri oada anterioa ri't
mij l ocu lu i secolului al X. L\'-lea , în aparîţfa, pe teritoriul ora�ulu i Sucea va,
a unui importa n t centru pol ii ic, ci'truia i-am atrib uit ca,ractt•rul d e eentrn
al unui v oi ev odat 5\ numit el e noi voievodatul dl' la 8ucPav<L
Firească, ch1ci'1 avem în vedere p oziţi�1 ocu pată ele Su ePaV<"L în cadrul
z onei ale direi re su r s e matc-rialc �i u m an e au stat l a baz u ridicării sale ,
transformarea acestei a::;Pzări într-un c·Pntru întărit c onst itu i <' princi p a lu l
semn de recu n oa::;tere �i definire a loculu i ocupat ele• Su ceava , înainte tl<-'
mijlocu l r;ccolulu i al X IV-lca.
Pentru a înlătma oriee dubiu şi a defini cît mai bine î u semn i'tta k.a.
reală a existenţei, la Suceava. , a unei întărituri anterioare mijlocului seco
lului al XIV-lea, este nect'sar să, facem ce-l pu ţin <lou ă p reciz ări , şi a1mmc :
datele de ordin arheologic t'U eare se p oat e opera, în momentul de fa1_ii.,
pentru clefinin•a caracterului şi n i v elului producţiei materiale al aşez:'l r i i
de la Sn('eava înainte de mijlocul secolului al XIV-lea (nu atît d e num e roa se
pe cît le-am dori ) nu oferă niei un indiciu care să, poată fi interpretat l.n
sensul că Su ceava că.pătasP atributele eeonomice ale unui ora� 57 • Î n
această p riv i n ţ ă , relevant ă , înainte de toate, este absenta probelor matt>-
1ialc care să ilustreze proc esu l de standardizare• a producţ ie i , iar cît d e
Remnifie:1tive pot deven i astfel d P mărturii pentru jud ecarea caraclerulni
că,păta t <le prod uc ţia meşteşugărească, a unei a� ez ă ri urbane 58 ne-o d ov P
desc dps(·o1wririlc• tot ele la Sueeava, clar ulterioare mij l ocului veacului
arătat. În acelaşi timp , orif'ît ele reală ::;i :;; eri oasr� ar fi (şi este eu adevărat )
dificultatea cu care se poate cerceta arheologic „vatra" cea mai vech e a,
aşezării 'le la, Sucea,·a - clistrnfl:'-'1 aproape în t otal itat e de luerările ele
con stru cţie cc s-au r;uce edat în respect i vul perimetru vrPmc de mai bine
de şase vmcuri - ar fi fost i mp osibi l <'a să păt uril e arh eologice să, nu
scoată la lum ină un mi n i n rn m de matcrhl e , care să fi ilustrat o oarecare
varietate de prodm;e de e al it ate , în even tualitatea că, aici 8-ar fi desfă
şurat o actiYitate me�teşuj.!ărease:'"'t sp.-(· ializatit, de caracter urban , înainte
de m i j locul secolului al XI V-lPa.
�ă p ă.tu r i l c arhcoloJ,!iCP au fu rni z at numai matmialc de factură cu
totul comună. ea aspeet ::;i de o c�t>euţie tehnieă , în orice caz , nespecifică:
unei a�e ză ri ele tip urban. �i , cum toa t e observaţiile făc ut e pc materialul
arheol ogie nu confirmă ('X istenht, la Suceava, a unei aşezări urbane în
perioada ari'ttat ă , stabilirPa nn Pi kgă,turi logice şi organice între fortifi
caţiile din jurul aşezării �i caracterul urban al acesteia, pe care fortifi
caţiile ar fi fost chemate' să-l ('onfirme şi Pvidenţieze, c8te nesu sţinut ă .
6 8 M. D. '.\latei, SC IVA, 28, 1977, 1, p. 83- 86 ; M. D. Matei , Em. I. Emandi, op.
dt., p. 102 - 103.
67 '.\I. D. Matei, Contribuţii arheologice la istoria oraşului Suceava, p . 32 şi urm . ; !\[. D.
Matei, Em . I. Emandi, Suceava, Anuarul muzeului j u deţean, 4 , 1977, p. 105- 1 1 8 ; l\I. D.
Matei, SCIVA, 29, 1978, 4, p. 54 1 - 554.
68 A . G i cysztor, Sludi in onore di Armando Sapori, 1, Milano, 1957, p. 139 ; :\!". D. Ma tei,
SCIV, 11, 1960, 1 , p. 1 14 ; W. Hensel , Arcbaeologia Polona, 7, 1964, p. 157.
48
( 'l'n lk-:t clona pred zare v izPaz�t Rtah i l i rl 'a. l l lll'i p osi hil P l'l'laţ i i î11tre
. fortifi« ·a,ţii l l' e l« ' la, Hut'l'aYa � i event trnlit atea prac ti c ii locall• dl' i 11<•onjurare
a, sa tel o r t'l l a s Ul'l t]p î nti1ri tu ri . Dcsi cen�ct armL sa tu lui medieval din .:\l ol
(lont este înt"<T lltiparte d e a fi considerată, sati sf:tc�ttoare, ohst•rvaţ.iile

fă{·llk asu pra a �l'zăr i lor rurale <lin rcgin nl'a de mai multe ori amintită
] 1 1 paginile prec edente (izvoarele scrise neoferitul , nici eh• , vreun indiciu
eît de dt ut ili zabil într-o astfd ele diseuţ.ie) nu ne-au p erm i s , în niei un
caz, :.;�t stab il im practica fortificării s at dor dintre rîurile �l oldova, �i Suceava.
l\lPrgînd ma i tlPparte eu a d mi rerea unei atare l'YPntualită ţ i , am put ea
}H'ei;;u 1 rnnP, C"d u rnlt , t•xii;; t enţa, în j urul a�ezărilor, a l'el mult unui �anţ
de oarecarP adînci m e, eare si"L fi dh;prtrut ultPrior, în urma l ucrări l or
a�riC'ole. Cum , î n să, la Suceava , n u estP vorba de u n astfol de �auţ, ci de
o lucrare mult m a i t•mn plPxă şi mai eostiRitoare , ar trebui si"t aclm item că
ne aflăm, in a C"est C'a z , în faţa u n <' i ex cPp ţoii dP proporţii greu de a cl• eptat.
H.:lmÎ lll', del' i , s:L i nterpretăm aşezarea f o rt.ifie at :t de l a Suceava drept
ex prt>si a materială. ajumă pînă la noi a u nu i centru asupra <'ăruia îşi
t>xerc i t a autoritaka u n feudal lol'al �i în C"are St>, e oneentrau , în primul
rin d , atribu t ele' safo militare.
I >P-;; i e oadi ţ;iil e concrete de teren nu an perm is :;; tabilirea eu C':xacti
tat{>. a intrPgului traseu al fortificaţiei cu care Pra apărată Suce ava primei
jumiHăţi <t :-;pcolulu i :tl XIV-lea, putem Rpune că suprafaţa a.::;ezări i era
cfo circ:1 3 ha 'w, c·t>Pa l'e, neîndoielnic, era cle:-;tul de mult pen tru vremea
al':Ltatii. Potrivit; pr::tdieilor hug ră spindit e ale epocii , cm10scute, de altfel,
în în1T<'HJ.�·a Burnpit, l'stt>. de presupus, desi gur, că nu toată acea:-;tă :-mprafaţă
t•n1 l c JC'uW\, spa(ii foarte intin se din i 11 tc • 1ioru l teritoriului apărat de for
tific·ati! fii rn l des1 i n atl> ag1 i v ul tm i i , grăd ină1itului şi chiar crcşfrlii a11imale
lor 60• l n a s t fd dl' impn•jurit.J i , �i ţiu i nd seanm şi de intervalelP ohi::;nui te
d i n tl'P g·ospodilli i , r·n•d em t lPst ul de apropiată de realitate>. C'S t i marea popu
l at i < • i Sut·l' 1·l'i , i 1 1 p1 i 11m j u m ă t ate a sC'eol n lui al X I Y-lPa, l a dn·a ·ltiO - :>OO
1wr;-;oaiw , t·Pl'a. ('l' ar t•r·hi vala c·u cirea 100 <l e gospodării.
Fapt u l l-;T d P spn· fort ificaţiile Sutl'Yci din vrt>nwa arăt atri s-au dat
HufieiPnt l' d Ptal i i t·u al t pr il<·.i 6 1 1w tlctt>n n i n i"t să nu mai rt> n�n im �i aiei cu
acc'iPaşi d l'tal i i , a�a (•11 m , d e a l t min tl•1·i , am prnt:c<lnt ::;i p în ă acum cu
alte d esc·o1w1 i 1 · i arht1olo1-'iel' tkspr«' ea.re fHtU fu rniz at, l a Yl"l'nwa pot r i vită,
d atele Psenţialt'. J )p a cePa, aici ne vom mulţ.mn i ::;ă, amintim C"ă fortificaţiile
Suecv ei , ankrioar l' mij l oeu lui ;;ecolulni al :XIV-iea 62, se c·ompuneau
d i ntr-o pali sad :T :;i un şauţ, de apărare afPrent şi că. di n respcct i Ya palisad ă
nu s-au p ă str at dP<·i L p uţ i m� urme ( şan ţ.uri l e în e::uc erau î ngropati parii
d i n earP Pra C"on:-;titui (-. i-;l'h el ct u l celor doi pereţi ele lemn întn>, care era
bătător i t pii m i nt , pn·c·urn şi slalw urme de pămîn t. galben , între eel e două
g�udmi ).
C ondi ţ i i n e1nfrl nk<• d e consPrvan', l'.a şi împrejurarea di pînza de apă
freat i c ă , în zo n a ve(�hii a�eză.ri, Re afla la o ad înci nw destul de mică, au
îngre u n at mul t. l'en·Ptarca şanţ.ului de apăran·, in nici unul d in pu nctele
�ercetate nefiirnl p o si bi l :-;:1 se adîncească. :;; ă,păturn pînă la baza acestuia .
In cons eci n ţă , stabilirea momentului în care a fost să.pat şanţul de apă.rare
i9 J\L D.
llfa tei, Conlribufii arheologice la istoria oraşului Suceava, p. 77-87.
Maunier, !!origine el l a fonclion economique des vil/es (eludes d e morpho/ogie sociale ),
60 H .
Paris, 1910, passim ; Ch. Petit-Dutaillis, Les communcs fram;ai.�es- Caracli!res el cvolulion des
origines au X VIII • s i ccle, Paris, 1947, 46-47.
81 M . D . :'\la tei , L . Ghiţescu, Dacia, N.S„ 1 1 , 1967, p. 321 - 330.
6� Facem, de f i ecare dată, această precizare, deoarece oraşul Suceava a mai dispus, ln
secolul al XV-iea, d e alte fortificaţii (cf. Elena Busuioc, Materiale, 9, 1970, p. 401 - 406)
4 - c. 931
49
nu a fo8t pm ; i bili"i, dar, in 8chirnh, m atC'ri al ul arheologi(' re <.: ol l a t din um
pl utu ra act'stuia a rnnfirrnat că 1n u l ti mul sfert al Sl•tolului al XT V-lea,
mai e x act în t i mpul domniei YoicYodului Petru I zis l\luşatinul, şanţ.ul
de aprm1rc 11u rna1 Pra u t i liza t. , tredndu -sc la um plerea lui . ln h•grttură. cu
aceasta, adi"rngăm o foart P i mvortantă observaţit•, :;;i anunw : li psa d i n
p ămîntul dP u mplu tur ă a �anţul ui <le ap i"'t rare a u n or matel'iale arlwolog'i<-e
(ceramictt sau moned e ) aparţ,in înd şi înc eputul spc·olului al XY-lea Huge
reaz ă că proct•sul de umplere s-a petrecut într-un timp l'C-lllt, ast upan•a
şanţu l ui de a părare făc îndu-s e , prob abil , la porunca dom nului , c·arP Î>:\i
mut ase de curhul seamrnl d o nmiei la Suecava . Poate avPa ac·Past:J.. obst>rYa
ţie o importanţ,ă particulară î n î nt<"l egerc a unui anume moment d i n i8t01ia
pro as pl't <' i C'apital<' a l\l oldovci , sau constatarea făcută ţ ine ele d o meni u l
unei simple întîmplttl'i '? În C'l'l'a ee nC' priveş te, fără stL ]H 'et i nclc•m raţiona
mentPlOI' ee m nw a ză. carac·terul un or <'Oncluzii ferme, nki nu C'fl'lfom eă.
·
este hi ne să sp tn•aei"t eu uş mi nţ i"t peste un fapt pu ţ i n l uat în considNaro

p î n i"'t aC'um : olJic>etivP m ili tare precise im1rn sC'seră sta bi l i rl'a la Haia a acwlui
punet avansat <le obsc•rvaţic· i n au gurat ele Dragoi;; şi pi"1 st rat în (•ont.inuare
de m·mai:di srti în nu mPlP unor intPres<', la îneeput , mili t.an· o:1, dar căpă
tînd, eurîn d , şi u n hogat (•0 11ţinu t p ol itie , ultimul PYidC'uţiat <le s t ă rni ntn
cu earc vn•nw în<lPl ung-at ă c�oroana mag·hiară va ren•mliea 1wntru si n e
teritoriul <l<' la r ăsi"tri t de Carpaţ i şi suzC'ranitatea asupra l\Iohlowi . ( )r;eila
rca l u i Bogdan „întPmPi ctorul" între Siret ş i Hi"'td ăuţi , prPc1m1 �i s tabilirPa
scamrnlui clmmwsc în Siret vremP el<' pes te doui"L d e c enii ri"u nîne, în schimb,
mai gn•n dP e>xplica t (lacă ţinem scam a de faptul că, î n a cPas tă vn�me,
Suee a '\·a em o aş ezan• fortificati"1 i;; i destul ele> Îlulep�irtată dP pum· t clC' pc
unde putea fi atacat ă , p<' neaşteptate, din Transih-ania .
Despre semnificaţ ia c u adm·ărat complexă a hoti"'t rîrii şi gm; t ului
voievodului Petru I zis Mui;; ati nul de a mut a capi tala Moldovei ele la
Siret la Suceava se va vorhi în capitolul următor ; ai ci ne mulţumim să
evidenţfom do ar faptul crt, spre deosebire de Suceava, nici S i retul , nici ,
cu atît mai pu ţi n , Hăclăuţii nu cli s puncau de întăriturile ele c·are Bogdan
şi urma�ii lui , contm;taţ.i în domnie i;;i consideraţi „uz urpatori" ele către
coroana m agh i ară 61, an�au atîta n evoi e , şi, cu toate acPstca, B ogdan
voie vod ul nu s-a stab il i t la Sue c ava . J>unînd în cump ănă argumentele
pro şi contra, s ocotim că nu este hazardat să apreciem că evitarea Sucevei
de către B ogdan voievod nu este rezultatul unei simple prcfe1inţe a acestuia
pentru centrul catolic de la Siret ( voi ev odul fiind exponentul, p ri n exce
lenţă , al ortodoxismului românesc marammcşean), ci urmarea faptului
că la Suc e ava se afla o autoritate feudală locală, des tu l de puternică,
pentm a nu putea fi supusă şi inlătmată cu u i;; uri nţ ă .
În aces t posibil context, însuşi faptul că abia voievodul Petru I
- şi mai ales abia după cc autoritatea centrală se consolidf1se îndeajuns,
atît pe plan intern, cit şi pc pl an extern - a mutat capitala ţării la Su
ceava şi că a cesta a adoptat concomitent m ăsura de a desfi inţa ve chile
fortifi caţii ale oraşului şi ele a construi, pe latura de vest a acestuia, pu
ternica cetate de piatră de la Şcheia 65 poate fi considerat expresi a insta
urării defiuit;i ve a autorită (. ii voicvo clct.lc asupra Sucevei şi înlăturarea
sau, eventual, atragerea, d� partea, domniei a feudalului ce îşi exercitase
63 Şerban Papacosteii. in Cnn.�liluirPf! sfrJlelor fe udale rom1î11esli0 Bucureşt i . 1980,

p. 1 65 - 1 93.
1•1 A l i:\ I, 16. Hl70. p. 187 -- 2 Hl.
Cf. Şt. S . Gorov e i .
00 Gh . Diaconu. N. Cun�t.1 1 1 l i n cs,:u, Cetatea Şchcia, passim.
50
t i mp î n < Ll'l nngaJ a u t or ita te �t :;; i st:"t]JÎnir('a ai ci . E s t P , d<'sigur, pen t ru mo
me n t , d oar o i poteză , dar o i pot ez�i în spri ji nu l e:lreia par a nmi nu numai
u n ele ob se r niţ.i i arheologi ce , ci �i realităţi ţ.inind de conj m 1 e t.ura comph'x ă
a i st o ri Pi statului feudal de- sine-stătător al M oldon•i , în p ri uwl e decenii
ale l'X i sten ţei salt' .
lna inte <Le a înc h ei a aPcst atît de i mp or ta n t capi tol diu istoria, de
î neP pu t a Sue <wc i , aducem îu discuţie dtev;t desP01wriri rec e n te fftcute
aici , <:u i mplicaţ i i în i st o ri a, legăturilor lOf m itorilo r ei <m zonei<' în conj u răr-
toarn . Iar fap t ul eă descoperiril e datează, :-;; i ele, d i n pri m a j umătate a se
c ·olulu i al X IV-lt>a, eonferă aeestora o ntloan• <loeument ar:1 ., <"are :-:l' ecre
remarcată .
În p agi ni le JH'<'<:edl·nte , s-a, a mi n t i t d esco1ieril'ea, pe teri tori u l Suce
vei, chiar d a e ă în număr rcstrîus, a unor ohieete <latînd d i n se c old e XII
XIII, p u t in :l t a t e a aec•stor de s eop eri ri <lat orîndu-:'e fapt ului eă să p ături le
a rhe ol ogiel' din vechiul el'ntn1 al o ra su lui nu au i d e n t i fi e at si z01w uede
· ·
ran j at e ' de lueri"tri ult eri oare secolului al XIV-lea. Pri n c i pala S'-' mnificaţie
;i, acestor ohi<'cte Pste aceea că, ilustrează exi stenţa unor legă t u ri ale locu
i torilor S ucevei cu arii culturale i1 1 l·onju riU o are, atît engolpi oanele , cit
şi alte dPseoperiri ară tî n d c:1 aceste rel a ţi i nu S<' restrîn ge au la zonele estice
aprop ia t<• . Dac·;1, la aeestea a<l:lugăm şi obie c tele de podoabi"t de f ac·t ură
b i z an tin ă , dat înd d i n sl�colel<• XIII - XIV, deseoperiiP în n e c ropol a
] Jitenilor (din a p ropil• rc ) vom contura, şi mai bine l ărgi m <' a ariei rel a ţi i l or
culturale ak• l oc u i to rilor Sueevei :-;; i ai î m p rej urimilor ei , într-o pe rioadă
mai pu\;in cunoscuti"t din istoria dl• îuceput a �t-;;ez ări i m e d i e v al<' .
Î 1w:1, de mai mult timp at r:l,;ese ate n ţi a fap tul di, d e pe t t> ritoriul
Sucevei , lipsc:w urmele materiale ale unor legături , obligatoriu ele pre su p u s ,
intre aeeast�1 zoui"t şi teritoriile din t re Prut şi N i st ru in perioada în care
a.cestea C'rau in s t ăp îni rc a Hoardei de Aur. Dacă nu se omite fa pt ul că,
nu depar1P de� Hn ceava treeea unul dintre drumurile frecventate de tăr-
tari 66 spre T ra.n:-:il"nrnia, con s tatarea amintită era :;;i mai ci udată, �i tocmai
de aeeea de sC'opcri ri lP recent<', de care vorlwam , fac si"t <l i sp ari"t o i mp ortantă
lacună. <locumC'ntară .
Într-adevăr, eu prilejul m 1 or săp ături efeetuatc în cu pl'in sul Curţii
dom ne :;; ti de la, S uc e a v a, fo, ni velul premu;v atin , s-au d esc op eri t , împreună
cu materiale cerami ce de factură, locală, cîteva fragmen te ceramice neo
bi şnuite ai ci, ca,re se dovedeau total deosebite - prin t ehn i c a de execuţie,
facturi"t :-;i manieră, de ornamentare - de c eram i c a locală c�u care a�estea
se dove âes c eon temporan e 67• Î n suşi faptul că aceste fragmente sînt atît
de puţin numeroase ( numai trei la număr) în raport cu masa materialului
de factură locală din nivelul resp e c t i v vine să l'\e ad auge deosebirilor de
care vorbeam, transformîndu-se într-o confi rmare :t con s i derări i lor d rept
o p ăt 111ndcre izolată în m edi ul român<'sc local. Am spus-o şi cu alt prilej 68
că socotim j u s ti fi eată, legarea celor trei fragment e <le c·eramica consid erată
şi numită in mod curent „ceramica Hoardei de Alll' " ; aceasta constituie
o categori e de descoperiri în continuă, creştere cantitat i v:l pe măsură ce
ue deplasăm i>pre est, ca fiin d larg răspindită, în tPrit oriul dintre Prut şi
Nistru 69, stă,p înit şi controlat efect.iv de mon gol i , pînă la mijlocul secolului
66 Al. Vasilescu, Studii şi materiale, istoric, Suceava, 1969, p. 43 - 65.
67 �I. D . 1\latci, SCIVA, 29, H178, 4, p. 541 - 554.

68 Ibidem, p. 548.
69 L. L. Polcvoi, Materiali i isslctlovania po arhcologhii i etnograrii 1\Ioldavskoi S S R ,
Chişinău, 1964, p. 1 8 2 şi urm .
51
al X I \'-ka . l 0lll l l , ill eaz 11l de faţ ă , llll l'Sl C YOl"ha de ohil'l' l e de ) lll' \ ( iJL
<Iiforcn t daeă sîu t ohiedl' de potl oa h:I xau piese d l' amiamen1 :-au harna
�ameut ) a c:"iror ajun gere pc 1 l'rit oriul �m·cvl'i ar fi a-..-ut o amnm• xp1111 1 ifi
caţ.il• , ei de Yase , eatl•goril• <le produse a e:"iror l'ireulaţie sp faee în c·ondiţ,ii
:;;e nsihil deosebite, l'stl' , erPdem, j u:-;tifi<·attt atenţia pe <·an· am :H'on l a t - o
acestor fragmente ceramiee, îu earc n•dem l'xprcsia praet i l":"t rii dt· dt rn
loealniti a unor relaţii <·mm·reiale , ean' nu e-..-itau :;; i c·oH1 a<"tul c·u lrnul'a
Hoardei d l• �\nr.
*
Concluzia l'l'a mai impmtant :"t l'C ean• au i mpus-o l'l'l'eet :l rile arheo-
logice î ntrPpriuse JW terit oriul orn:;; u lui :-Juceant �i in împrej urimile ac·es1 uia
m;tc l'tt l'xi skn \ a mult imilenară a unor eoudiţii faYorahill• Yic ţ i i <·omtm i t <"i
ţilor omc•ne�ti a asiµ:urat c·ontinuitaka, practic neîntrerupt ă , de locuire
pe o :-;upmfa(ă î n t insă , în eazul de faţ:"t între apa S u c· l'Y ei :;;i b azinul :-;upe
rior l;'i mijloc·iu al Ş om u z u lu i ::U arl' . l<' ire�tl·, �i prceizarl'a am f:"icut-o î 11ci:i,
l a i nC"eputul C"apitolului de' faţă , pentru a putea eornl u l·e la î n clll'il•ri d e
ntla bilita t e m•eonk:-;ta hil ă , unnărirea eontinuită ţ ii d e lm·uirc i111r- tm
context l'<t e<'l de faţ ă trPbnie s:"i c'x c·lu<lă, din punet dl' n•derc· ml' lod ologÎl',
re8trîngerea c·en·Ptări i la su1n·afaţ a a�l'zării a e ă rl'i i:-;torit• i n t cn•:-;l·az:"t la
un moment < l at ; e:-;te neeesar <·a l'a s:1 :-;e dPxfă �oan· pe U l l kritori u mai
larg, lega t , di11 pu11l' l de Vl'dt>n• g;eografie, printr-o î n<·n•ngăt ur:"t d<' fadori
a cărnr aeţiuue eo11<·omi1 l•11t ii 1->au sucee:-;i-..-:1 au l"Oll 1 ri b ui 1 , în ultim:! i n
i;;t.a nFt , la modl•lan·a unui mod de• daţi:'t spl'C'ifie iwn t ru t oa t e eom u 1 1ită ţilc
din z o n ă .
! 1 1 C'aznl 8u<·t'Yl' i , p:-;lc• e u a t î t ma i uec·c•s:u e a <lise u ţ i a :;; ,-l fil' l' xt i nsă.
asupra unui teritoriu mai :llll}llu dcoaiw·e, prin poziţ i a })(' <"are o oeup:1
la liuia <k contaet î ntn· zona :-;uhmontană �i cpa dl' podil;' . n�t·z:n·ea nu
numai c·l"t a p u t ut bc1wfieia dl' l'l'�nrsek <'<·onomi<·l' <lifrrite � i 1-> pec· ifo·c• ale
acC'stora , dar :--a �i aflat in 1->il naţia aYantajoa,;ă din 1 mrn· t dl' Yl'd<'l'l' c•c·o
nomie . am mai spn :-;-o :;; i c·n alt prih•j 70, <ie a fi mijloeit s<" h i mlrnrile de
proclus<• î n t r<' loc·uitorii ePlor doui"t Z l l l l l' amintite> .
Ast fl'l , prohll'11m l'o11ti1 rnit ă ţ i i dl' loe uire î n zonl"t :-; p rP<1 ll l'l', î 1 1 ult i u d
inxtanţ:I , l a IH'<"esitaka ohil'etiv;"i a n•tunoaşterii l'xisknţl'i c·o11t i tmiti:'q i i
mohile ea frnonwn ist ori<" <·e a enraderizat viaţa lo<"nitorilor zo11Pi o 1wri
oadi:'t î ndclungat i"t dl' t i1 1 1 p . H l•alitatPa �i eoncrptul c·an· o e x p ri m :"t sînt
valabilP pîn:"t în momentul in c·an· eondiţiik istorice (al ît. geuerall', eît
şi. locale) an frteut posibilă stabilin•a pl'l'nrnnentă a comu n ită t ilor u mane
în vetre pc carl' acpsfra 1m le-au ma i p:"tr:lsit de <"ele mai multe ori , ehiar
pîn:1 în zilele noastn·.
�ucea va Psfr, nr:\ îruloial:"1 , unul din ac· e;,;te 1 1 u menia'" cazuri.
Deplasindu-se, în funeţ.il' <le c·.ond iţ i i de rnomC'nt . la, <li�t a n ţ l' mici . impu�e
atît de nevoia permaiwntă de a-şi asi!Jura mijloacc•lt• dl' 1 rn i , eît ş i (în
împrejurări politie<' t ulburi ) < l e aeeca ele a-�i apăra an1tu l, eomunit:"t\;ile
omene:;; t i de al'i nu au abandonat niei o dată telitoriul avut în vcderP.
Ăr fi , şi eh' data aeea�ta , lip:;;it de sens să :;; e ePară. cerel't i'irilor arheo
logice să furnizPze dor·uml'ntcle necesare ilmtrării tuturor acti-..-ităţilor
economice desfăşurate rll' eomunităţile omene�ti de aiei , în lung-ul vremii .
Caracterul perhmbil al rnatl'rialC'lor d i n eare sînt c·onfeeţ ionatC' nnC'le
obiecte de întrebuinţan· l'Urentă, imposibilitatea praet idirii nnor eercetări
exhaust ivC\ în aşezările c-hiar �i de un interes mai parUeular, preeum şi
valoarea deosebitr� J'e ean· o aveau unele unelte de muncă , ceea ce le
70 M. D . :Viatei, Co11tri/J11fii arlieologice la istoria oraşului Suceava, p. 6 4 - 65.
52
c;';-'tn•a si"'l fa• pi"'1 strate cu o grij i"'1 s1weială �i d tiar t ra1 1;.;misP U l l l'ori 'lin ge1w
T<:.\ i l· Îll gl'IWraţ ie , SÎllt doar lll lPll' Uill l' Xpl ie aţ i i le l ipsei U lll'i UOCUment ă ri
a1 J 1 1•ologkl• fără reproş , pl' tem eiul ('i°'treia si"'t Sl' î ntre p rin d i"'1 eer<'etări apro
fu 1 1 d:1t P t·11 privire la Yiaţa, e<·ouomici"'t a (·om11 1 1 itiiţilor ami11tite. Dar
<·i1 iar �i 1 1 1 aeestl' condiţii, (h•;.;('operiri ca cPle dt• la V oru ie en ii �Tari şi Za
l! ; : re�t i �1 fac l'igură considerarea agrieul l u ri i drPpt una uiu oeupaţiilc
ii v m uu t l' nte şi i m p ort a n te> nlP ael'stei p o pu la ţ i i , fapt d Pc i s i \ pentru eviden
·
i_jvn•a e nrae terulu i :,wdP1 1 t ar al m odulu i ei de viaţ:I şi în demonstran•a ,

J i1 : prem1;\ c· n alt e argumente, a autohtonismului ei .
Prf r i t prin in·isma l·om·ept ulu i <k l' on t inu i t a k mobilă , se<knt arismul
1101 lllla ţ ipi l'Otn<Î rn şt i din zona 8ueen•i nu li nmai l'i"'t nu îşi pi erde semnifi
·
cd_ ia şi i m por t a n ta sa ist ori e ă , i"'l l'ondll('tt la înelwieri i st orice
fo 1 ,.;1• şi , prin a l' ea sta , ceea ('(' este şi mai p;rav , gen Prat.oare de interpn•ti"'ni
frn d e1i ţ ioa se extraştiinţ i fi('P. E stl' vorba , în l'senţ ă , dl' ohsen·aţia ci"'1 , în
1 : 1 ! 1 ·k din :t:"'l'Zările rural<• din z on a Suc·en•i niYPlnl ('el m a i Ycehi de locuire
J ' 1 Y et n•l t· it P�n n i k stabile all' :;:a t el or tu l'xis h• n ţ ă c on t i nu ă ( asigurat i"'L
:; i arlH•ologie �i prin izn>an• ser i sP ) d in Pvul nwdiu pînă î 1 1 zilele noas t re
<Llt t•a z:1 d i n sl't·olul a l XI Y-lea . Întîlnit pc• krit orii foarte î n t in se , acest
Il' T 1 01 1 lt'11 î�i a n• , dup i"'t opi ni a noastră , o l'll t otul alti'i e x pl i ('a \i l' <kdt aceea
}W <·an· ar constitui-o a t ribu irea c·aractPrnlni <k p opula ţ ie imigrată locui
t orilor rPs1wctivelor satP. Dar, înainte de a fonnula aeeastă ex plicaţi e ,
•''-'ll' m•epsar Hă p rne iz :un c·i"'t Pa nu exdu<lP fapt.ul istoric real al imigrărilor
<l i u 'l'm n silYan ia în JloldoYa de popu laţ i e rom�measc ă , ei unnărl'Ştl' doar
,.:0. cont ribu il' la o dimensionare a ac est uia cit mni apropiatrt de realitate.
Am formulat , cu alt prih�j n, păn•rpa cil î n cazul satelor situatP î n
1 ol' u ri mai mult sau mai pu ţ i n deschise - în rî mlul acestora i n eluzînd
nu num ai e î mpi a şi p od i şu l, dar chiar şi văile unor ape mari - , uşor a c ce
;-;ib ill' u nl'i p opu la ţii m i gratoare , în incursiunile ei pri"'t dal n i ce , explicaţia
('l':l mai pl au z i bi Hi a Y ech i mii numai d in spc·olul al X I Y - l ea (prin aceasta
Î ! 1ţ de�d11cl şi fi1wle secolului preecdent ) a prinwi l or vctrP trebuie ci"'rntati"'L
111 a pari ţ ia tî rzic n, condiţiilor fa v o rah i l l' c· onstituirii lor. Spunînd acea sta ,
an•m î n ve,lcre <lispariţia, sau măcar dimi nuarea, fac toru lui de risc pe
(':ll"l' îl rep rezenta pen tru c omu ni t{tţ ill' onwn eşt i din astfel de zon e deschise
Jll't'zenta agresivă, a mongolilor care ţinpau suh ameni nţarea lor continui"'L
întrPgul teritoriu de la răsărit de Carpaţ i . Înf:ă, pc măsura scăderii
puterii militare a Hoardei de Aur, proces al cărni început constituie una
din realitfLţile politico-militare ale sfîrşitului secolului al XIII-lea, dimi
mrn.rea agresivităţii tătarilor era normal să fie resimţită, în primul rîn d ,
î n teritoriile mai îndepărtate de centrele tătăreşti dintn• Prut şi Nistru ,
printre acestea aflîndu-se, desigur, zona vestică a Moldm·ei . Abia atunci ,
la, sfîrşitul secolului al X III-iea şi în p rimele decenii ale celui următor,
loeuitorii teritoriului amintit, care, µcntru a se feri de raidurile prădalnic e
ale tătarilor, trăiseră în aşezări mici şi dispernate prin păduri sa.u locuri
mai retrase, încep să ocupe zone mai de�chise şi, prin aceasta, ma i favorabile
constituirii unor comunităţi mai mari . far do v ad a că sl ăbirea puterii
mongolilor a fost unul din factorii importanţi JH'ntru C'voluţia ulterioari"'L
n Avem in Ycdere practica depunerii boabelor de ccr�ale ln unele morminte din necropola
din secolele X I - X I I, de la Vornicenii Mari ( M. D. MatC'i, Em , l . Emandi, Habitatul rural
mcdie11al din valea Mold011ei şi din ba:inril .';; o muzului Mare, p. 120 - 121), şi . pe de altă parte,
depozitul de unelte agricole, descoperit la Zahareşti ( M. D. Matei, Em. I . Emandi, O . Mono
·
r�rnu, op. cil„ p. 1 1 6 - 125) .
12 M. D. Ma te i , Em. I. Emandi, op. cil.
53
a ac·pst or comlm iti"'L ţi o t�onstit u ie , <'.l'eden1 noi , în să ş i e.1 · 1:stenf a 11f'Î 11t l'l'nt plâ
t'rerne de secole a celei mai mari 1)ftrţi a sat elo r cani :-;e terit.orializ;paz��
abia î11 c C'pî n<l t· u secolul n1 XlV-lca .
• J udec î nd <l n pi"'L cee�L ce au o feri t s:\ p{1turile arlwologic<' <lin S l l<'ca \ ' '·
şi din î mprej uri m ile aee�tchL, noile <'otH.liţ.ii politice de ean· a m i 1 1 t l •a 1 1 1 1 1 1 ; , �
înainte au erPat :;; i aici cad ru l p ridni<' unei dezvoltări mai <H'<·<·kmtP ;t
1-1ocietăţii romîrneşti l o cal e , în s en sul adî 1 1 cirii prol�Psu lui e le fru d a liz:1 u ·
a, Pi . Î ntr- a devă r , şi i n ceea ,.„ 1w p ri ve şt e atrilrnim t oc m a i ac·1•asL-t ,.;1·rn
nificaţie deseop<·ririlo1· în cau z�'t., nu ereclem ci"i este î n t. i m pli"'t tor fa pt u l ci'i,
cele mai v ech i m af oriale a rheol ogice descoperit<• în c·uprinsul <'l l r\ i i hui<'l'l''l \ i.
ele la Tulova (VornicPn i i � l ari ) <latpazii an u m<• din vn•mpa ari"'t t a t i'i şi n i r- i
aeela ci"'t î nt ă ritur ile d e la Suceava , de atîte:1 ori am i 1 1 ti l l• i 11 pagi n i h• c L ·
faţă, î şi fac· apariţh1 tot a1·um. 8{1 f i p aepa,.;ta d ov ad a l'ă , sl'ă p a h' de :<1 1 1 i .•
amen inţarea şi <"ontrolul m o ngolilor , el<·rnentdP ft>u dal P • L i n s î 1 1 u l :<Dl' iPt:'i tY
l ocale înePp a He i mpu n e tot. nrni mult 1w pl an c•t·.onomi(' , p olit ic şi milita\'.
într-o :mC'i eta t P p<' <·an� o vor supnm• trepta t au t ori t ă t ii lor '1 l: i'i s pu n :.:ui
afirmativ l a aePast.rt. î nt n� hare nn nu mai că pare phrn z i h i l , d a r , in <'a z l l l
8ucevei, Îndrăznim n, <•mclP eă. îşi afl{� mateJ'ializan�H1 Îlltl'-0 fon nă <'are
devine şi mai verosimil ă toc·mai prin unicitatPa ei in aeeastă. rPgiun P : \,
tifa·ii. Cit privC'ŞlP apari ţia uuui ast fel de c entru întărit :111um<' pe u11 <·11 r.:.
i tnportan t de apă , fap tu l 1rn p are a. fac< • <lPcît R{t i rulict� ava ntajul real dt•:
c ar<' au început si\. se hucure, din ac el m om en t , a ş<' z i'tr i l «:' Kit uat <' in astfel di"
e ond iţii , în c· omp araţie cn alt el e , izolate sau doa r mai i 1 1 dPpăr1 a 1 <' < Le prin
c ip alele axe de d cpla RaTe , pe e.�1re le va impune e v u l nied iu : YăHe �upelor.
Încheind , ar mai fi , poak, de amintit t<•ntaţ ia 11 <• a l ocaliza, la Suceav;i,
Hediul politic· şi militar al <·ondlw.:'.'1toru lui (HEHH) acelei „ţări a r o m:î. n ilm"
din care Oronfra rimată a lu i Ottokar d e Sthfa 7:1, prin sim pla ei }()('.alizan•
„di ncolo de m unţi " (ii/Jpr lValt ) a f{wut obiectul unor controvN'Sl' 71 ce vor
e ontinua , cu s igura n ţă , pî n ă la apariţfa u nor n oi el em ent e can• si't c o 1 1 tribn i��
decisiv la l ocalizan•a ei . Data la care se• ra p ort<> az i"'t •'venimentelc (•e pu n
în cau z ă persoana lui Otto de H avaria , nenoroco1-1ul prcterulN1t la t ro n u l
devenit vacant a l A rpad i <' ni l or, a,clici't an ii I :J07 - 1 308, a r putea, eon•spundc·
foart <• bin(' eu p erioarla i n care , la Su eeava , se impu nPa cu aut ori tat e 11 n
fou dal local . Pe <le al ti"'1 part<', zom1 Su cevei se afla nu numai „ cl in c ol o
rlt> munţi " în raport cu 'J'ransil vanht, clar şi d es tul de apr oap<• de Haliei11 l
în care Otto de Havari:o îşi va afla sef1parea din prizon ierat ul în e are a r
fi trebuit să-l ţină voievodul rormlnilor din am in t i t a ţară.. Iar c ă o acţ iu ne
de represalii a c·neazului Jurii al Haliciulni î mpot riva aceHtei ţări a r om :l
nilor, chiar daci't nu Ke va fi n�al iz a t, nu aparC' ca o H implă fa.nfaronadib
]J olit.i c ă , o a ,.;tfel 1lt• actiu ne pu t în d fi foarte bilw plănuitr1 î mp ot riva unui
teritoriu dacă. rn1 î n vecin at , cel puţfo a prop iat 7�. Dar, dae ă în i'lprijinu l
u nl'i ata.re localizări pot fi invocate element('le <l e mai sus , a c on �idera,
t·.ă acel ei aş i autorităţ,i pol itice feudale d e la Suceava îi aparţi n ea şi forţ;a.
militară rom ân ească venită în ,.;pri j inul r<'gelui polon Vladi slav Lokietek 76
în lupta acestuia împotriva markgrafului de Bran demburg (1326 ) , chiar
dacă nu este de re sp in s ca Pven tu al itate istorică, rămîne, totu şi , de domeniul
unei vagi ipoteze.
73 Ol lokar, <Jsicrreichiscl1c Reimchronik, ed. J. Seemiiller, tn l\lonumentn Germaniae

Historica, Deutsche Cilroniken, V, 2, Hannover, 1893, p . 1 152- 1 154.
7' Al. Armbruster, Studii, 25, 1 972, p .403 şi urm.
75 V. şi opinia lui I. Minca, in acelaşi sens ( I11forma/iile româneşti ale cronicii lui Jan.
Dfuoosz, Iaşi, 1926, p. 12).
78 lan Dlugosz, Historiae Polonicae libri XII, 1 , Lipsiae, 1 7 1 1 , col. 989 - 990.
54
C APl'l'OI,UI, II
SUCEA \TA -NOl.JA CAPITALĂ A lfOLDOVEI PRll\ULOR

V OIEVOZI l\IUŞATINI
În evoluţia Sucevei, cca de-a doua j umătate a secolului al XIV-lea

11oate fi considerată, în linii mari , cadrul cronologic în care se petrec acele
r.:·--tructurări decisive , la încheierea că.rara aşezarea multiseculară de aici
e:'Lpăta atributele definitorii ale unui oraş mediernl deplin constituit. Pre
z,•nţa autorităţii centrale aici şi trarn;formarea aşezării în principala re
�t'(linţă administrativă, politică şi militară a ţării, aşa cum avea să rămînă,
nemL· de aproape două secole, nu au întîrziat să-şi arate corn;ecinţele pozi
tive asupra dezvoltării oraşului , maturizarea structurilor specifice interne
ale acestuia şi ocuparea unui loc de frunte în ierarhia oraşelor moldovene
��.Ie vremii constituintl principalele trăsături ale e rnluţiei Sucevei.
Fără discuţie , principala sarcină a celui ce doreşte să alcătuiască o

imagine a Sucevei celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIV-lea este aceea
de a stabili natura şi amploarea consecinţelor pe care le-a avut asupra evolu
ţ,iei - atît imediate, cît şi de mai lungă durată - oraşului mutarea capi
t.a.lei ţării de la Siret aici. A.cccptată unanim ca influenţînd pozitiv viaţa
a�czărilor în care îşi are reşedinţa, autoritatea centrală 1 trebuie văzută, şi
în acest caz, ca promotoare a unor măsuri complexe care au vizat, în egam
măisură, viaţa economică, relaţiile sociale, precum şi poziţ.ia politică şi mili-
1,a.ră a noii reşedinţe voievodale.
Cronologic vorbind, este mai mult decît probabil că voievodul Petru
I zis Muşatinul, înainte de a-şi fi stabilit principala reşedinţă în Suceava
(decizie care implica şi plecarea din Siret a unui mare număr de însoţitori
1 Lăslnd la o parte problema, foarte imp Drtantă, de altfel, a atitudinii nobilimii, în

gt-neral, faţă de oraşele m edievale (acestea din urmă privite atlt ca o categorie economico
socială distinctă a feudalismului european, clt şi ca loc de concentrare a unor a ctivităţi nespe
c i fice lumii rurale), acestei probleme fiindu-i închinată o bDgată bibliografie, vom reţine doar
faptul că literatura istorică evidenţiază unanim deosebirea netă dintre poziţia adoptată, faţă
de oraşe, de către feudali tatea laică, î11 general, şi de autoritatea centrală, şi aceea adoptată
de către instituţiile bisericeşti . Astfel, în timp cc feudalitatea laică şi autoritatea centrală,
din raţiuni economice in primul rlnd, nu numai că au privit cu îngăduinţă şi cu o anumită
înţelegere cerinţele oraşelor şi ale orăşenilor, aj u ngindu-se pînă la acordarea cunoscutelor
libertăţi comunale, feudali tatea ecleziastică, puţin sau deloc interesată în activităţile econo
mice ale oraşelor, a adop tat faţă de acestea şi faţă de aspiraţiile lDr o atitudine net ostilă.
Cu titlu orientativ, cf. H. Pirenne, Histoire d� Belgique, 1, ed. 5, Bruxelles, 1920 ; i dem, His
toire cconomiqu� et sociale du Moyen-Âge, Paris, 1 963 ; Edith Ennen, Friihgeschichte der euro
pdischen Stadl, Bonn, 1953 ; Jean Schneider, La. ville de Metz aux XIII• - XIV• si ecles,
Nancy, 1950 ; v . , in mDd special, Robert Fossier, Hisloire sociale de ['Occident medieual, Paris,
H170. Deşi în 11111\l\) pr ivinţe d�p lşi tC1, pentru apri!cierilc de amamblu referitoare la problemele
i uvocate, poat� fi consullată cu u ;1 folDs r.:al lu crar�a lui l l mri S�e, Hsquisse d'u11e l1isloire
cc'Jnomique el sociale de la Franc;' , l'aris, 1929.
ai voie votlului , i nl'epî n u eu <!lll'l ·Pllii si:'li <'Pi ma,i apropiaţ i ::;i mcrgîncl l lÎll< t � ;!,
slujitorii miiru n ţi :-;; i O:)tc n i i g a rn i zo an e i <· a pi t ale i ) , a i n i ţ iat ('Ollst rn i rl'a h i
8ueeava a tlouă ohieetivl' d(• <·ea mai mare importanţii : C urt ea dom1 was(·;'" 2
( s(�diul particular al \'Oi<Wodului ::;i al familiei �ale) ::;i cetaka dt> p(' l a t u ra i Le
vPst a, ora::;ului :i (eww:-;<� ţit ă , in l itt\nttura tle s)lccialitah•, sub n unH•h• de
cetatea Şche i a ) .
Fitcînd o pri m:'l remar<':1 î 1 1 lPgătur:'l eu fapt u l di voiPvotlul a aeon l;1,t
v:l dit o importanţă mai man• edă,ţ.ii faţă. ele C urtea clom1wasc:l , n·nlit : t !·e
exprimată, cd mai b i ne de faptul (':t llUJnai CP httea a fost C'Ollstl'llit :L d i n
piatră, Curtea domnca"<·:'L f i i n d Pou s t rn i t :"t <lin lemn :) i pămî11 t , s ă iw·en·tnn
a desprinde semnifi caţ;i ih� ded ziPi Y oie vodului de a părăsi Siretul i 1 1 favoa
re:t S uccvei .
La o primă, privire, hotărin'a voiev()(lului de a-,d si ahili l'P:)ediu1 a. ..
principa,lă la Suceav a , prin :u·easta <'onferind ora::; ului eal i t at P a_ d<· (·a pit ali:'�
a Moldovei , ar putea provomt nedumeriri aparPllt legi t imP. lHtr-adeY:'l r,
menţionat îu documente e xterne î n că din prima j umătate a ;-;pc·olului :�l
.
XIV-lea ::;i bucuri11du-se, ulterior, de graţia papală, care ii a<·orda st atui ul

<le civitas 4 , Siretul era,, la mijl ocul secolului al XIV-lca ::: i î n pr i m ii ani ,ti
domniei lui Petru I zis ::\Iu:;atinul (1375 - 1391 ) 5, nu numai nn ora:) inflo
ritor din punct cfo vedere economi(', dar şi un centru religim; de ccr1 :l rnp 11-
taţie, pe plan est-european 6• Punct important p<' un drum <'.omercial \ " U
interese care depii:;eau cu mult pt> acelea ale :Moldovei relativ recent <·onst.i
tuite ca stat feudal dc-;-;inc-stătător, Siretul era eunos<•ut lu m i i nt>guston•::: t.i
europene, tleşi el nu a figura.t , nici lle timpuriu nici statornic, pc h :lrţi me
dievale, alături de alte a�ezări i mportante ale Euro1wi dl' răRăriL Dimpo
trivă apare înregistrat, eartografie, abia în secolul al XVI-lea 7, şi, mai aks
(ceea ce pare deRtul de l'Urios ) , într-o pl'rioadă în care era departe de a Re fi
mai bucurat tle un prestigiu similar c·elui din secolele X IV - XV.
Sedi u , pe de alt:'."L parte, al unt>i comunităţi catolice, înemajată de ini
ţfativele (deloc lipsite <IP sens mi politice) ale unui l�aţcu voievod 8 sau ale
doamnei M:argarPta 9, mama, voievodului Pet ru I z i s :Muşatinul, ora:::ul
Siret 8e bucura ')i pc planul viPţii spirituaJe de r<'putaţia u nu i centru bine
2 r.r. i n fra, p. 7:1 - K l .

3 Gil. Diaconu, '.'\. Cons ta n t i nC'scu, Cr/alea .'jchria, Bucureşti, 1 960.
4 Hurmuzaki , Doc11mr11tr, I , Jl. l 60. Cf. şi G. I . Moisescu, Catolicismul in 1Holdova

pină la sfirşilul veacului XI V, Bucurl'şti , 1!l42, p. 68.
� Ştefan Pascu (Contribuţiuni documenlure la istoria rom<inilor în secolele X I II .� i X I V,
Sibiu, 1 944, p . 43) nu excludea nici eventualitatea ea şi urmaşii lui Dragoş să fie rezidat, un
timp, la Sirl't .
6 H.:1minc des tul de dificil de aC'cep lat şi de stabilit pc cc se întemeiază opinia lui N. Gri
goraş, potrivit căreia primul marc voievod muşalin, Petru I, ar fi construit Ia Siret" [ . . . }
o curte domnească, o cchiţuic şi donă biserici [ . . . ] " . (N. Grigoraş, Ţara Românească a .l\fol
dovei de la întemeierea stalului pină la .5tefa11 cel Jfare, Iaşi, 1978, p. 52).
7 CL ;'l lar i n Popcscu-Spincni, Uomunia in istoria cartografiei, pînă la 1600, 2, Bucureşti,
1 938, harta nr. 43 ( Ge orgiu s de Rcichcrslorffcr, 1541).
8 Hurmuzaki , I , p. 160.
9 DRIT, A , Moldova, 1, p. 1. Interesant ele remarca t, ln actul din 1 mai 1384, că voievo
dul Petru I zis Muşatinul, dăruind fraţilor predicatori din Siret venitul vămii din acest oraş,
alunei clnd preci zea ză că mama voievodului , !\largareta, a pus să se zidească biserica ce
urma să-i servească şi drept loc de inmormintare, nu lasă în nici un fel să se ln tcleagă că
această hotărire ar fi luat-o punindu-se de acord cu voievodul, fiul său, �sau că, măcar, ar fi
cerut consim ţămin tul acestuia. Prin această omisiune di n expunerea de motive a voievodului
nu este deloc di f i ci l de înţeles că Margareta doamna înţelegea să ducă propria sa politică
religi oasă în favoarea catolicismului , fără să solicite confirmarea voi evo dului pentru astfel
de i niţiative.
56
in l'hegat, in trat de multă n·<·nie în a.tenţ.i a emfoi papale 10, (·are nu in('l'tn,
s;1 lau<le ostenelile acelor capete îneoronatc ale )foldon�i la eare preoţimea
C:!Jolieă d i n Sin•t găRea un spriji n de ntidej(k , iar biseriea catolică partizani
ai p oli 1 i(·ii Rall• ele ('onvertire a loeuitorilor ortodoc::;i ai ţării 11 •
Afirmam mai Rus că hotărîrea v oi ev odu lui Pehu I ziR :Muşatinul de
a mut a ('apitala ::\Iohlon'i dintr-un astfrl de oraş înfloritor ::;i reputat în t r- o
�:· , • zare practic n ec·unosrută. Eu r op <' i la acea dati"t ( absrnţa numelui Suce
2
vd d i n i zv oan·h· externe ah· vremii stînd mărturie în acest sens) 1 ar pu
t l ' < L Jll'oYoea m•dunwriri . În realitat e , atît exp l i c a ţi a , dt ::;i logic·a unei atari
<l • ·(·izii <l onnw�ti trrhuie căutate t oc· m a i în împrejură rill' politice amin
u; l' , t rn11sfrrul prinC'ipalului S l' <l iu al d o m n i ei la SU('Pava d ov edi ndu - se ,
în rca}i t a t c , 1111 art <ll' mare înţelPpCÎUJH' voliti('i"'L .
In C'iucla fa p t ului ci"'l , ce<lind s t ăm i n ţ elor m a n w i s al<' . v oi evoclul eon-
1 1 i hu ie lll'În anumite măsuri la ('onsolidan•a hazei ma1 <'riak a hiserieii si
c1 1111 u n ifăţ i i ('atoli('e <l i n SirP1 , aeesta se pan• d su p ort a <·n dest ulă difl
c1;1t a1<' at ît Î l1('l'l'C'al'Pa 1lc tntPlă :-:pi l' i 1 u ali"'t a mamd sale ( d a c ă , într-a<l l'Yi"'1 r,
„ , ., ] > oa l e vorhi numai <I<> at î 1 , �i nu c · hi a r <ll' prc s iu n i TPale ale acc8t cia dt�
a-1 h'l'('<' ]H' v oi e v 0<l în r î n du ri ll' În('hină 1 ori l or hi:"eri e i i eat oli c· e ), l'Ît �i me··
(htl ('a 1 oli !'izan1 <l i n Siret , fări"'t :-;i"'t mai vorhim <h' a nt ur aj ul a prop i at , �i
d f'atoli<·, al a C' c i't ni i mp ort an t p ers on aj car<' a fost }fa rg�u·et a . Desigur,
': 1 1 i<·Y<Hlnlui nu îi erau nceuno:o;c·ntl' nid îneC'l'<'i"'trik antecPsornlui său J;a\cu
d , • a-�i at rag:<' hnn ăvoi n t a ::;i sprijinul p a p ali ti'iţ i i 13, l'U preţul ahandonilri i
cH ·<l i n t <'i patcnw (car<' cra a<'eea�i cu a p op orn lu i ]>l' (' a re îl c on ducea) ,
ni "i st ă r u i n tdt' ('U care mama :-;a , \fargan.' ta, m·măn'a �i iniţia implanta-
1„ · a în � lol<loYa a unor l oea ::;uri <ll• enlt u, nwni t e a eonsolida autoritaiPa.
h i :-: l' l ' i ( i i C'atolice , at ît î n <·adrul fa mi l i P i voieY()(lah• �i :rn1. urajul apropiat
'
al <ll'<'sil'ia, eî t �i în stat. O anu m i U e�qwrknţi"'1 p oli t i că , îmllogi"'t ţită reePnt

p iu gT<'nna în cercan• 1n·in can• tn;('U:-:p )l oldova de a I'l'spingl' 1wri culoa8a
j ; i l·m·s imw a nohilimii p ol mwze �i a neut rali za înc('l'Ci"'ll'ile aeeRteia de su-
1rn1\l'l'l' a ţă ri i iw ealca. anndor 1 5 • i-a ari"'1 tat voil'votlului nu numai perico
] ;11 Yl' l' i n ă t ă ţ ii ca pi talei i;; ale <·n Polo11ia (pPricol ct• i;;e puka transfonua.
i : �pid <li ntr-mrn l potenţial în1 r-m rnl n·al), <lar ::; i nestatornieia. 8prij inu lui
10 ll 111/ari11111 Francisca1111m, p. r.o:.L ap. � l l' fan Pasn1, Conlribufiuni documentare . . . ,

3,
p. 4 -1 .
11 Desigur, acl•sla nu e r a d e c i l u n l'pisocl cl i n inccreări ll• , d e l u ngii d n ra l :i , a l e papali l ă t i i ,
<ll' con\· c r l i n• a popul a ţ i e i o r t odoxe a '.llolclo\'l'i la calolicism. spr ij i n i l l' con t i n u u şi de rega li
t : > tea maghiar:i . 1n sensul celor cli n u rm :i , 1111 l'Xernplu C'clifi eator ii consti tuie e fortur i le de
n l n f i i n ! a rc a l'piseop i c i ca tolice a '.\liko\· i c i , ea şi i n i ! ial i w lc lui LudoYic dl• Anjou, din
: i i . u l 1 :�51, de r i d i can• de biserici şi ele s cu t i re dl' d:i r i a lorni lorilor unor teritorii li mi t rofe n•ga
t 1 ; l 1 1 i , in cazul trece r i i a n•stora la ca lolieism ( l lurmuzaki . 1 . p. 1 0).
1� E s l l· Joeu l să amintim aici c:i pr i m u l izvor s t r:i i n ln care Sncea\·a l'sle menţionată
� 1 ·1 pn· u n:i eu alte oraşe cli n '.\ Iol do va l'Sll' h i n ecunoscu l a f.iHlri a ornşdor rusr.�li indepcirlalc �i .
":':ropiolc, i n locmi t:i u l te r ior moml' n l ului la care ne re ferim (.\!. .\ n eiron i c . H I I II , 9, 1 970, 5,
jJ . 8 :) 7 -- 85:l).
"' De fapt, m•pr i m i rca acest ui sprij i n l-a şi rkt c rm i n a l pc La ( rn să n u l r C'ac:i la inde
p:.i nin•a nici mwia din prom i siu n i l e f:kute şi mai ales dl' a co n st ru i o cakdrahi la Siret (Gh. I.
:lloiscsrn. op. cil . , p. 8 1 ) .
H .\clul p r i n care \'OÎl'\·oclul d:iruicşte f ra p lor pn•dicalori cli n Si r l' l ven i t ul cintarului
clin acest oraş n u Jas:I l oc n i c i u n u i dubiu despre faptul c:1 '.llargarcta „ccksiam ct Jocum rcli
g•<•rum fra l rum prccl i C' a l orum con s l r ui l'l h e di f icarc frl' i l [ . ]" (Doc11mc11lclc moldoveiuşli
. .
inainlc <ic Ştefan crl Jlare, cel. '.\I. Costiiclwscu, 1 , Iaş i , l !);J t , p. 4). asigurind, p r i n aCl·asta,
s t . rhili t a ll'a nu n umtţi a rcspccth·ilor c:ilug,-tri în Siret, clupt1 dispari ţ i a sprij ini loarci lor, ci şi
uhligapa Yiitorilor \·oic\·ozi de a respecta ş i spri j i n i malerial pc c:ilugt1 r i i cc sc bucurascr.J.
<il' faYoa rea clomn casC.-1.
1" P. I'. Panai tcscu, Studi i , 9, 1931), 4 , p. \15 �i ur:n ; c f . l nsă ş; Ş l . S. Goro,·ci,
AlL\-Iaş · , 10, t 97:1, p. J 1 8 .
57
pe care domnul îl put e a aştepta sau cere de la biserica catolică în momen
tele dificile ale existenţei statului moldovean , încă insuficient consolitlat
la acea dată.
În asemenea împrejurrtri , în care nu putea fi vorba, fă ră pericole
reale şi grave, atît pentru domnie, cît şi pentru ţară, de subminare pria
forţă a poziţiei şi autorităţii mediului catolic din Siret (privit fără încre
dere de către v oievod, rc•ciproca fiind, în ('gală mă1mră , valabilrt), Petru I
zis Muşatinul a adoptat unica mă1mră de curaj , posibilă în condiţiile foarte
probabile ale vn•mii , şi anume aceea de a se tlesprintle, el îrnm ş i , de Sile
tul catolicizant.
În mod normal, cunoscîncl nivelul de> dezvoltare la <·.are. fie f:.iiu a u
aşezările mai i mportante ale acelei �Ioldove a supra dl.n•ia voi evodul i �i
exercita autoritatea în cursul d e ceniulu i al n ou ălea al veacului „înte1m·
ierii" 16, domnia s-ar fi ]mtut întoarce în acpcaşi Civitas .Jfoldarie11 sis, in
care Dragoş îşi Pxcrcitasp domnia sa „ea o căpităni e" 17 şi clin can· urmn ..;îi
acestuia fuseserrL alungaţ i de Bogdan , voievodul din Maramm't>:-). n ,u ,
deşi , la rîndul ci, un ora:-) înfloritor la. aC'ea d ată 18, Baia prezpn t a ac<>b..�i
inconvenie>nt major ca şi HirPtul, şi acolo t>xi stîncl un mediu catolic· , înt l • -
tinut şi alimentat contimm d e populaţia gcrmani"t şi ung-m·<·aseă <·t> vicţ 1 ; i :�,
aici 19• În felul aePsta, s-a impui'\ <�n lW<'esitat"e domniei s ta b ilin•a sa înt r-o
aşezare care , fiindcă, nu j ucase nici u n rol important în ]Jolitica 11e stat. a.
Moldovei, fu sese, foarte lJrohabil, ocolit:'� pînă. atunci de clementele etnice
pe care se întemeia catolicismul î n �foldova 20 .
Constituindu-se ca rezultat al dezvoltării interne a societăţ.ii romC..
nc 13ti est-carpatice, Suceava acelei perioade aw•a o populaţie putencic
majoritară, rom:încască ort odo:xi"t la care Sl� adaugă o comunitate arme
nească (de o amploare pc• care aTheologia în c:'t nu a, putut - o dimensi ona.)
constituită ]Jrin imigrări suce<'f:.ive 21 , precum �i alte eventuale elcnw11 ttj
etnice neronu'lnesti . Cît îi v a fi fost voievodului ele dificil să-f:.i instaure rn
autoritatea în Suceava, 1rn �tim şi niei nu �e întrevăd, pentru i�omen t ,
18 ln acl'sl srns, cre d e m l'ii nu cstr cu t o i u l hazardat s:i presupunem că, spre f i n e l e
d ece ni ul ui al nomilca al se col u lu i al X I\"-lca, limi la sudică a statului de-sine-stătător al
Moldovei să nu se fi aflat dccit cl'va mai jos de li11ia Nl'amţ- Homan, cele două for lifica l i i
ridil'atc el e voic,·od l a Neamţ (eetall' el e piatr:i , pu ternic intări lă) şi , respectiv, l a Roman
(ce ta t ea dl' p ămlnt şi h·mn) putinei juca, pen tru scurtii vrrmc, rolul unor cet:ip de margi ne.
fo legătură cu problc>m e lc de cronologic a cetii!ii lloman ului , cf. M. D. :\-latei, SC IV, 15, 19ij-1 .
4, p. 505 - 5 15. S:i s e fi aflat parka d e sud a teri lorinlui est-carpatic sub conducerea acciu i
mult d i scu t a t Cosll'a voievod, considerat contemporanul lui Petru I zis l\Iuşatinul � (cL ŞcrLA:
Papacostea, H IU I , 1 2 , 1 97:{, l , p. 1 43).
17 Grigore l ' rc d1c , J.elopise/ul Ttlrii ,"foldovei, p. 7:.!.
1s Eu gen ia Ncam \ u , \'asilc Neamţu, Stela Cllcptca, Ora.�u1 medieval Baia î11 secolde
XI V- X VII, Iaşi, 1!J8U.
18 1n Icgiiturii cu imprcjurărilc i s torice şi cu cadrul c ronologic 111 care s-a produs a şezarea
la Baia a primilor colonişti germ a n i şi u n gur i veniţi din Transilvania, s-a prczen lat, la Scs!i.:
nca ştiinţifică a muzeului judeţean Suceava, din noiembrie 1981, o comunicare cc a reţ inut
atenţia ( Unele considera/ii privind oraşul medieval JJaia în secolele XI V- X V ) . Trza de baza a
comuni căr i i a fost aceea a cxislcn \ci, la Baia, a unui voicYoclat rom3ncsc, ln prima jumătate
a se colulu i al X I \'-lea, Yoicvodat în care s-au stabilit primii colonişli str:l ini venind c:ln
Tra n si lvani a , aşadar, incii i na i n l c el e i n stalarea aici a mărcii militare m aghi a re , sub con d u
cerea l ui Dragoş.
20 A ceastă opinie se lntrmciază exclusiv pc descoper i r i le- arheologice furnizate de ampk!c
cercetări intreprinse pc teritoriul oraşului Suceava ş i este gcncral:"i de observaţia cft 1m " e
cunosc cazuri de apar iţie, în nivelul prcmuşatin, a vrcunor materiale aparPnind unor a s L lei
de e leme nt e de colonizare.
21 H . Dj. Siruni, Balcania, 2 - 3, 1!J:l9 - 1 940, p. 1 07 şi urm. ; P. P. Panai l rscn, R I H , .J.,
1934 ; Ya. Daşchcvici, Hcvue des ctudcs a rmeni c nn cs , N . S„ 5, Paris, 1968, p. :15 1 .
58
p o;;ilJili t ă ţ i s�i ami m . Ceea ('{' eslt• , Îlll'l ă , :-;ig·ur l'Sle fapt ul Cll YOi(•yodul a
în ţ <>l<•:-; r-;:1 trarn;formc Suceava într-o a�ezare apărată de o cetate puter-
11i d , tl<·�i , poat e, nu atît apărarea ora.::;ului îl preocupase în primul rînd,
a,t nnei dnd a d<•Pi:-; ricli can1 a cetăt.ii , c i , mai (•urind, asigurarea unui rl'fu
;;in d l' n ă <lt>j <h· 1wn1l'u silw �i pentru sfatul s ă n . Iar faptul că., după. cum
-'.(' �t i<• i 11 momentul O<' faţă, eonstruirPa ePtăţii de piatră cl in marginea de
Y1·..:t a f.irn·Pvc•i c·ons t i tuil• prima dovadă a materiali zării voli t i c·ii voievo
o1lnl11i Cll' ('Oll:<olid m•p a donmiei pe arnbple planuri ( i n t pfll �i l'XtPI'll), lJOli
t i , - .1 iw <·an• o nt c·o11 l i n u a , neabătut . pînă la sfîr�itul cl omniei ::;i Yil' \ i i sale ,
<·'.: t·cl<>rn n 1111 g-r<'�i dae:1 acordă m aeP:<l <> i c<•trtţi valoare• de :-;imhol.
E :q writ·n ţ a m a i n·• lusrt a m ol<loY<'H ilor i n d onwniul c01 1 strn cţiilor
iu ]liat nl 1 1 a n• a-l fi obligat p<' Y oievod să facrt u 1wle <·011c<>sii �i să. n·imnte,
}<ti · t ia 1 �i km p orar, l_a obil'd i n•le p<· eare le mTnări:-;p, prin mutarea Ra <le
b, :-iirPt la �nePant. l n tr-a <'i'i Yoic·Ymlul a fi"i eut apel, Jl<„•nt ru <·onst ruirc·a cet:tti i Ş('lwia ,
l�: nw�t ('ri stră i n i � \ � i <l�u·ă eon ('}uziilc :-;lahilitP î n 11nna st u<lierii planului
;lf·• ·:<t('i fort iric·aţ i i rămîn Yalahil<', aC'!''!l i llll'�lNi :-;iu l \'Pil i ţi cl i n Polonia 2'.J .
O a1111 1 1 u• <IPSC'OpPrin· fikutr1 , însi"l , în pn•ajma Cnrţii d omneşti ne
n' 1 l i g:r1 si'1 11 1 1 l 'P:<t rîngPm la a<·t·�t i lll<'�leri pe stri"'d nii st a hili\i a t n n c- i în Su
�" aYn , <·i si"'t 1:�1rg-itn <·;1<lrul î n e.an· 1n·ohl<·nm st• <'<'l'l' t·c•n·<•t at i"'1 .
( ' o n (' ret . pstl' Yorha <(pspn· o (·011st nwţ k , <l<•sc·opt'ri t i'i în urma <'<'I'C'l'
� �� rilor arlwologfr<' pfoct uat <• Îl l î mprC'jurimill' imediat<' alt' bi sp1frii sf.
Ih1 rn i t rn . si t ua t ă. la l'irl'a (i() m n onl - nonl-v<•st dP ('mt<•a c l m rnwa:-;C'ă �4•
Tk d i nw n si u n i l'C'llUUC'ahih•, c·onstt·n(· ţ i a a a v1 1 t rostnri <'Ultualt' HC'in<lo
i· · l n h·(•, ('xist i n cl t oa t<• t<•nwiurik pent ru ea ea s:1 fip l'onsi<lPrată prima
: · i ·«•1fr:I <·:t 1 oli61 ri c l i l'aE't i n �ll<'Pa Y a , im lată <l n pă <·e ora�ul a dC'Yenit capi
' '· la _\ f oldon· i . în nenwa <lomnil'i Yoicvo<111h1 i Petru I zis )ln�atinu l .
: :.,·a1i zat i1 i n d o u rt etape, hisPI'iea a n•a zi<luri lal l' <lP ('il'C'a l m � i fundaţii
' " ' "<' a d î n t·<·nu nină la c·irea 1 JiO m de la H i n·lul <I<• <'<tl<"are <·onkmporn.n
"' m s t rn { ' ţ il' i . hi prima fa z:'1 , e o 1 1l'll nu·ţ i a ('on st a dintr- o singurrt î n eiipPrt1
' � " pla n a pl'OH Jll' patrat ( d i n wnsi11nilc• iukrimm• f i i rn l < I P h x 7 ,-10 m ) ,
:: ·l'l'Vă w t :I <·n c·Hc o ah:-;i<li'1 pl' lat11rill' <IP nonl � i <l(' sucl ( <'ll <linwnsinnile
i: :1 t·i·ioan• tl<• � X � ,20 m). D owdill(\11-Se, prohahil. i n s u f i dentrt pentru
�l1•voill' eom1111i t ă ţ.ii <·rtrl'ia î i Pl'a <ll':-:t.i nat i"'t , <·.onstruc ţ i a a fost amplificată.,
într-o a, doua fazft, prin adăugin·a, in lungime, a, unei noi incrtperi. Conco
m itent <'ll amplificarea constructici , s-au luat măsuri şi pentru asigurarea.
1rnei trăinicii sporite a ei, măsuri cu atît mai necesare cu cît zidurile noii
hcăpcri nu <>rau ţesute cu ac elea afo c onstrucţi<• i din prima fază, ci numai
:�.rlosate lor 25• Cum, însă, acea st ă construcţie a fifout obil'ctul unui studiu
I'nblicat cu ani în tumă , nu revPnim aici cu detalii refrritoare la maniera
în can• s-a asi gurat racordarea zidurilor aparţinînd celor două faze, mul
tmninclu-ne l'lll amint i m doar, ca element conl'ltruetiv <le ee1ti"'t importanţrt,
:f<"": ,ptul ei"'t faţada de vest a bisericii era flan('at:t de dou[t turnuri de colţ
irnpunf1toarc. De dimensiuni exterioare i mpresionant e , în raport cu am
J'l o area întregii construcţii, eele două turnuri ( circa 5 x 3 ,50 m) erau
11revil zute eu un subsol boltit , putînd sPrvi drept ascunzătoare sau, poate,
mai curîncl „gropniţă" (atragem, totu�i, atenţia asupra împrejurării că
�� Gh. Diaconu, X. Constan t i nescu, op. cil . , p. 76, fig. :J8, 1 - 2 .

�3 Ibidem, p . 10 8 şi urm .
�' M. D. :\latr i , Al. Hiidulcscu, Al. Artimo n , SClY, 20, 1 969, 4, p. 541 - 56;).
�;; lbidl'l1!, fig. 1 .
59
l'xi st('nţa turnului din eolţul ele sud-Yest al bisPricii este doar ivokt i di , �i
aC'easta din cau ză c•.ă acpst colt a fost rli stru s , aproa1w în întrPginw , de
lucrări ultPrioarc sfîr�itului Sl'colului al XIV-!P a ) .
Dacă, suh raport ('l'onolog;i c , t oate obi;; e rva\ iile a u condus la întl1e
iN·ea că bi sl'rca a fost ricl icaJă în ult i mul i;;fert al secolulu i al XIY-lea. c1e
u n i nteres SJJC'cînl a fo:-;t con statan•a cl'1 durata de funC'\ ionan, a c·onst n 1 <· 1. ! t-i.
!.1 fost <lest ul de :-;curt ă , ac·casta încPtindu-::;.i cxist !'n \ a Î l l jmul anului 1 -l lO.
lntrncît olJservatii făl'ut <' asuvra fundaţiilor eonstnwţipi � i m a i al<'s a;;i�
pra puHct elor î n ean• zidnrilP c·clor doul't fazC' se adosau au i n qnr n 1·1 ,n.:.
dnzia, că inf·l'tarPa l'xiskn tl'i bisericii a fost cll'tenuinat ă 1h• lip:-;a cil' t 10 i
nid!' a C'onstru c · \il' i , l'Ste <ll' cPl urni man• i ntcn•s fapt ul el'l aceast ă pri t : \ ),
bisericl't nu a fost unnatl'1 de o alt ă construcţ ii' :;;i milară , P<' af·eln�i lue.
Zidurile ei au fost <1Pmant<-la1P cu o c·Yich•nt ă aten ţ ie �i Jill c·n•dl'm C'lL
înt re această 01wrnţie �i lucrările de ampli ficare a Curţi i dmrn w�t i din
apropic•rp , lucrări desfil�urak i n :weca�i 1wrioad ă , n u exist ă lPg;'\ t urit : 1 1 :a
krialul rpzultat din dPrnantPlarea, hisc•ricii a fost , C'U <·Pri i t udilw . u lili7�;,t
la ridican•:t zidurilor Cmt i i clomne�ti, fiind f·nnoscnt ('ii, lu!'rărill' d(·� � �-
i:;urnt-P :tic· i , la î 11c('pntnl clorn n i t•i Yokn>dului �\h•xamlru c<·l Bun, au :n l't
o deoRehitl't am1>loan• �c;.
f;('1rnwle <h• înt n•han· ll<' r·<H<' lP-a rid kat dpscop('rin·a al'c�;;t l'i h i :,c·
ri ei c·at ol i<·P, sit n a t e î n 1n ·1·ajma Curţ i i clomllP:')t i , au fo:-;t nrnlt ipl<' . ] n primul
rînd , provoaeă miran· faptul c·i\ , î n timp l'e lip�PI'<' l'll cleR:h ·îr�in• <1a1 Ph�
(·an•. ar atesta c•x i stc-nt a mwi his('rid ort oclow în Îlll}Jl'PjurimilP ( � i <· l t i a1·
în intl'riorul) Cmţ ii <lomne�ti . în inwdiata apropien• a, se<liului JJrivat al
voievodului :-:i al farniliPi Rale se ridică , t otn �i , o hi sl'rie:'\. <·a t olil'l't . l ' ozi l. i;i
Jll' care o ocupă !'onstruC'1.ia :ll'l'af-ita <ll' cult , in raport cu Curtt>a clo1n1 1Pa"1·''.,
::;.i gTaba cu !'al'(' c•ste ri<ikată pa (coneomit<•nt, Re pare, cu Curtea 11011111!':' ,_
ci'1 ) n i' obligl't să Vl'<frm î 1 1 l't' SpcctiYa hisl'rieă d ovada unei c·o111·1•si i pe
ean' voievoclul Petru I a făcu t - o l'atolieilor cl i n ant urajul său , 1·11 si!.:L
ra11ţl'1 l:t st:l ru i n ţde maml'i sak· , :'.\larµ::n·pt a . Chiar c l aC'ă cfrseop!'riril(' : i r
hPologiee făen 1 <• ht c·Ptat P:t �:k hPi:t �i i n Sl'ctorul „Şipot " <lin aproph·u·:t
Curţii doml le�t i atPstă JH'('Zl'll ta in Sm·ea va J>Prioacl!'i mu �ati1w n 11 ? cL\i
grup clt•stul de impor t a n t e l !' nw�t l'ri l l<'mti , purt ă t ori �i Vl'hi eulat or i ;1 i
cPrmn i c i i <·e1rn �ii ]W c•:H<' le-am atribuit-o î n că eu mulţi ani in unn;-l " 7 •
este <lestul <le' puţ i n prolnthil c·ă o astf('l de bi sericit s-ar fi ricl i !' a t , pe1 1 ! t u
nt'voilP de eult alt' C'l'lor dwmaţ i ele v oi L•vocl Rl'1 -i con :-; t ru iascl't CL'1 a1 ea ci t · la
ve:-;t ele ora� :-:i , l't'Va mai t irzin , 0Ptatea clP Sc·aun, în im<•diat a apropiel t.· a
Curţii domnc�t i . }[ai curirnl , er!'<l<'m e:i expli caţht pstc unnătoarl'a : ('a î o
lieii clin anturajul clonnrnl n i an eNnt �i au obţinut de• la a('est a o rc1 · u
noa�kre publiC'l't a pn'ze11tei lor �i în n ou a l'l'�ecli n \ :l clonnwască -
Suceava - , 1111 ora� prin ext'elenţl't ortodox .
Evoluţia n•htţ iilor cl int n• Y oi ('vozii }I oldovt'i �i for\ ell' C'atoliee 11 i n
ţari'1 nu a fost lip:-;i t ă ll L• :-;inuozit ii \ i . Vokvoclnl _.\.lPxandru cl'l Bun , 111:-;u�i-,
f'-:t aflat în situaţia <h' a a d opt a unde h ot ;'\ rîri l'an• implicau riscuri n•:il.P ,
i:;i este suficipnt sl'i amint im S(lparnrea sa <le H img:a11a, prinţpsa ('atol iei'l , �i
�prijinul acordat t :w i t eh- v oiPvrnl l rn :-;iţ ilor, pentrn a inţ('}pg;c ('ă a('l'st a nu
a ezit a t să facl'l doY<Hht mwi }Jllli t i d frrnw , în at<'st d onw1 1 i u a t i t de giHg�i.ş
2G cr. i n fr::i . p. 7:1 -· S:l .

27 :11. D. :lla t e i , J >acia, G. l !Hi2, Jl. :JG 7 - :J8G.
60
al rl'lat.iilor domniei )foldovei cu biserica catoliC'i"t 2R. În acea:::.tă lumină
privind lucrurile, credem cit şi ceea, Cl� s-a petrecut cu biserica catolică de
lîngi"t OurtC'a domnească, din Suceava capăti"t semnifieaţia unei confirmări.
Într-adevăr, faptul că, după abandonarea �i demantelarea bisericii, nu
mai existi"t n ici un indiciu că , pc acelaşi l oc 29, s-ar fi ridfrat o nouă eon
strueţie cu destinaţie similară , scmnifkă , după păn•rea noastră, acelaşi
nroces de răcire a relatiilor dintn• Yoievod Hi bif;erica catolică . Iar dacă
tînern seama, de împrefurarea cronologi 6i di aceasta se pet recea înainte
de <'ele llouă, fapte amintite mai sus, nu crPdem <·ri. asupra interpret ării
Jll"OJHlSl' aid mai poate 1ilana o umbri"t prea consistenU de îrnloială . Aceasti"t
inkrprl'tare nu poate fi pusi"i sub semnul îndoielii nici de eventualul argu
ment că nprefacl'l'ea hiserieii s-ar putra dat ora refuzului voievodului de
a mai t olera Pxi stenta în apropierea Curţii domneşti a necropolei ce încC'-
1mse si"t se formeze în jurul hi Hericii, îndată (lupă ridicarea ei. I..i p sa de
consisknţi"t a obse1Taţiei acpst(•ia, l'Ste dovediti"t de împrejurarea ci"t necro
pola eontinuă si"t funcţ i oneze şi dupăi demantelarea h iserieii eatoliel', unele
morminte fii nd descoperite chiar în interiorul fostl'i hiserici, străpungînd
nivelul interior de călcare al acestC'ia şi antrenînd, în umplutura gropilor,
moloz Jll'on·nit (le la lucri"trile de demantelare 30• De a ltfrl, oricît ar părea
de duelat , acea:-;ti"1 neeropolă, a continuat :-;r1 funcţionl•ze pînri deiitul de
tîrziu , în Sl'colul al XYI-lea, ceea, ce în:-:l'amni"t ('i°'t nu s-a :-;ocotit necesar
şi po1 rivit să se renunţe la ea, chiar dupi"t dezvoltarea planimetriei"t deose
bită, pe care enrtea domnească a cunoscut-o în timpul domniei lui Şkfan
cf'l )farl'.
*
Pen tru a întelcg-e profunzinwa şi amploan•a eonsP<·inţ Plor ]H' care
lt•-a, avut asupra (frzvolti"trii Suee>Yei stabilin'a niei a capitalei )loldovei,
:8 ş,•rl.mn Papacoslca (SCŞ-Iaşi, i s t or i c , l :l, HHl2, 2, p . 2.'"i5) a cxprimal in chip reuşit

accaslst:irilc ostile bisericii catolice sin t complem entul fi r,•sr al politicii
<'X l c r m• a lui .\kxandru cel Bu n [ . . . ] şi i n ge11l'rc al l u p t e i sale impo triYa kndin! clor de
expansiune in detrimentul :\lolcloYci ale rega l ului polon şi ungar, ll-n d i n ! r acti\· sprij i n i te de
catolicism. Lup/a .w1 impolri11a calolicism11/11i consliluic a.�adar aspectul infern al luplri purtate
v
în a{a:ii irnpotri\·a ÎIH'l' l'Căriior constan tl' [ . . . ] al e n•ga l clor catolice cl"i n c de a-şi asigura
dominaţia la gurile D nn:i r i i i n detrimentul :\lolclovl· i " (s.n. - :\LIL\l.) .
z
�· in schimb, şi , in orice caz, mai l i r i u , la o clis lanţ>i sensibil mai marc ck Cur tea
domnească. se Ya r i d ica o nouă biserică, p e ntru nl'Yoilc ele cul t all' comuni tă ţ i i catolice din
Suc t•.:i Ya . Constind dintr-o s in g urit na\'ă (cu l u n g i m e a ele 14,50 m şi ffl ! i nwa ele !J,40 m ) ,
a ecasl:i biserică a w a o ahsi d:l a altarului poli gonală ( Ma te r i a l e , 6, l !J.) \10 p. 68i - 68!J ş i fig. 6),
iar pc l a t u ra 11P sud, l n rxterior, era m :lrgi n i l ă ele un „osuar î n carl' a fos t găsi t:l o canti tate
imr ns:i de oasC' nnH' n c ş t i , dl•pusc anarhi c " (iliidcm, p . 689). H id i ea l :i î n a clciua j u m.Uate a
Sl'colnlui al X\"-IC'a, această n o u ă biserică ea t ol i c:l a fosl şi ea, la r i n rlu-i , dcmolat:i sisll•ma
lic în a doua j u m ă latc a secolului al XV I-iea (ibidem ) . Cct•a cc atr:;.gp ins:l a tenţia i n lcg:l tur:i
cu a c eas U -1 biscrieă este fap tul c:'i ea a fost ridicată pc u n t e re n care slujise şi p ină alunei
- şi va conti nua să sluj,•asc.ă şi după const r u i n'a bisericii - drept nccropol:l. Do\'ada o co n
sliluie chiar faptul cit şanţul de fundaţie al bise r i c i i a l:l i a t şi d i s t r u s morm i n t e a n t l•rioarc
constru c ţ i e i (ibidm1, 5, 1 959, p. 60!J), pc el e o par t e , iar pc de all<l p ar l c descoperirea a
n u m e roas e morminte din se co lul al X\' 1-lca, p r i n t r e care un l oc apa r t e au ocupat, ca impor
tanţii, m o r m i n t cll' lui Ba h l i s ta din Vcscn tino (15 12) şi Pc lrus arcufl>x (15 13). Pentru acestea
d i n urm•l , cr. Gh. Diaconu, :\Iatcrialc, 6 , 1959, p. !Jl:J- 92:l. in leg:i l ură cu sl'nsul cc trebui e
� t r i h u i t cali t ă ţ i i de , . ma g i s l c r în divcrsis artibus" pc earC' o avea i talianul clin Ycscn tino, cf.
mai ales Şldan B:lrs:inescu, Pagini nescrise din islorict cui/urii romd11c�li (sec. X - X VI ) ,
Bucureşti, 1 !1i 1 , p . 2 1 i .
in leg:l l ur:l cu ridicarl'a aecslci noi h iscr i l'i ea l olicc i n SurcaYa, lrcbuic fftcntă, observaţia
că. î n a doua jumălatc a secolului al X\'-lea, impn·j urărilc po li t i c e fiind c u lotul allelc dcci t
la f i n e l e secolului al X l \"-lea, scmnificatia constr u i r i i m odestului locas de e n l t C'l"a c u lotul
alia, �i ac east a c u a l i t mai mult c u cit, t � t in pn•ajma Curţii domrwşti, 0se ridica şi o biserică
orlQfioxii, deseopcril:i i n sectorul . ,Şipot" (:\Iatc rialc, G , H J59, p . fl87 şi 688, fig. 5).
�0 :\!. I> . .\fa l e i , A l . H :ldulcscu, A I . ,\ r t i m o n , op. cil . . p . 546.
61
e:,;te w•(•.e:,;m· sfi se <ll'fillt'asC'ft s bH l i u l în care se afla a�t·zan·a acl·asta î n
d ee en i n l al n ou t'1lea a l secolului al :XIV-lea. 'l'rt>buie spu s , 11P l a începu t ,
ci"L o atarl' îrn·Prcarn PstC' deos c>hit de dificili'\ , �i aceast a , în pri mu l rîn d ,
dat orit ft fapt ulu i eii rnakrialPle arheolog-ice (singura l'afrg-oril' dP i zn1are
ntilizahilP în al·est sen s ) s î n t de o diversita te l�u t otu l limitati'i , s i tu a ţi a
n efii n d <"ll mu lt mai hm 1 ă n i C'i în ee< ·a ce prive�t e 1·1r n oa �tt'l'<'a u nor 1•om
pl ex e eît ILP eit sl'nmifo·atin• apar ţ,i nî n rl p c•r i oadl'i pn•mu ��tt i 1 w din istoria
ora�u l u i . IC' i , l0 olo , unde l ll'scopNiri a rheol ogic· e i n 1ka 1 1 rn ft ht a (• on:-1i
dl'ra SnceaYa pn· mm;m t i n r1 d rPpt o a � P zarP in can• pro d u c· l i a me�tP�u
găreaseft s 1wrialir.atrt fi"\.1·t•a prog-n•:.;e <'l'Ite, dar, din pi"\.C'ate, 1 1 1 1 m ai sa u
aprmqw exdusiY , pe k n w i u l producţipi e Prn m k e l'sk dest ul dP h a z a rd a t
si"L aYnns:l m fonn u hi. ri prea 1·ateg-ori1·P.
Că î n a�Pzan·a 11P la Suee:rnt Sl' p racti cau nH·�t P�ug-u ri d i frrik,
aceas t a n u mai p oa te face• obil•1·t fle discuţie. H P1 h H'Pl'Pa rn i nPr<'u lu i
�i prPluc· t'lll'Pa nwt a l elor sint atestate llc 1 lt•sco1wriri f:"i eu te· atît pr lcri
torinl ora�ulu i , cit � i în afara l i mi telor lu i , ccpa l'P nu Ps t P în mă sm·:t
să. surprirnH , dPOH l'l'l'e :wt i viti'iţi sim ilare sînt akstat P arlwologic îrwă.
pen tru pPrioa(lt' 1· 1 1 mult a ntm'ioarc see olu lui al X l Y-h•a , dPsc·opPririh�
de la CdP�ti stînd mi"n turil' în :H'<'st s en s :n. Pc (lp alt:vt pa r1 P , 1·011stT11-
i rc a fort ifo·aţ ii lor d i n j u rul a � l' z i'iri i , la finele sP('olu lu i a l :X I I 1 -lC'a sau
la î rn · eputu l l'Plni dP-al X lY-lea , Psh• <le IH'<'On<'Pput s:I fi fost p os ihilft
frtrft P"Xistc•nţa u nu i lrnmi'ir oa n•earc dP 1 1w�te!o)ngari s1wl'ial i za ţ i 1 1 1 < lo n w
ninl c·onstnwţi ilor d P I P ll l l l �i î 1 1 c·pl al rlnlglwriPi, i l ar, dnpf1 1 · u m <"4e
norm a l , ('anwtPrul pPri sa h i l al matPrialulni dl' ean· ac· p �t i a sp folos1•au
nu :1 1wrn1is 1·011sPl'Yan•a n•zult ah•lor mm1eii lor pîrnl î11 z i l P ll ' 1 1 oa:-1tn•.
În sc·h imh, �i C'h iar dac·i"1 , rt> p etfun o 1l ată în plu s , 1111 î n n•st i m p rrn l u e1.fa
11 P 1·1 ·ra mic• ă. c·n ea l i t at Pa de , .harometrn ' ' al :wt.iYiti'iţ ilor nw�tP�u g-ftre�t i ,
î n g·e nernl, ol i'ir ia produsi'i lle mP�te�ugarii slH'PYPlli a i î m·1· p u t u lui cclPi
<le-a d ona j u m :H ă ţ i a s 1 •c· olnln i al :X IV-lPa e01 1dnc·p la a pn•f' iPri demne
de luat în sPami'i .
Î 11 p r imu l rî nd , n•nrnre ă m fapt ul C'i'i , pt> pla n tt>lrn ic· , în (lonw1 1in l
ol ă ri c•i s P i mPgiRtrPază sueeese cPrte î n însu � i rPa ro ţ i i e u î 1 1 Y î rtin• rapidft ,
fă.rft <'a pri11 aepasta s:1 s p i n ţ d<·agft C'f1 u ti l i z area ac·pskia s P gP n Pra l i
zaRP 32• n i 1 11r-11 1 1 a n u m i t. pu nct (k YPden' , s-ar 1rntPn s p m H · c·r1 prollucţin.
de ccramidt d in Suct>ava peri oa d ei i mctliat premu şat i nc prenst c·�h· trans
formarea generalizată a acestei activi t ăţi într-una de caracter m eşteşu
găresC' specializat , fenomen care se va produce în u ltimu l sfert al seco
lului , fără. înd oial ft şi în l <'gătu ră eu n oile rosturi ale Sueevei în viaţa
ţării :Mold ov ei .
Ce se înregistrează., 1)rin eomparaţic, în ult i mul sfert al Rccolului
al XIY-lea şi care Rînt factorii şi împrejurările eare au eontrihuit la cer
tele progr<'se ee s - a u produs î n viaţa ('Conomică a ora şulu i ?
Atît iRtoriogTafia rom :"m cas c ă . cît şi cea străină au insistat îndelung
asupra faptului eă prezenţa în unele oraşe ale evului mediu a unei auto
rităţi feu d ale superioare a influ enţat po zitiv dezvoltarea aceRtor aşezări.
Ilustrată şi de proce sel e petrecute în ora şele medievale româneşti deve
nite f i e capital e ale Moldovei sau al e Ţării Rom�'\,neşti , fie s i mpl e sedii
31 Cercetări, inedite, făcute de Al. Hădulcscu. Pentru detalii cu pri\·irc la semnifica

ţiile tehnologice ale acestor descoperiri, cf. Ştefan Otcanu, Rapports du I II• Congres inter
nalional d'archeologie slave, 1, Bratislava, 1 969, p. 583.
3� Elena Busuioc:, Ceramica de u= comun nesmiîl/uitiî din Jloldova (secolul al X I l'-lea
pină ln m ijlocul secolului al X l'l-lca ), Bucureşti , 1 9 i !:i .
62
ale unor curţi domneşti , a ceastă realitate s-a re strîn s , totuşi , în ţările
române la raportu l dintre feu dalitat ea laică, şi re sp ectivele oraşe, în isto
ria ro1mluilor neexistînd cazuri de impulsionare a dezv olt ării unor aşe
zări urb an e de către organiz aţii ecleziastice 33•
Invo cată a d e s e ori drept exemplu în semul celor <le m a i �m s , Suceava
perioadei muşatine ilustrează, caracterul complex al proc es el or declan
şate d� stabilirea în cuprinsul aşezării a autorităţii politice centrale a
ţă,rii . ln primul rînd, este de menţionat faptul că mu tarea Scaunului
ţării la Suceava a antrenat cu silw un important trarn:.fc·r de populaţie,
ehiar cla că, în primul moment , noii veniţi nu erau d!rect implicaţi în
ac tivită ţi economice produ c tin şi de c·aracter urban . ln chip firesc, în
astfel de împrejurări (care Re deosebesc C'alitativ ele simpla mutare perio
dică şi de scurtă. durată a domniei dintr-un oraş în altul ) sporul de popu
lat.ie produs în Su ceava s-a realizat pc seama vîrfuri l or feudale a4, mi re
constituiau antu raj ul domnesc şi care , la rîndul l or , erau însoţite de suite
c orespun zătoare rangului şi puterii fiecăruia. La aceasta s e adrrn gau ,
desigur, nu puţinii oşteni clin care se alcătuia gamizoana Curţii domneşti
şi mai ales aceea a C<'tăţii de la Şcheia , construetorii cetăţii amintite,
ai Curţii domneşti ş i , peste puţină vrem e , cei ai Cetăţii ele Scaun a Suce
vei, fortifieatic i mpu năt oare , ridicată ele acelaşi voievod .
Desigur, ar însemna srL repetrLm lueruri de mult C'Unos(·utc, sau cel
puţ.în uşor de presupus , dacă, am insista asupra faptulu i ('ă, toţ.i aceşti
nou-veniţi în Suceava, prin nevoile specifice rangului sau actiYităţilor
lor, I'idkau , prin însăşi nevoia îndestulării lor zilnice cu produse de între
buinţare curentă, sau de folosinţ.ă, specială , probleme noi eu care Suceava
nu fusese confruntatrL în p erioada precedent ă, şi pe care, cu siguranţă,
numai cu forţele de care dispunea , oraşul nu le putea satisface, în con
tinuare. Segm.torii , care furnizau o gamă hogată de mă.rfuri şi care îşi
desfă.�urascr:t., mai înainte, activitatea în Siretul ce încetase să mai fie
oraş de Scaun , au însoţit, la rin dul lor, Cu rt ea donmeaseă în noua capi-
33 �cfiind aici locul pentru o discuţie cu caraclcr mai cuprinzi1toar referi toare la această
�roblem ă , ne mulţumim să precizăm că afirmaţia noastră trebuie i nterpretată in sens dublu,
şi anume : în primul rind, p e teritoriul ţărilor rom:lneşli extracarpatice nu se cunosc cazuri de
oraşe medie,•ale, constituite prin amplificarea unui nucleu format î n jurul şi sub ocrotirea
unui locaş de cult, indiferent de gradul şi nivelul autorităţii sale (amintim doar că feudalismul
occidental cunoaşte sufici e n t de numeroase astfrl de cazuri, ceea cc a j ustificat apariţia, de
timpuriu, în ist oriografia de specialitate a unui adevărat model -cu acest conţinut - în pro
cesul formării oraşelor medievale ale Europl'i dl· vest). În al doilea rînd (şi referindu-ne la o
perioad[1 cc înccpc nu inainte de secolul al XV I-iea), reţinem faptul c;''i , indiferent pe cc cale
dc,; n bene ficiarele unor venituri realizate prin aclivit:iţi specifice urbane, instituţiile ecclezias
ticc nu pot contribui la dezvoltarea economici acestor centre. Prin excelenţă consumatoare,
instituţiile ccclcziast iC'c scot din circuitul economic urban bunuri sau capi taluri, prin aceasta
frinînd şi n u încuraj înd procesul reproduc/ici simple.
�t în ceea cc ne priveşte, consider•im p e deplin posibil să se atribuie unui as tfel de
personaj locuinţa prevăzută cu beci, descoperită în imediata apropiere a Curţii domneşti, în
aşa-numitul sector CD 2 (inedit). Deşi faptul că era lucrată din bîrne ar putea pune, la prima
vedere, sub semnul întrebării apartenenţa ei la u n stăpîn înst:irit, această realitate nu constituie,
in nici un caz, o problemă particulară, deoarece, clupă cum se "-a vedea mai jos (p. / :> - 76),
hmişi Curtea domnească a fost construită, la început, tot din lemn. )lai importante sin t, în
schimb, două constatări, şi anum e : locuinţa cu beci amintită a putut fi atribuită sfirşitului
secolului al X IV-iea şi începutului celui urnuitor (SC I \', 6, 1955, 3 - 4, p. 772), fiind (lucru
deosebit de importa n t ) abandonată ln momentul i n care, în primii ani ai domniei lui Alexan
dru cel Bun, Curtea domnească a fost mul t c x lins:i. Prin construirea zidului de incintă nordic
(lucrat din piatră) al Curţii domneşt i , locuinţa cu beci a fost tăiată de zidul respeclh-, fapt ce
poate sugera că şi alte locuinţe boiereşti aflate in preajma Curţii domneşti au putu t avea o
soartă similar>1 .
63
tarn, (·(•pa ('C a ]H'o\·oeat �i o fin·ast:t i nviorare a uego\ ulu i su('en·;m :i:; .
De altfel, chiar (laei"t aceasta nu t�:-1te şi un ica explicaţie a, faptului, im
poate fi fiocotită ruptă 1le d ohserrnţia că abia, în n iYelul mnşat i n dt• locu
ire , în Sue<'aYa , fi(' imPgii-;t rează o prezcnti"t cît <le cît (·onsi s t ( •nt ft a mone
dei erni1-;c de YOi('vodul Petru I zis �luşatinul.
D aeă rcalităţ,ile eo 11 s Pm n a t e mai sus sînt greu sesi zahik a rlwolog'ie,
iar i z v oarPlc sc•risc sînt î11ei"t departe <le a Ic 1·oni-;1•m1rn î11 t r-o m i"urn ră l'at il'
făeă toare, ele o c·unoa::itcn• l'l'Ilsi bil mai buni"t se lnw ur;1 prohlPma d Pz \·oltării
produeţiC'i me::it P::mgăn•::iti î 1 1 Sll(·eava ultimului l'fort al "ec·olu lui al X I Y-h•a,.
:F'ără si"t mmi"t rim :tS}Jl'C'tele tl'lrnieP ale produc·ţici ea ata re , î 1 1eli11ăm să,
acor<l:lm o atenţfo part i eulanT ( int egral just ifieat ă , dup;1 p ;1 n·n·a noas1 r<'L)
modului î n c·a rn sl' matl'rializează , pc harta ora:;;u lui, JH·oc·P�ul en�::-tl�l'ii
numerkc a nw�tt·::-ugurilor di11 Sueeava, în etapa mnint i 1 <1 . J ut r-:ule,·i"u·,
He poate afirma C'ă l'l'l'eeti"t l'ilor a rlw ol o gi e (' li sl' daton·az;1 i n t P gTa l t u lloa�
terca noii imagin i pc c·an• o pn• z e n ta Slll·eava î nain t e de sfi r::d t ul " l' (·olu l ui
al :X IY-lPa, im ag'iH P a l'ă n·i prinC"ipa lă t răsă tură earaek1·ist icii î tH·e IH' ,;:"t fie
defi n i t i"L dl' c·on sti t u i l'ea tr('ptată a unui c·artier al lll<'\'k�uga rilor d i n ora:).
Jk::ii ah ia la înC'epu t urile salt-, aC"est cart ÎPl' se eon st i t ui<' in flm1·( iP dt; u n
punct ec11 tml diu t o pogral'ia ora:;; u lu i , '! i anume î n f l l n c·t i e 1k• Curt 1·a d om
nea sc :l , proasp:H rid ieattt . Tot în legături"L cu aceas t a , n·1m\re;1 m fa pt 1 11 că.
acl'lt>a::-i săp;l turi arheologii'<> p a r si"t pl·tmiti"t aercditan·a opiniei c·:1 n•spct•.
tivul eartil't' a l nw�te::-uga rilor l'l'a rPzervat, preemnp;1 n itor, p rnchw! iei
.<lestinah• sath ;fa(·l•rii neniilor populaţiei 01;a�ului , î n t nnp ('l' , lll' l l t nt 1 w.:.
voil1\ (·un•1 1tc ale Curţii 1k,m11e�t i , Intrau alţ i ll1Pl;\te::iugari al<' 61 ror akl iere
i-;e aflau 1 m d l'partl• dl• C. nrtea dom ne a s e i"t �6, unele ehiar in l'll prin„ul bi nc
cunose ntulu i seetor „Şi pot ' ' . �\lai ales dc:-;eoperirile arlwolog·i c·p f;1 (' u l l' aki,
la „Şipot ' ' , riclic·i"t o serie de probkme oarecum i-;pct'ialc•, 1koa n•c·P n u atît
ad;ivit atea u nor ml'�te::-ugari d1• difrrite profilc de spl'l'ialitah> ri d ieă semne
de întrelmn•, c·it, mai alP:-1 JH'l'Zl'nţ a , î n acest loe, a un or mări u rii arheologic·c,
ean• nu par a att-sta (·arneh•rul lor autohton. Înt r-adPv<1 1' , pri ntn· ]H'iml'le
desc·o1wriri de un inh•n•s oaiw· L1m part i eular f<lpute la 8 u <·Pa,· a , o a numită
Hpecie ePramiei"t , ::ii aHUml' speda 1·ernmic·ii cenu::-ii ornanwntatl' cu „ hră<lu ţ"
(ca să u t il i z ii m ael'la::-i ('rikriu pe1 1 t ru definin•a l'i C'a i n mmuc•nt ul in c·are
. a,m introdus-o in discuţil', l ll'nt ru prima oară în literat ura rmn[1 neasc·i1, ar
heologidi) 37 a atras at Pnţia spedali:;;t ilor, eonti nuînd să o n•ţ ină � i ai-;Uzi .
Dcoscbi rnlu-sl', <l i n toate punctde d e Yeckrc•, d e oli"t ria d e t n�diţi(�
şi Ul' prodm·!il' loeală , a(•('<tsti."t e cram i c ă l'�tl� ue o l'Xl'(• U ţ i e ('(' t rălll'az:'t îndc-
3:; S i t u a \ in priYih•gia l:'t d1• care incl'pcn sii SI' h111·u r1• St1c1„t\·a m1 a p u l u l . d1•sigur,
răminc f:'irii u rmări şi pe plattul s l ahilirii unor rela \ i i ample şi i ntensl• dl' ord i n comercial cu
oraşe imporla n l1• clin ţ;trill' Y cl' i n c , pl'ntru m o rn c n l J .ion1l f i i n d cel care hcndicia ele o poz i \ i e
spl'ci ah'i în a c e s t Sl'ns ( d . :'\". Iorga. Istoria co111cr(11/11i ronuînesc, 1 . l!J25, p . ii) .
"" Deş i , d i n m o l i Ye ohiecliY<' . nces l l' complexe arheologice 1111 att p u t u t fi cerc-date
i n tegral, in urma s:1pti l 11rilor arheologic cfee l11a l 1• in i rn prt·jur mile Curţii domneşti a dl'Yenit
c1111osc11t:1 l'x i s tc11\a a l i l a u n o r locui n \e ck meşlqugari , cit ş i a urmelor m a teriale ale a c t i vi
tăţi i lor. A s t fel, 111 afara loc u i n ţ e i s i t ua t e în im ediata apropiere a curţii muşatinc şi distrusă
ele C'l1iar zidul nordic dr incint:1 r i dicat de Alexandru cel Bun (ca şi locuin\a cu hcci m c n ! io
nat:i an terior) ( SC. I \', (), 1!154, :l - 4 , p. iiO, fig. 1 5), lJe latura de est a aceleiaşi Cur ! i dom
neşt i au mai fost descopcri t 1• şi ccrcc l a l e par\ial o locuin ţft şi o groapă, amhelc datate la
finele secolului al XI\'-lca şi la incl'putul celui urmiitor. D e m n de rc \ i n u t csl1' faptul că tn
umpl u t u ra gropii au fost descop e r i l e bucii ! i d e zgură ele cupru (ibidem, l L 77:! - 77·1). Dat
f i i n d raportul nonologic din tre cele clou>t complexe arheologice , nu este cxclus:"1 en·ntuali
tatca ca locu i n ! a să fi apar ţ i n u t mmi meşteşugar. c u attt mai mult cu l'i l . ln n i \·clnl cores
punz:Hor an•slora, au mai fosl descoperi le, in imediata apropiere a locui n ţ e i , şi doui't linguri
pentru t u rnai metal (ib idm1 ) .
�7 :\ I . lJ. :\latei , D a c i a , :'\. S.. 6. H)(J2, p . 35i - 38 6 .
64
hmgata cxpl•rienţă a protiu<':it orilor Pi î n domt•n i ul ut iliz:1 r:ii roţii cu Îln-Îr
ti re rapidă ; în plus, :-;e l'Pma1ei"i priceperna aeestora de a prepara o pastă
dl· foarte bună c alit at e , lipsită cu totul de impurităţi şi degresată cu ni si p uri
a <l ec Y ate ti pu ril or şi d('Stinaţiei Y a s el or . Aeeeaşi ce rami că este ornamen
tată cu motive nespecifice oH\ rf oi locale : „brăduţul", banda de linii verti
<'ale (continui sau în gru pur i întrerupte de un x ori de un semn c ruci form ) ,
::oi . în m ai mică măRuri"i, s(•mnP cruciforme , imagini zoomolfc ::;i, poate,
<·hiar l i tere . Accstt• ultime modalitrt t i <le î m podobire a Yasdor au fost abia
m:ti ti rzi u ih1stratl' eu o marn b ogă ţ i e de <lexeoperiri de importanţ:'i t•xcep
ţ i o nală făeutP in rnprins1 1 l eet:l ţ ii dl• p ămînt :;;i lemn de l a H oman 38, d ar
b Suceava ele apar i nt r-uu nu mă r e u t otul li mit at ş i sint mai putiu sem
n i ficativP.
Pc ling·ă fap t u l eit iln,;trau pentr u prima dati\ într-un ora:;; medieval
<l P pc te ri t oriul 2\Ioldon�i un gTup de po pulat.ic m•rom:î1wască., aeest c de s
eop criri se (·o n c en t mu numai, sau aproape mnnai, în douii p un ct e pc teri
t.oriul Sucevei , �i anume la „Şipot", deci foart(• aproape de Curtea dom
neaxcă, şi l a cPtatPa 'li n Yl'St11l oraşul u i .
în primul rîn<l, d i n p u ne t de vcdern ('ron ol og"ic , îu amlwll' puue1l', e o n
<1 i ţ iilP de 'k"Poperirc fi1ceau eertă dat area acestor materiale ceramic<> la.
filwll' sc<·olnlni al XIV-lca. l"il' <'ă erau dt> se opPri tc î ntr-un nivel datat cu
m on ed <> emi,.:e uP Yoie\·rnlul Pe t ru I , fie într-un (·up tor ( i n edi t ) rle a r;; c·t•ra
mi că ( l a „�ipot ' ' ) d at at eu a ju t oru l uneia din pu ţ i n ele mmwde ajunse la
noi emise de Y oi l' Yodul Şkfan , ş i el zis )[uşati nul, fie, în s fir::; i t , se afl a u
î n tr-un uivt'l arlH•ologie s upra pus cl i rec t de cPl a pm·ţinînd î ne epu t u l ui
�ecolului al XY-ll'a �i datat e u mouerlc l'mbl' în prim ii ani ai cl o m ni ci lui
_.\.l e x: andru ed Hun , aep,;fl• mah' ri ale (·Pramiee de�i se gi"ts(•au împrPnni"L cu
('l'}e de cara (' tP r loeal, n u s(• innuleau p r i n nimic- eu acestea.
Locurile cn astfel descoperiri an i mpus , de la si iw , neYoia ele> a se
găsi o ex pl i e aţi e pl a uzi b i l ft c·orn·l·ntr:l.rii lor acolo �i iwproliferi"u ii f;'i pe te
ritoriul restului ora�ului . lu <·azul e ct i"tţ;ii de la Yest ele Suceava, p ri ma ce
tate de piatră ridi eat ă de U l l \"Oien>cl al 3Ioldon�i uc-sine-stăt;ltoarc, pre
ze nţa rnspect ivei ct'l'amici î�i g·ăsca cu u şuri nţă l' Xplicaţia, purt ători i acestor
materiale recomandîndu-se dr<>pt me şt eri i de î nal t rt calificare, aduşi <lin străi
nătat e de către voiC\'Od p ent r u ridicarc>a fortificaţie i . O atare interpretare
<'ra, con Ri st en t sprij inită ue rezultatul la eare s-a a.j uus în studierea planului
(·etăţii uc l a Şcheia, acest plan dovedindu-se ue o;..in ai mult decît. probabilă.
origine polono-baltic:1, el ndiiud, în nici un c az , propriu unor regiuni
montane sau de ueal (cazul cetăţii Xcamţului, ridicată l a scmt in terval,
('"te cel puţin la frl <le edifi cat o r in acest sen s , faptul fiind eviden ţiat la.
vn•mea p ot r ivi t ă ) 39•
În l umi n a aeestPi i nteqll'etări , a lleYenit p osi hilă o ex pli e aţ.ie satis
f:ie ă toaire f;'i pentru d e s e op eri rile similare <lin apropierea Curţii d om neşti
llin. oraş : aflîndu-se în t;ueeaYa la chemarea Yoicvodului, meşterii respec
tivi �i famili ile lor xc g;"isl•au, c· u xigurantă, şi sub directa ocrotire a acestuia,
a ...; tfel încît locul cel mai potrivit în c a re au fo s t aşezaţi a fo s t tocmai în
ap ropiere a C u r ţ i i uomneşt i . P(' de alti"t p arte , însă , aceş ti meşteri construc
tori nu erau s i ngurii care veniseră la S uc eava la chemarea Yoievodului, lor
��dăugîndu-li-sc, e u siguranţi"t, specialişt i şi în a lte domenii de actiYitate,
dintre e a n• nn p ut e au lipsi olarii, cei ce preluc rau metalele ş.a. Iar că.
38 i\I. D. l\latc i , L. Clti ţcscu. Dacia. N. S . . 10, 19GG, p. 303, fig. 6/3 - 4, şi p. 305,
fjg; 8, H.
a9 i'. Consla n t i n cscu, SC I \', 1 1 , 1 960, 1, p . 8 1 - 1 05.
5 - c . 951
65
aceştia lucrau, cel puţin la începutul şcdnii lor în Suceava, numai
pentru nevoile curţii domneşti nu credem că, e:,;te o idee greu
de acceptat şi nici o situaţie de excepţie. Dincolo, îrn;ă, de această realitate
se află şi o alta, de un interes sporit, şi în directă, legătură cu problema
majoră care ne preocupă, în paginile de faţă., şi anume progre8ul înregistrat
în viaţa economică a Sucevei, în ultimul sfert al secolului al XIV-lea.
Deşi de multe ori li se pune la îndoială, capacitatea de a conduce la
încheieri istorice de consistenţă deosebită, cercetările întreprinse asupra
producţiei de ceramică, clin 8u eeava ultimului deceniu al secolului al
XIV-lea şi începutului vcaPului mmător au fo8t în măxură Ră ilu8treze
progresul înregistrat în cadrul meşteşugului rexpeetiv. Desigur, n u detaliile
tehnice sînt cele care şi-ar afla locul aici , de făcîud obiectul unor analize
şi discuţii cu alte prilt>juri , ci aprecierea de an8am1Jlu a modului în car e
meşteşugul local a fost influenţat de noii veniţi .
P e plan tPlmic, este d e remarcat , în primul J'În d, faptul că , odaU
depăşită, etapa (conceptul avînd un conţinut tehnic, cît şi unul stilistit)
aşa-numitei ceramici muşatine 40, a cărei principală caraderistic<t era aceea
de a continua exclusiv elemente <le tradiţie locală , în producţi a suceveani"L
de olărie se înregistrează o adevărată rotitură , sub toate aspectele . Pa:st a
din care se modelează vasele devine <le o foarte bună calitate, gama for-;
melor modelate se îmbogăţeşte ximţitor (inclusiv cu forme inexistente ill
producţia locală tradiţională. anterioară.), arderea vaselor se realizea.z{L
complet şi unifo1m, iar concomitent cu utilizarea unor mai vechi elemente
de decor tradiţ.ionalc (dacă nu ehlar înlocuindu-le, uneori, pe acestea)
cunoaşte o largă răxpîndire utilizarea clementelor ele decor specifice cera
micii cenui;;i i.
Începutul secolului al X V-lea cunoaşte, însă, un fenomen interesant,
a cărui principală semnificaţ.ie este aceea că ilustrează cMacterul limitat al
preluărilor de către mc�teşugul local din bagajul de elemente noi cu care
veniseră la Suceava purtătorii ceramicii cenuşii. Departe de a fi ,·orba.
despre un fenomen de respingere, în cazul de faţ.ă se petrece o preluam
limitată, în tlimensionarea căreia rolul principal l-a avut adaptarea noilor
elemente la gustul local tradiţ.ional. Unele forme de vase se preiau , altele
sînt abandonate curînd 41 , unele elemente ornamentale sînt adaptate gu;;
tului local, altele dispar fărrt unnă 42• Dincolo, înRă, de fenomenul amintit -
fără îndoială, important în măsura în care este corect interpretat - trebuie

evidenţiată semnificaţia lui de a demonstra, o d ată în plus, chipul creator
în care, în acest meşteşug ca şi în altele, producătorii locali au preluat ele
mente noi , din arii culturale cu care au venit în contact, evitînd copierea.
unor produse pe care le cunoşteau într-un fel sau altul.
*
to Elena Busuioc, op. cil. , p. 15.

