expoztro

VICTOR MORARIU
- ISTORIC ŞI OM DE CULTURĂ AL BUCOVINEI.
VALORIFICARE EXPOZITIONALĂ.
,

Marcel CATRINAR
I Petru Froicu. ictor Morariu este o taţie de arhivă şi de bibliotecă pentru a
Eugen Dumitriu.
Ştiinţa în
V personalitate marcantă a
vieţii culturale din Bucovina, regiune
depista cele mai importante informaţii
despre gândirea ilustrului profesor.
Bucovina. Ghid
hihliografic. voi care s-a aflat între graniţele Imperiului Victor Morariu a fost apreciat de
li, Bucureşti. Habsburgic şi după această contemporanii săi, încercând să aibă
1983; Eugen vremelnică stăpânire. Numele lui un comportament decent cu semenii
Dumitriu. Doi
Victor Morariu este legat de săi, fie că proveneau din structuri
cărtUl'lll"Î
priereni. Victor importante evenimente istorice şi sociale inferioare, fie că aparţineau
.\forariu şi Virgil culturale din spaţiul sus amintit. Anul clasei superioare a societăţii. Săracii,
Tempeanu. în viitor se vor împlini 60 de ani de la ţăranii. intelectualii sau oamenii
.. Suceava.
Anuarul
trecerea în eternitate a profesorului politici erau plasaţi în opinia lui Victor
\1uzeului doctor universitar Victor Morariu. El Morariu pe aceeaşi ierarhie a preocu-
Jude1can". IX- şi-a dedicat întreaga sa capacitate părilor sale cotidiene, nefăcând rabat
XII. 1984-1985: intelectuală tinerilor elevi şi studenţi, de la deontologia sa profesională. De-a
Marin Bucur, predând încă din anul 1905 atât la lungul vieţii sale a avut ocazia să
Istoriografia
literară
Liceul de Băieţi din Suceava, cât şi la participe la cele mai importante eveni-
românească. Universitatea din Cernăuţi unde a mente istorice din viaţa Bucovinei, ne
Bucureşti. 1973: desfăşurat o laborioasă activitate referim aici, atât la perioada de
Mircea academică.
Grigoroviţă,
ocupaţie austriacă, 5 cât şi la perioada
Vicror Morariu Numele lui Victor Morariu îl de după Marea Unire din 1918, când
- Via/a. voi I. întâlnim astăzi în diferite lucrări de Bucovina revine la ţara mamă în unna
manuscris nr., specialitate I, care îi citează ideile şi voinţei democratice exprimată de
Fond
documentar
opera, însă acestea sunt publicate în populaţia majoritară şi minorităţi în
.. Leca Morariu", periodice, pe care le găsim în fonduri Adunarea Naţională din 15/28 noiem-
Complexul memoriale 2 sau biblioteci. Totuşi, au brie 1918 la Cernăuţi 6 , însă pentru
Muzeal fost autori care s-au preocupat de scurt timp.
Bucovina,
Suceava, 44 file; evidenţierea rolului lui Victor Morariu S-a bucurat foarte mult de acele
Idem, Victor în istoria şi viaţa culturală a Bucovinei. momente de unificare statală, dar s-a
Morariu-Opera, O astfel de imagine ne este dată de întristat atunci când printr-un joc
voi. li. Marin Bucur care, în lucrarea sa mârşav Bucovina este luată de către
manuscris, Fond
istoriografică, aduce referiri şi despre sovietici în unna aplicării acordurilor
documentar
.. Leca Morariu", profesorul bucovinean. 3 Volumul II germano-sovietice din Pactul
Complexul din colecţia „Ştiinţa în Bucovina", Ribbentrop-Molotov. Suntem motivaţi
Muzeal dicţionarul „Scriitorii Bucovinei" şi să abordăm acest subiect, într-o ma-
Bucovina,
„Enciclopedia Bucovinei" 4 îl includ pe nieră serioasă, deoarece Victor
Suceava, I 05
file; Idem, marele germanist, istoric şi om de Morariu a fost pentru spaţiul în care a
Victor Morariu cultură în paginile lor, oferind un trăit un exemplu de unnat, o per-
şi viaţa cul!ural-
medalion care nu are pretenţia de-a fi sonalitate omniscientă, care a lăsat în
re/igioasă
exhaustiv. Vom încerca acum să unna sa mărturii de necontestat despre
hănă/enă, în
creionăm o microsinteză având în oraşul Suceava, despre Bucovina de
„Altarul
Banatului", centru viaţa şi activitatea acestui om de dinainte şi de după Unire Mare, despre
Timişoara, I,
valoare, folosindu-ne de o documen- literatura româna şi cea gennană, ş.a.

https://biblioteca-digitala.ro
 O preocupare mai laborioasă miezul nopţii la „Deşteptarea", copilul nr. 1-2, 1990;
Idem, Va/oms
asupra acestei problematici o întâlnim Victor îşi făcuse şi el o gazetuţă pe care cronicar al
la Mircea Grigoroviţă care a lăsat în singur o scria, el singur o ilustra ... şi Sucevei, în .,Zori
manuscris 7 munca de cercetare privind tot singur o citea" 16 . Perioada Noi", Suceava.
viaţa şi opera lui Victor Morariu. copilăriei a cunoscut momente XLIII. nr.
12272, 16
Victor Morariu a fost primul fiu al definitorii pentru personalitatea de mai martie 1989.
publicistului preot Constantin târziu a viitorului profesor Victor
Morariu, născut la data de 12 februarie Morariu. Citea cu un spirit critic piese 2. Fondul
1881 8 în comuna Toporăuţi. Despre de teatru, uneori se plasa în pielea Memorial
„Simion Florea
Constantin Morariu s-a scris mult. el a personajelor şi era „mereu în căutare Marian",
fost întemniţat de către administraţia de repertoriu" 17 . Suceava, de\ine
austriacă, împreună cu Ciprian lntr-un articol semnat de Victor o bogată colec!ie
Porumbescu. Zaharia Voronca, Eugen Morariu şi citat parţial de Mircea de periodice
unde regăsim
Sireteanu ş.a. 9 Tatăl lui Victor Morariu Grigoroviţă aflăm ca de mic copil era
numele
s-a născut la Mitocul Dragomirnei 10 , a pasionat de teatru „căci eram (n.ns. renumitului
făcut parte din Societatea Academică Victor Morariu). ca şi Goethe, mă rog! profesor. De
„Arboroasa", fiind ales secretat al director de teatru de păpuşi" 1 8. Sursa asemenea în
Fondul
acestei societăţi. Această societate era de inspiraţie oferită de tatăl său prin Documentar
formată din studenţi teologi, însă în biblioteca personală, unde deţinea o ,.Leca Morariu",
cadrul ei intrau şi alţi tineri intelectuali importantă colecţie a clasicilor români, Comlexul
avea să-l edifice şi să-l facă să Muzeal
de la alte facultăţi cum este cazul lui Bucovina.
Ciprian Porumbescu, care mai târziu înţeleagă ce însemna pentru cei din
Suceava. găsim
avea să se retragă definitiv. I I jurul său Burdujeniul, ,,am dat, în o documentaţie
La 20 august 1878 Constantin colecţia clasicilor romani din consistentă
biblioteca tatei, de comedia lui C. referitoare la
Morariu s-a căsătorit cu Elena personalitatea
Popescu, din Ceahor, mama lui Victor Negruzzi „Muza de la Burdujeni. Tata ilustrului
Morariu. În baza unui decret va fi m-a lămurit că Burdujenii sunt un fel profesor.
instalat preot auxiliar, cooperator, pe de Saragură a Sucevei, dar o Saragură
lângă parohia Kalinowski, în comuna scumpă fiind în acelaşi timp punctul de 3. Marin Bucur,
intrare în România liberă, scumpă Istoriografia
Toporăuţi. 12
Literarii
Din manuscrisul fratelui său, inimilor noastre."1 9 n1mâneoscl1.
Leca Morariu, aflăm ca mama lor, Tânărul Victor Morariu a primit o Bucureşti. 1973.

