G.

CALINESCU

lt'

Viata lui
l
Mihai Eminescu
Prefafi, fiqd biobibliograficd gi referihfe critice
de Lucian Pricop

EDITURA CARTEX 2OOO

 Imagine coperta l: Ceasul lui Mihai Entinescu (Muzeul Literarturii
Romane, lagi)
Grafician copertl: Mdtldlinu P ricop
Tehnoredacto r : Ecate r ina Pts ld

CUPRINS
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei
CALINESCU, GEORGE
Viafa lui Mihai Eminescu / George Cdlinescu; pref'. fIEI
Ed. a 3-a. Biografie criticit sau romon biografic? (Lucian 7
biobibliografica qi referinfe critice de Lucian Pricop. -
Bucureqti, Cartex 2000, 2019 Fiq dbiobibliograficd ..... 11

Referinle critice 13
rsBN 978-973- I 04-846-8 Notd asupra ediliei.......... 37
I l. Pricop, Lucian (ed. qt.)
82 r. r35.1.09
Via[a lui Mihai Eminescu
StrdrnoEii..... .r.................. 4l
Gheorghe Eminovici... 47
Raluca Eminovici Ei copiii 58
Pentru cotlenzi Ei informalii, vd rugdm sd ne contactati la: Nagterea qi copiliria lui Mihai Eminescu (1850-1858) ............. 10
$colar la Cerniuli (1858-1863). 88
o Tel./fax: 021 1323.4 1.30; 021 1323.00.7 6
Privatist la CernIu{i. Fugar cu trupa Tardini (1864-1866)....... 100
r Tel.: 0745.069.898; 0729.95 1."7 63
La Blaj ( 1866)......... llB
o www.edituracarlex.ro
Pribeag qi sufleor (1866-1869) l3t
o e-nrail: conenzi@edituracarlex.ro
Student la Viena (1869-1872) 159
o e-mail: comanda. cartex@,gmail.corn
Student la Berlin (1872-1874) 20s
r O.P. 4, C.P. 184, Bucuregti
Bibliotecar qi revizor gcolar (1874-1876) 225
Eminescu qi Junirnea 247
Eminescu Ei dragostea 278
Eminescu gazetar ( I 876- I 883) 299
Agonia morall qi moartea (1883-1889) 326
Masca lui Eminescu 363
Postfa{d 367
Bibliogratia eminesciand: Viala 369
 STRAMOSII

Conqtiin{a romdneascd a voit sd dea celui mai mare poet al

r:i o obArqie fabuloasS. Dar pentru ci misticismul genealogic este
rrstlzi mai prudent, nimeni nu se gAndeqte ca, asemenea lui
Virgiliu, care descindea pe August din miticul Aeneas, sd tragd
pc Eminescu din s6ngele balaurului din poveste, dintr-un zmeu
srnr mdcar din Buddha. De asemenea, lipsind orice vegti scrise
<lin recea noapte sciticd, rlmdne oarebum hotar6t cd poetul nostn-r
ntr poate cobori din craiul Brig-Belu sau nebunnl Boerebist,
l)rccum nici din Zamolxe, nici din Baba Dochia. SAngele sdu
sublire cere insd o origine aleas6, strlveche qi indepdrtat5, fiind
irrdoial5 cd un cdminar moldovean ;i o fatd de stolnic ar fi putut
rla fiin!5 intristatului contemplator al Luceafbrului.
lrit6ia binuiali, dar, este ci strdmoqul siu ar fi, fost turc.
linrin Efendi, negu!5tor turc, pripdgit prin tard, s-ar fi agezat dupd
rrrrii la Vatra-Dornei, dupd allii la Suceava qi mai apoi la
llotoqani, s-ar fi botezat cregtineqte schimbAndu-qi nurnele in
lirninovici qi, insurat cu o romdncd, ar fi pus temelia ilustrei
lirrnilii. Ciuddlenia numelui a sprijinit aceastd genezd; prietenii
r,iceau poetului in glumd ,,turcule", qi el insuqi, in epoca rdtdcirii,
liisAndu-se in voia unei amare fantezli, se declard umraE al lui
t Jtungi Emin Aga. Chipul siu senin-meditativ ducea gindul spre
( )rient. CAnd pentru int0ia oari Slavici il vdzu la Viena, pe sdlile

