ANUL XXII. - F ASe. 62. OCTOMBRE - DECEMBRE 1 929.

1�:7!lfrt nE rPl1�UD
", :: . ,- :O f � O R -
D illU OTECA

i . � II. ' __________

BULETINUL
C O M I S I UN I I

MONUMENTELOR ISTORICE

PUBLICATIUNE TRIMESTRIALĂ
,

1 929

Aşezământul tipografic DATINA ROMÂNEASCĂ + Vălenii-de-Munte

http://patrimoniu.gov.ro
 MINISTERIUL CULTELOR SI
, ARTELOR
MINISTRU : AUREL VLAD

COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

PREŞEDINTE : N. IORGA
Membri : IOAN ANDRIEŞESCU, PETRU ANTONESCU, GEORGE BALŞ, ALEXANDRU LĂPEDATU,
CONST. MOISIL, PR. NIC. POPESCU, MIHAIL SUŢU, ARTUR VERONA.
Secretar-Director : VIRGILIU N. DRĂGHICEANU.
Arhitect-Şef: N. GHIKA-BUDEŞTI.

C U P R I N S U L
T E X T:
1 . ANDRIESESCU : Vasile Pârvan 1 45
VIRG. DRÂGHICEANU : Săpăturile de la Vodiţa 1 49
N. IORGA : Bisericile din Opăriti,
' Predealu Sărari si Valea Drajnei 1 57
» " Piatra de mormânt a lui Alexandru-Vodă Mircea 161
G . BALS : Chenarele ferestrelor bisericii din Dolhestii-Mari 1 62
1. ANDRr ESESCU : Sultana (continuare si sfârsit) : 1 65
G. TEODORESCU : Biserica Ruda-Bârsesti dU{ comuna Bercioi-Arges. 1 72
'
N. IORGA : Două pietre de la Museul National' din Bucuresti . '. '
1 78
" " Câteva legături româneşti. . 1 80
" " Moschei pe pământ românesc 1 84
" " Cele două Chilii 1 88
Resumat frances 192

I L U S T R A T I 1: ,

Vasile Pârvan. Planşa XXXIV a. 168

Chipul lui V. Pârvan 145 •XXXV . 1 69
XXXVI . 170
Săpălurile de la Vodita.
1. Ruinele bisericii, pronaosul . . 1 49
Biserica Ruda-Bârseşti din comuna Bercloi · Argeş.
2. Planul bisericilor lui Nicodim şi a lui Litovoiu-
. • •

1.Icoana Maicii Domnului . . 173

Vodă . • . . . 1 50 2.Jupăneasa Neacşa .
• • 174
3. Naosul, in urma săpăturilor . . . . . 151 3.Se. Apostoli Iuda, Toma şi Iacob . • .
·

4. Detaliu asupra absidei de Sud, in urma săpăturilor. 1 56 4.Se. Apostoli Pavel, Ioan şi Marcu • 175
.

5. Naosul in timpul săpăturilor . . 1 52 5.Se. Ierarhi Ioan Zlataust, Atanasie şi Nicolae ·

6. Poarta !laosului, in urma săpăturUor .

6.Se. Ierarhi ChirU, Grigorie şi Vasilie 177
7. Detaliu din paramentul absidei Sud 153 7.Se. Ierarhi Ignatie şi Spiridon . 176
8. Fragment din capul lui Hristos din scena cruci-
•

8.Se. Ierarh Petru al Alexandriei

ficării . . . . . . . »
Două pietre de la Museul Naţional din Bucureşti.
9. Fragmente din inscripţiile picturilor 154
10. Mormântul unui militar • . .
1. Inscripţie grecească din 1698 . • . •178
1 1 . Temeliile bisericii lui Litovoiu-Vodă »
2. O frumoasă piatră cu inscripţie românească 179
12. Interiorul absidei de Nord a naosului . 1 55
13. Pavimentul naosului cu cărămizi romane . .
Câteva legături româneşti.
14. Piatră mulurată din paramentul exterior al naosuJui. Fig. 1 . 180
15. Profilele pietrei mulurate . . Fig. 2 . 181
16. Piatră de taille din paramentele exterioare ale
• . . .

