Dr. LOAN ST.

'WERE
Profesor secundar

NICOLAE COSTIN
VIEATA I OPERA

Tiparul Românesc", Bucuresti str. Const. Mille, 16

44k as
www.digibuc.ro
 Dr. IOAIV ST. PETRE
Profesor secundar

NICOLAE COSTIN
VIEATA 1 OPERA

,Tiparul Românesc", Bucuresti str. Const. Mille, 115

www.digibuc.ro
 Inchin aceastä lucrare domnilor Vasile Constantinescu,
Secretarul General al Primäriei Sectorului III Albastru qi:
loan Marinescu Copiceni, mare comerciant roman, cu al
cäror concurs material este tipäritä.

AUTORUL

www.digibuc.ro
 PREFATA
Lucrarea de fatd, prezentatd drept tezd de doctorat la Fa-
cultatea de Litere din Bucuresti, trateazd despre vieata si opera
lui Nicolae Costin. Am facut biografia acestui cronicar, am ana-
lizat opera sa, am descris i clasificat toate manuscrisele dela
Academia Romcind i Biblioteca Universitatii din Iasi, care cu-
prind integral sau vreo lucrare a lui N. Costin.
D-1 Profesor Constantin, C. Giurescu in, referatul inaintat
Facultätii are urmdtoarele aprecieri: Descrierea i clasarea ce-
lor 61 manuscrise cuprinzeincl Letopisetul" lui Nicolae Costin e
o muncd din cele mai grele mai migdloase". Analiza Letopise-
tului e feicutd de asemenea cu minutiozitate, urmdrindu-se pen-
tru fiecare pasagiu izvorul corespunzdtor qi dändu-se in note
textul acestui izvor" Lucrarea D-lui Ioan St. Petre dovedeste
nu numai o mundi stdruitoare si migdloasd, dar i metodd".
Tin sa multumesc onoratei comi.siuni prezidate de D-1 De-
can, C. Reidulescu-Motru pentru mentiunea magna cum. laude"
ce mi-a acordat si Profesori Constantin, C. Giurescu
Petre P. Panaitescu pentru observatiunile fdcute lucrdrii mele
prczentate in manuscris.
In cleosebi multumesc D-lui Profesor Constantin C. Giu-
rescu care mi-a ardtat o mare bundvointd ori de cdte ori i-am
cerut lämuriri in legeiturd cu lucrarea.
De asemenea multumesc D-lui Profesor N. Cartojan, care
dat subiectul.

IOAN ST. PETRE

www.digibuc.ro
 PARTEA I

Biografia i istoriografia moldoveneasca

pan& la Nicolae Costin

www.digibuc.ro
 10

I. Cel mai mare, Ionitä, s'a näscut inainte de 1660. La 16

Febr. 7185/1677 11 gäsim inteun zapis de danie: Vasile Cotorcea
a lui Gavril Rämäsel face danie lui Ion Costin, fiul lui Miron vel
Logorät, partea sa din Românesti1). La 24 Decembrie 1681 era
treti postelnic 2) La 25 Oct. 7181/1682 H. intälnim intealt zapis
de danie: Panaite, usearul cel mare därueste 01'0 le sale din Ro-
mânesti lui Ioan Costin postelnicul al doilea 3). In 1683, il ve-
dem iardsi postelnic al doilea 4).
La 1 Octombrie acelasi an, loan Costin era vtori postelnic 5),
In 1684, intoväräseste pe tatäl s'au in Po Ionia impreunä cu
frati. La 13 Ianuarie 1686 11 gäsim intors in tarä i asis-
tfind la o tocmealä: Ioan Costin biv postelnic i Velicico Costin
Batman (3). La 22 Ianuarie acelasi an, Agatia, fata lui Andrei
Cutului vinde lui Ioan Postelnicul, fiul lui IVIiron Costin, cu zece
lei partea ei din Românesti ;). La intoarcerea lui Miron Costin
in tard, feciorii säi sunt numiti in dregätorii. Ionitä este fäcut
serdar 9. In aceastä boierie, II gäsim la 10 Iunie 1689, and face
o cumpärätura de mosie9). Printr'un zapis din aceeasi zi, Nas-
tasia lui Toader a Trincäi face danie lui ion Costin sardar
partea din Românesti ot Carligätura10). La 26 Ghenuarie
1691/7199 vedem martori pe loan Costin sardar i Velicico
Costin vornic 11). 11 afläm serdar si la 7 Noernbrie 7199/1691.
Exist& o poruncä a lui Constantin. Cantemir cätre Ionu Costinu
sardaru pentru o cerecetare. Räspunsul vine la 30 Noembrie ace-,
lasi an dela Ionu Costinu Sardaru, care särutä poala Märii Du-
misale" 12). In Decembrie acelasi an, dupg, omorirea lui Miron
Costin este inchis cu fratii säi i apoi eliberat pe chezäsie. In
1693 in prima domnie a lui Constantin Duca este iaräsi serdar,
In Dec. 1695, fuge cu fratii sai in Tara Munteneascá. Il vedem
intors la 1699/7207 Iunie 22, când Antioh Vodä intäreste lui Ion
Costin Serdarul, fiul lui Miron Costin, curnpäräturile sale pe
Bahlui la Cärligätura de pe la räzäsi; vinit-au inaintea dom-
niei meale, boiarinul nostru, dumnealui Ion Costin, c-au fost
sardar 13)

1) Ghibänescu. Surete i izvoade V. p. 34.

2) V. A. Ureche o. c. I p. 710.
3) Ghibänescu o. c. p. 47. Aceiasi act in idem vol. XIII p. 16.
4) V. A. Ureche o. c. I p. 712.
5) V. A. Ureche o. c. I p. 711.
6) Idem, 710.
7) Ghibänescu o. c V. 48 p. Acelasi zapis in Idem vol. XIII P. 17.
8) Neculce. Letopisete publicate de M. Kogälniceanu p. 230.
9) Docurn. LIX/11 si 112 din Diblioteca Academiei Române.
10) Ghibänescu. o. c. V p. 50.
11) V. A. Ureche. o. c. I. p. 713.
12) N. Iorga. Studii i documente Vol XVI p. 394.
13 ) Ghibänescu o. c. Vol. XIII p. 3.

www.digibuc.ro
 La 20 Ianuarie 1701/7209 semneazä loan Costin Hatman ne-
intamplându-se vel Logofät 1) . Intr'un document din 1703, ce-1
vorn reda la vieata lui Nicolae Costin, aflam ca loan Hetman
murise si cä trupul lui fusese ingropat in sfânta mandstire Bar-
novschi 2). loan Costin a avut urmasi o fat& i doi Ni-
colae i Miron Mutul, care n'au facut carierd ì pe care ii vorn
intalni ca mostenitori ai unchiului lor Nicolae Logofatul.
II. Petrasco, al doilea fiu al lui Miron, la 1676 vinde niste
parnanturi 3) In 1685, sub Cantemir ajunge camaras si mai
tarziu spätar. In 1691, urma sä se casatoreascd cu fiica Dom-
nului sail. In 1695, pribegeste cu fratii säi in Muntenia unde
moare. Mosiile lui sunt impärtite intre fratii säi: loan Serdarul
si Nicolae Costin Hatmanul.
III. Nicolae a fost al doilea fecior a4 lui Miron Costin i s'a
nascut pe la 1660. Fratii Costin au fost trimisi de Miron la sco-
lile polone. Stim sigur cä Patrasco Costin si-a facut studiile la
Lemberg, unde era inscris la 1678 ca membru al fratiei ortodoxe,
seoala slavo-greco-latina vestita 4). De asernenea Dirnitrie Can-
temir scrie ea, Miron Costin si-a trimis fiii In Polonia sá invete
stiintele liberale si limba latina. Nicolae Costin fäcut pri-
mele studii in tara la eolegiul Jezuitilor din Iasi. Pe vrernea lui
erau centre de cultura latinä in Moldova in orasele: Cotnari,
Galati si Iasi5). Ulterior, i chiar in vremea bajeniei tatdlui sau
in polonia, Nicolae isi continua studiile.
Miron Costin a dat feciorilor säi o educatie in spirit ca-
tolic. In cartea de invätatura, pastrata in seminarul Veniamm
Costachi, se gasesc exercitii de latineascä i rugaciuni, cari pri-
vesc dogma catolica despre Sft. Taine 6).
Primele stiri despre Nicolae Costin le avem din anul 1672
Iulie 22, cand este mentionat in testamentul unchiului sdu din
spre tata: Iancu Costin Armasul. Acesta lasa celorlalti frati
parte din averea sa Satul Zarojänie, ce sant la tinutul Ho-
tinului dat-am surorei mele Marghitei i nepotului mieu de
frate lui Neculaiu, ficiorul lui Miron Vornicul, si am mai dat
un -plug de boi i asä vaci cu vitai i o sutä de oi i dodzaci si
trii ramatori i alte pohaji a casäei toatä sa fie a acie la Zaxo-
jani, sä ma grijeasca panä sä vor plini anii, iar dupa moartea
surorii mele Marghitei, toate cate scriu mai sus, sd fii a lui Ne-
ficiorul lui Miron vornicul". Lui Velicico Spätarul i-a la-

1) Iorga N. 1. c. Vol. VII p. 105.

2) V. A. Ureche o. c. I p. 716. A se vedea mosiile in idem II p. 534.
3) Ghibanescu. Surete si izvoade, Vol. XXIII p. 33.
4) P. P. Panaitescu Stiri noui despre M. Costin i familia lui Oma-
,giu lui loan Bianu 1927" Buc.
5) Idem p. 281.
6) Convorbiri literare. Anul 11/1907. p. 481.

www.digibuc.ro
 12

sat a patra parte din sat din Mihälcui din acelasi tinut1). La
data acestui testament N. Costin sä fi avut zece-doisprezece ani,
Am mentionat un zapis de vAnzare al lui Petrasco din 1676.
Frintre martori este i un Nicolae i alti oameni buni i bä-
träni si am scris Neculae, ca 0, fie credenta, deci pentru cre-
dinta ne-am pus si pecetile. 2 ) Ghibänescu ii dä pe acesta, ca
hind Nicolae Costin. Pentru anii 1674 76 avem stiri despre
Nicolae din cartile sale de scoalk Am pomenit mai sus despre
cartea lui de inväläturä, care ni s'a pästrat i e intitulatä Pu-
blicum aiTarium regiae eloquentiae" manuscript descris de V. A.
Ureche m). In acest manual se gäsesc patru discursuri ocazionale
ale Costinilor. Primul are titlu: In eum modum salutati sunt
Magnifici Costiny illustrissimum Principem Moldaviae; eidem-
que obtulerunt Labyrinthum in laudem nominis ejus adscrip-
turn". Domn era in 1674 Antonie Ruset; al doilea si al
treilea discurs oratio" et alia oratio ejusdem illustri-
ssimi Principis filium". Aceste trei in limba polonä. Al
patrulea discurs MicA cuväntare rostitä. (in latineste)
catre Cmelnicenu la Iasi, in Moldova, cänd se'ntorsese
dela Poarta OW/nand, i se'ndreapta cAtre ärmii patriei,
care Ucrania 4). Ne-au mai rdmas din biblioteca Costinilor douä
cárti de eruditie. Vohimele se gäsesc in Bibliotetca Academiei
Române. Una e traducerea lui Guagnini de Pazkowski pe care-
s i inseamnä numele Petrascu la 1687 si Nicolae Vornicul la 1706.
Ai doilea volum este un exemplar din Strijkovski cu insemnäri
dela. Miron sau Nicolae Costin 5 ) . In 1684, Miron Costin a plecat
cu Petriceicu in Polonia. La intoarcerea sa in tark dupä d.
Iorga in 1687, iar dupä d. N. Cartojan in 1685 (,) fii säi sunt
numiti in dregdtorii. Vinit-au atunce i Miron LogofAtul din
Tara Leseasca foarte scdpätatu si 1-au avutu Cantemir Voda
in milá si cinste; si avänd trei feciori i-au boieritu; pe Ionitä
1-au fäcutu Sardaru, pe Nicolai, logofetu alu treele, pe Pätrasco,
cämärasu7). In 1690, il vedem pe N. Costin, logofätul al treilea,
trimis de Constantin Cantemir sä, exprime cälätorului francez
Filip D'Avril bucuria ce produce sosirea acestuia. Ajuns la Iasi.
Domnul dädu cälugärului iezuit o locuintä comodä. Chiar a
doua zi, dimineata, elu ne trimise careta donmeascä escortatá
de cincizeci de soldati si cu fiul Marelui Logofát, pentru a ne
1) L. T. Boga Documente basarabene" vol. III p. 1.
2) Ghibänescu o. c. Vol. XXII p. 33.
3) V. A. Ureche. Miron Costin II p. 151.
4) V. A. Ureche. Miron Costin p. P. 157-159.
5) N. lorga. Istoria lieraturii romänesti, 2 Vol. II p. 93. Cártile des-
crise pe larg de V. A. Ureche o. c. II 57-60 Se vor cita in altà part&
a lucrárii.
. Ciasornicul Domnilor Revista IstoricA Rornânä" vol. III fasc. 3,,
7) Neculce Letop. p. 230.

www.digibuc.ro
 13

servi drept tälmaciu" '). Treti logofätul a vorbit cu cälätorul

francez in limba latinä, nu in frantazeste, i mai tAiziu peste
douäzeci de ani iaräsi va convorbi latineste cu un ambasador
francez. La 20 Iunie 1690 II gäsim ca treti logofät inteun act
de curnpärarea unor pogoane de vie dela Savel Ciomärtan2).
Intr'un studiu Divanurile domnesti din Moldova i Mun-
tenia din secolul XXII", dela 1686--1692 3) Nicolae Costin figu-
reeazä ca treti logofdt pentru acest rästimp, numai in anul
1690. D. Iorga crede ca Nicolae a fost numit treti logofät
dela intoarcerea lui Miron Costin in tarä, adicä din 1685. Ne
asociem la aceastä parere.
In Decembrie 1691, cand au fost omoriti Miron i Velicico,
Nicolae urma sä se logodeascd cu fata lui Duca Vodä.
CA Miron pornise atunce pre un fecioru al lui, pe Nicolai
sä ia fata Ducäi Vodä dela Tarigrad si se gätise i cu celaltu fe-
cioru cu Petrasco Cämärasulu sä ia fata lui Cantemir Vodä sä
se incuscreze"4). D. P. Panaitescu in volurnul Influenta polonä
la cronicarii Grigore Ureche si Miron Costin" pune cäsatoria lui
Nicolae intre anii 1677--1683. Ulterior in Stiri noui despre Mi-
ron Costin si fiii lui" revine i este de pärerea cronicarului Ne-
culce. Tot in Decemvrie 1691, dupä dramatica ucidere a lui Mi-
ron fiii acestuia: Ionitä, Neculae i Petrasco sunt pe
tustrei feciorii lui Miron Logofätul, pre toti pre acesti i-au prinsu
i-au inchisu; pre unii la Siimeni, pre altii prin beciuri i pe
Nicolae, feciorul lui Miron Logofätul, mergAnd sä se insoare la
Tarigrad, 1-au intorsu dela Bar lad, de 1-au inchisu i pe dân-
sul" 5). Sunt eliberasi pe chezäsie.
Doi ani au stat cu greu Costinestii in Moldova, fiind urmä-
riti de Iordachi Vistiernicul, numit mai tärziu matca tuturor
räutatilor". In anul 1693, feciorii lui Miron vor sä fugA. in Mun-
tenia ne mai putând râbda relele pricinuite de acest boier. In-
teaceea vreme vorovit-au tustrei feciorii lui Miron Logofätul
cu Vasile Spätarul Cantacuzino i cu frate-säu Ihe i cu Di-
mitrasco Ursachi, sä WO din tara, de grele däjdii i prepusuri,
a nu mai putea birui de räul lui Iordachi Vistiernicul, cä se
invätase Iordachi de le totu cumpära odorele si satele, foro de
pretu, cä tot ingreuia cu däj Cantemir a trimis steaguri
de slujitori sä-i prindä. Feciorii lui Miron Logofättul au scäpat
la rohmistru de Cetatea Neamtului "). Aci la 17 Martie 1693

1) Hajdeu. Arhiva Istoricä I partea Ii. pag. 17.

2) Docum. LXII 87 Academia RomanA semnalat de N. Iorga in 1st_
lit. român.
3) Rev. Arhiva. Anul 22/1922 p. 478.
4) Neculce, Letop. IH p. 241.
5) Ibidem,
6) Ibidem.

www.digibuc.ro
 14

aflarä vestea ca a murit Constantin Cantemir, cel eare le-a

omorit parintele si le-a prigonit familia.
Dimitrie Cantemir. noul Domn de o luna, numit de boieri
fart, consimtimantul Portii, le-a ofereit ocrotire. Costinestii nu
s'au simtit in siguranta, si au fugit in Muntenia la Constantin
Brancoveanu, care lucra pentru inlaturarea lui Dimitrie Cante-
mir. Brancoveanu h trimite pe Costinesti la Tarigrad, unde mij-
locira sä nu fie confirmat Cantemir. Este numit Domn dela
Poartä Constantin Duca, fiul batranului Gh. Duca, mentionat
mai sus.
La 24 Iunie 1693, cu venirea lui Constantin Duca, sosesc
Costinestii. Nunta, care nu se putuse face in 1691, se face
acum si Nicolae Costin se insoard. cu Domnita Elena, fiica rapo-
satului Duca i sora Domnului sau, Constantin Duca. Este numit
Hatman, dregatorie pe care o detinuse unchiul sam Velicico
ia parte la conducerea tärii: Constantin Duca Voda viindu la
scaunulu domnescu pus-au boieri pe toti Gavrilitescii si pre toti
Mironescii si pre altii dintr'acele neamuri, mai multu tineri,
decatu batranii. Pi se apuca de facu nunta cu o sord a lui, anu-
me Domnita Elena; o dede dupe Nicolai Costino sin Mironu Lo-
gofatul si-lu pusa i Hatnianu; i racu nunta frumoasä dom-
neasca" 1).
A fost hatman pana spre sfarsitul primei domnii a lui Cons-
tantin Duca. Il intalnim in diferite acte si date in aceastä dre-
gatorie: La 18 Iulie 1693 contrasemneaza o tidulä 2). Tot in Iulie
acelasi an il vedern in legaturi de prietenie cu pärintetle iezuit
Fr. Renzi, trimisul papii la Iasi. Legaturile lui cu iezuiii sunt
vechi. N. CoStin a invatat carte la Iasi la colegiul iezuit. Renzi
scrie cardinalilor: Actualul Principe Constantin (Duca) in
värstä de douazeci i trei ani este un elev al meu; hatmanul (N.
Costin), sardarul i secretarii domnesti sunt si ei elevii si flii
spirituali ai mei" 3) .
La 28 Febr. 7202/1694 scrie N. Costin Hatman, netamplan-
du-se vel logofat, boiarinulului Buta fost vornic de poarta sä
meargä sa cerceteze niste saliSti ale lui Vasile Costache vel
Vornic4). In Aprilie acelasi an it gasim sol la curtea lui Bran-
coveanu 12 Aprilie 7202/1694 263 tal (eri) s'au dat la un
contesu cu pacea de samuru, ce s'au dat Hatmanului Nicolae,
cand au venitu solu din Moldova" 5). Trei luni mai tarziu, la 7

1) Neculce Letop. III p. 246.

2) V. A. Ureche o. c. I. p. 715.
3) Convorbiri literare anul 41/1907 p 471.
4) Ghibänescu. Gh. Ispisoace si zapise vol. IV p. p. 31-32.
5) Aricescu Condica de venituri i chelt, ale visteriei dela Leatul
'7202/7212 p. 30.

www.digibuc.ro
 15

Iu lie 7202 1694, Ionascc biv armas i cu sOul ei Maricuta, fata

Dragutescului, au daruit un Tigan al lor anume Ion, feciorul
lui Fedor Sabin, mester de her, lui Nicolai Costin Hetman" 1).
Tot in 1694, Nicolae Costin face danie bisericii Sft. loan Maji
din Iasi o evanghelie munteana däruitä lui de Duca. 0 daru-
ieste cu inscriptie ì autograf. Cuprinsul inscriptiei este urma-
torul: Aceasta sventa Evangelie mi-au daruit Domnul nostru
Io Constantin Duca Voevod, Domnul Moldovei, mie cumnatului
Mariei Sale, Neculai Costin Hatmanul, din care evanghelii i-au
trimis Mariei Sale Ducal, Socrul Mariei Sale, Io Constantin Ba-
sarab Voevoda, Domnul Tarei Românesti, leat dela zidirea 7202,
iar dela na.sterea Dornnului si Mantuittorului nostru Is. Hs. 1694,
sa ne fie noua pomana, uncle s'au dat la biserica lui Svet loan
la Mali, care a fost facuta de stramosul nostru Barnovskie Vo-
evod, mie lui Nicolae Costin si femeei mele Ilenei, fata repou-
satului Ducal Voevoda. Iar cine s'ar ispiti s. o iee dela acea
sfanta ruga seau sä o fure, sa fie neiertat in veaci de Domnul
ncstru Isus Hristos si de Preacurata sfintiei sale Maica Maria.
Amin" 2).
La 12 Decerrl2rie acelasi an, 11 vedem pe Nicolae Costin Cfc-
neralis Terrae Moldaviae" i pe fratii sal trimitând cardinalilor
omagiile lor cele mai smerite i ii roaga sa fie socotiti in ran-
durile supusilor Preasfintilor. Avem aici o pilda foarte fru-
rnoasä In persoana Parintelui Francisc Renzi. Il socotim nu
numai c a un ocrotitor si prieten iubitor al familiei noastre, dar
cunoastem. ca pe un supus cuvios al bisericei". Semneaza
loannes Costyn serdarius, Nicolaus Costyn I. Gr. lis T. M. Petrus
Costyn Canc. T. M. "). Il gasirn Hatman i in cursul anului 1695.
La J. Februarie 1695 senmeaza ca martor inteun act de
cumparare La '7 Lille acelasi an, iscaleste ca hatman actul,
prin care sfatul boierilor jfideca pricina de datorii de zestre
Tudoscal Joroae catre Stefan Milescul. Actul este semnat si de
Tudosie Dubau Logofat 5). Patru zile mai tarziu, la 11 Iulie, sem-
neaza, tot ca hatman actul, prim care mitropolitulu Sava, epis-
cdpii i boierii adeveresc vânzarea mosiei Radaesti de catre cä-
lugarii dela Bârnava. Printre dregatori se aflä si fratele sau
Patrascu treti logofät 6). La 29 Iulie acelasi an, Nicolai Costin
Hatmanul i Tudosie Dubau logofatul scriu un ordin la slupa
Märii Sale lui Voda, la Artence Bantas 7).
Docum. LsocscrI 99 Biblinteca Academiei Române.
21 V. A. Ureche o. c. II p. 222.
3) Convorbiri literare anul 41, pag. 473
4) Revista istoric6 X, 274-7.
5) Ghibänescu, o. c. vol. XXII, p. 12
6) Antonovivi Jacov. Documente BarlAdene vol. III, p. p. 182-183,
Idem IV. p. 151.
7) Iorga N Studii si documente Vol. XII, p. 146.

www.digibuc.ro
 16

vedem hatman i in luna August. La 21 August 1695,

,Dupa porunca prea inältatului Domn al Moldovei, Noi Nicolae
Costin, Mare Hatman al Tärei Moldovei, Vasile Captacuzino,
Mare Spatar cu Volpeni i ceilalti misionari am intrebat daca
stiu ceva sau aveau ceva de spus in contra vietei i purtarei pa-
rintelui Renzi"1). A doua zi, 22 August, se incheie raportul anche-
tei de mai sus si se arata ea judecata parintelui Renzi s'a facut
dupa porunca Principelui, fiind prezenti boierii: Stralucitul
domn Nicolae Costin, Mare Hatman al Moldovei i stranititul
domn Vasile Cantacuzino Mare Spatar" cu a1i misionari2).
Nicolae Costin a detinut hatmania pana spre sfarsitul dom-
niei cumnatului sau Constantin Duca. Acesta era un Domn ta-
/Az, fait, experienta, poreclit DuculeV si se inconjurase numai
de boieri tineri. Ca sa-si poatä asigura tributul din venituri, a
pus asupra taxii o noua dare vacaritul, imprumutata din Mun-
tenia. In toamna anului 1695, simtind ca, i se apropie mazilia,
s'a sfatuit cu Nicolae Costin Hatmanul sa ucida pe cabigi-basa,
trimis dela Tarigrad sa cerceteze unele pari ale dusmanilor lui
Constantin Duca. In aCeastä privinta, iata ce ne spune Necul-
ce: Cabigi-basa a venit la Iai pentru banii birului; venise cu
ferman de mazilie; a aflat Constantin Duca, ce-si chema pe
cumnatul sau Nicolai Costin Hatmanul i fecera sfatul amandoi
alesera sfatul rau i fart socoteala, ca trimise la Moisei Sax-
darulu, la cetate, la Neamtu, de au venit cu vreo trei patru sute
de joimiri inteo noapte si in faptul zilei au lovit pe cabigi-basa
in Iasi, de i-au taiat capulu si au prädatu carväsaria Tur-
ceasca 3).
In cronica anonima, atribuita de Kogalniceanu i altii
pe nedrept lui N. Costin, faptul este descris astfel: In al
triile an al domniei lui Constantin Ducai Voda vinise aice in Iasi
un Turc mare dela Imparatie; nu stim cu Moire Domnii au cu
alte trebi, carue ii era numele Cerches Aga; ii dedese gazde
despre Bahlui, dupa manastire Trisfetitele, in curtile lui, care
acel Turc facea multe rautati in targu oamenilor. i grae multe
cuvinte proaste impotriva Domnii MIA cale si de fata; si pre un
Turc botezat ce era ceaus, inca 1-au muncit cu m.unce groaznice
pana la moarte i apoi nice el Paganul n'au scapat de osanda.
cä de sargu i-au plätit Dumnezeu; ca intr'acea vreme, intelegand
Moisei Serdaru, carile era rohmistru la Ceta tea Neamtului... s'au
sculat el de acolo cu osti calarime trei sute de voinici, insa toti
alesi mai mult Moldoveni pribegi... si mult s'au lupttat cu dan-
sul pana 1-au omorit, ca viu n'au vrut; pas de altii au lovit
carvasärie cea Turceasca, oborind gardul din gos si au jacuit
toata carvasarie de bani si de nego i pana in zioa s'au bulucit si

1) Convorbiri literare, Anul 41/1907/p. 475.

2) Convorbiri literare, Anul 411 907 p. 475.
3) Neculee Letop. III p. 251.

www.digibuc.ro
 17 --
au iesit din Iasi.. i asa s'a,u mantuit í Tirgul lor, de rautatea
acelui pagan Turc '). Sfatul Hatmanului nu folosi lui Duca, care
maniindu-se, scoase pe cumnatu-sau Nicolae Costin din Hat-
mänie si puse in aceasta dregatorie pe Antioh Jora. Ca pana
a venire mazilia se manie pe cumnatu-seu pe Nicolai Costino
scoase din hatmanie i puse hatmanu in locul lui pe Antiohu
Jora" 2).
Constantin Duca a fost mazilit la 8 Dec. 1695. In locul lui a
fost numit Domn Antioh Cantemir, fiul lui Constantin Cante-
mir. Se stie, din cele aratate mai sus, ce dusmanie era intre
Cantemiresti i Costinesti. La vestea numirii noului Domn, Ni-
colai Costin a fugit in Muntenia cu fratii sal, la Constantin
Brancoveanu, dusmanul Cantemirestilor. Si au fugit anume
Nicolai Costinu Hatmanulu i frate-seu Ionita Serdarulu si
frate-seu Patrasco Logofetulu alu treile in Tara Munteneasca"3)
Aid a ramas Nicolae tot timpul domniei lui Antioh, adica din
Dec. 1695 , pana in Septembrie 1700, cinci ani farä trei luni. In
acest refugiu politic, a murit Petrasco, fratele sau. In 1700, pe
la inceputul anului, s'au intors in tara boierii pribegi, !rare care
si -farina Serdarul. Probabil ca acesta se intorsese in anul 1699,
deoarece 1-am semnalat mai sus, aflandu-se in Moldova in
fata Domnului la 22 l'unie 1699. In al cincilea an de domnie
Antiohie a facut carti de sl000zenie... Asijderea i boierii, cari
erau pribegi in Tara Munteneasca Inca dela mazilia lui Con-
stantin Duca Voda de faceau multe amestecäturi atunce, väzand
ca s'au flout pace si nu mai pot ispravi nimica nici cu Cons-
tantin Duca Veda si-au plecat capetele la Antiohu Voda si au
venitu in tart.; numai ce au remasu in tara Munteneasca Nico-
lai ,Costinu Hatmanulu, ce era cumnat cu Constantin Duca
Vodä, nu avea la ce veni" ).

2. Maturitatea.
ntioh Cantemir a fost rnazilit in luna Sept. 1700 si Cons-
tantin Duca a fost numit Domn pentru a doua oara. Cu noua
domnie vine si Nicolae Costin in tara. La 28 Oct. 7209 1700 este
la Iasi si semneaza o carte de hatmanie catra camanari, cipari
bazmanari pentru crasma i pivnita a Esovitilor Lesesti scu-
tite de camänä, ciparit i bezmän i buor". Iscalesc Antiohie
Mv Hatman, Neculai Costin, Dumitrie biv Vistiera ). Constantin

11 Cronica anonirrá atribuita lui N. Costin Let. II p. 40-41.

9_) Neculce. Letop. p. 252.
3) Ibidem.
4) Neculce Letop. p. 266.
5) Ghibänescu Gb. o. c. vol. XXII, p. t)7

www.digibuc.ro
 18

Duca cu a doua domnie puse boieri; pre cumnatu-sau

Costinu Hatmanu" 9.
De data aceasta mentinut hatmania pan& la mazili-
rea lui Duca. In Ianuarie 1701 il vedem ca face danie bisericii
catolice 1701 Januarius Precepta in rebus ab illustrissimo do-
mino Nicolao Kostyn, generali exercitus vervex" 2). Tot in 1701
Hatmanul Nicolae este trimis sol la Bucuresti, la curtea lui
Brancoveanu sä trateze cu boierli pribegi intoarcerea lot' in
tara8). In acelasi an are un proces cu calugarii dela manAsti-
rea Sant Ilia. In actul din 1701 se spune O. in vremea lui Con-
tantin Cantemir, inainte de Dec. 1691, Donmul luase dela ca-
lugari mosia Giulesti, socotita domneasca i o facuse dar lui Ni-
colae Costin. In 1701 aceasta mosie se intoarce calugärilor
La 22 Fevr. 7210 1702 Ilie, ficioru lui Enache ot Irancauti
cu sotul Sanda, fata lui Onlan, face danie a patra parte din
sat din Grozesti ot vloste Iasi, di pre apa Prutului, din vatra sa-
tului si din camp, dumisale giupanului Neculai Costin Hatma-
nul" 5) . La 26 Iunie 7210/1702 Constantin Duca scrie la cinstit
si credincios boiarinul nostru dumnealui Necolai Costin biv Hat-
man (?) sä cerceteze jalba lui Stefan Prajescu c-au fost cluciar
pe Potlog Statie pentru neste bani" ). Anul urmator, in Fe-
bruarie 1703, 11 regäsim in registrul bisericii catolice din Iasi:
Eleemosyna ab illustrissimo Nicolao Costyn generali: soli droll
K 3 grochu oulmiachi K. 2" 7). 0 luna mai târziu este trecut
iardsi in registrul mentionat Eleemosyna ab Illustrissimo Nico-
lao Kostyn generali exercitus bos 1 3"8). La 22 Mai acelasi an
semneaza ca hatman si parcalab Sucevei impreuna cu alti dre-
gatori o marturie pentru un sat Husii la tinutul Sucevei9). Tot
In 1703, ca hatman face o danie manastirii Barnovschi Mere-
dintând egumenului Milenti urmätorul act: Neculai Costin
Hatman si parcalab de Suceava facem scire cu scrisoarea acea-
sta ca marturie in ce chip am dat scrisoarea aceasta
in mainele rugatorului si egumenului Milenti din sfanta
mânastire Barnovschi, pentru un sat Volcinet., ce se afla in t,i-
nutul Sucevei pe apa Siretului, care sat a fost dat de parintii
mei ca ocina fratilor mei Petrasco Logofat, pe care insä 1-a aflat
1) Neculce Letop., p 269.
2) lorga N.. Studii i documente vol. I, p. 62.
3) Grecianu B Stefan. Viata lui Constantin Vodá Brancoveanu de
Radu vel LogofAt Grecianu, p. 109.
4) Iorga N. Procesele cAlugärilor dela SAnt Ilia, Acad. Rom. Mem.
sectiei istorice, Seria III, Tom. IV p. 7.
5) Docum CXXX/205, Academia Român5.
6) Documenul 10/15 Academia Românâ.
7) Iorga N. Studii i documente I. p. 64.
8) Ibidem.
9) Uricariu Vol. XVI p. 44.

www.digibuc.ro
 19

moartea in Valahia Mare si neavand el fii, ne-a ramas sus-

nurnitul sat noua doi frati; dupa aceea a murit i fratele meu
Ion Hetman i s'a Ingropat trupul in sf. manastire Barnova-
chi, care mAnästire a zidit-o mosii nostri. Eu asia dera am dat
numitei manastiri satul Volcinet cu zece vecini propri i asia
am hotarit ca sä ramie acestei sf. mondstiri i ocina cum si mo-
sie in veci; i nici fiii, de mi-ar da Dumnezeu, i nici nepotii sä
n'aiba voe a strica dania mea. Spre mai mare credinta am sub-
scris aceasta Nicolae Costin ').
Constantin Duca este mazilit in luna Septembrie 1703. In
cronica anonima atribuita de unii lui N. Costin i contestata de
C. Giurescu, se arata cum Domnul mazil a cumparat pe Jusuf
Aga Serascherul ca sa simuleze mazilia si cum Duca a mers la
Tarigrad intovarasit de boieri, printre care si Hatmanul Nicolae
Costin. Aici, spune d. Iorga, Costin a indeplinit o solie la boierii
emigranti din partea lui Duca.
La 25 Septembrie este numit Domn Mihalache Racovitä,
care-si ia numele de Mihai Vocia. A ajuns in scaunul domniei la
9 Noembrie si a boierit a treia zi dupa obiceiu. Nu gäsim nici
un act sau informatie cu vreo dregatorie a lui Nicolae Costin
pentru aceasta domnie. Mihai Vocla nu 1-a pretuit si 1-a tinut
departe de divanul tarii. In luna Mai 1704 il revedem MIA nici
o boierie in registrele bisericii catolice Maius. Eleemosyna ab
illustrissimo Nicolae Kostyn drob soli 3 K."2). La 7 August 7212/
1704 semneaza ca martor inteun act de vanzare Nicolai Costin
biv. Hatman; alaturi de el iscaleste si loan Neculce biv. vel-
aga; 3) .
Mihai Voda este mazilit la 13 Februarie 1705. Pana la ve-
nirea noului Domn, Nicolai fuge In Tara Romaneasca. Atunce
la mazilia lui Mihai Voda se támplasa de venise solu din Tem.
Munteneasca Toma Cantacuzino Spätarul si la acea spaima au
fugit si el din Iasi in Hangu, c.6. nu 1-au incaput vremea de frica
sä mearga in Tera Munteneasca. Impreunä cu Toma au fugit
si veru-seu Ilie Paharnicul Cantacuzino i cu Neculai Costinu
Hatmanulu4). I s'a scris de alti boieri sa se intoarca. A venit
in Moldova si s'a facut Impacarea cu Cantemirestii. In aceeasi
luna, Februarie 1705, este numit Domn pentru a doua oar& An-
tioh Cantemir; soseste in tar& in ziva de 25 Mai Boieri a treia
zi dupa obiceiu; pre Nicolai Costin biv vel Hatmanu, vel Vor-
nicu de Tara de Susu"81.

1) V. A. Ureche o. c. I p. 716. Acela0 act in Iorga N. Studii i do-

cumente vol. V. El. 405.
2) Iorga N. Studii i documente I. p. 65.
3) Ibidem, V. p. 406.
4) Neculce. Letop., p. 282.
5) Ibidem, p. 284.

www.digibuc.ro
 20

D. Giorge Pascu in Istoria literaturii romane. SecoluI

XVIII: Cronicarii moldovenesti i munteni" la pag. 45 afirma
urmatoarele: Sub Antioh Cantemir, in a doua domnie, Neculai
Costin este biv vel Hatmanu". Schita biografica a domniei sale
se bazeaza pe informatiile din cronicele lui Neculce i Nicolae
Costin. Credem cä este o scapare din vedere a d-lui Pascu, cand
afirma ca Neculai Costin n'a avut nici o dregatorie sub Antioh.
La 10 Iunie 1705, il vedem ca semneaza ca Logofat impreuna cu
Ioan Buhus un izvod de cumparaturile lui Racovita Logof. in sa-
tul Cojocari 9. La 22 Iulie acelasi an 7213 1705 Nicolae Costin vel
Vorrlic de Tara de Jos face zapis lui Costa§ Ttircul vel medel-
nicer ca-i da parte din Boianciuc (tinutul Cernauti) ce a fost
al unchiului meu Iancu, mare armas" i venita la irnpartiala
facuta de Miron Costin. Partea sa o dä lui Turcul weil er auch
unser Anverwandter ist, der meine Eltern auss der Tautege-
hoben und uns vieles Guthesgethan, auch meinem Eltern Geld
vorgesteckt". Dania o face femeii i copiilor lui 2 ) . La 12 Sep-
tembrie 1705 iscaleste cartea clerului i boierilor Tarii Moldovei
pentru sase manastiri grecesti: Nicolai Costin biv vel Batman").
Inteo carte a divanului din aceeasi zi, este mentionat ca vel
Dvornic, iar Ioan Neculce vel spatar. Acest act este semnat
de Acsinte Uricariul 4). La 29 Octombrie acelasi an, Nicolae ;3crie
lui Martin Catschi, generalul artileriei poloneze; li aminteste a-
cestuia despre propensissima volutas" fat& de raposatul sau
tata
Pentru anul 1706 documentele cu mentiuni despre Nicolae
Costin sunt mai numeroase. La 13 Ghenar 7214 1706, intr'un act
de vanzare al lui Antioh Cantemir semneaza mitropolitul, epis-
copii i boierii dregatori, intre care i Neculai Costin vei vornic
dolnei zemli i loan Neculce vel Spatar "). La 23 Martie acelasi
an, episcopii i boierii dau märturie lui Antioh Cantemir pentru
mosia i ocina cumpärate de el din sat din Chircani, tinutul
Falciului; printre boieri figureaza Neculai Costin vel Vornica
dolnei zemli 7). La sfarsitul acestui act se aflä mentiunea: Eu
Axinte Urcariul am scris acest zapis". Actul este interesant
pentru biografia lui Axinte Uricariul, despre care d. Iorga scrie:
Ca uricariu uneori îi zice diac,ceea ce e acelasi lucru. Axinte
se afla intai din cate acte de pe atunci cunosc 'Ana astazi la 17
1) Ghibinescu Gh. Surete si Izvoade. Vol. VIII, p. 327.
2) Iorga N. o. c. Vol. V., p. 406.
3) Uricariu vol. II, p. 104.
4) V. A. Ureche 1. o. 170.
5) P. Panaitescu. Influenta polong la cronicarii Gr. Ureche si M.
Costin, p. 215.
6) Arhiva I. p. 558. 9. Documenlul este publicat i in V. A. Ureche
o. c. I p. 215.
Melhisedec. Cronica Husilnr p. 163.

www.digibuc.ro
 21

Noernbrie 1707"1). Cine va scrie biogratia lui Axinte Uricariul

va tine seama de documentul din Melhisedec si de cel publicat
de V. A. Ureche i mentionat mai sus.
La 16 Mai 1706, Nicolai Costin scrie Spätarului sä meargd
intr'un sat sa facä o märturie incredintatd. Semneazd Nicolai
Costin velu Vornicu (Mu) divanu nefiind v (e) lu Logofatu2).
La 29 Mai, acelasi an, tot ca vomic da ordin lui Ion Bals biv vel
stolnic sa cerceteze o pArd. Isc Aleste in locul logofatului 3). La 7
Iunie 1706 cineva li leagd o carte pomenita de noi, scriind: ,.A-
ceasta. carte ce sa chiama cronic (u) lesesc (u) o am legat eu
tefan Pk lure cu toata cheltuiala dumisali Blagorodnic Ni-
colai K' velu ivor(nic) dolnei zemli Lt. 7214. Iuni 7" 3 bis.)
La 3 Iu lie semneazd o carte de judecatä Necula,i Costin el Vor-
nic NEBITNOST (in lipsa) vel Logofat 134 (in) divan4). La 15
Iu lie II gdsim martor inteun act de cumparaturd a lui Antioh
Cantemir; este vel vornic 5) . A doua zi, la 16 Iulie, Grigoras Jora
Jicnicerul este trimis printr'o catte domneasca sd meargd la
Pitcani (tinutul Carligaturii) sA aleaga pärtile de ocind si de
mosie a cinstitu, credinciosu boeriu Nicolai Costin vel vornic de
Pitcani ;(?) 6). La 4 August 7214 1706 semneazd un act pentru
o pird cu privire la Rotämpd-nesti. N. Costin t. Vornic nefiind
vel Logof. Actul este iscAlit si de Axinte Uricariul 7).
La 20 Iulie 1707, venit lui Antioh mazilia la Tighina, unde
se afla: Asa Antioh Vodä sdpand la Tighina, iar altii fi sapa pe
dánsul la Poartd". Mihai Racovitd este numit Domn pentru a
doua oard si soseste In scaunul Domniei in Noembrie acelasi an.
Stim din prima domnie cA Mihai Vodd nu a incredintat lui N.
Costin nicio dregatorie. Si acum Costin este tinut departe de
divan. Probabil cd s'a retras la tark. la vreuna din mosiile sale.
La 20 Februarie 1708, II gdsim la Iasi inteo scrisoare de mär-
turie a mosiei Mircesti; semneazd Neculai Costin biv. vel. vor-
nic La 15 Aprilie 7216 1708, Mihai Ravovitd scrie la cinstit
al nostru pärinte, Sfintia Sa Pahomie, episcopul di Roman si
cinstit boiarinul nostru dumm(e)lui Neculai Costin biv. vel vor-
meargd la Verciasti, sat la tinutul Neamtalui si sA facd

1) Jorga N. Istoria literaturii romanesti 2 Vol. IT, pag. 159.

2) Iorga N. Studii i documente vol. XXII pp. 237-238.
3) Ibidem, vol. Vli, p 107.
3 bis.) Pazkowski. Cronica.., verso filei 275 dela sfArsitul cronicir
lui Gwagnin. cota S. 2231. Academia Romang.
4) Rev. loan Neculce VI. p. 210 11; acelasi act in Ghibanescu Gh:
Surete i Izvoade XXIII p. 64.
5' Uricariu vol. XXIII, p. 268.
6) V. A. Ureche o. c. 1. D. 172.
7) Iorga N. o. c. vol. VII p. 108.
8) Uricariu XX p. 83.

www.digibuc.ro
 22

hotarul. Parise Antiohi Jora vel Logofat pe Vasile Cantacuzino

Spatarul, ca i-a luat din satul sku Vercestii 7).
La 4 August acelasi an, Nicolaus Costinus din Prazestz scrie
lui Francisc Racoczy, caruia i se declard humillimus et sincerus
servus"2) Un an mai tarziu, la 25 Sep. 1709, avem o mentiune
despre el cu privire la o deplasare a lui pentru o Ora (vacia-
rit) din valet 7210 1702 "si fiind Inteace vreme märsu acolo la
Cer nauti Dumlui Neculai Costin biv. vel Vornic" 3)
In Oct. 1709, Mihai Vodá, este mazilit pentru politica sa filo-
rusa. Boierii, nestiind cine va veni Donm, Antioh Voda sau
Constantin Duca, au chemat pe Nicolai Costin la Iasi dela mosia
sa, ca sa-i ocroteascã la venirea noului Domn. D acum gäsim
insemnari despre persoana sa chiar in cronica scriitorului nos-
tru: Ilie Cantacuzino, omul lui Antioh, poftit-au pre Neculai
Costin Vornicul, fiindu-i cumnatu i cumnatu i lui Constantin
Ducai Voda, de au venit la Iasi, pentru ca de s'aru tâmpla .

Domnia Wei data lui Constantin Voda aice in tara i sá aiba

si de grije lui Ilie Catargiul, ce fusese vistiernic mare" 4). A ve-
nit la Iasi, unde nu a zäbovit i pana sa soseasca vestea ce
Domn a numit, s'a intors la mosia sa. asaA Neculai Vornicul'
vazand ca s'au ispravit aceste, au purees la casa sa, nesciindu-se
nimica de domnia noua, cui s'au datu, macar ca dela Ilie Can-
tacuzino Vistiernicul veniau scrisori precum altul nu-i, ce An-
tioh Voda va fi Domnu" 5).
Mihai Voda a fost mazilit in ziva de 14 Oct. 1709. Aga venit
cu mazila, a facut caimacami pana la numirea noului Domn
pe Ioan Buhus vel Logofat i Ciocarlan fost vornec de Tara de
Sus "). La 16 Noembrie acelasi an a imbracat caftan de domnie
Nieolae Mavrocordat primul Domn fanariot. Pre Nicolai Vor-
nicul 1-au aflat vestea aceasta mergand pe cale la casa so" 7).
Domnul a trimis la Iasi car tile de domnie. Neculai Vornicul,
loan Buhus Logofatul i Antioh Jora Hatmanul sunt numiti cai-
macani de Nicola! Voda pana la sosirea sa dela Tarigrad. Era
Nicolai Costin Vornicul sezând la casa lui, iata, i-au venit i lui
carte dela Nicolai Voda sa se afle cairnacamu la Iasi; purees-au
dera si el pe porunca domneasca foro zabava la Ia.i, unde au
aflat i pe Enachi Gramaticul sositu in Iasi" 8).
Legaturile cronicarului nostru cu familia Mavrocordat sunt
mai vechi. Nicolai Costin era de mult in corespondenta cu Ale-
1) Docum. 12/275 Academia Româng.
2) Hurmuzachi IX. Supliment I p. 440.
3) Rev, Ioan Neculce VIII/930, p. p. 67-68.
4) N. Costin Letop. p. 71.
5) Ibidem, p. 72.
6) Ibidem,
7,
8) N. Costin Letop. p. 74.

www.digibuc.ro
 23

xandru Exaporitul Terzimanul, tatal lui Nicolae Vodd, acum

raposat. Exapritul se adresa astfel: Proto spatarului 'hatma-
nului) Nicolai Costin, bucurie. Máretia demnitatii este greu de
intalnit i apropiat si având nevoie de tine negresit s'a intre-
buintat de aducator scrisorilor mele. Fii sanatos" ').
La 11 Decembrie 7218/1709, ii gasim pe Nicolai Costin vel
Vornic semnänd un act de vänzare3).La 16 aceeasi luna, caima-
camii mentionati mai sus iscalesc o carte de juclecata. Printre
ei este si Nicolai Costin Vornic 3). Tot in luna Decembrie 1709,
11 regasim ca face daruri bisericii catolice din Iasi. December.
Extrenis elemosynis ab ilustrissimo Nicolao Kostin (slaninä, vin,
worec 4). Nicolae Mavrocordat intrat-au in Domnie in Iasi la 25
Ianuarie 1710. Era Duminicd; dupa ce au iesitu dela biserica
dom.neasca, dela utrine, au boeritu dupa obiceiu, boierii cel
mari; Nicolal Costinu Vornicu Mare de Tara de Jos" 3) .
In prilnavara lui 1710 trecut-au la Poartä prin tara i unu
solu Frantozescu anume Marchez Dezalor inaintea caruia din
porunca lui Nicolai Voda i-au esitu Nicolai Vornicul cel Mare de
tara de jos i pentru limba Latineasca esindu-i mai sus de Co-
pou inainte cu slujitorii, de 1-au petrecut 'Jana aice in orasu
la gazdd" 9. Probabil Nicolae Costin e secretariul donmesc"
caruia Désalleurs Ii dadu pentru ostenealä un ceasornic de aur
in valoare de patruzeci de scuzi 7). In vara aceluiasi an, Iosif
Pototki, voevodul Haleski, a venit dela Cernauti la Iasi. Tri-
mis-au pre Nicolai Vornicul de tara de jos pentru limba Le-
*eased. cu inchinaciunea si cercetarea venirii lui" 8). Lesii lui
Pototki au ramas i toamna in tara. Se'mbätau pe la cräsine
omorau prin tärg pre pamanteni. Nicolai Vodä asezase giu-
decdtoriu ostii Lesesci in alesese si Nicolai Voda pre
Nicolai Vornicul de tara de jos, sciind limba Leseasca, despre
partea so" 9).
In ziva de 13 Noembrie, Nicolai Mavrocordat este mazilit
dupa un an de domnie. Este numit Domn Dimitrie Cantemir,
un mare carturar al neamului nostru. Cantemir 1-a pretuit pe
NiColai Costin i 1-a mentinut in divanul &au, numindu-1 Lo-
gofat. Pus-au pre Nicolai Costinu vel Logofat""). La 3 Ianuarie
1) Revista Biserica Ortodoxa Romara, XVIII p. 263 si N. Cartojan,
Ceasornicul Domnilor. Rev. Istorica Rom. Iii p. 334.
2) Ghibanescu Gh. Surete i izvoade Vol. XXII p. 74.
3) V. A. Ureche o. c. I. p. 717.
4) Iorga N. Studii i documente vol. I, pag. 68.
5) N. Costin Let. 2T II pa 74.
6) Ibidem p. 76.
7) Iorga N. Istoria literaturii romanesti 2 Vol. II, p. 146.
8) N. Costin Letop. 2 T. II, p. 77.
9) Ibidem p. 78.
10) I. Neculce Letop. p. 302.

www.digibuc.ro
 24

1711, il vedem in aceasta ciregatorie semnand actul de federare

al tuturor breslelor din Roman1). La 16 Ghenar '7219/1711, is-
caleste ca vel Logofat un ordin al lui Dimitrie Cantemir pentru
cercetarea unei pricini de hotar 2). Cantemir sfatuindu-se nu-
mai cu sfetnicii sai cei tineri ca i dansul" nu consulta i pe
Logofatul Costin asupra legaturilor sale cu Ruil. Desigur ca
nu i-ar fi impartasit politica sa ruso-fila, deoarece Logofätul
Nicolae era credincios Turcilor si nu punea mari sperante in
Rusi. Tottisi din supunere fat& de Domnul sau, a semnat Uni-
versa1u1" lui Dimitrie Cantemir catre tara, prin care a chemat-o
la revolta contra Turcilor 3). Cantemir i Tarul Petru sunt in-
franti de Turci la Stanilesti pe Prut. Este numit Domn in Mol-
dova pentru a doua oara Nicolae Mavrocordat, care soseste in
tar& dupa caimacamia de o luna a Turcului Curt Mehmet si a
lui loan Mavrocordat. Nicolae Vodä boeri a treia zi dupä obi-
ceiu; pus-au pre Nicolai Costin vel Logofat" 1).
La 20 Ianuarie 1712, il gasim pe Logofatul Nicolae inteun
proces cu Safta Spatareasa, care au venit inaintea noastra
ne-au aratat un zapis de marturie dela D-lui cinstit i credin-
ciosul boierinul nostru Nicolae Costin vel Logofat i dela jup5.-
neasa D-sale Ileana, fata repos. Duca Voda, scriind in acel
zapis ea Dumlui Nicolae Costin vel Logofat §i cu jupaneasa
Deana, fata repos Duca V. V. pentru satul anume Ceplenita
(tinutul liar Mu) precum acel sat le-au fost dat de zestre de re-
posata Nastasia a reposatului Ducai Voda, care pentru acel sat
mai nainte vreme au avut multa para i galceava Doamna Ar as-
tasia cu Dnei Safta Spätäreasa.
Deci Dlui de mai sus numitul Neculai Costin vel
Logofat i cu jupaneasa D-lui Ileana, macar ca le-au
fost dat acel sat de zestre maica lor, Doamna Anastasia, va-
zand cartea de blestem a socotit crestinesc, au intors Eatul Ce-
plenita, de 1-au dat Dsale Saftei Spataresei, matusei lor (sera
lui Miron Costin), care s'a numit mai sus" 5 ) . La 1 Februarie
1712, semneaza vel Logofat un act, care este iscalit si de Axinte
Uricariul6). In primavara anului 1712, agentul suedez De Briant
convorbi cu Marele Cancelariu din ordinul lui Nicolae Mavro-
cordat. Dregatorul cu care a discutat De Briand in limba lati-
neasca este Logofatul Nicolae Costin7). La 18 Mai, acelasi an,

1) V. A. Uleche o. c. I. p. 715.
2) GhibanescuGh. o. c., Vol IX p. 335.
3) Iorga N., Istoria literaturii rom5nesti 2. Vol. II p. 154.
4) Neculce Letop. Tom. H, p. 341.
5) V. A. Ureche o c. I. p. 174.
6) Uricariul XV, p. 273.
7) Hurmu7.achi IX. Supliment I. p. p. 471, 81, 82, 84-88.

www.digibuc.ro
 25

il vedem tot ca Logofat intr'o carte de judecata peqtru ni*te

mod din targul Barladului 1).
Intalnizn pentru ultima data la 1 August 1712, ittalind lin-
preuna cu Ghedeon arhiepiscop i mitropolit Sucevii, episropli
alti boieri o marturie, prin care se confisca satul Boian din
tinutul Cernautilor, dela loan Neculce Hatmanul i jumatate din
satul Barbosi, din tinutul Falciului, dela Stefan Luca Viestier-
nicul, ambii plecati in Rusia cu Dimitrie Cantemir 0 se dau lui
Lupul Costache ce-au fost Vornic Mare 2). 0 luna mai tarziu, in
Sept. 1'712 s'a dus la tara pentru plimbare i pentru cercetarea
Mosi ilor si a bucatelor lui.... bolnavindu-se putine zile, muri.
I-au parut rau lui Nicolae Voola de moartea acelui boier, si-au
aratat deosebitä milä easei i nelasand coconi raposatul Ni-
colai, cu multa nevointä pentru pomenirea lui, au pus de au
scris istoriile terei Moldovei, care le scosese cu osteneala lui" 3) .
Logofatul Nicolae Costin acel vestit, care era si din pa-
rinti blagoradnic i Invatat, feciorul lui Miron Costin, i dintre
sine cu adevarat impodobit cu invatatura avea Nicolai Voda
Intru deosebitä dragoste i socotinta" 4) lasa o multime de da-
torii. Vaduva sa, Ilina Logofeteasa, se va judeca cu creditkrili
pentru datorille raposatului ei sot. La 1 Martie 1714. Logot6--
teasa Ilina, vaduva Logofatului Nicolae Costin, face danie satul
Piscani manastirii Neamtului 5). La 2 Aprilie, acelasi an, Epis-
copul Pahornie de Roman chiama o femeie sa yin& la divan, sa
fie Intrebata pentru un sat Piscani dela tinutul Carligaturii,
ce 1-au dat danie Doamna Ileana, Logofeteasa repousatului Ni-
colae Costin, ce au fost Logofat Mare, sfintei monastiri Neam-
tului
In 1715, Logofeteasa Ileana incepe procesele cu creditorii
cu privire la satul Cacacenii. Ghedeon mitropolit facem stire
pentru satul Cacacenii, dela tinutul Dorohoiului ce iaste din
satul raposatului Miron Logofatul i ramaind datorii neplatite
si a li Miron Logofatul si a lui Neculai Logofätul, mergea da-
tornicii de-si cearia sa li platiasca dela casa lui Neculai Logofatul
ramaind dumnealui mostenitor pe urrna parintelui sau si a
fratilor sai; dumneai Ilinca Logofeteasa a raposatului Neculai
vinit-au de s'au jeluit la Maria Sa vod; neavand coconi cu
Lcgofatul Neculai, are diiata sa nu sa amestece la mosiile dumi-
sale, nici de datornici sa nu aine suparare, ce sa tii nepotii
rudele dumisale moiile si sä plateasca datoriile; nepotul Ni-
eolae Costin, feciorul lui Ionita Costin Hatmanul i Miron Cuza
1) Antonovici I. Documente BarlAdene III pag. 1.
2) Docum. 51/10 Biblioteca Acaderniei Române.
3) Axinte Uricariul letop. 2 Vol. II. p. 172.
4) Ibidem.
5) V. A. Ureche o. c. I. p. 177.
6) Ibidem, 176. 7.

www.digibuc.ro
 26

Logof, ginerele lui Ionita. N'a platit Miron Logofatul 724 lei
lui Frangoli, iar Neculai Logof, lui Hagii Nith lei 430" la carele
este zdlog un odor al LogofeteSei; s'au dat satul Cacacenii cu
tot venitul lui feciorului lui Frangoli, ca sa vandza drept 1124.
De va incasa mai mult de '724 sä aiba a-i da la manila dumisale
logofetesei lui Neculai Logofatul"
In 1716, gasim un alt act, in care se rnentioneaza alte mosii
zalogite pentru datorii: Miron Costin a datorat lui Frangoli
suma de mai sus. Feciorii i nepotii lui Miron au apucat de tin
mosia lui i datoria lui de atata vreme sta neplatitã. Nepotii au
raspuns in fata domniei ca nu se vor apuca sä plateasca Satul...
pe Prut la tinutul Iasilor 1-au dat Nicolai Costin Logofät.Tornii
negutitorul 300 lei pentru datoria sa, si-au fost mai ramas nu-
mai un sat la tinutul Sorocii, anume Mätauti; nu s'a cuprins
datoriile cu el si aflandu-se si satul Cdcacenii, Sefärcenii si par-
tea Ballad, aceste la tinutul Harlaului, pe apa Jijiei, 1 satul
Barbosii, la tinutul Neamtului, care aceste sate au fost tinit in
partea lui Pätrasco Costin i dupä moartea lui, neavand el fe-
cior, au cazut pe seama fratine-sau lui Nicolae Costin Logof;
ca se apucasä el ca va plat datoria lui Frangole Vamesul". Sa-
tul Barbosi dat Nicolai de zestre nepoatei sale, fetal lui Io-
nita Costin Hatmanul maritata cu Ion Cuza Logofatul. Aces-
tuia i s'a luat satul de zestre i i s'a dat un alt sat din ale so-
crului sau Ionita Costin. Satul Barbosi dela Neamt i Mätäutii
din tinutul Sorocii s'au judecat sa fie in seama Ds. Ilenei Logo-
feteasa a lui Nicolai Logofatul sä-I vândä sa scoata odoarele
dumisale, ce sunt zalogite drept 60 lei la Hagi Ismail Turcul.
Satul Cdcacenii, Sefärcenii si cu partea Balicai dela tinutul
Harläului, s'au dat lui Pandele, feciorul lui Frangole VarnesnI,
pentru datoria de 725 lei a lui Miron Logofatur2).
Doi ani mai tarziu, la 6 Iunie 1718 o vedem pe Elena Lo-
gofeteasa a rdposatului Nicolai Costin, fata räposatului Ducai
Vodd" vanzand un sat lui Iordache Canta medelnicerul cu Pre-
tul de 600 lei pentru a plati o datorie la un Turcu, unde mi sä
präpädia neste odoara i alt prilej sa, plätescu eu n'arn avut, ce
mi-au cautat, a vinde moii1e, ce mi-au mai ramas in partea de-
pärintii miei". Semneaza greceste punand jos pecetea rapo-
satului ei barbat, cu coroana, o pasare i initialele N. K."3). A-
nul urmator, 1719, este in proces cu Calistru ce au fost jicnicier,
pentru mosia Barganani din judetul Neamt, dela tatal ei Duca
Voda. Viile au fost lucrate de Duca, apoi de fiul sau Constantin
si mai pe urind au ramas si pe seama cumnate-seu a lui Ne-

1) Iorga N. Studii i documente vol. V., p. 132.

2) V. 4. Ureche o. c. I. pp. 176-7. Un alt act analog din 21 Iunie
1716 in Iorga Studii i documente, V. p. 133.
3 ) Uricariu 25 P. 240 si Iorga 1st, lit. romfin. 1 Vol. II excurs. p. 48,

www.digibuc.ro
 27

culaiu Costin biv Hatman". Mosia se atribue lui Calistru 1). La

25 Mai 1727 are un alt proces cu Dane Donici Mare Vornic pen-
tru niste Donici se Judea cu Grigoras Beizade, fiul du-
misale lui Constantin Duca Voda i cu matusa durnniai Ileana
Logofeteasa a raposatului Neculai Costin ce-au fost Logofât
Mare 2). In 1730, o intalnim intr'un act de vanzare senmand.
pentru fratele ei Constantin Duca 9.
Dintr'un act din 1743 aflarn alte datorii ale raposatului Ni-
colae Costin Logofatul i ca la acea datâ vaduva Ilina Logof e-
teasa murise. Satul Grozestii din tinutul Lâpusnii, care mosie
au fost a rapausatului Nicolai Costin vel Logof. i avand dumn(e)
lui trebuinta de bani a-i da pentru niste odoara, ci era sâ
prapädeasca a giupanesii sale Domnita Ilina, care odoara, era
pusa zalog la niste negutatori streini, ì ajungand cu mare ru-
gaminte la sotul meu Constantin Turcul med(elnicer) puind
zalog o mosie a Domnitii Ilin.ii, anume Hlinita din tinutul Cer-
nâutilor, le-au dat sotul ineu sesäzeci galbeni de aur unguresti
la acea trebuinta. a dumilor sale si apoi neintorcand dum(n)ilor
banii aceia i tamplandu-s(ä) moarte sotului mieu l apoi
dum(i)sale lui Nicolai Costin Logof. i cerand eu banii la Dom-
nita Ileana sängura dumnsi den bunä voe dum(i)sale, au dat
mosia sa Hlinita de istov pentru acei seizeci galbini de aur cu
zapisul säu iscalit si de boieri mari, pe care zapis mi-au dat
Maria Sa Mihai Vad i ispisoc den taritura, care mosie dupä
aceea am stapanit-o cgiva ani. lard. mai 43e urma, dupa moarte
si a Domnitii Ilenii, in Domnia Märii Sale lui Grigore Ghica
Voevod s'au sculat dumn(e)lui Aristarho Hrisocoscul Leon vel
Spät(ar) fiind nepot de sorâ Domnitii IleanAi si au cenit giu-
decatk raspunzand cä nu se cade sä inem acea mosie Hlinita
pentru datorie lui Nicolai Costân Logf. din -frame cä cuconi
n'au avut cu Domnita Ileana i cu giudecata Mani Sale au luat
durnn(e)lui Aristarho Spat(ar) dela noi Hlinita si in loc Bli-
nitii i s'au afat de ne-au dat din mosiile, ce au fost a lui Nicolai
Costán Logf. satul Grozestii, care mai sus s'au scris 4).
.Judecata dintre Aristarh, fiul Saftei, alta Mc& a lui Duca
Batranul i dintre Turculet a fost in ziva de 6 Iu lie 7245/1737,
cand Grigore Ghica a dat uric de intäritura lui Aristarh 5 ). Deci
chiar in Iulie 1737, Logofeteasa Ilina munse. Gresit dateazâ d.
Iorga anul 7267/1759, cand crede cä IlMa trimite doua scrisori
lui Aristarh, nepotul ei de sora, fiul Saftei, altä fiica a Ducal
Voda 6).

1) Iorga N. Ist. lit. rom. 1 vol. JI excurs. p. 48.

2) Idem p. 49.
3) V. A. Ureche o. c. I. p. 178-9.
4) Manuscriptul 4295 fila 33 dela Biblioteca Academiei Române.
5) Ibidem, fila 31.
6) N Torga, Studii i documente vol. XXI 139.

www.digibuc.ro
 28

Nu cunosc niciun act, in care sa se .arate uncle a fost in-

gropat Nicolae Costin. Strämosii lui i fratele säu Ionit& Hatma-
nul au fost Ingropati in mAnastirea Barnovski, arela si Logo-i
fatul nostru i-a facut danie un sat Volcinetul. Probabil c
Nicolae Costin e inmormantat Una strämosii s&i.
N. Costin a fost un erudit. Dintre Moldovenii timpului sau,
numai Dimitrie Cantemir era mai Inv&tat decfa eL Despre cul-
tra sa, voiu arata mai pe larg la studiul oPerei sale. Inainte de
a termina acest studiu biografic, voiu mentiona dup& acte publi-
cate de d. Iorga In Studii i documente vol. NVI, primul datat
13 Octombrie let 7208,1699 la pag. 301 si al doilea cu indicatia
dup5., 1700 la pag. 302; ambele sunt scrisorile unui Nicolae Costin
contimporan cu cronicarul nostru.
Prin actul din 1699 N. Costin scrie fratelui sail mai mare,
cumnat Teodor Palade vel vistier, pentru o Tiganca de pe Ciau-
resti" care märitatà cu un Tigan al pitarului Ilie a facut patru
copii. N. Costin a luat doi Tigani i Pitarul doi. Mai t&rziu, Cos-
tin a schimbat Tiganii cu värul sari Neculai Soldanu, care ii
vinde In urm& Pitarului Ilie. Ma a la unn& acesta se aflá in
stapanirea celor patru Tigani si are sup&rare din partea oame-
nilor Vistierului. Sfärsitul scrisorii lui N. Costin cltre Vistierul
mentionat este astfel: Daru poftescu pe dumn(ea)ta s&
sup&rare durn. Pitarul Ilie s& i se ia vreunu Tiganu pan& oi veni
eu dela tinitu si atunci, daca va fi s& iau durn, eu m'oi asedza
cu dum(ea)ta. Aceasta poftescu i ma rog dum s& fii dum
natos 7208 Oct. 13. A dumi(tale) mai micu i plecatu frate
slug& Nicol(ae) Cost(inur. ..kcesta este cuprinsul scrisorii din
1699.
Actul datat dupa 1700, este tot o scrisoare a acelRiasi Nico-
lae Costin acum viitori logofat catre värul s&u Nicolae Sol-
danu, prin care se confirm& c6, primul schimb& cu al doilea cei
doi Tigani pomeniti in scrisoarea de mai sus. Oricare biograf
al Logofatului Nicolae ar fi fost ispitit sä intrebuinteze i aceste
scrisori. Ins& Nicolae Costin din aceste acte nu este cronicarul
nostru, ci nepotul säu un viitor logof&t, fiul lui Ionitä Hatma-
nul, pe care 1-am vitzut printre succesorii mosiilor Logof&tului
Nicolae Costin. Mai afirm ca aceste scrisori sunt datate eronat
1699 si 1700 pentru urmätoarele motive: Tot in vol. XVI al d-lui
Iorga se allg, doll& documente, unul din 5 Mai 7233/1725 si altul
din 15 Mai acelasi an. In, actul din 5 Mai 1725 se arata schimbul
de Tigani dintre N. Costinu i värul säu Neculaiu Soldanu; is-
c&lesc ambit i alti martori. Celälalt act din 15 Mai este o scri-
soare a lui Neculai oldanu cAtre Pitarul Ilie, prin care trece
asupra ultimului cei doi Tigani, ce-i are dela Nicola' Costin.
Dula& expunerea acestor dou& documente din 1725, se poate
lesne vedea c& cel datat de d. Iorga dup& 1700 si publicat la
pag. 302 este unul i acelasi act cu mid deosebiri cu cel din 5
Mai 1725, adic& scrisoarea, prin care N. Costin schimba doi Ti-

www.digibuc.ro
 29

ganl cu värul säu Neculai cr:oldanu si cä scrisoarea datata 13 Oct.

1699 publicata la pag. 301, a lui Nicolae Costinu catre cumnatu-
sat' Teodor Pa lade este posterioar& actului din 15 Maiu 1725,
adica zapisului prin care Neculai Soldanu a vändut Tiganii dela
N. Costin, Pitarului
In ordine cronologica aceste patru acte vin in felul urma-
tor. 1. Actul din 5 Mai 1725 dela pag. 318 si cel dupa 1700 dela 1..ag.
303, care este o variant& a primului, scrisorii din 5 Mai 1725.
2. Zapisul din 15 Mai 1725 dela pag. 319. 3. Scrisoarea datat& 13
Oct. 1699 si pe care o considerarn ulterioara zapisului din 15 Mai
1725, este din 13 Octombrie 1727, intrucat pe Teodor Pa lade il
gäsim Mare Vistier in primul an de donmie a lui (krigore Ghica1).
Teodor Pa lade nu mai rämäne vistier niciun an, caci Ghica din
boierii sai cei de tara, ce-i boierise la venirea Domniei Sale In-
taiu pe Sandu Sturza din Spatar Mare 1-au facut vel Vistier-
nicu". Dupa doi ani impliniti de domnie, Ghica face Ban Mare
pe Vistiernicul Pa Jade mazilit 2).
In f ata dovezilor oxalate, nu mai incape nicio indoiala cä
cele doua scrisori din 1699 si dui:4 1700, publicate de d. Iorga la
paginele 301 si 302 in volumul citat, nu privesc pe cronicarul
nostru Nicolae Costin, ci pe nepotul sau numit ea si el, ca ele
sunt eronat datate l ca urmeaza sa se rectifice datarea in sen-
sul arätat de noi.
In concluzie: Nicolae Costin, al doilea fiu al lui Miron, s'a
näscut pe la 1660. facut primele studii la colegiul iezuit din
Iai si a fost crescut in spiritul culturii catolice. In 1684, a fugit
cu total sau in Po Ionia unde continuat studiile. Intors in
Ora in 1685, a fost numit treti-logofat facut cariera poli-
tica. Sub cumnatul säu Constantin Duca in 1693-1695 a fost
mare hatman. Sub Antioh Cantemir in prima domnie Dec. 1695
Sept. 1700, s'a refugiat in Muntenia la curtea lui Brancoveanu.
In Sept. 1700, la reintoarcerea lui Constantin Duca in scaunul
domniei, N. Costin si-a, reluat hätmania. In timpul 1703-1705
sub Mihai Racovita, Nicolae a fost indepartat din divan, precum
si dela orice dregatorie. In 1705, la venirea lui Antioh ca Domn
a doua ()ark s'a produs impacarea si a fost numit vornic de Tara
de Sus. In 1707, cu a doua domnie a lui Racovita, Nicolae a fost
iaräi indepartat din dregatorii. In 1709, este numit caimacam
de Nicolae Mavrocordat si Mainte de numirea acestuia, boleti
i-au cerut ocrotire, stiindu-1 bine cu Antioh i hind cumnat lui
Constantin Duca. Sub Nicolae Mavrocordat in prima domnie
1709 1710, Nicolae Costin a fost vornie de Tara de Jos. In 1710,
Dimitrie Cantemeir 1-a facut Mare Logof&t, dreg&torie, care si-a
mentinut-o si In domnia a doua a lui Nicolae Mavrocordat.
Stlind leseste, slavoneste, greceste, latineste el a servit ca tal-
1) Amiras Letop. p. 157.
2) Thidem, o. 159.

www.digibuc.ro
 30

maciu misionarilor, care treceau prin tara. A murit in Sept. 171:1

in varsta cam de cincizeci ani, mai tanbx ca tatal sau Miron.
La moartea sa au ramas o multime de datorii neplatite.
Dupa moartea Logofatului Nicolae Costin, datornicii si-au
impartit moiile, pentru care s'au judecat cu Logofeteasa Ilina.
Nicolae Logofatul a facut danii bisericilor si a fost credincios
Domnilor. In plus a fost iubit i pretuit de Domni si de boieri.

CAP. II.

Istoriografia Moldoveneasca pan& la Nicolae Costin.

S'a crezut multd vreme ca istoriografia rnoldoveneasca s'a
nascut in mijlocul manastirilor donmesti, ca la inceput cronica
era un pomelnic legat de persoana Domnitorului i num.ai tarziu
pomelnicele au fost redactate de carturarii slavoni. Aceasta pa-
rere emisa de I. Bogdan a fost sustinutd cu multa convingere
de d. Iorga. Alti istorici ca I. Ursu, I. Minea si I. Vladescu cred
ca analele s'au scris tarziu la curtea Domnului, pe vremea lui
Stefan cel Mare.
In prezent, in privinta originii cronicelor romanesti, se im-
pune parerea d-lui Vasile Grecu. Spre deosebire de istoricii
d. Grecu pune inceputurile istoriografiei la noi in legatura
cu aparitia cronografelor. Acestea, rezumate bizantine de isto-
rie universalk incepand dela zidirea lumii, au trecut la Sarbi si
dela ei la noi. D. Grecu a observat ca la majoritatea popoarelor
din jurul nostru s'au intercalat in cronografe evenimente din
istoria lor. Astfel s'a intamplat si la noi.
In urma acestei teorii, originea cronicelor romanesti trebue
cautata in indemnurile venite dela hronografele bizantine, in-
trate in tara prin intermediul Sarbilor. Pomelnicele din 'lianas-
tiri au servit mai tarziu ca material pentru cronica. Acestea
runt parerile istoricilor in privinta originii istoriografiei.
Cele dintai cronici au Lost in slavoneste. Cele mai vechi
cronici romanesti scrise in slavoneste, sunt considerate letopi-
setele dela Bistrita i Putna, care ni s'au transmis inteun ma-
nuscript clela sfarsitul secolului al XVI-lea. D. Olgerd Gorka a
descoperit in Biblioteca din Mnnchen in manuscriptul 952 o cro-
nica din anul 1502; a fost adusa de o solie moldoveneasck care
venise sa ceara un medic pentru Stefan cel Mare. Schedel me-.
dicul orasului Niirenberg a copiat cronica solilor moldoveni In
limba germana. Ea este intitulata: Dy Cronycke des Stephan
Voyvoda aus der Wallachay' i cuprinde istoria Moldovei intre
anii 1457-4499.
Letopisetul dela Bistrita a lost descoperit si publicat Intaia

www.digibuc.ro
 31

data de I. Bogdan si contine primele tiri crise la noi despre

istoria Moldovei. Dupa I. Ursu, I. Vladescu i L Minea, letopi-
setul a fost scris la curtea lui Stefan cel Mare. Bogdan afirma
ca este mai vechiu decat letopisetul dela Putna. Letopisetul,
cunoscut si sub denumirea de anale, lnirä istoria Moldovei pe
scurt dela Dragos 1359 pan& la Petru Arm. 1456.
Domniile dela Dragos para la Alexandru cel Bun sunt re-
date dupa pomelnice, iar cele dela Alexandru la Petru Voda Aron
sunt tratate mai pe larg si au arnanunte considerabile. Letopi-
setail dela Bistrita s'a transmis impreuna cu alte cronici; asa
el precede cronica lui Macarie, a lui Marie, cronica moldo-po-
Iona si se afla si in sbornicul Academiei Teologice din Kiev
Letonisetul dela Putna este sells la curtea lui Stefan cel
Mare. Contine Analele dela Bistrita plus faptele din istoria
Moldovei dela 1457, inceputul domniei lui Stefan cel Mare, pan&
in 1525, moartea lui Petru, fiul lui Bogdan cel Orb; deci donmia
lui Stefan cel Mare, care ocupd cinci sesimi din cronica i dom-
niile lui I3ogdan i ptefänitä precurn i unele stiri de istGrie uni-
versala despre luarea Belgradului de Turci i lupta dela Mohaci,
care alcatuesc la un loc numai o sesime din cronica. Letonise-
tul dela Putna a circulat in mai multe versiuni; tina din ele este
cronica dusä la Nürenberg in 1502. Redactorii letopisetelor men-
tionate sunt necunoscuti.
Mai taiziu, Petru Rare§ imitä pe tatal säu Stefan si insar-
cineaza pe ieromonahul Macarie sa continue in slavona cro-
nica Moldovei. Scriitorul afirmä in prefata ca a urmat poruncii
lui Petru Rares i Logofatului Teodor Bals. El li incepe cronica
sa dela 2 Iu lie 1504, ziva mortii lui Stefan cel Mare si o duce
pana in anul 1542, adica domniile lui Bogdan, r.,!teffinitA Petru
Rams intaia oara, Stefan Lacusta 1 inceputul doihniei a doua a
lui Rares Versiunea aceasta ni s'a transmis in sbornicul dela
Kiev scris de Isaiia dela manastirea Slatina si a fost publicata
de I. Bogdan "in vechile cronice moldovenesti pana la Ureche".
Mai tarziu Macarie a sells i continuarea domniei lui Stefan
Rares, Versiunea completa a cronicii lui Macarie s'a aflat in
letopisetul lui Azarie publicat de I. Bogdan in Analele Acade-
miei Române.
Macarie a avut model cronica lui Manasses, care circula in
traducere slavona.
Si Alexandru Lapusneanu a vrut sa aiba trecutä in leto-
piset domnia re. El a ponmcit Egumenului Eftirnie sa continue
c.r6nica lui Macarie. Pe la 1554-55 Eftimie a inceput sa scrie
cronica Moldovei dela domnia a doua a lui Petru Rares 3542,
necunosct nd partea doua a letopisetului lui Macarie, si-a con-
tinuat-o pana '4n 1553, 1351'4 la zidirea mänästirii
Petru Schiopu a urmat si el exempaii inaintasilor sai si a
pus carturari s5 continue istoria Moldovei. El a indemnat pe
calugärul Azarie, care a scris intre anii 1574-71. Acesta a cu-

www.digibuc.ro
 32

loscut versiunea completa a lui Macarie si nu a utilizat cro-

nicailui Eftimie. Azarie dupa exemplul predecesorilor sai a ada-
ogat AnaleIe dela Bistrita i Putna, precum i cronica lui Ma-
eakie In versiunea completa pan5, la 1552. De aci el scrie cronica
sa pana la anuI 1574, urcarea in scaun a lui Petru Schipul, mile&
intervalul de douzeci i doi de ani. Azarie s'a calificat singur
nemernicul ucenic a lui Macarie". Ca si acesta a imitat aceeasi
cronica a lui Manasses. Azarie are marele merit ca a reunit la
un loc cronicile anterioare formand letopisetul moldovenese
fn slavoneste, dela domnia lui Dragos pana la urcarea lui Petru
Schiopul in scaunul Moldovei 1574. Cronica sa a circulat inteun
manuscript, care contine o cronica universal& impreuna cu niste
anale sarbesti i letopisetul moldovenesc slavon cu titlul: Po-
vestire in scurt despre Domnii Moldovei". Letopisetul lui Azarie
publicat de I. Bogdan in Analele Academiei Romane e format
din: 1) Analele Moldovei dela 1359 1518; 2) Cronica iui Ma-
carie in versiunea 1504-1552 si 3) cronica lui Azarie dela 1552
1574 numita l letopisetul lui Azarie.
afara de Analele dela Bistrita i Putna si de cronicile lui
-Macarig, Eftimie l Azarie, a mai circulat in slavneste o cronica
sal:mm*4 numita Voscrenscaia letopisi" ur corn de cronici ru-
'sesti dela sfarsitul secolului XVI. Cronica are titlul: Poves-
tire. pe -scurt despre domnii moldovenesti de cand s'a inceput
Tara Moldoveneasca". Ea incepe cu o legenda cu originea latina
a neamului. Trece la descalicatul lui Drago i cuprinde istorla
Moldovei pan& la suirea pe tron a lui Bogdan, fiul lui Stefan
cel Mare, in 1504. Este o versiune a Analelor Putnene. Si in Po-
Ionia s'a pastrat o cronica numita gresit a lui Brzeski. Un sol
al regelui polon Sigismund August, aflandu-se in Moldova,
transcrie cronicele moldovene. Letopisetul sau 1nirA evenimen-
tle Moldovei dela 1359 la 1563. Pentru epoca 1359-1552, solul
polon a copiat Analele dela Bistrita i Putna precum i cronica
lui Macarie In versiune completa. Partea din cronica dela 1552
1563, adia, domnille lui Alexandru Lapusneanu, prima si a doua,
a lui Despot 0. a lui Tomsa, este originala. El a sells cronica
din informatiile luate dela boieri. Cuprinsul ei este diferit de
eronicile slavone cunoscute, care trateeaza intervalul men-
tionat.
Cronica Moldo-PolonA a fost publicat& la noi de Hajdeu
in Arhiva Istorica din 1867, de Bogdan in Vechile cronice mol-
dovenesti pana la Ureche", tot de acelasi in Cronice inedite
atingatoare de Istoria RomAnilor, precum si de d. P. P. Panai-
tescu in Revista istorica Romana".
Spre sfärsitul secolului XVI, influenta culturii slavone in-
cepe sa slabeasca. Mihai Viteazul trimite un sol imparatului
Rudolf cu o misiune scrisa in romaneste: Rogu Mariei Tale O.
crezi pe omul nostru pre Grigorie Postelnicul de ce va grai". In
aceasta vreme circula in manuscripte in traducere romäneasc5
Alexandria si legenda Troadei. In prima jumatate a secoluluJ
www.digibuc.ro
 3'i

XVII incepe al doilea curent de talmacire al cärtilor slavone in

toate provinciile românesti. In Muntenia si Moldova avem tipa-
riturile romanesti ale lui Matei Basarab i ale lui Vasile Lupu,
iar in Ardeal cele ale Ungurilor cu scopul ca sä atragä pe Ro-
mani la calvinism, precum i tipäriturile religioase ale Roma-
nilor.
Din acest al doilea mare curent de talmacire, (primul fusese
in secolul XVI cu tipäriturile lui Coresi) face parte Vornicul
Grigore Ureche, un invätat boier moldovean, care a studiat in
Po Ionia la Lwow. Acesta a redactat cronica sa intre 1642-1647
in graiul romanesc. In prefatä, märturiseste ca s'a apucat sa
scrie ca sa nu se 'niece anii cei trecuti a toate tarile i sä nu se
stie ce s'au lucrat sä se asemene fiarelor i dobitoacelor celor
mute si fara minte". Cronica acestuia a fost completata intre
1654-60 de Simion Dascälul. Ambii Grigore Ureche Vornicul
Dascalul au scris: Carte ce se chiama letopiset ce in-
tr'insa spune cursul anilor i descälecarea Tarii Moldovei si
vieata Domnilor". Rana astazi, nu cunoastem inaintea acesteia
alta cronicä in româneste. C. Giurescu a afirmat in Noui con-
tributiuni la studiul cronicelor moldovene" cä au fost cronici
scrise in romaneste Mainte de Ureche. Bazat pe un citat al lui
Simion Dascalul a crezut ca letopisetul moldovenesc e o cronica
interna redactatä in romaneste i scrisä de Eustratie Dragos Lo-
gofatul". Cronica nu ni s'a pastrat. Gr. Ureche, Simion Dascalul
au utilizat urmätoarele izvoare: letopisetul moldovenesc scris in
slavoneste, letopisetul lesesc i cel latinesc, cronica lui Al. Gwag-
nin in traducere polona a lui Martin Paszkowski, letopisetul un-
guresc i o cosmografie latina de tipul lui Sebastian Minster.
Letopisetnl lor cuprinde istoria Moldovei dela descälecatul
lui Dragos 1359 panä la gonirea lui Aron Voda din dornnie de
catre Cazaci 1595.
Dupa Grigore Ureche Simion Dascalul, un alt cärturar,
Logofätul Miron Costin, invatat tot in scolile polone, s'a gandit
sä infatiseze originile neamului rnoldovenesc, aratând descale-
catul dintâiu dela Traian. In 1672 scrie De marnul Moldoveni-
lor din ce tart, au iesit stramosii lor" in cinci capitole i trateaza
despre neamul Moldovenilor, despre imparätia Ramului, despre
Dachia, despre Traian impäratul Râmului i despre cetatile ta-
rilor acestora.
Mai târziu un fiu al cronicarului, probabil Patrascu a mai
adäogat douä capitole despre De numele neamurilor acestor
tari si de portul lor g de limba graiului; asijderea si de tunsura
capului si cat au trait aceste locuri cu oameni dupl descaleca-
rea lui Traian cu Romani dela Italia". Pentru descálicatul din-
tâiu a pus marturie dupa predoslovie, urmatorii istorici:
Bonfin Ungurul, istoricul de Dacia, Dion, Eutropius, Gario, Ca-
vatius. Ultimii patru, spune C. Giurescu au fost cunoscuti nu-
mai din citatele lui Toppeltin. Tot Miron indicd acolo I isto-
ricii, care au scris de lucrurile Moldovei dupa al doilea desca-
3

www.digibuc.ro
 34

lecat: Dlugosz, istoricul lesesc, Cromer, Strikowskie, Piasinskie,

episcop de Premisla, Bielscki. Miron avusese de gand sä scrie
Letopisetul dela Traian pana in zilele sale. Vremurile 1-au facut
sa päräseascd acest plan si in 1675 a dat la iveala numai Leto-
pisetul dela Aron Vodd la tefänitä sna Vasile Vodd.".
Noll& ani mai tarziu Miron scrie o poema in limba polonä,
in care vorbeste despre Daci, de cuceririle Romanilor, de ce-
tatile vechi, de pustiirea lor de 'Mari. de a,1 doilea descalecat,
despre numele Muntenilor si Moldovenilor, titlurile Domnilor,
limbä si religie. Miron Logofdtul a aratat lumii cä suntem de
origine latinä si cá desi despartiti Moldovenii, Muntenii, Arde-
lenii, Maramuresenii formeazd, o colonie romana de aceiasi
limbä. Tot Miron a tradus din latineste Nota cursorum Tran-
sylvarliae" partea doua din opera Sasului Laurentiu Toppeltin
Origines et occasus Transylvanorum".
Aci se gasea istoriografia Moldovei, cand a inceput sä scrie
un alt cronicar mai invätat de cat predecesorii sai, anume Nl-
colae Costin.
Logofdtul Nicolae propus sä scrie istoria Moldovei si a
nearnurilor din jur dela zidirea lumii pana in zilele sale sau
pand unde Ii va lungi Dumnezeu vieata si a dat la ivealä nurnai
letopisetul Moldovei dela zidirea lumii pand. la 1601, sf:Irsitul dom
niei Irimiei Voda, amplificand De neamul Moldovenilor din ce
tar& au iesit stramosii lor" de Miron Costin, Carte ce se chiamd,
letopiset, ce intr'insa spune cursul anilor si descälecarea Tarn
Moldovei i vieata Domnilor" de Grigore Ureche i Simion Das-
calul, precum i o parte din letopisetul Moldovei dela Aron Vodä
intocmit de tatane-sau, Logofatul Miron. Pe langa acest
letopiset monumental, Nicolae Costin a mai sells Cronica
domniei dintai a lui Nicolae Vodb. Mavrocordat" si a prelucrat
dupa Guevara Cartea strälucita a marelui imparat Marcu Au-
reliu cu ceasornicul Domnilor" pe care a intitulat-o numai
Ceasornicul Domnilor".
Mihail Kogalniceanu intai si pe Irma altii au atribuit Logo-
fdtului Nicolae cronica anonima dela Eustratie Dabija la sfar-
situl rasboiului dela Pultava 1709 sau pana la domnia intaia a
lui Nicolae Mavrocordat. C. Giurescu a combatut aceastä idee
a ardtat, färd a mai putea cineva reveni asupra chestiunii, in
Contributiuni la stucliul cronicelor moldovene" cd nu poate fi
vorba de o cronica a lui Nicolae Costin.
Operile istorice: letouisetul dela zidirea lumii la 1601 si cro-
nica domniei din tai a lui Nicolae Voda in Moldova, s'au pästrat
in intregime sau partial in urmdtoarele manuscripte dela Aca-
demia Romana: 37. 53, 56. 58. 59, 104, 115, 120. 123, 125, 168, 232,
233, 236, 238, 239, 240. 241, 252, 253, 254, 256, 266, 268, 340 352,
353. 354, 400, 401, 492. 503. 5130, 601, 731. 932. 1298. 1665, 2305,
2575, 2690, 2715, 2942. 3056, 3057, 3067, 3410, 3439. 3532, 4225. 4456,
4797, 5367. si nr. 6. 70, 75. 83, 91, 116, 123, i 132 dela Biblioteca
LTniversitatii din Iasi .

www.digibuc.ro
 PARTEA II

Letopisetul dela zidirea lumii

www.digibuc.ro
 CAP. I.