u Dintre formele de vase care nu şi-au mai aflat loc l n producţin sucevean:i odată cu
tncepu l u l secolului al X\'-lea amintim, ln mod special, cănile (de dimensiuni variate) cu gura
trilobată, paharele şi , cu uncie excepţii, castroanele.
tz Este cazul ornamentului, aplicat prin ştampilare, cu reprezentări zoomorfe, cruci
form e şi cu lnsemnelc rcprezentlnd litere (sau cifre ?), ilustrat mai ales de descoperirile de la
Rom a n , citat!' mai lnainte. Chiar „brăduţul'', ornaml'nt a cărui execuţie nu ridica probleme,
este aplicată intr-o manieră de realizare destul de simplific.a l ă şi , uneori, confuză.
66
Aducerea Sucerni pe primul plan al ierarhiei oraşelor ţă ri i , prin trans
frran•a aici a sediului politic, admiuistrat;i v şi chiar religiol". 43 al l\loldovei,
a impus, dintr-o dată, domniei �i nevoia a sig urării unei apărări militare
corespunzătoare a noii cap i tale. După cum s-a văzut din paginile precedente,
una din primele măsuri adoptate de domnie chiar înainte de stabilirea ei la.
:-\uccava, a fost de a ridica, în marginea d e vest a oral-!ului, o ectaw de piatră '",
, [t•;;tnl de putc>rnică pentru ultimul !".fort al se colului al XIV-lea, cetate earc,
pri n poz i ţia <lominaută pe eare o oeupa pc un pinten de deal intrat în lunca
; qw i :'l nCP\'t•i , supr�weghea eu u� urinţ; ii o zonă foarte întiusă din vestul ora
-: u l u i , spre Humor. Dar, de�i sufic ient, de puternică pentru a rezista unor
a'-edii pmtate în condi ţiile tehnicii mi litare a v re mi i , cetatea de la Şchei a ,
datorită dimensiunilor sale restrinse (cetatea an�a un plan romboidal, cu
l at urile de 36 m, f i i nd p re vă zută, la c9lţ;uri c· u c i t e un turn rcctang·ular), nu
t'ra i n m::-tsm·it si't ad(t postească, în caz Jlc p eri col �i c·u �ttit mai puţin în mod
JWI'manent, familia domnească i;i ant u raj ul sau ol>i!-!IlU it, sfat ul boieresc
'!Î în treg u l aparat militar stq)('rîor al ţ.ă ri i . Cu alte cuvinte, fortificaţia de la.
�e he i a putea fi o <·etate p ut crnieii, clar nu �i o Ce ta te <fo Sc·a uu a domniei .
Se µarc d, nu a fost lH'Voie de un timp prea îndelungat pentru ca.
voievodu l Petru l să înţeleagă l'it de' 1wcesară îi era domniei o adevărată.
Cet.ate de 8<'aun la Sucl'ava � ct>ea i:c l -a determinat să înceapă , curînd,
ridicarea a<·Psteia. În lcgături't eu inc<iperea constmirii Cetăţii de Scaun de
la Suceava în timpul donrnici voievodului amintit nu exh•tă semne de
întrcbarc, atî t arheologia , eît �i i zvoarele scri se furnizînd suficiente argu-
43 Deşi, după cum se �tic, a h ia in t impul domniei lui Alexandru cel Bun Moldova va
reuşi. şi nu fără dificulhip, să-şi aşeze viaţa religioasă proprie pc baze organizatorice care să
C'orespundă rc.gi m ul ui şi aspira\ iilor sall• de st a l de sine-slii l:Hor, i m pu n lndu - ş i voinţa ln rela
t iilc cu Patriarhia din Conslanlinopol, nu exista nici un clu h iu ln legăturii cu exi stenţa ln
Succ.avu, i n că ln ul l i m u l sfert al S l' eol ulu i al X I V-iea, a cel puţin două biserici, pe care . atlt
t radiţia. cit şi rczultalelc cercclitri lor la care an fost supuse I c atribuie perioadei am intite.
Uac:i biserica si luat:i ln marginea de uord -- uord-n•sl a o raş ului (dar ln afara acestuia),
care, în documentele i n terne ak secolului al X V - iea , va apf1 r ca m e n ţ i o na t:( , pentru prima
<lalit, sub numele de mănăslirra lui la/co ( D T H , A , :\Ioldova, 1. p. 26), nu prezintă un i nteres
<k-oscbit în aceashi d i sc u! i e . i n schimb, cca de-a doua, cunoscută sub numele de biserica 1\firău
ţilor, p a rc a fi prezentat o imporlan!ii mult mai mare, ln perioada avul:i aici ln vedere. in·
duda unor cercetări arheologice atente făcute aici de noi, ln colaborare cu Mara Nicorescu
Diaconu, nu s-au putut obţine date de oarecare consistenţă care să ajute la datarea bisericii ;
ceea ce este, totuşi, cert este faptul că ea este anterioară secolului al XV-iea. Pusă clnd pe
s-earna lui Dragoş voievod (I. Onciul, Biserica Jlfirău/ilor din Suceava, Cernăuţi, 1892, p. 3),
ctnd atribuită voievodului Iuga, predecesorul lui Alexandru cel Bun (G. Balş, BC;\ll, 17,
p . 169), această biserică s-a socotit, de asemenea, că poartă un nume „după satul ln care se
aflase lnainte de a se fi hotărlt raza cetăţii sucevene" (N. Iorga, Istoria bisericii romflneşti
si a vieţii religioase a romanilor, 1, Vălenii de i\lunte, 1908, p. 63). În ceea cc ne priveşte,
cu mulţi ani ln urmă, am considerat posibil să spunem, despre acelaşi monument, că : , , Vechimea
acestei biserici, numele e i şi mai ales locul pe care ii ocupă ln cadrul părţii celei mai vechi a
oraşului par a constitui indici i în favoarea atribuirii acestei construcţii feudalului stăplnitor al
locului" (M. D. Matei , Conlribufii arheologice la istoria oraşului Suceava, p. 66), prin aceasta
l nţeleglndu-sc, fireşte, că aveam ln vedere pe acel feudal ln stăplnirca căruia se afla aşezarea
suceveană, lnaintc ca ca să fi devenit „scaunul" domniei Moldovei . lntructt, plnă în m omentul
de faţă, nu au apărut date noi, care să facă posibilă o mai bună încadrare cronologică a bise
ricii, rămlnem, ln continuare, de părere că aceasta exista ln timpul domniei lui Petru I zis
:'\luşa linul, pullnd juca rolul de căpetenie tn viaţa religioasă a statului. Deşi, i ndirect, această
(lpinie ar părea că este confirmată de realitatea lusăşi că, ln timpul voievodului Alexandru
cel Bun. biserica a devenit sediul primei mitropolii de-sine-stătătoare a Moldovei, fără ca, ln
legătură cu acest eveniment sau cu cel reprezentat de depunerea aici a m oaştelor sr. Ioan
cel Nou (aduse de la Cetatea Albă), să se facă chiar şi cea m a i mică aluzie la faptul că bise
rica fusese construită de curlnd.
H Gh. Diaconu, N. Constantinescu, op. cit.
61
m ente, directe sau indirecte,. in "Prijinul unei astfel de încadrări în timp
a mom�ntului respectiv. Într-adevăr, în cm·sul cerc<'tărilor arheologice
desfăşurate in cuprinsul Cetăţii de Scaun şi pe platoul din. faţa acesteia,
în nivelul corespunzător lucrărilor de construcţ.ic s-an descoperit nu numai
materiale ceramice datînd sigur din timpul domniei voievodului amintit
i;;i aflîndu-şi analogii cu descoperiri din nivelul similar de la Şcheia, dar
i;;i monede de argint, din emisiunile aceluiaşi voievod. Dacă acestea sint
dovezi şi argumente în favoarea afirmaţiei dl� mai sus, împrejurarea că in
actul din 1387 se aminteşte de .'.\[olclova „împreună cu cetăţile sale'' J5
poate fi interpretată în sernml că, la acea claW. 46, �IoldoYa avea nu una, c:i
mai multe cetăţ.i, printre care cea de Scamu . le ht SucPava ni 8e parc cd
mai firesc să fie presupusi"1i , în lumina realităţilor arhcologice invocate
mai sus .
. În schimb, continuă să rămînă mult mai dificil ele răspuns la între
barea clacr1i. demantelarea ceti"1iţii de la Şcheia .s-a produs concomitent (' U
începerea constmirii celeilalfo sau s-a petrecut abia clupă ce noua fortifi
caţie a Sucevei a devenit utilizabilă. Datele rnatPriale i:;i observaţiile care
pot sluji unor judecăţi în această problPmi"t par si"t sugereze f'ii cetatea
· Şcheia a fost demantelată abia în primii ani ai secolului al XV-lea, mai
exact înainte de anul 1408, şi aceasta deoarecr „în nivelul clemantelatorilor
cetăţii" a fost descopelită o monedr1i aparţinînd unei emisiuni a voievo
dului Alexandru cel Bun, considerati"t anterioară acestui an 47•
Atribuirea şi interpretan•a aceski atît de importante descoperiri dr"
la; cetatea din vestul oraşului (este f'ingi.ua monedă descoperiti"1i în nivelu l
de demantelare a cetăţii ) este în clcplini"1i concordanţă cu încheierile la care
ne-au condus observaţiile noastre efectuate în timpul cercetărilor între
prinse la Cetatea de Scaun a SucevPi. Dacă începerea lucrărilor de construire
a noii fortificaţii nu mai încape îndoială că s-a produf' în timpul domnid
voieYoclulu i Petrn I, nu există, nici un motiv să s� susţină ci"t şi încheierPa
Jucrărilor s-a produs în decursul acelPiaşi domnii. In schimb, toate indiciile
converg înspre stabUiI·pa în primii ani ai secolului al XV-lea a momentului
încheierii nu atît a lucrărilor de construire a cetăţii, ci mai ales de săpare
a şanţului de apărare, şanţ, ce separa fortul muşatin ele platoul din faţa
cetăţii 48.
Fără îndoială, apare <'a foarte logic ca voievozii :'.\Ioldovei să nu fi
demantelat cetatea Şcheia, înainte de a fi dispus de o altă fortificaţie; şi
mai puternic·ă 4 9 , tot la Suceava. Experimţ.a politică şi militară a primilor
45 Documentele moldo/Jeneşti inainlr de Ştefan cel Jlare. cd. JI. Cost:ichescu, 2, p. 599
4" Credl'm, lnsă, c:'i este dificil de susţinu t (lipsind, pin:i in moml'ntul de faţă, şi vreun
i n diciu in sprij inul ei) opinia cxprima t:i de N. Grigoraş (SCŞ Iaşi. i s tori e . 11, 1960, 1, p. 81),
potrivit c:ircia „ în 1 35:.! existau la est de Carpa ţ i oraşe şi celeifi pc l'are regele Ludovic I
urmărea să Ic cucerească" (s. n . - '11.D.l\I.) (Este vorba, amintim, de lncuviinţarca pc care papa
Clcml'llt YI o dădea regelui Ludovic I al Ungariei, ln iulie 1 :'152, de a înfiinţa, la hotarele
rega tului, biserici, pentru converlirea „schismaticilor" (ortodocşilor) acelor locuri, urmind . ca
rl'gele s ă slăpineasc•i toate p:imt nlurile, oraşele, cd•iţ ilc e tc. pe care acesta le-ar f i cucer i t ,
Cf. Ilurmuzaki, I , p . 24).
4 7 Gh. Diaconu, �. Constantinescu, op. cil . , p. !JO.
48 �I. D. :\fa l e i , Corrlribu/ii arlicologice la istoria ora.� ului Sucrana, p . 124, fig. 19.
49 Fortul muşatin al Cetăţii de Scaun de la SuceaYa are o form:i patrulateră, uşor
dreptunghiular:i. Oril·ntată cu !alurile lungi pc direcţia nord-sud, l'Onstru c ! ia arc dimensiunile
de 36 X circa 40 m, incertitudinea tn ceea cc prin�şle lungimea laturilor lungi datorindu-se
fap t ului e:i latura de n ord a for tificaţiei s-a pr:ibuşit ln în tregim e , a n t rrntnd cu ea şi o
pm·te a zidurilor de rst �i vest. Groase de circa 2 m (de la această grosiim� abaterile fiind
de maximum il cm), zidurile Cetăţii de Scaun erau îndeajuns de puternice pentru condiţiile
dl' luptă de la finele secolului al X IV-ka . Pnlcrra de rl'zistcntă a c e t ă ţ i i era sporitli de cele
voi('vozi muşatini era bogată (şi avea să se imbogăţeal"c ii , în cont in uar e ) 50
pentru ca ei să evite a rămîne, chiar şi scurtă vreme, într-un oraş lip s i t de
apărare. În a celaşi timp, demantelarea sistematică a cetăţii de wst rămîne o
realitate, tot aşa cum rea l it ate rămîne şi faptul că piatra rezultată din
demantelarea cet ăţii a fost folol"ită !?. altă con strucţie, aflată în lucru la
· îneeputul secolului al XV-lea. Or, <lup rt toate datele furnizate de cerce
tările· a rh e ol ogic e din Suct•aYa (aşa cum se Ya arăta pc larg în finalul pre
zentului c ap it ol ) , singura construcţic aflată în lucru în primii ani ai seco
lului al XV-ll:'a construcţie ele pi atr r1 �i încă. de mari proporţii
- era -
Curtea, domncal"că din oraş , la amplific-arpa, şi transformarea C'ăr<'ia într-o

Vfl' i t a hilii, rPSC'clintă YoieYodalr1 Alexandru cel Bun a avut merit.ul c<'l mai
<le :-;eamă. De altf�l , nu este lipsit <lc interes f'ă. preei z ăm , t ot aici, şi faptul
că, În timp <'f' la fortul 111 w1at i11 al Ctiăţ ii df' .Semrn 1111 apa r p ieiri' rP_folosite, în
zidurile Cu rţ.i i dom ne şt i , ridi<'ate de Yoievodu l _.\.h•x anclru eel Bun: astfel
de piPtre sint <lestul de numeroase.
EM1• în afarrt ele ori('c îneloia.li'1, c·i'1 e t ap a pa1·em·sii, ele Suc<'aYa în a

dona j um ătat e a SC'eolului al XIY-lea poate fi considerată ea decisivă, în
p1;oeesul <lC'zvoltă.rii multi sC'cu l are a aşC'zării. in }H'im u l rînd, p eri oada men
ţionată, a eunosc·ut mo m<·ntul maturizării unui proce s eu durat a de avroape
un S<'Col , procC'S şi perioa<lti, în care s-au produs imp orta nte a('umulări de
ordin ea.ntitativ ; act•stea au impm;, în cl1 ip nN·C'sar; şi modificărilP calitative
Hpecifiee aşa-numitl:'i perioade preu rh an C' clin istoria oriei'in•i mwză.ri medie
va-lc•, ajunsă, Ia un moment clat, la stadiul clC' oraş eu atributC' deplin consti
tuik . Uac;1 intPrpr<'tările noastre' i>:Înt eorectP in l inii le lor g;Pnerale, Suceava.
prim<'i jurn;1.t ăţi a :o;eeolului al XIV-iea., prin rolul pe ('al'<' îl în depli nea în
w.,drnl acelui YOÎC'Todat a c i'tru i e x i stPn tr1 a m po,;;t ulat.-o îu mai multe rîn
d11l'i , nu putea decît 8:1 reflPcte şi să .-xp1·inae c·hintNwnta liimcturilor eco
nomiu·, sociale şi politice ale însăşi fonnaţ.ilmii }JOlitite al eărei prineipal
centru eon si11 Prăm că era.
vpt t 11rnu r i (' U care accasla era inzt• strat:i . t u rnurik fii n d <bpuM' d l c mml pe f i t•rnn t·ol ! şi,
nspc.-t iv. pe m i j locul laturilor fort i f i ca \ i t• i (suprafa \a·. i nlerioa r:i a f i ct·:iru i turn era de circa
1 6' in2). l lac:i ţ i m·m scama dt• fnp't n l c:i laturile 1lc nord. Yesl �i , par\ i al , na rll' Mtd ale cetă
ţii_ cr.m ap:iratc de pan t a nalural:i, dest u l de abrupti1 . a 111:1rgi n i i bot ului cit' dt•al pe c·are a
fo�l r i d i ca t ă i n l:i r i l ura, iar n·a de est şi o par t l· d i u n a dl' su d erau 111:irgi11ile de un ')ll n ţ
dr ap;'1rarl' - �i c i destul d l· adin c şi l arg (ibidm1 ) - vom inic kg�· c· ă Cetatea de Seau n
r:ispund"a i n t l'gral ncYoilor de apărnn· pentru care rn,cst• r i dica t ă . A\' i n cl in i n t e r i or m1 număr
(e<M"l'. :1'\:izi . uu m a i poate fi sta b i l i t c·u l'X>t c t i t a l l> . d i n cauza rcfan• r i lor n·petatc pe care
Je.a 'n pnrta l f o r l i fka \ j a , in dt•cursu l sccoklor X \" - X\" 1 I) dt• inc·:ipe r i . de, l i n a l e voil'vodului ,
:mt u rn j u l u i s:"i u , o s l l'n ilor garn izoanei şi ckpozi l i'1 r i i de ali men\l>, Ce ta\l'a ele Scaun a Sucevei
putrn n f('f i 1111 ael;'i po'il sigur, p t• n t rn o v n· m c thiar m ai in drlunga t:i , c:ipclcniilor ţiiri i .
111 l'C'<':t n· prin•şte da l a rt·a l'l' l u i n i a i vechi fort a l Ccli't \ i i d e Scaun a Sucevei ( ibidem,
p. H fl - 1 :!!•). de 1111 i n teres pa r t i e u l a r se bucurii ob,l· n a ţ ia c:'1 Cl'lc m a i n•chi urme de viaţă
ele pc p l a t oul din faţa CC' t :i ! i i (und e , a s l ! el ele res l n r i 'c mai p:islrcază in con d i ţ i i rnncludcnte)
ap:irl i n pc·rioadd u l l imului sfert al s e c olulu i al X IV-iea : act•ast:i a l rihuirc nonologic:i este
:isi·gn ra [ ;'1 ele cksC'operirea, i n n i vC' l u l respect iv. a m a i m u l lor monede'. c·m i s i u n i a l r Yoirvodului
l'l'1ru I zis ;\Juşa t i n u l . Cum acest n i \· c I de Yi e ţ u i n• e s t e• n u n u m a i cd mai ,·el'11i ( d i n veacurile
cv iJ11i rn ccliu, l' ircştl'), c i d apar l i n c chiar c o n s l ru c l o r i lor c e t ii ţ i i . s e poate spune ni . prin
sl.:i b i li n•a acl•s l o r reali liiţ i arheologice, s-a pus c·ap:i t n c s i µura n ţ !' i rcfrriloarc la datana şi
afri b u i H a Celi'i l i i d e Sc·a u n a Sucev e i , n esiguranţă l'l' d:i i nu i s l' vrl'm r ele vracuri .
to in acrst sens, este de ami n t i t greaua incrrnll"e pri n nire a trenrt }Joldo,·a, in anul
13!J5, l'ind a t rl'bni t să fac;i faţă u n e i i u cu rsiu n i a t r upelor m:ighian·. 'frut:i t i va regalului
maghiar Ycl'i"n ele a duce din 11011 }l ol d ov a l n ascultarea sa s-a soldat, insii, c u slriilucita
vidori(' a oas l l'Î moldovem• la I l i ncl:i u ( Cronicile sl<ivo-romcine din suolcle X\'- X VI, publi cate
de I. Bogdan; edi p e rcvăzu l :i şi c o m p l c t a l ii' d e P . P . Panaitcscu, 13 u c u rc ş l i , 1 959, p . 44).
(;9
Desigur, prin ceea cc rc prcz i ntft in evoluţ;ia societăţii romfrneş ti spre
organizar<'a st.atală de tip feudal, o astf<'l de formaţiun<' politică, cu analogii
în tot tt-1·itoriul loC'uit de rom:îni, 8C 1>oat<• spune dt „prefaţeazi"t" :-tatul
feudal <lc-:-irw-stfttător. 8inkză �i <'X 1irer-iP a r-ta,liulni în care se aflft socie
tatea romit rwasef1 est-carpatică in ansamblul srrn, a r fi gre�it, crC'dem , ca o
astfel de formaţiune politief1 sft fie vf1dudtl't, în apredt•rea semnifieaţ iei
sale complt•xe, tocmai de c al ita t ea tlc a ilustra i;;i <lifen•nţelt• rPgionale în
dezvoltarea, ei . Al t m interi , ar deveni de ncinţeles de ee astfrl de formaţiuni
politice, da c ă dt• sînt - şi chiar f'int in rcalitatt• - o <'tapă normală. a
procesului t'<' se va înelwia cu constituin·a statului feudal de-sine-stf1tăt.or,
nu a<"operă î ntn·g t eritori u l locuit d<• romîrni .
l nţl'lPg·înd lucmrile în a('cst fel, devine obligatoriu sl't se a d rn i t. ă că.
acel<' condiţii <·omplPxe, eare au favorizat Îll(·hegarPa formaţiunilor politice
de. tipul enl'zatelor i;;i voievodatelor, an fost n•zultatnl aeţiunii eonj ugate
a u nor factori (din C"an• <·ei nat.urali nn an lipsit) cc s-au putut nmnifl'sl.a fie
şi numai în limil<'l<' unor zom· g<'ografiel' hitw <ldimitatP, fi"trii c-a pri n
act'asta să f'P eonsid<>n• <"ă frnomenul esk rupt d<• rpalitrtţile g-t•ueral româ
neşt i ale unu i nu111wnt dat.
Ca zul Hu<'t'YPi est e munai u n ul din e x:cmpldP ('l' pot fi inv<walt� în
ace..-.;t s en s . i�rnil·dati"'t lW fundalul reprezentat dl' fonna1.hmea })olit ieă în
cadiul căreia <>n1lna �i apreeiată. în funpţic d <' t'<'<'a ce putl'a 8emnifica.
aceastrt formaţ.iurw, 8mwava primei jumittfiţi a 8l'colului al XIV-lea.
nu putea prezenta tl<'cît <"aractcri8t icile unei faze iut ernwdiare inh'e o
aşezare n1ralft �i u n c<·ntru urhan. Cu un număr stabil de locu i t or i 8cn
:;;i hil mai man• tl <'<·it <"el obi�nui t al unui sat (cel'a ee nu constit uie ineă un
elenwnt definitoriu pentru statutul ai;;ezări i ) , prin însu�i faptul d se de7..
volt a suh autorit a t ea tlin•etă şi perma1wntă a unui virf frudal - <"ă.ruia
i se daton•azri ('hiar iniţiativde legate de fortificarea �i apărarea Pi - : , ·
Sn<"ffiVa st' aniiajase ft•rm pt• frtga�ul <ll'Ycnirii ci urbane.

Orieît ar fi de adcv:lrat cft foart<• fa eunara (în eiuda dmat<•i ş i amploa-
1·ei f'ereetărilor) documt'ntan· cc 1w str1 la dil�poziţil· i nkrziee aprec ieril e de
mai man• ani:rajare rcfrritoar<' la ael•a;;tl't <'tapft tlin istoria a �ezfll'ii , ceea ce
rămÎiw proha bil c.-;te că rapida dez voltare a Sucevei iwrioadei mm;atiill' ar fi
fost de neconceput făn"i prcmisde eonstituik în c<-a preeedcntu . În conte x t,
întrebarea, deci.<1ivă, care se pune este unruttoarea : este această perioadă.
muşatină caclml cronologic în care Suceava începe să se bucure de atribu
tele unui ora� ? În ceea ce ne priveşte., credem că răspunsul nu poate fi decît
afirmativ şi că în sprijinul lui vin următoarele argumente :
1. Pe planul vieţii economice a aşezării, în ultimul sfert al secolului
al XIV-lea, se înregistre.ază nu numai trecerea la o producţie tot mai pro
nunţat standardizată (olăria ofel'ind cele mai concludente exemple în
ace.astă direcţie) 51, ci şi constituirea nucleului unui cartier al meşteşuga
rilor 52• Deosebit de pîlcul de meşteşugari - identificat prin săpături ar
heologice în apropierea Curţii domneşti, în sectorul „Şipot" - , acest
cartier, care se va dezvolta şi ulterior pe acelaşi loc 5 3, e.,-, te situat pe latura
51 El ena Busuioc, op. cit., p. 26 şi urm.

62 M. D . �latei, Conlrib11fii arheologice la istoria oraşului Suceaim, p . i6 - Si ; cf. şi Mărioa
ra Nicorescu, SCI\', 1 6 , 1965, 1, p. 9i - 1 1 1 .
5 3 Prezenţa acestui cartier a l m e.'lteşu garilor t n Suceava, p c de-o parte, ş i traseul şan
ţului de apărare al oraşului . pe de allă p arte, au impus, plnă destul de tlrziu, o anumită
structurare a teritoriului locuit al oraşulu i . In sflrşit, tendinţa de concentrare a locuinţelor
(inclusiv a beciurilor de mari dimensiuni, pentru depozitarea m;1rfurilor, se va vedea, ma
70
de s u d- v est a aşezării. Judecîn d lucnuile p1· i n pr i s ma î m prej m ă 1ii tă , pr in
funcţia şi natura act ivit ăţil or d esf'ă şm at e î n c:u pri m u l lui , un astfel de
cartier al me şt eşu gar ilo r, în care s-au con c t'ntiat , cla d \ nu e :x dm iv, re ai
ales olari şi sp e c ia lişt i în domeniul p r elu c1 ă rii met alelor, t 1 ebuie să se
situeze î nt r- o zo n ă m a rgi n a l ă a a şeză r i i ( util i z a r ea pe1 ma nen t ă a focului
impun î n d cu nec esi t at e o oar ecare izolare a a t eli er elor acestorn de restul
sup ra f eţ ei lo cuit e) se poat e considern că, în raport cu r n prn faţa l o cu it ă
ante1·ioar ă, Suceava perioadei amintit e a cun o s cut unPle r e st rnct m ări chiar
terit oriale, datorate amplificării şi int emifkării act ivit ăţilor meşt e şu gă
reşti ;
2. Amplele şi compl ex el e luc1ă1i el e comt r n t \ i <', lk � f'ă �m at e în Su
ceava dup ă transformarea acesteia în pri n ci pal a re�ecli11ţi"i clomneasd't din
ţară , au tontribuit la o nm m ală atrngere în 0 1 a ş a unui număr ele meşteşu
gari spec ializaţi în diversele ramuri ale unei ast fel de a ct hit ăţi sp e ci fi ce
( zi dari, p ietrari, v ărari , dulgh eI'i et t . ), a căi or JH'ezenţ i"t nid î n perioada
anterioar ă era pu ţin j ustificat ă înt r-un număr marc>. D esigur, ehiar clacă
la în eeput r olu l pri n cipal a revenit, în a c ea st ă a ct iv it at e, u n or speci alişt i
Htrăini , adu şi special în Suceava el e t i"tt re domn ie, pro ce r n l clC' specializare
a cuprin s curînd şi me şt e şu gari locali� înt r-un număr t ot mai mare. Un
atare p roc es pare a fi ilust rat , între alt ele, de însu şi fapt ul că în nivelul
<',0respu nzăt or p erioad ei d e corn;tr ncţic a C et ă ţ ii de Seam1 a Su c ev e i mate-
1'ialele arheologice (în s p e c ial cer n m ka) a1 libuibile unor ai-t fel de meşt eri
străini apar înt r-un număr cu t o t ul redm, crescînd, în s d1 im b , mbst anţial
descop eriril e de certă apart enen ţ ă şi t i a diţ i e foc al e ;
Concomitent. , activitat ea unor m eşt eşugari specializaţi î n C'omt rn C'ţ i i
a for-;t încurajată , desigur, şi de nHoia el e a �e ri dic-a, mai aks în preajma
C1uţ.ii d omneşti , lo cui nţ el e boierilor C'are const i tu iau antmajul voieTodului.
Curu, insă, p entru peri oa da în dit-:cuţie nu F-au identificat c· on l'trn cţii civile
de p i a.t.ră , ci numai ele lemn, la aceast ă. activit at e au fof\t r nli eit aţi mai al es
meşteri lo cali , şi ÎDcă î n tr-un num ăr del'tul el e mare ;
3. Tot în domeniul vieţii ec on o m i c e a a � e ză ri i , int J ana Suce-vei
într-un c ircuit intens al schimburilor c o m erciale de ca rn c t er int ern şi
extern 54 a presupus intensificarea schimburilor mijloc·it e d e moneda mu�a
tină 55, aceasta constituind unul din 1<emnele clefinitorii ale oraşului
constit uit ;
4. Pe plan sp i ri tua l, chiar clacă ne aflăm în pe1ioa cla în care bherica
oficială a l\loldovei nu avea o e:x i st en ţrL i n d ep en dent ă , 1 r t1moseută ofi ci al
de Patr ia rhia din Con s t an t inop o l , est e neîndoielnic ci"t t ia n s fer n l în Su
ceava al prin cipalului scau n ...- o ie-v o cl a l a p1ernpus cu obligat ivit ate �i f'.ta-
depart e , că Suceava a căpătat drept de depo=il, ceea cc a i n f lue n ţ a t puternic dezvoltarea

oraşului ca n n t ru
• comercial) in jurul Curţii domneşti a făcut ca densitatea locuirii ln apro
pierea pala l u l u i Yoievodal să fie foar t e r i di ca tă, ln timp ce zonele peri ferice ale ora � ului să
se caractcrizl'Ze printr-o l ocuire destul de ra refiat ă .
�4 P. P. Pa nai tcscu , Introducere la istoria cui/urii romcim·şli, Bucureşt i , 1969, p. 2i4.
Chiar dacă, o '\Teme, rolul principal lu intran-a Sucev e i ln circuitul schimburilor com ercial e
interna( ionale l-au avut elementele străine care s-au stabili t ln oraş, cu timpul contribuţia
ne�11slori1J1ii l o cal e a crescut, cu atit mai mult, ('U cit <lreplul de depozit de care a început să
beneficieze ora şul , lnc.l din primi i ani ai secolului al X\'-Jca, Incuraja t o cmai o a s tfel ele creş
tere. Oricum, e ste dificil de admis opinia exprimată de N. Beldiccanu ( Siidost-Forschungen,
23, 1964, p. 56), potrivit că r e ia nu numai ca importanţă a rolului economic, dar şi ca număr,
populaţ;a rom an ea s că di n oraşele !\iolovei era destul d e rcslrlnsă.
&� Pe n t ru uncie probleme ale circulaţiei m on e t ar e ln :'1-loldova ln cursul secolului al
XIV-iea şi lmprcjurărilc intensificării circulaţ i e i monedelor muşa t i n e , cf. L . L. Polevoi , Izves
tia Moldankogo Filiala A N S S S H , 4 (3 1 ), 1 956, p. 91 şi urm.
71
bilirca aici a clerului irntlt al t ru·ii, i n frunte cu mitropolitul acesteia . E;;te
adevărat crt încă se ma i di;.;cută în istoriografia românească dacrt biserica
?ifirăuţi este o c rC'a ţ i c a acestei p C'rioa d e sau o con struc ţ ie nL:'ti veche, an te
rioară p erioa de i mu�atine (a�a cum am opi nat cindva �i continuăm să.
credem hwtt � i astăzi) �6, dar :; cu i u l bisericii oficiale ortodoxe a Moldovei
nu putea sri se afle clecit în noua capi.tat't a ţririi : Sucmva ;
5. În fine, apare de la sine î n ţ ele;; că, p ri n îmru,i prezenţa mai stărui
t oare a domniei şi a sfatul u i ţ,ririi în noua c apital ă , Suceava devenea auto
mat � i p ri n c ipal ul centru administratiY �i politic 57 al �I oldo v e i , realitate
la fel de vala bilrt �i pe plan ul s emni fi e a ţie i po z iţiei �i rolului militar al ora
sului.
·
A vîrnl în vedere cel p uţ in a ces t e re al it ăţ i sau s it ua ţ i i pla u zi bi le în care

se afla Suceava ultimului sfert al secolului al XIV-iea 8au î n care aeeaKta
s-a1· fi pu,tu.t afla in c hip logic, eo ns i dcrăm că sint puţ in e �i nu t o cma.i
semnificative fap t el e ce s-ar putea o p u ne i n te rpretăr ii propuse de uoi ·în
legătu ră cu carac terul pe care îl p ut ea a vea atunci Sucea va , �i amune :
chiar dacr1 procesul de urbanizare a RnceYei î�i aflrt rădftcinile adînc i mp la n
tate în p eri oa da a nterioară mijlocului secolulu i al XIV-lea, cind a�ez:.trea
era, dacă nu prineipalul, cel puţ in unul d in princ i palele cent re alt' unui
voievo dat al Suecvei, este cert el't momentul în care se poate vorbi desprn
o maturizare i r e n� rsi b iti a ace:.; tui proces corespunde, cronologţc , ultimu
lui sfert a l secolului al X lV-lea, perioadă îu care 8uceava p rezint ă trăsă.
turile _complex:e �i definitorii ale unu i ora� medieval.
In complet a rea eclor de mai sus est e de un folos real, credem, să.
am.intim î neft un fapt.. Daeă, la prima vcdcr<', a ce st a nu })are a fi i m'estit
cu semnifica ţ i i eompara bi le cu acelea a le argument el or i nvo cat e a ntel'io r ,
în realitate el e se completează reciproc �i vin sft prefigureze o anumitrt dez
voltare t eri t ori a lft a ora �ul ui , eonfirmatfi ele ceea cc se cuno a �t e dcKpre
Suceava s e c olului urmri tor : e,;; t c vorha d espr e înc eputul pro cesului de
constituire.' a unor -n eernpoTe nri't�rn e.�11" 5 8 dispuse în j uru l unor biseri"ci,
n ec rop ole a criror dura u va a j ul ! �e , în unell' c a zu ri , ph1f1 în r-eeolul al
XVI-lea, alte or i ele continuîncl sft funcţioneze chiar �i î n eel următor.
Fire�t e, fflrft �ă r:l. mină, în e unt inua re , s in gur ele din cu-prin sul Suel'vei
(lor adăugindu-li-se. mereu, altC'le noi , pe măsura c re�t erii numi:"u·ului
locuitorilor 01-aşului) , prin î n,;;u :;i fap tul cit ele caprlhi un caraeter :-tabil,
necropolele sel·olului al XI \r-lea dovedesc, înainte de toate, fap t ul 61 ril,R
pmul n evoilor unei iwp ulaţii constituite in cartiere stabile , api:"iruk a bia la.
finl'lc secolului al X IV-l1�a , ca urmare a no ilor funcţhmi pe care le eapătă.
aşezarea �i pe care nu le \a mai pierde, ci, climpo trivfl , le V;t a m pl ifiea.
O R ing-ură întrebare rfunî.ne, pentru moment , fttră răspuns, � i a cPnsta.
numa i pentru cft in •e n tar ul mormintelor nu contribuie la formular ea unuia
satisf:tci:"ttor : erau acestea necrop ole folo;;ite de toţi l o cu i t orii respeetiVltlui
56 l\l. I J . l\fa l e i , or. cil . . Jl . G\t.

57Este de aminti t . de altlcl, •:i"t chiar prima men ţionare a Su ce\·ci lnlr-un acl e m is de
cancelaria voic\·odului Pl' l r u I zis :\Iusalinul · se face lntr-un context care ţinc de relaţiile
politice ale l\Ioldovci cu rc�atul suzeran al Poloniei . Este \·orba despre tncrcdinţar<'a. in Sucea1m
către trimisul rc�cmi polon, a d i rcrcnţei Ctl\"cnilc, plnă Ia completarea sumei de 3 OOO de
ruble de ar�i n t . p c ca re voievodul :\Ioldon•i o tmprumut:i suzeranului si"t u . la da la de 10
februarie 1:188 ( Docummlc/c moldo11e11cşti î11ai11lc de Şlcfa11 ccl Jlarc, ed. :\I . Cost:lcbcscu,
2, p. 604) .
;;s Eslc cazul nt.•c ropolci din j u rul bise ricii d i n faţa Curţii dorn neşli, de�pre care s-a
vorbi i ma i ina i n l c , nl'nopolCt care. cu .-, iguranp, nu a fost şi singura din cuprinsul Su(.-cvei
perioadei re�pt·cl i n .
72
e:1l'.tit'1' al ora :-;;ulu i , indiferent 1le Ptnicul şi a.par t en enţa lor religioasă-confe
siona,l;�L ,;au nu � După puţi n el e d a.te de care disp un e cercetarea acum,
crcd <'m crt nu trebuie exclu:-;)L event ualitatea <'.a, î n <'adnll unuia şi acelui a şi
cimitir. d iv er H elc confesiun i c•rpşti ne din oraş îşi puteau rezerva un :-; ect or
di1:?tinet, fătă ca aceasta HlL He conilidere o aba.t ere <le la 1n·eceptele dogma
tic<' aJc Yremii. Oricum, 1 weropola con:-;tituitrL, cu încwpere din ultimul
Hfert. al "ecolului al XIV- lea , în preajma C etăţii <le S cau n de la Suceava 59
arc un a;;pect mult pn·a uni t a r , pentru a nu admit e utiliz�trea ei de ci"itre
toţi ('.<'i <·e lucrau $<lU f'luj eau la cetate.
*
C\•tat c·a de Scau n şi Curtea <1orn1wa�crL din Suc eava n'1nczint rL unicele
mă.rt urii de î 1 i a lt )L valoare istorică. ak arhitect u rii m edi evale u ceclezia st ice,
i·ăma,;e JW t<'ritoriul ve chiului oraş m edi eval , a1rnrţi nînd 11<·1i o a{ki de ap oiicu
n, ('<'llfrnlui polit i<' al }Jold owi , c·uprirn;ă între sfîrşitul s e colulu i al XIV-iea
şh111imele decenii ale :-; e<· olului al XVII-lca. A cea st ă împrejmare a justificat
con c<>n1 ra r m asupta celor dour� compkx:P amintite a atenţiei speciale a
a1fa•olo g-i lo r, arhitecţilor :-;; i ist oricilor - de-a lungul a mai bi n e de treizeci
de an i - iar deschiderea aki a primului �antier arheolo gic naţ.ional , în anul
1% 1 , <'U sp ecifi c de arhcolo�ie mcdievalri, subliniază i mport an ţ a ce s-a
conforit, înei"L de la Î ll cepu t , celor douil. spectaculoarn monument c sucevene.
(',.ercet ăJ'ile efectuat e în zona Curţ.ii <lornn<"şti s-au desfăşurat în imii
1951 60 (un pri m- s on daj de control), 1953 �i 195 4 6 1 , în anul 1955 luc rările
fil n d întrcmpte, pînă la C' larif i <' ar ea s i tu aţiei terenurilor şi a sigurarea condi
ţiilor mai prielnice de lucm 62• Ueluar ea cercetărilor s-a produs abia în
anul 1960 6 3, cu scopul prec i zării limitelor Cmţii dom n eşti şi a organizării
sale plan i m etrice ; apoi, c ercet ările s-au î n t reru pt, din nou, pînă în anul-
1974 64 ; între 1975 65 şi 1984, s ăp ăturile s-au d esfăşurat cu unele întreruperi
de A cur t ă durată., în funcţie de cerinţele lnc1·i1Tilor de con s ervare sau de
11celc�a, ale realizării detaliului <le sistematizare a zonei.
l�ste uşor de observat că întind er ea cercetărilor pe o perioadă mai

mairc <le timp, efectuarea, camp an iil or d e săpătmi sub semnul t impului
lhriitat - puţin prem ergM oare, în timpul sau <lupă lucrări de demola re
a clădi ri lor moderne, ampla sat e pe teritoriul Curţii domn eşt i pe de-o parte,
iar pe de altă part e efec tuarea ;; ăpătmilor într-un teren mult afectat de
lucrări succe sive de construcţii vreme de mai bine de trei sute de ani -
a pretin s un efort deosebit cercetătorilor, pentru înţelegerea, s uprapun e
rilor urmelor materiale şi p entru clarificarea evoluţiei arnmmblului medie
val în discuţie.
Abia acum, în momentul degajării întregului teren , sîntem în f a ţa
unor p osibilităţi reale de cercetare exh au stivă a centr ulu i de greuta t e a
sitului urban medieval S uceava şi de formulare a unor variante şi soluţii
de r eco nsti tuire şi de punere în valoare efectivă a vest igi ilo r .
s9 SClV, 5, 1954, 1 - 2, p. 285-286 ; 6, 1955, 3 - 4, p. 764 - 768.

"° Ibidem, :!, 1952, p. 431.
81 Ibidem, 4, 1954, p. 290-296 ; SCIV, 6, 1955, 3-4, p. 768- 777.
ti2 Materiale, 4, 1957, p. 240.
G3 Ibidem, 9, 1970, p. 38 2- 387.

M CAB, 1, 1975, p. 245-259 (cu serioase rezerve, privind prezentarea grafică a
stratigrafiei din interiorul construcţiei).
tiS Suceava, Anuarul muzeului judeţean, 4, 1977, p. 105 - 118.
73
Sintetizînd toat e datele cuno8ctite pînă în prez ent , inclusiv obs erva
ţiile de detal iu încă inedite (notate in carnetele de şantier, în timpul cerce
tărilor) 66 , în paginile ce urmează se vor prezenta unele certitudini şi for
mula unele propuneri de restituire (cn un evident caracter de ipoteză.), la.
toate acestea a dtmgîn du-se anume aprecieri asupra valorii istorice şi arhi
tecturale a cel ui mai imp or tant ansamblu de arhitectură. aulică din Mo ldo va ,
cunoscut pîni't a cu m �i aparţinînd secolelor XIV -XVII.
Odată. cu mu tarea centrului politico-adminh.;trativ al Moldovei de la
Siret la Suceava, în ti mp ul domniei voievodului Petru I zis Mu�atinul, şi
cu construirea aici a ccki mai vechi cetă.ţ;i din ora� ( c etat ea de vest), are
loc �i a mpla s a r e a p ri melor e o n,; t r u cţ i i al e co m p le x ulu i cc va constitui
Curtea <lomnea,;ci't din Suceava. A ce ,; t a era a�eza,t pc mic ul p inten sudic
dintre cele tlotd p!'in c,i,t·e de.tlnl . , Z .tmc�ti" se o p re �t e Li ri't-; i'u i t de valea.
Cacai ne i , în timp ce cel nordic p t·im�t bi,;e1·ic,t mitropolitană a ?ili r ăuţi lor .
Aş eza re:'t C tu�:ii do mnc�ti s-a f:t c ut p c o wn\t m1i plată, apitrn tă d es tu l de
bine natural dl� rip.t pir iul u i ��pot h sud. �i c11 le.g-itturit a p rnp ia t ă de Ceta
tea de SciHrn, Citl'C avea să s tră.j niasc1 versantul opu..; al văii �i să. apere
o raş ul 67, a cc es u l cd m -ti les niciu..; b C ur te Ji domneasci't fiind p erm i s din
direct.iile nord i.;i ve,;t.
' Cerce tă. r il;i arheologice � i el e a rhit e c t u ră, î ntrep ri ns e pînă î n prezent,
au reui;;i t, sit lămurească., în linii g enerale, evo luţ ia ausaml>lului de clădiri

din cu p ri ns u l C tuţii domne�ti, p r e cum şi rap or t ul lor cu alte' cl ădiri ale ora
şului, aflate îu legătură directă cu reşedinţa domneas că 6 8 • În momentul
de faţil., pe nt ru accai-;ta clin urmă, sîutem în măsură s ă dc$cifrăm destul de
bine evoluţia sa istorici't , precum ş i rolul pe care l-a jucat în istoria arhi
tecturii româneşti, urmînd ca, în viitorul apropiat, si\ se wmărească sta
bilirea şi a ultimelor detalii ale configuraţiei ansamblului.
Deşi încă in cursul primelor cerc etări , efectuate în imediata a.pro�
piere• şi chiar sul> zidul nordic al curţii (apreciat a fi aparţinut secolului
al XV-lea) , au fost identif icat e mmele unor locuinţe din secolul al XIV - lea 89,
abia în cmsul săpăturilor din anul 197 4 a fost identificată şi c erce tată. par
ţial cea ma i veche construcţie apa r ţin î nd sfîrşitului secolului amintit şi
reprezentind, cu certitudine, una din clădirile Curţii domneşti 70 , reali tat e.
confirmată de cercetă.rile din anii următori n.
66 Cele mai numeroase inlormaţii de detaliu, asupra unora din complex:ele in vocate
aici, au fost extrase din carnetele de şantier, aflate Ia Institutul de arheologie din Bucureşti.
He(eririle ce se vor face, in continuare, vor p urta menţiunea „Carnete", numele cercetătorului
care a făcut observaţia, precum şi data lnregistrării.
6 7 Cf. 1\1. D. !\latei, Contribuţii arheologice la istoria oraşului Suceava, p. 79, n . 8.
68 în fig.
8, cuprinzlnd amplasamentul Curţii domneşti, din centrul vechi al oraşului ,
a fost folosită ridicarea topografică din anul 1978. Pentru a sugera evoluţia urbanistică a zonei,
a fost marcată şi situaţia din anii 195 1 - 1954, clnd au fost începute cercetările arheologice.
Această situaţie a fost suprapusă tot planului din 1889, tntruclt nu am reuşit să găsim altă
ridicare topografică, contemporană străpungerii str. Ana Ipătescu. Pe acelaşi plan, au fost·
marcate, de asemenea, şi poziţiile unor clădiri din zonă, menţionate tn planul oraşului, din
1856 (scara 1/2 280), clnd str. Curţii domneşti nu exista. In afara reţelei stradale şi a clădiri
lor, pe planşă au fost lnregistrate şi secţiunile arheologice realizate ln lungul anilor, pe măsura
eliberării terenului. în snrşit, menţionăm că, ln aria prezentată, am inclus şi zona bisericii
sf. Dumitru (construcţia existentă mnd ctitoria voievodului Petru Rareş), zonă strlns legată d e
evoluţia Curţii domneşti, lncă din secolul a l XIV-iea (el. pentru detalii asupra acestei proble m e ,
M . D. Matei, A L Rădulescu, A L Artimon, SC IV, 4 , 1969, p. 451 ş i urm. ; AL Artimon , A l .
Rădulescu, Suceava, Anuarul muzeului judeţean, 8, 1981, p. 85 - 99) .
69 SCIV, 6, 1955, 3 - 4, p. 772 ; M. D. !\latei, op. cil . , p. 8 0 .
7 0 L. Ghiţescu, C A B , 1, 1 975, p. 246.
71 M. D. Matei, Em. I. Emandi, Suceava, Anuarul muzeului judeţean, 4, 1 9 77 , p .
105 ; 1\1 . D . Matei, SC IVA, 29, 1978, 4, p . 541 - 554.
74
CJădirea, (\ <•ra co mpu 8 :\. < li n tr- o piv niţrt şi, 1n ohahi l , uu n iv el al par
·
tentlui ( ju dec i nd dupit gros im t• a l'!i st ru e tu ra m at e r h1l el or su qn i nse in um

plut,ura pivniţ-t•i ) , ac o perin d o su pmfa.ţ,ft ele tere n cu di1m•11siunilc <le d rca
14,50 72 rn lungime şi 7 ,OO m l iiti m c ;3• ,c\ e e e su l la pi v11iţ.i"t st> rt>aliza pe la tura
d(� n ord prin t r - un gîrlid PX tPrior, cu tobogan, avin<l o pa11ti"t dcRtul de
comodă ( l'irc�t :3 :) 0 ) .
J >i n rpsturih� C'arhonizate <le lt>mn, afl ate in s itu , s1� poate n·eon:o;titui
sist<omul <'Oni>tnrnti v al p ivniţ,Pi, can� Pra urmi"ttorul : în < ' olt urile şi pe
mij loeul laturilor lungi (de fap t , ht l'irea 8,00 l'!i 6,50 m ) Pmu îngropaţi �tîlpi
rotunzi , n•alizaţi d i n trunchimi groaS<' ( ('.U di amctrn l dl' <' il' <' a 0 ,:30 m). lntre
ac<•ştia l'l'au prin se, la f'xtcl'ior, hîrrw oriz ontale i.p:oast> dt• dr<'a 0 ,2;) m şi
înalte dl' C'. Î l' c a o ,:30 - 0 ,40 m ; la rîndul lor, ae P stea erau înt ;lritt• <'.U o Reri e de
m on tanti de lt>mn rntund ( e i re a 0 ,20 rn diametru ) , prinşi intr-o grindă-ta,lpă
f i xai tă p<· p ă mînt , între st îlpii pri nd p ali ele rezistPnţ;i"t . Din ohsPrvaţ.iile fftcute
în timpul l u e ră.rilor n·zu l t:I, eit peste m ontanţii de l l•m n , :-; pre in tt>r ior , a.
ex i8tat şi o rpţcit de nuit>lc î mpl etitP , l ipite cu lut, av î nd suprafaţa hine
fă.ţuităi.În l t>găt u r rt c·u ac·e:1sta, t>Ste locul să remarcăm t'.i"L i n trcgul sistem
nu di t"t•ră de cd al arh i te ct uri i «lP l<>mn tradiţional<•, euuoRcntă şi astă.zi.
Din c · o n fru n tarca nivt>lelor oferite de s tratigrafi a zonei imediat în
conjur:ltoan• 7", tt rPi c şi t crt adîncim e:t pivniţ;ci, calc11 lat :'1 <fo ht n ivel ul
de călean• c·ontemv oran ei , în ex terior , t>J'a de circa 3 ,00 m , pivniţa putînd
avea o în ălţ .iu t <' totală liberă clc eirca 4 ,00 m ( aceas ta în eazul î11 care soco
tim şi o posibilitate de ve nt ilare naturală directă, şi, în acelaşi timp , o
aşezare a parterului ridicat cu citeva trepte d easupra ten•nului extPrior).
În felul acm;ta, lungimea încăperii girlidului este de circa 4,00 m , iar dacă
conside1·run eă, g îrlie iul a fost anwna.jat în ax ul 1n i nd p al l ă,t,imt'a lni putea
·
să fi aj u n s la c·irca .J ,50 m 75•
72 La L. Ch i ţ escu ( o p . c il . ) : l u n uim ea pivni�ci apare de 14,25 m . Ci fra da l :i de noi

este rotunjită, luind in eakul şi uncie i m pi ngcri de păm i n t , de pc latura sudică.
7 3 La :\I. D . :\ la te i , Ern. I. E m a n di (op. cil . , p . 106, 11. ·1 şi fig. 1), a pa re trecută, d i n
tr-o e r oare de C'alcul , l ă ţimea, la nivelul girliciului, de 7,50 m, ln loc de · 4 ,50 111. J.:i ţ ime a
cou s trucţici nu a fos t determinată dccit 111 anu l Hl77 (M. O. ;\la te i , op. cit . , fig. 1).
74 C f . L. Chiţcscu, op. c i t „ f i g . :!./b ; :\J. D . Ma le i , E m . I . Emandi, op. c i t . , fig. 1 .
76 Faţă d e inccrcarca u c reconsti luirc (prin d cscri e r ra) pe care o face J.. Chit.<'SC'U (op.
cil., p. 247 ; c f . şi fig. :!./a), credem că ipot eza c{1 „ [ . . . ] pe re ţ i i de la suprafa ţ ă ai comple
xului [ . . . ] au \'ost făcuţi cu ajutorul s t ilpilor verlicali lngropaţi in p:i m in t la mică distnnţă
ln exteriorul pi n1 iţe i " se datorează impresiei lăsate de tmpingcrca birnci-talpă (cu o parte din
mo n t.an ti �i o par te din pămintul viu aflat in a fara tălpii) către i n terior, prin presiunea
masivului de pămint, ln lipsa fostelor elemente de sprijin , de lemn, după incendierea rnsei.
Personal n u cunoaştem co n struc�i i de acest t ip, ln care, fflr:i să existe vr<'o clifcrnnP de con
tur intre subsol şi parter, pivniţa, cu pl a n şeu l c i , sfi Ii fost p roi ec ta tă independentă de struc
tura �n�ţilor par t erului . Singura exci•pţie C'onsemnată este reprezcntat:t de „casa domniei",
de pe platoul Cetă ţii de Sca u n a Sucevei ( c f . lfadu Popa, :\fonica Mărgincanu-Cîrstoiu, .Uăr
turiil de civili:.afie medievală rom<i11eascd, Bu c u rcş l i , 1979, cu bibliografia a n terioară a cHzului),
pentru care nici aulorul săpăturii n u a pu t u t detalia modul de funcţionare a sist em ulu i de
construc1; i c , şi p c care nici noi nu n i -l putem imagina. Com parln d pla nu l con s tru cţ i e i C 1 cu
acela al co n stru cţ i e i amintite, de pc pla toul din faţa Cetăţii de S cau n , observ•im că 1•xistă
diferenţe 1• senPal e de concepţi e a sistemului conslructiv. Prczc ntin d i poh'<<:a noastră au to rul u i
�crcetări i de l a „casa domnească ' ' , acesta a acceptat-o ca mai ve rosi m ilă , oferindu-ne, in
plus, o se ri c de detalii, pentru care ii cxprim :i n ' , şi aici , mulţumiri. în ceea cc p ri v eş te înăl
ţinwa phmiţci, de 1 ,50 - 1,70 m, şi „ toboganul înc:i mai scund" (op. cil . , n. 8), ni se pare
im po si b il ca unei constr u cţi i de talia celei ln di scu ţi e (considerată de autorul lucr:1rii ci tate ,
ca fiind „de mari proporţii" pentru vremea ln care a fost realizată), să nu i se asigure o
funcţionalitate cit mai lesnicioasă. La lnăltiml'a li b eră a pi vn i ţei , de circa 1 ,50 m, raportin
du-ne la nivelul de călcare contemporan ci, tn exterior, tavanul ar fi trebuit să fie la a dinci
m ea de 0,80 - 1,00 m, iar a ccesul la par ter s-ar fi r ealizat coborind ctteva trepte. De ase
menea, nu credem că nivelul de arsură, de la cota + 1,50 m deasupra fundului pivni ţ ei,
75
Din datele arheol ogice ( ma i ales î ncadrarea materialului ceramic des
coperit în umplutura b eci ului , mai exact în spaţiul dintre groapa propriu
zisă şi carcasa de lemn a c on st r uc ţiei ) , rezultă că ridicarea construcţiei C1
a fost realizată in timpul domniei voievodului Petru I zi s .Muşatinul, cu
puţin înainte de anii 1387 - l:l88, cind se a d mi t e că a fofi t c ons truiq prima
cetate de piatră de la Suceava, adicfL cet at ea de la ve st de ora ş 71i. l n t·.eea.
ce priveş t e distrugerea c on s t rucţ iei în discuţi e, distrugere p rovocată de un
i ncendiu viole nt , toate datele converg în Rprc situan�a acestui moment în a
d oua j um Ma t P a secolului al :X: V-lea 77, t• x iR t î nd încă rezerve tla6L este
vorba des p re asediul otoman <lin 1 4 7 6 78 s au de momentul 1485 °!1 .
Cont.emporană cu C1 1 clar puţ. i n mai spre eRt, s-a aflat o altft <·lădfre
(C2 ) , servind, cu Rigura nţft, unui s paţ. iu <le locuit 811 , clăd ir e ale cărPi dimen
s iuni nu mai pot fi s t abil i te cu Cl'rtitudine p e n t ru nid una din fazele sa l e
de <·on8tructit• . lhplicaţ ia rezidă in fap t ul cfL în prima fazi"i a existenţei sale
sau, evt•ntual, CPVa mai tîrzin (la î nceputul secolului al XY-lea ) , c o nstruc
ţia a fos t dis trnsi't şi r ă zuită . fot aceasta fie adaugă şi ob st• tTa ţ ia eă alte
c ons t ru cţ, ii uşoare, ridicate pe acela!5i loc de către v oi ev odul .Alexandru eel
Bun sau ultt.•rior domniei act.• s tuia , au fo s t , la r indul l o r , diRtrnse de unul
din i ncendi i l t.• a m in tite 81 , ult i meh• re s turi dispărînd otlată cu răzuirea
terenului �i acoperirNt lui cn u n pavaj de prundiş şi lt>spezi de piat ră .
A treia, construeţie can• (' l'Ollologi c se i ns cri t• în et apele de a menajare
a C urţi i domneşti, constnwţie not.ată de n oi 03 , este repr<'zPntatft tle ruinele
tromonului nordic al laturii de est a ansamblului.
Conce put ă pt.• un plan rectangular (cu laturile dP ci rc a 1 5,90 X .
x l'.!,40 m ) , i>ivniţa est.e î mpărţi tă în t rei nave l ongi tudinale , cele de veRt
şi, respecth-, centrală fiind despf'trţite prin pile de zid:lriP ; cea de-a treia.
navă arc p a t ru comp artimentt.> , care Re d e sch id s pre rnwa centrală prin
uşi (ele la aceasta face ex cepţ ie spaţiul sudic care, astăzi , nu mai păstrează.
perett'le dm ;p ărţi t or , de cKt ) .
lntmrea i n pivniţă s p făe(•a, p ri ntr - un plan î nclinat , avînd girlici ex
terior, amenaj at cn z iduri de pia tră. , pc latura nordică, şi care avea şi j os o
uşă d(' la care , a stăzi , nu s -a mai pf'L strat clecît un prag <le i1iatrf'L .
Piuă relativ rt•cent, eonRtnwţ.ia a fost atribuită secolului al XVII-iea,
aşa cum părea să. rezulte din analiza datelor arheologice existente, deş i , tot
în cuprinsul ci, se desc operiserf'L materiale arheologice datînd de la finele
secolului al XIY-lea şi de la începutul celui următor, ceea cc făcea foarte
probabilă existenţa şi a un ei faze de c onstrucţ i e datînd din aceasti'L ultimă.
perioadă 8 2•
poate f i considerat po d eaua parterului, deoarece inlreaga clădire arsă, i nclusi\· resturile sobei
de la parter, se află sub cola menţionată. în consecinţă, socot i m că interpretarea dată de
M. D. Matei şi Em . I. Emandi (op. cil . , n . 14) e st e cca corcct:i .
7 6 L. Chiţescu. op. cil., p . 249.
" �I. D . l\fat e i , Em . I. Ema n d i , op. cil., p . 1 1 5 .
7 8 Î n lumina datelor celor mai r ece nte , obţinute i n campania d e săpături din anul
1985, distrugerea acestei co n s tr ucţ i i a a vut loc î n a nul 14i6. La această concluzie conduce
observaţia că nivelul de arsură, prove n i nd de la construcţia in discuţie, este contemporan şi
se sit ueaz ă la a ce la � i nivel cu res turile incendiate ale unor locuinţe (probabil boiereşti), aflate
ln i m ed ia ta apropiere a palatului domnesc, în care s-au aflat trei monede moldovene (emisiuni·
Ştefan cel Marc), anterioare anului 14i6 şi nici u na ulterioară acestu i · a n .
79 Pentru moment, nu credem că ar trebui renunţat, cu totul, nici la această ipoteză,
formulată de L. Ghiţescu, (op. cil . ) .
80 M . D . Matei, E m . I . Emandi, op. c il . , p. 1 1 1 .
s1 Ibidem, p. 1 12 - 1 13.
8� SCIV. 6 , 1955. 3 - 4, p . i69. u nd� încăp � r i l c din nava vestică sint considerate
„depcndinţP, din secolul al XVI I-iea, ado;aLc z i d ul u i d� i n � i n F1 ° ' ; î n Ma t eri alc, 9, 19i0, p. 383·
se apreciază că „pivniţa de la latura de est, in forma în care se prezi n t ă acum, aparţîne seco-
76
Abia în anii 197)j - 197 7 , după descoperirea întregei laturi de est a
palatului, precum şi după efectuarea sondajelor clin cmtea interioară, ridi
C'area primei constrncţii de piatră_ a fost atribuită domniei lui Alexandru
3
('el Bun ( î n jurul anului 1410) 8 • ln acea vreme, se pr<'�mpune că spaţiul
interior al pivniţei era compus din aceleaşi trei nave, dar despărţite între
<'le numai prin două şiruri de pile de zidărie (posibil cu o secţiune mai mare
decît cea vizibilă astăzi) şi fărt't alte compaitimentări interioare 84 • Corn -
partimentarea şi rcfac·erea pilelor s-au realizat, foarte probabil, la finele
St'colului al XV-lPa, cînd i"e înregh;trează intervenţ,iil e radicale din plani
m etria ansamblului cmţii, legate de unul din incendiile amintite mai slis,
împrejurare în C'are au fost complet dist111 s e clădirile de lemn din prima.
fază şi, amintim ca posibilă, nu în mică măsuri"t au fost afectate şi construc
ţiile de piatră. Celelalte intervenţii, remarcate la nivelul pivniţei, constînd
din refacerea şpaleţilor şi arcelor uşilor, se pot atiibui fazei de la mijlocul
secolului al XVII-lea s;; .
Tot epocii lui Alexandru cel Bun i se atribuie ridicarea primei incinte
de piatră, pe care credem că o putem identifica, pînă în prezent, pe latura
de nord, inclusi"t în zidul încăperilor 1 şi 2 ale clădirii C5 86, unde nucleului
de zidărie al incintei de la începutul st•rolului al XV-lea i s-au adus modi
fieări ulterioare odată cu adosarea clădirii 05 la sfirşitul secolului al
XV-lea 8 7• Mai menţfonăm că zidul avea, spre exteriorul incintei, un soclu
ie�it cu circa 0,20 m .
L a est d e clădirea d e piatr�'t C3 , a u fost descoperite, în anul 195 4 88 ,
rui nele unui turn, c·u ziduri de piatră groase de circa 1 ,20 m, ce urmăresc
u n contur aproape pătrat, avînd lungimea laturii (în exterior) de circa
10,00 m . În interiorul turnului, unul din sondajele practicate a surprins un
pavaj de cărămidă 89• Fundaţ.iile zidl.rrilor de piatră ale turnului, atît cît
lnlni a l XVJ J-lca, duptt cum arată materialele găsite ln i n t e ri orul ci şi depunerile din preaj m ă .
l'i vniţa aceasta rcprl'zintă o rem ani e re a la tu r ii d e est a palatului, deoarece ca î11corporca:ă
si laie :iduri mai 1Jechi (subl. ns. - M.D.?11.), care se datează, pe baza observaţiilor s trati grafi ce ,
ln sccolrlc XV - XV I" : ln sflrşit , in all loc (ibidem, p. 386), s e afirmă că „ dacă o p arte a
eomplcxclor i nterioare ale Curţii domneşti datează din secolul al XV I I-iea, fiind atribuite epocii
!ni Vasile Lupu, apoi, ln prezent, se profilează cu multă clari ta te posi bilitatea de a data Ia sflr
şi Lul secolului al X IV-iea şi lnccputul secolului al XV-iea lntrcgul com pl ex cercetat pirul ln
prezent" ; cf. şi I.. Chi�escu, op. cil . , p. 254.
83 l\f. D . '.\latei , Em. I . Em:rn di, op. cil . , p. 1 1 6.
64 Cf. :\I. D . Ma t ei , Raport prdim iuar asupra cercetărilor arheolo,1J icc. din anul 1 9 7 1 ,
d e l a Curtea domnească din Suceava, m s . , Arhiva ele rapoarte preliminare a Direcţiei Patrimo
n i ului Cul tural Naţional, p . 2 .
8• Ibidem.
86 Ibidem, p. 6, unde se a v anseaz ă ipoteza construirii zidului tot tn timpul domniei
lui Alexandru cel Bun, „dar după încheierea construirii beciului". Restul de construcţie, dintre
zidul nordic de i ncintă şi C3, nu credem că marchează , neapărat, o s ucces i un e de lu cră ri . ci ,
mai curl n d , este un rost de tasare , pc care constructorii ştiau că trebuie să-l lase, Intre două
clC1cliri cu încărcări diferite.
87 Ibidem, p. 7 : „ faţa interioară a zidului a fost decapată şi lnlocuită cu o plombă,
groasă de circa 0,25 m , ln acest fel, zidul căpătind o grosime mai mare decît cea iniţială" (de
la circa 1,4i'i Ia c i rca 1, 75 m - n.n. - l\I.D.M.). Amintim că intre plombă şi fa ţa zidului, rămasă
clupă decapare, a fost planta lit o grindă de lemn, clement cc lipseşte ln sistemul de zidărie
a beciului, ca şi tn zidăr i a zidului de incintti. Faptul că zidul de incintă a fost îngroşat, se observă
cu claritate în capătul de est al acestuia. Necesitatea refacerii paramentului i n terior este expli
cată astfel : „ [ . . . ] existtnd mai bine de o j um ă tat e de secol, paramentul zi dului a avut de
suferit de p e urma i ntemperiilor, şi ciud a fost necesar să devină parament al unor ln că p cr i
s-a i mpus repararea zidului " . Credem că suprafaţa cioplită a param entului interior al zidului,
tn dreptul camerei :.! a clădirii C�. se datorează desprinderi i (proba bil în secolul al X V I I-iea)
a plombei sus-mcnponate.
ae SC I V , 6, 1955. 3 - ·1 , p . 768 - 769.
89 Şt. Olteanu, „Carnet e ' ' august, 1954.
au fost dezvdite, demonstreazr1i eă, au fost realizate pc şirnri tfo piloţ,i de
lemn (cu diarnctrnl dl' 0,1 2 - 0,L) m şi clispuşi la circa o,::w m di8tanţă, unul
de altul), talpa fundaţiei avind inclu i'ie bînw dP lemn orizontale, pentrn
repartizarea eforturilor din constnl(·ţie.
Materialele arheologice surprinse în contextul ohiect ivului au fo:;: t
datate (de autorii ele atunci ai să.pă.tmii) ca aparţinîncl celei de-a dona
jumătă.ţi a St'colulu i al XY-lPa. �fai mult, zidurile sint fundate pe reRturil c
unei locuinţe datate (atît c it a permis lă,ţimea sondajului şi cantitatea
materialului arheologic reeoltat ) în vremea lui Alexandru cd Hun 90 •
Toate acestea ne conduc la concluzia că turnul T a funcţionat, ca şi clădi
rile ci îşi C2 , pînri în a clona jumrttate a Sl'Colului al XV-lea, cînd a fost
distrus sau s-a rPmmţat la el , d:1tan'a indicatr1i r<>prezentînd limita post
quem non.
Uejucleeînd, astăzi, Vl•chile puncte de vetlere, în condiţiile unei mai
bune cunoaşteri a ohiPctivPlor :;;i s tratigrafiei întreg·ii zone, ca şi a datării
mai corecte a diferitelor speeii şi categorii de ceramică medievală, par e
posibil sri se aprecieze că zidurile eonstrncţ,iei în discuţie nu pot fi decit cele
ale unui turn-locuinţ:'.'t , aparţinîncl, cd mai tirziu, epocii lui .Alexandru
cel Bun, clacă nu chiar fonclatorului curţ,ii clomneşti, Petru I zis Muşatinul � 1 •
Într-adevă.r, turnul 'J', prin poziţia sa în dreptul j oncţ.iunii clint.re
clădirile C3 şi C4, nu poate fi considerat că a fost proiectat în compoziţ.ie eu
nici una din cele dou:'.'t clădiri , nici luate separat, nici în etapa cînd cele două
funcţioneazi°'L împreună, atît datoriti"'t zidului lor transversal despărţitor,
poziţionat în dreptul mijlocului turnului (T), cît şi orientării zidurilor sale,
uşor diferită de C3 şi C4 •
Ţinind cont de exi:o;tcnţa, mult mai la vest, a clădirilor C1 şi C2, c:;te
foarte probabil că turnul T se lega organic de o clădire din lemn sau chiar
din piatră, fie exiRtentrL dej�L în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, fie
ridicată sau refă<:ută. de acesta (poate contemporană cu faza a doua a chl
dirii C2 ) , ş i aflată p e locul ocupat astăzi d e clădirea C3 •
ExistC'nţa unui astfel de complex-casă cu turn-locuinţă ar fi de
semnalat pentru prima dată in spaţiul de la est de Carpaţi în această.
epocă, singurul caz pe care îl cunoaştem, apropiat in spaţiu , dar cu un secol
mai devreme, fiind în zona Bistriţei transilvănene 9:t.
Cu toate acestea, ipoteza ridicării unei cas<' cu turn-locuinţă (<le
piatră) încă în perioada domniei voievodului Petru I zis Muşatinul pare
plauzibilă, atît datorită unor exemple destul de apropiate în spaţiu, şi
provenite dintr-o zonă eu suficiente legături cu Suceava, cît şi presupunerii
că ar p ărea destul de curios ca voievodul, eare iniţiază construcţia, la.
Suceava, a nouă cetăţi dP piatră, să nu-şi fi i· idicat şi o casă mai solidă şi
mai sigură din zid pent.n1 uzul propriu.
90 SCI \', 6, 1955, 3 - 4 , p. i68.

•1 De Ia semnalarea, in raportul de s;ipiiluri (ibidem, p. 768- 769), a descoperirii funda
ţ iilor turnului T, construcţia nu a mai fost amintită. plnă in prezenta lucrare, de nici u n autor
care s-a referi t la Curtea domnească , cu excepţia menţionării că aceasta ,. [ . . • ] s-a dezvol tat,
avlnd 0 formă aproape patratii, cu latura ele p est e 40 m, cu turnuri patrulatere pe laturile curti
nelor (s.n. - M.D.�I.) şi probabil ş i la. colţuri" (Al. Andronic, Suceava, 1, 1 969, p. 83). Ipoteza
i d entifi ră rii construcţiei T cu un turn-locui nţă, legat, îndeosebi , de primele faze ale ansamblului
c
şi nu ele un sistem special de for t ifi ar e a Curţii dom neşti , ii aparţine lui ;\J. D. Matei.
•2 Este vorba de şlirea document:mi privitoare la contele Hotho, clin regiunea Bislri ta,
care "inde, tn 1268, o casă de lemn cu .turn de piatră şi o curie înconjurată cu curtine (el. Zimmer·
mano-Werner, Urkunden :ur Ge,ţchichte der Deufschen in Siebenbiirgen, 1, Sibiu, 1892, ap. V.
Vătăşianu, Istoria ariei feudale in ţările rom<ine, 1, Bucureşti, 1959, p. 17). Inforru::iţia ne-a fost
furnizată de V. Dniguţ.
78
Rămînind, poate, numai cu funcţia de apărare şi refugiu, tmnul T
a fost utilizat şi mai tîrziu, împreună cu actuala constmcţ.ie C3, renunţîn
<lu-se la el abia în a doua jumătate a secolului al XV-lea, cînd distrugerile
provocate de incendiul cc a afectat întreaga Curte domnească l-au făcut
inutilizabil sau incomoda, prin prezenţa sa, clădîrea extinsă C3 -C4 •
Pină la reluarea unor cercetări (încă posibile) în zona turnului T ,
n u trebuie încă îndepărtată nici iueea c ă, turnul a r fi fost ridicat în vremea.
Yoievodului Alexandru cel Run, odată cu o clădire care a fost desfiinţată.
mai tîrziu de constmcţia C3 • În ce ea ce priveşte funcţionarea tmnului T
impreună cu erndirea C3, aceasta a fost posibilă, fără nici o îndoială,
printr-o lep:ătmă ce se realiza la nivelul etajului. Un exemplu de astfel de
rezolvare îl găsim, mai tîrziu, la m ij locul secolului al XVI-lea, la „Casa
Petru Rareş" , de la mănăstirea Bistriţa-Neamţ, unde cercetările au d e
monstrat existenţa unui pod ee lega etajul casei de paraclisul adosat tur
nului- clopotniţă, din mijlocul incintei. Aici, însă, din cauza depărtării mai
mari (5 - 7 m), legătura dintre turnul-clopotniţ ă şi paraclis era rezema tă.
pc pile de zidărie 9 3 •
Cercetări recente (1985), ale căror rezultate le punem acum în cir
<·ulaţie ştiinţifică, au venit să completPze în ch i p fericit imaginea existentă
pină în prezent asupra dispunerii planimetrice a construcţiilor ansamblului
Curţii domneşti Q_in Suceava, în etapa imediat premergătoare domniei lui
Ştefan cel Mare. ln zona de Yest a complexului au fost descoperite temeliile
de piatră (realizate în t ehnica zidului sec) ale unor construcţii, cu siguranţă
din lemn, situate în zona de nord-vest a ansamblului pe care îl va realiza ,
imediat după 1476, Ştefan cel Mare. Dimensiunile acestor construcţii,
dispunerea ' lor, precum şi tehnica în care au fost realizate, aceasta poate
mai ales, par să se constituie în tot atîtea argumente în favoarea ipotezei că
ne aflăm în faţa unor dependinţe ale palatului domnesc propriu-zis, din
:perioada în care nucleul principal al acestuia era reprezentat doar de
construcţia cu beci Ca.
Aşa cum se arăta mai sus, cercetările din zona Curţii domneşti au
€.Videnţiat faptul că, spre sfîrşitul secolului al XV-lea, clădirile de lemn au
fost incendiate, însăşi clădirea C3 a fost avariată, iar turnul T a trebuit să
fie abandonat. Imediat după acest moment, deci tot în timpul domniei lui
Ştefan cel Mare, are loc cea mai importantă remaniere a ansamblului
Curţii domneşti prin adăugarea, la sud,în continuarea construcţiei Ca, a
unei noi elădiri (C,), precum şi prin adosarea, la zidul de incintă nordic,
11oate odată cu extinderea curţii spre vest, a unui nou corp de clădire -05•
Din clădirea C„ s-a păstrat doar nivelul pivniţei, concepută simplu pe
un plan dreptunghiular şi avînd pe axul lung două pile puternice, de zidă
rie de piatră, care despart cele trei spaţii acoperite cu bolţi în leagăn, aşe
zate transversal 94• tritre pilele centrale şi cele adosate pereţilor de nord
,şi de sud, bolţile erau ramforsate, cu arce dublou probabil, aşa cum existau
la pivniţele sudice ale fortului muşatin din Cetatea de Scaun de la Suceava,
la cetatea Neamţului (pivniţele de est), precum şi la casa domnească de
la. mănăstirea. Putna os.
ea Cf. RMM - M IA, 2, 1975, p. 73, n. 15.

" Această soluţie a rezultat din analiza martorilor ră maşi - pila şi colţul sud-vestic
al pivniţei - care, plnă la lnii.lţimea de 2,00 m, nu păstrează urme de naşteri de are sau boltă.
v
În ipoteza aşezării longitudinale a bolţilor, sec t iunca Yert i ca l :l a pi ni \ c lor ar avea un proril
n o nu
.,�u to tul e b i ş i t pentru epoc:l.
9• Cf. Şt . Balş, HMM- 1\HA, 2, 1982, p . 1:3.
Pe toată latma cfo '"'"t a dădirii se gr1sef;\tc o înciipPre î11gu sti"1 ( (·U
H i,ţ;imea de drra 1 ,20 m ) , presupusă a fi folo8it drept ca8a unei scări inte-
1·ioare de acces în pivniţă 9ti, dar care pare, mai curînd, a, fi proieetată drept
t.ainiţiL şi folosită ca a.tare pc toatr1 durat.a exist(•ntt•i Curţ.i i domneşti 9 7 •
Pentru folosinţa în comun a pivniţelor clădirilor C3 şi C� , zidul de;.;
părţitor, aparţinînd iniţial clădirii nordice, a fost străpuns în dreptul tra
vcelor boltite ale primei C'lădiri şi întărit cu pile <le zidărie, adosat e
Rîmburilor rămaşi. Tot aici adăugăm observaţia ci"t pilele au fogt executate
din material recuperat, inclusiv cu piese de arhitectură, aparţinînd , pro
babil, fazei iniţiale a clădirii C • La baza pilelor, a fost utilizată o reţea.
3
de grinzi de lemn, 1w11tru orizontalizarea acestora şi pentru o repartizam
normală a eforturilor strurturii de rezistentă .
Peretele de sud al pivniţei C are prn�ticati"t o uşă, care comunică c u
4
o mică construcţie adosată,, aparţinînd, după opinia, �mtorului săpăturii,
intervenţiilor din secolC'le XVI -XVII ; resturile zidmilor µăstrate îruleam
nă la presupunerea că e8te vorba de o construcţfo amenajată, mai curînd,
pentru a adă,posti o scarft de accPs la pivniţă decit pentru a realiza nn
punct fortificat, la capătul dădirii 98•
Tot în seeolcle XVI şi XVII poate fi situam şi eonsoli darea pe re
ţilor de est ai dădirilor ('3 �i C4 , cu <'.ontraforturi �i cu o a <l01rn pînză.
de ziduri.
Clădirea (' este ridicată, ca şi clădirea C4 , la sfîr�itul sc>colului al
5
XV-lea, fără a fi exclusă posibilitatea constiuirii ci în mai multe etap e ,
aşa cum parc să reiasă din existenţa unei variaţ,ii a grosimii fundaţiilor
si a traseului <•levatiei încă păstrate. Clădirea se compune dintr-o în si
p
i·uirc de �apte încă eri , pe o lungime de circa 54 m , din care în�ă.per� a.
4 va fi fost, neîndoielnic, gangul de acces în <·urtca interioară . Indi.pc
rca poartă doi pinteni de zidărie pc mijlocul laturilor transversale, pe
care se sprijinea arcul dublon ce 8ubîmpărţea holta cilindrică a gangului,
asemenea intrărilor bine cunoscute în epoc ă , exemple mai apropiate
g-disin<l la Voroneţ i$i Sfîntu Ioan cel Nou din Suceava. Pre<'izăm căi lăţi
mea corpului de clădire este de 9,50 m .
Î n momentul <.Ie faţă, cunoaştem toate laturile complexului închis
al Curţii domneşti : cea nordică (circa 65 m) în întregime, şi în bune con
diţii pe cea estică. (circa 40 m) probabil în cea mai mare parte a lun
-
gimii ei - , cea <le sud recent identificată. pe aliniamentul zidului de

-
sud al clădirii C4 , iar cea de vest, numai ca amprentă, puţin vizibilii.

-
azi, a fostului zid.

Dimensiunile cuno:>cute ne permit sft apreciem sediul voievodal
de la Suceava ca pe unul dintre cele mai ample diu epocă , în întreg
� 8 l\I. D . :\latei, În legăturii cu fa=elr cur/ii domneşti de la Suceal7a, ms. , ahriva DPCN,
1 975, p. 9 ; idem, Raport preliminar. . . , 1 9 '77 , p. 3.
97 Singura ieşire din ,,casa scării" în pivniţă se putea realiza numai pe latura de nord.
A llt amorsa zidului de la vest, cit şi resturile de zidărie încă păstrată, în momentul desco
peririi, pe latura de nord a pivniţei nu permit avansarea ipotezei că, la un moment dat,
ar fi fost practicată o deschidere in această parte. Accesulînpivniţă se realiza, probabil, printr-o
deschidere, lăsată special ln boltă (sau tavanul de lemn), aşa curu întllnim în nenumărate
cazuri ale arhiteclurii medievale.
9e Cf. Al. Andronic, op. cit. Î ndoiala pc care o avem se întemeiază, mai ales, pe faptul
că este posibil ca descrierile vestigiilor descoperite în 1960 să se refere la alte ziduri, aflate,
foarte probabil, mai la sud, care nu au fost marcate p e nici u n plan de situaţie, deşi Al.
Andronic ne-a pus la dispoziţie o serie de insemniiri şi desene, realizate in campania de săpă
turi amintilă.
80
teritori nl m.: t.ra,��tt'<t paLic al ţ;;l,rii no:tsh'c ( imprafaţa, comp lt>x ului l':-;te de
peste O,:.?G ha).
Dact'L pentru p ri mele faze putem not:1, mai î n tî i , perfecta C'Uu o aş
tcre �1 tehnicii lemnulu i �i , ap oi , a a<Ia.ptări i şi ad op t :lri i tîrzii <t unui pro
gram de h abi t at ( casă, eu turn-locuinţ;�L fort i ficat), pe care nn este ex clus
si"'1rl mai reg«lsim �i în al te locuri la est de Carpaţi, pentru faz�1 de ap ogeu
a tlomniei lui �tefan cel Mare , nu ne mai s urprinde să cons t at ăm -
şi în proie ct are a programu lui Curţ.ii dom n eşt i - aplicarea unei e oncepţii
clare �i închegate a funcţ;i unil o r complexe cc treb u iau i;; ii o definească.
l•'orma.t:'t dintr-o i n cintrL patrulateră. ( î n cep înd d iu ultimele decenii
ale se colului al XV-lea) , cu corpuri de cl ădi ri am plasate p e ri nwtral,
zidurile exterioare avînd şi rolul de zidmi de incintă , Curtea d omneas că
(le la Suceava se dem;ebeşte esenţial de cele cun oscute în l'ara Homâ
nc a s că 99 : în pri mul rînd, i n ci n ta de la Curtea de Argeş (din sec olele
XIV - XVI) , de form:t p atrulater ă, (circa 84 ,00 X 90,00 m, reprezentînd
deci o suprafattt de circa 0,76 h a) , care cuprinde două clădiri de locuit
( cea ma,i Y<'f0hl� măsnrînd 3 2,00 x 11 ,80 m) şi incintă dotată cu un turn
de p o arti'i 1°0 ; în al doilea rînd , palatul domnesc de la Tîrg-ovişte (măsu
rînd 2!1,00 x :32 ,00 m ) , amplasat fo arte aproape de zidurile incintei de
pi at;ră , de fmmi:'l pătrată (circa, 50 ,00 x 4 5 ,00 m, ceea ce rep rezintă o
i mprafaţ,ă de l'Îrea, 0,22;) ha), ca.re închidea între laturile sale şi c�tpela
domneas e iL 10 1 • Pentru aceasta, d i 1 t urmă, ca şi în cazul S uce v ei , încă nu
a putut fi identificattL o latur ă ( cea de sud), deşi i s-a surprins un mic
tum patruhttc r , de colţ, precum şi ş anţ;u l de apărare din faţtt .
.Judecind după strl[('tum cHidirilor şi în fun cţie de u nnele arheo
logice păstrnJe hL i-;uceava, zona ele interes a fost conferi t ă laturii estice,
pe care a fo:-;t amplasat p alatu l propri u- zi:-i (cu cele două corpuri de clă
dire ) . Pc lat urile de nord şi de su d, au fost amplasate clădirile anexă.
şi Sl�rvk i ile , în :-;pt•<·ial pt� sud, spre rîpa p î rîulu i Şip ot , unde au fost des
co perite frag11tl'l1 t c de eonduct e , pentl'u aducerea apei şi pentru cana
lizare 10 2 . f':i. sPle �tYP:rn parter sau subsol, precum � i un al doilea nivel,
aşa emn s- a g:""tsi t la m are�1 majoritate a clă d irilor din ep oci:'l , accesul
la .nivelul superior n·alizîndu-Rt· , c·el mai probabil, p rin Rcări şi galerii
exterio are d iH lem n . E ste , de a:-:emenea, fo arte probabil, ea la elădirea
principală (palatul) , accesul să, fi fost realizat printr- o scară de piatră,
nelegată organic de clitdire, asemănătoare cu cca de la Cetatea de Scaun.
În sfîrşit, dup ă cum rezultă şi din informaţiile furnizate de anume izvoare
i:;crise 103, clădirile emu acoperite cu învelitoare de şiţ.ă.
*
Dacă este in afara oricărei îndoieli că ultima - �i, pmttc, una din
cele mai cuprinzăto a.re c�1 volmu - etapă, din i8toria lucrărilor între-
99 Pentru C'clelaltc curţi domneşti din Moldova - Iaşi , Vaslu i , Hirlău, Piatra Neamţ etc.
- cercetările arheologice nu au reuşit, lncă, i;ă scoată la lumină, dccit parţial, zone din
incintă sau din uncie clădiri, astfel incit, pentru acestea, nu pot fi făcute comparaţii corecte şi
sa tisfăcătoarc.
100 N. Constantinescu, Curtea de A rgeş. JZ00- 1400. ,tsupra începuturilor Ţării Romtl
ncşli, Bucureşti, 1984, p. 34 şi fig. 4 .
lOl C f. Cristian Moiscscu, Tirgovişte. 11-lonumente istorice şi de artă, Bucureşti, 1979,
p. 39 şi fig. 34.
102 SCIV, G, 1955, 3-4, p. 772 ; Materiale 9, 1970, p. 384 ; M. D . Matei, Em. I.
Emandi, Cetatea de Scaun şi Curtea domnească de la Suceava, p. 202-209.
l03 Cf. Ştefan S. Gorovei, Suceava, Anuarul muzeului judeţean, 10, 1983, p. 195- 198,
unde sînt invocate documentele scrise referitoare la Curtea domnească din Suceava, cu toată
bibliografia anterioară.
6-c.• 951
81
prinse, cîndva, la Curtea domnească din Suceava a fost aceea care s-a.
desfă.�urat îu al doilea sfert al secolului al XVII-lea, în timpul domniei
voievodului Vasile I„upu (1634 - 1 653 ) , nu este, totuşi, mai puţfa ade
vărat ei"t aceste lucrări nu au afectat planul de ansamblu al eomplexu
lui, ele rezumîndu-se la rl'facerea celei mai mmi pi"t rţi a îrwă1w1ilor, cu
scopul vizibil de a spori gr�W.ul de confort al întregului eomplex . IJl•sigm,
perioada de aproape trei sferturi de secol, care se scursese între domniile
lui Alexandru Lăpuşneanu - cînd a început deplasarea centrului <le
greutate de la Suceava la laşi - şi , respectiv, domnia lui Ymdle I„upu,
nu putrnm să, nu lase urme şi să nu impieteze asupra stă rii de const•r
vare a Curţ.ii domneşti din Suceava. l;)i, poate, tocmai amploarea lucri"t
rilor de refacere a curţii din Suceava constituia una din explicaţiile cere
rilor repetate pe care Vasile Lupu le adresa bistriţ;enilor t ransilvani de
a-i trimite meşteri care să lucreze „la bolte " 104 sau „la uşi şi la forestre " 105 ,
din aceasta netrebui n<l, fară îndoială,, să se tragi"t eoneuzia eă nu.mai
meşterii solieitaţ.i sathdăceau nevoile urgente ale iniţ.iativelor domneşti,
ci mai curînd aceea că amploarea lucrărilor făcea neîndestulătoare acti
vitatea meşterilor locali de care Moldova nu du('ea lips i"t 106 • Iar dacă.
nu se omite eonstatarrn1 c�I , în aceeaşi perioad ă , lucră.ri de o amploare
puţin comuni"t se efectuau şi la Cetatea de Scaun a Sucevd , Remnificaţia
activităţii de eonstructor, în Suceava, a voievodului Vasile Lupu capătă
şi mai multrL eonsistenţă .
Xu o singuri"t datri, arheologii , arhitecţii �m.u istoricii de artă au
crezut, şi 1w bună dn•ptate, că la Curtea domnească din Suceava nivelul
de viaţă şi de înzestrarn era deosebit de elevat . Din păcate, înRă, repe
tatele distrugeri imferite de palatul domnesc din oraş şi, mai alm;, eva
cuarea lui sixtcmatică, la finele secolului al XVII-lea cînd a fost aban
donat definitiv, în farnarmt Curţii domneşti de la Iaşi, au diminuat
într-atît posibilităţile de ilustrare a presupunerii amintite incît ceea ce
mai scot la lumină săpăturile arheologice reprezintă mult prea puţin.
Este adevărat că, într-un moment sau altul, anume descoperiri provoacă
entuziasmul specialiştilor, dar acestea se limitează la categorii restrînse,
chiar dacă nu şi lipsite de semnificaţie. În primul rînd , eahlele de la.
sobele cu care erau înzestrate încăperile Curţii domneşti , prin frumu-'
seţea şi varietatea împodobirilor lor, lasă să se înţeleagă că, cel puţin din
acest punct de vedere, fiecare sobă era un monument de artă. Ceramica
smălţuită de întrebuinţare curentă, puţină şi fragmentară cîtă s-a des
coperit, ilustrează, la rîndul ei , un rafinament al gusturilor, neegalat
de alte descoperiri făcute în oraş, chiar dacă este vorba de locuinţe boie
reşti sau de orăşeni îustăriţ.i . în sfirşit, un splendid opaiţ de bronz ,
descoperit chiar în campania de săpături din anul 1985 şi datînd din seco
lul al XV-lea, prin unicitatea sa, îndeamnă la aceeaşi apreciere entu
ziastă. a ceea ce va fi fost palatul domnesc din Suceava, în momentele
sale de glorie, pe planul frumuseţii şi rafinamentului înzestrării sale.
10& N. Iorga, Documente romllneşli fn arhiocle Bislrifei, 1, p. 74-75.

