TEMATICA EVALUĂRII PE SEMESTRUL II LA

ISTORIA LITERATURII ROMÂNE

Conferenţiar univ. dr. LUIZA MARINESCU

Cursuri tipărite şi paginile recomandate spre lectură:

• Ion Dodu Bălan, Luiza Marinescu, Istoria literaturii române de la

începuturi la perioada marilor clasici, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2005.

Capitolele:

Epoca marilor clasici. Titu Maiorescu şi Junimea (L.M.) .......... 314

În loc de concluzii (I.D.B.) ................................................……. 416

• Luiza Marinescu, Sinteze de istoria literaturii române,

Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

Capitolul IV. Epoca marilor clasici, Titu Maiorescu

şi „Junimea” ………… 113

1. Epoca marilor clasici ……………………… 113

2. Titu Maiorescu (1840-1917) ………………… 137
3. „Junimea”: constituirea grupării (1863-1864);
împrejurările
care au favorizat-o; manifestările teoretice şi practice ale 167
asociaţiei ………………………………

Capitolul V. Două teme în opera marilor clasici români:

autobiografia şi monografia ………… 177

Capitolul VI. Evoluţia genurilor şi speciilor reprezentative

în literatura română ………………… 215

1) Prezentare generală a evoluţiei romanului românesc modern 215

2) Evoluţia poeziei româneşti în veacul al XX-lea …… 231
3) Evoluţia dramaturgiei româneşti în secolele al XIX-lea şi al
XX-lea ………………………………… 241
 • Mihai Eminescu Jorge Luis Borges: interferenţele lecturii
postmoderne (Luiza Marinescu) Editura Fundaţiei „România de
Mâine”, Bucureşti, 2004.

1. În loc de introducere............................................................…......… 7
2. Paralelisme şi tangenţe în biografiile spirituale ale scriitorilor:
Mihai Eminescu şi Jorge Luis Borges..........................………….… 9
a. Bibliotecile adolescenţei..............................................…….. 9
b. Schopenhauer, Eminescu şi Borges: întâlnirea din bibliotecă 11
c. Destine printre cărţi, în templul cunoaşterii...................…..... 20
d. Schopenhauer, Eminescu şi Borges: problematica creaţiei… 26
e. Fascinaţia şi misterele Indiei.....................................….......... 41
f. Un prieten comun: William Shakespeare..................…......... 51
g. Enciclopedismul: cheia cuvintelor şi studiul limbilor străine 56
h. Exotismul livresc.............................................................…... 68
i. Teatrul lumii într-o istorie universală a infamiei: precizări 73
necesare. ……………………………………...……………….
j. Misterele oraşului.................................................……........... 81
k. Prin deşertul literaturii: mirajul poeziei..........…..…............... 92
l. Cartea infinită: o mie şi una de vieţi într-o „O mie şi una de nopţi”. 103
m. Jocul cu masca şi misterul oglinzii..............................……............. 115
n. Cum să conservi un Orient în miniatură? Milongas: muzica
absentă, dansul şi literatura …………….…………………... 129
o. Pretextul literaturii nordului şi formula autorului cu succes
internaţional la succesorii lui Eminescu (variaţiuni eseistice
după o temă borgesiană)............………………..….....…...... 138
p. Reperele polare ale tradiţiei în zările modernităţii: a fi sau a
nu fi Homer .................................................……………....... 149
3. Modernitatea un „monstrum per excesum”?..........................……... 165

• Caragealii, o familie de scriitori (Luiza Marinescu) Editura Muzeului

Literaturii Române, 2005

Caragea- Caragealii- Caragiale: „familia e patria cea mică” 7

Cum să emigrezi în Bucureşti cu un domnitor fanariot sau ce
legătură există între un bucătar şi un om de teatru? 18
De ce nu putea Costache Caragiale să fie logofăt? 27
Bursier al „Societăţii filarmonice” 33
Arta şi misiunea actorului 40
Un strigăt în zorii teatrului românesc:
„Zi c’am scris bine că te taiu!” 47
„Giucarea”, „martiriul” şi „sacerdoţiul” teatrului românesc 53
Literatura, pactul maturităţii 67
Comediile, din mahala în salon 72
Frăţia actorilor 81
Fraţii actori şi aria calomniei 84
Teatrul românesc în oglinda presei din preajma revoluţiei 94
Despre „rating” pe la 1854 103
Caragiale III 109
De pe scenă în Hala Amzei: lumea ca Teatru Naţional 114
Teatrul sau fericirea ca o stare de spirit 123
Ion Luca Caragiale: un nume sinonim cu teatrul 138
Ucenic la Şcoala Teatrului 143
Ion Luca şi presa inteligentă 151
Verii concurenţi sau de ce câştigătorul nu ia nimic 156
Fericirea celor răi e o boală a cetăţii 172
Luca Ion Caragiale în oglinda numelui 178
Hiena şi „Nevinovăţiile viclene” 187
Despre Dante, alţi Crai, mahala şi poezie în
Jocurile oglinzilor 193
Mateiu I. Caragiale - comoara strămoşilor 196
Un Caragiale Don Quijote, autorul unei singure cărţi 204
Ultimul Caragiale şi blazonul familiei ca ex-libris 217

• Republica lui Caragiale (Luiza Marinescu) Editura Fundaţiei „România de Mâine”,

Bucureşti, 2005.