Elena, era sora lui Constantin I. educaţie aleasă din partea părinţilor, pp. 293- 40 I.
4 Emil Satco,
Popescu, despre care s-a scris că a trăind într-o atmosferă în care atentia
Enciclopedia
participat la războiul de independenţă cădea exclusiv pe lupta românii.or Bucovinei, voi.
(1877-1788), în unna căruia a căzut pe bucovineni pentru eliberarea de sub 1-11, Suceava.
front, fiind primul erou român care stăpânire habsburgică. Patriotismul 2004.
şi-a pierdut viaţa pentru eliberarea de tatălui său 1-a determinat să priceapă
5. Mihai- Ştefan
sub dominaţia turcească. 1 3 Acest rostul şi rolul românilor în istorie şi Ceauşu,

patriot român „a înfruntat vicisitu- implicaţiile popoarelor vecine în Bucm·ina

dinile vieţii, învingând primejdiile"i4 politica internă a Principatelor Hahshurgicâ.
Române. De la anexare la
şi împreună cu voluntarii transilvăneni Congresul de la
şi semenii săi „au fost mereu la datorie, Viena, laşi,
în primele linii", de asemenea, ,, ei au În articolul „ 7 martie 1892", 1998, pp.49-59.
primit botezul focului chiar în cele Victor Morariu afirma „Eram băiat de
11 ani, dar îmi amintesc că vibram 6. Flori
dintâi lupte cu otomanii la Calafat."15 Constantiniu. O
intens de însufleţirea acelei frumoase
Copilări a, Victor Morariu, şi-a istorie sinceră a
petrecut-o în comuna Toporăuţi şi la lupte". 20 poporu/11i
Pătrăuţi unde „ de copil ... se vădise a
Între 1887 şi 1891 a frecventat român.
Bucureşti I 999,
şcoala primară în satul natal, iar
fi un excepţional, văzându-l pe tatăl pp.n 1-274.
său muncind mereu şi adesea până la
primele clase de liceu ( 1891-1896)

https://biblioteca-digitala.ro
 expoztt:11

7. Mircea le-a unnat la Cernăuţi unde a fost un Testament şi a altor părţi din Biblie,
GrigoroviJă.
elev eminent, fiind premiat cu titlul de precum şi broşuri cu caracter religios
Victor Morariu-
Via/a . partea I, „primus inter pares".21 moral. care să fie ieftine, uşor acce-
mss. nr. Cu toate că avea calităţi de bun sibile cititorului cu probleme
142.964, Fondul vorbitor de limba română, totuşi unii financiare 28 . Însă, sufereau de unele
Documentar profesori l-au etichetat drept neajunsuri, deoarece a scăzut senti-
Memorial „Leca
Morariu, „nevrednic" deoarece „bagateliza mentul religios, astfel încât comitetul
Complexul învăţământul limbii române în chip societăţii a tăcut nenumărate apeluri,
Muzeal scandalos "22. publicate în revista „Candela", articole
Bucovina. semnate de Constantin Morariu şi
Suceava. 44 file. Din manuscrisul lui Mircea
Idem. Victor Grigoroviţă aflăm despre evoluţia Victor Morariu, pentru a-i atrage pe
Morariu şcolară a elevului şi viitorului student enori!1şi spre biserică.
-Opera. partea Victor Morariu 23, la Facultatea de In anul 1905 şi-a luat licenţa în
11, mss. nr. specializările: limba şi literatura
Suceava, Fondul Filozofie. În anul şcolar 1896-1897
Documentar acesta a fost premiant în clasa a VI- a română şi limba şi literatura germană
Memorial „Leca la Liceul din Suceava. În clasa a VII-a şi începând cu data de I septembrie
Morariu, este eliminat doua semestre pentru acelaşi an este numit profesor
Complexul suplinitor la Liceul din Suceava. Victor
Muzeal nişte afinnaţii de ale sale, tăcute după
Bucovina. ce-l cita pe Vasile Conta, şi considerate Morariu luptă intens şi cu respon-
Suceava. I05 „ateiste". 24 Între 1897-1898 sabi I itate pentru apărarea limbi
file.
frecventează un liceu particular şi în strămoşeşti, a obiceiurilor, a culturii şi
anul următor este premiant în clasa a a valorilor naţionale împotriva politicii
8. Idem, Victor
Morariu-Via/a. Vlll-a, moment în care va trece de deznaţionalizare dusă de admi-
mss. nr. examenul de bacalaureat cu distincţie. nistr~,tia habsburgică. 29
142.964, Fondul Se înscrie la Facultatea de Infiinţează, în anul 1904, revista
Documentar „Junimea literară" împreună cu un
Memorial .,Leca Filozofie din Cernăuţi, unde printre
Morariu. pasiunile sale se înscriu cartea şi grup de tineri intelectuali bucovineni:
Complexul muzica. Primele două semestre Victor Ion I. Nistor, George Tofan, Liviu
Muzeal Morariu studiază filologia clasică şi Marian ş.a. Ion I. Nistor avea să afinne
Bucovina. într-un articol că „împreună cu Victor
Suceava, p.4. apoi filo)ogia modernă (germana,
Vezi şi .. Anuarul româna). In anul III de studiu, datorită Morariu şi neuitatul meu prieten
Liceului „ stării sale de sănătate, nu frecventează George Tofan, după discutii aprinse,
Ştefan cel Marc" dădusem redactarea definitivă artico-
cursurile facultăţii, retrăgându-se la
Suceava. I 922- părinţii săi care între timp se stabiliseră lului program din primul număr al
1923, p.52. de
unde citează şi la Păţrăuţi pe Suceava.25 Junimii literare, care apăru la I
Mircea Incă din anii studenţiei a atras ianuarie 1904. Cum însă vigilenţa
GrigoroviJă şi
atenţia colegilor săi prin „temeinicile cenzurii austriece faţă de noi era
care dă ca excesiv de severă, ne ferisem să
posibilă datăde sale cunoştinţe literare şi generale". 26
naştere 31 Devine membru în mai multe societătii spunem pe şleau ceea ce unnăream cu
ianuarie 1881 . şi asociaţii culturale din acea perioadă, editarea noii reviste, ci ne impuserăm
dintre care enumerăm: Societatea oarecare rezerve". 30
9. Constantin La Liceul din Suceava Victor
Morariu, Cursul Studenţească „Junimea"; Societatea
1·ieţii mele. „Şcoala Românească", unde de la 1906 Morariu şi-a dovedit din plin măiestria
.\1emorii, devine membru 27 , Asociaţia
de cadru didactic, fiind apreciat de
Suceava, 1998, elevi şi părinţi. A predat, în primii ani
pp.XVII-XXIII. „Armonia"; Societatea „Institutul
Biblic Românesc", unde preşedinte era de profesorat, limba română, limba
Vezi şi gennană, limba latină, iar spre sfârşitul
Dicţionar al preotul Constantin Morariu, iar în
literaturii timpul primului război mondial Victor carierei didactice istoria şi geografia.
române de la Totuşi el rămâne în preocupările
origini până la
Morariu a fost secretat a acestei
societăţi. Societatea şi-a propus „să
istoriografice ca o personalitate care,
I 900, laşi, 1979, în afara faptului ca a fost un bun
p.586. tipărească o ediţie populară a Noului
gennanist, a abordat şi tematici de

https://biblioteca-digitala.ro
R.evfst:a
rnazeeloR.