1os Ibidem.
1oe Ceea ce este sigur, este faptul că, cel puţin o anumită perioadă, lăsată ln părlsire,
Curtea domnească de la Suceava intrase într-un proces de gravă deteriorare. Altfel, ar deveni
de nelnţeles de ce ln anul 1587, Ioan de Baranya, descriind drumul parcurs de delegaţia Tran
silvaniei, spre Polonia, ln vederea participării la alegerea regelui acestei din urmă ţări, putea
spune că a ajuns la Suceava „oraşul de scaun al Moldovei, unde am văzut preafrumosul palat
şi cetatea distrusă" (CSTR, 3, p. 216).
82
Chiar da<'ă, pe plan e:wt.itaHv, deiicoperiri ('a <·ele ami 11 1i 1 l' 1 111 s:1tisfac
i n tegraJ d orin ţ<>lt� �i nevoile tl<' do(•un1t•ntarn ah• :-;1wciali �t ilur, t·l<' J IU sî nt,
p1in act-asta, urni :->:I rat·<· şi în :-:cm n i fi caţ.ii .
*
U n a d i n p robl e m ele cele mai dificile, la care au t re h u i t stt 1ăs1m11dă.
cerect:lrilP arlwologicc întreprinse în împrejmimilt• i mediat e ale Curţii
< l omn e ::-ti din 8 uccava, a fost aceea a stabi li ri i (sau rnăcar i n tuirii) modu
lui şi m ăsuri i în e are constmirea p alat ulu i d omne:-:c a d t �te nn in at o anu
mită, struC'turare a centrnltti vechiului orai:;, în fun(•ţfo tk ap a1 i ţ i a acestui
i mportant complex. aulic. In această online tfo i dei , o p rim ă eonstatare,
ea,re s-a impus încii de la începutul cercetărilor arheologice, a fost aceea.
ct�, da<'.ă nu chiar de la fi nele secolului al XIV-lea, cel puţin odată cu
primele cl<'('<'ll i i ale iiec·olului al XV-lea, z on a l im itrofă Cu r ţ i i d omne şti
a, fo:-;t rPzerv:ittt u n or loeuinţ;e care , p r i n <litucnsiuni ::'i prin tehni('a de
eorn;; t m c ţi e (la t'an• se adaugă , cu titlu de argument maj or, a me n aj area
i nt{irioartL ) , Jill putPau aparţ.i ne decît unor reprezentanţi ai feudalităţii
laice. Dc>sigm, primul gîucl este aeela c·ă locuinţ.ele respective adăposteau
JlC un i i d i n foudalii din preajma domnului i:;i a familiei sale, clar nu cre
dem c·ii ar trebui re :-:pi n să nici ideea că cel puţin unii din marii negus
tori ai �UPC\VC'i put eau rezida tot îu i mediata apropiere a palatului dom-
11esc. O ri cu m , pe măsu ră cc î n aintăm în secolul al XV-lea, devine tot
mai evidentă tend inţa îndepi:'ut:l rii de Curtea domnească a locuinţelor
slujitorilor dti rind , eoncPnirare:L l o r în zona „Şipotului " d e ve nind o
c<'rt it udiuc'.
F'mu't c i mportante suh raportul stabi l i r i i componenţei :-: o c i ale a
zonei loc·uit(• d i n j u rul p alat ului domnesc, obsCITaţ.iile prilejuifo de eerce
t:l.rile arlwologil'P au fost de un real foim; şi pentru încercarea ele tra
sm'e a unui ali ni ament , pe care îl respectau şi în care se îrn;criau res
JmctivPlc eon :-;trnC'ţi i . t 'el puţ;in pc cli rc cţ;ia est-vest, aeest a l ini ament
corespundea, f:lr:'L abateri sesi za bile , limitei de nord a palatului , eeea ce
ne dr� dreptul s:'L C'.ousiclPrăm că anu m e la începutul secolului al XV-iea
s-a născut trasP11l de baz<':'t al Uliţ:ei mari a Sucevei , uliţtt C'.!ll'e, prin
hi fn r can� spr<' c·st., conducea la t·•·tate şi, respectiv , la hberica l\Ii rfrn ţilor .
Statornicia alinianwntului amintit poate fi observată pîn:l în momentul
în care, în ultimul sfert _al secolului al XV-Iea, palatul domnC'sc a căpă
tat o incintă de piatră. In acest moment, se poate considera că, fărl să
se fi modificat planul urbanistic de ansamblu al centrului a:;;eză.rii , ampli
ficarea Curţ.ii domneşti a impus şi o nouă dispunere a con stru cţi i lor din
preajmft, printr-o oare care spaţiere a lor şi o uşoară îndepărtare de zidu
rile palatului domnesc.
· În aU capitol al lucrării de faţă 107 se va relua di scu ţi a cu privire
la structura zonei din j urul palatului domnesc, în cursul secolului al
XVI-lea. Pînă at.unri, enunţăm faptul că, în a, doua jumătate a secolu
lui al XV-lea, au l ipsit condi ţ,i i l e necesare constituirii unei planimetrii
bine organizaui a centrului S ucevei (şi nu numai a centrului ) , astfel
de condiţii apărî n d abia s pre mijlocul secolului mmă.tor. Numai în j urul
anului 1550 se vasimţi , cu adevărat, că p alatul domnC'sc era consi
demt elementul de căpetenie al centi:ului oraşului . În ceea ce ne pri
veşte, procedînd cu toată prudenţa ştiinţi fic ă nece s ară, ţ.i nînd seama
!07 V. infra, p. 1 34 !f urm.
83
de observaţ,iile m en ţiona te mai su,;, nu credem ei:'t ţ,ine de domeni ul ipO:-:
tezelor fără, acoperire avansarea - aici şi acu m pentru prima dată -
a ideii ci:'L ri < l icarca , anume „pm;te drum " <le Curtea dom11l'ască , a m m i
turn foarte i mpuni:'Lt or, care flanca biserica, Sf. l J u mitrn , a anit în mintea
unui voievod ea Alexa udru Jil.puşueanu - profun d familiarizat şi <·unos
cător al civilizaţ;iei Europei occidentale - cu totul alt :1 :;;c mnifi<'a tic decît
aceea de a servi drept simplă. anexă bisericii ridicate de î n ai nt a:-: ul srrn în sca
unul domnesc, Petru Hareş. Acest turn pute a şi chiar t n•b ui a să sl'mni
fice cee a ce reprezent au construcţiile similare pent1u toat e ora�elc E uro
pei occidentale : punetul <le reper şi „inima" oraşul ui ml'dkrnJ. J>t•ntru
că, nu trebuit\ uitat, ni c i un alt oraş al l\Iol<low•i nw<l iPvale nu a mai
dispu s , în epnt.rnl si'rn , de o con,.,trucţie si milară.
84
l ' APITOLt: J, III
COXSOLIDAUE�\ POZITIEI SUC.EVEI IX VL\TA DE STAT

. .
.A l\IOLD OVEJ, 1� PRll\IA J U�\illTATE A SE(: OLULUI

Al, X\�-LEA
Apreciată, i n functie llP cscnta proceselor ce caracterizează viata

}n ( crui"'t a oraşului Suce âva, prima ] umătate a secolului al XV-lea poate
fi <"onsidPrat:"i, pc bună d rPp l atl· , C'a dPdsivf't pentrn t•vol nţia ulterioară a
•n a ::mlui . PP plan ul vieţii P<'.ouornkc proprii , 1w1 i oada amiutitf't cunoa ş te,
:1;1 primul rind, materializarea, îu forme specifice �i semnificative, a unPi
tl'l'ptL• superioare a procesului , îndelung dcsfă:;mrat, c!P consolidare a
mP,�fe;rngul ui 1trb<in, atît ca activitate 8pecializat:1 , meniti"'t 8ă satisfacă
!l(T.esităţi crescinde ale• unei populaţii proprii al cărei număr sporeşte
eontinuu, cit ::;i (a8pect deloc mai puţjn important) 8Ub raportul rccu
no:1>:terii de facto a existenţei 1m·�k1;mgarilor ca o categoric specifică a
populaţiei ort�>:ene�ti, prin rczervarc:t in cuprinsul aşezării a _unui spaţiu
tot. mai vizibil destinat activităţilor producătoare de mărfuri. lntr-adevi"'t r,
et•ea, ce, la finele secolului precedent, reprezenta doar începutul unor
st rncturări teritoriale în cuprirnml ora�ului , şi anume tendinţa de înche
gare a unui nucleu incipient al viitomlui cartier al meşte:mgarilor, ten
di n ţă încă insuficient 8tabilizată teritorial în perioada amintită, în pri
mdc două decenii ale secolului al XV-iea se va concretiza prin formarea
u nui adevărat ca,rtier al meşteşugarilor ; stabilitatea ulterioară a aces
tuia, în limitele teritoriale cc i-au fost rezervate la începutul domniei lui
AJexanclru cel Bun nu lasă loe nici unui dubiu în legi:'Lturt't cu existenţa
rnwi baze reale a constituirii sale.
Cum era şi normal - fenomenul fiind î ntîlnit, cu precădere , în
mt•dinl urban al perioadei - în acelaşi domeniu al 1n·oducţiei meştcşu
gifa·eşti, prima j umătate a secolului al XV-iea a cunoscut, şi în Suceava,
procesul continuu de diversificare a producţiei de mărfuri, în primul
1fa d prin desprinderea unor noi ramuri specializate clin meşteşugul ele
b::1ză, toate acestea petrecîndu-se pe fondul perfecţionărilor tehnice, lesne
de surprins . în toate domeniile de activitate specializată.
Producţia specializată de mărfuri nu reprezenta însă nici în Suceava
decît una din componentele economice de bază ale activităţilor speci
fice orăşeneşti, locul comerţului fiind cel puţin la fel de important, dad
nu înc:t şi ma,i m a,re, în c :lidrul acestor activităţi. Tocmai de aceea, nu
va, fi surprinzător să se con,,;tate că, :-;:i aici, activitatea comercială va
c,"tpăta o dezvoltare remarcabilă, în cur8ttl aceleiaşi prime j umătăţi a
s�eolului al X V-iea, iar împrej urarea că Suceava era principalul oraş
de scaun al Moldovei neîntîrziind să-şi pun ă amprenta asupra acm;tt'i
a(;tivită,ţi de.sfăşurate în ora ş .
*
Pentru istoria, S uceve i , secolul al X V-lca. debutează cu un eveni-
ment de î nsemnătate ş i rez onanţă certe, cu toate că legătura acestuia
85
cu v iaţ a ora � ului apan', d ar munai ]a o pnvll'e s u p er fi c i a l ă , lloar de
importanţ ă seemHlar:"t . Concret, este vorha, u esp re n·g1cmeut ai (•a, pri n
t r- u n ad domrn•:·w, a unei p roble m e i n te re s î rnl v i at a spirituală a eonw
n i tăţi l or armene �ti din l\loldova, îu gen eral , c u im pli caţ ii direek �i ,.;1w
c i ale în subli nic>re:1 imp orta1 1 ţd c elei <l in Suceav a .
La 30 iulie 1 401 , din can cel a r h i v oievodului Akx andr1 1 <·t•l B u n ,
fo�ea u n ac t cu u n co nţinut p u ţ;i u obi�1rnit în diplomatica moJ d o vt•an·:",
act eare urma să st e a la. haza <1CtivWl1 ii v i i t oare a hixl'If r i i a1 1 1wrn• ,Li
d i n l\IolUova 1• După m 1 in·pamhul <>x Jll'i eat i v , referi tor la im p r<'j u ră rile
în care a ap:l.rut. 1 1eeesitat ea i11 tocmirii actului respt><· t i v , v oi<•vodul p r P
<·iza : „ [ . . . j am dat epis<•opului armenesc O h a ne s hiseric-ile armt·rn· �ti.
şi pe popi i lor ; în î n t reaga noastnt tar;\ va fi v olni e asu pra annen il n r
<·n < l rep t u l său Ppiseopal ; i - am <l at s < · a u n în Su<·ca n1, în ('t't a t <'a 1 1 o a stră.'" � .
Pării ;.;ă socotim nec t> s ar s:'.'t insistăm aici , m ai mult <l<•dt s<' <·uvi l w ,
a s upra unor semnifieatii m a i m u lt , d ee î t p rob a bi le ale actului d 01 1111e.-. c
am i nti t 3 , ne vom op ri l a c on tr ilrn ţfa pe care Pl o p oat t• adnec la <·mum.,
terea unor reali tă ţ i di n v iata Sucevt>i prin menţ ionarea :-;ta bili ri i � c·aunu l u i
c11i scopal armenesc anume î u acest ora::;. D esigu r , am fi 1Plltaţi , iii d1ip
fire sc , să punem hotărîiea v o iev odal ă , în p rimul rî n d , JH' st'a m a relaţiei
directe dintre cap i t ala ţării ::;i stab ilit at e a aici a prin eipalului s e d iu rl'li
gim; al uncia din comunităţ.ilc ct1 1 icc aloge n e clin l\lo l d ov a , Pomm1i1 ah�
care, mai mult c a sigur, Pra ::;i cea mai n u m croa s :l. , d adi JIU :-;; i f'.Pa mai
veche dintre cele s t a bi li te succesi v pe 1 c1·it ori u l est-ca11mti c , alătm·i de
I'Omânii au t ohtoni .
În eec a cc ne 1ni v eşte, J I U crcd t'm cil. explicaţia d<• mai sus este �i
sin gura , şi JIU ezităm să, Pxprimăm e onv in gcre a că, 1m m cri c , commi i
t ate a arinPnească d i n Su c e av :1 se Kitua în aintea altor comunită 1'.i anne-
nesti din MolUova.
. Aminteam , în eapi tolul JH'CCC'dcnt 4 C'ă , doar presupu să ue u n i i
is torici, afirmată (•u tări e uc alţ.ii, e :x i st cn ţ.a u nei p op ul aţ,ii a1m eueş ti la.
Su ceav a nu s-a l ă sat , pîni:'t în momentul de faţă, atestam arh e olog i c ,
cee a ce constitui P , ori cu m , o adevărată curioz itat e , cu atît mai mul t;
cu cît o altă p op ul aţie n ou-v1•nită î n Su ceava, cea ge1rnan ă, de:;; i sigur
mai puţin nu m e roasă , se f ac e J�em arc ată p ri n an u me de scop er i r i arhf•
ologice, (�arc îi sint sp e c i fi ce 5• lntr-un astfel de context , este eu at it
mai imp o rtant dcwumentul din 30 iu lie 1401 , deoare c e n i se pare extrPm
de improbabil ca stabilire:1 scaunului ep,iscopal al armenilor din l\Iol
dova să se fi făcut într-un oras în e are comunitatea armeană să fi fost
'
de imp or tanţ ă mai mi c :"1 decît altele :-;imilare din Moldova, indiferent
de fap tul că aeC'st oraş Pra insăşi capitala ţării. D ar, dacă o a stfel de
interpretare ar putea fi C'onsiderată mai mu lt sau mai puţin corespunză
toare realit ăţil or vremii şi locului , rămîne, în c ont inuare , deosebit de dificil
să se încerce dimensionarea şi a p onderii comunităţii armene în viaţa eco
nomică a Sucevei începutul ui secolului al XV-lea. Prin simplă compa
raţie cu ceea re se c unoaşte pentru perioada următoare - şi numai cu
titlu de i p otez ă - credem că, investigaţ.iile ar trebui orientate înspre
mai ]Juna înţ,elegere a contribuţi ei armeneşti din Suceava la viaţa corn er-
1 DRii, A, :\loldova, voi. I, 1384- 1448, Bucureşti, 1975, p. 2 1 .

2 Ibidem.
a Cf. şi P. P. Panailescu, RI, 1923.
' Cf. supra , p. 58.
° Cf. mai ales M. D. Matei, Contribu/ii arheologice la istoria oraşului Suceava, p. 131- 160.
86
cL1.lă, a oraşului, domeniu iu care se inregisLrează prezenţa şi a altor
loenitori neromâni ai acestuia.
Ciţiva ani mai tirziu, mai exae.t la 8 octombrie 1 -108 , Suceava re
ap<U"e clin nou, într-un act voievodal, ca beneficiară a unor prevederi de
OI'clin economic, de însemnătate certă pentru evoluţfa ulterioară. a ora
f5Ului :-)i chiar pentru situarea lui pe un piau de frunte în ierarhia oraşelor
Muldovei. La data amintită, se emite de c�ttre c:ancelaria domnească. a.
Moldovei un important privilegiu comercial acordat negustorilor clin
Liov 6, stabilindu-se condiţiile în care aceştia urmau să îşi desfăşoare,
în viitOl", activitatea, pe teritoriul Moldovei.
Lă.siud la o parte pre vederile de detaliu ale privilegiului - ele ne
intcresind în mod special în discuţia de faţă - ne mărginim la amintirea
a llouă. (lintre importantele clPcizii voievodale, prevăzute în privilegiul
comercial în discuţie şi privind direct oraşul Suceava. Astfel , privilegiul
a.cordat negustorilor lioveni prevede ca vama principală pe care o
v 1 11' avea ele plătit acef3tia, în activitatea pe care o vor desfăşura în
�'\folclo,·a, să. fie la Suceava i. În al doilea rînd , i:;i cu semnificaţii mult
mai importante pentru locul pe care domnia îl rezerva Sucevei în viaţa
evonomică. a ţării, acelaşi privilegiu stabileşte negustorilor lioveni urmă.
toa.rea obligaţie : „Bucăţile de postav le vor vinde la descărcare, în
Suceava, iar în alte tirguri nu au voie să le vindă [ . . . ]" 8 , această. prc
V(·,dcre echivalînd cu stabilirea dreptului de depozit pentru principalul
oraş de scaun al Moldovei.
Reînnoite cu o periodicitate dictată ele fiecare schimbare de domnie9,
pri vilegiile comerciale acordate negustorilor lioveni au un conţinut iden
til· în ceea ce priveşte Suceava, precizîndu-se atît că va.ma principală
mma să fie plătită în acest oraş, cît şi păstrarea dreptului de depozit
în importantul capitol al comerţului cu postavuri. De altfel, amintim
tot aici că, şi în unele privilegii comerciale acordate de domnia Mol
dovei negustorilor din oraşele transilvănene 10, se confirmă rolul Sucevei
de principal punct vamal al ţării, vama plătită aici fiind, în anume cazuri,
şi singura pe care erau obligaţi a o plăti negustorii de peste graniţă,
pentru mărfurile aduse în ţară, sau pentru cele care erau cumpărate
din Moldova şi trebuiau scoase din ţară.
Din păcate, indiferent de natura şi provenienţa lor, izvoarele scrise
ajută într-o măsură destul de modestă la adîncirea cercetării, în a.ceastă
atît de importantă problemă a vieţii comerciale a Sucevei primei jumăr
tă.ţi a secolului al XV-lea. După cum se ştie, unul din aspectele esen
ţfale ale problemei, şi anume acela al prezenţei şi participării negusto
rilor loca.Inici, români, la schimburile comerciale în care Suceava era.
8 Documentele moldo11eneşti înainte de Ştefan cel Mare, ed. M. Costăchescu, 2, p . 634-

ti36 .
7 Ibidem, p. 633.
8 Ibidem, p. 634.
9 Astfel, la 18 martie 1434, Ştefan voievod confirmă negustorilor lioveni vechiul lor
privilegiu, cu un conţinut identic cu cel acordat de Alexandru cel Bun (ibidem, p. 667-673) .
Acelaşi lucru li va face, la 15 ianuarie 1456, Petru voievod, cu precizarea că acest act cuprinde
doar o confirmare globală a privilegiilor precedente, voievodul angajlndu-se că va da negustori
lor lloveni „ [ . . . ] cărţile noastre după acele cărţi, ce au de la fraţii noştri ( . . . ] după acelaşi
obicei" (ibidem, p. 778).
1o Lucrul acesta r ei es e , cu claritate, mai ales din privilegiul lui Alexandru voievod, din
'3 a ugust 1440, care confirmă privilegii mai vechi acordate de voievozii Moldovei negustori
lor braşoveni sau din alte oraşe ş i regiuni ale Transilvaniei (ibidem, p. 742-745).
87
angajată, intr-un fel sau altul, in }H�rioada. aminti t ă , este departe , l e
a f i fost cunoscu t 1mfi<'ic11 t pî11.:'t acum. Jar d aeă amintim fapt ul ('ll d in
i st.oriografia rom:î.nească, nu au lipsit opiniile potrivit că roi a <·ornPrt ' :1
su<�evean era 1 111 numai d ominat , d ar şi stăJlÎnit , aproape în P:xdu:-:i i: i-
1 nit<>, de str:l inii stabiliţi în oraş 11 n u o facem dt>cît penilu a eYitlt•11 •. : �i.
şi mai mult comweinţl'lc puţ.inrtt.:'tţ ii infOl'maţiei document arc de caic
di :-;punem încă.
Dacă este o n·alitat e faptul ('i'L negoţul desfăşurat în Suct>anl, ;,.au
<·el în care erau antinrnţ i negustorii i:;U<'.eVNti, t•ste atit de puţin <·1mosc·11t,
situatia· este sensibil mai lJUll ii <laci'L ne referim l a cunoasterPa aetiviL�
ţ.ilor productive spt•cializate , desf<l şuratc î n cuprinsul �rai;;u lu i . Chi:ur
daei't nu este lip f·iită, de fisuti (uneori import ante ), document a1ea arhPo
Iogică a unor a:-;tfel de activităţi îngil duie obţinerea, cPl puţil l , a U l i d
imagini d e ansamblu a prod ueţ iei mci;; t eşugăl'l'i';'ti d i n ora�, fiind po;.� i
hilă formularea chiar a unor ('onsidPrnţii gene1alizat oa1c ('U privfre la.
carnicterul acestei :t .
Ceea ce a l'Pţiuut �•t enţ.i a, înei1 <le mai multi"t vrenw , a fo:-t fap1 ul
<'ă , dintre toate uomeniile de adivitate nwştl'�ugărcască , im numai <·ea
mai bine ilustmt:t, dar, :-;e parP, cea mai larg răspîndită, a fost olăria.
Concentrată în eartiNul 11wi;;t eşugarilor, situat pe latura de vest a orn
şului 1 2 , şi ilustraMt de un număr suficient de mare de cuptoare pentrn
arderea C'eramieii 11entru a nu rnai 1:1 sa Ioc unor îndoieli (�ă anm111· aeulo
se desfăşura precumpănitor ( cxcepţ.ii vor fi t>xistat desigur. dar ele n u
erau nicicum semnificative ) , producţia de ccramieft de nz casnic a pri
mei j umătăţi a se c olu lui al XV-Iea de la Sueeava prezintă anume par1 i
cularităţi dt•mne de amint.it.. :Nefiind aici locul pentru o discuţie în carn
să, fie abordată şi vreo problem ă de detaliu , ne mulţumim si't precizăm
doar că, încă în cunml pri melor două decenii ale secolulu i , meşteşugari i
imceveni dovedesc stăpînhea unui bogat bagaj de cuno�tinţe de ordin
tehnic 13 şi, J)e temeiul acestora, manifest.le\ tendiuţ,a continuă, dt� diver
sificare tipologici't a p rodu 1>elor realizate de ei. Calitatea pastei ( i;;i rela
tiv pronunţata u niformizare �t �tcesteia), prncizia formelor (chiar daei'1.
nu întotdeauna deosebit de graţioase) i;;i , mai ales, calitatea arderii sînt
tot atîtea t>xpresii ale ma1 mizării urmi meşteşug chemat tot mai mult
�ă satisfacă nu numai nevoile locuitorilor oraşului , dar şi, pa1·ţfal, pe
acelea ale loc uitorilor satelor din împrej mi m i 14•• Comparativ cu evoluţia
activităţilor similare desfăşurate în mediul rural, producţia de ceramică
de uz casnic din 8uceava se pcrfecţionC'ar.ă într-un ritm mult mai rapid,
ceea ce este departe de a constitui o cmiozitate şi , mai ales, ajută deci
siv la cunoaşterea proce sul ui pătrunderii produselor orăşeneşti în hiuter-
11 N . Iorga, Istoria comerfu/ui romtinesc, 1, p. 136 - 1 57.

12 M. D . Mate i , op. cit„ p . 7 7 - 87.
13 Cf. mai ales Elena Busuioc, Ceramica de u: comun nesmi11/uită din l\lo/doua, passim .
14 Cercetări arheologice sistematice sa u cercetări de suprafaţă intreprinse î n uncie sate
din împrejurimile Sucevei au demonstrat că, deşi aceste aşezări dispuneau de producţia lor
proprie de ceramică de uz casnic, pătrunderea produselor orăşeneşti în lumea rurală a devenit
o practică sistematică, începind cu primele decenii ale secolului al XV-iea. Cum olarii satelor
produceau o gamă de forme ceramice sensibil mai redusă decît aceea realizată de omologii lor
orăşeni, pătrunderea in m ediul rural a unor forme realizate, pentru moment, numai in oraş
(pahare - foarte puţine -, căni cu toartă şi gura îngustă, circulară sau trilobată etc.) se explică
atlt prin necesitatea de astfel de vase (resimţită, desigur, de un număr relativ rcstrins de locui
tori ai satelor), cit şi prin moda de care se ţine încă prea puţin seama, în general, în explicarea
unor realităţi ale epocilor trecute.
88
famlul mai mult sau mai p uţi n apropiat. al i'.:i u e e -.·ei i l tl·l'putulu i sceolului
3.] XY-lea 15•
Pc de altă parte, î ns�L, nevoi <le consum speeifice oraşului (dar ,
îu c azul Sucevei , i;li vieţii d e curte) au impus cu necesitate şi a1m1iţia.
mwr n oi speciali:-;; t i în cadrul meşteşugului de bază., şi anum�, a acelora
ce sa. vor perfecţiona în producerea cahlelor pentru sobe. ln legătură
cu producl'rna şi cu folosfrea <•ahl<•lor de sobă, eistc momentul isă, facem
aid doutt preciz;l ri.
f'<'reet:Irile arheologice întrepri nse l a Huceava sau î n aHP centre
m !J rtnP din .\'lolclova au impus constatarea <'.it utilizarpa eahlelor de wbc,
-in, mediul 11rbmi, î1 wPpe Ri't dcvinti rdat i v cun·ntă abia <lin deceniul al
d oill'a al sel·olul u i al XV-lea, conxtatare confirmată , relatiY recl•nt , de
h·z ultatl'll' xiiJl�ttmilor din e uprirnml Curţ.ii domneşti de la Sue<·ava 16•
(\'l '<l <·l• pare, ÎllX•t , <lestul de 1wfiresc este faptul di, tot la Suceav a , <lcs
CdJWril'ik arJwolog"ieP fă cutP în loeuinţ e datîrul dill perioada eare ne reţi ne
:. k i l l l L atenţia uu atl•stl't. o rilspiu<lirl' forgâ a IH"aeti<-ii eonxtrnirii sobelor
(b t c·a h l t• ni<:i c h i ar în mediul lo<'al or:u;;c·1w8c decit î nspre mijloeul SP<"o
blui al X \'-lea 1 7 , in timp te în alte părţi (C'a la Baia 18, de pildă) , imli
I<'!' < · 1 tt dl' tipul clc eahlă folosit , astfel de sobe isîut xen sihil rnai răspî] l(J ik.
l'u<tt<• 1 o<'ma i d i n tWPastă eau z ă , nn clirnintun c u t otul din d i :;; c uţil' <'V<'ll
t. _1 a l i t atl·a ea productia dl' eahll• iwnt ru sobe să fi fost impulsionatlt, la,
S u < ·<'<1Y a , î n primul l'Înd de rn·voilP O urt i i dornnesti isi ale Cet Miî de S('aun, '
a' J i a, m a i tirziu inter n•ui ud eercrile o{·;henilor. · '
Ctm ele-a doua precizare se n•fln-(1 1;1 c·oJJstatiirile prik•juitc de r-;(1pl't

t . 1 ! ·il!' arlwologfre clin :ti;lez:hifo rnrnk i n c·are s-a i d<•ntifieat sigur un
; i i n·l dl' loeuirc <latîwl clin perioada amintită . }'ilră. execpţie , în locuin-
1"k oanu• 1 1 ilor xi mpli (aproape de re�·nfft loeuin t_e adi n d te ) uu sint întil-
11i I t' <·ahlt•, c-Pe:t ee l>.,te pe depli n ex plieabil. ln schimb , în săpă.turilc
arl1eol ogfre fftcute în p('l'imetrnl ('ll rţ.ii boiereşti de la Vomiceuii }fal'i 19
( Tulo nt boierului 0�1uii vomknl) , a.-;tfrl de fragmente de eahle au ptnut ,
dt·., i ] l ll\ i n e , p t·in aceasta ele cil p<Hîncl Yaloarc cfo doc·umeut î n ;.,;prijinul
idl_·i i c:\ 1 rnmai astfel de eonstnw\ i i , aparţiuînd frudalilor locului, puteau
1;, • rwfie ia de mt grad <le confort , in eare soba <li n cahle sl't î � i afle, nor
m al , Joenl.
îu c11rnc ledzare<1 pe c am o frtePam asupra s tacliului atins de meşte
::'ngul olttriei Îll Stwcant p r i nw i j umătăţi a 8Ccolului al x v--lea , atrăgeam
a,� .l·nţia asupra progn�sclor de ord i n tehuie. Pc lingii clementele invocate
a�,unci, eu scopul i rustrării :west or progrese , este c azul , acuin, :;; ă rnen-
i.; Cf. :\I. D. i\Ia lc i , SC ! \",\, 20, 1!li8. :�. p. 365 - 38 -l .

1°1 cr. s upra , p . 8 2 .
17 Pcnlru mom e n t , se poale considera c:1 cele rnni t i mpurii cahle, descoperite ln cu
pr i n su l u n l' i locui nţe s i m pl e orăşcnl'� l i , la Snct·aYa, s i n i. cele d i n locuinţa scmiadlncită nr. 1,
(r' n sectorul I . H. C „ locuinţă dislrusii de un incendiu şi suprapusă ele o alia, d e suprafaţă,
el.'. latri (aceasta din urmft) cu o monedă cmisft ln timpul domniei lui Bo g dan II, tatăl lui Ştefan
c,· l ;\fare (:\fatl' rialc, 7, 196 1 , p. G I U , fig. 1 / 1 ) . Cu t i llu de ipotez ă , nu excludem e\·entualitatea
ca locuinţa nr. 1 d e la I . H.C. să fi fost clistrusft de un i ncendiu pro,·ocat cu ocazia intrării
f,1 Su e caYa , in iulie 1447, a lui l \oman I I, fiul lui Iliaş v o i e v o d , campanie la finele căreia
·
S t cfan I I a fost prins ln a prop ic n a cetăţii :\"camţului şi decapi ta t (l\. Grigoraş. Ţara Romll
P:· uscă a Jloldovei de III inlcmcfrrca statului pinci l a Ştefan cel ,Harc ( J.J M J - J J :i l ) , laşi, 1979,
p . 160. cr. şi G ri go re Crcche, l.cfopise/ul Ţării Moldoi-c i , p . 84).
18 E ugenia Xcamţu, Yasilc Xcarn lu, Stela Cheptca, Oraşul medieval Baia în secolele
YJ V- X VII, 1 , p. 2,1 şi urm.
19 M. D . :\la l l'i , E m . I . Emandi, lfobilulul mediwol 1 ural din valea 11lold011ci ş i în ba:inul
Şo;n u :11lui .Harc (secolele Xl - X l"II ) , Bncurcş l i , l!Jl:U.
89
ţionăm şi trecerea, tot în perioada dată, la producerea ceramicii smiH
ţuitc , specie ce va cunoaşte adevărata sa înflorire abia în cur�ul c·e!d
de-a doua jumătăţi a secolului . Ceea ce este mai important, este faptl1l
că, încă de la început, producţia de ceramică Rmălţuită - şi în prin:ul
l'Înd cea cu destinaţia camică - trădează legături vizibile cu cerami1·a
similară din lumea bizantină , neexistînd nici un impediment în f"rn:u
larea opiniei că atît Cetatea Albă, cit şi Chilia au fost cele două cen t r e
d e puternid iradiere culturală, care au contribuit l a grăbirea procei'l1 lui
pătrunderii prodm;clor bizantine, pîntt în c<"ntrele urbane din nordul
l\foldovei.
O ilustrare, măcar şi parţială , a t recnii la producţia de ceramic·ă
smălţuită în Suceava perioadei lui Alexandru cel Bun ne- a oferit-o <k<'
coperirea, într-unul din cuptoarele pentru ars eerami că de uz cai-11 i c ,
d i n cuprinsul cartierului meşteşugarilor d i n oraş, a unor fragmen t <' de
vase, reprezentînd, de fapt, rebuturi ale activităţii olarului cam fol o � e a
cuptorul re:o;pectiv, ornamentate în tehnica sgraffito ş i pregătite pen tn1
a fi acoperite cu smalţ, dar care , deteriorate în timpul lucrului , au fo„t
aruncate . Iar certitudinea, că în acel euptor se ardeau şi v a:-:c srn i:ii
ţuite ne-a oferit-o prezenţa smalţului , scurs de pe vase, pe unii din supt1r
ţii pe care se aşezau a�estea în cuptor, în ·vederea arderii 20•
În ciuda cercetărilor ample, desfăşurate pe teritoriul oraşului , datde
referitoare la praeticarea altor meşteşug-uri de bază,, eum ar fi , mai a k• ,
prelucrarea metalelor, sînt destul de puţ;in numeroase . :Mai semnificath·e,
printre descoperfrile <le acest fel, continuă, să, rămînă acelea făcut e în
Rectorul „Şipot", la est de Curtea domnească , reprezentate de locuinţ.e
atelier ale unor astfel de meşteşugari . Chiar dacă în împrejurimile loL"U
inţdor-atelicr nu s-au descoperit şi instalaţii specifice, cum ar fi obL�
nuitul cuptor, în cuprin sul locuinţelor s-au aflat suficient <le numeroa..-e
piese de metal, cele mai multe aflate în curs de (•xccuţie, pentru a înl:1-
tura orice dubiu în legătură, cu interpretarea descoperirii 2 1 •
În schimb, pe teritoriul oraşului s-au găRit, în nivelul de locuim
corespunzător primei jumătăti a secolului al XV-lea, un num�tr <le:-;t ul
de mare de lupe de metal care, adă,ugate cantităţilor deloc neglij ab ile
de zgUf'Ji rezultată din proee:ml reducerii minereului, fac certă prezcit ţ a.
fierarilor pe teritoriul Sucevei, ală.turi d e a altor meşteşugari .
Dar, dacă activitatea fierarilor este rdativ puţin ilustrată în Sucea v::i.
primei jumătăţi a secolului al XV-lca, de o documentare arheologiciJ.
incomparabil mai bogată se bucun'i, u n alt meşteşug, de o i rnporta11 ţ'1
economică desigur mai mică, şi anume p relucrarea osului. Chiar dacă, de.-.
coperirile arheologice dovedesc că, erau prelucrate atît oase mari de bovint-,
cît şi coarne de ovine �i de cerbi, acestea din urmă reprezintă majori
tatea, iar cum multe din ele se găsesc într-o fază, incipientă, a procesului
20 Cuptorul, de tip evolua t , prevăzut cu grătar orizontal străbă tut de orificii circulare,
a fost datat cu ajutorul une i monl'de anepigrafe, emisiune a voievodului Alexandru cel Bun
(SCIV, 6, 1955, 3-4, p. 781 , fig. 25/1 - 2) .
21 Aproape toate descoperirile de acc�t fel a u fost făcute î n sectorul „Şipot". Cel n;'1i
important dintre complexele în discuţie este reprezentat de o locuinţă semiadinci tă (5,40
circa 2,35 m), în interiorul căreia s-au aflat foarte multe bucăţi de zgură metalicii. clteva
cataram e , unele finisate, altele aflate tn lucru, foarte numeroase lame de cuţit şi u n miner 11�
sabie. Deosebi t de importantă este descoperirea, tn umplutura locuinţei, care nu putea fi
decit o locuinţă-atelier, a două monede de argint, de la Alexandru cel Bun, emise in ultit�-u
ani de dom nie a acesluia. î n zona im ediat înconjurătoare, s-au descoperit mulle alte obiccc
(finisate sau nu), precum şi fragmente de obiecte de metal, rcprczentlnd rcbuluri de produc �ie.
90
de prel ucrare , erorile de at ri bu i re destul dt\ pu ţ,i n prohabilc. În ceNi.
sînt
�·· prin·�tc ob i <>c tele modelate din oi-:, relativ pu ţinele pie8c <le p od oabă
dt�seop<'rite în si'ipături şi mult mai numeroa8de plă sele cc împodobeau
m i nerele de cu ţ i t e ne fac s)t î ncli n ăm a C'l'ede <'ă. Su ceav a di8punca de
2
o a dc v:l rat i „ i ndu8trie" de a;;tfel de produse 2, e on s t at arca ră mînî nd va
. t
fallilă pe1 1 tm î n treaga peri oad i'\ de pîn�i în sec olul al XVII-lca.
D u pă cum se ştie, u na din con8tată rilc prilej uite de 8tudiile între-
11 1·i nsP asu p ra, ora�elor nicdicval<\ d i n int.rnagit guropă � i remarc·atil. eu
..:nhlinieri a proa pe făr)L cxcepţ.ic cst.P aceea <�ă p op ulaţ i a o r)t ş enc ască prac
i ic ••t, c o n com i t P nt ('ll activităţile considerate spccifkP ei, şi agricultura.
lh·siJ!tll', ar fi difi<'il şi mai ales l ipsit <le t e m ei să. sp <·onsi ckrc că i mp or
fa.1 1 t a �wt i vi t rl ( ilor de p rofi l ag rkol dPsfă�mate <fo o ră şeni i evului med i u
�� fost egalii p e nt ru toa t e ora�eh� curopcm•, >:au <·•1. pon de re a lor a rttmas
1 1 < · ,.;c·himha t <'l în lungul v r< ·m i i . .fustHi<-ati\ în mod obi<'et i v dt> însu:-;i c·arac·
·
t.•i·ul c·ompoz i t al eC'onomil'i urhmw în < �v u l nw1liu 2 a , praeticar�.a agTi
('. • 111.uri i î n ora�" ( ş i foarfr ade:-;t'ori c· hiar i n edc mari) 1 1 11 tn•hnil', l>P <le
�).] t�!. p art P , i 11 tl'leas)t <'a dl•sffl�urindu-;.;e <• xdu:-;h· in i n t eriorn l limitelor
t1·.l'itoria.lt• ale' om�<'lo1· -dl\ Şi tcn·n m·ik <·u o a. ta re de:-;ti na ( ic vor fi fost
:rn p u ţ i ne în i nteriorul a �e z ă r i l or 1 1 rha1w mcd ien1 h�- c · i �i Î l l afara ora
·�d or, p<' 1l' rl l l lll'i <·e aparţ irwau or�u�cnilor.
'
Orn�cle m ol <l ovc n e , în gP1wral , şi Huceava, în p a rt fr·ul ar , n n m�

i."in1t 1 1iei o <lată ex: cepţ;ie <le la a.ee a:-;t a . Unelt t•le agri< ol e <k s eoper i te în
'
o:·,t �l� , 1k�i nu foarte nu men)ase, pot f i , de :t('eca, eonsi d<'rate ea fltcînd·
}nl'll' 1 l i n i n ventarul curent al gospo<lăriilor oră ş t ni l or , i a r eî11d >:pmwm
'
;;,·:·l'a:-;ta 1 1 11 1w gin dim, în mod n•;.; t l' i e t i \·, la a.e<'le u nelt e , <·a rc :-;e f ol osm111
n1 ;1 i ale:-; la gTădinărit ( sttpi:'i l ig i dl� t i pu ri !;\Î dime11siuni <lifrritt· ) , ei avem
î; 1 Vl'<lerP 1 · h i ar fiare de plug, <·oase , ,;p('(�ri de .
S tw<'a nt n u face <' x <·c·pţie de la. rnalit:ttoa sem n alat ă , i a r <lcs<·o-
1wl'ir1>:t, în i n t l' rioru l ;.;au î n preajma 1 1 11or loe u i nţ-c, a u n or mwlte agri
c. �le ( d i u l n• Pan· de eel m a i man\ i ni<' rl's slut , dp:-;i gur, eu ţi tul <le plug
�i hrăzdarul, aflate î ntr o loe 1 1 i 1 1 ţ i\, <le la mi j l oc u l sPeolului al XV-lea,
-
:-.i tu atit în pli n eartier al me�k� ug·;uilor) a unor �ropi pentn1

�4, <'<I· şi
depozitarea i;;i păstrarea grînelur (unele , ehiar îu preajma C urţii dom-
22 Descoperiri similare, făcute ln allc oraşe di n Moldova, par să acrediteze opinia că

r,wştcşugul prelucrării osului era nelipsit in mediul uruan. Dac:'\ pe primul loc parc să se situeze
producerea plăselelor pentru cuţite, fapt cxplicauil prin cererea marc de astfel de obiecte ln
Y�aţa curentă a fiecărei gospodării , un loc nu mai puţin importan t ocupă lmpungătoarcle şi
atele subţiri. Numărul mare al acestora din urmă este, şi ci, la fel de uşor explicabil, dacă
� i ncm Sl�ama de faptul că prelucrarea picilor ocupa un loc foarte important intre meşteşugurile
(�:.n l\loldo\'a, indiferent dacă ca se desfăşura in sate sau in oraşe. Cu titlu de exemplu, pentru
a , t fcl ele descoperiri , cf. Eugenia Neamţu, Yasilc Neam ţu, Stela Chcptea, op. cit., p. 00 - 92.
23 l\latcrialismul istoric evidenţiază caracterul obiectiv necesar al activi tăţilor agricole
practicate de meşteşugarii oraşelor, pentru care importanţa practicflrii agriculturii rezida ln
:;:msibilitatca acestora de a-şi asigura existenţa, pină la i ntrarea ln circuitul economic a pro
&.1sclor (mărfurilor) realizate prin activitatl'a lor spccializa l:i . După K. ;\Iarx , m eşteşugarul
,. 1 . . . ) poscd:i , lnaintc de lnccpcrca produc ţie i , mijloacele necesare pentru a putea trăi ca pro
ducător adică ln timpul cit produce , !naiule de terminarea produc ţiei. Ca proprietar de pămlnt,
t-1 deţine direct fondul de consuma ţie necesar" (K. Marx, Forme premergătoare produc/iei capi
t:··/islc, Bucureşti, 1 956, p. 34).
24 Dat fii n d că ambele erau ln stare ncfi nisa t:i , am crezut posibil să vedem ln ele dovada
c.1 erau produse de chiar stăplnul locuinţei ln care au fost descoperite, neexcluzind nici evcn
:ualitatea ca atlt cuţitul de plug, cit şi brăzdarul să fi fost destinate tot unui orăşan (Mate
riale, 7, 1961, p. 6 1 1 ) .
91
n c�t i ) 2 5 asigură 1.Jaza <locu mcnt al'i°'L acestei afirmaţii . La aceasta, in � i:t ,
s e adaugă � i u n alt important snpol't clocumt;ntar, ofel'it <le unul d. i 1 <
cele mai des citate clocumentc iutemc <'mim <le cancelal'ia Yoieyod a l rt,
care se referă direct la realit:ltile sucevene.
La 23 felJruaric H .J3 , Alex an clru YoicYou conferra m�rn;1 stirii lri
Iaţcu , de lîngă Sucmwa, ureptul de a-�i întemeia un sat 26, în h ot <1 ir�
mănăst_irii , pentru popularea căruia mă năstfrca puka clwma locu i l 4 ri
de oriundt• , atît <lin .Mol<loYa, eît �i din afara aeesteia . Printn• <ll'l ·1;
turile şi libertăţile acoruate ele d omni<' locuitorilor yiitorului :-: a t ( dPs1 · 1 e
unele dintre acestea mmîn<l srt rduăm dii-cuţia într-un alt c a pi t ol ti i u
luerarea <le faţă ) s e înscria ş i unul de c el mai mare i n tPrcs iwutrn t l'.-
cuţia de faţă , şi anume : „ [ . . . ] t oţi aceşti oamen i , eîţi Yor fi îu act•a -E.
mi'inăstire, să fip slobozi să-şi arc �i s;\ - � i samene grîu �i să. emwa:'că i: i n
î n ţarin a tîrgului SuccaYa, c ff .� i oam f'll i 1: tîrgo i·e,ti" 2 7 ( s . n . �l.l > .� r . ) . -
Desigur, prin con ţ inutul :-:ău , actu l cl omm•se c·itat i m î�i iwl t: c:e
semnificaţ hi la semnalarea practicii t·a locuitorii SuceYPi S<t PXC(' l ; t 1-
lucrări agricole în ţarin a tîrgului , PI pu1 i nd fi irn-oeat , la fel <lt• hi i . 1 - .
şi ea arg·ument î n s u sţint'rc;t tezt'i imi:x t iunii Jlel nuu 1 enfo a domni P i î r '
trehuri can•, î n mod nin1nal, se cu veneau să intre in at ribuţ,iile cure 1 � t e
ale sfa tu l u i orit�t'nesc, c·a ::; i în inf•er(·ru·ea de stabilire a g·anwi aetiYi 1 :"..
ţ,ilor economice ec se 1kst'ăşurm1 î n h1m<>a rural ă , ultima prohkmit i , , _
trîrnl sub i ncidPn\a, 1 wmijlocitit a i 1 1fltwnţ ('i ont::;ului asupm s a t dor d i n
j urul său . Ceea ee trt>huie si"'L rcţ;in :-L a i e i ail'11ţ i a este faptul c.t ac-est im]it · <
fant <loeument de la, m ij l ocu l sPcolulu i al XY-lea exprimă o n�a l i t : d e
care, de::;i m<'nţion at:L atunci iwn t111 prima dat.I , n u încape niei u n tl1 1 l J i U
e ă <·onsti tu i a o <'arac1 Pri stie;I. d e dattt m a i yp('}w :) i d e hmg·fr tlunit�1 a,
viP�ii cotidi<>nc a loeuitorîlor 1:'.iutt�vt�i , �i a nume practican•a parah·lă s i.
eoneomitent:L a u nor a('t iYit;l\i în tot dea.urm c·ompkmentare, dt>::;i fiee;n e
î n parte era specifică ::; i d l'finito1fr ] Wll1 ru u n alt mediu : meşte::;ugul srP
eializat şi, respectiY, agTic·ultura .
Oprind aici diseuţj:-., <Je,.;pi·t; adfrii;lţile t•conomice ce se tlc;sfil 7 1 ·
rau î n Sut>cav�t primei jumiit:1 ţi a seeolului a l XV-iea, a�a eum sint • · le
ilustrate uc informat.iile ofNi tc <le izvoarele scrise sau d e <loeumt•nt f'!t·
arheologic e , sintem t; blig:tţ i si"'L cxprim;l m d t eva puncte dt> Yt>dcre , e:l ! C'
:;ă, sintetizeze c·c•ea cc p an· a fi < · 011 �J i t ui t r<>alitaka eotidiană a Yi e t i î.
principalului ora::; d e l'eau11 a l )lol<loYe i . În primul rîn <l , se impune rcm �1 �
eatil, foarte prolJ a h i l :t JH'PPmirn•uţ :I în Yiat<t ora::;ului a comerţulu i , î n 1 : \
port c u producţia specializat ii ele m;lrfuri . Docua1entele inYocaf r , i n
paginile preceuente, 1 1 i ,:e p a r importante tocmai pentrn că exprim:'\.,
1 a aeea, dată, pr(•oeuparf'a. pr i ori t ară <t <lomniei de a :'igura Sucevei -U l
loc e ît mai important într- o vi aţă. l'umcreial:'"i a Jlold oYei , aflată în pli nii.
dezYoltarc.
Chiar daC:l în i storiografia 1om:uwascit a Pxistat ( ::: i iionte, î11 u11de
cazmi , încă mai (•x ist<'"i ) t entaţia d e a se intPrl ll'eta repetatd<> lll'ivikzii
c·omercialc acorda.te de d o mllht 3ioldoYei 1wgu storilor clin afara ţii : : i
drept dovezi ale unPi slalw iuţdPgeri de ditre vokvozi a intere�dor mt·::
t<•::;u garilor, in ,;1wtial , �i or:l ::; cn i l or moldoyeni , în genernl, matnializa; :1
prin încurajarea conenrenţei 1no<.lusdor i mportate în d auna mă1fu rilor
produse Ue }oca}ui c i , l'OWd dNăm (' i°'L O as1fel U C i lltC'l']Jl'e1 arc p:t cătuieş t <'t
20 SCIY, 6. 1955, 3 - 4, p . ;;:�.

26 Documentr/e 1110/clovenc�li inai11fr :1' .')lt/011 al Jlarc. · c d . :\1. Cos l :i l'hrsrn . 2, p. 4 6 1 -.·H>:J .
27 Ibidem, p. 462 - 463.
92
in primul rind, prin neluarea în seamă tocmai a realităţilor intcme. ale
primei jumătăţi a, secolului al XV-lea. Într-adevăr, informaţiile oferite
de izvoarele scrise şi mai . ales descoperirile arheologice nu fac decît să
confirme faptul că, producţia orăşcneasci'L de măduri a :'.\Ioldovei era încă
departe de a se fi putut impune, prin volumul �i din•rsitatC'a ('i, ca fiind
numai partial capabilă si'L satisfad l, iwvoile de consum ale oră�enimii şi
ale locuitorilor satelor.
H evcnind la realitiitile constatah• în 8uePaTa. trebuie remarcat
că nu parc să fie încă mo �entul 8:1 se vorheasC':l d P spi·e o proclueţfo pro
prie put erni că. meşteşugărească �i uic·i despre o dinir::;ifieare n otabilă
a ei. )fa,i mult clecît oricîrnl, :-)uceava primei j umătăţ,i a secolului al
XV-lea era încă, un ora:;; în care nid u n a clin rn murile producţiei mP:;; tc
şugărci$ti de hază. nu se impui'ieSC' în mod deosebit, î nt re ac('ste acti'dtăţi
existînd o niYelare demmpra căreia numai olăria, pmLtc, rcu�ise si'L se ridice„
cc('a <·e era, totu�i, puţin. În schimb, şi ac('asti'L observaţie vine, en·cl em,
în sprijinul opiniei exprimate mai sus, marde 1rnmăr <le monede moldo
vene <le valoare miră , emise ele Alexan<lru ecl Hun, <lcseoperite în Su
('.t•av �1 �8 nu fac·e dPdt :-;ă. vorhcaf'eă df'SJll'e o cPrtă înflorire a Yietii eomer
ciale a ora�ului, ceea ec·, în eontextul momentulu i , Psh� deosebit de 1'<'mni
ficativ �i :'c impune reţinut cu subliniPri .
*
1 )e::: i <l<' hmgă <lmat ă şi de marl� :uuploan' , ecn·etărilc arheologiee de
la SU <· p a v a au trebuit si't fie dispuse în teren aproape t'/I c.rclusiritate în
funcţ.ie ele spaţiile libere <lisponibile şi în foarte micrt măsurii, în funcţie
de llf'cesităţHe obiectiYe ale unei ccrcctiLri tematice, determinate ele obli
g;1ţia de a. f\C cunoaşte evoluţia topograficrt a a�ezării , în decursul unei
perioade anume. Această împrejurare specifică aşezărilor moderne cu o
densitate man• ele locuirl' a <lus, în cele din urmă , la rămînerea în afara
i·et<' lei ele secţ:iuni , f\Uprafeţe sau chiar simple sondajP a unor zone întinse
din tPritoriul fostului oraş medieval, lipsindu-i pc cprcct:itori ele posibili
tatea elementară de a cunoaşte condiţiile obiective şi chiar cauzele, locale
sau generale , ale amplasării construe\iilor <le locuit , ca şi a alt or constmcţii
cu <lestinaţ.ie economică (prăvă,Jii , beciuri et c). Daci't la cele spuse se ada
ugii, şi o altrt realitate obiectivă, şi anume Ruccesiunea neîntrerupt ă , vreme
<le mai bine de cinci secole, pe acplcaşi locm·i a numc·roa:-;e construcţii de
<linwni'iuni mai mici sau mai mari, se va putea, abia atunci, afla l'Xpliea
ţfa faptului că , pe t Prit.oriul Sucewi, complexele de locuir(' aflate într-o
stare de con servare măcar satisfăc;tt oare să fie deos('hit ele puţin nu me
roă.s('. Această situaţie a condus la di"tinuirea, clificultăţ;ii maj orP 1k a, se
akătui un tablou , cît dP eît satisfftcător, al modului de viaţrL al marei
maj orită ţ i a locuitorilor oraşului în veacurile pvului me<liu, neîndoielnic
cea m a i văduviti'L de astfel <le infmmaţii dovc<lindu-se prima, jumătate a
secolului al XV-lea. 'foc.mai d<' aceea, S<' înn'gi:'tr('ază situaţfa aparent
p aradoxală eă , în timp ce, stratigrafic, prin sornla.je cfectuate în diferit\)
1mprafcţe ale oraşului perioadei amintite, s-au obţinut numeroase date,
care au senit la formularea unor importante aprecieri referitoare la dPzvol
ta1·ea generală cunoscută de această. aglomL•rarc urbani'L în <lecursul primei
28 Xum ărul monedelor emise de Alexandru C'C'l Ilun şi clcscoperilc şi in salcie din impre
jurimile Suce\'ei este impresionant, ci ajungind, după aprecieri numai cslimati\'e, la mai mult
de 150 e x e m plare : ele s-au aflat atit dispara t , ci t �i sub forma unor m i ci tezaure, ca tn cazul
crlui din necropola de Ia Litcni-2\Joara.
93
jumăti"iţi a secolului al XV-lca :!9, eomplex e d(' locuire , care si"i permită să
se înţclc•ag{i, cum trăiau oră şenii în acceai:;i perioadă , sînt încă relat iv J)U
ţ.ine şi , în eon secinţă , neîndestul de griiitoare.
Ceea eP e:-;t e sigur, este faptul că t otalit at ea obsenat. iilor �i ckscope
ririlor arh eologi c e contribuie la formularea opini ei crt , ex c ept în cl Curtea
domnească şi con stru c ţiile ele cult, totalitatea con stru ctii lor ele locui t din
Suceava 11rimei jurn ă t i"i ţ i a S t' c olului al XV-lea era realizati'i din h·mn şi
pămînt . In d iferen t dl' tipul eărnia îi ap arţ in - loeninţt> :<Pmiadîneill',
locuinţ e ele suprafaţ ă ,:au loeuinţp de climensiuni mai mari , 1n·cyf1 zutP cu
beci - t oat e eon st ru c ţ iik dt> locuit aveau o l'lttuctm·rt de lem n , cli :--pu să şi
am en aj at ă in fun cţ i e de t ipul I"l'i'Jleetiv, p ereţ ii fiind aeopl'l·iţi eu lut , in
strat uri de grof.limi diferi t e , şi, de e de mai multe ori , v ăru i ţ i .
D acii la l()(·ui nţelP semiadincitl' ( ea în cazul cl'll'i dP:-ic-operit<· în a�a
numi tul sector I . H . C . , (fo p<· latu ra de v e st a ve c h iului oraş, în eartiN·ul
meştei:;u garilor ) 30• prohlt·ml'le de ordin tehnic ridicate de a uwn a j area lor
erau , praetie, minore , locuinţde de supraf aţ ă 31 ( de climPnsiuni încă dt>stul
de m i ei , în act>ast ă vn•mp, şi, foarte probabil, num ai ran· ori pr pv f1 zutc
cu mai multe î ncă peri ) nu erau, niei Pll', grl'u de ridi c a t .
Chiar da e i"t ridirarca unor a:f.ltfd de c on stnwtii nu ti11ea 11<· tlonwniul
pradi cii (•urenh' a ori c ărui oră �can, ea t rebuind �ri" fie op�ra unor lue1��1.tori
spceializaţi (de care, d1� alt fel, ontşul nu du eca lip si"1 ) , simplitat ea con
strucţiilor s au })}'act ica îrnlclungatft a loC'alnicilor, în d omeniul c·onstI11e ţ ii
lor civile �i' în cd al fortificaţiilor, au fă eut ca tehni ca re:;:ppeti vă să se
perpetUl'ZP, în lungul veacurilor .
Cit p1ivl'�te d iferen ţel e de eonfort între acl'st e prime' două t ipuri de
construcţ,ii de locuit , una din el e tn·buia să constca, cu sig-uranţ ă , in inst�t
laţiile de în călzire : locuinţele de supraJaţi"t cu noşt eau utilizarea l'lohdor,
indiferent daci"t aceska erau de cără midft sau lueratc clin cahle .
Fără îndoială, t otali t att·a construcţiilor de locuit 11rc\f1znt C' eu lwci
aparţineau unor locuit ori m ai î nsti"1riţ i ai ora�ului , ridiC'area unor astfel
de con st ru cţii fiind nu nu mai c<'ni. mai dificil ă , dar sip;ur �i mai costi si
toare . n od al unor eN·ectări făcut e în m ai multe J.1Uiwt e de pc i n t i ndcn· a
aşezări i din pri ma jumătate a secolulu i al XV-lt•a, în mo nwut ul dP faţă se
cunos c mai multe �u;tfd de com; tru cţii . Dintn· acestea, mai ale s una. ju:-:-'
tific::\ o mai amplă prezentare în rîndurile de faţă 32, atît pentru tehnica
în care a fost amenajată, cît şi p entru obiectele care c onst it n iau inventa
rul ei curent .
Situată în zona de n ord- vest a vechiului oraş (pe actuala st r . Petru
Rareş), const ru cţi a 33 a fos t descoperită în urma lucrărilor de să.pare a;
29 Cf. M. D. �latei , Dacia, N.S., 9, 1965, p. 35 1 - 359.

30 Materiale, 7, 1961, p . 610, fig. 1 / 1 .
31 Ibidem, fig. 1 /2.
32 In afara acestei construcţii, despre care va fi vorba mai jos, ccrceli'iri mai vechi au
dus la descoperirea unei alte construcţii de locui t prevăzute cu beci, situatu la o distanţă
de circa 60 m vest de biserica sf. Dumitru. A vind dimensiunile de circa 5 x 2 m, construcţia
are o importanţă excepţională, deoarece s-a dovedit a fi fost refăcută de trei ori in decursul
secolului al XV-iea, de fiecare dată fiind distrusă prin incendiu. Faza cca mai veche a construc;
ţiei aparţinea primei jumătăţi a secolului al XV-lea, datarea ei fiind asiguram de descoperirea
p e podea a unor fragmente ceramice din prima jumătate a secolului arătat şi a unei monede
emise ln timpul domniei aceluiaşi Alexandru cel Bun (SCIV, 6, 1955, 3-4, p. 784 - 786).
Descoperirea fiind făcută in imediata apropiere a Curţii domneşti din oraş, este mai mult declt
probabil că ne aflăm ln faţa locuinţei unui boier din anturajul voievodului.
33 M. D. Matei, Em. I, Emandi, SC IVA, 28, 1977, 4, p. 553 - 576.
94
fundaţiei unei case. Deşi, în final, s-a dovedit a prezenta un interes deo
sebit pentru cunoaşterea nu numai a arhitectmii civile orăşeneşti, dar şi
pentn1 planimetria Sucevei, datorită suprapunerii resturilor ei de o con
ductă din reţeaua orăşenească, construcţia nu a putut fi dezvelită şi cerce
tată în întregime, unele probleme I'iclicate de ea rămînînd fă,ri"t răspuns.
_-hind dimensiuni care nu au putut fi stabilite din motivele arătate
mai sus, construcţia a constat din parter şi beci. Judecind după. aspec
tul gropii beciului, aceasta parc a fi fost săpată cu multă grijii, limitele ei
fiind a11l'oape verticale şi foarte regulat finisate. După, săpare, groapa a
fost ci"tptuf5ită cu loazbe, a căror lăţime medie (de circa 0,20 m) a putut
fi stabiliti"L cu ajutorul amprentelor rămase pe pereţi. Deoarece o serie de
detaJii metrice sau de altă natură, şi-ar afla cu greu jusificarea în rîndurile
de faţă, ele fiind publicate complet în altă parte 34, ne mulţmnim să amin.:.
tim aici doar cîteva date şi observaţii de interes mai deosebit .
I�a baza pereţilor beciului, constru ctorii au lăsat un prag bine pro
filat, pe care au sprijinit bîrnele orizontale ale ci"tptuşelii pereţilor. Spre
deosebire de restul pereţilor cercetaţ,i, cel dinspre gîrliciul de acces în beci
era mărginit de o hîrnă groasă de circa 0,35 X 0,35 m, iar dacă totalita
tea observaţiilor referitoare la amenajarea beciului atestă o deosebită
acurateţă, modul în care a fost amenajat gîrliciul însuşi completează, inte
gral a<>eastă impr('sie. Prevăzut cu trepte căptuşite tot cu loazbe (late de
circa 0,20 m) şi cu pereţii căptu�iţi, de asemenea, cu lemn, gîrliciul pare
să fi frn1t prot ejat de un mic acoperiş, care trebuia să împiedice apele de
ploaie sau zăpezile să păirundi"L în beci.
Deşi ern, poate, de aşteptat ca 11ereţ;ii încăperilor parterului să-i
continuie pe V('rticali"t pe cei ai beciului, în realitate, ace�tia depăşeau cu
puţin, în exterior, limitele beciului. Constatarea a fost prilejuită de obser
varea, în afara planului beciului, a gropilor stîlpilor verticali în care se
fixa.u bunele orizontale ce serviseră la construirea pereţilor parterului . Din
păcatR, neputinţa de a se cerceta în întregime suprafaţa ! constmcţiei ne
lipseşte de alte numeroase date şi observaţii pl'ivitoare la compartimen
tarea parterului, dar chiar şi aşa, -prin simpla comparaţ;ie cu constmcţii
similare aflate pe platoul din faţa CetăţH de Scaun şi aproape contempo
rane eu cea în discuţie, este foarte probabil că şi aceasta avea cd puţin
două încăperi .
Dacă obiectele descoperite pe }Jodeaua beciului - balamah•le uşii
gîrliciului de acces în beci, cercurile de metal ale unui butoi aflat în beci,
un pinten cu tij ă, de la care lipsei:;te, însă, rozeta, vase într('gi sau frag
mente de vast> - sau în umplutura acestuia, obiecte ce reprezintă, desigur,
numai o mici"L parte din inventarul locuinţei, pot fi considerate, prin caJi
tatea lor, indicii sigure ale stării materiale bune a stăpînului locuinţei, o
confirmare siguri"L a apart('nenţei a.cestuia la pătura orăşenilor înstăriţi
o aduc resturile sobei (sau poate chiar sobelor) de cahle, prăbuşite în beci,
în timpul incendiului care a mi stuit locuinţa. Prin varietatea, calitatea
execuţiei şi mai ales ornamentarea lor, aceste cahle pot fi considerate nu
numai foarte reprezentative pentru perioadă, dar şi capabile să arunce
lumini interesante asupra unor probleme ce depăşesc sigur cadml lucrării
de faţă.
Ca o primă consideraţie de ordin general, credem că se impune for
mulată aceea că (':Xistă destule temeiuri de ordin tehnic şi observaţii ţi-
u Jhidem.
95
nînd de amănuntul ex.Pcuţiei, ear<' i,;;t impunit Cl'I'iitudinl'a că t oate> cal1lelc
descopPlite în locuinţă JH'OYin dintr-un atelier sucevean , ele fiind rezul
t atul JH'oducţiei de serie a acestuia a 5 •
În al doilea rînd, e:o;te de amintit constatarea, nu lipi-it ;t de impor
tanţ ă , că în umplutura locuinţei nu s-a de s coperit nici un fragnwnt; de
cahlrt smălţuită, ceea ce pare a i;mgera o amune limitit cronologiert infe1i
oară iwntru trecerea la 11roducerea cahlelor smălţuite în at elierele suce
vene, �i anume nu cu mult înainte> ele mijlocul secolului al XY-lea .
De o marc variC' t ate �i creînd, cu siguranţ.tt, un remarcabil Pfect
artistir, cahlele llcscopcritc în umplutura heciului (întregi i-au în :;t are
fragmentarii ) aparţin unor t ipuri de largă ră::;pîndire atît în Sucmva, dt
�i în alte CPntrc urhanc contemporane : cavalerul �i doamna sa,
sf. Gheorghe omorînd balaurul, <'.cntaurul înaripat , cerbul cu l'i;'arfă , leul
ram11�mt , cahle-placă ornamentate cu diferite combinaţii de Cl'rc1ui con
centrice, cahle traforate etc. Fi"tră îndoială, însft , Ctt expmplarde cde mai
valoroase atît 1w11tru uni eit atea lor 1n·intre lfrscoperirile lll• la �uecava,
cît şi rentru senmifkaţ iile pot enţiale ale imaginii care le îm1iodohc:-c sînt
cele dour1 cahle avind ca ornament vulturul hicefal.
Chiar dacă prnporţiile dintre difrritelP compom•111P all' imaginii nu
sînt cu totul reman,ahile, piPptul vulturnlui fiiml, cviul'nt , s upradimen
sionat, iar execuţia de an,.;amhlu t rădează dificult ă ţ i realt• în reuarea, în
per;.;pectivă, a unor <letali i anatomice, descoperirea aeestor d ou ;T cahle
în dărîmăturilt' unei con,.;t rucţii ele la mijlocul 8ecolul u i al XY-lca �" i:'Î
nercpeiai·ea Pi în alt e eomvlexe oră :::P ne::ti mai tîrz i i nu fae dPcît :<ă <'ontri
lmic la 8porirea intPrnwlui htoric al Cl'lor două pic:;e.
Sem n alăm că incxaeti t ă ţilc tehnice ale' execuţiei n u pot :-:I 11u suge
reze lipsa de cxperiPn ţ ă a me�teşugarului în redarea unei a:-tfrl de imagini ,
acelai:'i me�te�ugar făcîml , î n schimh, dov ad a unei măe,.;trii rPalt• î n cxcc,u
tarca altor mot ive ornamentale, larg rftspînditc la Sucl•av a . Privind lu
crurile prin aeeast:I prismă , cani.cte111l expP1'imt>ntal al executării intr-un
atelier :;; u cen•a11 a cahlelor eu dceorul amintit apan· evidt>n t , clar ILU tot
atît de u�or este s:T sP explice �i rcnunţarl'a la produc·Prl'a 101' in eontinuan·.
Că nu este vorha de motivl' generate <le dificultăţi t drnice nu încape inc.lo
ială deoarece meşkrii suceveni :;:- au doYl'dit, atunei ca �i mai til'ziu , capa
bili <le a<levi1 rate perfonnantP în t oate domeniile producţiei eeramil.'.c.
Expli eaţia t rebuie cău t at;\, crednn , mai e urînd , în semnificaţ i a rPprezen
tii.rii n1lturnlu i bic-Pfal, aeest a m•fiind uu :;:implu dement ornamental , cate
putea fi întîluit în locuinţ a oricărui particular din ora:;; , chiar dacă �tarea
materiaHt a aeestuia îl sirna printre virfurile socic·t ftţ i i 8U C'l'n•m• .
3; Cel mai sigur indiciu, în acest sens, li oferii repetarea pc toate cahlele imp o do b i l e
cu acelaşi ornanw n t a unor dl'talii (lipsite clc s e m n i ficaţie in alte priYi uţc) anatomice sa u
de costum, ceea c c doYedeştc c ă s-a utilizat aelaşi tipar pentru l'Xccutarca unui număr mar�
de exl'mplare. Pc ele altă parte, studi erea a lc n lă a cahlelor împodobite cu acelaşi decor oferă
şi uncie i n d i c i i cu privire la procc�·.ul de uzare a rc�pcctiYului tipar, fapt mai uşor observabil
tn imprimarea unor detali i .
3 0 Încadrarea cronologică a construcţiei in discuţie s-a făcut atlt c u ajutorul matel'ia
Ielor ceramice descoperi te in umplu tura beciului, cit şi pc baza u n e i m o n ede moldovene,
destul cle r<in conservate, emisă ln perioada 1443 - 1449 (iden tificare OclaYian Iliescu). :'\Ioneda
fiind clcscopcrilii pe una cli n treptele beciului, sub dărîmăturilc intrării acestuia, nu mai încape
indoiahi c:i apar ţ i n e perioadei de funcţionare a construcţie i . Cit privcşle momentul in care
s-a produs dis trugerea locuinţei , inclin:im să credem că aceasta s-a petrecu t tot in anul 1447,
to aceleaşi imprcjurări ln care au fosl distruse şi alte locuinţe amintite tn pagi nik precedente
(cf. supra n. 1 7 şi :-12) .
96
. Co11:-;idt•mti1, în gem· ral, a a n·a se11111ifi(·aţii import aHtl' )i (·omplexe,
l!l ilizarea i m agin i i ''ultu ru l u i hicefal era re:-;trins[t , �i în )lol d o Y a , numai
b Il1e1liul aul i c . Cit p r i n·�t e aparitia lui înt r- o iwrioa1H ce p u tea s[t coi ncid[t ,
în l i n i i m ari , cu sfir�itul domnil'i Yoie vodului .:\lpxanclru cd B un , f ap t ul n u
ar t re h n i , poat e , s[t surpri n d :! , daei't domnul Ya fi purt at , cu adPYărat,
titlul de despot , acordat d(• împ ărat ul Ioan Paleologul al B i z an ţ u lui 37•
P1 · nt rn c:l. , 1l up i"'t (·. um se �tiP �i p ar e a fi a c · cPp t a t în genl'l'al, l\Ii rce a cel
) L ; n• , c o n temp ora n ul mrnl l ean al YoÎPYouului .:\lex andrn ePl Bun , folosea
(•l în:m�i ac·c•pa�i imagine a Yulturnlui bie l'fal : R , în calit a t Pa :-:a < I P despot
a� p;1r(ilor dohrogPHP.
HeYe1 ti1 11 l la c·oJtstnl('ţ ia Î i l ('<tl'e �.;-ctu Lieut cl(•:-;eopNirih• a mi nt i te
n w i :-;us, 1l'P h u i e s:T n•c u n oa�km d nu Pste ddoc u�or si"l i se propm 1 [t at ri
l > u in•a c:Ure u n proprietar eu aparkrn•uţi"'t suci ahl. cPrLl. . Este ad(• \·:1rat că
Jln·zenţa celor 1lowi cahk om ame nt a t e l'U Y Ul t u ru l h il'efal, în c·azul în care
i 1 : 1 l'rpretarna semnifieaţil'i î11 sPmnului Pst P exal"t;1 , îndemuii la e�mtluzia :
c ;i u s t rn c ţi a aparţi1wa un u i pN:-;onaj apropiat familiei c1omrw�t i . ln aeela�i
timp, lipsa tot ală d i n al·epa�i loe u i n ţ ă a altor <1Ps(·o1wriri arheologf rP care
p
ar p u fr a 1la o eon,;i,;t enţii mai ma n• · înt l·r rct :i rii acest eia îndeamnă la
pnulp n ţ ă . eu atît mai mult en C'Ît eon:<truqiit ,;e afla în pli n C'art i e r al me�
f r .� ugarilor, z oJL[t î n ea n• o nstfPl ck l'as;l. :o:icar afl a , Î l l l!l()(l n m rnal , mai
,gTeu loeul.
În aceste e o nd i t ii , eredem eil a t eu ţ i a tn•huk îndreptat ă în al bi di
reetil' , mai plauzihil:I. apărînd atri buirea ae e s t e i locuinţP u n u i nw�ter !'U ce
Yt'an, c·are lu('l'a pentrn 1w ,·ui h· c· m· O i donrne-:ti �i ale cetăţii , ea :o:i pentl'U
11 1 t i i d i n or:l. :-:enii de Yaz[t ai Suc· p \· pi . Înt1'-adcY:l. r, C'hiar �i pa rtial ă , cPn·t•tarea
<·a:<ei a eondus la dPsc·opl'l'Îl'Pa , î ut re alt d(;, :;;i a uuor l'Xemplan· ceramice,
('arc, prin ealitatPa execu t i(•i � i frumu sl'ţea ornament ulu i , p o t fi soeotite
1 k ,.;co1wriri <le cx.ePpţie pen trn �\JoldoYa mijlocului !'eeolului al :XY-lca.
Or, t ocm ai aePstl' dcmPnk sînt în m:l.sur�t s:l. ch•a l'onsisteuţa materi ală
, ng·e:-;tiPi făcute aic·i , în spu s u l tă lo(' u i n ţ a în disenţ il' poaiP a p arţ in e unui
nw�tl·r di n elita me�tc·�ugarilor s u c e n• n i , im•z(•Jlţa în locu i n ţ a l'a a celor
<louă eahle împ od ob i t e eu n1l1 urnl lfreefal put îml fi ex pl i c a t ă prin îngă
<luinta ce i-a fost aeonlat:l. de a folosi cîh'Ya ex. L m pl a n• mai puţin n•ul';'it e ,
d ar, fi re�t e , făr�t semnifil'aţ ia p oli t i că «k c·are amint P am .
Tksigur, cleseoperirile i 1l\"oeak inai su s sînt îm·[t p u ţ i n mul t u m i t oare
Jllmtrn stabilirea u n ei imagini foarte eoncludct1te asupra m 9 d u lu i <le viaţă
;11 or:l. �enilor SucM·ei p rimei j umăt(1ţi a i-ecolului al :XV-lca. ln accla�i timp„
Î J L..;ă, l'lc au măear merit ul de a xu,ge ra ' Px istc-n ţ a , pe t eri t oriu l � i în cu
vrinsul ora�ulu i , a u n o r foartl' d i n•11'P · cate,gorii de loeuitori , atît c·a :-;tare
materială, cît � i (·a nctid tate prmlm· t i Y :t <le�fă�m·at:-t eotidian.
Una din Jlrohkmele asupra eă rPia �i-au oprit aten ţ i a c·erc·Pt1ttorii

i ..: toriPi o ra�el or medie Yale dil l �IoldoYa - �i ea re nu J lOate lipsi niei din
paginill� Îlll'l'rcă,rii de faţă - pste aeeca a măxurii în ('.an• acest_e ora�e au
<li,.;pux de un sistem propri u dP a p 1t rarl' �i a efkienţl'i a ce st ui a . ln ceea ce
rrive�te SuePaYa, x-a p rl'eizat la locul potrivit l'ă a dii;;p us, îne;l de la
i n c·eputul xecolului al XIV-iea, de o fortifieaţic ('onstîml dintr-un � a nţ de
Di mitrie Canll'mir. lJcsrricrea Jlo/do1Jci , p. 40- 4 1 .

37
H:iznin Thco<lorc�cu. llincrcirii medievale. Burnrcşt i . 19i9, p .

38 1 3 4 - 154. C L �i
tJ . Onciul, Til/11/ lui Jlirccu cr/ lltilri11 � i poscs iuili/c lui. flucureşti, 1903.
7 - c . 9Sl
97
apărare şi o pali f; ad ă 39• Odată, desafectatP a c l'stea, în timpul domniei lu i
Pet111 I zis :Muşati nul , ora:;; u l 1·ii mî11ea l ip sit de apăram, situat.i e cu tot11 l
nefirească, dată. fiind < al i tatea Sucevei <l e principal ora� d e s c au n a l Mol
·
dovei. 'f ocmai de aceea, s :l p are a u n u i nou ::: a n ţ de ap:l rare ::: i construirPa
palisadei aferente se i m p une au , humlri t·e s-au executat , în tr-adev ăr, î n
t i mpul <lomnit•i l u i Alexandru cel B u u 4 0 , fără "tL s e poat ă , însă , ine ci za in
care moment anume .
Elementele rlin care i;; c compu n ea fort ificaţia rămînînd acele aşi -
r;;an ţul de apărare :;; i palh•ada - si ngur(•le nout :1 \ i aduse de luerările execu
ta.te la în ceputul secolului al XY-lea nu vizat, pe de-o p a rt<.•, dcmeniul
:mprafotl'i ce t rebuia a y>ărat rL de n ou a fort ifieaţ iP, ia!· ]H' d t• altă pa1·k�
planul tP hn iC' i i de amenajare a � an ţulu i p ro v ri u - z i ,; . ln <·<•Pa ee prive::-t e
teritoriul ap ă ra t ele n on a fortifk·aţfo, s i n t de fll cu t. dou :'t obl'PITaţ i i : i a
p rimul rin d , :-;pre d P o s C' b i re de î nt ări t u ril e ma i vec h i a l t• SuceYl'i secolului
al XIY-lea , care ap ă rau numai o latur:"1 a a::-l z ;l ri i ( eea de v est ) , api"'tr aH ·<t
·
restului teritoriului loPu i t 1·ămînî nc1 s:l fie asigumt:'i de cele d ou ă cursuri
d e api:i, c·.are îl m i"'trgi nean : al S1wt�YC'i ::;i, res1wct i v , a l l'aC'ainei . noua întări
t ură, îneonjum teritoriul ora:;; ul n i , <·a mi inel <·OI}t.in u u , singmdc deschidl'Ii
fiind rl'prezeutate de p or ţ i le <le <1l"ccs în ora::- 4 1 • l n al <loilea rîn d , nmarcii m
faptul d supra.fat a a.p ărată d e ILOl n t fortifil'n ţ i t• N a eonsickrahil mai întin.<t·
decît aceea deli mi t ată de fortifiC'aţ iilc din :-:<.•eolul p1·ecl'<knt 4 2 , :;; i anu m e d�
circa patru o ri .
în legătură. cu acest ultim a;.;pccL 1 1 11 1•,; t c l i ps i t de i nten•:-; ,.:ă. a d ău gă m
cîteva cuvinte : dac;I, vechea î n t:'ir i t1n:l a 1'5ucc·vl'i delimi t a , <.:u sigura.uţi"t t
numai teritoriul lo<'uit a l a � P ză rii , î n i n t c•riorul t eritori u l u i ap ă rat d e înEt
riturile a me naj ate în timpul domniei lui Alcxarnlru <.:l'l Bun se aflau atît zona
rnzerv ată. loC'ui ri i , C'Ît :;; i o :-;up rafaţ.ă , destul c!P întinsă de altfel , de 8 t i nat ă.
p ract i C'ări i agriC'ulturii de către oră�en i , gră d ină ritul �i <·re�t<·rPa un ui anu
mit număr ele animale n e f i in d PX<'lusc• <l e a:-:l'llll'IU.·a 4 :i • • \et•astă 11ouă reali-
�· cr. supra, p. 48 - il O .
•0 Ekun nusuioc, :'l la ll' ri n k , !l, 1 970. p . 4 04 .
4 1 Pinii in monl<'ntul de faţă, Cl' rc!'l1irilc nrheolo�ice nu au l'ondus ln i d l· n l i f i caren 1 1 1 c 1
un c i a din porţile dl• aCCl'S ln oraş. C u t itlu d e ipotl•zii , i n s ii , s-ar pu i ca postula l'Xislcnţa a cd
puţin trei astfel ele porţi, fil'carc dintre cil' avind o jusli li ca r <' logică, şi anume : o poartă t'ra
absolu t nl'cesani pc latura de sud a oraşu lui, m a i prr c is in zo na . , :\ r i n i " , pentru a as igu ra
ieşire.a clin oraş in di recţia Baia, Tirgu �eamţ, Piatra �cnmţ ele. O a doua poart:i era ohli
galoril' pe latura opus1i a oraşului (cca de n ord) . prntrn drumul l'l' lega Suceava l'U l'cntnle
din nordul :'llolcloni (cu Sirelui, ln mod special ) . În slirşi l, es t e gr1·u de presupus cii legă
tura ora şu l ui cu Cetatea de Sca u n se realiza pc o ru.Jc ocoli tă şi că pentru aecasla nu ar li
existat o poarl1i situatu pc !a lura dl' est a oraşului, înspre piriul Cacai na. Chiar dacă condi
ţiile na turale de rrl i c l n u erau dintre Cl'k mai favorabile l'X i s t l'nţl'i u m• i astfel de h>gitturi Intre
o raş ş i ertalr p c latura ele c s l a Succ\·ei , o hsl• r va n a u11or u rm e 1·a re par a i11dira u 1 1 simplu
·
turn sau o poartă anumr pr ncrastii a l u rii , ln apropil rc de hiser iea cu hramul sf. Ioan cl'I
! • Nou
(sediul los t r i m i t ropolii a :'l lol d on i) parc a sug1·ra o a s t fe l de poartă.
42 E xt inde r ea cca mai marr a teri toriului apiiral dl' noua forli l i l'a t ie s-a produs pc Ja t u
rilr de Vt'st si suci al e ora şul u i . :'l lai ales pl' lat ura dl' \ r st d i s ta n ţa di nlrr fortificaţii rstc
' . ele
aproape 500 111, in timp 1·c p c latura de sud ca 1 1 11 d l• p ii ş rş l e 200 m .
4�Di m ensi un ile terenului rezervat ncti\·i l ă ! ilor agricole ş i î ncinse i n suprafaţa ap:irat ă
de n o u alort i f i l·a \ i c sint mai u şor d e stabili t l o l pe latura de ves t , ş i aceasta din următorul
motiv : considcrincl că, la dala co11stru'rii 11oii fortifi<:aţii, limi ta vestic:i a teritoriului locuit
al oraşului l' ra reprezentată de 1·arliNul ml'şh'şngarilor, i n l rraga �uprafaţă dintre acesta � i
!!Untul de apărare căpi1la, normal, d1·st i na\ia agricolii (sl' ştii', d l' nltrcl, că, i n toate oraşele
medievale, alrlirrele meşteşugarilor care foloseau, ln moci curc11t, forul in a c l i \'itatea lor pro
dudiv:1 zi lnil':i - olari , fierari l'tc. - erau dispuse la marginea teritoriului locuit al aşe:ărilor,
p ent ru a se evita producerea de incend i i , cari' constituiau 11 11 ade\'ăra t flagel al oraşelor e\'ului
m ediu) . Or. cum dislanta dintre car tierul nwş!l'şugarilor şi noua fort i fic."l\ i c a oraşului era,
ln l i n i e drraplă, de cel puţin 250 m , lnscamnă cii tcrt'nul cu dl'.stinaţic agricolă rtzervat locuito-
98
ta.te nu faec dccît ioii"'t exprinw a n u me lll()(lifidri de oplic:l pet l'ccu tc în dc
<'UI's nl secolelor XIV-X V, în legături"'t eu nevoia ca. in tă ri tmi lc unui or�
:-:ă apere 1 1 u numai loeu i n td e oră�en ilor ei ::;i o zon:'.'t agric olă , fenomenul
fii n d întîlnit î n î n treaga Europi"'t me ,l i cval ă H .
Dnpil cum s e arăta m ai î ruti111l�, cea de-a tloua noutate adusi"'t de noua.
fortific·aţ,ic dt• la 8uceava ţine de d onwn i u l tehnic, ea rcforindu-sc t• x clusiv
Ia. �a n ţ. u l de apărare . Î n tr-ade \-i"'ll·, î n t i m p cc �an ( ul de ap:lrarn al veeh ii
fortifieatii a n�a malu rile si"'q ml e si m plu , dt� put.înd u-st- s n r pit cu u�1ninţă1
pt· mi"ti-i u rn :-; e urgPri i 'Tern i i , noul �an t el<' ap:lrarc avea malurile ci"'t ptuşitc
e u tru nchiuri de c·ojlll<'i d i s p use, dup:l oh serva ţ,i i rn pctatc ( � i , dee i , conclu
•kn tc ) , u n ul l î ng:l a ltul , în � i r con t in uu . Marea eautitate de eenu�ft, desco-
1w ri t i"'t în interiorul �an tului de apăra re (n•zultată de pe mma distru geri i
intreg•�i fo rtifica ţ, i i d<' un p uternie i n cend iu , în î mprej u ră ri eare, depă
:-;; i ml e ad m l t·ro110logic· al C'a p i t olului de :faţă , vor f:we obi l•c t u l unei d i scu ţi i
u ltN·ioare ) , a eond u s l a încheierea ei"'t p ari i cu earc erau c ă.p t u �i t c m alurile
�a n tului de ap:lrare <l<>pă �cau , î n î n:1 l ţimc , marginile aePst u i a . Dcpaite de a.
<'..unst i tui o simplă in ovaţie t e h n ic ă , ('ttptuşin•a malurilor � an ţ ului de apă
rare <'ll t1· 11 1 w h i 1 1 ri cfo eopac·i „sitttl'ază. <tceastit î n t ii ri t u n1 a 8uecvci în
rî nd u l i nc,i n tdor fortifkate t• n>luate alt> genul u i de i utărituri dcfcnsi Yc
durutl' <!in pămînt :-:au < li n pămîut �i lem n pe teri tori ul J\[oldovci me d ie
vale" �'. 1 1 1 :-;fir�i t, fftri"'t s:1. detaliem d i scu t. i a cu privirn la knwiurile arheo
logice ale 1lati"'t rii noi i fort ifi (' a ţ. i i a 8 u cevei i n p ri m a jum�Uate a st•colului
<il XY-le:t, vom pn•ei7..a , t ot u� i , eă descoperirea pc fun d ul �un t ului ue apă
rare (în toate loc urile in cart• ,;- a µ rod u s ccn·ctan•a a('c stu i a ) a fragmentelor
ceramiee earaetcrbtice î nce p u tului :-;ccolulu i :ui'ttat constituit� argumentul
a.rheologf o ( strat igrafie ::;i de i n n·ntar) tlt•eisi v , pcnt m as igura re a acestei
încad răr i cronologiet•.
*
S-a afirmat , î n l't>petat..:· liml u ri , � i opi ni a <·onti11uii să S(' b u c u re , uin
p<1ca l e , dl' o eirculaţil' n ej u :-; t ifi<·ată de arg'lum• nti.'le �tiinţ ifi<•p m•ccsarc, că
<·t\l'cctart>a 1w c·alP arhcolog-i<·•i a om�dor e v ulu i mediu poate a si gura tota
litat,ea d a tt•lor materiale tic earc e� tc ne voie, p 1 •ntru ea, în final, srt nu
r;imini:'t nec·1moscut ll i(·i 11 11 aspec�t de oare care importanţă,, cl i n trecutul
rcspedi vl'lor agfomerri ri urbane . Î n realitah•, ad1wiirul se gă:-;e�te, undeva,
ht m ij l oc•. ; cercetările arl wologice, clwm a tl' , în fu n cţ i •• el e împrej unlri, fie
..:;T completeze �tfrile oforih• de• i :ffoarele scrist• ale epocii, fie si"'t suplincasc �
p u ţi nă tatea (daeii nu C'h iar l ip sa totalii ) a :westora r:1spurn1, <ll' ed<' mat
multe ori , nevoii de• cu noa � t erc (uneori eu d etal i i ) a activii i"'tţ.ilor eo tidien�
ale lol· uitori lor orasPlor i n clonwniul prod u cţiei mah•rinfo, dar aj ntrt numa.1
într-o mă,..;nră l i mitat ă la �tahilirea modului lor dl' viaţ ă , a rcalită,ţ.ilor
:<ociall• , a raporturilor i ntinw d i n sinul unei soc i e t ă ţ i d at1 • .
rdnr Snce\'l'i primei jumt1t1i \ i n M·colului al �.\'-kn. ln i n teriorul for l i fica t i i lor orăşrncşti. era
aprcci a h i l . l'I 111sumlnd mi ni mum 1 0 Im. A!'cnslil suprafa t:i este cu a t l t m a i dem n ă de re ţi nu t ,
<Iacă se 1 i ne s1-:1 11rn ele fap t u ld orii�enii foloseau pentru m·Yoi si:nilare şi a l t e terenuri, mu l t mai
1 n l i n�c. <lc�i i.(ur, in Jurul oraşul u i .
u Gco rgl·s Dul.J�· ( /. ' economi<' rurale el lll vie des cam/JC1fJt11·s dans l "Occidenl medit!trnl
< Fr11nc.� , „lnfJ/l'lerrc, J:'mpirr - J .\'.•- X P .�i ecles, Paris, Hl62, p . 22:1) a expri mat, deosebit
<I c· p la s t i c , o rl'alita lc sprcifil'li l n l rc �ci Europe m rdic\'alc : „I.n parl des a c l i \'itcs paysanncs
<lcmeura t o uj o u rs consi deral.Jl•• dans r.:·conomic tlcs vi l l cs mctlicvalcs, ct Ic l.Jourg, surlout lors
q u ' i l r•·slail pe l i t , n 't• lail cn rai l <111·111w simple cxcroissancc trcs cngagcc dans la cam pagnc
<1ui 1 ':1vai t fa i l nallrc. En raison d e l'l'l l c ctroitc symbiosc, chal(ue \'ilic p rod u isai t donc cllc-m4!mc
unc !Jon ne part de s:.t subsislance".
H El e n a Uusuio·�. op. cil . , p. 404.
99
_.\.ccast�L este situa\ja :şi în efortul <ll' l�ll l toa:şterc a, nivelului ati n s el.e
Suct\ava primei j umătăţ.i <L secolului a,l :X.V-lea . Ajutat în mic�t miţsm:I. 1 \ i
co9'ţiuutul izvoarelor sc�risc i nterne s a u c x 1 1m 1 e , a�·ext efort a den•11i t po,:i
bil numai graţie rczultatl'lor la (·are au c·mulux c·t•rce1 iirilc> arlwologicL• , d a r
de. a i c i produ :ş i l aeunele în cu noa:ştl>rea u n or aspeete la lămurirea ciiront
arheologia nu poate, prin firea luC'nuilor, sii aclm·:1 dccît o eon1 ribu ţ ie
i,;pecifici"� .
Opiniile cu <·aractl'r gpneralizator rt>frri toan• la ckzvol1 arca ad ivi l i"1 -
ţilor me:ştt>:şugăreşti speeializate - :-;:i Hl ll'<' i fi c urbarw ÎJ1 Sueeav a priml'i
-
jumătiiţi a :-;ecolului al XV-iea �e înkmt> i a z ii pP xufieicntc d.at e matl'ri n lv �

at:u,nci dnd afitmi"t progresul net a l aeestorn. , î n raport c u n i v l'lul l a c·<HL·
He :-;itnau acelea:şi acti v i t ii ti , în ultima part l' a, sccolul1.,1 i preecclen1. ,Uit 1 · a
volum, cît :ş i e a particuhuit i'\J i tehnice, pro<lu c t i a nw:şte:-;:ugăn·asei"1 a l ll'l'i
oadei avută aici în vedere n u numai c:1 Pvitk1 1 t i az i"t progrex�Il ari"t t at in
cadrul fice:1 rui me:şte:şug ele hazi1 , dar, i e i :-;:i eolo, anun ţ :!. clesfii:-;:unu·pa ac·l'lll�
proces de apariţie a unor noi s1wcialiUţi în <li n•rsL' domenii d e• aetivi1 a k �
proces ale cărui amplmtre :-;:i sl'mnificatie vor p u t P<t. f i ma\ .hinl' stabili t e
a bia c î t L•va dccc>nii mai t irzi u , î n plini"t perioael:1 <t. (lomniei lui �tefan cel ) I a 1 t ' .
Condiţiile în care locuiau on1:-;:cni i sm· P vPni în acePa:şi prim:1 j um ă t a t e
a secolului a l XV-lea sint :şi . de mai h in e eunosc·ut e , iwntru c ă n u . p u \ i n
înseamnă descoperirea unor locuinţe 1lin nitra ora:;; u lu i . Dci:;i num�l.r u l l ur
poate prirmt u nora dt'zamăg·itor, loeuin(ele desc·operitP :şi ePrc<•tatc au
darul de a ilu:-1tra toc-mai ecca ee Pm pspnţial : Px i:-;knta unor clL•osl' h i ri
1mb:-;tanţiale între ('Ondi ţ iilL• de v iaţi"L ale u n or on1:şen i , care. cu gTPU pot fi
încadraţi î n acet\a:-;:i <'<l1Pgorie soeiah1 . Bordeiul en o s ing·urrt încă1wrc , (•a >: i r
î n egali"t mi'i:-lur:1, locuinţa 1 l e suprafaţ ă d e <limensiuu i modeste <'Ăprim:-L
altceva <lecit o locuint;l :-1paţioa:-1:1 , <'ll mai mult<· încăperi :şi i11zps1J'atii. 1·u
1mbe ele <·ahll', t o t a:ş<t eum (lpoxehin•a clintn· i n n·utarul ae<'st ora Ji l l p o a t t•
fi con:-1idPrnti'i.. c·a l i p s i t :I. <ll' sl'mnifi<'a\ ie. A separn <le acestP l'l'alit ,-q i
cunoa:şterea procesulu i <lP adîncirP a cliferPnţi Prilor sociale î n rîll<lul or;-1-
�cnilor Sucevei ar echivala , credl'm, cu ,·ruluYir<>a rpzultatelor (�en·1·h-L
rilol' arheologice t ocmai de unul d i n cele mai importante înţPlesuri ale lol'.
Ar fi fo:-;t, desigur, dl' d orit ca, eoneomifrnt cu <·lmoa:şterPa î n t i n d eri i
oraşului , xii f i dispus :şi de d at<> <·an• :-;:1 slujca:-;c.«1 la sta hilin•a miei pl anime
trii a aeestuia, f:t ri"l s:1 mai vorbim dl' u t i l i t ah>a P x t remi"t el e earn s-ar fi
dovmlit alcătuii-ea U l l l'i n•ţPlc stradale mi nirnafr a l n i , în e t apa dat i"t 46• )! a i
ale� <tc<•st ultim aspect sintl•m îudrPp1 <1 ţ i ţ i sii n e t em<•m 61 v a pu1Pa fi
cunoscut numai eu ('Olldiţia înliitun1rii unor cl ifieultăţi c u t ot u l eh•o:-;ehi 1 1· .
şi acl'a:-;ta deoan•ep nic:lil�ri , n i e i C'hiar Î H JH'l'ajma Curţii <lomne:ş1 i , s:11J i'1 -
turile <lrhcologfre _! l ll au p u t ut sesiza unnl'le v 1·puJ Lor înc·<•rC'ări ele anw1 1 a
jare a u nor uliţP. I n tPl mai bun caz , în jurul lrn·uin ţt>lor poate fi i d Pn 1 i ti
cată înc·L•rcarP<t ek ltmPnaja rP <t unui n ivPl dP c·<l l <·an· , c u ajutorul depu1 1t·
rilor de prundi :ş , clar c•stc prea puţ i n .
În f i n e , nu a put ut :-1<'iipa atenţiei împn·j man·a că , pînii. î n mouwnt ul
de faţii, iw kritoriul Suepn•î J Lu a fost identificat nid u n monument de eult
a cărui datare în prima jumi"1 tate a sl'colului al :X V-ll'a să fie sigurii.. focer
titudinilP C'are continm'l i-;rt chlinuie în l<>g:ltunl. C'U clatn.rl'a biseri c i i �'l iră l<
ţilor sint incii prea mari pentru a eonsidpra. (l i:-;cuţia înC"heiat ii , iar a:şa-1 rn-
. '
4" l:'� s le c:i urmele c,eki m a i vcl'hi s l r:izi pictruilP din Suc1'a\ · a ,
locul să amin t i m a i c i
scmm1la t1• d e cercdărilc nrlwologicc ,
. da ll'ază sigur d i n veacul al X V I I-ka şi a u fos l descope
··
rile
tn cuprinsul car tieru lui nll'şteşu garilor (lllateriak, 7, 1 96.1 , p. (.1 14 , · fig. 5).
l, QO
mita bi serică a. lui Iaţ;cu J< se afla atunci e.u t otul în afam orn::mlui : iwntru
a o socoti ilustrativi't pentrn arhitect ura i·l'ligfoas;l a Sueen'i aeelei vremi .
Conehizînd , este cazul, poate, să fonnulăm o î11trelrnre : Pstt>, încă ,
prima j umătate a secolului al XY-lea, o .11erioadă pn'a timpurie pentru
a căuta in limitele Pi matt>ifaliza,i·pa, i n fofme inaturizate it unei Sueeve
înzestrate cu toatt> atributdc u n u i ora':' medieval <kzYoltat ? Xcîndoielnie,
r-.lspuns11l nu L�ste ll':'or <le d a t , dar, i n c·epa c·l' 1w pri Yc�h', 1m ezităm a
crede tă. dac·i't la viaţ a Pc·onomieă. a, a':'l'zări i se a<laug-:'"i rolul său politic,
militar �i adminii'itrativ î n structunt <·onkmporaw'"i a �lold o n-i , dPspre,
Suceam perioadei amintite se poate wr11 i Cll desprr 11 11 om:� <frplin constituit
în t oatl· c omponentele sale. În plus, i l lsu':'i faptul eii i 1 1 d in prim i i ani ai
secol11 lui :-;uceant :tn•a sfatul sfi.u oril�<·1w:;:c: 48 1 1u fat·1• <ll' t i l ,.:;T eompleteze
argţnnentele în favoan•a ac:est<'i opi ni i .
, • � H .c kr i lo r l a vcchi11wa an• s l c i biseril'i � i la pr rsoana c l i l oru l u i c i , cf. foarle· in l<•n•san lul

studfo al lui l'. � · :-iăsl url' l , Crnlrc ele rccherc/1c d'hisloin- d cinilisaliun tle By:a11cc, Trcwc111x et
·.
rr.i'm'Vircs," 8, l!ummagc ie JI. /'11u/ Lcmcrlc, Pa r i s . 1 98 1 . p. ;345 .:... :15 1 .' ·
. • ."4" Exislc n la u nui L' l r i t·h pirgarul (1'1·rr1aw1•r ) in Succava anului 1 404 nu şi-ar afla o
explicatic logkii dccit dacă :1111 adm i k , i m pl i c i L �xislcnţa sfa t ul u i or�işcncsc. al căru i membru
cta '�i ·1\uinilul · personaj · (JJocunn·nltfr · mofduv, iit'.) l i · inainle , de .'jfrf"n l'd J iare, cd. · :u. Costăc
"
cbcscu , 2, p. 627).
101
CAPITOLUI� IV
S trf:EA \'A EPOC I I I.Ul STE

.
FAX CEI. l\I A IH�
in i�lorio�rafia rom:lnNt.'>dt 8<' ma nifm•t ă , du p�t p�iren•a nrnlst ră. î n

chip fir<�<·· · tt•ml i n 1.. a stahilirii u nei r�luţii direrte î ntre pro<'t'St"h· 1ks f�u
rat<� îu Mol<lon\ Cl'lci de-a d oua j11 măt:1ţ.i a s1•c• olu l u i al X V-lPa -- pnl4.'e�"
de natu ră. <�conomică-. socialii, politi<'ii, militnră �i <"lllturală i 11 gn11• !-:tl -
şi Ptap<'l<� n•· <'llfl' 1 mliti1·u i 1 1l<'n1ă a lui Ştdan 1· t •l :\l a n• lc-n pan• u rs î n
lungul cdor li d t · a n i a i 1 l om 11i<'i i lustrulu i lu ptilt or JWntrn f i i n ţ a i11tlt•1wm
dentă a 1mpon i h 1 i rom;'\ n . Da<'ă ac�e>1t fel de a -vedl'a hwrurilP p;.;h•. î 1 1 t!l'n c
ral, nonnnl :;; i j u si i firat in mă.<.;Ur:t i 1 1 eare j ud <•el'1ţi 11 • :-;1• e x tind a su p r:i, Tă.n i
l\loldoY<'i în a u sa mhlu l ei, l'l t'"h' tlP aprP<'iat mult. mai nuanţat 'ill 1·a. ..:ul
j u d 1•c· i1 ri i unm· situa t i i part ÎNtlare, in H<'l'ast ă e a t egori <• induzîndu-:.;1.• , fir�;
dub i i , cvolu\.ia om:-)ului Stweava î n v eri oada arătah't.
Dc la i rwepnt , trelrn ie i'ăc·ntă o prcwizar<'. :\preciatr1. ca o part.e a.
vieţii m·i!.„Pnt·�l i a .\folclon•i c·p oc·ii lui �tefa 1 1 c·(•l :\fa re , Suera va n·flef' ti,
într-:uleYttr. pri n t•voln ţia >1a, trăşiăturile f u n damentah• ah• mersulu i al'lct�n
dent al <'<·onomiP i ţ ării în această importantă j n m�'tta t t· dt• n•a e . t · a f1\ , ti1i
cde mai mu l t t• ori , i�i 11i l'rcl<• spmnifica ţia l'la el<: rt•per <"ronologir , t·onfu n
dîndu-sc en ct..,.a c·t•. sp numt·�tc, c·nren t , epoca lui Şt<•fan t'<'l '.\farP . Pt• d e
altă. 1mrtt' , insii. t•ste C'U totul nen'<·omandah il să st• omită d i n j u1for�1tă.
faptul că. Suceava ed<'i <l<·-a tloua jumrttăţ.i a s<•i·olului al XV-ll'a n u cs t.B
altceva (:-)i niri n-ar f i put ut să. fie ) d t•(·it rodul fires1· al u nor aeumulă.ri can
titative, Jll'l wcult• vrt•rtll' dl' mai h i 1w tle un " <'c ol şi j um ă t att' . <'are au stat
la baza 11nor pn·fa<"eri sul'et•"ivt• dt• ord in c·alitat iv , l':llitatea de prinf'i p�\lă.
reşe<linţ�1 a a u t orităţ i i centrale �i de capitalrt a ţării (eu <'.arc fust•st• î11vt•st.itii. d�
mai hint• dl' o j umrttat<• tl<• secul ) j ucirnl un rol p1imordial în evolu\ ia 1 1raşnlui.
Păstrind iuc:\. m u l t i1 vn•m<' aceal\ti'i p oz i ţie , era n onn al ea 8u<'ea va Ppocii
lui Ştefan eel :\fan• sit. continue a f-ll' di>1 t i nge în mod deosebit pdntre c1•le
lalt e oraşe al•· \loldon•i , a van "ul JW c a re ea îl eu no::- t<'a mai dt• muti: în
rap ort c u n'stul et•Ht r<'lor urhaiw ale ţării cunt i n uî nd sfi Sl' pil,:t n•:r.t• , dM·ă.
nu el1 iar să sµon•a,..;l•it >l<'nsibil.
În capitolde pn'<'edentr, am a tras atenţia , in n•p et at e rinduri , ai'IUpl."Jr
faptului că producţia de mru'furi din 8uceava (una din cPle două, comp<>
nentP de hază alC' vi<•tii economiee a orică.rui oraş medieval) a răm.aR
aproape total necunoscută l)Î nă în momentul în care cereetările arlwologfoe
au în<'eput a :'lll]llini, Ţ>rin doeumentr 8pC'CifiC(' , puţinrttatea datelor oferite
de i z \·oarelt• scl'Lw ale v rem i i . Situaţia rămînînd acl•eaşi şi în C'eea. C'e J>ri
VC'Ştt• C'Unoa�tt.•rc.,.a rnalit.ăţilor imc<>vene din a doua jumă tate a secolului
al XV-l{'a şi din prim i i ani ai celui urmil.tor, judceăţile n oa� t rt> se Yo1· inte
meia , prccumprmitor, t ot pe <latele oferitC' eh· a rheol o� i e , cla<'!t nu chiitr vor
porni de la eh�.
102
P1ima şi , p oate , cea mai imp011antă con statare pe eare o i m pu n
cercetările amin tite e8te aceea c ă nici in a, doua j umi"ttate a se colului al
XV-foa, pe1i oa d i"'L în <'are, se p oate afirma , om�ul a cu no-:cut o dezvoltare
şi în fl orire fă.ră prec ed ent, în producţi a specializată de mărfuri din Suceava
nu H-a Jl fod u s desprinderea vi zib ilii. , în rap or t cu c elel al t e , a. v reunu i meş
tc�u�, astfel îndt si"L se p oată vorbi cl e f\}l fC apariţ ia v rc mw i sp e c i a li zări
paitku l:ue a producţi('i de mărfu ri , clin 8ue<'av a , i ntr- o mnmw ramu r ă dată.
Ar fi fost , poatC', de aşte1)tat ca mar ile încercări militare Jll'in care a
trcent. M oldon1 <1 p oe i i lui f-3tefan cel ?Ilare, î1w1•rei'i 1 i (·an· �n fă c u t să
<TeaH<'ii , la d i nw n sin n i iucă n ecun oscu t e Jlillă atu n ci , 11evoilt• th• armam ent
i:;i de t•("hipanwnt m i litar nu n u m a i alt• i.,rarnizoa1wi 1wnn :rn ent c a Ccti"'tţ,ii
de Hc:m n a. Sm·evei , dar şi a le orăşenilor Î ll f:'i l:'i , l"ă l"l' rdh•C"t e , eventual,
p1·intr-o dl'zvoltare, l"esizabilă a rhe olo!!: ie , a rne:;:te::-uµ;u lui p rdn c rări i meta
l el or şi print r-o a c ce nt.n a re a s1wc-ia1izăTii în d o nwn ii l P n•l"pt'ctivl', pe
t('i'itoriul o ra şu lu i. ('hi ar cl ac ii , la acea dată , t'ste mai cli f i d l ele aect>µtat
idee2. e:l. l' V olu ţ i a m<'t ahugi e i fierului ma.i ]Jl'e8n]Hl11l'<'- ck:dăşura1·ea în
acc·la�i l uc· a. op cra\ iu n ilor d e re clu cen a. mi lw 1em il or şi el<· 1nelu crare a
•
m ctaJu Jn i - Îll <·a1lrul ora :;:t'l OI' l1:X Î�tîncl t endinţa, srt Sl' rJt>sfă �oaTC preCU mp ă
JJÎtOl' (dar poatt> nu înei"'t �i ex clusiv ) cea. el e-a doua opernţ iunc, -prin aC'ea8ta
reducirnlu-se s i mţitor şi posibilităţile ickntific:hii în t<'l'l'll a. a,t('lierelor de
me�t<·şugari - i n <l i c iilP arheologic<' despre o d<'r,v olt an' vart i cul a ri"� a
act,ivitfLţ.ilor ele pr('lucrarc a fierului pe teri t oriu l Sucevl'i l i p s t':-:e îneă. Bste
adev fi.rat e ă , p<' p l a t on l <l in faţa Ct'tăţii ele Rea.un a Su<·t'vci. :-:-au i d en ti fi cat
rei;turih· (mult împuţinate• din ea.uza luc r ăr i lor agT i r ol e irnkhmgate) u nor
2.tdie r(' el e fo ra r i 1 • a <·:l ror activitate ern, cu siguranţ.ă , ll'i.!:at.i"'t. <le l" at i sfa
•
cerc·a. 1wv oilor s1wc·ifice ale> garn i zoa.n c i cetă ţ.ii ; <Im-, <·um �'.(' va. vt�<lea. mai
dep:n f r , a e <>ste lHm t• s î n t i11com11arnhil mai p u ţ.in ron siste1 1 t e :;:i :;; emnifi
ca.th· c dPtit aet•lpa - d esc op eri t e , şi ele, tot pe 1)btoul din fat�1 el't ă.ţ.ii -- <'are
:i ln stn·az:l rn arde efort , fă cu t de d orn11ia ?\l oluov ei , ck amplificare îL c·etrlţi i şi
d (' înt ă r i rt' a Ţrnkrii l'i ele apăr:ue. Chiar d acit la cks<·opelirik amintite se
a.dau g�1 şi al t el e , simil are , făcute, clc data �tccasta, pe kl'itoriul oraşulu i , încft
nu !'.IC p o ak s1111 ne cii p r l'lu erarea m etalelor şi , în 1110ll spetia.1 , procllwţ.ia de
anna.ment :;:i P<· hi pa mt> nt militar <·onstitu ia un clouwniu în tare meşteşugul
SU("(�vean se fă('t•a n•ma.rcat în a, <lema. jum�t�te a scC'olului al XY-lca.
n e si �u r , aşa turn j zyoarcle St'risc tl uv e clesc fări"L cluhii , domnia Mol
dovei J ill işi reshfo g-ra la forţ ele intl'rnc a�i�1uarea f'atisfaet•rii n t:>v oil or
<·1ne11tt>, niti in c1ornl'ninl procurării arrnanwntulu i , nid în t•:xt'cu tarea u nor
ohieete d e c ·u lt sau de -p od oabă (H'u·ă. "ii. mai vorhim cfo vei'C'la de metal,
clC'tct.iriată. folosinţt'i d oninu lu i şi familiei sale ) , <'el pu ţ.i n dou ă d ocunwnte
deof'<·hit el<' i m p ort ante stînd mărturie în acest sem•. Astfel, dadi, p1in scri-
2'0arl';1, <lin 1 8 f<'hrnariP 147ti cl omn u l îi rng-a, ])C hraşoYPni să, iw1miti"t mef:lte
rului cl omn<'>=<· �l iha.i f':l eumpere de la cl î11şii "' ă h i i r:i arme şi sfL le aducă în
Moldova 2 • în aJtă, împre-j u rare , v o i ('vodu l �e acln•sa hist.riţ.enilor, la 7
martit· 1 481 , ru�in<lu-i să-l trimiti"'t în .Uol d oYa ve argintarul Anton ie ,
di.n1i;�, a.vea a-i da C'<'Va de lu eru 3•
Dar, cla<'ă. celr doni"'t documPnt.c e i tate ma.i sus au darul să, sublinieze,
o <lat.ă mai m ult , iwmia.n enţa. relaţiilor c omplexe dintre M old ova şi Tmn-
1:1ilvan ia , relaţii eare au a\·ut tot t i mpu l un carader eorn1lh•mentar, a.s igu
rind reciproe nevoi e<'on om ie e şi m i lita re dintre e<'le mai cl i ferite , alt(' izvoare
1 Cercclar('.a, cu caracll'r de sondaj, a fost c f('etuată de Trifu Mar l i novici.