Fig. 3 şi 4 . 182
naosului • . • . • . • • .
Fig. 5, 6 şi 7 183
17. 1) Forme de cărămizi şi pietre din comişe. 2)
Moschei pe pămtJnt romtJnesc.
Forme de pietre şi cărămizi ale torului vertical.
1. Moscheia din Mangalia .
»

1 8. Ciubuc găsit în săpătură • 151 • • . • • 184

2. Biserica Sfintii Arhangheli din Brăila, inainte de
Bisericile din Opăriţi, Predealul Sărari şi Valea Drajnei. restaurare • •
·

1. Biserica din OpăriJi . 1 57 3. Moscheia din Ismail . • 1 85

2. Biserica din Tătărani 158 4. Stâlp al moscheii din lsmail
Fig. 5 . •
·

Chenarele ferestrelor bisericii din Dolhestii-Mari. •

Fig. 6 şi 7 . 186
1 . Ruinele Mangupului . 1 62 Fig. 8 şi 9 . 1 87
2. Ruinele Palatului 163
Cele două Chilii.
• •

Cetatea lui Ş tefan-cel-Mare la Chilia Nouă

3 şi 4. Chenare de fereastră 164-
1. 188
Piatra de mormânt a lui Alexandru- Vodă Mircea. 2. Altă vedere a cetăţii . • . • . 1 89
O parte din inscripţia sfărâmată . 161 3. Un colţ de ziduri • • . • . •
·

4. Parte din ziduri . • • • • . 190

Sultana. 5. Inscripţia grecească de pe un mormânt in fata
Planşa xxxm 1 66 altarului . . • . • . . ·

XXXIV 1 67 6. Inscripţie 191

http://patrimoniu.gov.ro
 � MOSCHEI PE PĂMÂNT ROMÂNESC
DE N . IORGA.
---0 --

Imprejurările, care au dat Turcilor pă­ Ceia ce o recomandă atenţiei e numai

mânt românesc, şi pă.n1ânt turcesc Româ­
_
marmura cadrelor de la usi
,
si
,
de la feresti
,

nilor, au făcut să avem în ROG1ânia cateva si

,
mai ales coloanele.
Două au rămas în afară. Alte patru
sprijină un pridvor.
Capitelurile fine, de linii geometrice
extrem de sobre, trimet la o epocă
anterioară splendorilor domniei lui So­
liman Magnificu1, deci între 1 484 şi
1 52 1 .
E cea mai veche, deci, din toate
monumentele de la noi ale arhitec­
turii musulmane.
A o feri de văpsirea marmurii, de
Fig. 1. - Moscheia din Mangalia.
adausul de pictură nepotrivită -tocmai
măcar din moscheile care au trebuit să fie se lucra la una pentru serbarea apropiată
multe : la Timişoara, la Inău şi Lipova, pe d inaugurării monumentului � e o datorie
tot malul stâng dunărean al raielei mun­ a fiecăruia.
tene, de- la Severin la Brăila si
,
în tot
Sudul basarabean, de la Reni la Ce-
tatea-Alb�, fără a pomeni toată Do­
b rogea.
Ni s'a păstrat o moschee la M an­
galia, cu întrări intet:esante şi un bogat
cimitir - constructie
,
măcar din se-
colul al XVII-lea. Una, mai largă, şi
vrednică de studiu, la Silistra. M os­
cheia de la Brăila, foarte sărăcăcioasă,
camuflată astăzi în biserică de stil.
Si,
,
în fine, cea din Ismail.
E zugrăvită, tare şi grosolan, prin
colturi,
"
de Rusi j egumenul a spălat si
,
Fig. '2. - Biserica Sfinţii Arhangheli din Brăila,
revăpsit aceste scene de o pretenţioasă inainte de restaurare.
stângăcie. Toată rânduiala interioară e
de nerecunoscut din causa adausului unei Dar- cu aceasta nu se mântuie ce,- ni·.
cuviincioase catapitesme de caracter mos­ poate oferi pe pământ romănesc arta mu,"":.
- · '
covit. sulmană. -Cefcefăfi- răbdătoar� o pot găsi

