Dupi mirturiile cutremuritoare din Destin in b,itaia udntului (desore

calvarulsiu pAni a ajuns in iadul numit Kolima), in a doua parte a jurnalului

siu, Evghenia Ghinzburg descrie viata in Gulag, eliberareasa dupi ispisirea
pedepsei,domiciliul fortat in Magadan pani in momentul reabilitirii oficiale
din anul 1957.
Cu o voingi teribili si increderea ci adevirul va triumfa, auroarea a avur
puterea si rezistepini la capi.tul drumului, iesind din anii de reroaremai
puternici, descitusati si dornici de viati, mai sensibili si continuind si
iubeasci poezia, cea care i-a adus alinare in momentele de cumpani..
,t

,,PovesteaEvgheniei Ghinzburg esre un exemplu incredibil de rezistenti

umani si perseverentd, dezviluind crudul gi cumplitul regim politic al
CEBINECUVANTAR
vremii. Paginile ei constituie o adevirati provocare - oferi o noui. viziune
asupra vietii, o perspectivi la care cei mai muiti dintre noi nu ne-am gAndit
vreodati si care ne va face si apreciem libertatea pe care o considerim un
drept de la sine inteles."
Esrusn Hanpn&
Central and EasternEuroDeanLondon Reuieu

,,Nu e puEin lucru si povestesti fhri. ur5. si incrAncenare episoade atat de

dramatice, dar este o calitate comuni a tuturor ci"rgilor valoroase despre
suferinld. De altfel, faptele vorbesc de la sine si trezescempatia in cititor, firi.
si fie necesareepitetelebombastice."
Ar-rN Munl,seN

rl r -l
I !!.l il;i iJ

ISBN:978-606-793-045-0
ISBN:978-606-793-044-3

,illlIJllilil[|]ilil1ttl
Evcnrun GHrNzsuRc

OCNA
CEBINECUVANTARE!
JURNAL
Colecliecoordonati de
LAVINIA BETEA EvcnENrA GHTNZBURG

0cNA..
CEBINECUVANTARE
JURNAL
Parteaa doua
Traduceredin limba rusi de Antoaneta Olteanu
Prefati de Alin Muresan

Confrur
ISTORIE
ScriitoareiEVGHENIA SEMIONO\,rNAGHINZBURG (t904- tg77\ \i datorim una
dintre celemai complexegi dureroasemirturii legatede experientatriitd in inchiso-
rile stalinistegilagirul de mr.rncidin Gulag.Profesoarila Universitateadin Kazan(ca-
pitalaRepubliciirhtarstan),esteanchetatedin 1935si i seinterzicemuncala catedri.
in 1937,in cadrul Marii trori, estearestatepentru activitatecontrarevolutionari.
Refuzand si n-rinti gi siLdepund falsemirturii impotriva colegilor, estecondamnatd
la zeceant de deten{ie.Urmeazi munca fo4ati in lagirele din Kolima. Calvarul se
prelungegte,insumind la final 18 ani de privare de libertate,dureri si suferinlede
neimaginat.A fost reabilitati in anul 1955.Opera saautobiograficia fbst tradusdin
numeroaselimbi, continuind si reprezinteun repersi un valorosdocumentistoric.
Redactare:Antonia Kacs6
Prefoya
Tehnoredactare computerizati: Mihaela Ciufu
Design coperti: Dan Mihalache
Ilustra(ie coperti: Femei trdind in bardci supraaglomeratein Gulag. Fotografie
oferiti gratuit de International Memorial Society. Pentru cititorul roman, in ciuda a numeroase similitudini
EVGENYA GINZBURG intre sistemulcarceralbolgevicsi replica sa autohtonl, precum
lourney into the Whirlwind munca forlatd, sistemul arbitrar de acordare Ei graliere a pe-
EvgenyaGinzburg'sRussiantextscopyright @2012by Antonina Aksenova
Translationrights into Romanianlanguageare acquiredvia FTM Agency, depselor,disprepl pentru fiinla uman6, otganizarealagirelor
Ltd.,Russia,20l2. gi prezentaunor educatori politici etc.' existd9i o diferenli ma-
All rights reserved.
jori intre cele doui. Dacl memorialisticade la noi vorbeqte
Toatedrepturile asupraediliei in limba romAni aparlin
GRUPULU EDITORIAL CORINT. aproape exclusiv despre delinulii politici anticomunigti' in
93-04s-0
ISBN 978-606-7
cartea de fall e vorba, in proporlie majoritari, de comuniEti
-
Volumul II ISBN 978-606-793-044-3 pringi in ,,maqinade tocat" a sistemului' Nu lipsesc nici alte
categorii: culacii, delinufii de drept comun, mai tarziu pri-
DescriereaCIP a BiblioteciiNa{ionalea Romdniei
GHINZBURG. EVGHENIA zonierii de rlzboi de alte nalionaliteli, insi categoriapoliticilor
furnal / EvgheniaGhinzburg; trad.: AntoanetaOlteanu.- Bucuresti: este reprezentateaproape in totalitate de comunisti' Faptul e
Corint Books,2015-2016
2 vol. explicabil daci ne gindim ce epoca in care a fost arestati au-
ISBN 978-606-793 -04s-0
toarea se circumscrie Marii Terori din 1937-1938,indreptati
Vol. 2 : Ocna...ce binecuvAntare!/ pref.:Alin Mure;an. - 2016.
ISBN 978-606-7 93-044-3 impotriva membrilor propriului partid. Explicalia rifuielii in-
terne este simpli: dupd doui decenii de existenli a regimului
L Olteanu,Antoaneta(trad.)
II. Muresan,Alin (pref.) bolqevic,anticomuniEtii fuseseri deja neutraliza!i'
Nu este lipsit de importanld si amintim ci Gulagul a fost
8 2I . 16 1 . 1- 9 4 =I 3 5 .I
dezvoltatde citre Lenin inci din 1918,iar in cAlivaani existau
Aceasti carte a apirut cu sprijinul Institutului de Investigare
a Crimelor Comunismului 9i Memoria Exilului Rominesc.
deja g4 de lagire. stalin - singurul impotriva cdruia se exprime
-
Conlinutul volumului nu reprezinti obligatoriupozi!ia oficial:i nu doar Ghinzburg, ci $i mulli anali;ti ai comunismului doar a
a Institutului. extins gi perfeclionatsistemul:din 19291-afolosit Pentru a gr[bi
6 ALIN MURESAN
industrializareaURSSgi a exploataresurselenaturale.Doui de-
cenii mai tdrziu, Gulagul furniza o treime din producfia de aur
a firii 9i o mare parte din cea de cirbune si cherestea.Dimen-
siunile la care a ajuns sunt impresionante:in intreagaperioadi
de funclionare, au fost infiinfate aproape500 de puncte admi-
nistrative (unele puteau avea numeroasepuncte de lucru sau
unitifi), ceeace a condus la un numdr de aproximativ 2 mili-
oane de de{inugipolitici,la care s-au addugatdefinutii de drept
comun (mult mai numerogi) gi membrii administrafiei. Doar
cd, in ciuda convingerilor lui Stalin,sistemula fost cAtse poate
de neperformant din punct de vedereeconomic.
CAtevaparticularitili desprelocul in care se desfigoari cele
mai multe evenimente din carte - Kolima fbcuti celebri de
povestirilelui Varlaam$alamov.Bogifia resurselornaturaledin
zoni (aur, argint, cupru, platini, cirbune, petrol, mercur, prin-
tre altele) estedepigita numai de asprimeacondiliilor de viafd,
cici, parte din regiunefiind situati dupi Cercul Polar,tempera-
tura medie a iernii sesitueazi intre -19'C qi -38" C. Magadanul
in care a locuit Ghinzburg, cel mai mare orag din zoni, fu-
seseconstruit incepdnd din 1932de citre chiar de{inufii adugi
in zond. DouI decenii mai tdrziu, in toate punctele de lucru
din Kolima tri.iau, de pe o zi pe alta,200 000 de condamnati.
Lagirul nu putea scipa de nebunia Marii Terori, mai mulli
comandanli ai sii fiind arestali sub pretextul spionajului gi a
atitudinii prea indulgente fali de definufi (ce insemna aceasti
,,indulgenti"'cititorul poate vedeade unul singur din relatirile
lui Ghinzburg...). Estegi cazul lui Eduard Berzin, fondatorul
Kolimei, fost comandantal girzilor lui Lenin Eiom de incredere
al brutei Feliks Dzerjinski (creatorul CEKA), rispldtit pentru
serviciile sale cu condamnareala moarte si executareala Lu-
bianka,in august1938.Dar victimele Kolimei nu au fost trecute
Prefatd
cu totul sub ticere de statul rus: in 1996,pe unul din dealurile
din imprejurimile Magadanului a fost ridicati o impresionanti
statuiedin beton inchinati delinufilor, Masca tristelii. Acestae
un capitol la carestatul romALna rimas, inc6, restant.
Revenind la volum, doui din principalele calitifi ale sale -
perfect ignorate de citre filmul inspirat de el, Within the Whirl-
wind,inregia olandezeiMarleen Gorris, cu o Ghinzburg jucati
destul de monocrom de Emma Watson - le reprezintl spiritul
remarcabil de observaliegi capacitateade interpretare a autoa-
rei. Momentele de reflecfie gi analizi ralionali par mai curAnd
ulterioare triirii evenimentelor,dar asta nu le diminueazi cu
nimic din acuitate. Ghinzburg realizeazdc[ suferin{a nu este
altceva decAtlentila prin care viala poate fi perceputi in pro-
funzimile ei. Ajunge gi la concluzia cL omul, dacl nu moare'
se obiqnuiegtecu orice, chiar qi cu durerea permanenti. CAnd
analizeaz|in detaliu chinurile din Kolima, constata ci iadul
lor nu se asemina cu cel dantesc,ci, dimpotrivi, era alimentat
de faptul cd speranla gi, deci, 9i teama difuzi, erau intilnite la
tot pasul. Pentru ci o trimitere la carceri, o noui ancheti, o
noui condamnare (chiar gi la moarte) erau oricdnd posibile:
moartea nu era neapirat deznoddmAntulinevitabil.
Alteori, blocarea ei intr-un materialism total, in ciuda
evidentelor care i se dezvlluie prin suferinli, este frustranti.
Scenaautopsieirealizatede doctorul Walter ii ridici o singuri
intrebare Evgheniei:unde e sufletul? Walter ii rispunde plin
de tact, bucurAndu-sede preocupareaei Ei aritdr-rdu-icd su-
fletul nu se poate gdsi in vreunul din ,,organeleimperfecte ale
trupului nostru", dar scepticismullui Ghinzburg aminteEtede
siguranlade sine a lui Alexandru Nicolschi din interviul luat de
citre Lucia Hossu Longin, in carefostul qefal Securiti(ii refuza
existenlalui Dumnezeu prin argumentul ,,imbatabil" al lipsei
 Arrv MunrqeN
intdlnirii cosmonautilor cu El. ceva mai devreme, tot ea seari.ta
surprinsl de constatareac[ spiritul uman biruiegtetrupul, dar
nu atAt de mult cdt si aprofundeze problema. RimAne totul la
nivel de curiozitate, ba chiar o mici bizarerie, dat fiind faptul
ci revelaliai-a venit printr-un citat care con[inea ,,cevabiblic,
despretrupul neputincios gi spiritul vioi. Da, oricAt de ciudat ar
fi, dar spiritul, daci estevioi, in orice caz,e activ'i
De altfel, doctorul Anton Walter e un personaj remarcabil,
care personificl triumful incipifAnat al bundtilii 9i ribdirii in
ciuda tuturor obstacolelo.,ce aduce aminte de un Iov modern
gi care o cuceregtepe Ghinzburg prin calmul qi atitudinea sa
pozitivd. De;i nu esteexpliciti in text, contrapunereatiriei gi
optimismului lui Walter cu negativismul cvasi-permanent al
Evgheniei accentueaziconsiderabilplicerea lecturii.
Dincolo de textul propriu-zis al autoarei,un merit impor-
tant in cursivitatea lecturii il are fbri indoiali gi experienfa
traducdtoarei:cartea se citegteca o poveste,frumoasi - dacd
n-ar fi tragicl, sensibili (chiar daci uneori in exces),plicutil
Nu e pugin lucru sd povestegtifbr6 uri gi incrAncenareepisoade
atit de dramatice, dar este o calitate comuni a tuturor cirtilor
valoroase despre suferinfd. De altfel, faptele vorbesc de la sine
si trezescempatia in cititor, firi si fie necesareepitetelebom_
bastice. Pe de alti parte, Ghinzburg stipAnegtefoarte bine arta
redirii tulburirilor interioare pe care le avea in epoc[, legate
invariabil de dramele din familie, fie ci e vorba (mai ales) de
despirlirile de copii, fie de partenerul de via!6. Excepfieface -
in mod curios, poate - raportareala solul ei, pavelAksionov,cu
totul absentdin relatdrileei pAndintr-un moment decisiv.
Degi de-a lungul ambelor volume ironiile acide la adresalui
Stalin sunt omniprezente (chiar daci nu il numeste ca atare),
nu acelasilucru se poate spune despresistemulcomunist in
Prefald
sine. Sigur, trebuie luat in considerare faptul c[ Ghinzburg
scrie in plin comunism, gest inci riscant, dar lucrul acestanu
explici orbirea fa$ de trdsiturile regimului gi cu atAtmai pulin
liudarea unor trisituri umane cel pulin discutabilein plin ma-
rasm. Atunci cdnd esteinsircinati la Elghen cu ingrijirea copi-
ilor mici ai delinufiloa de pildi, ea menfioneazi cd erau atAtde
mul1i,incAt pentru a schimba scuteceletuturor aveaunevoie de
o ori jumitate. Copiii, ca Eiadullii, mureau pe capete,hrana din
laglr fiind nu doar nepotriviti pentru vArstaloa ci gi complet
insuficientd.Concluzia Evghenieieste,insi, demnd de celemai
bune jurnale de propagandi comunisti: soartacopiilor estein-
finit mai buni decdta copiilor evrei din imperiul lui Hitlet care
ii trimitea la moarte Einu le ofereahrani gi ingrijire! E adevirat
ci Ghinzburg nu a cunoscut toati viala altcevadecAtun regim
totalitar, dar oare sensibilitateain fa{a suferinlelor celor mici
nu ar trebui si lini de structura intimi a personalitilii, qi nu
de contextul social?Cu atdt mai mult cu cAt, per total, sensi-
bilitatea feminind a Evghenieiesteuna din trisiturile cele mai
luminoase ale cirlii.
Parecdfascinaliacelorpringi in mrejeleideologieide extremi
stanganu cunoaEteprea multe indreptiri, in ciuda evidenlelor.
Dupi lecturareaprimului volum al Destinulul..., m-am intre-
bat cu voce tare daci Ghinzburg se va trezi din acestsomn al
raliunii in ceeace priveqteraportareala comunism saunu. Con-
cluzia ii va aparfine fiecdrui cititor, desigur.Ceea ce putem re-
marca Ei la alli autori importanfi care au scris despreregim de
pe pozilii (foste) angajateesteci critica pe care o fac aga-zigii
apostali estemai degrabi una punctuali, iar nu principiali. Pe
GeorgeOrwell, de pildi, nu-l emofionau deloc imaginile cu bi-
serici folositeca latrine, ba chiar spune ci faptul de a nu arunca
in aer SagradaFamiliai separeo dovadi de prost gust din partea
10 Aurs MunrgeN

anarhi$tilor. $i mai explicit de atAt:,,Dacdam fi putut si-i azvAr-

lim pe Franco gi pe mercenarii lui striini in mare, aceastaar fi
insemnat o imensi imbunitifire a situa{iei mondiale, chiar dacd
Spanias-ar fi alescu o dictaturd sufocanti gi cu toti oamenii ei cei
mai buni in temni{i. Numai pentru atdta gi rizboiul (Rizboiul
civil din Spania- n.m.) merita si fie cigtigatl' Ciudati distanlare
de ororile extremeistdngi...
Sunt multe lucruri remarcabile in volumul lui Ghinzburg:
dilema morald a soreimedicalecaresevedenevoitdsi faci efor-
turi pentru a salvaviafa unui canibal,povesteatAn[rului Grifiko,
furat de pe stradi de trupele nemfegti qi trimis mai tArziu in
PARTEAA DOUA
lagir de cdtreai lui, ca gi cum ar fi plecatde bunivoie cu nazigtii (continuare)
(pe deasupra,toate acestealara ca mama lui si afle vreodati ce
s-a intimplat cu biiatul ei iegit la joaci), momentul tulburitor
in care unul dintre agenlii celei de-a doua condamniri a doc-
torului Walter ajunge si moari sub ingrijirile Evgheniei im-
plordnd iertarea,bucuria fetilei Evghenieiatunci cind descoperi
ci doica de la gridinifi o min{ise cdnd i-a spus,exasperatide
strigetelecelei mici, ci mama ei a murit, ori candoareacopilei
care le reprogeaziofilerilor venili sl Ie ridice profesoaracd nu
Etiu ci nu au voie si intre la ora de muzici... Dar meritul prin-
cipal al unui astfel de volum il reprezinti intotdeauna varietatea
cdEtigurilorpe careti le oferi lectura:de la reflecliile ideologice
ale autoarei (sau lipsa lor) la valoarealiterarl a textului, de la
sensibilitateaautoarei la destinul manuscrisului publicat fbri
voia ei in striinitate, ganseleca cititorul si rimdni impasibil la
finalul cirlii sunt la fel de mici precum aceleade a intdlni urme
de logici gi sensin malaxorul represiuniibolgevice.

AUN MuREsen
 Capitolul10

Aici au trait copii

Centrul pentru copii estegi el tot zoni. Cu ghereti de pazd,

cu poarti, cu barici gi sArmi ghimpatl. Dar la ugile baricilor
obignuite de lagir existl inscripfii neagteptate.,,Grupa de su-
garii',,Bebelugii',,Grupa mare"...
In primele zile, nimeresc la grupa mare. Acest fapt imi re-
aduce capacitateade mult timp pierduti de a plAnge.Deja de
peste trei ani disperareaseaci mi-a ars ochii. Dar uite, acum
(in iulie 1940) stau pe o binculi scundi in collul acesteiinci-
peri ciudate Eipldng. PlAngltri oprire, gemAnd,ca doica noas-
tri Fima, carescinceaqi-gitrdgeanasulca la (ari. Esteun goc.
El este cel care mi. scoatedin impietrirea ultirnelor luni. Da,
fhri indoiali, este o baraci penitenciari, de lagir. Dar in ea
miroase a grig cald gi a pantalonasiumezi. Fanteziasilbaticd
a cuiva a reunit toate atributele lumii penitenciarecu lucrurile
aceleasimple,omenestigi emolionant de cotidienecarerimi-
seseridincolo de linia de accesibilitate, incAt p[rea pur Eisirn-
plu un vis.
Prin baraci se agitau,gontAciind,lipAnd, hohotind gi mu-
rind de rAsvreo 30 de copii de vArstape careo avuseseVasika
al meu cdnd am fbst separa(i.Fiecareigi apira locul sub soarele
din Kolima in lupta neobositl cu ceilalli.Unii se pocneaune-
milos pestecap,se trigeau de pir, se muEcau...
t4 EvcHENre GHrNzeunc
Ei au stArnit in mine instincte atavice.Voiam si-i adun pe
toli in jurul meu, si-i strdng cdt mai tare, ca niciunul si nu
ajungd sub loviturile fulgerelor. $i voiam si bocesc deasupra
lor... Ca o doici. Pii voi, frumogii mei... Pii voi, cipgoarele
asteabolnave...
Mi scoatedin stareaaceastaAnia $olohova, perecheamea
in noul serviciu. Ania esteo intrupare a bunului-sim! gi a pri-
ceperii. $olohova e numele ei dupi so!. Dar altfel e nemloaici,
menonit[r, obignuiti din copilirie cu punctualitatea.Unele ca
ea sunt numite in lagir ,,perfectioniste'1
- Ascultaqi,fenia, mi-a spusea punind pe masi un ceaun
care rispAndea minunat aroma nepimdnteasci a unei mdn-
ciri cu carne, dacd o si vi vadi astfel carevadintre gefi, chiar
miine o si vi trimitd din nou la tiiatul copacilor. O si spuni
ci sunte(i bolnavi de nervi... Iar aici nu e nevoie de nervi, ci
de funii. Stepanili-vi. Mai mult, e timpul si ddm de mincare
copiilor. Nu mi descurcsinguri.
Nu, e picat si spun ci mureau de foame. Erau hrinili pe si-
turate gi, dupi aprecierilemele de atunci, mi separe ci mAnca-
rea era chiar gustoasi. Dar, nu gtiu de ce, tofi mdncau ca niqte
mici definuli: concentrali, gribili, gtergAndu-gicu griji game-
lele de fier cu o bucati de p6ine sau pur gi simplu cu limba.
ip sereau in ochi migcirile lor coordonate, nepotrivite vAr-
stei. Dar cdnd i-am spusAnei despreasta,a dat indurerati din
mAnI.
- Ce spunefi!Asta e numai la masi! Lupta pentru supra-
vietuire. Dar uite, la oali sunt pulini cei care se cer. Nu sunt
invifali. $i in generalnivelul lor de dezvoltare...Ei, o sdvedeti
gi dumneavoastri...
' Adepti a unei secteanabaptiste,
intemeiatide preotulde origine
olandezdMenno Simons (1496-156l), raspAnditiastizi mai ales in
Olanda,S.U.A.qi Germania(n. red.).
Ocna... ce binecuvdntare! 15
Am inteles asta a doua zi. Da, in exterior ei imi aminteau
chinuitor de Vasikala vArstala carea fost separatde mine. Dar
numai la exterior.Vasika,la cei patru ani ai lui, turuia pe dina-
fard fragmente uriage din Ciukovskit gi Margak2,qtia care sunt
mdrcile de magini, desenavaPoaremilitare minunate Ei turnul
Kremlinului cu steaua.Iar lstia...
- Ce-i asta,Ania? inci nu vorbesc?
Da, numai unii copii de patru ani rosteau cuvinte separate,
nelegate.Predominauurletelenearticulate,mimica, inciieririle.
- Pei de unde si vorbeascd?Cine i-a invdtat? De cine
au ascultat?imi explici Ania cu o intonalie nepdtimaqi. in
grupa celor care trebuie aliptali doar stau tot timpul culcali
in pitufurile lor. Nimeni nu-i ia in brale, chiar dac-ar crlpa
fipand. E interzis sd-i iei in brafe. Putem numai si le schim-
bim scuteceleude. Daci, desigur,ajung. La grupa bebelugilor
toli se inghesuie in larcuri, se tirdsc, trebuie si ai griji numai
si nu se omoare unul pe altul sau si-gi scoati ochii. Iar acum,
vedeli qi dumneavoastri. Si dea Domnul si apucim si le dim
tuturor de mdncarepe siturate gi si-i Punem pe oli1i.
- Trebuiesi facem activititi cu ei. Cdntece...Poezii... Si
le povestimbasme...
- incercalil Oricum pAnd la sfArgitulzilei abia de am pu-
tere sd mi urc pe prici. Nu am timp de basme...
Chiar ci munca erade nu-!i vedeaicapul.S[ duci api de patru
ori pe zidelabucitirie - gi ea se afla in cap[tul opus al zonei -,
de acolo si aduci gi ceaunelegrelecu mincare. Ei gi, desigur,si
le dai de mAncare,s[-i pui pe oali, si schimbi pantalonii, si-i
I KorneiIvanoviciCiukovski( 1882-1969),poet,jurnalist,critic lite-
rar, traducitor qi profesorde literaturi rusi. A scris numeroasepoeme
pentru copii gi esteautor al cunoscutuluiDoctorAumddoare(n. red.).
2 Samuil IakovleviciMargak (1887-964),scriitor,poet 9i traducdtor
evreu rus. Autor de literaturi pentru copii 9i tineret (n. red').
16 EvcHENreGurNzsunc
salvezi de fdn{arii uriaqi albi... Si, lucrul cel mai important,
podelele.in lagir in general curitenia podelelor constituia un
obiect al nebuniei gefilor. Aqa-numita ,,staresanitarf' era de,
terminati numai de albeafapodelelor.Orice miros greu sau de
arsuri din barici, orice zdrenle impietrite de mizerie treceau
pe lingi privirile apdritorilor curifeniei gi igienei. Dar si nu
dea Dumnezeu si nu strdluceascisuficient podelele.La fel de
sever era respectatl si ,,problema sexualf' si in centrul pen-
tru copii. Dar podelele nu erau vopsite gi trebuia si le rizui cu
culitul pdni striluceau.
Odati am incercat totugi si-mi pun in practici planul de
activitili pentru dezvoltareavorbirii. Dupd ce am frcut rost
de un rest de creion qi o bucitici de hArtie, le-am desenatco-
piilor o cisuli clasici cu doui ferestruici qi un horn din care
ieseafumul.
Primii au reacfionatla inten(ia mea Stasiksi Verocika, niste
gemeni de patru ani, care aminteau cel mai mult de copiii de
pe ,,continent'i Ania imi spuseseci mama lor, Sonia, este o
de{inuti de drept comun curati, nu e interlopi, ci o contabili
care socotiseprost, o femeie linigtitd, frumoasi, de vdrsti mij-
locie - lucra la spilitoria noastri din lagir, adici intr-una din
muncile cele mai privilegiate de acolo. De vreo doua, trei ori
pe lund, folosindu-se de cunostinla cu supraveghetoriicirora
le spila hainelepe ascuns,se strecurain centru.Aici ea,suspi-
nAnd incet, ii pieptina cu un rest de pieptin pe StasikEi Vero-
cika 9i le biga in guri, scofdndu-ledin buzunar, nigte dropsuri
de un roz fipdtor. in libertate, Sonia nu avusesecopii, dar aici,
dintr-o legituri intAmpldtoare,a fbcut deodati doi.
- Aqa ci ea igi adori copiii. Dar uite, chiar inainte de so-
sirea dumneavoastri a pi!it-o, sirmana. A fost prinsi avdnd o
Iegituri cu unul din libertate. Aga ci acum a fost trimisi la cea
Ocna...ce binecuvdntare! 1,7
mai indepirtati etapi, la cosit fin. A fost despirliti de copii,
povestegteAna cu vocea sa imparliali, de menonit.
Iar eu imi aduc aminte imediat ci Stasik qi Verocika sunt
singurii din toati grupa care EtiucuvAntul enigmatic ,,ma-ma".
Iar acum, cdnd mama a fost trimisi de aici, ei repeti une-
ori acest cuvAnt cu o intona(ie tristi, intrebitoare, privind
nedumerili in jur.
- Ia uite, i-am spuseu lui Stasikaritdndu-i cisufa desenati
de mine. ce-i asta?
- O baraci, a rispuns destul de clar biiatul.
Cu cdtevamiqciri de creion am desenatlXngi casi o pisici.
Dar nu a recunoscut-o nimeni, nici micar Stasik.Nu vdzuseri
niciodati un asemeneaanimal rar. Atunci am inconjurat casa
cu un gard tradigional,idilic.
- Iar lsta ce e?
- Zona! Zona! a inceput si strige bucuroasi Verocika gi sd
bati din palme.
Odati am remarcat ci portarul de la gheretade pazd a cen-
trului pentru copii se juca cu doi pui de cAine. Ei se chirci-
seri pe un preEule!chiar pe masaportarului, alituri de telefon.
Gardianul nostru ii scirpina pe c6{elugiba in spateleurechilor'
ba pe gAt,Ei pe chipul lui de liran se citea o asemeneaincAn-
tare, o asemeneabuni dispozilie, cd m-am hotlrdt:
- Cetifene gardian de serviciu! Dali-mi-i mie! Pentru
copii... Fiindci nu au vizut niciodatd,da, n-au vizut nicio-
dati nimic... O sd le ddm de mAncare...in grupi mai r[mAne
uneori...
Tulburat de rugdmintea neaEteptati,el nici nu a apucatsi-qi
gteargi de pe fali trisiturile umane gi gi-a pus mascaobiqnuiti
de vigilen{i. il luasemprin surprindere.$i el, dupl ce a intre-
deschisuEagheretei,mi-a dat cAinii cu pregule!cu tot.
 18 Evcur,Nre GHrNzsunc
- Doar pentru vreo doue sdptdmini... pini mai cresc
pufin... $i dupn aceeasi mi-i dali inapoi. Doar sunt cdini de
serviciu!
in antreul de la intrarea in baracagrupei mari am creat acest
,,collisor viu". Copiii tremurau de entuziasm. Acum cea mai
stragnici pedeapsi era amenintarea:,,N-o si mergi Ia ci{elugi!,'
Iar ceamai mare favoare:,,O si mergi cu mine si dim de mAn-
care la cilelugi!" Copiii cei mai agresivigi lacomi iEi rupeau cu
bucurie o bucifici din porlia lor de piine albi pentru Baciokr
gi Cerpaciok2.Aga le-au spus cdinilor, chiar cu acele cuvinte
care erau bine cunoscute copiilor, care se repetau in viafa lor
de zi cu zi. Si copiii au infeles caracterul glume! al acestorpo-
recle gi rAdeauveseli.
Toate asteas-au incheiat insd pestevreo cinci zile. cu o
$i
mare neplicere. Medicul-gef al centrului pentru copii, Evdokia
Ivanovna, angajatliber, a descoperit ,,coltisorul nostru viu', gi
s-a agitat teribil.
E un focar de infeclie! Nu, degeabaa fost preveniti cd asta,
cu 58, e in starede orice!
A poruncit si fie imediat dafi cifeii la pazd,,iar noi cAteva
zile am mers ca opirite, agteptAndrepresalii: demiterea din
aceastAmunci ugoari qi trimiterea la cositul finului sau la ti-
iatul copacilor.
Dar in acesttimp a inceput o epidemie de diaree la grupa
celor mai mici gi, din cauza marilor griji, in mod evident,
medicul-9efa uitat de noi.
- Bine,a spusAnia
$olohova,am scipat! N-o si ne intris_
tdm. Mai alescd intr-adevir cAinii erau ,,deserviciu'i Chiar acei
cdini ciobinesti care vor cregtesi vor merge cu noi la munci.
Iar in caz de ceva,il apuci de gdt pe orice de{inut...
' Butoiag(1.rusi) (n. tr.).
I Polonic(1.rusa)(n. tr.)
Ocna...ce binecuvdntare! l9
Da, dar astaesteatunci cAndvor cregte!Dar deocamdati...
Ce normal le zdmbeaucopiii nogtri!Cum le l6saumAncare,spu-
nind: ,,Astaestepentru Baciok! Asta estepentru Cerpaciok!"
Si-audat seamapentru prima oari c[ sepot gindi nu numai
laei...
...Epidemia de diaree se inc[pifina si nu se potoleasci.
Copiii mici mureau pe capete,desi erau tratali cu sArguin[i
gi de angajalii liberi, gi de medici definuli. Dar condiliile in
care erau cresculi acegti copii, inchisorile, amireala laptelui
matern gi clima din Elghen, toate acesteagi-au spus cuvdntul.
Problema cea mai mare era ci gi acestlapte matern amar din
cauzadurerii era pufin qi, de la o zila alta deveneagi mai pufin.
Rarii fericili se bucurau de laptele matern doui, trei luni. Res-
tul erau hrinili artificial. Iar pentru lupta cu dispepsiatoxici
nu era nimic mai important decAt mecar citeva pic[turi de
lapte uman.
Am fost nevoiti si md despartde cei mari. Medicul de{inut
Petuhov, invitat la consiliu, a sfbtuit si fiu transferati, in ca-
litate de ,,sori cu pregitire", la copii de vArsti mici. S-a apu-
cat singur si mI instruiasci. CAtevazile am mers la spitalul
definulilor, unde lucra Petuhov, gi el, extrem de repede, m-a
invilat tot ce trebuie si fac. Am studiat sArguincioasdindrepta-
rulfelcerului. Am invilat si pun ventuzegi si fac injecfii. Chiar
gi intravenos.M-am intors la centrul pentru copii ca ,,personal
medical" perfecfionat,incurajatl de laudele lui Petuhov.
(Pentru bunitate, minte qi onoare doctorul Petuhov a avut
parte de o fericiremare,cu adevirat unici in aceaperioadi: in
acelaqian 1940,a fost reabilitat pe neaqteptategi a plecat la Le-
ningrad. Se spune ci celebrul pilot Molokov, fratele soliei lui,
l-a implorat personalpe Stalinin leglturd cu ruda sa.)
 20 EvcueNre GHrNzsutc
...Pitu(urile bebelugilor stau unul ldngd altul. Sunt aga de
multe, cd daci ar trebui sd-i infhgezineincetatpe toli de-a ran-
dul, la primul nu ajungi din nou decAtpestevreo o16 gi jumi_
tate. $i toli se spuziseri, slibiseri, erau epuizali de plAnsete.
unii piuie jalnic si sublirel, nemaiagteptind niciun rezultat.
Allii url[ disperali gi curajoEi,se apiri activi. Iar unii deja nu
mai strigd. Numai gem, ca niste adulli.
Parci suntem robofi. Le d6m sd mindnce cu biberonul, le
punem perfuzri,le facem injec{ii gi,lucrul cel mai important, ie
schimbim scutecele.invartim ftri incetare scutecelede pirnzd,,
prost uscate.Din cauzaacesteialergituri de 14 ore de stat in pi-
cioare,din cauzamirosului greu ce vine de la grdmada uriagi
de scutecemurdare, vedem o ceafi in fala ochilor. Nici micar
nu avemchefde mdncare,suntemmereu flimande. Grisul lichid
rimas de la copii il inghilim cu repulsie,numai pentru a subzista.
Dar lucrul cel mai ingrozitor este faptul c6, la fiecare trei
ore, cu un alt transport, vin ,,la aliptat,' doicile. printre ele
sunt de-alenoastre,politice,careau riscatsdaduci pe lume un
copil la Elghen. Cu o expresieindurerati, intrebitoare pe fali
ele se uiti la uqile noastre.Si nu-fi dai seamade ce se tem mai
mult: de faptul cr pruncul niscut la Elghen va supravie{uisau
de faptul ca va muri.
Totugi marea majoritate a doicilor sunt borfage.La fiecare
trei ore, fac un pogrom fald de personalul medical. Sentimen-
tele materne sunt un motiv minunat de a-gi face de cap. pi_
trund in grup, cu injurituri de nedescris,blestemdndu,negi
ameninfdndu-necr ne omoari saune mutileazi in ziua in care
va muri Alfredik sau Eleonorocika.(Mereu le dideau copiilor
niste nume elegante,striine.)
...Cdnd am fost mutati sa lucrezla izolator,mai intAi chiar
eram multumiti. Totuqi acolo sunt mai pu{ini copii, numai
11
Ocna... ce binecuvhntare!
cb reprezinti cazuri mai complexe sau sunt bolnavi extrem
de contagiogi.Acolo ai posibilitatea fizicd de a-i acorda fieci-
ruia atenlie.Dar, dupi ce am rimas prima dati in schimbul de
noapte,am simlit in suflet o presiune de nesuportat.
Uite-i, stauintingi, niste mucenici mici nisculi numai pen-
tru suferinli. Acel copil de un an, cu o fali plicuti, rotundi,
are deja inceput de edem pulmonar. E rdgugit gi-gi trage febril
mAnufelecu unghii vinefii. Cum s[-i spun mamei? EsteMaru-
sia Uqakovadin baracanoastri...
Sauuite, ista plitegte pentru picatele parinfilor. O progeni-
turi a blestemateilumi interlope. Sifilis congenital.
Cele doul feti(e din margine o sa moarl probabil azi, cdnd
o si fiu incd aici. Mai rezistl numai cu camfor. Medicul definut
Polina Lvovna, cAnd a plecat in zona, m-a rugat multi vreme
sd nu-mi fie mili si le mai fac o injeclie.
- Si rezistemicar pdni la 9 dimineala... Ca sfdrgitulsd nu
fie in tura noastri.
Polina Lvovnaestedin Polonia.A apucatsi steala noi numai
doi ani inainte si fie arestati. Nefiind obi;nuiti cu regulile
noastre,saufiindcd asta-i firea ei, ea esteextrem de temitoare,
siricufa, extrem de temitoare. Temdtoaregi imprigtiati. Pune
stetoscopulpe pieptul unui copil de doud luni Ei-i poruncegte
profesionist: ,,Bolnav,respirali! Acum lineli-vi respiralia!" E
neuropatolog.Nu e obignuitd cu pediatria.
Am relinut in mod deosebito noaptela izolator.Nu una sim-
pli, ci albi. Una din ultimele nopfi albe din acelan. Nu semana
deloc cu cea din Leningrad.Niciun fel de cer auriu gi, firesc,
nicio cladire mare adormitd. Dimpotrivi, cevaprimordial, ceva
extrem de ostil omului se simlea in aceasti irizare albi, rece,in
careseleginau formele obiqnuite.Si colinele,si vegeta{ia,si cli-
dirile. Sunetulti se infigeanu numai in urechi,dar gi in inimi.
22 EvcHp,wra GntNzguRG O cna...ce binecuvitntare! 23

$i nicio plasi de ldnfari nu te salvade infepiturile otrivitoare Nu poli s6-i uifi, copiii din Elghen' Nu, nu, aici nu poate fi
ale acestor demoni zburitori care seminau cu niEte ldnlari nicio comparafie cu copiii' sl spunem, evrei din imperiul lui
obignuili de pe continent agacum un tigru furios seamdndcu Hitler. copiii din Elghen nu numai ci nu au fost omorali in ca-
o pisici de casi. mere de gazare,ci mai erau gi tratafi. Erau hrinili pe sdturate'
Lumina, aga cum se intimpla adesea,s-a stins deodati. Trebuie si subliniez asta,si nu ne indeplrtim deloc de adevir.
plat'
Numai o lampi mici de veghe lic[rea slab intr,un coll gi la lu- Si totuqi, cdnd imi aduc aminte de peisajul din Elghen
mina ei pilpAitoare fhceam injeclii din orl in ord unei fetife cenusiu,atins de melancolianefiinfei, cea mai imposibili' sata-
muribunde. Fetila aceastade cinci luni a unei mame, definute nici niscocire mi separ acolotocmai acestebardcicu irrscripfiile
de drept comun de 20 de ani, stitea aici deja de multi vreme, ,,Grupade sugari'],,Bebeluqi'],,Grupamare'" '
in izolator, si fiecare sori, la predarea gdrzli, spunea:,,Ei, pro-
babil cd azr..."
Dar eainci rezista.Un scheletmic, acoperit de o piele ridati
ca de om bitrAn. Iar fa!a... fafa acesteifetife era astfelincit i se
spuseseDama de pici. O faln de 18 ani, inteligenti, ironici. De
parci in{elegeatot, tot, ea, care fusesearuncati pentru o clipd
in zona noastri. in zona riutdlii Ei a morlii.
li fbceam injecfie cu un ac mare si ea nu plAngea.Gemea
numai incetisor qi se uita fix la mine cu ochii ei de bitrAn,
atotgtiutori. A murit chiar inainte de venirea zorilor, foarte
aproape de acea granifi cind, pe fondul lipsit de viafi al
noplii albe din Elghen, incep si licireasci niqte vagi sclipiri
rczalli.
Moarta a devenitdin nou un bebelug.Ridurile i s-auintins,
s-au inchis ochii careau aflat agade timpuriu toate tainele.Ri-
maseseun copil mort, epuizat.
- Svetocikas-astins,i-am spuseu inlocuitoareimele,cdnd
am predat garda.
- Care Svetocika? Ah, Dama de...
S-aoprit dupi ce a privit trupuqorul intins.
- A$u e, nu mai seamlni deloc cu Dama de pic[. mama
$i
nu e... E in etapi, a fost trimisl la Milga...

Capitolul11
,,Oadieretn tufelede agri;"
De unde au apirut ei, copiii igtia? De ce sunt aqade multi?
Oare in lumea astade sirmi ghimpati, cu turnuri de pazi, ple_
ciri la munci, apeluri, stingeri,carcere,etape,cinevamai poate
incerca sentimentul de iubire sau micar de atraclie primitivi?
lin minte, in tinerefe (care, din fericire, a avut loc inainte
de epoca revolufiei sexuale)mi tulburase o definitie a iubirii
dati de Hamsunr. ,,Ceesteiubirea?Oare o adierece fognegtein
tufele de agrig,sau furtuna ce rupe catargelecordbiilor? Este o
iluminare aurie a sdngelui..."
Ei i se opunea un aforism cinic al unuia din personajele
timpurii ale lui Ehrenburg2:,,Iubireaesteatunci cdnd oamenii
dorm impreuni..."
Pentru Kolima anilor '40 chiar 9i definitia asta era mult
prea idealizati. Cdnd dorm impreuni... Dar asta inseamn[
cd au un acoperigdeasupracapului, un acoperiEcomun. Si
un pat pe carepot sd doarmd, in somn apartindndu_qinumai
unul altuia.
t Knut Hamsun(18-59*1952), scriitor,poet qi dramaturgnorvegian
(n.red.).
'zIlia GrigorieviciEhrenburg( I 891- 1967),scriitor
si iurnalistsovie-
tic, autor al romanului Dezghelul,in careprezintdprocesulde liberali-
zaredesfhguratin Uniunea Sovietici dupi moartealui Stalin (n. red.).
Ocna... ce binecuvdntare!
Iubirea in lagirele din Kolima inseamni nigte intdlniri ex-
trem de periculoase,pe fugi, in niEte unghere de la ,,locul de
muncf', in taiga,in spateleunei perdelemurdare a vreunei ,,ba-
rici de oameni liberi'l $i mereu ar groazade a fi prins qi expus
ruginii publice, iar mai apoi si ajungi intr-un batalion de pe-
deaps6,intr-o ,,delega1ie"periculoasi pentru viali, adicl si
plitegti pentru aceastiintAlnire nu cu altceva,ci cu via{a.
Multe tovardgede-alenoastreau solulionatproblema aceasta
nu numai pentru sine,ci Ei,in principiu, pentru to!i, cu acealo-
gici implacabili a unor urmagi adevirali ai lui Rahmetovt. in
Kolima, spuneauele, nu poate fi vorba de iubire, pentru ci ea
apare aici in forme injositoare pentru demnitatea omeneasci.
in Kolima nu trebuie si existenicio legdturi personali, pentru
ci aici e agade ugor si aluneci spreprostitulie.
Din principiu aici s-a pdrea ci nu ai de ce si protestezi.
Dimpotrivd, po{i ilustra numai ideeaaceastaprin scenecotidi-
ene din Kolima de vdnzare-cumpirare de marfh vie. Iati ase-
meneascene.
(Trebuie si fac o precizare:vorbesc numai despre femeile
intelectuale,caresunt inchise aici din motive politice. Pcnalele
sunt dincolo de limitele umanului. Orgiile lor in niciun caznu
vreau si le descriu,desi am fost nevoiti si suport destule,fiind
un martor forlat al lor.)
Punctul forestier aflat la 7 kilometri depirtare de Elghen.
Brigadierul nostru Kostik Actorul merge prin taiga nu singur,
ci insofit de vreo doi ,,amici".Ei examineazi profesionistfeme-
ile noastre care mAnuiescfieri'straielegi topoarele.
- Nigtemuribunde! spuneddnd din mAni un amic.
- Le dai cevade mAncare!Oasesi fie, ci o si ai gi carne,ii
{ine isonul Kostik. Uite, hai la aia tinerici, la fhtuca aia!
I Personajdin romanul Ce-i de
fdcut? al scriitorului rus Nikolai
(n. red.).
Cerniqevski
26 Evcnnlrrn GHrNzsunc
Prinzdnd un moment cAnd supraveghetoriise incdlzescla
foc, ei se apropiede celedoui tinere fete din brigadanoastrd.
- Ei, frumoaso! Uite, un amic al meu vrea si schimbe o
opiniecu tine...
,,A schimba o opinie" este o formuld de politege,cum si
spun, un tribut al manierelor din societate.Flri ea nu incepe
nicio negocierenici chiar cel mai invederat bandit. Dar tot cu
ea se termini qi orice ,,poveste".Dupi aceeapirlile inalte con-
tractante trec la un limbaj liber de orice convenlionalitate.
- Sunt expeditor la Burhala. (Una dintre cele mai ingro-
zitoare exploatdri miniere.) Aga c[-!i dau tot ce vrei. i1i dau
cizme,pdslari,o pufoaici de calitatea-ntdi...Stiu cl egti delinut
politic... Nu-i nimic, o si ne inlelegem cupaza.Sigur,o si coste
mai mult. Am Ei o colibi. Aici, la vreo trei kilometri... Nu-i
nimic, o si vii pe jos...
Cel mai adesea,acestinegustoriplecaupunAndu-gipofta-n
cui. Ei, dar uneori se mai incheia Ei cAte o afacere.Oricdt de
dureros ar fi fost. $i uite agaseficea. Treptat. Mai intAi lacrimi,
groazd,indignare. Apoi apatie.Apoi voceadin ce in ce mai pu-
ternici a stomacului, gi nu numai a stomacului, ci a intregului
trup, a mugchilor, pentru cI vorbim de o infometare trofice,
pAni la pierdereaproteinelor.$i, din cAndin cAnd,era si vocea
sexului, care se trezeain pofida condiliilor. Dar, cel mai ade-
sea,era un exemplu al vecinei de prici care se inzdrivenise, iEi
schimbasehainele,igi inlocuisepdslariimici, umezi, rupti, cu
unii noi, adevirafi.
E greu de urmdrit cum un om hdituit de formele neumane
ale vie{ii igi pierdetreptat noliunile obiqnuitede bine si riu, de
acceptabilgi neacceptabil. Altf'elde unde si fie la centrul pen-
tru copii asemeneaprunci a ciror mami e doctor in Etiinle,iar
tata un hol de locuinle extrenrde cutroscutdin Rostov!
Ocna...ce binecuvdntare! 27
Unele dintre acelefemei careavuseseripedepsemici 9i care
apucaserisi iasi din lagir incl inainte de rizboi, dar fbri drep-
tul de a pleca pe continent (cel mai adeseafoste comuniste cu
articolulKRTD1,careprimiseri in 1935numai cinci ani!),dupd
ce au trecut pragul lagirului, au inceput rapid si secisatoreasci
in Kolima, firi si se ruqinezeabsolut deloc de mezalianfe'O
(in minte pe una, Nadia, care,in ajunul eliberirii sale,le arunca
provocatorin fali fostelor ei oponentedin baraci:
- Ei, n-ave1idecAtsl vi uscali aEa,neatinse,cinstitelor! Eu
oricum o sd mi mdrit cu el, orice ali spune voi! Da, el joaci
popa-prostulda, el spune,,numilemieu"'.. Iar eu am terminat
Facultateade Limbi Striine, am frcut limbi scandinave'Numai
ci acum cine mai are nevoie de ele, de limbile mele scandi-
nave?Am obosit. Vreau gi eu casamea 9i soba mea' $i copiii
mei. Unii noi... Doar pe cei caresunt pe continentn-o si-i mai
vedem niciodati. Agaci si nascmai repede,cAtinci mai pot" '
Uneori, in locul unei explozii de tragism ap[reau aspecte
absolut comice. Uite, de exemplu, povesteadesprecum Sonia
Boll ,,s-amlritat pe loc".
Sonia,liniqtiti, nepretenlioasi,o croitoreasidintr-un orlqel
bielorus, a reuEitsi prindi un articol serios - KRTD, lucru de
carenu incetasi setot minuneze.Din cei opt ani primi!i, Sonia
fbcusedejacinci, cAnddeodati, de la Moscova,a venit o hdrtie in
carecrimele Sonieierau recalificatede la ,,contrarevolulionare"
la,,neglijenfi criminala" qi, prin urmare,pedeapsas-a redusla
trei ani.
Nebr.rni de bucurie, Sonia nu remarcasefaptul ci hirtia
ajunsesela ea abia pestedoi ani. Lucrul cel mai important era
c[ ea trebuia si se duci imediat, fiarl intlrziere' la Iagodnoe,
unde era eliberati. Acolo se{icea,,completarea"aceluiformular
' Abreviere de la activitate contrarevolulionara trolkista (n' tr')'
28 EvcnrNre GnrNznunc
sacru numit ,,formularul Al care-l treceape delinut in catego-
ria ,,fostilor delinufi'l a celor ldsati in libertate.
La lagodnoe, la administra(ia lagirelor, in anumite zile se
deschidea un ghigeu ca la casierie.Prin acest ghigeu, fostul
delinut (deja fostul!) primea cu mAini tremurltoare de fericire
binecuvAntatul ,,formular A1 La minele din jur se gtia mereu
cAnd are loc eliberareaunui alt grup de femei de la Elghen gi,
la momentul respectiv,se adunauaici petitorii.
Cdnd SoniaBolt, dupi ce a impdturit ,,fbrmularul Al l-a legat
cu mare emolie in 9al, s-a apropiat de ea un copilandru bine
fbcut, cu o ciciuli liloasi de blani gi a spuscu o voce rdgugiti:
- imi ceriertare,ceti[eani... V-ati eliberat?Ei,foartebine...
Eu sunt de la ,,Djelgala'iSunt un om independent,intrebali pe
cine vreli. Dorescsi schimbim o opinie...
Sonia l-a examinat cu o privire criticd pe pretendent$i a pus
o intrebare cam neagteptati:
- Spunefi-mi, nu sunteli evreu?
- Nu, cetiteani, daci nu-i, nu-i... N-o si mint... Noi sun-
tem siberieni,de lingd Kansk...
- $i de ce intreb asta,a oftat Sonia,ce si cauteun evreuliber
pe acestpimAnt blestemat!Bine miLcarci nu sunteli acest...
karakalpak... $tiu eu? $i, dupi o mici pauzi, a spus lirnpede:
sunt de acord.
Lucrul cel mai amuzant e ci acest cuplu a triit mai apoi
mulli ani in bund armonie, iar in 1956,dupi reabilitare,solii
au plecat impreuni la Kansk.
Uite, asemenealucruri, si amuzante,si tragice,ne inconju-
rau in viala noastr[ ciudati, primordiali.
Ei, dar iubirea?Acea iubire a lui Hamsun, careeste,,o ilu-
minare aurie a sAngelui"? Eu afirrn ci uneori gi ea apirea prin-
tre noi. Oricdt ar nega unii, rigoristii noqtri (gi ei erau extrem
de multi printre mengevicisi eseri),posibilitateaunei iubiri
Ocna...ce binecuvdntare! 29
pure in Kolima, dar iubirea exista.Uneori se instala qi in bar6-
cile noastre,neqtiuti de cei din jur, dar' de fapt, ea,oricum EA
era chiar acea,,adierein tufele de agrig'l
Uite, de exemplu,una dintre manifestirile ei tainice'
...Apelul. Dupi numirarea efectivului,ni se citeqteun ordin
al comandantei de lagir Zimmerman despresancfiuni. Zimmer-
man insigi esteo persoandcultl, dar ea doar semneazaordinele,
elesunt redactatede gefulde regim. Tot serepetl formule; ,,cinci
zile gi cinci nopli de carceri cu scoaterela munci'l ,,cinci zile gi
cinci nopli de carcerI fhri scoaterela munci..."
$i, in fine, auzim un punct al ordinului care stirneEterdsul
chiar qi in rAndurile noastre, ale unor oameni care asculti
umilili, cu inima strdnsd,care dintre ei in noaptea ce vine va
fi lipsit de binecuvintarea priciului din baraci, pentru care
noapteaaceastava lua infbliEareascindurilor urit mirositoare,
inghelatedin carceri.
,,Pentru legitura unui delinut cu o deqinuti'l citeqtegardi-
anul de serviciu, ,,cares-a manifestat ca un cal simplu pe ter-
men de doui ore... cinci zile qi cinci nopli ftrl scoatere..."
Mai tdrziu, expresiaasta,,legitura unui definut cu o delinutl
care s-a manifestatca un cal simplu" va deveni foarte mult fo-
lositd in lagirul nostru. Dar acum risetele se sting repede,se
ricesc, le ia locul groaza.Acum EI sunt pierduli. ' '
EL a fost actor, de-al lui Meyerholdt, EA - balerini. Fostele
lor profesii le-au creat pentru o vreme o pozi{ie privilegiatd
in lagir. La Magadan amAndoiau fost inclugi in componenla
aga-numitei brigizi culturale. Acest teatru de iobagi, care
LVsevolodEmileviciMeyerhold(1574-1940),actor,teoretician'di-
rector de teatru ;i regizorrus. in anul 1939,a fost arestatgi torturat,
fiind acuzatde spionajEi trotkism,urmAndcondamnarea la moartein
anul urmitor (n. red.).
30 EvcHrNre GHrNzsunc
didea reprezentatiiin fala gefilor care se plictiseau in locurile
acesteauitate de lume, igi hr[nea delinulii actori qi, sub diverse
pretexte,le didea o oarecarelibertate de mers nesupravegheat.
Ei reuEescsi se intAlneasci in afara lagirului. Ce fericire!
Fericirea e extrem de puternici, poate din cauza congtiinlei
faptului cd e fragil6, in orice clipi poate fi rinitd. Fericirea
aceastadureazdexact cinci luni. Apoi se descoperi sarcinaEI.
Iar pentru femeile insircinate din lagdr existi o cale bitut6:
etapi la Elghen, mai aproapede doici, de centrul pentru copii.
Despirfirea.Mama pedepsiti primeEteacum pdslarigi o ja-
cheti de categoriaa treia in locul ,,tutuului" gi a pantofilor de
balet. Miculul fiu moare in centrul pentru copii, fbri si tri-
iasci nici jumitate de an.
Pentrua seintdlni cu EA, El simuleazi pierdereavocii. EL ,,nu
mai poate" si joace pe sceni gi un brigadier pe care-l cunoagte,
dupi ce-l califici drept m[gar, totugi il,,aranjeazi'intr-o etapi
la Burhala,o minl aflati in apropierede Elghen.
Acum, in locul vielii libere de actor la teatrul de iobagi, EL
induri de bunlvoie toateororile de la Burhala . ,,igirupe spatele"
in abataj.E bolnav, abia se mai line pe picioare. Pesteun timp,
reusestesi ajungl in brigada culturali din taiga a Sevlagt-ului,
caredin cdnd in cAndvine la noi, la Elghen,gi alind cu reperto-
riul ei de estraddpe gefiidin Elghencaremor de atAtaplictiseald.
in rdndurile din spatesunt admise,ca o favoare,gi delinuli din
rAndul ,,gmecherilor"gi al fruntagilor in produc{ie.
S-auintdlnit! S-auintAlnit! Sufocat[de durereafierbinte 9i
de fericire,EA sti aldturi de EL in culiseleclubului de lagdrdin
Elghen.imbetrdnitela cei 26 de ani ai sii, epuizati, deloc fru-
moasf,,unica,in fine, din nou descoperita.
I Abreviere pentru I-agirul de reeducare qi
munc6 din Nord_Est
(n. tr.).
Ocna...ce binecuvdntare! 31
SufocAndu-se,ea repeti acelaEilucru: ce mult semdna cu
EL micul lor fiu, pAni gi unghiulele de la degeleleerau exact ca
ale tatilui. $i cum la trei zile biiatul a fbcut o dispepsietoxici,
pentru ci EA nu mai avealapte gi biiatul era hrinit numai cu
lapte artificial. EA tot vorbegteintruna, iar EL ii tot sdruti mAi-
nile EI, cu unghii murdare, rupte gi O implori sd selinigteascd,
pentru ci EI o si mai aibi gi alli copii. $i EL ii strecoari in bu-
zunarul jachetei bucili de pAine economisitl gi de zahir.
EL are legituri mari in cercurile influente ale ,,gmecherilor".
EL va reugi s-o plasezeqi pe EA intr-o munci 'aranjatfl dupi
nofiunile din Elghen, cdrduglabaza hipo. Asta e aproapeo fe-
ricire. Primegteregulat bilete de la EL. $i ce speri ei? AmAndoi
au o pedeapsi de cdte zece ani qi cinci ani de privare de drep-
turi. Dar oare trebuie neapirat sd speri? Citegte biletul de o
suti de ori qi rdde de fericire.
Si de ce deodati ,,cinci zile gi cinci nopfi fbri scoatere"?Se
dovedegteci EL, cu ajutorul unor persoane importante din
lagir, pe care le cunogtea,care patronau arta, a reuqit si pri-
measci o misiune fictivi la Elghengi a pAndit-o pe EA cu cilupl
ei lingi Volciok, la 4 kilometri de zoni. $i desigur ci ei au legat
de un copacacestcelut, unul iakut, scund, cu un picior strAmb.
$i nu gtiu care individ i-azilrit gi i-a turnat gefilor.Uite, gi agaa
apirut o intAmplarepedepsiti cu carcera:,,legituraunui delinut
cu o detinuti cares-a manifestatca un cal simplu pe termen de
doui ore'i
Apelul s-aincheiat.Acum o sI apardescorta,pentru a-i lua
pe cei pedepsi[ila carcera.
- Numai si nu se ating[ gi de EL, spune EA, punAndu-qi
zdrentele, anticipAnd umezeala pitrunzitoare a carcerei,
numai si nu seatingi de EL! Dupi mini arepleuriti cronicd...
- Unde e EA? Uite biletull
JZ EvcueNre GHrNzsunc
Katia Rumianteva, nesupravegheati, car| ape cu o ceruti
trasi de un boulean. Bravo ei: totusi a reusit si treacl biletul
pestecei celapazd!
- Slavi Domnului! Totul estein ordine! exclamibucuroasi
EA, citind repede biletul. MAine gi poimAine au un spectacol
pentru gefii din lagodnoe.De aceeanu esteluat la carceri, i s-a
citit numai condamnarea...Au nevoiede eMar eu. ce se fac...
O si rezist...
$i EA, prima dintre cei condamnali la carceri, merge spre
ugile baricii, pornind pentru cinci zile gi cinci nopfi in iad cu
mersul ei elegantde balerini.
Oameni, si-i invidiati!
Capitolul12
intre URCI;i KVC
Anul in care am lucrat la centrul pentru copii reprezinti o
adevirati perioadi de rilgaz in lagir. in fiecare dimineafi, ii
mullumesc soartei Ei doctorului Petuhov care m-a fbcut ,,per-
sonal medical'l Pufoaica mea e cilduroasi. Dimineata ies din
zona centrali din Elghen cu brigada a doua. $i nu mi duc in
cealapitrunzdtoare a taigaleiinghelatede decembriesauianu-
arie, ci in baraca centrului pentru copii, caldi gi care miroase
linigtitor a scutecemurdare. in fiecare zi, primesc o porfie se-
rioasi de mani cereasci - grig cam lichid, rimas de la copii.
in fine, triiesc intr-o baraciLin care qef de baraci e Maria Ser-
gheevnaDogadkina, unde searaduduie cazanulde fier gi apa
caldi fierbe intr-un rezervor mare. Am mereu posibilitateade
a mi feri de ger, iar inainte de a mi culca pot chiar si-mi per-
mit un lux - si citescnigte versuri, sd citescpe indelete,urcati
pe priciul al doilea, in viziti la Lena Iakimef.
Uite azi, de exemplu, intr-o goapti de complotiste, ni-l
DESTAINUIM una alteia pe Gumiliov3. Ce mult ne alini aici!
I Abrevierepentru Filiala autonomi de lagir (n. tr.).
2Abrevierepentru Unitateacultural-educativi(n. tr.).
3 Nikolai StepanoviciGumiliov (1886-1921),poet rus. Arestatde
autoritilile sovieticesub falsa acuza{iede participare la un complot
antirevolu(ionar,a fost impugcatfhri a fi judecat9i condamnat(n. red.)'
34 EvcnrNre GnrNznunc
Ce plicut e sd ne amintim aici, in Elghen,c6 departe,departe,
pe lacul Ciad, hoiniregte elegantdo girafb. Si hoiniregte aga,
draga de ea, plini de pete, de parci nu s-a intdmplat nimic.
Apoi, intrerupAndu-ne una pe alta, ne aducem aminte de la
inceput pAni la sfdrgitversuri desprecum un corb bitrAn dis-
cuta despreENTUZIASM cu un sdracjerpelit. Acestae lucrul
cel mai important: si gtii si fii minte lucrurile care te entuzi-
asmeazichiar gi pe priciul de susde la Elghen...
Corbul bdtrhn, cuprins de nelini;tea obignuitd,
Spunea,fremdthnd de emofie,
Avea nistevedenii nemaivazute
Pe ruineleturnului...
Lena face acoperiquri.Toati ziua acoperi barici cu dranili
finlandezi. Pre[uiegtefoarte mult munca pe care o face.Nu e
ca la muncile comune. Lucrul cel mai important e ci locuinla
e mereu aproape.Poate si dea mereu fuga in baraci, daci ii
inghea{i foarte tare mdinile gi picioarele. Nu in taiga. Dar
totugi ingheate atat de tare in timpul zilei, cL incheie versurile
bolborosind>aproapeprin somn:
Cd in zborul liber ;i curajos
El nu cuno;teadorul locuinlei lor
$i era o lebadd,delicatd;i albd...
Lena adoarme,iar eu termin de spus:
A fost prinl cer;etorul respingator...
Mie imi e bine:eu plec cu brigadaa doua.Iar Lenacu prima.
Asta inseamni la gasegi jumitate dimineala. in dimineafa
plumburie din Elghen. Cu prima brigadi pleaci cei care lu-
creazdla acoperig,lucrdtorii de la bazaagricoli, de la bazahipo.
Ocna...ce binecuvdntare! 35
Iar centrul pentru copii, spitalul,administralia sovhozului - cu
brigada a doua. Cu o intreagi ori mai $rziu. $i ce dulce esteea,
aceasteori matinali de mo![iald, cdnd auzi tot, dar, in acelaEi
timp, prin fiecareceluli a trupului careseincilzegtesub jacheti
te delectezicu clipele de linigte efemer[.
- Brigada intii! rostegteMaria Sergheevna.Fetelor,sculali,
celecare pleaci cu brigada intdi!
Uite, ele deja, scrAqnind,igi infbgoardobielele,zorniie po-
lonicele,turndndu-;i api caldi in clni. Iar noi ne intoarcem pe
partea cealalti gi rugineavage pentru acestprivilegiu nu poate
si ne depigeasci marea bucurie - de a lipi pleoapelegi de a mai
amAnacu inci o ord inceputul noii zile.
Existi 9i brigada a treia. Dar astae deja aristocratia,care nu
locuiegtecu noi, ci in baracade deservire.Acolo sunt ,,smecherii":
brigadierii,gefiide barici,lucritorii de la cantini gi din regiunea
administrativd. Ei, in baraci, in loc de priciuri, au paturi separate
din lemn gi noptierepentru fiecareloc de dormit. Masa din mij-
locul baricii e acoperiti cu o fali de masd dantelati din pinzi de
sacspilati frumos, iar becul de deasuprameseilumineazi agade
tare,cd searapoli si citegtigi sdbrodezi foarte bine.
Lucrul cel mai ingrozitor estecAndriutatea intri in cotidian,
devine mod de viafi. Deja ne obignuisem cu acest,si-i spu-
nem a$aconvenlional,mod de viafi, gi vorbim despredetaliile
existenleinoastreca desprecevanormal. Dispar tot mai mult in
trecut tablourilevie{ii de odinioard,de dinainte de inchisoare,se
repeti din ce in ce mai des,cu o convingeresinceri, zicalaspiri-
tuali a interlopilor: ,,Astaa fost demult gi e o minciun6!"
Aproape nimeni nu-gi amintegtedespre cine fusesein li-
bertate,de exemplu,Elena Nikolaevna Sulimova,sofia fostului
pregedinteal Consiliului Comisarilor Poporului al RSFSR.Cer-
cetetor Stiintific,medic, ea e considerati acum de to(i un mort
36 EvcnnxreGnrNzsunc
viu. $i nici micar un mort viu, ci o lumAnare.Nu semai desparte
de jachetascorfoaside la mizerie,fugede baiegi mergeprin can-
tini cu o cildare mare in care aduni din toate castroaneleres-
turile de zeami. Apoi se aqazipe sciri gi lacom, ca un pescarug,
inghite liturile asteadirect din cildare. E inutil si incerci s-o
convingi si nu faci asta.$i ea s-a uitat pe sine,ceade dinainte.
Dar Marusia Ostreiko,gefazonei,caregi aici reusisesi-gi pis-
treze culoarea oxigenati a pirului, aleargi prin zoni cu un co-
jocel cochet din blani gi strigi sonor?,,Femei,haidefi! Haidefi,
femei!" Marusia e in mod clar o fbpturi superioari, indiferent
de ce a fost ea inainte.
Oricdt de ciudat ar fi, 9i aici s-aformat o categoriede muncitori
nomenclaturigti.Cei carefuseseridejabrigadieri,divergigefi,lu-
critori la KVC ajung de reguli din nou in rindul,,gmecherilor",
chiar dacl, din cauzavreunei gregeli,fuseserisuspendalitempo-
rar din func(ie.
Baracanoastri nr. 7, unde gefbera Maria Sergheevna,era
destinati celei de-a treia stiri din lagdr.Nu pentru ,,gmecheri",
dar nici pentru muncitorii de la muncile comune din exterior.
Aici locuiesc cei care au deja o specialitatede lagir stabilitd
qi este apreciati in produclie. Muncitoarele de la serelebazei
agricole, cirdugii gi grijdarii delabaza hipo, sanitarele,suro-
rile medicale,femeile de serviciu.
Maria Sergheevnacere cu severitateca fiecare si aduci in
fiecare zidela lucru micat cdte o bucati de lemn. Ia si tu de
unde vrei! Desi uneori estedestul de greu s[ furi lemnul dsta
gi si-l treci, pe sub jacheti, de paz6,totugi solicitareae justi.
insi in baracanoastri e mereu cald. $i sunt ceaunase(Maria
Sergheevnafbcuserost de ele)in caresearasepot face,ferindu-ne
de supraveghetori,feluri de mdncaredin nap inghefat.$i raliile
de seardsunt puse cu grijd pe o tavi de placaj,Ei suplimentele
sunt prinse cu nigte agchiu{e,iar la colgrile de pdine serespecti
cebinecuvdntare! 37
o ordine stricti. in timpul noplii, Maria Sergheevnasescoali nu
o dat[, pentru a intoarce pe partea cealalt[ incillimintea care se
usuci pe soba de fier. Astfel ci, spre dimineali, toate lucrurile
noastresunt uscate.
E bine la noi in baraci! Mai alesseara,cAnd miroase aqade
paqnic a nap fiert, a haine spilate, iar uneori chiar a unturi de
pegtepe care reugescs-o aduci lucritoarele de la spital.
Dar tot acestconfort se afli la vArful unui vulcan adormit.
Pentru ci existi URC - principala putere executivi a statului
nostru fantastic.$i in orice moment uqabaricii sepoate trAnti,
poate intra un brigadier cu liste lungi de hArtie in mini. Sunt
listele etapelor {icute la URC. Cu o voce deosebit[, de etapi,
nemiloasi gi caredinainte respingetoate intrebirile, el va striga
numele celor trimise in punctele de lucru. $i toate vom sta pe
priciuri, nemigcateca nigte sculpturi, iar cele care-givor auzi
numele vor scoateincet o exclama[ieqi se vor chirci, de parci
ar fi atinse de un glonte.
Multe credeaucI gocurileprodusede acestechemiri in etapi
sunt la fel de grele ca primul arest. Chiar, mi rog' mai grele.
Acolo incd mai era sperantaunei greqeli,a unei neinlelegeri.Dar
aici nu poatefi vorba de nicio neinfelegere,pentru ci aEaa decis
chiar URC. Egtiscos{iri greg9i cu preciziedin colqigorulin care
te ascunsesegi in speranlac[ o sd uite de tine. Nu' gi-auamintit'
$i uite, te imping din nou in negurainghelati.
Extrem de dureros prezentauaparilia in baraci a emisarilor
de la URC qi a ordinelor acei delinu{i care se aflau la Elghen
inci din 1938,pe cdnd noi, delinulii politici de inchisoare,ne
aflam in izolatoareledin Iaroslavl.
- Deqivoi, delinulii de inchisoare,vi consideralicei mai-cei
mai periculoEiinfractori politici, voi, m[ rog, nu ali vizut incd
grozivenia cea mare, cAt a1i tot stat in Iaroslavkavoastri, ne
spun vechile locuitoare ale Elghenului, posesoarelearticolului
 38 EvcurNre GHrNzsunc
KRTD - Sonia Tucina, Maga Ionovici, Liusia Djaparidze, fiica
comisarului din Baku executat.
Din cuvintelelor aflim ce insemna aparifia in baraci a unui
emisar de la URC in 1937,in toiul ,,garaningcinei',r.
Mai ales
dacd emisarul veneanoaptea.
La Serpantinka!2
$i de acolonimeni nu se intorseseinci...
Colonelul Garanin, reprezentantullui Stalinpe acestpimAnt
ingheqatdin Kolima, impirat si autocrat atotkorimian la sfirgitul
'30.
anilor colonelul era credincios cu tot sufletul intereselor
producliei. Sufereaagade mult pentru planul de exploatarea
aurului, ci nu-gi putea refine furia justd daci vedea ci. vreun
dugman al poporului, simuldnd boald sau slibiciune din cauza
foamei, manuiegteapatic roaba sa.Si pentru ci colonelul Gara-
nin era o fire impulsivd gi aprinsi, adeseaigi scotearevolverul
gi-l puneajos pe simulant chiar in abataj,lAngi locul de munci.
De fapt, cel mai adeseacolonelulmanifestao abtineredemni
de liudat gi treceainilial numele sabotorilor in agendi. Mai tir-
ziu, a doua zi, el dddeaun ordin: cutaregi cutare,pentru sabotaj
contrarevolu{ionar,manifestat in neindeplinirea sistematic6a
planului, estecondamnat la pedeapsamaximi.
Asemenealiste se citeaula plecareala lucru qi la apel.Erau
citite gi se adiuga: sentinfa a fost dusd la indeplinire.
Uneori, oamenii nimereau in listele lui Garanin qi Ilri a
avea ciocniri personalecu colonelul,in mod evident, pur gi
simplu prin natura treburilor lor. Si din nou apdreain baracd
LPerioaddde mari represiuni
in Kolima (1937-lg3g),legatide nu-
mele comandantului Sewostlag (Lagirul de reeducareqi Luncn din
Nord-Est),colonelulS.N.Garanin(n. tr.).
2 Secliunea lagdrului
de Nord-Est(Servostlag) gi inchisoarede an-
cheti a NKVD, in apropierede Iagodnoe,deschisila jumatateaanilor
'30,
locul undeeraupusein practici execu{iile(n. tr.).
Ocna... ce binecuvdntare!
un emisar de la URC, inconjurat de soldali din trupele de in-
terne qi depaza.
- Cutare, cu lucrurile! $i cutare,cu lucrurile!
Oamenii slreau de pe priciuri qi incepeau febril, cu o
perseverenfi maniacali, si-gi cauteobieleleude ce se uscau pe
sobi. Cei de la URC ii gribeau, frcAnd aluzie destul de trans-
parent cI pufin probabil ci vor aveanevoie de obiele.
Printre numele celor care nu s-au mai intors l-am refinut
in mod specialpe cel al unei vechi comuniste,NuEik Zavarian.
Gestul ei s-a transmis din guri-n guri inci mulli ani. Maria
Sergheevnaa noastri a povestit istoria lui Nugik fiecirei noi
chiriase din baracasa.
- Sevede ci se siturasede via(i... Era mdndri... A indu-
rat foamea,frigul, dar uite, umilinlele au pus-o jos. S-a apucat
qi a scris o cerere comandantului de la Dalstroit. Pdni cdnd,
ziceaea,maidomnescacestbun plac gi nelegiuiri?$i, lucrul cel
mai important, este cum gi-a adresatcererea:,,Guvernatoru-
lui general al Kolimei, din partea delinutei bolgevic-leniniste
Nuqik Zavarlari'... Ei, qi au dus-o la Serpantinka...
Unii fericili dintre cei care intraserdin sferajustiliei lui Ga-
ranin au reugit s6 primeasci numai inci o pedeapsd.Aga se gi
numea, pedeapsalui Garanin. in baraca noastr[, de exemplu,
un asemeneatermen nou, de zece ani, care se adiuga la cel
vechi, l-a primit Liza Kevqi, rudi' cu Nikolaev, ucigaguloficial
al lui Kirov.
Noi, delinulii politici de inchisoare,caream ajunsin Kolima
in anul i939, deja nu i-am mai apucatpe Garanin.Nu ne e cu-
noscuti soartalui. Dar, mai tArziu,am aflat c[ in Pecioraa existat
I Acronim devenitlegendarpentru Trustul de Construclii din Nor-
dul indepirtat - organiza,tie
sovieticiinfiinlati in anul 1931de NKVD,
careadministraconstrucliade drumuri qi exploatarearninelorde aur in
regiuneaKolima gi ajungAndpAni la peninsulaCiukotsk (n. red.).
 40 EvcHprqreGnrNznunc
un oarecareKagketin, o dubluri a lui Garanin in privinfa sti-
lului gi a metodelor de lucru. Aqa ci e clar: asemeneacolo-
nei iritafi, temperamentali,care ,,o luau inaintea autorititilor']
care ajutau justilia stalinisti si se descurcecu maselemari de
sabotori nu erau deloc nigte excepfii, ci constituiau o parte a
unui plan generalbine elaborat.
Acum, dupi 1939,activitateaacestoroameni deja sepirea ci
rimlsese in trecut. Pevremeanoastri, sosirilede la URC puteau
insemna numai trimiterea la nigte munci in care era aproape
imposibil si supraviefuiegti.Iar dosarele noi, solutionate cu
execu{ie,se fbceauacum individual, conform materialelor co-
laboratorilor secreti,prin intermediul ofilerilor operativi.
Mai mult, acum, alituri de URC, de noi se ocupa serios qi
KVC, unitateacultural-educativi. Aceastaera,la drept vorbind,
o noti de progres,pentru ci activitateala KVC, in mod evident,
pornea de la admitereafaptului ci duqmanii inriifi ai poporu-
lui pot totugi si cedezein fala eforturilor educative nobile.
KVC puneapancartegi lozinci. in cantini - ,,Spilafi-vi mAi-
nile inainte de a mdnca!" gi,,Pinul siberian previne scorbutul!',
La clubul lagirului - ,,Prin munci plini de abnegafieo si ne in-
toarcem in familia oamenilor muncii". La poarta zonei - ,Vom
indeplini gi vom depigi planul de produclie al sovhozuluipe nu
$tiu caretrimestru!"
Educafia politicd se reducea in principal la cititul cu voce
tare al ziarelor vechi de jumitate de an. Dar la noi, la centrul
pentru copii, medicii delinufi gi surorilemedicaleerauprimite la
invifimAntul politic care il linea cu angajaliiliberi medicul-sef
Evdokia lvanovna.
Evdokia Ivanovna a devenit medic la peste40 de ani, ince-
pAnd ca sanitar.Acum aveapeste 50, dar incd nu inceta s6 se
minuneze in sineasa gi de coafurasa permanenta,qi de capa-
citateasa uimitoare de a prescrierefetein latini. credincioasi
Ocna... ce binecuvdntare! 4l
frrd margini sistemului gi crezAnd fanatic in marxism-leni-
nism, ea, fbrd nicio umbri de indoiali, lua de bun tot ce i se
spunea despre terorigti Ei diversionigti cAnd fusese angajatl
in sistemul Dalstroi. Totugi sentimentul lirinesc al realitilii
o fbceapur Ei simplu si se uite fix la noi qi chiar si inceapdsi
facd tot felul de consideralii obscure despre agenlii vicleni ai
imperialismului internalional care au reuEit si-i ameleasci 9i
si atragi in treburile lor murdare tineri gi, in principal, niEte
muierugti destul de frumoase.
Pornind de la aceastdteorie a sa, Evdokia Ivanovna a fost
cea care a gi propus KVC-ului nostru sd ne primeasci 9i pe
noi - muncitoarele delinute de la centrul pentru copii - la
gedinleleei de invilimAnt politic. Sentimentulinibugit cu griji
de umanitate gi compitimire se reflecti la ea in dorinla fier-
binte de a ne reeducape noi, dugmanii poporului, care ne do-
vedeam,invariabil, in comunicareacotidiani a fi niEtelucritori
cu conqtiinli gi chiar, la naiba, oameni de treabi. Medicul-gef
hotirdse ferm si ne ajute s6 revenim in familia oamenilor mun-
cii. Tocmai in acestscop s-a gi implicat ca activist voluntar la
KVC-ul nostru.
Sentimentelemele fali de medicul-geferau la fel. $i eu voiam
tare mult sd mi ocup de reeducareaei. Pentru ci, in ciuda tuturor
discursurilor ei ample despremirelia lui Stalin Eia dugmaniior rii
care se strecuraseriin posturile de comandd din partidul nostru,
in ciuda episodului din primivari cu cifelugii, eu simleam o sim-
patie fali de aceasti absolventi tipici de facultate muncitoreasci
gi de activisti in munca cu femeile,careinvilase sd scrie relete in
latin6. Nu gtiu de ce, mi se pdreaci qi eforturile mele de odini-
oari au stat la bazatransformirii sanitareiDusia in medicul-gef
Evdokia Ivanovna. Uneori, mi-o imaginam aqade clar pe Dusia
astaascultandu-misupusi cursul, stAnd in prima banci a ma-
relui auditoriu de la facultateamuncitoreasci.
I
42 EvcntNreGnrNzrunc
Dar intrucit eu,o sori medicali extrem de riuticioasi, putin
probabil ci ag fi putut si mi ocup de educafiaei, am acceptat
cu plicere si mi duc si ascult cum mi va reeducaea pe mine.
Micar sd se chinuie si ea, cit de c6.t,intr-o comunicare directi
cu oamenii: daci, zice-se,aceqtiasunt du;mani, atunci caremai
sunt oamenii cuviinciogi? inceputul e greu. intr-un cuvAnt,la
modul cel mai serios,chiar gi dupd schimbul de noapte, mer-
geam la invdf5mAntul politic organizat de Evdokia Ivanovna,
mai alesci ea ne ofereamicar niEteinformalii fragmentaredin
ziareleproaspetecare erau inaccesibilepentru noi.
Jin minte clar o intAlnire. Studiam raportul lui Molotov.
in raport se spunea despre importanla progresisti a regimu-
lui hitlerist in consolidareaeconomiei germane. A fost lichi-
dat gomajul. Au fost construite noi autostrlzi. in opt ani de
conducerenational-socialistS, Germania, dintr-o fari sdraci,
striviti de Tratatul de la Versailles,s-a transformat intr-unul
dintre celemai importante stateeuropene.
Evdokia Ivanovna a scizut putin voceasi, confiden{ial,ne-a
s{htuit si nu folosim termenul ,,fascigti",ci si folosim expresia
,,nafional-socialigtigermani'l Zicdnd asta,ne-a zdmbit viclean
gi ne-a fbcut bonom cu ochiul, lisAndu-ne si infelegem cd o
asemeneaformd de politele ne va aduceacum mari avantajela
care hitlerigtii naivi, ca si vezi, nici nu se gdndeau.
. . .$i agaa trecut un an, me rog, anul cel mai linigtit din existenfa
mea in lagir. intr-o munca epuizantd,dar totugi suportabili. in
cildura urat mirositoare, avantajoase,a minunatei noastrebarici
nr. 7. in fricile nocturne dinainteaetapelor.Subegidaa doui acvire
importante: URC qi KVC.
Iar timpul zbura din ce in ce mai repede.Se apropia iunie
t941.
Capitolul13
Razboi!Razboi!Razboi!
Vestearizboiului s-a rispdndit precum incendiul in taiga.
- Germanii! Fascigtii!Au trecut granifa...
- Ai nogtri se retrag...
- Nu se poate! De cAqiani se repeta:,,Nu dim nicio palmi
din pimAntul nostru!"
Pdni in zori nu dorm, vuiesc bardcile din Elghen. Parcdne
trezisemdintr-un somn aiurea,chinuitor. Lovitura neagteptate
parci ne-a trezit gi noi ne uitim in jur nedumerite.
De ce suntem aici? De ce jucim cu o in{iliqare aqade seri-
oasi acestjoc diavolesc?Repetlm la apeluri: ,,Articolul, du-
ratapedepsei..."Ne agezimla rAndca si trecempe la postul de
pazi. $i cum de s-aintdmplatasta,de am decdzutatAt?Deci cu
adevirat au inceput si stabileascdo ordine de primire a raliei
de pdine?
Nu, acum nu mai tdiem cu fieristriul, nu mai suntemciriuqi
de la bazahipo, nu mai suntem doici la centrul pentru copii. Cu
o claritateneobignuiti ne-am adusaminte cine eram... Jipnm
pAni rigugim. incercim sI prindem perspectivele.
Nu alenoas-
tre, ci cele generale.Oameni umilili, epuizafide patru ani de
suferinfe,ne dam seamadeodati cti sutrtentcetifer-riai {irii
noastre.Pentruea,pentru Patrianoastri, tremurim acutn noi,
 44 EvcunNre GnrNzsunc
copiii ei renegafi.Cineva a fbcut deja rost de nigte hArtie gi, cu
un capit de creion, scrie: ,V[ rog sd mi trimiteli in sectorul cel
mai periculos al frontului. Sunt membru al Partidului comu-
nist de la vArstade l6 ani..."
De parci intre baricile noastredin Kolima qi Pimlntul Oa-
menilor nu se afli 13 000 de kilometri Si tone de riutate, ca-
lomnii, chinuri...
- Poate ci EL
Ei-a venit in fire? Doar a spus ,,Frati gi
surori"r... inainte nu a mai fost agaceva... Poateci in sfArgit
i-a tresirit gi lui inima?
- Pufin probabil ca o ASEMENEA inimi si poati tre-
siri... Dar ratiunea... Rafiuneaii spune cd nu are niciun rost
si arunci in inchisoare milioane de oameni gata si se nipus-
teasci cu mlinile impotriva fasciqtilor.Doar in adincul sufle-
tului el gtiecine suntem noi...
in asemeneazile qi nop[i febrile, o invidiam din ce in ce mai
tare pe Maga Mironovici. Termenul ei de cinci ani se incheia
chiar in cAtevazile. $i sigur ci Masa se va gribi sd se duci pe
front. Numai ci eram neliniqtite daci va apuca oare si ajungi
pini in Belorusia ei cuprinsi de fliciri.
- O si md. strecor... Sunt de acolo... Cdnd prin pidure,
cAndpe malul apei...
Dar odati, intr-o seari, cind ne-am intors de la muncd, am
gisit-o pe Maga Mironovici stAndpe priciul de sus.Avea ochii
inflamafi qi alintifi intr-un singur punct. Maria Sergheevna,
responsabilacu curitenia, ne fbceasemne disperate:nu punefi
intrebiri, t[ceti, las'si pleceomul...
Apoi am aflat: Maga fusese chemati la URC si i s-a dat
si semneze ci e lisatd in lagir pini Ia sfArqitul rizboiului.
I
I
I I Estevorba de celebruldiscursde la radio al lui
Stalin,prin care
i ficea apella unitate in fala dugmanuluiextern (n. tr.).
O cna...ce binecuvdntare!
Maqa s-a dovedit a fi prima pe lista noii categorii de oameni
din lagir - aga-numifii condamnafi linuli peste soroc. in de-
cursul urmitorilor gaseani, numirul lor s-a tot mirit. Mai
intdi, dupi ce terminau de ispigit pedeapsa lor, rimineau
,,pind la terminarea r[zboiului'] apoi pur Ei simplu ,,pini la o
dispozilie speciali'l
$i peste inci o zi,la plecareade dimineali s-a auzit vocea
autoritari a ofiqerului ctJpaza gi regimul. De data aceasta,or-
dinul lui nu a fost inteles imediat de noi.
- Ei, hai, to[i care sunteli de-alde BERG, BURG Ei STEIN,
hai la stAnga!Cei carein generalsunt tot felul de Hin-den-burg
sauDiet-gen-stein...
Seorganizao baraci germand cu regim special.incepu pa-
nica. Au inceput, ca de obicei, neinlelegeri curioase, tragice.
Strigau la Ania $olohova. Cum de a indriznit si se ascundi
sub un nume rusesc!Din moment ce e fascisti! Ce daci so[ul e
rus? Tare bun rus mai e. s-a insurat cu o fascisti!
Una dintre borfage se zbitea cuprinsiLde isterie,jurAnd c[
numele $ifmaher il cipitase odati cu ultimul buletin furat. De
unde dracu' si gtie ci o si inceapi rlzboiul! Uneori ea nici nu
putea si rosteasci acest nume gi spunea mereu $aher-Maher.
Dar aga,in naturi, are dateleei stabilite,Kariakina Olga Vasili-
evna.Numai ci buletinul acelas-a dus demult Ia dracu'... Asta
a fost cind a picat prima oari... Ei, compatrioli, ce faceqi,mi
bngali in baracafascigtilor?
Pentru ci gefulregimului formulaseprecis:,,Toqicaresunteli
de-aldeBERG si BURG",atunci,automat,si eu intram in aceasti
categorie.Supraveghetorulde serviciu, cazac,nu prea luminat in
problemelenalionale,o linea langa:
- Hai, GhinzBURG (accentuAndnemilos terminalia cri-
minall!), hai cu lucrurile in baracagermanil
46
EvcnENr,c.GHrNzsunc
Bine ci am reusit si dau fuga la URC, s-o conving pe ins-
pectoare,,si ridice problemal si stabileascicetilenia si nafio-
nalitatea.Abia am scipat.
Pentruprima dati in istorianalionali s-a doveditavantajos
si fiu evreicd!
...Medicul nostru qef Evdokia Ivanovna, riscAndu-girepu-
tafia, a implorat URC sd intitrzie mdcar o siptimAni cu inlitu-
rarea noastri din func{ie. Zadarnic! Era deja clar ci, in ciuda
iluziilor noastreroz despreunitatea nalionali (inclusiv a noas-
tri) pentru apirarea Patriei, dugmanii poporului nu numai ci
nu fbceauparte din popor, ci dimpotrivi, pe timp de rdzboi re-
gimul locurilor de detenlie seinisprea serios.Noi, conform ar-
ticolelor noastre,trebuia sd participim numai la muncile grele,
comune, exterioare,supravegheate. Medicului-qef i s-a propus
si sedescurcecu serviciilepenalilor.DegeabaEvdokiaivanovna
arita cu lacrimi in ochi ci bandilii istia in niciun caz nutrebuie
lisali in apropiereacopiilor. Angajali liberi? Pii in total sunt trei
surori medicaleliberein tot centrul pentru copii...
Dar URC o linea ferm pe-alui. Terorigtii,diversionigtii,spi-
onii trebuiesa steasub supraveghere strictd!Oare medicul-qef
nu inlelege?Doar e rizboi, razboi!
Adio centrul pentru copii, ldcasulmeu linigtit! Deja a treia
zi de la inceperearizboiului, suntem da(i toti afar6,,,conform
articolelor'l Urgent, inainte de formarea unor etapein puncte
indepdrtatedin pddure,din noi formeazao brigadala muncile
cdmpului.in sensulproducliei,nimeni nu are nevoiede ea, qi
brigadaagricoli nu stie ce si ne dea de lucru. Dar astanu mai
are importanfl. E important safim supravegheate. Vigilenfa su-
praveghetorilora crescutsuti la suta.Suntemmereunumdrate,
reasezate,,citecinci'l sunt verificatedatelede identificare.intre
Ocna...ce binecuvdntare! 47
pasze, noi prigim pulin sau plivim sub razele nemiloase ale
soareluidin taiga,respingandatacurileregimentelorde !An!ari.
- Sd ne dali plasede !in!ari! Nu mai rezistim!
- De unde si le luim? Nu-i nimic, o si vi descurcali.'.
Acum nu de voi ne arde... acum cdqioameni buni pier in fie-
carezi degeaba,Eivoi...
prin
$i Fedia-tltarul, escorta caremai inainte era renumiti
bunitatea sa,seuiti la noi cu o asemenea privire de parci chiar
noi am trimis bandelehitleriste pe cdmpurile Belorusiei.
Pestecdtevazile de asemeneamuncd, daci putem si-i spu-
nem aqa,la brigada agricoli, mAinile gi felele noastrese trans-
formi intr-o rani intinsi, in niqte umfldturi groaznicepline de
puroi din cauzaprafului, gi care produceau asemeneamAnci-
rimi ci ne veneasd urlim.
Noaptea se fhceau mereu perchezifii. Abia apuci si-[i in-
chizi pleoapeleinflamate, cd setrAntegteuqabaricii gi nivilegte
voceaputernici a Lidkii, ajutoareaqefei,careumple tot spa(iul:
- Degteptarea!Alinierea! 9i deja mai incet, parci remar-
cind in parantezh:Haidefi, muierilor, haideli mai repede".
Perchezilie,perchezifie,percheziliemare...
Noi ne inEirlm de-a lungul priciurilor, iar gardienii gi bor-
fagelecare fhceaupe qefii se nlpustesc asuprapriciurilor noas-
tre, de susgi de jos. Pogrom! Putem spune ci zboari fulgii! Dar
aici nu sunt fulgi. Deja de patru ani dormim numai pe boccele
gi pe paie. Dar sunt ridicate nemilos aga-numitelelucruri per-
sonaleqi chiar cele care sunt trimise oficial in pachete.Zboard
la gunoi toate inven[iile geniului nostru tehnic: ceaunagearti-
zanalegi tigni. Uite la ce s-au gAndit, sd faci aici de mAncare!
Estedistrus din temelii acel mic lucru manual pe care,cu o in-
ventivitate feminini imposibil de distrus, l-a creat fiecare pe
celetrei scAnduriale ei.
 48 EvcHENreGHrr,JzBunc
- Fotografii?E interzis! Broderii pe sac?Nu sunt permise!
Lingura proprie? Pii de unde a1i luat-o? Aici nu aveti voie se
aveli nimic personal!
Astfel se ciocnesc intr-un conflict insolvabil doui curente
j
de gAndire gi de simlire, doui tipuri de reacfii fali de rizboi.
Noi suntem gata si uitim tot gi si iertim in fafa neferici-
I
I rii generale.Vom considera ci noui nu ni s-a ficut nimic ne-
drept. Dar mdcar acum ldsali-ne si nu st[m aici la bunul plac
I al sadicilor, la distraclia paranoicilor. Trimitefi-ne pe front!
i Doar e rizboi! Doar sunt fascigti!
Torlionarii nogtri spun: si se intireasci regimul! Pentru
distrugere!Ce mari finefuri putem aveanoi acum cu dugmanii
poporului! Doar e rizboi! Doar sunt fascigti!
Aici aclioneazi, dupi cum sevede,inerfia formulelor-cliseu,
bigate in cap din copilirie. ,,Ca rispuns la ofensiva cuiva
noi intirim altceva" sau: ,,Nici cea mai micl cru[are fa[i de
duqmani..."Dar caredugmani,o si sevadi mai tirziu... Con-
form unei argumentiri scolasticede neinfeles, ura adresatd
hitlerigtilor se revarsi asupranoastri. Doar acei duqmani care
pitrund din ce in ce mai adAncin intinderile Rusiei, de aici,
din Kolima, nu se vid. Iar acegtia,,,dugmanii poporului" ori-
ginari sunt la indemAni. ,,Di-i drumul, umirule, intinde-te,
mdni!"r
KVC aproape cd gi-a schimbat activitatea.Acum nu ni se
mai transmit scrisori de acasi,nu ni se mai citescnici ziarele
de anul trecut. Da, noui nu ni se comunici nimic, dar, lucru
uimitor, de undeva totu$i oricum aflim de evenimente.$i lu-
crul cel mai ingrozitor in via[a noastrd ingrozitoare estedenu-
mirea oragelor.Ele ne agteaptiin baraci atunci cdnd noi, mai
mult moarte dec1tvii, revenim de la brigada agricold.
' Versdin poeziaCosapul
de A.V.Kollov ( 1809-1942)(n. tr.).
Ocna...ce binecuvhntare! 49
Smolensk,Minsk, Kiev. Doamne, oare vine 9i Rostov?Nu
se poate! Dar aEae. Iar o nebunie. Un alt aspectal nebuniei pe
care ne-o diruiegte cu dirnicie secolul acestacare ne-a reve-
nit noui.
Noaptea,eu EiLena continuim si ne recitim una alteiaver-
suri. $optim pe priciurile de sus,degi se strigi la noi din cind
in cind. Acum, cel mai des il repetim pe Blokt:
$i ultimul secol,cel mai groaznic,
O sd-l vedemdumneavoastrd;i eu.
Tot cerul va ascundePdcatul negru,
Pe toate buzeleva tnghefardsul'..
Melancolia nefiinlei.. .2
Blok a presim{it. Iar noui ne-a fost scris si vedem.
Alituri de informafia corecti ce pitrunde in lagir nu se
qtie de unde, apar gi zvonuri-fbcituri fantastice,aqa-numitele
,,bombe".
- Ati auzit?Kolima estevAnduti Americii!
- Cu oameni sau fhri ei?
Posibilitateade a face comert cu oamenii, in particular cu
noi, nu uimeqtepe nimeni.
- Ar fi bine cu oameni!
- Gata cu prostiile!
- De ce sunt prostii? Doar caleaferati chinezeascdau vdn
dut-o... Firi oameni,e adevirat.
$i deja e gata cearta pitimagl intre cei care viseazdla sal-
vareacu orice pre! qi cei care,dracu' si-i ia, chiar daci crapa,
numai s-ajungi acasi... Trageconcluziavoceaunui sceptic:
' AleksandrAleksandroviciBlok (1880-1921), poet simbolist,dra-
maturg,traducitor qi eseistrus (n. recl.).
2 Fragmentdin poeziaO vocedin cor (n. tr.).
 50 EvcnBNre GHrNzsunc
- Nu vi mai certati! Oare nu e clar: dacdar fi fost aEaceva,
inainte de o asemeneaacfiunene-ar fi pus la zidpe toli... $tim
mult prea multe pentru a ne vinde in striinitate...
in afaradurerii generalea lirii pe care noi, renegafii,o resim-
fim gi mai acut, gi mai plini de uimire decAtal1ii,fiecareacum
are qi groazalui proprie. Copiii! Copiii nogtri! in situalia astao
si-i calcein picioarein primul rdnd pe ei, pe orfanii nogtri...
Mulli au familii ln acele orage care fuseseri deja cucerite
de fascigti.Va trece o vreme gi o si aflim ci hitleriqtii au exe-
cutat in Rostov pe Larocika, de L4 ani, fata vecinei noastre de
prici. Tot timpul am admirat fotografia acesteifete uimitor de
frumoase, iar cdnd mama ne citea cu voce tare scrisorile ei, o
ascultam. Cum si nu, cu o asemeneain{dligare gi si mai aibi
gi sufletul de o frumusele rar5. Larocika - cu origine mixti,
jumitate ucraineani, jumitate evreici - fuseseimpugcati in
il urma informirii venite de la colega ei de gcoali, care era ge-
loas6pe Lara din catrzaunui coleg din clasi.
Acum din ce in ce mai des printre denumirile oraqeloraud
un cuvdnt care rezoneazl. in mine cel mai dureros, cel mai
sfAgietor.Leningrad. Alioga. Copilul meu cel mare.
Nu, astanu mi separe un g6nd ulterior. $tiam ci o s6-l pierd.
Nu mi-am spus niciodati asta in cuvinte, dar mereu simfeam
prin convingereainfailibili a instinctului. El era inci in viafi in
acesteprime luni de rdzboi, dar eu deja impietrisem de dispe-
rare gi sfredeleamintunericul noaptea,in baraci, cu ochi lipsili
de somn. Din cauzaacesteiameninqiri nu eram in staresi migc
niciun deget.impietrisem, parcd eram moarti. $tiam.
Ziuaincerc si fiu, agacum se spune,chibzuiti. Doar mereu
ni se pare ci e chibzuit lucrul careacoperi singura voce adevi-
rati, profetici, interioari. Ascultam alinirile tovarigelor.Desi-
gur, el nu va apuca si ajungi pe front. Doar nu are nici 16 ani.
Rizboiul se va termina. $i mai adiugam de la mine, cu voce
O cna... ce binecuvhntare! 51
tare,cL rudele mele leningridene care-l adipostiseri pe Alioga
sunt niqte oameni buni, serioEi.Desigur, ei vor face orice pen-
tru a-l evacuala timp pe bdiat. Aga spuneamgi incercam si mi
gAndesczfita.Dar noapteagtiam clar ci Eiaceastitorturi cum-
pliti a viefii mele imi estepregititi si, uite, o si vini gi vremea
infbptuirii ei.
...Odati, pe lAngdbrigada agricoli unde noi pliveam ceva,a
venit o sori medical[ liberi de la centrul pentru copii. Era Ane-
cika,varianta din Kolima a cipciunei Ellocika $ciukina - careve-
nise aici si faci o grimadi de bani, ca mai apoi si faci de ruqine
cu toaleteleei daci nu pe fiica lui Vanderbild, atunci, in orice caz,
pe toate femeile la modi din origelul sdu natal Buzuluk.
in perioada liberali antebeliciL,Anecika venea uneori la
mine cind eram in schimbul de noapte, la izolatorul centru-
lui pentru copii, gi mi intreba pitimagi: acolo,la stafiuni, cum
seimbricau oare doamnele importante? Pentru ci Anecika nu
fusesenicdieri in afari de Buzuluk. Cu toate acestea,Anecika
era foarte buni, sensibild,pldngea u$or de mili pentru copiii
bolnavi qi mamele lor nefericite, le didea doicilor bucili de
zahir qi bomboane. Mereu imi fbceaun serviciu neprefuit: imi
trimitea scrisorile citre mama ,,prin libertate'l (Mama era sin-
gurul destinataral meu. Pe copii, sori nu voiam si-i compro-
mit prin ,,legituri cu o persoani reprimatfl)
M-am uitat in jur. Supraveghetorule departe.M-am nipus-
tit spre Ana.
- Anecika, draga mea! Dali-i o telegrami mamei! Acum
moare acolo de nelinigte.$i intrebafi-o unde e Alioga. Anecika!
- Ce spunefi! gi face un gestde matroani din Roma antici.
Buclelevopsitetremuri indignate. Pdi ce, eu nu sunt om sovie-
tic, cum aga?E un asemenearizboi Ei eu s[-i ajut pe dugmanii
poporului...
52 EvcarNra GnrNzsuRc O cna...ce binecuvdnt
are! 53

Dar, dupi ce a trecut la cAfivapagi de mine, Ania seintoarce, construclie. Se povesteacd acolo, la femeile din fostele etape,
revinela mine 9i... Fdtucasimpli din Buzuluk o invingepe cea din catza ridiclrii de greutili extrem de mari ciderea uterului
din Roma, care tocmai primise la lecfiile de alfabetizarepoli- era boala cea mai obignuitd, un fel de gripi ugoari. Dar prin-
tici o leclie de inalte virtuli cetifeneqti. tre toate acestezvonuri rele era qi unul bun: comandant al tru-
- Nu pldnge(i! O si trirnit! Tin minte adresa.Ce beleaam pelor de interne de acolo fusesenumit Artiomov, un om bun.
cu dumneavoastri... Dracu' mai inlelege acum cine e aici riu - Esteunul de la interne. bun?
s i c i n eb u n . . . - Pei ce, oare nu se intimpli gi aEa?
Dar disputeleacum s-au potolit, nu s-au mai a!A{at.Nu mai
...La gheretade la poarti, la plecareala munci, borfagaLe- e vagonul 7.Deja nu mai ai putere si-!i migti limba. Nu rostim
lika, pe carea impins-o,frrd si-si deaseamade intensitatealo- o vorbl. Ne tirAm ca nigte umbre fantomatice,exact afa cum
viturii gi a dirdmat-o din picioare un soldat din escorti tinir, am scris eu in versurile mele despreKolima:
zdravdn,a inceput si strige, EuierAndisteric la notele de sus:
-- ServegtiUniunea Sovietici, lepdditurd? Acolo oamenii $i hoindresctn mul;imea altor delinute
iqi varsdsdngelegi tu aici trosneEtimuierile gi le pizegti fustele, Ca un personajdin tabloul lui Ktithe KollwitzL,
luptitorule! Uite ce fali a mai fbcut, jigodia! O spinareghrbovitd;i o privire moartd...
Lelika a fost tdrAti imediat la carceri. Dar escorta pur qi
simplu tremura de indignare. Fala i se acoperisede pete. Chiar
simfea nevoia si se justifice in fala unor martori neinsemnati
ai acesteiscene.ca noi.
- StrAngelirAndurile, vI spun! incepu el si urle cu o voce
animalici, pigind de-a lungul forma{ieinoastre.StrdngelirAn-
durile, vi spun, dracu'v-a pus de gdtul meu. Ce noroc am avut
eu, sd vd pizesc pe voi, niste avortoni! De o suti de ori m-am
cerut pe front, dar nu mi lasi!
Se apropia toamna, incepea sezonul tiiatului copacilor.
Daci inainte de rizboi, la selectiapentru aceastimunci grea
inci mai putea sdjoace un rol medicina de lagir, care uneori ii
salvape cei mai slibili, bolnavi de scorbut,acum erauluali to{i
la grimadi, numai,,pe articole'l
De data aceasta,am primit un punct indepdrtatdin taiga, 'Kdthe Kollwitz(1867-1945),
graficiani,pictorili Eisculptoriliger-
Sudar.Se spunea ci acolo nu se taie lemne obisnuite,ci de mani, al cirei fiu a murit in Primul Rizboi Mondial (n. red.).

Capitolul14
49 gradeCelsius
49 este lucrul cel mai riu care se poate intAmpla. Pentru
ci, abia incepdnd cu 50 intri in acliune umanismul oficial al
unitilii sanitare.*50 de grade estedeja o ziin carcegtiscutit de
munc5, nu trebuie si mergi in pidure. Dar sd incerci si-l faci
si recunoasi pe gardianul numit Pistruiatul cI da, sunt chiar
50, nu 49!
Termometrul atArni pe peretelenegru, din bdrne, al barlcii
gardienilor. Pare un anacronism. De parci o catastrofbmon-
diali generald deja a a\ut loc, iar pe pimint - din nou pri-
mitiv, originar - s-a salvat din intdmplare acest fragment al
civilizaliei dispirute.
- Ei, privifi! Uite, privili de pe partea asta!Sevede clar, 50,
spun eu, ridicdnd un chibrit sprecoloanade mercur ce licireqte.
Pistruiatul,cu noua lui scurti albi, vituiti, vine mai aproape,
aprinzdndu-gi bricheta.
- Exact49!
Noiembrie. Decembrie.Ianuarie.Februarie...Zilnic viata
incepe pentru mine chiar cu aceastidisputi: e 49 sau 50? $i
rafia e din ce in ce mai mic6. Deja pentru prima categorie,pen-
tru cea mai inalti munci de la punctul forestier,sunt 400 de
grame. Dar cine poate sd indeplineascdnorma pentru prima
categorie?Abia stdm pe picioare.
Ocna... ce binecuvdntare! 55
Ger qi foame. Foame Ei ger. Mi rog, a fost cea mai neagri,
cea mai mortali, cea mai blestemati dintre toate iernile mele
din lagir.
$i doar eu, comparativ cu altele,am avut mare noroc. Cind
s-a trimis etapa noastri la Sudar din zona centrald Elghen,
chiar in ultimul moment, cAnd Maria Sergheevnacu lacrimi
in ochi ne conducea,a venit in fugi Lidka 9i mi-a transmis de
la URC ci acolo o si am numai jumitate de normi. Trebuie si
tai lemne doar jumitate de zi, gi asta numai pentru incdlzirea
baricilor, inciperilor gardienilor, bucitiriei gi ambulatoriului.
Iar in cea de-a doua jumitate a zilei, sd tratez.Pentru ci prin-
tre noi nu e niciun fel de personal medical, iar eu, in anul pe
carel-am lucrat la centrul pentru copii, alituri de medici, pro-
babil ci am invitat destul ca si fiu felcer. ,,Uite,$i n-are decit
ca searasi consulte bolnavii. $i si spuni mersi, pentru cd ea
e delinut politic, iar e vreme de rizboi, nu e nevoie si tot stai
prin ambulatoriil'
Uite de ce mi se permite astfel disputa ztlnici cu Pistruia-
tul. Actul prin care de{inufii nu sunt scoqila lucru, daci ziua e
declarati nelucritoare, trebuie si fie semnat de gardian, briga-
dier gi un cadru sanitar. Iar de stareavremii in unitatea noas-
tri militari cu regim sever,formati din Eaptesoldafi,rispunde
tocmai Pistruiatul. Comandantul nostru (noi nu-i spunem nu-
mele adevirat, Artiomov, pentru ci intr-adevir e un biiat bun)
gtie gi el ci pentru aqacevael e pulin cam moale. $i de aceeaI-a
numit pe Pistruiat. $i acestarecunoagteci e -50 numai dacd
vedeminimum -53.
Sudar e la 18 kilometri de zona centrali din Elghen. $i e
frumos ca in basme,acestcolligor de taiga virginl. O pidure
mireatd cu lemn de construcfie care igi ridici coroanelechiar
 56 EvcHENre GnrNznunc
spre stele.Rdul din taiga, care s-a risucit dupi capul lui in fala
cerului inalt, e puternic chiar 9i sub gheafacare l-a incorsetat.
Movililele parci sunt viruite. Noaptea, cerul se aprinde de la
constelafii,unele insuportabil de vechi, carete duc cu gAndul
la originea tuturor lucrurilor.
$i,lucrul cel mai important, e plin de combustibil qi hrani,
Sudar al nostru, unde noi murim de foame 9i de frig, unde noi
ne tragem sufletul, ne scoatemochii, asudim, tremurdm, dim
ortul popii... Din cAnd in cdnd, pe lAngi noi alearg|iute, legi-
ndndu-se,potirnichi orbitor de albe, din copaci se aude ugui-
tul cocogilorde munte. RAul e plin de peqtedin speciiobignuite
locului: lipani, crapi, chiar si coregon. Acoperite de zilpadir
sunt tufe impenetrabile de afine gi zmeuri, cedri cu nucile lor
benefice.Daci am Eti, daci am indrizni si ludm toati aceastd
hrand pe carene-o oferi taigaua!
Dar noi nu gtim qi nu indriznim. Nici gardienii nu au chef si
vdnezesau si pescuiasci.Au treabi pdni pestecap. Ei trebuie
si alerge,si care, si numere, si dea socoteald,si se teami de
sosirile gefilor.$i cum sd nu te temi? Doar nu poli si ghicegtil
Dacd gisesc cilduri in barici si mirosuri plicute de mdn-
care, strAmbi din buze Ei comenteazdcu riutate: ,,Ce pldcut
s-auinstalat!Pe fronturi pier oamenii cei mai buni, iar aici... e
stafiune!"Dar, pe de alti parte, nu e exclusca, gisind lurfuri de
ghea!6in colprile baricilor, ciqiva oameni bolnavi care abia-$i
duc zilele gemAnd pe priciuri sub un morman de zdrenle, si
inceapl si urle intr-un alt mod: ,,Aici la voi mor ca mugtelel
Umpleli <Arhiva A>! Interesant,atunci cine va indeplini planul,
daci toli o si crape?Puskin?" $i atunci iar o si. fie pomenifi acei
oameni cei mai buni caremor pe fronturi, dar acum cu o aluzie
I clari la cei ,,cares-aupus aici la adipost si aperemuieri'l s6stea
I pini la sfdrgitulrizboiului in bardcilecaldeale gardienilor...
Ocna...ce binecuvdntare! 57
De fapt, desprebardci aici se poate vorbi numai convenfio-
nal. Doar casagardienilor mai seamenecu aEaceva.Adipos-
tul nostru inseamni doud colibe acoperitede ghea16,presirate
cuzdpadd.,intr-o rAnd, cu crdpituri in tavan. in fiecare ziaco-
perim acestecripituri din nou cu zdrenle de la vechilejachete
scoasedin inventar. Un mic bordei care tremuri la fiecare ra-
fali de vint este bucitiria. in ceea ce privegte ambulatoriul,
el a fost construit intr-o parte a caseidin bArne a gardienilor,
dar qi prin el bate vdntul zdravdn.Iati toatd delegalia de la
Sudar,tabira pecenegilor...
in ambulatoriu imi petrec numai trei ore seara,cdnd mun-
citorii se intorc din pddure. Dezinfectezcu iod rinile, dau as-
pirini ,pentru durere de cap" gi fenilsalicilat ,,pentru burti'l
pun compresecu ihtiol pe furuncule qi bandaje cu grisime de
pegtepe locurile degerate.Mai mult, dau cAte o lingurili de
unturi de pegtepe cale orali. O dau de la mine, o torn cu mAna
mea in gurile deschisepline de incAntare.Parci fac un ritual
solemn, abia respirdnd de teami si nu virs cumva vreo pici-
turi din licoareaaqade rivniti in care sunt materializatetoate
speranfelenoastre de viafi.
Procedura aceastaeste sursa unor indoieli nesfdrgiteqi a
unor gAnduri chinuitoare pentru mine. Problemae ci grisimea
de pegtese di numai celor ,,extremde slibili'l cam la jumitate
din efectiv.Dar cum si-i aleg?De parci aici sunt;i din cei mai
pulin slibili! $i rezolv aceasti problemi in ciuda dispoziliilor
de partid referitoare la nepermiterea egalizlrii. Lasi si pri-
measci cAteo linguri mai pulin plini, dar toli! Cdt ajunge.Iar
acolo... Nu va fi cazulsi calculim nici mdcar cu o zi inainte.
La astaselimiteazi practicamea medicald.Dar toatd ziua,de
la 6 dimineala,lucrez cu fierdstriul. in aer proaspit,la o tempe-
raturi, dupi CelsiusEi Pistruiatul- de -49.Tai, tai, tai... Pdnd
gi in somn continui si-mi licireasci bArnele,groasegi subqiri,
 EvcupNreGHrr.rzsunc
extrem de grele gi mai ugoare,noduroase gi netede. Trebuie
multe lemne. Mai alespentru gardieni. Lor le place cildura.
Dar oare se poate compara tiiatul copacilor pe care-l fac eu
cu cel din taiga?ln primul rAnd, eu am capri, carefixeazebine
bArna.in al doilea rAnd, eu trebuie numai.sdtai, nu si scot din
riddcini, nu si fac stive. Si, lucrul cel mai important, eu am
locuinfa alituri. in orice moment, pot si intru in baracd gi si
mi incilzesc nu la un foc care scoatefum negru, ca de smoali,
ci lAngi soba de fier.
Da, sunt un om privilegiat. intr-adevir m-a salvatel, dragul
doctor Petuhov, cdnd a fbcut din mine personal sanitar. Si-i
dea Dumnezeu si uite cd existdpe lumea astaKolima!
Cu at6t se simte mai acut starea de rispundere morald,
de datorie fafd de tovardgelemele care in acestmoment sunt
mai nefericite decAt mine. Mi lupt cu Pistruiatul pAni mi se
inclegteazlgdtul pentru a nu iegi la munci.
- 50!
- Sunt exact491
- 50! O si mi pldng la unitateasanitari...
- Ho, ho... M-ai speriat!Uite, o si fac eu raport, qi atunci
gi tu o si zbori la muncile comune.
Pentru scutirea muncitoarelor de la lucru, pe motiv de
boal6, felcerul are o normd stricti. A venit de doui ori in
inspecfiela mine geful unitilii sanitare,Kucerenko,si intre noi
au avut loc dialoguri uimitoare.
- Felcerul care depigegtenorma de scutiri nu va aveazile
multe in unitatea sanitari, spune semnificativ Kucerenko, ri-
dicAnd la mine pleoapelesalegrele, arse de ger. ,,Totulpentru
front" elozinca (cu accentulpe o).
- Pdi ce folos are frontul de la nigte oameni aproapemorfi,
cetilene-gef?Numai si se umple ,,arhivaAi Dar nici pentru
astanu suntem liudati.
Ocna...ce binecuvdntare! 59
- Hm... dar de ce scrieli tuturor diagnosticul ,,distrofie
alimentara'? Sauaici la voi nu sunt alte boli?
- Pii eu,in general,gtiu pufine altediagnostice,cetilene-gef,
rispund eu cu toati sinceritatea,in opinia mea,totul e din cauza
foamei. Ei, dar in latind astase nume$tedistrofie alimentari.
E ciudat, aga gi era. Alte boli aproape ci nu se observau.
Nici congestiepulmonard, nici brongite acute,nici gripi, care,
se pirea, erau firegti pentru o zi de lucru de 12 ore in ger. Ni-
ciun tifos... Numai furuncule si bube trofice. Numai un mers
stAngaci,aproapefbri un centru de greutate.Numai inflama-
rea gingiilor gi pierdereadinfilor, care puteau fi scogidin guri
pur gi simplu cu degetele.
$i eu aclionez primitiv, pornind de la aceeaqiegalizare.Acum
eani sepotrivegtecel mai bine. E in firea lucrurilor, astae tot. in
fiecareseari, dupi stingereintru in baraciLgi, respectind ordi-
nea severi gi consecvenfa,mi aplecdeasupraunui trup chircit.
- Nadia, mdine nu lucra{i. MAine sunteqibolnavi. $i dum-
neavoastri, Katia, la fel.
Apoi duc hdrtia cu lista persoanelorscutite de lucru, pen-
tru mdine,la oficiul gardienilor,lacomandantulArtiomov. El,
dupi ce seuiti la angajalii sii, tugegtecu o severitateprefbcuti:
- Cam multe persoanescutite avefi... Apoi iqi aruncd pe
umeri cojocelul gi spune la fel de sever:haideli sd mergem prin
barici. Si verificim stareasanitari...
Ies cu el din clldura sufocantda locuinlei lor ce miroasegreu
a mahorci, blani de oaie,a mAncaresimpli, grasi. Iegim sub ci-
dereafeeric[ a stelelor,in noapteade iarni din taiga.in albeala
virginali a zbpezilorei. Mergem incetigor pe aleea{bcutdde la
cisula gardienilor la baricile muncitorilor. $i incepe o discufie
in care doar formulele de adresare,,comandant"si ,,felcer"ne
aduc aminte unde ne aflim.
 60 EvcuENre
GHrr.rzsunc
- E nenorocire, felcer! Hitler e in apropierede Moscova!
- Dar n-o s[ treaci, nu? Spuneli-mi, comandante,n-o si
treaca!
- Dracu' si-l mai -stie!Ar trebui si nu-l lase si treaci...
Dar uite, mi trezescin toiul noplii gi inghef tot. Oare se poate
aqaceva?Doar 25 de ani de Putere sovietici. .. Ce crezi, felcer,
putem aveaincredere in aliali?
Nelinigtea lui, tulburarea, durerea ies la suprafali gi n-au
cum s-o facd in compania Pistruiatului sau a Mongolului care
hohotegtemereu. $i se intdmpld ceva nemaiauzit, care submi-
neazdtoate temeiurile: igi impirtigegte nelinigteapermanenti
cu o femeie din nafia enigmatici a ,,dusmanilor poporului". in
marea sa spaimi pentru !ar[, in fala ameninlirii pribugirii a
ceeace pdrea de neclintit, el, un om simplu, inteligent gi bun,
I
iiil
are acum increderein intuifia sa mai mult decAtin ceaoficiala.
Pdgimincetigorpe potecaingusti dintre nimelii inalli, or-
bitori, si observim deodati ci cerul de deasupranoastri parci
a luat foc.
- Priviti! Aurora boreall!
Pirea o proieclieluminoasi extrem de urAtl,lichidi, rogia-
tici. Dar pe fundalul ei apar irizlri, irizdri,luminite ce pul-
seazi haotic.
inainte de a intra in baraci gi a-gi pune pe chip mascaimpe-
netrabili, comandantulgardienilor,Artiomov, rezwi.gAnditor:
- A$a cred: cine va rezista iarna asta - fie aici, fie acolo,
lAngi Moscova-, acelava rdmAnein via[i. AEae?
Nu gtiu. $i eu m[ consultzilnic pe aceastitem[ - dacd am
putea oare sa trecem peste iarna asta - cu un medic calificat,
cu Olga StepanovnaSemeniak.Ea a venit recentaici in etapa,
la noi, la muncile comune. A pedepsit-o sever qeful OLpt,
' Abreviere pentru Filiali irutonomi de
lagir (n. tr.).
Ocna... ce binecuydntare! 6l
Zimmerman. Pentru c6, in calitate de medic in zona centrali
Elghen, Olga Stepanovnaa frecventat pe ascunsadunirile de
rugdciune ale bigotelor in camera boilerelor. Erau sectantele,
adventistelede ziua a gaptea.
Asistent la Facultateade Medicini de la Harkov, Olga Ste-
panovna este un copil mic in viala practicd de lagdr. Ea nu
poate indeplini nici micar a zeceaparte din norma de taiat
lemne de la Sudar.Iar astainseamni s6 mori de foame. O sal-
vim toate,impreuni, cum putem. Cu firimituri de piine, scu-
tiri mai dese.
- Ei, cum e, Olga Stepanovna?Mai trdim?
- Hm... De fapt... Foame trofici... Tulburareatuturor
funcfiilor. . . un dezechilibru puternic al schimbului de proteine. . .
- Dar oricum nu seaminl cu muribunzii. Asculta[i cum
discuti,cum gAndesc...
Olga Stepanovnaimi citeaz| in schimb ceva biblic, despre
trupul neputincios Eispiritul vioi. Da, oricAt de ciudat ar fi, dar
spiritul, daci estevioi, in orice caz,e activ. in ciuda tulburirii
organismului, viala interni se desftgura activ. Se scriau acas[
scrisori interesante,pline de continut, pe carele ascundeausub
saltelepinl la sosirea unor vremuri mai bune, cind va api-
rea posibilitatea si le trimitem nu prin intermediul lagirului.
Prindeam cu aviditate frAnturi de vegti de pe front care ajun-
geauprin intermediul angajalilorliberi, fogti delinu1i,goferide
tractoaregi cirdugi. Citam pe de rost gi chiar faceamversuri.
Glumeam!
- FetelorlO ghicitoare!Prin ce se deosebegte de noi Katia
Kuharskaia?Nu gti{i?Ei, ia uitafi-vi atent!Noi toatesemanim
cu niqte cergetoareruse,cu nigtepelerini amdrdli, iar Katia - cu
o cersetoarecehoslovacd. (Katia aveao vestuli-cojocelfantas-
ticd ce-i conferea,nu-i aga,o ,,infbligareoccidentala".)
 I 62 EvcHewte GHtNzsunc Oun... ce binecuvIntare!

...Foame.Ralia de pdine deveneade la o sdptimdni la alta aritat-o. A pus pAineadirect pe zipadi. Nu puteam si-mi iau
tot mai miniaturali si mai ademenitoare.Dacelagi o jumdtate ochii de la ea.$i acum, nu gtiu de ce, nu pot se mdndnc.
pentru diminea{i (iar ratiile se dideau seara),atunci nu te ia ii torn pe git o dozi mare de brom. O mingAi pe cap. Dar
somnul toati noaptea.Nu te lasi si dormi, o sd te ardi de sub nu pot si' spun nimic, parci am amufit. imi aduc aminte de ea
perna de paie. Parci stai pe dinamiti. O si tot agtep(i- de-ar in etapi, in vagonul nr.7.Era veseli, cu pirul crel' se tot bu-
l
veni mai repede dimineata, ca s-o poli mAnca.Iar dacd o mi- cura ci apucasesi-Ei suslindteza de doctorat inainte de a fi
ndnci toati seara,atunci dimineatd, fl1mAnd6, cum o sd mai arestata.
ajungi pdni la fieristriul tiu? O cuprind dupl umeri gi o conduc in barac[' Trebuie s-o
Unele dintre noi se obiqnuiseri si faci mereu foamea.Parci culc c6t mai repede,sd-qipiardi cunogtinla. Dupi explozia de
se uscaseri. Altele o suporti mai chinuitor, gisindu-gi defu- isterie este sldbiti, abia poate sd meargl. Potecade la ambu-
larea in scandaluri groaznice legate de ,,greutateaincorecti a latoriu la baraci e foarte ingust[. Iar de o parte gi de alta, ca
rafiei'l sau in tentative febrile de a gisi ceva comestibil in alti nigte perefi, sunt troiene albastre,pietrificate. Alunecim, abia
parte. putem si mai mergem.
Uneori se intAmplau lucruri ingrozitoare.lin minte o seard Norii de deasupra capetelor noastre se retrag deodati 9i
vedem departe,sus,steleleimpietrite, tremuritoare. Steleledin
intunecati beznl' flri stele. Deodatd uqa ambulatoriului s-a
Sudar.
deschiscu o bufniturd qi a intrat, pribuEindu-seinstantaneu
E ger... -49 de gradeCelsius...
pe patul de lemn, o femeie cu o fald schimonositd,pdmintie.
Abia am recunoscut-o.Era una din ale noastre.in mdini tinea
o minune - un calup de pAine neagr5.A aruncat-o cu elan pe
masa fbcuti din trei scdnduri.
- Mindnci! Eu nu pot... Micar tu si mdnAncipe sdturate!
- De unde e? Ce-i cu tine? o tot intrebam eu, deja gdn-
dindu-md la cevaireparabil.
Pldngeain hohote,tremurAnd.Apoi un rAsisteric.
- Ah, uite care e necazulcu asteaintelectualele,
uite care
e necazullDoar nu estenicio tragedie,nu? Doar alteleaEaigi
cAgtigipAinea.Ei, gi eu mi-am cAgtigat-o...
Cum? P[i agacum o
cAEtigimii de femei, cAndaltfel nu au cnm. De fapt, mergeaun
birbat prin taiga.Iar eu tiiam singuri cu fierlstrdul, gtii qi tu.
era atunci departe.Ce biirbat?Nu stiu, nu
$i supraveghetorr-rl
am observat.Eu n-ritot uitanr la pAine.A scos-odin sacsi mi-a

Capitolul15
$i lumina tn intuneric
ln delegagiiledin pidure, in afarl de bucitar, administrator,
gefde baraci gi felcer mai era inci o persoani influenti. Foarte
privilegiati. Responsabilulcu uneltele!
De reguli, el locuia intr-un bordei separat,unde mereu du-
duia o mici sobi incinsd pdni la rosu. Responsabilulcu unel-
tele lucra fbri normi, in funclie de nevoie, dar in principal
dupi bunul siu plac. Primea suplimente la bucitirie.
De reguld, responsabilii cu uneltele erau recrutati din rAn-
durile invalizilor, ale oamenilor deja consumafi gi apoi respingi
de exploatareaminierd. Toli erau bucuroqi de un locqor cildu!.
Unii se indopaseri aga de mult pe lAngd bucitirese, ci ince-
puseri chiar si ia 9i rniti de la muncitori. Doar de ascu{imea
fierdstriului, de dinlii lui buni depindeain mare misuri inde-
plinirea normei de tiiat.
Responsabilulnostru cu uneltele din Sudar,Egor, sau cum
igi rostea el numele, Iogir, era o exceplie si nu se comporta
deloc tipic. igi ura locul, pentru ci ajunseseaici in calitatede
delinut pedepsit.Fuseseprins la punctul de pazddin zona cen-
trali a Elghenului cu o cildare de varzi acrd furati de unul
dintre delinuli de Ia punctul de murare al sovhozului.Iogdr,
in calitatede persoandcareputea merge nesupravegheatd,
care
Ocna...ce binecuvdntare! 65
avea,,dreptde liberi trecereprin punctul de pazdi"acceptasesd
transporte PovaraPrefioasi.
Ca un frcut, in aceazi ftcea de serviciu frumosul Demia-
nenko, un individ bine {bcut,rumen, carerAdeamereu' cel mai
uns cu toate alifiile dintre to[i gardienii din Elghen.
- Da' ce-ai tu burta aqade mare, in comparalie cu figura
ta slibinoagi? a intrebat el, iegind in vestibul de la ghigeul siu.
Ei, ia, desfi jacheta! RePede!
in aceeagiseara,la apel a fost citit ordinul de trimitere a lui
Iogir pentru cinci zile gi cinci nop[i la carceri fbri scoaterela
munci gi cu trimiterea lui ulterioari la Sudar.
La muncile comune Iogir nu putea face prea mulli purici,
pentru ci din talpa lui dreapti rimdsese numai un mic ciot, iar
degetelede la stinga putreziseri, sedescompuseseri9i emanau
un miros de cadavru ce insolea mereu aparifia lui logir. Aga ci
a devenit responsabilcu uneltele pentru delegaliaflimAndi a
definutelor politice din Sudar.
Toatd aceastdintAmplare l-a aruncat pe Iogir intr-o dispe-
rare fbriLmargini. De la inilfime tare mare mai cizuse! Doar in
zona centrali din Elghen el nu era oricine, ci era gropar!
in fiecare seari, cAnd venea Ia mine la ambulatoriu si-i
schimb bandajul de la picior, el imi descria plin de elan tablo-
urile de basm ale vielii lui libere in aceastdfuncfie, fbri nicio
supraveghere!Pii e glumi? Si iegi liber pe poarti in orice mo-
ment! Se te duci in sat, si tai lemne pe la gospodine;dacl Ie
mai qi crapi, i[i dau pAinic[. Unele muieruqti chiar il primeau
gi in casi, ii puneauo farfurie cu borg devarzd.$i in zoni... Te
duceaiuneori la Poliabucitlreasa gi-!i turna o cani plini ochi
cu drojdie. $i caEdmAncamereu pe siturate. Locuia in baraca
celor de la deservire.Si munca, ce si spun... Nu te murdlreai
deloc... Nu te cocogaiprea tare.
I
I
EvcsBNre GnrNzsunc
Pentru a-l alina, incep si protestez:riposali avemo mullime,
dar gropari sunt numai trei, gi pdmAntul de aici e inghelat
vegnic,ia si sapitu in aqaceva...
Iogir musticegtegmecherqi face cu ochiul. in fiecaremese-
rie estenevoiede dexteritate.Sedovedegteci iresponsabilitatea
apare gi intr-o chestiune agade sensibili cum esteingroparea
de{inulilor morfi. Doar iarna line aproapeun an intreg, existl
o grimadi de zirpadl. Deci ii ingroapd mai adAnc in zdpadl,
ftri si sapepAni la pimAntul inghefat, iar primivara, cAnd se
dezghea\6,apar din zilpada topite morlii, fie-le lirdna ugoari.
Nu e niciun pericol de epidemie, pentru cd sunt numai oase,
pur gi simplu poli si zici cL sunt moagtecurate.
- $i nu !i-e rugine, Iogir? spun eu supirati, scolind cu
pensetaun gervefelurAt mirositor din tifon de pe degetelelui
cangrenoase,degerate.Uite aga,fac eforturi,tetratez, iar cAnd
mor, miLbagi in ziryadd.$i la primdvari o s[ plutescmoarti...
,,$i mortul a plutit in jos, din nou dupl mormdnt si cruce..."r
- Ce spui, Evghenia Semionovna! exclam[ cu o voce tre-
muritoare groparul cuprins de mil6. Pii oare noi suntem chiar
aga,fbri congtiinfi, ca si nu-l ingropim pe felcerul nostru...
Pe allii mai treaci-meargi, dar pe felcer...O si sipim pentru
sufletullui drag,direct in pimAnt, sd fii siguri...
El m[ priveEtecu incredere gi lipsit de viclenie cu ochii lui
foarte luminoEi, nordici, flri gene.igi incrunti sprAnceneleal-
bicioase.$i-a adusaminte ci el e in retragere,ci e lipsit de pu-
terile lui inalte la inmormAntare. OfteazdadAnc.
- Nu mai fi agatrist, consdtene!CAnd vor aveanevoie de
un gropar cu experien{i,o s[ te ia inapoi...
Iar el chiar cl e consiteanulmeu.
' Versdin poeziainecatulde A.S.Pugkin(n. tr.).
Ocna...ce binecuvdntare! 67
- Suntem din Republica Titari. Dar suntem ortodocgi.
lnainte scriam gubernia Kazan,judeful Elabuga'
Articolul lui Iogir este58/2, revolti armati. in mod special
la colhoz. Despre arestareasa Iogir vorbeEteliniqtit, epic, ca
despreun incendiu sau epidemie.Se supiri numai de cota in-
corecti de arestiri Prin sate.
- CAAAAAIe gospodirii sunt la noi, gi cAtein Kozlovka! Ei
sunt aproapede trei ori mai mulli fali de noi, iar oameni au
luat, vezi gi tu, egal.Oare aqase face?
Se pare ci indepirtarea din postul de gropar de Iagir e su-
portati de el mai greu decdt arestareagi condamnarea.Aflu
mereu detalii noi despreviafa lui paradisiaci din zona centrali.
- Uneori, cdnd vii de la serviciu, pAni qi brigadierul se saluti
cu tine, ce si zici. Eu ii zic: buni ziua, chipurile, SergheiVanici! Iar
el imi rispunde: salutare,Iogir! Ei, cum o mai duci?Indeplinegti
norma de morfi, da?... RAde...$i trebuiasi mi leg eu la cap cu
varzaaialSd-mi aduc eu agao beleain casi pentru ea.. .
Pentru a-l distragepe Iogdr, ii pun tot felul de intrebiri.
- Iogir Petrovici, unde !i-au degerat aga picioarele? in
etapi, da?
- Nu, nu in etap6,rispunde linigtit Iogir. A fost cdnd am
murit prima dati...
Se intimpla la mina Zolotistii. Iogir era internat in spita-
lul lagirului. Uite, intr-o diminea{i, vine felcerul in viziti gi
constati - s-a stins Iogir, se vede cd'a dat ortul popii. Ei, gi a
poruncit sanitarilor si-l duci la morgi. Desigur, Iogir nu line
minte nimic din asta,da mai apoi i-au spusbdiefii.Iar el a in-
ceput sd simti, uite, tocmai din cauzaacestuipicior care e dis-
trus acum. A inceput si scrdqneascide durere. Parci il ardea
cu fierul roqu. Ei, gi qi-a venit in fire, prin urmare, gi-a revenit.
Rezultl ci era inci viu. da?
 EvcnENreGnrNzsunc
Paznicul de la morgi a auzitcum geme cineva.Paznicul era
turc, unu' Ciuliumbei, sau Kuliumbei... De atunci s-a scrdntit.
Sigua !i se facefrici. $tie omul ci tocmai aranjasein gir mor{ii
ieri, iar acum, deodati, un mort de dedesubtincepe si des-
chidi gura. $i atunci a inceput si urle Ciuliumbei lsta, turcu',
deci, gi a urlat aqade tare, ci au auzit cei de la paztr,au dat fuga.
Au inceput si deajos morlii de pe Iogdr.I-au dat o pufoaic5.
$i hai sdsari cu gura pe el. Ce dracu' cauli tu la morg6, daci egti
viu? Pii el ce vind, are?Doar nu s-a prostit. Ce treabl are aici
Iogia daci felcerul a dat-o in bard?A scipat totuqi. L-au ocd-
rdt ce l-au ocirdt, dar nu l-au b[tut gi nu l-au pus in lanfuri, nu.
L-au trimis in baraci.
Iogdr suporta foarte greu foamea.Era epuizat de nu se mai
poate. Nici mdcar in postura binecuvAntati de gropar nu a
reugit sd puni cevacarne pe el. Distrugerile produse de cei trei
ani la mina Zolotistii erau ireversibile.
Foameapsihologici il chinuia qi mai mult decAt cea fizicd..
El se gAndeamereu si vorbea aproapemereu despremdncare.
lrr Numai suferinlele produse de cangreni il frceau din c6nd in
cdnd si se abati de la acestegdnduri.
intAlnirile zilnice legatede bandajarene-au apropiat.Lin-
gura de unturi de pegtepe care i-o turnam in fiecare seari in
guri (el se temea si puni mdna pe linguri. Doamne feregte,
o mai vdrs, cd, nu gtiu de ce, au inceput si-mi tremure mdi-
nile...), aduceao noti de maternitatein relaliamea cu el, deqi
el era cu vreo zeceani mai mare.
...Decembrie era la jurnitate. Se apropia sfdrEitulanului
blestemat1941.I-am spusin treacit lui Iogir c[ uite, pe 20 de-
cembrie e ziua mea de na$tere.Oare o si-qi aducd aminte ci-
neva de mine in ziua asta?Mai este oare cineva pe lume care
s[-gi aminteascd?Pe fala lui Iogir a trecut umbra unui gAnd
Ocna...ce binecuvdntare!
subit. in zilele urmdtoare s-a intdmplat ceva cu el, cd-l sco-
sesedin circuitul ideilor obiEnuite.Acum el nu mai riminea
in ambulatoriu dupi ce-l bandajam, era ingrijorat de ceva,iar
de vreo doui ori a rostit chiar cuvintele ,,nu are cdndl de nei-
maginat in gura lui.
Pe20 decembriemulti vreme nu a apirut la bandaj.Deja imi
puneam pe rafturi toate instrumentele qi md pregiteam sd md
duc in baraci, cind, deodati, mirosul obignuit de putrefacfie
semnalizaaparifia lui logir. Jinea in brafe un ceaunmare, ars,
din care,cu un firigor ugor,se ridica un abur cald. Falalui Iogir
era bucuroasi, radioasi.
- Uite, Evghenia Semionovna, a spus el solemn, punind
ceaunuldirect pe patul de lemn din ambulatoriu, prin urmare,
te felicit, i1i doresc multi sinitate, iar in privinla mAinilor
dumneavoastri,succeserapide gi fericire... $i sn-i qi vezi pe
fiii tei... Dar uite, deci, qi un cadoude la noi.
in ceaunasera kisell de ov\z. Acest produs gastronomic ne
insoleain sovhozulElghenin celemai fericite clipe aleexistentei
noastre.Retetapreparirii lui era cunoscuti aici cu mult timp
inainte de sosireanoastri. Era foarte complicatd.Ovizul carese
di la cai trebuia si treacdprintr-o seriede transformiri chimice
sofisticateinainte de a deveni kisel. Ovizul era pus la inmuiat,
presat,frecat, se agteptapAni ce incepea si fiarbi, era pus la
dospit,fiert... Risplata tuturor acestoreforturi era un fel de pif-
tie groasi, si(ioasd,de o culoarefrumoasi cafeniu-deschis.Toli
afirmam unanim ci gustul lui semlna cu bisculii cu migdale.
Dar de unde aici, la Sudar,o asemeneararitate?
Sedovedegteci un mic sicule! cu oviz furat de la bazahipo
din Elghen inci de pe vremeaslivitl a lucririlor de ingropare
i Fierturi
gelatinoasi, acrigoari, din {hini de ovdz, care se consumi
rece (n. tr.).
 EvcnENre GHrNzsunc

fusesestrecurattotugi de Iogir in bagajul pentru aceasti etape.

Bine ci nu era Demianenko la poarti. Acela i l-ar fi gdsit cu
siguranfi. Ei, dar Lugovskoi,se gtie, lucreazi,de mdntuiali, nu
face nici un efort, el vrea numai si-i treaci ziua. $i ovizul, ce
sd vezi, s-a nimerit numai bine pentru aniversareafelcerului. Capitolul16
in loc de pldcintd,prin urmare.
Ochii lui Iogir striluceau. Radiau parcd o lumini azurie.
Rhuri de lapte;i miere
Mdinile ii tremurau, de emofie, mai mult decdt de obicei. Voia
ca si minAnc kiselul aici, in prezentalui. Si el si stea qi si se
bucure...
- Uite, iti mullumesc, Iogir Petrovici! Hai sd mdnclm im- Primivara devreme, cind, conform planului sovhozului,
se terminau muncile forestiere,primeam ordin si plecim iar
preuni, line lingura!
in etapi, in zona centrali Elghen. Acolo trebuia si aibi loc o
Dar el mi-a respinsnemullumit propunerea.A spus numai
noui sortare (termenul ,,selec[ie",folosit pentru oameni, inci
,,nu",dar era clar ce seascundein spatelelui. Am infeles.iEi con-
nu ajunsesepAni la noi) a forlei de munci, avAnd in vedere
sumaseultimele rezervealimentare, trei zile se chinuise cu teh-
morlii Eimutilafii. Apoi sepresupuneatrimiterea la sezonulde
nologia complexl de transformare a ovizului in fiertura aceasta
vari, in brigizile agricole.
catifelati, ce radia cilduri, gi numai pentru a mAnca el? Nu.
$i atunci s-a aflat pe neagteptateci lucritorii din Sudar sunt
liranul acestadin Elabugade a c6rui apropiere aflam dupi mi_
i cei mai avansafidintre toli muncitorii din pidure. Chiar cei
rosui de descompunerece venea de la piciorul ,,sinitos", inci
mai progresigti.
neamputat, voia si ofere bucurie unui alt om nefericit.
Faima aceastaneagteptat[ne-a fost dati de faptul cd noi am
Nu am mai protestat.Am inghilit kiselul de ovdz cu o lin_
depigit etapade intoarcere carevenea pe jos. Ne-am intors in
guri strAmbi, de cositor,ce mirosea a unturi de pegte,iar el se
zoni pe picioarelenoastre,mergAndprin taiga 32 de kilometri.
uita la mine cu nigte ochi in care se citeau bunitate gi fericire.
Da, era fericit in acelemomente, groparul din lagir Iogia pe $i astafbri nicio pierdere,adici fbri s[ moari cineva pe drum.
careil vor mai agteptapatru amputiri ulterioare (bucati cu bu_ $i asta cdnd tiietorii de copaci din Tioplaia dolina, Zmeika,
kilometrul 12 gi din multe alte puncte forestiereingelaseri aqa
cati) ale picioarelor si moartea in acel sector al iadului, care se
de mult conducerea,manifestaseri o lipsi de recunogtinld aga
numegte,,delegatia invalizilor'l
de crasi! Acegtiaau trebuit sd fie cirali de acolo, din pidure,
gi si-i mai gi ingroapepe drum pe cei care nici mdcar aEanu
Putuseresd ajungi inapoi. $i pentru fiecare om ingropat mai
trebuie s[ inchei qi actul constatator.Doar n-o si-l IaEiaqa!E
bunul statului, trebuie si rlspunzi pentru el.
lr'
I 72 EvcurureGHrNzsunc
I Ocna...ce binecuvdntare!

Anul de regim militar sever isi didea roadele. O explozie

rnomentul, ia gi tu nigte calorii! Ci dupi aceeaiar te duci in pd-
I puternici de boli, decesesi, un fenomen inevitabil, ruinarea
dure, la TioPlaia dolina.
planurilor economice ale sovhozului Elghen.
(Despre Kucerenko se spuneaci e un medic la fel de auto-
$i atunci pendulul a inceput din nou si se legenein partea
didact, ca gi noi, plcitogii. Separe ci venise in Kolima in cali-
cealalti. S-a auzit un strigdt puternic de sus: ,,$i planul cine o
tate de pompier, dar dupi aceea,nu se qtiede ce,a devenit geful
s6-l indeplineascd?" Iar dupi strigdt,acliuni de umanism ofi-
unitilii sanitaredin Elghen. in exterior era extrem de necize-
cial, marcate in legdturi cu rizboiul. Din nou s-a deschisba-
lat, gi in privinla comportamentului. Dar de multi vreme avea
raca OPZ (punct de insinitogire). Morfii vii, mai tineri, pe
reputa(ia clard de ,,nepericulos".Dimpotrivi, cu prima ocazie
care inci mai sperau s6-i refaci in calitate de forti de munca,
fbceanumai bine.)
primeau delegalii in aceasti casi de odihni a lagirului. Acolo
Ferma zootehnici... Chiar gi cuvdntul sunapentru definufii
domnea o nirvana fericiti. Ziua gi noaptea,stiteau tofi intingi
din Elghen ca numele unei liri fermecate. Rduri de lapte Ei
pe priciuri, digerindu-gi rafia de 150%de piine.
miere... Ferma se afli la oarecaredistanfi, la jumitate de ori
Dar gi distroficii care nu ajungeau la OpZ incepuseri si
de mers pe jos de zona centraliL.Acolo nici bardcile nu sunt
primeascd zile de rdgaz.in pauza de masi din nou au ince-
ingridite, nu e nici ghereti de paz6, iar gardienii sunt acolo
put si apard la ambulatoriu cozi ale muribunzilor cu lingu-
numai de aparenfd.Acolo oamenii se deplaseazineinsolili de
rile de cositor in miinile intinse. in linguri li se punea erixirur
gardieni din barlci la grajdurile vacilor, ale vileilor, la fermele
viefii - untura urAt mirositoare, necuritati, a animalelor ma_
de pisiri, incubatoare.Acolo vileii ;i pisirile primesc concen-
rine, un surogat al unturii de pegtede la farmacie.
trate de lux, gprot, unturi de pegtegi lapte degresat.Iar vileii gi
Acum, geful unitilii noastre sanitare,Kucerenko,isi uitase
pisirile igi impart cu mirinimie acestedelicatesecu ingrijitoa-
total recenteleameninfiri (,,Felcerulcare di degeabascutiri, o
rele lor definute.
I si ajungi chiar el la muncile comune"). Dimpotrivi, acum el
Ferma este condusi de nigte zootehniqti liberi, Rublov gi
igi manifesta cu zgomot incdntareala vedereapacienlilor mei
Orlov, care niciodati nu le spun oamenilor ci sunt teroriqti.
i de la Sudar gi mi aproba pentru ci ,,p6:strasem in stare buni
I forfa de munc6".
Spioni, diversioniEti.Ei le spun ,,mulgitoarele noastre,ingriji-
toarelenoastre,crescitoarelenoastrede pdsiri"... Ei sunt pri-
Atunci s-a intAmplat ceva fantastic; am fost trimisi o luna
mii carele salutl pe delinutele femei.
si lin locul felcerului de la ferma zootehnici.
Ferma zootehnici, dupi Sudargi tiierea copacilor!Esteca
-_ Zimmerman nu a fost de acord la inceput,
mi-a spus gi cum am spuneCoastade Azur dupi Kamceatkasauun tort
conspirativ Kucerenko, nu putem trimite delinuli politici de
de frigci dupi zeama noastri lungd. $i o si stau acolo o lunl
inchisoare intr-o delegalienesupravegheatl.Ei, gi am rugat-o
intreagi? Eu, o fiinli din castainterzisi a delinulilor de inchi-
micar pentru o luni. O sd fie mai bine cala OpZ pentru tine,
soare?S[ triiesc intr-o cameri separatlgi si dorm pe un pat de
cd gi tu ardti tot ca o bolnavi de scorbut... Agacd du_te,prinde
fier ce se afll intr-un colt?
 l
i Ocna...ce binecuvdntare!
i 74 EvcurNte GHtwzsunc

Gindul cd nu o si dorm pe prici, ci pe un pat total separat
imi readucedemnitateaomeneascd.Si pentru ci fericirea mi-a
fost trimisi de soarti nu pentru multi vreme, ea este simlitd
1 gi mai acut.
vedere al implicirii 9i efortului depus in muncl. Mulli dor-
rneaunu mai mult de patru ore pe noapte.Si nu numai pentru
c6T,araFiglduinqei de la ferma zootehnici ii salvade la mun-
cile extrem de periculoase,unde fbceai foamea, din exterior,
dar gi pentru ci munca la ferma zootehnici - rationali, legati

lll
I
Jin minte prima noapte la ferma zootehnici. Pentru prima
dati in ultimii cdliva ani am rdmas singurd in cameri. Au
amufit vocile indepirtate gi paqii dincolo de ferestruica mici,
de ingrijirea unor creaturi vii - didea iluzia de viati umand,
te fbceasd treci de la complexelede lagdr la grijile demne de o
cenugie.E liniste. De mult nu am mai auzit-o! Cdt de tare a fiin{i uman6.