� IJoc1unmlele lui Şlt'fan cel Mare, ed. I. Bogda n, 2, Bucurl'Şl i , 1 9 1 3, p. 336.
a Jbidtm, p. 360.
103
Rcrisl' Yin n u numai �ii- c·onl'irmP ede <le 111ai s u s , de clai a atc>asta eu referire
directi"'t la 1n·pzi.� nţa 8m·PYPi î n a i;tfl'l eh- l'daţii, dar �i să amplifite t m w�
tinţl'll' de.-mP a(·t i \"it ăl ik speC' iali;i:ate in produqia ele mi"'n fo ri a oni �ului.
În at1•:' 1 e:mtl " d . menţ i on:ni1 '!i u n alt fapt, care se don•1le:-;;t e de <.· e:J,
mai nuu·p i 1 1 t 1 rnrtanţft 1wntru ist oria ora:-;;u lui SueP�n-a , l'!i Ya ri"'u nî 1 w o
perma m'nFt în î nt reag:a pPrioa1U de vîni"'t i n se e ol u l al XY 11-lea, inelu;:;iv :
participan•a adiYi"'t la prodrn· t in c·elor mai d i fer it <' mă rfuri nu 1rnmai a
loeuitorilol' rom{rni a i Onti')Ulu i , {'i i')Î a 1rnnwroase ('lt•nwnte Ptn i('P 11ehwale,
st ab ili t e în Sueea \" a i') Î , c·u sig:nrai1, tt , l Pg:a k strî n s . lll'in i n t P res p P<·onomic3
în pi-imul rîn<l . de soa rt a om�ulu i. �i pentrn e ă , în rindurile pn·c·e1k1 1fr, a m
invoeat prohlPma prodn{'ţiPi dc• a rmam L•n t l'!i <le ed1iparne11t milit ar î:L
SucPa n1 l'l)Oeii lu i f:\tdan c·pl Jlarc. este loeul să a m i n t im ail'i u nul dio.
c a zu r i l e cele ma i sngest i n· . î n s p n su l e d o r de nrni su s . Concret, l'"k Yorb'."J,
despn• aed Pl·trns fll'CllfP.r , ale ci"'1 rn i l'xistPnţă i')i aetiYitate în �tH·<•a y�,
vremii lui � t L• fa n t1•l '.\fare l l l' s i i l t fii. t· ute eunosC'u t e atit de k x t n l , C'it � i 1b
l'eprPzentan·a de w· niatrn. sa <k mormin t , aflaU î n 1wr i r net rul mrn i fo-;t
cimitir catolic· . <lin Yl'C'hl'a 8ut·l·aYă a R<'tolelor ::XY - XY I.
l > esc o 1 writă î n anul Ul.1 -1- , aePast:L p i a tră t omba lit 4, carl' poarLi.. i o.
centrul l'i i 1rni,g-im•;1 u nui a n · ( e01 1 l'irnum• l'!i :-;ublini en• a fap t ulu i 1·:1 (·ei
<lecPdat fusc•s< ' . în t i mpul Y ÎPl, i i „f;l 1·i"'t tor" d<' areuri ) , c·ontin<' l'!i pn·1· izan�:1
cit Petru dPcC'clc1sl' î n a n u l Li 1 :1 , '!i mi mai stan•a <l e c·onsei· \'an� a i1ieti:<.'i" ne
îrnpil•1lid si'i a n�m c·ert i t ud i lwa d d fus<'�w uC'is „Pl<J H F I DOS TAl'AHO �'',
dupi"'t tmn g"lil s u lP:-;>l1• part ea pi1 ...;t rat:"i a textului inseripţ il:'i · de lH' l)iatrU.,
RaU l'll d Îlltdase clin viaţ ă CU !H'ill'j lll aePlC'Î Î lll'Ul'SÎUlli a tătarilor l)Crfizi
de!'.pn• care ('l'Oll Î!·a mol1lo-pol o n ă 5 prl'C'izeazit eit a a n1t loe în aug:u st" 1 5 13.
l >aeă dl's<·opp1 · i 1 ill' a r lw ol og i t <' dispara t e , fileu te pe t er i t ori u l ora�ului
Suceava, fae c·ertă prnd itan·a rnP�te:-;;ugulni vielitri<'i �i în aee.-t ora� (ca.
�i în a lt el e <li n )lolclorn ). est p 11P.-t ul clP clifi<'il ea nu ma i pt> baza acestora să.
se i n t u iasc i"'t �i amploarea euno,;entii dl' re�qwctiYa activit a t e . O ast fel de
încereare de climensionan· :� loC'nlul o c· up a t (IP prl'lu cra n•a niPilor în c·adrul
acth·itttţ ilor sppeializaf r d i n ora� iioate fi , în,;ă , spri j i n i t i"'1 de conţinu tul
unor 1locumentP sl'rise, � i . ('11 t oate c·i"'t unph• incc·rtiturlini Yor eontinua.
Ră e x bte, nu poate fi nus ,;ub semnul îndoi('lii fap tu l că "J)idăria Na u nul
din m P�tei')ngurik <·('h: m a i ră,;pi nclitl' aiei 6• Într-adevă1;, n u eredPm că.
este lipsită ck f'-emn ifipaţ il' , în aec•st s(•ns , ohserYa ţ ia eă p ri ntre mPnţiu nile
docunwntan• p r i Y i rnl a 1loua jumritate a secolului al XV-lPa , l'!i în <'a re sîn �
menţionaţi me:-;; t e:-;;ug:,ui sncpn•ni, (· pl(' mai multe se reforă l a t ă h il < ' a ri 7 ,
pielari 8 , c i u b ot ari 9 . Chiar daert , f:trfr î nd oia l tt , este îndn']lt ăţită p n'SllpU-
t li. 1 9:i.� . :; - t , p . 787. pi. 1 /2 : c r . � i Gh. Diaconu, :'llalerial c , 6, 1 959, p . 9 1 5 , pl . 1/2.

SC ! \",
5 J. Bogch n . \'rc /Jitr ·cro11ice mnldoi1rwsci pi11<i la U reche, Bucureşti, 1 89 1 , p . 229.
6 i n ceea Cl' ne prin•s t e . conli nrnim s'.t credem că nu este ele exclus cvcnlualilaka · ca
tocmai conslalarcu c:i Suceava cunoşlca. incit si in Ycacul al X Y I I-ka, o boga.tă actiVitate
rncştcşul-(:ircaseft in acest domeniu s:i ii fi d�ll'rmi n a t pc Simion Dascălul, i 11 l c rpolaţ9_rul
cronici i lui Gri gore Ureche. s[t crcadit că de aici l i va f i v e n i t şi numl'lc oraşului , deoarece,
spum• l' I . „ . . aşijde rea Suc<•a\·a seric ră o an descălecat n i şte· coj ocari ungureş t i , cc se chi:imă
pc limba lor suc i . iar Snct•aya pre l i m ha.- ungureasci\ se chiamă Cojocărie" (Grigore t:rechc,
Lelopiscful Ţării .\fo/do11ei . cd. l' . . P. Panai t c s c u , p. 65) . ..
7 �. Iorga. Rc/n!ii/c rco n om icc afr ţări/nr noasfrl' cu Lembergu/, Rcgcstc şi docume11fr dfn
arl1i1Jcfr ora.�iI/ui J.amberg, Buc11n·şt i : 1 9ilO. p. l 2 . ·· · :
s I b ide m : · i d l' nt . Sliidii ·şi c/oci1me1ite : cu pri11irc la istoria rnm<in ilor. 2:l. BucUrl'�·ti,
191:3, p. :HO.
• Faptul că dl'sprc unul d i n tn· l'i (ibidem ) se face chiar prl'cizarca cii cslc . „ ciubotar de
·
ciubote ro� i i " m· îndrqptă ţc:�tl' sit credem _c.ă Na \·orha d c.spn· un rncştl'şugar de ln:illă spceb
li tah� , ast fi;I dl' lncăl![tri nef i i n d destlna°t"C .1iici folosirii comunl', n i c i tuturor cat egoriiior de oră
şeni, şi cu a l l t mai p u ţ i n lumii satelor.
104
ncrca eă pîni"'L la noi nu a ajuns deeît o pa,rt<' din .do<·umc11tt'k ;;erbe , <·are
nwnţionau exi:-1tt>.n ţ a în Sueeav<t a u n or <L:->tfl'l de nll'�tP�ug11ri - sau poate
tocinai de aeeea - , e;;tp ele o i 1 11p01 tanţr1 ,.;p.e eialrt <·onstahm�a că gama
�:pt;cialităţilor în domeniul prPlU<'rrtrii pi(•il or <'r:t hoga1i"'t i:;i variatrt. Înainte,
Îlli'(�·, de a tn�ce ht alte prohle11 1<> , m erit;\ spu:-: un _ ('uvînt. în plu s despre
l-'t'nl. 11Hi eaţia eonţinutului. m rnia din tlutumen tdt' rt>frrito.an· la, aC'tivi-
·
tăţiJP amint it<'. · ·

· : · La 21 octombrie H 'i 2 , un n egu ;;1. ur din :Sm·1·aY::ţ î i snia lu i Glt Porghe
JL:vh�;n , , .j u dP de Bi;;tri ţ a " 10 , într-o prieiw-t , earP nu o singurii 1laH va fi
a;pă.rut Î l l relat iile din1TP orrtst>nii �I oldovt'i Ri cei din Tmn..;ilvania 1 1 : un
uÎ·cn i(· d i n Su � t>ava învăţast' �np,.;p1fa hL un tă bi"'tcar din lfo•triţa. Cum , la
sfîr:;;i tul ucenic·iei , me:;;terul bbtriţt'an nu Plih e ra:-;e c·uveu itul c·t'rtifa·at de
confirmare, se subînţdegt' eil , în lip,.;a , ,at.P,.;tatulu i " , prnaspr1ta ea lfrt nu
î�i. -putea 1•xercita activitaka în Suc·<·nxa , potrivit <'alifil":'"i rii :;;i 1ll'llplmilor
·
pe el.1,re i le conforpa noua, :-;a ealitatP. . .
l >t•,.;igur, scumiifrat i a c·o1i ţ i n u t 11lui u nu i <1 � l'Il lelH'<li a d. nu poa [ P fi

·
:�pnidat i"i ph·nar decît dacă a('t•st u i izvor i se ad<�llg:'i, �i altele. Pc de

aW'L parte î nsă i:um lw ·nuea dl' fată 1 1 11 poat P, î,n ehi p obil'1'.( i\", să cuprindă
incursiuni ample în i storia. economi�rt a Jlol<lovei vremii lui Ştefan cel
Man·, c•a, multurui11du- s<• să aspir(' la alc: <ltuii't•a, lml'i i11mţdni d oar a i :-;tol'iei
SlH'. p Hi , au tor nl se vede Il<'Yoit să sP l i 1 1 i i ttfzt' hL se111i1alan�a unor impli<'aţii
'
pote1 1 1.fa l e ale amintitului di>eunwnt. A ,.;tf('I , c l �i<;:1 , lJP de i> p;nk; se do wdea
r:e<'esa1 ă i n ter n�ntia negustorului sueevea1 1 per�trn ('a tăb:lcarul cl i n Bis
triţa ,.;l'1i elibereze certificatul de atestare a .terminării u ec•11ieiei de către
(probabil) tînruul sucevean , singura închei ere lugici"'1i este aceea că,, în
Suceava celei de-a doua j umătăţi a secoh1Jui al XV-lea, praetican'a unei
rvctivităti specializate cm îngăduiti"'t mimai cdor ce puteau fact\ dovada că
au p:i.rcun; etapele obligatorii pentru îllsu i:;irea respectivei meserii. În a
ceast ă situaţie, apare întrebarea firt'asdi, : ·l'an• <'-m foru l în fa,ţa căruia tre
bu'ia produsrt cl ovada : breasla sau sfatul orn,::;ulu i � În (�(·ea el' ne priveşte,
încl i n ăm ;;ă comiderăm şi noi 1 � că în orai:;el<� moldovene al<'. 1•pocii încă nu
n oate fi vorba dC'spre existenţa unor hrcRle·, c·ompai-abifo ca struetură şi
competenţe cu cele din oraşele Europl'i <hi v est şi <'Pntmle. În ae<';;;t. caz t
fără să cxdudem existenţa unor asociaţH loca.Ie afo meşkşugarilor illl teveni
(asociaţii eu profil, mai curînd, uruanitar i:;i i·digios ) 1 3 , n e apare mai în
dreptăţită presupunerea că, încă la act•a ditHt, reg"le1111•n tare;1 problemelor
l egate' de desfăşurarea unor actiYităţ.i 1-1peeiali.zate, în Suceava , intm în
competenţa sfatului orăşenesc şi, cu <'ertitu<lirn\ a vornicului de Suerava.
Că. opinia nu este gratuittL crC'dem c·ă, o <lovedeşte :;;i faptul <'ă., într-o împre
j ura1�e in earc se impunea adoptarea, u n or mă sin·i de certi"'1i rt>sponsabilitatet
pîrgarii Sucevei sînt cei care analizează. şi decid (împreună cu marele
vameş ) , iar nu o organi zaţ.ie profesională. Într-adevăr, cinel , î n anul 1 490,
cu prilt>jul unei vînzări de -poRtav , earP avt>a loc în Suceava, ,.;e consta.ti"'1 că
postavul era „1'ău , rupt şi putred" , iar Simka , marele vameş , şi pîrgarii
10 N . Iorga, Scrisori de negustori, Bucureşti , 1925, p. 1 - 2.
1 1 în anu m e cazur i , insăşi domnia intervenea pc lingă sfa t u l unui ora� tr:msilvănean pentru
apărarea in leresclor orăşenilor l\loldovei. O in lerven til' de acest frl a fost a ce ea a lui Iliaş
voievod, la H iunie 1436, eare solicita braşovenilor clarificarea situaţiei fiului lui Ion croitorul
din Homan, trimis de tatăl său să lnveţe meserie lu Pl'lru r asori us din Bra şov (Documentele
m oldovene.5 /i . . . , ed. M. Costăchescu, 2, p. 696-6!17).
12
Cf. , în special, N. Grigoraş, Jnslilufii ft:udale din .Moldova, I, Organi:area de stat pinif
la mijlocul secolului al XV Iii-lea, Bu cu reşti , 1 97 1 , p. :389- 390.
i a Cf. E. Pavelescu, Economia breslelor in Moldova , Bucureşti, 1939, p . 64 - 84 ; de ase
menea, cf. H. Manolescu, AUB, Istorie, 20, 1971, 1, p. 56.
105
Suecn•i 11 decid, iniţial, ca posttwul să fie, a.TH j dar, la i n l l•rven ţia 1>ă.rţilor
intere.i; ate
( vill'1;ătorul ţii, rc�pectiv, cumpăr:ltorul, ultimul fiind un ne
gustor din Caffa ), ptima hotărî.re c.�te inlo<mitrL cu o alta , soeotită mai con
ve n abilă :postavul poate fi vindut, la un preţ scăzut . Or, in cazul în
care in Sucmiva ar fi existat o org-.tni7.aţie profesională, specializată, într-o
asemenea imprejurarc nu vutca lipsi menţfonarca nu nwl ui 15i calităţii Hta
_,,
rostdui negustorilor. A�a fiind, ne apare mai J>lau zibilă opinia eă organi-
zarea activităt.: ilor s1wcializatc în Suce�tva celei de-a doua jumi:'ttăţi a. seco-
lului al :X:V-ll'<\· incit nu cuno�tea forma reprczcnt.aEt de hresk, acestea.
făcî1uln-�i <qmrithi abia în secolul urm:H.or.
*
Analiz'.t rezultatelor ccrc<.'tărilor arheologice întreprin,.;p pe tt'l'itoriul

ora�u lu i nwllieval Hucc:n-:t eondtte<•, inevitab i l , la o con:-;tatare paradox:ală. :
CU t oate 1•rt a r·t Î\'ita.ti•:t SJWCÎ<"tlizMă c1•a mai larg rrtspindită pe teritoriul
ora�ului �i C<H'<' i1 oh\:inut �i rnznltatele cele mai specbeuloase, în cursul
cell•i lll'-a doua j umCiUţ,i a sec olul u i al X V-lea, a fos l olii rht , nu :-: e pă.:,;trcaz:1
nici o nwn\,iurw doPUm!'ntarrt rpfnitoare la aeest mP:;tc:;ug, din izvoarele
scrisl' l'Ontl'mpor;rnt� lipsin1l cu cfrsrn·irşir<' chiar �i numl'l<' vn•unui -olar
HUcevt•an. li'rtri"t ,.;;I. insi.s trrn1 a'mpra acrnitui fap t , lll' mulţumim să. eviden
ţiem eoni rn:-1tul dinLrn sit.ua,ţi:t 1htt� �i menţionarea , în sC"him h , �t 1>roduc
tiei de oale în u nt•fo aseh:'t ri rur;tll' ale vremii i;;. 8\t fit• dt• vrtzu t în aeeasta
�xp rl•s ia faptului 1•.i"t îi1 timp CI' in ora�e practfoarea nw:;tt>:;ugului olăriei
era consider;tti"i nonmtlă. �i antrnna un numrtr man• de oameni, în mediul
rur.tl ,,x:i:-1teut•t unor 11rohahih' cPntre specializate l"ra , cu a d e v ăm t , o ex
cepţie•. �i d i n �te·t•a:, tri cauză. urni;ta să fie menţionat in documentele scri;;e
drevtul lm�u it orii or acestor s�ttc dl" a-�i vinde, în toat :t ţara. oalele produse
de l'i '� Fire�tl', P:-1te clifiril cfo clat Hn ră1-1puus la ar�c·astă înt rebare, dar cert
rr�mî nP faptul c�i dt"" P re oli"'tria sucfweană a perioadPi avu tt' aici în vedere nu
exil'IU nki o nwn\juuc clocu awntar�t.
Yorhiucl, în vri mul rînd , despre ceea cc s-ar Ţ>Utea numi organizarea
terUorialii a mel$tl'�Ugului olă.riei, vom remarca faptul crt , in a doua j umă
tate> a RPcolului al XV-iea , î ntreaga activi tat e r-;p d es frt�oară exclusiv în
limitele <·art.ierului meşteşugarilor, despre a cărui corrntituirc pc laturile de
vest �i sud ale ora � ulu i Rnceava am vorbit î n tr-u uu l din capitolele prece
dente. într-adevăr, faptul că, spre deosebiri" de perioadele anterioare din
istoria oraşului , în decurflul cărora, deşi se remarca tendinţa concentrării
acestei activităţi în zonele amintite, încă mai apăreau cuptoare de olari
şi în i;paţiile locuite ale aşezării, în perioada care ne reţine atenţia aici
cuptoarele de olari din zona locuită a oraşului au dispărut , fapt căruia.
trebuie să i sc acorde, credem, semnificaţia cuvenită.
în al doilea rînd, dar de data aceasta referitor la procesul de adîncire
a specializării î n cadrul m�teşugului olăriei , este de făcut observaţia că.
descoperirile arheologice confirmă realitatea că, mult mai pronunţat decît
înainte, s-a produs o specializare a meşteşugarilor suceveni în producţia.
ceramicii de întrebuinţare curentă, în producţia de cahle pentru sobe şi de
ceramică. ornamentală, ca şi în producţia de olane ; ultima pare chiar
a fi fost din ce în ce mai solicitată, în amenaj area unei adevărate reţele de
H N. Iorga, Relaţiile economice ale fdrilor noastre cu Lembergul, p. 26.

15 DIR, A,Moldova (secolele XIV - XV), 1 p . 260-261 (pentru locuitorii satului p c care
mănăstirea lui laţcu primea dreptul să-l întemeieze ln margima oraşului Suceava I ) şi p. 343
(pentru ţăranii din satul Negoeşti al episcopului Tarasle al Romanului).
106
�onduck, Jl('('('ml'i"t aprov 1 z10n am ('\l avr1r a OJ':rl·ŞUlu i , C':l· �j a CeW ţ.ii de
&�a.tm , <l in margin <'a de răl'lărit a maşului 16•
I ):.\.eă, am înet'r<':t, ail'i, ,.;tabi lin'a 1�aracteriRticii e�l'nţ.iale a olăriei
8llC'.C'\'('Jlf' d in a Ilona j u m ătate :1 set · olulu i al XV-iea, ar n d estu l de difici l
de alt•s între� vcrfrc'.ţiu rwa ,.;1.fql î n iri i mi j l oacelor tl'hniec (eeea cc a avut
c3, 1·1'z11 lt at n·alizaT('a u n or Jll'oeesc tic t•).: ccuţie teh11i1•i"t vx eep ţ.ion ală ) şi,
res1w< · ti v , i m p m1erea hotărîtă a <' era miei i 1"mălţ.uite î 11 l'ornmmul intern
cur<'n t . <·11 a tlamml eă sti"rp î ni rea tehni c ii pr1� pari1.ri i şi u t.ili zăTii smalţ ului a
at.ins 11 1 1 11i v l'l i m: mnŢHnab il eu t ot ce s-a r e al i zat îna int e de a� easti"L pel'i
oa.(1{t. �i d 1 ia r �i 1lupi"t t•a .
Lrn·nh'i e u (·arac·tt>r ,.;peefal a n atms aten t.ia 1 7 ( san nhia "" pn•gi"tteRc
Ră o f:wă, 1 8 ) asupm eanwtc>ri stieilor tl'lmicc şi Rtilh ;tkP nl<' vrnducţi<'i de
oli:i1·ip 1 l i 1 1 '.\ l oldov a edei tlt>-a d ou a jmn i"ttăţ,i a s1�colnlni n l X V-lea, în sta
bilirea �i dt>mo11,.;t ra.rP:1 <· :1 rom de�·woperirilc de la Hu<•eaYa -:erY<>sc nu în
mi1•iJ, m i:i suriL �i t oem ai pentru <:i"1 prohl enw l e mcşteşuţ!ului olăriei din
1w1 i oa d a d a.ti"t sînt s11 fiei<•nt d e hinc cunoseutc, ni FH\.l' pă n•a neîndC'ajuns
11<> ju1-;tifieat i'ilt le I'l'lu ăm ai c i , aşa încît pare su fici e nt ă, fit• şi 1 1mnai Himpla
pu nl'ta l'<' a u n ora d i n acl'si<>a.
Suh n1port. tt-lmi c , st' impun cu deoschirc d on i rcnrnrei , �i anume :
i
pc- 11•'-o p:wfr, euptorul c·u grătar ori zontal şi cu revt'rlwrn.ţfo, utili zat
pt·nt rn anlnl'a <'emmidi <l<' u z 1'.a�mic, s-a generalizat cu ft>rmita.tc în a<�caRtă.
'l n�m t • , el rămînînd ,.; ingmul în uz pîn:'.'L la s firşi tul evului m ed iu � ve de altă.
ŢlaJ1·f', :wurn î şi f�w apari ţia c u ptoarele de mari dimen siuni şi clt• o co nstru c
ţi� �1w1·i:1lft, destinate arder ii cahlelor pentn1 s ohe sau olanelor pentru
cond11<·te ( d in acest ulti m punct d e ved1•re , ede doui'L euptoare, tfo plan
pah'u lafrr, de scoperite în a:;ia-numitul sector „parc", din aprop ierea fostei
mitropolii a �Ioldovl'i , pot fi con�identtc ea cele mai reprezentative şi
1;erfretioJ1at<>, <·a tip şi <' onst ru c1 ic 19 ) .
Tot. ,1„ d om eniu l l:tturii tehnice a prodneţ.ici tine şi ohservaţfa că
p1·e1w.ra.1·1•a past<•i ya:-wlor de folo s i n ţ.ft curentă. înregh;trează a.s1•mcnca pro
grnsf\ 111rî t , în cm uliţ,iile Rtă:p înirii perfecte a roţ,i i cu învi rti rc rapidă,
Jlenn i t P r<'alizarea u n or vase eu pere ţi i foarte sub ţiri , acePaşi pas trt de eali
ia1,e :.;u pn ioarr1 permiţ.înd modelarea un or profilc, 1lad1 nu d eo seb ii· de
compl ica;te - faptul fiind expl icabil "Prin proc e 1m l continuu de „ stan
danlizart�" tot mai pron u nţ..at :l a produselor - cel puţin tic o e:xccuţie
ireproşabilă .
Unnan• d irecti"'L a p<>lfecţfonftrii meşteşugului, 'Iar �i a d ivf'rsifiC'ării
continui a, solicităTilor cumpărătoril or ( produ c t.ia purtîrnJ predea d ivcrni
tă.ţii g1 il1ilor s o<' ialt • ale solieit.anţ ilor ) , gama. formelor reaJizatc tl e olarii
l& fo acest sens, esle Jocul s:i am i n ti m . aici, că pc plaloul dii1 fala C c l:iţii de Scau n s-au
descoperit nu m a i puţin de cinci conducte de ola n e , meni te s:i asi gure aprovizionarea cu api
potabilă a ct'lăţii. Fa ptul că aces t e conducte erau i n s tala te la adincimi diferi te, una în raport
cu cde!a i t e ,.. şi că urmau trasee tot diferite constituie dovada că, prin aceasta, se urm :i rca
limitan·a posibilităţilor ca ev e ntual i i asedia tori ai cetăţii să i denti f i ce aceste rnnductc şi sii
Jc dîstru l(ă, i ntre rupin d aprovizionarea ce tă ţ i i cu ap:i (cf. Materiale, 5, 1 959, p. 596, fig. 1).
1 7 Elena Bu suioc , op. cit . , p. 48 - 64.
1� Colc�a Elena Bu su ioc arc în pregă tire o lucrare de si n teză asupra ceramicii de uz
comun sm:lltuită şi ceramicii ornamentale din Mole.Iova secolelor X I V - XVI.
19 Pentru de tali i , cf. Dan Gh. Teodor, Materiale, !J, 1970, p . :Ji7- 379 şi mai ales p . 378,
fig„ :1. Aici amintim numai citeva date rsenţiale : cuptorul nr. 1, de formă dreptunghiulară,
ave.a dimensiunile de 1,50 x 1,75 m . Era despărţit lo n gi tu di nal . de un pe re te median, construit
din cărămizi, pe rp e n dic ul ar pe <'arc s-au const ru i t �se arcade transversale ; cuplorul nr. 2
avea. aceeaşi forn1ă , dar era de d i mensiun i mai mari : 1 ,60 x 2 , 10 m. Sistemul de a menaj are
interioară a cuptorului era i dentic cu cel de la cup to r ul nr. 1 .
107
::;UCP\"l'll i l'l' îmhogi"t 1 e:-:t l' ;.;imţ itor; fil' prin apari t ia u nor forml' noi de· \'ase ,
fie prin reintrodlll·l'n•a î n proclueţ it• a u nor fonnl' cuno;.;eutl' an t e ri or 1li1r· ,
;.;e piH'l' . i nsufieit'nt 1k ,;olicitate a t u nc·i , pl'ntru a fi ffteut ohil'l'tlll u nei pro
due t i i de ;.;pri<< Pl•nt'l'll rll , ajun,;i"t cli:-;cuţfa aiei, t rl'bUit• ,;ă a1lăugi"t lll 1·i1 a
doua j umi"ttafr a ;.;pcolului al X\'-le<\ ,;e earaeh>rizrn1zi"t , iutrc altPll', -pria
realizarm dl' ;.;prii de proclusP, OU:'\l'tTaţia, fiind îngădni \ :1 dl' dl'sc·o 1 wrin�a
acduia:-:i t i p de ms pe arii foarte largi �i în <'a ntiti"t ti mari, i n d ifPn·nt dac�
e;.;te Yorba de dt•;;c· n1H·riri fii.c ntl' in (·1 1 primml ora�ulu i ,;au î n satl'le din
î mpr Pj nr im i .
l >l':-:i foart<· i 1 1 1 po1·t a 1 1 t , a1·l':-1 L a r:l. 1 1 1 i 1 1c„ i11siî , numai 1 1 1 1 nspt>d :11
hwrmilor, 1 lin·rsifi l · a n•a <·1 1 1 1 ti 1 1 1 1 ;"1 �1 t i purilor d<• Yasl· 1·:l p:l t i 1 u l adl·,·i"1 rnta.
sa :-1c• 1 1 1 nifi<'at i P d oar 1· u <·1 1 1 1d i \ ia :-1 u hl i niPri i 1 ·un•1 1i k :-:i a pro1„�T1':-1l'lt 11',
poatl' i n e:"t m a i Ill'lt' :-:i, < l Pl·i , urni PYÎl lP111l', im·1·gi:-1tra t l> i 1 1 folo:-1Îl·1·a s 1 1 1alt. n
l ui , l'a p 1 i n d pal l'll' 1 1 1t•1 1 t d i· i 1 1fr u 1 1 1us1•ţ an· a Yc•st•le>i . Pl· n t r u s 1Jl'dal i.-; ti,
YigoarPa 1·u c·arl' ,;(• r: h p Î 1 Hll':-: i ( • :-: i „�c· g·pnpralizc·az:I , î n .\l oldoYa. u t ili zarea.
;.;malţ u lui la i 1 1fl' u 1 11 n:-1t·\ an•a Y <lst.·lor. î n a 1lona j u m:lt a t e a :-;('<·ol ului al
.XY·IPa. r:l. m i ne, în 1·n1 1 t i 1 1u:u ·1·, o :_irnhll'mă la <·an• nu :-1 - a dat i 1 1 61 u 1 1 ril;.;
pm1,; pl' <h·pli 1 1 ,;a l i :" f:l d l ol ' . l >; i d frnonwm1 l :-1p i m·1·g:i :-1 t n·az ă , eu 11:-:mi 1 1 �ii ,
î n nw:-:tl·:-:ugn l l'll l'l'H'a n , al·Pa :" t a l'on,;t it UÎl' n u m a i o parll' a prohll'mPi, :-: i poate
înci"t nu 1·.l'a mai i 1 1 1 p ort a nti"t , 'hwii ţinl'm sl'ama <k faptul cil �m·Pa ,.a Pra t.·api
tala ţi"tri i , c·el'a <'l' pn�,;u pum•a , oril' u m , un llÎYl'l sl'n:-1ihil mai l'le\·a t <ll preten
ţiilor n 1 1or (·on:-111111atori , în earl' Curt.<.'a domneaseă �i hoil•rii clin preajmă
repl'l'ZPl lt:tll (•at Pg'lll'Îil )ll'iOl'ÎbH:"t :I :H'estora ; Ob:'IL'l'VllţÎa l':'\l'llţial�t rii,mine
aceea, l'i"t u t i l izarl'a - ;.;11udţ ulu i :-1e g'l' ll Prali zeaz i"t cu ra pidita t e în t oa l l' ora
şele :\l oldovei , :-:i n u î n lînq>rnt or. (•t't•dl'm noi, a nunw dupi"t a nul 14:1 0. Că
una din P xplil'a tiill' v o ,; i b i le ah• fapt u lu i a m in t it ar pu t . l' a - o 1·011;.;t itui imi
grarPa în :\l oldo\'a a u nor llH':-:teri bizantini <lin ( '011,;tant inopolul eare
con:-;t it 11 i:-1P, l>Î ni"t î 1 1 l -!:1:1 , ult ima n·llnti"t eontinentali"t a falnicului i n i. p l' ri u ,
nu ni :-;c• pan• 1fo l'li minat 1li1 1 1lisen \ Îl' , tot a�a cum nu ar t n•hn i 1 w gl ija tă
nici l'ontrilmţia, d upă noi. m•i udoil'htieă , lW c·m·t.• au put ut -o aduce• la <W<·en
tuata ră.,;pî ndin· in :\l old o \'H a <·P111mi<' i i d<.· i nfhH'nţ,;1 hizanti ni"1 <' l' n t rel e
de prod m·ţ il' d i n ( 'datl'a Alhi"t �i Chilia , încPpîrul din momentul î n eare
aCl':->tl' ora�l' au ren• 1 1 iL fi n.•:-1<- , :\l oldon•i lui Şt<.>fan cd :\lare ( 1 46:1 ) .
Uiteva rinduri mai i,ms, n�ceam aluzie l a faptul c ă olari i ;.;1wcveni
aveau a răRpurnlP unor soliciti"tl'i venite <lin partea P elor mai divl'r;.;e eate
gorii de o răşe n i , dintre aceştia nelipsind domnia şi boierii.. E;.;te loeul aici
să remarcăm, în context , un alt fapt de cel mai mare intere8 iwntru buna
înţelegere a nivelului atins de meşteşugul olăriei în Suceava peri o adei de
mai multe ori prccizatt.•, ş i anume : dacă în lumea satelor, pe lîngă rari
tatea descoperirilor de acest fel, ceramica smălţuitrt poate încă constitui, la
data aceasta, un indiciu dl' certă valoare cu privire la starea rnakrială şi
condiţia sociali"t a ::;tăpînului locuinţei în cup ri rnml căreia apare �>0, în Su
ceava celei de-a doua j umăti"t ţi a veacului al XV-lea aceleaşi prodti.8e nu
"° Cu titlu de exemple foarLc e�lificaLoar�. ami n t i m si tuaţiile inlllnile in t rl' i dintre aşe
zările rurale din lmprcjurimilc Suceve i . în care s-au intreprins săpi'i luri arheologice : b U d eşti,
în inventarul mwi locuinţe adincitc. datind d i n a doua jumătate a secolului al XV-ka, nu s-a
descoperit ceramic,-\ smălţuită : la Vornicenii Mar i , nu s-a descoperit ceramică sm ălţuită di!cit
ln perimetrnl curţi i vornicului Oană şi printre resturile bisericii de zid dcrnantelată (în ambele
complexe s-a descoperit atlt ceramică de uz com u n , cit şi ceramică ornamentală, inclusiv dir'ă
mizi smălţuite) : l a Liteni-Moara, fragmen t e ceramice smălţuite, care sii p oahi fi atribuite cu
siguranţă inventarulu i unor locuinţe, nu s-au aflat dccît in tr-o locuinţii de suprafa (ă. cu două
încăperi şi lnzcstrată cu o sobă d e cărămid}, in locuinţele adîncik, d i n j ur ul acl's tc i a , ncamn
du-se o astfel de ceram ică.
108
numai d't se află, efecti\·, în ab:-;olut toatl' lo('uinţele ues('o1wrik :-:i ("p'rec
tntc, dar n u sînt înregi stra t e nki C'ele mai mici d eos ebi ri calitatiYc între
<'eramica smălţu it ă descopcri t ii în c uprin sul Cetăţii «ll' �'.k·aun, la Curtrn:i.
�Jomnească, în locu i nţpfo orrt�enilor mai în:-;trtriţ i sau în ('a:-;ele loeuitcirilor
si mpli ai ora�ului . O atare obserYaţit_• fae(• nPel'sarrt o t• x pliC' a ţi e , pentru a
i m :-;ta la baza Yl'l'll lll'i intP1pretări Nonate : ad miţi n d , ca foa1te fireas('ă,
u ti l i zare a , in gos pm lrt ri ile Yîrfmilor feud all' cli n ora�, <"<l �i în caselP oră�t_·
nilor înstăriţ i , a mwi YPseh• de lu x , fiL• lueratrt din metal, fit_• JH' OYen in d din
import (ceea <·e e:-;te puţ in prob a bi l eă se întîmpla �i în c a s e le oră�Pnilor
.ohi�nuiţi ) , în n•stul p roduselor Cl'ramice, de întn•lrninţ an' cu adeYărat
<·11 rent ă , ab8l'nta amintită a Yn•unor deo:-;ebiri un t rebuie, nicicum, expli
·< ·<ttrl prin niYelul cobmît dl' trai al c·Plm· aYuţi, ei prin aeela foarte e ll'Yat la
<"<He 8e situa prod uet i a dl' eeramită 8mălţ uită a olarilor s ueeYl' n î , ean• :-:c
pu t ea adresa oricru·ui cumpărător iu :-;tare să �i-o prncun"
Interpretarea propm 1rt aiei nu l' ste , în n ie i u n eaz, gratuită , in sprij i
unl Pi Yl'niiul o al t ă ohst•ITaţ il', n u mai puţin i mportantă , · :-:i anume : in ·
('e e a el' priYe:-:te utilizarea produ:-;elor obnilor su e e \'(•u i , locu l <1 e sc operhilor
1 111 c o mp ort ă. :-:i exi stl' nţa Yrl'llnor deos(•hhi <·al it a tiY P între a eest ea ; • t•vi
•h·nţierea stării materiale :-:i ap:ute1wnţl'i sociale a stă pî nnlui locuinţei ( in
<«tdml ora şului ), fără. srt mai in :-istăm a:rnpra rostur ilor de>osebite �i situaţiei
,.:1wei a le ale c p]or ('l' n• zi d au in (• etat e sau Ia Curtea domnpască d in Sue e aYa ,
21,
,.:p faep prin 1n·ezenţa în astfel de (• omple xl' a unor Yase <le impOl't a
e ttror procurare 8l' d on� de a ('ll lllll l t mai dific·iJă pP11tl'll Ull orrt:-:ean obi�
nu it ; astfel de Yase, de altfel, lip:-;p:-c cu des ăvîr� ire din locuinţ dt_• celor
·din urmă.
Celor <1e niai sus, :-:i spre depli n a lor c onfirmare , li 1;p adaugă şi obser
Yaţîa că , deşi preze n ţa eahlelor pentru sobe se înregi streaz ă relativ curent
în loeu inţell' orăşenilor i-meenmi din perioada d ată , deosebirile calitative
d intre cahlele ce constitu i e inV(•ntarul obiş1 rnit al locuinţ elor or�u�enilor,
pe de-o part l', şi cele aflak la < 'nrtea domnească sau la ce tat e , pe de :altă
parte , nu mai lasă lo<· Yreunui dubiu în legătură cu faptul că d omn ia îşi
;n-ca asi guratrt o producţie cc îi era destinat ă t•xdu siv , în timp ce restul
. orăşenilor folosea eel'a ce am numi prodm;e de serie. Şi poat e că nu este
l i psit de folos să amintim aici că în t i mp ce în Cetatea de Scaun se aflau
,.:obe de splendo area celei ale eărei re sturi s-au de scoperit în c uprinsu l şi
printre d ărîmăturilc „ ca sp i dom neşti " ele pe platoul din faţa c Ptă.ţ i i 22 ,
i ntr-o altă construcţie, mult mai modestă, dar aparţinînd sigm go spodărie i
ec t ăţii şi situată pe acelaşi platou 23, cahlele de sobă erau identice c u exem
plare sinulare de sc operite în locuinţe din oraş, trădînd atît reu�itel e , cît şi
i mperfecţiunile producţiei de 8e1·ic .
Des igu r, ch i a r d ac ă mai puţi ne deeit cele referitoare la realităţile
,.:ucevene din perioadele prec e dente , anumite lacune continuă să se pă,s
treze şi în ceea cc Jlriveşte cunoaşterea a c tivităţii şi modului dl' viaţă ale
locuitorilor oraşului în pe rioad a asupra căreia stăruim acum. Pe lîngă acti
Yităţile i-;pecializate despre care !'-au spus unele lucruri în p aginile prece
dente, orăşenii Suc e ve i desfăşurau şi altele, dar ponderea lor în viaţa eco
nomică a a şez ări i era , ne în d oi eln ic , diferită. În 8ensul acesta, o menţiu n e
i'pecială �c cuvine făcutrt în legătu ră cu un personaj , c ar e Ya fi hăit în
21 Pentru curtea domm·a-;c:1 . cf. ln special SC !\', 6 , 1 955, 3 - 4 , p . î68 - 7i7, fig. 14, 20 .
22 Radu Popa, .'.\fonica .'.\fftrgine:rnu-Cirstoi u, 1t1ărlurii de cioili:afie medie1•alci romuneascu,
Bucureşti, 1 9 79 . .
23 cr. .'.\Iatcria l c , 5, 1 959, p. 599 � 604 ; Îl. 1959. p . 679 - 687.
109
SuccaYa celei d<'-a d oua ju mătăţi a secolului al XV-lea, ş i ammw italian ul
Rabtista din Vcscntino. Piatm tombală 24, dcH<·operit:i în cimitirul (•atolic
din <·are provc>nca şi a{•eea. a lui Pctrns arcufea:, preciZcazi"t ci"t Babtista,
decP<lat în anul 1 .5 1 2, fm;<•8e. magi.vter in diversi.'1 artilno1. Cn toate că o
Jll'imi"t interpretai·<· a <1Pseo1writi i î i atrihn ia lui Babtista calitatt>a de om
învăţat :!ă , noi inclinăm 8l'l aee<•ptăm o altl't interp1·etan•, mai recentă, po
trivit căn�ia, pNsonajul eitat „ern un maistru , un om priePpu t in m ai
mu ltc mesei ii [ . . . ]" 26 .
Într-un ora:;; de mai multe mi distrns şi refăcut, total sau , mai
curînd , parţial, în decursul et>lei de-a d oua jumi"ttăţi a secolului al XV-iea,
nu puteau lipsi d ulgh erii, constrnetorii de case, în �en<'rn1, }) i etrarii ete .
Dar, cum rodul activităţii <·elor dint.îi n u poate fi ju.tecat decît după re,;;
turile, incomplet<', pc can• ni lP oferă. <'onstrucţiile desc·opcrite în cuprimml
oraşului, dincolo de i m <•gis1raiea în acest fel a pn•zpnţei şi activităţii lor
în ora� nu ni sc parc indicat să trecem. 'l'ot a�a, dat fiind faptul că singm·a
descoperire concludentă rl'feritoare la activ itatea unor pietrari în SuccaY:i
s-a făcut pe platoul din faţa Cctăţ.ii de Scaun , <•a fiind sigur lef,!:ată de peri
oada marilor tranl'formă.J'i aduse de Şt efan cel )lare 0etăţ.ii de Scaun, va fi ,
poak, mai potrivit să TII \ oprim a8upra ei atunci eînd vom încerca !'ă vc)r
bim despn• „devPnirea" C<•tătii de Scaun a Sucevei, în timpul domniei
marelui voievod .
Prin poziţ.ia pe earc o ocupa in activitatea de stat a )J old ovei, Su

ceava nu putea, del'igur, s:l n n rcsimtă, pozi ti v , �i să n u ht>neficit>ze, în
fo1·me speC'ific·<·, lll:' · avantajele intenselor legături cu diferitele ţări cmo
pene pe c�tw tarn le întreţinea în a doua jumătate a secolului al XV-iea.
Că relaţiile externe ale :!\foldovci atît ca amploare, cît şi ca intensitate, erau
determinate, în primul rîn d , de nevoia pt' care voievodul o resimţea de a-�i
asigura colahom1 ea �i sprijinul cît mai consistent nu numai al vecinilor
nemijlociţi, dar �i al papalităţ,ii sau al ora�elor-republici italiene , în vederea
organizăl'ii unei lupte cît mai eficiente împotriva ameninţării otomane, nu
pot exista motive ele îndoiali"L 27• Drevt urmare, s-a impus ca întreaga po
litie2, a :Moldovei , în relaţiile sale cu ţările europene, sri, fie una care să
faciliteze �i să întreţ,ină. într-un ritm viu relaţiile ele schimb ale :Moldovei
cu aceste ţ.ări . Pe de altă. parte, n u trebuie omisă nici împrejurarea că,
în paralel cu politica int.emă pc care a promovat-o, politică al cărei prin
cipal obiectiv �i, fost continua consolidare a poziţiei autorităţii centrale în
lupta împotriva tendinţ,elor centrifuge ale feudalităţii locale 28, domnia a
trebuit, în motl neces:n, Hi"L ţină :-;eama şi de cadrul juridic îu c are prcclcce-
24 Ibidem, G, 19ii9, p. 91ii, fig. 1 / 1 .

26 Gh. J >iaconu, �latcrialc. tl , p . fl2 1 .
"" � tefan Blrsănescu, Pagini /IP.•crise din i.•loria c111/11rii romdneşti (secolele X- . \'TI ) ,
Bucurl'şli, 1 9 7 1 , p . 2 1 7 .
27 A . Boldur, Studii şi cercetări isloricl', 18. 1 !143, p . 33 - 72 ; V. Costăchcl, Stud ii cu
[fi1Jire la Ştefan cd Mare, Bucunşli, 1 956, p. 1 69 - 202 ; N. Iorga, Istoria lui .'jtefa11 cel l\Iare,
Bu cnn�t i . 1!.!04 : P. I'. P1maill'scu, Homanoslavica, :!. 1 958, p. 95 - 1 14 ; Y. Pârva n , ConYorbiri
li terari', :i!I, 1 905, :p. 869- 927, l 009 - 1 080 ; l. Sabău, Studii cu privire la Ştefan cel Mare,
Bucureşt i , 1956, i;. 2 1 9 - 24 1 ; I. Crsu, .'jtefur1 cel •'-lare şi turcii, Bucureşti, 1914 ; K. V. Bazilie
vici, Politica externă a statului ccnlruli:at rus în a doua jumătate u secolului al .\'T-leu, Bucu
reşti, 1955.
28 Cf. mai ales, Al. Gonţa, S tu1lii, 10, 1957, 4, p. 9 1 - 103.
1 10
,;; orii 1':.tl m f;eaunul ţ ă rii încadn•ază activitatea negustorilor i;; trăini în
:Jloldova, ea şi pe cea a moldovenilor, în afara gra ni ţ elor ţ[trii.
În aceasti"'t j u mătat e lk VPa<·, delimitatrt aproap<' i;; imholic , pc plan
-<•eonomic , de JlrivilC'giul pe care negustorii Cctrlţii Albe îl Pi'lpătau, în
1 -!56, de a face comerţ , i n toa tă lilwrtatPa , in întreg cupri n su l ImpNinlu i
ot-0man 29 . -- privilegiu aconlat ca urmare a a e<· ep t ă rii, de eătre voievod ul
Petru Aron t-ii boierii ţării, ca M uldova xă plăteasci"'t primul său tribut
Porţii otomane 30 - şi, respectiv, de actul, de i mp ort.an ţ tt cxeepţională,
din anul Ll99 31, vrin earc 1-;)tefan <"l'l .Marc introdU<·pa rinduidi noi, în rc
:zolvarea pricinilor c omerc iale dintre Moldova �i negustorii străini -
acestea din urmă reprPzentîntl doar una d in expresiile procesului de conso
lidare a domniei pc plan inh•rn �i a l\f old ovl' i pe plan extern - , Ruceava
:a. cunoscut o viaţă (·omercialii infloritoan•, fiind 1m•zenti'\, atît în s <" hi mhu
rile interne, cit şi în cdc externe d t• mărfmi.
C a o sublinier(• a nN·C'siti"'tti i de a s c pi"'t xt m , in f'ontinuan•, 1)riYilcgi11l
·de „oraş de depozi t " de care Hm·pava s<> hueura încă dP la începutul seco
lului, Ştefan ccl :\JarP <·onfirm[t, în J ,rno, deei la numai trei aui d(• la lll'
{·c:trea sa pe tronul l\IoMow•i, acelaşi 1lrept al eapit all' i xale, în <>omerţul cu
postav al liovenilor, în )loldova : „ Buci"'tţile <.lc postav an si"'t le vînză, la
descărcan', în Snl'eava, ci.lei în alh• tirguri al<.• noastre nu an voit' să le
vinză" 32 .Există motive si"'t cre{km ci"i poziţia privill•giati"'L < lt• <·an• s-a
•
· bucurat Suceava în conwrţnl {'li postavuri a adus importante beneficii

materiale nu numai domniei, ci �i negustorilor suceveni, aceştia din urmi"'t
�\.vînd asigurată atit posibilitatea dc:;ifacerii ma i departe în ţară a acestor
mult căutate produs e , eît �i a vinzi"'t rii lor către negustori veniţi din afam
A
:.!Ta n i ţ el or l\loldO"wi . lntr-adevăr, ('li orieîtă prudpnţă. sîntl'm obligaţi să

atribuim anume :-;pmnifil'aţii pu ţin el or i zvoare se1h ;e, eare s-au mai păs
trat, referitoarP la tranzal'(iill' (•onwn·ialc desfăşurate în �nceaTa celPi
·de-a doua jumrttăţ.i a sccolului al XV-iea, nu credem f'ă estc de neglij at
faptul dt unul din ae<·stp puţ.i1w iz ,·mu·c se referă tocmai la eomerţul cu
postav. Concret, este vorba dexpre informaţia, deja amintiti"'t în paginile
precedente, referitoare la o vînzare de postav, petrecută, în anul 14:90, în
8uceava, cumpărătorul nefiind altul decît un negustor din Caffa 33• În con
textul cunoscut, această. vînzare de postav, petrecută în Suceava, apare
-<'.a un fapt normal, iar dacă registrele de comerţ ale oraşului x-ar fi păstrat,
.cu siguranţă că astfel de tranzacţii ar fi figurat în ele în număr suficient de
mare, pentru a evidenţia raţ.iunea măsurilor domneşti de 3, asigma oraşului
beneficiul „dreptului de depozit" .
Practica relaţiilor comerciale dintre Moldova ş i vecinii ei, relaţ.ii
normale dacă avem în vedere potenţialul economic al fiecăruia dintre
parteneri , precum şi specificul dezvoltării economiei lor, la baza căreia
s tăteau nu numai resur::!ele locale, ci şi experienţele proprii în valorificarea
l or, a impus, în cercetarea istorică, opinia că aceste relaţii au avut, în tot
29 N. Iorga, R IR, 10, 1924, 4-6, p. 105.

30 DIR, A, Moldova, secolele XIV -XV,1, p. 286-287. Amintim că, pentru a-şi justifica
•politica. marii feudali ai Moldovei, adunaţi la Vaslui, ln primăvara anului 1456, hotărind plata
tributului, spuneau că ţara nu se putea apăra de turci „ [ . . . ) pentru că nu avem sprijin ş i
nici ajutor ln nici o parte ( . . . )". Lipsa de temei a unei asemenea poziţii a fost pusă ln
·e,;denţă, vreme de decenii, de marele Ştefan voievod, care, ln condipi similare, a organizat, tn
·mod strălucit, rezistenţa antiotomană a Moldovei.
31 Documentele lui Ştefan cel Mare, ed. I. Bogdan, 2, p. 419-426.
32 Ibidem, p. 279.
aa Cf. supra, n . 1 4 .
111
cursu l L· ·n1 lu i nw d iu , 1m l� V i <kut c:�me tt•r p oz i t i v <·ornph•mpntar �4 • În
eaznl �I ol dov<' i , h og;\ ţia pr otlu sl'l or · agri e oh• i - a . a sil!urnt ţ ăT i i ro1w't l l P =-?.t i
de ht r ă s i"'tr i t <l P C a rp a \ i mai ales rolu l de f ur n iz or dP v ite şi a nimalt• d P
tot frlul, i ea l it a t e <:onfil·mati"'t de c on ţ. inut ul tuturor izvoan·lor sNi � P n·fr
dtoare b astfpl de :-; c himhur i . P<> l în gă, accx te pr od u se x 1wc ifi e e , n egn s t o! ii
moidoYPn i mai a xigurnn ;-:i fnrnizarea unor produse 01-iPntale către 1wgu;-;
torH p olon P z i f!i tnrn:•ilvănen i , j nc i n d : <1 P <" i , în acest din m m ă <'az, rol u l
de ink1·mpd iari .
J n d i fen•nt lle etnia }or -- �i f; - fl l' Jllll"ea l'll românii �i an1wnii Ol'U J<lll J
un loc lh• frnn l<> în a !•eaxt i"'t p r i Y i nţ i"'t - , 11 egux to r ii sU<·t·i.·eui Prau ne l i p si ţ i
atît în <·omerţ ul l'U orn:-;:l'IP p olo n l'Z l' , e ît ;-:i în xehimlrnrilt> e o m ere i ale l " l l
o r a şele din T rans i l v an ia . ::\ ! n i mult,, după l'UIH foark a d l• xp a ,,; p î n t i 1 npht
î n e ursu 1 evulu i me d i u , î nt r e n <> gu s tor i i suc·PYPll i �i tei ardl'l<'ni apă n·a u
neînţl'leg;Pri ;-:i prki n i , 1wntt·u rezol va r ea ei"'trora era nevoi e de inkITl'lli. i:t
autorit i"'tt i lor SUl'PYei, în a p ă ra rea i nterpxelor n egu :-;t ori l o r moldoven i . .\ f!:t
se întîmpla, de pi l ll ă, in apri li e H81 , cîn<l „judPle �i juraţii lui din 8uct•ava "
scriau jrnl Pl u i �i pi rgar ilor <lin Bif'triţ a, în ll•gătmă en piNdeH•a ,;uforită I \ ('
un a n u m e Peterman mă l' e l aru l , din Suceava , din cauzi"'t eă se pu :,;c s e chezaş
penttn eurelarul hixtriţcan Baltazar :;5 ; alti"'t dată,, mai exaet în Li04, Na
n evoi!' tot de intNvenţia :-;fotului din Suc eava pe lî ngi"'t autoritatPa omo
nimă din Hixt1iţa , pentrn tf1 anume debitori di n Bixtriţ a Ki"'t -�i �white dato
rii le eontrnl'tatt• la n i�tl· cr e d i to1·i :-;uceveni 36• Dar, cum negoţul prexupm w ,
aproape obligatori u , alternanţa situaţiei d e cretlitor-debitor, n u o i-:ingnră,
d ată li xe î ntî mpl a :-;uceven ilor Kă datore ze xume unor crPditori , ca i n
cazul aePlni „ M ieh el Kol<'r d e Soc zav ia " , care, în marti e 1466, Ke afla
printr e <latomicii lui Petru Vdlut i 37• Ba, uneori, p înă la lămuri rea un or
pri ci n i , xe mai întîmpla ca a stfe l d e n egu stori să fie chiar are staţ i de auto
ri t ăţ�ilc unor ora�c d in Trarn;ilvania, a�a cum era, în li>lO, cazul acplui
„merc ator" Oahriel 'Valaehu s, pentru a cărui eliberare intervenea, i1e
lîngi"'1 hi :-;triţeni , ehiar Trotu �a n , vistiernl Moldovei 38•
:N eîndoielni c , mm < lin p roble mell� cele mai importante �i mai dificil
de rezolvat e:-;te aceea a regimului juridic de care 8e bucurau negust orii
moldoveni - �i pr in tre ei ';\i cei s uce veni -:- originari din alte părţi dcl·Ît
din teritoriul de la răsărit de C �trp aţ i , mai ales n egustorii armeni şi cei
germ an i . F aptul că Dimitrie C an temir pr eciza că „armenii sînt socotiţi
drept :mpuşi , ca şi tîrgo veţi i şi n egm torii din alte oraşe �i tîrguri ale l\Iol
dovei, şi plătesc domnulu i acela şi bir ca şi ei [ ]" 39 nu este de cel mai
„.
mare folos p l• ntrn înţeleg-Prea r egimu lui juridic al acestor negustori nelo
calnici, în a doua j umi't tate a secolului al XV-lea. Î ntr-adevăr, amintindu-ne
de împ n' ju rare a că, îu anul 1421, un lo cuit or , neîndoielnic german , al
34 H . :'llanolescu, în Unitate şi co111i1111ilalc in istoria poporului romcin, Bucureşti, 1 9.68,

p. 1 35 - 1 52.
' 15 N. Iorga, Scrisori de negustori, p . 2 ; I Iurmuzaki, XYl' p . 1 1 :3.
:i6 Ibidem, p. 169.
'17 N. Iorga, Studii şi documente cu privire la istoria românilor, 23, p. 298.
JM H ur m uza ki , XVl' p. 204. in a cel aş i timp, trebuie adăuga t c:l era destu l de r:lspln
dită practica retinerii unu i negustor de c:ltrc u n cre d itor, piuă în momentul în care aces tu ia din
urmă i se ach i l a o tlatoric, chi ar dacă ct'l n· �inut nu e ra şi datornicul ln cauză. î n acest sens,
este de amintit, cu titlul de exemplu, scrisoarea trimisă braşovenilor de către Ştefan cel Mare,
la 12 februarie 1 4 69, prin care ac·cstora li se comunica că domnul a rc�hmt un n egust or din
Prejmer (Gheorghe C utura ), dcoan·ce un braşovean ii datorează domnului 460 florini ungu
reşti. Cel reţinu t va fi eliberat numa i după achitarea datoriei (Documentele lui .';ilrfan cel Mare ,
ed. I. Bogdan, 2, p. :!08 - 309).
311 D. Cant emir , Descriptio 1\Ioldaviuc, p. 297.
1 12
Bi"Ui , � kulas J fr(' ht , î :o: i lăsa, pr in tPstanlP11t , . lntn,aga a n•n• 1 rnrn k i pali-
1-ă-tii or a :o:ulu i Lvo,· 40, ;;au <'i'1 un nu măr dt• ar me ni cl in Suc(•ava <'rau înre
g-h;traţ:i ('U accpptîrnl j w·i s (l ie ţ ia sp ,� c ială a tribunalului amlPnesl· di n Lem
lJl'1 g ( la 1 -l i H ) 4 1, ll<' apaw ea Pxtrem de plau z i h i U ideea di, c·Pl puţ in în
spc·olul al X \'-lpa î n di , astfel de str iU n i din onl�PlP moldoVPIH' S(� hu eurau de
a mm w d rept m i sp eeial e î n rap ort cu domn i a i\loldovd . Departe de a accep
fa opi n i a eă. arnwnii au fost C'ei care „ a u ori·a u i z a t aC'tiYitatea me"!te"!ugă
n•asc�l't :o:i au 11 iI ij a t c·ollll'l'tul l\f ol<l ovei " 42, ni :-;p parc mult mai plauz ibilă,
op i nia lui � . Iorg11 earP, f ăe înd o para]p}ă între e or nl it i ill' î n ('art� s- au sta
hilit străinii în ont"!l'l<' d in Trnnsilvani a sau cl in Polon ia, tot i i11vitaţi de
rl' gali tat.e , �i a.(•l'lea în care s - a.u a�Pzat ast fel dP s t răini in Onl"!l'll'
i\ fol fl ovl'i , c•ollehidea, I'Pfl'r itor la, regim11l j ur i d ic "!i la privilegiil<' <l<'· care
se bneurau ac·e"!ti st răi n i în :Mold ova : „Xu mai poatP fi v or ba de priv iJ pg i i
< · u m p ă u i t (' �i a k ătu i t<' l a curtC' ; �i în v i aţ a oră"!enl•asC':I , tn•c utul "!i-a
pă-stmt numa i d n·p tu rile sale, datina a r ă m a s în p u t<' n' " 4 3• Orieum, a da
cuvin t e l o r lui :'\ . Iorga sensul c ă n ic i ger manii , niei a l ' m eni i stabiliţi în
:Mol ct ont Jill :-:-au buc·urat <le cl r<'pturi formulate en elaritatc în priv ilegii
<t<·ordak :-;1w 1 · i al <l e <lomnia )l oldovei ni se par e di cor e Rpunde realităţ,ilor
mol d oY l'llc· , iar faptu ] eă ace"!tia pute au benefic·ia de d re p tul <le a ap el a
ht tribunal!• d in afara )J ol d on�i trebu ie C' on sid l'fat ca o li be rta tl' C'e ll' era
:wor<latl't tadt dl' e:l tl'e d o mn iP , in continuart'a u no r prad i e i din s pcolu l
pn•c·l'(lt'nt.
*
C ontu nu (':1 ll lH·i i magini cit mai vNidice <1 Yit>ţii el' se cll' i'frt�ura în
�m·pava ('l'lPi <IP-a d mm j u rnăt.l'tţi a s ee olului al XV-lea trebu ie să ţină
seama de faptn1 , dl' altfel abRolut n ormal, că ev olll t h1 în timp a a�czării
a i n t rnd u sll l l l'IP demente noi în pe isaj ul oră"!eDeRc. Faptul este pe deplin
(�xplicah il , iar <'X plicaţfa nu p oa t e fi alta <lecit aeepa e ă , pc mă:-mră ce în
<Wtivitaie<1 <· ompl P x l't <'l' onomiC'lt desfă"!uratr1 în Suceava s-a prod u:-; afir
ma1ea tot mai pl'onunţată a unor e ategOl"i i sociale înRtă1 it c era <le aştep
tat şi mat N i alizarea ei pe planul constrncţ iilor de locuit, aceasta făcînd să
apară mai pregnantă (lifrrenţa �!intre locuinţdc simpl ilor orăşeni şi, res
pec tiv , ale orr1şenilor irn>tă.1 iţi. lntr - adev:lr , ec•c<li ee reţine atenţf a, înce
pînd cu a dou a j umă tat e a secolului al XV - lea, este nu nu ma i separarea
netă a, cartiernlui meştc"!ugarilor de r er-;tul a şezării , ci , am spune, mai ales,
apariţ�ia unu i numftr tot mai mare a e on 8 truc ţ iilor de mar i dimensiuni ,
prevăzute> c u beci, c a şi a res turi lor d e bec iur i , chiar <laeă, l ocuin ţele c c le
suprapuneau nu .s-au mai păstrat.
Dacl'1 în p e r i oad a ele pî nă, spre mij locul spcolului al XV-lea este
<lestu l de d ifi cil să se aprcc-ieze că. put ea fi vorha clPspre manifestarea unor
pr incipii mai mult sau mai puţ.în clare de zonare a spaţiului locuit în cu
p r insu l oraşului Slweava, - puţinele Plemente de c·.arn se ţinea , eventual,
seama fiind rPpr ez ent a te de C ur tea donmeascr1 şi, r e spect iv , ele s ingura
art eră princi palr1 a or a şulu i , care stră.bă.tca aşezarea pe direcţia nord - su d
"!i constitu ht, în fond, strada ce lega ieşirea spre B aia- Neamţ de cea în spre
Siret şi Răd ăuţi - in cea de-a doua jumătate a secolului s-a conturat, se
pare, o ad eY ă ra tă, trami."'1 :-: tr a da] ă a Sucevei . Deşi , după cum bine se ştie ,
40 P. l'. Pauai tcscu, H I 1 1 , !l, 1923, p. 183- 186.

41 N. Iorga, Relafiile economice ale fcirilor noastre cu Lcmbcrgul, p. 12.
42 Hodica Ciocan, Studia ct acta orientalia, 7, 1968, p. 2 1 8 .
43 N. Iorga, Nego/u/ şi meşteşugurile în trecutul romci11esc, Bucureşti, 1906, p. 119.
113
în oraşele rneclievale <l i n M oldo va n u s-au i de ntific a t , cel pu ţ in inna m
prezen t, elementele un or structuri planimetrice intl'l lle comparabile cu
cele <·c caraetc1izau omşC'le 1� ur o1>e i vestice şi centrale - in care p i aţa .
prin c ipală a aşez ă.r ilor cm d omin ati"t de un 1·eprezeutat iv a�ezămint de
cult şi, eventual, de <·lădirea sediului municipalităţii -- <l<"<'Ui'-ta nu în
seamn ft <'ft în oruşpfo medievale ale .l\J oldovei dispun e1 ea planinwtrică a
terit ori ului locuit se făcl'a haotic şi fărft să se ţi nft seama de u n anume
element ecutral.
În cazu l Hucen•i, ae<'st eknwnt central l-a eon�titu i t , d1iar pinii spre
mij l ocul secolului al XVU -lt>a, C'mtea <l omneaseă.. ln fmwţh• de ea, şi cît
mai în ap rop ie r e a ei , îneft de lu îneeputul :-;<·<·olului al XY-lea, se amplaimn
locu inţele celor mai în stti ri li d in ti-e l oc ui t or ii oraşulu i : indiferent dacă era
vorba dl' hoil'ri ( mai puţin „01ă�tmi " , <laeă. sîn t iniviţi Jliin prisma rolului
j uc at în viaţa eotidiană a a şezăr i i ) :-;au de negustori . Chiar daeă , încă o
vreme, de altfrl de:-;tul d t• seurtit, după iidicarea Cm t i i c1om11pşti în a1>ro
p ier ea acesteia se af lau a tPlierelP unor meşteşug:n i H ( can• <lesPrvcau
„curt1•a " ) , JH'c<·um ��i mo<ll'stele locninţe ale acestma , în a doua jumătate
a seC' olulni al XV-1ca împin ge re a <•fttrc zon el e pedfo1 ict> a ateliertlor meşt e
şugăre�ti l•ste un fapt defiuitiv lwtrceut în SueeaYa, astfd că a devenit
mai u�or l'ă se <'oustituie Jll'incipalelc străzi ale oraşu l u i .
ln li p:-;a indieiilor e a u• i-;ft probeze <·ontrariul, s e pare cft Suceava
acestt•i pe1ioad<• nu a euno:-wut avli carca 1nincipiului e on f't ituiri i :-;trăzil_9r
în fmwţic de :-; pecifie u l profesiunii maj o1itftţii locuitorilor acestora. In
schiml> , <'�:isU moti n • f'ft a dmitem că astfel de s tr ăzi s - a u putut constitui
în fu n eţ ic de eritN i i etnie<', pe o an umită stradă coneentrîndu-sc loeuinţ<·It�
unor orăşc•ni ea1 e, la i n terYale ele timp gre11 clt• preeizat , :O: <' stabiliseră în
Suc eava, venind din lm·uri commw, acelaşi in·i ncipiu stîrul, desigur, şi la
baza a1eă tuirii unor întrPgi <·articre în c a d rul om�ului.
Este adevărat dt nu st• :-:tie nimic de:-;prc vec h ime a străzii Armeneşti,
din marginea de nord -v t•st a Sucevei , dar împrejurarea că, în sec ol ul al
XVIH-lca, ea figura pe un vechi plan al ora �ului 45 ne îndreptăţeşte s ă
p oi;tulă m eventualitatea că îneei)llturile e arti ernlu i armenilor din �uceava
medievală. să aparţină p eri oa dei ee ne reţine atenţia aiei.
Un document inte r n , din 12 august 1461, ar p utea f i , de asemenea,
invocat în :-;p1ijin ul supoziţiei că Suceava celei de-a doua jumătăţi a seco
lului al XV-iea cunoştea cartiere sau i;trăzi locuite precumpănitor de
anume etnii. Potrivit docu m en tului amintit 4 6, într-un proces dintre Husin
şi soţfa. s3', Maruşca, pe de-o parte, şi postelnicul Crasnăş şi ,Jurja Necorescu ,
pe de altă part e , în legă tură cu posesiunea asupra satelor l\foln iţa , Stroinţii
şi Urvicolesa, primii îşi întemeiază afirmarea drepturilor pe un act de la
voievodul .Alexandru cel Bun, act ce „se află la mina preotului rusăsc
ce ieste în mahalaua tîrgului Sucevei". Chemat de voievod să depună
mărturie, „preotul acest rusăsc" arată că, într-adevăr, un astfel de act a
existat, dar că el s-a pierdut „cînd au ars şi biserica cea dinnaintea tîrgului
Sucevii ce s-au aprins de tunet" , respectiva biserică fiind localizată „mai
la vale de sf. Atanasie" .
41 SCIV, 6 , 1955, 3 - 4, p. 776.

45 Emil I. Emandi, Ştefan Ceauşu, Un plan inrdil al oraşului Suceava ( 1 7 8 1 ) ; aspecte
edilitare, Suceava, Anuarul muzeului judeţean, 12, 1 985.
46 Documentele lui Ştefan cel Mare, cd. I. Bogda n, 2, p. 48. Deşi nu conţine precizări, tn
măsură să aj11te la localiz::irea ei ln planul oraşului din a doua jumătate a secolului al XV-iea,
o stradă (aliţă) „rusească" este atestată de o inscripţie din anul 1481, ianuarie 30 (C. C. Giurescu,
Tirguri sau oraşe . . . , p. 282).
114
Î ne;'i dt• )a prima Yeucre, adul Îll tli seuţfo ] )l'<'Z i n t:l O i lll(JOl'l:t1ltă
}larticuh1ră , llli°'H lal' �j pen tru f ap t u ) crt atestă, Între a ltdt' , pnwtiea pă,."
tf·:1rii în „a1·h iva" unei bi serici a unui a.ct de confirmam a proprict:\ţii
a:mpm unor satt>. În al doilea rînd, în lipsa ori căror i n forma ţii referitoare
l:t localizarP :t amintitei hiscrici �i data ridic:1rii Pi, este lirn1wdt• că ne-am
a fla, în faţ;a, u nu i non sens dacă, am l u a ad litteram formulan•a din dueument,
potrivi t cărc<'a o biserică „di1mintea t îrgului Snccvi i" !-ic afla în tr-o mahala
:t tîq.�ulni , cd mai bine il�fornmt despre î mprej u rările în eare a picrit
bi serica fiind un pre ot rus. 111 acest context, inte rp retare a cca mai p l auz i
hilă, ni :·m pare aceea că. p reotul rus era, î n realit ate, pre otul t • t• slujea
într-o biscrici"'t a c· omu nităţi i 1·utenc din :S ucl'av a , eomuu i tatt· t'C constituia
una din mah alal P lc �uccn�i , eu alt e cuvi nte m rnl din t'.artit•n•le 1 11ăl'gina.�c
ale o msului .
Cliiar cla�·rt th\spre împrt'jnr:hile concre te î 1 1 care se va fi t · on s tituit
u n atart': ca.rtiel' nu cunoa�tem nimic tlin iz voarele ser i sc, m;k d i fit·il de
admis că <hwi"'t d P x i sta îu a doua j u măt :1t c a se c olului al XY-lca, :.ipariţ.ia
p u te a să. îi d atez!' tle p u ţi n tt vreme, ace as ta ohligî ncl u-1 w stl adm i tt>m că
o atare Jlopulati<' se put ea afla în �m·c:wa î n că, de la fi11elc se e olului pl'e-
1·eden t .
Dup:'i <·nm <·ra tl<' a�teptat, rPp ctatele privilegii e omer e i al e :wonlate
de d omnia JI oldovt'i negu s toril o r p olo n ez i trebuiau , la un moment dat,
să, fie însoţit<•. �i de asigurarea tmor posihilităţ;i con crete de reşedinţă tem
porară a ac · l ' s t om în t-;uceava. 01 · , dacă litigii de dată mai vcehe între
or�ele lJiov �i ( �m<·o v i a aratu î n ee mil.:rnră era avantaj os pt'ntrn 11cgus
torii polont':r.i c· o rne rţul t'.ll Mold ova 47, faptul că Şt efan cel l\fare at'ordă.
rwgnstnrilor l ion• 1 1 i ohi�u u i t a, reîrn1 oire a - v ec h ilor lor privilPgii comere iale
J ill fa-t�t· dedt. s:I 1•1111fim 11' <�tt p ozi ţ i a acestora. în .Moldova era fo ar t e� bine
consolid ată îu ra po1t c·u „cmH·urenţ,i i " lor eracovieni � i rtt prezent.a lor
în ora�<'h� d i n t w l 'aqiaţi �i Xh:tru tlen•nise un fap t eomnn . ( 't�l'a <·c i ntro
d uee nou l:'t<'fa l l < · Pl 'lare in n·g·im n l pr i v i kgi al al l i ov cn i lo r t>stt� faptul
c;I,, în a-t•t>hL�i i im p t·u eonfinmu·pa Vt'ehil or lor lilwrtil.ţ.i eo nw rc iale în
J\loldov;1, le dă :westora , , Yoie [ . . . J să- �i ţie o ca.:->ă îu Suce:n-a, dnptL obi
ceiul rwg·n tttt orilor ; d ar <·in· i umrt srt nu ţfo î n a,cca casii, 11iei mă celărie ,
niei bcrărit•. far d aeă et'l c<� va t ră.i în casa acc•ea ar \Tea, să 1fo astfel
de lucruri, atuuei s:I, pl:Heasc·ă î mprtmni"'t cu tîrgul pent1u toate luc{nrile" 48•
Xu este loc u l aiei să î ncerc ăm :L decela semnificaţiile posibile ale
tlocum e n tu l ui în di s c uţi e , referitoare la. ca<lrul jmiclic în earn negm;torii
1-;trăini î�i puteau des fă:;mra aetiY i t atea î n Su ceava , ca negustori aşezaţi
statorn ic iu om�, rt'gimul putînd fi acelaşi pen tru toate ora�ele moldo
vene, sau cel puţin lwntru un ci e <li n ele. Ceea ce ne rnulţmuim :t e v i den ţia
m;te faptul, foarte probabil, crt o astfel de „casă" pute:t deveni , curînd,
nucleul u nui ad e vărat cmporiurn pol on în capitala :Moldovei , p racti că
devenită, curcnb1. în alte oraşe ale B uropei me diev ale , ceea ee ar constitui
un argumen t în plu:-; în favoarea opi n id că oraşele medi e vale române şti
se înscriau într-un circuit general european, cii ele nu constituiau excepţii
de la viaţ,a ceonomidi, a, vremii .
Cu alt prilej , atrăgeam aten ţia asupra împrej urări i c1L ni ci izvoarele
scrise, ni ci cele arh e ologi ce nu fav ori z eaz ă urmărirea mecanismului şi
ritm ului dezvoltării în 1mprafaţ:1, a Rucevei, în lungul vremi i 49• Succesiunea.
47 C. Hacoviţă, HIH, 10, 1940, p. 307 - 308.

48 /Jocumenlelc lui Ştefan cel Mare, ed. I. Bogdan, 2, p. 28 1 .
'' .M . D. Matei, Conlribu/ii ar/1eologice l a istoria oraşului Suceaoa, p . 77 - 87.
115
· 1w acl'll•a::d lueuri a compl<> x e lu r de hx·u i n ţ e , l a c·a J l• �l' adm:gii imposihi
l i t atea praet ki1 dl· a st abili , n u m a i p1i n l' ă p ă t m i m l1c·okg"i<-l·, lii 1 gi 1 e-
1l'ritoriului loc u i t al ora::mlui , îu i ut t·riorul suprafr1l'i ddim i t a k dl• fol'l ia
fi<:aţ.iile a ru l'najate î n Sl'l·olul al XY-lea �i nerefăcute dupit ael'<'a , rl'duc·e
mult posibilitiiţile de studiu �i limitl•az:1 reperele la ca!Pgoria momm1l•1 1klor
de eult , toat e , îu si1 , t n•bui11<l j mkeate în funcţ il' de loc· n l O('Upat dl' ( · u rtea
donmpas('ă, î n eadrul pla11i11wtric al Su('eYl'i de p îrn"t î11 :-;pc·olul al X Y-ll'a.
Adăugat<' datelor c·u prinse î n pisaniill' c·an· pn·cizP a z :i m ol l l L'n t ul
con struirii fiecă rnia d i n mou m 1 1 Pn iell' ck cult păstratl' ast <l z i în :-lm·paya,
i n formaţ.iilc ofNik dl' l'<'l'l'l'iă till' arht.• ologieP se do\·edl•sc dl' u n folo:-; n•al
î n Î ll('l'n·ai'ea ck stabilin·, în linii mari , a dapelur c·on :4it uirii clin•rsl'lor
<«Htien• ale ora:-:ului , în eursul sL•eolului al X V-lea . )lai mult clec· i t 01fr i 1 1d
îu i storia ont:-:ului , l'urka d on 1 1 1 Pască a eonstitui t , la Îll C l'JHlt ul :-:L·c·olului,
1nml 'tul eent ral al a:-:Pză ri i , in ju!·ul lui grayitînd co11:-:tmc· ţ i ill' d v ill' :) i
c · h i a r edl• n·ligfoa:-;p al<· 8ucl' \'l'i . Intr-acll'Yăr, locui n ( eh• aparţinîrnl pPri
mulei domniei Yoi<>vodului Alexandru c·<>l H m 1 , i dL•1 1tifit·at<- arlwologie,
('a si l'l'll' două bi:-:eriei dat atl' de noi la firwfo seeol ului al X l \'-h•a si la
Î I \C.t: putul celui urmiitor, se în:-:C'riau într-o xuprafaţ il l'l' nu dl•pl't ::-t·a i·aza
dl' eirea Li O 1 1 1 , i n juru l Curţ i i domm·�t i 50• Că t re mijloc·ul st•c·olului al
X \T-ll'a , Îll:< ă , sp îuregixtreazl't o sporire seusibihi a suprnfl'ţei lo('U i i t' , ÎH
raport t ot l'll Cmtl'a tlom 1 1easc:"t , desigur, ml'trturie s t îrnl, Î l l aepst :-;pn :;; ,
loC'uiuţa în eare s- au deseopl'Iit ('ahlcle împodobite cu Yult urul hic·pfal ,;1 ,
f' a � i urmele , r:l u eonsl·n·atl', alt' altor locuinţe datîud c l i l l a l·L'l'a::-i Yl'l'llll',
una dint n• aep:-;tpa fiind loC'uiuţ a î11 care s-au deseoperit u udklt• agritole
<le:-;t ilia k, d upii opinia iw earc JIP-am Pxpri m a1 - o la loeul potI i Y it 5�, u t i
lizării lor ([p e ii t re m1 onl. �ean.
I >ad. d at ele ofL-1 ik de <'Pl'eetii1ile at lwologf rp lll' ohli g:"t sl't c·on;-;i dPră nt
an·u l dl' (•en· pl' ean• il d<>s<·1ia C'ar t it•rul rne� t e�ug:uilor dn•pt l i 1 1 1 i t a n·:-:tfr:"t
şi sudică a ora:)ului de pîn:I. în seeolul al XYI-lea i uc·lush · , ohsl'lTaţiile
l)l'ik•j u i t e d e acelca�i Cl'l'l'l'i<iri fac posihill't pn•:-;upunerea l'<t , l'Ollcomiteut
cu o u :-:oar;i e :x t i n dPn' spre uonl - nord-est a a:)l'Zări i , î 11 a dmw ju m ătale
<t Deacu l u 1: a l X I '-Zea Sf' pPf/'1'ee o cre;viffe masf ră a drnsitâf i i c·o 11st1·11<·f iilor
tot în j u r u.l C u rţ i i: do111 11 e;vii. Cum fouomt>nul se Ya iwt n•cl' piuă î n a doua
j u rnl't tatc �t seeolului al X Y ll-ka, Pste limpede c:i î ntretăil'rill' lo('uin ţ l•lor
cc se succed lW aeelea:-:i s uprafrţl� n u l ll'nui t , dceît în foarte ran• eazuri ,
descoperin•a uuor resturi m a i (·onsistente ale eonstrueţiilor d i u a doua
j umătate a :;el'olului al XY-lPa, can• interesează aiei în mod i:;1w c ial.
C u excepţ ia bisPtfr i i sf. Dumitru , situat:l în imed i a t a a propil're
a Curţii domne�ti , nk·i în a doua j umătate a :-:ec:olului al X \'-lt> a , ni ei
în primele decenii ale eelui următor, în perimt>trul deus loeuit al :Sucevei
nu s-au ridicat monumenk religioase. 8ingurl'!P eunoscute <'a aparţinînd.
perioadei amintite sînt : o bisl•ri d't eonst ruită în timpul domniei lui Ştefan
cel l\lare, monument situat spre est de Curtea clomnea:o;ei"L �i din C'are nu
se mai păstrează, astl't zi , dPcît fundaţiile 5 3 ( eonstrucţia p are să fi fm;t
distrusă de un i ncen d i u , petrecut la puţin timp după ridicarea e i , �i n u
este ex.dus c a aceasta sii se f i înt împlat i n timpul unuia d i n epi xoadele
1476 sau 1 485 din i:-;toria SuceYei ) ; biserica sf. Gheorghe ( can· , ulterior,
a că.pătat �i al doilea luam, respel'tiv, l'f. Ioan cl'l � o u ) , dL·n•ui t ă n oul
50 C L supra, cap. I I I .
51 Cf. supra, p. 94-97.
''2 C f .Materiale. 7, 1961. p. 610.
0� Ibidem, 6, 1 959, p. 688, fig. 5 .
116
:;l'<liu al -'I i t ro p ol i ei ilioldoni i , a ettrt.•i rl<lie:in' �i fo,;t i11c·ep utt1 <le Yoicvo<lul
·H 11,:.?.'<lan el'l 01:b .. (Li O-! - Dl 7} �i kni1inattt d<� fi ul �i urrn a�ul a ('cst u_i a ,
.:) t d<fo i \ :1 Y oie Yod (LJ1 7 - Li'.3 7) 5\ �i , in sfir::;it , hiscrfra eu hramul l n
\" i ( · ri i l ui Hri,;to,; , ri1lic·at ă, de doamna B lL· n a , ,; o ţ i a lui J'<'tru H are� (1,) 2 7 -
l ."i:JH , LiH - Li-!(i).
( \•rcct;1rile arheologice î n trep ri n ,;<• i n impn·j urimilc ac<• s tor b i sL•ri c i
.au condus , i m· a ri a h i l, la c on e hu: i a d z onele in ('are au fo st ridicatL• 8e
<:a 1·;tekrizau p r i n t r- o foarte slab�1 de m;i tatc de l oe ui n• a11terioar�'t c on stnw
�i( · i l o r , el'ea te nu fae c dedt stt xug<•n•ze e ă , la data rexpectiYă , zonele
in di,;(' li ţ ic n u i ntrau in ari ile lien:-; l oeui t l' alP Sll<'l'Yei , o c u p în d, d e c i ,
lJ ' 1 z i ţ i i ]H'rifl'riN•. Daeă faptul p an• e u t otul normal î n <·eea e e pri ye �t c
uuul :-;p1 li li al mit ro poli ei 3Ioldo \·<·i , în tl'Pgul e orn pl <·x <le eon :-;tru eţ i i 1wee
·" i i irnl o suprafa ţ ;1 n•l a t iY înt i ns;! , a d rt>i l'lilwran• de al k ('on structii s-ar
fi i mp us , în C'azul în e arc a.i e i ar f i <'.:d ,;tat o mahala a ora�ului , referit or
fa eealal1 <1 bi seri t :l , rid i('at tt d e Elena H a n· � , p Pr s i ,;t i\ Î l l ('tL î ntreb area
1 L L<":l cn a r ă s p u ns nl'Yoilor c·ultualc ale h><'uit orilor UJH'i mahalale p reex i :-;-
1 t · J 1 k aicL s a u dae:1 o astfl'l <le mahala s-a format ultl>rior, iu j urul bi:-;eri c i i .
I Jt..-:: i rpfrritor la a e p as t <1 biscric:1 exi�1 :1 u n d oeument s l' l'i s , d i n pă cat e ,
·d nu ajută în lll()(l deci si y la formulan•a unui răspuns fr1rn .
J,a 21 mart il' lil2�, Yoif'Yodul Pe t ru J � an· � ,;eutea ck orice fel de
<lcU"L' l>L' p op a J, uea din cet a tea Sm·c,·ei, pe111I-u easa lui ,.l'are estl' în t îrgul
�1I< " l'Yl'i , pc L'"liţa � ou:1 , l ingă b i seriea Î llYieri i l u i H ri st os , unde au fost
l\1 t:tra::'ii [ . . . )" 55 . Pri v i t prin prbm a preciz<"LI"ilor :-;au a i-mgL• sti i l or iie
<·an• le eonţiue , <l o c u m e n tu l în di ,;l·uţil• xer n·�te, 1wî11<loiduic, la înc ercă ri le
-'_I v :t răspunde , fie �i p ar ţi al, la î n tn• ba rp a pe eare llL'-O pu n e am mai î n ai n k .
l 1 1 p ri m u l r î nd , î11lăt ură orice dubi u c·u privire la i <l<•ntificarea �i localizan•a
IJi ,.;l'ricii pe e are o menţioneaztt , dat fiind fapt ul eă atit t radi ţi a , c i t �i
t i 1pon i m i a actual:1 au c·on ,; p r vat amintin•a L'xixtl'nţl'i unui loc, situat în
1 w1 rgi m•a SneL·n�i, cu 1 r n mell' Tătăm�ii . Chiar dat·ă t op oni mul acesta
p1un·ni t c·u sigura n ţ t1 <l i u tr- u n e t n on im ( f ii nd vorba de:-;pre un l o c , d i n
1 1Mrginea Su cev e i , în ean•, foarte p ro b a b il î n unna unei h otărîri d omrn· � t i ,
fu ,.:psertt a:)PZaţi h it ar i , deveniţi prizi o n e ri ai rn ol d oY en il or eu prilejul uncia
d i a n u meroas Ple incurf\iuui ale tătarilor în M ol d oY a ) , � i - a restrîns, cu
ti mpul, Yaloarea de indicativ numai la o xuprafaţtt de teren din afara
·om::mlui, faptul că re xpe c ti va zonă este xituată ÎI! m argi n l' a de e st a ora
-:. u l u i , tot acolo aflîndu-se � i bi se ri c a cu hramul lnvicrii nu faf'e de c î t să
·confi rme leg<"1tura dintre biserica ridicată de d o�mn a Blena R are ş �i zona
w -: pe c ti v ă . .Ne grăb im , însă, să adfrngăm că, după opinia n o a xt ră , amintita
hberică nu e s t e accea8i cu bh ieri c a la care xe referă actul voievodului
1->etru R areş , construcţ.ia de care s- a îngrij i t soţfa voievodului fiind ultl'
rioară an ul u i 1528, acea s t<"t n ec onc ord anţă cro n ol og"i<: ă i m pu nînd , de la
:,;ine, certi tudi ne a că pe locul pe care doamna Elena a pus să se ridi e e
bi "erica în d i s c u ţi e se afla o altă bi ,; cri e ă , p urtin<l acelaşi h ram , e on strucţi c
ce va. fi fost demolată, pentru a face loc celei noi.
Trecînd la pr obl em a ce ne reţi n e at e nţ i a , xe impmw ev i <lenţfore a
m en ţ i onării Uliţei noi „ [ . . . ] un de au fost 't'ătăraşii [ . . . ]". Cl arit at ea
termenilor nu mai face necesar un co men tari u special, fi i nd limpede, dup ă
opinia noaxtră, că ne aflăm în prezenţa unei si tu aţii rar întîlnite în proc e sul
5t Ioan Caproşu , Vechea catedrală milropo/iianli din Suceava - biserica sf. Ioan cel
Nou, Inşi, 1 980.
"' DIR, A, '.\loldoYa, secolul Xl'I, 1, p . 278.
1 17
t�x t,indcrii ter itori ale a. ora..;;c l or rncdi<•Yalc d i n 1\'I ol d oY a . P1w-i z:nPa < · ;'\
ul i ţa 11w1 1 ţionat.:1 se afl:l. î11 t.1 :-o pait.e � ora� ul u i , „u11de au fost 'L' i t :"i rn.� i i ·
a.rt' o certă valoare cronologic:'.'t , o a tare u l iţ.:l n epn t. ind <•xi sta dc<:it î n t r-o
m ahala a, Sn<'t'\'Pi , i ar .fa.Jllnl <'.[t ca se 1r nnwa, în a n u l Jr i28, Vli t a m 1u �'1
n u credem c:1 poat l' fi i n terp re tat î n s Pn sul <'fr în:-;i"tf:'Î mahal:rna t'l'H o
apariţi l' rl'lat i v I'l'e P nti"t , î n raport cu d ata t'rnih'1 ii do<·m 1 1P1 1 t u l u i . Or,
:ctmintim d i n nou , d ac:1 într-o astfel d e m ah ala a ora:-;;u h1i Px i sta u hist•1fril
î11 anul 1 !328, c f.itori a d o:un11ei Ele na , ulteri oară ace;.;tPi d ak , ;.;c i n qila 11 t «·
în t r- u n earti<•r <kja f'omtituit a.I Hucevci î n cep u tulu i 1-;t'eolului a l :X V1- ll' a 1
dar n u f:' Î î n de aj u n s de nrnre i;;i dens locu i t, da<·ii relativ c01worn i t en t :-w
ri d ica se �i sediul nou :tl mi tropol i ei J\iol<lovei , f:Ir:"i să fi fm;t B t voi e t·a . •
1wntru act•asta, s:1 fie <l:"irîmate ca.i".c de l ocu i t alt• tî1·goveţ,ilor, a�a < ' lllll > t·
petl"<�(·Ust', <·i ndva, at m wi t·înd s-a eon :-;truit Curfra <1011\ncaseă.
*
l lt��i poafo p :"i rn a paradox al, î n tl'-o per i oad ă. in care Re îm<·g· i"t rcazf,
o mare î nf lorire a conRtmcţrnor în pi a t rft în arhi tectul'a mili t:uă, rdigi oas:1.
::;i în amP n aj are a eomplcx d o r destinate adi"tpostirii l 't> � edi n v· Ior pm t i c ul:u t"
ale familii lo r domne�ti , î n :wcea�i p eri oad ă , adică în întreaga a dou a jurn;-t
tatc a secolu lui al XV-iea, :trhitcctur:t civilft u rba n :'.'t clin Suet> av a (·on t i 1 1 u :-t
s:1 st' c aracteriz ez e prin ut i li zarea î n ex clu si v it at e a l em nu lui . Î11tr- adt• ,·:1 r ,
i n di fo rt>nt d�.că Pstc v or ba despre obi�nui tcle Rimple loc ui u ţ C' a lt• 01 :1 :-;;en ilo t ,
loC '.ui n ţl' t•ompmit' <li11tr-o s i 11 gur[1 î n căp e re , mu d e sp re eon stI U !·ţii tlt
mai mari di me n si u n i �i p re y ăzu tc cu beci - riltimele aparţinîn d , !'li ct>1't.i
tudine, unor n t>gu st ori - lem n ul şi lu tul s î n t s i n gurele materialt> de c•o11-
strucţfo utilizatl'. Cit prin�l'51e ti p u ri l e de l ocu i n ţe întîlnite în Huce:n a
v re mi i menţionate mai sus, estt� s u fi c ien t s:1 preci zăm et1 sînt at'.el<'a.�i
('a, �i î n p Prioada preeedent:i, pm1tru a nu fi necesar<' comentarii l'uplht1l'll
tare : locuinţe i'it\miacli ncit.P, locu i n ţ:e de suprafaţă, ac e st ea d i n rn mă, fa�
simple, fip previ"tzn te cu bec i . D escoperite pe o arie i ncom pam h i l mai
întinr-;i"t deeît acec•a în care s-a.u i d entificat resturi <.Ic c onst ru c ţ i i aparţ in ind
p ri m r i jum ăt ă ţi a s eco lu l u i a.I X V- lea, eonstrucţjile datî11d din a d ou a
j umătatt' a aePh 1 i a :-;; i veac· sugerează. o de n si t at e m a i nuu·e a lot·11 irii î n
i;;uccava aee:-;tei p<'l·ioad e , l a aceasta a<l:1.ugîndu-H� ş i o obi.>crvaţiP de alt tt.
u atur ;"i , :-;; i anume : atunci <'.În<l nu ei;tc deranjat sau chiar distrus î 1 1 între
gime de l u cră ri de ni n•lare imu n"i.zn i ri , nivelul tlc eăl care corPspunzător
eclei de-a doua j um ă t:l ţ, i a secolului al XV-iea 56 apare m ai dens �i mai
consistent , chiar groi;i mmt .pe eam o prezintă., în anumite l o curi , contribuind
l a formula rea opiniei crt real i t atea, semnalati"t se poate dat ora t oem a i
mie�or:\rii spat i ul u i dintre l ocu i n ţe , ca urn1 are a, creşterii numărului locui
tori l or oraşulu i .
J!�ap tu l că eele mai multe resturi de lot'.U i n ţe din Suceava, databile
în a doua j umătate a iweol ul u i al XV-iea, poartă urmele ce rte ale d i s tru
geri i lor prin incendiu nu trebuie privit ca o curiozit ate ; expli caţia o ofer[i,
împrej urările istorice prin care a trecut capi tala Moldovei, în ultimele t rei
decenii ale secol ul u i , cînd oraşul a avut de s uferit urmările distrugătoare
a nu mai pu ţ;in <le trei grele camp anii militare , care au vizat-o direct :
asediul otoman din anul 1476 (care a urmat înfrînge1·ii suferite de m ol d oveni
la Răz boi en i ) , i n cursiunea d in anul 1485, septemb rie , a pretendentului
H roiot , în cursul c ărei a, d np ă, i;pu s a în su ş i cronicaru lu i Grigore Ure che
58 M. U. l\lalei, Dacia, �.S„ 9, 1965, p. 351 - 359.
118
� .an ar" tirgnl" , "ş i , in sfir�it, înccrcan\a pl'in care au trce ut atît Cetatea
<lt· Scaun, cit şi oraşul, iu săpt:ămînifo in care regele Ioan .Albc1t al Polon i t�i
3' a,scrliat cetatea, în toamna I ni 1 49 7 , î n cerc in rl , fări"L i-;m·c·ei-;, î nl:it:urarea
-d i n :scaunul �Ioldovci a lui Ştefan cd :Man'. l)i n u ('Stl' lipsit de interes
.:.C.. p rc c i z i"t m că cvenimcntde milita.n•, care au afcct.at atît de profund
-('. xii-;tcnţ.a o raşul u i Suceava în a doua jumătai<' a :se colului al XV-iea,
:-�(· reflec t ă. , priu di s tr:u �e ri :similare constatate arheologic, şi în existenţa
u n ora din satele din î mprej u rimil e imediate sau m ai îndepărtate all• ora
::;nl ui. Cazurile concrete de locuiuţ...� distruse de i ncendii şi datate (prin
ni:i„tNiale :sp ecifi ce vremi i ) de la Vorniccnii 1\Iari 5i, Uteni-l\foara ss şi
r'cle�ti �9 :sîut numai cîtcva din cde pe care le p u tem invoca acum, şi nu
�·înt motive de îndoială. ei"'t eerceti"tri vi itoare vor face c·a numărul unor a:st frl
<.J' exempk să c·rea:sci:i consitlerah i l .
Spuneam mai i-ms, că cde m a i nunieroase resturi ale un or con strueţii
-1.l• · lo c ui t din Suceava celt•i <le-a doua j umătăţi a secol ul ui al X V-le a i-;e
.•�.fiau într- o · :stare de consc1Tare foarU! }>r(•car:1, marea majoritate a un or
:...: ,o-t fel de' c o n s t ru c t i i fiind 1kranjatc de iutcrwutii 11.ltcrioare. Din aeca sti""t
0
• ·.a m::1 JH'C'ZPntarea în detaliu a mior astfd de de s�·opcrhi nu ar putea ajuta
i n nici un fel mai bunei înţ elege ri a lucrurilor, c·1•ea cc ne determină să.
nt• oprim aici numai la doui"L eom1trucţii, dei,woperitc, ea �i al te urme ale
llteuil'ii din Suceava mcdicvali""1., î n :sectoml „�ipot ", de atitea ori amintit
IH' p arcur sul lucrării de faţă.
Prima d i n t re ele 60, care f-:(' hucur:1. �i dt� avantajul unei încadrări
� -s onologice mai exacte, pn�zintă o seric de 1>articularităţ.i tehnice şi de
:pLtn în măsură să justifice i ntegral i-;paţ:iui rezervat ei aici. 1'�ste Yorha
(h·�pre o locuinţr1 de m ai mari 1n·oporţ;ii, prevăzută cu heci, şi (•are, prin
i !"1suşi faptul că prczinti"t se mnele certe ale unei refaceri petrecute imediat
.du p ă p rim a sa distrugere p ri n foc, ar părea c:1. ofe ră :;;i una din mărturiile
J ·,i-pidităţii eu care st> put ea n•fac(• un ora.� , în cam arhitectura în lemn era
n·gulă gene rală .
Ca şi în alte caz uri similare , d e sp re locuinţa propriu-zisă , care se
.:dia deasupra beciului , nu se poate spune nimic de oarecare consistenţii .
Di strugerea ei totală de cătn� un puternic incendiu, ca şi riizuirile ulterioare
fa care a fost supus terenul înconjurător au făcut ca din pereţ.ii locuinţei
:-;1, nu se mai păstreze nimic. În schimb , resturile cornmrvate ale beciului
permit unele aprecieri pozitive referitoare la teh nica amenajării acestuia,
t{�hnică cc probeazri, o dată în plus, nivelul la care se situau priceperile
meşterilor suceveni, constructori de case.
De dimensiuni deRtul de mari ( 5 ,60 x 5 ,20 m) 61, groapa beciului
-era mărginită de cîte două bîrne, dispuse paralel cu perelii, fiecare dintre
bîrne avînd dimensiunile de minimu m 0,30 x 0,20 m. Atit cît s-au păstrat,
.adică pe înălţimi ce nu depăşeau 0190 m, pereţii beciului oferă suficiente
clemente care probează grija cu care au fost lucraţi, ei fiind căptu şiţi eu
loazbe, groase de cel puţi n 5 c m . Aceeaşi acurateţă de execuţie o ilustrează
f;\i intrarea beciului, amenajată pe latura de est a construcţiei : că.ptuşită,
07 M. D . Ma l e i , Em. I . Emandi, Ha/Jilaful rural medieval în valea 1Uoldooei şi în ba=inul

� uperior al Şomu=ului Afare (secolele XI- X VII), p. 129- 131.
0 8 M. D. Malei, Em. I. Emandi, Octav Monoranu, Suceava, Anuarul muzeului judeţean,
9, 1982, p. 112 şi urm.
08 Cercetări (inedite) efectuate de Al. Rădulescu.
90 Materiale, 8, 1962, p. 744 - 746.

