COLECTIVIZAREA

ROMANEASCA DIN PERIOADA

1949-1962
SAS ALEXANDRU
CUPRINS:

• Introducere
• Etape
• Sistemul cotelor
• Efecte
Introducere:

• Colectivizarea agriculturii s-a desfăşurat între 1949 şi 1962 şi a

parcurs mai multe etape. Gheorghiu-Dej recurgând la arestări şi
violenţe, urmărind desfiinţarea aşa numiţilor chiaburi, care
erau, de fapt, ţărani înstăriţi, şi înfiinţarea G.A.C. . De
asemenea, ţăranii membri ai G.A.C.-urilor erau obligaţi să
muncească, fără să se ţină cont de suprafaţa de teren pe care a
înscris-o în aceste gospodării colective.
Etape:

• Între 1949-1953 s-a folosit din plin forţa, regimul comunist, condus de Gh. Trebuie menţionat că
terenurile ţăranilor înscrişi în G.A.C. rămân de drept în proprietatea colectivă a acestor ţărani, dar
de fapt statul comunist dispunea de ele aşa cum dorea. Cel ce nu muncea nu primea nimic, chiar
dacă de pe pământul lui G.A.C.-ul scotea profit.
• Intre 1953-1957, pentru a aproviziona oraşele, unde se resimţea lipsa alimentelor, comuniştii adoptă
o politică mai flexibilă, înfiinţând mai întâi aşa numitele întovărăşiri, în cadrul cărora mai mulţi
ţărani îşi uneau pământurile de bună voie , dar în final şi acestea se vor transforma în
G.A.C. Această etapă a dus la creşterea suprafeţei deţinute de colectivişti la 16,7% şi la întovărăşiri
la 24,39%.
•  După înfrângerea unor răscoale ţărăneşti din Vrancea, Suceava, Olt, Dâmboviţa etc., rezistenţa
ţărănească este tot mai slabă, încât până în 1962 colectivizarea se încheie. În acest an proprietatea
colectivistă în agricultură reprezenta 70%, cea de stat 17,6%, cea a întovărăşirilor 1,5%, iar cea
privată 3,5% .
Sistemul cotelor:

• Prin sistemul cotelor, comuniștii au ruinat gospodăriile agricole mari, ceea ce a condus
la sărăcirea satelor românești în ansamblu, inclusiv a țăranilor săraci, pe care comuniștii
îi sprijineau declarativ.

• O fostă deportată în Bărăgan, Cornelia Fiat afirma „cotele, care erau înfiorător de mari,
au trebuit să meargă și să-și cumpere grâne, să-și cumpere produse ca să poată plăti, ca
să-și poată preda cotele. Prin impunerea sistemului cotelor s-a produs, practic,
decapitarea țăranului. Dacă n-ai predat la termen cotele și cât a trebuit, ai fost luat,
bunicul a fost luat și plimbat într-un camion, nu numai el, au fost, parcă, vreo 10
persoane puse în acel camion, camionul plin cu butoaie goale, și i-au plimbat prin sat,
pe câmp, peste tot, pur și simplu nu se puteau apăra de loviturile butoaielor”.
Efecte:

• Incă de la început, procesul de colectivizare a fost întâmpinat cu rezistență de țărani,

care s-au răsculat în numeroase rânduri, încă din 1949, în nordul Moldovei și în
Transilvania. Trupele de Securitate, Miliție și Grăniceri au răspuns trăgând în țăranii
răsculați
• Peste 40.000 de persoane, mai ales țărani înstăriți, au fost deportate din Banat și din
Dobrogea în Bărăgan, în două rânduri: o dată în 1949 și apoi din nou în 1951. Deportații
au fost așezați într-o zonă geografică dificilă, fiind în continuare persecutați politic.
Localitățile în care au fost aceștia mutați au fost denumite de Securitate "comune
speciale", și erau în număr de 18. Cei deportați au fost lăsați să se întoarcă în
localitățile lor în 1955 și 1956, găsindu-și casele confiscate.
• Ultimul mare episod sângeros al colectivizării forțate a avut loc pe 15 ianuarie 1961 în
comuna Vâlcele, județul Olt. Atunci au fost împușcate de către milițieni 5 persoane și
arestate alte 25, pedepsele lor cu închisoarea însumând peste 84 de an
Imagini:
Tit lu l d e p ro p rie ta t e a co rd a t c u o ca z ia  R e fo rme i Ag ra r e d in 1 9 4 5 :
Obligatiunea de predare a terenurilor:
Medalie predata cu ocazia Colectivizarii:
Bibliografie:

• https://ro.wikipedia.org Colectivizarea
• https://materialedeistorie colectivizarea
• https://ro.historylapse.org colectivizarea-agriculturii