11 siricit sufletul meu in alternareachinuitoare a muncilor co-

mune cu torturile lexicului de lagir! Mi se pare ci deja nu mai
Pentru un felcer aici era extrem de bine. Nu trebuia si
aleagi in fiecarezi ciruia dintre cei doi muritori de foame sd-i

i
recit versuri in sinea mea. Dar aici o sd-mi revin. O si devin
din nou eu. $i versurile revin in linigte. ..Izolarea binecuvAn-
tati esteneprefuiti mai ales dupi singurd.tateaingrozitoare a
traiului comun, forfat, permanent...
Lini;te, e;ti lucrul cel mai bun
Din tot ceam auzit..-L
La ferma zootehnicd lucrau in principal femei ucrainene qi
letone care avuseseri norocul nu numai si aibi deprinderea
muncii flrinegti, dar gi articole,,potrivite" pentru a munci ne-
supravegheate.Sau delinute politice cu pedepseugoare,pre-
cum KRD2,P$3,58/104.Saupedepsede drept comun ugoare,
lr ce se invecinau cu cele politice, cum ar fi SOE sau SVE (ele-
ment social periculos si elementsocial diundtor). penalii nu
erau aici, gtiau cd nu pot fi lasa(i in preajma animalelor. Dar
toate ,,elementele"lucrau aproape incredibil din punctul de
I Versuride Boris Pasternak(n.
tr.).
2Activitatecontrarevolulionari(n.
tr.).
I Abrevierepentru suspiciune de spionaj(n. tr.).
' Celebrularticol din Codul penal al
URSS din 1922care,prin cele
l4 subpunctealesale,defineaactivitatea
contrarevolu(ionari
(n. tr..y.
dea ultima linguri de unturi de pegtegi cum si imparti scuti-
rile lui Kucerenko astfelca nimeni si nu moarl la lucru. Dim-
potrivd, aici toti setemeau si adune scutiri, toli seincipilAnau
si ducd pe picioareo ricealiLugoardca si nu se despartdnici
micar pentru o ori de vileii gi puii lor, ca si nu se ducd vestea
ci sunt muncitori neglijen{i.
Seara,principala mea activitateera masajul mAinilor mul-
gitoarelor, aplicareade compresepe degetelelor umflate, cre-
Patepane Ia sAnge.Odati cu mulgitoarele intrau in cimirull
mirosuri calde de la grajdul de vaci, nemultumirile ugoarele-
gate de intreruperea alimentirii cu furaje, numele amuzante
ale vileilor Ei tiuraqilor nou-niscufi. (intregul an, trebuia ca
numele acestorasI inceapi cu aceeasiliteri. Uite, gi s-au des-
curcatextrem de bine. lin minte, de exemplu,tlurasul Belze-
but si frumoasa vi(elr.rgd
Bacanta.)
Pendulaticaiepe perete.MulgdtoareaAvgustinaPetersonisi
inmoaiein api caldd,intr-o cldild de fier, degeteleamorlite gi,
cu o voce masurati, de fermier leton, povestestedesprevaca ei
preferatl care rimisese undeva ldngd Elgava.De parcd nu este
al doileaan al unui riizboi nemaiauzit,de parci nu ard cuptoa-
relede la Auschwitz,de parci la o jumitate de ora de mers pe
li 76 EvcHpNre GurNzsunc
l jos de la noi nu seafli zona centrali Elghen, iar acolo Zimmer-
man, URC, unitatea de regim, carcerelede toate felurile.
Zi\ele fericite de la ferma zootehnici mi-au mai diruit o
alti bucurie neagteptat[- o prietenie pitimagd care s-a niscut
aproapeinstantaneu,chiar la prima intilnire, care ne-a amin-
tit de cevatinir gi aproapeuitat, care ne didea posibilitateasi
punem in miEcarelavitez| maximi magina sufletului ce rugi-
nise agade tare.
Willi Rubert. Wilhelmina Ivanovna, aga cum i se spunea
la ferma zootehnici, unde ocupa o pozifie aprope imposibili
pentru un definut, de pontator, dar, de fapt, de economist.
Willi avusesemare noroc in timpul anchetei.Nu se gtie de
ce pe ea, lucritor pe ,,frontul teoretic",comunist leton cu sta-
giu in ilegalitate,au decis s-o trimiti nu in punctele grele ale
definu{ilor de inchisoare, destinate oamenilor din acest cerc,
ci pur gi simplu pe ,,linia nalionala'l ca pe oricare mulgitoare
letoni de la ferma zootehnici. Si in total i-au trAntit numai
cinci ani, conform articolului orfan P$ (suspiciune de spio-
i separat,seafli escorta.$i are arma la umdr. A venit dupi mine,
naj!). Tocmai astai-a gi dat posibilitateade a se agezala ferma
. pentru a mi insofi la Tioplaia dolina. Prin acestnume idilic e
binecuvAntati,mai alesci zootehnistul-gefRubfov,careurmi-
rea atent ce se intdmpla in jua avdzut la ea o minte luminati.
I t, in anul in carene-am intAlnit,aveaspre40 de ani Eifafaei inci
mai emananu numai inteligenli gi bunitate, dar gi o frumusele
feminini. ii remarcaiin mod deosebitochii, carereflectaufoarte
II exactsufletul.,,Rotunzigi ciprui, fierbinli ca o lavil'r
Ne-a unit nu numai pasiuneacomuni pentru cirli. Am
simlit imediat una la cealalti nizuinla neliniEtitoare,chinui-
toare de a vorbi despreviafi, in ciuda nebuniei ei evidente.Si
examindm,sd compardm,si generalizim...
rVersuridin poemulBine!de V. Maiakovski(n. tr.).
O cna...ce binecuvdntare!
- $i despre ce tot vorbili voi pdni la miezul noplii? se
rninuna Avgustina Peterson la care ajungeau, prin perete,
discufiile noastrenesfArEite.
$i, la drept vorbind, despre ce? Pii despre toate deodati.
Despre rlzboi, despre fascism.Despre Buchenwaldl gi despre
Elghen.Despresoartaa trei genera(ii:a pirinlilor nogtri, a noas-
tri Eia copiilor nogtri. Despremarile enigme ale Universului gi
desprecaracterulinepuizabil al geniului omenesc.Iar in pauze,
desprecit de vesel scArfAiauneori zilpadasub picioare, cAnd
alergiprin Moscova,noaptea.Sauchiar prin Kazan sau Stalin-
grad. Sau desprecum ne-a plicut in tinerele sd mdrgiluim in
giruri la demonstratii.$i nu gtiam ce groaznicestecind trebuie
si mergi obligatoriu cdLte cinci in formalie.
Ne gribeam foarte tare sd ne spunem una alteia tot. Ne di-
deam seama:in curAnd ne vom despirfi. $edereaimpotriva
firii a unei de{inute de inchisoarela o munci de blat nesupra-
vegheati nu putea dura multi vreme.
$i iati c6, deja in pragul cimirulei drigufe, cu pat de fier
marcat un colliqor uitat de lume, mligtinos, din taiga, la vreo
25 de kilometri de zona centrald,unde iarna se taie copaci, iar
vara se cose$tefAn, unde nu sunt nici barici, ci oamenii tri-
iescin colibe fhcute de ei Ei in bordeie strdmbe,prin care bate
vintul, unde, lucrul cel mai important, nu va fi nicio clipi de
liniqte,pentru ci acolo sunt linuli numai interlopii, o mullime
de interlopi.
Mergem, ne strecurim pe potecile primiviratice din taiga.
Din nou am bocceauape umeri. Din nou plescdiegreu prin
-
I Unul
dintre cele mai mari lagdre de concentrare naz-iste,situat lAng6
oraqulWeimar (n. red.).
 EvcsrNre Gnrr$znuRc
mlagtini cizmele soldatului de escorti care md urmeazaimpa-
sibil. Invidiez crunt acestecizme:prin ele nu intrl apa. Ciubo-
tele mele insi de la primii pagi se umplu de api, Ei articulafiile
din nou, ca la Iaroslavka, igi trimit durerea insuportabili,
acuta.De fapt, ce inseamni insuportabild?Doar o suport...
Etapd,etapd...Dar de data aceastasunt singuri, asaci nici
micar nu am cu cine si schimb un cuvdnt. Ce mai escorti am
nimerit, parci e surdo-mut.Nu spunenici m[car,,hai, hai".isi
tot ridici clefhind picioarele gi-mi sfredeleqtespinareacu pri-
virea sa automatd,de stAncd.
Dar ajunge, oare a existat biiatul ila? Poate cd am visat
toate acesteseri linigtite de la ferma zootehnici, patul separat,
cirlile obqinutede undeva de Wilhelmina, goaptaei fierbinte,
confidentiali?
Chiar inainte de Tioplaia dolina, escorta rostegtedeodati
prima safrazd,de cAndmergem pe drum. Prima, dar ce precisi!
- Am ajuns, spune el, hai, la stAnga!Acolo, auzi, unde urli
animalele...
Chiar cd urlau. Urletul silbatic qi injuriturile se ridicau pu-
ternic deasupraviii unde fusesecondusi mullimea de fete din
rAndurile penalilor. Ecourile acestor injurituri, exploziile de
urlete isterice,strigitele ca de maimuli se rispdndeau departe
in taiga, servind drept puncte de reper.
Aici, din voinla URC gi a comandantului OLP Zimmerman,
mi se ofereaun cAmp amplu de acfiune in aceeasivarianti in-
teligenti:jumitate din ziua de munci pentru deservireamedi-
cali a acestui,,colectivde producfie']cealaltijumitate - pentru
muncile comune.
E greu si-!i imaginezi cevamai chinuitor decAto asemenea
combinatie.Situaliafelceruluiprintre penali e oricum groaz-
nici. $i aici rlfuiala lor fald de mine e usurati gi de faptul ci
trebuiesd cosescfhn alituri de ei.
Ocna...ce binecuvdntare!
Dimineala incepea prin faptul ci o buni jumltate a fete-
lor didea fuga la cimirula unde, pe o buturugi, erau puse
flaconagelemele. Toate cereau un singur lucru: scutire. Pen-
ffu refuzul de a le da celor sinitoase o eliberarede munci ele,
scofdndniqte injurituri cumplite, mi ameninlau cu toate tor-
turile pe care le putea niscoci imaginalia lor bolnavi. Cel mai
mult mi s-a intipirit in minte promisiunea ,,dea trece cu lama
pestevizoare".imi imaginam foarte clar cum o si fiu oarbi,
plini de sAnge,cu mdinile intinse in fa!i, inconjurati de haita
rdzdnd in hohote.
Dar dacd aritam ci-mi este frici era totuna cu moartea.
Murind de groazd 9i de repulsie,trebuia sd le vorbesclinigtitd,
chiar gi zdmbind:
- Ei, ce spunefi, fetelor! Oare nu qtifi norma de scutiri?
Pentru delegalianoastri nu sunt decAt doui, trei pe zi, gi voi
uite cdtesuntefi! Haideli pe rAnd. Astlzi dumneavoastri, Lida,
aveli temperaturi mare, gi dumneavoastrd,Nina, din cauzafu-
runculului de la subsuoard.
(Era regula mea sd vorbesccu ele politicos Ei si mi adresez
cu,,dumneavoastri",in ciuda cuvintelor pe carele scoteauele.
Uneori caracterul neobisnuit al unei asemeneaadresiLriintr-o
oarecaremisurd le mai punea la punct.)
O noud explozie de blesteme,ameninfdri, mlsciri. Aparilia
gardianului,trimiterea ,,refuznicelor"la carceri. Iar dupi pro-
gramul de ambulatoriu,la munc6,la muncile generalede cosit
fdnul, cot la cot cu aceleagipacientedrigule.
Dar acum imi era ugor si suport toateastea.$tiam ci undeva,
nu a$adepartede Tioplaia dolina, existi Pimdntul Fidiguinlei,
ferma zootehnici.
$i din cdnd in cind, veneau de acolo sem-
naleincurajatoare:bilefelede la Willi, pachetecu pAineqi zahir.
SemnaleleacesteaveneaucAnd se ivea vreo ocazie:fie prin ad-
rninistratorul punctului de lucru, fie prin alte noi mici etape.
80 EvcrrBNre GHrNzsuRc
in bilete, Willi mn incuraja: zootehnigtii fac eforturi pe ldnga
URC, pe lAngi Zimmerman pentru mine. Cer si mi trimiti
la fermi. Nu ca felcer, ca muncitoare la pisdri. Nici nu gtiu
ce argumente au ei pentru asta,dar existi o sperantd.Trebuie
numai sd rezipti.
Aveam destuli ribdare. Ajungea gi pentru munca extrem
de grea, gi pentru foame, gi pentru viala in robie. Dar uite, nu
puteam ribda deloc si triiesc alituri de penali.
Erau niste fiin{e striine gi de neintelespentru mine in aga
misurd, si spunem, precum crocodilii de Nil. Nu puteam avea
cu ele niciun fel de ,,comunicarereciprocf'. Uneori chiar ince-
peam si-mi fac reproguri. Trebuia si-mi amintesc mai des ce
le-a impins la o asemeneacidere. Mi gAndeamla Dostoiev-
ski. incercam si-mi insuflu ci prin membrana ce-i acoperi pe
acegtioameni picdtogi trebuie si se intrevadi totusi trisdturile
,,fratelui nefericit".Dar nu reusisemsi-mi stArnescaceacom-
pitimire luminati pentru asemeneapersoane,nici micar cea
mai simpla infelegerea triirilor lor sufletegti.predomina dure-
rea nu pentru ele, ci pentru mine, pentru faptul cd, din voinla
diabolici a cuiva sunt condamnati la o torturi gi mai groaznici.
decAtfoameagi boala,la tortura de a trii printre neoameni.
in mod deosebit mI cutremurau asa-numitelemutildri ale
lor, adici agresiunilepe caregi le ftceau asuprapropriilor mem-
bre pentru a nu lucra, pentru ,,a sta cu burta-n sus" pe prici. O
lin minte pe fata Zoika, porecliti ficnita. Monstruoasi, plini
de pete negre,stArneao repulsie fizicd puternici pdni Ei veci-
nelor ei de prici. $i uite, odatd ea cade cu temperaturi de 40 de
grade. Se chinuie cu fbbrd, iEi pierde cunostinta, iar eu nu stiu
ce si mai fac, negtiind cum s-o trimit din ad6ncultaigaleila spi-
tal, temAndu-mi si nu fi Ibcut cumva tifos, care se va intinde
mai apoi in aceastdinghesuialdsi mizerie.
Ocna... ce binecuvdntare! 8l
Abia a treia zi am bigat in seamiLtalpa ei infbgurati in cirpe.
A opus o rezistenfi nebuneascila tentativelemele de a desface
cdrpelegi a mi uita la Picior.
- ili spun precis, felcer,e mutilare! a exclamatcomandan-
tul gardienilor care supravegheaaceasti sceni.
A smuls rapid, pe nea$teptate, cirpa gi a descoperittalpaZo-
ikii. Ceeace am vizut l-a fbcut si pileasci pAnd gi pe gardian.
Degetul mare de la picior era strdpuns dintr-un capit in altul
cu un cui gros ruginit care se ilea de o parte qi de alta a dege-
tului negru-vAnit umflat. in jurul cuiului se formase un puroi
urdt mirositor.
Desigur, cazul acestaa fost unul de excep[ie.Dar erupliile
artificiale, fbcute prin introducerea de gaz sub piele, conjunc-
tivitele purulente de la praful Qgiriat de la un creion chimic)
turnat in ochi, toate acesteaerau fenomene cotidiene ale prac-
ticii mele medicale la Tioplaia dolina.
Din cdnd in cdnd, mi temeam ci-mi pierd minlile. Din feri-
cire, in acesttimp, in zonade Ia Elghen mai apiruse o alta sori
medicali cu un articol mai ugor decAtal meu. $i ea a fost tri-
misi la Tioplaia dolina in locul meu, iar eu am fost trecutd la
muncile comune,intr-un alt punct al taigaleiunde secoseafhn.
Punctul acestade cosit, numit Novaia Tioplaia dolina, era
amplasatgi mai departe in adAncultaigalei. La drept vorbind,
nici micar punct nu putea-i sI-i spui deocamdati.Ni s-a spus
si ne construim singure o colibi. Ca ajutor ni s-au dat doi
ciluli albi iakufi cu picioarele strAmbe.$i calufii aceqtia,Ei ca-
racterul peisajului din jur - totul amintea de planetanoastri in
timpurile ce urmaseri in scurtd vreme potopului mondial.
$i
totusi eram bucuroasi. Aici nu erau borfage.Erau numai oa-
meni normali, buni: spioni, diversionigti,terorigti.
Am pus mdna pe coasi pentru prima oar[ in viafi. Iar co-
situl pe movilile e o treabdcomplicati chiar pentru un cosag
 EvcHrxre Gnnqzsunc
birbat cu experienld.Coseamdesculle.Ne miqcam in rdnduri,
aruncdnd larg coasele,gdfAind gi sufocAndu-ne,umblam prin
mlagtini, qchiopitind pe movili1e. Spre noapte ne intorceam la
colibele fbcute de noi. Toate eram ude gi murdare de noroi pAnd
la brdu. Fustelelipite de noi ne loveau picioarele. Cele care aveau
ciubote ,,bune"au incercatmai intAi si-gi fereascdpicioarelede
apa inghefati. Dar picioarele incdlfate se infundau gi mai riu in
mlagtinarece.
Dupi o jumitate de luni de asemeneamuncd am simlit din
nou aceaslibiciune ciudati in trup gi un vil permanent in fala
ochilor, pe care le cunoEteamdeja de dinainte, ca semne ale
apropierii morlii. Era peste puterile noastre si ne indeplinim
norma. Rafia se micgorase.E adevirat, cdlcam in picioare o
bogilie necuprinsi - listarii liliachii, parci acoperiti de o ca-
tifea delicati, ai unui fruct al taigalei - caprifoiul. Dar noi ne
simteam agade slibite la sfirgitul zilei de munci, incit nu mai
eram in stare si ne aplecim ca si culegem fructele. Mai mult,
se lisase deja frigul gi acum muream de frig in colibele noas-
tre artizanale.
intr-o dimineafi, m-am speriat foarte tare cdnd am simfit
c6, nu gtiu de ce, nu pot si-mi ridic capul. Apoi mi-am dat
seama - nu era nimic grav, pur gi simplu plrul meu imple-
tit se lipise, inghefat, de perna de paie, pentru ci in cripitu-
rile ugii colibei, Iicute de noi, noaptea intrase multi zipadd gi
promoroaci umedi. ingrozitd ci intdrzii la apel, am inceput
si-mi smulg guvifede pir. $i in acestmoment in colibi a intrat
gardianul Kolka, vesel,iubitor de femei, poreclit Vologodski,
trimis in adAncultaigalei ca pedeapsi pentru concubinaj cu
femei delinute.
- Ieqi cu lucrurile! a anunlat el vesel,in mod clar bucu-
rdLndu-sepentru mine. A venit pentru tine o dispozifiespeciali.
Ocna...ce binecuvdntare! 83
Te duci la ferma zootehnici! Ca glindreasi... $i a adiugat cu
respect:ce, de parci in libertate ai lucrat in domeniul ista, nu?
Ci te cer personal pe tine. Cd, zice,li s-a redus efectivul de
giini la jumitate... Numai, auzi tu, nu e mijloc de transport.
Trebuiesi mergi pe jos! O si ajungi?O si te duc chiar eu' $i eu
trebuie si ajung neapirat in sat.Deci cum e, o sd ajungi? Sunt
peste30 de kilometri..
Dac[ ajung?O, Doamne! O si md tdrisc Ei pe jos... Deci
spuneli ci s-a redus la jumitate efectivul de pdsiri? Ei, desigur,
doar cine, in afari de mine, putea opri o asemeneacalamitate?
Draga mea Willecika! Dragii zootehniqti, angaja{iliberi, Rublov
qi Orlov... Cum de ali cucerit-o pe inaccesibilaZimmerman?
imi bag in bocceaboarfelecares-aujerpelit de tot. il gribesc
pe Kolika Vologodski. De fapt, supraveghetorul din Vologda
e cel mai bun, toati lumea gtie asta.Doar n-o si-l compari cu
unul ucraineansaudin Taqkent.Aga cd, daci incep si cad de tot
din picioare,atunci Kolia o s[-mi dea voie si mi odihnesc'e un
biiat de treabl...
$i in faqnmi agteapti ferma zootehnici. Pimintul Figd-
duinfei.RAuride lapte qi miere...
i
II
l
Capitolul17
palide
Crestele
Stau in centrul unei magazii uriage, hala plsirilor, cu o
cildare plini in mini qi, disperati, o ridic deasupracapului.
Cildarea e grea, in ea sunt nutrefuri combinate, aga-numitele
,,amestecuri'lTrebuie si le presar in mod egalin toace.
Dar pisirile sunt exactca oamenii - nu-i deosebesc pe pri_
eteni de dugmani 9i, la fel, sunt gata sd se omoare unele pe al_
tele pentru a mai ciuguli o dati in plus. Abia am deschis usa
halei, pentru cd, in asteptareahranei, tot efectivul se inghesu-
rl ise ldngi uqa.A fost nevoie de toati incordarea forlelor mele
I leneqelor.Poate,cine stie, ea face astapentru ci. acum lucreazd,
pentru a ma strecura.$i atunci... Atunci, un alai nebunescde
cAtevacapetes-a nipustit cotcodicind asupramea, a cdldirii,
l
a amestecului.
I
intr-o clipitd, s-au spulberattoate reprezentirile mele anto-
I
logice despeglini ca fiind fiinlele cele mai pagnicedin lume.
ll
Cica ,,de ti-e frici, de egti trist, pdni qi-o gdini i1i poate face
riu'l Pii ce credefi?$i incd mult riu! Desprecocoqinici nu mai
vorbesc.Ei, cu niqte sunetesilbatice si strigAndcucurigu, iti
ciugulescgambelegoale, fbri ciorapi, se nlpustescdin zbor
spre cildare, amenintdnd s-o dezechilibrezeEi s-o rdstoarne.
Un cocosuriaq care semina cu un general{arist mi-a sirit pe
umir si a aruncatde acoio spre nrine niqte ocdri cumplite. Iar
altul, mai simplu, ca un laran beat, nerusinat, mi s_aurcat pe
Ocna...ce binecuvdntare! 85
cap ;i md ocirdgte Ei el seriosde acolo.Oh, idio(ii! Doar vin si
vi dau de mAncare...$i voi ce facefi?
Nu gtiu cum m-ag fi descurcatcu stihia asta,dar mi-a venit
salvareain persoana ingrijitoarei de pislri gefh, Maria Gri-
gorievna Andronova. Ea imi ia linigtiti din mAni clldarea gi
in doui minute imparte tot conlinutul prin troace, dupi ce a
declangatasupraatacurilor cocogilor ni;te mostre la fel de co-
lorate din folclorul rusesc.Pe mine mi trimite la magazia de
furaje si mai aduc vreo doui cildiri.
Mi intorc de acolo in ceamai proasti dispozi{ie,dupi ce am
mai adus inci doui cildiri grele.Totul s-a dus. Willi m-a pre-
venit ci lucrul cel mai important e si m[ inleleg cu Androniha.
Dar astanu va fi aqade simplu, pentru ca ea nu le suportd deloc
pe intelectualeleasteacaregtiu si infulece omleti, dar mdnulele
lor se tem si curele giinaful. Ea e agronom la colhoz, inci de
pe cAnd era in libertate nu putea si ie suferepe domnisoarele
astea.Pentru ci ea, degi a fost inchisi cinci ani si nici acum
nu e lisati si pigeascdpe continent, oricum nu va lua partea
deja ca angajatliber de jumitate de an? Dar in niciun caz din
cauzaasta.Pur gi simplu, giinile asteasunt creaturi vii gi tre-
buie si comunici cum se cuvine cu ele, chiar daci sunt niste
mizerabileautentice,Langhorn asteaitaliene.Doar nu le putem
compara cu giinile noastre rusesti, ale noastre au congtiin![.
Dar totuna e! Aici nu egti la tdiatul copacilor sau la ameliorare.
Acolo nu ;tii decit sd cioclnegti pulin, fbri si faci prea multe
eforturi, numai si treaci ziua. Dar aici trebuie s[ munceEtica
pe continent.Cum, necum,dar giina e o fbpturdvie...
Am auzit toate asteain interpretarealui Willi. $tiam ci unii
fuseseri indepirtafi de aici din cauzaunei atitudini gregitefali
de giini, dar,lucrul cel mai important, pentru incapacitatea de
a se inlelegecu Androniha.
 86 EvcusNle GHrNzsunc
Si uite, stau impietriti gi mi uit cu lacrimi in ochi la pisi-
rile linigtite, care ciuguleau acum pitimag, a$acum se cuvine,
din troace, a$ezatein siruri ordonate. Nu m-am descurcatcu
ele... Oare din nou o si plec la tiiatul copacilor?Sau la cosi-
tulfAnului?
- Ei, ce v-a!i demoralizataga?imi aruncddeodati Andro-
niha, amenintitoarea Androniha. Cu mizerabileleastea nu
oricine sedescurci dintr-odati. Doar nu sunt niqtepisdri sim-
ple, ci din Kolima. Trebuie si le abordezialtfel. $i degi au o fire
nobili, italiani, aici s-au indricit asade tare, aici, in Kolima. Se
gtie ci nu suporti condifile noastre din striinitate. $i chiar ci
nu le e bine aici. Ia uitali-vi la crestelelor. Vedeti?
Abia atunci am observat.ASa ci iati de ce toati adundtura
de gdini arita cumva cam palid, lipsitd de culorile lor vesele,
obignuite. inainte imi spuneam: asta e pentru cI sunt toate
albe,nu e printre ele nicio glinuEl pestrifi, nu e niciun cocos
pestrill Dar se pirea ci, in principal, pentru cd la toate _ si la
giini, qi la cocogi - crestelenu erau rogii, agacum se cuvine, ci
iri
i
ugor rozalii, cu o nuanfi cadaverica,de un galben palid.
- Avitaminozd! spuneposaci Androniha. Aga sunt gi ouile
lr lor: nu deosebegtigilbenugul de albug. Aici, dacd lucrezi de
mAntuiald,intr-o siptimdni toate se curdtd.
De acelagilucru se teme gi medicul veterinar Kolotov, Si el
fost deqinut,dar carese eliberasede multiEorgi locuia tot aici,
la punctul veterinar al fermei zootehnice.Treceaproapein fie-
carezi pe la hala noastri de pisiri 9i, impreuni cu Andronova,
tot descdnti cevala pisiri gi se intristeazdamdndoi.
- Ei, ia arat-o pe aia cu ochiul, spune veterinarul.
Dupa aceease intAmpli cevacareface in mod clar parte din
domeniul magieinegre.Andronova seuiti o clipi la mullimea de
pdsiri cu ochii ei ficgi, rotunzi, ce aduc pu{in cu cei ai pasdrilor,
Ocna... ce binecuvdntare! 87
gi apoi, cu o migcare abili, precisi, prinde 9i i-l dn lui Kolo-
tov chiar pe singurul cocoqpe careil doare ochiul. Chiar pe el!
pa-
Unul din cdteva sute, alb, ca toli ceilal$, cu aceeagicreastdL
lidi ca a tuturor.
Separe ci pe ochiul cocogului s-a format un fel de albea!6,
gi astae tot o urmare a avitaminozei. $i ingrijitoarea, 9i medi-
cul veterinar se nelinigtesc tare: sd nu cumva si dea vreo
molimd in toate pisirile. Medicul ii prescrie un unguent bol-
navului. Apoi el gi Maria Grigorievna discuti multi vreme
desprecum s-ar putea schimba in bine rafia, regimul pisirilor,
iluminatul halei.
- Ei, daci ar iegila iarbd... $i la soare!
Pentru a mi inilia in tihni in toate tainele, Andronova imi
propune si lucrez in prima siptimdni in schimbul de noapte,
cind giinile dorm. Noapteaai numai douSgriji: si menlii tem-
peratura,adici sl cari lemne gi si faci focul in sobi, iar a doua,
si supraveghezimortalitatea. $i cum si faci astea?Pii si pleci
mai des de la bucltdrie, unde faci focul, si te duci in corpul
unde umbli pisirile. Cum vezi ci una cadepe gAnduri,incepe
si lasecapul in jos, imediat iei toporul in mAni gi-i tai capul!
Niciodati in via(a mea nu am tdiat capul niminui, nici micar
pisirilor, gi cuvintele gefeimele mi ingrozesc.Dar atunci imi
apareo amintire clari desprepunctul forestier,cositul finului,
interlopelecu,,mutilirile" lor - incep si zAmbescservil, si dau
din cap inlelegdtoare.Ca gi cum pentru mine nu e nimic mai
simplu gi mai firesc decAtsi tai capul celor care ,,incep si lase
capul in jos".
Chiar in prima noapte a al'ut loc catastrofa.Degi nu am stat
jos nicio clipi, inspectend tot timpul armata mea ce molIia
pagnicpe priciurile lungi, nu am reugittotugi si prind clipa fati-
dici in careuna dintre ele ,,incepesi cadi pe gAnduri'lAuzeam
1i
i
t,
l 88 EvcnpNreGnrNzsunc
numai pocnetul scurt al trupului carecedea.$i incd unul... $i
inci unul... Acum cideau pe podeauaacoperiti de rumegus,
nemigcate,reci.
Mortalitate. Un cuvdnt groaznic.Andronova era vestitdtoc-
mai prin faptul ci in posesiunileei nu existaupierderi. $i uite,
in timpul primei mele nopfi, trei capete.Am ficut-o de ruqine
pe Maria Grigorievna, am fhcut-o de ruqine pe Willi care ga,
rantase pentru mine, oblinAnd pentru mine cu aqa de mare
greutatenumirea in acestserviciu salvatorpentru viala mea. $i
m-am distrus gi pe mine. Acum nu mai iesdin muncile comune.
Stiteam pe vine, inghelati intr-o atitudine indurerati dea-
supra pisirilor moarte. Disperarea mea atinsesecote asa de
mari, de parci rdposateleimi erau trei surori.
$i deodati... Deodati a scArlAituga gi cu pagi mari, iuti,
aproapebirbitegti, a intrat Andronova.
- $tiam eu! Uite, nu pot sd inchid un ochi, cd gata!
Degi
am obositca un c6.ine.imi zic, ia sd md duc eu si mi uit... Hai.
mai repede!Avem api caldi?
Da, aveam.Pusesemla fiert un butoi mare, mi pregiteam
si spil pe jos la bucdtdrie.
- Dali jos butoiul de pe sobi! puneli-l pe jos!
comanda
Andronova,strAngdndgiinile moarte.
Pesteo clipi toporul era in mXinile ei, iar pesteinci alte
clipe toate celetrei rdposateerau decapitate.Acum Andronova
linea in fiecaremini cAteo giind, apucati de coadi, qi le scu-
tura din toate puterile. Am luat-o pe a treia gi am inceput sd
copiezmigcirile Eefeimele. Nu mai aveamniciun strop de pu_
tere, dar in fine obiectivul a fost atins: din trupurile moarte
sAngeleincepusesi picure in siroaielente.
- inci! inca! Cu cdt o si curga mai mult, cu at6t mai
bine.
Ce bine ci inci nu a apucatsi se instalezerigoareamorlii. Am
simlit eu bine... $i acum, in api fiarti!
O cna... ce binecuvdntare!
Pesteo jumltate de ori, pisdrile fusesedeja curdlatede pene
qi se aflau pe un scaun, avAndinlbligareacomestibili cea mai
demndgi amintind de o tejgheade la o micelirie demult uitati.
Andronova ;i-a gters fruntea cu mAnecasi s-a aqezatpe o
banc6.
- Ei, de ce ticefi? GAndili cumva cu mintea dumneavoas-
tri inteligentl, spuneli ci Androniha e o ciudifenie? Prezinti
mortdciuneaca fiind carne de categoriaintAi. $i dumneavoas-
tri ce v-a{i spus,ci nu mor de boald doar, ci de avitaminozi'
Sunt curilele, sdnitoase,numai cd nu mai au putere si triiasci.
Chiar ele cer a fi bigate in supa gefilor.$i Eefii n-au ce sI mai
faci cu ele,o si le infulece cu plicere 9i o si le roadi si oscioa-
rele.Doar e verificat.Dar acum, daci e s-o luim gi pe parteacea-
lalti: direclia sovhozului nostru inlelege numai cifrele. Pentru
ei,lucrul cel mai important esteca la rubrica ,,mortalitate"si nu
fie nimic. Noi nu avem mortalitate, spun ei, pentru ci suntem
cei mai avansa{iqi noi transformlm natura din Kolima. $i daci
noi nu am pune liniula asta,ci adeviratacifri, curati, dimineald
o si fie pogrom, o si fie vai de oameni. Pe toate ingrijitoarele
de pisiri o si le trimiti la muncile comune, iar pe noi, fogtii
delinufi, ca mine, picdtoasa,o sd ne acuzede sabotajgi iar o si
ne bagela zdup. $i de pisdri o si fie riu. Pentru ci, daci o si ne
trimiti de-aici pe noi, caream muncit congtiincioase,o sd puni
niqtepersoaneliberelipsite de congtiinli, gi atunci o samoari nu
cAtetrei pe noapte,ci toate o si crape.Uite care e situafia... Ei,
acum gtili caree treaba.Eu sunt vinovati, v-am explicatnumai
prin aluzii, iar dumneavoastri nu a{i inleles... Ei, am plecat.Am
obositca un cdine.$i sunt fldmdndi ca un gacal.
Era formula ei preferat5,tripl6: am muncit ca un bou, am
obosit ca un ciine, sunt flimdndl ca un gacal...ii plicea si
spuni adevirul verde-n fa!d, nu recunogteaniciun echivoc 9i
niciun ,,centimetrude dulcegirie'l iEi pusesetoati inima sa
llr
90 Evcnnrqre
GnrNzsunc
amari in gdinile 9i cocogii de dragul cirora, de fapt, era gata si
munceascdzi gi noapte.
- Daci vrefi si invifafi, atunci uitali-vd bine, a spus ea a
doua zi dimineald dupi prima noaptetragici cu plsirile.
$i nu m-am dus si mi culc dupd schimbul de noapte, ci
toati ziua am umblat pe urmele ei, studiindu-i fiecaremiscare.
De faptul dacl voi invdfa sl mi descurcla ferma de pisiri de-
pindea acum viata mea. Si am invifat.
Mi-am dat seamacum trebuie si urc pe umeri sacul de
cinci pudurit cu boabe,ca el si nu-mi cadi. $i cum si deplasez
cutiile uriage cu oui ca si nu le sparg.Si cum si curi! cAt mai
ralional podeaua fermei, cAnd indepdrtam giinalul de pe ea,
iar mai apoi si scot in curte saculcu giina! gi sd-l arunc in col1,
pentru ingriglminte. $i cum pot sd car mai repede o cildare
cu api, pentru a nu incepe sl injure clriuEul Filka. $i multe,
multe altele.
Ziuade munci incepeasi setermina in intuneric, dura de la
5 diminea{a pdni la 10 seara.Acum dormeam numai pe spate,
cu mAinile bigate sub cap. MAinile trebuiau neapirat si fie li-
bere,pentru a se odihni pulin in timpul noplii scurte.Atunci
mi-am dat seamaprima dati cu adevlrat ce inseamni cuvin-
tele unui cAntecpopular: ,,Md dor mdnu(elealbe de la munca'l
$i la pisiri mi uitam cu atentie.incepusem sd le resping
atacurile asupra cdldirii cu amestec,si imprigtii egal furajele
in troace,s[ adun ouile din cuibare (mAinile mele erau mereu
ciugulite pAni-mi didea sdngele),am invdlat chiar sl caut in
mullimea de paslri pacienfiimedicului veterinarKolotov.
Fdceamtotul congtiincioasi,chiar cu o con$tiinciozitate
excesivi,degi nu simteam nici cea mai micd simpatiepentru
' Pud - vecheunitateruseasca
de misurd pentru greutdliegali cu
16,38kg (n. rec-I.).
Ocna...ce binecuvdntare! 9l
proteiatelemele. Gdinile continuau si bArfeascd$i cu ingriji-
ioarele,Ei intre ele.Ele se ocupau tocmai cu micile certuri do-
rnestice,ridicAndu-Eicapeteledin cuiburile lor, ca nigte vecine
arligoase pe ferestreleunui apartament comunal. Iar cocoqii
aveautot felul de rdfuieli neruqinate,ca la befie, spirgAndu-gi
capeteleunul altuia. $i multi vreme dupl rdfuiali ei iEi tot agi-
tau belicos aripile gi tot strigau din diferite colpri ocdri mur-
dare. Asa c[, in mod clar, nu aveam pentru ce si indrigesc
asemeneaPisiri.
Numai cdnd se nimerea si lucrez in schimbul de noapte,
cAndle vedeamdormind, uneori imi aplrea pentru ele un sen-
timent de pirere de riu. Dideam roati halei,le priveam silu-
eteleamirAte zburlite pe priciurile lungi si crestelepalide ce le
atArnauintr-o parte gi-mi aduceam aminte ci sunt lipsite de
soaregi de pajigteaverde, ci nu au nici clpgorul lucios, nici
birbull mitisoasi, cum au surorilelor de pe continent.Ceva
din acestescdnduri pe care stiteau imi aduceauaminte de ba-
raca noastri noaptea,de priciurile noastre de-a valma. in fbp-
turile asteavii care aveau un somn nelinigtit in mod clar se
vedeaceva comun cu noi. $i ele erau lipsite de libertate. $i ele
duceaulipsi de vitamine. $i ele aveaumereu toporul atdrndnd
deasupracapului.
Odatl am fost a9ade mult pltrunsd de acestsentiment ciu-
dat, cd nici nu am observatc[ s-a deschisusa 9i a intrat Andro-
nova.Ea veneadesin toiul nopfii, in mod clar nu sepreabazape
pricepereamea.De reguli, tlbira asupramea cu intrebtiri. Toate
suntvii? Dar le-am pus unturi de pegtein amestec?Dar Kolotov
nu a mai venit?Am spilat troacelecu sodi saudoar aqa?
Dar, de data aceasta,s-a uitat cumva atentdla mine gi a in-
trebat deodatd:
- V[ pare rdu de ele,cleticlloaseleastea,da? Merita asta,
rnizerabilele!
Ne-au ciupit c1etot mAinile...
 EvcHeNre GHrNzsunc
$i deodatd,hodoronc-tronc,a inceput si vorbeasci despre
Klava, ceacare lucraseaici inaintea mea. Probabil cd am auzit,
zice,c6,Klava asta a fost trimisi de aici din cauzaei, a Andro,
novei?Ei, dar ce sd mai vorbim? Stie ea foarte bine ce furioase
sunt pe ea intelectualeleasteadelinute politice, gi cum ii spun
in toate felurile... Dar ele nu gtiu cum iEi bitea joc Klava asta
de pisiri. Le turna amesteculin troacele murdare, adipitoa-
rele nu le spilase niciodati, iar noaptea, uneori, fhcea foc la
bucdtirie numai s6-i fie ei cald. Si asteadin hald n-au decAt
si moari pe priciurile lor. Numai si nu mai carelemne! Ea se
salveazi,vi dati seama,dar creaturile asteavii n-au decAt s[
se strAngi acolo,bine ci nu au gurd si vorbeasci... $i astea,
intelectualele,n-au decdt si-i spund ei, Andronihi.i, cum vor.
Dacd-i furie, furie si fie! Sigur,ea e om simplu, un agronom de
colhoz, nu a tinut cursuri la universitate.Dar ea nu permite ca
allii si-gi bati joc de animaleacolo saude pisiri.
$i dupn alte cdteva zile, cAnd am cerut voie si dau o fugd
pdnl la cantina din lagar si mdnAnc,Andronova a inceput si
mArAie:
- Ce sd mAncafi acolo fiertura aia! Uite,luati o oali
de aici
9i aducefi-vd por(ia incoa. O s-o dregem cu niste lapte acru
de la pisiri gi o si batenr si un ougor in ea. $i uite ce mai supit
ratatouille de prima mAnd o si iasi! Nici eu nu dau fuga la
cantini. in cantina pentru cei liberi, pentru fogtii detinuti, e
aceeasifiertura, numai ci pentru ea trebuie si mai dai si banil
De atunci am inceput sd mAncdm impreuni, infulecAnd,
agacum se obignuiegtein iagir, din aceeasifarfurie. Turnam
in casade lagdr unturi de pegteimprumutati de la giini. Fier-
beam kisel de ovdzdin ovizul pisirilor. in fine, mdncam in fie-
carezi cdtetrei oui la doud persoane- unul Ia supdgi unul sr.rb
"J forma unei delicatesenaturale.(Nu voiam sd lulm mai mult,
O cna... ce binecuvdntare! YJ
pentru a nu scddeaindicatorii producliei de oui. in funclie de
ei seapreciamunca noastrd.)
Sprevari, md intremasem fizic agade mult datoriti acestui
fel de a mAnca,incdt puteam deja, din nou, indepirtdndu-md
de soarta mea, se mi g6ndescla problemele noastre comune.
Ce se va intimpla cu !ara? Doar in vara asta a anului 1942
fascigtiigermani se afli pe Volga. Pe Volga! Dar toate aceste
nelinigti generale veniseri asupra celei mai mari dintre ele,
celei mai profunde: deja de un an nu mai gtiam nimic despre
fiul meu cel mare.
Androniha cea infricogdtoare,care se atagasede mine in
ciuda apartenenfeimele la specia pe care o ura aga de mult,
de ,,intelectuale'imd linistea in maniera sa obisnuiti. ,,Cum au
venit, agao si plece",spuneadesprefascigti.,,Nu se duce nici-
ieri, nu ajung scrisorile...'lspuneadesprefiul meu. Dar in suflet
gi eaera nelinigtiti qi, pentru a mi alina pe mine, chiar imi adu-
sesede la biblioteca liberi cirli gi nu protesta daci, in schim-
burile de noapte,imi alegeamuneori o ori pentru a citi pu1in.
- Avefi grij[ numai si nu adormiqi in timp ce citifi! md
preveneaea. Ci acum se zice cl zootehnistul nostru umbld
nop{ile pe aici, vrea sd vada daci oamenii nu dorm cAnd sunt
de serviciu.
$i, intr-adevir, intr-una din nopli zootehnistul Rubqov,pre-
cum Harun al-Rashid,a apdrut pe neasteptatein pragul halei
rnele.
Deja de peste ;ase ani nu mai avusesemocazias[ vorbesc
cu oameni liberi obignuili,caresi nu fie angajalila inchisoare.
De aceeam-am tulburat cAndacestom liber, specialist,mem-
bru de partid, venit in Kolima prin contract,s-a aEezatpe un
taburetcu intentia clardde a sta de vorbi cu mine.
-- Ce citifi?
 94 Evcnrrte GHrNzeunc
Citeam memoriile lui Madame de S6vign6,o cirticici jer-
peliti, ingdlbeniti, o anexi la revista ,,Niva" din nu stiu ce an
antideluvian. Rublov iEi aruncl privirea asuPraei. Nu, el voia
si vorbeascddesprealtceva.
- Ei, ce spuneli, sunteli mullumitd acum de viali, de
munci? Cred ci vi e destul de bine aici. E $i cald, nu duceli
lipsa mincirii, uite, chiar puteli si vi gisili gi cite-o ori pen-
tru citit.
Avea o intona[ie nelinigtitoare,care parc[ cereaun rispuns
la alte intrebiri nerostite,dar mult mai importante. Era clar cI
omul nu se liuda deloc cu o atitudine liberali fa[i de sclavi,
dimpotrivi, se teme si nu semenechiar el cu un proprietar de
sclavi.
(Folosescaceqtitermeni iiri niciun fel de pretenlie de a de-
fini formaliunea social-economici. Pur gi simplu pe atunci cu-
vAntul acestaintrase deja in limbajul celor din Kolima. Chiar
eu auzisem odati cum un brigadier liber striga in receptor:
li
,,Sdne trimi{i vreo gapte-optsclavi."E adevlrat, apoi a ince-
put si rAdi qi a spusci,,sclav" esteo abrevierede la ,,mini de
lucru"l.)
Zootehrristul Rublov era, agacum se spunea,nu dintre acei
oameni careinchid ochii la tot. Willi imi povesteadesprecioc-
nirile lui frecventecu directorul sovhozului, Kalmidov (despre
careo si vorbescmai tArziu).Iar umanismullui Rublov fali de
definuli il simleamzilnic pe pieleanoastri. De aceeai-am ris-
puns cu un respectsilrcer:
- Vd mullumescl Aici,la ferma zootehnicd,e parci pe alti
planeti. Sunt bucuroasi ci si dumneavoastrisunteli membru
al aceluiaqipartid din care am fbcut si eu parte inainte de a
' - Larevedere.
]oc de cuvinte ir.rlinrba rusa rab - rob, sclav,rabociaia sila, rab'
-
sila forti de munci (n. tr.).
i ceeaceveder,"-::' i,,r r;::::rr"
deven rou*" uu.,',o.]]
dumneavoastri.
cd au mai rimas acolo asemeneaoameni ca
- Pei ce vld in dumneavoastri? O ingrijitoare de pisiri! E
o munci de onoare!
Atunci nu am mai rezistat'
- Desigur! Daci astaar fi fost profesia mea adevirati' Dar
aqae pulin iralional' Mai intdi inveli, obqii grade qtiinlifice"'
Apoi pleci la tiiat copaci sau, ca o favoare deosebiti, la ferma
de pisiri. Apropo, daci lineli minte, un iobag din secolul tre-
cut, Famusov,mAniindu-se pe o fati iobagd,o ameninta, ca re-
presiune,ci o trimite la ferma de pisdri. ,,Ia marq in casi, si
avefi grijd de pisiri"! Au trecut peste o sute de ani' $i acum
eu, cercetitor qtiinlific, tdrisc saci cu gdina! de pasire cu sen-
timentul ci mi s-a aritat o mare incredere,qi cu spaima sa nu
fiu din nou trimisi la tiiatul copacilor.Dar asta,cum sd spun'
ca aspectgeneral.Iar in particular, vi sunt infinit de recunos-
citoare. De mult aq fi ajuns in taiga,la cositul finului'
Rublov se uita la mine din ce in ce mai atent' Pe faqalui
uscilivi se citea gi o aten{ieincordati, 9i, concomitent, o oare-
caretulburare.
- Da, sunt multe absurditili. $i lucruri de neinleles'A t[cut
putin. Dar, in comparalie cu muncile comune' aici v[ e mult
mai bine, nu?
- Cum s[ nu! Am inceput si rdd qi am risfoit repedepa-
ginile memoriilor lui Madame de S6vign6.Aaaa..' Uitali aici!
Despresoarta insurgenlilor.Iati ce scrie: ,,Nefericilii obosi-
seri aqade tare din cauzatrasului pe roati, ci spdnzuratulli se
pirea o odihni adevirati..I' E bine zis,nu?
Zootehnistul-Eef a hohotit scurt.Apoi mi-a intins m0na'
Vd rogsimlscuzali,incalc regulilebunei-cu-
viinle. Doamna trebuie si intindi mdna prima.
 96 EvcnrNte GHrr.rzsuRc Ocna...ce binecuvdntare!

- in circumstanfa de fa1i, lucrurile acesteanu se mai in-

gi a ei, in prim-plan, ca intr-un film. $i am simlit o rugine arzi-
tAmpli. Cel mai important esteci incdlcafi regimul. Angajalii toare.Cu mAinile asteaam venit eu s-o invi! cum si constru-
1 liberi nu trebuie si intindi mAna delinutilor. iasc| ea comunismul. De multe ori dupi aceea,cAnd eram in
Mi-a strdLns cu putere mdna gi, dupi ce s-a intors repede,a izolator,cdndmi-am fbcut in minte de o mie de ori necrologul,
plecat. amintirea aceastaimi reapirea gi mi chinuia.
Il Uneori schimbul de noapte era verificat qi de cel de-al doi- Dar acum... Are dreptate zootehnistul Orlov. Acum am
I lea zootehnist,Orlov. Nu era membru de partid, dar era un om aceleaqimAini ca gi ale aceleiMansura. intr-un an de munci' la
II care vdzusemulte in viafi gi, cum se spunea,se gribise si vina ferma de pisiri din Elghen mi-am dat seamacu adevirat pen-
in Kolima in calitatede angajatliber, ca si nu fie nevoit si vina tru prima oari ce inseamni munca giranului. A liranului ade-
altfel. Era din Kostroma, apisa foarte tare pe litera,,o', il recita virat, nu pur qi simplu a unui ocnag,ca la tiiatul de copaci sau
I pe de rost pe Prigvin si deveneaextrem de pitimag c6nd era la cositul fAnului.
I vorba despresat. Separe ci durerile colhozului il afectauchiar Cdt de plini de infelegeregi umani am tr[i toli acum, daci
I mai tare decdttot ce vizuse aici, in sovhozul Elghen. am putea pleca de aici! RenunlAndla toate privilegiile nemeri-
- Pei nu e deloc riu ci lucragi la noi la ferma de pisari, tate... PunAndu-nein acord faptelecu gAndurile...
mi-a spusel odati. Uite, o si vd eliberali in curAnd (el tot re- Ei, nu, gi astae tot o iluzie. De fapt, probabil nu am mai putea
peta ci in curAnd to{i o si fie eliberafi),agaci, cel puqin,o sa si triim. De oboseali.Ne-am fi intins si noi ,,creastapalidd']acea
gtili ce inseamni munca la colhoz. partea sufletului decolorati de avitaminozi gi de suferinle,care
Avea dreptate. $i eu mi gdndeam adeseala asta, cdnd mi agade mult tot incearci si cadi de pe prici, scurt, si seloveasci
cocosamsub o alti povari de multe puduri. in viafa mea ante- de podeagi si rimini agaimpietriti in beatitudineanefiinlei.
l
rioard avusesemo amintire rusinoasd.Odati, cam prin 1934,
am fost intr-o delegalie de la ziar intr-un sat tdtiresc. La un
moment dat, a trebuit si iau cevadin mAnaunei femei de vdr-
sta mea, o colhoznici tdnird, Mansura.Mi se pare ca-mi vin-
dea nisteoud gi le numira. La un moment dat, mAinilenoastre
s-auaflatuna ldngdalta.$i Mansuraa spus:,,Eeeei,ce mAnute!
O frumusele!"
A spusastaliri nicio urmd de rdutate.Pur qi simplu ii pli-
cuseri degetelemele subqiri,albe,ingrijite. Ele se conturaua$a
de clar pe fondul mAinii ei mari, muncite,de un rosu maroniu,
cu vene pronunlate,cu degetecrdpategi unghii rupte. Ea nu
voia si md supere,dar am vazut gi eu acestedoui mAini, a mea
i
i,
Capitolul18
in mhinilecui e toporul
Uneori, auzi de la oameni care au triit in libertate in tim-
pul epocii lui Stalin ci lor le-a fost mai rlu decAtne estenoud.
intr-o anumiti misuri e adevlrat. in primul rAnd, gi e lucrul
cel mai important, noi am fost ferili de soarti de un mare picat:
de a lua parte direct sau indirect la crimele gi umilin(ele asupra
i oamenilor. in al doilea rind, agteptareanenorocirii esteuneori
mai chinuitoare decAt nenorocirea ins[gi. Dar tocmai despre
asta e si vorba, ci nenorocirea care ni s-a intAmplat noui, aEa
groaznicdcum este,nu ne-a eliberat de agteptareamereu chi-
nuitoare a unor noi lovituri.
Specificul iadului nostru din Elghen consta in faptul ci pe
uga lui nu era scris ,,Ldsatiorice speranli pentru totdeauna'l
Dimpotrivd, o speranli era.Nu eram trimigi in camerede ga-
zare sau la spAnzuratoare.Alaturi de muncile care ne con-
damnaseri la moarte erau gi munci in care puteai supravietui.
E adevirat, ganselede viali erau mai mici decAt cele de
moarte, dar totugi erau. Exista o sperantd slabi, pdlpAitoare,
ca o luminili in bitaia vdntului, dar totuEi era. Si daci este o
sperantd,atunci aparegi frica.
Aga cd, in general, nu puteam spune ci nu aveam de ce sti
ne temem, nu puteam spune cd nu mai trigeam cu urechett
la paqii ce se auzeau,ci nu ne tot uitam la umbrele pe care Ie
Ocna..,ce binecuvdntare! 99
ne simlim ci suntem oameni care chiar
vgdeam,nu puteam si
Oho,9i ce mi mai temeamsi nu-mi
numai au ce pierde...
a mea'
pierd giinile cu crestelepalide, 9i pe Maria Andronova
gi posibilitateade a slugiri de dimineafi pAni seara'
ii pe Willi,
dar nu in aer liber' ci intr-o incipere'
Mai ales cei care reuqiseri s6 se
$i eu nu eram singuri.
smulge,micar pentru o perioad[ scurti, de la muncile comune'
citre
triiau in aceeaEigroaz| eterni. Etape. Carcere. Informiri
anchetator.Deschidereaunor dosarenoi cu posibile condam-
niri la moarte. Aveai,aveaila ce se te aqtepfigi de ce si te temi'
Pesteun an a durat activitateala hala mea de pisiri 9i in
fiecarezi mi se stringea inima cind vedeam ci apar la fermi
tot felul de persoaneoficiale: un brigadier din zona centrali,
ofilerul de regim, lucritorii de la URC. Oh, nu qtiu de ce, mi se
pareci s-a uitat la mine foarte fix! Uite, acum o si spuni: ,,Hai'
cu lucrurile!" O, Doamne-ajuti! Trecepe lAngi mine"' Deci
de data asta, nu. $i sacul de cinci puduri de pe umeri mi se
pareo povari ugoari Eiveseli. A trecut. Dar mAine,din nou" '
Androniha imi face nigte caracterizdriexcelentela munc['
Zootehnigtii nobili m-au premiat deja de doui ori ,,pentru in-
dicatorii producliei de ouf' cu o scurti vituitd de categoria
intdi qi cu niEteghete rezistente.$i totugi... Nu in mAna lor
se afli soarta noastri, nu ei sunt stlpAni pe ,,via!a9i moartea'
noastr6.Nu in mAinile lor se afli toporul ridicat deasupraca-
Petelornoastre.Dar in ale cui?
ln aproapeintreagaperioadi de mulli ani de la Elghen sti-
pinii de fapt ai viefii noastre erau doi: comandantul lagirului
din Elghen, Zimmerman, qi directorul sovhozului din Elghen,
Kaldimov.
Kaldimov, oricAt de ciudat ar fi, era filosof. Filosof de pro-
fesie.Absolvise Facultateade Filosofie Ei predaseundeva ma-
terialism dialectic.in Kolima venise de bunivoie 9i' cum se
 i'
|i
100 EvcurNIe GntNzsunc
spunea,in legituri cu niEterelalii de familie delicate.Fata lui,
o elevi de 14 ani, niscuse pe neagteptateun copil. Dupi ce a
luat-o pe tAnira mami gi pe copil, Kaldimov s-ar fi decis sa
I cel mai
porneasci mai departe,si se salvezede gurile rele.
Era inalt, lat in umeri, foarte rumen in obraji, cu dinfi albi
I impecabili.in toati in{bligarealui, in migciri, in mers,in felul
1r
I
in care cilirea pe cAmpurile sovhozului (neapirat pe un cal
alb) se simfea amprenta familiei fdrinegti mordvinel, fiind
I prima ei generafie care fbcuse studii superioare. in ceea ce
privegteserviciul,el, aqacum se spunea,se implica personal,
gi dacd e sl judecim dupi indeplinirea planurilor, se pare ci
I1i el conducea destul de bine acest sovhoz din taigaua Kolimei
cu ,,forta lui de muncf' formati din definu(i, care mai bine
s-arnumi,,neforll de muncf', pentru ci oamenii abiaiqi tArau
i
picioarele.
El igi didea seamade astagi-qi conduceagospodiria toc-
mai ca pe una extensivi, intemeiati pe munca manuald a scla-
vilor, pe schimbul frecvent al ,,contingentelorepuizate'lCAnd
i se raporta desprealte cresteri ale ,,mortalitifii" definugilor,el
l I
rispundea: ,,O sa primim altii noi. O si mi duc la Magadan.
rlit
O si facem rost." El consideracd e mult mai eficient si te duci
in Magadan gi sa faci rost de acolo de serii proaspete,decdt si
l
te chinui cu niste morli vii din rAndurile egaloanelorpolitice
din 1937,pe care ii biga la OPZ gi le didea puturogilor rafii
de pAine mirite. Extrem de avantajoaseerau ,,contingentele
proaspete"din acegtiani de r[zboi, cdnd in locul unor inte-
lectuali care abia igi trigeau sufletul,din Moscovasau Lenin-
grad, puteai face rost foarte bine de niste ucraineni din Vest,
tineri, si.nltosi,caresepricepeaula muncile cdmpului,sau,cel
' Care faceparte din rAndul mordvinilor, unul
dir.rtrecele mai nume-
roasepopoare indigene din Rusia (n. red.).
Ocna...ce binecuvdntare! 101
neautorizati de
pulin, fete,,,ukaznice"t,arestatepentru plecare
la locul de munci.
El nu era sadic.Nu se bucura de chinurile noastre'El pur 9i
simplu NU NE BAGA iN SEeUe' pentru ci,la modul
forfei
sincer,NU NE CONSIDERA OAMENI' ,,Mortalitatea"
de munci din rdndul delinufilor o lua drept cea mai obiEnuita
tulburare a producfiei, cum ar fi, sd spunem, defectareaunei
cositoare.Si in ambele cazuri exista aceeagiconcluzie:trebuie
si facem rost de unele noi!
El nu-qi didea seamade propria-i cruzime, era pur 9i sim-
plu pentru el ceva obignuit. Uite, de exemplu, un dialog intre
el gi zootehnistul Orlov, auzit intimplltor de o deqinuti po-
litici de-a noastri care spirgea bilegarul in regiunea fermei
zootehnice.
- $i inclperea aceastade ce e goali? intreabi Kaldimov'
- Aici au fost taurii, rispunde Orlov, dar acum i-am scos
de aici. Acoperigul e sPart, colprile sunt inghelate' 9i grin-
zile au putrezit, e periculos si lagi aici animalele. O si facem
reparaliecapitali.
- Nu trebuie si cheltuim mijloacelecu o asemeneavechi-
turi. Mai bine face(i-lbaraci pentru femei...
- Ce spuneli, tovarige director! Pii nici taurii nu au rezis-
tat, au inceput si se imbolnlveasci aici.
- Pei asta spun gi eu, taurii! Sigur, n-o si riscim viala
taurilor.
Asta nu era o glumi, un spirit, nici macar o ironie sadici'
Era pur gi simplu convingereaprofundi a unui stlpin chib-
zuit, care qtia ci taurii sunt baza vielii sovhozului qi ci numai
obtuzitateaextremd a zootehnistului Orlov permite si fie puqi
Pe acela$iplan cu delinutele.
t Detinutiarestati
in urmaunui decret,ucaz(1.rusi - ukaz)(n' tr')'
 r
r02 EvcHENra GHrNzsuRc !
Ocna...ce binecuvdntare r03

In condilia ,,migiriei lui sangvine']a senza{ieipermanente

pecaniciqtii vulgari, idealigtii mengevizanli 9i alte feluri de
de fermitate gi viabilitate a tezelor citatelor invilate, cred lagdrului ii
Ei ca deboriniqtit. Dar cind cineva din administralia
ar fi fost extrem de mirat daci ar fi fost numit in fagi proprie- gi la noi, la Elghen, existi astfel de
didea replica in sensul ci
tar de sclavisauun vitaf pestesclavi.Acea,,scarda lui Iacov']
ra Iilosofi subversivi,Kaldimov se uita cu nigte ochi goi gi lisa re-
bazacireiase aflau definulii si careera incununati de cel
Mare plica nebdgatiin seamd.Nimic nu-i afectafruntea senind.in
gi in{elept, iar pe undeva, pe la mijloc, totu$i, mai aproape
cle constiinia lui nu se legaserdsiluetelecenugii ale muncitorilor
partea de sus, se afla gi directorul de colhoz, el fbcdnd
Ei parte careabia se mai lineau pe picioarevenind de la munci, qi acele
din nomenclaturr, i-ar fi pirut de neclintit qi existand de
se- ,,construcfii"pebazacirora i sepropunea ,,si selupte" cu nigte
cole. convingerea feimd in neschimbareaacesteilumi,
cu ie- adversariideologici nevizuli, a ciror demascareera numero-
rarhia ei, cu formele ei ce intraserdin modur de viatd,
se simtea lrrtdclarpe puncte gi subpunctegi intra in componenla bilete-
in fiecarecuvant, in fiecaregestar directorului. Tot ce rru lor de examen cu care igi (inea examenelede la facultate.
irrt.o,
ce nu incipea in lumea astain care crescuseel, in care invitase Toporul care era in mina lui Kaldimov Ei care stitea mereu
gi urcasetreptat pAni la pozi\ia de azi venea de la ridicat deasupracapetelor noastre seceranu persoane,nu in-
Necuratul.
El mergeaca un stipdn nu numai pestesovho zul careii divizi, ci grupe de definu1i, detagamenteintregi. El nu didea
fusese
incredinfat, ci pe tot pimdntul. niciodati o comandl ca asta: ,,Ivanog la tiiatul copacilor!"
Uneori, se pare ci se plictisea dupi abstrac{iunileldsatepe sau:,,Petrov,la cositul tdnului!" Toporul cidea imediat peste
continent. Din punct de vedere organic ele intrau un grup mare. Dispoziliile sunau aga:,,Si se ia 50 de oameni
in orizon_
tul sdu.De aceeael le finea cu plicere, din cAnd in de la baza agricoli gi sd se trimit6 la Tioplaia dolina!" sau: ,,70
cAnd, nigte
I cursuri pe teme teoretice angajalilor liberi din sovhoz. de sufletede munci in spaliu acoperit si se duci la tdrnicop!"
CAnd
willi Rubert s-a eliberat gi a inceput si lucreze deja Nu era interesatdaci in acel coll al taigalei existacAt de cdt
in caritate
de economist, angajatliber,la sovhoz,a fost nevoiti vreo urml de locuin{d,micar cel mai primitiv acoperdmdntin
si asculte
prelegerileacestea. fala stihiilor din Kolima. La fel de rumen in obraji, cu acelaEi
Nu erau deloc mai rele ca altele.Directorul aveao memorie zimbet care-i descopereadinlii impecabili, el ii ,,revoca"pe cei
bine antrenati gi din cAnd in cAnd chiar igi ridica asupracapetelorclrora se lisase toporul lui gi se duceala Ma-
privirea ve-
seli, albastrd,din hdrtii. cu terminorogiatotur gadan,,sl faci rost" de serii noi.
$i era in ordine.
,,MAndria' mergea mereu alaturi de epitetul ,,legitim,,. E ciudat faptul ci borfagii, care le dideau tuturor gefilor
,,Glo,
ria" era, desigur, ,,nestinsf] ,,patriotismul,' tot felut de porecle licenfioase,multl vreme ii spuseseri lui
,,detdtr de viali,l
Se descurca qi cu noliunile filosofice. ,,Teoretizarei, Kaldimov numele adevirat. Numai o dati Lenka Riabaia,care
mergea
mereu cu epitetul demascator,,goala,i,,Retorismul" uneori citea cir{i si aveaobiceiul si ,,spuni poveEti"in baraci,
era ,,sec,,,
iar,,empirismul']evident,,,neputincios',. a inceput sd zici in gura mare:
La acesteprelegeri,desigur,nu ari.tanici cea mai ' De la numelelui Abram Moiseevicil)eborin (lS8l-1963), filosof
mici in_
durare pentru cei care aveau tot felul de abateri,
cum ar fi marxistsovietic(n. tr.).
 I04 EvcurNra GnrNzsuRc
- Numele lui de familie adevirat nu e Kaldimov, ci pur
51
simplu Dimov. Iar KALI esteprenumele lui.
De atunci, agaa rdmas.
in ceea ce o priveste pe comandanta lagdrului, Zimmer-
man, interlopii ii spuneauuneori $tiuca (din cazadintilor de
sus iegifi inainte, deasupra buzei inferioare), iar uneori pur
gi simplu Zimmermanga. Cel pu{in o striglturi absolut deo-
cheatd,compusi de aceeasiLenka Riabaia gi cAntat[ de toati
lumea interlop6, incepeacu versurile:
S-a urcat Kal Dimov in masind,
Zimmerman$ae la volan...
Valentina Mihailovna Zimmerman era membri de partid
cu vechime,din 1918sau 1919.Unele dintre ale noastre.care
erau mai bitrAne, chiar recunoscuseriin ea pe fostul tovarig,
igi aduceauaminte de ea la gedinqelede partid de la incepu-
tul anilor'20. E adevirat, recunoaqtereaastaera unilaterali. in
ceeace o privegtepe Zimmerman, aceastanu mai finea minte
absolut nimic. De exemplu, nu se oprise niciodati in vizitele
sale la barici lingd Hava Maliar, care se sufoca, cuprinsi de
crize groaznicede inimi, pe care in libertate o cunoEteafoarte
bine gi faceaparle din aceeagiorganizalie de partid.
Comandanta din Elghen aveape atunci peste 40 de ani gi
igi pistrase o silueti zveltd.,supli. Aga ci uneori, cAnd era in
uniformi militari, inconjurati de cei de la Interne si diver$i
ofileri, si mergea prin barici, putea fi comparati cu frumoasa
Ilse Koch2.
'
ioc de cuvinte,in l. rusi, i<a/insemnAnd,,rahat", (n. tr.).
,,fecale"
': So{ialui Karl-Otto Koch, comandantal
lagirelor de concentrart'
nazisteBuchenwaldgi Majdanek(n. tr.).
Ocna... ce binecuYdntare! 105
'70,
Pini acum, pXnl in anii s-a pistrat in mediul nostru
ultimii mohicani de la
disculiadespreZimmermanga.Printre
zilelor, se afli oameni care
Elghen care cu greu igi duc restul
anumit respect pentru
nutreau pentru Zimmerman chiar un
cinstiti in sensul
faptul ci fuseseCiNSTITA. Da, pur qi simplu
delinufilor,
hteralal cuvdntului. Ea nu fura alimente de la masa
pericu-
nu lua miti pentru eliberareade la muncile extrem de
loase,nu fbcea nicio combinalie cu vistieria lag[rului, lucru
pentru care se si remarcaseca ull fel de corp striin printre co-
legii sii care nu o iubeau deloc.
in afari de onestitate,ii mai era specific 9i un anumit as-
cetism. Se gtia ctr Zimmetman, necisdtoriti, triieqte alituri
de doi fii, nu ia parte la nicio belie Ei la distrac{iile gefilor din
Kolima. Existau chiar zvonuri ci mai-marii din Sevlagnu pu-
teau s-o sufere.Be(ivanii, coruplii 9i deprava(ii adulmecau in
ea cevastrein gi sireau din fala ei, aqacum se spune ci sare
lupul din fala unor priditori din alti specie-
Dar eu (degi ;tiu ci mulli vor consideraasta o erezie)md
gAndisematunci, gi mai ales acum, la problema asta' Ce va-
loare au asemeneavirtuti ca onestitatea,moderafia nevoilor
personaleqi chiar incoruptibilitatea cAnd toate acestecalitd{i
sunt diruite unei persoane care indeplinea funclia de cildu
fafl de alli oameni? $i cine este mai uman: comandantul Pu-
zancikov,care a inlocuit-o mai tArziu in funclie pe Zimmer-
man, care nu sufereadeloc de ascetism,dar care uneori gtia si
treaci cu privirea faptul cd un de{inut lua de Iabaza agricoli o
frunzi de varzi salvatoare,sau Zimmermansa' care omora qi
omorAsemulli oameni total dezinteresat, pornind numai de la
irnbolduri ideale,in opinia sa?
Ea discuta cu to{i intr-un stil sacadatgi frr[ mil6, dar se
adresatuturor cu ,,dumneavoastriilEa arunca la hArddu toate
 f
I
i !
Ocna...ce binecuvhntare
t07
106 EvcHnrre GHrrqzsunc I
I

situalie care i se aducea la

ceaunele,,fbcutepe ascuns",gdsitein baracdla perchezifie,cu Zlmmetman nu pierdea nicio
de qefilor de la producfie' ea
cafe in ele, dar aveagrijl ca toati untura de pegtece se cuve- cunoqtinqa.Indignati' "neglijenfd'
pen-
imens de ordine cu bdgareala carceri
nea a face parte din norma delinufilor (de genul zero virguli rrt"; un numir
la locul de munci' $i nu-i tremura mAna' $i
cAtevasutimi de om) si ajungi in ceaun,ocolind labeleprida- ,ro ,,ptaa"t.lil' de
tninte scrupule desprefaptul ci oamenii
toareale,,qmecherilor". nrcirr.t i treceauprin
socialisti sfinti erau unii care
Spre deosebirede Kaldimov, ea distingea in mulfimea de careatentaseri la proprietatea
CINSTITA' Nu fura' nu lua mitd'
delinuli anumite siluete 9i toporul ei cidea adeseanu numai faceaufoamea'Doar ea era
{bcutl si o
nu ea' de la inillimea acestorvirtufi' era
asupra unui grup de oameni, dar qi a unor gAturi individuale. $ ututt.i
cutezatca' in timpul muncilor
in particular, asupragAtului meu. $i atunci ea pornea, evident, pedepseascipe curajoasacarea
cu dinlii care-i cad din cauza
din nou de la cele mai nobiie principii, in opinia sa, din lupta ia depozitul Je leg,me, si muste
pentru onestitatea,integritateagi respectarearegimului. scorbutului,din cartofii cruzi ai statului?
Kriceva a primit
Trebuie si spun ca, in problema furtului, in mediul nos- in timpul domniei lui Zimmerman' Eva
de cartofi de la baza
tru se formase o opinie aproapeunanimd. Furt era considerat un nou t.i-"n de pedeapsi pentru "furt
ii fhceacomandantei
gi condamnat corespunzitor de opinia publici numai insugirea agricolill CAnd medicul deqinut Markov
la folosirea sulfidinu-
proprietdfii PRIVATE a cuiva. in ceeace privegteproduseleali- rlpoarte despredemersurile referitoare
de pneumonie
mentarela careaveamaccesprin natura rnuncii, eram convingi lui pentru delinulii care aveau o formi gravi
rezolufia: "Nu se
ci era dreptul nostru de a ne bucura de ele,ludnd pupntel, pen- Iobari, ea Punea mereu' cu scrisul siu clar'
Asia Gudz'
tru ci pe fafi nu ni sepermitea. aprobli' in r'rrrnuunei asemenearezolulii a murit
a murit' inci
- La mine au furat mai mult, spuneaAndroniha mea, spir- o scriitoaretalentati, o femeie incdntitoare' Aqa
era stttdenti'
gAnd oudle pentru a da culoare fierturii noastrede lagdr.Ca sir tdnirri, la25 deani, Lialia Klark, arestati pe cind
qi mai ferm,
nu mai zic si am fbcut efort cinci ani frri niciun ban, mi-au mai ln ultimul caz, Zimmerman qi-a scris rezolulia
duqman
confiscatqi averea,9i astapentru nimic, pentru nimic. Fetila ar expliclndu-i verbal lui Markov ci Klark nu e numai
jumi-
fi putut si vdndl cAteceva gi sd triiasci cAt timp pirinfii erau al poporului, dar, in plus, mai e Ei jumitate nemloaicd'
in
la inchisoare.Dar nu, au luat toati mobila. $i, ca un fhcut, abia tate englezoaicl. lar sulfidinul, aqacum se qtie' era deficitar
boli ale
cumpdrasemgifonierul...Licuit! Kolima gi rezervatrebuia si' fie plstratl in cazul unor
- $tii, spuneavisitoare Willi Rubert, noi doui am putea unor oameni prelioqi de pe front saudin spatelefrontului'
onestiti{ii
fura chiar zeceoui pe zi. Nimeni nu se gAndegtela noi. Nigte Comandantaapira din toate puterile principiul
intelectuale... Eiintegriti!ii bunului poporului'
trupeasca'
Limitdndu-ne numai la ,,dregerea"supei,pentru care ale- Si rnai severse lupta Zimnlermall cu curllenia
geam oulle cele mai sparte,nu ne temeam in niciun caz pen- Cdnd trimitea in etape,biga Ia carceri pentru "legaturaunui
tru cons,tiinfanoastri, ci pentru ,,procentulde oui furate'i Dar delinut cu o delinutf' satt,qi mai rlu' "pentru legltura unrri
$i acestane determinamunca. delinut cu un angajatliber'l pe fala ei se putea citit nu nttmai
 108 EvcsrNreGnrNzeunc

minia conducitorului, dar gi disprelul clar fa\Ftde desfrinati.

Ei pAngiriseri albea(avegmintelor ei de femeie viduvl. $i ea
nu se indoia niciodati cd la baza tuturor legiturilor se afld
numai desfriul.
Poateci tocmai in aceastiinlintuire liberi de consideralii a Capitolul 19
i apdrut acelgriunte care,dupi ce a crescut,ne-a fbcut sdvedem
aceabolgevici fanaticd din primii ani ai revolutiei, ,,scurta de
i, 1 i Virtuteatriumfd
piele",in infbliEareacomandantului de lagir imbricat in uni-
It formd militari croiti dupi modelul creat de Ilse Koch.
,il
Evolutia lui Zimmerman ar trebui si constituie o temi de
ilili'
lllr cercetarespeciali pentru vreun istoric, sociolog,mare scriitor. Dupi ce trdieEtiani intregi intr-o lume dominatl de tra-

II rl
i
l
Pe mine mi depSgegte.
Atunci, mi sepirea uneori ci ea nu poatesi nu-Eideaseama
de caracterul tragic al situaliei sale,cd pentru eazona noastri
gedie,te impaci cumva cu durerea permanenti' uneori chiar
inveti si te detagezide ea. Te linigteqti cu faptul cI suferinfa
arati esenlalucrurilor, c6 ea e o plati pentru o privire asupra
din Elghen estetot zoni. Uneori mi se pd.reaci, intr-o buni zi, vielii mult mai profundi, mai apropiati de adevir.
ea se va putea privi de la distanla gi-giva biga gAtul in iaq. in acestsens,soarta mea din laglr a fost de invidiat' De
Dar probabil asteaerau numai nigte gAnduri de intelectual, parci un editor m-a trimis cu buni gtiinll pentru a aduna ma-
pentru ci sfhrgitul viefii ei este extrem de favorabil. Se spune terial in cele mai diferite cercuri ale iadului, unde am putut
Ll ci pAnd gi acum Zimmermanga noastri, decorati cu medalia vedeaciocniri ale caracterelor,faptelor,gindurilor, in cea mai

I ,,Pentru victoria asupra Germaniei" (degi nu a plecat din El-
l ghen!),triie;te, cum sl spun,,,odihnindu-sepe merit'l primegte
o pensie9i foloseqtecantina vechilor bolgevicide la Riga, unde
l
1
se intAlnegteadeseacu cei asupraciror capetechinuite, lipsite
li de drepturi, a tinut ridicat toporul ani intregi. $i nu numai cii
l-a tinut, dar l-a si lisat si cad6.
clari lumini.
Era insuportabild,numai atunci cind suferinlele deveneau
plicticoase,cdnd se repetau situa(iile prin care deja trecuseqi,
cAnd rimAnea numai chinul ca atare,fbri posibilitatea salva-
toare si nobili de a medita. $i asta se intAmpla de fiecare datl
cdnd eram trimisi, iar qi iar, intr-o alti tablre de munc[ alituri
de penali, in calitatede sori medical'i.
Aga s-a intdmplat gi de data aceasta. Noua tabird de munc[
se numea jucluE, Zmeika'. Din nou foametea de care rna
dezobisnuisemde un an, imp[rlind frileqte cu giinile ralia
lor generoas[.Din nou mullimea de qdn{aridin taiga'barlcile
-
' in oriqinal, (n.tr.)'
diminutivdela,,garpe"
I l0 EvcurNreGnrNzsunc
strAmbe cu priciurile de-a valma gi, lucrul cel mai important,
din nou inelul strdns al singuritilii. Nu ai cu cine schimba
un cuvAnt. Numai fete penale, parci scoasedin acelagitipar,
gi supraveghetoriicare se descurci numai cu vreo treizeci de
fraze-cliqeu.
Acum am inceput si semin cu responsabilulcu uneltele de
la Sudar, Iog[r. Acela ducea dorul zonei centrale din Elghen
mai mult decdt satului siu natal. Uite si eu, mi-am dat seama
ci duc dorul mai mult fermei de pisiri decAtUniversitdfii din
Kazan. Lucrul acestami speria, era ca un semn de golire a su-
fletului qi cdutam febril hrani pentru el. Poatein naturi?
Feriti de vdnt, Zmelka era acoperiti de niqtecopaciinalti, cu
ramuri intinse. Frumuseteapeisajuluide aici sedeosebeade cea
de la Sudar.Acolo frumuseleaera sumbri, tipici pentru Kolima,
dar la Zmeika era o oaz6..Asemenealocuri se intAlnescrareori
in Kolima, aldturi de stdncilegi mlaEtinilefatidicecareseafli de
o parte gi de alta a goseleiprincipale. BucurAndu-mi de o anu-
miti libertate de deplasarein jurul ,,tabereide muncal am tot
bitut imprejurimile Zmerkii si am descoperitnigte colligoare
uimitoare, chiar de basm. Jin minte o insuliti acoperitd de o
ferigi de un roz-cenugiu,catifelati. Mi se pdrea ci in hiligurile
astease ascundecdsuladin turti dulce.
Nu era nicio cdsuli. Dar Muma-Pidurii pur gi simplu se
instalasela Zmeika in funclia de administrator.Gavriliha era
cam ticniti. CAnd vorbea, improsca salivd.Dinlii lungi din
fa!i, iegili mult inainte, se sprijineaupe buza de jos. 'Irasatura
aceastao llcea, chiar daci era monstruoasd,s[ semenecun]va
cu frumoasa Zimmerman. Gavriliha era parci o caricaturi u
comandanteinoastrezvelte.
Cu numai vreun an in urmi, Gavriliha inci se afla de par-
teacealaltl a liniei: era angajatala URC din tabdrade femei din
Ocna...ce binecuvdntare! 111
\llagadan,iar sopl ei era geful aceluiagiURC. Apoi, se pare ci
pestetipa astagi-a bigat dracul coada:fie a pierdut o hArtie se-
cretd,fie a trincinit in legituri cu continutul ei, ci i s-au dat
trei ani de inchisoare pentru atitudine suPerficialefafi de se-
cretelede serviciu.
Dupd ce a ajuns, in calitate de definut, sub conducerealui
Zimmerman, ea a reugit si infeleagi caracterul gefei,si-i intre
in voie, si primeasci un post de rispundere in administralia
lagirului. Vai, Muma-Pddurii, care reugeasiLse prefaci, nu a
reugittotugi si-gi stdpineasci trisiturile principale ale firii gi a
a fost prinsd din nou cu nu qtiu ce escrocherie.Cariera ei din
lagir s-a pribugit gi a adus-o pAni la Zmeika. E adevirat, deo-
camdati nu muncitoare de rdnd, ci administrator, dar deja de-
parte de zona centrali, intr-un punct mizerabil, in caremureai
de foame, plin de penali.
Ura fetelor pentru Gavriliha era agade mare, ci mi temeam
mereu ca ele si nu-qi puni in practicd ameninlirile zilnice de
a o teia pe Muma-Pddurii. Chiar am vrut si incerc si-i suge-
rez ca,in situa[ia asta, si-gi lini in frAu mai bine firea pridi-
toare. Degeaba.Vechea angajati de la URC nu era obignuiti
si faci foamea Ei, de la o zila alta, operafiunile de schimb cu
alimente de la stat deveneaudin ce in ce mai curajoaseEi mai
neatente.Uneori, in toiul noplii m6. trezeam din cauza ples-
ceitului lacom ce venea dinspre priciul Gavrilihii. Numai sub
vilul intunericului risca si-gi inghiti bucata oblinuti prin mij-
loacenecinstite.Era anul 1941.Ralia de lagir era oricum din
ce in ce mai mici, de la o zi la alta, de la o siptiminl la alta.
$i acele 10 grame care, la cAntiritul pdinii, se furau de la fie-
care ratie incepuser[ si creascdaqa de mult, ci au constituit
rnotivul unei revolte din cauzapiinii. Poporul de data aceasta
era format din interlope ,,nelinigtite"gi ,,prostituate",iar revolta
 112 EvcHrNra GHrNzsuRc
ameninta si fie sAngeroasi.Deja incepuseri si bintuie prin
preajma Zmeikii gi borfagi birbagi pe carefeteleii informasera
despresitualia lor jalnici.
Eu gi brigadiera Klava Baturina am incercat si vorbim cu
gardienii despre asta. Dar cei de la supraveghere,situi, lene_
vind mereu, triiau dupi principiul ,,s6 omordm timpul,', sti-
teau aici departe de rizboi gi nu voiau conflicte.
$i toate asteas-ar fi terminat foarte riu, daci. Mumei-pI_
durii nu i-ar fi venit de hac o boali crunti la stomac.I-am
spus comandantului cd trebuie s-o duc la spital, c6, cine qtie,
si nu aibd cumva febrl tifoidi. $i chiar comandantula dus_o
cu un tractor ce treceape acolo,in zona centrali, iar cdnd ir
venit, a dat dispozilii ca eu si cAntiresc pdinea pAni la intoar_
cereaei.
Eu qi brigadiera Klava am adus cAntarul Gavrilihii pe care
il pnea intr-o cimiru{a intunecoasa,aga-numita,,cimaral qi
l-am pus pe masadin mijlocul baricii. Tiiam pAineagi o cAn-
tiream sub ochii fetelor. Prima rafie cintdriti cinstit era in
mod clar mai mare decAtcea obignuiti, a Gavrilihai.
Democratizareaasta nemaiauziti a aproviziondrii a starnit
induiosarea entuziasmati a fetelor. Hoafele profesionisteerau
emolionate pand la lacrimi doar de posibilitateade a vedeaun
administratorcinstit.
- Si mi ia naiba dacd nu ajung eu la Zimmermanga!
strig:r
de nu mai puteaLenka Riabaiagi imediat ,,s-ajurat" ci la ea,la
Rostov,Muma-Pidurii va reveni in vechiul post numai peste
cadavrulei, al Lenkii.
De mult se pregiteau si meargd la comandantul lagdrului.
Chiar aveauo rafie cdntdritd de Gavriliha. Uite, n-au decAt si
cAntireasci,ei, sd tini cont, acolo,de faptul ci s_auscat,dar
n-are decatsi vadi si Zimmermangacdt se fura de la fiecare
Ocna...ce binecuydntare! lLJ
ra$e. $i acum uite, pentru comparafie,o sa ia cu ele gi aceasti
rafie corecti, pe care ne-a dat-o felcerifa ]enika.
Nu gtiu cum s-a intdmplat asta, dar peste cAtevazile am
fost chemat6,la Zimmerman. Pentru prima dati comandanta
ameninletoarese uita la mine cu nigte ochi linistili gi, md rog,
chiar binevoitori. Doar am manifestat tocmai aceacalitate pe
careea o apreciacel mai mult, cinstea.Cinstea in sensuldirect
gi ingust al cuvAntului. Si nu furi!
- Vi numesc administrator la Zmeika.
Am inghefat.Rispunderea materiali intr-o asemeneasitualie!
$i in combinalie cu cretinismul meu aritmetic! Nu arn recunos-
cut toate acesteacu voce tare, dar eu gtiam foarte bine: pentru ca,
si zicem, si scad25 din 75, gopteamin gdnd: ,,Daci o si luim
10,o sd fie 65, apoi incd 10, 55, iar dac| mai luim inci 5, atunci
o si fie..." De fapt, nu degeabaurmasem invitdmAntul secun-
dar in perioada cXndtdnira qcoali sovieticdfbceaexperimentein
direcfia unei diferenlieri timpurii a opliunilor de studiu, qi eu, la
vArstade 13 ani, am fost lisati sd mi dedic in totalitate stiintelor
umaniste.
- La orice munci comune! am implorat-o eu pe Zimmer-
manga.La celemai grele!Numai nu asta...O s[ gre$escla cal-
cule, o sI gregescla cintar, o si mi tragi in piept fbri mili cei
de la magazie...
$i deodati, ca ri,spunsla acestplAnsetde disperare,s-a in-
timplat ceva aproapeimposibil. Comandanta s-a uitat cumva
straniu la mine gi a rostit nigte cuvinte incredibile:
- Dar dacd vi numesc sori medicala pe ldngl doctorul
Herzberg,la ambulatoriul zonei centrale?
Nu se poate. Doar este unul dintre cele mai inalte posturi
pentru ,,gmecheri'lOare astae posibil pentru mine? Sd merg
imbricati in halat alb. curat?S[ triiesc in baracacelor de la
tt4 Evcsr,Nte GHnrzsuRc
deservire,unde sunt paturi de lemn separate,iar searabecul
mic arde aga de puternic, ci poli si citeqti stind la masa din
mijlocul barlcii? Si.muncescla cilduri, sub conducereabunei,
amabilei Polina Lvovna, pe care o lin minte de la centrul pen-
tru copii?
...Toate acestevisuri indriznele au prins viati. Seara,in
ambulatoriul din zona centrald a Elghenului trosnegtepaEnic
micula sob[ de lut. $i halatul meu e curat. $i patul de lemn cu
doui ceargafuride pdnz6,din baracacelor de la deservire.
...Dar toate acesteanu se referl in niciun cazla acel ma-
nechin cu migciri mecanice gi ochii stingi care trdiegte acum
sub numele meu. Oare eu sunt asta?Oare eu mai pot si fiu vie
dupi ce asupra mea s-a abitut cea mai groaznic| pedeaps5?
Dup[ ce a murit fiul meu, intAiul meu ndscut,al doilea ,,eu"?
Este 194i. Am presimfit... M-am rugat... ,,Doamne,fh si
treaci pestemine... Si fie orice altd lovituri, dar nu asta,nu
asta..."Nu a trecut.
M-am inverqunat.Mi uit a mia oari la rAndurile din scri-
soareamamei gi nu bag de seamd cd literele s-au chircit din
cauzadurerii insuportabile. Abia pestesaseani, cAnd a venit o
alti scrisoarede moarte, pentru mama, am scosdin nou scri-
soareaaceastasi, punind una lingi alta celedoui dureri insr.r-
portabile,am inlelespentru prima oari ce trebuie si fi simlit
ea cAnd trasa, cu o mAni care nu o asculta,literele prin care
infige cu{itul in inima fiicei ei. Dar astaabia pestegaseani. Iar
atunci n-am simlit nicio mild pentru mama, carerdmiseseva-
duvd, caremi pierdusepe mine, gi care-l pierduseacum si pe
nepotul cel mare. Citesccu o privire agade tdmpi telegrama
ei. ,,Fii tare.Pdstreaza-tede dragul lui Vasia,doar nici tati nu
Ocna... ce binecuvdntare! ll5
arel'Trec aproapeindiferenti pe lingi vesteaindirectd de aici
referitoarela moartea sofului. Acum nu mi-e mili de nimeni,
de nimeni. Egoismul suferin{ei,probabil, e gi mai cuprinzitor
decdtorgoliul celor fericifi.
Dacd in siptimdnile aceleanu aEfi fost sub escortd... CAte
riuri erau in jur, in taiga - involburate, inghefate,gillgioase,
mai mari saumai mici. Oricare ar fi putut si-mi stingi memo-
ria sirmani, rinitl...
Dar nu sunt lisati nicio clipi singuri. Sunt escortati, sunt
pusi sI muncesc.in jurul meu sunt zeci,sutede oameni.Le pun
ventuze,storc furuncule, pun picituri in nas gi ochi, bandajez
degetedegeratela mAini gi la picioare.La Sudar am ftcut toate
acesteacu dragoste,cu o mare compitimire faqi de oameni.
Acum toate migcirile mele sunt automate. Uit des ci e timpul
dejasi scotventuzelegi Polina Lvovnadi din cap cu reproq.imi
dau seama.imi aduc aminte. Doar ardt totugi ca un om viu.
Dimineala, cdnd imi deschid ochii, imi dau seamaci sunt
vie dupi sentimentulaceleisuferinleacutecare-Eistrecoardten-
taculelein cutia toracici. in tinerele imi plicea si repet: ,,GAn-
desc,deci exist."Acum puteam sl spun: ,,Sufbr,deci sunt vie."
Procesiunease miqci de la o baraci la alta. in fali se afld
comandandalaglrului, dupi ea geful de regim, comandantul
plutonului de interne,
EefulKVC, brigadierul, geful de baraci.
Alaiul esteinchis de sectorul medical. Uneori. Polina Lvovna
md trimite in locul ei. Este vizita zilnic5. in fiecarebaraci,
definutul de serviciu di raportul. La munci sunt atalia, scutili
atatia,bolnavi atalia. Uneori, mult mai rar decAt in punctele
indepirtate din taiga,mai dai si peste,,refuznici".Si spunem,
116 EvcHsNre GHrNzeuR.c
tanti Katia, din baracagermane. Are 70 de ani, are reumatism.
De fapt, e o femeievAnoas6,zdravdnl, gi o pun si iasi la munci
doui, trei ore. La ziryaditlSi curefe zilpada,mdcarin zoni. Dar
tanti Katia nu vrea. Ea std zile intregi in baraci gi impletegte
ciorapi din firele pe care le scoatecu mare griji din sacii ame-
ricani de la Idini. Acum mdncim o pAine albi ca vata, pdine
americani de porumb, iar sacii sunt dugi pe ascunsla maga-
zie, sunt curilali de resturile de fXini, sunt spilafi, opirifi, iar
mai apoi brodeazi, impletesc din ele tot felul de obiecte: cio-
rapi, minusi, diverse gulerageEi bismilufe. Tanti Katia e cel
mai bun specialist.
- Trebuie si muncegti! ii explicd gefii.
- Draussen?texclami indignati tanti Katia,lisAnd impre-
sia ca nu Etieruseqte.
Apoi spune repede gi supiratd in dialectul colonigtilor ger-
mani ci mai intAi trebuie si sedea de mAncare,dupi aceeasd-i
trimiti pe oameni la munci. Ce ralie ii dau ei? Nici pentru o
vribiuli nu ajunge! Ea deja s-a dus si se pldngd la sovietul si-
tesc qi o si se mai duci. Tanti Katia numeste cu incipdlAnare
URC soviet sitesc gi esteimposibil si-i explici diferenla.
O lasi in pace.Are totugi 70 de ani. Mai mult, acum numai
de ea nu le arde si, in general,de etapelevechi. Vine un pro-
cesfurtunos gi deloc ugor de primire a unei noi forle munca.
in 1943-1944 zona din Elghen forfoteqte gi este arhiplind de
noi serii.
Odati cu acesteetapeau ajunsprima dati gi la noi ecouri ale
rlzboiului. Ucrainencedin Vest.Cele care ieri erau din ,,stri-
initate'i Tinere, rumene. Pur gi simplu e o minune in ce s-a
transformatsub mAinile lor muncitoarebaracanr.2, carele-a
fost alocati! Podeauade scAnduria inceput sd striluceasci de
' A f a r i ?( 1 g
. e r m . )1 n .r e d . ) .
Ocna...ce binecuvhntare! L17
parcae gilbenug. Au inceput si striluceasci, de parci sunt de
cristal, gi geamurile ferestrelor,amdrite, {icute din cioburi. Pe
meseledin barici au apirut crenguleverzi de pin siberian. De
pe pernele de paie atirni nigte gtergarebrodate, emotionante.
Dar planurile de producfie! Ce au fdcut acestevrijitoare cu
planul sovhozului nostru! Pur 9i simplu l-au indeplinit! Pe
bune, nu numai ca sd-1iia ochii'
Singurul lucru cu care le estemai greu gefilor estefidelita-
teacelor din Vest fa!6 de calendarul religios' ParesiLfie ceamai
obignuiti zi de marli, dar baracanr. 2 nu a ieEitdeloc la lucru.
Tiierea capului Sfdntului Ioan Botezitorul. Procesiuneavizitei
esteintdmpinati de cAntecularmonios al rugiciunilor.
- De ce nu suntefi la muncl? Sunteli libere?se intereseazi
politicos ofilerul ctrpaza gi regimul.
- Nu, cetilene-gef.Nu avembolnave.Dti azie sirb[toare.. .
$eful nu vrea sd apelezela represiuni. Toati baraca nu
poate fi taratl la carcerd.Mai mult, feteleasteasunt fruntaqele
producliei. Apare in prim-plan EefulKVC.
- Uite, ce neam fhri conqtiinll sunteli voi, spune el indu-
rerat, ridicdnd din umeri. Doar sunte[i toate fete muncitoare,
cinstite,qi credeqiin nigte prostii ca asta.
- Pei de aia suntem gi cinstite,ci noi credem in Dumnezeu.
...Nu se gtie de ce, feteleasteazdravene,descurcirele,cu
o culoare a felei ce amintegtede Sud, au o mare pllcere si se
trateze.La programul de seari, se inghesuietoate in ambula-
toriul nostru.
- Tare mi mai arde pe sub sAni, povesteqtecdntitor Ma-
riika, de 20 de ani, fbcAndu-Eimari ochii ca de icoani. $i dupn
aiami ia agala mate,mI ia aga...$i in guri simt dulce...
incerc si aduc disculia in plan concret.
- Vrei si fii scutiti de munci?
118 EvcHnNre GHrNzsunc
- A, nu... Pot sd mLlncesc...Da vreau si-mi dati niscaiva
picituri...
Ce fenomen nemaiauzit in via{a de lagia si nu ai nevoie sa
te scutegtide muncd. Atunci probabil descriereapitoreascl a
durerilor ,,de sub sAni" este o formi de manifestarea dorului
de a i se da atenfie,de a fi compitimiti.
- Pentru ce te-au luat, Mariika? intreb eu cu teami, p.r-
ndnd in cilindrul gradat nigte picdturi de licrimioare.
Doar au trecut deja gapte ani din 1937. Oare cum aratd
acum asta,pe fondul rizboiului, al hitlerismului, al suferin{ei
generalenemdrginite? Oare totul e la fel? Conform planului?
Conform distribufiei? Deci pentru ce, Mariika?
- Mulpmesc mult pentru picituri.
- Nu vrei sd vorbegti?Pentru nimic, agae?
Ochii Mariikdi se intuneci, se mijesc, igi pierd linigtea de
icoani.
- Cum asapentru nimic? Din moment ce am fost arestati
intr-un dosar fierbinte! Am lipit manifestepe garduri!
Parci sunt bucuroasi de asta.Lasi manifestele,lasi un cu-
vint scipat aiurea.Pedeapsae severi, disproporfionatd. Sedau
pedepsehodoronc-tronc,pur qi simplu! Dupi profesie,dupi
nafionalitate, dupi rela{iile de familie... Si cine Stie atunci ce
categorieo si mai giseasci mdine? Poatedupd culoareapdru-
lui? Oare, si spunem, rogcalii nu sunt suspecli prin culoarea
lor aqade aprinsi?
Vai! in curAnd o si aflu ci numai in jurul Mariikii cu ma-
nifesteleei au fost arestalivreo treizeci de oameni pentru ci au
triit in acelaqisatcu ea.$i inci o suti pentru ci ii cunogteaupe
acegtitreizeci. Nu, principiul rimisese la fel, de neclintit.
in afari de ucraineni din Vest, in Kolima vin acum etape
mari cu aga-numifii ,,ukaznici'l$i ei produs al vremurilor de
Ocna...ce binecuvhntare! 119
rirzboi.in principal, tineri condamnali conform ucazului pen-
tru plecareafbrd voie de la fabrici. in zona noastri centrald fe-
tele acestea,ca nigte gcolirile, merg in grupuri. Povestesccu
plicere cum s-a intAmplat totul cu ele. Doar toate au aceeaqi
poveste,cu mici variafii. Era foarte greu, frig, foame,ei, 9i n-au
mai rezistatgi au Plecatla mama.
- $i era foamete mare? Ca in lagdr,da?
- Ce spuneli! Daci ar fi fost ca in lagir, nu agfi fugit. Aici,
uite, micar pAineae albi!
Noud, vechilor definute cu experienti, nu ne place deloc
aceasti pAine de porumb de peste miri. Nu e deloc cum tre-
buie. Coaja noastri de pAine neagri, nafionali, era mult mai
bun6. Dar pe ukaznife le atrage tocmai albeala acesteipAini.
Ele o admiri in calitate de prezenli aproapeuitati a viefii nor-
male. $i de fapt, cind se uiti in jur, feteleajung ia concluzia cL
in lagir nu e chiar agade riu.
- Aici micar te simqi femeie, spune cu o voce frumoasd,
uqor rigugiti,Zina Pciolkina, de 19 ani.
Ea igi trateazdrdceala.I-ampus ventuze.Sti intinsi pe patul
de lemn din ambulatoriu, acoperit[ bine, 9i imi spune cdt de
mult ii place Elghenul. Ei, mlcar comparativ cu Ulianovsk,
unde a locuit cu mama gi surorile. Acolo, la Ulianovsk' acum
sunt numai femei. Din cAnd in cAnd,!i se pare ci toati lumea
e ftcuti numai din muieri. Uite, a venit Migka Vorobiov de pe
front, i-au t6iat un picior, a venit pe bune. AEaci in jurul lui se
invArt toate feteledin Ulianovsk. Iar el, Migka ista, 9i cu doui
picioare era o momAie. Cine se uita la el la gcoald!La Elghen
estecu totul altceva.E o zond de femei, dar uite, cum ieEi pe
poart[, dai de o mullime de birba(i! Kolima esteprobabil ul-
timul loc de pe pimdnt unde birbalii sunt de doui ori mai
numerogi decALt noi, unde inci ne e apreciati frumuseqea.
 t20 EvcnsNre GHrNzsunc
Zinocika imi zimbegte conspirativ gi-mi cere se bag mdna
in buzunarul jachetei ei. Ce bilete are ea acolo de la biietil
ChicotegtemAndri gi ventuzelede pe spinareaei zingine melo-
dios,lipindu-se una de alta.Tremuri de rds gi codigelealbiqoare,
legate cu bucilele de panglici. Exact aga avea gi Maika, fiica
mea vitregd.
- Nu te gribi, fetifo! Ai auzit cd aici existi cuvlntul,,$acali"?
Aga cd uite, verificd daci nu cumva niqtegacali!i-au scris.Si bi-
letele si le arzi. Ci altfel !i le gisesc la percheziqiegi o si te in-
chidi la carceri.
Desigur, sunt vorbe in vint. Deja peste cAtevaluni, mai
toate ,,ukazni!ele'1 fetilele mamei, sunt insircinate. Fiindce ar-
ticolul lor este considerat unul usor, permite munca nesupra-
vegheati printre angajafii liberi.
Dar sarcinae numai jumitate de problemi. Deja mult mai
tdrziu, seara,dupi stingere,le fac injecqiisecrete.KlavdiugaM.
qi-a pistrat inci uniforma de gcoali. Aga a gi fost arestati. Ea iqi
ridici fusta maro cu pliuri, igi descoperi pulpa roz, de copil, gi
eu infig in ea o siringi mare cu un lichid ce seamini cu sucul
de rosii. Pentru sifilis.
...Lunile zboard.Modul meu de viafi se consolideazi din
ce in ce mai mult. Ca ;i cum afa se si cuvine, de la facerea
lumii. Degteptarea.Plecareala munci. Vizita. Apelul. Stingerea.
Funclia de sord medicald in zoni mi apropie de administratie.
CAnd e o perioadi mai linigtiti - intre vizita de diminea{i gi
pauzade prdnz - la ambulatoriu vin gardienii si uneori qi soliile
lor. Un gardiantdtar are patru bdieqi.Sunt bolnavi.Sotialui a in-
ceputsevind despe la mine.Ea md trecede punctulde pazi, md
duce in cimirula ei unde miroase a tiilei gi a grdsimecaldi de
oaie.ii tratim pe copilagiiei oachegidupd nigterefelepatriarhale
Ocna...ce binecuvdntare! t2l
de mult uitate, din copiliria mea: frecim pieptul cu tereben-
tinl, punem pe burtici o compresi caldi. incropesc nigte fraze
acceptabilein titard Ei vorbim despreKazan. Despre Piala de
fAn gi magazinul TUM. Despre Arskoe pole gi noile traseeale
troleibuzelor.
lncet, incet, toli gardienii de la poarti se obiEnuiesccu mine
gi acum e suficientsi arunc o privire pe ferestruicalor gi si spun
,,imi permitefi'l cd bolpl lung, de fier, aluneci in stAngagi uga
se deschidelarg in fala mea. Numai frumugelul Demianenko
mi intreabi: ,,$i mergeli departe?"Dar gi el se mullume$te cu
rispunsul standardcd mi duc la spital, dupd medicamente.
Merg pe strada sovhozului nostru, frcXnd cu pricepere
manevre printre porfiunile impietrite de noroi negru, bile-
gar, gunoi. Pe lAngl baza hipo gi administrafie, pe lingi baie
qi spital.Merg repede,pentru a apucasdmd intorc in zoni spre
prdnz,cdnd primesc bolnavi, in pauza de masl. Merg trigAnd
cu ochii in jur, si nu dau cumva de vreun sef care si strige la
mine: ,,incotro?Fdri escorti?"
$i totugi plimbarea asta inseamnl un moment de relaxare.
Cum, necum, merg singuri. Merg acolo unde vreau: la ferma
zootehnici, la prieteni, in viziti. ii vad pe to!i, imi trag sufle-
tul. Ei, beau gi pulin l6ptic, m[ndnc un ou furat fhcut de dragele
mele crestepalide.
M-am deprins cu Elghen qi deja nu mi se mai pare mort,
lipsit de viali. Uite, pe rAugor,lAngi baie, cAnd stau pe pode!,
nigte femei libere igi clitesc rufele. Mi opresc pentru o clipd,
privindu-le migcdrilecu o invidie ce mi seaci la inimi. Uite,
aia scund6,cu pulpe groase,strAngein mAini nigte pantaloni
birbategti ingreuna(i de api, din piele de drac. Ea sechinuia de
nu mai putea,se inrogisetoat6.SugAndu-qibuza de jos, sufld
suso suvili de plr ce-i cizuse pe ochi. Uite, termini de spilat,
 r22 Evcnewrn GHrNzeunc
impatureqterufele in lighean qi se duce acase,in coqmelia sa
proprie, unde borgul pe care l-a fbcut lAncezeqtepe soba micd
de lut. Iar solul o sd vind in pauzi gi o si minAnce borqul dsta
din aceeagifarfurie. $i el o s[-i povesteascicum brigadierul,
javra, nu a fost mulpmit de lucrare.Trebuie,javra, si-i dea din
nou pestelabe...
imi aduc aminte de Nadia Ilina a noastre,fosti specialistd
in limbi scandinave,care s-a eliberat din lagdr frri dreptul de
a pleca pe continent gi s-a cisitorit cu un hamal din rindu-
rile celor deschiaburiti. Ce fericiti! E adevirat, el mai dilueazi
nigte spirt cu zdpadd,topiti gi-l soarbe chiar din niste bor-
cane de conservd.Uneori, spune, la belie igi aduce aminte de
tineretea pierduti gi-i trage Nadiuhii cdte un pumn zdrav6n.
Dar alti datd i se facemili insi...
Ei, uite, slavd Domnului! Am apucat si ajung la timp ina-
poi. Iar mi uit pe ferestruicapunctului de pazd,:
- imi permiteli?
$i incerc sd tin la vederesticla mare cu permanganatde po-
tasiu, ca Demianenko sd nu se indoiasci: am fost dupi medi-
camente.
Hai, intri!
Bollul de tier aluneci usor intr-o parte.
i
...Acunt, in al treileaan de rlzboi, regimul din lagdr a mai
slibit pulin, mai ales aici, in zona centrald.Doar elementele
celemai periculoasesunt in taberele,in punctelede munci. Iar
aici KVC gi-a intrat din nou in mdni, reeduci, citegteziarelecu
voce tare. Chiar a reugit si obqini proieclii de filme pentru cei
mai buni muncitori. Un favor pentru munca depusd.
Stim intr-o baraci uriagd,rece,numitd ,,club'iNe infofolinr
mai bine in jachetelenoAstre,ne migcim degeteleinghetateale
O cna...ce binecw'dntare! t23
picioarelor in pdslarii umezi Ei urmlrim cu aviditate,cu ochii
rnari, cum Liubov Orlovar, care joaci rolul unei textiliste cu-
noscute,toati numai bucle gi zulufi, ,,suferf' foarte convingd-
tor. Acum i seprinde la piept o medalie.Asta o facepregedintele
unional Mihail Ivanovici Kalinin2.($i solia lui e pe undeva prin
lagire.)
Filmul se numeqteDrum luminos.Nu-mi iau ochii de la
ecran.Uite, acum eroina o si iasi in stradd 9i o sl vedem Mos-
cova. Mi ia cu frig la ideea ci acum, in clipa asta,o si am in
fafa ochilor Ohotnii riad sau Piala Revoluliei. Dar acliunea se
desfbqoari tot timpul in ateliere ce seamdni cu nigte palate,
sauin palate ce seamini cu falanstereledin visurile lui Char-
les Fourier3.
$i totugi e migulitor. Dupi o patzi de Eapteani, viLd din
nou un film. Noui, copiilor intunericului, ni se arati un film,
despredrumul luminos al cuiva.
Uite aqa a triumfat virtutea. Uite cu ce viald minunati in
zona centrali m-a rlsplitit comandanta noastri severi, dar
dreaptl. Pentru ci am fost cinstiti. Nu am furat pAinea de la
cei flimAnzi.
Un an intreg a durat munca mea la ambulatoriul din zona
centrali,pAndcand...
' LiubovPetrovnirOrlova(1902-197 5),cunoscutaactrild,cdntirea[d
gi dansatoare sovieticl(n. red.).
2 Estevorbade preqedintele ComitetuluiExecutivCentralde atunci
al Uniunii Sovietice(n. tr.).
3 FranqoisMarie CharlesFourier(1772-1837),econornist, socialist
utopicgi sociologfrancez,carea ficut o critici pdtrunziltoare
societa{ii
capitaliste(n. red.).

Capitolul20
Viciul afost pedepsit
Crima pe care am sivdrgit-o a fost una fbri precedent in
istoria lagirului. Am bigat mina in buzunarul comandantei.
Am luat din buzunar o hirtie gi am ars-o in soba ei. intrebati
direct, am recunoscut ci am fbcut treaba aceastanemaiauzit[.
De fapt,lucrurile nu erau chiar agade simple.
Deja cu o siptimdni inainte de intdmplarea astanu-mi gi-
seamlocul de durere. Nu puteam si uit o chemarenocturnd.
- Repede,hai! imbricarea! La bazaagrlcoll!S-aintdmpiat
acoloceva...,mi-a poruncit cu o voce suieritoaregardianulde
la paz6,apirut in toiul noplii in baracanoastra.
Ce seputea intAmpla labazaagricoli in schimbul de noapte?
Acolo nu existanicio masini saumecanismcaresi poati pro
duce vreun accident. Muncitoarele din schimbul de noapte
fhceaunumai fbcul la sobeleuriagedin seresaumegtereaughi
vecedin turf qi pimAnt, careerau la modi pe atunci in Kolima.
Dar sevedecl seintAmplasecevaimportant, pentru cd im-
preuni cu mine a pornit sprebazaagricoli, cu pagimari,lumi-
nAndu-nedrumul cu o lanterndelectrici,chiar ofiterul cu paza
gi regimul gi, impreuni cu el, gi alli doi birbafi necunoscufiin
civil.
Ar fi fost nevoiede un medic, nu de o sori.medicali, a spus
unul dintre ei.
Ocna... ce binecuvhntare! 125
Dar ofilerul cu pazaqi regimul a protestat,spunind ci me-
ac-
dicul oricum nu are ce si mai fac6, iar pentru intocmirea
e mai
tului constatatorsora aceastaeste9i mai buni, pentru ci
$nbrir qi mai descurcireali decAtdoctorila din zon['
La intrarea in seri se inghesuiau femeile din schimbul de
seari. Gardianul de serviciu de la baza agricold nu le llsa si
intre. Dar o fhceacumva nesigut nu prea categoric'Am apucat
$ prind nigte scdncete9i nurnele Polina, care zbura deasupra
acestorumbre cenugii cu fe(eimposibil de distins'
- Hai inainte, felcer!a comandatofilerul cu paza9i regimul'
Am fost impinsd pe uqa scundi. Sobamare crilpa,scuipa 9i
quieradin cauzalemnelor umede, carese aprindeaugreu' Um-
breleacestuifoc chinuit alergaupe perefii intunecogi,asacum'
la sfirgitul noplii, aleargl contururile obiectelor pe fereastra
unui tren in mers. Sera chiar parci mergea, legindndu-se Ei
tremurdnd.
M-am prins cu mAinile de tocul uqii, pentru a nu md pribugi'
Chiar sub stelajulinalt cu rlsaduri de varzdatArnalin de tavan
cevalung gi subgire.Acestcevaaveala capdtnigteghetede lagdr'
EIe inghelaserl tun qi acum incepeausi se dezghele'De la ele
se formase pe stelaj o balti murdari. Capul, groaznic,negru'
cu limba scoasi, semlna cu o statuieveche a lui Gogol' Nasul
sublire,guvilade pir ce cidea pe frunte, cirarea dreapt[' Polina
Melnikova!
- Sevede ci atdrni de multigor! S-a ricit de tot, a explicat
gardianulde serviciude ia bazaagricoll.
- Si de ce nu afi dat-o jos?
- Pei cind am observat,deja era ldrziu. Oricum se stin-
sese.Dacl-i asa,imi zic eu, rnai bine si atArne aqa conform
instructiunilor...PAnl vin Eefii...
Pe stelaj,chiar sub picioarelePolinei' se afla o bucilici de
hArtiefixatl sub doui glastrede turf' Tot acolo era Eiun rest de
 126 EvcHpNre GnrNzsuRG
creion,muscatla capit... Daci inchid ochii, gi acum vid aceste
doui cuvinte albastre,diluate:,,Ajunge"...,,M-am s[turat"...
Seplrea ci nu se intAmplasenimic care si fi precipitat deci-
zia.Erao noapteca toate noplile. Un schimb de noapteobignuit
in lagir, labaza agricold de la Elghen. Poatedoar umbrele de
la sobi, proiectatepe perefi, si fi format niEtehimere fatidice?
Cine gtiede ce omului dintr-odati i-a fost clar ci ajunge...
Uite, funia e deja tiiatd gi Polina e intinsi pe stelaj,printre
acesteghivecemici din turf, {icute parci de niste cretini de la
o casi de copii speciali. Polina Melnikova. Pasageriin vagonul
nr. 7. Fosti traducitoare din chinezd.Fost[ femeie.Fost om.
Nu, daci cineva de aici estefost om, nu e ea, care-siexpri-
masedreptul pe care-l aveaomul de a faceacestgest.Eu sunt un
fost om. Eu, care,in loc si plAngdeasupracadavruluiei, strigAnd
blestemeadresateciliilor, scriu pe o margine a stelajului,,Actul
constatatoral morfii'i Triiesc. Trdiescchiar qi dupi Alioqa, degi
esteclar deja ci nu voi mai aveanimic gi pe nimeni. Mi tin cu
dinfii de aceastiexistentl umilitoare, de acestezile caresunt, fi-
ecare,un scuipatin fa!i.
Dar ea fusesela ambulatoriu cu pufin timp inaintea acestei
nop{i. $i i-am bandajat un deget la mAnd. Aici panariliul este
agade frecvent!$i am intrebat-ocum o mai duce gi dacdo mai
inJeapddegetul.Dar eu nu am intrebat-o de ce nu numai nasul
gi pdrul, dar qi ochii au devenit aseminitori cu ai lui Gogol, cLr
vecheastatuiea lui Gogol. Dar poate c6, dacd,agfi intrebat-o cu
blAndele,nu ca o sori medicall de lagir, ea ar mai fi intArziat
si pund mdna pe acelcreion albastru.
La cAtevazile dupi Polina, a murit Asia Gudz. De pneu,
monie lobari. Medicul a vrut sd o trimiti la spital,pe cal sau
micar cu un bou. Dar nu a reusit asta gi eu am condus-o pc
jos. Am tinut-o de bra! si amdndurorani se pirea cd doctoritit
O cna... ce binecuvhntare! t27
a gre$it.Nu poate si fie pneumonie. E adevarat,obrajii Asiei
ardeaqdar ea zAmbeagi, dupi ce-gitrigea pulin sufletul, glu-
mea. Asia era dintre cei care-gipistreazi feminitatea la orice
virsti gi in orice situalie. De cdte ori am vlzut: la apel sau la
plecareala munci, scoatedeodati l-sia un rest de oglinjoari
din buzunar, se uiti in ea,bagi inapoi oglinjoara gi privegtein
jur cu ochi veseli.Adici inci mai are cu ce! Iar cAt timp o fe-
meie e atrigitoare, inci nu e totul pierdut.
$i la morg6 era frumoasi, intineriti...
- Doui una dupi alta. O sd vind qi a treia, gopti super-
stifioasi gefade baraci, tanti Nastia.
Si a venit. A treia s-a dovedit a fi Lialia Klark. Polina gi Asia
aveauln jur de 40 de ani. Iar Lialecika25. $i era agade sinitoasi!
Zimmerman nu voia s-o lasela munci ugoare:Lialia e jumitate
nem[oaici,jumitate englezoaici.Imediat ce a aflat comandanta
ci Lialia e la ferma zootehnici (era acolo ingrijitoare la vaci gi
muncea cdt trei birbati), imediat a trimis-o ca administrator
intr-un punct forestierfoarte indepirtat. A mers Lialia singuri,
prin taigauapustie,s-a rdticit, abia a scipat cu viafi. A fost ne-
voiti si scoati saniaplinl cu alimente, cdzut| intr-un morman
de zipadi. S-audat toati, a rdcit. Pneumonielobari.
Markov, doctorul detinut, a cerut de doui ori comandantei
si aprobe sulfidin. A refuzat. Dimineafi, Lialia spunea.,,O si
rezist.Sunt tdniril' Dar spre pritnz era deja la morgi.
A doua zi dupi moartea ei, am dat fuga la ferma zooteh-
nici. Toli vorbeau aici despre Lialia. Nu era om, liber sau
definut, ciruia si nu-i fi pirut riu de ea. Pe drumul de intoar-
cerem-am intAlnit cu zootehnistul Orlov. El mi-a strecurat o
scrisoarein mdnd. Era despre Lialia. Vorbea despre rdposati
in cele mai triste, sincere,omenegticuvinte. FIr[ niciun fel de
ocolisuri,o numea pe Zimmerman criminali.
128 EvcHrure GnrNzsunc
Am citit scrisoareain mers, entuziasmati de curajul zoo-
tehnistului, iar scrisoareaam bigat-o in buzunarul jachetei,
pentru a o citi gi prietenilor din zoni.
in ultimul an, nu am fost niciodati perchezilionati la punc-
tul de pazb gi eu, agacum se spune, mi-am pierdut vigilen{a.
Cu adevirat, daci Dumnezeu vrea si te pedepseascd,i{i ia
minfile. Ce imprudentd trebuie si fi fost, si mi port a$acu un
asemeneadocument!
- imi permitefi? am spuseu ca de obicei, privind pe feres-
truica punctului de pazd..
Bolpl a fost tras. Dar nici nu am apucat si trec pe ugi, ci
s-a auzit vocea lui Demianenko:
- Ei, ia vino tu aici!
Desigur,frumosul rumen in obraji, cel mai,,iste!" dintre gar-
dieni, nu voia si cautein buzunarelemele vreun complot poli-
tic. Pur gi simplu ajunsesepAni la urechilelui zvonul ci felcerila
se duce mereu la ferma zootehnici gi a vrut si faci perchezi{ia
in speranfade a gdsi ceva de contrabandi, sub formi de lapte
sauvreo doui oui. Dup[ ce m-a pipiit, a fost profund dezami-
git nedescoperindnimic de genul acesta.Scrisoarealui Orlou
scrisi nu foarte citef, a invdrtit-o fbrd vreo urmi de interesgi mi
se pare c5.eradeja gata si mi-o dea inapoi, considerAndproba-
bil ci e o solicitare de medicamentepentru ambulatoriu. Dar,
in acelmoment, uqade la intrare a scArlAitgi in gheretade paz|
a intrat Zimmerman.
Ce-i asta?a intrebat ea.
Apoi a luat din mdinile lui Demianenko scrisoareade la
Orlov, a bdgat-oneglijent in buzunarul scurtei salede blani, iar
mie mi-a spus:ducefi-vi la ambulatoriu,o si vin repedepentru
schimbarea bandajului.
Problema era cd.organismul comandantei reac{iona Si el la
clima din Kolima. Sufereade furunculozi, desi,desigur,nu in
Ocna...ce binecuvdntare! t29
acelaqigrad ca noi. in acel moment, aveaun furuncul mare pe
burti qi ea prefera si-l tratezenu in spitalul pentru angajali li-
beri, ci in ambulatoriul nostru din zoni. Treceain orele in care
nu veneau delinulii bolnavi qi o bandajam cu ihtiol sau riva-
nol. Mai intdi aveaincredere numai in Polina Lvovna.Dar ei ii
tremurau mAinile de frici, astfelincAt in curAnd procedura imi
fuseseincredin!ati mie.
Pestevreo zece minute de la perchezi(ia de la ghereta de
pazi, imediat ceZimmerman a intrat pe coridorul nostru mic
gi intunecos,mi-am dat seamaci nu citise scrisoarea.Avea fala
linigtiti, aproapeprietenoasi. Totugi te obignuieqticu oamenii
care-fi bandajeazd, zilnic burta. $i-a dat jos scurta de blani, a
ag6!at-ointr-un cui pe micul coridor gi a intrat in aceaparte a
baricii ce se numea la noi cu mAndrie ,,cabinetulmedicului'l
Polina Lvovna plecaseundeva. Eram singure.
- Si facem bandajul, a spus ea, aqezindu-sepe patul de
lemn.
Am vizut ci esterecunoscltoarefa[i de mine, agacum sun-
tem mereu recunoscitori fafi de cei care ne-au frcut cAndva
un bine. $i doar ea m-a mutat de la Zmeika, unde sigur ,,aEfi
crdpat"de foame gi doa la o agamuncl de primi clasi. Citeam
pe fafa ei: dac[ in scrisoarear fi fost ceva neinsemnat,n-ar fi
flcut niciun scandal.Ea m-ar fi protejat din nou. Daci ar fi
vorba desprevreo istorie amoroasl, probabil nu mi-ar da cinci
zile gi cinci nopli de carcer[ cu scoaterela munci.
Dar eu qtiam ci in buzunarul scurtei de blani esteo bombi.
Acolo e scrisoareaplind de mdnie a unui om liber impotriva
celor care au omordt-o pe Lialia qi pe mulli al1ii.Vedeam clar
tot tabloul evolu[iilor urmitoare. Zootehnistul nostru bun de
la ferma zootehnici va fi dat afari. Apoi vor incepe s[-l tortu-
rezela aduniri, poate nu numai pe la aduniri. Apoi o sd studi-
ezelegiturile delinulilor politici cu specialiEtiiliberi. Mulli o
 130 EvcueNr,c.
GHrNzsunc
si aibi desuferit.Regirnulseva inespridin nou.$i totul numai
din cauzamea.
Disperaream-a impins si fac un lucru absurd.Am inceput
s-o implor cu patimi pe comandanti si-mi inapoiezescrisoa-
rea ftri sd o citeasci. La vremea aceastaaveam deja37 de ani.
Dar eu, ca o proastd de 16 ani, porneam in aceasti discu{ie
de la considerentul ci daci voi face efortul gi voi explica bine
avantajeleunei fapte bune, as putea si conving, si. calmez o
persoanl rea din pornirea ei de a face riu.
Ce nu am spus! Acum imi e gi rugine si-mi aduc amintel
Cu un limbaj livresc din secolulal XIX-lea i-am explicat cd aici
sunt numai intereseleunei terfe persoane.Adici eu sunt con-
vinsi ci ea nu vrea sd intre in tainele altuia. N-am decAtsi port
numai eu toati greutateaurmirilor.
- Dafi-mi voie si o rup in prezentadumneavoastrd.
Probabilci Zimmerman igi spuneacd mi scrAntisem.Mai
mult, tot monologul meu pitimas ii crescuseextrem de mult
interesul pentru scrisoare.Fdri sd rispundi ceva la cuvintele
mele,s-a intins pe pat, gi-adescoperitlocul unde era furuncu-
lul gi a spusimpasibili:
- Deci sd facem bandajul.
Instrumentele9i medicamentelese aflau in aqa-numitasali
) de proceduri.Trebuia s[ ajung la ea prin coridorul mic gi in-
lr r1 tunecat, unde se afla acum scurta ei de bland. Cdnd am trecut,
am bdgat mina in buzunarul hainei. Scrisoarealui Orlov era
L acolo, Iinigtiti. Am fhcut-o cocoloqEi am aruncat-o in micrr
,]
sobd ce ardea.S-a licut scrum imediat. Apoi m-am intors in
cabinetul medicului gi am fbcut in tdcerebandajul.
- Nu gtiu de ce,azi mi doaremai mult ca de obicei,a spus
comandanta,incruntAndu-se.
Ea a plecatlinigtiti, {ird sd-giverificebuzunarele.Dar, peste
cdtevaminute, a pitruns in ambulatoriu Ninka, curierul de la
O cna... ce binecuvhntare! l3l
URC, o interlopl,,reeducata".Ea s-auitat la mine
de parci eram
de
unul dintre cei careerau duqi la Serpantinkagi,sufocAndu-se
emotie, a strigat:
- La Zimmermanga! in vArful picioarelor!
Apoi a adiugat, tristi, ci sevedeci n-o si mai rlmAn intr-un
loc cdlduqEici acum comandantaclocoteqtede furie.
Zimmerman chiar ci pilise de furie, din cauzaofenseine-
maiauzite.ligara ii tremura intre degete'a$acum tocmai tre-
murasepensetain miinile mele.
- Dali-mi scrisoarea!mi-a aruncat ea drept in fa!i, prin-
tre dinlii lungi.
Desigur, a; fi putut spune: nu gtiu nimic, poate ci afi pier-
dut-o? Dar, automat, md bazezpe Prefuirea Pe care o acordl
eaonestititii.
- Am ars-o.
- Cdt de jos ali decizut! in buzunarul altuia.'. Ca o hoall
de rAnd... Plecati!
Polina Lvovna mi-a ascultatpovestireaaproapein stare de
leqin.in ochi ii apar lacrimi de frici, de mili fali de mine. Dar
imi reprogeazdaproapecu aceleaqicuvinte ca 9i Zimmerman'
- Estegroaznic!in buzunarul altuia... Ca o infractoarede
rAnd...
Pur gi simplu innebunescde furie'
- Dar era scrisoareamea! $i nu eu am ciutat prima in bu-
zunarul altuia.
- Noi suntemde!inu{i.Pur qisimpluafi fostperchezilionatd'
ingrozitor! Nu numai gefii sunt convinqi de dreptul de a ne
cilca in picioare tot ce avem mai omenesc, dar, incet, incet,
ne obi$nuim gi noi cu asta.Separe ci aqagi trebuie.Separe ci
Pentru astane-a gi fbcut Dumnezeu.
Exploziamea a durat numai o clipi. Acum deja m-a cuprins
groaza,o groazaparcilipicioasi. imi inundi trupul cu o sudoare
r32 EvcueNre GHrNzsunc Ocna...ce binecuvdntare! t -)J

umilitoare, de rob. Ce-o si faci acum cu mine femeia astacare se vede' fusese
la iegireape poart6, o boccea cu mancare care'
are dreptul de a-mi intoarce pe dos buzunarele,care dispune de ore' Voia si-mi
adusi de acasi pentru schimbul lui de 24
de sufletul qi trupul meu? Ar fi bine daci ar fi numai carcera. la poartd
dea qi nigte bani, chiar a insistat' Dar, in acesttimp,
Nu vreau,nu vreau,nu vreau!Nu mai pot... Dar se dovedeste
a venit frumosul Demianenko, care tocmai predaseschimbul.
ci am putut. inci multe, multe.
Mi-a strigatveselin urmd:
Rifuiala incepe in aceeaginoapte. - Gata cu distrac[ia ca felcer, nu? Ei, data viitoare si gtii
- Afarl cu lucrurile!
cum si umbli Prin buzunare!
Brigadiera,caredoarme cu mine in aceeagibaraci (adio ba- Ce dinli minunafi avea!$i ce rAssonor. Sebucura ca un su-
racd,a angajafilor de la deservire,apartament al curtenilor din porter la fotbal, la o lovituri reuqiti.
lagdr!), imi explici incetiqor unde o si fiu aruncati. in boccea erau pAine, zahdr 9i o bucati mare de carne de
- La Izvestkovaia!Nu se mai putea face nimic. Aqa de tare
cerb,rece.
ai infuriat-o.
imi aduc aminte de Ecoalacelor din batalioanelediscipli-
nare, cunoscuti incd de la Magadan. Elghen e zona discipli-
nari pentru toati Kolima, Milga - zona disciplinard pentru
Elghen, Izvestkovaia - zona disciplinari pentru Milga. imi
pun febril lucrurile in sac - cdrpele mele jerpelite, murdare
dupi atAteaetape. lmi dau seamacu groaz| cd nu am nimic
potrivit pentru un asemeneadrum: nici pantalonivdtui{i, nici
pAslarigrogi.Am umblat pe aici prin zoni cu ghetelevechi din
pachetul mamei, de vdduvi, din 1940. Iar afari e sfdrsitul lui
noiembrie. Sunt peste-40 de grade.
- Cu ce o si mergi? gopteEtesperiatdtanti Nastia, de{inuta
de serviciu.Acolo se spuneci pofi ajungenumai cu tractorul.
Nu. Comandanta noastri corecti:, dar severi, mi-a stabilit
o pedeapsdmult mai grea pentru infrac{iunea mea. Am fost
dusi pdnd acolo pe jos. 75 de kilometri. 30 pdni la Milga 9i
45 de la Milga Ia lzvestkovaia.Prin taigauaaproapeneumblati,
de nepdtruns.Escortelese schimbauin stafii, iar eu tot mer,
geam pe jos. Poateci nici nu agfi ajuns, daci un gardian de la
punctul de pazd,tdtar,ai cirui copii i-am tratat, nu mi-ar fi dat,

Capitolul21
Izvestkovaia
Escorta care m-a condus pAni la kilometrul 12 era,proba-
bil, din rAndurile borfagilor. Acest lucru se vedea gi din mer-
sul lui, deosebit,tlrgdit, gi din ocirile ce le arunca asupramea.
Erau la nivelul cel mai de jos al dialectului interlop.
Am ticut ce am ticut, dupi aceeaam inceput si reactionez.
Ce crede el, ci intentionat merg incet? Ce, nu vede cd merg
pe tocuri, pe colinele asteainghe{ate?$i mai duc qi un sac in
spinare!
S-auitat la picioarelemele si, fbri nicio pauz6,,ainceput s-o
improagtecu ociri pe Zimmerman. $tiuca dracului, trimite in
felul 6sta pe cineva intr-o etapi pe jos! Cum, necum, e totugi
om! Apoi a cdzrtt pe gdnduri Ei a intrebat ca un cunoscdtor
ir daci tilpile ghetelor sunt intregi.
La kilometrul 12, unde aveam primul popas, am aflat ci,
brigadiera de acolo, o delinuti de drept comun cu articolul
,,spelunca] voia demult s[ faci rost de ceva incilgiminte cu
tocuri, s,iescortamea, pe careil chema Kolia, gtia de asta.S-a
fhcut un schimb avantajospentru mine. Pentru ghetele de la
mama, uzate, numai pentru ci aveau tocuri am primit nigte
pAslaricare,degipeticifi, erau inci destulde rezistenli.Tilpile
picioarelor, inghefate inci din timpul carcerei de la Iaroslavl,
cindajunge"",u ,..l* -:',:':::;:*,rri degraduro",'0.
cAndtiiam copaci,erau acum protejate.
Am continuat si merg mai cu elan, gdndindu-mi pe drum
la ce fericire e pentru noi caracterulnafional rus. Peatunci afla-
sem deja de atrocitifile hitlerigtilor. Md cutremur numai cind
mi gAndesccit de groaznici e combina[ia dintre cruzimea or-
dinelor Ei execulialor oarbi, sut[ la suti. Aqa cevanu se poate
intAmplala noi! La noi aproapemereu rimAne o portifi pentru
sentimentuluman simplu. Aproape mereu ordinul - chiar daci
e cel mai diabolic! - estesubminat de bunivoinfa executan(ilor,
de neglijenqalor, de speranfain celebrul rusesc,,poatecd'.
M-am convins inci o dati de asta,cAnd am ajuns la Milga.
Acolo domnea unul Kozicev. Despre el circulau tot felul de
zvonuri contradictorii. Se spunea ci putea si te distrugi, dar
uneori, fhri vreun motiv aparent,se gi indura de tine. Avea o
fafi ironicd, cu pleoapeumflate gi cu un tic nervos vizibil. El a
binevoit s-o vadi pe cea pedepsiti care mergeala Izvestkovaia
in etapdpe jos.
- $i deci ce s-a intdmplat cu dumneavoastri? m-a intrebat
el privindu-mi curios, iar dupi ce aauzit rispunsul scurt, a in-
ceput si rAdi in hohote cu pofti.
Nu o iubea deloc pe gefasa directi Zimmerman. Aga se ex-
plicl qi faptul cd gi-a permis si rAdi familiar in prezenla mea
in legituri cu lucrurile neplicute care i se intAmplau acesteia.
E un adevlr cunoscut de mult: contradicfiile dintre asupri-
tori sunt mereu in favoareacelor asuprili. AEa gi aici. Dupi ce
a rAsin voie, Kozicev a spus deodati:
- in hdrtia de inso[ire scrie sa fili trimisd mai departe fbrl
sd innoptafi. Ei, hai, bine, innoptaqi! Apropo, nici nu avem
o escorti disponibild.Mergeli in baraci Ei odihnili-vd. O si
primili prdnzul gi pdineala cantinl.
 136 EvcnsrqreGnrNzeunc
O bucurie neagteptati. Mai ales ci in cantini descopir ca
aici e bucitdreasd Zoia Maznina, tovariga noastrd, a mea din
vagonul nr.7. Ea imi toarni cu ddrnicie nigte untdelemn peste
porlia dubli de cagi de oviz. El miroase a floarea-soarelui,iti
lasi in guri amintirea unei zile fierbinti de odinioari, a unei
gridinife cu flori gi multi iarb6.
Zoia imi di nigte pantaloni vituili inci neciptugifi. Apoi
imi deplinge soarta amari. Se spune cd la Izvestkovaiaun om
normal nu poate si reziste,mai ales daci e deja inchis de opt
ani gi puterile lui sunt pe terminate.
in zori, iegim din Milga, eu gi escorta.De data aceasta,am
dat pesteunul mai posac, mai cu experienfi. Nicio discufie cu
delinuta pedepsiti trimisi in etapi. El mi conduce l4 kilome-
tri, apoi se schimbi.
Se aude zgomotul lan{urilor... Ce bine c6.nu le-a trecut
prin minte si-mi puni lanfuri! E interesant,in timpul
larului
sepuneaulanfuri 9i femeilor?Iati ci nu qtiu lucrul acesta...
La ce si md gAndescacum, ceva mai optimist, mai incura-
jator? Ei, uite, bine, de exemplu, ci pirinfii mi-au dat un orga,
nism aqade rezistent!Alta de mult s-ar fi ftcut {brdme...
Hai, mai la stAnga,imi comandi escorta,gi o cotim spre nu
gtiu ce margine de drum pe unde e mult mai greu de mers.
Trebuie ca la fiecare pas si-mi fac drum printre movili{e,
sd alunec pe stratul de gheafi format pe suprafa{aapelor de
toamni. Mai mult, incepe si se stdrneascisi vAntul, o sd fie
viscol. Oare o s[ reusim si parcurgem cei 14 kilometri pdnd la
punctul cel mai apropiat,unde va avealoc schimbareaescortei?
Deodati imi trece prin minte un gAnd intens.Uite, acum, in
i clipa asta,toateasteasepot termina foarte u9or.SI o cotescbrusc
ll
I
I
de pe margineaastade drum gi s-o iau la dreapta!in fugnl Vnd
I
amplificat,ca pe un ecran,ce seintAmpli dupi aceea.Numai c[,
iI
Ocna...ce binecuvhntare! t37
iat6,nu sunt convinsd ci gardianul ista mi va avertizainainte de
- ,,un
a ffage. Sau va proceda imediat conform instrucliunilor
pasla dreapta,un pas la stAngaqi seva folosi arma'i
OricAt de ciudat ar fi, gdndul acestaimi aduce o alinare'
Daci vreau, pot si dispun gi singur[ de viala mea. Iar daci nu,
o sAmai agteptpulin, si vid ce va fi mai departe.
Dupi cotituri drumul devine mai neted, paEiisunt mai rit-
mici. La un asemeneapas pot si qi recit versuri.$i recit...
(Odati, deja in Moscova anilor 1960, un scriitor gi-a ma-
nifestat fati de mine o indoiali: oare in asemeneacondiqii
definulii puteau recita in gd'ndversuri gi si giseasci in poezie
o eliberare sufleteascl?Da, da, el Etie ci nu numai eu, dar Ei
allii au spus asta,dar lui i se pare ci ideea asta a apirut la noi
dupi aceea.Scriitorul acestaa dus in general o viafi bogati,
scofind intruna cirli qi stdnd prin prezidiuri. Mai mult, deqi
era cu numai patru ani mai mic decit mine, totuqi igi imagina
destul de neclar generalianoastri.
Noi suntem creafia vremurilor noastre,a epocii unor mari
iluzii. Noi am ajuns la comunism nu prin ,,strifundurile mine-
lor, secerelorgi furcilor". Nu, noi ,,din cerurile poeziei ne-am
aruncat spre comunisnt''1.De fapt, noi eram idealigtii cei mai
puri, in ciuda atagamentuluinostru tinerescfali de construcfiile
reci ale materialismului dialectic. Sub loviturile lipsei de uma-
nitate ce a n[vilit asupra noastrl, mulli au pilit, multe din-
tre ,,adevdrurile"repetatedin tinerefe. Dar nicio furtuni nu a
putut si stingi acealumAnarepe caregeneraliamea a luat-o ca
pe un dar secretde la inleleplii 9i poelii de la inceputul secolu-
lui, criticati tot de noi.
Ni se pdrea ci i-am alungat de pe piedestaielelor de dra-
gul unui adevir descoperit din nou. Dar in anii incerclrilor
--
rVersuridin poeziaAcasd!deVladimirMaiakovski
(n. tr.).
 138 EvcHENre GHrNzsunc
s-a dovedit ce noi suntem carne din carnealor. pentru ci pdna
si aceauitare de sine cu care ne afirmam drumul nostru nou
veneade la ei, de la ei veneagi dispre(ul fali de trupul situl, de
la spiritul lor mereu lacom.
,,Iar noi, inlelepfi gi poeli, pistritori ai tainei qi ai credintei,
vom lua lumdnirile aprinse in catacombe, in de$erturi, in
pegteri..."1
Nu, noi nu am fost deloc infelepli. Dimpotrivd, cu mare
greutate gAndul nostru, ingreunat de fbrmule, a pitruns spre
lumina vie, adevirati. Dar cu toate acestea,,,lumAnirile noas-
tre aprinse" am reugit totugi si le luim cu noi in izolatoarele
noastre, in bardci si carcere,in etapeleviforoase din Kolima.
$i numai ele, numai acestelumindri ne-au ajutat sd ieEim din
bezna iadului.)
...S-au mai schimbat inci trei escorte.Iar eu tot merg
Ei
merg. $i nu mai lin minte deja de cdte zile, numai searatdr-
ziu, cA.nddeja risiriseri stelele, am vlzut o vale inconju_
rati de mici dealuri, am distins trisiturile baricilor strdmbe,
negre' am auzit urletul cunoscut carese ridica deasupraacestei
localitili. Am recunoscut pdni gi cdntecul interlop.
Am sosit. Izvestkovaia.Cel mai cumplit loc de pedeapsd.
Insula ciumalilor.
Dar uite-i gi pe cei ale caror nume sunt rostite cu venera{ie
superstitioase chiar gi in rAndurile penalilor. Uite_o pe
Simka-Kriaj,o ilustratievie dintr-un manual de psihiatrie.Din
buza de jos ce atArni se intinde un fir de saliv6.Arcada sprdn-
cenelor e mult lisata deasupraochilor mici, tulburi. MAinile
lungi, grele,seleagini de-alungul trupului stdngaci,cu picioare
I scurte.Tofi Etiu- Simkae o criminali. O criminali fIr6 niciun
i
I
I Versuri din poezia
Hunii ce vor veni, de Valeri Briusov (n. tr.).
i
Ocna...ce binecuvhntare! t39
resentiment,care omoari pur gi simplu pentru ci aEaii place.
Pedeapsaei e de vreo 40 de ani, dar tot i se mai adaugi. Pentru
ci pentru a fi condamnati la moarte niciodatl nu sunt probe.
Complicii setem de ea ca de foc gi o apdri, luindu-gi vina asu-
pra lor. Numai si nu atragi asupra lor minia Simkii-Kriaj.
To{i gtiu cd ea a omordt recent in carcera din zoni o tAniri
definuti, bdgati la carceri pentru cinci zile pentru cd a intdr-
ziatla lucru. Pur gi simplu a omorAt-o. Pentru ci agaa vrut ea.
A sugrumat-ocu mdinile ei uriagede cipcdun...
Dar uite-o gi pe broscula astamici, respingitoare, cu ochii
holbali, lesbiana Zolka. in jurul ei sunt trei aEa-numite,,ser-
gente".Nigte fbpturi hermafrodite tunse scurt, cu voci rlgugite
qi nume de birbali - Edik, Sagokgi inci nu mai gtiu care...
Pe unele fete le gtiu. Ele fuseseri aduse pentru o vreme in
zoni pentru tratament antisifilitic gi le-am tot {bcut biiochinol.
Fipturile acesteaantropoide duc o viali fantastici in care
sunt sterselimitele zilei gi ale nopfii. Cea mai mare parte a lor
nici nu ies la munc6, tolinindu-se toatd zll,a pe priciuri. Iar
cele care ies o fac numai pentru a pregiti focul gi, inghesu-
indu-se in jurul lui, tot urli clntecele lor degucheate.Aproape
niciuna dintre ele nu doarme noaptea.Beau nigte alcool suro-
gat (nici pdnl acum nu gtiu ce insemna,,spirtuluscat"cu care
se otriveau multe dintre ele. Probabil e ceva in genul spirtului
denaturat),fumeazl cevaarnelitor.De unde iau planta asta,nu
gtiu. Cazanul uriaq, de fier, e incins pAni la rogu. Pe el, aceste
flpturi fierb tot timpul cAteceva,sirind in jurul sobeiaproape
goale.
Dup[ aseminareafetelorde aici sunt gi gardienii lor. Tarede-
parte mai sunt ei aici de autoriti!! $i nu numai de cele de pe
continent,dar gi de la Magadan. sunt hrinifi cum se cuvine,
$i
ralia e suplimentatd,deoarece,,contingentul"pe caretrebuie si-l
 "{$t

140 EvcnENra GnrNzeuRc O cna... ce binecuvdntare! 141

stapaneasciaici esteconsideratdificil. Iar comunicareazilnici

Sunt prima delinuti politici ajunsi in aceastdleprozerie.$i
cu acest,,contingent"trezestein soldafii obtuzi, needuca{i,in-
111asta este un sens ascuns.Nu degeabaZimmerman$a a ex-
stinctelecele mai animalice.
clamat:,,in buzunarul altuia! Ca o borfagi!" Probabil, dupi ea,
$i fetele,gi gardienii sunt unanimi in a se indepirta orga-
trebuias[-mi dau seamaci prin fapta mea nemaiauzitl m-am
nic de mine, o fiingi de pe alta planetd.Nu md Iasdsi mi odih-
pus la acelaginivel cu borfagele.Abia peste un an am aflat ci
nesc dupd drumul parcurs pe jos. Imediat imi dau tdrnicopul
eamdtrimisese acolo NUMAI pentru o lun[. Cum s[ spun, in
in mdnd (abia de pot si-l !in!) qi hai, hai, la mina de calcar.in
scopuri pur educative.
prima zi, am licut norma in proporfie de L4o/o si nu mi_au dat A treia zi de la sosireamea la Izvestkovaia,cAnd aproape
pAine.in a doua, printr-o minune, au socotit acesteprocente
tot ce exista pe lume imi era indiferent gi in faqaochilor imi
ca fiind 2L.Dar nici pentru ele nu mi se cuveneap6ine.
pluteaucercuri aurii gi liliachii, mi s-a dat deodati o bucati de
- Nu se cuvine, a pufnit escorta.punctul
nostru de munci pdine.in ciuda f-aptuluici indeplinirea planului meu cu tArn6-
esteunul disciplinar. Ratia se di numai la l00o/o.
copul mergeadin ce in ce mai greu.
Primele cAtevanopli am stat pe boccea,intr_un colt al ba_ - Ti-o dau de probi. Poateo si-!i bagi minfile in cap,a buf-
ricii. Nu era loc pe priciuri gi fetele nu se gribeau deloc si se
nit comandantul gardienilor, privindu-md piezigcu o nelinigte
inghesuie pentru o ,,fraiera",pentru una ,,kontrik"', pentru o
de neinleles.
nu stiu careMarivanna zdrentiroasi... Numai dupi o vreme,
Mai tArziu, am aflat ci in zilele aceleaundeva, destul de
Raika bagkira gi-a adus aminte cd am tratat-o in ambulatoriul
aproapede Izvestkovaia,tot umblau gefii din Sevlag.Nu era ex-
din zondgi,dupd ce s-atras pulin la o parte,mi_apermis si_mi
clussi treaci gi pe aici.Trupelii nogtri, innebunili de atAtapusti-
pun bocceauaalituri de ea.
etate,de haleali gi spirt, de ciondinelile permanentecu fetele,iEi
pierduserl total orientareagi nu-gi prea mai dideau foarte bine
...Toati noapteastaucu ochii deschigi md cuprind spas_
Ei seamapentru ce ar puteas-o incaseze.in orice caz, actulconsta-
mele, gi-mi vine si virs de repulsie fa{i de bineficitoarea
tator al unui decesnu dadeabine in preajma sosirii gefilor.Aga
mea. Ca urmare a bolii, Raika, practic, nici nu mai are nas.
cdam primit nigtepAinici Eideznoddmdntul,ce pirea inevitabil,
$i degi gtiu foarte bine ci in aceststadiu sifilisul nu e conta- s-amai amAnatpufin.
gios, oricum, mirosul greu de puroi ce vine dinspre Raika ma
Dar sefii,din fericire,au trecut pe lAngi noi, fhri si se uite
sufoci.
in coclauriiagtia,fbri si mai faci efbrtul si se intAlneascigi cu
La Izvestkovaia,ca intr-un iad adevirat, nu existao tempe,
raturl medie potriviti ca sd triiegti. Sau un frig de gheafi in "contingentul" neliniEtit. Acum puteau si triiasci din nou aga
curnseobiqnuiserd aici.
mina de calcar,sau duhoareainfernali din baraci.
--^- in searade sAmbitd,deja dupd stingere,ugabaricii s-a des-
' In rusa,kontrik,fbrmi chisdintr-odati larg,mai si sari din balamale,gi a apirut toati
scurti,peiorativd,
dera,,contrare'olutionar"
( n .t r . ) . armata de gardieni, in formaliune completi, gi era serioasi,
 142 EvcneNre
GHrxzuunc
vreo zeceoameni. Ceata de soldali beli a nivilit in baraci aga
de nea$teptat,ci m-am gandit ci e vreo perchezifie.Dar nu. in
cazul de fati, veniseri pentru treburi personale.pentru pica-
tul puturos, groaznic, necuviincios. Aga ceva nu am vizut in
cei opt ani ai mei de lagir si inchisoare.
Argi{a densi, mirosind a fier incins, careveneadinspre sobi
se amestecacu mirosul puturos al spirtului. fipetele fetelor
goale se contopeau cu injuriturile gi hohotele blrbatilor beti,
silbeticili. Acum in ei nu mai puteai recunoagtenici soldalii,
nici liranii de ieri. Erau niEte satiri, niste misti din teatrul de
groazd.
Mi-am tras pe cap jachetavdtuiti, m-am chircit, incercAnd
si dispar,si devin invizibili. Dar, un salt... Laba ca de animal
a cuiva smulge de pe mine jacheta Ei eu stau ca oaia la tiiere,
iar deasuprafelei mele s-a l[sat mutra latd,purpurie,lucioasa.
in colpl geiinasului,lAngi ochi, o alunit[ intunecatdsi din ea
ies doud fire de pir.
Omul nu secunoa;tedelocbine pe sineinsugi.Daci mi s_ar
fi povestit agacevadespremine, nu as fi crezut.Dar faptul este
ci uneori s-a intdmplat. in carceradin Iaroslavl, de exemplu,
am sirit la bitaie cu Satrapiuk,pe care l-am apucatde mAinile
lui ca de fontd. Aga s-a intAmplat ;i aici. Cu un strigdt silba-
tic, pierzdndu-micontrolul,am sirit asupraanimalului.parci
deliram. L-am muscat,I-am zgiriat, i-am iovit cu picioarele.
Cum de s-a nimerit si pot si mi strecorde sub el, nu stiu, ntr
mai lin minte. Probabill-am lovit cumva intr-un loc sensibil$i
el, de durere,mi-a dat pentru o clipa drumul la mdini.
Mai departeincepeminunea.Acestevenimental vie(ii mele
nu pot si mi-l explic nici pAni acLrmcu ajutorul unei logici
obisnuite,cotidiene.Am sdrit pe ugaintredeschisda bardcii ;i
am dat coltul clddirii. Acolo era o buturugd mare,acoperiti crr
Ocna... ce binecuvdntare! r43
gheald.M-am agezatpe ea a$a cum eram, numai in cimaEl.
jos, cind am sirit de pe prici, gi nu am
lachetaimi cizuse pe
s-o ridic'
alp:ucat
Deasupramea se afla cerul urias, negru, cu stelemari, strl-
lucitoare. Nu plAngeam.Mi rugam. Pitimag, disperat gi des-
pre un singur lucru. Pneumonie! Doamne, s[ fac pneumonie!
Lobari... Sd am febri, si-mi pierd cunoqtinfa,si uit de tot qi
si mor...
In spatelemeu, se cutremurau perelii bardcii. De undeva
veneau urlete demonice gi zgomote de sticle sparte. Eu nu
eram ceutati, nimeni nu ieqisedupi mine din baraci. Cum
mi-au spus fetelemai tirziu, animalul meu multi vreme a in-
jurat, a urlat, chiar a plAns,iar mai apoi a cinut pe podea gi a
adormit. Celorlalli pufin le pisa de mine.
Cite secundesau minute am petrecut agastind pe butu-
rugl, nu am nici cea mai mica idee. Jin minte numai ci de-
odati s-a auzit un sunet slab, ritmic, ce venea dinspre aleea
ce duceain taiga.Vine cineva... Se apropie cineva... Pigegte
linigtit gi egal.$i uite, Eisiluetalui incepe sd seprofileze pe fon-
dul troienelor. Acum deja se vede clar; e o silueti birblteasci,
cu jacheti de lagir, cu un sacpe umeri. Are in mini o boccea.
Seapropie de mine.
- Cine-i aici? Tdicu!6, dumneavoastri sunteli, Evghenia?
Era vocea unui om de pe aceeaqiplaneti cu mine. Vocea
aceastaomeneascam-a cutremurat asa de tare, ci, fhri s6-mi
dau seamacine se afli in faqamea, m-am nipustit spre salva-
torul neasteptat.
- Pdi oaregi aici agate pedepsesc?
a intrebatel tulburat. in
ger?DsTbricat[?
Totul era obignuit. Pur gi simplu cea mai obiqnuiti mi-
nune. Pentru ingerul salvatortotul estenormal: gi articolul, qi
 144 EvcHENreGnrNzeunc

termenul, si ,,datelede identificare': Si acum l-am recunoscut.