Letopisetul dela zidirea lumii la sfarsitul Domniei Irimiei Vodä.

Nicolae Costin s'a gandit sä scrie mai pe larg decat prede-
-cesorii sai Grigore Ureche, Simion Dascalul i Miron Costin, le-
tcpisetul rii i anume dela zidirea lumii 'Ana in zilele sale
sau pana uncle Ii va lungi Dum.nezeu vieata. Dupa ce in predos-
lovie lauda rostul istoriei, copiind intocmai pe Strijkowski, Lo-
gofätul Nicolae expune planul i materialul ce va cuprinde leto-
pisetul sail. De vreme ce am aratat lauda i rostul istoriei, so-
cotit-am, iubite cetitoriule, ca i aice in tam noasträ mai mult
folos va face letopisetul tarii noastre, arätand descalecarea tarn
noastre de cine-i descalicata i pe ce vreme au venit Traian im-
pazatul Romei intr'aceste parti de loc si din ce pricina si cum
o au asezat. Asijderea avem sä aratam mai inainte de venirea
lui Traian imparatul ce neam au locuit pre aceste locuri i ce
nume au avut si de unde au nemerit pe aceste locuri, cu care
vom ardta si sämintiile a altor noroade, incepand de dupa po
top si vom arata si ce stima inca de mai inainte de venirea lu
Traian, mdcar cä mai pre scurt, de cum ar fi datorie sä scriem.
Ca nu putinä osteniala iaste a lua de cateva sute de ani trecuti
peste mie, in care ani nime n'au ameletat cu scrisoare, färä o
soma de basne a unui Mihail Calugärul si a unui Simeon, de
pre carii s'au fost lunecat si raposatul Grigore Ureche Vorne-
cul. Iar mai pe urma tatal nostru, 1\gron Costin Logofatul, cu
multa ostenealä si in oare Cativa ani au inceput a scrie descäle-
care Tdrii de Traian; iar mai pre scurt de cum vei afla acest
1etopiset al nostru, caci vremea nu 1-au lasat a-1 scrie pe largu.
Insa dela dansul avem incepatura $i lui i-au fost mila a arata
ocarile si basnele lui Misail Calugärul si a lui Simeon. idupd,
ce vom aräta descalicarea taxii noastre, cum s'au pomenit mai
sus, arata-vorn pre urma cine o au pustiit i pe ce vreme si de
au mai trait pre aceste locuri vreun neam. Dupa ce s'au pustiit,
pe urmä vom scrie si descälecare Tarii cu Dragos-Voda, pe ce
vreme s'au tamplat, incheind i letopisetul scris de Ureche Vor-
necul pana la dornnie lui Aron Voda; inca mai pre largu vom
scrie, pomenind si alte stapanii megiese i ce s'au lucrat in par-
tile megiesilor nostri. i dela Aron Vodd, de unde au inceput a
scrie Miron Logofatul pana unde ne va lungi Dumnezeu cu vre-
mea si viata. Iara, a pomeni de niste letopisete pre urma. scrise

www.digibuc.ro
 38

de boieri de tarä, nu socotesc altä, färä, cat ocara a h sä face la

veacii viitori de i-asi pomem; cä si la istorii a le scrie
pre largu trebue i invätätura i tiinta altor täri, cari acie nu
o au avut. Asa ce am putut, nu cu putinä ostenealä, ce cätiva
ani si din toate unul acesta letopiset. Nice sä, socoteascä oricine
cä iaste putin lucru a scrie si a läsa in veaci scrisoare cu faptele
stäpaniilor.
§1 de vei ceti letopisetele altora uitändu-te si la acesta
unul i inteunul, toate vei cunoaste pre larg osteniala noastrá
ca printr'o oglindä vei privi si a megiesilor lucruri. Primeste
dar, iubite cetirorule, acastä a noasträ osteneala, care o inchin
cu bunä priintä i voe plecatà, pre kinga care rog pre
Dumnezeu däruiascä cuget bun, sä citesti cu inimä bunä
cu indemnare, privind ca printr'o oglindà viata Dornnilor tre-
cuti si a noasträ trucla neuitänd-o pururea Amin". Despre pre-
doslovia adresatá Domnului vom scrie la alt capitol.
Letopisetui Moiciovei de N. Costin dela zictire la 1601, se O..-
seste atat integral cat si partial in urmätoareie manuscripte: 53,
59. 104, 11a, 1k,U, 13, 125, 16d, 232, 236, 23d, 24U, 2bz, 23, 254,
256, 266, 268, 338, 340, 352, 353, 354, 400, 401, 492, 503, 580, 601,
731, 932, 129d, 1665, 2305, 2575, 2690, 2715, 2942, 3056, 3057, 3067,
3410, 3439, 4161, 4456, 4797, toate din Biblioteca Acaciemiei Ro-
mane §i nr. 70, 76, 68, 91 si 110 dela biblioteca Uruversitatii
din Iasi.

CAP. II

Descrierea manuscripteior de mai sus.

Manuscrisul 53 cu incepitura letopisetului Tarei Moidovei i).
In folio mic. foi 437. Secolul XVIII 1766. Däruit de D. A.
Sturdm la 1875. Scriere cirilicA de aceeasi mänä. Sunt scrise
numai 426 file; restul albe.
Manuscrisul contine: Titlul: Hronografu care se chiama
moldoveneste scrisoare anilor, scris CUM sd va arata innainte,
cine ce au sets, i s'au sets in zilele pre luminatului si pre
inältatului Domnu i stapanitoriu a toatä Moldavia, loan Gri-
gorie Alexandru Voevoda, in anul dela zidire lumii 7274, iar dela

11 Descris de I Bianu. Catalogul manuscriptelor romänesti I. p. p.

128-122; V. A. Ureche, Miron Costin p. 40; C. Giurescu De neamul
Moldovenilor" p. XIV.

www.digibuc.ro
 - 39

intrupare lui Dumnezeu Cuvantul 1766 luna Martie 27 de

zile intru pornenire räposatilor Domni a parnantului Moldovii,
cu toatä cheltuiala Post(elnicului) Alex(andru) Hurmuzache"
(fila 2). Precuväntare (Kogälnic. ed. 2, I r II p. 1'77 (fila 2).
Precuväntarea lui Neculce (filele 2-3v) Predoslovia, adica
mai inainte cuvântare din descälicatul Thai Moldovii dintai
o niamului moldovenesc, catra cetitorii acestii carti de M. Cos-
tin (f. 3v--6v). Pinax adeca scara (7-10v). Descalecatul dintaiu
de M. C. in sapte capitole (file 11-35v). Incepatura leatopise-
tului Tarai o prescurtare a descalecatului dintaiu de
N. Costin, continând patru capitole: Cap. 1, Incepätura din To-
gormul (cap. V). Cap. 2: Razboiul lui Traian impäratul Romii
cu Datii. Cap. 3: De pustiire tarilor acestora ce era cu Ramleni
asezate si cap. 4: Descalicarea Tarii Moldovii cu Dragos Voda
dupa risipa dintai si in continuare se afla tot o prescurtare
din letopisetul lui N. Costin, dela Dragos la Aron Vocla in 45
capitole (adica cap. 5_49). Incepatura letopisetului se gaseste
in manuscript astfel: Descälicatul dintâiu in 4 cap. (file 35v-49)
letopiset dela Dragos la Aron Vodä (f. 44-109v). La fila 109v co-
pistul a scris: Rana aici s'au gasit scris leatopisätul Tait" Mol-
dovii de Ureache Vornicul". Letopisetul lui Miron. Logofatul
(file 109-187) o fila alba (188). O sama de cuvinte" (file 189
201) si cronica lui loan Neculce dela Domnia Dabijii Vocia cap.
78 (file 201-426) fila 298 (alba) zece file albe ; (427-436). Pe
fila 437 e o insemnare din 1839.
Acest manuscris a facut parte din Biblioteca dela Miclau-
seni a lui Sturdza si e mentionat in Arhiva pentru Istorie, Ar-
heologie i Filologie Vp. 142 in articolul Biblioteca d-lui Dimitrie
Sturdza dela Miclauseni".
Manuscrisul 59 cu descalicatul dintaiu din 16 capitole
letopisetul dela Dragos la.capitolul Pentru 2 ficiori ai lui Alixan-
dru Voda si de razboaele lor"
In folio, 294 foi. Secolul XVIII. Daruit de A. Navrea la 1886.
Scris de aceeasi mana. Titlurile capitolelor i initialele zacele-
lor cu rosu. Pe fila 1, insemnarea: Cronica Marelui Logofät al
Moldovei Nicolae Costinu". Manuscrisul cuprinde: 1) descale-
catul dintâiu in 16 capitole de N. Costin (pag. 1_101) Letopisetul
aceluiasi dela domnia lui Dragos la cap. Pentru doi ficiori ai
lui Alixandru Vodd si de rasboaele lor" (pag. 102-138). Letopisetul
lui Grig. Ureche-Sim. Dascalul dela De nistA3 Tatari" pana la
gonirea lui Aron Vocla de catre Cazaci (pag. 139-294). In cor-
pul manuscriptului se afla 2 insemnari la pag. 114 si 115 si alta
la pag. 196.

1) Descris de V. A. Ureche o. c. codex Navrea paq..' de I. Bianu 1.

c. pag. 136-143. rnentionat de Iorga N. Istoria literaturii Românesti 2
Vol. I p. 309.

www.digibuc.ro
 - 40
Manuserisul 104 cu Incepatura Letopisetului TäTii Moldovii 1).
In folio: 353 file. Secolul XIX. Scris la 1800 de Medelnicerul
Toader Sion. Cumparat dela Saraga in 1894. Scrisoare cirilica
de aceeasi mama.. Titlurile i initialele sciise cu rosu. De ase-
menea iraze intregi. Initiale ale capitolelor tot in rosu, cu mo-
nograme. Manuscrisul cuprinde: Titiul Letopisetiile Tärii
scrise de Vornicul Grigorie Ureche si de Logofatul Miron
Costin, copiate i prescurtate aici, prelucrándu-se cu putine
oarecare rnodificäri dupa alte manuscrise mai vechi in anul
1800 luna Iulie 12 zile", (fila 1). Pinat adeca insämnare de
cele ce se aflä intru acest hroncgraf (fila 2-8) Predoslovie
adeca cuvântare dintai din descälecatul Täräi dintdi si a nea-
mului moldovenesc catra cetitorii earth" de Miron Costin (file
9-13) _ o insemnare din 1869 (t. 14) o fila alba (f. 15). Cartea
dintai de neamul Moldovenilor din ce tarä au esit stramosii lor"
de acelasi (f. 16 -- 53). Incepätura Leatopisätului Tärei
Moldovei", prescurtarea letopisetului lui N. Costin cuprinzând
patru capitole din descälecatul dintaiu si mentionate la ma-
nuscrisul 53, si letop. prescurtat dela domnia lui Dragos la a
doua donmie a lui Aron Voda cap. 49 (file 53-194). Pe fila 194,
adaosul copistului: Pand aicea s'au gäsit scris leatopisitul Tärii
de Ureache Vornicul", apoi Leatopisitul Tarii Moldovii dela dom._
nia lui Aron Voda, scris de Miron Logofatul" (file 194-353).
La fila 353, insemnarea copistului Sfarsit si lui Durnne-
zell 1 a"ea. Esi au luat sfarsit cu ajutorul lui Dumnezeu acest
letopisit la anul 1800 Iulie 12".
marginea filelor se gasesc diferite biserici i chipuri
fäcute din penita.
Mantmcrisul 115 cu Letopisetul dela zidirea lumii la domnia
lui Despot Voc15.2).

In folio, 208 file .Secolul XVIII 1726. Scris de Grigoras snu

Vasile Uricar. Fost la Moscova. Cumpärat dela M. Kogälniceanu
de Ministerul Instructiunii i Cultelor si daruit Academiei in
1882. Scriere cirilica de aceeasi manä. Titlurile, anii, capitolele,
initialele acestora, alinieatelor i numele proprii sunt serise cu
rosu. Prima filà alba, apoi Titlul incadrat intr'un desmen fru-
mos, care reprezinta pe Dumnezeu apärand intre nori si are la
dreapta si la stamga cate un inger. (f. 2). Pe verso filei un alt
desemn, care reprezintä scena creerii Evei de Dumnezeu din
coasta lui Adam. La fila 43 deasupra titlului Domnia lui Dra-
gos Voda.", un frontispiciu cu trei medalioane; desemnul in
1) UncrEs de I. Eianu ar-c. I. p. 234 51 C. Gituêscu 1. c. p. XIV.
2) I. Bianu o. c. I. p. 263-265 5i V. A Ureche 1. c. Codex C. Grigo-
r55anu peg. 7.

www.digibuc.ro
 41

negru i rosu infatiseaza portretele voievozilor: Io Sas yod., Io

Dragos yod., Io Lasco Vod.
Manuscrisul cuprinde: Titlul: Acest leatopiset a Tarii Mol-
dovei de descalecatul i intai de Traian imparatul Ramului cu
Ramleani i pentru a doa descalecare de Dragos Voda, 1-au fa-
cut, cu toata cheltuiala Toader Costache F(tori) logofat in zi-
lele prea luminatului i inaltatului Domnu Io Mihai Racovita
Voevod in al unsprezeacelea an a Inaltani domnii, la a triia
domnie a Marii Sale, in anii dela zidirea 7234 mesita April
25 (fila 2). Capetele ce s'au scris in carte acasta (f. 3-5). Pre-
doslovie letopisatului catre cetitor de Nicolae Costin (5-8). Le-
topisetul dc acelasi dela zidire la domnia lui Despot Voda, cu-
prinzand Descalecatul dintaiu in 16 capitole (f. 9-42v) l leto-
pisetul dela domnia lui Dragos la Despot Vodä (f. 43-107).
Urmeaza letopisetul lui Gr. Ureche-Simion Dascalul dela Des-
pot la Aron Voda (f. 107_123v). Manuscrisul se continua cu Le-
topisetul Moldovei dela Aron Vocla de Miron Costin (f. 12fs-
208). Pe ioaia 208, copistul ii scrie numele: De bine voitoriu
iubitului cetitoriu Grigoras snu (fiul lui) Vasie Uricar am scris".
La fila 19v se afla insemnarea marginala: Aiave vezi cum au
nemerit Datii la aceste locuri, unde-i acumu Moldova, Tara
Munteniascä si Ardialul" la cap. 5 si alta la fila 39v, Ungurii
sa numasc de pe Juhra, unde s'au nascut i sa, numascu Un-
guri. Tot un niam sintu cu Tätaräi".
Este manscrisul nr. 3 intrebuintat de M. Kogalniceanu la
publicarea cronicelor. Adaosele lui N. Costin sunt insemnate de
M. K. cu crefonul . De pe acest 1etopise a scris Stefan Starce
trei letopisete, din care cunoastem nurnai unul nr. 338 datat 4
August 1786 si unul Antohi Sion la 20 Sept. 1803, care s'a
pastrat.
La fila 4 in canete sunt- trecute i capitolele Dentru Astra-
han, eand au mers Turcii sa-1 dobandeasca" i 1" onturile". In
text nu se aflä. Probabil ca Grigoras a scris capetele, de pe un
alt manuscris al lui N. Costin, cu versiunea completä a letopi-
setului, adica pana la 1601, sfarsitul domniei Irimiei Vocia.
Manuserisul 120 cu Letopisetul lui N. C. dela zidirea lumii
la domnia lui Despot 9.
In folio: 174 file. Secolul XVIII 1746, prescris de Ioan Paval
Gramaticul. Däruit de D. A. Sturdza in 1885. Scriere cirilica de
aceeasi mana. Titlurile, initialele capitolelor, alineatelor si ale
unor nume proprii sunt scrise cu rosu. La inceputul deosebitelor
1) Este descris de V. A. Ureche M. C. I. codex Pavel Grärngticul
pag. 37-39: de I. Bianu I. c. I. p. 276. Este mentionat in Arhiva p. Is-
torie, Arheologie si Filologie V. p. 142 si de Lucian Predescu in Calen-
darul istoric si Universul anul 1935.

www.digibuc.ro
 42

parti, initialele in rosu sunt marl. Pe fila 1, se afla desemnata

sterna Moldovii inconjurata de o ghirlanda de flori. La fila 5
un clesemn frumos; in interior este sterna Moldovei: capul de
bou cu stea intre coarne, sub cap, sabia i buzduganul incru-
cisate; deasupra, coroana. La fila 20, sterna Dachiei; doi lei, ce
stau fata in fata cu gurile deschise; deasupra lor coroana.
La fila 36 deasupra titlului: Dornnia lui Dragos", un fron-
tispiciu cu sterna Moldovei; in colturi, initialele donmesti: Io
loan N. V. G. M.
Manuscrisul confine: Letopisetele lui Nicolae Costin, Gri-
gore Ureche-Simion Dascalul i Miron Costin dela zidirea lu-
mii la moartea lui Stefanitä Voda, fiul lui Vasile Voda. Titlul:
Letopisetul Tarai Moldovii. Scrisu-s'au cu porunca pre lumina-
tului Donmul Moldovii, Marie Sa Io loan Nicolae Mavrocordatu
Voevoda, ins& di pre izvodulu räposatului Nicolae Costin, ci-au
fostu Logofatu Mare; in anulu dela zidirea lumii 7254 Aug. 20;
iara dela Hs. Mantuitoru 1746, cu mama lui Paval Gramaticul"
(fila 1). Pe fila lv, sub sterna Moldovei, ce se gaseste intre initia-
lele dot/mast Io Ioan N. V. D. T. M. O. scrise cu rosu, se afla
urmätoarele versuri: Cap de buor In coarne steiluceste, Cu
care loan Neculai Vod pecetluiaste. Stima aciasta dela impära-
tiei iaste data, Spre izbanda vrajmasilor sta incordata. Dornnul
sa-1 pazascä in multi ani cu fericire. In domnie indelungatä cu
mare norocire". Urmeaza: Capete ce s'au scris in carte acasta
(f. 2-4) si letopisetul dela zidirea lu.m.ii la domnia lui Despot
astfel: Descalecatul dintâiu in 16 capitole (fi. 5_35) i Letop.
dela domnia lui Dragos la Despot (fi. 36-90); letopisetul lui
Gr. Ureche-Simion Dascalul dela domnia lui Despot la Aron
Voda (f. 90-109v) si letop. lui Miron Costin dela Aron Voda la
moartea lui tefänita (f. 109v-174).
La sfarsitul mansucrisului pe fila 174 se afla o insemnare:
Acest letopisitu nutnerarisindu-sa cuorinde o suta saizaci i sasä
file, pe care iscalitul il are däruit de Dlui Paharnicul loan Strat
si care s'au snuruit sub pecetea mea. 1840 Sept. 26 Al. Sturza
Vornic". La fila 19 cap. ,.Pentru Dachia", o insemnare margi-
nal& despre Alexandru Machidon, cand au trecut Dunärea,
iar Bogdanii au fugit, care incotro au putut".
Pe scoarta ultima o alta insemnare: Acestu litopis iasti
al mieu Paväl Buh(us) cari 1-am cump(arat) in 4 lei si 17 pa-
rali dela Ion Stanciul la vel(et) 1779 April 28 (Gresit In
Bianu 1799).

www.digibuc.ro
 43

Manuscrisul 123 cu Incepâtura Letopisetului 1).

In folio: 225 file. Secolul XIX 1805-1806 copiat de V. Pogor
si Miron.
Prime le douä file sunt albe; de asemenea dela 219-225. Pe
fila 3, un desemn frumos arhitectural cu urmätorul titlu in
centru: Litopisitul tärilor Moldova i Tara Munteniasca de când
s'au descAlecat 1805 Juni 20. Scrisu-o-amu eu iubitoriul de osti-
nele Vasile Pogor". Predoslovie lui Miron Costin pentru descä-
lecätura tärilor i o interpolare din 1732 (f. 4-6) Carte de
niamu Moldovenilor dintäiu, de unde au esit strämosii lor" de
acelasi (f. 6v-26). Inceputul Letopisätului de N. Costin pres-
curtat pänä la donmia lui Aron Vodä (f. 27-101v). La fila 101v se
gäseste insemnarea: Pänä aice s'au aflat litopisetul Tärii scris
de Urechi Vornicul", -- 7289-1781 apoi Litopisetul Tärii Moldo-
vei scris de Miron Logofätul incepänd dela Amu Vodä (f. 101v--
185) i letopisetul Terii Moldovii dela domnialui Eustratie Dabila
Vodä, pânä la domnia a doua a lui Antioh (f. 185v-218) sau
letopisetul buhusesc editat de C. Giurescu.
In corpul manuscrisului se afla urmätoarele note ale ca-
pistilor: Pe fila 26 la sfärsitul De neamul Moldovenilor":
S(f)drsit impreund eu ajutoriul a preputernicului, Celui cu
multe strAluciri al ceriurilor, Donmul nostru Is. Hs. al desale-
caturii vechi i inceputul acei noi la anul 1805 Afgustu intAiu
de Vasile Pogor Kirie". La fila 76 ,.anul 1806"; la 91, 1806 Martie
6"; la 155 jos Schreiben ich M(iron)". La 181v sub titlu.l:
Domnie lui Stelánitä Vodä, fiul lui Vasile Vodä c.n. 74". S'au
scris la anul 1806 Martie 13 in Slanta E(piscopie) Husi": la 185.
,.Pânä aice s'au aflat letopisetul scris de Miron Logofâtul. Seri-
su-s'au de mine nevrednicul in Hus la S(f)ânta E(piscopie) a
Husului in let dela anur mântuirii 1806 Martie 16. Vasile Pogor
pisar". In fine pe foaia 218, ultima notä: Scrisu-s'au acasta
carte ce sä numeste leatopesetul Moldovii de mine mult päcä-
tosul 1 nevrednicul in zilele pre indltatului i luminatului Domn
Märia Sa Alexandru Costandin Moruzi Vod i s'au scris in sfänta
episcopie Husi la anul 1806 Miron".
Manuscrisul este prescris de doi copisti. Partea intAia de
V. Pogor. a doua de Miron. Este copie de pe manuscriptul Nr.
232 din 1781. cuxn rezultä dupa insemnarea copistului dela fila
101v, mentionatä mai sus.
1) Descris de V. A. Ureche 1. c. Codex F. F. p. 41-2; de I. Bianu o
c. I. p. p. 281-83 si C. Giurescu Letup. Trii Moldovii dela Dabija la a
doua domnie a lui Antioh Voclà" p. 41. Acest manuscript a servit lui C.
Giurescu la editarea letopisetului buhusesc i este arätat in aparatul
critic prin P. Iorga a publicat un fragment in Studii i documente ITT
p. 34. Manuscrisul este semnalat in Arhiva penfru Istorie, Arheologie
Filologie V. p. 142 in articolul Biblioteca dela MiclAuseni".

www.digibuc.ro
 44

Manuscrisul 125. Letop. dela zidirea lumii la starsitul domniei

Irimiei Vodl ).
In folio; 241 file. Secolul XVIII. Din Biblioteca Scheianä;
lipsesc foi de)a inceput i sfärsit. Fost in posesia lui N. Istrati.
Scriere cirilicä de aceeasi mana.
Manuscrisul cuprinde letopisetul lui Nicolae i Miron Costin
dela zidirea lumii la domnia lu Stefänta Vodä snä Vasile Voda.
Fila intäd incepe cu rändurile din cap. I din Descalecatul din-
täiu de Nicolae Costin: Iar Ham sä fie rob lor cu sämintia lor
in veci. De atunce i indatà au insämnat a trei ficiori ai säi
trei dregätori, etc.". Desalecatul dintaiu se continuä in 16 ca-
pitole (file 1-36). Letop. aceluiasi dela domnia lui Dragos la
sfârsitul domniei Irimiei Vodä (f. 36v-164). La fila 164, adaosul
copistului: Pänä aice acest letopisät iaste scris de pre izvodul ce
s'au fost scris de raposatul Neculai Costin, ce au fost vel Logo-
fat". Urmeazä, versurile despre moarte i letopisetul lui Miron
Costin dela Batoresti la domnia lui 5tefänitä, care nu este com-
pleta si se terminä cu rändurile: ,,Pre Ia Dorna si au esit prin
Câmpul Lungul i trecând mai pre sus de Sucava au lovit pre
la Hotin si au trecut Nistrul" (f. 165-241).
Pe fila 2 se gäseste o insemnare: Din bibilioteca mea dela
Rotopänesti 1850 N. Istrati". La 197v, alta din 1844, 26 Febr.
cetitä de loan Ci". Manuscrisul e din a doua jumätate a seco-
lului XVIII, desi D-1 Iorga sustine in istoria literaturii cä e pres-
cris de Ionitä Chirica inainte de 5 Iulie 1823.
Manuscrisul 168 cu Letopisetul dela zidire la sfarsitul domniei
Irirniei Vodä.2).
In 8. Foi 317. Secolul XVIII, 18 Martie 1781-29 Iunie 1782.
Din Bibilioteca Scheianä. Scriere cirilicä de aceeasi mänd. Titlu-
rile in text si deasupra paginelor, iniialele alineatelor i anii
scrisi cu rosu. Cateva frontispicii si initialele desemnate urit cu
rosu i negru.
Manuscrisul cuprinde: letopisetul lui Nicolae i Miron Costin
dela zidirea lumii la moartea lui Stefänitä. Pe prima filä, in-
semnarea copistului: Acest letopiset a Tarii Moldovei si a
altor de prin prejur este al meu scris insus cu mâna me, ne-
voindu-mä mult i cu multä ostenealä, scotând de pe altul in
---
zilele luminatului nostru Domnu, Maria Sa Constantin Dimitriu-
1) Descris de V. A. Ureche o. c. Codex M. M. pag. 43; de I. Bianu
1. I. p. 284. Este mentionat de Iorga In Istoria literaturii Românesti
c.
2 vol. II p. 156; de asemenea In Arhiva pentru Istorie, Arheologie i Filo-
logie V. p. 148 punctul 42.
2) Descris de V. A. Ureche o. c. Codex Q II Miclensensis si I Bianu
1. c. I. p. p. 376-380.

www.digibuc.ro
 45

Moruz Wdà intru intâia domnie a Märii Sale in Moldova let

1782 Iunie 29. Iordachi Miclescu". Predoslovia leatopisätului
descAlecatul dintAiu in 16 capitole de Nicolae Costin (f. 2-47v)
letop. de acelasi dela domnia lui Dragos la sfärsitul domniei
Irimiei Vodä (f. 47-207). La fila 207 e scris: Pând aice acest
letopiset este scris de pe izvodul ce au scris räposatul Nicolae
Costin ce au fost vel Logofät". Urmeaza versurile despre moarte
si letopisetul lui Miron Costin dela Batoresti pänä la moartea
lui Stefänitä Voda (f. 208-311v).
La fila 311v dup5., adaosul: Panä aice s'au scris letopisetu
de pe izvodul räposatului Miron Costin ce au fost logofät mare"
se aflä numele copistului: Scrisu-s'au acest letopisetu di pe
altul moldovenesc asemene la anii dela zidire lumii 7289, iar dela
Hs. mântuire lumii 1781 Martie 18, ostenitoriu fiind scrisori Ior-
dache Miclescu Post(elnicu)".
In manuscris se mai gäsesc: Pentru moartea lui Cons-
tantin impärat (file 312-313) si Capetele ce s'au scris in carte
(314-317). Bianu d cuprinsul in descrierea sa dupä aceste ca-
nete, comparänd manuscrisul cu 338, care contine letop. lui Ni-
colae Costin in altä versiune. Pe fila 1 dupä titlu se gäseste si
insemnarea: Acest leatopiset, al mieu 1-am däruit frätini-meu
lui Bod Costandin Miclescu biv. vel Pit(ar) let 1785 Iunie 29.
Iordache Miclescu".
Manuscrisul 232, cu InceWura letopisetului /)
In folio; 212 file scrise numai dela 5 175, restul albe. Se-
colul XVIII. Scris de Spiridon in intervalul Dech. 1780-1781.
Fost in colectia lui M. Kogälniceanu. Däruit Academiei de Mi-
nisterul Cultelor. Scrisoarea cirilicä de aceeasi mänä afar& de
cäteva foi. Titlurile, initialele, capitolele, unele nume si date,
precum si câteva desemne cu rosu. Pe filele 122 v i 149v sunt de-
semne cu florile cclorate.
Manuscrisul cuprinde: Cartea despre neamul Moldovenilor
Letopisetul Tärii pänä la a treia domnie a Ducäi Vodä. In-
cepe cu fila 5 De neamul Moldovenilor de M. Costin fait, pre-
fatä, interpolare din 1732, cap. I. i o parte din cap. II, care lip-
sesc (file 5-19) apoi Incepätura letopisätului de N. Costin
dela Togarma al triiale fecior a lui Gorner panä la Aron Vodá
(f. 20-81), lipseste fila 82, paginatia manuscrisului cu sfär-
situl domniel lui Aron Vodä: urmeazA letopisetul lui Miron Cos-
tin dela Aron Voda la moartea lui t.efänitä (file 82-160) la
fila 160, adaosul tipic' Pänä aicea s'au aflat leatopisetul scris
1) Descris de V. A. Ureche 1. c codex A p. 3; I. Bianu o. c. p. p. 471-2
C. Giurescu Letopisetul Tärii Moldovei dela Eustratie Dabija panä la
a doua domnie a lui Antioh" p. 12. Folosit de Giurescu la editarea leto-
pisetului buhmçesc. Este arAtat in aparatul critic prin litera A.

www.digibuc.ro
 46

de Miron Logoratul i letopisetul i buhusesc dela domnia lui Eu-

stratie Dabija la a treia domnie a Ducal Voda (160v-175).
In corpul manuscrisului se gäsesc unele insemnari. Pe fila
1, una din 1857 luna Mai 28 a lui V. Petrovici; fila 6v (Spiridon)
numele copistului; fila 12v iaräi insemnarea sa: 1780 Dechern-
vrie 15 zile am scris aicea" (f. 26); 7289 Deache (mvrie) 22";
Foaia 46"/1780"; pe marginea filei 51 o insemnare in greceste.
Pe. foile 47, 94v, 103, 115, 119, se aflä scris mic 1781" iar pe fila
175, semnatura lui M. Kogälniceanu.
Manuscrisul 233 cu letopisetul dela zidirea lumii la sfarOtul
domniei Irimiei Vodl de Nicolae Costin /)
In folio, 177 file. Secolul XVIII, 25 Iunie 1784, prescris de
Iordachi Miclescu. Daruit Academiei de D. A. Sturdza. Scrisoare
cirilica de aceeasi mama. Titlurile, initialele, urit executate. Pe
filele 1 si 4, frontisnicii frumoase.
Minuscrisul cuprinde: Predoslovia lui N. Costin (f.1-3)
Descalecatul dintblu in 16 capitole (f. 4-31), letopisetul acelu-
iasi dela Dragos la sfarsitul domhiei Irimiei Voda (f. 32-120).
La fila 120 se gaseste adaosul copistului: Pana aice acest letopiset
este scris de pre izvodul ce au scris raposatul Nicolae Costin
ce au fost vel logofat"; urmeaza versurile despre moarte i le
topisetul lui Miron Costin dela Batoresti la moartea lui tefa-
nitä (121-174v). Pe fila 174v se afla insemnarea copistului: Seri-
su-s'au acest letopisetu di pe altul moldovenesc asemine la anii
dela zidirea lumii 7292, iar dela Hs. Mântuitoriul lumii 1784 Iunii
25, incepandu-1 a-I scrie si 1-am sfarsit la 7293 dela zidire liunii.
iar dela Hs. Mântuitoriul nostru 1785 Iuliu 4 zile, ostenitoriu
fiind scrisori Iordachi Miclescu Post(elnicul in zilele lui Ale-
xandru Ion Mavr(ocordat) Vood. Slava lui Dumnezeu, celui
ce m'au ajutat dupa inceput de am agiunsu i sfärsitul earth
Sfärsit si lui Dumnezeu slava.
Manuscrisul mai contine: ,.Pentru moartea lui Constantin
Imparat i pentru proorociia Tarigradului invätätura si slovele
de pe mormant" (file 174-177). Pe verso filei albe 178 este:
Un suret de pe ponturile gospod ce sä cuprind in hrisovul gos-
pod cu peceti ce este in visterie, ce s'a facut pentru cei ce sad
pe mosiile altora, in ce chip A, urmeze lucrul ce vor lucra sta-
paniilor mosiilor 1786 &apt. 14".

1) Descris de V. A. Ureche codex S. Miclenseensis pp. 14-15; I.

Bianu o. c. I. pp. 474-470.

www.digibuc.ro
 47

Manuscrisul 236 cu Letopisetul dela zidirea lumii la sfärOtul

domhiei Irimiei Vodä de Nicolae Costin 1).
In folio; 300 file. Secolul XVIII. 1765. Prescris de Stoian
Bucuresteanu. Daruit Academiei de D. A. Sturdza. Scriere ci-
rilica de aceeasi mana. Legat in scoarte de lemn imbracate In
piele. Pe prima Ma se afla un frontispiciu i o initialä din rosu,
verde i negru. La fila 48 deasupra titlului Domnia lui Dragos",
un alt frontispiciu cu sterna Moldovei, capul de bou.
Manuscrisul cuprinde: Letopisetul Moldovei de Nicolae
Miron Costin dela zidirea lumii la Stefänita sna. Vasilie Voda.
Predoslovie leatopisetului (f. 1-4) Descalecatul clintaiu de N.
Costin in 16 capitole (f. 5-47v); letopisetul aceluiasi dela Dra-
g)* la sfAxsitul domniei Irimiei Voda (48-197). Pe fila 197, a-
daosul tipic: Pan& aicea acestu leatopisetu iaste scris de pre
izvodul ce au seris raposatul Nicolae Costin, ce au fost vel Lo-
gofat". Urmeaza versurile despre moarte i letopisetul lui M,i-
ron Costin dela Batoresti la moartea lui Stefänita Voda (f. 198
294). La fila 294 se gaseste numele copistului: Paul aicea s'au
sets de pre izvodul raposatului Miron Costin ce-au fost Lo-
go= Mare. Scrisu-s'au acestea leatopisetea dupa altul moldo-
venescu aseamine la anii dela zidirea lumii 7273, iara dela man-
tuirea lurnii 1765 Iunie 14, ostenitoriu fiind scrisorii Stoianu
Buc(ure)st.(eanu) dela Antim 1765, 7273 Iuniu 14. Slava lui
Dumnezeu, Celui ce mi-au ajutat dupa inceput de am ajunsu
sfarsitul acestii carti. Sfarsit si lui Dumnezeu slava". Manus-
crisul mai contine: Pentru moastele lui Constandin imparat
pentru prorociia Tarigradului invap.tura (295) si Slovele, ca-
rele era scrise pe mormantul marelui imparat Constandin
Intelesul slovelor ce spun (295) si Capetele ce s'au scris in
cartea acasta" (f. 297-300). Are acelasi cuprins ca i manuscrip-
tele 168 §i 233 formand toate o familie.
In manuscris se mai gasesc urmatoarele insemnäri: Pe fila
1, pecetea in finn a lui Antonie Protopopu 1815, idem la filele
62 i 116. Pe fila 50: Acest litopisat este a Sfintiei Sale parin-
.telui iconomu Antonie dela biserica ot Lozonschi". La fila 197,
Fev. 32 (?) 1788.
Manuserisul 238 cu letopisetul lui N. Costin dela zidire lumii la
stärsitul domniei Irimiei Vodl 2).
In folio; 346 file. Secolul XVIII. Fost in colectia Kogalni-
ceanu. Daruit Academiei de Ministerul Cultelor in 1882. Scriere
cirilica de aceeasi mana pana la fila 316, restul de alta
1) Descris de V. A. Ureche 1. c. codex N. p. 18 si L Bianu p. 491
o. c. I.
2) Descris de V. A. Ureche 1. c. p. 9 codex E. si I. Bianu o. c. I. p. 517.

www.digibuc.ro
 48

initialele, capitolele si alte insemndri, cu rosu; pe do-

sul legaturii. titlul: Historie de la Moldavie manuscrit". La
fila 47 deasupra titlului: Domnia lui Dragos" se afld trei me-
dalioane: in mijloc Dragos, in stánga Sas Voevod si in dreapta
Lasco Voevöd.
Manuscrisul cuprinde: Letopisetul Moldovei de Nicolae si
Miron Costin dela zidirea lumii la moartea lui ptefänitä Voda
letop. dela domnia lui Eustratie Dabija la domnia lui Gri-
gore Veda, anul 1729 (cronica lui Amiras) urmat de un ma-
nuscris niai nou cu domniile dela Grigore Ghica la donmia a
patra a lui Constantin Mavrocordat (I. Canta). Prima Md., albä:
capetele ce s'au scris in carte acasta (2-4-6) Predoslovie si
izvodire de istorici (file 5-3-7-8) de N. Costin; letopisetul ace-
luiai zidire la 1601 astfel: Deseral.ecatul dintdiu in 16 capi-
tole (f. 9--46) si letop. dela Dragos la sfârsitul domniei Irimiei
Vociä (47-171). La fila 171, adaosul tipic: Pând aicia acest le-
topiset iaste scris de pre izvoclul ce-au scris räpcsatul Nicolae
Costin ce-au fost vel Logofät"; versurile despre moarte i leto-
pisetul lui Miron Costin dela Batoresti la moartea lui
(f. 171-247v). Manuscrisul se continua cu cronica lui Ami-
ras dela Eustratie Dabija la Grigore Ghica 1729 (file 248-317v)
si eronica lui loan Canta clela domnia lui Grigore Ghica la dom-
nia a patra a lui C. Mavrocordat (file 318-346). La fila 346
insemnarea lard de aici sä stäpâneste taxa de impärätie a
Moscului, care se va pune la rândul säu.". Manuscrisul nu este
citat de Kogâlniceanu in iista celor cercetate.
In corpul säu, se mai aflä insemndrile: la fila 39 Marco -
manii sänt Namti", la foaia 65 la luarea Constantinopolului ci-
neva a scris: Pan la 7788 sânt 335", calcule asemenea pe mar-
ginea filelor 295, 317 si 322. Pe fila 345 a semnat M Koalni-
ceanu. Manuscrisul este copiat in douâ epoci. Prima, scrierea
pdma la fila 316, inclusiv cronica lui Amiras, este de dupd 1730,
restul, cronica lui Canta pe la 1773. Pentru filele 1-247v ma-
nuscrisul se aseamánd cu 233 si 236.
Manuscrisul 240 cu letop. lni N. Costin dela zidire la
Desnot Voclä. /)
In folio; 269 file. Secolul XIX, 1803. Din Biblioteca Sche:
ianä. Scriere cirilicä de aceeasi mânä. La inceput 16 file au urit
zugrdvite uncle titluri i initialele in rosu i verde.
Manuscrisul contine: letopisetul lui Nicolae Costin dela zi-
dire la domnia lui Despot precum si o parte din domnia aces-
tuia, care se terminä cu rändul lard, ostile lui s'au räschirat
incotro au putut", färd, predoslovie (file 2_144v), letopisetul lui
1) Descrs de V. A. Ureche 1. c. p. 19 codex N. si I. Bianu 1.
520-521.

www.digibuc.ro
 49

Ureche-Simeon Dascalul incept;nd cu domnia lui Despot cap.

30 la Aron Voda (f. 144v-167) apoi Letopisetul Tarei dela Aron
Voda de unde este pardsit de Urechi Vornicul de Tara de Jos,
isvodit de Miron Costin, ce-au fost vornic Tarii de Jos in anii
clela zidirea lumii 7185 in oras in lasi cu voroava catre cetito-
riu (file 168_267v), douä file albe (268-9). Pe ultima, o notd:
Si acasta carte este una dintre ali meali scrisa prin osteniala
dreptii meali Antohi Sion Sardar".
Pe fila 1 albd, se gäseste o insemnare meteorologica, a co-
pistului. La fila 19, nota marginalä: Aice vezi cum au nimerit Da-
la aceste locuri unde-i azi (acmu Ms. 115) Moldova, Tara Ro-
mäneasca (Tara Munteniasca, 115) si Ardialul", iar la foaia 48:
Ungurii sa numascu de pe Juhra, unde s'au näscut i sä, nu-
mascu Unguri. Tot un niam sint cu Tätarii". Filele 104 si 105 sunt
albe. La foaia 246 Antohi Sion a scris: 1803 Fevr. 15". Este
copia din 1803 facuta de Antohi Sion de pe manuscrisul 115
din 1726.
Manuscrisul 252 cu lficeputul letopisetului Tärii Moldovii.1)
In folio; 520 file. Secolul XVIII 1775. Prescris de Ioasaf
Luca Ieromonahul. Däruit Academiei de D. A. Sturdza. Scriere
cirilica de aceeasi mänä.
Manuscrisul cuprinde: sapte file albe la inceput; izvodire
de istorici (8). Pinat: adeca scara, insemnarea cate capete sant
scrise intru acest hronograf al Tarii Moldovii (f. 8-11) (Jolla
file albe (12-13). De neamul Moldovenilor de M. Costin in
sapte capitole (14-37): letopisetul prescurtat al lui N. Costin.
Incepätura leatopisätului Tara" Moldovei pana la .Aron Vodd
(f. 37-118v). La fila 118v se aflä adosul: Pand aici s'au scris
leatopisetul Tärai Moldovii scris de Ureache Vornicul Grigorii".
Manuscrisul mai confine: Letopisetul Tarn Moldovii dela dom-
nia lui Aron Vocla scris de Miron Costin ce au fost Logofät Mare
cap. 50 pana la moartea lui Stefanita (118v-201) si cronica lui
Ion Neculce dela domnia Dabijii Voda la domnia a doua a lui
Constantin Vocla, Mavrocordat (file 202-473) i foi albe ; (475
520). Pe fila 474 este o nota.
In josul paginelor, pe filele 14-19 se gaseste o insemnare
importantä a copistului: Scrisoare anilor". L-am däruit du-
misali nepotului Matei Hurmuzache vel Paharnic in anul dela
facere lumii '7283, iar dela nastere Domnului nostru Is. Hs. 1775
luna Ghenarie 5 zile si am scris ca sa s(ä) stie Ioasaf Luca, _
Ieromonahul". De semnalat faptul ea, la sfarsitul domniei lui
Stefan Voda, eel Bun gasim adaogate legende din O samä de
cuvinte" in legaturä cu Stefan Vodd; 1) Despre Cetatea Alba si
1) Descris de V. A. Ureche I. c. codex L. p. 16-17; de I. Bianu o. c.
1., pp. 543 52 si C Giurescu ..De neamul Moldovenilor" pag. XII.

www.digibuc.ro
 50

Chilia; 2) legenda intemelerii marastirii Putna; 3) Arcul lui

Stefan si un pahar cu o mentiune despre el din anul 7234; 4)
Turcii la Cetatea Neamtului si Stefan izgonit de mama sa; 5)
Lupta lui Stefan cu Hroiot Unguret pe Siret si Aprodul Purice;
6) Taut Logofatul la Lesi, etc., care nu se intalnesc la manus-
crisele anterioare si ce vor urma si care contin Incepatura
Leatopisatului". Ioasaf Luca, fost Iosef Luca, a mai copiat ma-
nuscrisele 53 v si 254 cu acelasi cuprins; el a adaogat nu-
mai la acest manuscris, la domnia lui Stefan cel Mare, legen-
dele mentionate.
Manuscrisul 253 cu Incepitura leatopisätului Pi% Moldovii 1)
In folio, 478 file. Secolul XVIII circa 1740. A facut parte
din colectia M. Kogainiceanu. Legat cu scoarte de lemn imbra-
cate In piele; pe dosul legaturii se afla scris cu litere aurite
Anno scrisul Moldovei". Scriere de mai multe maini intre care
si a lui Ioan Neculce. .
Manuscrisul cuprinde Pinat, adeca insemnare cate capete
sant scrisa Inteacest leatopisit al Tarii Moldovii (f. 1-5), Carte
dintai pentru neamul Moldovenilor" de M. Costin in sapte ca-
pitole (f. 5-34). Incepatura leatopisetului Tarn Mold.ovei pana
la Aron Voda, prescurtarea letopisetului lui N. Costin (f. 34
125). La fila 125 insemnarea: Pana aci s'a gasit scris letopi-
satul Tarii di Ureachia Vornicul"; urmeaza Leatopisetul
Tarai Moldoveai dela domnia lui Aron Voda cap. 50 la moartea
lui Stefanitä scris de Miron Logorátul (f. 125-212). 0 sama de
cuvinte si cronica lui Neculce (f. 213-4784.
Manuscrisul este incomplet; lipsese mai multe file dela
sfarsit si din text si mint insemnate pe o foaie lipitä la inceput.
Pe fila 1 este insemnarea lui M. Kogalniceanu Nr. 1 a letopise-
tului ce mi-au slujit la colectie pentru Neculce".
Manuscrisul 254 cu Incepätura letopisetului 2).
In folio, 416 file. Secolul XVIII 1766. Copiat de Iosif Luca..
Fost in colectia lui M. Kogalniceanu. Daruit Academiei de Mi-
nisterul Cultelor. Legat in scoarte de lemn imbräcate cu pos-
tav negru plusat. Pe dosul legaturii se gaseste titlul: Hronograf
moldovenesc". Scriere cirilica de aceesi mana.
Manuscrisul contine; Titlul: Hronografu, care sa chiama
sloveneste letopisätu, iar pre lirnba romaniasca a anilor scri-
soare, al Tarai Moldovii, sets de multi istorici, precum se va
arata cine ce au scris. Si s'au sets in zilele pre luminatului, pre
1) Descris de V. A. Ureche L c. p. 22; I. Bianu o. c. I. pp. 552- -555 0
C. Giurescu. De neamul Moldovenilor pag. XII.
2) Descris de V. A. Ureche o. c. Codex Cant. pag. 37; I. Bianu 1. c. I.,
p. 555-558 si C. Giurescu o. c. pag. XVI.

www.digibuc.ro
 51

inäitatului Domn i stapanitoriu o toata Moldavia, Ioan Grigore

Alexandru Ghica Voevoda in anul dela zidire lumii '7274, iar de
la intruparea Domnului Dumnezeu i Mântuitorul nostru Is. Hs.
1766 luna Aprilie 7 zilli, cu toata cheltuiala Dumisali Iordachi
Cantacuzino vel spätar. Si este scris acestu letopisatu de pärin-
tele Iosif Luca, ficior Lucai Vist(ier) cu toata cheltuiala me când
eram vel spat(ar)Tordachi Cantacuzino vel Vornic" (f. 1). Pre-
cuvântarea lui Ioan Neculce (1v) Predoslovie adica cuvântarea
dintâi din descalecatul Tarai dintai si a niamului moldovenescu
de M. Costin, (3-5). Pinat, adeca scara cartii acesteia, (5v_8v).
Cartea dintai pentru neamul Moldoveanilor din ce tara au esit
strämosii lor" de acelasi (f. 9-31v) Incepatura leatopisetului
Moldovei pana la Aron Voda (prescurtarea letop. lui N. Cos-
tin) (f. 31-99). La fila 99 adaosul tipic: Pana aicea s'au ga-
sit scris leatopisätul Tara." de Grigorie Ureache Vornicul". Ur-
meaza Leatopesetul Tarai Moldovii dela domnia lui Aron Voda
scris de Miron Logofatul" cap. 50 (f. 99-175v) o filä alba (176).
O sama de cuvinte ce s'au auzit din orn in orn (f. 177-191) o
fila alba (192) si cronica completä a lui Neculce (f. 193_414).
Pe fila 414 o insemnare: Panä aicea am gäsit de am izvodit
acest letopisit dar de aicea inainte urmagii cercetând vor afla, I.
Cant(acuzino) vel vornic".
Pe foaia 1, semnatura lui M. Kogalniceanu; pe fila 416 alba,
o insemnare in ruseste. Pe scoarta prima, o foaie lipitä cu nota...
Al lui Alexandru Hajdeu primit in dar dela Printip Georgie
Matheu Cantacuzino 23 Aprilie 1829 Chisindu".
Manuscrisul 256 cu incepitura letopisatului. 1)
In folio, 91 file. Secolul XVIII 1757? Fost In colectia lui
Istrati i apoi a lui Kogalniceanu. Däruit Academiei de Minis-
terul Cultelor. Lipsesc foi dela inceput, dela sfarsit si chiar din
corpul manuscrisului, care se afla intr'o stare deterioratä. File le
6-7 nu fac parte din letopiset si au diferite insemnari din anil
1804 si 1814, iar fila 8 contine Invatatura a sfantului Climen-
tii". Scriere cirilica de aceeasi manä.
Fila 1 incepe cu randurile: Pe apa Volgai de clatiria Hu-
nilor cu Atila intr'aceste pärti cum s'au zis". La fila 2, Dom-
nia lui Dragos". File le 6, 7. 8 nu fac parte din letopiset. Fila 9
este din descalicatul dintaiu despre pecetea Dacilor. Fila 10 con-
tine stiri despre Crijeci; letopisetul prescurtat al lui N. Costin
se continua pana la domnia lui Aron Voda (f. 9-46v). La fila
46v jos, insemnarea: Pana aice s'au gasit sells letopisetul Tara"
de Ureache Vornicul". Urmeazd: Letopisetul Tarai Moldovea

1) Descris de V. A. Ureche o. c. Codex H. p. 14 5i I. Dianu I. c I.

p 558.

www.digibuc.ro
 52

dela domnia lui Aron Vodä, senis de Miron vel Logofdt" (filele
46-91).
Pe diferite file se aflä, insernnärile: foaia 10 iscAleste Teodor
Dascälul 10v, trei peceti; fila 16v. Sd stii de când au ni(n)s
dup(d) Past in patru sdptämäni; fila 22v. Sa tü când au tre-
cut Muscalii in Tara Leseascd. la Let 1775. Pe foile 32_35 in
josul paginelor se poate ceti: De cänd s'au bdtut Sultanul cu
Nohai, noi eram la Putna cu ispravnicu; au luat cu sila de pi la
bostani turcisti si au dus la rdsboi. Si-au pierit toti ca niste
si Soltanu au scdpatu cu fuga in targu in CAuseni de spaima
Nohailor, cummu-i obicelu(?) Turcului, cd fug ca muiarile si nu
stii cä Turcu-i tucos (?) si Moldovanu fricos i cine tii hele
Turcului sântu. Si eu am fostu acolo, cu ispravnicul Ion std.-
pdnu-meu si am (H) acele toti cäti am scris, toti sântu adi-
värati. Maftei Hilmon velet 7265 (1757)". La fila 78: Acest leto-
pisitu esti al ispravnicului".
Manuscrisul este mai vechiu de 1724, fiinda nu contine
interpolarea cu repararea mänästirilor Bädduti i Bälälesti (sic)
facute in 1720 si 1721 la domnia lui Mihai Vodä.
Manuscrisul -2.66 cu Descalecatul dintâiu in 16 capitole
färä predoslovie. 1)
In folio, 66 file. Secolul XVIII. Däruit de Sturdza. Scriere
cirilicd de aceeasi mânä. Titlurile, initialele si numele capito-
tolelor sunt scrise cu rosu. Legatura in piele. Pe fata primei
scoarte este chipul proorocului David.
Manuscrisul cuprinde: DescAlecatul dintâiu in 15 capitole
de N. Costin si cap. I si II din De neamul Moldovenilor" de M.
Costin. Pe fila 1 se afld unele note istorice despre: Niamurile
ce au stdpanit aciastä tarä mai nainte i aceste de acum de
unde au venit". Pentru zidiri vechi" (f. 1). Pentru numele
acestii täri (2). Lucruri rari la tinutul Gorgälului" (2) Istorie
de Tara Moldovi i cea Munteneascd adicd de pämântul Da-
chiei" (2v). Descdlecatul dintâiu de N. Costin in 15 capitole
(3-55v) o filä albd (56) si cap. I si II din Neamul Moldoveni-
lor" de M. Costin (f. 57-63). Ultimele foi cu diferite insemnari
(64 66).
La fila 55 se gäseste o notd: SA, sae Cä cu ajutorul lui Dum-
nezeu si a Preacuratei Fecioarii Maica Sfintii Sale m'am logo-
dit cu Märiuta la let 1772 Maiu 14 si iar cu mila lui D'umnezeu
m'am cununat Mai 20", iar pe 56v alta: ,.Am vändut acastä
carte eu lui Ion Copilul ca sä, fie lui Chir Anastase, fiind
bunä a me far de pricinä si am intärit cu iscAlitura 1773 (chiri-
lice si arabice) Iunie 23 Chirifä Cäpitanul".
1) Descris de I. Bianu o. c. I. p. 589. Nu este semnalat de C. Giu-
rescu in De neamul Moidovenilor".

www.digibuc.ro
 53

Manuscrisul 268 cu descAlecatul dintaiu in 16 capitole i o parte

din letopisetul dela Dragos 1nainte de N. Costin. ')
In 8, 290 file; lipsesc mai multe dela inceput i dela sfarsit.
Secolul XVIII. Fost intai in posesia lui N. Istrati la 1842, apoi
in a iui Kogalniceanu. Donat Academiei de Ministerul Cultelor.
Scriere cirilica de aceeasi mana. Titlurile, initialele i alte in-
semndri sunt scrise cu rosu. Pe unele foi din text se afla corn-
pletäri de o mána posterioara.
Manuscrisul contine: la inceput trei file albe nenurne-
rotate Pe a treia, insemnarea: Hronograf de pe a lui Urechi.
Din biblioteca mea dela Rotopänesti (1) 842 N. Istrati". Cu foaia
intái nurnerotata incepe capitolul I din Descalecatul dintalu,
insa incomplet: Pasarile s'au facut mai intai, de vreame ca
nici oul far de pasäre i pasare fax de ou a sa naste nu poate"
se continua in 16 capitole (f. 1-91). Urmeaza letopisetul lui
N. Costin dela domnia lui Dragos la cap. Pentru doi ficiori ai
lui Alexandru Voda si de razboaele lor" inclusiv (f. 91-126) si
letopisetul lui Ureche-Simion Dascalul dela De niste Tatari"
la Aron Voda. (f. 126-290).
Pe fila 1 se afla semnatura lui M. Kogälniceanu. Pe filele
1.--2 in josul paginilor se gaseste scris: Acasta carte iaste a
obstii Paisesti".
Manuscrisul 338 cu letopisetul dela zidire la doinnia
lui Despot. 2)
In folio, 257 file. Secolul XVIII 1784 prescris de atefan Starce;
legat in piele. Scriere cirilica de aceeasi mana. Titlurile, initia-
lele, copitolele si alte insemnari, cu rosu. Frontispicii i initiale
In alb.
Manuscrisul contine: Letopisetul Moldovei dela zidire la
atefanita Vodä 1661. Pe fila 1, o nota despre supdrare, pe a doua
despre zavistie i apot trei file albe. Capetele ce s'au scris In
cartea acasta (f. 6-8) o fila alba (9) Predoslovia lui N. Costin
catre cetitor ; (f. 10-13), letopisetul aceluiasi dela zidirea lumii
la donmia lui Dragos (f. 14-54) si dela domnia acestuia la
Despot (t. 55-135); letopisetul lui Gr. Ureche-Simion Dascalul
dela Despot la Aron Vocla (gonirea acestuia de Petru V. Caza-
cul (f. 135-156) si letopisetul lui Miron Costin dela Aron la
moartea lui atefanitä, (f. 156-255). La fila 255 insemnarea co-
pistului: Slav& unuia in Troita proslavit Dumnezeu, Care le
mi-au ajutat dupa inceput de am vazut si sfarsitul 1784, Ghe-
i) Descris de I. Bianu o. c. 1. p. 608 si studiat de N. iorga in istoria
literaturd 1.c.inam;$ti (11 SEC XVIII excursul 1
2) Descris de V. A. Ureche Codex C. C. Stirc.an o. c. p. 24-43 i L
Bianu si R Caracas 1. c. II. p. 39-42.

www.digibuc.ro
 54

nuarie 26. De bine voitori a iubitului cetitori, eu Stefan Stärce,

carele am scris. Stefan Stärce".
La foaia 26 este o nota marginald: Aice vezi cum au ni-
merit Datii la aceste locuri, unde-i acmu Moldova, Tara Mun-
teneascä i Ardealul"; alta la fila 51: Ungurii sä numäsc di
pe Juhra, unde s'au näscut si sa numäsc Unguri. Tot un niam
sint cu Tätardi".
Capetele din tabla de materie publicatä de I. Bianu si R.
Caracas nu- corespund cu capitolele din text; bundoard: S'A-
panirea Astrahanului i Ponturile dintre Jiemond i Mihai Vodd
nu se gäsesc In manuscris; cum am arätat, letopisetul lui N.
Costin este numai pand la domnia lui Despot. I. Bianu si R.
Caracas au comparat gresit manuscrisul 338 cu 233 si 352, ci
trebue comparat cu 115, Mud o copie de pe acesta sau cu 240
alta copie de ue 115.
Manuscrisul 352 cu letopisetul dela zidirea lumil la sfdrsitul
domniei Irimiei Vodl de N. Costin.
In folio, 270 file. Secolul XVIII. Biblioteca Scheiand. Scriere
drilled de mai multe mdini. La fila 7 se aflä un frontispiciu.
Foile 32 si 33 sunt legate din gresalä intre 23_24. Titlul manus-
crisului lipseste precum si o parte din predoslovia letopisetului.
Contine letopisetul Terii Moldovei dela zidirea lumii pänd la
moartea lui Stefänitd.
La inceput sunt trei file albe. Pe fila 4-a incepe predoslo-
via lui N. Costin incompletä cu rändul: de aur, nu trei sute
da pre cd.rtile Sibealii-Cumea, care cArti le-au aruncat Sibila
Cumea In foc de au arsu väzänd cd pentru mare" (f.4_5v);
letopisetul lui N. Costin dela zidire la sfârsitul domniei Irimiei
Vodd astfel: DescAlecatul dintdiu in 16 capitole (f. 6-48v) si
letop dela domnia lui Dragos la 1601 complet (f. 49-196). Pe
foaia 196, se gdseste adaosul: Pänd aice acest letopisatu iaste
sells de pre izvodul ce-au scris rdposatul Neculai Costän ce au
lost logofat", versurile despre moarte i letopisetul lui Miron
Logofatul dela Batoresti la moartea lui Stefänitä Vodd (f. 196
265). Tabla de materii (266-268), unele insemnäri pe filele 269_
270, dintre care' 1812-4763 = 50. Pe filele 48v, 51, 53 sunt di-
ferite calcule ale unor persoane. Se scad din anii 1783, 1784,
1789 si 1797 unli ani.
La foaia 160 se aflä titlul marginal Viclesugul Irimü Pared-
labului ce-au flcut cdträ Domnul Ioan Vodd", care se gäseste
marginal si la alte manuscrise, continând aceeasi versiune a
operei lui N. Costin. Pe fila 269, insemndri despre cutremure, pe

1) Descris de V. A. Ureche, Codex o. I. c. p. 20 si I. Bianu, R. Cara-

cas o. C. Il p. 63.

www.digibuc.ro
 55

270 unele versuri populare i o insemnare istoricd din 1773 des-

pre Visman gheneral.
Manuscrisul 353 en Letop, dela zidirea lumii la Axon
Vodd de N. Costin. 1)
In folio, 373 file. Secolul XVIII. Scris la 1794 de Gheorghe
Logoidtul sin Tatul. Fost in colectia lui Caesar Bo lliac. Scriere
chirilicd de o singurd mând. Titlurile, inilia1ele, datele, cu rosu.
Pe flele 47 si 358, cloud. vignete. Pe coperta de piele se afld ste-
mele Moldovei i Tdrii Românesti. Paginatia sdritd dela 45 la 47,
si dela 355 la 358.
Manuscrisul cuprinde: la inceput 2 file albe; a treia cu dife-
rite note; predoslovie de M. Costin (f. 6-9); De neamul Moldo-
venilor" de acelasi in cinci capitole (9-31v). Predoslovia la sti-
huri (f. 32) (V. A. Ureche II p. 499). Intelesul stihurilor cum
trebuiaste sd se citeascd (f. 33)) (V. A. Ureche II 499 500).
Viata lumii 34-36 (V. A. Ureche II 501-506). Intelesul pilde-
lor ce sant in stihuri 37 (V. A. Ureche II 506-508). Graiul so-
lului tdtärdscu si rdspunsul lui Alexandru Machidon solilor 38
40 (V. A. Ureche II 145-146). Epigrama prea sfintitului pdrinte
Dosoftei proin mitropolitul Sucavschii (fila 40v-41); (Ibidem
509-10). Letopisetul lui N. Costin dela ziclirea lumii far& titlu
predoslovie, pand la a doua domnie a lui Aron Vodd (file
42--341) astfel: Descdlecatul dintAiu in 16 capitole (f. 42-100 si
dela Dragos la Aron (101-341); Prea sldvita vita de N. Roset
(342-44) si Vita preaslävitului neam (345-57). Foi albe, 358--
373).
In corpul manuscrisului se afld insemndrile: Foia 9 semnat
D. Sturdza: 12, Bo lliac nr. 12"; idem filele 215 si 221. Pe foaia
119; Ot let 1764 loan Logofdtul". Fila 357 deasupra textului:
.,De robul lui Dumnezeu Gheorghie Logofdtul sin Tatul s'au citit
toatd iproci 1794 Ghenarie 20"; Foaia 373 Acestu numdru peste
totu s'au scris de robul lui Dumnezeu Gheorghe Logofdtul sin
Tatu". Fi la 373: 1808 Martie 9".
Manuscrisul 354 cu letopisetul lui N. Costin dela zidirea lumii
la domnia lui Despot.2)
In folio, 214 file. Secolul XVIII 1720-30 copiat de Grigoras
snä Vasile Uricariului. Fost intdi in colectia lui N. Istrati si apoi
a lui Kogâlniceanu. Ddruit Acaderniei de Ministerul Cultelor.
1) Descris de V. A. Ureche Codex A. A. IThcaresteanu p. p. 26-30,
I. Bianu si R. Caracas L c. II p. 64 i C. Giurescu. De neamul Moldo-
venilor" p. p. XIIXIII.
2) Descris de V. A. Ifreche o. c. Codex I. p. 15; I. Bianu si R. Ca-
racas 1. c. II p. 69.

www.digibuc.ro
 56

Scriere cirilicd de aceeasi mand. Titlurile din text, initialele.

numele proprii unele insemnäri sunt scrise cu cerneald rosie
Textul este impdrtit in capitole i acestea in zacele. Pe copertä,
o floare cu o coroand de aur. In interior se gäsesc desemnuri
frumoase. La fila 9 deasupra titlului Pentru zidirea lumii" se
aflä un frontispiciu cu doi lei ce stau fatä in fatä cu limbile
scoase; cozile lor se termind cu niste flori. Pe marginea filei 23,
un alt desenm din cerneald, care reprezintä sterna tärii: doi lei
fata in fatd cu gurile deschise i deasupra lor coroana. La foaia
44 deasupra titlului Domnia lui Dragos", este un frontispiciu
cu chipurile din cerneald a trei voievozi; La mijloc Io Dragos
Voevod. Crai Zeinli Moldav, bátrAn cu barba i cdciuld i cu ha-
mida pe umeri: jos insernnele domniei: sabia i buzduganul in-
crucisate. In stdnga acestuia medalionul lui To Sas Voevod, mai
tdnär färä barbd cu sabia i buzduganul. In dreapta lui Dragos,
se afla medalionul lui To Lasco Voevod cu barbä i cu aceleasi
insemne ale domniei.
Manuscrisul contine: Letopisetul Tarii Moldovii dela zidire
la tefänitd. La inceput sunt cloud, file albe; apoi Capetele ce
s'au scris in cartea acasta (3-5). Predoslovia letopisetului cdtre
cetitor de N. Costin (5v-8v), DescAlecatul dintdi in 16 capitole
(9-43v). Letop. dela domnia lui Drag,(4 la Despot Vodd de ace-
Iasi (; (44-110). Letop. lui Gr. Ureche-Simeon Dascalul dela Des-
pot la domnia doua a lui Aron Voda (110-127) urmeazti: Lea-
topisetul Tarai Moldovei dela Aron de unde iaste päräsit de U-
reche Vornicul de Tara de Gos, izvodit de Miron Costin ce-au
fost vomic Tdrai de Gos in anii dela zidirea lumii 7185 in oras
in Iasi" pand la moartea lui Stefanita Vodd (127-213v), o filä
albä (214).
In corpul manuscrisului se gäsesc urmätoarele insemnäri:
Pe fila 2 Din biblioteca mea dela Rotopänesti N. Istrati si Titus
de Istrati 1864", foaia 5, semnätura lui M. Kogalniceanu. La fila
20 nota marginald: Aice vet cum au nemerit Datii la aceste
locuri, unde-i acum Moldova, Tara Munteneasca i Ardialul";
foaia 40, alta: Ungurii sä numascu dupe Juhra, unde s'au nds-
cut si sd nurnesc Unguri. Tot un niam sant cu 'Mardi", note
marginale intAlnite si la manuscrisele 115, 249 si 338. Pe fila
59, la Domnia lui Petru V. Aron, se afa insemnarea mai tdrzie:
Aice sa veade si greseala zaludului scriitor i trebue sa se toc
znascd, cd.ci are gresald la nume" i calculul 5508+1451 6959.
Tot la domnia acestui Petru voda, alta nota a aceluiasi observa-
tor: S'aci iaste gresalä a zdludului scriitor, caci aci zice Ungur,
anoi mai jos zice c'au fost Greacu vicleanul, ci s'acasta treabuie
diortosit".
La sfärsit pe fila 213 copistul si-a scris nurnele: De bine-
voitor, iubitului cetitor Grigoras snä Vasilie Uricariului", sem-
natura lui Kogälniceanu i notita: Acest letopiseti s'a cum-

www.digibuc.ro
 57

pärat de mine Andrei Nicolaevici (1)817. Pe fila 214 sunt unele

insemnari scrise in sens invers.
Manuscrisul 400 cu letopisetul lui N. Costin dela domnia
lui Dragos la Despot Vodä. 1)
In folio; 137 file. Secolul XVIII 1784. Copie de lordachi Ilschi.
Fost in posesia lui N. Istrati. Däruit Academiei de D. A. Sturdza.
Scriere cirilica de mai multe muni. Iniia1ele, datele, titlurile din
text g nume proprii sunt salsa cu cerneala rosie numai pana la
fila 89, restul, cu neagra. Legat peste tot in piele.
Manuscrisul cuprinde: Letopisetul Moldovei dela Dragos la
Gaspar Vodä I. Letopisetul lur N. Costin dela domnia lui Dragos
la Despot Vocla (f. nenumerotat-87) II letopisetul lui Grigore Ure-
che-Simion Dascalul dela domnia lui Despot Voda, cap. 30 la
domma lui Petru V. Cazacul. (A doua domnie a lui Aron Vodä)
(f. 87-113). La fila 113 adaosul copistului: Pftna aice este scris
ae Urechi Logof., iara de aice incepe Miron Costin ci au fost Lo-
gofat in anii 7185". Manuscrisul se continua cu letopisetul lui
M. Costin dela Aron Vodd la domnia Radului Vodd, fiul Mihnil
Voda.
Pe fila 1 se gasesc unele insemnari ale copistului: 1) In
ce chip esti facutä carte lui Omir, fiul lui Ermis, adica o macra
doa brahie fac un dactilos. Doo macrale alature fac un spon-
diios. Stihol esti din 2 pode; al cincile pod esti dactilos si al
sasäle pod este spondics si am scris eu Iordachi Ilschi 1784 Mart.
2) Acasta carti esti a lui Iordachi Ilschi, cari esti un om foarte
di trabä. 3) Acest de mai sus arätat scriitori i ostenitori la
acastä carti cu umilintä roaga pe toti cititorii, cari prin vreri
va iubi a sä inglindisi i cu citire acestii frumoasa cäxti, mari,
mic sau orce star va fi, ca gäsind vreo gresala, care din pros-
time mintii lui va fi facut, cu duhul bländetilor sä o indreptazi,
cad orn in lume a trai i prin ostiniala lui facand vreun lucru
vrednic de laudä, nu pot credi ca sa poate a nu faci vreo gre-
Pentru acasta si... faiä de nici on paraponisari toate sa in-
draptazi i sa le alcatuiti, precum va fi mai cu rânduialä. Pe-
trachi Cazimir 1784 Mart". Pe fila 1 numerotata nota Din bi-
bilioteca mea dela Rotopanesti".
Pe foaia 134 insemnarea copistului: Scris-s'au acasta carti
di acasta di lut pacatoasa mänä a me, in zâlele pre luminatului
si pre Inaltatului Donm Alixandru Mavrocordat Vod. in orasul
Esii in departamentul durn(nealui) Vist(ierului) Iorgachi Bals
de mine nevrednicul, cari suptu a me iscaliturä am facut slo-
bozire condeiului 1784 Mai 20, Iordachi Ilschi".

1) Descris de V. A. Ureche o. c. p. 23; I. Bianu si R. Caracas 1. c. II

p. 69.

www.digibuc.ro
 58

Manuscrisul 401 eu letopisetul lui N. Costin dela zidire

la rdsboiul lui Stefan cu Olbrecht. /)
In folio; 126 file. Secolul XVIII. Fost in colectia lui N. Is-
trati. Daruit Academiei de D. A. Sturdza. Scriere cirilica de ace-
easi mâna. Irlitialele, titlurile capitolelor, multe fraze, unele cu-
vinte si nume scrise cu rosu. Sfarsitul lipseste.
Manuscrisul contine Predoslovie lui M. Costin la descale-
cat (f. 1-3). Cartea dintâiu de niamul Moldovanilor din ci tara
au e5it stramosii lor (3-23). Capitolele urmeaza in mod neregu-
lat. Intelesul stihurilor cum trebui sä, se cetiasca (12) Viata
lumii (12v-14). Intelesul pildelor ce sänt in stihuri (14v). Gra-
iul solului tataräscu catra Alexandru Machidon (20). Raspunsul
lui Machidon (21v). Predoslovie catre prea inaltatu Domnu de
N. Costin (23-27). (Sfarsitul ei in Caster. Crestomatia romana,
p( 1); descalecatul dintäiu in 16 capitole (27v-74v) si letopisetul
lui N. Costin dela Dragos la donmia lui ptefan cel Bun, capito
lul Pentru razboiul lui ptefan Voda cu Albrehtu craiu lesescu
(f.75-124)". Manuscrisul ie termina cu randurile: Au porun-
cit sa faca cetatea Braslavul, cari mai inainte era arsu di Mol-
doviani iar ptefan" unde se intrerupe i urmeaza doua file
albe (125--126).
In corpul manuscrisului se aflä insemnarile: Fila 1 Din bi-
blioteca mea dela Rotopänesti (1)850 N. Istrati". Fila 26: A -
ciasta carte, letopesät fiind al meu 1-am daruit Dumisale vatafu-
lui Ursache Costin pentru pomenire me si a parintilor mei
bun prieten si am iscalit 1827 Malu 4 loan Beldiman". Inain-
tea acestuia semneaza i Vidrascu. Pe foaia 27, in dreptul izvo-
clirii de istorici: Acestia toti cu numele lor sintu marturii leto-
pesktului acestuia impreunä cu mini, care eu m'arn iscalit sán-
gur cu mama me Ioan Beldiman mart(or)". i aci semneazä
inaintea sa Costachi Vidrascu. Fila 62: Acest letopesat 1-am da-
ruit vat(afului) Ursache fiind bun preten sa ma pomeneasca
la (1) 827 Maiu Ioan Beldiman". Pe foaia 98 semneaza iarasi
Than Beldiman.
Manuscrisul 492 cu letopisetul lui N. Costin dela zidirea lumii
la sfirsitul domniei Irimiei Vodl. 2)
In folio, 258 file. Secolul XVIII. Din biblioteca episcopului

1) Descris de I. Bianu si R. Caracas II p. 77-79; mentionat de C.

Giurescu in De neamul Moldovenilor" p. XIV si N. Iorga. Istoria lite-
raturii romanesti 2. Vol II p. 157.
2) Descris de I. Bianu i R Caraca§ o. c. II p. 232, semnalat de N.
Jorga, Istoria literaturii românesti 2 vol. II p. 156.

www.digibuc.ro
 59

Melhisedec. Legat in piele. Scriere cirilicä de aceeasi mânä.

titlurile, cu rosu.
Contine letopisetul Moldovei dela zidirea lumii la moartea
lui Stefänitä. Pe primele trei file se aflä insemnäri, care nu sunt
in legätura cu letopisetul. La fila 4 incepe cap. I incomplet din
descälecatul dintalu cu rândurile: tura de Dumnezeu, Care le
iaste ziditorul, ocârmuitoroiul, inmultitoriul i incepätonul tutu-
ror lucrunlor i iatä asea ne invatä Scr.ptura Duhului Sfä.-it" Des-
cälecatul este in 16 capitole (f. 4-46); apoi letopisetul lui N.
Costin dela domnia lui Dragos la sfärsitul domniei Inmiei Vodá
(47-174). La foaia 174 se gäseste adaosul copistului: PAnä aice
acestu leatopiset iaste scris de pre izvodul ce s'au fostu scris
de räpäusatul Neculae Costan c-au fost vel Logofät"; ur-
meazä versurile despre rnoarte i letopisetul lui Miron Costin
dela Batoresti la domnia lui tefänitä; din domnia acestuia lip-
seste sfärsitul capitolului, care se termniä cu rAndurile: Putin
lucru au lipsit de nu s'au fäcut intre noi i intre Turci mare zarvä
cA intrase ca in chip de gae in tabärä o samä de Turci, iarä dacä
au stätut i boierii la voroavii nu li-au oprit boierii, ce li-au
rAspunsu" (f. 174-248). Ultimele foi, cu diverse insem-
ran (249-58).
In corpul manuscrisului sunt notele: Pe primele trei foi
cronologia nasterilor i mortilor in familia unuia din vechii pro-
prietari ai cArtii, insemnäri de zäpezi mari sau tärzii, ploi mari,
cutrernure de pämânt toate din anii 1836-1845.
La fila 16, marginal: Aice vezi cum au nimerit Datii la
aceste locuri, unde-i acum Moldova, Tara Munteniascä i Ardia-
lul". La foaia 37 alta Marcomanii sänt Nemtii"; 43: Ungurii
se numesc de pc Juhra, unde s'au näscut i sä. numesc Un-
gun. Tot un niam sint cu TAtaräi". Pe filele 249-258, insem.-
näri din anii 1846-48; din ele mentinAm nota lui Grigore Cretu
de pe foaia 251 despre posesorii manuscrisului i alta din se-
colul XVIII: La anul 1786 Fey. 20 au murit nlitropolitul Gavril
Vineri in säptämâna branzii in zilele lui Alexandru Ioan Vood
Mavrocordat".
Manuscrisul 503 cu Incepätura Letopisetului Tärii noastre
Moldova 1).

