Podobiile din ms. rom. 1280, f. 12 (B.A.R.), ms.

5916 de la Schitul Striharet,

jd. Olt: Catavasiile grabnice, .cum S-au obi_nuit aici în Tara Romåncascá".
compuse tot pentru elevii de la Arge_, chinoniccle duminicale traduse in 1841.
r±spândite diferite manuscrise, cum ar fi ms. 513, 1191
axioane, heruvice etc.
B.A.R.), ms. gT. 219, copiat în 1822 (Biblioteca Palatului patriarhal), Binecu-
v-ntrile Invierii pe glas 3, mai puin cântatc. sunt tiprite de A. V. Uncu in
Antologhion, Bucure_ti, 1947,p. $2-55, cu mentiunea: ,dintr-un manuscris vechi,
scris in anul 1857. care nu are autor, ins dup prerea mea, aceste binecuvântári
nintocmite de leromonahul Ghelasie Basarabeanul. Neavând trecute timporalele.
t araniate dup cum se vd de mine: arhidiacon Anton V. Uncu'".
De_i opera lui Ghelasie nu putca fi la înlimea celei a lui Macarie i Anton
Pann, de la el ni se pstreaztotu_i cea mai frumoas, cea mai uzualä i mai
popular Doxologie pe glasul 5", pe care o cânt astzi toi credincio_ii la sfr_itul
utreniei, în duminici _i srb·tori.
Tot Ghelasie a a_ezat pe note, pentru uzul elevilor la Arge_, Pripelile lui
Filotei de la Cozia, cântri care indiscutabil circulau pe cale oral. Apoi au fost
tiprite de Nectarie Tripoleos (la_i, 1846), Anton Pann (Bucure_ti, 1848), Dimitrie
Suceveanu (Neam, 1856-1857) _i de alii", Cele patru-cinci Antologii (Anastasi
matar, Stihirar, Liturghier, Podobie, Teoreticon) se pästreaz în zeci de manuscrise
copiate, la început, de Ghelasie, apoi de elevii sãi. Nu _tim de ce nu le-a tipärit, c
doar tipografii existau i la Râmnic _i la Bucure_ti _i în alte centre culturale ale täri.
Nicolae Brtescu este cunoscut ca psalt al Mitropoliei" din Bucure_ti, între
anii 1857-1861, când îsi alctuieste si-si copiaz cele sase manuscrise de muzic
PSaltic româncasc, ce se pstreaz la Scheii Bra_ovului, in care se cuprind _i
compozii personale.
Mihaieste manuscrise
Manolache au fostfostscoase
din Bra_ov, din colbul
o Vreme uitrii lai prezentate
_i muzeograf ^chei, intr-unde studiu7
preotul
Care ne-a folosit i nouã ca
in ce îimprejurri au baz.
ajuns toate cele _ase manuscrise ale psaltului Mitropoliei
din Bucure_ti la Scheii Bra_ovului nu stim. Se pare cã ar fi originar din Bran i