istorie locală sau naţională. fiind în lucrările scrise care au fost preluate din 10. Constantin
Morariu, op. cit ..
acelaşi timp un om de cultură pentru Anuarul Liceului din Suceava, p.XVI; Emil
spaţiul bucovinean în care şi-a petrecut actualmente Colegiul Noţional „Ştefan Satco. op.cit ..
o bună parte din existenţa sa cel Mare'' Suceava. 34 voi. li, p. 78.
pământeană. . . . . Victor Morariu îi aprecia şi îi
Despre înclinaţia şt 1ub1rea lut 11. lhidem,
stima pe înaintaşii săi, uzitând de toat~ pp.XX-XXI.
Victor Morariu pentru istorie vom forta sa intelectuală pentru a-1
stărui în paginile ce vor urma, eviden- evidenţia pe aceştia. Fostul director al 12. Ibidem. p.
ţiind rolul distinsului profesor pentru Liceului din Suceava, Ştefan Repta s-a xxv.
istoria românilor şi nu în cele din urmă bucurat de o apreciere deosebită din 13. Leca
pentru cultura locală. Lucia. Co_stin, partea lui Victor Morariu, care într-u_n Morariu, Victor
unul din ucenicii profesorului Victor articol publicat în „Gazeta Bucov1- Morariu
Morariu afirma că anul 1905 a deschis nenilor"35 aducea elogii sus amin- (biografie). mss.
o eră nouă şi a reprezentat „o etapă nr. 158, Fondul
titului notând că acesta „ştia să le Memorial
generatoare în viaţa . cultural~ -~ opună rezistenţă hotărâtă şi demnă" 36 ..Simion Florea
Bucovinei, iar unul dintre corife11 tuturor celor care „se încumetau să se Marian··.
acestei noi epoci a fost şi Victor · · I romanesc
• .. 37 . Complexul
atingă de patriotismu
Morariu.3 1 Sus numitul mai nota: Muzeal
Mai mult Victor Morariu afirma că Bucovina.
.. Pregătit cu un vast material ştiinţific. directorul Repta „regreta lipsa de Suceava, 12 file.
literar. erudit până în cele mai adânci educaţie pedagogică a profesorilor,
rădăcini ale tuturor doctrinelor din 14. Ion Coman
lipsă datorată dispreţului oamenilor de
domeniul celor două literaturi, română şi colectiv.
ştiinţă faţă de problemele acestea: România în
şi germană. subtil în toată fineţea şi
crezul lor fiind: cine are ştiinţă are şt ră=boiul de
expresivitatea verbului. fin şi at~ăgător aptitudini de-a învăţa." 38 independen/<i.
în pretenţii faţă de noi ... iată idealul /877-//i:li.
Istoricul şi omul politic Nicolae Bucureşti,
nostru ... '' 12 Iorga s-a bucurat de o stilT!,ă aparte din
1977.
Despre activitatea didactică de pp. 364-365.
partea lui Victor Morariu. ln „Amintiri
debut şi orele pe care Victor Morariu 15. lhidem.
burdujenene"3 9 întâlnim citate în care
le-a predat la Liceul din Suceava
ne sunt înfăţişate unele evenimente din 16. Lcca
intâlnim informaţii utile în
anul 1909, când „apostolul neamului", Morariu,
manuscrisul lui Mircea Grigoroviţă,
cum era supranumit N. Iorga, a fost mss.cit .. p. 2.
care etalează fiecare disciplină şi
expulzat din zona monarhiei austro-
numărul de ore pe clase. De aici 17. Ibidem.
ungare. În acest sens. Victor Morariu
surprindem cu uşurinţă că limba
avea să afirme: .,Nu rămâne decât să 18. Victor
germană era printre preferinţele
mergem noi la dânsul (n.ns. N. Iorga), Morariu, 7
tânărului profesor. secondată de martie 1892, in
la Burdujeni, dincolo de graniţa pe care
limbile română şi latină.D „Glasul
inimile noastre n-au recunoscut-o" .40 Bucovinei",
Începând cu data de I noiembrie
Împreună cu tatăl său, câţiva intelec- XXIV, nr. 599-l,
1908 Victor Morariu devine profesor
tuali şi profesorul Soroceanu s-au Cernăuţi, 19 I 3,
titular la Liceul din Suceava. Cerinţele p.3.
întâlnit cu N. Iorga la Mănăstirea
profesorului erau diverse, elevii
Todireni, unde au avut ocazia să
claselor superioare erau supuşi unor 19. Ibidem.
dezbată diferite teme de istorie şi să
subiecte abi I conceputt;_ şi cu
discute problematica anexării nordului 20. Ibidem.
responsabilitate didactică. lnainte de
moldovei imperiului austriac, ironi-
primul război mondial exista obiceiul 21. Leca
zând situatia creată şi improvizând
ca subiectele lucrărilor scrise să fie Morariu. m.u.
etape din ;remea administraţiei habs- cit.
publicate în anuarul liceului din
burgice.
Bucovina, astfel încât se putea face o 22 Victor
Izbucnirea primului război
apreciere a nivelului de cunoştinţe a Morariu. /_;11
mondial a însemnat pentru românii din
elevului şi a obiectivelor urmărite de mare dasc<il
regiunile ocupate pqsibilitatea reveni: Ştefim Ştefi1reac.
profesor. Mircea Grigoroviţă face o
rii la ţara mamă. ln timpul acestei în „Gazeta
astfel de selecţie a subiectelor de la

10

https://biblioteca-digitala.ro
 expoztro

Bucovinenilor'", conflagraţii mondiale oraşul Suceava Klein şi Oskar Netoliska este declarat
Bucureşti.li, nr. sca aflat în faţa a doi stăpâni, de o parte admis Karl Kurt Klein, cu toate că
8, 10, p. 3 Victor Morariu primise aprecierile
administraţia austriacă, de cealaltă
23. Mircea parte Imperiul ţarist, ambele dornice să comisiei de examinare.4 4
Grigoroviţă, ocup~ acest spaţiu. În 1931 Victor Morariu a fost
mss. cir .. p. 11. ln scrierile lui Victor Morariu numit profesor la Universitatea din
regăsim momente din istoria Liceului Cernăuţi, cu ordin ministerial venit din
24. Leca
Morariu. mss de Băieţi din Suceava în perioada partea ministrului învăţământului de
cir., p. 7. 1914-1918, unde acesta relatează atunci, N. Iorga. care aşa cum decla-
situaţia dramatică a şcolii în timpul rase „a soluţionat chestiunea chiar din
25. lhidem
războiului. 41 O perioadă scurtă de prima zi, aşa cum dreptatea o cerea".
26. Mircea timp ocupă şi funcţia de director lncepând cu anul 1934 devine profesor
Grigorovită,
interimar al liceului ( 1 ianuarie - titular la Universitatea din Cernăuti,
IIIS.\. cil., p. 7.
1 februarie 1917)_ 4 2 fiind felicitat de întregul colectiv
După Marea Unire.· Victor didactic. La universitatea cernăuţeană
27. Raportul
Societăţii „ Morariu ia hotărârea ca Liceul de a ţinut următoarele cursuri şi semi-
Şcoala
Băieţi din Suceava să poarte numele
narii: ,,Romantismul german", .,Jean
Românească" în
marelui voievod, erou legendă al Paul", ,,Din istoria şi teoria nuvelei
Suceava prezintă
Adunarea Moldovei medievale. şi anume „Ştefan gennane", ,,Wieland", ,,Herder". 45 Se
( icncrală la 5/ 18 cel Mare", titulatură care este păstrată implică în viaţa academică ţinând
noiembrie 1906, şi astăzi. fiind unul dintre liceele cu conferinţe cu diferite teme, fie legate
în „Glasul
prestanţă în judeţ. O perioadă liceul nu de germanistică, fie cuprinzând
Bucovinei".
XXVI. nr. 3452. a funcţionat, dar avea să-şi deschidă subiecte de cultură generală sau de
1906, p. 19. porţile la 20 ianuarie 1919 într-un limba şi literatura română. A schiţat şi
cadru festiv moment în care Victor un viitor curs universitar ,,Subiecte
28. Mircea
Morariu remarca faptul că „acum româneşti în literatura germană" la
Grigoroviţă,
începea era românească. era libertăţii care a ţinut şi o conferinţă, însă din
mss. cir .. p. 17.
culturale". păcate proiectul nu a fost finalizat.
29. Petre Dan. Mircea Grigoroviţă prezintă pe Este pensionat la I septembrie
Asocia/ii.
scurt programul pe clase al acestui 1941 dată de la care devine profesor
duhuri. ligi. onorar al Universităţii din Bucureşti.
socieliifi. liceu şi activitatea didactică a
Bucureşti. 1983, profesorului Victor Morariu în Se reîntoarce în Bucovina în anul I 942
p. 157. perioada 1918-1931, când din unde îşi reia activitatea culturală şi
,,Anuarul Liceului Ştefan cel Mare" academică la Cernăuţi. De men!ionat,
30. Ion I. Nistor, Universitatea din Cernăuti a fost
[,"11 popas lu o aflăm că acesta „a fost chemat la locul
nispântie. în de cinste (n. ns. Universitatea din desfiinţată în urma ocupaţi~i ruseşti,
..Junimea Cernăuţi), unde îl reclamau temeinica continuând să functioneze la Suceava
literară",
pregătire şi deosebitele aptitudini"_43 numai Facultatea d·e Teologie, dar în
Cernău!i,XXIII-
La 28 ianuarie 1928 şi-a susţinut 1941 se reîntoarce la Cernăuti. 4 6
XXVI. nr. 10-
20, 1913. examenul de doctorat la limba şi Victor Morariu a fost p~sionat şi
pp. 1-6. literatura germană şi limba şi literatura de muzică, manifestându-se în acest
română cu teza ,,Începuturile nuvelei domeniu încă din copilărie. Leca
31. Lucian Morariu nota: ,,violonist şi deprins a
Costin, Din gennane", fiind declarat în aceeaşi zi
vieţile doctor în litere. La 21 ianuarie 1929 dirija la coruri (mai ales acasă unde
scriitori/o,: este numit profesor suplinitor la întreaga familie a lui Constantin
Foi/etoene. catedra de germană, înlocuindu-l pe Morariu, era oricând gata a se constitui
esewi .. voi. I. în cor pentru a executa orice piesă de
Bucureşti. 1992,
fostul romanist Eugen Herzog, care
pp. 41-46. sucombă în luna decembrie 1928. Ciprian Porumbescu), septimanul
Imediat se publică catedra vacantă şi în Victor Morariu îşi organizează un cor
32. lhidem. urma concursului organizat de cu colegii săi de liceu". 47 Victor
Universitatea din Cernăuţi, la care Morariu a contribuit şi la Rapsodia
participă Victor Morariu, Karl Kurt Română cu „O rază veştejită", precum

