Man Ioan Eugen Targu Mures in Cartografie Si Imagini Istorice 2018

https://biblioteca-digitala.
ro
https://biblioteca-digitala.ro
IOAN EUGEN MAN
TÂRGU - MURES,
ÎN CARTOGRAFIE SI
, IMAGINI ISTORICE
Centenarul!Marii Vniri
..
·: .
:'
••
.
.. ..• ....·. ··........
...••••
•• ••
. . ..
.•
.
•••••
•
•
. ·. .·
•
„ ·.. ...•• .•
•
•
•••
•• • • • •
• • •
•••••
ROMÂNIA
1918·2018 i SARBMORIM ÎMPREUNA
Carte apărută în aufrul<Proiectului
.100 de c4rţi pentru !Marea Vnire-1918-2018~
proiectfinanţat de
)I.sociaţia ,,!!Vicolize CBăciuţ •pentru ©escoperirea şi <PrornurJarea 'Vafmifor Cufturai-.A.rtistice

şi <Projesiorutfe şi
ConsiGufJudeţean !Mureş
CONSILIUL MA ROS
JUDEŢEAN MEGYEI
MUREŞ TANĂCS
IOAN EUGEN MAN
TÂRGU - MURES,
ÎN CARTOGRAFIE SI
, IMAGINI ISTORICE
~--------,
TÂflGU - MUREŞ
1002964
I llllll lll ll 11111 11111111111111111111 11111111
EDITURA VATRA VECHE
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
MAN, IOAN EUGEN

Târgu-Mureş în cartografie şi imagini istorice/ Ioan Eugen Man,
Târgu-Mureş: Editura Vatra Veche, 2018
I. Băciuţ, Nicolae (ed.)
ISBN 978-606-8785-77-6
72
COLECŢIA „MAREA UNIRE - 100"
Nr. 73
Coperta aparţine autorului

Editura Vatra Veche
Târgu-Mureş, str. Ilie Munteanu nr. 29
Apărut 2018
Copyright© Ioan Eugen Man 2018
Toate drepturile rezervate
Lector Nicolae Băciuţ
Format 8/70X100
Tiparul executat la INTERMEDIA GROUP

Târgu-Mureş, str. Iuliu Maniu nr. 14
România
CUPRINS
I. CUVÂNT ÎNAINTE„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„ .... 7
li. INTRODUCERE„.„.„.„.„ .. „„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„ .. „„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.9
III. CÂTEVA DATE SPECIFICE ORAŞULUI TÂRGU-MUREŞ„„„„„„„„„„„„„„„.„.14
IV. (A.l). HĂRŢI MILITARE ŞI CIVILE CU REPREZENTĂRI ALE ORAŞULUI
TÂRGU-MUREŞ„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„ ... 20
V. (A.2). HĂRŢILE TERITORIULUI EXTRAVILAN AL ORAŞULUI
TÂRGU-MUREŞ„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„ .. „.„„.„.„.„.„.„.„.„.„ .. „„ .. 61
VI. (A.3). HĂRŢILE GENERALE ALE ORAŞULUI TÂRGU-MUREŞ„„„„„„„„„„„„114
VII. (A.4). HĂRŢILE INTRAVILANULUI ORAŞULUI TÂRGU-MUREŞ„.„„„„„„„„„163
VIII. (B.l).IMAGINI ISTORICE ALE ORAŞULUI TÂRGU-MUREŞ„„.„„„„„„.„„„„.209
IX. (B.2). IMAGINILE ORAŞULUI TÂRGU-MUREŞ ÎNTOCMITE DE TOTH
ŞTEFAN DE MICULA„.„.„.„.„.„ .. „„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„ ............ 244
X. ABREVIERl„.„.„.„.„.„.„.„.„ .. „„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„ ........ 259
XI. BIBLOGRAFIE GENERALĂ„„„„.„„„.„„„„„.„.„„„.„„.„„„„.„„„„„„„„„„.„„ .... 260
XII. REZUMAT„.„.„.„.„.„ .. „„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„ ... „.„.„.„.„.262
6
I .CUVÂNT ÎNAINTE
Un stil inconfundabil recomandă oraşul Târgu-Mureş drept unul cele mai frumoase
oraşe transilvănene. Arhitectura oraşului muzeele, filarmonica, teatrele, bisericile,
bibliotecile, şcolile şi universităţile, distribuite într-o armonie perfectă, au creat un peisaj
urban unic, cu o fizionomie aparte. Loc de pelerinaj în Evul Mediu, prin Mănăstirea
aparţinând Ordinului călugărilor franciscani, centru religios, dar şi meşteşugăresc şi
comercial, oraşul a fost privilegiat încă din 1482 de către regele Matei Corvin, prin acordarea
dreptului de a ţine trei târguri mari anual. În 1493 s-au recunoscut privilegiile breslelor, fapt
ce a impulsionat dezvoltarea economică a oraşului, care era şi reşedinţa scaunului Mureş.
Dar, în primul rând, privilegiile au atras mulţi oameni în oraş, care de atunci s-a numit Târgu-
Mureş.
După „Războiul cel lung" sau „Războiul de 15 ani", după cum i se mai spune,
desfăşurat la sfârşitul secolului al XVI-iea şi începutul secolului al XVII-iea, iniţiat de
papalitate pentru eliberarea teritoriilor europene ocupate de Imperiul otoman, la Târgu-
Mureş s-a construit cetatea oraşului. Ridicată din iniţiativa judelui orăşenesc Borsos Tamas,
devenit mai târziu un cunoscut cronicar, cetatea a oferit cetăţenilor bogaţi posibilitatea de a-
şi construi case în cetate, punându-şi sub protecţie locuinţele şi bunurile. La sfârşitul
secolului al XVII-iea, pe fondul Reconquistei austriece dusă împotriva turcilor, Transilvania a

devenit provincie a Habsburgilor, oraşul intrând în ritmul de dezvoltare al posesiunilor
Vienei. Cetatea, în care s-a instalat armata austriacă, a fost transformată într-o cazarmă,
casele oamenilor fiind distruse, cetăţenii mutându-se în afara zidurilor. Atât cei mutaţi din
cetate, cât şi numeroşii aristocraţi din zona Mureşului şi-au construit case în zona centrală a
oraşului, unii adevărate palate, cum ar fi Palatul Toldalagi. În 1754, la Târgu-Mureş s-a
transferat „Tabla Regească" (Judecătoria Transilvaniei}, instituţie în care şi-au desăvârşit
studiile în drept numeroşi tineri din Transilvania. În 1786 s-a înfiinţat prima tipografie a
oraşului, iar Teleki Samuel, cancelar al Transilvaniei, a creat celebra bibliotecă ce-i poartă
numele. Două colegii, unul catolic şi altul reformat, atrăgeau în oraş numeroşi elevi şi
profesori.
Secolul al XI-iea şi apoi al XX-iea au îmbogăţit zestrea arhitecturală a oraşului, cu
construcţii în stil baroc, neobaroc, neoclasic, secession (cum sunt cele două clădiri din
centrul oraşului, Palatul Culturii şi fosta Primărie}, neobrâncovenesc sau cu construcţii din
prefabricate şi oţel, care dau o identitate aparte arhitecturii urbane a oraşului Târgu-Mureş,
foarte greu de rezumat în doar câteva fraze.

Pentru istoria detaliată a oraşului, târgumureşenii au la îndemână zeci de studii şi
numeroase volume oferite de ani de zile de Ioan Eugen Man, cel mai autorizat istoric al
evoluţiei urbane a oraşului. Pe mii de pagini, reconstituită pe epoci şi curente artistice,
istoria arhitecturii scrisă de Ioan Eugen Man este povestea caselor şi palatelor din Târgu-
Mureş. De la detaliul elementelor individuale, arhitecţi, proiecte, ziduri, acoperişuri, scări sau
ferestre, designul şi aplicaţiile practice specifice diferitelor stiluri care au inspirat construirea
unor clădiri publice sau particulare, Ioan Eugen Man a propus o abordare de ansamblu a
istoriei arhitecturii oraşului. Prin studiile şi cărţile despre istoria urbană a oraşului ne-a
învăţat să ştim că cea mai importantă investiţie o reprezintă clădirile, parte a culturii
timpului, rezultat al interacţiunii dintre idei, proiecte, aspiraţii, stiluri şi constrângeri
materiale. Fiecare clădire, publică sau privată, este o poveste de viaţă, în care ne regăsim cu
aspiraţiile de confort şi frumos.
Spre această aspiraţie, spre acest ideal ne conduce şi noua carte a colegului Ioan
Eugen Man, Târgu-Mureş În cartografie şi imagini istorice, apărută la Editura Vatra Veche. O
carte diferită faţă de abordările anterioare dedicate istoriei arhitecturii, oferindu-ne
„imaginea ansamblului", a oraşului prin hărţi şi stampe editate în ultimele trei sute de ani.
Om al arhivelor prin excelenţă documentelor, transpuse prin numeroase studii despre
geografia urbană a oraşului, Ioan Eugen Man a reconstituit importante imagini din istoria
oraşului, ilustrate prin stampe de epocă. Prezentate cronologic, detaliate printr-o lectură
atentă a culturii şi mentalităţii timpului, stampele din secolele XVIII-XIX reproduse în carte
sunt imagini ale Târgu-Mureşului în devenirea sa istorică. Arhitectura oraşului şi geografia
străzilor prezentate în imagini stilizate ne oferă şansa reconstituirii istoriei prin imagini; o
istorie vizuală a oraşului pe trei sute de ani. Hărţile Târgu-Mureşului şi ale împrejurimilor,
realizate de diferite instituţii, reproduc istoria oraşului prin perspectiva evoluţiei urbane,
expresia dezvoltării economice şi demografice.
Cartea este scrisă într-o manieră mai puţin frecventă în istoriografia noastră, altfel
foarte bine ilustrată în Vest, reprezentând o istorie alternativă la reconstituirile clasice de
istoria oraşelor, prin care Ioan Eugen Man ne propune o nouă pagină din istoria Târgu-
Mureşului, a oraşului ca geografie urbană, ca habitat şi arhitectură.
Cornel Sigmirean
li. INTRODUCERE
Până în prezent nu avem ştire despre existenţa unei lucrări în care, în mod
exclusiv, oraşul Târgu-Mureş să fie tratat sub aspectul cunoaşterii cartografiei ori a
imaginilor istorice mai vechi.
Pe lângă documentele oficiale, administrative, păstrate în arhive, tot mai mult
sunt utilizate vechile hărţi, precum şi imaginile istorice ale localităţilor. Aceasta şi
datorită faptului că hărţile, imaginile, în general, prezintă un avantaj faţă de
documentele scrise, ele pot fi examinate şi analizate atât de către autor, dar, mai ales,
de cititor.
Aceste imagini mai au o importanţă, uneori ele întrunind calităţi particulare de
document. Amintim doar rolul vedutelor lui Bernardo Bellotto (Veneţia 1720 -
Varşovia 1789), în reconstruirea centrului istoric al Varşoviei. Deosebit de
reprezentative sunt „vedutele" lăsate de Canaletto, Antonio Canal (Veneţia, 1697 -
Veneţia, 1768) şi cele lăsate de Francesco Guardi (Veneţia, 1712 - Veneţia, 1793).
Desigur, scrierile istorice îşi au importanţa lor, mai ales pentru oraşul Târgu-
Mureş ale cărui reprezentări cartografice şi imagini istorice, faţă de alte oraşe din
Transilvania, precum Braşov, Sibiu, Cluj, Sighişoara, Oradea, Timişoara etc., aveau să
apară ceva mai târziu.

Preţioase surse informative despre localităţi o constituie descrierile unor
călători străini, care au vizitat meleagurile noastre, ele suplinind în bună parte
mărturiile documentare. Începând cu anul 1968, s-a trecut la editarea mai multor
volume din colecţia: "Călători străini despre ţările române," din care, unele, puţine la
număr, se referă şi la oraşul Târgu-Mureş şi pe care le prezentăm în rândurile de mai
jos. Încă din anul 1550, polihistorul Georg Reicherstoffer în a sa Chorographia,
referindu-se la capitala Scaunului Mureş, oraşul Târgu-Mureş, arăta: „ Vecin cu Gurghiu
este Scaunul Mureşului, aşezat spre miazăzi, În centrul provinciei Transilvania, de-a
lungul râului Mureş, a cărui capitală este Târgu-Mureş (Zeckel-Wassarhel) sau
Neumarkt (New Markt) pentru saşi, târg foarte mare unde se ţin desele adunări ale
Într-adevăr, până la scrierea impresiilor de către acesta, respectiv anul
1
secuilor".
1550, la Târgu-Mureş s-au ţinut 12 diete, prima având loc în anul 1439.
2
Aproximativ aceeaşi descriere, la numai doi ani, o face şi Georg Werner,

3
arătând că „de câte ori trebuie să se ţină, din porunca regelui, vreo adunare pentru
niscaiva treabă obştească, privind cele trei naţiuni Împreună, aceasta trebuie să fie
Călători străini, I, 198, p. 209.

1
2
ORBĂN Balazs, A Szekelyfăld leirasa, (Descrierea secuimii), Pest,4, 1870, p. 117, 153.
3
„Raport din lunile martie-aprilie 1552 despre veniturile regeşti din Transilvania", în Călători străini,
li, 1970, p. 736.
chemată la Târgu-Mureş (Vasarhely), care este pe teritoriul secuilor şi este locul anume
(peculiaris) rânduit pentru ori ce treabă obştească a lor."
La rândul său, Giovandrea Gromo în descrierea Transilvaniei din anul 1567,
aprecia oraşul Târgu-Mureş ca un „târg Însemnat al saşilor (citeşte secuilor) cu mare
negoţ de vite, blănuri, pânzeturi şi altele," sau „centru comercial şi loc deschis numit
Târgu-Mureş, unde se ţin bâlciuri săptămânale cercetate de populaţia din toate
4
regiunile Învecinate, dar mai ales de la secui ... " .
O însemnare din secolul al XVI-iea, nedatată, referitoare la Târgu-Mureş face
menţiunea: „acest oraş este destul de mare şi acolo se adună deseori secuii pentru
treburile lor pe care trebuie să le dezbată sau de care trebuie să se Îngrijească" .
5
Descrieri din secolul al XVII-iea, cu referire la Târgu-Mureş, sunt puţine. O primă

consemnare aparţine lui Conrad Jacob Hiltebrand, din data de 25 februarie 1657, ce
menţionează: „La 25 februarie domnul a pornit spre satul Oaia (Vălenii}, dos ist:
Neumarkt den Morosch, un oraş În Întregime unguresc, locuit În cea mai mare parte de
meseriaşi şi ostaşi. Principele ţine aici deseori dieta ţării. Traiul este ieftin, dar oraşul
este plin de noroi. Tineretul săsesc e trimis la liceul de aici, pentru a Învăţa limba
maghiară". 6
Încheiem această parte a descrierilor mai vechi ale oraşului Târgu-Mureş cu

însemnarea lui Evlia Celebi {1611 - 1684), cunoscut călător turc, cu consemnarea
cetăţii şi a oraşului: „Pe latura de apus a cetăţii se Întinde, de la miazănoapte la
miazăzi, un oraş de zece mii de paşi de jur Împrejur. Nu este Împrejmuit cu ziduri. Are
un şanţ adânc, cu poduri pentru intrare şi hambare de lemn şi două porţi. Locuitorii
sunt toţi negustori bogaţi, oraşul fiind Îmbelşugat, aici şi-a cumpărat toată oastea, cele
de trebuinţă." Aşadar, oraşul se situa la vest cetatea feudală, la data vizitării aceasta
7
practic fiind realizată. În tot cazul, într-o schiţă publicată de Giovanni Morando
1699, „Piaţa oraşului" apare la intersecţia străzilor Revoluţiei,
8
Viscontis, în anul
Călăraşilor şi Petofi Săndor cu Piaţa Trandafirilor.
X
X X
Această lucrare se ocupă de imaginea oraşului Târgu-Mureş, atât sub aspectul
cartografic, cât şi al celui grafic. Nu este o lucrare care să se ocupe de evoluţia oraşului,
4
Ibidem, li, p. 334, 349.
5
Ibidem, li, p. 552.
6
Ibidem, V, 1974, p. 603.
7
„Seyahatname" (Carte de călătorii), în Călători străini, VI, 1976, p. 579.
Împreună cu
8
Giovanni Morando VISCONTI (1652, nordul Italiei - 1717, Alba Iulia). Hohann
Predtscheiner şi Ştefan Welzer, în 1699, realizează 9 hărţi şi 4 gravuri a Transilvaniei, în „Mappa delia
Transilvania", 116 x 98,5 cm, titlul planşei : „Erdely es a vele hataras tartomanyok terkepe 1699-ben",
scara 1:550.000, emis de Welzer, întocmit: Giovanni Morando VISCONTI.
10
nici de domeniul istoriei artei, în totalitatea sa cuprinzând imagini ale localităţii, care
pot fi privite şi ca o sursă de documentare. Am încercat să prezint imaginile istorice ale
oraşului Târgu-Mureş, axându-mă îndeosebi, pe ultimele trei veacuri, deoarece
reprezentările aparţin unor mentalităţi, faţă de care cercetătorul de azi cu greu le mai
poate identifica.
Istoriografia românească nu are o lucrare aparte cu privire la imaginea istorică a
oraşelor, ci doar unele lucrări ce tratează parţial unele aspecte, din punct de vedere
tematic, geografic sau cronologic. Un rol în crearea de stampe (vedute) l-au avut
colecţionarii, la început de oficialităţile ecleziastice, apoi de unii aristocraţi şi
reprezentanţi ai casei regale, în perioada Renaşterii unii erudiţi şi umanişti, ca apoi,
după anul 1550, ocupaţia să decadă. Colecţionarea de stampe avea să sporească
datorită Sfântului Imperiu Roman şi ceva mai târziu,a Imperiului Habsburgic, în care,
prin împăraţii acestuia s-au adunat colecţii impresionante.
9
Încă din anii 1964-1965 am avut posibilitatea cunoaşterii unor documentaţii

privitoare la structura şi proprietăţile existente în extravilanul şi intravilanul
municipiului Târgu-Mureş, din perioada ultimelor patru decenii ale secolului al XIX-iea.
Aflate în arhiva Compartimentului Arhitect şef, al Primăriei din Târgu-Mureş, unde mi-
am desfăşurat activitatea profesională.
Către sfârşitul secolului al XIX-iea, administraţia civilă a oraşului Târgu-Mureş,
avea nevoie de hărţi bune ale oraşului. Într-o primă etapă, în anul 1872, sunt întocmite
primele hărţi ale extravilanului oraşului şi conţin harta generală la scara 1:10.000, cât şi
cele 22 segmente la scara 1:2880, descrierea lor, pe categorii de folosinţă, suprafaţă,
proprietate etc. fiind înscrisă într-un registru aparte. În etapa următoare, o altă lucrare,
din anul 1898, cuprinde intravilanul oraşului, atât prin planşa unică, la scara 1:5000, cât
şi cele 22 segmente la scara 1:1000.
Am considerat că prezintă interes şi hărţile militare. În fond ele nu sunt planuri
de oraş propriu-zise, dar uneori fiind la o scară adecvată, ele oferă totuşi o
reprezentare mai detaliată. Interesante sunt hărţile celor trei ridicări militare. Prima
ridicare este cea iosefină, după care nu s-au executat hărţi tipărite. În a doua ridicare
topografică militară (1806-1869) a lui Francisc I, din 2 aprilie 1806, s-au întocmit hărţi
la scara 1:28.800. Realizate în manuscris, hărţile urmau să fie tipărite prin tehnologia
gravurii în cupru, la o scară unitară. Pentru realizarea hărţilor, în anul 1839, Ferdinand
I, împărat al Austriei şi rege apostolic al Ungariei, cu numele de Ferdinand V, înfiinţează
Pentru istoricul colecţionării stampelor a se vedea lucrările lui Anda-Lucia SPÂNU: Reprezentări
9
grafice ale oraşelor din România. Secolul al XIX-iea. Caracteristici, în Historia Urbana, 10, 1-2, 2002, p.
95-110; (În continuare:SPÂNU, 2002); Idem, Scene de etnologie urbană în imagini istorice ale oraşelor
11
României de azi, în Cibinium, 2011, Editura ASTRA MUSEUM", Sibiu, 2011, p. 202-2032 (În continuare:
SPÂNU, 2011); Ibidem, Scene din viaţa Cotidiană din secolul al XVIII-iea în vederi urbane ale pictorului
Luigi Mayer, în Historia Urbana, 20, 2012, p. 35-48 (În continuare: SPÂNU, 2012); Idem, Particularităţile
imaginilor istorice ale oraşelor României în contextul european, Ed. Muzeului Naţional al Literaturii
Române, 2013 (În continuare: SPÂNU, 2013).
11
aşa numitul Militărgeographisches Institut, care a avut ca sarcină realizarea hărţilor de
detaliu, la scara 1:144.000. Pentru urgentarea lucrărilor, la 6 ianuarie 1851, Francisc
Iosif aprobă înfiinţarea Corpului de Inginerie şi Geografie Militară (Milităr-lnginieur
Geographen-Corps) care era subordonat Institutului Geografic Militar
(Militărgeographisches Institut).
Cea de a treia ridicare topografică militară pe teritoriul Ungariei s-a efectuat
între 1872-1884, la scara 1:25.000.
În afară de hărţile menţionate mai sus, am mai folosit vechile hărţi ale Ungariei
şi Transilvaniei, în funcţie de scopul urmărit, ele fiind întocmite la scări diferite. Cele
mai multe hărţi s-au tipărit până în preajma Primului Război Mondial. Din perioada
interbelică cunoaştem prea puţine hărţi, mai deosebite fiind cele din anii 1923, 1934 şi
1942.
După cel de-al Doilea Război Mondial, planuri de oraş au apărut prea puţine,
datorită cenzurii care cu greu aproba editarea de hărţi şi planuri de oraş. O categorie
aparte o formează hărţile întocmite de către serviciul de specialitate al fostului
Consiliu Popular Municipal Târgu-Mureş, care a reambulat şi reactualizat vechiul plan
al oraşului (unele hărţi fiind întocmite şi de fostul Institut de Proiectare Judeţean
Mureş. În prezent, în arhiva Primăriei, se mai păstrează câteva hărţi, la scara 1:10.000,
1:5000, 1:1000, fie copii heliografiate, fie originalul pe calc.
Privitor la hărţi se cuvine a face câteva precizări. Pe lângă hărţile de oraş
propriu-zise, detaliate, am prezentat şi alte diferite hărţi apărute în unele lucrări

periodice, atlase, în cărţi, chiar dacă unele sunt simpliste. La acele hărţi care
cunoaştem anul întocmirii, acesta a fost trecut în partea superioară a planşei, deasupra
liniei, precum: anul 1889. În cazul când nu este trecut anul, dar cunoaştem cu
siguranţă anul apariţiei, acesta este trecut în paranteză, astfel: anul (1903). Dacă nu
am găsit nici o datare, am luat în considerare alte metode indirecte, precum existenţa
unor clădiri, a reţelei de cale ferată, atribuirea de denumiri de străzi etc. În acest caz
lângă dată s-au trecut abrevierile: cca, ante, post (1824).

În măsura în care am avut posibilitatea de a cerceta harta, am trecut şi
dimensiunea hărţii, în cm. Primul număr reprezintă lungimea şi cel de-al doilea lăţimea,
fiind date atât pentru coală (planşă), cât şi pentru chenar. În cazul în care harta
reprodusă se află într-o colecţie publică, am specificat denumirea instituţiei respective
şi cota sau numărul de inventar al hărţii.
Cu toate că hărţile militare nu sunt planuri de oraş, le-am luat în considerare,
deoarece unele prezintă destul de clar oraşul Târgu-Mureş. Am folosit şi unele hărţi
prelucrate prin CD, sau preluate prin internet.
Imaginile istorice constituie un capitol aparte, ele fiind de mai multe tipuri,
între care: arhitecturale, etnografice, istorice şi de actualitate. Principalul criteriu de
12
prezentare a acestor reprezentări este ordinea lor cronologică. În mare parte imaginile
au fost preluate din mai multe lucrări, albume, cărţi de specialitate, câteva reproduceri
originale fiind în posesia mea etc.
Lucrarea o împărţim în două mari capitole: Reprezentări cartografice şi Imagini
istorice (vedute). La rândul lor, capitolele sunt împărţite în subcapitole:
A.1. Hărţile militare sau civile în care figurează şi oraşul Târgu-Mureş
A.2. Hărţile teritoriului extravilan al oraşului Târgu-Mureş
A.3. Hărţile generale ale oraşului Târgu-Mureş
A.4. Hărţile intravilanului oraşului Târgu-Mureş
B.1. Imagini ale oraşului, în ordinea lor cronologică
B.2. Imaginile oraşului ale lui T6th Ştefan de Micula ( Mikolai T6th Istvan)
În final se cuvine a aduce mulţumiri celor care m-au sprijinit în timpul
cercetărilor pentru această carte.
Mulţumesc domnului Liviu Boar, pensionar, fost director al Arhivelor Naţionale,
Serviciul Judeţean Mureş.
Mulţumesc doamnei Păcurar Ramona,actuala directoare a Instituţiei de mai

sus.
Mulţumesc domnilor Laszlo Marton şi Peter Moldovan, lucrători ai instituţiei
respective, pentru amabilitatea cu care mi-au pregătit materialele solicitate.
13
14
III. CÂTEVA DATE SPECIFICE ORAŞULUI TÂRGU-MUREŞ
Cercetări mai vechi, dar şi mai noi, îndeosebi cele din ultimele decenii, au adus
noi date privitoare la trecutul istoric al oraşului Târgu-Mureş. Fără a trece la
prezentarea unei istorii a evoluţiei urbane a oraşului Târgu-Mureş, considerăm
necesară cunoaşterea unor aspecte ale evoluţiei lui, teritorial, sub aspectul
construcţiilor, dar şi a populaţiei.
În prima parte a secolului al XV-iea sunt terminate lucrările de ridicare a celei
mai importante clădiri, în stil gotic, din oraş, dar şi din Ţinuturile Secuieşti. Este biserica
reformată din cetate, construită de franciscani. Deci, la Târgu-Mureş, se afla una dintre
cele patru mănăstiri franciscane din Transilvania, prima fiind fondată la Bistriţa în anul
1268. Potrivit tradiţiei, mănăstirea de la Târgu-Mureş a fost construită pe la 1316.
10
Cercetări ulterioare arată că „prima sursă autentică în care este menţionată

mănăstirea franciscană provine din anul 1332", iar prima menţiune a localităţii poate fi
datată în jurul anului 1291. Cât priveşte mărimea, mănăstirea de la Târgu-Mureş,
11
este situată pe locul trei, în anul 1525, având 24 călugări, după cea de la Cluj (în 1535
cu 34 călugări) şi cea de la Mediaş (25 călugări).
12
La 1444, călugării convertuali sunt nevoiţi să predea mănăstirea franciscanilor

observanţi. În această perioadă este realizat şi turnul bisericii, cu o înălţime de 55 m.
Prima menţiune a „cetăţii" provine din anul 1492, „Însă În documentul emis pe 3
decembrie 1492, de către voievodul Transilvaniei Ştefan Bathory se menţionează
Odorheiu/ Secuiesc şi nu Târgu-Mureş" 13 Din anul 1487 provine şi prima menţiune a
fortificaţiei mănăstirii franciscane, când se aminteşte de „pârâul şanţului cetăţii
14
(warorokya). După distrugerile din anul 1601, produse oraşului de către armata lui
Basta, biserica din cetate, ca şi celelalte edificii religioase sau civile, au suferit grave
deteriorări, unele dispărând cu totul. Curând, începând cu anul 1602, se trece la
construirea noii cetăţi, într-o primă fază cu palisade din lemn şi pământ, ca din anul
1605 din piatră şi cărămidă.
15
1
° KISS Pal, Marosvasarhely tortenete (Istoria oraşului Târgu-Mureş), Budapest, 1942, p. 66; KELEMEN
Lajos, Muveszettorteneti tanulmanyok (Studii de istoria artei), Bucureşti, Ed. Kriterion, li, p. 36.
So6s Zoltan, A marosvasarhelyi Vartemplom - Biserica din cetatea târgumureşeană, Târgu-Mureş,
11
2016, p. 5-6.
12
so6s Zoltan, op. cit, p. 11.
13
Ibidem, p. 9.
14
Sz.Okl.,V, p. 28-29.
Ioan Eugen MAN, Târgu-Mureş Istorie urbană. De la începuturi până la 1850, Târgu-Mureş, Ed. Nico,,
15
2006, p. 81104 (În continuare: Ioan Eugen MAN, 2006)
15
De-a lungul veacurilor teritoriul oraşului Târgu-Mureş cunoaşte o evoluţie
continuă. 16
Nucleul oraşului îl constituie loturile din zona străzilor Bolyai şi Ştefan cel
Mare, cu ramificaţiile laterale ale străzilor Kogălniceanu, Borsos Tamas, Marton Aron,
unde se ţineau târgurile de vite etc. Cele trei nuclee, în anul 1350 cuprindeau o
suprafaţă de 31 ha. Începând cu secolul al XV-iea, evoluţia oraşului cunoaşte valori mai
mari, la 1450 ajungând să aibă o suprafaţă de 50,50 ha, de această dată oraşul fiind
extins şi pe terasa de jos a Mureşului, când braţele râului Mureş s-au retras, probabil
după secolul al XII-iea când a devenit aptă pentru construcţii.
La 1600 teritoriul oraşului ajunge la cca 96 ha, o întindere relativ mare faţă de
alte oraşe mai mari, cum ar fi Braşov, Sibiu, Cluj etc. Această stare devine explicabilă
prin faptul că faţă de aceste localităţi, obligate să se dezvolte într-un spaţiu restrâns,
încorsetat de ziduri de apărare din piatră, Târgu-Mureş a fost o localitate deschisă,
caracteristică acelor timpuri. Lipsa unor evidenţe pe străzi sau cartiere, cum au avut
îndeosebi oraşele săseşti, face ca pentru Târgu-Mureş, determinarea numărului de
parcele, clădite sau neclădite să fie greu de stabilit. Un indiciu îl oferă conscripţia din
anul 1567, care, pentru Târgu-Mureş, înregistrează un număr de 125 porţi
17
impozabile, la care adăugând parcelele neclădite, putem aprecia că totalul parcelelor
din oraş era de 155 - 160.
Pentru această perioadă, Paul Niedermaier, consideră că prin anii 1593-1594, la
Târgu-Mureş existau cca 500 familii, valoare ce o considerăm prea mare, deoarece
18
considerând 5 membrii la o familie, ar rezulta cca. 2500 locuitori. La cele 125 de porţi,
putem considera ca existente cca 240-250 familii. Luând tot 5 membrii la o familie,
erau la acele timpuri cca. 1200-1250 locuitori. Este cifra apropiată dată de Ştefan
De această dată oraşul era
19
Pascu, în monumentala lucrare privitoare la Transilvania.
o localitate ce oscila între starea de târg şi oraş, astfel încât considerând în calcul o
medie de 5 locuitori pe o gospodărie, putem aprecia populaţia oraşului între 1200-
1250 locuitori.
După anul 1600, noile condiţii politice, sociale şi economice, contribuie din plin
la dezvoltarea teritorială a oraşului. Este perioada când Consiliul oraşului este
preocupat de dezvoltarea lui, atât prin construirea cetăţii, cât şi crearea de noi parcele,
vândute locuitorilor, pentru construirea de noi clădiri. °Ca urmare a evenimentelor de
2
16
Ibidem, p. 66 - 75.
17
Sz.Ok/., li, p. 216.
18
Paul NIEDERMAIER, Stădtebau im Spătmittelalter Siebenbiirgen, Banat und Kreischgebenet (1348-
1541), B6hlau Verlag Koln Weimar Wien. 2004, p. 135. (În continuare: Paul NIEDERMAIER, 2004).
19
Ştefan PASCU, Voievodatul Transilvaniei, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, li, 1979, p. 428.
20
Magyarorszagi jogtărteneti emlekek. A Magyar T6rvenyhat6s6gok jogszab6/yainak gyiitemenye. /.
kătet. Az Erdelyi t6rvenyhat6s6gok jogszab6/yai ellattek Dr. Kolosvari Sondor es 6vari Kelemen (Culegere
de statute juridice ale autorităţilor maghiare. Voi. I. Statutele juridice ale autorităţilor transilvănene, de
16
la sfârşitul secolului al XVII-iea, a schimbării de stăpâniri, viaţa politică, economică şi
socială a oraşului, inaugurează o nouă etapă. Prin Diploma Leopoldină, din anul 1691,
se consfinţeşte noua „constituţie" a Transilvaniei, care dăinuie un veac şi jumătate.
Oraşul cunoaşte noi schimbări. Încetul cu încetul, casele din incinta cetăţii sunt
demolate, locul lor fiind luat de cazărmi.
Şi după anul 1600, numărul gospodăriilor oraşului şi al populaţiei, îl putem
stabili doar cu aproximaţie. O primă conscripţie este aceea din anul 1611, care
înregistrează 294 porţi, respectiv cca 590 gospodării. Cifra pare a fi mare faţă de cele
106 porţi recenzate în 1597, sau cele 125 porţi din anul 1567. O primă conscripţie
demnă de a fi luată în seamă este aceea din 15 ianuarie 1699, în care sunt trecuţi 495
capi de familie, ceea ce ar conduce la un număr de 2475 locuitori, cetăţeni liberi, la
care adăugăm încă cca 80 de familii, din celelalte stări sociale, obţinând cca 575 de
De această dată oraşul este împărţit în
21
familii, respectiv cca. 2875-3000 locuitori.
două părţi: „partea de jos", cu 253 capi de familie şi „partea de sus", cu 242 capi de
familie.
După anul 1700, documentele referitoare la numărul de case, familii, respectiv
şi locuitori, devin tot mai numeroase, din care ne oprim doar la câteva. În anii 1721-
1722 s-a intreprins o conscripţie a contribuabililor din Transilvania, adică orăşenii,
libertinii, jelerii şi iobăgimea, fără a fi menţionaţi nobilii, funcţionarii, servitorii etc
Întrucât foile pentru conscripţia din 1721-1722 lipsesc, apelăm la lucrarea lui Acsady
în care sunt înregistraţi 559 capi de familie, din 411 case. La aceştia, autorul
22
lgnac,
mai adaugă încă 50% din capii de familii (279), care ar fi fost scutite, ajungînd la 838
familii, la care consideră 6 membri/familie, obţinând 5028 suflete, valoare mult prea
mare pentru acele timpuri. Populaţia reală a oraşului nu putea depăşi 3000 suflete.
Începând cu anul 1733, tabelele de impuneri prezintă familiile pe cele patru zone -
cartiere - ale oraşului, precum: Sângeorgiu, cu 164 familii, Sâncrai, cu 124 de familii, Sf.
Nicolae, cu 122 de familii şi Pocloş, cu cca 165 de familii, în total 575 de familii.
23
La
1750, sunt înregistrate 622 de familii, cu 425 sesii şi 463 case.
24
Este perioada de când
ne parvine prima hartă a oraşului Târgu-Mureş. În anul 1764, apare şi primul
„regulament urbanistic", cunoscut sub denumirea de "Constitutio Szilagyanae"
(Constituţia Szilaghiană), care face o clasificare a clădirilor din oraş, după cum
Kolosvari Sanbdor şi 6vari Kelemen. Budapesten, Ed. Academiei Maghiare, 1881, p.82. (În continuare:
Statute Juridice).
Ioan MOLDOVAN, Date demografice privind oraşul Târgu-Mureş, în perioada anilor 1700 - 1778, în
21
Marisia, X, 1980 p. 142, 143 (În continuare: I. MOLDOVAN, Date demografice).

(Populaţia Ungariei în
22
ACSÂDY lgnac, Magyarorszag nepessege a Pragmatica Sanctio Koraban
perioada Pragmaticei Sancţiuni), în Magyar Statisztikai Kozlemenyek (Comunicări statistice maghiare),
Seria nouă, nr. 12, Budapest, 1896, p. 219-221.
ANSJ Mureş, Impuneri, nr. 75/1733.
23
ANSJ Mureş, Conscripţii, nr. 1/1750.