01 Ibidem, p. 745, fig. 6 .
119
l:'i ea, cu sdnt lu ril , era prev:h;ută e u p a t rn 1 �·('pk, enq a i e î n t i m p nl :.::'qi:I : i i
gro pi i l i e d ului , d n r nep hwak c·u. sdrnhml. l n sfîl''!i t , c h i a r î n fa ţ a i 1 1 1 L1.1 ; i ,
î n i n te ri o rnl lwei11 lni, s- a u m ai put u t obi'il'l'Ya g:rop i k a t 1 ti p a ri el(' s11 � \ i 1 1t · r ( · .
C i t pri ve '! te poclP<lill a bedulu i , act> a s t a N a b in e n ivelati"t '! i at e11t l u 1 u i '. :i ,
i:; i aeext 11H i m Plement irnblin i �ncl grij �t <· u can• a foRt anwnajaUt în tn':\ ;;.�l,
constrncţiP .
D u p ă o peri oad ă ue fmwţionan• <lt>�t u l de gre u de dd i n i t , <·01 1strm· i, ia
(•;t reia îi aparţine;1 bt•<·iul pno;w n t a t :-;u('dnt m a i �us a fost c Ji:.: trn:.:<'t de 1 m
putern i e i n<·t>rnlitL Propriet arnl eonsi rm·ţiei l l ll a Jl<l l <tl'it lo<" t r l , i mPd i a l
d u pă i net•mliu e l 1 reC ' i n d l n ricli<-ai t>a llII Pi 11 o i c·o1 1 s t rn eţ i i , '! i P a pn· \-:t zl; ;'tr
c · u hed . Pentru a(·t�as t :i n ou:'"'t conx t rn <" ţ i e , el 1 rn a mai fol o sit gToava lwc·itt
l u i preet•dt> nt, ei a irnx :-:ă. :-;p l' <lJW o a l t a , <le d i rnc•n si m 1 i m a i rn i d ( -1 ,XO x
4,20 m ) . De'!i, apan•n i , m a i puţi n wlid '!i î ngri j i t ln nai ;t , 1 1 ow1 (·onstnu·
ţie avea '!i t•a p P reţii ('ltptu'!iti cu scînduri , i a r iw1 1 i rn co;1 1w rn a rg· i 1 w a gr opii
he eiului n u xe mai afla u cîte d o u:t hi11 1P, d nurn a i eîtP 1111 a, atPasb1 si11gu t:'l
h î rn tt era bine fixat;! în p ă mî n t , cu aju t ornl unor piet i e î11grn1i\l1 e Jle l'a l i t ,
c •.cp a c e î i a xigum o depli n <! xta hilit a t e . f:' i <le acl•axt ă d a t ă , i 1 1 tra1·pa hl'ei nlui
( orie ntat;'"'t , inxă , xprc u ortl ) <'l'a prnvăzutil cu trepte şi l'�tptui:;ită cu xeîndrn· i .
Î n ain te , înl'lă , d e a treee la mc>nţionarea, u 1 1 ei k i t n a ţ, i i folut< · r a r in
t i l n i t e în e az ul eon stnH. -ţiilor prevăzute cu b eci , :-;ii n a \ i e ('an·, cd pu ţ in
la Suceava, n u a fost :-;csizat.l dedt î n cazul de faţ<'1 , este m·ecsar kă adiiL
g·ăm eclor de mai kllk precizarc:t ('lt , de'!i co11 strnit pt� a(·L•l a '! i loe pe <"are
fme:;; e 8itu at p rimul, cel <le-al doilea beci îl 8Uprap m 1 Pa , m: mai î11 iia1fr ,
pc primul : pereţii d e sud '!i \.�ext a i lui dep ă '! e au limitdt• gropi i v ri mu lui
heci - fiincl, d<w i , kă p aţi în păm i ntul viu , ca �i ('ea mai ma1e park <:i.
intrării bcdului - in ti mp ee latura de e8t �i , parţial, de nord ale cdui
<l<'-al doilea bcd xe adîncfaeră în umplutura celui prece den t .
S i tuaţi a puţin oh i :;;uuită la care <făceam aluzie mai sus s e materializa
prin următoarele : <le h1 n ivelul l:l,cest ui al d oilea beci - pe l atu rile de VP"t
şi, p arţ.ial, de sud - 8e a< l încea , ceea ce am put ea nu mi , u n al trni l c a b<>ci,
de dimenkim1 i m u lt red u ke , in mport eu suprafaţ a celui precedent ( c· in·.:li
3 m din lungimP a latm· ilor de vext şi, re8pectiv, de xud , pe o l ă 1_i me 1le
maximum 1 ,50 m, dar avînd o 8Uprafaţ;ă relativ neregul ată ) ; aceesul în
acea stă nouă adîncitmă era a:,;: i gu r at de nu mai puţin de opt trepte, săp att',
eu destulă acurat e ţă , în rnlul viu . Dimensiunile şi forma acestei adîncituri ,
care pomea din cel d e- al doile a beci , ne fac să aeceptăm cu mare greutate
ideea că ne aflăm în faţa unui alt beci , în adevăratul înţeles al cuvîntului..
Dimpotrivă, credem că este vorba, mai curî nd , de un fel de ascunzătoan�,
p e care proprietarul l o cu i nţ ei şi beciului şi- o ai-:igurase, pentru a <lepozita.
a ici lucruri <k o arncare vaJoarc '!i preţ, accexul în ea fii nd, cu si guranţ ă„
maxcat cu ajutorul u n or mărfuri depozitate în beci.
în ceea ce priveşte îr;i.cadrarna cronologică a con:;trucţiilor prevăzute
<'U beciu r ile p rez ent at e mai �u s , totalitatea materialelor arhe ol ogice,
inclm;iv monedele moldovene şi maghiare descoperite în umplutura be
ciurilor, a8igur<'t datarea c·Plor doutL construcţii în a doua jumătate a seco
lului al XV-lea, iar faptul ett, m ai ales în privinţa materialelor ceramice,
nu se pot tlistinge tle o 8ehhi cnte între de8cop eririle din primul şi cel de-al
doilea beei ne dă Rigur anţa eii, i n te rv alul la care au fost distruse cele două.
construcţii a fost foart e scurt ; totul concură în sprijinul ipotezei formulat.1�
tle noi mai înai nte, şi anume că cele două construcţii au eăzut pradă incen
diilor, care au mistuit Suceava în timpul �i cu prilejul a două din cele trei
asedii pc care le- a su ferit oraşul , in a doua jumătate a secolului al XV-lea.
120
A,.;pce t ul ingl'ijit al ('dor două lieduri, 1n·e e u m :;; i fa ptul ci't l'oH,; t ru e
ţi ih• eiirorn lP- a u aparţinut ele s-au sueecuat pe acela:;; i lol' Y i n sit eonfirme
<·h·;1 l'l' ar putea. fi (·onsidcrat o realit ate a 8ueeYei t-poeii î n discuţie, :;; i
ai.umP : pc măsu ri'( (•p. s-a aYansat în timp, ere:;; terea den>'i t ;lţii <le locuire
1ji · t erit oriul ora :;; u lui a fost î n,.;oţ i t i't de o t ot mai aeeentuati"t st abilizare
,
; •, locui t orilor pe terenurile <·e h• apar\ i1ieau în <·uprimul a:;;c ziirii . Daci'1
<t<·<•as t :-t ultimii îrnpn•ju rare e,.;te <let euninat:T tle (·n·:;; t Nea m1mărului
g·, • " [locl.tl ' i i lor î 1 1 ('aclrul ora:;; ului sa11 ea este mnnai c·onsednţa prncesulu i
d 1 · c·on ,;t i t uin• , in c·adrnl SuC'evei l'eki ele-a <loua j u mi\ t ă ţ i a st• c:olului al
X \--lPa . a rmor z o l H' cil' eouc(•nt ran• a loeuinţdor :;; i Jll'ăYi't liilor 1wgustorilor
- uhili cl i n om) e� !t· mai g-n•n de i n t u i t , cl ar J I U e:-;iP exelu:-; ca situaţ ia
-„mualat.-t s:T fi rpzultat <lin a(' ţ i mwa ambilor fa(·tori amint i ţ i . ::\u este ,
11,.-,1, m a i p u ţ i n a1k,-:"i rat cii în a:-;t.fel de zmw ale ora':'ului nu lo('uiau d c ar
< i : .11wni î u,;1 :1 riţ i , ei :;; i oră �Pni d<' ('0:1di ţ ie modestit , :-; i t uaţie C'o11fi1 mati't do
-. · - r · i n;"i t at t-a i nwdi a l i't a <·onstru eţ i ilor dl' la (•an· p ro\·c·nl'all n•sturile dl',;
�·;i -;t• mai :-:u-; 1·u o lol'ninţ:1 ,.;t•miadî n C ' i t."i , i l l l'omparahil m a i modest ii .
De 1li mpm;iuni rPla t i Y mari (3 ,;)() )< :3 , 3 0 m) �i eu nn plan aproape
� 1 ; : t rat 6 � , loeuinţa în tli sl'uţ ie PP.tl' una din cde urni hine eoll f'.l'l'Vate, de
>: •:1 •,;t t i ll , tlP iw kritoriul SnePYei nwdit'Yalc, prin aceaf'.ta ea ofrrirnl posi
! , i J i t a t Pa 1·1moa :;; 1 Prii :;; i a unor t•lementc> de ckt aliu priY i ] } (l t dmi ('a de con
-.:i : U('ţ i P ':'i anwnajarea i niPrioari't . D P:;;i ne6i.1ltu:;;i ţ i , JWrl'tii locuinţ ei ernu
f, i a rtl' h i 1w 1wt Pziţ i :;; i aeoperiţi eu o lu t u i alrt fină , ea, de· altfrl, �i podeaua
d . l> a1·ii <·ell' 1lou�t :-; t ratnl"i (Ip lut uialil , smp ·iJ1:,;p atît pe iwreţ i , cit �i .pe
V' ' lh·a , sllgl'l'l':lZ<l o folosire mai i l HlPlungată a loeuintei, e uptorul ei , ui�
\ 1 � \ ,; in <· oltnl dP ,;rnl-n•:-;t al <·01rn t rn ('ţil'i , Prn et•l iniţial, rn·1m·zen t înd urme
d' rpfr cerP . a t î 1 d t• fre1·n•nt î n til n i t l' î n alk eazuri . Intrarea l0<·uinţei, din
<TP , din ca u za folosirii î u 1lelunga t c , nu :<t' mai păstrau tn·ptPle, c i apărea
h forma urmi ]>lan înclina t , era l'Ollsolidati'1 , lH' ambPle lahni , cu rîn
- ··
,Lri :-;upra1msP 1k J > il't re , kgate ('U u n lut· galht>n .

�tarea l nmă de <·onserYan· a p ă r t i i i nfrrioare a const rn cţiei a permi:,,
"'" ' i zan·a grn p i l or parilor dl' susţi1wn• a ac·o1wri':'ulu i , iar l'XiP.tPnţa a trei
��. - 1 frl d t· gro p i , d i:;; p usP în planul longitll(linal al eon:-;t ruetiei ( cmrniderat
];1 furwţ it• 1lc• poziţi_!t intri't rii ) , fa('e siguri't aeo]wrirea locuinţei en un aco
�Jo - l'Î� î 1 1 d ouă ape. l n sfîri:;it , <·cpa (•e este fo:trk i mportan t d e reţ inut este
faptul l':"i , ] W latura de YC'l't a locu inţei , în :-;paţiul rămas l i her în tre pri:o;pa,
• '. ; ; p t ornlui �i latura de nord , s-au p:htrat urnwle gropilor pici oarelor unei
];�Y i ţ e , all' ('ărd dirnen i-;iu n i prohabile erau de cirea 1 X 2 m .
1n
('eea <'<' prin•l'!k intacharea ernnologici't a a('estei locuintl', mate
! L:lelP a rheologicc• de:,;coperite inum plu1 ura ci , i:'i, mai ales, Jll' podea,
p0rmi t datarea cunstrncţ it>i la finele :,;eeulului al XV-lea l'!i la începutul
�„_Jui urmă tor, iar împrpjurarea ei't a i c i lipsPs<· urmele Yrcunui incendiu ne
<1-H'nnini't si't aprl'eil'm că locuinţa t>stl> ultPri oari't (fări't :,;i't :-:tim :-:i cu cit)
�:.}: inrnlui a:-;pdiu :-;ufPrit de 8uepava la :-;fîr:;;i tul :o;ecolului amintit , adieil.
cdui din anul 1 -!9 7 .
] )t• ma i multe ori, J W parcur:-;ul luerătii cfo faţă , a m amintit ei't n u nu
!iui re:-;tul ora:;; t>lor meuiPvalc din :\lolcl ova , dar :;; i 8uccava s-au c aracteri
· .
z. ',t pri nt r-o l'xcepţională ră::-;pîndire a arhitl'cturii ciYill' a lemnulu i , t'XCCJltic
�1· · la aet>asta făeînd numai fortificaţiill' l)rin cx.eeh•nţi't militan· ( :;;i nici a(·e:;;
-� •' � < î n t otalitate> ) , complexele rt>l'turi legat(� dt• gi't zduin•a familiei voie-
('U
-,-,j1lale sau (• onstrueţiilt• relig ioasi..; . o con:firmarn a aeeski realită ţ i , pentru
•� lbidcm, p. 746, fig. 7.
1 21
SucC'a>a, o corn:.t i tuic , între altdc, descoperirea, pc platoul Cetăţ.ii cfo
Scaun, a altor d ouă, construcţii, fiecare avîndu-şi rostul său , constru(·ţii
care , deşi erau k�ate d e n evoile cetăţ.ii , au fost amcnaJ at c din lemn. De„i
�ur , dat fiin d fap tul că erau situate la o distanţă nu marc de cetate - pri n
aceasta 1rntînd împiedica vizibilitaka apăr ători lor ceti"'tţii - C'stc k>"nt:'"
de înţeks de cc au fost ridicate din kmn. Pc ele alt�t parte, însă , cl'l ]lll1, l n._
u na din ele, asU]H'a că n'i a Yom ş i stăTui aici î n hu cît va 63, c on :;; t it u ie o 1 1·
rnarcabilă ilustrare a nivclulu i atin s de pri cepe ril e constrnctorilor de ca.<.(·
din Suf'caYa, confir mî u d , in acda�i timp, l'('alitatea di arhitrct u r a în k11nl
p oate şi t r ebu it• să. fie cou sidcrată o part i cularit at e a epocii şi nicidPcum
e:x1lresia u nu i niYC'l eoborît de clezvol1 arc a dvilizaţ.i c•i urhanc m oldOYC'nt'.
L a circa l ii O m spre Pst d e şanţul de apărarr a l Cetăţii clC' 8cam� �
JW plat oul din fata acC'steia, s-au des coperit r.t resturilP, foarte' bine' C'OTIS('r
vatC', ale heeiului mwi C'om;ti ucţii tle di m<• n si un i <l est ul dC' rnm·i ( Li ,H i Y
6,50 m ) , dP sti naţia ei ridicînd suficiente prohl<'me în timpul e<·rcet:i 1 ii
şi după a('<'Ca . Privit di n punctul de vcdcrP a.l a cu rakţ d <'XC'cuţ iei , lw1·iul
p oate fi eon >;i dPrat , fără nici o n·zcrvă , 1lrt>pt rPuşit:t c<'a m ai n'JJl'<'Zl : .
tativă iwntrn nivdul h·lmie la care i-;e 8it11au constructorii de C'U!'e 8 U1:-. ·
veni ai SC' c· olu l u i al XY-lea, toafo (}ptaliilP con struct iYe fiind trat ate' d e
că.tn• al'eşti a e u c·ea mai m a rc atentie. l h·�i l:t prim a veclcr<' era Yorlm tk.;
prP douf1 hceiul'i . în realitate :-;-a d ov c tl i t c•i\.. Px istenta unui perete tran . ,
v<>rsal, c are împ:l.r\<>a (' O n st ru cţia în dou :l ju mătrtţi egale şi apr oap e perfret
Ri m etriet• , î�i afla <•:xpli eaţfa, numai în 1rnv oi a, de a 8C aRigura construeţ.ici
o trăinicie dt•plin ă , nC'fiirnl exclusă, nici <OVC'ntu ali tate a pa, l'C'spect i ntl
pC'rcte despărţitor 8ă fi a,vut J'08tul de a JwrmitP dep ozitarea în beci a mior
produ s<• ee nu Rl' rc c oman cl ft 8it fie pă,-;trate î mp reu nă .
Î n primul rînd, reţ inem că. ven•tii hcciului erau că-]lt u �i ţ i cu loazlw ,
a c·ăror grosi nw ( 8 - 1 O e m ) !'.-i lăţ.inw ( ei r<>a �{!i nn) confirmft soliditak��
com;truc-ti<'i. D C'-jur-împ1ejurul cou8trnc1, ic·i "e afl au tălpile de lemn ( groa�E·
de 0,35 x 0,2;) m ) , în can• se înf igeau pari Yl'rticali, de care se :-;prijinPilll
pt> rcţi i de s ci n d u rr1 ai he < · i ulu i . J)p asPnie1wa, 1�e latu r a opusft intrărilor ,
ea şi pe laturile ex terioare mici, în lungul pere1. ilor se aflau cîte cl onă hînw.
paralC'll' între C'lc, <'�H<' nu put<>ttu �luji d <•dt ca su port u ri pe n tru (m:c.�
mu lt ca sigur) hut oai elP pă8ll'ate î n lie<' i .
P<'nh·u a se i zola c·it nrn.i h i n c cl'k d ouft c ompart iment e ale heciului,
fiecm·e u in acestC'a a a\'Ut CÎh� O i n trare , i dl•Jl ti t atc a as pe c tu lu i lor doy,_•
tlind c-rt în celP două. hedur i fie de1> ozi tau numai butoaie. Într-aclcyii.r,
i ntrări l<' celor d ouă h eciu ri ( d e a!'cmenea mr1 rgini te ue hîrnc groa 8e ) pn·
ze ntau p.u m ai aspectul unor planuri în c li nat e , elP 1wfiind p1·eyăzutc n1
t rC'pte. ln schimb, pe latura de n ord a fic•cărei i ntrări , dte un �ir dl• alYeo
lări <lestul de. bi n e a dî n cit c �lujl'a drept trept{\ , care trebuiau să, a8i gure
accesul mai le;;nicios al oanw nilor în beci .
Întrebarea e.are a stăruit in t i mpul cercetării c omplexu lui a fn.;t
aceea dac�L int ret1p;a con:-:tructfo consta, numai d i n beci , 8au ucasuprn·
a cestuia s<• afla şi o locuintCL. În c.clc din UI1.nfi, uescoperirea , în umpl u
tura beciului, :t numcroa�e eahle, întregi i'ia.u :-:parte, ca �i a alt or i·estm i
63 În l ru ci t p ri ma construc ţ i e , numil:'.i, c-0nvcnţ ionnl, „t·osă domm·ascii" a ră cu l obicct;!l

unei discu\ ii spcciak in l'aclrul um·i lucrări cc i-a fost r<"zcrvată ( Ha du Popa, :t\lonka Jlărgincan>
Clrstoiu, op. cit. ). 1111 n e vum mai opri şi a i c i asupra c i .
64 Ccn·ctarca conslrucţi t'i a lnccpul-o autorul h1crării de faţă, l n anul l!l56 (:\lal criuk,
5, 1959, p . 5!l!I - 604), �i a fost inl'11ciată de Trilu ::'l·larl i no"\· i c i , ln a 11ul 1 !'57 (ibidu11, (. ,
p. 679- 687).
122
constructi ve ( i nelm1iv piatrrt �i căr-.l midă}, specifice unei eon:o;trucOi reali
zate <l in bîrne orizontale acopl\ritl\ cu lut, a dat un rru·;inms elar : dcasu
JH'a beciului se afla o locuin\.ă, fonnati"t din două încăpe1i, ficca.re avînd
dimensiunile compartiment ului de beci pe care îl suprapunea. Ceea cc se
(·t'l'l' <•vid<'ntiat î n mod cu totul special, ei,;tc faptul că cefo doui"t încăpl'fÎ
( intre care exi�ta o uşă. de comunicare) erau încălzite ele o sobi"t tli n
(•.aJ1k, dispusă c•enlral ( 1n·in verforarC'a perC'tdui clm;părţitor dintre de},
at.î t. rn11ni'irul cahlelor , cît �i poziţia lor în planul rci'\turilor coni'\trucţ.iei
··, duzînll PVPntualital<-a ca <'le să provini"t de la doui"t !-\ol m ( ad�lugăm el'�
n:>sturil<' unei a tloua solw au fost de8<'0]J<\ritc, cle�i tot în u mplutura lwciu
l u i , în condiţii <··�ll'P fal' siţ!ură ex:istl-nţa t•i într-o an<'Xi°'l a constnwţfoi ce
,.:nprapmwa h<'ciul, atwxii <·.arn n u a m ai putut fi i<kntifica.tii, din cauza
1-;'"'1 zuirii n•stmilor l.'i} .
Fa.ptu l c ă t otalihttt•a resturilor pron•nind de la l oc uin ţ a tfo hîrne
�·i tk la beciul pl' care îl su prapmwa aksl:l di!'trugen•:t construe\i{'i tle
<·[, t re un JHltPmic i r n·t•n d i u �i eă sinţ!Ufd(• monede• dPscoperitc pri n tre
l't'sturill' iiwendiate sint una Pmisă dl� Ştdan cd )fare, spre sfir�itul dom
D i<·i . l'l'nlaltă <•r n isi"1 d t• r<'�<'l<' polon Ioan Albert ( 1 4fl2 - i.; 01} oferii , e re<lem ,
-:i expli<'n\ia imprPjuriirilm· în ean•. eonstruc�ia :;i-a in<"heiat. <•xiskn ţ a � i
monwntul in care s-a pet recut at·east a : asPdiul polon d i n anul 1-t-!J'i.
Î n lipsa unui i'\tu<liu, can\ să fi propus soluţ.ia tle reconstituire a
:;; o bei alP căr<•i re stu r i au fost descopNit.(� în dăTîmiitnrilc conH tru cţ iei eu
11cci, nu putem avansa ai e i o astfol <fo soluţ;ie :;i nid nu putem sugera
unell' l'Yl' ntuale a pro pieri î ntn� ea �i alte descop<"ri ri similare, cart' H-au
i 1 li eu rn t tle o atl•nţ ic mai mare d i n pa1tt·a spcciali�tilor. Din această, cauză,
li ( ' mulţumim sl't at ragem n urmti all'nţia a8upra u nor t•l(•rnenk t•e se clPs
Jnfod tli n ohs<'rvan·a cahl<·lor desco1><•rit(� în condiţiile amintite.

Din punct de Vl'dere tehui<·, toate eahlde, i ndifrrPnt. d:tl'l't sint inh·<'gi
"..:a.u n u ma i fragmentare, prc7.intă tTi'iHături comune atît ('a material, <·it şi
< '.<1· ex{'eu ţ ip : t•orpul tronconfo propri u-z i s era modelat la roată, î n ti mp ct�
}1 hwa purtătoare de diferi lC' mo\.i vt1 m·rn1rn(•ntalP Ke l'l'aliza cu ajutorul

u nor tipar<'. Pentru cercetători , lH'O\'Pni•�nţ.a cahlelor, ca �i a altor des
<:-Opcri ri l'limilare, făcute la Succaya Hal1 in alte centre urbane ale vremii , a.
<"'mstitui t o vroblcmrt de studiu dintn\ c<·le mai i mportante, cu atît mai
1 nuU eu {'Ît cel puţin unele motive or1 1anwntale erau, �i continuă să, fie,
considerate <le inspiraţ,ie ndoeală.. OhHet'Yaţ.ii fftcute mai ales �tsupra reprc
z„.n tărilor figurative ( indifrn•nt dacii. crn vorba. despn• repre7.entl't ri antro-
1wmorfo, dt• motin� animaliere sau dt� SC('lW de inspiraţil• rdigioa-'lă) ,
<-•hsprvaţii vizînd mai ales detalii , n u a u i n tîrziat să conducrt la inl'heierca
frrmă. c•ă toate cahlele aflate în locuinţa cu beci, descoperiti"t pe pla
t.oul din faţa Octăţ.ii de Scaun, au fo8t realizate într-un a,telier local, suee
-v(·an, ca, de altfel, �i cele cli n locuinta datînd din prima j u mrtt.ate a scc<>
lnlui al XV-lea ( prezentatri î n capitolul precedent}, aflată în ora� şi î n
<'.are s-au descoperit cahh•le împodobite c u vulturul bicefal.
Cit prive�te <lestinaţfa constructici cu beci <le pc platoul d i n faţa.
('.etăţii , n u pa.r a ex:h1ta motive de îudoialrt că ea, fftcea parte dintr-un
întreg complex de construcţii cc 8lnjeau ne voilor cetrltii. Dacrt acem;trL
(•.o:n1structic servea ca beci pentru adă.postirea unor lrn toaf o , o alta de
}lrnporţii mult mai mari �iflată, tot pt\ platou , cam la jumătatea distanţei
<! i ntre �anţul de apărare şi comtrucţL'li cu beci amintitlt, adi"q >0�tca un de-
1• uzit de cereale, a�a Clinl do n:•dcse rc!'.lturile carb on i z a t e ele grînc, ucs-
123
('Operite pe p0«kaua C'l'lei din. un1;1il <�,. Pri11 a('car-;ta , 8<' confirmă fap1 l,1 l
că , in vrenw d P paf' c• , platoul d i n faţa e1.1tăţii SC' ('Onstituia intr- o zonă e1·0-
n omic ă im.port ant i'L 1wntru v i aţa eotidian i't a garnizoam•i ac e st eia , zoni"'t
în care r-;e împlPteau , cu Rigura1 1tă , intereRc ale oră �Pni lor Rucevpi cu eele
ale , pri n e ip al('i rC'zi<lPntP m ilitan• a, cl omniei .
l:-;tori ografia rom<hwastă a atcept at unanim i<leea C'ă a d ou a juni.0.

tat c a SPt olulu i al X Y-h·a a n·pn•zl·n1a1 1 w n t rn t>x i :-;te11 ţ a < l e s t at a 1lolrl o
Vl'Î n u d oa r una din l'l'le mai glori oase ]H'rioa<le, d 1-! i vnmea unor l'f01 t u ri
i-!Î saerifidi fări\. e gal , iar c·apaeH ă ţ i i l oe u i t oril or ţ ăr i i de a fi f :l c - u t faţ.,-L
aePstor l'f urt u ri dat orîndu-i-sl', în }H'imii 1-! i ul t i m ă imtanţ ă , î n săl)i ex i::-
t enţa, în (·ont i1rnarl' , a )lolclovei ea st at (le-sine-stă tă tor, l'a 1 l•ri t o 1 iu
m•înglobat în graniţele Imperiului ot oman .
D aeii , la prima Vl'(kr<', acp:-;tp e f orturi au fo:-; 1 JffPc·m11pi'rn i t or clP nr -
clin militar, apreeierea :-;e (lo\·e(l<'l'!k turînd a fi supPrfi dală , �i <ll'Pa - t.;•
înttueît ]Wl l t ru ohţinerea unor v i d ori i m i li t are 1l c n· n i 1 P legl'lHlare � I · ·l
dova a avut HP Voie de t ot alit a1P arel'\lll'Sl'lor sah• uma1w 1-!i ma tl•r ia le. F ,-. ,;,
(lirijarea C'i°'11n• lm a11umi1 :-;c1ip preds a tuturor ac·t>stor rP:->lll'Sl� , nu ar ti
fost posibilă n i l ' i , practie, rP î n zPst ran• a ţ ă r i i eu (·d ă ţ i d l' o t ă rii' P X ( " ' ! '
ţ i ona lă , n k i n•fa(·PrPa, Pco1101nică, a ei <lupit f i e c }tr l' di11 µ:n•leh• i 1 11·l'r<:;'"1 r i
prin tm·e a t n• c·11 t , 11ic- i l':xi sknţa U lll'i ann atP C'apahilP :-1i't n·ia, lllPI't'1 J ,
luptai (\l' la îrn·t•1rnt.
Î n î1111n·Pjur:'\rill' c·lmosl'nt e , Jn· i 1 1 rolul l ll' e an• îl ju<•a î11 v iaţa dl' „ r at
3 :\lol d on• i , Su<·Pava a t rebuit, l)i ea , si't fal'ă faţ ă tut ur or pfortm ·ilor ţ;11 i i .
i a r fap tu l e ă voil>vl)(lul i-a al·mdat CP t ă ţ i i sale <l e Rcmm o atenţ i<• 1·u t o1 n i
1rn r t i c- u lari\. i m poat l' surprinde J W ninwn i . Ru el' av a 11n ri\. m i\. s c s l' i n af:na
a 1P nţi e i nici a voievozilor 1wri o:ul Pi anh•rioan•, dar <'l'<'a <'<' t re hll i<' m 1 · '. :
ţionat l'st<• faptul ci't , vn•nw d l• mai l >i rn• <lL· o jm n ăt at l' de v1·aC', ee1 :'"• t.. ii
ri1licatl' <le primii l\l u l'!at i11i 1111 i :-1-au allu:-; modifică r i sau î 111ln1 1 1 :1 1 ,-1 ţ i ri :-;u : .
!';tanţialt>. E x p l iea t ii le 1iot fi B\Jllll'roasc•, dar d in t re <•le n w ri t ă o ntl• 1 t 1. � n
<ll•o:->ehi t i't m ai ales d ou ă : î11 primul rîrnl , n erl'al i zan• a unor p rog:r e :-; p spll ·
t.atuloa:-:e, p ină la m ij lol'ul �l'colul11i al :XY-lt>a, î n tdmil-a militarii (h•.< >
nată spt>dal a�w d iu lu i c·Pt:l ţ ilor a fă('ut c·a ( 'Ptatt•a <l l' 8(·aun a �U(·c·� <' i
hi nu d oar "a clint rP l·c•ti\.ţik l\l oldowi) si't fi<' consi<lc•rn t ă eai i a hili'1 <,
l'C'Zi:->t e 1 1u m a i în forma l)i c-n anwnajările pl' ( · a n· lP 1 i ri m i :-1c• în 1wri o:1 d a
Petru I )l uŞat inul - .:\h•:x muhu e c l Hun . Î n al doilPa rîrnl , t ol l l l i l i iJ<�
int�rn{• tulhuri , ('}1I'l' an l·:tral·1erizat viata )l oldovl'i în perioada lHl lL�
toare domniei l u i Alt>xarnlru (•l'l Hun , au eontrihuit nu p u ţ i n l a 1wµ:li j a r <.c,
oan•cu m , a ( ' C't :l ţ i i d l' R ('au n , (h' - C'ăt n' voi(•v ozii preoc up aţ i (•01 1tim:t: .
mai curîn d , dl' în lăturarea altor numero�i eand i daţ i ht domni<• dp1•ît r1e
întărirea capa e it ăţ i i de av:tl'HJ'l' a, ţ ării , împotriva }Jl'l'Îculelor. l'X1l'l'lll' . Or,
t ocmai ( �i C'hiar 1-! i 1 rnrnai ) î n aeea:-;ti't din·eti<� d aei't :-:c> în d re ap t ă atl•1 l l. !<�
i s t orieulu i , 111 arill· nwrite all' voiPV ()(lului dc• eiU'<' t rad iţ i a a h�gat i w i i
Holubil viet.orii m ilit are stri'1lueitc il•s, eu putere, în lumini'L : t)tPfall , A
l\larc a inţl'!Ps nu 1 rnmai d î n teh11ka militară s-au înregistrat proµ:n ·:-1·
a căror n eg;li j arl' den•1wa 1wri<'nloasi\. p en tru )lohlova, dar �i ei\. , Jll'lll � u.
a :-upraviet u i , .:\l ol<lova aYl'a 1 w v oi < ' de li ni l)te , în inh•rior. A�a sl' l)Î PX Jllk � ,
de alt fol, fapt u l L'll voiPvodul° a inţl'lt>i\, in·intre primii e m uluei't turi poli t l d
�i milit ari ai Euro1wi rili-;i\.ri1 l'l1l�; <-ă, 1wn t rn a rezi �ta, eet ă t il(• .:\foldm <'i
os Ccrc c t :1ri drl'lu:ik dt• Trifn , i\I:irlinoYid_ (":Ialerialc, 8, l !Jti:l, p. 75'.l-- 7.14) .
124
vor· trebui „ă_. a rat e altfel, vor trebui sit fi<' vregi H i t c pentru a f ace fată
un or aşC'<'lii în care ţunul începUR<' ;;; ii j oace rolul cleeiRiv, rol ilustrat, . de
cmîrnl , la a"ediul Constantinopolului ( 1 453) .
:\fai birw decit î n cazul or i <.' ărf' i alte> fortificaţi i , m ă „urile ado pt at e de
voievod î n vt>d<'rea ad ap 1 ă ri i CPtăţii de :-\(' au n a Su c C'V Pi la n oi 1 e rornliţii
de• lu pt ă ilustrPază nu numai preocuparC'a nw n ţ i on at ă în rîrnluril<' dC' mai:
su„, Ilar �i lip„a, pînit la un punc t , a c·xper il'ntPi rnold ovl'nilor în acest
donwn i u , ex.1wrienţă can· va fi căpiUată ('U vrenwa, î n urma inc<'rC'ărilor
prin f'an• a trPcnt c Pt a t c• a, însă �i .
Potrivit llaklor ofrritP d C' ar]w olo� i <' , c·etatca t-iUC' ('Vl'i a eu n o :;; eut
<lou�1 m a ri moment<' �i Ptape ale lueri"irilor ('<' u nnă rea u aducPrPa ei la
n ivelu l ePrint<'lor de luptlt ale PpocU, fipeare clin aceRtPa fii!1d m atl•ri a li
zate prin a m e naj ă ri u�or d <' diRtins �i pline de semnificaţ i i . I n monw n t u l
d e . fa,ţă , t ot ali t a ka i nformaţiilor ex.h;tenk conduce la conclu zia C�l f ipe.an•
din eel(' două etap<' a lH'l'llH'l'" C'ÎtC' unpia din marilP încPrcări pri n C'an• a
trC'cut C'l't ::ttf'a , în t i m pu l donmiPi ma1�Plui Ştefa n , :-;.i anunw : a"P1liulni
otoman clin a n u l 1 -1 7 6 �i , n'Spt'div, aspc\iului polon din a1rnl 1 49 7 .
Ex p eri<'n \ a anului 1 -1 '.i i"i :-;. i "t l'�1luci1 a v i c t ori l• a m old ov Pn H or î n luv 1 a
e l<' ht Podul Î n alt (ianuaril', 1 -! 7 ;) ) nu m a i lăsau loc dubiilor în l<'grt t m:1 c· u
dorinţa "ultannlui de a se revan:-;.a p P n 1 ru în frîn gl'n' a RUfrrit ă de o�1 il<>
f'::tle :-;.i de a pedl'}lsi 1w Y n i Pv otlnl ('<' avn scRf' <' U ra ju l :-;_ii. i se opu n ă . Con
şt i C'nt (k i milwnţ a mwi n oi invazii ot omane în )[oldoYa, �kfan <'l'l )fare
a e:rntat "ă-:-;.i a :;;igun' , d in timp, posibilităţile sporite. dl' r e zi st pn ţă , prinh'L'
mă sur ile adopt ate f i gu rî n d , la loc de frunte, î n t�trirca cPtă1. ilor de piatr�t
m a i vc•chi , cone om i tPn t C'U ridicarea grabni C' ă �" un or fortifiC'at ii 1 emponu·c·
(1 l i n h•nm �i ll:u11înt), î n locurill' unele 1wezPn\ a ultimelor părPa IH' f' P sară 0 0 .
Î n ('('l'�" ('l' lll'ive�te cp t at l• a de la 8u ce ava 07, cle v en i s c linqwcle c·�t
nwnai zidnrilP fortului m u �at i n ( a (•:u·or gro ;-; i mt• J IU d c•pă :-;, N t dPelt c u
p u ţi n 2 m ) n u puteau rezi;-;1 a u n u i asediu, î n (·an• artileria juca , poate, ro
lul d l' c b iv . În c011;-;eein ţ ă . Re im pun e a ('ll IIP<·esitate „ du h lan• a ' ' ac·l•;-;tor
ziduri prin altPle , mai l'ficil'nk . .A cpa:;ta s-a �i pl'll'e<'ut, dar n oile ziduri
nu au fost adosate- cl'lor de la fineh• Sl'(�olului al XIV-h•a, d a�l·zate la o
di ştan t rt <le d rca, 22 - 2.J m de ek• . Xoill• ziduri nu mai îns<'riau un plan
p atru lat er ('a c <'l al fortului mU)atin, JW care t rl' lrn i a u ;-;:1 îl appn•, s(:o
ţî ndu - 1 de sub t irul din•ct al art i k•r i e i n:ăjma�c, p lanul n o i i amermj ări
jrntînd f i <·onsiderat , mai curind , poligonal.
D ouă observaţ ii se i mpu n precumpănitor, în le�ă t u ră cu n oul zid :
în p r i mu l rîml, Pl (poate tocm a i p en tru c{t era gros 1h• n u mai drca
l ,!'lO m, cePa c·e ar putc•a fi o d o va d ă. a, g:ra lwi cu care h'Plrn ia r i <li e at) era
ap:nat 11l• un num:1r 1lestul ele m a n• de t urn uri patratP, di"]lllse, mrnl
fatri dt' altul, ht cli „t auţ.e. el' nu d e p ă l-!Pan c·n mult 20 m. În al d oilPa. l'ind,
SP en Y in c n•1 1 1 arl'al ii di "]Hllll'rl'a zidului în lungul �antulu i de a1>ă1:are al
66 l "na dint r<' cl'l;i \ i k ele knm � i p:i111i11 t, ci\rora n u l i S<' poate a lr i h u i ckdt u n ros l cu
.
toiul l i m i ta t, clin p un ct de vedere stra t egic, �i u n earactcr ll'mporar a fos t 1·l'la lea de la Blrlad
·
(cL \I. IJ. :\latl'i, L. Chj\ cscu, Dacia, �- S . , 7, t !HU, p . 4:l!l - 463).
· '" Pen tru tle ta l i i �i ::il ll' co1 1si<kra ţ i i eare nu a lr p u l u l fi ineluse in rlnclurik ele fa \ ;i, cf.
M. D . :\latei. Contrilw(ii arllcnlo!licc la istoria oru.� 11/11i S11cecma, p . 89 - 1 29 : :\! IJ. '\ latri, ,\ I. An
dronic, Cetatea d e Scaun a S11cc1Jci, Huctll"l'� t i , 1 !Hlli . Dr lal i i rcfrrit oarl' l a rcznHatclc rc'rect:i
rilor ar·hcologicc i n t n'prinsc in euprinsul cl'L:i l i i S<' arm in : SCJ\", 4. l !JM. 1 - 2, p. 257 - 282 :
6, 1 955, :l - -1, p. 7ii:! - 757 : :\latrrialc, ·1, 1 !157, p. 241 - 2•12 : 7, 1 96 1 , p. 6 1 7 - 62 1 : 8, HJ62.
·
p. 747 - 752. F i rcş l <' , inain lt' d!' toate, rf. I\: . . \. ! :oms torfrr. C et at ea S11ce11i i , Bucureşti , 1 9 1 :1 ;
foa rte . rcrci1 t, d. :\( . D . �lall'i. E111 . I. E111:1 n d i . c'l'falea de Scaun sl Cur/l'll donmca�ciJ. din
· . ·
Su�·i�11a, Bueu r<'ş l i , 1 988 . · . ' ·
1 25
fortului mu:;atin, aproximati \' JW m ij locul acestuia u, rni't1'llr:i pri n care,
pract i c , se diminua, pîn{t aproap e c1e anulare , eficienta Yechiulu i şanţ
( chiar cu rh;cul de a ant iei 1>a , este ne cesar să atragem atcntia, tlin nou ,
asupra gralwi eu c:ll'l' s-a cxl'cutat aceasti't primă etav i't tlc fortifiearc su
plinwntari't a cl'trtţii, confirmarea adueîncl- o con st atarea ci't , în timpul
în care a funcţionat numai Pl, aceRt n ou zic1 nu a he1wficiat de u n �anţ
de apărare).
Del'!i , poah•, (•ite ,·a d et al i i <k ord i n stratigrafie nu ar fi l ips i lt• de in
teres, ne mulţum im să :-;in t eti ză m aici nu m ai rpzultatl•le la care aet.•:-;tea au
condus, l:'i anunw : luerările de c·1m8h11cţ,îe a z i du lui noU-<'I'l'at, ca :;i ace
lea de u mplere a jumătrtţii Yl' ch iului �ant� de apărare a (•.ct i'1ţii, care ri't mi"t
:scse întrl' fortul mm;atin l:'i noul zid (ele faJ>t o primi"t fad a J>Înzei ex te
rioare tfo ziduri a, c·l'ti"1 ţii) s-a î ntrerup t ht un moment dat. ('unoseîrnl nve
nimcnt t'le anulu i 1 ·1 7 6 , ri'u nîn p uţine motive :->i"t n e îndoim (•:\. această
întrerupert• a lu crări lor nu ar fi fost provocatrt t ocmai de a:;ieclien•a (•etăţii,
în vara anului amin tit. �Jai mult î ncă : <le8coperÎI'ea rnst urilor m lC'i s1en1e
cu })hm.nit• ( ref olos i t ă <·a m a terial d(• c·onRtrucţie, înh'-nn 7.i<I <lin i-:t•colul
a.l XVII-lPa, d i n cl'tah· ) 11!1 , < li n can• rei (• s e că la f'l'tatea dt• :-;caun a 8u
cevei :-;-au înelw i at anu me lucrări ( care nu JHl teau fi <ll'dl fo�utl' i111 11or
t anh• de vn�we <'l' fa ptnl merita să fip înregistrat î ntr- o in:-;c·ri ptie ) , î n
lu n a septc>m hri<' :t anului 1 -l'i 7 , n u fac<' dccît s ă confirme c�t v o i t• v0<lu l
Ştefan al .Moldon•i l>I'(•g�tlbt• Cc•tatea i-:a de Seaun în ' "' < l ere a PVPnimcntc
l or din an ul t -1 7 6 , e:"i ( pr oh ahi l ) numai încheierea luerărilor :-;-a putu t
})relungi J>Înil în anul urm ător, �i aceasta numai JWBtru ei't marl'k J><'tfool
al ocupării 811eeYei l:'i a ţării dt• ciUre turci trecust' .
*
ConerPt , nu se l:'tie dacă nou l zid de incinti"t , ridieat în j urul fortului
mul:'atin ele la :-;uC'ea v a , va fi răs1nms sau nu integral sarcini101· defensive ,
care ii reveneau. ,Judedn<l în funcţip de re zul t a t ul final al a sediulu i , 8-ar
pă.rea că a.c·cst 1>rim dement a l p înzci exterioare d e ziduri a cet i't ţii 8uc·evPi
s-a d ovc:dit. C'll a<lcvilrnt efieient, cetatl'a rezi stînd , dupi"t eum se :-:tie, cu
succt>s. J n a e c•la � i timp, însă, a s ediul otoman a 1nilt•j uit �i unelt• invă.ţă
minte, de <·aI'<' voievodul a ţ i nut, î n mo<l eviden t , seama, donula eonsti
tu i ml-o n oile lu('r:\ri dt> f ort ificare a ('.etăţii.
Aprecia te în funeţi e de nouti"lţile introduse în etapa a clona , etapiî.
sigur vrmnergi"ttoarc marelui asediu p ol on din toamna a n ulu i l-l9 i , cinel
în fruntea arma tei i n Yadatoare 8-a af lat î n su �i regPle Ioan Allwrt , ac(•ste
învăţ.:1 minte au fost eel vu ţ i n doni"t : grosimea <le ('Îl'ca l,:iO m a zidu lu i
era J>fea miei't p en t r u ca a c t�s ta s�t rezi st e unor lovituri repet ate ale' g;hiu
lelor, iar turnurile patratl', cu earc fusese în tărit zidul, nu pu t ea u sluji
decît într-o m ă.:-;u ră redusă apă rătorilor ceti"tţii, daei"t acel:'tia Yoiau ca pe
respectivele b a sti oane si't a mp lasc zt• tunuri , pe care si"t le folm;ească împo
triva asediatorilor. În sflrl:'it, ne cesi t at ea ca cetatea si't fie înzestrată cu
un 1rnterni c �anţ de ap�t rare era cu mult prea evident:t, p entru ea abia.
exp eri cn ţ:i anului 1 476 si"t fi impus a m en aj are a lui .
Ueferi t or, în pri mul rînd , la grosi mea zidului, este de remarcat că
în .Cl'a de- a doua et apă. dt� amenajare a p înzei extPrioare de r.iduri de la.
Suceava, J>Iimului zicl i s-a a<losat un al doil ea , a. că1u i grosime medie era
s• S C I Y , H, 1 !155, :l - 4, p. 7ii6, ri!l. :: (Profilul de sus).
119'.\!. J > . '.\fald, SCI\', �4. 1 97:1, :!, p. :l2:l - 329. Textul conscrrnt al pisanid rste următo
rul : „ Io �l (cfu11 vocvod, din u1ih1 lui Dumnezeu domn a l Tării Muldove) i , fiul lui Bogdan
voevoJ, am făcut . . . 111 anul ll9ll:J ( 1 477), luna scptcrubrit:, li".
126
de circ a 2 m, acC'asta îmemnînd că , în final , zi durile pînzei exterioarf\
ave.au o grosinw de C'irca :�,!10 m. În astfel de cond iţ. ii , se poate afirma că
se a�igurase fortului principal o apă.rare �mficien t ele trainiC' ă , zidurile lui
fiind, practfr, scoase de suh tirul direct al artileriei clu �mane .
( 'onstructorii n u s- au mulţ.u mit să folm;pascr� n u m ai zidurile propriu
zisc d i n prima. l't apă , d au găsit soluţia con strudivă cl'a mai potrivit:).
�i prntm fol osi rc a turnurilor : turnu rii(• patrate ale etap P i U -7(i au fost
.. îmhrăcatt>" în hasti oanc semieircularC', construcţii n oi , <l P mmi dimen
siuni, c·arc a s igu rau , prin chiar f orma lor lipsi t ă d(• u n ghiu ri , posihilităţ,i
ideal(• de am pla s a re , la partea lor su pe�·i oară , a u n or ph·sc el(' artilerie,
atît dt• ne('esarc �i apărăt orilor ct>tă ţi i . I n int rrioru l bastioandor :-;pmicir
culru·(• , ('('}p p at rat e , ant erioan•, erau allevărnJP s ch el d t> dP ziclru·ie, ceea
(•e spor(•a , ('ll sigm·anţă , at ît rezish•nţ.a l a trepidaţH a noilor bastioane, cit
�i pc a<·l'e�t la lovit mile vc eare h>-ar fi primit în plin clin part ea art ileriei
asediatorilor.
Datele ofrrit e clt• cer cet ăr ile arheologice î n t I'l'pri n S L' asupm pînzei
e:xterioan· cl c zi<luri de la C etat ea ele Scaun �" Ru<"cYl'Î au dovedit eă amploa.
rea �westor luC'rări, ,-izînel ame n aj area <·(•lei dl'.-a, d oua f�;w a pî1 1 zt'i exte
rioa1't', a fo st c:u mult mai mare cleeît în prima etapă. l n acest scns ple
dează nu numai clinwu s iunilc imvresionantc alt� construcţ.iei pr opriu- z i se
(zid, bast ioane semicirculare, întregul compl('X de api'll"arc din zona in
t rării in cet atl', podu l de acces în cet at e , sprijinit pe doi pil on i masivi
<le zidărh•, hazde eărora an fo4 descopp rite în �autul d P apărare etc.),
d �i cl inw n siu n ile imprc•siouant<> ale �autului d e aprmu·e rn , prevăzu t , pe
1 oatI1 _l un gim ea lu i , cu o pu ternicft c ont rae scarp ă el <' zi(l .
l n legilturrt c· n � an ţ ul de apărarP , reman·am fapt ul eă el a foi-t cu
mult mai larg dPeît f'd ini ţ i al (fortul muşat i n ) atin:rind lăţimea, la vartea
su1wrioară , <ll' dn·a 30 m, �i o a<l î n ci me (k mai b i n e clt • 10 m . naci"t la
acea"ht adi'tug:1m faptul că, pl' l a t ura ele sucl a cwtăţi i, a fost necesară
amenajarea unui val artificial, înalt ele nu mai pu ţin d<' 8 m �i lung de
aproap<' 40 m , vom aYea imagin ea aproape com pl l't i't a nilumului l'fc:irtu
lui care a trebu it <lt>pu s penfru l'xecutarea urw i lucrări, eărPia c·u µ;reu i
se Jloat e atfa o re>plică la alte forlificaţ.ii antprioan• clomnici lui ��tcfan
cel "'-fare , c· aI ' I' au 1rt>lrnit n•amenajntc acum.
CC'lc două etape de constrm·tie, care au c ondu s la rp aliza rc a pînzei
<'xkri oarc d l' zi du r i a CPtăţ.ii ele Re aun a Rucen•i , nu au prpsu pu s numai
c•fectuarl'�L luerărilor l ll·j a amin t i k , d �i reauwnaj an•a u nor încă iwri ale
foitului mu�at i n . Că est e a�a, o dovccksc bloeu ril<' cl('stul ele mari ele zi
di:iriP, pron•11i lul <l in zidurile d emolate·, din inh'riorul v e c h i i eonstru cţii,
blocuri armwah• în u mplu tura �anţului de api'trare a, fort ului mu�atin,
î mprpun rt eu a lt e I'l'sturi de zi<lfnic �i o man• eantitate de m oloz, prezenţa
aee!'tor materiall' fii n d st·mnalată în u mplutura YPchiului �anţ de ap ărare ,
aproape pc toată lu ng im ea lu i .
O (' oncl uzi e s e d c sprinclc cu lim1wzime : cele clonă, et ape ele con
i:-;tru cţie, în urm a cărora Cetatea de S cau n �t Sue('Vci a devenit, în timpul
d omn iei lu i Ştefan cel �lare , o fortificaţie capahilft srt reziste unor asedii
îndelu ngate, ehiar în concliţ.iilc folosirii a.rtileri Pi , au ne c e si t at un corn-mm
de matc•riah• �i u n volum ele munc[t cu totul imJffl'Sionant<'. Pe lingă
ime.nsa cantita t e ele }Jiatră - a eărei d imen si onare este foarte difieil de
întreprins din eauza neconscrvrnii zidurilor pt• întreaga lor înălţime (am.in
tim că nu m a i pe latura de l'md a pînzei extt•rioare se pă strează o 1wrţ.iune
70 cr. supra, 11. 68.
1 27
de zid înalt 11P d rl'a 1 � rn . n11·1 mi"tl'al' aceasla 111'fii1 1tl :<e·11tit :\ dL• o cli;,;
t rugerl' parţială ) - pt>ntru execut area constluctiei a fost uece:-;ară o mare
canti t atP 11P var. P<>ntru arderea pil'trei de var, :-;-au amenaj at , ehiar pe
})lat oul d i n faţa, ceti'iţii, un marP număr de cupt oare (î n c ă 1 wll csl'opt'I'it e
toak) 71, fipean· cu un volmn de circa 20 ml', aC'easta eonst ituirnl, intre
altele, <lovacla C:i voievodul a luat t oate mrtsurile ]Wllt l'U c•a luerările să se
ch'sfrl:)oan• în li tmul im pus de urgenta lor. Pe ele alFt part P, dat fiind.
faptul crt nu Pra vorba numai de luerări de zi11ărie propri u-:1.isă . ci N'a
nevoit> :)i (ip numproa:-;1• a11C'adramenk th• U:)i :)i tk frn•sl l'l' , t ot Jll' pla
t oul tli n fata C'eti'\ ţii s-au H llll'l l ajat at l'lien• frmporarP, în <':ll'L' luc·ntu
p iet rari spt>cializaţ i , unul din aepst1· att>lierc fiind cleseopl'l'it t ot în 111 1 1 1:\i
c·preetr1rilor arlwologicl' 7�. Cant ita tea foarte mare dl' s pr1rturr1 11 1· piat r:"�
deH·opl'l'i t rt în jurul ac·Pstui at diN·, JH'<>Yl'nitrt 1le J>L' urma luc·ri't rilor 1 lL• l' io"
plirc•, psfr eea mai 1·onvi ngătoare dova1lă a volumului dl' murn·i't lll'Jrnsil.
în acpst att-lil'l' 1·an·, l'U siguranţi't , mt era �i sin�m·ul <IP pe plat ou .
Î n sfir�i t , iwntru eă în paginill' i ireeedente a fo4 irn• 1 1 \ io11at . î n
mai multe• ri ncluri , platoul clin faţa Cetrt\ii de Scaun, este 101·111 să pn•ciz;{m ,
aeum, ei\ ae·l•sta a j uC'at nu numai rolul 1le :-implă aiw�ă :i <·Pt:1ţ i i , r· i s-:b
l rncurat , Pl î nsu �i , tl<' o atc-nţ,h• :-ppeială . Pc lingtt faptul eă, a fost . în n�1w
tcth' rîndmi , în 1 irnpul tlomniPi lui Ştefan eel .i\I:n·e ( C'a :)i mai î na i n t e• , ele
altfPl) a<·o1writ, Jll' snprafrt<' mai miei sau mai mari, eu 11in•)p s11ceesiYe
de pant.iP (tlin pturuli�. tlin ]Jb trrt c!P rîu sau din h•s1wzi 1 11ari ), la finele
Sl'Ctilu lui al X \'-lPa platm1 l a l' i't p:\ tat :-;i o fnncţiP rntn•<·um spP<·iali'1 , c·u
:-copul tll' a eont rihui la l i m i t a n•a damu•lor iw c�U'l' ghinll'lele trasp de tunu
rile ased i atorilor li' putPau provoc·a z idurilor cetăţ i i (o tlova1l r1 i 1 1 plus a
complP�itr1ţii mă :-mrilor luat l' tlP voienid, en scopul en•:-;tPrii capaciti'tti i
d e reziskntr� a cl'tr1ţii).
Configuraţia t t>n·m1 l u i , î11 imprPjurimilc a nropiate ah• C'l'ti'1 U i , arat::\.
C'ă m'iel' asPtl iat or, <'Hl'l' folosea artileria i mpotrint c·Pti'1 ţ i i , nu Î:)i ]lllka
amplasa t u nurilP d<'l'Î1 JH' 1lealul Ttttrtra:-;ilor. t!Pal situa t la sucl-Pst tle
<·ctatl' :)i ean• Sl' afla, fatrt dl• ae•pa,;ta. la o tlifrrpnţi't e l <' ni\-d ele cirea
HO - iO m . Intuincln-sp fantul <·ă laturile' de sud si th· sud-Pst al(• <'t.•tăt ii
])Utcan fi lovi t <' 1lin•et dl' g· hiult•lt· ( intrarpa in el't at �· :.:i podul C':ll'l' eon1luc;•<1.
la Pa, aflîrnlu-sp în „unghi m m t " fat r1 clL• 1lilw·tiil<' proha hill' 1h• trag;1.�ri.- ,
1m int rau în d i sC'nţiP) sau <'hiar vPrifidndu- f:L' aepasta, (·U pril1•jul asP<liului
tlin anul 1 -V i G , tlupă si'1 pan•a noului �aut dP a părai'<' al l'<'t :1ţii, „lrnza"
�anţ.ului tll' apărm·p a fost inălţat:t cu 1 - 1 /i O 111 ( în fun('\h• tlL• pozitia faţi'�
tle <lPalul 'l'ătrtrn �ilor), prin tle]HHH'I'<' intpnţionată dl' părnînt (la ac·t>asta
S<'l'Vintl C'h iar părni ntul n·zultat din săvarea :)antului ck H])ărare ), cota
c1epUlll'I'ilor fiind maxirnl't lîngfr :)ttnţul de aIJăl'al'e !o)Î strtzÎllU t reptat S])l'C
1:ilatonl <lin faţa <·Ptăţii 7 3 • IntL•rv<'ntia nc<>stui obstacol în trniPC't oria ghiult·
lelor s-a <Lowdit salutară ]Wnt1u ai1ărnn•a 7.irlurilor vînzl'i 1.•xh·rioare, dat
fiirnl c·rt o p:trtl' <l in înălţi 11wa lor l'l'a :-coasă d in ung;hinl <k lm·iI·p : Lksprn
n SCIY, 6, t !J55, :l - ·i , p. 75:l - 75-I ; :\falcrfalc, 4, 1 9 57., p. :H7- 248 : ;i , l !J5\I, p. !"i \Hi,
fig. 1 . Precizăm, insă, c:i in zona in l'arc a u fost descoperite şi c e rceta te cup toarele pentru ars
piatra d e var, apar ! i n l n d perioadei de care ne i ntcresiim aici, s-au mai aflat şi al lc cup toare, cu
aceeaşi destim1 \ie, datlnd de la l nc epu lul domniei lui .\lexandru cl'l Bun. _\Cl'aslii u l tim:i o!Jser
vaţic vine sr1 confirmi· orinia cit încheierea lucrărilor de construire a CL' l ii \ i i <1,• Srnnn a Sucevei,
tncepu l e în t impul domniei v oie v od u l u i Petru I zis :'lluşa linul, s-a produs i n t i m p u l domniei
lui Akxaruiru cel Bun (i/Jidcm, p. 599). .
•� SC l \" , 4, 1 95:1, 1 - 2, p. :H 7 - :l48 : i\fatcriale, 7, 1!! 6 1 , p. 622 - 624.
<:J Pentru l ncaclrarca cron ologicii cxac l ă a uccsll'i <1mem1j;"tri, c L i\I. D . l\Jalci. S C I \.-,\,
26, 1 975, 1 , p. 1 07 - . t t :L
128
efieirnta milsmilor adop t a t e ...-orbr�l P iMu:-:i marele numih· de ghiulele de
piatră, de diametre foart e dif<>ritr, descoperite în preajma l')anţ,ului de
a11ilrnrn şi p:l strntc în pavajul re suprapmwa clepmwrea de pămînt
rnc·nţionat ă.
Daci"i au existat dificult ăţi, în general, în încadrarea cronologică. a
t>Lqwlor dc> amenajan• a pînzl'i cxtt>rioare ele ziduri de la Cet atea de Scaun ,
a: ·cstea s- a u dovPclit, în ultimi"t im;tanţă, mai Ul)Or ck depăl')i t în ccca ce
] 'ii n•l) l P stabilin•a momentnln i 1-l'i(i, dar continuă, în schimb, 8i"t rămînii.
,; d i c · ient clP JffPoenpani e, cînd pstP vorba ele datarc•a celei de-a doua faze.
F;i. pt ul ei"t î11ePrca1c>a 1 rn p;.;t e ajutat:-t de nici o menţiune documentari"t de
O<l l"l'<'<l l'l' 1m•cizie se n•simk cliu plin. eu atît mai mult cu cît, nici clin imnct
<k Yl'clen· arh�·ologir nu a fost posibilă, încil , înli"ttunuPa tuturor semnelor
<1•· i ntrPhan-. lntr-adPYăr, dc·�i N'a de aşteptat ci"t amploarPa 01wraţhmilor
militare pn•s111msP ele invazia rcgc>l11i l oan AlbNt în .Moldova şi a măsu
rilor dl' api"mn·e luate de �tefan cel )fan• Ră-::-i afle o men1. ionarl' corcspun
z:'1 \ oare în izvoarele int erul' (şi chiar extPrne) , singura amintire a lucri:'trilor
îm reprinse la Sucpa,· a dc c ătre moldoveni o aflăm înt r-o eronicrt rusească.
A (·i'ast il unică lll<'nţinnl' ne ajută sfr aflăm că, î11aintea luptelor cu regele
P• ilon, Ştefan cPl "Mare „ I_ • l ')i-a adunat oastea lui �i a a:-:l'zat cu oameni
• •
si a întă rit ( 'et ateii eh' Scaun Suce:wa si toate> ecldalte c·Pt ăti ale lui" 7�.
:b astfl•l de• Îlll]H'ejurări, SC' impmw cu i1ecPsii.ate valorificar�a cu acribie
a oric:lrt>i clescopNiri a rlwologil"e, în măsm·ă sft asigure o delimitare mai
l't--:trîn si"t a perirnuh•i , ele i mportanţl1 excepţională, în carp s-a realizat şi
,;- �, înc h ei a t Ptapa ec·a mai �1l<'ct aC"uloasr1 ele întărire a Ceti"1ţii de Scaun
�i Sucevei, eta pil carp a echhalat . C"a îm;cmnătate, cu construirea cetăţii
111 ,eşi. Dar, cum penh11 a e<•a st a nu este cazul, t otuşi, srt invocăm aici tota
lirntca desco1ieririlor şi raţfonampntelor care au condus la concluzia că.
n�alizarea fazei a doua, a llÎnzei cxterio:ll'e de zicluri, să.parea şanţului de
ap:lrarc (care se pi"1strcazi"t şi acum) , precmn l')i înftlţarea nivelului de că.1-
('.are al platoului clin faţa C"el i"1ţ ii - în zona <lin preajma l')anţului de apă
rare - H-a petrecut î11aintc> de finele Sl'colului al XV-lc•a, mai exact înainte
d(· asediul clin anul LW 7 , eRte sufieient srt se ami11teascrt doui"t dintre desco
Jwriri , cl'le mai i mport an te duprt ovi n i a 11oastrr1 .
Prima clintn• acesil'a este l"P}ll'l'Zl'Il1aUl de fragmentele unei steme cu
" pi �allil' , fragnwufr dPSCOî)l'l'ite În şanţul dl' a]li:iran• al (•Pti"t ţii, în dreptul
j:nt rftrii. PotriYit concluziilor la carp au ajuns editorii c•i 75, stema cu pisa-
11ie clah'ază din ultimii ani ai domniei 111i Ştefan cd :Mare, iar dacrt ţinem
!-;ea.ma clP lof'ul în care• rPst mile• Pi au ·fost de scoperit e HU îneaJJC nici o
î r. doialrt ci"'t sf1'111n s-a aflat fixată 1n zidnl .fazei a dmrn a pînzei exterioare,
,1.,"'41supra iuirării. ele mul c s-a l')i pri"1hn.�it în şanţul <fo api"trare, o datrt cu
ddPriorarea zidulu i �i a porţii. Or, cum practica cnrenti"t era aceea ca
a.-tfrl de steme c u pisanie să, se încastreze în zidu ri abia in momentul înche
ipJ·ii lucrărilor. datarea <"l'lei în discuţie, repcti"u n, în ultimii ani ai dom
njd marelui YoicYod, nu 1>oate situa tlccit tot in accPa�i perioadr1 �i înche
ie1·ca lucrărilor ele amc•najare a pînzei exterioare de zidmi a Cetă,ţii de Scaun .
in acelaşi timp, o a dona descoperire, făcutrt tot în şanţul de apă.rare
al cetrlţii, exact în fat�1 int.ri\rii , Yine si"t confirme faptul ert l')anţul de apă-
1-:;.!'c fnsese si"t pa,t :-:i fnnctiorn1 î n momentul în care cetatea a suferit u n
a'-t•<lin , î n timpul ci"1rn ia s-a prorlus u n f oar te puternic incendiu. Remaremd .
7t Pol noe sobranic russkil: /elopisei, 1 i, Petersburg. 1 907, p. 335.

"' C. lli"tlu 11, Ştefan Olteanu, ff\1 1, :; 9 , 1 97 1 , p. 58 - 6 i .
9 - c . 95 1
129
că urmele respectivului incendiu suprapun direct baza şanţului de api"irare
(ceea ce înseamnă, că între încheierea lucrărilor de săpare a acestuia şi
momentul în care s-a produs incendiul trecuse foarte puţin timp) , JH'eci
zăm că pe nivelul de incendiu s-au llescoperit resturile carbonizate ale
porţii cetăţii, împreună cu o balama mat:ivfL şi simpH'L de fier a unuia clin
batanţii acesteia 76•
În aceste împrejurări, conelnzia se dPsprintle cu relatiYă, uşurinţă. :
dacă spre finele domniei lui Ştpfan cel )fare (amintim că voievodul a.
încetat din viaţă la 2 iulie 150-±) pînza Pxterioarii de ziduri a Cetăţii de
S caun a Sucevei, precum şi şanţul de apărare al ectăţii fuseseră tl<"ja amena
jate, asediul care s-a produs în perioada amintitfL nu a putut fi deeit cel
din anul 1 497, acesta fiind p r i mul care pu tNi lăsa urme p utern ice de a1·.mrli,
ch-ia1· pe fu ndul �anţului de apărare ctbict slipat.
Pînă la un punct , s-ar putea spune că Suceava şi-a avut , în timpul

domniei lui Ştefan cel �fare, propria sa istorie m ilitară. Chiar dacă nu a
fost implicatfL direct în toate marile încereări militare prin care a tn•cut
Moldova, în a doua jumătate a secolului al XV-lea, prin însuşi faptul că
era principala reşedinţă a voievodului , capitala ţării, şi că, potrivit coneep
ţiei vremii, cucerirea ci ar fi echh-alat cu inlăturarea din scaun a domnulµi
Moldovei, Suceava a fost ţinta tuturor marilor campanii militare cu e 3'rac
ter de invazie , iniţiate de puterile vecine împotriva :Moldovei . Adversare
statornice sau numai ele moment ale :Moldovei, intervenind direct sau
mulţumindu-se numai să sprijine pretendenţi la domnie, aceste puteri au
încercat să supună )folllova, iar dacă nu întotdeauna armatele lor au
reuşit să ajungă pînfL la Suceava şi sfL asedieze oraşul şi cetatea aceast�1 s-a.
datorat exclusiv înfrîngerilor zdrobitoare l)e care le-au suferit, în b:Ltălii
rămase legendare, cum au fost cele de la Baia (cînd regele Matei Conin al
Ungariei a suferit una din cele mai usturătoare înfrîngeri din întreaga sa.
domnie) , din iarna anului 1467, sau de la Vaslui, din ianuarie 14i.'J ,. în
care armata otomană, de cîteva ori mai numeroasă decît cea a :Moldovei, nu
l-a putut împiedica pe voievodul Moldovei să obţinr1 o ră sunătoare victmie.
Cu toate acestea, în timpul îndelungatei domnii a marelui voievod,
e-ar putea spune că, în trei momente diferite, soarta :Moldovei �i a dom
nului ei a depins de eroimml Sucevei �i al Cetăţii de Scaun a SueeveL
Primul din ele s-a situat în zilele imediat următoare datei de 26 iulie 1476,
cmd sultanul ::\'I ehmed II, cuceritorul Constantinopolului, aflîndu-;.;e în
fruntea unei armate de mai bine de 130 de mii de oameni, a crezut că, prin
victoria obţinută la R.ăzboieni asupra moldovenilor, nu numai că a spălat
ruşinea înfrîngerii lle la Vaslui, dar va reuşi să-l şi înlăture din tronul ::\lol
dovei pe domnul ţării. De altfel, retragerea armatei moldovene pfLrea să
confirme aşteptările sultanului , astfel incît ajungerea acestuia la SuceJ.va,
sub zidurile cetăţii, a părut să echivaleze cu asigurarea succesului .
În realitate , lucrurile s-au petrecut cu totul altfel, la Suceava turcii
găsind un oraş pustiit şi golit de toate avuţiile sale 77• De altfel, însuşi faptul
că. izvoarele otomane păstrează o semnificativă discreţie asupra împre
jurărilor în care s-a desfăşurat a sediul cetăţii nu face decît să evidenţ �eie
.
" llf. D. Matei, op. cil. .

77 Donaclo da Lezze, Hisloria Turchesca (1300:.,;_ 1 514 ), publicată, adnotată, împreună
cu o introducere de I. Ursu, Bucureşti, 1 910, p. 91.
tBO
ncil'UŞita t otală a ascdiNii ct•tă t ii de către otomani . Într-adevăr, în timp
ce l t'topi:'IPtul lui Grigore Un•chc se m ă rgi n ea srL amintească faptul că
tun· i i „ [ . . . ] s-au î nton; n spre :-;uceava şi au arsu tîrgu l [ . . . ]" ;s, Angiolello,
vi s t i l 'rn icul sultanului şi marter oe ular al cvpniment elor , se mu lţumea să
me11 ţ i on ezc că. „ceta tea a rezi sta t şi era întrtrită. " . Cit desp re oraş, se pă.s
trea zrL menţ. iunea că, în a<'el moment , an•a „casc şi biserici de lemn, aco
J*Iite <'U ş indrilă " , numai „castelul domnului " (adi c i"L cetatea) fiind
„ z i d i t din pia tră " 79•
Înfrint.ă, atît la RuC' cav a , C'Ît şi suh zidmile cPtăţii N eamţului 80, şi
dPc i matft dt• l i psur i şi hol i , armata otomanf1 se retra ge d in 1\l oldova 81• O
carnpani<' <"are trchnia să. <lueă la supune re a .M oldovei şi la î nl ftturarea din
trOJ illl ţării a Yit<>azului Pi v oi evo d :'ie î nchp i a , ast fel , cn o veritabilf1 şi mare
înfr ! ng-ere a invadatorilor.
Cîţ iva ani mai tîrziu , şi în î m prp j urftri cc nu {'l'aU t oc mai favorabile
l\[olr i ow•i , Huceava av<>a sft trcacrt, din nou, printr-un momcn t dificil, pe
mm· l-a d<>pfrşit, eu i;;u cr·Ps, poate t oC' mai şi pent ru că. Ceta t ea de Scaun
rfun inea la fel de irn•xpng-nabilă. Pentru .'.\I oldo Ya , anu l 1 48-t- a reprezentat
un monwnt difidl, dcmncet• , <lu pă ce fusPscră rea<lH:'i<' î n s t ftpî n îrca Mol
cloVtci în 1 -W;i H2, <·<'k donft atît dl• i m porta nt e cetăţ i Chilia �i Cetatea Albă
au 1 ust clwclite < I <' Imperiul o t o m an s :i . Ind i fcn• n t de P x a gt•răr ile care au
îmo '. it apn•cie1w1 i mportauţci pentru Jloldova .a· pierdNii Chilie i şi Cetăţii
Albe . cc1t rfuninc fap tu l că i eşi n•a aC'estora de sub st:'"ipînirea Moldovei nu
num�li <'ă l ipst>a ţnra de posihilitatea contactelor lt>:micioasP eu Marea
N (>;1,:_:: l 'ă �i lu nwa oripntală, aduefttoare de e î�tig;mi deloc u cglij a bile, dar
�i sFlbca sistemul defensiv al ţ fU"ii, toemai într-o z on ft de i m port a n ţ ă stra
kgil·;I. a li t oralului pontic rmw"trn•sc s.1 •
În î m pre j u rările erpak de pienlpn•a eelor dou ă oraşe-cPEtţi, Ştefan
ct>l Jlan• a coni;;ilkrat op ortu n sft încl•n·.t' o a1n·o1)icrn d<> regatul polon
ve(· i 1 1 , aeePptîml sft rnatPrializezc n•cunoa�tere:t suzt>ranităţ,ii p olon e . în
ac(·.�t seop, v oie \·oc lul se dl• pl a sc a zft pe r son a l la Colomt>ea ( sPptemhrie,
14� ;, ) 8'\ C'frntind să. se folospasl'ft de lipsa din Suct•ava �i din ţ.ar;'"i a voievo
dul u'i , tmdi invatlt•ază llloldont � i , dupft multe pră dăciu ni �i distrugeri,
aj1n ;gîrnl piuă la 8m· caYa, eu i n 1 enţ ia de a in:-<t a l a în :o.cau nul )l oldovei pe
i)l'et l• ndpntul Hroiot ( Hru ct , Hronoda ) . „Ce pî nă a să sfătui Ştefan vodii.
cu traiul le�esc, unde s ă adunăsă la Colomiia, iar di n j os venisă Hroiot cu
turc·ii pînă la Suceava şi au ars t îrgul , septevrie 19, luni şi marţ.i " 86 men- ,
78 Grigore Ureche, Lc/opiseful ]"urii :1Joldo11ei, p. 95.

79 Donado de L e zz e , op. cil., p. XLY I I ( I n troducere).
90 I. Chiţ imia, Cronica lui Ştefan cel Jfarc. Versiunea germană a lui Schfdel, Bucureşti,
1 94:0:. p. 66.
s1 H etragcrca di n :'.\loldova a fost, ln realitate, o zdrobitoare infrlngere militară, ln ci u da
relat.:.rilor elogioase, despre pretinsele victorii şi marile prăzi luate de turci din l\Ioldova, făcute
·
de &Jad-ed-din (Arhh·a istorică a Homâniei, 12, Bucureşti, 1 86-1, p. 3:l - 3 5).•
82 I. Bogdan, Cronice inedite atingătoare de istoria românilor, Bucureşti, 1 895, p. 51 - 52.
. 83 Ibidem, p. 58. Cf. şi reJ„ ..area florentinului A_ndrea Cambini, in care se fac aprecieri
laud�, live la adresa eroismului apftră lori lor moldoveni ai Cetă ! i i r\lbe (Arhiva istorică a României,
.
1�; · r-. 57- 38).
. . 84_ Tocmai de aceea, ln cunoscuta oraţie a emisarului domnesc Ţamblac prezentată la
Vcm< ia, mareic Ştefan voic\·od al Moldovei, cerind aj u lor pentru apăi-.i.rca Chiliei şi
Cetiiţii Albe lmpotriva turcilor, nu se sfia să spună că „ [ . . . ] aceste locuri slnt toată Moldova,
şi Moldova cu aceste două locuri c un zid pentru ţara ungu reasd i şi ţara leşească" (N. Iorga,
Scriwri domneşti, p. 20 - 24).
85 Idem, S/1ulii şi documente cu privire la istoria romdnilor, p. 3 1 8.
86 Grigore Vrrcht', op. cil., p. 98. Cf. şi I. Bogdan, Cronice inedite . . . , p. 58.
l 31
ţionează Grigore Ureche episodul din amil 148ti din istoria Sucewi, epi
sod care , soldat şi el tot cu o nereuşită, nu fa.ce decît Aă se adauge la li ;.,ta
tristelor încercări prin care a trebuit să trC'acă fosta capitală a Moldowi .
Incomparabil mai plin de pericole a fost, în să., anul 1497 atît pentru
oraşul Suceava, cît şi pentru Cetatea de Scaun. Intrat în ţară sub ma.• ca
înşelătoa.re a unei ample eampani i antiotomane, care trebuia să-l dueă.
pînă la litoralul pontic, regele Ioan A lbert al Poloniei îşi dezvăluie, cmînd
după intrarea pc teritoriul :Mol<lovei , a deYărntelc sale intenţii, îndrept in
du-se grăbit către �uceava, plănuind s ă. cucerească oraşul şi cetatea şi :-r\
înlăture din domnie pe Ştefan 87• T oa tP in('ercările voievodului ( materi a l i
zate prin trimiterea -rt>petată de solii Ja H'gele polon) de a-l determina pe
Ioan .Albert să renunţe la intenţiile abia dezvăluite n u au dus la nici un
�
rezultat pozitiv, ceea ce l-a obligat pe Ştefa n sr1 ia grabnice rnăsmi cle a 1·; L- .
rare. Desigur, deşi n - ar fi lipsită de interes amintirea principalelor epi80:1 de
ale p regăt irilor voievodului, pentru problema care ne preocupă. aiei i t: 1 -
portant este e ă , la 2 4 septembrie 1497, oastea polonă ajungpa sub zidm i l e
Sueevei , iar două zile ma i tirziu ( 26 septembrie , SJJre seară.) î nc epea asediul
Cetăţii ele Scaun a SucevC'i 88• Prin amploarea :;;i gmvitatea lu i , eveniment nl
a impresionat profund �i pe contemporan i şi poste l'ita.t e a . Letopiseţul de
la Bistri,t a, mai n'tinut in detalii, �l' mulţumeşte să c on Rc mn ez c do<•r .
faptul că., ascdiiml cetatea, polonezii „o bătmă eu tunurile trei s[1ptăm ini
ziua şi noaptea, dar nn h1pnlvir[1 nimic" 89, şi d oar Analele de la Pi1 t ria.
adaugă cu mîndrie că, în faţa m�reuşitei asediului, regele polon „cu ru şine
i;;e ch18e îndăr[tt' ' 90, în ţaru, 8a. ln 8chimb, <� rigore Ureche credea că C '- te
destul d e bine informa t ventru a <l11 ş i unele <letalii asupra asediului, detalii
emoţionante prin simplitatea lor , <lar şi încărcate cu o neascunsă mîndri.e.
Referindu-se la străşnicia l'l'Zistentei ap[1rătorilor cetăţii, c·roniea adau!Zi:\
detaliul c[t „ [ . . . ] din ccta,t.e cit putiia să apărn şi ce rru�ipiia leşii zi oa cu
puşc i le, noaptea stupa găurile şi le intăriia, de le era munca lor [polon(-
zilor] în z 11dar [ . . . ]" 91 .
Dupft medieren , accpptată cu greu ele C"fttre Ştefan cel )fare, a, voh·
vodnlui Transilvaniei, a sE>dierea cetăţii Sucevei înceteaz[1, oastea polonă hi
înc<>pe retragerea penibilă către ţară, nerespectînd însă condiţ.iile puse 1le
voievodul Moldovei ca retragerea să se facă pe acelaşi clnnn pe care veni•e_
Astfel , s-a ajuns la faimoa:o;a bătălie din Codrul Cosminului, din 26 octom
brie l 4-97, la !'fîrşitnl căreia oştirea i nvadatoare cm, practic, zdrobit:�,
moldovenii obţinîncl una din cele mai !'tră.lucitoare victorii militare nu nu
mai din îndelungata domnie a marelui Ştefan, ci şi din întreag�1 istor ie
militară a poporului român, în veacmile evului mediu . O dată în plu,;; ,
f'nceava apărase )fol<l ova.
*
Î nc en:a rca <le a reconstitui isto1fa Sucevei în a clo1rn jumătate a
E\ecolului a l XV-lea numai d i n inforrnaţ.ii}e fragmentare de care diS}lllnem
s; O. Halcck i , La Polognc de 9GJ <i 1914, Paris, 1933, p. 132. Î n timp c c J(ronika pol•ka
a lui Biclski (Cercc lări istorice, 1 , 1925, p . 126- 130) rl'cunoaşte deschis intmţia regelui pot.om
de a l scoale din l ro nu l :Uoltlovci pc �tcfan, '.\Iichowski (:\rhi\·a istorică a României, 12, p. 43- 44)
-
prl'zintă o versiune fantezist:1 şi t l'ndl'nţioas:I a celor petrecute, acuzlnclu-1 pc voievodul l\.ktl
clovci e:I a adoptat o pozi ţie infidchl faţă de r egele Ioan Albert căruia, iniţial, i-ar fi lncuraj;; t
f o i ţiativa.
�fi J . Bogda n , Cronice inedite . . „ p . 59 ; Grigore Creche, op. ci l „ p. 1()2.
se J . Bogdan, op. cil„ p. 59.
119 Ibidem, p. 197.
11 Grigore l.Jreche, op. cil., p. 102.
132
e ste , ne înd o ielnic , temerară . De regretat este nu atît răminerea într-un con
de umbră a unuia sau altuia din aspectele Yieţii cotidiene a oraşului şi a ce
Uiţ.ii, ci ;· mai ales, convingerea cercetă.torului d't pînă la el şi la îndemina lui a
ajuns prea puţin din ceea ce putea săi îns e mn e strălucirea oraşului, î ntr-o
perioadă istoriert luminată de am P ol a , 11erpetuatr1 ele veacuri şi ele oameni,
a marelui Ştefan . Capitală a ţării )Jold ovei , care îneepea sr1 fie cun o s cută ş i
apreciatr1 de marile puteri ale timpulu i, oraş clin eare pk'cau sau eătre care
se îndreptau solii (prea adesea purffttoare numai dP promisiuni de ajutor
neonorate ) , eentru de produeţie meşteşugi'irC'aR<'i'i , in (·an' îşi dădeau întîl
nire şi mulţi negustori ven i ţ i din clifNite ţări ak lumii, a d evărat bastion al
puterii militarP a )foldovei, toate aceste valenţe ale· vieţii oraşului ;;c dez
văluie încă insuficient privirii noastre . Şi eum este sigur <"ă Suceava nu
putea fi lipsită şi ele o viaţă cultmală 92 pe rn[tsma. importanţei reale pe care
maşul o avea în întreaga istoric a �lolclovei, mai ales aiei se resimte şi cel
mai mult puţinătatea informaţiei ajunse pîn[t la n oi . Oraş în care nu puţ.ini
meşt<>şngari stăpineau serisul, aştemincl pînă şi }le vasele lor simple cuvinte
sau ehiar nume <le oameni 93• în c·are trăfau şi luerau alcătuitorii mesajelor
P<' ea.re le pmta n în Emopa t1imii:;ii d omnului, sedin al unor i;plendide aşeză
minte religioase ( pc lîngi"1 uu puţine din aecst<>a. fonnîndu - i'e p;eneraţii de
creatori de artă sau ele C'Unoscători ai �crisului şi cititului ) . aceastii Suct>avă
aştea.pt:\ �i an• n ev o ie �i"t fie mai hine eunoscută.
• 2 Dl'şi putinc la 111111Hir, e s t e sigur că i nforma tiile despre prezenta unor suce\·cni printre
studenţii unor u niversităţi europene ce se bucurau de rcputatie exprimă tocmai , , deschiderea"
spre cullură a multora dintre locuitorii lnstăriU ai oraştilui, cum este ca z u l acelui Jounnes J\.1 i
clwelis de Suc:awi, care, ln anul 1448, era student al universitălii din Cracovia (R. llanolcscu,
op. cit„ p. 80-81).
" 3 Amintim aici, c n t itlul de exemplu edificator, sple n d i da cupă smoilţuită, pc care este
incizat numele .'jtefan, dc·scopuilfl Ia Curtea dom neasc:i din ora� (SCI\', 6, 1955, 3 - 4, p. 772,
fig. 17).
133
CA�PITOLUI. V
O N O U .\ BL\ GIXE _\ VIETU ORĂŞENE ŞTI ÎN l\IOLDOVA :

St.:CEA V�\ Î\ PlUll.\ J rltATATE A SECOI„ULUI AI„ XVI-LEA
! � olul j 1w a t 1k Sn<·PaYa in Yiaţ.a. econonuca., polit iei't , <· uH u ral i't :;i
m ili ta n-i a :\Cold o n'i in dl'cnr:ml întn,�ului Recol al XV-lca, ea �i pozi1. ia ci
în l'i t 1 1 l nl orn�elo r ţi't ri i s-an e vidc�nţiat c n adcyfrrat abia în a d01m
jumi't.tat P a sp<·olnlui a mi ntit, �i Hll 1lt• puţ.inP ori Ct•ret•Uturnl Pi-te
îndinat si"'t fa<·i't o legă tură. d in·ctii intre ae1•asti'L r cali t at.P , :ulmbă fii rii.
rezPIT1• , in gpncral, :-:i afirmarea lrntentici't }H' can• a. Nmoseut - o .3 1 old ova, în
t i m pu l 1l o 1 1 1 1 1 iPi lui �tpfa n c e l .Mart' . Într-a<ll' \'i\r, d ac ă. înw'stirea �n<·t•n•i.
cu eali t a l ea dt• pri 1 1C'ipal 1nnwt Yamal al ţ.ării înci't cl1• la î1weput ul s1·<·ol11lui
al XV-lt'a asigma ,.;p ora:-:nlui pozi\fa earn si't - i iwrmiti"t asu marea flmeţiei
dt• „lo(' tll' întihl in·" :-:i d!' , , nuni'\ prinei pal ă '' obligatorie iwntru ansamblul
rl'latiilor 1·oml'1'1. ul n i iJ1 ll'l'l ta ţ ional în :\loltl ov;t" 1, aet�asti't măxură a înc·pput
a-�i vruli roa1klP �i c·o1 1 ,.; 1 •einţcl1_• abia în a c l ou a j u m ă.tate a seeolului ară.tat
şi mai ale ,.; în ult i ma partl' a l u i , adkrt. tocmai Î l l pNioacla î n <'Ul'e l\loltlova
se afirma ph• 1 t a r �i pe toate plan u r ile în viaţa intPrnaţională . Chiar dac·il.
pri\· im !'ll 1 1 111 lti"t prlltl!'n\ rt �i l'l'ZNVă opiniile carn leagă iwmijloeit �i decisiv
starea 1•eo110111i!'i"'1 µ:p1 1 1 ·ral:t a l\Iolclovci - deci �i a oraşelor ('i - tl1• pi er
dPrea ( 'l'tă \ ii . \l l w .�i a l ' hili<' i , în l -1 8 4 , mcrgîndu-se ehiar pîni'L la a s<' afirnrn,
că . ,schimahn�a t l n1 1 1 1urilor eonwrţ.nlui <k tranzit a oprit evoln\ ia normalii.
a ,.;Latului moltlon•nexe, anmcirnlu-1 p<·ntru timp de patru sute (le a11i
într-un /1 110:'1 ec·o11 o m fr· �oci11l � i polt'tfr ' ' � (s.n. - �\f.l > . l\i . ) , im este , totn�i,
• .
de c · o11t1·.�tat c· i't t ransfurmiuea ":\lrtrii Xegn' într-un , ,lae t mc·l'se " a. c o nt r i

b u i t mult la n•st l'l l d nran'a v i eţii c•c·onomiee a �loldovc i , iar în e1•ea ce pri
Vl'�tl' �u<·ea Ya n•alităţile sp 1� 1· if ic- e orn�ului nu au i nt îrzia t si't reflpctl' noua.
situaţie p olit ic ă a b a zi nulu i poutit: .
*
Chiar şi în c on di ţiile determinate de numărul limitat al izvoarelor
scrise referitoare direct la acest atît de important aspect, este ele necon
testat faptul ert , într-un fel sau altul, existenţa coloniilor genon�ze in
Ma rca K eagră, şi activitatea negustorilor italieni în bazinul pontic au
con s ti t ui t realitrtţi ce s-au reflectat pozitiv î n viaţ.a economici:'L ( ş i nu
numai ) a Sucevei. Frecvcnţ.a relaţ.iilor comerciale ale negustorilor suceveni
cu mediul negustoresc italian constituie o certitudine a timpului, iar despre
amploarea acestor r el aţ ii vorbeşte însuşi faptul că hotărîrea magistraţilor
genovezi de a acorda drept de represalii pentru nedreptăţ,ile suferite de un
conceti'tţean al lor „in loco I_huihavia" 3 (Ihu..ihf!-�i'.a este numele sub care
1 �crban Papacostcn, S�II�I, 10� 1983, p. 4 1 . ' :. =:
� :-..'. Grigoraş. Din istoria diplomaţiei moldoucne.�ti ( U3 2 -'- j4 5 7 ) , Iaşi, 1948, p. 34>
3 :'Ir. Iorga, .\ele şi fragmente, 3 , p . 1 6 - 2 1 (hotărlrca magistraţilor genovezi dat-ează ·
din 6 martie 1 -140) : dintrr hotăririle similare ulterioare luate de ac-ciaşi magistraţi �enovezi,
amintim aici pc cca din 17 mai 1452; prin care se decidea aplicaren de represali i pentru· şi plnă
la rrcupcrc1rea unei i m portante sume - de !>ani, da-torate de un sucevean unui negustor. genovez.
(ib iden1, p. :�0 - 3 1). 1·1
este ·menţionată Suceava în actele genoveze) pare să reprezinte pentru
aceştia garanţia că pagubele suferite de concetăţeanul lor Yor putea fi
recuperate , ceea ce ar fi constituit o reparaţie cu totul iluzorie în cazul
· în care negustorii moldoveni ar fi fost rareori prezenţi în relaţiile comer
ciale cu coloniile genoveze sau cu negustorii italieni, în general.
Că relaţiile �Ioldovei cu oraşele italiene depăşeau cu mult nivelul
raportmilor individuale şi particulare nu mai constituie, de asemenea, o
problemă care să necesite discuţii speciale\ măcar şi pentru că tot izvoare
italiene evidenţiază alte aspecte, uneori nu lipsite de implicaţii politice , ba
chiar şi generatoare de anumite stări el e încordan· . l:: nul din exemplele
cele mai semnificative pentru istoria relafiilor ele stat ale :'.\ I ol d ovei cu lumea
italiană a finanţelor îl constituie însăşi poziţia ocupat ă , Ia, 1111 moment
dat - inclusiv într-o parte a domniei lui Ştefan cel :\lare - , în aparatul
de stat al ţării de un bancher genovez , Dorino Cattaneo, dew11it, în condiţii
necunoscute, „cămăraş şi v ameş " 5 al �IoluoYei . Cu m C'l'a �i normal,
acesta rezida la Suceava, şi nu este de mirare că nu mele lui este invocat
într- o împrejurare care permite si.'L se înţeleagi.'L ei"'L domnia )foldoYei
nu evita să manifeste şi o poziţie a c ărei fermitate proYoca atit mirarea,
cît şi nemulţumirea autorităţilor genoYeze . .A.ceastă împrejurare este legată
de dificultăţile pe cale le-a avut de întimpinat consulul genowz, Grigore de
Reza, al Caffci, la întoarcerea sa în Italia, <lupă încheit•rea ext'rciti"'ll' ii dem
nităţ.ii sale în colonia genoveză din Crimeea. Întmc it cererii consulului
caffez de a i se elibera un paşaport, care sit îi permiti"'L trecerea prin �Iol
dova la întoarcerea spre Italia, i s-a răspuns că un a stfel Lh' ad. nu este
necesar, tranzitul })rin 3Jol<loYa fiindu-i asigurat de <l ocumentul similar
obţhrnt anterior, dcnmit.arul genoYez s-a înerezut în a sigurarea dată.
Ajuns, însă, în Moldova, el a c onstatat că, documentul solieitat îi era necesar
şi, nefiind în posesia lui , a fost arestat şi reţinut o neme în 1JolcloYa 6•
· · Desi�ur, dincolo de semnificaţia lor generală, astfel <le ştil"i dau naş
tere f;'i unei întrebi"'u·i legitime : chiar în condiţiile societăţii nemii, în care
conflictele între particulari sau între autorităţi politice :-;tatale comtituiau
Uii fapt curent, atenţia de care se bucura )foluova din part<>a negustorilor
italieni sau din partea autorităţilor politice peninsulare îşi găse�te expli
caţi� in domeniul politic s�u in cel economic ? R ăspunsul nu estP uşor <le
t în ace st S C' n s , sint de a m in tit opiniile ferme ale lui P. P. Panaitcscu C'Xpri ma t e în m o d
·repeta l (R I R , 3, 1933, p. 1i2- 193 ; Interpretări româneşti. Studii ele istorie economicu .5 i sociillă,
Bucureşt i , 194i, p. 1 2 4 - 1 2 6) . A t i t i storicul amintit, ci t şi C. C. G i ur c scu au e '.idc n ţ i at carac
terul exclusiv com ercial , negustoresc al activi tiiţilor de s făşu rate de i talieni în l\IoldoYa, ei nefiind
lega ţ i , in nici u n fel, direct de activitatea de pr od uc ţie de bu n uri (C. C. Giurescu, î n Geno; · e:ii
la Jlarrn Nr:agrâ in secolele XIII- XIV. Colocviul româno-italian, Bucureşt i , 197i, p. 34).
5 N. Iorga, Studii ş i documente cu privire la istoria romcinilor, 2:3, Bucureşti, 1 9 1 :3 , p. 196.
În ceea cc pr i Ycştc starea materială a ac e stui Dorino Cattanco ca re , î n actele moldoYene, apare
cu .caHta tca de „camera ri us e t thcloniator tern� :\-Ioldaviae", nu este exclus ca ca să se explice
pr in apar t enenţa acestui im portan t perso1wj la fa mi l ia Cattanco, din G e nom . La mijlocul
secolului al XV-iea, fami lia genoveză Cattanco figurează printre numeroşii bancheri, care acordă
lmpn�•nuturi pentru exploa tar ea unor nave m a ri . Trei dintre membrii aceste i familii (Francesco,
J\i i c ola şi Paride ) s i n t implica p , d i rect , fie în op e raţiun i financiare de felul ce l or amintite. fie
ln C'xploatarea directă a unor nave (cazul lui Par i clc Caltanco, care era , . pat ro n us " pe o mwă,
cu · un. ech ipaj de circa 120 ele oameni). Chiar dacă aceasta rămi nc , pentru m o me n t , o si mpl ă ,
ip o teză, ca nu a mai fost formulată în i stor iog ra fia românească (cf. Jacques Hcrrs, Gi!nrs au
. X \U siecle. Civi/isation mediterraneenne, grund capila/isme el capilalisme populaire, Paris, H J 7 1 ,
· p . . 216.�218). Hămlnc, însă, d e domeniul nedumeririlor tc111ciul documentar ;ii afirmaţiei că,
tn Moldova , genovezii „ [ . . . ) ctaicnt allcs loi n â l ' i nte r icur ct ava i en t construit un château
et . une eglise ii Suceava" ( ibidem, p . 261).
1 N. Iorga, .-I.ele ş i fragmente, 3, p . 4 2 - 4 5 .
il35
dat, dar Pslc dl' lH'esupus cu, cd pu1, in pill<-l î 1 1 lllOllll'll l·nl în eare poz 1 ţ.rn.
fe rm(t anti oto man ă a 1\loltlo vci s-a impus atcnţ;iei lumii <·ontemponmc, �i
pînă cînd agresiunea I mpe riu lu i otoman fati't de eoloniile ita l i c 1ie din
Marea \"cag1·ii a u fii.cu t ca ora!;\elc-republiei i t ali ene sit inţeleagrt căi pot
aYea în domnia i\-lol<lo \·ei u n aliat putenţ: ial î n apurarea internsclor lor î n
bazinul pontic• , nu factorul politi<" a fost ed <·<· a detPrminat poziţia vizibil
conciliatoare a om�elor italiene în raporturile lor cu ,\J oldova 7, ci intere
sele economi('c. Or, pn�zenţa negustorilor italieni în l\l olrlova, în general,
ca f!i intPI·esele, <l<' <lati'L mai veche <lctr <le o importanţ:T dt>loe mic>:orat:I· de
trecerea vremi i , IH� eare aC'e'!tia eontinuan :;; i't le aihI mai aks în procurarea.
produselor agricole ale 3loldowi au constituit, cel puţin pînu în ulti1m•le
trei <lc•e enii alP scc·olului al XY-lea . o componentă i mpmtantu în via1/1
economic·rt '! i 1lt• stat a "\Iol<lon� i . De alt fel , însu�i Ştefan el'l �l are, d i n
ruţiuni a căror eo111plexitat.c ahia <laert mai trebui <' evidenţiatu, n u a l'Zi tat
si'i -şi eonsoli1 Ll'ze poziţfa '!i pr<'stigiul f'ltiar prin pNfecta re:1 şi reali7.:.H"ea
ci'hsătoriPi �;;a l t· en pri11<·i1wsa .\laria <le JTangop , aeest fapt depr1:-:in<l c u
mult <·adrul � i limitdP u nui simpln gest dl' ordiu personal.
O nou :"t PtapiT , eu H I L nou eon1)uut politi e , in rela ţ i ile ::\foldovl'i cu
oraşell' italip11 e , st• poat t• eouxi<iera <"i't î�i are una din primelt• şi edl' mai
semnificatin• rno111p nte <k· in<·e1>ut in epi sodu l bine eu11oscu t dar, poat•· , incă.
irnmfieiPnt snhliniat în semnifi<".atiile sale internaţionale• , iwtrecut , în varn
an ulu i 147;j, i mediat <Lupi'l· e; m·crirea ('affpj de eu1 n• turci . .Atunei , St' ştie,
în imprejuri'L ri s ufkient <IC' bine e1moscute pentru a nu mai fi iwecsară.
relatan•a lor dl'taliatr t , llll gTup de t ineri caffe z i , e:cu·t• t reb u i a u s�t ajungă.
la Constantinopol, '! i -an <•i't utat �i f! i-au aflat rdu�inl în Moldova , rt>fuzul
voievodului mol<lo\·eal l Ştefan <'d Marc <lt> a - i restitui :;; u ltanulu i 8 ( pmda.
căru ia Nan eousid pra1. i aec:-:ti t irwri ) contribuind în mare măsură, la a/.,'T:1-
varea relaţiilor :\foldon•i eu Poarta otomaur1 , mai ales er1 faptul Re pcti·ecea.
nu la mult t i mp 1 Lupă infringerNt z1lrohitoarc pe care trupele otomane o
sufe ri sC'l'ă la Yaslu i , in hma de îneeput a a<'eluia':'i a n , 147,-, .
Poate <·ă n u e4e l ip :;; i t de interes si'1 se aminlt•ască şi u n alt aspect al
acelorn':'i relaţ i i complexe dintre :Moldova �i ora';'<'lt' ita liene din l\Iarea.
:N eagTi'L , a :;;pect care, ch iar chiar da<"ă nu cu :-;pmnificaţiile eelor invocate
mai su:-: , nu fael' deeît să punrt in lnmini't multitudinea pla nurilor Jl<' eare
se făcea simţită prt'zenţa moldovenilor în via\.a acestor colonii. Concret,
Pstc vorh�1 de prl'zeuţa , tot la Caffa , a unor locui t ori ai )foldovei în calitate
de angajaţi ai oraşului in eorpul dt• apărători . Împrt•m1i'1 <"ll alţ i români
(Radu, 8t oiea , Stancu , Dimitrie ) , o riginari din Ţara Homânca:;;c ă, îi at1ăm
menţiom1ti la Caffa pe Bartolomeu , din Cetatea Alhă , '!i i>e Ioan „Yalh1-
chus clt• Ilrniha ,-ia" 9 • a d iC:t din Suceava .
I:ealitr1 L i ea cele amintite mai suR con st itu it • tot atîtea dovezi �i
'
argu me nte în :;; p rijinul afirmării poziţ.iei pe care Ruceava o ocupa în schim
burile eeonomice internaţionale ale l\foldovl'i, şi nu este n i mic surprinzilitor
7 !'oale c'i nu este cu to lui dcp9.rle de adenir i nte rpretarl'a ln a cest sens a ezitărilor care
a\1 lnso ţ i t adop t.arca unl'i ho l{trlri ln legătură c•_i pllngcrca fra�ilor S cnarcga , l n afacerea Lcrici
(ibidem. p . :�2- :J6) .
8 iu relatarea , destul ele d et al i a tă , p e care o face clc sp r c această intlmplarc, Giovaui
l\Iaria ,\ ngiolcllo (C1ilcilori slruini liesprc fărifr rnmdne, 1. Bucurc�li , 1968, p . 132- 133. voi.
tngrijit de '.\Iaria Hul!Jan) insistă asupra rerun1lui „contelui �lc f a n " al l\loldo\·ci de a-i preda
pc tim·rii caHczi sultanulu i . argumentlnd acest rl'fuz prin fap tul că „porturile şi ţinuturile sale....
erau tihC"re " .
� X. Iorg: i , .lc/r �i fragrm•nfr, :ţ, p . -t0 - 4:? ; cf. ş i N. B <in cscu, l u lnchinarc ./ui Nicolae
Iorga, Cluj. Hl:H, 11 . :� 3 .
136
în faptu l ei'L ael'a8ti1 pozi1;ic pan· să. SP fi con Roli<lat. t ocmai î1 1 Jwrioada
în e:ne insă�i :Moldova <levenl'a t ot mai cunoseuti"L �i :1pl'cciată, pe vlan
emopcan, datorită frrmităţii c·u <«ln· . i�i :1p ăi a ind epen denţ a p olitic ă
�i efortmilor f.mst.inntt• pt• earc lf' făcea în mgan izarca pai tkipării la lu ptele
antiotomane a cît mai multor forţe politice emo1wne. Privită p1 in prisma
întinselor relaţii ec onomic e lJC eare le întn'tinea cu clivei�e H·giuni c'uropene
�i chiar asiatiee, Sueeaxa c el e i de-a doua jumăti"Lţi a, sec olu lu i al X V-lea
dispu ,;;c'se <le, eele mai favornbile eonc1iţ ii lll'ntru a-�i asigura o largă deschi
ckrn european ii , nu puţ i n contribu iml la aec>asta, ::;i pn•z('nţa în ora � a unor
efompntc stl'ăinP .
J udcc înd clupă CPl'a cr sr p<'treer, pe plan politic
• şi m i lit ar , la finele
S(•colului al XY-lea, -- modifică.rile gem·rate în sud-estul t'.ontinentului de
politi c·a agTesiYi"L şi ern·l'ritoarn a l nqwriului otoman - nu mai rămîne
nici un dubiu cit o semnă, tle fapt e au impietat vizibil ::;i asupra poziţiei
Mol d ove i , atît sub raport economie , cit şi asupra posibiliti"t1ilor de mani
frshtl'P pc plan internaţional . Pc })lan l'Conomic, în primnl tî nd , cuee1hea
su c e t's iv ă a coloniilor italiene din Marea :Keagri:'L �i t.ransformarea a ee stei a
intr-un adevărat „lac tureesc" a.tinge au în modul (•el mai direct interesele
eeonomiee ale :Moldovei, situaţia devenind şi mai drnmatică în mornpntul în
cam 'lolclO'rn Pnt şti1·hită ::;i ter itori al p1in pi enlere a Cetăţ ii Alb e şi Chi liei ,
ev«>1 1 imentc politice eare pot fi considc>ratc dn•pt pu netul final al prnce
sului ele e:x t indt•re a autorită.ţ.i i Imprri u lu i otoman a supra bazinului pontic.
Cum drumurile comerciale trad iţf onale care o travcn1au dt>vcncau, practic,
lipsite <le orice utilit ate , terminusul lor p·ontic, mlată i nt.rat sub stăpînire
tmcească., nemaiprezentînq un interes clcosel)it, l\i olclova a trebu it să-şi
a<lap1c>ze activităţile peonomiee ele schimb la noile condiţii . Chiar dacă, este
arlevărat că n egu st orii moldoveni au continuat să joace rolul de interme
diari în pătrunderea produsplor orientale în regiunile c rn tru lu i Europei 10,
volumul acestui comerţ de tra,nzit a rămas dl'stul de modest, ponderea
că,pătînd-o, acum , activitatea pe care ei o desfă,şurau în Transilvania. în
această nou ă 8ituaţfo trebuie, de altft'l , căutaii'L �i caractel'istiea vi eţii
economice a 1\loldovei în perioad a mmi:'1itoare, earacteri stică cfefiniti:'L de
doui"1 elemente esenţiale : accentuarea caracterulu i intenomâuesc al comer
ţului l\Ioldov ci , pe cfo- o parte, şi dispariţia treptată a neguRtorimii occi
df'ntale (mai ales italieue) din :Moldova �i înlocuirea :weRteia de eătre
elem<'n te n<'gustoreşti orientale, 11e de alt [L pa1te 1 1 •
*
PP fundalul general schiţat mai sus, Suceava primei jumătă\j a seco-
lului al XVI-lea aparn (·ercetătornlui într - o lumină destul de greu de înţeles,
şi aceasta datorită fapt ulu i că re alităţile locale nu par �ă eonfiime cadrul
general al dezvoltării economice a ţă.r ii �i nici orient a1 ea nouă, a acesteia,
1 0 Nu f:ir:i legătură cu a c e st asi:: c ct trebuie rnnsi<lcratc şi relaţiile comerciale foartc sus
ţinute pc care le-a între ţ i n u t �loldova cu Rusia, in tot cursul s ecol ul ui al XVI-iea, ş i mai all>s în
prima jumătate a a ce stu ia . deşi c onţin u t u l pol i t i c :ii a t i tudinii lui Petru Harcş faţă de M oscova
a fost, cu ccrtituclinr, cel care a preYalat (cf. C. Hezachcvici , ln Pelrn llareş, Bu cure ş t i , 1978,
p . 229-265 ; cf. şi P. P . Panaitcscu, în ln memoria lui Va�ile Ptirvan, Bucureşti, 1934,
p. 265).
11 P. P. Pana itcscu (RTR, 3, 1933, p. 191) a f irmă că dupii dispariţia con diţi ilor care favo
rizaser:i prezenţa şi act i vi tatea negustorilor şi bancherilor i tal i e n i în Moldova şi în Polonia „Ia
place des cornrncrc;.ants i talicns fut prise par Ies grecs. Ceux-ci, prcsque absents dans Ies transac-
tlons comrnercialcs au xve siecle a Lwow ct en Molclavie, apparaissent de plus cn plu s nom
brcux au xv1e ct surtout au xv ne siecle I . . . J".
137
impusrL de s tînj e n irea reală provocată. comerţului moldovean d e .insta'u
ran�a stăpînirii otomane asupra Cetăţii Albe ş i Chiliei.
î n p rimul rind, şi la locul potrivit s - a atras atenţia asupra acestei
realităţi , in ciuda �dtnaţfoi priv ilegiat e în cam se afla s e, din toate punctele
de vedere , în timpul domniei lui Ştefan cel l\Iare , Suceava nu îşi eviden
ţiaz ă în nici un fel cara cteml de oraş în plin avînt economic. Atît cît srtpă
turile arheologice au putut face lumină în aceast rL privinţă - şi nu se poate
spune ctL ele ar pn•zN1ta car enţe în acest sens - sla l,>a varietate a pro du selor
de intrcbuintarc cm·entă, pc de-o p arte, sau inexistent.a unor Ul'llll' c onc lu
dente , ca re să ateste cons tit uire a unui veritabil ce ntru comercial al ora
şului , in î mp rcj mim i le C urţii domneşti, pc de al trL parte, s în t suficient de
elocvente p entru a un ingttdui concluzii deosebit de optimiste în semml a fir
mării poziţit>i pre e m ine nt e a Sucevei, în raport cu a lt e oraşe moldovene

ale vremii . C hiar s-ar putea spune ctL, ra po rtînd descop e riri le de aiei la
cele fii c utc în al le oraşe est-carpatice, şi în primul r i nd la cele de la Iaşi -
unele ecrcetrtrile arheologice din ul t i mii ani par să evidenţ ie z e situaţii cu
t otul nea.� teptatc 1� - SuceaYa celei de-a dou a j umătăţ i a s ec olului al
XV-lea, în c iuda statutului ei ele ca pi tală a ţ. ăr i i , inregiRtrează progrese
foarte k•ntc ( �i mai a les greu sexizabilc ) pc pla n ul structurării sale terito
riale . Iar ceea ce atrag·e atent.ia în mod spec ial , în acest sens, e ste tocmai
suprafa1. a restrinsă pc care o o c upa , in vremea amin tită , centrul comercial
al ora�u lui, limitat la o s uprafaţ ă destul de mică , în jurul C mţ i i domneşt i .
Îu fun c t;ic de corn;tatrtrilc a mintite, datele oferit e d e cercetările
arheologice par xrt cl cmon strcz e crt a bia în prima jumătate a secolului al
XVI-lea Sucea va a cunoRcut o veritabilrt creştere economică, în măsură.
să impuntt �i dezvol tare<t teritorială cor es pun zătoar e a oraşului. Zona
comerc i al rt din cent r ul oraşului se amplifică, creşte sensi bil numărul con
s trucţii lor de piatrrt - de mari di mens iuni şi prevăzute cu beciuri foarte
încăpătoare (adevrtrate dep oz i te pentru mărfuri) - şi tot acum, ca o
consecinţtL ce p o at e fi considerată firească, se defin eş t e şi o adevărată.
tramă stradală. a om � ul ui . Descoperiri făcute tot în zona rezervată activi
tăţilor me�teşugăreşti ( „ car ti erul meşteşugarilor" , cum l-am numit în mai
multe rînduri) lasă să se întrevadă că vechea distribuţie internă topografică.
a oraşului continuă să funcţioneze, dar că, în acelaşi timp, şi aici intervin
unele ameliorări , în sensul că încep să se amenajeze mici strrtzi pietruite.
În ceea cc priveşte nivelul producţiei meşteşugăreşti proprii, Suceava.
primei jumătăţi a secolului al XVI-lea continuă să se prezinte la u n nivel
destul de, ridicat, şi este dificil de făcut aprecieri comparative privind
12 In raportul preliminar prez:!nlat de Voica Puşcaşu şi Nicolae Puşcaşu, ln cadrul