Castoiu, Cáteva stihuri din accast Doxologic Sunt armonizate contrapurnctic pentru cor mixt de Pr. lulian
fost diriior
XCM 1974). nr. .I|-12,adjunct _i apoi principal al Coralei Sfintei Patriarhii (vezi Biserica Ortodoxa Romånd",
religioaså i laica- pentru
Jurmaii mixte, Bucure_ti.p. XLI-XLDX _i Pr. NicuBiblMoldovcanu,
Ediura Institutului ntologie
ic si de Misiune coralå -Ortodoxe
al Bisericii Romåne, 2006, p.
387-395).
XXXI (1979).Sandunr. B. 7-9,p.
(Alexie Buzera), Ghelasie arhimandritul i opera sa muzical, in Mitropolia Oltenici"
lonescu, Muzica bizantinãin618-619; .Mitropolia Olteniei" an XXXI(1980), nr. 3-6, p. 507-508, Gh C
România... Bucure_ti, 2003, p. 109-|14; Pr. lon lsároiu, Ghelasie Basarubean.
personal\TitatePr marMihaicant a:muzici bizantine, Editura Universitái Pite_ti, 2008.
romaninizzorarea cántarilor Manol ache, inContribuia
bisericesti, Bratescu, psaltul Miropoliei din Buurest,
Biserica Ortlui odoxáNicolaeRomâna", XC1972, nr. S-6, p. 501-595.
99
u Dmnia sa. Primii, Và rog, Domnule
Director, încredinarea
onsideraiuni" 17 decembrie 1872. Oprea Demetrescu'69
Ghelasie Arhimandritul (Basarabeanul)
deoscbitci mele
Coca ce se _tia pân acum câiva ani despre acesta era cã
pe la
Arge_ protosinghelul cântre Ghelasie Basarabeanul
împreun 1845 avenit la
cu pitarul
clevi ai lui Macarie, care pe lâng seminar,
înfiineaz i o _coal de psaltichionlle
In 1972, prin ostencala Episcopului-vicar al
Mitropnoit al Olteniei, Nestor Vornicescu, suntem in posesia unor date,Olteniei, Mitropoliei
äpoi
Dimilne,
migalà i råbdare din diverse documente i publicate adunat
nsaltice vechi din carep. 962 965 sunt rezervate acestui
studiul Trei manuscrise
profesor i creator de c§ntri biserice_ti. Cea mai veche mare protopsalt rormå
Ghelasie a gsit-o Arhiereul Nestor in ms. rom. 1187, f. 14 vmeniune cu privire lb
din B.A.R. (Aritmeticl
Sau stiina socotelii, Practicmonahal, Fragment liturgic), manuscris miscelangu
rmas de la Ghelasie probabil de pe Vremea când înva la gimnaziul ,,Sf. Sava" din
Bucure_ti.
lat iînsemnarea cu pricina: Sfr_itul
mân. M«rgineni am aritmeticii, 1823, aprilie 29. In sfänta
venit la martie 27 i am scris, ca s s£ _tie,
Ghelasie
Basarab. Când am mers cu a_ezarea în Arge_, am fost leatul 1817 oct. ierod(iacon)
7".
Deci iat£ c nu-i vorba de jumtatea secolului al XIX-lea când îl
întâlnim la
Arge_. cà legàtura lui Ghelasie cu Arge_ul apare clar chiar de la începutul
(1817). Apoi compune sau traduce cântri pentru Seminarul de la secolului
cum se _tie, funciona din l836 _i unde va fi Arge_ care, dupa
Numirea oficial ca profesor de psaltichieprofesor
i director.
la Seminaul din Arge_ a lui ne
lasie a fost facut£ de Episcopul locotenent de Arges.
(1845-1849)"3 Samuil Trt_escu-S1nadon
I gás1m apoi director la acest Seminar. din 1848 pân în 1851 sau,
dupa
ultimele cercetri, pån în l855, când moare. jar în locul lui va fi numit
ucenic al lui protesor
Anton Pann, Dimitrie
Dintre compozi<iile sale datateProtopopescu.
menionm:
e Gavils, op. Editura
MurcalL 1999. p. 174-175,.cí,Gh. C. 92.lonescu,
vezi i Viorel Cosma,
op. cit, p. l 84-185. Muzicieni
români, vol. II. Bucure_ti,
M Gr
Posiu_nicu, op, cit, p. 72; Pr. Econom George D. Dragnescu, IstoriculSeminarului din
Curica de Arge_. Pile_ti,
IT 1900, p. 7-8.
Articreul Nestor, Trei Olteniei": XXIV (1972).
ar
1-12. p. 935 manuscrise muzicale vechi, in Mitropolia
Intr-un manuscrs (Liturghier) iundrdtesti... in
iarSeminanul
Patrci ayczate de smerntul intre menioneazA: Chinoniccle praznicelor pentru
S opu Argc_ (v icromonahi Ghelasie basarabeanul, in anul I839, nov, 22,
Articreul Nestor, op. cit, p. 962).
lbdem,Dragáncscu,
op cit.p. 7,
Gh Marincscu, AnuarulArhiereul Nestor, op. cit., p. 963.
Gheorghe
i Pr 3s9 unde
Ncacyu. Cultura eure_ti, 1936, p. 129: vezi p.
Sem1narului Arg"ges, Bucure
muzicala bisericeascá in eparhia Arge_ulu1. 000, (teza de doctorat in ms.). Dar
l855.
spunc c la la_i adescoperit ms. II-78, in
care murit l 8 noy, multora.
copist a fost sigur de ceea ce copistul
de unde yta cå accst precizeazå c hclasie a Iipotriva
a conser
semnat? Este singura mårturie

9%