24
17
urmează: categoria I - 26 case; categoria li - 91 case; categoria III - 213 case; categoria
Dintre acestea încă 76,22% o reprezintă clădirile
25
IV - 162 case, în total fiind 492 case.
din lemn şi paiantă acoperite cu şindrilă sau paie. Tot din acestea, 498 sunt deţinători
de case, care, repartizate pe cele patru cartiere ale oraşului se prezintă astfel: Pocloş -
129 case, cu 25,80% din total; Sâncrai - 109, case, cu 21,89%; Sf. Gheorghe - 127 case,
cu 25,50% şi Sf. Nicolae -133 case, cu 26,71 % din total.
Următoarele recensăminte, cât şi alte conscripţii, impuneri contribuţionale,
aduc noi date. Până la anul 1900, redăm câteva date. Conscripţia din anul 1778
înregistrează un număr de 981 de familii,
26
iar în anul 1785, sunt înregistrate 800
case. 27
În februarie 1785, se dispune o nouă conscripţie, cu vădit caracter militar şi
fiscal, datele fiind centralizate în anul 1786 şi în cel următor.
28
În anul 1785 existau 567
case cu o singură gospodărie; 210 case aveau câte 2 gospodării; 36 case cu câte 3
gospodării; 10 case cu câte 4 gospodării; 3 case cu câte 5 gospodării şi 1 casă cu 10
gospodării. Un număr de 17 case erau nelocuite. Din totalul de 859 case, rezultă că cel
puţin 777 case erau mici, cu 1 sau 2 gospodării, majoritatea lor fiind situate în zona mai
veche a oraşului. În anul 1787, sunt înregistrate 856 case, cu 1126 familii, revenind
1,01 locuinţe/clădire de locuit. Valoarea este mică dacă o comparăm cu situaţia din
oraşele mai mari, închise, cum era la: Sibiu - 1,98; Cluj - 1,49, Braşov - 1,40.
29
înregistrează 1282 familii

30
Tabelele de impuneri pentru anul fiscal 1799 -1800,
şi 934 case, raportul fiind de 1,37 gospodării la o casă.De această dată, casele sunt
înregistrate pe cele patru cartiere ale oraşuluiu: Sf. Gheorghe - 296 case (1 - 296);
Sâncrai - 179 case (297-475); Pocloş - 214 case (476-680) şi Sf. Nicolae 245 case (690 -
934).
Spre anul 1800, suprafaţa oraşului ajunge la 220 ha, din care 180 ha oraşul
propriu-zis. La mijloc de veac al XIX -lea, oraşul cunoaşte mari extinderi în partea de
jos, suprafaţa totală a acestuia ajungând la 235 ha, din care, 211 ha, zona de locuinţe.
31
sunt înregistrate 1404 case, cu un total de2220 locuinţe, ca, la 31
32
În anul 1850,
decembrie 1869, numărul clădirilor să fie de 1476, din care, 1396 edificii particulare şi
33
80 publice.
ANSJ Mureş, Constituţia, filele 8-10

25

26
27
ORBAN Istvan, Marosvasarhely foldrajza (Geografia Târgu-Mureşului), Sarospatak, (Ungaria), 1943,
p. 94.
ANSJ Mureş, Conscripţii, nr. 12/1786.
28
29
L. MOLDOIVAN, Instrucţiunile în limba română date în anul 1785 pentru înregistrarea populaţiei din
Transilvania, în Din istoria statisticei româneşti, Bucureşti, 1969, p. 202.
30
31
Ioan Eugen MAN, 2007, p. 162, 167,
Recensământu/ din 1850, p. 226-227.
32
33
Ioan Eugen MAN, 2009, p. 22-23.
18
Sursele documentare cu privire la arhitectura civilă din veacul al XVI-iea, nu
sunt numeroase, cercetarea lor fiind îngreunată şi de faptul că sunt puţin publicate.
Asemenea case de locuit sunt cunoscute încă din secolul al XVI-iea, unele făcând
obiectul vânzării, schimbului de proprietăţi, demolarea lor în vederea extinderii cetăţii.

În general, se cunoaşte valoarea construcţiilor, nu însă şi materialul din care sunt
realizate, componenţa, mărimea lor. Potrivit calculelor stabilite de Paul Niedermaier,
valoarea unui 1 mp, de clădire ajunge la 1,00 - 1,35 galbeni (deci 4,04 - 5,40 florini,
pentru una cameră de dimensiuni medii, pe care, puţinele construcţii mai
pretenţioase, pot ajunge la câte 8 fl/mp. Imobilele cu o valoare mai mică de 100 fi erau
realizate din materiale ieftine, iar cele cu 190 -250 florini, respectiv 300-350 florini,
erau case zidite mai mari, cuprinzând 4-5 camere, respectiv 6 -7 încăperi, din care una
sau două camere erau la subsol şi restul la parter. De asemenea, despre existenţa
34
etajului, la casele de zid, se poate vorbi doar la imobilele evaluate la mai mult de 350
florini, dar şi la acelea încăperile erau dispuse după sistemul „vagon", în unul sau două
şiruri.
Pornim aprecierea valorii imobilelor cu casa lui Kăpeczi Tamas, din strada
Revoluţiei nr. 1, construită în anul 1554, iniţial avînd un subsol şi parter. La 19 aprilie
1636 casa este cumpărată de oraş, contra sumei de 1200 de florini, şi o casă din incinta
cetăţii. La suprafaţa construită desfăşurată (681 mp parterul şi 114 mp pivniţele), revin
cca 1,88 fl./mp preţ apropiat de valorile date de Paul Niedermaier. Două schimburi de
imobile aduc date privitoare la valoarea lor. La 3 iulie 1614, oraşul face schimb de case
cu Kăpeczi Clara, care cedează oraşului casa din strada Revoluţiei, primind o altă casă,
tot în aceaşi stradă, şi suma de 210 fl. Considerând că imobilul cedat de oraş valora
35
cel puţin 150 florini, putem considera casa cumpărată de oraş, la valoarea de 360
preotul Grigoriu Vasarhely primeşte ca despăgubire din
36
florini. La 16 ianuarie 1823,
partea oraşului, pentru casa demolată în strada Cozma, o casă în strada Revoluţiei şi
suma de 150 fi. Dacă se consideră valoarea casei primite tot la 150 fi, apreciem casa
demolată la cca 300 fi.
Un act de vânzare din 4 octombrie 1575, face cunoscut că parohul Matei
Geoczy, cumpără pentru suma de 75 fl, casa din strada Mănăstirii (Mihai Viteazul), cu
37
condiţia păstrării dreptului de uzufruct viager de către fostele proprietare, ceea ce

presupune că valoarea casei era mai mare.
Cu câte 400 fi sunt evaluate două case, care puteau fi case cu parter şi etaj, din
matreriale durabile. Astfel, o casă din strada Călăraşilor, a fost cumpărată la 22
34
Paul NIEDERMAIER, Dezvoltarea urbanistică şi arhitectonică a unor oraşe transilvănene din secolul al
XII-iea până în secolul al XVI-iea, în Studii de istorie a naţionalităţi/or conlocuitoare din România şi a
înfrăţirii lor cu naţiunea română, Bucureşti, Ed. Politică, 1976, p. 52.
35
ANSJ Mureş, Acta politica, nr. 132/161.
36
Ibidem, nr. 162/1623.
37
JAROSS Bela, op. cit.,m p. 11.
19
38
decembrie 1609 de cronicarul Francisc Nagy Szab6, cu suma de 316 fi, suplimentar
mai dând o casă, deci valoarea casei dobândite putea fi de cca 500 fi.
Şi pentru următoarele două veacuri, ne parvin asemenea acte. La 31 octombrie
39
1739, Pataki Marin, vinde lui Lugasi Mihail, casa cu suma de 100 fi, care poate fi
considerată o construcţie redusă ca mărime, sau este realizată din materiale uşoare.
La 18 iunie 1789, văduva Csike Maria, vinde fiicei sale şi ginerelui ei, jumătate parte din
40
casa din strada Pokloş (Piaţa Trandafirilor), pentru suma de 375 fi, deci casa valora
cca 750 fi, ceea ce presupune că era o casă mare, cu etaj, cuprinzînd mai multe
camere.
La 11 mai 1807, fraţii Csilag, vând contelui Teleki Iosif, pentru suma de 1920 fi,
casa din strada Revoluţiei , iar la 28 februarie 1813, Sandor Ioan, împreună cu soţia,
41
vând casa din strada Revoluţiei, contelui Teleki Iosif, pentru suma de 16.800 florini.
Desigur, erau case valoroase, atât ca mărime dar şi ca aspect arhitectural.
Târgu-Mureş. 1580-1658, Bucureşti,

38
Memorialu/ lui Nagy Szabo Ferenc din Ed. Kriterion, 1993, p.103.
39
ANSJ Mureş, fondul Biaş, nr. 97/1739.
40
Ibidem, nr. 154/1789.
41
Ibidem, nr. 200/1807Â
20
IV. (A.1). HĂRŢI MILITARE ŞI CIVILE CU REPREZENTĂRI
ALE ORAŞULUI TÂRGU-MUREŞ
O primă categorie de hărţi, în care este menţionat şi oraşul Târgu-Mureş, o

constituie cele militare şi civile, începând încă cu secolul al XVI-iea.
Din secolul al XVI-iea provine o hartă a Transilvaniei pe care s-a notat
„ Transilvaniae Principat", în care, oraşul Târgu-Mureş este consemnat sub denumirea
de „Neumarch". Planşa cercetată se află la Arhivele Naţionale din Târgu-Mureş şi
constituie probabil o fotocopie după planşa originală, fără cunoaşterea deţinătorului
sau a altor date legate de aceasta. Din acelaşi secol, dar de această dată cunoscându-se
şi anul - 1578 - provine harta Regatului Ungariei, realizatorul acesteia fiind Ioan
Harta cuprinde principalele ţinuturi, între care şi „ Trans - sylvan - ia", în
42
Sambuctus.
cuprinsul căreia se află şi oraşul „ Vasorbeli", adică Târgu-Mureş. Redăm harta în
întregime, cât şi un detaliu cu oraşul Târgu-Mureş şi împrejurimile sale.
În anul 1684 este întocmită o altă hartă a Ungariei, în care figurează şi
„ Transiluania", unde se află şi Târgu-Mureş („ Vasarhel''}, pe care îl prezentăm în
detaliu. În cartuşul de formă ovală, este consemnat faptul că harta imperiului maghiar
este completată cu imperiile vecine, principatele şi ţinuturile acestora, inclusiv
posturile grănicereşti, cât şi „lăudatul" (hochloblicher) arhiducat al Austriei, de la
Marea Adriatică până la Transilvania. Sunt trecute fortificaţiile şi locurile de apărare,
spre liniştea întregii comunităţi. Cu litera h - sunt notate posturile grănicereşti
maritime croate; z - Graniţele slavonice şi bănăţene,; o - Locurile grănicereşti ale

contelui Serini; O - Locurile grănicereşti „Battiani"; ( ) - Locurile grănicereşti „Raber";
( ) - Locurile grănicereşti „Bergstatt"; ( ) - Locurile grănicereşti turceşti. Mai sunt
redate cursurile de apă, dintre care Dunărea, formează axa principală, ce cuprinde
tronsonul de la Viena până spre Dobrogea, cu principalii afluenţi, între care şi Mureşul,
„Marifi fons", pe care se află şi oraşul Târgu-Mureş „ Vasorhel". Harta mai cuprinde
formele de relief, pădurile, precum şi localităţile mai însemnate.
Cronologic, intrăm în perioada stăpânirii Austriei. Prin Diploma Leopoldină, din
anul 1691, se consfinţeşte noua „Constituţie" a Transilvaniei, care dăinuie mai mult de
un veac şi jumătate. Pierzându-şi autonomia, Transilvania devine dependentă de
capitala imperiului, care, pentru consolidarea puterii instituie noi sarcini pentru
populaţie, dări militare tot mai mari.
În anul 1735, ofiţerul austriac Johann Conrad von Weiss întocmeşte harta
Transilvaniei, în care este cuprins şi oraşul Târgu-Mureş, „ Vaser Hely", prezentat
simbolic printr-o biserică de piatră. Teritoriul oraşului este marcat printr-o linie
Ioan Sambuctus, (1531-1584), Este de origine franceză, născut în Ungaria. Moare la Viena în anul
42
1584.
21
punctată. Ca şi pe harta din anul 1684, sunt trecute cursurile de apă, între care şi
pârâul Pocloş, ce străbate oraşul. Formele de relief sunt aproape identice cu cele
înfăţişate de harta din anul 1684.
Din perioada stăpânirii austriece, prima hartă cercetată aste aceea întocmită în
anul 1790, ce cuprinde teritoriile Ungariei, Transilvaniei şi Sloveniei. Oraşul Târgu-
43
Mureş este menţionat sub forma de „ Vascharhely", iar localitatea Mureşeni, ca

„Medgyeschf', actualmente componentă a municipiului Târgu-Mureş. Prezentăm un
detaliu cu zona oraşului Târgu Mureş.
Din anul 1861 provine o ridicare topografică militară a Transilvaniei, în care
oraşul Târgu-Mureş este trecut ca „Maros- Vasarhe/y''. Sunt evidenţiate şi localităţile
aparţinând azi oraşului, precum Mureşeni, „Megyesfa/va", Podeni, „Hidveg", Remetea,
„Remeteszeg" .Cunoscută ca cea de-a treia hartă militară, este întocmită în perioada
anilor 1869-1887, la scara 1:25.000. Potrivit detaliului prezentat, oraşul Târgu-Mureş
este înfăţişat în totalitatea sa. Existenţa pe hartă a căii ferate, ne determină să credem
că segmentul de hartă realizat pentru zona Târgu-Mureş a fost realizat după anul 1885,
când s-au încheiat lucrările la calea ferată de la Gara Mare spre Reghin, inclusiv staţia
de la Gara Mică. De remarcat, râul Mureş, cu braţele avute în acea perioadă, ambele
maluri, pe cel stâng conturându-se braţul Morii, ce va deveni canalul de aducţiune a
apei la Uzina Electrică (turbina). Şi aici remarcăm aşezarea în teritoriu a viitoarelor
componente ale oraşului: Podeni, „Hidveg" şi Remetea „Remeteszeg".
• În anul 1883 este întocmită o hartă geografică a Ungariei ce prezintă teritoriile
administrative, între care şi Judeţul Mureş-Turda „Maros-Torda", precum şi locali-
tăţile urbane, între care şi Târgu-Mureş „Maros-Vasarhely'', dar şi unele aşezări rurale
mai mari. Sunt redate formele de relief, cursurile de apă, precum şi drumurile, iar
calea ferată, ca fiind realizată, până la Reghin.
Harta militară din anul 1886, este aproape identică cu aceea a anilor 1869-
1887. De remarcat faptul că, pe un exemplar al hărţii s-a trecut şi perimetrul
administrativ al oraşului Târgu-Mureş, ce-l prezentăm pe o planşă aparte. Intravilanul
este uşor de determinat, prin prezentarea tramei stradale, indicarea parcelelor
construite, amplasarea bisericilor, fondul de culoare mai închisă etc.
Doar la un deceniu distanţă, în anul 1897, este întocmită o altă hartă a judeţului
Mureş-Turda. Într-un cartuş aparte este redat oraşul Târgu-Mureş. Deşi harta din
cartuş a oraşului este întocmită la scara 1:75.000, acesta este înfăţişat deosebit de
clar, fiind specificate zonele de locuit, pădurile, viile etc. Sunt prezentate localităţile
înconjurătoare, respectiv intravilanele satelor: Mureşeni „Megyesfalva", Podeni
„Hidveg" şi Remetea „Remeteszeg", care, mai târziu, vor intra în componenţa oraşului.
43
„Generalkarte von Ungarn, Siebenburgen, Sclavonien", potrivit denumirii planşei.
22
O altă hartă administrativă a Ungariei este realizată în anul 1902, la care
remarcăm trecerea distanţelor dintre localităţi. Prezentăm harta în întregiume, cât şi în
detaliu, cu zona din jurul oraşului Târgu-Mureş, în care sunt trecute distanţele dintre
localităţi, cum sunt: Târgu-Mureş - Miercurea Nirajului, 16,3 km; Târgu-Mureş -
Sângeorgiu de Mureş, 4,9 km; Târgu-Mureş - Ungheni, 10, 7 km etc.
Având aceeaşi tematică, de reprezentare a distanţelor dintre localităţi, harta lui
Posner şi fiul, întocmită în anul 1903, este însă mai complexă. De această dată
localităţile sunt redate prin conturul intravilanului, iar pe lângă denumirile lor sunt
trecuţi şi unii termeni toponimici, sau nume ale altor dotări existente: staţii de cale
ferată, unităţi industriale etc.
O importantă ridicare topografică o constituie harta din anul 1905, zona
oraşului Târgu-Mureş cuprinzând două segmente, aşa cum sunt redate în detaliu. Până
de curând, fiind aflate în posesia autorului, hărţile erau considerate ca fiind întocmite
în anul 1913. Ori, în urma cercetăriilor efectuate la Arhivele Naţionale din Târgu-
Mureş,44 am observat pe verso unui fragment de hartă identic cu cele menţionate mai
sus, (fila 3) sunt trecute unele menţiuni privitoare la aceasta. Ca atare, rezultă că harta
a fost întocmită în anul 1905 de ing. Kikudai Gyula, iar la 4 august 1909, ing. Gyarfas
Gyăză certifică exactitatea ridicărilor topografice. Din cauza uzurii celor două hărţi,
intravilanul oraşului este mai puţin lizibil, însă ele oferă unele date privitoare la zonele
de locuit, dotările industriale etc. Sunt trecute localităţile înconjurătoare, inclusiv
intravilanul acestora, fiind consemnate şi unele denumiri toponimice, în limba
maghiară, dar şi în limba română, îndeosebi din zonele cu o populaţie preponderent
românească.
Aproape identică esta harta militară redată în detaliu, din anul 1910, întocmită
de Institutul Militar Geografic din Viena. Pe lângă denumirile localităţilor în limba
maghiară, la unele este menţionată şi denumirea în varianta românească, cum sunt:
„Maros-V6s6rhely" „Oşorhei" (Târgu-Mureş); „Megyesfalva"- Medeşfaleu
(Mureşeni); „N6zn6nfalva" - „Nazina" (Nazna); „Mar. Szt. Kir6/y" -„ Szin-Krait"
(Sâncraiu de Mureş). Aceeaşi instituţie vieneză întocmeşte harta militară din anul
1914, ea fiind aproape similară cu harta precedentă. Şi totuşi, sunt înregistrate unele
modificări ale cursului râului Mureş, îndeosebi ale braţelor laterale de pe ambele
maluri, ca urmare a puternicelor inundaţii din anii 1911-1913.
O hartă geografică a Imperiului Austro-Ungar a fost realizată în anul 1917.
întocmită de Institutul Cezaro- Crăiesc de Geografie Militară din Viena, harta a fost
destinată a fi un instrument de lucru în domeniul învăţământului, dar şi de interes
general pentru cetăţenii imperiului.Prin culori diferite şi curbe de nivel sunt redate
formele de relief, principalele cursuri de apă, fiind menţionate şi principalele localităţi,
ANSJ Mureş, Col. hărţi, nr. 468. filele 1,2,3.

44
23
în simboluri fiferite, în raport de mărimea lor. Redăm harta în întregime, cât şi în
detaliu, pentru zona Transilvaniei.
În perioada interbelică, între anii 1930-1940, este editată o hartă geografică, ce
poartă titlul „ Târgu-Mureş", însă din nefericire, marginile de jos şi dreapta cum privim
planşa, lipsesc. Ca şi la harta anterioară, lucrarea de faţă , ce o redăm în detaliu, este în
culori si simboluri diferite, ce cuprinde formele de relief, apele, căile ferate, drumurile,
. localitătile
cât si . urbane, dar si. unele rurale mai mari.
Tot din perioada interbelică, respectiv din anul 1934, provine harta militară,
pentru zona Târgu-Mureş - Turda, în detaliu fiind redat Târgu-Mureş şi împrejurimile
sale. Este o replică în limba română a unei hărţi austriece. Şi acesta are latura dreapta
lipsă. Împărţită în carouri, harta prezintă zonele verzi (păduri, păşuni, vii etc), cursurile
de apă, localităţile, inclusiv intravilanele lor. Este menţionat „ Târgu-Mureş", dar şi
localităţile care încă din anul 1902 au intrat în componenţa oraşului: „Podeni",
„Remetea". Pe lângă localităţi sunt trecute şi unele denumiri toponimice mai
importante.
O hartă din perioada războiului mondial, anul 1942, întocmită de Institutul de
Cartografie, înfăţişează judeţul Mureş-Turda sub aspectul economic, social, cultural
etc. Prin diferite semne şi culori sunt prezentate principalele activităţi, cât şi
deţinătorii proprietăţilor. Potrivit detaliului, oraşul este prezentat schematic, cu
arterele mai importante de penetraţie, avînd haşurate zonele de locuit.
Tot din perioada războiului, anii 1941-1944, provine o hartă topografică
militară. Ea este importantă pentru faptul că redă cu exactitate structura oraşului
Târgu-Mureş în perioada respectivă. În detaliul înfăţişat se observă noile zone de locuit

create în ultimele două decenii, prin apariţia sau extinderea unor zone deja existente
între care: zona străzilor Libertăţii - Gh. Doja - Nicolae Bălcescu; zona străzilor Gh.Doja
- Budiului; zona Cartierului Dâmbul Pietros; zona străzilor Gh.Doja - Dealului - 8
Martie; zona străzilor 22 Decembrie - Mihai Viteazul - Gh.Marinescu - Gen. Gh.
Dumitrache; zona străzilor Voinicenilor - Agricultorilor - Ciucului, etc.
Încheiem acest capitol cu harta militară americană, întocmită în anii 1940-1950,
întocmită de Universitatea din Texas (Statele Unite ale Americii). Cuprinzând o bună
parte din Transilvania, harta, ce poartă numele „ Târgu-Mureş", prezintă formele de
relief cu unele cote de înălţime, pădurile, apele, drumurile principale, cât şi unele
localităţi urbane şi rurale mai importante. Prezentăm în detaliu oraşul Târgu-Mureş şi
împrejurimile sale.
24
Secolul XVI
Titlul Harta Principatului Transilvaniei
Dimensiunea planşei 24,0 x 20,0 cm, constituie mărimea fotocopiei aflate la
Arhivele Naţionale din Târgu-Mureş
Dimensiunea chenarului
Scara
Autorul
Editorul
Sursa documentară Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Mureş, Colecţia
hărţi, nr. 132.
Observaţii Planşa reprezintă un fragment dintr-o hartă mai mare, pe
care s-a conturat „ Transilvaniae Principat" (Principatul
Transilvaniei). Fotocopia este făcută după o planşă
necunoscută, nefiind însemnări în acest sens. Totuşi, harta
are asemănări cu lucrarea lui Ioan Sanbuctus (1531-1584,
de origine franceză, născut în Ungaria), alcătuită după
modelul lui Honterus, în anul 1566. Oraşul Târgu-Mureş,
este menţionat sub numele de„Neumarch".
Bibliografie
25
Anul 1578
Titlul Ungaria
Dimensiunea planşei
Scara
Autorul Ioan Sambucus (1531-1584). De origine franceză născut în
Ungaria. Moare la Viena în anul 1584.
Editorul Societatea „Arcanum" din Budapesta
Sursa documentară CD, „Az Osztrak Csaszarsag, az Osztrak-Magyar
Monarchia es Magyarorszag terkepei a Hadtărteneti
terkepei a Hadtorteneti Terkeptarban 1566 - 1918,"
păstrat la Biblioteca Muzeului Judeţean de Istorie Mureş,
inventar nr. 25.412.
Observaţii Harta prezintă teritoriul Ungariei cu principalele regiuni
istorice, între care şi „ Transylvania". Oraşul Târgu-Mureş
este notat ca „ Vasorbeli", situat pe râul Mureş („Marisi
Fons).
Bibliografie Marin POPESCU-SPINENI, România in izvoare geografice
şi cartografice, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
1978, p. 139.
Harta Ungariei din anul 1578. Detaliu cu oraşul Târgu-Mureş
26
:::c
Q.I
;:+
Q.I
c
::I
C1Q
Q.I
.....
rs·
-
l\J
"'-I
c..
::I
Q.I
::I
c:
.......
ln
'-I
00
)>
::::::J
c:
.....
U1
"
00
Anul 1684
Titlul
Scara
Autorul
Editorul
Sursa documentară Biblioteca Muzeului Judeţean Mureş, inventar nr. 25412,
cu titlul: „Az Osztrak Csaszarsag, az Magyarorszag

terkepei a Hadtorteneti terkeptarban 1566-1918,
întocmită de „Arcanum", Budapesta, redactor fiind Jank6
Annamaria.
Observaţii Harta prezintă şi „ Transiluania" (Transilvania), având
redată şi stema acesteia, cu formele de relief, pădurile,
apele curgătoare precum şi localităţile. Târgu-Mureş este
trecut pe hartă cu denumirea de „Vasarhe/11•
Bibliografie
28
Anul 1684
Harta Transilvaniei din anul 1684. Detaliu cu zona oraşului

Târgu-Mureş
29
Anul 1735
Titlul „NOVA ET ACCURATA GEOGRAPHICA / MAPPA DACIAE
MEDITERANEA / SEU / MODERNI PRINCCIPATUS /
TRANSYLVANIA / AUGUSTISSIMO ROM: IMPERATORI /
CAROLO VI / PRINCIPI HAEREDITARIO PATRI PATRIA
DEDICATAS / SUB PRAEIECTURA MILITARI FRANCISC! DE
PAULA SRI COMITIS, A WALLIS / SUMPTIBUS PROVINCIAE
CURA ARCHITECTURA MILITARIS PROTRITUNI / ION:
CONRADI DE WEIS COMMESURATA ET DELINEATA /
MDCCXXXV" (Noua şi îngrijita hartă geografică a Daciei
Mediteraneane sau a Principatului modern Transilvania,
Împăratul Sfântului Imperiu Roman, Carol VI, lasă ţara
prin moştenire de drept principelui, sub conducerea
militară a lui Francisc de Paula, comite de Wallis, acesta
îngrijind întreaga provincie. Întocmită şi realizată de Ioan
Conrad de Weiss. 1735).
Scara
Autorul Johan Conrad von Weiss
Editorul
Sursa documentară Arhivele Naţionale, Serviiciul Judeţean Mureş, colecţia
hărţi, nr. 461.
Observaţii În totalitatea ei, harta cuprinde o bună parte din
Transilvania (planşa nr. 11) inclusiv oraşul Târgu-Mureş
„WaserHely", cu localităţile înconjurătoare: Mureşeni
„Mediesfalva" Corunca Koronka, Budiu Bodon.
Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2006, p. 159.
30
Anul 1735
Harta Transilvaniei întocmită de Johann Conrad von Weiss
31
Anul 1790
Titlul Generalkarte von Ungarn, Siebenburgen, Sclavonien &.&.
samt den angrarnzenden Landern nach den besten
Karten, Original zeichnungren, und astronomischen
Beobachtungen (Harta generală a Ungariei, Transilvaniei
şi Slavoniei, inclusiv a ţărilor limitrofe, după cele mai bune
hărţi, schiţe originale şi observaţii astronomice ... MDCCXC
-1790).
Scara
Autorul I. Wussin, director cezaro-crăiesc pentru drumuri şi
finalizată de A. von Wenzely.
Editorul F.A. Schraembl.
Sursa documentară Biblioteca Muzeului Judeţean Mureş, inventar nr. 25412.
Caseta CD cu titlul: „Az Osztrak Csaszarsag, az
Magyarorszag terkepei a Hadtorteneti terkeptarban 1566-
1918, întocmită de „Arcanum", Budapesta, redactor fiind
Jank6 Annamaria.
Observaţii Harta prezintă teritoriul Transilvaniei în anul 1790. Cu
caractere mai mari şi semne distincte (biserică, cetate,
etc.) sunt notate oraşele, pe când localităţile rurale prin
cerculeţe mici. Târgu-Mureş este notat sub denumirea de:
„ Wascharhely''. Dintre localităţile rurale înconjurătoare,
menţionăm „Medgyerschr (Mureşeni), „5. Gyorgy''
(Sângeorgiu de Mureş), „ Tscheid " (Ceuaş), „Panitz"
(Pănet), Keresztur" (Cristeşti).
Bibliografie Marin POPESCU-SPINENI, op. cit., p.199. A tipărit atlase şi
hărţi, între care: „Das Konigreich Ubngarn nebst den
angraentzeden Keiserlichen Landendern". Biblioteca
Academiei Române, N.855 A XX 16.
32
Anul 1790
Harta Ungariei, Transilvaniei ş i Slavoniei din anul 1790.

Detaliu cu o raşul Târgu-Mureş
33
Anul 1861
Titlul General Karte des Siebenburgen und der Jahre 1861 mit
dem Kongreiche Ungarn ver linigten Theile
Dimensiunea planşei 132,0 x 111,0 cm
Dimensiunea chenarului 125,5 x104,0 cm
Scara
Autorul Institutul Geografic Militar din Viena
Editorul
hărţi, nr. 355
Observaţii Harta cuprinde teritoriul Transilvaniei, dintre localităţi
fiind înfăţişat şi Târgu-Mureşul, a cărui populaţie era de
11.275 locuitori. Oraşul este trecut sub denumirea de
11 Neummarkt" şi varianta românească de 11 0sorhe/y". Sunt
notate şi localităţile care vor intra în componenţa
oraşului: "Megyesfalva" (Mureşerni), 11

Remeteszeg"
(Remetea), „Hidveg" (Podeni). Prin haşuri de diferite
intensităţi sunt redate formele de relief.
Bibliografie
34
Anul 1861
Harta militară din anul 1861. Detaliu cu oraşul Târgu-Mureş şi

Anii 1869-1887
Titlul Ungarn, Siebenbiirgen, Kroatien ii Slavonien a harmadik
katonai felmeres 1869-1887 (Cea de-a treia ridicare
topografică militară a Ungariei, Transilvaniei, Croaţiei şi
Slavoniei, din anii 1869-1887).
Scara 1:25.000
Autorul Institutul geografic militar din Viena
Editorul
Sursa documentară CD cu titlul menţionat la prima rubrică, aflat la Biblioteca
Muzeului Judeţean Mureş, inventar nr. 24.582.
Observaţii Cea de a treia ridicare este cunoscută şi sub numele de:
Franzisco-Josephinische Landesaufnahme sau Drite
Landesaufnahyme. Harta este valoroasă deoarece este
printre puţinele ridicări cartografice militare mai detaliat
prezentate. Se remarcă Cetatea feudală, Piaţa
Trandafirilor precum şi celelalte străzi şi pieţe din oraş. La
fel de lizibil prezentate sunt şi cursurile de apă, râul Mureş
cu braţele ramificate, pârâul Pocloş, precum şi cimitirele.
De asemened, este prezentată calea ferată nu de mult
pusă în funcţiune {1885). Oraşul Târgu-Mureş este notat
sub numele „ Maros-Vasarhely", iar cu caractere mai mici:
„Mureş Oşorheiu".
Bibliografie
36
)>
....,
...+
l'tl
QJ
:::;-
QJ
~
QJ<
3
;:+."
QJ
o @,
...., ~
~ a.
c- -·
::J
c
-·
-i
...+
....,
l'tl
QJ> QJ
UJ ...., ::J
O'Q
--.!
c;: ......
~~
c...., I.O
I
l'tl ......
-vi 00
00
......
(")
c
"O
....,
l'tl
N
ro
::J
...+
I ,_~.~yt
„ ~~~~-~1~~
......... „~'
:-...~. · ,-(·' \
.
I JJL "'~<J\R~11t~l<' ~~~;tt:_"' - ~q, -~~ //1j I I ~
QJ
....,
l'tl
QJ I -L - • ,,. 4~• L./:\cc~~~\JU'"':JU
• liG~ ~ - . -~ - I
~~,,,.."'~r ·-J4\ ,,.)',.·.h· ·11·~
• ·~:i:~•~~ • ~ -~ I _ „
~..d
J .'
1 ~
co
cn
"°
~
I
co
00
........
Anul 1883
Titlu l Partea superioară a planşei, parţial lipseşte, unde se afla şi
denumirea reprezentării.
Dimensiunea plan şe i 67,0 x 78 cm

Dimensiunea chenarului 53,5 x 69,5 cm
Scara
Autorul
Editorul
Sursa docu menta ră Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Mureş, Colecţia
hărţi, nr. 484.
Observaţii Harta prezintă teritoriul Ungariei, în anul 1883, cu
terito rii le a min istrative componente, între care şi
judeţul Mureş-Turda (Maros-Torda), cu sediul la Târgu-

Mureş. Planşa prezintă şi unele date cu privire la Judeţul
Mureş-Turda: Suprafaţa-727.713 iugăre şi 1219 stânjeni
p., sau 418.773 ha, 18 mp, din care, în procente%: arabil -
27,24; grădini - 2,06; râturi - 11,30; vii - 0,54; păşuni -
9,2 7; păduri -46, 58; stufă riş, - o,71; necultivabil 2,87.
Bibliografie
Harta Ungariei din anul 1883. Detaliu cu oraşul Târgu-Mureş
38
Anul 1886
Titlu Marois-Va sarhely (Târgu-Mureş)
Dimensiunea planşei 57,6 x 46 cm

Scara 1:75.000
Autor Institutul Geografic Militar din Viena, în anul 1886.
Editor
Sursa documentară Arhivele Naţionale. Serviciul Judeţean Mureş, Colecţia
hărţi, nr. 363.
.
Observatii Planşa cuprinde Valea Mureşului pe tronsonul între partea
de amonte de Reghin, până la Cristeşti, situat la sud de
Târgu-Mureş. Este redată reţeaua stradală a oraşului,
calea ferată şi locali t ăţile învecinate.
Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2009, p.26.
Harta Transilvani ei din anul 1886. Detaliu cu oraşul Târgu -Mureş
39
Anul 1886
' '·•li(I .
,,, ,
Harta militară din anul 1886 cu prezentarea teritoriului administrativ
40
Anul 1897
Titlul Maros-Torda varmegye. T6rvenyhat6sagi kozutoinak
forgalmi terkepe. (Judeţul Mureş-Turda. Harta
administrativă).

Scara 1: 300.000
Autorul Gonczy Pal
Editorul
hărţi, nr. 368.
Observaţii Harta prezintă judeţul Mureş-Turda sub aspectul
administrativ, potrivit planşei generale. În cartuş aparte ,
detaliat, este înfăţişat oraşul Târgu - Mureş, ce poartă
11
denumirea: 11 Maros - V6s6rhely v6ros tervrajza (Planul
oraşului Târgu-Mureş). Este evidenţiată zona de locuit,
trama stradală, pădurile, viile, luncile, precum şi cursurile
de apă sau calea ferată. Ca detalii s-au notat: Fabrica de
cărămizi din Sângeorgiu de Mureş, staţia de cale ferată
(Gara Mare) .
Bibliografie
MAROI YASAlllJELY YA\llifl
WJ
TEIJYRAJIA.
t===±~l=!=====t===~====lÎillw•~ I
6r]innlloh I
Detaliu cu oraşul Târgu-Mureş, în anul 1897
41
Anul 1902
Titlul Az Osztrak Birodalom, az Osztrak-Magyar Monarchia es
Magyarorszag teri.iletere 1765-1920. (Stăpânirea
austriacă, Monarhia Austro-Ungară şi teritoriul Ungariei
1765-1920)
Scara 1:300.000
Autorul Redactat: Jank6 Annamaria
Editorul DVD ROM Made by-VICO Arcanum 2010
Sursa documentară Biblioteca Muzeului Judeţean Mureş, CD, inventar nr.