Nenea Seniadin zona de birba(i din Elghen, pe care l-am tra-
tat odati ca sori medicald. Nenea Senia are un articol uqor,
SOE,elementpericulosdin punct de vederesocial.Estedintre
cei deschiaburifi. E mare mester si repare orice. $efii il lin in
zond.ca sd fie la indemdni, dar uneori il trimit pe la punctele
Capito\uI22
de lucru pentru a mai ascufi ceva, a repara.$i pentru ci are
un articol usor,neneaSeniamerge fbri escorti. pini la Milga Un sfdntvesel
uite, acum a ajuns cu tractorul, apoi cu maqini de ocazie,iar ul-
tima parte a fhcut-o pur gi simplu pe jos...
M-a luat de mAini gi m-a acoperit cu jachetalui. M-a dus Dupi ce gardienii de la Izvestkovaias-au odihnit bine dupi
sus,pe deal, unde era cimaruta responsabilului cu uneltele.O orgie,neneaSeniaa transmis comandantuluiordinul siu de re-
stia,fuseseacolo qi anul trecut... pararea uneltelor,iar in treacit' cu tot respectulcuvenit, i-a ex-
Nenea Senia a fhcut focul intr-o sobi mic[, de fier, a topit plicat cici; uite, o si fie nepliceri daci delinuta asta politici,
in ceainicul siu nigte z6,paddcurati. Mi-a dat o bucati mare pedepsitd,cind va trecepe-aici vreun gef,seva apuca9i va trdn-
de pAine gi o bucilici de zahir. M-a mAngAiatpe cap, a spus cini despreuna, desprealta, ci gardienii, chipurile. ' ' Ei' gtili qi
ci gardienii din partea locului sunt nigte motani in cilduri, dumneavoastri.. . Sigur,nu poli sd-icrezipe contrarevolu{ionarii
iar Zimmermanga - o gtiuci blestemati. La auzul acestorcu- lgtia, dar totuEi,de ce si vi ingreunali situafia?
vinte tandre am adormit dulce pe doui scdnduri ce rimiseserd Ame(it, mahmur dupi befie, comandantul mai intdi a inju-
dintr-un pat de lemn stricat. Nu numai pneumonie,dar nici rat fi i-a ordonat lui nenea Senia si reParetArnlcoapele 9i sdr
guturai nu am ficut dupl noaptea aceasta. nu sebagein treburile altora. Dar spre seari, deodati m-a che-
mat pe mine gi pe nenea Senia la el Ei, privind intr-o parte, a
' declaratci de miine n-o si mai lucrez in abatajulde calcar,ci o
il

ll' si fiu la o muncd secundari,la tliat copaci,$i, zicind asta,mi

se adresacu ,,dumneavoastri",iar cAnd vorbea despremine la
persoanaa treia,imi spuneachiar,,dumnealor'l
- Si le dai DUMNEALOR un fieristriu mai bun' 9i las si
taie... Pentru ci DUMNEALOR sunt agade slibili 9i nu vor
rezistain abataj...
Tiiatul copacilor era considerataici o munci ugoard' $i,
intr-adevlr, prin comparafie po{i si-(i dai seama de asta.
Dupi abatajulde calcar m-am simlit in taiga ca in concediu'

I
 146 EvcHsxreGHrNzeunc
mai ales cA nenea Seniam-a dotat cu un fierdstrlu pentru
o ,,Si-a gisit naqul, incercam eu si disting literele
persoaneextrem de ascutit.
Pestedoui siptim6ni, misiunea lui nenea Senia s-a inche_
iat. Dupd ce a terminat de ascufittArndcoapelesi fieristraiele,n
pornit incetigor,cu magini de ocazie,inapoi inzonadin Elghen,
ducand in sacullui biletelemele adresateprietenilor,cu strigite
disperatede ajutor. Mai tirziu, am aflat ci prietenii aclionaseri
deja gi inainte de SOS-urile mele. Se poate spune ci s-a orga-
nizat un comitet de salvare.Din el ficeau parte gi definufi,
Ei
angajaliliberi. Era un caz greu.Numai Sevlagputeaanula deci_
zia lui Zimmerman. Mai mult, era dejaimposibii satriiesc mai
departe, dupi toate cele intdmplate, pe domeniul stipdnit de
Zimmermansa. $i prietenii mei au obtinut nu numai anularea
punctului de pedeapsi, dar gi mutarea in alt lagdr.
S-apus in legituri un lan! complicatde rela{ii.Au fost cdutali
cunoscuti ai unei persoaneagade sus-puse,precum menajerl
comandantului Sevlag.Au fost trimise cadouri unor persoane
de gradul trei sau chiar patru, ciutAnd o intrare la persoane
influente.
:
Dupn 25 de zile, cAndabia md mai tineam pe picioare,anr
primit un bilelel pe carereusisesi mi-l aduci un tractoristin
trecere, din rindurile definufilor de drept comun. Biletul era
incurajator. Prietenii md rugau si mai rezist pufin: deja fusese
stabilitl pentru mine o numire speciali,ca sori medicali la la-
girul Taskan,la spitalul delinutilor. Asta e la numai vreo 22 t\e
kilornetri de Elghen, dar intr-un alt OLp, in afara zonei de pu,
tere a lui Zimmerman. Da, existi o numire, dar Zimmerman
nu indeplineEteordinul Seviag-ului.Ea l-a contestatla Maga-
dan, la Administralia Generalda Lagdrelordin Kolima. infir-
riatd de amesteculin drepturileei sacreasupravielii mele,ea a
intrat in conflict cu gefii ei din Sevlag.
Ocna... ce binecuYhntare! 147
rnici din
probabil cd Selezniov
bilet, si sperlm ci totul va fi bine. Pulin
ya acceptaca Zimmetmanqa si aibi cAqtig de cauz6. Aga c[
rezistd..."
incercam si rezist din toate puterile. Mai ales ca era mai
u$orde flcut astala tdiatul copacilor,decAtin abatajulde calcar'
E adevdrat,era deja decembrie, dar, din fericire, aici aproape
ci nu bdteavintul. Gerul se intindea ca o ceali liniEtiti, densi'
llptoasd. La doi pagi nu vedeai nimic. Ca urmare trigeam mai
mult cu urecheala ce era in jur, 9i auzul mi se asculiseteribil,
aproapeca in izolator.
real:
$i ce voiam eu si aud? Pii in primul rind ceva foarte
scarlaitul zipezii sub picioarele bunului vestitor, emisarul din
Sevlag,care se transforma deodat[ in binefbcdtorul meu. Dar,
in afari de auzirea acestuilucru foarte ra(ional, mai era qi alt-
ceva.Uite, incepeasi urle o paslre de taiga.Unu, doi, trei...
Daci mai urli de trei ori, e semn ci o si scap de aici. PArAie
ugorun lemn in focul aprins. Daci seva stinge inainte sd apuc
si tai eu copaculista, inseamndci nu voi scipa de aici...
Uite aga,probabil,s-a niscut credinla in semne,intr-o izo-
lareinghelat[, in mijlocul pidurilor enigmatice...
Asta s-a intdmplat pe 29 decembrie, aproape de reve-
lion. in plicul venit de la Sevlagse aflau trei veqti fantastice.
Prima - plec de la izvestkovaia.A doua - nu mai sunt sclavalui
Zimmerman.O si fiu dat[ unui alt boier, desprecarese spune
ci e bun. combinatul alimentar din Taskan.A treia - sunt tri-
rnisi chiar in rai, la spitalul pentru de(inufi de pe lAngi acest
combinat!
Iatd-mdin rai. $i nu e nimic uimitor cd alituri de mine, in
rolul sefului direct, seafli un sfdnt.E uimitor, numai cI esteun
 148 EvcHENreGHrNzsunc Ocna...ce binecuvdntare! 149

sfant foarte vesel.Mereu di din el tot felul de anecdote,cuvinte aceasta,

KRD, adicl activitate contrarevolulionari. Activitatea
spirituale, zicitori. pe
in opinia anchetei,constain faptul c[ medicul ii instiga bol-
Poli credeci doctorul walter estecel mai fericit medic prac-
navi impotriva regimului sovietic.Aqa,de exemplu,in data cu-
ticant, care seamini cu acel guraliv care veniseodati la mi.e.
tare,cAnd aveaore de primire la spitalul raional, i-a spus unui
cind aveam gapteani, gi, dupi ce mi-a pus lingurila pe limbi,
bolnav de tuberculozi: ,,Dumneavoastri nu aveli nevoie atdt
a spus:,,Aaaaa...Domnigoari, cum de v-a trecut prin minte
si de medicamente,cdt de un regim alimentar susfinuti'
vd imbolnivifi chiar inainte de serbareabradului?,'
ln Kolima, unde a fost trimis Walter in urma celei de-a
Dar, de fapt, Anton Iakovlevici Walter e deja inchis de zece
doua condamndri, la inceput totul a fost relativ suportabil' Me-
ani, din 1935.$i are o pedeapsdde trei ani. A doua a primit-o
dicii erau necesarigi el lucra in specialitate.Dar a venit rdzbo-
in 1938,cAndera in exil. A treia,nou-noufi, cAndse afla deia
iul. El i-a gterslui Walter gi profesia,gi stagiul' 9i toate calitilile
in lagdr,in 7943.Problema era ci doctorul aveao circumstanta
personale.Acum un singur lucru era important: e german. Cei
extrem de agravanti: era etnic german (volksdeutscft)din cri-
trei ani petrecufi la minele de aur, la munci comune' au frAnt
meea'din Simferopol.La inceputul anilor'30, in oraqulacesta
acestorganism puternic. Dupi o arsuri de cornee, doctorul
a venit, in ciutarea folclorului germanilor colonisti, o lingvista
gi-apierdut vedereala un ochi. Supraveghetoriide la mind i-au
din Berlin. A fost sfrtuita si se adresezedoctorului walter.
rupt cdtevacoaste.Foameaa dus la o distrofie acuti.
intr-adevdr' el gtia o mullime de cintecere gi proverbe locale,
$i toate acesteaau fost fericirealui, norocul lui personal.
glumele si sentimentale.cu spiritele sale,cu capacitatealui de
Pentru ci restul medicilor germani, care-giefectuaupedeapsa
a auzi nuantele limbii, el era pur gi simplu o comoari pentru
in Kolima, fuseseri intre timp lichidafi. Unii in urma proce-
cercetitoareaveniti atci. zdmbind viclean, sclipindu-gi din(ii
selor,altii aga,in timpul unei ,,tetttativede evadare".A murit
incredibil de albi, el interpreta glagdreleprincipale ale reperto-
inclusivun cunoscutchirurg din Odessa,profesorulKoch, bi-
riului sdu,iar lingvistale nota.
necuvAntatde mii de oameni pe careii salvase.
Urmdrile acesteiseri interesantes-au vazut pestevreo trei
Iar Anton Iakovlevicia scipat ugor: numai cu o noui pe-
ani, cdnd doctorul walter a fost arestat acuzatci estemem-
Ei deaps5,de zeceani. impotriva lui au depus mirturie turni-
bru al unei grupiri contrarevolulionarecondusede un filolog
torii din lagir. Sigur ci i s-au atribuit disculii despre posibila
germanistdin Leningrad,pe caremedicul din Simferopolnu_l
noastr[ infrAngerepe front, Mai tdrziu s-a aflat ci unul dintre
vazuseniciodati si de care il lega numai cunostinta comuni a
,IDartori" la cel de-al treilea ,,proces"a fost chiar acel Krivilki
aceleiagicercetitoare care aduna folclor.
carelucra ca medic pe vaporul Djurma gi caremi salvasede la
se.tin(a a fost blandd.Numai trei ani de exil in siberia ori-
moarte in timpul etapeipe mare. Dar despreastao sd vorbim
1 entald. Dar atunci a venit anul 1937.To(i cei aflati in exil eu"r rnai tarziu.

I
I
fost arestafidin nou gi in anul r93g Anton Iakovlevicia primir
o a doua pedeapsi,acum deja dezeceani, conform articolului
Cu un an inainte de aparilia mea la combinatul alimentar
Taskan.Walter.mai mult mort decdtviu, a fost scosde la mina
 150 EvcnplueGnrNzsunc
groaznicaDjelgala$i repus in funcfia de medic. L-am vizut cand
deja nu mai arita ca un muribund. intr-un an a mAncatpe s6tu-
rate,s-aodihnit gi,lucrul cel mai important, s-ainveselitrepede,
cu mare bucurie. Numai pungile de sub ochi gi picioarelemereu
umflate vorbeau despre transformirile ireversibile din organis-
mul lui. in timpul intdlnirii noastre avea46 de ani.
Efectuim vizita. Aga cum se obignuiegte.Ca in spitalele
adevirate. Doctorul walter, felcerul Grigori petrovici, poreclit
Confucius,si eu, noua sori medicali. Din salon in salon.De
la un bolnav la altul. $i doctorul glume;te cu fiecare.Mai intii
eu sunt nedumeriti gi chiar mi enervez pufin. De ce el lasd
impresia ci aici totul e normal, de parci acestevizuine sum_
bre, abia acoperitein fafa stihiilor din Kolima, sunt intr-adevir
saloanede spital? De parci acesteresturi de oameni chiar au
vreo gansdde inzdrivenire?
Uite, suntem la patul lui Britkin. Dupi al doilea atac cere_
bral gi-a pierdut vorbirea. walter ii zambegtede parci e vorba
de un fleac. Ia tabletele,ascultd-ipe medici gi totul o si treaci.
- Salutare,prietene! Ei, ce ne spui azi?
- B u - b u . . .n d r a . . .l i i i i . . .
- Ei, ce si spun! Degi nu esti Cicero,dar
e mai bine ca ieri.
vedefi dumneavoastri, in libertate era pregedintede colhoz.
Aqa cd nu e obisnuit cu discursurile...Nu te intrista, Britkinl
O sd vorbegti in curdnd! Numai sd te antrenezi mai mult. Ei,
hai, uite, salut-ope noua noastrdsori medicald.Salut... Ia in-
cearci s[ spui aqa!
Britkin muge gi geme. Pur qi simplu se chircegtein efortu-
rile pe carele face.Dar doctorul zdmbegtegi ne spune,mie gi
lui Confucius:
- Cdndvale citeamfetelormele din Margak...
Desprecum
o fetild il invdla pe un pisoiassi vorbeasci:,,Motanel,ia spune
<e-lec-tri-ci-ta-te>. . . Iar el zice:,,Miau!"
Ocna... ce binecuvdntare! l5t
Eu nu mi abqingi-l trag incetiqor pe Walter de halat' Nu se
poateaga...Daci deodat[ se supiri bolnavul" '
Dar se vede cd doctorul iqi cunoagte mai bine pacienlii'
Britkin se uitd suPusla medic 9i face eforturi din ce in ce mai
mari. Gura Ei obrajii lui, cupringi de tremurituri, incearcd si
invingi ce este de neinvins' El se inrogeqteEi in fine scuipi
nigtesilabe,de genul ,,a-Iut...".
- Ei, uite, vezi?sebucuri Walter. Uite, ai salutat-ope noua
sori medicali. ,,Sa-lut"deja ili iese.Iar pentru data viitoare ai
,,e-lec-tri-ci-ta-te".. .
Kuzovlev, fost marinar, are pielea pergamentoasi intinsa
pesteschelet,de pofi si studiezi pe el oasele.Burta parcd e li-
piti de coloana vertebrali. Dar marinarul nu qi-a pierdut vi-
oiciunea, caracterul sociabil inniscut. Povesteqtein detaliu
vecinilor tot felul de istorii care incep stereotip: ,,Mergeam
pe atunci prin strAmtoareaTitare..:' $i nu-i trece deloc prin
minte ci in urmitoarele zile va trebui si pluteasci pe oceanul
planetar necunoscut. Dimpotrivi, e plin de treburi 9i griji Ei
agoniasa,prelungiti, o considerl drept o lipsi de putere.
- Cum v[ simfifi, Kuzovlev?
- Ei, nu-i nimic, doctore... Deqi,desigur,tot sunt lipsit de
putere...Uite, picioarelemi injunghie,nu qtiu de ce... $i dia-
reea...Azi am dat fuga de gaseori la closet.$i de Ia ce?
- La tine totul e din cauzagrisimii, ii explici foarte serios
Walter,pipiind pielea pergamentoasilipiti de oase.
Kuzovlev rdnjegte.ingelegeglumele. Sebucur[ de ele.
La patul lui Beriozov medicul devine serios9i foarte savant'
El vorbegtemulti vreme cu bolnavul despre noile metode de
tratare a tuberculozei,despreacliunea salvatoarea pneumoto-
raxului pe carenoi putem si-l aplicim 9i aici imediat ce va scl-
deatemperatura.
 152
EvcHsNre
GHrrvzsunc
Beriozov e fost diplomat, unul dintre colaboratorii apropiati
ai lui Litvinovr, a triit mulli ani in Anglia. il ascultdpe Walter,
temandu-sesi nu scapevreun cuvdnt. ce creduli mai sunternr
Doamne, ce creduli mai suntem, cAnd ni se dau speranfe!Bine
ci Beriozov nu a vizut cu anii nicio oglindi. Altfel nicio po_
veste a vreunui doctor despre minunile pneumotoraxului nu
l-ar fi incilzit. Daci qi-ar fi vizut fa!a, cu obrajii supfi, pieptul
cdzut,gi ochii acegtia,care ardeau nu numai din cauzafebrei,
dar gi a dorin(ei obsesivede a trii.
Mergem mai departe.Yizita esteextrem de interesanti pen_
tru mine. Oamenii acegtiasunt rebuturi ale Kolimei aurifere.
Sunt storgi de ea, mestecafiqi rismestecati gi scuipafi afari din
minele in care au lucrat. Marea lor majoritate sunt birbali po-
litici cu aceleagiarticole grele, ,,clasaintdi'i pe care le avem
si noi, femeile din Elghen. Nu i-am vizut pe acegtibdrbati ai
NO$TRI, intelectuali,actir,ul de ieri al lirii, tocmai din tranzit.
Doar cei care au fost la Elghen sunt o alt6 categorie,adici fac
parte dintr-o categoriesociali diferiti si, in mod corespunzl-
tor, au articole mult mai usoare.Iar igtia sunt de-ai nostri. Uite,
Natan Steinberger,comunist german, din Berlin. Allturi este
un profesor filolog, Trugnov,de undeva de pe Volga, la fereas-
trd e Arutiunian, inginer constructor din Leningrad. Doantne,
cum au ajuns sd arate!
Printr-un simf special,ei iEi dau seamaimediat ci sunt de-a
lor gi-mi d[ruiesc priviri calde,pline de interes.Si ei sunt ex-
trem de interesafi de mine. Asemenea oameni cunoQteanr
acolo, in viala obignuitd.Acum, dupi toate cercurile prin care
am trecut, fiecaredintre ei a devenit parci o carte necititi eu
;i
mi ndpustesc cu licomie s-o citesc.E riu numai ce toateci,rtile
asteavor aveaun sfdrgittragic.
' Maxim Maximovici
Litvinov (1876-1951),revolutionarrus si irrr
portantdiplomatde carieri sovietic(n. red.).
Ocna...ce binecuvdntare! 153
ci acea
Dar poateci... Poateci o si salvim pe cineva?Poate
in m$care fiecarecuvint' fi-
bunitate activi, serioasd,care pune
seva dovedi a fi mai puter-
ecarefapt|a acestuidoctor uimitor,
aceqtipereli?Va depigi
nici decAtmoarteacare domneqteintre
gi foamea,qi epuizarea,9i lipsa de medicamente?
Apropo, despre medicamente' imi dau seamapierduti cl
le dic-
aud pentru prima oarl multe denumiri pe care doctorul
ddnd
teazihtiConfucius, iar acelale noteazi intr-un carnelel'
Mi se pdrea
din capul lui rotund, asiatic.Oare ce si fie astea?
lagir'
ci m-am experimentat 9i eu suficient in medicina de
dar aici fiecarecuvAnt esteo enigme" ' O si md descurcoare?
Confucius remarci tulburarea mea'
- Nu vi speriali ci nu inlelegeli toate denumirile, gopteEte
-
el, o si le inlelegeli mai tdrziu' Doar doctorul nostru' " Con-
fucius seuit6 in jur gi,parc6 incredinqandu-miun secretgroaz-
nic, declari: E homeoPat!
Sigur cd la Taskannu erau medicamentehomeopatice'dar
Walter pregitea tot felul de mixturi din ierburile din taiga' fo-
losea in doze mici cAte ceva din remediile obignuite' com-
binandu-le in felul slu. El gi confucius tineau in mare secret
aceastd bucitirie farmaceutici.Unitateasanitar[ din Sevlags-ar
cutremura plind de oroare daci ar afla de o asemeneaignorare
a tuturor dogmelor medicale.Despre unele minuni ale docto-
rului Walter ajunseserl zvonuri la direclia sanitard, dar nimeni
nu dorise sI afle care sunt surselelor. De exemplu,toli auziseri
ci epidemia de dizenterie care-gifbcuserecent de cap prin la-
gire gi luasecu ea sutede victime, nu se Etiede ce' ocolisecom-
binatul alimentar din Taskan.Numai confucius qtiaci medicul
toarnl in blutura oficiali impotriva scorbutului, din pin sibe-
rian, o solu{ie de clorurd,de mercur, diluati in proporlie de o
Inie sauun milion.
- Ce plicere avefi si riscali! mArdiabonomul Confucius'
Si nu dea Domnul si miroas[ ceva,ci vl paqteexeculia!Mai
 I54 EvcnsNre GHrNzsunc Ocna...ce binecuvdntare! 155

alesci e vorba de cloruri de mercur. incearci si-i convingi ci - Iati, si spunem, dupi un al treilea rilzboi mondial o si
nu suntetifascist,ci nu sunteficriminal...
scipim noi doi gi inci vreo cAtevamaimufe antropoide.O si mi
La capatul baricii care adipostegte spitalul sunt doui
apuc imediat de o munci educativi' O si le explic maimulelor
cimirule. in cea din spate dorm amAndoi, Walter qi Confu-
fo4a motrice a aburului, principiul electricitilii, al radioului'..
cius. in cea din fa16e salade proceduri.
Iar dumneavoastri,ia spuneti,cele veli transmitedin experien(a
-
$i laboratorul! declari cu mAndrie doctorul, aritAndu-mi dumneavoastriantebelici?Versurilelui Blok?
inciperea. Dintii orbitori ai doctorului, salva{i ca prin minune dupd
intr-adevir, remarc pe o mdsu(i gubredi un edificiu ciu-
toate avitaminozele,strilucesc pitimaq. Sunt intr-un contrast
dat, aproapede basm, din metal gi sticli, incoronat cu o leavi
ridicol cu capul lui absolut pleguv,ca o minge de biliard' Chiar
lungi, seminind cu ocheanullui Paganelr.
el vorbeEtedespre asta: ,,CAndDumnezeu a dat dinlii' eu aln
- E un microscop! declard mdndru Walter. Da, da, sd nu
fost primul la rAnd, iar cdnd a trecut la pir, am fost dat la o
vi mirali. $ti1i,desigur,ci numele inventatorului microscopu-
partede altii..."
lui esteAnton? Anton Leeuwenhoek?Ei, iar microscopul ista
La consultul de seari de la ambulatoriu ajung prima dati in
l-a inventat gi l-a megterit singur tot un Anton. Anton Walterl
calitatede observator.Mi se Poruncegtesi mi uit cu atenlie la
Din nu Etiuce rebuturi adunatede la mica uzini de repara{ii
munca lui Confucius, pe care mai apoi va trebui si-l dublez'
din vecinitate, el a ftcut aceastaminune stdngace,emofionanti.
Mi uit cu atentie...in fala doctorului seafld un bidon mare
- RAdefi,rddegi!Dar, in afari de noi, mai poate cineva sa
de tabli deasupraciruia facetoate manipulaliile. El, ca un m5-
faci, intr-un spital de lagda analizaurinei? Sau si stabileasci
celar,e inarmat cu un instrument primitiv care,se dovedeqte,
reacfia de sedimentarea eritrocitelor?
este numit de medici ,,clegteleLuer". Cu ,,cleEtele"acesta el
De astam-am convins in cel mai scurt timp gi am fost pi-
,,muqcf' repededegeteledegeratede la rndini Ei de la picioare,
trunsd de un respectprofund faqi de microscopulnostru, care
iar Confucius,din mers,pregitegtecdmpul de operaiie9i leagd
amintea de confratii sai din fabrici cam in mdsurain care se-
cioturile.Asta se numeQteaici o procedurl ugoari de ambula-
mana automobilul zgAllditor al lui Max Linder2 cu maqina
toriu. Spre finalul consultaqiei,bidonul, plin de carne de om
de azi. Dar, cu voce tare, glumesc pe seamaacestuiinstru-
putrezite,urAt rnirositoare,estescosafari de doi sanitari.
ment gi a autorului lui. Autorul pareazd,gi, la rAndul lui, mi
Searatdrziu,doctorul, obosit,sespal6pe mAini qi sepregiteEte
tachineazi.
sdmearg[ undeva.Estel6satsi treaci liber pe la punctul depazi'
I la orice ori.
]acquesPaganel,savantulmereu distrat 9i neatent,dar cu repiica
strilucitoare,personajprincipal al romanului Copiii capitanuluiGrant - E aici un angajatliber care a promis si-mi dea o sticlti
de |ulesVerne(n. red.).
'?Gabriel-Maximilien de Porto. ii tratez copiii. Peutru Beriozov e fbarte important.
Leuvielle,nume de scendMax Linder (lg8-3-
1925),actor,scenaristgi producitor francez,conricvestital cinemato- Mai mult, Kalicenko...il mai [ineti minte?Nu? Cum aga,e acel
grafuluimut (n. red.). escroccare se aflAchiar in colt. O si rnoari mAine inainte de
 156 EvcHENreGHrNzsunc
pranz. Azi a zis:si mai iau gi eu o guri inainte de a muri! Tre_
buie si-i respectim ultima dorinti...
Cu pulin timp inainte sd ne culcdm, dd fuga in baraci un
prieten al doctorului, comunistul berlinez Natan Steinberger.
El vorbeqteagade frumos in germani, ci Walter e gata si-l as_
culte cu orele.
Astizi, Natan are o problemi. Din nou i-au degerat cele
doui degetede la picior care-i fuseseri tratate, care scipaseri.
- Pei nu agamerg lucrurile, mArAiedoctorul, desfbcAndu_i
lui Natan obielelede laglr roase.
Dupi aceea,cu mare dezinvolturi, doctorul igi di jos din
picioare gosetelesale - un dar de la o pacienti liberi, recu-
noscitoare - Ei i le di lui Natan, careprotesteazi.Dupi ce face
acestact evanghelicclasic,doctorul mai povestestevreo doua
anecdote,il tachineazi pe Natan, care,in libertate, se temea
foarte tare de sofia sa amenin{itoare. Si Natan ii reprogeaza
aproapeserios doctorului: nu se poate si folosegtiagade spe-
culativ mirturisirile fhcute in nigte disculii de suflet. Apor,
dupd ce-gipune pe picioareleagade suferindesoseteledocto-
rului, Natan pleacd,iar doctorul, inainte de a se culca, ne mai
amuzd,inci vreo cdteva minute, pe mine gi pe Confucius, cu
nigte intimpliri veseledin viala de dinainte de lagir ,,a acestui
teoretician marxist gi recunoscuttriitor sub papucul nevestei'l
Apropo, gi sofia lui Natan, desigur,seafld acum in lagir, numai
ci nu in Kolima.
in afari de tratarea muribunzilor, in obligaliile medicLr-
lui mai intri gi disecjia a numeroasecadavre,documentare
anatomopatologici.
Walter sti aplecatasuprameseide disec{ie,taie (el $tieana-
tomia la modul artistic!) gi ne dicteazd,,mie si lui Confucius.
Noi scriem procesul-verbalal autopsiei.
Ocna... ce binecuvhntare! 157
- Dar unde e sufletul nemuritor? intreb eu gAnditoare
odatd,dupi ce se incheiaseprelucrareacadavrului.
Doctorul se uitd la mine cu niqte ochi care deodati devin
serioQi.
- E bine ci vi puneli intrebarea asta. E riu daci credefi
ci sufletul nemuritor trebuie si fie neapdratlocalizat intr-unul
din organeleimperfecte ale trupului nostru.
Confucius mi inghiontegte uqor sub cot, di din cap spre
doctor gi goptegtemisterios:
- E catolic... Un catolicortodox...
SfAntulcel vesela devenit mai apoi al doilea so! al meu. in mij-
locul mo4ilor fatidice, al mirosului greu de carne in putrefacfie,
al intunericului nopfii polare s-a dezvoltatiubirea aceasta.Am
trecut aldturi prin toate pripistiile, prin toate urgiile, timp de
l5 ani.
Acum, toati lumea lui neobiqnuite $i strilucitoare, toate
bognliilecareau inciput in acestsuflet sunt acoperitede o mici
moviliti in cimitirul Kuzminskoe din Moscova. Sau poate ci
din nou fac aceeagigreqealdin privinla cireia md atentionase?
Caut din nou sufletul nemuritor acolo unde se afl[ numai tru-
Pul imperfect, {hcut flrind?

Capitolul23
Raiul submicroscop
Toati lumea era de acord in privinla faptului ci, pentru
delinuli, combinatul alimentar Taskan insemna un adevirat
rai. Mai ales pentru femei. Aici sunt putine, de cinci ori mai
pufine decdt birbalii, gi toate sunt la munci bune. La spital, la
cresd,la sere,la ferma de porci. intr-un cuvdnt, in clddiri! Nu
in aer liber, la o temperaturi de -40 de grade!
Baracafemeilor se afli in afara zonei, estepizitd numai de
un gardian de serviciu, care nu privegtecu prea mare strictefe
cind femeiugtile se duc in satul de oameni liberi si mai speie
rufe, si spelepe jos, intr-un cuvAnt,si mai facdgi ele un ban.
Iar pentru birbati deja estebine ci Taskannu e o minI, nu
e un abataj'Taskanesteconsideratun olp semiinvalid.Toti
sunt la munci usoarel inc6 imi mai aduc bine aminte de Iz.,
vestkovaia.De aceeamd entuziasmezcu voce tare de Thskan,
si astail amuzdpe doctor,chiar il enerveazdpu{in.
- ved cd trebuie si vi uita{i cu mai
mare atentiela rairrr
nostru. Sub microscop.chiar daca este unul artizanal,ca aj
nostru...
Dupi ce-lluim gi pe Confucius,to{i trei plecim ,,in productie,l
Asta nu inseamni deloc ci mergem in atelierelecombinatulrri
alimentar.Nu, in atelierelucreaziangajatiliberi saufoqtidetinu!i
elibera{idin lagir gi instalaliin Kolima.Noi ne indreptdm spre
Ocna... ce binecuYdntare! 159
o movili mare, care esteobiectul de produc[ie al muribunzilor
noqtri. inarmali cu nigte toporigti, cu sacii pe umeri, ei merg
cite doi pe pantele movilei, taie crengile cedrului siberian, un
arbust. Apoi bagi crengile in saci gi le duc la punctul de pri-
mire de la combinatul alimentar. Acolo, acestecrengi consti-
tuie materia primi. Din ele se fac tot felul de biuturi Ei paste
antiscorbut.
Muribunzii lucreazi fbri escorti. Unde sd fugi? Nici chiar
nofiunea evad[rii nu se leagl cu acestesilueteciudate,aproape
de pe lumea cealalti,care se tirdsc pe movila, ca nigte insecte
necunoscutecare se deplaseazdcu niqte migciri bipede'
- Aga deci, avefi in fala ochilor populalia principali a ra-
iului. Lulm un exemplar,si-l punem sub microscop... Ce mai
facefi,Balagov?
Se vede cd,vizlta muribunzilor ,,in producfie" intri tot in
obliga[iile noastre. Ea se numeqte ,,profilacticd";i este privitf,
ca o manifestarea umanismului. De fapt, ea are in vederepre-
venirea deceselorin timpul muncii. Nu se gtie de ce, in pro-
blema asta conducereamanifesti o mare prudenfi. Se cuvine
s[ mori pe patul de spital, in cel mai rdu caz in baraci, pe
prici, in niciun cazpe movill. Ci altfel mai cadepe undeva in
vreun ni:mete,gi mai caute-l dupi aceea,anunli evadarea,des-
curci.-tecu inventarul...
Walter folosegtecu pricepere acestetemeri ale conducerii,
pentru a depdqizilnic norma de ,,scutiri".
- Bala;ov,nu-!i vine si vomili? intreabi doctorul'
- Parci-mi vine pufin, bolborosegteaproaPefbri sunet
Balagov,apropiindu-se de noi cu acestmers uimitor, aproape
flrd niciun centru de greutate.
Walter il ia de mini, ciutAndu-i pulsul' Vid deodati toati
siluetalui Balagovin plan mare,de parcdintr-adevir l-a9fi pus
 160 EvcHENle GHrNzsunc
Ocna...ce binecuvdntare! l6l

sub microscop. Seamdni cu un martian, cu grimada lui uriagi

In fiecare zi, se joaci la apel poanta cu Baighildeev.Nu-qi
de cirpe infbguratepe cap, cu ochii holbali si cu cercurile lilia_
poateaminti deloc articolul inbazaciruia e inchis deja de noui
chii ale pungilor de sub ochi.
- Du-te in baraci! Nu auzi? in baraci, iti ani. Nu poate qi basta!Termenul il fine minte, md rog, zeceani
spun, du_te. qi cinci de privare de drepturi, dar uite, articolul, nici sd-l pici
fruntag al producliei! spune la poarti cd.te-am scutit eu. stai
cu cearil $i ce si spun, are gi un articol greu... ASVS... Com-
intins pAni seara,iar searasi vii la ambulatoriu...
plot militar antisovietic.
Buzeleacoperite de pustule se intind, descoperindresturile
. - Baighildeev!strigi gardianul poreclit Fiara, ridicindu-Ei
negre ale dinfilor. E bucuros! Zdmbeste!
ochii miopi spre figa de evidenfi a complotistului militar.
- Ce credeli, cati ani are?mi intreabd doctorul
privind in - Abdurahman Ioakirzianovici! raporteazdvioi fostul col-
urma fruntaguluimuncii.
hoznic kazah. Anul naqterii una mie noud sute zece! Artico-
- Nu qtiu. 100?50? Oare are vreo vArsti?
lul... Articolul...
- Pei cum aga!Cel pu{in, din datelede identific
are, are34 igi freaci fruntea. De incordare venele de pe tAmple se fac
de ani. Acum opt ani, cAnd a fost arestat,era student la Uni_
ca niqte cucuie. CAtevasecundede luptd interioard gi, in fine,
versitateadin Kiev. Sportiv. Ficea box. La mini a fost aproape
recunoagtereadisperatiL:
cinci ani. O perioaddrecord! - Am uitat articolul...Iar l-am uitat...
-
$i ce diagnostici-afi pune?intreabi Confucius,accentu_ Fiara injuri de mami. S-a siturat de jocurile astea!in fi-
dnd prima silabi a termenului savant,,diagnostic,'.
ecarezi si inghefi aici din cauza unui cretin care nu-gi poate
li plicea si subliniezeci e felcer adevirat, nu ca mine, sora
fine minte nici micar datelede identificare.
medicali cu studii de lagir. De fapt, dupi ce s-a convins repede - Ei, uite, ascultd,dracenerus! i1i spun pentru ultima oarf,,
cd eu imi cunosc locul Ei nu concurezcu el,m_a invdtat bine-
fine minte! ASVS!Ai infeles?Nu priceperuseste!
voitor tot felul de lucruri inteligente.
Dupi ce a auzit sunetelede semnal, aEade cunoscute,dar
- Diagnostic? Distrofie alimentari, probabil?
Oare si nu care nu-i intri deloc in cap, Abdurahman se bucuri ca un
recunosceu acestdiagnostic principal?
copil. Parci gi-a gdsitjuciria pierduti.
- Foame! concluzioneazi doctorul. Foame
trofici. Des, - ASVS! ASVS! Vai, mulfumesc! Vai, multumesc!
compunere a proteinelor.
Fiara ameninld c[ dacd mdine Baighildeev igi va uita din
Dacae si te ui(i nu numai la un singur fruntag,ci la tot pro- nou articolul. o sd doarmi la carcera... Nimeni nu crede in
cesulde produc{ie in general,!i separe ci estevorba de un filrrr arneninlirile astea,pentru ci Fiara,in ciuda porecleisale,nu-i
de animalie.Muribunzii igi indoaie ca niste pdpugimAinile gi supirl prea mult pe muribunzi, injuri numai... To{i rid. Numai
picioarele,parci sunt decupaqidin placaj.
Walter ii porunceEtelui Baighildeevsi vind la ambulatoriu.
Psihicul muribunzilor e si el dereglat.Toli sunt pldngaciogi - Inima lui atdrni de-un fir de a!i. Iar dupd amuzamen-
si supirdciogica nigtecopii.Mulli 9i-aupierdut de tot rnemoria. teleasteazilnice are crizede tahicardieparoxistic6.Ieri, pulsul
 162 EvcHrNre GulNzlunc
ii ajunsesela 150.Ce naiba,si,i insuflim prin hipnozi artico-
lul ista blestemat!
...Spredeosebirede raiul adevarat,ceresc,la Taskannicio
clipd nu uifi de gAndul la piinea cea de toate zilele. De Re_
gina Rafie.Estedrigiliti, cocolositi.,oamenii ii duc dorul gi se
cearti pentru ea. inainte de a muri, estelisati mogtenirepri_
etenilor. De multe ori am fost prezenti la acestetestamentesi
chiar am fost un fel de notar cdnd bolnavul qi-a manifestat ul_
tima dorinti.
- Ai griji, surioari! Daci mi sting inainte de prdnz,
si da[i
ratia mea lui Serioga! Ci gacalisunt mulfi in salon. Dacd nu
egtiatent,o ingfaci...
Testamenteleserespectaucu stricteqe.$acaliicareatentausi
puni mAna pe rafia muribundului deveneau
linta dispre{ului
general,iar uneori chiar erau 9i luali la pumni. Daci, desigur,
se aflau in salonoameni caresi poati si-gi foloseascipumnii.
Cind cineva nu murea in spital,ci in baraci, decesulacestaeret
linut cAtmai mult ascunsde conducere.pentru ca ratia si con-
tinue sdvini pe numele riposatului. Uneori, chiar il ridicau pe
mort cAnd se fbceaapelul, era pus in rAndul din spate,sprijinit
de o parte gi de alta de umerii vecinilor gi rispunzAndu-se in
numele lui ,,datelede identificare'l
$i totugichiar gi muribunzii cei mai invederati,aga-numitele
fitile, considerauci acestcombinat alimentar de la Taskanc'
raiul. Credeausincerasta.Pentru cd nu era mina, nu era abar-
tajul. Pentru cd aici erau trata{i qi li se dideau des ,,scutiri'l
Pentru cd aici aproapenu era bigat nimeni la carceri. intr-un
cuvint, pentru ci era un punct de munci semiinvalid in care
puteaisi folosegtitoateavantajeleoferitemuribunzilor de uni-
tateanoastri sanitari plini de umanitate.
I Ocna... ce binecuvdntare! 163
Inspir din adincul pieptului libertilile raiului. Am fost in-
stalati chiar in spital. Dorm pe un pat de lemn, in camera
pro-
cedurilor. Pe poarti ies liber. MAncim ca in familie, tofi la un
loc: doctorul, Confucius, sanitarul Sahno qi eu. Bucdtarul le
sffecoaremedicilor o linguri in plus de caqi. Doctorul trimite
frifegte in ceaunul comun buci'lelelede slinini sau pungile cu
crupe de orz care-ipici de la angajafiiliberi.
Hrana spirituall o primim pe aceeagicale qi dupl aceea;i
rafie modest[. Doctorul aduce nigte cirticele simplule, care se
prifuiesc pe etajerelecetilenilor liberi din Taskan.Dupi prinz,
c6nd bolnavii au ord de odihn5, noi citim cu voce tare 9i Con-
fucius igi susline porecla, exersAnddiverse argumente pentru
demonstrarealucrurilor ce nu pot fi demonstrate.De exemplu,
spuneci durerea gi bucuria sunt, de fapt, acelagilucru' pentru
ci gi una, gi alta trec. Nu trebuie si-l hrinegti cu pAine,lasd-l
numai si filosofeze.Tare se mai intristeazi sirmauul cdnd des-
coperi ci eu Ei doctorul avem tendinla de a ne izola' Sanitarul
Sahnonu intri in disputi cu construcfiile lui filosofice.El pur
qi simplu moliie pagnicla adipostul lor.
A venit vara. Plec des cu Walter in taiga, si adunim plante
de leac. Perioadascurtd de inflorire a plantelor din taiga este
minunatl. Ea trezegtetandrefeaaparentpierduti pentru lume,
Pentru pAlcurile de silcii, pentru florile zveltede riscoage care
seamini cu nigtepocaleliliachii cu picioareinalte.Doctorul se
apleacimereu, smulgeplanta qi-i spune numele in trei limbi:
rusi, germani qi latini. Searao si ne agitim deasuprasobileide
cdrimid[, o si fierbem medicamente,iar apoi o si le impirfim:
o linguri de fierturd gi un pud de speranleneimplinite.
Cu fiecare plimbare se consolideazi prietenia noastrd,
discutiile devin gi mai apropiate.El este singurul om cu care
pot vorbi despreAlioga gi deja numai datoriti acestuilucru
 164 EvcHsNre GnrNzsuRc
Ocna...ce binecuvhntare! 165

el inseamnd mai mult dec6t ceilalfi. El intoarce cumva

cdrqn - V-am adus o scrisoarede la doctorul Walter, a spusel cu
discu{iei, de parci nu existi nicio diferenli intre cei i,
plecaqi
si noi, rimagi deocamdati pe pimdnt. De parcd noi .,,ofluarrli de mister.
to1i, vii li , - Puneli-o pe polili. Am miinile ocupate.
gi morfi, suntem picdturile aceluiagiguvoi. mie
$i imi apare .; - Hm... in opinia mea, e importanti Ei personali.Docto-
senzatianelini;titoare,dar timiduitoare, ci eu mai pot
in.a ra ;'t;l m-a rugat s[ v-o dau personaldumneavoastri'Mai bine o
fac ceva pentru Alioga, chiar sunt obligati si fac
ceva pentru : si aqteptPind o si vd eliberafi.
el. E ciudat, dar lucrul acestaimi inmoaie perseverenta
durerii. ;l ln scrisoareera mirturisirea. Uimitoare. Aq putea spune ci
Uneori, doctorul leagi pe neagteptatede durereaaceasta
a mea :i e unicd. Pentru ci era scrisi in latind. Mai tdrziu, Anton, rd-
treburile noastrecelemai banale. ':'zLnd,mi-a explicatde ce a apelatpentru o asemeneasitualie
- Trebuiesi trecefi uneori gi
noapteape ra serioja Kondra- la limba Romei antice.Nu existaun plic adevirat, a fost nevoit
tiev. in salonuldoi... E mic de tot. Seteme foarte tare de '
moarte. si faci dintr-o foaie de hArtie un fel de plic. Nu era sigur nici
$i eu mi mai duc la el noaptea, dar e important si fie acolo o de modestia cavalereascia emisarului. Era un tovarig foarte
femeie. Pur gi simplu sd vd apropia{i inceti;or. Ei, si_i
puneli dezghelat.in germani cel mai probabil ar fi inleles. $i atunci
mdna pe frunte, si-i indreptafi pitura. De dragul lui
Alioga... Anton s-a gindit s[ foloseasc[latina.
Doctorul incepe si se apropie temeinic qi delicat,
ca in vre_ Niciodati nu am invilat latina, dar prin analogie cufranceza
murile bune de odinioard.povesteste desprecopilarie.i9i pre_ ceva,cevainlelegeam.(Anton mai tArziu glumea in legdturi cu
zintdipotezelegtiinfifice. induri rdbddtor guvoiul de
u"rs,_,iipe asta:,,Scotibrinza din plicintii') $i acum, intorcAndspatelelui
care-l trimit asupralui. $i cdnd iEi mirturiseqte iubirea,
cand Confucius qi sanitarului Sahno, cu fala spre fereastrape care
nu mai poatesi tac6,o facenu oral, ci in scris.
strilucea zdpadaalbistruie din Kolima, privesc cu atenfie,tul-
Pentru asta s-a potrivit o cildtorie intr_un punct
de lucru burati, scrisul gotic, ascu{it al doctorului, desluqindcuvintele
indepdrtat, unde doctorul fusesetrimis pentru a face
parte din inalte,aproapepatetice:Amor mea...Mea vita... Mea spes...
comisiacare-iexaminape muribunzii de acolo.
JudecAnddupi interesul viu cu caremi urmirea Zavodnik'
Era a doua iarna a activiti(ii mele de la Taskan.
Acum nu flrl si se grlbeascl si plece,seputea presupuneci acestevreu
mai eram o sori medicali de ambulatoriu, ci una
adevdrati, degteptrupea cevagi latineEte.
de spital. invdlasem toate chichitele:mAnuiam gi - Raporta[i-i ducelui: nu existi niciun rlspuns. Mai bine
scalpelul,fb_
ceamsi injec{ii intravenoase. in dimineataaceasta
$i ii fbcear' zis,rispunsul ii va fi inmAnatpersonalla sosire.Noaptebuni,
o injec(ie intravenoasdcu cloruri de calciu lui serioja
Kon- viconte!
dratiev (s-a petrecut pur gi simplu o minune, el
a inceput si (Mult[ vreme am fost nesiguri daci e potrivit sau nu si
meargi sprebine!), cdnd a intrat in spital detinutul
Zavodnik, scriu despreasemenealucruri personaleintr-o carte de me-
fost adjunctal lui Mikoian la Ministerul industriei
Alimentare. rDorii consacratedurerii noastregenerale,ruginii noastrege-
El lucra in lagdr ca administrator si mergeapermanent
prin nerale.Dar Anton Walter a intrat aqade puternic in existenta
punctelede lucru.
rneaviitoare de la Kolima, ci ar fi fost imposibil si continui
fli l
I
11 L66 EvcuENra GHrNznuRc
itl O cna... ce binecuydntare! t67

ill,i povestirea fbri sd explic de unde gi

cum a aparut Walter in
via{a mea. $i, lucrul cel mai important,
voiam sd arit ir p..-
atenfie gesturile noastre gi ofilerul cv paza gi regimul repeti
din cind in cAnd:
riri
ilr
sonajulsiu cum o victimd a lipsei de omenie
purtitorul acelui bine extrem, al ribdirii,
fagnde oameni.)
poatesd rimAnd
atitudinii freteqti
- Numai s[ fie in viafi! Numai sd nu crape inainte de
vreme!
i Iati, in cele din urmi bolnavul a deschisochii. Sunt foarte
I luminogi gi goi de tot, ca de sticli.
...Dar, desigur, stilul superior al scrisorii
_ lui Anton md - Care e numele dumneavoastri? il intreabi Confucius.
Ili depigegte.$i apelezla gluma salvatoare,
fali de el prin intermediul unor versule{e
mascdndu-mi rela{ia Dar bolnavul tace. Numai gura lungi, sublire, se schimo-
lt ele descriu plimbarea noastri prin
{icute a. mirr.. in nosegtecuprinsi de nigte convulsii mute.
Roma: ....Ce minunat - Kuleq e numele lui, spune qeful regimului. E Kuleg. Iar
,LI e Capitoliul, ce profunzime e in el! Ziua
e minunatd.,ziua e astae cina lui.
veseli, noi suntem liberi, noi suntem singuri.
Tot ce e greu e Ofilerul ctrpaza qi regimul imi intinde un ceaun mic inne-
uitat in lumina cerului albastru,ali goptit:
mea vitq, amor fttea, grit, plin ochi cu nu gtiu ce mAncare.
mea spes...Eu sunt entuziasmatn. de
$i acum inainte, vi rog - in calitate de cadru medical, ce fel de carne spuneti ci
sa-mi vorbili despre iubire, iar gi iar, numai
in latind, numai esteasta?
in latini..."
Mi uit in ceaun Ei abia imi relin un accesde vomi. Fibrele
cdrnii sunt foarte subliri, nu seaminl cu nimic cunoscut.Pie-
...Un ciocinit puternic in ugi. Sanitarul
Sahno,tremurdnd lea cu care sunt acoperite unele bucili e plind de fire zburlite
adormit, cdscAndfebril,
$opte$tenelinistit: de pir negru.
- Ia scoali-te tu, sord!
Numai felceru,nu se descurcdsin_
Kuleq e un fost fierar din regiuneaPoltava,lucra in pereche
gur... E un eveniment!
$efii sunt pe coridor, au dat buzna... cu acel lenturagvili care se afla de o jumitate de an in spitalul
Doamne, pii o si-i omoare pe tofi bolnavii
noEtri! Uga de nostru. Acum TenturaSvili- fost secretaral Comitetului Raio-
afard e larg deschisi qi piftia liptoasi
a cefii inghelate de de_ nal de partid dintr-unul din raioanelesiteqti ale Gruziei - mai
cembriese strecoari direct in saloanele
noastre.Lnngdbaraca aveanumai o luni pdni la eliberareadin lagir. Deja la URC se
bolnavilor se afld un camion. Susdisting
silueta unuj detinut. aflau documentelepe numele lui, iar de acasdveneauscrisorile
Gardienii il trag din magini. Iar pe
.o.ido, intr_adevir e plin pline de nerdbdareale familiei. Anton, cum se spune,nu-si lua
de gefi:gi ofiqerul cupazagi regimul,
gi comandantul gardieni_ ochii de la omul acestape carereusisesi-l salveze,se pirea, de
lor, $i ince doi tineri dezghelali,se vede,
anchetatori. la un sf?rqitireversibil,chemAndu-lmereu la ambulatoriu,ii
- Siringi! imi comandi
Confucius.Este qoc termic! O si didea scutiri de munci, numira impreundLcu el zilele caremai
punem pertuziecu glucozi gi ser fiziologic...
rdmaseseripdni la eliberare.
Ne agitam in jurul celui inghelat, aducandu-r
in simtiri, $i deodatd,spremirarea tuturor, Jenturagvilia dispirut. Gar-
iar gefii,nu se stie de ce, nu pleaca.
Dimpotrivd, ur_ar"r. ., dienii au dat fuga prin movile, au notat depozitia perechii lui,
 168 EvcHBNreGnrNznunc O cna... ce binecuvdntare! r69

Kuleg,cum ci, chipurile, l-a vizut ultima dati pe Tenturas,vili

lg locuia Kuleg au inceput sl observe:cineva tot se agiti noap-
foc. Kulegs-a dus si munceasci,iar
Jbnturagvilia mai rimas sa tea lingi sobila de fier. $i parci dinspre sobd miroase a carne
seincilzeasci pufin. Iar cand Kulegs-aintors ra foc,
fenturagvili, fiarti. S-a confirmat: in toiul noplii, cAnd toli dormeau, el igi
cici., nu mai era acolo. pdi cine si gtie unde s_adus. poate
ca. ficea supa.L-au incollit: de unde are carnea?Pdi am fbcut rost,
fi cdzutin weun nimete gi a dat ortul popii. Doar era cici, de la un amic de la mina vecini de o bucati de carne de
slibit...
Gardienii l-au mai ciutat vreo doui zile, iar apoi au declarat ren. Au inceput si-l urascd: micar si ne fi dat sd mincim o
ci lenturaqvili a evadat,degi se minunau ei: cum singuri dati, cAinele!Cineva i-a spus ofilerului cu paza gi re-
Ei si evadeze
cdnd mai rlmiseseri numai cdtevazile de detenfie... gimul. $i au aflat...
in prezenqatuturor gefiloa ii fac lui Kulego injecfie intrave_ Tabloul crimei era acesta.Venind la Tenturasvili care se in-
noasi cu glucozi. El nici nu clipegtecAnd il inlep. igi holbeazi cblzeala foc, Kules l-a omordt cu o lovituri de topor in g6t.
direct spre mine ochii goi, albi. Apoi i-a scos mortului hainele, le-a ars in foc. Apoi i-a tiiat
- Ce te holbezi agala felcer,monstrule? metodic trupul in bucili gi le-a bdgatprin diverselocuri in zi-
spune dispre{uitor
geful regimului. Frifioare, din ea ar fi iegit nigte padl, marcdndu-gi cimara cu cite un semn. Abia ieri au gisit
chiftele mulr
mai gustoasedecAtdin Tenturasvili,nu? o pulpi a mortului intr-un nimete pestecare erau incrucigate
E un canibal! Fac o injecfie cu glucozdin vena unui doui lemne scurte.
cani_
bal' conform ordinului gefiror,eu gi confucius trebuie
si-i sal-
vi.m viata, pentru ca el si poati compdreain fa{a tribunalului. ...A doua zi diminealda revenitdin delegaliedoctorul nos-
$efilor le pare riu ci medicul e plecat. Neapirat jigodia asra tru. El Etiadeja despre cele intdmplate. A salutat repede gi s-a
trebuiesi rimdnd in viali... Ca si fie o leclie gi pentru dus imediat in salonul unde era Kuleq. in toatd ziua aceea,
al1il...
Abia md mai lin pe picioare,simt o sili fizicd qi sufleteascd. Anton nu a scosnici un cuvdnt. Chiar vizita a fbcut-o aproaPe
Si-l salvezca mai apoi si-l impugte?Si_l salvezomenestepe in ticere.
cipciunul ista? Pii n-are decdtsi moar6.chiar aici,
sd dispaii, SearatArziu, cind am rimas singuri in camera proceduri-
sd se evaporeca un monstru din mlastini, ca un liliac. lor, el s-a uitat atent la mine qi si-a pus mAnape a mea.
imi dau
seamacd, pentru prima oard in toli acestiani, in - A fost o zi groaznici, draga mea. Dar si nu disperi. Da,
acestemo_
mente se pare cd interior sunt mult mai aproapede gefi animalul triiegte in om. Dar el nu poate invinge definitiv omul'
decAt
de acestdefinut. Acum ceva mi leagi de acestofiter M-a tutuit pentru prima datd.
cu paza
gi regimul. Probabil repulsiageneraldfald de lupul
cu doua pi
cioare carea depigit granila umanului.
- $i cine l-a adus aici? Cine l-a
fbcut sd moari de foame?
bolborosegte abia auzit Confucius.
Da, desigur,totugi... cine e cel pe care il puteai
aduce iN
STAREA ACEASTA!... De pulin timp, cei din baraca
in carc

Capitolul24
Despdrlirea
Lucrul cel mai fantastic este ci, pe fondul acestei lurni
nebunesti,se desfhguratotugi un mod de viafi. Diminea(a in_
cepeacu tdrEAituldomestic al papucilor sanitarului Sahno.
- Micul dejun! anunta el solemn. Sculati, doctorilorl
Ni
s-a adusmAncarea!
-- Dar ce avem la micul dejun? intreba
Grigori petrovici
(Confucius) cu o voce somnoroasi, matinald, de parcd meniul
micului dejun chiar s-ar fi putut schimba.
- Supi gi ceai! raporta supusSahno.
$i era foarte plicut ci el ii spunea fierturii supi, iar apei
fierte ceai.
Pentru toate era deja un timp stabilit: gi pentru munca,
gi pentru lecturi, gi pentru scriereascrisorilor destinatarilor
de pe continent. Mereu citeam cu voce tare, pentru ci pri-
meam puline cirfi. Scrisorilele scriam tot impreuni, pen-
tru ci trebuia sd gAndim nigte formule elegante.Ca sd fie de
inleles pentru rude gi sd poatd trece de cenzor. Extrem de
multe considerafiicereauscrisorilelui Sahno,pentru ci so{ia
lui, mulgdtoare la un colhoz din Voronej, desi era fruntasi, la
munc[, in privinla ,,capacitdtiimentale e groaznicdeincuiatl']
Sahnone ruga mereu ,,si-i facem aluzii mai de inteles,iEl ex-
plica insistentacestlucru 9i buzeleii tresdreaude tandrete
$i
r Ocna...ce binecuYdntare!
de durere ci nu puteam deloc si facem vreo aluzie. De fapt,la
I7l
invaliditateasa,la faptul ci la cei 40 de ani ai lui arita de 60, la
astanu a fbcut altzie niciodatd.
Seara,eu 9i Anton chiar mergeamuneori in viziti. Da' in
vizitd! La acel unic om care aveadreptul daci nu si ne invite,
cel pu[in si ne cheme in apartamentul lui, la comandantul
lagirului nostru, Timogkin.
Ce comandant original mai era! Ca apiritor al legii' fusese
reeducat din fogtii copii vagabonzi. in capul lui domnea un
marehaos,dar inima era extrem de buni. Sistemulde pedepse
ilincredinqasein totalitate ofiferului ctrpazagi regimul, pentru
ci nu putea suporta cAnd vreun muribund incepea si plingi.
El insi se ocupa cu pasiune de gospodirirea lagiLrului,incerca
si arunce o bucati in plus in cazanul lagirului, pentru asta
apelala toati viclenia sa,folosind experienfaanilor de tinerele,
cdnd aveaalte relalii cu Codul Penaldecdt in funclia de acum'
Anton il tratase Ei pe Timogkin, ;i pe solia lui alb-rozalie,
foarte elegantiL,Valia, de tot felul de boli reale Ei imaginare, 9i
amindoi nu gtiaucum si se mai poarte cu doctorul politicos.
Seara,Timogkin suna din cdnd in cdnd la pazi 9i ordona sever
si fie trimis neintdrziat medicul pentru a acorda ajutor medi-
cal familiei comandantului. La o ori de la plecareamedicului'
la pazl, suna din nou telefonul. De data aceastaera chemati
la comandantsora medicald.$i si nu uite si ia cu ea siringile
pentru injec{ii.Llsam in antreulfamiliei Timogkin siringilede
care nimeni nu avea nevoie $i mI a$ezamla mlsu(a de ceai,
unde eram aqteptatl.
Nu ne ascundeamrelatia fatl de Timoqkin qi Valentina' 9i
oamenii aceqtia,care gi-au plstrat, in ciuda tuturor lucrurilor,
sentimenteleomenesti.au incercat si faci totul pentru a ne
ugura situa{ia.
 172 EvcHENreGnrNzsunc
in disculiile lungi de la masi, Anton satisfbceacuriozita-
tea de copil a comandantului care-gipetrecuseanii de gcoala
ldngd, cazanelede asfalt ale Moscovei. Informafiile de tot felul
primite in acestediscufii ii stdrneaugazdeinoastrefie o uimire
plini de bucurie: ,Ca si vezit",fienigte exclamalii sceptice:
,,es
spui!" CAnd a auzit odati de la doctor ci pimAntul e un glob
ce se invArte in jurul axei sale,comandantul nostru chiar agaa
reacfionat:,,Cespui!"
$i pe mine mi respectapentru cunogtinfe.Conform funcliei
era nevoit si se chinuie mult cu hartiile gi s-a hotirdt si inve{e
pu{ini gramatici, si se duci la niqte cursuri la frrd frecventi.
CAnd iqi fbcea temele scrise pentru aceste cursuri, md chi-
nuia mereu cu intrebdri despre ortografia diferitelor cuvinte.
$i, cind fbcea asta, igi mijea ochii gmechereqte,acoperind cu
palma pagina manualului de gramatici pentru clasaa V-a qi-mi
verifica in mod clar rdspunsurilecu manualul. pentru cd nu a
gisit diferente,el a privit-o victorios pe Valia.Vasizici, ai vazut
ce felceri mai e?
Apropo, in medicind am avansatfoarte mult. Acum tiiam cu
curaj furuncule gi abcese,fhceam perfuzii cu solufie de ser fi-
ziologic,iar in privinla injecfiilor intravenoase,ii depdgisempe
doctor qi pe felceapentru cd amdndoi aveaunevoie de ochelari,
iar eu pe atunci eram destul de ageri si nimeream mereu vena.
Mi mai iniliase Anton 9i in completareaistoricului bolilor.
il apisa groaznicdemult acestaspectal obligaliilor lui. Con-
form metodelor de lucru gi a formatiei sale sufletegti,era urr
medic tipic de casdsaude provincie.Era gatasdpiardi ore muite
cu ingrijirea bolnavilor, cu convingerealor qi cu alinirile. Dtrr
orice munci legata de birocralie i se pirea insuportabili. Mai
mult, degi vorbea ruses,teaproapefbri. accent,in scris igi arat,r
in mod clar originea germani: construia fraze grelecu verbrri
)cna... ce binecuvhntare! 173
auxiliar la sfirEit, pierdea o mullime de timp conturAnd vdrfu-
1fleascufiteale literelor, aseminitoare cu cele gotice. Dar era
imposibil si manifeEtidezinteresfafi de documentafie,pentru
ci numerosii gefigi inspectorinumai dupd eajudecauactivitatea
spitalului. Noi nu trebuia s[-i ingropim oricum sub o movili pe
pacienfiinogtri, ci ,,conform cu regulile severeale artei'l
Dupi ce a descoperitprimele mele experimentede comple-
tare a istoricului, Anton s-a bucurat.
- Ce bine iese, feniuqa! Hai si ne inlelegem aga:eu o si
tratez,frri si-mi pierd timpul cu prostiile astea,iar tu o si'..
Bine? Ce ugor estepentru voi, umanigtii, si umpleli o pagini
in plus cu cuvinte cunoscute!Pentru tine e agade ugor...
intr-adevir, treceam de cinci ori mai repededecdtAnton in
figele istoricului combinaliile acceptateale formulelor tipice.
Dar nu agputea spune ci fbceamu9or asta.Mai alesepicrizele
gi procesele-verbaleale autopsiilor. MAna scria automat - ,,Si
la ora 12 Ei 17 minute s-a stins, manifestind slibiciune cardi-
aci serioasi.iliar in fa(a ochilor imi apirea tabloul real al aces-
tei clipe descriseaga de academic. Hiurile negre ale gurilor
inlepenite in ultimul spasm. Groaza de moarte impietriti in
ochi. in urechi imi risunau ultimele cuvinte ale muribunzilor.
M-am striduit mereu si fin minte acesteultime cuvinte ale
omului. Doar s-ar putea, cAndva,si te intrebe de ele, tremu-
rind de iubire qi durere, cei pentru care acesttovaris al tiu de
pat din lagir era dragul de Vanecika.
E adevirat, cevaimportant - despreviali, desprenedrepta-
teacarei se{bcuse,despreai sii - omul vorbeade reguldinainte,
cdnd moartea nu veniseagade aproapede cipitAi. Iar la ultima
ei aparifie, ameninfitoare, oamenii care se gribeau si plece pe
lungul drum aproapemereu igi aduceauaminte de ceva nein-
semnat. Llnul intreba daci se va servi in curind prAnzul, cu
 W:'
t74 EvcsnNre GHrNzsunc
sperantanebuneascdde a mai imbuca vreo cdtevalinguri din
fiertura groasi de spital. Altul deodati se apuca si caute febril
in sacobielelede rezervi..
Aga ci nu era deloc agade usor si documentezbolile cle
lagdr.Uneori imi treceaugdnduri nebunegti:dar daci aggterge
acum cuvintele,,Istoriabolii" gi aq scrie sus ,,Istoriacrimei,,?
Desigur, nu aveam curaj si fac asta.$i pe cine ar mai fi ajutat!
Spitalulnostru era mereuarhiplin. Oamenii nu stiteau numai
in asa-numitelesaloane,ci gi pe coridorul strdmb in careguierau
toate rrdnturile din Kolima. Zilnic trebuia si rezoivam o pro-
blemd chinuitoare:pe care dintre bolnavii venili si-l primim,
pe caresd-l trimitem in baraci, dAndu-i mult rAvnitascutire de
munci. Cel careerabolnav in baraci nu primea o ratiemai mare.
De aceeatoli ardeaude neribdare si steala spital.
Tocmai cu aceastiproblemd aqade dificild a primirii bol-
navilor ,,in pat" a inceput aceazi fbtidicd pentru mine. Anton
gi Confuciusplecaserdde diminea{dla punctelede lucru. Am
rimas in calitatede singuri autoritate medicali.
- Nu sunt locuri!
linea piept in locul meu sanitarulSahno,
nelisdnd sa intre in camerade serviciu bolnavii care nivileau.
Nu sunt si gata.Unde si vd bagampe to!i? E adevarat,esteun
locsor in salonulfemeilor... Dar n-o si vl pun acum acolol
$i atunci am avut revelalia.$i, la drept vorbind, de ce nu irr
salonul femeilor?in lagirul nostru erau putine femei, boleau
mai rar, Ei adeseaunul, doua locuri din salonul femeilor erau
goale.Dar daci l-am pune acolo,uite, si pe acestMizin{ev?...
De ce nu? Oare umbra astade om mai are sex?
Privirea mea experimentatavede imediat: spre seari o sir
moard. Aga ci micar s-o facdpe un pat, nu pe prici, in mize-
rie gi frig. $i o sd-i fac gi morfind... O si sechinuiemai purin.
- Pune-lin salonulfemeilor,Sahno.La usd...
Ocna...ce binecuvdntare! t75
- Pei n-o si faci probleme acolo?s-a intrebat experimen-
tatul nostru sanitar. Ei, dar ce se mai zicem, e un Echilet'..
Parci mai pofi si-!i dai seamace hram poarte...
Dar gefii gi-audat seama.$i trebuia si vind chiar in aceasti
zi o comisie de la Iagodnoe! $i sd le sari imediat in ochi capul
pleEuv,ca de sticlete,al acestuiMizinfev!
- Un birbat in salonul femeilor?
O sacri indignare apiru imediat pe fafa situll a comandan-
tului. Separe ci auziseel de mult ci aici, in Taskan,e o spelunci
a desfrAului.$i la ce si te mai agtepli,cAndfemeiledefinute tri-
iescin zoni gi-Eifac de cap prin a1ezarefbri a fi supravegheate!
Firi sl asculteexplicafiile mele, s-a dus in camerade servi-
ciu, unde mai aparuseun alt fapt cutremuritor: sora medicali,
in ciuda sexului ei feminin, trlieEte alituri de doctor si felcer,
separatinumai printr-un peretede placaj... $i dupn asta oa-
menii se mai miri ci la centrul pentru copii nu mai e loc de
atd{iabastarzi...
$eful a fost operativ. Deja a doua azi a venlt un ordin care
Punea capdt tuturor libertifilor tradilionale din Taskan.Mdnat
de grija neobositd pentru consolidareamoralitdqii locuitori-
lor agezirii de oameni liberi, SevlagproPunea s[ fie stabilite
in zon6 femeile detinute, sI f-iedesfiinlati baraca femeilor din
afarazonei, siLfie escortatestrict femeile care ieEeaula munc6.
Iar sora medicali criminali se propunea si fie imediat trimisi
in etapl la Elghen.Crima insiqi era formulati cu mare precizie:
'A incercatsa creezecondilii pentru desfrdupe caleaspitaliz[-
rii unui delinut de sexblrbitesc in salonulpentru delinutelede
sexfemininl'
- Di-mi nigteotravi, Antoqa!Te rog, si-mi... Pentruorice
eventualitate...Nu o iau degeaba...Numai in cazul in care
Zimmerman$aare de gAndsd facl cevagreu de suportat...
 If
176 EvcHeue GHrNzsunc
Anton respingecu indignare rugimintea. Nu eu mi-am dat
singuri viafa, nu eu pot si o sting. $i fiecaree obligat sd treaci
prin ceeace i-a fost scris. Dar despre asta e inci devreme sd
vorbim. Mai intAi el se va duce s[ faci demersuri.
Doctorul avea anumite posibilitifi de intervenlie. in afara
de comandantul lagirului, Timogkin, el o tratase si pe direc-
toarea combinatului alimentar, Nina Dmitrievna Kamennova.
Sprijinul din partea lui Timogkin era asigurat.Desigur, nu se
putea si nu fie indeplinit total ordinul de la Sevlag,dar putea
face ca plecareamea si dureze numai cdteva zile, asta putea.
Anton s-a dus la Kamennova.Era o femeie de vreo 45 de ani, o
activisti feministi tipicd, autodidacti, care imbina o educatie
fragmentari cu bunul-sim! qi cu eficienta.igi conduceacu pri-
cepere intreprinderea, ocolind recifurile gi stdncile ,,speci-
ficului din Kolima'l Acelagi bun-sim! ii spunea ci o cruzime
gratuiti nu ajuti la indeplinirea planurilor de producfie. Toc-
mai in felul acestagi-a motivat faptele bune. ,,Cu morfii nu-1i
pofi indeplini planul." Nu ii era striin nici sentimentul de
recunogtinli. Cu Anton, care ii tratase toati familia, se purta
ca si cu un prieten. intr-una din disculiile lor sincere,ea ii spu-
sese,,o dati pentru totdeauna"cd nu-l considerdgerman, pen-
tru ci,,un om agade bun nu poate fi german".
Tocmai pe ea o implora acum Anton sd se ducd la Iagod-
noe gi si-gi foloseasci acolo pentru salvareamea numeroa-
sele legituri. Daci in niciun caz nu puteam si fiu lisati aici,
atunci m[car si fiu trimisi in orice alt punct de lagir, numai
nu Elghen... Si ajung din nou in mAinile lui Zimmerman ar
insemnachiar moartea!
Legiturile Ninei Dmitrievna chiar erau mari. Era timp de
rizboi, cu alimentele, chiar gi pentru angajalii liberi, era cam
greu, iar combinatul alimentar producea nu numai solutii de
Ocna... ce binecuvdntare! t77
vitamine, dar gi lucruri aga de ademenitoare, precum lapte
condensat,Praf de ouiL...
Ea a fhcut astapentru doctorul siu. S-a dus. A oblinut anu-
larea ordinului prin care eram trimisi la Elghen. E adevirat,
gefii nu au fost de acord si fiu lisati in Taskan:prea fbcuseri
a9ade mare giligie in legituri cu ,,birbatul din salonul feme-
ilor'] prea se mdndriseri ei cu demascareagi cu misurile luate'
Dar la rugimintea Kamennovei, cu care el nu aveaniciun rost
si se certe, mi-au dat un ordin special.Am fost trimisl sori
medicaldla spitalul central al Sevlag-ului,in agezareaBelicie.
in ciuda logicii, numirea aceastaera chiar un fel de promo-
vare pe scara,,carierei"din lagir: din fundul taigalei ajungeam
acum in centrul raional. Belicie se afli la 4 kilometri de Iagod-
noe. Numirea aceastam-a salvatgi de ameninlareaElghenului,
gi de rizbunarea lui Zimmerman. Dar despirfirea de Anton
era un fapt inevitabil
Cind se uitau la noi, igi gtergeaulacrimile nu numai bol-
navii nostri, nu numai Confucius gi Sahno.Chiar comandan-
tul OLR Timogkin, injura zdravdn, chiar daci abia auzit, la
adresaEefilorde la Iagodnoe gi jura ci la prima posibilitate si
mi schimbe cu cineva. Chiar pe un sobar sau chiar pe un elec-
trician. Nu-i pare riu de nimeni... Numai sd treaci un timp 9i
si se uite pulin povesteaasta.
...Toati noapteastim pe patul de lemn din camerade servi-
ciu si depin[m amintiri. Ne povestim in detaliu unul altuia cum
ne-am intAlnit prima oari gi ce gindeam atunci fiecaredespre
celilalt. $i cum mi-a adus Zavodnik scrisoareain latini. $i cum
am ciutat in taigaplante de leac.Chiar rAdem cAndne amintim
cum am topit siringile - toate siringile! -, pentru ci nu obser-
vasem,antrenatiin discu(ie,ci apa din sterilizatorseevaporase
178 EvcHrNrraGurNzeunc

de mult timp. $i cum la inceput am fost amdndoi disperali - de

unde si luim aici, in taiga,nigte siringi noi? $i dupi aceeaPo-
grebnoi,de la punctul veterinar,ne-a salvat.Separe cd el aveao
rezervdmare, nu ca la noi. $i cum doctorul, dupd aceea,multi
vreme a ficut glume pe seamaneatenfieimele.
Capitolul25
in amintirile acesteaanul care a trecut ni se pare fericit ca
prin magie.Am fost uimitor de puternici. Doar am trecut prin
toate impreund...
ZK, SK;i BK
- Cu lucrurile!
Deja a venit escortadupi mine. Specialde la Iagodnoe.For-
mula aceasta(,,Cu lucrurile!") e un fel de voce a Destinului. La prima vedere, conacul spitalului central al Sevlag-ului,
MXna implacabili, indiferent[ a cuiva muti din nou un pion Belicie,putea fi luat drept o casdde odihni sau sanatoriu.Ale-
pe o tabli de gah. ile dintre clidiri erau curifate gi presdratecu pietrig. Aici seve-
Sanitarul Sahno plinge pe fa!i, scAncind ca muierile. Pe deaupAni Ei ronduri de flori. Ronduri inconjurate de gazon.E
coridor se inghesuie tofi bolnavii care pot sta in picioare. Cu adevirat, in august,cAnd am ajuns aici, florile erau deja atinse
toati disperareaprofundi imi vine un gind: inseamni ci sunt de primele inghefuri, tulpinile lor albe, uscate,deja se intin-
ataEalide mine, inseamni ci nu degeabaam trdit aici acestan deau pe pimAnt, gata si se amestececu el. Dar chiar ideea ci
de lagir, am fost de ajutor oamenilor. aici se cultivl flori ili insufla oarecesperanfe.
Ultimul moment. Acum pigescpragul, lisAnd in urmi raiul Cele doui corpuri cu etaj m-au orbit prin infbqigarealor
tipic continentali. Restul construcliilor, chiar dacd erau bardci
meu amar, flimdnd, groaznic gi incAntitor. Adio, dragii mei!
de tip obignuit, totugi se deosebeauclar prin curllenie 9i ingri-
Adio, Anton!
- Nu, nu adio! La revedere!Si tine minte: suntem mereu jire, fafi de toate cele cu care mi obignuisemin Elghen sau in
Taskan.
cu tine...
- Ei, cum e, ali admirat perla noastrd din Kolima? Sunteli
Ne imbrdligim chiar sub privirile bolnavilor gi a escorteidin
bucuroasi ci v-a(i smuls de acolo,din fundul taigalei?s-a inte-
Iagodnoe. S-a fbcut linigte. PAni gi escortaveniti dupi mine,
resatbinevoitor brigadierul din partea locului.
care nu o dati lua oamenii la carceri ,pentru o legituri a unui
- Pei ce, oare aici nu e taiga?
delinut cu o de(inuti'l estecuprins 9i el de ticerea asta.Ste rib-
- Ei, sigurci e taiga...Numai c[ nu e una gi aceeagi... Be-
ditoa sprijinit de tocul ugii. Nu a spusniciodati: ,,Hai,hai!"
licie al nostru esteo oazi in degert.Mai alespentru femei. Aici
de[inutele femei sunt numai doui. Dumneavoastri o si fili a
-
I Abreviereuzuali, scrisd:$i zeka,pentrt cuvintul zakliucionnii,
,,de[inut"(n.tr.).
 180 EvcneNre GHrNzsuRc
treia. Haideli si mergem, o se vi conduc la medicul_gefgi
in
acelagitimp o sd vd arit teritoriul nostru: casadirecliunii,
la-
boratorul, farmacia, morga. . .
M-a luat de bra! cu gestulunui mogierbucuros.omul acesta
sldbu!,cu nasul lung, cu o fafi de faun qi manieri glumea{i
de
a vorbi aveanumele Pugkin si prenumele Aleksandr. in liber-
tate fuseseun administrator de la periferie, a furat in stil mare
9i a cdpitat zece ani seriogiin 1936.Imediat a inceput si-mi
povesteascddespre asta, entuziasmAndu_segiligios de pro_
pria inventivitate gi spirit vizionar. Rezulta cl el se lisase ares-
tat ,,la timp, cu un articol minunat, de drept penal,l Dacd ar fi
lungit-o el cu magina{iunile lui financiare pAnd in 1937,i_ar
fi trosnit cu lejeritate teroare sau sabotaj. Si oare atunci ar fi
putut visa el la portofoliul de brigadier la Belicie?E o funclie
mare, dar el nu e mofturos gi e mereu bucuros si_i ajute, cit ii
sti in puteri, pe delinufii politici. Se intelege,cu ce se poate.
Mai alespe femei,la care se pricepe,gi pe medici, de care are
nevoie: suferdde ulcer duodenal.
- $i de ce aveti atditadurere in privire?
a bdgatel in seami in
sfdrgitinfigigareamea demor alizati,.Da, permiteti_mi, am auzit
ceva... O despirlire amoroasi?Doctorul german din Taskan?
Hm... Se vede imediat c[ nu sunteli o femeiepractici: e riz_
boi cu Germania,iar dumneavoastriafi gisit un neamt... Oare
nu e mai chibzuit si luati un rus?Ei, chiar dacaun delinut, dar
unul caresi poati sI vd asigurehrana... Ce vd incrunta{i a9a?
in condiliile noastre,hrana e problema cardinald.Dar, de fapt,
dacd noul dumneavoastri alesva fi de{inut, el vi poate asiglrra
gi unitateade gdndire,si, cum si spun,durereareciprocd...
Era un poznagrafinat, un fel de capitanLebiadkinr.A fZrcut
un drum pe ocolite, pentru a prelungi cdt mai mult aceasta
' Personajdin romanul
Dernoniide F.M.Dostoievski(n. tr.).
Ocna...ce binecuvkntare! 181
disculie de societate.De fapt, nu-i trecuseprin minte si-mi ia
gearnantanulgreu, de lemn - un articol al groparului din El-
ghen, Iogir. Pugkin tot improgca in stAngagi in dreaptacu for-
mule spirituale, numite de el folclor, care,chipurile, fuseseasa
de apreciatde marele lui tiz.
Dar uite, in sfbrgit,si casadirecliunii. Pugkinm-a condusper-
sonalla gefb,m-a prezentatochilorei cercetdtorigi ameninfitori.
In hXrtiile oficiale, stipAna din partea locului se numea foarte
prozaic- medicul-gefal spitalului central al Sevlag-ului.Dar ea
era in acelaEitimp gi comandantapunctului de lagdr.Putereaei
asupratrupurilor gi sufletelor supugilor ei definuli era absolutd
qi pentru ci gefulcel mare al provinciei, geful Departamentului
minelor din Nord, Gagkaev,era compatriot gi prieten al medi-
cului nostru qef.AmAndoi erau din Osetia.
(Se numea Nina Vladimirovna Savoieva.AnticipAnd, tre-
buie si spun ci soarta a fost miloasi cu aceasti femeie:viala ei
se aranjaseastfel incit au fost scoasela lumini cele mai bune
pi4i ale caracterului ei gi, dimpotrivi, au fost inibuEite acele
instincte primare de dorinld de putere si samavolniciecare-i
erauspecifice.Dupi ce s-a indrigostit de un de{inut laborant,
a devenit mai tArziu solia lui gi, dupd moartealui Stalin,a lu-
crat deja ca medic la spitalul din Magadan. CAnd ne intAlnea,
Pestreziledin Magadan,pe mine Eipe Anton, ea ne salutabu-
curoasi gi spuneaceva banal. Cum ar fi, de exemplu, cd azi, la
cinematograful,,Gorniak"ruleazi un film bun... Era greu de
crezut cI doar cu cAqivaani inainte ea executaEi gra(ia, ieqea
din apartamenteleei cu mersul reginei Tamarar,vorbea cu o
voce sacadati, mlnioasd, poruncea roabelor apropiate s[ o
'Referire[a Tarnara ceaMare(cca1160-1213), reginda Georgiei
(ttSs-tzt:). Ea qi-acAqtigat reputalia fiind denu-
de lider desivArqit,
miti qi ,,regina
reginelor'l
A zdrobitarmatele arabegititarecare
persane,
amenintau statului(n.red.).
grani{ele
 tT
182 EvcnENre GnrNzsunc
l* Ocna...ce binecuYdntare! 183

spele in baie gi si-i masezetrupul destul de indesat gi inforq descoperit'l impirlirea

,,curat",cei la care ,,BK inci nu fusese
cu tot felul de substan(earomate. aceastaera destul de convenfionall, activul bolnavilor era
Revin iar la un gdnd banal:putereaabsolutdcorupe absolut. mobil, pentru cl analizele de laborator erau, ca sa spunem
Deloc rea din fire, Nina Savoievafhcea o grimadi de lucruri numai atAt,imperfecte gi locatarii salonului ,,curat"ii depdgeau
rusinoase sub aripa lui Gagkaev,acest Stalin raional desprea uneori pe BK in ceeace priveEtemortalitatea' Aici nu existani-
cirui cruzime circulau mereu tot felul de zvonuri. Ce bine c[, ciun salon de femei.
datoritd iubirii pentru un birbat, soarta Savoieveise frAnsese! Cimlrufa destinati mie era lipiti de salonul,,BK']separati
inci vreo cAfivaani de domnie la Belicie gi ea ar fi fost pierduti
de el printr-un placaj care nu ajungeapAni la tavan. Am sc[-
total, s-ar fi transformat intr-un tortionar.) pat cu mare greutate de Puqkin care imi tot explica, cu vorbe
in momentul in care am apdrut in fafa chipului ei amenin-
multe $i alambicat,ca acestcorp de clldire periculos are avan-
fitor, ea se afla in plini strilucire gi grandoare.Ochii ei negri tajelesale:gardienii, temdndu-sesi nu se molipseascl,vin aici
caucazieniaruncau fulgere. Mina latl, cu degetescurte, plini
foarte rar, Qefiicu atdt mai pulin'
de inele, se ridica din cind in cdnd intr-un gestporuncitor.
Penigtepaturi de lemn destul de rezistente,acoperitecu sal-
- Ducefi-o la tuberculosi,i-a spusea lui Pugkin de parcdeu
tele nu foarte subqiri,stiteau birbalii. Nu muribunzi' nu nigte
nici nu eram acolo.Acolo o si gi locuiasci.,in cabinet.Veselase-
,,fitile",nu schelete,ci oameni cu o inflqiEarenormali, mai ales
parati. S-oprevenili:bolnaviisunt contagiogi.Si fie precauta...
tineri. Ei se deosebeauradical de pacienlii nogtri din Taskan,
Cuvinteleacesteaumane fuseserirostitede cdtremedicul-gef
care, neputinciogi gi condamna{i, se indreptau spre un lirm
agade jignitor, ci imediat am simlit nevoia sd pldng. Evident,
inevitabil. Aici seaflau oameni careieri erau incd sinitoqi, care
acestaera ritualul locului: stdpAnanu seputeaadresadirect unei
seobignuiseri cu o impotrivire activdin fala morlii. Acum ajun-
roabemirunte, cum eram eu. Mi-am adusamintecu durerede
seseri infrdnli nu de o foamete de mulli ani Ei de munca peste
serile in carebeam ceai la comandantul din Thskan,Timogkin,
puteri, ci de o afecliuneacutd,careacliona repede.Delinulii in
de disculiile idilice, educativecu el legate de rotirea globului
vecheaaccepliea acestuitermen constituiau aici o minoritate'
pimdntesc. (Tare greu se obignuia unchiul Tomr cu plantaliile
ln ceamai mare parte erau oameni din noua piturl, postbelicd,
lui mister Legree2dupd bunul St. Clare gi fiicele lui3.. . )
din Kolima, aqa-numilii ,,SK",contingentul special'
Corpul pentru tuberculogise afla pe un deal, departede ce-
lelalteclidiri. Era o baracdimpirfiti in doui saloane.intr-unul A fost prima mea intAlnire cu oameni adugi aici din alt iad,
din iadul rizboiului qi al hitlerismului. Erau din cele mai di-
se aflau purtdtorii bacilului Koch - ,,salonulBK'l in celilalt, cel
ferite categorii. Unii, la intrebarea: ,,Pentru ce?",rispundeau:
I Referirela personajulprincipal
al romanul_ri
Colibaunchittlui'fonr ,Pentru ci nu m-am sinucisl' Allii - letoni, estoni, lituani-
de HarrietBeecherStowe(n. red.).
2 Personajdin romanul Coliba eni - fuseseri mobilizali in armata germani cind Hitler a ocu-
unchiului Tom de Harriet Beecher
Stowe(n. red.). pat Pribaltica. O a treia categorieerau cei care evadaseri din
3Idem (n. red.). prizonierat sau fuseseri adugi din regiunile eliberatede noi.
 184 EvcHBNre GHrNzsunc
SK se impirteau in cei cu termen de pedeapsi, care aveau
saseani, ;i cei fhrd termen, carestiteau ,pAni la alte dispozilii,l
Se consideraci regimul pentru sK era mai bldnd dec6t al nos-
tru, al definufilor. Totugi cei care se aflau acum in corpul de
tuberculogi au trecut prin celebramini Burhala, unde tinerii
ficeau mai intAi pneumonie, mai apoi tuberculozi galopanti.
Procesul acestatrecea extrem de repede la balticii zdraveni,
care aveaunevoie de multe calorii.
Primele zile ale vielii de aici au fost pentru mine o torturi
cumpliti. Noapteanu puteam sd adorm, invArtindu_mi pdni
innebuneam in patul scurt. (Cei care erau mai inalqi nu inca-
peau in cabini.) Tuseaneobositd,uscati si umedi., re{inut[ cu
grijn gi disperat paroxistici, cutremura aerul. Gemete in toate
limbile, blestemerigugite, iar uneori pur gi simplu plinsetul
celor mai tineri, cu toateacesteatrebuia si md obignuiesc.
De dimineata,incepeamsi le fac injecfii cu clorurd de calciu
tuturor bolnavilor. Mi. asezampe un capit al patului de metal,
ciutAnd vena. Intram in contact foarte apropiat, aproape fa_
miliar cu acestibiieli letoni, in fiecare dintre ei vizandu-l pe
Alioga al meu. Erau aproapede o vdrsti cu el, cu vreo doi-trei
ani mai mari. La fel de inalli ca el, cu aceleagigenepufoaseqi cu
buze credule,ca de copii. Ei trebuiau si triiasci. Dar ei mureau.
Mureau zilnic, zilnic, zbitindu-se disperafi din mdinile mor(ii,
dar suferind infrangerea.$i in locul lor aduceaunoi si noi trans,
porturi de biieli, si ei mureau la fel. Mureau fie zbdtdndu_se
disperali din fala mortii, fie deja cedind gi strigAndu-gimama,
inainte de a-gi da sufletul. Apoi am incercat sd numir cAli oa-
meni au murit in bralele mele, cAteultime sufldri am inso[it.
Rezultao cifri care se apropia de o mie.
Secflade tuberculo;i eracondusi.de medicul deIinut Barkan.
SeminAnd cu un baron sdrdcit din Ostsee,parcd decolorat de
Ocna... ce binecuvhntare! 185
tot, cu nigtepungi simetrice sub ochi, el era cufundat in gAndu-
rile lui gi nu prea reacliona la stimulii externi. Mai aveade stat
numai citeva luni gi gtia si vorbeascl numai de asta,si se gAn-
deasci numai la asta.
Multe vreme nu am putut si mi obignuiesccu stilul lui de
lucru. Nu ci nu era congtiincios. Nu. El igi ftcea cu grijd vi-
zitele de zi gi de seari, ausculta,ciocinea, prescria tratament
dupi posibilitnlile modeste ale farmaciei noastre. Dar niciun
bolnav nu ghicea cd gi el e delinut gi toli ii spuneau,,cetifene
doctor". Cdnd odati, in primele siptimdni ale activitiiii mele
de aici, am dat fuga ia el noapteastrigAnd:,,Andris moare! An-
dris! Bliatul acelade lAngdugn...'1el a rispuns liniEtit:,,Da,asa
binuiam gi eu, ci azi..." $i nici nu a consideratci e nevoiesi se
ridice. imi aduceamaminte cum Anton didea fuga prin toati
a$ezareasd caute o guri de vin pentru un amirAt care,inainte
de moarte, tare mai aveachef si bea si el ceva,sau cum medi-
cul stitea noapteala patul unui tdnir numai pentru ci acelase
temea de intuneric... imi aduceamaminte gi am spus:,,Vl rog
si mi scuza{i,cetifene doctorl' $i am plecat.Nu l-am mai tre-
zit niciodati.
Sanitari in sec(ia noastrd de tuberculogi erau doi. Supe-
riorul, Nikolai Aleksandrovici, fusesein libertate contabil qi
chiar reugises[-gi pistreze qi aici o infbliEasede finanlist. Purta
ochelari, era extrem de priceput gi organizat la muncd. in sar-
cina lui intrau toate legdturile externe.El aduceade la buclti-
rie mincare pentru to{i, de la farmacie - medicamente,de la
qefiicareocoleaucorpul nostru - ordine gi dispozilii. igi preluia
foarte mult munca, seconsiderainteligent gi Emecherpentru ci
reuqisesi se aranjezeara de bine: ra{ia o primegte ca pentru o
muncd periculoasl, cu contagioqii,dar, de fapt, el aproapeciLnu
intr[ in legituri cu bolnavii.
 s
186 Evcsrnre GurNznuRc
Adevirata munce de sanitar - murdari, grea,ftre somn - o
ducea sanitarul inferior, Grifiko. El avea pe atunci numai 1g
ani, dar experienlalui de viali ajungeapentru trei persoane.in
1942,cdndhitlerigtii seaflau in oragullui, Griliko era inci ado-
lescent,e adevirat, dar agade inalt, c[ ,,din spate"i se didea cu
cinci ani mai mult.
- Daci ag fi gtiut io ce se intdmpli, spuneael indurerat de
fiecaredati cdnd incepeapovestireaodiseei sale.
$i doar mama ii spusesesi nu iasi din casi. Da n-a ascul-
tat-o! Bdiefii tocmai ridicau un zrneu 9i am iegit si io si mi
uit... $i atunci nemfii... au venit cu un camion acoperit aga
de mare gi i-au ademenit usurel: ,,Komjung, kom her!"t $i l-au
bdgat pe Griliko in magini, in magina aia asa de frumoasi, si
l-au dus. Mama nici pind acum nu gtie unde a dispirut blia-
tul... $i apoi cu trenurile...
Micul Gri{iko a fbst ci.rat,pentru muncile din preajma fron-
tului, prin toati Europa. Impresiile salede cilitorie le prezenta
mereu intr-o ordine stricti, conducAndu-seastfel,drept crite-
riu principal de aprecierea orici.rei tiri, de calitateape care o
aveazeamalungi de acolo.
- in Polonia,surioari, fiertura e tarerea... E goali de tot...
in Cehoslovacia, e pulintel mai buni... Dar in Italia!Tarebuni
mai era! O fierturi ca in Italia, surioari, noi doi n-o si vedem
in viafi...
in corpul nostru de tuberculo;i, Grifiko a nimerit pe dru,
mul direct Roma-Kolima.La drept vorbind, in ltalia, in ciucla
unei fierturi aga de uimitoare, Griliko totugi ducea dorLrl
casei.$i imediat ce in regiunealucrdrilor lor au inceput sri
apardofileri sovieticigi si-l chemeacasl, Grifiko nu a stat pe
gdnduri.
I Vino, tinere, vino aici! (1.germ.) (n.
red.).
Ocna... cebinecuvdntare! 187
Uite, ofilerii lia au adus o pancarte la noi. E pictati o fe-
meie aga de frumoasi. intinde mdna: vino, biiete, acasi, ce
Patria-Mami te cheami... E adev[rat,sesPuneautot felul de lu-
cruri, ce cicdte bagl in lagir pentru ci ai fost in armati la nemfi.
Dar Gri(iko nu a crezut.Pii ce,el s-a dus singur la nemli? Doar
a fost luat cu fbrla.. '
- Ei, surio ar6, dac'aali fi vizut cum am fost noi conduEi
din Italial Cdnta fanfara! Ofilerii nogtri sovietici ne lineau dis-
cursuri... Ei, dar cum am ajunspAni la cordonul nostru, gata'
am fost da{i jos. Toli am fost urca(i in vagoanede marfb, iar ugile
le-auinchis cu lacdtul...Muzic[? Nu mai cdntanicio muzicd!
La sec{iade tuberculoEi,Griliko a ajunsdupi aceeagischemi
ca biielii din Pribaltica:mina Burhala,pneumonie, tubercu-
gi
lozd... Dar aici Griliko a demonstrat elocvent veridicitateazi-
citorii: ,,Cee sdnitos pentru un rus, pentru neam! e moartel'
in aceleaqicondilii, a reugitsl sevindece.Cavernai s-a inchis,
niciun BK nu a mai apdrut ,,in cdmpul vizual'l Era deja aproape
gatase fie din nou trimis la Burhala,dar atunci soartalui a co-
tit-o pe neaEteptate spre fericire.
Treaba era ch, dupi ce ;i-a revenit, Griliko a inceput sa-i
ajutebenevolpe sanitari.Niciun turneu prin Europa nu-l putea
scipa de deprinderile cipitate din copildrie. CAnd observami-
zeriemare in corpul tuberculogilor,Gritiko manifestainiliativi.
lntr-un mod misteriosreuqisesi-qi schinrberalia pe o cildiru;d
de var uscat.El meqterisedin bure{i o pensuli 9i apucasesi vi-
ruiascl perelii bar[cii. Chiar atunci,medicului-9efi se semna-
lasec[ dejaveniseo comisieseveri,careva vizita toatecorpurile
spitalului,liri a-l excludegi pe cel de contagioqi.CAnd gi-aadus
aminte de mizeria Ei degradareace domneau in pavilionul de
tuberculoqi,Savoievas-a ndrpustitaici, tulburatl' mAnioasi,gata
s6-l peclepseascl petltt'ttmizerie fre Pritllul care i-ar fi ieEitin
fa1d.gi deodati...
 ffi
188 Evcnrrqre
GntNzsunc Ocna...ce binecuvhntare! 189
.._:i

- Ce faci?a exclamatea,gesindu-lpe Griqiko care ternti-

De Griliko nu se lipea mizeria din lagir. El era amabil, nu
nasedeja de zugrdvit perelii salonului ,,BK'l spuneaniciodati nicio injurituri murdard din cele care intra-
- Pei uite... Viruiesc pulintel casa...Ci tare murdari
mai serein obignuin{amultor foqti intelectuali.Numai o dati l-am
era, a explicat din punct de vedereetic Gritiko. vdzut intr-o criz\ de furie de nestdpinit. Si asta era legati tot
Savoievaa ticut cdtevamomente, dupi care i-a ordonat sa_ de Andris, de moartealui.
cadat lui Barkan: Andris avea,pe ardtitorul de la mAna st6ngi, un inel masiv
- Si nu-l externati!Si rimdni aici sanitar...
cu o camee.ReuEisesi-l pistreze prin toate percheziqiilegi nu
Deprinderea aceea,niscuti cdndva ,,in gridinila de vigini
se despirlea de el, considera ci e talismanul lui. inainte de a
de lAngi casf'r, l-a salvatpe fldciu de Burhala,de o noui pne,
muri, qi-a scosinelul gi i l-a dat lui Griliko, rugAndu-lsi-l tri-
umonie, de o moarte siguri.
miti mamei la Daugavpils,in Letonia.
Bolnavii - si definufii, gi SK, gi BK - il adorau toli pe tdnzi-
Eu gi Grifiko am tot gopociit cum si facem. Noi nu aveam
rul sanitar.Toli aveaunevoie de el. Si-i dea unuia noapteanigte
niciun fel de accesla pogti. Era periculos Ei sd plstrlm multi
apd, pe altul si-l ajute si se ridice gi si,l conduci pdni la ,,clo-
weme inelul asupra noastri: ni-l puteau lua. $i ne-am decis
set",cu un altul si steapur gi simplu pulin gi si discute 'despre
si ne adresim brigadierului Pu;kin. El are liberd circulalie qi
viatf intr-un moment de disperareacuti. Sd se fi nimerit cu
o mie de legdturi.Pentru el nu e mare lucru si trimiti inelul
doctorul Antoqa!Ce mai tratareidealdar fi fost...
mamei lui Andris. ,,Desie tarelacom, Puskin ista, poatetotuEi
Singura trisdturi de lagir din firea lui Griliko era patima
nu se va bucura la un lucru agade mi.runt!" iqi spuneagAndi-
pentru paine.La noi,la tuberculogi,era pAinemultd: muribunzii
tor Gritiko.
mAncaupulin, iar raliile sedideau mirite. Dar oricum, Gri{ikcr
PuEkina luat cu placereobiectul frumos, l-a bigat neglijent
usca,aduna,ascundeapAinea,combinanu stiu ce schimburi li
in buzunar,dar a spusci o si rezolvetreabaneapdrat,ci mama
mi indemna mereu si nu anunt imediat noii rnorfi, ci numai
e un lucru sfAnt. Au trecut vreo doui siptimAni qi deodatl
dupi ce seprimeau proviziile zilnice cuvenitelor.
Griliko a vdzut inelul lui Andris pe degetul murdar, aspru, al
- Pni cum aga, surioarl! Pdi
,,gmecherii"o si le inftr, unui delinut de drept comun de la chioEculnostru de alimente.
lece...Dar ei oricum au destul...Micar si avem gi noi cer,a
- Pentru juma de kil de ulei gi doui cutii de pe;te in sos
de rezervi...
tomat, a guieratGri{iko, Ei eu pur Ei simplu nu i-am recunos-
Chiar cAnda murit Andris, cu careGriliko ficuse un juri-
cut vocea.
mAnt de prietenieeterne,oricum, dup6 ce si-a gterslacrimile,
Cdnd, pestecdtevazile, brigadierul Pugkin a venit in pavili-
m-a rugat:
- Nu vd grdbili sd vi ducefi la birouri, surioari! onul nostru pentru a-i inregistrape cei careveniseri saufuse-
Uite, o sir
seri externa{i,nu m-am abtinut si, cu un calm preticut, l-am
primirn pdineagi fiertura lui Andris gi dupi aceeavi duce(i...
intrebatdaci a trimis inelul in Letonitr.
I V e r sd e T a r a sS e v c c n k o( n . - Cum si nu! Dernultl a rdspunscu solicitudinePuskin.
tr.).
 V:
iri'
190 EvcHrNre GHrNzsunc
- Minli, viperd! a urlat atunci Grifiko gi, dupi ce s-a nn-
pustit la brigadierul sldbinog, a inceput s5-l strdngdde gdt.
Abia l-au luat de acolo niqte bolnavi.
Toat[ sdptdmdnadupi aceeaam tresirit la fiecarezgonrot al
ugii care se deschidea.Nu cumva or fi venit dupd Griliko? Dar
Pugkinnu s-aplAns.Poatecd, dAndu-qiseamade comportarea
sa mizerabili in aceastisituafie,dar poate 9i pentru cd in ulti-
mul timp ulcerul i se agravasedin nou. il chinuia qi-l abdteade
la treburile lumii din afari, frcAndu-l si fie mai atent la ceeace
se intdmpla in interiorul sdu.
Odati cu venirea iernii, am inceput si suferim cumplit de
frig. Pavilionul de tuberculogi, chiar mai mult decdt spitalul
din Taskan, era bdtut de toate v6,nturile, qi lemne primeanr
foarte pufine. Nu gtiu de ce in taiga lemnele erau o problemi.
Ele se duceauin corpurile principale,de chirurgie gi terapie.
Noi eram oricum considerali,realist vorbind, ni$te remA$ile
umane cirora frigul nu are cum si le faci rau.
Dar ne-am organizatpentru a ne apira bolnavii gi pe noi. Sub
conducereasanitarului principal, fostul contabil, func{iona un
birou de schimb neoficial. Nigte vagabonziqi ticdlogi aduceau
noaptea,cu grijd, lAngdpereteledirr spateal baricii noastre,bele
gi surcele,luAnd in schimb sacicu pdine uscati gi cdlddri cu res-
turile de fiertr-rri.Dis-de-dimineatd,inainte de viziti, pe intune-
ric, eu ;i Grifiko tiiam lemnelegi le puneam intr-un loc secret.
De foame,in condigiileratiei mirite de aici, nici nu putea ii
vorba.Mai mult, din cdnd in cdnd,primeam prin cdteo ocazie
pachetede la Anton. Aga ci, sepirea, totul era suportabil,mai
alesca pAnd Ia sfArqitulpedepseirnele de zeceani mai rimir-
sese(dacde si avem increderein sentinti!) o bucati destulcle
serioasd,un an si jumltate. Dar, in ciuda acestuilucru, tocnrai
aici, la Belicie,adeseaeram cuprinsade accesede rnelancolic
i m p o s i b id
l e inlaturat..
Ocna...ce binecuvdntare! 191
Nu puteam si suport acesteagonii zilnice, acesteincleEtiri
cu moartea in care ea invingea mereu. $i mi mai chinuia 9i ci-
nismul cu care respectabilitateaexterioari 9i buna-cuviinfi a
institu[iei noastre mascau gtoazace se ascundeain ea. Micile
alei,rondurile de flori... Noul aparatrcintgen...Bucitf,ria cu-
ratl Eibucdtarii cu bonete albe!... Pdni qi conferinlelegtiinlifice
alemedicilor delinuli! $i, in paralelcu asta,zilnic erau externali
oameni aproapemorli qi trimigi la aceafatidici Burhala. $i in
fiecarezi, in fiecarenoapte,funcliona morga din Belicie,care-9i
mirea din ce in ce mai mult capacitateade primire.
La morgi erau stdpdni borfaqii. Nigte bandi{i invederali' $i
lor le era lenesi coasi cadavreledupi autopsii,le eralenesi sape
gropi lungi, conform lungimii cadavrelor.$i ei imbucitd,feau,
mirun(eau cadavrelepentru a le arunca mai apoi intr-o groapi
rotundd, de suprafali, dincolo de o movili acoperiti de tis[.
Odatd am intAlnit in zori acestalai de inmormAntare,cAnd
am dat fuga la farmacie intr-un moment nepotrivit. Pe o sanie
iakutl, lungd, trei interlopi tdrau bucilile de carne de om. Se
ileau f[rd rugine cioturi albastre,inghe{ate.MAini tiiate se ros-
togoleau pe zdpadd.Uneori cideau pe pimAnt bucili de m[-
runtaie. Sacii in care trebuiau si fie puse cadavreledelinulilor
erau folosili cu chibzuinli de borfaqii legigti pentru tot felul de
operaliuni de schimb.Aga ci tot ritualul inmormAntirii la Be-
licie imi apirea in fala ochilor in toati cruzimea.
Prima ;i ultima dati in viata mea am avut o criza care se-
mana cu cea de isterie.imi aminteamde expresia,,magini de
tocat" prin care erau definite adesealagirele noastrede reedu-
caresi de munci. La vedereaacesteisinii iakuteinclrcate,sen-
sul figurat al cuvdntului era inlocuit deodati de cel real al lui'
cuprinzator,material.Uite-le,bucilile de carneomeneasclti-
iate,pregltite pentru a fi date printr-o rnaqini de tocat uriagi!
imi auzeamcu groazd;i mirare proprir'rlrAssufocant,propriile
 ry,
192 EvcneNre
GnrNzrunc

hohote de plAns violente. Dupi aceeaam inceput si vomit cu

disperare. Nici nu mai fin minte cdt mi-a luat si mi tArisc
pdni la pavilionul meu.
$i chiar in ziua cdnd a venit peste noi o comisie de rang
foarte inalt. Nu numai funclionari superiori de la administralia
sanitard, dar chiar qi comandantul Sevlag-ului, colonelul Se- Capitolul26
lezniov. inconjurat de o numeroasi suiti, el a venit direct in
lf, I I

pavilionul contagioqilor,unde in acel moment Grifiko spila lvreacurpa'

podeaua,bngAndsArguincioscArpape sub paturi.
-
$i aici, la voi, e un salon de delinuli sau de SK? a intre-
bat Selezniov.
Nu am apucat si deschid gura pentru a rispunde. Griliko
mi-a luat-o inainte. Dupi ce a stors cdrpa cu care spila pe jos
cu niste migciri indemAnatice, aproape feminine, el a oftat
adAncsi a declaratdeschis:
- Of, tare greu ne mai e si-i deosebim gi noi, care sunt
definu{i, care SK! Aga ci aicisasunt de-a valma numai BKI
- Ce? Ce? a fbcut comandantul, ridicAndu-gi sprAncenele
de uimire.
- BK, bacilul Koch, am explicat eu imediat, temdndu-md
si nu se infurie pe Grifiko qi si-l trimiti la Burhala. Sanitarul
are in vederefaptul ci salonul e completat nu conform datelor
de identificare, ci dupi indicatorii medicali. Aici sunt bolnavi
contagiogicareau in prezentbacilul Koch...
Comandantuls-aindepdrtatrepedede mdnerul ugii pe care
tocmai il apucase,gi-a privit palmele de parci se temea ci o si
vadd pe ele bacilii siltlreli, gi a spussupirat, adresindu-seme-
dicului nostru sef:
-
$i de ce trebuia si-i deranjim pe oamenii acegtiagrav
bolnavi?Mai bine si ne ardtalinoul aparatrcintgen...
Este oare o particularitate autentici a sufletului omenesc
nevoia de ciinfi qi spovedanie?Despre asta vorbeam mult in
goapti cu Anton in disculiile noastrenocturne, nesfArgite,de la
Taskan.in jurul nostru era o lume carepirea ci infirmase pdni
gi amintirea faptului ci nu ai nevoie numai de pAine... Numai
prin pdine, numai prin singura pdine,prin singura regini Rafia
respirau aici toli cei vii, aproapemorli qi chiar cei muribunzi.
$i noi, probabil, purtim acestedisculii dintr-o vecheinerfie de
intelectual,dar, de fapt, gi noi suntem deja morli din punct de
vederemoral. $i am intins in fala lui Anton un gir de argumente
pentru a dovedi ci ne-am intors in societateabarbariei. E ade-
virat, noii barbari se impart in activi gi pasivi, adici in cilii 9i
victime, dar impirlirea astanu le di victimelor o intAietatemo-
rali, sclaviale descompusesegi sufletelelor.
Anton era ingrozit de asemeneagAnduriale mele,lerespin-
gea cu patimi. $i eu eram fericit[ cAnd reugeasi-mi distrugi
concluziile. Dar qi eu aruncam in el cu cuvinte a;a de grele,
care adeseagi pentru mine erau respingdtoare, numai pentru
' Mea culpa (Gregealamea), sauMea maxima culpa (Ceamai mare
gregealia mea) (1.lat.), expresiedin rugiciunea tradilionald rostiti in
mesaromano-catolici,in care o persoani igi mirturisegte gregelilefh-
cutein fa(alui Dumnezeu (n. red.).

'1
194 EvcHpr.ue
Gnrpzsunc
ca el si md faci si nu mai cred aga,inci gi inci o dati, pentru
ca in sufletul meu si ajungi un reflex al acelei armonii uimi-
toare de care el era pitruns.
Aici, la Belicie, am fost nevoitd sd mi lovesc de fapte care
confirmau gindurile lui Anton. Au fost niqte intdlniri grele,
dar, in acelagitimp, linigtitoare. Vedeam qi eu cum din stri_
fundurile disperirii morale se auzeadeodatd un strigdt:,,Mea
maxima culpa!" gi, odati cu aceasti exclamafie,oamenii iqi re-
primeau dreptul de a se numi oameni.
O primi astfel de intAlnire a fost cu doctorul Lick. intr_un
amurg inghelat de ianuarie, la uga pavilionului de tuberculoqi
au bitut doi birbali sinitogi. Pe unul dintre ei il cunosteam,
Anton mi-l prezentaseinci de la Thskan. Era tot medic, dar
deja liber, eliberat dupl terminarea pedepsei.Acum el lucra
ca angajat liber la nu gtiu ce mini, ardta cd ii mergea foarte
bine. in paltonul sdu ,,depe continent'] cu guler de astrahangi
cu o barbi creati, neagrd, ce semina si ea cu un mielut, prin
infhligarea sa parci sublinia stareajalnicd a insofitorului sdu.
Acela, prin statura inalti, capul mic gi pdslarii pufogi, de lagir,
din picioarele sale lungi, semina cu un struf. Era at6t de slab,
cd pAni gi cei mai severi gefi de la unitatea sanitari i-ar pres-
crie ,,munci ugoara".
Acestaera doctorul Lick, din vina ciruia Anton, acum cinci
ani, in primul an al rizboiului, gi-a pierdut vedereala ochiul
drept. Atunci toli germanii, inclusiv medicii, se aflau numai la
munci comune grele.Nu existausuficienli ochelaride proteclie
si razeleultraviolete puternice din Orientul indepirtat, reflec-
tate pe albeala zdpezllori-au ars ochiul lui Anton. Nu i s-a dat
scutire de munci. A fhcut o ranl la cornee.Vedereala ochiul
vdtdmat era din ce in ce mai slabi. Anton s-a mai dus o datd la
ambulatoriul lagdrului de la mini. Peatunci lucra acolo medicul
w
Ocna...ce binecuvdntare! 195
definut Lick. E greu de spusde ce a fost lisat intr-o funclie me-
dicali, degiera german adevdrat.Fuseseo scipare sauLick avea
alte merite, dar faptul e fapt: in timp ce se desfrgura o prigoani
in masi a medicilor germani, el continua si conduci spitalul
de{inu[ilor de la mina aceasta.
Da, i-a spusel lui Anton, da, esteafectati corneea.Dar Lick
nu-l poate biga in spital. Pentru ci Ei Anton Walter e german
gi medic. $i Lick poate fi acuzat,probabil va fi acuzatci doreEte
si-i salvezepe ai sii.
Anton a ticut o clipi, apoi a intrebat relinut daci inlelege
oare colegul Lick ci esteposibili o imbolnivire parasimpatici
a celui de-al doilea ochi gi, prin urmare, se va instala orbirea
totali. Da, Lick inlelegea asta. Cu o goapti frenetici i-a ris-
puns in germani ci, in cazul alternativeiviata lui Lick sau ve-
derea lui Walter, el alegeviafa lui Lick.
$tiam toate acesteade la Anton. $i toate acesteami le re-
peta acum, cu o precizie absoluti qi aproape cu aceleagiex-
presii musafirul meu neagteptat.El vorbea aproapeliniqtit, cu
acealentoare caracteristici in general distroficilor. Uneori re-
peta aceea$ifraz6,de parci se temea si nu scapeceva impor-
tant. Fala lui nerasdde mult, acoperitd de smocuri rogcovane,
igi pistra imobilitatea artificial[.
- De ce v-a{i hotirAt si-mi povestifi mie toate astea?
- Pentru ci nu pot sd dorm. inci nu am 40 de ani, dar sufbr
de insomnie incurabili. Desigur, ar trebui sd m[ duc chiar la
Walter. Dar sunt sub escorti, nu pot ajunge pAnd acolo. Am
fost adus aici, sub escorti, la conferinqamedicilor. Uite, l-am
intilnit aici pe un coleg eliberat Ei el mi-a spus de dumnea-
voastri. Vreau si-i transmiteti lui Walter...
- Noi suntem despirlili. Eu sunt tot sub pazi. Nu gtiu daci
o si-l mai vid in via[[.
 196 EvcnrNreGnrNzsunc
- V-a mai ramas un an. O sd-l revedeli.Eu am primit 25
de
ani. Mai am de efectuat16gijumitate. Deci vi rog si-i spuneti...
in momentul acesta,fala linigtiti a lui Lick a tresirit dispe-
rata intr-un tic nervos.Dar mi-am adusaminte de pata albd de
pe pupila dreaptl a lui Anton qi l-am intrebat nemiloasi:
- Ce anume s6-i spun?
$i atunci el a inceput sd strige:
- Spuneli-i ci sunt un cicat! Ci nu existi un cicat
mai
mare nici printre cilii. Micar iia te omoard direct... Cd ar fi
trebuit si mi se ia diploma de medic... $i sd-i mai spunefi cd
nu dorm. Ci vid aieveatoate cosmarurile.
Aveaun falsetneplicut de cocog.$i grimasacare-ischimo_
noseafala era pur gi simplu respingitoare.Dar din strigitul lui
rdzbitea o asemeneasuferinfi puternice qi autocondamnare,
cd deodati am pus mina pe mAnecalui gi am spus:
- in ultimui an, pata a scd.zutmult in diametru. El
o trateazd
cu remedii homeopate.Acum deja vedepulin cu acestochi.
. . . O altd intdlnire de la Belicie,asemdnatoare cu asta,a fost
gi mai grea pentru mine. De data aceastaera vorba de un onr
care mi ajutasein 1939,iar pestedoi ani a devenit ,,martor"
intr-un nou ,,dosar"al lui Walter.
Am scris deja despre el. Este Krivitki, cel care lucra ca
medic pe vaporul de etapdDjurma. Cel carem-a pus in izola-
torul de inchisoare,m-a predat la Magadan spitalului gi in felul
acestam-a salvatde la moarte.Iarin l94l,la mina Djelgala,a
devenit colaboratorsecretgi la ordinul anchetatoruluiopera-
tiv Fiodorov semnaprocese-verbale in care erau expuse,,fap-
tele propagandeiantisovieticefhcute de Walter in baracai Asta
a servit drept bazi pentru un nou procesEi o noui condam-
nare,a treia! La proces,Krivifki gi-arostit nerusinatdeclaralia
provocatoare chiar in fala lui Anton si a uqurat foarte muit
Ocna... ce binecuvdntare! 197
rlFl
$li
#. deciziacurtii referitoarela o noui condamnarede zeceani. De
,*i'
in'i fapt, acestnefericit, se vede, a mers foarte departe pe drumul
l'::
,i.+;.
,X?i
..dr:
siu ingrozitor, pentru ci deja in anii 1960,la Moscova,am dat
tR'
,$l de numele Krivilki cAnd citeam notele de laglr ale lui Varlam
,'.{i: $alamov'. Krivilki figureazdacolo in acelaEi rol mizerabil.
.9!;]
r-S"
:'$:
Nu gtiu dacdmai treieqteacum. Pulin probabil. Deja atunci,
i!'r in iarna anului 1946, cdnd a fost adus la Belicie, era dupd un
$;
'l';r ataccerebral,cu paralizia mAinii, a piciorului gi parlial a limbii.
-rt{'
',-.i,Cdnd a aflat cl sunt aici, mi-a trimis un bilet prin sanitar.Cu un
'it.
rfd scrisciudat, ininteligibil, conturat probabil cu mAna stAngi,mi
1$i chema si-l vizitez. Desigur ci nu gtia ci am legiturd cu Anton
ii'
,ii:., Walter.Evident, nu presupuneaqi faptul ci imi sunt cunoscute
:\iir:
qi
isprlvile lui de Iuda.
*it
Mai mult de o siptimAnd nu m-am dus la el, am trimis
ii1
,;, numai prin intermediul lui Griliko nigte zahir. Apoi doctorul
Barkan, care fusesechemat acolo la consultalie, mi-a spus cu
un zAmbetstrdmb:
- De ce gribili aga moartea lui Krivifki? Pur gi simplu
innebuneqteci nu vi duceqila el. iar dupi un asemeneaacci-
dent vasculargi ceamai mici emofie...
M-am dus. Cu cdtevazile inainte de asta,ii revenisevorbi-
rea. Greoaie,ininteligibila,dar oricum ii revenise.Era intr-o
starede agitalie puternice. Vorbea intruna. Erau vorbe de acu-
zare.Mi acopereade rugine ci nu sunt deloc recunoscitoare.
Daci nu ar fi fost el, oare agfi supravietuit atunci, pe Djurma?
Iar acum, cdnd e Ianecaz,nici nu vreau si-l vtzitez micar. Uite,
am venit dupd douizeci de zile...
Ce si-i fi rispuns? Si-i explic motivul lipsei mele de recu-
nogtin(dar fi insemnatsd-iagravezboala.Si tac?E insuportabil.
' Varlam Tihonovici
$alamov (1907-1982),prozator qi poet rus,
autor al Povestirilordin Kolimtt (n. red.).

itl
198 EvcHENreGnrNznunc
imi stdrnise sentimentul de dezgust nu numai prin ceea ss
gtiam despre trecutul lui, dar gi prin infhligarealui de acum.
Ochii lui tulburi, gata si inghe(e, incl mai scipirau viclenie
9i minciund. Am pus pe noptieri un pachetcu mAncaregi ant
iesit in tacere.
Au trecut cAtevazile gi am aflat c6 Krivifki a avut al doilea ac-
cident vascular.Acum nu mai poate din nou vorbi gi e aproape
nemiscat.Numai mdna stAngi e inci vie, qi uite, mi-a scris un
bile{el.CAnd mi l-a transmis,sanitarul nostru gefa spus:'
- I-au spusacolo bolnavii cei noi ci gtiti ci i-a dat docto_
rului Walter ceade-a treia condamnare.
incerclm si descifrim toli trei biletul. Era destulde mare,dar
aproapeimposibil si-i inlelegi hieroglitele.Am putut si citim
numai cuvintele,,Vi rog si mi iertali" qi ,,O si mor mdine"...
Da, mXna lui stAngi era inca vie. Ea m-a apucat febrili de
marginea halatului, se agita pe ceargaf,aveao forld anume de
expresivitate.Tocmai dupi migcareamAinii mi-am dat seama
ci-si cereiertare... Avea ochii inchi;i. M-am agezatpe un ta-
buret, m-am aplecatasupralui gi am spus in goaptd:
- Mie mi-afi fbcut bine. Tin minte asta.Dar restul...
Sunt
bucuroasi cd cerefi iertare pentru asta. Sunt siguri ci Wal-
ter v6 va ierta cdnd ii voi povesti despre chinurile dumnea-
voastrd. ii blestem pe toli cei care s-au folosit de slibiciunea
dumneavoastri.
Un ochi al lui s-a deschis.Din el curgeaulacrimi $i era viu,
deloc riu, nefericit.
...$i incd o dati am fost nevoiti si observ la Belicie cum
se poate zvdrcoli un om din cauzamustririlor de congtiintd qi
cum, comparativcu acestchin, nici inchisoarea,nici foamea,
poatenici moarteanu inseamni nimic.
T
'...t
Ocna...ce binecuvdntare! 199
Bolnaml Fichtenholz a fost adus cu ultima serie de mun-
citori la Burhala. Avea in jur de 30 de ani, era de o frumusele
angelicd,blond, cu fala delicati. Din documentereieqeacd Fich-
tenholz esteSK, primise ordin si fie concentrataici pe perioadi
nedeterminatd,pini la alte dispozi[ii, ci locuiegtein Tartu, e
eston.Dar era ciudat ci vorbea cu mare greutatein estoni.
- Ce eston mai e qi ista? mirdiau ostili pacienlii noqtri es-
toni mai vechi. Nici pAine nu poate si ceardin estoni!
Rusegtenu in(elegeaaproapedeloc. in curdnd am inleles ci
|osef Fichtenholz este eston numai dup[ tatil pe care-l pier-
dusein copilirie, cAndera mic. Dup[ mami, e german Eilimba
lui materni e germana.
Era foartegravbolnav.Temperaturanu-i scideadeloc.Noap-
tea se sufoca,delira, se invArteadisperatpe patul siu de lemn.
Doctorul nostru Barkan, cu cit i se apropia mai mult ter-
menul eliberarii, privea din ce in ce mai hotirAt lumea cu ochii
lui de triitor in Ostsee.Nu se prea chinuia cu diagnosticul
diferenfiat. Tofi bolnavii care veneau la noi erau considerali
dinainte tuberculoEi,toli erau tratali la fel cu cloruri de cal-
ciu. Dar odati, in ziua liberd a lui Barkan, vizita a fost fbcuti
in locul lui de doctorul Kalambet,care semina ca doul pic[-
turi de api cu TarasBulba, reugind chiar 9i in lagir si fie gras.
Odati cu aparilia lui in anticamera morgii, parc6 a pdtruns
chiar viala. Kalambet preciza diagnosticele,ii imblrbita pe
mulli bolnavi, iar despreJosefFichtenholza spus:
- Pei ista nu e bolnavul vostru,ci al meu. Are pneumonie
lobari, sd,-ispuneli lui Barkan,si-l mute la noi, in pavilionul
centralterapeutic.
Dar Barkan a linut-o pe-a lui. Diagnosticullui nu putea fi
greEit.$i a continuat si-i prescrielui Iosef acelaqitratament
fhrl rost.
 T.{i
200 EvcnnNre
GHrvzsuRc
ri
Odati, noaptea, Grifiko m-a trezit:
- Sori, duceli-vi la ingerul ila... Ci probabil
iEi dd ultima
suflare...
Fichtenholz se chircise de tot intr-o crizi de sufocare.ochii
albagtri ii iegeaudin orbite. pe fafi ii curgeao sudoarerece.
- Ich kann nicht mehr... Luftembolie...Machen
sieluftent,
bolie,um gotteswillen...l
Nu mi-am dat seama imediat ce inseamn| luftembolie.
Cind am infeles, m-am cutremurat. Auzisem ci o asemenea
metodd de ucidere era folositi de medicina hitleristi. Siringa
plind cu aer,introdusi in veni, se spune ci produce o embolie
aeriani gi moarte. $i el vrea si-i fac agaceva!
-. Ali innebunit! Nu suntem fascigti! Noi
nu omorAm, ci
tratim pacienfi!
Da, dar deja nu mai putea fi tratat. Aga cd micar sora sa
nu-i mai prelungeasciagonia,el nu mai areputereasi sufere...
Ce era de fbcut? Si dau fuga dupi Barkan, era inutil. Nici
Kalambet nu va veni, nu va dori si-gi complice relatiile cu
Barkan. $i atunci mi-am pus o intrebare care m-a salvat nu o
dati aici, la Belicie. Oare ce ar fi {Icut in cazul acestaAnton?
Bolnavul are edem pulmonar... Trebuie si i se fac6 un dre-
naj al sAngelui.in condigii de lag6r,vecheametodi de lisare a
sAngeluisalvasenu o datd oamenii in spitalul din Taskan.Nu e
nimic de pierdut... Am pus un lighenag,am introdus in vena
un ac mare. Cu picituri mari, rare, ce semi.naucu niste coat-
caze negre,sAngelea inceput sd picure in lighean gi, in guvile
subqiri,sa alunecepe marginile lui albe.Inima mi sezbuciunrir
disperati. Oare nu fac vreo gregeali?Cdte grame de sAngesco,
tea astfelAnton?
' Nu mai pot... Embolie
de aer...Fao emboliede aer,pentrunumele
l u i D u m n e z e u . .(.1 .g e r m . )( n . r e d . ) .
Ocna... ce binecuvdntare! 201
Deodati, bolnavul a incetat si mai geamd gi chiar parci a
lnceput si moliie. Cu mdini tremuritoare i-am injectat cam-
for. Ce mai trebuie?A, da, nigte ceai fierbinte, cit mai tare...
in linii mari, l-am salvat.$i la vizita de dimineali, Barkan
mi-a sPusironic:
- Ei, uite, vedefi? Dumneavoastri gi Kalambet vi indoiali
de diagnosticul meu. Ia privili cum s-a imbunitdlit stareabol-
navului in urma clorurii de calciu.
Nu qtiu daci Fichtenholz a inleles replica asta,dar, in orice
caz, amdndoi am stabilit, ftr6 niciun fel de inqelegere,numai
din priviri, si nu-i spunem lui Barkan nici despre lisarea de
singe de azi-noapte,nici desprefaptul c[ nu-i fbcuseminjecfii
cu cloruri de calciu.
A inceput s[-mi fie drag, as,acum ne sunt mereu dragi roa-
dele eforturilor noastre.$i cAnd el a trecut in rAndul celor care
se insindtogeau,iar temperaturai se normalizase,i-am scris
intenfionatin istoriabolii 37,5,pentru a apucasi seintremeze
qi mai bine, pentru a sta cit mai mult departe de mina Bur-
hala. I-am dat jumdtate din mincarea mea. Asta nu era deloc
greu, pentru cd, din cauza muncii grele qi a aerului inchis
aproapeimi pierdusem pofta de mAncare.Iar el mAncalacom,
cu licomia unui muribund revenit la viati, si in mod vizibil se
insinitoEea.
La ingrijirile mele rispundea cu o adoralie muti. De fapi
era ticut gi nu povesteanimic despreel, chiar dacdil intrebam
in germand.Dar odati, sanitarulnostru gel Nikolai Aleksan-
drovici, dupi ce a primit prdnzul de la bucdtiria unde se adu-
nau toate vegtiledin Belicie,a adus nigte informatii importante
despre|osef Fichtenholz.
- E ofiter hitlerist! Ca si vezit lar el e tratat la fel ca ai
nostri, care au luptat cinstit, si e vinovat numai pentru ci a
cizut in incercuire?.. .
 w
rti
202 EvcneureGurNznunc
A fost o lovituri pentru mine. Rezulti ci am salvatun cri-
minal, poateun SS-ist?...
- Dar de unde ati aflat?
- Toati lumea spune...
Asta nu era o informafie sigur[. Se gtie cum cresc zvonu-
rile cdnd se transmit din gurd-n gurd. Nu i-am spus nimic lui
Fichtenholz, dar am inceput si mi uit mai atent la compor-
tamentul lui. Era ireprogabil. incerca din toate puterile si fie
folositor in pavilion. ,,Tareordonat mai e!", spunea aprobator
despreel Griliko, fiind ajutat de acestala curitenie. Foarte sti-
ruitor spila el pe jos in cabina mea, frecAnd scdndurile nerin-
deluite pdni striluceau ca oglinda. Mai mult, imi diruia nigte
figurine de lemn fbcute de el. Printr-o minune a pistrat un mic
briceag gi sculpta din bucilele de lemn niqte lucruri uimitoare,
stAngaci-gralioase, pline de idei gi talent. Odatd mi-a adus doi
ingeras,iaseminitori celor care se aflau la picioarele Madonei
Sixtine.
- Pentru dumneavoastri, a spus el privind devotat spre
mine, pentru ci gi dumneavoastri sunteli un inger.
Eram singuri. Atunci mi-au scipat niqte cuvinte groaznice
pe care probabil nu trebuia si le spun.
- Eu sunt inger? Ce spunefi! Sunt un om obignuit. daci
$i
m-a{i fi intAlnit acum vreo trei ani, in alte circumstanle,m-a{i
fi ars de vie in camerade gazaresaum-ati fi spAnzurat...
- Eu? Pe dumneavoastrd?
Fatafrumoasi i s-a umplut de pete purpurii.
- Dar de ce?
- Pentruci"sunt evreici. Si dumneavoastrlsepareci sunte{i
ofifer fascist.
Atunci a pilit brusc gi a cdzut in genunchi.Mi s-a plrut cir
se temeade demascare9i am dublat lovitura.
Ocna... ce binecuvhntare! 203
- Nu vi temeli! Daci nu se gtie despredumneavoastri, eu
nu me duc si informez...
El a scosun strigit scurt, de parci fuseselovit de un glonte.$i
mi-am dat seamacd am gregit.Nu groaza,ci chiar remugclrile
il chinuiau. Acele zbuciumiri care cur6!6 mai bine decAtorice
durere fizicd..Nici pAnd acum nu Etiu dacd a fost hitlerist sau
nu Qice anume a fbcut. Dar era clar ci aveade ce sd se ciiascl.
Dobordt de lovitura neaEteptatd,el a uitat de relinerea gi
precau(iade pAn[ acum. StAndin genunchi in fala mea, plAn-
gea in hohote, ca un copil, incerca s[-mi prindi miinile, si le
sirute gi repetaintruna acelagilucru:
- Eu sunt om credincios...Oare eu am vrut? Oare eu am
vrut?
Si in cuvintele acesteaera o asemeneaprofunzime a dispe-
ririi, ci pentru o clipl mi-a pirut riu ci m-am luptat pentru
viata lui. Poateci era mai bine daci ar fi murit, decAt sd tr6-
iasci cu o asemeneapovard? Nu gtiu, poate cd a fost un fas-
cist inuman, dar poate ci a fost unul dintre cei care a executat
orbeqteordinele inumane. in orice caz, acrrm,in acestchin in-
suportabil el a devenit om.
Mi se poate reproga ci intAlnegti mult mai des oameni
care-siurli cu voce tare nevinov[{ia, caredau vina lor pe epocd,
pe vecin, pe tinerelealor gi pe lipsa de pricepere.Aga e. Dar
sunt aproapeconvinsl ci asemeneaurlete puternice sunt che-
mate ca, tocmai prin gildgia lor, si acopereaceavoce liniqtiti
gi imperturbabili, interioard, care le amintegteintruna de vina
personali.
Acum, la sfirgitul zilelor mele, gtiu sigur: Anton Walter a
avut dreptale. ,,Mea culpa" bate in fiecare inimi Ei problema
estenumai momentul cAnd omul respectiv va auzi acestecu-
vinte ce rdsuni puternic induntru.
 X.
#;
204 EvcHexra GHtNzsunc
&i
Pot fi auzitebine cAnd nu dormi, cAnd,,,citindu-ti cu repul- jl
sie viata"L,fremeli Ei blestemi. Doar nu a ucis cel care a lovit,
ci qi cei care au susfinut Riul. Indiferent cum. prin repetarea,
fbri sd se gdndeasci la ele, a unor formule teoretice pericu_
loase. Prin ridicarea ticuti a mainii drepte. prin scrierealaqi
a jumiti{ii de adevir. Mea culpa... $i mi se pare din ce in ce Caprtolul2T
mai des ci pani gi cei 18 ani de iad pimintesc sunt insuficienti
pentru ispigireaacesteivine. Din nou crimd;i pedeapsd

in 1939,cdnd stiteam deja al doilea an in izolatorul de la

Iaroslavl,Iulia mi-a citit doud versuri dintr-o carte pe care n-o
mai lin minte: ,,Si cAt timp noi discutim aici, o si treaci zece
ani ca o adiere cenugie..." Am inceput si rAdem. Pe atunci,
cei zeceani inscrigi in condamnirile noastre inci ni se pireau
ceva fantastic,nimic bitut in cuie. in acesttimp, din calculele
noastre, trebuia si se intAmple una din doui: ori o si moard
$ahul, ori asinii o si crape.
Am gregit.Ceizeceani s-audovedit a fi reali. Uite-i, seapro-
pie de sfdLrgit.
Deja a venit 15 februarie 1946.PdnLla sfArgitul
termenului meu mai rimisese exact un an, iar totul pirea des-
tul de stabil: Ei $ahul nostru adorat, in ciuda evenimentelor
istorice cutremuritoare, inca erau viu, gi asinii trigeau in con-
tinuare poverile lor pe potecile infernului.
Eu nu prea speram cd voi fi eliberatdodata cu venirea ter-
menului calendaristic.Doar in jurul meu se tot mirea numd-
rul celor carerirniseseri in inchisoare,mentinuli pAndla noi
dispozi{ii. Dar totuqi gdndul cd am intrat in ultimul an ma
sustineacumva. Acum era important sd nu ajung in acestan
la munci caresi-mi puni viala in pericol, sa ramAnaici,lAngi
I Versde A.S.Pugkin(n. tr.).
bacilii mei. Mai alescd rni dovedisema fi uimitor de rezistenti
 u1lj
EvcHrNre GHrNzeuRc
in fa(a infec(iilor tuberculoase.Doctorul Kalambek imi fhcea
lunar radiografii rontgen, totul era in ordine.
Dar vai! Primivara a adusla Belicieal nostru mari schim-
biri care,prin ricoseu,m-au lovit gi pe mine. Acum nu mai
gtiu din ce considerenteinalte au mutat-o pe Savoievade la
noi. Iar in locul medicului-gefa venit o femeie puternicd pe
nume Volkova,poreclitdLupoaicar.in ziua sosirii ei, brigadie-
rul Pugkin mi-a spus cu o qoapti de rd,u-augur:
- Urigte femeile! Nu o singuri delinuti a avut de-a face cu
ea... Savoieva o si ni separi mami buni...
- PAide ce femeile?Pentru ce?
- Cine si mai gtie! Aga std treaba.Cu birbalii se poartd
frumos, dar cu femeile... Poate pentru c[ are un ochi de
sticli...
OricAt de ciudat ar fi, brigadierul a avut dreptate. Femeile
delinute trebuiau sd fie extrem de precautein prezenla ei. Nu
se gtie ce visuri stiruitoare o {bceausi se scoalein toiul nop{ii
gi si se duci la vAnitoare de amanli ilegali. Ce alinare gisea ea
in lupta aqade inversunatdpentru castitate?De ce ii plicea si
le trimitd la moarte siguri pe femeiledelinute careaveauo po-
vestede dragostein lagir? Si-i ierte pe bdrbafi,dar pe femei si
le pedepseascd neapirat?Dar cine s[ mai gtie... insd greutatea
privirii ei suspicioase, delocbinevoitoare,am sim{it-o imediat,
intens,chiar de la primul contactcu ea.Nu numai ochiul br,ur,
dar gi cel de sticli mi sepirea ci mi pdtrunde.
intr-o noapte, am fost trezitd.de nigte lovituri nebunegtiin
us-itacabineimele.
- Deschideli!Imediat! Altfel spargemusal
Adormitl, nu am putut si-mi pun inrediatpapuciiqihalatul.
- A, aga!
I V o l c i ( a ,i n l i n r b i t r u s a ( n . t r . . ) .
O cna... ce binecuvitntare! 207
S-a auzit pdrAitul placajului din care fusesefhcuti u$a ar-
qi in fala mea au apirut doi gardieni conduqi de noul
1Jrzana\i.
medic-Eef,Volkova, porecliti Lupoaica. Ea avea pirul desfd-
cut. Fata,cALndva drigufd, acum cu un strat de grisime in par-
tea de jos, era palida.
- Ciutali sub pat! a ordonat ea.
Gardienii se simteaustingheri. M[ gtiau deja de un an gi mi
respectaupentru ci sunt ,,chitite spre gtiinfi". I-am ajutat nu o
datd si-qi rezolvetemele la gcoalafrri frecvenli la careinvifau
mul1i. Iar odati i-am uimit pur gi simplu cind le-am rispuns
pe loc la intrebareaunde qi cAnds-a intilnit Stalinprima oari
cu Lenin. Gardienii qi-au luat privirea de la mine Ei destul de
alenes-au uitat sub pat.
CAnd ac[iunea s-a incheiat gi am rimas din nou singurd, a
intrat Griliko speriat. El mi-a raportat cd a auzit cum, la ple-
care,un gardian i-a spus Lupoaiceidespremine: ,,E o femeie
serioasd,foarte invitati... Prin urmare, nu am observatla ea
niciun pefitor..."
Cu toate acestea,pesteo siptdminl, Volkova a mai fhcut o
razie.Tot aqa,fbrd niciun rezultat...Dar intr-o noapte..'
Era deja ora 2 cAnd cineva a ciocdnit ugor la ferestruica
mea. Am sirit in sus Ei la lumina slabi a lunii am distins
fala lui Anton. Da, el era! Bineficdtorul nostru, comandan-
tul lagdrului din Taskan,bunul nostru boier Timoqkin, cAnd
av6,zurcum se usuci de dor medicul lui de curte, a gisit un
pretext pentru a-i da posibilitateade a se vedeacu mine' Nu
era deloc simplu si formuleze pentru un medic delinut o
misiune flri escorti. Dar Timogkin a fdcut asta'Cei 100 de
kilometri carese aflau intre Taskangi Belicie Anton i-a ficut
intr-o zi gi o noapte, alinAndu-sede un gofer cunoscut care
conduceape qoseaun ,,Diamond" greoi, masiv, primit prin