tlniversitdtii, il crezu un albanez sau un persan. Dar dacd Asia

i1i disput6 onoarea de a fi dat obArEie poetului lui Buddha

41
Sakya-Muni, Septentrionul revendic[ qi el cinstea de a fi s61i9-
luit pe strilro;ii celui care a c6ntat diamantul ascuns in Marea
Nordului. Dupd unii, deci, Eminescu este, prin origine, snedez'
El ar fi fost nepot de fiu al unui ofi1er de cavalerie invalid, din
oastea lui Carol al XII-lea, stabilit dup[ batdlia de la Poltava la
Suceava, pe lAngd farnilia baronului Mustald- Dupi mamd,
Enrinescu pare insir, indiscutabil , rus. Cdci moqul acesteia era un
mttscal, de nu cumva cazac, anume Alexa Potloff, fugit din Rusia
pentru pricini politice gi agezat pe malul Siretului, in apropiere
de satul Serafimegti, unde, in straie ldrdneqti ;i sub numele de
Donfu, se indeletnicea cu prisaca. Mama poefului, Raluca, linea
pe solul ei de mtean, Ei aceasta devine credibil cAnd afldrn cd
urmaEii, in viali incd, ai lui Eminescu, votbesc ruteneqte' Adver-
sarii contemporani il socoteau bulgar. Unul din ei scria:
,,Acei cari cunosc de aproape pe d-l Eminovici, citili Emi-
nescu, vd rog; vor recunoaqte acest portret. Adeseori privirile
treciitorului snnt atrase de un individ cu un ciudat cap in patnt
muchii, astfel cum bucureqtenii vor fi vdzut uneori la lucrdtorii
bulgari (cu ocazia canalizdrii D6mbovilei este dat fiecdruia sd
constate acest fapt)... bdiatul are oarecare imaginalie, qi intr-o
bunb clinrinea!5, pdrdsind fructuoasa meserie a pastramagiilor (o
industrie foarte rdspdnditd in Botoqani, dar din pdcate e toati in
mdinile bulgarilor), ;i-a pus in minte sd ajungd om mare.'."'
Mai noud qi mai mdgulitoare este ipoteza unei descendenle
polone. O familie Eminowicz din Polonia, care numdrd doi poe{i
(Luclwig Eminowicz qi Roman Eminowicz, m' oct. 1920), gi-a
alcdtuit nu demult arborele genealogic. Ea a descoperit ci se
trage din Murad Eminowicz, negustor arrnean Ei cetSlean al
Liovului, dupd curn glSsuieEte Lln lnanuscris din 1646, aflat in
Biblioteca Ossolinski. Acesta era cel mai bogat din colonia celor
82 de familii armene din Liov, iar casa sa strdjuia m6ndrd intre
acelea ale familiilor Gluszkiewicz $i Dornozyski din ulila
Nicu Xenopol. Cronica. Un critic de la Timpul. Dl. Mihai Eminescu. In:
'
Telegraphul, Bttc.,2 apr. 1882, p. 2-3 (n. ed.)
42
rul'nrcan5. Trddare a s6ngelui! in anul 1874, Eminescu trecea prin
('r'ircovia, reryedinli a ilustrei sale mde de azi. dr. Vichentie
littrit'rowicz, consilier comunai, ;i pdqea qi in Lemberg. DacI
irtstinctul sdu atavic ar fi fost mai viu, poetr-rl s-ar fi dus pe r,rlifa
rrlrneand qi ar fi contemplat indelung, intre casele Gluszkiewicz
qii l)ornozyski, mdndra casd a strlbunului sdu Murad Eminowicz.
lil insd umbla sd scoati fbtografie a bisericii Movilegtilor gi dc
1tr.: portretul unui annaE din lara Rom6.neascd, ajuns mare can-
lclirl al Poloniei.
$i cdnd proprict ta victlir singur n-o ;tii pe cle rost,
O sd-Ei batd altrii capul s-o piitrunzd cunt afost'?
lat[, noi ni-1 batcm ! Noi afldm rnai tirziu pe urmagii boga-
Irrlui annean, innobilali. O linie principalS Eminowicz-Dolenga
rlrlruie in Polonia, o alta laterald, Eminowicz-Emberg, apare in
I'otlolia. IJn oarecare membru al familiei ar fi emigrat acolo qi
r-ir fi legat prin cdsitorie cu casa Embcrg din Silezia, cici un
I'clru Eminowicz din Podolia se legitima la 1802, ?n fala conti-
rici nobililor, ca descinzAnd din sus-nurnita casd sileziand. Ra-
nrula aceasta igi intinde crengile pdnd prin Bucovina qi
llrsarabia, in fbla Mohildului, unde urmaEi ai ei au, zice-se, qi azi
rrvori. Din ea se trage, lird indoiali, Mihai Eminescu, ridicdnd la
llci numdml poe{ilor dafi omenirii dc nobila qieahtd polacd. Cci
r'rrt'c sprijind aceastl inrudire au bdgat de seamb, cu multd
1rr:r'spicacitate, cd cei mai mulli din Erninowiczenii bucovineni qi
lnstrabeni se cheamd tot Mihai. Ergo!
Cineva insd, bizuindu-se pe aceasti spi1d, a rdmas r,rimit dc
rrrr alt adevdr. Dacd numita f'arnilie polond se izvodeste din ar-
rrrc:rurnl Murad Erninowicz, alLurci Ei Mihai Eminescu este utnta(ut.
$i iati-ne intorqi pe ldngi Marea Caspicl, in enigmatica Asic.
Acclzr care in numele unei strdvechi romdnimi se inspuma de
trrtl gnare impotriva scursurilor strdine
i
Ilulgdroi ctr ceafa groasd, grecotei cu nas sublire.
Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,
Toatd greco-bulgdrimea e nepoata lui Traian,
43