25.414.
Observaţii Planşa generală poartă titlul: „A MAGYAR KORONA
ALLAM„
Planşa nr. 8 Kolzsvar, Klausenburg, adică Cluj, cuprinde
o bună parte din Transilvania, ea fiind întocmită în 1902
şi verificată la 13 februarie 1903. În totalitatea ei harta
prezintă localităţile, prin semne distincte, indicând
mărimea lor, apoi cursurile de apă, precum şi calea
ferată. Ceea ce este important este faptul că sunt date
distanţele dintre localităţi, punctul de pornire
formându-l localităţile mai mari. În cazul oraşului Târgu-
Mureş sunt trecute mai multe valori (în km) precum:
Târgu-Mureş - Miercurea Nirajului (16,3 km); Târgu-
Mureş - Ungheni (10, 7 km); Târgu-Mureş - Sângeorgiu
de Mureş (4,9 km), Târgu-Mureş - Acăţari (121,9 km),
dar şi între celelalte localităţi cum ar fi: Ungheni -
Acăţari (16,6 km), sau Pănet - Mădăraş (9,5 km).
Bibliografie
42
Anul 1902
fi
/~-~11'1 - ,I
I~
1-- __ Lr-__•
:r lL
<
'I
\
•• ..
..
.
Harta Ungariei, din anul 1902. Segmentul nr. 8 - Cluj şi

detaliu cu zona din preajma oraşului Târgu-Mure ş
43
Anul 1903
Titlul Maros-Vasarhely (Târgu-Mureş)
Scara 1:75.000
Autorul Posner şi fiul. Planşa zonei 19, Col. XXXI (284)
Editorul Kiodia a Kereskedelemi.igyi m. ka. Ministerium
Budapesten. 1903(Editat de Ministerul Comerţului al
Regatului Ungar din Budapesta. 1903)
Sursa documentară Arhivele Naţionale. Serviciul Judeţean Mureş, Colecţia
hărţi, nr. 230
Observaţii Segmentul de hartă face parte dintr-o suită de planşe ce
reprezintă Transilvania. Planşa de faţă cuprinde zona din
jurul oraşului Târgu-Mureş, de la localitatea Cristeşti,
situată la sud de Târgu-Mureş până, spre nord, la Petelea,
ea însăşi purtând titlul: MAROS-VĂSĂRHELY (Târgu-
Mureş). Pe hartă sunt trecute numeroase toponime în
limba maghiară, dar şi în limba română: „La Curmătura" şi
„Cristianu" la Râciu, „ncuiul" şi „Ograda" la Băla etc.
Important pentru Târgu-Mureş este faptul că este redat
conturul intravilanului, fiind trecute şi staţia de cale
ferată, tabăra barăcilor (azi unitatea militară din strada
Nicolae Bălcescu). Pe hartă s-au trecut şi distanţele dintre
localităţi, atât pe drumurile naţionale, cât şi pe cale
secundare.
Ioan Eugen MAN, 2009, p. 28-29
44
SP
E06l lnue U!P '1n!J !S Jausod !ni e:µeH
w l~ I N
o
:z
......, >
co
n
o
..-
3::
I >
:o
~
HI E
:o
::c
,.....,
!:<
'I
f~
N
co
~
E06t 1n u'f
Anul 1905
Titlul Fără titlu

Dimensiunea planşei 82 X 61 cm
Dimensiunea chenarului 77 X 56 cm
Scara 1:25.000
Autorul Kikudai Gyula, inginer şef ministerial
Editorul
Sursa documentară ANSJ Mureş, Colecţia hărţi, nr. 468, f. 1, 2, 3. Filele 1 şi 2,
reprezintă hărţile care cuprind zona oraşului Târgu-Mureş,
fără a avea titlu sau datare. Fila nr. 3 este un fragment al
hărţii de est, cu oraşul Tâîrgu-Mureş (cca J1 parte), pe al
cărei revers se află notată data realizării hărţilor.
Observaţii Pe dosul hărţii nr. 3, de fapt un fragment (1/2 parte) din
harta cu partea de est a oraşului Târgu-Mureş,este notat
faptul că în luna septembrie a anului 1905, inginerul şef
ministerial Kikudai Gyula a întocmit ridicarea topografică
din zona oraşului Târgu-Mureş, precum şi faptulcă, la 4
august 1909, ing. şef. Gyârfâs Gyozo, cu nr. 48587/1909, a
certificat exactitatea lucrării. Cele două hărţi fac parte din
zona 19, coala XXXI. Până în prezent, cele două hărţi au
fost considerate ca provenind din anul 1913. Mult mai
detaliate, hărţile conţin unele precizări cum ar fi: cotele
de înălţime ale dealurilor învecinate, structura parcelelor,
conturarea corectă a unor străzi, cum ar fi: Budiului,
Koteles Sâmuel, Lalelelor, Libertăţii. Mărăşti, Negoiului
etc. Satul Mureşeni este notat ca „Medesfaleu", cu
intravilanul bine conturat. Sunt prezentate primele
stabilimente industriale, cum ar fi „Fabrica de spirt"
( Spiritus Fb}, fosta „Fabrică de conserve". Numeroase
sunt denumirile toponimice, în limba maghiară, dar şi
româneşti, în localităţile cu populaţie preponderent

românească, cum sunt: Cărbunarul - Nazna; Sighişoara
din Jos - Săbed; Răzorul, Faţa Râpoasă - Şăuşa, O. Peşterii
Late - Oroiu; Tăul Lupţi/or - Hărţău etc.
Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2009, p.31.
46
Anul 1905
Harta militară din anul 1905. Detaliu cu oraşul Târgu-Mureş
47
Anul (1910}
Titlul Marosvăsărhely {Târgu-Mureş)
Dimensiunea chenarului 51,5 X 37,3 cm
Scara 1:75.000
Autorul
Editorul K.u.K. Militargeographiisches Institut {Institutul geogri1fic
militar)
hărţi, nr. 338
Observaţii Planşa prezintă zona 19, cod. XXXI, nr. 284, respectiv
teritoriul aflat în jurul oraşului Târgu-Mureş. Harta
sesizează schimbările survenite în anul 1902, când fostele
localităţi, Remetea şi Podeni, sunt cuprinse în perimetrul
oraşului, denumirea lor pe planşă fiind notată cu litere
aparte faţă de restul localităţilor ce-l înconjoară. Sunt
sesizabile extinderile din partea dreaptă a râului Mureş,
prin închegarea străzii Remetea, înfiinţarea străzii
Agricultorilor (1910), dar şi strada Voinicenilor. Se observă
schimbările din zona centrală a oraşului, în anul 1910 fiind
efectuată o mare acţiune de atribuiri de denumiri la 46

străzi. Menţionăm însemnarea românească a satului
Mureşeni ca „Medeşfaleu". În acest an, potrivit
recensământului efectuat, teritoriul oraşului cuprindea o
suprafaţă de 3424 ha, 5870 mp şi avea un număr de 3233

clădiri.
48
Anul 1910
Harta militară din anul 1910. Detaliu cu oraşul Târgu - Mureş şi

49
Anul 1914
Titlul
Dimensiunea planşei 50, 7 x 39,0 cm
Dimensiunea chenarului 50,0 x 37 cm
Scara 1:75000
Autorul
Editorul Kk militar geografisches Institut (Institutul Geografic
Militar, 1914 Viena)
hărţi, nr. 400.
Observaţii Planşa cuprinde teritoriul din jurul oraşului Târgu-Mureş,
ca principalul centru urban din zonă. Sunt cuprinse Valea
Mureşului, de la Sânpaul până la Gorneşti, zona de câmpie
din jurul localităţii Band, zona Văii Voinicenilor etc. Şi de
această dată formele de relief sunt redate prin haşurări,
pe alocuri având trecute şi cotele de nivel. Oraşul Târgu-
Mureş este înfăţişat cu reţeaua stradală, cu linia de cale
ferată şi cele două staţii (E.St).
Bibliografie
Harta Transilvaniei din anul 1914. Detaliu cu oraşul Târgu-Mureş
50
Anul 1917
Titlul Handkarte der bsterreichisch Ungariscyhen Monarchie
Dimensiunea planşei 44,o x 30,5 cm
Dimensiunea chenarului 38,5 x 3o,5 cm
Scara 1:700,000. Prin înfăţişarea hărţii la scara 1:700.000
Autorul Karl Schober, inspector şcolar cezaro-crăiesc, Viena 1914
Editorul Institutul cezaro-crăiesc de geografie militară din Viena.
Sursa documentară Arhivele Naţionale, Serviciul Juudeţean Mureş, Colecţia
hărţi, nr. 273,
Observaţii Harta prezintă teritoriul Imperiului Austro-Ungar. Prin
ordinul Ministerului cezaro-crăiesc al culturii şi
învăţământului, din 31 mai 1906, Z. 20925, a fost

declarată uzuală pentru şcolile medii, şcolile populare şi
pentru cetăţeni. Harta prezintă teritoriul Imperiului
Austro-Ungar cu majoritatea localităţilor mai importante.
Bibliografie
Harta Imperiului Austro-Ungar din anul 1917.

Detaliu cu zona Transilvaniei
51
Anul 1917
Harta Imperiului Austro - Ungar din anul 1917
52
Anii (1930-1940)
Titlul Târgu-Mureş
Scara
Autorul
Editorul
hărţi, nr. 269.

Observaţii Marginile de jos şi dreapta, cum privim harta, lipsesc. Ea
înfăţişează o întinsă suprafaţă din jurul oraşului Târgu-
Mureş, fiind prezentate cursurile de apă, drumurile
principale şi secundare, reţeaua de căi ferate. Pe hartă
sunt trecute localităţile rurale, între care şi Mureşeni ,
care, după anul 1950 avea să intre în componenţa

oraşului.
Bibliografie
Harta Transilvaniei din anii 1930-1940. Detaliu cu oraşul Târgu - Mure ş
53
Anul 1934
Titlul Turda şi Târgu-Mureş. În partea superioară, dreapta, este
notat: 3065
Scara 1:100.000
Autorul Realizată după harta austriacă, la scara 1:75.000.
Editorul Institutul Geografic Militar, 1934
Sursa documentară Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Mureş, colecţia

hărţi, nr. 462.
Observaţii Latura de est a planşei, până în dreptul chenarului lipseşte
Ca hartă militară, ea cuprinde teritoriul aflat la vest de
Turda, pe linia satelor Someşeni, Mărtineşti, Văleni,
Lopada Veche, până la est de Târgu-Mureş, pe linia
satelor: Breaza, Voivodeni, Sângeorgiu de Mureş,
Gorneşti. Întocmită la o scară convenabilă, s-a creat
posibilitatea înfăţişării oraşului Târgu-Mureş sub mai
multe aspecte: este prezentată schema stradală, zonele
de locuit, pădurile, luncile, viile etc. Sunt trecute
localităţile componente: „Podeni" şi „Remetea", precum şi
cele înconjurătoare. Dintre denumirile toponimice ce
aparţin oraşului, s-au notat: p. „Şăşvar"; „Kovecsesdomb"
(Dâmbul Pietros), d. „Budiul"; p. „Mureş-Sântana"; d.
„Urieşului".
Bibliografie
54
Anul 1934
Harta Judeţului Mureş - Turda în anul 1934
55
Anul 1942
Titlul Maros-Torda Varmegye terkepe (Harta judeţului Mureş-
Turda)
Scara 1: 111.soo
Autorul Laszlo lmre, profesor. Comisionar şef Szathmari şi Kupan
Editorul M. Kir. Honved terkepezseti intezet M. 521/ 1942
(Institutul Cartografic Honved).
hărţi, nr. 240.
Observaţii Întocmită în anul 1942, harta prezintă Judeţul Mureş
Turda, sub aspectul economic, social, cultural etc, care
sunt prezentate prin semne distincte. În culori diferite
sunt marcate proprietăţile: roşu - stat; violet - romano-
catolic; albastru - reformat; maro - unitarian; galben -
luteran.
Bibliografie
56
Anul 1942
Harta Judeţul ui Mureş-Turda în anul 1942. Detaliu cu zona

oraşului Târ gu-Mureş
57
Anii (1941- 1944)
Titlul MAGYARORSZAG TOPOGRĂFIAI TERKEPEI A MĂSODIK
VILĂGHĂBORU IDOSZAKAB6L (Harta topografică a
Ungariei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial)
Scara 1:500.000
Autorul Timar Gabor, Molnar Gabor, Szekely Balasz, Biszak
Sandor, Janko Annamaria.
Editorul ARCNUM Digitized Historical Maps.
Sursa documentară Biblioteca Muzeului Judeţean Mureş, CD cu inventar nr.
25.4000
Observaţii Harta este importantă deoarece prezintă situaţia oraşului
Târgu-Mureş în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Faţă de cele 345 ha, 3276 mp, avute în preajma anului
1900, se ajunge la un intravilan de 692 ha, 5772 mp.
Oraşul şi-a extin s teritoriul, îndeosebi în zona străzilor
Libertăţii , Liviu Rebreanu, Gh .Doja, zona străzilor
Budiului-Gh .Doja, zona Mihai Viteazul, Gh.Marinescu,
Argeşului, în cartierul Remetea-Voinicenilor etc.
Bibliografie
Harta Ungariei din anii 1941-1944. Detaliu cu oraşul Târgu-Mureş
58
Ani i 1941 - 1944
~·,·~:. -
'°'~ ·.... •:. ;.·
Harta Ungariei din anii 1941-1944. Detaliu mărit cu oraşul Târgu-Mureş
59
Anii (1949-1950)
Titlul Târgu-Mureş. Cod. NL 35-4 Târgu-Mureş (7. 7 MB)
Scara 1:250.000
Autorul
Editorul
Sursa documentară University of Texas Libraries (Biblioteca Perry-Castaeda de
la Universitatea din Texax, la
www.lib.utexas.edu/maps/ams/ western - europe/txu-
oclc-6472044-n135-4 lpg, accesat la 24 octombrie 2016.
Hărţi militare americane de la mijlocul secolului al XX-iea.
Observaţii Planşa cuprinde o bună parte din teritoriul Transilvaniei,
cu valea Mureşului, de la Cheţani până la izvor,
constituind principala axă. Mai sunt cuprinse văile
Târnavelor, Oltului etc. Târgu-Mureş, conform detaliului
prezentat, constituie principala aşezate urbană din cele
înfăţişate pe hartă, străbătută de râul Mureş şi cc.:ea
ferată. Sunt prezentate şi localităţile înconjurătoare, atât
cele ce erau deja în componenţa oraşului, cum este
Remetea, dar şi cele ce au fost cuprinse mai târziu, cum
este Mureşeni. Sunt redate formele de relief cu cotele de
înălţime.
Bi bi iografie
60
Anul 1940-1950
Harta militară din anii 1940-1950, aflată la Universitatea

din Texas. Detaliu cu zona oraşului Târgu-Mureş
61
V. (A.2). HĂRŢILE TERITORIULUI EXTRAVILAN AL
.
ORASULUI TÂRGU-MURES .
Teritoriul administrativ al localităţilor rurale sau urbane cuprinde două mari
zone componente: intravilanul ce constituie localitatea propriu-zisă, cu zonele de
locuit, de producţie, circulaţie, etc, precum şi extravilanul, în a cărui structură intră
terenurile arabile, păşunile, pădurile etc.
în anul 1872, la iniţiativa Consiliului local, s-a trecut la realizarea unor ridicări
topografice alee teritoriului extravilan al oraşului Târgu-Mureş. Lucrarea este
centralizată la 25 august 1873, confirmarea datelor fiind efectuată la 15 decembrie
1875, pe fiecare din cele 22 segmente, şi anume: ,,Jelen terkep a termeszettel
osszehasonlittatv6n azzal I mindenben megegyez6neki tal61tatott, hitelesittetik - a
Maros-v6s6rhelyi kir. Torvenyszeknek kikiildott bizotts6g6t61.Marosv6s6rhelytt 1875
45
December h6 15-an".
Din cele 22 zone ce urmează, fiecare poartă toponimice, majoritatea lor având
şi microzone, la rândul lor purtând microtoponomice.
Prima zonă, numerotată cu I, reprezintă intravilanul, care va fi tratat aparte.
Restul zonelor poartă toponimice, inclusiv cele microzonale, toate în traducere în limba
română, după cum urmează: li. „Gordaşfalău," cu microzonele: a - „ Tăul Rotund", b -
„Gordaşfalău"; III. „Râtul Mare" cu microzonele: a - „Curtenii Mic", b - „Zeciueli"; IV .
„Dâmbul Coşarului", fără microzone; V. „Pădurea Mare", fără microzone; VI . ,,Între vii"
cu microzonele: a - „ Viile Trebely", b- ,,Între două vii"; c- Szak61sz6roszto; VII. „ Viile
Dealul Mare", fără microzone; VIII. „Sub Dealul Mare", cu microzonele; a- „Sub Dealul
Viile Dealul Mare", b- „Sub Pădurea Mare", c- „Şăşvarul de Sus şi de Jos"; d - „Sub
Drum"; IX. „Către Movile", cu subzonele: a - „Spre Pârâu"; b - „Sub Movile"; X. „Către
Cer'' (Stejeriş) cu microzonele ; a - „Cer"; b - „Păşunea Valea Rece"; c- „Pădurea Cer''

(Stejeriş), d - „Lângă Fântâna Regelui"; XI. „Spre Dealul Mic" cu subzonele: a -
„Loturile"; b - „Orăcăitul broaştelor'', c - „Coasta Dealului Mic", e - „Viile Unu Mai"; f-
„Sălaşul Tătarilor'', g - „Sub Unu Maij"; XII. „Coasta Dealul Budiului", fără microzone;
XIII. „Către Budiu", cu microzonele: a - „Viile Dealul Budiului"; b -„Sub Dealul Budiului",
c - „Sub Coasta Cocoşilor", d -„Coasta Pădurii Cocoşi" XIV .„ Lângă Fântâna Tracii", cu
microzonele: a - „ Tisztrejaro"; b - „Dâmbul Pietros"; XV.„Lunga de Sus", fără
microzone; XVI. „Lunga de Jos", cu microzonele: a- „Lunga de Jos", b - „ Tăietura
Bercului de Jos", c- „Lotul nr. 1972" (cartierul Rovinari), d- „Morgo", e- „Pepeniştea";
XVII. „Între Poduri la Elba, fără microzone; XVIII. Tăietura Bercului de Sus, fără
microzone; XIX. „Lângă Remetea", fără microzone; XX. „Hotarul următor din
Se află în arhiva Compartimentului Arhitect şef, a Primăriei din Târgu-Mureş.

45
62
Întorsătura de Jos" cu microzonele: a- ,,Întorsătura de Jos, „b"- „Coasta Beşei", c- Sub 11
Ponia", d,- „Pădurea Ponia"; XXI. „Pădurea Beşa", fără microzone; XXII. 11 Hotarul
următor din Întorsătura de Sus." cu microzonele: a- 11 Sub Beşa", b - 11 Gâtul
Bărdeştiului," c- ,,Întorsătura de Sus"; XXIII. „Râtul Mic din Mureş Mort", fără
microzone.
Realizate pe un suport de carton şi lipite pe pânză, planşele sunt numerotate cu
cifre romane: I, li III etc. Datele obţinute sunt trecute într-un registru aparte:
„Kiilteriileteinek făldkănyve 1872" (Evidenţa terenurilor extravilane 1872). Întregul
46
teritoriu al oraşului cuprindea o suprafaţă de 3287 ha, 1203 mp (5712 iug, 98 stjp), din
care 277 ha, 4961 mp, o constituia intravilanul.
Ceva mai târziu, probabil până la Primul Război Mondial, s-a realizat încă un set
de planşe, identice ca mărime, compoziţie, culoare etc, cu cele confirmate la 15
decembrie 1875, de această dată ele fiind numerotate cu cifre arabe (1, 2, 3, etc).
Întrucât, din diferite motive, nu se mai păstrează toate planurile din cele două serii
editate, unele fiind într-atât de distruse încât nu mai pot oferi date, am folosit pentru
editare secţiunile mai bine păstrate din cele două ediţii.
Planşa generală a oraşului întocmită tot în anul 1872, se află în aceeaşi arhivă a
compartimentului de specialitate al Primăriei,
47
însă, din cauza folosinţei îndelungate
este fragmentată în 5 bucăţi reasamblate, dând totuşi posibilitatea cercetării ei.
Numerotarea celor 21 zone începe cu segmentul ce cuprinde strada Voinicenilor,
inclusiv drumul ce duce spre satul Bărdeşti şi se termină cu segmentul ce cuprinde
„Pădurea Cer" (Stejeriş). Pe segmentul nr. 8 se află titlul lucrării: „MAROS vAsARHELY
szab. kir. varos hat6r6nak Terkepe. 1872" (Harta oraşului liber regesc Târgu-Mureş din
anul 1872).
Schema generală a oraşului Târgu-Mureş, întocmită de autor după harta din
1872 şi a unei planşe din anul 1875, cuprinde aceeaşi structură, atât doar că
numerotarea porneşte cu intravilanul (I), apoi cu zona li „Gordaşfalău", terminând cu
zona XXIII (zona străzii Voinicenilor - Uzina de apă). Pentru fiecare segment, la partea
scrisă am ataşat câte o schiţă din schema generală.
Segmentul nr. 1. Reprezintă zona de capăt a oraşului spre Voiniceni, cunoscută
sub denumirea de „Gâtul Bărdeştiului", aici aflându-se drumul ce duce spre localitatea
Bărdeşti.
Segmentul nr.2. Cuprinde extravilanul oraşului, cunoscut sub numele de
,,Întorsătura de Sus" şi pădurea „Beşa", aflat în partea superioară a actualei străzi
Remetea.
46
Se află în Arhiva Compartimentului Arhitect şef a Primăriei din Târgu-Mureş.
47
Ibidem
63
Segmentul nr. 3. Este în zona străzilor mai noi: S. Mândrescu, Zeno Vancea,
P6ngracz Antal Sandor, Galfi Mihaly, Ion Vlasiu, Mărului, aflate pe teritoriul extravilan,
cunoscut sub denumirea de „Hotarul următor din Întorsătura de Sus şi de Jos".
Segmentul nr. 4. Este format din terenurile cu toponimele ,,Întorsătura de Sus"
şi „Pădurea Beşa" (parţial).
Segmentul nr. 5. Se află la sud de precedentul, cu străzile Voinicenilor, Mărului,
Constandin Hagi Stoian, Zeno Vancea, Ion Vlasiu, S. Mândrescu etc, în zona cunoscută
sub toponimele menţionate la zona nr. 3.
Segmentul nr. 6. Este zona cuprinsă între străzile Remetea şi Voinicenilor,
Sîntanei, Şoimilor, Benefalău, Agricultorilor, Verde, Florilor, Ciucului etc, cu toponimele
„Hotarul următor din Întorsătura de Sus".
Segmentul nr. 7. Este teritoriul dinspre localităţile Sântana de Mureş şi
Sângeorgiu de Mureş, parţial în Zona de Agrement (Weekend).
Segmentul nr. 8. Cuprinde zona străzilor Podeni, Tisei, Voinicenilor, respectiv
teritoriile cu toponimele „ Tăietura Bercului de Sus" şi ,,Între poduri la Elba".
Segmentul nr. 9. Este în zona de nord-est a oraşului, cu actualele pieţe:
Mărăşeşti, Republicii, străzile: 30 Decembrie, Păcii, Luntraşilor, Zăgazului, Căprioarei,
Seciulor Martiri etc, în zonele cu toponimele „Gordaşfa/ău" şi „Râtul Mare".
Segmentul nr. 10. Cuprinde o parte din „Pădurea Mare", pe latura cu localităţile
Sângeorgiu de Mureş şi Livezeni.
Segmentul nr. 11. Constituie o parte din „Pădurea Mare", aflată spre comuna
Livezeni.
Segmentul nr. 12. Constituie un vast teritoriu aflat între străzile: Gh. Doja,
Libertăţii, pârâul Pocloş, cartierul „Rovinari", străzile Govora, Pârâului, Câmpului, etc,
respectiv terenurile cunoscute cu toponimul „Lunga de Sus", „Lunga de Jos", „ Tăietura
Bercului de Sus".
Segmentul nr.13. Este în zona de sus a oraşului, începând de la strada „22
Decembrie 1989", spre strrada Mihai Viteazul, Gh. Marinescu, Gen. Ion Dumitrache,
Pădurii, Trebely, Verii, Posada etc, respectiv zonele cu toponimul „Dâmbul Coşarului",
,,Între Vii", „ Viile Dealul Mare", „Sub Dealul Mare".
Segmentul nr.14. Cuprinde partea superioară a străzilor Posada, Verii, Trebely,
platforma de deasupra Universităţii de Medicină şi Farmacie, cât şi o bună parte din
„Pădurea Mare".
Segmentul nr. 15. Este o porţiune din partea de est, spre Livezeni din" Pădurea
Mare" şi din „Sub Dealul Mare".
Segmentul nr. 16. Reprezintă o zonă întinsă din partea de sud-vest a oraşului,
axă fiind strada Gh.Doja, de la strada Lăpuşna până limita cu fosta localitate Mureşeni,
respectiv, parcelele ce poartă denumirea de „Spre Dealul Mic", „Coasta Dealul
64
Budiului, „Lângă Fântâna Tracii". Este zona dintre str. Gh. Doja şi strada Băneasa, şi
zona Gh. Doja - Budiului şi, parţial, cartierul „Dâmbul Pietros".
Segmentul nr. 17. Cuprinde partea sudică a pârâului Pocloş, până la 1/3 parte
din „Pădurea Cer" (Stejeriş}, ce corespunde cartierelor Budai Nagy Antal, Grădinarilor
şi Tudor Vladimirescu.
Segmentul nr. 18. Este zona de intersecţie a B-ului 1 Decembrie 1918 cu strada
Livezeni din cartierul „ Tudor Vladimirescu".
Segmentul nr. 19, Constituie o parte din pădurea ,,Între Movile", partea dinspre
comuna Livezeni.
Segmentul nr.20. Este zona străzii Viile Dealul Budiului, respectiv parcelele
toponimice „Coasta Dealul Budiului", „Către Budiu".
Segmentul nr. 21. Cuprinde „Pădurea Cer" (Stejeriş) şi „Spre Dealul Mic", cu
strada Viile Dealul Mic.
Segmentul nr. 22. Reprezintă partea de sud-est a "Pădurii Cer" (Stejeriş).
65
Anul 1872
Titlul Datorită deteriorării hărţii originale, cu lipsuri în unele
porţiuni, titlul planşei lipseşte, inclusiv unele date ce nu
mai pot fi recuperate.
Dimensiunea planşei în forma asamblată, mărimea planşei este de 55 x 88 cm.
Dimensiunea chenarului Nu are chenar
Scara 1:2880
Observaţii Parţial reconstruită, harta prezintă cele 22 segmente ale
extravilanului, numerotarea acestora începând cu zona I,
aflată la capătul de nord-vest al oraşului, respectiv în
strada Voinicenilor, până la drumul de acces în localitatea
Bărdeşti, iar ultima zonă, XXII, fiind în partea de sud-est,
zona Pădurii Cer (Stejeriş). Pe planşă sunt trecute şi micro-
toponimele, sub forma de trupuri: „a", „b", „c" etc. Din
cele 22 planşe prezentăm 21, segmentul nr. 15 fiind lipsă.
Pentru determinarea mai exactă a zonelor oraşului, în
anul 1875 s-a întocmit o planşă cu cele 22 zone, la care
numerotarea acestora începe cu zona I, reprezentând
intravilanul, iar extravilanul începând cu zona li,
„Gordaşfalău". Pentru fiecare segment al anului 1872 s-a
anexat şi detaliu schiţei din anul 1875, în care, prin cifre
romane (I, li, III etc), se prezintă zona, iar prin litere („a",
„b", „c" etc), denumirea microtoponimelor, potrivit
prezentării în text.
Bibliografie Ioan Eugen MAN,2009, p. 24-26.
66
Anul 1872
Harta cu extravilanul oraşului Târgu - Mureş, din anul 1872
67
Anul 1875
Titlul Schema teritoriului oraşului Târgu-Mureş, întocmită după
harta cu extravilanul localităţii, din anul 1872.
Dimensiunea chenarului 22,s x 31,0 cm
Scara 1:10.000
Autorul Ioan Eugen Man
Editorul
Sursa documentară Planşa întocmită de autor după harta din anul 1872 şi o
hartă din anul 1875
Observaţii Schema hărţii cu extravilanul oraşului Târgu-Mureş,
cuprinde toate cele 23 zone, din care, zona I reprezintă
intravilanul. Sunt evidenţiate: limita teritoriului
administrativ al oraşului, limita intravilanului, limita dintre
zone şi microzone. S-au mai trecut pe hartă principalele
cursuri de apă cum sunt: 1 - râul Mureş, 2 - Braţul Morii
al Mureşului, 3 - canalul de aducţiune 4 - pârâul Pocloş, 5
- pârâul Budiu. Sunt înfăţişate păduri.le oraşului: pădurea
Mare, pădurea Cer (Stejeriş}, pădurea Cocoşi, pădurea
Beşa şi Pădurea Poieniţa.
Ioan Eugen MAN, 2009, p. 23-24.
Bibliografie
68
Anul 1875
_ · - limita. teritoriului administrat iv

___ limita intravilanu lui I l.)
limita zonelor fll - XXIII.)
... „ „ „.. li mit a mic rozo n el or
a
.~
.... ,
i
j.
1. râul Mur esI
2.Bratul Morii al Muresului
3. can~l de aductiune Î1914)
. .„' „ "
4. parcul Poclos
,
............ 5. pârâul Budiu'
„
c--.._._ ~<
' 'l _ ../.
\'/
'·~
·-·-·../ \~
·~~ .
\)
V. .{
~
Padurea Ma re
o 800 1200m .
)
400
.
,;-..__ p. Cocos1
y,a.. ' · ,
_.
t
o1v,.. "·, d ,I \........

.,,
~,,.. . ·.......... /
Schema teritoriului oraşului Târgu-Mureş, întocmită după

harta cu extravilanul localităţii , din anul 1872
69
Anul 1872
Titlul Planşa nr. 1

Dimensiunea chenarului Nu are chenar, marginile planşei fiind tăiate
Scara 1:2880
Observaţii Planşa prezintă extravilanul oraşului ce poartă denumirea
de „Gâtul Bărdeştiului", fiind cuprins în schema zonei XXII,
trupul „b". Zona corespunde capătului străzii Voinicenilor,
la intersecţia cu drumul ce duce spre localitatea Bărdeşti ,
componentă a comunei Sântana de Mureş.
Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2009, p. 24-26 .
--~ -
ZONELE XX, XXI ~I XX li.
. . . .j\
\ '-·- .....
·- .)'! 'i'
.(. T
\
.,.--./. \ \ 'l
:1 . \ ,.. XXI.
\.'\ ~ L ~, ',
·. , I f T
·,_' ~.·~~-. \ \
.s'• \ : : \ "l
~(' "'-.<- ; '.
~(, "\ \
o<" l ',
~(,' '
49~ b. ' ' ... --
'\... ._ XX .
__ li m i to ZD!'W\o r
......
-· , .,
.......
. . , .• .• . , . lirr: ita ITll trc::r orul'o r //)
® 9rGtu l Mori i ai Mvrosuh,11

0
CD 96r"9ao u lu•
Sir. • ./ /
Q) 11r. Rt..,...i.o
(j) s ir. Voini co nHor (
© <Ir. Sîo lo no \
U) s tr , Agricu ltor.tor \ (
(6) s t r. C1uc u tu1
·'>-·- ..)
Schema secţiunii XXII, trupul „b"
70
Anul 1872
.-
. li. J.~1.
~ . • U.l//'l
,I
~~
Planşa .
nr. 1 . Secţiunea XXII , trupul li b"
71
Anul 1872
Titlu Planşa nr. 2
Dimensiunea planşei 62 x 55 cm
Scara 1:2880
de ,,Întorsătura de Sus", ffind cuprins în schema zonei XX,
trupurile „b", „c" , „d" şi „Pădurea Beşa", cuprins în
schema zonei XXI (parţial). Zonele corespund tronsonului
superior al străzii Remetea.
Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2009, p 24-26.
'J~-~
+I
~ I ~
I
I"'
I
__ llm110 ZDtWlot
.. , .. . .. , . li mila mitrcr:onoor
@ irot1.1.I Mor ii GI Muro~ul\.11

(j) sir. 86răganulu 1
1 1
<D .ir, R>mot•o

(]> !tr. \loinicon1\M
© Sir, S'În'1no
(1) au , Jirgn tu lloritor
(§) str. C1uculu l
Schema secţiunilor: XX, trupurile „a", „b", „c" şi XXI (parţial)
Anul 1872
,I
J
t
f..~
'
~ .J.
'
.~
J'~1
'\
Planşa nr. 2. Secţiunile: XXII, trupurile „b"„,c",„d" şi XXI (parţial)
73
Anul 1872
Titlu Planşa nr. 3
Scara 1:2880
de „Pădurea Beşa", fiind cuprins în schema zonei XXI
(parţial) şi „Hotarul următor din Întorsătura de Sus",
cuprins în schema zonei XXII, trupul „a". Zonele corespund
cartierului „Unirii", potrivit schemei prezentate mai jos.
Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2009, p. 24-26.
SÂ TANA OE!\IUR~':i
- . - . - teritoriul administrativ
- - - limita zonelor
• · • • • • • • limita microzonelor
(A) Pădurea Beşa
(B) Cimitirul
1. str. Voinicenilor
2. str. Mărului
3. str. Ion Vlasiu
4. str. Zeno Vancea
5. str. S. Mândrescu
6. str. Galffi Miraly
7. str. Pomilor
8. str. Grigore Ploeşteanu
9. str. Constandin Hagi Stoian
10. str. Pongracz Antal Sandor
Schema secţiunilor: XXI (parţial) şi XXII, trupul a" 11
74
Anul 1872
„ .
'
~
''
. li. .fi t . h111r1 --· --- -
;
I
/I
'
J
,
Planşa nr. 3. Secţiunile: XXI (parţial) şi XXII, trupul „a"
75
Anul 1872

Dimensiunea chenarului 65,0 x 52,3
Scara 1:2880
de „Hotarul următor din Întorsătura de Jos", fiind C'Uprins
în schema zonei XX, trupul „b" . Corespunde zonei străzii
Remetea, spre comuna Sâncraiu de Mureş.
n~\ p. Be~a
.'ţ2, \\
\
o, ·"'x ~
..,C'_....o,_. '·"\...•~. XXII.
'\ ,
•
/
.1
·( Q
._
'\ ....)( XXIII.
Schema s ecţiuni XX, trupul „b"
76
Anul 1872
~i ~
/ /
.~ /
//
I
,„ ..__
'
,
').„
„
-
I
,·
Planşa nr. 4. Secţiunea XX, trupul „b"
77
Anul 1872

Scara 1:2880
de 11 Hotarul următor din Întorsătura de Jos", fiind cuprins
.
în schema zonei XX,tru8pul „b" şi „Hotarul următor din
Întorsătura de Sus", cuprins în schema zonei XXII, trupul
„a". Zonele corespund străzilor Voinicenilor, Agricultoriior,
Bărăganului, Benefalău, Lazăr Blejnari, Ciucului, Florilor,
Ionel Giurchi, Remetea, Şoimilor, Verde etc.
Bibliografie Ioan Eugen MAN , 2009, p. 24-26.
_,.......-': \ o '
r~ . · „ . XXI.
\.
'~.d
..... •
'1"
j'. .
,•
'„î
I
'1
.. .. l.n da mn.rO"O 'lOOf'
@ eruu.u Mot" 11 ci ~ 1; r~~"''"''

CD '' '· Ek!lr69anulu •
CD Sir. qf'T-" l •G
(1) Sir. 'Vo ln1con1tor
© •Ir sîntcna
Ci) 11r . Atjn cu l1or i lor
<i) str. c IJCUI UI
Schema secţiunilor: XX, trupul 11 b" şi XXII, trupul „a"
78
Anul 1872
. ...
'
I
•.•
'" '
'1' ....
~
~
... .·
~ .•
.,, ·~
~ ,.-
,/
-~
~
~
/,
~
s~
.....
„
/ ~, ..
..·
..
•' .
„
„..
„. ' .i.1„
l
„. t
#,.' · i
;::
"· ""~
~ -p_
~ ·"\..
·.~
----~
-~
}
I
;
a•" # ~ r
Planşa nr. 5. Secţiunile: XIX, XX, trupul „ b" ş i XXII, trupul „a"
79
Anul 1872
Titlu Planşa nr. 6
Scara 1:2880
Observaţii Planşa prez i ntă extravilanul ce poartă denumirea de
„ Gordaşfalău ", fiind cup rins în schema zonei III, trupurile
„ a", „ b", ce corespunde teritoriilor dinspre comunele
Sântana de Mureş şi Sângeorgiu de Mureş.
ZONELE li.ŞI 111.
®albia „,che o râului Murn

<IO tanol..il
de aduc) iu,... apo '
© colto ftr Qtă
Schema secţiunii 111, trupurile „a", „b"
80
Anul 1872
Planşa nr. 6. Secţiunea III, trupul „ b"
81
Anul 1872
Titlu Planşa nr. 7

Scara 1:2880
de „Gordaşfalău", fiind cuprins în schema zonei III, trupul
„a". Corespunde zonei dinspre comuna Sângeorgiu de
Mureş
Ci) Pia · Mără ;; o ~t i Q) r-la. ti r.> p..: b l „_,

Q) str. 30 Decc>mur ie © str. Zăga2ulu1
©str. Păcii @ str· C'.ipnoar11 i
(J) str. Lunrras i lor @ str. S;x:uilor Mart in
® ~ t r. 22 Oc>cMibr io 196<;
@albia vecho o râuh.11 Mu r es

@ canalul de aduc)iun" apo '
© collXI forată
Schema secţiunii III, trupul a
82
Anul 1872
_ _ „ -- - -·
- 1-
Planşa nr. 7. Secţiunea III, trupul „a"
83
Anul 1872
Scara 1: 2880

de ,,Între Poduri la Elba", fiind cuprins în schema zonei
XVII şi „Lângă Remetea", cupri nsă în schema zonei XIX.
Zon a corespunde zo nei străzilor Apaductului,Voin icenilor,
Mu r e ş ul u i , Tisei.
Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2009, p. 24- 26.
: OMEL:O X IX ŞI ~ ;{I II .
.. „., ... . tlmRa m1cr02ort•lar
XXIll. @ 11Îul Murt'

® bratul ,,.,,, al Murosuluf
·~.: h<'ajul .-ii al Muro~~lu i
" canalul de aduc!•uno opâ

uiino d• apei
CD sir. Voinacenllot
i
str. Tis• I
str. Jlj>Oduc r ~ lua
•1r. Muro~ulu1
o lQO /,()() 600m.
Schema secţ iu ni lor XVII şi XIX
84
Anul 1872
...,
••
~
-~
,-,
~
~
.Ji
,Jt
"
.J
t.
!}"J.
~·•t1111 ~
~
•
~
~
~ "
• &::;
~
:-....
~,
~ ~
~ .,
~
·~
l.
-~
·"
- „"'
~
-~ ~ ~)
~ I
• :;; '\
-,:
~ Q.. -~„
~ ...... :-i
~
v't•
. "i·, r
-
~ ~
•„ j
~
·~ = -
.~ ,_
:... ....,
l ...
~·~
.. l
.......
~
E-
~
s.
..
~
Planşa nr. 8. Secţiunile: XVII şi XVIII
85
Anul 1872
Planşa nr. 9
Titlul
Scara 1:2880

de „Gordaşfalău", fiind cuprins în schema zonei li,
trupurile „a" şi „b" şi „Râtul Mare" , cuprins în schema
zonei 111, trupurile „ a" , „ b" . Zona corespunde străzilor 30
Decembrie, Păcii, Luntraşilor, Piaţa Republicii etc.
CD ?10· Mără~Q ~ti . Q) P-la· ~qpubl icii ZONELE II.ŞI lll.