11

https://biblioteca-digitala.ro
şi cu cvartetul Societăţii muzicale acelaşi timp. cochetând atât cu istoria, 33 Mircea
Grigorovită,
Armonia". A fost membru fondator al cât şi cu filologia unde s-a remarcat
mss. cit., pp. 9-
Societăţii „Ciprian Porumbescu", prin ample studii şi recenzii. 11.
contribuind cu o cotizaţie de I .OOO de A colaborat la peste 40 de 34 Ibidem,
lei. Din activitatea culturală Victor publicaţii din ţară şi _di~ str?ină!ate, c_u pp.11-12.
studii de critică ş1 istorie literara, Amintim aici o
Morariu, ca şi alţi intelectuali, nu a parte din
beneficiat de nici un venit suplimentar. lingvistică, pedagogie, is!ori , fo!clor,
Cultura era standardul suprem spre
7
traduceri şi interpretări dm limba
subiectele
lucrărilor date
care tindea cu dragoste, era o alinare germană, recenz11, ·. b"JO~ra fi.11 ~ t c ...50 , de Victor
sufletească la care ţinea mult. Din Morariu la uncie
cele mai multe au apărut m publicaţ11le clase de liceu: ,.
respect şi dragoste pentru ~emenii săi ~ vremii 51 . Vanitatea ca
îmbrăţişat cultura lăsand uneori venin sufletesc'";
Este autorul a 17 lucrări de
deoparte studiile de germani~tic~. _ „Maria Tereza şi
specialitate unde tratează din pri_~m~ Caterina a li-a a
A locuit o bună parte dm viaţa la unui bun cercetător şi om de şt11nţa Rusiei
Suceava. la Cernăuţi era găzduit de
aspecte culturale şi el_eme~te. de (paralelă)"';
fratele său Leca Morariu. care îşi avea lingvistică germană dar ş1 noţiuni de „Gânduri şi
locuinţa pe strada Munteniei.. . nr. 14 .48 impresii la
limba română. Dintre contribuţiile sale
După o scurtă şedere la Bucureşti. se vederea unei
mai importante, rămase ca lucrări de ruine glorioase";
reîntoarce în Cernăuţi. iar în urma referintă, amintim: Călăuza istorică a „ Însemnătalea
izbucnirii celei de-a doua conflagraţii oraşul~i Suceava ( 1921 ). Novalis lucrurilor mici";
mondiale părăseşte provincia natală şi teoretician al romantismului ( I 924 ), „ Frederic cel
se stabileşte la Caransebeş, unde a fost Mare şi Iosif li
Amintiri despre Ion Grămadă ( I 926), (paralelă)"'; ..
găzdui, de profesorul teolog dr. Pedagogia lui Jean Paul ( 1933 ), Yasi le lnsemnătatea
Dimitrie Cioloca. Aici îşi continuă Bumbac ( 1940), Prima traducere a şezătorilor
activitatea culturală. apreciat fiind de Luceafărului" ( 1940). 52 pentru literatura
poporală"; ş.a.
Vom trece în revistă câteva din
locuitorii oraşului.
" 35 Victor
Datorită bolii şi faptului că era o
contributiile lui Victor Morariu privind Morariu, Din
fire bolnăvicioasă Victor Morariu trece trecutul Liceului
istoria r~mânilor, unde are mai mult
în eternitate la I iulie 1946. Fratele său „Ştefan cel
recenzii. O recenzie mai amplă este
nota atunci: ,.iar cel din urmă pâlpâit al Mare" din
cea referitoare la „Istoria războiului Suceava, în
dreptei lui ca om s-a săvârşit , după
pentru întregirea României, 191 ~- „Gazeta
două săptămâni de ţintuire la pat." 49 A 1918." de Constantin Chiriţescu. In Bucovinenilor",
fost înmormântat la Biserica „Sfăntul urma analizei acestei lucrări Victor li. nr. 23, p. 2.
Ioan Botezătorul", iar pe mormântul 36 Ibidem.
Morariu afirma „Este o carte bună, 37 Ibidem.
său, pe cruce. au fost gravate cuvintele:
patriotică, în sensul cel ma! real, ~ai 38 Ibidem.
„Aici. în pământul ospitalier al solid." După primul război mondial, 39 Victor
Banatului, departe de Bucovina lui într-un articol, ,,24 ianuarie ( 1859- Morariu,
dragă, odihneşte dr. Victor Morariu, Amintiri
1919)53, scris într-un limbaj accesibil Burdujenene, în
fost profesor la Universitatea din
cu o tentă populară, se face un rezumat „ Crainicul
Cernăuţi şi din Bucureşti, adormit întru cetătii", Suceava
al principalelor evenimente din istoria
Domnul la I iulie 1946, în vârstă de 65 - Burdujeni, I.
românilor de la unirea lui Cuza până la
de ani. Fie-i veşnică amintirea!" nr.2. p. 22.
Unirea cea Mare din 1918. În 1919, 40 Ibidem.
Această cruce nu mai există, deoarece
Victor Morariu mai publică o recenzie 41 Victor
rămăşiţele pământeşti ale lui Victor
despre o carte românească care Morariu, Liceul
Morariu au fost mutate în cavoul din Suceava în
tratează probleme de război, strategii şi
profesorului Alexandru leşan, la Sibiu. timpul
efecte militare pe termen lung şi războiului
mediu, tipărită în America. de George mondial (/9/4-
Zamfir, ,,Războiul cel mare, voi. I - 1918), în
În paginile care vor urma vom „Anuarul
1917." Victor Morariu avea să remarce
face o scurtă incursiune în opera Liceului din
„Este o carte frumoasă, scrisă cu Suceava", I 921-
celebrului profesor Victor Morariu.
pricepere şi muncă". 1922, pp. 11-12.
Opera lui este complexă şi variată în

12

https://biblioteca-digitala.ro
 expoztro

42 Mircea Victor Morariu s-a preocupat şi de şi tatăl lui Victor Morariu, se afla pe
Grigoroviţă.
provincia ocupată de austrieci, lista neagră austriacă, a fost scris
mss cit .. pp. I 7-
18. Bucovina, semnând nenumărate arti- articolul „Prigoana tricolorului româ-
43 ,.Anuarul cole şi recenzii. În 1904, apare un nesc în Bucovina" Pentru a scăpa de
Liceului Ştefan articol semnat de profesorul Victor pretenţii s-a făcut un nou aranjament în
cel Mare", Morariu „Biserica din Pătrăuţi pe tricolorul românesc: albastru-galben-
1930-1931. pp.
Suceava", unde ne prezintă, pe scurt, roşu, iar cel al românilor din Bucovina:
45-48. Vezi şi
Mircea una din realizările ecleziastice ale lui roşu-galben-albastru.
Grigoroviţă. Ştefan cel Mare. Primul studiu de Multe din articolele şi studiile lui
mss. cit .. pp. I 8- nuanţă bucovineană apare în 1904 Victor Morariu se referă la oraşul
22.
44 Din comisia
,,Făt- Frumos în grădina Sfintei Vineri. Suceava 58 . În 1921, publică „Călăuza
de examinare Feerie în trei tablouri de Constantin istorică a oraşului Suceava", un ghid
făceau parte: Berariu. Reflexii critice." 54 Aici ne care cuprinde aşezarea oraşului şi o
Alexandru leşan aminteşte de preluarea în proză şi privire. istorică a monumentelor din
(preşedinte),
Romulus versuri a unor poveşti populare în care zonă. In rândurile următoare redăm
Cândea, el aprecia că în viitor va trebui creat şi câteva subtitluri apărute în publicaţia
Dimitrie un teatru liric, o operă românească cu „Glasul Bucovinei" şi alte periodice
Marmeliuc, Ilie Feţi- Frumoşi şi ilene Cosânzene, cu ale vremii: Adunarea de cântece
Bacinschi, Iorgu
toată atmosfera de poveste ce-i Ciprian Porumbescu din Suceava,
Iordan, Gustav
Kisch înconjoară. Serbări şi expoziţii şcolare, Serbări la
(mambrii). Având un profund respect pentru Suceava, Serbarea de la Stupea,
45 Mircea trecutul cultural al românilor buco- Doamna Vlahuţă la Suceava, Serbare
Grigoroviţă.
mss. cit., pp.25-
vineni, Victor Morariu s-a preocupat la Burdujeni, Inaugurarea muzeului de
26. mereu de readucerea în memoria la Suceava, ,,Baba Hârca „ la Suceava,
46 Idem, contemporanilor săi a unor figuri şi Un nou cor bucovinean, ş.a.
Învăţământul fapte din trecutul bucovinei. Astfel el Menţionăm încă o lucrare scrisă
din Nordul publică articolul „Lucruri uitate,
Bucovinei
în colaborare, care arată apropierea lui
( 1775-1944), oameni uitaţi" în care prezintă Victor Morariu de oraşul Suceava,
Bucureşti. 1993. perioada de ascensiune culturală 1860- Istoricul reuniunii muzicale-dramatice
p. 140 şi urm. 1870, rolul fraţilor Hurmuzachi în Ciprian Porumbescu din Suceava
Idem. Din istoria şi cultura Bucovinei, înfiinţarea
istoria culturii
( 1903- 1938), cu o introducere despre
în Bucovina Societăţii pentru Cultură, o caracte- mişcarea muzicală şi teatrală din
(1775-1944), rizare a lui Aron Pumnul, câteva Suceava.
Bucureşti, 1994, cuvinte despre Societatea arheologică, Încheiem această succintă
pp. 56-57. pe I.G Sbiera, şi la sfărşit pe un prieten prezentare a personalităţii lui Victor
Idem,
Universitatea al românilor, italianul G. Vegezzi- Morariu sintetizând o parte din
din Cernăuţi, Roscallo, care a tradus în limba rezultatele sale de-a lungul carierei de
mss. nr. italiană Hora Unirii55_ cadru didactic, istoric, germanist şi om
142.966, Fond de cultură. Astfel avem de-a face cu o
Memorial
O afecţiune deosebită a avut-o
Documentar pentru eroul de la Cireşoaia, publicând personalitate complexă care s-a impli-
,,Leca Morariu", articolul ,,În amintirea lui Ion cat în mai multe domenii de activitate,
Complexul Grămadă. Crâmpeie din sufletul contribuind efectiv la viaţa culturală şi
Muzeal
Bucovina,
lui." 56Cu un condei din cele mai ştiinţifică a Bucovinei, bucurându-se
Suceava. inspirate distinsul profesor ne-a dat un de o deosebită recunoaştere din partea
47 Leca fragment din marea frescă a culturii urbei.
Morariu, mss. bucovinene. Cu un caracter aparte, cinstit şi
cit., p. 10. onest, modest din fire, a reuşit să
După moartea lui Gheorghe
48 Mircea
Bogdan-Duică, Victor Morariu publică atragă atenţia contemporanilor săi care
Grigoroviţă,
mss. cit.. p. 40. un studiu dedicat acestuia 57 unde redă l-au gratulat şi ori de câte ori exista
49 Leca un tablou impresionant al situaţiei ocazia îl evidenţia în cercurile ştiin­
Morariu, mss.
românilor din Bucovina. Pe baza ţifice şi culturale. Însă modestia după
cit. afirmaţia lui Mircea Grigoroviţă „este
amintirilor lui George Mihuţă, care ca