ndpdstuit de legendd ;i de qtiinla biografici, este intins de noud'
naiii deodatS, spre a fi rdnd pe rAnd turc, albanez, persan' suedez'
nts, bulga4 rutean, Polon, armean.
in vreme ce biografii cautd stramoqi de-ai poetului intre
jud'
Marea Balticd Ei Marea Caspici, intr-un sat din Bucovina,
Suceava, zis Cilinegtii lui Cuparencu, trdiesc incd rude ldrdneqti
ale lui Mihai Eminescu' Saful, romAuesc, era prin secolul al
XVI[-lea jumState al f'amiliei cuparencu, jumltate al boierului
(1775)
cdrstea. Satul exista cu mult inainte de ocupa{ia austriaca
gi fiindc[ Petrea Eminovici, intAiul cu acest nume pe care il gdsim
prin scripte qi amintiri, nierg6nd inddrSt in vreme' se ndscuse cu
probabilitate intre 1732 qi 1i36, e lucru hotdrdt ci Emi'oviceni
au trdit qi inainte de 1736, fie in satul Cblinegti, fie pe moqia
boierului Cdrstea de la CostAna. inrAurirea galifiana nu incepuse
a se ardta cu putere, deoarecc vorbeau incd limba lor moldo-
veneascd. Feciorul lui Petrea se chema Vasile leminovici, s:a
niscut prin 1780 qi a murit la 20 februaie lB44' Era' {iran qi el'
ca qi pdrintele sdu. $tia pulind carte qi, avdnd darul cdntdrii'
boierui il ordnduise dascdl. Tot boieml i-a dat patru fblci de p6-
m6nt, c6tre sfhrqitul veacului. Devenitd slobodd, f'amilia capdtd
stare qi trecere in sat. R[zdqia este prin ea insiqi o noblefe, Ei tatdl
poetului trecea, fbrd s[rituri, in boieria mlrunt6'
Vasile are patru fete qi trei feciori. Cel mai mare, Gheorghe
(n. 10.02.18 nj, atdl lui Mihai Eminescu, plriseqte casa pdrin-
teascS. Al doilea, Ioan (n. 14. lll. 1816 - m' 21' Il' 1877), rdmane
la glie, se insoard cu Maria Mareci, ruteancd sau romdnci mte-
niiatd, are copii qi triieEte fdrdneqte. La curlea lui Gheorghe
Eminovici din tpoteqti, veni o dat6 un frate al boierului, imbrdcat
ca la !ard. copiii il auzird vorbind romaneEte, dar 9i rutencEte,
voind sd tiinuiascd vreun lucru. Mezinul, $tefan (n' 24' l' 1819)'
sc duce de acasd, frrd urme. Ar fi plecat in Moldova, s-ar fi
cdlugdrit qi ar fi murit de holerd pe undeva'
iou,', u avut o fat5, datd dupd ur-r Ioan Florea, cu care face un
bliat, vasile Petrea, azi smintit, rdt[citor pe ulilele satului. Un
44
l'ccior al sIu, Gheorghe, are la rdndu-i o fat6, Xenia, cisdtolitd cu
Nicolai al lui Vasile, a c[rui tnam6, Chifa (Evdochia) Hu{an, vor-
bcpte numai limba ruteand. Cum se ftice cd aceastd familie, cu
infE{iqare qi nume romdneqti, vorbegte de la o vrelre ruteneEte, se
lirmureqte, de cdtre cei care au cercetat satul, astfel: Maria
Mareci, nevasta lui Ioan, de fel din $erbnu{i (n. 1 B l9 ' n. 22 dec.
I 897) era ruteancd.
Fiind rnai in vdrstd decdt bdrbatul qi rlai cu tdrie, in casd qi
tsupra copiilor, ca indeobqte in faililiile !6rdne;ti de peste munli,
ca face pe toli ai casei sI vorbeascd rutenegte qi chitrr pe birbatul
0i, Ioan, care insl mdnuiegte r5u aceastd lirnbl qi nu e slobod la
vorbd decdt pe moldovenie, ca frafii Ei parinlii sdi. Erninescu
insusi, fdrd sd cunoascd de aproape familia, nici din vedere nici
rlin documente, nll se indoia cd se trage din rizegi moldoveni,
rutenizali abia in vremea din umrd, fiindcd tat6-siu fusese dat la
carte romAneascd in Suceava.
A crede acum c[ intre urmaqii liranului Petrea Erninovici Ei
:rceia ai lui Murad Eminowicz poate fi vreo legdtLrrd afard, de
nceea intdmpldtoare a potrivirii suneteloq cd Michael von
liminowicz, Kriminal-Akzessist in lBl9 la tribunalul din Vijnila,
cstc pe de o parte polon, pentru cd adaugd din orgoliu de gleahtd
{n von inaintea numelui, iar pe de alta, rudd cu dascdlul de {ard
Vasile, opincar din rno;i strdmoEi, ce nici viseazd.la mdndra spild
lcqicascl gi la curfile boiereqti din Lemberg, Silezia qi Podolia; cir
nllarea numelui Mihai la pretinsele rude nobile e un semtr de
rudenie, cdnd nici cei din Cdlineqtii lui Cuparencu, nici cei de la
lpotegti nu gtiu de asta gi-Ei mlnesc copiii Petre, Ioan, Vasile,
$tefan, Niculae, $erban, Matei qi numai o dat"l Mihai;
( ihcorghe,
t:ste tot una cu a se pierde in legendS, cu a socoti pe Emitrescu
rriiscut din zmeu qi din Baba Dochia.
Judecdnd in lumina insdqi a documentelor Ei fbrd fanatism
ctnic, putem spune cI nici un scriitor romAn nu-qi poate afinna
rrrtri cu putere ca Eminescu puritatea sdngelui romdnesc qi nu-rsi
;loate numdra ca el strdmoEii moldoveni pe degete, vreme de
rloui veacuri. incdt, indrepti{it sd ia biciul impotriva proaspefilor
45
strdini plipdqili prin (ard, el putea rdspunde, fdrd sd rogeascd,
adversarului, cu aceste cuvinte de foc:
,r...eu nu md supir deloc de modul cutn se reflecti persoana
mea in ochii d-tale, cdci de la aqa oglindl nici nu md pot a$tepta
la alt reflex. Dar acest reflex nu schimbd deloc realitatea; el nu
nri opreqte de-a fi dintr-o farnilie nu numai rcmdnd, ci qi nobild
neam de neamul ei - sd nu vd fie cu supirare - incdt vd asigur cd GHEORGHE EMINOVICI
intre strdmogii din fara de sus a Moldovei, de care nu mi-e rugine
si vorbesc, s-or fi afldnd poate fdrani liberi darjidani, greci ori
pdzitori de temnild micar nici unul."