Q) str. 30 D11cl.)mbr1e ©
str. Zăgazului
©str. Păcii @ str· Căpr ioar11i
CV str. Luntra~ilor@ st r. Secuilor Martiri
®str. 22 01.)cembriq 1969
®albia veche a râului Mures

@ canalul do aducţiun11 apa '
©calea forată o 200 400
Schema secţiun i l o r: li, trupurile „a", „b" şi III, tru purile 11 a", „b".
86
Anul 1872
)
·:t
..
„,
"
„;::
.,..~·
l •
Planşa nr. 9. Secţiunile: li, trupurile „a", „b" şi III, trupurile „a", „b"
87
Anul 1872

Dimensiunea chenarului 65,0 x 52,3 cn
Scara 1:2880
de „ Pădurea Mare", fiind cuprins în schema zonei V, ce
reprezintă, parţial, partea nordică a pădurii.
Bibliografie Ion Eugen MAN, 2009, P. 24-26.
Sângeorgiu
~.-. ~ .......
-, . \\„·
7
l._ ._._.,..._./ \ ~
-- - ---- - - ~~
~
• (\l
,.,
V. {
P ădurea Mar e
r.
Schema secţiunii V ( parţ i al)
88
Anul 1872
·~
~
1=: '&
~
~ "
~ ~-
~ i
s
-
IZ
-. '
·-
I .
·„
...•I ... 'I
• r
--.
--~-~--=--=:----=--=~~--=--=~--=---''----=--=-:-:--;---=~.;,---=--=~-'---=--=--=-"---=..:....~:-'-·~
··--=~,__~~-1
Planşa nr. 10. Secţiunea V (parţial)
89
Anul 1872
Dimensiunea chenarului 65,0 X 52,3
Scara 1:2880

de „Hotarul următor din Întorsătura de Jos", fiind cuprins
în schema zonei XX, trupul „d". Corespunde zonei străzii
Remetea şi reprezintă o parte din „Pădurea Ponia"

Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2009,p. 24-26.
XXII.
Schema secţiuni XX, trupul „d"
90
Anul 1872
Planşa nr. 11. Secţiunea XX, trupul „d"
91
Anul 1872
Scara 1:2880
de „Lunga de Sus", fiind cuprins în schema zonei XV,
trupurile „a", „b", Lunga de Jos", cuprinsă în schema zonei
XVI, trupurile „a" - „e" şi „ Tăietura Bercului de Sus",
cuprins în schema zonei XVIII.
Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2009, p. 24-26
ZONELE XV, XVI, XVII ŞI XVIII.
@ rGul Muro'
@ p6râul Poclol
© bra!ul morii
CD
str. Oh. Daja
@ str. Lib•• tOJll
Q)•Ir. N. Bălctscu
©str. Rodi\.;
@ st r, Gr+.iJo R~t
@ .ir. eăn0<1S0
- - limita zonmr
.„„ „ .„ „ hmota microzan.ta
Q 290 ':(JO eoom
Schema secţiunilor XV, trupurile „a", „b", XVI, trupurile „a"-„e" şi XVIII
92
Anul 1872
"
)'
·' ,
>
::::
I
,
-1
( ~
,,,..> ~
...,
\
Planşa nr. 12. Secţiunile: XV. trupurile „a", 11 b", XVI, trupurile „a", „b" ,
"c
11
I li
d" I lle
" I ŞI. XVIII .
93
Anul 1872
Scara 1:2880

de „Dâmbul Coşarului", fiind cuprins în schema zonei IV,
,,Între Vii", cuprins în schema zonei VI, trupurile „a", „b",
„c", Viile Dealul Mare, cuprins în schema zonei VII. Zonele
corespund străzilor: 22 Decembrie 1918, Gh . Marinescu,
Mihai Viteazul, Gen. Ion Dumitrache, Argeşului , Pădurii,
Trebely, Verii, Bradului, Borzeşti, Vulcan etc.
Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2009, p. 24-26
ZONELE IV, V, VI ŞI VII.

• •\ Q)str. Secuilor Martin;(]) str. N .Grl9or~cu;G) s ir. V, El<lt.es·@ str. Cr8n11ulu1· G) str. Gh .
• h •I I
I , • 7'-1>.. Marif1'oscu; @ str. Mihai Vit11C1zul; (})st<. Canle>mor· @str. G<m. Ion Dumilracrw
• • .i { / ,.; , I
<2) b-dul. Mar~I lan Anton<>stuj ©str. Pădurii j @ s tr. Tr~be ly; @ str.
·-.... V•ni ; ® slr._Ki5r0sl Csoma sOndtJr; @stc Cornoîrl; @stryflopiu
"--·-·---....i!aroan; @ s tr. Borz~s t 1 ;@ str. Bradulu i; / \'
'7 '
~ @str. Posada . I
/ / ·\ z
~ _....
'? . __,r·- ·- \ "'mo
'-·-?-·-· '( q\
;o
C°'
c
\........
\\
'? _)
V. I
i
../o
( m
\ ~
~-~
limita intraYalonului
@ cimilirul re>,ormat
® cimitirul romon o-cutolic limita zar>0lor
© ~conlo normală, Mihai Emme>scu • lom1to m1crozonolor
@ uni•orsitutoa do modoc1nii ~1 larmacu•
Schema secţiunilor: IV, VI, trupurile „a", „b", „c"

şi VII, trupurile „a", „b", „c", toate parţial
94
Anul 1872
.\
.-.
.- I
Planşa nr. 13. Secţiunile IV, VI, trupurile 11 a", „b", c", XVI, trupurile
11
„a " , " b" , „c " , " d" , t oa t e pa rţ·1a I
95
Anul 1872
Scara 1:2880
Observaţii Harta prezintă extravilanul oraşului ce poartă denumirea

de „Dâmbu Coşarului", fiind cuprins în schema zonei IV,
„Pădurea Mare", fiind cuprins în schema zonei V, ,,Între
Vii", fiind cuprins în schema zonei VI trupurile „a", „b",
„cli , „ li , cuprins
•
m sc h ema zonei. VI I, t rupun·1e „a li , „ b" , „cli ,
A
„d", toate parţial. Zonele corespund teraselor superioare

ale oraşului, dinspre Platoul Corneşti, la unele blocuri din
cartierul „ Tudor Vladimirescu".
ZONELE IV, V, VI ~I VII.

• : \ CD s tr. Scx:u1lorMart1ri; @s tr. N.Gri9or1>ScujQ) s tr. V, Ba!JQ~j@ str.
Crân11ului; @s tr. Gh.
1 • • ;--/>... Mor;,dscu; @ str. Mihai V1leazul; (j) str. Conlomir· @sir. Gon. Ion Dumilrncho•
-~ ~~- I I
• ~ b-dul. Mar~I Ion Antonescu; @str.Pădurii; (fi) str. Tn•l>PI.,; @str.
® srr._Kor;.;1 Csoma săndor; @stc Cornvîtl; ® s lryf'opiu
--r / \
......_ Vtnl;
---~aria n; @str. Bor1~~t 1 ;@ str. Bradului; . "\
'i' t
'? .
@sir. Posada.
_,r·-· \
z
C>
m
o
' - ·-?-· - · o~ '! \ ;n
"'
c
\.........
oL I ? \
\.
'7 )
V. I
I
(/~
\ 1:
\ ~
~~
_ _ hmilo În1ravilonului
@ cimi ti r ul rPformot
@ cimitirul romano-catolic limi ta zone lur
© srcoola nor molă. Mihai Em1nGtSCU. .„„ „ „. limito m1crozonolor
@ umvors 1t o tGt a do me>d1tină ~i tarmoc1"
Schema secţiunilor: IV, V,VI, trupurile „a", „b", „c" şi VII, trupurile
„a " , „ b" , „c , „ d" , t oa t e parţ1a
. I
/1
96
Anul 1872
.
I
„ )
) J
I
~
,• ' "I
J
" } I
1
I J I "'
I I •
I J
I
I •
.J '' „
, I
' ,
I
•
I I J
J J
,
' )
'..l
l
.• ,; . ,.
.I 1q :· ,. J I I
.~
I
~ 'J I
., >
...:
I
I
. :
t
..:
-
.• ' .· '
I .•
'
.•I
J '· :/
I ' .• I
I
J
I
J J
' 'I , J
I
! I I J
„ I J
'
I
„ .
I
I
'
I
I
"
I
J
..,
I
I
.• I
• I '
J
" '
. I
•
I
, .'
I
I I
I I
·,
~
Planşa nr. 14. Secţiunile: IV, V, VI, trupuril e „ a", „ b", „c" ş i
VII, trupurile „a", „b", „c", „ d", toate parţial
97
Anul 1872
Titlu Planşa nr. 15
Dimensiunea chenarului 65,0 X 52,3
Scara 1:2880
de „Dâmbul Coşarului", fiind cuprins în schema zonei \I şi
VIII, trupul „b". Zona corespunde părţii estice a pădurii

mari a oraşului.
Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2009, p.24-26.
V.
Poc1ur eo More
Schema secţiunilor V, VIII, trupul „ b", toate parţial
98
Anul 1872
~
r
.
„. I r ( ,
t
, ' I
,
f I
,
' t I
, r I
.t
.'
-,,,,.,r '
t I
I
(
' 1„ /
I
I • '
t
y'
)
l
,, '
Planşa nr. 15. Secţiunile V, VIII, trupul „b", toate parţial
99
Anul 1872
Scara 1:2880
de „Coasta Dealul Budiului", cuprins în schema zonei XII,
„Lângă Fântâna TrocW', cuprins în schema zonei XIV,
11
trupurile „a", „b"„Lunca de Sus ,cuprins în schema zonei
XV. Corespunde zonei străzilor Gh. Doja, Budiului,
Branului, Bogatei, Luduşului, Alba Iulia, lernutului, B-dul
1848, parţial cartierul „Dâmbul Pietros", străzile
Făgăraşului, Jilavei etc.
r -
I @ pc.~,;~1 "'"01u
/
il '? .
I 't"
I
i
f d.
l_, ,
._ '? ,. q l\".l '9<J ll,IJm
„,(J .......,__'\..'?
v• 'i'
i . - - -
"'e.i-, .,
·
1· - - l1m1to 1orwlor
(î) str. Dealul Budiului

'
.,
G) str. Gh Ooja
·-- o
'
...._./ .
/ /
....•..•. limito
(]) b-dul.
micro~onolor
18'8
©str. iii• Pintilie ®str. Bud1ului @ str. Coraiman
(i) str. Branului @str. Ludusu lui
1
@sir. lernutului
®str. 8090 i O str. Albo luha
Schema se cţiunilor: XII, XIV, trupurile „a", „b" şi XV (parţial)
100
- - -- _ _ Anul 1872
Planşa nr. 16 . Secţiunile

. . XII , XIV , trupurile „a „ , „b„ şi .
XVI (parţial)
101
Anul 1872
Titlul P lanşa nr. 17
Scara 1:2880
de „Spre Cer {Stejeriş), fiind cuprins în schema zonei X,
trupurile„a", „b", „c", „d" şi „Spre Dealul Mic", cuprins în
schema zonei XI, trupurile „b"-„g". Corespunde zonei
străzilor Tudor Vladimirescu (parţial), Predeal, Sudai Nagy
Antal, Grădinarilor etc.
ZONELE X. SI XL
I
c
'?
. !.
.
·„
'?
'i' ®
'i?
'·-·-·"""\ \
~
=::rw~~ÎSt•J•risJ \ ~ <i' <i> 'l,
b-dul. 1 Oectmbrl• i918 \ '-.., ..,
s tr. 6htorth• Dojo \.."'··•'\ <? (
_ limito intravilanului '-. ~ ..,,, • ..>
_ _ limito zol'elor ........ .,..,·- ·
„.„ .. „.. li mila microtanolor
Schem a s e cţiunilor: X, trupurile „ a" -„ d" ş i XI, trupurile „b" - „ g"
102
Anul 1872
Planşa nr. 17. Secţiunile: X, trupurile "a"- "d", XI, trupurile „a" -„g"
103
Anul 1872
Dimensiunea planşei 63,3 x 55,5 cm.
Dimensiunea chenarului Nu are chenar, marginile fiind tăiate
Scara 1:2880
de „Sub Dealul Mare", fiind cuprins în schema zonei VIII,
trupurile„a", 11 b", 11 c" şi ,,Între Movile ", cuprins în schema
zonei IX, trupurile „a", b". Corespunde zonei cartierului
11
"Tudor Vladimirescu", precum şi a străzilor 1 Decembrie

1918, Livezeni (primul tronson), Progresului, Viitorului etc.
ZONELE VIII SI
I
IX
"'\
)
@ p<Îrciul Poeto'
@ padur<IO i'*• -ito
CD b· du l. 1 Ottornbrio 191&
G) str. Livntn1
@s tr. l..aloi.tot
- limito introv1klnu..,i
_ _ llmila zooolco
• .. „ .. „ .. .. Hmita rruc rotontk>r
Schema secţiun i lor : VIII, t rupurile U a" I U b" I H c" I IXI trupur'1le U a" I H b"
104
Anul 1872
Planşa nr. 18 · Secţiunile. . „a „ -" b"

. . VIII ' trupuri·1e „ a',- „c „ ' IX, trupurile
105
Anul 1872
Titlu Planşa nr. 19

Scara 1:2880
de „Către Movile", fiind cuprins în schema zonei IX.
Corespunde pădurii )ntre Movile" , spre comuna
Corunca .
V.
Pădurea Ma re
··..„\ d r.
:..: ·············'··~.,
· ·······'······I X „..,.·-···-.
. '··..·. a
\ ...
i
\ „.
'•„.
c ...:"'·,.,,,,,,-
Schema secţ i unii IX
106
Anul 1872
I
T
Planşa nr. 19. Secţiunea IX (parţial)
107
Anul 1872
Dimensiunea chenarului Nu are chenar, marginile fiind tăiate
Scara 1:2880

de „Coasta Dealul Budiului", cuprins în schema zonei XII şi
„Către Budiu", cuprins în schema zonei XIII, trupurile „a",
„b", „c", "d". Corespunde zonei străzii Viile Dealul
Budiului.
j @ pârc ul 6ud1u
ZOllELE XII, ..<li ' Şi XIV.
z
.,,_
w
.,.'-
;
) - - limita :ronolor
., '? ./ . . . . ..... limita microzonelor
·- . _ , / .
<D str. Doalul Budiului @ str. 611 Dojo Q) b-dul. 1846
©sir.' itie Pintilie @str. Bud1ului @ str. Caro1man
(})str. Branului @str. Ludusulu1 @ ur. lornutului
® str. Bogat.i Qll str. Albo' Iulio
Schema secţiuni XII, XIII I trupurile li a" IJI b" JJI c" I I I d"
108
Anul 1872
J
J
I
./
" I " I
J " I
.I
# I
;
> I # J
I
J "
'
'I
I )
,
J I
·~ / •' I
;:;
"
" "
~ţ J
ilS I ,
~
' J I
J
I I
J )
.l I
I
l ,I J
l~ 1
! '
I ' '
I
J
„
~ J
J A-
)
$~
I
~\~
·~
I
I
„
I
"'
./
I
·:/
I
'
Planşa nr. 20. Secţiunile: XII, XIII, trupuril e „a" , „ b", „ c", „ d"
109
Anul 1872

Scara 1:2880
Observaţii Planşa prezintă intravilanul oraşului ce poartă denumirea
de „ Către Cer" (Stejeriş), cuprins în schema zonei X,
trupurile „ a" - „ e" şi „Spre Dealul Mic" , cuprins în schema
zonei IX, trupurile „ c" - „ g" . Corespunde zonei străzii Viile
Dealul Mic.
ZONELE X. SI XL
I
_ limitu inmwilallului
_ _ limita zonelor
„ „ „ „ „. li milo mitrcnonekll'
Schem a secţ i u ni lor; X, trupurile „ a" - „e" şi XI, trupurile „ c" - „ g"
110
Anul 1872
,.„ .•
Planşa nr. 21. Secţiunile : X, trupurile „a" - „e", XIII, trupurile „c" - „g"
111
Anul 1872
Scara 1:2880
„Către Cer" (Stejeriş) (parţial). Corespunde zonei de est a
Pădurii Cer (Stejeriş).
o 400 800 1200m.

StejerisJ
,
Schema s ecţiunii X (parţial)
112
Anul 1872
Planşa nr. 22 . Secţiunea X (parţial)
113
114
VI. (A.3). HĂRŢILE GENERALE ALE ORAŞULUI TÂRGU-MUREŞ
Fără îndoială, hărţile generale ale oraşului Târgu-Mureş constituie principala

sursă de informare despre localitate la un moment dat. Cea mai veche reprezentare
cartografică a oraşului Târgu-Mureş provine din anul 1750. 48 Harta nu este realizată la
o scară bine stabilită, iar textul, situat în partea stângă, este în limba germană şi, cu
greu poate fi descifrat. În partea superioară a hărţii este înscris textul: „Plan / der
woroschder Calvinischer Stadt/ Marosch - Vasarhely ne/ist dem Schoss Weelehes - in
Rebelion Zeiten, exiger wassen ruiniert wordu." În continuare urmează: 11 Explication
iiber das Schloes", prin litere fiind indicate construcţiile din cetate şi modul lor de
folosinţă.
În stânga jos, inscripţiile ce indică împrejurările întocmirii hărţii cu greu pot fi

citite. Faţă de orientarea hărţii, care are pus şi nordul, textul este inversat, adică nordul
este în jos, iar sudul în sus. Ca atare, Mureşul curge de la cetate spre nord, biserica
românească „Walahische Kirche" este situată la nord-est şi nu sud-est. Potrivit
descrierii autorului, redăm următoarele:
„Clădirile notate pe hartă sunt: Cetatea, biserica din cetate, la sud-est de

aceasta vechea biserică românească din lemn, sub cetate biserica plebanie, primăria
oraşului de atunci, pe hartă 11 die Rezidenz", biserica călugărilor, colegiul reformat.
Dintre străzi şi pieţe se recunosc clar piaţa din faţa bisericii din cetate (azi Petăfi) piaţa
principală (azi Trandafirilor), care se ramifică:
A. În direcţia nord: pasajul Hajos (mai târziu Borsos Gabor, (azi Horea},
str. Şcolii, care le lega pe amândouă, pe atunci
49 50
Sâncraiului Mare (azi Kossuth L.},
Uliţa Găinilor, care se ramifica din strada precedentă şi str. Sângeorgiului,
51
care se
poate considera continuare a pieţii principale.
B. În direcţia sud: pasajul mic, str. Bolyai (cu numele anterior de Marele
52
pasaj), str. Sf. Nicolae (fost Gece Daniel) dinaintea colegiului, din aceasta
ramificându-se la dreapta, str. Olarilor (azi Borsos Tamas}, str. Spinarea Câinelui
53
(Kazinczy) şi str. Tinoasă (azi Târgului}, iar ramificându-se la stânga str. Vechiului târg
O descriere a hărţii o face Farczadi Elek, la 24 octombrie 1951, cu titlul: „Arhivele Statului ITrgu
48
Mureş. Prima hartă a oraşului din anul 1750", pe marginea unei fotocopii după planşa originală aflată
la Viena. Între anii 1971-1972, după fotocopia aflată la Arhivele Naţionale din Târgu-Mureş am realizat o
copie cu tuş pe hîrtie de calc şi prelucrată în culori pe hârtie albă. Din păcate, fotocopia este destul de
închisă, astfel încât partea scrisă (textele explicative) aproape nu se mai pot descifra.
În prezent strada Călăraşilor
49
50
În prezent strada Aurel Filimon
în prezent strada Revoluţiei
51
52 A
ln prezent strada Bolyai

53
ln prezent stra da Koga Iniceanu
A V
115
de vite. 54 Continuarea spre sud-est a str. Agricultorilor, adică de azi Corunca, este
55
notată astfel: „ Weg von Schossburg". Însemnarea de pe culmea indicată ca pleşuvă a

Pădurii Mari, pe cât se poate descifra ne spune că din acel punct se poate trage cu
tunul asupra cetătii".
. I N" d . 56
O reproducere mai lizibilă găsim într-o lucrare a arhitectului Pau ie erma1er,
în care face şi câteva însemnări. În cetate, denumită: „Schlos", clădirile sunt notate prin
litere. Biserica românilor este notată ca, „ Valahisch Kirche", iar alături de ea se află:
„Zigeumei" (cimitirul). Biserica franciscanilor din piaţa mare a oraşului, este
menţionată ca „Franciscaner kirche" şi „ Warosch". Primăria este notată: „Rath Hausz",
iar Colegiul Reformat „Kalvinisches Collegium". Cimitirul reformat este menţionat sub
denumirea de: „Calvinscher Hotf".
Între anii 1769 - 1773 este efectuată Ridicarea Jozefină a Marelui Principat al
Transilvaniei, 57 ca urmare a hotărârii Consiliului de Război, din data de 13 mai 1764. Pe
cartuşul hărţii este scris: „KRIEGS CHARTE GROSZ FURSTENTHUMIM SIEBENBURGEN"
(Harta senzitivă a Marelui Principat al Transilvaniei). Planşele sunt întocmite la scara
1:28.800. Cunoscută în limba germană: „losephcurische Landesaufrahme", într-o primă
etapă sunt întocmite 3589 planşe, ce se vor completa până la 4096 secţiuni.
Un fragment de hartă ce-l prezentăm, arată oraşul Târgu-Mureş şi localităţile
înconjurătoare, care, pe parcursul anilor, vor intra în componenţa oraşului:
„Medgijesfalva" (Mureşeni), „Hidveg" (Podeni) şi „Remeteszeg" (Remetea). Este prima
prezentare mai amănunţită a structurii oraşului, fiind redată reţeaua stradală. Unele
artere le vom regăsi şi în viitoarele prezentări cartografice. Cea mai apropriată lucrare
cartografică este Ridicarea lozefină (1764 - 1785), la ambele fiind de remarcate acele
„păşuni intravilane", cum au fost cele din zona străzii Mărton Aron şi Koteles Samuel
(vechiul loc al târgului de vite), din zona Pieţii Mărăşeşti etc. La aceasta, sesizăm
modificările din incinta cetăţii, prin dispariţia vechilor clădiri de pe străzile „Cosma" şi
„Damian" şi construirea de clădiri militare, între care, garnizoana şi manutanţa, cu

păstrarea bisericii reformate.
În anul 1862, istoricul Benko Kăroly scrie, în manuscris, o istorie a oraşului
Târgu-Mureş,
58
păstrat la Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Mureş. Sub redactia lui
Păi-Antal Săndor, în anul 2001 manuscrisul este publicat într-un volum. 59 Din
manuscris reiese faptul că odată cu acesta, s-a realizat şi o hartă a oraşului, care însă,
54 - ,
ln prezent strada Marton Aron
55 -
ln prezent B-dul 1 Decembrie 1989
56
Paul Niedermaier, 2004, p. 136.
Fragmentul de hartă ce reprezintă oraşul Târgu-Mureş, a fost preluat prin: https //ro. wikipedia. org/
57
wiki I Ridicarea topografică iozefină, accesat în decembrie 2016. Pentru întregul Imperiu ridicarea are
loc între anii 1764-1785.
BENKă Karoly, Marosv6s6rhely szabad kir6/y v6ros leir6sa 1862-ben {Istoria oraşului liber regal Târgu-
58
Mureş până la 1862), aflată la ANSJ Mureş, Mss, nr. 8.

BENKO Karoly, Marosv6s6rhe/y szabad kir6/y v6ros leir6sa 1862-ben , Târgu-Mureş, Ed. Mentor, 2001.
59
116
nu se ştie în ce condiţii şi când, s-a pierdut. Odată cu tipărirea cărţii, la solicitarea
redactorului am întocmit o hartă corespunzătoare anului 1862. Luând în considerare
hărţile anilor 1850 şi 1880 (întocmite de mine), precum şi descrierile autorului
60
manuscrisului, am întocmit o nouă hartă, cu reţeaua stradală, reprezentând simbolic,

prin numerotare de la nr. 1 la 32, principalele clădiri existente în oraş.
În anul 1889, ing. Jelinek Antal, întocmeşte patru planşe ce cuprind cursurile de
apă din Târgu-Mureş, după cum urmează:
1. Râul Mureş, în zona podului de la capătul străzii Călăraşilor. În prezent, pe malul
stâng se află Parcul Municipal, iar pe malul drept o parte din cartierul Unirii. Încă
existau braţele râului Mureş, atât pe malul drept (zona străzii Tisei), cât şi cel stâng, cu
zona Parcului Municipal.
2. Râul Mureş, în zona cartierului Rovinari, cu cele două meandre, azi dispărute
prin regularizarea albiei după anul 1975.

3. Râul Mureş în zona cartierului Aleea Carpaţi, cu propunerile de creare a unui
canal (actuala „Turbină").
4. Râul Mureş, spre comunele Sângeorgiu de Mureş şi Sântana de Mureş, ale

căruăi vechi meandre erau în stare de dispariţie.
În anul 1898 avea să fie realizată una dintre cele mai importante hărţi ale
oraşului. În anul 1896, oraşul Târgu-Mureş convine cu ing. Pompery Elemer efectuarea
unor ridicări topogafice ale oraşului. Într-o primă etapă este întocmită harta generală
a oraşului, la scara 1:5000, ce poartă titlul: „Marosvasarhely szab. kir. varos. Utcza
h616zatanak atnezeti terkep 11 (Oraşul liber regesc Târgu-Mureş. Harta reţelei
Concomitent sunt realizate şi cele 22 de segmente ale intravilanului. În

61
stradale).
totalitatea sa, intravilanul oraşului cuprindea o suprafaţă de 345 ha, 3276 mp, sau 600
iug, 135 stjp.
Cu ajutorul segmentelor cu intravilanul, am întocmit harta cu parcelarea
oraşului în care, pe lângă loturile create, am trecut fronturile clădite şi clădirile mai
importante. Harta am completat-o cu cele patru cartiere, cu următoarele străzi
62
componente.
I. Cartierul „Sf. Nicolae", cu străzile: 1 - str. „Sf. Nicolae" (Bolyai), 2 - str.
,,Întorsurii" (Kăteles Samuel), 3 - str. „Vechiului târg de vite„ (Marton Aron), 4 - str.
„Fântânii" (Izvorului) 5 - „Strada Mică a Străvechiului oraş" (str. Strâmbă), 6 - „Pasajul
care urcă la Obor" (Mică), 7 - „Strada Oraşului nou" (B-dul 1 Decembrie 1918), 8 - str.
„Olarilor,, (Borsos Tamas), 9 - str. „Cimitirului" (Crizantemelor), 10- str. „Şipotului"
(Erou Loc. Petre Popescu), (11- str. „Calvarului" (Al. Papiu llarian), 12 - str. „Spinarea
60
Ioan Eugen MAN, 2009, p. 22.
Arhiva Compartimentului Arhitect şef a Primăriei Târgu-Mureş.
61
62
S-a preluat numai denumirea străzilor, tradusă în limba română, în paranteză fiind redată denumirea
actuală.
117
câinelui„ (M. Kogălniceanu), 13 - str. „ Tinoasă„ (Târgului), 14 - str. „Fântânii" fără
nume).
li. Cartierul „Sf Gheorghe" cu străzile: 1- Str. „Sf Gheorghe„ (Revoluţiei), 2 -
pasajul „Croitorilor" (Poştei), 3 - str. ,,Împrejurul Cetăţii" (Nicolae Iorga), 4 - str.
„Claustrului" (Mihai Viteazul), 5 - „Oraşul Nemţesc" (Bulevardul Cetăţii), 6 - str.
„Bisericii Române" (Mitropolit Andrei Şaguna), 7 - str. „Spitalului" (Spitalului Vechi), 8
- "Strada cu pietriş",Avram Iancu, 9 - „Pasajul Palas" (pasajul Palas), 10 - Câmpul
ţiganilor" (22 Decembrie 1989), 11 - str. „Surducul Mare şi Mic" (Piaţa Republicii), 12 -
Pasajul „Pongratz" (Paul Chinezu), 13 - str. „Lacului Rotund" (Mărăşti), 14 - str.
„Rozelor" (Mihai Eminescu), 15 - pasajul „Rozelor" (Rozelor), 16 - str. „Câmpul Viţeii/or"
(Sinaia).
III. Cartierul „Sâncrai" cu străzile: 1- „Strada Mare a Sâncraiului" (Călăraşilor), 2 -
„Strada Mică a Sâncraiului" (Arany Janos), 3 - pasajul „Stelelor" (Stelelor), 4- str.
„ Târgului de păsări" (Aurel Filimon), 5- str.„Morii" (Morii).
IV. Cartierul „Pocloş", cu străzile: 1- str. „Pocloş" (Piaţa Trandafirilor), 2- str.
„Plutelor" (Horea), 3 - str. „Pepenăriei" (Cuza Vodă), 4 - „Pasajul pustiu" (Baladei), 5-
str. „Mică" (B-dul 1 Decembrie 1918).
Privitor la cele 22 de segmente ale intravilanului vom reveni în capitolul
următor.
În anul 1903 este realizată o nouă hartă a oraşului menită a prezenta
modificările structurale ale localităţii. Sunt trecute noile străzi sau în curs de formare,
îndeosebi pe direcţia vest, cu formarea străzilor: Liberăţii, Govora, Pârâului, Câmpului
sau Primăverii, iar pe malul drept al râului Mureş cu străzile: Voinicenilor, Ciucului,
Tisei.
Pe un suport al hărţii anului 1903, în anul 1904, în culori diferite, s-au trecut
cele patru zone (circumscripţii) ale oraşului: I - Sf. Nicolae; li - Pocloş; III - Sâncrai, IV -
Sf. Gheorghe. Pe suportul hărţii din anul 1903, tot în anul 1904, este prezentată
evoluţia oraşului. S-au trecut străzile din zona străzii Libertăţii, s-au extins sau s-a
format noi străzi, pe malul drept al râului Mureş, Voinicenilor în prelungire, ca stradă
principală, Ciucului, Agricultorilor, Remetea. În zona de nord de la calea ferată s-au

format străzile: Zăgazului, Vlahuţă, 22 Decembrie 1989, Livezii. S-a format, parţial,
actualul Bulevard „1848".
O ultimă hartă a oraşului, întocmită până la Primul Război Mondial, este aceea
din anul 1915. Probabil, a fost întocmită la îndemnul lui Bernady Gyorgy, ea fiind
valoroasă prin datele ce le oferă. De această dată, oraşul este împărţit în 3
circumscripţii, după cum urmează: I - Zona de nord-vest, de pe terasa a doua a
oraşului, până la calea ferată cu staţia de nord, pădurea Corneşti, cimitirele, str. Bolyai,
până la Piaţa Trandafirilor; li - Zona de jos a oraşului, cu Piaţa Victoriei, B-dul 1
Decembrie 1918, str. Predeal, Gh.Doja, Budiului, Libertăţii; III - Zona străzilor: Cuza
118
Vodă, Călăraşilor, Eminescu, Aleea Carpaţi, Cartierul „Unirii." Sunt evidenţiate 156 de
străzi şi 72 de construcţii de interes comun, industriale etc.
În perioada interbelică s-au întocmit puţine hărţi. În anul 1923 este tipărită
harta oraşului Târgu-Mureş, în care sunt trecute străzile, precum şi un număr de 96 de
edificii publice. Multe hărţi au constituit suportul pentru numeroase alte obiective,
precum cele de amenajare a teritoriului.
O altă hartă, mai mare şi mai complexă, a fost tipărită în anul 1934. Şi ea a fost
utilizată în mai multe rânduri, cum ar fi: prezentarea străzilor realizate între anii 1923-
1934. Pe lângă străzile menţionate, mai sunt evidenţiate 87 de clădiri publice. În acel
an, oraşul avea o suprafaţă de 3424 ha, 5873 mp şi un număr de 38.740 locuitori.
În anul 1943, noua conducere a oraşului dispune realizarea unei hărţi în limba
maghiară. Este aproape identică cu precedenta, având evidenţiate doar noile străzi.
Perioada comunistă se dovedeşte a fi săracă în apariţia de hărţi ale oraşului. În
anii 1968-1970, prin Serviciul de Sistematizare şi Arhitectură a oraşului Târgu-Mureş,
se întocmeşte o hartă la scara 1:10.000. Sunt notate străzile principale, cartierele şi 95

de clădiri civile urbane, industriale etc.
Între anii 1976-1977, este întocmită harta oraşului la scara 1:5000 şi care
cuprinde propunerile de amenajare viitoare a teritoriului, cum ar fi: Regularizarea
râului Mureş, strămutarea căii ferate pe malul drept al râului, dezvoltarea zonelor de
locuit.
Două planşe, realizate în anul 1977, şi completate în anul 1981, întocmite la
scara 1:5000, de Serviciul de Sistematizare şi Arhitectură a oraşului, prezintă
localitatea în totalitatea sa. Cele două planşe reprezintă: 1. Malul drept al oraşului, 2.
Malul stâng al oraşului.
Încheiem acest capitol al hărţilor generale ale oraşului cu hărţile întocmite

pentru noul Plan Urbanistic General al oraşului Târgu-Mureş, în curs de elaborare. În
anul 2015 au fost întocmite şi planşele cu starea actuală şi a zonelor de protecţie
existente şi propuse.
O hartă de detaliu din oraş, este întocmită de ing. Jelinek Antal, la 6 iulie 1892.
63
Este harta ce reprezintă cetatea (A) şi zonele de locuit învecinate la nord şi est. La nord
de cetate se află Bulevardul Cetăţii (B), strada Cosminului (C) şi Mitropolit Andrei
Şaguna (D), spre est este strada Nicolae Iorga (E), Mihai Viteazul (F). De la capătul cu
Bulevardul Cetăţii, strada Mihai Viteazul şi, în continuare, strada Gh. Marinescu nu
exista, cele două străzi fiind înfiinţate în anul 1904, odată cu construirea azilului-spital
pentru copii.
Arhiva Compartimentului Arhitect şef a Primăriei din Târgu-Mureş.