Sesiunii anuale de rapoarte, de la Alba Iulia, din martie 1984, au fost analizate unele date şi
observaţii, pc temeiul cărora autorii săpăturilor arheologice Intreprinse, mai ales, în cuprinsul
complexului de arhitectură din str. Ştefan cel Mare au formulat opinii şi ipoteze foarte intere
sante ln legătură cu producţia de mărfuri in laşii secolelor XV şi XVI şi cu procesul structurării
tramei stradale, ln zona amintită a oraşului Iaşi. A tît in cadrul sesiunii amintite, cit şi ln discuţii
ulterioare, purtate cu autorii săpăturii, mi-am exprimat o scrie de serioase rezerve, in primul rlnd,
tn legătură cu datarea foarte timpurie a unor clemente apreciate de către autorii săpăturii ca
ilustrlnd în cepu tul procesului de urbanizare a aşezării de la Iaşi ; ln al doilea rlnd, şi păstrlnd
discuţia numai in limitele domeniului materialelor arheologice (stricto sensu ), continui să con
sider că nu este suficient de argumentată lega rea de producţia meşteşugărească locală a unora
din materialele arheologice, care servesc autorilor săpăturii drept temei documentar, în sprijinul
tezei am intite mai sus. De altfel, �i al t e p u 'lctc d� vedere ale autorilor săp:l. t urii , exprimate de
dinşii lnlr-an amplu raport (:ifărlurii d� cilJi!iwţie şi urbanizarr m•dirvalil descoperite
în vatra istoricei a Iaşi/o�. 1-UL'vl - :\f l .'\, 2, 1 9 3 : 1 , p. 2:) - 6 t), au provocat rcz L�rve înte meiate şi
la alţi sp�cialişti (cf. Hadu Pop:i, S C I VA, 35, 198 1, 4, p . 3t;J - :fi2).
138
calitattt.a · produselor n'.aliznt<' <le localnici, înt r-un do11w11iu �au alt ul,
deoarece Hecolul arrLta.t Îlll'<'gistn•a.zii RehimlJări imporbtll t <' În tipologia C'a
�i în telmka. de realir.arc a. obiect elor ele întrebuinţare cm·pnt:i. l >e:-;ii..'11.r,
f:1ri"L a intra nici aici în detal i i , prima remarci"L pe eare o impun d<'f>cop<'ril'ile
arheologice est<' aeeen ci"'t in d o m eniu l a,iît de importa11t ( �i foart e a deseori
contrn;t.at , t ot u�i , <lar mai ales li l' d:'Ltre 1wspeeiali�t i ) al prollucţ iri t·l·ramice,
}JI·oµ;resde î nregi:-;trat.e sînl dern ue de rnţinut 1 3 •
În ac-ela�i timp, co1womit Pllt cu cern mica t ra d i \ i onall't, a d ki"t a ct•ea
care c o nti nu �t :-;ub ntport t e h ni<· �i , în egalii rn ii l'lU�t � pe planul fornwlor
speeifkt> <·<'lei d e-a <loua jumiităt.i a secolulu i al XY-h·a , î �i face apariţia
o nou i"t spe(·i e ceramiei"L a ei"trei principală. particularit af r e;-;t p l ' <'a l i Y-ar ea ei
din paKtrL de caolin , aeeai-;t a numai cîn <l cKt e vorba de <'l'l'alll i <'ii :-:mălţu i t ă.
Chiar dacă. nu este ai ci locul pent rn o di:-euţ i e speti ală în jmul ace;-;1 ei
ultime probleme, eredem utilă fonnularC'}L opinit>i cit aceast i"t u lt i m ii nou
t.ait<', petrecut l't în d om en iu l olăriei <'rumi cc, t rcbu ie <·onsi d<>rat i"t ca fiirnl
într-o kgiitu rii <Lestul de ;-;trînl'ii"t eu pitt.rnn clrr<>a în :Nlol<lova, a u n or protlu:-;e
c<>rnmice oriental<', fononwn î n regi strat incit în perimuht precC'Clenti"t .
l'amctl•rul ş i Jllastici1 a1 C'a uem;ebitP a le a cpst d paste permiţ.î nd
realizarea unor vase cu vcreţii foarte su bţ.iri, fornwle c·onsiclprafr c· ara ct e
ristice 1w ri oa de i î n d i s c u ţi<' 1n·ezintrt aceal'ită part ieu1aritat l>, <leşi un eori
He simh' o oarecare discurtlanţ it între gnisimea redmă a pere ţilo r :;; i dim en
Riunile sau profilclc vafmlor de uz gospodăresc- . H ealizatP. mwori, mai
puţ;in „artist.ic" decît în perioada, prececlenti"t , prndmwle olarilo r ;-;ucevcni
din prima j umătate a, secolului al XVI-ka evidenţiazi'L ('ll pn•gnanţ.ă.
caract erul <lP .'Wtie mare a lor �i mai ales grn clu l ava11sat <lt> :-:pecializare
a protlucţfoi, în cadrul meşteşugului olurici, în genPral .
Acest i mportan t proces al a<lîncirii specializitrii în cadrul meşt eşu
gurilor dt' hază este pus în evidenţă nu numa i de eer<'di'trile a l'l wologice
priviiul ceramica, cit şi de altă de!'lcoperfre, clin a ceeaşi vrenw, descoperire
Cl' nu a r e ţ. i n ut , pîn t'L în prezent , ateuţ,ia spedali�t ilor în mod ('Ol'<'spnnzăt or.
:În zoua vestică a vechiului oraş, în plin caort ier al me�t l'�ugarilor, a fost
d e s cop<'I' i t, în anul 1!)58, at elieru l unui me�ţeşugar a ei"tru i al'tivitah• pare
a se. fi limitat la product.ia de l lltl'liuri 1ţ1ctaHci şi a unor obi ect e de între
buinţnre curent ă , mai ales cat arame 1>enhu, îmbrăcămÎl11 e 1 4 •
.
]•'iind vorba, d e un eomJll ex oan�cnm s ingular print r e dc•seoperirile
<le lu, Suceava, est. e justificat să i se aconJc, în. rînduri lc <k faţă, o atenţ.ie
d eos ebită, cu at.ît mai :mult. cu eît o a.mqnitt'i cat egor i e de ph•sp, imse în
legă.turi"L cu :tctivi i a.tca acduiaşi meştcşţ1gar, evidenţ.iazi"L :;;i relaţ iile lui
cu zol,w din afa1�1 M oldovei. Un i�rim-a,.;pcct important est e al•(•la ('�t , penlru
pri ma clată l.:'1 Suceava, :-;e face dovada că., ed puţin iu anumite cazuri,
atelic111l nieştPşugantlui era anexat locuinţ,ei acc;-;tuia, Cl'le dorn�" eomponente
c·om ;tituind, în fond, un complex un i tar . Drşi condiţ.ii 1wfaxorabile de
conser>are au făcut ea din loeuinţa-at t>lier sii fie dist ru s ă o lnrn tt parte,
s-a putut reconstitui, cu suf i ci rnt ă. cmtitmline, planul ak1iNului propriu-
zis, aceasta penniţîn<l să Re stabileasci'L şi d imensiuni1 e lui aprox imative :
1 ,25 m x 2 m. Gu mult mai imp ort ant est<' îmt't faptul că. s-a putut stabili
cu certi tu di n e ct'L atelierul era înzestrat euun cuptor, ale cărni dimt•nRiuni ,
ia Cf. Elena Busuioc, op. cil . , p. 64- 68.

u M. D. Matei, Ştefan Olteanu, SCIV, 12, 19()1, 1, p. 121 - 1 31 .
139
totu�i, rclath· moueste (0,70 m x O,::JO m) n u a r t r ebui să s urplindă, dat
fiind prnf i l ul a c tfrititţiicc se desfă. �urn in a t e l i er 1 5 •
Printre <lescoperirile fă.cut e at.it în interiorul atelierului, cît şi în
suprafaţn loc u inţ ei ( a t it eît s-a niai putut st abili acPasta cu suficientă.
probabilitate), locul c<'l mai important îl ocupau , neîndoielnic, na st uri i
metalici . Oca dintîi i.;emnificaţie a ue,.. coperirii este a ceea că înlăturii orice
dubiu în legăt u ri"t cu produecrea de către m eş t eşu ga rii suceveni a nasturilor
metaliei , real i t a t e as up ra căreia planaseri"t destule dubii pîn:t la a eea dat:1.
Înt r-a <levi"tr, de:-:i deseopeJiţ.i în muni"tr foarte mare, a t it pe teritoriul
ora,� ului , c·ît �i i n sat eh• di n împrejurimi (aproape exclusiY în mormi11 t ele
necropolelor cercetat e sist emat.k.), faptul că lips ea u i ndiciile care s:L facă.
signr:t producerea lor î n ateli ere loeale nu cx:elu<lea eventualitatea ca
nasturi i metal i c i 8 i"t f i eonst it.uil una d i n cMe.g-oriile mi't rfnrilor de import ,
dubi ilt• dispi"trî111l, î nsi"t , o dat:t cu descoperirea, ateliNnlui în di s e uţi e .
La aceasta a co nt r ihn i t nu atît dl•,.;copPrin·a ca abH'l', d obs(•ryaţia cil.
mai mult de 90 % di n nasturi erau Îl/ c1us <le .finisare, fiin<l Yorba . dl' fa pt ,
de j um:tt i"t ţi de mici sforc mctalie e , care urmau :-;i"t fii• î mprpunat e pr i n
l ipirn. J)p di mensi u ni foarl e difrrite 16, a cest e semisfrre mctaliee erau
rea.l izat(' pr i n ]ll'PsarC', pro ecsul dP finisan• prC'supun11ul at ît înlă1 urarea,
·
prin pilin•. a im1wrfocţiunilor rnz nl tat e la presare, cit � i perforarPa un cia.

din semisfere, î n ,-eilerea a ta � i"t 1· i i u re ch i u� i i de pri n dere a nas turPlui (notăm,
în plus, =-:i faptul C:t as tfol de urcehi u � c de sirmi"t an fost , de asemenea,
dese o1wr i t e în cup1·insnl atdierului �i al l ocui nţe i) .
1 >upi"t cum am precizat anterior, IL:'tsturii nu au co1rntituit unica.
specialitate a mP�tc�ugarului succYcan, el producî nd , de::- i , poat e, la s cară
mai rcslrînsă . �i obiect e t urnate, ma i ales caiaraml' 1 wnt ru îmbrăcăminte
şi apl ie i . Cum nu Pra exelu:-;i:'t eventualitatci1 ca u n el e din o bi ect ele de a ces t
fel si"L n u f i fost l uc m le de meşteşugcn11l în caur.ă, c i cumpi"1 rate, observaţiile
făcute asupra uneia di n piesele descoperite aic i nu numai eă au confi rmat
realizarea lor în a el'la ş i atelier, dar au atras atent.ia şi asu pra unor posibile
caren\ C' î n p ricep er i le mcşt emlui . Astfel, cum una <lin aplici cm prevă zu tă.
la o margine cu o i eş i tu ri"t î n ca.re trebuia practicat orificiul ele prindere
17
a apl icii , o oarecare nein<lcmînn,rc a m eşterului a fă c ut ca acest orificiu
să nu poată fi realizat la t urnarea piesei, impunîndu- sc a�tfol perforarea.
lui după turnarea aplici i. Or, tocmai pentru că perfora rea s-a încercat
să se faci"L au aju torul unui virf ascuţ,it, prin ciocănire (urmele încercării
fiind vizibile pe ambele feţe ale aplicii) , piesa s-a spart, devenind inutili
zabilă. Dacă adăugăm la aceasta �i observaţia că p i esa nu prezintă. urmele
unei finisări corespunzătoare, nu mai încape îndoială căi aplica fusese
realizată de acelaşi meşter, dar tot lui trebuind sări fie atribuită şi o foarte
frumoasili cataramă de bronz, al cărei aspect puţin comun nu lasă să se
1
vadă în ea un produs de serie, ci unul realizat la comandă 8 •
15 Materiale, 7, 1961, p . 612, f i g . 5 .

16 Diametrul nasturilor var ia intre 8,5 - 18 m m .
17 '.\f. D. Matei, Ştefan Oltea nu, o p . cil„ p . 123, fig. 1 (4.
18 Dator i tă pierderii (ln lmprejurări neclariCicate) a cataramei, slntem nevoiţi să redăm ,
aici, deserierea ei, făcutii tn rapor tul preliminar de săpături : catarama „prin forma gm erală ş i
ţ ţ
Qrnamentul afla t pe partea d i n faţii, l ă i t ă , nu poate fi socotită c a apar inln d tipului comun. D e
cataramele obişn uite o deosebeşte nu numai aşezarea axului pentru ac, mul t m a i ln faţă declt
tn alte cazur i, ci şi chipul oarecum aparte de realizare a inelelor in care acest ac se i ntroducea
[ • • • ]. Ca ornament menţionăm, in p ri m u l rlnd, pc cel care lmpodohcştc partea l:'i �i tă (din
faţă) a cataram ei, pc care se sprijină acul ci. El este format din cinci şanţuri i negal de adtnci
ţ
şi late, dispus e oblic, pornind de la laturile u n ui triunghi ce ocup:'i mij locul p ăr i i lăţit� a cata-
140
Deşi reiitrînsă la realizarea unor obiecte ele mici dimensiuni, act iYi
tatea meşteiului sueevean n n era şi foarte limitatrt sub raportul categoriilor
de astfel de obiectl', chiar dacit ponderea a cest ora l'I'a diferitrt . .Astfel,
acelaşi meşter lucra şi anumit e obiecte de podoabă, simple e8te adevitrat,
cum ar fi inelele, dar, după toat e aparenţ.elP, acestea erau de un tip abs olut
�omun, fiind realizat e numai din sirmit. În sfîrşit, dar de data aceasta ,
cu siguranţrt, numai cu titlu ele excepţie ( dacă nu chiar de Himplu elivN
ti�ment ), acela�i m eş t e r se dovedm capabil 8ă realizeze şi mîncre <le cuţit t',
cu incru8taţii de la me de metal, din care realiza e xemplare aproa1le d e
exeepţie.
Dacri în ceea cc priveşte producerea na8turilor exi8trt suficiente
dovezi că aceasta reprezenta principala, activitate a meştl'rului , iar pro
<lu � ele semifinite au aprtrut în numitr 8Uficient de mare pentm a înlătura
ori c e dubiu în acest, sen8, realizarea unor piese turnate încri mai putea f i
pu�it sub semnul întrebării dacă. n u 8-ar fi descoperit , într-o groapit pli n i�
cu deşeuri <le producţie, aflati't în imediata a,propierl' �t locuinţei-atelier,
fragmentele cît orv;t creuzete de lut şi chhu un e xemplar întreg, dar det c
riC1rat de o ut ilizare rcpetatl't , creuzete a căror prczenţit aici nu poate fi
<•:-;:plicatit dccit prin apartcnenţ.it lor la at elierul meşterului nl't8turar. În
sfo·�it, faptul cit î n interiorul unuia di n creuzetele desPoperitc în stare frag
nw n t ar it se puteau vedea clar urme de argint poate f i , oricum, interpretat
ca o dovadă că acelaşi mPşter lucra şi piese turnate din metale preţ.ioasc .
De8igur, într-un oraş ca Suceava primei jumătăţi a secolului a l
XVI-lea, activitatea u nor meşteşugari d e felul celui a cărui locuinţă-atelier
a Ucut obiectul prezentării din rindurile de mai sus nu trebuie considerat ă
·Ca eeva puţin obişnuit, şi e8te chiar surprinzător cri cercetările arheologice
nu au Hcos la lumină u n numrtr mai mare de astfel de complexe. Descope
rirea invocatri aici in·czintit, însă, şi un element inedit, cu 8emnificaţii c c
depăşe8c cu mult cadrul activităţii concrete desfăşurat e d e meşternl
snl'evean, ş i care aruncă lumini noi asupra unei probleme de:.;pre care ceea
<'.l" cunoaştem 8e întemeiazit numai pc informaţii oferite de izvoare scris e .
Î n aceeaşi g ro ap it (aflată î n preajma locuinţei-atelier), foarte bogatl'1
]n deşeuri de producţie, î n care 8-au de:5coperit şi creuzetele amintit e ,
deYenitc inutilizabile, :-;-au de..;coperit opt sigilii d e plumb . Interpretarea
acestei categorii de de;;; copcriri - care nu este unică în Suceava epocii
î n discuţie - nu este eleloc uşoară, deoarece aceste opt sigilii ori erau
lucrate <le meşterul sucevean, la cererea unor meşteşugari din localitate,
in vederea garantării unor mărfuri sau scrisori ce luau drumul unor ora ş e
ş i destinatari de peste gL"aniţcle Moldovei 19, ori, ceea ce se va dovedi muH
mai probabil, ele fac dovada că meşterul întreţ.inea legături cu m eşteşugar i
·(sau furnizori) din afara Moldovei. Şi una şi cealaltă din interpretările
sugerate vine în sprijinul atestării materiale a unei realităţi de primă im por -
ramei. In afa'ra ornamentului care ocupi\ partea din faţă a piesei, mai este de mcnţionaL şi
:praenţa a cite două crestături pc fiecare din l atu ri le mici a l e cataramei, l a care s e adaugă
o t eşitu ră uşor sesizabilă a muchiei î n t re crestăturile arătate" (ibidem, p . 124 - 125 ).
19 Este ln a lara oricărei lndoicli că meşteşugarii SuceVi! i , legăturile cărora cu ora�clc

Transilvaniei sau ale Poloniei sint cunosc u le, trebuiau să dispună de lnsemnc personale, care să
garanteze autenti c i t atea scrisorilor sau ac telor cc luau drumul peste gra n i ţe l e ţ ări i . în acest
sens, există o mărturie prepoasă despre ciliar u n sucevean, Toma zugravu l ; o a de veri n ţ ă pc
care acesta o dădC<t, la fi mai 15H. s fatu l u i din B i s tri ţa, era garantată cu „semnul m eu obişnui t "
(sub co11suelo signo meo ), formulă ce arată c ă sigiliul zugravul u i Toma era dej a cunoscut I a
Bis triţa, dacă ci e r a doar invocat cu prilejul c u nosc u t nouă (Hurmuzaki, X V I , p . 400).
141
tan ţ ă pent ru ii;; t oria Suel'Yei : 111e�t e�ugarii sutl'Ycni - sau, mai em 'nul,
cel puţin o part e dintre Pi - înt reţin eau relaţii eurentc cu omologii �aiu
furnizorii din afara :'.\lol<loYPi. Cum spuneam 1-!i rn alt pril<>j , „a<lopL:rea
primei ipotezt> dt>Yin<> po:-:ihiHi munai condiţionat, �i ammw a dmi l iri<l
implicit ri"t sigiliile desco1writ<> reprezintă rebuturi ah• muncii. Şi, în al
doilea rîn<l, ri"t lucra pent rn un uumăr apreciabil de clienţi, lu<'rn pc (:are
îl sugerează Yarictatca t ipurilor :-igiliilor �i diYcrsitatea rcprczcnittr ilor
de pe ele " 20 •
Acea st i"t primă int erpretarP pan•, înl'i"t , Rt•nsibil mai puţin plauziliilă.
<lecit cea de-a doua, �i acpnsta din e<>l puţin d oui"t motiYe : în primul 1 ind,
pentru faptul ei"t t oat e sigiliile în diseuţie au m· ef•.h ea <le prindere rnptă,
din ea pă8trîrnlu-H• numai o micii parh•, 15i aeeast a nu în t oate cazurile ;
în al doilea rîn<l, st> ohsNvi"t ei"t cele doni"t plăeuţ c l'al'e constituie fo1.<>le
sigiliului sînt , iu un t>h• cazuri, desprinse una d<> cealalt i"t, dar, cum 11es
prinderea s-a făcut prin forţare, centrul uneia din pli"tcuţ,e a ri"uuas in·ins
de cealalt ă . În Rfîr�it· �i î n eompletarC', s-ar mai pntl'a adăuga obsl'l'Ya ţia
că lipsa de unifonnitat e a, Bivelului t ehnic al ex eeuţ.iei celor opt ,.;igilii
este atît de evidenti"t , ineît ar fi aproape imposibil si"t Re admită eă ('};' au
fost executat e tle acehu�i nw�ter. în consecinţă, devine obligatorie a dmi
terea celei de-a dona int erpretări propuse încă din momentul descoperirii
sigiliilor, şi an ume ei"t piesele în discuţie aparţin unor persoane difrrite
şi unor medii, şi ele, dcol'>ebite. Desigm, ar fi fost de dorit ca fieci:.rnia
din sigilii să i se poată st abili loeul de provenienţă, dar numai într-o situaţ;ie
cu totul excepţional:t put(•m aştepta identifica1�ea 15i a persoanei ce ut iliza
respectivul sigiliu. Cum, îmi"t , nici una din identifici"tri nu a d evenit posi hilă.
în perioada de dupi"L descoperire, tn•huie :-ă ne mulţumim, încă, cu oh,.;er
va.ţia că semnele şi mai ales literC'le gotic(' ( ? ) ce se diRting pe Pxcmplarele
descoperite par să incliee ci"L meşt erul Rucevcan întrPţinca relaţii de schimb
sau, cel puţ.in, corespondenţă eu persoane din afara l\fold<lYei, poate mai
curînd din 'franf'ilvan ia 2 1 •
*
În literatura de spctialit a t e ronu"'tnească. I-ii Rt.ri"tini"t st� in:'>bt i"t , in m od

curent, asuprn importantpi JW carp o capăt ă, în dcz. \·oltarea eeonomică.
generală a unl'i ţări sau a unor oraşe 1lin evul mediu, amploarea şi carac
terul relaţ.iilor comerciale pe f'are acestPa le întreţ.in atit pe plan intern,
cit şi pe plan extem. ( 'onsiderîndu-f'e, cu dreptatl', eă. rolul principal în
asigurarea avintului economie al unor l)l'a15e medit>Yale l-a jucat comerţul
cu produse realizate tll' nwştc�uga.rii act>stora 2� - frlri"t ca, prin acea "ta,
oo M. D. '.\lald, Şldan Ollea 1 1 u . op. cil . , p. 127.

21 CC. �i H . '.\lanolcscu , i11 .·t l'B, Istoric, 2 0 , H J'i l , 1 , p. 5:>. Eslc locul să prcc1w m ,
aici, că in seclorul „Şipot" s-au mai descoperit incă şase a se me n ea sigil i i , dar nu in comp lex e
tnchise, ci în ni...-e lul de depuneri apar ţ i n ind secolului al X\"-lea .
22 în u l timă instanţă, problema se reduce, desigur, lot la disputa - pentru că, in lr-adevăr ,
p oate fi vorba despre aşa. ceva - in legă tu ră cu caracterul economi c i oraşului medieval. Ceea
ce este de remarcat, in mod expre s , referitor la situaţia intilnită ln is toriografia m on dial ă , în
ultima vreme, c s l c fap lu l ri't a t i t 11di11ilc foarte ferme şi exclusiviste în favoarea caracte r ul ui
predominant al comerţului in profilul ccono111ic al oraşelor medievale an dispăr u t aproape cu
desăvlrşire, poziţ ii le istoricilor caractcri1indu-sc prin afirmarea necesilăţii luării în considcr.1re
a rolul ui jucat de producţia artizanală în respec t i v ele aşezări. Intr-o l ucrare mai veche, ale cărei
principale l nche i er i rămln lndi valal;lle. L. :\l um ford, supunind unei analize critice atente opi
niile lui H. Pirenne, fii.cca o apreciere cu care se poate fi de acord şi astăzi : „La sun·stimation
du role que pouvai t joucr I c cJ(welop:i:cmcnt du commerce dans la fondation des ci tcs ticnt
principalement a la tendance des historicns tl'interpreter ks even em c n ts du pass� a la lumicre
142
să se neglijeze sau să se conteste rolul comerţului cu produse agricole -
cea mai marc parte a Rtudiilor de Rpecialitate insistă asupra faptului că
numai producţia dei'itinată asigurării nevoilor JJropriilor comunităţi
urbane nu oferă condiţii pentru o dezvoltare ecouomicrt impetuoasă a
ora.f3Plor medievale, ci menţine , cel mult , aceste oraşe la un nivel mediu
de dezvoltare 2 3 •
Cu alt prilej, am apreeiat d niwlul la care s-au situat oraşele
medievale din 1\foltlova, judecat în funcţie de informaţiile oferite de
-arheologi<.' sau de documentele scrise ale vremii, a fost cel pe care l-a deter
minat slaba participare a acestora cu ]Jrocluse al<.' meşteşugului local la
comerţul internaţional şi că, în aceste condiţii , situaţia lor trebuie definită
mai aleR în funcţie de rolul pe care ele l-au jucat în aprovizionarea co nsu
·nuitorilor 1· nterni 24•
Dac:t aprecierea aceaRta o consideram valabilă chiar şi pentru perioa
da în care }foldova dispunea de cele dourt importante oraşe portuare care
€l'aU Cetah·a Albă şi Chilia, prin care se puteau întreţine legături comer
ciale cu coloniile italiene din l\Iarea Scagră sau cu lumea mediteraneană,
€a a devenit cu atît mai plauzibilrt dac:t se are în vedere perioada de după
-anul 148-1. cînd oraşele amintite au intrat fiUb autoritatea Imperiului
otoman . Fireşte, şi lucrul acesta l-am subliniat în paginile de început ale
-acestui capitol, o apreciere exageratrt a importanţei pe care a anit-o
pierderea celor două oraşe este departe de a aduce servicii în încercarea
de a se defini caracteristicile vieţii economice a nfoldovei în perioada
urmtttoare, şi este, oricum, dificil de admis că, după anul 1484, aici se fac�
�irntită o situatie de decăderP a vietii economice.
, Acceptar�a unei astfel de caracterizări a evoluţiei ulterioare a vieţii
€concimiee a Moldovei în perioada următoare pierderii Chiliei şi a Cetăţii
Albe ar conduce, cn uşurinţă, la încheieri eronate şi în aprecierea vieţii
€conomice a Sucevei. în JJrima jumrttate a secolului al XVI-lea. Cea mai
buni'� dovadă în acest sens o constituie faptul că, potrivit datelor oferite
de arheologie, în perioada amintitrt nu numai că nu se înregistrează scăderi
in activitatea oraşului, ci, dimpotrivă, acesta cunoaşte tocmai atunci o
}Jerioadă înfloritoare. Depa11:c de a constitui un parauox, realitatea sem
nalată. îşi arc chiar o explicaţie firească, ce trebuie căutată atît în domeniul
-vieţii economice a ţării, în general, cit şi în chiar condiţiile în care se dezvoltă
Suceava însăşi.
Din prezentarea istoriei Sucevei în a doua jumătate a secolului al
XV-lea, a reieşit clar că dezvoltarea oraşului a fost influenţată decisiv
de grelele încercări prin care a trecut Moldova. Departe de a fi fost simple
-epi�oade nesemnificative în viaţa oraşului, eveni mentele din anii 1476,
1485 şi 1 497 au provocat grele pierderi umane şi materiale, de pe urma
.-cărora s-au resimţit atît oraşul, cit şi împrejurimile sale, Suceava trebuind
.să i;e refacă din temelii, după fiecare din aceste încercări. Or, din acest
-d'une experience acquise dans le present et d'autre part au fait que le commerce local ou regional
-a ete trop hâtivement assimile aux echanges internationaux" (L. Mumford, La cite d travers
. l'hisloire, Paris, 1964, p. 325).
23 M. Rochefort, L'organisalion urbainc de l'Alsace, Strasbourg, 1960, p. 173 ; R. Fossi er ,
Hisloire sociale de l'Occidenl medieval, Paris, 1970, p. 252 ; cf. şi F. Braudel, La ]1,ffdilerranee
"f!l /c morule medilerraneen d /'cpoque de Philippe II, cd. 2, 1, Paris, 1966, p. 296.
H M. D . Matei , Particularităţi ale ci11ilizafiei urbane româneşti fn evul mediu, Raport
_pre zentat in cadrul dezba terii şti i n ! i ficc cu tema „ Aspecte ale ch·iJizaţici romanqti în secolele
XII ! - XI\". care s-a desf:işura � la Succarn, în zilele tlc ti - 8 decembrie 1 983.
143
punct <le V('<kn• , ('ondi1.ii1e ln care :'\-a 1kzvoltat S u ceav a, în prima j mn �
t a1 e a secolului n,l XVI-ka a u fost c·u totnl alt el<� : d1iar daei"'L în cele pat ru
dec eni i carl' s-au sem·:". înt n· anii 1497 -l;J:�s s-au intercalat si evl'Jti m en \ e
ca cde 1lin 1509, dnd Rucl·ava a asnt d e înfruntat, d i n IH;u, u n asPdin
p ol on ( ră m a s fări"'t n i c i un l'('ZUlt at llc11tru at ac at ori ), ora�ul a eunosC"llt
o pcrioadi"'t de lini:;-te l;'i :; t ahi lit a t e , matNializată pri nt r- o n•ală în florir e a sa.
"Gna din cele mai gri"'ti t oa re forme în care s e mat eria li zea z ă dezvol
t area i mpe t uoaf'i"'t a Suc evei în p erio a u a arăt at ă a fost, neî n d oi eln i c , con s i j
t u i rea , a bi a a t u n c i , a u n u i verit abil cent1u comercial al om�ului, situat
c hiar în faţa Cu rţ i i dornn c�t i . Descoperiri ('.U t otu l re('.ent e (1987) f)i îw·ă.
n evalorificate în toată c<Jmplexitatc>a :;; emn ifie a ţ i ei lor atcsti"'t ('. on st i tu irPa ,
începînd cu pri m a j u rnăt a fr a s e c olu lu i a l XVI- lea, a unui întins �i <leHS
lo cuit cl'nhu 1wgustorei"l' al ora�ulu i , C'are va cun oa �te apoi o dezvoltare
nei ntre rnpt i"'t pc acelm;i loc pî n ă î n i'ie c olul al XVIII-lea. Dimensiunile
i mpunăt oa re ale const r n eţiilor descoperite (în număr ele 5), fapt u l ei"'b
fiecare dintre ac es t ea eia î n zest rată cu un beci l'Uprinzător şi mai ales
inventarul b ogat eu certe r a l it ăţi artistice de ex ec uţi e, recuperat din toate
a c est e conRt rn cţ ii , nu hu=ă loc n ic i unui dubiu în legătură cu apart ene1 1vi.
construcţiilor la o categorie foarte înstărită de locuitori ai oraş ulu .
În apr eci er ea i mp ort an ţ ei descop eririlor amintite, tr ebuie su i;;e 1 il l ��
seama de o a n u m e n•alit at <', care se cere evidenţiată cu sublinieri : n l ci
una din aceste c o n st ruc ţ i i nu este anterioară secolului al XVI-lea, i�tr
obse1·vaţia l"ă ele S{' ÎllSC•J iu ÎJJ tr-o i-illprnfaţ �L de n umai C'Îl'C•a 30() In\) J ; l l
e ste l i psi t ii de �enrnifi eatii iwtc>nţialc, î n ('l'l'a (·e p 1 ive şt e de11sitatl> a de
lo c ui re, in z o n a rpspeetiv;l .
În cont (' x t , :-;1• i rnpmw iueă. o ]H'Pl'izan•, pe earn o fael'lll a iei , dat01i t <1
faptu lui ('lL 11u vom n•vp11 i ulterior asupn1 problemei : d1iar dad, s î n t.
cele mai semnificative iwut1u ilmtr ai ea apreeie1ii <fo ma.i înainte, d eseopt·
r iril e i nvoea1 e nu si11 t şi :-i ugmele făl'ute, în lu n gu l an i l or , in impreju ii
mile C m ţ i i d onmei;'t i di11 8nc·cava , dar conditiilt� î11 ea1·c· s-au putut fa"t�
observaţ ii asupra unora, :-;au puţini"'ttatea i nveutarnlui reeu1wmt din altc>!e
imp i et e a ză :-e1 i o s asu1ll a val 0l'ifiră1ii lor ştiinţific-t·.
Orieîte dific ult ăţ i i'iint dl' întîrn1;i nat în dataren ac·l'H1or eonstnw1) i ,
u n f apt rămî11e sigur, � i anmrn· : sp1·p dt•osehin• dt- perioad<>lt• precedcn h ' ,
dnd în j mul Cm ţ i i <lonuu·�ti H \ î11tîlnes1·, în 11urn:lr de s tu l de ma1·p, ca-:e
modeste alăt mi <le eons1 rncţii ue mai mari di ml'n siuni , prevl'tzute f'.U lw
('iuri , pe t: a H• le irn tem a t ribui fă1ii i ezt•rve unor or ăş(' n i în st ări ţi 25
(negustori sau nu), î n c e p î n d cu secolul al XVI-lea în jurul aceleia şi Curţ.i
domneşti crc�te subst auţ.ial numărul c omt m cţiilor de piatră, de mari
dimensiuni, pr ev ă zu t e en beeiuri, şi scade v i zibil num ărul lo cuinţelor mai
modei'ite. De alt fel, a ceasta, este şi vremea în care, incepînd chiar cu domni.ai
l u i Boguan cel 01 b (1504 - 151 7 ) şi mergînd pînă după domnia a doua.
a lui Petrn Rareş ( 1 5 4 1 - 1 5 4 6 ) , în a ceea şi zonă, sau foarte aproape de
Curt ea dcmneaşcă, �e ri cl i C'ă şi cîteva locaşuri de cult , comtruirea unuia.
din a c est ea (biserica Sf. Dumitrn ) fiind îmoţită chiar de atlevărate peri
26 •
p eţii , despre carp, �" 11rn a făcut să rn p ă str ez e preţ.ioase ştiri documentare
Precizările de mai sus fac, ues1gur, necesare unele con fi rmări d.;
mentare, şi s-ar pă1rn ci"'t da t ele de care dii-;punE'm pentm prima jumă-
26 V. supr:;i, p. 83.
26 M. D. Malei, AI. Hăclulescu, Al. .-\ rtimon, SCIV, 20, 1969, 4 , p. 541 - 565 .
144
t atP a ,: eeolului al :S:Tl-lc:>a sînt îndmju11 s (le gri"iitoan' în acp;-;t sc11 s . Chiar
daci°'L sigur sînt incomplete, d at oriti"L păstri:'Lrii doar pa rţiale a arhivelor
noast re oră�cn P�ti , menţiunile privind activităţile negustorilor suceveni
în afara graniţelor 2\foldovei nu îşi restrîng semnificaţia pentru atesta1·pa
imrt i ei pării acestora la activităţi externe, ele put înd arunea anume lumini
�i :1,.;upra }Jroblcmei care ne interesează, aici, direct.
în aprecierea amploarei pe care va fi cuno s cut- o dezvoltarea co
rnNt ul u i sueevean în prima, jumătat e a Rccolulu i al ::S:YI-lea ei\tc îu,.;ă
n ecei\ar si"t se ţini"t s ca ma , în mod obligatoriu, nu lllllTu'li de frnomcnelc c e
au î 1 1 ,.; o ţ it reorien tarea comerţului extern a l l\Ioldovei după anul 1484, (•i
şi de condiţiile în care se desfăşura comerţul intern, condiţii gc:>nerate de
adîncirea pro c esului de ::; pec ializare a activităţilor comerciale şi de 8eparar e
a acestora de activitrtţile productive, meşteşugarii abandonînd t ot mai
mult a c t ivitat ea de desfacere pe piaţă a propriilor lor produse. :M:ai ales
ill•sfă� lll«tn·a a('cst ui ult im vroces est<' de eel mai mart� i nteres, deoare<'ll
d apare ca o con s ecintă fir ea s că a unor tran sformări interne pe care le
înregistrează, pr,�cumpănitor în această, Vl'Cme, activitatea meşteşugăreasci:'1
specializa.t i"t atît urbani:'t , cît şi rurali:'t, şi anume adîneirea specializi'1rii î n
u1d ml rn c:;;t e�ugur ilor de bază .
Început îuei"t în cursul celei dl'-a doua jumătr1ţi a secolului pre
c<'dent 27, proc es ul desprinderii t ot rn.ai accentuate a unor specialităţi re
st rîrn;c din mcşt e�ugul de bază, proce::; ilustrat foarte convingător de nume
rm1sc m en ţiuni euprinsc în document e scrise interne, presupune, aproave
('U oblig:ativitafo, trecerea tot mai hotărîti"1 de la producţia la comandă
2
l:t cea dc�tinati"i -pieţei 8, sp eci al izarea tot mai restrîns[1 fiind însoţită,
t·n m este de a �tC'ptat, de o creştere consistentă a volumului producţiei
mc�tc�ugărc:;;t î , î n toaite domeniile de activitate. Este, în acelaşi t imp ,
relat.iv u �or dP ]H'<'1mpus ci"L dezvoltarea cantitativă a producţiei speciali
zate - gren tl c inmgînat <lacă nu 8e acceptă , implicit, şi o creşt ere cores
pun zăt oare :t n i v C'l n lu i calitativ al producţiei - ar fi de neînţeles ( ş i ,
practi c, ('hiar impo s ibi lă ) dacit pătrun derea produselor meşteşugului
urban nu ar fi avut a8ip:nrată o desfacere corespunzătoare pe piaţa ruralii. .
Cum, în8i"L , problema etapelor �i con8ecinţclor pi:'1trunderii mărfurilor de
1n· o ve11 i cnţ ă urbană în lumea satului a constituit tema specială a unui
::;tudiu publicat de noi anterior 29, aici este suficient Ră atragem atenţia
asupra faptului căi între cr eşt er ea volumului producţiei specializate urbane
(în concijţiile a ccentu ării specializării interne în eadml meşteşugurilor
de hază) �i, r especti v , �epararea activităţilor productive de cele negusto
rPşti a exi stat o lPgătun�L tot atît de �trînsă. Consacrînd un timp din <>n
în ce mai mare a c t iv i t i:iţ ii productive, meşteşugarul nu se mai ocupă şi
de desfacerea produselor muncii sale, astfel încît intervenţia negustorilor
specializaţi în desfacerea mărfurilor devine obiect iv necesară ca fenomen
economic 30• X efiind aici locul eel mai potrivit pentnL a încerca o dimen-
27 Ştefan Olteanu. Constantin Şerban, Jlrştcş11g11ri/c in ]'ara Romuneascii şi Jloldooa

111 coul mediu, Bucurt'şli , 1 96\J, passim.
2s Ibidem, p. 1 1 7.
29 M. D . .Matei, SCIY,\, 29, l!l78, 3, p. 365 - 384.
30 EYidcnt, acest proces economic de o deosebită importanţii nu trebuie lnţeles ln chip
mecanic, în sensul că m eşteşugarii lşi încetează cu totul aclivitatea de desfacere a propriilor lor
produse, transferind în exclusivitate aceastii sarcină negustorilor achizitori. Esenţa fenomenului
trebuie căutată în creşterea ponderci activităţilor negustorilor achizi tori Jn desfacerea produselor
meşteşugăreşti, cu rezcrYa că şi acest fenomen este valabil numai pentru producţia specializată
urbană, meşteşugarii rurali continuind să-4Ji desfacă singuri pc piaţă mărfurile produse de ei.
10 - c , 951
145
sionare a raportului dintre comerţul itinerant şi cel stabil, este îndeajuns
să precizrnn crt ponderea comerţului stabil ( de „prăvălie") este în continuă
cre�tere, t otul raportat, însrt, la Rpecificul economici orînduirii feudale,
în c;ue tîrgurile periodice continuă i:;ă joace un rol foarte important 3 1 •
R evenind la situaţia Sucevei, împrejurările schiţate mai sus oferă
explicaţia integrală a cadrului în care trebuie situată constatarea că abia
clin prima jumătate a s ecolului al XVI-iea poate fi vorba deRpre constituirea
unui adevrtrat centru comercial al oraşului 3 2, în împrejurimile nemijlocite
ale Curţ.ii domneşti . Pe de altrt parte, ar fi dificil de explicat necesitatea
comtruirii unor beciuri de mari dimensiuni, dacă activitatea comercială
s-ar fi limitat la comerţul intern. Tocmai de aceea, este, mai curînd, de
pre..;upus că negustorii care locuiau în acest centxu comercial al Sucevei
erau legaţi, într-un fel sau altul, dar în destul de mare măsură, de comerţul
extem, în calitate de transmiţrttori pe piaţa internă moldoveană a unor
mrtrfuri a duse diu afara graniţelor, mărfuri pentru care aveau nevoie de
depozite foarte încăp[ttoare.
Î n acest cont ext , :;; e n a şt e , însă, întrebarea următoare : ne�ustorii
sucPYeni ai \Temii Yindeau în afara graniţelor şi mărfuri produse de meşt<'
şug-a rii locali sau cota cea mai importantă a produselor export at e era
reprPzentat rt de marfa tradiţ ionalii a exportului moldoYenesc - vi1 ele -
la f·are se adăugau obişnuit ele mari cantităţi de peşte, de miere şi
altele � De�i nici foarte numeroa:;; e , nici deosebit de concludente mărturiile
scri ;;e par să acrediteze opinia că, nu mărfurile şi produsele meşteşugăreşti
erau cele ce constituiau baza exportului practicat de negustorii suceveni
( şi nu numai de ci) , ci mai ales vitele 3 3 şi peştele, la eare :;; e adăugau,
de� ig1u, îrn;ă în cantitrtţi nesemnificative, produse de pid[trit>, eojocărie
şi alt ele l'imilare. Ci"t era vorba de Bistriţa sau de Braşov - oraşe eu care
ne�111,torii :;; uceYeni întreţineau relaţii comerciale curent e - , mărfurile
amintite i'Înt fie menţionate direct în izvoarele scrise, fie 11c putem da
31 Y. m a i ales, Lia Lchr, S:\I L\I, 4, 1960, p. 223- :306 ( „ Come r \ u l îmbracă in secolele
X.Y l - XY l i două asp e cl c . Pc de -o parlt• , descreşte comerţul ambulant şi se ohscrv:i o perma
nen t i za re a comer\ului i ntern prin dezvoltarea centrelor comerciale fixe - oraşele - cu prăvălii
şi piele dC' d e sfa ce re P<'ntru produsele meşteşugăreşti şi alimentare. P c de altă parte, continuă să
func\joneze iarmaroacele periodice, unde vin cu mărfurile lor ncgnstorii locali şi străin i , dar care
rămin mai ales tirguri de vite pentru export").
32 Simili tudinile, d a că nu chiar i dentităţ ile, care se fac rem arcate in evoluţ ia economică a
Ţării Hom âncşti şi a �loldovci , in veacurile evului mediu, pot fi urmărite, In tre altele, şi pc pla
nul care ne i n teresează aici. într-adc\·ăr, situaţia observată la Suceava şi relevată, în paginile
lucri<ri i de faţă, pentru fiecare etapă istorică din evoluţia oraşului - restructurări teritoriale şi
1·czcrv•iri dt• spaţii pentru activită\ilc specializate ale orăşenilor, i nclusiv constituir<'a unui centru
comercial al oraşului - se înregistrează, in condiţii cronologice i dentice şi impusă de realităţi
economice asemănătoare , şi la Tirgo\•iştc. în acest sens, de un i nteres particular trebuie consi
derate observaţiile arh. Corneliu Ionescu, ale cărui cercetări cu privire la evoluţia arhitecturii
şi urbanismului oraşului amintit slnt de o minuţie şi o calitate unanim apreciate (cf. Corneliu
Ionescu, in H.evista muzeelor şi monumentelor, Monumente istorice şi de artă, 2, 1983, p. 65-70 1
1, 1 985, p. 30 - 52).
3a înlruci t men\iunile documentare referitoare, direct sau numai mijlocit, la exportul de
vite din Moldova ln secolul al XV I-iea sint foarte numeroase, nu şi·ar afla suficient justificarea
l nş irui rea lor aici. Astfel de menţiuni sint făcute atlt în actele interne moldovene, cit şi in relată
rile călătorilor străini, care străbat Moldova, in cursul secolelor XV I - X V I I. Ca exemple, între
altele posibile, reţinem aici numai două, şi anume : la 14 noiembrie 1559, bailul Marin di Cavalli
scria dogelui Yeneţiei despre exportul, tn Germania, al unei „gran quantita di bovi" din Moldova,
export făcut rle „un fiorcntino nepote d'uno servitor del re di Transilvania et uno venetiano"
( Hurmuzaki , Y I I I, p. 87) . O acţiune similară este încuviinţată, la 13 decembrie 1560, de însuşi
voicYodul Alexandru Lă puşn eanu care, ca un veritabil negustor, stabilea şi condiţiile d e plată
a bo i lo r cc urmau să f i c 'cxpor la \ i din Moldova (ibidem, p . 88 - 89).
146
seam:t 1h• eh>. i n d ired, clin m:nturii doeunwut an• <·an• mpnţi011 t•azt1 a i rn m c
l it i gii int re suceveni şi part eneri i lor tran si lvăn eni .
Domeniile în ca re 8(' face s i m ţ i t ă prezenţa negustorilor su (· pn�ni
în Tmnsilvania sî n t dintre cele mai d iv ers e , evan t a iul ad iYit i"i ţ i i lm in
s cri in du- s e între procurarea de arme �i eehi pa nwn t militar pPnt ru n Pvoi le
domnil'i �Ioldov ei şi pa rt i ciparea la t î rgu rilf' p eri od i ee tli n ora �elc 1 mn
s i lvi"in en e , un ele, nu ele pu ţ in e ori, î ntî mpinau d ifi eult ă ţ i .
În e:t clin primii ani ai secolului al XV I-l ea , cinel in scaunul )lol<11 Jvei
se mai afla Ştefan cel )fare , ex i stă men ţ iuni doeunll'ntare clespn• JffeZl·n ţa
ht Braşov a sp ăt a rului Tohuşan, pe care voi evo clul îl t rimit ea eu marfă
dornnt>ască, pentiu ca in sch i mbul ei să cumpen• seări de ::;a, arm<·, fu n i i 34
::: . a., cc<>a ce con st ituie o mărt uri e în plm ; d esp n• grija n ei'li"tb it ă a mai dui
voievod pentm a s i gura r ea cu CPlP de t r eh ui n ţ i"t a armatei ţării, de:-;; i ult i mii
ani ai domniei lu! Şt efa n nu p ăreau a j ust îfi < -a astfel de p r eo cup il l i cu
c arac ter pre,.. a nt. ln aceeaşi ordine de idei, :::.- ar put ea invoca şi corc,.. p on
tlcnţa 11 i n t re bra şo v eni :-;; i :-;ihi<>ni, în eare pri m i i a nu n ţ i"t tlPsprc a nu me
nevoi dl' p la t o�e ale voievodu lui molclovpan 35• De alt fel. dou ă dl'('('Jlii
m a i tîrziu ( l ii 2 2 ) , preocup a rea domniei :Moldovei de procurare ele la. t'ih iu
a, unor plat o�<' r<'apare 36, ce ea ct• poat e constitui un indiciu i- i gu r nu i m
mai cu priv ire la ca raet eru l curen t a l cereri lor de ech ipam ent milita r ale
clo mn ilor moldovpni în ora i';\ Pl e t ra11silv:mPnt>, dar 1-;\i de s pr<· imposibilit;ll ca
rn c •i';\t eri lor moldoveni dP a asigura, numai Pi, nevoile d e aee:-;t fel ah• arm;1 t.ei
ţării, "au chiar �i numai ale feuualilor din preajma d omni d . J,a rîndul Pi,
Bis tr iţ a Pr:t şi Pa so l ici t a t i"t să i-atixfaci"t o pa rk a n e- o i lor dP a nna me nt
v
ah• )Ioldo vl'i, fapt făcut sigur de Pxistenţa unei corespon den ţ e între uomuia.
ţ ării :-;;i bist r i t en i, clin ean• a fl ru n că, î n a nul 1516, p i rcălabul Pavel era
tri m i s de Bogda11 voievou î n ami n t i tu l oraş transilvrw ean, p en t ru pnH'u
rare:i d<' pu :-;; t i �i si11eţ e ele mî n <'.'t (p·i:rides mamwlcs ) 37•
Est <>, d t•sigur, rpgret a bil eă r<.>g ist r ele vanmle bra �ov e1w i m ofrră.
clate m a i prec�ist• şi clPtaliat e in legăt urCt cu mărfurill' a ci"ll'or virnmre ,;au
<"Umpăran· pe piaţa brn �ovpani"t justifieau prcz<>nţa in marele omş t ran
s i l văne:rn a iwgu:-;torilor s u c ev en i , 1-;\i de aceea sîntem ţ in uţ i s:t ne mulţu m i m
<'U înreg·i stmrea 8 i mplă a a e P st ei prezenţe şi eu cua n t umul global al V<l l orii
mărfurilor manipulate de a ce şt i a . Dincolo de acest nPajun:-;, care nu p nat e
fi în nici un fel suplinit, fa cem ob8ervaţ.ia că valoarea op e raţiilor comereiale
în care erau antrenaţi n egm;t o r i su ceveni a fost, pe pan·u rsul primei jumă
tăţi a secolului al XVI-lea, destul de flu ctuant ă ca, de altfel, şi numfnul
participanţilor sau al transporturilor efectuat e pe perioade mai mult �au
mai puţin i n egal e , de la un an la altul. Indiferen t de evolu ţi a valorii mo
nedei în car e se fftcea c alculul volumului act ivit ăt i lo r negustorilor suce
veni pc pi�ţa bra �ov ea n ft , nu este lipsit de int eres �rt se a1ninteasc:t fap tul
că, dup ft datele existente, cuantumul cel mai rid i cat al v alor i i t ra n za cţ ii lor
negus t orilo r suceveni pc p i aţa bra ş ov eană , în î ntr ea ga pri mă jumătate
a secolulu i al XVI-lea, este cel din anul 1 503, cîn d el ::>-a ridicat la :::.u ma
de 216 640 aspri ( realizat î n 22 transporturi, efectuate de 13 parti c i panţ i ) 38,
3" I. Bogdan, Documente moldoveneşti din secolele XV şi .\'.TJ în arbivul Braşovului,

Bucureşti, 1!105, p. 48 .
c.s Hurmuzaki, XV, 1, p. 1!i8.
a� Ibidem, p . 260.
37 Jb idef"I , p . 231.
ae Hadu :'\fanolcscu, Comerţul Ţării Romdneşti şi l\loldovei cu Braşovul (se1:olde Xl l'
A V I ) , Bucureşti , 1965, p. 262.
147
ed ma i sc:tzut fiii ul cel co respllll zăt or anului 1 ;) 43 , cîrul negust urilor sut· cv eni
le-<1u rev enit numai 1 7 ;JO aspri , fiind înr egi straţi , iu at· d an , nu111a:i 3
p;uti cipanţ,i , care au efect uat tloar 4 t ram ;porturi :19,
în t rucît nu cxh;t :1 nici un tlubiu în legătur:t cu fapt ul c:'t asemenea
o;;eilaţ;ii erau re zultat ul dir ect a l în săşi evolu ţi ei ra portur ilor pol i t iee
d i nt re :Moldova �i 'J'ransilvania, făr:1 să mai vo rb im de rcalit ăţilt� politice
propr ii Transilvaniei, modifica,te d ec i s iv de even i men t de anului 1326
( i n frîn g erca ele la 1\Io hacs ), nu ni se pare oportun s:1 s e insist e mai mul t ,
a k i şi acum, axupra î mprejur :'trilor gen erale' î n care x-a dezvoltat xau a
e ni lua t prezt>nţa n egus t or ilo r sueevcni pc p ia ţ a B ra � ovu lu i .
in acelaşi t i mp , îns:'t , pentru a nu favoriza fonnan·a unei i m agi ni
<iPformat e a prczenţ C' i n egus torilor mol dov en i , în general, pl' piaţa brn
�ovean:t, est e nevoie s;'t se ami n t t>as c:t , oricum, faptul c:'t statisticile oferi t e
el!• atît ele folos i t oa rPa luerarc a istoricului Radu Mauoleseu i mpun con st a t a
l'l'veni la
e um. e rţ u l cu Bra�o vul înrC'gist rează mari flu ctuaţi i ehiar în rap ort eu
prl'zcnţa nunwrică, � i Yalo ri c;'t a n egus t orilor din alt P ora�c moldoYPllc p e
at0l'a �i piaţ:1 . De alt fel , niei chiar î n ceea ce priv e�t <' frecvenţa rn'gnst orilor
i-;r n·cveui la B ra �ov în int crvah• de t imp ma i mu lt f: a u ma i pu ţ in limit a t e
n u ,.;c po:ti<' vorhi clcf:pre a nume uniformitate, dovada, fiicînd-o const a tarea,
C':1 . ele pi ld:t, î n a n n l L)-17, cl i n 1 rn eei 17 iwg ust mi sm·cvl'ni îm·pgistraţi
fa, Bra�ov, pat ru sint p rez en ţ i aici numai în cursul mwi s in gure x :'tpt :nuî ni
(:'"i - 11 iunie), ele dat a aceast a f i i n<lu-n e cuuoscut c �i imml'lC' lor : Hmtu,
lJnmhra ,·ă, loan � i J ana 40 •
Ori cit ar p ul. Pa p:lrca de ciu da t p C'nt n1 act i v i t at Pa u nor rn•g u s t o ri
ori"i-;; en i - �i î ne;'1 pentru unii rezidîncl chiar în eap it aJ.a ţ;'1rii - se pan• ei'i.
un c api t o l elintn• cele mai i mp ort ant e î n t ra ns por tur ile JW ca re' ac·e�t ia
le• fttcl'au , î n mod eurC'nt , în T ra ns i lva nia îl con st it u i a pe�tde. EvidC'nt,
fiind vorba dl' t ra n spor turi la mari di s tanţe şi în cantităţi eare s:'t j us t. i fie e
d Pplas :'tri lc , JW�klc sărat t>111 s i ngurul care putea faec obiectul unui astfel
dC' conwrţ susţinut . Cit despre volumul � i valoarc>a mwi asemC'nC'a ad i v i Htţ i ,
î n s tt�i intervenţ ia clo m ni Pi in rczolvan•a unor diferen de d intre n eg ust o ri
SU('eveni �i elch it ori transilvăneni poat e' constitui un i n d iC ' iu . i n aec;;t
SC'ns, nu l i psi t lt ele s e mn if i ca ţi e• poate fi i n ter ven ţia lui Pet ru Hare�, vo ie
vodul smiincl, l:t 1 april ie 1327, d«:'c i foarte curîrnl după instalarm s a în
s caunu l domnesc·, bistriţenilor � i cerîncl acestora să faeă drept a t e lui 'l'oma,
din Su ceava, şi t oval'ă �ului aee�tuia, negustori de peşte 41, cart> mai avC'au
de primit, p entru marfa pe c are o dus es er:t la Hi stri ţ.a , suma de 1 4 florini
ungureşti. Ceea ce este, insă, mai interesant uc remarcat e:-;te fa}ltul C:t
peşt ele fu s es e depus spre' vînzarc 1'1 un lli elar din oraş, obs<•rvat;ia put.înd
servi la î nţelegerea cOJll})lexiH'tţii a ct i vităţilor comerciale cc se desfăşu rau
în astfel de împrej ur:'tri , partenerii de afaceri n ef i in d obl igat or iu s:'t aparţină,
a c el eiaşi branşe.
E vi dent , da că n eg oţ,u l eu peşte putea constitui un c ap itol i mport,ant
în relaţi il e negustorilor su ceveni C'U oraşele transilvă,ncue, el nu cm şi
singurul, deoarece, p otri vit alt or m :trturii clo cum ent are , p rez enţa negus
torilor moldoveni (între.• can· sigur �i suceveni) la bîlci urile din Transilvania
neputînd fi cxpl icat ili n umai printr- o astfel de activitate. far că această.
"' Jl>idem, p . 27 1 .
�o Ibidem, p . 206.
41 Hurmuzaki, XV, J , p. 2!l 4 .
148
p rt>z enţ,rL trebuia srL fie <lestul de s tăruitoare Şi COl11dsteUi lt putem Înţelege
f;\Î din faptul căi ca era con si<leratrL d e n egustorii transilvăneni ca stînj e1ii
tmtre, d rep t car e a, c eş t ia <lin Url1llL crmtau SlL O Împiedice. Într-adevăr,
nm imi în a ce:-;t fel se p oat e e xplica int ervenţ ia regelui Vla<lislav al Ungari ei
ea: l' r epr oşa , la 29 iulie 1508, b i stri ţ eni lor că îi supărrL pc n egust ori i 1\'Iol
dovd, care vin la bîlciurile de la B h;t r iţa 42• Că, uneori, astfel de episoade
er�v.1 marcat e şi de arestarea unor n egus tori mol<lov(•ni în oraşe transi1Yă-
1wn e o aflăm tot prin iutenn(•rliul izvoarelor scrh•e, şi, ceea cc nu cl'it e lipsit
de îns emnăt at e, domnia , fie direct fie prin slujitorii ci de m ai mare supra
faţ,:-� � interven ea, cu promptitudine, ceri nd punerea în lib ert at e �L n egust ori
lor moldoveni. Un astfel de caz ne este r elevat de intei"v(_•ntfa vi sti cmlu i
Totrnşan, la 10 iulie HllO, p e lîngrt autorităţile bi st ri ţene <l e ' a elibcra trei
supn�i ai domnului l\foldovd, aceştia fiind Thomaz Saxo, Ztan S olt wz
�i Gabriel \\'alachm, mercator 43• Cel <le-al doilea dintre negust orii mol<lo
veni ar est a ţ i la Bh;triţa, Stan şol t u zul, era, cu certitudine, sucevean, şi
de-pre el se brmuieşte ci"'t avea un secretar neamţ, care îi r eda cta scrisorile
·
t ri:11ise în stri"'L in ăta te 41• De altfel, chiar şi în p erioa dele de mai tîrz iu ,
co : - , p o n de nţ.a n eg ustori lo r 1-1ucen�ni cu cei t rnns ilvăneni era asiguratlb
e
tot <le ştiitori ele limbi străin e, <le care :-;fatul ol'ltş cncs c d i n Su ceaYa se
f ol o ..- ea cu reg ula ri tat e 45•
Pe l inia acelol'a� i intervpnţii domneş ti în frtvoarca me ş te şugar i lo r
!'an n eg nst or i lo r suceveni, care avea u <le î nti mpi mtt , în oraşele t ra n si h-aiw ,
dilic:nlt r1t i a, ci"'tl'or rnzol varc se do vc, Lea, ancvoim1si:'1 fă.ră, s prij inul domn e sc ,
est·.• de ami ntit şi <le me ro;;nl aceluiaşi Yoievou Petru Hiare ş , făcut la 2::J mai
H i:29, în favoarea unui „Ioan pos tăv<trul , care locuieşte în t î gul Sucevei" 46 ; r
ac;�-;ta fusese arestat la Bistriţa, m1dc me rsese pentru a cumpăra fructe şi

a fajce oarecare negoţ.
Dacă este uşor de î nţeles et p ond ere a vrincipală în activitatea
neg n st o l'ilor moldoveni, îu gPn e ral , printn' care şi suceven i , o deţinea
exp o rtul mărfurilor molclove1w în T ra m ; il vania �i i mportul acelor p rodu se
de care Moldova s imţea lipsa, am putea spune aproape tr3diţional, defini
l'c:t acestei reali t ăţi îşi află o formulare fermă la Radu Manolescu, care
ap: eciază că „oraşele moldovene deţineau peste 95 % din valoarea, acti
vităţii comerciale a localitătilor din Moldova în cadrul comerţ.ului cu
Bra.5ovul, exportul, i mportul ş i tranzitul" fiintl „aproape exclusiv în
mîinile negus torilcr din oraşe " 47, acelaşi autor evidenţiind faptul că
„i m po l' tul Moldovei de ht B ra ş ov Sf> făcea mai ales de către negll storii
mol do ven i (233 710 a�pri, în anul 1:)03 ) , şi în mai mică măsur;1 de cei
transilvăneni" 48•
Parte componentă, importantă a activită:ţii negustorilor moldoveni
în afara graniţelor , comerţul de tranzit, ch iar dacă nu echivala ca valoare
globali:'t cu importul sau, respecti v , e xportul practicate de ac eşti a -- sau,
i)oaite, numai penuria informaţiilor scrise ale timpului obligă la o astfel de
apreciere p ru de ntă - este sigur că, prin activităţile lor curente aceşti
negust.ori mijl oc eau pătrunderea pe p iaţ a tra.nsilvrrneană şi a unor mărfuri
42 Ib idem , p. 185 - 1 8 6 .
u Ibidem, p . 204.
u Ibidem, p . 226.
45 H. J\Ianolcscu, ln Al'B, Istoric, 20, 197 1 , 1 , p . 63.
'6 '.\'. Iorga. Documentele rom„ne.� ti din arlii11ele Bisil'ife i, 1 , p . X V I l.
41 H. Manolescu, op. cit„ )J. Hl6 .
as Ibidem, p. 1 62 .
149
de alt ă. prov<.'1 1 ien\ă dedt cea molcloveaniL A stfrl, datol'it.1. împrej !_. :"��rii
<«1, l·t•l puţ i n la începutul s Pcol n ln i al X\' l -lea, rda\iill' conwrd a L · a.l e
·r:1 1 ii Hom:Î ll<'l5ti <: l i Imperiul otoma11 ern.11 mai s 1r i11 s<• clel'i1 l'dl• al1• '.';[ol
dovei, măl'fmile ori entale e<> put{�au fi gă.sit.e în 1-'arn, H mntmcasei ( • : au
cle stul <le variate �i numcroaSl', cet>a <·t• permitea negustorilor moldov. : · i �i'i.
mijlocească pătrun de r ea accstma îu T1 m1silvania 49, tot a �a eurn rlin
'L'ran silYania aduc<.'au la su d 1h• Caqinţi prndnse, de ai'ienwm·a tradi ţ k;mle
p<.'ntru irnpmtul rn p n te an diu 'l'ran silvania, eum ei au ('U t itde d e h: �· t;i
chiar bare de fier. ln ael'st (•onwrt <lt• tranzit, n egm;torii su<·<'Y<'lli e i ;• u i:ii
Pi implicaţi, a15a după cum sL' �tie c ă era, chiar la Îllf'Pput ul S<.'colu i:: i al
XVI-ka, iwgustorul .N icohw, ra1 e mij loee :1 , ,exportul" din Tra1 1 - l lva
nia în Tara H omîmeai;;c i"L a 3 OOO euţ itc (în Yalo:1re d e l 800 asp1 ; 1 �i,
n�spectiv, l OOO bucăţ i <fo oţd n cprducrate ( în valoare d e 3:>0 a811 : '. ) 50•
Dadi, în paginile pn•ccdcnt.:, a tel l ţ ia cea mai nunc a fost acoi tiat.ă
rel:tţiilor eomerciale întrcţinu tl' de iwgu storii �uccVPlli <'li Trnnsih·::mia,
faptul se e x pl i c ă prin împn'j urarea, nwnţio11ată la locul p otriv i t , <·ii· în
condiţiile politice gcnenth· ah• prim Pi jumătăţi a secolului al XV I-ka,
c o merţ.ul �l oldoYei capătă o orientare tot mai st ăTnitor i nterromfuH.· �';<c[t,
ieşirea la maJ'e �1 negu stori lor moldo wn i fiind d<.'cisiv îngreunat ă de pk :·i1e
rea celor d ouii ora�c portuare Cetatpa "\lhă �i Chilia. Din U('casta nu tn·' ·.i�ic,
în să , tras[� c oneluzia că, Moldon\. nu :-)i-a menţinut, în c ont inu ar e , reL'. \ iile
come rc i ale l'll Polonia, c•hiar d aeă aedea:;;i noi eondiţii p ol i t i ce generall· an
p r ovoe at , �i in această pri\·intă , anunw sehimhi'tri .
FrLri"L înd oi alrt , dementul earP s-a <l oved i t <l et.Nmimmt in evo1 t<t,ia
raporturilor conwreiale ah' :Moldovei eu Polonia, a fost, cu e x ce pţ i� 1 nor
perioade <'li <'ara<·ter episodic , d d<•r111i1tate ele însă:;;i 11atlna raport c :lor
politice <l i rc<• te întn� cele clourt ţări ( a::;a cum a fost c azul h1 finele -; 1 ;•o
lului al XY-lea), tot i nch i dcn·a f'elor <louă oraşe portuari' mold<r;..:·ne
pentru e onw rţul intemaţional. Chiar d ac[L in aprecierea <'Ollsecinţeln:· de
durată, ale cuceririi C etăţ i i .\lhe �i Chil i e i tic eătie turei, anume opin i ; �,le
lui P. P. Panaitc sc u trebuie pridte eu rezerve � 1 , caracterizarea pc (·a.re
acela�i istoric a 'lat-o poziţiei Polonit'i faţă, e le 11oldova în mat erie de i.: d ;c
rcsc C>conomie<' poate fi aeceptat[t i:;i :wrn n . A stfel , istoricul amintit con � j , i <.\t'a,
<•ă, „n•gelc polon , pentru a-:;; i a>iigurn debuşeul m[trfurilor ţării sal,· la.
�\larea NPag:ri't , a luat ::\Ioldova i;;u h ocrot irea sa ; vasalitatea, Molde.vei,
în soţ i t ă intotch•auna. de tratate de comerţ a avut a ce st înţel1�s : apăurm1.
mmi drum de n('goţ polon ez spre )larea Neagră" 52. Că a fost aşa, p u !tlm
înţelege, C"hiar <la.c[L şi numai parţ.inl, din faptul crL, în <lecnrsul secoblui
al XV-iea, <· irul intre Polonia şi Moldova relaţiile comerdale au fost clern:ie
hit dl' susţinnt:P, un m:uc număr dt• ll<'gustori moldoYl'Bi au c ăpătat „1l :·ept
<le ct•tatl•" la J,wo w, oraşul p ol one z cu care moldove ni i au î n treţin u t cele
mai intense r daţi i, înd de la î nc eputul secolului al XV-lea. Cu tit.11 � de
exemplu, e�te suficiPnt i;;ă amintim că. numai în perioada cuprinsă i n tre
anii 1461 - 14 !)3, d in cei 31 de străini care au căpătat acest drept în or:.1şul
p olonez, nu ma! puţin de 1 8 erau moldoveni, ceea ce nu poat e fi lipsit de
semnificaţie 5 ". ln schimb, după anul 1 195, în ac eleaşi registre nu mai apare
49 Ibidem, p . 1 50.
iO Qucllm :ur Gesclzic/1le der Slad/ I\ronstadl in Siebenbiirgen, 1, p [ii
s1 P. P. Panai lcscu, H I H , 3, 1 933,p . 172.
s2 Idem, Introducere la istoria culturii romdneşti, p. 303.
sa Idem, IUR, 3, 19:13, p. 174- 175.
150
nici un negustor moldovean şi chiar dacă am pune situaţia �cmnalată pe
s.eam,1 înrăutăţirii relaţiilor directe moldo-polone (îmăutăţire ce avea să.
ţondncf't la conflictul deschis şi dramatic din 1497), nu puteni să nu
rem ;; rcărn că situaţia se menţine şi în secolul al XVI-lea .
Este adevărat că în secolul al XVI-lea între l\folclova şi Polonia
conti1mă să se păstreze relaţii comerciale, s-ar părea destul de su sţinute,
dar, pe de-o parte, ele nu m�ti au intensitatea celor din perioada pre
�,edentă, iar pe de altă part,e aceleaşi relaţii se află mult mai vizibil suh inci
denţa raporturilor politice tlintre cele tlouă ţări. În context, signr nu este
lipsi-:; de interes să se amintească faptul că, la începutul dt>ceniului al
doilea, al secolului al XVI-lea, negustorii moldoven i se plîng lui Bogdan
<"el Orb, ci"1 liovenii nu le permit sf'1 treacă prin oraşul lor cu marfi"1 spre
Camt>niţ.a ( „sui mercatores non pPrmitterentur ultra Leopolim irc versus
Lithuaniam cum mereibus eorum") 54, ceea ce face ca regele polon să
inter-.·ină direct, adresîndu -se negustorilor lioveni cu recomandarea ca
aceşt.ia si"t facă dreptate moldovenilor, pentru a păstra bune raporturi
de -•ecinătate ( „ut justitiam toties petitam ac dilafam administra
rent mercatoribm; Valachicis proptcr vicinitatcm bonam conservan
dum [ . . . ]") 55• Omu, însă, conflictul nu se aplana, voievodul moldovean
inten· ine, la rîudu-i, interzicînd, drept represalii, negustorilor lioveni
să tr eacă cu mărfurile lor prin Moldova, spre Turcia. Pc de altă parte,
însrt, dispariţia posibilităţilor de a întreţine relaţii comerciale directe
cu Moldova �i cu Polonia a făcut ca şi negustorii italieni să dispară, prac
tic, din viaţa comercială a celor două ţări, locul bancherilor italieni fiind
lna.t, dar cu o eficienţă economică incomparabil mai mică, de negustori
greci, şi aceasta întrucît „ [ . . . ] Ies grecs, sauf certaines exceptions, n'avaient
}las Je„ grands capitaux et Ies banques puissantes que possedaient Genes,
Yeni "e et Florence" 56•
. Condiţiile schiţate mai sus fac necesară încercarea de a se stabili,
măcar în liniile sale generale, procesul intern, petrecut în Suceava, de
creştere a ponderei elementului românesc în activităţile comerciale, mai
ales în domeniul comerţului internaţional. Deşi date statistice nu există
nici pentru prima jumătate a secolului al XVI-lea, cum nu există nici
penku perioada precedentă, istoricii sînt, în general, de acord în a afirma
că, începînd cu secolul al XVI-iea, ponderea elementului românesc în
activitătile comerciale interne si externe ale Moldovei a crescut. Chiar
fo Suceava, oraş în care se concentra ce�. mai mare parte a comerţuiui
legat nemijlocit de schimburile cu străinătatea ( măcar pentru că aici era
vaP.'.l a principală a ţării şi, pe de altă parte, pentru c'.1 oraşul beneficia de
„dreptul de depozit", cu toate avantajele ce decurgeau din acest regim
prhilegiat), tocmai relaţiile curente cu întinse regiuni ale Europei impun,
de la sine, acceptarea unei realităţi specifice acestui oraş, tot aşa cum, deşi
în mai mică măsură, trebuie să se fi petrecut lucrurile în Siret şi la Baia :
dacă în comerţul intern elementul românesc va fi deţinut rolul cel mai
important, în cel extern negustorii români deţineau, cu siguranţă, o pozi
ţie secundară. Faptul poate fi explicat cu relativă uşurinţă, iar această
explicaţie trebuie căutată, în primul rînd, în împrejurarea că negustorii
germani, armeni sau italieni, întreţinînd relaţii curente, de dată mai
H Hurmuzaki, I I I , 3, p. 6 7 .
o J/;idcrr, I I , 3, p . 69.
s e P . P. Panaitescu, H. I R , 3, 193:1, p. 191 .
151
YN·ht• , cu ora:;; de r egiun i l or lor fle origine, au con ti nu at , în tot cu rsu l st•<: n
l ulu i al XV-lea, t-:i"t fie principali i ben dici ar i ai ac estor legătu ri , lJozi\ i � ie
e<·o 1 1 orniee pc c·an· le d cţi1 1eau în ora :;; gă�i n d u -�i refleetarea :;;i i n k. d
i 1 1 qiortant. JH' c «U'l' îl oc u pau in aclminiRtraţia su 1wri oa r ă. a orn:;; ului .
Într-adl•Yăr, ]H'(•zenţa unor d Prn n i tm i iec·ruta\i d i ntre l lPg"URk; ii
�i meşteşugarii străin i in a,dmini straţia orăşeneasci"t la 8uceaYa nu poa1,. fi
i n te rpretată. numai ca 1m Remn al r ecu noa şterii de către eomuniki. ' ; ·a.
ori"1 ŞPncasci"1 a stări i matPrialc a a ccr.;t ora, ei mai cnl'ind ca un se mn ;1,l
l ocu lui pe care comuniti"tţile e tn ic e din care proveneau - şi pe care le
re preze ntau - îl ocupau în viaţa ec ono m i că. a 8uccvPi. În C(•pa <·e ii r:·i
-,;-e:;;t.e pc nPgustorii italieni , si tu aţia lor parc să fi fo:-;t încă, :;;i mai priv i !e
�iată, , dubla calitate de negustori şi de banehe1 i a u n or;t dintn· ei (Y1·7.i
c azul lu i D or in o Cattaneo, amintit m a i înainte) 57 con�olidinrlu-le puternic
p oz i ţ� ia in ::\foldont, undP, cl'l p11ţin p î n i"t la di Rpari ţh1 ultimelor colu• t ii
italiene din Marea NeagrC1, ave;tu interp;-;c economice fmtrte mari. Pe d e
aJtă, p ark. pă.tnmderea acdoraşi negustori italieni ( în duhlii, cal itat e ile
n eg n st or i şi bancheri ) �i î n v iaţa economic ă, a re gatul ui Poloniei ftu·\'3.
<lin prezenţa lor in M oldova o rwcesitate s tr ingentă , aceasta aflînd u- s e pe
drumul cc lega Polonia de c olon ii le italiene d i n Marca Neagră..
Deosebit de compl<·x i"t şi cu c on s?cinţ e foarte precise asupra iera.t·
hizării rolulu i fiecărei grup:tl'i etnict� în viaţa, economic[1 a oraşului, acea ;;��
1-'ituaţi P nu pntea ri"unînc 1wschimbată în noile cond iţ,ii create de extin
rlerea stă.p îni ri i otoman e asupra .Mă,rii Negre , ac<>astr1 „ plac i"L turnaFi,''
a comerţului internaţfonal. În primul rî nd , diminuarea vuternici"t a pos�
bili tăţi lor p x istentc pint1 al.unei de a desfăşura un c om erţ inten� şi av:i.n
tajos cu :Moldova şi Polonia a condus, practic, ht Rcăderea bruscă, a intNe
i,i,ului n egustorilor italieni pentru cele d ou ă regiuni şi , în ultimă i nstanţ.;'1 ,
la dispariţia lor apro apP totală din activitiiitile comerciale desfăşmat.e
aici, realitate valabih\ în <'galrt măsură,, �1tît pentru Moldova, cît t:i
·
pentru Pol on ia .
În al doilea iînd , îm pn�jura,rea că, �loldova devenea. în noile condiţ. i i ,
1rnnctul terminus al un u i drum comercial , a.ltă dată foarte frccvent:J.�,
c are a�igura, pină, spre finelP s ec olului al XV-lea, 1egătlll'i comerciale întrn
Vl'stul :;; i ceut-rul E urope i , pe de-o parte , şi lumea orientală,, pe fie
altă parte, a fft.cut ca Yolunml mărfurHor Yt>hicnlate pe acest drum �ă.
scadă, simţitor - şi într-1m t imp destul de 8cmt -- ceea ce, iarăşi, nu a.
întîrziat să se retlectc şi asupra negus torilor gennaui din Suceava. Starea.
materi ală,, pîni"1 atunci foarte înfloritoare, �i rolul în viaţa econ omică a.
oraşulu i pe c<tre l-a jucat comunitatea german ă au scăzut simţitor, �i
nu pare lip s iti"1 de temei n iei chiar opin i a cr1 una din cele mai importante
c on s eeinţ.e , de ordin m•pcunomic, ale ac estei noi realităţi a fost aceea a..
români z ăir ii unei mari IJi1rţi d in elementele germane din Suc e ava 58•
În schimb, c el mai puţin pare să fi fost afect at ă de împrejurările
amintite situaţ,i a c omuni tăţ ii armeneşti din oraş. După cum se ştie, dintrn
comunităţile e tni c e stră,irn•, care s - au stabilit încă de t impuriu la Suceava,
•• Cf. supra, p. 1 35 .
;; s Sensul c c trebuie dat aprecierilor de mai sus este, desigur, doar unul relativ, neexistind
temeiuri pentru presupunerea că accca�i comunitate germană îşi va fi pierdut total rolul ln viaţa
economică a Sucevei . Mărturii documentare fac sigură continuarea legăturilor tradiţionale dintre
membrii acestei comunităţi şi oraşe din Transilvania, unde copii ai saşilor din Suceava mergeau
să înveţ e diverse meserii , aducind, la întoarcere, scrisorile de atestare a ealifieării lor (cf. Hur
muzaki, XV, p. 77).
1 52
<· onnm i tatea :trmpneaseiJ. a fost cea car(' a lwndiciat ele a.ten\ i a spe<·iaH\.
a d omniei chiar de la începutul sec0lului al X V-lea, rnăsma, lnati't de
voievodul Alexandru cel Hun, de organizare a vieţ,ii religioa !'\e a arme
nilor din Suceava stînd •nărturie în acest sem• 59• Prezenti't statornici"t în
-viata economici't a oraşului, armenii sînt mcnţ.ionaţi d �cumentar fă ril.
întrerupere, fie în calitate rle me�teşug:1l'i, fie ett n egu st or i , cee�l N' lasă
:-;ă �c î nt<'lcn.gi"1 c i"t i mplican• a lor în acti.-ită{ilc ele producţie f:'i de schimb
<k• flt�1uate în 8nceava �1 fost mult. mai complexă decît a a ltor comuni
u„; i dniC'e stri't inP stabilite î n ora';'nl <h� scaun al "JioldoYei . C u m l'ra � i d e
�h� l'ptat � comunitatea anneneasc•i"t - c u siguranţă e e a mai numeroa:-ă
•
<'l i : ; tre toat<> comunitătik• etniee stri"d nc can• au c o nv i eţ u it aic i cn populaţia

ro1 1 uhwască majoritari't - a fost f:'i ea rC"prezentati"t în organele admini:o:tra
ţivi oră �<'IIP�ti, !'C'alitatea gi't sindu-';'i c·xpr<.>sia în cloeumentele l'\'rise ale
'': v 111ii . Cum, însă, ac1 iYitatca ee o nomiei"t a armen i lor din Suc<.>nYa nu
Jl<! : «• a fi fost legatii , în mod sped a l , 1fo Yn•11rn1 <1i11 r<.>giun ik <'lll'OIWIH' i m pl i
('.; i ! (' Î ll sd1 i mhurile c·omen·iale e x t Pnw Hlc .\loldovPi ';'i niei orit>ntati't , î n
rn Hl exdnsiY, 1<pre conwrţul e x t<-rn :-;au 1l e tranzit al ţ ării , lJOziţia �i rolul
�(- . 111 ornk a lt• arnwn i lor nu fost mai putin a fectate de î mprpjurările earc
�i -;rn pus amprl'nta pe e \·olnţ ia ulterioară a altor c omu nit ă ţ i c·tniee ;
:v·•·asta C"hiar pan• a e x plic-a, î 1 1 man· m ăs u ră,, faptul eă a rn ll'nii con tin uă,
<·el puţ i n pînă la finek· secolului al XYI-lea, să fie n•prt>zent a ţi , con sistent ,
în ;.fatul orăşenesc al SuceYe i . 'l'oc•mai în ar<.>st :-ens pare a put.ea fi i nter
p: i:ta 1 !'!i faptul 1·i't l'mitcn tii u n l'i scrismi tl'imisl' din Suc·t'ava dih <' histri
ţ.1·' 1 i ( în favoarea unor iwgu stori sucen·n i , can: î ntîm}Jirnrn dificultăţ.i. în
w;;_ �nl transi1Yă1wan ) , în pNimula :J ;) 9:l - 1 59 7 , erau „birăul cPl rom<"rn escu
:-;i <·n Cl'l :ll' mcrw:,;c·u �i eu 22 prăga r i " , situaţi<.> intNJffetat i"t în sensul că,
Ja acea dată � nu mi'trul pîrgari lor romo'1.11î e1 :1- <·gal eu eel al reprezentanţilor
(•om unităţii :n rncnP�ti din 01 a � li'.
'.
lina diH ('t'lt� mai dificil" prnbleme tfo rezoh-at pC'ntru cercetătorul
:i ,·t.orit_•i Rueen•i }JÎnă în secolul ::i l XYII-lea rămîn<·, npîn<loielnic , alf'i't tuirca.
un t•i imagin i n·ridice, întemeiate tlP date oft-ri tt• de arlwologie sau de clocu
rnl•n t.ek scrise· al<.> VI'<•mii , a asp<•et1 1h1i ora şulu i , a tramei stradale a aşeză-
1·ii ş i a amc•naji'trilor propri i ornşPlor medievale : străzi , sistem<' de aduc
ţ.imw a apl'i etc . Pentru a respceta î11 întrPgimL• adevărul ştiinţ.ific, este
nt'voie sii se preeizcze ci't datele• arheologice, de!'!i nu puţ-ine cantitativ,
:o;bt înci't insufieientc - şi, probabil, îneă multă neme vor trebui apreciate
)a fel - pentrr. cn numai ]><' tl'11wiul lor să, se poati'.1 surp1indc şi accepta
ca foarte YNidicc schimbările ce �-au J>lo<lus în Suce ava p? parcu rsul a.
mai hine de o jumătate d e secol , C'it s-n scur11 întrC' domnia lui Şkfan cel
M��re l;'i prima clomnie a lu i vmlă Lăpnşnemrn ( 1 55 :3 - 1 5 61 ) .
5� Cf. supra, p . 86.

60 :\:. Grigoraş, lnslilu/ii feudale din Jloldo1•a, I. Orf1a11i:area de stat fJÎIHi la m ijlocul seco
luhi·i al X \"J/1-lca, Bucur<'�li, l\Ji l , p . :12:1. l>acă accasl.a presupu ne, lnainlc de loatl', dăinuirea
in �:uccava a une i comunit:iţi armeneşti pu lcrnicc şi sub raporl numeric, comparativ. situaţia
co;„,mi l<iţii săseşti din oraş a continuat s:l se schimbe, numiirul mcmlnilor acesteia scăzlnd con
tirnm. Chiar dacă sensibil mai Urzic cleclt perioada de care ne ocupfu n aici, pen tru judecarea pro·
ce�;J.Jui sc:iderii numerice a comunităţii săs eş t i cslc de un folos real mărturia misionarului Hc
mw-,di care, la 1636, vizitlnd Succa\·a, a aflat aici „duc nostre chicsc, fatc di pi!'trc , in una delie
qu;..:i si conserva ii santissimo sacram cnto per l'i nfcrmi . El 11i sono 8 casc solamwte ci� Saski
cafi,,[ici ( „ .]" (N'. Iorga, Acte şi fra9mc11tc, 1 , p . 80) (sub!. t:s. - M. D. Mate i).
153
în primul rînd - şi ca certitudine şi ca semnificaţie - �e in:pm e
observaţia că·, in prima jumătate a secolului al XVI-lea, oraşul s-a păs
trat în limitele teritoriale pe care le avea (şi le cunoştea) la finele secolului
precedent,. Chiar dacă şanţul de apărare al oraşului îşi încheiase cx i ' tenţ a
şi îşi pierduse funcţia încă înainte de sfîrşitul secolului al XV-lea, faptul
că suprafaţn, de teren pe care o închidea fusese foarte întinsă, iar :;;p:1ţ.iile
nelocuite aproape egalau, ca suprafaţă, zona locuită a oraşulni a }Wrmis
orăşenilor Sucevei să-şi amenajeze locuinţe, în continuare, tot în int1: r iorul
teritoriului cl <:'limitat de vechiul şanţ de apărare. }lai mult încă,, î n h:mina
unor cleRcopt>riri arheologice şi a unor ştiri documentare ( e 1lrept . mai
tîrzii) 61, pare destul de plauzibilă chiar ipoteza că nici măcar li.l�citele
vechiului cartier meşteşugăresc al Sucevei nu au fost deprtşite în pe1 ica<la
amintitrt, sing-ura modificare - dar foarte importantă - ca1e s-a })I odus,
anume în secolul al XVI-lea, fiind apariţia unor uliţe în zona respe• ti\·ă.
În �ehimb, este de domeniul certitudinilor că, cele mai imp01 tante
moclificrtri petrecute atunci au afectat mai ales zona centrală a, om > r.Ju i ,
zonă care a! rămas, î n continuare, cea din jmul Cmţii domneşti. L·irna.
dovadă în a eest sens s-ar })ărca că este oferită de îm;ăşi iniţiativa Yu teVQ
dală, care a condus la rid icarea, unui locaş de cult, ctitorie d omne:JA�c ă ,
chiar în faţa Curţii domneşti, pe o suprafaţ ă de teren care, la acea dată,
era liberrt, d a r care, cu mai bine de un secol în m mă, fusese oc·1111aE , de o
altă. construcţie de acelaşi fel. Faptul că ac ea s ta este unica ctiton'e dom-
1ieascli, din prima jumătate a secolului al XVI-iea, rid icată în prv�1.jma
Curţii domneşti nu poate fi lipsit de semnificaţie pentru proble1m ai�i
în discuţie, aceasta neinsemnîrnl altceva decît că zona respectivă înc·qrnse
să fie ocupatrt cu construcţii de mai mare amploare decît cele ce :-:c· :1,fl�t
seri'.'t aici în perioada anterioară. şi avînd, în plus, o destinaţie mai com�: lexă.
decit aceea ele simple locuinţe de orăşeni. Foarte recent, cu prilejul Lcrrt
rilor de sist<:'matizare a centrului istoric al oraşului, în împrejmimik ime
diate ale Curţii domneşti, pe o rază. ele circa 100 m, au fost d e8COFrite
resturile a cel puţin patrn astfel de constrncţii ele mari proporţii, pn•vr1-
zute cu beciuri foarte încă.prttoare, boltite , toate lucrate din pia t :· :1 6 2•
Ceea cc este, însri, tot atît de important de reţinut este faptul c ă , în ac„eaşi
zonrt, observaţii atente, fftcute cu prilejul lucrărilor amintite, au p•'tmis
constatarea eă lipsesc construcţiile de dimensiuni mici, care să. po<J.tă. fi
atribuite unor simpli orăşeni, situaţ.ia fiind, clin acest punct ele ve1iere,
total diferită de cea pe care au evidenţiat-o cercetările arheologice p1 �vin<l
întreaga perioadă dintre fin�le secolului al XIV-iea şi începutul �eco-
·lului al :X:YI-lea, 63.
La locul potrivit, 8-:1 ariitat că atunci cînd , la, începutul sec c,luh1i
al XV-iea, s-a ridicat prima construcţie de piatră la Curtea domnt·:Jiseă,
a fost necesarrt distrugerea unor locuinţe de orăşeni situate la mică depU.r.
tare de construcţia iniţialrt a Curţii domneşti ridicată d e voievodul Pt:-tm I
61 Emil I. Emandi , Ştefan Ceauşu, Un plan incdil al ornşu/ui Suceava ( 1 / S 7) ;, a �pecte
ed il itare, Suceam, Anuarul muzeului judc\ean, 12', 1985.

62 Este ml'ri lul arh. G h. Bra liloveanu, de Ia muzeul jude �can Suceava, de a fi urn� � rit pe
·
· "
teren si de a fi executat schiţele acestor construcţii, inclusiv amplasarea lor în teren.
63 Cea mai apropiată de Curtea domnească dintre construcţiile simple de loc u i t ap::i:·;in1ti.tl
unui orăşean şi datind din secolul al XV I-iea este situată la o distanţă de circa 150 m , � . :· ·sl'e
torul „�ipot" (:\lateriale, 8, 1962, p. 746, fig. 7). î n schimb, observa ţii atente făcute ln p1-.1fitde
şanţurilor de fundaţie ale construcţlilor ridicate recent în lmprejurimilc Curţii domneşti. n1i'i1u
semnalat, cel puţin plnă in apropierea bisericii sf. Dumitru, urme ale unor astfel de co1r.,tru.t!fli
· · " ·
de locuit, de mici dimen�uni.
154
zis }\! n �at in ul , pr in tn• :H'l'i:'tc (•onstrncţ ii fiind �i u 1 1 att'lit•r <k Inl':;'ll'�U
g·:u ':" . În perioalla imediat următoan•, de fapt pe în treg parc1mml seco
lulu i al XV-lca, împre j u rul Cur ţ ii donmc�ti s-a continuat ridicarea unor
noi '-'lll strucţ.ii , toa tt• în tehnica tradiţionaH't a lemnulu i , con stru c ţii care,
jud!' · i n<l d upii dimern;iuni �i grad u l de c on for t pe care săpăturile arheolo
gice l - au mai putut inert d etcrm i1 1 a , aparţ.hwau unor oa men i în st ăriţi ,
uoi ., 1 nsiderînd ca foarte phw z ihilrt atribuirea lor unor�. din feudalii care
fă.c'.t-> .L! pa rtt· din anturaj u l d omn P S(' .
l nce p î nd din s('(·olul al XVI-h•a, însrt, si tua ţia se modi f i ert structu
mL j. wul fostelor eonstrueţi i <lin jur u l C urţii domnc�ti fiind luat de altele ,
<le L· I ul �i c·n destinat ia c('lor amintite mai î nainte , toate a(·cste obsPrvaţ i i
înc]; - p t ăţiml opin ia f'i"'t ahia atunci, î n c o ud iţ.i ile se h i ţatc, s -a eon s titu it
™]c,· ;, ratul centru eomerC'ial al Suec•vci .
Se p re (' iz a , î.n rîndurilc prceecknte, (· ă , în p rima j um ăta t e a sc'e olu lu i
al X':I-le<l , si1 1;r11rul l oc a� dP en lt l'idil'at. în pn•aj ma C urţ i i d onme�ti a fo s t
hise i('a Sf. n umit rn , ct itmic lL v o ip v odului Petru ]fare� 6�, �i l'Ste <fo
p1w .: pus că o anu rn itrt derndtate a <·onstrncţiilor <lin pNinwt rnl arătat
a ir; : : •iedicat. ri11ican•a altor eon st ru eţ i i 8imilare ( şi de mai uuni proporţi i )
in :; . ,·eaşi zo11rt . O atare prcsupurn·n• pan• s ă ifo su sţ i nut ă şi dP c·onstata
n·'"1 �-l , n n ma i C'.ll puţi n ă Yrenw înaill t t> de t id iC' area hisNidi ::-;r. D u mitru,
vm:� � li eonstrn i rca spcliu lu i noii mit 1 opolii a l\foldff •i J i l l :- - a pu tu t gă s i
n
u n } .•l' lilwr situa t mai în aprnpil• 1 ea Curţ i i domm·l'!t i , noua m it 1 opolie

fiinc! r id ie atrt spn' sud-est de Cmtea domneasc ă , î ntr - o zoni"'t om ecum pe ri
fori• '. a ora şulu i 6H, în preajma. �an ţulu i de aprmue, deja dexafrctat la
ac(c;'. o l at:!, al Srn.'PYPi n·emii l n i f:'tefan eel JJan• . Dupft cum an <l('ni.onstrat-o
<'CI( .. ; ,-1.rilt• a1 lw olo1.!'i c e deduate în j mnl hisNicii noi i mitropolii - a cărei
<·on < nu·tit' a fost· î n 1 · pputrL de Y oi pv o 1lu l Bogdan cPl Orb şi îllclu•iatrt de
fiul �i nrma::-ul acpstuia, Ş tpfăniţ ă. voievod ( l ti l 7 - J527 ) 6 � - terenul •
ale.: 1wntrn noua eonst.1 m·ţie nu ern ocupat ele lol' ll inţ e a le oră�enilor ,
<'Cea •. · 1 · eonstitu il• , indiseutahil, un i nd ieiu cu privire la î ntin d l'J" e a , în din•c
ţia, : '. l :"i tată � a c·:utiP 1 u h 1 i srnl-extie al orn::-nlu i . Iar di în zon a arrttată, fun c
ţio'� ,� . la data ridieltrii noii m i tropol i i a JT ol dovci , un eart i e 1· al oraşulni
o d-'1 n o118trează existenţ,a în c u pri m ml lu i a un e i hisNki - e u xigmauţrt
hiflt:'J ică, <k ear tiN , dar al eărl'i etit or rămi1w inert Jll•(·1mos<'ut - cu
hra11 1 ul �f. În del"i. �i pentru e ă d ocumentele 8erise ak· \Temii permit
anu2ne j udecăţi , de importanţă reală pentru problema care ne preocupă,
nu ·� ;,;t e inutilă mcnţ.ionarea lor şi aici.
Un document dP,tîncl de la 21 martie 1528, amintit în capitolul
JJrei::: •: dent al lucrării de faţă, menţ.ionează existenţa bisericii cu hramul
sf. I cwieri, oferind şi o serie de elemente topografi ce ele certă valoare .
Ben(· ficiaru l actului era preotul sucevean Luca, a cărui casă. era scutită,
de cltre voievodul Petru Rareş, de orice dare, mare sau miC' ă . Casa preo
tuk i Luca se afla „în tîrgul Sucevei, pe Uliţa nouă, lîngă biserica 1ni�ie1'ii
lui Hristos, 1tnde au, fost Tătăraşii [ . . . ] " 68 ( subl. n . - l\I.D.M . ) . Lăsînd
cr. supra, p. 64, n . 36.

64
6a
;\ I . D . :\falei, Al . Rădulescu, Al. Artimon, op. cil.
6 6 Sit u a ţi a aceasta am semnalat-o, pentru prima datii, ln lucrarea Con.tribu/ii ar/reolo
gice I<: istoria oraşului Suceava, p. 84, rc\·cnind asupra ci, dar pentru a evi denţia contribuţia pc
c;i.re o poate aduce studiul amplasării monumentelor de cult in cuprinsul oraşului la cunoaşterea
evolu1 i ci topografice a Sucevei, în lucrarea noastră Studii de istorie orăşenească medievală (l�lol-.
ciova, secolele XIV - X l"I ), p. 1 6 1 şi urm .
. c7 Ioan Caproşu; op. cil.
6� DTR, _\, l\Joldova, sec. XVI, 1, p. 278.
155
la o part e al te p osibi lc c orneutari i , vom atrage atC"n ţ i a aici asupra a c1nur�
elementc esenţfal e , şi anume : existen t a unui c art ier orăşenesc al Suce,·ei,
în apropi ere a <lealului şi :u;tă zi cunm;cut sub a ce la şi nume, „al TăUra
şilor", cartier a c ă.ru i Yccllirne trebu i e si"t fie mai mare dccît începl:.tul
se c olu lu i al XVI-lc•a şi, în al d oi l ea rînd, prezen ţ a , în acei;:t cartier ( c1re
nu este exclus sit fi fo i-lt unul de meşteşugari , dată, fii nd zona perifc.1 '.c·ăi
pe care o oc u pa ) a u ne i biserici, cu hramu l amintit, încă. în pr i mele dC'cL"nii
ale secolului al XVI-lNt. Chiar şi numai a c eastă ultim:'."t pn•cizare est e de
cel ma i mare int<•res, de o an c <' cerc<'tări arheologice rcccnte au ch•mon:-t: ::tt
•
ci"t Nli C'X i sta, foa rte proba b il , încă. d i n cursul s ecolu l u i al XV - lea 69, ce<'� ce
di"t o ş i mai mar<' coni'\istenţi"i pn��mpu ncr i lor făcute de noi :rn k ri or în h �ă.
t ură, cu veehinwa c arti eru lu i respeetiv (ar fi d e stu l d e greu de admi ;;; <:.ă
1• x i st en ţa acest.Pi hisPrici nu tn•lmi<' l<·gat:'i de cea a unui cart ier orăş<'m·-c,
}Jentm locui t orii tăruia a şi fost ca ridicati"t ) .