Fecior mai mare al lui Vasile, dascdlul din Cilinqti, tatdl lui
ninescu, Gheorghe Eminovici, Iminovici, sau Gherghia; Eminovici,
l,) r

eunr ii va zice lumea prin linutul Botoganilor, s-a ndscut la 10

lcbruarie 1 8I 2. Fiind bdiat de cdntdrel in strand, adicd de om mai
crr invifituri, il
vedem invi!6nd carte, vreo trei ani, la dascilul
lorri{[ din Suceava. La ;coli mai inalte nu se gtie, nici nu e
;rrobabil, s[ fi umblat. Trebuie sd fi fost insi ager la minte, in
slirre sd prindd multe, ca atdta lume veche sau frrd gcoa16, din
sirrrpla experienld, gi deloc doritor sd se intoarcd la sapd, deoa-
lcce boierul Ioan Ienacaki Cdrstea de la Costdna (l6ngb Suceava)
rl ia in slujba sa, desigur pentru oarecare treburi cinceldregti.
Avca scriere citeald gi condei cult, expresie potrivitd pentru
rrbstracfiile administrative. Baronul Jean Mustafb din Bucovina,
Irrand cu arendd de la boierul velit Balg mo;ia Dumbrdveni,
rrrluce pe Gheorghe Eminovici ca scriitorag. Baronul n-a linut
rrrultd vreme mo;ia, cdci, fie termenul arendei a expirat firi
n:innoire, fie s-au ivit nein{elegeri intre el ;i proprietar, s-a dus
rk: s-a stabilit la Botogani, unde a murit, ingropat fiind in biserica
Vrvidenia, de ddnsul zidit6. Se vede cd istelia scriitoragului
n jrrnsese la cunoqtin{a boierului BalE, ca ceva deosebit, de vreme
ee lrninovici e oprit mai departe pe moEie. Murind bdtrdnul, fiul
rrccstuia, Constantin, il face administrator peste Dumbriveni,
rliinclu-i toate de trebuin{a vielii ;i leafh bund de 250 galbeni pe
rrrr. Tot un Bal; probabil ii capdtd de la Vodd titlul de sulger. De