208 EvcHrureGHrNzsunc
Lend-Leaset.$i deqi era inceputul lui aprilie, in zona noas_
tri nordici inci se mai simfeaugerurile de -40 de grade, cu
un v6ntulet ugor. Anton inghefasein jacheta lui subliricd.
O parte a drumului a mers pe jos alituri de ,,Diamond'l
depdqindu-1.
Puteam eu oare si nu-l las induntru? imi dideam seamaca
in orice moment putea nivili Lupoaica. puteam sd-l ascund
pe Anton in cimirula sanitarilor sau in salon, pretextAndcd e
bolnav. Dar oare te gAndegtila pericol, oare poli si gdndeEticu
sdngerece cAnd se intdmpli o minune, cind omul la care te_ai
gdndit in fiecareclipi timp de un an aparebrusc la fereastrata,
cdzutparcd din cer, gi spune:,,Sunteu, |eniuga!"
Tare mare noroc a mai avut de data aceastaLupoaica! Ea a
intrat chiar in momentul in care ne sirutam. Fata ei a fost lu-
minati de bucurie. Ce vAnitoare reugiti! Lupoaica se fbcuse
mai frumoasi, prinseseviati.
- Sunt medicul-gef al spitalului Belicie, a rostit
ea solemn
privind spre Anton.
- Vi rog si mi iertati, colega,pentru incilcarea
regulilor.
$i eu sunt medic. Definut. Vi rog si md infelegefi: este sotia
mea. $i nu ne-am vizut de un an.
- intocmili actul, ordoni Lupoaica intorcdndu-se
spre su-
praveghetori. Definuta a fost prinsi la locul faptei. primegte
noaptea birbafi, folosindu-se pentru dezmi\ de pozilia de
serviciu.
in felul acesta,m-am rostogolitdin ce in ce mai jos pe clru-
mul presirat cu spini al dezmi{ului. De la Taskan am fost
' Legeade imprumut gi inch
irtere(Lendand LeaseAct)a fostpromul,
gatala I lmartie l94l,la o siptimini dupi preluareade citre Rlosevelt
a celui de-al doilea siu mandat la casa Albi. Legeadispuneavanzarea,
inchiriereasau imprumutareaoricdror mijloace militare
lirilor a ciror
apirare era consideratdvitali pentru apdrareaStatelorunite (n. red.).
*
fit
Ocna...ce binecuvdntare!
nl
f trimisi pentru ce ,,am contribuit la dezmdg"(,,un delinut de
i
' sex masculin in salonul sexului opus"!). Acum era vorba deja
i'
1 despre propriul meu comportament depravat. Chiar aqa era
scris in dispozilia de trimitere a mea din nc,ula Elghen, spaliul
atotcuprinzitor pentru toate delinutele pedepsitedin Kolima,
in primul rdnd pentru depravate.Fideli crezului siu, Lupoaica
nu i-a fhcut nimic lui Anton. Nu a trimis in lagir niciun raport
referitor la el.
S-aterminat cu Belicie.Stau din nou cu bocceauape umeri
la poarta lacomi a Eighenului. Revin in cercurile mele.
Dar prima veste din partea locului imi di speranfe. Se
dovedeqtecd Zimmermanqa nu mai este aici. Comandant e
acum maiorul Puzancikov. Despre el impresia generali e ci
pofi si triiegti. Pentru ci el nu e nici riu, nici bun. Pu{in ii pasi
de definufi. Pentru el lucrul cel mai important este si-gi faci
treaba,sl cAgtigesporurile din Nord, de 100%,gi si seintoarci
pe continent.
in baraci am fost intimpinati ca in familie. Oh, sentimentul
acestaal inrudirii din inchisoare! Mi rog, e cea mai puternici
din legiturile omene;ti. Chiar gi acum, dupi mulli ani, cind
scriu acesteamintiri, noi tofi cei care am gustat ,,impirtigirea
mielului'i suntem rude. Pini gi oameni necunoscufi,pe care-i
intdlnegti pe drum, la stafiune, in viziti, i1i devin imediat
apropiali cdnd afli ci omul a fost ACOLO. A fost... Deci Etie
ceeace e inaccesibilcelor care nu au fost, chiar si celor mai no-
bili gi buni.
De doi ani nu mai fusesemin Elghen.De doi ani nu mi-am
vdzut tovarigele din Iaroslavl, din Butirki, din etape.Devorez
cu aviditate veEtile.Willi Rupert a fost eliberati. Mina Mal-
skaiaa murit. Cei doi copii ai Galiei Stadnikova,carese niscu-
seri in lagir, cresc la centrul pentru copii. O grupi dintre cei
 Sr
2r0 EvcseNreGnrNzsunc
#r
{itt
,.1.
care remeseseriaici dupi eliberarea fost puse in libertate. Bri_
gadiere acum Ania Barhag,una politici...
Toate acestea sunt importante pentru mine, totul mi
emo{ioneazi,mi intristeazl sau mi bucurd. Iar seara,ferici_
rea pe care nu o mai incercasemde mult, a disculiei sacrecu
oameni din cercul tiu de interese,pasiona{i la fel de literaturd.
Lupoaica din Belicie probabil ar fi spus ci nu sunt normali
c1nd m-ar fi vizut cl eu gi Berta Babina,imediat ce ne-am in-
tAlnit, ne-am agezatin spatelesobeisd ne recitim versuri.Si ce
furioasi ar fi fost Lupoaica daci ar fi vizut ce plini de cildurd
a fost pentru mine aceasti primi seari in Elghenul cel groaz-
nic. Fiecaredelinuti care se intorcea de la munci era intdmpi-
nati inci de la ugi cu exclama{ia:,,fenia s-a intors!"
A doua zi diminea{i, dupi sfatul Aniei Barhaq,m-am a$ezat
Ia rAnd si intru la noul comandantal lagdrului. La masa lui
Zimmerman stitea un blond zvelt,frumos, de vreo 35 de ani,
care semina putin, prin favorilii sii scurfi, ochii luminoqi,
transparenti gi strilucirea uniformei cu litografia impdratului
Nicolae I. Dar, spre deosebirede impirat, puzancikov in mod
clar nu aveanicio plicere pentru munca sa.
A trecut peste faqa mea cu o privire distrati, nebigdnd
in seami nici cuvintele mele, dar nici recomandareaAniei
Balhaq,care,printr-o tactici gAnditddinainte, trebuia sd vor-
beascddespremine cu o voceplictisiti. Uite, cicI, a venit de lir
Belicie,de ce a venit - niciun cuvdnt,gi puzancikovnu e deloc
curios, o sord medicaldcu experienld,dar acum noi nu avent
locuri medicalelibere,termenul carea rlmas nu mai e mare,
a intrat in ultimul an... Mi rog, s-o trimitem Iabazaagricoli?
Ania isi joacd rolul minunat. Asa am stabilit cu ea:dupd ce
,,am ars" la Belicie,cel mai bine e si fiu in umbri, la muncile
comune. Puzancikovdd indiferent dir-rcap in semn de acord.
labaza agricold.
Ocna...ce binecuYdntare! 2ll
Erau munci comune, dar perfect suportabile. intr-un ase-
rnenea loc puteai rezista. Cei de la baza agricoli locuiau in
zona centrali, erau mai pulin ameninlali de etapeindepirtate.
Labaza agricoli puteai sd ronlii mereu nigte buruieni gi ri-
dicini, iar asta insemna si lupfi cu scorbutul. Am fost pusd
la risidirea verzei.Acum am uitat complet ce anume frceam.
fin minte numai niqte migciri monotone automate ale mdi-
nilor deasuprastelajului Ei o durere surdi in picioarelecare se
umflau puternic seara.Pentru ci nu eram obiqnuiti, mi-a fost
destul de greu si stau in picioare 12 ore la rdnd, a;a cd m-am
bucurat cdnd o bucati de sticli din acoperiEulserei,dupi ce a
clzut sub mare presiune,mi s-a infipt in m6ni ca un pumnal,
a produs o hemoragie arteriall gi mi-a asigurat scutirea de la
munci pentru trei zile.
Stiteam culcati pe prici, delectindu-mi cu inactivitateabi-
necuvdntatd,cind brigadiera Ania BarhaEa intrat in baraca
goal6 gi a intrebat tulburati dacl pot s6-mi strdng repede cu
mdna rinit[ lucrurile.
- Etapi?
- Aga se pare... Ei, dar nu pili! Te duci la Taskan,la doc-
torul tiu! Ai avut noroc! Ai fost schimbatl cu un sobar.Numai
repede!Escorta dejate agteapti.
Am intins direct pe jos galulvechi de flanel al doicei noas-
tre Fima - dejae al zeceleaan de cAnd imi slujegtecu credin{i
gi dreptatein toate etapele!- qi am inceput sd aruncim repede
acolo boarfele mele. Apoi am Ibcut un nod mare. Durerea din
mAni qi bdtdile surde ale inimii acopereaupovestirea Aniei,
dar am prins totugi lucrurile principale.Binefbcdtorulnostru,
bunul nostru boier din Taskan,qi-alinut promisiunea.
- intri el Ia URC, povesteaAnia, 9i acolo,ce mai lloroc,
fum mare,fac focul la sobd!,,Pli ce-i astalii spuneel lui Puzan-
cikov al nostru, ,,oarenu ai un sobarpriceput?Vrei sd ti-l dau
2L2 EvcntNreGnrNzsunc Ocna...ce binecuvdntare! 213

{+;
-**
pe al meu?Repardtoate sobele...Numai si-mi dai o muierugca s Galocika Voronskaia,e chiar fiica acelui Aleksandr Voronski,
la schimb cu el..." Iar Puzancikovii spune:,,pdi n-ai decit si iei l$' care remesesein lagir dupi eliberare,,,panela alte dispozifii'l
si cinci, am o mul1ime... Pe bune, ia trei, ci parci mi-e ruqine: {t
:*i, Dupi ce am tot discutat despreultimele noutili din lagir,
nu e un schimb echilibratl' De fapt, au cizut la pace!Timogkin $. ne concentrim deodati pe discutarea evenimentelor literare
a plecat qi gi,a l6sat aici escorta.Tare se mai gribegte escorta... ;,fl:
vechi de zeceani.Isaiev,se vede,tare s-a mai plictisit in com-
Di fuga lapazit! i.i
,l$; pania expeditorilor din Kolima. E bucuros de o asemenea
Totul a fost ca intr-un basm. S-au indeplinit visurile cele *,
mai indriznefe. $i uite, stau deja jos in bena unui camion ce
w discufie gi noi vorbim fbri oprire, pAni ce escortanoastri con-
'*: cluzioneazd,gdndito r :
mi tot scutur6,pe bocceauamea gi trag din plin in piept abu_ ,ie-' - Iote al dracu'!Parcdsunteliruqi..' $i trincinili rusegte'..
rii pimdntului dezgolit, care qi-a dat jos straiele de iarni. E i*ji"
i;: Dar nu poate pricepe omu' niciun cuvdnt! $i ce cuvinte
primivari. in biletul lui Anton, transmis la modul cel mai pa-
il., plsdreqtimai aveligi voi...
triarhal - prin intermediul escortei!- mi se comunici, cd.azie Am ajuns!Uite, dorita poarti a raiului din Taskan!Sunt dusi
ziua a treia a Pasteluicatolic.
{l
',:
:,lt
in zond.Chiar in mijlocul curlii seafld comandantulTimoqkin.
Picuri, picuri... Un furlure mare a cd.zutde pe acoperisul i;:'' - Ooo..., seminun eaz| elprefbcut.Din nou Ia noi? Eu nici
administrafiei sovhozului. A clzut pe caschetaunui trecitor. ,{t
i*
nu gtiam ci ali fost trimis[ aici...
Trecdtorul dricuie, ride, iqi scuturi bucifelele strilucitoare de il, Asta estepentru cei caretrec Pel6ngi noi. Iar pentru mine -
gheafi. $i eu gi escortarddem. Escortaare o starede spirit mi-
niqtedr[cugori tainici ce-izboarddin ochii inguEti'Timogkin e
nunati. incepe si fumeze,ingAni ,,Katiuga'lprivegteintinderile
radios. E plicut si faci fapte bune.
albistrui, deloc incurajatoare,din Kolima. La ce se gAndegte? meaAnton'
De pe scaraspitaluluialeargddejain intdLmpinarea
Probabil la ceeace md gdndescgi eu. C[ uite, totusi am ajuns si poalele halatului alb ii sunt umflate de vAntul primiviratic.
mai apuc o alti primdvari. $i pe buni dreptate:in timpul unui
Daci ar putea vedea toate asteaLupoaica de la Belicie,lup-
asemenearizboi, el nu aveadeloc sansela viald mai mari decdt
titoarea cu inalta moralitate!
ale mele. Si uite, amindoi am supraviefuit. Stropii de la rolile
care intrau in gropi imi murdiresc pufoaica qi lui mantaua.Ne
scuturdm, ne curilim gi nepldcereaasta comuni ne apropie gi
mai mult sufleteste...
Pedrum, un birbat ne facesemn si-l luim gi pe el. S-aurcat
gi el in ben6l Ziua minunilor! Se dovedegtea fi un cunoscut.
Este fostul tdnir scriitor moscovit Ivan Isaiev.Acum nu mai e
agade tdnir, condamnarea- 8 ani - gi-a terminat-o si a deve-
nit, ca angajatliber, un fel de economist aici, in taiga. inci nu
se duce pe continent,igi agteaptilogodnica.Iar logodnicalui,
 w,
a
:.
Capitolul28
De la un capatla altul
Despre cdt au crescut nelegiuriie, de la un an la altul, in
lumea noastri, a celor respingi,putem judeca milcar dupd cum
s-a schimbatsensulacesteiexpresiicarecircula in lagir: de la
un capit Ia altul.
inainte asta se folosea numai in sens negativ. Adici omul
nu a avut parte de niciun favor: el nu beneficiasenici de am-
nistie, nici note de buni purtare, nici eliberare inainte de ter-
men. A fbcut toati pedeapsa,aga cum scrie in sentinfi, de la
un capit la altul.
Acum, in al zeceleaan al drumului meu, dupi rizboi gi vic-
torie, chiar atunci cAnd agteptamde la guvern o indurare ne-
maivizutd, expresia ,,de la un capit la altul" a inceput si se
foloseasci in sensinvers, in senspozitiv. Omul era eliberat la
timp, agacum scria in sentin(i, avusesenoroc, nu fuseseexe-
cutat pentru ,,sabotaj'lnu primise o noui condamnare,nu ri-
misesein lagir dupi eliberare.
Iar ei, cei care fuseseri pdstrafi in lagir dupi eliberare,de-
veneau de la o zi la alta tot mai mul1i, deoarece calendarul
ne apropia de un deceniude la represiunilein masd din anul
1937.Nimeni nu puteapricepedupi ce principiu unii nu sunt
eliberafidin lagir, de ce unii (o mici parte)totusi sunt eliberaqi,
degicu mare greutate,parcdin sili, iar alqii,dimpotrivi, ajung
Ocna...ce binecuthntare! 215
in aceastbcategoriegroaznicd de oameni lisali in lagir ,'pini
la alte dispozilii'i
in bardci,oamenii discutau acum pAni riguqeau,dar nu au
reu$it si afle caree legitatea.Imediat ce unul demonstrasestrd-
lucit cd pini la alte dispozi(ii sunt ldsali cei care au in dosar li-
tera T trofkism, stigmatul diavolului, ci deodati era eliberati
Marusia Bicikova, care aveachiar aceasti literi fatidici. Iar Katia
Sosnovskaia,fbri litera asta, fusesetrecuti la ,,alte dispozifii'l
Aha, deci nu sunt eliberagicei care au fost in strdinitate! Dar
a doua zi, jocul din mintea comandanlilor distrugeaqi aceastiL
supozilie.
in sineamea, am inleles de mult ciLin lumea noastri legitu-
rile obi;nuite dintre cauzeEi urmiri sunt rupte' Pe atunci inci
nu-l citisem nici pe Kafka, nici pe Orwell, de aceeainci nu
ghicisem logica acestor alogisme.Cu inima pieriti numaram
lunile Ei saptimanile pan6 la data mea de suflet, 15 februarie
1947;w pusesemniciun fel de legitate sub teami 9i speranfi'
Ce puteai prezicecXnd joci gah cu un urangutan?
cap sau pa-
$i eu pur gi simplu ghiceam dupi principiul
juri. cel mai adesea,mi se pirea ci nu voi fi eliberati. Deja nu
mai puteam s1-mi imaginezlibertatea,ea era cevavag, deloc
concret. GAndul referitor la plecareadin Kolima nu-mi trecea
deloc prin cap. Eram absolut convins[ cd Stalin nu-i va ierta
niciodatd pe cei cirora le ficuse un riu aqade groaznic' qtiam
ci oricine a nimerit in roata asta nu va mai iegi niciodati din
ea.Puteafi vorba numai de un rdgaz,despreo slibire tempo-
rard, despreo ieqiremicar dincolo de gardul de sArmi' $i eu
visam cu setela asta.
Unii dintre ai noqtri, dupd ce ieqeaudin lagir, plecauime-
diat pe continent, fbri si se gAndeascila faptul ci in loc de
buletine aveaubilete de voie. Am reuqitsi-i fac sd renunle pe
multi. Mai bine s[ chemi copiii aici. Acolo, pe continent,chiar
 -
.$
216 EvcHnNre
GnrNznunc
t,
intr-o provincie uitati de lume, un nou arestva urma inevita-
bil, oricat de neobservatgi linigtit te-ai ascundetu in vizuina ta.
Multi mA numeau pesimisti in urma unor asemeneaprognoze,
dar viala a aritat c[, dimpotrivi, am fost o foarte mare opti_
misti, sperAndci micar aici, in Kolima, vorn fi lisali si triim
linigtifi in pozifia de surghiunifi. pestecaqivaani, arestirile re-
petateau ajuns gi in Kolima, lucru pe care nu l-am previzut.
in orice caz, etJam decis ferm ca deocamdati si nu mi in-
torc pe continent. E adevirat, mi chinuia congtiinfa ci n-o mai
vid pe mama niciodati. Dar pe Vasika, ultima mea progeni_
turi' care a supravietuit, speram si-l aduc aici. culmea ferici-
rii mele mi se pirea o cimirufd in satul liber Taskan,unde eu
gi Vasika o sd agteptim eliberarealui Anton. Trebuia sd mai
agteptdminci gaseani.
Dar deocamdati imi petreceam linistiti ultimele luni de
lagia feritd de furtuni prin proteclia lui Timoskin. El m-a tri_
mis la gridinifa liberi, in postul de sori medicali.
Lipsa razelor de soare gi de vitamine si-a pus amprenta pe
micii oameni liberi din Kolima. Erau mult mai lenfi decatcopiii
normali de vdrsta lor, insuficient de vioi, se imbolniveau des.
Dar totugi erau niEtecopii crescufiacasi, pe careii aduceausi-i
luau mamele gi talii, carenu-ti sfAgiauinima agade tare precum
copiii delinulilor de la centrul pentru copii din Elghen.
Eram singura definuti in personalul acesteigridinife. Res-
tul erau comsomolistevenite in Kolima dupl porunca inimii,
pentru cucerirea Nordului extrem. E adevirat, aga cum spu_
neau ele, multe aveau qi considerafii suplimentare referitoare
la cisitorie. Dupi rdzboi, potenlialii miri de pe continent va-
lorau greutatealor in aur, dar aici erau cdt doresti, dimpotrivd,
inci se mai simtea o lipsi a femeilor, mai ales libere. Comso-
molistele, cu o vitezi nemaipomeniti, se cisitoreau cu supra,
veghetori,ofigeri cupazasi regimul, administratori ai lagirelor
Ocna... ce binecuvdntare! 2t7
gi minelor. Unele, mai rebele,dispreluind interdicliile directe,
cdpitaseri imediat mustriri gi chiar excluderi din comsomol
pentru aventuri cu foqti definufi.
Fetelede care m-am lovit in gridinila din Taskan se uitau
la mine in primele zile cu teami. Dar mai apoi a invins simlul
zdravln al realitilii: ele aveau mai mult incredere in propriii
ochi decdtin ceeace auziseri la adundrile specialede instruire'
$i ele vlzuseri cd eu lucrez cu rAvni, sunt mereu gata si inlo-
cuiesc pe oricare dintre ele. Doar nu aveam unde si m[ gri-
besc:escorta mi ducea acolo pe la 8 dimineala gi venea dupi
mine la 8 seara.Fostelelibertiti din Taskan nu fuseseri resta-
urate, acum geful de regim urmirea cu severitateca femeile
de{inute si nu plece prin sat fbrl escorti.
Gridini{a era condusi de solia gefului plutonului de gardi-
eni, o femeie de vreo 35 de ani, foarte mAndri pentru cd ter-
minase liceul pedagogic pregcolar.Ea sPunea asta in fiecare
dimineali, la gedinla-fulger,gi povesteain detaliu cum ea se fb-
cuse om provenind ,,din oameni simpli'l inainte, cici, nici nu
gtia si se exprime corect. Ea spuneaci rosteamereu nu fizici,
ci hvizici, nu Fiodor, ci Hviodor. Directoarea rAdeapaEnicde
analfabetismulei de atunci gi addugacu mindrie cd acum gtie
foarte bine: nu hvizici, cifizicd,nu hrizantemi, ci crizantema...
Fa[i de mine, directoareasepurtala inceput firibunivoinfi.
Chiar am auzit cum, cu voce goptiti, dar destul de tare, seplin-
gea bucitiresei de faptele lui Timoqkin. Uite ce i-a trecut prin
minte: s6puni un ,,kontrik" la copii! Nu vreau si md cert cu el,
pentru c6 e gefulsofului...
Ce mi-a permis si cucerescinima directoareimele a fost o
pianini care, pAnd la sosirea mea, zdceainchisi cu cheia, sub
o husi severi, strAnsi. Directoareanu o l6sa si o atingi pe
comsomolista Katia, care cAnta dupi ureche. Nu, directoarea
nu admiteazinginelile. Pianinase deschidenumai pentru cel
 w
'.$'
2r8 EvcneNre GHlNzeunc
:i
care gtie si cdntedupi note, dupi ceeace estetipirit in cule-
gerea Chntecelepre;colarului. Mi-am oferit serviciile. Gheata
a fost sparti. Iar peste o lund mi s-au recunoscutin aseme-
nea misuri meritele, cd am inceput si compun, in numele
directoarei,planurile spectacolelorde dimineald ale copiilor
la tot felul de date solemne. La raion era foarte ldudati. Iar
populalia liberi a situcului Taskanprivea cu incintare la co-
piii ei care cdntauacompaniafila pian gi jucau in piesebasme
dramatizate.
(Am descoperitcu uimire in treacdtci Anton iubestede nu
mai poatecopiii carereciti 9i nu poatesi-gi ascundi emofia cAnd
vede ci eu ,,suntinvilati cu pianul'l BucurAndu-sede privilegi-
ile lui de doctor, nu rata nicio asemeneaserbaregi se induioEa
comic alituri de pirinlii copiilor.Acesteculori patriarhale,naive
ii confereauinfrligirii salenigtenuanfenoi, emofionant-comice.
Era uimitor sdLvezi ci spre searaaceleiagizile devine din nou,
ca de obicei, o persoani inteligenti pitrunzitoare si rispundea
adeseala intrebiri pe care nici nu apucasemsi le pun. Aceste
discufii de seari, in cuvinte putine, de la Taskan,au rimas unele
dintre cele mai sacreamintiri, un fel de intrupare a visului cI
,,fbri cuvAntsufletul poate sd se exprime..."t.)
Se apropia 1947. Deja puteam numira nu numai lunile,
chiar ;i siptimdnile gi zilele rdmase pdni la ,,capItul" meu.
Anton a propus sl petrecem noaptea de Anul Nou in cabina
lui din spital.Dar ofilerul ctpaza gi regimul a spuscategoric
cd noapteael nu admite nicio femeie,adici pe mine, in zona
birbalilor. Atunci, Anton a gdsit o solutie: o si: facem Anul
Nou la 8 dimineafa,ora locald.Pe continentva fi chiar miezul
nopfii. Doar pentru noi era important Anul Nou de pe conti-
nent, nu cel din Kolima.
' V e r sa l p o e t u l u A
i . A . F e t( n . t r . )
219
Ocna.'. ce bineatYdntare!
intalnirea a avut loc. Am fiert pe plita spitalului nigte pel-
a pus
rnenir cu carne de ren, preglti$ din vreme' Confucius
agtepta
solemn pe misula de proceduri o sticli de Porto care
de multiqor ocaziaasta.sanitarul Sahnoa impirlit recipientele
gradatepentru vin Ei castroanelede tabli pentru gustiri' Zorii
pentru
de iarnd din Kolima inci nu veniserl gi noi am aprins,
ridicarea moralului' un bec luat temporar de la morgi' unde
lumina deasupramesei de autopsie'
Eram gasela aceast[ masl de An Nou: Anton, Confucius'
sahno, fostul diplomat Berizov, devenit acum statisticianme-
dical al spitalului nostru, profesorul chimist Pentegov'musa-
firul nostru liber, fost definut, iar acum inginer la combinatul
alimentar. Eram singura femeie de la masa asta' Acum, dupi
20 de ani, sunt singura carea mai rimas in viafi din cei gase'
Sespune foarte bine in versurile lui Slu[ki2:,,Totceeace le-a in-
doit pe bitrAne i-a frint pe bitrdni]' E adevirat, pe atunci nu
eram b[trAni, dar formula aceastasepotrivegtein generalpen-
tru femeile qi birbalii de orice vdrsti'
Sirmanii noEtri tovarigi! Sexul slab"' Cideau ripuqi
de moarte acolo unde noi doar ne plecam, dar rezistam' Ei
ne depiEeauin capacitateade a mdnui toporul, tdrnicopul
sau roaba, dar le lipsea in mod clar pricepereade a indura
tortura.
Arn ridicat recipientelenoastregradatede laborator pentru
libertate. O doream cu licomie' cu patima, neobosit' Tocmai
acestdor comlln dupi libertate ne-a 9i {bcut tovardqi'
-
Iar a doua zi - chiar in ziua de I ianuarie! a trebuit si mi
simt din nou un lucru mutat de cineva dintr-un 10cin altul. Pe
nepusamasi, a aplrut ordinul Sevlag-uluide a lichida seclia
I varietatede collunaEicu carnespecificibucatirieirusegti(n. red.)'
) ,o e t r u s 1 i t r a d u c i t o rd i n
2 B o r i sA b r a r n o v i cSi l u t k i( 1 9 1 9 - 1 9 8 6 p
ebraicri,niscut in Ucraina intr-o fhmilie de evrei (n' red')'
220 EvcnsNreGnrNzuunc
de femei din lagirul din Taskan gi trimiterea de acolo a celor
1Bfemeiedefinute... Unde anume?Evident,la Elghen!
- A rimas numai o luni gi jumitate, feniuga,rosteaAnton,
strAngAndu-mi mdinile. $asesiptimAni. O si treaci pe neob-
servate... $i imediat o sdvind l5 februariegi eliberarea.O si in-
durim pufin... Doar acum nu mai e acolo Zimmermanqa. Iar
eu am vorbit deja la telefon cu Pertulenko - estemedicul-qef
de la spitalul liber din Elghen: o sd lucrezi ca sor5.medicali ia
ei. $i intre timp o si-f i caut aici,in Taskan,o cameri. $i imediat
dupi eliberare,o sd vii din nou aici.
Mi-a enumerat stiruitor tot felul de detalii cotidiene ale
viitoarei mele instaliri, pentru a ascunde si mai adAnc in eie
teama fafi de fantoma prelungirii gederii.
Suntem urcate,toate cele 1Bfemei din Taskan,in bena unui
camion. Cei22 de kilometri de drum pe carecarei-am parcurs
ca o pasire cAnd am venit aici primi.vara, acum, cAnd mer-
geam spre Elghen, mi se par fbri sfirgit. Gerul din ianuarie ifi
ingheaqi tot trupul, ili lipegte genele,iti inteapi obrajii. Mai
mult, poarta celebri din Elghen nu se deschide in fafa noas-
trl decdt pesteo jumitate de ord: cineva de la URC a intArziat
cu intocmirea listelor noastre9i am inghefat in camion pAnd la
pierdereacunogtintei.
Dupd ce m-am chinuit atAt,nu am putut adormi noaptea gi,
stAnd intinsi pe priciul al doilea, mi tot invdrteam pe o parte gi
pe alta in tot felul de vedenii aproapedelirante.Mi seinfipsese
insistent gdndul ci soarta mea seamind cu jocul de crochet,
indrigit in copilirie. Uite, se pare ci deja ai trecut de poarta
ceamai grea,cAnd,deodati, ti secontreazi gi !i seia de sub pi
cioarebila. Seciocnestede bornd Eigata!Ia,o de la capit! Uite,
iar m-am ciocnit de borna astadin Elghen.Dar pAndla l5 fe
bruarie mai sunt numai qasesdptimAni.Chiar gaseslptintirri
fdrao 2i...
Ocna.'.ce binecuYdntare! 22I
Doctorul Perfulenko, o cunoqtinfi a lui Anton qi admira-
{t.
tor al lui, Ei-arespectatcuvdntul. Am devenit sori medicali la
&$ spitalul liber. Am muncit febril, nel[sindu-mi timp de odihni'
*rJ
ff' Imediat mi s-a dus vesteade femeiemuncitoare' Munca incor-
fii datd,far|nici ceamai mic[ pauzd'era singura modalitate prin
$i care mi puteam pistra intr-un echilibru in ezitirile mele per-
manente intre speranli gi disperare.
{ Cum mi intorceam in zoni de la munci, dideam fuga in sa-
t
lonul celor de la deservire,unde locuia brigadieraAnia Barhag.
i Ce noutiti sunt? Ce liste au fost azi? De eliberaresau de pre-
lungire? De regula, asemenealiste veneau de la administralia
ti'
lagirelor cu vreo zecezlleinainte de incheiereatermenelor calen-
daristice. Ania, oftind ribditoare, imi povesteatoate noutifle
gi incepeam amdndoul si pitrundem consideraliileinalte ale
conducerii. incercam si le atingem prin cele cinci simluri jal-
nice ale noastre.Desigur, renunlasemdemult Ia ideealegii sau
a dreptilii. Acum judecam numai bazAndu-nepe punctul LOR
de vedere,incercAndsi ne imagindm cum ar fi mai avantajos
pentru EI. $i oricum iegeauaceleagisarade.Taniava fi eliberati,
desi a triit multi vreme in Franfa.Dar Nina e relinuti, deqi ea
nu fuseseniciieri de fapt, in afari de Saratov.Katia esteeliberati,
deqi are litera T, dar sora ei, fhrd niciun T, a fost lisati ,,pAndla
alte dispozigii'i
Cu cAt se apropia mai mult data mea, cu atdt mai mult imi
pierdeam controlul asupra nervilor. Pur 9i simplu aveam tri-
soanedin cauzaschimbirii permanentea presimlirilor'
Dar uite, odati... intr-o dimineaqi devreme, incd ina-
inte de plecareala munci, uqabaricii a scirlAit cu o intonalie
neobignuitl. Ania Barhaqnu mai putea si respirefiindcd ve-
nise in fuga mare. inainte si-gi calmezerespiralia,a aPucat
s i - m i s t r i g eu n s i n g u rc u v A n t :
- A venit!
222 EvcHsNrn GnrNzsunc
A venit eliberareamea. A venit o alti listi de eliberaredin
lagir gi in ea e si numele meu.
Aproape ci nu mai (in minte cum au trecut acesteultime
doui siptdmAni. Mi-au rimas in memorie numai telefoanele
lui Anton in timpul turelor mele de noapte.din spital si incer-
cirile lui de a mi convinge si-mi [in firea gi, Doamne feregte,
sa nu incurc cevain procedurilecu bolnavii.
$i uite, a venit ziua aceea.incd din ajun, la apelulde seara,
mi s-a comunicatci mAinenu iesla lucru si la ora 9 dimineata
si mi prezint la URC.
Era inci intuneric de tot. $uvoaielepiezige,tiioase de zd.-
padi miruntd se loveau unele de altelein razaproiectorului ce
venea dinspre turnul de pazd..Picioarele imi alunecat pe zd-
pada murdari, pictati cu pete numeroasede la closet.
in fala mea,la coadl la gefulURC, Linikova, seafla o penali
recidivistd.Linikova nu era in apeleei. Feligoaraei frumuEicii
era umflati, pleoapelela fel. Probabil ci ,,avusese"o problemi
familiali.
- Ei, cum e? Pleci de la noi pentru rnulti vreme? a intre-
bat-o ea pe penali cu o voce plictisiti, ardtdndu-icu unghia sa
licuiti, de un rogu aprins,in ce loc trebuia si semnezepentru
eliberareadin lagdr.Iazi,te agteptcu o condamnarenoui, in
curdnd?
- Pei cine sdstie,a raspunsfatala fel de indiferent,scriind cr.r
o mAni nedeprinsi literelestrAmbepe hArtii. Cum o fi bafta...
Mi gAndescsi md duc pe continentcAndincepenavigafia.Ei,
gi acolo, daci md ard, poate ci nu vin tot in Kolima, ci in alta
parte... Poatela Potima saula Mariinskaia...
E rAndul meu. Aceeagiprivire indiferentl a Linikovli. Ea
casci cu gura inchisi si, ca urmare, in ochii ei de pipug[ apar
lacrimi.
Ccna...ce binecuvdntare! 223
- Uite, semnali aici. Pentru articolul 58, ,,formularul A'
nu se di la noi, ci la Iagodnoe.Deocamdati aveli o adeverinli
temporardpentru mililie. Si mai semnali gi aici...
Bag cu veneralie adeverinta impituritd, aqa cum impitu-
rea documentele doica noastri Fima. Unde sd pun lucrul ista
pretios? Primul document al meu in ultimii zece ani. Manda-
tul de ieqirepe poarta zonei din Elghen.Dupi ce mi gAndesc
pulin, ilpun, cu griji, cu precaufie,in sAn,in sutien'
$efa de baraci, tanti Nastia, cunoscuti inci de la Butirki,
imi adunasedejalucrurile cdt fusesemplecatd.imi faceo cruce
mici.
- Mergi cu Dumnezeu! Hai si-!i duc lucrurile pdnd la
punctul de pa26,...Unde innoptezi?Poatein spitalulliber?
- Ce spui? Md duc chiar acum, in clipa asta, la Taskan.
Anton Iakovlevici deja mi-a inchiriat o cameri in satul liber.
- Si el o si seeliberezein curAnd?
- Mai aregaseani.. .
Tanti Nastia se intunecd.
- Ce proastl mai egti, fato! Ai scipat de zece9i vrei si mai
stai, de bunivoie, inci s,aseani ldngi punctul de pazd?Ce, nu
mai gisegti birba{i? Gisegteunul liber cdt mai eqti tiniril
La punctul de paza azi e de serviciu Lugovskoi. El mi cu-
noa$tedin 1940gi s-apurtat mereubine cu mine. Acum seuiti
uimit la mine prin ferestruicasa.
- Unde pleci cu lucrurile?
- in libertate. Plec de tot.
- Ei? Cum a$a?
- Foartesimplu. Cei zeceani s-auincheiat.De la un caplt
la altul.
Pur gi simplu s-a tulburat cAnda auzit vorbelemele.Oame-
nii se obisnuiescunul cu altul, in ciuda tuturor lucrurilor. Iar
224 EvcnENre GHrNzsunc

acestaesteun om bun. Unul dintre cei desprecare scria odate

Korolenkot:,Oameni buni intr-un loc riu..."
Lugovskoi iese din ghereta sa in antreul rece unde stau cu
bocceauamea, cu o valiz6,de lemn ;i cu hdrtia fermecati ce
deschideaceasti ugi.
- Ei, daci e aga,te felicit, spune el gi-mi intinde mdna.
Apoi d[ din cap intristat si rostegte,in sfAntasa simplitate,
o frazd.extrem de serioasi, cunoscut6,din piesalui Pogodin2:
- infelegi, pleaci cei mai buni oameni... in curind o sa
rimdnd numai recidiviqtii. Cu cine va trebui si lucrim noi! Ei,
bine! La revederedeci dumneavoastri... PARTEAA TREIA
- Ce spunefi?exclam eu ingroziti. Ce spuneli, cum puteli
si vorbili oare aga?Nu la revedere,ci adio! Adio pentru tot-
deauna!
- Sper ci nu v-am suplrat, mdrdie el ofensat gi trage fird
chef bolpl mare de fier.
Ies din punctul de pazd,.Vid cum se amesteci risiritul ane-
mic, violet, cu razelepalide ale proiectorului. De undeva, din
depdrtare,se aude litratul cdinilor ciobinegti. Pe drum se tA-
rdie ciriugul de ap6,intr-o ciruli trasi de un bou.
- Ei, hai incoa, cu lucrurile! Sd te duc micar pdni la baie,
imi propune el binevoitor.
Nu, nu! Oare e posibil si te tirigti aga,ca boul ista prost?
Si o iau inainte, depdqindmult atelajul.Aproape alerg, {iri
si simt nici greutatea lucrurilor, nici gerul care-fi ingheali
rIsuflarea.
Toate in lumea asta au un sfArgit.Pin[ gi Elghen.

I Vladimir GalaktionoviciKorolenko(1853-1921),
scriitorgi jurnalist
rus,maestrua\prozeiscurte.A militat pentrudrepturileomului (n. red.).
'?NikoiaiFiodoroviciPogodin(1900-1962), dramaturg,scenaristsi ro,
mancier sovietic,reprezentantemblematical realismuluisocialist(n. red.).
 Capitolul I

CoadaPasariide foc

in anul 1947,ellberirile din lagir nu au fost in niciun cazde

masi, cum se pirea ci ar trebui si fie. Doar trecuseri zeceani
din 1937gi pentru mii de oameni se incheia perioada calenda-
ristici de deten{iestabiliti de Colegiul Militar, Tribunal, Con-
siliul Specialgi de multe alte tribunale.$i, cu toateacestea...
E adevirat, crdpitura prin care te puteai strecura pe poarta
zonei de lagir se deschisesepufin, dar numirul eliberaqilor
forma numai un procent neinsemnatal celor care,tremurind,
igi agteptau,,capitul'l incl bazAndu-sepe caracterul implaca-
bil al Legii.
Considerafiiiesuperioaredupd careseconduceausefii erau
absolut de neimaginat chiar de citre cei mai ,,experimentati"
din punct de vedere teoretic delinu1i marxigti, care-qipistra-
seri, cum si spun, deprindereagAndirii dialectice.De ce unii
ajungeaupe listele de eliberare,iar al1ii, majoritatea, primeau
propunereade a semnala ,,p6.nila alte dispozifii'lde a rimdne
in lag[r, de-acum deja lipsili de orice alinare iluzorie de genul
numiririi zilelor gi siptimAnilor caremai rimiseseri pdni la
sfArEitultermenului legal, stabilit de tribunal? Asta rimAnea o
enigml inaccesibiliminlii simpleomenesti.
Se pdrea ci, in acestcontext,cei care rimisesera in lagir
puteau sl-si faci o impresie total ostila fap de cei elibera(i.
 228 EvcnrNre Gulxzsunc
Dar, de fapt, eu afirm cu deplini responsabilitate:nimeni nu_i
invidia pe cei care se eliberau!
Nu vreau sd idealizeznimic. Ar fi ridicol daci ag incepe si
afirm ci definulii erau mai umani decdt persoanelelibere. De
cate ori n-am observat cum se schimonoseaude furie felele
celor care nu le iertau tovardgilor de suferinld l0 grame de
pAine sau niqte condifii mai pulin epuizante de muncd. Am
vizut invidia cea mai neagri pentru nigte pdslari de categoria
intii sau fafi de un loc pe priciul de jos... toate acestesen_
$i
timente se reflectaupe felele lor. Fiindcd aici fe{eleerau goale,
neprotejatede migti conventionale.
Dar uite, cei eliberali nu erau invidiati! Tot ce era obscur.
infernal dispirea ca prin farmec cAnd era vorba de LIBER_
TATE, chiar daci de una gchioapi, de o ,,angajareliber6" amd_
rdti din Kolima (doar si cei care ieseaudin lagdr intrau sub
auspiciile consideraliilor superioare:unora li se permitea ple-
careape continent, allii rimAneau in taiga).
Da, tocmai aici, in detenfie,am intdlnit acesttalent al BU_
CURIEI COMUNE, mult mai rar gi mai dificil decAttalentul
SUFERINTEI COMUNE. E un paradox? Dar poate ci nu e.
Mereu, inci din copilirie, am vizut, de exemplu, cAt de fru_
moasedevin feleleoamenilor cdnd seuiti la vreun mic animilu!
din pidure carea nimerit din intAmplarein orag.Ei, si spunem
un arici sauo veverifi... cum semai transformd felelelprin as-
pectul posac,iritat, urban, pdtrunde parci putind puritate co_
pilireasci! Apare o lumini uimitoare pe chipuri. Ea strdpunge
mascariutdlii.
Uite, asa deveneaugi felele de{inulilor cAnd se elibera ci-
neva, strAngAndu-gipentru ultima oari lucrurile. Nu plecau
in etapi, ci in afarazonei! Era expresiaunei bucurii dezintere-
sate.Probabil oamenilor le estescris si se lumineze cdnd vin
in contact cu stareanaturald a omului. Au vdzut o veveriti sau
Ocna...cebinecuvdntare! 229
un arici care au ajuns ca prin minune in parcul plin de praf al
oragului, gi s-au trezit la naturi. Au v6zut un om care iese din
spatelesdrmei ghimpate gi au atins gi ei libertatea' $i in fafa
apariliei ei se stingeau toate pasiunile josnice. Omul care in
acest moment intrupa LIBERTATEA nu putea fi invidiat. El
trebuia si fie condus cu evlavie pini la poart6, pentru a nu
pierde cumva din gregeali marele dar pe care il primise.
in dimineala geroasi de 15 februarie 1947, vasul acesta
prefios, recipientul LIBERTATII, am fost eu.
Nici nu am apucat si apar in pragul spitalului liber din El-
ghen, unde lucrasem in ultimele doui luni de detenfie,ci am
fost inconjurati de toli delinulii care deserveauacest spital.
$i am vizut pe fe{elelor aceeaqiexpresie.Ei mi iubeau acum
numai pentru faptul ci intrupam pentru ei, azi, gindul: totugi
SE POATE iegi!
Toli voiau si-mi faci vreun serviciu. Tanti Marfuqa, o sani-
tari de 60 de ani, sectanti, adventisti de ziua a gaptea,a scos
de sub poalelehalatului un castronelcu cagi de ovdz.Ea mi l-a
pus in mdni gi a cerut si minAnc chiar aici, sub privirile ei. Cu
intonalii de povestitoare,ea a inceput sd boceasci Ei si se la-
menteze ci, uite, am ajuns gi eu la marea transformare, pini
in ziua a douisprezecea,lacaresi dea Domnul sd ajungi to!i'
Laboranta Matilda |urnakova mi-a privit critic pufoaica, a
ridicat din umeri, considerdndci o asemeneainfbliqaree total
nepotriviti pentru viala de om liber, 9i a inceput si spuni ci'
fXr[ niciun fel de idei preconcepute,si iau de la ea o rochie
gi ciorapi. O si ne gdndim mai tArziu la palton..' Garderoba
Matildei era vestiti in tot Elghenul pentru ci Matilda, prin nu
gtiu ce minune, iEi p[strase sopl liber gi ea primea mereu de
acas[ pachete.Cu aceeagiobsesiecu care Marfuqa imi vorbise
de ziua a doudsprezecea, Matilda repeta acum ideea intoarce-
rii la activitateaqtiinfifici' Aceastaera obsesiaei. in to[i anii
 *,K.
230 {:
EvcnsNreGHrNzsunc Ocna... ce binecuydntare!
I 231

de detenfie,se chinuise in privin{a doctoratului ei care,

la mo_ Anton trece la rusd.,dar oricum, nu qtiu de ce, nu in{elegce
mentul arestirii, era in faza finard,,chiar fusese stabiliti
ziua vrea si spuni. Tot vorbegtedesprestareavremii...
sus!inerii. - 10 puncte... Cu o temperaturi... Prognozain urm6toa-
Fochistul Tarif, care era inchis conform articolului
5gr3 _ reletrei zile...Va trebui...
banditism, a inceput si-mi ceari insistentca eu, cum - Nu infeleg nimic! Nu gtiu ce buletin meteo... Se aude
voi primr
buletinul, si mi duc imediat in Azerbaidjan,la prietenii foarte prost! Spunemai repedecAnd vii! Mai tare!
lui. Iar
ei, cAndvor afla cd am impdrlit durereacu fratelelor, Receptorul urld gi geme, pirdie gi clocoteqte.in fine se
mult_res_
pectatul Garifulla-ogla Husein, o sd-mi dea de mdncare
si o si opregtede tot.
mi risfele pAni la sfdrgitulvietii mele.
O jumitate de ord intreagi mi tot chinui cu aparatul de
To{i erau a;a de electrizali, ci pini gi felcerul Kolia, lemn antideluvian. Invdrt mdnerul, fac apel citre centrali...
care se
balbdia serios,a exclamatgi el, fhr6 nicio bdrbdiali, vreo Dar uite, in camera de gardi intri medicul-Eef al spitalului
citeva
frazela rdnd. liber, Per{ulenko.Estedintre acei angaja{iliberi care urmireau
- Repede! La telefon! E Taskan
pe fir! Sund deja a treia cu mare atenfieviafa definufilor. Dintre cei care nu se temeau
oari... Si innebunegti,nu alta... Si nu te apucedracii? si lege o prietenie personali cu doctorul german definut. imi
cel de la celilalt capit al firului vibra, fremita, se strdngemdna, m[ feliciti, imi tot ureazdnu qtiu ce succesein-
ineca de
neliniqte, nu se decidea si puni intrebarea
fatidici. Repeta credibile in noua viafi. $i, lucrul cel mai important, imi pro-
doar cu o intona{ie interogativi: pune sd stau la el trei zile.
- Tu eqti?Tu eqti? - Nu ati ar,.utnoroc cu vremea. Doctorul Walter tocmai a
- Da, da, da! Da, m-am eliberat!
Da, am semnatca mi s,a sunat la telefonul meu de acasi. Md roagi sd vd transmit: in-
anunlateliberarea... cepe viscolul, bate vdntul din sud. Prognoza pe urmdtoarele
De emofie, cel cu care vorbeam trece deodatd la trei zile estegroaznici. Nu se poate merge cu calul. Pejos e pe-
germand.
Iar eu, tot de emo(ie, deodati imi pierd capacitatea riculos. Eu gi so{ia vi propunem si locuili la noi in acestetrei
de a lega
intr-un intreg coerent girul de vorbe nem{eqti. zile. Aga ne-am inleles cu doctorul Walter. Si, cum se va potoli
- vorbegte ruseste! Azi amuitat
toate cuvintele,in afari de urgia, o sd vin[ dupd dumneavoastri.
celerusegti.Spune,cAndo sd vii dupd mine? Cuvintele medicului-qef,acestecuvinte amabile,care nu au
Ne inleleseserim demult: imediat dupi eliberare niciun fel de legituri cu stareamea sufleteasc5,ajung la mine
si iesirea
in afara zonei lagirului, mi duc la spitalul libea ca printr-un guvoi de api. Din cele spuseam ingelesun singur
agtepiaici te_
lefonul de la Taskan,imi confirm eriberarea(pdni lucru: Anton md sfbtuiegtesi stau la Elghen incd trei zile. Si
in ultimur
moment md indoiam de ea, doar se mai intArnplau rimAn DE BUNAVOIE incd trei zile la Elghen!
situa{ii in
care deciziafuseseanurati in ultima cripi), atunci
9i Anton va Neputinla de a indura ofensami ardea.Doamne, ce ghi-
veni dupi mine. comandantul ragdruluidin Taskan,
Timoskin. nionisti sunt! Deja in ora a doua, in ora a doua a noii mele
promisesesd faci rost de cal qi sanie.
vieti, libere, sa primesc o asemenealovituri. Si cine sa mi-o

232 EvcnrNre GnrNzeunc
dea? Omul cel mai apropiat. Pii cum de a putut si rosteasci
agaceva?Si rimin de bunivoie in Elghen! Trei zile! Trei ore!
Trei minute!
Pergulenkomai face o tentativi de a mi convinge si gdndesc
rafional. sunt numai treizle.ce insemnitate au elein comparalie
cu cei zece ani! $i doar nu trebuie si agtept in lagia ci intr_un
apartamentliber... Esteridicol si treci prin toate,pentru ca,mai
apoi, si inghefi pe drum. Viscoleledin Kolima nu sunt de glumi.
Mdcar acestlucru trebuie si il gtiu.
Sigurci-l gtiam.Eu si nu gtiu?...CAteistorii despremoartea
unor etapeintregi si a unor oameni singuri n-am auzit eu in tot
acestrdstimp! Totugi,sunt numai 22 de kilometri. Ce inseamni
pentru mine, un lup din taiga,acegtinefericifi de 22 dekilome_
tri, gi pe un drum drept, carenu cote$tedeloc? apoi nu se gtie
$i
cind se va potoli viscolul ista... Gregelilede prognozl se mi-
soari cu zilele.$tim noi precizia meteorologilor nogtri!
Dupi ce mi-am pus pufoaica,am dat fuga in micufa curte a
spitalului. Aga gi este,totul e o niscocire.F. o zica toate altele.
Uite qi termometrul. Sunt numai -35. E pur gi simplu o zi mi_
nunatd. Iesechiar si soarele.
Decizia se contureazdimediat. Trebuie numai si plec ast_
fel incat si nu observenimeni. Fochistul Galifulla taie lemne
lingi scari. El nu gtie nimic nici desprepreviziunile biroului
meteo, nici desprediscu{ia mea cu pertulenko.
- Galifulla, fii bun, adu-mi din antreu boarfele
mele. O sd
plec.
- Unde?
- Pii mi duc la Taskan.Acolo o si md ia si lucrez
la gridiniln.
Ca angajatliber.
Propriile-mi cuvinte imi produc o crizd,acuti de melanco-
lie. CAt de cenusie a devenit deodati aceastdprimi zi d,e Ii-
bertate,agade adoratdin visuri, pe careo vedeamcu ani buni
#
$r Ocna... ce binecuvdntare! 233
f.
?l
ti
It
inainte! Si mai stau la Elghen inci trei zile? Si mi sperii de nu
': gtiu ce viscol despre care nici nu se gtie de cine e prognozat?
,}l
Si mi oprescneputincioashla22 de kilometri dupi ce am par-
curs asemeneadistanfeprin viscole,prin atAtarlutate, prin El-
ghen, Migla Ei Izvestkovaia...$i ista e sfatul lui Anton!
in momentul acela, iritarea mea fali de el nu are limite'
Unde estecelebranoastrdinlelegere?Unde sunt aceleseri cAnd
el imi rispundea la intrebdri nepuse,la gindurile ce abia se
strecuraseri in conEtiin{amea?
Asa deci, mi duc la Taskan numai pentru a lucra acolo?
Ei, desigur, doar trebuie si lucrez. Trebuie si trimit bani lui
Vasia qi mamei. $i o si lucrez. Numai nu in Elghen. Aici am
fost mult prea mult cilcati in picioare' Timp de qapteani, tot
ce esteodios pentru un om, tot ce e satanic,mortal se intrupa
pentru mine in acestcuvdnt, Elghen. $i ce daci, ce daci visco-
lul seva ndpusti asupramea, o si mi purific in iureEulde vdnt
gi zipadd...
Tarif nu se miri deloc ci-mi car singuri valiza gi bocceaua
22 de kilometri. A tot vizut in detenlia sa femei caretrag grinzi
de trei metri, caretaie lemne de construcfie.El pur 9i simplu
mi ajuti s6-miurc bocceauape unreri.
- Ei, hai, mergi cu Dumnezeu! Si ltscrezicAt de cAt pini
la navigalie Ei,c6nd vine primdvara, se te duci in Azerbaidjan!
O si-ti dau o scrisoare,sd te primeasci precum o sor[. Ei, hai,
norocu!
Lui Tarif ii plac expresiileruseqticu sufixe turcegti.
din
$i uite, sunt pe drum. Au rlmas in spate construcliile
Elghen. Cu fiecare pas sunt tot mai departe de turnurile de
pazd din zoni. Merg . ZiryadascdrlAiesub picioare foarte sec9i
categoric.in ritmul acestuiscArldite bine si vorbeqti pe silabe:
,,Ni-cio-da-td,ni-cio-da-ti..." Sunt plini de hotlrAre si uit ci
existdsub luni un asemeneapimAnt' Elghen.imi aduc aminte
 T,
234 EvcnnNre
GHrxzsunc Ocna... ce binecuvdntare! 23s

cum unul din pachetelecu alimente ale mamei, trimis in tim_
pul rizboiului, s-a pierdut. Iar mama, sermana,mi tot intreba
mai apoi in scrisori: ,,Poateam gregit adresa?poate ci mai este
un alt Elghen?" $i eu i,am rispuns: ,,Nu, mimici, din fericire
pentru omenire, noi avem un singur Elghen...."
Merg agacam de o jumltate de ori, foarte bine gi usor. Sunt
obignuit5. De cdte ori nu i-am cilcat eu in picioare, kilome-
trii igtia din taiga! Sudar. Tioplaia dolina. Zmeika. Migla.Iz_
vestkovaia. Am mers prin taigaua neumblati. Dar aici ce e?
Aici e sosea...
Mersul mi liniqtegte.GAndulci totugi sunt liberi, ci merg in_
cotro consider eu ci e bine, ci nu ascultde nimeni mi migulegte
nespus.
Sunt numai 22 de kilometri. Dacd merg in ritmul ista,
atunci o sd ajung deja la Taskanpe lumini. $i simt gustul tri_
umfului cAnd imi imaginez cum va exclamamonstrul ila cdnd
o si mi vadi. ,,Ei, cum e aici, la voi, cu buletinele meteo?'l o
si intreb eu gi, ftrd si mai a$teptrdspunsul,o si pornesc mAn-
drd spre locul meu de muncd. Las'sdalergedupi mine gi si-si
ceari. iertare gi in rusi, gi in germand.
Numai c5... Degetelecare strAngbucata de fier, mdnerul
artizanal alvalizei de lemn, mi-au amortit, au impietrit. De ce
si nu fac o pauzd?Mai ales ci deocamdatdnu-mi esteagade
frig. Numai la mdini, dar o si le frec imediat cu zdpadi.
M-am agezatpe valizd' mi-am frecat degetelede la m6ni,
am scos din buzunar o coaji de pdine inghefatd - darul de rd_
mas-bun al fochistului Galifulla - gi am vrut sd incep si mi-
nAnc,ci.nd...
Deodati cevami-a guieratin urechi pitrunzitor, inviluitor,
si eu, cu tot trupul, cu toate simlurile antrenatede locuitor al
taigalei,mi-am dat seama:incepe.Nu, trebuie sd alung gdndul
ista. Orice poate guieraaqa!Poatedin cauzi ci am intors prea
brusc capul? Doar uite, cerul e absolut curat, de un albastru
cenugiu.$i vAntul nu e mai puternic decit de obicei.
Aga mi linigtesc,dar in sinea mea totul s-a incordat deja.
Mi uit din nou la cer. Firi indoiali, peste cA(ivanorigori, de-
ocamdati mici, s-a aqternut o culoare plumburie. $i praful de
ziryaddcare-mi sufl6 in fali devine de la o clip[ la alta tot mai
inlepitor. $i, lucrul cel mai important, pe goseae o linigte to-
tali, e pustiu. Oare toli in afari de mine au fost intorqi din
drum de stareavremii?
Da, sigur, nu e bine si mi agezaici pe vahz6..Trebuie si
merg gi sd merg, pentru a ajunge cAt mai repede,pe lumini,
micar pAni la centrala electrici din Taskan.in cel mai rd:ucaz,
acolo agputeaEisd innoptez.
Am pornit hotdrAti mai departe. Numai ci acum pdslarii
mei nu mai scAr[Aiau,,ni-cio-da-ti, ni-cio-da-t6".Acum ieqea
cu totul altceva.,,Totul era numai neguri gi vifor... Totul era
numai neguri gi vifor..." $i de ce ,Jrifor" 9i nu ,viscof'? Pei
pentru ci e din Fata cdpitanuluil. Neguri gi vifor. .. Neguri 9i
vifor... intr-adevir, chiar ci s-a intunecat.
Rafalelejoase de vint spulberaudeja zdpadacare c[dea tot
mai abundent. Acum toati fala imi era acoperiti de ace de
gheali inlepitoare. Deveneaudin ce in ce mai asculite qi mai
enervante.
Viscolul din Kolima se deosebegtede alte viscole nu numai
prin intensitateasa. Trisdtura distinctivi principali este ci el
aduce cu sine senza{iade neajutorare primordiali a omului.
Uite, chiar ci, niqte diavoli veritabili se invArtesc in mijlocul
lui. De parci se risuceste,urli 5i vrea sd te doboare o forli
' Romande AleksandrPuskin(n. red.).
236 EvcnrNla GHrrqzsunc
s
-!t
ti
Ocna... ce binecuvdntare! z)/
:i

diavoleasci.Viscolul trezeQtein tine un fel de arhimemorie, un
fel de nostalgieneanderthalian[. Tu egti intr-adevdr un om gol,
pe un pdmdnt gol.
$tiam astade multi vreme. inci din 1941,cind mergeanr
pe jos intr-una din etapelelocalescurte,am compusversurile
Imitalie dupd Longfellowt,unde sepuneau nigte intrebiri reto-
rice. ,,Cegtili despre zdpadd?",,,Ce
Etili desprevdnt?"
...EI plute;te,plin de urd, distrugdtorul originar,
Si tremurd, cu un frison infernal, toate mdrile si oceanele,
$i tremurd de dor culmile muntoasede la
Tian-$anphnd Ia Ai-Petra...
Oare afi auzit asta?Ce;tifi voi desprevh.nt?
gi mai departe:
...Nu ali mersprin gemetesi groazd,sdlbatici,
ca nrytepecenegt,
Nu afi cuftoscutgerul acesta...Ce;ti{i voi desprezdpadd?
Acum mi-am adus aminte de acesteversuri si mi sufoc
din cauzaeforturilor, din cauzadeciziei luate de mine de a re-
zista,de a rezistaneapirat sub presiuneavAntului inghelat gi a
neliniStii interioare din ce in ce mai intense.
E greu de spus cdt timp a trecut din momentul plecirii
mele de la Elghen.Sigur ci nu aveamceas.Oare cAli kilometri
am parcurs?Cali au mai rimas? Dacd nu ar fi fost valiza asta
blestematd!Oare s-o arunc? De f-apt,in ea sunt numai niste
vechituri. Nu. Vechiturile asteami le-a trimis mama. Mama
mea fldmAndi, nefericiti, puternici. Cdnd a fost evacuati, a
stat acolo, intr-o cimdru{i modesti din Ribinsk, qi a cirpit
I I{enry WadsworthLongfellow(1807-1882),
poet american(n. reci.)
minuqile asteavechi,a cusut cu o ald groasl nasturii de la ja-
cheta asta preistorici. Nu pot si arunc valizat
Insulilele luminoasedin spdrturile norilor se micgoraucu o
vitezd tragicd. CreEteacu o furie tot mai mare viteza vAntului'
Cu cAtmergeam mai departe,cu atat mai mult eram cuprinsi de
senzatiade ostilitate a stihiilor gi de singuritate totali. MI agi{am
disperatS.de un gind salvator:cu fiecare pas mi depirtez de El-
ghen.Dar, cu toateacestea, incepeamsi-mi pierd puterile.
inainte, inainte... Ah, daci a9 qti cdt a mai rimas! Mi rog'
acum sunt la jumitatea drumului. Am lisat din nou valiza jos
gi am inceput si-mi frec degeteleinghefate.$i atunci. '.
Mai intdi mi s-a pdrut ci esteun miraj in pustiul de zitpadl'
Silueta unui om care venea spre mine. De la distanli de un-
deva.Cind dispirea cu totul din cimpul meu vizual' cAndapi-
rea din nou in negura albi.
E un sentiment complex pe care il incearci un c[litor care
merge pe un drum din Kolima cAndvede un om carevine spre
el. Primul impuls e cel de bucurie. Nu mai eqti singur cu na-
tura ostili. Allturi e o fiinll la fel ca tine gi incerci sentimentul
relaxant al protecfiei.
Dar astanumai in prima clipi. Nici nu apuci si te bucuri, ci
eqticuprins din cappdni-n picioarede o groazl umilitoare' E un
om... Nu unul simplu, ci din Kolima. E un birbat. Poatefi un
penal evadatcarete va injunghia gi seva hrini din carneata la
drum lung. Poatece esteun soldat,un supraveghetor, innebunit
de punctelede lucru in care seaflau numai birbali, de pustieta-
tea din taiga,de viala in singuritate. Seva nipusti asuprata ca
o fiari gi te va viola. Poate,in fine, sa fie vreun qacalmuribund'
Acestaseva limita doar la a-fl lua piinea Eilucrurile cilduroase.
Totugi,n-am decAtsd cred ce vreau'dar nu am nicio ieqire'
Si mi indepdrtezde goseainseamni si mi inec in oceanulde
zdpadd,sd mi riticesc. inapoi? Pii el o si mi ajungl"' Mai
238 EvcnsNre GHrNzsunc
mult, inapoi e Elghenul. Deci inainte si, se poate intAmpla,
chiar in gura lupului.
Acum nu mai era nici urmi de indoiali: venea un om spre
mine. Uneori seaplecaintr-o parte sub loviturile viscolului, al-
teori se intorcea cu spatelespre mine gi sprevAnt, iqi trigea su-
fletul. Pentru el e mai greu decdt pentru mine. Mie vdntul imi
bate din spate.
$i abia cind a ajuns foarte aproape,la cdliva metri, mi s-a
pirut pentru prima oari ceva cunoscut in mersul cilitorului
singuratic.Doamne! Chiar aga?
Da, el era! Doctorul Walter in persoani, cu jachetaEi pAs-
larii. Pdni qi minugile i le-am recunoscut. Nigte minugi mi-
nunate, din piele. I le-a diruit cu mAna sa chiar comandantul
Timogkin.
- Stiam eu! Stiam eu! Uite ce inseamni o fati care nu a
primit la momentul potrivit educaliegermani! E capabili de
orice nebunie!
Mi-a smuls din mAni valiza nefericiti si, in acelaqitimp,
mi-a gterslacrimile chiar cu minuqa lui eleganti, din piele. La-
crimile inghefau pe ea instantaneu.
- Arati miinile! Ei, sigur,sunt inghe{ate...Stai!
A pus jos valiza si, dupi ce a luat zitpaddin mAini, s-a apu-
cat si-mi frece disperat degetele.Mi durea ca dracul qi acum
aveam un motiv de inleles si urlu cu toati puterea,bocind:
- Oare e greu de ingelesci Elghennu e un loc unde pot se
rimdn de bunivoie? Chiar Ei pentru trei zilel Ca si vezi, s-au
speriatde vremearea!
Era ametitor de bine: dupi o asemeneasingurdtatecos-
mici si-mi dau seamaci acum e cinevaciruia s6-i fie mili de
mine, sd m[ ocirasci, si-mi demaqtefaptelemele nechibzuite.
$i eu aveamla cine si strig si sd arunc cu acuzafii,una mai ne-
dreapti ca alta.
Ocna... ce binecuvdntare! 239
- Sigur,tu nu te grdbegti,repetam eu pe tonul unei gospo-
dine, eu trebuie si stau in Elghen, iar lie !i-e fricd sI ieqi din
baracddaci vremeae normali...
- Vremea chiar e normali, exclaml el amuzat gi deodati
parci i-am vlzut pentru prima dati silueta acoperite de zd-
padi, dupi ce mersesecu vintul in fa!6...
- Pei asta esteprima noastri sceni intre so[i! E chiar pli-
cut. A inceput si adie familiaritatea cdminului.... Aber beruhi-
gen siesich,gniidigeFraut...
$i chiar aici, in vAntul ista infernal, in suieratul tuturor sti-
hiilor, mi-a recitat nigte cuplete umoristice germane si fiecare
se incheia cu refrenul:Ich habezuvielangstvor meineFrau...2
$i uite, deja ridem in hohote. Ah, ce ugor inaintam acum!
- E cu totul altcevacAndi1i batevAntul din spate!spune el.
- Firi valiza asta mi simt pur si simplu ca la plimbare,
spun eu.
Mergem allturi. in direclia libertilii. Mergem din ce in ce
mai departe de Elghen. $i deodati, cu toati fiinla mea, simt un
impuls acut de fericire. Nu bucurie, nu mullumire, ci chiar fe-
ricire. Un avint aEade nestipdnit al sufletului, cind totul, chiar
gi cele mai profunde nelinigti, temeri, frici te pirisesc 9i zbori,
zbori, de parcl te-ai agdlat de coada necunoscuteiPisdri de
foc. in fine ai reugit si te prinzi de ea! $i momentul acestai1i
rimAne in memorie pentru tot restul viefii.
in via[a mea, ca gi in cea a altuia, au fost, desigur,momente
de bucurie. Nagtereacopiilor. Succeselede la lucru. Pasiuni,
aventuri. Lectura.
Dar acesteaau fost chiar nistebucurii, mereu dresecu o dozS'
destulde mare de agteptare,de intristiri carele-au premers.Dar
uite, cAnd mi gAndescdaci am intAlnit oare cAndvaadevdrata
1Dar liniqteqte-te,stimati doamna...(1.germ.)(n. red.).
2 imi estefoartefrici de soliamea (1.germ.)(n. red.).
 240 EvcunNreGnrNrzsunc
fericire, nebuneasce,pot se-mi amintescnumai doui episoade
scurte.O datd a fost la Soci.Chiar firi niciun motiv. pur si sim_
plu aveam22 de ani gi dansamun valspe terasadeschisi a unui
sanatoriu,cu un profesor de materialism dialectic care era mai
mare decAtmine cu 25 de ani gi de care tot anul nostru era in_
drigostit. Si uite, a doua oari am reuEitsd prind de coaddpasi_
rea de foc tocmai in ziua pe caream descris-o.l5 februarie 1947,
pe drumul Elghen-Taskan,in timpul viscolului.
Aproape ci zburam, luali pe susde viscol. Uneori ne opream
si ne sirutam cu buzeleinghefate.Ne lineam strAnsgi ea,pasi_
rea de foc, ne-a dus cu credin{i pe traseul siu uimitor.
Zoriiincd, nu se vedeau gi viscolul inci nu se potolise cAnd
am intrat in fine in baracaguie din lemn, unde aproapemereu
gisea un adipost orice delinut care abia iegisedin lagir.
- Uite, a spus Anton, punAnd valiza pe
zdpad6,uite, aici
{i-am inchiriat o cameri. La tanti Marusia.
Era o baraci cu etaj. Acum mi se pirea cl etajul se migca
qi cd dintr-o clipd in alta se va pribugi sub presiuneavantului.
Uqajerpeliti, jupuiti s-a impotrivit multi vreme, de parci era
vie, neceddnd deloc eforturilor noastre. Momentul istoric al
vielii mele. Intru in primul meu apartamentde om liber. Dupd
zeceani petrecufiin locuinfe de serviciu.
- Suntegiin viafi? se intereseazirdgugiti
tanti Marusia,qi
ea fosti delinuti, care fuseseinchis[ zece ani pentru o crimi
din gelozie.
- F,i,cum Deo!|, rostegtesolemnAnton.
Aqa spunemereu inainteaunei operatiipe careel, internist,
trebuie si o faci aici, pentru c6lucreazl,in spitalul lagdrului,
asacum se spune,,,om bun Ia toate'l
' Cu Dumnezeu
inaintel(1.lat.) (n. tr.).
Capitolul2
Din nou licitatie
Prietenul nostru din exil, Aleksei Astahov, inginer in care
a dispirut un scriitor extraordinar, ne rdsftla uneori prin tot
felul de nuvele suculente despre viata in Kolima. De fapt, in
repertoriul lui era gi povestireadespre cum se comporti, bu-
curAndu-sede libertate, un fost detinut din mini, Kolika Kar-
zubii (sau Rucika,Moskva, Zolotoi), proaspit iegit din lagir.
Pentru doud ralii igi comandi un geamantandin placaj cu
mAnerde fier (aqa-numitul,,sicriu"),sedoteazi cu o perni din
libertate,ftcuti din patru plasecolorateimpotriva linlarilor gi
o pufoaici veche.Apoi se imbracd numai cu haine luate din li-
bertate, adici cu o jacheti noui de lagir, tivitd la gdt cu blani
de veverili, qi o ciciuld de Kuban flcuti din poaleleunei scurte
vechi de supraveghetor.Apoi Karzubii se plimbi in voie, fhri
scop, pe aleeadintre cantina angajalilor liberi gi chiogcul lor,
salutdndu-l mereu, cind se intilnea cu el (ddnd mAna!),chiar
cu comandantul postului de paz| din lagir.
E ridicol si spunem asta,dar se vede ci in aceasti situalie
unici funclioneazi niqte legi psihologicegenerale.Desi acor-
dindu-le o apreciereironici., aproape toate semnele compor-
tamentului din libertate al lui Karzubii mi le-am descoperitgi
eu in primele zile de viali din afara lagirului. Yaliza Inea se-
mina ca doud picituri de apd cu ,,sicriul"lui. Pernamea, mai

242 EvcnrNre GHrNzsunc
bine zis fala de pern6, fusesecusuti tocmai din patru plaseco-
lorate impotriva finlarilor. La pufoaica de lagdr de categoria
intdi am pus un guleragnu de veverifi, ci dintr-o bland ca de
pisici. $i, lucrul cel mai important, precum Karzubii,incercam
un sentiment de beatitudine de fiecare datd cdnd mi duceam
la aga-numitul magazin (un chiogc ce mirosea puternic a gaz),
la cantind, dar mai alesla pogti.
La magazin vindea proprietireasa apartamentului meu,
tanti Marusia, o femeie grisuni bonomi, cu o voce rigugitd.
Cdnd mi uitam la ea, era aproapeimposibil sd-mi imaginez
ci-;i omordsebirbatul din gelozie.
Marusia zimbea strAmb cdnd vedea ci nu mi descurc
deloc cu prelurile gi ci, de fapt, nu pricep nimic in chestiunea
comerfului.
- Asculti aici, imi explica ea superior, asculti, nu-!i do-
resc riul. Uite, ia pantalonii lgtia birbitegti. O sd !-i dau fbrd
acte,aga,pe blat. O sd-i tai, o sd-i vopsegtiin negru gi o si iasd
o fustd care o sd te lini tofi cei cinci ani de privare de drepturi.
$i pe continent o si ajungi tot cu ea. ili spun adevdrul, nu-!i
doresc riul.
Sepirea ci alimentelesedau pe cartele.Tanti Marusia eramai
si moari de rAscAndgi-adat seamacd eu nu infelegsemnificalia
unui verb extrem de popular in rAndurilepopulaliei libere,,,ada
pe talonl
- Ot amirito! spunea ea printre hohotele de rAs rigugit.
Ei, asculti aici! Uite, de exemplu, tu ai aici talonul 40 3 B. Ai
idee, de exemplu, ce valoare are el? intr-o zi de tdrg, nu face
nici doui paralel $i deodatdpun un anunt pe uga magazinu-
lui: ,,Cu talonul 40 3 B se di jumitate de kil de crupe de orz
sau nu gtiu ce paste!Uite, atunci estemornentul potrivit cAnd
talonul 40 3 B devine valoros.Atunci po{i sd-l schirnbiqi si-l
$
ii Ocna...ce binecuvdntare! 243
i
vinzi sau s[ primeqti chiar tu jumitifile de kil Ei sl le mindnci.
Ai priceput?
Eram entuziasmatd de asemeneadetalii ale vielii libere'
Doar $i ele erau atribute ale unei fiinle libere, con{ineauun ele-
ment de manifestarepersonalda libertdlii. Daci vreau schimb
talonul 40 3 B, daci vreau il dau gi voi fierbe pe soba mea de
fier acestepaste.
in mod deosebitimi pldcea si mi duc la poqti. La Taskan
nu aveam oficiul nostru poqtal, trebuia si merg patru kilome-
tri, la aga-numitul Taskan-2.$i mi duceam acolo,pentru a mi
interesa cAt va costa dacd trimit la Kazan nu stiu cite ruble
pentru Vasika, Ei la Ribinsk, unde rimdsese, dupd evacuarea
din Leningrad, mama mea. Banii, primul salariu, urma si-i
primesc abia pesteo luni. Dar trebuia si md pregitesc pentru
aceasti zi marecdnd voi putea sl trimit deschisgi liber rudelor
mele propriii mei bani, cAgtiga[i.
Dar deocamdati trimiteam pe continent scrisori recoman-
date, scriind cu plicere pe plic adresa expeditorului' Nu o
cisuld pogtali cu tot felul de cifre, ci pur 9i simplu o stradi, un
numdr... Dup6 ce predam scrisorile,mai stiteam multi vreme
la ghigeu, lisAnd impresia ci aqtept pe cineva sau ceva, dar,
de fapt, pur gi simplu mi bucuram de mirosul de cerneald9i
de ceari topiti. Parci pogta era mai aproape de continent, se
simlea mai pufin singuritatea noastri de pe insuli. (To!i gtiau
ci nu este o insuli Kolima, dar o numeau cu incdpdlAnare
insuld, iar PimAntul Mare - continent.$i nu numai c[ le nu-
meau,erauconvinqicd agaEieste.)
Lucrul la gridinili nu se deosebeadeloc de cel pe care-l
avusesemaici inainte,in calitatede delinutd,'Dar era o bucurie
de nespusin faptul ci mi duceamla munci fhri escorti saud[-
deam fuga in pauzade prdnz acasi,in cameramea, gisindu-l
 244 EvcHnNre GHrNznunc
O cna...ce bi necuvantare! 245

acolo pe Anton carevenisedeja,iar dupi aceeasi mdncim im_

Bolboroselile asteaerau suficiente pentru a contrabalansa
preuna supi 9i cagi fbcutede cu seari. Asta d6deailuzia unei
toate telegrameleprecise, mesajeleqi adeverinlele pe care, la
familii gi am inceput cumva si uit ci, de fapt, numai eu sunt
momentul acela,le aveam din nefericire. Variantele disperat
liber6, cd Anton e totugi definut, iar pini la sfdrgitulpedepsei
de fantasticeale sorlii lui AlioEa gi ale salvirii lui miraculoase
sale(a treia la numir!) incd mai rdmiseseri pestegaseani. el
$i m[ bdntuiau noaptea.Nici lui Anton nu-i spuneam nimic de
se cam detagasede gandul dsta,mai ales ci situafia lui la Tas-
asta.Era secretulnostru. Al meu Ei al acestuibitrAn aproape
kan era o exceptie:mergea liber prin sat fhri escorti, ii vizita
nebun, caresemina cu portretele lui Rasputin. $i ii dddeam de
pe bolnavii liberi. Mergea pdni gi la magazinul Marusiei. Era
mAncarebitrAnului, dispreluind toatd inlelepciunea universi-
obligat numai si doarmi in zoni.
tari conspectatdcu sirg in tinerele gi cizAnd pradd unui vis
De fapt, triiam acea perioadd uimitoare cdnd fiecare
imposibil.
mdrunfig al vielii obignuite - pdnd gi al uneia agade amdrdte
Ce sl fac, n-au decit sd-mi condamne superstiliile cei pe
precum cea din Taskan!- te bucuri si genereazirecunogtinfd.
careDumnezeut-a crufat, carenu gi-aupierdut niciodati copiii.
Abia peste vreo doui luni am remarcat pentru prima oara ci
Al doilea vizitator penal al meu era ,,furnizorul Curlii" - el
in camera mea cdldura nu se pdstreazddeloc, se consumi o
imi aducealemne, gi legitura asta de lemne era cea mai mare
mullime de lemne, iar dimineata esteger.Apoi am observatci
cheltuiali din bugetul meu zilnic. Dar eram mullumiti de ri-
e destul de greu sd cari apa la etaj gi, lucrul cel mai important,
goarea furnizorului gi nu rni tirguiam cu el. Dimpotrivd, ii
ca noapteae groaznic,cAndrimAi singuri. Usa mea e pufin mai
mai ftceam nigte daruri pretioase,de exemplu, ii ddruisem o
retrasi faln de ceaa lui tanti Marusia gi, intre timp, penalii care
linguri de lemn gi un castronde tabli. El licrima de induioqare
fuseseri eliberali gi agteptaureluareanavigaliei pentru a pleca
pentru ci eu ghicisem: chiar cd nu avea din ce sd mdnALnce,
pe continent incepuseri sd-sifaci de cap. De fapt, ce sd fure de
dacdar primi ceva.Adeseachiar il serveamcu supd9i cagi. El
la mine?
se agezadirect pe prag, mAncalacom, uitdnd de linguri, sor-
Din acesti penali care se eliberaserdau fost doi la mine.
bind de pe marginea castronului,Ei pleca acoperindu-mi de
Unul dintre ei, un bdtrAn siberian, care semdna cu Rasputin,
recunogtinti. Uneori, cAnd mi uitam la ochii lui indrepta{i
era renumit ca ghicitor. L-a adus pentru prima dati la mine
increzitori spre mine, chiar simleam nigte vagi mustrlri de
tanti Marusia gi de atunci veneasingur. eu il incurajam.De
$i congtiinli pentru cI in decursulintregii meleperioadede lagir
ce?Pii pentru ci el, dupi ce-sipuneape nas ochelariicu ramd
am simlit fa[i de penali numai o repulsie.Dar uite,sunt diferi{i
de fier, se uita multi vreme, fix, la o linie din palma mea stAngi
gi ei. Oare, de exemplu, ista imi poate face ceva riu?
gi apoi spunea:
Odatd la grldinild a fost nevoie urgenti de sulfidind pen-
- Nu gtiu cum sd zic, dar eu nu v6d in
palma ta moartea tru un copil bolnav. La punctul medical nu exista,dar aveam
copiilor tdi. uite, si 1ii minte ce-!i spun eu, fiul tiu cel mare s-a
acasi. $i am dat fuga repedeacasl dup[ medicamentla o ord
p i e r d u t . . .D a r e v i u . . . N u - i v a d m o a r t e a . . N
. u , n u i _ ov i d . . . neobignuitd,nepotrivitdL.
 246 Evcqprvra GHrNzsuRc
Nu gtiu de ce, cheia se blocasein gaura cheii gi nu se invAr_
tea deloc. Tot chinuindu-ml ldngi ugi, deodatd am simlit, pe
neaEteptate,in spate,un pericol mare care mi p6ndea.M_am
intors gi am inghelat de groazi. in spatelemeu se afla, tindnd
in mina ridicati deasupra capului meu un lemn gros, chiar
,,furnizorul Curtii'l amirAtul meu care-mi aducealemne. inci
o clip[ gi ag fi cizut nduciti de lovituri.
L-am impins lipAnd gi am luat-o in jos pe scari, strigind
dupi ajutor. Dar, inainte s[ vind oamenii, prietenul meu cel in-
crezdtora reugit si dispari.
- Care e numele lui? Saum6car prenumele?m6
tot intreba
Anton in aceea5iseara.
Dar nu gtiam. Am descrisnumai destul de detaliat semnele
distinctive. Un nas subtire, vAnit, ca un ceainic. Schiopiteazi.
Este Kiseliov,a declaratcategoricAnton.
Doar el ii trata mereu si-i ,,scutea"pe tofi penalii.
- Me duc si fac cercetiri gi si mi rifuiesc.
Degeabal-am rugat sd ignore aceastdsituafie.A doua oard
nu va mai veni Kiseliovdsta...Dar Anton respectacu strictete
principiul siu in comunicareacu penalii. Iar principiul era
acesta:sl nu seplAngi niciodati comandantului,dar sanu lase
nepedepsitdnicio abatere.
- O si-l trosnescchiar eu, a promis Anton.
Si asteanu erau vorbe goale. pumnii doctorului aveau un
pud. Se vede ci primise labeleasteade fier ca mostenirede la
cAtevageneraliide grossbauert-i.rarlinia intelectuali a profi-
lului de la singurul chimist sau alchimist care s-a strecuratin
neamul lui.
A doua zi, doctorul a ndvllit gdligios in holul gridinilei,
trigindu-l dupd el pe amirAtul bdtut.
I Fermieri (1.gern-r.)(n. red.).
O cna... ce binecuvdntare! 247
- Asta e? a intrebat doctorul cu o voce bubuitoare' linin-
du-gi victima de guler.
- Nnnu, am spus eu la inceput cu refinere, dar am adiu-
gat, dupi ce am auzit vocea acuzatului,deja plini de groazi: in
mod clar nu e el!
- Ei, Doamne! a inceput si plingi pedepsitul nevinovat,
qtergAndu-qinasul cu ciciula de blani, cu urechi. Pentru ce ma
trosnili, Anton Iakovlici? Si fiu eu ticilos daci sunt ila! Si nu
vid libertatea!EsteToPorkov'..
- Pei de ce ai zis ci are ,,nasulca un ceainic"?a spusener-
vat Anton, aruncdndu-gi greqealaasuPra mea. Ei' bine, nu-i
nimic! O si ne socotim Ei cu Toporkov.. ' Iar pe tine, Kiseliov,
o si te reformim gi o sd pleci pe continent...
$i-a linut promisiunea. Dupi rdfuiala cu Toporkov, amin-
doi porumbeii au fost ,,activati".Erau nigte reprezentanlitipici
ai neamului ,,qacalilor"din Kolima. Ei abia se mai lineau pe
picioare de epuizare,dar furau intruna, iar daci se ivea oca-
zia. nu se dideau in lituri nici de la crimi' Acum se indepli-
nise visul de taini al amandurora: din caLrzastirii de sinitate,
amAndoi urmau si fie trimiqi din taiga mai intAi la Magadan,
iar apoi gi pe continentul mult visat.inainte de plecare,amAn-
doi au trecut sd-siia rimas-bun gi i-au mullumit mult docto-
rului pentru tot, dar, in principal, pentru activare.
Din mirturisirile sincere ale lui Toporkov a rezultat ci fu-
seseispitit de perna mea vltuiti cu fa(a de pern[ cusutd din
celepatru plaseimpotriva lAnlarilor'Tare mai voia si doarmd
pe cevamoale.
Dupi intdmplareaaceasta,Anton a decis si schimbe ca-
mera. Si,in curAnd,m-a dus intr-o cisuli bine dotati unde Io-
cuia economistulcombinatului alimentar' Iarolki. i;i ispdgise
cei opt ani Eiacum triia ca angajatliber, cu familia, dupd ce-gi
chemasede pe continent solia Eifiica.
 248 EvcHnNre GurNznuRc
Pur gi simplu mi s-a tdiat respirafia c6nd am vizut acest
apartament gi, lucrul cel mai important, noua mea camerd.De
mult nu mi mai intalnisem cu un asemeneanivel de civilizafie:
pdni gi closetul era iniuntru, nu in curte. Dar, lucrul cel mai
important, familia larolki mi-a dat in folosinfi un birou gi
o
grdmadi de cdr{i. si acum, cxnd mi intorceam de la serviciu,
intram in cameri gi stdteam multi vreme in prag, vrijiti de
imaginea fermecati - teancul de cirli de pe birou.
$i am uitat complet, complet ci Anton e inci detinut. pAnd
intr-o zi nefastd...
- Timogkin o si fie inlocuit! ne-a
anunfat Iarotki intrdnd
in cameranoastri...
Era o loviturd dintr-o direc{ie din care nu te agteptai.Nu
dorea asta nici TimoEkin, comandantur lagirului din Taskan,
care se-purta la fel de bine cu delinufii in general,precum
se
purtase cu mine gi cu Anton in special. De fapt, inliturarea
lui din Thskan nu era o demitere formali a lui. pur gi simplu
s-au trezit si-l trimiti la nigte cursuri de un an de calificare
in Magadan. Dar de la directorul combinatului alimentar
Ka-
mennova veneau zvonuri ci asta nu e intAmplitor, ci se vede
ca cineva ii informase pe gefii din Magadan despre raiul
din
Taskan9i despreliberalismul putred al lui Timoqkin.
Despirlirea a fost emofionanti. Fostul nostru bun mosier
se neliniEteacel mai tare gdndindu-se in ce mdini vor ajunge
oamenii lui apropiali pe care el, spre deosebirede moqierii
din
secolultrecut,nu puteasi-i elibereze.
- Pentru noi nu e o problemd! spunea
el cu o voce exagerat
de vioaie, privind intristat la apartamentul siu aranjat. pe"rrtru
noi nu e o problemd!N-o sd pierim noi, nu e aga,Valiuha?
O $i, intr-adevir, primele zile, chiar sdptimAni din noua dom-
si ne risfbl[m un an in Magadan,tarefrumos. .. Cum, necum,
existacasdde culturd,baie,doui cinematografe...Dar uite,
de
doctor mi doareinima. Si nu-i chinuiasci in lipsa mea...
Ocna...ce binecuvdntare! 249
Apoi mi-a strdns mAna gi gi-a exprimat speranfaci o si fiu
,,prieten credincios al vielii'l nu vreo vdnturd-lume, care-;i
schimbi solii in fiecaredelega1ie...$i ci, Doamne feregte,dacl
noua conducereil va trimite pe doctor la mini, si mi duc cu
el. Bine ci mdcar eu am apucatsi mi eliberez...
in ziua plecirii, s-a imbitat de necazgi Anton a fost nevoit
si-l ingrijeasci pentru ultima dati.
- Nu gtiu cum o si trlim noi fbri tine, bolborosea el,
scuturAndu-Eicapul cre! in careera un adevirat talmeg-balmeg,
multl superficialitategi, in acelagitimp, atAteaporniri nobile,
largi, bune, adevirat rusegti.Nu e aga,Valiuha?Ne-am obignuit
de parci e tata...
Valia, alb-rozalie,chiar sirise de gatul doctorului ca o fiici.
Le-am ajutat si stringi, sd-Eiincarce lucrurile gi ne-am dus
sd-i conducempAni la Taskan-2.La despirlire, Timogkin a in-
ceput si md tutuiascl.
- Fatamea,in tine imi pun toati speranta.Si nu-!i lagi pri-
etenul la necazt
Am mers inapoi pe jos cei patru kilometri, ticuli, aplsafi
de despdrlireade acegtioameni buni, impovirali de presimliri
grele.
CAnd am aflat ci noul gef al lagirului din Taskan a fost
numit Puzancikov,pe care-l cunogteamde la Elghen, am in-
ceput si-l linigtescpe Anton. $i si mi linigtescgi eu. E un om
echilibrat.Nu are patosul acelasadic. Pur gi simplu igi face
treaba ca intr-o unitate de produclie. Numai si meargi su-
plimentele. $i aga de uqor a fost atunci si mi schimbe pe un
sobar!E un conducitor practic!
nie nu au adus schimbiri esenlialein modul nostru de viali.
Anton iegeaca de obicei liber pe poartl, ii vizita in sat pe bol-
navii liberi, veneain fiecarezi Ia mine lapr?nz gi la cini.
 250 EvcHeNre GHrNzsunc
insi pesteo luni gi jumdtate au inceput si apari primii nori
careanunfau furtuna. Problemaera c6 puzancikov aveao so(ie,
Evghenia Leontievna,medic, caredeveniseacum qeful unitdtii
militare de lagdr din Taskan,adici gefdirect al lui Anton. Era o
femeie scundi, energici, de vreo 30 de ani, cu o fafi driguld gi
manichiuri (iar astanu era deloc ugor de asiguratin taiga).Ea i
se adresalui Anton cu prenumele 9i patronimicul, era de acord
cu diagnosticul lui gi cu tratamentul. Dar cind s-a imbolnivit
nepotul directoarei de la combinatul alimentar, Kamennova,gi
ea a sunat, ca de obicei,la unitatea militari a lagirului, cerAnd
sI fie trimis Walter,EvgheniaLeontievna a rispuns amabil[ ci
va veni chiar ea.
I-a prescris tratament bdiatului, dar boala tot nu trecea si
Kamennova a inceput si insiste si fie trimis totuqi walte r, care
trata deja toati familia de cdliva ani. La asta,doctorifa puzan-
cikova,zdmbind drigu!, a explicatci doctorul walter e intr-ade-
vir un diagnosticianbun, dar ci, stAnddeja de 12 ani in lagia
firesc,nu poate fi la curent cu noile realizdrialemedicinei.
- Trebuie si merg mai rar la pacienfii liberi,
spunea in_
grijorat Anton, dar cum si fac astaIiri si-i supir pe oameni?
Au mai trecut citeva siptimAni gi odati m_am intdlnit la
magazin cu doctorila noastrd,caretocmai se intorsesede la Ia-
godnoe, de la nu qtiu ce consfttuire.
- Cum o ducefi? m-a intrebat ea bldnd.
Bine? Eu, din pi,
cate' trebuie si vd intristez. Doctorul walter o si fie luat de la
noi. La mina $turmovoi. Acolo s-a deschis un nou punct de
lagir, e mare nevoie de medic gi direcfia sanitari pur
Ei sim_
plu a fbcut licitafie. Cine vrea sd primeasci aparaturd noui
gi credite pentru un medic detinut bun? Multi vreme m_am
impotrivit...
- Dar totugil-ali vdndut la licitatie?
Ocna... ce binecuvdntare! 251
Ea a l6sat impresia ci imi ia in glumi cuvintele.
Anton a fost aqade distrus de veste,cd am fost nevoitl si
joc rolul optimistului.
- Ascult6,doar qi la mini triiesc oameni... Tu egtibine, s[-
nitos... $i o si vin dupi tine... Doar nu-mi pot interziceasta...
Dar vai, tocmai asta mi-au interzis. $i Anton gtia deja de
asta.Zborul fantezieiadministrative a $efilor noqtri era incom-
parabil cu imaginalia gchioapi a torlionarilor din secolul tre-
cut. Sistemulse tot perfecfionase.$i s-a dovedit ci noul punct
de lagir de la mina $turmovoi fuseseorganizatdup[ un prin-
cipiu special:va fi populat numai de cdtre delinufi gi gefi, de
lagir gi de producfie. Obignuilii angajali liberi, mai ales fogti
delinuli, nu erau admigi in acestsat special,gi nu li seofereade
lucru acolo. in felul acesta,mi privau de dreptul de a-l urma
pe Anton gi de a mi instala in satul de angajali liberi al acestei
mine, agacum planificasem la inceput.
S-apribuEit iluzoria noastriviali familiald. Abia cestituserim
pufin cu gazdelecarene primiseri in apartamentul lor, biuserim
un ceai, glumiserdm,discutaserim desprecir{i, ne simfiserim
oameni. $i uite, din nou piala de sclavi,mina, despirlirea, necu-
noscutul, un hiu negru.
Familia Iarolki fusese cutremurati de ghinionul nostru.
Mai ales Maria Pavlovna,care locuise pe continent gi se cioc-
nise pentru prima datd de moravurile din Kolima. Ea nu se
putea uita la noi fbri lacrimi in ochi gi tot repeta uimitd:
- Dar cum sepoateaqa?Dar astachiar cd nu se poate...
...Anton a fost dus singur,fbri etapi, conform unui ordin
special.Escortadin Taskantrebuia s[-l duci pAni la Elghen'
iar acolo sd-l predea unei alte escorte,pentru a fi trimis mai
departein etapi.
 252 EvcnsNreGHrNzsunc
Am incercat si pitrund in zona de lagir, pentru a_l ajuta
si se pregiteasce,dar acum, in lipsa lui Timoskin, nu am fost
lisati.
- Angajafii liberi nu au voie!
- Pei ce mare liberi sunt eu...
- Pei cum aga...Nu suntefiin grija noastri... Asta
e!
Ne-am luat rimas-bun la 11.30noaptea.El trebuia si fie in
zona nu mai tirziu de 12. De data aceastanu ne_ammai spus
unul altuia cuvinte de imbirbitare, cum ficeam inainte. cdnd
eu eram luati de lAngi el. Acum in fala noastri se afla o prd_
pastie - gaseani caremai rimiseseri pdni la sfArgitulpedepsei
sale.Firi posibilitateade a ne vedea.poate chiar fbri drept de
coresponden!d.
El a plecat si eu m-am asezatla masd 9i am stat agapAni
dimineala. Era iunie gi o noapte albi. pe la 5 dimineafa, contu-
rurile obiectelor gi-au pierdut neclaritateanocturni, au deve-
nit limpezi. $i deodati am vizut la fereastramea o mind clar
conturatd si mAnecaunui veston militar. Mdna bitea in geam
si vocea cuiva, cu accent ucrainean,ordoni: ,,Hai, afaril,'
Am alergatpe sciri. LAngi casi se afla un camion. in bend,
pe nigte ldzi, stitea Anton. Un gardian cunoscut din Taskan,
poreclit CazaculMamai, didea dispozifii sacadat:
- Urci in cabind,femeie! cum o sd iegim
pe drum, o si
$i
te muli in camion,si mai vorbili gi voi amAndoi...
M-am supus thri si cArtesc.$i aga a gi fost: cum a trecut
masina de asezareanoastrd.,Mamai l-a oprit pe gofer gi m-a
ajutat chiar el si md cafdr sus ldngi Anton.
in aceastl intdlnire neaEteptati, in bundtatea Cazacului
Mamai carene-a dat posibilitatease ne mai vedem inci o datl
dupi ultimul rimas-bun pentru totdeauna vedeam amAn-
doi superstitiosun semn bun. Uite, nu ne-am agteptatla asta,
dar a apdrut un om bun. Si agava fi si in continuare.Binele
Ocna...ce binecuvhntare! 253
esteintdlnit gi acolo unde nu te agtepfideloc la el. O si ne mai
vedem, neapirat o s[ ne vedem. Iar eu deocamdati va trebui sd
mi mut la Magadan,laIulia.
Iulia, colegamea de celuli de la Iaroslavl,singuraticul meu
fidel Vineri, locuia acum, dupi eliberareadin lagir, la Maga-
dan, lucra ca brigadier la nu Etiu ce atelier de jucirii. Ea imi
scrisesenu o dati la Taskan,imi l[udase camera qi serviciul,
mi chema la ea,imi promitea si mi aranjeze,,incapitalaKoli-
mei". Cu exceplia lui Anton, Iulia a fost singurul meu suflet
apropiat pe acestpimAnt. Ne consideram surori, botezatein
aceeaqicristelni{i comuni din Iaroslavl.
Camionul abia se tAra, impotmolindu-se des. Lizile puse
una peste alta se zgAlldiau,hodorogeau gi ne loveau peste pi-
cioare. Dar noi voiam ca aceasti ultimi intAlnire a noastri si
durezecit mai mult gi ne bucuram de problemelecu transpor-
tul. Din cAnd in cdnd, Cazacul Mamai deschideaportiera, se
ilea pe ea,se uita la noi. in mod clar ii pirea riu de noi gi, pen-
tru a-giascundesentimentelenepermise,igi scoteacascheta,o
qtergeape interior cu batista,iar dupd aceea,cu aceeaqibatistiL,
iEi gtergeafruntea rotundi gi capul oachegtuns scurt cu un
mo! de la care primise porecla.
Ne-am luat rlmas-bun tot drumul, repetAndintruna, iar 9i
iar, adresadin Magadan a Iuliei, caredeveneaacum pentru noi
singurul reper in neguradespirlirii obscure.
Momentul final al despirlirii a venit cumva neaqteptatde
repedegi a durat pur Ei simplu o clipi. Se pirea cd maqinacu
delinuqi care efectuatransportul la mina $turmovoi aqteptase
multi vreme lAngi conducereadin Elghen Einu putusesi plece
numai pentru cd Anton intArziase9i escortanu-gi incheiase
socotelile.Celelalteescorteinjurau. M-au indeplrtat cu gro-
solinie, l-au indesatimediat pe Anton in maqinalor acoperiti
 254 EvcHrNre GHrNzsunc O cna... ce binecuvhntare! 255

cu panze de cort in care erau inghesuili vreo 50 de birbafi. Nu Oamenii liberi din Taskan imi puneau sare pe rini. Cum
mai puteam si-l vid. in zgomotul maginii care se pregitea sd ml aritam pe strizile situcului, neapirat se apropia cineva de
plece am mai putut distinge numai ultima lui exclamatie: mine qi mi intreba daci nu gtiu cu ce l-a tratat atunci docto-
- Si md agtep{i! Neapdrat si mi agtepfi! a strigar rul pe Ivan cel rogcovande s-a vindecat agade repede.Sau pe
el in
germani. frizerul Volodika? Poatemi-a l6sat mie acesterefete?Nu? Uite
ce picat! Ce om a fost trimis de aici! Cine o si ne mai salveze
...$efa mea din Thskan,cea care conduceagridinifa, multd acum?
vreme s-a impotrivit demisiei mele. Mai intdi a incercat si mi Toli igi manifestaucompitimirea: ,,Au spart familia..." Iar
convingd si rdm6n, promildndu-mi si-mi dea peste rAnd un goferul de la combinatul alimentar,fost ho! ,,legal'lFedika-Ciuma,
ordin de cinci metri de stambi. Apoi a inceput si mi amenin(e. care acum se reeducasein fruntag in producfie, mi-a spus:
Ci daci nu vreau cu binele, o si-mi aranjezeeala Magadan viafa. - Auzi, o si te duc eu pAni la Magadan... Se-F strdngi
E suficient s-o sune numai pe Marivanna, iar ea o s6-i spun6 boarfele!.Am congtiin!6. Daci nu ar fi fost Walter al tiu, ag fi
sotului, ;i un secoln-o sl-mi gisescnimic de lucru la Magadan. stat acum intins sub o movili de pdmint cu fala spre risirit,
in cele din urmi, pusi in fafa incipi(dndrii mele abso- qi o eticheti legati de picior. Sau aEfi gontAciit prin vreun sat
lute, directoarea a cedat 9i am incheiat printr-un compromis: nenorocit... $tii ce diagnostic am avut eu? $i, cu mAndrie, de
ea o si-mi dea drumul, dar nu acum, ci peste o luni. Iar in parci era un titlu de conte, a rostit fbri greg: En-dar-te-ri-ti
luna asta, trebuie s-o ajut pe comsomolista Katia si invele la ob-Ii-te-ran-ti. . .
pian tot repertoriul culegerii cdntecelepre;colarilor. Katia o si
prindi migcareadegetelor,are Ei auz muzical.
Luna aceastaa durat la infinit. Mergeam la serviciu qi mi
intorceam de acolo,privind in jur nedumeriti: oare acestaeste
raiul din Taskan pe care-l dorisem cu anii, la care visasem la
Beliciegi la Elghen?...Ce gauri opaci, de taiga,mai este!Nori
de ldnfari qi alte insectesugitoare de sAnge.Mlagtini de jur-im-
prejurul agezdrii.H5liguri de trestie otrd.vitoare.Anton spunea
cd in trestia astase gisegteo otravi cumplitd, cucutd.
Acum toategdndurilemele zburauspreMagadan.in capitalil
in centrul civilizafieidin Kolima. Bine spuneaTimogkin: casdde
culturi, baie,doui cinematograf"...$i, lucrul cel mai important,
acoloe Iulia. $i adresaIuliei, pe careo stieAnton. si la adresaasta
poate veni un triunghi scris cu litere rusegtice seamdndcu cele
gotice.B-ul mic, ca o cumpind ce selasi in fhntAni.

Capitolul3
Capitalameaaurie
Pe drumul spre Magadan trebuia neapirat si trec pe la Ia-
godnoe. Adeverinla provizorie de eliberaredin lagia emisd de
URC din Elghen, avea de mult termenul expirat. Trebuia s-o
inlocuiesc cu a$a-numitul ,,formular Al pebaza ciruia, peste
un anume timp, urma sd mi se dea un buletin de un an. pu-
team primi acestformular numai la lagodnoe.
$oferul Fedika-Ciuma,pacientul recunosc6.toral lui Anton,
a fost de acord sd meargi si acolo, degi pentru astaa trebuit si
facdun ocol mare. Nu a vrut in niciun caz sd ia bani de la mine.
- Ce-mi trebuie mie bumdstile tale? a remarcat el melan-
colic. Nici nu am pe ce si le cheltuiesc.Doctorul ista al tiu, gtii
ce mi-a spus la despirlire: Fiodor, line minte, zice el, fiecare
sticlufi sau fiecarefum sunt pentru tine, zice,pur gi simplu un
cui in capacul sicriului tdu. Uite aga!Asta, zice, nu e glumd la
tine, ci endarteriti obliteranti...
Fedikase uiti pe furiE la mine cu mdndrie...
Mergem... Putem spune ci zburim. Fedika e un bun cu-
noscdtor al drumurilor din Kolima. $tie toate ingustirile gi co-
titurile, gtieunde nu sepoate gi unde sepoate folosi de vad.
- Ai obosit? Pdi uite, acum ajungem pini la platou
;i
facem o pauzl.de ligarI. Pufbie cdt vrei!
Ocna... ce binecuvdntare! 2s7
Iegim din magini, ne agezlm pe platoul ticut, acoperit de
muEchi,intindem pe un ziar ni;te plicinte cu cartofi, pregitite
cu griji de solia lui Fedika. Nu este din rdndurile borfaEilor,
dimpotrivi, e fraierd,,,ukaznicf'. Dinspre plicinte vine o adi-
ere de via{I liberd, tihnitl. So[ialui Fedikaa fost pedepsiti pen-
tru nu se gtie ce spice sau coceni care fbceauparte din sectorul
proprietilii de stat. A impins-o dracul intr-un an fllmAnd, de
rdzboi. Uite, gi a ajuns in Kolima.
Dar ce cvas de pdine face! E artisti! Fedika imi toarni in
cana mea dintr-un ceaunagafumat, infbgurat cu o mineci
luati de la o cimaEi veche.
- Nu, nu l-am legat degeaba,a spusFedika gtergdndu-sela
gurd, cu o asemeneagospodind nu duci dorul cdrciumii.
Un singur lucru e obositor: tot drumul, Fedika imi cere
mereu si-i tot povestescromane. Mai e jumitate de drum pini
la lagodnoe,iar eu deja am apucatsi-i prezint biografiile sofis-
ticate ale lui Athos, Porthos qi Aramis. Acum o si trec la aven-
turile lor gi la victoriile gloriosului viconte de Bragelonne.
Cam la fiecarecinci-gasekilometri, povestireamea estein-
trerupti de cite un pichet de control care cere actele.Fiecare
intreabi severde ce adeverinta are termenul depigit, de ce nu
am ,,formularul Ai $i eu, cu o voce plictisiti, le explic ci am
fost re(inutl la serviciu gi de aceeanu am putut plecala Iagod-
noe dupi,,formularul,{: $i acum tocmai dupi el mi duc. Sol-
datul noteazi num[rul maqinii, numirul adeverintei,numirul
cirtii mele de munci noi-noufe. Apoi imi d[ drumul fbri prea
multi tragerede inim6. Fedika-Ciumase minuneaza:
- Ia uite ce muiere cu cap eqti tu..' Iote cdte romane qtii!
$i de ce le spui tu mililienilor istora direct, tot adev[rul? Ce'
nu poli s-o spui pe ocolite?S[ fi spus 9i tu: pii eu' cetllene
miliqian, nu prea mi gribesc in legdturd cu ,,formularul A"
 258 EvcnENra GHrNzsunc
pentru cd agteptde la o zila alta reabilitareacomplete... Cici
insuEi tovarigul Voroqilov sau Molotov acolo a analizat cantl
meu Ei i-a raportat personal tovarigului Stalin. Iar acelaa spus
ca o si ia gapterdnduri de piei de pe cel care gi-a bitut joc de o
cetifeani nevinovati... Ca si aibi mai multi grijn la dosare...
Fedika-Ciuma ride in hohote, descoperindu-Eidinlii gal-
beni, ca de cal. Are un canin de aur qi tare se mAndrestecu el,
aproapela fel de mult ca qi cu endarterita obliteranti.
La Iagodnoe, lAngi o cisufd micd vopsiti intr-un roz idi-
lic, se inghesuiebirbafi veniti de la mine. Aici esteconducerea
Sevlag-ului.in stdngaintririi, la ghigeul casieriei,se elibereazi
rdvnitele,,formulare A'.
Fedika imi explicd atunci ci trebuie si intru in casi impre-
uni cu el qi cel mai bine la bra{. Atunci tuturor le va fi clar:
locul e deja ocupat. Altfel o si dea fuga toli qacalii.Uite cum
agteapte...Pii cine se inghesuieaici?pii sunt mirii de la mini
care se inghesuie aici, vor si primeasci o muiere liberi. Cu
,,formularul A'pdni si la stareacivili te inregistreazi.
Am auzit multe (gi am scris multe) despreacesttArg de mi_
resedin Kolima. E amuzant si vezi toate asteacu ochii tdi. De
fapt, daci e si te gindeqti mai bine la acestfenomen gi privegti
totul mai in detaliu, cdnd Fedika i-a numit gacali,mi rog, in
nizuinla astade a faceo familie seascundetocmai latura ome-
neasci, nu aceeade gacal.Fiecaredintre acegtimiri are in spate
un drum greu. $i e ceva specific: toli sunt foqti penali,
lirani
deschiaburili, delapidatori gi holi ai cocenilor de stat, gi chiar
cei mai invederati bandili vor tocmai si se insoare, nu pur gi
simplu si aibd o legituri. Vor ca totul s6 fie oficial, cu starea
civildsi luareanumelui.
Deodati vdd pe unul dintre camioanelecare stiteau la dis-
tanld inscriplia ,,Mina $turmovoi'i Si, nesocotind toate regulile
Ocna... ce binecuvhntare! 259
bunelor maniere din Kolima, mi nipustesc in mijlocul grupului
de miri, strigind: ,,Cine e aici de la $turmovoi"?
Nu, totuEi m-am niscut sub o stea norocoasi! Ca si vezi
numai ce noroc! El l-a vizut ieri, ieri pe Anton, acestexpeditor
de la $turmovoi. Sti in fala mea cu nigte pantaloni de cizmd,
legafi la brdu cu sfoar6,in loc de curea,gi, scirpinAndu-gi piep-
tul piros, tatuat,imi povestegtetemeinic in ce condilii locuieEte
acum Anton.
- De fapt, el e la un punct inchis, de regim, prin urmare.
La 7 kilometri de sectorul central. Acolo nu e lisat nimeni. Dar
se zvonegteci acolo ra(ia e chiar mai mare decit a noastri cu
100de grame.Agaci nu fi tristi! O s-o duci bine toati iarna...
- Dar unde afi putut si-l vede{i, daci punctul de lucru e
inchis? intreb eu neincrezdtoare.
- Pei la centru! Acolo unul dintre gefi a inceput si se su-
foce. Ei, gi a fost adus doctorul ca si-l faci si respire din nou.
Pentru ci se spune ci e un doctor tare invifat, pe toli ii face si
respire din nou. $i acum, pAni gardianul 6la nu se face bine'
doctorul vostru, cetileani, va fi adus de mai multe ori la cen-
tru. Aga ci, hai, mdzgilegte nigte rinduri. O sd le transmit, si
fiu ticilos daci nu le transmit! Am acolo un amic, lucreazi ca
sanitar... Nu te intrista, i\i zic, cetifeani! $i ce fel de so1iqi e?
Din Kolima sau de pe continent?
Cdt timp scriu, el se uiti curios peste umirul meu. Dar il
fentez.incercAnd si mi descurc in modul cel mai disperat cu
articolele gi cazurile,incropesc o epistoli in germani, plind de
optimism. Md duc la Magadan,am ,,formularulA'aproape in
mAni, am o scrisoarede la iulia, aproapeci mi-a gisit de lucru
la Magadan.Numai si ai griji de tine. O si ne vedem neapirat.
...Ghigeulla carese dau documentelee agade adAnc,incAt
pe omul care se afli acolo il vezi ca printr-un binoclu intors.
 260 EvcHsNre GHrNzsunc O cna...ce binecuvdntare
! 26t

El scormone$temulte vreme, rdsfoind hArtiile, mugesteceva

Militarul ridica indiferent din umeri.
ininteligibil ca ri.spunsla intrebirile mele referitoarela primi-
Si uite-l in mAinile mele, mult agteptatul,,formularAl Apu-
rea buletinului. Apoi deodati rostegteclar:
cat cu degetelemele negre, murdare. il lin cu grijl de un coll gi
- MAna!
citesc.Hirtia confirmd ci eu am fost zeceani in lagire de ree-
- Ce?
ducare gi muncd (despre inchisoarea-izolatornu se spune ni-
- Dafi,mi m6na!
ciun cuvAnt!),pentru cutare gi cutarecrime de stat (membru al
Nu infeleg nimic. Oare o fi fost introdus vreun ritual uman,
unei organizalii teroristeilegale,care a avut ca scop E.a.m.d.)gi
de felicitare a celor eliberali prin strAngereamAinii?
am fost eliberatl din lagir la implinirea termenului de pedeapsl
intind sfioasi palma dreapti, strecurati intr-o parte prin
cu pierdereadrepturilor civile pe incd cinci ani. Mai mult, se
tunel, degi in mod clar nu are cum si. se strecoareprin aseme_
spuneajos: ,,in caz de pierdere,nu se mai elibereazi altull' in
nea loc.
dreapta,in loc de fotografie,amprentadegetuluimeu mare.
- Afi fost inchisd zece ani gi afi invilat regulile!
rdcneqte Un document de invidiat! Nimic de zis, o cet5leani liberl,
functionarul. Unde intindeli mdna?Oare nu vedefi?in dreapta!
reeducati in lagarelede educareqi munci Ei redati familiei de
Mi inrogesc de rusine gi furie. Da, nu am observat cd in
monolit a oamenilor muncii.
dreapta ghigeului esteo misuli - la mdsuli sti un militar. pe
Ieqim din cisula roz. Md aplec deasupra unui Ean! Ei Fe-
misufi estetoati aparaturade luare a amprentelor.
dika, goferul meu credincios, imi toarni pe mAini restul de
- Ia cAnti pufin la pian la despdr{ire,glumeste
posac Fe_ cvasrimas in ceaun.Apoi imi di o cArpi caremiroseaa ben-
dika-Ciuma intr-o parte.
zini 9i-mi gtergmd,inile.
Si ce md minunez aga,proastade mine? Doar qi mortilor - Si mergem!Ei, ca vAntul! spuneFedika,apdsdndpe pe-
li se iau amprentele.Simt un nod in gdt. Mi-am imaginat ci
dale qi, in acelaqitimp, aruncindu-gi pe furiq la mine ochiul
sunt liberi! Dar pur gi simplu mi-am pierdut pentru o vreme
siu exoftalmic, inflamat.
escorta!O sd fiu pe veci, pe veci cu ei, cu pugciriagii!pdnd si
Separe ci imi inlelegestarea,mi compitimegte,vrea sb ma
acum, dupi zeceani, au nevoie din nou de amprentelemele,
liniEteascimergAnd repede,dAndu-mi iluzia de libertate,cd
pentru a mi hiitui 9i urmiri pdn6la moarte. o si te invdrli
$i pot sl fac ce vreau.
aqain roata astablestematdpini o sd te faci mici fbrAme. - La kilometrril 72, inainte de Magadan, am un amic. La
Militarul, liri si se uite la mine, acoperi o foaie de hartie
fabricade sticll... E al doilea an de cAnde liber. $i a nimerit gi
curati cu o rold specialide vopsea.Apoi, cu migciri obiEnuite,
o muiere,mama,mami! Din aleacu carte.Manichiuristi. O sd
apasi pe hArtie fiecaredeget al meu.
facem popasla ei. O s[ te speli acolo,o sd-!i spelimAinilecum
Nu degeababorfaEii numesc procesul acesta ,,cdntat la
trebuie, o si te faci frumoasi. CAnd o si ne facem aparitia in
pian'l.. Degeteledevin negre9i lipicioase.
capitali o si fii frumoasa,suti la suti...
$i unde sdrnd spil acum pe mAini?intreb eu,neputAndu_mi Delicate[ealui suf]eteascie agade mare, ci nu-mi observa
stapAniiritarea.
lacrimile care-mi curg din belEugpe obrajii prifuili.
 262 EvcnrNreGnrNzsunc
- Ei, hai, povestegte-midin nou romane! propune el vioi.
Ce mai face vicontele ila? Ei, De Bargelon 6la? A scipat de
polilaii iia? Iar daci nu vrei romane, atunci hai si cAntim un
cdntec... $i el incepe si cAntecu o voce inimaginabili, parci
inmuiati in alcool: ,,Draaagaaamea capitali..."
Are in vedere nu Moscova, ci Magadan. El cAnti aqa:,,Dar
mereu m-am deprins si mi mAndresc,cAndimi implinesc pla-
nul200o/o,draga mea capitali, ah, Magadanul meu de aur!"
- Cine a schimbat agacuvintele?
- Cine,cine?P[i, daci vrei si stii,chiareu le-amschimbat...
De fapt, in anii 1947, acestepitet, cum si spun, romantic,
,,capitalaKolimei de aur", deja intrase puternic in componenta
a numeroase fraze-cliqeu de care era plin ziarul Sovetskaia
Kolima. Asta era,pe de o parte, poetic, pe de alta - taceaoalu-
zie la aspectul productiv al acestuifinut. pentru cd ziarul nu
aveavoie si pomeneasci direct minele de aur, in articolele de
fond consacrateindeplinirii planurilor de producfie, in locul
cuvintelor ,,minf' gi ,,aur" se foloseau cuvintele ,,intreprin-
dere" si,,produc1ie",mai tirziu,,metal']
Lui Fedika ii pliceau cuvintele desprecapitali qi la intreb[_
rile numeroaselor pichete (pe misurd ce ne apropiam de Ma-
gadan ele erau din ce in ce mai multe) el raporteazdsolemn:
,,Maginase indreapti spre capitalaKolimei de aur." La kilome_
trul72, totul se dovedegtea fi agacum a promis Fedika.Ami-
cul lui cu manichiurista lui educati ne-au primit cu o bucurie
careseint6lnegteagade desla oamenii caremulti ani au hoini_
rit fhrd o casi a lor gi care in fine au fbcut rost de una. Am fost
tratali cu plicinte de casi cu zmeurd galbeni proaspdtd,pen_
tru mine a fost umpluti o cadi plini cu api fierbinte si mi_am
curilat in voie, {iri sd mi gribesc, toati mizeria de pe drum.
Iar cAnd goferul meu le povestea gazdelorcum m_am tulbu_
rat eu din cauzaluirii amprentelor,manichiurista a exclamat:
Ocna...ce binecuvdntare!
- Pei si le steain gAt!Cum, si mai Eivergi lacrimi din cauza
lor? Ia spali mai bine mAinile cu api caldd! Acum, si moari
duqmanii, o si-!i fac gi manichiuri. O si te duci la Magadan gi
n-o s6 poli fi deosebiti de o coloneleasi!
...$oseauaintrd direct pe stradaprincipali a Magadanului.
Tnbhla de pe o casi indici $oseauaKolimskoe. Abia mai pot si
respir de uimire gi entuziasm. Dupd gapteani de pustietatein
taiga, intru intr-un orag chiar adevd'rat.Blocuri, autoturisme,
circula{ie animati. Cel pulin agavid eu lucrurile' Abia peste
citeva zile am observat ci blocurile asteaputeau fi numdrate
pe degete.Dar acum pentru mine ista chiar esteo capitali.
Ce misterioasi e inima omului! il blestem din tot sufletul
pe cel ciruia i-a trecut prin minte si construiasci oraquldstain
inghelul 6stavegnic,pe care-l incdlzegtecu singele, sudoareaqi
lacrimile unor oameni total nevinovali. $i, in acelagitimp, simt
in mod clar o mdndrie idioati... Cat a crescut Ei ce frumos
s-a fbcut in cei gapteani de absen(l a mea Magadanul nostru!
Pur Ei simplu e de nerecunoscut.Admir fiecare felinar, fiecare
bucitici de asfalt9i chiar afiqelece anun[d c[ la casade culturd
va avea loc un spectacol,opereta Prinlesa dolarilorl. Probabil
pentru ci fiecarebucilici de viald a noastri ne e scumpS''chiar
qi cea mai amari.
O cotim pe a doua stradi principali a oraqului. Ea arati gi
mai luxos decdtgoseauaKolimskoe, 9i senumeqte'e clar, strada
Stalin. Uite nr. 1, un bloc cu cinci etaje,din piatrd, probabil cd
e prima casi de piatri din orag.E construiti de etapa noas-
tr[. Si eu am cirat aici, pe scAnduriletremurdtoare, cirimizi
inghelate.in apropieree casade cultur[... Arati ca un teatru
I Muzicaopereteiapar{inecompozitoruluivienezLeo Fall( 1873-1925)
(n.red.).
 264 EvcneNrre
GHrNzsunc
adevirat... Ei, gcoalamedie era aici de atunci. Dar pe vremea
aceeami se perea un gigant pe fondul baricilor scurte, gui.
Acum s-a egalizat,se sprijini pe blocurile noi, din vecindtate.
- Ei, cum (i se pare capitala Kolimei de
aur? mi intreabi
Fedika-Ciuma cu tonul unei gazdebinevoitoare.
- E frumoasi... Numai ci...
- Numai ci... ce?
- Pei pe margini sunt numai oasede ruqi...
- Eeeeiii...Pdidespreastaintreabd-mipe
mine... Tu inci te
plimbai pe bulevardela Moscovacdnd hiliduiam eu pe aici.Am
vazut tot. Oasede rusi, spui?Dar nu, nu sunt numai de rusi! Sunt
de toatefelurile.cum si spun,o prieteniestransda popoarelor...
Si,aplecdndu-se spreurecheamea,adaugi: Nu i-au crufat nici pe
ai lor! Alde Ka\o,genarvalet,a datDomnul sirzacir,giei pe aici. ..
strada Iuliei se nume$testarii Sangorodok.Aici deja nimic
nu mai amintestede cele doui magistralecentrale pe care am
trecut. Aici este Magadanul de odinioari, vechi, cu barici
strambe,neputincios. il recunosc.Este chiar acel cartier unde
a fost inainte spitalul definu{ilor, unde am stat aproapemoartd
dupi etapa pe mare. Acum toate acestebarici sunt transfor_
mate in corpuri de locuinte, pe ele sunt puse tdblite cu numere.
Uite gi numirul Iuliei.
Un coridor murdar, intunecos,cu vreo 20 de ugi. La fiecare
u;d sunt grdmezi de cirpe, ldzi, giie\i de gunoi, mdturi. Un
miros greu de ulei ars.
- Hei, oameni! strigdtare Fedika.
Si imediat apar capeteaproapede la fiecareu5a:
- Pe cine ciutali?
Pe Iulia o cunoscto(i. Cum si nu, ne-a rugat: ,,Da{iimediat
fuga dupi mine cdnd o si vini!" Iulia e la serviciu. serviciul
si
r Amic, tovares(1.gruzindin
orig.) (n. tr.).
Ocna... ce binecuvdntare! 265
ei e alituri. Uite, drept inainte e o firmi, ,,Atelierul gospodd-
riei comunale".
Fedika dl fuga dupi Iulia. Vrea si duci vesteaceabuni, si
mi predea in miinile ei, pentru ca, la nevoie, sl poati raporta
asta lui Walter.
Iulika vine alergdnd giligioasd, scofdnd tot felul de excla-
mafii, cu mdinile intinse.
Imediat incepe cu amintirile.
- Dar mai lii mine, la laroslavka?Credeam noi ci o si apu-
cim ziua asta?Cdt mai visam si ne plimbim libere pe stradi!
Uite, chiar azi o si mergem la film. Am deja bilete... Dar mai
lii minte cum voiam si mAncim nigte legume, ceva?Si mer-
gem repede in cameri, am ftcut borg.
Iulia e in formi buni! Credinciosul meu Vineri, inepuiza-
bilul Optimistenkol...
- Chiar daci Vezuviul iqi va revisa guvoaielesale de lavi,
tu acolo,in virf, oricum o si pui la acrit castrave{i,imi aduc eu
aminte, rdz?nd,de hexametrii mei din inchisoare.
Fedika-Ciuma zAmbeqteemotionat.
- Uite c[ s-au revdzurtfrumoasele!De cAti ani nu v-ati mai
vdzut?
- De opt! rispundem noi intr-un glas.
Da, din ziua in careDjurma m-a dus in Kolima, iar Iulia,
bolnavi, a rimas in urma etapei gi a venit mai apoi cu alta, nu
pe urmele mele... A scipat de Elghen.A fost la Susmanqi inci
in alti parte. Apoi a nimerit in capitala aurului. Ajunseseri
zvonuri pAndla mine ci Iulia organizasein Magadan nu gtiu ce
atelier cu o produclie fantastici, cevaca un birou de produclie
de genul ,,munca in zadar".C-o fi agasau nu, mulli delinu{i gi
fogti definu{i igi g6seauin acestatelier salvareade la muncile
' Personajdin piesaBaia de V. Maiakovski(n. red.).
 266 EvcHBNre GHrNzsunc
periculoasedin exterior, de la frig gi foame. O mulpme de oa-
meni a salvatIulika mea cea intreprinzitoare.
Acum, cAnd mi conduce pe coridor spre uga ei, deja a apu_
cat sd-mi expliceci intreprinderea senume$te,,dereciclare",ca
ea primegte de la alte intreprinderi resturi diverse me$tereste
$i
din ele tot felul de mirun{iguri: jucirii, abajururi, covorage.
-
$i cine e vicepregedintela tine?
Iulika imi face viclean cu ochiul, dindu-mi de in{eles ci
totul e in ordine. Deschidelarg uga de la camera ei, cu un gest
imperial, de parci eu trebuia si fiu cutremurati de luxul ce se
etala in fala mea. $i mai gi rostegteniste cuvinte groaznic de
solemne. Cum ci eu ar trebui si mi simt asemeni ei, stipini
a acestorminuni.
intr-o cimiruld ingusti de qaptemetri petrati, fusesepus
pentru mine un pat pliant, iar masa era acoperiti cu o cArpi
albi cilcati (reciclati!) gi pe ea e asezattotul pentru prinz. ce
fericire si vin aici unde eram agteptati cu atAtagrijil
Mdncim toli trei borg, agade gros, cd lingura sti in picioare
in el, aga de pipdrat, ci pAnd qi Fedika strinuti. Dupd prinz,
insolitorul meu fidel incepe si-gi ia imediat rlmas-bun. Tre_
buie si se ducr dupi marfa pentru combinatul alimentar. imi
pare riu sd mi despartde el. Mi rog, prima dati in cei zeceani
am intalnit un lup interlop (e adevirat, fost!) in carenu a murit
omul din el.
Dupi plecarealui, eu gi Iulia luim aceleagipozilii pe care
le aveam de obicei in celula din Iaroslavka:fiecare pe patul ei,
vizavi. $i, ca gi atunci, vorbim imediat despretoate. in cei opt
ani de rrtdciri prin lagdrefiecireia i se adunaseo grdmadi in-
treagi de chinuri gi fericiri de scurti durati, de apirare eroicd
in fafa Morlii atacatoaresi de salviri miraculoase.
Observ cd, indiferent despre ce am discuta, Iulia neapirat
aducevorba de atelierulei. uite ce minune! pii ea intr-adevir
Ocrn... ce binecuvhntare
!
triiegte prin munca asta!$i nu numai pentru ci, datoritl aces-
tui atelier,reuse$tesi-gi ajute semenii, si salvezede la moarte
mulli oameni puternici spiritual, dar neputinciogi fizic. Nu,
oricdt de ciudat ar fi, Iulika insisi esteentuziasmati de munca
asta, care pirea stupid6. ii place si manifeste iniliativd eco-
nomici, si obqini efect in situa{ii aproapelipsite de sperantd,
si-i picileasci pe stipAnii nogtri gi, pdstrdnd tonul respectuos,
si-i prosteasci. Pe scurt, spiritul intreprinzitor gi al iniliativei
particulare, programat genetic in Iulia de strimogii sii, nigte
negustori descurcireli de pe Volga, s-a trezit deodati aici, in
acestecondilii neprevdzute.
Picdtoasa de mine, o admir pe Iulika in noul ei rol de
Vassa/eleznovarde Magadan gi mental ii compar vioiciunea
de acum, energia ei furtunoasi, tonul de via!6 inalt cu acea
infblgare tristi pe careo aveain ultimul an dinaintea arestului,
de la universitate.Acum e curajoasi, ironicd, v<lrbeleei sunt
pline de o viclenie veseld.Iar atunci, studen(ii ei nefericifi mu-
reau de plictiseali, cdt timp ea le rumega o alti dozd de orto-
doxie filosofici, temAndu-sede fiecarecuvinlel rostit, privind
cu team[ in jurul siu. Doar din toatepirlile o pAndeauechid-
nele idealismului menqevizant,hienele mecanicismului plat gi
gerpii empirismului tdrAtor.
...Toatl searane plimbdm pe stradaprincipald a Magada-
nului, a orasuluinostru de aur.Iulia imi arati gi imi explici tot,
minute in sir, cipitdnd tonul patronal de locuitor al oragului
careo primegtepe veriEoarasa dintr-o provincie indepirtati.
Nu mi supir. Chiar m[ sdlbiticisemin cei gapteani din taiga.
La fiecarepasfac gregeli:nu m-am agezatla coadacaretrebuie,
I Personajul
principalal pieseiomonimea scriitoruluiMaxin.rGorki
(n.red.).
268 EvcurNre GnrNzsunc
nu m-am a$ezatpe rindul caretrebuie... Iulika vrea se mi en-
tuziasmez de tot gi chiar se supiri ci nu manifest suficient
entuziasmla cinematograf,unde ni seprezinti cevatotal inin-
teligibil desprenigte spioni.
Pe stradi e mult mai interesantdecdtla film. in aceaseari de
vari, pe stradaStalin seplimbi toati lumea buni din Magadan.
Principalii stipdni ai viefii se plimbi, nu se Etie de ce, numai
pe partea dreapti - de la casade culturd pAn[ la intersecfiacu
SoseauaKolimskoe.
Dupi calendar,suntem in iulie, dar aerul e destul de rece,
bate un vdnt infepitor, pitrunzitor, dinspre mare. in pofida
acestuianotimp, tofi puternicii acesteilumi sunt imbricati, ca
intr-o uniformi, in gabardini gri. Seilesc in susumerii vitui(i.
Ei le conferd staturii o mirelie vizibili, fhcAndu-i pe birbali sd
semenecu statuialui Alexandru al III-lea, cea demolati la Le-
ningrad. in ceeace privegte doamnele, ele, din cauzapasiunii
nemisurate pentru blana de vulpe neagri-argintie, seami.nl
cu o ilustralie dintr-o crestomatiegermani, unde esteinfhliqat
un vdndtor acoperit de blinurile vulpilor omor6te.
Cei careseplimbi pe parteastAngi a strizii, de la gcoali pind
la col1,sunt lipsifi de respectabilitateaqi de monotonia celor de
pe dreapta. E o alti categoriesociali. Aici sunt contractanli,
cum si spun, de funclii diferite, contabili,tehnicieni de la uzina
de reparafii auto, surori medicale comsomoliste. in general,
marunliquri. Din cdnd in cAnd,seziresc chiar fogti delinuti. Cei
caredeja s-aumai intremat, s-aumai schimbatla haine.Dar ori-
cum ii recunosc,din cauzamigcirilor exageratde degajate,din
cauzafelului in care,din cdnd in cAnd,iqi bagdcapul intre umeri.
inci nu sunt obisnuifi sd se plimbe pe magistralaprincipali a
orasului.
intr-una din ferestrelemari ale unui bloc de piatri - apar-
tamentulunui gef- imi vdd deodati reflexia.Ce mai infbtisare!
O cna... ce binecuvdntare!
M-a mai pus dracu' si-mi cos la gAtul pufoaicei pisica astajer-
peliti! De la o verst[ se vede puqciriaga de ieri. Ei, dracu' si-i
ia! Las' si se sugrume cu vulpile lor negre,noi o si triim gi cu
pisicile!
Iulia imi citegtegAndurile.
- De fapt, sigur, n-are de ce si-fi pese de asta,dar aqani-
meni n-o si te angajeze.Agac6 mAine de dimineali in primul
rdnd mergemla talcioc.O sd-[i cumpirim un palton...
Deodati ajunge la mine o melodie ciudatd. CAnti un cor.
CAnteculde mult cunoscutsundcumva neobignuit.Mi uit in jur.
Petrotuar, in rAnduri ordonate, ca de marg militar, sedeplaseazi
coloanede birbafi scunzi in nigtehaine neobi;nuite - parci mi-
litare sau de lagir. De o parte gi de alta sunt escortafi de soldalii
noEtri cu pugtilepregitite.
- Prizonierijaponezi,imi explici Iulia, muncescfoartebine.
Au construit deja cAtevablocuri. Acum construiescun nou ci-
nematograf.$i auzi ce cAnti? ,,Prin vii qi dealuri..."I
Iulia rdde gi povestegte ci ofilerii japonezimerg uneori sin-
guri prin oraq gi fac Ei ei un ban: vdnd minugi gi gosetegroase
pe care le tricoteazd iscusit chiar ei. De unde fac rost de lAna
asta minunati, nu pot sd pricep. Probabil igi degird izmenele
lor de ldni. Unul chiar a venit la atelierul Iuliei, Ei-aoferit pro-
duseleEis-a exprimat foarte amuzantin rusi referitor la modul
de viali din Magadan.,,Mergeun soldatjaponez,un soldat rus
il plzeqte, eu inlelege: rizboi! Merge o femeie rusi, un soldat
rus o pizegte,eu nu inlelege!"Aga reaclionael la numeroasele
etape de femei ce treceau pe strizile capitalei noastre, aduse
1CunoscutcAntecal Armatei Rogiidin timpui Rizboiului Civil Rus
gi Primul Rizboi Mondial. Textul are versiuni in numeroasealte limbi:
sirbo-croati, greaci,germani, francez|,maghiari, kurdi Eialtele.CAn-
tecula fostpreluatgi de partizaniiiugoslaviin timpul celuide-aiDoilea
Rizboi Mondial (n. red.).
270 EvcseNre GHrNznunc
mereu gi mereu de transporturile de pe mare, de parci numi-
rul de infractoare din orageleEi satelenoastre esteinfinit.
Da, multe aspectenoi au apirut in Magadan in cei gapte
ani cdt am lipsit eu, dar lucrul principal e prezent - etapelevin
intruna.
Unele scenestradalemd impresioneazi aproapep6n[ la la-
crimi. De exemplu,adolescenfiigi bitrenii. Ei nu erau aici ina-
inte. in taiga nu sunt nici pdni acum. Cel pulin eu, de zeceani,
nu i-am vdzut nici pe unii, nici pe al1ii.Dintre definuli nimeni
nu ajunge pAnd la bdtrAnele.Iar gefii, inainte, nu-qi aduceau
in linutul ista pirinfii. Copii in Kolima erau numai cei care
se niscuseri deja aici. Adolescen{i aproape ci nu erau. Dar
uite, acum in centrul Kolimei aduseseri o grimadi de biieli
adolescenlide pe continent.
Md uit cu setela fiecare biietan eleg compardndu-l cu fiii
mei. Uite dsta,probabil, are deja 14. Nu l-am vizut pe Alioga
cAnd era la vdrsta asta.$i Vasia acum are deja 15. $i nu pot
si-mi imaginezcum arata.
Si uite, o bdtrdni tine de mAni o fetild. Ce bitrAne plicuti,
cu fala rotundi, ingrijitd! Ca doica noastri Fima. $i fetifa sea-
mini cu ea. Probabil sunt bunici gi nepoat6. CAnd am mai
vdzut agaceva?in ce vise?
$i md mai induiogeazi cdinii. in taiga, urisem tot neamul
cdinesc.Acolo sunt numai cAini ciobineqti, servitori fideli ai
torlionarilor. Dugmanii noqtri invergunafi.Si parci am uitat ci
in lume mai existi gi cdini vagabonziveseli,nevinova{i, teckeli
ciudiqei,bichoni cochefi.RAdbucuroasicAndla uqabarlcii Iu-
liei ne salut[ cu un litrat veselpaznicul atelierului, Kabisdoh,
un cAinevagabond flrd ras[. Un duliu care nu ne sarela gdt,
ci di binevoitor din coadi. Pe bune, el are ceva uman. Si el,
sdrmanul, e agade putin vinovat de faptelerele ale rudelor lui
Ocna... ce binecuvdntare! 271
care-gi fac slujba lAngi sArma ghimpati, aga cum gi noi, nigte
vagabonzipe doui picioare, suntem in lesaunor ciobdnegticu
doui picioare.il mAngAipe Kabisdohpe blana care-i nipArleEte
gi mi impac interior cu neamul cdinesc.
- Oh, dar de pAine am gi uitat, iqi aduce aminte Iulia gi in-
trim in aga-numitul prim magazin.
Pdinea se vinde pe carteld. Pe rafturile simple sunt pungi
de cafea ,,Sinitate". Pe pereli, afige colorate. in ele sunt dese-
nate jamboane rumene, calupuri de unt, roli de cagcaval.$i
inscripfia: ,,Pdndin anul 1950, pentru fiecare cap de locuitor
vor reveni atAteakilograme de carne, de unt, de zahlrl'
Mi cuprinde stdnjeneala.Pii ce fac eu? Am venit pentru
ratia Iuliei?
- A, da, eu am plicinte, imi aduc eu aminte bucuroasi de
darul primit de la manichiurista de la kilometrul T2. Bune, din
{hini cernuti...
- Uite, ai vizut-o pe vdnzitoarea noastri? spune supiratl
Iulia gi adaugi: $i iia cu hainelede gabardini, ai vizut ce mutre
aveau?
- PAidoar au puncte de vAnzarecu circuit inchis... Ia uite,
cAti vodci e aici!
- Asta nu e vodci. Nu e deloc rentabil s-o aduci aici. E
spirt curat. $i oamenii il toarni aici pe gdt aproapenediluat.
Afari, lingi magazin, belivii zac pe jos ca nigte cadavre.
Printre ei vid multe femei.
Deodati simt o oboseali cumpliti.
- Si mergem acasi, Iulia! Nu Etiu de ce, sunt deja situll
pAni-n git de peisajeledin Magadan...
La baia unde, ca inainte, ca in timpurile noastre,esteampla-
sat un punct sanitar pentru delinufi, dim de o mare etap[ de
birbali caretocmai a venit de pe vapor. Oamenii staujos chiar
272 EvcHrNre GHrNzsunc
pe caldardm,pe vine, inconjurali de escorte9i cdini ciobinegti.
De parci nici nu au trecut acegtigapteani. E la fel, capitalamea
aurie. S-a mai gitit pe dinafari, gi-a fhcut manichiuri la dege-
tele insAngerate,qi-apus bland de I'ulpe argintie la gdtul plin de
grisime. Dar, de fapt, e aceeagi.
$i mi cuprinde o rusine insuportabili pentru aceamdndrie
idioatd pe caream incercat-o la intrarea in orag,admirdnd blo-
curile gi afigelede la opereti.
Ce si mai vorbim de cei care nu au experienla noastrd! Ce
ugor,probabil, e sd le iei ochii daci pdni qi noi, care qtim totul
pe diniuntru, uneori suntem amigili de fafadelepompoaseale
acestornoi construclii...
Iulika s-a trezit pe la trei noaptea,a aprins lumina gi s-a uitat
atent la mine.
- asigurat ea.
$tiam eu. Sti cu ochii deschigi Ei se lasd pradi durerii
universale.Ce mai fire! Staipufin, o si-!i dau acum nigte vero-
nal, o si adormi imediat...
Veronalul ajuti. Adorm incetigor.il visez pe Fedika-Ciuma
invdrtind volanul gi-i aud cAntecul.Un cdntecpatriotic, de in-
terlop: ,,Dar mereu m-am deprins si mi mindresc, cAnd imi
implinesc planul 200o/o,draga mea capitali, ah, Magadanul
meu de aur!"
Capitolul4
La muncacinstita
Iulia mi-a asigurat un loc in atelierul s[u. Aranjase deja
totul cu conducerea,iar asta nu era deloc agade simplu cu ac-
tele mele. Si Iulia e foarte mindrd, ci uite, am venit in Ma-
gadan cu totul de-a gata: gi locuin(d, gi serviciu, toate mi le-a
De aceeamulti vreme nici nu am indrdznit si cricnesc fatl
de Iulia ci nu-mi zdmbegtedeloc perspectivade a sta cocogatiL
zile intregi intr-un fel de beci prifuit, transformind nigte tifon
vopsit cu streptocid in abajururi pentru cdminele idilice din
Kolima.
Eu am un alt vis, aproape imposibil de implinit, si ajung
din nou sd lucrez cu copiii. De ce? Pii pentru c[ asta era un
refugiu, un refugiu irepetabil din fafa lucrului de mdntuiali
din Kolima, a mirosului de penal ce pdtrundea pestetot, chiar
qi, intr-o anumitd misuri, de umilinfe. Doar copiii erau acele
unice fiinle cirora pulin le pisa de ceea ce scria in dosarul
meu. Acegtia rispundeau numai la atitudinea mea fali de ei.
Mai mult, cu toate aspecteleoficiale ce domneau in instituliile
pentru copii, ele totugi, intr-o anumiti m[suri, se opuneau
lumii penitenciaregi de lagir din afari. Riu sau nu, dar aici, in
loc de scopul de a chinui gi a distruge oameni se mai punea Ei
cel de hrinire qi de cregterea lor.
 274 EvcnrNreGHrNzeunc
$i mai era ceva. Un lucru secret,ascuns gi fafe de Anton.
Chiar greu de formulat qi pentru mine. Nu stiu de ce, c6nd
eram printre copii parci se atenua pulin durerea mea perma_
nentd, sfAgietoaredupi Alioqa. Nu, nu e deloc aga de funda-
mentat si consecventcregtinegte,aga cum ii iegealui Anton
cdnd imi spunea:,,Fi asta gi astapentru cutare bolnav. pentru
Alioga." Pur gi simplu ceeace llceam la gridinili parci mi in-
torceala acelelucruri ce fuseser[ rupte agade nemilos in 1937.
Pini gi caracterul repetabil gi mecanic al grijilor cotidiene ele-
mentare imi oferea o oarecarecompensatieinEelitoare senti-
nentului meu matern injosit gi cilcat in picioare.
imi dideam seamaci sperantelede a primi de lucru intr-o
institufie pentru copii sunt foarte mici. Iulia imi expricasedeja
in detaliu cd in capitalaKolimei nici vorbi nu poate fi de acele
moravuri patriarhale ca in addncurile taigalei,unde bunitatea
inniscuti a unor oameni din administra{ie,precum Timogkin
sau Cazacul Mamai, depigegteuneori articolele gi punctele in_
umane. Aici, secfiile de cadre sunt mai curate decit cele de pe
continent, imi explicaseIulia.
Dar eu totusi m-am hotdrit si dau fuga dimineali la directia
sanitari ce rispundea de institufiile pentru copii gi sd-mi ofer
cu curaj serviciile.
Dacd cumva caracterizareaminunati, datd la despdrlire de
conducereadin Taskan,imi va gtergetoatearticolele;i pedep_
sele?$i chiar liniile rogii din dosarulpersonal...
Dar si-i spun Iuliei despreacesteintenfii ale mele inseamni
sd manifest o lipsi de recunogtinfi crasi.
O intdmplare neagteptati mi-a ugurat sarcina. Era inci
intuneric, zorii abia se conturau, cand s-a auzit un ciocinit
sfios,sacadat,la usa noastri. Era Elena Mihailovna Tagher,o
cunogtinfade-a noastri din etapesi lagdre.
Ocna... ce binecuvdntare! 275
- Ce s-a intAmplat?De ce agade devreme?
- M-am eliberat! ne-a rdspunsmusafira noastri. cu o voce
emo(ionati gi s-a lisat neputincioasdpe taburet.
Am vrut s-o felicitim, dar deodatdam observatce Elenei ii
estefoarte riu. Dupi ce i-am dat nigte picituri de ldcrimioare
gi i-am pus o compresi rece pe frunte, am aflat in fine despre
ce estevorba.
- Prietenelemele,dragelemeleprietene...Nu vi mirali de
ce-o si vi spun acum. $i sd nu protestali...Estegroaznic,dar
esteo realitate.Problemae ci eu... N-o si pot sd triiesc in li-
bertate.Eu... aqvrea si rdmAnin lagir!
ElenaMihailovna chiar ne putea consideraprietenelesale.E
adevirat, dupi virsti era mai apropiati de generaliap[rinfilor
noqtri, decAtde noi. $i nici nu o mai vizusem de cAlivaani' Dar
in diferite etape ale traseului nostru prin inchisori gi lagire,
drumurile noastres-au intersectat9i atunci am discutatcu ea
foarte profund si sincer.
Scriitoaredin Leningrad,un om de o inalti structuri su-
fleteasci Ei o fbpturl umani extrem de neajutorati in viafi, ea
aveamereu nevoie de protectori. $i multe dintre noi, pe atunci
niqte fete tinere, o protejam cu bucurie. Iar ea ne fbceaun ser-
viciu mult mai valoros: prin disculiile ei ne sustineain viali
spiritul, care abia se dezvolta.Undeva, pe priciul de sus,pAn[
noapteatArziune povesteadespreintAlnirileei cu Blok, Ahma-
tovai, cu Mandelgtamr.Iar dimineala, literalmenteo duceam
de mAni, tot explicdndu-i,ca unui copil, unde sd-9iusucepAs-
larii, unde si ascundi de perchezilielucrurile interzise,cum sa
scapede borfaqi.
I Anna Ahmatova(1889-1966), poeti rusi (n. red.).
r Osip EmilieviciMandelgtam(i891-1938)'poet gi eseistevreurus,
in anul 1933,a scriso
condamnatla munca greirin Gulag deoarece,
(n.
epigrami despreStalin red.).
 276 EvcurNre GHrlzsunc
De multe ori, Elena Mihailovna igi scosesesufletul la lu_
cririle de ameliorareqi la tiiatul copacilor.Dar uite, in ultimii
trei ani ajunseseintr-un chei linigtit, in lagir. Fusesescutiti de
muncile grele gi din cauzavdrstei,gi a bolilor. in fafa ei se in_
$i
tindea culmea fericirii din lagir - devenisege{bin baracaucrai-
nencelordin Vest.Seobignuisecu obligaliile simple,aceleaqide
la o zi la alta. Si facd focul, s6 spelepe jos. Le indrigise pe fete.
Mai alesci intre timp toate rudele ei muriserd in brocadade la
Leningrad. $i feteleo indrigiseri. Nu-i dideau lucruri grele de
licut. Chiar ele spdrgeaulemnele,spdlaupe jos. Multe chiar in_
cepuseri s-o strigepe Elena Mihailovna ,,mamf'...
Sunt nigtefeterare... Uite, e dejao luni de cAndam sem_
nat la URC gi deci deja de o lund nu mi se mai di ratia. Si eu nu
am simlit. Feteleimi dau de mAncare...
- Cum deja de o lund? Si de ce pAni acum
ali stat acolo?
- Pei unde si mi duc? in ultimii trei
ani cel mai lung drum
al meu a fost de la baraci pAni la bucitirie.
$i oraguldsta...
Esteun degertpentru mine. Mi ingrozegte...
Povesteaspusi de Elena Mihailovna arita aga.De doui ori
in luna aceastaa riscat si iasi in afara zonei gi si_gi caute un
adipost in acestfurnicar liber de neinleles,unde omului nu i
se di in fiecare dimineali ralia, unde omul nu are locul lui pe
prici. Nu a gisit nimic, nu a intdlnit pe niciuna dintre fostele
tovari;e de detenfie. S-a intors chinuitd in lagir. Gardianul,
uitAnd de ea, i-a dat drumul. Feteleau avut grijd de ea toatd
noaptea, au dat fuga la ambulatoriu dupi picituri de ldcri_
mioare. in aceastilund, fuseseaten(ionati nu o dati sd plece
din zoni. ,,Oameniiliberi nu pot trdi in lagdr..."Si uite, azi...
De fapt, acum e deja seari. La apel a venit chiar ofilerul cu
paza Ei regimul gi i-a ordonat categoricElenei Mihailovna sd
pdriseasci imediat lagdrui. Feteleau inceput sd plAngi, l_au
Ocna...ce binecuvdntare! 277
rugat si le lasemama. Chiar daci e {bri rafie! Ele o si-i dea de
mAncare.Nici Elena nu putea si se abqini. $i atunci qeful re-
gimului s-a milostivit, a ardtat c[ are gi el o inimi. Sigur ci nu
putea s-o lase pe betrane, dar le-a explicat totul cu frumosul.
,,Ascultati,cet6!eani",a spusel, ,,afi triit zeceani, nu? Ali triit.
$i nu v-a atins nimeni. $i de ce?Pentru ci s-a putut. Uite. Dar
acum gata.Nu se mai poate.Nu se cuvine' Nu se cuvinel'
Atunci una dintre fete i-a goptit Elenei Mihailovna adresa
Iuliei. Faima despreatelierul Iuliei, unde te angajeaz|la lucru
intr-o incdpere,chiar daci ai articole grele la dosar, ajunsese
departe in lumea penitenciarl.
- Totul o si fie in ordine, Elena Mihailovna, a declaratIu-
lika atAtde convinsi, ci musafira noastri imediat a inceput si
se uite la ea cu o privire creduli de copil 9i si indeplineasci
fbri cArtire toate dispozifiile luliei.
A luat din mAinile Iuliei acelagipraf miraculos de veronal,
s-a intins ascult[toare pe patul pliant Ei a adormit repede' in
somn scincea gi scoteaexclamafii ca un copil, iar eu qi lulia,
stdnd acum amAndoui pe patul ingust de fier, nu mai puteam
deloc si adormim, degi zorii adevirali incd'nu venisera.
- Mai lii minte, ]enika, poeziata din Iaroslavl' Temere?
Ca si vezi, Iulika line minte qi acum versurile ftcute de
mine in inchisoare!
...ca intre ace;tipereli umezi
Unde ni s-au ruPt ariPile
Sd nu ne obi;nuim, dupa ceam gemutpufin,
Cu iner{ia neputinlei.
- in opinia mea, Elena Mihailovna igi va reveni... Uite, o
si vezi, Iulika, o sd-Eirevini singurd.
278 EvcnrtvraGnrNzsunc
(Din fericire, sperantelemele s-au implinit. Elena Mihai-
lovna a iegit din inerlia neputinfei. Ea a supravietuitpAn6la rea-
bilitare, a revenit la Leningrad. A mai apucatsi scrie o cirticici
pitrunzdtoare despreMandelgtam.Fragmentedin aceastdcarte
au constituit o prefali la edilia in doui volume Mandelgtam,
apirutd in America. Elena Mihailovna a murit la inceputul ani-
lor'60.)
Acum puteam sd-mi cedezlocul in celebrul atelier de reva-
lorificare, fhrd si m6 tem ci o jignesc pe lulia.
-
$i ce-o si faci?
- O si mi duc la direcfia sanitari. O si incerc s6 gisesc
cevala o gridinifi.
Iulia di din cap sceptici.
- Tu gAndegtitot ca in taiga. Acolo, departe de condu-
cere,asa ceva a fost posibil. Dar aici, in capitali... Mai mult,
sunt o mulqimede asemeneasurori medicaledin astea...Nu
numai foste detinute cu articole ugoare,dar qi comsomoliste,
cu contract.
Iulia avea dreptate, ca intotdeauna. Dar atunci a intrat in
actiune norocul meu incredibil. El s-a manifestat nu o datl
dupi chef pe drumul pelerinajelor mele gi m-a salvatdin cele
mai grele situalii.
Nici nu am apucatsi intru in directia sanitari - o clidire
cu un nivel, libir{atI, vlruitd in aceaculoare preferatd,de roz
otrdvitor,ca m-am lovit imediat pe coridorul intunecatde doc-
torul Pertulenko,medicul-gefde la spitalul liber din Elghen.
Subconducerealui am lucrat ultima luni 9i jumitate din lagir.
PrietenulluiAnton.
M-a luat de bra! Ei m-a dus direct in cabinetulgefeiinsti-
tuliilor pentru copii. Functia aceastaera ocupati de doctorila
Gorbatova, o blondd frumoasi, de 40 de ani, cu o privire
O cna... ce binecuvdntare!
plicuti, obositi. Pe4ulenko m-a recomandatcu asemeneaex-
presii, cl am fost nevoiti s6-mi las ochii in jos. $i a9a,Ei pe
dincolo...
- Dar ca educatoarenu ali putea lucra? m-a intrebat Gor-
batova,privindu-mi cu bundvoin!6. Surori medicale avem din
belgug, dar uite, mare problemd avem cu Pedagogii.O mare
crizi de cadre.Nu vin. E o munci foarte solicitanti. Efectilrrl
copiilor noEtriare un specificaParte.
Cum si nu lucrez? Pii asta e culmea visurilor mele! Dar
imi dideam seamaci iluziile acestorangajali liberi agade buni
se vor risipi la o privire fugari aruncati asupra documentelor
mele. Mi-am pus oftAnd pe biroul Gorbatovei ,,formularul A',
cu amprenta degetului mare in locul fotografiei' Ea a privit-o
tristd multi vreme, dar dupd aceea,sculdndu-seferm, a spus:
- O si mi duc la secliade cadre.
Sec{iade cadre era alituri gi prin despir(itura sublire din
scdnduri eu gi Per{ulenko distingeam frdnturi din dialogul
Gorbatovei cu geful de cadre,Podugkin.
-...pedagog cu studii superioare,incerca sI-l convingd
Gorbatova.
- ...front ideologic... teroarein grup..., iqi manifestaar-
gumentele geful de cadre.
Probabil ci avea sprAncenealbicioase gi nigte mAini pu-
fbase,ceascu brifari groasdaurie.
- ...La Grldinila nr. 3 lipsesctrei persoane...Angajafi-o
micar temporar...
- ...daci nu ar fi fost delinut politic de inchisoare!Nu pot
pe rispundereamea. La $cerbakov?Vi rog! Daci el ordoni...
Uga a scdrlAit,s-au auzit paqi.
- S-au dus la qeful direcliei sanitare,$cerbakov,a comen-
mea tristi, a spus.
tat Pertulenkosi, cAnda observatinfbqigarea
280 EvcnnNre
GHrNzsunc
Luafi loc aici, mi duc gi eu la $cerbakov.E un om inteligent! O
si-l convingem...
$i a avut loc o alti minune. Pesteo jumitate de ori iegeam
din clddirea roz ducdnd cu mine o hdrtie in care se spuneaci
sunt numiti ca educatoarela Gridinifa nr. 3 cu orar permanent.
Gridinilele din Magadanul anului L947 era:udiferite unele
de altele din punctul de vedereal componen(eide clasd.Exista
o gridini(l pentru copiii gefilor.Fetifelegi biie{eii ingrijifi erau
adugi pe siniufe de doici sau menajere (un servitor birbat din
rdndul definulilor era un fenomen cotidian). Pentru un copil
dintr-o familie de fost delinut intrarea in aceasti gridinifi era
destul de dificili. Existau insd gi alte gridinife pentru straturile
mai democraticeale populafiei din Magadan.
Dar Gridinifa nr. 3, unde am primit numirea, era, de fapt,
un internat prescolar sau o cas[ de copii. Aici locuiau numai
copiii fogtilor delinufi. Mulli se niscuseri in inchisoare sau in
lagia igi incepuseri drumul viefii in centrul pentru copii din
Elghen.
Aceasti Gridinili nr. 3 se afla in apropiere de casamea qi
a luliei, intr-o clidire din lemn cu etaj, gen baraci, vopsiti in
aceeagiculoare roz. Aldturi de clidirea aceastase indlta turnul
centralei termice. El puftia, fumega, scuipa funingine chiar in
curtea de plimbare, inviluia felele copiilor cu vdlituci de fum
acru. Iarna, turnul acestacolora zdpadadin curtea de plimbare
in negru.
Am fost numiti educatoarela grupa mare. Mi-au fost dati
in griji 38 de copii de sasegi gapteani. A fost nevoie si petrec
cu ei numai doui ore pentru a-mi da seamade ce directia sani-
tari aveao lipsi de cadre agade acuti in rdndurile pedagogilor,
de ce erau nevoili si apelezechiar la serviciile unei persoaneca
mine, o teroristi condamnati de Colegiul militar.
Ocna... ce binecuvdntare! 281
Erau copii dificili. 38 de mici nevropali, cAnd dezlinfuili
gi agitafi, cdnd depresiv-ticuqi. Unii dintre ei erau dureros de
slabi, palizi, cu cearcine vinelii sub ochi. Alfii, dimpotrivi, se
ingrigaserd pestemisurL din cauzaalimentaliei cu fiinoase, lip-
site de vitamine. Erau dificili qi fiecare separat,gi toli la un loc.
- Componenla copiilor de la noi e specifici, a repetat cu-
vintele Gorbatovei directoareagridini{ei, vi sfituiesc de la in-
ceput si adoptafi cu ei un ton total nepisitor. O severitategi
exigenfi excesivi pot stArni excese;o moliciune qi o bldndefe
prea mare ii va scipa din frAu,dupd aceeanu-i mai puteli aduna.
Cel mai probabil aveadreptategi sebazape experienfaaltor
educatori.Dar ea nu gtia,nu putea sd gtie ciLtocmai o atitudine
nepisitoare fafi de copiii acegtiaesteimposibili pentru mine.
Pentru ci eu nu pot si-i consider strlini. Erau copiii din El-
ghen care crescuseri,tovarigii mei care fhceauparte din desti-
nul meu in bitaia vAntului. Oare puteam eu si fiu nepisitoare
qi calculati din punct de vederepedagogic(chiar din pornirile
cele mai nobile!) cu acegtimici mucenici care trecuseri prin
Elghen?
Copiii aceqtianu gtiau multe lucruri dintre cele pe care le
qtiu copiii de vArstalor de pe continent. Erau, agacum sespune,
subdezvoltali.Dar ei intuiau multe lucruri (fbri si gtie si le
spuni pe nume) accesibilenumai bdtrdnilor. LAngi asemenea
copii te puteai extenuaplin de disperare,puteai si te superi pe
ei, puteai si te dai bitut. Numai c[ nu puteai si fii indiferent
faln de ei. Probabil sentimentul pe care l-am incercat fald de ei
nu poate fi numit iubire in sensulreal al acestuicuvAnt.Mi rog,
ar fi mai bine s6-l definim drept solidaritate,inrudire poate...
in afari de mine, toate educatoareleerau angajatecu con-
tract, multe venite de foarti pufini vreme de pe continent.
Printre ele erau persoanedriguje gi Ie-am fost recunoscatoare
 282 EvcHrNreGHrwzsunc
pentru tactul lor sufletesc,pentru faptul cd au ignorat statutul
meu. Dar nu puteam si fiu prieteni cu ele.Eie mi sepireau mai
degrabi copii, decit educatoarelenoastre.in ciuda faptului ci
trecuseri prin rdzboi, evacuare,foamete,ele nu stiau nimic in
afari de asta.Credulitatea lor naivd fa[d de propagandaofici-
al6 era agade puternicl, incdt pur gi simplu nu-gi puteau crede
ochilor cdnd vedeau fenomenele vie[ii din Kolima. Ceea ce
apirea scris in ziar era pentru ele mult mai convingitor decAt
ce vedeaupe stradi. ii invilau pe copii aproapecu un extaz re-
ligios cAnteculextrem de popular ,,tln goim e Lenin, celilalt
goim Stalini in orice caz, sentimentul realitilii era prezentla
ele mult mai pugin decit, si zicem, la Lida Ceagecikina,niLs-
cuti la Elghen, despirliti de doui ori cu forla de mami gi care
vizuse in cei gaseani ai ei de viaq[ mulqi metri de sArmi ghim-
patd,,zeci de cAini ciobinegti gi turnuri de paz6.
Entuziasmul meu legat de numirea aceastaimportanti pe
post a pilit puternic dupi ce am fbcut cunogtinli cu programa
grddinifelor dupi caretrebuia si-i educim pe copii. Ni secerea
studierea aprofundati a acesteiprograme si realizarearegu-
lati a planurilor de activitate educativi - trimestriale, lunare,
siptdmAnale gi zilnice. in aceasti chestiune eram conduse de
metodigti de la cabientul metodic pregcolar.Astfel, citeam gi
reciteam programa destul de serioasi de educare a micului
cetilean al 15rii noastre.
La sectiunea,,Educatiepatriotica' i secereapedagoguluisi
formeze nu numai sentimentul de iubire fafi de patria Sovie-
ticd, dar si sentimentul de uri fa16de dusmanii ei.
La dezvoltareavorbirii trebuia si se studiezepoeziaSunt o
fetild micd, md joc ;i cdnt.Nu l-am vazutpe Stalin, dar il iubesc.
La lec!iile de muzicdpe carele finea directoareagrddinilei,
Klavdia Vasilievna,se studia, in afard de cAnteculmen{ionat,
Doi ;oimi, inci alte catevape aceeaqitemi inepuizabilir.Dacd
Ocna... ce binecuvhntare!
Stalin va veni la noi... Apoi cintecul micilor marinari: Dragd
tovardseStalin,sd treacdnumai cdtevazile...
CAnd a aflat ci eu cAnt la pian, Klavdia Vasilievnas-a bucu-
rat, mi-a indicat si fiu atenti la metodica orelor ei. Cind ea va
fi ocupati cu chestiuni administrative, uneori o si trebuiasc[
si-i iau locul la instrument.
Mersul la cabinetul metodic pregcolarera obligatorie.Chiar
la primul seminar, am auzit un referat consistent al metodis-
tei Aleksandra Mihailovna $ilnikova. Ea apreciaserbareade I
mai de la una dintre gridinile 9i reda ecourile copiilor legate
de aceastdsirbltoare.
,,Noi il iubim pe tovari;ul Stalin mai mult decdtpe tata gi pe
mamal se pare cd astfel spuneaucopiii. Apoi ei strigau in cor:
,,Triiasci i00 de ani tovarisul Stalin! Nu, 200! Nu, 300!"
Iar un biiat, Vova, se dovedisea fi agade pregitit din punct
de vederepolitic, ci a exclamat:
- Sdtr[iasci vegnictovar[gul Stalin!
in acestmoment, metodista $ilnikova a flcut o pauzi gi s-a
uitat la auditoriu cu o privire victorioasi gi, in acelagitimp,
emofionatd. Educatoarele notau disciplinat Ei repede tot ce
spuneaea,in nigte caietemari, ingrijite.
Iati ce aspectetotal neprevlzute cipitase acum lucrul cu
copiii, pe caremi-l dorisem agade mult. in ceizeceani de lipsd
a mea din viala cotidiani normali, toate proceselemerseseri
foarte departe:gi divinizarea nemuritorului Pirinte al Popoa-
relor, qi pdtrunderea Lui in fiecare mic spaliu in care incl se
mai simlea viala adevirati. $i, lucrul cel mai important, de-
venisetotal obligatorie problema COPARTICIPARII la faptele
lui mirele. PAni gi-ntr-o activitate agade nevinovata,la prima
vedere,cum era cregtereacopiilor.
Ce e de fbcut? in primele zrle de lucru, adeseama incerca
sentimentul renunlirii gi-mi apiruse un gdnd: oare nu ar
 EvcHrNre GHtNzsunc
trebui se recunosctotul fa!6 de Iulika gi si o rog totugi sl mi ia
Ei pe mine la celebrul ei atelier de valorificare?Poateci la rea-
lizarea renumitelor abajururi voi scipa de senzaliaaceastain-
suportabili de vini gi compitirnire.
Dar, in acelagitimp, am constatat ci sunt numitd de copii
,,Evghenicika Semionocika': $i nu numai in fa!i, ci 9i cAnd nu
eram acolo,clnd vorbeaudespremine la persoanaa treia si cre-
deau ci nu-i aud. Aceastaera modalitatealor de a-i distinge pe
educatorii lor preferali de ceilalli. Dacd e ,,Annocika Ivanocikd'
sau ,,TamarocikaPetrovnocika'iinseami ci o iubesc. Daci e
,,Zo7kaAndreika' sau ,,ElenkaVasilikdl inseami ca nu era pe
placul lor.
Nu am putut rezistain fafa,,EvghenicikdiSemionocikdiDoar
pe atunci, de pestezeceani, nu mai vizusem pe nimeni din fa-
milie. $i am inceput si fac pentru ei un teatru de umbre, ,,Mo-
tanul incillat'l Si am vizut cdt6.bucurie le aduce.Mi linisteau gi
plimbirile desepe colini,la culesde meris,oare, inviorareacopi-
ilor cAndle recitam din Kornei Ciukovski,MarEak.Evidentci le
spuneamdin minte. La gridinili nu existaasemenealiteraturi.
Mi condamnam qi pentru ci nu aveamsuficient sdngerece,
mlsuri, obiectivitate.Aveam preferali si-mi era foarte greu sd
ascund asta. f)e exemplu, l-am evidenliat imediat din masa
mare a copiilor pe Edik Klimov. Era un biielel iakut. Cel pulin
mama lui era iakuti. Tata, ca in marea majoritate a cazurilor
acestorcopii, se pierdusede fapt in negura vremurilor. Seprea
poateca Edik si fi fostun hibrid, pentru ci feligoaralui rumeni,
inteligenti, cu ochi alungi{i, mongoloizi, era mult mai lumi-
noasddeclt fala mamei lui. $i pirul lui Edik era saten-deschis.
Mama lui, care-siterminasepedeapsade lagdr,lucra acum ca
goferde camion,duceainstala(iiIa mine gi uimea prin forla sa
fizicd, asprimea tuturor formelor gi imobilitatea ca de piatri a
felei. Semdnacu o statuiedin celece se aflau pe drumul lung
Ocna... ce binecuvdntare! 285
mongol ce ducea spre palatul domnitorului sacru. Venea rar
la fiu gi, cAnd venea,se agezacu demnitate pe un scaun de pe
coridor, igi desfbceabatistabdrbiteasci din carescoteao bom-
boand sau o turti dulce qi, lbri si zAmbeasci,i-o intindea lui
Edik. La toate intrebirile cu care o bombarda el, ea tu$eatare
gi rispundea la fel de demn: ,,CAndo si fii mare, o sn aflii' $i
inlepenea din nou.
Dar Edik nu avea deloc chef si agteptepAni va fi mare.
Ochiqorii lui ingugti pur qi simplu scipirau de curiozitate.
- Dar cine a construit casa asta?a intrebat el in timpul
unei plimbiri, cAnd am trecut pe lAngi cinematograful ,,Gor-
niaK' proaspit construit.
- Ei, aici a fost nevoie de oameni de profesii diferite: qi de
pietrari, Eide muncitori la acoperiq,Eide montaj, Eide tAmplari...
- Ei, nu de asta,a dat din mAni supirat Edik, intreb cine a
construit-o:de[inuli saujaponezi?
A primit un rispuns complet de la Volodia Radkin, un copil
bine informat pentru vdrsta lui. Avea peste$apteani gi apucase
deja sdvadi o grimadi de lucruri, pentru ci duminica era luat
de mama lui, o interlopi rigugiti, in vArst6,care se reeducase
ca vAnzatoarela un chiogcde alimente.
- Pei definulii pot sl care atAta,a spus dispre[uitorVolo-
dia, numai pe fiertura aia lungi? Dar japonezii sunt situi...
Lor li se dd de mAncarepe siturate. Ei, gi sunt gi sinitogi pen-
tru muncl.
Ochiul vigilent al lui Edik cidea mereu pe tot felul de feno-
mene ale lumii inconjuritoare gi prindea mereu contradiclii
carecereauexplica!ii.
- Dar ista cine e?
Vorbea despreportretul lui Engelscare strdluceade Ia pan-
glicile rogii 9i de la becuri. E clar ci nu intreba degeaba.
- Desprecine vorbegti?
286 EvcHrNre GnrNzsunc
Spuneamastaca si mai cdgtigtimp.
- Pei uite ista, al doilea. Primul e Marx, al treilea e Lenin,
al patrulea - Stalin. Dar uite, am uitat cine e ista, al doilea.
- Engeles...
- D a r e I . . .D a r e i . . .
Edik ezita, nu gtia cum si se exprime mai delicat. Auzise el
ceva ur1t despreEngels.$i nu putea lega deloc astacu pangli-
cile gi becurile.
- Dar eI... E rus?
- Hm... E din Europa Occidentali...
Edik ghicegteci qi eu evit si rostesccuvAntul de ocari, ne-
cuviincios, ,,neamt",faqi de un om al cirui portret atirni ali-
turi de Lenin qi Stalin.Dar selinigtegte,fhri si mai sapesl vadi
desprece estevorba aici, nu poate...
- Dar oare sunt nemli care sunt de partea noastri? Doar
Ei
Engelsestede partea noastri, nu?
- Fird indoiali. in mod clar estede partea noastri.
Un oftat greu. Nu, problema chinuitoare tot nu e rezolvati.
- EvghenicikaSemionocika!Vi rog sdvi aplecafi,vreau sd
vi intreb la ureche.
Mi cuprinde de gdt cu mAinile lui grisule de copil gi-mi
Eoptegtefierbinte la ureche:
- Dar Volodika a spus prostii despre Engels... Cd ar fi
neam!. Nu trebuie si repet prostiile, nu? Doar noi i-am omo-
rdt pe toli nemfii, nu? Iar daci Engelse de partea noastri, in-
seamni ci e rus. nu?
inlocuitoarea mea, Anna lvanovna, o educatoareremarca-
bili, cdreiaii plac copiii, m-a sfttuit totusi:
- Nu intrali cu acestEdik Klimov in prea multe discu(ii! Vi
scoatesufletul de tot. $i o sd se faci 9i el mult prea infumurat.
Dar eu eram convinsi cf, nu va deveni un infumurat. ci
toate intrebdrile pe care le pune il intereseazi cu adevirat. El
Ocna...cebinecuvdntare! 287
nu se didea mare, nu le lua ochii celorlalli. Pur 9i simplu el
dorea si-gi stabileascipozilia fald de viafi, de diferitele ei as-
pecte. Un om de gaseani tinde spre armonie qi nu se poate
liniqti cind vede cevace nu intri in acealume ralionall pe care
i-au desenat-oeducatorii lui.
Odati ne plimbam prin curticica noastri acoperiti de fu-
ningine. Iar aldturi, pe stradi, nigte prizonieri japonezi sipau
nigte Eanluri. Edik a aruncat in sus un soldilel de plumb. El a
zburat pestegard qi a dispirut pe fundul EanluluiadAnc'Un ja-
ponez tindr, abil, a sirit uEor in gan! 9i i-a intins lui Edik prin
crdpitura gardului soldilelul salvat.
- Mulpmesc, nene, mullumesc, l-am sfrtuit eu si-i spuni.
- Dar el nu e nene. E jopanez.
- faponez.Dar qi japonezii sunt gi birbali, qi femei. Iar daci
el nu e tanti, atunci e nene.
Sub loviturile acestei logici imbatabile, Edik mai intAi a
cizut pe gAnduri.
- Dar el a luptatimpotrivanoastri...
- A$a e! Dar de asta au fost vinovali comandanlii lui. I s-a
ordonat qi el s-a temut si nu asculte.Dar el cel mai probabil nu
a vrut si lupte. $i el are acasi un biiat ca tine, qi i-a pirut rdu
sd se desparti de el.
Edik a mai ezitat pulin, apoi s-a urcat pe gard 9i a inceput
sd strige:
- Nene! Nene japonez! Mulpmesc ci mi-ai salvatsoldilelul.
nu mai
$i dataviitoaresi nu mai ascullide comandantulteu 9i sd
lupli impotriva noastri! Mai bine du-te acasi la biiatul tiu!
Prizonierul a inleles cuvAntul des folosit ,,mullumesc".S-a
apropiat mai mult de gard, a inceput sd vorbeascdrepede,re-
pede in japonezl, ardtindu-gi dinlii mari, galbeni. Apoi gi-a
bigat mAnaprintre scindurile gardului 9i l-a mAngiiat sfios pe
Edik pe mAneci.
288 EvcneNrn GHrNzsunc