63
119
Anul 1750
Plan / der Worosch der Calvini scher Stadt I Marosch-
Titlul
Vasarhely nebst den Schloss velches - in Rebelionen
Zeiten ewiger wassen ruinert wordu
Dimensiunea chenarului 22,5 x 16,0 cm (mărimea fotocopiei aflată la Arhivele
Naţionale şi de 37,0 x 28,0 cm în lucrarea lui Paul
Niedermaier.
Scara
Autorul
Editorul
Sursa documentară Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţului Mureş. Întrucât
fotocopia descxrisă de Farczadi Elek era foarte închisă, în
anii 1973-1974, am procedat la transpunerea ei pe o
planşă aparte. A doua planşă cu harta din anul 1750, am
preluat-o de la Paul Niedermaier.
Observaţii Prima planşă prezentată, constituie desenul unei fotocopii
după harta originală aflată la Viena. Fotocopia a fost
descrisă de Farczadi Elek încă în anul 1951. Autorul
constată realizarea planşei la o scară neprecizată şi
prezentată invers, deci râul Mureş curge de la cetate spre
nord şi nu spre sud, piaţa principală se află la apus şi nu la
răsărit. Pe hartă sunt notate unele clădiri, precum biserici,
primăria, şcoli, cimitire etc. Mult mai lizibilă este harta
publicată de Paul Niedermaier şi care o luăm în
considerare.
Bibliografie Paul NIEDERMAIER, 2004,. Ioan Eugen MAN, 2009.
120
Anul 1750
Anii 1764-1785
Josephinische Landesaufnahme (Ridicarea Jozefină).
Titlul
Scara 1:28800
Autorul
Editorul
Sursa documentară Internet: https // ro. wikipedia. org I wiki I Ridicarea
topografică - iozefină
Observaţii Este primul proiect de ridicare tapo a Imperiului
Habsburgic, într-o primă etapă fiind realizate 3589
planşe,ulterior completate până la un număr de 4096
secţiuni. Pentru Transilvania, respectiv Scaunele secuieşti,
ridicările topografice se desfăşoară între anii 1769 - 1773.
Pe cartuşul de pe hartă stă scris: „Kriegs charte grosz
fursenthumum Siebenburgen".
Oraşul Târgu-Mureş (Marus Vasarhe/y) este redat în
întregimea sa, fiind o primă înfăţişare mai amănunţită.
Este redată întreaga reţea stradală; deosebit de bine sunt
conturate Piaţa Trandafirilor, străzile Călăraşilor, Bolyai, 1
Decembrie 1918, Revoluţiei, Aurel Filimon, Borsos Tamas,
Kogălniceanu etc. În partea de nord - est este înfăţişată
cetatea feudală, în a cărei perimetru se află biserica
reformată, clădirea centrală (garnizoana) şi manutariţa.
Chiar dacă lotizarea prezentată este departe de situaţia
reală, harta ne prezintă cel puţin fronturile construite,
zonele libere de construcţii, permiţând existenţa acelor
„păşuni intravilane",menţinute un îndelungat timp, până
când s-au edificat. Sunt redate localităţile rurale
înconjurătoare, ce aveau să intre în componenţa oraşului,
precum: „Remeteszeg" (Remetea); „Hidveg" (Podeni),
„Medgijesfalva" (Mureşeni)
Bibliografie
122
Anii 1764-1785
"Ridicarea Josefină" cu oraşul Târgu-Mureş şi localităţile

rurale înconjurătoare
123
Anul 1862
„ Marosvasarhely szabad kiraly varos 1862-ben" (Oraşul
Titlul
liber regesc Târgu-Mureş până în 1862.)
Dimensiunea planşei Mărimea planşei originale nu se cunoaşte, fiind pierdută

de mai multe decenii în urmă. Planşa reconstituită din
anul 2001 are mărimea de 42,0 x29,5 cm
Scara 1:5000
Autorul Ioan Eugen MAN, 2009.
Editorul Editura „Mentor" , Târgu-Mureş (2001)
Sursa documentară Planşa a fost întocmită prin consultarea hărţilor oraşului

din anii 1850 şi 1880, întocmite de autorul prezentei
lucrări, cu luarea în considerare a descrierii oraşului făcută
de istoricul Benko Karoly.
Observaţii În anul 1862, Benkă Karoly scrie în manuscris, lucrarea
mai sus indicată, care se află la Arhivele Naţionale,
Serviciul Judeţean Mureş, fondul manuscrise, nr. 8. În anul
2001, istoricul Pal-Antal Sandor publică manuscrisul într-o
carte, cu care ocazie constată lipsa planşei menţionate de
autor. Întrucât harta realizată de autor nu s-a găsit. la
solicitarea autorului cărţii, am întocmit o hartă, aşa cum a
conceput-o Benko Karoly. Pe hartă am trecut principalele
clădiri realizate pnă în anul 1862.
Bibliografie BENKă Karoly, Marosvâsârhe/y szabad kirâly vâros leircisa
(Descrierea oraşului liber regesc Târgu-Mureş până la
1862). Sub redacţia lui PĂL-ANTAL Sandor, Târgu-Mureş,
Ed. Mentor, 2001; Ioan Eugen MAN, 2009, p.28-29.
124
1V!.AROS VÂSÂR.HEL '{ SZABAD KlR.ĂL Y VA.ROS
1862-BEN
::I:
Q.I
;:i. JELMAGYARĂZAT
Q.I
EpDletek
o..,
Q.I I. R6mai kalolikus neveldc
-vi 2. RefonMnls kal~gilDTI
c: J. Marossztk mld1'za
c: 4. Az uniWius ekYtriz epnlctei
5. Telc:ki Konyvtâr
...... 6. Kirilyi Tâbll
..,
CJ•
7. RefonnilUS kistemplom
Citi 8. Minoril&k tcmploma
c:I 9 Makariis-hiz
s: 10. KOrh.iz
li. Rtgi i.brhh
a..
..,c::
11)
·12. ~eformitiis papilakok.
13. rtcfonnatu5 vWl!lplom
11) ~ 14. (i(lr6g katolikus tcmplom
s:
Q.I
9-
::J
15. 0,,rOg kclc:ti templom
16. Tc:lelci Domokos-felc hiz
:J 17. R6mai lcatolilrus gimoizium
Q)
18. lziaelita iskoll
.......
I\)
o :J
-
c: 19. Izraelita zsinagOga
Q.I - 20. A vtmos IUd
C11 :J
I-A 21. Ncpomuki Szeru J"1os kipoh1a
m
c::
oo 22. Refol'IMtus egybh malmai
Otl
(!)
°'N..,
~
23. Kispiac
24. Bodor-kUt
:J 25. G<lrog-hiz
(!) 26. R6mai katolilcus pltb&nia es imiplom
n
o 27. Az iaj tanic:shiz
28. Arany.kereszt vendeg16
::J
VI 29. ApollO-s:mla
r+
;:::;: JO. A fcmicreodi kolostor ~s templom
c: 3 I. LUlherirun imahâz
;:::;: 32. Kis selllhcly
Q.I<
_,
:J Kild>b utdk
QJ a- Barotuvb&r ull:Ua fcljBrl> k~
::J I>- Csorg6 u.
c: e- FQrd6 u.
N d- Kis koz
o c- Kis-regibarom visilr u.
)>
o f- KozCp-regibarom vis&r u. „
.X
o; ::J
I-& g- PICbania kOl: ..... c:
b- Roman tcmplom u.
i- SzabO koz
j- Temetl> u.
....
00
°'
N
Anul 1889
Titlul Planşa 1. „Viz f61y6terkep a marosvăsărhely hataron"
(Harta apelor curgătoare din hotarul oraşului Târgu-
Mureş)

Scara 1:2880
Autorul lng. Jelinek Antal. În partea inferioară a planşei stă scris:
„Marosvciscirheyt December h6 25 in 1889" (Târgu-Mureş,
25 decembrie lq889). Semnează Jelinek Antal
Editorul
Sursa documentară Arhivele Naţionale. Serviciul Judeţean Mureş, colecţia
hărţi, nr. 469, Planşa 1

Observaţii 1 Planşa prezintă cursul râului Mureş, în zona podului peste
râu, pe malul stâng având actualul Parc Municipal, iar pe
malul drept, o parte din Cartierul Unirii, cu străzile:
Voinicenilor Tisei, Bărăganului, precum şi braţele râului.
Bibliografie
126
Anul 1889
Harta apelor curgltoare din Târgu-Mureş. Planşa 1.

Zona podului peste râul Mureş. pe ambele maluri
127
Anul 1889
Titlul Planşa 2. „Viz f61y6terkep a marosvasarhely

hataron"(Harta apelor curgătoare din hotarul oraşului
Târgu-Mureş)

Scara 1:2880
Autorul Jelinek Antal. În partea inferioară a planşei stă scris:
„Marosvasarhelyt December h6 25 in 1889"(Târgu-Mureş,
25 decembrie 1889). Semnează Jelinek Antal.
Editorul
hărţi, nr. 469. Planşa 2.
Observaţii Planşa prezintă traseul râului Mureş, pe tronsonul de la
punctul de vărsare a pârâului Pocloş, până în aval de
cartierul Rovinari. Observăm cursul inferior al pârâului
Pocloş, strada Libertăţii, pe tronsonul de la podul peste
pârâu, până la intersecţia cu strada Rovinari şi strada
Primăverii, toate în formare. Toate parcelele existe!lte
constituie loturi de casă încă neclădite. Spre sud se
conturează incinta viitoarei unităţi militare, inclusiv a
străzii Nicolae Bălcescu.
Bibliografie
128
Anul 1889
Harta apelor curgltoare din Târgu-Mureş. Planşa 2.

Zona cartierului Rovinari şi strada Libertăţii
129
Anul 1889
Titlul Planşa 3. „ Viz f61y6terkep a marosvasarhely hataron"
(Harta apelor curgătoare din hotarul oraşului Târgu-
Mureş}

Scara 1:2880
„Marosvasarhelyt December h6 25 in 1889 (Târgu-Mureş,
25 decembrie 1889). Semnează Jelinek Santal.
Editorul
Sursa documentară Arhivele Naţionale. Serviciul Judeţean Mureş, Coplecţia
hărţi, nr. 469, planşa 3.
Observaţii Planşa prezintă cursul râului Mureş, pe tronsonul din
dreptul viitorului baraj, până către pod. La vest de cursul
Mureşului se află Braţul Morii, încă neamenajat. Sunt în
formare străzile Luntraşilor şi Zăgazului. Observăm traseul
vechi a râului Mureş, ce forma curburi, ulterior dispărute,
în locul lor apărând zonele de locuit, Aleea Carpaţi şi
străzile aflate din faţa staţiei de cale ferată (Gara Mică sau
Gara de Nord}.
Bibliografie
130
Anul 1889
Harta apelor curgătoare din Târgu-Mureş. Planşa 3.

Zona Braţului Morii a râului Mureş (Cartierul Aleea Carpaţi)
131
Anul 1889
Titlul Planşa 4. „ Viz f61y6terkep a marosvasarhely

hataron"(Harta apelor curgătoare din hotarul oraşului
Târgu-Mureş)

Scara 1:2880
11
„Marosvasarhelyt December h6 25 in 1889
Editorul
hărţi, nr. 469. Planşa 4.

Observaţii Planşa prezintă traseul râului Mureş spre hotarul cu
localitatea Sângeorgiu de Mureş. Şi aici s-a marcat vechiul
traseu al râului Mureş. Pe versoul tuturor planşelor, se
află trecute numerele de înregistrare:
10455/90.6332/890.
Bibliografie
132
Anul 1889
Harta apelor curgătoare din Târgu-Mureş. Planşa 4.

Zona „Braţului Morii" a râului Mureş (Cartierul Aleea Carpaţi
133
Anul 1898
Titlul MAROSVĂSĂRHELY szab. kir. varos UTCZA HĂLOZATĂNAK
ĂTNEZETI TERKEPE (Prezentarea reţelei de străzi a
oraşului liber regesc Târgu-Mureş)
Dimensiunea chenarului 63,0 x 80, o cm

Scara 1:1000
Autorul lng. Pompery Elemer
Editorul
Sursa documentară Arhiva Compartimentului Arhitect şef, al Primăriei

Municipiului Târgu-Mureş
Observaţii Harta cuprinde intravilanul municipiului Târgu-Mureş cu

toate străzile, pieţele, pasajele existente, cu indicarea
denumirii acestora. Pe patru coloane, în ordine alfabetică,
sunt prezentate cele 55 edificii publice. Este redat traseul
de cale ferată, ce mărgineşte la vest şi nord oraşul, cu cele
două staţii, parcul „Elba", cimitirele confesionale,
unităţile militare, precum şi principalele clădiri publice.
Prin caroiaj (A, B, C, D, E pe verticală şi 1,2,3,4,5,6, 7,8 pe
orizontală), s-au determinat cele 23 segmente ce vor fi
prezentate aparte.
Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2009, p. 26-27, fig. 19.
134
Anul 1898
: . --- - - - ,
. ..
' __!_ ··-··
I
-r-~- - ~ --·- 0. V. D.
. J .MIROSYĂSĂRHELY •mi.lilrt'<I,_
i - iJT~ UTCZAHĂLOZATĂNAK ;;.(_''.._

"
.
l
I•
„ ...,,.,,_....._ _____ .
,.,,,.„r'Y, lflnr1~r
:.J
I
oalilt•i..9
l
......
I li
I I
II
1~ I
II
.• l
l-
NTILVĂNOHS KOZtPliLETEK'
l~~..
1„.,...,,_ •• ,..,....,,..r
...,Ai„..,.,_" ......,.,.
u.,.,.._..... ,._,_.__„•......,,..„ • u,,._,..,„_,,.,,._i~- If·
; t.
.......
•"""'11w,,,.I n
.,...IJI_,.._
~•~" ~·
a.U~h "'·"~1,.,.0r
llMPW>fttMt,,...,.,_ __ ,.,.Ju, ~-•1„,.,.„...,.
..,_ Mi Y1u'1•••••
„~1-1,,;..J .;ti
1.n.1,„.,..,.,,..__....,
~ ft.Ap-,.„uiJ~
I
0
I ln~,,,..,„~
11c...~
,,."'„"'__,,....._,„.„ • • .......... ,............... „""'...

1'6„~,...,.„......,,.,, -~
„.._..~__.„,....,,,,.
_.,,,.,,~..
uo-.w-~·
„~„...,.,,,_
1-:.1.„ ••, .... _..,_,_
UJW_,__lf~trt9„
„~
Nn:I -., ·.-.
u~„
„~~--·
··t·
•.....,...,...., ••--' 1!:1.-__..._•.._..... nAir6..w,..,.„.&.-•'
~~--
..... ...,,........... •„t.:_,_,,,._,,,._
........ ,. , ,__ 1„,,_•..._..,4.,._,._
.... „ „ ...... "-*''
'''•llMn'-..,.._
~
11 ~,..,......,...
::=-~~
.,.,,.........,,.......,,._
=~-
95~......_- ....~
::::=·=._,J_ :~~==
ll.e-Ji.J4.r-.....__ u ~
:~1 . -·. „.
_______ ___________ ------
I
'J \·
..,...,... .......,--;
r'
~----L.__ ___ 1!_______ ,_ ! c
Harta oraşului Târgu-Mureş din anul 1898, a lui Pompery Elemer
Anul 1898
Titlul Textura parcelelor din oraşul Târgu-Mureş în anul 1898
Dimensiunea planşei 42,5 x 37, 7 cm
Scara 1:5000
Autorul Man Ioan Eugen
Editorul
Sursa documentară Ioan Eugen MAN, 2009, p. 33, fig. 1
Observaţii Harta cu parcelarea oraşului Târgu-Mureş a fost întocmită
după ridicarea topografică din anul 1898, întocmită de
Pomperi Elemer. Acesta, la 4 martie 1896, încheie cu
Primăria un contract pentru efectuarea unor ridicări
topografice şi întocmirea unei hăţi a oraşului, la scara
1:5000 şi alte 23 planşe, secţiuni, ale intravilanului. Aceste
secţiuni au stat la baza întocmirii prezentei planşe cu
textura parcelelor. Harta cuprinde limitele celor patru
cartiere: I - „Sf. Nicolae"; li - „Sf. Gheorghe"; III - Sâncrai;
IV - Pocloş. Descrierea străzilor, componente pentru
fiecare cartier, a fost dată la timpul potrivit.
Bibliografie Ioan Eugen MAN, Ibidem, la Sursa documentară
136
Anul 1898
100 200m,
--c
-:::::::::::--1 - - - a
--b
_---.11J
._1 Parcele - - - Frcnt1.;ri clădite -· C:~t.hi mai importante
Harta oraşului Târgu-Mureş, cu textura parcelelor,

întocmită după harta din anul 1898
137
Anul 1903
Titlul Marosvăsărhely (Târgu-Mureş)
Scara 1:5000
Autorul
Editorul
Sursa documentară Arhiva compartimentului Arhitect şef, al Primăriei Târgu-
Mureş
Observaţii Din anul 1903 provine o nouă hartă a oraşului Târgu-
Mureş. Sunt înfăţişate străzile oraşului, cu denumirea lor,
câtşi principalele edificii publice sau particulare, cimitirele,
actualul parc municipal, în total 125 poziţii înşiruite pe o
coloană. Este prevăzută şi calea ferată. ce mărgineşte la
nord-vest localitatea. Remarcăm zonele în care oraşul şi-a
extins teritoriul, cum este zona străzilor: Libertăţii,
Govora, Primăverii, Câmpului, apoi în partea de sus , cu
străzile Mihai Viteazul (prelungirea), Korosi Csoma
Săndor. În partea de jos a planşei este notat: „Maros-
Văsărhely az 1898-as Terrajza es az 1903 -as Atnezeti
terkepe alapjăn
Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2009, p. 29, 49.
138
Anul post 1903
·------
L--
„_
.__,
L
lrOlETn llZĂMJllUDI
1.,____ ... .....-. ........

- - ' *........... ----
„..........
__
·-----
~
,„1."'*9-
___ _
...._., ,._ ...,.._ .......
MAROSVAsARHELY
a.--
li ..-....mt....,.._ •
..__,..,._
IL..._..~
.._
...-.iz.
"---
IL._._..,
---
:a.-
111-
19.M,p"'-DfWa
.J<._. .
li..... _
„ ... __ _
2). . . . .
2'- .... _ _ _ )
1'-Mol--..-
__
lLllolol--
...·-~
._......
..__
.
---__
Jl.-
„__ ...,.....
Jl. ..... "-.Wmll~
JJ.U..&11.. . . . . .
._
,,,,...„ ............
--
..__
......... -
......
Jt.T-T•
~ .........
...
__
...............
---
4,--
--
CJ• .,.......... . . . .
......
....,_
__,..
JL ...... ldM
___
_
:11-
„..___ ...,...,
•fl„-...
54.. .................
___
_...
...•-....W..
....
......... i=...w. ....___
...
~-
~
~- .... )
_
--~--)
::=,...,•) .,
...__
__
,„~_,...
u....-
'D.~-„
,.__
..,....
--_
„71._
___
„_„_
__
··---:M.)
......a.._ .._...
IL~
.--lLJ
......... _
IL-
~-....,_-„J
... .,__
-~~.D'
--
::·.~~
_
...„_--~
----HJ
ft. ........ ""'-'~t
--
--L-
....
llL~
.... a.... ....
.„ ............
11!1. . . . . . .
I„,__,_
NS.-
.... LI
'ltl ......_.._IW\'-l
.... ...........
.......... ....w .......
.„„ --
111. . . . „~
•11- Marosvâsârhely
..... .....,...,_ ,,_21,„„ .....
llJ ....... GIMm('*-'ll.J
.. ... ,.,„
llS......,.*l.•.1.1. , ••
„~
„ ....... a: 11191-m T~ ~
a: I 90J.a knaioli "'1<tpo
„„„ .„.......
117. T.........._
lllapjml .
......._
llt.T~
DLn--w..OilllllllJ
IZL--ffJ r-;;;:;-i
W--·----
m.~L_........,_
Dl..11-.L_..._....,. ~
Harta Oraşului Târgu-Mureş post anul 1903
139
Anii 1903 - 1904
Titlul Marosvasarhely szab. kir. varos belterUletenek atnezeti
terkepe (Redarea hărţii oraşului liber regesc Târgu-Mureş)
Scara 1:5000
Autorul
Editorul
hărţi, nr. 396.

Observaţii Planşa înfăţişează teritoriul oraşului în anii 1903-1904, cu
cele patru cartiere, circumscripţii, în mare parte păstrând
împărţirea sec. XVIII: I. (Sf. Nicolae); li. (Pocloş); III.
(Sâncrai); IV: (Sf. Gheorghe). Două rubrici prezintă: cele 76
de străzi, pieţe, pasaje ale oraşului, cât şi 88 de
construcţii de interes comun sau alte obiective

importante ale oraşului.
Faţă de planşa oraşului din anul 1898, prezenta hartă
conţine noile zone de locuit, principala dezvoltare fiind
concentrată în zona străzilor Gh. Doja - Libertăţii, prin
apariţia mai multor străzi, cât şi în zona Staţiei de cale
ferată Nord (Gara Mică).
În anul 1905, se presupune că s-au stabilit cele patru
circumscripţii pe suportul întocmit în anii 1903-1904.
Bibliografie
140
Anii 1903 - 1904
MARO SV.Ă.SARHELY
-b. klr. vtros
BELTERULET~NEK
ATNEZETI TERKEPE
·-
„ ..... _..-r.::11
„-.~
„_
·-
·--
......
17 ........ u.-.-
_
.._
• .._E_
„_
·-
„ __
...„...,..„..._._ ·--
........
'l..._T...._
1:1 •.:......-. ·~-
f(1••-~·
TC„••-~~·
1r. ... „-..IJ'I&. ...
.
!Ş[.~.„~
__: ,...;..._
' ' r.;··..,n::•
·~\lt'Mal
•rr,.. .-...
'11'!• - - -
1'1':r., •. __........
"'·-··- ...... -
- f..::·-..;.~ „,"""'--
"'---··
_1, '-..cor•
···- ...,
11..;. ... • - . ........
_, . __
1011.A...,JllL-•u
•• , _ \L..-11.:1
„....,...,_,..:.......
,,,~
nlo4.,-...l_.....
_
„._~
U..,_-.i .........,.
,.,:,;ii. __..,,_....
„.._
•• lo.»is...-...
...„._,__
„....,.... ___
H--
.ai..-
„.._,,„
H'°_".._.....-....
·-
•
"'-
„....._
··~..._
i.:...-.. ,.,..._..
....„ ...._..
·-
Ha...~„-
IJu--....~-
___
·-
-·~-=
.„_
„_
1.,.~
n-.-
.11.._.„ ___ ,... .
............ . : r -
„_ „ ... _..,_
.19'-.:....a.iu..,-
·-
„~---
""-
„......_,
11 P - - . .
111~-
„.....,..
•11-J--
u
.„ .... ._...._
\oa....___
•s.a.....- ..... _
·-·
lO ..........
,. ;.-oJ·--
31 „ .. _.:
„ Jt ,.._.,. ~ .• , .....
u r ............. „
.u„· ...... --
„
.-.. .
"•.:.···-~
, „. --.c.......
ID 1-- ~..,,..__...,
°'!a:- ::;.o1r-
n 1:.<-~•-
aT--
7'T...,_
MT-
„ L-:-
N\'~
n ... - . . . . _
„. __
···~
·I~ .
'"'----
Harta Oraşului Târgu-Mureş din anii 1903-1904, cu

prezentarea celor patru circumscripţii (sectoare)
141
Anii 1903-1904
Titlul Marosvasarhely szab. kir. varos Belteruletenek
(Intravilanul oraşului liber regesc Târgu-Mureş)
Dimensiunea planşei 72,5 x 115 cm
Scara 1:5000
Autorul
Editorul
Sursa documentară Arhiva Compartimentului Arhitect şef, al Primăriei Târgu-
Mureş.
Observaţii Faţă de harta oraşului din anul 1892, prezenta lucrare
arată modificările survenite în structura oraşului. Sunt
extinderi de noi străzi prin prelungirea străzii Libertăţii
până la strada Câmpului, strada Primăverii. Spre est apar
străzile: Korosi Csoma Sandor, Mihai Viteazul
(prelungirea). În zona de pe malul drept al râului Mureş,
străzile Voinicenilor, Ciucului, Agricultorilor, Sântanei.
Bibliografie Ioan Eugen Man, 2009, p. 28, 47.
142
Anii 1903-1904
11.llDSt!SiDELY
BELT.ERULET&NEK
ÂTNEzETI TERimPE
·-
„_
·--
·-
·--
„--
„,._
„._....._
·--
·-
·-
.--
• .-c.--
·-·- ....
,,__..
„..... „..-.....
..._T_._ ...........
··-
·---
-~„~
·~
1c„ ... „...,.-..
.........
1c„ ••. .,...._.,.f-.
,,...
··--
•
-- 8"'*"--- .,.. ..........„„...

.„ . . ......
• „,,.. ...,_,,
·-
--
• ............„
....·-
·- _
„ ..._ ·-
.........
..... _.....,
„„~
IJ„ ..............
,, ......... ....._„_...
••
„,_„....,.,..
llGill. .........
·-
·-
„_
.........
·--- .....
„„n-.-.
_
__ _
.,..~
·-
M .._....,_,.
·--
111a......,..„
•• i-... ... „
__
R ...... _
„K.-
„.__
........ ........... . .
"~-
·-- ..._
N......_-. ··-~-„
·-
li._,__
_
..............
......
·--
~-
----->al·
·-
·--
·------
„ ... ._......
·~-
.„ ""-'•
„.._.__ „...._
„.~.---
"---,-
·=-----·
„ __
u s - - . .....
M•-
·-
.„~
„ __
··-~·
"„__ . .
·--
-~„·
JIT_,_~
u'--••..-r
„, __._.•
... _._
„,..,...:.,,,_
„, .........
.„__·~~
•:a...~·
„,_..__
··--
„._
.„·-
.....
„ ,,._
""---
'',
" \,,
' ··j,.
.• :li!;'
V~\
:'
, \ 1-.
~\
·-~
~„1·. _.~~
~-- '
Harta oraşului, cu prezentarea celor patru circumscripţii
143
Anul 1915
Titlul Maros-Vâsârhely szab. kir. vâros âtnezeti terkepe.
(Redarea hărţii oraşului liber regesc Târgu-Mureş)
Scara 1:10.000
Autorul
Editorul Tipografia Revesz Bela
hărţi, nr. 420
Observaţii Harta face parte dintre ultimele reprezentări cartografice
ale oraşului Târgu-Mureş până la Primul Război Mondial.
Prin culori distincte sunt redate cele trei circumscripţii,
precum şi cele 156 de străzi, pieţe, pasaje ale oraşului. În
realitate, existau 149 asemenea străzi, diferenţa fiind cele
nerealizate sau între timp desfiinţate (de ex. str. Sf.Ioan,
de lângă Capela ce exista în zona actualului Grup Şcolar
Agricol), strada Barcsai Acaţiu de pe lângă fosta clinică
T.B.C. etc). Într-un tabel aparte sunt menţionate 72 de
construcţii de interes comun, industriale etc. Zonele verzi
sunt înfăţişate separat: Parcul municipal, Platoul Cerneşti,
precum şi cimitirele.
144
Anul 1915
„,
-l
,-;(· L
„
---~
l
....,; ""
.: .. _,ÂTNEZETI
MA~OS-.ŞĂSĂ't=\JfE6Y
aab. ldr. Y6raa
TE'R~EPE
~
§_~ l
\\
\,
\'
„~
-. '~-·, llllll.J-: lln'iu „ ...
~ Aacalt..... ..._.........,.
-,
'"~1
--\~
-~~
.„
.,,,,..,
\
t~
{.· „:.
I J
"
,,„
1; j .
J,i· -'..·
I
----L- -- iii'-!„s=
„ lldfllltlt „ ....„ •.,.•,
--- !--~
Ef:•-..-„ „ I -~
I„ --=·-
-··-
-~„-
.
„. . .
==-=
' a!:!i=
a••
1 .a- -
a.- a
·-
-
.·;--~""' .
Harta oraşului Târgu-Mureş, din anul 1915

145
Anul 1923
Titlul Harta oraşului municipal Târgu-Mureş
Scara 1:10.000
Autorul
Editorul
hărţi, nr. 338.
Observaţii Harta a apărut în mai multe exemplare, în alb - negru. Pe
exemplarul de faţă sunt trecute cele trei circumscripţii: I -
la est, li - la vest şi III - la sud. Harta prezintă reţeaua
stradală a oraşului, cât şi principalele edificii publice, în
număr de 96. Harta a constituit suportul pentru
numeroase propuneri de amenajare a teritoriului
Harta oraşului Târgu-Mureş din anul 1923
146
Anul 1934
Titlu Harta Municipiului Târgu-Mureş. 1934.
Scara 1:10.000
Autorul
Editorul Editura librăriei „Ernest Revesz "
Sursa documentară Colecţia autorului
Observaţii Harta a fost pusă în circulaţie în anul 1935. Ea cuprinde
străzile şi pieţele oraşului, cu denumirea lor, fiind marcate
principalele edificii publice şi industriale, în număr de 87
unităţi. O listă indică destinaţia construcţiilor şi caroul în
care se află pe hartă. Harta a fost utilizată în mai multe
scopuri, între care şi prezentarea străzilor realizate după
anul 1923, până în anul 1934. Pe hartă sunt notate câteva
date privitoare la oraş: suprafaţa intravilanului - 826 ha,
9133 mp; total teritoriu administrativ - 3424 ha, 5873 mp;
numărul locuitorilor- 38.740.
147
Anul 1934
Harla municipiului
urr&rncmrnm~~
...
---...-
....,
„• ..„
.
„__
...
.....__
. -- '" .,.
ll ....
~---- ....;..::.-_... ....T'rr,,_.. ___ _..,-w...
' --=.3€:::----
··---~ ---- eŢ
..-.....-
SA.PiGHiAJn;,;-
-i-
„„
-------
IDITUH UllAllB lltlfff •CVEU
rA•GU·MllllQ
Harta oraşului Târgu-Mureş cu indicarea construcţiilor

realizate din anul 1923 până în anul 1934
148
Anul 1934
Harta muni.ciptulul
~&rn~m-oom~~ ·
l!:t'._;..;.;,:..._ :-::~=--·
r,;..~„
~·
. ~ .. „ ...... ~
.......
.„.„
.„ ....
,......
„. .„ -"*'
........ ., ....
.loo . T.W ,,; : - .
._.„„"'"''... „_ ... ,....„„
...._.......=.:-:.....
-=~---
:::::::- :.~=
·--
rs ~-
s····· - .._.,..
~IVGHDnfGlll:
.• tlti..
""""_,.._ ___ _
EDITURA uuAllEI EINIS T 11tvuz
rA••u-MUHS
Harta municipiului Târgu-Mureş, 1934
149
Anul 1943
Titlul Maroisvasarhely szab. kir. varos atnezeti terkepe
(Prezentarea hărţii oraşului liber regesc, Târgu-Mureş)
Scara 1:10.000. Nu este trecută pe hartă.
Autorul Librăria „Helikon" din Târgu-Mureş, în baza Hotărârii nr.
19.263 a Primarului oraşului
Editorul Klosz Gy. şi fiul, Budapesta
Sursa documentară În posesia autorului
Observaţii Harta cuprinde reţeaua stradală a oraşului, cu denumirea
pieţelor, străzilor componente. Pe hartă sunt trecute
principalele clădiri publice şi unităţi industriale din oraş, în
număr de 129, cuprinse într-o listă, ce cinci coloane,
indicând destinaţia lor şi caroul unde sunt situate. Cu
caractere majuscule sunt evidenţiate localităţile
înconjurătoare: Sântana de Mureş „MAROS-SZT-ANNA"
Sângeorgiu de Mureş „MAROS-SZT-GYăRGY", Mureşeni,
„MEGYESFALVA", Cornăţel „EGERSZEG" iar cu litere mici
principalele cartiere ale oraşului. Pe suportul unei hărţi
din anul 1943, s-au trecut străzile nou create în perioada
anilor 1934-1943, respectiv actualele străzi: Bethlen
Gabor (1943), Mioriţei (1943), extinderea str. Rovinari
(1930), în zona Pieţii Republicii, strada Vlahuţă.

150
Anul 1943
Harta oraşului Târgu-Mureş, din anul 1943
151
Anii 1968-1970
Titlul Târgu-Mureş
Dimensiunea planşei 49 x 64,5 cm

Scara 1:10.000
Autorul Brassai Sandor ? (Serviciul Sistematizare şi
Arhitectură a oraşului Târgu-Mureş

Editorul
Sursa documentară Arhiva Compartimentului Arhitect şef a Primăriei
Târgu-Mureş
Observaţii Harta prezintă reţeaua stradală a oraşului Târgu-

Mureş, arterele principale având trecută şi
denumirea. S-au semnalat principalele cartiere ale

oraşului. O listă pe patru coloane cuprinde 95 de
clădiri civile, religioase, industriale.
Bibliografie
152
Anii 1968 - 1970
' .,)
i
\
\ -·.
·--.~-
·.·.1.---. "l
. -~._.:..; „„.~
..... -
\'=="""~;~ c .... a..·•:a. l \.
·ot....N .....,.n-_. .„~----;;;-...;;;-- "----->------~k--'~t-
. K.l"""""-Ul.a.-c.--........ ~-1COIKA ... -..-...~ ..........
• :J:!:.~~1:.-~- ~~::~
lf.Uft'll.Ul GJeC„OftKI.....,.. illlllft..... 1.0CATl'lll ?QCIMRUl ~ .._IS*A\.
.....:=:.CAMt&Ă,AllLMC „-'.CllllM&AUfl.aft'a.• ~li Jltft'.....,_~
::.~„~- ·:--~MftM' ,-~~~.=:
4
::::::~u••· :1:=.t~~ .·:,--:~°';..._

-n- tm'-LA Dl „„ llr.J • ML&.14 'rWUllllr ~ ~w.J :lft'CDlt--. •te..u. ....:Alf'I':'°" .......... C.P,L ... LLY.a....
„~ „„~~·~
I, ... ~c.crMUllALĂ
Olr&ADI~
1 „
MCST•n • • . • ...,,. POP•..ocQll&&.
81~ ............,.. .,.........,~ __,.,, CW't-. . . . . „.M.,L
'tLCC:lfTIW fC~~ ...~„,-.„....,
•U.L&.s"-... &l"M.
„l'PtfAUACLllRC·Kl.I~
....._DII ........ .,.,__.,......
„
._ ~& ~
1f
lftfMVI. Cl...C. •CIRRlla...
~ ....
..,IHft"ITvrVL PSDAeoOK
4AfCGAL• "9.._ .w.a4•
,..._~ tla..aMAL
• â~ cmcu.tir„ru.l..nuicr ..,~ • -..'lalMLI N
• ~c;i,.. M ~Rlftel
••tordo4•
·~ALGL CLlllllllC.•CSITntacJ.
1.....-cA M . _ . . . . ~„.
........ U9..Alill .....
•·===~~- ~ ..-euaa.• •:fn.~•.ut."f'a~

1
=~!'i!;~~dab1&1
„.-.-........ "anr • clolr.fl ....,..911:<•
•
.•.•••..I\.ICT&o
G.~1.
t1UC.!'f'
~â:c:an'blLfa:n..ti&M~
-~'h.""-,.k4UJTa.•
411.~ ......... „
•llllrnUA .~---...~. . . . . 1'6 tc0&'& ...
„„....._-..,,..„
co.a••Wll .IOC.
......_. f--&•KIS·=,,j,tJll
~
UL.t.a.
:.=/~C~..;~.- :::~~=,::.~~ r..~." . . ,•

*I
.....C&S&TCPLOA':"'"
.._......IU.
, UK
Harta oraşului Târgu-Mureş, din anii 1968 - 197G
153
Anul (1976-1977}
Titlul Municipiul Târgu-Mureş şi comunele suburbane
Dimensiunea planşei 166 x 86 cm
Scara 1:sooo
Autorul Voloncs Simon, fost lucrător la Serviciul de Sistematizare
şi Arhitectură al Municipiului Târgu-Mureş
Editorul
Sursa documentară Arhiva Compartimentului Arhitect şef al Primăriei Târgu-
Mureş
Observaţii Realizată pe calc pânzat, harta cuprinde atât teritoriul
oraşului cât şi cel al comunelor suburbane: Sâncraiu de
Mureş, cu satul Nazna; Cristeşti cu satul Vălureni; Sântana
de Mureş cu satele Bărdeşti, Curteni şi Chinari şi
Sângeorgiu de Mureş cu satele Tofalău şi Cotuş. Harta
oferă mai multe date. Atât pentru oraş, cât şi pentru
localităţile suburbane, s-au trecut limitele intravilanului
acestora. Dintre previziunile de perspectivă apropiată s-au
mai îndepărtată, s-a trecut regularizarea râului Mureş,
care în zona străzii Libertăţii încă păstrează vechiul curs,
cu cele două meandre, fiind trecut şi noul traseu, atunci în
curs de realizare. O altă prevedere este strămutarea liniei
de cale ferată şi drum ocolitor, pe malul drept al râului
Mureş, lucrări nerealizate, dar prevăzute şi în prezent în
Planurile de Urbanism General ale oraşului. Este înfăţişată
reţeaua stradală în totalitatea ei, chiar dacă nu la toate
este trecută şi denumirea. Sunt menţionate unităţile
industriale, denumirea cartierelor, a pădurilor etc.
Bi bi iografie
154
Anii 1976-1977
Harta oraşului Târgu-Mureş şi a comunelor suburbane
155
Anii 1977, 1981
Titlul Harta municipiului Târgu-Mureş
Dimensiunea chenarului 171x83 cm, chenar interior; 174 x 85 cm, chenar exterior
Scara 1:5000
Autorul Tăban Magdalena, IPJ Mure; Balint Ferencz, Consiliul
municipal Târgu-Mureş
Editorul
Sursa documentară Arhiva compartimentului Arhitect şef, al Primăriei Târgu-
Mureş
Observaţii Harta cuprinde două segmente. Planşa nr. 1, ce reprezintă
partea oraşului de pe malul drept al râului Mureş şi Planşa
nr. 2 ce reprezintă partea de pe malul stâng al râului.
Harta a fost realizată în două etape. Prima, aşa cum era în
anul 1977, ca în etapa următoare, în anul 1981, să fie
completată cu noile cartiere de locuit, străzile şi clădirile
nou construite.
Cu o culoare închisă sunt evidenţiate principalele clădiri
ale oraşului ( administraţie, şcoli, spitale, religioase, etc).
Conturat sunt prezentate blocurile de locuinţe, inclusiv nr.
poştal. Sunt conturate şi principalele unităţi industriale

ale oraşului.
Bibliografie
156
Anii 1977, 1981
!}-
·~,~-:r~~·~·~ -. ~-· ...:.,,;.~.

·~... ·.':
':'":,.,: ~--: --f· ·'· •
·:O. ... ,, -i
•. ;___ :
.-;::,
„. i_ .
.. .
~:;.·~ . „,..· . ,' s:::r~;.(:.~·
ttt·.::,_':Xi,~,1
'.>·+.... -: ...... "'( -'t ";..-·
·,,· .,~.
·:.r· - ;
r. ·.·,., ·!.:.\. :..-:. .„· -· .••

ri_:.; ~ . ~~ „~~.:. ~
..,, ..
~-::-,__...- - :„~·.-~·<·;/~-
. . .-.· ·.~ >~!t
. ~-}"-:.:..~!:;.·.:_:.·~:..:.. ··; -\r•
·J,
.'? •' ' -
:·.---:
i
Harta oraşului Târgu-Mureş . Planşa nr. 1, malul drept al râului Mureş
157
Anii 19 77 , 19 81
J . <· ..,~
'
I
I
'J·
1)
I! , . . ·1
. . ~
.....'·
t
-I
'I
I
I
I
I
Ij
':
malul stâng a râului Mureş

Harta oraşului Târgu-Mureş . Planşa nr. 2,
158
Anul 2015
Titlul Reactualizare Plan Urbanistic General Târgu-Mureş
Dimensiunea chenarului 108 x 125 cm
Scara 1:10.000
Sursa documentară Documentaţia privind Planul de Urbanism General al
Observaţii Municipiul Târgu-Mureş are o suprafaţă de 60,96 kp.