13

https://biblioteca-digitala.ro
R.evfst:a
rT.XJZeeloR.

o calitate a oamenilor cu adevărat apreciere deosebită, totuşi nu a reuşit 50 Emil Satco.

să se strecoare printre amărăciunile
Ion Pânzaru.
superiori. lipsiţi de orice urmă de Dicţionar de
egoism" 59 vieţii de zi cu zi, şi uneori lucrurile literatură.
Despre contemporanii săi a vorbit nedrepte venite din partea semenilor Bucovina.
în lucrările. cronicile şi reportajele săi nu l-au ocolit. Până în anul 1940 a Suceava. I993.
rămas cetăţean al Sucevei, locul în care pp. 150-151.
sale, făcând referiri şi la oraşul în care Vezi şi Emil
şi-a petrecut cei mai mulţi ani din simţea ,.un aer bucovinean".
Satco.
viaţă. Cu toate că s-a bucurat de o Enciclopedia
Bucovinei. voi.
VALORIFICARE EXPOZIŢIONALĂ li, Suceava,
2004, p. 82.
VICTOR MORARIU 51 Amintim cele
- ISTORIC ŞI OM DE CULTURĂ AL BUCOVINEI mai importante
publicaţii unde
Victor Morariu
MEMORIU JUSTIFICATIV a semnat
numeroase studii
şi recenzii:
Expoziţia temporară îşi propune supusă spre cercetare şi aprobare unei
„Glasul
sublinierea meritelor culturale ale com1s11 formate din muzeograf, Bucovinei":
profesorului Victor Morariu. Am ales conservatorul colecţiei, un specialist „Calendarul
această secvenţă din viaţa culturală a în domeniu, care îşi va da acordul în Glasul
ce priveşte expunerea materialelor Bucovinei";
Sucevei datorită contribuţiilor
„Codrul
importante pe care Victor Morariu le- respective. Fiecare dintre membrii Cozminului'":
a adus în domeniul limbii şi literaturii comisiei vor veni cu propuneri şi „Calendarul
române, limbii şi literaturii germane argumente. în listă operându-se modi- Poporului":
cât şi a istoriei românilor. Am avut în ficări până se va ajunge la concluzia „Gazeta
Poporului";
vedere expunerea celor mai că obiectele propuse îndeplinesc toate
„Junimea
importante lucrări ale profesorului, condiţiile de expunere. După întoc- Literară";
sublinierea contribuţiilor sale mirea acestei liste, urmează alegerea .,Crainicul
ştiinţifice cât şi a aprecierilor făcute spaţiului de expunere. Spaţiul expo- Cetăţii"; •. Viaţa
Românească"
de specialişti în presa vremii. Alături ziţiei la care ne referim nu este unul
ş.a.
de acest material ne propunem ca concret, adică nu vizează o încăpere 52 Petru Rezuş,
expoziţia să conţină obiecte personale existentă în cadrul Complexului Prefaţă la voi.
ale profesorului dar şi un bogat Muzeal al Bucovinei din Suceava. Leca Morariu.
material complementar: fotografii, Spaţiul este propus în funcţie de
De la noi.
Poveşti. poezii şi
schiţe. Pe lângă tematica propriu-zisă numărul obiectelor, având o încăpere cimilituri
a expoziţiei prezentăm şi măsurile cu dimensiuni: 5,50 m/4,50 m şi care populare,
care privesc conservarea obiectelor îndeplineşte următoarele condiţii de Bucureşti, 1983,

originale valoroase şi principiile de conservare: pp. XI-XII. Vezi

şi Emil Satco,
organizare ale acestei expoziţii. op. cit.
•să fie salubru; 53 Victor
Principii de organizare şi •să prezinte stabilitate micro- Morariu, 24
conservare a materialului climatică bună: umiditate relativă de ianuarie (1859-
1919). în
expus 50-60% şi temperatură constantă;
„Gazeta
Deoarece este vorba despre o •instalaţiile de iluminat, poporului", I, nr.
expoziţie temporară, acţiunea de încălzire, apă şi canal să fie în bună 7, 1919, pp. 1-2.
organizare a expoziţiei va începe cu stare; 54 Idem, Făt­
Frumos în
întocmirea unei liste care să conţină •instalaţia de iluminat să fie
grădina Sfintei
propuneri referitoare la obiectele ce dimensionată potrivit sarcinilor pe Vineri, în
vor fi expuse. Se vor avea în vedere, care le impune o expoziţie. Din acest „Junimea
desigur, materialele care conturează punct de vedere trebuie amintit faptul literară", I. nr. I,
ianuarie. p. 3 5.
cel mai bine activitatea profesorului că lumina va fi combinată astfel încât
Victor Morariu. Această listă va fi să fie cât mai redusă;

14

https://biblioteca-digitala.ro
 expoztffl

55 Mircea •să fie asigurată securitatea TEMATICA EXPOZIŢIEI

Grigorovită.
Victor ,\ fnruriu-
bunuri lor expuse (de către supra-
Op<'ra. partea li. veghetori şi sistem de alarmă);
mss. nr. •să îndeplinească toate condiţiile VITRINA 1
I 42.965, p. 43. privind prevenirea şi combaterea Lucrări reprezentative despre
56 Victor incendiilor (dotare cu sesizoare de fum viaţa culturală a Sucevei;
Morariu. În
şi stingătoare);
amrntrrea lui fon
Grămadă. în •încăperea expoziţională să fie VITRINA2
.. Calendarul prevăzută cu un aparat de măsură a Alte lucrări reprezentative ale
Glasul condiţiilor de microclimat (termohi- profesorului V. Morariu;
Bucovinei", IX.
I 927, pp. 94-
grograf).
106. VITRINA3
57 Idem. După alegerea spaţiului de Lucrări din domeniul
Gheorghe expunere urmează proiectarea expo- germanisticii pure;
Bogdan- Duică
ziţiei. Proiectul trebuie să indice locul
în Bucovina, în
„Calendarul materialelor în sala de expoziţie, VITRINA4
Glasul poziţia şi tehnica corectă în care Periodice care conţin articole
Bucovinei", acestea vor fi etalate. Elaborarea semnate de Victor Morariu în
XIX. 1937. pp. proiectului va fi tăcută de aceeaşi domeniul istoriei Bucovinei, istoriei
72-74.
58 Mircea comisie mai sus amintită. Următoarea românilor, literatura română;
Grigorovilă. etapă este scoaterea materialelor din
mss.cil .. p.56. depozit şi pregătirea lor pentru
Vezi şi Idem, expunere. PANOU 1
Valoros cronicar
Muzeograful, organizatorul expo- - Familia lui Victor Morariu;
al Sucevei, în
,.Zori noi,,. ziţiei, este interesat în a cunoaşte
XLIII, nr. fiecare obiect în parte, pentru a putea PANOU 2
12272. 16 alege modalităţile de expunere cele - Imagini (fotocopii) din Suceava
martie, 1989, p. din anii 1934-1940;
3.
mai adecvate. Deoarece obiectele
59 Idem, mss. propuse pentru a fi expuse au, în
cil., p. 99. general, dimensiuni mici, am ales ca PANOU3
modalităţi de expunere vitrinele, iar - Imagini (fotocopii) din Suceava
pentru materialul complementar, cu târguri şi monumente istorice;
panourile. În vitrine lucrările vor fi
expuse, pe cât posibil, în stare de PANOU 4
repaus. De asemenea, în interiorul -Imagini (fotocopii) cu instituţiile
vitrinelor se urmăreşte, în acelaşi timp, în care a funcţionat ca profesor Victor
ca lucrările să fie expuse în aşa fel Morariu şi corpul didactic din care a
încât să ofere atractivitate. Din punct tăcut parte);
de vedere al conservării, se recomandă
ca vitrinele să fie cât mai etanşe, PANOU5
pentru a nu permite variaţia de - Extrase din diferite periodice în
microclimat şi pentru a împiedica care a publicat Victor Morariu şi care
intrarea şi aşezarea prafului. Etalarea conţin informaţii despre Bucovina în
obiectelor se va face numai în timpul ocupaţie austriece;
momentul în care s-au terminat toate
lucrările de pregătire a spaţiului de TABLOU
expunere, inclusiv montarea vitrinelor - Victor Morariu 1881-1946;
şi a panourilor
BIROU
- Obiect personal al lui Victor
Morariu.