- Probabil ci semeni cu biiatul lui, am spus eu gi am ob-

servat deodati cd aEagi era, ochii ingugti, asiatici, ai lui Edik
seminau foarte bine cu cei ai soldatului japonez prizonier.
in timpul schimbului de seari, trebuia si stau in dormitor
pAni ce adorm copiii. Trebuia sd umblu incetiqor, cu cipicii, prin
cameri, si am griji si nu vorbeasci copiii dupl ce s-a dat stin-
gerea,pernele si fie puse corect, iar miinile si se afle deasupra
piturilor. imi plicea ora aceastade seari. in paturi ei deveneau
deodati nigte copilagi obignuifi, experienfa lor durd de viafi dis-
pirea undeva. Se auzeav oftaturi aproape somnoroase, unul
dintre ei spunea,a treia saua patra oari, ,,noaptebuni'... Aceste
momente linigtite mi intorceau spre lucruri indepirtate, pier- EvgheniaGhinzburgin tinere{e
( fotografie din buletin).
dute pe vecie. $i eu, incllcAnd toate normele cabinetului meto-
dic, il mingAiam cAndpe unul, cAndpe altul pe cap, gi spuneam:
,,Dormi,copilag..."
Mul$ dintre ei nu auziseri niciodati si li se adresezease-
meneacuvinte gi ele acfionau hipnotic chiar gi asupracelor mai
poznaqi. in aceasti adresarematerni ei intuiau reflexul unei
alte iumi, necunoscutede ei. Selinigteau,uneori selipeau pen-
tru o clipi cu obrazul de mAna mea gi apoi adormeau linigtifi.
Mereu voiam tare mult si mi a$ezpe pat lAngi Edik, si-l
sdrut inainte de culcare.$i-mi pirea foarte riu cd nu pot si fac
asta. Dar el, smecherul, ghicea. Dupi ce a$teptasi adoarmi
majoritateacopiilor, seridica in fund pe pat gi spuneain goapti:
- Me doar gAtul...
$tia ci, daci se plAngeci-l doare ceva,educatoareaneapi-
rat vine la el. $i cdnd eu, trigAnd pitura, mi agezampe o mar-
gine a patului, el imi gopteardzdndchiar in ureche:
- Am fbcut-oaEa,intentionat...Nu mi doarenimic... Pur
gi simplu am vrut si vi intreb...
in perioada1931 1933,CanalulMareaAlbi MareaBaltici (Belomorkanal)
$i urmau tot felul de intrebiri, nenum[rate, ,,de ce"-uri gi Politici.Potrivitdateloroficiale,
s-acorlstruitprin muncafor(ati a de{ir-rutilor
.pentru ce"-uri, la care aproape mereu era greu de rispuns. l2 000 de muncitoriau murit in tin-rpulconstruiriisale
 Deporta{ii in lagirele cle munci fortata fbrmuL echipe mixte
accidente de tnunci
Cot la cot cu birba{ii, f-errreilelucrau in rnine silu la construcLi.r
soselelor si a ciilor ferate
(t rvribanaLerracn)

/'' ''' -%\*:-',: ,:^:,&db'"

U r r c o r i o f l c i a l i i r e g i n t u l r , r si o v i e L i ci r r s p c c t : r un t i r r i l e s i r n t i c r c L r a g i n e in condiqir extrentc cle fi.ig 5i Vint, ur.tde!inr-ttirt'rpingc Lln Vallotlct lil lIlIIlil
inlitigincl r-izita lr-riI \i Stalin in trmpul [rcrririlor la Canahrl r\loscova Volga Kolima,1938
Sub supraveghereaatente a paznicilor, indiferent de vreme sau De multe ori, deportatiiisi construiausinguri barlcile in carelocuiau.
de stareade sinitate, delinu{ii erau zilnic scosila munci. (TheNewYorkPublicLibrary,DigitalCollections, Foto52Il6)
(TheNewYorkPublicLibrary,DigitalCollections, Foto52112)

De{inulii rizbdteaucu greu prin taigauasiberiani, pe ciriri grele

De{inu{i scosi la rnunci in pidure
si prin troienede zipadi.
('I'heNerv\brk Public Library,DigitalCollcctions,
Foto52I13) (TheNewYorkPLLblic Library,DigitalCollections,
Foto52117)
 Rareoridelinulii erau ajutati in muncile 1orde atelajecu tractiuneanimali
in barici, pentru ,,reeducarea
politicf' a delinu{ilor,erau expusepanouri si
(TheNewYorkPublicLibrary,DigitalCollections, Foto521l5)
lozinci,,mobilizatoare"si portreteleideologilorpartidului.
(TheNewYorkPublicLibrary,DigitalCollections, Foro52II I )

lnteriorul unei barici ,,clasice'l construitepentru detinutii din lagirele

Gardieni Eidelinu{i, laolalta,,exria{i']departede familiile lor si locurile de bastina
de muncirforlati din Siberia,reconstiturtla Riga,1aMuz_eul letor-r
(TheNewYorkPublicLibrary, DigitalCollections, Foto52135)
a l O c u p a r i e(i1 9 4 0 t 9 9 t )
 Ocna..,cebinecuvdntare! 289

Era un extrem de bun observator,biiatul 6sta!Nu-i dideau

pacediferen[adintre acelereguli careli seinsuflaula gridinifi
qi ceeacevedeael in via[i.
- Dar educatoarele spun mereuci nu poti se te aqezipe
pemant,ci po{i si ricegti gi si te murdire$ti...
- Da, agae, rispund eu, deja simfind vag ce in spatele
acesteifrazee o capcane.$i nu gregesc.Pei atunci cum vine
Eduard Berzin, fondatorul asta,chiar Edik a vezut pe stradi cum o escortestrigala niqte
Kolimei, fost comandant al de{inufidintr-o etapi noui: ,,Sta1i jos!" $i toli s-aua$ezatchiar
gdrzilor lui Lenin gi om de
pe pemant. $i odati, cAndau ftcut asta,mai Eiploua. $i unii
incredere al lui Feliks Dzerjinski
(creatorul CEKA). delinufi s-autrantit chiarin beti. Peiei n-or si riceasci?Doar
Fotografiedin 1930. erao escortirea,nu?
Cel mai adeseaevitam sd rispund la asemeneaintrebiri.
Mutam disculiape alteteme.De exemplu,mai tine minte oare
Edik ci ieri md intrebasece copacicrescin Africa gi daci pofi
invila o maimu[esi vorbeasci,daci faci lecfii cu eadestulde
mult gi sdrguincios?Uneori vicleniaimi reuqea,gAndurileco-
pilului sireaula celilalt obiect.Dar acum insista.
- Dar erao escortirea,nu?
$i nu m-am abtinut.
- Ei, da, desigur,un om bun n-o s[-i puni pe alEioa-
meni si se agezepe pdmantulgol, direct in balti. Sigur,pot
si r[ceasc[... $i, lucrul cel mai important, lucrul acestaii
nec[jegtefoarte tare pe oameni.$i acum dormi, nu mai in-
trebanimic!
Mai trec incd o dati prin dormitorul aflat in penumbri. Ce
am fbcut!MAineo serepetein fafacuivacuvintelemele...
$i, in completarela prima meagregeald, mai fac una,gi mai
grav6.. Mi duc la Edik qi-l rog foarteincet:
,,Oarein lumea astade sArmi ghimpati, cu turnuri de pazd,plecdrila muncd, - Si nu spuiniminui desprediscufiaasta.Bine?
apeluri,stingeri,carcere,etape,cinevamai poateincercasentimentulde iubire - Sigur!Pii ce,suntprost?exclamdEdik cu intonaliaunui
saumdcar de atracIieprimitivd?'] seintreba EvgheniaGhinzburg.
Imagine din lagirul Perm-36,situatla 100kilometri de orasulPerm. copilde 13ani...
290 EvcHeNre GnrNzsunc
...Iar cabinetul metodic continua sd avansezeneabitut
conform planului siu de perfeclionare a pedagogilor.Noi ela-
boram temi dupd temi, fbceam ,,schimb de experien{ii Fie-
careasemeneaintAlnire imi demonstraa nu gtiu cdtaoari cdt
de anacronici sunt eu, un om al anilor'30, printre oamenii gi
moravurile noi. Prin exemplul triit in lumea miculi a peda-
gogiei pregcolare,m-am convins ingroziti ce departe ajunse-
sem in arta minciunii si falsificare in cei zece ani de absenti
a mea.
Am relinut in mod deosebittema ,,|ocuri de creafie'iintre
gustarea de dupi-amiazi gi cini, ni se aloca o ori pentru
aga-numitelejocuri de crea{ie.Copiilor li se didea libertatea
de a sejuca ce doreau,iar educatorii, stind la o parte, trebuiau
numai sd potoleasci, si reglementezefolosirea jucdriilor co-
mune gi, lucrul cel mai important, si scrie mai apoi la rubrica
,,eviden(a"ce anume s-au jucat copiii Ei cum s-au manifestat
in jocurile lor sentimentelepatriotismului sovietic,ura fafi de
dugmanigi agamai departe...
in sensul ,,schimbului de experienlfl am fost trimisi la
grupa Elenei Vasilievna, recunoscutd in mod oficial cel mai
bun pedagogde la gridinifi. Toli se entuziasmaude capacita-
tea ei de a obline linigte gi ascultaredeplini. Eram intrigati de
ce totugi copiii ii spuneaupe ascunsElenka Vasilka.
intr-adevir, tare se mai temeau de ea. De aceeajocurile de
crealie aveauloc in goapti. Totugi mi-am dat seamaci sejucau
de-a baia. Baia oriEeneasci,tocmai transformati din uniti(ile
vechiului punct sanitar, reprezentauna dintre cele gaptemi-
nuni din Magadan Ei era foarte apreciati de populalie.
La gridinifd, copiii erau spilafi in lighean, fbcdndu-semare
economie de api, care trebuia si fie cirati din curte. De aceea
copiii pe care mamele ii luau sAmbita acasi Ei-i duceaula baie
Ocna... ce binecuyhntare! 291
rimAneau multi vreme sub impresia robinetelor fierbinfi, a
dugurilor gi a cvasului de pAine din holul biii.
Fetifele,care indeplineau rolurile de mame, le spilau ima-
ginar cu slpun pe fetilele lor, reproducAndnaturalist adeseagi
pleosciitul apei,turnAnd api in lighean, reproduceauguieratul
apei calde gi, luate de val, treceauuneori de la goapti la certuri
cu voce tare.
- Pni noi mergem mereu la baie. Pentru ci acolo e casierd
tantiZina a noastri.
- Minfi! Cum poate si fie casieri tanti Zina? Ea e detinuti!
$i la casi sunt luali numai oameni liberi.
- Nu! TantiZina esteluati pestetot. Pentru ci neneaFedia
al ei e lapaz|...
Elena Vasilievna,migulite ce am venit si imprumut expe-
rienli, mi-a intins un caiet liniat ideal pentru planuri gi ra-
poarte ale muncii educative.
- Uite, citili cum trebuie si notali jocurile de crealie. Pe
paginaaceastaestescriscel de azi.
- Cum? Deja?Dar copiii incl se mai joac[!
- Pei eu niciodati nu neglijez evidenfa. O scriu de
diminea(i, impreuni cu planul.
La rubrica ,,Plan',pentru ziua de azi era notat ,,De la ora
5 pAni la ora 6 gi 15 - jocuri de crealie la iniliativa copiilor'l
La rubrica ,,Evidenl6']cu acelagiscris caligrafic era notat: ,,As-
tizi copiii s-au jucat de-a spitalul militar. Biielii o ficeau pe
rinifii, fetilele- pe surorile medicale.Fetifelele bandajaurinile
bdielilor (a fost folosit materialul educativ pregdtit) si spuneau
cd militarii sunt apdritorii lor gi au salvat Patria de ocupanlii
germani, iar biielii rispundeau cd ei slujescUniunea Sovieticdl'
- Ati intelescurn trebuie si scrieti?m-a intrebat Elena Va-
silievnacu aceeagiamabildsuperioritate.
292 EvcHpNIe GnINzeunc
O, da, am in[eles foarte bine. Elena Vasilievna a mai vrut
si-mi explice ceva, dar, intre timp, copiii care se jucau de-a
scildatul sub duEincepuserl si pufneasci gi si chicoteasciprea
tare. $i Elena Vasilievnaa spuscu o voce linigtiti, de gheali:
- Kotov, du-te la masi! Dorofeeva, vino.la mine! Rezni-
cenko, du-te in spateleugii!
Imediat s-a lisat o ticere mormdntali. Elena Vasilievnas-a
uitat la ceas.
- 6 qi 15... Grupi, aranjafi-vi cAtedoi!
Copiii din grupi sejucau gi ei des de-a baia, de-a magazinul
nr. i (qi unii dintre ei ii imitau foarte bine pe belivii care erau
cirzu\il6ngi ugamagazinului). Sigur,sejucau gi de-a ora de mu-
zic6.,de-a gcoala,de-a parcul de culturd gi odihni din Magadan,
unde copiii erau atragicel mai mult de cuqcaurgilor. Belivii din
Kolima le dideau de biut lui Miqka cel cenugiugi ursoaiceialbe
Iulika, aducdndu-lealcool diluat in sticle$i amuzAndu-seci tare
le mai placeurqilor. Prima dati cAndi-am dus pe copii la cugca
astam-a uimit pur gi simplu intrebareapusi de unul dintre ei:
,,Dar de ce urgii nu au voie si bea gampanie?"Apoi am vhzut cb
pe cugci esteanunlul administrafiei, pe care nu-l observasem
imediat: ,,Seinterzicecategoricsi sedea gampanieurgilor!"
Eram foarte mulfumiti cind copiii, in jocurile lor, se adre-
sau unor personaje despre care auziseri de la mine, cAnd se
jucau de-a Moidodirl, de-a Vania Vasilcikov2,de-a pogtagul
din Leningrad.
Odati sejucau de-a,,ce-osi firnl Sejucau foarteveseli.Tofi
strigau. ,,Pli cel mai bine e aviator!" Toli voiau si fie aviatori;
aici, in Magadan, tofi ii credeaua fi eroii principali. Doar avi-
atorii erau cei care ii duceau pe oameni pe continentul ,,mitic".
I Basmin versurial lui Kornei Ciukovski(n. tr.).
r Personajdin povesteaCrocodilul,scrisdde Kornei Ciukovski(n. tr.).
Ocna...ce binecuvdntare
! 293
$i deodati Lida Ceagecikina,foarte sobrd,a spus:
- Dar eu, cdnd o si mi fac mare, o si fiu Nikisov. To(i o si
seteami de mine...
$eful lagirului Dalstroi, Nikigov, era cunoscut de to[i. La
plimbare, cind treceam pe ldngi un sector mare inconjurat cu
un gard inalt, pizit de santinele,copiii imi explicauneapirat ci
aici locuieqtechiar Nikigov.
- Cum poli sd fii tu Nikigov, daci egti feti{i? a reacfionat
Edik Klimov la uzurparea curajoasi a Lidei.
- O si fiu! insista Lida.
- Nu, n-o si fii, i-a tiiat-o Edik, dar,pentru ci el aveainimi
bund, a ad[ugat: in cel mai rl:ucaz,po(i si fii tovariga Gridasova.
Aleksandra Romanovna Gridasova era sotia cea tinird gi
frumoasi a bitrAnului general NikiEov. Pentru ea igi pirdsise
fosta familie, avusesecAtevanepliceri la Moscova, dar acum
chiar aceasti frumusele triia alituri de el in casainconjuratd
de gardul cel inalt. Definulii care avuseseri norocul sd nime-
reascd in serviciul reginei neincoronate din Kolima poves-
teau mereu tot felul de istorii desprecasetecu pietre prefioase,
despre banchete bogate, despre cum Aleksandra Romanova
avea mai multe rochii decAt riposata impiriteasl Elizaveta
Petrovnar.
Toate acestedisculii gi multe altele ajungeaupAni la copii.
Mimicile, cdnd ii luau acasi duminica din viata sterill aflatd
sub conducereacabinetului metodic. ii duceaunu numai in ci-
mine, dar gi in speluncilein carelocuiau chiar ele.Deja mulli
copii, care erau mai isteli sau cu mai multi congtiin![, precum
Edik, incepeausd ghiceascioarecummareaminciuni.
I Elisabeta
Petrovna(1709-1762),
impiriteasi a Rusiei(1741-1762)
La moarteaei, au fost gdsite25 000 de rochii gi cantitili uriaEede biju-
terii (n. red.).
 EvcsBNre GHrNzsunc
Din zi in zi, deveneadin ce in ce mai greu de hotirAt ce gi
cum si le spui copiilor, cum si corelezeinformaliile venite de
la cabinetul metodic cu imaginile de pe strizile din Magadan.
Cum si reugegtiin acestecondilii si le induci mdcar pufini
umanitate, si-i inveli si distingi riul de bine.
Iulia mea a observatcd nu-mi esteprea bine gi, din cAnd in
cAnd,iqi relua invitalia de a veni la atelier.
- Ei, ce mai facemunca ta cinstiti? intreba ea,privindu-mi
cu atenlie seara.in fiecare zi minAnci supi cu carne, dar tot
slibegti mereu... Iar noi acum am trecut de la abajururi la ba-
tiste. Tot crogetiLmgi brodim... Poatete ispitegtegi pe tine?
Dar numai la gdndul despirlirii de copii mi se fbcea riu.
Poatesi cer s[ fiu mutati la grupa mici, la cei de trei ani? Ori-
cum, gi acolo existi secliunea ,,Educatiepatriotici", cu subdi-
viziunea,,Educarea urii fafl de duEmani"...
$i scap cu o glumi de intrebirile Iuliei, dar dorm din ce in
ce mai riu noaptea.Desigur,mi chinuiau gi durerile mele per-
sonale.Dar un rol destul de important in aceastdinsomnie il
juca Ei munca mea cinstiti de acum, problemele mele peda-
gogice din Kolima care probabil nu trec prin mintea nici a lui
Uqinskit, nici a lui Pestalozzi2,nici lui |an Amos Komensky3.
' Konstantin Dmitrievici UEinski (1824-1871),profesor gi scriitor
rus,consideratcreatorulpedagogieiEtiinlificein Rusia(n. red.).
2
|ohann Heinrich Pestalozzi(1746-1827),pedagogelvelian,refor-
mator in domeniul educaliei,consideratintemeietorul qcolii populare
(n.red.).
3
fan Amos Komensky(Comenius)(1592-1670),filosof qi pedagog
ceh,pirinte al educalieimoderne(n. red.).
Capitolul 5
Temporarfdrd escortd
Aproape in fiecare zi, intdlneam pe strizile Magadanului
persoanecunoscute.Din Kazan sau Moscova. De la Butirki si
Lefortovo. De la Elghen gi Taskan.
in anul 1947,multilocuitori ai imperiului nostru din gulag,
in ciuda tuturor restricliilor gi intArzierilor cu eliberarea,au
reuqit totugi si iasi din zona lagirului, sd primeasci ,,formu-
larul A' qi in felul acestasi treaci din clasa sclavilor in cea a
angajalilor liberi. Mulli porneau spre Magadan. Pentru unii, el
era o trambulini pentru intoarcereape continent, pentru altii,
un loc in care se puteau angajaintr-o munci mai bund gi in
care si scapede sdlbiticia din taiga.
intdlnirile cu vechile cunoqtinle mi bucurau gi, in acelagi
timp, mi rineau. Md bucurau pentru ci erau o personificare
vie a trecutului meu. Prin simplul fapt ci existauacegtioameni
rispundeau la intrebarea: ,,Oarea existat copilul?" Da, da, a
existat! Au existat gi continentul, qi universitatea,qi familia, qi
prietenii. Au existat cirfile, concertele,gAndurile, disputele...
Uite, stau gi discut cu un om care-i cunogteape pirinlii mei.
Iar femeia aceastaa fost impreuni cu mine la doctorat. Doar
ei gtiu foarte bine ci nu m-am niscut pe prici qi ci nu mereu
lAngl numele meu a stat oribilul cuvAnt tiurzakr.
' Acronim de la TIOPeuuoe3AKnto'aeuue (,,pedeapsa cu inchisoa-
rea'). Astfel gi-a intitulat gi Aleksandr Soljeni{in unul dintre capitolele
monumentaluluisduroman ArhipelagulGulag(n. red.).
296 GnrNznunc
EvcHeura
Dar cAt de crunt s-au schimbat felele lor! FrAnturi ale dis-
trugerii. FrAnturi luate pe sus de vAntul riu, tot mai departe 9i
mai departe,spre ultima pripastie.
Nimeni nu arita bltrAn. Ivlajoritateadintre cei care ieqiseri
vii din acestdeceniu erau gi acum in jur de 40 sau pu{in peste
40 de ani. Nu virsta le schimonosise feqele,ci acele lucruri
neomenegtiprin care trecuse fiecare.Mi uit cu atenlie la ve-
chile cunogtinfe,cu nelinigte qi patim6. Ca intr-o oglindi. Deci
qi eu am o asemeneateieture a buzelor gi o asemeneaprivire,
atotqtiutoare,ca de $arpe.
Aproape nimeni nu-gi fbceanicio iluzie. Nu existi gi nu va fi
libertate adeviratd. Suntem ostatici.$i e suficient si seadune...
Nu, nu e vorba niqte noriEori reali, ci pur gi simplu e suficient
si se adune nigtefum cenugiudin cel careiesedin celebrapipi,
pentru a fi din nou trimigi in spatelesdrmei ghimpate.
Cei care agteptau transportul pe continent foloseau for-
mule ale disperirii: ,,Fiece-o fi! O s6-i vid pufin pe ai mei, iar
dupd aceea..."Cei care ramAneauaici incercau in tot felul si
se afirme intr-o munci manuali, in vreun megteEug.in afari
de medici, aproapenimeni nu lucra gi nici nu voia si lucreze
in vechea specialitate.Ura animalici a conducerii fald de in-
telectuali fusesecunoscuti mult prea bine pe propria piele in
decursul anilor de lagir. Sd fii croitor, cizmar, tAmplar, spili-
toreasi... Si te bagi intr-o vizuini cildufi, ca niminui si nici
nu-i treacdprin minte ci tu ai citit cAndvacirli subversive.
Multi me acLrzarci sunt lipsiti de precaulie. Cum ai putut
si te duci si lucrezi intr-o grldinifi! Si fii in ochii tuturor!
Si-Ei dea seamamai repedeci !i-au dat drumul degeaba...
Cdnd mi intorceam acasi, ii povesteamIulik[i despreaceste
intAlniri, ii impirtiqeam amarul previziunilor gi presimgirilor
mele. Iulia se apuca si md certe. Din moment ce am pornit si
Ocna... ce binecuydntare! 297
fac o asemeneamunci, ce rost are si privegti prea departe?
Trebuie si qtii si fii satisfbcuti de micile bucurii cotidiene care
aga de mult timp ne-au fost inaccesibile.Formula preferati a
Iuliei era: ,,Adu-!i aminte de laroslavl!"
Cu toati forfa dragosteisalede viafi cu adevirat fliminde,
Iulia lncerca si md convingi ci in toati epopeeaastanoi doui
chiar avem noroc al dracului. in ciuda tuturor suntem vii, sd-
nitoase, ardtim bine, la 40 de ani incd mai primim scrisori de
la blrbagii indrigostili de noi. CAt despremAncare...
- Adu-fi aminte de
Erapnelulde la Iaroslavl! $i mullu-
megte zilnic cerului c[ tu, in gridinila ta, iei o masd for-
mati din trei feluri de mAncare:supi, felul doi gi compot din
fructe uscate.
in incheiereaacestui imn inchinat sevelor pdmintului, Iu-
lika si-a adus aminte de un vers: ,,Cite lucruri frumoase sunt
pe lume! Uite, de exemplu, varza!"
- O, ai dreptate ca de obicei, i-am rispuns eu, dar nu am
putut niciodati sd m[ mullumesc cu ra(ia de ,yarzei'l
Odatl am intAlnit pe stradi o cunostintd veche din Kazan,
Ghimranova, de la biblioteca universitifii. Solul ei, fostul rec-
tor al Institutului Pedagogic,luase drumul chinurilor foarte
devreme,cam din 1933.Fuseseacuzatde nafionalism titar. Si
ea a triit, pAni la arestulsdu,in 1937,mugcAndu-Eibuzele,fbrl
s5-9ipermiti si cadi pradi durerii, pentru ci trebuia sd mai Ei
creascidoi copii.
Mi s-a aruncat plingdnd de gAt, fbri si se uite la girul de
copii pe care ii duceam la plimbare.
- Ce fericiti egti! Ce fericitd egti! repeta ea.
- Eu? Fericiti? Oare nu ai auzit?AlioSa al meu...
- $tiu. Dar Vasia triiegte! Ah, ce fericiti esti, Vasia al tlu
triieqte...Dar ai mei... Amdndoi... Amdndoi...
 EvcHnNre GHrNzsunc
Ciungul, cel care nu aveaniciun picior, il invidia pe cel cu
un picior, care gontAciia cu c6rja lui.
Da, sunt fericiti, Vasiaal meu tr[iegte! $i sunt gi mai fericiti
pentru ci acum am un serviciu care-mi di posibilitatea si-i
trimit mai mult decAtpAnd acum. Iar in curdnd gridinila ii va
duce pe copii in afara oragului, va incepe campania profilac-
tici gi in acesttimp ni se va pliti un salariu gi jumitate. Atunci
o si pot si-i cumpir un palton lui Vasia.El scrie ci umbl6 cu
o pufoaici.
Apropiata mea cilitorie in afara oragului e ridicatd de Iulia
mereu, cum si spun, la o inilfime de principiu. Gdndegte-te
numai, doar mergi la staliune! Despre ce durere mondiali
poate fi vorba aici?
La kilometrvl23 de la Magadan, unde inainte fusesespita-
lul central al definufilor, a fost organizat| acum tablra de pi-
onieri ,,SverniiArtekl Vara, acolo se odihneau elevii, iar de la
sfdrgitullui augustacolo erau trimigi copii din toate gridinilele
qi creEele.
CAtevazile de pregitiri obositoare qi alergituri. ii spilim
pe copii, impachetim vesela,hainele,jucdriile. $i uite, autobu-
zele sunt deja lAngi curtea noastrl, iar severaElena Vasilievna
numiri cu vocea sa deloc puternici, dar care te hipnotizeazi:
,,Treceperecheaa cincea, a zecea... Gavrilo\r, uiti-te inainte!
Malinina, d6-i mdna lui Viktorov!"
$i inci alte doui zile grele de despachetare,de aranjarea pa-
turilor gi meselor,potolirea copiiilor tulburali de mutare.
Dar dupi aceeavine o linigte binecuvAntatd.Septembrie
e cea mai bund luni din Magadan gi in imprejurimi. Vara e
mereu vdntoasdgi ploioasd gi acum lasi locul unor zile se-
nine, gdnditoare, de toamni timpurie. Soareleincet, precaut,
pluteqtedeasupracolinelor, iar pe ele sevid, ca niqterecifuri de
Ocna...ce binecuvdntare! 299
corali rogii, merigoarelecoapte.Conuri pline de nuci de cedru
apasi la pdmdnt crengile de pin siberian. Potecilepe caremer-
gem cu copiii sunt acoperitede un strat gros de cetini. Picioa-
rele aluneci gi seincordeazd, cape firele ca peria ale unui covor
gros. Dar lucrul cel mai impresionant sunt veverilele.Aici sunt
foarte multe si, necunoscAndviclenia oamenilor, sunt mult
prea de curajoase.Sestrecoar[ neinfricate printre picioare, iar
uneori se asazdpe buturugi gi,luindu-se la intrecere cu copiii
in ceeace privegtecuriozitatea,se uiti la noi cu ochii lor negri
ca niste mirgele.
Datoriti apropierii de naturi, copiii au devenit mai blAnzi,
mai liniEtili, mai accesibili.Mai mult, in luna aceastasunt anu-
late toate lecfiile. Doar ne plimbim, cAntim in mers cdntece,
recitdm, adunim merisoare qi conuri de cedru.
in ultimii aproape 11 ani, esteprima mea comunicare,mai
mult sau mai pufin liberi, cu cerul gi cu copacii, cu iarba, cu
animdlufele. Hiliduiesc cu copiii si incerc si nu am niciun
gind, precum ei. Minute in gir reu$escsd fac asta.Deodatd se
nagteo anumiti impicare, acceptarea tot. Viala... Trebuie si
multumesc pentru tot. $i ea ili va da mai apoi totul. ,,Accept
satelepustii gi fdntAnile marilor orase,intinderea luminati de
sub ceruri gi chinul muncilor de sclav."tSi uite, am triit si vid
in fata mea aceasti intindere luminati de sub ceruri. Chiar
daci pentru scurt timp, dar totuEi ea a venit in schimbul chi-
nului muncilor de sclav.
Numai duminica mi simleam foarte stingherd. La toate
educatoareleveneau aici din oras sotii, copiii. $i eu trebuia
din nou sI-mi dau seamaci toate bucuriile omenegtisimple
nu sunt pentru mine. Nu vin la mine. Nu mi se cuvin. Sunt
dintr-un alt aluat. $i tocmai duminica incepeausd md roadi
r Versuri din poezialui A. Blok, O,primdvara
fdrd de sfar;it! (n. tr.).
300 EvcHr,Nte
GnrNzsunc
cu mare putere toate durerile mele. Cea ireparabild, despre
Alioga. $i doud dureri active, despreVasika si Anton, care-mi
solicitau implicarea.Cu fiecaredintre ei lucrurile stiteau prost,
foarte prost.
Despre Vasia am primit din Kazan o scrisoarede la Motia
Aksionova, ruda lui dupi tati, in familia cireia triise in toli
anii viefii salede orfan, dupi ce il gdsiseri la o casi de copii din
Kostroma pentru copiii delinulilor. Motia scria cd Vasia are
o fire dificild. in ultimul timp, se inhiitase cu nigte bdieli rii,
lipsegtede la gcoali, in timpul orelor hoiniregte pe bulevarde
si cinematografe.De fapt, pur Ei simplu nu se pot inlelege cu
el. inci se mai puteau suporta toate acesteacAt timp nu aveau
altd solufie: mama era la inchisoare.Dar acum, cdnd mama e
in libertate, care este motivul pentru care nu vine dupi copi-
lul siu? Sau poate mama crede ci acei bani pe care ii trimite
acoperi toatd munca si consumul nervos consumatecu Vasia?
Daci e aEa,gresegtefoarte mult!
La sfdrgitulscrisorii,Motia punea intrebareafoarte catego-
ric: de ce rimAn in Magadandupi eliberare,de ce nu vin sd-mi
iau copilul, pentru a mi ocupa de el singur6? Mai departe se
fbceau aluzii destul de transparente ci probabil eu preferam
datoriei materne treburile mele femeiesti.
Ei, cum era si-i explic, gi in scris,locuitorului acestade pe
o altd planeti, particularititile ,,libertilii" mele?$i ce rost avea
sl-i explic?Trebuia s[-1 iau neapirat pe Vasia aici, in Maga-
dan. Cu Iulia aranjasemdeja tot. Ea chiar le spuseseqefilor ei
cd vine la ea de pe continent un nepot gi gefiiii promiseserds[
schimbecanleranoastri de azi, de Eaptemetri pitrati, cu una
de l2 metri, in baracavecini.
Dar pentru a intra in Kolima e nevoiede permis. $i permi-
sul sedI numai cu acceptulsec{ieide cadredin Dalstroi.$i mai
Ocna... ce binecuvintare! 301
ugor trece o cimili prin urechile acului, decAtsi primeasci un
delinutpolitic de inchisoareteroristun permispentru un mem-
bru al familiei. De chestiuneaasta se ocupd colonelul Franko,
cunoscut prin vigilenla sa mare fali de dugmanii poporului.
Oameni cu experienli m-au sfttuit si actionez dupl o me-
todi speciali, deja verificati de mul1i. Metoda se numegte
,,permanent" sau ,,neintrerupt'1Trebuia ca, dupi ce primeam
refuzul, si fac din nou qi din nou cerere.Chiar daci erau zece
respingeri! Scrie mai departe! $i, in cele din urmd, conform
legii numerelor mari, permisul tiu va trece din intdmplare prin
masina birocratici. Ei, cine gtie ce se poate intAmpla?poate ci
urmatoarea cererese va nimeri in timpul concediului colone-
lului Franko. Saugrefierii vor incurca ceva.
Am ascultatacestesfaturi gi spre toaml am primit doui re-
fuzuri, unul dupi altul. Am frcut a treia cerereqi concomitent
m-am inscrisin audien(i la colonelulFranko,sperdndsi-l in-
duplec prin explicatiile personale.Poatecd, atunci cdnd mi va
vedeacu ochii lui, va credeci pericolul unor acteteroristedin
parteamea si a fiului nreu de 15 ani nu esteagade mare.
Aksionovilor le-am trimis scrisori disperate,implorAndu-i
si mai aEteptepulin. in curAndo sd-l iau pe Vasika.I-am scris
gi lui Vasika,un necunoscutmisteriosa cd.ruiimagine se de-
dubla in mintea mea: incercam si mi-l reprezint pe adolescen-
tul nesupus,cu apucituri dure, dar imediat in fata ochilor imi
apdreasiluetagrisufi a biietelului de cinci ani din bra(eledoi-
cii Fima.
I-am scrissi mamei, am rugat-o si-mi scrieobiectivdacae
mare pericolul ca Vasika si scapetotal din frdu si si abando-
nezescoala.Mama a rispuns c[, desigur,trebuie s[-l chem pe
Vasiala mine. De fapt, el e un biiat destul de inteligent gi fru-
mos.Dar firea...O si vezi qi tu.
302 EvcnnNreGnrNzsunc
Au inceput din nou visele chinuitoare despre Vasika. Mi
trezeam intr-o sudoare rece, cu inima bitlndu-mi puternic.
Visam ci abandonasegcoala,ci se inhiitase cu nigte penali gi
ci o s[-l intdlnesc in lagir.
La fel de riLustiteau lucrurile qi cu Anton. Am primit de la
el, pe adresaIuliei, numai de doui ori nigte vegti scurte.Odatd
era o scrisoaretrimisi oficial, prin pogt6,cu Etampilacenzurii
din lagir. In scrisoareera descrisi in detaliu natura din prejma
minei $turmovoi, dar despre el spunea laconic: sunt bine, si-
nitos. A doua oari, era un sicule! cu nuci de cedru. Mi l-a
adus un expeditor de la $turmovoi care a venit la Magadan cu
treburi. Din picate, nici eu, nici Iulia nu eram acasi Eiel a lisat
siculeful la vecini, spundnd numai ci sunt de la doctorul Wal-
ter. Am luat la mdni nucile una cdteuna gi am gisit totugi prin-
tre ele un bilelel fhcut sul, pe o hArtie de figari. Erau numai
citeva cuvinte in germani. Din ele era clar; punctul de lucru
estecu regim sever,nu exist[ nicio legituri cu cei din libertate,
viitorul e acoperit de cea(i.
Iati de ce nu-mi pldceau duminicile pe care aproape toli
ceilalli locatari ai taberei noastre profilactice pentru copii le
a$teptaucu neribdare. in zilele obignuite,gindurile mele erau
alungatede lucru, de tensiuneanervoasi permanenti, de grijile
ca toti cei 38 de mici oameni ai mei si fie sinito$i, curati, situi,
veseli.Iar duminica in m6inile mele rimAneau numai gapte-opt,
copii la fel de slrmani, {bri casd,ca si mine. La ceilalli veneau
mamele, iar in anumite situafii, chiar talii sau unchii, gi copiii
mergeaucu ei, formdnd grupe distincte.
Pe cei fbri familie incercam si-i fac si ignore sentimen-
tul firesc de invidie, sentimentul de inferioritate gi pdrdsire.
De aceeadis-de-diminea{dii duceam la plimbiri lungi, de-
parte de tabird. Apropo, ticeam asta ca nici eu si nu vid cum
Ocna...ce binecuvdntare! 303
ginguresc veselecolegelemele educatoarelibere cu so[ii gi co-
piii lor careveniseri aici.
in timpul acestordrumefii indepirtate, mi eliberamde pro-
grama impusi de cabinetul metodic. Pentru a ml alina, 9i pe
mine, gi pe ei, le repovesteamorfanilor mei cirlile copiliriei
mele. Ei au aflat de la mine povesteamicului lord Fauntleroyt,
despdrlit atAtde crud de mama lui. $i aventurile triste ale micufei
prinfese SaraCrewe2care fuseseagade necijiti de oamenii rii
fiindci seimprietenisecu un gobolan.$obolanulsenumea Mel-
chisedec.Si, incet, incet, am inceput deja si le vorbesc despre
David Copperfield3cu tatil lui vitreg plin de cruzime, gi despre
moarteatimpurie a lui Dombey fiula gi despremicula Dorrits...
La sfArgitul plimbirii, cdnd, osteniti, m-am agezatpe o
buturugi, elevii mei neobosili, ca niste pitici, continuau s[
se invdrt[ in jurul meu, rispldtindu-md pentru povestiri cu
merisoare coapte.Mi le puneau direct pe genunchi, iar apoi le
mincam impreuni. in acesteplimbiri singuraticeerau gi mo-
mente frumoase, cAnd simteam recunostinti si atasamentdin
partea copiilor.
Cu toate acestea,m-am bucurat foarte tare cdnd odati, deja
spre finalul sezonului nostru la sta{iune,am auzit intr-una din
duminici voceaschimbului meu de tur6. Anna Ivanovna:
' Eroul romanului Micul lord (titlul original: Little Lord Fauntleroy),
al scriitoareibritanice FrancesHodgsonBurnett (1849-1924)(n. red.).
2 Personajulprincipal al romanului Mica prin{esd(titlul original: A
Little Princess), al aceleiagiscriitoarebritaniceFrancesHodgsonBurnett
(n. red.).
3 Protagonistulromanului cu acelaqititlu al scriitorului englezChar-
l e sD i c k e n s( 1 8 1 2 - 1 8 7 0( n
) .red.).
aDombey (titlul original:Dombeyand Son),roman al lui Char-
;ifiul
lesDickens(n. red.).
' Mica Dorrit (tilhl original: Little Dorrit), roman al lui Charles
Dickens(n. red.).
 EvcnnNre GHrNzsunc
- Avefi musafiri! Doi birbati...
Pentru o clipi, mi-a trecut un gdnd nebunesc:oare nu o fi
apirut Anton, printr-o minune? Dar in prag se aflau doi oa-
meni necunoscufi,unul bitrAn qi unul de vreo 40 de ani. S-au
prezentat. BitrAnul se numea Iakov Mihailovici Umanski,
insolitorul lui, Vasili Nikitici Kuprianov. La prima vedere, se
putea observa ci amAndoi sunt fogti definu{i. Cum au ajuns
aici, de ce au venit? Doar p1ni acum am fost aici singur6, sin-
gurici in impirilia celor liberi.
Totul s-a dovedit a fi foarte simplu. Cind, pe teritoriul ta-
berei de acum, ,,Severnii Artekl se afla spitalul central al
definu{iloa amdndoi musafirii mei, medici anatomo-patologi,
lucrau aici gi triiau intr-o cimirufi pe lAngi morgi. Acum
cisufa aceastaeste in afara gardului taberei de pionieri. Din
octombrie, patologii trebuie si se mute la Magadan, si lucreze
la morga spitalului liber. Dar acum li s-a ordonat sd faci, pen-
tru administralia lagirelor, un raport secretdespremortalita-
tea definutilor. Uite de ce locuiesc ei aici, in vecinitate.
- Am aflat cI printre educatoareeste una de-a noastrd gi
am venit, a spus Kuprianov. Cred ci nu vi simtiti deloc bine
si fili singuri printre to{i aceqtioameni liberi. N-aveti cu cine
schimbaun cuvAnt.Haideli si ne plimbim puqin,si vorbim...
In fine, in fine au apirut 9i rudele mele. Si mi se permite
gi mie si transfer copiii unei alte educatoare,iar eu si plec cu
musafirii mei...
Am pornit spreo colini indepirtati. Vorbeam caremai de
care. Vorbeam ca ni$te prieteni ce se intAlniseri dupi o lungi
despirfire. Nu ne chinuia acel sentiment de neincrederein in-
terlocutor, temereade a fi tridali careotrdvesteagade des qi de
mult timp (dejade decenii!)multe dintre cuno;tin(elenoastre.
BitrAnul Umanski, chiar de la primele cuvinte, gi-a ardtat
pasiunea spre filosofare, spre interpretarea teoretici a celor
Ocna... ce binecuvhntare! 30s
intAmplate.Despre ce nu vorbise el la aceasti primd intdlnire
a noastre! Despre tragismul epocii noastre, despre caracterul
ei apocaliptic. Desprejocul orb al for{elor rele iralionale gi in
viala noastr[ personali, si in ceagenerali, istorici. Desprefas-
cism, despre aceasti afec{iune spirituald a omenirii gi despre
caracterulcontagiosal ei.
Cuvintele lui Vasili Kuprianov erau puternic pitrunse de
durere. Fost comunist, gi unul extrem de ortodox, el, dupi ce
trecuseprin toate cercurile iadului nostru, sufereaacum inevi-
tabilul amurg al zeilor gi lucrul acestacipita la el forma negirii
forlei reale a binelui in general.Acum era convins c[ soarta a
tot ce e cinstit gi bun e pieirea. Tindr om de gtiinli care,in anii
'30,
dddea mari speranle,vorbea acum despre ruinarea totald
a culturii umaniste,igi aduceaaminte de profeliiie lui Herzenl
desprevenirea lui Genghis Han2 cu telegraful.
Kuprianov arita, spre deosebire de cuvintele sale amare,
foartebine. Un viking blond. Un locuitor tipic de la mare,cu ochi
albagtri,nas drept, fruntea inalti. Era de fel din Arhanghelsk.
- Semina{icu Riurik, Sineusqi Truvor3,i-am spuseu rAzAnd.
BltrAnul Umanski, filosoful contemplativ, cunoscitor al
Sfintei Scripturi, poliglot, devorator de versuri, se formase sub
influenla unor condilii contradictorii.Copiliria siraci intr-o
localitateevreiasci-ucraineani,iar mai apoi o emigra[iede du-
rati si studiile fbcute in Fran(a Ei Elvefia.
Din ochii uqor exoftalmici, deloc decolorali ai lui Umanski,
din toateridurile gi negii felei lui bdtrAnegtiiradia atAtabundtate!
' AleksandrlvanoviciHerzen (1812-1870),prozator,filosof de-
9i
mocrat-revolulionar rus (n. red.).
2 GenghisHan (l162-1227),Mare han al Imperiului Mongol,unul
dintre cei mai mari cuceritoridin toatetimpurile (n. red.).
r intemeietoriimitici, scandinavi,ai primei forma!iuni stataleruseqti,
RusiaKieveani(n. tr.).
li
I
306 EvcHENra Gnrrqznunc
Cuvintele lui, pline de citate,erau cu toate acesteaputernic ori-
ginale, pline de umor bldnd, de o coloraturi uqor evreiascd.
Memoria lui Iakov Mihalici era pur gi simplu fenomenali pen_
tru vdrsta lui. El recita din cine voiai - Ei din Lucretius Carusr,
gi din Gheorghi Plehanov2,gi din lordul Byron3,gi din David
Burliuka.
Citeva ore bune, am tot hoinirit pe movili, am rigugit de
atdteapolemici Ei in fine ne-am agezatpe o panti si ne odih_
nim gi si mXncim merigoare.Era o zi translucidi de septem_
brie. Merigoareleerau foarte suculente.Amandoi cavaleriimei
imi ofereaumereu crengufeverzi pline de fructe coapte.
-Nu e nevoie, Iakov Mihalici. Vd e greu... Las'si
facd
efort Vasili Nikitici, el e tdnir.
- Nici eu nu sunt chiar agade bitrin, a replicat
Umanski
ugor jignit gi a adiugat cu tristefe:de fapt, desigur,nu sunt nici
tdndr. Se spune in Biblie: zilele anilor nostri sunt 70 de anis,
iar ce e mai mult, e putere. Aga cd uite, eu am trecut deia spre
putere...
Am relinut pentru totdeauna acea bucurie sufleteasci pe
caremi-a adus-o aceasti comunicare neagteptatdcu nigte rude
descoperite la fel de nea$teptat.Ce apropiati i-am simfit in
aceastdzi insoritd! Prin suferin{e.prin ginduri. prin dorinle gi
speranfe.Existi oare o inrudire mai mare?Nu gtiu de ce, omul
lTitus Lucretius
Carus(cca99 i.H.-cca55 i.H.), poet Eifilosoflatin
(n.red.).
'zGheorghiValentinovici
Piehanov(1956-191g),revolutionarsi teo_
retician marxist rus (n. red.).
3 GeorgeGordon Byron (1788-1824),
cunoscutpoet romanticen_
g l e z( n . r e d . ) .
a David Davidovici Burliuk (1882-1967),
pictor avangardistrus de
origineucraineani,ilustratorde cdr(iEiscriitor(n. red.).
s P s a l m u8l 9 . 1 0 - tl ( n . t r . ) .
Ocna...ce binecuvdntare! 307
simte o mare bucurie cAnd igi di deama de caracterul comun
al legilor psihologice. $i mie, gi musafirilor mei ne plicea si
vedem c[, in condi(iile unor suferinle gi umiliri identice, gAn-
durile gi sentimentelenoastre se formaserd in aceeagidirecfie,
ne aduseseri adeseala aceleaqiconcluzii.
ingelegeaudin puline cuvinte Ei toate dificultilile concrete
de acum ale existenleimele de angajatliber.
- Uite, o si vini Vasika, spunea Umanski pe un ton de
parc6 il cunoEteape Vasika al meu de la nagtere,Ei o si mi
ocup de el la matematici gi la limbi striine. Si prindi din urm[
tot ce a pierdut acolo, nemernicul!
Kuprianov, in contradiclie cu pesimismul s6uatotcuprinzi-
tor, md linigtea in privin{a permisului.
- Face(ibine ci scrie(i mereu. Scrieli! Conform legii nu-
merelor mari birocratice, in cele din urmi magina o si scoati
un ,,da".Care e logica? Uite ce ar vrea! Va funcfiona tocmai
dupi legeaalogismelor.Numai s[ nu vi duceli in audienli la
atamanul ista al g6gtii.
Ca o concluziea anului 1937,Kuprianov a pierdut doi din-
tre cei mai dragi oameni ai lui: solia 9i un tovaregcu care fu-
sesemereu din copilirie pAni la arest.Solia murise chiar in cel
de-al doilea an de detenfie,in laglrul din Tomks pentru soliile
triditorilor de patrie. Cu prietenul fusesemai rdu. Nu numai
ci a devenit martor al acuzdrii in cazul lui Vasili Nikitici, nu
numai ci a fost confruntat cu el, afirmAnd despre Kuprianov
ci a avut legituri criminale cu marinari de pe vapoarelestr6-
ine ce veneau in portul Arhanghelsk, dar gi-a mai gi insugit
tezade doctorat aproape gataa lui Kuprianov. Acum a primit
o catedri. $i sn-i fi dat micar o rubld mamei fostului sduprie-
ten, care lucreazdca femeie de serviciu qi-qi cregtenepotul de
14 ani, singurul fiu al lui Vasili Nikitici.
 308 EvcHexra
GHrxzsunc Ocna...ce binecuvdntare!

- Trebuie si m[ duc. Nu mi indoiesc

nicio clipi cd o si md Spre finalul plimbirii noastre,Iakov Mihailovici a inceput
bage din nou in lagir. Dar nu am nicio iegire.poate ci o sd re-
deodatd si se certe cu mine, cAnd a auzit ca i-am numit pe
zist un an la suprafafi, o sd-i menfin pe ei.
9i fogtii de{inufi sclavi pugi in libertate.
lin minte clar sentimentul ciudat, aproapemistic, de pre_ - Nu e un termen deloc potrivit! s-a intristat el. Sunt niste
viziune a destinului viitor al lui Kuprianov, caremi cuprinsese
categorii absolut incomparabile. O si vi spun zeci de nume
deodat5. Stiam ci va pieri. $i ci e inutil sd-l conving ie .,., ,"
de sclavi eliberafi care au ajuns mai tirziu personagrata. $i, in
ducd pe continent.
oricecaz,niciunul dintre ei nu era ameninlat si ajungi din nou
in ceeace-l privegtepe Umanski, se dovedesteci el venise
sclav.Dar noi? Pli fiecare dintre foqtii de{inuli este in acelaqi
in Kolima in calitatede medic liber, contractant.
timp un viitor de{inut. Ce pirere avefi, Vasili Nikitici?
- Daci vrefi dispreluili-mi, dacd
nu, nu, dar am venit pen_ Kuprianov a zdmbit.
tru bani. Normd dubld, procentein plus, gi eu am doua fetile. - Ce si spun eu, un pesimist,dacd optimistul nostru face
Amdndoui sunt mari, de varstamiritiqului. susannocikagi Li-
asemeneaprognoze! Hai si nu aprofundim gAlceavatermino-
zocika. Le-am crescutfhri marni, sofia a murit devreme.
logicl. O si spun un singur lucru: pentru mine e clar ci plim-
Mai departe, viata lui Iakov Mihailovici a luat deodati o
barea noastri de astizi fbri escorti esteunul dintre zAmbetele
intorsituri neagteptati:in L937,medicii liberi din Magadan
destinului. diruit nou5,in intervalul dintre doui cicluri de in-
au fost chemafi si-gi manifestein gedinfi indignareaprini
de chisoare.Pirintele nostru drag nu-i va ierta niciodati pe cei
manie fafi de fapteleantisovieticegi amorale ale cunoscutului
carei-au fhcutun asemenea ritt...
profesor Pletniov,arestatla Moscova. - Me predau, am spus eu, intr-adevir, sclav eliberat nu
$i atunci doctorul umanski, carea venit in Kolima cu sco- estecuvintul potrivit. Dar ce plrere are consiliul gtiinlific dacl
pul de a aduna zestrepentru fiicele sale,s_aridicat
si a spus: propun un alt cuvAnt in circula{ie - ,,temPorarflri escortii'?
,,Eu nu cunosc opiniile politice ale profesorului pletniov, nu - Asta e mai corect,incuviinqi bitrdnul. Dar cu toateaces-
am discutat cu el pe temele acestea.Dar am lucrat in crinica
tea,noi trebuiesi triim de parci am credeseriosin libertatea
lui Ei pot si v[ asigur ci toate acestevorbe, cum ci ar fi
incer_ noastr6. Altfel se va reduce la zero toati frunusetea acestor
cat sd violezeo pacientl, sunt absolutnigteprostii. asta
$i o si zile sauluni fhrl escortd.
va spundoricine care-lstie cdt de cdt pe profesorulpletniov. - Dar uite, din acestpunct de vedere,meritd oares[ riscati
$i
personalnu pot vota pentru asemeneaacuza{iide doi
banil, s[-l aduce{ipe biiat? a spus ginditor Kuprianov.Poatee mai
$i agas-apus capdtacumuldrii de bani pentru dota domni_ bine si obqinelidumneavoastrdpermisiuneade a vi duce pe
qoarelorUmanski. A doua zi dupd luarea aceasta
de cuvdnt, continent.
Iakov Mihailovici a fost arestat.El a primit, prin Comisia - Cine o lasdpe ea si se duci acolo,o teroristadeqinuti de
Spe_
ciald' zeceani de lagir conform articolului KRA (propagurrde
inchisoare?$i cum il va hrini atunci pe Vasikadsta?Aici uite
contrarevolufionari).$i-a ispigit in totalitatepedeapsagia
fost ce funcfie pedagogicia primit, acolonici femeiede serviciunu
eliberatde foartepulina vrente.
va fi angajatl.Nu, trebuie neapirat si-l aduci preVasikaaici.
I 310 EvcHrNre GnrNzsunc

Dumnezeu e milostiv, poate ci va apuca sd termine gcoalacat

mama va fi frri escorte.Iar daci nu, va cregtemdcar un om
cinstit, dup[ ce va vedea cu ochii lui peisajul din Kolima.
Cu ce solicitudine au primit ei durerile altuia! Ce buni au
fost oamenii acegtiacare au reuqit si seridice deasupraa tot ce, Capitolul6
s-ar p6rea,putea indura un om!
Si toli au murit, au murit... Kuprianov s-a dus la Arhan- 'l
ghelsk, in 1948,iar in 1950 am aflat ci a murit intr-o etapdpe $i mhniaboierului,;i iubireaboierului"
drumul spre Siberia Orientali, dupi a doua arestare.Umanski
a fost pur gi simplu dobordt de durere. ,,De ce nu eu?De ce nu
eu?" repetael tot timpul. ,,Doar el, Vasili Nikitici, mai aveaincd Anul 1948seindrepta asupraMagadanului'strecurAndu-se
prin furia
30 de ani de triit pdni la aceavdrsti care-i era scrisd omului implacabil, sumbru, prin negura celurilor inghelate'
de citre SfAntaScripturi. Un om a;a de invifat! Puteasi fie un ursuzi a oamenilor.
dati
al doilea PasteursauWasserman.$i a murit de dizenterie..." O incdrc[turi nebuneasci de furie o purtau de aceasti
mone-
De fapt, nici Iakov Mihalici nu a mai dus-o mult dupi tAni- nu atAtdefinulii 9i foEtii definuqi,cAtcei liberi' Reforma
din alte
rul siu prieten. Dar despreastamai tdrzilu... tari din 1947,marog, mai mult decAtpe alli locuitori
din Kolima'
colluri ale ldrii, i-a lovit pe ei, pe conchistadorii
sus al celor
pe milionarii sovietici simpli de aici' in stratul de
erau destul de
veniti aici cu contract, aceqtimilionari socialigti
de mijloc' care
mulli. Dar chiar 9i angajalii liberi din pitura
lor sute
trdiseri in Kolima de cAliva ani, numirau in cecurile
gi sutede mii.
simti copiii
To{i aceqtioameni care se obiqnuiserds[ se
care s-a
preferali ai puterii sovietice,au fost n[ucili de lovitura
careau
previlit asupralor. Cum! Si sepoarte astfelcu ei' cu cei
populat
constituit zidul de apirare al regimului in acestfinut
atAteaierni
de dugmaniipoporului! Cu cei careau petrecutaici
geroase,privAndu-Eiorganismulde vitamine!
crahu-
Pentru mul1i, reforma aceastaa devenit inceputul
piruse aqa
lui aceleiltrmi iluzorii in care triiseri si care li se
I Dir.rcomedia Prea multd minte stricdde A'S' Griboedov (n' tr')
l'l
312 EvcuENreGurNzsunc
de ireprogabil organizatd.Am relinut disculiile cu fostul co-
mandant al plutonului de pazd din Taskan.Am intAlnit aceastd
,,cunogtinfii' pe stradd, cdnd md duceam la serviciu, gi m-a
relinut multi vreme, pentru a primi asupra mea explozia cu-
vintelor care-l chinuiau. O, gi ce uimitoare erau acestecuvinte!
Vocea comandantului guiera,clocotea,se sufoca.
- Si se spune ci estedreptate!
$apteani m-am chinuit aici
ca un blestemat!Mi-am riscat viafa... Muierea mea si-a lisat
copiii in voia sortii, s-a dus gi ea la lucru, a fbcut procentele
astea.$i acum... inqelegi,tocmai ne aranjasemsi mergem pe
continent Ei am fost dali afari de la Dalstroi. Ei, ne gAndeam
9i noi si ne cumpirdm o casi in Poltavqcina,tot felul de lu-
cruri... Sdmergem gi noi prin stafiuni... $i uite! Mai cumperi
acum pe dracu' ghem...
Am aplicat cu pldcere asupra acestui interlocutor asa de
neobignuit activitateaeducativi de masd.Chipurile, e rdzboi gi
toate astea...Inflalie... insinitogirea economiei...
Ei, ia lasi astea!Ce bine vorbili voi, jerpelilii, despreecono-
mie! Nu avefice pierde... $i sunte{igi niqteoameni crunli. Nu
v-a pirut rdu nici de bani, dar nici de copiii voqtri, afi lhcut-o
pedugmanii...
$i deodati s-a intrerupt, s-a uitat fix la mine, a dat din mdnd
gi a pufnit:
- Dar poate cd a min{it gi in privinla voastrd!Dracu' mai
inlelege ceva!
Stareade spirit a celor liberi mai era distrusd gi de faptul
cd apdruseri noi etapede delinuli careprimiserdpedepsenoi
tocmai pentru maEina(iunilegatede reformi. Au primit arti-
colul ,,contrarevolutieeconomicil' gi ei, in felul acesta,au intrat
din nou in categoriaduEmanilorpoporului. Au existatcaatri
gi dintre locuitorii Magadanului.
Ocna...ce binecuvdntare! 313
Se gopteacu neliniqte prin colluri, transmifdndu-se deta-
lii senzalionaleale unor oPerafiuni financiare de calibru dife-
rit. Esenfa maEinaliunilor era pentru mine total de neinfeles:
cineva a prevenit pe altcineva, cineva a vAndut cuiva, cineva
qi-a scosbanii de pe cec inainte de vreme, sau' dimpotrivi, i-a
pus la timp la cec. Dar in toate cazurile deznoddmAntul era
standard: zece,uneori opt ani de detenlie pentru contrarevo-
lulie economici.
Iulika se bucura ca un copil ci nu am suferit deloc in urma
reformei monetare.Nicio grivni!
- De mine e bine, sunt orfani! fbcea ea glume si spunea:
Nu, totugi am intuifie... Parci mi-a qoptit o voce interioari:
cumpiri al doilea pat Pliant!
Am flcut aceasti cheltuiale capitall avdnd in vedere apro-
piata venire a lui Vasika. Dar deocamdati totul rimisese in
limitele unor iluzii fbrl temei, pentru ci, spre inceputul anu-
lui 1948, primisem de la secfia de cadre de la Dalstroi deja
opt - OPT! - refuzuri pentru eliberareapermisului de Maga-
dan pentru fiul meu.
Toatl terminologia depunerii ,,Permanente"de cereri o
aveam elaborati cu mare precizie. Ieqeam din camera unde
mi se comunicase,Vi s-a refrrzat"qi imediat intram in camera
invecinati, unde depuneam o noui cerere,preg[titd dinainte.
Noile cereri erau primite mecanic 9i fhrd nicio problemi. De
fiecare dati mi se spunea: ,,Veni!i dupi rispuns in data cu-
tare." $i dupi aceasta,disperareaceda iar locul unor speranle
in;elitoare.
Da, inci mai speram si md intdlnesccu Vasia.Pentru cd
primeam scrisori de la el. Zgdrctle,rare, dar primeam. $i el igi
manifesta in ele interesul fali de apropiata lui cilitorie inde-
plrtati, prima din viala lui.
 3t4 EvcnENreGnrNzsunc
Dar gdndul la Anton gi la soartalui m6 trezeain toiul noptii
cu o loviturd in inimi, md acopereade o sudoarerece,imi aco-
perea ochii cu o neguri tulbure.
Dupi siculeful cu nuci de cedru au urmat luni intregi firi
nicio veste,fbri niciun semn de via{i. Cheltuiam o energiene_
buneasci. Le scriam tuturor cunoscutilor care,dupi ce iegiseri
din lagia locuiau in zona Iagodnoe gi $turmovoi. $i uite, chiar
inainte de Anul Nou, a venit un rispuns, mai riu decAtista nici
nu puteaigdsialtceva.Una dintre cunogtin{elemele de la Elghen
a aflat tot gi mi-a spus cd Anton nu mai estede multi vreme la
$turmovoi. Fusesetrimis in etap6 9i in nigte conditii destul de
ciudate. in condilii de mare secret.Firi niciun fel de incilcare a
regimului in ceeace-l priveqte.Fusesetrimis singur,cu o escorti
speciali. Separe ci solicitareaveneade undeva,de sus.
in noplile albe,treceaupe l6ngi mine tablouri din anii recenti
ai rizboiului. Nigtedeqinugigermani (cetileni germani) fuseserd
trimigi tot aga,in etapesecrete,pentru a nu se mai intoarce ni_
ciodati. E adevirat, acum s-a terminat rizboiul. Dar cine poate
garantapentru gefii din Kolima! Vedeamscenede bitdi, intero_
gatorii, execufii.imi apdreain minte inchisoarea,,Serpantinka,'
din taiga,desprecarenimeni nu gtianimic, pentru cd niciun om
nu se intorsesede acolo.
Cel mai rdu era si fii congtient de propria neputinfi. Nici
nu puteam si fac micar o solicitare oficiali de a afla care este
soarta lui. Doar nu sunt rudi cu el. Dupi ce m-am mai gAndit
pulin, am scris in Kazahstanuneia dintre cele patru surori ale
lui, care seaflau acolo in exil. Am rugat-o si facd o solicitarein
numele rudelor.Ei au scris.Nu li s-a rispuns.
intre timp, la serviciul meu aveauloc de asemeneaschim-
biri. La scurti vreme de la intoarcereanoastri de la ,,severnii
Arteklunde am primit o Diplomd de onoare,am fost chemati
la gefainstituliilor pentru copii, doctori{a Gorbatova.
Ocna...ce binecuvhntare! 315
- Aveli de toate: studii, dragostede munci, ataEamentfa!6
de copii.Dar...
Mi s-a strins inima. SensulacestuiDAR era clar. Probabil
secfiade cadreo va zbura pentru ci line o teroristi delinuti de
inchisoarepe ,,frontul ideologic".$i acum femeia aceastabuni
cauti cuvinte pentru a atenualovitura. Doamne Dumnezeule,
ce-o s[-i trimit lui Vasika?
- Nu, nu, nimeni nu vi dl afard,,a exclamatGorbatova ci-
tind pe fa{a mea toate acestea,pur gi simplu vreau si iau nigte
misuri pentru a vd consolidapozilia...
Reiegeacd in gridinila noastri seelibereazdun loc de lucri-
tor muzical. Directoarea noastrd, care finea in cumul qi orele
de muzici, pleca la Grddinifa nr. l. in felul acesta,mi se oferea
o posibilitate minunati.
- Mi s-a spuscd interpretali foarte bine.
- Destul de bine. Am invilat demult, in copilirie.
- Nu-i nimic. O si mai exersa[i9i o si recuperati.Dar,
inlelegeli...
$i atunci Gorbatova a inceput sd vorbeasci aEade deschis,
de parci ea nu era gef,ci tot o delinutd teroristi.
- in viitorul apropiat,de la liceulpedagogicpentru prescolari
din Krasnoiarsko si vini cAtevaabsolventeeducatoare.Atunci
imi va fi aproapeimposibil sI vl pistrez in continuare.Dar ca
pianist6... Printre ele nu e nicio pianisti. Aceastaeste o cali-
ficare suplimentari, de proteclie pentru dumneavoastri. Mai
mult, cuvAntul,,pianisti" suni cumva neutru. E mai departede
ideologie...Ei, ce spunefi,suntelide acord?Salariule acelaqi.
Consideraliileacesteanu puteaustirni nicio obieclie.Am fost
de acord, cdlcindu-mi pe inimd. Aici nu e Taskanuldin taiga,
unde era suficientsi alegi Chntecele pre;colarilor.Aici va trebui
si facem serbiri cu un public mare, si cAntim marguri in ritm
rapid. intr-un cuvdnt,trebuia sd-mi recupereztehnicapierdutd.
rli 316 EvcHENre GHrNznunc
Am trimis o telegrami la Ribinsk, unde, dupi rdzboi, lo_
cuia mama, rdmasdin locul in care fuseseevacuati din Lenin-
grad. Sdrmana,tot se gAndeaci poate o si-mi permiti si md
duc la Ribinsk... Acum am rugat-o si-mi trimiti niEtenote,
nu prea sperdnd ci va putea si cumpere de la Ribinsk ceeace
imi trebuia. Dar a venit un pachet gi am descoperitin el cu ui-
mire vechile mele note de copil. Cum de-i trecuseprin minte
si le pistreze, si le scoati din celedoud mari incendii, din casa
ei gi a mea? Dar faptul e fapt: lineam in mdni propriul meu
Hanonr, deasupra ciruia suferisem aga de mult cAnd aveam
opt ani. Paginileingilbenite,lipite, erau pline de notelerapide
ale profesoarei gi mi-am adus aminte de mdna ei mare care
fbceacercuri liliachii in jurul notelor la care falsasem.pe o pa-
gind scria cu nigte litere strdmbe, de copil: ,,Nu gtiu si iau oc_
tava.Nu m[ ajutdmAinile!" Si ,,stiu"scrisdupi moda veche.
Hanon! M-am uitat la el cu o pirere de riu profundd. Doar
in el se concentrau atunci pentru mine toate for{ele lumii
vechi. Tocmai acestcaiet l-am aruncat departe,cdnd am fbcut
cereresi intru in comsomol gi cAnd le-am spuspdrinfilor c6
acum am griji mai importante.N-are decdtsd studiezeHanon
o fatd a burgheziei mondiale!
Oare mi g6ndeameu pe atunci cd va veni o zi cdndHanon
cel respins va veni in Nordul Extrem si mi salvezede la a
fi dati afari de la serviciu, sd mi salvezede orice faptd rea?
Iarti-mi, Hanon! $i si md iertali gi voi, Czerny2gi Clementi3!
' Cl*tl*-L-* Hanon(ISl9-1900),
compozitor si profesorfrancez.
cunoscutpentrulucrarea saPiurtistul
virtuozirt60 dc ixercitii,
carelace
partedin metoda-standard depredarea profesorilordepiandepretutin-
deni(n.red.).
2 CarlCzerny(179l-1857), compozitor, pianist,muzicolog, teoreti_
cianal muzicii;i profesor
(n. red.).
austriac
3MuzioClententi (1752-l83Z),pianist,
dirijor,compozitor,muzico_
loggiprofesor demuziclitalian(n.red.).
Ocna...ce binecuvdntare! 3I7
M-am apucat cu sirguinfd de treabi, stAnd ore intregi la
pianina dezacordatdde la gr[dinild. Nu era deloc simplu si
redau flexibilitatea unor degetede tiietor de lemne gi spirgi-
tor de piatri de ieri. Daci ar vedea mama cAt de silitoare sunt,
cum nu mi mai ridic de lAngd intrument! CAte supiriri i-a
adus ei cAndvamuzica mea! Acum, de acestcaiet de care mi
sdturasemin copillrie, depindea viala mea viitoare, soarta lui
Vasia... $i eu md striduiam. Si m-au ajutat insemnirile prof'e-
soareimoarte de mult.
Gorbatova avusesedreptate: pentru seclia de cadre, cu-
vAntul ,,pianista"suna mai neutru decAt ,,educatoare'.Dar ea
greqise,creztndci o muziciani de la gridinifi poatestadeparte
de,,frontul ideologic".Dimpotrivi. Tocmai un lucritor muzical
trebuia si fie Ei autorul scenariilor gi regizorul tuturor specta-
colelor de sirbdtoare. $i spectacoleleacesteaerau chiar princi-
pala marfb de expozifie.Ele erau aritate conducerii. Erau flcute
de vreo gapteori pe an, la toate sirbitorile mari gi impiritegti.
Dupi succesulsau eqeculserbirilor era apreciatlucrul cu co-
piii. Aga ci qi in noua mea funclie de metodisti a cabinetului
metodic pregcolareram urmdritd cu vigilenl5 pas cu pas.
Debutul meu trebuia si fie serbareabradului, serbareade
An Nou 1948.Tocmaiin acestezile negrein carefusesempusd
in celedin urmi la pimint de lupta pentru sosirealui Vasika,
cAndstitea mereuin fala ochilor mei chipul lui Anton, chinuit,
poate chiar omorAt; tocmai atunci eu trebuia si fiu inventivi,
sd fac un scenariucum nu mai lusesein Magadan,strdlucitor,
vesel,plin de beteali. Si nu numai si creezun scenariu,dar si
si antrenezveseliacopiilor, a educatorilor.$i, lucrul cel mai
important - ce si ne mai ascundem?- sa-i imbunim pe gefii
carevor veni sd-l priveascd.
Si las tot, si mi duc in atelierul salvatorde recondilionare?
Dar acoloo si cAgtigde doui ori mai pulin. Si dacI, intre timp,
 318 EvcHrNre GnrNzsuRc
mi se permite si-l chem pe Vasia?pii eu nu voi aveanici bani
de bilet pentru el... Deci trebuie si fac totul pentru a plicea,
pentru a nu mi da afard,dintr-un serviciu avantajos...
Serbareabradului a avut mare succes. nici nu era greu.
$i
La urma urmei, spectacolul in sine continea numai nigte
reprezentafii destul de oficiale care se repetau monoton de la
un an la altul. Metodigtilor le-a pldcut dramatizareabasmului.
Aceastadidea o experienti prelioasd lucrului in cabinetul de
metodici. Pirinfii rddeau in hohote impreuni cu copiii. Gor_
batova chiar mi-a strlns mAna gi a spustare, ca si aud6 gi geful
de cadre,Pudugkin: ,,O asemeneaserbarenu a mai existatnici_
odati in gridinifele noastre."pani gi geful administrafiei sani-
tare, Scerbakov,a zAmbit gi a dat din cap spre mine.
O, josnicie! Oare eu sunt asta?$i oare nu era mai bine, la
urma urmelor, in inchisoare qi in lagdr? Acolo nu trebuia si
fur zimbetele gefilor. Acolo primeai rafia gratis. Da, dar cAt
timp eu am mdncat rafiile asteagratis, a pierit Alioga. acum
$i
trebuia si-l salvezpe Vasia.Nu, desigur,nu cu orice pre!...
Nu cu orice pre!... Doar nu am fbcut nimic josnic. M_am pre-
{Icut doar ci sunt veseld,am rdspuns doar amabil la zdmbe_
tul lui $cerbakov... Asemenea silogisme mi chinuiau zi si
noapte gi cel mai rdu era ci iulia nu aveade ce si carteasci in
privinfa asta.Ea se mandrea cu succeselemele, restul il consi-
dera,,reflectii intelectuale".
...Era o lunl ianuariesumbri la Magadan.E adevirat,aici
temperatura nu ajungeala -50, agacum se intimpla adeseala
Taskansau la Elghen. Dar cele 30-35 de grade de la Magadan
se suportau mai greu decAtcele-50 din taiga.VAntul inlepitor
dinspre mare, aerul inghe{at 9i un fel de sufocarespecificdaici,
in Magadan, ii chinuiau pe oameni.
Ccna...ce binecuvdntare! 319
in fiecaredimineafi, imi veneasi mor. in principal gi pen-
tru a uita de tot. $i dorinla aceastapdtimaqi de a uita de tot era
infrAntd in fiecare dimineafi. Era infrdnti tocmai de memo-
rie, care-mi strecura un singur cuvint: Vasika. Doar trebuia
si-l primesc aici. Iar daci nu voi reugi asta,trebuie s[-i trimit
lunar bani pentru a Puteatr6i, pentru gcoali.
intr-una din acestezile, cind, de disperare,voiam si urlu ca
lupii, dar eram nevoiti s[-i acompaniezpe copiii care invilau
cintecul ,,Stalin - el e cu noi pretutindeni gi totdeauna, el e
steauanoastri cilduzitoard', uga de la camera de muzici s-a
deschis,mai bine zis, s-a intredeschispulin.
- Suntelichemat[...De acasi...
Iulia era la uEd.Pe fala ei seciteacevaneobiqnuit - neliniqte,
uimire, bucurie, minune, cutremur, nu qtiu ce. Mi-a strins
mAna Ei a goptit:
- Spuneci te-ai imbolnivit pe neaEteptate. Sauminte ceva
acolo... Dar si spui cdLvii acasi! Imediat! El are la dispozilie
numai o ori.
- Cine?
- Anton Walter. Se afli in cameranoastra.
Nu mai [in minte cum am alergat cu vdntul in fald' imi
amintescnumai ci Iulia a spus:,,Trage-!isufletul, ci o sd mori!
Cum o si mai pot apirea eu in fala lui?"
El stitea chiar in prag, trigind cu urecheala migcareade pe
coridor. Imediat mi-a auzit paqii Ei a deschislarg uga.$i i-am
cizut direct in bra(e.
Pe stradi nu l-ag fi recunoscut imediat. SemiLnaacum cu
oricare dintre muribunzii noEtri din Taskan. Pur Ei simplu e
incredibil cdt de mult a putut sd sllbeasci in mai pulin de un
an. Nu gtiu de ce, gchiopita gi aveapiciorul bandajat. Umbre
negresevedeausub ochi. Ridurile de pe obraz i seaddnciseri,
I
I 320
EvcnrNreGnrxzsuRc
ca la un bdtr6n.Dar era el. Viu. Chiar daci mai mult mort dec6t
viu. Tot timpul imi atingeamAna,parc6 incerca sd se convingd
ci eu, nu el, am inviat din morti.
Acum am auzit rispunsurile la intrebirile mele nocturne;
Unde?Cum? De ce?
La $turmovoi totul a mers la inceput cdt de cdt bine. pAine
suficienti, comportarea gefilor,degi rece,era politicoasi. pdni
cAnd a apirut un nou ofi1er cu paza gi regimul. El imediat a
inceput s6-l urasci pe doctor din multe motive. pentru ma-
$i
niera de a vorbi liber cu gefii,gi pentru c6 medicul definut apu-
casesi-l vadi odati pe geful de regim nu in uniformi, ci cdnd
el fusesecuprins de slibiciune, dupi ce luase la bord nigte al-
cool pur. $i pentru ci, la drept vorbind, e un nemtotei, un fritz
c5.pos, gi mai gi rinjegte,dugmanul...
incet, incet a inceput si-l persecutepe medic. I-a interzis si
scriegi si primeasci scrisori.Dar eace rudi vi este,Ghinzburg
asta?E ceva suspect...Dar uite, cum o si vd elibera{i,o s[_i
scrieti...
Uite agaa intrat doctorul in mdnia boierului.
Iar intre timp, in oraqul-capitaldMagadan,actiuneasedesft_
gura in sensinvers:doctorul intrasein mod clar in mila boieru_
lui. Treabaera ci geful Dalstroi, generalulNikisov, se imbolnl-
vise grav de ficat. Aveacrize groaznice9i generalulse mdnia pe
medici. Nu sunt in starede nimic... $i odati unul dintre curteni
i-a goptit cd uite,la Moscova,in asemeneaconditii, folosescde
minune homeopatii.
- - Nu te speria. Ar fi fost chiar sfArgitul daci generalul
$i oare noi nu avem printre definuli vreun homeopat?
- Ne-am adus aminte! Avem unul! Numai c[ e neamf!
- Ei, foarte bine ci e neamt! Ei sunt pricepufi la gtiinfi.
Unde e?
- La
$turmovoi, in regim sever.
- Si fie chemat la Magadan!
321
Ocna...ce binecuvdntare!
$i, intr-o bundLzi, la $turmovoi s-a primit un ordin: si fie
trimis in etapi delinutul Walter Anton Iakovlevici la Maga-
dan. Ordinul a cizut pe terenul mdniei de mult clocotitoare
a boierului gi de aceeaa fost interpretat ca o represiuneim-
potriva odiosului neam!. Ofilerul cu regimul nu se indoia ci
Walter e dus la anchetl qi la judecatd. Dar Pentru ci neamlul
aveadeja doui pedepsede lagir in completarela prima, prin-
cipald,atunci ce-i mai rimAne, drlgulul de el?,,serpantinka' Ei
impugcarea!Sau direct impugcarea,fbri si mai fie trimis. Cel
mai pulin ii trecea prin minte gefului de regim ci nemloteiul
era de folos chiar CELUI MARE. $i l-a trimis pe Walter aqa
cum se cuvine, adici pe etape. Ca un frcut, in ordinul din
Magadan nu fusesetrecut cuvdntul URGENT. Aqa ci Anton
a fost dus fbri nicio grabd, patru luni. L-au tot plimbat prin
inchisori neincilzite din taiga, l-au aruncat in celule pline de
bandili groaznici.A fost dus pe jos prin taiga. Aproape ci nu
i-au dat de mincare. Ca rispuns la plAngeri, rAnjeau.Cu cei
condamnali la moarte nu te porli cu minuqi.
- Si intr-adevir, eram un condamnat la moarte' in ciuda
faptului ci aveausau nu intenlia sd mi impuqte. Orice student
din anul patru putea si puni diagnosticul. Mai alescd se des-
chiseserana trofica de la Picior.
Deci era o rani. Iar eu credeamci gi-a rupt piciorul"' De
c6,teori imi spusesein Taskan,cdnd descopereaasemenearini
pe picioarelemuribunzilor:,,inceputul sfdrqitului'Dezagrega-
rea proteinelor."
Nikigov nu ar fi suferit de ficat. Dar acum are nevoie de mine.
Mi se dd de mAncare.Rana se inchide din nou.
(Atunci avusesedreptate. Mulli ani dupl aceea,in locul
rinii ciscate se vedea numai o vinitaie mici, ce nu-i trecea.
Abia in 1960,dupi efort sufletesc9i un cutremur fizic legat
322 Evcurura GHrNzsunc
de reabilitareagi intoarcereape continent, dupl nu gtiu ce legi
misterioaseale naturii, rana aceastatrofici s-a deschisdin nou
qi a inceput si se mireasci pe piciorul lui Anton. Ca un stig-
mat cu care plecaseri din viali atdlia delinuli din Kolima. Cu
doi ani inainte de a muri, la sfArgitullui decembrie1959,cAnd
se afla la institutul de terapie de la Moscova,Anton spuneacu
un zAmbet amar: ,,Prizonierii de la Auschwitz gi Dachau sunt
recunosculi dupi numerele arsepe mdni. Cei din Kolima pot
fi recunoscu(idupn gtampila astatatuate de foameJ')
Dar atunci era inci departe de ultima lovituri. Si noi ne
zbilteamca niste pisiri, intre geam gi ferestruicaintredeschisi,
intre frica de a te sufoca gi speranlade a reugi s6-!i iei zborul.
Acum existaumulte temeiuri pentru speranti: suntem din nou
in acelagiloc, el va primi din nou permis pentru a circula flri
escorta.
Anton a fost instalatla 4 kilometri de ora;, in aqa-numitul
,,punctde corespondenlfiA primit dispoziliesi lucrezein spi-
talul liber, agaci aveasansesd se intremeze repede.
Prima lui apariliela generalulNikigov a fost legati de un mo-
ment neplicut. Pregitindu-l pe medic pentru o viziti agade im-
portanti, funcfionarii care au primit misiunea au adus pentru
el in lagir, la punctul de corespondenli, un costum, o cimaEi
cu cravatl, ghete adevirate. Anton, chinuit de etapi, a fost cu-
prins de furie. in mod categoricnu va pune costumul [sta. Dar
de ce? Pii pentru cd el nu se potrivegtenici cu infhligareage-
nerald,nici cu pozi(ia lui sociali. Dar nu se poate si apari in
fafa generalului in cdrpeleastearupte. Si de ce nu? El poate si
meargi imbrdcat astfel... A, aqa?Poateci refuzl sd-l tratezepe
general?Nu, a trata pe oricine cere ajutorul estedatoria sf6ntd
a unui medic. Dar el nu vrea si ia parte la aceastdmascaradl.
Las'si vadd gi generalulcum arati un medic delinut dupi ce a
umblat patru luni prin izolatoareledin taiga.
Ocna...ce binecuvdntare! JZ)
Intermediarii au plecat,propunindu-i doctorului sd se mai
gAndeascipdnl mdine. Iulika, incl de la prima vedere cbzind
pradd farmecului lui Anton gi indrigindu-I, a incercat in tot
felul si-l convingi ,,si nu se incipilAneze din cauzaunor flea-
curi", ,,s[ nu ridice acestcostum stupid la nivelul principiilor".
Eu ticeam. in primul rAnd, gtiam ci e inutil s5 vorbesc,in al
doilea rAnd, in sinea mea inci mai eram chinuiti de propriile
mele zAmbetede la serbareabradului. Ticeam, degimuream de
frici: nu cumva si-l arunce undeva mai departe de $turmovoi.
Dar totul a fost bine. Au cdzut la inlelegere pentru nigte
haine de lagir de prima categorie,in care a gi fbst prezentat
medicul a doua zi. in anticamerd,aceiagiintermediari l-au pus
si poarte un halat alb. De sub el se vedeau ghetelede lagir qi
pantalonii din piele de drac.
De fapt, generalul,care era tare chinuit de boall, nu acor-
dasenicio atenliein{bqigiriimedicului' Totugi a ordonat si se
trimiti imediatla Moscovareletelelui,la o farmaciehomeopa-
tic6, cu un avion special.
A inceput o viali noui. Nu mai era un deqertplin de dis-
perare, dar fiecare zi concretd aduceao nelinigte inrposibil de
evitat. Daci Anton intirzia macar pulin cu vizita lui la noi
(9i venea numai pentru a confirma ca e viu, 9i se ducea din
nou in lagir, mergAnd pe jos kilometri pini la punctul de
coresponden![),pur qi simplu muream sub povara propriei
imaginalii. Si nu numai a imaginaliei! Aqa de multe lucruri i se
puteau intdmpla foarte real. Cele mai frecventevariante de ne-
cazllrri:oare nu a fost trimis intr-o alti etapi? Oare nu a cdzut
din intdmplaregi nu o fi inghelat pe Eosea? Oare nu I-a omo-
rdt vreun borfagciruia medicul nu i-a dat scutirede la muncd?
Cel mai mult mi chinuia nu doar ci nu pot s[-l ajut, dar cd
nici nu voi afla nimic precis.Pur 9i simplu intr-o seari groaz-
nica nu va vetri,va dispirea,seva evaporain aer,ca qi cum n-ar
 JZ+ EvcnsNre GHrNzsunc
fi fost... A$a cd, uite, impietream de groazdpAni in momentul
in care se auzeauin fine in ugd cele trei bitii conventionale.A
venit! E viu! Azi e viu si a venit. Iar pini mAineinci e mult...
Anton a fbst nevoit si meargi zilnic cel pulin 10 kilome_
I de la seclia de cadre a Dalstroi. Cerusem audienli de mai
tri: de la punctul de corespondenli pani la spitalul liber, de la
spital la noi, iar noapteadin nou la punctul de corespondenfi.
Dar, oricAt de ciudat ar pdrea,tocmai migcarea zilnicd.gi ten_
siunea lucrului au fost cele care l-au scos din stareade muri-
bund. Atunci incd nu implinise 50 de ani, iar voinfa de a trii
era uriagi. Primul semn ci lucrurile mergeau spre bine au
fost povestirile lui imitative gi anecdotele.Din camera noas-
tra acum searase auzeauhohote, agacum se intdmpla la Tas_
kan. Noile personajedin anturajul lui Anton apdreauvii in fata
noastri din povestirile lui. Sfantul mucenic se transformavizi-
bil intr-un sfAntvesel.
SlavdDomnului, se pirea ci NikiEov se simfea mai bine in
urma remediilor homeopateEi a ordonat si_l lasepe neam! la
Magadan,ca,in cazde nevoie,si fie la indemAni.
- Pei tu in{elegi ce dar din ceruri este
ista, cd putem si ne
vedem din nou in fiecarezi? repetaintruna Anton. Ei, ce s,anse
erau si ne intdlnim din nou? Minimel deodatd...s_aintim_
$i
plat. $i uite, o sd vezi. $i Vasiava fi in curAnd cu noi. Numai cd
trebuieacfionatmai energic.
Cdt de energic?Primisem deja NOUA refuzuri gi am fhcut si
a zeceacerere.Toli ai nogtri mi sfhtuiserdci, dacdva fi respinsd
si a zecea,si mi duc in audienld la Gridasova. Se povesteau
tot felul de lucruri despreea. Se transrniteade la unul la altul,
de exemplu, povesteaIrei Muhina, balerini din etapanoastri.
Ira asta o fermecasecumva pe atotputernica Gridasova,cd ii
obqinuseun buletin curat,o intbricasedin cap pAni_n picioare
in haine de-alesalegi o trimisesepe banii ei pe continent.Dar
Ocna...ce binecuvdtrtare! 325
erau gi alte zvonuri despre Gridasova. Se spunea ci daci nu
simpatizeazdpe cineva, aceapersoanl nu mai are zile.
in martie, am ajuns in fine in audienllla colonelul Franko
multe ori, dar tot timpul apirea cAteceva:cdnd pleca,c6nd era
bolnav, cind nu primea in audienli. Dar uite, in fine, mi aflu
in fafa biroului uriag, licuit, la care sti un militar foarte brav,
plin de decorafii.Nu-mi spune si mi agez,iar cdt timp imi pre-
zint esenlacazului, el se incrunti qi ciocineqte neribditor cu
stiloul in birou:
- Ati fost refuzati in deplini concordanld cu regulile ce
existi in acestsens...
- Dar vi rog sl intelege(i,bdiatul nu are unde sd triiascl!
Doar trebuie s[ meargi la gcoali...
- Eu nu pot si intru in chestiuniledumneavoastrifamiliale.
- Nu sunt chestiuni familiale. este un caz social. Prin tri-
bunal nu sunt decizuti din drepturile de mam[. Fiul meu
cel mare a murit de foame la Leningrad. Prin ce lege mi
condamnati la despirfire vegnicl de ultimul meu fiu?
Referirea la drepturi gi legi il scoatepe colonel din sdrite.
Asupra mea se revarsi mdnia boierului. Gdtul colonelului se
inrosegteincet sub gulerul tare gi rogeatai se ridici treptat Ei
in obraji.
- Drepturile dumneavoastri sunt extrern de limitate. Afi
uitat cd sunteli privati de drepturi pe o duratl de cinci ani?
- Privareaaceastase referi,la drepturile electorale.Dar nu
la acelade a fi mami pentru fiul meu.
- Nu intenlionezsi polernizezcu dumneavoastrd.
Disculia
s-aincheiat.
Cuvinteleacesteasunt rostitecu o voce deia enervati, suie-
ritoare, de gAnsac.
il
326 EvcHtNre GnrNzsuRc
Dar gi eu sunt enervate.$i am ajuns intr-o starede nervi in
care omul nu mai rispunde pentru faptelesale.
Dupi ce am iegit in fugi din seclia de cadre a Dalstroi, tra-
versezstradachiar prin fafa unui camion qi ndvilesc pe uqades-
l chisda unei alte institu{ii, direclia Maglag.Din punct de vedere
formal, Maglag nu mai dispune de mine, sunt o persoani li-
berd. Dar tocmai acolo se afli tovariqa Gridasova,comandanta
Maglag, ultima mea speranfi, aceainstanfi supremd care mi-l
poate reda pe Vasika.
Fird sd bag in seami coada serpuitoare de lAngi ugd, am
nivilit in ,,hol" - cdmirula secretarului personal al Gridaso-
vei. Nu gtiu de ce, nimeni dintre cei care aEteptaula rdnd nu
mi-a spusniciun cuvdnt. Oare aritam chiar ca o nebuni, incAt
nimeni nu indriznea si mi opreasci?Saupur gi simplu nu au
apucat,pentru ci am zburat ca vdntul pe ldngi ei?
Numai cAnd m-am ndpustit cu curaj chiar pe ldngn tdblila
neagra-auriepe care scria ,,Comandantul Maglag'i secretara,
gocati de comportamentulmeu ieEitdin comun, qi-a venit in
fire gi a inceput si-gi aperecu pieptul fortireafa.
- Afi innebunit! Oamenii agteaptl cu lunile audienta...
Plecaliimediat!
Inima imi bltea ca un pendul. in faqaochilor aveamo ceafd.
Nu mai distingeamchipul secretarei.Am observatnumai pirul
vopsit intr-un cirimiziu intens ce se ridica precum un nimb
de foc deasuprafrunlii inguste.Separe ci era mai inalti gi mai
grasi decAtmine. Dar m-am impins brutal in ea si am inde_
pdrtat-o din fala ugii. Din cauzaactiunilor mele neagteptate si
indriznete, se vede ci se pierdusecomplet. eu am pdtruns,
$i
am pi.truns totugi,cu strigite si hohote de plAns,in cabinetul
regineidin Kolima.
Mai tArziu am in{elescdt am riscat.Dar regina, in opinia
generali.,stia nu numai si ierte, dar gi si pedepseasci.Totul
Ocna...cebinecuvdntare! 327
depindeade momentul, de stareade spirit, de ceeace-i spusese
in dimineata aceeaoglinda ei de taini. Este ea oare cea mai
frumoasi, mai rumend gi mai bilaie din lume?
Ce am rostit eu printre hohotele de plAns,ce cuvinte mi-au
ieqit in fala privirii uimite a reginei?Nu mai lin minte exact'
Dar, in orice caz,nu despredrepturi qi legi... Instinctiv mi-am
dat seama ci motivul acesta nu are asemeneaimpact pen-
tru regini cAt a avut pentru colonelul Franko. E ciudat, sigur
ci in acel moment eram intr-o stare de nervi accentuati, dar
undeva, in subcongtient,funcliona in sinea mea conEtiinta.
Chiar conqtient am selectat acele cuvinte care puteau avea
influenfi asupra iubitoarei de filme sentimentale,fosta gardi-
ani $urocika Gridasova. Am invocat tocmai acele banalitili
puternice care puteau si-i atingi inima. Despre lacrimile unei
mame... Despre faptul ci nimeni nu are nevoie de un copil
striin... $i desprefaptul ci orfanul o poatelua pe cii greqite...
Fe[igoaraei frumuqicd, farl. urmi de gAnduri, ciplta o ex-
presie din ce in ce mai emolionati Ei, in fine, o voce delicati
m-a intrerupt. Ea suna, nu, mai bine zis susura,chiar deasupra
capului meu:
- Linigtifi-vi, draga mea! B[iatul dumneavoastri va fi
aici...
Apoi a inceput o adevirati fantasmagorie.Ea a apdsatpe
un buton Ei i-a ordonat secretareicare a intrat si ia o hdrtie
qi si scrie. Nu a bigat deloc in seamdlamentaliile secretarei
referitoare la curajul meu fbri seamln. Textul pe care il dicta
era adresataceluiaqiFranko. Membru al Consiliului OriEenesc
din Magadan, Aleksandra Romanovna Gridasova, se adresa
secliei de cadre a Dalstroi cu rugimintea de a se implica in
chemareade la Kazana elevuluide gcoali medie Aksionov Va-
sili Pavlovici.
itii 328 EvcHeNre
GnrNzuunc

- Mi-e frici si mi duc la Franko. Tocmai m-a dat afari.

Ocna...ce binecuvhntare! 329

(Probabil am fost - $i am rimas - un om inconsecvent.Dar

- Pei acum o sI vorbeasci cu dumneavoastrdcu totul
alt- dupi ce mi-am dat seama de caracterul umilitot de iubirea
fel. Nu vi fie frici, draga mea. Nu-mi mulfumigi, draga mea!
$i aceasti insuportabili a boierului, totugi am simlit atunci Eisimt
eu sunt femeie...inleleg inima unei mame...
pAnd acum sentimentul sincer de recunogtinli fa!6 de aceasti
Acest ,,dragamea'l pe care l-a rostit de cAtevaori, o fbcea
regini pentru o ori. E adevirat, sentimentalismulnu esteperi-
si semenefoarte tare cu o mogiereasi buni, care discuta cu o
colul cel mai mare al timpului nostru, gi bine ci $urocikaaceasta
liranci iobagi. mireafi a fost in stare,dacdnu de nigte sentimentebune auten-
Peste 15 minute mI aflam din nou, nu, acum nu mai sti- tice, micar de sensibilitate.
team in picioare, ci pe scaun in fata ochilor luminosi ai colo- in viitor, soarta ei a fost foarte crudi. Dupi ce a cizut din
nelului Franko gi observam seria de schimbiri miraculoasede graliile generaluluiNikigov, dupi ce au fost descoperiterelafiile
pe chipul lui frumos cAnd citea hirtia din partea membrului Aleksandrei Romanovna cu altul, ea s-a trezit la Moscova cu
Consiliului Ordgenescdin Magadan, A.R. Gridasova.in para- doi sau trei copii in brale gi cu un so! befiv. in favoareaei este
lel cu schimbirile chipului, se desfb.suragi gama cromatici a faptul ci in perioada conducerii sale autocratedin Kolima nu
cuvintelor lui. qi-a insugit bani necuvenifi. $i in anii 1960, telefonul ei suna
- Cum, din nou dumneavoastri?Doar v-am spus adeseain apartamentelecelor reabilitaqi,care fuseseri cdndva
ci...
O hdrtie? Ce hdrtie mai e gi asta?Hm... Si de ce stali in pi- subiec(ii induririi sale.Aleksandra Romanovna cereaimpru-
cioare?Luafi loc! Hm... hm... De laKazan? $tiu Kazanul.E mut 20 de ruble pAni la salariul solului. $i niciunul dintre cei
un oras mare. Universitar. Deci numele solului dumneavoas_ reabilitali nu o refuza.)
tri e Aksionov? Parci am auzit de el in anii '30. Triiegte? Nu
qtili? Hm... Ei, cum si nu! $coalamedie de aici e buni. O si
invefebiiatul...
Dupi nigte cuvinte agade pldcute,colonelul gi-a luat stiloul
gi a scris clar intr-o parte, intr-un coll al hirtiei Gridasovei:,,Si
se ducd la indeplinire!"
Seara,cdnd Anton a venit de la spital, i-am prezentat lui
gi Iuliei, imitAnd, cum s,au desfhguratlucrurile. Iar noaptea
multi vreme nu am putut sd adorm, holbdnd ochii in intune-
ric gi mi sepirea ci vid in el cum tremuri. gi seleagini balan{a
vietii mele. intr-un taler e mdnia boierului, in celilalt, iubirea
boierului.Agade capricioasi,cu toane,agade sensibili,gatasd
sestingdin oriceclipd...

Capitolul7
,,Nuplhngein prezenlalor..."
Dupi rezolulia magici a colonelului Franko, dosarul legat
de sosirealui Vasika a ajuns la alte foruri. Acolo unde procen-
tajul fogtilor delinuli era de zero unitili Ei cdteva zecimi. in
forurile acesteaera totul aranjat pentru chemareaoamenilor
dorifi gi necesaripentru Kolima oficiali. Aga ci acum lucrurile
au mers mult mai repede.
$i cind Direclia de militie din Kazan i-a inmdnat la modul
cel mai amabil cu putinfd lui Vasika documentele clasa intdi
pentru plecareaintr-o zond misterioasi, interzisd a lirii, in fa-
milia Aksionovilor oamenii au inceput si se tulbure, sd faci tot
felul de supozi{ii. Esteimposibil ca asemeneahdrtii elegantesd
fi fost obqinutede o muzicanti fbri drepturi de la casade copii.
Ei mi-au trimis o scrisoareconfuzd in care,pe de o parte, mi.
felicitau pentru ci ,,am ieEit din nou in lume'] iar, pe de alta,
incercau si bati in retragerein legituri cu venirea lui Vasia.
Oamenii erau buni, in zeceani se atasaseride bniat. $i degi in
ultimii doi ani el Ie scosesesufletul cu comportarealui neascul-
titoare Ei chiar ei ceruseri sd-l iau Ia mine, acum, cAnd lucru-
rile intraserl in linie dreapti, le era fricd sd-llasesi plecela un
drum asade lung. ,,Las'si termine mlcar gcoalaaici'l scriauei.
Un nou obstacoldintr-o direclie neaEteptati.Asta mai lip-
seaca acum, dupi toate chinurile cu permisul, si fie pusi in
Ocna...ce binecuvdntare! 331
pericol intdlnirea mea cu Vasia!Dar nelinigteamea era neinte-
meiat6. Aliatul meu s-a dovedit a fi chiar Vasika.Pentru prima
oari in cei 12 ani de despirfire, am inceput si primesc de la
el scrisori in care se contura personalitateafiului meu pe care
nu-l cunogteam.in locul fostelor bilefele scurte: ,,Cum o duci?
Noi suntem bine. Cum e vremea la voi? La noi e bine" g.a.m.d.,
au inceput si vini confirmdri insistente ci a primit permi-
sul, va veni neapirat. $i nu e agaci din Kolima mai e nuntai o
aruncituri de bngpAni in Alaska?Si nu e agacd in Kolima sunt
triburi inrudite cu irochezii?
Reciteamacestefoi de hArtieacoperitecu scrisulneformat al
adolescentuluigi-mi imaginam ca aieveacum seinvdrte noaptea
pe o parte gi pe alta,pe mica bancheti din sufrageriaAksionovi-
lor, biiatul meu carevisa si devini Lapdrouselsauda Gama2,si
navighezepe gerpuireacoamelorverzi printre stAncilede bazalt
gi mdrgiritar. Mi-am dat seama cdt de mult agteapti el cilito-
ria aceastaindeplrtati, el, carenu mai vizuse nimic in viaji, in
afari de copiliria de orfan in familia unor rude nu foarte apro-
'40.
piate gi a gcolii cenugii,ca o cazarmi, din anii
Pentru prima oari intre noi se intinsese un firiEor subqire
de legituri interioari. Acum gtiam desprece s6-i scriu, in locul
amintirilor despre trecutul nostru familial despre care nu-gi
putea aduce aminte. Puneam accentpe descrierile exotice ale
naturii din Kolima, pe pericolele cilitoriei pe mare. intrebam
cum preferi si meargi: pe mare saupe caleaaerului... Anton
frcuse rost pentru el de un pumnal din fildeg de morsi, deco-
rat de meqteriiciuhoni qi-i descriamin detaliu acestpumnal
gi, in acelaqitimp, gi modul de viali al ciukcilor. (Despre care
'
JeanFrangoisde Galaup,conte de Lap6rouse(174I-1788?),ofiler
de marini gi exploratorfrancez(n. red.).
2Vascoda Gama(cca 1460*1524), exploratorportughez,descoperi-
torul ciii maritimespreIndia (n. red.).
J3Z EvcHsNreGnrNzsunc
gtiam qi eu deocamdati numai din auzite.)Ca rispuns veneau
intrebiri neribditoare: qi cind?
Sosirealui a fost fixati in primele zile din septembrie,pen-
tru a nu intirziala incepereaanului gcolar.Cu inima pieriti am
intrat in clidirea qcolii medii, pe atunci singura din Magadan,
gi am discutat cu directorul desprefaptul cd fiul meu va veni gi
daci au locuri in clasaa noua... Era un sentimentacut,aspru,al
intoarcerii din visurile groaznicela cotidianul omenesc.Ce mi-
nunat estetotul, si te afli, mdcar pentru o clipi, ca toli ceilallil
Nu singuri, nu o persoani caremergeain etapi, nu o persoani
judecati de Colegiul militar, nu o teroristi definutl politic. pur
gi simplu, o mdmica veniti la gcoali sd-giinscrie fiul.
Dar toate acesteaerau numai inci o autoamlgire. Trebuia
si trec prin multe pentru ca intdlnirea asta si devind realitate.
in primul rdnd, banii de drum. De unde si-i iau? Dacd e cu
avionul, atunci sunt 3 000. Apoi al doilea lucru - cu cine va
veni? Degi Vasiaaveadeja 16 ani, iar drumul spre Magadan se
mai simplificasein acegtiani, mai alespentru persoanelelibere,
totusi, inci aveamin minte vechilereprezentiri desprecopilasul
meu, dar gi despredificultilile cdlitoriei frcute pe urmele eta-
pelor mele. Pur qi simplu nu puteam admite ideeaca biiatul si
porneasci singur pe un asemeneadrum, singur, singurel!
Iulia gi-a asumat grija banilor.
- Deja am anunlatprintre ai nogtri.O si-i adunim... Doar
esteprimul nostru copil de pe continent carevine in Kolima.
Desprece faptede caritatevorbim aici?Spui numai prostii! Ei,
sigur, e un imprumut. Chiar asale-am gi spus tuturor: o s[-l
plitim timp de un arl.
Dar s-a intdmplat ceva,asaci nu a mai fost nevoiesi adu-
ndm banii. Dintr-odati am aflat cd printre mestereledin ate-
lierul Iuliei existao milionari neqtiuti de nimeni. Ei, nu chiar
milionarl, dar mii de ruble tot avea.Tanti Dusia.
Ocna... ce binecuvdntare! JJJ
Tanti Dusia era mare megterdla impletirea de bluzile gi avea
clien(i in rdndul elitei din Kolima. Mai mult, ei, careavea60 de
ani, tocmai ii murise, undeva, in depirtarea Rusiei,mama, bi-
trAni, care-ilisaseDusiei ca mogtenireo casi de bArnesolid6,
cu obloane. Rudele indepirtate au intrebat-o pe Dusia dacd
vine si-gi ia proprietatea.Daci nu, atunci si treacdaceasticasd
pe numele lor, iar ei n-o si uite asta. Dupi o corespondenli
lung6, Dusia a primit prin mandat 5 000.
Toate asteatanti Dusia i le spusesenumai luliei, ascunsede
restul,linea totul in mare secret,temdndu-sede ochii invidiosi ai
oamenilor.Tanti Dusia pdstraceculin dulipiorul de fier al luliei,
unde seafla toati documentaliaatelieruluide recondi[ionare.in
viala obignuiti, tanti Dusia eratare econoami, la limita avariliei.
Daci uneori se fbceao supi la atelier,pentru toat[ lumea, tanti
Dusia nu permitea sd se ia spuma, spunindu-le ci uite, tocmai
in spuma astase afli proteinelecelemai hrinitoare.
Iata, aceastitanti Dusia a devenit acum principalul creditor
al meu. Ea a alesun moment potrivit, searatArziu, cind toati
lumea dormea, a venit Ia noi, s-a agezatpe pat aga,imbricatiL
cum era, s-a uitat la perefii subliri prin care se auzeafiecare
sunet din cimirulele invecinategi a pus degetul la guri.
- Ssstttt...Important e sd facem totul in t[cere. Ca oame-
nii si nu trincineasci, a goptit ea,scormonind in adincul ja-
chetei sale.Uite. ia! Sunt exact trei. Pentru biletul de avion. Iar
pentru tot felul de alte mirunliguri mai imprumutali qi voi de
la altcineva.Numai si nu spuneli despremine ci am adunato
agagrlmadi de bani. O si mi invidieze.Nu-mi place.
Bancnotele mari, de 100 de ruble, elegante,solemne,
noi-noute, stiteau cuminli pe misula scilciati; 30 de buc[!i.
Radiauo frumuse{eincredibili. Ne tulburau.
- E foarte mult, tanti Dusia, a spus Iulia. Poaternai bine
adunam incet,incet de la to{i? Si nu suferi numai tu singura!
334 Evcnrxre GHrNzsuRc
- Ce te tot frimAnli aqa!Luafi-i, daci vi-i dau! Ci doar nu
de tot. imprumut.
- Sigur! intr-un an i1i plitesc tot, Dusia. Dar poate si-[i
dau o chitanfi, ca sd fii mai linigtiti? am propus eu.
Pe fafa lui tanti Dusia s-a citit o ugoari iritare.
- $titi proverbul: daci te bate cineva, fugi, daci-fi di ci-
neva, iei! Iote ce femeie liberi am mai gisit gi eu, si.-mi dea
chitanld! Azi aici, mdine colea.Pasire migratoare... Dar cdnd
o si fii pe picioarele tale, atunci si mi-i dai mai devreme. Ce,
nu te cred pe cuvdnt?Doar nu ne cunoaqtemde acum...
Tanti Dusia a mai numirat o dati hdrtiile de 100, a nivelat
cu griji teancul, l-a mdngAiatcu mAna ei lat[, care muncise la
tliatul copacilor.
- Vi mirafi? a inceput ea din nou in goapti, supiratS. Vd
gAndili cd.zgircita asta gi-a deschisdeodati portofelul? Ei, gi
voi! Tare vi mai pricepeli la oameni! Daci nu le dau fetelor si
se ducd la film, credeli ci eu sunt Kogceit?Pii de ce si mergem
noi la film? Viala noastri de definut e mai curatd decdt orice
film. Dar aici e o problemi de-a noastri! Primul copil al unui
definut vine aici de pe continent! Uite, daci qi al meu ar fi triit
gi ar fi venit, ce, tu nu mi-ai fi dat mie bani cu imprumut? Ei,
vezi...Am plecat...Culcafi-vi...
(Singurul fiu al lui tanti Dusia murise inci din primul an
al rizboiului. Lucrul cel mai rusinos e ci, in timpul intregii
scenede inmdnare a banilor, nici eu, nici Iulia nu ne-am adus
aminte. Tanti Dusia nu vorbegteniciodati despreasta.O doare
tare mult ci, scrisoareace i-a adus vesteamor{ii nu era adre-
sati ei, de parci ea nici nu mai este mama fiului ei, ci unei
I Personajdin basmelepopulareruse,stipin peste
comorile gi tai-
neleviefii,motiv pentrucarei sespunegi Nemuritorul(n. red.).
Ocna... ce binecuvhntare! 335
mitugi indepirtate. $i i se pare ci o asemeneaumilin![ arunca
o umbri;i pe memoria fiului.)
...Acum aveam banii pentru bilet. Mai rimAnea si ciu-
tim oameni care si cdlitoreasci impreuni cu el. Anton a gdsit
un asemeneacilitor. in spitalul liber, unde lucra el, se afla un
cardiac foarte bolnav, Kozirev, contabilul-sef al Dalstroi. Era
bolnav de multd vreme, {iri speranfe.Din intimplare, dupi
plecareamedicului liber, Kozirev a fost transferatpentru scurtd
vreme in grija lui Anton. Doui siptimdni, Anton l-a ingrijit 9i
in acesttimp bolnavul a inceput si se simti mult mai bine. Nu
era deloc clar de unde apiruse ameliorareaaceasta.Poateci se
schimbasepresiunea?Dar poate cL erainfluenla psihoterapiei
la care Anton era specialist.(Nu degeabaglumeam pe seama
lui: nu e atAtmedic, cAtmai degrabi preot...)
Dar atunci cAnd s-a intors medicul curant, Anton a fost
indepirtat gi... stareabolnavului deodatd s-a inriutilit mult.
Sotia lui Kozirev, Nina Konstantinovna, casierdla un maga-
zin alimentar, a dat fuga la conducere,cerAnd ca solul ei si
fie mutat in salonul de care se ocupa medicul Walter. I s-a ex-
plicat ci in acel salon se afli numai foEti delinuti. Au incercat
s-o convingd ralional, s-o lumineze din punct de vedere poli-
tic, i-au aritat ci schimbareamedicului liber cu un delinut, 9i
mai alesunul german, poate aveao rezonanli sociali negativi.
CAt timp au avut loc parlamentirile astea,bolnavul a murit.
Cel mai probabil, nici Anton nu ar fi putut si-l puni pe pi-
cioare,agacel pu{in spuneael. Dar pe viduvd n-au putut s-o
convingd: daci bolnavul ar fi fost in grija lui Walter, ar fi triit.
Dupd inmormAntare, de durere s-a imbolnivit gi viduva.
S-ahotirdt si nu se internezein spital,ci si fie tratati de Wal-
ter acasi.El se duceaacolo zilnic. Bolnavas-a fhcut bine qi s-a
 llll
ll
I 336 EvcnnxreGHrNzsunc
llr
il transformat intr-o admiratoare pitimaqi a doctorului. pentru
el, era gata si faci orice. $i cdnd i-a povestit intAmplarea cu
l
chemarealui Vasika, ea a declarat ferm.: ,,pii daci e aga,eu
tocmai mi duc in concediu pe continent. Si o si_l aduc eul,
Era o femeie sldbufi, f6gneaf6,de 50 de ani, cu ni$te ochi
I
ageri. Ea calcula frri gregrestul la casaei de marcat. cu limba
rusi lucrurile stf,teaumai riu decit cu aritmetica. vorbea cu
un dialect din suburbiile Moscovei, de mic-burghez. pdni gi
patronimicul siu il rostea,,Kiskinovna,lDar aveao inim6 mare
si,lucrul cel mai important, independenti.Ea singuri decidea
cine e bun gi cine e riu, firi si se uite in formulare. putin ii
pdsa gi de articolele,gi de condamni.rile lui Anton, si chiar de
faptul ci e german. Un singur lucru stia: a salvat-ope ea gi ga_
rantat il salvagi pe so(,dar nu l-au lisat, cdinii...
in legituri cu sosirealui Vasika,ea a manifestat nu numai
bunitate, dar gi curaj. problema era ci fiica ei, Tamara, eraci,_
sitoriti cu un anchetatorMGBI gi acelaa protestat dur impo_
triva faptului ca soacralui sd fie pusi in legituri cu fiul
,,unui
asemeneaarticol'l Dar ea a ignorat neplicerile de acasi gi a
fhcut cum a vrut.
Acum, cdnd se pdrea ci, totul mergea normal, devenisem
extrem de nervoasi. Temerile permanente fali de intamplr-
rile fatidice care puteau arunca in aer sosirea lui vasika md
chinuiau zi gi noapte. Si nu se imbolnaveasca...Si nu se
incipifAneze Aksionovii... Sn nu se fi rlzg|nditchiar e1...Sd
nu se fi ringdndit Kozireva...
Nu, ea era fermi in decizia ei. in mai, m_a invitat la ea in
apartament la o ori cdnd ginerele ei era la serviciu. Am mers
Ia ora stabiliti gi i-am dat cele3 000 de la Dusia pentru biletul
lui Vasika.
LAbrevierepentru
MinisterulSecurititiiStatului(n. tr.)
Ocna... ce binecuvdntare! 337
- Bine! a spus ea numirAnd repede hArtiile gi mijindu-gi
spre mine ochii curiogi, mici. Bine, nu vd ingrijorali! Am spus
ci-l aduc, o si-l aduc. Pentru doctor... De cdli ani nu v-a!i
vizut biielelul? De 12 aniz.$i cum de rezistati?Dar aga,dupi
fa!i, nu se vede cd afi fi suferit prea mult. Fala dumneavoastri
e tare frumoasi...
in iunie, am imprumutat, de la divergi, inci I 000 de ruble
gi am trimis-o mamei la Ribinsk, pentru ca si seduci la Kazan,
si-i cumpere haine lui Vasika gi si-l aduca la Moscova, unde
o sl-l agtepteKozireva. Asta se intdmpla cu un an gi jumitate
inainte de moartea mamei. Dar ea imi ascunsesecAt de riu se
simte, cAt de dificili era pentru ea aceasti cilitorie. Abia mai
tdrziu mi-am adus aminte de o frazd din scrisoareaei: ,Ce-mi
pldcea inainte si merg pe Volga! Iar acum pe api nu m-am
simlit prea bine. Dar asteasunt fleacuri. Lucrul cel mai impor-
tant e sd te intdlnesti cu Vasenika."
in iulie, au venit scrisori ci Vasiae deja la Moscova,pe Sre-
tenka,la Kozirevi.Mama l-a predatin mAinileNinei Konstan-
tinovna gi a plecat inapoi la Ribinskul ei. Vasika e imbitat de
Moscova, de libertatea personali, de prietenia cu fiul cel rebel
al Kozirevilor, Volodika, care renuntasela gcoali. Acum Vo-
lodika e taximetrist, il plimbi pe Vasia prin Moscova, ii aratd.
totul. in curAndo si porneasci spreMagadan...
Dar au trecut iulie Eiaugust,iar la telefoanelemele,din apar-
tamentul anchetatorului MGB mi se rispundea acelaqilucru:
Nina Konstantinovna esterelinutl la Moscova din motive fa-
miliale. in septembrie,trebuia si plec din nou cu gridinila in
tabdra de recuperare.Asta mi aduceala disperare.O sd vini 9i
n-o si fiu acolo...
Dar a venit octombrie. Orele la gcoali incepuseri deja de o
lun5. Apucasemsi md intorc din ,,severniiArteKl dar Kozireva
qi Vasikatot nu erau.
 338 EvcneNrnGnrNzsunc
Tensiuneamea nervoaseajunsesela limiti. Vasikaare haine
atat de subliri, o s6-i fie frig cAnd va zbtra toamna tArziu. 56
nu piardi anul gcolar...Dar toate acestetemeri ralionale din
timpul zilei nu erau nimic in compara(ie cu chinurile negre
de noapte, care se aflau de partea cealalti a ralionalului. poate
c6, din voinla monstruos de rea a cuiva, sunt condamnati la
moartea copiilor mei? Alioga nu mai este,nu mai este... Iar
Vasia este ultima scdnteie a vielii mele ce se stinge - cAnd
zboar| gi se stinge undeva in nori, cAnd pur gi simplu se eva-
pori in spafiu.Si cuvintele,ca in noptile de cosmar din Elghen,
bubuie in urechile mele formula disperirii: nimeni n-o si-mi
mai spuni niciodati,,mamfl
Si Anton gi Iulia imi adresauo mullime de cuvinte, pline de
supirare gi de bldndete,pentru a md.readucein sim(iri.
- PXni la urmd o si vinl si tu n-o si mai fii, proroceasum-
bru Iulia, nu minAnci, nu bei, nu dormi... Cdt o s-o mai duci
a$a...
t, - Nu egti deloc recunosc[toare,seenerva Anton, numai tu
dintre toli fogtii deqinuti ai reugit si primegti permisul de so-
sire a fiului si tu...
- Oh, nu mai vorbi aga!Cobegti...
La o asemeneareplicd a mea, Anton irnediat o apuca pe
panta lui. Da, nu mai vizuse in inchisori gi lagire oameni mai
superstiliosidecit fogtii comuniEti.Cred in toate:in vise,in tu-
nete gi in graiul pasirilor... Uite, dacdaq fi crezuteu in Dum-
nezeu,cum credeamin toateacesteprostii...
Si atunci se biga gi Iulia, amdndoi mi ldsau in pace gi se
apucausa se certe intre ei. Iulia, care inci din tinerele tusese
convinsi ci religia este un opiu pentru popor, nu putea deloc
sd audi felul in care Anton explica diferenla intre credinfd gi
supersti!ie.
Ocna...ce binecuvdntare! 339
- E pur gi simplu ciudat, Anton Iakovlici' c6 dumneavoas-
tre, un om cu o educalie biologici excelenti' pute[i repeta
povegtileasteafideiste...
- E foarte ciudat, Iulia Pavlovna,cl dumneavoastre,un om
cu pregitire filosoficd, repetali cele mai plate banalitifi Ei nu
vre(i si inlelege(ilecliile pe careni le-a dat tuturor inchisoarea'
ii lesam si continue aceastddisputi interminabili qi mi
tArampAni in casavecini, la poarta cooperativeimeqte$ugireqti
oriseneQtia Iuliei, si sun la Kozirevi.
- Spuneli-mi, vd rog, nu a venit cumva Nina Konstan-
tinovna?
- inci nu!
Receptorul imi era trAntit in ureche, tiindu-mi alte intre-
bdri. $i iar veneauzile lungi, chinuitoare' fiecaredintre ele in-
cepeacu speranli qi se incheiacu disperare.
intre timp, eu gi Iulia ne mutaserim in noul apartament'
Primise ordin pentru 15 metri pitrafi datorita mdririi fami-
liei - prin sosireaapropiati a lui Vasia.Noua noastra baracd
se afla alituri de ceaveche,dar era cu etaj si cameranoastrdse
afla sus.De-a lungul coridorului nu erau mai mult de 20 de ca-
mere.A noastri era una dintre celemai bune. Dar poateaqani
sepirea noui atunci.in orice caz,ea chiar avea15 metri pitrali
qi o fereastri buni. Iulia fbcuserost de undeva de un paravan
qi arn delimitat un colligor pentru Vasia.Acolo se afla deja un
pat de fier, un scaun,o mdsuli, iar pe misu!5 o cdlimar[, hdr-
tie, manualelede clasaa noua. Pentru Vasia fhcusemrost de o
plapumi de lAnd gi de o pernd cu puf adevirat, pe care lulia o
adusese,ca un trofeu,ridicAnd-oin sus,cu ochii strdlucindde
entuziasm.Anton a pus sub aceastiperni un set nou de lenje-
rie, sosete9i dou[ cimigi. Schimbasetoateacesteala punctul de
corespondenld, pe un numdr destulde tnarede ratii de-alelui'
 340 EvcnnNre
GHrNzsunc
Astfel Kolima il intdmpina pe Vasiacel din clasaa noua, cu
un set clasaintAi de dotiri de lagir.
ln loc si le mulpmesc prietenilor mei credinciogi, mai qi
strigam la ei,ldsAnd si explodezedurerea gi neliniqtea.Uneori
chiar aruncam asupralor acuzalii nedrepte..
- Sigur... Voi puteli si agteptaliagade linigtiti... Doar nu
ultimul copil al vostru a dispirut aga,flri urmi.
Ei nu se supirau. ingelegeaugi ribdau.
Dar intr-o 2i... Am ridicat receptorulcu un sentimentde
disperare gi am pus lntrebarea mea referitoare la Nina Kon-
stantinovna cu intonalia unui robot care di informalii despre
stareavremii. $i deodat6, in locul acelui ,,nu" obignuit, care
tiia tot, am auzit vocea veseli, chiar prea veseli, a unui om
usor cherchelit.
- Da, a venit! Uite, petrecem in acestsens!Ridicim paha-
rele in sinitatea ei!
- A... Spunefi-mi,dar biiatul? Biiatul din Kazan a venit
ii cu ea?
- Bdiatul?
in momentul acestaal discu{iei, cineva a venit la interlocu-
torul meu gi l-a intrebat ceva.$i el, lisAndu-mi balti, a inceput
si-i explice la fel de veselcuiva cevalegat de veseli... El fhcea
glume si cineva rddea tare la poantelelui.
Cdt timp a durat patza aceastadin discutia cu mine? Un
minut? O veqnicie?in orice caz, am apucat sd-mi imaginez cu
o claritate orbitoare variantele posibile ale morfii lui Vasika.
Toate automobilele din Moscova ddduseri peste el. Toli cri-
minalii din Vladivostok sau HabarovskI-au furat gi l-au injun-
ghiat tocmai pe el. Tof securigtii din toate oraseleil ridicaserd
pentru vreun cuvAnt neatent. Uite, o si-mi spund acum la fel
de veselci nu, biiatul nu a venit...
Ocna...ce binecuvhntare! 341
-Biiatul? intrebali de biiatul din Kazan? P[i uite, sti pe
canapea,e nelinigtit ci de atita timp nimeni nu vine dupi eI...
Nu vrea gampanie,e antialcoolic...
Din nou o explozie de rds. Apoi cineva ia receptorul de la
chefliu gi spunecu o voce seacd:
- Cetifeand, de ce nu venifi si vl lua(i biiatul? Deqi gtie
adresa,e cam greu si se orientezeintr-un loc striin. $i aici nu
are cine si-l conduc[. E suficient ci a fost adus de pe continent.
- E u . . . e u v i n a c u m . . .a c u m . . .N u s t i a m . . .
Am pus jos receptorul. Voiam si alerg. Dar atunci s-a in-
tAmplat cevaciudat cu mine. Picioareleparci mi se lipiseri de
podea, deveniseri goale gi de vati. Ca prin vis am auzit vocea
paznicului de la poarti:
- Ei, ei, ei, fati, ce facl?N-o si cazi acum din picioare, nu?
El se uiti pe ferestruicade la poarti 9i strigi la cineva:
- Ia di fuga acolo p6ni la Karepova!Spune-i ci ruda ei igi
di duhul aici.
A apirut lulika. Picituri de valeriani, validol...
- Vino-li in fire. O sd merg cu tine, repeta iulia, palidi 9i
tulburati.
Tabloul pe care l-am gisit in apartamentul Kozirevilor se-
mina cu un cadru din filmele de demult, unde chefuiau qi
se depravau ofilerii albi. Ne-am tot invirtit in hol aqteptAnd
iegireaNinei Konstantinovna qi pe uga intredeschisdam vizut
sclipirea epolelilor, fele aprinse, am auzit zgomot de pahare,
explozii de rAs,exclamafii la be1ie.
- A, voi sunteli?Intrali, intrali... A agteptatcam mult aici,
s-a plictisit de tot, ne-a invitat ospitalieri gazda.Strntetidoui?
Uite, e interesantdaci el va recunoaqtecare e mama!
Tare mai voia si infrumuseleze tabloul acestaoricum inte-
resant,emo[ionantprin aceastiscenI de recunoaqtere propusi'
 342 EvcHr,r{re
GHrNzsunc
- Ia uite, Tamara,a strigat-o pe fiica ei, sotia anchetatoru-
lui, acum la noi o si fie ca la film.
Si, intorcAndu-sespre canapea,a spus:
- Uite, Vasiliok, vezi? Doul femei... Prin urmare. una e
mama ta. Ei, hai, alege:care e?
$i atunci am gisit in fine cu privirea ceeace incercasemsi
disting cu griji in harababuraacestuichef. Uite-l! intr-un colt
al canapeleilate stitea un adolescentslab,intr-o scurti uzatd.
S-a ridicat. Mi s-a pirut destul de inalt, de lat in umeri. Nu
semanadeloc cu acel grisun bilai de patru ani care,in urmi
cu doisprezeceani, alergaprin apartamentul mare din Kazan.
$i prin culoareapirului, 9i prin albastrul ochilor semlna cu un
bdiat de la tari, din rasaAksionovilor din Riazan.Era un bdiat
gaten,ochii seflcuseri cenugiigi de la distanli pireau ciprui, ca
ai lui AlioEa.De fapt, el semina mai mult cu Alioqa,decAtcu el.
Toate acesteobservatii le-am {bcut ca o persoani care se
i
afla in exteriorul meu. Eu, amutiti, incapabili si am un gAnd
articulat,eram absorbiti numai de ideeade a stain picioare,de
a nu mi pribugi din cauzaguvoiului ritmic de singe zgomotos
ce-mi bitea in tAmple,in cealb,in fa{i...
El nu a alesintre mine ;i Iulia. S-aapropiatde mine gi, tul-
burat, mi-a pus mdna pe umdr. $i atunci am auzit,am auzit in
fine chiar acel cuvdnt pe care mi temeam ci nu-l voi mai auzi
vreodati, care a ajuns acum la mine printr-un h[u de 12 ani,
prin toate tribunalele, inchisorile gi etapele,prin moartea pri-
mului meu copil, prin toatenop(ile din Elghen.
- Mami! a spusflul meu Vasia.
- Te-a recunoscutla inceput sd strigeincAntati Kozireva.
Uite, sAngele!Mereu se arat[. .. Yezi,Tamara?
Nu, in mod clar ochii nu sunt cdprui.Nu sunt ai lui Alioga.
Aceia,caprui,careseinchiseseripe vecie,nu s-aumai repetat.
Ocna... ce binecuYdntare! 343
Alioga de atunci, de 10
$i totuqi... Ce mult seamenecu acel
ani, nu, de aproape11 ani! AmAndoi fiii mei parci se contopi-
sereatunci in mine intr-un singur chip.
- Alioqenika! am sptrseu in goapt1,aproapeinvoluntar'
$i deodati am auzit o voce profundi, surdi:
- Nu, mimici. Nu sunt Alioqa. Sunt Vasia.
$i apoi, cu o goapti raPidl,la ureche:
- Nu pldngein prezenfalor...
se
$i atunci mi-am venit in fire' M-am uitat la el aqacum
uit[ unul la altul oamenii cei mai apropiali, care $tiu totul unul
desprealtul, membrii aceleiagifamilii' El a inleles privirea asta'
A fost chiar cel mai irnportant moment din viala mea' cind s-a
refrcut legdturaruptd:a timpului, cdnd a apdrut din nou apro-
pierea organici de adAncimeruptd de cei 12 ani de despirqire,
de viali printre striini. Fiul meu! $i el gtie ci' deEiinci nu i-am
spusnimic, cine suntem NOI 9i cine sunt EI.
,,Nu te teme, fiul meu. N-o sd plAng'i ii spun din privire' $i
cu voce tare, stdpini, aproapelinigtiti:
- Multume$te-i Ninei Konstantinovna' Vasenika, 9i si
mergem acasi, e timPul.
Kozireva s-a uitat la mine cu uimire 9i cu o dezamigire
prost ascunsi. Oare nu voi pldnge in hohote multi vreme,
imbritiEdndu-mi fiul? Oare nu le voi povesti musafirilor cum
am suferit eu despirliti de el? N-o si-l impresionezpe gine-
rele ei, care,degi a biut, se incrunti totugi, privind spre musa-
firii ciuda!i?
- Cum acasi?Dar luali loc, beli macar cite un pihirel, de
intAlnire.Uite ce oameni! Ce oameni de piatri! $i nici nu au
Iicrimat mlcar... Spune,Tamara!
Mult timp s-au mai qinut de capul nostru, ne b[gau in
mAini cupelecu gampanie,iar unii dintre ofi(eri careerau mai
 EvcHrNra GHrNzeunc
binevoitori, poate gi mai befi, chiar ne agezaula masi. $i Iu-
lika, diplomatd, ne-a scosdin belea:s-a agezatpentru o clipi qi
chiar a luat o guri de vodcd, pentru a nu se supira gazdele,a
explicat, aritAnd spre mine gi Vasika,ci amindoi suntem tare
obosifi: el de pe drum, mama - din cauzalungii agteptiri.
Asta s-a intAmplat pe 9 octombrie 1948.Dupi 11 ani gi 8
luni, mergeamdin nou pe stradi alituri de al doilea fiu al meu,
tindndu-l strAnsde mind.
Dar ce sublire e firiqorul ista care strAngelegdtura ruptd a
timpului din viala mea, cum rnai freamiti in vAnt! Nu trebuie
s-o las si se rup6 din nou! Trebuies-o menfin, s-o menfin cu
oricepre!...
1l - Nu, Vasia,infelegeci mama ta a ob{inut aproapeimpo-
sibilul, explica gribitl Iulia, aruncdndu-i aproapeininteligibil
in capul lui Vasia,nepregitit, toate peripeliile mele cu sec{iade
cadre de la Dalstroi, cu vizita la Gridasova,cu adunareabani-
lor pentru drum...
ll Dar, de fapt, are dreptate: intr-adevir am oblinut aproape
imposibilul. Uite-I, merge alituri de mine, cu un pas mai mare
decAtal meu, si-si fine in miini averea:un rucsac peticit, albit
de spilat, care seamind cu boccelelenoastre de lagir. $i pu-
foaica de pe umerii lui e la fel cu cele care se poarti la noi la
Elghen. Pe vremea mea, pe continent nimeni nu purta aseme-
nea pufoaice.Probabil au apirut in timpul rdzboiului. Dar mi
deranjeazigroaznic cd Vasiaare nigte haine parc[ de laghr...
Deja aparein fala mea o noud sarcini extraordinar5,un palton
pentru Vasika.
Mergeam 9i ticeam, fbri si gisim cuvinte pentru a exprima
acele lucruri mult prea mari ce trebuiau s[ fie spuse.Acum
numai Iulia aveacuvdntul. $i ea vorbea neincetat tot drumul,
explicdndu-ilui Vasikaimediat tot. $i cum a crescutMagadanul,
Ocna...ce binecuvilntare! 345
qi cum a fost inainte, 9i despregcoalamedie minunati, qi despre
noua noastrl cameri spafioasi,de 15 metri p[tra!i!
Dar noaptea, Iulika - ii mulfumesc! - ne-a l6sat singuri,
s-a dus in atelierul ei, sub pretextul cl face de serviciu' $i uite,
atunci a inceput prima noastri discufie. Nu am dormit in
noaptea aceea.$i nici nu doream si ne gdndim la somn' Ne
gribeam sd afl6m unul desprealtul 9i ne bucuram ci fiecarese
recuno$teain interlocutor' Uimitoare, cu adevirat uimitoare
sunt legile geneticii! O mare vraji! Copilul care nu-gi mai Etia
nici tatil, nici mama, semina cu amAndoi nu numai exterior,
dar gi la gusturi, preferinle, deprinderi. Am tresirit cAndel 9i-a
indreptat pirul exact cu gestul lui Aksionov. Am murit din
cauzauimirii pline de bucurie cind el, in aceeagiprimi sear6'
a inceput si-mi recite aceleaEiversuri cu care am triit 9i eu'
am murit si am revenit din nou la via{i in toqi aceqtiani' Ca
gi mine, el gisea in poezie un sprijin impotriva cruzimii lumii
reale. Ea, poezia, era forma lui de impotrivire' in aceaprimi
disculie nocturnl, a fost cu noi 9i Blok, 9i Pasternak',9i Ahma-
tova. $i mi bucuram cd dispun din abundenli de ceeace voia
el si primeasci de la mine.
- Acum inlelegce inseamni mami.. ' imi dau seamapen-
tru prima oari. Mai inainte, mai ales in copilirie, cAnd eram
mic, mi se pdrea cl tanti Ksenia o sl aibi grijd de mine ca o
mami. Si ea chiar a avut griji, dar. '.
Se gAndeqtecAtevaminute. Apoi formuleazi destul de clar:
- Mama este in primul rAnd o serie de sentimente dez-
interesate.$i inc[... Si inci uite ce: ei pofi si-i recili versu-
rile tale preferate,dar, daci te opreqti,ea continui de la versul
intrerupt.,.
' Boris LeonidoviciPasternak( 1890-I 960),poet,scriitorqi traducetor
rus,laureatal PremiuluiNobel pentru Literaturi in anul 1958(n' red')'
 EvcnBNre GHrNzsunc Ccna...ce binecuvdntare! 347