In folio; 140 file. Secolul XVIII 1797; copiat de Dumitni

Cântäretu; legat in piele. Scriere cirilica de aceeasi inânä. Tit-
lurile, iiialeie, sense cu rosu. Foile 2-11 sunt täiate in josul
paginilor, in locul unde se afla o insemnare.
Manuscrisul cuprinde: Predoslovie .adecä cuväntare de M.
1) Descris de I. Bianu si R. Caracas II p. 248 si C. Giurescu in
Letop. Tärii Moldovei dela Dabija la a doua domnie a lui Antioh. Aratat
in Aparatul critic cu litera D.

www.digibuc.ro
 60

Costin (f. 1--2). O prefatä interpolata din 1732. Carte dintai

de niamul Moldovenilor din ce tara au esit stramosii lor de M.
Costin (f. 3-20); Incepätura leatopisatului: 4 capitole din des-
calecatul dintaiu (f. 20v-25v) i letop, prescurtat dela domnia
lui Dragos la Aron V. (26v-67). La fila 67 se afla adosul copis-
tului: Pana aicea s'au aflat letopisetul tarii scris de Ureche
Vornicul". Urmeaza letopisetul lui M. Costin dela domnia lui
Aron la moartea lui Stefanita (67-119) si letopisetul buhusesc
dela domnia lui Eustratie Dabija la domnia a doua a lui Antioh
Voda (119-140v). Gresit in Bianu si R. Caracas, cronica lui
Neculce.
La fila 20 se gäseste inseinnarea copistului: Am inceput a
scrie cand era cursul anilor 1797 Ianuar 1 Dumitru Cantaretu",
iar la sfarsit 140v alta: Deci, iubitilor cititori, intamplandu-se
a gäsi gresale ma rog de a indrepta cu blandete, neocarandu-
ma, ca nu sa poate a nu fi fard grcsala, ca i eu ca un om ce
traescu in lume, färä gresala nu sä poate gasi: ma rog sa mä
ertati, al tuturor mic i plecat Dumitru.... (rupt) 1797".
Manuscrisul 580 cu letopisetul lui N. Costin dela zidirea hmii
la a doua domnie a lui Aron Vodá.
In folio, 398 file. Secolul XVIII. Prescris de Gheorghe Logo-
fetelul in cetatea Brasovului la 1718. Daruit Academiei de Er-
biceanu la 3899. Cel mai vechiu proprietar este Matei Cretu-
lescul, a carui pecete o intalnim pe multe foi din volum. Scriere
cirilica de aceeasi manä. Titlurile i initialele, scrise cu cer-
nealä rosie numai pand la fila 357. Pe fila 8 se aflä pecetea opstei
Schitului lt. 1819; in mijlocul ei este Sfantul Nicolae. Pe bone
24v, 38 si 53 pecetea lui Matei Kretulescu. O inimä strapunsa
de cloud sageti, cuprinsä inteun scut inconjurat de flori, iar dea-
supra un leu tinand o sabie; de o parte si alta a leului initia-
leIe M. K. Titlul letopisetului se gaseste pe fila 46v.
Manuscrisul contine: La inceput doua file albe; apoi Pre-
deslovie de M. Costin (f, 3--7) Carte dintai de niarnul Moldo-
venilor din ce tall au esit stramosii lor in sapte capitole (f. 8
23-31-41). Predoslovie catre cetitori pentru stihuri (f. 25v).
Intelesul stihurilor cum trebue sa se citeasca (25v)
Viata lumii (27-28v). lntelesul pildelor ce sant in stihuri (30).
Graiul solului tatäräscu catre Alexandru Machidon (41v). Ras-
punsul lui Alexanciru solilor tatarasti (44). Epigrama preosfinti-
tului närinte Dosoftei (44) Stihuri impotriva zavistii (45v). Lea-
topisatul al Tarii Moldovei actual dup(a) izvoade scris cu po-
runca nrea luminatului i inaltatului Donmului nostru Io Ni-
cclae Mavrocordat Voevod cu mila lui Dumnezeu Domnu i o-
Descris de Erbiceanu in Revista teologice 1886 nr. 16; de V. A.
Lire-he I. 679 -22; 1. I3ianu si R. Caracas o. c. II. p. 335 si C. Giurescu
De neamul Mooldovenilor" XIII.
www.digibuc.ro
 61

bläcluitoru a toatd Moldo-Vlahia in anul dela zidirea lumit 7221,

Miron Costin,
iar dela nasterea lui Hs. 1713 msta Oct. 20 dezidirea
earele au fostu Logofat Mare in Moldova" dela lumii cu
predoslovie catre Domn pänd la a doua donmie a lui Aron Vocla.
Predoslovie si istorici (f. 47_54). DescAlecatul dintdiu in 16
capitole (f. 54-126). Letopisetul dela Dragos la Aron Vocld a
doua oard, (126.396), cloud file albe (397_8). Lipseste domnia
lui Petru Vocla Schiopul i o parte din a doua domnie a ace-
luiai
La sfársit pe foaia 396 se aflä insemnarea copistului: Si
sosind cu scrisul pând aicea s'au agunsu aceste izvoade, iard de
aici innainte anii scrisi pând la aceste vrimi dup5, orânduiala
izvoadelor tot a lui Miron Logofdtul. Sfärsit i lui Dumnezeu
laud& in anul 7221 Iu lie 25 si 1-am prepus cu Gheorghie Logo-
fetelul al doilea in cetatea Brasovului la anul 7226 Ghen. 14".
In corpul manuscrisului se gäsesc notele: La fila 24v: Si
acestu istoricu din cärtile lui Matei Kretulescu vel stol(nic)
iaste"; foaia 39, idem si date biografice despre Erbiceanu; fila
53, nota mentionatd. Foaia 73 iscdleste Teodôr Sikehotis; fila
124, nota marginalä: Vezi Moldova din ce s'au numit poveste
latineascd" face parte din text; fiind omisä, s'a scris pe mar
gine. La foaia 135v, la luarea Smolenscului de Vasile Cneazul, se
gäseste o stire noud addogatd cu altd cerneald: Iar la anul
1812, stäpánescu Frantozii".
Manuscrisul este o conie fäcutä nentru Stolnicul Matei
Kretulescu. Copia reproduce alta din 20 Oct. 1713, care este
transcrisd i aceasta de pe alta din 25 Iu lie acelasi an, cum se
va ardta la alt manuscris.
Manuscrisul 601. Domnia Jul stefan cel Bun. Fragment din
letopisetul lui Nicolae Costin. /)
In folio, 110 file. Secolul XIX? Däruit de Teodor V. Stef a-
nelli din Câmpulung Bucovina. Scriere cinlicá, de aceeasi mânä.
Titlurile i initialele pe alocurea scrise cu rosu.
Manuscrisul cuprinde: fragment din letopisetul lui N. Cos-
tin, dela domnia lui Stefan Vodä cel Bun cap. 20 pánd la Obi-
ceiul Lesilor, and fac craiu nou". Fila 1 incepe cu Domnia lui
Stefan si manuscrisul se continud pänä la fila 30, unde se in-
trerupe fragmentul cu rändul: In anul 7010 s'au pristävit Pai-
sii arhimandrit si igumen Sfintii. Scrie letopisetul tarii ea' au
mers Stefan Voevod cu oastea sa in Tara Leseasca si au luat
Pociftia". Lipsesc filele 9, 14, 20 si 24. Dupä letopiset este o
alba (31) si incepe: I Cuvânt la zile. II Predici la praznice (f.
32-110). Primul cuvänt: Cuvânt la zioa Inä1ärii Crucii Dom-
nului Septemvrie 14 (f. 32).
1) Descris de I. Bianu si R. Calacas o. c. II p. 369.

www.digibuc.ro
 62

Pe foile 43-45, o insemnare in josul paginilor Aciasta fo-

lositoare de suflete carte ce este plMa de laptele crestinatatii,
s'au daruit de preacuviosie Sa Chyr Paisie Ioanovici nacialnic
sf(i)n(tei) mitropolii Sucevii rme si smeritul i precucernicului
inure protoleiel Chifan Popovici Protopresv(i)ter Sucevii la anul
1620 Noemvrie 1 v(ecniul) ckalendar). La fila 87 jos o nota din
11 Oct. 849.
ManuscrisuI 731 cu Incepatura Ta'rai Moldovii.1)
In folio, 153 file. Secolul XIX, copiat de Nichifor Monahu
Malcoci. Fost in posesia lui N. Istrati. Scriere cirilicä de ace-
easi mana.
Manuscrisul contine: Carte The niamul Moldovenilor de M.
Costin i letopisetul prescurtat al lui Nicolae Costin. Pe fila 1
se gaseste o notita a copistului: Acest letopisatu pentru intam-
plärile Tarii Moldovii, dela care vreme i intäiul Domn Dragos
Voda au descalecatu in tara acasta, dupa cum se arata. aice,
1-am scris eu Nichiforul Monahu Malcociu in manastire Sla-
tina, ce este in tinutul Sucevei i 1-am datu sfintei manastiri
pentru pomenire me, avand dorire pentru patria mea. i ma
rog, cinstitilor cetitori, de yeti gasi vreo gresalä, sä ma ertati,
ea i eu mult m'am silit a indrepta pe unile locuri ce am gasitu
gresale; iara pentru nezabavire am sets dupa ce am aflatu in
celalantu letopisätu la velet 1819 Octv. 1 (f. 1). Pinax; adeca
insamnare de cele ce sä afla intru acestu hronograf (f. 1v-4).
Predoslovia lui M. Costin i istoricii (4-7v). Cartea dintai de
neamul Moldovenilor de acelasi in sapte capitole (8-41). In-
cepatura letopisetului de N. Costin: descalecatul dintalu in 4
capitole (f. 41-54) si letopisetul dela Dragos la Aron Voda
(f. 54-151).
La fila 151, adaosul copistului: Pand aice s'au gasit scris
Letopisätul Tarai de Urechii Vornicul. Iara de aice innainte tot
dela domnie lui Aron Voda s'au gasit scrisu de Miron Logofatul,
carele 1-am scris pe alt Letopisetu mai innainte tot aice in ind-
nastirea Slatina in care iaste scris pana la tefanit6: Voda, fe-
corul lui Vasile Vod ce-au facut mänastire Tresfetitele in
Si acesta 1-am isprävit de scris aice in manästiera Slatina
si 1-am dat Sfintei manästiri pentru pomexiirea mea velet 1820
August 30. Nichifor Monahu Malcoci".
Pe prima scoarta este lipita o foitä cu o non, din 1834 despre
iarna i despre inceputul zidirii mandstirii Stretenea in Iasi. Pe
fila 7: Din biblioteca mea dela Rotopanesti 850 N. Istrati"
let. 1778 Oct. 24 s'an scris". Pe foaia 151v o insemnare des-
pre Alexandru Ipsilanti; fila 152 alba; pe 153 scrie la 1839 Iancu
1) Descris de C. Giurescu In De neamul Moldovenilor" p. XIV si I.
Elam' si G. Nicolaiasa o. c. III p. 45.

www.digibuc.ro
 63

Tintila a a cetit cartea. Este o copie de pe alta din 1778, cum

rezultä din o notitä de mai sus.
Manuscrisul 932 cu Domnia lui Stefan cel Bun, fragment din
letopisetul lui N. Costin. 1)
In folio, 77 file. Secolul XVIII. Donat Academiei de Sim.
Fl. Marian. Copiat de Serafim Grigorovici Jerodiacon. Scris cu
cirilice de mai multi.
Manuscrisul contine trei caiete diferite Caietul I: Dom.nia
lui Stefan cel Bun (f. 1-33v), II: Cronica lui Miron Costin dela
Aron Voda pâná la inceputul domniei lui Radu Voda ficorul
Mihnii Vodä" (34-56). Letopiset,u1 lui M. Costin este precedat
de Stihuri de descalecatul Tarn Moldovei": Neamul Tarii Mol-
davei de unde sa traganiaza, Din tarile Romului tot omul sa
creaza. Traian Imparat supunând pe Dahi, Dragos apoi pome-
nind pre Valahi. Martor iaste Troian santul in tara noasträ. Si
Sevarinul Muntenii in tara voastra", apoi o parte din prefata
letop. lui M. Costin in redactiunea dela manuscrisul 400. Ur-
meaza doua file albe (57-58) si iara aceeasi parte din letopi-
setul lui M. Costin (59-75v) si alte doua albe (76-77). Pe
ultima se gäseste nota copistului: Acasta ist(orie) se afla in
putine carti a smeritului monah Varnava" iar pe fila 56v: SA-
varsitul istoriei domniei Ieremii Moghila Vodk urmatorilor lui
si a toata casa lui. Fiind.metanie me din sfânta mänästire Su-
cevita i tiind ca nicio stiinta, nicio istorie de fericitul
si purure pomenitul Io Ieremie Movila voevodul si a casii lui
de zidire sfintii mânästiri Sucevita nu sä aflk i aflându-ma
in sfänta mitropolie Iasului, am aflat leatopisetul Tarii Moldo-
vii si fiind indemnat de innalt precuviosie sa d. d. Igumen Ghe-
nadie Platenchiu, am prescris cum am putut, rau, bine, sä ma
erte fiistecare va citi. Smeritul si nevrednic intre diaconi. Se-
rafim Ierodiacon".
Manuscriul 1298 cu Incepätura letopisetului Ord noastre
Moldovii. 2)

In 8; 283 file. Secolul XVIII: 1732 Fost al Saftei Ruset Hat-

mâniasa. Cumpärat de Academie dela vaduva profesorului Io-
sif Fleischer din Suceava in 1900. Scriere cirilica de aceeasi
manä. Titlurile, initalele capitolelor, alineatelor, numelor pro-
prii, anii, cu rosu.
Manuscrisul cuprinde Predoslovia lui M. Costin i izvodire
de istorici (1--6). Scara cartii (7). Cartea dintai de niamul
1) Descris I. Bianu si Gh. Nicolaiasa o. c. III, p. 45.
21 Desi contme ,.De neamul Moldovernlor" i letopisetul buhursc
a r5mas necunoscut lui C. Giurescu.

www.digibuc.ro
 64

Moldovenilor ciin ce tara au iesit stramosii lor (8-46) . Incepd-

tura leatopisatului tdzai noastre Moldovii dela Togormul la tipic:
Aron
Voda de N. Costin (47-121v). La fila 121v se aflä adaosul
Pand aice s'au aflat leatopisatul Täräi scris de Ureache Vor-
Stefanita
nicul". Urmeaza letopisetul lui M. Costin dela Aron la
(121v-240v) si letopisetul buhusesc dela domnia lui Eustratie
Dabija Voevoda la a doua donmie a lui Antioh Voda (241-282v)
Pe verso primei scoarte este scris cu creionul.rosu 7240: 1732.
In corpul manuscrisului se and. insemndrile: Pe filele 1__5
in josul paginilor: Acest letopisät este al Hatmanesei Safta
Ruset si cine s'ar ispiti sa-1 fure sau SA-1 instraineze sau sä nu-1
mai dee, sd fie afurisit si blestemeat de Domnul Dumnezeu si de
Freacurata sa Maica si de 12 sfinti apostoli. Parte lui sa fie cu
Iuda pqnd la al saptele, procopsit sä nu fii, sa fii neamurile
lor intru perzare. Let 1782 Sept. 3, Safta Ruset Hat(maneasa).
Pe fila 64, 7251".
Foaia 106 lipseste i este inlocuita cu alta care nu face
parte din letopisetul lui N. Costin i pe care se gäseste scris:
Doinnia Marii Sale Alexandru Ion Vodä, fiind cursul anilor
dela zidire lumii, iar dela nasterea lui Hristos sapte mii opt sute
saizaci si opt (?). Copistul filei repetä Donmie Mariei Sale
Alexandru Mavrocordat Voevod la 1785 Ghen. 1, au imbrdcat
caftan de domnie Moldovii 4 au venit in scaunul Mariei Sale
in ziva srantului Teodor si au domnit un an si 11 luni, 2 zile
cu sidere au sezut in Mitropolie, fiindca curtile era arsä. La
domnie sa au fost bun si milostiu. La al doilea an al Marii Sale
s'au aflat lipsä mare de paine si i s'au intamplat de 1-au ma-
zilit la velet 1787, Decembrie 3, venind Domnu aice Märii Sa
Alexandru Ipsilant Voevod, 4 dupa mazilie sa sezand 53 zile in
Iasi velet 1787(?) Ghen. 26, Marta la 4 ciasuri de noapte au pri-
begit la Moscali i prinzind de veste a doa zi boerii caimacami
la 7 ciasuri din zi, indatä au rapezit gonaci boeri di pe dänsul pe
Dumlui Teodorasca Ba1 vel vornic de aprozi i pe Dumlui Mano-
lachi Conachi biv vel Ban i pe dumlui Manolachi Ba ls biv vel
Pah(arnic) si nici unul nu 1-au putut intalni ca sä-1 Prinza".
Pe fila 106v se continua: Domnie Mann Sale Alexandru Ion Voda
fiind cursul anilor dela zidire lumii, iar dela nastire lui s'au f
cut mari tulburali, fund cursul anilor dela zidire lumii, iar
dela nastire lui Hristos sapte mii doua sute noazeci si opt". A-
ceasta foaie este adaogatä in locul uneia lipsa dela domnia lui
$tefan Voda Tomsea.
Pe filele 113-114, in josul paginelor cineva a scris: Si pre
prea indltatul nostru stapan Marie Sa Ioan Gligori Todirascu
Voevodu Domn, Domnu Tarai Moldovii Dumnezeu sa-1 pa-
ziasca. Intru multi si fericiti ani in Ord sä domniascd,. Si
de vrajmas cu aparare supunändu-i cu picioare"; acestui prea
inältat i luminat Domnu fiindu incd beizadi i-a venit dela pre
puterneca imp-arätie a Tarigradului caftan aice in Esi la velet de

www.digibuc.ro
 65

candu am schs 7272 (1764) dela zidire lumii Octombhi Hat I...
Pe foaia 138, nota marginal& Ion Constantin Cehan Ra-
covita Vvoda Boj milo G(os)podar zemli Mbldavscoi"; pe fila
261v. Aceastu letopisetu a dumisale cucoanei Saftii Ruset Ba-
niasa". fila 282v: Eu am cetitu i neamul ne-am aflat; 27 frunze
nu-s dela domnie lui Stefan Vod, iar altele sant toate. Safta Ru-
set Baniasa". Pe scoarta ultima se poate descifra: Acasta carti
au legat-o parintele Sava 1824-1778 =: 46". Sa stie ca aceasta.
carte letopisetu 1-amu legat eu pop(a) Savva de e dumisale
cucoanii Saftii Baniasa 1788 Iu lie 17" velet 1782".
Pe foaia 5 dupa izvodire de istorici urmeaza predoslovia
copistului interpolata la 1732 cu urmatorul cuprins: Cinstite
iubite cetitoriu, intru acest leatopiset, carele 1-am scris de
pre leatopisetu lui raposatului Nicolai Constantin (sic) biv. vel
logofat cetind pre acela si pre acesta in multe locuri vei afla
voroava i insernnari intealt chip, ales la numarul anilor. Intai
Intr'acela la preadoslavia scrie ca marele Moisei au schs leato-
pisetul lumii cel dela zidiria dupa 2400 de ani, iar eu am aflat
ca dupa 4024 de ani s'au scris acel leatopiset adeca cartea fa
cehi, de care insasi dragostea ta puind ostenialä, vei afla ade-
varul. Socoteste dara, iubitule, ca acestui an imbla v(e)leatul
7240 dela zidirea lumii, iar dela intruparea Domnului Mantui-
torului nostru Is. Hs. 1732 au purees si dela Moisei pan la Hs_
au fost 1485. Scotand din cei 7240 anii 1485 deia Moisei pana la
Hristos si dela Hristos 1732 pana inteacest an de acmu, iatl
dar cä rämän dela zidirea lumii panä la Moisei 4024 de ant.
Asijderea i intealte locuri multe lunecaturi vei afla , carele
nu s'o ar potrivi cu aceasta. nu defaimezu, numai aminte îi
aduc, ea cetind intr'amandooao, pre noi sa nu ni dai defäimäriL
Asijderea cunoscand si al noastra gresala ales din condeiu, ru-
garn sa lai ertarii, ca nu inger ce ruca breina (mana de teränä)
au ostenit. Citeaste cu buna sanatate i primeste cu dragoste
al noastra osteniala".
.Manuscrisul 1665 cu letopisoul lui N. Costin dela zidirea
lumii la 1601. -I)

In folio, 319 file. Secolul XVIII (intaia jumatate). Daruit

Academiei in 1901 de Gh. Constantinescu Râmniceanu. Foile 1,.
2, 13, 14, 145, 149 duble. Scriere cirilica de aceeasi mana pand
la fila 295. Titlurile cu litere mart De asemenea initialele ea-
pitolelor i aliniatelor.
Manuscrisul cuprinde: Letcpisetul Moldovei dela zidire la
domnia lui Stefänita. Incepe cu zidirea lumii färä predoslovie
si se continua cu descalecatul dintaiu in 16 capitole (1-47), le-
1) Descris i analizat de donatorul Gh. Constantinescu-Râmniceanu,
in Arhiva socialä, stlintificä si literard din Iasi, VI p. 419 si urrnät.
5
www.digibuc.ro
 -- 66
topisetul lui N. Costin dela domnia lui Dragos, la sfarsitul dom-
niei Irimiei Voda (f. 47v-215). La fila 215 se afla adaosul copis-
tului: Pana aicea acest letopiset iaste de pre izvodul ce s'au
lost scris de rapaosatul Neculae Costin ce au fost vel Logf". Ur-
/neaza versurile despre moarte i letopisetul lui Miron Costin
dela Batoresti la domnia lui tefanita, care se intrerupe la foaia
312 cu randul. Singur Pasa au statut cu sabia zmultä; Ii opria
dnainte, s'au arnestecat cu oaste in (f. 215-312v).
Manuscrisul mai contine sapte file adaogate (313_319).
Foaia 313 este alba. Pe verso incepe: Intocmai copie de pi
instiintare ce faci Vasilie Vvod la vinitul solului dela Tarigrad
Paharnicului Andreica la anul dela zidirea lumii 7100 luna Iu-
lie 5 zile si apoi scrisa de jos iscalitul la 1845 Iun. 12." care
afla pe filele 313v-315v. Pe foaia 316 alba se poate ceti: cu
liiasca plecaciune inchintindu-mk, sarutam cu ivlavii". Pe fila
318 se vede un desemn: trei flori cu frunze, ciorchine de stru-
guri cu foi de vita i deasupra o cupa; pe foaia 319, diferite cal-
cule iar pe 319 un alt desemn din penita: un cavaler (calarej
eu costurn rusesc. Deasupra lui se gaseste scris: Toto mano ca-
valer. Bezi-vol Pe chipiul cu egreta se poate ceti Ostaso".
Manuserisul 2305 cu Inceputul leatopisetului Taril Moldovei. 1).
In folio, 364 file. Secolul XIX. Copiat la 1800 de Toader
Sion; cumparat in 1902 dela Alb. Zwiebel. Legat in scoarte de
lemn. Scriere cirilica de aceeasi mana. Capitolele
unii ani i unele fraze, scrise cu rosu. Manuscrisul cuprinde: Pi-
nat, adeca insemnare de ceale ce sä afla intru acest hronograf
(f. 1-9). La fila 9, dupg pinat, notita Pang aicea am aflat
leatopisetul sells de Ureachi Vornicul i Miron Logofat". Predos_
lovie, adica cuvantare dintdiu din descalicatul tarai dintaiu
a neamului moldovinesc, catra cetitorii cartir de M. Costin.
(f. 10-14) istoricii (14v si 15) o fila nescrisä (16). Carte dintaiu
de neamul Moldovenilor dn ce tara au esit stramosi lor" de
acelasi (17_60v). Inceputul letopisetului Tarai Moldovei, dela
Togormu la Dragos Voda in 4 cap.; (60v-76v) si dela domnia lui
Dragos la a doua a lui Aron Voda cap. 50 (f. 77-202v). La fila
202v adaosul Para aicea s'au gasit scris leatopisetul Tarn de
-Ureachie Vornicur. Urmeazg Leatopisetul Tarn Moldovii, dela
Aron la moartea lui Stefänitä sets de Miron Logofatul (202v-
362)".
La inceput, manuscrisul contine trei file cu insemnari, care
nu fac parte din letopiset; sunt din anii 1831-1838; ultima cu-
princle stiri despre un cutremur. Pe marginea filei 1, nota co-
Aceasta carti, ci iaste a me, 0 cini sä va ispiti ca sâ
e furl, afurist sa fie cMi va ascundi-o i o va tainui-o, au si nu o
I. Descris de C. Giurescu In De neamul Moldovenilor XIV.

www.digibuc.ro
 67

va spuni-o. T. Sion". Pe foaia 10 este un chenar din flori; partea

de sus se termina printr'o cruce. La fila 55 se dau inteun romb
cuvintele latinesti din IVI. Costin. La inceputul domniei lui Ste-
fan cel Bun sunt niste stihuri, ca la manuscrisele 104, 731,. La
152, la domnia lui Petru V. Rares, este un portret din penitä;
nu putem precza daca este al Domnitorului. La foaia 245v, dupa.
domnia lui Gaspar Voda se afla intr'un patrat insenmarea copis-
tului 1800 Aug. 1 "Ana aici s'au sells dela 15 a lui Iu lie". La_
fila 267, un cerc: in interior sunt literile slavone
deoarece mai sus se afla titlul: A doa domnie a Radului Vocil
cel Mare cap. 50". La 362: August 15". Rezulta ca manuscrisul
a fost copiat de Teodor Sion dela 15 Iu lie 15 August 1800.

Manuscrisul 2575 cu Incepltura Letopisetului. 1)

In folio, 175 file. Secolul XIX. Copiat la 1834 de unul A. Ku_
Provenit dela Museul de Antichitäti.
Manuscrisul contine: la inceput cinci file adaogate i nepa-
ginate, apoi Predoslovie, cuvântare de descAlecatul tärii dintal
de M. Costin. (1-3), interpolare din 1732 (3). Cartea dint5i de
Neamul Moldovenilor de acelasi (3-24). Incepätura leatopi-
setului tärii noastre din Moldova" de N. Costin 'Ana la domnia
lui Dragos in patru capitole (25-30v) si dela aceasta la a doua
domnie a lu Aron Voda (31-85). La fila 85 este adaosul: Pam&
aice s'au aflat letopisetul Tait" Moldovii dela domnia lui Aron
Voda scris de Miron Logofatul (85_145) si letopisetul buhu-
sesc dela Istratie Dabja Voda la a doua domnie a lui Antiob.
(145-169). Pe fila 169v copistul a scris sfärsit. Prescris de mine
A. Ku. 1834 Fevr. 24". Pe foaia 171 sunt unele insemnäri cu cre-
ionul, restul, file albe (170-175).
Manuscrisul 2690 cu letopisetul lui N. Costin dela zidirea
himii la 1601.
In folio, 353 file. Secolul XVIII. Luat in 1881, dela. Musent
de Antichitati. Legat In piele; pe dosul legäturii e imprimat:-.
Cronica Moldovii". Scriere cirilica de äceeasi mânä.
Manuscrisul cuprinde: Titlul: Letopisatu Moldovii (f. 1) o,
fila alba (2). Capetele ce s'au scris in carte aciasta (3-5) st
insemnaxea: Conet i BGU SLAVU=sfärsit si lui Dimmezeu laudà._
Predoslovie leatopisätului de N. Costin (6-8), letopisetul ace-
luiasi dela zidirea lumi; descalecatul dintAiu in 16 capitole (9
47) si letopisetul dela Dragos la sf5rsitul domniei Irimiei Voda
(4'7.-171). La fila 171, adaosul: Pana aicia acestu letopisättt
iaste scris de pre izvodul c-au scris rapuosatul Nicolae Costin
c-au fost Vel Logofat", verburile despre moarte, letopisetut
1) Descris de C. Giurescu in De neamul Moldovenilor" p. XIV.

www.digibuc.ro
 68

lui Miron Costin dela Batoresti la moartea lui Stefänitä Vodd

(171v-247v), cronica lui Amiras dela Eustratie Dabij a la domnia
lui Grigore Ghica (248-317) si cronica lui I. Canta dela Gri-
gore Ghica la domnia a doua a lui Grigorie loan Calimah Voe-
vod (318-346). Manuscrisul se incheie cu nota: lard de aice
sä stäpânesti Tara de impdrätia Moscului, care sd va pune la
rândul sdu" restul file albe (346v-351).
In corpul manuscrisului se gäsesc inserandrile: la fila 5 Din
biblioteca mea dela Rotopänesti 850 N. Istrati"; foaia 20, nota
marginald Aice vezi cum au nemerit Datii la aceste locuri, un-
de-i acum Moldova si Tara Munteniascd i ArdiaIul" la cap. 5
neamul lui Afet. La 43v: ,.Ungurii sa numdscu de pe Juhra, unde
s'au näscut i sä numäscu Unguri. Tot un niam sint cu Ta-
tardi" la cap 13 Pentru räsipa Datiei".
La fila 47 deasupra titlului Domnia lui Dragos Vodd" se
and trei locuri goale, ce reprezintd trei medalione. In mijloc
sunt cuvintele:
Io Sas Vod Io Dragos Vod Io Lasco Vood.
ceea ce ne aminteste desemnul cu cele trei medalione dela ma-
nuscrisul 238 si ne indritue sä credem cä este o copie de pe
acela. La foaia 184v, nota Filologii nostri vor sti cd. D. Eliad ze-
cirea piazärd" au luat-o din manuscripte si din gura poporului,
clar nici el, nici altii n'au impus-o limbii noastre" (poate a lui
N. Istrati) fostul proprietar al manuscrisului. Pe fila 347: Anul
1840 Mart 11 zile s'au inceput anul lui Dumitrachi ficoru".
Manuscrisul 2715 cu letopisetuI lui N. Costin dela zidire lumii la
Aron Vodd. 1)

In folio, 190 file. Secolul XVIII. Scris la 1723 de Stanciul.

Ierei din Bucuresti. Luat dela Museul de Antichitäti. Scriere d-
rilled, de aceeasi mând. Titlurile capitolelor, initialele acestora,
ale alineatelor, numelor proprii, scrise cu rosu. Legat in piele.
Manuscrisul cuprinde lucrdrile lui Miron i letopisetul lui
N. Costin Predoslovie adecd cuvântare dintâi de descdlecatul
tärdi celui dintâi si niamul moldovenesc (2 3) si carte dintal
de niamul Moldovenilor in cinci cabitole (4-12v; 18-20) ce se
succed neregulat. Predoslovie la stihuri (12v-13). Viata lumii,
eclesiastul si epilog (13v-15). Intelesul pildelor ce sânt in sti-
huri (15v). Graiul solului tätäräscu cdträ Alexandru Machidon
(21-22) si rdspunsul lui Alexandru Machidon. Epigrama (22v)
stihuri impotriva zavistiei. Urmeazd: Letopisetul al Tärii
Moldovei acum dui:A izvoade scos cu porunca prea luminatului
si inältatului Domnului nostru Io Nicolae Mavrocordat voevod
1) Descris de Tocilescu in Revista pt. Istorie, Arheologie i Filologie
u. 252, V. A. Ureche, Codex A. Tocilescu o.c. 24-26. Gaster a reprodus
in Crestomatia I, 202, 207 si C Giurescu o. c. p. XXIII.

www.digibuc.ro
 69

eu mila lui Dumnezeu Domn si obläduitoriu a toatd, Moldo-Vlahia

in anul dela zidirea lumii 7221, iar dela nasterea lui Hristos 1713.
Oct. 20 de Miron Costin, carele au fost Logof. Mare in Moldova
(23) Predoslovia adresatä Domnului (23v-26v) i letopisetul lui
N. Costin dela zidirea lumii la sfarsitul domniei a doua a lui
Aron Vodd, astfel: DescAlecatul dintdiu in 16 capitole (27__63)
dela Dragos la Aron Vodä (63-189v).
In corpul manuscrisului se gäsesc urmätoarele insemnäri:
Fila 1: Mi s'au intämplat si mie a ceti pre acest leatopisetu
in zilele Märii Sale Domnului nostru Costandin Voevodu, pd. vre-
mea Turcilor, cand el si Maria Sa Constandin Voevod si au pri-
begit la Rosia cu Doamna Sa adecd la luna lui Aug. 11 zile adicd
Joi la sase ceasuri". Pe foaia 189v, nota copistului: sosind cu
scrisul pând aicea, cat s'au agunsu aceste izvoade: iard de aici
Mainte anii scrisi pand la aceste vremi dupd orânduiala izvoa-
delor tot a lui Miron Logofdtul. Iu lie 9. 7231 Sfârsit i lui Dum-
nezdu lauda. Ostenitor la scrisul acestei cärti Stanciul Ierei
dela Tog Sfintii". Pe fila albd 190 sunt incercdri de condeiu. Se
poate ceti 7344-7231 113 sänt de cdnd s'a scris acastd carte
1836). Pe fila 190v este o insemnare din 1809 despre moartea
unuia.
Manuscrisul 2942 cu Incepätura leatopisätuIui Tärii Moldovii. 1)
In folio, 175 file. Secolul XIX. Copie dela 1830. Ddruit Aca-
demiei la 7 Aprilie 1905 de Dimitrie A. Sturdza. Härtia de eu-
loare inchisä, verde. Scriere cirilicd de aceeasi mând.
Manuscrisul. contine: Cartea dintfti de neamul Moldoveni-
lor din ce tub', au esit strdmosii lor (1-22v). Incepätura leatopi-
sdtului Terii Moldovei de N. Costin dela Togormu la domnia a
doua a lui Aron Vodd astfel: 4 capitole din descälecatul dintâiu
(23-30v) si letopisetul dela Dragos la Aron (f. 31-110v). La fila
110v se gdseste adaosul: Pänä aice s'au gdsit suds leatopisetul
Tdrii de Ureche Vornicul". Urmeazä: Leatopisetul Tarii Mol-
dovei dela domnia lui Aron Vodd scris de Miron Logofdtul" cap.
56 la domnia lui Ghica, care este incompletd si se intrerupe en
rândul: lard oastea Ghicdi urmärea rdsipitä (110-175). Leto-
pisetul lui M. Costin este lacunar. Dela Aron la Miron Vodd Bar-
novschi se afld toate domniile (110-155). Fila 156 este alba, iar
cea urmätoare incepe cu Domnia lui Gheorghe Stefan Logo-
fdtul. Intre cei doi Domni mentionati lipsesc zece capitole cu
domniile lui Moise i Vasile Vodd. De remarcat faptul cä ma-
nuscrisul in chestiune este singurul din grupa celor cu Incepd-
tura Leatopisetului care congne capitolul Rdsboiul lui Via-
dislav craiul lesescu i ungurescu ce-au avut cu Sultan Murat
la Varna si a perit Vladislau craiu in rdsboiu".
1) Descris de C. Giurescu in De nearnul Moldovenilor" pag. XIV.

www.digibuc.ro
 70

La foaia 53 la domnia lui Petru V. Aron este insenanarea.

marginala: Aice se vede gresala zaludului scriitoriu i trebu-
este sä tocmesti caci are gresali multe" intalnitä si la manusl-
crisul 354, MI% sa fie o copie a acestuia, care contine &MA ver-
siune a letopisetului. Copistul 1-a cunoscut si din el a transcria
nota marginalä.

Manuscrisul 3056 cu letopisetul lui N. Costin dela zidire la

Desnot Vodl.
In folio, 284 file. Secolul XIX. Prescris la 1825 de Dumitra-
che Cepescu. Cumparat dela V. Onitz din Brasov in 1905. Scriere-
cirilica de aceeasi mana. Pe fila 1, se aflä. titlul Letopisetul
tarn adeca prescrierea anilor .Moldovei acum dupa izvoade scoa
cu porunca i cu zisa pre luminatului si inältatului bun si cre-
dinciosului i mult milostivului Domnului nostru loan Nicolae--..
Alexandru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domnu si obläduitoru
toata U(n)ggro-Vlahia in anii dela zidirea lumii 7233, iara
dela Na.sterea Domnului nostru Is Hs. 1'725 Aprilie 20. Si s'au
scris in al saptelea an dintru a doa domnie de Radul Lupescul
Logofetelul de divan sna Mihail Ierornonah i s'au scris al doile
de Dumitrache Cepescu la Anul 1825 August 1".
Manuscrisul cuprinde: Predoslovie catre Domnu i istoricii
(1-5v). Descalecatul dintaiu in 16 capitole (6-49) si letopisetul
delá Dragos la domnia lui Despot, cap. 48, care se intrerupe la
fila 153 cu randurile: Au läsat in seama lui Despot sä fie pur-
tatoriu acelei osti, iara el avea grije de alte lucruri ale lui Des-
pot Voda i vrand" (49-153v). Urmeaza mai multe foi albe (154-
207). Pe foaia 207v sunt insemnari din 1828 si 1834, iar pe 208
din 1828 si 1835 despre luptele Rusilor cu Turcii in Dobrogea
In 1828, despre ciuma la Brasov, note meteorologice, toate scrise
de Barbu Cepescu negutitor din Brasov. 1)
Manuscrisul mai cuprinde: Cuvant ce s'au fäcut la Pasti
la Bucuresti in anul 1826" sub semnatura lui Barbu Cepescu
(208-210) si Inainte cuvantare catre Romani" de Samuil Micu
semnata de acelasi negutator, far& mentiunea autorului (211),
Scurtä cunostintä a Istoriei Romanilor de Samuil Klein" 211v)
Istoria pe scurt a Românilor cu istoria episcopilor din Ardial
(210-283), versuri de D. Cepescul (284). Letopisetul lui N. Costin
este o copie din 1825 de pe altá din 20 Aprilie 1725, scrisa de
Radul Lupescul Logofetelul de divan.

1) Vezi In ziaru1 Miscarea An. XXVII/935 nr. 1928. Insemniirile

Barbu Cepescu de Ioan St. Petre.

www.digibuc.ro
 71

Manuscrisul 3057 cu letop. lui N. Costin dela Despot la domnia

a doua a lui Aron Vodà.
In folio, 40 file. Secolul XIX 1825. Cumparat in 1905 dela
anticarul Alb. Zviebel. Scriere cirilicö, de aceeasi mama.
Contine letop. lui N. Costin dela Despot la Aron Voda, and
au venit Loboda de a ars targu Iasului (1_37). Domnia lui
Despot incepe cu randurile: Si vrand A., fie pe taina lucrurile
lui Despot Voda". Dupa letopiset sunt doua file albe (37v-38)
Cuvantarea ce s'au tinut la Pasti", (38v-40) asemenea cu
textul dela manuscrisul 3056 fila 208.
Acest manuscris este partea a doua a nr. 306.6, descris mai
sus. Ambele contra letopisetul lui N. Costin dela zidirea lumii
la Aron Voda, gasit in altele cu operele lui M. Costin i descrise
de noi.
Manuscrisul 3067 cu Incepätura letopisetalui Tarn Moldovii".1).
In folio, 94 file. Secolul XIX. Prescris la 1832 la manastirea
Rana de Teofan Monahul. Däruit Academiei de Ministerul Cul-
telor in 1904. Scriere cirilica de aceeasi mama. Pe fila 1, se afla
inteun chenar nota copistului: Acesta letopiset s'au prescris
intocma dupä, letopisetal manastirii Slatina prin osarclia
cheltuiala Sfintiei Sale prea cinstit parintelui nostru Isaia Ar-
himandrit Rascanu,egumenul acestii sfintei manästri la anul 1832
Iunii 14. S'au isprävit de scris in sfanta manastire Rasca de
smeritul intre monahi Teofan Monahul, poftind pre cetitori ca
gasind vreo gresala inteinsul in slovi, sa ma, erte indreptand-o,
ca, nu din vointa me si din gresala s'au facut. Pre care Sfintia
sa pärintele Arhimandriul Il afierosati Sfentii manastiri spre
vesnica pomenire 1832 Iunie 14".
Manuscrisul cuprinde: Pinat adica insamnare de ce sa afla
intru acest hronograf De neamul Moldovenilor de M.
Costin (4v-25) ce se termin& cu un chenar, care are la mijloc
un vas cu flori; de o parte si alta a vasului, e cate un porumbel.
Urmeaza Incepatura letopisetului Tärii Moldovii de N. Costin
cuprinzand patru capitole de descalecatul dintai (25-31v) si
letop. dela Dragos la domnia a doa a lui Aron Voda (31v-94). La
fila 94v se gaseste adaosul: Pana aice s'au gäsit scris letopisatul
Tarii de Urechie Vornicul, iara de aice inainte tot dela domnia
lui Aron s'au gäsit scris de Miron Logofatul" asemenea cu cel
dela nr. 731.
In manuscris sunt urmatoarele insemnari: Fila 1, 43 ca-
pete sant intru acest letopisät 1838 Ghenari 20" si Acasta carte
am cetit-o I multe mincuni am gasit din slove facute

1) Semnalat de C. Giurescu in De neamul Moldovenilor" p. XIV.

www.digibuc.ro
 '72

Foaia 5 Din artile Sf (intei) Mo(nastiri) Rdsca". La fila a

dupd istorici: 1778 Octomvrii 24, and s'au scris" asemenea
cu cea dela '731. Pe foile 25 si 40, cdte un desemn ca cel men-
tionat mai sus. La fila 57: Ain cetit acastä, carte" Narcis C.
Botosineanu (episcop). Acest manuscris este copie de pe 731
dela mändstirea Slatina. La domnia lui stefan cel Mare are sti-
huri ca i manuscrisele 104, 731 si 2305.
Manuscrisul 3410 cu letopisetul lui N. Costin dela zidirea
lumii la 1601.
In folio, 347 file. Sfársitul secolului XVIII. Däruit Acade-
miei de Dim. C. Sturdza Scheianu in 1904. Legat in piele. Pe
dosul legaturii este imprimat cu litere aurite Letopisitu". Scriere
cirilicd de mai multe máini.
Manuscrisul cuprinde: letopisetul lui N. si Miron Costin
cronicele lui Amiras i Canta. Capetile ce s'au Kris in acastä,
carta (f. 1-4v). Predoslovia cdtre cetitor i letopisetul lui N.
Costin dela zidire la sfdrsitul domniei Irimiei Vodd (5-167).
Urmeazd adaosul: Pan& aicia, acestu letopisetu iaste sets de
pre izvodul c-au scris räpuosatul Nicolae Costin c-au fost vel
Logorät", versurile despre moarte, letopisetul lui Miron Costin
dela Batoresti la moartea lui St-RM./14d Vodd (167v-248), cro-
nica lui Amiras dela domnia lui Eustratie Dabija la a lui
gore Ghica (248-319) si cronica lui I. Canta dela Grigorie Vodd
la domnia a patra a lui Constantin Mavrocordat" (319_343).
Letopisetul se termind cu insemnarea lard aice sd stäpdnesti
tara de Impdrätie Moscului, care sä va pune la rändul sdu" ca,
si la manuscrisul 2690. La sfärsit sunt cinci file albe (343v-347)..
In tabla de materii, letopisetul este numai pänd la Grigore Ghica
adicd i cronica lui Amiras. Istoria Moldovei dela Grigore Ghica
la a patra domnie a lui C. Mavrocordat" de I. Canta, nu se afla
in tabla de materii si este scrisä mai tärziu de altd, 'nand.
In manuscris se gäsesc urmätoarele note: Foaia 1 numerotatd.
Cartea pentru descAlecatul dintái a terei Mioldovei i neamului
moldovenescu de N. Costin, carele a fost Logofdt Mare in Mol-
dova II Grigorie Ureche". Pe fila 4 dupd capete Conet i BGT1
SLAVO = sfärsit si lui Dumnezeu slavä", intocmai ca la manus-
crisul 2690; la foaia 39: Marcomanii sânt Nemti"; La 44: Un,
gun I numescu de pre Juhra, unde s'au ndscut i sd numescu
Unguri. Tot un niam sänt cu Tätaräi". La 107v, titlul marginal:
Come Portarul au stätut Domnu" iar la 135: Viclesugul Iri,
miei Pdrcalabul" ca la alte manuscrise.
Manuscrisul 4161 cu Incepätura letopisätului Tärii Moldovii.
In folio, 335 file. Secolul XIX. Copie din 1838. Pe dosul le-
gâturii, titlul: Chronclogie historique de la Moldave". Scriere
drilled de aceeasi mänd

www.digibuc.ro
 73

Cuprinde: Titlul: Hronograf despre intamplarile i prefa-

cerile ce au urmat in Tara Moldovii de pe un. izvod vechiu
acu scris in zilele prea inaltatului Domn stäpanitor Mihail Gri-
goriu Sturdza Vvod la anul dela Mantuitorul Hs. 1838 Noemb,
6 cu toata cheltuiala Domnului domi colonel si cavaler Teodo-
ritä de Bals" (f. 2), Inainte cuvantare din descalecatul Tarii
Moldovii catre cetitori" de N. Costin (5-7). Pinay(7v-9) Car-
tea dintal pentru nearnul Moldovenilor si din 6e tail, au esit
stramosii lor (10-28), ,,IncePatura letopisetului Tarii Moldovei
dela Togromul la domnia a doua a lui Aron astfel: descalecatul
dintdiu in 4 capitole (28-35v) si letop. dela Dragos la Aron
Vocla (36-81v). Pe fila 81 v, adosul tipic: Panä aica s'au gäsit
scris letopisätul Moldovii de Ureche Vornicur. Urrneazä: Le-
topisqul Tärii Moldovii scris de Miron Logofatul" dela domnia
lui Aron Vocla la moartea lui Stefänitä (81-139v). O sama de
cuvinte ce s'au auzit din orn in orn" si cronica lui Neculce dela
Dabija la domnia lui Ion Mavrocordat (140-313). Restul, file
albe (314-335).
Manuscrisul 4456 cu letopisetul lui N. Costin dela zidirea lumii
la Desuot Vodi.
In folio, 110 file. Secoluul XVIII. Fost la Moscova. Cumpa-
rat in 1916 dela Kupperman din Iasi. Scriere cirilica de aceeasi
manä. Capitolele, numele proprii, initialele i anii cu rosu. Ini-
capitolelor, frumos executate cu ornamente, monograme
artistice. La pag. 34 (paginatia manuscrisului) un chenar fru-
frumos: idem la 45 si 71. Ultimul cu flori frumoase; in mijlocul
lui sterna Moldovei: capul de bou cu stea intre coarne; sub el,
buzduganul i sabia incrucisate . Initiala dela 71 reprezintä rn
cavaler. La paginile 79, 100 si 140 alte chenare. La pag. 111, ini-
tiala reprezinta tot un cavaler cu costum diferit. Capitolele nu
sunt numerotate. Manuscrisul este paginat; lipsesc 16 dagini
dela inceput; Numerotatia paginilor e gresitä; dela 17-220 este
bund; de aci incepe 121 si se terminä cu 150, in loc de 221-250.
Din cele 250 pagini lipsesc: 16 la inceput, apoi 61. 2, 63, 64, 65,
66, 107, 108, 110, 143, 144, 207 si 208: pagina 70 este alba.
Manuscrisul cuprinde: letopisetul Moldovei dela zidirea lu-
mii la Aron Voda de M. Costin si Gr. Ureche-Simion Dascalul.
Descalecatul dintaiu incepe cu pag. 17, cu ave frica,
undi nu era frica ca Pitirahi i cunostinta lui cea din launtru
Il faci di sä terni i avea grijä di fuga nimi gonindu-l" aclica
sfarsitul cap. II. Pentru impartirea limbilor; se continua in 16
capitole ; (pag. 17-69). Urmeaza letop. lui N. Costin dela Dra-
gos la domnia lui Despot (pag. 71-191), letopisetul lui Gr. Ure-
che-Simion Dascalul dela Despot la Aron Voda (192-232) 0
letop. lui Miron Costin dela Aron la domnia lui Stefan Tomsa

www.digibuc.ro
 74

(233-250) unde se intrerupe. Pe scoart5., un calcul 7335 --

7092 =33 ; (?).
Manuscrisul 4797 cu Inceputul Letopisatului Tarai noastre
Moldovii.

In folio, 125 file, Secolul XVIII. Cumpärat M 1924 dela Marcu

Polack. Legat In scoarte de lemn Imbräcate in piele. Scriere
de aceeasi mana. Titlurile capitolelor, initialele aces-
tora, ale zacelelor, anii, nume proprii i fraze Intregi scrise cu
rosu.
Manuscrisul cuprinde: 0 parte din predoslovia lui M. Cos-
tin, care incepe astfel: Destul a scrie de mai multe vacuri"
istoricii (f. 1) o prefatä interpolatä In 1732: Cinstite i iubite ce-
titorule, intru acest letopiset, carile II am di pe letopisetul rä-
pousatului Nicolae Constandin (sic) biv vel Logofät, citind
pre acela si pre acesta...." (ca la manuscrisele 123, 503, 1298 si
2575). Urmeazä: Cartea dintAiu a neamului Moldoveanilor din
ce tard au est stramosii lor (2v-25v). Inceputul letopisetului
Tani noastre Moldovii de N. Costin; descalecatul dintäiu In
patru capitole (26-34), letop dela Dragos Vodä la Aron Vodâ
a doua oarä (34v-101) i letop lui M. Costin dela domnia lui
Aron pana in cursul anilor 1621, perirea lui Gaspar Voevod
(101-121); restul, file albe (121v-125).
La fila 35 dupa domnia lui Bogdan V., tatâl lui Stefan cel
Mare, semneazä: Cons (tan)din Praj a acasta". Probabil a cetit
sau a prescris cartea. Manuscrisul dateazA cu aproximatie din
anii 1740-1750 si ni s'a transmis incomplet.
Manuscrisul '70 dela Biblioteca Universitätii din Iasi cu letopi-
setul lui N. Costin dela zidirea lumii la sfirsitul
domniei Irimiei Vodà 1)
In folio, 464 file. Secolul XVIII. Scriere cirilica de aceeasi
mânä. Titlurile capitolelor sunt scrise In rânduri si nu se deo-
sebesc de text. Manuscrisul e numerotat gresit cu 363 file. Nu-
merotatia filelor 67, 74 si 77 se repetä.
Manuscrisul cuprinde: O notä a lui M. KogAlniceanu: Co-
lectia tuturor letopisetilor a lui Urechi, Miron Costin, adnotä-
rile lui Nicolae Costin (?) i un anonim tradus de Amiras In
greceste si Enachi Kogâlniceanu", sapte file albe adângate, le -
topisetul lui N. Costin dela zidirea lumii la 1601, astfel: Desca-
lecatul dintâiu incomplet, care incepe cu cap. 11 cu rândurile
fug& pentru mai deschisul mintii la rândul istorii noastre" (file
9-45), si letop. dela Dragos la sfársitul domniei Irimiei Vodä
(46-206). La foaia 206v este adaosul copistului: Pan& aice
1) Deseris de V. A Ureche codex nr 8 o. c. I. p. 30

www.digibuc.ro
 75

acest letopisätu este scrisu de pre izvodul c-au scris Neculai

Constandin (sic) ce-au fost vel Logofat): Urrneaza o parte din
versurile despre moarte, o fila alba (207) letopisetul lui Mixon
Costin, care incepe cu randul: ficeori a Irimii Voda, Constan-
din si Alexandru i Bogdan si a lui Simion (Domnia Irimii Vo-
da), pana la moartea lui tefänitt, (208v-318); cronica lui A-
miras dela domnia lui Eustratie Dabija Voda la Grigorie Ghica
(319-400) si cronica Jai Ienachi Kogalniceanu (400-463); la
sfarsit se alla noul file albe addogate.
Pe fila 45 dupa cap. 16 este o not& din 1815: Nesamtire
omului pre surnet este omorire sufletului, i moarte mintii este
mai innainte de moarte trupului. Si apoi ticalosu i pierdut
este acela orn i daca au xnurit minte mai inainte di moarte a
tru(pu)lui, apoi ce mai este de trebuinta a rnai trai acel orn per-
-dut7 Ori Dornn ori imparat: ori boieriu, ori sarac, ori bogat.
Acasta am scris pentru indreptare celor di obste. 815 Avg. 22
Ilie Diacon clascal. gospod. Putnean". Pe foaia 210 alta insem-
nare: Cine a ceti aceasta carte". In rnanuscris sunt urmatoa-
rele file albe: 243, 249, 353, 461, si 462.
Manuscrisul 75 dela aceeasi bibiliotcä eu letopisetul lui N. Costin
dela zidirea lumii la 1601.
In folio, 2 file nenumerotate la inceput: 555 pagini scrise
trei file albe la sfarsit. Secolul XIX. Prescris la 1825 de Ale-
xandru Beldiman. Legat in piele; pe dosul legaturii este impri-
mat Letopisetul terii Moldo-Vlahiei Let 1826". Scriere cirilica
de aceasi mama. Paginatia este gresita. Pentru 1-422 numero-
tatia este buna. La 423 copistul a paginat din gresealä 323 i a
continuat astfel pan& la sfarsit 455, in loc de 555.
Manuscrisul contine: doua file albe, predoslovia copistului
Alexandru Beldiman (1-2). 0 parte din predoslovia lui N. Cos-
tin incepand cu randul De vrerne ce am aratat lauda i rostul
istorii, socotit-am iubite cetitori. ea, i aice in tara noastra mai
mult sa va face letopisatul tarn noastre" (pag. 3-4). Desca-
lecatul dintaiu in 16 capitole (p. 5-88), letop. lui N. Costin dela
Dragos Voda la sfarsitul domniei Irirniei Voda (p. 89--381). La
p. 381, adaosul: Panä aice ieste dupa letopisatul lui Neculai
Costin vel Logofat; iara de aice dupa a lui Miron Costin Logo-
fatul". Lipsesc versurile despre moarte i copistul transcrie di-
dect letopisetal lui M. Costin dela Batoresti la moartea lui Ste-
fanitä (381-555).
Pe fila 2 nenumerotata este insemnarea lui M. Kogilinl-
ceanu Letopisetul original al lui Alexandru Beldirnan". La pag.
2 Al. Beldiman semneaza prefata sa i o dateaza 1825 Mai 1.
La pag. 555 sfärsitul letopisetului copistul a notat 1825 Iuni 27
in Bacau". Rezulta ca Beldirnan a copiat manuscrisul in inter-
Valul 1 Mai -- 27 Iunie 1825.

www.digibuc.ro
 76

Manuscrisul 91. Biblioteca UniversitMii din Iasi cu letopisetut

lui N. Costin dela zidirea mmii la 1601. 1)
In folio, 231 file. Secolul XVIII. Prescris de un copist in prima
jumatate a veacului mentionat cu cheltuiala vistiernicului loan
Scriere cirilica de mai multe mâini. Titlurile pe deasupra,
paginilor, cu rosu, iar dela fila 105 titlurile capitolelor, anii,
unele nume proprii scrise cu rosu.
Manuscrisul cuprinde: Letopisetul lui N. Costin. fara pre-
doslovie dela zidirea lumii la 1601 a.stfel: Descalecatul dntaiu
In 16 capitole (f. 1-36), letopisetul dela Dragos la sfarsitul
domniei Ieremiei Voda cap. 40 (f. 36-153v). La fila 153v nota.
obisnuitA.: Pana aice acest letopisät iaste sets di pre izvodul
ce s'au fost scris de raposatul Nicolai Costin ci-au fost vel Lo-
gofat". Urmeaza versurile despre moarte i letopisetul lui Miron
Costin dela Batoresti la moartea lui teranitä Voda (153v
230v).
La fila 230v insemnarea copistului: Scrisu-s'au acasta cartea
ce se cheamd letopisat, s'au sets de mine smeritul i cucernicul
batran cel cu mana de taranä cu plata domi sale loan Tintila
vel vist(iernic). Pe prima scoarta se poate ceti: Sa qtii de
cand am scris intfaceastä carte nevrednicul (indescifrabil) 2)
1305 Martie 1". Pe fila 1 cu litere de tipar: M. de Kogalnit-
chan". La foaia 33, nota marginalä Ungurii sä numescu di pe
Juhra, unde s'au nascut, i s numiescu Unguri. Tot un niam
sint cu Tatarai". La fila 54v o notita din secolul XIX 1466 dim
(anche) le Mois de Janvier" la 58 Sfinte Nicolai Sfete Dimi-
trie". Pe foaia 230 jos: 25 lei sa dai la blana pentru parintele
ptefan. Pe ultima fila, alta nota a copistului: Aceasta carte ce
sä chiama litopisatu iasti al dumisale cuconului Ioan
vel vistier si s'au scris de mine smeritul baträn cu multa oste-
nialä gi slabiciune de".
Manuscrisul 116. Bibl. Univ. Iasi cu incepitura letopisetului.
4

In folio, 97 file. Secolul XVIII. Scriere cirilica de aceeasi

Titlurile capitolelor, initialele numelor proprii, zacelelor,
fraze intregi pan& la foaia 92 cu rosu. Unele initiale, cu orna-
mente.
Manuscrisul cuprinde: La inceput o filä cu diferite insem-
näri. Pe foaia 1 se aflä o parte din Ping, anume sfarsitul ca-
tastivului unu i catastivul al doilea, care se termina cu Ras-
boiul lui stefan Voda cu Maties Craiul". Cu fila 2 incepe Car-
tea de neamul Moldovenilor" incompleta cu randul: Mare
voe i J.evoi primäscu. Nu stiu Muntenii din ce s'au abatut o
sama putintel din ceasta hirea) asa la petrecanii"; din cap. I
1) Descris le V. A Ureche o. e. I. p. 32.

www.digibuc.ro
 77

(2--22v) si Incepdtura leatopisetului Tdrii*Moldovii" de N.

Costin dela Togormul la Petru Vodd Sehiopul, astfel: Descd-
lecatul dintdiu in patru capitole (f. 22v-30v) si letopise'ul dela.
Dragos la a doua domnie a lui Petru Vodd Schiopul (31-97). Le-
topisetul se termind cu capitolul 46 Patru V. au ldsat tara
domnie de build voie si s'au dus In Tara Nemteascd" cu randul:
,,Domnind Patru Vod5. Tara Moldovii cum. sa cade".
Pe fila 1 nenumerotatä sunt diferite inceredri de con-
deiu i o notä din 1821, iar pe foaia 1 insemnarea: Costache
Stamate hdrdzeste acest letopiset. D(umnealui) Constantin de
Hurmuzache ea prin a dumisale patrioticased indemnare sä se
tipäriascd". Pe fila 97 jos: La velet 1809 April 3 au rapozat fii
(a) strul meu Constandin 1Vlotoc ce au fost vdtaf la.... Dlui".
Pe verso fllei altä nota din 1812, eánd a räposat alt fiu Grigoras
Motoc. La sfdrsit este o foaie nenumerotatä pe care cineva a
scris: La let 1802 Oct. 14 zile s'au cutrernurat pämântul la 1
ciasuri din zi, In zile pre luminatului Domnului Alexandru Con-
stantin Moruzi voiavod in a doa domnia a Marii Sale".
Pe scoarta ultimd copistul si-a läsat numele La ve(leat)
1799 am cetit i eu cele tot pe acest leatopisdt dintre care
foarte multä stiintd si invdtäturd" si mai jos Acest letopisdt.
s'au scrisu cu toatä cheltuiala noasträ si 1-am däruit nepotului
s (A) fii ficeor Tornii Motoc din satul Brusturii ca sä mä
pomeniascd Teofan ierodiac dela Rdsca. Teofan". Acesta in 1832
devenit Monahul Teofan prescrie i manuscrisul 3067 tot la
mândstirea Rdsca.
Manuscrisul-88 cu letop. prescurtat al lui N. Costin din
Incepätura" dela Dragos la Aron Voclii. 1)
Este o copie scrisä pe la 1845 de pe alt manuscris. Contine
144 file. Pe foaia 1 nenumerotatd se gäseste insemnarea lui M.
Kogálniceanu Copiea letopisätului Vornicului Urechi (?) i a
letopisätului lui Miron Costin, ce sä aflä la Bucuresti, la cdpi-
tanul Olteniceanu". Pe fila 1 letop. contine istoricii pusi mdr-
tulle de N. Costin: un capitol din descdlecatul clintâiu pres-
curtat, anume DescAlecatul Tärii Moldovei la ce veleat dela zi-
direa s'au intam.plat (1.-3v) urmeazd copiate de M. Kogdlni-
ceanu letopisetul prescurtat al lui N. Costin dela domnia lui
Dragos la Axon Vod5., i letopisetul prescurtat al lui Miron
Costin.
In afar& de manuscrisele de mai sus mai sunt cloud: unul
nr. 3439, care contine descAlecatul dintdiu prescurtat in opt ca-
pitole si nr. 340, care cuprinde letop. dela dornnia lui Dragos
la Despot Vodd, intr'o compilatie de cronici. Ambele se aflä in
Biblioteca Academiei Romäne.
1) Semnalat .$1 de V. A. Ureche o c. I. p. 32.

www.digibuc.ro
 78

Manuscrisul 3439 cu desalecatul dintaiu de N. Costin

prescurtat in 8 capitole.
In folio, 312 file. Secolul XIX, prescris la 1830 in mama-
stirea Argesului de Ghelasie Ieromonahul. Primit in dar de A-
cadernie dela Museul National de Antichitati in 1909. Scriere
cirilica de aceeasi mana. Hartia alba pana la fila 183, restul
verde. Titlurile, numele proprii, initialele capitolelor i unele
froze sunt scrise cu cerneala rosie.
Manuscrisul contine la inceput trei file albe: apoi titlul
,,Istoria Tarii Moldovei, ce s'au scris de Ureache Dvornic de
Tara de Jos pana la Aron Voda; inainte s'au scris de Miron
Costin vornic de Tara de Gos la anul dela zidirea lurnii 7251, iar
dela Hristos 1743 Iu lie 6 In zilele Marii Sale credinciosului Dom.n
Io Nicolae Vbevod, adunändu-le multe istorii de pre la alti isto-
rici anume Bonfin latinul, marele istoric al lumei,.... etc." si
Cuvantare catre cetitoriu (prescurtata) de M. Costin i sern-
nata de Caesar Bolliac (f. 4). Urmeaza descalecatul lui N. Cos-
tin prescurtat in opt capitole: 1) Pentru zidirea luraii (4v). 2)
Pentru impartirea limbilor dela 'Turnul Vavilonului (7v). 3)
Semintia neamului lui Sim din: 4 ficori (8). 4) Semintia lui
Ham din 4 fecori (8v). 5) Semintia lui Afet din 4 fecori (9v).
6) Aratare de cata vreme au fost in pace Ramleanii in paman-
turile aceastea. (17). 8) Descalecatoarea Tarii Moldovii al doi-
lea de Romani (18-19) apoi letopisetul lui Gr. Ureche-Simion
Dascalul dela Dragos la Aron Voda (19v-63) i letop. lui M,iron
dela Aron la moartea lui Stefanita (63 109); o listä a
Domnilor din Moldova pana la 1795 (110-112). Insemnarea de
numele mitropolitilor ce au stat in scaunul Tarii Moldovei
unde le-au fost metania (113) cloud, file albe (114-115), leto-
pisetul buhusesc dela domnia lui Eustratie Dabija la Antioh a
doua oara (116-126v).
La fila 126v se gaseste insemnarea i numele copistului: Sa
§titi fratilor cetitori, cä aflandu-ma cantaret de ceale sfinte
1ntru aceasta sfanta episcopie a Argesului in zilele prea sfin-
titului episcop Ilarion Argesiul am prescris aceste intampla-
toare istorii ale vremurilor trecute ce s'au urmat in zilele fos-
tilor oblacluitori ai acestui principat românesc. Ins& nu fara
cusur, caci mai intai invatatura precum sä cuvine nu am avut
ajutor de nicairi a o castiga. i acuma multe rele m'au intam-
pinat catre toti vietuitorii de care ram ca nu am putut aduce
acest lucru la savarsire, precum ravna, m'au indemnat. Iar voi
cei iubitori de carte roman& intelagand ce ati fost i ce santeti,
va rogu sa azvarliti rain si sä imbratisati bunul entelegandu-va
din pilda cestor trecute. i pre mine sa ma ertati, avandu-ma
intre cei duhovnicesti Ghelasie ieromonah 1830 Iul. 27"..; o MIL
alba (127) Istoria Tarn. Romanesti (128-180) o lista, a Domni-
lor munteni pana la Constantin Brancoveanul (181), o lista a

www.digibuc.ro
 79

mitropolitilor munteni (182), a nu alba (183), cronica dela Ste-

fan Cantacuzino la Alexandru Moruzi anul 1799 (184-211);
restul file albe (212-245) si traducerea lui Rolando furios" in
30 canturi de Bo Iliac (246-350).
Manuscrisul 340 cu letopisetul lui N. Costin dela Dragos la.
Despot Voda. 1)
Compilatie dupa cronicele muntene si moldovene intre care
si N. Costin.
In folio, 212 file. Secolul XVIII 1785. Prescris de Stefan Lo-
gofatul ot Cretulescul. Fost al lui Caesar Bo lliac. Scriere
de aceeasi mama. Titlurile, initialele, datele i alte insemnari
cu rosu. Legat in piele.
Cuprinde: letopisetele Moldovei i ärii Romanesti, dela des-
calecare la anul 1634. Scara acestii carti (f. 2-5). Titlul: Lea-
topisetul Tärai Românesti si a Moldovei, de viiata a prea
luminatilor Domni ce au stapânit intru aceste 2 tart
ce au lucrat in zilele lor; i a partilor streine, care
sa magiesascu cu aceste tari pre largu adunate din multe
letopisete i cu buna Indreptare alcatuit precurn se vede". Le-
topisetul lui N. Costin dela Dragos pand la Despot dat la di-
ferite domnii (106). apoi a lui Grigore Ureche-Simion Dascalul
deIa Despot Voda la Aron Voda si al lui Miron Costin dela Aron
la Mazilia lui Moisi Voda 1634. Pentru Tara Româneasca este cro-
nica lui Radu Popescu.
Manuscrisul e paginat si se terrnina la pag. 371. La fila 191,
se gaseste numele copistului Lasand a scrie i alti istorici
ceale ce sa va fi mai lucrat in urma. Scris de Stefan Logof&-
tul ot Kretulescul Mart 1785 ptefan Logofat" restul file albe
(191-212). Pe foaia 1 se afla o stire din 4 Oct. 1788 despre ve-
nira lui Nicolae WO, Mvrogheni in Bucuresti cu Vizirul; la
6 Cezar Boliac nr. 9" si o pecete; in josul paginilor la filele 6-7:
Acest letopiset iaste scris cu ostenialea mea in zilele lui Nico-
lae WO. Cararsea la anul 1782 Stefan Logofat". Pe foaia 212,
o nota din anul 1788 Mai 24, despre peirea soarelui i o reteta.
pentru vindecarea tusei la doi cai.
Compilatia de cronici se continua cu manuscrisul 5367,
care este urmarea manuscrisului 340, ambele constituind Vol.
I 1340) si Vol. II (5367)) din o mare compilaVe de cronici men-
tene i moldovene, dela descalecatul lor la anul 1725.
In afara de aceste manuscrise mentionate i descrise, a-
mintesc ca. d. M. Sânzianu a semnalat in Revista istorica anul
1930 p. 102 un manuscris copia Serdarului Eudoxiu Ciuca iä-
1) Descris de I. Bianu $i R. Caracas in 1. c. I p. 43 i urm. $i N
borga in Analele Academiei Rornâne. Cronici muntene IL XXI p. 420--
21 si 450

www.digibuc.ro
 80

cuta de pe aceea a vornicului Alecu Beldiman din 1 Mai

descris de noi mai sus. Este In doul, volume. Primul
in 428 pagini cuprinde letopisetele lui N. Costin, Gr. Ureche-Si-
mion Dascalul i Miron Costin, iar volumul al doilea, cronica
lui Ion Neculce.

CAP, 1II

CLASIFICAREA MANUSCRISELOR.
Manuscrisele descrise, chip& versiunea, in care ne-au trans-
mis letopisetul lui N. Costin dela zidire la 1601, se pot impd.rti
in urmátoarele grupe:
GRUPA A formatd din manuscrisele nr. 125, 168-, 233, 238,
492, 1665, 2690 si 3410 ale Academiei Romdne i nr. 70, 75 si 91
dela Biblioteca Universitätii din Iasi.
-Toate contin letopisetul complet al lui Nicolae Costia dela
zidirea lumii la 1601, sfdrsitul domniei Ieremiei Vodd.
GRUPA B compusd din 353, 253, 2715, 3056-57, si 401 care
cuprind aceeasi operä a cronicarului dela zidirea lumii la dom-
nia lui Aron Voda.
GRUPA C din 115, 120, 240, 338, 354, 4456, 340 si 400. Ace-
stea au lucrarea mentionatk dela ziduea lumii, pánd la dom-
nia lui Despot, precum i inceputurile acestei dornnii.
GRUPA D alcdtuitd, din 59 si 263, care au transmis leto-
pisetul lui N. Costin dela inceputul lumii, la cap. Pentru doi fi-
ceori ai lui Alexandru Voda si de rdzboaele lor".
GRUPA E cea mai numeroasd, din: 53, 104, 123, 232, 252,
253, 254, 256, 503, '731, 1298, 2305, 2575, 2942, 3067, 4161 si 4797 ale
Academiei romane si 116 dela Biblioteca Universitatli din Iasi,
care contin letopisetul prescurtat al lui N Costin dela Togorma
la Aron Vodk
GRUPA F din manuscrisele 266. 3430, GO!. 932, dela Aca-
demia Romând si 88 al. Bibl. Univ. din Iai. Toate au fragmente
din. ietopisetul lui N. Costin.
GRUPA A.

Cele treisprezece manuscrise, 125, 168, 233, 236, 238, 352, 492, 1665
2690, 3410, 70, 75 si 91 se pot Impárti in urmätoareie trei fa-
Intdia formata din manuscrisele 352, 492, 1665, 91, 125 si
'75 (primele patru din intaia, jumatate a secolului XVIII, iar al
cincilea din a doua) toate In redactiunea: letopisetul lui N. Cos-
tin dela zidire la 1601, versurile despre moarte i letop. lui M.
Costin dela Batoresti, la moartea lui Stefänitä. Dintre rnanus-
crise numai 352 are o parte din predoslovie cdtre cetitor; unora
le lipSeste inceputul, altora sfarsitul, 252 si 181 contin letopise-

www.digibuc.ro
 81

"tul complet al lui Miron Costin. Manuscrisul 75 este o copie din

secolul al X1X-lea. Copistul Al. Beldiman a omis versurile des-
pre moarte.
Familia doua, din 238, 2690, 3410 dela Academia Romana
si 70 dela Bibl. Univ. din Iasi, toate din secolul XVIII, in redac-
tiunea: Capetele, letopisetului lui N. Costin dela zidire la 1601,
precedate de predoslovia catre cetitor, versurile despre moarte,
letop. lui M. Costin dela Batoresti la moartea lui teranita, cro-
nica lui Azniras i cronica lui loan Canta cu exceptia manus-
crisului 70, care cuprinde cronica lui I. Kogâlniceanu In locul
cronicii lui Canta. Manuscrisele 238, 2690 si 3410 se termina la
sfärsit cu insenmarea copistului: Iara de aici sä stäpanesti
Tara de imparatie a Moscului care sä va pune la randul sau".
Cel mai vechiu e 238. Prima parte (letop. lui N. Costin, al lui M.
Costin i cronica lui Amiras) este scrisa dupä 1730; a doua, cro-
nica lui I. Canta dupa 1773. Nr. 2690 este o copie timpurie dupa
238. Se constata\din faptul ca la fila 47 in locul celor trei me-
dalioane dela 235 tot fila 47, copistul a lasat locurile goale si a
scris numai numele celor trei voievozi: Sas, Drago i Lasco,
in spatii, in forma de medalioane. 3410 este o copie dui:A 2690.
Pe fila 4 dupa capete se aflä insemnarea KONET I BGU SLAVO
Sfarsit si lui Dumnezeu slavä, ca i la 2690 fila 5 si insemnärile
marginale despre Marcomani, Daci i Unguri.
A treia familie e compusa din manuscrisele 168, 233 si 236
toate datate de copisti si aflate in redactiunea: letopisetul lui
N. Costin dela zidire la 1601, cu predoslovia catre cetitor, ver-
surile despre moarte, letopisetul lui Miron Costin dela Batoresti
la moartea lui tefanitä si adaosul de pe doua file: Pentru
moastele lui Constantin imparat si pentru proorocia Tarigradu-
lui invätätura". Slovele care era scrisä pre mormantul marelui
imparat Costandin i intelesul slovelor ce spun".
Familia treia este o variantä a celei Nr. 1. Cel mai vechiu
este manuscrisul 236 din anul 1765 prescris de pe altul moldo-
venesc asemenea de Stoian Bucuresteanu dela Antim, apoi 168
din 1781 si 233 din 1784, ambele transcrise de acelasi copist, Ior-
dache Miclescu.
Schema manusciselor din grupa A. este urmatoarea:
Familia 1. Msse 352, 492, 1665 si 91 (prima jumatate a sec. XVIII
125 a doua jum.; 75. XIX

1 1
familia 3 familia 2
236 1765 238
1
168 1781 26190
1 1

233 1784 70

www.digibuc.ro
 82

GRUPA B.
Manuscrisele 353, 580, 3056-57 si 401 se pot divide in trei
fainilii. Prima constituita din 580, 2715 si 401 (ultimul contine
1etopisetu1 lid N. Costin numai pana la Doinnia lui tefan, cap.:
Pentru razbäiul lui stefan cu Olbrehtu craiu lesescu").
Toate se gasesc in redactiunea: Carte de neamul Moldo-
venilor" precedata de predoslovie (580 in sapte capitole, cele
lalte doua in cinci, ce se succed in mod neregulat). Intre ca-
pitole se afla intercalate: Predoslovie catre cetitori pentru sti-
huri, intelesul stihurilor cum trebue sä se ceteasca, Viiata lumii,
Epilog, Intelesul pildelor ce sant in stihuri, Graiul solului ta-
tärdscu catra Alexandru Machidon si räspunsul lui solilor, Epi-
grama preosfintitului parinte Dosotci, stihuri impotriva zavis-
tiei si letopisetul lui N. Costin cu predoslovia catre Domn, dela
zidirea lumii la donmia a doua a lui Aron Voda.
. Cel mai vechiu este manuscrisul 580 din anul 1718. Este
o copie prepusa la anul 7226-1718 Ghenuarie 14, in cetatea
Brasovului de Gheorghe Logofetelul pentru 1VIatei Kretulescu
de pe un letopiset din 20 Oct. 1713, care la rändul lui este o copie
de pe alta din 25 Iu lie acelasi an. Ambele copii din 1713 ne sum.
necunoscute.
Manuscrisul 2715 din 9 Iu lie 1723 scris de Stanciul.
Ierei din Bucuresti este si el o copie dupa aceea din 20 Oct.
1713. Deci ambele manuscrise 580 si 2715 sunt copii de pe ace-
easi copie din 20 Oct. 1713. Nr. 401 este prescris de pe 2715; con-
tine Cartea de neamul MoIdovenilor in cinci capitole, care la.
ambele manuscrise se succed in mod neregulat.
Familia a doua e formata numai din 353, care este si el o
copie de pe 2715 având Cartea de neamul Moldovenilor in cinci
capitole si aceleasi lucräri ale lui Miron i Nicolae Costin; in
plus cuprinde Preaslavita vita de N. Roset i vita Preaslävitului
neam de acelasi. Manuscrisul nu este datat si dela letopisetul lui
N. Costin lipsesc titlul i predoslovia. Este dela sfârsitul secohllui
XVIII.
A treia familie o alcatueste manuscrisul 3056-3057 din 1
August 1825 prescris de Dumitrache Cepescu de pe o copie din
20 Aprilie 1725, scrisa de Radul Lupescul Logofetelul de divan
sna Mihail Ieromonah si pe care nu o cunoastem. Contine nu -
mai letopisetul lui N. Costin cu predoslovie catre Dornn in re-
dactia mentionata, färä operile lui Miron Costin.

www.digibuc.ro
 83

Schema manuscriselor din Grupa B. este urmatoarea:

1=Ms. din 25 Julie 1713 necunoscut
2=Ms. din 20 Oct. 1713 necunoscut
I I

3)580 din 14 Ghen. 1718 3 Nr. 2715 din 9 lulie 1723

I I
353 40 1 Sec. XVIII
I Sec. XVIII
20 Aprilie 1725 (necunoscut)
(1.R. Lupescu)
i
Nr. 3056-3057 din 1 August 1825

GRUPA C.

AloatuiLl, din manuscrisele 115, 120, 240, 338, 354, 4456 si

400 (ultimul f är. Inceput i fara sfarsit). Toate constitue o
singura familie 1 ni s'au transmis in redactiunea: 1. Tit lul, 2.
Capetele ce s'au scris, 3. Predoslovia catre cetitor cu letopiseW.
lui N. Costin dela zidirea lumii la Despot Voda, precum i dorn-
nia acestuia pana la risipirea ostirilor lui Alexandru Voda
purcederea Domnului la Tarigrad. 4. Letopisetul lui Gr. Ureche-
Simion Dascalul dela domnia lui Despot la Aron Voda si 5. le-
topisetul lui Miron Costin dela Aron la moartea lui Stefanitä.
Manuscrisul 115 este cel mai vechiu; dateaza din 1726 si
.este scris de Grigoras snä Vasile Uricariul. De pe acesta Stefan
Starce a copiat trei manuscrise, din care cunoastem numai
unul, 338, si Antohi Sion altul, care s'a pastrat si se va mentiona
mai jos.
Tot asa de vechiu ca si 115, din prima jumatate a secolului
XVIII din acela.si interval 1720-1730, este nr. 354 fiind pres-
eris de acelasi copist Grigoras sna Vasilie Uricariul. Manuscr4-
sele 338 din 26 Ghen. 1784 copiat de Stefan Starce si 240 din
1803, de Antohi Sion sunt transcrise de pe 115. Nr. 120, domnese,
de Paval Gramaticul este o copie din 1746 de pe 115.
Nr. 4456 contine din letopisetul lui Miron Costin numai dela
Aron la Gaspar Voda, unde se Intrerupe, restul pierzandu-se.
El este la randul säu copie dupa cel domnesc din 1746, aclica 120.
Amandouä la domnia lui Dragos au acelasi desemn deasupra
titlului: Sterna capul de bou cu stea intre coarne
dedesubt insemnele domniei: buzduganul i sabia incrucisate.
In plus In text, initialele cu ornamente asemenea.
Manuscrisul 499 este copiat la 1784 de Iordachi Ilschi: cu-
princle letopisetul lui N. Costin dela Dragos la Despot, al lui Ureche
Simion Dascalul dela Despot la Aron si letopisetul lui Miron
Costin dela Aron la prima dornnie a lui Radu cel Mare.

www.digibuc.ro
 84

Schema manuscriselor din Grupa C. este urmatoarea:

1. 2
Ms. 115 (1726) 354 (aceeasi epoc4)

400 120 (1746) I. Paval

(1784) 338 (1784) GramAticul
lordache Stefan Starce 240 (1803) 1
lischi Antohi Slott 4456
Sec. XVIII

GRUPA D.

Formatã numai din doua manuscrise cu altä versiune a.

letopisetului lui N. Costin, aproape färä circulatie, 59 si 268,
care contin: descalecatul dintaiu in 16 capitole i letopisetul Lo-
goratului Nicolae dela Domnia lui Dragos la capitolul: Pentru,
doi ficori ai lui Alicsandru Vocta si de räzboaiele lor", letopisetul,
lui Gr. Ureche-Sim. Dascalul dela Pentru niste Tatari" la dom-
nia a doua a lui Mon Vodä.
Ambele manuscrise sunt din secolul XVIII. 268 este mai ve-
chiu i poate fi datat circa 1750-60. Nr. 59, este o copie de pe
acesta si credem a a fost transcris in a doua jumätate a seco-
lului XVIII. spre sfärsit.
GRUPA E.

Este cea mai numeroasä si cuprinde manuscrisele: 53, 104,

123, 232, 252, 253, 254, 256, 503, 731, 1298, 2305 2575, 2942,
3067, 4161, 4797 dela Academia Romänä si 116 dela Biblioteca
Universitätii din Iasi. Ele se impart in trei familii dupa con-
tinut:
Familia intaia compusä din 104, 256, 731, 1305, 2942, 3067 si
116; majoritatea in redactiunea: 1 Pinat, 2. Carte de niamul
Moldovenilor de M. Costin, 3. letopisetul prescurtat al lui N.
Costin dela Togorma la domnia a doua a lui Aron Voclà i leto-
pisetul prescurtat al lui Miron Costin: 104, 2942, 2305 si 256.
Ultimului Ii lipseste: Pinat, Carte de niamul Moldovenesc si des-
cAlecatul prescurtat in 4 cap. al lui N. Costin.
Manuscrisele 116, 731 si 3067 sunt färä letopisetul prescurtat
al lui Miron Costin.
Nr. 256 este cel mai vechiu, din epoca 1712-1724, singurul
din grupa E alcAtuitä din 18 manuscrise, care nu are interpo-
Wile din 7228 si 7229 privitoare la repararea mänästirilOr din
Badeuti i Bälinesti (Palagesti), sub domnia lui Mihai Racovitä,
ambele din tinutul Sucevei. Din 256 deriva celelalte dupa cum
se va aräta.
Manuscrisul 2942 este o copie din 1830 iar 116 dela Univ. din
Iasi dateazd dela sfarsitul secolului XVIII si contine letopisetul
lui N. Costin numai pänä la Petru Schiopul.

www.digibuc.ro
 85

104 si 2305 copiate la 1800 de Toader Sion, 731 la 1819 de

Nichifor Monahul si 3067 din 1832 copie de pe 731 contin
versuri despre Stefan cel Mare. Sunt singurele patru manuscrise
din grupa D care au versuri la inceputul donmiei lui Stefan
cel Bun. Credem ca toate patru au obarsia intfo copie dela
1778 Octombrie 24, pierdutä poate si de a carei existenta stim
din manuscrisele 731 (unde la fila 7 se aflä nota transcrisä de
copist cu cernealä rosie: Let 1778 Octomvrie 24 candu s'au
scris") si 3067 (fila 6). Deci 104, 2305, 731 4i 3067 sunt trans-
crise de pe o copie din 1778 necunoscuta. Atunci copistul a corn-
pus si versurile despre Stefan cel Mare si pe care le-a asezat
inaintea domniei lui Stefan cel Bun. Adaug ca si C. Giurescu
in De nearnul Moldovenilor" clasifica astfel aceste manuscrise
pe care le denumeste familia Sion, fara sa arate de unde pro-
vin stihurile mentionate. La C. Giurescu familia citata se corn-
pune numai din 5 manuscrise. La editarea cärtii De Neamul
Moldovenilor" autorul nu a cunoscut manuscrisele 266 (sem-
nalat in alta parte), 116 Bibl. Universitatii din Iasi si 1298 de-
la Academia Romank.
Schema manuscriselor din prima familie e urmatoarea:
mslsc rm-411-1

I ast'el;tnial'ibu-tivuminiti,tztJor.k1.:p21..e.

Imslictibi.16;v.ja,
I Ste lomi i Ms giteun °scut
Ii 0e-k VA 1 &

N11131-1 tist.'s1/4m
Oit.Slen 'too) Nil)
Familia doua denumitä de C. Giurescu Buhus" dupä le-
topisetul buhusesc continut este constituita de manuscrisele:
123, 232, 503, 1293, 2575 si 4797 in redactiunea: Predoslovia lui
Miron Costin si Cartea de neamul Molclovenilor de acelasi, leto-
pisetul prescurtat al lui N. Costin, cel al lui Miron prescurtat si
letopisetul buhusesc (letopisetul Moldovei dela Eustratie Dabija
Voda. la donmia a doua a lui Antioh Cantemir 1705).
Ultimul 4797 este incomplet, contine numai Predoslovia
lui M. Costin, De neamul Moldovenilor, letopisetul prescurtat al
lui N. Costin si a lui Miron dela Aron la perirea lui Gaspar 1621.

www.digibuc.ro
 86

Manuscrisele 123, 503, 1298, 2575 si 4797, dup5, predoslovia

lui M. Costin, au interpolatä o prefat5, din anul 1732 a unui
copist, reprodusä de noi la descrierea manuscrisului 1298. A-
cesta este cel mai vechiu din familie, dateaz5, din 1732; a fost
considerat de C. Giurescu ca pierdut i insemnat cu X2. 1).
4797 (lacunar la sfarsit) este o copie de prin anii 1740
1750. In ordine cronologia urmeaM nr. 232 copiat la 1780--
1781 de Spiridon probabil de pe 4797, intru cAt la acea datä celui
vechiu 1298 li lipseau 27 foi dela domnia lui tef an cel Mare,
fapt märturisit de Safta Hatinämiasa pe o MA a manuscrisului.
La 1797, Dumitru Cant5.retu a scos o copie (503) de pe nr.
232; tot pe acesta la 1805-1806 transcriu V. Vogor i Miron alt
exemplar 123 in mänästirea Husilor. La ultimul copistii au In-
semnat la fila 101 anul: 7289-1781, datä ce se IntAineste si la 232,
prescris de Spiridon. In fine, ultimul 2575 este o copie tArzie
din 1834 de pe copia 503 din 1797,
Schema manuscriselor din familia doua este astfel:
I 11n Inl,nuscr(S kin 11'1)1 cu
irykerpolgp i It te_pzrzs \ ii k r
4;46 B z, a eAt1i i Bi, \instO i

v Ms vv58 cl in 1111.,pcellizt lb
C. Gi u.PeStli
11S t1191 tcircZr n50)

01S1.1, col)iert, Ae Sseci a on

nso-na.1

,ris.113 J.t.
itos- laot
\f.?Ocaor ntort)
Familia treia, numità de Giurescu, Neculce (deoarece cu-
prinde i cronica lui Neculce) este compusä din manuscrisele:
53, 252, 253, 254 si 4161, care se af1ä in redactiunea: Predoslo-
via lui Neculce si a lui M. Costin, Pinax, Carte de neamul Mol-
dovennor, letopisetul prescurtat al lui Nicolae Costin, al lui M.
Costin tot prescurtat, o seamä de cuvinte i cronica lui Neculce.
Cel mai vechiu este 253 din prima jumnate a secolului XVIII,
fiind manuscrisul autograf al lui Neculce. De pe acesta, Iosif
1) C. Giurescu Letop. Moldovei dela Dabija la dornnia a doua a tut
Antioh 1661-1705 p. 43.

www.digibuc.ro
 87

Luca a scos dmiä copii In anul 1766: una la 27 Martie scrisa cu

cheltuiala Postelnicului Alex. Hurmuzache (manuscrisul 53)
alta la 7 Aprilie cu cheltuiala Spatarului Iordachi Cantacuzino
(254).
Nr. 252 prescris la 1775 Ghenarie 5 de Ioasaf Luca Ieroma-
nahul pentru nepotul sö,u Matei Hunnuzache este o copie de
pe 254. Manuscrisul 4161 este transcris la 6 Noembrie 1838 cu
Indemnul colonelului Teodorita de Bals.
Schema manuscriselor din familia treia, Neculce, se pre-
zinta astfel:
256 Ms. din 1713-24
Ms. X 1-=cu interpoldri din 1724
Ms. 253 circa 1745autograf al lui Neculce
Ms. 53 (37 Martie 1766) Ms. 251 din 7 Aprilie 1766
los f Luca, fiul Lucäi vistier
Ms. 252 din 1775
loasaf Luca leromonah

Toate cele trei familii pornesc dela un prototip comun care

cuprindea un corp de cronici format din: Cartea de neamul
Moldovenilor, letopisetail prescurtat al lui Nicolae Costin si tot
prescurtat al lui Miron.
Manuscrisele 53, 104, 123, 252, 253, 254, 503, 731, 1298, 2305,
2575, 2942. 3067, 4161, 4797, dela Academia Rom Ana si 116 dela
Biblioteca Universitatii Ia.si, se inrudesc prin interpolarile dela
domniile lui Stefan cel Bun i Bcgdan fiul acestuia, referitoare la
reparatiile facute de Sfintia Sa, Chir Calistru, episcopul Rädäu-
tilor in zilele pre luminatului Domn Io Mihai Racovita in anii
dela Adam 7228 Maiu 25 la biserica dela Badeuti si 7228 Mai 12
zile la biserica dela Balinesti (Pälägesti), ambele in tinutul
Sucevei.
Prototipul cu corpul de cronici mentionat, inclusiv interpo-
ldrile a fost redactat in 1723 de un calugär Sava din ordinul
episcopului.
Manuscrisul 256 este vechiu din prima jumatate a secolu-
lui XVIII, si nu are interpoldrile, ceea ce ne indritue sa.
afirmäin cA. este prototipul anterior celui cu interpolarile in-
tocmite in 1724, deci este scris inainte de acesta.
Nr. 2940 din 1830 contine numai reparatia bisericii dela
Badeuti; copistul a omis pe aceea dela Bälinesti. ManuscrisuI
1298 cuprinde numai interpolarea din 7229 dela domnia lui Bog-
dan, deoarece lipsesc douazeci de file dela domnia lui Stefan ceI
Mare Intre care si aceea cu reparatia bisericii dela Badeuti.
Interpolarile In chestiune se gasesc In 17 manuscripte din
grupa D i au urmatorul cuprins: Aceea din 7228 dela domnia

www.digibuc.ro
 88

lui Stefan cel Bun din manuscrisul 53: Scrisu-S-au i acasta

cu Sfantul Procopie Au zidit biserica la Badeuti pre nurnele
marelui mucenic Procopie ce se pcmeneste in 8 zile a lunii lui
Iu lie, care st ä. pand astazi la sat la Badeuti. (Iar acea basea-
cica din pricena rascoalelor au sezut multa vrcrne si des-
coperita patruzaci i mai bine de ani, precum sä, vad i altele
multe i astazi pustii si sosind i pan& de a sa, i rásipi pre
une locuri; pe care vä.zand-o Sfintia Sa Chir Calestru cu acest
nume intaiul episcop Radautilor, au desavarsit precum sa vede
fatä, cu toata cheltuiala Sfintiei Sale o au acoperit si au dres-o
si o au tocmit in zilele pre luminatului Domnu Io Mihai Raco-
vita Voevoda in anul dela Adam 7228 Mai 25 (fila 66).
Iatä i interpolarea dela domnia lui Bogdan Voda feciorul lui
Stefan cel Mare din acelasi manuscris. Logofatul Taut cu tri-
butul däruit de Sultan a zidit cu acei bani biserica in sat in Pa-
lage,ti, pre Sireatiu, in tinutul Sucevei, unde iaste i pana as-
täzi. (Acea sfantä biserica de multe rascoale ce s'au tamplat
acestui pamant pentru a noastre cumplite päcate a fost sosit
panä de a sa rasipirea i vazand-o cel de mai sus pomenit Chir
Calestru episcopul Rädautilor, fiind indemnat dintru a Sfantu-
lui Duh puterea din preunä cu Dumnealui Dimitrie Macri bi vel
ban, staroste de Cernauti, i ca iaste de obste a Tarai, precum
mai sus s'a scris, el sant daruiti banii de Sultan Murat, Tautu-
lui Logofatului, cari bani au fost ai tarai noastre, n'au lasat la
räsipa, ce de a sa bunä voie, impreuna cu toata cheltuiala, au
acoperit-o i pe uncle au fost i räsipitä o au dres i o au tocmit
in zilele pre luminatului Domn Io Mihai Racovita Voevoda, in
anii dela Adam 7229 luna Mai 12 zile, care vrand sä adeveresti
iubite cetitoriule, citeste pre päretele, pre zidiul bisearicii cä vei
alla sets ca biserica s'au zidit in anii 7007 in zilele lui Stefan
Voda cel Bun cu cinci ami mai inainte de dorania lui Bogdan
Vocla, care vedearea arata adevarul" (fila 74v).
Interpolarea prima din 7228 se afla in manuscrise astfel:
104 la fila 106, 123 foaia 54v; 232 fila 40; 252 f. 69, 253 f. 72, 254
f. 60v, 503 f. 40, 731 f. 86, 2305 f. 133 g 133v, 2575 f. 48, 2942 1.
66, 3067 f. 47v_48, 4161 f. 49v, 4797 f. 67; 116 Bibl. Univ. Iasi
f. 51. In interpclarea doua, satul Palägesti ; (Balinesti iin Gr.
Ureche-Sim. Dascälul) la majoritatea manuscriselor se afla
sells Pälalesti sau cum se gaseste Pelelesti (3067), Bälänesti (503)
Balalesti 253, 256, 252. In 4797, Pälägesti ca si in 53.

www.digibuc.ro
 gg

Schema manuscriselor din grupa D este urmatoarea:

nu. 2 $4 5cri 9 "¡ram l'1"3- )4 2 3

i, Ms. din. lilil eLL rep<uvVLPe

. clz 4 6 cuteu.L si. Batiliesti.
r

iteo-noscut
.71

j f\A g 1 2 5 8 dil032,
.4111SSe
2305' r
68007g. Skna r ; cire.q1iSO
2S7/
r AASYS5
v (V. )31 din Oa-
(1146 ,3osef Lu eq.) Pei

Ms. 252
Ms 12 3 dill
.