Documentul citat d c n oi mai î n a i n te a fost pu ţ i n luat în comider ::cc e
de i stori c i, ceea, c c a fă<: u t (·a , 'Teme înelC'lungată , si"t s e hucm ·e d e c1 1<1it
te-za ci"t rPspectiva bh;erieă a fost eon strn i t -l de d oa m n a Elena, soţia Yok >·o
elu lu i PPtru Han•:-;, la a nu l 1560, a:-;:t cum glăsuie�t<' in scr ipţi a întaRtI :• ; .::J,
în pNetelc Yestic al monumentului, chiar d easupn1 intrării î n prmL'. DI'.
Ceea ce pste şi ma i i mp ortant rk reţinut esk faptul d spcci ali � t ii au n t'�li
jat :-;i o altă mi"'Lrturie docu mentară , ear<> pu n ea suh un fuatfr serios s e t: m
de î n treba.rp chiar c on si derarea �wtuald c·on struetii cu a,,•da�i hram 'ln• pt
d itori a doanmei .Elen a Hare�. D u p it opi n ia n oa st ră , o astfel ele legi"t t:: ră.
nu p oat e fi susţinut ă , Pi opunîndu-i-sc C' on ţ- in utul unui d ocu ment r' in
22 aprilie 1598. J_,a acea d ată , voievodul ler<>mia -:\Iovili'i tonfirma d:1 · fa,
( sat ul B ă.Ieşti i , pe Siret) pe can• o făcea Ileana, c n eaghin a p ost el ni r· dui
Draxin, p en tru „măni'tstiren ·non zfrWă ili:n Sm·eai·a, unde e.�te hro mnl
111 rierea Domnului D11 111 n r: eu � 1: 111 întu itorn lui nostru Iiswt Tl n·sfo.� " 70
.
( suhl. n . - 3I.D.3I . ) . Data la eare estP Pmi s acel'.t ultim document -

22 aprili e 1598 - exelud1·, lie la sine, PVPn tual itatea ca dPspn• o con,:trrn· tie
ridicat:\ la an ul 1560, a:-;a, emn cnt bis e rie�t ctitorită de Elena H:trc�, s:\, :-:n
poată vorbi ca despre o biserică nou-ziditi"L şi obligă. la accepta rea ideii e�
î ntre 1 .:160 şi 1 598 ctitoria soţiei fostulu i voievod fusese ori distrm;ă de 11 n
inc e rn1 iu , ori , pur :;; i s i mplu , dPmolaE·l, î n urma vreu n e i eala mit ăţ i ��w
d atori tă unui viciu de constructiP, a c pst din urmă motiv fiind cuno scu t. �i
la alk monumente ale c p o<' ii . Oricum ar fi , par a e x ista �rnficiente donzi
în sprij i nul afirmaţ iei ci"'t numai în dec·nrsu l speolului al XYI-lea pe ace� 1,şi
loc s-au succedat nu mai pu \jn ele tn�i con stiucţii, toate cu acela�i hr[,r:t,
fap t pe care cercetările a.rheokgiee întrepri nse aici nu au făcut <lPcit
f:ă-1 eonfirme.
Pen tru d i scu t.ia can� a prilc•juit i nsistenţa cu care s-a analizat aici
si tuaţ i a ele la hi scrica cn hramul ÎnviN'ii, datele oferite el f' i zvoarele scric;e,
precum şi completări le adns1• de cercetările arlwolo�ice sînt de o în semLtil,
tate ce nu mai ar<> n evoi e de snbliuit-ri : în c.azul de faţă, ne afiăm în fat,a,
unu i a din cele mai Vf'thi f.'i statornit<' emtiPre a.le oraşuk i Suel'<\Ya., sit1;:t
tie care vine !':ă. comp l e tt• zp în ehip feri e i t volu mul , încă d <> stul <le redi;�,
�· Din raportul preliminar asupra ccrcc lărilor arheologice' fă c u t e l::i a r es t monumcu t IA

anii 1982 - 1 983, prC'zmtat de autorii s;ipăturii la sesiunea de Ia Alba Iulia (ma r t i e 198 !) a
reieşit C":i cea mai veche construcţie <Ic pc locul bisericii ln discuţie datcaz:i , cel mai lirziu, l:'" la
tncC'pulul secolului al XV-ka. Este- ,-orba tic o const rucţie de lemn, ric'ica t:i pc kmclii de pi,;�ru .
70 DIR, A , Moldova, sec. XVI, 4, p. 2 l :J.
1 56
al cun oştinţelor sigure cl esprc evoluţ. ia t op o g ra fică a oraşului , înainte de
see olul al XVI I - lea, cînd da tele do('mnentare ajută, incomparabil mai mult
la cunoaşterea realităţilor 71•
De altfel, s-ar putea spune chiar cl1, dup lL j u dec ăţ i le pc> care lt' permit
mai alps desc op e riri le arheologice, aec>asta şi este pcri oacla in care Suceanli
a c unosc u t tlezvoltarea s�" max imă , ordonaUi de criteriile topografit"n
i mp u s e ele vechea, plm1imetrie a ora � ulu i , adierL determinată. de conturnl
pe r'are i-l sta,hilea, teritorial , şanţul dc> aprmue d e ean' d i spu se se în sel' oln l
al :XT-lea ; duprt mij loc ul l'iecolului al XVI-lca, eîrnl , în t i mpu l voicYoclu l n i
Alt'x an<lru I,ă.pu şnl'anu , SP produc e pr i ma, abandonare t em p ora ri't a SU<_'L'
vei, în favoarpa l a şilor , oraşul inccpe să se ck sfă şoa r e , t t•ri to r ial , oan•eu m
arnuhie, dar şi • el e data accm;ta tendinta c· xtinderi i sa.le tci·it oriale Pste t 1 it
(·i'itre sud , în scurt;�, VT•!me depăşindu - <.;e eu mult limita stabilită alti°'L 1lat ;�L
de ael'la�i �qnţ de apărare.
La u n lJJOlllent dat, pe pa rc u rsul expllllC'l'Îi de fat ă , a putut av:1 -
n•a i mpre sia ci"L mai precisa structurare t opogTafică a oraf;\nlui în d Pcm·:.;111
prinwi j u măti"tţ i a l'iccolului al XVI-lea s-:t petrecut în mo1l l'i pontan fo;au,
poate, mai curind , d atoriti°'L unor iniţiative. p articuhuP . O atare impn·
sil' nu c ore spunde realitrLţ ii, �i aceasta, de oa rnc e anume informaţii, c:Ht•,
('hiar cl a c:'."1 nu foarte nu meroase nu sint şi li psite de l'iemnifieaţic, suµ:e
reazlt că domnia nu a fost l'i trăi ni°'L d e pa tron a rea proc e sulu i rPspcctiY.
l7na 1lintrc ele, de care am făcu t uz mai sus , este �wcea re ferit o an' h1i
iliiţfa.tiY�L voievodului Petru Uareş, materializată prin ridicart'fli bL•e
rie i i sf. Dumitru chiar „peste drum" de Curtea domnească. Cea d1•-<li
dou a , p oate h1 fel ele semn i fic ativă şi con sistentă, ca prima, ne e ste ofe
rită, de o re lata re a unui c ăH'Ltor strr1in care, pe lîngă, unele a precieri
( c:u totul singulare în i zvo arele vrPmii) pc e ar e le fa ce la a dre sa loC' ni
torilor ora�ului Suceava, pP ca,l'c î i socotPştc „mai şlefuiţi " ( în comp<li
raţ.ie, fireşte, eu l oc uit ori i altor oraşe prin care trecuse ) , adaug[L �i prec i
zarea. 6t „în piaţă, î n fata palatului domnului, s e aflr1 u n spi t al iwn trn
bolnavi ;:.i săraci" i 2 ( subl. n . - l\f.D.11 . ) . Chiar dacii inforrn aţ .ia este cu
mult mai tîrzie decît p e r io ada asupra c!treia s-a i nsi stat aici mai înclc
lung, e a datincl din anul 1641 , ex i str1i îndestule temeiuri pentru a pre su
pune că, o asemenea c onstrucţ ie se făcea cu în voi rea domn iei. !n spri
jinul acestei presupuneri , un argument serios ar putea fi actiYitat�·a,
desfăşurată ele voie vo dul Alexandru Lăpuşlll•anu chiar în Suceava,. ln
c iu da faptului că de numele său 8e leagă distrugerea p arţ iall1 a, Cet[L
ţi i de Scaun a Su c evei 73 şi transferul, p e nt ru prima d ată, al principalului
i,;ediu p olit ic şi administrativ al ţării ele la Su c eava la Ia şi , aceht::oi voiL•
vod este şi ctitorul uneia, din cele mai i mpunăJ.o a re consh ue\ i i d i n een trnl
71 E m il I. E111andi, l \l\Il\I - �IL\, 1 , 1 988, p . 2.1 - :39 .

n CăMlori slruini despre fiirile ro1111i11r, 5, p. 238.
•a Grigore t;rC'chc, Lclopiseful Ţării ,\1o[do1Je i ; confirmarC'a acl·stC'i n•ali lă\.i şi a lcsl an·a
fap tului că cclatea nu a fost foarte curlnd ref:icul:I o av em şi din dou {1 mărturii ale unor cii l i't- ·
tori slră i n i , care au Yizilat Suceava ln deceniul nouă al se colului al X\'I-lca. Prima - m :irturia
u n ui anonim care a trecut prin Succa\'a l n a nul 1 587 - urală că la Suceava, pe u n loc l na l t . se
află „cetatea SuccYe i , vechea rC'şcdinţă a pri n ci pil or , dar a fost dărlmatii pc jumătate de voie
vodul Alexandru, in anul 1564, pentru ca duşmanii săi s:i nu po ată pune din nou stăplnirc pc ea ;
poate fi deci uşor rc f:lcu l:i" (Călători străini despre lările ro111<111e, :l, p. 201). Cca d e -a doua m:ir l u
r i e aparţine l u i Ioan de Bamnya. Acesta, de scr i i n d drumul parcurs d e delegaţia Transilvaniei la
alcg1•n•a rcgelui Poloni e i , arată c:I a ajuns „la SuccaYa, oraşul de sca u n al Moldovei, unde am
v:izut prea frumosul palat şi cetatea dis trus;l". Hnl i tă l i pc care Ic constata tot ln a n ul lăS7
(ibidem, p. 216).
157
Su('l'Y e i , �i anume i mp ozantu l turn 1lc lîngă hisei i c a sf. numit rn , d i lo
ric � 1lupi''t c u m s-a mai pr cC' iza t aiei , a vo ievodu l ui Petru H are�. Cum
în n• stul 8uccvci nu mai sînt nici cunoscute , nici men ţ i on ate alte eti
tor i i a le lu i A lexandru J, ăpm ;nea n u , este foar te plauzibil si"t se pre supu nă.
c ă , para l1 •l cu lu <> rările pentru r idicarea turnului care îi p oarti"t nu mele
şi en lucr ă ri le de reparaţii }lC c a re le-a în t r e prirn; la C u rtea, donmcasci"L
din oraş, 1 ot el si"L fi avut iniţ.ia tiv a ridicării :-:i a a lto r c o 1 1 st 1uc Oi, î n
jurul eurţ ii dom 1 1 e�t i .
Petm Hogdan Bak s i e , C' ărni a îi datort'tm informatja amintită. mai
îna i ntc, mai face �i o altt't }ln•eizare, m en ţi onatt't deja, care 1wn t 1 1 1 diseu
ţia priv it oa re la zona 1·entrală a ora şu lui Suceava, este de un int1•res dt•o
sebit . D act'L datele �i observaţ.iiJe invocate pînă acu m conwrg către
adm i terea eon 4 i tui rii în j urul Cm ţii domneşti a u nui adevărat <·t•ntru
al :'uccvPi sctolului al XVI-h•a , iuf orm aţ. i a pc carc am inn )(' a t- o 1�1-te
}ll'ima :-: tire din 1·a1e rei1•se c i"t în faţa }la la tului domnesc d i n ::-iuceava
e:xil"ta o piaţă. Desigur, informaţ ia nu v ine st't ateste un fa pt dt• e xeeptie,
întrntît e r a de pn• supu s <"ă i n faţa C m ţ i i domne�ti , a dietL pt• latm a d e
1101·11 a acpsteia, exil"ta u n ;.;paţ iu rezervat , da r este mai mult d e d t pro
babil e t't a bi a în <•ursul speolului al XYI-lea - �i numai dnpi"'t <·on s t rn in•a
bist·rieii sf. Dumitru -- poatP fi vorba despre o anwnajan• s1wdal:t a
act·�rni spaţ iu , · 1 a a c·t't rni 1lelimitare va fi eontribuit �i spitalul 1wntru
bol 1 1 a v i şi sărne i , a m intit aie i .
Pt>ntru � i mai buna î n ţ eleg-Pre a i mp mta n tplor rnotlific·i:i 1 i e e ;.;-au
petrt'cllt în existt-nţa orn:;:ului 8Ucl'aYa î n dec ursul pri n wi j u m Măţ i a
i;;e eoln lui al X VI-lPa , tn•huil' ac·orclatt'L atenţ-ia cuvenită şi alt n i aspt>ct ,
imJJ• 11ta nt p en tru l'Yoluţ i a orică1 n i om ::: me dieva l, � i anunw tehnicii �i
rnat 1 · 1·iall'lor de eonst rnc·Oc. Pen t rn ora�cle rom[rne�ti , în �e1wral, �i
1wnt ru !'-i1wea va, î n special, eviden ţierea oric ăror rnodifieăii pctwcu te
în •t<·est cl onwn iu , pn·c· u m �i inea<liarea lor ewn oloirie ă. dt ma i precisă
c ap;H ă, un plus evic.i l• n t de i n sem11t'1tate, d eoa rec c, dupi"'l emn esk eunos
cut spce i a l i :;:tilor, aproape tot alit a tea informaţiilor furnizat<· de călrt"
tor i i st1 i'i i n i care au Yizitat \ ărill' rom[mc în evul nwdiu i n si st ă , ea c11'
me1 1 t co n n m , asupra faptul u i ct't ora�de romfrm•şti l'nlll clomi11ak de arhi
te<"l llra k n mu lu i , şi acPa s1 a pînă t hziu .
Cercetările arheologice întreprinse la Suceava, vreme dt• }lCRte trei
decenii, au furnizat un volum important de date şi observaţii asupra
acestui a spec t , şi principala concluzie pe care au impus-o toate rezulta
tele cercetă,Iilor a fost aceea că, într-adevăr, construcţiile de lemn a u
dominat cu autorit ate arhitectura orăşenească de aici. Dacă condiţ-iilc
de (· onservare a complexelor arheologice datînd din secolul al XIV-lea.
s-au do ve dit deosebit de precare, prin aceasta diminuîndu-se sensibil
calitatea lor de a fi ilustrative, o scrie de fapte rămîn, t otu ş i, suficient
de �răit oa re . .A stfel, nu p oate fi l ipsitt't de semnificaţ.ic observaţia că,
la începutu rile ei, chiar construcţia Jllinci pală a Curţii domneşti din Su
ceava, ridicată de Petru I zis Muşatinul la finele secolului al XIV�lea,
era o construcţie de lemn 74• De a semenea , dacă datarea celei mai vechi
biserici de pe locul unde este atestată, ulterior, cea cu hramul Învierii
este exactrt 75, înseamnă că cel l)llţi n unele c onstrucţii de cult de la fin�le ·
71 \". supra, p. i 5 .
7 ° Cf. raportul preliminar pn·zcnla t, I.a sesiunea d e rapoarte anuală d e I a Alb11 folia.
(ma rtie 1 984). de către Em . I. Emand i .
158
aceluia�i secol erau , şi ele, tot din lemn. În acelaşi timp, însă, in Suceava
se c onstruiau şi biserici de piatră, fă,rr1 să mai Yorbim de prima cetate
·a Sucevei 76, datorată aceluiaşi voievod şi contemporană cu _ faza cea
mai veche a Curţii domneşti, cetate c onstruită tot din piatră. In aseme
nea împrejurări, chiar dacă este destul de dificil de explicat, de pildă,
de cc Curtea domnească era construită din lemn , în timp ce o bberică
din apropierea acesteia, de fapt chiar în faţa ei 77, i:;e constmia din pia
tră, se impune ca o realitate obiectivă coexistenţa arhitec:tmii în lemn
cu arhitectura în piatră.
Situaţia ră.mîne aceeaşi şi în cursul secolului următor, al :XT-lea,
numai că, de data aceasta, imbogăţţrea informaţiei deschide alte pers
pective pentru judecarea lucrurilor. Intr-adevăr, cu excepţfa arhitect urii
militare, aulice şi religioase, în care folosirea pietrei devine o practică
exclusivă în Suceava, arhitectura civilă, indiferent de pozitia socială,
de starea materială a beneficiarilor sau de destinaţia construcţiilor , rr1 mine
exclusiv o arhitectură a lemnului, neexistînd nici o excepţ-ie de la această
apreciere. După cum s-a arătat la locul potrivit în paginile lucrării pre
zente, se poate aprecia că există suficiente descoperiri arheologiee la
SuceaYa, ventru ca pe temeiul resturilor de c onstmcţii ciYile, datînd
din secolul al XV-lea, să se formuleze c oncluzia că, in perioada arrttată,
atît locuinţele oamenilor înstăriţi (inclusiv ale feudalilor care rezidau
în imediata apropiere a Curţii domneşti , aşa cum am interpretat unele
din construcţiile ale căror resturi au fost descoperite acolo) 78, c it şi mult
mai modestele locuinţe ale orăşenilor de rînd erau construite clin lemn.
În ace.a.stă perioadă, însă, şi faptul se remarcă încă de la începutul „eco
lului al XV-lea, îşi face apariţia o diferenţfore netă între locuinţele celor
avuţi şi casele în care locuiau orăşenii de condiţie modestă, diferenţiere
ce se manifestă pe mai multe planuri, şi anume : în timp c e locuinţele
orăşenilor de c ondiţie materială modestă rămîn, fără excepţie, e on ,; t l'llc-
. ţii compuse dintr-o singură încăpere (indiferent daeă este vorba de eon
strucţii de suprafaţă sau de construcţ.ii semiadîncite) şi sînt înzest rate
numai cu instalaţii de încălzire simple şi tradiţionale, de tipul cuptoare
lor, locuinţele orăşenilor avuţi sînt, fără excepţie, c onstrucţii de supra
faţă, prevăzute cu beciuri solide şi bine amenajate, au cel puţin două
. încăperi şi, mai ales, sînt înz�strate cu sobe de cahle, unele din acestea fiind
adevărate lucrări de artă. In acest sens, este de amintit casa cu beci,
datînd de la mijlocul secolului al XV-lea, pe care am atribuit-o unui meşter
specializat în producerea cahlelor, locuinţă în cuprinsul dărimătnrilor
căreia s-au descoperit cahlele împodobite cu vulturul bicefal 79• •
Repartizate , teritorial, pe o suprafaţ,r1 al cărei diarnetrn estt: de

cel · puţin 500 m şi punctînd, practic, aproape întreaga zonrt sigur locu
ită mai intens în vatra oraşului , construcţiile de locuit pe care se inte
meieţtză judecăţ,ile de mai sus nu pot servi, în acelaşi timp, �i la încer
carea de stabilire a unei zone în care s-ar fi putut considera că. se con
centra locuirea orăşenilor cu stare materială bună, aceasta putind. mai
curînd, sugera : criteriul stării materiale nu era determinant în SucC'ava
_şi în amplasarea locuinţelor orăşenilor. În consecinţă, se impune apr<Jape
de lll> sine opinia că singura zonă în care acţiona un anume criteriu era
r.e Este vorba despre cetatea de Ia vestul oraşului : cetatea Şchcia.

· n M. D. ?\latei, AI. Hădulescu, Al. Artimon, op. cil.
· 79 V. supra, p. 83.
79 M. D. �Jntei, Em. I. Ernandi, SC l\"A, 28, l!J77, 4, p. ;,r,:i - :.7.J.
Î59
a<·(•Ni 11i n j urnl Cmţ i i 1lo11me�1 i , unde put c:rn fi t·oncP1 1 t ra t P lo('u inţ;1·lc
apropiaţ.Uor sau alt• slujitorilor cmţii, în n• st numai tr a ma stradali:'L -
atît eît se va fi conturat în secolul al XV-lea - impunînd dispunere a
locnintelor orăşenilor.
Invocîml , mai înainte , arhitectura militar[L ca domeniu în C'.Me,
la Suceava , folosirea pietrei este exclusivă , aveam în vedere faptul c[t,
atît la ri d ie area Cetăţii de SC'aun, c ît şi în diferitele etap e ale ampli
ficării şi întă.ririi suplimentare a ccti'.Lţii (ultimele , pe tiw·n te în perioada
1 4 7 6 - 1497 ) , toate c·o11 strucţiilc au fo:;;t l'ealizatl' din piat1ă . Î n acplaşi
timp, însă , cercetă.rile arheologiC'c întreprinse }JC platoul din faţa Cel ăţ ii
ele Sc au n au scos la lumină o serie de construcţi i , legafr, într-un kl "au
alt ul, llt> 1·etate, eonstru c ţii eare nu au mai fost ridkatt• tot din p iatră,
ci în tt>lrni <" a tradiţională a lemnului, eeea el' nu i-a împiedic at pe C'onstrne
tol'i să le înzPstreze i;; i iw aet>r4 ea t·u sohc 1le cahle de un niYl'l artistic
n·nmrca})il 80 •
Dacf't situaţ i a aceast a ar pu lpa fi explicată prin fa p t ul c:ă e on;.;t rn e
t i ilc d P pc platoul ( l i n faţa Ct>t[ttii d e Scaun n u aveau un <·arne l N mili
tar, nu acelaşi hwru ;.;-ar 1)llt e a !'pune şi deR})l e o altă t•xt·<·pţ k dt• la
rvgula a m intiti't , �i anume d ei;;pr e fortificaţiile oraşulu i . H Palizat , după,
f'llm i;; e �tic, în speoh 1 l al X\' -ka , �i C'onstituit dintr-o palisadă şi un
�anţ, ele apărare aferent, sii;;tcmul de apărare de cai c a bendiciat , pen
tru i;;eurtr1 vn•nw, totu �i , SUC'Pava s-a bazat tot pc utilizarea lenmulu i ,
deşi calitatea oraşului de a fi fost capitala ţ ă.r ii ar fi j u stificat �i indn•p
tăţit anwnajare a unor fortifi c aţ i i mai puternie c . Pin[t la mmă , n ic i
a c cai;;t ă situ a ţie nu rămîne ueexplieat[t, deoarece, dupi't emu hu :l�i se
f3tie, niei mrnl din ma�ele Moldovei sau ale Tării R omâne�ti 1\U au hene
fidat ele întărituri sau zidmi de piatri't 81, ca}litalcle succ<'sin• ale lor·
n<-·bueurîrnlu-;.;c ele un regim }ll'efcrenţial sau ele excepţie . 1n ori<:e t·az,
îu ceea ce priveşte Suct•ava în moel special, vecini'ttatea i meeliati'L a Ce t ă
ţii de Scaun �i rolul care îi era atribuit acesteia parc ei't au r<'prezentat
nu puţin în explicarea lipsirii oraşului de un sh;tcm de apă rare rnai putl'l·
nie, deşi, cu siguranţă, aceasta nu t•:4e şi singma t•xplic aţie a rea lităţii
a mint ite .
Pă.r[t s ă l nn•gistrez e modific[tri t•sen ţiale, doml'niul com; trucţ iil o1·
cu noaşte, totu�i , în cursu l seeolului al XVI-lea, unele înnoiri ct� nu !'.'capii.
- �i , mai alPs, nu trebuie s�t scape - atcnţ,iei ccrcC'tătorulu i . Dacă, in
flonwuiul construcţiilor cu caracter militar, la Huceava nu ise iurel!i:-r
tl"t>ază. nici o înct>rcarn ele ameliorare a sistt>mulu i complex <le ai1ă.rare
a Cetăţii de Seaun - tlimpotrivi't , la înc t' putul celei de-a doua jumătăţi
"" Haclu Popa, :Mon i ca :\Iărgineanu-C:lrstoiu, M1Jrl11rii de ci1Ji/i:a(ic mcdirvaM rom<l11ca.'L·a.

O casei a domniei .,i o sobei mo1111mcnlalci de la S11ccwm, din vremea lui .5tcfan cel •Harc, Bucun·:iti ,
l!iîV.
81 :\ I.
D. !\Iu te i, L. Chiţl•scu, Dacia, N. S . . 1 1 , 1 961, p. 32 1 - 330. Este ele ami n t i t alei că
una din 1·emarcile curente făc u t e ele ciilMorii stră i n i , care au vizitat i\lolclova sau Tara
Hmn :lnl·ască, este fie l i psa lnt:iri lurilor în jurul ora�clor ...,-izitatc, fie e x i st e n ţ a doar a uno r
t n t :irituri de lemn. Pentru Sucl'aYa, una d i n mărturiile c e l e mai con c lu d e n t e este acet'a a lui
Giova n i :\laria .r\ngiolcllo, care , in calitate de m a r tor ocular al evenimentelor d i n 1476, scria
d<·,pre oraşul Suceava cii „era inconjurat cu şanţuri şi palisade" (Călători .•lrăini despre (<irite
român„, 1, p. 1 37 - 1 38). O altă m:lrturic, de da t a aceasta referitoare la Bucureşti, foa rl c impor-
1n'lt:1 pentru precizia detaliilor privind tehnica de construcţie a acestor lnt:lrituri, csk aceea a
lui Pierre Lcscalopier. \'izitlnd Bucureşt i i , ln a nu l 1 57-1 , acesta ara t ă : „Zidurik acl•slui ol'aŞ slnt
J<1eull' <lin trunchiuri m a r i de copac i nf i pt c in pămlnt, unul lingă altul, şi l ega t e Intre ele pl'in
grinzi de-a curmezişul, prinse ck acele t runchiuri cu nişll' pene lungi şi groase de km n " (ibicb.'m,
2. p. 421i).
1 60
a secolului, înregistrîndu-se prima desafectare a cetăţii şi prima distrugere
paiţială a ei de către u n voievod român - , iar cel al construcţiilor reli
gioase commli<lează. practica utilizării pietrei , tocmai domeniul construc
ţ.iilor civile este cel care începe să cunoască, elemente înnoitoare, faptul
}lUtind fi considerat foarte important pentru o aşezare urbană. într-adevăr,
în a{�ei,;t ultim domeniu, caracterizat anterior prin utilizarea exclusivă a
lemnului , în decursul secolului al XYI-lea se înregistrează apariţia pri
melor con strucţii de piatră. Chiar dacri proporţiile în care se produce
fenomenul sînt încă destul de reduse - el neafectînd şi marea masă. a
lof·nitorilor oraşului, care continuri să. locuiască în case de lemn - fap
tul C'ă. el se manifestă, la început , doar în zona centrului comercial al ora
şului şi că, pe de altă parte, proprietarii şi beneficiarii primelor construc
ţii de piatră sînt, cu certitudine, unii clin marii negustori ai Sucevei nu
diminuează cu nimic semnificaţia lui.
· În iichimb , neconcordanţa flagrantă. dintre afirmaţiile călătorilor
st1·ăini care strithat oraşele :Moldovei şi, respectiv, faptele constata.te
JW cale arheologică ar trebui srt ii îndemne pe cercetători să aibă o ati
tudine ;.;ensibil mai nuanţată. faţă de exactitatea aprecierilor acestora
�i, i·espectiv, de calitatea probatorie '.1 lor 82• Este adevărat, relatările
d"Jiitorilor străini referitoare la Suceava sînt destul de puţin numeroase,
mq>licaţfa trebuind dtutatri în faptul că, în perioada în care începe să.
c1·ească numărul străinilor ce străbat drumurile l\Ioldovei, rolul şi pozi
ţ.i:t ·Sucevei în v iaţa politică. a Moldovei sînt în continuă scădere, ceea
('.e. face ca aeeşti străini, veniţ,i special în l\foldova sau aflîndu-se numai
în tr ecere, să apuce sistematic drumul laşilor, rari fiind cei ce mai trec
J).}in Suceava. Chiar �i atunci cînd o fac, însă, aceştia mai mult amintesc
de vechea calita.te a oraşului de a fi fost principala reşedinţă a domnilor
Moldovei , daeă, nu se mulţumesc doar cu menţionarea stării de ruină.
în care se aflau Cetatea de Scaun şi , cîndva, fmmosul palat domnesc
din oI'a� . Oricum, aplicarea şi la oraşul Suceava a unor afirmaţii potrivit
cr1.1·01-a toate rasele oraşelor moldovene erau construite - şi încă la finele
seeolului al XVI-lea şi în secolul mmător - din lemn şi scinduri, fiind
ae.operite cu stuf o considerăm greu de admis şi, oricum, contrazisă,
cel puţin în pa1te, de rezultatele cercetărilor arheologice.
Dacă cercetă.rile arheologice au oferit o bază documentară înde
ajuns de boga.trL şi semnificativă pentru formularea aprecierilor de pînă.
acum referitoare la întinderea oraşului şi, respectiv, la materialele şi
teJinicile de construcţ.ie, situaţia este departe de a fi satisfă<'ă,toarc în ceea
('e priveşte cunoaşterea şi aprecierea nivdului la care se situau alte acti
vlt;ă;ţi, specific urbane, de amenajare a străzilor oraşului, de aprovi
zionare eu apă, de iluminat sau de canalizare. Cum puţinătatea datelor
ofel'it<.� ele arheologie nu este deloc suplinită de informaţii cuprinse în
eventuale izvoare Rcrise, cercetătorul nu se poate hazarda în forniu
larea unor puncte de vedere de oarecare conshitenţă. Pornind de la con
. statărilc făcute la Curtea domnească şi în împrejurimile ei imediate,
este foarte puţin probabil că uliţele Sucevei secolului al XVJ-lea ( despre
pt>Jioad� anterioară putind fi vorba cu atît mai puţin) erau acoperite cu
piatră. lntr-adevăr, faptul că, 11ici chiar la Curtea domnească utilizarea
leHpezilor ele piatrri nu era o practică, cmentă ( nici în interior, nici în
82 D eşi vizcaz't a l t dom eniu. v . observaţiile refcri loare la prudenţ a Cil care lrrbui e pre
luate relatările dlătorilor striiini fftcute de Maria Alexandrescu-Dersca, in Studii, 2 1, 1968, 5,

p. 863.
li - e. 951
161
afară) nu poate fi separat de situaţii din restul oraşului, pentru princi
palele uliţe ale acestuia putînd presupune, cel mult, că erau, şi numa�
parţial şi atunci, acoperite cu un uşor strat ele prundiş ; aşa încît este
cu totul credibil că starea drumurilor din oraşe , atît la Suceava, dt şi
în alte centre urbane, era destul ele proaKtă 8 3 •
În schimb, existenţa unor indicii, fie şi palide, că, începinrl cu
secolul al XVII-lea, Suceava şi-a avut primele uliţ.e pavate cu le.,pezi
de piatră, ar putea constitui un argument (ce se cere, desigur, confirmat
şi de alte descoperiri ) în favoarea situării oraşului printre primele cen
tre urbane din :Moldova medievală care au beneficiat de respectiva „moder
nitate" a uliţ.elor sale 84•
!n ceea cc priveşte aprovizionarea cu apă a oraşului, situaţia nu
pare să ridice probleme deosebite, în sensuf că cea mai mare parte a popu"'"
laţiei folrn;ea bogatele izvoare care î mpînzeau suprafaţa oraşului ş i care
au fost folosite pînă foarte tîtziu. Este adevărat că descoperiri ri:'lzleţ.c
şi nu întotdeauna uşor ele datat atestă existenţa pe teritoriul Sucevei
şi a unor conducte pentru aducţiunea apei, dar imposibilitatea obiectiv[L
de a fi urmărit traseul acestora sau de a fi stabilit datarea cît mai e::rn,ctă
a lor ne determină să ne mulţumim numai cu afirmarea existenţei sigure
a unei astfel de reţele de conducte, fiind, desigur, de regretat că nu a fost
nici o dată posibil să se stabilească şi principalele lor trasee. Cît priY•�şte
datarea, ea neputînd fi făcută decît pe b aza tipologiei şi tehnicii de re3.li�
zare a olanelor de lut, care serveau în exclusivitate la con_struirea respective:
lor conducte, nu avem nici un dubiu în a considera că apariţia primei
astfel d e conducte pentru aducţiunea apei în Su ceava poate fi pusă chiar
pe seama celei de-a doua jumătăţi a secolului al XV-lea 85, ea fiind legată,.
în principal, de nevoia de aprovizionare cu apă a Curţii domneşti . Ceea .ce .
ar mai fi de reţinut, în completare, este grija deosebită cu care astfel d� :
conducte erau lucrate, în toate cazurile în care ele au fost descoperit.e
olanele de lut fiind protejate de lespezi de piatră, dispuse astfel încît c reau
un „canal" cu secţ,iune triunghiulară.
După ultima mare încercare prin care trecuse cu succes, aceea dht
anul 1 497, cînd, deşi ajunsese pînă sub zidurile Cetăţii de Scaun a Sucevei
şi o asediase timp de trei săptămîni, regele Ioan Albert al Poloniei �i-a
văzut năruit visul de supunere a Moldovei şi de înlocuire din scaunul
domniei a voievodului acestei ţări, oraşul a cunoscut o lungă perim1dă
de dezvoltare paşnică, tulburată doar tot de un nereuşit a�ediu polon=,
în anul 1509. Roadele acestei perioade ele peste patru decenii nu a.n
întîrziat să se facă simţite, nu numai înflorirea economică a Sucevei
stînd m!!rturie, ci şi restructurările ce s-au petrecut în urbanistica c�1pic.
talei Moldovei. În ciuda unor fapte politice destul de grave, care au punctat;
atît viaţa internă a :Moldovei - începînd cu condiţiile dramatice în ea.re·
83 Pentru oraşul Iaşi, v. relatarea lui Tommaso Alberti, referitoare la siluaţia din 1 � 1�
··
(Călători străini despre ţările române, 4, p. 361).
84 Este vorba despre o porţiune dintr-o uliţă pavatli cu lespezi de piatră, descop�rită
ln sectorul I.R.C. şi situată in zona dintre localul poştei noi şi cinematograful Modern (cL
Materiale, 7, 1961, p. 614, fig. 5).
80 Amintim că şi p e platoul Ce tăţii de Scaun s-a descor: c r i t o întreagă reţea de astfel de
conducte pentru aprovizionarea cu ap:i a cetăţii . În oraş, s-a descoperit şi u n cuptor pentru ar
derea unor astfel de olane, datind din secolul al X\"-ka.
1 62
s-a produs înscăunarea fiului şi urmaşului lui Ştefan cel Mare 86 şi culmi
nîm1 cu asasinarea nepotului a:celuiaşi mare voievod, fapte ce s-au petrecut
- cl:)iar în Suceava şi cărora oraşul le-a fost martor - , cît şi relaţiile sale
·c1� marile puteri politice vecine, existenţa oraşului şi dezvoltarea lui con
tir.11i'i nu au fost puse în cumpănă nici o dată în răstimpul de la 1 49 7
}iîni"� la 1538.
_ Prima domnie a lui Petru Rareş (1527 -1338), prin tot ceea ce a
-ca: :wterizat-o pe plan politic - şi , înainte de toate, prin neobosita acti
vi1at<' a acestui mare şi demn urmaş al politicii interne şi externe a lui
:)t„•fan cel Mare, activitate ale cărei principale obiective au fost consoli
d a.:rea poziţiei internaţionale a Moldovei şi , respectiv, organizarea unei
mari şi puternice coaliţii antiotomane - , a coincis cu perioada în care,
pe 1)lan intern, s-au agravat contradicţiile dintre <lomnie şi marea boie
ripw ; după. cum se ştie, aceasta din unnă a abandonat hotărîrea de a spri
j_i:ni efortmile aut orităţii centrale de a asigura Molclovei nu numai stabili-
1.�t.t>a int ernă , atît de necesară , ci şi rolul, pe care şi-l asumase încă din
vn•mpa marelui Ştefan voi<'Vod, de pavăză împotriva agresiunii otomane.
Complicati'.i şi mai mult prin intervenţia direct ă a lui Petru Rareş în com-
11lvxa. situaţie politico-mQit ară a Transilvaniei , teritoriu româ,nesc pe care,
:u,a. cum cu dn•pt ate s-a consiclerat , ca un adevărat ,,precur!'lor al lui Mihai
Vit("a.zu1• 1 8 7 , a căutat s ă îl treacă sub autoritatea s a , iar p c d e altă parte
de imăutătirea relaţiilor cu Polonia (a cărei poziţie conciliatoare, dacă
nu chiar filootomană era c ontrară intereselor Moldovei) , înrăutăţire ce
awa, să conduc�� pînă la desnodămîntul de la Ohertyn (august 1531 ) ,
situaţia domnului moldovean a încurajat forţele ostile lui, din interiorul
ţJfaii . Or, pe fonuul politicii ofensive generale a Imperiului turcesc, anihi
la.rc':'a. rezh;t enţei voievodului nesupus - şi chiar modificarea statutului
j"midic al �foluovei în raport cu imperiul 88 - au constituit obiective poli
t1'ct şi militare suf.icient de importante pentru vigurosul sultan Soliman
Magnificul, pentru ca, în vederea realiză1ii lor, acesta să preia, el însuşi,
conducerea nemijlocită a armatei, de peste 200 OOO de oameni, pe care
�- ijl<_lreptat-o împotriva l\Ioldovei, în anul 1538. De altfel, pentru eît mai
-co:mpleta şi justa dimensionare' a importanţei pe care sultanul o acorda
ace1-t,ci cam1mnii militare, îndepărtarea din scaunul voievodal al Moldovei
-a .foi Petru Rareş nu trebuie apreciată ca o simplă. înlocuire de persoană,
ci •·a. o bre�i'i decisivă în coaliţia antiotomană, pe care acei-ta se străduia,
llf•�-h�Uut, s[t o organizeze.
După respingerea de către voievod a ultimatumului sultanului
dfl . a. i se prezenta omagiul personal, uriaşa armată, turcească. se îndreaptă.
�.:;pl'e inima ţării. Ajuns la I a�i, oraş în a:itropier<'a crm1ia sultanul primeşte
<?magiul hanului tătar Sahil> Ghiray, la 9 septembrie 89, şi unde trupele
86 P e lingă rda tă ri l c cunoscute d i n cronicile i nterne referitoare l a aceasta, pentru plasti

'•
d1� 1 e-.i cu care cslc ap recia tă pozi ţia lui �tcfan cel :\lare in această lmprejurarc, care puka să
1it< 1ic:: cumpilnă pentru Moldova, an1 i n t i m felul i n care o scrisoare din B ud a reda acest ep iso d .
•-\ fl!.r.d despre cearta di ntre gr upă r il e hoicrcşli ln l e gă t u ră cu alegerea succesorului său , Ştefan,
<leş; bolnav, cerc să fi e dus cu patul pe cimpul u n d e se făcea alegerea (foarte probabil pe pla t oul
<l'fo fa t a Ce tă ţ i i de Sca u n ), A i c i , comporlindu-sc ca şi atunci clnd era sănătos, „te rr i b il e et pru
<len! e " , a poruncit să fie t ă i aţ i toţi adversarii al<'gcrii l u i Bog da n , du p�i care s-a întors in cetate,
frm r i n d după două zile („ ( . „ ] poi torno in lccto et in do zorni reddidit spiritum ( „, ] " , Hurmuzaki,
V H L p. 41),
87 N. Grigoraş. în Pelrn Rareş, p . 85 şi urm.
ss Ta hs i n Gemi!, în Petru Rareş, p , 136 şi urm .
89 I b idem, p, 1 5 7 .
163
sale fac joncţiunea cu cele mongole, Soliman Magnificul se îndreaptli
spre Suceava.
Pentru prima dată. în istoria sa legendară,, cetatea Sucevei nu ol)Ulţe·
rezistenţă invadatorilor, voievodul însuşi , părăsit şi trădat de boici.�i
ţării, fiind obligat sărşi caute refugiu în Transilvania, într-o grabă cai'e
l-a împiedicat să, ia cu sine sau să ascundă chiar şi imensul tezaur al tării .!'11•
Condiţiile în care s-a produs „închinarea" ţării în 1538, fără, îndo
ială dramatice pentru o Moldovă care ţinuse sus pînă atunci, cu străi:;nicie
şi eroism, steagul luptei antiotomane, sub faldurile căruia eăutast" �ă.
atragă şi alte puteri europene, au scutit Suceava de distrugeri. Nici izvo.a.
rele scrise, niC'i observaţ,iile arheologice nu ilustrează. eventuale stricăciuµi
suferite de oraş sau de cetate însăşi, astfel încît, pentru existenţa fizică.
a oraşului , evenimentele politice şi militare. ale anului 1538 nu reprezintă.
un reper cronologic, aşa cum a putut fi considerat, de pildă, anul 1 416.
1n plus, însăşi evoluţia ulterioară, pc termen scurt, a oraşului, din otice
punct de vedere ar fi privită, nu trădează o eventuală cezură, indiferent de
durata acestda, care să. poată fi legată direct de evenimentele petrecut.e
în Moldova, în septPmbrie 1538.
*
O explicaţie majoră există,, totuşi , pentru faptul că. am ales mijloc)ll
secolului al XVI-lea drept reper cronologic final al lucră.rii de fată. Chi.<)r·
dacă el, acest reper C'ronologic, poate părea de o claritate discutabil ă b, .
prima veder<', în realitate, evenimentele anului 1538 nu au întîrziat si,t, -�i
J>Ună amprenta pe evoluţia de mai lungă durată o oraşului Suceava..
într-adevăr, ca urmare a noilor relaţii politice stabilite între Moldoya _,şi
Imperiul otoman, după anul 1 538, domniile :.'.foldowi s-au văzut obliga.te
să ţ,ină, seama de anume obligaţ,ii impuse, mai mult sau mai puţin ferrn, de
Poarta otomană, ct1a de-a doua domnie a lui Alexandru IJăpuşne;an�r
(1564 - 1568 ) ilustrînd cel mai bine a�ste noi realităţi, precum şi conse(!i11-
ţele lor, atît pentru Moldova, cit şi pentru Suceava, în mod special.
Faptul că, în acPastă a doua domnie, Alexandru Lăpuşneanu a lu�t
măsura dramatică a distrugerii Cet ăţii de Scaun a Sucevei (pentru a ma
terializa o promhliune făcută Porţ,ii otomane, în ve<lerea reînvestirii 1'a.l'-' .
ca domn al )foldovei ), dincolo de semnificaţiile complexe p olitice şi rniH
tare ale actului amintit, a eonstituit momentul în<'eputului deelinului ireYN'
s ibil al Suce"\·ei ea Cetate de Scaun .
Inaugurată, prin începPrea pendulă.Iii domniilor :Moldovei între Su
ceava şi Iaşi (practică accentuată tot de Alexandru Lăpuşneanu ) , pe�
oada declinului Sucevei şi chiar procesul amintit nu au cunoscut ded.�
scurte şi ineficiente reveniri ale unor voievozi în vechea reşedinţ ă dom-.
nească. (:'.\fovilPştii şi Vasile JJupu fiind cei mai reprezentativi în aeest sem; )�
dar efectele pozitive de lungă durată nu s-au arătat. Dimpotrivă, ora�ul .
I�i s-a instalat, cu autoritate, pe primul plan al ierarhiei politico-admjni..;;
trative a oraşelor din Moldova, concomitent cu diminuarea tot mai accen
tuată a importanţei şi rolului Sucevei, în viaţa de stat a Moldovei.
După luminile şi umbrele din istoria oraşului Suceava din secolul al ·
XVl-lea a urmat amurgul diu secolele următoare, a<>eastă. realitate fiinţl .
pusă în evidmţă, mai bine decît orice, de felul în cam vorbesc despre Su
ceava puţfoii diUtori str:lini care mai trec prin or�, în a doua jumătat;(�
'° Ibidem, p. 158.
1 64
a secolului al XVI lea şi mai ales în cursul celui mm ător. Din vechea
splendoare a oraşului, aceştia nu mai remarcă dec:it ruinele Curţii dom
neşti şi ale Cet ăţii ele Scaun, oraşul apărîndu-le ca o aşezare care trăia mai
mult din amintiri.
Chiar daeă estf.' adevărat că rezultatele cercetărilor arheologiee
pun în lumină activităţi economice de un anume niwl şi de oarecare inten
sitate, reaJităţ,ile Sucevei sfîrşitului secolului al XVI-lea şi ale perioadei ur
mătoare sînt departe de a le egala pe cele din perioadele de înflorire aJe
oraşului. Dintr-un centru puternic implicat în complexitatea vieţii întregii
Moldove, Sueeava a devenit, treptat, începînd cu a doua jmnătate a seco
lului al XVI-iea, un oraş de importanţă striC't regională, eu o influenţă
restrînsă la împrejurimile sale. Abia a stăzi, d up ă lungi i-;ecole în care s-a
aflat în umbra altor centre urbane, Suceava şi-a recăpătat statutul de
important oraş al ţ.ării , acest fapt meritînd şi trebuind a fi menţionat cu
sublinieri.
CAPITOJ,UL VI
J„OCUL SUCEVEI ÎN CADRUL PROCESULUI GENEZEI

ŞI EVOLUŢIEI CIVILIZAŢIEI URBANE MEDIEVALE
R 01\IÂNEŞTI
Component ă importantă a preze nţ.pi specifiee a unui popor creator

·tk bunuri m at eri ale şi 8pirituale, în (•uprinsul unor coordonate precise, de
onlin g·eografic şi cronologic, civilizaţfa urbană sP (•on8tituie într-o sinteză.
.a realizărilor ele „ vîrf" ale respectivelor popoan•. Toemai pentru că în
aeC'a stă înmănunchere îşi află e xpre s ia experit•nk proprii , de lungă durată,
şi, în egală măsură, materializă1ile unui permam·nt schimb de bunuri m a
tet"iale şi sphituak• cu alte popoare şi cu alte arii de civilizaţie, nu ni se pare
deloc hazardat să considerăm civilizaţfa urhană capabilă. i;; rt Px prim t• ,
într-un mod specific, atît capaci tatc>a de <'reaţip a unui popor, eit �i -
fa1lt nu lipsit de i mportanţ ă - posibili taka a cC's tuia de a asimila în C'hip
·ert•ator realizări ale' altor arii clC' civiliza\il' .
Constituind, atit la romfmi, eît şi la alte popoare europC'nt', expresia
-obieetiv!:i şi eomplex ă a nivelului atins ele re 81w c t ivdC' popoare', la un mo
Jn('nt dat, in clC'zvoltarea economidi ş i socială - în cadrul unor forme spe
eifice ck organiz are p olitie ă. statală - oraşele nwclicvale au n�prezentat
adevărate repere, în recunoaştNea atît a ritmului în eare s-au concentrat
<>xperipnţe ale perioadei de i;;firşi t a epocii istoriee precedente, cit şi a mr1-
s urii în <'arc astfel de PxpC'l·icnţe s -au transmis, direct sau doar mijlod t,
e1loeii următoare.
*
Apămte într- o perioarH't în care evul mediu occidental cuno�te a
începutul „declinului" 1 său (menţionăm că istoricii europeni nu au ajuns
la un acord deplin asupra conţinutului şi cadrului cronologic al rcspei?t i
vului proces ) 2, oraşele române:;; t i extraearpatice au purtat continuu am
pivnta eondiţiilor istmice p arti culan• în care s-au con.<>tituit. C<>ea ce este
sigur t•ste faptul că problema trebuie discutată nuanţat şi pusă difcI'it, de
1 .\precierea că secolele X IY - XV reprezintă perioada declinului evului mediu occidental

aparţine i s loriografiei vest-europene. Acest punct de vedere este prezent, într-o formă sau alta,
fn cvasitotalitatca lucrărilor inchinate perioadei ln diseu p e . Indiferent de modul tn care se nuan
ţe:u.ă lucrurile, poziţia de principiu a i storicilor occidental i , ln aprecierea esenţei complexe a
perioad ei ln discuţie, este aceeaşi . l'\mnai cu titlu foarte selectiv, cf. H. Pircnne, A. Renaudet,
E. Perroy, ::\L I-Iandelsman , L. Halphen, L a fin du Moyen-Âge, Col. „Peuplcs ct civilisations",
voi. V I I, Paris, 1 9:H ; J. Huizinga, l.c decl in du J\foycn-Âge, Paris, 1932 ; Jacques Hecrs , L'Oc
cident au:r X I V• rt X l'• s i ecles. Aspccts ecorwmiques el sociaux. Paris, 1970 ; cf. de asemenea,
M. ::\lollat, '.\I. Postan, l\I. Johansen, "\ . Sapori, K. Verlinden, !.'economie c uropeenne aux deu:c
derniers siccles du _'\Ioyen-/ gc, in X Congresso intcrna:iona/e d i scicn:e sforiclic, Rela zz ion i, Fircnze,
f
l!J55, voi. \' I .

2 E . A . Kosminsky, Peut-on considercr I e s XI V• el le X \'e s i ec/es comme l'epoque d e l a
decadence d e / ' eco nom i e europeenne ? ln Sludi in onore di Armando Sapori, 1, l\Iilano, 1957,
p. 553 - 569. Istoricul sovietic exprimă în acest studiu punctul de vedere al i storiografici sovie
tice, ln special, şi al celei marxiste, in general, i nvocind, cu acest prilej, b ibliografia esenţială
care pune sub sem nul întreb ării pozipa is toriografiei occidcnlalc tn problema aflată în discuţie.
166
la o regiune la alta. Astfel, în ceea ce priveşte teritoriul Transilvaniei , chiar
dacă este evident că noile condiţ,ii politice şi militare apărute după retra
gere a aureliană nu mai făceau posibilă dălînuirea fostelor oraşe din epoca
romană, cercetările arheologice au furnizat suficiente dovezi în sprijinul
contînuităţii de locuire autohtonă în cuprinsul acestor a şezări 3, fără. să
fie, desigur, lipsită de importanţă definirea amploarei şi caracterului a<'es
t ei locuiri (amintim că problema am analiz at -o , relat iv recen t , în tr - un
studiu special , publicat în Rev ista <le istorie, 41, 1988, 3, p. 2.3 7 -273).
În schi mb, problema se pune în cu totul alţi t erm eni , în cazul
regiunilor sudice ale Uom;"miei , mai concret p entru zona imediat limitrofă,
malului nordic al Dunării :;;i , respectiv, p ent ru Dobrogea. În acest te1 ito
ri u , cont,inu.itatea vieţii urbane a fogt o realitate indiscutabilă, 'Teme de
cel p uţin trei secole după retragerea aureliană, <leşi , p e n t 1 u moment , in
8p1jjinul acestei afirmaţii nu se pot invoca decît centrele urbane de· la
Drobeta şi Sucidava 4 (pentru linia Dunării ) , Dobrogea fii nd însrl mult mai
bogatr1 în argu m ente .
Cu toate acestea, faptul d'1 plincipalelc oraşe româneşt i exttacarpa
ti c e nu s-au format pe vatra un or centre urbane de epocă ·romană sau
romano-bizantină readuce discuţia la aceeaşi problemă a caracternlui de
oraşe „noi" pe care l-au avut toate oraşele medievale r01rnîneşti impor
tante. În condiţiile schiţate, ne apa.re justificată o întrebare : lip sa de con
tinuitate de viaţ,ă urban r1 de la antich it ate la evul mediu, pe cea mai
mare parte a teritoriului ţă.rii noastre (e:xceptînd zonele amint ite ) , ii;d
află explicaţia numai în condiţiile în care societatea aut ohtonă a tră,it
după secolul al III-iea e.n., sau la aceasta se poate adăuga şi p re a scurta
e:x:perienţă de viaţă urbanfL romană, c[tpătată de populaţia daco-romană
nord-dnn[U'ea.:nă, în p erioad a de m ai puţin de dou[t secole de stăpînire
romană în Dacia 7 Şi apoi, dacă dacii şi-au avut propria lor experienţă de
vi aţă urbană în perioada preromană, cum s-au împl eti t aceste două ex
peri enţe 7
Justificate din mai multe puncte de vedere, aceste întrebări - sau ,
mai curînd răspunsurile pe care ele le-ar primi - ar fi în măsurrt sr1 deschidă
noi şi foarte fructuoase căi de eercetare şi înţelegere a unor realit[\iţi com
plexe de ordin istoric, dintre care considerăm că unele s-ar i mpune mai ales
prîn faptul că ajută la explicarea unor realităţi mai tîrzii.
• · 3 Fllră să urmăresc aici reluarea discu ţ i ei asupra falsei probleme a dispariţiei tolale
a popula ţiei daco-romane din Dacia, după rclragerca aureliană, mă mulţumesc sii a m intesc
faptul că, printre ruinele fostelor municipii romane din Dacia, au fost descoperite numeroase
şi senmificative ma teriale arheologice, care, prin apartenenţa lor la cele mai difer i l e domenii
de viaţă materială şi spiriluală, fac sigură persistenţa u n e i popula ţ ii daco-romane in cupri nsul
vechilor centre urbane romane. după anul 271. l'n afara teri toriului Ol lcniei, recuceri t de Con
stantin cel Marc, un de astfel de urme s-au descoperit, din belşug, la Drobeta-Turnu Severi n ,
Sucidava; Roniula şi ln alte localităp, aceste urm e nu lipsesc nici din Transilvania propriu-zisă
(Sarmizegetusa - fosta capitală a provinciei - , Apulum, Ampclum, Potaissa, Napoca, Poro
lissum au oferit numeroase descoperiri de obiecte de uz casnic, podoabe, monede, care atcsU'i
o circulaţie destul de i n tensă ln epoca postromami , obiecte de cult, monumente funerare etc).
Toate ac e st e descoperiri nu ilus trcazii al tceva dcclt că populaţia daco-roman:! a vechilor centre
urbane a continuat să vicţu iascii ln <'uprinsul acestora, chiar dacă s-a pierdut caracterul de
CC'ntre urbane al acestora. Cu titlu sekctiv, cf, C, Daicoviciu, L a Transylvanie dans l 'anliquife,
B uca reşl i , 1 945, cap. 3 , L a Dacic apr c.� / ' a b an don , p. 189 şi urm , ; D . Tu dor , Sucidar)(t, Cra i o Ya ,
1974 ; idem, Les po nt s romains du Bas-Danube, B ucureş t i , 1974 ; I. llarnca, Octavian Iliescu,
Constantin cel ,1.Jare, Bucureş t i , 1982 (cu o bibl. deosebit de bogată şi bine pus•\ in Ya!o a rc ) .
• D. Tudor, SucidmJa.
167
În ewntualitatea. că dacii au cunoscut, înaintea instaurării stăpînirii
romane la nordul Dunării, o civilizaţie de tip urban & (chiar dacă nu de
caracter sclavagist ) , adaptarea lor la viaţa orăşeneasctL implantată. de
autorităţile romane în Dacia nu trebuia să ridice probleme deosebite,
indiferent de faptul CtL numai o mică, parte a populaţiei geto-dace ar fi
făcut parte , într-o calitate sau alta, din categoria, probabil destul de rcs
trînsă numeric , a populaţiei citadine în epoca romană. Însă aceasta ei:;te
numai o latură a problemei . Cea de-a doua estl:' reprC'zentatrt de ceea ce ar
fi trebuit să constituie rC'plica, în lumea dacilor libPri, a centrelor urbane
din - 11rovincie.
După cum se ştie suficient de bine pentru a nu mai fi nC'voic• de
<letalieri, pînă în momentul de faţă, problema existentei unor centre urbane
în lumea dacică preromană nu este încă rezolvată 6• Numa.i pe baza a ceea
(•e se poate spicui cl i n literatura de specialitate românească, ni se pare
destul de riscant să afirmăm exi:;; tenţa unei civilizaţii de tip urban în
Dada preromană, nivelul producţiei materiale, rolul religios , fortificaţiile
cu care Rînt apărate 7, precum şi existenţa unor construcţii de mai mari
proporţii neîmpiedicîndu-ne, însă , să atribuim unora din davae-le mai im
}JOl'"ta11te ale epocii preromane caracterul de centre incipient urbane. Ceea
ce lipsea , însri , acestor centre şi le deosebea de altel(', contemporane l-0r,
din lumea Kclavagistă romană era tocmai complementul �ocial al rcalită
ţ.ilor de ordin economic, militar, religios şi, JlOate, politie din cuprinsul
lor, şi anume structura de clasrt de tip sclavagist , a.dică pretlominarea.
elementului se1Til în }Jroccsul de producţie.
Problema pusă airi în discuţie nu e xprimă, în nici un caz , numai ne
voia-de a compara realităţile de pc teritoriul e xtracarpatic româncAc cu ct,>le
din alte regiuni europene, intrate la un moment dat în componenţa Im
periului roman , şi mai ales cu cele ale Europei de vest, care au cunoACut
pătrunderea masivă a populaţiilor germanice, cărora le era străină (şi le-a.
şi rămas, ca atare, o vreme) ci"dlizaţia urbană. Această problemă e�te
necesar să fie pusă şi rezolvată, în primul rlnd, datorită importanţei JJe
ca1·e o eapătă în dif;cuţfa, referitoare la realităţile extracarpatice din pri
mele secole de dupi"'L retragerea aureliană, adieă din etapa de început a.
perioadei marilor migraţii care au afectat din plin teritoriul Europei.
5 Foarte adesea, dava dacică este compuată, ln literatura de specialitate, cu aşezarea

de tip oppidum. celt ică. Pentru ultimele, cf. J. Collis, E. Pet e rs , I. Bren, D. Nash, Oppida :
the Beginnings of urbani.m lion in barbarian Europe, O:!Cford, 1975 ; v . şi prez:entarea acestei lucruri
AMN, 16, 1979, p. 873 - 881.
8 Este, desigur, de regreta t că , plnă ln prezent, ln istoriografia românească s - au făcu t
puţine şi inconsistente încercări de a se stabili caracterul aşezărilor de tip daoa dacice, pornin
du-se de la analiza specificului producţiei specializate, a rolului economic, politic, administmtiv
şi religios al ac es t ora . O î ncercare ele acest fel o face C. Prc<l.:i, ln lucrarea Geto-dacii de pe
valea Oll11lui inferior. Dana de la Sprlncenata, Il ucureşti , 1986. Anterior acestei lncercări, ar
mai fi ele amintit acl'ca a lui I. H. Crişan, Burcbista şi epoca sa, Bucur�ti, 1977, p. 320 şi
urm .
7 Pentru a s e inl:i tura ori ce confu7.ii posibile, este necesa r s ă se facă disti ncţia Intre
dava propriu - z isii , in i n teriorul căreia se constată, cu regularitate, e xis tenţa unui strat de cul
tură foarte consistent (precum şi numeroase resturi de co ns truc ţii cu destinaţi i diverse) şi
acele simple for t ifi ca ţi i , cu dest i n a ţ ia de locuri de refugiu pentru m t,mbrii diferi t elor comuni tăţi
geto-dacice, fort i fica ţ i i l n i n teriorul cărora nu se surprind, de regulii, declt foart e slabe urme de
locuire, ele caracter cu iotul temporar, cum siu l fo rtificaţiile de la i\lărgă ri teşti l\Iorunglav
(jud. Olt), Bucovăţ (jud. Dolj) şi chiar cele de la Plcaşov, Albeşti şi Orbeasca de Sus (jud.
Teleorman), ultimele trei avlnd un strat de cultură foarte subţire (cf. C. Preda, op. cil . • cap.
Considera/ii generale ) . Pe teritoriul Moldovei, o situaţie i dentică se lnrcgis lreazii la Slinceşli
(jud. Boloşani), .\rsura şi Moşna (jud. Vaslui).
168
Indiferent de amploarea şi de formele specifice pe care le capătă ex
plicarea. fenomenului respectiv în diferite lucl"lri de specialitate, rurali
zarea. vieţii Europei occidentale în etapa finală a Imperiului roman tîrziu
şi în secolele imediat următoare constituie principala caracteristică a
perioadei 8• Generat de împrejurări specifice vieţii imperiului în secolele
IV - V şi accentuat de atitudinea populaţiilor germanice faţrt dc> centrc>l<>
urbane (în general ) 9, fenomenul ruralizării nu se confundrt cu dispariţ.ia:
centrelor urbane ca atare, dăinuirea celor mai multe dintre vc>eh ile C'entrP
ol"l.şeneşti romane ( <'hiar dacă mult împuţinate �mb raportul importanţei
lor economice, în pI'imul rînd ) constituind o realitate pe care mim('ni nu o
pu n e sub 8emnul întrebftrii 1 0 •
8 De oare ce fenomenul rurali;i;ării vieţ i i societăţii ocl'i dentale Ia finele a n t i chităţii sclava
giste şi la in cep utu l evului mediu nu constituie, pentru studiul de faţă , clcci t un termen de
comparaţie pentru realităţile nord-dumirrnc ale aceleiaşi perioade, şi nu o temă specială de
studiu din vas ta bibliografie cx istcnt<I , m:"t voi mulţumi să i nvo c , aici, numai o parte cu totu)
restrinsă. Din aceleaşi motive, nu voi evidrnţia nici diferenţele de opinii ale savanţilor occi
dentali, referi toare la gradul in care s-a produs scăderea importanţei economice, politice şi
a dministrative a oraşelor 1·poc ii roma n e in e tap a de sfirşit a imperiului tîniu, mulţumindu-mă
să amintesc că acordul istoricilor l'stc deplin, a t unci cinci sc arc in v ed ere importanţa rolului
religios al acestora, in perioada de trC'crre de la antichitatea sclavagistă la evul mediu. î n
aceste condiţii, cf., cu ti llu absolut selectiv, H. Auhin, Zum Obergang vo11 der R omerzeil zum
Millela/ler a11f deutschcn Boden. Sied/1111gsr1eschicblliche i�·rortcrunge11 iiber das Sliidleproblcm,
in llistorische ,\ u fsiil:e , Diiss c ld or f , l!J27, p. :JO - 43 ; idem, Vom A/lcrtum :um llfilte/alter,
Miinchen, 1 949 ; A. Aymard, J . Auboycr, Jlome ci son Emp ire , col. „His loire generale des
civilisations", II, Paris, 1 954 ; M. Bl och , La socii:IC feodale. La formation des li l' lls de dependancc,
Paris, 1939 ; H. B ii t lner, Sludien zum friihmillcla/lerlichen Stădtewesen in Franl:rc icil vornehmlich
im Loire -und Rlwnegebiel, 111 Studien zu den Anfiingen des europiiischen Stiidlewl·sens, Konstanz
1958, p. 1 5 1 - 1 8 9 ; Ch. Dawso11 , Le 11'1oţ/en - Âge el le.• orig in es de /'Europe de.< invasion. ;
ci /'an 1 000, Par i s , 1960 ; J . Dhonclt, L'essor 11rbain entre Afruse et J1er du Nord a l'epoque mero
vingienne, in Studii i n onore di Armando Sapori, 1, :\lilano, 1957, p. 57 şi urm . ; H. D ocha erd ,
Le Raul llfoyen-Âge Occidental. f"conomies el socieli:s, Paris, l!J71 ; .\ . Dopsch, Vom Allel'fum
zum Mittelaller. Das Koii11uiliilsproblem. in Ku lt11rbr11ch odrr K11/111rkonlinuiliil im Obergang
von der A ntike :um JVlillrlaller, D armsta d t, 1 968, p. 78 - 103 ; E. Ennen, Friihgeschicble der
europâischen Stadt, Bonn, 1953 ; R. Fossier, llisloire sociale de /'Occident mt!die1>a/, Paris, 1970 ;
F. L. Ganshof, La Belgique carollingienne, Bruxelles, 1 958 ; R. La touch e , Les grandes invasions
el la crise de /'Occident au V• siec/e, Paris, 1946 ; i dem , Les origines de I' economie Occidentale
( J V•- XJ• si ecles ) , Paris, 1956 ; J . Le Goff, La civilisatio11 de /'Occident medieval, Paris, 1964 :
F. Lot, La fin du monde antique el le debut du J.1oyen- Âgc, Paris, 1927 ; F. Lot, Ch. Pfister,.
F. L. Ganshof, Les deslinees de l'Empire en Occident de 395 d 888, Paris, 1928 ; L. Mumford,
La ciU d lravers l'l1isloire, Paris, 1964 ; P. Petit, Precis d'histoire ancienne, Paris, 1962 ; H. von
Petrlkovits, Das Fortleben rumischer Stiidle an Rhein und Donau, ln Sludien :u den A nfângen:
des europâischen Stiidtervesens, Konstanz, 1958, p. 63 - 76 ; H. Pirenne, Les villes du Moyen
Âge. �ssai d'hisloire �conomique el socia le , Bruxelles, 1927 ; i dem, Histoire de Belgique, I, Des
origines au commencement du XIV• siecle, ed. a 5-a, Bruxelles, 1929 : R. Remondon, La crise
de l'Empire romain de Marc-Aurele d Anaslase, Paris, 1964, T. Roslanowski, Topographie sociale
comparee des villes medîfvales en Europe Centrale el Occidentale, in Raports du 111• Congres inler
nalional d'archt!ologie slave, I I, Bratislava, 1980, p. 373 - 383 ; H. See, Esquisse d'une hisloire
economique el sociale de la France depuis les origines jusqu'd la guerre mondiale, Pari s . 1929 �
E. Stcin, llisloire du Bas-Empire, 1, 1959 ; F. Vercauteren, Elude sur Ies civitates de la Belgiq11e
seconde, Bruxelles, 1934 ; J . Verger, Naissance el premier essor de /'Occident chrelien, Paris. 1975.
9 Din aceleaşi considerente ca cele exprimate în nota precedentă, cf. şi ln acest �az, cu
titlu foarte selectiv, H. Aubin, J\fass und Bedeutung der rom isch-.qermanischen Kullurzusammen
hii.nge im Rheinland, tn Kullurbrucll oder Kulturkontinuiliil im Obergang von der Anlike zum
Mittela/ler, Darmsta dt, 1968, p. 34 - 77 ; A. Dopsch, op. cil., loc. cit. ; L. Musset, J.es inva
sioru : les vagues germaniques, ed. a 2-a, Paris, 1969 ; P. Lam hrechts, L es lheses de Henri Pirennc
sur la fin du monde antique el Ies debuts du Moyen Âge, ln Bedeulung und Rolle des Jslams
beim Obergang vom Alterlum zum Milldaller, Darmstadt, 1968, p. 32 - 57 ; H. von Petrikovits,
op. cit. ; R. Remondon op. cil.
10 Pentru cercetarea problemei continuităţii vieţii populaţiei daco-romane pe teritoriul
fostelor centre urbane romane din cuprinsul provinciei Dacia, de cea mai marc importanţă
ittiinţifieă se Ya dovedi orice pas lnainte fă cu t ln cunoaşterea organi;i;ării vieţii rellgioase creştine
a acesteia. Pentru momen t , nu există nici un dubiu ln legătură cu existenţa unor astfel de co-
169
Comparativ cu realităţ.ile amintite, penfru t eritoriul · Hom(miei ' -
indiferent dacrt ne referim la cel intrat în cuprinsul provinciei Dacia 'sau
la cel locuit de dacii liberi - nu există nici un indiciu sig ur (cel 1rnţin pentru
moment) al dăinuirii, într-o formă sau alta , a unor centre de caract er
urban, în perioada care începe cu secolul al IV-lea, 8ocietatea daco-romană
cunoscînd o existenţă bazată pe organizarea speoifid lumii rurale. Chiar
dacă relaţiile populaţiei locale cu cele în migraţie nu au fost întotdeauna.
de na.tură violentă, necesitatea ca populaţia româ,nească să redescopere
civilizaţia urbană nu poate fi străină de cel puţin doi factori, şi anume :
lipsa stabilităţii celei mai mari părţi a populaţiilor migratoare ce 8-au aşe
zat temporar pe teritoriul nord-dunărean, pe de-o parte, şi dispariţia,
practic, a centrelor urbane bizantine de pe linia Dunării, începînd cu se
colul al VII-lea, pe de altă parte. Ambii factori împiedică, în moduri dife
rite, revenirea nordului Dunării la o civilizaţ.ie urbană, înainte ca Bizanţul
însuşi să se fi reinstalat pe linia fluviului , la finele secolului al X-lea 11•
Acestea ar fi, să spunem, unele din particularităţile evoluţiei civili
zaţiei urbane la nordul Dunării, în perioada de trecere de la antichitate la
evul mediu, în ele putîndu-se găsi şi explicaţia, cel puţin parţială, a di::;con
tinuităţii vieţii orăşene�ti, într-un teritoriu care cunoscuse civilizaţia
urbană în epoca romană. Din aceste realităţi decurg cele determinate, în
cele din u rm ă , tot de împrejurări de ordin politic.
Deşi, în linii mari, asemănătoare şi caracterizate prin trecer<'a succe
siv ă iw la estul şi, respectiv, sudul Carpaţilor a unui şir de 1>opulaţii în
migTaţiP, a căror direcţie de deplasare l'ra , în principal, spre sudul flu
viului sau :,;pn• vestul continentulu i , condi ţiilP în earl' a dewnit posibilă
rpnaşterea centrelor urbane romfrneşti (•xtracarpatice nu au fost totuşi
identice, eeea ce nu a rămas fădt urmări pl' planul cronologic al a p ar itiei
acestora. Legate, fără nici o îndoială, dL• progresul înregistrat pe planul
organiz ării politice a societăţii rom<'m eşti, de procesul consolidării unei
autorităţi politice interne, fie şi numai <le caracter local la început, pri
mele centre din care au luat naştere oraşele medievale cxtra('arpatice
româneşti par a fi avut un caracter oarecum insolit, la a c ărui definire
rolul economi c a apărut doar pe plan serundar. Oind spunem aceasta,
avem în vedere, în primul rînd, exemplul pe care îl oferă aşl•zan•a <le la
Clll'tea de Argeş 1 2, a cărei situare în locul în care s-a dezvoltat şi a dăinuit
pare să fie, mai curînd, rezultatul poziţiei strategi ce avantajoase pe care
antecesorii voievodulu i Seneslau au părut să o prefere pentru principala
lor reşedinţă, în ciuda faptului că acest avantaj de ordin 8trategic nu era
dublat, într-o măsură egală, şi de unul dP ordin econom i c, ('Xprimat de
facilitatea legăturilor comerciale ale respectivului rPntru cu zmwle sudice
ale :Munteniei şi, implicit, eu Imperiul bizantin . Poate fi aeesta un SPmn al
rolului prevaknt militar eare reYPnea unei (sau unor) astfel <le aşezări, în
eta.pa iniţială a procesului constituirii nucleelor viitoarelor centre mbane ro
m:î.neşti � Răspunsul este greu de dat, dar întrueît Curtea dP Argeş pare
să fie un exemplu infirmat de alte centre urbane în formare ( ehiar dacă nu
munităţi creştine ln nordul Dunării, dar, necunosclndu-se suficient organizarea acestora, n u se

pot face!paralele cu rolul, considerat decisiv, pe care l-au jucat episcopatele Europei occiden
tale ln supravieţuirea centrelor urbane din cuprinsul Imperiului roman tîrziu.
11 Şi atunci, însă, revenirea Imperiului bizantin la Dunăre s-a materializat, cel puţin
ptnă ln secolul al X i-lea, prin reinstaurarea unor centre de caracter precumpănitor militar,
cercetările de la Dinogetia, Capidava şi Păcuiul lui Soare ilustrlnd convingător această situaţie.
�2 Cf. N. Constantinescu, op. cit.
170
obligatoriu între aceleaşi limite cronologice striete în care se :-;ituează.
începuturile Cl.Irţii de Argeş), pare mai uşor să se admită ipoteza (·ă, totu�i
factorul economic, 1·eprezentat de facilitatea comunicaţiilor cu zone mai
bine dezvoltate, a jucat un rol determinant în apariţia primelor nuclee de
viaţă urbană medievală extraearpatică.
În condiţiile în care rămîn încă necunoscute principalell• rP::;edint•�
ale voievodatului lui Litovoi sau ale cnezatelor lui Ioan şi Farca::; 13 (<lc�i
„deschiderea" spre Dunăre şi, deci, spre sudul bizantin a unora <lin aeesh\
formaţiuni politice pare <lestul de evidentă), situarea geografică a unor
aşezări cum ar fi Cîmpulungul, Tîrgoviştea, Bucureştii ( în Muntenia) sau
Suceava, Siretul, Baia, Romanul şi laşii (Moldova) , nu face decît să con
firme opinia că în fonnarea primelor oraşe medievale româneşti extracar
patice, factorul economic a prelevat asupra celui militar. într-adevăr,
toate aceste aşezări se aflau pe cîte o cale lesnicioasă de comunicaţie, de O ·
importanţă ce depăşea cadrul strict local al schimburilor pe care le asigura.
În felul acesta, însă, prinu>le noastre oraşe medievale extracarpatice im
numai că nu respectă o anumită „reţea" de bază moştenită de la antichi
tatea sclavagistă, dar ilustn•az ă pregnant tendinţa dispunerii lor în lungul
unor eursul'i de ape, care erau însoţite, de obicei, •le d1ummi de comerţ,
numai în foarte puţine cazuri întîlnindu-se oraşe de oarcutre însemnătat.e
situate la distanţă de astfel de cmsuri de ape.
Fără să abandonăm cursul expunerii opiniei noastre privind temeiu
rile principale ale constituirii pl'imelor oraşe medi evale c·xtracarpatict·i
apare, totuşi, necesară o scurtă referire la principalul aspect sudai al
etapei iniţiale de constitu ire a acestor oraşe. După cum prea bine Sl' ştie·,
în Europa occidentală, chiar în condiţiile slăbirii puterii economict• a w
chilor centre urbane de epocă romană, nu Re mPrge ni ci o <lată pîni"t acolo
încît să se afirme că acestea au fost abandonate total de către meşteşugarii
citadini , producţ, ia de bunuri, chiar şi mult slăbită, continuînd, totuşi, :-; ă,
existe, tot a ş a cum schimbul d e măl'furi continua, indiferent cît î i era d e
scăzut nivelul. î n aceste condiţii, după lunga perioadă d e decădere a
vieţii mbane, care a caracterizat perioada merovingiană, înviorarea vicţ.ii
Ul'bane nu a presupus decît repopularea vechilor oraşe romane 14 cu popu
laţie venită din mediul rlll'al, această categorie de oraşe avînd o pondl'rn
importantă în reţeaua lll'bană medievală occidentală.
Reprezentînd un tip bine individualizat (pe mai multe planuri) de
oraşe în Elll'o pa occidentală, centrele Ul'bane medievale „reconstituitP ' '
pe locul şi p e ruinele vechilor oraşe romane poartă pînă tîrziu amprenta
acestei, într-un anume fel , continuităţi, deşi ar fi o gravă eroare să se omitfL
sau să se minimalizeze importanţa clementelor care exprimă şi marca
deosebire dintre ele. Ceea ce prezintă, înainte de toate, un interes special
pentru discut.ia de faţă, este realitatea continuităţii activităţilor economiee
specific urbane , chiar dac ă la dimensiuni mult restrînse în raport cu peri-
i a Amintesc că, cu excepţia voievodatului lui Scneslau, a cărui localizare la es t de O! l
este certă, cnezatele lui Ioan şi Fărcaş, precum şi voievodatul lui Litovoi erau toa t e si tuate
la vest d e acest riu.
14 Cf. F. L. Ganshof, J.c 1vloyen-.-Î.gc, col. Histoire des reia tions intcrnationales", Paris,
„
1953, p. 69 ; v . şi Ph. Wolff, Slruclurcs socialcs el morphologiques urbaines dans le devcloppcmcnl

historique des vil/es ( Xll•- X Vll [' si i:clcs ), în X I V• Congres i11lcrnulio11a/ de sciences histori
qiies, San i1 P.art, p. 17 - 20.
Francisco, 1 975, tirage
171
oada anterioară secolului al IY-lea 15. În acest fel, repo1rnlarea aceloraşi
aşezări, o dată depăşit stadiul economiei domanialt•, ar putea fi conside
rată ca reprezentînd o „pendulare" demografică, petrecută la un interval de .
mai multe secole, secolele IX-X înregistrînd, într-o anumită. formă �i p î nă

la un anume punct, rctlobîndirea de către vechile ora� l� · romane a p o p u
laliei meşteşugăreşti şi neguston•şti eare le abandonase începînd : eu secolul
al V-lea.
Adăugînd la aeestc aşezări , care:', cum aminteam mai sus , reprezint ă,
din mai multe puncte de vedere, un tip aparte de oraşe medievale, pe cde
ce s-au cons tituit în j urul sau la poalele unor fortificaţii '(laice sau religioase)
aflate în poziţii avan ta.j oase - şi unele şi altele constituind tipuri repre
zentative pentru Europa occidentală a evului mediu - vom constata că,
prin comparaţie, procesul formării oraşelor medievale româneşti extracar
patice nu cunoaşte cazuri similare, ceea ce reprezintă, desigur, una din
particularităţile etapei ini ţiale a genezei civilizaţiei noastre medievale de
caracter u rban .
Toate fiind creaţii ale evului mediu şi neputînd fi puse, din nici un
punct de vedere, în legătură cu aşezări orăşene.� ti aparţinînd antichităţii
sau veacurilor imediat următoare ret rageri i aureliene, or�ele româneşti au
presupus, ca proce s de formare, cu totul alte condiţii de ordin economic,
social şi politic . Lăsînd la o parte (dar nu din cauza lipsei de inte res pe care
l-ar prezenta aspectul respectiv) momentul întîrziat în care au apămt şi au
început �ă S<' afirme acPste oraşe, vom reţine, în primul rînd, evidenţa rela
ţiei dfrect e dintre momen-tul aminW - secolul al XIII-lea şi încep utul se.co
lului al XI V-lea şi existenţa nece11a ră a it nei .forme de organizare politică
-
(vO'l'.evodatele ) în cadrul căreia s-au .format aceste a.,<tezări. Din nou spre deo
.
sebirP de Europa occidentală - unde nu autoritatea politieă laică, ei cea

ecleziastică (episcopatele ) a repreze ntat elementul catalizator şi a asigurat
apărarea comunităţilor urbane după secolul al V-lea 16 în Muntenia şi
-
Moldova a fost de neconceput înfiriparea unor nuclee de viaţă orăşenească.

înainte ca o anumi t ă autoritate laică s ă poată asigura cadrul politic în care
să devină posibile astfel de înfiripări. În lipsa unei autorităţi religioase
relativ puternice, care să suplinea." că incapacitatea forţei politice laice
de a asigura ocrotirea unor astfel dC' comunităţi, abia în momentul
în care voievodatele, ca forţă politică organizată s-au afirmat pe
15 în această privinţă, cred că este necesară, mai mult decit oriclnd, o apreciere foarte
nuanţată a realităţilor perioadei ulterioare secolului al V-lea. Dacă J. Le Goff are dreptate (şi
cu cred că acest fel de a aprecia lucrurile poate ajuta in mare măsură la înlăturarea neclarită
ţilor) atunci cind afirmă că „ii v aurait viile quand ii y aurait predominanee dans une agglome
ration de la partie de la population adonnee ii des activitcs tertiaires" (.J . Le Goff, Ordres men
diants et urbanis a l io n dans la France medic11alc, ln Annales E. S. C . , 4, 1970, p . 925), este dificil
de atribuit fostelor oraşe romane calitatea de centre urbane şi ln perioada amintită. î n aceste
condiţii, parc că rămine valabilă numai aprecierea că, in cele mai multe din fostele oraşe ale
epocii romane, nu poate fi vorba decit despre continuarea la un anumit nivel a unor activităţi
de producţie şi de schimb, fără ca prin aceasta să se poată considera că ele continuă să dirijeze
viaţa economică a regiunilor in care sint implantate (E. Coornaert, Les corporations en France
a11ant 1 789, e d . a 2-a, Paris, 1968, p . 44). ln acelaşi timp, lnsă, pe fundalul acordului aproape
unanim al istoricilor asupra caracterului real al decăderii vieţii urbane tn Occident după secolul
al V-lea, contestarea de către R. Fossier a fenomenului respectiv apare prea categorică (R. Fos
sier, op.cit., p. 67), prin aceasta reputatul savant părind a opta ln favoarea tezei continuităţii
(J. Imbert, H. L egohere l , Histoire tconomique des origines d 1 189, ed. a 2-a, Paris, 1970,
p. 173).
is A
cordul unanim al istoricilor asupra acestei realităţi face ca prob l ema s ă nu mai nece
site nici d iscuţii, nici argumentări suplimentare cu privire la rolul autorităţii eccleziutice ln
menţlnorea colectivităţilor urbane occidentale, după secolul al V-lea.
172
plan local a devenit pm;ibilă apariţia p1 imelor nuclee de viaţ.ă incipient
urbană la românii din afara arcului carpatic.
Problema, însă, nu se reduce la aceasta, în realitate ea fiind mult mai
�omple:xă şi presupunînd acceptarea impli<'ită a necesităţii unor legături
-dialectice între economic , social şi politic 17• Evident, acest fel de a 1rnne
1n·oblema nu este nou, dar credem că a sosit momentul să se acorde o
atenţ.ie sporită formulării mult mai nuanţate decît s-a fă.cut pînă acum
.a ('.Onceptului de civilizaţie urbană incipientă. Pentru că, trebuie să recu
uooştem, o vreme prea îndelungată s-a folosit o terminologie ambiguă, care
a: favorizat dăinuirea unor regretabile confuzii în definirea caracterului şi
.situarea cronologică a momentului începuturilor civilizaţiei urbane româ
neşti a evului mediu. Denumit cînd „prcurban", cînd „urban timpuriu" ,
·cind, în sfîrşit, „incipient urban", momentul în care se surprind primele
manifestări certe de existenţă a unor nuclee din care se vor dezvolta ulte-
1for centrele orăşeneşti extracarpatice a întîrziat să fil' caracterizat în
-c,-onţinutul său economic, social şi politic, cu regularitate „cheia" fiind
clntată în existenţa unor activităţi meşteşugăreşti şi de schimb, într-un
lo'e dat .
Oricît ar fi adevăirat că elementul definitoriu al unei aşezări urbane
il reprezintă manifestarea precumpănitoare, în cuprinsul ei, a unor acti
vităţi specifice de producţie şi de schimb, nici începuturile procesului, nici
.d�sfăşurarea lui ulterioară nu pot fi separate de cadrul politic în care se
-produc acestea. Or, simpla înregistrare a unei concentrări demografice mai
mari în anumite zone nu poate fi considerată, aşa cum s-a petrecut pînă.
.a�um, drept premisa sigură pentru existenţa şi a condiţiilor apariţiei ger
nlenilor unor aşez ări de tip ineipient urban, numai pentru că astfel de
.(\oncentrări demografice sînt apreciate ca asigurînd solicitarea sporită. de
către populaţia agricolă a unor produse meşteşugăreşti. Făra stabilirea
·absolut riguroasă a caracteristicilor şi conţinutului politic al formelor de
organizare în care îşi desfăşoară viaţa şi activitatea astfel de concentrări
-demografice, nu este posibilă nici o judecată consistentă asupra premi
!'elor formării unor centre incipient m·bane în cadrul lor.
După precizările de mai sus, se impune formularea unor clarifică.d
�i în spinoasa problemă a raporturilor dintre autoritatea politică şi cen
t,rele incipient urbane. După cum este bine cunoscut, Europa evului mediu
cunoaşte numeroase cazuri de formare a unor oraşe în j urul unor fortifi
c·aţii de caracter laic sau religios . Istoria românilor înrl'gistrează astfel de
11ituaţii numai cu titlu de excepţii, chiar şi aceRtea producîndu-8e într-un
moment în care civilizaţia urbană românească depăşeşte, în ansamblu,
faza sa de început (aşa cum este cazul aşezărilor de la Roman 18 şi, respec
tiv, poate, de la Bucureşti). Cum cazurile de formare a unor centre urbane
în jurul unor sedii ale puterii religioase nu sînt cunoscute în spaţiul extra
carpatic, rămîne s ă vedem p1in ce se particularizează realităţile româneşti.
Se poate spune încă de la început că acestea prezintă anume particu
larităţi, care ar merita un studiu mult mai atent din partea specialiştilor,
17 Observăm deplina valabilitate şi pentru cercetarea realităţilor româneşti a aprecierilor

·Jui G. Duby (Hom.mes el slruelures du Moyen-Âge, Paris, 1 973, p. 362- 363), clnd afirmă :
,,Placer Ies phenomenes sociaux dans Ie simple prolongement des phenomenes economiques,
-e'est donc reduire le champ d'interrogation, c•est d'apauvrir singulieremcnt la problematique,
c'est renoncer a percevoir clairement certalns Ugnes de force essentielles").
11 M. D. Matei, L. Chiţescu, Problemu historiquu coneernant la /orteresse du temp11 des
Muiat rt l 'itablissement urbain de Roman, ln Dacia, N.S., 10, 1966, p. 291 - 320 ; M. D. Matei,
.Studii de istorie orăşeneasctl mediePald (Moldo1Ja, secolele X IV - X V I), passim.
173
precum şi o cunoaştere corespunzătoMe a lor de către istoriografia euu1- ·
peană, în general.
În primul rînd, este necesară o foarte precisă încadrare cronologică. a,
fenomenului, pentru înlăturarea unor oricînd posibile confuzii. Referindu -ne
la etapa timpurie a procesului formării p1imelor şi celor mai vechi nucl1·e
de viaţă urbană românească extracarpatică (8ecolul al XIII-iea), se poa.Le
observa ca nu un element de caraeter militar (castelul) este cel în j untl
căruia încep să se concentreze meşteşugarii şi negustorii din care se \'Or
constitui primii locuitori citadini ai aşezării, ci curtea voievodală, în îut;e
lesul complex al termenului şi fără ca sensul militar să primeze cu obliga
tivitate (ca în cazul Curţii de Argeş ). Mai mult, nu separat de ea şi, m1.1·1\
cum , în concurenţă, ci împreună şi sprijinînd cmtea şi autoritatea voil�-o�
dală, biserica nu se manifestă ca o unitate independentă de autoritafoa.
laică, dezvoltîndu-se mai mult sau mai puţin în umbra acesteia.
Cum în cazul Curţii de Argeş nu ştim nici măcar dacă cel puţin
reşedinţa voievodală dispunea de întărituri mai mult sau mai puţin
asigurătoare (la începuturile ei, evident ), cu atît mai puţin ne-am pu
tea hazarda să avansăm ipoteze cu privire la caracterul aşezării c ivile
c e s-a constituit, cu timpul, îu jurul , şi, abia mai tîrziu, sub ocrotirea
acesteia. în schimb, şi tot pentru finele secoluluial XIII-iea, dacă nu mai
cutînd pentru începutul celui următor, Suceava oferă un exemplu similar
ca semnificaţie, dar mult deosebit ca formă exterioară de mamfestare.
Cercetările îndelungate întreprinse atît în cuprinsul, cit şi în împre
jurimile oraşului Suceava au condus , relativ recent, la concluzia că aceat.;tă
aşezare a reprezentat, la finele secolului al XIII-iea şi la începutul celui
următor, principalul sediu al unei autorităţi politice locale (cnezat i:;au
voievodat ), a cărei întindere spre sud ajungea pînă în bazinul Şomuzu
lui Mare, spre nord putîndu-se presupune că se oprea undeva, în apro
pierea depresiunii Rădăuţilor 19• Chiar dacă nu s-au încheiat încă discu
ţiile în legăturrt cu localizarea aici a a.celei „ţări de peste munţi" a ro1nâ
nilor, despre care, în primii ani ai secolului al XIV-lea, vorbeşte cronica.
rimată a lui Ottokar de Stiria 20, faptul că nimic nu se opune acestei
localizări şi că, mai ales , existenţa unei ample aşezări întărite, pe locul
viitorului oraş de mai tîrziu, ar veni în sprijinul considerării acesteia
drept un centru politic feudal, anterior mijlocului secolului al XIV-lea ,
îndreptăţesc aprecierea că această aşezare a stat la baza celei ce se va
dezvolta aici în deceniile următoare, ajungînd pînă la nivelul pe care
îl atingea Suceava secolelor XV - XVI. Din multe puncte de vedere, situa
ţia de la Suceava este comparabilă cu cea de la Curtea de Argeş (in
ciuda faptului că detalierile se lasă încă aşteptate), cele două aşezări
putînd fi considerate ca cele mai ilustrative pentru modul concret în
care se produce şi se manifestă raportul dintre procesul formării unor
oraşe medievale româneşti şi , respectiv, existenţa unei autorităţi poli
tice feudale, de caracter local, în teritoriul extracarpatic al României,
în etapa timpurie a procesului amintit. Precizarea aceasta este esen
ţială, deoarece , într-o altă formă, şi mai ales în condiţii cronologice şi
politice deosebite, astfel de raporturi se vor mai lăsa surprinse, dar au
o eu totul altă. semnificaţie.
}fai mulţ,i autori, printre care şi cel al rîndurilor de faţă, au abor
dat, în repetate rînduri , problema raportului dintre procesul fonn�,rii
19 :\I. D. l\Iatei, Em. J. Eman d i , op. cil„ 92 - 1 03.

20 V . supra, p. :i · L
unor · oraşe medievale tomâueşti extracarpatice· şi infor,'enţia, îhtr-o
2
amnnitft fo1mă, a domniei în aceRt proceR 1 . Este locul i'iă Re precizeze ·că ,
aşa c·.um s-a purtat pînă acum , diRcuţia nu 8-a remarcat printr-o nuan
ţare corespunzătoare a evoluţiei acesteia şi nici prin stabilirea, cu deplină
clarit ate, a unor etape în deRfăşurarea ei. Mai ales aceaRtă din urmă ca
renţ :t are consecinţe importante asupra înţelegerii - dovedită , în cele
din urmă . deficitarfL - a unui specific românesc în domeniul atît de
dhwntat al rolului jucat de autoritatea politică laică în evoluţia aş<'zărilor
urbane medievale.
Privind lucrurile prin prisma necesităţii stringente a stabilirii unor
etape deosebite prin semnificaţia lor complexă, trebuie arătat că este
absolut obligatorie distincţia dintre autoritatea politică locală, de tipul
cnezatelor şi voievodatelor, şi autoritatea p olitică centrală, reprezentată
de 1lomnia de-sine-stătătoare. Într-adevăr, în timp ce în primul caz for
marea unor centre urbane incipiente în jurul unor reşedinţe ale autorităţii
pohtice locale sau coincizînd cu aceste reşedinţe (desigur în sensul larg al
cuvîntului) se situează în afara unor intenţii manifeste sau a unor măsuri
adoptate conştient de către această autoritate, în cel de-al doilea caz ne
aflihn în faţa unor demersuri conştiente, dictate de interese precise (de
ordin economic, politic sau militar) ale autorităţii politice centrale. Ilus
trativ, între altele, în acest din urmă caz, este, fără nici o îndoială, oraşul
Roman. Potrivit datelor materiale şi observaţiilor arheologice, acesta
s-a format în strînsă legătură cu fortificaţia muşatină, ridicată aici (foarte
probabil) de voievodul Petru I zis Muşatinul, din motive economice şi
stmtegice clare, decurgînd din necesitatea asigurării unui control perma
nent asupra unei regiuni în care domnia, în plin proces de extindere firească
a autorităţii sale politice pînă la ţărmul Mării Negre, nu dispunea, la
ace:L dată , de un punct de sprijin întărit 22• Rapiditatea cu care oraşul
s-a format în marginea fortificaţiei şi sub apărarea ei, ca şi faptul că şi
după încetarea existenţei fortificaţiei oraşul a continuat să �e dezvolte nu
fac decît să ilustreze poziţia avantajoasă pe care o ocupa aşezarea în dis
cuţie, în cadrul reţelei drumurilor comerciale ale Moldovei. Aceasta consti
tuie, implicit, şi o confirmare a justeţei măsurii adoptate de domnie de
nr-�i asigur a controlul asupra întregii regiuni, ca şi asupra celor două
drumuri comerciale ce se uneau aici, cel de pe valea Siretului �i cel de
pe -valea Moldovei.
Evident, şi lucrul nu are nevoie de explicaţii mai ample, în acest
caz - căruia i se poate găsi un corespondent muntean de şi mai amplă
3
anvergură şi semnificaţie în dezvoltarea oraşului Bucureşti 2 ne aflăm -
în faţa unui act de voinţă conştient al domniei, a cărui principală conse

cinţă este apariţia unui oraş, justificîndu-se astfel un anumit gen de rapor
turi între autoritatea politică centrală şi procesul formării unor oraşe medie
vale, ceea ce reprezintă o nouă etapă în istoria şi evoluţia unor astfel
de raporturi.
Cu totnl altă semnificaţie are, însă, cealaltă formă - cel mai adesea
invocată în studiile diferiţilor specialişti români - în care se manifestă
21 M. D. Matei, Studii de istorie orăşenească medievală „ . , p. 67 şi urm., unde se indică şi

.liibl. de bază a p1oblcmei.
22 v·. supra, n. 1 8 .
23 Panait I Panait, lnceputurile oraşului Bucureşti în lumina cercetărilor arheologice, în
Bucureşti. Materiale de istorie şi muzeografie, 5, p. 7-24 ; Panait I. Panait, Aristide Ştefănescu,
Rela/iile oraşulul Bucureşti cu satele tnvecinate, fn secolele XIV - XV I CAB, 3; 1 981 ,
,p. 107- 129 ; C. C. Giurescu, Istoria oraşului Bucureşti, Bucureşti, 1 969.
175
prezenţa. domniei în unele oraşe din Moldova şi Ţara Românească, pre
zenţă. materializată prin implantarea unor Curţi domneşti în centre urbane
deja existente. Este limpede că, de data aceasta, problema se pune în alţ:i
termeni. În primul rînd, în astfel de cazuri , autoritatea politică centralr1.
nu mai intervine în mod direct în desfăşurarea procesului formării unor
astfel de aşezări, ele avînd o existenţă de dată mai veche şi apărînd i11dl'
pendent de intervenţia, într-o formă sau alta, a domniei . Chiar dacă nu
este mai puţin adevărat că , prin ridicarea unor Curţi domneşti în cuprimml
unor astfel de oraşe ( Suceava, Iaşi, Bacău, Piatra �eamţ, în Moldovar
sau Tîrgovişte şi Tîrgşor, în Ţara R.omânească) , domnia contribuie·
direct şi, poate, decisiv, la impulsionarea dezvoltării ulterioare a lor, prin
aceasta, procesul formării respectivelor oraşe nu a fost influenţat în nici
un fel de către domnie. Această realitate dă un continut cu totul nou „
din toate punctele de vedere, raporturilor dintre autoritatea politică centrnU
şi viaţa noaRtră urbană medievală.
Semnificaţia realităţii Remnalate în rîndurile precedente nu .-. e
reduce, îns ă , la aceasta. În condiţiile în care, cel puţin pînă în secolul al
XV-lea inclusiv - perioadă în care fenomenul respectiv poate fi considerat
capabil să exprime anume particularităţi româneşti în ansamblul general
european al problemei - în nici una din cele două ţări româneşti extra
carpatice nu se cunosc cazuri de intervenţie şi a altor elemente feudale
interne (boieri i:;au biserică) în procesul formării unor oraşe medievale ,
restrîngerea obligatorie a discuţiei la raporturile numai dintre autoritatea
politică centrali"t şi oraşe face necesară evidenţforea unei semnificaţii,
neîndeajuns de subliniate, a fenomenului abia amintit, al implantării de
Curti domneRti în unele arase.
'
' 8e ştie prea bine că, pe plan european , raporturile dintre oraşele
medievale şi autoritatea laică sau religioasă au fost departe de a prezenta
un tablou unitar, între atitudinea bisericii faţă de oraşe şi, respectiv, cea.
a autorităţii politice laice faţă de astfel de aşezări existînd deosebiri pro-
funde, explicaţia cunoscîndu-se de prea multă vreme pentru a mai stărui
aici asupra ei 24• Pe de altă parte, nici chiar poziţia nobilimii faţă de oraşe
nu a fost unitară pe plan european, regiunile sudice ale continentului -
şi în primul rînd Italia - remarcîndu-se printr-o poziţie foarte favorabilă
a unei părţi a nobilimii faţă de mişcarea orăşenească, aceeaşi nobilime
implicîndu-se, foarte de timpuriu şi din ce în ce mai intens, în activităţile
specifice urbane, aducătoare de beneficii materiale 25•
În schimb , poate doar cu excepţia Angliei pînă la un anumit moment,.
regalitatea vest-europeană, şi în mod special cea franceză, a adoptat
foarte repede o atitudine favorabilă oraşelor, concedînd acestora libertăţile
care le-au transformat în puternicele comune urbane al căror număr este
în continuă creştere o dată cu sfîrşitul secolului al XII-lea şi mai ales
din secolul următor.
Europa centrală şi ră.săriteană cunoaşte o situaţie diferită, şi credem
că amintirea ei este folositoare discuţiei de faţă. Ungaria, de pildă, pînă
24 H. Pirenne, Les villes du 1'1oyen-Âge, p. 1 89 ; H. Pirenne, G. Cohen, H. Focillon, La

cioilisalion occidenlale au Moyen-Âge du XI• au milieu du x ve siecle, col. „Histoire generale",
VIII, Paris, 1933, p. 52 ; E. Ennen, op. cit., p. 252 : F. Merzbacher, Die Bisehofsstadt, Koln-Op
laden, 1961, p. 10 ; R. Fossier, op.cit., p. 193 . Evident, aceste invoc4ri bibl. slnt departe de a
avea alt caracter declt foarte selectiv.
2i V., mai ales, A. Spori, Studi di storia economica. Secoli XIII- XIV- X V , 1, ed. a 3-a „
Firenze, 1.955, p. 594 ; J . Heers, G�nes au X V•,siecle. C ivilisalion mediterraneenne, grand t:apita
lisme et capilalisme populaire, Paris, 1 9 i l , passim.
176
în secolul aJ XII-iea, cînd în cuprimml regatului îşi fac apariţia prunu
colonişti germani sau francofoni - după aeeastă dată procesul devenind
din ce în ce mai evident - nu a cunoscut o politică deosebit de favorahilrL
a regalităţii faţ.ă de oraşe, regimul juridic al acestora în raport cu sat<-le
nefiind diferit, deosebirile dintre cele două categorii de aşezări manife.-;
tîndu-se doar în specificitatea activităţîlor economice. Abia după secolul
al XII-lea, primele diplome de privilegii acordate de regii unguri colonL�
tilor veniţi din vt>stul Europt>i au deschis o eră nouă în -viaţa oraşelor
medievale maghiare , modificînd substanţfal poziţia rC'galit ăţii faţi'i de
centrele urbane , în sens favorabil acestora 26•
În regatul wcîn al Poloniei, situaţia a fost sensibil mai complexă,
şi aceasta datorită., în primul rîn<l, regimului impus de organele de condu
cere ale oraşelor, dominate de patriciatul german, poziţia şi rolul căruia
au fost, în unele lucrări , supraapreciate 27•
Pe acest fundal al diminuării autorităţii politice centrale asupra
oraşelor, realităţile româneşti par a se situa la polul opus, ceea. ce, la u
judecată, superficială a lucrurilor, ar reprezenta o trăsătură negatiYă ,
inexistentă in realitate.
Unul clin factorii de care se ţine, în general, prea puţin seama în
aprecierea cu moderaţie a realităţilor româneşti, în raport cu fenomenu t
urban cunoscut în Emopa occidentală sau în centrul continentului , este
clupă opinia noastră, cel cronologic, în sensul că oraşele româneşti apar
mai tîrziu. Într-adevăr, �tpariţia acestora abia în secolul al XIV-iea, d('
fapt , secolul precedent cunoscînd abia începutul procesului închegări i
nucleelor viitoarelor aşezări urbane , în timp ce în vestul continentului
secolul arătat ( al XIV-iea) este considerat ca reprczentînd începutul
declinului evului mediu , poate crea impresia că oraşele româneşti se situ
ează, oarecum, în marginea feudalii;;mului european. O astfel de ap:reciere,
pe lingă faptul că nu ar ţine seama de condiţiile concrete politice, care
au întirziat apariţ.ia oraşelor noastre extracarpatice, ar păcătui, în esenţă ..
prin negarea a tot ceea ce nu suferă comparaţie cu modelul clasic occidental
în domeniul respectiv, cu alte cuvinte prin neacceptarea raportului dia
lectic între general şi particular.
Pe acest fond cronologic al apariţiei tîrzii a oraşelor noastre medie
vale, simpla raportare a poziţiei domniei faţă de oraşe la regimul libertă
ţilor comunale de care dispuneau numeroase oraşe ale Europei centrale
şi' vestice nu numai că nu poate conduce la încheieri viabile, dar neglijează
total necesitatea plasării fenomenului românesc într-un cadru care îi
este propriu, acela al dezvoltării feudalismului românesc extracarpatic.
Pentru că, în realitate, implantarea Curţilor domneşti în unele oraşe,.
în cursul secolului al XIV-iea, nu exprimă decît tendinţa firească a auto
rităţii centrale de a ţine sub control aceste aşezări, încă în curs de conso
lidare, de a-şi exercita controlul asupra unor teritorii întinse in jurul
aceloraşi oraşe, într-un cuvint, de a-şi exercita autoritatea asupra ţării .
Departe de a reprezenta o particularitate locală, această tendinţă a dom
niei de a-şi exercita autoritatea asupra întregii ţări - şi, să nu se uite
că secolul al XIV-iea este perioada în care domnia însă�i face eforturi
serioase de a se consolida, atît pe plan intern, cît şi pe plan extern - cores-
21 Cf. excelentul studiu al lui E. Fugedi, L a forma/ion des villes el Ies ordres mendian/s
en Hongrie, ln Annales E. S. C., 4, 1 970, p. 967- 987.