(Lumina primei noastre discufii din Magadan s-a rever- intrebare: ,,Pentruce?']i-am rispuns: ,,Nu pentru ce, ci de cel'
sat asupratuturor relafiilor ulterioare ale mele cu fiul meu. Au $i mai departe,cu deplini sinceritate9i veridicitate, i-am po-
fost tot felul de lucruri. El a avut parte de un drum complicat vestit tot prin ce am trecut gi ce am inleles pe acestdrum. Am
pe care l-a ademenit Ei popularitatea cititorilor, 9i hula total in[eles atunci, in 1948, numai o parte a lucrurilor. Dar totugi
pitimagi a criticii conjuncturale, Ei intrarea in viala lui a unor multe.
oameni striini organic gi de mine, dar gi de el. $i in momen- Dar chiar dacd ag fi incercat in noaptea aceeasi-i ascund
tele grele imi aduceam aminte mereu de izvorul limpede, ne- adevirul, nu agfi reugit.Pentru ci el prindea totul gi din aluzii.
tulburat, al sufletului lui, care se deschisesein fata mea in acea $i acel lucru prelios care a apirut atunci intre noi ar fi fost de
primi noapte din Kolima. $i asta a potolit mereu nelinigtea neconceput in afara adevlrului. Tocmai in noaptea de 9 spre
mea. $tiam mereu ci in sinealui inci mai existi aceeasipro- 10 octombrie 1948,deja aproapede risirit, i-am povestitcapi-
funzime curati. Restul e adundturi,. Ea se va duce c6nd rdul tolele din Destin in bdtaia vdntului Pe care carele imaginasem'
igi va intra in matci. $i am avut dreptate. Acum fiul meu de A fost primul meu ascultitor...
,
40 de ani esteun prieten al meu care injelege totul, ca acel b5-
ietan care venisein Magadan cu un volumag de Blok in rucsa-
cul lui uzat.)
inainte de sosirea lui Vasika, intreaga colonie din Maga-
dan a fogtilor de{inuli discutasecu patimi problema cum si-i
prezentemprimului nostru copil de pe continent, care se stre-
curaseprin gardul ridicat de colonelul Franko, principala pro-
blemi a viefii noastre.Cum am ajunsaici?Existi oaremdcarun
griunte de adevir in acuzaliilemonstruoasecareni s-auadus?
intr-un cuvdnt, si-i spunem adevirul? Chiar tot adevirul?
E ciudat,dar mulli erau inclinali si ,,nu strecoarein sufle-
tul tdnir indoieli insolvabile'i Pdni gi Iulia spunea:,,Trebuiesi
triiasci. Dar dacl ;tie tot adevirul, ii va fi greu si triiascd. $i
periculosi'Numai Anton demonstrafierbinte gi pltimaq cd pe
minciunl gi pe omisiuni nu poli si construiegtirelalii adevS-
rate cu fiul, ci trebuie si te ingrijeqti in primul rAnd nu de fap-
tul ci va fi norocos,ci ci va fi cinstit.
Am ascultat destul de ribdltoare sfaturile diverse pe tema
aceasta,dar in sineamea nu aveamindoieli. Chiar de la prima
 irl
i
i Ocna...ce binecuvAntare! 349

ora bine stabilitd,deplasindu-seincet cu mersul lui de caqalot,

l
Capitolul8
Cdsu{adin carli dejoc
Deja la cAtevazile de la sosireasa,Vasika a spus:
- Mami, trebuie si avem in casi ceva viu. Un cdtelussau
un pisoi...
El nu gtia cl o asemeneadorinli modestd e foarte greu de
indeplinit in Magadanul de atunci. $i ciinii (nu cei ciobineqti)
gi mai ales pisicile erau aici deocamdati un obiect de import.
Dar am reusit, dupi multe eforturi, si fac rost de o pisici de
pe continent, Agafia, care, timp de cAqivaani, a fost un mem-
bru inseparabil al familiei noastre. Foarte gratioasd,caprici-
oasi la alegereamAncirii, nu sem[na deloc cu rudele ei din
Kolima care trecuseri abia prin prima generafie de domesti-
cire. (Aceste pisici ieri incd silbatice, care semlnau nu nigte
mici tigri, domesticitede unele cunoqtin(ede-alenoastre,imi
stdrneaurepulsia.)
Agafia confereaciminului nostru o in{Iligare foarte pasnicd,
tradilionali. ii pleceasi se aqezedirect pe masi, si se incil-
zeasci la veiozi si torcea ca un samovarpatriarhal. Cdnd Vasia
seagezala masdsdinve{elecliile, eaigi schimba pozifia, semuta
pe umerii lui gi stltea agaca un guler elegant.
Locul vacant al bunicului l-a ocupat in familia noastri
Iakov Mihailovici Umanski, care si-a tinut promisiunea de a-l
pregiti pe Vasika la matematicl. BdtrAnul venea neabitut la
dar pleca numai dupi ce toate problemele se potriveau cu ris-
punsurile, dar vai! asta nu reugeamereu. Iakov Mihalici mai
intAi seumfla in pene de fiecaredati, ne asiguraci e o gregeali
in manual, apoi se intrista, se plAngea de sclerozi, igi adu-
cea aminte cd la vremeasa spdrgeaca pe nuci asemeneapro-
bleme. Jin minte cAtevasitua(ii in care a fost nevoit totugi si
plece frri si fi rezolvat problemele. Dar de fiecare dati se in-
torcea mai apoi la ora 1 sau 2 noaptea,frri si fie deranjat nici
de distanli, nici de stareavremii. Strigand ,Vasia,scoali, am
glsit gregeala!']apirea in prag. Vasika gopteaadormit: ,,S-o ia
dracu'!'l dar bitrAnul, infofolit in jacheta inghelati, stitea ca o
ardtarepAni ce Vasia se scula gi scria rezolvareacorecti.
Dupi plecareaprietenului sduKuprianov,bitrAnul sesimlea
singur gi venea din ce in ce mai des pe la noi, deEi cu Anton
se certa mereu aprins. Nu cideau de acord in opiniile despre
Thomas Morel gi Toma de Aquino2 referitoarela acliunea co-
laterall a sulfamidelor si eficientaunor doze mici de cloruri de
mercur. Ei ilustrau foarte bine ciocnirea a doui tipuri psiholo-
gice polare. Mintea fierbinte, nelinigtiti, inclinati spre absolut
a lui Anton seloveadin mers de ironia sceptici,de necredinla
plini de durere a unui om bun bltrAn care se indoia de capa-
citatea neamului omenescde a aveaporniri inalte. Extrem de
acutedeveneaudisputeleacesteacdnd seajungeala unul dintre
punctele cele mai dureroasepentru Anton: la Martin Luther3,
pe careAnton il considerainceputul tuturor relelor pe pimdnt,
1ThomasMorus,in engleziThomasMore (1478-1535), important
erudit umanist,avocat,scriitor gi om de stat englez(n. red.).
2SfAntulToma de Aquino (cca 1225-1274),ciluglr dominican,filo-
scriitor,teolog(n. red.).
sofscolastic,
3 Martin Luther (1483-1546),pastor,teolog,profesor,reformator
protestant(n. red.).
l
350 EvcneNre
GHrNzsunc
,ll gi pAni la Samuel Hahnemannr, intemeietorul homeopatiei,
care,dimpotrivd, era pentru Anton salvatorul omenirii.
,L Dar oricAt de fierbinli erau disputele Ei Efichiuirile reci-
proce, era suficient ca bitranul si intdrzie in vizita lui, cd
Anton deja se nelinigtea,se uita la ceas,vorbea despretensiu-
nea arterialI mare a lui Iakov Mihalici gi se calma numai cind
se auzeatArgAitulcunoscut al galogilor mari de cauciucpe care
ii purtau odinioari telalii din Kazan.
Vasiase atagasefoarte mult de Iakov Mihalici, degi rddea in
hohote destulde nerespectuosde ciudifeniile bitrdnului. Mereu
cuprins de tot felul de idei, Umanski era extrem de distrat. Pisi-
cii Agafia ii vorbea cu dumneavoastrd: ,,Agafia, ia veniti dum-
neavoastri aici'l spuneael fhri nicio urmi de glumi, ,,uite,aici
e o bucilicd bund de carne de ren. E adevirat, nu e pentru dinlii
mei. E pufin cam tare... Dar dumneavoastri sper cd o si vi
descurca!i,nu?"
Uneori, bitrAnul ne citea versuri createchiar de el. Era un
fel de poem neterminat ce prezenta,in ordine cronologici.,
toatd istoria filosofiei. Eu gi Vasia relinusem o strofh despre
Lucretius Carus gi ne amuzam amAndoi cu declama{iacind ne
scidea moralul gi voiam sd ne revenim. Pdnl acum fin minte
strofa asta:,,LucretiusCarus e demn de laudi. Primul a ghicit
tainelenaturii. Risipind ametealagdndurilor nebuneqti,el a cd-
pltat libertatea sacrd."
Odati, Iakov Mihailovici, extrem de migulit, a spusci fusese
rugat si traduci din francezi textul Scrisoriilui La Perricholi2.
- Estepentru o interpretarevocali. . . M-a rugat o cAntireali.
Are pe note textul francez.
I ChristianFriedrich SamuelHahnemann(I755-1843),medic,
crea-
tor al homeopatiei,scriitor gi traduc[tor german (n. red.).
2Maria MicaelaVillegasy Hurtado de Mendoza,cunoscutdca La
Per-
richoli (1748-1819),actrite,cintireald gi balerini peruviani (n. red.).
Ocna... ce binecuvdntare! 351
Vasika se rostogolealiteralmente in patul siu, se chircea de
rds,cAndIakov Mihalici citeapatetic:,,A ta carete iubeqte,degi
plinge in hohote,La Perricholi..."
Uite, agade idilic arita cisula noastri din cirli de joc con-
struiti de noi. Nicio clipi nu scipam de resimfirea acelor lovi-
turi ameninlitoare subteranecare clitinau mereu terenul sub
edificiul nostru fragil. La urma urmelor, se apropia anul 1949
qi atmosferaameninlitoare a unui nou cutremur seaduna dea-
supra lui. Fiecaredintre noi, separat,remarcasePentru sine gi
numirul din ce in ce mai mare de etape ce veneau de pe con-
tinent, gi demiterea multora dintre fogtii definuli politici din
servicii bune. Iar Anton, mai mult, gtia qi despreinisprirea din
ce in ce mai accentuatba regimului din interiorul lagirului.
Dar la noi era interzis si vorbim despreasta.Pentru a nu-l tra-
umatiza pe Vasika.Pentru ca nici el si nu-gi tulbure perioada
de liniqte.Sdtriim ca gi cum nu seintAmplanimic...
-
$i am triit... Iar Vasika pe atunci se manifestaseridejala
el trisd'turile unui spirit de observafiescriitoricesc accentuat,
interesul pentru oameni deloc obignuili - pur gi simplu era fe-
ricit din cAndin cind ci puteaascultanigtedisputeqi disculii
pe care nu le mai auzisepdni acum. igi petrecusetoati viafa
sa constient[ in familia Aksionovilor, unde oamenii vorbeau
9i se gdndeau numai la pAinea cea de toate zilele 9i era entu-
ziasmat de oameni noi, intdlnifi prima dati in Kolima, care
erau interesalide lucruri abstracte,in locul propriului lor des-
tin plin de privaliuni.
in cisula noastri din c[r!i de joc, agacum se cuvine in fa-
miliile cuviincioase,veneau cunoEtinfe.De exemplu, profeso-
rul Simorin cu sotia Tania. Locuiau intr-o cisu(i mici vizavi
de baracanoastra.$i ei aveautot o iubire din lagir, trecuti prin
prdpistiile interdicliilor, despdrlirilor, absenlelor fbrd veste.
 3s2 EvcHErqreGHrNzsunc
Acum amAndoi iegiserl din spatelesArmei ghimpate, deja nu
mai erau definufi, ci fogti definufi qi se bucurau de soba lor
gi de ,,domiciliul comunl Simorin, un erudit sclipitor, inteli-
gent, fost mare cuceritor, fbceaimpresie in fala lui Vasika prin
povestirile saledespretrecutul de dinainte de arestare,in care
figurau nume pe care Vasiale intAlnisenumai pe coperlile ma-
nualelor. Pe misura lui Simorin era gi doctorul Orlov, coleg
al lui Anton. Acesta,e adevdrat,era mai ticut decdt Simorin.
dar uneori ,,scotea"paradoxuri interesantein toate problemele
vietii.
I
Mai veneape la noi gi pictorifa Vera $uhaeva,carene poves-
I
tea despre Paris, despre intAlnirile cu Modiglianir, cu L6ger2,
desprelucririle solului ei. Acum, in ajunul anului 1949,Yera
$uhaevalucra la un atelier de croitorie, unde uneori reuqeasi
dea o infhgigaredecenti femeilor grasedin conducere.
In fine, chiar pe coridorul nostru se instalaseo colonie in-
treagi de germani care veneaugi ei pe la noi. Hans Manhardt,
un austriac cu o barbi pitoreasci de Mog Criciun, vechi co-
munist care ajunsesein Rusia si trecuseprin tot felul de aven-
turi pe care acum le ,,reevaluadin punctul de vederemarxist".
Solia lui, fohanna Wilke, era fosti dactilograft la comitetul din
Berlin al Partidului Comunist German. Dupi ei au apirut tot
compatriofii lor care cdntau in cor cAntecegermane, extazi-
indu-l pe Anton.
A apdrut Ei vecheanoastri cunogtinla de la Taskan,Natan
Steinberger. El se tot chinuia cu gdsireaunui loc de munci...
La Natan veniseacum sotia lui adevirati de pe continent, care
se eliberasegi ea din lagirul de la Karaganda.Era o femeie
' AmedeoModigliani(1884-1920),sculptorgi pictor italian,stabilit
in Franta(n. red.).
2 FernandL6ger(1881-1955),
pictor,grafician,regizorde fiim, sculp-
tor francez(n. red.).
Ocna... ce binecuvdntare!
gillgioasi si extrem de exigenti fall de sot, agaci eu gi Anton
regretam aceleore plicute pe care le petrecusemla Taskanin
compania lui Natan. Acum, in prezentasoliei lui, comunicarea
linigtiti, meditativi aldturi de el deveniseimposibili.
Printre germanii noqtri se afla gi Gertrude Richter, care
cinta la pian in orchestra Casei de Culturi din Magadan. Pe
atunci era o femeie bolnlvicioasi, sllbitd, mereu fldmAndi. in
cuvintele ei gi atunci erau deja multe aiureli de tot felul, dar
totugi la vremea aceeanu puteam presupuneci, odati cu tre-
cereatimpului, din ea se va nagteun purtitor de armi linigtit,
credincios,din oastearegali a lui Walter Ulbrichtt, aqacum a
devenit mai apoi in Leipzigul ei.
Aveam acum Ei cunogtinle libere. Si nu numai colege de
serviciu. Doar mi duceam la gedinlelecu perintii, la gcoalalui
Vasia, gi Anton imi fhcuse de asemeneacunogtinld cu unele
dintre pacientele sale libere in care puteai avea pe deplin
incredere.
Dar cu oamenii liberi mereu sepistra o distanfi. Puteam si
discutim amical pe teren neutru: la qcoali, pe strade,in parc,
in foaierul cinematografului ,,Gorniakl Dar nici noui, nici
lor, nu ne trecuse niciodati prin minte si invitim asemenea
cunoqtinfeacasi la noi. Singurelepersoanelibere carene vizi-
tau casaerau colegii de clasi ai lui Vasia.Dar gi aga,se aduna-
serdcopii cu pete in formulare. Tatil lui Iura Akimov fusesein
detenlie 9i el qi mama au venit la acestacAnd a iegit din lagir.
Asta a fost deja dupi sosirealui Vasia.Iura Markelov, degi ve-
nise cu mama, angajati cu contract, ea se cisitorise aici cu ve-
chea noastra cuno;tin(i din Taskan, fost de{inut, profesorul
Pentegov.
' WalterErnstPaulUlbricht(1893-1973), lidercomunistgerman,
fostpregedinteal RepubliciiDemocrate generalal
Germane9i secretar
PartiduluiUnita(iiSocialiste
din RDG(n. red.).
354 EvcnrNre GHrNznunc
Datoriti prietenilor lui Vasia mi-a apirut o noui sursi de
cAgtig:am inceput si dau meditalii unor copii care aveaupro-
bleme cu limba rusi. Dar oricum, in mod sistematic,duceam
lipsi de bani. Aga c6, in afara unor cdgtiguri intelectualecla-
sice de felul acestora, respectiv meditaliile, eu gi Iulia nu
strimbam din nas nici la ceea ce numeam, rdzdnd, o atin-
gere de stihia proprietilii private. Seara,noi brodam 9i deco-
ram aga-numitelebatiste,niqte pitrdlele croite din materialele
recondiqionabileoblinute de Iulia. SAmbdta,dupd produclia
noastrl venea un nene cu infbligare indoielnici, numit in
discu{iile noastre ,,agentulcontrarevolufionar'l El lua batistele
gi duminica le vindea la talciocul din Magadan. $i pentru cd
in magazinepe atunci nu era nici urmi de asemeneaproduse,
luni ne aduceabanii promigi, dupi ce-gi pdstra in folosul siu
un procent destul de serios.Nu mai lin minte deloc in ce cifre
se manifestauacestevenituri comerciale,dar imi amintescci
jucaseri un anumit rol in bugetul nostru, in eforturile perma-
nente de a intretine familia noastri destul de mare si musafirii
numeroEi.in Magadanul postbelic nu o duceau deloc bine cei
care nu primeau bonusurile pentru traiul in Nord gi nu intrau
in sistemul piramidal de difuzori cu circuit inchis. Mai alesci
prelurile la piali erau stabilitein funclie de sumeleuriasece se
aflau in circulalie.
Pdreacd in acestecondilii de teamdgi nevoiepermanenti,
nimeni dintre noi nu mai era interesatde mdrirea viitoare a fa-
miliei noastre.Si totugi....
Asta s-aintdmplatdupd sosirealui Vasia.Era o zi de munci
obignuiti. Deja fbcusemorele de muzici la grupa mici gi cea
mijlocie. Mai rdmisesegrlrpa mare gi eu biteam ca de obicei
ritmul marsului in acordurilecdruiatrebuia si se intre in sali.
Mergdnd ritmic pe muzici., copiii igi iiceau cercul obiEnuit,
pentru ca, sprefinalul muzicii, si se opreascilingi sciunelele
Ocna...ce binecuvdntare! 3s5
lor. $i deodati am observatci de poaleleultimei fetile din rAnd
seline o fetild carenu era de vArstagrupei mari, dar nici a celei
mici de gridinifd. Fetifa aveanigte ochi luminogi plAngi,iar pe
cap un pufuqor ca al unui puigor care cizuse din cuib.
Educatoarea,cu o Eoapt[ precipitati, imi explici faptul ci
mama copilului, fosti definuti, a bigat-o pe fetila bolnavi la
spital,iar apoi a dispirut, a pirisit-o... Primivara va fi pentru
asemeneacopii o etapi la Komosomolsk-na-Amure,la o casi
de copii speciald.Dar deocamdati uite, trebuie si ne chinuim
cu ea.Vedeli dumneavoastrS., la creEinu sunt locuri... Si sun-
tem tari, noi putem orice... $i aqain grupi sunt 38 de suflete.
Iar asta nu numai ci nu are virsta, dar e gi o mare pldngi-
cioasi. Ne-a scossufletul... Las'si steapulin la ora de muzicd,
poatese mai liniqteEte...
- -
$i ea o chemaTonia chiar s-a lini;tit. $i-a pus urechea
pe o laturi licuitl, strilucitoarea pianului gi, cind a auzit bu-
buitul, a inceput si rAddin hohote fericiti. Cdnd am inceput si
studiem un alt dans rusesc,ea s-a ridicat deodat[ gi a intrat in
cercul general.Pe atunci aveaI an 9i 10 luni. Dar ea se migca
mai ritmic decAt fetilele mult mai mari in mijlocul cdrora se
strecuraseaEade neagteptat.
De atunci agaa fost mereu.Era suficientsi intru diminea(a
in aga-numitdsali, ci se deschidealarg uga aceleigrupe unde
se aciuasetemporar Tonia gi ea alerga cAt putea de repede,
strigdnd din mers: ,,A venit muzical A venit muzica!" Pentru
vdrsta gi biografia ei, vorbea uimitor de bine. Nu toate elevele
noastrede patru ani aveauun asemeneafond de cuvinte qi o
pronun{ie agade curati.
'fonia
Doicile gi educatoareleo impingeau cu plicere pe
spre mine gi ea nu plAngea,nu fbceanazuri, stitea lingi pian
cu toate grupelela rAnd. CAntaEi dansacu toate.Dar, de fapt,
era foarte nervoasd,impresionabill,plAngncioasl.
356 EvcnrNte GnrNznunc
Odati, intr-o sAmbdt6,cdnd copiii erau luafi de pirinli pen-
tru duminice, am intdrziat la directoare la o Eedinfi gi m-am
intors in sali cAnd deja era intuneric. Camera aceastaciu-
dat[, scundi, cu ferestre asimetrice, ardta, goali gi in semi-
intuneric, extrem de sumbri. Singura pati pe perefii de un
cenugiu-murdar,in afari de silueta neagri a pianinei, era por-
tretul uriaE,dispropor{ionat fafi de inclpere, al generalisimului
cu medalii pe piept gi lampasrogu.La picioareleportretului, pe
un piedestalartizanal, se aflau mereu flori artificiale. Nigte flori
extrem de grosolanedin bucili de mitase sau, pur gi simplu,
din tifon apretat.Dar la copii se educafiorul sacru in fala aces-
tui altar gi pdni Eicei mai neastdmpirali poznaginu se atingeau
niciodati nici de flori, nici de portret.
Dar acum cineva se agita ldngi florile astea. O silueti
miculi lua la mAni buchetul din trandafiri din tifon.
- Tonia?Ce faci aici singuri, pe intuneric?
Ea a spusnumai:
- PlAngqi eu aici...
De reguli, Tonia plAngeatare. Hohotea puternic gi scAn-
cea. Dar in amurgul acestade sdmbiti, cdnd, dupi ce s-a dus
larma, s-a linigtit toati casa,ea pldngeafbri niciun zgomot. Cel
mai probabil era deja obositi dupi plAnsul serios.Poateince-
puse si pldngi cdnd agitafia de sdmbiti era in toi, cAnd copiii
cu strigite inaripate alunecaupe balustrade,se rostogoleauca
niEtecircari, fetilele lipau Ei se certau, ciutXndu-gi minuqile gi
pantalonagiiin grimada generali, iar doicile strigau mereu si la
copii, gi la pirinfi. $i deasupraintregii acesteiagitalii plutea cu-
vAntul ,,acasf'l Era strigat de toli copiii, era repetat de pirinli,
preluat gi de doici. $i atunci cine putea si audi plAnsetulToniei?
- Acasd,repetaTonia,dar ce-i asta?
De unde era si gtie ea?$i cum puteai si-i explici?Biografia
ei nu includea deocamdati aceastdnotiune ciudati. Ea trecuse
O cna...ce binecuvantare! 357
prin centrul pentru copii de la Elghen, prin spital, gridinifa
noastri permanenti... $i mai urma etapade copii citre casade
copii speciali.$i oaretrebuia si-i explici ei ce inseamni ,,acasd'?
- Si mergem in collul viu, sl dim api la iepuragi, i-am
propus eu cu o voce ciudati, de lemn.
Nu, nu aveachef de iepuri, a respins cu niduf propunerea
mea.
$i atunci a rostit cu o precizie incredibili pentru vdrsta ei:
- Dar eu nu am casi...
...Cdnd, in sAmbita aceea,dupi ce m-am intelescu direc-
toarea, am dus-o pe Tonia in camera noastri, nimeni nu s-a
minunat prea mult. Si inainte mi se intAmplase si aduc du-
minica pe careva dintre copiii care ri.md.seseri{bri permis.
Numai Vasiaa spus nemulfumit:
- Dar e foarte mici! O si mi impiedicesi fac lecfiile...
Iar Tonia, chiar din prima clip6, s-a acomodat aEade bine,
ci, dupi ce s-a uitat in jur, a pus intrebarea:
- Dar unde e pitulul meu?
De fapt, ea gtia (qi qtie pAni acum) si se orienteze imediat
intr-un loc necunoscut.
Iar luni dimineali, ea a refuzat categoric si meargl la
gridinili. Ei ii plicuse aici, acasl e mai bine, o si rimdni aici
cu mama (imprumutase imediat cuvALntulacestade la Vasia).
Dar mama trebuie sI meargi la serviciu! Ei, bine, Tonia a fost
de acord si seduci acolosi facl ora de muzici, numai ca dupl
aceeasi se intoarci imediat acasd.
Directoareagridinilei nu mi-a permis s-o iau luni seara.
SAmbitd, cAnd nu e nimeni, poftiml Dar in zilele de lucru, nu
se poate. La orice ori poate sd vind vreun inspector,pot s-o
ceari pe fetild pentru a o trimite pe continent,la casade copii
speciali...
358 EvcsExte GHtNzsunc
in aceeaqinoapte, de luni spre marfi, am frcut o descope-
rire ciudat6: se pare c[ sAmbiti, cAnd Tonia era aici, am dor-
mit mai liniStiti, nu m-au mai chinuit cogmarurile pe tema
morfii lui Alioga. Ci ele erau mereu dupi mine, chiar gi dupi
sosirealui Vasia.Fiecaresentiment legat de Vasia,chiar gi cel
de bucurie,era in acelagitimp chinuitor. Pentru ci tot timpul,
mental, il puneam pe Alioga aldturi de Vasia,ii misuram gi le
comparam caracterele,mi chinuiam cu aritdrile fantasticeale
disculiilor noastrein trei... El se afla tot timpul nevizut lAngi
Vasia, mai ales noaptea, gi dimineala mi sculam epuizati de
chinul meu tdcut desprecare nu am indriLznit si-i spun nici lui
Anton (el considera ci e picatul meu cel groaznic neputinla
mea incipd{inat[ de a m[ impica cu pierderea),nici Iuliei,
nici, cu atit mai mult,lui Vasika.
SAmbita urmdtoare, Tonia multi vrenle nu a putut sd
doarmi, s-atot intorspe toatepirlile, ofta.Iar cAnds-aagezatpe
margineabanchetei,mi-a cuprinsdeodati mAnacu mAnufeleei
qi a dus-o la obraz. Mi s-a tiiat risuflarea. Pentru ci eta gestul
micului Alioqa. Dup[ un pojar cu complicaqii,pe carel-a fbcut
cAnd aveatrei ani, el cereamereu s[ stau cu el pAni adoarme
Eichiar cu o asemeneamigcareimi puneamAnape obrazullui.
Pentru o clipi, mi s-a pirut ci pdni gi privirea ei seamana
cu a lui Aliosa,desi,in mod obiectiv,in ochii ei albaqtri-cenugii
nu era nimic in comun cu ochii ciprui ai fiului meu mort.
Acum, intre sAmbete,mi mai presa o alta groazd a unei
etape.Pind la aparilia Toniei,irni incepeamfiecarediminea{i
cu gdndul:s[ nu fie trimis cumvaAnton de aici,poatec[ nu mai
e de folos comandantuluiDalstroi. Acum, pe lAngi asta,mu-
ream de durere gi de groazdc1nd deschideamu9a gridinilei:
daci o si mi se spunddeodatdc[ etapaorfanilor spreKomso-
molsk-na-Amurea plecatdeja?
Ocna... ce binecuydntare!
Acum acest lucru nu pare deloc veridic, dar e o realitate
ci Tonia, de doi ani, gtia deja cuvAntul ,,etapfl El plutea in
discufiile doicilor, foste definute, gi in jocurile copiilor mai
mari, care trecuseri prin centrul pentru copii din Elghen.
intr-o duminici, cAnd stitea la masanoastri, Tonia a rostit de-
odati clar, flri nicio legituri cu disculia generali:
- Cine nu aremaml pleaciin etapi... Dar eu am mama...
Chiar cu doui zile inainte de plecarea etapei orfanilor,
Tonia s-a imbolnivit de difterie gi a fost internati in spital.
- Ei, Tonia dumneavoastri a ri.mas in urma transportului
mare. Iar umitorul nu va fi mai devreme de un an, mi-a spus
directoareagriidini{ei.
La secfiade boli infeclioasede la spital,desigur,eu nu eram
primiti, Ei o calmam pe Tonia, care pldngea, fbcea semne,
stAndpe o ridiciturd lAngi fereastradeschisi.
Pestevreo doui siptdmAni, doctorita a spuscd fetila e prac-
tic sinitoasi gi ci ar fi putut fi externati, daci ar fi avut fami-
lie. Dar in colectivul de copii nu se poate duce: e purt[toare de
bacili. Vasia fbcuse difterie, aqacd nu era niciun pericol si o
ludm pe Toniala noi.
in luna 9i jumitate petrecutdla noi, ea uitasede tot durerile
din trecut, incepuse si plAngi mai putin, se dezvoltasefoarte
mult intelectual.
$i din nou aceeagiobservarea propriei mele persoane,fb-
cute in acelagitimp. Cdnd fetigae aici,dorul meu pentru Alioga
devine mai pulin supirdtor, el parcd cedeazdin fala caracte-
rului mecanic al grijilor cotidiene pentru copilag.De parcd
grisul, spilatul, pusul in pat qi imbricatul, readucAndu-mi in
minte amintirea maternitifii mele nepotolite, vindecd sufletul
rdnit de moarte.
Toll ai mei au primit cu ostilitatepropunereamea de a o
infia oficial pe Tonia. Iulika era extrem de indignati:
 360 EvcHrNIe GHrNzsunc
- Nu, chiar ci te pricepi sl-!i inventezi noi torturi! Nu-1i
r1 ajung cele Pe care le ai,.. Chiar tu ai spus ci aceasti cisufi a
noastri e din c[r!i de joc. $i aga9i este!Unde si mai aduci un
rl copil? Striin! cu o ereditate necunoscutd,!Te rog s[ m[ crezi ca
mama care gi-a pirisit copilul nu i-a transmis niEtecalitili deo-
sebite.. . Ei, gi dac[ o si ne-o ia din nou? Cum seva simqicdndva
rimdne orfanda doua oar[? E frumuqica!o s-o ia cu pllcere vreo
coloneleasafbrl copii gi o s-o duci acolo numai in lapte Eimiere.
Vasia,care manifestapentru Tonia aceeagibunivoin[l ca Ei
fali de pisica Agafia, nu putea trata aceasti probleml la modul
serios.El t6cea,dar vedeam ci toate argumenteleIuliei i separ
convingatoare.
Anton a abordat inten(ia mea din alt unghi:
- Dar tu te-ai gindit dacd avem dreptul si legdm soarta
unui copil de soarta noastrl condamnati?
Toate acesteaerau dureroase,deqi nimic nu mi convingea'
Dar ei nu qtiau,nu aveaucum si Etiecd toate argumentelelor
ralionale n-au pentru mine nicio importanfd, cl pentru mine
aparifia Toniei in viala mea nu e o intimplare cotidiani, ci
cevatainic, aproapemistic,legat de Alioga'
Si, dupi ce am ascultattoate protestele,a doua zi m-am dus
la sec{iade tutelI gi proteclie. Egectotal! Sep6reaci persoanele
lipsite de incredere din punct de vedere politic nu au drept de
a infia.
- Spuneli mulqumesc ci nu v-au decizut din drepturile
materne ale copiilor dumneavoastri! $i ce v-a mai trecut prin
minte, si-i infia{i gi pe al1ii,striini! a spuscu rautate'pe un ton
moralizator, o tanti de la seclia astagi care,in mod evident, in-
nebunisede atdta stat degeaba.Nici si nu vi mai gandili!
De sub coafura ei inaltl se ileau nigte urechi mici, dar ciu-
date, ca de liliac. Buzele umflate' care improgcau toate aceste
cuvinte, erau rujate cu grij[, in formi de inimioari'
Ocna...ce binecuvhntare! 361
in searaaceleiagizile, cAnd am rimas singuri cu Anton gi
i-am spusdesprevizita mea la institu{ia caredecideasoartaco-
piiloa el, cind avdzut durereamea, a inceput savorbeascddes-
pre bunitatea mea, despre faptul ci, desigur,ar fi mai bine ca
fetifa si fie cu mine, dar...
- Doamne! Ce-are aici de-a face bunitatea mea! Aici nu e
vorba de nicio bunitate... Ei, tu, tu oare nu infelegi ci eu am
mai mare nevoie de Tonia decit ea de mine?
Cind a auzit cuvintele acestea,Anton s-a oprit, a inceput si
se gAndeasci... Nu a mai rostit niciodati vreun cuvint despre
lipsa de chibzuinli a unui asemeneagest.
(De-a lungul urmitorilor l3 ani, el a fost pentru Tonia mai
mult decit un tati adevirat. Din nefericire. el a murit cind
Tonia aveanumai l5 ani. $i toate problemele tinerefii ei a tre-
buit si le depigesc deja fbri el. Previziunile Iuliei referitoare
la ereditatea necunoscuti s-au implinit intr-o anumiti mi-
sur6. Au fost momente cdnd eram cuprinsi total de dispe-
rare, nestiind cum si md descurc cu niste fapte inaccesibile
inlelegerii mele, felului meu de a fi. Dar niciodatd in tofi cei
27 de ani de cind ea e fata mea - acum. cAnd scriu rAndurile
acestea,ea are 29 qi e actrife la Teatrul de Comedie din Lenin-
grad -, niciodati nu mi-a pirut riu ci am luat-o. $i durerea,
qi bucuria adusede ea le privesc mereu ca pe o parte organicd
a vietii mele,a soarteimele.Dar senzatiaci nu puteamsi trec
pe ldngi ea mi-a rimas.)
...Iar intre timp, asupralirii noastre,asupra Europei Ri-
siritene si, in primul rdnd, asupralocurilor noastrede ocnagi
veneaanul 1949,fratele adevirat allui1937.
Am simlit apropierealui groaznic[, involuntar, iar uneori
gi congtientii sim{eampagii.Dar, credinciogiprincipiului nos-
tru - de a folosi momentul de tihnd pAni la capdt,trdiam de
 EvcHeNre GnIxzsunc
parci nu seintXmpla nimic. Chiar luam parte la spectacolelede
An Nou. Anton, e adevi.rat,nu a fost lasat si vini la spectaco-
lul [sta. Dar fiecaredintre noi, Iulia, Vasiagi eu, am intimpinat
acestan fatidic in mijlocul unor oameni buni, inconjurafi de
bunivoinla gi simpatia generali. Am fbcut un scenariupentru
toli angajalii de la gridinife Ei chiar eu am fost prezentatoare
la spectacolulaceasta.Iulia - la atelierul siu, Vasia- la gcoali.
Niciodati nu am vorbit cu voce tare despre nenorocirile
pline de invidie ce pluteau asupra noastrl. $i numai noaptea,
cAnd se amesteci somnul cu realitatea,cAnd pierzi controlul
asupracuvintelor gi gAndurilor, cdnd se slibegteresortul tensi-
unii de mulqi ani, numai atunci triumfb monstruozitifile. Apar
in fala ochilor una dupi alta, te cuprind cu degetelelor lipi-
cioase,agifitoare, de gAt.Uite-Ie...
Etape indepartate,procesesi iar procese pentru Anton.
Un al doilea arest pentru mine sau pentru Iulia, sau pentru
amdndoul. Vasia,rimas singur pe aceastl planetdindepdrtati.
Etapa Toniei la Komsomolsk-na-Amure.
Oare o s6-mi pistrez dispreful fa!6 de destin?Oare o si vin
in intimpinarea lui cu fermitatea gi ribdarea tinerelii mele
mindre?
1 9 4 9 . . .1 9 4 9 . . .
il
I
I bine zis, alogismul rdului. Sau poate lisam inten[ionat la o
Capitolul9
in ordinealfabetica
Mai intdi, au inceput si vini zvonuri de riu augur de pe
continent. Sespuneaci oragul Aleksandrov din regiuneavla-
dimirskaia (la 101 kilometri de Moscova), unde se stabiliserd
mulli fogti deqinuli care se intorseseri in anul 1947,se goleqte
sistematic intr-un ritm acentuat.in fiecare noapte, sunt luati
cd(iva oameni. Erau indicate gi nume, multe dintre care ne
erau cunoscute.
Noaptea, eu gi Iulia, pe ascuns de Vasia, tot
$opoteam pe
aceastatemi neliniEtitoare.$i invariabil ne felicitam una pe
alta pentru caracterul vizionar. Ce dreptate avusesemci am
rd.masin Kolima! Iulia spera din tot sufletul gi incerca si mi
convingi cd ,,n-o sd ne mai id'pe aceastiplanetdindepirtatd.
Aici oricum suntem izolali de toati lumea. Si cum sd se des_
curce cei de aici fhri fogtii delinufi? Toatd produclia sti pe
umerii lor...
Nu,.nu numai experientaaltuia, dar nici a ta nu ne invald
nimic. incercam in continuare si ne prognozim viitorul, al nos-
tru gi al altora, pornind de la premise rationale. Nu invdlasem
nimic in aceqti72 ani. La fel de inaccesibiline era logica,mai
parte previziunile nemiloase,pentru a mai smulge in folosul
nostru inci o luni, o sdptimAni, o 2i...
364 EvcnnNIe GHINzsunc
in mod evident, nu numai noi, dar nici persoanelelibere de
categorii modestenu bdnuiau nimic in legdturd cu acliunea in
masi ce se pregitea. Cel pufin la locul meu de munci totul se
desfbEuralinigtit, pagnic,aproapeidilic. A avut loc gi serbarea
bradului la gridinifl. Apoi gi serbareain cinstea Zilei Arma-
tei Sovietice.Copiii mdrEdluiau in costumele tuturor tipuri-
lor de arme. Metodigtii ficeau des gedinlela care eram ldudati
invariabil. intr-adevir imi formasem mdna pentru scenariile
serbirilor, inventam tot fel de lucruri, ii amuzam pe copii gi
pe adulli. Odati, vocea mea qi a copiilor mei s-a auzit chiar
pe posturile de radio qi directoarea,frri si-qi dea seama,din
grabi a indicat Ei numele meu. $i deEiea, sirdcufa, dupi aceea
a avut mult de tras, fogtii nogtri delinuli au privit acestfapt ca
pe un simptom al unei liberaliziri.
$i deodat[... Deodatl, intr-o zi nefast6,am aflat toli ci aici,
la noi, in Magadan, au fost arestali a doua oari doi dintre ai
noEtri. Primul dintre ei, Antonog lucra undeva pe post de con-
tabil. Al doilea, Auerbach (sau Auerbuch), locuia la parterul
baricii noastre.Era un om liniEtit, inchis, care ne salutapoliti-
cos, dar care nu se oprea niciodati cAnd ne intdlneam.
Nelinigtea generali care izbucnise au inceput s-o stingi
Antonov,
imediat cu tot felul de supozilii qi zvonuri ,J,reridice".
cici, avea o sumi mare de decontat gi, desigur, arestarealui
e legati de lipsa banilor. Dar cel de-al doilea?Ei, al doilea se
dovedegteci a fost cAndvaun sionist activ.Acum, dupi crearea
statului Israel,estecevala modi. Probabil au vrut si-i verifice
vechilelegituri. O sI-l verificegi o si-i dea drumul...
Pesteun timp, au fost luali Ania Vinogradova gi doctorul
Wolberg, un medic popular in oras.$i din nou a inceput pa-
nica, apoi alinirile reciproce:estevorba cel mai probabil de
vreun caz medical nereugit... Doar gi Vinogradova e medic,
felceri![. Uite, or fi invinuili de moartea vreunui bolnav.
O cna... ce binecuvdntare!
Nimeni nu voia si creadi ci incepuseri arestirile repe-
tate in mas[. Cel pulin nimeni nu voia si recunoasci asta nu
numai fa(i de altcineva,dar nici fald de propria persoani. Cind
privegti inapoi, la perioada aceastagroaznic6.,pur gi simplu te
minunezi de orbirea intenlionati a oamenilor: cum puteai si nu
te gdndegtila un lucru evident,la faptul ci in Magadan,din zi in
zi, din ce in ce mai amplu, mai profund gi mai lipsit de ceremo-
nie, se inridicina direcfia noului minister, MGB, reorganizat
din NKVD, ci aceast[noui direc]ie primegtecelemai bune cli-
diri din oras,pdni la fortirele precum cl[direa Maglag,ci deja
intraserl in uz expresiile,,casaroqie" gi ,,casaalbf' - cele doui
citadeleale lor. Sepirea ci noi, niste oameni cu experienli, care
fuseserim inchigi zeceani gi triisem doi ani in ,,libertatea'din
Magadan, trebuia si fi privit mai cu atenlie felele gi comporta-
mentele tinerilor ofiteri MGB careveniseri in numir mare aici
de undeva, care,cu expresiade stipin pe felele energice,bine
hrinite, bdntuiau pe strizile orasului. Pdni Ei numirul lor din
ce in ce mai mare trebuia si ne faci si ne gAndim ci se plinu-
iescnoi acfiuni. Dar noi nu voiam si remarcim toate acestea,Ei
la fel de pulin doream si ne gdndim la ele.
Mai tArziu, s-a vizut cd arestirile repetateerau deja in toi,
dar noi nu remarcaserlm caracterullor de masi, pentru ci lu-
crurile se desfbguraupe toate intinderile Kolimei, pe o singuri
listi. Aga ci in orasul Magadan nimeriseri deocamdati ca-
zuri mai mult sau mai pulin singulare.intr-un fel sau altul, am
dus-o bine pAni in toamna anului 1949.Cdsula noastri din
cirli de joc a rezistatchiar pdnd in luna octombrie.Vasiatre-
cusein clasaa X-a. Tonia scipasea doua oari de o etapea co-
piiloa pentru cd,in conformitatecu noile ordine, numai copiii
de la vArstade cinci ani erau luafi in etap5,iar ea aveanumai
trei. Si soartane-a mai diruit patru siptimAni minunatein ta-
b[ra de pionieri ,,severniiArteki unde mi se permisesesd-l
 EvcnrNle GHrNzeuR.c
iau cu mine gi pe Vasika. Iar Tonia a mers acolo cu gridinifa.
Lui Vasika i-a pllcut natura aceastaexotici, mergea mult pe
coline, devenisemai puternic, sebronzase.Tonia, folosindu-se
de libertilile din vacan!6, nu se desplrlea deloc de mine. $i
septembrie, singura luni din Kolima plini de indurare fa![
de oameni, ca de obicei ne diruia din belgugun soaredelicat,
gilbui, pdnze de piianjen, merigoare,nuci de cedru, poznele
veverifelor agile.
$i cdt mi mai agdlam eu de fiecaredin acestezile, simlind,
gtiind aproapesigur ci uite, o sd plec, o si se duci, o si se stre-
coare printre degetelemele viala cea noud construiti cu atdta
greutate!Chiar dacdmodesti, siraci, otrdvitd de spaimaperma-
nenti, dar totuqiviafi. Cu Vasia,cu Tonia,cu Anton, cu lulika...
Dar uite, seapropiede final si acestrdgaz.StAncaatArnati deasu-
pra noastrl e gatadin clipi in clipd si sepribugeascl.
La ,,severniiArtek'era mai uEorsi scapide complexulMGB:
aici nu pitrundeau zvonurile din orag.Dar, la jumitatea lui sep-
i tembrie, cAnd ne-am intors in Magadan, era deja imposibil si
te mai indoiegti de catastrofaapropiati. Toti fogtii delinuli mer-
geaugdrbovili, cdnd se intAlneaupe stradi, in locul salutului,iqi
spuneauin qoapt[ alte gi alte nume noi ale celor ridicafi. Deo-
camdati niciunul dintre arestalinu se intorsese.Soartalor era
acoperitd de un secretbine pistrat. Consecvenlaarestirilor Ei
scopul lor erau tot necunoscute.
Primul carea ghicit a fost bitrAnul Umanski. Odati, dupi
ce lucrasecu Vasiala algebri, s-a aEezatpe bancheti, s-areze-
mat obosit de perete,a inchis ochii gi a cerut pe neaEteptate:
- Nu ave{i vreun creion?
Dupi ce umplut o pagini a carnetului sducu rAnduri scurte,
Iakov Mihalici s-a ridicat de pe banchetl gi a exclamat:
- Evrica!Totul e clar! in ordine alfabetici...
Ocna...ce binecuvdntare! 367
in acelmoment, tofi eram acas6.Dar acum nu mai era vorba
de disculii veselein jurul mesei,ca in 1948.Acum to{i ticeam,
incercdnd si nu ne privim in ochi, sd nu vedem cum se reflectd
in ei propria noastri Mare Fric6. PAni gi Tonia, simlind demo-
ralizareagenerald,vorbea in goaptdcu plpuga.
- Ce e in ordine alfabetici?
- Sunt arestali a doua oari. in ordine alfabetici! Uite, as-
culta1i...Am fhcut un sistem.Uite numelecarene sunt cunos-
cutedin Magadan...
$i a inceput sdciteasci.Antonov, Auerbach,Astafiev,Berse-
neva, Blank, Baturina, Wolberg, Vinogradova, Venediktovl.. .
- E o prostie! exclami invergunat Anton, aruncdnd spre
Umanski priviri furioase,semnificative.E o coincidenli intAm-
plitoare!
Dar eu am in(elestotul imediat. Un spasm cunoscut,su-
focant, mi-a cuprins gitul. Punctul culminant al Fricii. A...
B... V... Dat in acestcaz,urmitoarea literi e a mea! $i Anton
a inleles imediat asta, de aceeatot strigi la Umanski gi-i face
semne din ochi, si nu-l speriem dinainte pe Vasia.
- Sunt niste supozifii, repeta Anton iritat.
Dar eu mi-am adus aminte ci, in ultimul timp, de fiecare
dati seuiti in jur nelinigtit, cAndintri searain cameranoastri,
gi ofteazi ugurat cind mi vede.
A bitut cineva la u;i. A intrat vecina noastrd, Johanna.E
palidd ca moartea.
- Gertrude a fost luati, a spusea gi s-a pribugit pe scaun,
parci leginati.
Acesta a fost un proiectil carea cizut extrem de aproape.
Gertrude era musafira noastr[ aproapezilnic6. Gertrude este
un comunist ortodox, fost doctor in filosofie la Berlin. mesteri
I in limba rusd,V (W) estea treialiteri a alfabetului(n. tr.).
 EvcneNra GHrNznunc
la construirea de silogisme sofisticategata si explice gi si fun-
damentezeteoretic orice activitate a genialului Stalin.
- Cu ce putea si fie ea de vini, cAntAndla pian in orchestra
caseide culturi? a intrebat Iulia pierduti.
- Tot a$acum dumneavoastri suntefi in atelierul dumnea-
voastrd de reciclare,iar prietena dumneavoastri, la gridinifi.
Tofi sunt vinovali numai pentru cd EL vrea si minAnce, a ris-
puns Umanski. Nigte intrebiri ciudate din gura unui om care a
fost lnchis atdlia ani. E timpul si infelegefi.E o ac(iunede masl.
Arestiri repetateale fogtilor definufi. ln ordine alfabeticd...
- Pei uite, v-afi ficut de ris cu sofisticiriile dumneavoas-
tri, a aruncat furios Anton, numele Gertrudei este Richter...
LiteraR...
Da, intr-adevir! Dupi B, deodati R. Poate c[ Umanski
chiar a gregit...Dar el a protestatlinigtit:
- M-ag bucura si gregesc.Dar, din nefericire,am dreptate.
Problema e ci Gertrude Friedrichovna are doui nume, Rich-
ter-Bartok.Mai bine zis, Bartok-Richter...Asa ci in mod clar
a trecut la B.
Din ziua aceea,Vasika a inceput uneori si mi intrebe te-
mdtor: ,,Mamd, dar lie nu fi-e fric|?", la care eu rispundeam:
,,Dumnezeue milostiv..."
De reguli, mi intreba asta inainte de culcare. GAndul la
arestse lega de noapte.
Dar asta s-a intAmplat din nou ziua, ca in 1937.Eram la
ora de muzic[ la grupa mare. Se apropiau sirbitorile din oc-
tombrie gi trebuia s6-i pregdtim intens pe copii de serbare.
Copiii, sub conducereaeducatoarei,invalau cAntecul,,$i Sta-
lin de la tribuna inaltd ii privegtepe copii zdmbind'l Acom-
paniamentul era foarte greu gi de doud ori am falsat,firi sir
iau bemolul.
Ocna...ce binecuvhntare! 369
in acest moment, doi birbati in civil, unul tAnir, celilalt
mai in vlrsti, au intrat in camera de muzici, deschizind uqa
ca la ei acasd.
- Nu se poate si intra[i, aici e ora de muzici, le-a spus
severBella Rubina,o fetifi de gaseani. in curind ea implinea
qapteani gi linea foarte mult la rolul siu de cea mai mare din
grupd.
Dar cei care intraseri s-au uitat la fetili fbrd si o vadi. De
fapt se comportau de parcd in camerd nu se aflau 38 de oa-
meni. Ei mi vedeau numai pe mine. Numai de mine aveau
nevoie. Cel care era mai tdnir a scos neglijent din buzunarul
lateral o legitimalie cu copertd tare gi litere aurii Ei mi-a ari-
tat-o in fugi. CuvAntul ,,securitate"am apucat si-l prind cu
coada ochiului. Tovardgullui a spusincetigor:
- Venifi dupi noi!
- EvghenicikaSemionocika!Nu plecati! a inceput sI strige
Edik Klimov. sirind de la locul lui.
Imaginea felei lui neliniqtite,inrogite, m-a urm[rit mai apoi
in inchisoare.Ce infailibili e intuilia copilului! A simli perico-
lul, s-a nipustit cu pieptul, ca o vribiuli zburlitd, in pozilie de
lupta, sa apere,si fereasci...
Dar, in acest timp, a intrat directoarea.Si ea era plini de
pete ro$ii si incerca si nu mi priveasci.
- Evghenia Semionovna se va intoarce, le-a spus ea copii-
lor. Deocamdati o si stau eu cu voi...
Sus, in cabinetul directoarei, mi s-a prezentat mandatul
de arest gi perchezilie. Totul fusesefhcut legal, cu aprobarea
procurorului.
- Acum o sdmergem la apartamentuldumneavoastri pen-
tru perchezi{ie,mi-a explicat unul dintre cavaleriisecuritilii
statului.
370 Evcnr,NreGHrNznunc
- N-o si fac niciun pas pane nu-mi dali posibilitateasi-mi
vid fiul. E la qcoali. O si rimAni singur la capitul pdmdntului,
flri o bucati de pdine. Trebuie sd vorbesccu el inainte de a ne
despirfi, sd-i explic unde poate cere ajutor.
Cel mai bitrdn dintre cavaleria ridicat din umeri.
- Ei, ce si zic, mi rog... $coalae alituri. Suntemcu maqina
mici. O sa trecempe la el...
Vasiami-a povestit dupi aceeaci gi-a dat imediat seamade
tot cAnd,in timpul orei, s-a intredeschisuqa claseigi s-a auzit
o voce poruncitoare: ,,Aksionov! Afari!" $i mulli elevi gi-au
dat seamadesprece estevorba. Aici, la capitul pdmAntului, nu
erau prea ceremoniogigi comportamentul ,,caseialbe",dar gi al
celei ,,rogii",erau bine gtiute de populalie.
Pesteo clipi, eram deja toli patru in masina ce aveastoru-
rile de mitase trase:eu, cei doi cavaleri care indepliniseri fhri
frici o operatiune periculoasi de relinere a unei teroriste im-
portante, gi fiul meu cel mare care,la virsta de 17 ani, a fost ne-
voit si-qi conducda doua oari mama la inchisoare.Acum mi
se pirea mic de tot. ii tremuraubuzelesi repeta:,,M[mic[...
Mimici..."
Printr-un efort interior chinuitor, am incercat s[ mi con-
centrezpe nigte idei practice. Doar trebuia chiar aici, in aceste
cdtevaminute care-mi mai rdmisesera,sd decid ce instrucliuni
si-i dau lui Vasia.S6-i spun s[ telegrafiezepe continent si,
cAnd va primi banii pentru drumul de intoarcere,si se in-
toarci laKazan? Sau si-i spun si rdmAni aici pdni la sfArgitul
claseia X-a?Doar litera Iuliei, K, nu urma aEade curAnd.Poate
cd o sd durezepAnala primdvari... Dar daci o s-o ia pe lulia,
atunci o si ia si camera, gi Vasia poate nu numai sd rimdnl
fhri piine, dar 9i lbri un acoperig.Ce va putea si faci pentru
el de{inutul Anton? De Tonia,in acestsens,puteam s[ nu mi
O cna...ce binecuvdnt
are! 371
nelinigtesc- o sd fie sdtuli gi la cildur6. Bine cd azi chiar am
dus-ola gridinifi...
Perchezilias-a fbcut cumva neglijent, parci ftrd chef. S-a
incheiatin 15 minute, de carem-am folosit sd-mi fac bocceaua
qi si-i arit lui Vasia unde sunt lenjeria gi hainele lui. Ca un
ficut, bani nu erau deloc, salariul trebuia si-l primesc a doua
zi. I-am scris lui Vova o procura, dar nu eram sigurd ci-i vor
da banii. Daci e si judecim dupd 1937, nu va ieEinimic: atunci
ne-audispirut gi lucrurile, Eicirlile, qi salariul,gi onorariile...
- Semnali procesul-verbalal percheziliei, au ordonat ca-
valerii.Au fost luate 14 pagini de materiale...
- Doamne,dar desprece materialee vorba?Doar e poves-
tea ,,Motanul incilfat"! Am refbcut-o in formi dialogati pen-
tru teatrul de pipuEi.
- O si vadi ei acolo daci e pentru copii saupentru adulli,
a spus enigmatic cavalerul cel bitrdn.
Apoi a inceput deodati si-l mustre pe Vasia,care nu-gi
puteareline lacrimile:
- Si vd fie ruqine,tinere! Avefi 17 ani. Eu la vArstadum-
neavoastrdimi intrelineam deja familia...
Vasika a izbucnit. A rispuns grosolan:
- Cu profesiaastanu e grelrsi-!i intre{ii familia. Dar eu la
patru ani am rdmas orfan de mami Ei de tati, iar acum, cdnd
cu mare greutateam ajuns in sfArgitla mama, mi-o luali din
nou...
Si atunci tAnirul cavalern-a mai rezistat.S-a trezit ceva
uman in el.
- Nu e pentru multd vreme,a mormiit el, nu vi nelinigti{i,
nu e deloc cain 1937.O sd petrece{irevelionulimpreuni. $i si
nu te duci niclieri, biiete! Termini zececlaseaici,ci aqapierzi
un an...
lii
J/Z EvcnENre.GHrNzsunc
II
ltr
Desigur,nu am crezur niciun cuvdnt din celespusede el. in
1937,am fost luati la fel, pentru 40 de minute. Dar e bine ca
mi.car minte cu bunivoinfi, il linigtegtepe Vasia.
in fine, mi decid si-l sfttuiesc pe Vasia cum si procedeze.
S[ trimitl o telegrami surorii mele, ci sunt grav bolnavd, sd
ceari bani pentru drumul de intoarcere. Dar cind o sd pri-
measci banii, s[-i puni la cec gi si continue si invefe la Maga-
dan. Iar banii si fie ca asigurare.Ca, incazde nevoie,si aibi cu
ce si plece.El inlelege aluziala arestareaposibili a Iuliei 9i dd
din cap spre mine c[ a inteles.Tdnirul cavalermormiie:
- Nu trebuies[ pleceniciieri...
i Am semnat procesul-verbal de perchezifie qi ridicarea
,,Motanului incillat". Am aflat astf'elnumele cavalerilor.Tdna-
il rul e Cenfov,cel mai bitrAn, Palei.
il imbraligez pe Vasika. Iegim pe coridor. pe toate ugile ies
i fele speriate.Anna Feliksovna, o nem{oaice betrene care lo-
cuia la /ohanna,spuneuimiti incetigor:
- Iar pentru lucruri vechi?Iar le iau pe mame de lAngdco-
l piii lor?
in masini, alituri de mine se agazi Palei.Centov e alituri
de gofer.Ridic privirea spre fereastranoastri qi vbd ci Vasika a
tras masagi s-alipit de geam.Imagineaastaa fost pentru mine
un chin de moarte in inchisoare.Si acum,pestentulli ani, scriu
cu durere despreasta.incerc sd fiu cAt mai concisa.
Ne-am oprit la ,,casaalba".Un semn riu. prin telegraful
nostru, al de{inu{ilor,setransmisesecd in ,,casaalbi" e societa-
tea aleasi.,,Casarosie"e cu un rang mai jos, e pentru actiunile
de rnasi. De mare masd! ,,Casaalbi" mi rinegte gi pentru ci
estefostul sediu Maglag,unde se afla Gridasovagi unde anul
trecut reusisemsi primesc permisul de sosire pentru Vasia.
Pentru noul minister atotputernicpAni si regina din Kolima
Ocna... ce binecuvdntare!
J/J
fusesenevoiti sd cedezespaliu. $i cu ce speranle cobordsem
aceasti scari anul trecut!
Sunt dusi la biroul dactilografelor,unde cavaleriimei mai fac
nigte hdrtii pentru mine. Iar eu stau pe un taburet in agteptarea
trimiterii la inchisoare.Dactilografa nu e experimentati, bate
cu doui degete,din cdnd in cAndare indoieli ortografice.
- ,,Slvdrgit" e cu i sau cu l? il intreabi ea pe Centov cu o
credulitatede copil, iar aceiaarunc[ o privire intrebitoare spre
mine.
- Cu i, spune el nesigur,cu o intonatie interogativi.
$i eu confirm ddnd din cap.Da, cu i...
Nu qtiu de ce,deodati mi sefacemili gi de Cenfov,Eide dac-
tilografb.Sdrmaniioameni!Doar nu gtiunimic... Nici daci e cu
i sau i, nici ce e bine, nici ce e riu. Dar mila aceastaneagteptatl
esteinlocuiti imediat de iritare faqnde ochii albaqtri,lucioqi, ai
dactilografei,faii de cizmele,la fel de lucioase,dar negre,ale lui
Cenfov,careieseauaiureade sub paltonul civil. Micar si ajung
mai repedeia inchisoare,in celulacomuni, la ai rnei...
in cancelaria inchisorii miroase a praf, tutun, usturoi, a
mantale umede de soldali. Un individ ticut, ca o statuie, cu
infblisareaunui dog bitrdn, obosit, imi cotrobiie prin buzu-
nare si priveqtegAndindu-seprofund la piciorul de celuloid al
unei pdpugi,pe careTonia il rupsesede la bebeluqulei, iar eu
l-am bdgat in buzunar, pentru a incerca mai tArziu sd-l repar.
Statuiatrebuie si facd lista ,,efectelorpersonale"lLratela ares-
tarea mea. Deja a scris: ,,Ace de cap - 3 (in parantezdin litere,
trei), creion chimic - I (din nou in parantez|in litere,unu)'1
Dar uite, mai departe e pus in dificultate.Cum si treaci pi-
ciorul pipugii? Se uiti la el in lumini. Nu e nimic. E transpa-
rent... Dupi ce a scuipat salivi pe degetul gros, il freacd.Iar
nimic... Nu-si schimbi consistenta... in fine, intreabd:
iill 374 EvcnsNreGnrNzsunc
ilf, - Ce-i astala dumneavoastri?
$i respird ugurat cAnd imi aude rispunsul: ,,tln fragment de
I' jucdrie."Formula e buni pentru notat. Sub dateledesprecreio-
nul chimic apare rAndul: ,,lJn fragment de jucirie." Si din nou
scrie 1, iar in litere, unu.
Dar cu astaprocedura de pazd a securitilii statului incb nu
s-a incheiat. Intri in acliune o muiere neingrijiti in sarcinacI-
reia intri ,,perchezifiapersonalal imi dau seamaci tehnica de
L efectuarea ei nu s-a schimbat deloc in ultimul deceniu. nu a
avansatdeloc. Femeia aclioneaziLexact ca gi colegeleei de la
Butirki, Lefortovo,Iaroslavka.Poatee mai provinciali in gesturi.
O trecere scurti prin coridoarele boltite, cu ecou. Zorndi-
tul cheilor. Scdrfditulugii celulei.E o celuli groaznicdlMiroase
urAt, e umedi, strAmti. De la podeauade piatri vine o riceal[
ce-fi cuprinde tilpile. Inventar mobil - numai tineta. O fe-
reastrl monstruoasi. E adevirat, e destul de mare, pe care pi-
trunde lumina zilei. Cercul de foc al soareluireflectate parci o
peceteprin care suntem din nou separalide lumea vie{ii.
tl
I - Ienia! Jenia!
Sunt femeile inchise care repetd in cor gi pe rAnd. imi sunt
cunoscute,toate,fhri nicio excepfie.Sunt arestatea doua oari.
Ale noastre,de la Elghen. Trag de mine, mi tot intreabi, imi
cer informafii. Le explic pe scurt cine a fost arestatin ultimele
zile,cum e vremeaafari, ce sescriein ziare,ce sevinde in ma-
gazine.Dar e pufin pentru ele.in primul rAnd, vor sd gtie de ce
ne-auluat tocmai pe noi, gi nu pe altepersoanedin aceeasica-
tegorie infractionald.Din interogatoriilecare se fac aici nu se
vedeabsolutdeloc.
intrerupAndu-seuna pe alta,eleigi exprimi tot felul de consi-
deralii profundein acestses.Celemai interesantesuntconsidera-
liile Gertrudei.Ea vorbegtede pe priciul de susde parci e Moise
pe muntele Sinai. Nu degeabae doctor in filosofie, gi mai e Ei
O cna... ce binecuvdntare! J/J
nemtoaice get-beget (reichsdeutsche).Frau Doktor\ explici
arestirile noastre chiar din teoria cunoaqterii a lui Marx, din
teoria imperialisti a lui Lenin, precum gi din ultima intAlnire a
minigtrilor de externe italian gi afgan.
CAt timp ea predicd aga,incerc sl verific supozi[ia inteli-
gentd a bitrAnului Umanski. AEaaaa...A - Alimbekova, Ar-
tamonova... B - mi rog, Bartok, Berseneva...V - Vasilieva,
Vinogradova,Weiss...G - Gavrilova,Ghinzburg...
- Ajunge, Gertrude, spun eu, ddnd obositi din mdni.
Privegte in jur gi treci de la generalizirile teoretice, cum si
spun,la interpretareaempirici a lumii reale.
Ea infelegetotul in felul ei Ei goptegtein germand:
- Dacd gtii ceva important, nu spune cu voce tare. Aici
sunt tot felul...
- O, Doamne! Iar... Staiinchisi de 13 ani gi tot !i se pare
ci in jur sunt tot felul de oameni... Numai tu nu eqtidiferiti...
Demni de taine gi secretede stat...
- Despre ce estevorba? intreabd ofensati Gertrude.
- Pei se pare ci totul e in ordine alfabeticd!Nu te uita la
mine ca la o nebuni! Cei arestafi a doua oari sunt luali dupi
alfabet!Uite, privegtein jur... A, B, V, G...
in acestmoment, ugaceluleis-adeschisdin nou si am vizut
in prag o femeie necunoscuti, palidi, de vArsti mijlocie.
- Cum vi numifi? am intrebat noi aproapein cor.
- Golubeva,a rispuns eaincet, Nina Golubeva,din Orotukan.
in celulds-a lisat o tlcere mormAntali.
I Doamna doctor (1.germ.) (n. red.).

Capitolul10
CasaVasikov
Lucrul cel mai groaznic estecdnd riul devine ceva cotidian.
Nigte zile obignuite, care se intindeau pe decenii. in 1937 el,
riul, abordasegenul monumental-tragic. Balaurul scuipa fli-
ciri rogii, huruia tunete de plumb, tiia in stdngagi in dreapta
cu sibii incinse.
Acum, in 1949,zmeul Gorinicil, ciscdnd de situl gi de prea
multi plictiseali, {bri sd se grlbeasci, fbcealiste alfabeticeale
celor pe careii distrugeaqi nu dispreluianici ,,Motanul incilfat"
ca probi materiali de activitateteroristi.
Acum era tare mare plictisealiL nu numai la suprafala
impiriliei Balaurului, unde de la o zi la alta se reduceanumi-
rul de cuvinte gi fraze necesarepentru mentinereaviefii, dar gi
in posesiunilelui subterane,in iadul siu, unde de asemenease
instalaseo lAncezealdbanali.
Atunci, in urmi cu 12 ani, arestuldeveniseo descoperirea
lumii pentru hunweibin2-kaortodoxi care,pe 15 februarie 1937,
a piEit pragul inchisorii Lacul Negru din Kazan.in fala ochilor
ei a apirut subpdmdntulnecunoscut,nici micar binuit de ea.
S-a trezit nevoia aproapeatrofiatd de a gisi singurd rispunsuri
t Personajnegativ al unor legendegi basme rusegti,monstru care
scuipi foc (n. tr.).
2 Garda rogie(H6ng Wdi BIng,in chinezi) (n. tr.).
O cna... ce binecuvdntare! 377
la nigte intrebiri blestemate.Interesul acut pentru aceastdmare
descoperiredepigeachiar gi intensitateapropriei dureri.
Acum, eu nu mai giseam in mine nici micar dorinfa de a
afla, nici micar curiozitate, nici interes pentru sufletelecilii-
lor gi ale victimelor. Totul era deja clar. $tiam deja ci totul se
desfbqoari dupi un tipar, cunogteam standardelefolosite de
prigonitori 9i prigoniIi.
Atunci, in 1937,cAnd mi-am dat seamapentru prima oari
de rispunderea mea personali pentru tot, visam si mi purific
prin suferinfi.
Acum, in 1949, gtiam deja ci suferinla purifici numai
intr-o anumiti misuri. Cind ea seintinde pe decenii gi devine
ceva cotidian, ea nu mai purifici. Pur gi simplu se transformi
intr-un moment de rdgaz.$i dacd inci mi-am mai pistrat su-
fletul viu in viafa mea ,,libera" din Magadan, acum, dupi a
doua arestare,cu siguranfi o si impietresc.
Uite, stau pe priciul de sus intre Gertrude gi Nastia Berse-
neva, gi singurul lucru pe care-l simt esterepulsia. Pentru tot.
Pentru ralia siraci de cer din spatelegratiilor gi a oblonului de
lemn. Pentru Gertrude care tot trincinegte intruna qi pentru
exclamaliile Aniei Vinogradova, care de dimineala pAni seara
ii blestemi savurospe toli anchetatorii. Pentru mine ins[mi.
Am numai repulsie...
Chiar cu un an inainte sd fiu arestati, mi lua cu frig numai
denumirea ,,casaVasikov'l Cdnd se spunea despreun om: ,,A
fost in casaVasikov",asta insemna cd fusesein cel mai adAnc
cerc al iadului, necunoscut noui. Cuvintele ,,casaVasikov" se
puteau compara prin rezonan{alor fatidici numai cu cuvdntul
,,Serpantinka',inchisoareadin taiga.
$i uite, eu mi aflu pe priciul din casaVasikov 9i nu sunt cu-
prinsi de groazd.De repulsie,da. Dar groazd,nu. Sunt dejaim-
pietritd, mi-e totuna. Acum nu sunt cutremurati de lucrul cel
 378 Evcneure GnrNzsunc
mai important, sunt iritati de detalii. Uite, de exemplu, miro-
sul de hering. Am o idiosincraziepentru el. Oricdt de fldmdndi
agfi, n-o si pun niciodati mina pe heringul din inchisoaresau
din lagir. Iar aici gi Gertrude gi Nastia,intre carestauin pozilie
de chibrit intre doui alte chibrituri, in fiecare dimineali des-
I fac heringul cu degetele.$i degetelelor - sunt la nivelul feqei
mele - miros toati ziua a grisime de pegtece mi facesi vomit.
Si mi se pare ci in casaVasikovnu e nimic mai ingrozitor decAt
I
duhoareaastade hering, inmulliti cu mirosul puturos al tinetei.
Ancheta?Este o ancheti foarte ciudatl. Uite, cum a fost un
,,rdzboiciudat'l esteqi o ,,ancheti ciudatdi E inviluiti in aceeagi
plictiseal[ grea,lipicioasi, in caree cuprinsi toati casaVasikov.
Tdnirul anchetatorGaidukov nici micar nu-gi ascundeplicti-
seala.El casci fbrd jend, se intinde, iar uneori, firi si se mai
poati abline, chiar in prezenta mea dd telefon in biroul vecin
9i schimbi cu colegul ultimele Etiri din sport. Perelii din ,,casa
l
' alba'l unde mi duc pe mine la interogatorii, sunt subliri, aud
il
tll destul de bine gi lbri telefon ce rispunde legat de fotbal celilalt
anchetatortdnir, prietenul lui Gaidukov.
Doamne Dumnezeule! Ce-ar fi spus primii inchizitori ai
mei, larevski, Vevers,maiorul Elgin, daci ar fi vizut asta! Cu
ce pasiune,minie, viclenie, iar,.uneori, gi cu blAndeleprefbcuti
igi duceauancheta!$i toate acesteanumai pentru ca Gaidukov,
liniqtit, uqor cuprins de spleen,sd copiezepeste 12 ani cu un
scris caligrafic acesteprocese-verbaleinfldclrate!
Nu mi s-a prezentat nicio alti noui actzare. Nu au cerut
nici si ,,recunosc".Tot ce spuneam era trecut de Gaidukov in
procesul-verbal,fhri cea mai micd modificare, necondilionat.
Chiar a scris gi cuvintele mele despremetodele ilegale de an-
chetd din 1937.Atunci inci nu gtiam expresia,,i se rupe-n
paigpe"!Dar fbri indoiali ci astaera starealui.
Ocna... ce binecuvhntare!
Odatd, cAnd am semnat ceva, am observat ci in dosar se
afli o hdrtie, care a servit probabil la motivarea arestului meu
de acum. Am apucat si citesccuvintele: ,,Pentru suspiciuni de
continuare a activiti(ii teroriste."
- Dar ce mai e gi asta! nu am putut si md abgin.Pii ce, la
gridinifi, da, am continuat activitateateroristi?
Gaidukov a aruncat indiferent ochii pe hirtie gi, fhri si ri-
dice vocea,a rdspuns:
- Pei asta este numai pentru a face dosarul... Pii ce era
si scriem,daci aveli articolul vechi, 5B/Bgi 11?Gruparetero-
rist6... Spionajsau sabotajdoar nu puteam si scriem, nu?
De fapt, el era, cum se spune,un b[iat nepericulos,un con-
fopist. Mi-a dat voie si primesc pachetede acasi. $i am primit
o bocceluld care confinea numai simboluri comestibile.Doui
gogogelede lagir. Era un semn ci Anton vine la Vasia.El adu-
sesede la punctul lui de corespondenfi felul de mdncare pre-
mium al doctorului, din meniul de lagir. Doud sandviguri cu
ou gi gprot. Aqa ceva se vinde la bufetul gcolii. Deci Vasiacon-
tinui si meargi la gcoali. in fine, nigte bucilele de aluat prijite
in ulei, aga-numitele,,scovergi'lfelul de mdncare de marci al
Iuliei. Semn ci deocamdatdIulia e acasi.
Odat[ am avut tare mare noroc. Am fost dusi la intero-
gatoriu nu noaptea,ca de obicei, ci in toiul zilei. $i, cdnd am
iegit din casaVasikov,l-am vizut pe Vasika al meu care sti-
tea cu boccelu{ala poarti. Si el m-a vizut. M-a cuprinso bu-
curie scurti, dar intensd.Uite-I, e viu, sinitos gi arati destul
de bine. Nu a plecat pe continent, nu s-a pierdut, nu a aban-
donat ultima clasi a gcolii. $i vine la mama cu pachet,nu se
teme, si chiar daci se teme, atunci igi depdgegtefrica, poate
ci o si-l ia Ei pe el la intrebiri pentru asta la organizatiade
comsomol.
lilll 380 EvcnrxraGHrilizsutc
In
$i i-am zdmbit larg, cdnd am urcat in maqini, i-am fbcut cu
mAna. (Apoi, cdnd ne-am intdlnit, el se tot minuna: de ce eram
il eu a$ade vesel5?)
Dar a trecut gi clipa aceastade bucurie si din nou m-a cu_
L,
prins disperareaadAnci.Din nou, din nou de{inuti... Din nou
il senzatiaobignuiti, obositoare a escortei din spatelemeu. De
i parcd nu se intrerupsese.Gdndurile din noplile albe se revir_
I sau de-acum ca un necrolog. intorceam viata cAnd pe o parte,
cind pe alta, dar fiecare dintre ele ducea la o singurd scd_
f'
pare - moartea. Doar, de fapt, nu era si mi predau a doua oari
i petareatotali a intregului program din a'ul 1937, iar asta era
in mdinile lor, s-o apuc din nou pe drumurile Elghenului. Nu,
'l,ll nu m[ gdndeamla sinucidere,mai alesla formele lui concrete.
$tiam ci nu va fi nevoie de ea. Era suficient numai si nu mi
mai impotrivesc ei qi ea va veni.
Cum s-a vizut mai tdrziu, am fost arestatiNUMAI pentru
a ni se intocmi, conform sentinlei Comisiei Specialea MGB,
domiciliu definitiv, pe viafi, aici. pentru aceastaera nevoie de
retranscriereavechiului dosar, de trimiterea lui prin curier la
Moscova,seagteptapini ce va fi gtampilatacolo (gi era o coadir
mare,pentru toati uniunea),si, in fine, si primim sentintadin
nou cu ajutorul acelorasicurieri care nu se grdbeauprea tare.
Pentru astaera nevoiede cinci-Ease luni...
Ah, dacl am fi stiut asta! Micar daci am fi ghicit aceste
intenlii a9ade umane! Atunci am t-iavut putere sd indurim ce-
lula asta.Doar domiciliul forlat nu e lagir. Este fhrd escortl,
fdri sdrmi ghimpati, in cotlonul tiu, cu cei apropiafi...
Dar anchetatoriinu aveaudreptul sd ne comunice ce ne
pAndeEtesi ce nu. (Numai tAndrul meu cavaler de securitate
Cenlov, caredescoperisela percheziliela marea teroristi. ,,Mo-
tanul incil{at'l a incercatsi ne atentionezepe mine gi pe Vasika
ci acum ,,nu e deloc cain 1937".Si desi atunci eu, invitatd cu
Ocna...ce binecuvdntarel 3gl
toati minciuna de atAtiaani, nu l-am creztJt,totuls_adovedit a
fi adevirat. $i dupi aceeai-am fost recunoscdtoarelui cen[ov
pentru aceastatentativi umani a lui de a ne liniqti gi sunt bu_
curoasi pentru el ci i-a tremurat inima, nu a rimas de piatri
la despdrlireamea de Vasia.)
Dar toate acesteale-am aflat mai tdrzint.Deocamdatd noi.
posesorii nefericifi ai numelor cu literele iniliale ale alfabetu-
lui, primii pionieri ai anului 1949, trebuia, pe propria piele,
sd aflim care este scopul acesteicampanii repetate. eram
$i
chinuili de spectrul unui nou termen de lagir. Agteptam re-
pesteputerile omenegti.
De aceeanoaptea md qi pregiteam de moarte, treceam in
revistd toati viala mea, toate durerile, necazurile,supirdrile.
$i
toate marile greEeliale mele. Spuneampe de rost, in germand.,
rugdciuni catolice care erau invitate de la Anton.
$i pentru
prima oari in viali visam la bisericd ca la un refugiu. Cit de
timiduitor este,probabil, si intri in biserici. S[ te lipegti cu
fruntea de o coloani. E rece qi curati. Si nu observi nimic in
jur. Dar sd sim{i mdna nevizuti a cuiva pe capul tdu. Doar tu
gtii cAtam obosit,Doamne...
...Ziua gi noapteain celul5vorbeauin toate felurile despre
ce se va intAmplacu noi. Sevorbea de pedepsenoi, monstru-
oase.20 de ani... Numai Gertrudeera optimistd.Ne asiguracd
vor fi createnigte forme intermediarede ghetou pentru fogtii
definufi, cevade mijloc intre lagdr gi deportare.
Zu dem Beispielt,colhozul ,,Ridichearosie",a incheiat ea in
volaprik'?-ulei.
' De exemplu(1.germ.)(n.
tr.).
z Lirrrbi artificialdcu caracter
internalio'al, inventati de preotul
germanjohann Martin Schleyerintre anii lg79-lgg0 (n. red.).
l EvcurNre Gurlrzsunc
il
I Nu era lipsiti de spirit gi, lucrul cel mai important, toate
I voiam sdfie adevirat. De atunci disculia desprece ne agteapti-
iagir sau deportare - era formulatl clar: Elghen sau ,,Ridichea
I rogie"?
Au venit sirbdtorile din noiembrie. ln conformitate cu
I cele mai bune tradiqii, conducereacasei Vasikov le-a marcat
printr-o perchezilie gigantici. Anchetatorii nu au lucrat trei
zile, nu au chemat pe nimeni, gi melancolia care cuprinsese
celula inchisl ermetic parci s-a materializat,asezdndu-sepe
podea sub forma unor pete murdare.
l1
tj $i deodati, in mijlocul acesteilinigti mormAntale,in noap-
i tea spre9, lacitele au inceput si zorniie, ugileceluleiau scr6snit
cu o voce ruginiti. Eu! La interogatoriu!
Pesteun minut deja inspiram cu licomie aerul gerosde no-
iembrie, stind la poartd in agteptareamaginii. Aici oamenii
erau dugi la interogatorii cu autoturismele.Am invdrtit pe ne-
observatemaneta ce lisa in jos fereastralateral5 Ei am inspirat
cu plicere oxigenul. Escorta s-a fhcut ci nu a observat.
Gaidukov, dupi s[rbitori, era cumva amorlit gi mai indife-
rent decdt de obicei.
- Iri, uite, v-au fbcut formele, a spus el, trdntind palma pe
dosarulgros,roz, al ,,cazului"meu.
Era chiar dosarul deschisin anul 1937. Numai ci intr-o
mapi noui, proaspdti, cu o inscriplie clari, tipiriti, pe coperti:
,,A se pdstra pentru totdeauna."Sub inscriplia asta era o alta,
scrisi numai cu liniu{e; VCK-OGPU-NKVD-MVD-MGB.
Dacd era si arunc un ochi de scriitor, in dosar nu sunt mai
mult de 20 de coli de tipar.
- Oare totul estedespremine? am intrebat eu apaticd.
- Pei desprecine si fie?s-a minunat Gaidukov.
Deodatd pe biroul lui a inceput sd sune telefonul.
Ocna...ce binecuvantare
! 383
- Da, da,a confirmat anchetatorulmeu, pufin inviorat, da, e
la mine. Ascult,tovarigecolonel...Imediat,tovarigecolonel...
Anchetatorul s-a intors atunci spre mine Eimi-a spus:
- Doregte si vi vadi comandantul nostru, colonelul
firulnifki. Venili dupi mine!
Colonelul avea o inftligare impunitoare, aproape nobild.
Era potrivit de inalt gi potrivit de gras,cu un nas acvilin, pirul
incl bogat, ugor incdrunfit. La infbqigarealui se potrivea mai
bine o mantie medievaldde cardinal. Dar bareteledecoratiilor,
care formau un mozaic multicolor pe piept, aminteau ci meri-
tele lui nu sunt legatein niciun caz de Evul Mediu.
- Lua[i loc! imi spune.Puteli s[ plecafi,ii zicelui Gaidukov.
in continuare s-a intAmplat cevade neinqeles,de neexplicat!
Colonelul gi-a alungat deodati de pe chip severitateasi a ince-
put si vorbeasci spunindu-mi prenumelegi patronimicul, de
parci eram la un ceai.
- Ce bdiatminunat aveli!A venit pentru permisul de a tri-
mite pachet.L-am admirat. $i vorbeqtecurajoscu noi! De re-
guld, oamenii doar se tem de noi...
El a rostit ultimele cuvinte cu o intonalie ciudati. Nu cu
importanli, nu cu plicere, ci chiar cu o nuanlIde tristele.
- Aveli un singur copil? a intrebat apoi.
Era chiar intrebareape caren-o puteam suporta.Am tdcut
multi vreme, repetdndu-mi in minte rugimintea lui Vasia:,,Sd
nu plingi in prezenqalor!" Pauza s-a prelungit. Colonelul se
uita la mine nedumerit.
- Am avut doi. Dupd ce v-a!i amestecatin via{a mea, a
ri.masnumai unul singur.
- Rdzboiul?
- Blocada.Leningrad.
- Dar asta s-ar fi putut intAmpla si in prezenladumnea-
voastri.
 384 EvcHruraGnrNzsunc
- Nu. L-ag fi scosviu din foc.
Acum colonelul se uita la mine pur gi simplu cu o complti-
mire inexplicabili. Am tresirit in sinea mea. Ce estecu mine?
Nu le-am studiat apuciturile in cei l2 ani? Acum probabil imi
va propune si mi elibereze.in schimbul anumitor servicii. $i
o si rispund la privirea plicuti cu una ostil[, precauti. Colo-
nelul zAmbegte.
- Nu vi suntem deloc pe plac...
- De unde a!i..., imi zboar| de pe buze flri si vreau.
Imediat mi sperii. A oblinut ceea ce voia, m-a scos din
tonul oficial. Iar acum, dupi ce s-a convins ci nu iesenimic cu
mine, va inceperifuiala. imi aduc aminte de povestirile despre
carcereledin casaVasikov.
Dar colonelul nici nu segAndestesi se rifuiasci. Lovegtecu
creionul in cristalulde pe birou gi spunegAnditor,parci medi-
tAnd cu voce tare:
- Da, avefi un biiat uimitor. Si al meu e la fel... Adici
am
Ei eu unul de aceeasi vArstd. Dar uite, ar fi avut el curajul, la
momentul necesar,si vini si ia apirarea tatdlui siu intr-un loc
agade groaznic,astanu gtiu. Aga ci vede[i, in fiecarenecazeste
gi o parte buni. Acum v-a[i convins ci bdiatul dumneavoastri
vi iubeste.
Nu, sedovedegteci nu am impietrit de tot. Cuvintele despre
iubirea fiului, mai alesrostite de un colonel MGB in ,,casaalbi,l
m-au cutremurat deodatd.$i am incilcat promisiunea, nu am
respectatrugdmintealui Vasia,de a plAngein prezenlalor.
Colonelul s-a ridicat cu o uEurinfi neagteptati, a pus apd
intr-un pahar,mi l-a intins. inghit febril apa,cu dinfii clinfinind
pe pahar. $i deodatdam distins o frazd,total de neimaginat pe
acestebuze:
- - Si ce spuneprocurorul?
$tiu ci nu sunteti vinovatdde nimic...
Ocna...ce binecuvhntare! 385
Ce mai e qi asta?Ce giretlicmonstruos mai e 9i ista? Sau..'
Sau... Oare vorbestesincer?
- Da, gtiu asta,a continuat colonelul. Dar si tragi conclu-
zii din toate asteaestepesteposibilitatea mea. Totuqi pot si vi
ugurezsitualia. $i o si fac asta.Uite, citifi!
A scos din sertar un dosar cu hArtii. Mi-a intins dosarul
acestagi a impins spre mine veioza.
Am citit multi vreme mecanic, de emolie neputdnd lega
cuvintele oficiale intr-un intreg cu sens. Frazelese umflau 9i
pocneau,fhri si lase nicio urmi. Dar uite, in fine ceva-cevase
limuregte.
Hdrtia e adresati Comisiei speciale de pe lAngi MGB al
URSS.Estecopia celei care fusesetrimisd deja la Moscova. ,,Se
trimite cazul lui cutare cu acuzalia..." Ei, toate acestearepre-
zinti codul convenlional folosit in impdrilia zmeului Gorinici.
Dar uite esen{a!,,Pentrua fi trimisl spredeportare.. Trimisd
spre deportare!Colhozul ,,Ridichearogie"!Ce fericire!"' Deci nu
Elghen,nu lagirul, nu sArmaghimpati... Deci cerul de deasu-
pra capului meu va fi liber?
Ridic spre colonel ochii fericili.
- Deportare?Deportare in libertate? Sepoate cu familia?
- Da. Si o si iegiii repedegi din inchisoare.Au mai ramas
numai citeva zlle.
lmi intinde o alti hdrtie. Estecopia scrisoriitrimise procu-
rorului. El face demersuri ca, in privinla mea, si fie schimbati
,,misura privaliunii", ca ,,detentiasub pazd si fie inlocuiti cu
interdiclia de a pdrisi localitateai Si motiveazi solicitareaprin
faptul c[ a rimas fbrd mijloace de subzistenli un fiu minor'
- Vedeti?V-am transformat in copil fiul de 17 ani, pentru
a vi scoateafari.
 EvcHBNte GHrNznunc
- E de acord. Am vorbit cu el azi. Dar inci nu existi o
rezolufie oficiali. A promis si trimitd mAine. Ei, cdt timp hAr-
tia va trece prin toate canalelede cancelarie,vor mai trecevreo
cinci zile. Sdvi gindifi cb pesteo sdptimini o si fili acase,cu
fiul. O si vi cheme cu lucrurile. Asta va insemna cd plecali in
libertate. O si lucragiunde afi fost inainte.
imi trece prin minte un gdnd, si-i cer imediat si-mi dea
permisiunea de a o infia pe Tonia. Dar deja apisase butonul
soneriei gi in ugi stitea acum escortacarevenise dupi mine.
- Duce{i-o pe arestati, a ordonat colonelul aproape fbri
si-gi migtebuzele.
Chipul i-a devenit din nou impunitor, impenetrabil. Si tot
ce mi-a spusacum mi se pare o fantasmagorie,un vis pe care
l-am vizut cAtevaclipe.
in celuli ajung in zori. Deja se imparte apa caldi, piinea,
heringul. Cdnd am trecut prin curtea inchisorii, apucasemsi
iau o guri de aer proaspit de noiembrie, gi dupi asta putoa-
rea acri de la hering mi doboard. $i, de fapt, dupd cele dez-
viluite de colonelul lirulnifki, realitatea celulei este gi mai
insuportabili.
- Egti palidi ca moartea, spune Gertrude, ce
!i-au zis?
- Mai tirziu..., rispund eu si, refuzAnd nu numai herin-
gul, dar qi pAinea,md intind pe prici gi inchid ochii.
Pentru a nu cobi, pentru a nu distruge visul, am decis sI nu
spun nimanui desprecomportamentulstraniu al colonelului.
O zi. A doua. A treia. Speranli 9i disperare. Disperare gi
speranfi.in jurul meu sunt oameni carestauculcati,inghesuifi
precum gproturile in conserva,gi eu ma simt singuri, ca un fe-
linar izolat intr-o pia{i pustie.
A patra zi, mi s-a adus un alt pachet,o bocceacu mdncare.
Era semnul infrAngeriitotale.Daci intr-adevir sepregiteausi
I I Ce proastl egti! (1.germ.) (n. red.).
Ocna... ce binecuvdntare!
md elibereze,nu ar fi acceptatpachetul. Deci nu a iegit nimic.
Probabil procurorul nu a semnat.
SpresfArgitulceleide-a cinceazile, cind, de durere,simfeam
pe cap rddicina fiecirui firigor de pia nu am mai rezistat:am
trezit-o pe Gertrude gi i-am spustoati disculia cu colonelul.
- O, )enia! Wie dumm bist du!\, a exclamat Gertrude gi a
rostit un discursintreg in careigi rnanifestauimirea cd am putut,
fie qi pentru o clipi, si cred asemeneavorbe ale colonelului.Ei, e
clar,voia sd sondezeceva... Sn-!i ca$tigeincrederea.Si te atragi
spreel. Nu a cerut nimic? Staipu{in, o si-!i ceari...
M-am ruqinat. intr-adevdr, increderea mea prosteasci
nu are limite. PXni gi ortodoxa Gertrude priveEtecu realism
,,umanismul"temnicerilor.$i totuqi... De sutede ori am repe-
tat, ca o placi, reproducALndu-mimental toate cuvintele colo-
nelului. Doar nu a fost in vis... Bine,a min{it. Dar am citit cu
ochii mei hArtia despredeportare.De fapt, ce-i costas[ fabrice
orice fel de document?
Si inci cinci zile.Abia pe 19 noiembrie,cind m-am cufun-
dat definitiv si ireversibil cu sufletul pArjolit in semiexistenta
inchisorii, abia atunci s-au auzit acestecuvinte la care nu mai
speramdeja:,,Culucrurile!"
Ca rispuns, am sirit nu numai eu. Toate vecinele mele au
sirit din locurile lor. Pentru ci era un evenimentepocalpen-
tru toate.De aici inci nu mai iegisenimeni cu lucrurile. Deci
soarta uneia fusesehotirAtd. Si era un etalon pentru celelalte
destine.
Escorta a stat in ug[ tot timpul cAt mi-am adunat lucru-
rile, asa ca nu am putut si schimbim niciun cuvAnt.$i nici
nu era nevoie de cuvinte. Erau suficiente privirile. ,,Transmite
cumva..."..Cdndai ceamai micl oosibilitate..."
 til EvcnrNre GnrNzsunc
I
PestecAtevaminute, eram deja la biroul inchisorii. Acolo
se afla aceeagistatuie care acum o luni imi ftcea opisul ,,efec-
t l telor personale'lAcum mi le-a intins pedant in fala mea: cele
trei agrafeale mele, un creion chimic gi, lucrul cel mai impor-
tant, piciorul grisu! din celuloid al pipugii Toniei. Ador lega-
ll, litatea stricti!
- Semnati!
A intrat anchetatorul meu, Gaidukov. Nici nu binuiam ci
putea aveao fa1l agade vesell, binevoitoare.
1,
- Ei, astae tot, a spus el. O s[ mAncalila prdnz deja acasi.
Acum o sdmergem impreund cu maginala procuraturi, o si iau
de acolo documentul referitor la dumneavoastrdqi o sdmergeli
l unde vedefi cu ochii. in limitele Magadanului,desigur...
Cdnd i-am vizut stareade spirit favorabili. am niscocit o
mare problemd.
- Cetitene anchetator!Mi-am uitat in celuld ochelarii. Nu
pot si citescfbri ei.
litli Era o minciuni crasi. Pe atunci inci nu foloseamochelari.
Gaidukov a trimis statuiain celuli, dar el s-a intors, evident,cu
mdna goali. Nu a gisit ochelarii mitici.
- Permitefi-mi s[ mi duc eu pentru o clipd. impreuni cu
escorta.N-o sd spun nimic.
Era o incilcare totald a regimului. Dar azi, Gaidukov vrea
si fie bun pAni la capit. Vine chiar el cu mine. Mi gribeEte
tare,dar eu,tot scormonindpe priciul de sus,apucsi-i goptesc
lui Gertrude parolatainicd - ,,Ridichearosie'lAcum nu sevor
mai teme de noile pedepsede lagir.
in cele zeceminute cdt am fost nevoite si-l agteptpe Gai-
dukov in masina ce se oprise lAngdclidirea procuraturii, toli
demonii se infig din nou neobosiliin congtiin[amea. Zeci de
supozilii,una mai groaznicadecdtcealalti.Uite, aculn o si iasl
Ocna...ce bineatvdntare!
gi o si spuni ci procurorul a refuzat. $i inapoi in inchisoare.
Sau va zimbi viclean si va spune din cauza cirui motiv dia-
volescJirulni{ki a fost agade bun cu mine. Nu-mi pot deloc
imagina desprece ar fi vorba, dar probabil e cevanemaivizut,
obscur,neruqinat...$i atunci imi va rimdne numai moartea.
- Puteli pleca acasd,spune Gaidukov deschizdndportiera.
$i spune asta cu o voce agade blAndi, ci rosescdin cauza
supoziliilor mele. Uite in ce m-am transformat! Aga de tare
m-a cilcat in picioare viala, ci mi-am pierdut de tot capacita-
tea de a crede in ceva bun. Dar, de fapt, uite, e o minune! Mi
duc acasi. Acasi! Cineva m-a ajutat si ies din pripastie, iar eu,
in loc si mullumesc gi si mi gdndesccd pini qi in regedinfa
principali a zmeului Gorinici sunt oameni cS.roranu le este
inaccesibilbinele, in loc de astacaut febril obstacole,piedici.
- Mulqumesc,spun eu sinceri, adresAndacestecuvinte nu
lui Gaidukov, ci undeva mai sus de capul lui.
- Sn fiti sinitoasi, zAmbeEteel gi adaug[: Mdine s[ venili
pe la ora I la ,,casaalba'l sn vi fac ordinul de nepirdsire a
localit6lii.
Automobilul de la MGB dispare dupi coll, iar eu rdmAn
pe $oseacu bocceauain brafe. Temdndu-sede ni$te etape
neaqteptate,ai mei mi-au adus la inchisoare o grimadi de
boarfe groase gi, uite, acum abia pot si mai duc povara asta
grea.Mai ml gi dezobiqnuisemde aerul curat in aceastiluni
petrecuti in mirosul gretosdin celulade la casaVasikov.Abia
merg. Mi ia ameleala,picioarelemi se taie.
Total {hri puteri, pun bocceauajos gi mi opresc s[-mi
trag sufletul. Deodati aud un ,,oh!" rostit incet. LAngdmine
s-a oprit metodistanoastri de la cabinetulmetodic pregcolar.
Chiar aceaAleksandraMihailovna $ilnikova, care fbcusera-
portul despreiubirea emolionanti a copiilor pentru cei Mare
 Evcunr,lrnGHrNzsunc
gi infelept. Seuiti la mine gi ii vdd parci pentru prima oari fala
tipici din Ural, cu fruntea inalt6, gura moale gi ochii mari, ro-
tunz| Separe ci e o fali foarte omeneasci,daci dim jos de pe
ea adaosuloficial, de serviciu.
- V-au dat drumul? intreabi ea.V-au dat drumul de tot?
- in legdturi cu ,,de tot" nu se poate spune nimic sigur.
Dar Ei ,,deocamdata"este bine. Deocamdati mi-au dat dru-
mul. Uite, incerc si ajung acasi...
- Haide{i sa vi ajut si ducefi bocceaua.Sevede ci a{i sli-
bit mult...
Urcim incet panta, apropiindu-ne de Harlemul nostru. $i
Aleksandra Mihailovna, metodista,de la carein ultimii doi ani
am auzit atAteacuvinte alambicate despre sarcinile educafiei
preEcolare,imi card bocceauaprifuiti de inchisoare,imi oferi
nigte bani cu imprumut, imi bagi in buzunar nigte pachefele
r din sacosaei de piali. Uite, se dovedegtece mlddile verzi existi
'r ii in sufletul ei, undeva adAnc,sub stratul de flori moarte de hAr-
i tie, gofrate.
I (Dupi Congresulal XX-lea, dupi citirea raportului lui HruE-
ciov,AleksandraMihailovna a venit la mine gi a spus:,,Doamne,
ce oarbd am fostl CAt l-am idealizatpe acestom!" Ea nici micar
acum nu putea rosti numele care-i fusesenu de mult aga de
drag. ,,Dumneavoastrd,probabil, stiind tot, md consideralilip-
siti de speran[d..." ,Ei, nu", am rispuns, ,,dumneavoastri ali
avut episodulcu cojoceluldin blanl de iepurer..." ,Ce cojocel?"
,,Pii bocceauamea de inchisoare...Mai tine{i minte, m-a!i aju-
tat s-o car...")
Deja aproapede baraca noastra l-am intAlnit deodati pe
Vasika. El venea spre noi cu prietenul lui de gcoald,Feliks
I Aluzie la episoduldin povestireaFatacapitanuluide A.S.Pugkin
( n . t r .) .
Ocna... ce binecuvdntare! 391
Cernefki. Mirali de intdmplarea aceastaneaqteptati, ne-am
gribit unul spre celilalt.
(Mai tirziu, Vasia povestea ci Feliks, cdnd m-a vizut, a
spus:,,Llite,vine mama ta." Dar Vasiaa luat-o drept glumi 9i a
spusdur: ,,Nu !i-e ruqinesa rdzi de mine, de aqaceva?")
- Vasia!
$i din nou chipul lui a devenit unul de copil. Ca atunci cAnd
m-au siltat.
- Mimicl!
Ah, ce plicut e coridorul nostru strimb, afumat!Ce frumos
gi puternic miroasea ceap|prajitd! $i ce dragi imi sunt oame-
nii acegtiacare deja au dat fuga la uqa noastrd!
Anton vine abia spre seari. El vine in fiecarezi, cdte8 kilo-
metri pe jos, ii aducelui Vasiacina sa din lagir. Atunci o si dau
fuga acum la grddini{d, dupd Tonia, ca seara si fim din nou
impreuni. Toli impreuni.
La gr[dinifi e ora de somn. Copiii dorm. Dar toate educa-
toarele,doicile, surorile mi inconjoari cu atdtacilduri gi com-
pitimire, cl parci gtergde pe sufletul meu tot ce se adunasein
aceastiluni petrecuti in casaVasikov.Aflu cd de sirb[tori i-au
dus lui Vasiadaruri - plicinte, bomboane... Ce buni sunt oa-
menii! GAndurilede ieri despremoarte mi separ acum impo-
sibile,de parci nici nu mi-ar fi trecut prin minte...
Doica din grupa Toniei sec[iegteqi-gicereiertare.Fetilaur-
laseagade tare,o strigasepe mama,c[ a fost nevoiesdo minti:
a murit mama ta, nu mai vine.
- Doar nu ne mai agteptamsdvenili inapoi... Vi rog si ne
scuza{i...
Pe drumul spre casd,Tonia, infiptd cu putere in mAna mea,
trincineste despreo mulqimede lucruri, dar din cAndin cdnd
mi tot intreabd:,,Dar n-o si mai mori, nu?"
t' 392 EvcnrNre GnrNzsunc

Iulia neapdratvrea sd-i faci o surprizi lui Anton gi seara,

inainte de venirea lui, imi poruncegtes-o iau pe Tonia in brale
gi si stau in spateleparavanului. $i degi tare l-ag mai fi intAm-
pinat cu mare bucurie nu in cameri, ci chiar pe coridor, nu pot
s-o refuz pe Iulia. Las' sd se amuze qi ea.
Aud cum intrd Anton, isi scoategalogii lAngi ugi, ofteazd,
Capitolul11
greu, pune ceva pe masi gi-i aminteqte lui Vasia ci mAine e
zi de pachet la inchisoare. $i deodati, Tonia nu mai face fatd Dupd cutremur
conspira{iei.
I
- Dar mama n-o si mai moari, spune ea, sirind de pe ge-
nunchii mei gi dind fuga din spateleparavanului. S-a potolit prima explozie de bucurie dupi eliberarea