(1T-1.5) 1391 oos - 1806

clit I 31i

Alsse Si. 1" Bike.

ot3o)
(Srits,;t 6,2ecie XVII(

GRUPA F.
Formata din manuscrisele 266, 3439, 601, 932, ale Academiei
Romane si 88 dela Bibl. Universitätii din Iasi, care ne-au trans-
mis numai fragmente din letopisetul lui N. Costin.
Nr. 266 este din a doua jurndtate a secolului XVIII i cu -
prinde descalecatul dintâiu in 15 capitole si cap. I si II din
Cartea din neamul Moldovenilor" de M. Costin.
Nr. 3439 scris la 27 Iulie 1830 de Gheasie Ierorrionah contine
descdlecatul dintâiu, prescurtat in 8 capitole, letopisetul lui Gr.
Ureche-Simion Dascdiul, al lui Miron i cel buhusesc, Istoria
Tarii Românesti i o cronicd dela Stefan Cantacuzino la 1799
Alexandru Moruzi.
Manuscrisele 601 si 932 cuprind acelasi fragrnnt din le-
topisetul lui N. Costin, anume: Domnia lui Stefan Vodd celui
Bun cap. 20 pand la luarea Pocutiei. 932 dateazd dela sfarsitul
secolului XVIII dupd 1784. In plus copistul a prescris dupd ma-

www.digibuc.ro
 - 90
nuscrisul 400 0 cronica lui Miron Costin dela domnia lui Aron
la moartea Radului cel Mare.
601 este dela inceputul secolului XIX, fiind copie pentru
clomnia lui stefan cel Bun de pe Nr. 932. Manuscrisul 88 o copie
din 1845 cuprinde letopisetul prescurtat dela Drago§ la Aron.
In concluzie, din clasificarea celor 48 manuscrise cunoscute
de noi ca transmit lucrarea lui N. Costin, putem afirma cu pre-
cizie cA letopisetul dela zidirea lumii la sfärsitul domniei Irinliei
VodA a circulat in cinci versiuni:
1. Prima, cu letopisetul complet precedat de predoslovia
catre cetitor o gäsim in manuscrisele 125, 168, 233, 236, 238, 492,
1665, 2690, 3410 ale Academiei Romane si 70, 75 0- 91 dela Bi-
blioteca Universitatii din Iasi. Se mai adaogA, o copie din secolul
XIX fäcuta de Ciuca dupa manuscrisul lui Alexandru Beldi-
man. S'a transmis inteun mare Ietopiset dela zidirea lumii la
moartea lui tefänitä, deci impreunä cu al lui Miron Costin
chiar cu cronicile lui Amiras i loan Canta.
2. A doua versiune, cu letopisetul dela zidire la a doua dom-
nie a lui Aron Vodä, cu predoslovia inchinata Domnului. Se ga-
seste inteun numär mai resträns de manuscrise: 353, 580,
2715, 3056-57 si 401 (incomplet). A circulat alaturi de alte opere
ale lui Miron Costin.
3. .9 treia are letopisetul lui N. Costin dela zidire la domnia
lui Despot, predum si o parte din domnia acestuia pana la ri-
sipirea ostirilor lui Alexandru Vodä LApusneanu i plecarea lui
la Tarigrad. Este precedat de predoslovia cAtre cetitor, se con-
tinua dela Despot la Aron cu letopisetul lui Gr. Ureche-Sinlion
DascAlul si s'a transmis in manuscrisele 115, 120, 240, 338, 354,
4456, 400 (incomplet)- si utilizat de im copist In nr. 340 intr'o
mare compilatie de cronici moldovene i muntene. Se all& lao-
laltä cu letopisetul lui M. Cóstin.
4. Versiunea a patra cea mai restransa dintre toate con-
tine letopisetul dela zidire la capitolul Pentru doi ficori al lui
Alixandru VodA si de rdzboaele lor" färä predoslovie si este ur-
mat de letopisetul lui Gr. Ureche-Simion DascAlul dela De niste
Tätari" la domnia lui Aron Vodä. O intälnim numai in doua ma-
nuscrise 59 si 268.
5. A cincea, cea mai raspAnditä, fax% numele autorului,
(copistii adAngänd cA au prescris letopisetul lui Grigore Ureche)
ni s'a pästrat inteun letopiset prescurtat cuprinzAnd descAli-
catul dintAiu in patru capitole (cap. V, VII, XI si XIII, XIV) il
letopisetul dela Dragos la Aron far& marile excursuri ale lui N.
Costin: 1. Pentru cnejia Litvii; 2. Räzboiul lui Vladislav cu Sultan
Murat la Varna; 3. Obiceiurile Lesilor and fac craiu nou; 4.
Pentru CrAia ungureasca; 5. Pentru tara I stapänia Astraha-
nului. Cunoastem manuscrisele 53, 104, 123, 232, 252, 253, 254,
256, 503, 731, 1298, 2305, 2942, 3067, 4161, 4797, ale Acallemiei Ro-
mane si 116 dela Biblioteca Universitätii din Iasi.

www.digibuc.ro
 91

Numai nr. 2942, ca o exceptie contine pe scurt Pentru cne-

jia Litvei i Rasboiul lui Vladislav craiul lesescu i ungurescu cu.
Sultanul Murat la Varna" copiat din manscrisul 354, alta
versiune, cunoscut de copist cum rezulta din o insemnare mar-
ginalä dela domnia lui Petru V. Aron, transcrisa de pe 354 pe
2942.
Dapa d. N. Iorgai) letopisetul prescurtat cu interpolarea
repararii celor doua manastiri Badeuti i Bälänesti este redac-
tat de un ieromonah Sava pentru episcopul de Roman in Fe-
bruarie 1724 sub domnia lui Mihai Racovitä. Un singur ma-
nuscris nr. 256 nu are intepolarile din anii 7228 si 7229 si este
anterior anului 1724. Credem ca prescurtarea s'a facut intre
1712-1720 inainte chiar de facerea repar4iilor la cele doua
manästiri.

CAP IV.

Cuprinsul i izvoarele letopisetului dela zidire la 1601.

Nicolae Costin a amplificat lucrarea De neamul Moldove-
nilor" de M. Costin, letopisetul lui Grigore Ureche-Simion Das-
calul dela domnia lui Dragos Voda la sfarsitul lui Aron Voda
o parte din letopisetul lui Miron Costin, domnia Irimiei Voda,
pana la 1601.
Logofatul Nicolae transcrie pe Miron Costin, fara sa in-
dice ea lucrul sau pasajul luat apartine tatalui sau. Asemenea
procedeaza i cu opera lui Ureche-Simion Dascalul; o copiaza
pur si simplu aproape in intregime i rar adaoga Scrie Ureche
Vornicul", sau Scrie letopisetul tarii".
Miron Costin scrisese descalecatul dintaiu in cinci capitole
anume: CaP. I. De neamul Moldovenilor din ce tart au iesit
stramosii lor". Cap. II: De imparatia Râmului"; Cap. III: De
Dachia; Cap. IV: De Traian imparatul Ramului; Cap. V: De
getatile tarilor acestora".
Ulterior unul din fii sai a mai adaogat doua capitole: al
VI-lea: De numele neamurilor acestor tari i portul lor i limba
graiului; asijderea si de tunsura capului, care se afla acum la
prostime, ce sânt locuitori pre supt munte" si Cap. VII si cel
de pe urma: Vine rândul a arata cat au trait aceste locuri cu
oameni dupa descalecarea lui Traian cu Romanii dela Italia".
A aratat i izvodul de de istorici, cari au scris de descalecatul
dintaiu a tarei noastreMoldovei si a Terei Muntenesti": 1) Bon-
finu Ungurul, istoricu de Dacia; 2) Dione istoricu la viiata lui
Traian, imparatul Ramului; 3) Eutropius istoricul la viiata lui
Adrianu, Imparatul Ramului; 4. Cario Cavatius istoricu; 5)
1) N. Iorga Istoria literaturii romäne$ti. 2 vol. II, p. 305.

www.digibuc.ro
 92

Topeltin din Mediasi istoricu ungurescu si a indicat i urmatorii

istorici, care au scris de al doilea descalecat: 1) Dlugosiu isto-
neu 2) Cromer idem; 3) Stricovskie idem; 4) Piasinskie
episcopu de Prernisla i Bielscki. C. Giurescu a demonstrat ca in
afara de cronicarii poloni si de Bonfiniu, despre care singur
marturiseste ca-1 cunoaste numai din auzite, pe toti ceilalti:
Dion, Eutropiu, Ovidiu, Quintus, Curtius, Enea Silvio, Zamoyschi,
Carion si Cavatie Ii cunoaste i foloseste numai din citatele lui
Toppeltin, scrierile lui Zamoschie i Cavatie nici nu erau tipa-
rite ').
Miron Costin a utilizat doul carti: Origines et occasus Tran-
ulvanorum" Lyon 1667 de Laurentiu Toppeltin si De adminis-
irando Transylvaniae dialogi" Cluj 1584 de Covacciocius2).
Nicolae Costin in afara de istoricii mentionati mai sus, mai
indica i urmatorii: 1. Berosie de neamuri; 2. Julie Capitolin;
3. Bernard Vaposki; 4. Ioan cel Mare; 5. Baronie; 6. Miechovie.
Logofatul Nicolae a scris descalecatul dintaiu in 16 capitole
iar letopisetul sat' este precedat de o predoslovie lunga, la care
se distipg doua WO. In prima arata lauda istoriei, copiind cu-
vant cu cuvant predoslovia lui Stricovskie
Strikowscki M. O. Cronica Letopisetul lui N. Costin e-
polsca litewska 1582 Cracovia. ditia M. Kogalniceanu.
Nemo melius aut compendio- Nime mai bine si mai pe
sius universarn Historiae re- scurtu toata desfatarea isto-
luptatem dignitatem ac corn- riei n'au cuprins iubite ceti-
moda complexus est, Serem- toriule (sau pre luminate
ssime et invictissime rex Step- Doamne) decat acela Dom-
hane, quam qui earn vitae nulu voroavei ramlenesti 71-
magistram, ille Romanae elo- tero, carele o au numit otedr-
quentiae Princeps Cicero a- muitoare vietii. Caci cu acea
pellavit. voroava a lui .toata roada a
Nam ea nox omnes omnium tuturor bunätatilor i inva-
virtutum ac disciplinarum u- taturilor cuprinzand-o, au des-
tilitates complexa innuit teptat viata oamenilor catre
hominam vitam universam giudecatile istoriei a le tixi.
ad Historiae leges dirigendam. Intru aceasta parere fost-au
In quam sententiam Tucydi- si Tucydides, carele pre isto-
des quam Historiam rie o numeste a fi cel mai a-
Praecipuum et summum vi- les si mai mare a vietii orne-
tae humanae nesti visteriu, marturisind zi-

1) C. Giurescu De neamul Moldovenilor" p. XX.

2) Revista istoricä 1926. p. 332 si An. 1928 p. 33.
3) Pentru prima data a semnaIat faptul mentionat d. P. P. Panai-
tescu In Influtnta polonä asupra Românilor In secolele XVI si XVII".
Cracovia 1931.

www.digibuc.ro
 93

Tesaverum esse atattestatur, cea cum nici odinioara sä nu

qui nunquarn e manibus Prin- fie istoria osabita din mainele
cipuum ac Senatorum Reipu- stäpanitorilor si a sveatnicilor
blicae que modo habenas mo- desfranati, ajutorindu-sä ceti-
deratium excidere debeat, ut rea ei sa poata isprävi trebu-
eo adiuti similia negotia intele etc.
etc., etc...
Din prima parte a predosloviei retinem faptul ca. Nicolae
Costin singur dintre cronicari, dupa Constantin Stolnicul Can-
tacuzino, a mentionat un obiceiu dela mesele Domnilor: Si
aice la noi in tar& vedem si 'Dana astazi la mesele Domnilor can-
tând läutarii cantecele Domnilor trecuti cu nume bun si cu
lauda celor buni, iar cu ocara celor rai si cumpliti".
Partea doua, in care arata planul letopisetului si admiratia
pentru cronicarii anteriori, are unele idei luate dela Miron,
precum expunerea planului si pdrerea ca nu putina ostenialä
este a lua de câteva sute de ani piste mie". N. Costin are doua
predoslovii: una adresatd cetitoriului si pe care am analizat-o
mai sus; a doua este inchinatd Domnului. Are acelasi cuprins
cu nuci deosebiri la sfarsit, unde ii aduce aminte de Artaxerxe,
imparatul Persi lor. Si acest fragment este tradus tot din pre-
f ata lui Strikowski.
Artaxerds Persiae regum Aducându-ti aminte, Maria
-non immemor, quorum pri- Ta, de Artaxerxe, impäratul
mus aquam ab agreste quo- Persului, caruia apa in pumni
dam e profluente manu sibi oarecare lacuitoriu din priin-
sincere oblatam, alter vero ta inimii sale catre Domnul
pomum ingentis magnitudi- sau, si al doilea un mar au a-.
nis simili modo a simplici ru- dus lui, cunoscura amandoi
ricola exbibitum. cuvioase häraziri dela impärat,
nu pentruca, ar fi fost 1)

Domnul e rugat sa primeasca lucrarea cronicarului ca acei

prea vestiti si puternici imparati.

A. DECALECATUL DINTAIU

1. Istoria popoarelor dela zidirea lumii pini la Dati.

Autorul isi incepe letopisetul säu dela zidirea sau faptura
lumii deci inainte de potop. Capitolul I e intitulat: Pentru zi-
direa lumii si pentru impartirea limbilor si pentru niamurile
- 1) Caster. Crestornatie II. p. 1-3.

www.digibuc.ro
 94

oamenilor i descalicarea tbzilor i pentru niamul Moldoveni-

lor si a Muntenilor, de unde sa trage si din cine sant adusi pre
aceste locuri". Titlul nu corespunede cu fondul, deoarece se
vorbeste in el numai despre zidire, potopul cel mare, precum.
si de alte potopuri. N. Costin tratand despre zidirea lumii Insira
parerile filosofilor i poetilor pagani.
Credem ca este o traducere a unui capitol din Stricovski
din Cronica polska litevska", deoarece se gasesc in cronica ace-
stuia toate izvoarele semnalate de Logofatul Nicolae. In plus,
cum se va arata mai departe, Costin traduce pur i simplu izvoa-
rele pe care le utilizeaza.
Incepe cu parerea lui Ovidilu despre haos din Metamorpho.
ses I 1), apoi expune pe a celor sapte Intelepti greci, care susti-
neau ca lumea este facuta din apa: Tales Milisie, Hiparh, Iraclit
Ephesianul, Empedocle, Epicur, Diogen Laertan, Cseno, Pitha-
gora. Apoi Aristotel, Titero, Csenofon. 2'. Dupa aceea aduce mar-
turia lui Cinsorin i Corneliu Agrippa: De desertare stiintii
cap. 51", ca. oule nu s'a putut naste fan pasari, nici pasärile
fara ou" 3). In continuare citeaza pe Platon, care in lucrarea
Timeo" spune cd lumea este facia& de Dumnezeu.
Autorul trece la geneza i pomeneste de doua ori Scriptura
lui Moiseiu 4), apoi parerea lui Mencineglu carte 4: cä fieste-
cine este pilda lui Dumnezeu intr'un chip mic" 5) §i pacatui
faptuit de Adam si Eva din 1ndemnul vicleanului sub forma de
sarpe i supunerea lor mortii". 6) Dumnezeu prin fiul sau Isus
Hristos ne-a mantuit de pacatul lui Adam, precum dovedeste
Sfantul Epifanie, episcopul de Kipru impotriva ereticilor la
cartea. 7) Cain feciorul lui Adam a ucis pe frate-sau, precum
marturiseste Sfanta Scriptura 8'. Philon spune ca. a fugit din
ata lui Adam spre rasarit unde a nascut pe Enoh din sora sa
Temeh, care Ii era ferneie 9). Cetatea Enohia dela muntele Liban
este facuta pe numele aceluia punand marturie pe Berosie la
cartea Iosif i Moisei Proorocul 1"). Cain al saptelea urmas, stra-
1) Strjkowskie. Cronica Polska Litewska Prezedmova. Metamor,
Ovid. lib. I.
2) Idem, Diogene Laertus.
3) Idem, p. I. Cornelius Agrippa cap. 51 et Censorinus.
4) Idem, p. 2 Genesis
5) Idem, Mencinels lib. 4.
6) Idem, Genesis lib. 3.
7) Idem, Ioan lib. 8.
8) Idem, Genesis lib. 4.
9) Strjkowski, p. 3 Otym Czitay Philonam ant Bibl.
10) Strjkowski p. 3 (Berosus) losephus I. In Berosus p. 72, se af14:
Ad primum respondet Moyses Gen, cap. III quod Cairn damnato et ex-,
communicato acoetu iusstorum ob fraticidum profugit a facie iussto-,
rum cum uxore habitavit ad orientales plagam Edem, id est, paradisi, et

www.digibuc.ro
 95

nepot din semintia lui Lameh Orbul, feciorul lui Mathusalem, fu

omorit la vanatoare din intämplare precum In biblie mai pre
larg scrie 1). Feciorii i stränepotii lui Cain au invätat toate
mestesugurile: Iovil a izvodit a face corturi i s'a ocupat cu
aratura i cresterea dobitoacelor; Juval muzichia i mestesugul
cantärii; Tovel mester de her, läcätus, potcovar, zlatar i zu-
gray; Noema, stränepoata lui Cain, a deprins toate torcAturile
de lanä, de in si t,esäturä2).
In anul 130 dela zidirea lumii s'a näscut dupä Adam al trei-
lea fecior Sit, care si-a petrecut vieata in dunmezeire. Josif isto-
ricul scrie in istoriile cele vechi jidovesti a Adam si Sit au D.-cut
doi stälpi unul de piaträ i altul de cärämidä, pe care au säpat
cuvântul lui Dumnezeu3). Scrierea i invätätura vin dela pa-
triersii jidovesti, desi Irodot scrie in cartea cincea cä Grecii au
luat invätäturile i slovele dela Pinichi4). Berosie spune in car-
tea intäla cä Haldeii au scris Mainte de potop pe stälpi de pia-
trä urgiile, ce erau sä fie in lume 5). Urmeaza in continuare ur-
mätoarea stire despre Enos, omisä din editia Kogälniceanu:
Enos, ficorul lui Sit, nepot lui Adam, au slujit deplin inaintea
lui Dumnezeu intru ruga sa i intru nepäräsite järtve, in care
bunätäti invätat-au pre ficori si pre nepotii sal si de a cärue
sämintie si a fistecärue vac cu mare ostenialä, de noi vei afla
,scris pänä la sämintie lui Noe Patriarhului i ficorilor lui ce
dintrWii toate neamurile omenesti s'au inmultit 6).
ibi edificavit civitatem et vocavit earn a nomine primogeniti sui Enos".
Tot Berosus p. 69 quia ad orientalern est mons Libanus, in quo est
urbs Enos diruta". Pasajul din Berosus este dat de Strijkowski in. po-
lonä, de uncle I-a tradus Nicolae Costin. Tot in Strijkowski, indicatä
Genesis 9, pentru cetatea Enohia.
1) Idem, Cain Gen. 4.
2) StrijkoWski p. 4. Noema wineczka Kain gospodiny picuvska. Tex-
tul se aflä l in biblie p. 20. a näscut Ada pre Iovil; acesta a lost
tatá hränitorilor de dobitoace, care locuesc in colibe. p 21: $i numele
iratelui lui; Juval: acesta a fost care a izvodit canonul i läuta, p. 22:
lará Sella a näscut pe Tovel; acesta a fost bätätor de ciocane, faur de
aramd si de fer. lard sora lui Tovel, Noema"....
3) Strijkowski p. 4. Set trzest sen Adamon. In Berosus p. 382 se
aflä: Adam primus vixit annis centum et triginta (in Biblie 230) et ge-
nuit Seth.
4) Strjkow ski p. 4. Litery y Mitologia Herodot libr. 5 Antiqu Iub.
libr. I.
5) Strijkowski p. 5. Beros libr. I. In Berosus p. 68: Verum quod ab
Adam primo condito coeperint literae et disciplinae infusae non ex fide
tantum, sed etiam histori gentilium et traditione Chaldeorum, qui se
sstronorniam et habuisse anti Alexandri monarhiam tribus mellebus et
sex centis annis ac triginta quatuor afferunt".
6) Mannuscrisul 338 Academia Românä fila 17v.

www.digibuc.ro
 96

Enoh patriarhul vietuind 905 ani, moare; fiecine poate sä.

vada cetind la biblie si la Iosif Jidovul de lucrurile vechi jido-
vestii). Urmatorul pasaj face parte din cap. I si lipseste la Kogäl-
niceanu: Iara avem in sfanta Scriptura a lui Moiseiu i la Be-
rosie i la Filon, precum Dumnezeu au certat toata lume cu
potop In anul dela zidire lumii 1656, caci tot trupul s'au fost
stricat i ratacit din calea sa prea pamant i acele pacate mai
mari ce vatamasa pe Dumnezeu, sfânta scriptura, le numara:
Intai uriciune de Dumnezeu, ziditoriul sau, desfranare, curvie,.
preacurvie i tiraniile a celor mai puternici, spre cei mai slabi,
cei mai saraci i neputernici. Pentru aceia au trimis Dumnezeu
potop de apa pre pamant" 2).
Noe fiind de cinci sute de ani, Dunmezeu i-a poruncit sä
faca o corabie pana intr'o sun, de ani. Semenii li bateau joct
de el. Noe intra In corabie cu femeia sa, cu cei trei feciori: Sim,
Ham si Afet, precum i cu femeile acestora: Tetea, Pandora si
Noegla: asa scrie Berosie 3). Dupa scaderea apel, corabia s'a
oprit In Tara Armeneascä pe muntele Stavrus, iar Berosie scrie
pe muntele Gordeiu 4). Indata dupa potop, Noe s'a apucat sä
lucreze pämäntul si a räsadit vie. Si s'a imbatat Noe si s'a golit
iar Ham, feciorul cel mic, a vazut goliciunea tätäne-sau si a
ras, arätänd celorlalti fratd. Scrie Berosie la cartea I, precum
Ham s'a apucat de Invätäturi diavolesti i farmice; pentru
aceea i-au zis Zoroastel, precum anume au fermecat el pe tatäl
sau beat, cat au ramas Noe ea un famen de n'au mai avut de
atunce roada a mai face copii; ceilalti frati 1-au acoperit 5). No(.,
1) Strjkowsky p. 5 Gens 5 si 6 Josef Antiquus Iub. lib. I.
2) Manuscrisul 338 Academia Românä fila 17v. Fragmentul se aflä si
in Strjkowsky p. 5 unde citeazä pe Berosus lib. I si Philo.
3) Strjkowski p. 5. Berosus lib. I. ln acesta la pag. 75: Huic nomen
erat Noa cum trebus filiis Samo, Iapeto, Chem et uxoribus Tytea magna,
Pandora, Noäla et Noega, is timens quam ex astris futuram prospec-
tabar clade anno". Tot in Strjkowski se afld: Noe Patriarha do Korabia
ostapil si Korab Noego gozie.
4) Berosus p. 76. Dicitur autern navis eius quae in Armeniam venit
cirCa montem Gordieu.
5) Strjkowski p. 6: Chamzad rovnik. In Berosus p. 122: Primus
tamen omnium invenit vites atque plantavit ea vinum conficere docuit,.
cuius vim inexpertus et vapore ebrius effectus minus pudice in terra
cecidit. Erat lili, ut diximus, filius ex tribus primis adolescentior Chem.
qui semper magicae et venesicae studens, Zoroastnomen consecutus erat.
Is patrem Noam habebat, quia alios ultimo genitos ardentius amabat,
se vero despici videbat. Potissime vero idem infensus erat patri ob
vitia. Itar nactus oportunitatem cum Noa pater madidus iaceret, illiva
virilia conprehendens taciter; sub murmurans, carmine magico. Scrm-
tura patri illusit, simul et ilium sterilem; perinae atque castratum ef-
fecit; nec de inceps Noa foemellam aliquam foecundare potuit.

www.digibuc.ro
 97

desteptându-se, a aflat fapta fiilor säi i i-a oränduit astfel:

Sim, tu sä te jertfesti i sä te abovesti cu sfânta scriptura;
Ham, tu ar5, pämäntul, iar5, tu Afet, ocârmueste i apärä pe
acesti doi ca un impärat. Nici o impärätie nu poate de vor esi
aceste trei sfaturi din hotarele sale, precum videm in Tara Le-
sasc5, i astäzi"1). Noe a invätat pe feciorii sai bogoslovia i in-
vätätura intru lucruri dumnezeesti, precum scrie Berosie,
li-au läsat cärti cu tainele de firele lucrurilor. Mijderea i-au in-
vätat i imbletul ceriului si au impärtit anul dupä curgerea.
soarelui in 12 luni.
Dupä moartea lui Noe, au rämas barbatii färä femei a tot
de gemine se nästea parte barbäteasca i femeiasa, iar copiii
aceia ajunsi in värstä se insura si tot de gemene era rodu sau
plodu Ma scrie Berosie cä niciodatä Dumnezeu sau
fire n'au avut lips5, in trebuinta lucrurilor, care räzima de bi-
sugul, implutura lumii iproci 2). Feciorii nu mureau niciodatä
inaintea pärintilor. Blagoslovenia aceasta a durat 3331 ani in
care timp numai unul, feciorul lui Aran, a murit in fata tatalui.
säu Thara, pentru lauda idolilor, precum scrie Epifanie.2)
Au mai fost si alte potopuri. Xenophon De potrivire glasu-
rilor" le numärä astfel: Primul a träit nouä luni pe vremea lui
Ogiges. Al doilea in timpul lui Iracle si a lui Prometeu, care a
durat o lunä. Al treilea potop, douä luni in zilele lui Ogige Ate-
nianul. Al patrulea la Atena trei luni; al cincilea, al Thesaliei
pe vremea lui Deucalion, impäratul Thesaliei, feciorul lui Pro-
meteu. Carion numärä, cd a fost potopul cu 1540 ani inainte de
nasterea lui Isus Hristos, iar Ovidius in cartea I, Metamorpho-
ses scrie cä toatä lumea a fost inundatä. Urmeazä din aceasta
descrierea potopului pe vremea lui Deucalion si a femeii sale
Pirta. Potopul al saselea au fost atuncea când a räpit Paris pre
1) Strjkowski p. 6: Tu Sem ora, Cham labora, Iaphet rege et protege-
Propozitiunea. Precum veden-i in Tara Leseascd i astäzi" ne aratä cil N.
Cos!iin traduce cuvânt cu cuvânt din Strjkowski; astfel procedeaza cu
toti autorii, pe care-i utilizeazd.
2) Strjkowski p. 6. Berosis libr. 3. Textul din Berosus p. 119 (dat cl&
Strjkowski in polonä, de unde traduce Costin). Tune senissimus om-
nium pater Noa iam antea edoctos Theologiam sacros ritos, coepit
etiam eos erudire humanam sapientiam. Et quidem multa naturaliumi
rerum secreia mandavit literis, quae folis sacerdotibus Scytae Armeni
comendant. p. 120: Docuit illos astrorum cursus et distinxit annum act
cursum solis et xis menses admotum lunae p. 117: Congressi vero con-
jugibus perpetuo geminos edebant mare et feminam, qui aduiti et
coniuges effecti et ipsi binos partu liberos semper edebant. Neque enini
unquam Deus vel natura defuit necessitati, quae ad universi orbis spec-
tai upulentiam.
3) Strjkowski p. 7. Aran mortuus in conspectu patris sui Thara-
Gen. cap. II.
7
www.digibuc.ro
 98

Elena dela Lachedemonie si au fugit la Troada. Al saptelea cand

au varsat Faraon toatä Tara Egiptului.1) Plato in cartea De
fire" pomeneste si el numai un potop, pentru care fapt preotul
cel bicrn al laintului zice lui Solon: 0 Solon, Solon, Grecii,
copii pururea santeti i nimic din Tara Greceasca nu-i batrdn,
caci tanitra pururea este mintea voastra, intru care nu-4 nicio
§tiinta carunta". 2)
Cap. II. Pentru impartirea limbilor card sá zidia turnul la
Vavilon si de inmultirea a multe noroade din trei fecori ai lui
Is l'oe, in anul dela potop 131, pre marturie lui Berosie, iar dela
zidirea lumii dupá cum numara Iidovii 1'787; iari altii scriu
aducand marturie pre Josef Jidovul 2243.
In anul 131, la a cincea semintie dupa marturia lui Be-
Josif i Epifaniè, rodul omenesc s'a inmultit din trei fe-
ciori ai lui Noe; lumea stiind o singurä limba i fiind condusi
de 72 ocarmuitori s'a clatit dela muntele Liban la cämpiile
Sänar (astazi in Persia) si a inceput acolo Turnul Vavilonul. Iar
Phi lon in carte IDe lucruri vechi" zice säpat toti nu-
mele lor pe cArdmizi si pietre. Sfânta Scripturä marturiseste
cl Dumnezeu le-a schimbat graiul din nastere in 72 liwbi
a ramas lucrul neispravit. Epiphanie scrie in cartea I Tom. I
cä Dumnezeu a risipit turnul cu vânturi mari. Feciorii si se-
1) Strjkowski p. 7. Xenophon o Potopach. Cariol libr. Ovid Meta.
morphoses I". Textul din Xenophon. (Xenephontis leber de Loquivocis in
Berosis p. 10-52), p. 28: A primo diluvio notato sub Ogyge quando
diem inumbravit continua nox mensibus novem et amplius usque ad
Deucalionem. Secundum vero diluvium duravit uno mense sub Legyptis
Hercule atque Prometeo p. 30: Porro tertia fuit In Attica provincia Gre-
ciae ubi sunt Athenae regnante ibi Ogyge Attico. Porro quarta fuit At-
ticam sequens Thessalica sub Deucalione anno eius octogesimo secundo.
Quare ista fuit duratione trimestrise in hieme et loco particulari He lli-
nico. Ex quo Decalion nymbis tollentibus aequor Navigio ascendit mon-
tern sortemqui; poposcit; Paulatim caluerunt mollia saxa. Et maribus
nudes ostendet Pyrrha puellas p. 31: Ultima vero quae notatur ab auto-
ribus fuit Pharaonica ubi inundatio fuit tempore yetis Protei sacer-
dotis, ad quem Paris rapta Helena adnavigavit, ut hic notat Xenofon.
Quare fuit circa excidiurn Troiae.
2) Strjkowski prefatá. Plato in dialogo de natura meminit
Sacerdotem quemdam Aegyptium natu grandem Soloni in Saiam regio-
nem Aegipti studiorum gratia commigranti haec verba obiecisse: 0 Solon,
Solon, Graeci puer semper estis, nequicquam e Grecia senex. Cur istud
diceret percotante So lone respondisse sarcedotem. Quia invenis nobis
semper est animus, in quo nulla est ex vetustis commeroratione prisca
opinio, nulla cana stientia est.

www.digibuc.ro
 99

mintia lui Noe s'au imprastiat unii la stanga, altii la dreapta;

Noe patriarhul hind in viatä, a impärtit 1u/flea in trei, precum.
spune Berosie: Asia, Africa si Europa: lui Sim, Ham si Afet.
Sim a stapânit partile dela rasarit, stand pe langa apa Eufra-
tului si in Siria. Dupa cartea facerii, turnul a fost inaltat de
Nevrod, nepotul lui Ham, í se socoteste in mai multe chipuri;
Nevrocl a fost cap si Domn cum zic Grecii: Erhodeo on atom.
Strabon in cartea V fila 705 scrie ca in loc de var s'au intrebu-
intat clei i cärämizi.
Nemrot era Ural./ si tiranii din firea lor sunt fricosi, pre-
cum zice i proorocul. Acolo se teme de frica, unde nu era.
frica ca pre tiran i cunostinta lui cea din launtru il face de
se teme i avea grijä de fuga, nime gonindu-1, ce sa-i goniascä.
pre dansii sunetul frunzelor sunatoare, precum scrie la Levi-
ticon 61). Capitolul se terinina astfel: atata ne ajunge
pentru mai deschisul mintii, la randul istorii noastre".
Capitolul III.Pentru semintia i niamul lui Sim 0 de cinci
ficori ai lui. 2). Sim a avut cinci ficiori i cel mai mare se nu-
mea Elam din care au purces Elamitenii i Peri1. Csenofon in.
cartea sa Pentru Kir Impärat" pomeneste despre acest neam.
Elam ce se talmäceste pe jidoveste tänär copilandru. Strjkowski
(de unde N. Costin copiaza capitolul) a auzit cu urechile sale,
Mud in Persia, cum Turcii strigä la rugile lor Hala Elam si
afirmä cä ei au semintde dela Elam3). Asur al doilea fecior, se
intelege binecuvântat dupa märturia lui Teliman Stela. Righi-
nie, episcopul Sidorenilor, Il talmaceste inältat. Proorocul Isaia
Il mentioneazä: Toiagul rnâniei mele Asur". Asirienii sunt din
Asur, care a facut orasul Nineva in Asirie, unde a fost trimis
Ioan Proorocul. Nineva se intelege casa Ninevitenilor iar Nin,.
fiia de care pomeneste Isaia in 14 4).
1) Strjkowski p. 8 Babilonwicza dla czego budovana. In Berosus
p. 83 se aflä: Primum igitur ne durn apud Moysei et Berosum sed etiam.
apud authores Latinos legimus, quo scilicet primum loco post diluviurra
et ante Ninum coepit humanum genus" si p. 148: Ut supra diximus-
anno a saluti humani generis ab aquis centesimo trigesimo prima caepit.
regnum Babylonicum", p. 129* Janus Pater Noe designavit itaque illas
tres partes orbis Asiam, Aphricam et Europam ut ante diluvium viderat''
p. 132: Nymbrotum creavit Babyloniae Saturnum, ut ibi primurn aedi-
ficaret cum coloniis suis."
2) Strjkowski p. 9 Semovego.
3) Strjkowski p. 9 Persovie Cirus.
4) Strjkowski p. 9 Vel. Asur. Leatus, elatus, aspiciens, gradiens
Niniven. In Berosus p. 99: Et nota hunc Assyriurn filium Sami &mein
fuisse coloniarum post Sam in Aegypto, et a sua nomine urbem aedifi-
casse de qua Esaias propheta capit.

www.digibuc.ro
 100

Aran, al treilea fecior al lui Sim, inseamnä tänär si Malt.

De la el au inceput Asirienii si Damaschinieni, iar capitala Si-
riei este Darnascul, citat de Isaia in Faptele Apostolilor cap. 9
vers. 7.
Fiii lui Avram au fost patru i anume: Mez, Ger, Ter i Hus.
Dela Mis i Gheter au iesit Masagetii, neam mare si vestit
deasupra Märii Caspii, in gura apei Volgäi unde sunt acum oar-
dele Astrahanului sub stäpanirea Moscului. Irodot In Istorie
de Kir Impärat, Qvit Curtius in Alexandru Machedon", Pto-
lomeiu, Enea Silvie pomenesc despre Masageti1).
Al patrulea fiu Arfaran se tälmäceste sänätoset sau räsipä.
Haldeii au inceput dela el si dela Ever, feciorul lui Solomon, care
a fäcut Ierusalirnul. Evreii, adica instreinatii sau rätacitii prin
multe täri. Cartea facerii märturiseste ca Avram tatäl a iesit
din ei. Unii spun c9, Lidienii din Asia sunt ploditi din al cin-
cilea fiu al 'lui Sim2).
Capitolul 4. Pentru semintia lui Ham.Ham, bgiatul cel mij -
lociu al lui Noe, a stäpanit locurile din Africa: Egiptul l Tä-
rile Murinilor, precum märturiseste Cartea Facerii cap. 11. Pto-
lomeu in Toatä lumea" pune neamurile Husitenilor in 'Wile
de mijloc a Libienilor. Hus a avut doi fii: Saba si Zevila. Din
prima, au iesit Arabii si Sabinii, a ctiror cräiasä Saba a mers
la Solomon O. asculte intelepciunea lui; din Zevila s'au plodit
unele neamuri ale Indiei, asezate spre apusul soarelui 3).
Alt fecior al lui Hus a fost i Nembrot, ce se intelege iute
strasnic: pe acesta Berosie 11 numeste Saturn al Vavilonului.
Tot dupä Berosie a stäpänit in Babilon la anul 131 dup5., potop,
Bfänta scripturä 11 numeste tare, venitoriu inaintea lui Dum-
.nezeu. Tot pentru atestarea lui este citat i Daniil Proorocul ca.
Dumnezeu mutä i iarä intäreste i intemeiazä i impärätiile4).
Mesraim, al doilea fiu al lui Ham, a stäpânit Egiptul numit
dupä Eghip craiul, carele gonind pe fratele säu Danao, a dom-
In Aegyptum (inquit) descendit populus meus a principio, ut colo-
nus esset; ibi et Assur causa calumniatus est eum. Porro fuit alter Assur,
filius Belli et Nineva, nepos Nembroti, qui aggressus de Babylonia ae-
dificavit tetrapolim Niniven civitatem magnam".
I) Strjkowski p. 9. Assiryezycowie Esaie 10 et 14 Damasceni y
Syryczyko Gen. 10 Massagetowie Astrachan.
2) Strjkowski p 10. Chaldei Jydowie ad Abraama y Helera
Genes. H.
3) Strjkowski p 10. Ar..bom,ie Indiskik narodi
4) Strjkowski p. 10 Nemrot. Berosus il numeste Saturn al Babi-
lonului iar la pag. 134 scrie: Anno CXXXI a salute ab aquis prima
nmnium gentium et civitatum fundata est a Saturno Babylonico, multi-
plicataque est nimis numero posteritatis, magis que studuit paci et reli-
gioni Saturnus Deorum et opulentiis.

www.digibuc.ro
 101

nit 68 ant: craii Egiptului s'au numit Faraoni, precum martu-

riseste prea vechiul istoric Manetan in cartea De craii Egip-
tului". Turcii zic Erusalimului Mesraiin sau Misiriu, iar Jidovii
./Vlecram1). Abim, al treilea fecior al lui Ham., a tinut Libie in
Africa si numele acestei tari vine dela Abim 2). Afud al patrulea
baiat a Inmultit neamurile Murinilor 3). Enanim sau Ananim,
fiul lui Mesraim, ce se tälmaceste put sau isvor de apa, a sta-
Omit Tirenu (tinut In Egipt) si a facut orasul Tirene, de unde
sunt ieoti Tiganii 4). Hanaan, al cincilca fiu al lui Ham, ce In-
semneaza negutitoriu, a asezat locurile in Siria unde sunt
Tirul si Sidonul; Tirienii i Sidonienii erau cei mai vestiti ne-
gutatori. Hamon a fost craiu Libienilor. Hitiu, baiatul lui Hanaan,
a facut cetatea Hevron de unde sunt Hitienii. Evuseu al doilea
fecior a stapAnit in Ierusalim si in Gaya, de uncle Ii au izvo-
rul Gavaonenii 5). Asa sa tii cititoriule, ca Sim cu semintia sa
spre räsarit in Asia cea Mare s'au Inmultit si au Intemeiat la-
casurile sale, unde sunt astazi Persil i Asirienii, iar semintia
a doua a lui Asamof... au fäcut i Inmultit neamurile Sarmo-
tenilor, a cärora nume se chiamd In istorii Sarmat i supt acest
nume se inchid Stitii, Moscalii, Sârbii, Leash, Ruii, Litva, Zmu-
zii, Pomeranii, Volinii i altii 5).
Capitolul V. Niarnul lui Met. Samintia acestuia s'a Im-
prästiat la Inceput prim toata Asia Mica, iar mai tärziu descen-
dentii si-au mutat locasurile la miazanoapte si in toata Eu-
ropa. Afet se intelege de pe jidovie latit sau lätire i frumos.
Afet a fost din feciorii lui Noe, desi Berosie nu este de aceasta
parere 7). El a avut sapte copii i anume: Tomer, Magog, Ma-
diian, Tuval, Iavan i Mosoh sau Mesca, cum scrie Philon. Din
Gomer se trag Timbrii si din ei Nemtii. Numele ultimilor s'a
schimbat In Teutoni si Tudeski dela Ticovni craiul. Tot din
1) Berasus. (Manethonis Suplement ad Berosum cum comenta-
riis ani 317-358) p. 319. Quin etiam ab Osiris nomine et cognomina
Osiriana ab Aegiptitis et Mizreia ab Hebraeis, teste Moise, dicta fuit..
Hic Aegiptus frater fuit Danai A egyptus ei esto fratre Danao regnavit
a nnis sexaginta octo. Ab eo Aegyptus nomen accepit, Pharaones pro dig-
nitate dilebantur". Textul din Berosus se afrd la Strjkowski In limba po-
long, de unde traduce N. Costin.
2) Strjkowski p. 11: Lydowie y Lidia.
3) Strjkowski p. 11: Lybia Murzynovie.
4) Strjkowski p. 11: Ananim Cirenei albo Cygani.
5) Strjkowski p. 11: Tyrus y Sidon.
6) Strjkowski p. 13: Sarrnatowie. PArerile lui Cramer si Iosef
-Antiqus.
7) Strjkowski p. 13: Jafet dilatatus, dilatio, pulcher, persuadens.
In Berosus la pag. 100 se aflà ghenealoghia lui Afet: Filii Jafet
fuerunt: Magog, Gomer, Madai, Iavan, Tubal, Madian, Mosoch,

www.digibuc.ro
 102

Gomer au iesit: Goii, Polovtdi, Litva, Zmuzii, Iatvezii, Prusii ceL

vechi, Curienii, Daneanii, Svezii i Finlandii1).
Magog se talmäceste negru, traind sub cort, ca Gog se in-
telege cort sau streasinä. Din acest craiu s'a izvodit niamul Sti-
tilor sau =arid toti, iar din ei Turcri, precum scrie i Berosie
la cartea a cincea. Magog a asezat craiele Asiei. Tot din el vin
4 Ungurii sau Hugrii de pe apa Hugra sau Jugda din tinuturile
moschicesti; de aici au trecut apa Volga si au batut pe
ce locuiau pe apa Donului, care se nurneste la istorii Tanais i.
la Marea Neagrä, care se chiamä Ponticum2),
Din Madiam, al treilea fiu, sunt ploditi Midii. Din Iavan sau
Eon a iesit neamul Grecilor. Iar Javan de pre jidovie se inte-
lege amdgitoriu sau viclenitori, pentru aceia Grecii sant din
niamul lor vicleni i amägitori". Grecii i Latinii il numeau pe
Iavan, Janus si-1 zugraveau cu doua chipuri. Aduce marturie
proorocia lui Daniil, care prin Eon intelege pe toti Grecii. Ale-
xandru Machedon e numit Iavan. Quint Curtius in cartile 4 si
5 scrie despre lucrurile lui Alexandru cel Mare, iar Justin In
cartea 18 si altii scriu pe larg de acest Ian3). Fiul lui Iavan a
fost Kitim, ce se talmaceste bätänd din palme, si din el descind
Machidoneni, precum märturisesc telan istoricul i Carion,
cartea I, ca inainte s'au numit Mahiteni. Elesa, al doilea fecior
al lui Javan, a fost stramosul Eolilor. Tarsus, bäiatul al treilea.
a fäcut oras mare in Cilicia. Ultimul fiu Dodanen a plodit in
Epir pe Dodenieni.
Din Toval s'au nascut Halepienii, care se numesc de pe
orasul Halep, cu muntii vestiti in fier i argint. Iverii se inte-
lege de pe latinie sapatoriu, i sunt din Asia. Iracle, Domnu/.
lor, i-a dus cu vase pe marile Adrei i Alba si au ajuns in Spania,
unde au vazut munti bogati de argint i fier; i precum scria
Justin carte 44 s'au asezat acolo. Mai tarziu s'au impreunat cu
Galatenii (Frantuzii) si au format un singur neam:
cum s'ar zice Tiltii 4 Iverii"; Teltiberii se chiama din Toval.
S'au mai asezat i alte neamuri in Spania. Urmeaza teoria
popoarelor barbare spre locuri mai bogate. Citeaza pe
Plinius si Justin pentru aurul ce-1 ridica Hanibal din Spania 4).
1) Strjkowski p. 14: Gomer consumars, vel deficiens.
2) Strjkowski p. 14 Beros libr. 5. Etimologia lui Magog in Hero-
sus p. 183: Nam Persae Magum phsisophum vocant: sed. Scytae Magog-
pronuntiant et palatium tectum intelligunt, sicut et Magdel turrim sig-
nificat.
3) Strjkowski p. 14: Janus laxum bifrontem. Ace1asi p. 15. Justinum
in principio libr. 20.
4) Strjkowski p. 16. Iberowiey Hispaniey. Plinius citat de Strjkow-
ski si deci de N. Costin din Berosus 224: Ergo studium huius fuit
ex indigenis et incolis Hispaniae evellere colonias et deducere ad alias.

www.digibuc.ro
 103

Mosah sau Mesch se traduce de pe jidovie pe latinie trägand

eu arcul i läind sau imprästiind. Acesta a fost patriarhul nea-
murilor: Muscalilor, Rusilor, Lesilor, Volinilor, Cehilor, Mazu-
rilor, Bulgarilor, Sarbilor, Horvatilor, deci a tuturor popoarelor,
care vorbesc slavoneste 1).
Tiras, al saptelea fiu al lui Jafeth, ce se talmaceste stri-
catoriu, risipitoriu, a inmultit neamurile Tracilor, pe cat alti
scriitori li numesc Tirigetii. Insirä cateva orase din Tracia: Vi-
zantia este ce se zice acmu Tatgrad, sau cetatea lui Constantin;
Pera ce-i zic Galata, Silivrie, Nicopoe i Odriul. Berosie scrie in
cartea a cincea ca Terak au asezat pe Trachi de pe numele säu
pe vremea lui Belli, al doilea fiu al lui Nemrot, craiul Babi-
lonului 2).
Gomer, fiul mai mare al lui Afet, a avut trei urmasi, pe
care Moise la Cartea Facerii li numeste: Ascanet, Rifaz
Gomer. Neamurile nemtesti au iesit dela Ascanes, fiindca Intai
ele se numeau Ascani, apoi Descani iar mai tarziu Discani
Teutoni. Pentru existenta lor e citat Orner la cartea 2-a Iliada.
Alti istorici, Savelim i Irodot, marturisesc ca Timbrii au fost
izgoniti din Asia cea Mica, de craiul Liclü lor. Din acelasi Gomer
sunt: Sarmatii, Gepidii, Sash i Hinetienii, care s'au impreunat
la un loc si au plecat din pärtile rdsdritului spre miazanoapte
s'au ayezat deasupra Märii Negre. Pentru atestarea lor pe aceste
locuri, citeaza versurile grecesti scrise de Dionisie poeticul.
Aratai dar pana aice cu multe neamuri, de unde au esit
Datii, cull au descalecat locurile Tad" Moldovei si a Pali Mun-
tenesti dela tarile din spre räsarit spre miazanoapte. Din aceste
campii s'au resfirat neamurile cu povätuitoti. Unele s'au asezat
la Tavria, unde sant acrnu 'Mani Perecopului i Mancop
Cramul, altele in Trakie i In Date, unde sän tern noi Moldovenii
si Tara Munteniascä". 0 parte pe apa Donului i Volgai i alta
a ramas pe loc. Pomeneste iaräi pe Ptolorneiu3).
. Asa vom scrie dar niamul Datilor, carii au esit la locul
kicesta a Moldovii si a Tarii Roma/lest, de unde 0 cum au ne-
Hispaniae partes turn inhabitatus, ubi ab eo diotus est fluvius Tagus
aureis arenis. Quoniam hic primus coepit colere partes Hispaniae circa
Carthaginem et Toletum, et oritur prope Hispaniae Cartaginem ob au-
riferas arenas caeteris amnibus ant3fertur, ut autor est Plin.
1) Strjkowski p. 16: Mosoch, extendens, attrahens, prologans, vet
sapiens.
2) Idem, p. 17: Tiraces Tirigetae. Despre Terak Berosus, p. 157:
Concludit et loca a se cognominata Tyras postquam Tyrum fundavit
cum principibus coloniarum litora maris tenuit fundavitque Thraces.
3) Strjkowski p. 18: Bastarnae p. 19: Berosus despre Sarrnatia:
Ptolomeus o. Sarmatach; Henetoowie, Slovacya, Iliricu. p. 24: Cymerius
Bosphorus Russenie; Cimbrov ad Iessiora Meotis.

www.digibuc.ro
 104

merit pre aceste locuri, ni-au cautat i pentru alte niamuri.

din ceput a scrie, ca zabava cetitoriului socotim ca de aice ina-
inte ne va ajunge a scrie pre rand mai mult pentru Dachi, ce
niam au fost ca mi se pare ca am scris deplin, care nici la un.
letopiset a tarn noastre nime n'au ameletat macar cat de putin,
ce am scris noi cu multa osteneala din cateva carti straine". Ast-
fel se mantue aceastä lungä introducere, copiata din Strjkowski,
Autorul nu prelucreaza nimic, ci pur i simplu traduce. A-
ceasta metoda se va arata la alti autori, fie Poloni, fie Unguri,
2. Despre Dati, imparatia Itamului, Italia, numele Moldovenilor
si cetätile farii acestia.
Cu capitolul VI, Pentru Dachii de pre aceste locuri, unde-i
acmu Moldova si Tara Munteneasc5.", ajungem la opera lui Mi-
ron Costin, pe care o copiaza fiul sau, Logofdtul Nicolae. Este
capitolul III De Dachia" din Cartea dintai de niamul Moldo-
venilor". Cu greu este a adeveri la ce ani s'ar fi asezat Dacii pe
aceste locuri dela zidirea lumii, iar cat am putut afla nu am lä-
sat sa nu scriem". Mentioneaza parerea lui Quint Curtius din o-
pera semnalatä ca Dacii, Geii, Masagetii au nimerit pe aceste
locuri la anii 5400 dela zidire i).
In plus Nicolae aduce parerea lui Strabo despre Daci: Unii
le zic Daci i Davi ce se intelege pre limba greceasca dais adeca
rdzboiu ca era acest neam a Dacilor foarte razboinicu; Getii depe
gesim, adica palitä lunga. i odata cu Dacii s'au asezat pre
aceste locuri i Getii, insa ei mai spre rdsärit, unde este Cramul
acum, iar Dacii mai spre Dunäre i mai spre Tera Nemteasca
precum marturisesc cetatile i orasele lor, care se hotäräscu
tot in slovele dava". Getii sunt mai cunoscuti de catre Greci
din cauza incursiunilor in Dobrogea i Tracia, dupa cum spune
Dion Cufista (?) prea invatat, iar Filostrat scrie in Istorie
de lucrurile Getilor" ed. Dacii au nimerit in partile acele, unde
erau asezati Geii. Aceste stiri sunt adaogate din Bonfin2).
1) Giurescu a arätat in lucrarea De neamul Moldovenilor" p. 23
cä Miron Costin a citat pe Q. CurVius Rufi cu opera sa: De rebus gestis
Alexandri Magni" din Toppeltin Origines et occasus Transylvanorum".
PArerea lui Curtius se aflä in De neamul Moldovenilor" la pag. 25.
2) Antonii Bonfinii Historia Pannonica p. 5: Nec desunt, qui Da-
cos et Davos a dais hoc est pugna, quuom bellicosshni fuerint, nomena
accepisse. Velint Getas vero agesis quae Romana pila sunt apellavere.
Getae in exortum ad ponturn vergunt. Daci contra versus Ger-
maniam ac Istris fonteis. Quod Davi sint, antiqua eorum
cppida testantur ut pote qui 'in Dava poassimum exeant, veluti Comi-
dava, Sergidava, Decidava, Marcidava. Sed Getae Graecis notiores, si
quidem frequentius ad ultramque Istri ripam commigrabant, 'et mode

www.digibuc.ro
 105

Niamul acesta, vechii Dati sau ramasita Getilor, este cunoscut

totodata cu Gotai, cum dovedeste Toppeltin din Dion1). Hota-
rele Daciei sunt copiate Intocznai din Miron Costni: la rasarit
rra Nistrul, Tiras, despre miazazi Marea Neagra si Dunarea,
despre apus Panonia, unde-i acmu Buda si la miazanoapte Mo-
ravia si Podolie 2).
Logofatul Nicolae mentioneaza parerile unor istorici, care
sustin O. Podolia si campiile Nistrului si peste Dunäre Mesi Ile
(Dobrogea si o parte din Ilirie) faceau parte tot din Dacia si
arata cd Dacii au supus pe Boii, Tauristii si Scordiscii de pe
apa Sava si Drava. Mai pe urma impartindu-se, Scordiscii s'au
imprietenit cu Datii si prada in Dobroge si In partile Panoniei,
unde-i acmu Tara Ungureasca 9. Origina Sasilor din Dad, pre-
-cum si stirea despre satele hanesti cu Testabanii din Bugiac,
sunt transcrise din Miron Logofatul4).
Nicolae Costin precizeaza cu citate din alti istorici ca DWI.
sau Dahll s'au asezat pre aceste locuri cu 400 ani Inainte de
Hristos cu vecini lor Getii6): aceste neamuri Impreunate tre-
ceau Dunarea si multe prazi si stricaciuni faceau In pal-tile
stkpanirii Râmului, ce se faceau cu totii la doll& sute de mii
de oaste". Transcrie din M. Costin stirea ca August edino na-
ce1stvuisu nazemli. Adica August Insusi stapanind pre pamant,
a trimis cincizeci de mii ostasi cu hatmanii Curio si Luchil de
au supus pe Daci 6) Apoi complecteaza cunostintele despre Dad:
Iara loan cel Mare scrie in Istoria de noroade zicand: Gothil
la ostrovul Scandinavii sau Scandie curund dupb., potop s'au
asezat. Iar Ammian Markellinus la cartea 27, cu socoteala a tu-
Thracibus immixti versabuntur. Dion Pruseus Sophista doctissimus in Ge-
tas, tanquam exul per egre profectus Getica edidit, ut Philostratus ait:
ex quibus res Getarurn quanti 'habitae facile possent intelligi.
1) Laurentius Toppeltinus de Medgyes: Origines et occasus Tran-
sylvanorum" p. 8: Gens ista, veteres Daci, seu reliquiae Gothorum Se-
mel noto Dacos, Getas et Gothos pro iisdem haberi (Dion in Dometian
ef Traian). .
2) Miron Costin De neamul Moldovenilor" Editia C. Giurescu p. 26.
3) Bonfin o. c. p. 14: Boii, Taurisci et Scordisci, quum a Galica
natione promanasset non solum regionem Dravo Savoque; Boll et Tau-
risci a Dacis saepe bello victi, deleti tandem sunt. Scordisci a Dacis dein-
de in belli societatem sunt, per Mysias et Pannonias iter facerent, spec-
tata loci amoenissimi foecund.itate linter eos e vestigio est oborta seditio.
4) Miron Costin o. c ed. Giurescu p. 25.
5) Laurentius Toppeltin p. 75: Daci vero ante Christum natum
quadrigentis amplius annis terras istas tienuere.
6) Miron Costin o. c. p. 19.

www.digibuc.ro
 106

turora scriitorilor anilor precum Dachii sant mai vechi decat

Ungurii veniti la Ardeal i in locurile aceste, unde santem noir
ca in vreme ce venise Dachii pre aice, nu era In Tara Ungu-
reasca niciun Ungur. Iar Dachii cu cateva sute de ani mai Ina-
inte de Hs. cum am scris mai sus, au tinut aceste locuri pana la
Traian impäratul Ramului, precum vom. scrie la randul sau1)."-
Rânduri cetite de bojen i carturdrime la inceputul se-
colului XVIII-lea, deci inainte de scoala latinista. Prin cuvin-
tele traduse din Ammian el afirma cu tarie, ca un carturar
profet, vechimea Dacilor pe aceste locuri. Tot din M. Costin
este stirea despre insurarea lui Filip, craiul Macedoniei, cu fata
lui Gotil, craiul Gotilor 2). In continuarea stirilor referitoare la
Dad, intalnim si pe Iordannes: Datie cea veche, care loc sta in
vedere Misii, s'au chemat unde-i acum Moldova si Tara Munte-
niasca i Ardialul".
Scrie ca Julius Capitolin la viata lui Maxim, Aelius Spartus
la viata lui Antonin, impärätii Râmului, i Filip Melanchton
tot asa märturisesec de zic: Datii erau unde sant acum sapte
cetati", iar Ieronim Canin, zice: Getii sau Dacii tot locul au
stapanit, care inchide astäzi Ardialul, Tara Moldovei si Tara.
Munteniasca" 3). Cum s'a spus mai sus, Logofatul Nicolae la
incep-utul secolului XVIII, a adus parerile multor istorici, care-
vorbesc de vechimea Dacilor pe aceste locuri. Apoi trece la lup-
tele lui Domitian cu Dacii. La anul 80 in zilele lui Domitian
imparat, s'au racosit Datii asupra imparätiei Ramului; trecand
Dunarea, lovit-au cu ostile in Dobroge, unde era Ulpius Sabinul
dregatoriu la imparatia Ramului de paza din spre Dati i pra-
dara in Dobrogea peste tot si omorira si pre acel dregatoriu, ce
era de paza, cum s'a pomenit. Iara craiul Dakilor era anume
Dekeval. Iara Dometiian, imparatul Ramului, auzind de raco-
sire Dachilor cu craiul lor, socoti O. nu ramaie in ocara numele
sau de Dachi, fiind birnicii lui, si au purces cu osti asupra Da-
1) Laurentius Toppeltin 1. c. p. 74: Gothos in Scandia insula, sive.
Scandinavia statim post diluvium existitisse scribit. Arnim Marcel I.
27: et consensus omnium Chronographorum, Dacos in Transylvania
Hunnis esse antiquiores. p. 75. Quia ante annos ultirui temporis trecen-
tos et septuaginta nullus neque in Dacia, neque in Pannonia Hunnus.
Daci vero ante Christum natum, quadrigentis amplius annis terras istas
tenuere".
2) Miron Costin o. C. p.
3) Laurentius Toppeltin o. c. 75: ,.Daciam dico antiquam, quam
nunc Gepidarum populi posidere noscuntur. Quae patria in conspectu
Moësiae sita trans Danubium, corona montium cingitur, duos tantum ha
bens accessus p. 8. Capitolin Maximin, AeL Spart in Anton Carac. p. 28:
Philip Melancht Dacos fuisse censet quos nunc Septem castrenses apel
lamus cui respondet Germanicum Siebenburgen".

www.digibuc.ro
 107

kilor, având Hatman ostilor sale pe Avrelie Fuscu si sosind la

indatä facu pod de vase, legate cu cosuri phne de piatra
peste Dunare si de sargu trecu cu ostile sale si Fuscu si Dome-
tiian. Iara Dakii Inca Mild gata cu Dekeval craiul lor, la Du-
na.re li-au esit Mainte Ramlenilor i dand rasboiu, ramas-au
izbanda la Dati si luara toata tabara Ramlenilor s'au in-
torsu Dometian imparat cu mare rusine la Ram-1).
Data au luat bir dela Ramleni douazeci de ani si mai bine
precum i Lesii i Muscalii pana nu de mult, ce acmu in zilele
noastre da cojoace Tatarilor sa nu le prade tara (scrie Top-
peltin). Pecetea Dacilor era doi lei cu gurile cascate unul spre
altul i deasupra lor coroana2).
Capitolul se termina cu afirmatia ca, Dacii au trait pe a-
ceste locuri cinci sute de ani si mai bine si ca au fost risipii
de Traian.
Capitolul VII: Pentru impárátia Râmului i hotarele ei".
Este aproape cuvant CU cuvant capitoluVII: De imparatia RA-
mului" al lui Miron Costin3).
In plus Logofatul Nicolae spune ca August conducea Ramul
cu obfAe i ca toate erau sub ascultarea Ramului i dela Tartarie
cea Mare, ce se zice acmu Juzbec. Taxi le din apus supuse de
Romani, la Miron sunt douä: Engletera i Frantozi ; Nicolae a-
daoga i toata Ispania. Acestea sunt adaosurile aproape nein-
semnate. Incolo tot capitolul este transcris pur i simplu din M.
Costin fara nicio mentiune.
Cuprinsul este urmätorul: Numele poporului roman se trage
dela oraul Ramul. care se aflä in Italia pe Tibru. Troia este
arsa de Greci pentru frumoasa Elena. Antenor a descalecat in
Venetia, pe care a intemeiat-o, i Enea in Italia, unde luptä cu
Turnus si se inrudeste cu Latinus. Troadenii sunt mosneni. Ur-
meaza istoria Romanilor sub Romul si Remus si sub ceilalti crai
pana la Tarquinius Superbus. Mandra Lucretia e siluitä de un
1) Bonf in o. c. p. 24: Post longum temporis intervallum imperante
Domitiano soluro foedere, Danubii ripam diva populo Romano posses-
sam et a juniore Gordiano ad Danubium festinantes levi proelio fusi et
repressi, cui quidem provinciae Opius Sabinus praeerat, delectis legio-
nibus occuparant Oppio legionum praefecto caput abscissum, multae ur-
bes et opida igni ferroque vastara. Dometianus necessitas adegit, ut Rei
publicae consuleret, pararet expeditionem et delectum haberet Fuscum
exercitui praefecit: quum in 111yricum venisset, e consertis navibus Is-
trum confecta Ponte trajecit: mox cum hostibus manum haud prospere
censerult: nam interfecto Duce Romanae copiae non modo castris exutae,
sed fusae fugataque sunt caedes magna patrata.
2) Toppeltin p. 76: Accipiebant ab orbis domino tributum Daci vi-
inti ferre annis.
3) Miron Costin o. c. p. 11-13.

www.digibuc.ro
 108

flu al acestuia ; ea se omoarA pentru spAlarea ruginü, iar Su-

perbus e gonit pentru aceastA faptA gi se introduce republica.
unde ocArmuiegte cinci gute de ani sfatul senatorilor. Consula
erau doi dintre acegtia, carmuiau un an i aveau mai multA pu-
tere decAt imperatorii; aratA i hotarele impArAtii la räsArit i.
la apus.
Capitolul se Incheie cu cuvintele: Ce cät ne trebue la rän-
dul istoriilor noastre ne ajunge atäta gi de Impärätie RAmului"..
Capitolul VIII. Pentru Italia de unde au esit niamul Mol-
dovenilor dupa risipa Dacilor din locurile aceste" este partea r
a capitolului I De Italia" de M. Costin, pe care l-a copiat in-
tocmai 1).
Logoratul Nicolae face unele om.isiuni; nu pune numele Ita-
liei Hesperia" si asemanarea ei geografica cu Grecia, precum,
provinciile acesteia.
Cuprinsul capitolului: Tara Italiei este drept spre apus intre
märi: Marea de Adrie si Mare Mediteranium i ärile impärätii
Nemtesti Stiria, Carintia, Avestria; la miazanoapte: Frantozii,
despre apus, Ispanie. Provinciile Italiei sunt: Liguria, Toscana,
Umbria, Sabina, Latium, Calambria, Apulia, Romania, Hetruria,.
Campania, iproci. Tara Italiei e plinä ca o rodie de cetati
orase iscusite; vara nu-i caldura mare, iar iernile nu sunt grele.
De grau, vin bun usor, undelernn, mare bisug; oamenii st5,tAtori
la cuvant, neamägitori, blânzi, cu oamenii nemernici indatä se
imprietenesc cu mare omenie. Pentru aceia le zic gentilomi, cum,
zic Grecii celebii. Acea tar& scaun i cuib a tool& dascälia
invätätura". Tara este comparatb. cu Atina. Italia este mai ve-
che ca
Capitolul IX. Pentru numele Moldovenilor i Muntenilor
dupä ce au descalecat Tr aian" este partea II-a din capitolul I,
mentionat mai sus, din opera tatalui 0.112).
Logofatul Nicolae omite voroava din Ia.si a lui Miron Costin
cu un episcop italian si cuvintele italiene inrudite cu ale
noastre 3).
Cuprinsul: Numele Italiei vine dela Ital Craiul. Nemtii ne
spun numai nou5.. Moldovenilor vallios ca streinilor, iar
poarele vecine ne dau noub. 1 Italienilor epitete asernenea:
Grecii i Turcii ne zic Vlah. Multe obiceiuri sunt ale Italieni-
lor; din ospete nemáreti, voiosi i liubovnici, la petrecänii, la
intrebare unii pre alti de viat5.. Sunt un niam cu Moldovenii.
Graiul nostru are cuvinte unele latinesti, altele italienesti; limba
italieneascä aduce cu a noastra" (M. Costin apare ca premerga-
torul lui Heliade in filologie). In continuare clä pArerea lui Enea,
1) Miron Costin o. c. p. 18--24.
2)- M. Costin o. c. p. 13-18.
3) M. Costin o. c. p. 15--16.

www.digibuc.ro
 109

Silvie, ca Moldovenii i Muntenii au numele Vlah de pre Fliac,

hatmanul romnelesc din stihurile dascMului Ovidius, trimis in
urgie la Cetatea Alba. Ureche a fost urmätoriu lui Enea Silvie_
Urmeaza o controversä in aceasta chestiune cu istoricii Cario si
Toppeltin de Medias.
Capitolul se mantue astfel: Ce de Italie agiunge istorieL
noastre cum am aratat cu marturiile si a istoricilor si a numelui
ce avem dela alte niamuri, sa pasim de aice la altele pre rand".
Capitolul X. Pentru Traian Impáratul Râmului i pentnt
ostile lui Decheval, craiul Dachilor si la ce vreme au fost este
partea I a capitoluluii IV de Traian Im.paratul" de Miron Costinhs,
pe care-1 copiaza Intocmai, cu exceptia ca el precizeaza din Top-
peltina, sä indice aceasta ca Dacii au luat bir dela Romani
douazeci de ani 2).
Partea a doua a capitolului o constitue povestirea rasboiu-
lui lui Traian cu Decheval 3).
Logofatul Nicolae indica cloud rdsboaie: unul la 103 si altul
la 105, pe cand Miron numai unul la 120. Tot el aduce stiri din
Baronius despre Papa Anaclit pastorind in anul 105 si ispra-
vile lui Traian in Germania4). Intaiu dar Traian, marile im-
parat la al doilea veac al lui Hs. dupa intrupare, plinindu-se
veacul intai 100, ridicat-au oaste impotriva Nemtilor (cum scrie
Dion si alti istorici dupa acela) i izbandind s'au intorsu i s'au
apucatu a gati osti asupra Datilor" 5).
Despre acest rasboiu Logofatul Nicolae aduce urmatoarele
§tiri: Trecut-au Traian cu toate ostile sale peste Dunäre In
cursul minor dela zidirea lumii 5613 iar dela Hristos 105 in
casta parte, unde este acum Tara Munteniasca, unde i Deche-
val, craiul Dakilor au iesit cu astile sale la al doile razboiu".
La Miron se afla numai afirmatia ca a pierit craiul in razboiu ;
Nicolae adaoga despre Decebal: Zicu unii ca dupa ce 1-au prins
1) M. Costin o. c. p. : 26-30.
2) Toppeltin p. 76. : Accipiebant ab orbis domino tributum Daci
viginti ferre annis".
3) Mifon Costin I. c. p. 30-43.
4) Baronius, AnnaIes Eclesiastici vol. II p. 22: Anacletus papa
creatur".
5) Baronius Annales p. 4 : Traianus igitur in expeditione Germn-
nica apud Coloniam Agrippinam detatum a Nervo suscepit imperium
agens annum aetatis (ut Dio auctor est) quadragesimum secundurn
ob praeclaras victorias in Germania partas, Germanicus est pariter ap
pellatus".

www.digibuc.ro
 1 10

viu si 1-au dus la Traian Imparatul, O. se fi otravit singur, pen-

tru ca O. nu caza In ocara Ramlenilor" 1).
Iara eu am cetit cartea lui Marco Avrilie imparatul Ra-
mului pe urma lui Traian al patrulea In anii dela Hs. 161 0 scrie
cum sa-1 fi dus la Ram pe Dekeval craiul impreunä cu on fe-
cior al sau 2). Averea craiului, lui Decheval, inca au aflat-o Traian
imparat aproape de apa ce se chiama Sargetiu, inteun ostrov,
ce-i zic unii din Unguri Strog iar mai inainte se cherna Sar-
getia despre Ardeal, despre miazazi. Marturisesc Zambuc i Latie
cum toata averea lui Decheva1 o au aflat intr'acel loc sapand
abatand apa pe alte locuri 'Ana au dat de avere3).
Transcrie din Miron legenda descälecarii Litvei in legatura
cu tirania lui Nero 4), dar completeaza: Sau mai de crezut a fi
precum scrie Strjkowski la cartile II a istoriei sale cap. V de
Litva, aducand martor istoriei sale pre Dlugo§ si Cromer la car-
tea III fila 61 5).
Omite din opera tatalui pasajul prin care se compara pre-
torienii cu ienicerii, precum 0 din slujitorii turci pe turugiu
tiamuri . Copiind in continuare pe Miron, precizeaza: Cand
au venit Traian pre aceste locuri (intaia oara) la anii dela Is.
Hs. 103 sau curn zic altii (Mizon) 120". Miron Ii mentioneaza pe
istoricii Istratie Logofatul, Simeon Dascalul si Misail Calugarul,
fara niciun epitet; Nicolae le zice mincinosi i adaoga: Vezi
aice basnele lor ce au sells". Omite din opera citata propozi-
tiunea: Dominus de pre latinie la noi este Domn" §i o inlo-
cueste cu: Asezat-au Traian imparatul i Domni pre la ce-
tati". Tot din Miron transcrie stirile despre Dacia de Jos, (Mol-

1) Bonfin p. 24: Nam Decebalum varlis cum ipso insidiis agentem

et Longino praefecto legionis capto, elatum (qui ut se a captivitatis ser-
vitute vendicaret, veneno sibi mortem conscivit).
2) Ceasornicul Domnilor: cred ea este tradus de autor inainte de a
doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat. In altä parte se va aräta &and a
tradurs Costin cartea lui Guevara.
3) Bonfin scrie despre averea lui Decebal p. 24: Regem Daco-
rum) ad montern compulit, thesauros ejus ingentes recepit". Ioannes Sam-
bucus i Latius sunt doi istorici, care completeazd opera lui Bonfin Nu
se aflä la ei aceastd
4) Miron Costin: De neamul Moldovenilor" editia Giurescu p. 34
5) Strjkowski. Cartea II Cap. V. p. 41-42. Mentioneazd pe Dlugosz
Michowia.
b) Miron Costin o. c. Pasajul omis Ca i ienicerii, cum sant acum
la Turei, la R5m pretorianii adicA pedestrime de divan le zicea cum la
Turci culoglu-qea i bulucurile pe numere: biringi, ichingi, ucingi, la
Ramleni; primani, secundani, tertiani, cvartani, tot pre bulucurile adicá
cei de al doilea, pre numere le stia bulucurile" p. 37.

www.digibuc.ro
 111

dova si Muntenia) si Dacia de sus (Ardialul) si despre ispravnicli

si dregatorii acestor tart ce se afla scrisi pe stalpi de piaträ.
In afara de stiriIe adause de Logofatul Nicolae la partea doua
a capitolului si pe care le-am semnalat, arätänd izvoarele, toate
celelalte stiri indicate si neindicate sunt copiate din Mixon Lo-
gofAtul.
Partea treia este intitulatä De numirile c-au avut apele
acestea si de patru parti ale lumii: Asia, Africa, Europa §i A-
merica" si este cuvant cu cuvant din Miron Costin din capi-
tolul mentionat 1).
Partea patra 0 ultima e: Pentru Traian imparat, cate parti
de lume au imblat cu ostile sale, dupa ce au descalecat locurile
acestea cu oamenii sai si pentru Troianul cel pe din sus de
Galati, de cine s'au fäcut", copiata si aceasta din cartea citatä.
Dui:A ce insira partile de lume cutreerate de Traian 2) Nicolae
omite fraza Unde la Eghipet de boala ce-i zic desenteria adeca
desnodare vintrelui, s'au sfärsitu-s viata3). La santal Troian
afirmä de doua ori: Scrie IVfiron Logofätul in izvoadele sale" §i.
spune de convorbirea tatälui säu cu Panaiotache Tärzimanul.
Copiaza din lucrarea De neamul Moldovenilor" facerea Tro-
ianului si asezärile fäcute de Traian, dar adaogä din Bonfin
despre stälpul de marmura facut in Roma de imparat. pi au
fost de lat acel stalpu de 123 cog si avea sari 184, iar feresti
43. Dupa potrivire märirii stalpului si in varful stalpului slove
säpate toatä istoria Dacilor atunce scrisa cu slove 4).
Capitolul se termina cu o alta stire, copiata din Miron Costin
si anume despre o piaträ de marmura ce a fost adusa In Iasi in
zilele lui Constantin Duca, cu slove sapate latinesti, care le-am
cetit eu asa sunand". Logoatul Nicolae a schimbat domnia
punand pe Constantin Duca in loc de Gh. Duca. El dä inscriptia
numai in traducerea romana, pe and la Miron se aflä si textul
latin. A ornis din capitolul respectiv stirea despre o altä piaträ
adusä la Galati, la o biserica.
Cuprinsul pe scurt al acestui mare capitol: Prima parte,
despre Traian; a doua contine cele doua räzboaie ale lui Traian
cu Decebal, podul de pe Dunare, sfarsitul craiului dac, trecerea
prostimii in ArdeaI si umplerea Moldovei si Munteniei cu Ram-
leni, aflarea averii lui Decebal, descalecarea coloniei romane,
originea Litvei, vrajba dintre Pompei si Caesar, umplerea Ita-

1) Afiron Costin o. c. p. 39.

2) Idem, p. 40.
3) Ibidem, p. 7.
4) Bonfin 1. La dornnia lui Traian nu se ggsesc stirile despre co-
lumnä, ci acelea despre pod. La cap. XII vom da ate stiri in legg-
turA cu columna lui Traian.

www.digibuc.ro
 112

hiei cu veterani: Aceste locuri au fost umplute cu Casa*, ora-

seni, sateni i slujitOri nu din temniti, cum zic Istratie Logofát,
Simion DascAlul i Misail Calugurul". Despre Dacia de Jos
cea de Sus, inscriptii. Partea treia, numele apelor: Siretul, Pru-
tul, NiStrul, Niprul, Donul l cele patru parti de lume: Asia,
Africa, Europa si America, unde este zio, cand aice-i noapte".
Partea ultima cuprinde stiri despre Traian i partile de lume
cutreierate cu ostile sale, despre un sant aproape de Nipru
altul dintre Prut i Nistru, cat i cat s'au sapat, despre columna
lui Traian i o piatra din curtile lui Constantin Duca.
Cap. XI. Aice ne vine ra.ndul sA pomenim i pentru ceta-
lue ce se aflä aiee In tat% la noi" este cap. V: De cetatile tArilor
acestora" de Miron Costin 1).
Logofatul Nicolae incepe astfel: Cu anevoie iaste a scrie
de cetatile tarii de vreme ce ateva sute de ani peste mie au
trecut. Nicaieri nu se afla scris fara cat raposatul Ureche Vor-
nicul (mentionat si de Miron) scrie in istoria sa adeca in lea-
topisetul tarii de cetatea Chilia. (Are nume la istorici de-i zic
Ahellia)". CopiazA din Miron nedumerirea despre cele scrise de
Ureche2). Apoi completeaza: Numai am inteles de Panaiotache,
ce era orn puternic la noi aice in tard, orn ales la trebile tarn
la Porti (cum ca din afara de cetatea cea mare a Chilii iaste
alta mai mica, care sa o fi zidit stefan Voda cel Bun, ca o straja
cetatii cei mari). Despre Cram spune: care se cherna pe atunce
Ilersonesur3). Turnul Neoptolim la Miron este pe Kogalnic
In Bugeac, la Nicolae in Gura Nistrului. Scrie din Bonfin cartea
10 decada II De lucurile Ungurilor" ca cetatea Severinului este
zidita de Luclovic i da o alta cetate Terh pe Prut4). Aiurea
vom senmala i parerea lui Miron despre zidirea cetatii Seve-
rinului.
Capitolul V din lucrarea De neamul Moldovenilor" este mai
desvoltat. Acolo sunt mentionate i alte cetati facute dupa des-
cdlecatul al doilea. Suceava flind construita de Irimia Voda,
Nearntul, Hotinul, adaose de Domni noi, Gherghina, Craciuna
si Nicopolul fäcut de Traian. Miron mai scrie i despre o mo-
neda cu Marcianopolis. Cuprinsul capitolului s'a aratat odata
cu indicarea izvoarelor.

1) Miron Costin o. c. p. 43-49.