15
https://biblioteca-digitala.ro
 R.0Vfsta
rnazeeloR.
PANOUL nr. I
Familia lui Victor Morariu
I. Victor Morariu şi soţia
(dimensiuni: 10cm. x 25cm.),
nr.inv.172;
2. Familia preotului Constantin
Morariu. În picioare de la stânga la
dreapta: Leca Morariu. I. Toronţiu şi V.
Grecu; jos: V. Morariu. soţia lui
Toronţiu, Constantin Morariu şi Aurel
Morariu; (dimensiuni: 10cm. x 20cm.),
nr.inv.171;
3. Victor Morariu- portret
(dimensiuni: 50cm. x 30cm.),
nr.inv.173;
4. Text - Victor Morariu a trăit în
familie într-o atmosferă patriotică,
urmărind cu atenţie lupta românilor
bucovineni împotriva jugului
habsburgic: .. Eram băiat de 11 ani, dar
îmi amintesc că vibram intens de
însufleţirea acelei frumoase lupte."
avea sa spună Victor Morariu.
(dimensiuni: 8cm. x 17cm.);
5. Soţia preotului Constantin
Morariu, (dimensiuni:30cm. x 15cm.),
nr.inv.169;
6. Preotul Constantin Morariu
(tatăl lui Victor Morariu), (dimensiuni:
20cm. x 15cm. ). nr.inv.167;
7. Preotul Constantin Morariu şi
soţia lui la Pătrăuţi, (dimensiuni:
20cm. x 15cm.), nr.inv.170;
8. Soţia lui Constantin Morariu la
Pătrăuţi; (dimensiuni: 20cm. x 15cm.),
nr.inv.168.
PANOU nr. 2
Imagini din Suceava din anii
1934-1940
I .Uzina electrică din Suceava-
1934, (dimensiuni: 15cm. x 25cm.),
nr.inv.234;
2. Clădirea comunităţii evreieşti
şi casa Dom Polski, (dimensiuni: 15cm.
x 25cm.), nr.inv.786;
3. Imagine generală cu
Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou" de
la Suceava, (dimensiuni: 15cm. x
25cm.), nr.inv.124;
4. Text - ,,Fiecare petic de pământ
16
https://biblioteca-digitala.ro
de aici e istorie" Ştefan O. Iosif,
(dimensiuni: 6cm. x 15cm.);
5. Text - Suceava loc istoric
pentru Victor Morariu unde acesta şi-a
petrecut cea mai mare parte a vieţii şi
unde a depus o activitate culturală şi
intelectuală. fără nici un venit material
suplimentar, ci a fost o muncă gratuită
pentru ridicarea artistică a sucevenilor.
(dimensiuni: I 0cm. x 20cm.);
6. Imagine parţială a Mănăstirii
.,Sfântul Ioan cel Nou" de la Suceava,
(dimensiuni: 15cm. x 25cm.),
nr.inv.379;
7. Gara Burdujeni, în stânga-
] 938. (dimensiuni: 15cm. x 25cm.),
nr.inv.987;
8. Strada centrală, (dimensiuni:
15cm. x 25cm.), nr.inv.327.
PANOUL nr. 3
Imagini din Suceava cu târguri
şi monumente istorice
I. Atelier fotografic-] 912,
(dimensiuni: 15cm. x 25cm.),
nr.inv.142;
2. Veche casa m care a locuit
împăratul Iosif II, ( dimensiuni: 15cm.
x 25cm.), nr.inv.706;
3. O zi din viaţa cotidiană de la
Burdujeni, (dimensiuni: 15cm. x
23cm.);
4. Text - Burdujeniul Victor
Morariu l-a întâlnit mai întâi în carte,
când de mic copil a citit comedia lui C.
Negruzzi „Muza de la Burdujeni".
„Tata m-a lămurit că Burdujenii sunt
un fel de Sadagură a Sucevii, dar o
Sadagură scumpă, fiind în acelaşi
timp, punct de intrare în România
liberă, scumpă inimilor noastre" -
Victor Morariu. (dimensiuni: 8cm. x
20cm.);
5. Text - Mănăstirile şi bisericile
din Suceava vorbesc de renumiţii
voievozi ai Moldovei, care au adus
faimă peste hotarele ţării, cum ar fii:
Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi
Sfânt, Petru Rareş, Alexandru
Lapuşneanu ş.a. (dimensiuni: 8cm. x
20cm.);
 expoztro

6. Cetatea de Scaun a Sucevei şi 2. Victor Morariu Agata

panorama oraşului Suceava. Bârsescu şi Bucovina. Extras din
(dimensiuni: 15cm. x 25cm.). revista „Făt-Frumos", octombrie-
nr.inv.141; noiembrie 1936, (dimensiuni: 30cm. x
7. Biserica „Sfântul Dumitru". 20cm.), nr.inv.1936;
(dimensiuni: 15cm. x 25cm.), 3.Victor Morariu - Călău;;a
nr.inv.140; istorică a oraşului Suceava şi
8. Casa naţională, 1934-1935, Monastirii Neamţului, Cernăuţi, 1921,
(dimensiuni: 15cm. x 23cm.), (dimensiuni: 42cm. x 30cm.).
nr.inv.709. nr.inv.2882;
4. ,,Foaia Societăţii pentru
literatură şi cultură romana în
PANOUL nr. 4 Bucovina ( 1265-1869)", Conferinţă
Imagini cu instituţiile în care a ţinută de prof.univ. Victor Morariu 8 şi
funcţionat ca profesor Victor 15 Aprilie 1932, Cernăuţi, 1932,
Morariu şi corpul didactic din care a (dimensiuni: 30cm. x 22cm.), nr.
făcut parte inv.2882;
1. Corpul didactic al Liceului 5.Victor Morariu şi Ştefan
,,Ştefan cel Mare"-1923, (dimensiuni: Pavelescu, Istoricul reuniunii
20cm. x 26cm.), nr.inv.785; muzicale-dramatice „ Ciprian
2.Corpul didactic al Liceului Porumhescu" din Suceava(f 903-
,,Ştefan cel Mare"- I 928, (dimensiuni: /938), Suceava, 1939 (dimensiuni:
20cm. x 26cm), nr.inv.378; 34cm. x 25cm.).
3. Liceul „Ştefan cel Mare"-! 860,
(dimensiuni: 50cm. x 20cm), VITRINA nr. 2
nr.inv.190; Alte lucrări reprezentative ale
4. Universitatea din Cernăuţi - profesorului Victor Morariu
1934, (dimensiuni: 15cm. x 24cm.), I .Victor Morariu, Din
nr.inv.191; „ testamentul „ lui Teofil Lupu „ un
5. Text - Universitatea din nedreptăţit: Contele Bellegarde",
Cernăuţi a fost. până după primul Cenăuţi, 1935, (dimensiuni: 33cm. x
război mondial, una din cele mai 15cm.), nr.inv.3015;
importante instituţii de învăţământ 2.Constantin Morariu, Versuri
superior din Europa. Aici s-a format originale şi traduse, Cernăuţi, 1924,
întreaga elită culturală bucovineană, (dimensiuni: 32cm. x 17cm.),
cuprinzând toate etniile. (dimensiuni: nr.inv.7724;
10cm. x 20cm.); 3. Victor Morariu, Povestea vulpii
6. Liceul „Ştefan cel Mare" - de Anton Naum şi ,. Reineche Fuchs"
1934, (dimensiuni: 18cm. x 26cm.), de Goethe, Bucureşti, 1932, Victor
nr.inv.260; Morariu, (dimensiuni: 33cm. x 15cm.),
7. Corpul didactic de la Liceul nr.inv.5951;
,,Ştefan cel Mare" - 1943, (dimensiuni: 4.Victor Morariu, Actualitatea lui
18cm. x 20cm.), nr.inv.567. Herder, lecţia de inaugurare la
Facultatea de litere, Bucureşti, 1940,
(dimensiuni: 22cm. x 10cm.),
VITRINA nr. 1 nr.inv.7725;
Lucrări reprezentative despre 5.Victor Morariu, Semicentenarul
viaţa culturală a Sucevei „ Deşteptarea" lui Constantin
I.Victor Morariu - Călăuza Morariu, Cernăuţi, 1943, (dimensiuni:
istorică a oraşului Suceava, Cernăuţi, 25cm. 14cm.), nr.inv. 2190.
1921 (dimensiuni: 36cm. x 24cm.),
nr.inv.7143;