Fondul funciar este de 4930 ha, din care 2690 ha în
intravilan, iar 2240 ha în extravilan. Bilanţul teritorial
existent al oraşului Târgu-Mureş este următorul: zona
centrală - 242 ha; zona centrală situată în afara
perimetrului de protecţie - 16,75 ha; zona mixtă
conţinând instituţii, servicii şi echipamente manageriale,

profesionale, sociale etc - 113,83 ha; zona centrală de
cartier - 57,65 ha; zona echipamentelor publice
dispersate la nivel de cartier - 25,35 ha; zona activităţilor
legate de culte - 2,9 ha; zona de locuit - 1503, 7 ha; zcna

cu activităţi de producţie - 698,6 ha; zona spaţiilor verzi -
608,6 ha; zone cu destinaţie specială - 61,35 ha; zona
transporturilor - 1223, 95 ha; zona de gospodărie
comunală - 70,61 ha. Total general - 3271 ha.

Lungimea străzilor - 175 km; reţeaua de canalizare - 236
km; reţeaua de apă potabilă - 225 km, reţeaua de gaze
naturale - 197 km. Total general - 3276 ha.
Bibliografie Documentaţia privitoare la noul Plan Urbanistic General al
Municipiului Târgu-Mureş.
159
Anul 2015
llHTANA DE llUREI
81NGEOROIU DE llURE8
SIHCRAIU DE MURES
CORUNCA
E8TI
~,:
\/
Reactualizare Plan Urbanistic General Târgu-Mureş

Starea actuală
160
Anul 2015
Titlul Reactualizare Plan Urbanistic General Târgu-Mureş.
Dimensiunea chenarului 108 x 125 cm
Scara 1:10.000
Autorul S. R. L.„ Proiect"S.A; S. C.„ Proinvest"S. R. L; Birou I de
arhitectură şi urbanism.
Sursa documentară Documentaţia privind Planul de Urbanism General al
Observaţii Planşa cuprinde zona centrală a oraşului Târgu-Mureş, cu

străzile şi pieţele vechi, precum pieţele Trandafirilor,
Victoriei, străzile: Marton Aron, Bolyai, Ştefan cel Mare,
Koteles Samuel, Retezatului, Fântânei, Izvorului, Strâmbă,
Târgului, Horea, Călăraşilor, Revoluţiei, Avram Iancu,

Nicolae Iorga, Cosminului, Mitropolit Andrei Şaguna,
Victor Babeş, Gojdu, Spitalului vechi, Poştei, Palas,

Bulevardul Cetăţii etc, în culoare maronie, iar în marou
intens clădirile ce constituie monumente de arhitectură şi
sistematizare. În culoare verzuie sunt străzile propuse a fi
declarate ca zonă de protecţie, cum sunt: Strada Bradului,
strada Mihai Viteazul, Iuliu Maniu, B-dul 1 Decembrie
1918 în zona de intersecţie cu str. Ştefan cel Mare, Piaţa
Teatrului, cât şi unele clădiri din Piaţa Republicii, Bernady
Gyorgy, Papiu llarian, etc.
Bibliografie Documentaţia privitoare la Planul Urbanistic General al
oraşului Târgu-Mureş.
161
Anul2015
Reactualizare Plan Urbanistic General Târgu-Mureş.

Zona centrală cu monumentele existente şi cele propuse
162
Anul 1892
Titlul Terkepe a Marosvasarhely varos kornekenek (Harta
împrejurimilor cetăţii oraşului)
Scara 1:1000
Autorul Jelinek Antal, la 6 iulie 1892
Editorul
Sursa documentară Arhiva Compartimentului Arhitect şef, al Primăriei
Observaţii Harta prezintă zonele de est şi nord din jurul cetăţii

feudale. Spre est se afla o piaţă, azi strada Nicolae Iorga,
precum şi străzile Mihai Viteazul şi Colegiul Unirea. La
nord un spaţiu larg, azi Bulevardul Cetăţii, precum şi
străzile Cosminului, Mitropolit Andrei Şaguna, cu bisericile
româneşti, de lemn şi de piatră. Literele din planşă
corespund străzilor menţionate în text.
Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2009.
·;ii'
.! '
/1
l
.......
-~ ·.\.
"'q
163
VII. (A.4}. HĂRŢILE INTRAVILANULUI ORAŞULUI
TÂRGU-MUREŞ
Preocupat de obţinerea unei hărţi cu intravilanul oraşului Târgu-Mureş, în anul
1896, Consiliul oraşului încheie un contract cu ing. Pompery Elemer pentru realizarea
unor lucrări topografice ale intravilanului, cu elaborarea unui plan general al oraşului,
cât şi pe segmente. După cum s-a menţionat în capitolul precedent, în anul 1898 este
realizată harta oraşului, la scara 1:5000. Restul lucrărilor au constat în întocmirea celor
22 de segmente, acestea, la 30 decembrie 1898, fiind terminate, la 28 ianuarie 1899,
confirmându-se exactitatea măsurătorilor realizate.
Întocmite între anii 1896-1898, cele 22 segmente poartă denumirea:
„Marosv6s6rhely szab. kir. v6ros. Belteriiletenek - felveteli terkep szelvenyei" (Oraşul
liber regesc Târgu-Mureş. Segmentele cu ridicările originale ale intravilanului).
planşelor s-a efectuat prin sondaj la un număr de 600 măsurători.
64
Verificarea
Segmentele originale ale intravilanului sunt de o precizie şi o acurateţe deosebită.
Pentru o mai bună conservare, planşele realizate pe carton sunt protejate cu sticlă,
totul fiind încadrat într-o ramă de lemn şi păstrate într-un dulap aparte. De menţionat
faptul că realizatorul acestora a prezentat în mod diferenţiat construcţiile: cu linii mai
groase construcţiile realizate din materiale solide, cu linii subţiri, construcţiile din
materiale uşoare.
Concomitent cu realizarea planşelor sunt întocmite şi registrele de evidenţă (2

exemplare), ce poartă denumirea: „ Marosv6s6rhely belteri.ileteinek t6rzsk6nyve.
Eredeti peld6ny 1898" (Registrul intravilanului Târgu-Mureşului. Exemplarul original
1898") 65
Planşele sunt numerotate în raport de caroul în are se află (litere pe verticală,
numere pe orizontală), ex. D.l.; D.2, d.3. etc, pornind de la partea superioară (D.1.), de
la stânga la dreapta, până în partea de jos, cu planşa B.8. În ordinea în care sunt
dispuse, avem următoarele segmente:
D.l. Se află în zona de nord-est a oraşului, cu străzile Luntraşilor, Margaretelor
şi Căprioarei, ce cuprind actuala S.C. „Mobex" S.A„ În partea de est a planşei se află o
porţiune mică din drumul Târgu-Mureş - Reghin (strada 22 Decembrie 1989);
E.l. Este punctul de intersectare a str. 22 Decembrie 1989 cu drumul de câmp
existent la acea dată, în prezent strada Luntraşilor;
B.2. Reprezintă zona de curbură a căii ferate din dreptul străzii Călăraşilor, pe
partea de est având fosta Fabrică de Spirt, azi S.C. „Electromureş SA., iar pe partea de
vest a străzii, unitatea militară „Honved huszar laktornya";
64
Arhiva Compartimentului Arhitect şef a municipiului Târgu-Mureş
65 A
ln paranteză s-a trecut anul când străzii i s-a atribuit numele, ca atare, ea putea fi mai veche.
164
C.1-2. Cuprinde zona căii ferate cu Staţia de Nord (Gara Mică), străzile Târnavei
şi Mărăşti, la sud de aceasta având propunerea deschiderii străzii 30 Decembrie, iar la
nord de calea ferată străzile: Zăgazului (1900), Livezii (1900), Căprioarei ( !900);
D.2. Reprezintă partea de nord a Pieţii Republicii, apoi zona străzii 22
Decembrie 1989, cu partea nordică a Pieţii Republicii, fostul cartier „Câmpul Ţiganilor",
în care sunt trasate propunerile pentru unele străzi cum sunt: Coşbuc (1909), Kos
Karoly (1898), Păcii (1900), Lăcrămioarei (1900);
B.3. Este o importantă zonă a oraşului, ce cuprinde vechi străzi, cum sunt:
Călăraşilor (1553), Morii (1641), Sinaia, (cca. 1700), toate parţial, Cuza Vodă (1857),
zona unde, în anul 1914, se va construi Uzina Electrică şi fostul parc „Elba" (1818), azi
„Parcul Municipal". Actuala stradă Călăraşilor, pe tronsonul dintre Turbină şi râul
Mureş, purta denumirea ,,Între poduri", pe latura de nord-est având capela „Sf. Ioan
Nepomuki" (1749), actualmente acolo fiind construit Colegiul Agricol „Traian
Săvulescu", iar în partea de nord-vest a străzii, câteva construcţii, între care "Fabrica de
Jucării", demolată, azi fiind sediul S.C. „Electrica", cât şi fosta unitate militară;
C.3. În cea mai mare, parte planşa prezintă oraşul vechi, cu străzile M.
Eminescu (1780), Călăraşilor (1553), Revoluţiei (1553), Mărăşeşti (1773), Rozelor
(1862), Matei Corvin (1900). Spre nord se află capătul străzii Sinaia (1700), iar spre
nord-est Piaţa Mărăşeşti 91773), ce avea să fie amenajată la forma actuală înainte de
Primul Război Mondial;
D.3. În cea mai mare parte planşa cuprinde partea de sus a oraşului, cu
Bulevardul Cetăţii (1772), Avram Iancu (1862), Cosminului {1812), Topliţa (1900). Aici
se află cele două biserici româneşti: de lemn şi de piatră. Spre est se află noua cazarmă
„Ferencz Jozsef", fiind construită nu cu mult timp în urmă. Pe latura de est a cazărmii
se află drumul ce porneşte din dreptul Bulevardului Cetăţii {Var utcza), până la strada
Nicolae Grigorescu (1910) la rândul ei fiind încă neamenajată;
B.4. Este partea de nord-est a oraşului, în zona de trecere a oraşului vechi, cu

străzile: Horea {1608) în care s-au realizat două importante clădiri: Muzeul Industrial
Secuiesc, azi Muzeul Judeţean Mureş, Secţia Ştiinţele Naturii şi o unitate militară, azi
Grupul de Pompieri, Baladei {1910), Arany Janos {1821), spre zona mai nouă cu strada
Belşugului, fostă Nouă (1887), Cuza Vodă (1860). Străzile Pârâului şi Govora, ce
pornesc din strada Libertăţii, încă nu existau, la fel şi străzile Ghiocelului şi Sebeşului,
situate între străzile Belşugului şi calea ferată. Probabil, cel târziu după anul 1904,
când s-a construit abatorul oraşului, pe planşă au fost poziţionate şi clădirile acestuia.
C.4. Se află în zona centrală a oraşului cu Piaţa Trandafirilor {1597), Călăraşilor
{1553), Bolyai {1575), Marton Aron (1629), Revoluţiei {1553), Avram Iancu ( 1648),
Aurel Filimon (1722) etc. Aici s-au construit numeroase clădiri, fie de interes comun,
precum: Gimnaziul romano-catolic, biserica romano-catolică, Claustrul romano-catolic,
165
biserica franciscanilor, palatul „Apollo", fie particulare, cum sunt: platul lui Toldalagi,
casa lui Teleki Domokos etc. Parţial este înfăţişată şi cetatea feudală;
D.4. Cuprinde tot zona veche a oraşului, cu Cetatea feudală, străzile: Nicolae
Iorga (1862), Mihai Viteazul (1601), Borsos Tamas (1613), Papiu llarian (1793),
Crizantemelor (1717);
B.5. Reprezintă partea de vest a oraşului, la sud de planşa B.4, tot ca zonă de
trecere spre partea mai nouă. Limita o constituie strada Cuza Vodă (1867) şi pârâul
Pocloş. În anii 1910-1915 această limită este străpunsă de noile străzi: Iuliu Maniu şi
Liviu Rebreanu. Între strada Cuza Vodă şi pârâul Pocloş se vor deschide noi străzi:
Traian Moşoiu (1909), Gh. Şincai (1918), iar între strada Rodnei şi pârâul Pocloş,
străzile Emil Dandea (1918), Ecaterina Varga (1913), Crişan (1913);
C.5. Cuprinde vechiul teritoriu al oraşului, din partea de sud-est a, cu strada
Bolyai (1575), Retezatului (1862), Strâmbă (1862), Fântânii (1862), Piaţa Victoriei
(1597), B-dul 1Decembrie1918 (1758) etc;
D.5. Se află în continuarea precedentei planşe, cuprinzând străzile: Ştefan cel
Mare (1567), 1 Decembrie 1918, fost Oraşul Nou(1862), Bradului (1910), Borzeşti
(1910), Vulcan (1910), Călimanului (1910). Aici sunt, de asemenea, vechi clădiri, cum
sunt: Casa Palffy, Tabla Regească, Palatul de Justiţie, biserica cu mănăstire a minoriţilor
etc;
B.6. Se află în zona mai nouă a oraşului, fiind create străzile Liviu Rebreanu, de
la strada Rodnei până la trecerea peste calea ferată, având parcelate terenurile spre
strada Gh. Doja, apoi strada Dorobanţilor, încă neparcelată. Spre sud este trecută,
parţial , staţia de cale ferată. Restul teritoriului, ce formează în prezent zonele de locuit
cu străzile: Someşului, Bogdan P. Haşdeu, Piaţa Armatei, până la strada Libertăţii, erau
încă terenuri agricole în extravilan;
C.6. Segmentul cuprinde zona străzilor Predeal (1900), Crinului (1900), Budai
Nagy Antal (1900) şi Gh. Doja, ca existente, cu propuneri de deschidere a străzilor
Tudor Vladimirescu, Predeal (parţial), Semănătorilor (1918), Grădinarilor (1909), etc.
Între Bulevardul 1 Decembrie 1989 şi pârâul Pocloş, se aflau terenurile clădite pe latura
de sud a fostei străzi, loturile ajungând până la pârâu, azi fiind blocurile din cartierul
Grădinarilor - Budai Nagy Antal;
D.6. Planşa este continuarea, spre est, a segmentului precedent, de la strada
Budai Nagy Antal, de-a lungul B-dului 1 Decembrie 1918 şi Pârâul Pocloş, până aproape
de zona lor de intersectare. De la strada Budai Nagy Antal, spre est, se află două loturi
mai mari, după care urmează terenurile clădite, câteva virane, ce se întind de la B-dul
1 Decembrie 1918 (fostă „Uj varos" - Oraşul Nou), până la pârâu. În prezent pe acest
teren se află străzile: Vulturilor (1937), Dâmboviţei (1937), Bucegi (1957), Secerei
(1923), precum şi capătul blocurilor din strada Braşovului;
166
E.5-6. Segmentul cuprinde punctul de întâlnire a B-ului 1 Decembrie, cu pârâul
Pocloş, având câteva construcţii mai mici, la rândul lor demolate, în locul lor fiind
blocuri din strada Braşovului;
A.7. Segmentul cuprinde Staţia de cale ferată (Gara Mare);

B.7. Segmentul cuprinde zona dintre staţia de cale ferată şi strada Gh. Doja, cu
drumul de legătură dintre acestea. Remarcăm existenţa Rafinăriei de petrol, drumul ce
duce spre Budiu (strada Budiului, în 1645), precum şi parcelele clădite din zona de
acces la staţia de cale ferată. În locul lor se află ansamblul de locuinţe: Piaţa Gării, cât şi
o parte din cartierul Gh. Doja -Liviu Rebreanu. Partea de sud - est a străzii Gh. Doja nu
este încă clădită, având loturi mari, şi doar după intersecţia cu strada Budiului, se află
clădirea fostului spital militar, azi Spitalul de boli contagioase;

B.8. Constituie strada Budiului, în continuare, cu câteva loturi neclădite, precum
şi pârâul Vulpii.
167
Anul 1898
Titlul Segmentul Dl. „Marosvasarhely szab. kir. varos.
BelterUletenek eredeti - felveteli terkep szelvenyei"
(Oraşul liber regesc Târgu-Mureş. Segmentele cu ridicările
originale ale intravilanului)
Scara 1:1000
Editorul
Sursa documentară Arhiva Compartimentului Arhitect şef, Primăria
Observaţii Planşa reprezintă zona de nord-est a oraşului, cu străzile:
Luntraşilor şi Margaretelor. Spre sud-estul planşei se află
calea ferată ce duce spre Reghin, o mică porţiune din
şoseaua ce face legătura cu acelaşi oraş, precum şi un
drum de câmp , în prezent inexistent.
168
Anul 1898
.. ....„.•
„
„~
•. „ . „~:.
~
• I
, --
I\. . I
. ; ...
''
Segmentul Dl al hărţii oraşului Târgu-Mureş
169
Anul1898
Titlul Segmentul El. „Marosvasarhelky szab. kir. varos.
Belteruletenek eredeti - felveteli terkep szelvenyei"
Scara 1:1000
Editorul
Observaţii Planşa reprezintă punctul de întâlnire dintre strada 22
Decembrie 1989 şi drumul de câmp, prezentate în

secţiunea D 1.
170
Anul 1898
.
~ 't
..: .
)Ţ. -
.. ;.
l;
··'< ., ~
..
.. ~·
":.
.•..-·.
·~
„~
-~
;
<,
..
.• ·.1·
r'-
.;, •,
Segmentul E 1 al hărţii oraşului Târgu-Mureş
171
Anu11898
Titlu Segmentul B2. „Marosvasarhely szab. kir. varos.
Belteruletenek eredeti - felveteli terkep szelvenyei„
originale ale intravilanului).
Scara 1:1000
Editorul
Observaţii Este purtătoarea titlului indicat pe seria de planşe ulterior
realizate şi anume: „Marosv6s6rhely szab. kir. varos.

Belteriiletenek terkep - masolata" (Oraşul liber regesc
Târgu-Mureş. Copia hărţilor cu intravilanul). Planşa
prezintă zona de curbură a căii ferate, din dreptul străzii
Călăraşilor. Sunt înfăţişate, parţial, fosta Fabrică de spirt,
în prezent SC. „Electromureş" SA, şi o porţiune din
terenul pe care se află Grupul Şcolar Agricol, din strada
Călăraşilor, realizat între anii 1941-1944.
172
Anul 1898
_,.
.'
-"
... ~:.~ .~:

."_ţ
•... &'
„„'
'
~
.I
~
::t:I
p:: Jl
~
Mi:
:w:: :: \
' •\
'.
.~ i\;,: \'1"\ '> . ,".- /
-~<
L&J 0
z: o
·LLI
~ .~~\/ .. ;·
t-
t/l I LLI ·< ...I
·.·
~- \,.
'v'
·< a:
12
a:i
~
..J
::::>
cc
::s
I
~
~
l~ .
':;. ~~
, '
•, ·•
I
>
\\
·cn LLI ~
'
l. -~ ·~
I LLI ~
I t/l m ~
I
.! o ·~
E-t
i:c=
<
~
i
I'
I
.•• .,,.
,„
,,..
.
'
. '
G.
'
;;„ f
Segmentul B2 al hărţii oraşului Târgu-Mureş
173
Anul 1898
Titlul Segmentul C 1-2. „Marosvâsârhely szab. kir. văros.
Belteruletenek eredeti-felveteli terkep szelvenyei"
Scara 1:1000
Editorul
Observaţii Planşa prezintă zona căii ferate spre staţia de nord (Gara
Mică), cu acces prin strada Mărăşti şi Târnavei. Actuala
stradă, 30 Decembrie, avea să fie realizată mai târziu, prin
anii 1900. La nord - est de calea ferată, încă mai existau
urmele fostului braţ al râului Mureş, cât şi prezenţa unor
străzi în formare: Zăgazului (1900), Livezii (1900),

Căprioarei (1900).
174
Anul 1898
•.•
~
•
I
·~ţ
Segmentul C 1-2 al hărţii oraşului Târgu-Mureş
175
Anul 1898
Titlul Segmentul 02. "Marosvăsărhely szab. kir. văros.
Scara 1:1000
Editoru li
Observaţii Planşa prezintă partea de nord-est a oraşului, cu o zonă
mai veche, respectiv Piaţa Republicii, parţial, strada
Avram Iancu, cât şi primul tronson al străzii 22 Decembrie
1989, cunoscut sub denumirea de "Câmpul ţiganilor".
Spre nord-vest se conturează străzile: K6s Karoly (18~8),
Păcii (1900), Lăcrămioarei (1900) şi Vlahuţă (1934).

176
Anul 1898
. '
....__ -
\ : [J,.~:~: - .'
~} ~
~ „
\ -·,
.·.• .
f_ * \ . ' - - ·•
.„
-~
....
;.: '- _, _ D - ·'
....•
'
~ ~ - ; " --~
"'·
~
...,
L.]._-
·-
' :""-
"' ' ·..... ..~· „
Segmentul D 2 al hărţii oraşului Târgu-Mureş
177
Anul 1898
Segmentul B3. „Marosvăsărhely szab. kir. văros.
Titlul
Belteruletenek eredeti - felveteli terkep szelvenyei
"(Oraşul liber regesc Târgu-Mureş. Segmentele cu
ridicările originale ale intravilanului).
Dimensiunea planşei 75.0 x 55,0 cm
Scara 1:1000
Editorul
Sursa documentară Arhiva Compartimentului Arhgitect şef, Primăria
Observaţii Planşa prezintă partea de nord-vest a oraşului, cu traseul
de cale ferată în zona de curbură ce limita intravilanul. În
partea de sud-vest a planşei este înfăţişat cunoscutul parc
„Elba" (1818), actualul Parc Municipal, la acel moment
având locul de patinaj, alei pietonale, chioşcuri, terenuri
pentru tenis etc. Este mărginit de Braţul Morii al
Mureşului, încă neamenajat, străbătut de principala
stradă de azi, Călăraşilor, pe tronsonul spre râul Mureş,
purtând numele de ,,Între Poduri". Pe latura stângă a
acestuia având strada Uzinei (1907) şi Unitatea militară de
Honvezi, iar pe latura dreaptă terenul pe care se va
realiza Grupul Şcolar Agricol. Dincolo de Braţul Morii al
Mureşului, spre sud-est, se întinde oraşul vechi, cu
străzile: Călăraşilor (1553), Morii (1641), Sinaia (cca 1700),
Cuza Vodă (1862).
178
Anul 1898
I i
~t .'I '
-·
t\
;/ ' ...·"
•
~
I
~-
I.
Segmentul B3 al hărţii oraşului Târgu-Mureş
179
Anul 1898
Titlul Segmentul C3. „Marosvasarhely szab. kiur. varos.
BelterUletenek eredeti - felveteli terkep szelvenyei"
Scara 1:1000
Autorul lng.Pompery Elemer
Editorul
Observaţii Planşa prezintă partea veche a oraşului, cu principalele
străzi: Călăraşilor (1553), Revoluţiei (1553), Republicii
(1'163), Mărăşeşti (1773), încă neamenajată, Mihai
Eminescu (1780), Rozelor (1862), Matei Corvin (1900).

Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2009, p. 26 -27.
180
Anul 1898
:•
I
~
i1
j';. · '!
1~'.IJ.!
I L J
.- i ·ir
""
·'J
Segmentul C3 al hărţii oraşului Târgu-Mureş
181
Anul 1898
Titlul Segmentul D.3 .„ Marosvasarhely szab. kir. varos.
BelterUletenek eredeti felvelteli terkep
szelvenyei (Oraşul liber regesc Târgu-Mureş.
Segmentele cu ridicările originale ale
intravilanului).
Scara 1:1000
Editorul

municipiului Târgu Mureş;
Observaţii Planşa reprezintă o parte din vechiul oraş de pe
terasa a doua a râului Mureş, cu străzile:
Bulevardul Cetăţii ( 1722), iar spre nord, Avram
Iancu (1862), Cosminului 1812, Topliţa (1900,
Mitropolit Andrei Şaguna (1862). Odată cu
construirea Garnizoanei Militare, s-a prelungit
strada Mihai Viteazul, spre Gh. Marinescu,
ambele în formare. Sunt poziţionate cele două
biserici româneşti, împreună cu cimitirele
confesionale, din strada Mitropolit Andrei

Şaguna.
182
Anul 1898
--------
•• ·~
µ.
·-
~
. -.
<,
/V
-~-
f '
---~------
Segmentul 03 al hărţii oraşului Târgu-Mureş
183
Anul 1898
Segmentul B.4. „Marosvasarhely szab kir. Varos.
Titlul
Belteruletenek eredeti - felveteli terkep szelvenyei "
originale)
Scara 1:1000
Editorul
Observaţii Planşa reprezintă partea de nord-vest a oraşului. În partea
de sud a planşei se află strada Libertăţii (1910), iar de la
est la vest se află strada Belşugului (1887), Govora (1900),
şi calea ferată. La est de strada Cuza Vodă se află oraşul
vechi cu străzile: Horea (1608), Arany Janos (1821),
Baladei (1910), Cloşca (1907). La capătul străzii Belşugului
şi calea ferată s-au poziţionat clădirile viitorului abator al
oraşului (1904). Mai sunt poziţionate Muzeul de artă
Industrială (azi Muzeul de Ştiinţe Naturale) şi fosta
Unitate militară (azi Grupul de Pompieri „Horea"), ambele
în strada Horea, nr. 24 şi 26.
184
Anul 1898
Segmentul B 4 al hă rţ11 ~
„ oraşului T argu-Mureş
185
Anul 1898
Titlul Segmentul C.4. „Marosvasarhely szab. kir. varos.
Belterliletenek eredeti-felvetel terkep szelvenyei" (Oraşul
liber regesc Târgu-Mureş. Segmentele cu ridicările
Dimensiunea planşei 75,o x 55,0 cm
Scara 1:1000
Editorul
Sursa documentară Arhiva Compartime ntului Arhitect şef, Primăria
Municiupiulu i Târgu-Mureş.
Observaţii Planşa reprezintă zona centrală a vechiului oraş, cu Piaţa
Trandafirilor (1597), străzile: Bolyai (1575), Horea (1608),
Marton Aron (1629), Revoluţiei (1553), Avram Iancu
(1648), Aurel Filimon (1722), Poştei (1755) etc. Dintre
vechile clădiri: Casa „Kopeczi-Teleki" (1554) str. Revoluţiei
nr. 1; Casa lui Nagy Ferencz Szabo (1623), din Piaţa
Trandafirilor nr. 61, Casa Palffi (1640?), din strada Bolyai

nr. 12.
Bibliografie Ioan Eugen MAN, 2009, p.26-27.
186
Anu l 1898
Segmentul C 4 al hărţii oraşului Târgu-Mureş
187
Anul 1898
Titlul Segmentul D.4. „Marosvasarhely szab. kir. varos.
BelterUletenek eredeti-felveteli terkep szevenyei "(Oraşul
Scara 1:1000
Autorul lng. Pomperi Elemer
Editorul
Municipiului Târgu - Mureş.
Observaţii Planşa reprezintă o parte din zona centrală a oraşului. În
partea de vest a planşei se află Cetatea feudală, str.
Nicolae Iorga (1862, ca Piaţa Cetăţii, Mihai Viteazul
(1601}, Borsos Tamas (1613), Crizantemelor (1717), Papiu
llarian (1793). Mai sunt redate: cimitirul reformaţilor şi al
romano-catolicilor.
Bibliografie Ioan Eugen Man, 2009. p. 26-27.
188
Anul 1898
189
Anul 1898
Titlul Segmentul B.5. „Marosvasarhely szab. kir. varos.
Belteruletenek eredeti-felveteli terkep szelvenyei" (Oraşul
Scara 1:1000
Editorul
Observaţii Planşa reprezintă partea de vest a oraşului, ceva mai
veche, a cărei limită era dată prin strada Cuza-Vodă
(1867), la vest având strada Rodnei (1900) şi calea ferată.
Străzile, azi existente, aflate între strada Cuza Vod2 şi
pârâul Pocloş, apar ceva mai târziu, în anii 1913-1915.

190
Anul 1898
....
l
' ,; .
\ •.. <:\ .;o.,,,
.
I
..
'" \. '
· ~· · ·~
,':'·\ ·„!
' ~ . -.
I
1
--, . ~- . . .
Segmentul B 5 al hărţii oraşului Târgu-Mureş
191
Anul 1898
Titlul Segmentul C.5. „Marosvâsârhely szab. kir. văros.
Belterl.iletenek eredeti-felveteli terkep szelvenyei" (Oraşul
Scara 1:1000
Autorul lng. Pompery Efemer
Editorul
Observaţii Planşa reprezintă partea de sud a zonei centrale a
oraşului, fiind înfăţişate: Piaţa Trandafirilor (1597), Piaţa
Victoriei (1597), str. Mârton Aron (1597), Bolyai (1575),
Retezatului (1862}, Mică (1758), Izvorului (1862), Fântânii

(12862), Strâmbă (1862).
192
Anul 1898
Segmentul C 5 al hărţii o raş ului Târgu-Mureş
193
Anul 1898
Titlul Segmentul 0.5. „Marosvâsârhely szab. kir. vâros.
BelterUletenek eredeti-felveteli terkep szelvenyei"
Scara 1:1000
Editorul
Observaţii Planşa reprezintă partea de sud-est a oraşului, cu câteva
străzi mai vechi: Ştefan cel Mare {1567), 1 Decembrie
1918 (fosta stradă "Oraşul Nou" (1862) şi străzi mai noi,
ale Cartierului Funcţionarilor: Bradului (1910), Borzeşti
(1910), Vulcan (1910), Călimanului (1910).

194
Anu l 1898
I •
r 1i
Li ••
I
; ··.·
-1
.„
i
l' 1 i
I l I
} (
~\
• •t/
~~--r:--
. '·
Segmentul O 5 al hărţii oraşului Târgu-Mureş
195
Anul 1898
Titlul Segmentul B6. „Marosvasarhely szab. kir. varos.
Scara 1:1000
Editorul
Municipiului Târgu - Mureş.
Observaţii Planşa cuprinde partea de vest a oraşului, mai nou
formată, până în dreptul staţiei de cale ferată (Gara
Mare). Principala stradă este Gh.Doja, cu clădiri şi în
prezent existente (nr. 30). Strada Rodnei, pe tronsonul
dintre str. Liviu Rebreanu (încă un drum neamenajat) şi
Iuliu Maniu, este deja parcelată. Strada Dorobanţilor Îi1Că
nu era parcelată, fiind un drum neamenajat.

196
Anul 1898
'I
'
l~~-~~~~
;~'
„ ... . .
.....
-~ "
l·
~ ., .
. r . -.
l
t'
.j
,. II·
Segmen t u I B 6 al hărţii oraşului Târgu-Mureş
197
Anul 1898
Titlul Segmentul C.6. "Marosvasarhely szab. kir. varos.
(Oraşul Liber regesc Tirgu-Mureş. Segmentele cu ridicările
Scara 1:1000
Editorul
Observaţii Planşa reprezintă zona de sud a oraşului, având ca axă
pârâul Pocloş, pe ale cărui laturi se formează strada Tudor
Vladimirescu (1910). La nord de acesta se întind grădinile
imobilelor din B-dul 1 Decembrie 1918, iar spre est strada
Budai Nagy Antal (1900). Este formată parţial, strada
Predeal (1907). Sunt trasate ca viitoare străzi: Grădinarilor
(1900), Crinului (1910), Petrila (1910), Semănătorilor

(1918).
198
Anul 1898
I
I
I
r
I
.
i
I
I
r
I
Segmentul C 6 al hărţii oraşului Târgu-Mureş
199
Anul 1898
Titlul Segmentul D.6. „Marosvasarhely szab. kir. varos.
Belteruletenek eredeti-felveteli terkep szelvenyei" (Orflşul
Scara 1:1000
Editorul
Sursa documentară Arhiva Compartiumentului Arhitect Şef, Primăria
Observaţii Planşa reprezintă partea de sud a oraşului, mai nouă.
Principala stradă este actualul Bulevard 1 Decembrie
1918, respectiv tronsonul ce purta numele de Teleki
Mihaly, construit pe ambele laturi. Spre sud, de la acesta
până la pârâul Pocloş, se întind grădinile imobilelor
aferente. Spre latura de vest a planşei, se află strada
Budai Nagy Antal, care, la capătul dinspre actualul
bulevard, avea un izvor cu apă potabilă. în prezent, în
zona respectivă se află străzile: Bucegi (1957), Dâmboviţei
(1957), Vulturilor (1930) şi o parte din blocurile din strC1da

Braşovului (1966).
200
Anul 1898
. "<'"' · ~ --
- ~--.:± '
I .
I.
.'
I
1-
.'
; I
j
i.
1
/
·'
--.
--- .-- ·
..
·. (-;.:
201
Anul 1898
Titlul Segmentul E.5-6. „Marosvasarhely szab. kir. varos.
Belteruletenek eredeti - felveteliu terkep szelvenyei"
Scara 1:1000
Editorul
Observaţii Planşa reprezintă capătul de est al oraşului, respectiv
Bulevardul 1 Decembrie 1918 (fost strada Teleki Mihaly)
în zona punctului de întâlnire cu pârâul Pocloş. În
prezent, în zonă, se află blocuri din strada Braşovului.

202
Anul 1898
r.
•
'
' • I
-., -
'
/"
I .„~. l
< • r
.·
,•
'.
.l
, „1•
~
. -
'
...
Segmentul E 5- 6 al hărţii oraşului Târgu-Mureş
203
Anul 1898
Titlul Segmentul A.7. „Marosvasaerhely szab. kir. varos.
Belterliletenek eredeti-felvetel terkep szelvenyei" (Oraşul
Scara 1:1000
Editorul
Observaţii Planşa reprezintă zona staţiei de cale ferată (Gara Mare),
cu cele câteva clădiri aferente. În afară de staţie nu sunt
alte construcţii sau drumuri de acces.
204
Anul 1898
Segmentul A 7 al hărţii oraşului Târgu-Mureş
205
Anul 1898
Titlul Segmentul B.7. „Marosvasarhely szab. kir. varos.
Dimensiunea chenarului 69,5 x 49,5 cm.
Scara 1:1000
Editorul
Municipiului Târgu-Mnureş.
Observatii . Planşa prezintă zona situată între strada Gh. Doja şi staţia
de cale ferată (Gara de Sud). Zona construită în strada
Gh.Doja ajunge până dincolo de actualul parc din faţa
gării. Spre sud-vest, se desprinde strada Budiului, în al
cărei unghi format se află fosta unitate de honvezi, în
prezent Clinica de boli contagioase.
206
Anul 1898
207
Anul 1898
Titlul Segmentul B.8. „Marosvasarhely szab kir. varos.
Dimensiunea chenarului 69,S x 49,S cm
Scara 1:1000
Editorul
Observaţii Planşa prezintă continuarea, spre sud, a segmentului B 7,
prin prelungirea străzii Budiului, până la izvorul „Fântâna
cu troacă" (Vălus kut), în acel moment strada neavând

imobile clădite.
208
Anul 1898
l
r,;>·
209
VIII. (B.1). IMAGINI ISTORICE ALE ORAŞULUI TÂRGU-MUREŞ
Considerăm necesară o succintă prezentare a apariţiei şi evoluţiei înfăţişării

unui peisaj, a arhitecturii unui oraş sau a unor edificii mai importante. Reprezentările
de oraşe au existat şi în perioada medievală, cele mai vechi vederi de oraşe provenind
din Italia, încă din secolul al XV-iea, ele fiind create pentru a fi expuse aşa cum este o
xilogravură a lui Barbari, ce reprezintă Veneţia sau o reprezentare a Romei, realizată
după gravura lui Rosselli.
66
Privitor la vedute, Anda-Lucia Spânu face următoarea remarcă; „Este redarea

perspectivală a unui peisaj, a unei arhitecturi, a unui oraş sau a altor obiecte. Din punct
de vedere al istoriei artei, veduta constituie o ramură a reprezentării peisajului, În
schimbare şi dezvoltare În perioade stilistice diferite".
67
În realitate vedutele nu înfăţişau realitatea oraşelor, în marea lor parte ele fiind
nişte vederi imaginare. Cu timpul, aceste vederi au devenit surse de informare, dar şi
moduri de a asigura un venit artiştilor. În secolul al XVIII-iea, colecţionarea de stampe
devine un fenomen tot mai răspândit, comercializarea acestora fiind înfloritoare.
Tot din secolul al XVIII-iea sunt atestate colecţii de stampe şi în Transilvania,
68
importantă fiind colecţia baronului Samuel von Brukenthal, acţiunea de colectare fiind
începută de acesta între anii 1775-1786. După aproape un secol, apar şi primele
stampe în Principate Unite, atât la Bucureşti, cât şi la laşi, concomitent cu inventarea
69
fotografiei.
Colecţii de stampe în România s-au format, deci, la Muzeul Brukenthal din Sibiu,
la Cabinetul de artă grafică al Muzeului Naţional de Artă al României, la cabinetul de
stampe al Bibliotecii Academiei Române şi colecţiile speciale ale Bibliotecii Centrale
Universitare din Cluj-Napoca. Cele mai vechi reprezentări urbane din Transilvania
provin din secolul al XVII-iea. În anul 1666, gravorul H.F. Schewllenberger realizează o
66
. O.O.A. Harvey, Local and Regional Cartography in Medieval Europe, în History of Cartography, Voi.V,
Cartography in preistoric, Ancient, and Medieval Europe and the Mediterraneam. University of Chicago
Press, 1987, p. 489-490, 493.
Anda-Lucia, SPÂNUI, Oraşe din Transilvania în imagini de secol XVIII, în Marisia, Istorie, XXXII-XXXIII,
67
2013, p. 101.
Maria OROEANU, Gravura transilvăneană din secolul al XVIII-iea în colecţia Muzeului Brukenthal, în
68
.
Ars Transilvaniae, nr. 6, 1996, p0.93.