2) Idem, o. c. p. 44.
3) Bonfin p. 8: Kersonesus nunc Caffa.
4) Bonfin carte 10 Dec. 2 P. 250: Tune Ludovicum regem, ut Va-
lachis tutius imperaret, Severinurn oppidum o Severo olim imperatore
aedificatum, ac vetustate collapsum instauravit. Item ad Hierassurn am-
nem castellum erexit quod Terchum nominant, et utrique praesidium
imposui t".

www.digibuc.ro
 113

3. Despre numele 0.1% si port i istoria Impäratilor romanl

pan/ la Galian.
Capitolul XII. Pentru numele neamului acestor täri
pentru portul lor i pentru graiul sau limba lor" este cap. VI
De nurnele neamurilor acestor i portul lor, de limba graiului;
asijderea si de tunsura capului, care se afla acmu la prostime,
ce sint locuitorii pre subt munte 4), din lucrarea citata. La in-
ceput transcrie intocmai despre schimbarile numelui popoa-
relor, dand exemplul neamul nemtesc 2). Grecii sunt numiti de
Miron Stavromati; Nicolae explica etimologia cuvantului: Sta-
vros se chiama oparla, era mati, ochiul 3). Apoi continua co-
pierea ca niamul ce scriem nume drept si mai vechiu iaste
Roman" si omite pasajul: Ca salmi ne raspundem. acmu Mol-
doyen!, iar nu intrebam stii moldoveneste? ce stii romaneste?
adica râmleneste. Putin nu este scis romanice pe limba lati-
neasca. Sta darä numele cel vechiu ca un temeiu neclátit, desi
adaog ori vrernile indelungate, ori streinii adaog i alte nume,
iara cela dela radacina nu se muta" 4). Transcriind opera rarin-
telui sau, face uneori mici modificari, care se pot urmari lesne:
,,Scriu unii" la Miron, Logofatul Nicolae adaoga: in hi topisqele
sale aice in tara" sau numele niamului (dintr'aceste ca
parte (despre miazanoapte); ce se afla in paranteza provine de
la Nicolae Costin. Portul este copiat din Miron 5) La locurile
din Nord, completeaza: iaste foarte rece cu iarni grele". Nu
compara ca Miron iernele Italiei cu toamnele noastre
opincele noastre cu ale Cerchezilor 8). Omite pasajul prin care
se arata ca Turcii, Grecii i alte popoare zic Italienilor Vlach 7).
Incheierea .ca asa este descalecatul iar nu de talhari, a copiat-o
din opera tatalui 8).
1) Miron Costin De neamul Moldovenilor" ed. Giurescu p. 49-53.
2) Miron Costin De neamul Moldovenilor" ed. Giurescu p. 46.
3) Aceast5 etimologie se gaseste In opera Synopsis slavonesc" scris
in zilele impäratului Theodor Alexievici i tradus bdnueste Gaster de
N. Costin. Manuscrisul 73 din Bibl. Gaster din 22 Ianuarie 1757 intitulat
Istoifia Rusilor, contine stiri asemenea despre GeV. Probabil c5.N. Costln
a cunoscut traducerea volumului Sypnopsis slavonesc In manuscris. Cum
am saris mai sus, Gaster crede cä ar fi o traducere a lui N. Costin. E
posibil s5 fie, fiindc5 sunt unele asemendri intre titlurile din Istoria Ru-
silor i letopisetul ski. In alti parte, la editia de text a lui N. Costin,
vorn al-Ma mai pe larg aceastä chestiune, pe care numai o semnalez.
4) Miron Costin De nearnul Moldovenilor" p. 48.
5) Miron Costin o. c. p. p. 50-51.
6) Miron Costin o. c. p. p. 51.
7) Miron Costin o. c. p. p. 49.
6) Miron Costin o. c p. p. 52-53.

www.digibuc.ro
 114

In acest capitol nu scrle nimic despre limba, obiceiurile la

moarte i tunsura capului1).
Capitolul XII este continuat de autor cu material din carti,
streine: ,Thipa acasta am socotit a fi cu cale sa scriem imparatii.
Ramului mai intaiu, pana unde i la ce impärätie au rabusit
pre aceste locuri Bolgarii si mai pre urma Alti la, care se scria
Biciul lui Dumnezeu, cu Ungurii, 'Mull de au pustiit aceste
taxi".
Autorul continua domnia lui Traian dela al saptelea an
precum i alte domnii dupä Anna les ecclesiastici ale KU Ba-
ronius: Dupa ce s'art intors in al saptelea an a imparatii sale
au poruncit de au fäcut acel stalp de minune in pomenire c'au
batut pe Dati, iar stalpul lui Traian au trait multa vreme l pe
urma la anul Domnului nostru Isus Hristos 1594, precum mar-
turiseste Baronie, au pus in varful stälpului Sicstus, papa Ra-
mului, icoana Sfantului apostol Petru fäcuta de aroma cu aur
Supus-au Traian impärat in al optulea an a imparätiei sale-
pre Armeni si pre Parti i zabovind Traian imparat in partile
rasaritului, facand pace cu Iverii, cu Savromatii i cu alte limbi,
luand Babilonul, au facut cäutare ostilor sale in care au aflat
crestini zece mii i i-au urgisit, adea, i-au trimis in urgie la,
tärile Armeni. Iara un ispravnic al curtii lui Traian, anume Ro-
mul hulind acea fapta a lui Traian i mustrandu-1 pentru
crestini, s'au maniat Traian si au poruncit de 1-au omorit. Pe
aceeasi vreme, zabovind Traian in Kesarie Kapadochie, au mai
omorit i pe Iakentie camärasul sau, pentru lege crestineasca.
Pre acasta-si vreme a Imparatii sale in al 11-lea an, fu.
aruncat fiarelor sälbatice Svântul Ignat, episcopul de Antiohia.
Iara la al doisprezecilea an a imparatiei sale, zabovindu-se,
1) Miron Costin o. c. p. p. 52-53.
2) Baronius Anna les eclesiastici p. 28: Columna Traiana. Quank
anno coeptam non nisi post septennium absolutam esse demonstrant an-
tiqua numisrnata, in quibus una cum Consulatu sexto ejusdem Impera-
toris quem gessit anno decimo quinto sui imperii, ipsa columna una
cum Traiani simulacro desuper colocato habetur expressa ante vero illud
tempus nunquam ipsa cclumna effigiata alicubi reperitur cuius rei in-
dicem hic tibi antiquum nummum effigiandum curavimus, opus plaae,
admirabile, nec antea visum. Qua in hanc usque diem divina provi-
dentia, caeteris fere omnibus nobilibus Urbis .antiquis monuments bar-,
barica manu vel terrae motu dirutt§ atque prostratis vel saltem quas-
satis, integra permanente: hoc ipso anno, quo haee nostra praelo mox.
Subijcienda describimus Sixtus V Pontifex Maximus, super eius vertice,.
praeclarissimurn Christianae religionis monumentum Principis Apostolo-
rum Petri ingentern aeneam magna impensa studioque confIatam statuarn
inauratamque, sacris ritibus solemniter colocavit".

www.digibuc.ro
 115

apucatu-l-au lama in Antiohia i fäcandu-se cutremur mare

In orasul Antiohlei atata, cat abia au scapat imparatul pre o fe-
reastra afara. Aratatu-s'au si in Ram multe semne rele de
moarte lui Traian imparat ca biserica sau capistea cea paga-
neasca, ce se chema Panteon, care era cea mai de frunte, fu de-
tirnatä i arsa" 1).
Iara la cincisprezece ani a impäratii sale, fiind cu ostile in
Siria, dupa ce dobandise Babilonul si Arabia, c,:rund s'au :upt
din mâna lui Arapii i Agarenii, din care abia au scapat Traian,
cäzänd tunete i traznet cu vremi grele i cu rnultime de
muste acoperindu-i oastea si el bolnävindu-se, din care boala
n'au mai agiunsu sa mai vaza Rámul ca, intorcandu-sa sa vie
la Ram ,au murit Traian in chilie in oras in Salonic, ce se
cherna i Trainopolis, de bba71 7. hidropic, arnestecat cu
apoplexie. Iar cum scriu unii de vintre. i aducând oasele lui
in Ram, li-au ingropat inteacel turnu a lui. Impäratit-au ani
19 si luni 6; fost-au de 61 ani de varstä. Numaratu-l-au Ram-
lenii intre Dumnezeii sai, ca avea in poveste Rârnlenii pre acest
1) Baronius p. 29: Traiani Imper annus 8 quo Traianus ab Urbe rece-
dens Armenis ac Parthis, aliisque finitimis populis bellum intulit. 9 an-
nus. Traianus Imp. in Orientali expeditione perseverans, Heros, Sauro-
matas Hosdroënos, Arabos, Bosphoranos, Chaleos in foedus accepit. Se-
leuciam Ctesiphontem occupavit et tenuit. Tunc more maioru lustrans
exercitum iventos in eo undecim mille Chrlstianos, qui sacra diis facere
recussassent, a coeteris segregatos in Armeniam relegavit. Cum vero Ro-
mulus V. C. Imperatoris domui praepositum eum, admeneret4 ut de re
haud prudenter gesta, professus se quoaue esse Christianum; verbetibus
prim= iussu eius affectus, demum capite truncatus est. p. 30: Eodem
tempore putamus Hyacintum, qui eidem Traiano erat a cubiculo: qui
eum adorare deprenhensus esset, et Caesareae in Capadocia variis
tormentis affectus superari non posset; inclusus in carcere, fame confec-
tus est agitur de eo dies Domini. p. 50: Domini centesimus decimus, cum
Traianus undecimum annum ageret in imperio: quo S. Ignatius Epts-
copus Antiochenus qui anno superiori vinctus Antiochia Siriae ductus
est Romam martyrium feliciter consummavit. Quonam autem genere
mortis. Plane accidet, quod optarat, ut leonum dentibus dilaniatus glo-
riosam martirii coronam fuerit. p. 54: Id est Traiani decimo octavo con-
tigisse terrae motum Antiochenum. p. 52: Dum vero Antiochiae Tra-
ianus ageret atrox et funestus motus terrae accidit vicinis urbibus: qu-
amquam ipsa Antiochia insigni et publica dade vastata fuit. Hiemabat in
ea forte Traianus.... Traianus vero a tam foedo diroque periculo per
fenestrain domus, quam habitabat vis ablatus est p. 58: Hoc eodem anno
decirno tertio Traiani Imperatoris Pantheon Romze templum celeberri
mum ictum fulmine conflagrasse, auctor est Eusebius Chronico. Quod
erat Jovis Ultoris delubrum, iuste nomine ulciscente, de coelo tactum
incenditur cum vera religio Romanorum persecutione vexatur.

www.digibuc.ro
 116

lmparat mai fericit decat August, mai bun decat Traian, cand.
lauda cu Imbunaturi pre alti imparati ai lor"1).
Luase Traian fecior de suflet i mostenitor pre Adrian ne-
pot de sorb, al sau, care au statut imparat pe urma lui In anul.
dela Hristos 118 si papa Ramului era pre atunce Iorest, iar cum,
scrie Baronie 120 de ani. Daca statu Adrian, se aratI bland L:a
sa-1 tie de bun svetnicii lui, adeverindu-sa cä färä sfatul lor
fara, voe, nemic nu ar face, nice ar certa sau ar urgesi pre cineva,,
iproci. Iar pre urmä acest imparat multe munci au facut cres-
tinilor si pre Eustatie, vlädica sfantul i dreptul, ce se numia al
doilea Iov, vestit hatman a lui Traian, impreuna cu femeia sa
cu copal sai, i-au pus pe un bou e arama aprins de loc. La-
Om a pomeni crestinii, cati au luat munca pe vreinea lui A-
drian. Iara la al patrulea an a acestui imparat, fiind in Vritanie
vrand sä desparta, sa deosabeasea pre Ramleni de alte niamuri
barbari, au poruncit de au facut zid loc de optzeci de mile pen-,
tru paza, ca sa nu sa racoseasca alte limbi barbare asupra Ra-
mului2) si au poruncit de au stricat podul, ce Meuse Traian im-
p5rat peste Dunäre"3).
1) Baronius p. 59: Serventi anno Domini centesimo decimo quarto
Traiano Augusto Sextum et Julio Africanocoss, (.,cn dun Traianus ante
biennium transmisso Euphrate Assyrios atque Persas debelasset alias-
que finitimas nationes ac munitissirnas civitates ut Babylonem inter
alias. Arabiam quoque postea absque certamine in potestatem redegit.
p. 60: nam teste Dione, non tantum Traianus nihil post hac rebus gestis
et superiori vita dignum efficere potuit; sed rebellantibus provinciis quas
subegerat, eadem Romanos milites, qui fines tuebantur, partim eiecere,
partirn interficere. Itemque rebellantibus in Arabia Agarenis tantum ab-
fuit ut ad eos accedens Traianus domare potuerit, ut pene periclitatus
prohibente numine, recedere coactus fuerit. Prodigia inibi multa sunt
facta tonitrua atque fulgetra; arcus ingens in coelo visus est tempestaa
et grandines immensae; praeterea quoties Romanus cum hoste manus
confereret ictu fulrninis avertebatur. Orta subito muscarum vis, eduliis et
poculis insidens p. 66: cum Traianus Augustus Romam reversurus, apud
Selinuntum Ciliciae civitatem, quae postea cognominata est Traiano-
polis, sive morbo, sive veneno (quod etiam ferebatur) extinctus est,,
cum imperasset annos undeviginti, menses sex et dies quindecim haec
Dio: anno vero suae aetatis sexagesimo primo et mensibus et diebus mado
enumeratis. Exusti autem cineres Romam esse perlatos et sub eius co-
lumna positos et imaginem eius superpositam lradit. Huius tanturn me-
moriae delatum est, ut usque ad nostram aetatem non aliud in senatu
Principibus aclametur, nisi Felicior Augusto, Melior Traiano.
2) B.aronius p. 66: Hadrianus... natus ilomae Aae1io Hadriano
Traiani consobrino, parente capessit imperium. p. 67: Iesu Christu 120
Adrianli Imp. Annus Evaristi Papa Roman igitur cum pervenisset,
nihil antiquius habuit, quam exemplo Traiani de republica benemereri,

www.digibuc.ro
 -- 117 --
Iara la cinci ani a impärätii sale, s'au intorsu din pärtile rä-
säritului la Frantozi, apoi la Ispanie. In al saselea an a impa-
/Atli sale, s'au intorsu la räsarit i räcosirile Partilor le asezä
de acolo au venit in Tara Greceascä. In al saptelea an, dela A-
thina, unde petrecänd peste iarnä, s'au intors la Ram.. In al op-
tulea an, care este dela Hristos 123, au mers la Africa, unde au
art:tat multä facere de bine. In al unsprezecelea an s'au intors
dela Africa pre la Athina, unde ernánd si a doua oarä au trecut
la Asia. In al doisprezecelea an a impärätiei sale, dela Asia,
unde au fost asezat pre cAtiva la prietesugul Läu si mai ales pe
Hosron, craiul Partilor, s'au intorsu in Siria, unde au descalecat
alt oras pre l'anga Ierusalim i i-au pus nume Elia Capistrolina
acolo au fäcut biserica lui Jovis Bozului sau Jupiter, Grecii
zic Zevsu. Dup5., ce ispravi acel oras, au venit in Arabia si la
Pelusie si au pus de au infrumusetat mormântul lui Pompeiu,
ce 1-au omorit Iiiliu Chesariul. Iarà la anul impärätiei sale
14, 15 si 16, s'au räcosit Jidovii asupra Impäratului, pentru cAci le-
au spurcat locurile sfinte, impotriva arora au trimis Adrian pre
Julie Sever, care väzänd multime de jidovi, n'au cutezat fa-
tis a le da räsboiu,1) ce pre incet, incungiurändu-le aile de a
p. 68: Sic itaque multis officiis et beneficiis tum publice, turn privatim
saepe collatis, animos sibi omnium conciliavit: sed eo magis quodque
servavit. Tantum abest ut persecutionem in Christianos iam a Traiano
excita tarn Romae compesceret ut acrius atque acerbius instauravit.
Quamobrem Romam reversus. Eustachium qui placidus olim dictus erat,
diuturna militia spectatissimum et praeclaris victoriis celeberrimum,
certo iam signo Christianurn delectum exploratum ipsius turn conjugis
Theophistae, Traianae olim dictae et filiorurn fide: cum ab instituto eos
divelli non posse cognosceret, leonibus tracli iubet; maiori excandes-
cens ira tune Princeps, bovem aeneum parari iussit; intra queM ignem
candentem immissi martyres p. 69: Nicephorus alterum Job apellat. o.
83: Quod Hadrianus Britaniam petens multa correxit rnurrumque per
octoginta millia passum primus duxit, qui barbaros Romanos que di-
videret.
3) Miron Costin de Neamul Moldovenilor cap. VII si Bonfin p. 24.
Baronius p. 85: Quo anno Hadrianus imperator in Lybiam quae
a Iudeis vastata fuerat, colonias duxit. Hoc item anno Hispanias pe-
ragrasse. Hadrianus imperator ex Hispania recta navigans in Achaiam
venit Athinasque abiens p. 86: Hoc ipso anno Hadrianus transacta
Athenis hieme inde recessit redisse turn Romam et inde in Africam
traiecisse, ut omnes Romano Imperio subiectas provincias visitaret.
Iesu ChriSti Annus 127. Hadriani imp. 8 quo Hadrianus ex Africa
Roma reversus est p. 89: Hadrianus imperator ex Asia In Siriarn venit
p. 92: Porro infensum magnopere Antiochenis Haclrianurn Imperato-
rem. Quo item anno Hadrianus ex Siria in Arabiam, rex imperii Ro-
mani, ubique compositurus, profectus est, ac sequenti in Aegyptum des-

www.digibuc.ro
 118

le impiedica hrana cu mestesug; supuindu-se asa au intors

pe Jidovi cat putini au scapat vii dinteinsii, in trei ani stand
Sever imprejurul lor, cetatea Scrva cu alte cincizeci de cetati
mai mici risipitu-li-au pan& in temelie si au &morn ca la
580 mii Jidovi.
Dupa ce s'au ales Adrian imparatul i ficior i mosteni-
toriu imparatiei sale pre Comodveru si 1-au nurnit Eliever
Chesariu 1 indata 1-au pornit in Tara Unguriasca voevod
otcarmuitoriu Tarii Unguresti, ce Inteacelasi an au murit Elie-
ver Chesariu fiul de suflet al lui Adrian. Vazand-se si A-
drian imparatul slabit de boale, au ales la imparatie in urma
sa imparat pe Antonin-Piu i curand inteacesti ani au mu-
rit. Impäratit-au Adrian ani douazeci.
Pe urma lui au statut irnparat Antonin-Piu (adica cel
Bun). Acest imparat era bland, milostiv i indurat, pentru
aceia i-au zis Piu, adeca indurat si bun ca i goana dupa creq-
tini au incetat catava vreme si se inmultise legea crestineasca
pana la Sarmati, Dachi i la Nemti. Iar in al cincelea an a
impäratii sale, s'au atatat iar goana asupra crestinilor de is-
pravnicii, ce erau pusi pe la orase i ri i, vazand impara-
tul ea se inmultesc crestinii, au dat porunca tare O. nu ci-
teasca cartile Sibilelor, in care se afla mare hula legilor pa-
ganesti i laud& mare legii crestinesti" 1).
cendit p. 95: Hoc eodem anno 13 Hadriani Imperii decimo tertio, cum
idem Augustus ex Arabia in Aegyptum venisset, Antinaum eximiae pul-
chritudinis puerum, quem habebat in deliciis, sepultiur retulit inter
deos: in cuius honorem eius nomine aram, templum, festam dicavit,
e;usque nomine civitatem. exstruxit p. 100: Aelia ab Haelio Hadriano
condita et in fronte eius portae, quae Bethlehem sussculptus in mar-
roore, significans Romanae protestat subiacere Judaeos. Iam vero cum
decim octavo anno imperii Hadriani bellum iuxta urbern Bethlehem
nuncapatam quae erat omnium rerum praesidtis munitissima, nequae
ad eo longe a civitate Hyerosolimorum sita p. 100: Peragrata Arabia
Pelusium venit et Pompeii tumulum magnificentius exstruxit p. 99:
Tunc enim Hadrianus minime cunctatus praecipuos Romanorum duces
adversus eos misit quorum primus Julius Severus in Judaem ex Bri-
tania vocatus. Hic minime aussus est proelium commitere.
1) Baronius p. 99: nam et multitudine longe impar erat ad decer-
tandum et hi de salute desperaverunt. Igitur divisos adortus carptim
ut quosque poterat, comprehendens, pro multitudine militum, atque
tribunorum turn alimentis et commeatu interclusos, tardius quidem,
sed minore cum periculo penitus opressit; pauci adrnodum evasere, atque
a caede superfuerunt. Arces eorum quinquaginta celeberrimae diruta
sunt; vici ad nongentos octoginta quinque, qui sane frequentes et no-
minatissimi erant direpti et mox igne consumti sunt; viri in excursio-
n;bus et proelits ipsis ad quinquaginta milia caesi fuere. Anno Christi

www.digibuc.ro
 119

Era pe acea vreme papa in Ram Telesfor. In zilele aces-

tui impärat, ridicatu-s'au mincinosul eretic Valentin dela Eghi-
pet; fiind filosof al lui Platon, inväta acest eretic c sunt
treizeci de Dumnezei i atatea Dumnezeite; inväta cum Hris-
tos s'au nascut din fecioara, luand trup din ceriu, cu care
au trecut prin fecioara i ca aceste basme. Asijdere i alt ere-
tic s'au izvodit tot pe vremea acestdi impärat anume Mar-
chion din Pont, care urma invätätura lui Cherdon, cum ar fi
doi Dumnäzäi: unul bun, altul rau i Dumnezäu cel rail au
dat legea cea veche, jar cel bun, legea noua. Murit-au Telesfo-
ros papa muncit pentru Hristos, in al cincisprezecelea an a im-
pärätii lui Antonin Piu i in locul lui au stätut papa Ighin
(scrie Baronie) iar dupa moartea lui Telesfor, s'au fäcut zu-
tremur mare in Ram si au arsu 340 de case in Ram.
Putin au träit papa Jghin i in locul lui au stätut papä.
Pius in al nouasprezecele an al impärätii lui Antonin. Acest
Pius papa au asezat Pastile sa nu se facd de crestini cu Jidovii
a patrusprezecea zi a lunii, ce dupa Pastile jidovesti in dumi-
nica viitoare sa serbeze crestinii Pastile.
Iara la 24 de ani a imparätii lui, Antonin Chesariul si-au
avarsit viata in blme bätranete, fiind cu varsta 74. Domnit-au
aproape de 24 ani, mai läudat de cat alti impärati de mai ina-
inte de dansul"1).
centesimo trigesimo quarto a Cassidoro ponuntur consules Pompeianus-
Secundus et Commodus. Quod vero ad Commodum sp'ectat hunc Ha-
drianus in filium adoptavit et imperatorem designavit. p. 104: Hadria-
nus Imperator Romam peragrato ian toto Romano orbe se contulit;
itemque Commodum verurn adoptavit futurum haeredem imperii; adop-
tavit deinde Arrium Antoninurn, qui postea Pius dictus est. p. 106
Eo tempore cum Hadrianus imperator qui muminis ultione ex nimio
fluxu sanguinis phtihi graviter laborabat, ingravescente morbo in hi-
drop. inciderat. p. 110: imperii vero annos viginti et menses undecim.
p. 111: Christo vero subdita et Sarmatorum et Dacorum et Germano-
Turn eti Scytharum. p. 117: In Christianos gladio agendum videretur ta-
rnen quo avitae superstitioni paulatim deficienti prospectu foret, quod
intelligeret occasione Sibyllinorum carminum, et aliorum Geritilium
vatum ac Prophetarum, qui multa de Christo praedixisse visi essent,
complures a patria superstitione deficere, et ad religionem Christianum
confluere.
1) Baronius p. 119: Hunc fuisse philosophum secta Platonicum
fuisse utem natione Aegyptium; imitatumque esse Hesiodum de Theo-
gonia triginta deorum. Triginta enim deos cum fingat, quos Secula no-
minat, eorum quindecim masculos ac totidem numerat foemines do-
cuit impie D. Iesum Christum sic natum de virgine, ut ex ea nihil
acceperit, sed per ipsam velut canalem transierit carnemque e coelo
secum devexerit p. 125: certus anus initii Marcionis haeresis consignari

www.digibuc.ro
 120

Iara pe urma lui Antonin au statut doi chesari imparati

namului: Marco Avrilie l Luchil Veru, carii sä numia Anto-
neanii. Iar la al cincelea an a Imparatii acestor doi imparati,
s'au ridicat cu osti asupra Parthilor i Armenilor i cu is-
banda s'au intorsu; apoi la anul l Marcornanii s'au ridicat
s'au racosit despre imparatia Ramului, asupra carora au pur-
ces impäratii cu mare gatire ca i alte taxi i Ungurii s'au
fest unit. Väzand acestea, imparatii au a,sezat deodata tarile
Sárbii si Italie despre Marcomani, au trimis I ei l s'au intorsu
la Barn si pre cale au murit Luchil Veru imparatul de
apoplexie" 1).
Scriu unii precum Marcomanii au trimis soli la imparatd,
cum sa vor pleca färä arme supt imparatia Rarnului 2).
Ce la al zecilea an al imparatii sale, Marco Avrilie porni-
tu-s'au cu mari osti asupra Marcomanilor l altor tari, carii
- --
posse videtur. Hoc anno Domini centesimo quadragesimo sexto Mar-
cionem cepisse docere. At quoniam Cerdonis, Marcion discipulus fuit:
hic introduxit initia duo, id est duos Deos, unum bonum et alter=
saevum: bonum superiorem, saevum hunc mundi creatorem p. 140: Te-
lesphorus Papa cum sedisset annos u.ndecim menses novem minus die,
bus tribus martyrio coronatur p. 141: terrae motus, quo Rhodiorum et
Asiae conciderunt, et Romae incendium quod trécentas quadraginta in-
sulas vel domos absumpsit p. 144: Christi anno centesimo quingua-
gesimo octavo undecima Januarii Higynus Romanus Pontifex, cum se-
disset annos quator moritur martyr p. 146: Pius agens in Pontificatu
onnum secundum, decretum edidit de celebrando Paschate die Domi-
nico; tarnen quod iam antea ab Apostolis esset traditum, ipse tantum
ad origendas Iudaizantes Ecclesias, quae hactenus Judaeorum more
quarta decirna luna Pasca agere solerent, voluit decreto firmasse p. 152:
Septima die Martii, Antonius Pius, cum imperasset annis viginti duo-
bus mensibus septem moritur
1) Baronius p. 152: ,,Antonino Pio defuncto Marcus Aurelius et Lu-
cius Haelius Antoninus, quos vivente ac lubente Hadriano adoptave-
rat, succedunt in imperium p. 174: Annus 6. Eodem. anno Parthico
bello post, quinquentium absoluto, L. Verus una cum M. Aurelius trium-
favit: hocque anno sexto de Parthis superatis actum esse triumphum.
At Parthico bello confecta, parari coeptam expeditionem Marcomani-
cam, p. 185: Bellum coeptum est, ipsis imperatoribue ad bellum profi-
ciscentibus. Denique transrensis Alpibus longius processerunt, composu-
eruntque omnia, quae ad munimen Italiae atque Ilirici pertinebant.
Placuit autem urgente Lucio, ut Romarn rediret. Una quoque postea
iter ingressi sunt: sedens cum fratre in vehiculo Lucius apoplextia a-
rreptus periit.
2) Michovie p. 17: Narrat Iulius Capitolinus imperatorem Anton1-
nurn Pium Germanos et Dacos rebellantes contudisse per praesides ac
legatos". Din acesta intregeste cand si rand vietile Impäratilor romani

www.digibuc.ro
 121

sä dezbatuse dela imparatia Rämului, curn sit Ungurii; statut-au

un razboiu tare intre Ramleni i intre Marcomani, ce i-au in-
frant Impäratul pre Dunäre, 1mbulzindu-se pe ghiata, pe Mar-
comani si pre Unguri.
Iara in 20 ani a imparatii sale Marco Avrilie pierdut-au
douazeci de mii de oastea sa Inchizandu-1 la locuri stramte
Marcomanii si Cvadii i alte niamuri megiese1).
In stransoare ca aceea fiind Marco Avrilie imparat cu ()s-
tile sale, si neavand alta nädejde in jartfele bozilor OA, au po-
roncit in tabara sä strige de s'ar afla osteni crestini cu dan-
sul, sa faca ruga lui Dumnezeul crestinilor i sa ceia ajutoriu,
Imparatului. Deci acolo In oastea lui era 12 polcuri de ere--
tini, carii indata, puindu-sa toti cu genunchele la pamant de
sä ruga lui Dumnezeu, indata s'au pornit grele ploi cu fulger
träznet asupra vrajmasilor, cat i-au innecat ploaia i s'au
risipit; i birui pre vrajmasii sai Avrilie imparat i, cunoscand
imparatul acel dar dela Dumnezeul crestinilor, i izbanda ce
s'au fäcut, precum insusi au scris in cartile sale la sfatul Ra-
mului, poruncind sä nu sä, faca goana asupra crestinilor, nice
sa-i parasca nimeni caci s'ar márturisi a ff crestini2). In scri-
sorile lui ce-au trimis la Ram, ca find mijlocul Tarii Nem-
testi intre munti s'au intamplat aceste,3) mäcar ca unii scriu
eh, s'au intämpla.t in Tara Unguriasca de Gos, unde iaste a-
cum Austrie4).
1) Baronius p. 136: Annus 9. Divo Marco cum Marcomanis et Qua-
dis conferente oraculum divulgavit: quo iuhebat, uti duos leones vivos
in Danubium immiterent varits cum adoribus ac sacris quibus dam mag-
nificiis. At nostrorum protinus maxima strages consecuta est viginti
ferme milibus simul extinctis, p. 216: Rornanus exercitus adversus
Marcomanus; Quados et alias complures barbaras nationes, dam qua-
driennio dificilii bello in expeditione positus in maximumque discrirnen
aductus.
2) Baronius p 217: Quados primum falsis oraculis Imperatore decepto
exercitu Romanorum ab hostibus profligato desiderata sunt viginti mi-
liE militum p. 218: Cum Marcus legionem unam haberet ex militibus
Melitenis (hi omnes Christum colunt) ad eum Praefectus pretorianorum
venit nescientem quid dn ilo praelio consilii, caperst, timentemque
tot', exercitui: eique fertur dixisse: Nihil esse, quod ii, qui Christiani
nominantur, precihus impetrare non possint; esseque legionem unam
in exercitu hominum huius generis. Quare cognita Marcum ab eo pe-
tisse, ut Deo suo supplicarent. Quod cum fecissent, Deum exaudivisse.
subito percussisseque hostes fulmine ac Romanos pluvia recrease. His
rebus Marcum vehementer obstupefactum, edicto Christianos honore
affecisse, ipsamque . . . .
3) Ceasornicul Domnilor Cartea I. Viata Iui Marco Aureliu.
Bonfin este utilizat credern la vietile irrip5rati1or. Se va aräta la
alt

www.digibuc.ro
 - 122
S'au fast sunat atunce de perirea impäratului intr'acel
razboiu, care, auzind un Avidie Casio, s'au i ridicat asupra
imparatului la räsärit si pre urma, adeverindu-se ca impära-
tul iaste viu, fu ucis acel Avidie cu feciorii sai de ostenii, ce
era cu dânsul"1).
mergand imparatul Marco Avrelie cu osti iar asupra
Neintilor i Ungurilor, au murit in Beciu i au ramas fiu-sau
Com.od impärat in locul lui. Asezand Comod imparat lucrurile
despre Nemti i despre Tara Unguriasa, s'au intorsu la scao-
nul säu, la Ram. Ce era departe acest Comod de tata-sau,
spurcat in toate, pre care pentru spurcata viata sa fu urit
tuturor, cä vrea norodul sä-1 numeasca i sä-1 aiba ca pe un
Dunmezeu i sä-1 cheme fiu lui Iraclie Zevsu, puindu-si
stalpu in Ram, si neräbdand norodul tiraniile i spurcAciu-
nile lui Cornod, fu zugrumat dupä c'au imparatit ani 12.
Pe urma lui Comod ales-au sfatul, boerii, impOrat pe
Hevie Pertinax, ce numai 88 de zile au impärätit i fu omorit
de slujitori cu indemânare lui Julian MAzdelnicul, el au dat
mazdä slujitorilor de 1-au ucis.
Imparägt-au si Julian 55 de zile i fu omorit si el. In
urma acestuia, fu ales de osteni Septimie Sever, iara in Vrita-
nie furä alesi doi Imparati: Pistinie cel Negru in Sirie i Clau-
die .Albim in Britanie. Iar Sever, primind sotie la imparatie
pe Albimie, s'au pornit cu osti asupra lui Pistinie cel Negru
hiruindu-1, I-au omorit i impärätind, Sever pornitu-s'au cu
osti ampra Vizantiei in anii dela Hristos 196 si dupa trei ani
Piind inconjurata Vizantie, o au dobandit i i-au stricat zidu-
rile" 2).
1) Baronius 13. 226: Armus 15, quo occisus est Avidius Cassius Sy-
rus ex Ciri regione, hoc ipso ohm duce Lucius Verus Parthos vicit et
captas ab eo Romani Imperii provincias, Romano imperio post oes de-
bellatos hostes restituit. Hic igitur iam diu ante molitus! tyrannidem,
falso nuncio Marci imperatoris morte accepta invadens imperium tenuit
menses tres et dies sex sed ab Antonino Centurione vulneratur et a
decurione necatur.
2) Baronius p. 253: Marcus Aurelius Antoninus Imperator cum in
expeditione Marcomanica ageret, in Pannonia, morbo affectus abstinen-
lia cibi mortem voluntarium opperiit, cum iam imperasset annos de-
cexn et novern et dies decem. Commodus qui cum patre in castris age-
bat, haereditarium imperium adiit annos natus decem, et novem: qui
mox bellum prope confectum remittens, Romani se contulit p. 254: In
innun omnium scelerum penitus prolapsus, factus sit omnium crudeli-
ssirnus atque turpissirnus, p. 267: Quo etiam habitu complures eiden
Romae statuae dictae sunt: nec amplius filius Marci vocari voluit, sed
Hercules Jovis filius. p. 270: Commodus Imperator cum statuisset corn-
plures viros Consulares ac Senatores occidere, in primisque ipsam,

www.digibuc.ro
 123

Inturnatu-s'au Sever cu izbanda, la Ram si din voe sfatului

au coronit pre flu-au Vasnian sotie la imparätia Rämului. In
zilele acestui Sever, au fost mare goana asupra crestinilor, iar
pe aice pe la Datie au asezat cativa ispravnici. Poate ca au
fäcut Turnul Severinului in tara Munteniasca de O. pomeneste
pand astazi. Murit-au Sever in Vritanie dupä ce au imparätit
ani 16 si 1-au adus ficiorii lui de 1-au ingropat in Ram.
Statut-au imparat Antonin i Geta feciorii lui Sever Qi nu
trecu o lunä de zile acestor doi frati si au giunghiat Antonin
pre frate-sau Geta in bratele mane-sa i purce-s'au Antonin,
ce-i zic Caracala in pärtile spre Dunäre i spre miazanoapte
cu osti i intorcandu-se dintr'acele osti i intealte pärti de
loc. Deci au mers la Anthiohie, apoi la Alexandrie i acolo pre
multi oräseni au omorit. Purees-au cu osti Antonin Caracal a-
supra Parthilor, trimetand sol de au cersut pre fata craiului
Parthilor, pe care primindu-1 sa-i fie ginere, au intrat in Tara
Parthilor de o au pradat. pi esind impâratul la vanat si din
porunca lui Opine Macrin, ispravnicul divanului, fu omorit. An-
tonin impäratul imparatit-au G ani. Iarä Opilie Macrin vär-
sand cativa bani la ostasi, statu impärat si a impärätit ani opt
si 1-au omorit ostasii"1).
quam loco coniugis habebat, nec non Laetum Praefectum Praetorio
ae electum custodem cubiculi, recomperta, eorundem conspiratione a
Nacisso Athleto oppressis faucibus strangulatur. Quanto gaudio haec
accepta fuerint a Senatu p. 271: .Sublato Commodo, Aelius Pertinax
Senatus libentissime consentiente, decernitur imperator. Didius Julia-
nus miitiae domique spectatus auctione venale timperium sibi emit, po-
llicitus dare singulis millitibus aureos ducentos et quinquaginta. Sic-
que ab illis in imperium subrogatus, a Senatu perterrito tandem con-
firmatus est; tenuitque reclamante populo dies sexaginta sex. Apella-
tus est autem ab Exercitu Severus imperator: cum interrim, qui tribus
Rcmanis exercitibus praeerant duces, Pescennius Niger in Stria, Al-
binus in Britannia arripuerunt imperium. Tune Severus cum Albino
pasciscitur p. 280: Severus Imperator occiso Pescennio, qui Orientale
Imperium occupaverant, Byzantium que triennio iam obsessam postea
expugnans
1) Baronius p. 293: Severo in imperium agente annum ouinturn,
Bassianus filius a patre nominatus Antoninus, simulque Caesar est a-
ppelatus p. 318: Quando de persecutione Christianorum promulgavit e-
dictum Iudaeosque cireurneidi prohibuit, p. 340: Severus Imperator non
tarn corporis morbo, quarn animi moerore confectus Eloraci in Bri-
tannia diem clausit extremum, cum imperasset annos decem et sep-
tern. Quo morto Antoninus et Geta fratres capessunt Imperium. Pari-
ter ex Britannia solventes, allatis secum parentis cineribus Romam se
contulerunt p. 30: Quo anno Geta Augustus iussu Antonini Augusti
fratris occiditur in matris gremio. Sic solus imperans Antoninus, p.353:

www.digibuc.ro
 124

Pre urma lui Macrin statu imparat Iu liu Galba, care s'a nu-
Ina Sardanapal i viind la Ram, Juliu Galba multe rele si spur-
cate fapte au aratat la Ram si au ales sotie la imparatie pre
Alexandru, fiu Mamii, varu-sau si 1-au numit Chesariu si de
aice au inceput a avea canna Datie si Tara Unguriasca cu alte
tari cateva supuse imparatii Ramului, din nepaza imparatilor.
Iara pre Juliu Gallia pentru nespusele spurcaciuni Il ucisera
impreuna i pe muma-sa.
Statu imparat him% Alexandru din carma mäne-sa Mamiei,
nefiind Inca Alexandru la varsta. Acest imparat au izvodit la
inceputul stapanii sale acest vrednic cuvant: Ce nu4i pof-
teste 14e a fi, altuia sa nu faci". Asezat-au acest imparat giude-
tile c'au lost mai inainte stricate in Ram si pre la alte
facut-au in Ram i feredeia de ape calde, de care se chiamft
Therme i le-au numit Feredeile lui Alexandru. Asezat-au tric-
mele bune i in Datia, und.e suntem noi Moldovenii si Tara
Unguriasca. Mers-au cu osti acest imparat asupra lui Artaxerse
imptiratul Persilor si biruindu-i, s'au intorsu cu izbanda la
RAm Iara in Hronograf scriei ca mergand acest imparat
asupra Persilor, au luat cu sine si pe muma-sa Mamie si in-
frangandu-i Persil, au pierit multe osti ramlenesti i prinsera
Eodem anno Antoninus Imperator cum Germaniam inde Asiam, ac pos-
tea Syriam peragrasset, Alexandriam veniens dum de Aegyptiis cum
irridentibus vindictam excepit. Christianum saguinem in persecutione
sub Severo immaniter fuisum nesciens ultus est p. 354: AnIoninus Im-
perator in Orientem profectus, Parthos dolo potius quam armis sube-
git. Venientemque ad se Abagarum regem Osroenorum tamquam ami-
cum et Romanorum socium, coniecit in vincula, elusque regiam Rege
destituam cepit p. 355: Antoninus imperator in Mesopotamia inter E-
dessam et Canas a Marciano Centurione pugione confossus occiditur,
cum imperasset annos sex. Opelius Macrinus in exercitu cum Auden-
tio principem locustenens conciliatis sibi multarum rerum promissione
militibus imperium adeptus est cum filio Diadumeno p. 356: Macrinus
et Diadumenianus filius ambo imperatores a militibus rebellantibus
occisi sunt, cum imperasset annum unum.
!) Baronius p. 356: Sublatis Macrino et . . . ab eodem exercitu
subiectus est imperium M. Aurelius Antoninus Heliogobalus (veteres
nummi Elogabalum vocant) p.357: Cum Romam se contulit Elogabalus:
qui hoc anno hiemavit Nicomediae sequenti vero Romarn obiit, quo
etiam venit una curn metre et avia, nec non Mamaea, sorore matris
ipsius Augusti, quae erat mater Alexandri laudatissima foernina. p.
363: Annus 4. Quo anno Alexander Mamaeae filius, consobrinus Ela-
gabali, creatus est Caesar. Antoninus Elogabalus ,cum imperasset annos
tres ob nefandas suas turpitudines Senatui Populoque Romano atque
militibus redditus execrabilis, occisus est, corpusque eius in viam eiec-
tum. Alexander miro consensu militum aclamatus est imperator a-

www.digibuc.ro
 125

§i pre imparatul si pre muma-sa I perira ca nime de dansii1).

Jail pre urma ridicandu-sa asupra Nemtilor pentru racositu-
rile lor, ce pentru cateva polcuri de slujitori, ce i-au fost lipsit
de slujitorie, si au agonisit ura despre toti si 1-au ucis giun-
ghiat impreuna cu muma-sa".
Pre urma statu imparat Maxirnian, fiind de niam Got des-
lore tatä si pre mumä-sa o cherna Mana de niam Grec i var-
var. Acest Maximian au luat izbanda de biruintä asupra Nem-
tilor, indatä i apoi MIA sfatul domnilor au ales osti cu fiul
säu Chesariul, i inturnandu-sä din Tara Nemteasca, venit-au
in Tara Unguriasca de au ernat in orasul, ce se chiama, Sir-
mea, unde multe rautati i präzi au fäcut. Aceste facând Ma-
ximian, nu de imparat, ce de talhar fapte, s'au racosit oastea,
ce era in Africa si au ridicat imparat pre Gordian orn Wan
de varsta, dändu-i sotie la impart:Vie pre fiu-sau Gordian cel
tanar, carii, domnind doua luni in Africa, ucisera pe amândoi
Kapelian, Hatmanul lui IVTaximin í cu altii. Ales-au sfetnicii
imparat pe Marco Klaudie Punpian i pe Detie Telie Balbin
in anii dela Hristos 236, langa care au adaus norodul Ramului
chesar pre Gordian, nepot lui Gordian celui batran, iar Pu-
piian si cu Balbin, cari era mai mult aparatori lui Gordian co-
pilului impärat, macar c5, era primiti i dragi norodului, iara
uriti ostasilor, ii ucisera pre amândoi2).
Ramas-au Ciordian singur la imparatie cu mare pofta. de
mum agens aetatis decimum sextum. p. 364. Quae ille ad hoc parase dice-
batur: Sed prohibitus est ab Hs, qui consulentes sacra repererant p.
372: 4 annus; Quo Alexander auspicatus quartum imperii compluribus
legibus promulgatis restituere conatus est, Elagabali, moribus et insti-
tutis penitus depravatum atque corrupturn. p. 416: Artaxerxe Persarum
rex invasit Romanum imperiurn: adversus quem Alexander impera-
tor helium gerens, earn felicissime superavit, Romamque rediens.
1) Hronograf Ms. 772. Academia Românä Leatopiset scos den carte
greceasca pre limba denteles rumâneasca . . . fila 189: Iar impäratul
(Alexandra) sau sculat cu osti mari i s'au dus asupra Persilor si au
luat si pre mumä-sa cu sine §i i-au infränt pe Persi i perirä multe
osti Min leni i prinserä si pe impäratul si pre mumd-sa si au perit
ca nime de dánsil".
2) Baronius p. 417: Alexander imperator in expeditione Germanica,
Maximini dolo, una cum Mamaea matre apud Mogatium occiditur
cum imperasset annos tredecim. p. 418: Occiso Alexander, Julius Ma-
ximinus, Thras genere, humili loco natus, barbaris parentibus, quorum
altere Gothia, alter vero ex Alanis erat, quem Alexander Tribunum
tyronibus praefeceratb exercitu Imperator aclarnatus invadit imperium
tenuitque anos tres. p. 420: Ipse autem Maximinus confecto hoc anno
Bello Germanico, aliisque obtentis victoriis Sirmium veniens, illic
-hiemavit; cum interim Romae per Sabinum Praefectum Urbanurn et

www.digibuc.ro
 126

sfat si de norod stapanitoriu in liniste; acest Gordian tanar

au inceput i goana de pe crestini. In anul dela Hristos 241, s'au
intaratat osti intre Ramleni i intre Persi, ca Persii prada Me-
sopotamia. Iara imparatul GOrdian si-au luat imparateasa pre
fata lui Misitii orn ales si prea invMat si au apropiat pe socru-
säu sfaturile sale si s'au pornit Gordian cu mare oaste
asupra Persilor, lasand pe socru-sau la locul sau in Ram. Bi-
ruit-au Gordian pe Persi. Murit-au socru-sau Misitii i, facan-
du-se mare scumpete de paine in Ram, statu ispravnic i apa-
ratorii lui Gordian, Filip Arapul. lard Gordian, gatindu-sa
se intoarca la Ram cu veselie de izbanda, sa ridicara ostasii
scoasera din imparatie, cu indemanare lui Filip i pusera
ostasii pre Filip la imparalie 1).
Acest Filip era drag Ungurilor i cu multe daruri daruin-
du-i i o biserica ce-i zic Lavreanii fiind saraca, o au imbo-
gatit-o" 2).
Asezat-au si pace Intemeiata cu Persil. Au zidit i cetate in
ara Arapeasca pe numele säu Filip Pole. Iara intre tirani
imparätind Filip, Il ucisera pre dansul si pre ficiorul lui dupa

Viialianum praefectum Praetorio accerrime saeviret in ponulum 495:

E),tinctis itaque duobus Maximinis patre simulet et filio Augustus;
qui antea delecti erant Maximus Pupienus et Clodius Balbinus liberas
imperii capessunt habenas summa animortun concordia. Sed aegre fe-
rentes milites parere a Senatu datis Imperatoribus ambos Agonalibus
ludis Capitulinis oocidunt, antea ludibrio affectos a miserrime crucia-
tos.
1) Baronius p. 426: Occisis igitur Maximo atque Balbino e vestigio
milites Gordianum. Caesarem antea creatum annum aetatis agentem
decimum sextum. Gordianus Sabinianum cum suis in Africa rebellan-
tern compressit. p. 42.7: Anno ducentesimo quadragesimo tertio bellum
Persicum exortum est. Quare adolescens Gordianus, priusquam ad be-
ll= profisciceretur, duxit uxorem filiam Misithei, doctissimi viri, quern,
causa eloquentiae dignnurn parentela sua putavit et Praefecturn .Jta-
tint fecit. p. 428: Inder per Siriam Antiochiam venit quae a Persis iam
tenebatur: illic frequentibus proelis pugnavit et vicit. Sapore Persa-
rum summoto rege. Fecit iter în Moesiam atque in ipso provinctu quic-
quid hostium in Thraciis fuit ... p.429: Misiteo socero imperatoris
defuncto collata a Gordiano fuit praefectura Praetorii magistratus am-
plissimus Philippo. Sed captans.... posset occasionem, dolo tentavit,,
ut Gordisno redderet infensos milites. p. 430: cum recentes in Gordia-
nurn irae rnilitum famis causa vehementes essent, Gordianus impera-
tor a Philippo collega occiditur.
Bonfin. Stirile despre Unguri.

www.digibuc.ro
 127

ce- au imparatit 7 ani, pre ficior in Ram, iar pe batran in-

tr'un oras ce-i zic Verona3).
Statu imparat pre urma lui, Filip Dutie de niamul sau un-
gur din Tara Unguriasca de Gios din Targul Tibal, orn tare 0
vestit de vitejie i indatä 0-au ales pre feciorul säu Hestrusi
sotie 2).
Acesta Dutie imparat mare prigoana au aratat asupra cres-
tinilor. Iara in anul dela Hristos 251, gatindu-sa cu osti asu-
pra Gotilor, carii prada Misia, ce se chiama acum Dobroge
'Trachie, viclenindu-1 tribunul Galba, intaiu feciorul säu In
razboiu au pierit. Iar Dutie vrand sä scape, cazut-au intr o
rnlastina cu calul i acolo au pierit. Statu imparat in locul
lui Dutie tribunul Galba, carile asijdere 10 lua, sotie la 1.1'110.-
.1-ate pre fiul sat' Volisian9.
lard in cursul anilor dela Hristos 254-:mare omor s'a atatat
in Etheopie, din care s'au implut i Ramul; iar din carma a
lui Galba imparat 0 a lui Volisian, multe tari s'au disbatut
de supt stapanirea Ramului, intre carii i in Tara Unguriasca
65, ridica Emilie Voevodul i ispravnicul polcurilor Unguresti
.*1 pusera ostasii imparat viind cu osti in Italia 0 tampi-
nandu-sä cu Galba si Volisian, i-au infrant si fura ucisi de
.osteni j indata ridicara imparat pre Emilian, care impart-
tind in Ram numai trei luni, 1-au omorit ostenii4).
Statu imparat Valerianus pe urma lui Emilian, pus de
-ostasi si de boierii sfatului, intarit la imparatie, care s'au luat
1) Barcnius p. 444: His consulibus occisi Philippi pater et filius im-
peratores, ille Veronae, hic Romae; imperiumque invasit Decius qui
ntox Decium fillum Caesarem dicit.
2) Bonfin p. 15: Decium quOque Imperatorem ex inferiore Pannonia
filium sutun Caesarem pronunciavit.
3) Baronius p. 482: Elapso Decii imperii anno primo et secundo iam
inchoato, adhuc dira persecutio vexabat Ecclesiam, tam in Oriente ubi
in expeditione Decius agebat, quam etiam in Occidente o. 436: Dum
adversus Gothos Moesiam et Traciarn infestantes decertans, Treboniano
Galbo Limitamei exercitus in Moesia agentis duce proditus exstincto
filio ipse equo sallutem captans, in profundam paludem incidens, ab ea
vonfestim absorbtus, nusquam amplius visus est. p. 499: Exstincto iam De-
cio cum filio, idem qui supra Caius Vibius Trebonianus Galbus inva-
sit imperium filiumque Volusianum postea colegam sibi adsciscens Au-
gustum creavit. p. 547: Si quidern rebellantes milites-et Aemiliano fa-
ventes, eosdem imperatores adversus Aemilianum proficiscentes. .
4) Bonfinius p. 26: Quum post Decium el. Volusianus imperium sus-
vepinent, ecce Aemilianus quidem Mysiae praefectus potd,undi spe im-
perii tractus bellum in Illyrico susoitat. Imperatores adversus cum pro-
fecti in foro Flaminii caesi sunt alii Inter amne perierunt. Aernilianus
lertio mense initae tyrannidis diem obiit.

www.digibuc.ro
 128

sotie pre feciorul slu Galian. Iar in zilele lui s'au ridicat Nern-
tii si au prädat täri de supt stapanirea Râmului, iarä in anul
dela Hristos 257 mare goanä sä fâcea asupra crestinilor. Iara.
la anua, Valerian läsând pre fiu-säu Ga. lie, au purees in Or-
tile räsäritului asupra Persilor, iarä in urma lui Valerian, a-
lesera in Dobrogea pe Evsenie, otarrnuitorul pärtilor unqu-
rest, ce curund au fäcut moarte insusi cu mânule sale, pen-,
tru ca sä nu incapä viu in mänule lui Galian. Iara Valerian
fu biruit de Sopor imparatul Persilor i prinzându-1, l-au be-
lit de viu. i impäräti singur Galian i intelegänd Gahm de
moartea tätâne-säu, au poruncit de au parasit goana de pe
crestini. Acest Galian au läsat o parte din Tara Ungureased de
Sus, Pipei, craiului nerntesc, logodind-o sä o dea dupa dän-
suP).
Pe vrernea stäpanirii acestui Galian, in cursul anilor dela
Hristos 265 iar dela zidirea lumii 5773, s'au pustiit locurile a-
ceste, unde sä cherna Datie ce era asezat cu Ramlenii de Tra-
Ian, impâratul RA/nu lui, cum s'au pomenit mai sus de asezarea
ei2)

4. Istoria Românilor dela Galian la domnia lui Dragos

DescAlecatul Tani Lesesti.
Capitolul XIII. Pentru risipa Datiei ce era de Traian des-
1) Baronius p. 548. Valerianus vero, quem ex antiqui oribus monu-
mentis testari sumus iam anno secundo Galli et Volusiani acclama turn
fuisse ab Alpino exercitu Imperatorem impsumque; mox filium adsci-
visse collegam; una cum eodem, hoc ipso anno integro atque securo
est potitus imperio; quos ex Tribunitia potestate hoc eorum consulatu
tertio rétletita, hoc pariter anno tertium auspicatos esse annum Imperil,
satis aperte noscitur. Quam vero decipiantur, qui existimant
Valerianum simul ac administrandum suscepit imperium, Christianos
persequi agressum esse. p. 567: Hoc eodem anno Valerianus imperator
adversus Christianos Romae diram persecutionem excita. p. 621: (anul
7.62) Hcc eodem anno, iisdem consulibus Galieno quartum et Valeriano cum
Valeriano imperator adversus Persas duceret exercitum proditione Ma cri,
ani Ducis deditur Persis. p. 622: Aureolus, qui regebat exercitum in Illy-
rico et ipse oblatum a militibus sumi5sit imperium, p. 621: Valerianus igi-
tur proditus a Macriano a Sapore Persarum Rege captus; tandem a Sa-
pore rege Persarum iussus excoriari. Hunc in modum sublato Valeriano,
p. 622: Filius eius solus imperio potitus, clementius se gessit et mode-
rato in imperio gubernando et edictis vulgatis persecutionem remisit,
relaxavitque. p. 654: anul 269. Quantaeve audito obitu Gallieni barbaro-
rum gentes se efuderint in Romanum Imperium.
2) M. Costin. Izvorul se va indica si la alt capitol din desalecatul,
dintfiiu

www.digibuc.ro
 129

calecata". Aice ne cauta a tragäna condeiul istorii noastre, sä

pasim a scrie i alte niamuri, de care s'au risipit tärile aces-
tea intai de Goti si de Unguri i pe urma de V olgari. Fie dar
intai de Goti.
Niamul acesta al Gotilor (precum scrie in cronica ungu-
riasca) venise cu multime mare din ostrovul märii Scandi-
navii, despre marea cea dela miazänoapte, in cámpii dintre
Nipru si Volga stand, din care câmpi gonind pre Rusi sau pre
Polovti peste Vislu, s'au asezat singuri in campii aceia, cari
campii sant de largi ca la douä sute de mile de loc; acolo dom-
nul Gotilor Idantirsu (?), vazand ostile sale pe dinaintea cor-
turilor multe mueri frumoase, desfrânate in curvie, li-au gonit
dela corturi peste apa Volga'', care mueri imbland prin pus-
tine Juhrii sa impreunä cu Dumnezeii cei de päduri, cumu-i cu
Faunii i cu Satirii, asea cat s'au nascut dintr'insele multime
de oameni i tiind acele mueri ea li-au gonit pentru frumu-
sete de pre la corturi, pentru aceiasi cinesi copilul ce-i sä
nastea, li spinteca obrazul in douä, ca sa para. grozaliv i stras-
nic1).
Iara Gotai, petrecAnd catäva vreme pre acele locuri, sa in-
turnarä la Panonie, unde-i acmu Tara Unguriasca2). Iara Pa-
nonie se ,numeste i s'au numit de pe numele lui Panon, care
au fost din semintie lui Sim, din urmasii lui Meset si din fi-
cioril lui Pannon, care au fost din semintia lui Sim, din urmasii
lui Meset si din ficiorii Aranii3). i de pre numele lui (Pannon)
intai Grecii Paeonie apoi Latenii i-au numit Pannonie pre a-
cesta Panonie".
S'au asezat Gotii ca la cassele lor in anii dela Hristos 380.
Iarä pre urma s'au intämplatu unui uhru dintre acei grozalivi
1) Bonfm p. 1: Gothi (ad Septentrionalem Oceanum insulae sunt,
quas congelato mari quam lupi adeunt i p.23: Postquam Gothi e Scan-
dinavia agressi. p. 2: Quare si Getae inde promanarunt, quos Gothos
dicimus et totam fore Scythiam inundaverunt nemini profecto mirum vi-
dent debet p. 28: Quum Gothia Scandinavia profecti Scythiam attigi-
ssent, Philirnerum eorum Regem magas quasdam foeminas in castris
deprehendisse conscribit. Quod genus mulierum quum pernitiossimum
Rex ille resputaset, edicto suo in libidines abegisse, ne milites venenis
inficerent, aut eorum lohora labefacterent; easque abactas per Sylvas
aliquandiu vagatas Cacodaemonum se amplexibus incestasse: hinc pe--
perisse dirum genus hominum, quod non Rumana lingua, sed quamdam
locutionis imagine utebatur
2) Cromer p. 3: Pannoniam quoque olim Galli, deinde Goti-Sarma-
tae in vicem sibi succedentes invaserunt.
3) Bonfin p. 13: Alicui vero (quibus Appianus assentitur) a Paeone
1Antaxi filio quern Par non a nonnulli di x erunt Pannoniam
nominal unt.
9

www.digibuc.ro
 130

ce s'au näscut dintre acele mueri, cum s'au scris mai sus, acolo
peste Volga, de au esit la vanat si, aflând un cerbu albu, 1-au
gonit 'Ana ce 1-au trecut peste apa Volga in campii, unde tr6.-
ise mai inainte Goii, unde n'au mai väzut vânâtorul acela
cerbu, ce s'au uitat locului, i-au placut locul i intorcându-sâ
la ai sai, li-au spus de locuri frumoase i desfatate, la care s'au
clUit acea multime de oameni strasnici l grozalivi, asezändu-
sa intfacei ampi. Au aflat tara Panonie, pâmänt de hranâ si
asa s'au pornit aice dela Juhra cu toate casele lor la Panonie.
(3otii au fugit dinaintea lor la Italia, iar ei s'au asezat in
Panoria cu Donmul Rava in vremea chesariului Gratian
s'au numit Humnii de pe numele apii Humna. pi s'au ridicat
liámleni cu ostile asupra lor si au biruit ei pre Râmleni cu
hätmänie. ce avea Rftmlenii anume Macrin din Ilirie si Pe-
tric (?) din Tara Nemteascl i n'au putut sta impotriva lor
Dupa moartea Domnului säu Ravii, si-au ridicat craiu ie
pre acel mare cumplit pre Atila in anul dela Hristos 428 traiu
intâi unguresc, pre carile Il numia Tâtaxii Ehello, barbat mare,
la minte hâtru, la inimnâ indräznet, norocos i scria asa: 1)
Atila, ficior lui Bindecuc nepot mare lui Nevrod, crescut
tinut in Elgad, din mila lui Dumnezeu craiu Ungurilor, a
Midiilor, a Gotilor, a Datior, Biciul lui Dumnezeu, spaima lu-
mii". Alte tari dimprejur s'au adunat sub Atila, cumu-s Mar-
comanii, unde iaste acmu Morava, unde iaste acmu Slonsca,

1) Bonfin p. 13: Nam quam Latini Pannoniam, Paeoniam dixere

Graeci p. 29: Ungarorum annales, Umros in Europam centesimo sep-
tuagesimo tertio Valente imperante. p. 28: Quum Unni venatione, divino
quodam prodigio ad emigrandum aducti sunt: narn quum venatores ali-
cui Moeoticae paludis accolae venatum forte proficiscerentur, ecce ob-
latam cervam offendunt, quam quum concitatius per paludem inse-
qui cepissent, usque ad eo potiundae cervae desiderio tracti sunt, ut
hac duce, haud procul a Cimerico Bosphoro Moeotim congelatam tran-
smiserint, at ubi in Europica Scythia consistere, cerva disparuit. p. 29:
Alanos quoque subigunt, qui sedes ulas subigunt. Visigotae auditu Ro-
ssomanorum perfidia, qui cum Unnis jam societatem iniverant, timen-
tes, ne quae Ostrogothis eadem sibi fortuna imrnineret, emigrandum
omnino esse decernunt. p. 34: Nam ut Ungarorum annales referunt
postquam occupata Dacia Pannonias prospectarunt, non solum feraci-
tate soli ac regionis pulchritudine, sed caeli benignitate praestantissi-
mas quas Macrino proconsule Sabatio orundo. Quibus se opponunt Ro-
mani Macrinus et Thetricus tanta dada afflicti . . . a Barbaris cla-
dem ingenue decerntmt. p. 35: Anno vero ab ingressu octavo et vige-
simo, extinctis superiore bello ducibus Unus tantum Atila succurre-
bat Severi nomen imperii sugebat inscriptio qua in diplomatis ute-
batur.

www.digibuc.ro
 131

Gepidii.Svezii, Svabii, Cerulii, noroade din pärtile dinspre

raiazdnoapte si au intrat cu acesti oameni in Tara Nemtilor,
undo multe täri i orase au luat si le-au pustiit, impotriva
cärue s'au pornit Jicmond, cniazul de Constrintie, eu osti; ce fu
biruit de Atila si atunci au luat Atila aceste cetAti vestite Ar-
genta si Lugdunul, de le-au risipit in urniA1).
Bulgarii, cari trAiau spre miazänoapte i spre rAsärit pe
apa Volgäi, Mteles-au de clätire Humnilor, pornituLs'au i ei
cu povatuitorul lor Derbal i intAi au lovit Datie,2) unde sun-
tern noi acmu Moldovenii si Tara Romäneasc5,.... si au fugit
Romänii cine au putut sapa peste munti in Ardial la Mara-
meros i Muntenie spre Olt 3) i s'au asezat Bolgarii pre aice.
IarA in anul dela Hristos 454, intelegand Bolgarii de moar-
tea lui Theodosie impAratul grecesc, au trecut de aice peste
Dunäre si au luat arnandouä Misiile, ce se chiamä acmu Do-
brogea cea mare si cea micA. si pre numele lor acele pArti li-au
numit Bolgarie. Acei Bolgari asezändu-s5, in Wile de peste
Dundre, au stäpAnit o parte mai mare din Trachia si pre Zi-
non impäratul grecesc l-au bAtut in anul dela Hristos 476 si
au aprins Tarigraclul cu focu de au arsu. Iarä pre urmA Anas-
tasia impärat, Vazand mare nevoe despre Bolgari, au facut zid
de piaträ dela Silivrie din malul Wadi Albe panäla Mare Nea-
grA, ca s5, aibä odihnä de Bolgari de dup5, acel zid, iar Trakie
au rämas cu Odriul färä apärare, care o au stäpanit Bolgarii
si pre urma oborind acel zid, präda Bolgarii olaturile Tarigra-
dului, precum mArturiseste Cromer cap. 8 aducAnd marturie
pe Pomponie Let. i panA astäzi sä cunosc une semne de acel
zid fäcut de Anastasia, impäratul Tarigradului, ce l-au lucrat
ani 26. Acest imnarat Anastasia fu ornorit de träznet iar Bol-

Bonfin pag. 35: Atila Mundzici filius et magni Membrothi ne-

pos Engadiae natus divina benignitate Rex. Unnorum, Moedorum, Got-
horum et Davorum, metus orbis Deique flagellum, ho::: fieri mandat.
p 19: Marconlanii sub Morobanoo Rege Silesiam et Moraviam tenuere.
p. 42: Accesere quoque Marcomani, Suevi, Quadi, Eruli et Turinci pari
se praedae ducti. Mox Germaniam tanto furore aggreditur, ut vicos
passim et oppida concremaret, omnes caederet, Argentinam occupat et
diripit. Lugdunum expugnat.
2) Cromer p. 9: Bulgarorum autem sedes antiquae, in Asiatica, Sar-
matia ad Rha seu Volgam fluvium memorantur; Bonfin. p. 15: Ter-
balus Bulgarorum Dux Justiniano Rhinot et Constantinus Heraclii
filius stipendia huic solvise dicuntur". Restul stirilor din Cromer.
Fuga Românilor in munti, Ardeal, Maramures, etc., din capitolul
VII al lui Miron Costin.

www.digibuc.ro
 132

garii cu Domnul lor Hrum au prädat Iärile Grecesti si le-au

stapanit1).
De aice ne intoarcem la randul istoriei noastre pentru
mai buna deschidere mintii cetitoriului, lasand la altii s. scrie
de niamul Bulgarilor, ce se trag tot din Sarmati, din Slovati,
cum am aratat mai sus".
Partea doua a capitolului cuprinde stiri despre Atiia.
Aicc vom mai pomeni pentru Atila care au esit cu Ungurii
in Panonia, cum am scris mai sus".
DUO, ce sä ridica craiu, Atila s'au ales loc de scaun craii
sale Sicamvria unde era Buda cea veche; vrând sä aseaza
stapanie Stitii pan la Dunäre, indata pus-a gand sà mearga
cu osti asupra Râmlenilor, luând sotie la cräie pe frate-säu
Bleda. Iar unii zic ca 1-au chemat Buda si pentru prepusurile
viclenilor despre alte parti, sä nu sa Mate asupra lui, facu mai
mare pe frate-sau pe toata Stitie Europii, sau Tara Tätä-
reascä, dandu-i mare putere. Iar, dupl ce au mers cu multe
osti, Atila trecänd Dunarea, au prädat olatele Trachiei, a Ma-
chidonii i Iliricului, de care s'au pomenit mai sus2).
Iar trecand Atila cu ostile sale in Tara Franceasca, incon-
jurat-au cetatea Avrilie, in care cetate era sfantul Ananie
Episcopul, care vazand atatea tiranii, ce facea Atila asupra
crestinilor, sa sui pe zidul cetatii i stiupind spre tiranul Atila,
indata si sa pornira navarnice ploi, cat i-au cautat a rasa ce-
tatea i s'au dus de acolo asupra Ramului, pradand i arzând
si dobandi Ramul; facut-au mari cazne si munci pe crestini.
Iara fiind acolo Sfantul Nicazie, sezând dinaintea bise-
ricii cu soru-sa, graia catre Atila: Pentru ce Atilo faci goand
asupia crestinilor, norodul lui Dumnezeu, cu atata Urania? De
vremP ce te chemi Biciul lui Dumnezeu, cad nu pedepsesti
1) Cromer p. 9: Iam Pomponius Laetus memorat Anastasiurn Im-
peratorem duxisse longum murum a mari ad Selibriam, ne incursiones
Mysororurn, Bulgarorurn et Scytarurn Constantinopolitanis obesse po-
ssent. Eas autem sedes ad Pontum Euxinum ac Danubiurn tenent etiam
nunc Bulgari.
Tot Cromer p. 8: Sarmatiae populi: Bulgari, Roxani sive Roxolani,
Serbi Roxolani seu Russi".
2) Bonfin p. 37: Postquam Atila dignitatus Regiam fortitus est,
non minus aeque quam severe dominari coepit omnes gentes sibi sub-
ditas. Sicambriam imperii sedem elegit quam supra Budam veterem
fuisse volunt. Ad Danubium Scytiae terminum sedem optavit, ut hinc
Scythas regeret, hinc Romano imperio bell= inferret: Bledamque fra-
trem, quem plerique Budam appelant, in regni societatem adnaiserat.
Neque seditionis aut externi belli causa orriretur universae Europigae
Scytiae praefecit summamque potestatem tradidit. P. 42: Illiricum
foturn diripit et incendit.

www.digibuc.ro
 133

pre cei raj si pre cei mandri iar celor plecati, care cad la pici-
oare-ti, tie 1i dau agonisitele sale si grumajii, cäci nu-i erti,
de vreme ce Dumnezeu spre cei plecati Ii intoarce mila. Adu-ti
aminte, Atilo, ca esti orn! Pazesti-te, ca nu ca un orn fad, ce
ca un balaur cumplit omori oamenii! Adu-ti aminte ca vei sä.
mori i curn cu manule crunte de sänge nevinovat vei sta ma-
intea scaunului lui Dumnezeu la giudet. Sa tii minte ca fara
plata, fara aceia pentru nevinovatul sange nu vei esi dela
Dumnezeu!" Iara zicandu-le acestea, li *Ode capul unul ce sta
acolo.
Iara pre soru-sa Eutropie, vrand sä o apuce, ca era foarte
frumoasa fecioara, si-au scos ochii cu degetele zicand: Nu
va lasa Dumnezeu sa privesc spre ucigasul nevinovatului frate
al mieu". i acolo au omorit-o pre ea.
_Tara auzind aceste cumplite fapte a Atilii, s'au strans toti
Rämlenii cu osti, trägand intr'ajutoriu i pre Theodoric, craiul
Gotilor, asupra Atilii g pre ()stile Ramului au ales hatman pe
Ftie, vestit om de razboaie. Intelegand Atila ca au tras Râm-
enii pre Goti intr'ajutor asupra lui, s'au sfatuit cu vraji-
torii sai fiind atunce Atila in partile Galiei cu Wile sale.

1) Bonfin p. 43-44: Alii scriptores rem aliter tradiderimt. Anianum

Aurelianensem Episcopum liberatorem Aurelianae urbis fuisse ajunt.
Pontifex cum Deo tantum confidere iubet, rnox Deum ex oraturus
rnoenia conscendit et ubi dextrum sibi numen adesse sensit, in Barba-
ros expuit. Emisso oris excremento tam profusi mox imbres continuo
Oefluxere, ut qua tridui spacio nemo hostium pugnandi causa, vesti-
gio pedem movere posset. p 43: Nicasius cum sorore stans pro templo,
forti animo infestam cohortem expectat, et appropinquanti his verbis
occurrit Elataque manu silentium indicit: Cur victoriam (in-
quit) indignitis nostrae rabiem convertitis? Si nobilium bellatorum
est titulus, parcere supplicibus et debellare superbos, cur in Christia-
num prolem, suo Deo humilem, vobis non modo supplicem ad pedes-
que procidentem tam sed imperio vestro perituram et nunc veniam
implorantern atroci vultu et infestis armis saevire contenditis?
Vos etiam homines esse mementote, verum Deum agnostice, fandi ne-
randive non immemorem. Nolite humana caede et imrnani crudelitate
divinam in vos iram provocare: ne saluti vestri potius insidias teten-
disse, quam excidium nostrum anhelasse videamini. Quod si oyes meas
omnino trucidare pergitis, me cum germarla primum obtruncate, hanc
pro populi salute primain Deo victimam mactate: at si caeteris parcere
nolueritis multo plus verae salutis quam excidii vos Chrittianis alla-
turos esse allaturos": Tolia jactantem immanis turba obtruncarunt ab-
scissum sub indecaput.,

www.digibuc.ro
 134

Adusera cstenii lui un sihastru dintr'o pestera aflat. Atata ga-

sim. scris pentru Atila"1).
Capitolul XIV. Aice arata cafi ani au trait pre aceste
locuri asezarea Românilor, ce i-au asezat Traian i ea-0 ani
au trecut liana la venirea lui Lazlau, craiul unguresc i pe urma
cati ani au statut Maul pustiu panä la descalecarea lui Dra-
gos Voda" este capitolul VII din lucrarea De neamul Moldo-
venilor": Aice vine rândul a arata cat au trait aceste locuri
cu oameni dupa descalecarea lui Traian cu Romani dela Ita-
lia", pe care Logofatul Nicolae 11 copiaza cuvant cu cuvant2).
Cuprinsul: Aurelian a ridicat oameni de prin orase si de
prin sate si i-a mutat in Dobrogea. Logofatul Nicolae arata
i-a mutat Galie cand au nävalit Gotii la anii 454. Face soco-
teala dela anii 103 venirea lui Traian, pan& la Atila ce au na-
bu*it cu Tatarii dela Juhra, cum scriu unii istorici 401 si ga-
seste 298 ant Dupa pustiire, unii aameni s'au mutat in Dobro-
gea, alii peste munti, asezându-se peste Olt in Tara Ardialu-
lui i altii in Maramures, unde au stat Romanii pana in zi-
lele lui Lazlau, cand s'au descalecat al doilea rand Tara Mol-
dovei si Tara Munteniasca la anul 1080. Socoteste iara timpul
dela venirea lui Traian, la descalecatul lui Dragos, scotand
298 ani (cat au trait oamenii lui Traian In Dacia) si gaseste
ca '700 de ani i mai bine au Lost locurile pustii dela descaleca-
tul dintaiu. Nicolae Costin omite din capitolul parintelui sau
afirznatia ca graiul s'a stricat din cauza risipii3).
Capitolul XV. Pentru descilecarea Tarii Lesesti" contine
material din cranicarii poloni, fara nicio indicatie din partea
autorului despre provenienta materialului. In anul dela Hris-
tos 550, doi frati Leh si Ceh de niamul Slovenilor, petrecând
multa vreme in neodihna i osteniala, dupa ce vazura netoc-
meala intre ai sai, ce se lucra in lune i in Dalmatie, uncle
s'au fost asezat Bulgarii cu Derbal craiul, au venit in Missia
pe vremea aceasta. Acei doi frati vorovindu-sa amândoi, s'au
clatit din Dixie si din Dalmatie, cercandu-si loc de traiu in alte
1) Bonfin p. 43: Etdropia, quum in ipsam Barbaros saevitiam re-
misisse conspiceret, verita ne ad stupra foeda reservaretur, in fratris
interfectorem infestiis unguibus insiliit. Sanctum fratrem exclamans,
magno celere obtruncati sororem. que tibi fervas abutendam: jam iam
divina te sententia damnatum teneo, mox que manibus oculos eruit qua-
quidem indignitate-confestim ab aliis interficitur.
Dum Atila per Galliam, Belgipam, et Lugdunensem, veluti lupi
more inter armenta grossatur, Ecius patricius Romanas copias cum
Visigothis per Narbonensem Galliam conjungit in Tholosanumque
agrum ubi Theodoricus residebat, cum exercitu se recepit.
2) Miron Costin. De neamul Moldovenilor" p. 53-54.
8) Miron Costin o. c. p. 54.

www.digibuc.ro
 135

parti din lume; dandu-se spre apusul soarelui in partile nem-

testi, au descalecat si au stapanit locurile Intre apa Visla,
Albim si Vesurgu, adica Vesera, care iaste stiuta in Tara Nem-
teasca. Deasupra acestei ape, au facut cetate tare si i-au pus
nume Bremen sau Arzeme, insemnand cu acest nume cum a-
cole au descalecat; i Nemtii pan& astazi numesc acel oras
Bremen. Si asa Cehul s'au asezat pe Dunäre si pre apa
unde sa chiamA acmu Boemie, cä Cehilor le zie Boemi, pre
urma au stapanit pre Raguzi, Lusatia, Morava, dintr'unele go-
find pe locuitori, intr'altele puind pe ai sai1).
Iara frate-sau au intrat cu oarda sa mai in lontru, alegan-
du-si loc de traiu mai spre miazanoapte, unde iaste acum Tara
Leseasca l pe apa Vislii s'au asezat cu oarda sa i pe unnä
dela capul Vislii 'Jana la apa Odra spre miazanoapte i spre rasa-
rit au stapanit: Slosca, Markgraftva, Prusil, Pomeranii,
IVIalburgul, Lusatia, Saxonie i alte locuri, si cnezii orno-
rind pre unii din locitorii acelor locuri, pre altii gonindu-i din
mosiile sale.
Iara un craisor nemtesc au chemat pe Leh la Poldinoc cu
Viersun sa se loveasca numai amandoi din arme i cine a bi-
rui sa ramaie stapanie pre seama lui. Si au ucis Leh pre acel
ciaisor l i-au stapanit toata tara lui, unde se chiama Pomor-
sca. Aflat-au loc intre ape, unde au descalecat oras si au zi-
dit cetate in Tara Leseasca, careia i-au pus nume Gnezdo, ce
sa zice cuib i acolo din sfatul vräjitorilor sat au asezat stima
tarii sale. Era acolo la acel loc i cuiburi multe de vulturi prin
copaci, si au facut stima tarii sale vultur alb cu aripile in-
tinse, care si pana azi sta pecete craii lesesti. Pus-au chipul
vulturului säu i prin stiaguri i prin alte sem.ne ostenesti.
Iar numele lor, de pre Leh le zicem Lesi, i Boemilor le zicem
1) Cronica Martini Cromeri p. 17: Vapovius noster, qui et ipse in
codem sententia fuisse videtur circa annum Christi 550 vult id fac-
tum esse. p. 14: Plerique memorant e Croatia pariter eos comrnigra-
sse Lechum enim et Ciechum fratres, principes viros apud Crapinam
et Pharos degentes, cum pertaesi essent dissidiorum et bellorum civi-
lium, coadunata suorum hominum et aliorum voluntariorum manu, ad
ouerendes novas sedes e patria versus Septentrionem aestivumque Oc-
casum per sylvas et montes iter habuisse donee in Boemiam et Albim
Ilumen pervenerint. Ibi Ciechum maiorem natu soli bonitate delectatum
cum parte multitudinis incultis et sylvestribus locis consedisse p. 18 et ad
Veseram seu Visurgiam usque imperium retulisse et in eius fluminia ripa
urbem condidisse, eique propter onus perpetui praesidii Brzemie nomen
-imposuisse. Quae etiam nunc Brema, paulum emollito, vocabulo, a Ger-
manis habitant orib. dicittu. civitas ampla et potens7. p. 2 tot in Cromer:
Quern ad modurn Ciehorurn quoque, quos Latini et Germani Boe-
tnos vocitant".

www.digibuc.ro
 136

(ehi de pre numele lui Ceh. Iara Poliati sä zic Loilor de pre
locuri si de pre campii pustii in tara lor, unde locuesc ei pana
astazi, le zice Poliati, adecd. câmpeni, cä Polia sä chiamä cäm-
pie si pentru cä sânt indräsneti a sä tâmpina in câmpii cu
neprietenii
,Asa alátam descälecarea Tarii Lesesti dela Leh si Boemii
dela Ceh din vestita vitejie a lor". Intreg capitolul este tran-
scris din Cromer.
Capitolul XVI si ultimul din descalecatul clintäiu trateazä
despre Desalecatul al doilea a Tarn Moldovei la ce velct s'au
tamplat". Cu anevoe iaste adeveri deplin, macar ca multe
istorii am cercat a tärilor din preajurul tärii noastre i rusästi
loesti foarte de-a-märuntu12).
A aflat mai aproape de adevär cä descalecatul al doilea
s'a intamplat la anii 6874, iar5. dela Hristos 1366, când in Tara
Leseasa stäpanea Vladislav Lochetin, iar in Tarigrad Mihail
Paleolog. Mentioneazä cä in letopisetul lui Grigore Ureche,
sunt pomeniti doi frati Petru si Stefan Vodâ. Ultimul a fugit
la Cazimir cel Mare, fiul lui Lochetin. Socoteste ca la cap. XIV
in felul urmâtor: Cazimir a domnit 33 ani. Dela Dragos la Ste-
fan Vodä se fac anii 46; scotând 33 ani ai lui Cazimir, râmân
ani 13 trecutd. Pe vremea lui Vladislav, aice la noi era Domnu
Roman Vodä i ajunge la concluzia: Iarä ce scrie Ureche Vor-
nicul ca au fost veleatul 6807 la descAlecarea tärii cu Dragos

. 1) Cromer p. 17: Lechus igitur, curn vulgus promiscum apertos cam-

pos secundum flumina, lacus, rivos et fontes pagatim incoleret, caste-
Bum et oppidum sexto a Varta flurnine rnilliario versus Septentrionem...
exstruxit. p. 18: Inde Vissimirum principem captivis abundantem dues
urbes maritimas condidisse. Livardus rex Danorum victus a Visirniro.
p. 17: et oppidum in patenti planicie inter lacus et paludes extruxit et
Gnesno seu Gnesne nomen ipsi imposuit, a nido quem Boerni Gnisda
nos Gnasdo vocamus. Sive quod eo sibi loco arx futura esset, quo ni-
dus avibus aperturn aëre vagantibus. sive quod aquilarum nidum ibi
reperisset. Indeque insigne boni auspicii acceptum mansisse et manere
succesoribus eius principibus Polonorum, alba aquila erecta expansis
alis ex eo Lechos a Lecho, Ciechos vero a Cieho qui primi apud eos
regnasse, p. 16: Poloni unde appellentur... alios denique Polonos. Vel Po la-
nos et Polacos appellari coepisse vel enim a Pole, quod et planiciern
et venationem Slavis significat, Polonos, quasi Polanos et Polacos appe-
llari volunt, propterea quod et planarn fere apertamque regionem te-
nent. Convenit certe inter eos Ciechum et Lechum, hunc quidem apud
Polonos, illum vero apud Boemos, eorum cognatos primos regnasse.
2) lstorii rusästi. Acest citat ne face sa credem Ca' N. Costin a cu
noscut inteadevgr Synopsisul slavonesc semnalat de noi la etimologia
cuvântului Sauromati.

www.digibuc.ro
 137

Yoda nu se tocmeste ca incä, pe acea vreme era pustiu Tara

/vIoldovei.
Iara Bonfin istoricul ungur asa zice la cartea 10. Decad. 2
de descälecatul täxii de al doilea rand: In vremea craiu-
lui ungurescu Ludovic, s'au ridicat un Doinnu anume Bogdan,
ce era läcuitoriu in Maramoras cu Romanii; adunat-au catre
sine pre Valahi si au intrat in tara la mosia sa de o au des-
cälecat, ce o parasise de megiesia Tatarilor. Iar pe urma, va-
zand Ludovic ca s'au inmultit Valahii, ce esise din Maramo-
ros cu Bogdan Dorn.nul aice in tara, neputand sa-i scoata, i-au
aezat supt stapanirea sa, sä dea bir craii unguresti 1).
bra. Ureche Vornicul scrie ca au descalecat Tara Dragos
Voda; ce socotim ca poate sä, fie fost Dragos Vocla ficior ace-
lui Bogdan Vocla ce scrie Bonfin istoricul ungur, ca, au desca-
lccat tara a doua oara". In continuare transcrie din letopise-
tul tarii povestea latineasca cu descalecarea Moldovei de di-
tre Dragos Voda: Dragos Voda a venit peste munti gonind o
fiara, zimbru, si au prins-o in apa Moldovei la locul Boureni.
Pus-au si in pecetea domniei tarii cap de bou. Vânatorii au ie-
sit la campie si au nemerit la locul, unde este acum manästi-
rea Etcani i acolo au gasit o prisaca cu stupi i un Rus Iatco,
care le-a spus ca locurile sunt pustii. Dragos Voda s'a sfatuit
cu ai sai, i intorcandu-se in Maramures luat oamenii cu
case cu tot, au iesit din Maramures i s'au asezat in Moldova,
-uncle sa chiama Campii lui Dragos Vocla pänä astazi. Este fa-
cut Domn, iar Romanii, Sasii i Ungurii se aseaza pe sub munte.
Iatco a mers in Tara Leseasca de au chemat Rusi de ai sal,
care au venit i s'au stabilit pe langa apa Sucevei in sus, iar
Romanii s'au intins in jos pana, in Dundre2).
Descalecatul dintâiu se termina cu randurile: asa art-
tandu-sä descalecarea tarii a doua oara de Dragos Voda in anii
cam s'au scris mai sus 6847, esit din Maramoras, ne vine ran-
dul a scrie de domnie lui Dragos Vodä ce au fost intâiu Domnu
Tärii, apoi mergand pre rând scriind i viatU, altor domni".