17

https://biblioteca-digitala.ro
 VITRINA nr. 3 4. Text-fără etichetă;
Lucrări din domeniul 5. Soţia lui Victor Morariu
germanisticii pure {2,5cm. x 8cm.);
I .Victor Morariu, Novalis- 6. Preotul Constantin Morariu
teoritician al romantismului, Suceava, (2,5cm. x 8cm.);
1924, (dimensiuni: 40cm. x 20cm.), 7. Constantin Morariu şi soţia la
nr.inv.5950; Pătrăuţi (2,5cm. x 8cm.);
2.Victor Morariu, Prima 8. Soţia lui Constantin Morariu
traducere germană a„ luceafărului", (2,5cm. x 8cm.).
Cernăuţi, 1949, (dimensiuni: 44cm. x
30cm.), nr.inv.3489; Panoul nr. 2:
3. Victor Morariu, Începuturile I. Suceava-1934, Uzina electrică
nuvelei germane, Cernăuţi, 1928, (2,5cm. x 8cm.);
(dimensiuni: 25cm. x I Sem.), 2. Casa Dom Polski (2,5cm. x
nr.inv.5949. 8cm.);
3. Mănăstirea „Sfăntul Ioan cel
Nou de la Suceava-imagine generală
VITRINA nr. 4 (3cm. x 9cm.);
Periodice care conţin articole 4. Text-fără etichetă;
semnate de Victor Morariu în 5. Text-fără etichetă;
domeniul istoriei Bucovinei, istoriei 6. Mănăstirea „Sfăntul Ioan cel
românilor şi literatura română Nou de la Suceava"-imagine parţială
(3cm. x 9cm.);
I. ,,Gazeta Poporului", Suceava, 7. Gara Burdujeni-1938 (2,5cm. x
1919-1920, (dimensiuni: 30cm. x 8cm.);
20cm. ), nr. inv.2169; 8. Strada centrală- Suceava
2.Articol din „Făt-Frumos" {2,5cm. x 8cm.).
despre documente bucovinene,
Cernăuţi, 1923, (dimensiunile revistei Panoul nr. 3:
deschisă: 25cm. x 50cm.), nr.inv.5690; I. Atelier fotografic- 1912
3 . .,Glasul Bucovinei", Cernăuţi, (2,5cm. x 8cm.);
1931, (dimensiuni: 50cm. x 40cm.), 2. Casă în care a locuit Iosif II
nr.inv.4531; (2,5cm. x 8cm.);
4 . .,Făt-Frumos", nr. I, Cernăuţi, 3. Cartierul Burdujeni {2,5cm. x
1923, (dimensiuni: 20cm. x I0cm.), 8cm.);
nr.inv.2309: 4. Text;
5.Manuscrisul lui Leca 5. Text;
Morariu(despre viaţa lui V.Morariu), 6. Panorama oraşului Suceava
se află la Fondul memorial- vazută de la cetate (3cm. x 9cm.);
documentar Simion Florea Marian, 7. Biserica „Sfântul Dumitru"
nr.158, (dimensiuni: 10cm. x 25cm.), {2,5cm. x 8cm.);
nr. inv. 2314. 8. Casa Natională 1934-1935
{2,5cm. x 8cm.); ·
ETICHETE
Panoul nr. 4:
Panoul nr. 1: I. Corp didactic Liceul „Ştefan
I. Victor Morariu şi soţia (2,5cm. cel Mare" Suceava 1923 (2,5cm. x
x 8cm.); 8cm.);
2. Preotul Constantin Morariu şi 2. Corp didactic Liceul „Ştefan
familia (2,5cm. x 8cm.); cel Mare" Suceava 1928(2,Scm. x
3. Victor Morariu-portret (2,5cm. 8cm.);
x 8cm.);

18

https://biblioteca-digitala.ro
 expoztro

3. Liceul „Ştefan cel Mare" 1860 Vitrina nr. 3:

(2,5cm. x 8cm.); Despre literatura germană (4cm. x
4. Universitatea Cernăuţi 1934 10cm.);
(2,5cm. x 8cm.);
5. Text (2,5cm. x 8cm.); Vitrina nr. 4:
6. Liceul „Ştefan cel Mare" 1934 Periodice semnate de Victor
(2,5cm. x 8cm.); Morariu (4cm. x 10cm.);
7. Corp didactic „Ştefan cel
Mare" 1943 (2,5cm. x 8cm.); Tablou:
Victor Morariu 1881-1946 (2cm.
Vitrina nr. 1: x 6cm.);
Despre Suceava anilor 1910-1940
(4cm. x 10cm.); Birou:
Obiect personal al profesorului
Vitrina nr. 2: Victor Morariu (4cm. x I 0cm.).
Lucrări din domenii diferite ale
profesorului Victor Morariu (4cm. x
10cm.);

COMPLEXUL MUZEAL BUCOVINA SUCEAVA

CAIET DE SARCINI
I. Instituţiaorganizatoare:
Complexul Muzeal Bucovina
Suceava.
II. Instituţii colaboratoare:
Muzeul de Istorie, Casa memorială
„Simion Florea Marian", Arhivele
judeţene, Universitatea „Ştefan cel
Mare" Suceava.
III. Comitetul de organizare:
comisar de expoziţie: muzeograf
Catrinar Marcel;
membrii: muzeografii Petrovici
Dan, Pânzariu Cristina;
conservator: Polocoşeru Tiberiu;
arhitect (designer de expoziţie):
Sandu Dana;
personal auxiliar: tâmplari,
electricieni, îngrijitori.
IV. Departamente (secţii)
participante:
secţii cu atribuţii ştiinţifice:
sectia de istorie, secţia de memoriale;
· secţia de conservare;
sectia de restaurare;
secţia (serviciul) de expoziţie;
secţia de relaţii cu publicul;
secţia contabilitate; _ . .
secţia (serviciul) adm1mstrat1v.
V. Atribuţii-secţii şi servicii:
I.Secţii cu atribuţii ştiinţifice:
Secţia de istorie, Secţia de memoriale:
colaborează la realizarea
tematicii expoziţiei: Victor Morariu-
istoric şi om
de cultură al Bucovinei,
- avizează în cadrul Consiliului
Ştiinţific al muzeului tematica
expoziţiei;
acordă consultanţă de
specialitate;
- realizează în colaborare cu
membrii comitetului de organizare,
materialele cu caracter ştiinţific
(pliant).
2.Secţia conservare:
•avizează din punct de vedere al
conservării expunerea pieselor de
patrimoniu; fiind vorba de carte şi
manuscrise conservatorul verifică şi
propune condiţiile de iluminare şi
temperatură;
•elaborează şi analizează fiecare
piesă de patrimoniu, fişa de
conservare, în ce stare de conservare
sunt piesele şi dacă sunt pregătite
pentru expunere;
•propune în timp optim piese de
patrimoniu pentru restaurare;

19

https://biblioteca-digitala.ro
 R.evfst:a
rnazeeloR.