i Anton trage agade tare de paravan,ci acestacadejos cu un

bubuit ingrozitor. Cdnd aud zgomotul, dau fuga vecinii.
neagteptati din inchisoare.A venit reac{ia.Mi trezeam dimi-
neala palidi, cu pleoapele umflate, cu durere de cap. $i din
- Tu? Tu? repeti Anton.
nou, din nou cu senza(iade condamnare.
Vecinii igi gterg lacrimile in jurul nostru. Dar eu qi Anton De pe fereastri mi intAmpinau zorii de decembrie din
nu plAngem.El tot repeti:
Kolima. Nu aveaicum si te ascunzi de ei. Trebuia si iegi afard,,
- Cat ai slibit!
si intri in contact cu oamenii, si afli noutdfi.
rl Iar eu:
Noutilile se aritau pline de monotonie. Ordinea alfabetici
1t - Nu-i nimic, o si mi intremez...
stricti nu fusesetulburatl. in fiecare zi eraluat un nou lot de
E noapte.Anton a plecatin lagdr.Iulia la atelier,in schimbul
aresta[i a doua oari. Nu-[i mai rimAnea decAtsI te minunezi
de noapte. Tonia doarme pe bancheti. Numai eu qi Vasia tot
cum de reugescsi inghesuie atilia oameni in spaliul limitat al
vorbim, culcali in paturi. Deja de cAtevaori mi-a urat noapte
caseiVasikov.Probabil deja se sti gi sub priciuri. De la o zi la
buni, dar discufia tot izbucnegtemereu.
in fine adorm, pistrdnd chiar in somn sentimentul de pld- alta, alfabetul se apropia tot mai mult de litera luliei, K. Seara,
cere fizicd puternici stArnit de ceargafulcurat qi cel de pla- inainte de culcare,Iulia didea instruc[iuni.
pumd. Mi trezegtevocealui Vasia. - Daci o sd md ia azi, si ai in vedere:mdnuqilemele de
- Mami, dormi? bland sunt la reparat.Si le iei din atelier gi si mi le aduci. Si nu
- Da. Ce-i? aduci pAine,ajungeralia. Dar zahilr neapdrat.Fdri zahir inne-
- Nimic. Voiam numai si-!i spun noaptebuni, mimici... bunescde tot...
Si pestejumitate de ori din nou: $i eu deja nu mai rdspundeamacum: ,,Nu mai spunepros-
- Noaptebun[, mimicl... tii'l ci acceptamlaconic:
- Bine. o si aduc.
li
394 EvcHENueGHrNzsunc
in primul moment de la iegireamea, toli au fost imbirbitali
de mesajul meu semnificativ cd estevorba numai de deportare,
cd nimeni nu va primi pedepsein lagdr.Dar mai apoi viseleco-
lorate despre,,Ridichearogie" au inceput si plleasci cumva in
fala perspectiveireale a caseiVasikov, gi nici nu se gtie pe ce
termen.
Vasika era negru de supirare. Mai rimisese o jumltate de
an pAni la terminarea Ecolii medii gi dintr-odatl a inceput sd
ia note de trei. La tentativa mea de a aduce vorba despreasta,
el gi-a aretat collii:
- Ce, MGB e nelinistit de notelemele?
Nu aveam ce si-i rispund. intr-adevdr, MGB intrase in
viata noastrd cotidiani. Supraveghereade dinainte de arest
putea si nu fie bigati in seami, era secret6.Acum eram urmi-
riti pe fafi 9i umbra ,,caseialbe" plutea deasupracisu{ei noas-
tre din cirli de joc, deasupragubredeinoastrefericiri familiale.
in prima siptimAni de la iegireadin inchisoare,am fost acolo
de trei ori. Prima dati, pentru a semna ci nu pirisesc locali-
tatea.A doua 9i a treia, pentru a mi pldnge de seclia de cadre,
carenu doreas[ mi repunl in munci. Iar mai apoi pur 9i sim-
plu mi-au ordonat si mi prezint la ei de doui ori pe siptd-
mAni, pdnd va veni de la Moscova deciziain noul meu ,,dosar".
ln urma unui telefon ,,de acolo'l am fost reprimiti la ser-
viciu. Cintam din nou la pian, dar din cAndin cind surprin-
deam asupramea privirile pline de compitimire ale colegelor,
atrzeamfrdnturi de disculii desprefaptul c[ directoareacauti
un nou muzician.Ea incepusesi fie tot mai reticenti s-o lase
pe Tonia cu mine.
- Cu cdt se va atagamai mult, cu atdt va fi mai greu si se
dezve[e.
Nici Anton nu mai reu$eaacum si vina in fiecareseard,pen-
tru ci regimul din lagir se indsprisein legdturi cu apropierea
Ocna...ce binecuvhntare! 39s
datei istorice - aniversareaa 70 de ani a Inspiratorului gi Or-
ganizatorului tuturor victoriilor noastre, a Marelui Lingvist
9i a Celui mai bun prieten al sportivilor nostri, generalisimul
Stalin.
Iulia cerea ca radioul si fie mereu deschis.Avea o teorie:
,,Trebuiesi auzi totl' $i difuzorul nostru, de dimineala pAni
seara,iqi scuipaplimAnii, improqcAndasupranoastri guvoaie
de entuziasmal lingdilor legat de aniversareaConducitorului.
Aniversarea celor 70 de ani era sdrbitoriti aproape o sipti-
mdni intreagi. Bacanalelede entuziasm gi declarafii de dra-
gostegi fidelitate durau cu orele.Fiecarepopor fbceapracticile
sale gamanicein f-elullui. Asiaticii bdteau in tamburine gi-gi
plesciiau limbile. Siberienii, cu voci rigugite, urlau cu privire
la intinderile patriei minunate in care ei, chipurile, au compus
un cAntecplin de bucurie despremareleprieten gi conducitor.
Cei din Riazan gi Voronej au inceput si bati un step oarecum
deosebit, intens, in onoarea generalisimului, intrerupdnd ar-
monia cu strigite violente. Apoi se transmitea petrecerea
populari din Piala Roqie, orchestrelebubuitoare gi corurile.
Totul mergeaintr-un crescendocontinuu gi nu se vedea cdnd
seva incheiaacesta.
Acum, toate acesteapar aproape incredibile. Oare atunci
nu am visat toate acestedansuri gamanicein acordul cirora
a iegit de pe scena istoricd acest an 1949 de tristi amintire?
Vai! Precizia memoriei era confirmati de fiecare dati cind,
inci destul de recent, am dat intAmplitor in eter peste vocile
subliri, pdtrunzitoare din Pekin, carese sufocauin superlative,
se zbiteau in conlulsiile iubirii pentru cel mai, cel mai Mare
CArmaci.
...Pe 25 decembrie1949a murit mama mea.Al doileaarest
al meu s-a dovedit a fi chiar ultime piclturi care a umplut
 EvcHnNre GnrNzsunc
paharul. Ce s-a mai agitat,s5rmana,c6nd a aflat din scrisoa-
rea lui Vasia ci el a rimas din nou flrd mine! CAt a incercat
de acolo, de la distanfi, si apere,si ajute. Ba trimitea prin oa-
meni pulin cunoscuti telegrame ce incepeau cu cuvintele ,Ie
implor'l ba se incumeta - uscifivl, de aproape 70 de ani, in
paltonagulei de drap cu ciptugealadin matase-, si calcepra-
gul ministerului ingrozitor, demonstrdnd unor ofiqeri de ser-
viciu bine hrinili, bine ragi, ci, dupi toate legile, mama are
dreptul micar sd Etiedaci fiica ei estein viati si unde se afll,
daci triiegte.
Din fericire,a mai apucatsaprimeasci scrisoareamea des-
pre iesireadin casaVasikov.Si eu am mai apucatsi primesc ul-
tima r.estede la ea - o foaie de caiet de clasaintdi. Mama mea
scria acum mare. Mare gi inegal.Seplingea de ochiul stAng.Nu
vedeaaproapedeloc cu el. Dar cu dreptul vedeascrisulmeu,
igi didea seamaca am iegitinci o datd vie, 9i de aceeascrisese:
,,Cefericire!"Aga scriaea cu o siptimdnd inainte si moari.
Ea fuseseo mami total obignuiti, nedescrisi de nimeni.
O mami de definuti. igi inlbptuia fapta sa de eroism ticuti,
de care nu-gi didea seama,deja la bitrdneqe,deja in anii sii
de f'emeievdduvi, flri cas6.N-o opriserd nici bolile, nici vAr-
sta, nici malnutrilia cronici. Nu erau pentru ea pimAnturi in
impirdfia noastrdfantastici a zmeului Gorinici. Timp de l3
ani lungi, zi de zi, mi gdsisepestetot, indiferent unde fusesem
aruncatd.Dacd a9publica scrisorileei din acegtil3 ani, ar iegi
un document uman de o forli cutremurdtoare.Dar scrisorile
mi-au fost luate la perchezi{ii,in etape,in timpul celui de-al
doilea arest.
Nu au rlmas scrisori. Au ramas numai doui fotografii.
intr-una e o elevdde gimnaziu meditativi, cu ochi negri, din
1902.Eleva aceastacitea pe ascunso carte nu prea inteleasd,
Ocna... ce binecuvdntare!
dar ademenitoareprin faptul cd fuseseinterzisi, Criticaprogra-
mului de la Gothar.in cealaltdfotografie, esteo bitrAni indu-
rerati. Studiasetemeinic regulile corespondenleicu detinufii,
nici ele nu prea clare. Intra din cdnd in cAnd in lupti de idei
cu Marele Criminal, in puritatea sa minunAndu-se sincer ci
el nu vrea sd respectenici micar regulile proprii, createde el.
in cererile nenumirate scria: ,,Pe baza punctului cutare din
dispozi{iacutare,rog si mi sedea permisiuneade a..."
Telegramadespremoartea mamei a fost adusi pe 26 decem-
brie. Difuzorul inc[ se mai zbuciuma in convulsiile bucuriei
aniversirii. Cineva urla din toli bojocii ,,Triiascd!'1
acoperind
cu vocea sa orchestrelereunite. Da, el ajunsesepind la aniver-
sareacelor 70 de ani ai sdi.Dar uite, ea nu mai aiunsese...
...O lovituri dupi alta.A venit dispozijiaComisieiSpeciale
a MGB in privin{a ,,dosarului"meu. Eram condamnatl la de-
portare pe viali in granileleSiberieiOrientale.
Distrugitor a fost pentru mine, pentru to!i, se intelege,nu
faptul deportirii pe viali. Dimpotrivi, ea era riul cel mic in
comparatiecu spectrul unei noi pedepsein lagir. Ne omora
adresa- SiberiaOrientald. Asta insemna pribuqirea totali a
cisulei noastredin cdrfi de joc. O si fiu dusi de aici,iar Anton
o si mai steain Kolima, in lagirul siu, restul de patru ani. Apoi
qi lui ii vor da deportarepe via![ in alt loc, nu acolo unde sunt
eu. Vasiao si rdmAni singur de tot, pentru ci litera Iuliei, iar,
cu ea, gi casaVasikov, se apropie ireversibil de noi. Pe Tonia
la primivari o s-o trimiti la casade copii. ln fine, din eco-
urile generale,etapa care m[ aEteptape mine era groaznici.
Unii mai fuseserlintr-o asemeneaetapi gi pulini rimiseseri
in viati. Mai aleso victiniS a unei asemeneaetapea devenitla
r Lucrarescrisi de Karl Marx in anul 1875(n. red.).
 EvcnnNre, GnrNzsuRc
scurte vreme dupa aceeaprietenul lui Umanski, tdnirul, talen-
tatul Vasili Kuprianov.
Ironia sorlii a fbcut ca adresadeportirii pe viali si fie pri-
mitd datoriti compitimirii gi ingiduinlei coloneluluiJirulnigki.
El voia si-mi ugurezesituafia gi de aceeadosarul meu fusese
fhcut nu pentru Kolima, un loc mult mai indepdrtat, ci pentru
Siberia Orientald, un loc mai pulin indepdrtat, totugi pe conti-
nent. De unde si gtie el toati situalia mea!
Dupi ce am primit sentinfa, anchetatorul meu Gaidukov
mi-a propus si vin la el la convocare,a doua zi. Etapain Sibe-
ria Orientali era amdnati deocamdati din cavzagerurilor pu-
l ternice, dar putea fi stabiliti in orice moment.
A inceput o viali total monstruoasi. in colpl camereinoastre
seaflauboccelelemelede etapi dejafbcute.in fiecaredimineati,
ln ziua convocirii, imi luam rimas-bun de la tofi, ca pentru tot-
deauna.Iar dupi ce cAntamla pian margurile mele optimiste gi
cAntecelelirice, nu dideam fuga direct acasd,ci la ,,casaalbfl
la prezen[6..Acolo, pe coridor, m-a vizut odatd chiar colonelul
I
Jirulnitki.
- Ce-i cu dumneavoastri? Sunteli bolnavi? a intrebat el
vizAndu-mi fala galbeni, ascu{iti, cu cearcine negre.
- Suntslnitoasi' Disperareanu poatefi consideratio boali.
- $i de ce disperarea?a intrebat furios colonelul. Doar ati
primit o sentinli destul de bldndi. Nu Kolima, cu inghelul ei
vegnic,ci SiberiaOrientali. Acolo e o vari adevdrati,sunt le-
gume, acolo e cale ferati. O si vini rudele la dumneavoastrd..
- Nu mai am rude care si poati veni.
Colonelul s-a uitat la mine cu o nemultumire viditi. Nu
agteptaproteste,ci recunogtinfd.
- Aici deja mi-am fXcut un rost. Am un colligor, serviciu,
oameni apropia{i.Iar acoloiau totul de la capat:sunt un om gol
pe un pimAnt gol, am incercateu si-i explic.
Ocna...ce binecuyhntare!
Dupi o scurti pa:uzi,colonelul a deschisugabiroului siu.
- Intrafi! Daci Kolima, ca loc de deportare,e mai bun pen-
tru dumneavoastri, atunci scrie(i o cerere in acestsensadre-
sati Comisiei Speciale.O si trimitem cerereadumneavoastrd
la Moscova. Motivali prin boali Ei imposibilitatea de a merge
in etapi.
- $i cum rimdne cu etapa?
- O s-o amAnim pAn[ la primirea rispunsului...
De emofie nu mai pot se formulez nici textul cererii qi co-
lonelul mi-l dicteazi. ,,Din cauza unei stdri precare de sdn6-
tate... Imposibilitateade aface fafi unei etapeindepirtate...
Din cauza faptului ci fiul invald in ultima clasi a gcolii din
Magadan..."
- $i fetifa e incl mici, mai spun eu deodati.
- Ce fetifi?
$i atunci revdrs asupra colonelului povestea Toniei. Uite
cine cu adevirat nu va face fali etapei... Si ea va trebui si
meargi la Komsomolsk... Nu vrea colonelul si vadl pufin
fetila? E aici, sti pe un scaunpe coridor, mI agteapti.
- La noi? Un copil?
- Ei, da. A trebuit s-o iau cu mine, sd nu se intoarci la
gridinifd. Azi trebuies-o duc la baie.
-
$i ce,vrefi s-o infiafi oficial?
- Am incercat.Am fost refuzati.Sespuneca persoaneleca
mine nu au dreptul.
Astfel a avut loc prima intAlnire dintre Tonia, de trei ani, cu
atotputernicul minister. Uite cam care este transpunereadia-
logului ei cu colonelul.
- Bun[, Tonia.Spune,nu vrei si te duci la Moscova?
- Cu mama?
- Nu, cu mine. Mama trebuiesi lucreze...
- Firi mama nu merg.
400 EvcuBNre
GHrrsznunc
- Hm... Picat. Dar acolo,la Moscova,estecirc.Iar la circ
sunt urqi, maimute,vulpi...
- Avem qi noi acasi o pisici, Agafia.
- Agafia?a intrebat colonelul si a luat receptorul.
A sunat la sec{iade tuteli de pe lingi Secfiaoriqeneasci de
invdlimAnt gi a spusrlspicat ci in zilele urmdtoare o si vini la
ei deportatacutare.in problema fetilei Antonina. Iar recoman-
darea MGB estesi indeplini{i solicitarea.
imi imaginez cum gi-a holbat ochii aceaindividi urecheati
care semdnacu un liliac, care-mi spuseseci ar fi trebuit sd fiu
decizutl din drepturile materne asupracopiilor mei.
Dar ce s-a intimplat cu colonelul?De ce a manifestatnigte
sentimentecare nu aveaulegituri cu profesialui? Cdt de mult
bine mi-a lIcut omul ista, plin de decorafii pentru serviciul in
slujbaorganelor!M-a scosdin inchisoare.(Al[ii, in agteptarea
formalitililor pentru deportareape viafi au stat nu o lund, ca
mine, ci cAtecinci-gaseluni.) M-a ajutat si-mi reiau serviciul
in condiliile impotrivirii manifestea secfiei de cadre.S-a apu-
cat si faci demersuri referitoarela schimbarealocului de de-
portare qi a amAnatetapa.Si acum, uite, Tonia...
Atunci, tot acestcomportament enigmatic mi se pirea ne-
clar. Abia dupd plecarea colonelului din Magadan am auzit
ci, in timpul epopeii mele din 1949,colonelul gtia deja despre
demiterea lui apropiatl. Era niucit de acestlucru, se chinuia
sufleteEte,fhri si giseasci vreo explicatie ,,nedreptilii" ce i se
fbcusegi poatepentru prima oari s-agAnditgi la destinelealtor
oameni. Eu, pur gi simplu, m-am nimerit in preajmi in mo-
mentele salede mare confuzie a sentimentelor.
Iar ceeace s-a intimplat cu el era legatde un alt cutremur
al anului 7949,al cirui epicentruse afla pe continent.PAni la
noi abia incepuserisi se simti ecourileslabeale acestuitunet
Ocna... ce binecuvdntare! 401
indepirtat. Problema era cd acestcolonel, cu toate meritele lui
fa([ de organe,aveao bubi la dosar.O bubi fatali gi de nein-
depirtat. Se refereala punctul cinci al chestionarului - referi-
tor la na{ionalitate.
C-o fi aqasau nu, dar la cAtevazlIe de la intAlnirea Toniei
cu colonelul, iegeamcu ea de la evidenla populaliei din Maga-
dan, ducdnd cu mine certificatul de nagterece arita,la rubrica
,,Mama',prenumele,patronimicul gi numele meu. $i deEiIulia
continua si afirme ci toate acesteasunt fanteziamea silbatici,
pentru care va trebui si mai plitim, a oftat gi ea uguratd cdnd
a aflat ci nu mai trebuie sd ne temem de etapa copiiloq care
atirna deasupranoastrd ca un nor greu de un an gi jumitate.
Destul de repede, cam peste o lund gi jumitate, a venit gi
rispunsul Ia cerereamea trimisi la Comisia Specialda MGB.
Mi s-apermis si rimAn pe via{i in Kolima. Evenimentulacesta
l-am sirbitorit zgomotosla masafamiliei. E mare lucru, teoria
r[ului cel mai mic! Primesc cu bucurie din mdna comandan-
tului hArtia - in loc de permis de gedere- in care se spune cd
am limitate drepturile de deplasarela 7 kilometri de Magadan,
unde mi aflu sub supraveghereaoficiali a organelor MGB gi
unde sunt obligati de doud ori pe luni sd mi prezint. $i c[
totul estepe viafi.
Mi bucur sincer de tot. Oare acestanu este riul cel mai
mic, si rimAn cu cei apropiali mie in cuqca deja aranjatl, si
lucrez Ia grldinili, si fiu inconjuratl de tovarlgele vechi din
inchisoare gi laglr? Dar putea fi gi Siberia Orientali, cu etapa
ei plini de scorbut gi dizenterie, de foame, una de felul celei
in care a murit prietenul lui Umanski, Vasili Kuprianov. Putea
fi un nou pustiu necunoscut in care trebuia si iei totul de la
capdt- de la acoperigulde deasupracapuluipdnala primul om
binevoitor din vecinitate.
 EvcHnNre GHrNzaunc
Cuvintele .pentru totdeauna' $i .pe via{i" m_au dus la
disperare.
- Nu seqtiepdni la capdtulviefui CUI...
A mea saua LUI?
le explicam eu celor apropiali. Dar el, cum, necum, e mai bi_
trdn decdtmama...
Nici nu am apucat si ne bucurim cum se cuvine de depor_
tarea pe viald intre hotarele linutului Kolima, ci a mai venit o
alti bucurie. conform aceleiaqiteorii a riului cel mai mic. in
casaVasikov a avut loc, ca si ml exprim cu limbajul de azi,o
explozie demografici. in legdturd.cu suprapopulareaabsolutd
a inchisorii, emghebigtiinogtri locali au primit de la Moscova
permisiunea de a face documentele de deportare pe viafi ale
celor arestali a doua oari firi a mai fi arestatipreliminar. De
atunci, cei care trebuiau sd fie trimigi in deportare nu au mai
fost arestafi.Au inceput,pur gi simplu, si-i chemein,,casaalbi'l
unde li seluau buletinele,ii puneausdsemnezeci nu vor pdrisi
localitateagi le dideau drumul acasi. Iar pestevreo doui luni,
dupd ce primeau de la Moscovadosarelepregitite, aresta{iierau
chemali a doua oari gi li se inmina in loc de buletin un docu-
ment cum aveam qi eu. Spre marea noastri bucurie, reforma
aceastanobili s-a intimplat la nivelul literei I. prin urmare. nu
s-a mai ajuns pdnl la litera K si la arestareaIuliei.
Astfel, in mod paradoxal,cisufa noastr6.din cirli de joc nu
numai cd a rezistatcutremurului din 1949, dar parci devenise
mai solidi.
Saupoatee mai bine sdcomparim cameranoastri cu o arci
ce plutea pe apele primordiale? Ei, daci e aga,atunci faptele
sunt fapte: zguduitd de loviturile unei furtuni destul de puter-
nice, arcanoastri a pitruns in noul deceniu.
...Au venit anii '50. A venit primivara anului 1950.Vasia
termini gcoala.Au inceput si liclreasci, precum intr_un film,
Ocna...ce binecuvdntare! 403
cadre ce se schimbau rapid. Diploma de bacalaureatcu un trei
mare la fizici,. Cu un asemeneadosar $i cu un trei, cum si intri
la facultate?
Seara de absolvire de la Ecoali. Stau jos printre pirinlii
absolvenlilor,aldturi de colonei gi generali.Ascult cum profe-
soarade istorie,cu nasul lung, plini de elan,iEi indeamni elevii
si nu uite Magadanul nostru luminos, auriu, construit de mii-
nile unor entuziagti. Si se mindreasca de faptul cd au invitat
intr-un asemenea orag...
Eu sunt imbricati in haina mea cea mai eleganti, din ul-
timul pachet primit de la mama, inainte de a muri. Este de la
sora mea, NataEa,gi pini in searaaceastami se pirea extrem
de cuviincioasl. Dar in vecindtateamitdsurilor, vulpilor argin-
tii qi a mullimii de bijuterii, eu ardt ca o bucitireasi obignuiti
al cirei fiu a invilat din mila domnilor.
(De fapt, sunt al dracului de nerecunoscitoare!Dar tocmai
acestefemei, agade fhri gust gitite, au manifestatomenie: i-au
dat lui Vasia,din partea comitetului pirinliloa o masi gratuite
cAt timp eu eram inchisd in casaVasikov.)
in searade absolvirea lui, Vasikas-a imbitat pentru prima
oari Ei l-am tdrAt acasdnoaptea pe strizi, privindu-mi de la
distanli in acestrol rusescclasicgi suspindndamirdti pe drum.
Iar a doua zi, el, chiar ca un copil, mi-a cerut iertaregi a jurat ci
nu se va mai repeta.Dar eu pldngeamneimpicatd.
De fapt eu plAngeam,se inlelege, nu din cauza debutului
lui Vasiain privinta biuturii, ci pentru ci mi agteptao noui
incercarecumplitl: ziua plecdriilui Vasiape continent.Ce re-
pede au mai trecut acegtidoi ani din viata noastri comunil $i
uite, iar o si plece.Si o sd-i duc dorul mai mult acum, cdnd e
al meu, al nostru,decAtii duceermodinioard copilului de patru
ani lisat acasa.
 404 EvcHENreGHrNzgunc
Mi s-a perut pentru prirna datd ci deportarea pe viafi,
chiar dacd e in granifele Kolimei, nu e asa de dulce. Si deSi
fiul imi promite ci va veni in vacanfi, iar eu ii promit neapd-
rat, cu orice pret, ci voi aduna bani pentru cdlitoria asta a lui,
amdndoi ne gAndim: oare nu va fi o despdrlire a noastri pen-
tru totdeauna?
$i uite, a venit ziua aceasta.Aeroportul din Magadan, pe
atunci destul de gol. Pirinlii liberi ai colegilor de clasi ai lui
Vasia, care-giconduc copiii ca si mine, dar, spre deosebirede
mine, le promit copiilor ci vor veni in curind in concediu pe
continent.
imbarcarea. Ultima imbritisare. Ultimele cuvinte aiurea.
Despre galogi, mi se pare. Nu a uitat oare galogii? $i micul
punct pe cer - un tiun ce zboar\. Zboard, luindu-l de lAngi
mine pe ultimul meu copil, sdngedin sAngelemeu, o frdnturi a
familiei mele adevirate. Iar eu stau singuri, singurici in aero-
portul pustiit, mi tot uit in sus,deginu se mai vedenimic deja.
Sunt singura... Anton nu-gi poatefaceapari{iain locurile ofi-
ciale, el si-a luat rimas-bun de la Vasiain ajun. Iulia e la servi-
ciu. Pe Tonia nu am luat-o cu mine ca si nu pldngi.
A plecat Vasia.De parci nici nu a fost, de parci am visat.
Abia imi tArAipAni la autobuzpicioarelegreledeodati. Intru in
cameracareparcanici ea nu mai e a mea,pentru c[ eu gi Tonia
trebuie si plecim de aici, pentru ci Iulika mea se cisdtoreste.
Sunt bucuroasi.pentru ea, pentru viitorul ei sot. Este un be-
larus foarte serios, chibzuit, fost prof'esor,lucritor la seclia
ordgeneascipentru invilimAnt. Dupi ce gi-aispigit pedeapsa,
nu se gribeste acum sd plece undeva. Problema e ci., inainte
de arest,acolo,la Minsk, fusesecis[torit cu o evreici. in tim-
pul ocupaliei,fuseseomoriti de hitlerigti.in acelagitimp, i-au
omorAt9i pe cei doi copii ai lui, o feti!d gi un bdiat,deqiei erau
r1
Ocna...ce binecuvdntare
! 405
considera[i,dupi tati, belarugi.Un om bun gi linigtit, dar avea
o ciudiqenie - nu putea si vadi fete mici. Toate i se pireau ci
seamini cu fetila lui de cinci ani, impugcati. ,Vi rog si md
scuza(ici nu vorbesc cu Tonia a dumneavoastrd.Nu pot. Sea-
mini cu fetila mea."
Da, eram bucuroasi pentru Iulia, dar imi era greu si plec
din cameranoastri careinci eraplind de Vasia.Am incercats[
nu-i ardt asta luliei, care mi ajutaseaEade mult si fac demer-
suri in privin{a unei noi locuinfe.
in cele din urmi, demersurile au fost incununate de suc-
ces.in baracanoastri, la parter, era o bucitdrie comuni uriagi,
ca o magazie.Ni s-a permis si delimitim in ea, cu placaj, opt
metri pitrali.
Era tare nepldcut in noua noastri casi. Mereu mirosea a
supi' de varzagi lapte dat in foc, a pe$teprajit. Dis-de-dimineali
incepea via(a in bucitirie. 15 femei - dintre ele destule lbste
delinute -, cu gura mare, fbri siL-gicontrolezevorbele,iEi dis-
cutau problemele,ficeau scandal,cdntau.
Anton, cAnd venea seara,mi liniqtea: uite, in curd'nd o sd
iasi gi el din lagir gi o si schimb[m cameraastape alta. li zAm-
beam obositi ca rlspuns, agacum ii zAmbegtiunui copil care
promite si taie capul zmeului Gorinici. PAndla sfArgitulpe-
depseilui mai ramiseseri pestedoi ani. $i oare o si fie elibe-
rat pini la urmd? Doar e german!Si vremurile sunt cum suntl
Vremurile intr-adevir nu se linigteau.Anul 1950nu se do-
vedise a fi deloc mai usor decdt tg+9. Fogtii nogtri definuli fu-
seseri deportali pe viali in progresiecrescitoare.Dupd aceea
nu mulli rimlseseri in Magadan,fuseseritrimiEi mai departe
in taiga.Fiecarezi aduceanouti{i qi numai in acelagiplan. Se
sinuciseseri$ura Sidorenkogi Hans Stern.Triiseri impreunl
deja de cAlivaani, se iubiseri cu un fel de frenezie.Dup[ ce au
406 EvcnsNreGHrNzsunc
primit deportarea pe via{i, fiecare a fost trimis in cdte un alt
capit al pustiului Kolima. Nu li s-a permis si-gi inregistreze
cisitoria, pentru a putea tr[i impreunl in deportare: el era
cetitean austriac. Au ftcut focul in soba din cocioabalor, au
acoperit hornul si au murit asfixia{i.S-a spdnzuratvecheamea
cunoEtin!6,medicul internist Kalambet, de la Belicie. A inne-
bunit Tina Keller. Gertrude a noastri, dupi ce a iegit din casa
Vasikov,nu a fost lisatd nici ea in Magadan, ci a fost trimisi la
Omsucikan,gi scriade acoloscrisorineobignuitepentru ea:nu
prea a incercatsi,,fundamentezeteoretic",,etapaaceastalpur
gi simplu se plAngeatare de situatia grea.
VeEtireleveneaula noi gi de pe continent. De pestetot numai
martirologii si liste de arestiri repetate.Nu degeabami temu-
sem aqade tare de SiberiaOrientald. Deqi ea era considerati un
tinut ,,nu agade indepirtat'i ai nogtri mureau acolo de foame,
neprimind de lucru, nici micar munci fizice. Mureau gi de
dor, pentru ci fuseseri despirlili de prietenii lor de suferin!6.
Ne-a cutremurat pe toli vesteasinuciderii Lipei Kaplan. To[i o
fineam minte din lagir ca o fiingl veseli, care rddeamereu, ru-
men6, directi. Uneori Zimmermanga,cind o vedeape Lipa, se
mdnia: ,,inflori{i, parcd sunteli la staliune!" Dupi aceea,cdnd
apirea Zimmerman, ii strigam Lipei: ,,Ascunde-te,ci iar ajungi
la Izvestkovaiapentru rumenealata!" Uite, tocmai fata astaru-
meni, veseli, a bdut otravi cdnd agteptacel de-al doilea arest.
Puteai, intr-un intuneric aga de nepltruns dat de aceste
vegti sumbre, si vezi vreo razd de speran!6?Si dideam din
mdnd a lehamite,aproapecu nddul cAnd Anton imi repetar
ca existasperantasd fie eliberatinainte de termen. Ce rost au
disculiile acesteacopilireEti?Micar de n-ar fi nevoie si mai
rdmii inchisl Dar el tot povestea,iar si iar, in detaliu, cum a
reuqit si Iratezede o eczemi vechepe unul dintre gefii mari.
Ocna...ce binecuvhntare!
Acestase considerade multi vreme bolnav incurabil qi acum,
pur gi simplu, nu mai putea de bucurie, cAnd vedeaci se vin-
decase.Se jurase ci-l va elibera pe doctor inainte de termen,
chiar de e de o suti de ori neamt. Nu, oricum nu luam in serios
asta.Prea nu se potrivea astacu culoareatimpului.
Dar noi triiam in lara paradoxurilor. $i odati, destul de tAr-
ziu seara,cdnd Tonia deja dormea iar eu imi copiam, ciscdnd
febril, nesfirgitele mele ,,planuri ale orelor de muzicdl cineva
a bitut la uga noastri de placaj. Era un ciocinit cam ciudat.
Cumva solemn, parci un motiv din marqul Aideil.
- Spune{i-mi,vi rog, aici esteapartamentuldoctorului Wal-
ter?a intrebat Anton strecurdndu-gipe ugaingusti valiza sa din
lemn, de lagir. Mi se pare c[ acestaesteapartamentuldoctoru-
lui liber Walter... Iar dumneavoastri,dupi toate probabilitilile,
sunteli so{ia lui, FrauWalterl
Ii streluceaudinfii, rddea in hohote, tare, a trezit-o gi a ciu-
fulit-o pe Tonia, a aprins lumina puternici din tavan. Apoi a
pus pe masi adeverinfasa de eliberare.Nu era un vis. Chiar fu-
seseeliberat inainte de termen, cu doi ani inainte si se incheie
ceade-a TREIA pedeapsda sa.
Acum, in cei opt metri pitrali de spaliu din preajmabucitl-
riei, am inceput sl triim toli trei. Anton lucra ca medic liber in
acelagispitalunde practicasede cAndera delinut. Dar pentru a
fi inregistrat in spaliul meu era nevoie si ne inregistrim cisi-
toria. Era singurul drept pe care-l primeau deporta{ii: dreptul
la aqa-numita conviefuire in comun in cadrul c[sitoriei inre-
gistrate.$i se aveain vederenumai o cisitorie noud, incheiati
dejala locul deportdrii.Sofii de pe continent,despirlili in anul
1937, in niciun caz nu se puteau reuni.
' Referire la marsul triunrfal din opera Aida, de GiuseppeVerdi
(n. red.).
408 EvcnnNre GHrNznunc
Eu nu prea voiam s[ merg la oficiul stdrii civile. Aveam nigte
sentimentecomplexe,chinuitoare,fali de solul meu de pe con-
tinent, PavelAksionov, mai bine zis, fali de memoria lui Pavel.
Pentru ci, in ciuda faptului cI triieqte sau nu, eram ferm con-
vinsi ci nu ne vom intdlni niciodati. in acea primi viafi a
mea, cealaltd,care acum mi se pirea un vis, ne iubiserim gi
ne in(eleseserdm.Cred ci nu ne-am fi despirqit niciodati daci
nu s-ar fi amestecatin viata noastri Tatdl cel Bun, Cel mai bun
prieten al familiilor sovietice.Si eu am continuat si-l iubescpe
Pavel,aqacum esteiubit un mort drag. E ciudat, dar mi sepirea
ci el gi Anton s-ar fi pllcut. ii povesteamadesealui Vasiadespre
tatil siu in prezentalui Anton qi el suslinea cu plicere aceste
discu[ii. Nu gtiu dacd in acestcaz am fost o criminali gi o bi-
gamd. Mustriri de congtiin{i. nu aveam.Dar acum, cind inre-
gistrareacisitoriei cu Anton devenisepractic chestiuneazilei,
eu, conform unei logici inexplicabile,credeamdeodati ci, uite,
trebuia si evit tocmai aceastiinregistrarea cdsdtoriei,de dragul
lui Pavel.De parci amesteculoficiului stirii civile l-ar fi ofensat.
Din punct de vedere formal, m[ puteam consideraviduvd,
pentru ci, incd din 1939,ca rispuns la intrebareadespresoarta
sofului meu, mi s-a dat o adeverin(i: s-a stins din cauzaunei
pneumonii. Dar, dupi aceasti adeverinti, au apdrut scrisori de
la el. CAnd a murit Alioga, mama mi-a telegrafiat:,,Triiestede
dragul lui Vasia, nici tatd nu mai arel' Dar gi dupi aceeaau
existat zvonuri ci triieqte, cd e la Inta.
Anton, observAndci amAn drumul la stareacivili, a inteles
totul fbrl cuvinte.
- Este numai o procedura mililieneasci. Pentru a evita
suferinle de prisos. Ci aga ni se poate intAmpla ca in cazul
$urei gi al lui Hans. Tu o sd primegti un ordin spre vest, iar eu,
in parteacealalti...
Ocna... ce binecuvdntare!
La stareacivili nu a fost nevoie de niciun fel de adeverinti
despresoartasoquluimeu gi a primei sofii a lui Anton. Se do-
vedise ci existi o lege care permite o cisitorie noui in cazul
unei absenlefbri veste de zeceani a unuia dintre so!i. Iar tofi
cei ingropali de vii pe unul dintre pimAnturile din impdrilia
zmeului Gorinici erau considerali absen{i frr[ veste gi pentru
continent, gi pentru celelaltecolluri ale imp[riliei lui Gorinici.
Uite cum ne-am trezitla inceputul anului 1951posesoriia
cAtorva documente solide: certificat de ci,sitorie, certificatul
de naqtereal Toniei, carnetul de student al lui Vasia.Vasia,in
ciuda acelui trei, a intrat la Facultateade medicini gi, pentru
orice eventualitate,ne-a trimis o adeverinli in acestsens.
Oricit de modeste ar fi acestehArtii, ele defineau un frag-
ment din aceafor![ miraculoasi pe care o are o hArtie in fara
noastri. Degi nu era durabili, ele au constituit totugi o barieri
pentru cdsula noastri din cdrli de joc. Cel pulin acum aveam
la stareacivili rispunsurile oficiale la intrebirile suspicioase:
,,Dar cine esteea (el) pentru dumneavoastri?"
Necunoscutesunt intorsiLturiledestinului pentru delinuli!
Pini la urmi, cisu(a noastri din cir{i de joc nu numai ci a rezis-
tat cutremurului anului 1949,dar chiar s-a intirit, s-a legalizat.
De fapt, numai pAni la o noud lovituri subterand..'
l
I
Capitolul12
$apteiezipefrontul ideologic
Noile prigoane nu s-au ldsat agteptate.De data aceasta,ne-
norocirea a venit direct din munca mea de toate zilele. Pentru
ci banii ne lipseau in continuare, iar acum trebuia s6-i tri-
i mit regulat lui Vasia,nu refuzam nicio meditalie. Si desi eram
pulin tulburatl ci familia care imi oferise orele era de rang
inalt, am acceptattotu;i.
Era, cum si spun, a doua cea mai avuti casi din lumea
i funclionireasci din Kolima. Mi s-au propus ore in familia di-
rectorului direcliei politice a Dalstroi, Sevcenko.
So{ia acestuidirector - o femeie frumoasi, cu o fatl destul
de inteligenti - mi vazusela gridinifa noastri. Veneala noi in
calitate de membru al comitetului de femei. I-au pldcut orele
de muzic6, mai ales dramatizareabasmelor. |ucam ,,Lupul qi
cei gapteiezi'i Iedul cel mai iste! qi mai infelept, al saptelea,era
jucat de Edik Klimov. Veneausd-l vadi toate doicile din grupe
9i bucitiresele de la bucitirie. A fermecat-oqi pe doamna im-
portant[. in pauzi, ea mi-a propus si fac meditalii cu fiul ei la
rusi, spunAndu-micu durerecd biiatul ei de 14 ani e interesat
numai de fotbal.
Auzisem cAte ceva despre aceastl doamnd de la deqinufii
care lucrau pentru ea. Se spuneaci se deosebeqte clar de alte
solii de gefi.Citegtecdrti, e preocupati de muzici Ei,lucrul cel
Ocna...ce binecuvdntare! 4t1
mai important, manifesti un interesinexplicabil fali de perso-
nalul ei din subordine.Un interesuman. Pictorila $uhaevaimi
povesteaci femeia aceastanu numai ci-i admira modelelenoi
in atelierulei de croitorie, dar ii punea gi intrebiri destulde per-
tinente desprepicturi, desprevia{a de dinainte a $uhaevei,de la
Paris.Pe manichiurista ei, cunoscuti la noi, in Elghen,sub nu-
mele de Micula Alma, o letoni grisuni veseli, care nu se plic-
tisea niciodati, o intrebase,zimbind ironic, cum de Alma, cu
constitulia ei, a devenit diversionisti... Spilitoresei sale Ania
Muralova i-a spusimediat ci-l gtiape soful ei, impugcatin anul
Ig3T,fostcomandant al Regiunii Militare Moscova.Sepirea ci
respiraliade foc a anului 1937,dac6,nu o atinsese,cel pulin tre-
cusepe undeva pe aproape,fbcind-o si tremure.
Am inceput, de trei ori pe siptimind, si urc la etajul al doi-
lea al reqedinlei de stat. Treceam pe lAngd doi gardieni - cAte
unul la fiecare etaj -, aritAndu-le biletul de la angajatoarea
mea: ,,Rogsi-i permiteli accesulprofesoareiJ'
Cu elevul mi-a fost greu. Era un prost patentat, care rds-
pundea cinic la temerile mele ci risci si rimdni repetent.El
igi mijea ochii frumogi ca ai mamei gi spuneacu o voce de
bas: ,,Asta ar fi mai periculos pentru profesori decdt pentru
mine. Asta le mai lipseqte,ca biiatul lui $evcenko si rdmAni
repetent..."
- E un copil insuportabil, ofta mama, 15sa!i-1,haideli si
bem nigtecafea.
in mod clar voia si md faci tovariga sa de companie. Dar
eu md eschivam,linAnd minte regula de aur a iubirii boieru-
lui, de caretrebuie si te feregtimai mult decdtde toate celelalte
probleme.Dar pAni gi scurtelemele rispunsuri la intrebirile ei
desprefamilia mea, despreal doilea arestal meu, desprepro-
ces,despreinchisoareEilagir ii stArneaulacrimi in ochi.
 412 EvcHBNre GnrNzsunc
Pe stipdn il intdlneam rar pe coridor. El se inclina politi_
cos qi dispdreain spateleugii cabinetului sdu. in infiligarea lui
se remarca aceeasinepotrivire cu standardeledin Kolima. Era
fafa unui om inteligent.
$i deodati a venit la mine, la grddinifi, cameristalui Sevcenko
cu un plic. in el se aflau banii pentru lecfiile fXcute.
- StipAna mi-a poruncit si v6 transmit
si nu mai veniti
deocamdati. Bdiatul s-a imbolndvit.
Se indreptase spre uqi, apoi s-a intors, m-a chemat la o
l
parte gi a inceput sd $opteasce,tutuindu_ma:
- O si-1i spun adevirul, numai si nu m[
tridezi! Si eu
sunt tot fosti definuti, de ce si mint oamenii? Biiatul e bine.
sindtos, ca buhaiul tiu. Dar stipAnul a avut un scandal cu
comandantul Dalstroi gi ila i-a spus cd solia lui e inconju_
ratd numai de delinute. Adicd gi croitoreasa,gi spilitoreasa,
qi menajerele,gi manichiurista, gi chiar profesoara,toate sunt
contrarevolutionare.Iar profesoara e chiar detinut de inchi-
soare!Si asta,zice,nu e deloc intAmplitor. Aga ci eu, probabil,
imi duc ultimele zile in locul ista. Micar de nu te-ar da afarl
de aici, de la gridini{i, nu-i aga?De fapt, ai grijit...
Auzisem de mult cd intre comandantul Dalstroi, Mitrakov,
care-linlocuisepe Nikiqov,trimis la pensie,si directorul direcliei
politice, Sevcenko,lucrurile nu merg bine. Nu gtiu daci era o
lupti de principii sau,pur gi simplu, una pentru puterein tinutul
,,Planeteiindepdrtate'lSegtie numai ci ostilitateadintre ,,primii
oameni" din Kolima ajunseseatit de puternicd,incdt Mitrakov
incepusedeja si traga ifele impotriva lui
$evcenko.inclinaqia
sofiei lui pentru cunogtinfeledin randurile fostelordetinute era
un atu foarteputernic.
$i, in curdnd, a ajuns la mine, in cAtevavariante, ves_
tea ci devenisem temd de dezbaterea activului de partid din
Ocna...ce binecuvantare! 413
Magadan, ci numele meu era pomenit alaturi de epitetul ,,te-
roristi cunoscutiil Mitrakov ar fi spuscam asa:,,Uite,tovariEe
$evcenko,noi te apirim de posibilele atentatedin partea ele-
mentelor contrarevolufionare care colciie in tinutul nostru.
Aveli pe scari pazi permanenti. Iar dumneavoastri a{i invi-
tat-o pe cutare teroristi cunoscuti ca profesoari pentru fiul
dumneavoastri. $i in generalanturajul so(iei dumneavoastrde
format numai din spioni,diversionigti,sabotori..."
Soarta mea fusese pecetluiti. Am fost datd afari de la
serviciu.
- Firi nicio explicare a motivelor, mi-a spus tulburati di-
rectoareamea, care se dusesenu o dati la seclia de cadre, in-
cercAndsd mi apere.I-am implorat si mai agteptevreo doui
siptimAni, ca sa facem serbarea,dar nici n-au vrut si audi...
$i ce s-a intdmplat? Poategtifi dumneavoastrd?
$tiam. Dar ce rost aveasd-i explic asta directoarei?
- Parcdni s-au luat mdinile, spunea ea indurerati, si, mai
ales,dupi un asemeneasucces.
CAndspuneasucces,aveain vedereparticipareanoastri re-
centi la radio, cu aceiasi,,$apteiezi". intr-o emisiune pentru
copii. Am fost mereu gi impresionati,si descurajatide aceasti
lipsi de inlelegere a legilor iniliale ale fiinlei noastre, care se
manifbsta la oamenii simpli nesofisticat.Directoarea noastri
lucra aici, chiar in epicentrul cutremurului, deja de cALtiva
ani,
dar oricum nu pricepealegitura alogici dintre succesele unei
foste delinute la locul de munci qi demitereaei de la acelagiloc
de munci.
Eu, desigur,inlelegeamtot gi, invilati de experien{aamari,
ii rugasemfoarte convingitor pe lucritorii de la radio, care in-
tocmeauprogramul,si nu indice numelemeu. Ei nu l-au spus.
Au fbrmulat aga:,,Ali ascultatspectacolulradio pentru copii
 414 EvcHeNre
GnrNzsunc
<Lupul gi cei gapteiezi> interpretat de copiii de la grupa mare a
Gridinifei nr. 3 din Magadan.Textul scenariului a fost realizat
de profesorul de muzici de la aceastl grddinifdi'
Dar acestincognito transparentnu a salvatsitualia.Dimpo_
trivi, chiar a turnat gaz pe foc. in raportul lui Mitrakov, {Icut
la activul de partid, intdmplarea cu cei gapteiezi a cipitat ur-
mi'toarea formulare: ,,Datoriti neglijenfei politice a lucritori-
lor de la radio, dar gi a celor care ii conduc, duqmanul de clasd,
mascatpulin, care 9i-a ispigit pedeapsapentru activitate tero_
risti, a primit o tribuni. Nu a fost primul cazincare, din cauza
neatenliei organizaliilor corespunzdtoare,dugmanii au reusit
si se strecoarepe frontul ideologic."uite la ce inilfime princi-
piali amefitoareau fost ridicali cei Eapteiezi!
Eram disperati. intdmplarea aceastami cutremurase,mi
rog, la fel ca al doilea arest recent. DegeabaAnton, cu opti_
mismul siu inepuizabil, incerca si mi convingi ci nu e agade
riu. Uite, dacd s-ar fi intAmplat cdnd se afla in lagir, astane_ar
fi pus intr-o situafie foarte grea. Dar acum ce e? Doar el igi
primegte salariul de la spital gi n-o sd murim de foame.
Pe mine mi linigteau prea pulin aceste considerafii. Era
vorba nu numai de bani. Mi apdsagdndul ci sunt pur si simplu
fhri niciun drept, cd sunt aruncati ca un obiect, ci sunt iluzo-
rii sperantelelegate de caracterul relativ independent al fap-
telor tale (comparativ cu inchisoareaqi lagirul). Uite, cum au
vrut, dintr-o migcarem-au aruncat din acestcolectiv de copii
in care te contopisesicu totul, in cei patru ani de munci, unde
fiecarecopil estepentru tine o frinturi din viala ta. Desigur,ei
ghiciseri astea,copiii nogtri de delinufi, cu multd experienfd.
N-au crezut nicio clipi explica{ia oficiali: m-am imbolnivit.
M-am dus acolope ascuns,pentru a semna,,figade lichidare']
incercAndsi nu mi intdlnesccu copiii. Dar ei m-au prins, s_au
Ocna...ce binecuvhntare! 4L5
agi\at de genunchii mei, urlau tare, spunind: ,,Pe Evgheni-
cika Semionocika o iau din nou in etapi..." Nu m-au rugat si
rimAn, qtiau foarte bine ci nu depinde de mine. Numai Edik
mi-a goptit pitimag la ureche ci nu voi suferi prea mult: o sd
creasci el in curAnd, deja peste o luni se duce la gcoali, iar
atunci o si se rizbune pe toli cei care mi supiri.
Tortura mai era accentuati gi de alergitura cu aceasti nefe-
riciti figi de lichidare. A trebuit si rispund la intrebiri, si fac
fali compitimirilor, supoziliilor. Dar uite, in fine, a venit ziua
in carel-am condus pe Anton la serviciu,pe Tonia la grddinifi,
iar eu m-am intors in cimirula separatecu un peretede placaj
de bucitdrie qi mi-am dat seamanemilos ci nu mai am unde
si mi gribesc, nu mai trebuie si inventez noi spectacolepen-
tru copii, si scriu planuri gi rapoarte de care mi siturasem, si
invi! noi marEuri gi cAntece.intr-un cuvAnt,pentru prima oarl
de la vArstade 14 ani, daci nu punem la socoteali inchisoarea,
eram Eomeri, o intrefinuti. Existenlamea se decolorase,deve-
nise total cenuEie.Nici nu aveamputere si plec si-mi caut un
alt loc de munci.
Pentru a mi scoatedin stareaaceastade prostraqie,Anton a
fbcut imposibilul. Era cu adevirat o minune! Mi-a cumpbrat o
pianind. O pianini adeviratl, marca,,Octombrie roEu']strilu-
cind cu lacul ei negru gi auriul pedalelor.CAnd a fost adusi cu
camionul la baraca noastr6, toatd populalia celor doui etaje,
cam o suti de oameni,a iegitin stradi. Pe atunci,in anul i951,
la Magadan exista de fapt un numir redus de instrumente,
mai alesca proprietate privat[. Ce si mai vorbim c[ in Harle-
mul nostru aparifia pianului a fost interpretati ca un fenomen
dintr-un alt sistem solar.
Pentru a mi salva de durerea neagteptati, Anton a mani-
festato insistenli uimitoare. $i-a folosit toate legiturile printre
 416 EvcHeNre GnrNzsunc
pacienfii sii liberi, s-a indatorat pe trei ani. Dar acum, cAnd
se intorcea de la lucru, se oprea in uEi si, cu un zAmbet feri-
cit, admira cdtevaminute strilucirea neagrd a pianinei, spriji-
nindu-se de pereteledespirlitor din spateleciruia zi gi noapte
veneau mirosuri grele, strigite gi injurituri. $i instrumentul
parci ii zdLmbea ca rispuns prin clapelelui de un crem delicat.
I se pireau o aritare din alti lume, alituri de bancheti, tabu-
rete,pernelede vatl in fe{elelor de perni de lagir, cu legaturile
lor. Uneori, Anton se asezachiar el la pian gi lua nigte acorduri
lente, ce aminteau de orgd sau de armoniu.
Daci insigi cumpirarea pianinei era o minune, tot aproape
o minune era gi faptul ci reuqisems-o instaldm in aceiagiopt
l metri in care locuiam tofi trei si unde, in afari de locurile de
dormit, scaunesi masi, seadunaserinumeroaserafturi de cirfi.
Anton mi-a gisit cdteva ore particulare. Asta imi aducea
un oarecarecAs,tig,dar nu mi scoteadin starea de renegare,
de alungare din viali. Abia acum, dupi ce am pierdut servi-
ciul, mi-am dat seama in cele din urmd ce fericire a fost ca,
il in fiecare zi, timp de cAtevaore, si uit de faptul ca sunt o ciu-
I mat6. Asta imi oferea gridinifa in care intregul colectiv avea
nevoie de mine, unde eram luati in seami, iubite, oamenii imi
agteptausosirea.Iar acum... Era cevainfinit de umilitor in fap-
tul ci trebuia si mi duc in acesteapartamentecareplesneaude
abundenla bunurilor, si-mi gtergcu griji picioarele inainte de
a piqi pe parchetul excesivde strilucitor, si discut cu stipAnele
despre succeselecopilagilor lor adorafi. Iar stipdnele acestea
nu seminau deloc cu solia lui $evcenko.Prin fiecaregestgi fie-
care cuvdnt subliniau faptul cd mi fericiseri, dAndu-mi ocazia
si cigtig nigte bani de intre{inere.
Pe fundalul cenusiu al acesteiexistente se mai eviden{iau
doud date extrem de negre: l gi 15 ale fiecirei luni. in zilele
Ocna...ce binecuvdntare! 417
acestea,trebuia sd fac aqa-numita ,,prezen\t" adici trebuia
si mi duc la inregistrare la comendatura MGB. Ea se afla
intr-o cdsu!6din piafd, intre ,,casaalbi" (MGB) 9i ,,casaroqie"
(MVD)r. Dis-de-dimineali deportalii se asezaula o coadi
lungi, umplAnd micul coridor, acoperindu-l de Eoaptelelor
neliniqtite, de tuseanervoase,de vilitucii de tutun.
Procedura ,,prezentei"era, se plrea, simpll. O gtampili cu
data in noul nostru bilet de voie ce (inea loc de buletin, 9i o bifb
in fiqa personali ce se afla in sertarul biroului comandantului.
Dar ordinea alfabetici in care erau treculi fogtii delinuti in re-
gimul de deportare incd nu fuseseincheiatd. incd mai veneau
noi gi noi deportafi. $i comandanlii seincurcau in fige,tot ceu-
tAndu-le multd vreme, uneori nu le giseau, ordonau si mai vii
qi mAine. De fapt, trebuia uneori si stai destul de mult pe cori-
dor, lAngi ugajerpeliti.
Deja cu doui, trei zile inainteadatei de 1 sau 15,incepeam
si simt greutateainsuportabili a anticipirii intilnirii apropi-
ate cu institutia sacri. incercirile ralionale de a mi convinge
de contrariu - ei,lasi, e doar o formalitate - nu md ajutau' Mi
ajutau gi mai pufin cuvintele lui Anton, nu prea sincere,pentru
ci, prin vorbele lui optimiste, intemeiate pe teoria riului cel
mai mic, din cdnd in cdnd rbzbitea nelinigtea.Problema era
cd, dupi fiecarezi de prezenfd,seintdmpla cevacu cite cineva'
Unul fusesetrimis din Magadan in taiga. Altul fuseseluat la
intrebiri unde lucreazi ;i, pestecAtevazile, a fost dat afari' Iar
unora, pur gi simplu, le spuseseri,'sdmergem" si au fost dugi
in curtea din spate a comendaturii, iar de acolo - nu se gtie
unde. $i atunci pe tofi ii cuprindeadin nou aceaMare Frici,
aceagroazdcare inci nu iegisedin conEtiinla noastrd,Pe care
toli o Etiam agade bine din Butirki, Lefortovo, Iaroslavka'din
I AbrevierepentruMinisterulAfacerilorInterne(n. tr.)
 418 EvcHrNre
GnrNzsunc
casaVasikov... Toli incercau si se convinga ci nici nu poate fi
vorba de execulii, dar, cu toate acestea,i1i bubuiau timplele, se
ridica in piept o stare de vomi respingitoare, iar toli oamenii
din jur deveneaucumva imateriali gi se invdrteau in jurul tdu
precum niEteumbre chinezegti.
Eram oare nigte fricogi? Pufin probabil. Pur Ei simplu,
funcliona memoria nervoasi. Cei care nu au trecut prin toate
cercurile noastrenu pot inlelege asta.Pe mine qi acum, la do-
:udzeci;i ceva de ani de la vizitarea comendaturii din Maga-
dan, md iriti cdnd aud replicile obignuite ale oamenilor liberi:
,,De ce si vi temefi? Doar afi indurat mai multe!" Tocmai de
aceea.Am trecut prin multe. Dumneavoastrl vi imagina{i asta
numai mental, dar noi $TIM.
$i uite, de doui ori pe luni, ne inghesuiam pe acestmic co-
ridor sufocant,cuprinsi de o durere generall vie, inrudiqi prin
aceleasirini. Fiecaredintre cei care ieseaude la comandant,
trigAnd dupd el ugascdrfAitoaregi impiturindu-qi cu griji per-
misul de gedere,era un mare fericit. Deja i se pusesegtampila
l ce-l fhcea liber pentru inci 30 de zile intregi. Cel care abia
acum intra pe ula aceasta,desfbqurAndu-gidin mers hArtia,
este un inotitor care sare in apd intr-o vAltoarenecunoscuti.
igi trage capul intre umeri, gata de primirea unei alte lovituri.
in fiecarezi de I gi 15, eu gi Anton ne luam rlmas-bun,
ca pentru totdeauna.El suferd foarte tare pentru faptul ci nu
trebuie si vinl gi el la prezenfi. Se simte vinovat fati de mine
ci pentru mine e mai riu. Ar vrea sd mi conducdp1ni la co-
mendaturi, dar trebuie sI fie la timp la serviciu,si deschidi.
El md conducenumai pdni la pragul bardcii noastregi spune:
,,Iartd-mi,feniuEa,dacdte-am supirat vreodati..." $i eu: ,,Situ
pe mine... Ai griji, sd n-o laqipe Tonia..."
Dupi ce aveam in buzunar stampila si, slavi Domnului,
nu se intdmpla nimic, mi gribeam sd sun de undeva la el, la
Ocna...ce binecuYdntare! 419
spital.,,Totul e in ordine. Mi duc acasd..."Si asa de fiecare
dat6,pe I gi pe 15.
...La inceputulanului 1952,am reugitsi ne mutim intr-un
spa{iu mai mare. in schimbul cimirulei de opt metri p[tra!i,
am primit acum 15 metri intr-una dintre baricile noi din
Aici, in apropiere,era golful, mirosea a aer
agezareaNagaevo.
de mare, baricile nu erau agade murdare ca la noi, in vechiul
oriqel sanitar. Populalia de aici era mixti. Principala masi o
constituiau fogtii definuli, deportaqicu familiile, dar era dilu-
ati de oameni liberi dintre cei mai sdraci' care veniseri nu de
mult de pe continent gi carenu aveausporuri la salariu.
Bucuria noastri era otriviti de faptul ci venea din neca-
zul altuia. in noua noastrd cameri tocmai murise de infarct un
pictor talentat deportat, Isaak $erman. So(ia lui, Marina, ali-
turi de care a stribitut tot drumul vielii, nu voia, nu putea sd
mai rimdni nicio clipi in casain caretotul ii aduceaaminte de
so!. A acceptatcimdrula noastri, ne grlbea si facem schimbul
qi-i era recunoscitoarelui Anton c6-9iasumasetoategrijile'
Noua locuin!f, era in apropierea spitalului unde lucra
Anton. Dar pAn[ in centrul oraqului trebuia si treci printr-un
loc viran mare, acoperit de zdpadd,deschis in calea tuturor
vAnturilor, aProapeneluminat gi foarte atractiv seara pentru
infractori. $i ei igi fbceau de cap. Tot activul celor doui case,
,,albf'qi ,,roEie'lera indreptatimpotriva noastri, a duEmanilor
poporului, teroriqtilor, spioniloc diversionigtilor' sabotori-
lor. Conducereanu mai aveatimp gi de infractori' iEi dideau
seamanumai episodic,dupl vreo intAmplare.in noplile in-
tunecoasede iarni, Anton nu m[ lisa sd mi duc singuri prin
locul dsta viran qi itrcercas-o aduci chiar el pe Tonia de la
gridini{i. Dar in zilelein careaveature de 24 de ore,trebuiasi
 I
420 EvcsrrureGnrxzsunc
I Ocna...ce binecuvhntare! 421
md duc dupi ea. Mergeam, uitdndu_mi in jur temitoare,
spre Legitimalia mea de deportat era la mine. Nu mi temeam
fiecarepersoani pe care o intAlneam.
deloc s[ m[ despartde ea.Conform unei ziciltoricarecircula pe
$i nu mi temeam degeaba.Tin minte o intAmplare tragi_ la noi, e mai groaznic si gasegtiun asemeneadocument, decAt
comici. Era numai ora 7 seara,dar locul nostru viran
arita ca si-l pierzi. Dar totugi am incercat s[-l conving pe interlocutor.
o cimpie polaraIa miezul nopfii. Eu gi Tonia ne strecuram - Ascultaqi,solia dumneavoastreprobabil e tAniri de tot,
re_
pede pe poteca dintre nimeli. Tonia a observatprima
un bir_ iar eu am peste40 de ani. Nu se potrivegteanul naqterii.
bat prin zlpadit. - Nu e grija ta! Numai si am eu un formular cum se cu,
- Este un nene bun? Sauunul
riu? De ce intri in zhpadii vine, ci cifra astaare cine s-o faci. DA-I, ili zic, cE o sd incepi
El intra in zipadd pentru a ne ajunge din urmi si a inainta
si plAngi...
paralel cu noi. $tiam eu tactica asta de lup a infractorilor: - De fapt, buletinul meu nu vd ajuti deloc. Cu al meu nu
sd
mergi paralel cu victima urmiriti, iar mai apoi, printr-un
1 salt mergi prea departe.
ir'l rapid, si-i tai calea,ajungdnd in faqaei. imediat
$i ce mi_am El a ricnit furios gi s-a nipustit hotirit asupra mea. Tonia
adus aminte de asta, aga s-a qi intdmplat. in afara siriturii,
a a inceput si strige Ei mai tare.
mai fost folositd gi lovitura ruminoasi. Aprinsese o - Potolegtecopila,ili spun,ci altfelo potolesceu...
bricheti
mare qi in ochi mi-a apirut o flaciri albastrd.Tonia
a inceput Am scosrepededin geanti actul meu.
sd strige gi sd plAngi.
- Ce-mi dai?Buletinul,iqi spun.
- Potolegte-o pe copili! a spusel deodatdcu o voce sonori - Pei asta e tot ce am in locul buletinului. Aprindeli-vd
de bariton. $i si nu urli nici tu... ci o si fie mai
riu. Asculti bricheta gi citili cine sunt eu.
aici! Nu te teme!Nu am nevoiede banii tii qi nici
de vulpeata. El a citit multi vreme,migcdndu-gibuzelegroase,cuprinse
A impuns dispreluitor cu degetulin gulerul meu. Iar
el chiar de frisoane.
era din vulpe argintie. un vdnitor din rdndur ciukciror,
care se Drept de de-pla-sa-reli-mi-tat... Sub supravegherea ofici-
tratasela Anton, ii vdnduseieftin o blani mici gi
Anton s,i_ain_ ali a organelorMGB... $i foarte vioi, in mod evident,cuvin-
deplinit plicerea ascunsi pentru o viafi luxoasi.
A cumpirat tele cunoscutede el: se prezinti la inregistrare in zilele de I Ei
vulpea asta,lucru pentru carel-am bitut la cap multa
vreme. 15 ale fiecireiluni...
- Nu am nevoie de vulpea
ta, a continuat tovardgulnostru A stins bricheta gi a inceput si rAdI in hohote, cu un rAs
de drum nocturn, am nevoiede un buletin curat.pentru
o mu_ destulde vesel,aproapede copil.
iere... Mi duc in ghefuri,ai infeles?pentru mine
am fhcut rost - Pei ce-i asta,fatd?Rezulti ci si tu trebuie si faci rost de
de unul, dar acum fac rost gi pentru muiere.,. Aga
ci dd incoa unul curat,nu?
buletinul gi hai, valeade aici cu mucoasata. Nu te
ating... Iar. $i atunci toli trei am inceput sd ne simtim foarte amuzali.
pentru pierdereabuletinului o suti _ si pldtegti
amenda,uite, Mie irni trecusenodul din gdt. Tonia incepu si sarl in sus qi
n-o si siriceasci colonelultiu...
si strige:
422 EvcneNreGHrNzsunc
- Nenea nu e riu? E bun, da?
Nenea cel bun explici pe inlelesul nostru cd l-a indus in
eroarevulpea argintie. Credea ci sunt coloneleasi.
- Coloneleselenu locuiesc in Nagaevo, am protestat eu
rafional. Ele sunt pe strada Stalin gi pe goseauaKolimskoe.
Cdnd a aflat cd are de-a face cu solia gi fiica doctorului Wal-
ter, noua noastra cunogtinli s-a intristat sincer.Conform unei
convenfii a borfagilor,mi-a spus el, doctorul acestaesteo per-
soani inviolabili. I-a tratat bine la punctul de corespondenfi.
Trebuia si-i spun imediat, ci nu ne-ar mai fi speriat!
-
$i tu uite ce... Si nu mai mergi pe aici, prin intuneric,
singuri cu fetila. Ci aici Lioncik-Klegci igi face de cap in apro-
piere. El e cam sirit. Bagi culitul in tine gi dupi aia tot si-i ex-
plici ci e muierea lui Walter. Ia hai si vi conduc eu pAndacasd,
cd o si vi mai superecineva...
A luat-o pe Tonia de o mAni, iar pe mine de brat. in locu-
rile in care viscolul descoperisepimAntul inghetat, el mi pre-
venea atent:
- Ai griji, uitd-tepe jos, aici aluneci...
Ne-a dus pdni la baraci gi ne-apredatin mdinile lui Anton,
dupi ce 9i-a repetat avertismentul referitor la licnitul de
Lioncik-Klesci.
De fapt, condiliile noastre de trai, degi se imbundtitiseri,
pentru ci aveamdin nou 15 metri, nu 8, cartierul Nagaevo,in
care asemeneaintdlniri sunt frecvente,imi inchidea parci Ei
mai mult cerculdisperdrii.Nop{ile de iarnd intunecoase,locul
viran inghelat pe drumul spre centrul oraqului - toate acestea
mi izolaugi mai mult de ritmul obignuital vie{ii, de activitatea
cotidiandc[reia ii duceamdin ce in ce mai mult dorul.
Si deodati a licdrit o speranfi. Si, oricind de ciudat ar fi,
tocmai din parteaacelorasigapteiezi carendvdliser[asa obraz-
nic pe frontul ideologic.
Ocna...ce binecuvdntare! +LJ
Odati, intr-o duminicd, la noi la Nagaevoa venit o doamni
necunoscuti. Din lumea liberi. Eleganti, energici, plini de idei.
- Nu mi recunoagteli?a intrebat ea. Pii ne-am intilnit in
cabinetulmetodic pregcolar.Sunt Kraevskaia,Liubov Pablovna
Kraievskaia,directoareaGridini[ei nr. 2. Abia am reugit si vi
gisesc. $i pe coridorul dumneavoastri abia m-am strecurat
printr-un ambuteiaj de biciclete.
ii aveain vederepe cei 17 copii carepopulau coridorul nos-
tru. Ei mergeau mereu pe coridor cu tricicletele lor, claxonau
disperali gi strigau unul la altul. Cea mai mare parte a tricicle-
telor venite recent la magazinul universal din Magadan a fost
vdnduti intr-o ori. Am reugit 9i eu si iau una. $i Tonia noastrd
a fost un triciclist destul de agresiv.
Dupi ce a glumit in leglturi cu tricicletele, Kraievskaia,
frri niciun ocolig,mi-a spusci se pregitegtesi faci demersuri
in legituri cu numirea mea ca profesor de muzicl la gridinifa
ei. A venit si md roage si accept.I-am spuscu durere toati po-
vesteacu lec[ia de la $evcenko,cu emisiunea radio desprecei
qapteiezi gi discursul lui Mitrakov de la activul de partid. Nici-
odatd sectiade cadrenu mi va confirma...
- Uite, mi mir, m-a intrerupt plini de viali 9i cu avAnt
Liubov Petrovna, doar se spune cd in libertate ali fost intr-o
munci de rdspundere.Deci oare nu infelegefi sistemul?Oare
nu vi e clar ci lui Mitrakov pulin ii pasd de dumneavoastri,
pentru el era important s5-l minAnce pe $evcenko...Pentru
el fuseseadunat materialul... Sunt convinsi cd in doui luni a
uitat gi numele dumneavoastrd...
Mai departe am aflat ci solul Kraievskii estearhitectul-gef
al oragului,cd.areleglturi mari. O si mi ajute...
- Spuneli, am intrebat-o eu, cine v-a rugat si intervenifi
pentru mine?Ce v-a fhcut si vi apucalide nigtedemersuriagade
complicate?Pur gi simplu vreti si ajutali un om ajunsla necaz?
424 EvcHer$reGnrNzsunc
- Iar mi mir, raspunseea linigtitd, privindu-mi in fali cu
ochii veseli,ironici. Oare nu inlelegeli sistemul?Lucrul cel mai
important este sd expuneli bine marfa. Iar in activitatea unei
gridinife lucrurile cele mai importante sunt sirbitorile, serb6-
rile. Toli gefii vin la ele. Dupi ele se judecl activitateaeduca-
tivi... Ei, cine m-a rugat si intervin pentru dumneavoastrl?Pii
chiar cei gapteiezi ai dumneavoastri! A fost un spectacolaqade
minunat...
Apoi s-a ridicat, gi-a pudrat pulin nasul privindu-se in
oglindi 9i a spus ritzind:
- Nu vi cunoastetivaloarea...Nu numai ci sunteli muzi-
cian, dar suntefi si scenarist,gi regizor. Cum am auzit la radio
,,$apteiezi" mi-am gi spus:,,Nu sunt eu daci femeia astanu va
lucrala mine..."
La doud siptimXni de la vizita aceasta,stiteam deja la pi-
anul de la Gridinita nr. 2. Noua mea directoarenu mi-a dat
detaliile intervenliilor sale referitoarela numirea mea. A spus
numai ci dosarul a trecut prin ,,gaseverigi". La una dintre ve-
rigi, figura gi goferul adjunctului lui Mitrakov. C-o fi agasau
nu, dar cei gapteiezi au intrat din nou pe frontul ideologic, au
urcat iar pe podium. Nu au stat deloc la fel de simplu lucru-
rile cu ,,MareleGAndac"r.Dar despreastain capitolul urmitor.
I Basmin versuri al lui Kornei Ciukovski (n. tr.).
Capitolul13
MareleGhndac
in februarie 1952, s-a incheiat perioada mea de privare de
drepturi civile, impusd in anul 1937 de citre Colegiul Militar
de la Moscova.
Uitasem de tot de asta. Dupi ce am trecut prin al doilea
arest,dupi sentin(ade deportare pe viafi, demitereadin servi-
ciu, eu, se inlelege,nu mi prea omoram in legdturi cu ,,priva-
rea"mea de drepturi. Mai degrabi, dimpotrivd, era chiar comod
ca, in contextul unor campanii electoraledestul de dese - ba
unionale, ba republicane,ba locale - si nu fim deranjafi de
numeroEii propagandigti. La ciocinitul lor la uga locuinfei
noastrele rispundeam automat, scurt: ,,Aici nu sunt alegdtori.
Numai persoaneprivate de drepturil' in Kolima, asta nu era
cevaneobignuitgi propagandigtiise retrigeau in tdcere,punind
pe lista lor o bilh la numdrul camereinoastre.
Dar de data aceasta,rispunsul nostru standardnu a oprit-o
pe propagandistaimpetuoasi.
- Nu, a protestat ea intrAnd, privarea dumneavoastri de
drepturi s-a incheiat la l5 februarie anul curent. Sunt propa-
gandistadin raionuldumneavoastrdgi vreau si discutim pulin.
Era o femeieclasaintXi, liberi, ei, pur qi simplu minunatd
din Kolima. Dintre celecaredesfbgurau activitdli sociale.Soliti
vreunui funclionar nu prea inalt, dar nici de rdnd. in jurul ei
 lll
'l 426 EvcnENre,
Gnrxzsunc
plutea mirosul ademenitor al unui parfum la modi, ,,Liliac
alb'l Strilucea prin manichiura sidefati gi coroanelede aur ale
dinfilor. $i restul rechizitei era de aceeagicalitate: un jerseu
de un albastru-inchis,vulpe argintie, pAslari de blani, ciukci,
brodali cu mirgele.
- in primul rAnd, vreau sd vi felicit, a spus ea intinzdn-
du-mi mAna, si vi felicit din suflet in legdturi cu revenirea in
familiaoamenilormuncii.
- Vi ingelati, am mormiit ursuzi, eu sunt deportati pe
via(1.
- Nu, draga mea, nu gregesc.Conform instrucliunilor,
deporta{ii pe via[5 se bucuri de dreptul electoral.
in modul cel mai democratic, s-a asezatpe o margine a pa-
tului meu gi s-a apucat imediat si-mi povesteascidesprerea-
lizlrile in munci, ale acelui miner liber, cunoscut, pentru care
trebuia si votim.
Era o stalinisti din categoria adoratoarelor.Emana toati
un entuziasmbogat, binevoitor, dorinfa sinceri de a mi atrage
gi pe mine, o renegat5,in acea lume armonioasdin care ea
trdieEteaqade rodnic. Ea vorbea cu mine cum, probabil,vor-
besc cilugdrilele misionare blAnde gi rdbditoare cu niste abo-
rigeni africani grosolani.
- Deci m-ati infeles? Deportalii pe via(i se bucuri de
dreptul de a alege...
- Dar de a fi alegi?
- Cum adici? s-a interesatea curioasi.
- Ei, asa...Daci deodati, de exemplu,la adunareaelecto-
rali cineva propune candidatura mea in consiliul local. Pot si
candidez?
Propagandistaa izbucnit intr-un rAsin cascadiEi curat, ca
de copil.
Ocna...ce binecuydntare! 427
- Uite, sevedeci suntefide mult rupti de viafa. ce credeli,
$i
ci fiecare strigi again adunareaelectorali ce-i trece prin cap?
Doar listele sunt pregitite dinainte de citre organelede par-
tid. Ei, nu-i nimic, veni[i la punctul nostru de propagandi, o sd
intrafi pulin cdtepulin in ritm... Dar, probabil, pe atunci erafi
inci t6nird, cdnd vi s-a intAmplat asta...
- Ce s-a intAmplat? am intrebat eu cu o incipitAnare
obtuzi.
- Ei, uite, cdnd afi ajunsin organizaliacontrarevolufionari.
A{i fost tinerica, nu v-a!i dat seama...Iar ei au profitat... Se
bagi in orice fisuri...
- Cine se bagl in fisuri? am intrebat eu gi mai timp.
- Ei, agenfii striini! De la serviciile de spionaj... Care v-au
recrutat. Dar si nu vi faceli probleme. Acum asta a trecut de
mult. $i Putereasovietici vrea si-i indrepte pe tofi cei care au
gregitin tinerele...
- Ce inel frumos aveli, am spus eu frri si-mi iau ochii de
la piatra de safir de pe degetul ei.
- Vi place?a intrebat ea bonom. Important e ci se potri-
vegtecu costumul...Da, sespune,gi cu ochii...
A aruncat in trecereo privire ruginatd spreoglindi. Ochii ei
chiar erau albastri,{bri nicio urmi de nor.
La despdrfire,m-a mai inviluit cu un zAmbetgi mi-a dat o
vedere lucioasi de o frumusete incredibili. De-a curmezigul
unor trandafiri purpurii luxurianli seinftgura o panglici aurie
cu inscriplia ,,To!ila alegeri!"Apoi, in numele intregului comi-
tet de propagandigti,mi s-a adresatcu rugdmintea s[ nu intdr-
zii, sl votez mai devreme, si manifest chiar din primul pas in
noua mea via![ o congtiinll inalti.
Trebuie sa spun ci, in condiliile jocului electoral,intra gi
sculatul de diminea!6. Se presupuneaci sentimentelecivice
lri 428 EvcHrrqre
GurNznunc
inalte nu-i lasd pe oameni si puni geani pe geani in noaptea
de dinaintea alegerilor 9i ca odati cu primele raze de soaresi
porneasci pe intrecute spre secliile electoralece se deschideau
la 6 dimineafa. De fapt, ,,prim ele raze de soare",care figurau
obligatoriu in ziarul din Kolima, erau, desigur,un veritabil tri-
but adus romantismului. in acest anotimp, zorii din Kolima
incep si sevadi abia spre ora 10.
- |enia, te rog cu Dumnezeu, hai si mergem si votim
primele, m-a implorat vecina de barac6, alegitoarea Firsova
Klavdia Trifonovna, ca si mine, pentru prima dati reveniti in
familiaoamenilormuncii.
Klava, care fuseseinchisi opt ani pentru ci nu turnase pe
cineva,era acum sotia unui goferliber, Stiopa Gusev.Era o ci-
sdtorie extrem de fericiti. Pur gi simplu, era o veseliesi te uifi
la ei. Stepan,un model unic de gofer din Kolima care nu bea,
venise din cursa de pe Eoseauacentrali treaz,treaz,a strigat si
audi tot coridorul: ,,N-ati vizut-o pe Klavdia mea?" $i-i adu-
cea cAnd un crap mare siberian congelat,cAnd o bucati uriagi
de carne de ren. Iar Klava, neobositi, imediat dupi serviciu
se apuca si faci mAncare,si spele,si curete podelele,ca Stio-
pocika, sd-l ajute Dumnezeu, sd nu aibd vreun disconfort. in
camera lor erau covoras,e,gervelele,pernu{e pentru canapea
pe toate temele: lebede,pisicufe, fete-sirene,vdnitori de reni.
Patul bogat aveain partea de jos o danteli mare, impletiti de
Klava in zilele libere, din fire de bobinat. Un sinsur lucru o
apisa pe Klava - inegalitateasociali.
- inlelege,fenia,mi se adresaea cu sinceritate,in timp ce
spilam impreuni in bucltiria comuni, inlelege, eu nu sunt
egali cu el. Dosarul lui e tare curat.Tatil e membru de partid,
mama deputat al Consiliului Raional. Ei, cum sunt eu fali de
el?O fosti.,. Lipsitdde drepturi...Mai mare ruginea...
Ocna...ce binecuvdntare!
Stepanintr-adevir era, cum se spune,un om important. in
429
Kolima, goferii frri condamnareputeau fi numirali pe degete.
$i Stepan,acum vreo doi ani, intrase in atenfia ziarigtilor regi-
onali, scriseseridespreel eseuri referitoarela cuceritorii intin-
derilor taigalei.
- Hai si mergem noi primele, $optea pitimaq Klava. Ci
doar pe cei care sunt primii ii pozeazdgi apoi ii dau la ziar.
Uite, gi o sd iau gi eu cu mine fotografia aia, cAnd o sd mergem
pe continent, la pirin(ii lui Stiopa. Uite, chipurile, nici noi nu
suntem fitecine,gi desprenoi se scriein ziare...
$i agade tare strilucea fala ei drigufi, buni, agade tare se
mAndrea ea cu niscocirea ei vicleani, c[ nu m-a l[sat inima
sd-i spun cI la redaclie esteun birou specialde verificare,ca si
nu ajungi, din gregeali,foqti delinufi, nici in calitatede actori,
nici in cea de eroi. Am fost de acord de dragul fericirii famili-
ale a alegitoarei Firsova s[ mi trezescin toiul nop]ii.
in noapteaaceea,Anton frcea de gardi la spital.Stepan,cu-
ceritorul intinderilor taigalei,era in cursi. Eu gi Klava alergam,
ca nigte curieri, prin negura inghelati a locului nostru viran.
De fapt, nu aveamde ce si ne temem: mililienii, in noapteade
dinaintea alegerilor,umblau in cArduri pe aici.
-
$i am bigat primele buletinele noastre de vot. $i o, ce fe-
ricire! - un fotograf i-a fbcut totugi o pozi Klavei gi i-a notat
numele gi locul de munci. Cdnd ne-am intors acasi mergea
linigtiti, plini de adoraliegi tot repeta:
- Ce bine e totuqi! Parci venim de la utrenie!
Cu atdt mai mare a fost dezam[girea cAnd,a doua zi, Klava
a citit in ziar ci prima din seclia noastri gi-a dat votul pen-
tru blocul comuniqtilor gi al celor fbri de partid tovariga Kozi-
hina Tamara Vasilievna,muncitoare la combinatul de servicii
de consum. Acolo era gi portretul Kozihinei. Ea introducea
buletinul in urni' Ei aveaun zAmbethollywoodian.
lii EvcnnNre GnrNzsunc
- Cum e ea prima? a intrebat Klava cu o disperarede copil.
Tamarka coafeza!Mai fii minte, noi deja votasem, am pornit
inapoi, gi ne-am intAlnit cu ea in ugdL.
$i-a mai gi scosghetele,
gi-ascuturatzdpada.Pii de ce sI mintd?De ingheali apele...$i
mai sunt gi scriitori... Ei, sevedeci nu e dreptatepe pimdnt...
Era gi emolionant, Ei amuzant faptul cd femeia aceasta,care
stituse opt ani pentru ci nu a turnat in nu gtiu ce privinfi de
care nici nu auzise,abia acum, dupd de a revenit in familia oa-
menilor muncii, a descoperitminciuna qi s-a umplut de revolti.
- Pei cum aga!Iar eu imi spuneam cd poate au gresit, au
fbcut o gafb gi chiar s-au gindit la mine... Dar aici... igi di
l1i
pestecap ochii neruginali gi minte, gi minte. $i oamenii citesc,
cred ci' e adevirat. Doar e un ziar tipdrit. Cum si nu verifici. ..
Seara,Klava cea linigtiti a smuls din mdna lui Stiopa al
ei ziarul si s-a aruncat plAngAnddirect in patul lor imperial,
bolind dantelaapretati.
- Nu te uita, zice,la tiritura asta,povesteatulburat Stiopa.
Tamara coafeza e fotografiati acolo. Yoteazd dimineafl, cel
mai devreme. Da eu, zic, mie imi trebuie Tamara asta cum ii
trebuie ciorii fizici. RdnjeEteTamara asta ca un trandafir de
mai, se tot invirte in jurul urnei. Ce mi priveEteea pe mine?
Sd nu se imbolniveasci cumva Klavdeia! Niciodatd n-a plAns
aEade tare, niciodatd nu a fost geloasi pe mine.
- Asta nu e gelozie,i-am spus eu lui Stepan.Este invidie
dati de pozilia socialda Tamarei,fald de drepturile ei depline.
$i e supdrarepentru minciuna ziaristului. De fapt, nu Tamara,
ci Klava a votat prima.
- Of, da prostuli mai e Klavdeia mea, rezumn blAnd
goferul minunat nebiutor. A gisit ce si invidieze! Cine gtie ce
va fi mdine cu Tamara asta.Doar la noi e conform dialecticii:
azi egtifruntaE,mAinedeportat...
Ocna...ce binecuvdntare! 431
Chiar ci era cdti dialectici vrei in regimul social al planetei
noastre indepdrtate!Existau la noi gi deportali comunigti care
nu fuseseri exclugi din partid. Erau toli membri de partid de
nalionalitate germani. Degi nu erau excluqi din partid, se du-
ceau de doui ori pe luni la comendaturi pentru ,,prezen\il',
dispuneau in loc de buletin de adeverinlb'ca a mea, nu aveau
dreptul de a pirisi zona de deportare la o distanli mai mare
de gaptekilometri. Uneori, prezentdrilela comendaturi coin-
cideau cu adunirile de partid Ei membrii de partid germani,
dupi ce stiteau la coada lungi, pentru a li se pune gtampilape
permisul de gedere,se gribeau si se duci la adunareade par-
tid unde votau unanim pentru cre$tereavigilenlei bolgevice
din cauzaacutizirii luptei de clasi pe misura apropierii de
comunism.
Bitrinul nostru, Iakov Mihalici, care, dupd plecarea lui
Vasia si sistareaorelor de matematici, aveamai mult timp' fi-
cusechiar o schemd- organizareasociall qi politici a Kolimei'
Conform acesteischeme,aici se numirau pestezececategorii
sociale.De{inufi, fogti definuli cu privare de drepturi qi foEti
fbrd privare, exilali pe un numir de ani, deporta(i pe un numdr
de ani gi deportali pe viali, deportali speciali cu termen 9i
deportali speciali frri termen. Edificiul era incununat de ger-
mani - deportali membri de Partid.
fbrd
$i-a intitulat schema ,,Drumul cu spini spre societatea
clase'l Toli rAdeau,glumeau de bitrdn, il gtiau, chipurile, ca
medic, ca filosof, ca poet gi matematician. Dar acum' rezulta
ci mai era gi sociolog.
Iar asta a fost chiar cu o siptimdnd inainte de moartea lui'
L-am vlzut pentru ultima oard, ca de obicei' duminici' Du-
minica fhceam un prdnz tradilional pentru acei prieteni ai
nostri din exil care triiau singuri aici. Venea de reguli Iuri
lli 432 EvcnrmreGnrNzsunc
Konstantinovici Milonov, bolgevic vechi din l9l2 sau 1913.
Venea Aleksandr Milceakov, fost secretaral CC al comsomo-
lului. Venea cunogtinfa mea din Kazan, Tahavi Aiupov fost
secretaral Comitetului Executiv Central titar. Nici Iakov Mi-
halici nu rata nicio duminici.
in aceasti ultiml viziti a sa era vesel,animat, tot repetase
profefia sa favoriti: ,,Staqipu1in, totuqi o si purtim jetonul
nOcnagpolitic>"...Si asta:,,Oaren-o si citescnecrologulLUI?
Doar sunt de-o vdrsti cu EL. Dar totugi eu sper.Doar trdiesc
aici la aer curat gi fin regim, iar EL probabil pune pe el. Mai
mult, eu am mai pufine emolii decdt EL. Doar eu nu am ce
pierde,gi dugmaninu mai am deloc"...
i
Abia in searaaceleizilede duminici, cdnd eu gi Anton ne-am
dus si-l conducem,ne-a spusdeodati cu o durere refinuti:
- Ce credeti: oare este posibil ca Lizocika mea si mi fi
uitat?
Era rana lui deschisi. Fetelenu-i scriau, se temeau s6 aibi
o legituri cu ,,dusmanulpoporului". Iar el, refuzdndu-si orice,
punea nigtebinuli pe cec,ca fetelesi gtie:tata s-agAnditla ele.
Exact peste o siptimAnd, sdmbit5, a venit fuga Tatiana
Simorina gi a spus tulburati:
- Duceli-vi la morgi. E acolo.
Era linigtit, intinerit, chiar cumva miref. Era chiar morga
spitalului liber unde Iakov Mihalici lucrase cdtiva ani ca ana-
tomopatologgi doi prosectori,fogti delinufi de drept comun,
se aflau aldturi de trupul lui, trigti gi palizi. I-au pus la reverul
sacoului bitrdnesc o garoafl artificiali, dar reugitd.$i mi-am
adusaminte de jetonul ,,Ocnagpolitic'i
L-am ingropat frumos. Si intr-un loc inalt, am pus gi o placi
de mormAnt, gi gard. Am scris 9i o scrisoareLizocikii 9i Su-
sanneiin carenu numai ci indicam numarul carnetuluide cec
Ocna...ce binecuvhntare! 433
ldsat lor mostenire, dar le-am mai Ei povestit in detaliu ce om
a fost tatil lor. Am tdcut numai in privinla suferinlelor legate
de fete, de cit de mult l-a rlnit ticerea lor. Mulqi de-ai noqtri
m-au s{Ituit si amintesc de problema aceasta,ca s[-gi dea
seamamicar post-factum de cruzimea lor. Dar nu am fost de
acord. De fapt, nu era cruzime, ci aceeagiMare Frici. $i dacd
fogtii tribuni, conducitori gi predicatori au luat parte la alaiul
diavolesc,indeplinind toate solicitirile regizorului Viqinski',
ce sdle ceri celor doui nefericitelocuitoare de rind, apisate de
qoaptelevigilenteale bucitdriei comunale.
$i am avut dreptate.Intr-o clipi de durere acuti, imaginea
tatilui iubit a dat la o parte, pentru scurt timp, toate spaimele
cele mari. Am primit o scrisoaredin inimi, care incepeacu
cuvintele: ,,Prieteni necunoscu[i care ali stat la cipdtAiul tati-
lui nostru drag! Dumnezeu o si vi rispl[teasci pentru bund-
tateavoastrl..."
Toati colonia noastri de deportali l-a pl6ns pe Iakov Mi-
halici. Dupi moartea lui au apirut o mulqime de oameni, pe
care nu-i cuno$team,dar legali de bitrin prin tot felul de ser-
vicii ale lui. unuia ii ddduse bani, pe altul il tratase,altuia ii
corectaseun manuscris,altuia ii fbcuse traduceri"' Printre
aceqti oameni erau gi unii nedemni, care exploataserl firea
imprigtiatl, meditativi gi caracterul absolut neajutorat al ciu-
datului doctor.
Tocmai in numele lui (,Vin la dumneavoastrd din partea
riposatului doctor Umanski") a deschis pentru prima oari
usa noastri omul care ne-a adus multi durere, care a pAngirit
om politic,jurist 9i di-
r Andrei Ianuarieviciviqinski (1883-1954),
plomatrus.A fostprocurorgeneralal URSS (1931-1934) Eiministru al
afacerilorexterne( 1949-I 953), remarcdndu-seprin cruzimeamanifes-
tata in timpul proceselorpublice de la Moscovadin vremealui Stalin
(n.red.).
rlt 434 EvcnsNreGnrNzsuRc
cimirula noastri curatd cu petele murdare, respingitoare ale
provocirii. De fapt, doar se stie, nu e aga,cd Iakov Mihalici, cu
pulin timp inainte de moartea sa, se pregitea chiar si ne faci
cunogtinti cu inginerul Krivogei. poate ci referirea la riposat
era mai comodi pentru a pitrunde in casanoastri, pentru a ne
cAEtigaincrederea.
ii Inginerul Krivoqei ni s-a prezentat ca delinut politic care
tocmai ie;ise din lagir. Era prima minciuni. Mai tdrziu am aflat
ci e delinut de drept comun, fusesecondamnat fie pentru de-
lapidare, fie pentru neglijenfi. Mai mult, s-a prezentatca bol_
nav, cd ar fi suferit o operalie grea gi avea nevoie de ajutorul
lui Anton. (cusitura opera{iei fusesearitati imediat.) Dar cel
mai mult ne-a fost cagtigati incredereafaqdde noul necunoscut
prin educafiasa,gi anume una umanisti, care nu avealegituri
directd cu profesia sa de inginer. ii plecea gi gtia poezie, recita
pe de rost Blok, Ahmatova, pasternak. Rispundea original qi
proasplt in chestiuni de politicd, economie, istorie.
Jin minte
ce interesantera si"ascultexpunereaunor pagini aproapeuitate
din Kliucevskir,soloviov2.vorbea, e adevirat, cam sofisticat
5i
arhaic ca stil, dar asta se potrivea foarte bine cu imaginea de
vechi intelectualpetersburghez,asacum se prezentase.
incet, incet a inceput si fie un obignuit al nostru, ocupdnd
la masa noastri de duminici locul lui Iakov Mihalici, ,e-u,
gol. Tuturor le-a plicut noul necunoscut. Tofi priveau cu
indulgenti faptul ca era un vorbdret inepuizabil. Dar povesti-
rile lui erau interesante.Avea catevanuvele orale pe care el, in
rasetelegenerale,le repeta la bis. Locul intai printre acestenu-
vele il ocupa asa-numitul ,,Monolog al lui Wallace'l
' vasili osipovici
Kliucevski(lg4l-r9il), istoric rus de orientare
liberali (n. red.).
'?vladimir Sergheievici
Soloviov(1g53-1900),critic literar,poet si
filosofreligiosrus (n. red.).
Ocna...ce binecuuhntare! 435
Istorisirea desprecum cilitorul american Wallace a reuEit
si meargi prin Kolima gi si vadd numai acele ,,sateale lui
Potemkin'l pe care gefii deciseserl si i le arate era cunoscuta
de toatd lumea.Dar Krivoqei igi rostea,,Monologul lui Wallace"
imitAnd agade bine accentulenglezgi mimica acelui cilitor in
jurul lumii, ci vecheapovestecipita un nou farmec.
- Flicii zdraveni, bine fbcufi, din Rusia Centrali s-au ho-
tiret se cucereasci acestlinut, spunea Krivogei in numele lui
Wallace, iar, din partea sa, in goapti, gi aparte, comenta: Trei
plutoane de securigti,aleEiunul si unul, imbricali in salopete
de muncitori, de produclie americann...$i din nou, in numele
lui Wallace:Pionierii progresului... intemeietorii unor orage
noi... Apoi desprefemei:in serilelungi de iarni, femeilegi fe-
tele se adunau cu pldcere qi se dedau artei broddrii goblenu-
rilor. Aceastaesteo arti ruseasciveche,gobelinstickerei... $i
aparte: Era un de(inut de la atelierul de broderie, imbricat cu
niqte bluze frumoase; acolo, aplecateasupra acestorstickerei,
orbiseri femeilenoastre.
in intervaleledintre fragmentele,,Monologului lui Wallace'l
Krivoqei realiza un intermezzoi cum ci el povesteaasta unor
qoferi din Kolima, iar ei hohotescgi-i laudi pe americani 9i
pentru ci sunt idiofi, Ei pentru ca, lucrul cel mai important,
aduc antigel - un lichid care feregtede inghel motoarele au-
tomobilelor.Materialul acestaera consumat de goterii noEtri
curajogiimpreundcu gustareadin carnede animalemarine,in
ciuda faptului ci pe recipientulde antigeleraulipite etichetein
' Referire la o metodd de faisificarea realitelii (aqa-numitapotemki-
niada - termen provenit de la numele lui Grigori Poten'rkin,general-
feldmareqalrus). Conform unei legendeistorice,pentru a rttiiscasdricia
satelor,cu ocazia vizitei ill Rusia a irnpriratului Iosif al II-lea 9i a regelui
Poloniei, Potemkin a pr,rssi lie mor.rtatedecoruri care reprezentausate
infloritoare, infiurnuseldnd traseul pe unde treceau acegtia(n. red.).
1i 436 EvcHENre,GnrNzsuRc
ruse $i in englezd- ,,OTRAVA!" Asta, cici, e o otrave pentru
slibinogul de american, iar pentru igtia de-ai nogtri, e o ore
fhri durere!
Si astfel,KrivoEeia devenit la noi sufletul societifii. Numai
uneori, eu gi Anton ne minunam cdnd vedeam ci farmecul
noii noastre cunogtinle dispare de indati ce nu mai scoate
un cuvAnt. Atunci observi brusc cdt de tare igi stringe buzele
strdmbe,de broasci. $i ochii in spateleochelarilor arata atunci
cumva ci seferesc.$tie si se uite intr-o parte gi si nu ajungi in
ochii interlocutorului.
De fapt, probabil ci ne-am adus aminte de toate asteadupi
aceea,cind am aflat cine este.Dar atunci gi daci ar fi existat
unele indoieli, ele s-au risipit definitiv dupi ce am fost in vi-
zitd,lael gi am vizut cimiru{a lui de gaptemetri plini de cirfi.
Rafturile se ridicau chiar pdni la tavan. in afari de cirti, in
cugcalui mai eraudoui tabureteqi o noptieri pe caremAncaEi
scria. Patul pliant se afla pe coridor, in spateleugii, gi era intins
li
iir numai noaptea.
l
$i ce exemplarerare, ademenitoare,erall pe rafturile astea
incropite grosolan!FIoriIe rdului de Baudelaire.Goethe, Opere
complete,in germani. CAtevaseturi din revista VestnikEvropi din
primii ani ai secoluluinostru. Almanahurile Vestgi $ipovnik...
Nici nu poli si le enumeri pe toate...Pur qi simplu mi s-aoprit
inima cdnd gazda,pe un ton solemn, a declaratcd, degi nu di
nimlnui nicio carte de-a sa, o si facd o excepfiepentru noi gi
putem si ne alegemacum cdtedoui clr{i fiecare.El vedecd pen-
tru noi carteareprezintl,tot o comoari, ca si pentru el, Eica o si
i le inapoiem cu grijd.
Plin de incintare, ne povesteaistoria anumitor cdrli. Uite, pe
astao schimbase,incd in lagia pe doud ratii de pdine.Iar astea
au rdmas dupd moartea unui deportat,prieten al lui dintr-un
Ocna...ce binecuvdntare! 437
situc uitat de lurne din taiga. Iar acestea,imaginali-vi, sunt
cumperate la talciocul din Magadan. Se aflau alituri de crabi,
pe rindul din spate...
De pasiunemai ce-i tremurau gi mdinile. Licomia geloasl
cu care urmirea migcirile noastre cind am luat de pe rafturi
vreun volumag descopereain el adev[ratul bibliofil' mai bine
zis, biblioman. Iar asta oare putea fi pus in legituri cu ceva
riu? Cel care schimba in lagir o ralie de pAine pe o carte nu
poate fi un om riu.
Dar s-a dovedit ci poate.Dar astaam descoperitmai tdtziu,
deja spre inceputul anului 1953.$i tot anul 1952,noi 9i ingi-
nerul Krivogei am fost prieteni la catarami, ii citam cu plicere
cuvintele spirituale, ascultam cu incAntarenuvelelelui orale 9i
foloseamcu mare recunogtinli biblioteca lui unici. in acestan
sumbru, cdnd vegtile de pe continent deveneraudin ce in ce
mai fatidice, iar ziareledin ce in ce mai neobosite,pur 9i sim-
plu ne trigeam sufletul in disculii cu prietenul nostru erudit'
Eu interpretam ca pe note cintecelul popular: ,,Merge pasa-
rea vesel[ pe poteca nenorocirilor, fbri si prevadl niciun fel
de urmarel'
De Anul Nou 1953, Krivoqei ne-a diruit fieciruia dintre
noi cAte o carte. Mie un volumaq de versuri ale Ahmatovei'
intr-o edilie de dinainte de revolulie,lui Anton un manual de
terapieal lui Zeleninr,iar Toniei - o edilie minunati de basme
ale lui ciukovski. Ne-am bucurat indeosebide al treilea cadou.
Problemaera cd noul nostru prieten iubea animalele,dar nu
iubea copiii. De fiecaredati, cdnd veneala noi, o lua in braqe
pe pisicaAgafia gi o mdngAiain timpul vizitei. Dar Toniei' de
reguli, nu-i acorda nici cea mai mici atenfie' nu-i zAmbea
I Vladimir Filippovici Zelenin ( 1881-1968),terapeut sovietic,doctor
in stiinte medicale, creatorul piciturilor care ii poarti nunele (n' red')'
 il
438 EvcnnNre
GHrr,rzsunc
niciodati gi chiar se incrunta superat cAnd ea, cu intrebirile
ei, mi atregeade la disculie. Odati chiar l-am intrebat de ce
esteaqade neprietenoscu copilul. El a explicat cu o intonalie
onesti: via{a ii scosesetotal din suflet acel sentiment de incdn-
tare de care este nevoie neapirat pentru comunicarea cu co-
piii. Nu poate si se prefaci. Mai mult, se uit6 agade sumbru la
viitorul civilizafiei noastre, ci pur qi simplu se minuneazi de
oamenii care se decid si arunce in acesthaos noi nefericiti.
Consideraliileacesteane indurerau. Cdnd seuita prin Tonia
ca prin vid, ni se pirea ci astanu se prea incadreazdin imagi-
nea creat5.de noi, de om care gindegte cu rafinament si sensi-
bil. Cu atAt mai mult ne-am bucurat cdnd el i-a zdmbit Toniei
Ei i-a intins volumaqul de basmede Ciukovski.
Aproape toate acestebasmele qtiam pe de rost gi le recitam
adeseacopiilor la gridiniti, unde nu era nicio carte de-a lui
Ciukovski. Dar acum, ca s6-i fac o plicere lui Krivosei,am ince_
put imediat si le citesccu voce tare,risfoind paginile frumoase,
lucioase.Si atunciam dat de,,MareleGdndac'lpecare,desigur,
o gtiam de dinainte, dar nu mi gdndisemla ea cum trebuie.Am
l ne-ar mai lipsi, un dosar pentru lezmajestate.Ei, nu' sigur,
citit: ,,Uite,gi GAndacula ajuns invingdtor gi stdpdnulpddurilor
gi al mirilor. Animalele s-au supus mustdciosului,inghiti-l-ar
pimdntul, blestematul..."$i deodati pe toli ne-a frapat sensul
secund al versului. Am inceput sd rdd. in acelagitimp a rAs gi
Anton. Dar Krivogei a devenit brusc extrem de serios.sticlele
ochelarilor lui au aruncat scAnteiin toate pirfile.
- La cev-ali gAndit?a exclamatel cu o emo{ie
neobisnuita.
Oare... Oare Ciukovskia avut curajul?
in loc de rdspuns,am citit mai departesemnificativ:
- ,,Iar el merge printre jivine, igi mdngdie
burta aurie...
Ia aduce{i-mi,voi, animalelor,copiii vogtri, azi o sa-i ntdnAnc
lacin[..."
Ocna... ce binecuvhntare! 439
- Oare Ciukovski a indriznit? a repetat Krivogei cu o exci-
tare aproapenemaivizuti.
Nu am intdrziat cu rispunsul. (Merge pasirea veseli pe po-
tecanenorocirilor!)
- Nu gtiu daci Ciukovski a vrut asta sau nu. Probabil ci
nu. Dar, in mod obiectiv, a$a rezulti! Uite, ascultafi cum au
reaclionat animalele;,,$i stau gi tremuri sub tufe, se ascund in
spatelemovililelor verzi. Sevede doar cum le tremuri urechile,
se aude numai cum le c16n[ine din(ii..." Sau,uite asta:,,Lupii
de spaimi au inceput s[ se minince unul pe altul..."
Krivoqei nu mai avea stare, se agita de colo-colo prin ca-
mer[. iEi freca mAinile, igi strdngeadegeteleagade tare, ci i se
albiseri.
- O strilucitl satird politici! Nu se poate si nu fi observat
cineva... Pur gi simplu fiecarese teme sd spuni cd i-a putut
trecea$acevaprin minte... Agaceva...
Dupi plecareamusafirului, Anton a spus nemulfumit:
- Mi-a rimas aga,un gust neplicut. $i ce s-apornit aqade
tare? Nu trebuia siLvorbim agadespreMarele Gdndac... Asta
Krivogei n-o si spuni niminui, dar in general'.. Hai si ne
infelegem:nu mai spunem niminui niciun cuvdnt.
Am finut cont de atenlionirile de pruden!6 din partea lui
Anton, nesdbuitin ceeace privegtelibertatea de exprimare. $i
nu am mai spusnimdnui, niciunui suflet, nicio consideraliele-
gati de Marele Gdndac.
...A venit anul 1953.La gridinila mea de acum l-am intAm-
pinat cu o bogati serbarea bradului care a reugit de minune gi
pentru caremi s-a mullumit intr-un ordin.
Totuqi,exactpestedoud zile de la manifestarearecunoqtinlei,
am fost datd.afard,de la serviciu, subit gi {dri nicio explicafie.
 EvcHENreGHrNzsutc
Directoarea,careacum un an se luptasea$ade energicpentru
mine, sepurta cumva ciudat. Incerca si nu-mi intdlneasci pri-
virea, rostea cuvinte sacadate,enigmatice referitoare la faptul
ci, s-ar z\ce, aici e amestecatsectorulspecial.Sevedeaci gtie
ceva qi ci acest,,ceva"mi condamni la moarte. Ea vorbea cu
mine aqacum vorbesc rudele cu un bolnav de cancer care nu
cunoagtediagnosticul. imi ura sinitate. Chiar ingiimase un
cuvinlel despreanul viitor. Cic[ Iucrul cel mai important este
si treaci o vreme...Iar dupi aceea...
A doua zi, a venit si-gi exprimecompasiuneaprietenulnos-
tru, inginerul Krivogei. Anton gi Tonia nu erau acasi. Yizita-
I
torul s-a aEezatla masd. PisicaAgafia a inceput si toarcd cu
plicere, aqezAndu-se pe genunchii lui. Iar el a inceput sd-mi
l
reprogezecu o voce indureratd ci sunt mult prea creduli. Uite,
de exemplu, prietenul nostru Milonov... Chiar Krivogei l-a
v[zut zilele asteacun iegeasearatArziu din ,,casaalbiil Ce si
fi frcut el acolo?
- Ce spune{i? am exclamat eu indignatd. Cum si triim,
daci-i binuim de tridare pe cei mai apropia{i prieteni! il
cunoa;tem pe Milonov... E un om cinstit...
Krivoqei a zdmbit ciudat. Si, nu gtiu de ce, mi s-a fhcut fricd.
Nu, inc[ nu admiteam ideea ci e un triditor adevdrat,ascuns
in casanoastri. Dar, in momentul acesta,parci am observat
pentru prima dati cd fafa lui e ascunsi cu griji de o masci de
sub care, din cind in cdnd, rdzbateprivirea autentici, o gri-
masi neprefrcuti, foarte indepirtati de acealume interioard
pe care i-am creat-o noi. inci nu era o binuiali, ci o primi
presimfirea apropiateibinuieli.
Oaspetelese pregitea deja si plece cind in cameri a in-
trat, nu, nu a intrat, ci a dat buzna Anton. Era alb la fa1e.De-
mult nu-l mai vizusem agade tulburat. Abia dAnd din cap spre
Krivogei,mi-a spussacadat:
Ocna...ce binecuvintare! 44r
- Si mergemo clipi Pe coridor'..
Nu semina deloc cu aceapolitele obignuiti a lui, incAt am
in[eles imediat: ceeace-mi va spune acum se va referi chiar la
acel flecar neobosit, cunoscitor al literaturii nalionale gi iubi-
tor pitimaq al animalelor.
- Ce-i? am intrebat eu deja prev[zAnd rispunsul.
- El este!Ai fost dati afardin urma informirii fbcute de el.
El a spusdesprelectura,,MareluiGdndac"9i desprecomenta-
riile tale.
Una dintre surorile medicale care lucrau cu Anton la poli-
clinici, dupi ce l-a pus si jure ci nu va spune niminui despre
discuqiaasta,plingind, a exclamat:,,DoamneDumnezeule! Ce
se va intimpla acum cu voi doi! Ce-a fbcut Evghenia a dum-
neavoastri! I-a spustovarigului Stalin piianjen!"
Aga se discutasela ei, in adunareade partid inchisi' $i, in
consecinf[, vor pliti serios pentru o asemeneaofensi adusd
divinitd{ii.
infriguratl, l-am ascultatpe Anton pAni Ia cap[t' Mecanis-
mul intAmplirii imi era acum perfect clar. Nimeni, niciun su-
flet pe lume in afard de Krivogei, nu auzisecomentariile mele
indrizne[e referitoare la Marele Gindac. Ei, iar incurcitura
cu insectelese explica, dupi toate probabilitl1ile, prin lipsa de
culturi a instanlelor de la ,,casaalbii" precum qi prin procesele
incongtiente,subcorticale care introduseseri, in locul grotes-
cului, parlial chiar comicului Mare GAndacpe realul, malefi-
cul Ei deloc amuzantul Pdianjensugdtorde sAnge'
- De-i una peste mutre turnitorului 9i dn-l afari pe uEi!
i-am cerut eu.
- Asta se poate face oricAnd. Niciodati nu trebuie si-i
ardli imediat provocatoruluici e descoperit.Se-lurmirim ci-
teva zile. Si-i prevenim gi pe altii.. '
 442 EvcuoNre GHrNzsunc Ocna...ce binecuvdntare
! 443

O asemeneachibzuinli uimitoare a lui Anton, de reguli
pitimag, seexplica,agacum imi explica el mai tArziu, prin fap-
tul ci pe stradi, lAngi baracanoastrd,a observatcdnd au intrat
c61ivamililieni care se invArteauln zonl din cauzaunui scan-
dal dintr-o cameri in care locuiau Eoferii.Krivoqei ar fi putut
si ceari imediat ajutor justifiei gi astfel ar fi acceleratmersul
evenimentelor.
Oricum ar fi fost, ne-am intors in camera noastrd unde, in
aceeagipozi idilici, cu pisica Agafia pe genunchi, seafla musa-
firul nostru dorit, ca gi cum nu se intAmplasenimic.
i
ci nu a ratat ocaziade a-mi arunca o privire in spateleparava-
nului, pentru a-mi recomandainsistentinci o dati si,,fac eco-
nomie de nervi". La despdrfire,mi-a intins mlna.
- Vi rog si mi scuzafi, am mAinile murdare, am spus eu
ambiguu, ascunzdndu-lela spate.
Dar nu intra in metoda lui si prindi aluzii. A zAmbit blAnd
gi, fbri si se piardi, pur gi simplu a fbcut gestul de la revedere
cu mina rimasi in aer.
Seara(deja nu mai aveamce pierde!) am citit pentru Tonia,
cu glas tare, ,,MareleG6.ndac":

Nu am a\.utputere si m[ uit la el gi, fbri nicio scuzi, mi-am

l Sdrmanele,sdrmaneleanimale!
fbcut de lucru in spateleparavanului, unde, pe o noptieri, se
Pldng hohotesc,urld...
afla plita noastri electrici gi era, de fapt, un fel de bucitirie.
in fiecare bhrlog gi in fiecare pe;terd,
Acolo am inceput imediat si curi! febril cartofi, ascultind ce
il blestemd pe mdncdulcelrdu...
va face Anton.
- Evghenia Semionovna reaclioneazi mult prea puternic,
a inceput KrivoEeiblAnd, de parci se adresaunui bolnav. Doar
au mai fost din astea.O sd treaci qi de data asta.
- Mda..., a rispuns Anton, lovind neribditor cu degetele
in masi.
- inainte de sosirea dumneavoastri, am spus ciL trebuie
sd fie mai selectivi si, md rog, sd se manifeste cu mai multi
re{inerein alegereaprietenilor, a continuat musafirul nostru pe
un ton epic, mAngAindpisica cu doui degetepe labeledin fali.
- ihi..., aproapea strigatAnton. SfAntuladev[r!
Din fericire, disculia nu a durat mult. Unul dintre vecini a
ciocinit la ugdgi a inceput si vorbeasci cu Anton desprebolile
lui. Lui Krivogei i-a apirut astfel posibilitatea de a-gi incheia
cdt mai potrivit vizita. Ei, atunci, el o si plece,n-o si-l impie-
dice pe bolnav sd stea de vorbi cu doctorul. Se vede cd avea
principiul ,,Cu cdt eEtimai obraznic, eqti mai credibil'i pentru

Capitolull4
Al doisprezecelea
ceas
Iar a doua zi diminea{i, cind am deschis ziarul, am vizut
comunicatul desprecazul doctorilor - criminali in halate albe.
Ceea ce a urmat dupi asta nu s-a mai auzit pAni acum in
Kolima.. Pentru prima datd pe planeta noastri indepirtati
a pitruns otrava aceasta.PAnd atunci, eram in fafa condu-
citorilor un tot unitar. Eram torturali pe baza unei egalitili
nafionale depline, fhri a evidenlia din mediul comun al marti-
rilor, cum si spun,nici pe elin, nici pe iudeu.PAni gi campania
cosmopolitd din 1949 a trecut cumva pe lAngd noi. Pe atunci,
pe gefii nogtri nu-i interesaasta:problemelelor, specifice,erall
date la o parte de acestea,unionale.Si agatotul a inceput cu
aresti.ri repetate masive, cu indicarea de exil gi deportare pe
viati, cu extindereanumirului de comandaturi... Dar nu stii
niciodati...
Iar despre societateanoastri a delinulilor $i exilalilor, din
acestpunct de vederenici nu aveamce spune.Doar printre noi
predominau comsomolistidin anii'20 gi '30, bine conservati
in ideile gi categoriiletinerelii lor. Noi, pur gi simplu, nu aveam
habar cAtde bine seconsolidaseacolo,pe continent,prietenia
intre popoare, in timpul existen{einoastrein mormAnt.
$i aga,din acestpunct de vedere,Kolima rimisese in urma
la modul ruginos.Abia acum, in 1953,aici oamenii Si-audat
O cna...ce binecuvdntare! 445
seamagi au inceput si ,,reglementezecomponenla nalionali".
Comandantul direcgieisanitare,Scerbakov,un om, fbri indo-
iald, deloc riu gi deloc prost, tot alerga prin curtea spitalului
de parcl innebunise pe neaqteptate,strigAnd:,,Dar Gorin nu e
evreu?Dar Walter nu e evreu?Dar, de fapt, cine e evreu aici?"
- Cere micar din Germania o adeverinfi desprepuritatea
rasiali, fbceaglume sumbru Anton.
Gluma aveaun oarecaretemei real: prin intermediul noilor
delinufi ajungi in prizonierat, Anton a aflat, prin anumite ca-
nale, de soarta fratelui seu,care se afla in Germania. Acolo fu-
sesesupus ,,ancheteirasiale",dupi care a primit o adeverinli
ci in familia Walter pAni la a cincea spili toli sunt numai teu-
toni get-beget.
Dar pe Anton nu l-a ajutat faptul ciLe teuton. $i el a fost dat
afari de la serviciu.E adevirat, qefulsecqieide cadre,Poduqkin,
a ascultatcu bunivoinfi informarea lui Anton cd nu e evreu.
- Nimeni nu vi acuzd de ASTA, a respins implacabil
ACUZATIA fals[ qeful.Dar dumneavoastrapute[i fi acuzatde
altceva...
$i a ftcut cAtevaaluzii transparentela maniera de a-qi da
drumul la guri, la participarea la flecireali contrarevolutio-
nari. Desigur,ar fi fost ridicol si sper cd prietenul nostru Kri-
vogei va ascundede ,,casaalbi" participarealui Anton Ia acea
disculie desprecrealia lui Kornei Ciukovski.
- Si aga deci, a incheiat geful de cadre, de fapt, sunteli
demis din cauzareduceriide personal.
Indiferent cum au stat lucrurile, la inceputul lui februarie
1953,amindoi eram gomeritEri nicio speranli. Pentru a com-
pleta tabloul, EiTonia fusesedati afari de la gridinifi.
- Asta pentru ca tu, mdmic6,nu lucrezi.Maria Ivanovnaa
spusci acum po{i si ai griji de mine.
 446 EvcrrrNre GHrNznunc
Da, dintr-odati se dovediseci aveamtimp cAtdoream. Dar
la scurti vreme, nu am mai avut cu ce s-o hrinesc pe Tonia aga
de mult 9i bine, cum era obignuiti la gridini{i.
Cind trlieEti cu anii fbrl sentimentul viitorului, liri
senzaliazilei de mdine reale, !i se gtergede tot din congtiinfi
chiar ideeade rezervi, de acumulare.Doar erau perioade cAnd
cAgtigambine. Am fi putut si adunim pentru aga-numitele
zile,negre.Dar cdnd toate zilele sunt negre, atunci nu te prea
gdndegtila asta.Acum ne minunam gi noi unde s-au dus to{i
banii gi de ce ne-am impotmolit imediat.
l
Prietenii, se infelege,ne-au sirit in ajutor. Ne-au trimis din
nou nigte elevi la meditalii, pacienfi pentru tratament in par-
l ticular. ii invilam gi ii tratam ca adormifi, aproape mecanic.
Pentru cd acum senzatiade condamnare,presimlirea catastro-
fei definitive ajunseserdpini la cele mai inalte culmi. Ne di-
deam seamaci acum lucrurile au trecut din nou la un alt curs:
la intinderile zilelor, orelor, sau poate ale minutelor. Radialia
puternici emanatddinspre ,,casaalbi' ne pitrundea de tot. Zi
gi noapte,agteptamacum a treia arestare.
Am un sentiment de stinjeneald fa\d de cititor. E cam mo-
noton totul! Din nou agteptareaarestului?Din nou coEmarurile
I nocturne?
Dar cel care a triit gi el aceastdtensiune dureroasda tutu-
ror nervilor, acestcomplex al rafei ajunsedin urmi de vAnitor,
acelan-o sd mi condamne.Acela gtie ci al doilea areste mai
groaznic decit primul, iar al treilea la fel de groaznic precum
cel de-al doilea!Doar primul cerc esteamintit ca raiul adevd-
rat, cind ajungi la cercul al gaptelea...
$i februarie 1953 era agade viforos. Aga de tare gemeau gi
urlau dragelenoastreviscole sciticedincolo de geamul nostru,
in noplile albe. $i, nu gtiu de ce, tot timpul cAntau un distih
Ocna...ce binecuvdntare! 447
idiot al vreunei poezele din ziar dedicati cazului medicilor cri-
minali: ,,SimAna de viperi nu a putut si rineascl inima min-
dri a vulturului..."
Ah, dar vipera nici nu are mAinil Uite, tocmai de aceeae
groaznicd,pentruci nu are mAini... Tot qerpuiegte9i te in[eapi
chiar in inimi. Pulin probabil ci-l nimeregtepe vulturul mdn-
dru, dar pe mine, da...
Pagipe coridor! Avem un coridor agade lung! 15camerepe o
parte qi 15 pe cealalti. $i din orice camerdse aude fiecaresunet
de pe coridor. PaEi...Ei sunt! Mi incordezpdnd la degetelede
la picioare.N-o si mi predau!N-o si m[ mai predau!Ajunge!
Dar ce-o si fac? Foarte simplu - o sd mor. Pii o si pot?
Sigur! Moartea vine, daci o doregti mult. Daci nu-!i pare riu
deloc si te desparli de acestelinuturi de ceafi, de acesteviscole
cAntltoare. Daci te predai cu inima uEoari in mdinile morlii'
Numai ea mi poate lisa in libertate. $i, lucrul cel mai impor-
tant, ea va stinge memoria. Am obosit aEade tare, ci nu mai
pot sd suport nu numai a9teptareaunor noi chinuri, dar chiar
gi amintirea celor care au trecut.
Anton vrea si mi scoati din stareade impietrire, din imo-
bilitatea umilitoare a unui iepure carea inghe{at sub privirea
garpeluiboa. El imi propune sd mi apuc energicde punereain
ordine a treburilor noastre.Care treburi? Dar lucrurile? De ce
si rimAni,,casei albe"?Doar avemcopii.
Desigur,are dreptate.$i desligurim o activitatenebuneasci
de lichidare a averii. Doar avem un lucru prelios,cum e pia-
nina. O mutam in camera lui Stiopa gi a Klavei Gusev.Ne dau
sasemii de ruble bani in mdnd' $i Stiopaspune cu o voce de
bas ci e doar o vdnzareconvenlionali, 9i ci, imediat ce vom
scipa - gi probabil agase va gi intimpla -, el va aduce imediat
pianina inapoi, bine ci locuim ugi-n uEi.
l 448 EvcHENreGHtNzsunc
l Klava de data aceastagdndegtemai realist decAtsoful ei. Di
din cap,igi sufl6 nasul in qor! gi promite sl ne aduci pachete.
Cu ajutorul Iuliei cea cu sim! practic am realizato vdnzare
profitabili a unei proprietifi gi ni s-a inmAnat o sumi conside-
rabild - 11 000. Jumitate din ei i-am trimis lui Vasika.,,Pune-i
pe cec gi incepe si cheltuieqti numai cAnd o si afli ci nu mai
exist."Aqa am scris in formularul mandatului poEtal.Peatunci,
studiile superioareale lui Vasia erau pentru mine un fetig in-
destructibil. Daci Vasia va fi obligat si abandonezeinstitutul,
astava insemna un dezastrula fel de cumplit precum moartea
mea. Ag scoateochii oricui mi-ar spune ci Vasikanu-gi va fo-
losi diploma de medic gi ci viala il va duce total pe un alt drum
decdt acestinstitut. in mine clocotea singele bunicilor gi bu-
nicelor mele necunoscute.Al celor care erau gata si stea flrd
mincare, numai si-Ei creasci copiii cu carte.
Cel mai riu stateaulucrurile cu Tonia. Mi-era groazi.si mi
gAndescci ea va ajunge din nou la casade copii, acum, dupi
ce a aflat ce inseamni viafa de acasi cu tata si mama. Compor-
tamentul nostru ciudat de azi ii pldceafoarte mult: nimeni nu
se gribea nicdieri,nimeni nu se duceala serviciu.Ea se trezea
veseli, cAntain pat, bitea din palme, striga:
- Tata e acasi! Mama e acasi!
Mi chinuiau mustririle de congtiinli: cum de am putut
lega copilul de viafa mea bAntuitd de demoni? Era un egoism
fhri seamin din partea mea! Aveam nevoie de un inlocuitor
al lui AlioEa.Nu, nu de un inlocuitor. Nimeni nu-l poate inlo-
cui, nici Vasia.Nu un inlocuitor, ci o amintire permanenti a
lui. Dar nu una carese rupe in ftrAme, ci una reconcilianti...
Si uite,acum...
Mi s-a mai luat o piatri de pe inimi cAndam primit din Ka-
zahstano scrisoarede la surorile lui Anton, careerau deportate
Ocna...ce binecuvdntare!
acolo.Ele scriauci sunt de acordsi o primeasci pe fetigi (pe care
o consideraua noastri, de sAnge),daci seva intdmpla cevacu noi,
Doamne feregte.Sedovedeqteci Anton' frri si gtiu eu,le scrisese
despreasta.Iulia a promis sdtrimiti imediat copilul acolocu una
dintre persoanelelibere care cilitoresc pe continent.
$i aga,totul fusesefrcut, prevdLzut. Rlmlsese si aqteptim'
Si am agteptat.Au agteptatgi prietenii noqtri. Cind ne intAl-
neam pe stradd, se bucurau: mergem inainte! Cind veneau la
noi, biteau mai intii la Gusevi, ca si afle dacl nu e cumva si-
gilatl cameranoastri. Nu ne supiram. Dar 9i ei erau paralizafi
de groazit.Pestetot ni se nizireau informatori sau oameni din
,,casaalbdl Dupi ce ne-am ars cu iubitorul de poezie,KrivoEei,
acum ne uitam cu suspiciunela orice om necunoscut'
biiat
fin mine ce ne-am mai speriat cAnd a venit la noi un
necunoscut care spunea cl e o rudd indepirtate a doctorului
Cernov, un coleg liber al lui Anton. Cernov plecasede pulini
vreme pe continent. Ni se piruse ingrozitor de suspectc[ vi-
zitatorul nostru, care, dupa cum spunea chiar el, tocmai ve-
nise de pe continent, semlna ca doui picituri de apd cu un
detinut din lagir. Pomelii duri, tlioqi' acoperi(i cu o piele
sublire,care se cojea.O jacheti prea scurta' PAslarifbculi din
postav soldilesc. O ciciuli cu urechi jerpeliti' Totul semlna
cu tipurile cunoscutedin taiga.Abia mult mai tirziu' noi' care
nu vizusem Rusia din timpul rizboiului, am aflat ci in acei
era obiqnuitl pen-
ani, ,,anii'40,fatidici",o asemeneainfbgiqare
-
tru oraEeleEi satelenoastre.Mai mult, Gleb agail chemape
biiat - fugisede la colhoz,riticise agadoi ani. $i-a g[sit iegirea
din acestpelerinajla un birou din Dalstroi,unde fuseserecru-
tat ca excavatoristla o mini din Kolima' Era agade mare ne-
voie de muncitori in aceastameserie,incdt seclia de cadre a
inchis ochii in fa{adosaruluipitat al lui Gleb'
 450 EvcHoNreGnrNznunc
Din cauza groazeipermanentefagi de palma carete pedep_
segte,a subnutriliei gi a vielii de pelerin, in ochii lui Gleb api_
rea din cdnd in cAnd cAteo luminiti animalici. Nu una de lup,
dar asemdndtoarecu a unui cdine vagabondinconjurat de hdi-
tuitori. Dar buzele erau moi, pulin risfrinte. Ele ardtau o fire
miloasd. Gleb m6nca avAnd sArguinla unui om care gtia va_
loarea mancirii. La a treia cand de ceai a lisat la o parte acea
tulburare de la inceput, gi-a descheiathaina gi a inceput si po_
vesteascdfoarte realist despreviafa in colhozuri.
- VI spun totul deschis,pentru ci mi s-a spus
ci sunteli
de-ainogtri...
Noi ne uitam unul la altul. De-ai no;tri... Expresiaasta
tare-i mai plicea s-o foloseasci prietenul nostru Krivogei.
$i
mai gi stitea el la masi in acelagiloc unde se afla acum acest
Gleb. il omenisem la fel de bucurogi. $i atunci am inceput un
dialog ciudat.
Gleb: Cum au inceput bnielii si se umfle de foame, atunci
m-am hotirdt. Ia si mi duc, imi zic, sd cAgtigmicar o copeicd
9i si le-o trimit. Nu mai puteam si-i vdd asa...
Noi (dupi o pauzd,,cu privirea in jos, vocile ca de automat):
Aveli mulqi copii?
Gleb (inci nu observdspaima noastrd):Trei... Muierea a
slugirit in timpul rizboiului, cAt eu luptam.
$i acum gefii, in
loc de mul1umesc...
Noi (cu intonalii de mincinogi llri experienld): unde
$i
v-ali oprit aici, in Magadan?
scriu despreaceasti intilnire intdmplitoare agade detaliat,
pentru a aratapani unde ajunsesemin acestdelir al urmdririi.
Deja vedeam foarte clar cum in urmdtoarele procese-verbale
de la ,,casaalbai alituri de rAnduriledespre,,MareleGAndac',
seadaugi formulelemincinoasedesprecalomnierearegimului
Ocna...ce binecuydntare! 451
colhozurilor. Pentru o clipi, aproapeci nu mi indoiam c[ Gleb
ista e trimis la noi ca o confirmare in plus a depoziliilor lui
Krivoqei. Dar, de fapt, din cauzahir{uirii noastre,puteam sd-l
luim pe acestamdrXtal vie{ii din satul Neelova-Gorelovadrept
un provocator,s[ consideriLmdrept ceva ambiguu, intenlionat
in lamentafiile salesincereimpotriva destinului.
Uite ce negurdam permis s[ se agtearndin inimile noastre!
Acest biut al ceaiului cu Gleb mi-a rimas pentru totdeauna
in minte ca una dintre cele mai ruginoase amintiri. Si acum
rogesccind imi apare in faqaochilor chipul lui cu o nedume-
rire amari in ochi. El probabil compara in sinea sa acelelu-
cruri bune pe care i le spusesedesprenoi doctorul Cernov cu
ceeace gisiseacum la noi.
- Vi rog si mi scuzalidaci nu €..., o inceput el si bolbo-
roseasci,ridicdndu-sede la masi. Eu, vezi tu, pur gi simplu...
P e n t r uc i m i s - as p u sc d . . .
Cind a plecat, ne-am certat din cauza unui lucru mirunt.
Apoi eu am inceput si plAng Ei am spus:
- Sunt o gitzitneinsemnatd,astasunt...
- Lucrul cel rnai important este ce sens ar fi avut si mai
trimitd ei la noi pe altcineva?Doar oricum au materialsufici-
ent impotriva noastri, a spus Anton gi a adiugat: Hai sI mer-
gem si ne plimblm!
Mereu mergeams[ ne plimbim cdrtdtotul ni sepirea insu-
portabil.Ieqeamdin casi pe oricevreme- ce contadaci eravis-
col sauningea?Hoiniream prin oras,ajungind fie in Marcekan,
fie lAngdMovila Rotundi. Recompensa pentru acestedrumelii
era epuizareafizicatotalS.Firi puteri,adormeamapoi,deginu
prea mult, si cu coqmaruri.Important era insa si adormim!
De fapt, cu Anton se intdmplau mai rar episoadeca in
cazul prirnirii lui Gleb, mai rar decdtcu mine. Lucrul cel mai
452 EvcHENreGHrNzsunc
important e ci el rimisese bun, nu refiza si plece la orice ori
din zi gi din noapte la un bolnav care-l chemase.Din cdnd in
cAnd, era cuprins de un fel de disperareveseli a morlii. ince-
pea si glumeasci, si povesteascianecdote,si mi invite la film.
- Hai si mergem! Cel pulin sunt doui ore de liniqte totali.
La film, in niciun caz nu vor veni si ne ia. Nu vor dori si faci
agitafie.
$i mergeam des la film. Stiteam lindndu-ne de mAni,
incurajali de faptul ci in privirile oamenilor din jur nu era
nici teami, nici cruzime. Numai curiozitate. Doar tot oragul
il cunoEteape doctorul german. Toli gtiau ci acum e dat afar[
de la serviciu. $i aproape to{i, pdnd la gefii cei mari, erau
nemulpmili de asta.Toti aveaunevoie de el.
in ultima zi din februarie,la,,GorniaK'rulaun film italian.
- Me duc si cumpir bilete, a spus Anton gi a plecat, li-
sAndu-micu o eleva.
Meditam la rusd o fetiti foarte slabi.
$i deodati s-a auzit un ciocinit in ugi. Imediat, cu al qaselea
simt, am inleles ce se intAmpli.
- Ce-i cu dumneavoastrd?a exclamatelevade l3 ani.
Apoi ea mi-a spus ci eram palidi ca moartea.
Firi si agtepterispunsul la cioclnit, el a deschisuEa.Cu o
miscare autoritari a cizmei albe de fetru a impins-o gi ea s-a
deschislbri nicio impotrivire. Un bdrbat in civil. Era dat de gol
numai de cizmele de fetru, de firmi, gi de marginile gulerului
inalt, militar, careieseaude sub gulerul de blani al paltonului.
$i oricum! Chiar daci ar fi avut mantie de rege sau costum de
muschetar,l-as fi recunoscut de la prima vedere.Era de acolo!
- Unde e Walter?a intrebat el llri si salute.
Cu aceeasivoce.Cu aceleagiintonafii. De la Butirki, Lubi-
anka...Elghen,Vasikov...
Ocna...ce binecuvhntare! 453
- Nu gtiu...
- Cum aga?Doar e solul dumneavoastri...
- Nu mi-a spusunde... Poatee la un bolnav...
- La ce bolnav,din moment ce de o lunl e dat afari...
Parci de mine personalnu seinteresa.Dar seuita cu atenlie
prin cameri. A trecut prin ea cu un pas de stipAn, lisAnd pe
podea urmele mari, ude, ale tilpiloa s-a uitat in caietul elevei,a
citit cu o nuanli de curiozitate regula de scrierecorecti apar-
ticulei NE cu participii. Apoi s-a uitat la ceas.
- Daci se intoarce repede,si vind imediat la ,,casarogie".
Camera 17. Iar daci nu vine intr-o ori, atunci mAine. La 9
dimineafa. Nu la ,,casaalbi", ai griji, la cea,,rosie".E clar?
La 9 dimineata.Am oftat uqurat6.Deci ni s-a mai diruit o
noapte.Numai sI nu uit ci trebuia si-i spun lui Anton. Lucrul
cel mai important. Ci dup[ arestareaunei persoane apropiate,
ca dupi moarte, mereu sedovedeqteci nu am apucatsi spun lu-
crul cel mai important... Ah, numai si pleceASTA inainte de in-
toarcerealui Anton, numai si nu seintAlneascicu el pe coridor!
Mi incordez pdn| in vdrful firelor de pia tot strigAndu-i
in sinea mea musafirului: pleaci, pleaci odati! Dar el nu se
gribegte.Semai uiti inci o dati la ceas.Groaznic!SeaEazi!
Nu... Numai si-qi indrepte moletierace-i ieqisedin cizma
d r e a p t dS. - ar i d i c a t . . .
- Deci fix la 9! E clar?
Vreau si ies in urma lui pe coridor, dar eleva mea' care
infelesese foartebine acestepisod(doar e ndscut[ in Kolima!),
mi di la o parte gi iese pe vArfuri dupi cizmele de fetru. Trec
cAtevasecundeinfinite.
- A plecat...,imi $optegte elevaqi in ochii ei miopi lucescla-
crimi. A luat-o in jos, spregolf... Iar Anton Iakovlici chiar acum
vine din oraq...Peparteacealalti...Nu, nu, nu s-auintdlnit!
i 454 EvcHrNreGnrNznunc
Anton, inci din prag, uitdndu-se la mine, a in{elestot.
- A venit dupd mine?
$i dupn o scurta informatie:
- Nu pot sd te las singurd nicio clipi. Puteau si vinl intAi
,11 dupi tine... $i te-arfi luat in lipsamea...
CAteva minute discutdm, cu participarea activi a elevei
mele, un detaliu agade important precum ordinul de a se pre-
zentala,,casarogie",nu la cea ,,albfi Asta ne di speranfe.
- in cea ,,rosie" te cheami pentru exil gi deportare. Iar
daci e si fie un nou termen, atunci neapirat te cheamd in
cea ,,albi'l ne explicl fetiqade 13 ani din Kolima, al cirei tatd
poarti gi el cizme de fetru.
Aici gtie totul de nota cinci! Aici nu e vorba de particula NE
cu participiile!
Dupi ce a stat pulin pe taburet, in palton gi cu ciciula,
Anton se scoali hotirit.
Li
,ill
- Jeniuga,sd nu intirziem la film... Ei, desigur,o si mer-
gem... Ce sd stim aici gi sd ne chinuim in ultima noastri seard
liberi? Mdcar sd ne mai distragdaten{ia!
Am l6sat-ope Tonia cu Iulia si, mAndin mdna,ne-am dus si
ne-am agezatpe locurile noastrepreferatedin sala de cinema,
in penultimul rind, pe margine.
in filmul italian, se aratd un liagment din slujba catolici.
Anton se tulbur6,estebucuros.
- Doamne Dumnezeule,ce silbaticd mai egti tu,
Jeniuga,
$opte$teel, o hotentotdcomunisti. Ca sdvezi,nu ai ascultatni-
ciodatdcevaasemdndtor.Dar bucuria astae in fala ta...
$i atunci,amAr"rdoi auzimclar cd fatacaresti in spatelenos-
tru, imbricatl cu o haini scumpi de astrahan,ofteazagi, in
soapti, ii spunevecinului sdu:
- Ia uite cum il sldveauinainte pe Dunltezeu! Chiar ca
pe Stalin!
Ocna... ce binecuvdntare! 455
Noapteaa trecut uimitor de repede.OricAt de ciudat ar fi, dar
tocmai in noapteaaceastaam reuqit si adorm. Pentru c[ ne-am
gAndit:din moment ce l-au chematla 9 dimineala, inseamndci
azi pu(in probabil si se intoarcl acasi noaptea.Iar cAndne-am
trezit,pe la 6, ceasula inceput sd goneasciprecum un nebun. $i
iar nu am apucatsi ne spunem lucrul cel mai important. $i uite,
Anton sti deja la uqi, in palton gi ciciuli. Si din nou:
- Iartd-mi daci te-am supirat cu ceva...
- Taci,taci... Spune,cdteore te pot aqteptacu speranfaca
te intorci?
- Vreo patru, nu mai pulin. Biroul de permise'.. La uEaca-
binetelor... Pdni laprdnz si nu te cuprindl disperarea'bine?
Ei, gi daci nu md intorc, oricum o si ne intAlnim.. '
Pentru a uita de aceasti tulburare groaznicl, pentru a po-
toli oarecum ceeace arde pe diniuntru, incep sd spil podelele.
RAcii cu invergunareacele locuri in care au rimas pete de la
cizmele de fetru de ieri. Apoi spil cu sipun cdrpa de jos aqade
invergunat, de parci intr-adevdr mi-a trecut prin minte si-i
redau culoareaalbi initiali.
Un ciocinit in ugi. Nu-i nimic, e numai prietenul nostru
Geiss.Mihail Franlevici Geiss,compatriot al lui Anton, 9i el
german colonist din Crimeea. Arati nu pur Ei simplu tulburat,
ci cutremurat, gi astaimi accentueazidisperarea.
- $titi deja?intreb eu.
- Da. $i dumneavoastri?
in treacit, md uimeqte intrebarealui ciudati, cum sd nu
qtiu... $i atunci incep si-l intreb ce crededespreperspectivele
pe carele are omul carenu a fost chematla ,,casaalbi] ci la cea
Am puteasPeraci...
,,rogie".
- Am putea! rostegteel cu un ton cumva aiurea,solemn.
Acum intr-adevir putem si sperim. $i adaugi firi niciun fel
de logicl: De ce nu aveli radioul deschis?Deschideli-l!
456 EvcnrNreGHrNzsunc
- Doamne! Dar ce-i cu dumneavoastre?inlelegeli odatd
ci Anton a fost chemat la ,,casarogie"?
Firi si rispundi, se duce la perete,bagd in prizd difuzorul.
$i deodati, printre bAziituri, aud... Ce aud, Dumnezeulecel
milostiv!
,,...Lucrurile s-au inriutitit... intreruperi ale beteilor ini-
mii... Pulsulslab..."
Vocea crainicului, intinsi ca o coardi, e plini de durere
refinuti. O binuiald disperati, incredibill, se strecoari in cre-
ier ca un zigzagde foc, dar nu mi hotirdsc si mi incred in ea.
Stau in picioare in fala lui Geiss cu ochii holbafi, {bri si dau
drumul din mAni cArpei de podele din care picuri api.
....Am transmisbuletinul desprestareasinitdlii..."
Din cauzazgomotului din cap - de parcd sunetelefluxului
au venit aici din golful Nagaevo- nu mai aud enumerarearan-
gurilor 9i titlurilor. Dar uite, e clar de tot: ,,Iosif Vissarionovici
Stalin..."
Cirpa de spilat pe jos, curatd,mi-a cizut din mAini qi a ni-
merit inapoi in cildarea cu api murdari. $i e linigte... $i in
linigtea astaaud clar pagii grnbili ai lui Anton pe coridor.
- S-aintors!
- Mi-au luat buletinul! a anun(at el cu o voce bucuroasl,
ca qi cum e o vestebuni. Si-au adus aminte ci eu nu am nici
exil, nici deportare.O si mi treaci la deportare,astae tot. ...
- Nici nu se gtie dacd o sd vi treaci, rostesteenigmatic
Geiss.
Anton a vrut si povesteascddespre disculia de la ,,casa
roqie'ldar difuzorul a inceput din nou si pAr6iedin toate pute-
rile. $i iar: ,,Transmitembuletinul..."
- Antosa, repetam eu, infigAndu-mi degetelein mAna lui,
Antoqa... Dar daci deodati. .. Dar daci deodati o si sefaci bine?
Ocna...ce binecuvAnture! 457
- Nu mai vorbi prostii, |eniuqa, a spus aproape strigAnd
Anton, surescitat,ili spun ca doctor: insinitogirea e imposibili.
Auzi? Respira[iade tip Cheyne-Stokes'...Asta esteagonie...
- Sunteli pur gi simplu nigte copii, spune Geisscu o voce
de gheafd,oare chiar credeli ci dacd ar fi fost vreo speranti
de insdn[togire s-ar fi comunicat oamenilor despreboala asta?
Cel mai probabil e mort.
Am cizut cu m6inile pe masl qi am inceput si plAng in ho-
hote. Tot trupul mi se cutremura. Era o descircare nu numai
pentru ultimele luni de agteptarea celui de-al treilea arest.Am
plins pentru 20 de ani la rdnd. intr-o clipi, totul a trecut prin
fala mea. Toate torturile gi celulele.Toate girurile de executafi
Ei mullimile nenumirate de oameni chinuifi. $i viafa mea, a
mea, personali, distrusi de voinla LUI diavoleasci. $i bdiatul
meu, fiul meu cel mort..,
Undeva, acolo,intr-o Moscovi ireali pentru noi, iEi diduse
ultima suflarea Idolul sdngerosal secolului - Ei ista era cel
mai important eveniment pentru milioane de victime inci ne-
chinuite, pentru apropiafii qi rudele lor gi pentru fiecarevial6
luatd separat.
Corectez:am pldns nu numai uriaga tragedie istorici, dar
in primul rdnd m-am plAns pe mine. Ce a fhcut omul ista cu
mine, cu sufletulmeu, cu copiii mei, cu mama mea...
- Cdt e ceasul?a intreabat deodati Geiss.
- 12, a rispuns Anton, a bdtut de 12. in curdnd o si fim
liberi...
I Dereglare a ritmului gi a amplitudinii respiratorii (n. red.).

Capitolul15
La radio e muzicdde Bach
$i inainte de 5 martie gi dupi aceea,in zilele triste ale in-
mormdntirii Celui Mare gi inqelept,la radio a domnit Johann
SebastianBach. Muzica ocupasein emisiuni un loc nemaivd-
zut, peste misuri. Frazele muzicale mirele, lente, senine, se
revirsau din toate difuzoarele baricii noastre,acoperind aler-
gitura de pe coridor a copiilor gi pldnseteleistericeale femeilor.
Da, in baraca noastri, populati de plebea din Kolima, fe-
meile il boceau pe riposat fbri istov, cu striglte: ,,$i cui ne-ai
lisat..." Ele Etiau si fie cuviincioase,femeile noastre,qi nu
voiau si se uite la ele oamenii. PlAngeain hohote tot Magada-
nul, pldngeaugi ele.
De fapt, uneori, cind se adunau in bucitdrie, iqi incetau
brusc bocetele gi schimbau interesateconsideratii referitoare
la ce se va intAmpla de-acum inainte cu noi, orfanii. in pro-
blemele internationale,toli erau de acord ci rdzboiul nu poate
fi evitat, pentru cL azi nu mai are cine si ne ia apirarea. Dar
referitor la forfele interne, uneori, in ciuda plAnsetelor,ince-
puserd si. se strecoaresi note optintiste: poate cd acum nu va
mai fi atdta severitate,poate ci unii vor reuqi sd se intoarci pe
continent.
- Dar tu, md.mici, de ce nu plAngi?a intrebat Tonia foarte
-foate
curioasd. tanti plAng,dar tu nu...
Ocna...ce binecuvdntare! 459
- Mama a plins deja o dati, i-a explicat ribditor Anton,
numai ci tu nu erai acasi, erai in viziti la tanti Iulia.
in zilele acesteade doliu, hri Anton i-au apirut deodati
mulli pacienfi. Trimiteau mereu dupi el din caselegefilor.Din
cauza trlirilor apisitoare, a tulburdrii totale a sentimente-
lor gi nelinigtilor pentru viitor mulqi s-au imbolnivit. $i gi-au
adus aminte, ei, drace! de doctorul german priceput, c[zut in
dizgralie,dat afard de la serviciu, cel care-Eipredasebuletinul
la ,,casarogie'l
Tulburarea ii cuprinsese pe locuitorii importan!i din
Kolima inci inainte de comunicatul referitor la cursul tragic al
bolii Conducitorului EiPrietenului. Pdni gi buletinele prelimi-
nare ii finuserd intr-o nedumerire chinuitoare pe gefii no;tri.
Uitaserd complet de faptul ci generalisimul esteflcut gi el tot
dintr-o carne imperfecti ca gi restul muritorilor.
Tensiune arteriali... Albuminl in urini... Drace, toate
asteasunt numai pentru nigte muritori de r6nd, dar ce legituri
poate aveacu EL materia astaticiloasi?
Probabil agaar fi fost de jigniti in cele mai bune sentimente
ale lor gi vechii slavi,daci li s-ar fi spusdeodat[ ci Perunr avea
tensiuneamare.Sauvechii egipteni,dacdar fi aflat pe nea$teptate
cd zeul Osiris2are albuminl in urini.
O acfiune gi mai distrugitoare asupra gefilor din Kolima a
avut-o moartea LUI. Nu e deloc de mirare ci multora dintre ei
le apiruseri in acestezile atacuri de stenocardiegi crize de hi-
pertonie. Nu, cu tot realismul gAndirii lor, oamenii aceEtianu
se puteau implca cu ideeavulgari cl Geniul, Conducitorul,
Tatdl, Creatorul, Inspiratorul, Organizatorul, Cel mai bun pri-
eten,Corifeul q.a.m.d.,g.a.m.d.sesupuneaceloragilegi fixe ale
' in vecheamitologieslavi, zeul fulgerului (n. red.).
2 in mitologiaegipteand,zeulVielii de Apoi gi al morlii (n. red.).
rll
I 460 EvcnnNre GHrNztunc Ocna... ce binecuydntare! 46I
iil
1 biologiei ca si orice delinut sau deportat. Tupeul Mor{ii care - Pufin probabil... E un nepriceput... Poate sd repete
pdtrunsese in sistemul gigantic aga de puternic, aga de pla_ numai vechituri...

I
'fi
nificat, era incredibil. in fine, to{i se obignuiseri cu faptul ci
oamenii cu pozifii inalte pot si moari numai la indicafia per_
- Ei, e suficientgi asta...
- Mai degrabdBeria'...
sonali a tovarigului Stalin. $i deodati... Nu; chiar ci asta era - Pei atunci o si fie mai dihai...
cevascandalos,deloc cuviincios... - Probabil existd vreun document... Un testamentreferi-

it Muzica lentd a lui |ohann SebastianBach era chemati sd

suslini miretia cutremurati.
Destule crize de inimd si nervoases-au intamplat in aceste
l
Itl!r
zile gi in randurilor deportalilor nogtri politici. De decenii
Iipsili de speranfe,cideam din picioare,lovili de prima razd,
lrll de
ril lumini ce apiruse. Obignuifi cu robia, aproapene pierdusem
cunostinta la gdndul proaspit apdrut al libertifii. inldngi{i
de
inchisoareanoastrd inghelatd, ne-am imbolndvit la amintirea
reinviati a trenurilor, vapoarelor,avioanelor...
tor la succesorulla tron.
- in orice caz, deportareape viali o sd fie aboliti. Uite, o
si vedeli!
- $i pedepsele de 25 de ani...
Din cind in cAnd,se auzeacdteo voce tulburatd:
- Numai si nu fie mai rdu...
Toli sendpusteaufurtunos asupraunei asemeneapersoane.
Se reluaseri disputele despre rolul personalitetii in istorie.
Printre deportali inci si mai giseau marxisti ortodocsi care

'lX
ri
Nimeni dintre noi nu putea si stea in casd in aceste
Umblam prin oras.Ne opream cdnd ne intdlneam cu ai nostri.
UitAndu-ne in toate pirfile, fhceam schimb de pireri
zile. mai ingaimau cu buzelelor cripate, palide, cevarepetatmereu
la lecliile de materialism dialectic.
Dar marea majoritate a deportalilor simteau clar ci tre-
cu o
sclipire furi;i a ochilor, in goaptetulburate. Toli parci murase statul care-qipierduse Conducitorul spre finalul celui
eram
be!i. Pe to{i ne lua amelealacdnd ne gdndeam la de-altreizecileaan de domnie a sa,ci setulburaserigi sepani-
schimbi_
rile apropiate.$i deEinimeni inci nu gtia ci in curind, caseri toti dispeceriimari Eimici cdnd au vdzut cI nu mai existi
prin
inspirafia lui Ehrenburg, va intra in acliune cuvdntul ,,aceldegetcarea stat atdlia ani la butonul maginii de comandfl
primi-
vdratic ,,Dezghe\",parci, auzeamdeja cum incep si trosneasca in a patra zi de muzici de doliu, cAnd m-am intors acasi,
ghelurile vechi, deja glumeam, repetdnd formula lui am vizut cd pianina noastrd se afl6 la vechiul ei loc. Stiopa
Ostap
Benderr:,,S-aspart gheala,domnilor jura(i!" Gusev, zAmbitor, Eoferul uimitor nebiutor, se schimbase de
- Sespuneci Molotovzva fi... data aceasta.Stdndla masdcu Anton, amAndoibeau din cdni
r Ostap Bender, gampaniacare,in Kolima, inlocuia citro2qi apa minerali.
personajul principal al romanelor DoudsDrezece
scaLtnegi vilelul de aur, de Ilf si petrov,escrocsentimental, i L a v r e n t iP a v l o v i cBi e r i a( 1 8 9 9 - 1 9 5 3o) ,m p o l i t i c , ; e f a la p a r a t u l u i
dornic de
imbogi{ire (n. red.).
2 viaceslavMihailovici polilienescin timpul reginruluilui Stalin,executoral epuririlor stali-
Molotov (1s90-r9s6),om politic,diplornat, n i s t e( n . r e d . ) .
prim-ministrr.r9i ministru de externesovietic(n. red.). 2Biuturi rircoritoarecarbogazoasa
(n. tr.).
 EvcnBNreGurr'rznunc
- Acum suntefi in siguranfd,a spusStepanmijindu-gi ochii
bucuros, acum n-o si vi mai atingi.
A cdutatapoi in dulipior o a treia cani, mi-a turnat gi a spus:
- Ei, pentru libertate!
- Vocea poporului e vocea lui Dumnezeu! concluzioni
Anton.
La drept vorbind, inci nu era niciun semn concret ci pe-
ricolul trecuse pentru noi. Vorbind serios, nu era deloc ex-
clusi posibilitatea ca la ,,casaalbi' si se dea curs denuntului
l1 lui Krivogei. Dar noi simteam intuitiv ci nu se va intdmpla
1l' asta.Firi sd ne infelegemqi fbri si discutim problema aceasta,
lr
rl am incetat sd mai agteptdmal treilea arest. De parci o piatri
de noui puduri ne-ar fi cizut de pe umeri.
$i nu ultimul rol
in acest sentiment recipitat al vefii l-a jucat muzica, muzica
lui Bach care se revirsa de la radio zi gi noapte. Ea ne aducea
aminte ci nu mai existr cel careintrupase nebunia qi cruzimea.
N-aq putea sd-mi explic clar ce agteptamde la viitorul apro_
piat. Dar agteptamcu patimi. Fiecaredimineali incepeaacum
pentru mine cu un sentiment minunat: totul secutremurase.se
pusesein migcare,se intorsese.Ne aflim la izvoareleunei noi
epoci. Desigur, situalia asta era insofiti. de nelinigte.Ea ne in_
demna sd iegim in stradi. Voiam sdvedem oameni, si le auzim
i opinia referitoarela viitorul nostru, la viitorul
{drii. $i ce bu-
curie era si vedem ci aproapetofi ai no;tri impdrtiEescaceste
sentimente!
Uite, eu gi Iulia mergem pe strada centrali din Magadan.
Ne intdlnim cu Aleksei Astahov.Esteun prieten al lui Anton,
de la min6. Radiazdtot. Lumineazi barba lui minunati, nea_
gri, i la Alexandru al III-lea, ochii ciprui lucioqi,impenetra_
bili, ca ai lui Anton, dinlii albi. Estecel rnai pitorescom. inalt,
bine ficut, frumos. $i e o plicere si-l asculti.vorbele lui sunt
Ocna...ce binecuvdntare! 463
pipdrate, pline de sevi, sclipitoare. $i toate asteadup[ mulli
ani de deten(ie.
- Vd felicit cu ocazia sirbitorii! Cu ocazia duminicii lu-
minoasea lui Hristos! a exclamatAlekseiAlekseici.
Pentru un moment, vocea lui acoperi chiar 9i muzica de
doliu care inci se mai aude la radio. Din toate difuzoarele...
Astahov a surzit la mini Ei acum nu reuge$temereu si-Ei acor-
dezeputereavocii bubuitoare cu auzul interlocutorului.
Iulia, prudentd, e ingroziti. Seuiti in jur, la trecltori. Dupi
aceeastrigd la fel de tare, chiar in urechealui Astahov:
- Oare azi e un Pagteagade timPuriu?
Ea se uiti triumfbtor la mine. Uite cAt de subtil a ieqit din
dificultate! Apoi, pentru deplini siguranli, Iulia adaugl cu
patos:
- Cel mai probabil secretargeneralva fi acum Lavrenti Pa-
vlovici... Ar fi lucrul cel mai rational...
O, Iulika, marele conspirator! Degeabate-ai strlduit! Ni-
ciun trecitor nu ne acordi nici cea mai micd atenlie.To(i au o
mulqime de noi griji gi emofii. in noua situa{ie,fiecareinci igi
mai tatoneazi noul loc.
Se mai apropie doi deporta(i.Din nou focul incruciqatal
previziunilor,supoziliilor,temerilor.incl nu pdtrunsesein dis-
cufiile noastre cuvAntul orbitor ,,reabilitare']dar plutegtedeja
in aer un cuvAnt ugor degradant, dar totuqi dorit - ,,amnis-
tie". $i deja au apirut mulli tovarigi informali care prezic ar-
ticolele ce vor intra sub incidenta acestui act de bunlvoin{d a
guvernului.
in toate acestedisculii, erau multe lucruri amuzante,abe-
rante, emotionante.Oamenii, rupli de decenii de viala de pe
continent, nu aveaucum si nu faci greqeliin ralionamentele
lor. Dar existaconvingereaunanimi ci, indiferent cine va urca
acum pe tronul de la Moscova (de faptul ci va fi o dictaturi
 464 EvcHrNre GnrNzsunc
personale nimeni nu se indoia), el va fi mai pulin crud dec6t
riposatul. Pentru ci nu puteai fi mai crud nici dup[ misurile
omenesti,dar nici dupi cele diavolegti.
Aceste speranteabstracteale noastre au inceput si capete
prima dati consistenli la zece zile de la moartea generalisimu-
lui, pe 15 martie, in ziua urmS.toareiuprezente"a exilafilor gi
deportafilor. Cdnd am intrat pe coridorul lung gi ingust, unde
de reguli se afla o coadi interminabili in fala ugii comandan-
tului, am vdzut cd de-a lungul acestuiperete celebru apiruse o
banci.
O banci! Destul de comodi, cu spitar, parci e de gridini.
Lungi, pentru yreo zecepersoane.Pe ea deja stiteau patru gi
tofi aveauochii strilucitori gi buzele numai un zAmbet.Doar
ani intregi, ani intregi am stat aici in picioare, sprijinind cu
spatelegi cu goldurile noastre peretelede un cenugiumurdar,
dat cu var. Ani intregi ne-am leginat de pe un picior pe altul
in agteptareamomentului cAnd se va deschide in fala ta uga
mult-agteptatdqi comandantul morocinos, firi si ridice pri-
virea, isi va pune gtampila, i1i va prelungi viafa cu doui sdp_
timdni. $i deodati, chiar in locul acesta,o banci! Cu spitar...
- Ia loc, draga mea, mi-a spus un bitrAn imbricat
intr-o pufoaici cenusie cu petice bleumarin la coate, ia loc,
I odihnegte-te!Comendatura nu vrea si oboseqtidegeaba.
Mi-a {icut vesel cu ochiul lui tulbure, sclerotic, iar ceilalli
trei au inceput si rAdi in hohote. Rdsetein comendaturi!
Peste vreo zece minute, banca era arhiplind, iar cei care
nu apucaseri loc oricum erau 9i ei bucuroqi gi se uitau cu
mulfumire la cei care stiteau jos.
$i atunci s-a intdmplat gi a doua minune. Au intrat grnbili
amAndoi comandantii nostri, au inchis cu griji usa dupd ei,
ca sa nu tragi curentul 9i... ne-au zAmbit. E adevirat. erau
Ocna...ce binecuvdntare! 465
niste zimbete cam chinuite, cumva nedefinite, cu o nuante
de teami. Totugi,faptul rimdnea fapt: comandan[ii au zdmbit.
Chiar acei comandanli - qi erau mulli care se schimbaseri la
noi - care treceau invariabil pe lAngd noi trdntind uEile de la
intrare, lisdnd si intre frigul pe coridor, gi fXri sd seuite la noi,
cu nigte fe{e de piatri, de parci noi nu eram nigte fiinle vii, ci
nigte detalii de construcfie.
- Intrafi, tovarigi, spuseunul dintre comandanfi, amdndoi
o si termindm mai repede...Intrali cdtecinci persoaneodati.
Iar restul stali uite aici, pe bancd,aqteptafipufin.
- Mi se pare ci a spusTOVARA$I? Nu mi s-a pirut? a in-
trebat deportata Golubeva,cunoscuti din casaVasikov'
- Nu, nu !i s-a pirut, a rispuns cu solicitudine bitrdnul cu
peticelebleumarin. Din moment ce e banca,de ce s[ nu fim 9i
TOVARA$I? $i, dupi ce a pocnit din buze, a spus cu plicere:
Cum si spun, umanism socialist!
Toli i-au rdspunscu un hohot de rAsamical, fericit.
...Zllele treceau $i, incet, incet, muzica de doliu a inceput
si faci loc genului obignuit, colocvial. Acum nu ne mai inchi-
deam difuzorul. Era pentru prima dati cdnd puteam aqtepta
de la cutiula asta,prin guvoiul de pleavi obignuitd, niqte gtiri
reale.
Si odati chiar am auzit ceva care a uimit nu numai toatd
lumea, dar qi Kolima noastri, carevizuse multe. A fost chiar la
inceputul lui aprilie.
- Ascultali! a inceput si urle Klava Guseva cu o voce
rigus,itd,nivdlind in bucitirie. Ascultali radioul!
La bucitirie, radioul nu se inchidea, dar vocea lui era
mereu acoperiti de primusuri, limpi de gltit cv gaz,larmafe-
meilor. Totusi acum totul se potoli intr-o clipit6. $i in linigtea
 466 EvcnnNreGnrwznunc
subite am auzit anuntul oficial referitor la incetareacazului me-
dicilor ,,criminali in halate albe'l in mod evident, textul il tul-
bura pe crainic. vocea antrenati in transmisiuni victorioase gi in
entuziasmul patetic suna neobignuit. vorbea cu gura lui marele
Leviatan' statul fbri greg.$i pentru prima dati in memoria ascul-
titorilor el vorbea acum despregregelilelui. si nu numai despre
gregeli!chiar gi despre,,metodeleilegalede anchetfl E adevirat,
cuvintele acesteaciudate erau rostite nu prea clar, parci printre
dinli gi cu un mare efort. Dar, indiferent cum, fuseserirostite.si
astaa fost, in viziunea noastrd, inceputul unei ere noi.
Metode ilegale de ancheti! Ca si vezi! Ei spuneau asta.
Acestecuvinte erau acum precum un vaccin cu adrenalini ne-
potoliti injectati sub piele milioanelor de exilali gi deportati din
Kolima. Tuturor la un loc si fiecdruia special.oamenii nu mai
dormeau. Sl6biserdde supraincordare,din cauzaagteptdriiper-
manentede schimbiri radicale.Sevorbea pdnn se uscagatul,
!i
cupringi parci de febrn igi repovesteaumereu si mereu, unul al-
tuia, vechile intampliri din ancheti, repovestitede mii de ori in
acegtimulqi ani. Toaterinile anilor 19379i 1949sedeschiseseri,
ardeau cumplit, cereau o rezolvare. Nu le mai puteai suporta
in continuare, dupd ce in presd - pand gi in ziarul sovetskaia
Kolima - apdruserl acestecuvinte:,,metodeilegalede anchetdl
incet, incet, din starede clocotire surdi incepurd si se cris_
talizeze excesele.unul dintre deportafi i-a aruncat coman-
dantului in fali adeverinta sa ;i a inceput si strige:
,,Nu mai
vin! Am ajunsprea batrAnca la fiecaredoud sdptimdni si mi
plec in fafa voastri, sd-mi punefi
$tampila voastri. Daci vre[i,
siltafi-mi! Dar eu nu mai vin!" $i, lucrul cel mai important, nu
i s-a intAmplatnimic. pur gi simplu, pestecAtevazile gi_apri_
mit adeverinfaprin pogti. $i pe ea era gtampilapentru acele
doui sdptimAniqi pe alte doui in avans...
Ocna...ce binecuvdntare! 467
La un punct de lucru de lagir pentru birbaqi din Maga-
dan. muncitorii au frcut mare scandaldin cauzafierturii acre.
Unii chiar au aruncat lingurile pe jos. $i din nou conducereaa
inghilit asta.Nimeni nu a fost luat la carceri. $i, in locul ace-
lei fierturi acre,oamenii au primit cdtedoud polonice de casil
$i cumva, intr-o diminea{i insoriti de aprilie, s-a aflat deo-
dati ci in timpul nopfii un rlufbcitor necunoscuta trAntit o gi-
leati ruginitd, de gunoi, pestestatuiatovarigului Stalin,care se
afld in Magadanin parcul de culturd gi odihni. Drept in cap...
Concomitent au apirut zvonuri despre revolte in lagire.
Nu la noi, e adevlrat. Undeva in Vorkuta, in Igarka... $i infor-
maliile despreele erau vagi, neclare,numai niEtevibralii inde-
plrtate, subterane.Dar ecoul lor oricum seimprlgtia, se rosto-
goleaprin baricile noastre.Schimbiri firi precedent.Rifuieli
ftri precedent...
Acum, cAnd privesc in urmd, vid ci pentru noi au fost zile
fericite. Eliberareade fricd. Chiar daci inc6 subcongtienti, ne-
intemeiatd nici pe fapte, nici pe analizaclari. Dar oricum. Nu
se gtiede ce deocamdati ni se incordaseri toli mugchii trupu-
lui gi toate forlele sufletului. De parci brusc erai stropit cu un
dug fermecat.$i uite, deja estespilati aceaoboseali carepirea
a fi pitruns in fiecareceluli. intinerisem.Devenisema dracu-
lui de energic5.Ca la 20 de ani.
Am intreprins o serie de atacuri impotriva gefilor.in pri-
mul rAnd, am scris o cererede reabilitare.Pentru prima oari.
inainte nu intrasem niciodati in psihoza de masi a scrierii
de cereri, de care fuseseri mulli contaminali. Uneori, la El-
ghen, dupi apel,la lumina lumAndrilor,pe furig de gardieni,
tot scriam gi scriam, schimbAndadresele.Fie citre procuro-
rul general,fie ministrului securit5liistatului,fie pre;edintelui
Consiliului de Miniqtri, fie la Comitetul Central al partidului.
$i, cel rnai des, personaltovarisului Stalin. Unii au scris,pe
 EvcHsNre GrrrNznunc
perioada detenliei, catevasute de cereri. Rispunsul era mereu
unul singur: nu sunt temeiuri pentru revizuirea cazului.
Niciodatd nu am fost atrasi de febra aceasta.Stiam foarte
bine ci atdta vreme cXt pe tron se afli Cel mai bun prieten al
copiilor, nicio mami din Kolima nu se va intoarce la copiii sii.
Acum am scriscererea,considerdndci au apirut sansepen-
rll tru un raspunsfavorabil.I-am scrislui Vorosilovr.Pentru ci, in
prima mea tinerete,am intrat in contact cu el. I-am amintit pe
scurt de mine, i-am spusdespresoartamea,l-am rugat si inter-
vini. Acum el putea, aveaposibilitateasi faci asta.Nu mi in-
doiam ca moartea tiranului ne va elibera nu numai pe noi, dar
gi pe cei careseaflau in spatelelui, in rolul de tovarigi apropiali.
Desigur,in aspirafiile gi speranlelemele de atunci, acordam
foarte pu{in loc unei analizela recea situafiei,a particularitifilor
sistemului in general. in stareaaceastade euforie generali in
care ne aflam atunci emoliile ne dominau. Sentimentulunei
innoiri aproapefiziologicepe care-lincercamne impiedica si
gindim, si apreciem,si cAntdrim.
Cdt de departe mergeau speranlelemele pentru un inceput
de viafi noui se vede micar din faptul ci deodati am inceput
si scriu insistent pe continent, si se incerce si mi se fac6 rost
cel pufin de copiile documentelor de studii. Ei, mdcar de di-
ploma de la universitate.Iulia incerca sa mi convingi de fap-
I
I
tul cd puteam sI cer cu acelasisuccessi mi setrimiti o steade
pe cer.Ea presupuneaci din toati viata noastrdanterioari ri-
mlsese numai aceldosar roz pe carescria ,,A sepistra pentrlt
totdeauna'l
Dar minunile continuau.Soralui Aksionov (a solului meu)
a reusit si primeasci de la arhivi o copie de pe diploma mea de
I Kliment Efremovici VoroEilov (1881-1969),
politician Ei coman,
dant militar so",ietic,aliat politic al lui Stalin (n. red.).
Ocna...ce binecuvdntare!
universitategi mi-a trimis-o. Uite, atunci am inceput si fac un
alt pas, care a uimit prin curajul meu nu numai Eefii,dar gi pe
mulli dintre tovarigii mei de exil. Am scris la Direclia politici
a Dalstroi o cererein care rugam si mi se aratedin ce mijloace
trebuie s[ ml intre(in eu in exil, daci nu mi sedi de lucru. Ce-
ream si fiu numiti intr-un post conform specialitilii. Activi-
tate pedagogici. $i, total provocator,am mai adiugat: ,,Pentru
ci in Magadan nu existd universitlfi, sunt de acord sd predau
qi la gcoalamediel'
- Ai innebunit! a exclamat Iulia. Si atragi atenlia asupra
ta cu asemeneapretenfii! $i asta intr-o vreme cind ei inci nu
s-au decis ce si faci cu denunlurile lui Krivoqei impotriva ta!
Astahov ridea de mine. Chiar fbcuse un pamflet, ,,De la
banci la catedrd'lAcolo se prezentain versuri cum eu, bucu-
rindu-mi de banca de la comendaturi, cerusem o catedri qi
cum Cinevain cizme de fetru m-a scuturat,ca si termin o dati
pentru totdeaunacu asemeneavisuri fbri rost.
- RAde[i,rAdeli, mi incipilAnam eu, dar Etiu cd o si rds-
pundi. ,,Noi v-am angajacu plicere, dar vedefi dumneavoas-
tri, nu ave(i documente de studii, despredreptul de a predal'
$i atunci o sd le arit diploma. O si vedem ce-o sa mai cinte
atunci. in opinia mea, nu vor aveace sd mai faci'
Anton ofta prefbcut la lipsa mea de chibzuinfi, fbceaglume:
pe mine, chipurile,cei gapteiezi nu m-au invilat nimic. Dupi
ce am fbcut o diversiuneideologici printre copiii de Easeani,
acum mi strecorsprecei de 16...
Dar toateasteaerauglume.insi la modul seriosam vazutci
el imi incuvlin)eazdtotal acliunile energice9i se afli in aceeaEi
stare sufleteascide emulalie ca Ei mine'
Stareaasta de spirit nu a putut si fie stinsi nici de amnis-
tia lui Beria,declarati la scurti vreme.Deqi,desigur'ea ne in-
durerasefoarte tare, iar pe unii chiar ii demoralizasecomplet.
 470 EvcHENre GnrNzsunc
Ocna...ce binecuvdntare! 471

Era o amnistie numai pentru infractorii de drept comun. pe

munci neinteresanti si fhri suflet, de la care se intorcea in fie-
cei politici practic nu-i aveain vedere,pentru ci sub incidenla
carezi supirat, cenugiu.Dar nici nu seputea pune problema si
ei intrau formal numai cei care aveauo pedeapsdde cinci ani.
refuze.Totugiacesteasiguriri nefericitene scoseseridin starea
Iar agacevanu existain rdndurilor definufilor politici. pdni si
permanenti de lipsi de bani.
cei cu opt ani erau foarte pufini. - Dar cum o sl-mi faceli formele de angajare?Doar bu-
Aceasti amnistie nu numai cd ne-a ingelat aqteptirile, dar
Ietinul e luat, si nu am nici adeverinli de exilat, i-a intrebat
ne-a mai qi adus nenumirate necazuri cotidiene. in agteptarea
Anton pe noii lui stipAni.
transportului spre continent, bandilii eliberafi din lagire tero- - Nu-i nimic, totul e aranjat unde trebuie, i s-a rispuns
rizau Magadanul. Mililia nu fbcea fald jafurilor de pe stradi.
evaziv,gribit gi chiar pulin tulburat,
Obrdzniciabandililor mi fbcusesi cred, mai bine zis, si pre-
Dupi aceeagi mie mi s-apropus sdcAntla pian la grldinila
simt nelinistiti nigtepogromuri monstruoase,un fel de ,,bate-i,
din Marcekan. Asta era foarte departe, se ajungea acolo cu
bate-i, numai si nu se vadi urma!"r Odati cu venirea serii,
mare greutate. $i in general, in situalia de fa!i, schimbatiL,
eram pur gi simplu blocafi in Nagaevoal nostru. Devenisede-
mi se pirea insuportabil si fac acela;i lucru. Doar principa-
osebit de periculos si treci prin locul viran de ldngi spital dupd
lul torfionar nu mai exista.Deci chiar nu voi putea si oblin
lisarea intunericului.
cea mai elementara,degi simpli, munci intelectuald?Abia
Din fericire, a venit in fine primdvara gi in Kolima s-a des-
acum, cAnd am lisat cumva la o parte temerile pentru propria
chis navigalia.Noii cetd{eniliberi,,,prieteniai poporului,' fericifi
via{i, am simlit extrem de acut cAnd de mult dusesemdorul
de citre Lavrenti Beria, au inceput si fie imbarca{i cu grimada
unei activiti{i adevirate. Si scriu gi si predau. Si predau gi si
pe vapoarele care se indreptau spre golful Nahodka de acolo
Ei scriu. Uite ce-mi doream,uite la ce md gAndeamzi gi noapte,
plecau la Vladivostok, unde erau incircati in eqaloanede cale
cAndimi ficeam in minte conspecteleprimelor mele cursuri.
ferati,.Trenul care ducea compania asta era numit ,,cinci sute
Nu md hotirisem sl le pun pe hdrtie. Ca sd nu deochi, sd
veselul'lDupd numele trenului gi toti definu{ii de drept comun
nu-mi sperii speranlainclpildnati pe care aproaPenimeni
amnistiati au fost numifi ,,veseli'lMultd vreme ajunseseripAni
nu o impirtigea.
la noi zvonuri diferite desprefaptelemirele ale ,,celorveseli"in
Vladivostok, Habarovsk,in orageledin Siberia care se aflau pe $i, intre timp, intdmplirile neagteptatecontinuau. Se pare
c[ istoria,in sfirqit, incepeasd lucrezegi pentru noi.
drumulsprecapitald
...Eram la bucitirie gi fierbeam,sub conducerearespon-
La inceputul verii, lui Anton i s-a oferit in sfArsitun ser_
viciu. A fost angajatla Gosstrah:in calitatede r'edic careeli- sabilei cu curdlenia, tanti Zina, un crab infricogitor, mon-
bera certificatuldesprestareade sinitate a asiguratului.Era o struos, in momentul in care radioul nostru nestinsdeodatl,
hodoronc,tronc, a inceput sl ne prezintenoutili din biografia
' Vers din poemnl
Cci tloisprezece,
de Aleksanclr Blok (n. tr.) lui Lavrenti Beria.CAnd am aflat ci e agental ohranei lariste,
I Abreviere
pentrlr Asigurarea de Stat (n.tr.).
spion englez gi dugman invergunatal poporului, eu 9i tanti
 472 Ev<;nrxreGnrNzsunc
Zina am abandonatcrabul fierbinte in voia sortii $i, intr-o ne-
dumerire mutd, ne-am holbat una la cealaltd.
- Tanti Zina, am spuseu, tantiZina, repetafi,vi rog, ce ali
auzit acum la radio?
- Dar dumneavoastri? Dumneavoastri ce ati a:uzit?a stri-
gat ea,nipustindu-se aproapeagresivspre mine.
- Nu am inleles...Saupoatemi s-apbrut...
- Ei, dar eu chiar ci nu mi pricep deloc la asta. Dum-
neavoastri suntefi oameni invifali, citili ziarele,vorbili la te-
lefon... De ce sd repet eu asemenealucruri... Noi suntem
oameni simpli, nu am invilat pe la universitili.
M-am aranjat repede gi am dat fuga la Anton, la noul lui
serviciu.
- Ai auzit?
- Psssttt...,a rdspunsel. Deocamdati si tdcem. Acum o
i si-mi termin treabaaici gi o si dim fuga la pogti, si verificim. . .
Mi-am dat seamaimediat ce are in vedere.La poEti, deasu-
pra sec{iei ,,Corespondenfi recomandati" atirna portretul lui
Lavrenti Beria. O faln foarte inteligentd. Lornion, nigte trisi-
turi corecte,chiar fine, o privire gdnditoare.
GAfhind,am dat fuga in salaspalioasi a postei.Deasupraca-
pului fetei care se ocupa de corespondentarecomandati, pro-
i vocator,aproapecinic, seifea un pitrat gol, inchis la culoare.Se
pare cd peretelearseseserios.
La cdtevazile de la aceastl intAmplare,lui Anton i s-a co-
municat, intr-o formi incredibil de politicoasi, cd colonelul
$eveliov,de la ,,casarogiel ar vrea si se intdlneascicu docto-
rul Walter. Nu, colonelul nu stabilegteo ord fix6. Pur gi simplu
cAnd doctorul va aveao ori liberi, si sune la telefonul cutare.
intdlnirea a avut loc. intr-un cabinetmare, plicut, stdnd ald-
turi pe o canapeamoale,de piele,interlocutorii,inlelegAndu-se
foarte bine, au discutat in detaliu manifestirile viclene ale
Ocna...ce binecuvdntare! 473
ficatului colonelului, s-au inleles in privinla unei diete,au che-
mat imediat curierul care zbura mdine la Moscova, pentru a-i
inmina reletelepentru farrnaciahomeopatici de acolo.$i abia
dupd ce l-a conduspe doctor pdni la uqi gi i-a strdnsmdna cu
recunoEtinfi, colonelul gi-a adus aminte deodati:
- A, da, era cdt pe ce si uit... O clipi, doctore...Aici, in bi-
roul meu. a zicut multi vreme buletinul dumneavoastrd.Luati-I,
vd rog!
...Amurgurile de vari din Magadan sunt foarte vAntoase.
Nici nu-!i trece prin minte si dai jos paltonul cdnd urci din
centru spre locul nostru viran de lAngi spital. $i cAnd cobori
panta oricum te pitrunde pAnI la oaseun frig inlepitor.
Dar in seara aceasta, cdnd ne-am hotirit si marcim
printr-o plimbare redarea buletinului lui Anton, totul parci
era altfel. Poateci toati vara nu am mai triit agacevamai mult
de dou6, trei ori. Cu tot vAntul, aerul era nemiqcat,transparent,
ugor rece.Ne-am oprit, privind golful ce se afla in fala noastri.
- Ce minune e azi! exclamdAnton. Nu e Nagaevo,ci vreun
Neapolecumva...
Coribiile albe,ceddndu-gidelicat locul una alteia,seinghe-
suiau lAngi chei. Amurgul, nu purpuriu, ca de obicei, ci de o
culoare delicati, ca de piersicd,se cerneade sussprenetezimea
de un albastru-inchis a apei.
Ne-am oprit privind intruna frumuselea neaqteptati,nevi-
sati ce se intindea in fa{a noastri.
- Spui Neapole?am intrebateu. Pli cum aga?Poateci o si
vedem noi Ei Neapole...Mi se pare ci viala o ia de la capit...
i n c i n u s u n t e mb i t r A n i . . .
Ce vremuri nebuneqti,nebunegti! Speranlelenebunegti de
a ne intoarcela viala pierdutd.Nigtevoci misterioase,abia au-
zite. din interior.
ffi
l.ifr
474 EvcHErqreGHrNzsuRc

Ei, ce si facem, o si mai stim pulin, o si mai stim pulin

deasupraacesteiape migcdtoare,minunate, a cirei frumuse[e
li am vazut-o pentru prima oari in mulli ani. O si mai st6m
l pulin pentru a ne mai prelungi nitel iluziile, pentru a nu ne cu-
rl funda agade repedein realitate.Las'si sedestramesingure,in
Capitolul16
iitl lipsa noastri, ingeliciunile! Dar daci e invins zmeul Gorinici,
asta inseamni cd undeva isi conduce armata sa mirinimoasi
ill
bunul Ei curajosul Ivan larevicit. Comandan[iiti studiazape clasici
lrl Mai stim pufin. Cum am putut si nu observdmcAt de pito-

lllr resc estegolful nostru! Nu am gtiut sd-i distingem frumuse{ea

lui rece,de la facerealumii, de stratul murdar de quvoaiede ja- La jumitatea lui august,primesc prin pogti o scrisoareofi-
{rll chete cenugii,pdslari monstruosi, strigite rele ale escortelorce ciald. Secfia de invifimAnt public din Magadan mi invita si

l, iegeaudin apelelui...
Entuziasmati de vreme, toati populalia bardcii noastre
iegisepe panti. Fumeazd,igi strigi copiii, igi mAngAiepicioa-
trec pentru a discuta despre numirea pe post. Scrisoareave-
nise vineri, dar trebuia si mi duc luni. in felul acesta,am avut
trei zile intregi pentru a oscila intre teama de a ,,deochea"qi
rele noduroase, obosite, igi piaptini pirul, ron{iie nuci de dorin(a irezistibild de a arita tuturor aceasti hArtie, tuturor
I cedru. Ca intr-un sat din Voronej sau Penza. celor care au prezis egeculpretenfiilor mele cutezitoare.
Iar pe coridor e o linigte neobignuiti. Numai din spatele

{lir ugilor inchise ale celor 30 de camere (cite l5 pe fiecareparte)

se revarsdmuzica din difuzoare.
- Mi se pare cd e din nou Bach, spune Anton trdgAnd cu
Nu am mai rezistat gi am aritat-o. Scrisoareaextraordi-
nari era trecuti din mAn6-n mAni, cititi, discutati. Te cheaml
la direcfia pentru educalie! Pe tine, o deportatd pe viali, la
direclia pentru invillmdnt! Datoriti inclinaliei irezistibile de
urechea.
a face generaliziri ample pe baza unor fapte singulare, fogtii
- Asta e bine. E un semn bun. Bach secdntd de fiecaredatl
nogtri delinufi interpretau hdrtia asta ca un semn clar al rea-
cdnd sunt tulburali, clnd trebuiesi spundcevanou...
biliterii generaleapropiate.Unii scepticiinvergunali strAngeau
$i aga l-am tdrAt pe |ohann SebastianBach in treburile din buze: ,,E vreun giretlic! Nu se poate asaceva."
noastreplcitoase, pimdntegti.
intr-adevir, era greu de crezut. Desigur, direclia pentru
invi{imdnt nu e o institufie de felul, sd spunem, administra{iei
generalesau direcliei politice, impunitoare la vedere,incon-
jurati de paz6. Totugi gi direclia pentru invdlimdnt este una
dintre insulilele lumii libere. Acolo, intrarea celor din castain-
' Personajcu puteri magiceaparlinAnd
folcloruluigi mitologieiruse tangibililor e ferm inchisi. Asta nu e nicidecum administralia
(n.red.).
sanitard,unde lucreazi o mullime de delinuli gi deportafi.