47

vzr ilrai fi fost qi alt administrator pe rnogie (N6stase Enacovici)
nu e sigur, dar ceea ce rdm6ne neindoios este cd Gheorghe
Eminovici devenise m6na dreapti a boierului costache Bal;,
frcind;i dregind Pe rnoEie.
Asifel, venincl in 1841 o comisiune alcdtuitS din spdtarul
lancul Kogdlniceanu, vornicul loan costachi qi postelnicul Asachi,
.u ,ropuide a stinge unele pricini de incilcdri de moqie qi a
riclica un plan topografic, ;i cerAnd cinstita comisiune vechilului
nostru sa vina la zi hotdrdtS cu documentele de proprietate ori s5
cheme in grabd pe boier, Iminovici rdspunde ddrz cra,,eu nu am
alt5 instruclie de la dumnealui boeriul Balq, decat sd pSzesc
hotarele mo;iilor supt numi di Dumbrdveni, pi sdmnile pdn acum
pdzite qi sii caut interesul gospoddriei, din care inldleg ci
dumnealui boeriul Balq, ;tiind c5 nimica nu stSpanegte cu rdcre-
din{d, pomind din lari afar6, nu i-au cerut trebuinla ca's5-;i lesi
clocutnenturile mogiilor sale in mdnule mele, pi care cinstita
comisie le ceri de la rnine a;a di aspru ca sl le infhloqezi"' BalE
era boier mare. Neputdncl s-o scoatd la cdp6t6i cu vechilul,
comisia ldsd lucrurile balti.
Boierit ;i cu oarecare stare, tdndrul Eminovici se insoari in
primSvara anului 1840. Avea 28 de ani. s-a socotit destul de
sublire ca sd cear6 stolnicului Jurascu din Joldegti pe fata sa
Ralu, cn vreo patru ani mai tdnlrd decat d6nsu1. Socrul i-a dat
zestre bunicica. Pe lingd scule ;i alte de-ale casei, i-a dat inainte
cle nuntd 1500 cle galbeni, rar in ziua cununiei, la 20 iunie anul
1840, i-a numSrat in m6nd bani buni inc[ 1500 galbeni, in total
3000 galbeni. Ba mai mult. Solia se vede a fi avOnd 9i o moEie,
OrIqanii, clin v6nzarea cireia solul ia in arendd moqia Dorneqti,
mai primind pe cleasupra zestrei 1400 galbeni tot la solie ,,spre a
pute spicularisd" pdm6nturile ce le are.
La a;a stare, imboldit poate de solia sa Ralu, care avea
u$oare fumuri nobilitare, trebuia lui Gh. Iminovici o urcare
pe
qi c5pdt6nd, frrd indoiald cu
treapta boiereascd. $i iatS-1 cerand
decretul
bani, de la vodd Mihail Grigore Sturza, la 12 mat 1841,
de cdrninar.
48
<Cu mila lui Dumnezeu, Noi Mihail Grigore Sturztr Voievod,
l)omn Jdrei Moldovei.
<Dumnealui Sulgerului Gheorghe Eminovici.
<Lu6nd in bdgare de samd slujbele ce au sdvArqit patriei in
rloosebite vremi dar mai ales sub vremelniceasca cArmuire, noi
girsim de cale a-i face cuvenita rdspldtire qi iatd prin acest al
Nostru Domnesc Decret ii hdrdzim rangul de Cdminar d6ndu-i
tlrcptate a se iscdli qi a fi cunoscut obEtei cu rangnl de Ciminar>
(ss) Mihail Gr. Sturza VV.
1841, mai 12.
Cu hdrtia in buzunar, Eminovici se duse sd se inf6liqeze,
tlupd obicei, lui vodd.
* Ei, ce-i ? -l-a intAmpinat acesta, vdzdndu-1.
- Sd trdieEti, Mdria Ta, am venit sd mullurnesc pentru boierie!
Prin ce crAgme te-i tdvdli de-acu inainte?