Anda - Lucia SPÂNU, Particularităţile imaginilor istorice ale oraşelor României în contextu/ european,
69
•
Ed. Muzeului Naţional al Literaturii Române, 2013, p. 41. (În continuare: Anda-Lucia SPÂNU,
Particularităţile)
210
vedută a Sighişoarei,7° urmată de o alta a lui St. Welzer din anul 1699. 71 Tot în anul
1666, Hans Jacob Schollenberrer întocmeşte o vedută a oraşului Mediaş. 72
Ceva mai târziu, Georg Hoefnagel realizează o vedere a Oradiei, urmată de o
73
alta, din anul 1688, realizată de Gaspar Bouttats. 74

în anul 1669, Giovanni Morando
Visconti realizează o vedută a Sibiului. 75
La nivel naţional s-au păstrat aproximativ 600 gravuri, imagini istorice ale
oraşelor mai mari, multe multiplicate. Din acestea, 60 de imagini reprezintă vederi
generale sau parţiale, din sec. XVIII-iea, ale unor oraşe din Transilvania, mai multe
decât în celelalte provincii româneşi: Moldova - 24, Ţara Românească -
76
25
exemplare.
Cele mai vechi reprezentări istorice ale oraşului Târgu-Mureş datează din 1735-
77
1736, ele fiind legate de activitatea lui Johann Conrad von Weiss. Acesta a fost
însărcinat să realizeze un plan de fortificare a Olteniei, iar mai târziu, şi a Transilvaniei.
A colecţionat mai multe imagini ale unor oraşe. Se consideră că artiştii Blăssing şi
Haas au realizat, după desenele lui Weiss, unele vederi de oraşe (Mediaş (pi. 13), Sibiu
(pl.1), Alba Iulia (pl.3), Cluj (pl.5), Braşov (pl.7), Sighişoara (pl.9), Bistriţa (pl.11), Sebeş
(pl.15), Târgu-Mureş (pl.16), Odorheiu Secuiesc (pi. 17) şi Gherla (pl.19). Se crede că
78
Weiss a desenat după natură, conform realităţii. O variantă a acestor vedute există şi
79
la Arhivele de război din Viena, „data Înscrisă pe mapa topografică În care sunt incluse
ca anexe fiind 1735, anterioară datei la care se consideră În general În literatura de
specialitate ca fiind realizate după imaginile „după Weiss" (1736), rămâne totuşi un
semn de Întrebare: care dintre cele două variante este originalu/ sau: nu sunt oare,
ambele doar copii după originale mai vechi?. "
80
Gheorghe BALTAG, Sighişoara - Sch6ssburg - Segesvar, Cluj-Napoca, Ed. Nereamia Napocae, 2004,
70
•
p. 20, fig. 1.
71
. Ibidem, p.22, fig. 2.
Ştefan IONESCU, Mediaş. Monumente medievale.
72
•
73
Johannes KEN NING, The „Civitates" of Braun and Hogenberg, în Imago Mundi, nr. 17, 1963, p.43.
74
Anda-Lucia SPÂNU, op. cit., p. 78, fig.3.6. (Gaspar Bautatts, 1625-1703, Antwerp).
75
Hermann FABINI, Sibiul gotic, Bucureşti, Ed. tehnică, 1982, p. 41, f. 13.
76
Anda-Lucia SPÂNU, 2013, plOl-102
Johan Conrad von Weiss, cunoscut inginer militar, până la rangul de colonel în armata imperială din
77
Transilvania.
78
Anda-Lucia SPÂNU, 2013, p.103.
79
Friedrich SCHWADTNER, Johann ELTNER, Prospect der in Furstentumb Siebenburgen liegenden
Haupstadt auch anderen Stădten und Schlossem sombt denen in die tUrkfiWallahay wieauch in die
Moldau gehende Reiht undt Fahr-păssen bei Verfertinung der geographischen Landt Charten dieses
Furstentumb aufgewnommen undt zusammengetragen im Jahre 1735. Kriegsarchiv, Kartenabteilung,
Wien, 1735.
80
Anda-Lucia, SPÂNU, 2013, p. 103.
211
Vederea generală a oraşului Târgu-Mureş, datată la 1735, am dobândit-o din
două surse. Prima am obţinut-o prin internet, 81 ca fiind întocmită de Johann Conrad
von Weiss, însă nu poate fi exclusă nici părerea că, desenul a fost întocmit de Friedrich
Schwadtner după cel al lui Weiss 82 • Reproducerea este de o calitate net superioară faţă
de celelalte reprezentări. A doua reproducere, se regăseşte în lucrarea lui Mihail
Popescu, 83 însă calitatea imaginii este departe de a fi bună. La ambele vedute
constatăm un detaliu aparte şi anume, lipsa turnurilor la biserica romano-catolică,
fostă iezuită. Veduta, realizată în anul 1736, aparţine lui Johann Conrad von Weiss,
fiind publicată în mai multe lucrări de specialitate.
84
Cu ajutorul unei analize
schematice a vedutei, întocmită în anul 2006, am determinat principalele edificii
reprezentate în imagine: 1 - Biserica din cetate, 2 - Biserica catolică; 3 - Bastionul mic,
4 - Bastionul tăbăcarilor, 5 - Bastionul blănarilor; 6 - Bastionul dogarilor, 7 - Bastionul
măcelarilor, 8 - Curtine; 9 - Biserica romano-catolică; 10 - Primăria, 11 - Colegiul
Reformat.
Cartuşul din stânga (cum privim imaginea), conţine textul: „Prospect der
Ungarischen varos und Sch/osses Maros Vasarhely". Cartuşul din dreapta, de această
dată, cuprinde stema oraşului Târgu-Mureş: braţul armat, în a cărui sabie este înfipt
capul de urs şi o inimă.
În anul 1870, Orban Balazs publică voi. IV. al descrierilor sale dedicate
ţinuturilor secuieşti, şi anume Scaunul Mureş, în care, încă de pe la 1860,
85
diferiţi
gravori au realizat o serie de planşe, vedute şi imagini ale unor clădiri mai importante
O primă vedută este: „Maros-Vasarhely es videke a Trebely a/jer6/ nezve" (Oraşul
Târgu-Mureş şi împrejurimile sale văzute dinspre Trebely), a lui Greguss Jan, gravor
Morelli Gustav. Este asemănătoare cu o altă vedută de la sfârşitul secolului, a lui Alt
Rudolf, la care o să revenim.
O imagine a zonei centrale a oraşului, „A nagy piacz es Szechenyi - setany
Maros-Vasarhelytt" (Piaţa Mare şi locul de plimbare, Szechenyi, din Târgu-Mureş),
constituie un peisaj urban, după ce vechea primărie şi celelalte construcţii din centrul
oraşului au fost demolate în anul 1848, s-a deschis larga esplanadă a pieţii, ce a devenit
loc de târg dar şi de promenadă. Se văd câteva construcţii, între care biserica
evanghelică, demolată, biserica romano-catolică, turnul bisericii franciscane,
(demolată), biserica din cetate etc. Aceiaşi autori au realizat o vedută a oraşului de pe
malul drept al râului Mureş. Şi de această dată, sunt uşor de identificat principalele
construcţii din oraş. În primul rând, Cetatea feudală, în a cărei incintă se află biserica
81
URI= https // ds. oszk. hu I xmluc I handle I 12 3 4 5 6 7 8 9 I 1108
Mihail POPESCU Oraşe şi cetăţi din Transilvania, Bucureşti, Cassa Şcoalelor, 1943, p. 43.
83
84
KERESZTES Gyula, op. cit., p. 230-233;
ORBAN Balăzs, op. cit.
85
212
reformată, urmată de biserica romano-catolică, bisericile româneşti, de lemn şi de
piatră, clădirea Colegiului Reformat.
În anii 1860, după desenul lui Ludwig Rohbock, sculptorul Joh Poppel realizează
o gravură ce reprezintă oraşul, tot de pe malul drept al râului Mureş. Este un peisaj
urban cu reprezentări cotidiene. În primul plan, pe malul unui braţ al râului Mureş,
câteva femei spală rufe, alături un călăreţ cu animale la adăpat, cât şi un păstor cu
câteva oi. După frontul format de cele cîteva case modeste, se vede oraşul cu
principalele clădiri: cetatea, biserica reformată, biserica romano-catolică.
În anul 1865, scriitorul englez Charles Boner, publică o carte privitoare la Transilvania,
în care este reprodusă şi o imagine cu Târgu-Mureş.
86
Este înfăţişată Piaţa
Trandafirilor, respectiv latura de nord-est, tronsonul dispre strada Bolyai şi biserica
romano-catolică, cu clădiri care, pe parcursul anilor, au fost înlocuite cu cele actuale.
Deasupra compoziţiei se înalţă turnul bisericii din cetate.
Lucrarea lui Orban Balazs cuprinde câteva imagini de clădiri mai importante din
oraş, inclusiv cetatea. Gravurile au fost realizate anterior anului 1870 de gravorul
Greguss Jan, şi le vom prezenta în ordinea dispunerii lor în volumul IV al lucrării
acestuia.
Gravura ce reprezintă cetatea este întocmită ca fiind văzută din zona străzii
Bernady Gyărgy. Sunt înfăţişate: Bastionul mic, Bastionul Blănarilor, Bastionul

Tăbăcarilor, Bastionul dogarilor cu curtinele de apărare încă aproape intacte şi biserica
reformată din cetate.
Următoarea imagine reprezintă Colegiul Reformat. În primul plan se află o
veche clădire cu etaj, demolată cu ocazia construirii clădirii principale, în stil secession,
în anul 1908. În planul următor se află clădirea internatului, cu parter şi 2 etaje,
construită în anul 1802.
În Piaţa Bolyai se află şi Biblioteca contelui Teleki Samuel, construită între anii
1799-1803, având încă cele două portaluri de acces. În planul secund se conturează
clădirile Prefecturii (dreapta) şi a Colegiului Reformat (stânga).
Ultima clădire reprezentată în lucrarea lui Orban Balazs este Tabla Regească. A
fost construită ca locuinţă, în anul 1789, de contesa Bethlen Cristina, ca în anul 1826,
printr-un schimb de proprietăţi să intre în posesia Tablei Regeşti. Este o clădire barocă
cu numeroase elemente clasiciste.

O imagine a Pieţii Trandafirilor este creaţia lui Ludwigt Rohbock, gravor L.
Oeder, cca 1860, reprezentând partea de sud-est a acesteia, respectiv, latura dinspre
strada Artei spre str. Bolyai. Cele mai numeroase clădiri sunt simple, modeste ca
mărime, unele cu parter, altele şi cu etaj sau pod înalt, având spaţii comerciale, cu
86
Charles Boner, Transiilvania its products its people (Transilvania, produsele şi poporul său), Londra,
1865,p.346
213
acces direct din stradă. Clădirile înfăţişate nu mai există, ele fiind demolate treptat şi
înlocuite cu cele existente în prezent. În plan mai îndepărtat se vede biserica cu
mănăstire a minoriţilor, din strada Koteles Samuel, nr. 4. În prim plan autorul a
introdus ca element decorativ, o coloană canelată pe un piedestal dreptunghiular,
ornat, el neexistând în realitate.
Tot prin 1860, aceiaşi autori, întocmesc o altă imagine a Pieţei Trandafirilor.
Este zona unde se află fântâna lui Bodor Peter, piaţa având mai multe clădiri
importante, precum: biserica romano-catolică, casa cronicarului Francisc Nagy Szabo,
actualul Claustru romano-catolic, casa Gorog, Primăria etc. În planul secund se vede
biserica reformată din cetate.
Pe la mijlocul secolului al XIX-iea, având ca bază schiţa lui Neuhauser Ferenc,
artistul Alt Rudolf desenează o vedută o a oraşului, ca văzută dinspre Viile Trebely.
Dintre verdeaţa oraşului, cu grădini îngrădite, se remarcă câteva clădiri deja cunoscute:
Cetatea, biserica din Cetate, biserica romano-catolică, biserica franciscanilor. Pentru
prezentare am apelat la două surse: lucrarea lui Makkai Laszl6 şi a lui Ioan Aurel
87
Pop. 88
Dacă prima prezentare este mai puţin reuşită, următoarea este mult mai clară.
În anul 1881, Nemes ădon desenează, iar Raumann gravează o planşă cu mai
multe imagini ale oraşului, ea fiind publicată în revista „Orszag Vilag". Planşa are
89
patru registre orizontale. Primul registru cuprinde trei imagini: Colegiul Reformat,
respectiv clădirea internatului, Parcul „Elba", Biblioteca Teleki. Considerăm că prima şi
a treia imagine, sunt preluate după reprezentările întâlnite la Orban Balazs. Cel de-al
doilea registru este o vedută a oraşului, văzută de pe malul drept al râului Mureş,
respectiv din localitatea Podeni. Şi aici se disting unele clădiri, Cetatea feudală, cu
biserica reformată, cât şi celelalte biserici din oraş. Registrul următor cuprinde două
imagini: clădirea Tablei Regeşti, tot preluată din lucrarea lui Orban Balazs, şi partea de
nord a Pieţii Trandafirilor, la intersecţia cu Piaţa Petofi. Ultimul registru cuprinde
imaginea cu Cetatea feudală, tot preluată după reprezentarea lui Orban Balazs, cât şi
fabrica de bere din strada Sinaia, ulterior desfinţată.
La începutul secoluluui al XX-iea, în anul 1901 artistul pictor Harri, realizează un

excelent desen al Pieţii Trandafirilor. Piaţa se desfăşoară în toată grandoarea ei, pe
90
latura dreaptă, cum o privim, se află biserica romano-catolică, pe latura stângă palatul
„Apollo", Gimnaziul Romano-Catolic, casa Kopeczi, , iar ca fundal, fântâna lui Bodor
Peter şi casa Gorog.
MAKKAI Laszlo, Erdely varosok (Oraşe Ardelene), Budapest, 1940, p. 25, fig. 15.
87
Ioan Aurel POP, Istoria ilustrată a României, Bucureşti, Ed. Litera, 2012, p. 361.
88
Orszag Vilag, (Ţările lumii), Budapest, 1881, caiet IV.

89
Az Osztrak-Magyar monarchia irasban es kepben (Monarhia Austro-Ungară în scrieri şi imagini),

90
Budapest, 1901, p. 294.
214
În aceeaşi lucrare se află şi un desen a lui Morelli Gustav, 91 ce înfăţişează
biserica din cetate, cu porticul de acces direct în biserică.
Un desen în peniţă, realizat în anul 1901 tot de Morelli Gustav, prezintă oraşul
văzut dinspre Platoul Corneşti. Mica vedută, prezintă oraşul în formele cunoscute:
92
Cetatea feudală şi bisericile ale căror turnuri se înalţă deasupra acoperişurilor caselor.
În plan îndepărtat, pe alocuri, râul Mureş îşi face apariţia, la poalele dealurilor fiind
poziţionate satele.
Tot în aceeaşi lucrare se mai află o gravură, în chenare separate fiind înfăţişate:
internatul Colegiului Reformat şi sala mare a Bibliotecii Teleki. 93
Încheiem acest capitol cu un desen al lui J6kai Mor, din anul 1925, ce prezintă
cetatea, respectiv porţiunea dintre Bastionul Mic şi Bastionul tăbăcarilor.
94
91
Ibidem, p. 291
92
Az Osztrak-Magyar monarchia.„, Idem.
93
Ibidem.
94
Pasztortuz, 1925, p. 151.
215
Anul 1735
Titlu Vedere generală a oraşului şi cetăţii Târgu-Mureş
Datare 1735
Artist Johann Conrad von Weiss şi Friedrich Schawadtner
Dimensiunea 14,6 x 6,8 cm, în lucrarea lui Mihail Popescu şi 21 x 9,3 cm la veduta
lui Johan Conrad von Weiss
Tehnica Desen
realizării
Tip de vedere / Vedere generală I reprezentare parţial reală
reprezentare
Descriere Prima imagine este preluată din lucrarea lui Mihail Popescu. Veduta
înfăţişează oraşul Târgu -Mureş văzut dinspre Viile Trebely. Sunt
redate câteva clădiri mai cunoscute: ansamblul cetăţii feudale, cu
biserica reformată din incintă, biserica romano-catolică. În
partea,stânga cum privim clădirea, sus, se află un cartuş, bogat
decorat, care conţine textul: „Maros Vasarhely" . În partea opusă, un
alt cartuş, oval, decorat cu ramuri şi frunze, dar fără text. O altă
imagine preluată, prin internet, mai lizibilă, prezintă aceeaşi imagine,
în https: li www. google. rolsearch ? q = vedute +cu +Tg.+Mureş
&client =firefox - b&tbm = isch&tbo + u&source = univ&sa = x&ved
= OahUKE wi 7 kris4.
Bibliografie EPERJESI Kalman, A becsi hadileveltar magyar voutkozasu
terkepeinek egyzeke, Szeged, 1829; Mihail POPESCU, Oraşe şi cetăţi
din Transilvania, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1943, p. 43;
Veduta din anul 1735 publicată de Mihai Popescu
216
Anul 1735
Târgu-Mureş. Veduta din anul 1735 a lui Johan Conrad von Weiss
217
Anul 1736
Titlu Prospect der Ungarischen Varos und Schlosses Maros Vasarhely
Datare 1736
Artist Johan Konrad von Weiss, gravat Hass l.J .
Dimensiunea 57 x 23 cm
Tehnica Gravură
realizării
Tip de vedere / Vedere generală I reprezentare aproape reală
reprezentare
Descriere Într-o mapă, Johann Conrad von Weiss a strâns mai multe
reprezentări generale sau parţiale, din care 60 imagini din
Transilvania, cunoscută sub denumirea: 11 Codexul lui Weiss", purtând
titlul: 11 Prospect und grundrifl deren Staette und Granitz Paessen in
Siebenbiirgen. lu de ren Geographisch und Topographischen
Beschreibung Gehărig Anna MDCXXXV/ 11• La o primă vedere, desenul
aduce cu cel anterior prezentat, îndeosebi clădirile. Diferă aspectul
din prim plan, unde nu mai sunt personaje. Cartuşul din stân ga, este
mai simplu decorat şi conţine textul: 11 Prospect der Ungarischen
Varos und Sc.hlosses Marois Vasarhely". În cartuşul din dreapta se
află stema oraşului.
Bibliografie Ioan Eugen Man, 2006, p. 168, fig. 60.
Veduta oraşului Târgu -Mureş, din anul 1736
218
Anul 1736
11 10 9 4 3 8 512 8 6 8 12 7
Schema vedutei din anul 1736. (E xplica ţ ia numerelor în text)
Veduta din anul 1736. Detaliu cu cetatea
219
Anul cca 1860
Titlu Maros-Vasarhely es videke alg6rol nezve (Târgu-Mureş şi
împrejurimile sale, văzut dinspre Trebely)
Datare Cca anul 1860.
Artist Desenat de Greguss Jan, gravat de Mereii Gustav
Dimensiunea 22 x 14 cm (potrivit mărimii din cartea publicată)
Tehnica Gravură
realizării
Tip de vedere / Vedere generală I reprezentare aproape reală
reprezentare
Descriere Planşa prezintă oraşul Târgu-Mureş, văzut dinspre zona deluroasă a
Viilor Trebely. Figurativ, veduta cuprinde aproape în întregime
imaginea gravurii lui Alt Rudolf, după schiţa lui Neuchauser Ferencz,
întocmită în prima parte a secolului al XIX-iea, anterior descrisă. În
cazul de faţă, imaginile din primul plan diferă. Pe acelaşi drum de
câmp, se află o trăsură trasă de o pereche de cai, fără alţi însoţitori
călare, singurele personaje întâlnite fiind cele două femei. Restul
imaginilor sunt aproape identice, având aceleaşi garduri
despărţitoare cu porţi de acces, pantele erodate ale dealului,
grupurile de copaci şi mai ales construcţiile. În primul rând se
remarcă biserica reformată din cetatea feudală, bastioanele şi
curtinele de apărare, biserica romano-catolică, biserica franciscană
din centrul oraşului, biserica minoriţilor. În plan îndepărtat, se văd
localităţile rurale aflate pe malul drept al râului Mureş,
Bibliografie ORBAN Balazs, op. cit., p.152-153; Ioan Eugen MAN, 2009, p. 54, 58,
fig. 28.
220
Anul cca {1860)
Târgu -Mureş. Veduta din anul cca. 1860
221
Anul cca {1860)
Titlu A nagypiacz es Szechenyi-setany Maros-Vasarhelytt (Piaţa Mare şi
aleea Szechenyi din Târgu-Mureş).
Datare Cca 1860
Artist Desenat de Greguss Jan, gravat de Morelli Gustav.
Dimensiunea 21,4 x 14 cm (potrivit mărimii din cartea publicată)
Tehnica Gravură
realizării
Tip de vedere / Vedere parţială, urbană I reprezentare aproape identică cu
realitatea.
reprezentare
Descriere Gravura prezintă un aspect cotidian din zona centrală a oraşului
Târgu-Mureş. Imaginea, în perspectivă, cuprinde cele două laturi ale
actualei Pieţe Trandafirilor. Pe latura stânga identificăm câteva
clădiri, precum fosta biserică evanghelică, de curând construită,
palatul lui Toldalagi, deasupra căruia se vede coiful bisericii
franciscane. Pe latura dreaptă se află biserica romano-catolică, şi
biserica reformată din cetatea feudală. În plan îndepărtat se vede
fântâna cântătoare a lui Bodor Peter, având ca fundal casa Gorog.
Bibliografie ORBĂN Balâzs, op. cit., p. 144-145; Ioan Eugen MAN, 2009, p. 54, SO,
fig. 30.
222
Anul cca {1860}
Târgu-Mureş, Centrul oraşului în anul cca. 1860
223
Anul cca { 1860)
Titlu Maros-Vasarhely delnygatr61 felvett latkepe (Vedere dinspre sud a
oraşului Târgu-Mureş).
Datare Cca 1860
Artist Desenat de Greguss Jân, gravat de Morelii Gustav
Dimensiunea 22 x 15,5 cm (potrivit mărimii din cartea publicată.)
Tehnica Gravură
realizării
Tip de vedere / Vedere generală I reprezentare aproape identică.
reprezentare
Descriere De această dată veduta prezintă oraşul dinspre malul drept al râului
Mureş. Din mulţimea de clădiri, identificăm Cetatea oraşului, cu
Biserica Reformată, Biserica romano-catolică, turnurile celor două
biserici româneşti (de lemn şi de piatră), Colegiul Reformat, Biserica
evanghelică. În plan apropiat, lângă o ruină, doi ostaşi, ca simbol al

rolului militar avut de oraş.
Bibliografie ORBAN Balazs, op. cit., p.212; Ioan Eugen MAN, 2009, p. 54, 59, fig.
29.
224
Anul (1860}
Târgu-Mureş. Veduta de pe malul drept al râului Mureş, din anul 1860
225
Anul cca.1860
Titlu Maros Vasarhely (Târgu-Mureş)
Datare Mijlocul sec. XIX (cca 1860)
Artist Ludwig Rohbock, gravat de Joh Poppel, sculptor.
Dimensiunea 17,2 x 11,2 la chenar
Tehnica Gravură
realizării
Tip de vedere / Vedere parţială/Reprezentare parţial identică cu realitatea
reprezentare
Descriere Veduta prezintă oraşul de pe malul drept al Braţului Morii al râului
Mureş (canalul turbinei). Planul din faţă prezintă scene cotidiene cu
păstori cu animale la adăpat sau spălătorese la râu. În plan
îndepărtat se vede oraşul, biserica reformată din cetate, biserica
romano-catolică, biserica de piatră, cât şi unele case mai simµle.
Reproducerea este preluată din „ln Ungarn und Siebenb-rgen
dargeste/Jt in malerischen Original - Ansichten ... "Darmstadt, 1856-
1864.
Bibliografie MAKKAI Laszlo, Erdelyi v6rosok (Oraşe ardeleneşti), Budapest, 1940,
p. 26, fig. 19.
226
Anul 1865
Titlu Fără titlu
Datare 1865
Artist
Dimensiunea
Tehnica Gravură în lemn după fotografii.
realizării
Tip de vedere / Vedere parţială/reprezentare reală
reprezentare
Descriere Desenul face parte dintr-o suită de reprezentări urbane şi rurale
publicate de scriitorul englez Charles Boner, Transilvania lts products
and its peop/e (Transilvania, produsele şi poporul său), Londra,
Longmans, green, reades, and dyer. 1865, p. 346. Dintre cele 16
gravuri, considerate ca fiind cele mai frumoase şi reuşite (din
Sighişoara, castelul Bran, Castelul din Criş, Stradă din Sibiu, conacul
Teleki din Gorneşti, Biserica din Belin etc), face parte şi imaginea
târgumureşeană. Ea cuprinde latura de sud-est a Pieţei
Trandafirilor. În plan îndepărtat, după clădirile din centrul oraşului,
apare turnul bisericii reformate din Cetate. Începând cu partea
nordică, gravura prezintă biserica romano-catolică, în stil baroc,
urmată de alte clădiri mai vechi, în mare parte înlocuite cu cele
existente în prezent.
Bibliografie
227
Anul 1865
Târgu-Mureş. Latura de sud -est a Pieţii Trandafirilor.

Gravură în lemn din anul 1865
228
Anul ante ( 1870)
Titlu A vasarhelyi var es vartemplomnak deloldali latkepe (Imaginea
cetăţii şi bisericii din cetate din Tirgu-Mureş, pe latura de sud).
Datare Anterior anului 1870
Artist Greguss Jan
Dimensiunea 15,5x11 cm
Tehnica Gravură
realizării
Tip de vedere / Vedere parţială I reprezentare reală
reprezentare
Descriere Planşa reprezintă cetatea, respectiv latura dinspre actuala strc:dă
Bernady Gyorgy, fiind înfăţişate bastioanele: turnul mic (sec. XV),
bastionul tăbăcarilor (1620), bastionul blănarilor (1629), bastionul
dogarilor (1633}, precum şi curtinele de apărare. Deasupra curtinelor
se înalţă biserica reformată (iniţial franciscană), construită în etape,
între 1350 şi 1450.
Bibliografie ORBAN Balazs, op. cit., p. 127; Ioan Eugen MAN, 2006, p. 104 - 113.
229
Anul ante{l870)
Titlu A m.-văsărhelyi ref. collegium lătkepe (Imaginea Colegiului reformat
din Târgu-Mureş).
Artist Greguss Jan
Dimensiunea 13,3 x 9,2 cm
Tehnica Gravură
realizării
reprezentare
Descriere Planşa reprezintă clădiri ale Colegiului reformat. În faţă un corp de
clădire înlocuit în anul 1907, iar în spate clădirea internatului,
realizată în anul 1802, în formele specifice barocului transilvănean.
Bibliografie ORBAN Balazs, op. cit, p. 135; Ioan Eugen MAN, 2006, p. 94,a.
230
Anul ante {1870}
Titlu A Teleki-konyvtar epulete M.-Vasarhelytt (Clădirea Bibliotecii Te!eki
din Târgu-Mureş)
Artist GregussJan
Dimensiunea 16 x 12 cm
Tehnica Gravură
realizării
reprezentare
Descriere Planşa reprezintă una dintre cele mai cunoscute clădiri baroce din
oraş: Biblioteca lui Teleki Samuel, construită între anii 1799 - 1803. A
fost construită ca adăugire la clădirea de pe colţ cu strada Borsos
Tamas, cumpărată în 1785. Deşi a fost realizată în etape diferite,
clădirea, în totalitatea ei, prezintă unitate de stil şi forme. Din
gravură, constatăm existenţa celei de-a doua intrări în curtea clădirii,
care, ulterior a fost închisă.
Bibliografie ORBĂN Balazs, op. cit.,p. 143; Ioan Eugen MAN, 2006, p. 228-229.
231
Anul ante ( 1870)
Titlu A kir. tabla epulete M. Vasarhehyt (Clădirea Tablei Regeşti din Târgu-
Mureş).
Artist Greguss Jan
Tehnica Gravură
realizării
reprezentare
Descriere Planşa reprezintă sediul Tablei Regeşti din Târgu-Mureş. Clădirea a
fost construită de contesa Bethlen Cristina 1789, ca locuinţă, ca în
anul 1826, printr-un schimb de proprietăţi să intre în proprietatea
Tablei Regeşti. Este o clădire, în stil baroc, dar cu numeroase
elemente clasiciste, prefigurând noul curent artistic.
Bibliografie ORBAN Balazs, op. cit., p. 144 -147; Ioan Eugen MAN, 2006, p. 248-
250.
Clădirea Tablei Regeşti din Târgu-Mureş
232
Secolul XIX
Titlu Maros-Vasarhely, făpiacz es a kegyesrenducz zardaja (Târgu-Mureş,
piaţa principală şi mănăstirea piariştilor)
Datare Mijlocul sec. XIX (cca 1860)
Artist Ludwik Rohbock, gravat de L. Oeder
Tehnica Gravură
realizării
Tip de vedere / Vedere parţială/reprezentare aproape identică cu realitatea
reprezentare
Descriere Gravura prezintă zona centrală a pieţii principale (Piaţa Trandafirilor),
în preajma străzii Bolyai. Clădirile prezentate nu mai există. În plan
mai îndepărtat se vede doar biserica cu mănăstire a minoriţilor. Cât
priveşte piedestalul pătrat cu coloană deasupra, acesta este un decor
artificial introdus, el fiind inexistent. Reproducerea este preluată din
:„ln Ungarn und Siebenburgen dargestellt in maleriscben Original-
Ansichten", Darmstadt, 1853-1864.
Bibliografie MAKKAI Laszlo, Erdelyi v6rosok, (Oraşe ardeleneşti), Budapest, 1940,
pag. 26, f. 18.
233
Sec. XIX
Titlu Maros-Vasărhely, făpiacz (Târgu-Mureş, piaţa centrală)
Datare Mijlocul sec. XIX.(cca 1860)
Artist Ludwig Rohbock
Tehnica Gravură
realizării
Tip de vedere / Vedere parţială/reprezentare conformă cu realitatea.
reprezentare
Descriere Gravura prezintă partea nordică a Pieţei Trandafirilor, în care sunt
prezentate mai multe clădiri cunoscute, între care biserica romano-
catolică, casa lui Francisc Nagy Szabo, casa Gorog, fântâna
cântătoare, precum şi primăria în forme gotice. În plan mai
îndepărtat se vede biserica reformată. Reproducerea este preluată
din 11 /n Ungarn und Siebenbiirgen dargeste/lt in malerischen Original-
Ansiditen .. . ", Darmstadt, 1853-1864.
Bibliografie MAKKAI Leszl6, Erdely vârosok (Oraşe ardeleneşti), Budapest, 1940,
p. 26, fig . 17.
234
Începutul sec. { XIX)
Titlu Marosvasarhely, a XIX szayad elejen (Târgu-Mureş la începutul
secolului XIX)
Datare Începutul sec . XIX-iea
Artist Schiţa de Neuhau ser Ferenc, desenat de Alt Rudolf
Dimensiunea
Tehnica Desen
realizării
Tip de vedere / Vedere generală , I reprez entare aproape reală
reprezentare
Descriere Planşa prezintă oraşul Târgu-Mureş văzut din spre Viile Trebe ly. În
prim plan desenul înfăţişează o scenă cotidiană: o caleaşcă cu două
perechi de cai şi însoţitor se îndreaptă spre porţile de intrare în oraş,
în timp ce o familie îşi prezintă onorul. Câteva garduri de lemn, cu rol
de despărţire a proprietăţilor decât de apărare, cuprind grădini
plantate. Urmea ză preze nt area oraşului , ale cărui const r ucţ ii pot fi
identificat e: Cetatea feudală cu biserica reformată , biserica rom ano-
catolică, biserica m i nori ţ ilor, biserica fran ciscanilo r di n P ia ţa Ma re a
oraşului. În depărtare, se văd satele de pe malul drept al râul ui
Mureş. Am folosit două planşe, prima după Makkai Laszlo, a do ua
după Ioan Aurel Pop.
Bibliografie MAKKAI Las zlo, Erdely v6rosok (O r a ş e ardelene), Budapest, 1940, p.
25, fig. 15; Ioan Au rel POP, Istoria ilustra tă a României, B u cur eş t i,
Litera, 2016, p. 361.
Veduta p rel u at ă de la M akka i Laszlo
Secolul XIX
Târgu - Mureş . Vedută generală din prima parte a sec. XIX.