476 EvcHrNra GHrNzgunc
Eu sunt prima dintre ai nogtri care am trecut acestprag. $i
cind merg pe coridoarelenecunoscutenu md pirisegte senti-
mentul de aqteptarea unei lovituri subite. La seclia de cadre,
in prim-plan se afli o femeie extrem de eleganti, cu un bust
maiestuos.in partea din spate a camerei, cu spatelela ugi, e
o siluetl birbiteascd aplecati peste niqte documente. ii in-
tind in ticere femeii hArtia mea importanti. Ea o citegtemulti
vreme cu o infbligareagade incordati, de parci sunt hieroglife
chinezegti.
- Asta sunte(idumneavoastrl?intreabi eain celedin urmi.
Apoi se duce la seiful uriag, asemindtor cu un templu,
scoatede acolo niqte foi de hdrtie si mi le pune in fati.
- Completafi-le.
Un formular. Formularul pentru persoanelecare intrd pe
tdrXm pedagogicin acestlinut binecuv6ntat.Un formular unic
in viala mea. Pentru ci in anii'30 asemeneaformulare INCA
nu existau,iar dupi Congresulal XX-lea qi intoarcereanoastrd
pe continent DEIA nu mai erau. Formularul acestami-a lisat
o impresiede neuitat.PXni acum tin minte anumite intrebiri.
Numele de fatl al mamei primului dumneavoastri so!. in pa-
ranteze- al doilea,al treilea... Indicali adreseleqi locurile de
munci ale fra{ilor dumneavoastri,so(iilor lor, surorilor voas-
tre gi solilor lor. Doamne Dumnezeule,Doamne Dumneze-
ule! in ce m[ bag?Oare nu e mai bine si rdmdn in lumea celor
qapteiezi?Acolo micar nu m-au intrebat despreagaceva.Dar
caleade retragereera tiiatl.
- Luali loc aici, la misula asta gi completa{icu un scris
clar, ftrd mAzglleli, a dat dispozilii femeia si s-a cufundat in
niqtemape lucioase,multicolore,foarte frumoase.
Trebuia si fi vizut fafa acestuilucritor de cadre cAnd,dupi
o munci indelungati, am pus in fine in fa{a ei foile comple-
tate. $i cum si n-o inlelegi,omeneste?Ea, chematdsi prindi
A1a
Outa... ce binecuvdntare!
orice bunicu(i deschiaburit[ de rangul al doilea sau pe solia
vreunui cumnat cu nume nerusesc,ea,antrenatdcu asemenea
fine{uri, si primeasci deodati, cu o sinceritate cinici, pe bi-
roul ei, articolele teroriste mortale din Codul Penal,Colegiul
Militar, deportareape viafi, cei doi sofi reprimaqigi o mullime
de rude reprimate din partea lui Anton. Ca si nu mai vorbim
de o mullime de nume germanecarenu puteau si fie acoperite
de ortodoxia Aksionovilor, pentru ci Pavelaveanumai o sori
9i un frate, iar Anton patru surori gi patru frali, dintre care doi
se aflau in Germania de Vest.
- Andrei lvanici! a strigat lucritoarea de cadre cu o voce
tulburati. Pute{i veni o clipd?
Ea chema in ajutor, degi gtia foarte bine ci, din nu se gtie
ce considerenteinalte necunoscute,mi sepermiseseaccesulla
predare,ci existl indicalia ,,a se angaja".Dar ea, pur gi simplu,
nu se putea descurca.Reflexelecondilionate elaboratecu anii
o doborau din picioare.Acum era ca un ogar care,nu se gtie de
ce, e pus si laseliber vAnatul prins.
TAnlrul care stitea cu spatelela noi s-a sculatqi a venit la
biroul femeii. Avea o in{bligarecare!i seintiplrea in minte. Un
profesor prerevolulionar cu o frunte mat[. in mod clar era in-
teligent.Din ochii lui atenli gi gura strAnsi,uimiti, sevedeaci
in intervalul de timp scursde la 5 martie el, spredeosebirede
gefalui, inlelesesecAteceva gi, in orice caz, invilase si nu se
mai minuneze de nimic. Cu o inltliqare impenetrabili, a citit
lista crimelor mele Eidatelegenealogieimele.Apoi a spus:
- Excelent!
Femeiaa treserit.
- Excelent,a continuat el, acum scrie{i o cerereprin care
solicitalisi vi seofereun post vacantde limba si literaturarusd
la qcoalade adulli. Atagalidocumentelede studii.
Femeias-a animat,intrezlrind o speran!6.
 478 EvcnrxreGHrNzeunc
- Aveli, desigur, la dumneavoastri, documentele de stu-
diu, nu? a intrebat ea.
- Cum si nu? Uitafi, vi rog. E adevirat, sunt copii. Dar
sunt legalizate...
infrdntd in mod neplicut, ea a inceput si citeasci cu atentie
diplomele mele. Sprincenele pensatecu griji i se tot ridicau.
Sirmana, avea o sarcini dificiln - si combine asemeneadi-
plome cu ASEMENEA formular. Dar colegul ei s-a orientat
imediat.
- Uite, foarte bine ci o si lucrali cu adullii. pentru dum-
neavoastrd,ca profesor de facultate,va fi mai potrivit decdt o
gcoali pentru copii.
Mai potrivit! Doamne, dar era copil? Undeva, departe,de-
parte, in depirtarea de nepitruns, dincolo de munfi, de vii, de
inchisori-lagire,licirea in cutele memoriei o prostuld tinerici
ce turuia increzitoare de la catedrdnigte lecfii bine invdtate.
Pentru o clipi mi cuprinsesegroaza. Oare in ce m6 bag?
Ce-o si predau?Poateci am uitat tot? Poateci ei nu vor vrea
si mi asculte?
- Deci iati, aprobareadeja existi, spune foarte loial acest
Andrei Ivanici, intorcAndu-sede la gef cu hdrtiile mele, acum
o sd primili un extras din ordin qi puteli merge la directorul
scolii.
...in ajunul zilei de I septembrie,de emo{ierimisesem fbri
voce. Nu dispiruse de tot, dar era rigugiti, ca la un alcoolic.
- Laringiti nervoasi.,m-a diagnosticatAnton gi mi,a
dat
nigte bilule homeopaticede trifoi, care nu m-au ajutat.
- Pentru o situa{ie unici nu sunt bune medicamentele
obisnuite,i-am spus lui Anton care s-a mdniat cumplit din
cauzaasta.O si m[ vindec singurl!
Ocna...ce binecuvdntare! 479
$i intr-adevir m-am vindecat singurd la fel de neagteptat
cum m-am imboln6vit. De uimire. Din cauza unei lovituri
neprevizute.
- Iati elevii dumneavoastri, a spus directoarea gcolii du-
cAndu-mi in clasi.
Ce-i asta?In fala mea, cu epolelii aurii strilucind gi cu ciz-
mele curdfate impecabil, se aflau ofileri. Numai ofileri. 40 de
oameni. Printre ei se vedeau qi fele pe care le qtiam. Pii igtia
sunt comandanlii noqtri! Fogtii gi actualii! Tineri 9i mai bi-
trAni. Mai tdrziu mi s-a explicat ci, in legiturd cu noile schim-
b[ri, ofilerii aveau nevoie de studii gi au trebuit si meargi
imediat la gcoalapentru adulli pentru a obline diploma de ba-
calaureatdevenitd necesari.
Iar eu imi imaginam, in calitate de elevi ai mei, muncitori
de la uzina de reparalii auto, de la aeroport, poate Ei hamali
din golful Nagaevo. imi imaginam niqte oameni muncitori,
curajogi, printre care se aflau gi mulli tovarigi de-ai mei de
suferin[i. Visam ci o si ml imprietenesccu ei, ci-mi vor fi re-
cunoscitori pentru ce le voi puteaoferi. $i uite...
- Profesoarade limbi qi literaturd rus[, m-a prezentatdi-
rectoareagi am vizut ci in ochii comandanlilor mei a liclrit o
curiozitate intensi, un zALmbetironic, chiar, mi rog, ostilitate.
Mai alesci toqi se ridicaserdgi strigaseri clar, militireqte:
- Buni ziua, tovarigi profesoard!
- Buni ziua, tovardqi! am rispuns eu descoperind cu ui-
mire ci imi revenisevocea.
Mi vindecase,repet, lovitura neaqteptati.$i nu poli afirma
ci nu erau inteligenqi!Daci ei, din cine qtie ce considerente,
fuseseri nevoi(i si accepteintr-o munci pedagogici o per-
soani aqade suspecti ca mine, cel pulin vigilenfa' in aceasti
componenli a auditorului, era asiguratl. $i intr-adevir, in
480 EvcnrNreGHrNzsunc
privirile lor alintite asupramea sevedeacel mai mult vigilenla
gi mai pu(in curiozifatea, dorinfa de a primi de la mine ceva
nou, necunoscutde ei pdni acum.
- Ei, cum o si construiescnigte relatii cu ei, cAndin banca
intdi sti Gorohog comandantul meu? Chiar cel care, de doud
ori pe luni, imi pune gtampilaliliachie pe adeverinfi...
- Dar mai minte, povesteaici toate anunturile pe carele
lii
pune sunt pline de gregeli...Uite, invafi-l gramaticdrusi, md
calma linigtit Anton.
- Dar eu stau la coadi in fala lor... El, gi to!i, de fapt, md
considerio criminald...
- Pufin probabil. De fapt, majoritatea lor sunt nigte Ivani
de la !ari. Probabil ci au gi ei simlul realitetii... $i daci inva(i
9i ei pulin, un anisor,o si fie cu totul alti oameni... Lucrul
cel mai important e sd uifi complet de epoleli gi de grade. Si
disculi cu ei de parci sunt eleviobignuifi...
Ugor de spus! Dar cum sl strici reflexelecondiqionatedu-
rabile, formate? Cizmele astea,obrajii acegtiaproaspit ragi gi
marginile de la guler imi stdrneaucomplexul persecuqiei.Mi
tot uitam mereu la felele asteagi vedeam in ele numai pre{b-
citorie sau, in cel mai bun caz, un zdmbet ironic stArnit de o
atenlie forfati. Am intrat in clasi qi se pirea cd,,fizic, simfeam
o radiafie de neincredere ursuzd,.Unii probabil erau cu ure-
chea ciulitd, agteptind si vadi cAnd voi incepe si ,,scap"ceva
indoielnic din punct de vedereideologic. Allii probabil nu cre-
deau ci intr-adevir atinsesemnivelul inalt al infelepciunii. Ei
mi intrebau pind la saturafie date, nume de locuri, titluri de
opere, se uitau pe fafi in manual pentru a mi verifica.
Relaliile s-au acutizat qi mai tare dupd prima dictare de
control. Ea a adus o recolti colosali de note de doi. O atmo-
sferi sumbri sestrAnsese deasupraclasei.Acunt aceqtioameni,
Ocna...ce binecuYkntare! 48I
pini acum pornili impotriva mea' cum si spun,la modul ge-
neral, acum mai erau gi ofensali personal de mine' Cei care
erau mai inteligenli pur qi simplu iqi ascunseserisentimentul
de ostilitate, dar cei care nu se puteau impica nici cu rolul lor
neobiEnuit,nici in general cu noile schimbiri, s-au dus la di-
rector si se plAngi.
Dupl reclamafia aceasta,a venit dirigintele in clasi' El a
explicat convingdtor gi cu multe cuvinte c6 tovariEii ofi1eri nu
trebuie si creadi ci notele se pun dupi bunul plac al profeso-
rului. Existi o ,,scali' aprobatd de minister, dupi care,Pentru
patru gregelide ortografie 9i patru de punctualie trebuie si se
puni nota doi.
Se inlelege,ei nu puteau sd protestezein fala unor cuvinte
precum ,,scala',,,minister", ,'trebuie", dar iritatea impotriva
mea rimisese. Extrem de multl vreme n-a putut sl se impace
cu asta cipitanul Epifanov. Era un bdrbat rotund, cu picioare
scurte, care semina cu un actor de la Teatrul Tinlrului Spec-
tator, deghizat in arici. Ortografia o mai cunogteael, cu mare
greutate, dar in problema punctualiei era implacabil' Era in-
dignat chiar gi de virgule, ca sd nu mai vorbim de doui puncte
mirunlig ar
;i liniufi. Nici nu admitea ideea ci un asemenea
putea se-i enervezepe nigteoameni seriogi'
Dupi, a doua dictare, la care din nou, cu o mdn[ fermi'
i-am pus doi, el s-a agezatin fruntea unui grup de opozilie im-
potriva mea, imi intrerupea explicaliile cu intreblri provoca-
toare, absurde.La lecliile de sintaxi, observam mereu sigeli
inlepitoare in ochii lui de arici.
Atunci am apelatla cel mai vechi exemplu prezentatde Ve-
resaevrin amintirile sale din gimnaziu' Am scris pe tabli o
I Vikenti Vikentievici Veresaev (1567-1945), medic, poet, roman-
cier, critic si traducitor rus (n' red')'
482 EvcnBNrreGnlNzsunc
propozi(iefbri semnede punctuafie.Era rezolutialui Nicolae al
Il-lea referitoarela iertareaunui criminal condamnatla moarte.
,,Si fie impugcatnu se poate si fie iertatl' Apoi l-am intrebat pe
Epifanov: conform unei asemenearezolutii, condamnatul va fi
executat?Elevul meu incipildnat a privit piezigspre tabld pe sub
sprincene gi,in celedin urmi, a dat nervos din mdni.
- Nicolae al Il-lea a fost un idiot cunoscut! A scris incit se
poate qi intr-un fel, gi in altul.
- Ei, gi acum? am intrebat eu, punAnd virgula dupi cuvin-
tele ,,si fie impugcat'l
- Hm... Acum rezultdci il impuqci...
- Dar daci esteaga?
Am qtersvirgula astagi am pus una noui, dupd ,,nu sepoate'l
- Va fi iertat! a inceput si vuiasci imediat toatl clasa.
- Acum vede{i, tovarise Epifanov,ci de o singuri virguld
pusi gregit sau absenti de tot poate depinde viafa unui om!
Aceasti veche curiozitate gramaticali le-a plicut in mod
clar elevilor mei neiscusili. in pauza, m-au inconjurat pu-
ndndu-mi tot felul de intrebiri de cazuistici despre semnele
de punctuaqie,dAnd exemple,contrazicdndu-seunul pe altul.
A doua imprejurare cind s-a mai spart pufin gheala dintre
mine Ei ei a fost legati de locotenentul-major Nasreddinov.il
remarcasemde mult in sineamea ca pe un om curios,care-mi
amintea de fogtii mei studenfi de odinioari de la facultatea
muncitoreascl din Kazan. Simleam gi din partea lui o buni
pirere fala de mine. Nasreddinov vorbea foarte prost, scria gi
mai prost in rusi, dar nu se supira niciodatd de notelede doi
gi invdta cu rAvni.
Odati rispundea in fafa clasei, vorbea despre Maiakov-
ski, despre poezia ,,Tovar5guluiNette'l Sirmanul locotenent
era complet ud de incordare,redAndversurilecapricioase.$i
Ocna...ce binecuvdntare! 483
to(i au oftat u;urali cdnd a declarat cd trece la caracterizarea
,,conlinutului de idei" al acestorversuri'
- O clipi, tovarbgiprofesoari... O si rispundem...
Mai departe, Nasreddinov a explicat cl ,,lega!i prin legi-
mAntul de fier" inseamni ci triim in inviluirea capitalistS,
,,scirpinafi cu glont" inseamni nu te apropia, o si tragem! Dar
uite, ,,pentruea Pe cruce"...
Nasreddinov,aplecindu-9i capul, se incordase qi roqisetot
IbcAndeforturi de a inlelege neinfelesul'
- O clipi, tovarigi profesoari... O si rdspundem.'.
Deodati... un zAmbetvesel'A avut o revelafie!
- Aha! Am in[eles!,,Pentruea pe cruce".'. Ruqiipun cru-
ceape morminte. Deci nu te apropia,o sd tragem,o si punem
cruce...
Un ris vesel,care s-a intins in toati clasa,a adus imediat
pulini cllduri umani, a destinsatmosferatensionati' Ce poate
fi mai potrivit ca un umor bun, pentru ca fe1elesa se acoperede
cevaoriginar, copillresc, libere de adaosurilecrudei experien{e
de adult!
Zilele treceauqi treptat am inceput si disting printre ofilerii
mei diversetipuri psihologice'Uite, de exemplu,Iocotenen-
tul Sumocikin - el se exprimase odatl direct atdt referitor la
meqtegugulliterat cAt gi la cei carese ocupi de el. Sepirea ci
aici nici nu estemare gmecherie'Fiecareom cult poate,daci
nu in versuri, atunci in prozi. Si descrii cum au stat lucru-
rile gi si pui din cand in cind descrieride naturi. vecinul lui
de bancl il suslinea,spunandnumai c[ trebuiepistratl latura
ideatici. Trebuiedoar sd ai idei, cI de scris,oricine poate'
Niciun efort al meu nu au putut si-i migte de pe aceste
pozilii de obtuzitatebelicoasi, fermi. Ea risuna in cr.tvintele
lor la fel de clar cum sund din cAnd in cAnd accentuldin Vi-
atka sau Odessa.
 484 EvcnrNreGHrrszsuRc
in clasi existagi alt gen de agresori.$i ei ii disprefuiaupro-
fund pe scribilii, condeieri, intelectuali, dar isi manifestau
sentimentelevesel,artigos, tot protestdnd mereu, tot intrdnd
in dispute. Acegtia nu mi descurajauaga de tare. in caracte_
rul lor ofbnsiv,in dorinfa de a polemiza exis.tadeja cevauman.
Exista o speranli de a-i infelege,de a stripunge armura inimi_
lor lor invelite in grdsime, pAni in miezul lor, unde, probabil,
se ascundeaceva.
- Da[i-mi voie, dar de cevreti dumneavoastri
si pitrundeti
in inimile lor? $i ce putefi descoperiin adincul acestorinimi
de jandarmi?
Aga mi-a intrerupt,brutal, intr-o duminici, efuziunileprie_
tenul lui Anton, Mihail Fran(eviciGeiss,chiar cel carene-a adus
primul vesteamorfii celui Mare gi infelept. Geissera implaca-
bil in amintirea chinurilor triite. El nu ftcea nicio diferenli
intre Inspirator qi organizator Ei zecile de mii de Ivani care ne
puseseri gtampila pe adeverintelenoastre de deportali. chiar
de la inceput,el md sfbtuisesi refuz sa lucrezla gcoald,pentru
cd, ,,in loc de elevi, vi s-au bigat nigte cilii".
- Bine, si admitem ci v-a fost foarte
greu si refuzati si
lucrali in specialitateape careati dorit-o agade multi vreme.Ei,
atunci invitafi-i ce secuvine.Dar de ce sdpunefi suflet?pistrali-i
pentru vremuri mai bune. Ci nu mai e mult pAni atunci...
Geiss pri'dea, cu un extraordinar entuziasm, cel mai mic
semn de dezghe!,a$teptaurmiri cu bitaie lungi gi in visurile
lui desprevenireaunor vremuri mai bune un loc considerabil
il ocupau gdndurile referitoare la rdzbunarea fafi de calii.
$i
aproapein fiecareduminici, el mi,,asedia'in legituri cu po_
vestirilemele desprelucrul la gcoali. ciocnirile acesteami-au
lisat un gust amar, rnai alesci poziliei lui precisenu putean
deocamdati sl-i opun un punct de vederebine fondat. Doar
)cna... ce binecuvdntare! 485
cAnd rdmAneamnumai cu Anton nu md rusinam sd-mi pre-
zint protestul inci neformat la opinia lui Geiss.
- Pei aganu se mai termini niciodati, nu? Ei pe noi, apoi
noi pe ei, apoi din nou... PAndcdnd o sI ne tot urAm?Ei, eu nu
vorbesc,desigur,desprelucrurile cele mai importante, despre
ele si se solufionezeproblema in funclie de crimele sivdrgite,
dar nigte comandanli ca igtia... $i de cdte ori in lagir nu am
supravieluittocmai datoriti unor escortebune! $i adu-ti aminte
de Timogkin! $i tu qtii ce s-a intdmplat la trei zile dupd lectia
desprePuqkin?Locotenentul Pogorelkoa venit la mine deja in
patzd gi m-a rugat si mai citesco dati sau, asacum s-a expri-
mat el, ,,si mai povestesc"inci o dati versurilelui Pugkin ,Vese-
lia stinsi a anilor nebuni'l Iar cAndi-am spusci abia sesunasegi
nu ar preferasi fumeze acum, a rispuns ci ligara e mereu la el,
dar uite, nigteversuri ca asteanu le auzi in fiecarezi. $i in toati
pauzamare i-am recitat pe de rost din Puqkin.Iar ei, Pogorelko
gi inci vreo cinci oameni - nu s-au dus si fimeze, au ascultat.
$i cum au mai ascultat!Si ml dispreluiegtisau nu, dar in acest
timp eu nu am viLzutnigte comandanfi,ci pe elevii mei. Si tare
mai voiam si Ie plac[ tocmai aceleversuri care-mi plac mie...
La una din multele gedinle ale consiliului profesoral,diri-
gintele a declarat sobru cd ofilerii sunt mullumifi de lecliile
mele. Iar pesteinci o siptimAnl, a venit la mine geful clasei,
cipitanul Razuvaev,9i s-a exprimat in sensulcd acum, toamna
t6.rziu,serile au devenit foarte vdntoaseqi intunecoase.E foarte
periculos si te intorci acasi,dupi ore, la ora I 1 noaptea,si si
mai gi treci prin locul viran din Nagaevo.$i clasaa hotardt si
se faci de serviciu. in fiecare zi. md va conduce unul dintre
ofileri pdnd acasi.
De reguli, mi agteptaAnton, dar cAnd aveaturi" de noapte
(acum el lucra din nou la spital),intr-adevir imi era greu. De
 EvcnrNra GnrNzsunc
aceeaam acceptatcu bucurie propunereaofigerilor.Acum, cind
coboram la garderobi, mi agteptaacolo deja unul dintre elevii
mei inarmali Ei sub pazalui mi intorceam linigtiti la Nagaevo.
Multi vreme am mers eu sub escort6,dar o escorti agade
originald era noud gi pentru mine. Mergeam amical la pas,
iar pe la gropi gi deniveliri insofitorul respectiv md suslinea
delicat de mdni. in timpul acestor drumuri, disculiile erau
mai mult sau mai pulin numeroase,in func(ie de caracterul
insolitorului de serviciu, dar mereu se respectao reguli: nici-
odatd nu vorbeam desprepolitici, degi evenimentelecreqteau
in tensiune gi fiecare zi aduceacu ea noi impresii, speranleqi
deziluzii.
Vorbeam aproape mereu despre literaturd, despre clasicii
pe care ii studiam in clasi. Adeseaastainsemna din partea lor
un tribut de politeqe,o umplere a timpului. Dar, din cdnd in
cAnd, se mai observau si semne ale unui interes deloc contra-
fbcut pentru carte. Uneori foloseam acesttimp pentru a face
leclii suplimentarein mers. Pe atunci aveamo memorie foarte
bund, tineam minte gregelileindividuale ale fiecdruia qi le ex-
plicam cAndtreceamprin celebrulnostru loc viran.
Odati a venit rAndul sd mi conduci gi propriul meu co-
mandant, Gorohov. Tot drumul i-am explicat cum se ortogra-
fiazd sufixele adjectivelor, iar cAnd coboram deja panta spre
Nagaevo,mi-am amintit deodati cu voce tare:
- Da, mAine e 15! MAine trebuie si vin la dumneavoastrir
la comendaturi.La prezenli...
Gorohov (era un blond tdn[r, destul de frumos, ca din la-
roslavl)s-a oprit deodati privindu-mi fix qi, hodoronc,tronc
a intrebat:
- Dar pe Molotov il stiti?
- Sigur.Nu personal,dar destulde bine.Din activitatealui.
Ocna... ce binecuvdntare!
- Pei uite, solia lui e in aceeagisitualie ca $i dumneavoas-
trd... E adevdrat,nu e in comendaturanoastre,dar si eavine
la prezenfd.
Nu m-am minunat prea tare, pentru ci auzisem de asta.
Mult mai interesati eram si prind qirul gAndurilor lui Gorohov.
- in aceeagi...in aceeaEi...,
a repetatel gAnditorgi deodatd
a adiugat ferm: Probabil cd totul seva termina in curdnd.
Am tdcut diplomatic. Cdnd gi-a luat riLmas-bunde la mine
la scari, glumind, mi-a mullumit ,,pentru ora suplimentari
din mers" gi a spus ca mdine si vin cu vreo zeceminute ina-
inte de deschidereacomendaturii. O si vini mai devreme gi o
si-mi facd prezentarepede,ci de fiecaredati nu se simte bine
cdnd gtie cd o doamni aga de culti std in picioare - gi chiar
jos - pe coridor la uqalui.
- Ce si spun, culti,, nu scap eu ocazia si-l duc spre nigte
gdnduri nepermise,pii acolo la dumneavoastri sunt o mullime
de oameni invifafi. Uite, bitrinul Grebengcikov.A stat dupi
mine data trecuti. E un geofizician cunoscut. Membru cores-
pondent al Academiei de $tiin1e.
- Este cel care tuEegtetare?
- Chiar el.Lucreazdca sef in baracaconstructorilor.
...Si, intre timp, problema daci e posibili, e admisibil[ o
relalie buni cu nigte elevi aga de originali ca ai mei nu mai
iegeade la ordinea zilei la masa noastr[ de duminici. Relafiile
mele cu Geissse inrdutiliseri vizibil. Mi enerva ci nu gisesc
mereu obieclii suficient de convingitoare impotriva argumen-
telor lui Efichiuitoare,in timp ce, in sinea mea, eram convinsd
ci am dreptate.Geissse comporta ofensiv.Mi atacaputernic.
- Deci, in esenfi, ei sunt biiefi buni, ofilerii dgtia de la
institulia respectivd?Si e destul de plicut si-i inveli literatura
 488 EvcseNre GHrNznunc
clasici, nu? Mai ales ci dumneavoastri voiali aqa de mult se
revenifi la profesiape care o aveafi...
- Nu mai atingeli acestaspectal problemei. Da, mulli
ani
am dus dorul muncii mele. Tot timpul am visat cu licomie si
scriu gi si predau... Tofi anii cdnd am tot tiiat lemne, am dat
cu tdrndcopul, am spdlatpe jos, am bandajat rlni gi alteleqi al_
tele... Credeli ci astae o crimi a mea?O manifestarea lipsei
de principii?
- Da, pentru cd afi fost numiti si-i luminafi pe torlionari.
..
- Dar dumneavoastri nu vi trece prin minte ci printre
soldalii de rAnd din armata Riului sunt oameni, multi oameni
care pot fi adugi de partea Binelui?
$i atunci, brusc, mi-a venit inspirafia. Am inceput si vor-
bescdesprefaptul cd in epoca noastri, cu intinderile ei nemai-
vantte, cu gtergereagrani(elor care-i separi pe cilii de victime
(cA1ioameni,inainte sI nimereascichiar ei in masinade tocat
stalinisti, i-au tocat cu pasiunepe allii in ea!), nu mai existi
aceabaricadi care,sa spunem, in 1905,delimita aqade clar:
de partea cealalti EI, de partea asta NOI. Sistemul nemaiauzit
de descompunerea sufletelor printr-o Mare Minciund a dus la
faptul ci mii 9i mii de oameni simpli s-au trezit atragiin aceste
ispite.$i ce si facem?Sd ne rizbunim pe tofi? Sd-l imitim pe
tiran in cruzime?Sdlungim llri sf?rgitvictoria urii?
- Ei, seinlelege,n-o sd,,semeneminteligenfa,binele,
eter-
nul" pe cdmpul acelapietroscareestecomendaturaMGB!
- Dafi-mi voie, Mihail Frantevici,a intervenit deodatdin
disculie profesorul Simorin, unul dintre musafirii nogtri de
duminici permanen{i, haidefi si mutim problema in plan
practic. Uite, acum agteptim toli cu neribdare - o si vedent
mai tArziudaci intemeiatsaunu - schimbdriradicalein socie-
tateanoastri. Imaginali-vi intoarcereala tot ce a fost imaginat
)cna... ce binecuydntare! 489
la modul ideal. in acestcaz, cum vedefi soarta tuturor acestor
nenumirali mici comandanqi,supraveghetori,escorte?Ca un
mare procesNiirnberg, da?
- Da! Zeci, chiar sute de asemeneaprocese!a exclamatin-
flicilrat Geiss.O rizbunare nemiloasi, nu, nu o rizbunare, ci o
rdfuiald cu toli complicii Tiranului, cu toli satrapii lui! 56 pri-
meascdfiecarece i secuvine, fiecaregurub al maEiniitorlionare!
Am vizut ci Geiss sirise calul, cd vorbea deja mai mult
decAt ce crede qi simte. Mi-am adus aminte cAte a indurat qi
cumva mi s-a {Icut mili de el pentru o invergunare care-ti
sfbgieagade tare sufletul. Tare mai voiam si spun cu voce tare
un enunf scurt, devenit motto la romanul Anna Karenina: ,,A
mea este rizbunarea, eu voi rdsplitii' Dar mi jenam si spun
acestecuvinte. Peatunci in mine erau inci ferme, dacd nu idei,
atunci migciri sufleteEtiinconqtiente generatede o educa{ie
monstruoasl. Acele meditalii despreEtern gi temporar, despre
intreg gi oamenii-mici particule neajutorateale lui, pe care le
incredinfasem priciurilor din casaVasikov,incd nu le puteam
rosti cu voce tare. Si in locul acestui Adevir scurt, exhaustiv
din evanghelie,i-am spus lui Geisso mullime de cuvinte mai
pulin convingdtoare.
- Dumneavoastri spune!i:daci lisim riufbcitorii nepedep-
si!i, in cele din urmi o sl facd lumea asta praf. Probabil aveli
dreptate,daci vorbili de principalii riufbcitori, despre,,inspi-
ratori gi organizatori'lDar daci o luim pe caleaprigoanei fie-
ciruia - unul a {icut Riul negAndindu-seprea bine, altul din
lagitate,din slibiciune, din licomie, din prea multi credulitate,
din inculturi -, daci din nou o si incurajim cruzimea anima-
lic6, chiar dacd fali de guruburile de ieri din maqinacomplicata
a facerii de riu, atunci cum se va termina totul? O sa ne creasci
tuturor colti si blanil O sI mergem in patru labe!
490 EvcHrNre GHrNzsunc
Anton, care deja de multi vreme ne privea neliniqtit, ascul-
tAnd disputa, se hotiri sd opreasci discu{ia cu o glumi.
- Ia recunoagteci, in ceeace te privegte,lucrurile stau tare
prost in privinla urii. Nu ai antrenament...Nu te pricepi...
Schimbul de substanfenu e cel caretrebuie...
- $i de ce asta?Uite, pe doi contemporani de-ai noqtri ii
urisc tare mult. Din fericire, niciunul nu mai e viu.
-
$i cine e al doilea?s-a interesatSimorin zAmbind.
- Cum cine? Hitler, desigur!
Dar Geiss nu margd la glumd, era posac in continuare.
Acum i s-a adresatlui Anton:
- Dar daci e si vorbim serios,frri rAnjeli?Aprobi activita-
tea pedagogici a soliei tale?
- in opinia mea, singurul lucru caretrebuie ftcut cu aceqti
comandanli estesi fie invifali. Sunt progti de nu se mai poatel
$i nu gtim ce va iegi la iveali din sufletelelor cdnd va pitrunde
acolo micar pufini lumin6... Apoi Anton a ticut pulin gi a
mai spus incet de tot: De fapt, eu cred ci to(i trebuie trata{i gi
invllafi...
...Musafirii s-au risipit. E ora I noapteagi eu inci nu am
verificat caietele.Aprind veioza Ei deschid caietul locotenen,
tului-major Nasreddinov.Compunerea,,ImagineaNilovnei in
romanul lui Gorki Mama".,,in anii tinereti Nilovna, ca toate
Iitucile, iubea plimbiri gi chefuri..." Nu mai poate siracul, cu
cazul genitiv dstal... Nu, sunt prea tulburati de discutie.Las
caietelepe a doua zi dimineali qi mi duc la culcare.Anton 9i
Tonia respiri linigtit. Dar eu sunt incd agitatd,febrili, degisimt
ci eu am dreptate,nu Geiss.
s& .
s
$i
Capitolul17
$"
$
$ inaintede rasarit
v
Probabil aEaa fost in primele luni ale revolufiei. Adullii de
atunci, cel mai probabil, triiseri gi ei in agteptareacopilireasci
a unor minuni gi grozivenii. $i aqteptirile nu i-au inqelat.Lu-
cruri nemaivdzuteqi nemaiauziteveneau,ii uimeau pentru o
chpn gi se transformau imediat in cotidian. $i din nou viafa,
ciufuliti, dar oricum nemiloasi, ii trigea pe oameni mai de-
parte. ii ducea ca pe nigte hdrtiule luate de un torent furtunos.
N-ai declt si dai din mAini gi din picioare cAtvrei!
Anul 1954nivela in aceasti zbatereantipozii de ieri. Acum,
stipAnii nogtri deschideauziarelecu aceeagineliniqte ca gi noi,
la fel ca noi ascultau nu numai informaliile de la radio, dar
qi diferitele zvonuri ce apireau mereu. Ei aveauzvonurile lor.
Despre reducereanumirului de funclii. Despre reorganizarea
institufiilor. Despre reducereaavantajelormarilor sporuri sa-
lariale pentru cei din Kolima.
Nervozitateagefilorsesimleala fiecarepas.Cei careerau mai
inteligenli Ei-audat seamaci vremurile noi impun cdntecenoi.
Au inceput si fie ostentativpoliticogi gi prevenitori cu noi, une-
ori chiar igi permiteauglume eretice.Dar mulli dintre ei, cei care
erau fhri speran{i, progti pdni la moarte, continuau si se agafe
de lucrurile obignuite,mecanice,rele. De exemplu, contabilul
492 EvcnrNreGnrNzsunc
de la direc(ia de invi(imdnt imi socoteacu incipi{dnare venitul
plecind de la cel mai mic salariude profesor.
- Bonusurile nu se referi gi la deporta{i, a pufnit el, fhri
si-gi ridice ochii spremine.
- Pei sunt bonusurile pentru Nordul Extrem. eu de ce
$i
si nu primesc ceeace se cuvine conform educa{ieigi vechimii?
- Deportalii au toate drepturile limitate, mi-a tiiat-o el,
rostind cuvAntul ,,deportat" cu o intonalie de parci insemna
,,ciumat"sau,,scArbos".
Portretele generalisimului incd mai atXrnau peste tot, ne-
schimbate, incadrate de panglicile de doliu. Raportorii inci
mai ,,incheiau" invariabil cu recitativul ,,Subconducereapar-
tidului lui Lenin gi Stalini Dar lucrurile noi tot apdreauin-
sistent ici, colo, oricAt de mult li se impotriveau. Deja trecuse
celebrul plen pentru agriculturi. Deja se manifestaseNikita
Hrugciovl.Apiruseri zvonuri despreprocesulcare i se prega-
tea lui Abakumov2.
S-au reluat cdtevavechi legituri cu continentul. Scriitoarea
Lidia Seifullin i-a trimis Galiei Voronskaia o scrisoarein care
propunea si o ajute in demersurile pentru reabilitarea pos-
tumi a ,,dragului Aleksandr Konstantinovici'l Fostul secretar
al CC al comsomolului,AleksandrMilceakov,primise deja cA-
tevascrisoride la prietenii carerdmiseseri in libertate,caretI-
cuserdcu incdpd{Anare in to[i acegtiani.
1 Nikita SergheeviciHrugciov (1894-I97t),
om politic sovietic,
prim-secretaral CC al PCUS 9i prim-ministru al URSS,unul dintre
ini{iatorii ,,dezghefului"in politica interni si ceaexterni (n. red.).
'zViktor SemionoviciAbakumov (190S-1954),
inalt funclionar al
serviciilor de securitateale Uniunii Sovietice,vicecomisaral popo,
rului pentru afacerileinterne (1941-1943),ministru adjunct al api'
rtuii(1943-1946),comandantal Serviciuluisovieticde contraspiona.i
( 1 9 4 3 - 1 9 5 1m
) , i n i s t r up e n t r u s e c u r i t a t esat a t u l u i( 1 9 4 6 - 1 9 5 1 A
). fbst
executatin anul 1954sub acuzatiade tridare a patriei(n. red.).
Ocna...ce binecuYdntare! 493
Pe 5 martie, la prima comemorare, au apirut articole de
doliu. in ele inci se mai pistra formula sacramentali ,,Exact
acum un an a incetatsi bati inima celui care..."qi agamai de-
parte. Dar tonul relinut din ele era acum evident pentru toati
lumea. Mai alesci pestetrei zile, epuizali de atdtanelinigte,oa-
menii liberi din Magadan au serbetorit extrem de veselB mar-
tie - Ziua femeii.
- Mai lii minte cum anul trecut femeile erau agade supi-
rate, ci de acum, chipurile, Ziua femeii va fi otrivitl pentru
totdeauna?l-am intrebat eu pe Anton. Se temeau ciL umbra
marii morfi va facenecuviincioasiorice veseliede 8 martie...
- Trece,trece gloria pimdnteasci, a oftat veselAnton.
Elevii mei cu funclii m-au felicitat de 8 martie foarte so-
lemn Ei mi s-a pirut ci in discursul lor, printre toate cligeele,
apiLruseo nuanli de atitudine pozitivd fala de mine personal'
Prin pogtd a venit o felicitareindividuali de la locotenentul
Nasreddinov.chiar de la acelcunoscatoral lui Maiakovski. imi
dorea o mullime de lucruri bune gi mai ales ,,REABELETARE
cdt mai rapidi!"
Iar a doua zi, a venit la mine pe coridorul Ecolii gi mi-a spus
tulburat:
- Iar am fbcut o gregeali. Acum stiu, nu ,,reabeletare", ci
,,reabilitare".
- $i cine v-a corectat?
- Am observat chiar eu! CuvAntul ista e in aproapetoate
hArtiilede la serviciu...
Da, acest cuvAnt uimitor, amelitor chiar, plutea acum in
aerul nostru din Kolima, tot zburdnd din guri-n gur6.
Istoria primelor reabilitiri seamdn[ cu povestirea engle-
zeasci pentru copii despremicula prinlesi SaraCrewe,care,
dupi o serie intreagi de grozdveniidin timpul copiliriei ei
de orfani, primise ca moEtenireniqte diamante mari. Aga 9i
 EvcHeNrreGHrNzsunc
aici. Daci e si-i credem pe povestitorii entuziasmati,primii
reabilitali intraseri chiar in aceleagiapartamentedin care fuse-
serl luafi odati gi dugi in beciurile MGB. Ei ar fi primit celemai
inalte posturi de partid gi salariu la nivelul anului de dinainte
de arestare,pentru toli anii de detenfie.E adevirat, deocamdati
nimeni inci nu qtianumele unor asemeneafericifi. Dar aparilia
acestorpovestiri era ea insiqi un fenomen al vremurilor.
in primivara anului 1954,au fost anulate permisele de in-
trare in Kolima. Asta mi-a adus o bucurie neagteptati.Vasia,
caretreceadeja in anul patru la Facultateade medicind, a venit
la noi, cu trimitere la spitalul din Magadan, pentru a-gi face
practica. Pentru toati vara! Anton mi-a frcut surpriza aceasta.
El a vorbit Ia spital, i-a trimis lui Vasikabani de drum.
Avionul a venit mai repede decdt telegramadin Habarovsk
gi l-am intAmpinat pe fiu dupd o noui pauzi, de patru ani, pur
gi simplu venind spre baraca noastri. Mergea pe jos cu capul
descoperit (de parci nu venise de la drum lung!), nepotrivit
pentru vremea aceasta,tot agitAndu-giun mic rucsac pestri!.
Era imbrdcat cu un sacouin carouri, incredibil de viu colorat.
Toati infhlis,areagi comportarealui parcd subliniau ci pen-
tru Kolima continentul incetasesd mai fie o alti lume, doritl.
Continentul parci se apropiasein mod neobiEnuit. Uite, pur
9i simplu a luat bilet, a luat rucsacul qi, uitdnd gapca,a sirit in
avion. Doar acum e intrare liberi in Kolima. Ca intr-o regiune
obignuitd din !ari. Mi se pirea preistorie calvarul meu pentru
'40.
sosirealui Vasiade la sfdr;itul anilor
Un drum de o zi gi o noapte gi uite-l in fala mea, biiatul
meu! il vid din nou, pot si vorbesccu el, pot si-mi trec mAna
prin pirul lui ondulat, frumos, deschisla culoare. Dar de ce
esteoare agade lung?
$i atunci toati forla iubirii mele {dqneqte
intr-o exclamatie:
Ocna...ce binecuvAntare! 495
- Ce-i sacoul ista aiurea pe tine? $i ce-i tunsoareaasta?
Iar asteaerau primele semnede ,,modernism" pe carele ve-
deam! Ar fi trebuit si mi bucur ci biiatul meu, in aceqtiani,
pirea si fi iegit din stareatragici de condamnare de fiu al unei
familii reprimate, ci setrezegtein el seteatin6,ri de viafd, chiar
daci e exprimati in sacoul in culori de papagal.Dar in mine
funclionau reflexeleprogramatedin copilirie, de comsomolist
gi quaker,Ei am spus suplrati:
- Du-te lafrizerie, tunde-te mai scurt. MAine o si-[i cum-
pir un sacounormal. Iar din ista o si facemun pardesiupen-
tru Tonia.
- Peste cadavrul meu, a rispuns sumbru Vasia, este cea
mai moderni culoare.
Nu glumea. $i arn ticut, intuind deodati ci totul estemult
mai serios decit pare, ci in dialogul nostru ridicol are loc
prima mea ciocnire cu a doua jumitate a secolului,cu noul ti-
neret, agade mAnios pe genera(iapirinfilor lui, incAt nu vrea
deloc si semenecu ei: nici in deprinderi, nici in maniere, nici
micar la culoareagi modelul sacourilor.$i cu atit mai mult in
ceeace prive;te opiniile despreviali.
...intre timp, toate evenimenteleau evoluat. Nici riutatea,
nici obtuzitatea, nici obscurantismul, nici inerfia nu puteau
opri topirea subteranba ghefurilor atdt de vechi. Impulsul a fost
puternic gi tot timpul simfeam acestforfot subteran9i, uneori,
fbrd si credem ochilor, chiar vedeampiraie iegitela lumini.
in luna august 1954, deportarea a fost inlocuiti cu exilul.
Sfirgitul comendaturii. $oapte nelinigtite printre elevii mei
ofileri care cizuseri victimi unei nemaiauzitereduceri de per-
sonal. Iar pentru noi - o lungire a lanlului in care eram tinuti.
in locr-rlcelor qaptekilometri in jurul Magadanului, sub forma
 496 EvcHpNraGnrwzsunc
exiluluiprimeam acum posibilitatea amefitoare de a traversa
Marea Ohotsk,de a cllitori pe continent, e adevirat, fhri
a
intra in oragelegi sateleindicate la punctul 39 din dispozilia
referitoargla buletine.
Trebuiasd-i dau dreptate elevului meu, comandantul
Go_
rohov. Degi lichidarea comendaturii il scosesedin drumul
obignuit,bititorit al viefii, il ameninfa cu schimbareadomici_
liului gi cutot felul de treburi, el,lisAnd la o parte grijile perso_
nale, ne didea adeverinte pentru militie cu un zdmbet sincer
binevoitor.Iar noi iegeam de la comendaturi
si mai fhceam
vrernelarmi pe stradi, ca niqte vribii poznage,
Tttli ca niste
elevi in pauzamare. Tot discutam intruna despreacestarticol
malefic 39pe care - gtiam deja - ni-l vor trece in buletin.
Unii
spuneaucAeste numai ,,minus capitala] alli afirmau cd
este,
de asemenga, ,,minus toate centrele regionale',.Dar toti erau
de acordcu un lucru - pu{in ne pasd de minusuri. Numai
si
putem cilatori, si vedem, sd decidem singuri unde
si trlim gi
ce sdfaceq.Toateminusurile se topeau in aceasti pald de
vdnt
de libertate.
Micile schimbiri locale intrau gi ele in categoria
acestor
stiri mari. Deodatd, de exemplu, se rispAndise zvonul
ci la
redaclia ziarului nostru din Magadan fusese lichidat
biroul
de verificalgspeciali a materialelor,pentru cd.acum orice
fost
delinut sauexilat putea publica. M-am hotdrdt imediat
sd.ve_
rific asta.in doui seri, am scris un articol pe o temi destul
de
neutrd._De5pre pingirirea limbii ruse, despre dialectul speci_
fic din Kolima. Am dat cAtevaexemple amuzante,
am poves_
tit desprecum se luptd cu acestesitualii profesorii la
ore. Am
semnatcu numelemeu.
Am plesnl la redaclie cu aceeagiemo{ie in piept,
cu care
mersesemnu cu mult timp in urmd prima datd la gcoali.
Cea
Ocna...ce binecuvdntare! 497
de-a doua profesie a mea imi era la fel de dragi ca gi prima.
Tare mai voiam sd scriu. Mi lua amelealacAnd mi gdndeamla
coridoareleredacliei, la mirosul de cerneali tipografici.
Ziarul se numea acum nu SovetskaiaKolima, ci Magadan-
$ skaia pravda. Redaclia era amplasati in aceeagipiali centrali
$ in care se aflau principalele institufii ale oragului. La seclia de
t
culturi se afla un biiat foarte tAnit cu un pulover gros cu nigte
*
reni care alergau.in gura biiatului atdrna o pipi qi din felul in
*
care trigea cu efect din ea se vedea cdt de tdndr este.Dupi ce
gi-a aruncat privirea asupraarticolului, a exclamatbucuros:
- Ce temi proaspiti! $i e scrisi bine. Afi mai scris inainte?
- inainte am scris gi am publicat mult. Dar asta a fost cu
mult in urm6, in tinerele. Iar din 1937 am fost mereu repri-
matd. Uite, mi-au schimbat numai exilul pe via!1 in limitele
tinutului Kolima.
Pipa a cizut din gura biiatului. intr-un an gi ceva,inci nu
se obignuise cu asemeneafenomene. Ochii luminoqi se um-
pluri de o groaztrde copil. Parci i se aritase o sperietoare.$i a
bAiguit ceva ininteligibil in sensulci, de fapt, el nu estegef de
secfie gi nu este gef deloc. E pur gi simplu colaborator literar.
De fapt, de el nu depinde chiar nimic.
Dar eu continuam ofensiva.
;
- Am auzit ci acum sunt anulate toate limitirile pentru
I
, colaborareala ziar pentru fogtii reprima{i. Ei, ce vi mirafi aga?
i' Doar s-au schimbat lucrurile. Uite, chiar mi s-a dat voie si pre-
dau la gcoali. Fili bun, ardtali articolul cuiva care poate lua o
decizie.Ei, micar redactorului adjunct. O si agtept.
El s-a bucurat de ocazia de a lAqni din cameri. Probabil ci
acum povesteatuturor despre caztl senzalional,pentru cd, din
cAndin cdnd,incepuseri sd scArldieuga,sdapar6tot felul de oa-
meni care,aruncind spremine priviri furige,curioase,tot ciutau
498 EvcnrNre GHltrzgunc
cevaprin hdrtiile intinse pe birou. Apoi am fost invitati la redac-
torul adjunct. El s-a ridicat de la birou gi mi-a intins mAna!Uite
cAtde mult se schimbaserdvremurile! Ce-ar fi cdntat el daci as
fi venit acum un an! Dar acum a inceput si bAiguieci a auzit de
activitateamea interesanti de la gcoalapentru adulti. Problema
articolului va fi rezolvati in zilele urmitoare. Acum o si noteze
adresamea. O si fiu anunlati prin pogt6.
Dar nu am primit nicio veste.Am primit numirul ziarului
cu articolul tipirit, iar sub el, semnaturamea completi.
Din nou tulburare in rindurile alor nogtri. CAte prognoze
nu se fac! ii publici pe AI NO$TRMe semn mai clar poate
si fie pentru faptul ci suntem readugi in lumea celor vii! in-
trebiri, entuziasm,rdsetefericite... Presiuneaacelui sentiment
imbititor ci vin vremuri bune, a a;teptdrii permanentea unor
minuni, a$ putea spune ca a curentului electric care arunci
acum scAnteiaprinsein jurul nostru. Uite, uite, acum o sd se
deschidi porlile pentru toate zonele,uite, toate avioanelegi va-
poareledin golful Nagaevoo si se alinieze,agteptAndnigte pa-
sageriincredibili.
E adevdrat,tocmai acestorbitor DEODATA nu a mai exis-
tat. Ghemul s-a desfhguratin sens invers aga de incet gi pre-
caut, incurcindu-se adeseain bucle si noduri. Dar totusi se
desfigura.
...Primul reabilitatimportant din Magadana fost Aleksandr
Ivanici Milceakov, fost secretar al CC al comsomolului. Aici
parci se observao succesiunelegitim[. Pentru c[ nimeni nu
era a$a de ferm convins de venirea acestui moment cum era
SagaMilceakov. in decursul tuturor acestorani lungi, el exista
in Kolima de parci uite, acum, acum, in clipa astava trebui si
pleceinapoi pe continent,si-gi ia vechiul post, s-o intAlneascd
Ocna...ce binecuvdntare! 499
pe Marusia gi pe copii. $i despre Marusia vorbea pe un ton
de parci ea plecasepentru o clipi la magazin qi o si se in-
toarci imediat... Femeile nu existau pentru el qi nu avusese
nicio povestede dragostein Kolima. O agteptape Marusia. Era
emofionant. Dar, pe de altd parte, mulli observaserala el un
fel de izolare accentuati, un fel de congtiinli a menirii salein-
niscute pentru funclii de conducere.De exemplu, degi aveao
pirere buni despreAnton, care-l trata mereu, totuEi de fiecare
dati sublinia in glumi ci doctorul e un,,tovarig apartinic".
Am retinut pentru totdeauna ziua plecirii lui Milceakov
la Moscova, chemat fiind in vederea reabilitirii. Din intdm-
plare, am fost martora ultimilor pagi ai lui pe pimAntul Koli-
mei. Pentru cI tot atunci, cu acelagiavion a plecat, dupi doui
luni de gederela noi, Vasiaal meu.
M-a frapat faptul ci nimeni nu-l conduceape Milceakov.El
stitea la margineapistei,jerpelit tot, incordat ca pentru o si-
rituri, cu ochii mijili indreptali spre un punct indepirtat, in-
vizibil pentru noi. Era cu adevdrat izolat.impreuni cu jacheta
de arestataruncaseorice legiturd cu noi, orice amintire despre
ralia ugor miritl, despreinghesuialaanimalici de pe priciuri,
despreetichetelelegatede mdinile morlilor... Acestanu mai
era deja acel SagaMilceakov careveneala noi si facem schimb
de vegti,de prognoze,si se pldngd lui Anton de problemelecu
digestia,si rAdi pulin la anecdote.Era un om care-qiinnodase
cu griji firul rupt al vielii. Trisese strAnsde firele innodate,
unise anul 1937crt 19549i aruncasecAtmai departeceeace se
aflasela mijloc. Acum, el plecapentru a ocupadin nou un post
corespunzdtorde nomenclaturist,pentru a incepedin nou as-
censiuneape scaralui Iakov de pe careil aruncaserdagadin in-
tAmplare.il amncaseri din gregeali,il luaseri drept altcineva,
completdiferit de eI...

500 EvcurxraGurr$zeunc
Aleksandr Ivanici gi-a luat rlmas-bun politicos de la mine.
Chiar gi-a manifestatconvingerea cd,in curAnd o si plecim Ei
noi pe acelagitraseu.Dar erau niste cuvinte false.Nici nu ibcuse
efortul de a se prefaceci poate fi interesatde cevarimas aici.
Anton mai intdi nu a crezut, a spusci sunt meEteri la ,,creat
subtexte".Dar pestetrei ani, deja in 1957,laMoscova,gi-a adus
aminte de povestireamea de la plecarealui Milceakov, qi el,
a nu gtiu cdta oari, a recunoscut ci nu sunt lipsiti de simf al
sufletului.
($i aga a fost in 1957. ,,la sun5-l tu pe SaqaMilceakov'l a
spusAnton, ,,uite,o si. sebucure ci suntem gi noi la Moscova!"
L-am sunat. ,,Saga!"am exclamat eu tulburati. ,,Sa$a,sun-
tem gi noi la Moscova! Ce, nu md recunogti, cum aEa?Sunt
)enia!)enia gi Anton!"
Am agteptatnigte exclamafii de bucurie, conftze, propu-
nerea de a ne intilni imediat... Si deodatd am auzit o voce
scdrtiitoare, de Karenin, care se interesade sdnitatea mea, de
sdnitateaDOCTORULUI... M-am pierdut agade tare,ci. i-am
dat receptorul lui Anton. ,Vorbeste gi tu cu el!" Anton, timp
de citeva minute, a ascultat aceasti voce pufin cunoscuti, cu
niqte intonalii protectoarede boiet 9i fafa i se impietrea din ce
in ce mai mult. Apoi a spus ,,vi doresc succes"gi a inchis. Si a
recunoscut: ,,Nu, se pare ci tu ai simlit foarte bine atunci, pe
aerodromul din MagadanJ')
Da, chiar in ziua aceea,ultima zialtJiMilceakov in Kolima,
a avut loc prima mea ciocnire cu aceastddorinti remarcabild
de a uita tot, de a smulge totul din rddlcini Ei de a reveni la
pozi\ia inifiald. Fdri niciun fel de reevaluarea valorilor in lu-
mina crudei experienfeprimite, fbrl niciun fel de pirere de
riu pentru cei de care ieri te apropiau rdnile identice. CAqica
el, soiuri ale acesteispecii,a trebuit s[ intAlnescmai apoi pe
continent!
D
t Ocna...ce binecuvdntare! 501
c
Mai poli si-i inlelegi gi, dupi ce-i infelegi,si-i ierfi pe cei
care sunt lovili pe vecie de FRICA, care nu sunt in stare si-Ei
invingl memoria nervoasl. (Recidivele groazei- de fapt, care
nu au dus nici la dezicereade trecut, de prieteni, de cartea
aceasta- le mai incerc qi eu din cdnd in cdnd la auzul suna-
tului la uqi, noaptea,cAnd cheia se rotegtein uEdin exterior.)
Dar cum si-i inlelegi pe cei care,de dragul carierei,de dra-
gul tdrgului deEerticiunilor,vor si uite tot, si-qi inibuge in sine
tot ce au aflat prin suferinli, si continue ca gi cum nu s-ar 1l in-
tAmplat nimic drumul lor de dinainte de inchisoare, autobio-
grafialor minunati cu execufiile in masi ale cunoqtinlelor lor
apropiate. $i toate acesteapentru goana dupi nigte fantome,
dupi nigte zdrdnginele, dupl nigte mirunfiguri diavoleqti.
Si doar ne mai rimisese tuturor aga de pulin de triit! $i in
clipa in care scriu asta,deja nu mai existi prietenul nostru din
Kolima, SagaMilceakov.
Nu, nu i s-a indeplinit visul purtat prin cei 18 ani de chi-
nuri. Nu a fost chemat la cdrma puterii dupi reabilitare. La
fel de implacabili, ca gi in cazul altor persoanereabilitate,s-a
pistrat gi in privinla lui dispozi\ia de partid' Odihni legali?
Da. Pensie personali? Vi rog! Locuinfi? Primili! Publicarea
memoriilor despretrecutul revolulionar glorios? Ei, de ce nu,
publicafi... Dar atat. Pentru a conduce treburile practice ale
zilei de azi existi deja o noui nomenclaturi. Format[ cAtdum-
neavoastraali stat in Kolima, la Peciora,laSolovki. Neimpovd-
rati de o cunoagteremult prea addnci a istoriei.
$i lui Aleksandr Ivanovici Milceakov, care ardea de dorinla
de a acliona, de a conduce,de a indruma, de a strdngemdi-
nile, picioarele,creierele,i s-a oferit, vai! o singurd posibili-
tate: de a implrtigi, in paginile revistei Iunost, amintiri despre
primii ani ai comsomolului,despreconducatorii lui gloriogi,
luptitori qi mucenici ai revolu{iei.Dar pAnI 9i in aceste,vieti

502 EvcneNre GHrNzsuRc
ale sfinfilor'l Saganu putea sd povesteasci tot ce induraseri
primii lui tovarigi de arme, conducitorii comsomolului din
anii revoluliei. Tocmai sfirgitul de mucenic al acestor eroi
impugcali in anul 1937 era o teml interzisi. $i daci, la incepu-
'60,
tul anilor inci mai puteai si scrii ,,a devenit victimi a in-
cilcirii legalitifii revolufionare'] la jumdtatea deceniului deja
trebuia si renunfi la aceasti noti optimisti, lisAnd in bezni
totali modul in care acegti eroi qi cavaleri incomparabili ai
Revolufiei au pirisit aceastl viafi.
Poate cd tocmai din cauza ruinirii speran{elora qi murit,
destul de devreme,SagaMilceakov.A murit depldnsde familia
credincioasi, de colegiul de redaclie de la revista Iunost gi de
noi, prietenii din zilele grele, care uitaseri de ofensi, uitaseri
ci el voise si se delimiteze clar de noi, si nu se compromiti
cu ,,legiturile primejdioasel O si-l linem minte pe SagaMil-
ceakovcel din Magadan, nu din Moscova.
...Dar, indiferent cum stiteau lucrurile, dezghelul a conti-
nuat. Anul qcolar 1954-1955mi-a dat posibilitatea,renuntdnd
la clasade ofiqeri,sd primesc doui claseobiqnuite de la gcoala
serali pentru adulli. Acum elevii mei erau aviatori, munci-
tori de la uzina de reparafii auto. Printre ei erau qi cAliva foqti
delinu{i, acceptati,conform vremurilor liberale de azi, pentru
incheiereastudiilor. Acum mi se incredintau rapoarte la Insti-
tutul de Perfecfionarea Profesorilor,iar la lecpile mele veneau
CHIAR directorul direcliei pentru invaflmdnt, Trubcenko si,
qi rnai gi! directorul direcliei regionalede invdlimAnt, Jelezkov.
Ei mi-au propus si lin cAtevaleclii deschisepentru prof'esorii
caredoreau,,si preia experienla'l
Dupi acestevizite, asupra noastrd s-a revirsat deodati
rnanacereasci- am fost invitati la directialocativdorigeneasci
,,pentrua discutareferitorla imbunitilirea condifiilor de trai']
Ocna...ce binecuvdntarel 503
Casa de lemn cu etaj, pe strada Kommunei, la doi pagi de
gcoali, ni sepdreapalatul de la Versailles.Ni s-a dat o camerade
20 de metri pitrali intr-un apartamentin care,in afari de noi,
mai locuiau inc[ doui familii. $i astadupi baracadin Nagaevo,
unde am fost 13!in apartamentera o bucitirie buni, baie,o to-
aleti cilduroasi. Firi si ne credem ochilor, eu 9i Anton am dat
drumul robinetelor de la cadd,pipnind neincrezitori pldcile de
teracoti ale sobei din bucitirie. Zgomotul produs de apa trasi
la toaleti il interpretam ca un fel de semnal din lumea cealalti,
pentru ci, toate ca toate,dar o toaleti bine dotati in mod cate-
goric nu mai vizusem in ultimele doui decenii.
O minune mare, chiar incredibile, o constituia aparatul te-
lefonic apdrut pe masa noastrd. A fost instalat dupi ce Anton
a inceput sb lucrezela spital, intr-un salon specialpentru Eefi.
Jin minte pAn6 acum acest numir al primului meu telefon
din a doua viald, care incepusepe 5 martie 1953.22-71.Pe
atunci inci nu era o centrali, automatl in Magadan 9i in locul
taraitului impersonal se auzea o voce melodioasi ce rispun-
dea amabil ,,Da"...in primele zile, eu 9i Anton ne-am jucat cu
telefonul acesta.Ne sunam unul pe altul de cAtevaori pe zi' de
la serviciu acasi gi purtam, murind de ris, cele mai stupide,
dar drigule dialoguri ale noastre.,,Aici estesovhozul Elghen?"
,,Nu, ce spunefi...",,Mina Burhala?",,Nici vorbi." ,'Poateeste
casaVasikov?" ,,Ceti[ene,este un apartament particular' Aici
locuiegteun doctor extrem de popular in rindurile populaliei,
caremai estegi un garlatanhomeopat'..",,Da?Iar eu credeam
cl este apartamentul remarcabilului specialist in invilarea
comandanlilorcu vorbireaaleasi..."
Aga ne amuzam. Dar, in acelaqitimp, ne desfltam foarte se-
rios cu noul nostru apartament.Savuramdin plin, sensibil,am
putea spune cu pasiune,eliberareade Fric[, in sfArgitdobXn-
diti. incuiam searauqacurajogigi liniqti!i, si adormearrrfbri si
 EvcHrrvre GHrNzsunc
mai a$teptemsAsune sau se batd cineva la ea noaptea.Aparta-
ment particular... intr-un cuvdnt,casamea - fortdreafamea.
Spre Anul Nou am primit, una dupi alta, doui hirtii de la
Moscova,pline de speranfi. intr,una se comunica faptul ci ce-
rerea mea de reabilitare, adresat[ lui Vorosilov, a fost trimisd
la Procuratura URSS,in cealalti, ci de la procuraturi s-a dus
la Curtea Suprem6.Oameni care se pricepeau spuneaucd este
un semn remarcabil. Ne tulbura faptul ci Anton incd nu pri-
mise niciun rispuns. in apropierea sirbdtorii, Tonia i-a pus
pe noptieri o felicitare cu un desen,in care ii dorea ,,slnitate,
fericire Eisi primeasci cit mai repedeun buletin curat".La cei
opt ani ai ei de atunci, ea inlelegeadeja foarte bine ce inseamni
pentru un om un,,buletin curat'l
$i uite, primdvara anului 1955.Colegii mei de la gcoalade
adulli vorbescanimat in cancelariedesprevacanfi. Calculeazd
cdt vor primi pentru lunga vacanti din Kolima, discutd despre
avantajelerelative ale Crimeei qi Caucazului, igi arati unii al-
tora lucrurile noi cumpirate pentru drum.
Demult puteam, cu un efort de voinfi, si mi rup de acea
durere pe care o simfeam cind eram prezentd la asemenea
discu{iil Acum, nu mai pot. Acum, acesteafluxuri ale valurilor
cotidiene rlsuni in capul meu ca o larmi puternici.
Si uite, vine in sfArqitacelmoment incredibil cAnddirectoa-
rea gcolii imi pune in treacdt o intrebare foarte simpli:
- Dar dumneavoastri de ce nu face{i cererepentru conce-
diul pe continent?
- Eu? Pe continent?
- $i de ce nu? spune directoareacu o voce plictisiti. Totul
e aranjat cu sectia de cadre. Nu mai sunteli supusi exilului.
Putefi si mergefi.
Directoarea e o femeie bunl. in orice caz,nu are inclinatie
spreriu. Numai c6,uite, seamini,la trdsdturilefelei si la siluetd,
Ocna...ce binecuvdntare! 505
cu un crap-oglindi mare. $i are si un suflet apatic, un caracter
flegmatic. Ea se holbeazlla mine cu mare uimire, cdnd o cu-
prind dupi umeri gi-i recit in Eoapti din Pugkin: ,,Am ajuns si
mi consolezcu ideea,de ce si cArtescimpotriva lui Dumne-
zeu, cind pot si-mi diruiesc libertateanumai creafiei?"
Ora 12 noaptea.Mi duc acasi de la gcoali. Acum nu mi-e
frici, locuiesc alituri de qcoali. Iar aerul din golfe adus gi aici.
$i stelelesunt la fel ca qi acolo, la noi, in Nagaevo.Senzafiade
sirbitoare nu mi pirisegte. Nigte sentimentevechi, mirosuri
de pdmdnt primiviratic, frXnturi de versuri, un fel de conto-
pire fericiti cu tot ce existi... De parcl ar fi Pagtele...$i parci
asavea14 ani...
O si mai treaci mulli ani gi o sd-mi amintesc odati aceasti
stare de spirit din acea noapte primdviratic6. a ,dezghegului"
cu un sentiment de mare rugine. Asta se va intAmpla chiar
'70,
la inceputul anilor cdnd o si-mi cadi in mAini cartea lui
Artur Londonl, Mdrturisirea. $i din aceasti carte cutremuri-
toare o si aflu ci, iati, chiar in aceastdnoapte binecuvAntati
pentru mine, cXnd mi se pirea ci venise in sfirgit capitul chi-
nurilor noastre,tocmai ale NOASTRE, nu numai ale mele,al5-
turi, in Cehoslovacia,se desfbguradin plin ancheta ,,cazului
$i chiar in acestezile, cdnd entuziasmul naiv resim-
Sldnskjr"'z.
lit cdnd mi gindeam la revenirea la viali mi-a luat minfile,
I Artur London(1915-1936), om politic cehoslovac.in anul 1963,se
stabileqtein Franla. Romanul slu Mdrturisirea a fosr ecranizarin regia
lui Costa-Gavras,avAndu-ica interpreli pe actorii YvesMontand Ei Si-
mone Signoret(n. red.).
'z Rudolf Sl6nskf (1901-1952),politician comunist cehoslovac'
Procesulsiu a avut loc in anul 1952,in Cehoslovacia,fiind acuzatde
occidentalicareurrnireausub-
spionajintr-o conspiraliea capitaligtilor
minareasocialismului. A fost spAnzurat, trupul sduincineratsi celrusa
imprigtiati undevain afaraorirquluiPraga(n. red.).
 EvcHeNreGHrr.rzsunc
capacitateade a citi ziare, de a compara fapte, de a trage con-
cluzii qi a face prognoze, tocmai in acestezile, cAnd aproape
crezusemin venirea Secoluluide aur, oamenii continuau si fie
chinuili rafinat, umilili, erau pugi si joace, conform unor sce-
narii, ,,procese juridice" rusinoase...Oamenii continuausi fie
SPANZURATI pentru nimic, fbri nicio vini... Si cenugalor
era imprigtiati in vAnt... $i noapteaaceasta,plini pentru mine
de iluzia libertilii apropiate,complete,era pentru mulli dintre
cei ca mine, cel pulin pentru aceiagicehi, plini pAni la refuz de
aceeagidisperareveche.
Dar atunci nu gtiam nimic. ,,Dezghetul" mi lipsise de ca-
pacitateade a prevedeaceva.Aproape subconstient,ideea ab-
surdi a compensalieipe care soartatrebuia si mi-o dea pentru
chinurile indurate pusesestipAnire asupra mea, imi acoperea
privirile. Trebuia si mai fiu fericiti. inci nu sunt bdtrAni. O si
apuc sl fac multe, si citesc,si scriu.
...Multi vreme nu intru in casi. Staupe scardgi mi uit la
cerul instelat din Kolima, rece,dar totu;i primdviratic. Nu m[
gAndescla nimic, ascultnumai voceacuiva,pitimagd gi tandri,
carerisund in mine. Mi separe ci e vocealui Blok. ,,O,vreau sd
trliesc nebunegte,si eternizeztot ce existi, si umanizez tot ce
e impersonal, sd intrup ez tot ce nu se poate implini. . ."
Dar azi vreau si cer iertare lui Artur London gi colegilor lui
pentru noapteamea fericitddin 1955.$i pentru ci am intitulat
acestcapitol inainte de rdsdrit.Dar n-o sd schimb titlul, ca si
nu mi abat de la adevirul percepfiei mele despreevenimente.
Capitolul18
Din lipsddeprobe
Stauintr-un fotoliu tapisatdin avionul IL-I4, iar in fafa mea
se vllitucesc norii ce plutesc deasupraMirii Barents'Nu este
'50.
vis. Este o realitate fantastici la mijlocul anilor Eu, adusd
aici in pAnteceleDjurmei, sunt dusi inapoi pe continent cu tot
confortul, qi insolitoarea de bord imi spune:,,Doamni, puneli
centura fetilei dumneavoastri!..." Doamni? Eu sunt asta?
Tonia, de noui ani, seobiEnuiegtemult mai uEordecAtmine
cu situalia deosebiti. Ea nu are trecut. Ea esteintreagdo intru-
pare a viitorului gi e micinatd de curiozitate. imi tot pune o
mullime de intrebiri la care rispund mecanic.
Senza(iaintensi a zborului, bucuria migcirii estetulburati
pentru mine de amintirea ochilor lui Anton, rimas pe pista'
Anton inci nu e reabilitat, de aceeael a refuzat si mearga'
mai bine zis, chiar si intreprindi demersuri pentru cilito-
ria pe continent. Dar nici eu nu sunt reabilitati. E altceva"'
,,1,ie chiar !i s-a propus si mergii' El nu poate scdpadeloc de
senzatiade discriminarefatidici a sa dupi principiul nafional'
Intuiescci s-a hotirdt si mi trimiti pe mine pentru prima
dati, fbri el, si pentru ca, fhri nicio presiune, se pot rezolva
problema viitoarei noastre vieti personale.Doar acum gtim
clar ci Pavel,prirnul meu so!' triiegte.
 EvcHnNre GHrNzsunc
Eu gi Tonia stim pe locurile noastre,cAnd in avionul gata
de decolarea intrat pilotul Baranov,elevul meu de la qcoalade
adulfi, gi a spussi md duc la ugi pentru o clipi. Anton Iakovlici
mai vrea sd-mi spuni ceva,probabil a uitat la despirlire. M-am
dus la uqi gi Anton urca repedepe scarainci atagatdde avion.
- Fi cum i1i spunecongtiinfa... Dar
line minte, {ine minte. ..
Conqtiinla imi spusesedeja de mult. O si mi intorc. Degi
gtiu deja ci mi duc dupi reabilitare (am primit cAtevahAr-
tii care mi apropie de ea), decizia e fermi: n-o si plec din
Kolima cit timp Anton e legat de ea. O si ne intoarcem nea-
pirat pestejumitate de an, dupi concediu.Dar deocamdati...
deocamdati zbor pe continent gi sufletul meu nu e pur gi sim-
plu deschis,ci e larg deschisin intdmpinarea norilor de vati, a
guvoaielorsidefii de aer, scAnteilor rdzlelece sar de sub aripa
avionului. in intdmpinarea acelor lucruri aproape uitate, do-
rite, vdzutein visurile indepirtate, a ceeace senumesteVIATA.
Rispund tot mai aiurea Toniei la nenumiratele intrebiri cu
care ea continui si mi asalteze.Vecinul care sti in fafd se in-
toarcegi pufnegtedeschiscdnd imi aude explicaliile referitoare
la tehnica de miEcarea avioanelor.Dar nu mi simt deloc ofen-
sati. Hohotesc impreund cu el gi-i explic confidenlial ci la fi-
zicd.nu am avut niciodati mai mult de trei.
- Dar avionul nu poate si cadi in mare?se intereseazi
te-
mdtoare Tonia.
- Nu. Nu poate.
Rispunsul meu suni convins gi categoric.pentru ci l-am
dat nu numai pentru calmareacopilului. Esteconvingereamea
profundd. Nu poate si cadi. Pentru ci ar fi de neconceput sd
pier intr-o catastroii aviatici dupi ce am scipat din Iaroslavka
gi Elghen,din Izvestkovaiagi din casaVasikov.Asta ar insemna
ci lumea e haotici gi flrd sens.Iar eu, chiar la jumitatea ani_
lor'50, eram asade convinsi de intelepciunealumii, de sensul
Ccna...ce binecuvdntarel 509
inalt al lucrurilor,de faptul ci Dumnezeuvedeadevirul,degi
nu-l spuneprearepede.
(Asta era acum 20 de ani. $i ce mi-a mai inghe{atinima
intretimp!)
$apte ore intregi a zburat mireful avion in anul 1955 dea-
supra Mirii Ohotsk. Din cAnd in cAnd,incepeam si mofii, in-
viluiti de albeaface se revirsa pe ferestre.Dar de fiecaredatd
mi trezeam tulburati de un gAnd: cum de pot si dorm, cAnd
zbor... Mi-e gi frici si spun! La Moscova!De parci mergeam
pe Marte. $i-l privesc cu uimire pe birbatul cunoscut care std
in spatelemeu, gi el fost delinut, carezbura, pentru prima dati
dupi 18 ani, pe continent. El doarme cu toati fbptura, tun, 9i
fala lui c},zurtl,boliti, eman[ o plicere fizici profundi.
imi aduc aminte ci numele lui este Fiodor Reqetnikov qi
ci de doud ori era cdt pe ce s6-gidea duhul gi ci de doui ori
a reugit si scapedin ghearelemor{ii. Oaselelui rdbditoare au
fost din nou acoperitede carne.Dar carneaaceasta,primitd in
urma actelor bune fbcute la punctul de insindtogire din lagdr,
era chiar acelaluat dulceag,gilbui, rdcorosdin carefusesepli-
miditi gi fala astace seamin[ cu un mulaj. imi aduc aminte ci
a urcat in avion frrd ceamai mici emofie, {bri si zdmbeasci,
cu o privire indiferenti, mati.
$i-mi dau din nou seamacd nu sunt pur Ei simplu o feri-
citi, ci de o suti de ori fericiti. Pentru ci in acestIL imi duc
nu numai mdinile gi picioarele intregi, ochii qi urechile, dar Ei
sufletul intreg, cel care nu Ei-apierdut capacitateade a iubi 9i
a disprefui, de a fi nemullumit Ei de a se entuziasma.Sunt pd-
trunsi de sentimentul recunoqtinfei.Doamne! Asta nu e un
vis. Tu m-ai scosdin Kolima...
Darul recunoqtinlei esteunul rar. $i eu nu sunt o excep(ie'
Toli strigim neobosili ,,ajuti-mi!" cdnd murim' dar ne adu-
cem aminte foarte rar de sursaacesteimAntuiri cAndpericolul
 510 EvcnrNreGHrNzsunc
a trecut. Pe drumul crucii parcurs de mine am v[zut zeci,chiar
sute de marxigti foarte invifafi, cum se spune,,,disperati",care,
in momentele groazniceale vielii igi intorceau chipurile desfi-
gurate spre Cel a cirui existenfi o respinseseriagade ferm in
numeroaselelor prelegeri gi rapoarte. Dar cei care au reugit si
se salvezeau mulpmit pentru astanu lui Dumnezeu, ci, in cel
mai bun caz,luiNikita Hruqciov.Saunu au mullumit nimdnui.
Asa e natura noastri.
Tocmai de aceeaam 9i refinut ca o clipi rari de iluminare
acestprim zbor al meu deasupraMdrii Ohotsk, cAnd sufletul
meu chiar binecuvdnta pe cimp fiecare fir de iarba, gi in cer
fiecare stea.Chiar Ei atunci c6nd incepeam sd moldi, leginati
de golurile de aer, si atunci, in mijlocul intunericului tot mai
adinc, la ultima limitl a congtiinfei, nu mi pirisea acestsen-
timent nepim6ntesc.Nu mi s-a mai repetatniciodati. S-aine-
cat in desertdciune.
...Habarovsk. Aterizarea. Calc superstilioasi pe asfaltul
ciuruit. Esteprima mea atingerea pimAntului de pe continent.
- Mdmico! Ia te uiti, cAteprivighetori! exclami Tonia im-
pietrind entuziasmatain fa{a unui stol de vribii ce cirioeau
care mai de care deasupraunei baligi.
- Ei, copil din Kolima! Nici vribii n-ai vizut, ii di replica
un birbat rogu la fa1i, in mod clar din neamul conchistatorilor
din Kolima, trecAndpe lingl noi.
Apoi, se intdmpll sd fie vecinul nostru in timpul micului
dejun de la restaurant. Arunci sfiditor pe masi nigte hdrtii
noi-noute, elegante,de o sutd gi cere chelnerifei si-i aduci tot
tot meniul deodati. S-aatagatde Tonia,ii tot explicd.
-
$i astace-i?Nu qtii?Senume$temislini. yezi, e un fel de
pruni... Ei, da tu nici prune nu ai vdzut,nu-i asa?
Ocna...ce binecuvdntare! 511
Desigur, noi nu am vdzut prune. Tonia niciodati in viati,
iar eu am vlzut, dar am uitat. Dar eu gi Tonia suntem precum
conspiratorii. Ne aruncim numai nigte priviri expresive.Ea a
inleles deja ci nu trebuie sd se minuneze cu voce tare, sd-gi
arateminusurile. $i ea areprivirea ager6,se aga![ de toate.Re-
cipientul pentru mu$tar gi piper. Yaliza cuiva cu un fermoar
elegant,lung. Numai minuni.
...Ldngi Irkutsk, vremea s-a inriutilit brusc. Mai intAi
albeafade zlpadd a norilor s-a impestrifat cu striluciri inchise
la culoare, a inceput si semenecu blana de hermini. Apoi de
dupi nori a inceput un fel de viscol umed 9i am inceput si
fim leginali tare de tot. in scauneleconfortabile oamenii in-
cepuseri si se rnigte.O femeie tAniri, dolofani, cu un breton
rogcovan pAni la sprAncene,a inceput sd se frimdnte amar-
nic, uite, proasta de ea, s-a bucurat la biletul dsta pentru Soci.
$i doar in Iujno-Sahalinsk are so! gi o cameri. Pulin peste 18
metri. Numai fostul definut Fiodor Regetnikovdormea la fel
de adinc. Dormea tun, de parci igi lua revangapentru toate
turele de noaptedin lagdr.
O jumitate de ori, pilotul nostru face manevre pentru a-gi
pune pasirea jos pe pimAnt. $i uite, in fine, impactul dorit. Pi-
mAntul! Un oftat de uguraregeneral.Imediat toli s-auinveselit,
au inceput si glumeasci, si-gi netezeascipirul, si-9i indrepte
hainele,gi-au adusaminte cd era demult timpul sd ia prAnzul.
$i toli au inceput s[ rAddamical cdnd Fiodor ReEetnikov,trezit
in sfdrqitdin somnul siu letargic, a mormiit posac:
- Unul cares-a niscut si se tirasci nu poatesd zboare',.
- Si nici n-o si zburim prea devreme,ne-a raspunsste-
wardesanoastrd,vrenleanu e buni de zbor.Si vi face(ide cap
dupi plac in irkutsk.

5I2 EvcHBNreGHrxzsunc
Hotelul din Irkutsk al Aeroflotului ne-a uimit, pe mine
Ei
pe Tonia, chiar mai mult decAt restaurantul din Habarovsk.
in asemeneaapartamente locuiau, probabil, numai contele
Friederick si contesa Elvira din ,,romanele" borfaqilor. Dra-
perii grele de catifea de culoare viginie atirnau de niste inele
aurii pind pe podelelellcuite, fosforescente.Lustrelede cristal
igi zingineau delicat ciucurii. in cel mai ad6,ncfotoliu moale
gedeaaplecati asupraunor hirtii administratoarea,extrem de
gititi. $i deasupraacesteiintregi mlrefii, strilucea un anunt
laconic, tipdrit: ,,Nu sunt locuri." Totugi, dupi lungi explicafii,
rugiminfi gi imploriri, administra(ia iubitoare de oameni s-a
milostivit de noi gi toati popula{ia cAtorva avioane rimase la
sol a fost cazatdde-a valma, chiar pe podeaua coridorului de
jos, in dreaptavestibulului.
Spre noapte,umanismul gefilor locali a ajuns pAni acolo ci
ni s-au dat citeva saltelevechi, astfelincit copiii au fost culcali,
deqi pe jos, dar totugi confortabil. Adulqii trebuiau si-qi pe-
treaci noapteape taburete,tot pe acelaEicoridor, sub difuzorul
din carenu zburau deloc cuvintele dorite: ,,incepeimbarcarea."
Si atunci,deodati, una dintre pasagere, o bondoaci impul-
sivi de vreo 40 de ani, a adus o vestesenzationald.Sedovedeqte
cl in hotel sunt camerelibere cdtevrei.
- Pentru chinezi... Noul nu ni se dau, suntem inferiori.
Parci banii nogtri sunt altfel. Un etaj intreg e gol, iar noi st6m
aici pe jos. Le pistreaz5...Dar pentru cine?
- Cum adici pentru cine? s-a indignat administratoarea.
Aici e traseul Moscova-Pekin,ali inleles?Camerelesunt rezer-
vate pentru tovariqii chinezi.
-
$i de unde o sL aterizeze,tovarigii chinezi? Auzi din
toate pir(ile vremea e proasti, Irkutsk nu primegte.Iar spre
dimineafi, daci sevede mai bine, o si plecdm gi noi.
Ocna...ce binecuvdntare'l 513
Dar administratoareacontinua si repeteobtuz:
- Nu ne facem noi legile! E o linie internafionali' "
S-a stdrnit revolta. A apirut directorul hotelului, un om
foarte delicat, palid, fbcut numai din linii subliri, alungite'
Vocea lui stdrnea amintirea unei bomboane cu mere extrem
de dulci. chemandu-i pe pasagerila calm, el a dorit si se uite
la acte.Administratoarea i-a aritat sprebuletinele noastrecare
pe
stlLteaugrdmadi pe biroul ei. El le-a rasfoit imediat,le-a pus
trei categorii Eia inceput sd strige dupi nume, spunXndnumi-
rul camerei.
Complexul obignuit a funcqionatimediat: mi-am zis ci mie
gi Toniei fie n-o si ne dea deloc nicio cameri, fie va fi cea mai
proasti. Si iati c[ primim camera 17 de la etajul intdi' Mai
intAi mi-am zis ci esteo neinlelegere'Pagaportulmeu cu "mi-
nusuri" gi punctul 39 nu putea in niciun caz s6'primeasci o
asemeneaminunilie de export. Oare camerista asta apretate
o si-mi spuni please?.$i oare noul ne sunt destinate oglin-
zile asteaasa de mari, lenjeria de atlaz 9i dulapul monumen-
tal? Toatemistereles-au limurit odati cu aparilia directorului.
- E confortabil? s-a interesat el, de parci revarsa asu-
Doar
pra noastri inci o jumitate de kilogram de bomboane'
Uite'
inlelegem qi noi etapa istoricd. Ieri reprimali, maine Eefi'
nou a tost
chiar la noi, chiar in institufia noastri, un tovardq
purtau ja-
numit in conciucere.Chiar dintre cei care \n 1937
se dez-
chetelede lagir. Trebuie sd inlelegem asta" ' Doar totul
volti conform dialecticii...Ve dorescvise plicute!
a di-
Astfel, eu gi Tonia, datoriti gAndirii dialectice rafinate
viitor nu se
rectorului hotelului din Irkutsk (care, de fapt, in
mari cari-
justificase,cel pulin in domeniul previziunilor unei
sub plapuma
ere pentru reabilitali), am dormit ca nigte zeile,
de leu'
de atlaz,pepaturi cu picioare sub forma unor capete
 514 EvcnErvre GHrNzsunc
Ocna...ce binecuvdntare! 515

Iar a doua zi dimineali e soare. zburim din nou

$i deasupra - Uite, Tonia,ce frumos e aeroportuldin Kazan...
Siberiei, apoi a uralilor. Aterizim la Novosibirsk,
Sverdlovsk. Mi indurereazdfaptulci Tonia nu esteentuziasmati de cli-
incepdnd chiar cu Sverdlovsk,simt revenireape continent.
Cu direa asta noui. Ea nu vizuse fosta coqmelie strAmbi care se
fiecare jumitate de ori devine din ce in ce mai perceptibili
afla aici in anii'30 gi spune indiferenti ci aeroportul e la fel ca
apropiereade Moscova.Copacii, pajigtile,pisirile, culoa.ea
c"_ gi cel din Sverdlovsk.
rului - totul incepe sd semenecu acelelocuri de demult,
dragi, inci doui ore de viali leginati, cu moliiali in avion. $i in
care atAfia ani au fost agade ireale din cauzaireversibilitnlii
lor.
ii comunic Toniei cu atdta mandrie toate noile fine... Gata, s-a terminat! Izbitura de pimAnt. O izbiturd Ei in
denumiri ale
copacilor de parci eu i-am sidit aici, de parci ii prezint interiorul fiintei mele. Uite-o, Marte al meu, steauamea inac-
pro_ complet
prietateamogtenit6. cesibili! Uite pimAntul ale cirui trisituri se gterseseriL
Mica fati din Kolima incepe si protestezecand e vorba pentru mine, pentru noi toli. '.
de - Moscova!
mesteceni.
- La noi, la ,,severniiArtek Estevoceainso[itoarei noastrede bord. Ea ne di instrucliuni
] eraumesteceni.Nu sunt aga...
- Aceiaeraupitici... cu privire la ordinea debarcirii, ne spune ce mijloace de trans-
Dar, in general, Tonia se orienteazi in toate aceste port e mai bine si folosim.
lucruri
noi mai repededecAtmine. pentru ci ea nu este
distrasi de pu_ Nu inqelegaproape nimic. Am decis ci vom ieqi ultimele
tereaasocierilor care amesteci consecutivitatea
timpurilor. Iar din avion, deqi Tonia mi tot trage de mdni din toate puterile
pe mine mi ia prin surprindere chiar stalia Kazan.Nu_mi
dau spre ieqire. Ea nu are ribdare. Iar eu mai cAgtignigte minute
imediat seamade faptul ca am ajuns in locul de
unde a inceput pentru a face fali valului de singe care se ridicd in tAmple'
totul. De parcdam venit la propriul meu mormAnt... Mecanic, cu senza(iade fantastic fali de tot ce se intdmpli,
Tresar cind aud vocea sonori, sublire, a fetei.
Mai bine zis aclionez cum trebuie: iau valiza, aqteptautobuzul, rispund la
nu vocea,ci accentultitiresc pronuntat. intrebirile Toniei.
- Aeroportul Kazan. Sunteli
bine, tovarigi? Ziua aceastae interminabili. Eu' obiEnuitd si merg in
Fata aceastarumend in obraji gi cu o geanti etape, si stau la porlile lagdrelor 9i la cozile de la comenda-
medicali in
bandulierd, mi scoatedin nou din socotealatimpului.
Apare turi, nu mai pot face fa\d'acestor24 de ore care au inceput la
un sentiment ingelitor: oare chiar au trecut lg ani
de cAnd am Sverdlovskgi continui aici la Moscova' in Taganka' De ce in
invi{at-o si vorbeasci ruseqte?Ca apa,ca apa
s_ascursprin_ Taganka?Pdi pentru ci nu m-am hotdrAtsi mi adreseznici-
tre degetelemele timpul meu, cei mai frumogi
ani ai vietii, uneia dintre cunoqtinlelevechi cu rugimintea de a ne da adi-
consumalipe nigtesuferinfemonotone insuportabile...
post. inci mi se pirea inadmisibil si arunc pe umerii cuiva o
si nu permit, si nu permit sd se instalezedurerea
astacare asemeneapovari - nigtenou-venili din visede groazd,cu boc-
te macini... Doar mi intorc... Doar in fagd
mai am incd o ceauape umeri. $i arn luat uu bilet de la un fost delinut cu-
mare bucatdde viati. Si ea va fi creatoare...
noscut din Magadancitre o gazdddin Taganka'ce se ocupa
 516 EvcurwreGHrxzsunc
Ocna...ce binecuYhntare! 517

specialcu inchirierea de camere cortigoarepentru

$i rocuitorii spusnicio vorbl in acestsensnici in disculiile cu ea' nici in bi-
liberi, cu genlile mari, din Kolima.
letul prin care am dat de ea.
Apartamentul s,a dovedit a fi un subsol care - Mergeli cu Bukagka'.PAni la Krasnie vorota. CAnd erafi
mirosea a
umezeali, dar dotat cu televizor gi frigider. Molaticd
gi blandi, dumneavoastri, Bukagkamergeaacolo?Nu mai lin minte...
ca o pisicd grasd,lacomi de bani, gazda,inschimbul - Mergea.Dar de unde qti(i tot?
bancnote_
lor noastrenoi-noufe,fognitoarede o suti, ne_a - Nu sunt copil! Vid de pe geamantan,de pe imbrici-
dat un pat ne_
ingrijit de dou6 persoanecu o piturd ftcuti din
petice ii ,rig," minte. $i dupn fa(d.Pe fetifl s-o ldsali la mine. O si am griji de
perne leEinate.Si ne-am culcat repede,incd pe
lumini, pentru ea. $i nu iau mult pentru asta.
a incheia cumva ziua astain care se intdmplaseri
atdtea. Dar Tonia are impresia ci ,,prucuratura" (aga zice ea)
Somnul m-a cuprins imediat, dar mi trezeste
strigitul este una din minunile Moscovei, precum televizorul. Ea se
sublirel, incAntat de fericire:
incipilAneazd, pl?nge,insistl. Si cedez,o iau cu mine.
- Mami, uite, bunica are
un mic cinematograf! Pe drum, incerc s[ privesc Moscova pe fereastratramva-
Deschid ochii gi, impreuni cu Tonia, doud
sdlbaticedin iului, sd prind, sd vid cum anume s-a schimbat ea in 18 ani.
Kolima, vedem in acelagitimp, pentru prima
oari in viafi, o Dar nu reugescsi fac asta.Pentru cd pe fereastri imi vid refle-
emisiunetelevizatd.
xia, mi uit la ea gi incerc si infeleg desprece estevorba, de ce
Dimineafd, gazda cea bldndd a apartamentului
,,Staulul prima moscovitd,proprietireasa apartamentului,a recunoscut
celor din Kolima' ne oferdcafeagi se agazi
cu noi la masi. De imediat in persoanamea fosta ocnaq6.RidicAnd privirea de la
o siptimdni nu mai are niciun chiriaq, n_a
mai vorbit deloc, fereastri, mi uit in jur cu o privire haituite, pentru ci in fiecare
abia agteapti sd faci conversafie,mai bine
zis, monoloR. pen- pasageral tramvaiului vid un om important, marcat de stema
tru ea,interlocutorul e o persoani nesemnificativi,
p..riu vizei de Moscova,inaccesibili mie.
important, cum spun francezii,,,si_siscuture "u "
sacul,,.Nu a ple_ in clidirea sumbri de culoare cenuqieca granitul ugile se
cat in viata ei din Taganka,dar problemele
din Magadan 9i ie_a deschid cu greu, in ciuda faptului ci tot timpul intri cAteci-
insugit cu mare precizie.
$tie cine ce bonusuri are si unde e mai neva. Trag cu efort mAnerul masiv. Tonia ldEneqteiute in fali
avantajossd lucrezi, la direcfia de nord sau
de vest.o ascult cu Ei mi tragedupd ea. Md uit in jur qi ma opresc,cutremurata'
jumdtate de ureche,schimbdnd replici
goale.Dar deodati isi Ce-i asta?Eu plec din Kolima gi ea vine dupi mine? Vestibulul
mijegteintrebdtorochii leneqi,plini de curiozitate,
gi_mipune e plin de ai noqtri. Cei pe careii recunoscdintr-o mie, careau
intrebareamagicd:
mAinile muncite, pline de noduri, dinli ce se migci din cauza
- Dar nu afi uitat cum si
ajungelipe Kirovskaia? scorbutului, iar in ochi aceeaqiexpresiede atotcunoagtere9i de
Kirovskaia 4l e adresaprocuraturii URSS, oboseali extremi ce nu poate fi redati in cuvinte' Ea' expresia
unde in primul
rAnd trebuie sd ajung in legiturd cu reabilitarea.
Dar cleunde I Tramvaiul B din Moscova, numit colocvial de la ini(iala
gtieastagrisana careseamindcu o pisicd "bukagka"
moale?Doar nu i_am lui (n. tr.).
 518 EvcnrNre GnrNzsuRc
asta,nu esteEtearsenici de emofia plini de bucurie care-i cu-
prinde pe oamenii de aici.
Aproape tofi vorbesc in acelagitimp. Vorbesc intruna, desi
cu vocile scdzute,degi cu privirea obignuiti aruncati spre mi-
litarii cu hdrtii in maini care se strecoari prin mullime. To{i i9i
povestescaventurile,tofi se invali unul pe altul in ce ordine sa
meargdpe la cabinetele,birourile gi ghigeeledin aceasticlidire
cenugiede granit. vestibulul procuraturii de pe strada Kirov
4Ibdz6.ieca un... Nu, nu ca un stup! Ca o inchisoarede tran_
zitl ca inchisoareade tranzit de la vladivostok. inchid ochii o
clipi' Mi ia amefealagi vid tulbure din cauza amintirilor vii,
din cauzafaptului cd iar se schimbd granifa timpului.
- Mami, dar de ce la prucuraturi tofi
au p6rul alb? in_
treabd tare Tonia gi in jurul nostru se aud raseteprietenoase.
inci o clipi gi cineva md strigi pe nume, apoi altul gi altul.
Si, uite, gi eu deja ii recunosc pe mulgi dupi fa!i. in jur sunt
numai rude... Surori de la Burtirki gi frali din etapa de pe
mare. Fetileledin Elghen... $i chiar gi pirinfii si mamele,pen_
tru ca aici sunt mulli oameni de 70 de ani. Atunci, in 1955.
incd nu muriseri to!i. Capetelelor albe,preseratein multimea
clienlilor caseicenugii de granit, sunt cele care creeazdimpre-
sia ci la ,,prucuraturdtofi au pirul alb'l
Ai nogtri... Chiar aceaimpdrifie subterani,aceliad in care
am triit aproapedoui decenii. ce infricogitoare sunt felele lor
in lumina sincerda zilei insorite, de vard din Moscova! Dar cAt
de apropiali imi sunt gi ce repedese evapori gi se topeste,in
prezentalor, aceasenzatiede instrlinare care nu m[ piriseqte
din clipa sosirii in capitald.Din toate pirlile se intind spre
mine mAini prietenoase.Uite, Tonia e deja predati in grija
AnastasieiFiodorovna,vecinamea din triajul de la Butirki.
$i
uite,deja la ultimul ghigeumi conduceIvan Sinitin, carea fost
t$ Ocna...ce binecuvdntare!
internat, la noi, la mine gi Anton, la spitalul pentru delinuli
5t9
din Taskan.Pe atunci,la noi era consideratmuribund, dar uite,
ca sdvezi, a triit si ajungl pe Kirovskaia 41' qi acum are deja
peste50 de ani.
Pe drum,Ivan mi previne si fiu pregititi de alergituri.
- Lucrul cel mai important, lineli minte: neapirat o s[ vi
reabiliteze!in cele din urml... $i sd nu fili cuprinsi de dispe-
rare cdnd o si vi spuni: ,,Mai treceli pestecAtevazile.. '" Fir[
astadoar nu se poate.Doar trebuie si-i inlelegem gi pe ei, uite
in ce mare de hArtii inoati! $i in ce mare de minciuni!
Dar am al'ut un noroc incredibil. Doar cAtevaminute am stat
la ghigeu,dupi ce mi-am spusnumele unui militar politicos.
t$ - Totul e in ordine, a spusel cu o amabilitaterefinuti' aple-
cAndu-sedeasupra cartotecii. Sentinla dumneavoastrda fost
tlt# contestati de procuror. Acum nu mai trebuie si venili la noi,
ci la Curtea Supremi. Strada Vorovskogo.Acolo o si primili
t} decizla finali in cazul dumneavoastri.
t&
l{
It De la ora 1, la procuraturi e pauzb'de masl Ei eu cu Ivan'
AnastasiaFiodorovna Ei cu alli doi bitrini cunosculi cu care
lfi. am fbcut,,norma completi'l plecim la cafeneaua,,Landig", cu-
noscuti incd din anii doctoratului. imi amintescperfect gustul
ti pelmenilort mAncafi in aceasti cafeneaacum peste20 de ani'
I Ne agezim la aceeagimas[. $i nu ne putem opri din vorbit'
Ni se pare cd vorbim in goapti, dar se vede ci deja nu ne mai
controlim vocile. Remarcim cum la masa vecini oamenii ne
asculti gi trag cu urechea.Niqtetineri. Doi biieli 9i o fatd' Pro-
babil studenli. Nigte tineri intelectuali. De cind nu i-am mai
vdzut,nu i-am mai auzit! si doar existi o legitura stransruu-
rerea se manifesti cu o noui forli: in ochii lor rlzbate calom-
nia. iniuria! De cite deceniiva fi nevoiepentru ca in congtiinla
I Varietate de colpnagi cu carne specifici bucitiriei rusegti (n. red.).
 520 EvcnsNre GHrNzsunc
Ocna...ce binecuvdntare! s21
lor sd dispari in celedin urmi lipsa de incredere faln de
,,spio- Iar peste vreo trei zile, am arrrt parte de o alti dovadi grii-
nii, diversionistii, teroriEtii" de ieri?
toare ci aveadreptate EvtuEenko,atunci cAnd a scris in minuna-
Totugi noi le-am stdrnit foarte tare interesul. Au incetat si
tele saleversuri de tinerete:,,Mor fricile in Rusia..."Ele mureau
mai discutegi ne asculti cu licomie. in celedin urmi, unul din-
v\z?nd cu ochii. $i rezulti ci tocmai pe ele, pe acestefrici s-a
tre tineri sescoali hotirit, vine la noi si, foarte tul.burat,intreabi:
bazat respingereanoastri. Prin frici, nu prin increderea in acea
- Sunteli de acolo, da? Din exil? Vi rog
si md ierta{i, nu e calomnie care ne-a inconjurat aproapedoui decenii.
o simpli curiozitate.
Pestealte cdtevazile, am primit o noui confirmare convin-
- Da, rispunde linigtit Nikolai Stepanici
Mordvinov, unul gitoare ci in niciun caz nu tofi cei rimagi in libertate au cre-
dintre bitrdnii nostri, fost geolog,fost definut la izolatorul po-
zut in povegtiledespre ,,spioni, diversioniqti, terorigti". Odati,
litic din verhneuralsk, fost pugciriag in lagirul din uhta, fost
dis-de-dimineafi, in beciul nostru din Taganka a apirut pe
birbat frumos. Da, suntem din locurile acelea.Foarte indepir-
neagteptatevecheamea prieteni de comsomol, Tonia lvanova.
tate. Victimele anului 1937.
E greu de spus prin ce minune a aflat cd sunt la Moscova, pe
Tinerii sunt aga de cutremurali de intXlnirea asta, ci o
Taganka.,,Mi-a spusinimd', glumea ea.
vreme pur gi simplu tac, privind spre noi ca spre nigte aritdri. - $i cum de ai putut si vii intr-un asemeneabeci?De parci
Apoi fata exclamd:
nu ai prieteni la Moscova! Hai, strAngelucrurile!
- O clipi! gi se indreapti repedespre
ug6. Peste o ori, ne aflam intr-un apartament confortabil de
Pesteciteva minute, se intoarce cu doui buchete de gladi_
doui camere pe strada Cikalova, unde mi agteptafratele To-
ole infrgurate in celofan.intinde florile AnastasieiFiodorovna
niei, Petialvanov,un ziarist cunoscut in anii'30, prietenul meu
gi mie. Remarc cd ochii fetei sunt plini de lacrimi, de asemenea
din tinere[e, aga-numitul ,,naEde partid" al meu, cel care-mi
qi cei ai bdiatului care poarti ochelari. to{i tdcem. Apoi bd_
$i fbcusecindva recomandareapentru partid. A fost o mare pl6-
trAnul Mordvinov tu$e$tegi spune rigugit:
cerepentru mine si ascult povesteacum a reuqit el si scapede
- Repet,suntemvictime. Victime, nu
eroi... arestin 1937(lucrape atunci laPravda). A dat dovadi de ope-
- Dar afi avut curajul sd indurali tot,
protesteazi studen_ rativitate! intr-o noapte, a plecat din Moscova intr-o direclie
tul cu ochelari.
necunoscuti, a abandonat familia, serviciul, apartamentul.
- Prin urmare, florile sunt pentru
ci suntem zdravene, Iar dupl aceea,,s-apierdut in intinderile natale" 9i a apirut in
glumegtegrosolan AnastasiaFiodorovna.
Moscovanumai in vremea ,,refluxului temporar",dupl ce a fost
intdlnirea qi dialogul acesta cu tinerii necunoscuti le-am
indepirtat Ejov. Toatl terminologia lui Petia, toate glumele gi
finut minte mulli ani. prima dovadi a faptului ci nu to(i, in
cuvinlelelelui nu ldsaunicio indoiali ci el igi diduse bine seama
mod clar nu to{i au crezut in aceamare minciund, cd in multe
desprece era vorba. $i astaa fost o mare bucurie pentru mine,
suflete, mai ales ale tinerilor, a triit pe ascuns compasiunea
si descopir tovardgide idei printre oamenii liberi din Moscova,
fafi de cei chinuiti firi vini.
cei care avuseseri noroc. Abia acum, eu, obignuiti cu firea
 522 EvcHBNre GHrNzsunc
superortodoxi a oamenilor liberi din Kolima, incepeam si_mi
dau seamacat de relativd a fost bunlstarea intelectualit[lii care
scipasede plasamare, intinsi, mi-am dat seamacd ei, salvafiin
tofi aceqtiani in paturile lor curate,moi, erau chinuifi noaptea
de aceleagifrici mari ca gi noi, picitogii.
Iar spre seari, a apirut cea mai buni prietend a mea din
trecut, desprecare nu am auzit nimic in tofi acegtiani. Ksenia
Krilova! Aparilia ei a mai intins un alt fir intre prima mea via{i
qi ultimii 18 ani. s-a restabilit legitura timpului. Despre intal-
nirea mea cu Ksenia povesteamai tdrziu a$ade amuzant Tonia
mea (ceamici):
- Ele se uitau numai una la alta gi pldngeau.
Si spuneaupe
rAnd cAteun cuvAnt fiecare.Tanti spunea:,,|enika!",iar mama
spunea:,,Ksenika!"$i iar plingeau...
...Mutarea de pe strada Kirova pe strada Vorovskogo in_
semna pentru fiecare dintre noi pasul urmitor pe calea rea_
bilitirii. $i se pirea ci stareade spirit trebuia s6 fie mai bund.
Dar, in ciuda logicii, atmosferadin clidirea Curlii Supremede
pe strada Vorovskogoera mult mai nervoasi decAtla procura-
tura de pe Kirovskaia. Acolo, fiecare inci mai era stipdnit de
aceastarede spirit optimisti, legatl de intoarcereala Moscova,
de explozia speranlelor,de planurile fantastice ale noii vieli.
Iar aici, pe strada Vorovskogo, veneau oamenii deja epuiza\i
de statul la cozi, ghigeepe care trebuia si-!i strecori umilitor
capul pentru a vedea cirarea dreaptd a ofilerului aplecatasu-
pra hdrtiilor, pentru a auzi (a nu gtiu cdta oari!) cum spune
el, cu o voce de Pythiar:,,inci nu a fost contestati!,'sau chiar:
,,Dosarul dumneavoastri e la Curtea Supremi!"
i Preoteasazeului Apollo
carerosteaprofelii in oracolul din Delphi
(n. red.).
Ocna...ce binecuvdntare! 523
$i cei care ajungeaupe strada Vorovskogo erau tare iritali
de toate astea.
- Ce repede mi-au trAntit in 1937o pedeapsi de zeceani!
Firi niciun fel de alergituri birocratici! Iar acum... Binevoili
si-i admirali pe acegtipreoli ai lui Themis'! De cite hdrtii au
nevoie pentru a arita cd nu sunt agental Madagascarului9i nu
am organizat in oraEul Penza o relea de informalii in favoarea
Ceylonului!
Bitrinul carea rostit tirada aceastaacidi mi sepirea cunos-
cut. in mod clar l-am mai intAlnit undeva, dar unde? Numai
cdnd a rostit, dAnd din mALnd:,,Si prostul aqteaptirispuns...'l
mi-am adus aminte. Pe omul acestal-am vizut odati in Ma-
gadan,cAnd mi duceam in ciminul pentru foEtii delinufi care
lucrau la spital. Atunci era extrem de precaut,ticut, incerca si
nu ia parte la disculii conspirative,iar la toate intrebirile reto-
rice ,,dece?",,,pentru ce?",,,in ce scop?']rosteao singuri frazi'
aceasta:,,$i prostul a;teapt[ rispuns..."
Unde a dispirut acum toati relinerea lui precauti? De ce
acum a prins curaj, cAnd,pAni la libertatea doriti, mai rimi-
seserl doar cAtevazile? Se dovedegtecl era tipic' Dupi ce am
stat cAteva zilela cozile de pe strada Vorovskogo, am fbcut o
observafie:chiar acum, cAnd a mai rimas numai foarte pufin
de agteptat,dintr-odati oamenii gi-au pierdut ribdarea. Adre-
sareairitati citre ofileri, replicile indriznele se auzeaudin ce
in ce mai des. Am relinut, de exemplu, o femeie inalti, foarte
slabi, nici nu puteai s6-1idai seamace vdrsti are. Dupi ce a
aEteptatca un ofiler si vini aproapede ea,a spuscu voce tare,
aritAnd spre portretul lui Stalin, un bust, care inci mai impo-
dobea anticamerade la Curtea Supremi.
Lin mitologia greaci, zeila dreptetii (n. red.)
 524 EvcHENreGstNzrunc
- $i pe f,stade ce l-a{i pus aici? Sauastae pentru ca oame_
nii si nu uite cine a fbcut toate astea?
Ofilerul a ticut. De fapt, pe stradaVorovskogo,ofiterii erau
9i mai temperafi decAt la procuraturi. parci aveau urechile
acoperite cu vati. CAnd se strecurau printre rdndurile noas_
tre, rosteaucu nigtevoci mecanice,ca nigte magini: ,,Da(i_mi
voie!'l rispunzAnd la intrebirile adresatelor, indicau numirul
biroului sau ghigeul la care trebuie si se adresezefiecare.La
astase limita vocabularul lor.
De fapt, in acelezile, spiritul acesteiinstitufii parci exprima
la modul cel mai griitor neclaritatea,caracterul de tranzifie
Ei
agteptareamomentului pe care il triia tara. puteai si-!i imagi_
nezi foarte usor cd acegtiofileri politicoqi, ticuli, intr-o buni
zi o si inceapi deodati si batl cu pumnul in masi gi sd scuipe
acelecuvinte urdtearuncateqi de colegiilor mai mari din 1937.
Dar la fel de ugor puteai sd-!i imaginezisi reversul:ci intr-o zi
cu adevdratbuni, ei o si inceapds6 vorbeascdqi o si inceapi
si demonstrezeconvingitor ci personal nu au avut nicio le-
gdturi cu crimele din 1937,pe atunci erau numai nigte copii
nevinovati. $i ci sunt indignafi de flridelegile de atunci.
...M-am inghesuit peste zece zile in aceasti clddire, iar
dupi ce am primit invitalia ,,de a trece sdptimdna viitoare'l
m-am decis ca in aceastisiptdmAni si mi duc la Leningrad,
pentru a-mi vedeasora,a trece pufin pe la mormAntul mamei
gi s-o las pe Tonia,chinuitd de inghesuialade la cozi,la casade
vacantda surorii mele.
CAnd i-am spusdespreaceastdhotirdre batrdnului din Vor_
kuta cu care md imprietenisem stAnd la nesfArgitele cozi de la
ghigee,el mi-a propus ca, in acelaEitimp cu clarificareaproprii-
lor lui treburi, s[ ceardzilnic informalii qi desprestadiul proble-
melor mele.Si,la nevoie,s5-mi trimiti o telegrami la Leningrad.
Ocna... ce binecuvdntare! 525
Sora mea s-a dovedit a fi o necunoscuti. Cu toati iubirea ei
fierbinte, de rudi, fa(i de mine, cu toati solicitudineade a-mi
veni in mod clar in ajutor din toateprivinfele, ea a manifestatin
acelagitimp o asemeneaindiferenli organicdfali de tot ce m-a
ars qi m-a frcut scrum, faql de ceeace a fost pentru mine, pen-
tru NOI to(i,lucrul cel mai important in restul viegiinoastre.$i
la scurti vreme, am abandonattentativelede a o facesi fie inte-
resati de asta.Ea mi ascultadistrati, in mod clar gAndindu-se
la ale ei, Ei incheia toate povestirile mele cu o replici invaria-
bili: ,,Ah, ce grozivie! Mai bine si nu ne mai aducem aminte
de asta!"Dupi care din nou treceala ale ei,la problemelecoti-
diene,de serviciu,obignuite.Asta m-a lovit cu atit mai mult cu
cit primul ei so!, $ura Koroliov, absolvental Institutului Profe-
sorii Roqiit,tat[l singurului ei fiu, fuseseexecutatin anul 1938,
gi eu aqteptamintrebiri desprelumea noastri, desprelumea in
care murise el. Dar faptul rdmdne fapt: comunicarea noastri
incepusesi se limiteze din ce in ce mai mult la amintiri des-
pre casapirinteasci, la vechile cunoqtinfe.Cu toate acestea'ea
a fost neobiqnuitde bun5, mirinimoasl, a acceptatsi se ocupe
de Tonia, pe caredeocamdati am lisat-o la ea.
S i u i t e ,i n s f d r q i t . . .
- Aveli o telegrami!
Am ghicit imediat, dupd inima care-mi bitea tare, ce-mi
comunici aceastivoce binecuvdntatlde pe coridorul aparta-
mentului comunal al surorii mele.
,,Veni!iurgent dupi adeverin{adesprereabilitare''." Dragul
bitrdn din Vorkuta, un tovariQ de suferinli abia cunoscut,9i-a
promisiunea.
implinit cu onestitate
I Institu{iespecialide invi{imAnt superior,infiinlati in anui l92l la
Moscova,pentru pregitireade cadresuperioarede partid qi profesoride
stiinlesociale.$i-aintreruptactivitatea in 1938(n. red')'
 526 EvcHENreGHrNzsunc
Ocna...ce binecuvdntare! s27
...$i uite, a venit aceastezi. Decdteori, in
aceqtiani carenu acestain vArsti - stipdnul adeverinlelor de reabilitare - era obo-
se mai terminau, visam la ea, incercam
si_mi imaginez con_ sit la fel ca noi. ii estefoarte cald. Noi suntem imbrica{i cu niqte
cret acest moment, clipele acesteade eliberare
totali, de ple_ cArpesubliri, iar el e in uniformi completi, incheiati la to{i nas-
care definitivd de sub palma apdsitoare
care md presa gi mi turii. Transpira{iaii curge giroaiepe fruntea pleguvi gi, din cAnd
strivea! Visasem asta cdnd intr_un fel,
cAnd intr_altul, dar in_ in cAnd,igi intrerupe treabapentru a-gigtergefruntea cu batista.
variabil gxndurile erau legated.ereprezentarea
unui cataclism, intreabi de trei ori numele, parci e surd.
a unei rafale careva mi.tura toate dispozifiile
monstruoasean_ - Uite, imi intinde el hdrtia, citifi-o cu atenfie.Aveli griji:
tiumane, a cuiva Nobil care va deschide
in fa{a noastri ugile daci o pierdef, nu se elibereazdalta.
inchisorilor gi lagdreloaiar noi, noi o
si NAVALIM ,pr. fii"r_
in afari de adeverinla pe care nici nu apuc s-o citesc,imi
tate, in bltaia vAntului liber.
mai di o foaie din agendi cu un numir de telefon notat pe ea.
Cel mai pu{in imi puteam imagina ci libertatea
aceastaagade - $i dstace e?
patimaqvisatd o vom primi din mxinile
aceruiagiestabrishment - Telefonul Comisiei de Control a partidului. O sd sunafi
(ca si mi exprim modern), vom
sta pentru aceasti libertate la
cozi uriase,ne vom ineca in guvoiul de aici in problemareprimirii in partid.
hdrtii oficiale intocmite - Ceee?
alene de aceiasibirocrati, in cel mai
bun caz indiferenfi, in cel
mai riu - care abia igi ascundeaunemullumirea Sunt agade cutremurati de aceastdturnuri a lucrurilor, fi-
fald de aceste gura mea e aqade pierduti, incit colonelul se animi pulin gi se
reforme neprevdzutegi aqade excentrice.
uiti Ia mine ca la un om viu.
si' totugi, totul a fost chiar aga.Era o zi
caniculari de vari. - Oare nu vrefi si fili reabilitati qi in partid?
La randul format ra coronelul care eribera
adeverin{erede re- - E u . . .E u . . .
abilitare stiteau jos, in picioare, se
mutau de pe un picior
amorfit pe altul pestedoui sute de oameni. Pur gi simplu nu-mi cred urechilor.Mie, unui paria de ieri,
Mi lua amelealade mi se propune si revin in rdndurile partidului conducitor. Mi
la aerul stitut gi de la neribdare. Minute
in $ir, uitam diferenta
dintre aceasti hartie epocali gi gtampila cuprinde tulburarea.
albastri-lili;;;" i; - $i cum vefi completa formularele la angajareain servi-
comendatura din Magadan, care_mi prelungea
viafa cu doul ciu? intreabi colonelul deja in felul siu.
siptdmdni' incercam si md imbdrbdtez
cu gdndurire ra liber- - Pei dacd... Apartinici!
tate, dar sentimentul de amdrdciune
nu md pirisea. pdi oare - Dar dumneavoastri nu sunteli apartinici. Dumneavoas-
A$A vine libertatea?
Deja spre seari, am reugit in cele din tri sunte(i exclusddin partid. $i urmitoarea intrebare din for-
urma sa mi strecor in
grupul celor zeceoameni din apropierea mular va fi: a{i fost membru de partid, cAndgi in ce fel a}i iegit?
ugii. o si intrim torizece
deodati. Cu un gestobosit, colonelul $i va trebui sdscriefi formula pe careali avut-o in dosar:exclusi
ne propune sd ne agezim
pe o banci de-alungul pereteluigi pentru activitateteroristdtrolkisti contrarevolulionari...Aga
ne cheami dupd nume. Omul
cI sunati la numirul acesta!
 528 EvcneNra
Gnrxzaunc Ocna...cebinecuvhntare! 529

cei careiesdin cabinetulcoloneluluisunt imediat inconjurati Mi scoate din aceasti stare un scriqnet disperat al frA-
de mullimea celor care agteapti in vestibul. Ei ii smulg nei unei magini gi o injurituri silbatici pe care mi-o arunci
literar-
mente din mdni adeverinfa abia primiti, compard formulirile, soferul camionului. Luati cu ciuti'rile adeverinfei,nici nu am
fac tot felul de supozitii profunde despre care reabilitare observat cb era cAt pe ce si mor sub rofile acestui monstru
e To-
TALA gi care limitati. Imediat se gdsescchilibuqari deroc greu, murdar, care,la mijlocul anilor'50 incd mai circula prin
mai
rii decdt autorii adeverinfelor. Ei incearci si te convingi vecheapiald Arbatskaia.
ci nu
estemare diferenfi intre formulirile ,,pentru lipsd de probe,,gi - Agu, aqa gi aga! urla goferul enervat. Jiranca dracului!
,,nedovedirea acuzatiilor". . . Maqa de la cooperativi! Vine in orag qi nici nu gtie s[ meargi!
Adeverinfa mea e clasa intAi. ,,pentru lipsi de probeJ, puqcirie!
Cu_ $i dacd ai fi cripat aici, m-ai fi bigat Ei pe mine la
noscitorii mi feliciti. E adevirat, se gisesc gi sceptici Dracu' si te ia!. . .
carepri-
vesc hArtia in lumini, ciutAnd in ea nigte filigiane Dar pAni gi cele mai dure cuvinte ale lui, pe carele trec sub
numere convenfionale gi serii... Iar eu nu prea ascult "r.,rrrr", ticere, le accept cu mare blindele gi cu un zAmbet fericit. in
toate
astea,cel mai tare mi tem si nu_mi bofeasci hirtia, primul rAnd, are dreptate:am incilcat in mod nepermis toate
si n_o
rupi, Doamne feregte!Doar, daci o pierd, nu mai primesc regulile de circulalie ale pietonilor, nici mdcar cu coadaochiu-
alta.
Dar uite, de la colonel ies alqi oameni, aten{ia se indreaptd lui nu m-am uitat la semafor'Iar in al doilea rind... in al doilea
asupra lor gi documentul meu prefios revine in mdinile rdnd, ce importanli mai putea si aibi asta,cAnd am gisit, AM
mele.
Acum pi;esc epuizatd,totalpe stradaVorovskogo(ah, GASIT adeverinfamea! Se pare cd o pusesemnu in poEeti, ci
da, dar e
Povarskaia,Povarskaia...Abia acum mi-am dat seama acolo unde, timp de 1Bani, mi obignuisemsi-mi ascundtoate
ci asta
e!). De fapt, de cind am lisat-o pe Tonia la Leningrad, lucrurile de valoare,in sdn,in sutien...
am cam
scipat hd;urile, am inceput si mi mai relaxez,sa Mi mai pipli o datd 9i inci o dat[, aud in sutien fognetul
mdnanc mai
rar, sa-mi permit sd colind firi pe strizi. divin al hArtiei prelioaseqi bdigui nigte scuzein urma goferului
lintd Fac un efort
de voinfd. Trebuie si mi mobilizez pulin. Trebuie de camion care plecase.Total fbri putere, ajung pAni la o fAn-
sI mi duc
chiar acum la Tonia Ivanova. Acolo tofi se impacientea tdni ce se afla chiar in fa[a intrlrii la stalia de metrou ,,Ar-
zd., md,
agteapti cu adeverinfa.Acum o si le_oarit. batskaia' gi mi pribugesc pe o banci, alituri de niEtebitrAni
Apropo, unde e?Mi cuprinde deodati o sudoarede carese odihneau,sprijinindu-sein nigtebastoanevechi,lAngi
gheafi.
Md opresc in mijlocul piefei Arbatskaia, deschid mdmicile gi copiii care se jucau cu mingea ldngi fdntini' Scot
poJeta gi
incep si scormonescfebril prin ea. Nu e nicio adeverin[a mea gi incep pentru prima oari s-o citesc cu mare
adeverinfi! Iau
la mdni chitanlele vechi de un an (blestematul atenfie. Aha! Uite despre ce e vorba! Aici se spune: ,,in urma
ista de obicei
de a bdgatoate hdrtiile in geanti gi de a o scutura numai unor circumstanlenou aparute..."$i care'interesant,caresunt
o dati
pe an!)... Nu e nicio adeverin{i.Sunt moartd... circumstanlelecareau ap[rut din nou in fa{ajudecitorilor mei
si din nou,
stAndin mijlocul piefei, cu inima bitindu_mi nebunegte, implacabili? Poateci l-au gisit pe adeviratul criminal terorist
iau
la mdni hdrtiile adunatein pogeti. Ce si fie asta? gi qi-au dat seamaci nu eu, ci el a omorAt" ' Dar cine a fost
 EvcnBNra GnrNzsunc

omorAt? Doar, cu atAteamilioane de terorigti, NIMENI,

ab_
solut nimeni nu a fost omordt... Numai Kirov... Dar
numele
ucigaguluilui era cunoscut bine de noi in lagir. Aga...
Si citim
mai departe... ,,Cazul se suspenddpentru lipsi de probe.,,
in
congtiinfd imi rdsareo frazdpreferatdcu care ne rinigteau
gi ne
potoleau cei mai ,,umani" temniceri.
,,O si vadi ei! Daci nu
sunteli vinovat, o sd vadi ei gi o si vd dea drumuli,
Si uite, au
vazut. $i n-au trecut nici 20 de ani gi insdgiCurtea
Supremi de_
Epilog
clari cu autoritate:nu existi probe!
Nu reugescdeloc s6-mi vin in fire, sd.md ridic de pe
bancd
gi si urc in metrou. Deodatd se apropie de mine De fapt, cartea aceastaa triit alituri de mine peste 13 ani.
doi provinci-
ali - un el gi o ea - cu nigte valizegrelein mini gi Mai intii ca intenfie, apoi ca scrierepermanenti a variantelor,
cu rucsacuri
in spate. gtergereaunor fragmente mari de text, clutiri ale unor cuvinte
- Duduie, puteli si ne spunefi
cum si ajungem la gara mai potrivite, a unor meditalii mai mature.
Kazanski? Acest lucru se referi in special la acea parte a cirlii care
Fleacul ista care nu avea nicio insemnatateimi nu a intrat in volumaEul publicat in Occident in anul 1967.
ridicd de_
odati buna dispozilie. in primul rdnd, ei mi_au
spus duduie. Dar viafa merge mai departe, drumul meu, deqi, in ultimele
Deci, spre cele cinci decenii ale mele inci nu
arit brtrdn6. in doui decenii, a pierdut din caracterulsiu teribil de accidentat,
al doilea rAnd, m-au intrebat pe mine cum si
ajungl la gara totugi rimAne destul de denivelat.Am acum 9i o vArsti inain-
Kazanski.Nu la Milga, nu la Elghen, nu la casa
Vasikov gi nici tati. Chiar cea la care congtiinla epuizirii a tot ce esteperso-
chiar la Lefortovo, ci pur
;i simplu la gara Kazanski.$i eu, cu nal, claritatea nemiloasi legatd de lipsa zilei de mAine pentru
toati striduinla qi cu toate detariile,le explic
unde trebuie si tine iti conferi nigte avantajeextrem de valoroase:obiectivita-
schimbesi ce sd ia.
tea aprecierilor gi,lucrul cel mai important, eliberareatotali de
imi aduc aminte cd atunci cdnd am scormonit
in geantd aceaMare Frici ce a insofit generaliamea in decursul intregii
dupd documentul meu pierdut am vizut acolo, pe
funlul ei, ei vie{i conqtiente.
o bucdlici de ciocolatd. O mindnc cu pofti si
md scol hoti_
rdti de pe bancd.Mi uit in jur. porumbeii din $i uite, cAnd in lumina acestorzilela amurg reciteqtipartea
Moscova, bine nepublicati a cirlii care inci se afli pe biroul tiu, apareo ne-
hrinifi, pe atunci foarte la modi, se agitd gnligiogi.
O fetifl voie puternici de a mai refacecdte ceva. (Nu in sensul fapte-
intr-o rochie rosie sarepriceputl coarda.pe uga
metroului ni_ lor, evident, ci in cel al selec{ieilor, al punerii lor in luminl 9i,
vdlescmereu oameni. Acum md alitur gi eu lor.
Mi cufund in lucrul cel mai important, al judecirii lor') Pe de o parte, asta
guvoiulgeneral.Sepoateoare?Doar sunt la fel
ca ceilalti! mi bucuri, ca un semn al faptului ci sufletul inci nu a impie-
,,Lipside probe..."
trit, incd mai e in staresi sedezvoltein continuare,sl inleleagi
 s32 EvcHewre,GHrNzsunc Ocna... ce binecuvhntare! 533

noi fenomene ale vie(ii. Daa pe de alte parte, acesterefaceri

Dupi moartealui, pe27 decembrie1959,am scriscu pauze'
nesfirgite (soarta tristi a tuturor manuscriselor care stau
Fie abandonam scrisul cu lunile, fie lucram pdni la epuizare
prea mult in sertar!) strici intrucatva lucrarea, poate chiar
ii nopli intregi. (Ziua, pe atunci, scriam' pentru subzistenfi, tot
schimbi, in rdu, intonafia. felul de articole qi studii pentru presa periodici, in principal
De aceeam-am hotdrdt sd nu mai refac nimic. Nici micar pedagogici.)
corec(ii stilistice. Si rimdnd totul agacum s_aspus,pentru ca Spreanul Ig62,amdevenit autoareaunui manuscriscuprin-
pdni 9i erorile de stil reflecti o anumitd stare a sufletului i'
zdtor de circa 400 de pagini dactilografiate. Asta nu era ceeace
care s-au scris acestelucruri. gtiu acum mulqi cititori, prima parte a Destinului in bdtaia vhn-
Mi intreabi adeseacititorii: cum de afi putut pistra in me- tului. Aceastiprimi varianti, scrisi in aceastarede durere ilu-
morie agade multe nume, fapte,denumiri de localititi, versuri?
minati, care aparedupi pierdereacelor apropia(i, era plind de
E foarte simplu: pentru ci tocmai acestlucru _ a lucrurile cele mai sacre,care puteau fi incredinlate numai hir-
line minte,
pentru a scrie dupi aceea!- a fost scopul principal al vielii
tiei. Mottoul la aceavarianti erau versurile lui Blok ,,Secolul
mele in decursul celor lB ani. Adunarea materialului pentru
douizeci. Neguravielii e gi mai singurd,9i mai infricoqitoare"
aceasti carte a inceput chiar din momentul cdnd am p5gitpen_ "'
Pe atunci, in lucrareamea nu se implicase 9i redactorul intern,
tru prima dati pragul beciului inchisorii interioare a NKVD
pentru ci sepiLreaci inci nu apiruse ideeapublic[rii ei. Pur 9i
din Kazan' in toli acestiani, nu am avut posibilitateade a nota
simplu scriam pentru ci nu aveamcum si nu scriu.
ceva,de a facenigte crochiuri pentru viitoarea carte.Tot ce
am Dar atunci a venit Congresul al XXII-lea al partidului, care
scris, am scris numai din memorie. Singurelejaloane in labi_
mi-a animat cele mai nebuneqtisperanle.Mapa jerpeliti, care
rintul trecutului au fost cand am lucrat la cartea mea de ver-
pini atunci fuseseinterlocutorul meu tainic, confidentul meu,
suri, create gi ele fXri hArtie si creion, daf datoriti memoriei
a c[pitat deodati in ochii mei o noui insemnitate. Mi sepirea
mele antrenatetocmai cu poezie, s-au intipdrit bine in minte.
ci uite, au venit in sfdrqit acelevremuri dorite, aqteptate,cand
imi dau seamafoarte bine de caracterul,,domestic',,de amator,
pot sl md exprim cu voce tare, cdnd mlrturiile mele adevirate
al versurilor mele din inchisoare gi lagir. Dar ele au inlocuit,
ii vor susline pe cei care vor sincer si nu se mai repeteruginea
intr-o anumiti misuri., lipsa hArtiei. agasejustificd.
$i gi groazanoastr[ nafionald'
Am inceput sd scriu consecvent,capitol dupd capitol, inci
Am tot recitit qi recitit prima mea varianti, plini de versuri
din anul 1959'in zakarpatie,unde am locuit la casade vacanti.
gi emofii, gi mi-am dat seamaci inci nu e o carte' ci numai ma-
Stdteamsub un nuc mare, pe o buturugi, gi scriam cu creio_
teriale pentru ea. $i m-am apucat din nou de lucru, gtergdnd
nul, tinand pe genunchi un caiet de gcoali. primele capitore
nemilos pagini intregi care ieri inci mi se pireau extrem de
am apucat si i le citescgi lui Anton. Era deja bolnav incurabil.
scumpe.Am tiiat mottoul lui Blok caremi obliga la o abordare
$i, pentru prima datd,m-au cuprinsfrisoanelecAndmi_amdat general-filosofici a temei, pestemisuri pentru mine, Eiam ales
seamade apropiereabolii lui, cAndel a inceput si pldngi dupi
unul nou, dintr-o poeziede Eltuqenko, mutAnd centrul de gre-
ce a ascultatcapitolul meu ,,Noplile la Butirki'l
utate in domeniul luptei concretecu moqtenirealui Stalin'
 534 EvcHei'-IeGutnzrunc
Iar cAnd a venit finalul peregrinirilor mele de mulfi ani
prin apartamente gi am primit o garsonierd pentru care am
avansatbanii mei, am ars vecheamapa, pe care o ascunsesem
atA(iaani in conditiile traiului in apartamentecomunale. Une-
ori imi pare foarte riu ci am distrus-o, imi pare riu de acea
deschideregi de acel ton absolut confesiv care ar fi atras ini-
mile cititorilor. Dar, in acelagitimp, gtiu cd in aceaprimd vari-
antd erau o mullime de lucruri de prisos, insuficient gAndite,
cu o compozifie qubred6.
Acum lucram regulat cdte multe ore, fird. si-mi fie lene si
stau la magina de scris dupi o zi obositoarela redaclie. Acum
imi era clar un scop definit - si propun acestmanuscris ziare-
lor consistente.Poatela lunost, unde imi publicasemdeja nigte
eseuri?Sau,de ce nu, chiar la Novti mir, unde apiruse deja pe
atunci lvan Denisovici.
Dar vai, odatd cu speran{elede publicare, s-a ndscut in su-
fletul meu si redactorul intern, caremd tot enervala fiecarepa-
ragraf cu formula sa obignuiti - ,,astanu va trece de cenzura".
$i am inceput si caut formuliri mai neutre, adeseaam stricat
nigte fragmente extrem de reugite,linigtindu-md cI, chipurile,
o frazi. nu e o jertfd prea mare pentru dreptul de a fi tipdriti,
de a ajungein fine la oameni.
Toate acesteas-au reflectat in prima parte gi la inceputul
celei de-a doua din Destin in bdtaia vhntului.Imediat ce ma-
nuscrisul a apirut in redacliile celor doui reviste extrem de
populare, a inceput navigarealui de cinci ani pe valurile furtu-
noaseale samizdatului. Manuscrisul, ciruia i se fbcuserd zeci,
poatechiar sutede copii, se inmullea cu o rapiditatefantasticd
gi a depdgitgraniteleMoscovei.Cind am inceput sa primesc
ecouri de la cititori din Leningrad qi Krasnoiarsk,din Saratov
gi Odessa,mi-am dat seamaci am pierdut total controlul vietii
uimitoare a cir{ii mele nepublicate.
Ocna...ce binecuvhntarel 535
Ca si nu mai vorbesccAtde linigtitor era si gisescin scriso-
rile unor oameni necunoscuti ecoul la acelelucruri sacrecare,
timp de ani, erau trlite in ticere. Scrisorile acestea,mai ales
celescrisede tineri, mi-au risipit groazadedemult fali de fo4a
hipnotizato area acuzatiilorfantasticecare ni s-au adus.Acum
vedeam ci tinerii igi scot pildria in fa(a memoriei tovarigilor
mei morli in celule gi-mi mullumesc Pentru acelefrdnturi de
adevir care au ajuns la ei prin intermediul cirfii mele.
Si in curAnd nu inceput sl vini scrisorile de la scriitori. $i
nu numai scrisori, dar si exemplarede autor ale unor cirli cu
autografeemolionante' Am primit scrisori gi cirli de la Ehren-
burg, Paustovski,Kaverin, Ciukovski, Soljenilin, Ertugenko,
Voznesenski,Vigdorova, Panova,Burstein gi mulli, mulli allii'
Mi se transmiteau gi ecouri frumoase, pe cale orali, ale unor
oameni de stiinti, de exemplu, al academicianului Tamm' A
venit si mi cunoascl tAnirul istoric Roi Medvedev, al cirui
tatiLmurise la noi, in Kolima. Un alt grup de istorici mi-a di-
ruit cartea lor (o culegere) cu dedicafia: ,,Celei care a luat-o
inaintea istoricilor in infelegereaevenimentelor istoricel'
imi era extrem de clar ci eram obligati tuturor in niciun caz
prin calitilile literare deosebiteale cirlii, ci numai prin adevd-
rul din ea.DucAnd demult dorul unor cuvinte simple,adevirate,
oamenii erau recunoscitori oricui igi lua sarcinasd povesteasca
deprofundisdesprecum au statlucrurile iN RERLTTATE'
Vreau si-i mai asigur inci o dati pe cititori ci am scris
numai adevirul. in textul acesteicirli sunt posibile, evident,
imprecizii, gregeli aplrute in urma confuziilor licute in timp
de memorie. Dar minciunl, viclequguriconjuncturale'omisi-
uni congtiente nu existi. La vXrsta mea de azi, cdnd privesc
viala deja oarecum de la distanfd,nu are rost s[ apelezila
vicleguguri.Deci am scrisadevirul. Nu TOT adevirul (proba-
bil cI nici nu $tiam TOT adevlrul), dar NUMAI ADEVARUL'
 536 EvcnrxreGnrnznunc
Da, pentru a scrie TOT adevirul nu aveamnici informarea,
nici capacitatea,nici profunzimea inlelegerii. Am ar,.utnumai
pentru a nu-mi supune expunerea sofismelor ce jonglau cu
notiunea de ,,oportunitate",pentru a nu-mi supune gAndurile
concepliilor speculative,,alemomentului dat,l Am plecat de la
acel gind simplu ci adevdrul nu are nevoie de a fi justificat de
oportunitate. E pur gi simplu ADEVAR. oportunitatea n-are
$i
decdt si sebazezepeel, nu invers.
Cu cAt scriam mai mult, cu atAteram mai convinsi de acest
lucru' Mi rog, din acestpunct de vederea fost pozitiv faptul ci
am pierdut orice speranqi de publicare a cirfii la mine in pa_
trie. $i daci in prima parte, in introducerea la ea, inci se mai
vede mdna redactorului interior, in restul textului deja niciun
fel de ,,considerafiistriine" nu m-au mai impovdrat.
Intre timp, cAt am lucrat la terminarea cir{ii, prima parte se
rispandise prin samizdatin progresiegeometrici din ce in ce
mai mare. Un profesor din Leningrad, specialistin istoria pre_
sei ruse necenzurate,mi-a spus ci, in opinia sa, dupi impresia
ochiului siu format, carteamea a b6tut recordurire tirajelor de
samizdatnu numai in secolulnostru, dar si in secolulal XIX-lea.
Au fost totugi si oameni cdrora carteamea nu le_apl6cut.
Spre marea mea durere, unul dintre ei a fost TVardovskir.in
timp ce la sec{iade prozd dela Novii mir oamenlLtratau cartea
mea cu simpatie gi infelegere,redactorul-gefaveain privinfa ei
idei preconcepute. Mi s a transmiscd ar fi spus:,,Eaa observat
cd nu e totul in ordine numai atunci cand au inceput si-i ares-
tezepe comunisti. Dar cdnd a fost distrusd
ldrdnimea rusi, ea
consideraastaperfectnormall'
E o acuza{iegrea gi nedreaptd.Desigur, eu inlelegeameve_
ninrentele,inaintede 1937,extremde limitat, lucru desprecare
' Al.k-.."d.T.tfonovici
rvardovski(19r0-1971),
scriitorgipoetrus,
redactor-gefalpublicaliei
Noviimir (1950-1954;
1958-1970) (n.red.).
537
Ocna...ce binecuvdntare!
scriu cu toati sinceritatea.Dar cdnd am auzit o asemeneaapre-
ciere a lui Tvardovski referitoarela lucrarea mea, am crezut ci
e pulin probabil si o fi citit, doar o fi rlsfoit-o in fugi. Altfel
nu avea cum si nu observe ci problema rlspunderii perso-
nale a fieciruia dintre noi e principala mea durere, principala
suferinfi. Despre asta scriu detaliat in capitolul intitulat Mea
culpa. Dar Tvardovski nu a remarcatnici micar acesttitlu'
La redaclia revistei lunost, unde primisem multe speranfe,
manuscrisul rdmisese la fel in aEteptare.Iar, intre timp, vremu-
rile lucrau impotriva mea. Devenea din ce in ce mai clar ci fu-
seseimpus un tabu pe aceasti temi. $i, in fine, intr-o buni zi'
redactorul Polevoi a exclamat intr-o discufie cu mine: 'Oare
chiar ali speratcu adevirat ci o si publicim asta?"Dupd. careIu-
nosfa trimis manuscrisulmeu la pistrare la Institutul Marx-En-
gels-Lenin,unde, agacum se scria in hdrtia insofitoare,,,poate
constitui un material pentru istoria partidului".
in felul acesta,spre sfirgitul anului 1966, toate speranlele
intr-o viali a cirfii, alta decit ceadin samizdat,fuseserdingro-
pate. $i ceeace s-a intimplat mai departe a fost pentru mine
pur 9i simplu neaEteptat,de domeniul fic{iunii!
Thre imprevizibil se mai impletescdiverseledrumuri in se-
colul nostru uimitor. Deodati mi-am vizut cartea (cel pulin,
prima parte a ei gi o bucati din cea de-a doua) tipiriti in Ita-
lia. Eu, o locatari de mulli ani a vigiunilor de laglr inghelate
in care predomina sunetul i in denumirile localitililor (Migla,
Hattinah q.a.), eram publicati la Milano, care suna aqa de
dulce! $i dupn aceeala Paris,gi la Londra, 9i la Miinchen, 9i la
New York, qi la Stockholm, gi in multe alte locuri.
Am avut norocul si vid unele dintre acesteedilii, se le tin
in mAni. O parte a acestorc[r!i a fost adusi din cilltoria lui in
striin[tate de citre Ehrenburg.
Este o temd cu totul noui, generatbde timpurile noastre
ciudate si de fenomenelelui. I'ema stirii sufletegtia autorului
538 EvcnpNre GurNznuRc

unor astfelde edilii. Sentimentelecontradictorii il sf6qie.pe de

o parte, el nu-gi poatereline sentimentulfiresc de bucurie cAnd
iqi vede manuscrisultransformat in carte.Dar, pe de alta... Fdri
corecturamea,fbri implicareamea in publicare... Fird posibili-
tateade a corectagregelilede tipar (edilia rusi e plini de gregeli
de ortografiegi de punctuafie)... De parci copilul tiu muribund
ar fi salvat de niste strdini, dar, in acelagitimp, !i l-au gi luat cu
totul de la tine. $i, intre timp, gi compatrio{ii o tot acuzi pe nefe- Cuprins
ricita mamd: ea e vinovati nu numai ci a dat nastereunui copil
nedorit de autoritifi, dar qi de faptul c6 nu a putut si-lflnd acasi.
Oricum ar fi, cartea a intrat intr-o noui fazd a existentei Prefasdde Alin Muregan 5
sale:din cea pre-Gutenberg, de samizdat, de contrabandi de
acasi, din patrie, s-a transformat intr-un copil elegantal unor
PARTEAA DOUA (continuare)
edituri in diverse limbi, a sirit in lumea hdrtiei lucioase,ele-
Capitolul l0 - Aici au trdit copii . l3
gante, a marginilor aurite, a supracoperfilor strilucitoare. O
Capitolul 11 - ,,O adierein tufelede agri;" 24
instriinare totald de autorul ei! Cartea a devenit un fel de fati
Capitolul 72 - intre URC;I KVC. . 33
adultd care a pornit ,,prin striiniti[uri'] uitAnd total de mama
Capitolul 13 - Rdzboi!Rdzboi!Rdzboi!. 43
bitrAni abandonati in patrie.
Dar ce seva intdmpla cu cealalti parte, nepublicatd,a cdr{ii? Capitolul 14 - -49 gradeCelsius 54
Oare ii va fi scris si rimdnd nu carte,ci caiet?$i la ce si spere? Capitolul 15 - ft lumind in intuneric 64
La faptul ci,,manuscriselenu ard"? Capitolul 16 - Rduri de lapte;i miere 7I
Oricum ar fi, eu consideram de datoria mea si o termin de Capitolul 17 - Crestele palide 84
scris. in principal, nu pentru a prezentaistoria faptic[ a celorlalli -
Capitolul 18 in mdinilecui e toporul 98
ani de lagir gi exil, dar qi pentru ca cititorul sdvadi gi evolulia in- Capitolul 19 - \'irtutea triumfa 109
terioari a eroinei, drumul intoarcerii idealistei comuniste naive Capitolul 20 - Viciul afost pedepsit.. . . . t24
spre omul carea muscat definitiv din arborelecunoasteriibinelui Capitolul 2l - Izvestkovaia. t34
si a rd.ului,spreomul care,prin alte noi pierderi gi chinuri, ajungea Capitolul 22 - Un sfant vesel. 145
si aibi gi alte revelalii (chiar tulburi!) in ciutarea adevirului. Si Capitolul 23 - Raiul sub microscop 158
acest,,destinin bitaia vAntului"interior estemai important pen- Capitolul 24 - Despdrlirea. 170
tru mine saajungi la cititor decdtsimpla cronica a suferintelor. Capitolul25- ZK, SK;l BK 179
$i totugi... Totugivreausi sperci dacanu eu si nu fiul meu, Capitolul 26 - Mea culpa . t93
poate micar nepotul meu va vedea aceastdcarte publicatd in
Capitolul27 - Din nou crima;i pedeapsd 205
totalitatein Patrianoastri...
Capitolul 28 - De la un capdtla altul 214
540 EvcHeNra GHrNzsunc
ISTORIE
PARTEAA TREIA Tilu ,L::i:.:ll.,::;i'@',:|:l :l.lii..',ft*{i.,
Capitolul | - CoadaPdsdriidefoc. 227 in Rusia
unortneriamencani
Destinele
Abandonalii. luiStalin ltm lzoultaots Jv,vu
Capitolul 2 - Din nou licitafie 241 O viatein imagini
AdolfHitler. MariaJ, Martinez
Rubio 39,90
Capitolul 3 - Capitalameaaurie. 256 giCleopatra.
Antoniu Adevarul celeimai
dinspatele DianaPreston 37,50
frumoasepovegti
dedngostedinlumeaanticd
Capitolul 4 - La muncdcinstitd z/ J
Atlasistoric
Duby. lumiiin300dehirtj
Toatiistoria 44,90
Capitolul 5 - Temporarfdra escortd 29s Teroarea
AttilaHunul. 9iprdbugirea
barbari lmpenului Kelly
RomanChristopher 34,90
Capitolul 6 - .|i mdnia boierului,;i iubireaboierului . 311 10 0n
CilSulluiHitlerViataluiHeydrich RobertGerwarth
Capitolul 7 - ,,Nuplhngein prezenlalor" . . . 330 34,90
celordoiKennedy
CIA9iasasinarea Patrick
Nolan
Capitolul 8 - Casu[adin carli dejoc . 348 Djilas
Milovan toon
cuStalin
Conversatii
Capitolul9 - in ordinealfubetica 363 (album)
regald
Copilirie Filip-Lucian Arhtvele 10 0n
lorga,
Capitolul l0 - CasaVasikov 376 aleRomAniei
Nalionale
luiHitler HeinzLinge ?q qa
Capitolul ll - Dupd cutremur CuHitlerpdndlasfdrgit.
Memoriile
ordonantei
393
Destin
in bdtaia Jurnal
vAntului. EvgheniaGhinzburg 34,90
Capitolul 12 - gapteiezipefrontul ideologic. 410
delaCemobil
Dezastrul Svetlana
Aleksievici 33,62
Capitolul 13 - MareleGhndac 425 peurmele
Cdlatorie
dinKolima.
Drumul Gulagului Werth
Nicolas 24,90
Capitolul 14 - Al doisprezecelea ceas 444 Lupescu
dinexilaleElenei
Scrisori
Duduia. DianaMandache 34,90
Capitolul 15 - La radio e muzicade Bach 458 ceaMare
Ecaterina HenriTroyat 34,90
Capitoiul 16 - Comandan{iiii studiazdpe clasici . . . . 475 Picard
Jacques 10,00
EditvonColer.
Agentd la Bucuregti
nazistd
Capitolul 17 - inainte de rdsdrit. 491 zilealeRomanovilor
Ultimele
Ekaterinburg. HelenRappaport 34,90
Capitolul L8 - Din lipsddeprobe. . . . . 507 Povestea
Eliminarea, dininfernul
unuisupravietuitor RithyPanh, 24,90
rogii
khmerilor Bataille
Christophe
dinlagirul14.Incredibiia
Evadare odisee a unuiom Harden
Blaine 27,50
Epilog. 531 dinCoreeadeNordp6ndin lumea liberd
unetprinlese
Povestea
deMonaco.
Grace JeandesCars 24,90
Lumea
Harem. vdlului
dinspatele AlovLytleCroutier 34,90

agacuml-amcunoscut
Hitler Hoffmann
Heinrich 24,90
jihadului
ISISArmata Michael
Weiss, ,o qn
Hassan
Hassan
terorii
lSlS.Califatul Nepoleoni
Loretta 24,90
Planul
lslamism. a califatului
decreare
secret GlennBeck 29,90
Cumnevadei penoi
lslamigtii. AnneNivat 24,90
lvancelGroaznic HenriTroyat 24,90
in buncdrcuHitler. zilealecelui
Ultimele Fest
Joachim 22,50
Reich
de-AlTreilea
 l:: ;:,.:,
r,,,,,,,;
lt-@'i.'r,
:l
lt't11l,i.l.l:,1,i:',tia.i11l:tl,::'r:lt,':,:Iru:lr,,::l.;'.;:,'a::::,,tl:,'l:::i :lr:li.lttt
I l..i::,ti
Retragerea luiNapoleon dinRusia, LouisJoseph Vionnet 29,90
Memoriile maiorului Vionnet
ln inimamdrii Nathaniel
Philbrick 29,90
,o oo Rudolf deHabsburg Christine Mondon 24,90
petata.Povestea
intAil-auomorAt uneifetiledin LoungUng
Cambodgia Rusia explodeazi. Planulsecret penlru resuscitarea luriFelgtinski, Aleksandr 34,90
,tr|
KGB-ului Litvinenko
intoarcereaacasd.Povesteaadeviratd
a unuidrum Slavomir
Rawicz 29,99
anevoiossprelibertate t
R Rusiarevolulionard Orlando Figes 34,90
Jacqueline
Jumalul
BouvierKennedy
delaGuant6namo
Onassis Earbara
Leaming
Mohamedou OuldSlahi,
34,90
editat 34,90
ffi
mt
Romanov
Sagadinastiei
Sagareginelor
JeandesCars
JeandesCars
34,90
34,90
it
27,50
Jurnalul
mariiduceseOlgaRomanova.
deLarrySiems
Helen
Azar 27,50
ff rogu
Secolul
Vladimir
Adler,
Alexandre
F6dorovski
Garibaldi
Luciano to on
Martor
regalal Revoluliei
Ruse Secretele mo(iiluiMussolini.Adevdruldespre
controversata execulie!
Kamikaze.Povesteaunuipilotjaponez
din Yasuo
Kuwahara, 29,90
Escadrilele Singur in Damasc. Vialagi moartea israelianSamuel
spionului Segev 34,90
Sinucigage T.Allred
Gordon
EliCohen
0 poveste
LeiidinKandahar. derdzboi
despre RustyBradley, 32,50
Siria.Deces-aingelat Occidentu, Fr6d6ricPichon 24,90
fo(elespeciale KevinMaurer
Feodor Mociulski, to on
$efin Gulag, unuiofilersovietic
Amintirile
Leningrad.
Tragedia unuioragsubasediu,
19'1ul-l918
AnnaReid 37,50 Deborah Kaple
MasacruldinDarfur MukeshKapila 34,90 ?o on
Rezisten(a
SfArgitul. sfiditoare9iinfrAngerea lanKershaw
Mirturie
diniad lmmacul6e
llibagiza, 34,90 Germaniei luiHitler,
1944-1945
SteveEnruin 33,62
Sissi,impiriteasa Austriei JeandesCars
Mehmed al ll-lea,cuceritorul
Constantinopolului JohnFreely 34,90
impdrdtesei
Sissi.Biografia ElisabetadeAustro-Ungaria Angeles Caso 38,44
Micaenciclopedie Rizboi(1914-1918) DoruDumitrescu,
a Marelui Mihai 24.90 10 0n
Spionul Richard
luiStalin. Sorge9ireleaua de RobertWhymant
Manea,MirelaPopescu
spionajdin Tokio
Moscova,'1
941.SfArgitulblitzkrieg-ului Rodric
Braithwaite 39,90
Stalingrad.Cuma triumfat Armata Rogie MichaelK,Jones 29,90
Nazismul. O istorieilushati PaulRoland 34,90 37,50
Stalingradul pe
de Yangtze, PeterHarmsen
Niciunpericol.Povestea adeviratia unuisoldat RobertBaer 19,90 pentru Shanghai - 1937
B6t6lia
carea luptatin rdzboiul
CIAimpotrivacomunismului Fitzpatrick 34.90
Stalinismuldefiecare in Rusia
zi.Vialacotidiani Sheila
O lumesecreti.Marispioane dinsecolul
al XXlea Vladimir
Fedorovski 24,90 sovieticaa anilor1930
O vialdin Gulag DmikiVitkovski 22,50 Suleyman Magnificul9isultanaHurrem ErhanAfyoncu 24,90
PetrucelMare HenriTroyat 34,90 Monarhia
Supravieluitorir. lainceputul XXI
secolulut Conradi
Peter 39,90
Putin.
Biografia
interzisi Stanislav
Belkovski 29,90 TimurLenk Arnaud Blin 27.50
Rdzboi Sebastian
Junger 29,90 Marchand
Laure giGuillaume24,90
Turcia 9ifantoma armeana
Rizboiul
redescoperit
1914-1
91B St6phane 29,90
Audoin-Rouzeau, Penier
Annette
Becker URSSin Afganistan (1979-1989) RodricBraithwaite 39.90
Rdzboiul
uneifamilii
1914-2014 Audorn-Rouzeau 1 9 , 9 0
Stdphane
Regele
Carolal Romaniei,
Povestea
uneivieti MiteKremnitz 19,90 ln curAnd:
Regina
Desertului.
O femeie
in Arabia Gertrude
Bell, 34,90
Georgina
Howell Noul lar deStevenLeeMYers
Regina
Elisabeta
a ll-a Andrew
Marr 34,90 lSlS - Jocul mo(ii deMarkBourrie
 Pentru comenzigi informafii, contactati:
GRUPUL EDITORIAL CORINT
Departamentul de Vinziri
Str.Mihai Eminescunr.54A,sectorl, Bucuregti, cod pogtal010517
Tel./Far 021.319.47.97: 02t.319.48.20
Depozit
CaleaPlevneinr. 145,sector6, Bucuregti,cod poEtal060012
Tel.0: 21.310.15.30
E-mail: vanzari@edituracorint.ro
Magazin virtual: www.edituracorint.ro

ISBN:
978-606-793-045-0
ISBN:
978-606-793-0/H-3

,ltilltltJltilillLtt|[ru

Format: 16154x84:
Coli tipo: 34

Tiparulexecutatla:

,*.o#"iroo,
:,..ffi/_" ,
omce@tipografiaeurobusine$.ro
M.tipoqrafiaeurobusine$. ro