1) Bonfin p. 251: Ejus tempore Bogdan Valachorurn Princeps, qui

destituta Tartarorum vicinitate Moldavia, quae interior Valachia est,
ad Marmarusiarn habitabat. coactis Valachis in patriam regionem Lu-
dovico Regi subjectarn rernigravit, idque in consulto Rege fecit, quod
is aegre tulit; sed cum illorurn foecunditate provinciarn in dies com-
pleri coepisse audisset, earn pacta conditione, ultro concessit, ut Mol-
daviae Vaivoda (ut aiunt) grata obsequia et stata quot annis stipendia
Pannoniae Regi persolverent.
2) Gr. Ureche Vornicul si Sirnion Dascàlul, editia C. C. Giurescu
p. 22.

www.digibuc.ro
 138

B. Cuprinsul i ízvoareIe letopisetului dela domnia lui Dragos

Voda. la Aron Vodi Tiranul.
1. Domnii Moldovei dela Dragos la Alexandru cel Bun
despre Cnejia Litvei.
Cum am afirmat si in alta parte, Nicolae Costin ajungand
la domnia lui Dragos, copiaza pur i simplu letopisetul lui Gri-
gore Ureche - Simion Dascalul pentru intervalul 1359-1595.
El gäseste alte stiri in cronicarii poloni i unguri pentru unele
Domnii i le intercaleaza, fie sub forma de episoade, fie intro-
ducand capitole mari cu faptele Donmilor moldoveni sau cu
evenimentele dela vecini.
Izvorul principal al operei sale panä la Domnia lui Despot
Voda, este letopisetul taxii sells de Grigore Ureche Vornicul
Simion Dascalul. Pentru domnia ultimului, el a gäsit mate-
rialul necesar, chiar prea mult, in cronica lui Istvanfi i 1-a
transcris de acolo, iar pentru Ion Voda Armeanul in Cronica
polska" a lui Paszkowski, de unde a tradus aproape cuvânt cu
cuvant. Tot din letopisetul tarii a copiat restul domniilor dela
Petru Voda Schiopul, la gonirea lui Aron Voda, la care a adao-
gat diferite stiri externe, culese din cronicarii poloni si un-
guri.
In continuare voiu arata in mod amanuntit ce transcrie
din Grigore Ureche-Sirnion D'ascalul, ce stiri noi introduce si
de unde le culege, dând i pasajul tradus din cronicarii streini.
La domnia lui Drago Ii exprima regretul cl vecinii n'au in-
semnat nimic: Domnia lui Dragos a scrie pre laxgu cu anevoie
iaste de vreme ce cei din vecini de atunce nemicä n'au insern-
nat. Asijderea i alti istorici megiesi nemica n'au amelitat de
aceasta domnie, cum nici de alti Domni ce au fost pe urma lui
'Ana la domnie lui Stefan Voda cu ficiorii säi Petru i Stefan,
de cui vom scrie la rândul lor. Pentru aceia i noua cu anevoe
ne este a scrie ce s'au lucrat; ce au asezat, cat au domnitl
unde i s'au sfârsit viata, fara cat numai Ureche Vornicul scrie
in letopisetul sau ca au domnit doi ani si au murit. Inteles-am
noi den oameni bâtrani de aice din tara, cum sa trage cuvan-
tul din om in om (probabil vreo legenda) ca o biserica de le=
la Volovat A, fie fäcutä de Dragos Voda. i acolo zic sa fie in-
gropat Dragos Vodä". Stefan Voda a mutat biserica de lemn
dela Volovät, de au cladit manastirea Putna.
Stirile despre Sas, fityl lui Dragos, Latco Vodä si Bogdan,
copiate din letopisetul tbxii 1) La Bogdan Voda, Logofatul Nico-
lae completeaza: De acest Bogdan Voda poate sa fie insem-
nat Bonfin istoricul, ca au esit din Maramoros cu Valahii in
1), Gr. UrecheSimion Dascälul pag. 12.

www.digibuc.ro
 139

tara 1). Insemnarile despre Petru Voda Musat sunt transcrise

din izvorul semnalat2). La Roman Voda Nicolae Costin citeaza
-un document mentionat de Dosoftei Mitropolitul: Dupa mo-
artea lui Petru Vodâ, domnit-au frate-sau Roman Voda si a-
ceasta am adeverit, iubite cititoriule, dintr'un uric acestui
Domn,' precum scrie Dosoftei Mitropolitul, carele se afla la ma-
nästire de la Pobrata de la munte scriind titulusul asa: Velikii
i Samoderjavni Bjiio MLSTIJO Gspod: Noi Roman Voevod obla-
dia zemli Moldavoscoi ot planin domora dasesmz simi moimi
Alexandrom i Bogdanom i procaia, care dintru aceste se cu-
noaste ca Alexandru Voda cel Batran au fost ficior lui Roman
Voda. acestuia". Acest Domn au descalecat targul Roman si au
avut sase ficiori. Despre Roman Voda, letopisetul tarii scrie
numai ca a fost frate lui Petru Voda i cä a domnit trei ani.
Tot Nicolae Costin precizeaza ca a domnit la anii 6900
(1392) cand a descalecat targul mentionat. Urmasul acestuia a
fost Stefan Voda si apoi fiii säi Petru i Stefan. Domniile aces-
tora precum si lupta dintre frati pentru domnie sunt tran-
=rise din Gr. Ureche Simion Dascalu13).
La Costin lupta pentru domnie este descrisä mai pe larg
cu elemente descriptive plastice. Petru Voda macar 0, era
mai mic, iara pentru blândetile i obiceiurile sale mai plecat
spre inimile a mai multi". Cu aceasta ocazie incepe seria sentin-
-telor sale morale: Blândetiile Domnilor patrund inimile noro-
dului"4). Autorul precizeaza din Cromer (fait, sa indice) ca
Stefan Voda a venit cu ostile din Tara cea mica Leseasca
Tara Ruseasca, iar despre norocul Lesilor dela inceputul luptei
adaoga: norocul care mai de multe ori depinde a fi fatarnic".
Din cronicarul semnalat, Costin inseamnä robii de seama
Zbignev i Tencenski l cu pronumele lor: Navoius Ticenski
Zbignev Olenski. Tot din eronica leseasc5, completeazä: Tam-
platu-s'au dupa aceasta peire a Lesilor in Moldova, la anul
mai mare peire in Tara Lesasca; ciuma in sase luni de cu
toamna i atata s'au fost latit ca abia pe jumatate de au a-
ims oameni in Cracau, douazeci de mii de oameni au murit,
si mai mult pe oameni de frunte stapania acel omor". Iar des-
-pre Stefan: S'au mai ispitit si al doilea rand Stefan Voda a
cere ajutor dela Craiul Lesescu, ce nu insamneaza cronica le-

1) Despre D6mnia lui Bogdan s'a arätat izvorul din Bonfin la cap
XVI din Descälecat.
2) Gr. Ureche-Simion Dascälul pag. 12.
3) Idem, pag. 13-14.
4) Ceva asemänätor cu titlurile capitolelor din Ceasornicul Domni-
lor", pe care le dam in acest volum In altä parte. Nicolae a Imprumu-
tat o multime de sentinte referitoare la Domni, din aceastä operl

www.digibuc.ro
 140

scasca, mai mult, farä cat zice cä multä galceava pre urma au.
fost intre stefan Vocia i intre Petru Voc IA".
Dupa domnia acestora, Logofätul Nicolae aduce stiri des-
pre evenimentele dela Poloni i isprävile Turcilor contempo-
rane cu istoria Moldovei. In anii dela Hristos 1370, murit-au
craiul Lesäscu Cazimir. Esind la vanat, au alergat dupa un
cerbu si au cazut cu calul si 'au frânt un picior i i s'au
tamplat moartea. Iara in urma lui au statut craiu Ludovic,
eraiul Ungurescu, nepot lui Cazimir, mortului, indemnat hind
de o sama de boeri lesesti, neavand feciori craiul Cazimir parte
barbatiasca, fära numai doua fete, au parasit vita craiasca1).
Mare mahniciune au ramas Lesilor dupä moartea craiului
Cazimir; Ludovic Craiul, fiind strein la cilia Leseasca, pe nime
nu suferia la sine, ce toate lucrurile prin talmaci sä ispravia
multe lucruri, ce era sd le impreune a:tit crdia Leseascd, le
da unui domnu ungurescu anume lui Cneaz Vladislav Opelici
si altora. Nezabovind Ludovic Craiul in Tara Leseasca, s'au in-
tors in Tara Unguriasca, läsand carma craiei lesesti mumai
sale Elisaftei, surorii lui Cazimir craiul ce au murit, ci ea hind
femeie batränä, departa oamenii vrednici cu sfatul i aduna
oameni de nemica si inbunatori 2. Craiasa Elisafta.... i pen-

1) Cromer p. 217: descrie lupta si cla" tirile despre oastea lesasca"

precum si nurnele si pronumele robilor de frunte. Tot p. 217 Cladem
Valachicam alia non minor domestica post unum anum consecuta est
e pestilentia: quae cum per populos late serperet, Poloniam quoque sex
mensibus autumnalibus et hibernis afflixit, ita ut in oppidis atque pagis
dirnidiam ferme partem hominum absurneret. Cracoviae quidem
viginti mina mortuorum caesa sunt. Magis autem ea in nobiles locuple-
te.s, quam in vulgus grassata est. p. 219: Anno igitur Christi millesimo
trecentisimo septuagesimo, cum hyemem Cracoviae Cazimirus exegisset,
venatum in proximas sylvas profectus erat, ubi durn capidius cervum
fugientcm impedito loco . . . . labente magno cum impetu equo, quo
vehebatur, vehementer homo senex et carnosus conquassatus est. p. 231:
Curn Cazimirus rex moriens, nullos mares liberos reliquisset.
2) Cromer p. 233: Nec tarnen desiderium Cazimiri defuncti regis ex
animis hominum rex novus evulsit imo plus etiam accendit, cum non
modo dissimilis esset Cazimiri, sed ne adiri quidern a nostris sine inter-
prete posset quin res quoque Polonicas negligere ac parui facere vi-
deretur, ac non modo non intenderet animum ad recuperenda ea, quae
superiori tempore a Polonia avulsa erant, verum etiam enormem do-
nationem adijceret, qua Vuladislao duci Oppoliensium Ungariae pala-
tino. Deinde Cracoviam reversus, mox in Ungariam redlit, omni guber-
natione Poloniae matri commissa. p. 224: Interim Elizabetha mater eius
in Poloniae muliebri usa consilio iuvenes et imperitos homMes In se-
natum allegit complures bonos et graves viros magistratibus movit.

www.digibuc.ro
 141

tru sä nu ajungA fetele lui Cazimir dupa oameni mari, le-au

märitat. Pe cea mai mare Ana, dupA Dvilhelmu Cniajul Stiliei,
pe Edviga cea mai micA dupa Romer cniazul Stiriei, amAndoi
acestia era legati supt crAia leseascA1).
IarA in anul 1377 Sultan Murat, impAratul Turcescu, ficior
lui Orhan, nepotul lui Otman, au inspAimantat Tara Vinetii,
a Genuvii dintru indemnarea lui loan Cantacuzino, ImpAra-
tul Grecescu; scriu cronicarii lesesti2).
IarA Hronograful Grecescu scrie cA acest Sultan Murat
in zilele lui Ioan Paleolog, impAratul Grecescu, au mersu de
au luat Solonul dela Fr Anci in anul dela zidirea hunii 6910.
CA Solonul 1-au cumpArat Venetienii dela Manoil, feciorul lui
Mihail Paleolog, impAratul Grecescu. IarA mai inainte a fost
a Enovezilor i apoi 1-au luat Grecii dela Enovezi. i pe urm6.
au luat Sultan Murat de supt ascultarea impAratilor Grecesti,
Bolgarii, SArbii, Bosna, iproci3). Iara in anii dela Hristos 1379
au murit Ludovic, craiul Ungurescu 4 ) .
1) Mathiae de Mehovie. Cronica Polonorum. p. 254: Filia Ludovici
Maria Sigismundo imperatore desponsata (1372) P. 257: Anno Domini
13'13 Ludovicus Ungariae et Poloniae rex Hedvigim filiam natu mino-
tern Vilhelmo Leopoldi ducts A ustriae filio desponsavit.
2) Cromer anul 1377. p. 228: Turcas Amurathe duce, traiecto na-
vibus Genuensium Hellesponto plurirnas Graecorum et Constantino-
oolitani imperatoris, aquo contra rebelles principes in auxilium ex
Asia prius evocati erant urbes caepisse magnaque, strage Bulmos
Serbos et Albanos profligasse, Italiae metuens, undique subsidia corro-
gabat.
3) Ms 938, Academia Roman& Hronograf cu titlul: Adunarea isto-
riilor dela inceputul lumii paril la impárdtia lui Kostiandin Paleologul,
impäratul cel de pe urrnA' al Grecilor, cuprinzând i pentru impärätia
Turcilor, Inca mai cuprinde i pentru Venetia de când s'au fäcut
cäti printipi au stätut si cum tari au luat, incä mai cuprinde si pen-
tru cati patriiarsi au stAtut la sfânta biserica ce mare a Insäritului
in scaonul Tarigradului, scoasä de pà grecie pà limba româneascA, de
Grigorie Dank: Bu iar acum s'au scos de p6 aceia asemenea din
cuvânt in cuvânt In zilile prea ingltatului nostru Impârat Alexandru
Pavlovici, de cel mai mic Tonità sin ,$eitan ot satul Turches la anii
dela mäntuirea lumii 1810 Fev. 10". Fila 324. Deci impArAtind Sul-
tan Murat la Odriu si Ioan la Tarigrad, avia prietesug amândoi; fdrä
decát s'au sculat Sultan Murat sA batà Thesalonikia i i-au sells loan
impAratul, cum cä nu iaste cu cale sa bata Thesalonikia având ei in-
tre dansii atAta dragoste; iar el au räspunsu cä de ar fi a 1u nu s'ar
duce, ei iaste a Vineteniilor; ci deacA va vrea Dumnezeu, va sà o ia
Vinetenii o luase inteacest chip". F. 324v. Deci s'au dus Sultan
Murat la Thesalonic i 1-au luat la let dela Xs 1440 si au omorit pá
multi pentru ea' nu vrea sä sà inkine lui. Iar Vinetenii au fost putini

www.digibuc.ro
 142

Dupä moartea lui Ludovic, Nicolae Costin impresionat de

luptele pentru succesiunea crdiei poloneze, dä un capitol intreg
cu stiri din Po Ionia intitulat: Pentru Cnejia Litvii cum s'au
unit cdtri erdia 1esascd".
Dupa moartea lui Ludovic au rOmas cloud fete: Maria mä-
ritatO dup.O. Sigismund Markgraful Brandeburgului i Hedviga
care era fatä acolo. Unii trägea de Jicmont la Cräia Leseascä,
iarl altii pre Jadvega, dupä cine ar socoti sfatul Crab Lesesti
sä o marite, acela sd fie craiu si au rOmas toti pre aceastd
socotialä. lard, Jicmond venise acmu in Cracdu, ci nelOsAmdu-1
Lesii, ce s'au intämplat la Cracau, i-au cdutat a se intoarce
inapoi In Tara Ungureascd, petrecut de Lesi. i asteptänd Lesii
catäva vreme venirea HedvigOi, fetii lui Ludovic, la CracAu,
fiind Seim in Siragii, alesese pre Samovit, cniazul Masovii,
fie craiu Lesesc. Ce IntelegOnd de aceasta Crdiasa cea bá-
trânä a Tärei Unguresti, indatO au trimes 12 mii de Unguri cu
ginere-säu Jiicmond pre la Sundetu, de au prddat Tara Ma-
zovii. Trimis-au Lesii sol la crdiasa Elisafta sä nu-i mai tie cu
cuvinte, ce sä le trimita pre Jadvega, zicand cä apoi li vor
alege alt stapan. N'au putut face intealt chip cräiasa, ce au
trimes pe Jadvega impreunO cu ginere-sdu ca sO pdzeascd.
sä armuiascd pana va veni mai la varstä fata crdiasä. Väzând
Lesii ca-i are in nebägare de seamO CrOiasa cea bätrânä
le trimite otcârmuitor cu fata, s'au sträns multi si au trimis
inainte lui Jicmond O. nu vie in Tara Leseascä cd nu-I vor
primi nici craiu, nici otcArmuitoriu, cd apoi se vor lupta cu
dânsul, ca un vrOjmas. Au cAutat lui Jicm.ond a sO intoarce
inapoi dela Liov ').
st cum au inteles cá vin Turcii, ei au fugit .5i au fames numai pärnan-
tenii". S5 se observe cA este alt tip de hronograf diferit de cel Nr.772
citat la istoria irnp5ratitor romani.
4) Cromer p. 233: Interim Ludovicus rex XIII die Septembr vitam
finivit.
1) Cromer p. 233: Sigismundus cur contemptus sit a Polonis. 232:
Sigismundi adventus in Poloniam. p. 234: Sigismundus exclusus Craco-
viae ita acceptus a Polonis in Ungariam rediit. p.236: Frequentes deinde
proceres atque equites Stradiam ad constitutam die convenere et om-
nium pene sententiae in Ziemovitun-i Masoviorurn ducern inclinatae e-
rant, ut cum Hedvigis Ludovici regis filiae coniugio regnum mandarent.
p 239: Porro Elisabetha regina Sigismundum marchionem generern
suum cum duodecim minibus armatorum apud Sandeciarn Masoviam
vastat p. 240: Turbaverat Polonorum mentes Elizabetha regina, quod
Hedvigim filiam ad constitutum tempus ipsis non mitebat. Statua re-
ginae dies, ut Hedvigim Cracoviae tendem Sisteret, si regnare earn in
Po Ionia velet. p. 241: commovit reginam, ut Sigismundum generem
suum viris, equis, armisque instructum ad gubernandam Poloniam

www.digibuc.ro
 143

lara Craiasa au trimis pe fata Jadvega cu alti boieri la

Tara Leseasca cu multä avere. Esitu-i-au inainte multi boieri
ostasi cu bucurie si viind Craiasa in Cracau, indata au
pomazuit-o Craiasa Tarii Lesesti, Bodgent Arhiepiscopul.
Iara in anul dela Hristos 1385, intelegand Jaghelo, marele
Cniaz a Litvii, de venirea i coronatia Jadvegai, trimis-au la
dansa fratii sal. pre Skirghel si pre Boris si pe Havnul, sta-
roste Vilnei, cu daruri mari si pre frumoasä intreband-o de va
vrea ia de barbat i sä-1 primeasca la scaunul Craii cu
aceste tocmele: intäi ca se va boteza ca toata Tara Litvii
va impreuna toate tinuturile, carele au luat Litva din Tara
Leseasca atät cetati cat i orase, ales pantile rusesti l toata
Tara Podoliei i toti oamenii din robie ii va slobozi, carii era,
robiti hie& de alti Cneji de mai inainte. Catra aceasta i Cne-
lia cea Mare sä o impreune catra Tara Leseasca in veci
si inca va dobandi cneziile i Tarile a Sloscai, a Prusiilor, a
Pomeranilor si le va impreuna catra Craia Leseasca.
Era acest lucru tuturor Lesilor placut, nadajduind cä asa
vor avea pace despre dânii. Iara Cräiesei nu-i placea, cad
tata-sau o logodise dupa Wilhelm, Cniazul Raguzilor si la lo-
godna au fost pus la mijloc galbeni 12 mii. Cine ar strica lo-
gedna, acela sa piarza acea suma de bani 1). Ce socotia craiasa
tar tiper dum adolescit Hedvigis miteret. Quod ubi apud Polonos pro-
ceres preseribit, indignati ludibrio se sese foeminae eiusque et Unga-
rorum arbitru, sibi praefectos ad eo dominos imponi, et Sigismundum pe-
culiariter perosi, exercitum contrahunt et Sandeciam contendunt. Inde
legationem ad Sigisrnundum mittunt: monent, ne se invitis in Poloniam
veniat. Si aliter faciat, pro hoste se eum habituros esse. p. 240: Itaque
zepressit gradum Sigismundus.
1) Cromer p. 241: Itaque placuit in commune, ut mittenda lega-
tione pariter et creando rege ad tempus adhuc super sederent. Ad
cuius adventus famam exciti Polonorum proceres cum frequenti nobi-
litate Cracoviam accurrere. Deducta Cracoviam honorifice cum per
ample ac splendida aurea et argentea apud Polonos festus est, regina
Poloniae renunciata et a Bozenta Arhiepiscopo solemni ritu inuncta et
coronata est p. 243: Ab hoc igitur Jagellone missi oratores Skirgello
et Boris fratres principis et Hanulo praefectus Vilnensis per ampla
munera Hedvigi reginae attulerunt coniugium eius regnumque dotale
principi suo petiverunt: pollicentes quod amplitudinem rei publicae
Po lonae et ad incrementum religionis Christianae pertinere videban-
tur p. 243: id cum Hedvigi et matrimonio ejus daturum esse ut se pari-
ter et fratres et gentem suam omnem Christianis mysteriis initiari
sit curaturus. Ex obiturum esse, thesaurosque; suos omnes et maiorum
suortun in Poloniam importaturum et Lituaniam Poloniae adiuncturum
ut eadem deinceps cum ea imperio censeatur. p. 244: Iam enim eum sibl
reconciliaverat et e Prusia revocarat oppidis atque teritoriis, pactus

www.digibuc.ro
 144

cä si acea suma de bani o va pierde din partea ei, ce i pentru

aceasta insä sa apucase solii Litvii ca-i va plati cniazul Jag-
hello.
Socotit-au Lesii sa dea stire craiesei cei batrâne din mij-
locul sfetnicilor si au mers solii lesesti la Tara Unguriasca im-
preunä cu soli Litvei si-i primi baträna craiasä cu dragoste
li-au räspuns cum pre socotiala domnilor lesestd. lasa sa fie
toate, ce ar swot ei spre folosul cespospolitii sä faca. larä intor-
candu-se solii din Tara Unguriascä, au mers solii si la Jaghello
Cniazul sä-1 aduca la craie dupà tocmelile fägaduite.
Iarä daca au inteles logodnicul ce s'au pomenit: Wilhelm,
Cniazul Raguzii stiind si voie crdiesei pre insul, ori cu Indem-
nare ei, precum socotesc unii din sfatul lui Gnevos Daleveci
podcomori a Critcdului (caci acestuia mai mult credea Craiasa)
au venit la Cracdu cu frumoasä curtea sa Nemtascd, cu multä
avere i acolo in Cräcdu au sezut catäva vreme. Iara in cetate
nu I-au läsat sä intre din sfatul lui Domislav, castelianului de
Cracäu i altor sfetnici, iar crdiasa Jadvega adesea se vedea cu
dansul la mandstirea Francisc. Venia cu siraguri de dvorelnici
acolo in ospete si in giocuri petrecea cu dänsul, si spun ca asa
rdvnia cräiasa sä se cunune mai inainte cu Wilhelm, pdna a
nu veni Jagelo, cat nelasänd sfetnicii pre Wihelm in cetate,
singurd cä mänule ei vrea sd deschidd cetatea i sä-1 lase in
lontru, de nu o ar fi abatut dela acel gdnd Dumitru Goranski vis-
tiernicul Craii. i asa Wilhelm pricepand voia Lesilor i auzind
cd se apropie Jagelo craiul, au iesit pre taind din ora i s'au
sibi fidem et obsequium eius. Lituanorum annales etiam Volyniam et
Poclo ham. Permovebant haec magnopere Polonorum anirnos, per utile
non modurn pacem. p. 241: Destinarat quidem Ludovic rex adhuc
vivens generum sibi succesorem sive in Ungaria sive in Po Ionia Vilel-
mum Austriorum ducem et puerum admodum in aula sua educarat
promisso ei Hedvigis filiae matrimonio. p. 243: Adiecta ducentoru.m
milium florenorum pactione. Il la vero ducenta millia ipsum etiam
praestaturum et si necesse sit.
1) Cromer p. 243: Itaque ad Elisabetham oratores in Ungariam
ire iussi. Lituani oratores in Ungariam profect(i p. 244: Respondit enim
eis Elisabetha. Si id Po Ionia ex re sua publica fore existimarent, non
remoraturum se esse eorum commoda, neque religionis Christianae
incrementa praecisuram. Hoc responsum Elisabethae in Poloniam
rellatum esse. Lituani oratores dimissi, legati ad Jagellonem cum ,eis
missi sunt ut eum ad coniugium Hedvigis eft regnum Polonorurn
vocarent, et secum adducerent, si is supramemorat conditiones acce-
pisset. Dum haet ita fiunt, interea Vilelmus Austrius certior factus de
statu rerum Polonicarum ac de propensa Hedvigis reginae erga se vo-
luntate, sive eius ipsius nutu, ut creditum est, a Gnevossio Dalevicio
gente Stregomio suc. camerario Cracoviensi (cui sese illa concredebati)
cum splendido comitatu et apparatu magnisque dSvitiis Cracoviam

www.digibuc.ro
 145

dus la Raguzi. Iar odoarele i alte lucruri scumpe h-au lasat la

Gnevos Dalevici, podcomori a Cracaului pierdute in veci de
Wilhelm, Cniazul Raguzii.
Dupa ce au venit Iagelo la Cracau, in anul dela Hs. 1386,
in luna lui Fvr. 12, dupa calindarul Ramului, s'au botezat el
puindu-i nume Vladislav si acolo cu clansul s'au botezat i fratii
lui i li-au dat nume de botez: lui Vigul, Cniazul Kervonului,
i-au pus nume Alexandru, lui Skirgel, i-au zis Cazimir, lui Svi-
drigale, BoIeslav... si din Jagelo, caruia i-au zis Vladislav, s'au
scris crai si sa scriu craii Lesesti si marii Cnezi ai Litvei catra
craie Leseascä 1). Si pe ce vreme i pand aicea ne ajunge sä
stirn de Cnejia Litvei cum s'au impreunat cu Craia Leseasca,
altele lásam la Lesi sa scrie lucrurile lor si a Litvii. Iara noi sa
venim la randul istorii noastre".
Costin trece apoi la Petru-Voda, fratele lui Stefan si da stiri
noui despre el din Cromer. Si singur Petru Voda in zilele aces-
tui craiu au mersu la Licw impreunä cu boierii acolo afländ
pe Craiul au asezat legaturi de pace de imbe partile. Tot acest
Domn, in timpul Craiasei Elisabeta a Ungariei, s'au lipsit de subt
ascultarea i apararea Ungurilor si s'au inchinat sub ascul-
tare lui Vladislav crairu lesescu In anii dela Hs. 1388 2 ) .
Scrie Cromer, cronicarul lesescu ca i Mirce Vod, Domnul
Muntenesc, tot pre acea vreme, (vazand stapanirea unguriasca
sub cárma muiereasca) cánd si Patru Von, au ajunsu cu prie-
inopinat advenit Sed arcis ingressu Dobeslai Curosaanei castellam
Cracoviensis et aliorum procerurn authoritate prohibitus in urbe divertit.
Convenitque cum eo identidem Hedvigis regina in coenobio divi Fran-
cisci luce clara aulko suo virorum et puellarum comitatu stipata et
choreis indulsit. Quin fama etiam seu vera, seu falsa vulgatum est,
eam consummandi cum illo Matrimonii, priusquam Jagelc venret, tanta
cupiditate flagrasse ut cum ille thalamo eius arceque arceretur Ipsa
nortam arcis clausam effrigere et in irbe optatis nuptiis cum eo defungi
tentarit, niFi Demetrius Goraius thesaurarius regni ei dissuasisset.
Intelegens autem Vilelmus aperte sibi Polonos proceres adversari, simul
de adventu Jagellonis certior factus est, post aliquantam moram clam
sese evoluit Cracovia, depositis apud Gnevossium thesauris, quos
secum aportarat. Unde Gnevossius postea multas amplasque possesiones
comparasse existimatus est. Advenit autem Cracoviam Jagello duode-
cima die Februarii anno Christi 1386. p. 245: Jagello, priusquam cum
Hedvigi matrimonium iniret, una cum fratribus et proceribus atque
universo comitatu suo a Bozenta Arhiepiscopo sacro fonte ablutus et
Christianae religioni initiatus, Vuladislai nomen accepit, et mox matri-
monium cum regina solemni ritu contraxit Skirgelonis, Alexandri,
Vigundi, Kernovienis
2) Cromer p. 253. Stiri despre ducerea lui Petru Voda cu boierii
la Liov.

www.digibuc.ro
 146

tesug la Vladislav Jagelo, craiul lesescu, precum marturiseste de

zice: Si pana la aceastä vreme sant in vistieriul craescu uri-
cele cu asezamanturile de pace cu Mirecea Voda, Domnul Mun-
tenescu, care era birnic Craiului Ungurescu, ca dupa moartea
lui Ludovic au esit de supt ascultarea Craii Unguresti, si era
sdris ca unul fart altul sa nu se ostiasca asupra craiului Ungu-
rescu" 1).
Pentru aceastä vreme Logofatul Nicolae a gasit tini despre
Moldova si Muntenia la Bonfin si le introduce in letopisetul sat':
Scrie Anton Bonfin, cronicarul ungurescu, ca dupa moartea lui
Ludovic, stand la. Craia Ungureasca Jicmond, vazand ca s'au
disbatut cateva tari de supt stapania craii unguresti, s'au ridicat
cu osti asupra acelei täni, cumu-i: Bosna, Horvatii, Bolgarii,
Moldovenii si Muntenii j s'au pornit asupra Muntenilor, al pa-
trulea an a craii sale, a pe vremea stapanirii muieresti in Tara
Unguriasca, era multe amestecaturi cu Vlahii, care traiescu pe
locul Dakilor si a Gotilor; otarandu-se de stapanirea muie-
reasca, s'au fost abatut dela cilia Ungureasca, carii nici birul,
ce era tocmiti sa-1 dea, nul-au dat.Pentru aceia Jicmond, craiul
Ungurescu s'au porniti, zice, asupra lui Stefan Voda, Domnul
Muntenescu"2).
Urmeaza reflectia justä a cronicarului: Aice stau de ma.
mier, ce Stefan Voda au fost acela, ca letopisetele lesesti porn e-
nescu de Petru Voda in Moldova si de Mircea Voda in Tara Mun-
teniasca. Poate tef an yoda, fratele lui. Petru Voda, dupa moar-
tea fratine-sau" ca zice Bonfin: ca acel Stefan Vodä amandouä
tärile domnia; care dupa ce au auzit de venirea lui Jicmond
draiu, au implut Tara Olteniasca adeca Munteniasca de osti
au prinsu toate stramtorile i poticile muntilor cu oamenii
sa inchiza in muntii pre Jicmond craiul cu ostile lui; oränduit-
1) Cromer p. 253: Existant etiam in archwo regio diplomata cum.
Mircio Transalpinae Valachiae palatino foederato regis Ungarorum a
Vuladislao paulo ante hoc tempore icti: quo cautum est, ne alter uter
altero inscio Ungarorum Regi bellum inferat: inducias vero aut foed
ab altero ictum uterque ut approbet. Inde fortassis ortum est illud
coloquium Sigismundi cum Hedvigi non oficii gratia quem adrnodurn
Dlugosso placet, sed de stlabilendo regno suo apud Ungaros: quos ifie
sibi iam ab initio infensos in Hedvigim vero uti iustam haeredem
Ludovici regis propensos esse non ignorabat, ut ea declinita et assenti--
ente tranquillius regnaret.
2) Anton Bonfin p. 267 cartea III: Post haec in Valachos succesit
haud infausta expeditio nam quum mulieris imperio, intestino inter se
bello fluctuaret Ungaria, Valachi, qui, Dacorum et Getarurnque regio-
nem incolunt, ipsi quoque (p. 268) foemineum sceptrum abominati, in
tanta rerum perturbatione, a Pannoniae regno deficere, rogati praestare
obsequtia et stipendia solvere recusarunt: quare quarto coronationis
anno in hos bellum Sigismundus jure suscepit.

www.digibuc.ro
 147

au osti si pre värful muntilor sa fie de aparare. Iarà Jicmond

eraiu, dupa ce au intrat in Tara Munteniascä cu multä oaste,
trecänd peste nrnni, i-au esit inainte Muntenii cu Domnul
Muntenescu si au dat mare räzboiu Ungurilor cät infrânsese
pre Unguri eä si din munti cu pietre li ucidea. Ce imbärbã-
tându-se Ungurii cu Jicmond craiul lor, au descalecat Ungurii
de pre cai si au infränt pe Munteni, cat au purees in risipä
oastea lor, neputând suferi focul Ungurilor, i Ii gonirä prin
munti. Zice Bonfin cà pre multi au prins vii; iara esind Jic-
mond cu oastea sa din munti, au ajuns la un târgusor in Tara
Munteniasck unde era Domnul Mchis sä se apere; iard nu scrie
ce oras au fost, ce ori Thrgoviste, ori la Targusor au fost, de
uncle intelegänd Dommii Muntenescu ca vine Jicrnond, neastep-
tând sa-1 dobandiascl. 1-au intâmpinat cu boierii säi 1 i-au
cdzut la picioare, cersindu-si ertAciune i arätându-i pricinele
abaterii sale de supt stäpAnirea cräii Unguresti. Scrie Bonfin:
Fäcutu-s'au pace domnul Muntenescu despre Jicmond, Craiul
Unguresc. Aice ne cautä a mai trägäna condeiul pana vorn veni
la rândul de unde am pärasit"1). i scrie despre vecini:
In anul dela Hristos 1396 Vasile Cniazul i impâratul Mos-
cului mers-au singur la Vitold, marele Cniaz a Litvii, la Smole-
nescu, legAnd prietesug amândoi, s'au vorovit sä ridice osti
1) Bonfin p. 268: Iltrique tempestate ilia Valachiae Stephanus
praerat, quem Vaivodam dicunt, audito Regis adventu; Transalpinam
regionem expeditio mUite, ac ingenti sagittariorum manu complet
omnes angustiasque montium praeoccupari iubet, ut ingressum veluti
muftis olim obtigerat, hostem occluderet, gravique caede conficeret
item per iuga montium praesidia multa disponit, quae hostem undique
propulsarent. Sigismundus cum numeroso exercitu ac forti animo
provinciam adoritur, quem inter Alpes progrederetur occurit hostis,
sagittariorum multitudine Ungarum circumvenit, pedites simul ac
equiter confodit, saxis obruit, et ad internecionem pro virili parte redi-
gere pergit. Contra illi Sigismundi voce confirmati, longe audacius
cbstant, Imperatoris iussu equo desiliunt pedibusque pugnant: obsti-
natissimis Valachum animis subeuntes, ex alto deturbant et per abrupta
loca fugam capere cogunt, fugientibus a tergo instant, inter fugiendum
multos intercipiunt obtrucantque, partern e rupibus praecipitem agunt,
gladiis igitur per montium fauces et anfractus sibi viam faciunt.
Ad Vaivodae tandem oppidum perventum est ubi cum praesidio se Mt
tutabatur: is postquam audacissimum sibi hostem instare cognovit,
non vi, sed precibus vincendum, item salutem sibi non pertinacia, sed
humili facilitate comparandum esse censuit. Quare antequam Regem
castra metari occoepi,sse noverit, data sibi tuto abeundi redeundique
copia ex arce cum muftis proceribus obviam prodiit et ad pedes ems
prosternatus inquit.

www.digibuc.ro
 148

arnandoi asupra lui Tamer Ian marele Han Tatärescu1). Iara la

anul 1514 au luat Vasile Imparatul Moscului Smolenescul dela
Cnezia Litvii 2). Intr'acestasi an (1369) Jicmond, craiul Ungu-
rescu, vrând sa scoata pe Turci din Dobrogea sau din Bulgaria,
strâns-au multa oaste de crestini i s'au lovit cu Sultan Baezit;
ce a rämas biruit Jicrnond de Turci, cat abia au scapat peste
Dundre. Fost-au cu Jicmond Craiul multa sliahta leseasca.Dupä
ce au pierclut Jicrnond räzboiul cu Turcii, fiind urit Ungurilor,
au trecut in Tara Leseasca la Craiul Vladislov Jagelo in Cracau
acolo au facia legatura cu Vladislau in ani 16. Iara Vkto ld,
Cniazul Litvii, s'au pornit cu oaste singur asupra Tatarilor si
trecand apa Donului, aflat-au multä Tätärime strânsi cu mu-
iari, cu copii in câmpi, i lovindu-i, i-au biruit si multi robi
au adus in Lifva. 0 samä de 'Mari i-au trimis fratine-sau, lui
Vladislau Jagelo, Craiului Lesescu si i-au botezat. Iar o sama
i-au asezat in Litva pe lângä ana ce se chiama Vaka si alte
locuri i 'Dana astazi traiescui in spurcata lege a lui Mehmeti, Lip-
canii ce sant in Litva 3). Scrie i Mehovie la cap. 41, List 271 4).
Ce pe urma Tamer lan au pradat Tara Unguriasca si Litva.
Kiovul s'au räscumparat dela Tamer Ian cu zece mii de ruble.
Acest Tamer lan mai inainte vreme avand razboiu cu Sultan
Baezid impäratul Turcescu, i, prinzand viu pre Sultan Baezid,
1-au bägat in cusca de fier, de-1 purta cu sine si când vrea sä
incalece Tamer Ian pe cal, incaleca de pre cusca aceia si 1-au
1) Cromer p. 252: Eoque ad Vitodum venisse Basilium ducem
Moscorum generum ac honorifice ac liberaliter acceptum esse ac di-
missum.
2) Idem p. 552: Smolenscum a Moscis obsessum.
3) Idem, p. 254 Hoc ipso anno nempe (1396) Sigismundus rex
Ungarorum, cum Turcae duce Baiazete, Amuratis filio, Tracibus,
Graecis et Macedonibus devictis, Mysos hoc est Bulgaros et Rascios
vexarent. Infeliciter pugnavit Nicopolim; traiecto navi Danubio Cons
tantinopolim fuga delatus est. Militaverunt autern in eo bello contra
Barbaros etiam Poloni voluntarii et nonnulli ex iis fortiter dimicantes
occubuere p. 256: Quo anno Sigismundus rex Ungarorum Cracoviarn
sive visendi regis et reginae sive res suas stabiliendi causa magis etiam
alienatis ab eo post cladem Nicopolensem Ungarorum anirnis p. 255:
Hoc autem anno Vitoud expeditionem illam in Tataros ac Tribunam
Tatarorurn, quam Ordam vocant, cum pueris et mulieribus abegisse,
partemque captivorum regi et proceribus Polonis dono mississe. ReH-
quos in media Lituania supra Vacam aannem prope Vilnam agris
attributis collocavisse. Qui manet ibi usque in hodiernum diem: ritus
autem patrios Mahometice superstitionis.
4) M4thiae de Mehovie caput XLI pag. CCLXXIII: Vitoudi
in Tartaros expedicio Anno domini 1397.

www.digibuc.ro
 149

tinut inchis in cusca. 'Ana au murit de scarba, privind cumu-i

preda i ardea tarile lui oastea lui Tamer lan1).
Venind la rândul istoriei noastre, pomeneste din Ureche-
Simion Dascalul de Iuga Vocla, care a donmit doi ani, fiind apoi
luat de Mircea Vodä. Costin adaoga despre acest Dom.n: Acesta
au trimis la patriesia din Ohrida de au luat blagoslovenie i au
pus mitropolit pe Thoctist si au descalecat orase prin tara,
prin locuri bune si li-au ales sate si li-au facut ocoale prin
pregiur si au inceput a darui ocine la slugi, la voinici ostasi2).
Domnia lui Alexandru Vodi cel Bun si Bätrin este transcrisa
olin letopisetul taxii 3) . Omite din acest izvor controversa dintre
letopisetul taxii si eel latinesc, precum si o parte din boierii.
Deci de acolo sunt copiate evenimentele: Inceperea domniei lui
Alexandru la anul 6907, zidirea manastirilor Bistrita i Moldo-
vita; aducerea moastelor Sfântului Ioan Nou din Tara Turciasa
dela Trapezunt la Suciava, blagcslovenia luatä dela Patriarhia
bisericii Rasäritului, facerea mitropolitului si a episcopilor dela
Roman si Radauti, precum i legaturile lui Alexandru cu Vla-
dislau Iagello.La vieata Sfântului loan, Costin introduce fraza
sa: Afla-vei viata si mucenicia Sfintiei Sale in cartile bise-
ricei noastre, si mai ales in ponceniile parintelui Varlam Mitro-
politul, ce-i tiparit in zilele raposatului Vasile Vocla". Intrerupe
domnia lui Alexandru i mentionand legatura acestui Domn cu
Vladislav, autorul e de parere sa faca istoricul legaturilor facute
de alti Domni cu Polonii i dä tiri despre Roman Voda, fiul lui
Petru Voda Musat: Facut-au Alexandru Voda legatura cu craiul
Lesescu Vladislav Iagello, precurn mai Mainte si Roman Vocla,
feciorul lui Petru Voda, pe carele 1-au fost prinsu din Moldova
Svidrigailo, fratele lui Vladislav, ce era stäpanitoriu in Podo-
lie si 1-au scos dela Svidrigalio, craiul Vladislav i dupa ce 1-au
scos sa fie giurat acest Roman Voda lui Vladislav, craiul lesesc.
1) Cromer p. 256: Präzile sunt fäcute de Tätari si nu de Tarnerlan,
care murise mai inainte: Porro Tattari continuantes cursum victoriae
in Podolyam et Volyniam populabundi usque ad Luscum excurrerunt.
Kiovienses tarnen tribus millibus rublorum oppidum agrumque, suum
ne vastaretur, redemerunt. A Turcis profligatis imperatore eorum
Baiezete capto, et in ferrea cavea in madum secum circumvectaret, et
Iberia. Albania, Armenia, Persia, Mesopotamia, Asia et Aegypto incre-
dibili celeritate vastatis orbern terrarum terrore sui nominis impleret.
Despre soarta nefericitä a lui Baiezid a avut §tiri i in Bonfinius cartea
III p. 275. Quo quidem multitudine attritis bello Turcis, eorurn
imperatorem aureis catenis vinctum, currui quo vehebatur, quasi trium-
phans alligaverat, etc
2) Nicolae Costin n'a gäsit nimic in cronicele lesesti despre Juga
si nici in Bonfin. Stirile despi e Iuga probabii cA sunt adaose de el
din vreun uric.
3) Gr. Ureche Vornicul-Simion Daseälul p. 14-15.

www.digibuc.ro
 150

Scrie Strjkowski, carte 14 zac. 7: Giurämintele lui Roman

Vcc Id, cum va fi necldtit de supt poruncile lui craiu, precum
Alexandru Voclä"1).
Pentru acest Roman Vodd, la alte letopisete a Tara scris nu
afi a, precum nici cronicarii lesesti nici scriu nici pomenescu
nimic de Juga Vodd sa fie fost Domn pre urma lui Petru
feciorul lui Stefan Vocid. De acest Roman Vodd scrie si Cromer
cartea 16 la istoria sa ca mai inainte de au trimis Alexandru
Vocia soli de pace si cu legaturd de asezämänt la Craiul Vla-
dislav Iagello, Inca mai inainte Meuse Roman Vodd legdturd
cu Craiul Vladislav Jagelo, precum aflä asezämänturile aman-
doror in amara crdiascd. Zice Cromer: Si astäzi si tot sä, cu-
noaste cd avea pricind Roman Vodd cu Alexandru Vodd, pentru
domnia tärii. Ca pre urmd Roman Vodd 1-au prinsu Svidrigalio
Knea7u1, fratele lui Vladislav, i 1-au dus la Podolie inchisoare,
iar dacd 1-au scosu din Inchisoare Craiul, cum s'au pomenit mai
sus, ce ar mai fi facut acest Roman Vocld, nu se aflä sells in
cronica leseascd2).
Tot la domnia lui Alexandru, prelucreazd materialul din Gr.
UrecheSimion DascAlul despre Soborul dela Florenta din anuf
6940 (1432) 3) Probabil din cunostintele sale aratä deosebirea
cintre cele cloud biserici. Apusul admite purcederea Duhului
Sfänt si dela Pdrintele si dela Fiul si deci Rasäritul n'a priznit
tt facä doud inceputuri in Dumnezeire.
Costin desi cunostea din letopisetul tarii ajutorul trimis
de Alexandru lui Vladislav contra cavalerilor Teutoni, totusi a
gäsit unele amänunte in Cromer §i descrie lupta ca la acesta:
Ispitändu-se Craiul Ladislav asupra Crijecilor, i-au trimis
Alexandru Voclä 400 de Moldoveni oameni alei, cari au ardtat
mare vitejie i izbändä asupra Crijecilor, cd deodatd Moldo-
venii fäcându-se a da dos si Crijecii esind din cetatea Malborug,
gonind pre Moldoveni i insirändu-i spre o dumbravd, s'au pe-
1) Strjkowski Cronica Polska Litewska. Carte 14 zac. 7 pag....
2) Cromer pag. 259: Anno sequenti, qui fuit a Christo nato 1403
Valachiae palatinus Alexander et mox Roman Petri filius, cum e
potestate et vinculis Svitrigellonis a rege liberatus esset, iurati una
cum consiliariis in verba regis in potestate eius atque regni se esse,
foreque Romanus vero etiam societatem belli contra quo suis hostes
Prussis atque Lituanis propter Locorum inter capedinem, exceptis, p.
261: Quondam idem anno superiori Romanus palatinus et ipse fecerat:
cuius rei exstant, monumenta in arhivo regio utriusque diplomata.
La dornnia lui Alexandru, Nicolae Costin a scapat din vedere cd se
Ora in Cromer p. 260, stirea. Alexandro Valachorum palatino
iam inde a duobus annis ibi addicto et consiliariis eius Cameneciam
evocatis solenne ius iurandum que in fide et clientela sua, reginae ac
filiorum et regni Polonici permansuri essent, accepit.
3) Gr. Ureche-Simion Dascglul p. 15-16.

www.digibuc.ro
 151

destrit Moldovenii i sägetându-le caii, au dat dos Crijecii

inalecând Moldovenii, mare moarte au facut a in-
toarser5, cu izbändh, la obuz unde era Craiul Vladislavi). Cele-
lalte stiri despre zalogirea Sneatinului, Colomeii i Pocutiei de
catre Vladislav pentru o mie de ruble de argint, luate cu uit-
prumut dela Alexandru, sunt transcrise de LogoMul Nicolae din
letopisetul la Gr. Ureche-Simion Dasalul 2). Iarä de vrerne
ce am pomenit de Crijeci am socotit a fi cu cale sa scriem ce
niam au fost si pe ce vrerne au nimerit in pärtile Prusilor si in
megioia cu autorul introduce in letopisetul säu un
mare capitol intitulat:
Pentru Crijeci ce niam au fost si de unde s'aul izvodit In
Tara Leseasea" care este tradus cuvänt cu cuvant din cronica-
rul polon Paszkowski. Cuprinsul capitolului este urmAtorul:
In anii dela nasterea lui Hristos 1188 stäpânind Baldovin,
craiu crestinesc in Ierusalirn, cand acea stransoare avea cres-
tinii despre pagAnii Sarachineni cat nu se poate spune nici cu
condeiul a se scrie.
Paganii au luat dela crestini cetatea Ptolomeiada, latinote
Acona, iar nemteste Acris.
Baldovin craiu a cerut ajutor dela Italia, din Longobardia,
de la Venetieni sasezeci de galioane in care era cincizeci de
mii de osteni. Asisderea dela Frantozi, dela Nemti, dela Renu
si dela Lubec den Kolna.
Crestinii dobAndira, Acona in 1190.
Baldovin a fäcut bolnitä in Ierusalim si au numit-o bolnita
Plea Sv. st5.panei Mariei.
Ispravnic pre acele bolnite era Henric din Vapolta. Regu-
lele ordinului Crijecilor.
Al doilea mistru a Crijacilor au statut Oto Carpen nemis
nemtesc la aceasta dregatorie in zilele lui Filip Chesarul al
doilea si a lui Inocentie papa Ramului. Pe vremea acestui Car-
pen, fratimea se cherna latineste Ensiferi.
Al treilea mistru a ostilor mormântului lui Dumnezeu fu
ales Herman din Olsatia in anul dela Hristos 1218. Pe vremea
stäpAnirii lui, au luat Saracenii Ierusalimul.
1) Cromer p. 290: Forte quandrigenti Valachi expediti Hotenirn
Palatin regi in auxilium miserat sub Marieburgo praedas agebat. In
eos Crucigeri magno numero ex arce effusi, impetum fecerunt.
Valachi venientum contra se hostium multitudine anirnadversa in proxima
silva se recipiunt, ex equis desiliunt, non infeste genere pugnandi pe-
destres inter condensas arbores sese defensuri. Descendunt et Ger-
mani, ut latitantes, quern adrnodum opinabantur e latebris extraherent.
Sed mox denso sagittarum imbre obruti, caesis captisque primis fugam
capessunt. In fuga quoque apersequentibus non paruam cladem acce-
pere. Victores Valachi cum praeda et captivis in castra reversi sunt.
2) Gr. Ureche-Simion Dascälul p. 17.

www.digibuc.ro
 152

Crijacii fura izgoniti din Siria. Crijacii au nemerit la Kon-

rad, Cneazul Mazoviei, dea ajutor contra Prusacilor.
Tocmeala i asezamant intre Konrad si Crijeci...
Al treisprrezecele rnistru seu ocärmuitoriul Crijacilor
Prusilor anume Caro lo den Trever in zilele lui Henric Chesar
a lui Clement papa Rämului si a lui Vladislav, craiul lesesc Lo-
chetin in anii dela Hristos 1309 au ridicat sabia asupra Lesi-
lor" 1). Cauta ce fac streinii, cand Ii primesc tovarasi locuitorii
precum i la noi in tara, pe urma vei afla de Greci, la ce
stat au adus tara noastra i boierimea ei", si au luat dela Lesi
cetatea Riga cu tot tinutul ei. i pre rand ce au lucrat acei Cri-
jeci i asupra Litvei, ceteste pe Alexandru Gvagnin, istoricul
rü i lucrurtlor Litvii, vei afla 2). Iara noi cat am socotit sa fie
pentru deschisul voroavei i stfiintai noastre am scris pana
aice".
Dupa acest mare capitol, autorul se intoarce la domnia lui
Alexandru Vocla, aducänd stiri din Strikowski si Cromer. Ja-
gelo daduse Camenita i toata Podolia pe seama fratine-sau,
lui Vitold. Scrie Cromer istoricul lesescu in cartea sa 20 si Stri-
kowskie cartea 16 la anii 1432. Iara Svidrigel Kniazul, fratele
lui Craiu Vladislav Jagelo, avand multe price cu Lesii pentru
1) Paszkowski Kronica Saimasyey Europskyey Spisanie ziemie
Pruskiey. P. 26: Roku ad narodzenia Christusa Pana 1188 zaczasu pano-
wania Baldwina Krola Chrzescianskiego w Ieruzalem ad Pogan
Saracenou P. 27 nazwany Ptolomeide po Lacinie
Acine a z Niemiestiego iezyka r7eczone Acris Wlocow, Longo-
bardow, Venetow, galer
p. 27: Ze Francyey te7 z Niemies 7 ziemie Saskisy, z Rnenu, y z
Lubeku z Kolna.
Apolim gdy do byli Akony Chrzescianie ato bilo roku 1190 . . .
.

Baldwinus takzew Jerusalem oczynil à spitalem naswiet zey

P. Maryey.
Mistrz bil nad temi Sspitalnymi posta nowiony Henric z Wapolth.
p. 28: Regula zakonu Krsyskiego.
Mistrz, Krizaski po Henricu de Wapolh Otto Karpen Sslápen
Sslachcic. Niemieski. . .
. za Philippa, Cesarza 2 y za Innocensiussa.
Z Papieza Rzymskie. p. 29: Za czasu te goz. Kárpená w Inflancieh
bracia Ensiferi III Mistrz. Rycerzow Bozogrob skich. Herman Brand
Olsásyey Roku 1206 Saráceni Ieruzalem pod Chrzesciany wzieli. Krzy-
zasy z Syryey wygnáni. Konrad ad Prusakow niema pokoiu. Kondysye
Kzyzakom padáne. p. 35 XTTI Mistrz. Pruski Karol z Trewiru za Ce-
zárzá Henryká tego imieniá Siadmego Klemensá pia tego Papieza
WládyslávL Lokietká Krolá Polskiego na ten orzad Raku 1309.
2) Desi Costin ne indicd pe Gwagnin. totusi el a intrebuintat pe
Paszkowski, de unde traduce din PolonL Cuyântul Mistrz este tradus
prin mistru, termen polon.

www.digibuc.ro
 153

Podolie, cum pre acea vreme stäpania Podolia Svidrigel, fiind

de multe ori indemnat Craiul de Le*i pentru Podolia sä o ia de
supt stäpania fratine-säu, ce dela o vrerne au autat Craiul a
face pe voie Lesilor si au purees cu osti asupra fratine-sdu. lui
Svidrigel.
Iar Svidrigel naddjduia la ajutorul Crijacilor i Liflantilor
si träsese Svidrigel si pe Alexandru Vodä in partea sa asupra
lui Vladislav, craiul Lesescu. -Lard Alexandru Vodd uitand le-
gäturile sale, ce au avut cu Vladislav Craiul, pe pofta lui Svidri-
gel si a Litvenilor au prädat cu oamenii säi Sneatenul i Haliciul
olatul Camenitii, ce intorcändu-se Alexandru Vodd cu plianul
din Tara Le,seascd, au ajunsu o mind de Lesi din oastea Cra-
iului Lesescu pe Moldovenii lui Alexandru Vodd, ce aducea plia-
nul mai pe urmä, cä Alexandru Vodä trecuse Nistrul mai inainte
infrängand Lesii pre Moldoveni au luat plianul inapoi. Dupä
aceastd poticald, Alexandru Vodd vdzandu-se scdpat *i de prie-,
tenia ce au avut cu craiu Vladislav, cum scriu istoricii lesesti
din voie rea au murit 1).
Sfärsitul Domnului i anii de domnie 32 si 8 luni sunt co-
piati din letopisetul tdrii2). In plus Costin spune cd Alexandru
a avut feciori cu cloud Doamne.
Pentru dui ficiori ai lui Alexandru Vodá i pentru räzboa-
iele lor". Izvorul principal este letopisetul lui Gr. Ureche-Simion.
Dascdlul, de unde transcrie urmdtoarele evenimente: dupd Ale-
xandru a domnit fiul mai mare Ilia*, care a primit la domnie
pe frate-sdu mai mic Stefan. Ultimul, afland cd I1ia vrea
sä-1 omoare, a fugit la Munteni i venind cu ajutorul acestora,
bate pe Dias la Loloni si-i ia domnia, iar frate-sdu fuge la Lesi
si cere ajutor dela Vladislav Jagelo. Ilias a mai incercat in patru
ränduri sä scoatä, pe Stefan, dar a fost bätut in 6942 Februarie
1 la Därmänesti, apoi la Podagria, la 4 August 1435 la Piperesti
ultima data la 8 Martie 6945. Stefan Vodd a trimis soli cu.
ciaruri la Vladislav la Länciti. Sfatul a indernnat pe craiu sä fie
mentinut Stefan, iar lui Ilias sä-i dea hranä. Ilia*, voind. sä,
1) Cromer p. 304: Conveniebat iam de pace inter proceres: sed
earn Svitrigello approbare noluit, nisi Crucigeri quoque et Valachi
foederati et socii suis pacis eius legibus continerentur. Utrosque enirn
in societatem adsciverat, eosque muneribus illectos adduxerat ut et
Crucigeri violato foedere Kviaviarn atque Dobrinum et Valachi clientes
Polonorurn Podoliam et Rüssiam finitimam armis infestarent. Sed
Valachos quidem cum ingenti praeda e Sniatinensi, Haliciensi et Ca-
menecensi agro capta revertentes Russi regii Buciacis fratribus ducibus
e castris regiis curriculo profecti et consecuti, magna strage fuderunt,
praèdamque excusserunt. Alexander quidem palatinus dux et author
belli fuga elapsus est: verum non multo post, poenitentia facti et
moerore confectus Obiit.
2) Gr. Ureche Vornicul-Simion DascAlul p. 17.
www.digibuc.ro
 154

intre in tall, a fost prins de loan Ciola si inchis in cetatea Si-

ragiului cu Doamna. Stefan Voda a jurat Craiului in Suceava
inaintea solilor. Tot el a risipit o soma de Tatari, care au pradat
in Podolia si in Bret lav. Mai tärziu Stefan s'a implcat cu Ilias
si au impartit tara in doua. Primul a luat Tara de Jos, iar
Tara de Sus. Craiul a dat Haliciul lui Ilia, ca sa-i tie averea,
nävälirea Tatarilor in doua randuri in Moldova la 1439 pana la
Botosani si la 1440 panä la Vaslui i Bar lad si orbirea lui Ilia§
Voda in 1444 I).
Logofatul Niculae completeaza : Ilia§ a hmecat pe mastiha
sa. Dupa lupta dela Loloni urmäreste pe Ilias in Polonia pre-
cum si interventiile acestuia din Cromer, de unde traduce un
lung pasaj:
Iara Ilias Voda au nazuit la Craiul Lesescu, Vladislav Ja-
gelo, arätändu-si strambatatea fäcuta de frate-sau Stefan si
s'au rugat sa-i dea ajutor impotriva fratine-sau si sa-1 aseze
in domnia Tarii, fägaduindu-se cd in viata sa va ramane ne-
clätit din poruncile craiesti si pospolitii Tarii Lesesti. Iara i
Stefan Vodä inca nu s'au läsat cu atata, ce au trimes si el soli
cu daruri scumpe la craiul lesesc, Vladislav Jagelo. Aflat-au solii
lui Stefan pe Craiul la Lanciti si si-au dat solia, arätând craiu-
lui cum toata tara poftesc i primesc pe 5tefan Voda i mai bine
sä tie Craiul cu Stefan Voda, pre carele primeste tara, decât pe
Dias, care-i urn tärii. Ca si Stefan Voda sä fägadueste a fi cu
priinta Craiului si neclätit va rämänea in poruncile craiesti, pre-
cum au fost si tata-sau Alexandru Voda; i atuncia prin solii
aceia, s'au rugat lui craiu si pentru gresala ce ar fi facut tatä-
säu Voda impotriva lurninatului Craiu, sä ierte ca un
stäpan milostiv. Deci macar cä Ilias Voda tinea pe Sofia, sora
Craiului, ce dintru socotiala tuturor au ales sä ramaie Stefan
Vodä la domnia tarn. Vazand priintä catre sine, i-au dat craiul
hid Stefan tinutul Sepinului cu Cecunul si cu Hrnelovul iar
lui Ilias i-au dat un tinut sa saza cu casa sa si sä nu se ames-
tece la domnia tarii; ce Ilia nu vru sä ramaie pe socoteala lui
Craiu, ce au intrat cu osti in tara asupra fratine-sau. Ce và-
zându-1 Lesii el nu se aseazd, 1-au luat cu porunca craiului
1-au inchis in cetatea Siragiului, ce este cu zid imprejur, pe apa
ce se chiama Varta impreuna cu Doamna sa, sotia i cu copiii säi
puind i paza, insa cu cinste. Trimis-au craiul pe urma solii sai
la Stefan Voda de au si jurat inaintea solilor craiesti in Suceava.
Zis-au Stefan Voda cum si inaintea lui Craiu, va merge unde ar
fi sa criaza"2).

1) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dascálul pp. 17-20 si 17-21.

2) Cromer p. 310: Eo venit Elias Alexandri Palatini Moldaviae
defuncti filius a minore natu fratre Stephano dominatu paterno eiectus,

www.digibuc.ro
 155

Tot din Cromer este si invingerea Tatarilor in Podolia, desi

afla in alta vcrsiune in letopisetul tar% cum s'a semnalat
mai sus. Aratat-au Stefan Vodä curänd dupa aciastä legatura
slujba Lesilor, ca gatindu-sa Tatarii sä intre in Tara Leseasca,
'-au lovit Stefan Voda i i-au stricat rau i cetatea Bretlavul,
care era sub ascultarea lui Svidrigel, au luat-o dela oamenii
lui Svidrigel, si au inchinat-o lui Craiu Vladislav 1). Scrie Cro-
mer in carte 20 si Strjkowski in carte 16 zac. 4 in sfärsit: In
anul dela Hristos 1434 acest craiu Lesesc Vladislav Jagelo fiind
la un targusor anume Grodec, cale de patru mile dela Liow,
acolo astepta pe oamenii lui Stefan Voda sa soseasca in tart. §i
maind sub colt- Craiul sa auza cantand privighetorile prima-
vara, fiind vreme rece, au racit noaptea si au cazut in boala
in a saptesprezecea zi au murit Luni. Dupa moartea lui Vladis-
lay, Craiul Lesescu, asui statut la cräie fiu-säu Vladislav al
treilea pe acest nume 2). Scrie Strjkowski la istorie sa carte 17
zaceala 1 precum la coronatie acestui craiu sa fie fost i oamenii
lui Stefan. Voda 3).
Tot din Cromer, coborirea Craiului la Siragi in 1435, unde a
fost Seim. Impartirea Moldovei in doua de catre Craiu se afia

regem opem implorans, et in fide clientelaque regis et filiorurn eius ac

Polonorum se fore semper solenni iure iurando recipiens. Consecuta est
cum et Stephan' fratris legato cum splendidis donis, Lenciciam usque,
regem sequens et postulans, ut ipsi poti quam fratri omnibus inviso
rex faveret. Fore et ipsum perpetuo in fide et clientela Polonorum,
quern ad modum pater maiores que ipsius fuissent. Offensam autem a
patre paulo ante mortem contractam damnaque data Podoliis, ut ipsi
rex condonaret. Habebat quidem Elias in matrirnonio sororem germana-
nani Sofiae reginae! sed tarnen re in consultationem senatus posita,
placuit, ut Stephanus, in quem studia gentis inclinassent, p. 311: dato
iure iurando in Verba regis et regnii Polonici, retineret Valachiarn trac-
.tumque Sepinensem cum Chocimo, Ceciuno et Chmelovia munitionibus
a rege iure sempiterno reciperet. Eliae vero, quo magis Stephanus eius
metu in officio contineretur, loculentae possessiones a rege in Polonia
datae sunt. Sed cum in his ille non aequiesceret et ad recuperandum
dominatum paternum aspiraret, ex fuga retractus, Siragiae deinceps sub
honesta custodia cum uxore et liberis vixit. Stephanus vero, sicut, con-
venerat Sociaviae solenne ius iurandum legatis regiis exigentibus dedit,
promisitque etiam, se, cum iussus fuerit, in Russiam venturum et ius
iurandum illud coram iteraturum esse.
1) Cromer p. 311: Non ita multo post Tattaros in ditiones Polonicas
excursionern parantes repressit (Stephanus) Bratislaviam quae instau-
rata ni fallor, erat et Svitrigellonis praesidio tenebatur, interceptam regt
restituit.
2) Strjkowski carte 16 zac. 4, pag. 585; Cromer.
3) Idem carte 17 zac. 1 p. 583.
www.digibuc.ro
 1 56

si in Strjkowski carte 17, zaceala 2 I). Voclk nezäbovind

vrerne, au mersu la craiul in Liow irnpreunä cu boierii säi, cum
scrie Cromer la carte 21, de au jurat fiind Craiul de fatk puinci
steagul la picioarele lui craiu, precurn va fi credincios craiului
gata in poruncile cräesti impotriva a fiestecarui neprieten a
craiului. Si atunce i-au legat sä dea Dias Voclä pre an o sutä
cai, patru sute boi, la cuhne crdiasc5 dou5, sute camene de mo-
ron si patru sute bäibärace sau haine rosi. Mäcar ca cum scrie
Cromer pestele i boii numai inteacel an au dat Dias Craiului
tinutul Sepinului. ce au fost dat craiul lui Alexandru
tatäl lui Dias Vodä, cu uric de asezämänt, 1-au intors Ilias Vodä
Craiului, pentru pagubele ce au fäcut Alexandru Voc15. Lesior,
când i-au prädat Colomea si Sneatenul. Stefan Voclä intr'acesta
chip au trimis sol la acestasi craiu Vladislav cu daruri, fägacluin-
du-se si el a rämäne sub poruncile lui craiu, ce la jurämänt nu
1-au silit craiul. La, al patrulea an au mai giurat Domnii cu
toatä boierimea lui Craiu Vladislv i atunce Stefan Vodä au
adaos sä dea cinci mii de galbeni pe an si 400 cai, când ar trebui
lui craiu. (Scrie Cromer la carte 21 si Strjkowski carte 17 zac. 22).
Intrarea Tätarilor in Podolia si prada lor, lupta cu Podolenii
perirea lui Mihai Buciascki sunt din Cromer:
Iarä in anul dela Hristos 1439, venit-au soli dela Unguri la
craiul lesesc, poftindu-1 la cräia Unguriascä, aflându-se pre
atunci in mare grije Ungurii de Turci, i poftia solii unguresti
pe Vladislav, craiul lesescu sä ia muiere pe o varä a sa Elisafta,
cräiasa lor ce rämäsese väcluvä 0. in värstä mai mult bätränä,
grea. Ce pe sfatul tuturor, au primit i cräia ungureascä,
si intre alte tocmele asezat-au i aceasta: c5, de va naste
craiasa Elisafta fät si de va träi, sä sileascä craiul Vladislav cu
ajutorul säu sä-1 puie craiu Boemii, iar Cräia Ungureascä sä
fie asupra lui Vladislav i semintii lui. i pentru aceastä stare
se nevoia Ur gurii mai mult pentru grija ce avea despre Turci
Cä incä fiind viu Voiceh Albert, Craiul Ungurescu, au fost
trimis Sultan Murat sol la craiul lesäsc Vladislav, fägdcluindu-i
bani si 100 mii de oaste, numai 0, se ridice asupra lui Voiceh,
1) Ibidem, zac. 2 p. . .
2) Cromer p. 337: Quo facto rex cum subleatum exo sculatus est:
proceribus vero Moldavia dextram dedit, tributuque centum equocum
totIdem sive ut volantalii, quadringentiOrum fericorum pannorum, quae
camchae vplgo vocantur, totidem boum, ac ducentorum carrum Visonis
sive Vsionis (piscis id praegrandis nomen est, cuius ferax est Danubiusl
in singulos annos imposutt. Quamque pisces bovesque muneris tantum
loco tune ab eo regem accepisse, nonnulli prodiderunt: Scepinensem
vero tractum diplomaque paternum, quos is tract Stephano donabatur
ex pacto ab eo recepit in conpensationem damnorum quae Alexander
pater. Stephani pal:, Valach legatlo ad regem Stephani palatini ius iu-
randum i Strjkowski carte 17. zaceala 2. pag....

www.digibuc.ro
 157

Craiului Ungurescu, si au zdbovit solii Turcesti la Cracdu, pänä

ce au luat raspunsu cä Ungurii de bunä voia lor au dat cräia
Unguriasca lui Vladislav, Craiului Lesescu. Stätut-au dar Vla-
dislav, Craiul lesescu i Craiu Ungurescu i încä fünd solii
Unguresti in CracAu la Vladislav craiu, iatä de olac veni veste
c5. au näscut fdt cräiasa Elisafta" 1)
Dupä, aceste stiri externe, Logofätul Nicolae Costin proba-
bil impresionat de sfärsitul tragic al Craiului Vladislav la
Varna, introduce un nou capitol de istorie universalä.
3. Räzboiul dela Varna domnii moldoveni pânä
la Stefan cel Bun.
Rilzboinl lui Vladislav, craiul lesesc si unguresc ce au avut
cu Sultan Murat la Varna si au petit Vladislav craiu in riz-
boiu". Acest craiu Vladislav era cum s'au pomenit mai sus-
craiu lesescu si ungurescu, pe vreme ce impärätia loan Paleo-
log, impäratul Grecescu, in Tarigrad fiMd in mare grije de
Turci, ca din zi in zi imbla sä ia Tarigradul, cum luase si alte
täri, de supt stäpAnia Grecilor. Deci impäratul Grecescu pu-
rurea scria lui Vladislav craiu sä nevoiascä sä vie 0, dea ajuto-
impotriva Turcilor ca sä isbäveasca crestinii de inconju-
rarea Pägänilor" 2). Sultan Murat era dus la Magnisia sä se
odihneascä i rämäsese in locul säu impärat Sultan Mehmet.
Vladislav si Iancul au trecut Dunärea, au prädat si au ars
satele bulgäresti si au ajuns la Varna, pe care au si luat-o.
Sultan Murat revine si este trecut pe la Galipoli de at-re loan
Paleologu. Atâta minte avu loan Paleolog, impäratul grecescu,
cu sfetnicii lui si cu socotiala, bicisnicii, ca Vladislav craiu pen-
----
1) Bonfin p. 298: Elisabeth ;eg. gravida fortunae suae metuens op-
timatimatibus eligendi guvernatoris dat potestatem. p. 299: Hungari
Vladislaum regem nominant. Rex cum hix conditionibus electus est, ut
fleginam uxorem ducat, et quum ex Alberto gravida foret, posthuma
Austria Boemiaque cedat, futuris Vladislai e regina liberis, Poloniae
Ungariae jus sit. Aderant eodem tempore Graccoviae Turcarum legati,
qui vivente adhuc Alberto, e Thracia profecti, in itinere mortem eius
audiverant. Hi Amurathis nomine pecunias et exercitum Vladislao de-
ferebant, ad gerendam adversus Albertum in Boemia bellum Turcis
responsum est: Alberti morte, eorum legationem esse irritam, quum
Vladislaus erit in Ungaria tunc de incundo foedere agendum. Vix fere
legati Graccoviam advenerant c.um repentenis subinde nunciis, qui sci-
turn et elegantem a Reginam puerum natum esse
2) Ibidem p. 327: ,,Advenit et Ioannis Paleologi Graecorum Impe-
ratoris clara legatio: cujus imperium, Turcarum viribus tita fuerat la-
befactum, ut ademptis tot provinciis, parum sibi tin Thracia et Grecia
supperasset: post gratulationis officium, Regem senatumque precatur
ut salutare piumque bellum prirnoque tempore prosequatut.

www.digibuc.ro
 158

tru dânsii venise asupra Turcilor". Intâi izbánda fu de partea

Ungurilor care devin semeti. Iancul a fost de parere sä atace
el la inceput pe Turd si apoi sa vina i Regele. Vladislav nu
i-a ascultat sfatul; a deschis si el atacul i fu omorit de Turd.,
iar oastea sa, infrântä. Acestea toate le-au facut sfatul rau
si turburat de vin. Iancul s'au indelungat i s'au dus in tara
sa de nirne nedodeit".
Logofatul Nicole nu indica izvorul de unde a cules tirile
incheie astfel acest excurs: Atata avum a povesti razboiul
lui Craiu Vladislav la Varna si lasam sä scrid Ungurii de aice
inainte iar noi ne intoarcem la randul istoriei noastte" 1),
adica la feciorii lui Alexandru Vodk copiind din letopisetul
tarn orbirea lui Ilies de catre Stefan din anul 1444. Pentru
aceasta orbire nemica nu scrie cronica leseasck ce numai
in letopisetul tarii am gasit scris".
Domnia lui Roman Votlä, ficiorul lui Was Vodk i räzboaie
ce au avut cu Petru Vodä, ficiorul lui stefan Dom-
nia lui Roman Vodd, omorirea unchiului sau Stefan, pribegi-
rea lui Petru Voda la Unguri, intoarcerea acestuia cu ajutorul
lui Huniad, gonirea lui Roman Voda din domnie, fuga lui la
Ca2imir, Regele Poloniei, i inscaunarea lui Petru Voda sunt co-
piate din Ureche, Simion Dascalu12).
Dupa fuga lui Roman la Cazimir, autorul scrie iarksi lu-
cruri streine: Aice am socotit sa ne intoarcem putin lax Ina-
poi" si spune eä. Ungurii au ales craiu dupa perirea lui Vladis-
lav la Varna pe Ladislau, feciorul lui Albert Voiceh, copil nu-
mai de cinci ani 3), iar Lesii s'au strâns in cetatea Siragi In
anul 1445 si au ales craiu din sfatul lui Zvginev Cardinalul pe
Cazimir, feciorul al doilea al lui Vladislav Iagello i 1-au co-
ronit la Cracau4).
.,Iara Roman Voda dupa ce au nazuit la Cazimir Craiu
aratandu-i strâmbätate despre varu-sau Petru Vodk i-au ras-
punsu, cä dupa CQ se va pogori in Tara Ruseasca si la Liov 11
va da raspunsu. Esit-au inaintea Craiului muma lui Roman
Vodä, mätusa Craiului, avand cu sine doua sute de Moldoveni,
agiutoriu lui Roman Vodä. GAtise Craiul oaste Intea-
giutoriu lui Roman Voda sä mearga asupra lui Petru Vodä, ce
1) Intreg capitolul: Räzboiul dela Varna este rezumat din Bon-
fin p 324-336. V A. Ureche M. C. II p. 201 crede eronat cä este re-
produs dupä Cromer 330-332. In Bonfin rdzboiul se afld pe larg i sunt
amänuntele din rezumatul lui N. Costin, care nu se gäsesc in Cromer:
pasajul Ungarorurn expeditio contra Turcos redat de V. A. Ureche
la pagina mentionatlä.
2) Grigore Ureche-Simion Dascálul p. 21-22.
3) Bonfin p. 337: Ladislaus posthurnus Alberti filius, rex Unga-
riae declaratur: qui annum tune quintum agebat.
4) Cromer. Anul 1445. Cazimirus rex.

www.digibuc.ro
 159

dacd au inteles Craiul c5, au murit Roman Vodä oträvit de vä-

ru-säu de Petru Voda, s'au pogorit craiul la Camenitä. Era cu
craiul voevoziie Premislii, a Liovului, a Helmului i Podoliei
viind craiul la Camenitâ, indatä au trimis soli la Petru Voda
sä meargä inaintea Craiului sä faca juramânt (scriu cronicarii
lesesti) i sâ-i dea pe Mihail Cneaz, feciorul lui Jicmond, Cnia-
zul de Litva. last Petru Vodä väzändu-se mântuit de neprie-
tenul sail Roman Voda, au rdspuns solilor crAiesti: pentru ju-
rämänt este gata aice si inaintea lui craiu sä rneargä nu s'a
apârat. Numai sä nu fie chemat cu vreun viclesug. Iar pre
Mihail sä-1 dea, nu i se cade pre acela ce au näzuit la dânsul,
ca sä nu-si piardä credinta, nici craiului socoteste cä nu-i va
fi cu cinste. Iar din tart, Il va goni precurn au si facut peste
putinä vreme. L-au gonit Petru, care au mers la Tätari"1).
In continuare Costin scrie din Cromer (färä sä mentio-
neze) despre isprävile lui Mihail la Tätari i cä a cerut lui Ca-
zimir cnezia din Litva i prigonirea lui de csatre Craiul Lesesc.
Petru Voda a jurat la Hotin inaintea solilor lesesti ca va fi
cu priinta craiului. Craiul fiind la Camenita a venit sol dela
Hanul Crämului contra lui Petru Vodä: lard cu ce rAspunsu
il va fi intors pe acel sol tAtäresc, nu scriu istoricii lesesti,
numai insemneazd ca pe tainâ l-au pornit. Craiul pornind in
Litva, au intrat Tätarii in Podolia si au ars, iar la intors,
i-a lovit la strâmtori starostele Teodor Buciaski 2). In anul
1) Cromer p. 337: Rex in Rusiam profectus est ad sedandos motus
Moldavicos Stephano et Eliae fratribus palatinis vita defunctis huic
quidem Rcrnanus, illi vero Petrus filii in dominatu sucoesserant. Erat
autem Romanus consobrinus Cazimiri regi Eictus. in Podoliam
profugit. Hunc ergo reducere Cazimirus et res inter dissidentes pa-
trueles componere volebat, in . itinere autem certior sit, Romanum
veneno sublatum esse, itaque acceleravit iter. Sublato enim aemulo
detrectabat Petrus ius iurandum in verba regis, quod prius per legatos
obtulerat. Leopoli cum esset rex, venit ad eum matertera, Romani
exctincti mater cum ducentis equitibus Valachis: materterae vere co-
lomeiam concessit. Inde legatos ad Petrum palatinum misi4t Petrum
Osdrovansum palatinum Russiae et Praediborium Conespolium castel-
lanum Sendomiriensem, cum his mandatis, ut ille ad se venisset, atque
in verba sa iuraret: Michaëlem vero Sigismundi ducis filium profugum
ut sbi traderet. Nani is e Lituania in Masoviam ad socerum, inde in
Prusia ad extremum in Valacbiam profugerat. Et ad praestan-
dum quidem ius jurandum venturum se esse Petrus, accepta a rege
fide, recepit: Michaëlem vero qui ad se oonfugisset, ut proderet neque
ex fide sua. neque ex dignitate regis fore respondet: Itaque Valachicum
palatinus iurant in verba regis Polon absentis.
2) Tot in Cromer p. 338 se and si celelalte stiri date. Nicolae
Costin utilizeaza pe Cromer intr'o larga mäsurá, fdrá sa indice. Cele
mai multe stiri, al c5ror izvor 1-am identificat, sun t copiate pur sl
simplu din Cromer.

www.digibuc.ro
 160

dela zidirea lumii 6958, loan Huniad, otcdrmuitorul Tarn Ungu -

rest, dupd ce au perit Vladislav Craiu la Varna, au purces cu
osti asupra Turcilor, ce din viclesugul lui Georgie Despot Dom-,
nul Sárbescu, fiind inconjurat Huniad de Turci in cdmpii Me-
rulii, la marginea Bulgarilor, au pierdut Huniad rdzboiul si au
perit crestinii opt mii si fugind Huniad, l-au prins Georgie
Despotul si au cautat lui Huniad a pune zdlog la acel Georgie
Despot pe Vladislav, fiu-sdu cel mai mare, pänd i-au trimes
pretul räscumpärdrii" 3 ) .
Logoratul Nicolae incheie domnia lui Petru, copiind din
letopisetul tarli tirea cä acel Domn a dat Chilia Ungurilor
cä dupd, un an a murit. Tit din acest izvor transcrie domniile
unui Stefan si Ciubdr Vodd 2). Apoi omite domnia lui Alexandru
Vodd, care nu se aflä nici la cronicarii Gr. Ureche-Simion Das-
cálul3). i trece la Domnia lui Bogdan irodd, tatäl lui stefan
cel Mare. Intreaga domnie, deci si rázboiul lui Bogdan cu
este transcrisd aproape cuvant cu cuvänt din letopisetul tdrii 4).
Stirile adaose de Logofätul Nicolae la acest capitol sunt
urmätoarele: Bogdan Vodd, fäcdndu-se ficior lui Alexanclru
Vodd, celui Bun, ce precum scrie Strjkowski in carte istorii sale
20 zacelca 2, n'au fost fecior cu cununie lui Alexandru Vodd," 5).
Iar lui Alexandru Vodd, dca vrcun olat (Regele Poloniei)
in Tara Leseased sd-i fie pentru traiul sdu. Iar altor sfetnici
s'au parut acest sfat foarte cu greu si primejdios, un norod
nesuferitoriu de stapAni i pentru megiesia aproape de Turci,
care se lätise pänd la Dundre. Mai sändtos sfat au aflat
acest de pe urmä, ea cu putere streind i primej die streind mai

1) Bonfin p. 338: Anno 1448. Corvinus igitur quarto suae guberna-

tionis anno cum doubus et viginti milibus hominum ex Hungaria castra
movit p. 339: Despotes Corvini vires et itinera Amurati significans con-
sulit Corvimun intercipere. Amurates Corvinum im Campo Merula cir-
curnvenit p. 341: Quamquis Turcae cruentissimae victoria, fusis fugatis-
que hostibus. Caesa Turcarum 34.000 Christianorum 8000 P. 342.
Sindoroviae a Despote (Corvinus) captus, dato obside filio dimittitur.
2) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dascalul p. 23: a copiat si pasagiul.
Seriu dintr'un letopiset latinescu sä fie adaos aceste domnii.' dar
daog5: si eu in letopisetele lesesti nu le aflu".
3) La Gr. Ureche-Simion Dascalul se aflä numal titlul: De domnia
lui Alexandru Vodá, feciorul lui Ilias Vod5, vàleatul 6959 (1451) find
lips6 aceasta domnie.
4) Ibidem pp. 23-27.
5) Strjkowski cartea 20 zaceala 2 p. tirea se aflà 01 in letopisetul
Tärii p.24: Insä zic, ca n'au fost Bogdan Voclá fecior cu cununle, ci
copil lui Alexandru Voda" si in Cromer p. 339: Bogdan filius bastaz-
'dus Alexandri. Desigur c5 a cunoscut i aceste izvoare si nu le-a
mentionati (ci numai pe Strjkowski.

www.digibuc.ro
 161

lesne a se mantui de vrasmas"1). panä va veni Alexandru

Voda la varstä, ca era atuncia de 15 ani sä tie Bogdan
Voda scaunul tarn, fagaduindu-se precum märturise§te Dlugos
istoricul lesescu i Menovie 70 mii de galbeni de aur turcesti,
iar cum scrie Vapovski 7000 de galbeni turcesti"2).
Ina n'au läsat Le§ii trupurile hatmanilor säi, ci pe Petru
Osdravat ducandu-1 la Liov, 1-au Ingropat acolo. i acolo In
Liov, frate-sau, Episcopul Liovului, de jalea fratine-sau, dupa
ce 1-au ingropat, au murit si el. Scrie Cromer la cartea sa
22 ca dup5, aceastä bataie a Lesilor in Moldova, curand au in-
trat Tatarii In Podolie de au pradat si Tara Ruseasca pan&
la Grodec mai sus de Liov i pana In marginea tarn Belzii.
Scrie Cromer ca dupa ce au sosit Alexandru Vod5, In Tara Le-
§easca, au mersu la craiul Impreuna cu mum-a-sa, Doamna
Maria, la Sambov, ca acolo venise craiul de dupa seimul din
Litva; rugatu-s'au craiului de ajutor fiu-sau, lui Alexandru
Veda*, sa-i dea impotriva lui Bogdan Voda, ce pentru sa manc,u-
iasca craiul de acea Doamna au raspuns cä la seimul viitori va
socoti. Iara Bogdan, vazandu-se curatit de Alexandru Vodä,
s'au asezat in domnie i dupä doi ani a domnii sale (scrie croni-
carul lesesc) ca unul din cei ce era cu Alexandru Voda, anume
Petru, fecior nu cu cununie lui Alexandru VodA, celui batran,
strange oaste, fiind indemnat de Alexandru Voda, asupra lui
Bogdan Voda; intrat-au in tara acel Petru fara veste i afländ
pe Bogdan Voda beat, 1-au omorit. i cu viclesug despre
Alexandru Voda au apucat scaunul tOrii si au pus gand cum
ar putea sa omoare pe Alexandru Voda. Asa scrie Cromer
istoricul 3) iar letopisetul nostru scrie ca dup5, ce au domnit
1) Cromer p. 339: Attributis Alexandro puero bonis in Russia.
Sed res magnae difficultatis, visa in feroci populo et externi dominatus
impatiente et propter Turcarum vicinitatem, qui Bulgariam et ulteriorem
Danubii ripam tenebant. Consultius visum ut alienibus viribus et alieno
periculo tam potentem".
2) Vapowski. Stirea despre tribut in sumä de 7000 galbeni se aflä
si in lotepisetul lui Gr. Ureche-Simion Dascdlul p. 25: Juruind (Bogdan!
7000 de galbeni, sa-i dea pe an; I. Minea: lnformatiile românesti ale
cronicii lui Jan Dlugosz", p. 43: In tratatul de pace se prevedea cà
Bogdan va cArmui tara pând ce Illichino (Alexandru) implineste 15 ani
dând regelui 70 mii galbeni turceti".
3) Cromer p. 340: Satis tune habebant domum reverti Osdrovansurn
palatinum Ioannes frater arhiepiscopus Leopolienisis paucis diebus se-
cutus est moerore confectus. Non multo post Tattarit ubi de strage Russi-
cae nobilitatis acepere magno impetum in Podoliam atque Russiam usque
ad Grodecum oppidum et fines Belsensium populabundi excurrerunt.
p. 341: Samboriae cum esset rex Cazirnir, venit etiam eo Maria Eliae
defuncti Valachorum palatini uxor cum Alexandro filio regis opem
11

www.digibuc.ro
 162

;Bogdan Vodd doi ani, au venit fait veste Petru Aron" si au-
torul aratä omorirea lui Bogdan de cätre Petru Aron1).
Domnia lui Petru Voda Aron: Alexandru Voda vazandu-se
amagit de Petru Vocia, ce se facea fecior lui Alexandru Vodä,
scrie Cromer in cartea 22 ca iar sa fi fost luat ajutor de craiul
Lesescu asupra lui Petru Voda si 1-au asezat in domnia tärii 2).
Iar letopisetul tarii scrie ca au venit Alexandru Vodá tatäl lui
Bogdan Vada, cu oaste a-supra lui Petru vocia 8) etc.
..Numai mä mer de acest Alexandru Voda, ce-1 marturisesc
Jetopisetele cä au fost tatäl lui Bogdan Vodä. Nu stiu de unde
au luat aceasta, eá cronicarii lesesti marturisesc cd. Bogdan
Vodä sä nu fi fost fecior cu cununie lui Alexandru Vocia celui
Baträn. Iar acest Alexandru Vodä, care au avut bataia cu
Bogdan Voda, nu i-au fost tata, ed. Alexandru Vodä, au fost
fecior lui Ilia Vocid si era de 15 ani de vdrsta, cand s'au batut
cu Bogdan Voda si-1 aducea Lesii sa-1 puie domn in scaunul
tarn si Bogdan Vocia era in varsta; ca nu-1 marturisesc scrii-
torii moldovenesti de unde au venit acest Alexandru Voda, de
s'au batut cu Petru Vodd., ca alt Alexandru Voda pe acele vremi
nu se all& scris in cronicele lesesti, fail de Alexandru Voda
feciorul lui Ilias Vocla, ce au luat ajutoriu dela Cazimir, craiul
lesescu, ce-i era var primar. larä pentru moartea lui Alexandru
Voda, scrie Dlugosz Liah ca. 1-au oträvit Petru Vodä, care au
stätut Domnu tärii. i iaste de crezut ca nu la Cetatea Alba
(letop. tarii) au murit Alexandru Voda, ce in Tara Leseasca
otravit de Petru Vodä. Cá de unde avea nädejde, acolo au
nazuit la nevoie Alexandru Vocla
Tot din Cromer stie autorul ca: Petru Voda in cdteva
adversus Bogdanum implorans. Reiecta res ad comitia proxima. At
illi qui ad componendas res Moldavicas designati erant durn moliuntur,
interea Bogdanus a Petro Alexandri senioris notho filio (qui et ipse
sibi ius in dominatu Moldaviae vendicabat et foedus atque societatem
(um Alexandra iniverat), ebrius per dolum interfectus est. Nec multo
post, ipsuinquoque Alexandrurn idem ille Petrus supto foedere de media
tollere conatus est: fecisset que adeo ni se ille subduxisset. Reversus
autem cum praesidio Polonorurn Alexander, nihil tarnen propter hyber-
num temporis anni et quod Petrus in interiora secesserat, agere potuit.
il Grigore Ureche Vornicul-Simion Daschlul p. 27.
2) Cromer carte 23 p. 357: In Moldavia vero per id tempus
Alexandra palatino veneno sublato a suis Petrus, cuius mentionem
superius fecimus, populi favori succesit.
2) Gr. Ureche Vornicul-Simion Daseälul editia C. C. Giurescu
p. 28.
4) Dlugasz: I. Minea. Informatiile rornânesti ale cronicii lui
Jan Dlugosz" p. 43: Dlugosz auzise cá acest Alexandru era libidinos.
betiv si a fost oträvit de unii Moldoveni, carora le necinstise familiile".
N. Costin cunoaste stirea din Dlugosz prin Cromer.

www.digibuc.ro
 163

randuri au trimes sol la craiul lasescu Cazirnir sa-1 primeasca

supt apärarea craiei sale, jurandu-i ca va fi cu priinta craiei,ce
deodata nu 1-au primit. Iara Cromer cronicarul in carte 23
scrie ca au cetit in Cracau, in carnara craiasca, asezamanturile
Moldovei, scrise in slova sarbeascd, ca in anul dela zidirea
lumii 6963 Petru Voda, Domnul Moldovei, au facut juramant
craiului prin nevointa lui Osdrovat, voievodul Tarii Rusesti si a
toti boierii sfetnici, in care se fagadueste Petru Voda sa dea
ajutor craiului lesescu, pe obiceiul vechiu a Domnilor trecuti
de mai inainte de dansul, la ostile craiesti 1).
Iara maicii sale Marii ji lasa targul Siretul cu ocolul lui,
pana cand va face craiul intre dansii alt asezanmt. Aicea
se vede ca Petru Voda si Alexandru Vodd au fost feciorii lui
Ilias Voda, pre carele cum scrie Dlugosz 1-au otravit Petru
Voda; acesta si zice ca acest Petru Voda au fost fecior lui Ilias
Voda 2).
acest Petru Voda din sfatul boierilor sai, intr' acelasi an
au trimis solii sai la Sultan Mehmet, imparatul turcescu, do
au legat bir pe an galbeni 2000, raspunzand Lesii ca nu pot
da ajutor Domnilor din Moldova fiMd înväluii cu osti asupra
Prusilor. Intr'acest an au murit i Than Huniad, vestitul otcar-
muitorul Tarii Unguresti. Iara la al doilea an, au murit
Vladislav craiul ungurescu in vremea nuntii sale in oras in
Praga.
Iarä in anul 1453, Sultan Mehmet, imparatul turcescu, au
luat Tarigradul cu mare jale i grija a toatä crestinatatea,
cincizeci de zile batandu-1, i luarea lui, mai mult zic ca s'a
luat din viclesugul unui anume Ghierluc, care au aratat locul,
unde era cetatea mai slaba. Iara, pe urma nu-1 lasä Dunmezeu
pre acel Grec färä pedeapsa. Perit-au la poarta cetatii si im-
paratul grecescu Paleolog in razboiu.
Sadahmat, Hanul de peste Volga, fugind cu noua feciori
ai sai i cu o sama de marzaci i ispravnici mai de frunte,
au nauzit la Litva ca la niste prieteni ai säi, ce s'au amagit
I) Cromer p. 357: Ita quidem Dlugossus de Petro hoc memorat:
.sed nos et diplomate Moldavico. Russicis sive Bulgaricis literis et
verbis conscripto, quod extat in arhivo regio Cracoviensi comperimus
,anno secundum Russicam supputationem 6963 ab orbe condito (qui
est post Chrtistum natum millesimus quandringentesimus quinqua-
gesirnus quintus) Petrum Palatinum Valachorum in verba regis iurasse
Andrea Odrovanzo palatino Russiae . cum aliis quibusdam proceribus
Polonis id ius iurandurn exigente et recipiente et auxiia regni regno-
'clue more maiorum suorum contra quo suis hostes promisisse.
2) Ibidem p. 357: matri vero suae Mariae regis amitae possesio-
nern teritorii Seretskitargensis, sive fortli Sereti j. confirmasse, usque
ad aliam transactionem cum rege. Unde apparet &Hum hunc esse
Petrum Eliae, filium Alexandri vero tunc exstincti fratrem.

www.digibuc.ro
 164

c5, 1-au prinsu boierii Litvii, prepuind pre dänsul sä

nu fi venit pent,ru risipa LiIvii, i vrOnd sä fuga, din Litva,
1-au agiunsu Litvenii pre acel han dupa Chiev i 1-au prinsu,
puindu-1 la inchisoarea Komna i acolo au Lost inchis pan&
la moartea lui.
Sidor mitropolitul Chievului, care s'au intämplat si la
soborul dela Plorenta, pre carele 11 fäcuse cardinal papa Eu-
geniu dela Räin, sträns-au multà slahtä ruseascä i oaste.
de au mers inteagiutoriu imparatului grecescu la Tarigrad,
unde multä vitejie au arätat, ce precum s'au scris mai sus
cA au rämas izbända la Turci, luand Tarigradul cu mare scldere
creStinilor tot pentru päcate, de-1 stäpänesc Turcii pänä
astäzi" 1).