Preluare de la Ioan-Aurel Pop
236
Anul 1881
Titlu Maros-Vasarhely (Târgu-Mureş)
Datare 1881
Artist Nemes 6don ca desenator şi Rautmann ca gravor.
Dimensiunea 18,5 x 24 cm, la mărimea chenarului. 17,5x 6,9 cm mărimea vedutei
oraşului.
Tehnica Gravură în lemn
realizării
Tip de vedere / Vedere generală I reprezentare reală
reprezentare
Descriere Planşa cuprinde patru registre orizontale, în care sunt înfăţişate
principalele edificii din oraş, precum şi o vedută. În primul registru
sunt prezentate: Internatul Colegiului reformat, 4,5 x 4,1 cm, (1802),
la mijloc Parcul "Elba" 7,4 x 4,1 cm, Biblioteca Teleki 4,5 x4,1 cm. În
al doilea registru se află veduta generală a oraşului. În registrul al
treilea: Tabla Regească, 8,5 x 5,5 cm şi biserica romano-catolică cu
clădirile înconjurătoare 8,5 x 5,3 cm. În ultimul registru, al patrulea:
Cetatea feudală cu biserica reformată, 8,5 x 5 cm şi Fabrica de bere
din strada Sinaia 8,5 x 5,3 cm. Veduta înfăţişează oraşul Târgu-Mureş,
văzut de pe malul drept al râului Mureş, probabil din zona satului
Cornăţel ale cărui case se văd. Oarecum disproporţionat, oraşul
cuprinde mai multe clădiri deja cunoscute: Cetatea feudală cu
biserica reformată, biserica romano-catolică, biserica minoriţilor, cele
două biserici româneşti, biserica mică reformată.
Bibliografie Orszag Vilag (Ţările lumii), Budapest, 1881, caiet IV.
237
Anul 1881
Târgu-Mureş . Imagini ale oraşului din anul 1881, gravate de Rautman,

după desenul lui Nemes Odon
238
Anul 1881
Târgu-Mureş. Veduta oraşului din anul 1881, desenată de Nemes 6d6n

şi gravată de Rautmann
239
Anul 1901
Titlu Maros-Vasarhely: fotere (Târgu-Mureş, Piaţa centrală)
Datare 1901
Artist Harri
Dimensiunea 18,5 X 112,5 c:m
Tehnica Desen
realizării
Tip de vedere / Vedere parţială, reprezentare reală
reprezentare
Descriere Desenul prezintă partea de nord a actualei Pieţe Trandafirilor. Pe
latura stânga . cum privim lucrarea, desluşim clădirea „Apoi/o", de la
nr. 5, celelalte clădiri de la nr. 3 şi 4, clădirea Gimnaziului romano-
catolic din str. Călăraşilor nr 1. Pe latura dreaptă se remarcă biserica
romano-catolică. În ultimul plan se vede fântâna cântătoare, clădirea
„Gărăg" din Piaţa Trandafirilor nr. 2, precum şi Casa „Kăpeczi", din
strada Republicii nr. 1.
Bibliografie Az Osztrak-Magyar monarchia iraban es kepben (Monarhia Austro-
Ungară în scris şi imagini) Budapest, 1901, p. 294.
240
Anul 1901
Titlu Maros Vasarhelyi. A var es a reformatus templom (Târgu-Mureş.
Cetatea şi biserica reformată).
Datare 1901
Artist Morelli Gustav
Dimensiunea 13 x 13,5 cm
Tehnica Desen în peniţă
realizării
reprezentare
Descriere Desenul înfăţişează colţul de sud -vest al cetăţii din Târgu-Mu reş, în
zona de acces la biserica reformată din cetate. De remarcat noul
acces la biserică, cu scările din piatră, porticul ce leagă intrarea în
biserică de curtina exterioară. Lateral sunt înfăţişate: bastionul mic şi
bastionul tăbăcarilor.
Bibliografie Az Oszr6k-Magyar Mon archia ir6sban es kepben (Monarhia Austro-
Ungară în scris şi imagini) . Budapest, 1901, p. 291
241
Anii 1901
Titlu Maros-Vasarhely (Târgu-Mureş)
Datare 1901
Artist Morelli Gustav
Tehnica Desen în peniţă
realizării
Tip de vedere / Vedere generală, reprezentare reală
reprezentare
Descriere Desenul înfăţişează oraşul Târgu-Mureş văzut dinspre Platoul
Cerneşti. Sunt redate numeroase clădiri, dintre care unele cunosciJte
precum: cetatea feudală, biserica reformată, biserica romano-
catolică, biserica mică reformată, clădirea „Apollo" din centrul
oraşului etc. În depărtare, pe malul drept al râului Mureş, se văd
câteva sate .
Bibliografie Az Osztrak - Magyar Monarchia irasban es kepben (Monarhia
Austro-Ungară în scris şi imagini, Budapest, 1901, voi.VII Ungaria.
;
.
„.:. . , ~ -
I •
) . ~ „
Maros-Vasarhely.
242
Anul 1901
Titlu Maros-Vasarhely: A reformatus kollegium - A teleki konyvtar nagy
terme (Târgu-Mureş: Colegiul reformat şi sala mare a Bibliotecii
Teleki)
Datare 1901
Artist
Dimensiunea 9,8 x 6,4 cm şi 8,7 x 10,3 cm
Tehnica Gravuă
realizării
Tip de vedere / Reprezentare parţială I Reproducere reală
reprezentare
Descriere Desenul prezintă două obiective: clădirea internatului Colegiului
Reformat, respectiv internatul, realizat în anul 1802, precum şi sala
mare a Bibliotecii Teleki.
Bibliografie Az Osztr6k-Magyar Monarchia ir6sban es Kepben (Monarhia Austro-
Ungară în scris şi imagini). Budapest, 1901, voi.VII. Ungaria.
243
Anul 1925
Titlu A vasarhelyi var es a templom (Cetatea şi biserica din Târgu - Mureş)
Datare 1925
Artist J6kai M6r
Dimensiunea
Tehnica Desen
realizării
Tip de vedere / Vedere parţială/ prezentare reală
reprezentare
Descriere Desenul înfăţişează o parte din latura de vest a cetăţii, unde se află şi
accesul la biserică. Pe lângă biserică mai sunt redate: Bastionul mic şi
Bastionul tăbăc a r ilor, precum şi zwingerul dintre curtinele de
apărare .
Bibliografie Pasztort(Jz, 1925, p. 151.
244
IX. (B.2). IMAGINILE ORAŞULUI TÂRGU-MUREŞ ÎNTOCMITE DE
TOTH ŞTEFAN DE MICULA
Cancelistul Ştefan T6th de Micula (Mikolai T6th Istvan) este realizatorul unor
importante desene privitoare la oraşul Târgu-Mureş. Realizate în acuarelă, cele
aproximativ 13 desene, erau mai mari decât o coală de hârtie (A4). După cum se
cunoaşte, din clădirea lui Teleki din Târgu-Mureş, în anul 1944, ele au fost duse la
Budapesta, după care au dispărut, fără a se mai şti ceva despre soarta lor. Ca urmare,
pentru cunoaşterea acestora am apelat la fotocopii, realizate ulterior. Din cele 13
fotocopii, 11 le-am obţinut de la domnul Dimitrie Poptămaş. Acestea, în perioada
interbelică, ar fi fost folosite şi de Traian Popa în monografia dedicată oraşului Târgu-
Mureş.95 Celelalte două desene, cu piaţa centrală a oraşului, le-am preluat din lucrarea
96
lui Traian Popa.
Cele 13 desene reprezintă următoarele tronsoane de străzi:
1. Piaţa Trandafirilor (Pocloş),. din 1821, cu fântâna lui Bodor Peter, cu o
interesantă perspectivă, tocmai pentru a putea prezenta clădirile, precum: biserica
romano-catolică, casa Gărăg, palatul Apollo, casa lui Francisc Nagy Szabo etc.;
2. Piaţa Trandafirilor (Pocloş) din 1821, la intersecţia străzilor Călăraşilor,
Revoluţiei, cu palatul „Apollo", Gimnaziul Romano-Catolic, casa Kăpeczi Tamas;

3. Pieţele Victoriei şi Trandafirilor (Pocloş) din 1820, cu biserica minoriţilor;
4. Piaţa Bolyai (Sf. Nicolae), din 1819, cu casa lui Kendeffi Cristina;
5. Piaţa Bolyai (Sf. Nicolae), din 1818 cu vechea Prefectură, Biblioteca lui Teleki;
6. Piaţa Bolyai (Sf. Nicolae) din 1819, cu Tabla Regească;
7. Strada Călăraşilor colţ cu strada Arany Janos (Strada Mare a Sâncraiului şi
Strada Mică a Sâncraiului), 1822;
8. Strada Revoluţiei (Sf. Gheorghe), 1822, partea dreapta cu strada Poştei;
9. Strada Revoluţiei (Sf. Gheorghe), 1822, partea dreapta spre piaţa Mărăşeşti;
10. Strada Revoluţiei (Sf. Gheorghe), 1823, zona de colţ cu strada Eminescu;
11. Strada Revoluţiei (Sf. Gheorghe), 1821, zona Spitalului orăşenesc;
12. Piaţa Republicii (Sf. Gheorghe), 1823. în plan mai îndepărtat cele două biserici
româneşti;
13. Piaţa Republicii (Sf. Gheorghe), 1823, partea stângă;
În anii 1824-1825, Ştefan T6th de Micula realizează veduta oraşului Târgu-

Mureş, ea fiind gravată pe o placă de cupru de sculptorul clujean Nagy Samuel, în
prezent aflându-se la Muzeul Ardelean din Cluj-Napoca. Despre gravorul clujean avem
95
Traian Popa, op. cit., p .. 32-33; 48-49; 64-65; 80-81; 96-97; 112-113.
96
Traian Popa, op.cit., p. 16-17, 32.
245
de ştire din anul 1821, când, la 2 ianuarie, în biroul lui Dobai Gyărgy, funcţionar
Tradus, textul este următorul:
97
gubernia!, încheie un contract cu contele Teleki Pal.
„Eu, contele Teleki Pal, am convenit cu gravorul Nagy Samuel în următoarele: Nagy
Samuel va grava douăzeci şi patru de tabele de aramă, pentru şaizeci de forinţi bucata,
precum şi litografierea a 100 de tablouri pentru 4 forinţi, necesare la editarea
Antichităţi Romane, editate de Unger. Nagy Samuel se obligă ca aceste gravuri să le
termine până la ziua Sf Mihail, anul acesta, fără nici o lipsă. Eu, contele Teleki Pal deja
până la data de azi i-am achitat 900 de forinţi, pentru restul de 540 forinţi, împart în
trei părţi trimestiale, iar suma pentru litografiere sunt dator de plătit imediat după
terminarea lucrării cu ocazia preluării tablourilor, de asemenea voi preda hârtia care a
fost necesară litografierii tablourilor şi arama pentru gravări, ultimele pe care le-am şi
dat.
După realizarea desenului, T6th Ştefan de Micula, la 21 martie 1827,
98
se
adresează Consiliului oraşului Târgu-Mureş arătând: „ ... Ca urmare a hotărârilor
remarcabile ale excelenţei sale Consiliul Director regal nr. 11001 din 10 nov. anul
trecut, precum şi nr. 343, din anul curent, cu respect informez despre realizarea
desenului capitalei noastre liber regale secuieşti Târgu-Mureş (după măsura optică,
perspectiva Vogel) şi gravarea lui pe o tablă de aramă. Pentru a-l face public, şi domnii
ziarişti din ţară, din Sibiu şi din Cluj au fost însărcinaţi prin cele două nobile con-cernens
consilii şi administraţii, în urma deciziei remarcabile ale respectabilei conduceri". În
acest scop, anexează 20 de publicaţii de ale sale, până la aducerea la cunoştinţa
cetăţenilor oraşului prin opresă, ele să fie împărţite locuitorilor, astfel încât să se poată
trece la gravarea pe placă de aramă a gravurii realizate. Solicitarea este acceptată, cu

nr. 1340, din 8 aprilie 1827, făcându-se consemnarea: „1340. ps. 8-a apr. - 827.
Sedrveşte pentru informare. Din cele discutate la şedinţa comunităţii de juraţi din
Târgu-Mureş. La 28 aprilie 1827. Emis de Sz6kefalvi Szentmik6si Gyorgy, mână proprie
Se dispune publicarea gravurii prezentată de autor, iar „Publicaţiile"
99
secretar com."
să fie împărţite la locurile potrivite. Cumpărând pentru public un exemplar din desen,
altul decorat cu text pictat să fie dat Domniei sale perceptorul comisiei proprietăţii
sarcina (aşa, de două ori) ca să prezinte pentru subscriere pentru 11 florini (v.c. 11.R.
frt) fratelui nostru prefect. 1 mai -827." 100
Sub gravură este scris: „LIBERA REGIAQUE CIVITA T/S, SICULICA
MAROSVASARHEL Y". În partea stângă a vedutei este scris:„ Dely. Steph. T. Mikolai
Direct. Cancellista Annis 1824 et 1825 ad. Nm Gub. 343. 1827.". La mijloc, jos, este
97
BIAS Istvan, Erdely miiveszet t6rteneti adatok (Date privind istoria artei în Ardeal), în Miiveszet, 1911,
an 10, p. 370-374.
98
ibidem p. 374.
99
Ibidem, p.374.
lOO lb'd
t em, p. 374.
246
notat: „Oriens", la mijloc sus „Occidens", lateral stânga „Meridies", iar lateral dreapta
„Septentrio". Sub gravură, jos dreapta: „Sculpsit Samuel Nagz Claudiopolie". Prin
numerotare sunt indicate principalele construcţii, străzi, localităţi înconjurătoare ce se
văd pe planşă: 1.feus Musicalis (Fântâna cântătoare), 2.Domus Magistratualis
(Primăria, demolată în anul 1849), 3.Sala c. Telekiana (Clădirea Apollo), 4. Coleg.
Reformator (Colegiul Reformat), 5.Curia Regia (Tabla Regească), 6.Praetor J. Sedis
Maros (Prefectura din str. Bolyai nr. 5), 7. Bibliotecha (Biblioteca lui Teleki), 8.
Vortalicium (Cetatea), 9. Plebania (Claustrul romano-catolic), 10. Villae Suburbanae
(proprietăţi suburbane din zona str. Călăraşilor-Morii), 11. Horti Suburbani (grădini
suburbane, zona str. Cuza Vodă - Matei Corvin -Sinaia), 12. Tetonium (zona podului
peste râul Mureş), 13. Templ. Parochiale (biserica romano-catolică), 14. Franciscanor
(biserica franciscanilor), 15. Reformator (biserica reformată din cetate), 16. P.
Minoritar (biserica minoriţilor), 17.Unitorum (biserica uniţilor), 18. Disunitorum
(biserica ortodoxă). Urmează străzile, apele, etc. oraşului. 20. Forum Publicum (Piaţa
publică - este zona în care se află Catedrala mare ortodoxă), 21. Fluvius Marus (râul
Mureş), 22. Cemeter reformator (Cimitirul reformat), 23. Platea Poc/oş (Piaţa
Trandafirilor), 24. Sz. Gydrgy (str. Revoluţiei); 25. Roza (str. Eminescu), 26. Nagz Sz.
Kiraly (str. Călăraşilor), 27. Kis Sz. Kiraly (str. Arany Janos), 28. Sz. Miklos (str. Bolyai, 29.
Kalvaria (str. Papiu-llarian), 30. Nemeth (Oraşul german), 31. Klastrom (str. Mihai
Viteazul), 32. Fazekas (str. Borsos Tamas). 33. Ebhat (str. Kogălniceanu). Urmează
localităţile rurale înconjurătoare. 34. Udvarfalva (Curteni), 35. Sz. Anna (Sântana de
Mureş), 36. Va/is Csavas (Ceuaş), 37. Remeteszeg. (Remetea), 38. Hidveg (Podeni), 39.
Sz. Kiraly (Sâncraiu de Mureş), 40. Kis Fa/va (Miceşti), 41. Naznan (Nazna), 42. Sz. Ivan
(Sântioana), 43. Megyesfa/va (Mureşeni).
247
Anii 1819 - 1823
Titlu Pentru fiecare planşă, aparte, se va da şi titlu
Datare Anii: 1819 - 1823
Artist Mikolai T6th Istvan
Dimensiune Nu se cunoaşte mărimea desenelor originale
Tehnica Desen în acuarelă
realizării
Tip de vedere / Vedere urbană I reprezentare reală
reprezentare
Descriere Din cele cunoscute până în prezent, autorul a realizat un număr de
13 desene în acuarelă - reprezentări urbane - ale oraşului Târgu-
Mureş. Este numărul dat şi de Bir6 J6zsef în lucrarea dedicată
castelului de la Gorneşti. Sursa documentară o constituie fotocopiile
efectuate în urmă cu mai multe decenii. Pentru 11 fotocopii am
apelat la colecţia de fotografii a lui Dimitrie Poptămaş, presupuse a fi
realizate după desenele originale şi care au fost folosite de Traian
Popa la ilustrarea Monografiei oraşului Târgu-Mureş, din anul 1932.
În această lucrare am găsit şi celelalte două fotocopii.
Ca vederi urbane, cele 13 desene în acuarelă prezintă oraşul în prima
parte a secolului al XIX-iea, când stilul baroc şi-a lăsat amprenta pe
mai multe construcţii, cum ar fi: biserica iezuită, biserica franciscană,
ambele în Piaţa Trandafirilor, biserica minoriţilor din strada Koteles
Samuel, palatul lui Toldalagi din centrul oraşului, palatul lui Bethlen
Kristina din strada Bolyai nr. 30, casa lui Teleki Domokos din Piaţa
Petofi, Biblioteca Teleki şi vechea Prefectură, din strada Bolyai. Toate
acestea au fost redate cu minuţiozitate de autor, ele constituind o
sursă documentară. Cu timpul, restul construcţiilor au fost înlocuite
cu altele mai noi.
Bibliografie BIĂS Istvan, Erdelyi muveszet torteneti adatok (Date privind istoria
artei în Transilvania", în Miiveszet (Arta), 1911, 10, p. 370-374; BIR6
JOzsef, A Gernyeszegi Teleki - kastely (Castelul din Gorneşti),
Budapest, 1938, p. 24-25, notele 190-193; Ioan Eugen MAN Aspecte
privind evoluţia istorică a oraşului Târgu-Mureş, până la 1848, în
Marisias, XXII-XXIV, 1994, p. 221-223. Idem, 2006, p. 168-170;
KERESZTES Gyula, Marosv6s6rhely latkepe es hazsorainek ktSpe
Mikolai T6th Istvan rajzai a/apjan în Millenniumi megemlekezes,
Târgu-Mureş, 2000, p. 230-237. (În continuare: KERESZTES Gyula,
2000 Ip. 230-237.
248
Anul 1821
Titlu „Prospectus Libera Regiaque Civitatis Maros Văsărhelyiensis versus
Occidentem. Deliniavit Stephanus T6th Mikolai, Fiscalis Cancellista. 1821"
Descriere Desenul înfăţişează partea de nord a Pieţii Trandafirilor (fosta Piaţa Mare).
Printr-o interesantă concepţie grafică sunt prezentate laturile pieţii. Capătul
de nord cuprinde casa „G6r6g" înainte de etajare, clădirea hotelului
„Europa", pe latura de nord-est, casa„Haller" din Piaţa Bernady Gyorgy nr. 2
pe latura de sud-vest claustrul şi biserica romano-catolică precum şi clădirile
de la nr. 56 şi 57. Pe latura de sud a pieţei se aflau clădirea cu etaj a
Primăriei, cât şi alte două clădiri mai mici, toate demolate în anul 1848, cu
care ocazie s-a deschis larga esplanadă de azi a Pieţei Trandafirilor.
.„
„ •
Anul 1821
Titlu „Prospectus Libera Regiaqu e Civitatis Maros Vasarhelyensis versus
Occidentem. Delineavit Stephanus T6th Mikolai. Fiscalis Cancellista 1821"
Descriere Desenul înfăţişează Piaţa Trandafirilor, pe tronsonul dintre fosta biserică
franciscană până la strada Călăraşilor. Sunt redate principalele clădiri
precum biserica franciscană, în prezent existând doar turnul; clădirea
„Apollo",de la nr. 5; clădirile de la nr. 3 şi 4; precum şi Gimnaziul romano-
catolic din strada Călăraşilor nr. 1, toate înainte de etajarea lor. Casa
„Kopeczi - Teleki" din str. Revoluţiei nr. 1, este a fost etajată încă în ultima
parte a secolului anterior.
249
Anul 1822
Titlu „Prospectus Kis et Nagy Kiraly în Libera Regiaque Civitate Maros Vasarhely
Platearum versus Occidentem. Deliniavit Steph. T6th Mikolai. 1822.
Descriere Desenul reprezintă intersecţia străzilor Călăraşilor cu Arany Janos, într-o
interesantă perspectivă, tocmai pentru a putea reda cât mai multe clădiri,
aproape toate cu parter. Pe parcursul anilor, aproape toate clădirile au fost
înlocuite cu altele mai noi.
Anul 1823
Titlu „Prospectus Platea Sz. Gyorgy in Libera Regiaque Civitate M. Vasarhely
versus Orientem. Delineavit Stephanus Mikolai 1823"
Descriere Desenul înfăţişează actuala stradă Revoluţiei, începând cu zona de
intersecţie cu strada Poştei, spre pasajul Scăricica. În plan mai înd epărtat se
vede cetatea oraşului, cu bastioanele croitorilor şi al porţii de intrare. Este
poziţionată şi clădirea de la nr. 6, proprietatea Parohiei Reformate.
250
Anul 1822
Titlu „Prospectus Platea Sz. Mik16s in Libera Regiaque civitate M. Vasarhely
Versus Meridiem. Delineavit Stephanus T6th Mikolai Ao 1822. Fisc
Cancellista".
Descriere Desenul înfăţişează partea dreaptă a pieţii Bolyai. În zona centrală se află
fostul palat al contesei Bethlen Krisztina, căsătorită cu Kendeffy Elek. În anul
1826 clădirea este dobândită de Tabla Regească. Mai este înfăţişată clădirea
cu etaj, de la nr. 36.
Anul 1819
Titlu „Prospectus Platea Sz. Mikl6s in Libera Regiaque Civitatre Maros Vasarhely.
Delineavit Stephanus T6th Mikolai Fiscalis Cancellista. Ao. 1819".
Descriere Desenul înfăţişează latura de nord a Pieţii Bolyai, cu unele clădiri existente şi
în prezent. De la stânga la dreapta, cum privim imaginea, sunt prezentate:
Prefectura, nr 5; clădirea de locuit, nr. 7; clădirile vechi înlocuite cu biserica
unitariană,nr . 13; precum şi Biblioteca „ Teleki",nr. 17.
251
Anul 1820
Titlu „Prospectus Platea Poklos in Libera Regiaque Ciuvitate Maros Vasarhely
versus Occidentem. Delineavit Stephanus T6th Mikolai. Anno 1820. Fisc.
Cancellista"
Descriere Desenul înfăţişează Piaţa Trandafirilor pe tronsonul cuprins între Palatul
Culturii şi palatul „ To/dalagi". Alături de acesta încă exista vechea clădire
înlocuită cu palatul „Banyai". Restul clădirilor, la rândul lor, sunt înlocuite cu
altele noi.
Anul 1820
Titlu „Prospectus Platea PoKlos in Libera Regiaque Civitate Maros-Vasarhely
versus Orientem, Delineari Stephanus T6th Mikolai, Ano 1820. Fiscalis
Cancellista".
Descriere Desenul înfăţişează Piaţa Trandafirilor, începând cu zona cinematografului
„Arta", până spre strada Bolyai. În plan mai îndepărtat, se vede clădirea
bisericii cu mănăstire a minoriţilor, precum şi internatul Colegiului Reformat.
Celelalte clădiri, mai vechi, pe parcursul anilor, au fost demolate şi înlocuite
cu construcţii mai noi.
252
Anul 1822
Titlu „Prospectus Platea Szent Gyorgy in Libera Regiasque Civitate Maros
Vasarhely versus Orientem. Deliniavit Stephanus T6th Mikolai 1822 Fisc.
Cancellista".
Descriere Desenul înfăţişează partea de vest a străzii Revoluţiei şi parţial din Piaţa
Republicii. Deasupra fro ntului de clădirii, se văd acoperişurile caselor din
strada Avram Iancu. Dintre clădirile prezentate nu s-a putut identifica nici
una.
Anul 1823
Titlu „Prospectus Platrea Sz. Gyărgy in Libera Regiaque Civitate Vasarhely versus
Occidentem. Deliniavit Steph. T6th Mikolai 1823. Fisc. Cancellista".
Descriere Desenul reprezintă partea de vest a străzii Revoluţiei, până la intersecţia cu
strada M. Eminescu. Două clădiri au fost identificate, de la nr. 13 şi 21 şi ele
având modificări de parament.
253
Anul 1823
Titlu „Prospectus Platea Sz. Gyorgy in Libera Regiaque Civitate Maros Vasarhely
versus Occidentem. Deliniavit Stephanus Toth Mikolai 1823. Fisc.
Cancellista".
Descriere Desenul înfăţişează strada Revo luţiei, partea stângă până în apropiere de
Piaţa Republicii. Sunt prezentate: Clădirea cu etaj de la nr. 33, Spitalul
orăşenesc, nu demult dat în folosinţă, precum şi casa lui Makarias Valles
Gyărgy, de la nr. 45, din secolul XVIII-iea. Aici, la 11 iulie 1773, a poposit Iosif
11, în drumul său spre Bistriţa.
Anul 1822
Titlu „Prospect platea Sz. Gyorgy in Libera Regiaque Civitate Maros Vasarherly
versus Orientem. Delineavit Stephanus Toth Mikolai. Fisc. Cancellista 1822".
Descriere Desenul înfăţişează partea dreaptă a Pieţii Republicii. cu case mărunte, în
mare parte înlocuite cu altele mai noi sau transformate. în planul doi,
identificăm cele dou ă biserici româneşti: Biserica de lemn şi Biserica de
piatră.
254
Anul 1823
Titlu „Prospectus Platea Sz. Gyorgy in Libera Regiaque Maros Vasarhely,
platearum versus Occidentem. Delineavit Steph . T6th Mikolai 1823. Fisc.
Cancellista"
Descriere Desenul înfăţişează partea stânga a Pieţii Republicii, cu o nuanţată
caracteristicărurală. Încă se mai vede un fost braţ al râului Mureş, existent şi
în anul 1898. Numeroase case mărunte, toate înlocuite cu altele noi, pe un
nou aliniament.
255
Anul 1827
Titlu LIBERA REGIAQUE CIVITAS-SICULICA MAROS VĂSĂRHELY
Datare Desenat în acuarelă în anii 1924-1925 şi gravat pe placă de cupru în

anul 1827.
Artist Desenul în acuarelă de Ştefan T6th de Micula, gravat de Nagy Samuel
din Cluj.
Dimensiunea
Tehnica Gravură pe placă de cupru
realizării
Tip de vedere / Vedere generală I reprezentare conform realităţii
reprezentare
Descriere Văzut dinspre Platoul Cerneşti, în totalitatea sa, oraşul Târgu-Mureş
este înfăţişat într-o largă perspectivă, până spre dealurile ce
mărginesc lunca Mureşului. La mijlocul planşei, jos, stă scris:
„Oriens", în partea de jos „Occidens", lateral stânga „Meridies", iar
lateral dreapta „Septentrio". Sub gravură, dreapta jos: „Sculpsit
Samuel Nagy Claudio polis". Componentele monumentale, situate
etajat, apar în desfăşurare. Cu trimiteri la anumite numere sunt
prezentate, pe categorii, principalele edificii, care merită toată
atenţia, ele fiind prezentate în text, mai sus, străzile şi localităţile
învecinate oraşului.
Bi bi iografie BIĂS Istvan, Erdely miiveszet torteneti adatok (Date privind istoria
artelor în Transilvania), în Miiveszet (Arta), 1911, 10, p.370-374; Ioan
Eugen MAN, 1994, p. 221-223; Idem, 2006, p. 168-170; KERESZTES
Gyula, 2000, p. 230-237.
256
Anul 1827
î fj
·i·„ 11 ~ 11
11 1
t„-.
1
.t
••• 1 ,,.
( :~1)
~11
\ ,.
\ :r.a;
-~
);"" (
(
~ I
o::: :::
1/ ~-1 '~
-~
l~ I
( :=,
,...]
'
~
u "
.
/,:
~;:
ţj
-:r~
'
""
'-
'
.,....,
b- I" '
'-
I
\<1tJ
( ~ . \....
:::
O'
·-
„)~
( )1~\ '
./.' ~\ I
~ I
I
'('~
\I I 1:
.' { lI)
Veduta oraşului Târgu-Mureş, realizată de Ştefan T6th de M icu la,

în anii 1824-1825 şi gravată de Nagy Samuel, din Cluj, în anul 1827.
257
Anul 1827
Veduta oraşului Târgu-Mureş, realizată de Ştefan T6th de Micula,

în anii 1824-1825. Detaliu cu cetatea, şi străzile Revoluţiei şi Călăraşilor
258
Anul 1827
Veduta oraşului Târgu-Mureş, realizată de Ştefan T6th de Micula,

în anii 1824-1825. Detaliu cu pieţele Trandafirilor şi Petofi.
259
X. ABREVIERI
ANSJ Mureş, Acta Politica -Arhivele Naţionale Serviciul Judeţean Mureş, Acta politica.
ANSJ Mureş, Fondul Bias - Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Mureş, fondul Bias.
ANSJ Mureş, Conscripţii - Arhivele Naţionale, Judeţul Mureş, fondul Conscripţii şi
recensăminte.
ANSJ Mureş, Constituţia - Arhivele Naţionale, Judeţul Mureş, fondul Constituţia

Szilagiana, nr. 470/1764.
ANSJ Mureş, Impuneri -Arhivele Naţionale, Judeţul Mureş, fondul Tabele de impuneri.
ANSJ Mureş, col. hărţi -Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Mureş, Colecţia hărţi.
Călători străini - Călători străini despre ţările române, Bucureşti.
Recensământul din 1850 - Colecţia Studia Censualia Transsilvanica. Recensământul din
1850. Coordonator Traian Rotariu, Cluj-Napoca, 1996.
Sz.Okl - Szekely okleveltar, (Diplomatariu secuiesc), Cluj, I (1872); li (1876); III (1890);
IV (1895); V (1896); VI (1897); VII (1898).
ante - anterior anului.
cca - circa, aproximativ.
post- după anul
mp - metru pătrat
ha - hectar
iug- unitate de măsură austriacă egală cu 5754,7 mp
stjp - unitate de măsură austriacă egală cu 3,5967 mp
260
XI. BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
Az Osztrak-Magyar monarchia irebban es kepben (Monarhia Austro-Ulngară în

scris şi imagini), Budapest, 1901.
BALTAG, Gheorghe - Sighişoara - Schassburg - Segesvar, Cluj-Napoca, Ed.
Nereamia Napocae, 2004.
BORBELY An dor - Erdely varosok kepeskănyve 1736 /bol. în Erdely Museum
Evkănyve, 1943, fasc.2, anexa 5, p.148.
FABINI, Herman - Sibiul gotic, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1982.
D.D. HARVEY - Locxal and Regional Cartography in Medieval Europe, în History
of Cartography, voi. V. Cartography in preistoric, Ancient, and Medieval Europe and the
Mediterraneam University of Chicago Opress, 1987.
IONESCU, Ştefan - Mediaş, Monumente medievale, Sibiu, Ed. Honterus.
KERESZTES Gyula - Marosvasarhely latkepe es haysorainak kepe Mikolai T6th
Istvan rajzai alapjan, în Millenniumi megemlekezes, Târgu-Mureş, 2000, Ed. Juventus,
p. 239-237.
MAKKAI Laszlo - Erdelyi varosok (Oraşe Transilvănene), Budapest, Officina,
Budapest, 1940.
OLASZ Gabriella - Oraşele secuieşti din Transilovania, în Historia Urbana,
tomXVI, 2008/1-3, Ed. Academiiei Române, p. 135-171. Cu Târgu-Mureş p. 137-140.
MAN, Ioan Eugen, Aspecte privind evoluţia istorică a oraşului Târgu-Mureş până
la 1848, III, Târgu-Mureş sub stăpânirea habsburgică până la 1848, în Marisia, XXIII-
XXIV, 1994, p. 213-279.
MAN, Ioan Eugen - Târgu-Mureş Istorie urbană,/, De la începuturi până în anul
1850, Târgu-Mureş, Ed. Nico, 2006.
MAN, Ioan Eugen - Târgu-Mureş, Istorie urbană, li, Din anul 1850 până la
Primul Război Mondial, Târgu-Mureş, Ed. Nico, 2009.
MAN, Ioan Eugen, Târgu-Mureş. Istorie urbană, III, Perioada interbelică, Târgu-
Mureş, Ed. Nico, 2010.
NIEDERMAIER; Paul - Dezvoltarea urbanistică şi arhitectonică a unor oraşe
Transilvănene din secolul al XVII-iea până în secolul al XVI-iea, în Satudii de istorie a

naţionalităţii germane şi a înfrăţirii ei cu naşiuunea română. Voi. I, Bucureşti, Ed.
Poliutică, 1976.
NIEDERMAIER, Paul - Der mittelkalterliche Stădtebaum in SiebenbOrgen, im
Banat und Kreischgebiet. Teii I Die Entwicklkung vom Anbeginn bis 1241. Heidelberg,
1996.
NIEDERMAIER; Paul - Stădebau im Mittelater. Siebenbiirgen , Banat und
Kreischgebie (1242 -1347), Viena, 2002.
261
NIEDREMAIER, Paul - Stădtebau im Spătmittelalter, Siebenbilrgen, Banat und
Kreischgebier (1348-1541). Băhlau verlag Kăln Weimar Wien, 2004.
POPA, Traian - Monografia oraşului Târgu-Mureş, Târgu-Mureş, 1932.
POPESCU, Mihai - Cetăţi şi oraşe ardelene la Începutul secolului al XVIII-iea,
Bucureşti, 1928.
POPESCU, Mihai - Oraşe şi cetăţi din Transilvania, Bucureşti, 1943.
SPÂNU, Anda -Lucia - Oraşe din Transilvania În imagini de secol XVIII, în
Marisia, 2013, p. 101-120.
SPÂNU, Anda -Lucia - Particularităţile imaginilor istorice ale oraşelor României
În contextul european, Bvucureşti, 2013, Ed. Muzeului Naţional al Literaturii Române.
262
Summary
Târgu-Mureş on maps and historical images
So far there is no information on the existence of a work presenting Târgu-

Mureş cartographically or in old historical images. Apart from the historical
descriptions provided by foreign travelers which generally substitute the lack of
documentary evidence, the images about the town of Târgu-Mureş, under the aspect
of cartography and that graphic representations, add an even greater documentary
value.
I have considered that it may be necessay to present certain historical data of
the town of Târgu-Mureş, ranging from statistic data such as the number of houses,
the number of families and inhabitants, to the area covered, appreciations about the
value of constructions, s. o., all these for a better understanding of the entire work.
This work is neither about the expansion of the town, nor a history of arts. This
is a presentation of images of the town, especially images from the mast recent three
centuries. The first type of images consists of map images, split into four groups. The
first group (A.1) is thatof old civil and military maps, that demonstrate the existence of
the town, some with structural details, covering quite a land period from the 16 tury to
the 1940' s - 1940' s. The second group (A.2) consists of maps of the land outside the
city, in 1872, including a general map and 22 divisions. The next group (A.3) presents
the general maps of the town Târgu-Mureş, from its first presentation in 1750 and to
the 1970's. The last group (A.4) presents the buildable land of the town, on the general
map and the 22 divisions, all made in 1898.
The historical images alsa split into two groups. The first group (B.1) consists of
etchings made by various etchers beginning with Johan Conrad von Weiss in 1735 and
to the one made in 1925 based of J6kai M6r. Mast etchings were made by Gragus Jan,
Morelli Gustav, Ludvig Rohboch, Jof Poopel, L. Oeder, Nemes ădon.
The drawings made by Ştefan T6th de Micula (Mikolai T6th Istvan) are of a
remarkable value. There are 13 watercolorts made around 1819-1823, unfortunately
lost durind World War li, but photocopies were made in the following decades. The
main one is a general drawing of the town, made 1824, transferred anto a copper
plate in 1827 by the Nagy Samuel, an etcher from Cluj. They present in detail the main
streets of the town and thus are an execptionally valuable documentary evidence.
I cannot assert that it is an exhaustive collection of town images and I am
confident that further research could bring to light other representation of Târgu-
Mureş.
........ .-- -· .........

Man Ioan Eugen Targu Mures in Cartografie Si Imagini Istorice 2018

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Man Ioan Eugen Targu Mures in Cartografie Si Imagini Istorice 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

Carte apărută în aufrul<Proiectului

.100 de c4rţi pentru !Marea Vnire-1918-2018~

)I.sociaţia ,,!!Vicolize CBăciuţ •pentru ©escoperirea şi <PrornurJarea 'Vafmifor Cufturai-.A.rtistice

EDITURA VATRA VECHE

MAN, IOAN EUGEN

COLECŢIA „MAREA UNIRE - 100"

Coperta aparţine autorului

Tiparul executat la INTERMEDIA GROUP

I. CUVÂNT ÎNAINTE„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„ .... 7

li. INTRODUCERE„.„.„.„.„ .. „„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„ .. „„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.9

III. CÂTEVA DATE SPECIFICE ORAŞULUI TÂRGU-MUREŞ„„„„„„„„„„„„„„„.„.14

IV. (A.l). HĂRŢI MILITARE ŞI CIVILE CU REPREZENTĂRI ALE ORAŞULUI

V. (A.2). HĂRŢILE TERITORIULUI EXTRAVILAN AL ORAŞULUI

VI. (A.3). HĂRŢILE GENERALE ALE ORAŞULUI TÂRGU-MUREŞ„„„„„„„„„„„„114

VII. (A.4). HĂRŢILE INTRAVILANULUI ORAŞULUI TÂRGU-MUREŞ„.„„„„„„„„„163

VIII. (B.l).IMAGINI ISTORICE ALE ORAŞULUI TÂRGU-MUREŞ„„.„„„„„„.„„„„.209

IX. (B.2). IMAGINILE ORAŞULUI TÂRGU-MUREŞ ÎNTOCMITE DE TOTH

ŞTEFAN DE MICULA„.„.„.„.„.„ .. „„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„ ............ 244

X. ABREVIERl„.„.„.„.„.„.„.„.„ .. „„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„ ........ 259

XI. BIBLOGRAFIE GENERALĂ„„„„.„„„.„„„„„.„.„„„.„„.„„„„.„„„„„„„„„„.„„ .... 260

XII. REZUMAT„.„.„.„.„.„ .. „„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„.„ ... „.„.„.„.„.262

secolului al XVII-iea, pe fondul Reconquistei austriece dusă împotriva turcilor, Transilvania a

foarte greu de rezumat în doar câteva fraze.

apară ceva mai târziu.

Aproximativ aceeaşi descriere, la numai doi ani, o face şi Georg Werner,

Călători străini, I, 198, p. 209.

Descrieri din secolul al XVII-iea, cu referire la Târgu-Mureş, sunt puţine. O primă

Încheiem această parte a descrierilor mai vechi ale oraşului Târgu-Mureş cu

Încă din anii 1964-1965 am avut posibilitatea cunoaşterii unor documentaţii

Către sfârşitul secolului al XIX-iea, administraţia civilă a oraşului Târgu-Mureş,

propriu-zise, detaliate, am prezentat şi alte diferite hărţi apărute în unele lucrări

lângă dată s-au trecut abrevierile: cca, ante, post (1824).

A.2. Hărţile teritoriului extravilan al oraşului Târgu-Mureş

A.3. Hărţile generale ale oraşului Târgu-Mureş

A.4. Hărţile intravilanului oraşului Târgu-Mureş

B.1. Imagini ale oraşului, în ordinea lor cronologică

Serviciul Judeţean Mureş.

Mulţumesc doamnei Păcurar Ramona,actuala directoare a Instituţiei de mai

respective, pentru amabilitatea cu care mi-au pregătit materialele solicitate.

Cercetări ulterioare arată că „prima sursă autentică în care este menţionată

La 1444, călugării convertuali sunt nevoiţi să predea mănăstirea franciscanilor

2006, p. 81104 (În continuare: Ioan Eugen MAN, 2006)

Marisia, X, 1980 p. 142, 143 (În continuare: I. MOLDOVAN, Date demografice).

ANSJ Mureş, Conscripţii, nr. 1/1750.

înregistrează 1282 familii

ANSJ Mureş, Constituţia, filele 8-10

ANSJ Mureş, Impuneri, nr. 106/1778.

obiectul vânzării, schimbului de proprietăţi, demolarea lor în vederea extinderii cetăţii.

condiţia păstrării dreptului de uzufruct viager de către fostele proprietare, ceea ce

Târgu-Mureş. 1580-1658, Bucureşti,

O primă categorie de hărţi, în care este menţionat şi oraşul Târgu-Mureş, o

spre liniştea întregii comunităţi. Cu litera h - sunt notate posturile grănicereşti

maritime croate; z - Graniţele slavonice şi bănăţene,; o - Locurile grănicereşti ale

Mureş este menţionat sub forma de „ Vascharhely", iar localitatea Mureşeni, ca

ANSJ Mureş, Col. hărţi, nr. 468. filele 1,2,3.

militară. Ea este importantă pentru faptul că redă cu exactitate structura oraşului

Târgu-Mureş în perioada respectivă. În detaliul înfăţişat se observă noile zone de locuit

Harta Ungariei din anul 1578. Detaliu cu oraşul Târgu-Mureş

Sursa documentară Biblioteca Muzeului Judeţean Mureş, inventar nr. 25412,

cu titlul: „Az Osztrak Csaszarsag, az Magyarorszag

Observaţii Harta prezintă şi „ Transiluania" (Transilvania), având

redată şi stema acesteia, cu formele de relief, pădurile,

apele curgătoare precum şi localităţile. Târgu-Mureş este