21 V. mai ales, E. Ruthkovski, Histoire economique de la Po/ogne, lb. rusă, Moscova,.
t8S3, pasim.
177
punde cu fenomenul cunoscut �i în lumea occidentală, pîni"'t în secolul al
XII-lea cel puţ.în , <le exercitare a autorităţii regale asupra oraşelor. Era,
de fapt, vorba despre o politică firească a autorităţii centrale faţă de oraşele
pe care ea le corn;idera ca aparţinîndu-i , într-o perioadi"'L în care acestea
ihc:'L nu făcuseră (în Occident) dovada puterii lor. Şi nu trebuie să se uite,
în nici un caz, că dacă secolul al XII-lea reprezenta, pentru Occidentul
european, încheierea unei perioade de mai multe secole de evoluţ;ie a comu
Iiit,�ttilor urbane, în secolul al XV-lea oraşele româneşti extracarpatice
abia, se afirmau - şi numai pe plan intern - ca entităţi distincte, <lin
punct de vedere economic şi wcial, putîndu-se totuşi aprecia c:l. ele depi"'t
:;;i sH<1 cn mult etapa deplinei lor cristalizări. În aceste condiţ;ii, pentm
teritoriul care ne interesează în discuţia de faţă., nu ne puteam aştepta
ca oraşele mai importante ale :Moldovei şi ale Ţării Homâneşti să înceapă
a-şi manifesta anume veleităţi de libertate decît doar o dat:L cu secolul
al :XV-lea, şi lucrul acesta s-ar fi putut petrece (existînd chiar anumite
indicii în acest sens) 28 dacă întreaga politică a autorităţii centrale nu ar
fi fm;t subordonată organizării luptei antiotomane. Aşa fiind, imperativul
folo"irii tuturor resurselor materiale şi umane ale celor doui"'L ţări româneşti
în lupta pentru apărarea fiinţei de stat a lor poate fi considerat drept
principala stavilă de care s-au lovit aspiraţiile orăşenilor din Moldova
şi +'ara Homânească de a avea o existenţă puţin sau deloc dcpendmtă
<le puterea autorităţii centrale 29•
Aceasta nu este singura faţă şi explicaţie a lucrurilor. Totalitatea
lucrărilor de specialitate tratează nuanţat problema accesului oraşelor
cmopene ale evului mPdiu la libertăţile comunale, acordînd prioritate
ab8olută acelor oraşe a căror activitate complexă era, într-un fel sau altul
<lar in cea mai mare mihmră, legată de o specializare a lor fie în producţia
ele bunuri destinate e xportului, fie în practicarea unor activităţi prepon
derent negustoreşti, prin care acestea erau legate cu lumea exterioară, 3 0 •
Pentru că, se ştie foarte bine, Europa occidentală a cunoscut, la rîndul ei,
o gamă foarte variată <le oraşe atît din punctul de vedere al puterii lor
economice, cît şi , dependent <le aceasta, al regimului juridic al lor :n.
Privită prin această prismă, situaţia oraşelor noastre medievale
nu permite comparaţii, în sensul că totalitatea lor îşi restrîngea volumul
şi gama activităţilor specializate la nivelul unor interese interne, implicarea
în activităţi internaţionale reducîndu-se numai la persoane şi nici o dată
la colectivităţi urbane întregi . Excepţiile de la această regulă. - reprezen
tate de oraşe ca Cetatea Albă, Chilia sau Vicina au cunoscut o participare
prea pestriţă, sub raport etnic, la activităţile lor specifice, pentru a infirma
28 Merită remarcat faptul că primele manifestări ale orăşenilor Moldovei de rezistenţă

împotriva activităţii negustorilor din Braşov coincid tocmai cu o perioadil de slăbire a autori
tăţii centrale, menţiunile documentare datlnd din anul 1 435 (Documente moldoveneşti înainte de
Ştefan cel Mare, ed. M. Costăehescu, 2, p. 678, 695) avînd această semnificaţie.
20 Nercmarclndu-se această relaţie intre atitudinea autorităţii centrale faţă de oraşe şi
n·evoia organizării lup lei antiotomane, din istoriografia românească nu au lipsit nici aprecieri -
pe cit de severe, pe atit de nefundamentate - care atribuiau domniei o politică „mioapă " faţă
de interesele orăşenilor proprii. în realitate, consider că domnia a continuat să acorde un sprijin
moderat orăşenilor proprii, favorizînd negustorii străini şi acordindu-le numeroase privilegii
tocmai pentru că de la aceştia din urmă realiza venituri importante din vămile pe care ei le plă
teau, iar pe de altă parte, se urmărea întreţinerea unor bune relaţii politice cu Ungaria şi cu
Polonia de al căror sprijin era nevoie in lupta antiotomană.
3o V. mai ales, H. See, op. cit., p. 27.
a1 R. Fossier, op. cit., p. 1 94 - 195. De altfel, poate că nu este lipsit de interes în acest
sens nici faptul că nu toate oraşele şi-au văzut confirmate în scris drepturile şi libertăţile cucerite.
178
aprooieiile de mai sus. În consecinţă, întemeindu-ne judecăţile numai pe
ceea ce reprezenta puterea reală economică a oraşelor noastre extracar
patice, trebuie să clasificăm aceste aşezări printre cele de valoare mijlocie.
pe plan european. Evident, în această apreciere, nu criteriul amploa.rei
teritoriale sau cel al numărului locuitorilor se situează pe primul loc =1�.
ci acela al volumului, specializării şi destinaţiei producţiei lor, măsura,
implicării în comerţul internaţional, ca şi numeroase aspecte ale morfo
logiei urbane 3 3 • Aşa privind lucrurile, aprecierea semnificaţiei aceHtor
oraşe ca fiind de nivel local nu poate fi considerată, după opinia noas t ră ,
nici ca minimalizantă , nici c a necorespunzătoare realităţilor vremii.
Ajurn;ă discuţia aici, este, poate, necesar să ne oprim pe scurt la
o problemă căreia istoriografia românească i-a acordat o atenţie immfi
cientă, găsindu-i, în acelaşi timp, şi răspunsuri neîndeajuns de nuanţate,
şi anume problema prezenţei elementelor străine (germani, armeni , ungmi,
italieni) în oraşele medievale extracarpatice. Realitate istorică incont.eH
tabilă, prezenţa acestor elemente străine nu poate fi apreciată, sub raportul
eficienţ,ei sale finale, atît în modelarea profilului economic al oraşelor,
cît şi în influenţarea evoluţiei regimului lor juridic, decît cu foarte muiti"t
prudenţă, impunîndu-se evitarea, în continuare, a exagerărilor atît de
deseori întilnite în lucrări mai vechi ale istoricilor români sau stră.ini.
În altă parte a volumului de faţă, am atras atenţia asupra modulu�
în care unii istorici au legat geneza unor oraşe extracarpatice de rolul
elementelor de colonizare străîne, şi nu voi reveni aici asupra problemei.
De aceea, mă voi mulţumi să amîntesc că deşi existenţa unor astfel d e
străîni î n unele oraşe este atestată d e izvoarele scrise interne şi externe,
nu se cunoaşte nici o menţiune documentară care si:'t ateste acordare�L
de către domniile celor două ţ.ări româneşti extracarpatice a unor privi
legii, economice sau de altă natură, respectivilor colonişti , aşa cum se cu
noaşte pentru alte regiuni ale Europei centrale sau estice.
Chiar dacă astfel de acte de privilegii vor fi existat, cu sigurant,ă
că amploarea libertăţilor acordate străînilor stabiliţi în oraşele muntene
sau moldovene era mult diminuată în raport cu regimul pe care li-1 sta
bileau actele similare primite de ei în regatele vecine ale Ungariei sau,
respectiv, Poloniei, ceea ce a condus, în chip implicit, şi la restrîngerea
autorităţii lor şi a puterii de decizie în oraşele româneşti. Este, fără îndo
ială, o diferenţă substanţială între faptul că astfel de colonişti - îndiferent
de profilul activităţii lor economice - puteau face parte dîn sfaturile
orăşeneşti, cwn au şi făcut în realitate, şi dreptul de a dicta, de a impune
respectivelor oraşe o anumită politică restrictivă, atît în raport cu locui
torii ţării în care s-au stabilit , cît şi pe planul regimului producţiei de
bunuri. Exemplificînd, vom atrage atenţia asupra a două situaţii, pe care
le putem socoti definitorii în aprecierea eficienţei reale a drepturilor de
care se bucurau străinii în oraşele medievale româneşti sau a influenţei
exercitate de ei asupra legislaţiei specific urbane.
În primul rînd, amintim constatarea că dacă coloniştii străini au
adus cu ei şi au făcut cunoscute la noi principiile juridice ale organizării
şi administraţiei orăşeneşti din regiunile de unde Ycneau, aplicarea acestora,
a fost, în realitate, slabă, iar împrejurarea ei , foarte adesea, se invocă
vechiul obicei al tîrgului în acordarea sau recunoaşterea unor drepturi
a 2 D espre prudenţa şi moderaţia cu care poate fi utilizată în cercetare criteriul cantitativ

<!f . aprecierea· foarte pertinentă a lui J. Le Goff, in Anna/es F. . S . C„ 4, 1 970, p. 94 1 .
aa P h . Wolff, op . c it., p . 4.
l'T9
sa.u libertăţi ale orăşenimii române în secolele XY - XYI nu face decît
să se constituie în argument în favoarea prceminenţ.ei, în continuare,
a. unor norme obişnuielnice locale, de dată veche şi nestatutate în t�xte
scrise, care nu au fost nici o dată înlocuite cu principii
· ale drl'pt ului urban
occidental.
În al doilea rînd, nu poate fi trecută cu vederea realitatea istorică a
accesului la viaţa urbană, fără nici o îngrădire alta decît cea care decurge
din ,statutul juridic individual, a oricărui locuitor al ţării 34, ceea ce a per
mis, în ultimă instanţă, convieţuirea în aceleaşi oraşe a românilor şi a
gtrăinilor. Această observaţie este de importanţă cu totul particulară,
deoarece, dupi:'t cum i;; e ştie, în unele ţări ale Europei de răsărit, străinii
din · oraşe se bucurau ele privilegii importante, care le permiteau chiar
adoptarea unor atitudini contrare intereselor orăşenilor locali.
în al treilea rînd, şi ca o certă consecinţi:'� a realităţilor semna.late
mai sus, aplicarea în viaţa orăşenească a unui drept obişnuielnic (chiar şi
nescris) a imprimat o particularitate demnă. de relevat vieţii economice a
a.cestor oraşe. Amintind din nou, pentru comparaţie, faptul că. în toate
oraşele occidentale sau central-europene, care se bucurau de drepturi
ferme şi recunoscute de autoritatea politică. centrală, activităţile
de producţie meşteşugăreşti specializate erau permise numai oră
t;.enilor - ajungîndu-se, în multe cazuri, la adevărate acţiuni de represalii
ale orăşenilor împotriva satelor în care se încercau astfel de activităţi � -
în ţările româneşti extracarpatice nu numai că. o asemenea interdicţie era.

necunoscută, dar chiar autoritatea centrală acorda unor meşteşugari
1'1ă.teşti atît dreptul de a practica meşteşugul specializat, cît şi, încă mai
semnificativ, libertatea de a vinde în oraşele sau în satele ţării produsele
realizate de ei 36• Or, este cert că în cazul în care domnia ar fi acordat stră
inilor stabiliţi în oraşe drepturi similare cu cele obţinute de colonişti în
oraşele din Polonia sau, parţial, din Ungaria, era de neconceput ca, în
virtutea unor astfel de drepturi, străinii să nu fi obţinut de la domnie
şi int erdicţia practicării meşteşugurilor specializate, în lumea satel or.
Desigur, un capitol de proporţiile şi cu caracterul, totuşi limitate, ca
cele ale lucrării de faţă nu îşi poate propune abordarea exhaustivă a par
ticularităţilor civilizaţiei urbane româneşti extracarpatice din evul mediu,
iar autorul lui este pe deplin conştient de aceasta. Dar, chiar dacă situaţia
este cea amintită, nu cred că în context nu şi-ar găsi locul şi problema cu
care se încheie această lucrare.
Una din realităţile ce caracterizează civilizaţia urbană românească a
evului mediu este aceea a apariţiei, considerată. ca foarte întîrziată, a orga
nizaţiilor profesionale orăşeneşti -breslele - , apariţie ce datează din seco
lul al XVI-lea. Evident, dacă se ia, pur şi simplu, ca termen de comparaţie
cronologică, momentul constituirii corporaţiilor în oraşele occidentale sau
3t 1n legătură cu aceasta există un acord deplin al istoricilor români. Singurele deosebiri

existente între locuitorii oraşelor erau cele determinate de starea materială şi de originea lor, în
funcţie de care şi erau impuşi la plata dărilor curente către domnie.
31> ln realitate, este limpede că ne aflăm numai în faţa uneia din componentele rel aţiei
sat-oraş în evul mediu, în care, după expresia plastică a lui J. Le Goff, „La viile est aussi exploi
tation de sa campagne " (La ciuilisation de [ 'Occident medieval, p. 336).
36 M. D. Matei, Ville el eampagne au Moyen Âge en Vatache et MoldaDie, ln Acles du 1:r
Congres international des etudes du sud-esl europeen, II, Histoire, Ath�nes, 1972, p. 1 77 - 1 85.
Aceasta, ln timp ce, ln Europa occidentală, chiar dacă satele dispuneau de propria lor producţie
artizanală aceste produse „Haient utilises sur place" (R. Fossier, op. cil., p . 308).
180
central-europene (secolele XII - XIII) 37 şi se raportează la secolul al
XVI-lea, cînd apar menţionate primele corporaţii din oraşele româneşti 38,
dec alajul cronologic ar ·putea crea impresia că. ultimele nu mai pot fi c o n
siderate corporaţii de tip medieval. ln realitate, însă, este o diferenţă.
înke regiuni geografice, care au cunoscut evoluţii istorice deosebite, şi
·ea nu poate pune în cauză. raportul dintre evoluţia comunităţilor urbane
�i 'momentul în care apar corporaţiile profesionale. Conţinutul procesului
istoric rămîne, în linii generale, acela�i, în sensul că. în toate oraşele medie
vale europene a fost necesară parcurgerea unei perioade relativ îndelun
·�rate între comolidarea structurilor urbane şi apariţia corporaţiilor, peri
oadă. în care s-a produs, într-un anume sens, conştientizarea solidarităţii
-de interese între diferitele categorii de orăşeni. Peste tot, organizaţiile
rnligioase ( avînd, în principal, rol de binefacere sau de într-ajutorare) au
reprezentat o etapă. pregătitoare, faptul petrecîndu-se, în egală mă.sură,
şi în oraşele româneşti, unde astfel de organizaţii sînt cunoscute încă. în
secolul al XV-lea. Iar dacă primele menţiuni documentare despre existenţa
-00rporaţiilor româneşti (breslele) datează. abia din secolul al XVI-lea, nu
trebuie exclusă cu totul nici eventualitatea ca aceasta să se datoreze şi
faptului că pierderea arhivelor noastre orăşeneşti ne lipseşte, astăzi, de
posibilitatea unei documentli.ri corespunzătoare �i în acest domeniu.
*
La capătul expunerii de faţă, şi-ar avea, cu siguranţă, locul şi rostul

.(•iteva aprecieri cu caracter sintetic , chiar dacă ele ar fi prea pretenţios să
tie considerate drept concluzii, meritîndu-şi doar calificativul de ipoteze
•le lucru ; oricum, menirea lor este, mai curînd şi mai modest, de a ajuta
'(:'.ercetării viitoare a problemei.
Prima şi cea mai importantă. dintre opiniile ce se degaj ă dintr-o
:a-stfel de cercetare este aceea că decalajul cu care se produce fenomenul
urban în ţările româneşti extracarpatice, în raport cu Europa de vest şi
eentrală , nu influenţează cu nimic conţinutul procesului istoric, care a.
1·ămas identic şi unitar în tot cuprinsul continentului nostru . Caracterizat,
în e8enţă, prin concentrarea în aceeaşi aşezare a unor activităţi specifice
de producţie şi de schimb , procesul respectiv a cunoscut doar forme deo
tiebite de materializare, abia acestea fiind rodul unor condiţii speeifice,
1n care s-a dezvoltat o regiune sau alta , condiţii determinate de factori
politici , în primul rînd. În cazul special al teritoriilor româneşti extra
carpatice, elementul decisiv l-a reprezentat insecuritatea vieţii colect.ivi
tă,ţilor umane locale , grav afectate de neîncetata succesiune a unor popu
la.ţii în migraţi e , vreme de aproape un mileniu - începînd cu ultima
varte a secolului al III-lea e.n. - ceea ce a împiedicat popnlaţfa, daco-
1·01nană nord-dunăreană srt repună. în valoare o experienFt anterioară
Jlfoprie, care, în cazul teritoriului din exteriorul Carpaţilor, fu8ese mate
Tializată prin ceea ce reprezentaseră, în epoca preromană, davele dacice.
Indiferent dacă acestora li se recunoaşte caracterul de aşezări preurbane
sau dacă vedem în ele centre care, prin diversitatea funcţiilor lor (economice,
politice, administrative , militare , religioase etc . ) , păşiseră. cu certitudine
-pe calea transformării în centre urbane, grefarea experienţei romane pe
:fondul celei dacic e nu putea să nu conducă, în condiţii mai favorabile, la.
37 E. Coomaert, op. cit.

aa N. Grigoraş, Inslilufii feudale .. , p. 389-390 ; C. C. Giurescu, Contribuţii la studiul ori
.
ginilor şi dezvoltdrii burgheziei romdne plnă la 1848, Bucureşti, 1 972.
181
manifestarea unei anume continuităţi de viaţă urbană între antichitltte
şi evul mediu, la nordul Dunării 39• Că anume condiţiile amintite au fost
decisive în producerea unei ample cezuri în viaţa urbană la daco-roma.ni
o subliniază însuşi faptul că la nord de Dunăre nu s-a putut face resimţită,
nici măcar influenţa oraşelor de la Dunăre sau din sudul fluviului, c:M·e
îşi continuă existenţa neîntreruptă şi după secolul al IV-lea şi cu c::tre,
chiar şi în proporţii diferite, daco-romanii nord-dunăreni au continu:it
să aibă legături.
În aceste condiţii, reapariţia civilizaţiei urbane la români abi�t ia
secolul al Xiii-lea nu poate fi considerată drept o dovadă a unei pretiust�
incapacităţi a acestora de a crea, concomitent cu alte teritorii din Europa.
centrală şi estică, forme superioare de civilizaţie medievală, tot aşa etern
nici particularităţile civilizaţiei urbane româneşti extracarpatice nu pot
situa această civilizaţie în afara evului mediu european. De aceea, socotim
că este pe deplin justificat să se considere oraşul medieval românesc drept
una din variantele oraşului european, în general, o componentă i11iporta-•1,tă
a lui, din păcate prea puţin luată, în . considerare pînă acum. .
În acelaşi fel ar trebui privită şi problema regimului juridic al ora,
şelor noastre medievale. Conducîndu-se după norme a căror origine tn�
buie căutată în principiile care guvernau viaţa vechilor comunităţi aţ!'r.i
cole româneşti - norme transmise din generaţie în generaţie şi pc c;•,re
nu le vom cunoaşte, poate, niciodată într-o formă satisfăcătoare - ora.
şele româneşti extracarpatice au păstrat, în tot cursul evului mediu,
caracterul unor aşezări în care accesul românilor şi al străinilor era , in
egală măsură, liber, ultimii nebucurîndu-se, ca în alte părţi, de drept,ul
de a interzice sau limita accesul localnicilor la viaţa urbană. Aşa fiind,
sin.tem îndreptăţiţi să considerăm prezenţa striiinilor în organele de con
ducere ale unor oraşe româneşti ca decurgînd numai din poziţia lor eco
nomică, şi nu ca o urmare a unor privilegii speciale, ce le vor fi fost acordate
în acest sens.
Mergînd pe aceeaşi linie de gîndire, nu va trebui să. surprindă con
statarea că, spre deosebire, iarăşi, de alte oraşe medievale europene, ora
şele din Moldova şi Ţara Românească au putut fi „concurate" de meşte
şugul rural (în condiţ,ii ce nu trebuiesc exagerate, desigur) , şi aceasta nu
în temeiul unei acceptări tacite de către oraşe a situaţiei amintite, ci în
virtutea unor privilegii acordate satelor, de către însăşi autoritatea cen
trală. Iar dacă, în sfîrşit , nici în Moldova, nici în Ţara Românească ora
şele nu au ieşit nici o dată pe deplin de sub autoritatea domnească (în
ciuda existenţei unor organe proprii de conducere şi administraţie), acesta
iar nu poate fi considerat un semn al „slăbiciunii" orăşenilor de a-şi dobîndi
rivnita libertate juridică, ci numai expresia condiţiilor speciale })olitiee
în care s-a prodm afirmarea centrelor urbane româneşti (începînd cu seco
lul al XV-lea) : necesitatea organizării luptei antiotomane făcea , -practic ,
imposibilă existenţa în ţările româneşti a unor forţe centrifuge, a�a cum
s-au dovedit, foarte adesea , a fi oraşele medievale europene.
39 Foarte instructiv, ventru problemele de metodologie a cercetării, şi bogat ln sugestii,

studiul realizat de Anne Lombard-Jourdan, Du probleme de la con/inuite : y a-1-il une prolollis
toire urbaine en France ? in Annales E. S . C . , 4, 1 9i0, p. 1 1 21 - 1 1 42 ; v., de asemenea, W. Hensel,
L'fl.ude des villes du Haut -1\<loyen- Âge en Polog11e au moyen de la melhode archeo/ogique, in Dacia,
N. S„ 5, 1 961, p. 463 şi urm.
1 82
:MIR C EA D. MATE I, Civilizatie urbană medievală romAneasţă. Contri
buţii (Suceava pină la mijloeul secolului al XVI-iea) [Oivilisation urbairte
med ie val!> roumaine. Contributions (La ville de Suceai'a jusqu'aii tţiiheu
-d1l X FJeme siecle)], Bucm·eşti, E d it u r a Academiei, 1989, 224 p .
HE SUM E
�
Dans la recherche archeologique roumaine concernant le l\foyen
Age, Suceava a represente ce qu'on pourrait nommer un commence
ment, etant donne que c'est ici qu'a ete organise le premier chantier
ecole, ou se sont formes les specialistes en archeologie du Moyen Âge,
de R oumanie. Au long des annees, les recherches archeologiques ont
�ompris, peu a peu, aussi bien la surface de la •ille medievale, que les
deux objectifs importants a caractere militaire, situes dans le proche
voisinage de la viile, c'est-a-dire les cites de l'ouest (la cite Şcheia) et,
respectivement, la Cite de Residence, cette derniere representant la
principale fortification militaire dont ont diRpose Ies voi:vodes de Mol
davie pendant trois siecles ( depuis la fin du xrv�me siecle jusqu'au der
nier quart du xvn emc sieclc ) .
�'etant etaye que par les sources ecrites ( internei;; o u externes), le
probleme des debuts de la ville de Suceava s'est revele insoluble, rea
lit� illustree tant par Ies ccrits des chroniqueurs moldaves que par les
travaux realises plus tard par des historiens roumains prestigieux, a
part.ir du XVJIJOme siecle jusqu'a nos jours. Dans l'Introlfoction de l'ou
vrage, on fait une presentation dense des opinions concernant le pro
bleme de la genese de la ville de Suceava, des nombreux points de vue,
exprimes dans Ies travaux de basc des chroniqueurs moldaves du XVII<me
siede et de plus tard, en allant de Grigore Ureche jusqu'a Ion :Keculce .
En reconnaissant, maintes fois et sous differentes formes, que le manque
d'informations plus ou moins satisfaisantes les empeche d'etablir non
seulcment l'anciennete de la ville de Suceava, mais aussi d'identifier ses
fondateurs, les chroniqueurs ont exprime la conviction, presquc unanime,
que Ies origines de la ville de Suceava ne remontent pas plus loin qu'au
xrveme siecle . Quant aux fondateurs de la ville, les memes chroni
queurs, presque unanimement aussi, attribuaient le merite d'avoir donne
naii-:"ance a cette ville a des colons etrangers, les avis sur l'origine de
C('f< derniers etant tres divers : Hongrois, Ucrainiens, Allemands et meme
Genois ayant ete consideres tour a tour fondateurs de la ville medie
vale de Suceava.
Jmiqu'au moment ou les recherches archeologiques ont commence
a fournir les donnees si necessaires a la resolution du probleme enonce,
meme l'historiographie roumaine moderne et contemporaine, etant donne
la rarete de l'information historique concernant l 'anciennete et !'ori
gine de la ville medievale de Suceava, a exprime des points de vue diffe
rents et quelque fois contradictoires qui se retrouvent palfois chez . le
meme historien. Bogdan-Petriceicu Hasdeu et ensuite Nicolae Iorga,
George Brătianu, Petre P. Panaitescu, Constantin C. Giurescu et autres
183
ont attribue a la. v ille de SuceaYa. une anciennete qui oscille enti·e le
xn�m• et le xrvemo siecles , la meme diversite d'opinions se rencon
tl-ant egalenwnt quand il s 'agit cles fondateurs de cctte ville. En repre
nant, sans critiques, les avis des chroniqueurs, ou biC'n, appreciant d'une
maniere non j ustifiee certaines realites se trouvant dans des clocumeut„.
des xv•me et xvreme siecles, quelques-uns des historiens roumains des qua
tre premieres decennies de notre siecle ont attribu(• a la colonif;ation etmn
gere le merite de la fondation de Ruceava, comme ville medievale. On etablis
sait une liaison etroite entre Ies a etivites commerC'iales cles colons et la fon
dation de SuC'c:wa, la vi ll e Ptant eonsideree en t a n t qne n>sultat de l'action
des voies commerciales qui traversaient la �\loldavie (ceci selon h
theorie generale que la const itution memp de l 'Etat fe oclal in dep en dant de
Moldavie a ete, exelusivement, le r esultat de (' ('J'tains facteurs ('Xterm.•;.;
et notamment des voies commNciales utilisees par leR marchands etran
gers en transit sur le territoire situe a l ' e st des Carpat('S. V e ss ence de•
cette theorie est exprimee par la formule', <levenue a nn moment don n t
cC>lebre, de George Brătianu , qui considerait que , tlans le cas de la ::\Iol
d a vie, « la rovte a cree l'Etat »).
Cette thcorie, tres largement rcpandue a un moment llonne, a ctt"·
contredite par d'autres historiens roumains, selon lesquels Suceava ctaiL
un e creation roumaine, d atant au moins du X IIJ0me siecle ( C . C . Giu
rescu ) . D 'autres historiens, partisans de cette theorie, attribuaient a Su
ceava un important role politique (en tant que crntre d ' un e formatio n
politique etatique) , anterieur au milieu du XIV"111e siecle, sans toutefoi.�
avoir apporte des arguments bien fondes pour soutenir cette these .
En ce qui concerne Ies historiens etrangers, ils ont tous affirm (\
a peu d'exceptions pres, que Ies fondateurs de Suceava etaient d'or i
gine etrangere , mais l e manque de preuves ou bien le caract ere visiblc
ment tenclancieux de tels points ele vue ont ete trop evidents pour rendrc
necessaire un commentaire special.
Le premier chapitre de ce travail (L'evolution et le role de l'etablis
sement de Suceava jusqu'au milieit du XIV"'"• siecle ) est consacre a la
presentation synthetique des plus importantes donnees d'ordre archeo
logique (obtenues a la suite de recherches, dont la durt�e depasse 30 ans),
a l'aide desquelles on peut essayer d'etablir l'anciennete de l'habitat;
humain a Suceava et des debuts de la 'Ville medievale. Du point de vue
chronologique, il est d'une importance exceptionnelle de constater
qu'aussi bien le territoire de la future ville medievale que la contree environ
nante ont offert, depuis la haute antiquite, les conditions Ies plus favo
rables pour l'existence d'etablissements humains stables, depuis l'epoque
neolithique jusqu'a DOS jours. En soutenant clairement et fermement
que, du point de vue methodologique, il est tout a fait errone que le
probleme de la continuite de l'habitat sur un certain territoire (dans ce
cas, celui de la future viile medievale) soit pose stricto sensu, l'auteur met
en evidenee une realite archeologique de la plus grande importance, a
savoir que, a partir de l'epoque neolithique, l'habitat humain-sur le ter
ritoire de Suceava ou de ses environs -n'a pas connu d'interruptions
significatives. La situation devient d'autant plus probante pour les sieeles.
du debut de notre ere, l'etablissement de la population carpique et ses
liaisons culturelles avec le monde provincial romain acquerant des signi
fications decisives pour ce qui allait arriver vers la fin du premier mill&
naire.
Une sene de decouvertes archeologiques, datant des Vli:me - VJI J�me
;;j(·clcs , faites sur le territoirc de la fut ure ville de Suceava, ainsi que dans
lt•s zones environnantes, non seulement demontre q ue la population rou
maine a ete constamment Jlresente ici p endant la p eriode de la migration
1h•s tribus slaves, mais illustre, avec une reellc force de conviction et avec
·des significations scientifiques absolument sures -valables pour des
kITitoires qui ne se restrC'ignent pas a celui de Suceava - les ctapes de
L1.ssimilation de la population slave par celle local<' roumaine, processus
·{tlli Se deroule pleinpment, au COUl'S des VIJeme _ JXcmc Siecles, SUI' toUS les
k·rritoires ou il y avait une cohabitation roumano-slavP.
Si les decouvertes areheologiques appartenant au pr<'mier mille
mure dt> notre ere ont , pour l'histoire de Suceava, seulem P nt l ' im p01tance
ot•t la signifieation ele doc mn C' n ts qui attestent la eontinuite de ! 'habitat
Toumain ţL cet endroit, une fois depasse le seuil entre le premier et le
Sl'('tJlld millenaire, Cl'lles-ci doivent etre eonsiderees et analysecs a trave r s le
p1isme de la signification eventuelle de documents qui p arlent du proc.-ssm1
d e> · la constitution de l'etablissement medieval - a caractere rural, au
-<l�hut - clont va, }WU a p eu , se dt'.welopper la ·rille de Suceava .
Pour illustrl'r la continui t e cll' c·pt habitat au x XIJeme _XIIFme
"'iecles sur le tenitoire de Suceava , nous disposons d 'un nombre suffisant
de decouvertes archeologiques, leur signification principale ne resid ant
i1as dans le nombre , mais dans la div ersitc .
En prenant en consideration la totalite ele ces decouvertes (cera
mique cl'utilisation c om-ante , objets d'ornement, obj ets de culte - en
])l' em ier li eu reliquaires - , m on n aies , e t c . ) , re p andues sur l' en tiere surla.ce
"lu t errit oi re de la future ville , et aussi dan s les groupes d'habitations des
·einirons, on peut apprecier que le groupe d'habitations rurales de Suceava.
(tlont Ies dimensions nous echappent encore ) connaissait, avant la. fin
·du XIII0me siecle , un processus de developp ement non seulement interne
1uais aussi des relations culturelles avec des z ones culturelles etendues
truit a. l'est qu'au sud du t�rritoire de la Moldavie (notamment a.vec le
1)10.iuh: halycien et, respectivement, avec celui byzantin ).
· · A partir de ces premisses, la decouverte - tonjourA gn\ee aux recher
<:1W8 archeologiques - en 196! des restes de pui ssan tes fortifications qui
<•ntourail•nt le site de S uc<:>ava a la fin du XIII<'me siecle ou plntot au
.(}�hut du suivant, comtitue un fait vraiment revelat�ur, ind iqua nt qu'a
<.'.r•t.t4:• da t e , la e ommunaute avait eesse d ' t� tre un simple groupement r'ural
ot• t etait devenut• , a un moment qui sera prt'.�dl'ie chronologiquement, le
('.tmtre fortifie d'une autorite politiqne locale a s truct ure feodale (kniazat
o0u '1o"ivodat ) . Ces fortificatiom1 c onsis ta i cn t en un f05se de defense et en
iuw palis8ad.c afferent{' (en bois ct en tenc) qui p rotl·geaient et en touraient
une surface d 'au moins 2 heetarcs , laquclle etait; situ&.� a la confluence
·de l'a ncien cours <l'eau Suceava ave c un ruisseau, dont le dt'bit inconstant
1.�l'lt rcste caracteristique jm;qu'it nos j ours .
Des l'l'.l'hcrehes e omple xcs t'lltrcpriscs dans l<'S dernicres annees
8Ul' une z01w t�tendu<', eomprise entn• Ies ri vieres ::\1oldova et Ruccava,
-0nt. demontrt'.• qm• <·ette zone a cunnu au x: X f F"'0 - XIY0m e siceles, un dl�
V<'loppement particulier -aux: voints dt• vue t>eouomique, social, d t'mogTa
phique et politiqm• - qui a t'.� t c l a base d' unc ou de plusiN1rs formations
politiques �t Rtructure feodal<' , pr(•<·urse urs de l ' E tat fl;odal ind(�pPndant,
dans lequt•l tp r()le print·ipal est induhitah!Pllll'Ilt l'l!VeilU a la p opulatio n
roumai11e lOl·ale .
1 85
La totalite des decouvertes archeologiques faites sur le t eri toin' de
la vii le OU danR ses pr oche s envirnns nous confirme que, a la fin du XlIIeme
siecle ou au debut du suivant, Suceava avait depass e le stade de simple
agglom era ti on rurale et etait fermement entree dans la vo ie d'une urha
nisation qui allait la transformer dans l'une des villes Ies plus importantes.
de la ::\foldavie medievale . Pendant ce proces sus , l ' etap e dans laqm·lle
Suceava a joue le r ole de centre politique, militaire et admi nis trati f d. 'un
feodal local a ete peu t- etre decisive et doit etre consideree comme le d ebut
de l'urbanisation de Suceava.
I�e cleuxieme ch ap i tre ele l ' ouvrage (Buceara - 1wuvelle capitale de
la Moldavie des premi ers vofvodes 1l!uşatini ) an alyse les conditions dam;
le squelles Suceava est devenue la capit ale de l 'Etat feodal independ ant
de .Moldavie, apr es que cette fonction a,vait ete remplie successivement
par Ies ville s de B aia et de Siret. Si, au milieu clu xrveme s iccle , la Mol
davie, bien qu'etant un Etat feodal , ne pouvai t pas i•tre c onsid eree inM
pendante , ear Dragoş , le premier voi:vode du p ay s ainl'i que ses succ esst.�u rP>
gouvernaient au nom de la r oy aut e hongr oi se - d ont il s d ependai en t en
r eal ite - l e d ep lac em en t de la principale residence voi:vodale de Ba.ia,,
(connue dans Ies actes de ce t emp s-la sous le nom de Civitas molda'Vie11-� i-� ) ,
ou avaient reside Dragoş et se s heritiers, �L Siret s ' est impose de lui-m[· me ,.
avec l'avenement de B ogdan au tron<' voi:voclal. Chef de certains sei gnt::urs
roumains ele �Iaramureş , lesquels, par le fai t de s ' etre oppose a la pol itiqlte
de ren forc em ent de l'autorite r oy ale h ongroi Re dans le .Maramureş, et�,'.(·nt
ent � e.s en conflict declare avec la royaute, Bogdan quitte le )farannu·eş.
et s'e tabl it a l ' es t des Carp a t e s , en chassant du trone Yoîvodal de �Iold�wie
Ies enfants et Ies heritiers de Dragoş , restes fideles a la royaute hongroi."I.,,_.
En tont ca s , aux environR de 1360, Bogdan, voi:vode roumain du )faram\.i
r.e ş, devient lui-meme voi:vode de ::\foldavie au Bom cl 'autres interct_&
qu e ceux de la r oyaute h ongrois e , qui lui donne le qu alific ati f cl' infidel�.
En etabli ss an t sa principale reRidence U, Sire t ( Baia etant trop pr.�Ş;
de la front ie re est du r oyau me h on gr oiR et, de ce fait, p ouvan t etre atta cilţ�\\;
par surpr ise) , la nouvelle dynastie voi:voelale de 1\foldavie, bien qu'c\le
jouît du soutien de la feodalite locale r ou m ain c , a du s'assurer d'un autrn
s outi en politique afin de pouvoir resister aux me nace s continuelles dl� la,_
r-0yaute hongroise, qui ne cessait ele rev end i quer la suzerainete sul' la
Moldavie. Les clescenclants ele B ogdan , voi:vode du :Maramureş , ont pet)ş�,
trouver ce soutien de la part de l a papaut e , mais il etait evident q_l.l�:
pour cela il fallait lui faire des c once ssions . On est anin�, de cette manie.n•,,.
â, ce, que l'un des ele scenda n t s de Bogdan , le voi:vode Laţ cu , semblât d i sp o �e ,
au d�but d e s annees 70 du :X: !Vi: mc Riecle, a ren on ce l' a l'orthodoxie tr�
ditionnelle du pays et de sa propre famille et a }J a s scr au c ath oli c i.m.l#." ,
avec tous Ies babita.n ts de la :Molda vie. Par sui te, le p ap e Urbain V do!J.Ut;
11ne premie re satisfaction au voi: v od e J,aţcu dP }foldavic, en ele.vam . .l;J,.
v ille de Sire t , alors ca p itale d<' la ::\I olda vi e , au rang de Ci1:itas (1371 ) , c.µ.
enlevant le pays de sous la jurieliction de l 'eve qu c de Halici (nmnn�>:
Episcopus scismaticus) et en le pl a <;-ant sous c ell e , direc t e , de l ' autm it&
papale . ..
L a Moldavie etait donc u n pay i:; orthocl oxe - ct allait l e restcr:-;-;-:
dont la capitale etait eleYPnue un pui f:sa nt centre catholique. C'om
prenant que s'il c ontinu e a faire cles concessions �L la p ap aute, il pe:uţ
perdre l e souticn de Ia. feoc1a li te or1 hodoxc du pay s , le n ouveau voi:Yo��
de Moldavie - Pierre rcr (137;") - ] 391 ) - abanclonne la p olitiqu e de SO�"}
186
'fl:: �<lecesseur. Etant lui-meme orthodoxC' , bien que sa mere MaTgareta
fot, une fervente catholique qui soutenait fermement le catholicisme, le
·vo;Y ode mene une politique particulierement ha.bile : d'une part, il donne
i'a,H-.:faction a sa mere , en la laissant soutenir le catholicisme et, d'autre
p:;,;i , il prend la dechdon , d'une importance exceptionnelle, d'abandonner
k c entre catholique tres actif de Siret et d'etablir la nouvelle capitale
d n JJays a Suceava (au cours de la neuvieme decennie du xrvcme siccle
t·t , l'll tout cas , avant 1388). Ce moment sera decisif pour l'evolution ulte
rlt:'ure de Suceava, et ceci pour plusieurs raisons.
Tout d 'abonl, Suceava etant choisie comme capitale de la �Ioldavie,
c:..ette vil.le va connaître un deYeloppement economique sam; pre cedent .
Le d ewl oppe ment de la production artisanah• , dans laquelle l ' a spe ct
quantitatif est t out aussi si gnific atif que la diversification des branches
ii}it't·ialisec� , est visiblement accompagne de l'ac�croissement de l'importance
ţle Buceava C'n tant quc centre commercial. A l 'activite ' comm<'rciale de
la -,-me ont fortement contribue de nombreux marchands d ' origin e ctran
g(�1r.· ( a rmeni ens, allemands , hongrois) qui se trountient a Suceava ante
rk nrement aux annees 80 du siecle ou qui s'etaient etablis ici immedia
ţ!;Jment apre8 le choix fait par le voi:vode Pierre rer. Deuxiemement, la ·ville
a (·onnu un developpcment territorial rapide et est devenue plm; de quatre
f:Ol'-'. plus grande que Suceava de la: 11eriode precedente. Troh;iememei:tt ,
-�t t res important , c'est que Suceava a acquis une importance militaire
p;<,Ytieuliere . Tout d'abord, une eitadelle de dimensions assez modestes
� fte erigee sur le c<>te ouest de la ville . Immediatement apres ; sp.r le
('/!î ,e, oppose , a l'est , a commence la construction de la Cite de R esidenc e ,
qni allait rester la principale et la plus importante fortification en pierre
tt e 2\Ioldavie, veritable « quarti�r general » des voi:vodes du pays, jusque
Vt' i '-' la fin du xvncme siccle. Â la meme epoque, mais cette fois-ci en
y)dn centre de la ville , le meme voi:vode Pierre rer va faire construire le
�je�e prive de 11on regnc , la Cour voi vodale . Cette derniere constituera
l'�]t:ment principal dans lc8 plans futurs de la viile. C 'est en fonction de
<'.e11�-ci que 1'cront c onst rui t s non l'<'Ulemcnt Ies divers quartiers de la
-y�)1c• , mai s au:c;si lc reseau de s rues qui :'\era ga.nl<; .
, dans sc.• s composantcs
.
mj:ncipales , j u :-; qu ' a nos j onrs .
. , l.ie troisieme chapitrc de l'ou vrage (La consolidation ele · za po8it1:mi
·<1e „�· uceaw dans la rie de l 'Etat de .Jloldai·ie, dans la premiere moitie , du
1î.F'"" siecle ) s ' occupe ele l'e rnluti on c o mplexe de la ville, dans mie pe1iode
·�f1;1-n;.: laquellc le:-; a ccumulat ion s tle la p rc<.' ede ntc c·o mmen<; aient a peine
· ·
A n' fain• scn ti r sous lt•s interventions s rst ematique s du voîvodc .

J...e <len�loppcmpnt impetueux tlt> la production artisanale , dami
"
Rnr·eava de la Jll"emien• m o i t ie du X Y"111 sie c k' , n 'aurait pa,; e,·idemmrnt
i;t1; possible xans une crois:;; ance corrcspondante <le la population nrhainc.
D\m tre part , h• fa i t quc 8ucpava, c n sa nouvelle qua lite de capitale du
P,ii;.· ,:, n e pouvait p lu s se devl'loppcr sa ns respectl'l" C'ertai nes normes, re n
c fof ,., obligatoires par la presC'nce mC>me dt.' la Cour vo ivoda le dans la ville ,
<it�" les p remi cre s decennies du xycme S i ecle , Oil Cl1l'Cgistre la ("Ollstruction
1f(. quartiers art 1:sana11 .T, <lont la di spo si tion , C'll marge du territoirC' habite
de 3.t ville , apparaît comme unc necl'ssitP i mpoii el' par lC' genre ele pro duc t i on
d � l."loyee dans les ateliC'l' s . Les ateli er s <les pot it•rs , au trefois rcpanclm; dans
trn i i l• la ville, wnt ma i n te n a n t concentres a. sa pt.�riph e rie , l'utilisation
'<�Or,tilllll' du feu imposant l' e l o ig ne me nt , dC'S lieUX a grande demiite d ' habi
tll tinns, dP c·.N1 x -ci, ainsi qne de s ateliC'rs lks forgerons qu i sont 8oumis
-��\:i :C lllellll'S JlOl'lllPS.
187
En meme temps, a l 'inMrieUl' de la zone a grande densite- et,. en.
premier lieu, dans le proche voisinage de la Cour voivodale - la reservat ion ·
de l'espace pour Ies habitations des citadins devient de plus en plus visiblc- ·
(notamment celles des riches citadins et celles des seigneurs de l'entoura�'C

du voi:vode ) , l'absence des constructiom; religieuses datant de ee temp-..-;
et situees dans le meme perimetre restant toutcfois un point d ' interro
gation.
Pour le dt�veloppement ele Suceava, comme centre commercial
important de Moldavie, dam; la premiere moitie du xv<me siecle, de la plug
haute valeill' s'avererent Ies decisions du prince regnant qui reglementaient
l'a.ctivite des marC'ha.nds etrangers en Moldavie et, en premier lieu , ct'llc
des Polonais (de Lwov) . Si Ies actes princiers accordaient a ceux-ci ele
larges privileges, Ies memes actes reservaient a Suceava le droit de dep6t�
dans le commerce du drap, C'e qui signifiait que Ies marchands etrangeI·s
n 'avaient pas le droit de faire le commerce avec ce produit sur 1(' territofre
de la .J:loldavie, et qu'ils devaient n e le i•endre qu '<L Sucea va , Ies decrcts
princiers interdisant fermement toute transgression aux etrangers.
Pour ce qui est def.l conditions ele vie et la vie quotidienne des habi
tants de Suceava, ce que l'on connaît, maintenant, est du exclusivement ·
aux recherches archeologiqnes . La typologie et la technique de trava.il
des constructions pour le logement, leur inventaire, Ies r-;ystemes de chauf
fage, etc. ont acquis une consistance, par suite deR n'cherches archeologi
ques, et l'on peut aujourd'hui etablir, parfois meme en details, les diffe�
rents aspects invoque.s . Construites en fonction de l'etat materiei des habi- .
tantR, les habitations avaient des dimenRions et des degres de commodite
divers : habitations de surface simples, habitations munies de caves sp:t.
cieuses, habitations au f'OUS-Sol, et etaient presque toutes en bois, S<\.Uf
la Cour princiere et les constructions religieuses . L'interieur des maisons
etait amenage avec beaucoup de r-;oins (les traceR de crepi en sont la preuve}
et le chauffage etait assure (en fonction de l\�tat materiei du maître· de
ma.ison) par des fours simples , des poclcs en briques ou en plaques de cont-
mique. ; .
Suceava n 'a pas fait exception a ce qui &'mble avoir constitlle la,
regle generale des activite.s economiqucs def.l villes medievales. A pM't .
les activites artisanaJes ou commerciales specifiques aux l'agglomeration�
urbaines , Ies habitants de Suceava pratiquaient e.galement l'agriculture ;
ce mit etant atteste non seulement par la decouwrte , danf.l les habitatiom� ,
d'assez nombreux objets d 'inventaire agricole, mais aussi de la tene'm·
de certains documents ecrits, dont le plu s important est un acte de 1453 ·
(dans lequel la realite est precisec e:rpre8is 'Derbill ) .
Meme si ceci n 'a pa.s ete <fune efficience particuliere, toujours au
debut du xv•me siecle , les princes ont egalement dote Suceava d'une fo�ti
fication qui entourait et devait dMendre non seulement le territoire habito
de la ville, mais aussi une grande surface de tNrain dont la destinati�n
agrioole ne pouvait pas etre mise en <lonte. 5e consistant qu�en un f�..i1S
de defense et en une palissade en bois, cett<� fortification n'assurait a' l�
viil e qu'une protection relative , la plus grande partie de cette bî.che tc,'c-
nant ă. la Cite de ResidenN', de la peripherie de la ville. ·. ·
La deuxieme moitic du xv<mc tiiccle, dans laquelle s'e.<1t inscrit

presque entierement le re.gne du briliant voi:vode et eonnnandant militail'e
Etienne le G rand (145 7 -1504), a l'l'prt'.� i-ente pour Sue('ava l 'une des, ph11-1
tommentees, mais aussi des plus cclafantes dcB periodes de l 'cntiere . hir;-
1 88
. toire plusieurs fois seeulaire de la ville . Le quatrieme ehapitre de l 'ouvrage
(Sucea:ca ci l'epoque d'Etienne le Grand ) passe en revue les details concet·
na.Ilt les processus economiques deroules dans la vie de l'agglomeration.
On y met l 'accent sur la signification des differentes formes sous lesquelles �
sont manifestes le developpcment quantitatif et la diversification de la pro
duction artisanale, cette derniere etant consideree notamment a travers le
prisme du detachement du metier de base, des nouvelles branches spt�
cialiset-.s.
Cette realite surprise notamment par les recherches archeologiques,
mais confinnee par les Rources ecrites, se manifeste presque dans tous les
dom.aines de la production artisanale. }fais, cependant, cc qui attire ' tout
specialement l'attention, et qui illustre d'unc maniere convaincante le
processus ci-dessus, c'est le traitcment du cuir oi1 l 'on constate des spe
cialisations tres strict�, comme , par exemple, la mention dans Ies actes
de ce temps-13., (C de specialiste en bottes rouges » .
L 'evaluation objective de la signification des documents et de la.
diversite des decouvertes archeologiques mene toutefois a une conclusion
pa.rticulierement significative pour apprecier l'importance qu'avaient
acquise, dans !'economie de Suceava, les diverses activites artisanales
que Ies differentes categories de sources ont mises a, notrn disposition :
aucun metier n'a p1is une importance particuliere dans l'economie de
Suceava pendant la deuxieme moitie du xv•me siecle, ee qui imprime une
note specifique a, l'artisanat de cette viile. On peut donc dire que la pro- .
duction artisanale de Su(l{'ava est caracterisee par un developpenient
egal. de toutes les branches de procluction, appele€s a. satisfaire les besoins
de.s habitants de la ville aussi bien que ceux des habitants des villages des ·
alentours. Dans ees conditiom , il serait assez difficile (les sources ecrites
coniirrn ant pleinement la situation) de pouvoir parler d'une presence impor
tante des metiers de Suceava dans le commerce exterieur de la Moldavic .
de cette epoque.
Cependant, du temps d'Eticnne le Grand, SuceaYa continue d'�·tt'e
nn imp ortant centre commercial <lu pays, les sourc('s ecrites mcntionnant
la prescnce dans la viile de nombreux marcbands Ctra.n�ers et tout part.i
culierement des Italiens. D 'ailleurs, on peut juger de l'importance de' la.
presence des Italiens, aussi bien a Suceava qu'en Moldavie, par le fait que
l'un des plus importants collaborateurs du voivode Etienne le Grand
( et justement dans le domaine de la "ie economique) a ete le Genois Doi'ino
Catt.a.neo, qui avait la. fonction de • camerarius et theloniator tocre
Moldaviae ».
Dans le d omaine de la vie militaire, la deuxime moitie du xvme
siecle . a ete, pour Suceava, l'une des periodes leR plus tourmentees. · 1��s
destructiOns souffertes par la viile ont cte constatees a trois morriento
differents, eba.cun d'eux troo important pour la capacite de defense de la
Moldavie. Le premier de ce.s moments a ete en 1476, quand la ville et I.a,
Cite de Residence ont souffert ele graves clcstructions, provoquees pat·
le siege des troupeR ottomaneB. Faisant partie d'une campagne de gran:des
proport.ions, cleployee par la Porte ottomane contre la Moldavie, comme
reponse a. la cuisante defaite des armees turques de l 'annee precedente
(1475), le siege ele Suceava n'a Jlas apporte au sultan :'.\fahom.et II (le con
querant de C'onstantinople) le suc.ces escompte, la campagne s'etant sol
d ee par un insucces total et avcc de graYes pertes bumaines ct materielle.'l .
. 18!}
. „ fo� deuxi emc sit.�ge a eu lien en 1 485, quand la Porte ottoman� a
ess::i..y e d'installer sur le tronc voivodal de la l\loldavie uu Jlretendant
dt'·voue aux Turcs et a etc de moindres proportions que le premier, mais
a, . 1 1rovoque cependant de gravei' destructions a la viile. ('p siege n'ayant
pa.� non plus reussi, Suceava a eu 12 annees de repit pendant lesquellcs
c111• s'cst redressee. 1\fais en 149 7 , la villc a du faire face :\ un danger
t01i t aussi �:rand que celui de 1 4 76, cette fois-ci le siege et lei' destructions
au:-: quell' elle a He soumise etant « l'ccuvre » du roi polonais .Jan A.lbrecht
et de ses troupes. Som; le pretexte qu'il voulait aider la )foldaYie contre
les troupes ottomanes ( qui avaient reussi, en 1 484, a conquerir et a arracher
a l a l\Ioldavie lcs viiles-citadelles Cetatea Albă et Chilia) , le roi polonais
dkrchait, en fait, d'ecarter du treme le vo'ivode de Moldavie, dont la poli
qque d'independance etait contraire aux interets du royaume de Polognc.
l�itn qu'il efit cte tres dm et qu'il efit dure trois semaines, ce siege
de 1 !9 7 n'a pas non plus conduit a la conquete de Sucea>a. Par contre,
pour le roi polonais , la campagne militaire contre la Moldavie s'est soldee
par un veritable desastre , Ies troupes polonaises ctant decimees dans la
fameuse bataille de Codrul Cosminului, dans laquelle Etienne le Grand
a · obtenu l'une des plus eclatantes victoire:-; militaires de l'histoire de
la Moldavie.
. Les epreuves militair<>S par l<>squelles a pas:-;e SueeaYa. dam; le
l1ernier (J.Uart du XVi:me siecle, ne sont pas restces RallS suite8 pour la con
sq1idat.ion et le dewloppement de la structure urbaine spccifique a l'agglo-
11.1t'mtion. Les destructions repetees ( et a des intervalles courts) supportees
1�ai· la viile ont empechc l'evolution planimetrique normale de celle-ci et ont
infiuence negativement l'amelioration de la technique de construction,pour
l�i-; misons exposees, Ies habitations en bois restant preponderantei\ .
Le cinquieme chapitre d e rouvrage ( Une noiivelle image de la 'V'ie
nrl1a i11e en Jlolda rie : Suceam, dans la. premiere mo-iti{) dn �\ :TJ"m• siecJ,e )
md cn e videncc les nouveaux elements enregistres dans Suceava de la
Jll't'micre moitie du xvrcmc sieele, par rapport a, la periode preced<>nte.
. Pondant pres de 40 ans (apres le grand siege de 1 497 ) , Suceava a
comm une periode de calme, dans laquelle la viile a pu se developJX'r
lihn:•ment. Si, du point de Yue de la production artisanale, le dcvelop
vcment qu'elle connut dans cette periode ne represente que la continuation
nonnale des ex perienee8 et des accumulations des etapes prec(-dentes, le
j1h�n omcne le plus important est sans aucun doute le deYeloppement impe�
nieux de l'activite commerciale de la viile. Tout d'abord, Ies sources ecri
tef: nous montrent que Ies relations economiques des marchand8 de Su�.ava.
oT.t connu, dans la JJremiere moitie du XVJi:me siecle, une extension remar
quabli.�, leur preRence sur Ies marches exterieurs etant tre.'l frcquente.
M;a.ii5 a cause de la perle des deux viiles-citadelles inipo1tantes de la Mer
N.o ire ct du Danube (Cetatea Alhă et Chilia) et de la transfonnation de la
Mer Soire en un veritable « lac turc » (par suite de la conqut'te par l'Em�·
1lirr.:> ottoman de toutes Ies colonies italiennes du bassin pontique, les
li'a.i !<ons commerciales des l\Ioldaves avec ces colonies et, par leur intt>r
itif'..diaire, ou meme directement , avcc le monde meditcrraneen. ont etc
afkctces) , le commerce e::d<'·rieur de la )foldavie prend done une autre
oi·ifl1tation. La Transylvanie occupe, des lom, une place preponderant�
dan s le• commeree exterieur de la 1\foldavie, de meme quc l'on observe une
s<m �ible augmentation ele la presence des marehands et des marchandises
rnoldaYe>i dans Ies zone8 du centre de !'Europe.
1 90
L'intensification cles activites commerciales cleployees a Suceava
suppose, evidemment, une croissance substantielle du nombre et de l'im
portance des marchands dans la vie economique de la ville. Cependant, la
consequence la plus importante de ce phenomene, pom le developperuent
de la ville, consequence illustree d'une maniere convaicante par Ies resultats
des recherches archeologiques, a ete l'occupation du centre de la viile , }) lu s
exactement, de la zone autour de la Cour princiere, notamment par des mai
sons, des boutiques et des depots de marchandises appartenant a ces nego
ciants. l\faintenant font leur apparition dans cette zone des constructions
et des caves en pierre, de dimensions imposantes, dont la presence iei va
continuer jusqu'a la fin du XVIJI�e siecle. De meme, devant la Oour
princiere va etre construite une veiitable place centrale de la viile de Su
ceava, sur le bord de laquelle, dans Ies annees 50 du XVJeme siecle , le
voivode Alexandl·u Lăpuşneanu va elever une tour imposante qui iwu
vait etre comparee, par ses dimensions et par son caractere unique dans
Ies villes de Moldavie, a toute construction similaire des villes de l'ouest
ou du centre de !'Europe .
En fonction de tous Ies elements qui concourent a definfr le stade
atteint par Suceava dans la premiere moitie du XVJCme siecle, on pel1t
affirmer, sans aucune reserve, que c'est a peine alors que la viile e�t
arrivee au sommet de son developpement urbain, aussi bien sous le rapport
economique que sur le plan du developpement urbain. )fais cette situation
ne sera pas de longue duree, etant donne, que d 'une part, l'instauratfo:i;i
de la domination ottomane sur la Moldavie (1538) par suite des defections
internes, provoquees par la feodalite locale et, d'autre part, l'osciilatfon
entre Suceava et Iaşi des voîvodes (qui va commencer sous le meme voîvoQ�
Alexandru Lăpuşneanu , au milieu dul XVJ<me siecle, et qui va s'achever au
xvnemc ) vont affaiblir, graduellement, mais sftrement, la position doml
nante de Suceava parmi Ies villes moldaves, la place principale allant etre
occupee, definitivement, par la viile de Iaşi, qui deviendra la nouvelle
·
capitale de la �foldavie.
. . Il va de soi que le processus de la formation , ainsi que Ies etapes du
developpement de Suceava pendant le :Yoyen Âge constituent une partţ((
integrante du. processus de la genese et de l'evolution de la civilisatfon
urbaine rouniaine extracarpatique. Quelles que soient l'attention e t lfi.
mii:rntie accordees au processus d'apparition et d 'evolution de Suceava _en
tant qu'agglomeration urbaine, celui-ci perdrait beaucoup des significa>
tions possibles , s'il .n'etait pas considere dans le contexte general-rouma.iri,
ceci etant egalement le theme exclusu du dernier chapitre ele l'ouvr�ge
(La place de Suceava dans le processus de la genese et de l'evolution de "fli
civil·isation urbaine medievale roumaine).
: Les considerations dont on doit tenir compte, dans la compr�hen.ii i. n ?
exacte des particularites du processus de la. genese et de l'evolution ulte'
rieure des villes medievales roumaines extrncarpatiques sont multipl�s,
mais, parmi celles-ci, nous pensons que Ies plus importantes pourraierit
etre Ies suivantes : tandis que dans Ies territoires qui composaient l'Empire
romain d'Oceident , le processus de ru ralisation de la vie , dans l ' etape final��
de l 'Empire ct pendant la periode qui l'a immediaternent suiYie, n'a pa,>;
signifie la disparition des centres urbains, mais seulernPnt la diminutiou de
leur importance elans la vie economique ele l'Europe occidentale, dans Ies
re.gi ons du nord du Danube, la rctraite d'Amelicn (dans la huitieme decen-
1 91
"Ilie du Jil�mc 8Îede de n. e) a provoque la disparition de la vie
urbaine , la societe daeo-romainc entrant, pour une longue periode, da.ns
un mode de vie cssentiellemcnt rural. :Mcme dans de telles conditions, si
lPs Daces avaient eu une experiencc propre de la vie urbaine, pendant la
ptriode pre-romain e, i l e s t certain que leR effets d e !'abandon de l a Dacie
par Ies troupe8 ct l 'administration romaines auraient ete bien moindrei,;,
1 1 1ais le manque de cette experience auquel s'aj oute la duree assez courte de la
Yie urbaine provinciale romaine sur le territoire de la Dacie ont rendu totale
la disparition de la vie urbainc, chez Ies Daco-Romains du nord du Danube.
La succession prcsquc ininterrompue des peuples migrateurs sur Ies
territoircs du nord du Danube, pendant presque un millenairc (entre le
IIJOme et le XIII"mc siecles) a cree des conditions de vie difficiles et tres
precaires pour Ies communautes rurales daco-romaines et, ulterieurement,
roumaines, sur tout le territoire habite par Ies Roumains. De ce fait. le
pl'OCCSSUS de la genese de la civilisation urbaine medievale a ete difficile et
retarde et on constate un decalage tres important entre le territoirc du
nord du Danube et l'Burope occidentale, dam; ce domaine .
Pour les raiRons ci-dessus, l'apparition des prcmiers et des plul!!
-ancieils elemcnts qui marquent le debut de l'urbanisme, sur le territoire
e::xtracarpatique, n'est constatec qu'aux X JC mc et x111:me siecles , leur
developpement ctant aussi considerablement retard{• par Ies dernieres
v� uues des pcuples rnigrateurs touraniens (Petchenegucs Ouzes, Coumans ) ,
sa.ns parler des effets negatifs qu'ont eus, sur l'evolution normale de ta.
f-Oeiete roumaine dans son ensemble , l'invasion des Tatares. Dans ces
circonstances , c'est a peinc a la fin du XI I I "mc siecle , quand la puissance
militaire de la Horde d'Or commence a diminuer, que sur Ies teITitoiret,
roumains extracarpatiques sont creees Ies conditions propiees a la structu
nttion de la vie urbaine, sous des formes assez diverses.
Dans cet ensemble de circonstances, Suceava apparaît, comme
·cl'ailleurs toutes Ies autres villes roumaines cxtracarpatiques, une creation
·du :Moyen Âge roumain.
D 'autre part, Suceava doit etre encadree dans la categorie dei; villes
-ou se trouvaient Ies residcnces des feodaux lai"ques , de la periode anterieure
a, r.:E"tat feodal independant, a savoir de la periode des kniazats et des vo.i'
·vooat.s ( sur le teITitoire au sud des Carpates , un exemple similaire nous egt
-Offert par Curtea de Argeş , agglomeration dans la.quelle, au XIII�°"' siecle,
se trouvait la residence du voivode Seneslau. )
. L'un des problemes auquel Ies recherches effectuees a Suceava, ainsi
<in'a d'autres centres urbains roumains, ont du repondre est celui de l'eva
luation objootive du role joue par Ies elements etrangers (de colonisation)
lon; de la creation de ces villes . Au stade actuel des recherches, on peut
a.pprecier que l'historiographie roumaine d"avant la �'1lerre et celle etran
gere ont donne une interpretation totalement erronee du role de ees el€-
1nent!i ; la vcritc est que Ies elements de colonisation n'ont pa.s erei k::;
villes respectives, mais ont seulement contribuc a leur denloppement u.1-
tmeur. Au XIV�= siecle, quand on enregistre la penetration, sur le teITi
toire de l'est et du sud de� Carpates, des elements de colonisation , la popu
lation roumaine de ces teITitoires avait deja cree ses principaux centres
urbains, meme s'ils n'etaient qu'a leur debut.
Bien qu'ayant connu un developpcment puissant, SUI' les plans eco
nomique, social, politique et militaire (son apogee ayant ete atteint dans
la premiere moitie du XYl"m.; siec l e ) , Sucpa\a n'a pas reus8i, elle non plus,
1 92
a obtenir le statut de viile librc, independantc de l'autorite politique cen
trale, et a beneficier d'un regime de libertes communales, comme en
beneficiaient beaucoup de villes d'Europe occidentale ou centrale. L'expli
cation ne doit pas etre cherchee, comme on l'a essaye parfois, dans l'inca.pa.
cite des citadins de lutter pour obtenir les libertes communales, mais da.ns
une realite politiq1ie, specifique aux pays roumains extracarpatiques : la.
periode dans laquelle ces villes etaient arrivees a un degre de maturite, qui
leur anrait permis d'aspircr a l' obtention de ces libertes, a coincide avec
l'aggravation de la situation politique et militaire de la Valachie et de la.
l\Ioldavie, due aux menaceR directes de l'Empire ottoman, ce qui a oblige
Ies autorites centrales de ces deux pays, a engager toutes les ressources
materielles et humaines dans l'organisation de la resistance contre l'Empire
ottoman. Or, une telle politique etait incompatible avec l'existence de
communautes urbaines libres, etant donne que ces dernieres represen
taient, presque toujours, de veritables forces centrifuges . D 'ailleurs, Ies
relations entre l'autorite politique centrale et Ies feodaux laiques des deux
pays ont pleinement contribue a ce que Ies villes n'obtiennent pas le regime
des libertes communales : trop de fois s'est manifeste, avec des resulta.ts
nuisibles pour l'independance des pays roumains, un grave desaccord
entre la politique de l'autorite centrale et certains Jlartis ou groupes de
boyards d'orientation philo-ottomane, dictee par des interets mesquin.s
(economiques et meme politiques), ayant pour but la limitation de la.
puissance de l'autorite centrale.
1J - C· 951
193
LEGENDE DES FIGURES
Fig. 1 . Tesson cerarnique gris da.cique dccore, d e „ Siliştea Şcheii" ( l l8 siccle de n .�.).
Fig. 2 . „ Siliş tea Şcheii". Coupe du four n• 3
siecle de n .e). 1 , sol vierge ; 2, sol noir
( 1 18
melange a de pctits fragmen t de b o usil l age ; 3, remblai des deux galeries d u four
neau ; 4, en duit calcine parois du rour proprement dit et de l ' â tre ; 5, sol fort calcin e ; 6,
couche en do mm a gec par des i n tervell tion s modernes.
Fig. 3. Fusaioles Cil argile et perle C il verre, provenant des h u l les de „Şipol" (VI"-VII"
siecles d e 11.�.).
Fig. 4. Reliquaire eu b rollzc („Şipot", X l l le siecle).
Fig. 5. Forrnes ceramiq ues el ornemenls spccifiques pour la ccramiquc grise de Ia fin du
xn·e 5iecle.
Fig. 6. L'etendue de la viile de Suceava pendant Ies XIVe- XVI" siccles el le trace des for-
tificalions urbailles.
Fig. 7. Le pl a n de l a fort i f i ca t io n voivodale de Suceava (arch it . Gh. Sion).
Fig. 8. L'ellsemble de la Residence prillciere de Suceava (archit. Gh. Sion).
Fig. 9. La Rcsidence princicrc. Plan de detail des etapes collstruclives des cOtes Est e l Nord
(archit. Gh. Sion).
Fig. 10. Les plans des bâtimcnls C1 el Cz (selon L . Chitescu c t M. D. Matei) (arcbit. Gh.
Sion).
Fig. 1 1 . Le bâtiment C1 (la cave) : rcconstitution hypothetique d u sysleme constructif {archit
Gh. Sion).
Fig. 12. Le schema de jonction du bltiment C1 et du mur r-iord de l'cnceinte (archlt. Gh..
Sion).
Fig. 1 3 . Reconslilulion hypothetique des cOtes Est e t Nord de la Residcnce princiere {arcbit.
Gh. Sion).
Fig. 1 4. Boucles d'oreillc en arge n t et applique en bronze (XV" siecle).
F ig. 1 5. Lucernes provenanl des habilalions urbaines du XV9 siecle („Şipot").
Fig. 1 6. Cadenas provenant des habilations urbaines (XV" siecle).
Fig. 1 7. Vriile pour des travaux de cbarpanterie (Xve siecle).
Fig. 1 8. Couteau de pelleterie (babilation urbaine, XV" siecle).
Fig. 19. Plaque de poele a aigle bicephalc (b.abitalion urbaine, premiere moiti6 du XV8 sieclo)
Fig. 20. Boucle d'oreille, en argent (milieu du XV" siecle).
Fig. 2 1 . Ciseaux (habitation de „Şipot'', milieu du XV8 siecle).
Fig. 22 . Plaques de poi!le non emaillees (habitation urbaiue, premiere tn()itie du XV9 siecle)
Fig. 23. llague en brollzc (XVe siecle, „Şipot").
Fig. 24. l\lanchc de couteau ii. ornements en bronze (milieu du XV" siecle).
Fig. 25. Eperon en bronze et mors (deuxieme moiti� du XV0 siecle).
Fig. 26. La Residence princiere. Bol emaill� a inscription (deuxieme moitie d u XV9 siecle).
Fig. 27. La Hesidonce priuciere. Lucerne en bronze (deuxieme rnoitie d u X V • slecle) .
Fig. 28. Rcconstitution hypothetique d'une maison a demi-enfouie, XV" siecle (archit. Gh.
Sion).
Fig. 29. Hroc en cuivre, provenant de l 'habitation medievale n•. 6, de „Şipot".
Fig. 30. Fours pour l a cuisson des plaques de poi!le et des conduits d'eau (deuxilnne moiti6
du X v • siede).
195
Fig. 31. Plaque de po�le, portant Ies armoiries de la Moldavie (fin du xve - dtbut du XVI•
siecle).
Fig. 32. Sceaux en plomb („Şipot", fin du XVe siecle).
Fig. 33. Les plans des hahitations mcldie\·aJcs n• 5 d n• 6, de „Şipol" (archit. Gh. Sion).
Fig. 34. Reconstitution hypothitique de l'habitation n• 5, de „Şipot" (archit. Gh. Sion).
Fig. 35. Vue genc!rale de la fortification voivodale de Sucl'ava.
Fig. 36. La forlifil'ation voivodale. Les cotes Est <'t Sud de la construction du tl'mps du
voivode Pierre ier c t la zone septentrionale de l 'enccinte de l'rpoque du volvode
Etienne le Grand.
Fig. 37 . L a fortification voivodall'. L a zone S u d-Ebt de l'enc<'intc de l'epoque d"E l.ienne le
Grand.
Fig. 38. La porte principale de la fortification de la fin du X n·e siecle (rrstauralion).
Fig. 39. La porte Sud de la fortification du X IVe 5iccle.
Fig. 40. L 'entree d'une chambre du elite! Est.
Fig. 41. Le cOte Est de la fortification du X I V e siecle : Ic ru-dc-chaussee (rcconstruction
du XV 1 1e siecle).
Fig. 42. Le profil archeologique du fosse de defensc de la fortification de l'"poque d'Etienne
le Grand (fin du xve sieclc).
Fig. 43. Le platcau de la fo r l i fi ca t i o n voivodale : profil archfologiquc d'un four ii chaux (fin
du xve siecle) .
. Fig. 44. L'i'glisc met ropolitaine de Suceava (Ic debut du XV l e sirele).
Fig. 45. Appliques cn cuivrc (XVle sicclc).
Fig. 46. Sceaux cn plomb, dtlcouverts pres de )'atelier de boutonneric (XV le sieclc).
Fig. 47. Les rucs principales et Ies quarticrs de la viile de Suceava aux xve-xv1ne siecles
(plan realist par Iuliana Barnea, d'apres un schema de Em. I. Ernandi et M.
Ceauşu).
198
Fig. 1. Fr·agm cut c e ram i c cenuşhi' dacic decorat,
din aşezarea de la „Siliştea Şcbe i i " (secol ul al
II-iea e."n.).
illil1IllJ 2
o
Fig. 2. „Şiliştea Şcbeii". Sec\iune tran �:vcrsală pri n cuptoru] nr. 3 de ars
ceramică (secolui al I I-iea e.n.). 1 sol vi ti�;·2 pămlnt negru murdar, pigmen
tat cu boabe de chirpici ; 3 umplutura galeriilor pen t r u foc ; 4 lipitură arsă,
pe per�jii cupto,rului şi ai ramer.ei de foc.; ,li.pilmlnt ars puternic ; 6 pămta t
deranjat de intervenţii .moderne.
��
�
I
•
"; . ·
! ' „�
.
I
·'
. . �
I
I
·-
Fig. 3. Fusaiole de lut şi mărgea de
sticlă, din locuinţele de la „Şipot"
(secolele V I - V I I e.n.).
Fig. 4. Engolpion de bronz („Şipot",

secolul al X I I I-iea) .
�� !&
o 2
D
'1f1 ��
::::::\
Xs@ ,@
llllfl!J n �B8WU lJ lJ lJ Li
o o o (J
7
" 6
LJ Lf.M/tf �
�
��5 9
Fig. r>. Forme de vase şi motive ornamental� specifice ceramicii cenuşii de la llftrşitul
secolului al X IV-lea.
19 9
. d crea oraşuI u1. Suceava , ln secolele X I V
Fig. 6, ?ntrn - XVI ' ci
v traseul fortificaţiilor
. .
oraşului.
· .200
o 5 10
'
20 30 40 50 m
i. FA Z A MUŞAHNĂ sf. s ec . X IV
2. li"/lllZI FA Z� I ŞTEFAN CEL MAR E
3. tzz:a FA Z A II ŞTEFA N CEL MARE
Fig. 7. Planul Cetăţii d e Scaun a Sucevei (arh. Gh. Sion) .
-
. -
• • „ .
• • • • • • • • • • ' • • • •
<j
[IJ
I I �
=ăpătură în suprafeţele
clădirilor c1 si C2 ·
� zidării mo dt'fnei
� pavaJ se-c XV :
� pavaj sec . X I V
Wnite pro�bil� c,
r-
-
w ---'\;..--------->9�., ,...,___._,,,��U/\ A---- � c:::J
zid u l sudic al
c ladirii C5
o 2 l 4 5m
Fig, 10. Planurile c1Ad1rllor C1 91 C11 (dupA I.I. Chlţescu tl M. D. Matei) (arh. Oh. Slon).
.
- �-=.:_ ��
�
/)
/.. / I
/ ' �
; r -1
· ·--. � I !(;
S.. Dumitr u (1535)
� ---�
/l
r
rJ� -�=· � . :::.__-
____
1 (
\�Y/
h�-=1=-_Y
·
--L---- _j_ _j__.L..-__ J_I____J__--=-

__._-
--
I
_ _
J ._ I
Str. I< a r (
Mc r x
·I I
I
I
- _,.
� �
l /0�
I t;; /
I �· '/ ;I-
I ---------. I --- I
/I
/---
--� 1
------ -----
I -.../._;
/
. !� '"· �
•
c,z /„„
. o
li ·......;
��
I -
� /�� L'3 .1 ·
Clădireâ Domniţe ior (164 2 )
/
ANSAMBLUL '. CURT i"I DOM N E STI

DI N SU CEAVA
L__J
clădiri si t ra s e e d e s t r ăz i
d i n ccinf i g u r a t i a a ni l o r ' 5 0
s u p r a p u s � d e' t r a s • u l
n o u l ui bulev n r d
�
��
�
}c l ă d iri d e sc o p e r i t e În
săpdt u r i l e a r h e o l o g i c e
- ·
� -..- + + , a l t e
+
c l ă d i r i m a r c a t e în pl a n u l p:-::--:::i trasee de zi d u r i d e m a n
1 ora ş u l ui la a n u l 1856 i.:.:.:...:_:_: J t e l a t e s a u r e c on s t i t u it e
'- + ... + •
e-"'9 t ras ee s ll pch u ri arheol o gice � pavaj e „

-··-�
i
J 5 m 15 20 2s 30 35 �o ,; 5 I
�-' ' -�- -:::1=.._.t
Fig. 8 . A n�am blul Curpi domnc�ti lliri Su cr-.a vn (a rh. Gil. Siou).
S. 01.Xnitr u (1535)
{s ec .
/��ţ.:: �
'f + . 1'
,.. .,. „
.,. „ -+ t „ � (15 61)
..,..,.
.,..,. ; +
.,. „-+ .,.
.,. .,.
·
· �� j
")I .�
t . f! �
,I li. 1 /
I �� I
/!
_,„ I I
/ /- --- _ � I
� -.../
I
I
// 0��
I
I
// �L 'f;;
I
I I I
!· ANSAMBL U RT/ll D//OM N E STI
�U CEAVA
.
)
"
' 01 N
d/ld �
". • cas e e d e s r .
.
_J
.
i t a z,'s o � }c' ă d
'--- di c c a c t .• al
g m • i ac a m l oc � s'ă p di ri de sc aofh"'e ol"o g1.1cc
t ur i l e c
��)
l
I
I
+ ... ,
a lt e
a
supr p"'6 d •
c o o l "' bul ev n r d
.
c l ăd i r i
·
' + „ ,' oc a ş a l u• l a a
" +
t:::::î
t
m anr�la
as o a l
1 ;c
1�56
placul
' ' ''" " " a c h • o l o g " e

.
�
-
-
lil,l
= t ca ' "
.
t ··· 9 t e l a t e.
p a v a; e
d•
sau
< i d m .• .
" "" '
mac -
d_'1" - 1
" a ,
/
j
�
i
' '° "'
· o �. 5
'_ ..,;,1.�
-1lli.. ::::
-�
.
::j � �- ..L �--
A_
I I
I I I I
I I I I
I I
I I
I I ·
.
'
. ·
--+�
:. .
,,
I I
I I
I I
I
I I
I I
I I
I I
;
I
-
-
r -
- -
--- --- - -: -: -
I
l 1 I
I I
I I
I I I
I
" .
[îJ
�-�---
„. ,: �
:ţ � . . '
„1
llAP
.
' � .
�
F... . .
piatră
lerr. n
.
eoocă Pe t r u M usat . �
m::J prima j wmătate
'
sec . X V
� e p o c ă St e fan cel M;:ue { 1 ) � � trasee
piat r;'\ lemn
·�
" t:n n t i " lem 1 ,
' ( :vi t e 1 48 5 ) în fundaţii sau zi rl uri
epocă Ste fan cel M are ( 2 ) r--]0„„„;reconstituire
=
tr :1see
� '(po st 1 48 5 ) . �
__„
� t u nda!ii
� zi d u r i
. . • • . .. .
c:em ant e l a t e
·�
s e c. . XVI - X V I I d e Riatră
�
f az e
�"� l a const r u c t1 1 d e lemn
J
I
10 15 20 25 30m
I I 1 I i J d I I I l
I
I I I
A N SAMBLUL CU·RTll DOM NESTI . I

�
DI N SUCE AVA
Fig. !I. Curll·a domnca�că. Plan de detaliu al etapelor co.ns-lructive p� ! a l urile d� C i l ş i nortl (arh. Gh. Sion) .
' '
I I r I
I I I I
I I
I I
I I .
'
·
--J.�
.
:. l 1
I I
I I
I I
I
I I
l I I I
I I I I
I I
�lM·"""��
. I I
m��mn-mm - - - --- �
�m I
; - - - - - --- -- - -„
I r - - - -,
I
a 1
I I I
I I
I
--
" [î]
�
� ' ·�."·.
. · ,�
. -:.: . .
·�.·
�-�--
�.
J tv1 usat . �
'
tate sec . X V
pi�atrA -===f trrtSee
lemn
in cel M-;ue ( 1 )
e 1 48 5 ) � în " t:1 :=rn t i " lem 1 ,
fundei.ţii sau zi rl uri
r--]0„„„:rzconstituire
=
1n cel M are ( 2 ) tusee

t 1 48 5 ) �
... _ ...
� zi d u r i
..
c�em <.n t e l a tc
5frU§§Dl fund�ţii
.. . . . .
:VI - X V I I d e �i a t r ă
.
· �"� la const r u c t1 1 d e lemn
'
I
) 15 20 25 30m
; ! ! 1 1 f1-J I I 1.J j I „�
A N SAMBLUL CU·RTlf DOM NESTI
I - .
�
DI N SUCEAVA
Fig. !l. Curlra domnca� d . Plan de detaliu al etapelor conslruclive p� l a turile d� c , t şi nord (arh. Gh. Sion).
Ji'ig. U. Clădirea Ci (pivniţa} : propunere de reconstituire sistem:constructiv (arb. Gb. Slon).
+
\
Fig. 12. Schema joncţlunli dintre clldirea C. şi zidul nordic de lnc tntii (arh. Gla. Slon).
I
\ o
„ „ „ „V • • • •• • • • • • " ' ' ' . . . . . . . . . . . . • • . . . .. . . .„. . L...... Gb . s1onl-

" ("'·
urt" ••"'•"
,,, c
• •' "'
• no•
"•' d
� ' , "'"
..-
" '
I
I ,,
I ,
I
� -
·
j"ig. H. Cercei de argint şi aplică de bronz.

(secolul al XV-iea).
: 'li . 'll\ , t
lI l
Fig; t5. Opaiţe din 1oewnţe o.rltene9ti din secolul a1 XV-iea (,·,şipot").·
�
-- --
- -
--
I · . .;:::-.
Fig. 16. Lacăte descoperite ln locuinţe ortteneştl (secolul al XV-iea)
206
Fig. 17. Burghiu pentru lucrări de dulgheri e (serolul al XV-iea).
, . .
· �
Fig. 18. Cuţit pentru răzu i t pici (locuinţă orăşenească din s eco l ul ni XV-iea).
Flg. 19. Cahlă ornamentată cu vulturul bicefal, dintr-o locuinţă de orăşean

(prima jumătate a secolului al XV-lea) .
Fig. 20. Cercel de argint (mijlocul secolului al XV-iea).
Fig. 21. Foarfece dintr-o locuinţă de la mijlocul secolului al XV-iea.

de la „Şipot".
208
Fig . 22. Cahle nesmălţuite, dintr-o locuinţă orăşenească (prima
jumătate a secolului al XV-iea).
• 111
209
'„.·.
Ov . .,
, ._ .
�I
> I
•
I
Fig. 23. Inel de bronz Fig. 24. Mlner de

(secolul al XV-lca - „Şi cu ţ i t , cu plăsele
pot"). de bron z (mijlocul
secolul ui al XV-iea).
Fig. 25. Pinten de bronz şi zăbale (a doua jumătate a secolului al XV-lea).
:210'.
Fig. 26. Curtea domnească. Bol smălţuit, cu i nscripţie (a doua jumătate a secolului
al XV-iea).
Fig. 27. Curtea domnească. Opaiţ de bronz (a doua jumătate a secolului al

XV-lea).
211
�ni vel exterior
a.t tual
Fig. 28. Propunere de reconst ituire a unei locuinţe semiadlncile din secolul al XV-lea
(arh. Gh. Sion).
Fig. 29. Cană (măsură ') de araniă, din locuinţa nr. 6,

de la „Şipot".
21 %
Plan
C U PTOR 1
A S<1cţ iune
· -.·--- · --· - · - - - · -- ·- - · -· -· · - �
o 1m
� CJ.rJl!>i1:1 � P.J.-fnl fnroyt

Jt,"t-;\ţ.J up•fură � Pci..!n/ Nineynl ..i.- fii.-
Com'vru/ l>olţilor
11„;1„ Pf''�tllor
:: :: = :. CunlurtJI •!bria/O>'
Fig. 30. Cu p toa re pentru ars cahle şi olane (a doua jumălule a secolului al XV-iea).
Fig. 31. Cahlă ornamentată cu stema

Moldovei (sflrşitul secolului al XV-lea
:Sau tnceputul secolului al XVl-lea).
213
Fig. 32. Sigilii de plumb („Şipot". S ft11i tul secolul ul al
X V-iea).
214
o
•-- -·- -2=--=3 ,.,
Fig. 33. Planu l locuinţelor me dicvalc nr. 5 �i n.r. 6 • de !a „ 1 o l" (arh. Gh · Sion).
Ş'p
.
5 de la „Şipo t " ( •rh. Gh. <;ion)
. .
Fi g.li 4 · Propunere de reconsti tulre a locui· nţe1 nr. • ·
Fig. 35. Vedere generală a Cetăţii de Scau n .
Fig. 36. Cetatea d e Sl'aun. Laturile d e est şi sud a l e fortului muşa l i n ş i zona sudică
a plnzei a doua oe zi duri.
216
Fig. 37. Cetatea rle Sca u n . Zona ele sud-C!.il u piHzci t• xlcrioarc . văzu 1 '1 clin şanţul de apărare.
Fig. 38. httrarca pri1i'dpal:1 (rrsta.u_ra lZi) iu fo rtul m uşatin al Cetăţii de Scaun.
�1 7
Fig. 39. Cetatea de Scaun. Poarla sudică a fortului muşatin.
Fig. -40.Cetatea de Scaun.

Intrarea unei lncăpcri de
pe latura de est.
218
Fig. 4 1 , Cetatea de Scaun. Parterul laturii de est a fortului muşa t i n , refăcută ln secolul al
X V I l-lea (după n:slau.rare) .
O i Z I 4 c=J �I
C;:;J !1oht
�Sfr•t tk�rwr.1 din flii'!
�Cen� şi clrbt1t1f!
IIDlDllJ CJrJWlirl s#r;,n.11:,c#IMI
mm P.i111lnl � umpluttd
� Pi61,itt'lf1!i'WMt
ti/N-1-'âl Nisip
� 'krf1'ar ,11Jrt.tf
Str:.>tcu cer1"1icJ St!C.)l'I
Fig. 42. Cetatea:de Scaun. Profilul fanţului de ap 1ro.ce de la sflrşitul secolului al XV'-lea.
21 9
Fig. 43. Platoul din fa ţa Cc Uiţii de Scaun. Prof i l u l u nu i cuptor pentru ars piatra
de var (sfîrşi l ul secolului al X V-iea} .
. .
'
: . ·:'·
Fig. 44.. Sediul fostei mitropolii a .Molrloveh(inceputul aecolulul al X V 1c1ca).
220
,. ,:
-- -=�
� -· .
-===-
Fig. 45. Aplice din tablă de cupru

(secolul al XV I-iea).
Fig. 46. Sigilii de plumb (secolul al XV I-iea)

descoperite ln' apropierea atelierului năstura
rului.
221
v'-----r=
\
Fig. •1. Principalele străzi şi cartiere ale oriqului Suceava din secolele XV - XVI H (dupl
o schiţi de Em. I. Emandi ti Mihai CeaUfu) ( Iuliana Barnea) .
222
H edactor : BEA T HICE BUDESCU
Tehnoredactor : AUl \EL BUDNIC
Bun de tipar : 21.JV. 1 9 S 9 . Format : 16/70 X 100.
mari :
{
Coli de tipar : 14. Pliant : 1 . C.Z. pentru b iblioteci
9(4 9 8 . 3 1 1 Suceal/a) • . • . 15 •
908.5(498.311 Suceava) • . . . 15 •
C.Z. rentru biblioteci mici : 9(498)
• I. P. Informaţia c . 951
Coperta de : TEOIJOl :A DO XAN
Coperta I : Cercel moldovean de argint (s ecolul a l X\'-lea) des

coperit la Cetatea de Sca un.
Coperta a I\'-a : Cahlă ornamentală (mij locul secolului al X\'-lea)
descoperilă lntr-o casă de orăşean �u c eava.
OFICIUL
JUDEŢEAN
DE T U R I S M
SUCEAVA
ROMÂNIA
O FFICE
DEPA RTEMENTAL
DE TOU RI S ME
SUCEAVA
ROUMANI E La rnaison princiere du X y e siecle de Putna (refaile).
La na t u rc, q n i l ' a gc ne l' c u em <' n t d o rn\ a fa i t du J'ilonl d e la lVJoldavie (la B u co v i ne

ou l < ' Pays r le. Het res) l ' u ne des p l u s p it t orcsq u e s re g io n s de la R ou ma n i e , region
donL l a renommee a depu i longl emps depa.„ e Ies front iercs d u pay s . Le: montagnes
majes t u en ses l'.ont e n p a r fa i t e h a rmonie a v e c Ies clouccs c ol l i ncs , t ou t es couvertes
e l e fore t s s e cu l a i re s de c on i f e res ct d e fen il lu s , o it serpen t ent, dans une atmo pl i e re
e l e c on t c s de f e e l'. , des eau x t u mu l t u eu ses de m on L a gn e et des r u i sseaux su s u r a n t
comme d es carillons de cri t a l .
Hcrceau d ' u ne c i Y i l i sa t i on r ou ma i n e rn i l l e na i r e , la B u c o Y i r te p oss ed e t an t de monu
me n t s cn l t u rel l'. , qu 'Pl le . emble u m· y e r i t able e :x posit i on ll'a 1·L m e d i e v a l , u n e h i s t oire
conden sL\e d e l a spiril u a l i t e c t de l 'a m 011 r d e l ' a rt e l el'. lfo u rn a i ns . Pl1 l na , S u ce v i ţ a ,
Mol d o v i ţ a , H n rnor e t Su cea:\'a sont enl res �� j a rn a i s d a n s l e ])a t r i m o i n e de l a culture
u n i yerselle eu t a n t q u e monumen t s d ' a r ch i t ecl u rc med i e ,· a l e e t de p c i ntm · e murale.
I. .es m o n t a g n e s , les for c l s ct ks cau :x Y o u s offi ent de n oml.n·eu se :> po�.:-;ib i l i t e s d e pra.
I iquer des s p m b t el s la p e c h e , la c h a s. c o u l c s l'.por t s d ' l l i Ycl'.
1\la i s ht B u c o Y i n e n ' c s t JHlS l'. CU lcme nt U lJC l ' l'g i on a n H'.- m c d e saJ i sfa i rc Y ol re he. oiu
< L e rc pos ou ce l u i , l ou t a u ssi n a t u r el , u ' <' l l l i c h i r Y o l 1 e Y i c s11i r i l tw l l e - a s pi i a t ion
hurnaine p e r m a ne n t e . I..ia .Buc o v i n c est ega le me n t u n c 1101'\ C OU Yert e a Y01 1'C sa n t e ,
l a :-;t at i o n balneairc <le Vat ra Dornei l C· :>t a n t - d a r n ; la mt'· moirc des h 6 t e s venu s des
q u a t re coins d u rnomle - i n d i s:,;olu bk 1 1 1e n t l i ec f� l ' a rn e l i orat ion e l e leur M at d e san te
on fli l a gu61 i . · on des mal atlics dont on ne ga n 1 e qne le sml \·e n i r d e :-;agrea ble ( m a l a -
d i es e n nl i o- Y a sc u l a i reF> ou
La c i l e de rt'sidc 1 1ce du prince rl>g n n n l de Surea,· n . g;as\ 1 ·0- i n t e:,;l i n a lc s ) . Quant
< W X s pol'L S d ' l l i n'l', cctt e m e t n e
s t .a l ion d e Vatra D orn e i est
8}1 1 1 1' egale e n J3 U C O \' Î J l C .
Tou t c e r i chc resc�tu t ou r i s t i
que d i s posc des ser v i ces per
manent s et com plexei'\ de
1 '0ffice D e pa rt e men L al de
'rou rismc S u ceava - R ou
m a n i e , qu i s e fa i t u n t itre
d ' honneur d e sa t i sfai re , dans
n ' i mpor t c qu e l l e saison ,
tourisme i n d i -
sol l i c i t at i o n s d u
les
v it l u e l ou c ol l e c t i f , Ies r e su l
1
tat s o b t cnu s j u squ 'a p rescn t
j u st ifiant la confiance avec
la q ue l le nous at t en d on s vot re
visite et vos appreciat ions.
OFICIUL JUDEŢEAN
DE TURIS M
SUCEAVA
ROMÂNIA
SUCEA V A TOU RI ST
CO UNTY
OFFICE
The garde ns and the c l u b of \' a t ra - D ornei
(Snapshot by Dr. Ioan Popesc u - Argeş e l , reader). RO MANIA
One of the most pi c t ur es q ue regions of R omania , the Ţara de Sus ( u pper part of
Moldavia), Bukov i n a - The Land of t he Beech Wood , h a s long becorne famous i n
the worl d . Ther c , nature looks i n perfect harmony : gorgeous mou nt ains runnin_g
i uto mild h i lls covered with age-olcl c o n i fe rous and leafy forest s are cut by t umu ltous
meandering, bighland rivers or s m oot h cry · talline brooks . 'l'he whole i s perva ded
hy a fairy- t a le at m osphere.
'l'he craddle of t h e millena1·y Romanian c i v i l ization , B u k o v i n a is dottcd i\rith somc

of t he monuments of t h i s people's material and spirit ual cultme. One may perceive
it as a medieval art book , as an abridged
history of the spiritnalit y !Lrnl al't ixtic t ast e
of t he R omaniam. G ems of medieval archi
tect ure, l ike Sucevi ţ a , l\fold ov i ţa , Voroneţ,
Hu mor a.ml Sn cPava , famous a l so for t hc i r
mural p a int ings , have alrearly ent ere<l the
re po s itor y of wol'ld cnlture .
A modern highway net work facimates trips

to all t h e wonders on the region. Accommo
dation an<l meal cater for all tast e s .
T h e natural enviromnent is propicions to

t he p ra c t i s ing of v ari 01i s spor t s : fishing,
hunting, winter games, e t c .
Basides rest , recreation a u d spiritual eleva
i ion , on<' rnay fincl h c nc f ic i a l health and
s]_)t1-cure opportu nit ics î n B ukov i n a , at Vatra
Dorne i . This resort is
well-known beyond
the country 's borders for a l l eviating gastro
intestinal and cardiovascular affect ions. At
t he sa me t i me , i t is a place of choice in tbe
region for winter sports fans .
INVITATION Ă. VISITER LA BUCOVINE
fo t l 3 u co v i ne e s t l ' u n e des regi o n s l e plus pittorc:ques de R oumanic. J1es . OUTces

ec ri t es med ieva l es , les not es des nombreux voyageurs e t rangers qu i ont pareouru
l n regi on le l ong des s i ec l e s , Ies i m pre s i on s de voyage des t em p s plus proches ont. ,
san s e x e ept i on , rn i s en c v i < Lenee l le s bcautes n a turelles i ncgalables qui const i tu e n t ,
aujoul'd' 1 m i cncore , u ne a t t ract ion pour l e s nombreux t ouristes qui a iment la nat urc
ct qu i v i 1; i t e n t , en t ou t.es Ies sa i sons , cet t e rnerveil leuse zone du nord de la Molda v i e .
Parsernec 1 l e spl e n d i ll e s J'esenes n a l urcl h's abri t an t u n e flore p a r t i eu l i c re p a r ses

endemisnw: spe c i f i qu e s , couverte de forct s fonnfrs d e s fameu x resineu x apprecies
pour lcur valeur gen e t i q n c , l a Bucovine offre les m e i l leures eon d i t ions pour l e d eve
l o ppcmen L 1 l ' n J 1 c l'i c h c fau ne c y nl>ge t i que , les t rophrcx < l 'o1 1 r 1; , s a ngl i ers , cel'fs et che
vrc a u x ca r11a 1 in8 rrcol t cs t fa. n s l e foncl s forest ier l oca, ! con. L i t u a n t a n t a nt de ra isons
d ' a t 1 mct i on pour dcs Y i8i t eurs du rnonde ent i er .
JJeS sch'n t i f i qu c s t rnu w n t d a n s I e s n'• :-;erves de l a, Hucov i n e u n t res rielie materie!

de rcclwrche ct d ' e t u d e , leur va l eu r et h no-bot a n i qu c jou i :;sa n t d ' n ne ample et soli de
n>pu t a t i on i n t ernat i on a l c . Dcs c:xcrn 1Jks en sont : les bois de 7'amost ea - I 1uncă,
e c ha n t i l l on s a u t hen t i qucs <le. graudcs foret s secul a i rcs de Bucov i n e , a i n s i que ceu x
tle Slitt ioa ra ct G iu m a l �tu qui n 'ont pas conn u d ' i n t ervcnt ions a t h rn pi ques , ou b i e n
< l e 'finov n :;\fa n' - Poiana S t a m 1 w i , a re h i n • s m i l l ena i rc: de l a, r i c h e v eg<'.· t a t ion de
l u , z o n e , Ies a n eien. p<.L I urages <le Ponoa n-, ( 'aJa t i t Hlc�t i , V rn rn oa :-;a l1u i a br i l t>nt u n e
flore �� rel idi re pandue d ' u nt • m a n i ere nat urcl l e dt-x regionx < l e l ' E x t 1 · c me Orient e t
d u Cere!P po l a i r c j u s q u c d a n s nm; c�onl recs .
Cc sont fa (111elqrn:s ra. bo11s pom· l ' in v i t a t ion < 1 11 e l ' f o spt-cl om t Ny l v ieol<' <k 8 u eea n1
adrei,;:-;p a u x 1 uu ri :> t e � <lcs < 1 u a t rc roins ( l l l m o rn l c <k c m rn a î t rc de r isn le� splendeu r:-;
nat urel l t'S dl' la B u rov i n c , a ,·cc l a, c mrd c t i o n qu ' n ne t e l l cs Yi8ite sera u ne j oi e
de d u n� e que l 'on a i mera rei t e rer.
L ' l n speclor:.1 L DeparL cme n l al S y l \· i c o l c de S u cea \'a - ll OUl\IA N I E
A specl ele ln rcscryc n n l u relle ele Znmoslea O i c l a rn n u s albus

(Pbol o : dr. i ng. Ta ra Seghedin) (Photo : dr. ing. Taras Seghe din).

Matei Civilizatie Urbana Medievala - 1989

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Matei Civilizatie Urbana Medievala - 1989

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

(Sn('cava pinii. la mijlocul l'ccolnlui al XVI-ka)

A Hl�PUBLICII SOCIAI,ISTE ROMÂNIA

(Suceava pînă la mijlocul secolului al XVI-iea)

EDITUHA ACADE�HEI REPUBLICII SOOfALISTE RO.\IÂNIA

PYMbIHCl\AH CPE,Il.HEBEHOBAH fOPO,Il.Cl\AH QMDHJIH3Altl1H

(Cy•1ae a, ;a;o cepe�1111LI 16-ro neHa)

EDITUHA ACADEl\-llEI HEPUBLICJI SOCIALISTE HOJ\.IANIA

Capitolul III. Consolidarea })OZi�iei Snceni in viaţa de stat a Moldovei

ActaMN Acta 1\Iusei �apocensis, Cluj -N a1l oca.

Proiectati'1 pc fun dalul reprezentat <l.e ansamblul datelor conţinute

1 Grigore Crcche, Lelopisrţ11l Ţ1!rii Jfoldovei, ('d. P. P. Panaitescu, Bucureşti, 1965.

6 D. Cantemir, Descrierea 11foldo1Jei, ed. Adamescu, Bucureşti, f.a., p. 24.

stabilirea reţelei tle aglomerări orCtşeneşti din �loldova sfîrşitului :-;ecolulni

H Miron Costin, op. cil„ cd. cit.. p. 182-18:1.

17 D. Cantemir, op. cit., p. 2:1.

i9 N. Iorga, Studii istorice asupra Clliliei şi Cetăţii .'1lbe, Bucureşti, 1899.

a.; H. Dj . Siruni, Balcania, 2 - 3, 1939-1940, p. 110-111. Pe de altă parte, însă

37 Idem, Dre,qulorii lirgurilor moldoveneşti şi atribuţiile lor pinu la Regulamentul organic,

42 ]\[. D. :\ [a l e i , Studii de istorie oră.�c11rc1.<cci rnrdie11a/ci ( J lo/<io11a , secolele X/ l'- X l'/ ) ,

u D. C i u rca, .\ I I.\. i. l!JiO, p . :.!:.! -- :.! : : .

'8 :\[. D. Matei, Studii şi materiale, istor i c , 3, Suceava, 1963, p. 63 - i6.

01 Gh. Diaconu, N. Consla n lincscu, Cclalca .';icl1eia. Bucureş t i , 1 960, passim .

;; 3 F. Grecul, Voprosi islor i i , 1 1 , H J49, p . 1 2 1 .

la fineh' 8Pcolului al XIV-lea 63.

59 L . L. Polc,·oi, Gorodskoe goncearsluo Prulo-Dneslrouia u XI V ucke, Chişi nău, 1969 ;

c·m·înd, î n polPmieil , u n astfPl d e e ara c· t l 'r cii pătînclu-1 ocla E t c u apariţ ia

64 Gh. Diaconu, N. Conslantinl'scu . op. cil„ p. 1 6 - 17.

D.M.), care e şi creatorul sistemului de apărare prin cetăţi" 72• Dacă

Pe acest fundal ştiinţific al sfirşitului secolului al XIX-lea şi înce­

'8 Voi. I, Gotha, 1905, p. 1 6 1 şi urm.

domnitorul Petru al Muşatei" 78•

întreprirn;e în euprinsul Ct>tăţ.ii dL· t-;caun, ta �i pe platoul din faţa ace>1-

A ndronic, SA I , t:l, 1 969, p . 6i - i8 ; M. D. Malei, Emil I. Emm1di , Cetatea de Scaun şi Curtea

EV OLlJŢIA ŞI ROLUL AŞEZlRII DE LA SUCEA \TA

Modalitatea de abordare a i storici unei aşc•zări mbanc medievale

1 P. Lavcdan, Qu-esl-ce que l'urbanisme ? Jntroduction el / 'llistoire de /"urbonisme,Paris,

3 în cercetarea palcolilicului d i n zona din jurul Suceve i , ce l e mai valoroase rezultate

0 ;\, Crsulcsrn, Slurlii şi ma lrriak, lsloriC', :>. Sm'C'a\·a. 19'/:�. p . 48 şi u r m . ; Y. �i

tezam aparţ.ine culturii X oua �i d at -r a zii de la sfîr�itul cpueii bronzului10•

oan•1-;1l'P 1 l t• p l a,;an• a l o e u ir i i in z ol l <t �i o i t>�i n· a l'i di n tei-itmiile m a i i ntens

ele s-a gă si t o mon<'dft d < ' a rg i n t a par\ i n i nd u rwi emi s i u n i a lu i A n i o n i nux

asigură o Î l wa1lran• c· nm ol ogi<':i satisfăerttoar<' a d e sc ope r i r i l o r .

Lung,1 parautezu cl i n ri l l(lu ril!' vreccdentl>, î n eare a<•epntul a fo1-1t

"·' l/Jidem, p. 8, f i ::( . 5 .

31 Precizam d i;i a pr e ci e r i l e pc carr le facem aici u tilizăm ohscrYaţ.ii pe car<! Ic-am

35 cr. 'lla l criale, 9, 1970, p . :l75 - :l77.

concomitent eu ai;; i milarea lor etnică , astfel încît alnmdonar<'�t trf·ptată a

(lont este înt"<T lltiparte d e a fi considerată, sati sf:tc�ttoare, ohst•rvaţ.iile

este hi ne să sp tn•aei"t eu uş mi nţ i"t peste un fapt pu ţ i n l uat în considNaro

63 Şerban Papacosteii. in Cnn.�liluirPf! sfrJlelor fe udale rom1î11esli0 Bucureşt i . 1980,

66 Al. Vasilescu, Studii şi materiale, istoric, Suceava, 1969, p. 43 - 65.

67 �I. D . 1\latci, SCIVA, 29, H178, 4, p. 541 - 554.

70 M. D . :Viatei, Co11tri/J11fii arlieologice la istoria oraşului Suceava, p. 6 4 - 65.

i_jvn•a e nrae terulu i :,wdP1 1 t ar al m odulu i ei de viaţ:I şi în demonstran•a ,

cd_ ia şi i m por t a n ta sa ist ori e ă , < I a r Px pli c ă şi un frnonwn , a eărni l'l'a

73 Ol lokar, <Jsicrreichiscl1c Reimchronik, ed. J. Seemiiller, tn l\lonumentn Germaniae

SUCEA \TA -NOl.JA CAPITALĂ A lfOLDOVEI PRll\ULOR

În evoluţia Sucevei, cca de-a doua j umătate a secolului al XIV-lea

Fără discuţie , principala sarcină a celui ce doreşte să alcătuiască o

1 Lăslnd la o parte problema, foarte imp Drtantă, de altfel, a atitudinii nobilimii, în

XIV-lea ::;i bucuri11du-se, ulterior, de graţia papală, care ii a<·orda st atui ul

2 r.r. i n fra, p. 7:1 - K l .

Pe acest fundal ştiinţific al sfirşitului secolului al XIX-lea şi înce

31 Cercetări, inedite, făcute de Al. Hădulcscu. Pentru detalii cu pri\·irc la semnifica

tentlui ( ju dec i nd dupit gros im t• a l'!i st ru e tu ra m at e r h1l el or su qn i nse in um

Ctm ele-a doua precizare se n•fln-(1 1;1 c·oJJstatiirile prik•juitc de r-;(1pl't

Prin poziţ.ia pe earc o ocupa in activitatea de stat a )J old ovei, Su