4. Domnia lui stefan Voda si räzboaiele sale cu Mateias Craiul,

cu Radul Vodä, cu Turcii i cu Albrecht crainl
lesesc si cum fac Lesii craiu non.
Domnia lui Wfan Vodl celui Bun, feciorul lui Bogdan
Vodd. Logofätul Nicolae transcrie venirea lui Stefan cel Mare
cu ajutor dela Munteni i luptele lui cu Petru Mon ia Joldesti
1) Cromer p. 357: .,Indidem autem cornperimus hoc anno hum:
ipsum palatinum una cum consillariis suis missise oratorern ad prin-
cipem Turcarum Mahometem ut pacem ab eo duum millium aurerorum
tributo redimeret. Nam ist post subactum Constantinopolitanurn
imperium vehementer vexabat Valachicum: et distinebantur tune Poloni
bello Prussico, ne sociis et clientibus opern ferre possent. la. 358.
Moartea lui Huniad $i Vladislav. Ladislau rex in ipso nuptiarurn appa-
ratu Pragae obiit, sive ex repentino morbo, seu veneno". Moartea lui
Huniad este $i in Bonfin la p. 355, iar a lui Ladislau la pag. 361.
Totusi Costin a eopiat aceste $tiri referitoare la Unguri din Cromer.
p. 344: Nec multo post, nihilo tarnen minus Mahornetes insequenti
animo earn urbeau obsedit et acriter expugnavit et post quinquagesi-
mum obsidionis diem Gerlucae cuiusdam Graeci proditione cepit et im-
peratorem Constantinum Paleologum fortissime dimicantern ad portarn
urbis interfecit. p. 343. Sadachmetes vero fugiens cum novem filiis
familiaribus sive purpuratis, quos Murzas et vlanos iffi vocant, in
Lituaniam, tanquam ad amicos sese recepit. Sed eum spes sua fefelit. Nam
captus a Lituanis, et cum paulo post Kioviam fugisset, e fuga retractus
Cavune in custodia usque ad mortem asservatus est. p. 344. Nicolaus
pontif ex isidorum metropoliten Kioviensern legatum misit Constant-
nopolim: Qui Cardinalis factus ab Eugenio et a Russis suis quod
cum Latinis in consilio Florentino coniuxisset, pulsus Romarn reverterat.
Cum autem in metu Turcice clasis penetrare eo non posset ad Alphonsi
Aragonurn et Venetorum regem confugit. Ab ea igitur classe devicta et
disiecta ad Imperatorem Constantinopolim deductus est.

www.digibuc.ro
 165

s,i Orbic din cronicarii Grigore Ureche - Simion Dascalu11).

Venirea lui stefan o motiveaza Costin a.stfel: Cumu-i firea
Moldovenilor gata la donmie nouV2). Scriu cronicarii lesesti
O. au pribegit Petru voco, Aron, ce nu s'au lasat Petru Voda
cu atata, dupd ce s'au dus ìn. Tara Leseasca, precum vom arata
mai jos. Iara letopisetful Moldovenilor scrie ca au prinsu $tefan
Vocla pe Petru Aron 0 1-au omorit, ce nu sa tocmeste, nici
iaste adevarat".
Copiaza apoi strangerea Oxii la Direptate din letopisetul
tarii3) si adaoga: atunce si se cunoscu $tef an Voda ca va
fi plecat mai mult spre razboaie decat spre pace" 4) Din acelasi
izvor scrie pradarea tarii Secuesti de catre $tefan in 6969 si
ränirea Domnului in 6971 la glestia de o pucä la cetatea
Chilia. Mai mult nu scriu letopisetele WU, ce au ispravit
la Chilia" 5).
Casätoria lui $tefan cu Evdochia dela Chiev in al saptelea
an al dcmniei, luptele dela Chilia i Cetatea Alba din 6973,
cucerirea lor i zidirea manastirii Putna la 10 Iulie 6974, aunt
transcrise cuvant cu cuvant din aceiasi cronicari 6).

Razboiul lui Mateias, craiul ungurescu cu $tefan Vail"

Pricina ostirii lui Mateias craiul, asupra lui §tefan Voda
o aerie pre largu Mehoveia (?) istoricul lesescu la cartea
sa 26 (?): dupd ce au biruit stefan Voda, era atuncea In
razboiu cu Petru Vocla i un Berendel, ce tragea nadejde
acela de domnia WU; au nazuit amandoi cu Petru Voda In
Tara Leseasca la Cazimir, craiul lesesc, rugandu-se de ajutoriu
sa le dea impotriva lui $tef an Voda. Ce craiul lesesc avand
de mai intai prietesug. begat cu $tefan Voda, nu le-au dat
nicio naclejde. Deci Petru Voda Aron cu Berendel au
trecut in Tara Ungureasca la Mateias Craiul, rugandu-1 de aju-

1) Gr. Ureche Vornicul-Sirnion Dascalul pp. 28-29.

2) Mihail Kog5lniceanu in Letopisetele Moldovei o atribue pe ne-
drept lui Miron Costin.
3) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dasc51ul p. 29.
4) Si aceastä frazd este consideratä de Kog5lniceanu ca fiind a
lui Miron Costin.
5) Gr. Ureche Vornicul-Simion DasCalul pp. 29-30.
6) Ibidem pp. 30-31.

www.digibuc.ro
 166

toriu" 1). Expeditia lui Mateia§ in Moldova este copiatä din

letopisetul tärii cu mici deosebiri 2).
Ureche spune cä, Mateia§ cu cei 40 mii Unguri a trecut pe la
Trotu§, Logofätul Nicolae, pe la Oituz i mai intrege§te: Avea
Stefan Vodä ajutor i dela Cazimir, craiul lesescu: insä sa tam-
pine §tefan Vodd pe Mateias craiul la largu nu cuteza, ce-1 a§-
tepta sä-1 poat d. lovi mai tare la stramtoare" 3). La predecesorii
autorului, lupta s'a dat in reväxsatul zorilor, la el: noapte, când
toate se väd mai strasnice §i mai groaznice, au aprins tärgul" 4).
Tot Costin precizeaza cä Moldovenii ii taia cu coasä, cu
fu§turi i cu topoare pe ea:0 tâmpina" ca au perit zece mii de Un-
gun i Berindel (in letopisetu1 tärii 12 mii). Iarä singur Mateias
craiu cu câti s'au aflat längä dansul atuncea, ränit cu trei rane,
cum scrie Cromer, läsând toatä tabära au scäpat peste munti.
Iarä stefan Vodä dui:a izbändä i biruintä asupra Ungurilor,
indatä trimise solii säi cu daruri din dobânda sa la Cazimir.
craiul lesesc, si-1 anal% in Litva in ora§ in Vilna, solii lui Stefan
lioda, multämind craiului de ajutoriu. poftind i inainte sä
lipseascä ajutoriu 5).
Iarä Bonfin, istoricul unguresc, scrie cä nici cum nu pri-
me§te aceastä izbandä a lui Stefan voda, ci el laudä in partea
lui Mateia§, craiul ungurescu, vränd sä acopere ocara Unguri-

1) Gresit indicat Miehovie, ci Cromer in cartea 26 scrie pricina

astfel: p. 398: Tres de principatu sive aliquandiu certarrunt Stepha-
hus Petrus et Berendeius: ad extremum a Stephano reliqui duo eiecti,
ad Cazirnirurn confugerant. Sed curn is nihil opis ipsis afferent atque
adeo Stephanum principem esse iuberet, Berendeius in Ungariam pro-
fectus Mathiae regis opern imploravit.
2) Gr Ureche-Simion DascAlul pp. 31--33.
3) Praza s5 timpine.... a acrahgat-o Costin si, la räzboiul lui Bog-
dan, tatAl lui Stefan cel Mare, cu Lesii, care veniserg cu Alexandru, fiul
lui
4) Bonfin p. 397: Vix ita disposuerat, cum sub primam noetis vigi-
liam hostlis advenit ligneam urbern vimineo muro circumseptam, atribus
repente partibus immisso incendio adoritur, maximus utrinque clamor et
tumultus oboritur Valachi immiso per urbem igni, intro penetrent injectu
utrisque ignis per caecam noctem...
5) Cromer p. 399: Desiderata tune esse dicuntur Ungarorum ad
decem millia Rex tribus vulneribus acceptis per ignotos montium tra-
mites. Miserat autem Moldavas Cazimiro regi Vilnam dona de hostium
spoliis victoriae ac suae argumenta et in posterum consilium et auxilium
ab eo petebat.

www.digibuc.ro
 167

ror" 1). Istvanffe biruinta lui Stefan Vodä o scrie deplin asupra
lui Mateias craiu" 2). Iar Mateias craiul, daca au scapat deodata
la ArdiaI, au dat vina boierilor sad si Ardelenilor cum sä se fi
ajunsu cu Stefan Vocla si li-au dat galbeni de aur 400 mii" 5).
Pregatirea cu oastea lui Mateias si solii trimisi de Cazimir la
Stefan sa-1 asigure de ajutor impotriva regelui Ungariei, sunt
luate din letopisetul Tarii.4). Tot din Cromer este stirea clespre
pacea lui Mateias cu Frederic, imparatul nerntesc, precum
despre solii trimisi la Cazimir, ca sä-1 sustie la cnezia Boemiei 5)
Intrarea lui Stefan In Ardeal, de au predat Tara Säcuiasca, im-
pacarea acestuia cu Mateias i cedarea cetatilor Balta si Ciceiul
lui Stefan, sunt copiate iin cronicarii Gr. Ureche-Simion Das-
calul 6).
Frada lui Stefan in Ardeal o motiveaza astfel Logofatul Ni-
colae: Bine a zis un poetic (scriitori de stihuri) Cand nebu-
nesc Imparatii, piare norodul".
Tara dupia ce au legat pace Mateias craiu cu Stefan Voda,
trimis-au si Cazimir, craiul lesescu, soli la Stefan Vodä anume
pe Dobieslav Bisovski, castelianul Belzii, si pe Stanislav Tecen-
ski, feciorul lui Ioan, castelianul de Cracau, mai intarind prie-
tesugul craiului cu Stefan WO,. i adaogand i aciasta ca sd nu
ostiasca asupra nimarui Stefan Vodá, fara stirea craiului le-
sesc. Asijderea i craiul nici pe un neprieten al lui Stefan Voda
sa nu-1 primeascá supt apararea sa, i pornindu-si solii Stefan
Vocia in luna lui Iulie. Tara Insusi s'au intorsu la Vislita. Iara al
doilea an, dupa ce au asezat Intre dansii, viind craiul in Liov as-
tepta venirea (let 1466 Ghen) lui Stefan Voda la dânsul, pentru
sa faca singur intaritura i legaturi de pace.
Ce au räspunsu Stefan Vocla solilor craesti, ca acea data nu
poate sa mearga, la craiul, pentru multe valuri, ce are despre

1) Bonfin p. 397: Namque septem, ubi illuxit, Valacharum millia

caessa, ex numero comperta sunt: ex Ungaris Mille et ducenti, Laeteri
magna ex parte saucii Mathias sagitta saucius generose non sine perk-010
pugnav it.
2) Nicolaus Isthuanffius Regni ilungarici historia post obitum glo-
riossimi Mathiae Corvini Regis" nu trateaz5 domnia lui Matei Corvin
eu lupta dela Baia.
3) Cromer cartea 27 p. 399: Verum quator centenla minibus au-
reorum emuleta Transyvaniensigm coactis, novum exercitum comparabat
4) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dasalul p. 31
5) Cromer, p. 409: Pax inter Fredericum et Matemm.
6) Gr. Ureche-Simion Daseálul p. 32-33.

www.digibuc.ro
 168

Turci si despre Unguri. Poate fi ca avea i prepus despre o seama

de sfetnici, ca mergand la craiul lesesc sa nu-1 opriasca (la oa-
meni mari i prepusuri mai mari). Iara inaintea solilor craesti
Stefan Voda au facut juramant craiului, adeverindu-1 pe alta
data, ori la Camenita, ori la Colomeea, ori la Sneatin va veni In-
susi cu sine la craiul, numai stire sa aiba de venirea craiului cu
doua luni mai inainte" 1).
Pre atuncea au nernerit soli si dela Hanul tätarescu Men-
gligheri la craiul lesescu. Ridicatu-s'au multime de 'Mari des-
pre Volga" 2).. i invingerea lor la Lipinti de catre atefan Voda
din letopisetul tarii 3).
Scrie Strjkowski cronicariu ca intr'acel razboiu au cazut In
robie la atefan Voda un ficior a Hanului i sa fi trimis Hanul de
peste Volga soli la atefan Voda sa-i sloboaza feciorul din robie.
Ce atefan Vodd, vazand solia Hanului cu simetie trimisa la dan-
sul, au poroncit de au omorit pe feciorul hanului Inaintea soli-
lor acelora, apoi au poroncit de au intepat pe soli aceia, numai
pre unul au läsat cu nasul i cu urechile taiate, sä spuie Ha-

1) Crorner p. 399: Ad Stephanum vero in Valachiam missi Dobes-

laus Bissovius castellanus Belsensis et Stanislaus Tencinius Ioannis cas-
tellani Cracoviensis filius, ut cum polliciatatione auxilii regi confirma-
rent et locus tempusque, cum eo constituerent ubi is praesens solenne fi-
delitatis ius iurandum regi daret. Convenit renovatum est foedus cum
prornissione mutuorurn auxiliorum, adiectis Ilis conditionibus. Ne Mokta-
vae insciente et invito Rege cui quam bellum faceret. Rex vero ne accep-
taret hostes eius, qui ad Palatinatum adspirarent. Ipse rex dimissts
legatis sub finem Junii Cracovia profectus. p. 402: In sequenti anno Ca-
zimirus rex sub finem Januarii Cracovia descedens in Russiam contert.
dit. Stephanurn palatinurn expectans ut ab eo fidelitatis iuramentum ex
constituto acciperet. Verum ille cum alio multa tunc Turcicae et Unga-
ricae incursionis metum causificatus ie vera aut falso nonnulorum re-
gionum consiliarorum indicio, ne a rege caperetur, deterritus, tune non
venit. Ius iurandum tarnen Ioanni Muziloni palatonino Podoliae et Spi-
ceni Jaroslavio succamerario legatis regis ad se missis dedit: postea Se
Cameneciam, vel Colomeiam, vel Sniatinum ad regem venturum esse
modo ut duobus mensibus ante dies certa sibi praestitueretur.
2) Ibidem: Adfuit autem Mengliceris novi Tattarorum prin-
cipis legatio p. 405: Per quos dies Tattari Zavolgenses hoc est, qui ultram
Volgam sive Rha fluvium habitant.
3) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dascrtlul p. 34.

www.digibuc.ro
 169

nului ce au väzut. De aceasta scrie Cromer si Dlugosz si Me-

hovie istoricii" 1).
Acest mare capitol se termina, transcriind din cronicarii
Ureche-Simion Dascalul sfirqirea manastirii Putna2).
Räzboiul lui stefan Vodä cu Radul Zavistie, muma
tuturor rautatilor in lumea aceasta iaste. Scrie cronicarul le-
sascu ca pe vrernea ce stia Stefan Wdä ca se apropie vreme sa
mearga singur la craiul lesescu, precum se fagaduise F4 se pogo-
rise cu 3000 de oameni spre Tara Ruseasca, sa astepte venirea
lui Stefan, ce iaräsi price cu Radu Voda impiedica pe Stefan de
nu putu merge insusi la craiul lesescu. Iara soli au trimis Stefan
Voda cu carti iscalite si cu pecetea sa, in care se adeveria cum
la anul viitor in luna lui Mai va merge la craiul. Simtise craiul
lesescu de gatirea lui Stefan Voda asupra Radului Voda, i In
mare grijd era craiul ca sa nu ajunga Radul Vocla la ajutorul
Turcilor i sa nu fie apoi risipa Tarii Moldovei. Iara de venirea
lui Stefan Voda, Ir4elegand craiul, s'au asezat in ,,ase lunl, dupa
ce se va da stire lui Stefan Voda dela craiul, sa mearga Stefan
Voda la craiul si atunci se intoarse craiul la Corcina" 3). Logo-
fatul Nicolae copiaza arderea Brailei de catre Stefan, lupta aela
Soci dintre acesta i Radu i cutremurul, din letopisetul tärii4).
Macar ca firescu lucru iaste acesta cutremurul, cand se tfimpla.
Iara pot sa zic ea semne i aratare cutremurul vremurilor vii-
toare iaste, precum i atuncia au insemnat mare varsare de sange
1) Strjkowski Cronica Polska Litewska p.; Cromer p. 405: In Vale-
chia vero ter opportunitate locorum utentibus Valachis cum Stephano
palatino profligati Tattari retrocesserunt, filio ducis amisso. Quem cap-
tivum cum a patre minaci legatione repeteretur, Stephanus praesentibus
centum legatis dissecari et rnox ipsos quoque legatos palis suffigi iusit,
uno excepto, quem truncato naso et auribus nuncium ei gestae ad Ma-
niacum remisit. In Miehovie si Dlugosz nu se Old pedepsirea soliei tätà-
resti. Trirniterea la acetia e gresitd.
2) Gr. Ureche-Simion DascAlul. p. 34.
- 3) Cromer p. 405: Undecim autem septimanis Corcini commemo-
ratus Cazimirus relicto ibi legato Pontificio in Russiam cum iusto prope
exercitu trium millium hominum contendit, ut a Stephano Moldavo pro-
missum ius turandurn exigeret. Verum is bellum cum Radulone Tran-
salpinae Valachiae palatino causificatus non venit, sed missis oratoribus
atque literis suo et procerum suorum signis signatis ad calendis Maias
anni, sequentis venturum se esse promittebat. Interim autem ub rex
bellum suurn curn Radulone interciperet orabat. Quae quidem res fuit
curae Cazimiro, verentino Radulo implorato Turcarum auxilio, mali
aliquid Moldaviae conciliaret. De adventu que Stephani constituturn, ut
sine omni excusatione adesset intra sextum mensem, exquo a rege ac-
ci retur.
4) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dascalul pp. 35-36.

www.digibuc.ro
 170

giugul pägänului in biata Moldova si in alte pärti crestinesti,

pan& astäzi, pre cum vom scrie la randul au".
In anii dela Hs. 1473 Mateias, craiul Ungurescu, au trimis
16 mil de caste cu Thoma Tarcet de au prddat pe supt munte in
Tara Leseascd.. A.%jderea Sultan Mehmet, impäratul turcescu, au
prädat tara Bosniei si Wand cetate Joita, cu multd ru*ine s'au
intorsu, läsand tunurile toate inecate in apd" 1)
Al doilea räzboiu ce au avut Radu Vodä cu Stefan Vodd
Domnul Moldovei la Izvorul Apei in anul 6981". Costin mot-
veazd astf el acest räzboiu Inimile mari mai mari lucruri ray-
nesc de multe ori a lace si a se läti peste hotarele sale". Expe-
ditia lui ptefan cu Basarab in Tara Româneascä i lupta cu
Radul Vodb, sunt transcrise din compilatia Gr. Ureche-Simion
DascAlul 2)
La acestia, scaunul Domnului se afld in cetatea Dâmbovita,
la Costin, in Bucuresti. Precum scrie Strjkowski si Cromer 15,
sat-au Domnul pre Basarab WO, in Tara Munteniascd si au
domnit o hmä 3). Dupd aceastä izbandä, Stefan Vocla trimis-au
solii sdi la Cazimir craiul lesescu, fäcdndu-i *tire de izbändä asu-
pta Raduhii Voclä, trimitänd si 28 steaguri, luate dela Radul
Vodd, ardtând cA si Domnu au pus pre Basarab Vocla, in locul
Radului Vocld" 4). Din letopisetul tärii scrie cä Stefan a cerut
ajutor dela Cazimir, pe care i 1-a trimis, precum i rdzboiul din
1475 dintre Radu, venit cu ajutor turcesc, i Basarab
In cronica noasträ nävrapii de altd data sunt înlocuii cu
eambulurile. Din acelasi izvor a luat stirea despre cucerirea ce-
tätii Teleajenului si rdzboiul dintre Unguri i Tepelus 6). In
-schimb omite lupta dintre Stefan si Basarab 7).
De vestita izbancla a lui Stefan \WA ce au bktut pe Turcin
este capitolul cu titlur Räzboiul lui Stefan Vodd, cand s'au batut
cu Turcii la Vaslui la Podul Malt, väleatul 6983" din cronicarii
Ureche-Simion DascAlul s). Scrie Ioan Strjkowski carte 20 za-
,...
ciala 3 la o sutä de mii de trupuri sä fie cazut inteacel rdzboiu,
n Cromer p. 413: 1474 An. Matheias enim rex sex milium hominum
duce Thoma Tarcio in sub montanam Polonine oram imissit. p. 414: Ad
-haec Mahometes Turcarum imperator cum valido exercitu Bosnam inva-
serat et Iaice arcem acerrime opugnabat, sed repulsus cum ignominia de-
mersis in profulente bombardis abscesit.
2) Gr. TJreche Vornicul-Simion Dascálul p. 36-37.
3) Stirea se aflà si in letopisetul Ora p. 37.
4) Cromer p. 413: Attullerunt autem ii nunci regi viginti octo mili-
taria signa de hoste capta.
5) Gr. Ilreche Vornicul-Simion DascAlul p. 38.
6) Ibidem p. 39
7) Ibidem.
8) Ibidem pp. 39-40,

www.digibuc.ro
 171

precum zice Strikowski cd au vdzut cu ochii sdi grdmezile de

oase, uncle au fost acel rdzboiu la acel loc, viind el din Tara Tur-
ceased la anul 1575 si era si trei cruci de piaträ, puse in semnele
acei vestite biruinte a lui Stefan Vodd" 1).
Ndvälirea Radului Vocla, lupta cu Sendrea Hatmanul, cum-
natul lui Stefan cel Mare, moartea lui la Rämnic, lupta lui Ste-
fan cu Radul, asezarea hotarului la cetatea CrAciuna din gura
Milcovului, deasupra Odobestilor, zidirea caselor domnesti la
Vaslui, intrarea in tard a Cazacilor Lobodä si Nelevaico. Inne-
carea acestora In Nistru, descálecarea tärgului Iai i zidirea
bisericilor Sft. Nicolae i Dumitru, cununia cu Voichita, toate
aceste evenimente, sunt din letopisetul tárii 2).
La acest capitol Costin aduce urmätoarele stiri: Rugatu-
s'au Stefan Vocld, prin soli craiului le.sescu, ca sä se apropie craiul
cu ostile sale spre Tara Ruseascä, sa fie mai aproape de S'tefan
Vodd i auzind Turcii aproprierea lui sä aibe grijä. Ridicat-au
Stefan Vodd atuncea pre multi din prostime la statul de ncrnis,
pentru räzboaiele ce au avut si ardtánd i vitejie la acele raz-
boaie 3).
Trimis-au Stefan Vocld si la Sultan Mehmet soli cu daruri
facä jalbd c. niste oarneni I'M din Tara Turceascd, au venit
de au prildat tara si cdutat a-si apdra tara de acei oameni
rdi, cum au putut, socotind cä ce au fdcut, frä tirea i tärd
porunca Impärdtii sale au fäcut; stiind Stefan Voclä, cd nu se va
läsa cu atáta sultan Mehmet, Impdratul turcescu, nici va uita
perirea ostii sale de Stefan Voclä.
Asisderea i papii de Ram si lui Mateias, craiul unguresc, au
trimis Stefan Vodd daruri, poftindu-i si pre clansii de ajutoriu
impotriva asa de obste vräjmas a toatd crestindtatea. lard Ma-
tias, craiul unguresc, indatd au luat asupra sa acea izbAndd a lui
Stefan Vodd; läudându-se, .au repezit cdrti pe la megiesi, dänd
stire cd ispravnicul sdu, Stefan Vocid, au bätut pre Turd. Bazar
cb, nu de mult mai inainte petrecuse rusine mare de ispravnicul
'sdu Stefan Vodd, cdnd au fost trimis 6000 de Unguri cu serdarul
sdu Maer Balas sä prade In Moldova.
Intr'acest an, venit-au soli la Cazimir, craiul lesesc, trimisi
1) Strjkowski Carte 20 zaciala 3.
2) Toate evenimentele dela punctul 2 se aflà in letopisetul Varii
publicat de Kogälniceanu in Letopisetele sale, si nu se gäsesc in editla
C. C. Giurescu.
3) Cromer p. 479: Ad Cazimirium deinde in Lituaniam, quo ist
'past initium anni sese receperat nUncios et quoniam, facile intellige-
bat, non esse quieturum Mahometem, petivit ut rex curn exercitu in
RUssiam propius accederet vel solo nominis sui terrore Tuream repres-
surus etius iurandum.... Plurimos autem agrestium Stephanus fortitudinls
ergo in equestrem ordinem transtulit.

www.digibuc.ro
 172

de Isac Trapezineanul a Husan Cazanilor, indenmand pre cra-

iul lesesc asupra Turcilor si dela craiul lesesc acesti soli au trecut
la alti Domni crestinesti, tot cu Indemnare asupra Turcilor 1).
Iara Stefan Voda nu parasia a trimite soli la craiul lesesc,
rugandu-1 de ajutoriu impotriva Turcilor, ca Intelesese stefan
Voda, din iscoadele sale, precum Sultan Mehmet strange mul-
time de osti la Odriu. Sfatuia Litva pe craiul Cazimir sä apere
pe stefan Vodä In Moldova de Turd, cu toata puterea sa, sa-i
fie ca un perete Moldova, decat pierzand-o, sa-i fie a se lupta
cu Turcii pentru Tara Leseasca, ce nimica n'au folosit, nice au
plätit aceste sfaturi pre Cazimir craiul, nice indemnare i pof-
tale alor sal: Ce se stransese toti sfetnicii la craiul in Lubin in
luna Julie: fost-au 15 zile voroava pentru Turd i pentru Stefan
Vodä j acolo cu mania s'au sculat cu sfatul domnilor tuturor
asupra cariului, Dies lav Ritvanski voevodu1 Cracaului, Janii Ri-
vanski castelianul Sandomirului i marsalacul craii, zicand
Craiului ca nu nebägare de seama a lui, precum i tata-säu
frate-sau ca niste blestemati cräia leseasca, care o au luat In
floare, si acmu nu numai de neprieteni, ce si de netovarasi i ne-
cuviosi, i despre Litva rau, care din putere i statul ei s'au risi-
pit i s'au scurtat i Imputinat. Iara cu aceste voroave a lor altä
n'au ispravit, fart, cat ca au trimis Cazimir soli la sultan Meh-
met pe Martin Vrocemoski, stolnicul Cracaului, poftind pre
impäratul, aducandu-i aminte prietesugul vechiu, care era In-
tre impäratii Turcesti cu craii lesesti, sa-si päräseasca ostile dea-
supra Mbldovei, care iaste supt apararea craiei lesesti. ca intr'alt
chip, toatä puterea sa craiul Cazimir impotriva celor, ce s'ar
ridica asupra alor säi, i-a cauta a o pune, macar ca m9.1 inninte
fiind de toti rnonarsii crestinesti Indemnat Cazimir craiul asupra
1) Cromer p. 419: Ad Mahometem quoque ipsam legationem cum
donis inisit, questum ditiones suas a latrunculis ex Turcia profectis in-
festas esse, eamque manum a se profligatam meritas poenas sibi dedisse;
rletebatque ut reliquos ex eo numero, q& evasissent, ad supplicium sib!
Mahometes dederet. quando quidem credibile esset iniussu eius factum
esse quicquid factum est. Pontifici quoque maximo et Ungarorurn regni
dona misit de manubiis, opern eorurn contratam potentum et communern
Christiani nomini hostem implorans. Adnixus est tarnen Mathias gloriarn
illius victoriae in se transferre dirnissis quoque versus literis quibus iac-
tabat a praefecto suo Stephano palatino Turcas, profligatos esse. Nec
multo ante tarnen ipse non conternnendam cladem ab illo ipso praefecto,
quern admodurn videri volebat, suo aoceperet cum sex millia Ungarorum
Maier Balasso duce ad vastandam Moldaviam misisset. Nec ita multo
post advenit ad Cazimirum Isacus Trapezuntius Husan Cassani legatus
ad suspiciendum contra Mahometem bellum, regem eo hortans. Inde
vero cum benigno responso dirnissus ad caeteros principes Christianob
eodem de re aucturus profectus est.

www.digibuc.ro
 173

Turcilor. De au gresit ceva stefan Voclä Sultanului, acea gre-

*alä cu sfatul tuturor sfetnicilor trebue sä, deslege giudetul.
Iarä Turcii atuncea au pornit 70 de galioane la Cram 0 au
poroncit Tätarilor, care neputâncl-o Tätani mai !nun apära, a
sasa zi o au luat Turcul supt ascultarea sa cu viclesug §i do-
bändind cetatea, indatä pre nemisi cu femeile i cu copili sai,
Impreunä cu singuri viclenitori § cu Hanul Crämului MenglEterii
cu doi frati a lui, cari ori din Intäm.plare veniti acolo, ori de
frica, au venit dela carnpu ca sä scape in cetate, pre toti i-au
trimis la Tarigrad. Iarä pre prostime läsändu-i pe loc, pänä, la
o vreme, apoi i-au mutat pre aiurea; pre negutitori, pre soli si
alti cerca tor] pre tott 1-aa =alit; numai uii gallon ce avea in
lontru 150 de copii tineri, luati din Kefe pentru spurcata sodo-
mie a prea curvarului Turcu, I ce era dobändä mai bunä au dus
la Sultan Mehmet, ffind ispravnic pre acel galion ungurescu
(iatä i pezevenchii Greci) i acest gallon era despärtit de alte
galloane si era 24 de Turci pentru apärare1). Aceste le scrie
1) Cromer p, 419: Non intermisit Stephanus nunciis aliis post alios
ad regem missis auxilia petere contra Mahometem, quem Adrianopoli in-
gentem bei1 apparatum facere, ab explora'ioribus didicerat. Et suadebant
quidem Lituani, ut rex tarn insigne Poloniae et Lituaniae contra Turcas
propugnaculurn, Moldaviam summa ope defendere potius, quarn ea amissa,
seu ocrius prodita, de reliquo suo dominatu dimicaret: Nihil ne Polonici
quidem senatus preces atque monita idem suadentis, cum ad quintam
diem Julii Lublinum ad eum non infrequens convenisset, et quindectrn
diebus ea de re consultasset. Derslaus Rithuianius palatinus Cra-
coviensis et Ioannes Rithuianius castellanus Sendomiriensis et Marsalcus
regni approbantibus caeteris graviter in regem invecti sunt quod per
ipsius patrisque et fratris eius negligentiam et conniventiam Polonorum
regnum, quod ipsi florentissimum accepissent, non modo ab hostibus,
verum etiam ab ingratiis sociis et male foederatis Lituanis, quos ipse in
potestate haberet, miserabiliter afflictum et aocisurn esset. Nihil tarnen
aliud clarnoribus et hortationibus tunc efectum est, quam ut mitterertur
ad Mahometem orator Martinus Vurocimovicius dapifer Cracoviensis
postulatum et monitum pro vetere amicitia, quae inter Polonorum ac
Turcarum reges constaret, ne ille Moldaviae, quae in ditione regis Polom
esset, bellum facere pergeret. Aliter coactum iri Cazimiruin bellum suis
illaturn summa vi propulsere, qui nunc quorum vis principum precibus
et cohortationibus adduci se passus esset. ut Turcas bello lacesseret. Si
quid Stephanus in Mahometem pecasse videretur, communium consilia-
riorum arbitrio causam cognosci oportere. Interea Mahometes septua-
ginta naviurn classe in Tauricam Chersonesum missa, Tattaris vero curn
equestribus copiis praesto esse iussis, Capham sive Caphatam urbem
terra marique obsedit: et quamvis reiecti essent ab oppidanis Tattari,
tamen intra sexturn diem in potestatem suam redegit. Capta urbe, nobi-
litas cum uxoribus et liberis, ipsisque proditoribus et Mengligere Tau-

www.digibuc.ro
 174

cronicariul lesdscu dintr'un pisar crdescu, carele pe acea vreme

s'au intämplat la Cram, trimis de Cazimir craiul lesescu la
Menglicherii Hanul.
lard cand s'au intors solul lesesc Martin Vrocimoski dela
impáratul tureescu, au spus craiului cum au flat pre Sultan
Mehmet in Bulgaria. la Varna, cu nenumdrate osti viind spre
Moldova asupra lui Stefan Vodä. Acest rdspunsu au adus craiu-
lui dela Sultan Mehmet, impäratul turcescu, precum. bucurosu
ar fi fost sd faca in destul poftei craiului, de nu 1-ar fi aflat
purees din Odriu cu osti asupra Moldoveanului, zicând el acea
ostire pentru rugamintea Muntenilor si a Tätarilor, birnicilor
sal face, pre care nu-i poate sd-i päräseascd. Ar fi dat pace Mol-
clovenilor, de nu ar fi oprit birul legat pe an si de ar fi slobozit
si de ar fi intorsu cetatea Chi lia.
Scrie cronicarul lesescu ca repezia Stefan soli dupd soli la
craiul lesescu pentru agiutoriul. arätandu-i precum toti Moldo-
venii, väzându-se acoperiti de atata multime de Turci, cinesi de
sine se socoteste, si pre dânsul singur Il lasä. Iar de ar vedea
ajutorul crdescu, toti vor sta pe làngä dansul i alte ca acestea
ardta Stefan Voda, lui craiu. Intelegänd craiul acestea, porun-
cit-au sä Mearga toatä Tara Ruseascd, Podolie si Tara Belzii sä
stea de sträjä la margine. lard ajutoriu n'au vrut sd-i dea" 1).
ricanorurn Tattarorum principe, ac duobus fratribus eius, qui sive for-
tuito eo tune venerant, sive servandi sui causa ex agro in urbem se re-
ceperant, Constantinopolim translate. Plebs dimidia parte facultatum
multata in suis sedibus aliquandiu relicta est: postea tarnen et ipso alit:-
iraducta. Moldavi mercatores, legati et exploratores centum sexaginta-
omnes truoidati. Una tarnen navis quae centum quinquaginha ephebos
Caphensium formossimos contumeliae et libidini barbari tyranii destl-
natos et luculentam supellectilem ex praeda coactam ferebat praefech
qui Grecus erat: opera a coeteris segregata ac Tuncis viginti quatuor cui
praesidii causa in ea fuere.
1) Cromer p. 419: Haec cum celeri nuncio scribae cuiusdam regli
qui ad Mengligerem Tattarum allegatus erat p. 422: Redierat enim a Ma-
hornete Turcarum imperatore Martin Vurocimovicius, renunciaba.t que
in Bulgaria apud Varnarn se eum cum ingentibus copiis in Valachiam
contendentem reperisse. Fxpositisque, mandatis regis responsum ab ea ac-
cepisse, ilium postulate regis facturum fuisse, si ea apud Adrianopolim
in provinctu ac non iam in expeditione et itinere accepisset. Transalpi-
nensium Tarttarorumque sibi vectigalium querelis et precibus excitum,
bellum illud suscepisse; eis deesse non posse. Datururn tarnen etiam turn
pacem Moldavo, si is tributum ipsi penderet captivos remiteret, Kiliarn
urbem ab ostia Danubii sitarn Besserabibus restitueret. Conse-
quebantur autem eum ipsius Stephani nuncii alii post alios nunciantes
regi Tataros quidem ingenti de& ab eo profligatos fugatosque usque ad
Borysthenem praecla omni impedimentis. Contra Turcas vero non satis

www.digibuc.ro
 175

Kázboiul lui Stefan Vocla eu Sultan Veda Mehmet nand s'au

bitut la Valea Alba la tinutul Niamtului". Expeditia Turd.-
lor, incercarile lui atefan de rezistentk precum i descrierea
luptei, sunt redate cuvant cu cuvant din cronicarii Ureche-Si-
mion Dascalul 1). La acestia pricina räzboiului este in legaturä
cu cetatile Chilia i Cetatea Alba, Plate de Stefan; La Costin
Necazul pentru atata paguba ce-i Meuse". Tot la primii, Turcii
veau pedestrime cu pusti, la Logofätul Nicolae, cu tunuri. Din
letopisetul tarii scrie: atefan dupa ce au pierdut räzboiul, au
mers in goana dupa Turci si au scos mult plian ce luase din
tara", dar adaoga: Iarä letopisetele streine nu pomenescu de
acea goana, cum sa fi mersu atef an Voda 'Ana la Dunäre; iara
iaste si de crezut, ea cine era Stefan Voda ori cu ce mijloc se
va fi nevoit spre räscumparare despre Turci".
' Scrie cronicaru lesescu cä au trimis Sultan Mehmet, dupa
rasboiul ce-au avut cu ptefan Vodd, soli la Cazhnir, craiul le-
sescu, cu daruri. Asijdere i dela hanul tatarescu- tot pe acea
vreme, pentru prietesugul amánduror cu craiul lesescu i zicea
cronicarul le.7escu: ce pricina ar fi fost pofta lui Sultan Meh-
met dela craiul, nu aflu, fara cat grija lui sa nu sa uniasca cres-
tinii asupra lor i pentru scaderea ce au facut lui atefan Voda
tarii, sa, nu traga Cazimir Vodä i alti Domni crestini sä se
ridice asupra Turcilor, rascumpäränd paguba. Raspuns-au cra-
iul lesescu solilor cä primeste pacea i pentru intärirea pacii va
trimite si el solü sai.
Intr'acest an, Ioan, Imparatul IVIoscului, au luat Novgorodul
cel Mare si mare parte din Tara Ruseasca cea Alba, aclica Belo-
rusie, ce mai inainte vreme asculta de marele cniaz a Litvei. In-
tr'acest an au murit Sultan Mehmet aproape de orasul Nico-
mediei" 2).
virium eum habere, nec audere eis aperto Marte resistere Moldavos ta-
rnen sive diffisos viribus suis, sive adversa fortuna alienatos a Stephano
sibi quemque. Sed facile eorum animos et fanari et recreari posse vel
inediocribus Polonorum auxiliis. His igitur cognitis, Cazimirus Russiam
onmem, Podoliam et Belfensem tractum arma sumere ad Moldaviae fines
sine mora praesto esse iubet.
1) Gr. Ureche-Simion Dascalul pp. 40-42.
2) Cromer cartea 29 p. 426: Venit ad eum illuc Mahometis Tur-
carum imperatoris orator cum non contemnendis muneribus. Tattarorum
quoque principis Nurduvuladi legationem secum ducens amicitlam 'et
cocietatem petitum amborum nomine. Quid autem Mahometem ad pe-
tendurn foedus tunc adduxerit non reperio; nisi forte res adversae, cla-
desque superiori bello Moldavico terra marique acceptae: et quod non
solum eius, quem Stephani clientis sui iniuriam ultum ire credebat, sed
plerorumque omnium Christianorum prtncipum socia arma, coniunctas-
que vires metuebat. Quibus responsum est: Regem libenter accipere. Nam

www.digibuc.ro
 176

Pristavirea mitropolitului Theoctist si a Doanmei Maria dela

Mangop in 6985 precum i sävärsirea cetAtii Chi lia in 6987, sunt
luate din compilatia Ureche-Simion DascAluli). Ce nu pot sti
de aceasta ziditurd la cetatea Chilli, ea nu ar fi putut intfun an
sä. o ispräveascA, ce au adaos Stefan Vodd vreo cetA,tuie mai
mica, cAtre cetatea cea mare, sau au dires si au intdrit la cetate
s'au socotit, siintind Stefan Vodä cd cugetele Paganilor asupra
cetätilor, trAgAndu-i i alte pänzi, cd acmu luase Cetatea Alba
Sultan Mehmet, cum s'au pomenit mai sus".
Din acelas izvor, stirea despre moartea lui Bogdan VodA in
Julie 6987 si Kneajnei Doanma lui Stefan Vodä.,2). Aicea mA
miru cum poate sä. fie cu cale de scrie pentru aceste Doamne
letopisetul tarn, cd Stefan Vodä acmu luase pre Voichita, fata
Radului Voda, ce poate fi asa cum au scris Ureche Vornicul,
care au murit intdi si care pe urmä". Tot din letopisetul tArii a
transcris moartea lui Petru VodA in 6988, al doilea fiu al lui
Stefan, rAzboiul cu Tepelus la Rämnic in 6989, (in acel izvor
Stefan a tdiat lui Tepelu§ capul, la Costin nasul) i luarea ce-
tatilor Chilia i Cetatea Alba in 6992 de Sultan Baezit, 'Wild in-
sotit de Vlad Vodä 3).
mai cu dinadinsul au intrat in grijä Cazimir, craiul le-
sescu, si tog Lesii, vAzAnd släbitä fata Moldovei de Turci i sd
se lase de prietesugul Lesilor ce au socotit de au trimes agiu-
toriu lui Stefan VodA, mai mult apärAncl. hotarul Tärii Lesesti,
nAvAlind ()stile turcesti i tätäresti, mAcar cd craiul silea nicio
pricind sA nu aibA despre Thrci, ce socotia cd avdnd Inca perete
pe Tara Moldovii, totusi are pe voe de Tätari: Podolie, Tara Ru-
seascA i Litva; ce cat mai mult lipsind peretele, a decA Moldova,
s'ar risipi de tot Podolia si altele" 4). Pogordrea craiului la Colo-
meea, din Ureche-Simion DascAlu15). Pentru ca sA auzA la Turci
de pogorirea sa la margine despre Tara Moldovei, cA i Turcit
pre atuncea ar avea grijä de Lesi.
Ioannes Moschorum dux subacto Novgorodo magno et compluribus ar.
cibus atque castellis finitirnae Russiae, quae Alba dicitur magnoque Li-
tuanorum parebat, in potestatem suam redactis p. 432: Mahometes irt
itinere prope Nicomediarn extinctus.
1) Gr. Ureche-Simion Dasalul p. 42.
2) Idem p. 42-43.
3) Idem 43-46.
4) Cromer p. 433: Licet autem facile conjiferet stabile firmumque
non fore icl, quod non vere et ex animo ageretur, sed temporibus modo
causa simularetur, consultius tarnen. Quam vis enim nullam ipse Turcis
inferencli sibi belli occasionem daret non temperaturos tarnen eos sibi
esse existimabat ab invadenda et infestanda Russia, Podolia et Lituania,
si Moldaviam subegissent ei ilium qusi intermedium parietem diruissent.
5) Gr. Ureche-Simion Dascàlul p. 45.

www.digibuc.ro
 177

Nu dupa multe zile, acolo la craiul in campii Calomeii, ve-

riit-au s.tefan Vocla cu boierii säi i cu curte impodobitä, si bine
grijii slujitorii sai, si ptef an Voda viind pre un cal foarte raltos
si mare, sta polcovnicii i alte capetenii craiesti impregiurul cor-
tului. i descälecand aproape stefan Voda, indata i-au %.sit ina-
inte domnii craiesti, de 1-au das la craiul supt cort, i anume M-
euse inteacel loc un pat inalt, pre care sedea craiul la adunare
cu stefan Vodá in podoabe craiesti, impregiur stand sfetnicii
craiesti, tinand in mäna stefan Voda stiagul tarn ca pecetea ei,
inchinandu-se craiului dupa obiceiul moldovenesc, plecand stea-
gul tarn la picioarele craiului. Atuncea si slobozira atele cor-
tului, dêndu-se in laturi cei ce sta impregiurul cortului, privind.
Atuncea au jurat tefan Veda craiului lesesc i ce-au lost de
treabá au vorovit, cum cu teata çara va fi cu priintä craiului
va avea stapan, sä dea ajutoriu craiului impotriva a toti neprie-
tenilor sâi, i cu nime nu va imbla nici cu o toczneala impotriva
craiului si nu se va arata niceodata neprieten sau priitori ne-
prietenilor craiesti iproci. Al la-se in asezamânturile craiesti uri-
cul lui stefan Voclä de clänsul pecetluit si de 14 boieri. i asa
ridicandu-1 craiul i särutând maim craiului, i-au ospatat sezând
tefan Voda la masá cu boierii sai i i-au cinstit i i-au daruit
bine craiul si purcezând stefan Voda dela craiul, dat-au 3000
de Lesi cäläreti tot inteales dintre toate polcurile, iara Craiul
s'au dus la Cracau" i).
1) Cromer p. 433: Formidabile enim tune erat Turcis nomen Po-
lonorum Nec multo post Stephanus quoque cum insigni procerum e-
quitumque caterva affuit. Peivicerat autemis ne in pro patulo ea cere-
monia fieret. Pro inde in tentorio regio sublime solium praeparatum
erat: in eo rex ornatu regio sedebat, adstantibus consiliarits. S.ephanus
ubi appropinquavit equo praestandi vectus solus exclusis omnibus re-
ceptus est in medium ob equitatu regio cingente tentorium desiliens
quo a primoribus regii consiii obviam prodeuntibus ad regem inlroduc-
tus Est vexilum signo terrae Moldaviae esornatum manu tenens: et
adorato ut mos est gentis, rege vexilo aue ad pedes sedentis abiecto
in genua procidit. Interea solutis ex composito funiculis qui tentorium
sustinebant detectoque tabernaculcque frebarn tintus cunctis longe la-
teque patuere Ibi tunc Stephanus nihili ea re motus sollenni ceremonia
concepas verbis ius iurandum dedit, secum universa Moldavia in fide et
clientela Cazimiri et successorum eius regum Poloniae semper fore,
nec alium quemquam praeter ipsurn, dominum agniturum esse: contra
que suds hostes ipsi summi,s viribus praesto futurum nullum cum quo-
quam foedes contra ipsum initururn neque hostile quicquam contra
eum et Polonos moliturum. Extat ea de re in Arhivo regis diploma Ste-
phani ab ipso et quatordecim consiliariis eius consignatum. Sub leva-
tus deinde a rege et ad asculum adrnotus, mensaeque adhibitus' cum
tredecim suae gentis primoribus et per humae acceptus est: denique
hosiptalibus donis ornatus in Moldaviam se recepit, tribus millibus
equitum auxiliorum ex omni numero delectorum a rege acceptis.
12
www.digibuc.ro
 178 I

Apoi Costin ia din cronica predecesorilor venirea lui H.co-

iotä cu Turcii in Moldova, pristAvirea arhimandrituluì dela
Putna, lovirea lui Malcoci la CatlAbuga i numirea altui arhi-
mandrit la ctitoria sa 1). La räzboiul lui Stefan cu Malcoci"
adaogl urmAtoarele stari:
In anul dela Hs. 1492 au rnurit Cazimir, craiul lesesc,
sand In locul lui craiu cu testament pe fiul sAu Vladimir. CrAit-
au craiu Cazimir 45 ani. Iar de varstä era de 64. DupA ce au in-
gropat pe Cazimir in CracAu, s'au stransu domnii lesesti i Litva
in luna lui August la Petricov, pentru alesul craiului nou, unii
poftia sä fie craiu feciorul lui Cazimir, altii vrea pe Olbreht
pe urmä intärindu-se partea, ce tinea cu Olbreht, au rAmas
craiu lesescu Olbreht.
Scrie cronicarul lesesc; indatä dupä coronatia lui Olbreht
craiu, au nemerit soli dela Venetieni si soli dela sultan Baezit,
impAratul turcescu, menind de bine lui Olbreht stäpAnia. Solii
Venetienilor era cu poftä sä ridice si el oaste asupra Turcilor
IarA solii turcesti aducAnd daruri craiului au aratat prietesugul
vechiu. StAtut-au in gAnduri craiul cum ar face. CA de o parte
agonesita numelui Ii arAta folosul sAu, de altä parte agonesita
numelui TAmplAndu-se atunci i moartea lui Frederic, im-
päratul nemtesc, i-au cAutat a zabovi cu räspunsul solilor pftn5.,
la anul legand pace trei ani cu Turcul"2).
Capitolul se incheie cu rdzboiul lui Stefan cu Hroiot pe
Siret, din 6994 si cu cA in anul 6992 au murit Mateias
craiul si s'au pristävit Alexandru Vodd, feciorul lui ptef an Vodä,
ingropat in mAn5.stirea Putna, evenimente transcrise din leto-
pisetul tärii 3) din care Costin omite: urmarea lui Vladislav la
crdia Ungariei i moartea lui Than, feciorul imparatului de Kosc.
Tot in izvorul sAu, Alexandru este inmormAntat la Bistrita.
Räzboiul lui Stefan Von. cu Olbreht craiul lesescu". Capi-
tolul incepe cu tiri adaose de N. Costin: Venit-au pe urmä
Vladislav, craiul Lesilor i Ungurilor i cu Alexandru, Cniazul
Litvei, fratii lui Olbreht, craiul lesesc, la Livoci si au vorovit
1) Gr. Ureche-Simion Dascälul pp. 45-46.
2) Cromer p. 437: Anno Christi millesimo... 1492. Cazimiri regis
mors. Regnavit autem is annos quadraginta quinque, vixit sexaginta qua-
tuor. In basilica Cracoviensi sepultum est. Petricoviam novi regis cre
ancli. causa itum est. Acesta este titiul marginal; In text se aflä In la-:
tineste cuvânt cu cuvänt) p 438: loannes Albertus rex Tolonorum crea-
tus. Quo venerunt ad eurn legati Venetorum et Baiezetis Turcarurn
principis utrique regnum ei gratulantes ac Veneti ad bellum in Turcas
suscipiendum regem cohortabantur. Turca vero per amplis donis oblatis
pacem et amicitiam ei deferebat. p. 439: Ioannis Alberti ingenium. FreL
deric imperatoris mors. Induciae cum Turcis.
3) Gr. Ureche-Simion Dascálul pp. 46-47.

www.digibuc.ro
 179

pre taina fratii intre sine, sfatuind de oaste impotriva Turcilor,

ce mijloc ar afla mai bun, i acolo au pomenit l pentru Stefan
Voda sa-1 scoata din domnie i sa puie pre fratele lor Jicmond:
Spre aceasta ostire Olbreht craiu au tras pe taina pre frate-
sat' Alexandru, cniazul Litvei, si pre loan Tefemie, ministrul
Prusilor, i pe Kondra, oniazul Mazovii, i pe frate-säu Jicmond
§i au poroncit la toata sleahta lesasca si Prusilor i Pomerani-
lor i Slonskai la luna lui Mai O. se afle toti purcesi i stransi
la Liov" 1). Stirea ca Olbriht a trimis sol la Stefan sa-i fact& cu-
noscut sa se gateasca de Wire ca vine craiul sa-i räscumpere
Cetatea Alba i Chilia, este din letopisetul tkrii 2).
S'au i pornit cu frate-s'au Jicrnond i cu oastea i sosind
la Premisle, au asteptat câteva zile cealaltd oaste sa nimereasca.
Acolo la Premisle 1-au ajuns Kreslav de Kurtovaci, contilierul
episcopul Chievului, trimisi de Frederic cardinalul la Olbriht
craiul ca se descoperise viclesugul lui asupra lui Stefan Voda"8).
Raspunsul craiului cu suclalmi la adresa episcopului, se gaseste
si la Ureche-Simion Dascalul 4) Asijderea Alexandru, cniazul
Litvei, la Seimul la Parcov pre tainä asezase cu frate-sau cum
el cu oastea Litvei va merge in Moldova pre la Breslav si pre
la Soroca i asa au purees pre alta parte: Litva, Zmuzii, Rush,
Volinia i Lesii i dupa ce au sosit la apa Buhului, 1-au intrebat
boierii Litvei unde mergeau, nestiind ei nimica de acel sfat al lui;
Alexandru tainuind sfatul, boierii, sfatul, si toatä oastea Litvei,
n'au vrut O. mai mearga cu dansul. Atuncea au pornit intr'aju-
tor lui Olbreht pre marsalacul sau, Stanislav Petrovici Kisca,
pe cniazul Simeon Ivanovici cu cateva mii de dvoreni oa-
meni alei. Iara singur Alexandru, cniazul Litvei, au poruncit sa
faca cetatea Breslavul, care mai inainte era arsa de Moldo-
veni" 5) .
Räspunsul lui Stefan c& asteaptä pe Lesi cu bucurie, faga-
duind sä ingrijeasca de oastea crdiasca i O. se uneasca cu
ei spre Cetatea Alba i Chilia, descoperirea viclesugului lui
Olbriht de catre Stefan prin soli, dela Unguri, semnele rele arä-
tate (un targovet innebunit, detunarea unui slehtic sub un
pod, preotul scapa mainile de pre pristol) solii trimisi de Dom.n
la craiul ca sä afle adevärul, primirea darurilor de catre acesta,
cu raspunsul cä merge la Turci, retrimiterea Logofatului Tautu

1) Cromer p. 440: Conradux Masoviarum dux iurat in verba re-

gis Polonorum. Alexandrum autem magnum ducem Lituanorum et Ioa-
nem Tifenum Magistrum Crucigerorum Prussiensium p. 441. Ioannis
Alberti tyranicum dictum et consilium.
2) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dascalul p. 47.
3) Cromer p. 441: de unde Costm transcrie.
4) Gr. Ureche-Simion Dascàlul p. 48.
5) Cromer p. 444: Bratislava instaurata.

www.digibuc.ro
 180
*i a lui Isac Vistiernicul cu alte daruri, tämpinarea Craiului la
Nistru, trecerea acestei ape de catre Le*i, descoperirea vicleu-
gului, cuvintele semete ale solilor lui Stefan, punerea lor la
inchisoare in obezi, intrarea -LeOlor in tar5, cu vräjm4ie i in-
conjurarea Sucevei, toate aceste fapte sunt copiate de Costin
din letopisetul WU 1). La semnele rele mentionate el citeaz5, re
Vapovski, Michovie i Bielski2). Autorul îi exprimä revolta
fatä de actiunea lui Albert: Ce räu s'au gre*it craiul in socote-
lile sale (precum au deprinsu pre cei mandri *3. semeti a-i amä-
gire norocul*). Mäcar c5, au avut craiul opt zeci de mii de oaste
fait, altä adunäturä, care se numärä la patruzeci de mii i alta
pihotä si cu cärucioare treizeci de mii in tabärä" a) . Tot din
opera predecesorilor säi scrie despre straja, lasatä la Prut con-
tra Le*ilor, despre retrageea lui Stefan la Roman in ziva de 15
August (letop tärii 27 August) unde s'au strâns toti o*tenii lui,
având ajutor *i dela Turci, Munteni *i 2000 Sacui dela Unguri,
asediul Sucevei trei saptämâni färä nici un rezultat, revolta
Lesilor fiinda, Stefan Voda le VA:lase cane de aprovizionare
ajunsese la stramtoare, incheierea pacii prin intermediul so-
lilor lui Albert, ca s5, inearg5, craiul pe aceea*i cale pe unde
a intrat in tara, purcederea craiului in 19 Oct. dela Suceava,
nu pe liavul pe unde venise, solia trimisä de Stefan Vodä cra-
iului aminteac5, conditiunile pAcii, neascultarea lul
Albert 4).
Intre aceste evenimente transcrise, a introdus i o *tire din
Cromer despre moartea lui Tifen Ministrul Pru*ilor in Liov,
precum si informatia ca Albert era bolnav de friguri 5) Deci
rnergea Le*ii cine cum putea i pe unde vrea *i al patrulea
conac au ajuns tabärä la cedrul Cosminului; prin codru dru-
murile näruite, inchise, dialuri mari, pädure foarte deasä: ne-
1) Gr. Ureche-Simion DascAlul p. 48-50.
2) Cele din Bielski se afid in letop'setul tarii. In Miehovie se ga-
sesc urmätoarele semne rele p. 350: Rege ipso fluvium exiguo alveo
dilabentem transeunte dextralis equus candidissimus regique charus co
ruit et erat submersus. Praeterea quidam Skropski genere nobilis, alio-
qui pauci sensus, Leopoli iteratis vicibus, nostros succubituros non sine
terrore exclarnabat. Fulmen item castris dilapsum, nobilem unum, et
equos duodecim interemit. Sacerdote spud regem divine celebrante,
hostia finibus manipularis a sinistra pencientis, quo rex ipse videt, e sa-
ero altaris ac ministerk loco detracta.
3) Bielski. Cronica po'ska in Cercetäri istorice Iasi 1925, p. 128
Regele a pornit spre Moldova, având cam vro op'teci mii de Poloni,
afarä de adungturä, avea insä care numai pentru 30 mii".
4) Gr. Ureche Vornicul-Simion DascAlul p. 50-51. Revolta Lesilor
se afla si in Cromer p. 442: Polonicus exercitus detrectat bellum.
5) Cromer p. 442: Tif en magister Crucigerorum Leopoli mortu'
Ioannis Alberti adverse valetudo

www.digibuc.ro
 181

norocitul craiu au poruncit de au bagat tabara cu carele, cu ea-

rutile si au trecut far& de nici o scadere. Iar Mehovie i Bielski
scriu ea indatä craiul int5,iu au intrat in codru (trimetand
inaintea lui puscele si carele) numai cu curtea sa i pe urma
sliahta... Iara Bielski scrie ca pustile era in mijloc pusä peste
obiceiu"1). Venise acmu la mijlocul codrului carele craiesti
altele cu greime, cand iata pedestrime de Omni, din toate
partile dau glas si navala asupra taberii craiesti, tae, impungi
omoara pre Lesi strigand: ucide! ucide!... Unde i tefan
Voc la au nimerit Oct. 26 cu multa oaste calareata i pedestrime
si avea si 2000 de Turci. Macar ca scriu unii ca era $tefan Voda
in sanie bolnav de podagrie, acolo cu mare navala au lovit din
dos pre Lesi, cat se amestecase Lesii, iara pe urma se indreptara
Lesii i sa apara barbateste ce hind färä orânduiala, nici hat-
mani, nici rohmistri, nici steaguri, nici alte semne de ostas,
nice sa mai auzea de sunet, de huet, de traznet, cazand co-
pacii de loviturile armelor, de nechezeturile cailor iproci, care
toate in codri mai strasnice i mai cu spaima räsunand sä
pare 2).
In continuare tot din Cromer scrie cum Lesii s'au intors la
tabara lor ce i acolo i-a inconjUrat i atacat oastea lui stefan.
Craiul trimite ajutor acestora, iar Moldovenii se retrag dela
care si se indreapta spre marginea padurii. unde se auzea sune-
tul trambitelor si al tobelor. La satul Cozmin craiul a facut un
popas sa se stranga oastea imprastiata3). Iara foarte multa
1) CercetAri istorice, 1925. Cronica polska a lui Bielski: Mergeau
Lesii fdrä grijd purt5ondu-sA ca la ei acasà. Sri au pornit deadreptul
spre Bucovina, unde ai nostri au ajuns in a patra noapte ; drumul
ei a r-du i deluros. Regele n'au putut trece cu toa oastea Padurea in
aceiasi zi, ckl ea avea mai bine de cloud mile in lat, iar drumul eau si
deluros; s'a asezat deci in pklure, iar inainte a trirnis pe Polonii mari.
Dixnineata regele a trimis inainte carele si tunurile, el insusi s'a urcat
in tedsurà fiind bolnav; Miehovie p. 350: Omnia negligenter erant cus-
.todita ibantque maiores Poloni cum egrotante rege per Silvam Buco-
vina primi quos subsecuti minores, terrarum scilicet Graco, proceres tan-
quam armatiores postrema regis tutati.
2) Cromer p. 442: Ad medium silvae impedimenta regia pervene-
rant cum ecce agrestes Valachi pedites undique ex insidiis coorti... Nec
mora Stephanus cum validus equitum peditumque... et ingenti cum cla-
more extremum nostrorum agmen a tergo et lateribus adoritur. Sed
sine signis, sine ducibus, et sine ordine res gerebatur nec exaudire quis-
quam alterum poterat prae clamore strepitu et fragore armorum, quem
Silvae late resonantes niagis etiam sonorum atque terribilem reddebant.
3) Ibidem p. 443: Qui cum nihil: sibi reliquum ad celeritatem
diligentiam que recurrendi fecisset sylvam agressus tympanorum tu-
barumque clangore et fulgore armorum hostem in se convertit. Cerce-
türi istorice p. 129: Ai nostri s'au intors la care, unde au oprit pe Mol-

www.digibuc.ro
 182

sliahtä leseasca i ruseasca au pierit ucii, altdi prinsi; i astazi

sta. movila de oasele celor periti, de care scrie Strikowski ca au
vazut cu ochii sai, foarte movila mare si oasele acelor periti
cand au trecut pe acolo In anul dela Hs. 1574 1). Scriu croni-
carii lesesti de tirania lui Stefan Voda, mai mult decat paganii
sa fi facut cu Lesii cei robiti inteacel razboiu, el ori pre cati
au prinsu vii, pe toti Ii omora"2) ; cei luati in robie de Turd, pre-
cum si cei perIti, sunt mentionati si in letopisetul tarn 3) Ci-
teaza pe Miehovie cartea IV pentru eliberarea lui Svignev deia
Turci i pe Cromer pentru Pruhnitki i altii, intre care feciorul
lui Osdravat, venit din robie dupa optsprezece ani 4) Autorul ur-
mareste pe Lesi dupa iesirea din padure i scrie: Si inteo noap-
te fiMd \rant mare, au aprins (Moldovenii) iarba uscata asupra
taberii; batea vantul i s'au facut pojar mare, ce au apucat Lesii
de au cosit prin prejurul taberei5).
,Inteacea vreme venia si 600 de Mazuri trimii intr'ajutor
craiului dela cniazul Kondra cu un polcovnic de al Crijacilor
pe alta cale, de care intelegand Stefan Voda, au pornit impo-
triva lor pe Boldur Vornicul cu 3000 de oaste aleasä si i-au t'am-
pinat peste Prut mai sus de Cernauti la Lentesti i au pierit mai
toti in razboiu6). In Cernauti au lovit spaima pe Lesi cum s'au
inglotit oastea lui stefan Voda si vine asupra lor, iar Cromer
scrie ca de team& velcopoleMi incepusera lega bagajele
vrand sa-si lase carele cu totul, iar regele s'a aratat ostirii
mergea noaptea pe la corturile boierilor pana s'a potolit spaima.
A doua zi au nemerit cateva mii de oaste War! Litveni. Scrie
letopisetul cel rusascu spuind pricina acestor Litveni, ca ne-
vrand alta oaste a Litvei dela Breslau sa mai mearga dupa cra-
iul, au fost oranduit pre aceasta oaste intr'ajutoriu craiului...
i-au tampinat oastea lui Stefan Voda dincoace de Nistru si
dandu-le razboiu, au infrant Litveni pre oastea lui Stefan Voda
doveni, s'au strecurat prin pädure, s'au rânduit. Moldovenii au esiti din
pädure auzind sunetul trämbitelor *i al tobelor. Polonii vin la ai lor in
ajutor; sose*te i regele. Tree pädurea, se a*eaza." la o margine, popo-
sesc o zi, multi ucisi, altii Trinsi".
1) Strjkowski - Cronica Litewska p
2) Crcmer p. 443: Stephani crudelitas. Cercetäri istorice p. 189:
Altii spanzurati de plete de copaci"; Aceastä *tire si in letopisetul
p. 54.
3) Gr. Ilreche-Simion Daseälul. p. 54.
4) Cromer p. 443: räscumpärarea: Ioannes Tencinius et Prohni-
cius capti Osdrovanzus sub dictius.
5) Ibidem Moldavi infestant Polonicum exercitum. Cercetiri is-
torice cronica polska p. 130: Intr'o noapte Moldovenil au aprins iarba
in jurul taberei.
6) Ibidem Masovii caesi a Valachis sex centos equites Mosovios
apud Sepnicium.

www.digibuc.ro
 183

si au strabatut de au venit inaintea Craiului la Cernauti: ce

aceasta nice Cromer, nice altele letopisete lesesti nu o scriu.
Ce de ar fi fast adevarat, cum ar fi tacut ales Cromer. Acesta
zice ca au nimerit Litvenii la Craiu..." 1). Ciocnirea Lesilor la
trecatoare la Prut este din letopisetul tarii2). Albert ajuns
la Cracau... au inceput a se inveseli cu ospete, cu betii, cu jocuri.
Scrie cronicarul lesescu (Cromer) zicand anume: 1-au fost
pedepsit Dumnezeu cu ocea paguba rusinata. Punea vina mai
mare Lesii pe un Filip Calimah, a carui sfat mai mult asculta
craiul decat a altor oameni ai sai. (Asa petrec Domnii cu sf a-
tul i cu apropierea streinilor la sine) si autorul dä tiri despre
Filip Calimah 9.
Stefan Vocla in al doilea an primavara, au intrat in Tara
Leseasca avand in oastea sa Tatari i Turci de au pradat Podo-
lie si Tara Ruseasca, cat la un targwor anume Kamciuga mai
sus de Liov i pana la apa Visloca, au luat Stefan cam la 100
mii robi... Ars-au Stefan Voda atuncea Premisle, Radomna, Ja-
roslav, Prevoski... si alte mai mici targuri si sate far& numar
pradate si arse... De frica lui Stefan Voda, Lesii au intarit Cra-
caul despre amiazazi cu ziduri Si cu santuri" 4). Din cronicarii
Ureche i Simion Dascalul transcrie venirea Lesilor in tara
cu Albert de au pradat 'Ana la Botosani i invingerea lor de
catre ptefan 5). Scrie de acest razboiu letopisetul äriI, iar
cronicarii lesesti nu pomenescu"
In anii 7009 asezatu-s'au intre sine Olbreht, craiul lesescu.
cu frate-sau Vladislav, craiu unguresc, i cu Alexandru, ma-
rele cniaz al Litvei, cu mari Tatarii au intrat de
au pradat in Podolia si in Tara Ruseasca.... i intelegand Lesii
1) Ibidem Rumor tumultus complet castra regia. Interea tumor
castra pervasit, ingentes hostium copias adventare. Lituanorum adven-
tus.
2) Gr. Ureche-Simion Dascälul p. 53.
3) Cromer p. 443: Ioannes Albertus amoribus deditus, p. 440: Phi-
lipus Calimachus. Pasajul cu acesta este transcris din Miehovie p. 352:
.Summa vero culparum omnium reiciebatur in Philippum Callimachum
Italum florentinum, qui cum Alberti regis in paterna educatione nutriti
perceptor esset; vir doctrinae summae. Philipo animum regium in earn
expeditionem contra omnium consiliarum nota diligente celebravit.
4) Ibidem p. 444: Anno 1498 cum expeditipnis suorum Valachorum
Turcarum ac Tattarorum cepiis in Podo liam et Russiam invasit et prae-
tegressus Leopoldim arcem urbemque munitam ad Canciuga oppidum et
Vislocum amnem longe lateque. Captivorum ingens numerus eentum
millia hominum. Prada lui Stefan se aflä si In letopisetul tärii p. 56.
Costin o transcrie din Cromer cu mai multe amänunte: oppida incensa
Praemislia, Radimnum, Jaroslavia, Praevoscum... eum inumerabilibus
pagis direpta et incensa. Cracoviae munitio.
5) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dascglul p. 57.

www.digibuc.ro
 184

de inturnatul Tdtarilor,' i ei acolo la Sandomir ce au putut,

luat si au stricat in olatul Sandomirului... Cáci i singur craiul
alergase din Cracdu la Sandomir pentru grija impotriva TA-
tarilor. S'au ndscut un vitel cu cloud capete la Jidovi hi orasul
Cazimirul, un cap era In locul coadei, iar coada in mijlocul
Toamna au intrat in taxa Leseascd 70 mii de Turci
toate locurile... le-au pustiit... venind iarna grea cu ometi mari
au /*dims inghetati cam la patruzeci mii... Din ei numai zece
mii au häläduit peste Dunäre". Tot din Cromer si legätura de
pace dintre Stefan, Jicmond si Olbriht mai desvoltat decat in
letopisetul Strâmbätätile, ce s'ar face la margine de
imbe pärtile sä le cerce starostii de Camenita, de Hotin, de Cer-
nduti... (1).
aceste scriseri s'au fäcut, care se and i astdzi in me-
trica crdiascd in Cracau. Scrie Vapovski, eronicarul lesescu, cd
pe acea vreme sä fi trimis i loan cniazul, imparatul moschi-
cesc, legand si el prietesug de pace cu craiul... Sultan Baezit,
irnpäratul Turcesc, au trimes si el solie de pace la Albert, cra-
iul lesescu, si au primit si craiu acea pace cu Turcii; incepand
oaste cu Venetienii, avea grijä sd nu se ridice acei crai". Tot din
Cromer stie el cd, Turcii luaserd Moreea dela Venetieni. In a-
nul 1500 au lovit Tätarii la Volin si in Tara Ruseascd pe la
Belzie. Inteacestasi an, mare rdzboaie s'au fäcut in Italia, ba-
tandu-se Hispanii cu Frantozi pentru crdia Neapole i Macsi-
milian i cu Sviterii, si papa cu Florentinii, cu Venetienii, Me-
deolanii cu stapanul sdu Ludovic Sforta.
lard in anul 1501 .s'au strâns seim in Tara Leseascd la Pe-
tricov. Venit-au sol la acel seim dela Stefan Vodd, pe asezd-
mânturile legate, de au cersut pe Petru Vodä Aron, ficiorul lui
Hies \Todd". Omorirea lui Petru Vodd, pa motiv cd a fäcut carti
viclene. Pornirea craiului la Torune, de unde trimite sol la mai
marele Prusilor, sfatuindu-1 sä vie de build voe. Ce intre aceste
amestecaturi au murit craiul lesescu de coma si 1-au dus in
Cracdu de 1-au ingropat" (2).
1) Cromer p. 445: Pactorum inter Polonos et Lituanos removatio et
declaratio per Ioannern Albertum et Alexandrum dudum. Rusia a Tataris
vas'ata apud Sendomiriam. lpse (rex) Cracovia reliecta eadem sese con-
tulit, p. 444: Per quod tempus ad Cazimiriam apud Judacos vitulus bi-
ceps natus esse memoratur altero capite in loco caudae. Turcae Rus-
siam vastantes hibernae tempestate deleti... quae supra quadraginta
milia alsisse... ita ut vix decem millia Istro transmisso false evaserint.
p. 445: Stephani palatini cum Polonis et Lituani foedus... De iniuriis mu-
tuis subditorurn et controversis Cameneansis Cernechoviensis eli Choci-
mensis praefecti sirnul coenoscerent.
2) Ibidem Haec ita, ut tune convenere, literis mandata,
extant in Arhivo arcis Cracoviensis. Quin et Ioannes Moscorum dux de
pace amicitia et societate tune ad regem Polorum misisse et impetrasse

www.digibuc.ro
 185

Iarä, toamna, precum scriu letopisqele lesesti i Miehovie,

venit-au Sahmat Kerei-Sultan, Hanul oardelor de peste Volga,
feciorul lui Ahmat, intr'ajutor Litvei asupra Moscalilor. Scrie
Cromer ca la 100 mii de Tatari sä, fi fost cu acel Han si au mers
la Novgorod si au dobändit Novgorodul i alte cerati s'au in-
chinat. (') Dupä moartea lui Albert, s'a strans seimul la Petri-
ccv. Stat-au mult pentru alesul craiului nou, flind multe i ne-
povestite socotelile Ce au biruit socoteala celor ce
pe Alexandru cniazul Litvei"2).
Dupà acest lung excurs in istoria Polonilor si a altor po-
pcare, Logoratul Nicolae gäseste cu cale sä dea un capitol tot
despre Lesi: Ake am soeotit de am seris obiceile Lesiler, and
fac craiu mu" nu färä, sà pomeneascä izvorul de unde traduce.
Cuprinsul: Incoronarea se face in Cracä.u, in biserica episcopii
a lui Stanislay. Autorul descrie din Gwanin (cronica lui Pas-
zkowski) toatä, procesiunea si mnsir. toate rugaciunile de coro-
natie i jurarnântul rostit de craiul inaintea episcopului.
fste o traducere din Sarmatio Europae Descriptio de A-
lexandri Gwagnini si anume a capitolului Ordo qualiter sere-
nissimus rex Poloniae iuxta veterem consuetudinern coronatur
et quae solennitas et caeremonia circa id servari sint solitae".
filele 29-30, eclitia latiná pe care o intrebuintez, insa N. Costin
traduce din polonk din cronica lui Paszkowski : Europskisy A-
lexandra Gwagnina p. 229-238.
Strängändu-se episeopii si tot clerosul bisericii i sfetnicii
craiei asijderea i altá boierime toti se strang la Cracau.
mal citeste i alte molitve, ce nu le-am mai scris pentru
scurtimea voroavei... Pace cu tine si r5.spund i cu duhul tau.
Apoi face craiul cavaleri, dandu-le sabli goale"...(3). Autorul
a Vapovio memoratur. Baiezetes Turcarum imperator de pace ad loan-
nem Albertum misit. p. 446: Turcarum bellum cum Venetis. Tattari Rus-
siam et Poloniam vastant, magno impetu per Volvniam effusi in Rus-
siam et Poloniam circum Belsum. Maximilianus bellum cum Helvetiis
Italici motus. Galii regno Neapolitano et Mediolani dominatu politi, p.
448: Comitia Petricoviae-Valachica legatio. Petrus profugus capite ple-
xus (Omorirea lui, Petru Vodä se aflä si in letopisetul tarii, de unde co-
plazA i Costin, p. 58-59. Versiunea sa din Cromer este mai completä
cu motivarea omorului) Torumniam (rex) cum pervenisset; legatio regis
ad magistrum Crucigerorum. loannis Alberti mors.
l) Miehovie p. 364: Tartarorum vastatio in Russia si Cromer p. 448.
2) Cromer p. 448: Comitia Petricoviae. De rege creando variae sententis
p. 449: Alexander Rex creatus.
3) Sarmatio Europae Descriptio. Alexandri Gwagnini. Fila 29. In .
primi congregantur Episcopi et consiliarii regni alii officiales, item Al-
bates infulati, ad minus ex Diocensi Cracoviensi, qui omnes convenire
tenentur pro die statuto coronationis. Fila 30: Alia oratio-Pax tecum et
cum spiritu tuo.

www.digibuc.ro
 186

sau mai bine zis traducatorul, motiveaza de ce a introdus a-

ceastä digresiune in letopisetul sat': aceste pentru mai des-
chisele lucruri si a crailor lesesti, cu care se megieseaza tara
noasträ, macar pe scurt am scris aice; iara sa venim la randul
istorii Domnilor taxii noastre de unde am lasat" i iaräi ur-
mareste sirul istoriei la Poloni.
Hanul Tatarilor dela Volga cere ajutor regelui polon. Ta -
tarii s'au revoltat contra Hanului i apoi contra lui Mengli-
cherii, care ii bate. Sachmates, hanul fugar, a ajuns la Cetatea
Alba i apoi a fugit la Chiev, uncle 1-a prins voievodul tinutu-
lui (1).
Apoi Costin culege din letopisetul tarii urmätoarele stiri:
pristavirea lui Paisie arhimandritul Putnei si a lui Atanasie,
expeditia lui Stefan in Polonia, de a luat Pocutia, Intoarcerea
ei Polonilor, prada acestora in tara si moartea lui Stefan Voda
cu portretul Domnului (2).
5. Urma§ii lui stefan Vodi: Bogdan i tefänitä Vodä.
Domnia lui Bogdan Vodl, feciorul lui stefan Vodä. -- Au-
torul incepe sä filozofeze despre moarte: Moartea hotarul vietii
omului hotaraste lucrurile si atata ori bine de cel bun, ori räu
de cel rau... Nemuritor iaste acest epitet bun. Uitati-vä Domni
la acest nestricat i nemancat de viermi nume bun, cautän-
du-va sa-1 urmati i urmand sa-1 agonisiti! Fericit Domnul
dupa a carui viata jeleste norodul numeste bun si milos-
tiv! (3) Apoi transcrie din cronicarii moldoveni urmdtoarele e-
venimente: Bogdan a stat cu voia tuturor, a trimis pe logofti-
tul Taut la Sultan Murat (la ceilalti Suleiman) cu zece pungi
de bani, dupa invatätura lui Stefan, inchinat tara. Sultanul
a däruit banii logofatului i acesta a zidit cu ei biserica dela
Bälineti pe Siretiu in tinutul Sucevei. Tot Bogdan a trimis sol
la craiul Alexandru sa ceara de sotie pe sora-sa Doamna Eli-
safta, fagaduind sa intoarcä Tesmenita i Tinutul Cisives 4).
Costin adaoga despre tinutul mentionat ca 1-a stapanit Inca

...Tunc 'rex accepto manus sacrogladio, aliquos turn no-

biles turn consiliares viros habita caeremoniae digniltate ad equestris or-
dinis praecinctos provexit. In Paszkowsky capitolul se afla In cronica
Sarmasyey.
1) Cromer p. 449: Tattarorum Zakolgensium legatio ad Polon.iae
regem, p. 450: Tattararum a suo principe defectio. Zavolgenses Tattari
Tauricanis profligati Sachmatis Tatari fuga et captivitas,
2) Gr. Ureche-Simion DascA1u1 p. 60-62.
3) Filosofia despre moarte i sfatul cátre Domn, 10 au izvorul in
Ceasoinicul Domnilor, In care se aflà unele capitole in acest sens.
4) Gr. Ureche-Simion Dascälul p. 81-82.