-
$i cu asta audienfa lud sfbrqit. Gheorghe Eminovici era trecut
lcum printre boierii cu mogii in linutui Botoganilor, cu drept de
n fi aleqi qi alegdtori pentru Obgteasca Adunare a Moldovei.
incd aproape un deceniu mai std Eminovici la mogie, dupd
eljsdtorie, peste anii pe care ii va fi petrecut inainte. Din vie{uirea
lir zrceastd curte nu avea dec6t sd foloseascd dinspre partea
e rrlturii. Familia Balq era una dintre cele mai cuyazd qi mai vechi
rlin Moldova. Arborele sdu'genealogic, intinz6ndu-se negru ;i
strrfbs inspre evul mediu, aratil'rdddcini fie in seniorii Baux din
l'r'oven!a, emigrafi la Napoli ;i devenili del Balzo, fie in Balc,
l'iul lui Sas-Voievod, fiul lui Drago;. Triiau domneqte ca marii
lcudali, Dumbrdvenii fiind intingi ca un principat, cuprinzdnd
rrcareturi, arituri, pidure qi paisprezece sate;i citune. Curtea avea
pclsonal numeros, camerdiner, doctor de casi (Schwarzenberg),
prcceptor pentru copilul Muli (Demetriu), mort mai tdrziu
rrcbun, paisprezece slujbaqi de adrninistra{ie. Cind, seara, fa-
trrilia boiereascS, impreund cele mai adese cu invitalii boieri de
lrrin irnprejurimi, se aEezala masd, in marele salon, intocmai ca
49
la Versailles, cei paisprezece slujbaqi asistau nemiqca{i, tdcufi,
cStre ugd, ca numeroasele lumandri aprinse in candelabre, licand
curtea lor p6n6 spre miezul nopJii acestui mic rege-soare, care,
scur1, gros - poreclit pentru aceez fibAlloc - conducea mai
galagios decdt toli disculia, trondnd in jillul siu pe trei perini de
catifla. Ce putea auzi de la boierii mari cdminarul Gheorghe din
collul sdu unde rdsdrea inalt, voinic, cu ochi albaqtri, barbd
castanie qi unde Balq ii arunca, desigur, din cAnd in cAnd, cdte o
vorb6? Boierii adunali in somptuosul salon erau foarte cul1i, de
culturd striin6, se in{elege, indeobqte francezd, dar qi de nuanfd
german[ la aceia din Bucovina. Pierderea Bucovinei (1'775) qi a
Basarabiei Ei 1812 aruncd noble{ea Moldovei de Sus peste doui
granife. Recunosculi qi botezali cu titluri noud de nobleld
(Hunluzdkeqtii, Petrinii erau baroni, Costachi Balg era nad-
vornic sovetnic in Basarabia) duc, mullurnitd averilor 1or uneori
imense, o viald de lux, intre metropolele occidentale qi moEiile
1or. TrdgAnd dar din lungile ciubuce, fbceau ideologie, scor-
monind incleoscbi rtrlionalismul sec. XVIII: Malbranche, voltaire,
Diclerot, Rousseau, Spinoza, Locke, Leibniz. Luau parte la aceste
dispure Bals, Alexandru Sturza Micldusanul, Constantin
Huimuzaki, $tefan Dunca de Sajo, V6rnav ;i Miclescu, ultimii
doi tari in istoria religiunilor vechi, dr. Schwarzenberg, plin de
Kant ;i Spinoza, Ei probabil perceptorul. Erau qi de aceia
care
ascultau cu ochii holba{i. vechilul nostru nu era om pregdtit s6
urm[reascd asemenea speculaliuni inalte, dar avea memorie
extraordinard qi minte dornicd de cunoqtinle- Prindea fapte me-