•efectuează periodic operaţii de Cultural Naţional al judeţului Suceava,

verificare a stării de conservare a Prefectură, Consiliul Judeţean
pieselor de patrimoniu aflate în Suceava, instituţii de învăţământ
expoziţie; preuniversitar şi universitar, etc.);
•asigură transportul şi •iniţiază şi menţine legături
manipularea pieselor de patrimoniu la permanente cu instituţiile media
spaţiul de expoziţie. (televiziuni locale, publicaţii locale);
•iniţiază şi promovează relaţii cu
3.Secţia de restaurare: sponsorii;
•efectuează operaţiunile de •organizează activităţi specifice
restaurare şi curăţire a pieselor de de „public relation" şi pedagogie
patrimoniu; muzeală pentru atragerea publicului pe
•avizează în anumite cazuri întreaga durată a expoziţiei.
oportunitatea şi/sau durata expunerii
pieselor de patrimoniu în cadrul 6. Secţia
contabilitate:
expoziţiei; •avizează proiectele pentru
•recomandă un set de măsuri de devizele de cheltuieli;
protecţie generală şi specifică privind •elaborează şi avizează contrac-
unele piese de patrimoniu. tele de asigurare a pieselor de
patrimoniu;
4. Secţia(serviciu) de expoziţie: •elaborează şi avizează
•avizează locaţia expoziţiei,
care contractele pentru executarea
se afla în incinta Complexului Muzeal tipăriturilor (xerocopierea fotografiilor
Bucovina- secţia de istorie; şi a unor articole despre Bucovina
•întocmeşte proiectul grafic al scrise de Victor Morariu, ş.a.);
expoziţiei; •elaborează şi avizează
•întocmeşte proiectele modulelor contractele de transport în cazul
expoziţionale (vitrine, panouri) şi a custodiilor;
expunerilor ambientale (unde e cazul); •solicită inventarierea şi
•întocmeşte proiectul privitor la evaluarea pieselor de patrimoniu (unde
utilizarea surselor de iluminat (ce fel este cazul).
de lumină se foloseşte în cazul
materialelor din hârtie sau dacă 7. Secţia (Serviciul)
iluminarea se face asupra obiectului Administrativ:
expus sau din tavan); •asigură igienizarea spaţiilor
•elaborează un proiect al expoziţionale;
circuitului de vizitare prin care se •verifică instalaţiile de iluminat,
asigură protecţia exponatelor şi încălzire, aer condiţionat, antiefracţie
securitatea vizitatorilor; şiantiincendiu;
•proiectează şi execută machetele •asigură transportul auto;
pentru; materialele de promovare •achiziţionează materialele
media (afişe, invitaţii); consumabile;
•proiectează şi execută machete •execută operaţiuni de manevrare
pentru etichete. cu caracter auxiliar;
•asigură utilizarea optimă a
5.Secţia de relaţii cu publicul: aparaturii electronice, computere,
•redactează materialele de camere de filmat şi video, aparatură
promovare media a expoziţiei (TV, foto, staţii de sonorizare.
radio, presă, internet);
•distribuie materialele de
promovare instituţiilor abilitate
(Direcţia de Cultură şi Patrimoniul

20

https://biblioteca-digitala.ro

VI. Surse de finanţare:
•interne ( dacă expoziţia este
inclusă în planul general de finanţare al
instituţiei pentru anul respectiv),
finanţare propusă: 90.3 I 8.000 lei
•externe:
Ministerul Culturii şi Cultelor-
45.000.000 lei;
Direcţia de Cultură şi Patrimoniu
Cultural Judeţean- 30.000.000 lei;
Fundaţia „Doamnele Bucovinei"-
25.000.000 lei;
SC. Bucovina Istorică S.R.L.-
25.000.000 lei.
DESTIN~ŢIA
FINANŢARILOR
•execuţia modulilor expoziţionali:
80.000.000 lei;
•execuţia de tipărituri ştiinţifice:
I O.OOO.OOO lei;
•execuţia de materiale pentru
promovare media: 15.000.000 lei;
•plata unor cheltuieli de transport,
cazare şi masă (în funcţie de situaţia
concretă): 20.000.000 lei;
•execuţia de panouri
expoziţionali: 50.000.000 lei;
•cercetare ştiinţifică: 5.928.000
lei;
•vernisaj expoziţie: 2.350.000 lei;
•mochetă: 1.800.000 lei;
•execuţia de fotocopii şi
xerocopii: 5.000.000 lei;
•execuţia şi tipărirea de afişe,
invitaţii, pliante catalog: 25.000.000
lei;
•perdele: 240.000 lei.
VII. Forme de valorificare:
•itinerarea expoziţiei în alte
instituţii muzeale şi instituţii de
învăţământ;
•realizarea de video casete;
•utilizarea unor elemente
ştiinţifice din expoziţie în tematica
şi/sau structura unor expoziţii
ulterioare.
Pentru realizarea expoziţiei
temporare: Victor Morariu-istoric şi
om de cultură al Bucovinei sunt
https://biblioteca-digitala.ro
e.xpoztt:11
necesare fotografii de diferite
dimensiuni realizate astfel:
• Foto listare pe hârtie mată, tip
poster;
• Laminare mată faţă-verso, folie
125 microni;
• Caşerare pe material cu miez
pol~uretanic tip Kappa, de 1O mm.;
• Suprafaţa totală: 9,5mp.
- Secvenţa „Familia lui Victor
Morariu"- total fotografii diferite
dimensiuni = 1,5mp.
La fiecare fotografie se adaugă pe
fiecare latură câte 4mm.
- Secvenţa „Imagini din Suceava
din anii 1935-1940"- total fotografii
diferite dimensiuni= 1.Smp.
La fiecare fotografie se adaugă pe
fiecare latură câte 4mm.
- Secvenţa „Imagini din Suceava
cu târguri şi monumente istorice"- total
fotografii diferite dimensiuni= I ,5mp.;
La fiecare fotografie fotografie se
adaugă câte 4mm.
Secvenţa „Imagini din
instrituţiile în care a funcţionat ca
profesor Victor Morariu şi corpul
didactic din care a făcut parte"- total
fotografii diferite dimensiuni=l ,5 mp.
La fiecare fotografie fotografie se
adaugă câte 4mm.
- Secvenţa „ Despre Bucovina în
articolele semnate de Victor Morariu"-
total fotografii diferite
dimensiuni=l,5 mp.
La fiecare fotografie fotografie se
adaugă câte 4mm.
- Tablou „ Victor Morariu: 1881-
1946- total dimensiune 2mp, la care se
adaugă 5mm.
Total suprafaţă fotografii: 9,5mp
+ rezervă 3mp;
TOTAL GENERAL=12,5mp.
Întocmit,
Muzeograf- Marcel
Catrinar
21
 PROIECTUL TEHNIC
I. PROIECTUL DE 3. CONSERVARE:
GRAFICĂ: Spaţiul de expoziţie trebuie să
Planul expoziţional este proiectat îndeplinească următoarele condiţii de
pe o suprafaţă de 22, 75 mp, cu conservare: să fie salubru, să prezinte
module si panouri. stabilitate microclimatică bună,
instalaţia de iluminat să fie
2. ELEMENTE DE dimensionată potrivit sarcinilor pe
MUZEOTEHNICĂ: care le impune o expoziţie de acest
În spaţiul de expoziţie propus se gen unde predomină exponate din
folosesc vitrine de tip Mezzo, cu un hârtie, umiditatea relativă să fie de
singur nivel de expunere. Materialul 50-60%, să îndeplinească toate
vitrinei este din dur aluminiu eloxat condiţiile privind prevenirea şi
(oxidare superficială) folosindu-se combaterea incendiilor, încăperea să
sticlă semicristal de 6mm. grosime. fie prevăzută cu aparat de măsură a
Spaţiul şi poliţa de jos este din pal condiţiilor de microclimat
laminat: spate îmbrăcat cu netex gri (termohidrograf).
(PH neutru). Poliţa este din sticlă
semicristal cu o grosime de 6 mm.
Fereastra prevăzută cu perdele de in.
Iluminarea spaţiului se face cu lumină
artificială, cu. tuburi florescente la
nivelul tavanului, conform normelor
de conservare.

*Lucrarea de faţă a primit, din partea Centrului pentru Formare, Educaţie

Pemanentă şi Management în Domeniul Culturii, premiul Radu Florescu, pentru
cea mai bună lucrare de atestare în muzeologie.

22

https://biblioteca-digitala.ro
 expo.zrm

paooa ou..1

TEXT

23

https://biblioteca-digitala.ro
 paooaot<..2

TEXT

TEXT

24

https://biblioteca-digitala.ro
 expoztrn

paooaot<. . 3

1910

'o lul,ir,

·I:,,,.,.,,.,..

TEXT

TEXT

:-., ~•<• • a, a 'i:•ti•••••

.•.....tu. . _.z-1.r ..... , ..,.,.

25

https://biblioteca-digitala.ro
 S„ ceuuo
l iceul orlo dox -orie11I.
. S ie/un cel Mare ·
i,;liin/al in 18 6O' "o
~, ,.. . J.. . , \. k (.'i,ttrgymno,1t1m TEXT

26

https://biblioteca-digitala.ro
 expoztro

vft:Rfna OR.I

--
···--l
--·
le
---~-
-
·--·--···--
nr
,.,

.A::. 11 • P,..;hCS\ Iii.

!lt Uuc""'"'

vit:u.ina nu..2

<.

i - =-..-

U. ll'Uwt., ,u iilr
u..i.,,, o" ,~ ,.

27

https://biblioteca-digitala.ro
 vft:Rfna nR.3
r-·
I
I

:. - r.~,U. t J.

:·.:~,
t., - ,M
~ 1 tA· - · r .... r,,,..11.v,

.:., ___
·I
. -.. -- l
~ I ~IÂYI
...............

-=---

vit:r:iina nr:i. 4

- : ,...,. t :.=-
- --i.:;·:.,
~--
I
' ~- -
.

28

https://biblioteca-digitala.ro