I. Introducere: Republica lui Caragiale, ghid literar al unei

lumi imaginare ………………………………………………… 7
II. Experimentul lui Caragiale: originala lansare a textelor
de la receptare la repetare ……………………………………. 14
III. Imaginar sau imaginal? ………………………………………. 17
IV. Din lumea teatrului în teatrul lumii …………………………... 43
V. De ce „Scrisul e o meserie subţire”? …………………………. 60
VI. În Bucureştiul lui Caragiale despre un modernism avant la lettre 80
VII. Talente fără glorie sau ce are poezia cu primăria? …….……... 103
VIII. Un ,,cerc prea strâmt’’ sau cum să revizuieşti dacă speri
să schimbi ……………………………………………………. 118
IX. Moş Virgulă jurnalist ………………………………………... 139
X. Campanii de presă, recorduri la încasări: câştiguri nule ……... 160
XI. Republica lui Caragiale: terra incognita sau nomina odiosa? 187
 Lista de titluri de referate (eseuri) obligatorii ca teme de control ( 2 lucrări pe semestru)

1. Literatura paşoptistă, literatura Unirii de la 1859;

„Zburătorul” de Ion Heliade Rădulescu – analiză literară pe text;
„Pasteluri” de Vasile Alecsandri - prezentare generală şi analiză de texte;
„Alexandru Lăpuşneanul” de Costache Negruzzi;

2. Teoria maioresciană asupra culturii („În contra direcţiei de astăzi în cultura română”, „Contra şcoalei
Bărnuţiu”,
„Direcţia nouă în poezia şi proza română”);
Concepţia estetică a lui Maiorescu şi rolul acesteia în cadrul acţiunii sale generale de disociere a valorilor
( „O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867”, „Observări polemice”, „Beţia de cuvinte”,
„Literatura română şi străinătatea”, „Comediile d-lui I.L. Caragiale”, „Poeţi şi critici”, „Eminescu şi poeziile
lui”,
„Oratori, retori şi limbuţi”).
3. Arta lui Ion Creangă reflectată în „Poveşti”, „Povestiri” şi „Amintiri din copilărie”.
4. Mihai Eminescu: Meditaţia asupra condiţiei artei şi scriitorului („Numai poetul”, „Epigonii”, „Odin şi poetul”,
„Icoană şi privaz”, „În zadar în colbul şcolii”, „Scrisoarea II”, „Criticilor mei”);
5. Ion Luca Caragiale sau viziunea dramaturgului asupra lumii reflectată în comediile „O noapte furtunosă”,

„Conul Leonida faţă cu reacţiunea”, „O scrisoare pierdută”, „D-ale carnavalului” ;

6. Ioan Slavici şi viziunea monografică a satului transilvănean reflectată în nuvelistica scriitorului („Moara cu
noroc”,
„Budulea taichii”, „Popa Tanda”, „Scormon”, „La crucea din sat”, „Vecinii”, „Comoara”, „Pădureanca”,
„O viaţă pierdută”) şi în romanul „Mara”.

7. Principalele curente literare din literatura română (umanism, clasicism, iluminism, romantism şi realism)

MODELE DE TESTE GRILĂ:

MULTIPLE CHOICE
1. Mihai Eminescu este un scriitor
a. clasic
b. clasicist
c. al clasicismului

2. Epoca marilor clasici desemnează perioada

a. 1850-1889
b. 1870-1889
c. 1866-1885

3. Adjectivul clasic desemnează în limba latina un subiect care:

a. aparţinea clasicismului
b. era un model de perfecţiune
c. făcea parte din prima clasa de cetăţeni
4. Titu Maiorescu devine decan al Facultăţii de Filosofie din Iaşi în:
a. februarie 1863
b. septembrie 1863
c. 28 martie 1863

5. Titu Maiorescu devine rector al Universităţii din Iaşi în:

a. 1865
b. 1863
c. 1864

6. Titu Maiorescu iniţiază un nou ciclu de conferinţe publice numite prelecţiuni

populare la:
a. 9 februarie 1865
b. 10 februarie 1863
c. 10 martie 1864

7. Titu Maiorescu devine membru al Lojei Masonice din Iaşi în:

a. 1865
b. 1864
c. 1879

8. Titu Maiorescu este numit director al Gimnaziului Central din Iaşi la:
a. 3 decembrie 1862
b. 17 mai 1861
c. 25 aprilie 1864

9. Titu Maiorescu este membru fondator al Societăţii Academice Române înfiinţată

la:
a. 4 mai 1864
b. 20 iulie 1868
c. 25 iulie 1867

10. Titu Maiorescu îl întâlneşte pentru prima oara pe Mihai Eminescu în:
a. iunie 1872
b. martie 1870
c. ianuarie 1871

11. Titu Maiorescu e ales rector al Universităţii din Bucureşti:

a. octombrie 1892
b. septembrie 1897
c. iulie 1900

12. Titu Maiorescu citeşte la Academia Româna proiectul pentru o noua ortografie în:
a. 1880
b. 1887
c. 1886

13. Societatea Junimea a fost înfiinţată în:

a. 1862
b. 1863
c. 1844

14. Numele dat după 1830 tinerilor români progresişti care studiaseră în occident era:
a. tombatere
b. caracude
c. bonjurişti

15. Celor care nu îşi exprimau niciodată părerea în legătura cu lucrările citite în cadrul
cenaclului „Junimea” li se spunea:
a. tombatere
b. caracude
c. bonjurişti

16. Cei care pe la 1830-1840 aveau idei învechite, retrograde li se spunea:

a. nostalgici
b. conservatori
c. tombatere

17. Junimiştii erau

a. conservatori
b. liberali
c. conservatori-moderaţi

18. Întemeietorii „Junimii” sunt:

a. Titu Maiorescu si Mihail Kogălniceanu
b. Petre Carp, Theodor Rosetti

19. Organul de presa al Junimii era revista:

a. „Dacia literara”
b. „Convorbiri literare”
c. „România literara”

20. Revista „Convorbiri literare” a apărut la Bucureşti din:

a. 1875
b. 1885
c. 1895