morabile, date istorice, genealogice, ajungdnd si cunoascb pe
degete rosturile boierilor mari qi mici din Moldova, cine a cui
fat6 este qi a cui nepoat6, qi mai ales igi lustruia vorbirea. Invd-
{ase binigor, din convieluirea cu BalE,
franluzeEte qi nem{eEte Ei
rnai gtia pe deasupra ruteneEte, leqeqte' ruseEte qi ovreieEte cu
accent. Prinsese gust la citit 9i cumpdra cdrli, traduceri din
fran{uzeqte, mai tdrziu desigur cronicile, in sfdr;it tipdriturile
vremii. Rdftuite in niEte dulapuri Ei insemnate pe mdsura cum-l
pirlrii intr-un catastih, ele alcdtuiau, intr-o odaie inchisi, ferita
50
rlc copii, desfrtarea zrlelor frrd lucru, de iarni. it qtia lumea ca
po un om cu c[r[i. insuEi boierul Balq ia cu imprurnut de la
rllirrsul urmStoarele: 1. Istoria cavalerului de Grie de Abatele
Irrevost, in traducerea lui Alecu Beldirnan; 2. Alzira sau
lntericanii, tragedie in 5 acte de Voltaire, tradusd de Grigore
Alexandrescu;3. Antoni, drarni in 5 acte de Alexandru Dunas,
in traducerea lui Alexandru Hrisoverghi qi cu precuvdntarea lui
( lostache Negruzzi; 4. Moartea lui Socrat, de Lamartine, tradusi
tlc Geotge Sion; 5. Mizantropul, de Molidre, tradusd de George
Sion; 6. Zaira, de Voltaire, tradusd de George Sion; 7. Metella ,yi
()rbu, de George Sand, tradusd de George Baronzi; B. Speronare,
tlc Alexandru Dumas, tradusd de Heliade Rddulescu; 9. Femeia
lntnii si bdrbatul bun, de Marmontel, traducere de Heliade
Itirdr"rlescu; 10. Cntcea de argint de Eugen Sue, tradusir de
llcliade Rddulescu; ll. Lacul Dracului, de George Sand, tradu-
cole de George Baronzi; 12. Meropa, de Voltaire, traducere de
( irigore Alexandrescu.
Gheorghe Eminovici cdpdtase intr-acestea copii, patrr-r bliefi
5i doud fete, venifi pe lume cam la un an unul: $erban (1841),
Nicolae (1843), George (1844), Ruxanda (I845), Ilie (1846),
Mrtria (1848-1849) Ei care umpleau o casi lungd, scundd, ascunsir
tlc arborii irnensului parc al Dumbrdvenilor qi privind in gridin6,
ltrirt sase ferestre. Pe acolo, jucAndu-se, copiii boierilor desco-
pcriri in goana dupd fluturi pe copiii din cas6, ru'mirindu-i din
ochi cu triste{e, llindcd n-aveau voie sI intre in parc. Mama
nriscuse, pare-se, o fetifi, pe Maria, Ei copiii boieregti venird s-o
Itotcze cu fluhrri qi flori. Cine se poate bizui pe amintirea fraged[
n unui copil? Prin cea{a aducerii aminte a Constan{5i Dunca,
urtul din copii, se desluEeqte inaintea noastrd un interior posibil:
,,o odaie mic5, jbasi, sclipitoare de cur[1enie, apoi o alta rnai
rrrarc. Aci iariqi perelii albi, vdruili, dar qi perdclc albc, dcse,
slobozite. Miros mare de sulcini, podele uscate, gilbii, proaspdt
unse cu lutiqor galben. La dreapta doud divanuri cu nracaturi si
sirltcle de l0ni rogii Ei verzi, fes[turd de cas[. intrc {brestre o
rrrlsi de cdrli inchisd. Pe d6nsa o lampd mare cu sf-eqnice de
51