http://patrimoniu.gov.ro
 MOSCHEI PE rAMÂ'\T ROMA NESC

şi aiurea : din Banat, din Dobrogea Nouă ,

chei a, de ap.:lrentă totusi
,
nouă, de la Hâr-
'"li s'au semnalat une ori rămăsite ale mos- sova.
,
Cum în acest oras, se amestecă, p e
, ,
cheilor de pe vremni . Mâni vandale voiau vechiul fond clasic, influentele,
, si
,
unele
din ele sânt evident turcesti
,
-- o cetate
turcC3.scă întreagă e cuprinsă în zi­
durile lui Petru Rares, de la Hotin - ,
ar fi aici un vast teren de cercetări
pentru un arhitect stăruitor.
Se crede de obiceiu că n'am avut
moschei în România în afară de linia
raialei. li e tocmai aşa. La poalele
muntelui Caraiman (numele adevărat
românesc e numai Omul), numit asa
,
după VfErun Caramanlâu care făcea
ca,.caval aici (casurile sânt dese), un
Fin. :;. - }, Ioscheia din IsmJi l .
loc 52 chiamă încă Nlecetul Tu rcilor.
nu odată să se atingă de dânsele.
Ne-am împotrivit.
Dar o statistică ' a acestor clădiri
trebuie cândva să se facă. Ele nu
'�
oferă decât liniile de c:rhitectură, dar

Fi,:]. 4. - Stalp al moscheii dia Ismalt.

acestea sânt interesante şi prin rari­

tatea lor.
Pentru a arăta ce poate răsări în
fiecare moment înaintea noastră, voiu
cita ce mi s'a spus cu privire la mos-
Fig. 5.
Buletinul C:Oii.1 L;s.L.;u n, i i J10l'l.Ume,llelol· Ist orice. i

http://patrimoniu.gov.ro
1 86 BULETINUL COMISIUNII MON "IVIENTELOR lSTORICE

Aceste moschei sânt în cea mai mare La Mangalia însă mormintele s'au păs­
parte lipsite de vechile lor cimitire. Cea trat, din fericire toate. Reparând moscheia,
din Silistra, atât de frumoasă, în ciuda adău­ am făcut să se ia fotografiile, care urmează ,
girilor fără gust, căci păstrează înaltul, pu­ ale celor mai frumoase din pietrele s�pul­
ternicul minaret, de o aşa de fină sculptură crale.

- cred că avem a face cu o operă din
secolul al XVI-lea - , are, pe locul acelui
cimitir desfiinţat, o clădire odioasă termi­
nată din roşu, ale cării două rânduri par
a trebui să adăpostească o scoală, nu stiu
, ,
a cării natii si a cării religii.
, ,
Unele, purtând în vârf frumoase turbane
largi, arată situaţia deosebită a celui în­
gropat : inscripţia, a cării descifrare vom
căuta s'o dăm în curând, se presintă în
rânduri de o eleganţă deosebită (no. 5-6).
Altele (no. 7) acopăr rămăşiţele unei cre-

http://patrimoniu.gov.ro
 :'IOSCHEI PE P Ăi\IA:.IŢ RmL\1 ESC 1 87

dincioase a Islamului, si de aceia turbanul au săpat şi piatra de mormânt, acum în

,
din frunte lipseşte. vechea biserică bulgărească de acolo, de la
Odată avem a face cu o simplă stelă Mangalia (no. 9). Inscripţia greacă din în­
de marmură pe care o delicată sculptură gusta poartă de la mijloc are acest cuprins :

înşiră lungi ramuri întortochiate de pe care ::G;('jţE.

atârnă struguri ; jos ; vasul, de gust orien­ E-/."IjfJ.:f fJ 7] 6 f-l::Gzapi't7]c.; �PXW'l BE)'7]crap7]oc.; lI1ap_
tal, pare a fi adăugit (no. 8). -rtq> t el. , �fu�P� GCl6&:'Cql.
Mesteri din Răsărit, cunoscători de multe
,
1 685.
stiluri, dintre care nu lips�şte niciun si­
mili-gotic, lângă flori larg desfăşurate în A adormit fericitul domn Velisarie, . Mar...
margenea unor foi ca de feregă stufoasă, tie 1 1 , ziua Sâmbătă.

http://patrimoniu.gov.ro