www.digibuc.ro
 187

Bogdan Vodd precum scrie Mehovie '). nu le intorsese Le-

ori mdcar nu le avea acestea Bogdan Vodd, lard gandia sá
le ia dela Lesi intealt chip, nu poate afla cronicaru lesescu
(Cromer)". Refuzul fetei i multumirea craiului pentru daruri
cunoscute si copiate din letopisetul tarn. Costin mentioneazd
restituirea. logodnei indoit. Din acelasi izvor, i tirile cd Bogdan
a aflat de moartea reginei mame i cd a trimis a doua solie
pentru fatd, 'Hind refuzat din nou, precum intrarea sa in Pocu-
leia si dobândirea ei, intrarea Lesilor in tard de au prddat pAnd
la Botosani, unde au pierit doi frati slehtici numiti Strus 2).
Logofdtul Nicolae explica cum au murit fratii Strus: oa-
meni tineri amändoi podoaba lehtii rusesti, alergänd mai in
lontru cu 50 de ostasi pentru pradd, dat-au peste cdtiva Moldo-
veni de ai lui Bogdan si acolo au azut amândoi fratii". Bogdan
tdiat capetele dinaintea sa. Polonii ajung pe oamenii lui
Bogdan Vodd i inving pe Moldoveni. Perit-au paralabul de
Hotin iar Corpace Hatmanul abia au scapat. Scrie cronicarul le-
sescu cd multi boieri de tar& robiti au fost omoriti in Came-
nita. Iar cum s'au obärsit accastä ostire, nu scrie Liavul Mie-
hovita, nici Vapovski. Zice Cromer, cronicarul lesescu, cä cu toe-
meald intre Bogdan V. si Alexandru s'au hotärit intre ddnsii
armele". Din scrisorile aflate in vistieria Cracaului, rezultä eä
Bogdan a trimis a treia sate si au asezat legaturi: Craiul da pe
Elisafta iar Bogdan cu toad curtea sa primea obiceiurile bise-
rich apusene. Lucrurile nu s'au infäptuit, fiindcd s'a intâm-
plat moartea Craiului Alexandru, iar venind Jicmond s'au ui-
tat intelegerile (3).
Subcapitolul se termind cu §tirea din cronicaxii moldoveni
cä Radu Vodd Domnul muntenesc a nävälit cu Roman pribea-
stul si a ars tinutul Putnei (4).
Subcapitolul: Mers-au Bogdan Vod5, in Tara Munteneasci
asupra Radului este transcris din acelasi izvor. (5). In
.plus Logofdtul Nicolae motiveazd intraxea lui Bogdan in Mun-
tenia si reflecteazd despre moarte i nutnele bun al Domnilor.
N'au putut suferi (la oameni mari cu greu se poate rdbda, cele
ce aduc micsorare i uitare numelui lor); despre moarte: Au
deprins lumea ades a zice, cä de nu ar fi moarte in lume mai
1) Miehovie citat din Cromer p. 454: Postulabat autem Bogdanus
coniugium Elisabetae sororis regiae et quo facilius id impetraret Thys-
meniciam et Cessybiesos teritoria regi reddebat. Ipse ne autem ea post
mortem patris Polonis ademerit, ut memorat Vapovius, an a patre
adempta quem ad modum vult. Miehoviensis retinuerit.
2) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dascálul pp. 82-83.
3) Cromer p. 454 Strusi fratres interfecti. Valachi fussi a Polonis
p. 455: Pacta Alexandri regis cum Bogdano.
4) Gr. Ureche-Simion Dascälul p. 83.
5) Idem pp. 84-85.

www.digibuc.ro
 188

bine ar fi. Ce mare gresald fac intr'aciasta cd, nu numai firei

omenesti, ce i politii lurnesti iaste trebuitoare in lume moar-
tea. De nu 1-ar fi hotärit moartea pe Radu Vodd, iard. ar fi
si Bogdan Vodd., n'ar fi suferit. Deci trebuitoare iaste in
lume moartea, care nu altd, ce hotar face lucrurilor omenesti",
sau reflectia: Rau au deprinsu a pärea a o samd, cle Domni a-
cestor tan, cdci pre cei räi i cumpliti Domni Ii huleste lumea;
ar vrea de toti intr'un chip sä scrie istoriile lumii, ce aceasta
in zadar o face. Cdci de s'ar tauda numele Domnilor celor räi
si cumpliti intr'un chip cu numele celor buni i milostivi Domni,
nemica alta nu ar fi, fart numai hulä celor buni si laudd celor
Ce caci muritorii mai mult aleargd dupä laudä decät dupâ
huld, ar alerga toti Domnii dupä räutdti i tiranii". A omis sä
scrie despre pristdvirea mitropolitului David.
Ake au prädat Bogdan Vodà, Tara Leseascl pând. la Liov",
este copiat din letopisetul tärii (').
Apoi Costin completeazd: Erau bucurosi i Camenitienii
iui Bogdan Vodd., ffind de lege pravoslavnici toti Podolenii
pe semne avand dodeiald de Lesi pentru lege sä fie toti uniati,
cum mai apoi in zilele lui loan al treilea Sobeski craiului, toatä
Tara Lesascd, Ruseascd si Podolie fäcu unire. Auzit-am spuind
tatä-meu, Miron Logotätul, cum tinea minte cd era scris in
parta Liovului chipul lui Bogdan Vodä i dupä multä vreme
stand, 1-au stersu Lesii.
Inteacestasi an 7017, prädat-au Lesii in Tara Moldovii
au arsu: Cernautii, Hotinul, Dorohoiul, Botosanii i Stefdnestii
si toate satele si au ajunsu pa/15,1a Suceava, precum scrie cro-
nicele lesesti. lard, Lesii neputând strica nemicd cetätii, au pra-
dat in 20 de zile Suceava si s'au intors in tara sa cu mult duium".
Atacul dela räul Nistrului devi se aflä si in letopisetul cro-
nicaraor Ureche-Simion Dascalul, totusi Costin 11 transcrie tot
din cronicarii lesesti: Si multi au cdzut in prinsoare anume:
Mateiu Logotätul, CArje Homelnicul, amandoi ori stolnici ori
medelniceri cä cronicarii lesesti ii numesc safari, Patriki si Do-
rothei si Dobrostamp si alti boierinasi de tard ca la 50, cdrora
din porunca lui Kamenitki Hatmanul li-au tdiat capetele (2).
Scrie cronica leseascd cd au venit sol dela Vladislav, Craiul
ungurescu. in Liov la Jicmond craiu lesescu si au asezat pace
intre Bogdan Vodd, si intre Jiemond. Intr'aciastä vreme ve-
nit-au Hanul cu Crdmenii asupra Nohailor, insä ostiindu-se No-
1) Gr. Ureche VoTnicul-Simion DascAlul p. 85.
2) Cromer p. 541: Madebant omnia Ciarnoyuce, Scepincae, Dorohu-
nium, Botusany, Tirasovuce Stephanovuce, Choezim et alia pleraque op-
pida ad Sociaviam usque Moldaviae metropolim eius belli term. pene-
travit. Valachi victi, Capti sunt illustres ex Moldavis viri Mathias Lo-
gophetus, Cancelarius, Kyersa magnus dispensator Petrica et Dobro
Stephus.

www.digibuc.ro
 189

haii, au facut razboiu cu Crarnenii i i-au infrant si au perit In-

Wacel rdzboiu doi nepoti a hanului"7). Din cronicarii Moldoveni
a copiat Costin stirea despre prada facuta in tara de Bezkiri
Sultan cu Tatarii2). In acest an dela Hristos 1509 Vasile Iva-
novici, imparatul Moscului, in luna lui Oct. au luat un oras
mare in Litva anume Peco" 3). Iarasr din letopisetul tarii cä in
anul 7019 au murit Maria, Doamna lui $tefan cel Mare, si Taut
Logofatul4). In anul dela Hs. 1510 venit-au la Jicmond craiul
lesescu sol dela Julie, papa Ramului, indemnând pre craiul cu
alti Don-mi crestini asupra Turcilor...".
Bogdan trimite la Jicmond doll& solii, una la 12 Martic
cand solii au dus odoarele de argint i aur pradate i cand au
facnt legaturi de pace, iar alta in Maiu, pentru razboiu contra
Turcilor. Venise si dela ispravnicul Besericei Albe un sol la
Jicmond craiu, indemnand asupra Turcilor. (Vezi urita stapa-
nire a Turcilor, inca de pe acele vrernuri, când Inca nu se pe-
depsea de tot aceste tari; socoate, dar ce zic crestinii de giugul
cast de acmu). Nimerit-au pe urma soli si dela imparatul Mos-
cului8). Scriu cronicarii lesesti ca la 7 Noembrie au mai ta-irnis
Bogdan Vocla sol la cralul lesescù sa-i dea ajutor impotriva
Tatarilor Crâmeni si au mai cerut sa-i dea voe solului sari sa
treaca prin Litva la Vasile, imparatul Moscului" 6). Prada Tâta-
rUer in Moldova in anul 7021 Aug. 22 si atacul lui Corpaci Hat-
manul, precum i inaintarea lor in tara in acelasi an, luate din
cronica predecesorilor 7). Asijderea in anul 1511 au intrat Tä-
tarii Cramului in tara, ce avand Bogdan Voda oaste leseasca, iar
Nohaii intelegand de venirea Cramenilor in tara noastra, i-au
lovit ei mai intaiu in Cram8).
Pre acea vreme s'au atatat spurcata fapta a lui Martin
.Luther, fiind orn invatat in Teologia in orasul Vitenbergu in
1) Cromer p. 542: Vladislaus Ungariae rex pacem fecit inter regein
Polon ell Valachum. Conditiones pacis. p. 543: Tartaroruin inter se pugna
,,duobus Caesaris nepotibus media pugna trucidatis.
2) Gr. Ureche-Simion Dascalul p. 88.
3) Cromer p. 543: Plescovia a duce Moscorum capta: At Basihus
magnus Moscovitarum dux. Plescoviam liberam populosam ac opulentam
civitatem, in finibus Livoniae sitam...
4) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dascálul p. 88.
5) Cromer p. 542. Julii Pontif max legatio. Orqtores ad regem
veniunt ad bellum Turcis inferendum hortantes Julii Pontif. max. le-
gatio. Toate stirile dela acest punct nesemnalate in latineste se gd-
sese In C'romer.
6) Ibidem: Stirile mai pe scull se aflä i In letopisetul tärii p. 81.
7) Gr. Ureche Vornicul-Sirnion Dascálul pp. 88-89.
8) Cromer p. 545: Tartari Valachiam vastant.

www.digibuc.ro
 190

Tara Saxonie 7). Pre acele vremi mari racosiri in partile tur-
cesti era, ca Selimbeg, feciorul lui Sultan Baezit, vrand s o-
moare pre tata-sau i sa apuce el imparatia, au supus Intai sup,t
stapanirea sa cetatea Kefe... si au mai luat Cetatea Alba
China de supt ascultarea tatane-sau, lui Sultan Baezit". Apoi
lupta dintre tata si flu cu infrangerea ultimului2).
Scrie din letopisetul tarii ca in 7022 a intrat in tara un
Trifaila cu oaste unguriasca, ca s'a tämpinat cu Bogdan Voda
la pod la Vas lui; Unzurii au fost infranti i lui Trifaill i-a
taiat Bogdan capul 3).
In 1514 au dobandit Vasile, imparatul Moscului; cetatea
Smolenska"... cronicarul arata i alte incercari de cucerirea ce-
taw de catre Rusi. Iar cronicarii Litvei scriu ca cu viclesug o
au dobandit Muscalii in anul 1516. Iar dela zidirea lumii 7024, au
murit Vladislav, craiul ungurescu, i au ramas craiu in locul lui,
fiu-sau Ludovic, cocon de zece ani fiind" 4). Transcrie din croni-
carii predecesori semnul aratat pe ceriul despre miazanoapte
stea In chip de om, semn cä s'a cutremurat pamantul si De
moartea lui Bogdan 5). La aceasta adaoga: datu-s'au .datoria
firii omenesti".
Domnia lui Stefan Vodi, feciorul lui Bogdan Vodä, este co-
piatä aproape in intregime din Ureche-Simion Dascalul 3).
Costin caracterizeaza astfel pe Stefanita: Aratatu-s'au acest
Stefan Voda mare varsätor de sange, cum s'au cunoscut cu
moartea lui Arbure Hatmanul i ficiorii lui. Scrie letopisetul änil
curn sa-i fi alla.t ptefan Voda in viclenie, iara adevaratul lucru
nu se stie. Dar daca au aflat in viclenie pre Arbure, feciorii ce-1
Meuse de i-au omorit ca si pre tata-sau? Pentru aceasta se cu-
noaste tirania lui Stefan Voda: ,,Zice Seneca filosoful ca, tirainii
numai pricina au pedepsit, iar mijloc nu au". Dupa ce omite din
letopisetul tärii De rnoartea lui Basarab din 15 Sept. 7030 si
Domnia lui Mehmet" 7), scrie tot din acelasi izvor ca Stefan a
fost crescut de Arbore, precum i omorirea acestuia.
1) Nicolaus Isthuanffius. Historia Hungaria sau Regni Hunga-
riae Historia. Anul 1521, P. 67: Caeterum quadriennium in Germania
exortum fuit atrox et pericolosum in religione dissidium, authore Mar-
tino Luthero Saxone Monaco Augustiniano. Lutheri dogma damnatum
in Comitiis a Ludovico.
2) Cromer p. 547: Bellum inter Turcas, Caphatam urbem. Se-
limbecum Ahmatle fratre apud Bursam Asae urbem magno praelio
con flixit.
3) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dascalul p. 89.
4) Cromer p. 552. Smolenscum a Moscris obsessum-per deditio-
nérn captum. Moscovorum dux Smolenscum venit.
5) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dasalul p. 90.
6) Ibidem p. 90-94.
7) Ibidem p. 91-92.

www.digibuc.ro
 191

Costin adaoga: Cum si Seneca Filozoful de cumplitul Nero,

irnpäratul Ramului, care au crescut pre manule Sinecai i ca un
batran sfetnic 1-au sfatuit, carmuindu-1 pentru binele cel
de obste, iar apoi Sineca fu omorit de Nero. Zice Salustie:
Ce lor cumpliti Domni a face strambätati iaste a sta.-
pani" far despre zavistie, zice Claudia: Otrava zavistiei cum-
plite nici o zi nu o poate impaca", i adevarat precum zice un
Valerie cel Mare". Nici o fericire asa de izbanda nu-i, care s'ar
putea feri de dintii zavistiei".
Tot Costin motiveaza ornorirea lui Stefanita de catre boieri;
in letopisetul tarii, este versiunea ca a fost otravit de Doamna,,
sotia sa. Zice Plutarh filozoful cä Domnii cei buni de cei rat cu
aciasta se despart, cä celui räu Domnu numai ascultare, iar celui
bun si ascultare i dragoste i se arata". Parasise boierii a avea
clragoste spre Domnul for pentru groaza 1 Urania ce Meuse cu
Arbure i cu ficiorii lui. Cu greu iaste a afla i fapta cu firea
pre tiranul adormit, ca din fire iaste fricos i dupä ce-si im-
preuna i fapta cu firea, i mai fricos laste, caci fapta cea cum-
plita a Domnilor turbati le arata de pururea inaintea ochilor
grij e l primej dii 1) .
In 1524 acesti Turci au prädat Tara Lesasca, olatul Liovului
0 a Sanoncului, si a Belscai 0 Tara Podoliei i nici o sminteala
de Levi n'au avut, ce cu mult plian s'au intorsu, cä n'au cutezat
Lesil sa-i loveasca undeva, precum scrie cronica leseasca de
aceasta oaste turciasca iara de Stefan Vocla nu pomenescu
cronicile lesesti"2). Legaturile de pace dintre Stefan Vocia
Jicmond fac parte din capitolul Domnia lui Stara/14a, deci
transcrise din letopisetul tarii 3).
In anul 7126 au ramas biruit Ludovic, craiul ungurescu,
de Sultan Selim, imparatu turcescu, la cetatea Mohaci cu mare
paguba, 0... fugind Ludovic craiu s'au naruit inteo mlastina
acolo s'au nadusit" 4). Sultan Selim a luat Buda si alte ce-
tati i targuri 5).
Navälirea lui Stefänita in 7034 in Tara Munteniasca pana
Ia Targusor, moartea lui Petru Vocla, fratele Domnului in 7035
si chiar a lui Stefan Vocla in cetatea Hotinului, otravit de
Doamna sa, precum i caracterizarea acestui Domn, sunt trans-
crise din cronicarii predecesori6).
Logofatul Nicolae incheie capitolul domniei lui Stefanitä cu
stiri dela megiesi: Dupa ce au perit Ludovic craiu ungurescu,
1) Toti filosofii dela Nr. 1, sunt citati din Ceasornicul Domnilor.
2) Cromer p. 588. Turcae et Tartari Podoliam vastant.
3) Gr. Ureche Vornicul - Simion Dasealul p. 93.
4) Isthvanffius p. 90. Ludovici corpus in ea lacuna, in qua prola-
bente equo perierat.
5) Cromer p. 597. Imperator Turcarum Budam ingressus.
6) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dascalul p. 94.

www.digibuc.ro
 192

au ridicat craiu o samä. de Unguri, pre Ion Zapolii l indatä au

mers de au luat cetatea Budei inapoi dela Turd; a1i Unguri
la Pojun au ales pre Ferdinand cram al Ungariei i indatä
acesta a luat cetatea Buda de supt ascultarea lui Zapolia, care
a fugit in Tara Le§asca.
,.In anul dela Hr. 1530 Jicmond craiul lesesc fiind baträn,
au coronit pre fiu-säu August copil de zece ani1).
6. PETRU RARES, FIII SAI .51 ALTI DOMNI PANA LA DESPOT
SI DESPRE CRAIA UNGUREASCA.
Domnia lui Petru Vodä Rares, feciorul lui Stefan Voclä celui
Bun. Inceputul capitolului i anume sfatul boierilor pentru
alegerea Domnului, aflarea c5, Petru Rare§ esta fiul Räresoaiei
din Hotin, ridicarea lui ca Domn la 20 Ghen. compararea cu un
pästor §i nävälirea lui Rare§ in Tara Secuiasca, toate aceste
fapte sunt copiate din Gr. Ureche-Simion Dascalu12).
Costin completeazä capitolul cu §tiri despre evenimentele
din Ardeal. Craiul Zapolia pierzänd räzboiul cu Ferdinand, s'a
dus in Tara Leseascli la Ioan Tarnovski, care 1-a primit cii bu-
curie 3). Expeditia lui Petru Rares in Ardeal i lupta Moldove-
nilor cu oamenii lui Ferdinand mai sus de Brasov, cedarea ce-
tätii Bistrita Domnului Moldovei da cltre Zapolia, precum
atacul Bistritei de catre Rares, sunt transcrise din letopisetul
tarn 4).
Rdzboiul lui Petru Vocil ce au avut cu Lesii la Pocutia" in
mare parte cuprinde materialul din compilatia Ureche-Simion
DascAlul 3).
La acest subcapitol Costin aduce din Cromer urrnätoarele
§tiri noi: intäi reflectia: Semetia mai de multe ori orbe§te pre
oamenii mari, precum aice pre Petru Vodä Rares". Craiul polon
este Jicmond August. Acesta dupa pustiirea Pocutiei a trimis
pe Ian Hrabi Tarnovski Hatmanul cel Mare. Tot atunci s'a
arätat pe cer stea cu coadä ce-i zic cometa in zi intai a lui
August ce a stat cätäva vreme i trecuse 1200 Le§i Nistrul".
Dupd invingerea Moldovenilor, Petru Rares a trimis sase mii
de oameni si a anuntat a vine si el, precum scriu cronicarii le-
1) Isthvanffius p. 92: Ferdinandus in Hungariam cum exercitu
movet p. 93: Ferdinandus Buda potitur fugato Waivodae p. 96: Wai-
voda in Poloniam praueit ad Joan Tarnovium a quo sumxna benigni-
tate exc,eptus fuitl. Cromer p. 604: Annus 1530. Srigismundus Augustus
coronatus.
2) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dascglui P. 95.
3) isthvantfius p. 96: Waivoda in Poloniam profugit ad loan Tar-
novium a quo summo benignitate exceptus fuit.
4) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dakä1u1 p. 96-97.
5) Ibidem p. 98-100.

www.digibuc.ro
 193

sesti cu 20 mii de oaste cu tunuri. Tarnovski face santurile la

Obertin. Petru Voda a inconjurat pe Le% % avea grija sa nu-i
scape din tabara (lunecoasa simt lucrurile omenesti in lumea
aceasta); descrierea luptei: cum Lesii avand loitre se suiau pe
santuri i loveau (raniau) pre multi din Moldovenii lui Petru
Voda. Acestia au dat dos % lasara tabara cu totul in mama Le-
%lort) . Lesii batuti de Moldoveni la Täräsauti (stirea aflatä % ui
letopiset) erau In numar de 1000. Ian, Craiu ungurescu... tri-
mis-au sol la August Jicmond, craiul lesescu, ce n'au isprävit
mai mult Ma cat intr'un an s'au asezat; (scrie cronicarul le-
sescu, Crorner) ca un Ibraim Pasa O. fie trimis la craiul le-
sesc cu pofta sa intoarca lui Petru Voda ptiscele, care li-au lost
luat Tarnovski Hatmanul"2). Prada Moldovenilor la Le%, pre-
cum % a acestora In Moldova, % lupta dintre ei la Siret, cu vic-
toria oamenilor lui Petru, sunt transcrise din letopisetul tarii3).
Costin completeaza din Cromer: Oastea lui Petru Voda a
intrat in Pocutia in luna lui Februarie, i s'au gatit rohmistrii
ce era de paza pre margine si cu Siniaski Hatman Polni % cu
alti rohmistri cu oaste. Prins-au sasazeci de slehtici ale%, pre-
cum scriu cronicarii lesesti, iara periti au fost 800 din cei mai
jos'' 4).
De venirea lui Sultan Suleiman, impäratul turcescu, asupra
lui Petru Vodi Rares % de pribegia lui In Tara Ungureasci In
anul 7046. Inceputul acestui subcapitol este transcris aproape
cuvant cu cuvant din Istvanfiu.s, fara ca autorul sa indice ceva
despre izvorul utalizat: Sultan Suleiman intelegänd de atatea
razboaie ce facea Petru Vodä, intai prädand Tara Unguriasca,
apoi Tara Leseasca, cä % craiul ungurescu % craiu lesescu fa-
cuse jaiba la Sultan Suleiman de prazile lui Petri]. Voda.
Asijderea era para asupra lui Petru Voda de negutitorii
turci, ce trecea cu negot dela Cram, prin Moldova In sus, ca-i
jacueste Petru Voda %-i omoara cu oamenii säi, % acele pusci
ce li-au luat Jicmond, craiul lesescu. dela Petru Voda li-au
fost luat Petru Voda dela Perenie % dela Maelat, oamenii lui
Ferdinand, ai Impäratului nemtescu dela Ardeal. De. aceste ja-
lobe a doi crai, fiind atatat cu manie Sultan Suleiman, ca
I) Cromer p. 604: Cometes; p. 605: Moldavi fusi et ex Pocucia
pulsi. Pocucia provincia recuperata. Be llum Valachicum et eorum
clades apud Obertinurn cui nulla maior cura inerat, castra unde op-
pugnari caepta et bombardae ut subinde Moldavi retrocedere sint co-
acti et ardor eorum languesceret Quo conspecto Tarnovius Dux. Po-
lonus victor fugientes insequi ac trucidare non cessavit.
2) Ibidem p. 607: in continuare: Mille equites Poloni ex Pucuce
MoldavEam sub signis ingresst Pentru cererea tunurilor: Bielski.
Cercetrar1 istorice p. 137: .,Ibraim Pasa a cerut 1napoierea tunurilor".
3) Gr. Ureche Vornicul - Simion Dascalul p. 100.
4) Cromer p. 607: 1532 Anul. Poloni a Moldavis profligati.
13

www.digibuc.ro
 194

dela tara mersese jaloba asupra lui Petru Voda, indata au po-
roneit ostilor sale sa se grijeasca; deodata au trimes poronca
si la Tatari ea avea i grija Sultan Suleiman despre Lesi, 0, nu
aiba mai mare galceava pentru tara"1).
Expeditia lui Soliman in Moldova, precum. i fuga lui Petru
Rares prin munti in Ardeal, la cetatea Ciceul, sunt copiate din
letopisetul tarii2) cu mici adaosuri ale lui Costin, care sunt:
Petru Voda mai tare se temea sa nu-1 prinda boierii, sa-1 dea
pe mama lui Sultan Suleiman". Au nemerit la un sihastru du-
hovnic, unde iaste acmu manastirea Bisericani i i-au aratat
calea spre Tara Unguriasca" i Cetatiea Ciceul in Tara Ungu-
riasca era data de Mateia.5 craiul ungurescu lui stefan Voda
Batränul, dupa ce se impacase amandoi, cum s'au serfs mai sus
la randul sau si era sloboda acea cetate de craii unguresti Dom-
nilor din Moldova, sa-si tie acolo averea cu oamenii lor 3).
Iara loan Zapolie... avand grijä de viclesugurile paganesti
(ce niei odata crestinilor -drag n'au fost Paganul!) cersut-au a-
jutor dela Ferdinand, imparatul nemtescu, dupa asezata pace
ce era intre trimetand imparatul nemtescu oastea sa
ea la opt mii, pre la Varadin, la inceputul seceritului si de a-
colo au mers la Ardial" 4).
Moldova prädatä de catre Turci, strangerea boierilor si a
vladicilor la Badeuti din sus de Suceava, sfatul lor sä trimita
in acest oras sol la imparätie ierte, adunarea lor de care
1) Nipolaus Ist(hvanffius. Regni Ungarieli Historia p. 145: Soly-
mani odium Moldavum quibus ex causis ortum conceperat autem o-
dium et Siram Solymanus adversus Petrum, ob gravissimas et innu-
merabiles querelas, quae ad eurn de variis et intolerandis illius flagi-
tiis et facinoribus, tam a Sigismondo rage quam ab Ioanne delatae
erant: in quorum fines, illius quidem in Pocuciana provincia vastandos
et occupandos vero in TranRylvania. Mercatores quoque Turcas prae-
divites qui Ponticam navigationem exercentes".
2) Gr. Ureche Vornicul-Sirnion Daseglul p. 100-104.
3) Isthvanffius. Teama cà va fi prins de boiteri p. 145. tirea cu
popasul la mänästirea Bisericani, provine din vreo legenda locala cu-
noscutä de Costin, care avea mosii In tinutul Neamtului. Stirea des-
pre cetatea Cioeliul, gresit a fost atribuitg de M. Kogâlnipeanu lui Mi-
ron Costin. Se aflà In Isthvanffius p. 145. Ea arx Stephano Moldavo
pri,ncipi tot et tantorum regum et exercitum victori a Mathia rege
dono data fuerat et hactenus ex liberalltate regum Ungariae Petri no-
mine servabatur: in quam etiam futura prospiciens, conjugem cum
parvis liberis et... ante praemiserat.
4) Ibidem. Ferdinandus et Ioannes clanculum copias adversus
Solymanum conscribunt... Equitum vero cataphractorum octo milia
censeantur. Quibus rebus confesus recta Veradinum atque illunc in
Transylvaniam proficisci constituit.

www.digibuc.ro
 195

Sultan si numirea lui Stefan ca Domn, toate aceste fapte sunt

transcrise din cronicarii Ureche-Simion Dascalu11).
Costin completeaza: acolo la Suceaeva impöxatul au
legat bir pre an sa-i dea Tara cate zece mii galbeni de aur,
iara alte vistere, ce n'au fost apucat O. le ridice Petru Voda cu
sine, toate le-au luat atuncea imparatia2). Intelegând Sultan
Suleiman dupa ce au trecut Dunarea, ca Ian Zapoli, craiul Ar-
dialului, cu ostile sale si cu ostile lui Ferdinand, imparatul
nemtesc, au apucat potecile muntilor... De acea veste Paganul
gemand i crasnind in dinti aprinsu de manie, au trimes ceaus
la Ian, craiul ungurescu, zicandu-i ca au uitat de binefacerea
lui i facandu-1 nemultumitoriu, spuie cä curund va face
de-si va pierde craia si se va cad. Raspuns-au craiul ca acea
gätire de oaste... au facut... impotriva vrasmasului sail de
moarte Petru Voda... Acesta... de bunä voe esind din cetate, au
cazut cu rugaminte la craiul Ion Zapolie, rugandu-se ierte
greselile facute. Dandu-i voie si slobozenie, ajuns-au Petru
Voda pe la prietenii säi la Poarta 3)."
Domnia lui Stefan Voda". Intreg capitolul este scris
de Costin. Stefan Voda a cerut pe Rares prin Imparatie dela
Ian Zapolie, ins& Petru WO, s'a dus la Poarta. mergand
Petru Voda la Tarigrad s'au asezat la Galata, care cetate iaste
facuta de Itali si de un niam ce se zic Leguri i sä numeste la
istorii Pera; acolo cura Boazul intre Pera adeca Galata i intre
Tarigrad. Stefan Voda aicea intru nenorocita tarâ multe
grele dabile strangea dela bietii locuitori i dela o vreme s'au
aratat mare varsätoriu de sange...
Ian Zapolie jeluitu-s'au si pentru moartea lui Grit, de
care ne trage randul sä pomenim aicea. Dupa ce au murit
Ian Banfii ce era voevod Ardealului, in zilele lui Ian Zapolie...
au statut Grit otcarmuitoriu si namesnic craiei unguresti, insa
1) Gr. Ureche Vornicul - Simion Dascdlul p. 104-105: In Istvan-
ffius Stefan este fratele lui Petru; Costin a v5zut greseaia si a dat tex-
tul din letopisetul
2) Isthvanffius p. 145: ea conditione, ut possessa fiduciario no-
mine provincia decem millium aureorum numum summam quot annis
pendat. Solvmanus sine suorum sanguine nec educto glaudio victoria
potitus, direptis somnibus Petri thesauris, quos ille metut perculsus re-
liquerat admonitoque, ut in fide persisterent Stephano Istrum per Bul-
gariam et Thraciam. KogMniceanu a atribuit eronat i tirea de mai
sus lui M. Costin
3) Ibidem Dum Istrum eodem parte traiecerat, fama ad eum
perf ertur lam rem cum maximis tam suis Quamobrem fremens ac
fredens iraque et odio exardens Magiaralem Chausium ad Ioannem
misit, ingraturu eum et desertorem, beneficiorum irnmemorem appel-
lans. Waivodae supplex excusatio p. 146: Petrus Waivoclae arbitrio
(boanni Zapoliae) se submitit.

www.digibuc.ro
 196

la aceasta dregatorie a lui Grit, cativa boieri unguresti n'au

vrut sa primeasca, ce stand si Laski LiavuL.. l cu Verebetie
In partea lui Grit, i-au ispravit dregatoria aceasta dela craiul"...
Zapolie Il trimite la Constantinopol sä restabileasca unele
fapte intamplate in Ardeal,) Zic unii" (Cromer) ca in Tarigrad
a vorbit in taina cu vizirul despre peirea lui Zapolie 2) i Costin
moralizatorul completeaza: (Ce bine zice Scriptura, cä cine
sapa groapa altuia, el cade intrInsa). Asa si Grit dupa ce au
purees din Tarigrad, trecand Dunärea la Dristor, au venit in
Tara Munteniasca avand cu sine 3000 de pedestrime ieniceri
calari 1000 si mai bine de Turci, far& Unguri ce era cu el;
avea i firman la Petru Voda si la Radul Voda, Domnul Mun-
tenesc sä asculte ce le-ar porunci Grit3).
Scrie Istvanfie sa fi spanzurat la Dunäre pre un boier
muntenesc anume lie, aratand tuturor locuitorilor Tarii
Muntenesti sa se teama de insul". Grit a trecut muntii in Ar-
deal si a asezat tabara la Brasov si a trimis carti ispravnicului
Emeric Tibac, care vine si este omorit print viclesug de ieniceri.
Ceilalti, boieri s'au apucat de arme... si s'au sfatuit sä rascum-
pere nevinovata moarte a lui Tibac despre Grit, alergand cu
sablile crunte prin sate si prin orase... Se aleg trei barbati si a-
nume Gutard, Stefan Maelat si Francisco Kendie catre care
s'au adunat multi domni, pe carii Ii tree cu scrisoarea pentru
inmultirea voroavii, läsand cine va vrea sa stie mai multi sa ci-
teasca la Istvanfie istoricul Tarii Unguresti. Acestia au
trimis soli la Petru Vodd aicea in tara si la Radul Voda in Tara
Munteniasca aratand tirania lui Grit si cerand ajutor impo-
triva lui. Amandoi Domnii le-au trimis facandu-se ca la 40
mii. Grit s'au mutat la cetatea Megisia, care dobandind-o

1) Isthvanffius p. 146: Petrus a Solirnano in Gallatam relegatur.

Ita Solimanus eum in Gallatam, quae ab Italis et Liguribus, a qnibus
condita esse fertur Pera appellatur, e regione urbis Constantinopoli-
tanae, inter medio mari sitam, relegavit. Interea in Moldavia quum
Stefanus crudelius et atrocius quam ferri posset, subditis impetraret...
p. 125: Banffius Palatinus Waivoda obiit. Lascus et Verbecius Grittum
Hungariae gubernatorem a Waivoda constitui contendunt p. 126: Qua
non admissa Grittus a Waivoda Pannoniae Gubernator designatur 127:
Compluribus e procerum numero refragantibus. Unde Gritti in eosdem
odium et ultio exarsit. Grittus cum filio Perenii obside Constantinopo-
lim abit.
2) Autorul cu zic unii" intelege pe Cromer, care scrie a-
cest fapt la pag 615.
3) Isthvanffius p. 129: Gnittus Constantinopoli i Valachiam ve-
nit. Grittus Constantinopoli discendens ad Istrum appulit eoque apud
Selistriam Bulgaricam que vulgo Destrolania in Valachiam Transalpi-
nam pervenit. Habebat in comitatu trium aut amplins milium peditum
Turcarum Moldaviae et Valachiae Montanae principibus...

www.digibuc.ro
 197

au sfatuit cu ai sai, de s'au inchis acolo. Ungurii au inconjurat

tetatea. Targovetii au abatut in Turci de i-au taiat". Gritti a
esit din cetate, a fost prins de Munteni si Moldoveni, care 1-au
dat Ungurilor. Ei au pus pe calau de i-a taiat mainile, apoi
capul. Perit-au si Dotie. Iara pe doi ficiori ai lui anume An-
ton si Andrei aducandu-i aice la Petru Voda, i-au si omorit
pre amandoi. Vezi cum pläteste Dumnezeu tiranilor varsatori
de sänge ! Ian, de iaste asa de Petru Vodä, cum. scrie Istvan
fie CA au omorit pre feciorii lui Grit, urn& si fara mil&
faptä si abia auzitä in lume la crestmil). Zic unii, c5, daca au
Inteles Sultan Suleiman de inchisoarea lui Grit, sa-i fi porun-
cit lui Ian Zapolie sä rnearga, sä dea ajutor lui Grit. 2) Iar
dupä ce au petit Grit, au statut ispravnic Tarii Unguresti Ma-
tlat si Ealasii"3).
Dupa acest lung capitol cu intamplarile din Ardeal pe
vremea lui Petru Rares, Costin introduce in letopisetul sau
un capitol din istoria Ungariei:Aicea scriem de lucrurile era-
lei Unguresti si cum au cuprins Turcii Tara Unguriascl".
Este o traducere a lui Miron Costin dui:A Origines et occasus
Transylvanorum" partea II, precum a aratat D-1 P. P. Panai-
tescu intr`o sedinta a Academiei Romäne. Costin transcrie
pur si simplu fait sa, mentioneze daca este traducerea lui M.
Costin sau daca copiazä din Topeltin. La Miron Costin, Isto-
ria de craia ungureasca si cum au cazut pre mainele Turcilor"
se aflä in 52 capitole1).
Nicolae incepe 0, scrie dela capitolul 16, astfel: In anii
1) Isthvanffius p. 129: Sic uti Eliae quidam e Boieriis primi nomi-
nis navigia ipsi Istrum traiceturo, uti dicebat, sufficienti numero ne-
quaquam procurasset, in prae alta furca, ad Istri ripam suspendendum
curavit et Bulgariae atque Valachiae incolis spectandum dedit. Eme-
ricum Cibacum literis adfse vocat. Cibacus a Docio circumventus et
muftis illatis vulneribus trucidatur p. 130. Transilvani Cil»ci necern
vindicandum decernunt, Gents ritu cruento gladio per urbes misso p.
131: Trium viri duces electiii Stephanus Maialatus, Gothardus Cunus et
Franciscus Quendius. Copiae contractae ad 40.000 excepto Valachico
exercitu. Gritus Megiesum. urbem dolo ac vi irrumpit p. 132 : Arce
capta Turcisque interfectis. Grittus elabi conatus a Valachis intercipi-
tur. Et de illo ac Dodo publice suplicium. Filii eius a Moldavo postea
e medio sublati. Sffirsitu1 lui Gritli il stia Costin si din Cromer p. 616:
Receptum ille excarnificare caepit, postera veniente luce, mane bra-
chia, in meridie pedes, vespere, caput ei amputari fecit et hunc exitum
habuit Griti ducis in Ungariam adventus..."
2) Cromer p. 615.
3) Isthvanffius p. 132: Transilvaniae praefectu Mailato et Balasio
demandata.
4) V A. UrecheMiron Costin II pp. 19-71.

www.digibuc.ro
 - 198
dela zidirea lumii... iara Mantuitorul nostru Is. Hs. 1480, cra-
ind Matias Corvin, pentru faptele i vestea celuilalt Corvin,
loan Huniad, sfatuindu-se cu Cehul sau. Bohemu i impotriva
Austrii, cu Turcii au facut pace. Ce vazand si papa de Ram
Venetienii si 100.000 de galbeni de aur, carii in toti anii li da
craiei unguresti ajutor Impotriva Turcului, s'au täiat dela Un-
gun acesti bani"... Si cronicarul copiaza in continuare din tra-
ducerea lui M. Costin capitolele 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24,
25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, o parte din 32, 33, 34, 35, 36, 38, 46
47, 48, 49 si doll& randuri din cap. 50: Gheorghe Racoti a
cazut in boala ce se chiama melanholia. In locul lui a stat
Gheorghe Racoti orn cu 'Malta fire".
Cuprinsul acestui mare capitol este urmatorul:
In 1480 au nävälit in Ardeal Turcii si au murit in aceasta
expeditie vreo 60 mii.
In 1514 s'a racosit si intaratat taranirnea. Prinderea lui
Gheorghe din Secui, capul revolutiei i schingiurea sa groaz-
nica. Ofensiva Turcilor condusi de Sultan Suleiman si infran-
gerea lui Ludovic la Mohaci, precum i innecarea acestuia in-
tr'o WU. Ungurii aleg craiu pe loan Zapolia, alii pe Ferdi-
nand. Fuga lui Zapolia la Lesi, ajutorul dat acestuia de Iero-
nim Lasco. Ferdinand trimite soli la Tarigrad, cerand el craia
ungureasèä. Sultanul porneste cu osti in Ungaria. Zapolia Il
intâmpina la Belgrad i i se inchinä. Suleiman ii face carte
de jurarnânt cu titlul sultanilor turcesti i cu jurarnântul bor.
Turcii cuceresc Buda si bat Beciu o lunä fart sa-1 ia. Se in-
torc la Buda si Sultanul incoroneaza pe Ion Zapolia rege aI
Ungariei; discursul sultanului, asezarea dintre Zapolia si Fer-
dinand, insurarea regelui Ungariei cu Isabela, fiica craiului
Poloniei; linbolnavirea si moartea lui Zapolia la Sas-Sebes.
Urmeaza succesor la crdie cuconul lui Zapolia i epitropii
Georgie Martinengo i Petrovitiu. Aducerea pruncului la cor-
turile imparätesti, sfatul Turcilor, numirea pruncului Stefan,
craiu al Ungariei, alegerea resedintei la Lipa, zarva dintre
craia.sä i epitropul George Martinenzi, tocmeala facutä do
acesta cu Ferdinand in numele Isabelei, paräsirea
de catre craiasä. Sultanul este impotriva miscarilor din Ar-
deal si trimite oaste turceasca cu Domnii din Moldova si Tara
Munteniasca contra Nerntilor. Martinezi e omorit i ia voie-
vodatul Ardealului Andrei Baton cu concursul lui Ferdinand.
Isabela este adusa iarasi la craia 'rani Unguresti, iar fiul ei
moare cu prepus de otrava. Ardealul se desparte de craie, rä-
mtinand sub cnezi. Stefan Baton trece craiu in Tara Lesasca.
In locul sau urmeazä Jicmond Baton si Andrei Baton, care
e ucis de niste Secui in lupta cu Mihai Vocla. Dupa acesta a
stat cneaz Jicmond Racozzi, apoi Gavril Baton, care este ail.-
tat cu firea i apucaturile sale. Boierii trimit jalba contra lui
Gavril Batori. Acesta e omorit de Unguri la Oradea. Dupa el

www.digibuc.ro
 199

ajung cnezi: Bethlem Gabor, apoi Doamna sa Caterina si Ste-

fan Bethlem, care a lasat craia si a dat locul Batorestilor.
Glleorghe Racoti a cazut in boala ce sa chiama melanholie.
In locul lui a stat Gheorghe Racoti orn cu Malta, fire. De a-
cesta curn si de urrnasii lui vom scrie, unde vom, ajunge la
domnia lui Vasile Voda ce au domnit in tar& la noi. De aice
ne intoarcem iara la rändul istoriei noastre".
autorul trece la moartea lui Stefan Voda Lacusta
domnia lui Alexandru Voda Cornea, transcrise din letopisetul
%aril 1).
In plus Costin aduce urmatoarele stiri: La omorirea lui
Stefan de catre Ganesti si Arburoti. Si astazi se cunoaste
sangele pe zidul peretilor casei aceia in cetatea Sucevei pis-
trelat din Stefan Voda"2). La domnia lui Cornea: In anii
dela Ils. 1533 Alexandru Voda Cornea si cu Mihul Hatmanul...
au repezit de sargu la Ferdinand craiul ungurescu pe unul
ce-i zice Petru Robeiu, ispravnicul Sibiului, cu rugaminte de
ajutoriu sa-i trimita irnpotriva lui Petru Voda, giurandu-se cu
toata tara, ca sa va trichina supt ascultare craiei unguroti.
Aciasta poftä de ajutor intarziindu-se despre Ferdinand, mai
mult ajutoriu au facut lui Petru Voda la Poarta, ca au luat
prea lesne domnia si mai cu putina cheltuiala, oblicindu-se la
Poarta imbletile lui Alexandru Voda cu a sfetnicilor sai" a).
Venirea lui Petru Voda dela Poarta cu o a doua domnie,
este copiata din cronicarii predecesori4). Iara pe Alexandru
Vodä, precum scrie Istvanfie. 1-au omorit boierii, ce era cu
dansul 5).
,.A doua domnia a lui Petru Vodi Rarer. Inceputul
domniei este asemenea cu letopisetul lui Ureche-Simion Das-
calul, cu oarecare omisiuni. Costin nu mentioneaza ospatul de
la Barlacl dat de Hura Vornicul, drumul prin Targul Roman
§i data de 19 Febr. and a sosit Raro la Suceava5). Dupa
ceea trimis-au Petru Voda sol la Jicmond August; de s'au cer-
sut robii, ce-i robise Tarnovski Hatmanul, cand venise la Ho-
tin, ce nu i-au. fost de nici un folos solia aceia" 7).
Treburile lui Raro in Ardeal din porunca Irnparatiei, sunt
luate din Isthuanffius fara sa mentioneze. Sultanul a sirntit
1) Gr. Ureche Vornicul - Simion Dascálul pp. 108-109.
2) Si aceastä afirmatie trebue sä o consideräm personalä a lui
Costin.
3) Istavanffius p. 146: Alexius ei succedit. Alexius cum Molda-
vis ad Ferdinandum transire parat Petrum Rubeum. Quo cognito Pe-
trus Solymani coniis in principatum restituitur.
4) Gr. Ureche - Simion Dascálul p. 110.
5) Isthvanffius p. 146: Alexis a Boieris interficitur
6) Gr. Ureche-Simion Dascälul pp. 111-113.
7) Cromer anul 1542.

www.digibuc.ro
 200

ca Maelat umblä Cu viclesug fatä de craiasa Isabela, intele-

gändu-se cu Ferdinand. Trimis-au poronca la Ahmet Pasa de
la Nicopole i lui Petru Vodä i lui Radul Voda,, Donmul Tarii
M-untenesti, de au mers cu oti in Ardial. Facura sfat Domnii
acestia cu Pasa sa-1 prinza cu viclesug i trimisera de che-
mart pe Maelat sh vie la Posa pentru intemeierea legaturilor.
Venind, 1-au bagat in obezi"1).
Nava la lui Petru Rare§ in Tara Unguriasca in anul 7050
din porunca impäräteasca pentru multe neamestecari, este
luata din letopisetul tärii2). La acele turburári din Ardeal
Costin adaoga: neaseaari, ce era pentru crala unguriasca
dupa moartea lui Ion Zapolia, precum s'au pomenit mai sus.
Insä letopisetele streine lesesti i unguresti de aceastä ostire
a lui Petru WO, nu pomenescu, ce de Ilias Vodk feciorul lui
Petru Vodk scriu ea au facut acele präzi la Ardial, precurn
vom arata la rânclul säu, unde vom scrie domnia lui Ilias
Voda, fecior lui Petru Voda". Din izvorul semnalat sunt tran-
scrise si sävärsirea i sfintirea mänästirilor: Pobrata, Räsca,
Dobrovätul i Capriana, despre care spune Costin ca se aflä in
tinutul Läpusnii, de asemenea i celelalte zidiri i reparatii
fäcute de Rares.
Logofätul Nicolae incheie capitclul acesta, copiind despre
moartea Domnului din letopisetul ärii, urmatoarele: Imba-
tränit fiind Petru Voda i cu boalä grea adaos catre bätrane-
tele lui, s'au dat datoria cea de obste cu mare jale tuturor
1-au astrucat in manastirea Pobrata in anii 7052". In izvorul
indicat se mai allä i un rezumat al domniei de 18 ani, pe
care .Costin 1-a omis.
Domnia lui Ilias Vodá, feciorul lui Petru Vodä Rares.
Materialul intrebuintat este din cronicarii Ureche-Simion
Dascalu13). Autorul nu-I mai transcrie intocmai ci Il parafra-
zeaza cu cuvintele sale. In plus aduce la aceasta, domnie sti-
rile:- De acest Ilias Vodä scrie Istvanie istoricul, cä pe vre-
mea ce era multe amestecäturi in Ardial, i-au venit i lui po-
ronca imparateasca dela Sultan Suleiman de au intrat In Ar-
deal, avand i oaste turciasca cu sine si trecând peste munti,
s'au täbärit la Toriian si de acolo au slobozit calärime ceambul
si au prädat crawl Secuilor si au arsu orasele Sasilor anume
Herman si Prejmerul pana In pämant si multi oameni au ro-
1) Isthuanffius p. 159: Achomatis Nicopolitani praefecti et Petri
Moldaviae principis astu fraudeque in insidias praecipitatus atque cap-
tus est. Acest eveniment se aflà pe scurt i In Gr. Ureche - Simion
DascAlul p. 114, unde se vede cà intne ostile turcesti, secondate de
Domnii români, si Maelat a fost rfizboiu. Costin dti pc larg din Isth-
vanffius viclesugul Intrebuinat pentru prinderea lui Maelat.
2) Gr. Ureche Vornicul - Simion Dascalul p. 114-115.
3) Ibidem p. 116-117.

www.digibuc.ro
 201

bit si prinzand veste Ungurii, au sarit si au scos tot duiumul

ce luase Moldovenii si Turcii 1). Scrie Guagnini si Cromer ca
dup.& ce s'au turcit i 1-au pus la ispravnicie Sultan Seleiman,
vazandu-se In cinste Ilia Veda, vorovindu-se cu o sama de
osteni turcesti i eu ostirea Porii, avand povata pre un Turc
(de nu va fi fost grec) (Marmara) au ars Breslavul pana In
pamant"-').
Domnia lui Stefan Rares. Pentru stirile interne pre-
scrie din letopisetul tarii 3). In plus adaoga reflectiunile mo-
rale: Ca. Donmilor buni i intelepti oglinda trebue sa fie f ap-
tele trecute a trecutilor Domni, cele buna si de laucla sä ur-
meze; iara de cele rele si de hula departe O. fie. Adevarat
feciorii bunt adaog i cresc numele parintilor sai fac fàrä
moarte, iara cei rat feciori ocarescu si stingu numele parin0-
lor bunt 4). Zice sfanta Scriptura Leviticon 20: Cela ce va
precurvie cu muierea altuia i va face curvie cu muierea ve-
cinului sau, cu moarte sa moara curvarul i prea curvarul".
la a doua lege zice Sfanta Scriptura "Blestemat, care doarme
cu muierea vecinului sau i sä zica norodul amin asa sä fie!"
La Ezdra capul 3 zice: Departati-va de muierile pamantului
si de muierile streine". Pavel Apostol Corintieni 1. zice: Feri-

1) Isthvanffius p. 209: Elias Moldavus curia Valachis et Turcis

Transilvaniam longe lateque vas tat. Sed nostri eos persecuti interempti
nonnullis praedarn omnem recuperant. Hermanum quoque et Prasma-
rum Saxonica oppida injectis ignibus eadem excursjone succensa at-
que conctemata fuere: ac ex eorum agris pecorum atque horninurn haud
contemnenda praeda abacta.
2) Cromer. In Cromer nu se aflà acestl pasaj. V. A. Ureche
o. c. II p. 299, crede cä este o gresalà a copistului. Probabil ca stirea
a cul-o N. Costin din Paszkowski. Desi Ureche indicá izvorul de mai
Jos, cred ea' nu 1-a cunoscut cronicarul nostru: Stanislaus Sarcinius la
cAlcâiul lui Dlugos. T. II p. 1533 Lipsca 1712. Hoc anno Hellas_ Pa-
atinus Petri filius a Christ° D. defecerat et ad Mahometum imptum
transierat... Exceptus a Solymano Hellas benigne fuit... Qui honos ut
merit() ad ilium delatum videretur comparato ex Scythicis militibus e-
xercitu per fugam Ducem nactus eui Mormora nomen full, cum inusi-
tatis itineribus exploratoris elusisset, Bradislaviam opressit. Hoc prin-
cipium perfidiae in Mahometis sectam concedens Hellas nostro malo
cledit quotamen non't diu ille tulit Smpune. Nam cum suspecta in Maho-
metern Solymano illius esset fides sublatus brevi de medio ita Con-
stanitinopoli, ut illius neque mortui index esset.
3) Gr. Ureche Vornicul - Simion Dasedlul p. 118-119.
4) Reflectiunile despre Dornni sunt luate din Ceasornicul Domni-
bor. A se vedea titlurile capitolelor din aceastà lucrare in altá
parte.

www.digibuc.ro
 202

ti-vä de curvie ca pre curvari si pre preacurvari giudeca-va

Dumnezeu" 1).
ptiri dela megiesi: In anii 7065 (1557)? Sultanul Suleiman
a trimis oaste turciascA in Tara Unguriasc5., sä bat& Sigidinul.
Iar5, Thoma Nadejdii, ispravnicul Tarii Unguresti,... s'au por-
nit cu osti unguresti si au inceput a bate Cetatea Babotia.
Turcii lasä Sigidinul si merg sa, apere Babotia. Pi dand raz-
boiu, au infrânt Ungurii pre Turci i i-au biruit 2). In anul
dela Hs. 1554, Ivan Vasilievici imparatul au dot:Audit sub as-
cultarea sa orasul Astrahan si oardele ce sant la marea Caspii.
De atunci se scriu impätatii Moscului stäpanii Astrahanului"'').
Alegerea lui Jo ldea dupa moartea lui tefan gi nävälirea lui
Petru Stolnicul, Alexandru Läpusnianul, din Po Ionia cu
pribegi, prinderea lui Jo Idea i insemnarea lui la nas,
sunt copiate din cronica predecesorilor 4).
Domnia lui Alexandru Vodi ce i-au zis Lapusnianul" este
transcrisä intocmai din letopisetul tärii5). Logorktul incheie
domnia cu o stire dela vecini. In anii dela Hs. 1562, imparatul
Moscului avänd cu sine 300 mii oaste, s'au pornit asupra ce-
Mtn Polotcul, ce este pe apa Zvina i cu multä väisare de
sänge o au dobändit. Zece mii de oameni au robit, scriu cro-
nicarii lesesti, iar pe Jidovii, care n'au spus ca se boteazä, au
poroncit de i-au inecat in apa Zvina6).
7. DOMNHLE LUI DESPOT, TOMSA SI ALEXANDRU VODA_
A DOUA OARA.

Pentru Despot cu ce imblete au esit la domnia tärii voim

sä arätäm: In anul dela zidirea lumii 7070, iara dela naste-
rea Domnului nostru Is. Hs. 1561, Jacov oarecarele Vasilie Ira-
die de niam grec din ostrovul Samos, socoti cu arme i cu osti
sä intre in tara sä apuce domnia tärii. Acest grec Iacov, Va-
silie dela fraclie, dupä nespusa trufie greceasck si a lui, fa-
cându-se de a Despotilor fire, cAci i aceasta au Grecii din fi-
rea lor a sä face neamuri marl; cä unii nu numai de neamul
1) Bib lie. Probabil a avut inaintea sa Biblia lui $erban din 1888.
2) Isthuanffius p. 236: gresit anul 1557, ci 1553. 1\TAdassius Babo-
ciam obsidione cingit p. 238: In quo Turcae victi in fugam conjecti.
3) Gwannin si Cromer. $tirea am mai intâlnit-o i inainte.
4) Gr. Ureehe VorniculSimion Dasc5lul p.119-121.
5) Idem p.121-122.
6) Paszkowski Cronica Sarmasyey Europskiey Alexandra Gvag-
nina p. 126: Rocu 1562 Lutego dnia 23 Ivan syn Wasilego Wielki kniaz
Moskiewski... rod Polosk.. Dela 1550 inainte utilizgm in loc de Pasz-
kowski cronica lui Bielski. care contine toate stirile din Paszkowski
traduSe de Costin. Intrebuint5m traducerea publicatã in CercetAri is-
torice".

www.digibuc.ro
 203

imparatilor grecesti a sä numi, ce 0 de neamul acelui Irac lie

vestit pe vremile Elianilor, de neamul lui Ahilevsu, ru-
sine a grai minciuni. Asa i acest Jacov sa numea a fi de nea-
mul Despotilor i altii Il tie ca iaste de niam dela Sam, sau
cum scriu unii Critean, care fiind trufa i mult de bine so-
cotind, sä, facea de a fi de neam mare, avand hrisovul, care
s'au dat Despotilor de craiul al cincilea Chesariu, luat cu mes-
tesug dupa moartea unui Despot, 1ntr'acesta chip 1).
Povestea lui Despot Voda cu originea sa, este ca in leto-
pisetul tarii 2).
In continuare Costin povesteste fuga lui Despot in Ardeal
de acolo din Brasov la Laski in Tara Leseasca. Pi fiind
lipsit de bani Iacov Vasilic a face oaste, au cazut cu rugaminte
la Olbreht Laski. Laski si-au zalogit toate mosiile sale drept
zece mii galbeni de aur i cu acei bani au purces a face oa-
meni de oaste Despot cu Laski Liavul3)... i gatindu-se au
sosit in Podolia, ce de acolo din porunca lui Jicmond, i-au im-
piedecat de n'au putut trece, ce pierdura razboiul i tunurile.
Despot n'au pierdut nädejdea, ce au trecut la Francisco
Zaie ispravnicul lui Ferdinand, in Tara Ungureasca de Sus,
Impreunä cu Laski si impacand pe Zaie cu multe daruri, 1-au
rugat de ajutor... pi dupa multä voroava, au scris la Ferdi-
nand jaloba si pofta lui Despot de ajutoriu.... Iara Ferdinand
1) Isthvanffius. Toatá Domnia lui Despot, crezutd pand astAzi o-
pera originalà a lui Costin, este pur i simplu tradusd cuvânt cu cu-
vânt din Isthvanffius p. 261: Jacobus quidam Basilicus Haraclides, Gra -
ecae originis armis invadendam et in se transferendarn suscepisset, et
sane et iam transtulisset. Ea est quorundam Graecorum nostrae aeta-
tis ambitionis quedam vanitas ut quamquam primordia generis in obs-
curo incertoque habebant: ea tarnen ad splendidissimarum atque im-
peratiarum familiarum origines, ad Cornnenos, ad Cantacuzenos, Las-
cares Diassorinos, Despotas Palaeologus falsa veris miscendo referre
quidam etiam Herculi et Eaco Triptolemoque fabblosis heroibus consa-
trare haud erubescant: tametsi illustres illas et principales familias,
omemque earum virilem progeniem... turn longinquitate et vetustate
temporum. In eorum numero Jacobus qnoque iste Basilicus: quiquam
patria Samius aut. ut alii volent, Cretensis esset, quod ambitione atque
arrogantia in praeceps ferretur, semper se in illustrem inserere fami-
liam conatus est ldque edita in vulgum generis tabula. quam Caro-
lus Quinctus Caesar Augustus ratam habuisset.
2) Gr. Ureche Vornicul - Sirnion Dasalul p. 127-129.
3) Isthvanffius p. 262: In Alexandri Moldavi familiaritatem unc-
pens Et consilia de eodem tollendo inivisse deprehensus. Fuga se reci-
pere Brassonern cogitur. Inde profugiens Alberti Lasci copes praesidi-
umque implorat. Lasci prodigalitas. Pecunia ab eodem suppeditata co-
piae conscribuntur. A Sarmatis transitu intercluduntur.

www.digibuc.ro
 204

mult au socotit cu sfetnicii säi, ce nu se tocmia la sfat toti in-

socotiala pentru Despot.
...Ferdinand imparatul fäcu rdspunsul lui Zaie sä fie foarte
cu taind, acel lucru cu Dispot, cdruia i-au trimis Ferdinand
imparatul si dar sase mii de galbeni. _lard Zaie dupd ce In-
telese voia impäratului sdu, s'au sfdtuit cu Laski Liavul i cu.
Dispot purtänd toate pre taind, au orânduit pre Anton Sacu-
iul cu mare veste pre atuncea purtätoriu de osti si pre loan
Rusel de neamul sal' din Burgundia, care avea o sutd cälä-
rIme cu sineatd, supt ascultarea sa... i pedeStrime Nemti 'din
cetatea Casovei si dintealtele cetäti despre margine, furd
dunati cât cu totii se Meuse cloud mii de osteni aloi... Au fä-
cut veste cd, au murit Dispot... Laski fäcut-au sicriu de mort
si au pus o piatr6 mare si-1 ducea cu preoti la bisericd, de-I
prohodesc si-1 ingroapd... Särguit-au i Alexandru Vodd de au
stränsu ostile sale ca la 25 nui, fäcändu-le autare la Suceava".
Incepe lupta descrisä de cronicar in amänuntime. Ce n'au
tinut multä vreme rdzboiul cd ostenii lui Alexandru Vodä se
amestecase cAldrimea cu pedestrimea turceascd i purceserd in.
risipd1). Gonit-au cdtva loc Anton si Burgundii cu rditarii
frantozi, de i-au ajunsu täiat, picat-au multi din os-
tenii lui Alexandru Vodd. Serie Istvanfie istorieul sd fi cdzut
intr'acel rdzboiu tunuri, trei mii de osteni ai lui Alexandru Vodd.
Istorie streind laudd pe Alexanclru Vodd, cd, multd vreme sin-
gur cu putini, pdräsit de toti au tinut rdzboiul.
Acest rdzboiu a lui Alexandru cu Dispot la ce We au fost
cronicarii streini nu scriu. lar räposatul Grigorie Ureche ce
au fost vel Vornic, scrie cd au fost la Verbia, Ina pre scurt
scrie, erd, noi din cronice streine am aflat i scriem mai pre
largu: Lauda acestui rdzboiu scriu i o dau istoricii streini lui
Anton Säcuiul.
Dupd, izbandd Dispot cu Laski Liavul i cu Anton cu
toatd, oa.stea, au mersu la Suceava si au pus de au zugrävit pe
pereti la ulita, ce se chiamd Ulita Tätäreasca räzboiul lui Dis-
pot cu Alexandru Vodd, chipurile cdpitanilor, osebit de a Dom-
nului cu mare mestesug scrise chipurile hatmanilor, i anume
1) Isthvanffius p. 262 : Ideoque commisso temene certamine
profligantur. Hine ad Zaiam Ferdinandi praefectum confugiunt Ferdi-
nando re in consilio proposita. Variantibus sententiis p. 263: Decernit
occulte submittenda. Despotae auxilia Zaius intellecta Caesaris volun-
tate collatis cum Lasco et Despota consilits. Antonium Siculum, cla-
ris nominis ducem ac rei militaris apprime peritum ac Ioannern Pe-
trum Russellum e Burgundia oriundu.m, qui centum equites sclopeta-
rios ductabat. Copiae Despotae praebitae. Despotae vivo videntique e
funus a Lasco celebratur. Alexandri exercitus 25 hominum millibus
constat. Valachi nostrorum impetum non sustinentes. Fugam capes-
sunt.

www.digibuc.ro
 205

care zugravitura i scrisoare cu vremea pe urma au cazut

s'au stersu precum i o biserica in Mr lau, ce au fost zidita de
Despot Voda in pomana tatane-sau, de vase stänjeni in pereti
de inaltä, care sta astazi risipita i nimeni nu scrie de acea
biserica, nici iaste pomenire de dansa, papistasasca facuta de
Dispot Voda 1). Iara Alexandru Voda strangänd rarnasita de
ostenii si mai venise si alti Turci ca la cinci cu a-
ceia au venit Alexandru Voda pana in Prut i acolo drept Husi
au facut pod peste apa Prutului si acolo astepta ajutor pre
Mircea Voda, Domnul Muntenesc. Iara intelegând Despot O.
s'au ostit Alexandru, strans-au ostile tarii la Suceava sa
mearga asupra lui A/exandru Voda si au purees din Suceava 2).
Motoc au vorovit eu Anton Sacuiul amandoi puind parola. Ce
vor fi vorbit in scurta voroava nu scriu istoricii fara cat au
vorbit". Despot cu Anton Sacuiul invinge si la Prut pe Alexan-
dru Voda, care pierdut-au nadejde de ajutoriu i noapte
s'au ridicat i s'au dus spre Chilia si Cetatea Alba si trecând
Dunarea, s'au dus spre Silistra si de acolo la Tarigrad cu toate
ale sale".
Dupa ce sosi la Suceava, intru intämpinare
Mitropolitul Terei cu Episcopii si cu tot norodul de-1 petrecura
pan& in cetate. Ales-au Dispot Voda patru boieri de ere-

1) Isthvanffius p. 263* Multisque ex eorurn ((Moldavorum) nu-

mero caesis ac dislectis nostri victoriam obtinent p. 264: Anto
Ducis laus. In foro Jazigum pugna haec iussu Despotae depicta post ne-
cern ejus obliterata fuit. Eamque Despotes victor in oppidum, quod Fo-
rum Jazygum vocatur, cum veris ducum imaginibus, multa arte depin-
gendam curavit: quae tamen pictura, sicuti et alia eius monumenta...
quod in Bahlone oppido in memoriam patris aedificare caeperat iam-
que sex cubitorum altitudinem perduxerat. Relev cä D-1 Iorga atribue
aoestor lucruri o altà provenientä desigur gresitä. Alte cdteva lucruri
le lea din notele sau convorbirea tatälui sdu. Asa din acele izvoade
sau din poema polond va fi luat, Nicolae Costin, despre tributul 1VIol-
.dovei crescut sub Rares pang la 10.000 de galbeni, care e exacta'. (Am
ardtat la domnia lui stefan LAcustä izvorul in Isthvanffius) poate tot
astfel a cApatat Nicolae Costin cunostintä despre locul unde se gasea
la Suceava, pe pereti la ulita ce se cherna Ulita ArmeneascA, acel ta-
blou de victortie a lui Despot de care scrie si Sommer. Dela dânsul va
fi spus i compilatorul dara acele adaose in privinta bisericilor clädite
de aventurierul domnesc la Härläu i la Cotnari. (Iorga Ist liter. rom.
p. 120-121). Biblioteca dela Cotnari îi pag. urmAtoare Isthvanffius 264
2) Ibidem Despota Suchavam contendens ab Episcopis et
populo laetissimo cum aplausu excipitur, Alexander collectis
exercitus reliquis et vocatis in subsidium Turcis, ad Hierassum con-
sidet et Mircem Valachum expectat. Hlerasus flumen Despotae cum
Antonio Alexander obviam it.

www.digibuc.ro
 206

dinta, pre caxii au lasat toata carma Wei pe Stroici Vel Lo-
gofatu, pre Barnov Hatmanul. pre Motoc Vel Vornicu i Gri-
gore Leveles, de neamul lui dela Beciu, ce era In mare cinste
la Dispot Vocla. Iara apoi au slobozit toata oastea la iernatic
insa cu putina plata, ca deodata socotise sA li se dea de tot
capul cate un galben de aur; i acesti bani neputandu-se mai
de graba stringe, au poruncit de au luat un polecandru i niste
sfesnice de argint, ce Meuse Alexandru Voda in Metropolie,
si le-au stricat de au fäcut bani de plata ostirii. Deci cu acei
bani facuti den argintul bisericei i cu ce s'a strans den Teara,
au dat lefile slujitorilor". (Sa privesti aicea raul neam al Gre-
cilor, i giudeca de toti asa. Pedepsit pamantul, pre care punu
piciorul Grecii). Despot a trimis sol la Jicmond, craiul Ungu-
resc, sa-i dea cetatile Clujvarul si Ciceiul. Raspunsul batjoco-
ritor al Craiului. Eara imparatul daca au inteles, au poroncit Vi-
zirului sa duca cu agiutorul sau pre Alexandru Voda la dom-
niea Terei. Eara and se gateaza Alexandru Voda sa vie cu
Domnie ear in Teal* eata sosescu boieri trimisi de Dispot
Voda la nnparatie cu plocoane, adaogand birul zece mii gal-
beni de aur. Trimisu-i-au steag i sabie scumpa pren ga im-
paratesc de Donmie noul.
Eara Anton Sacuiul daruit bine de Dispot Voda cu aur,
cu argint i cu haine scumpe, cu soboli i sabii ferecate, si pa-
lose la cai cu sele ferecate, s'au intorsu la casa sa, lasand in
locul sau langa Dispot Voda pre Petru Devon, ce era lasat de
paza cetatei Sucevei. Asijderea lui Albert Laski i-au dat gal-
beni zece i-au dat i cetatea Hotinului... S'au dus
Ion Petru Russel, macar ca-1 opria Dispot Voda sa mai saza.
ce hind legat In slujbele lui Ferdinand, Imparatul Nemtesc,
Intelegerea boierilor In frunte cu Tomsa sa scoata pe Dis-
Voda" 1).
Intelegerea boierilor în frunte cu Tomsa sa scoata pe Dis-
1) Isthvanffius p. 265: Alexander rebus disperatis suisque deser-
tis Constantinopol tendit. Moldavi pulso Alexander, certatim se Des-
potae fidei obsequioque addieunt p. 264: Despota Suchavam conten-
dens ab Episcopis et populo laetissimo cum aplausu excipitur p. 265:
Qui quatuor e Bojeris praeclare navant operam. Despotae inopia pecu-
niaria. candelabrum quod Alexander ex solido argento ingentis pon-
delis parari iusserat ac Monasterio .Graecorum, Monachorum dedicave-
rat, conflari, et ex eo monetam iussit: ex eaque moneta simul etiam
ex collecta e vectigalibus et tributo pecunia stipendium exsolvendum
curavit. Begleber Graeciae ut Arexandrum regnore stituat, Solymanus
iubet, sed Despota auctius offerente tributum Begleber, revocatur et
Despota in principatu confirmatur. Ant. Siculus eximiisa Despota mu -
neribus ornatus domum redit. Devaio Suchavae arci praefecto relicto.
p. 266. Alb Lasco decem millia aureorum donat Despota. Tradita etiam
arcis Hutinae possessione. Discedit et Russelius donis auctus plurimus.

www.digibuc.ro
 207

pot din domnie, fiinda devenise tiran, cum si solia trimisä de

boieri la Visnovetki sä-1 poftiasca la domnie. sunt transcrise
din letopisetul WU 1). Simtindu-se Dispot Vodd urn terei,...
ca unill inchis in cetatea Sucevei; au repezit pre un Valentin
Ungurul la Ferdinand Kesarul si la Macsimilian Craiul Un-
guresc In cai de olac, poftind ajutor de aparare Impotriva bo-
ierilor sai; si-au invdtat Dispot Vodd acelui Valentin sä gd-
seascd sd se vazd cu Zaie i cu Anton Säcuiul... Au päräsit
Laski pre Dispot Vodd, de s'au unit cu Visnovetki asupra lui
Dispot Vodd, aflandu-se pre atuncea in Tara Lesascd. S'au
fost pornit acumu Dispot Vodd, cu oastea sd eie cetatea Hoti-
nului de supt ascultarea lui Laski:
Mdcar cd se intorsese Dispot Vodd, eard urit tuturor pen-
tru greutätile ce fdcea Terei, fiind lacom; cä far a1te nevoi,
mai scosese de casä cdte un galben de aur. Se Meuse si cum-
plit tiran: i neimblänzit si asupra celora, ce se despärtia de
muiere i lua alta, cà acelora mari cumplite munci le fäcea,
zicându-le cd nu s'au indestulat cu o femee. i aceasta incd
au adaos la nevoia Terei, cä i muierea acea plätia a treia
parte de galben de aur i atuncia da voie sä se despartd. de
bärbat2). Pi aceasta o fäcea Dispot cu sfatul unui anume Ion
Liubcenie, ce-1 adusese din Tara Leseascd si-1 Meuse Episcop.
Pre multi täindu-le capetele, poroncia de nu-i ingropa multe
zile, sä fie la privirea altora. Il urise räu Teara i pentru ere-
dinta pravoslavnicä eä nu o tinea Dispot Vodd, cd la Bisericd
rar sau nici odatä nu rnergea, ce cu alte slugi petrecea. pi in
Cotnari fiind Sa4i multi pe atunci, le-au fault bisericd l scoald
si au adunat bibliotichi. i aduna dascAli de pre Teara Nem-
teased. si din Teara Leseascd. Papistasi. Era trufas mare si
multe socotind de sine Despot, si se simtia sä apuce domniea
Terei Muntenesti dela Mircea Vodd si Teara Ardealului, având
la aceste sfetnic pe un Dumitrasc Bulgariu, zicánd cä i s'au
pogorit din cer cloud cununi de aur".
Autorul transcriind din Isthuanfius adaqgd: Scrie la Ist-
vanfi istoricul, cä esind Dispot Vodd spre Hotin, cum s'au po-
menit mai sus, imbländ cu putini in campi, i-au esit multime
de oameni, i incungiurându-I, striga sä le ridice acele grele
däri, ce le aruncase de casä cäte un galben de aur; earl Dispot
Vodd le rdspundea cd den sfatul lui Bárnov si a lui Motoc si a
doi Vlddici face acele greutäti". Costin crede cä aceastä vorbà
rdspuns a lui Dispot de au vinuit pre acei boieri, au fost pre
urmä perirea lui Dispot Vodd. Intdi Barnov intelegand pare-
1) Gr. Ureche VorniculSirnion Dascaul p. 134-135.
2) Isthuanffius p. 279: Despoto a suis in arce Suchava obsessus
Ferdin. Imp. opern implorat ut Zaius et Siculus sibi opitulentur p. 280.
Simultates inter Lascum et Despotam. Despota Hutiniarn ancem Lasco
eripit Causae quibus subditorum animi a Despota aversi.

www.digibuc.ro
 208

rile si poftele täränimii, stiind si socoteala lui Dispot Vodd, so-

cotit-au .ca mai bine este sä, cerce ori ce va putea, cleat O.
pátimeascd. Socotindu-se cu altii... i intdi pre loan Luscenie,
ce-1 adusese den Teara Leseascã si-1 Meuse Episcop, 1-au oträ-
vit". Casatoria lui Dispot cu, fata lui Martin Zborovski. Venise
oameni de tear& i spuserd lui Dispot Vodä cd au intrat =aril
de peste Nistru in tearä, i pradd i ard i cerea agiutor impo-
triva Tätarilor. S'au inselat Dispot Vodd si au trimis inteales
o*teni 350 Unguri i Särbi 50 tot calärime... i oare câti Nemti
pedestrasi. Toatä aceastä oaste o au dat in seama lui Ilie Tu-
roman.
Eard noaptea porunceste Tomsa ì Toromanu de au aprins
o casä In sat, fäcând semne Moldovenilor de au abätut cu totii
cu säbiile goale In Unguri i in Nemti. Perit-au multi i de Mol-
doveni, earl Ungurii si Nemtii de tot. toti.
acolo pana la unul s'au topit i Nelntii, cärora le porun-
cise Tomsa sä sloboazd focul in Unguri si in Sarbi. Intr'acea zi,
purces-au Tomsa cu Toromanu la Suceava asupra lui Disnot
Vodä. Si intai au lovit la cetatea Neamtului, unde era päzitor
cetätii Ioachim Prudentie. Avea cu sine in cetate Dispot Vodä
clujitori de teard 1256, mai multi era Unguri; i pe cAldrime era
Martin Farms, ear& pe pedestrime era Petru Devan... i pe-
destrime Unguri 300. Earl celelalte polcuri era de multe fe-
liuri; Vlai, Nemti, Greci, Lesi i Turci; era adunati i putintei
Moldoveni. Intre timp Georgie Leveles, care strângea haraciul
In partile despre Dundre e prins si trimis la cetatea Neamtu-
lui la inchisoare. Barnov, Motoc cu Stroici sfätuir i aleserä
eap dintre sine pre Tomsa, ce au fost Hatman"1).
Domnia lui stefan Tomp". Ales Domn mdcar färd voia
lui incepurd mai tare a batere cetatea. i intr'una din zile cu
slobozenia lui Dispot, sfätuindu-se cu polcovnicir- deri cetate,
Pâtru Devan au dat nävald cu 400 oameni asupra acelora, ce
era oränduiti de Tomsa Vodä de bdtea cetatea. Stätut-au raz-
boiu mare. Si acolo au pierit si fie Toroman, eel intdiu roco-
sitor asupra Domniei lui Dispot Vodä. Tomsa... s'au sfAtuit cu
1) Isthvanffius p. 280: Quem Despoti consilip usus Ioannis Luscinti
quem Episocpum designaverat et in oppido Cottavaro, quod Ungari et
Saxoni incolunt gymnasium et bibliotecam erexerat. Ambitio eius et
vanitas. Complura agrestum miflia ex actionis aurei illius nummi
levationem petunt. Eernovius supliàii metu curn aliis conjurationis soclis
a Despota deficit. Lucianum Episcopum venenum tollit p. 281: Rebellum
stratagema quo Tartarorum excursionem imminere falso nuntiant
Praetoriani equites Ungari a Valachis perfide obtrùncati. Una cum
Germanico peditatu. Thra:ces (Särbii) partim caesi, partim fuga elapsi
Dormanus Despotam Sucavae in arce obsidet. Tomsa arcem Neme-
thium occupat. Praesidium Despotae ex variis gentibus p. 282: Tomsa a
conjuratis princeps electus.

www.digibuc.ro
 209 --
boierii de au trimis sol la Jicmond, craiul ungurescu., cersind
oaste trimita inteajutor asupra lui Despot. Si iata veni
veste la Tonisa, cum Dumitrasco Visnovetki... au sosit cu osti
la rnarginea Terei, cu acela gand sä, apuce Domniea. Päräsit-au
Tomsa cetatea i s'au mutat cu tabara peste Siret.; earl, Vis-
novetki cu oastea sa s'au pus in locul unde statuse Tomsa
la cetate. Invoiala dintre Despot si Visnovetki cu ponturi.
ca aceste cuvinte inselätoare aratand boierii Liavului Visno-
vetki asa s'au amägit Visnovetki de viclenia boierilor de teara.
Vedea-vei nebuniea Liavului, la ce au venit i ce prirneste
Visnovetki au oränduit 500 de Cazaci cu Lesi amestecati, pe
pofta boierilor sa trimita cu dansii sa aduca, capul Tomsii;
(uitä-te la mestersfig) sa-1 inchine lui. Pre acestia i-au lovit
Moldovenii cu Tomsa si pre toti i-au topit. Earä. Visnovetki
nestiind de perirea oamenilor sai, socotindu-se acum Domn Te-
rei, esise in carata, ca era 0 cam bolnav cu putini oameni
intampinarea oamenilor sei. Leavul a oblicit ca e amagit, au
incungiurat tabära cu care; earl cu calärimea a esit la razboiu,
care s'au tämplat la pod la Vercicani; i Mind bolnav Visno-
vetki au dat tocmealä ostii, in soma lui Peasovski. Datu-i-au
räzboiu Moldovenii Tomsii cu Lesii lui Visnovetki; si deodatä
infranserä Lesii pre Moldoveni; eara pre turn& Tomsa de altá
parte lovind pre Lesi. i-au infrant i au prins viu pe Visno-
vetki si pre Peasovski i indatä, pre acei doi i-au trimis la Ta-
rigrad la impart:tie" 1).
Prinderea lui Visnovetki intr'o capita de fan (cu greu
cu anevoie se trece primejdia omului ce-i sa, petreaca, nici cum
nu se poate trece, reflectiunea este a lui Costin) intalnirea prin-
silor pe drum cu oamenii lui Alexandru Voda, inchiderea Lea-
vului si a lui Peasovski in Tarigrad la Galata si omorirea lor
a treia zi, sunt luate din Gr. Ureche-Sinlion Dascalu12).
Dispot Voda din sfatul lui Dionisie Aval Doftorul au ramas
in cetate, zicandu-i sä. nu bage in seam& pre Moldoveni. Ear&
din Ardeal se pornisk 1000 de caläreti si pe atatia pedestrasi
dela craiul Ioan Jicmond, si au venit intru ajutor Tomsii:
..Esit-au den cetate de au dat navala oastea pedestrime asupra
Ungurilor 0 a Moldovenilor. Statu un räzboiu mare cu multa
värsare de sange de imbe partile". Din Isthuanffius noteaza
Costin pe Barnov ranit de sulitä. Grigorie Vintie. Sfatul taime
1) Isthuanffius p. 282: Arcem acriori obsidione premit. Ungari
uptione facta hostes caedunt. Et quibus et Dormanus crudelitate in
Ungaros nobiles. Visnovecius pulso Tomsa eundem castrorum locum
occupat Visnovecius regnum a Moldavis desentiur. Poloni a Valachis
singulari perfidia trucidantur. Atrox inter Visnovecium et Valachos
commissa pugna, qua profligatis Polonis. Capti Visnovecius et Piasso-
cius Byzantii unco in costas adacto crudelem mortem oppetunt.
2) Cr. Ureche Vornicul-Simion Dascälul p. 140-141.

www.digibuc.ro
 210

dintre Ungurii din tetate i cei din afard, ajutorul lui Tomsa
Despot omoard pe unul din cetate, graind de pe zidu cu altii de
a Tomsii1).
Zarva din cetate i omorirea lui Petru Devan se and i in
letopisetul ärii. Cu ocazia preddrii, Costin dä amänunte
tot din Isthuanffius: Farms mai mare pre caldrime sta intre
slujitori sd-i potoale pre unii cu räu, pe a1iI cu rugdminte.
Incepurd Dispot a se rugare cu multä rugdminte alor sdi zicAnd
cä este aproape si ajutorul ce vine dela Lesi... era si o bute mare
plind cu pietre: rasturnandu-le, au cdzut peste Martinengu
1-au omorit. Acel Martinengu den Teara Ungureasca dintr'un
targusor, ce se chiamd Sfântul Gotard. Inainte de perire, Dis-
pot o cunund de aur ce avea, neavänd cu altd ce multemi a o
sama de Nemti si Unguri, ce Ii slujise cu direptate, le-au
impdrtit acea cunund. Tot de acolo cd a venit poruncd lui Dis-
pot dela Tomsa de au descAlecat de pre cal si au mers pe gios
la Tomsa, unde era. Un Tatar apoi i-a tädat capul. Acolo au
omorit i pe Ioachirn Prudentie. i despoindu-i pelea de pe
cap, o au umplut de paie, i o au trirnis in Tarigrad la impa-
rätie. De vrastä era Dispot ca de 40 ani si au domnit aproape
de trei ani"2).
Moartea lui Despot Vodd, venirea lui Laski cu ajutor
inturnarea lui, afländ cd Despot a inurit 1 fiind amenintat de
Tomsa, precum i rdzboiul ce a avut Tomsa cu Mircea Vodd
Domnul Muntenesc, vdleatul 7068, sosirea oldcarilor anuntand
cd. Donmia este data lui Alexandru Ldpusneanul, solia trimisd
de Tornsa la Alexandru spuie cä Tara nu-1 vrea, rdspun-
sul acestuia, cd el ii vrea pe dansii, etc... intrarea lui Läpus-
`rleanu de o parte cu oastea turceascd, si de alta a Tätarilor ar-
zänd, i retragerea lui Tomsa cu sfetnicii sdi: Motoc Vornicul,
cu Veveritd Postelnicul, i cu Spancioc Spätarul in Tara Le-
seasca la Liov, dupd, o domnie de cinci sdptämäni, toate aceste
fapte sunt transcrise dirr-cronica lui Gr. Ureche-Simion Das-
cAlu13). (Vezi cum orbescu pedepsele pre orn. Acolo au näzuit
de unde le-au venit perire, stiindu-si fapta cu Visnovetki lu-
cratd si au cutezat a mergere in Teara Leseascd).
Stirea ed. pre Dumitrasco Sdrbul prinzändu-1, 1-au dat
Mircii Vod6, in Teara Munteneascd, pre care il insemnasd
Tomsa la nas den dreapta, cu prepus fiind de domniea Terei
Muntenesti, si 1-au omorit Mircea Vodd", este din Isthuanffius,
unde 1-am mai intdlnit4). Scrie Isvanie cä i Stroici au fost
pribag acolo nitre acei boieri".
1) Isthuanffius p. 282: Sigismundus Valachis auxilia submittit.
2) Ibidem p 283: Despota proditus. Tomasae iusso a Tartaro ca-
pite multatur.
3) Gr. Ureche Vornicul - Simion Dasc51u1 p. 143-145.
4) Isthuanffius p. 283: Demetrius Bulgarus a Mirce Valachio
trucidatur.

www.digibuc.ro
 211

Costin a copiat din letopisetul tarii cum Alexandru a tri-

mis para la Jicmond contra lui Tomsa i tovarasilor sai,
cum a pierit fostul Domn cu boierii sai la Liov, omoritt din or-
dinul lui Jicmond1). Scrie Istvanie c i Stroici au pierit atun-
cea. Eara pre Georgie Develes ce era inchis de Tomsa in ce-
tatea Neamtului, trimis-au Alexandru Voda de 1-au zugru-
mat" 2).
Capitolul, domnia lui Tomsa, se incheie cu stirea luata
din cronicarii lesesti ca in anii dela Hristos 1565 lovit-au
tarii in Podolia si in Teara Ruseasca, pradand i pustiind
multe targuri si sate. Cazacii, care erau- in Litva,... au intrat
de au pradat in Teara Moscului".
doua domnie a lui Alexandru Vodi Lipusneanul" este
prescrisä din cronica inaintasilor sai3). In plus Costin a pre-
serat in povestire reflectiutile sale morale si a adaogat la
sfarsit stiri dela megiesi. Zice Sfanta Scriptura la Iov cap. XV:
In toate zilele sale cel neclirept se trufeste i numarul anilor
nestiut este tiraniei lui... etc. Si iaräsi la Pilde zice in cap.
XXVIII: Leul racnind i ursul framand, Domnul ran asupra
noroclului".
Ia aminte celea ce scrie Titero de tirani: Nice o tova-
rasie sa nu ne fie noul cu tiranii, si nu este impotriva firei a-1
clezbracare de poti i Inca cu cinste este pre ttiran sa-1 omori:
cà acest fel veninos i reu trebue stärpit den obstea oameni-
lor; cä precum se taie une incheituri a trupului, care neavand
sange saca i sacate vatämä i celora parti sänätoase a trupu-
lui, asa i intr'acel fel de oarneni vrajmasie i neirnblanzire de
fiare dela obste ca dela omenirea trupului despartit i departat
trebuie.
Mare lucru si temeinic este a slujire domnilor den dra-
goste: ear% misel acela dornn carula slujescu de frica. Frica
dragoste nu are, ca unde-i frica nu-i dragoste; unde nu-i dra-
goste este ura, den care izvoreste multa risipa domailar".
Faptele domnilor ori lauda, ori ocara le aduc i le räsuna la
lume, de sant fapte bune lauda, de sant rele, ocara4).
Pre aceste vremi Sultan Suleiman, imparatul Turcesc, cu
mare gatire de osti au mers asupra Neintilor... Maximilian, im-
paratul Nemtilor, strangand seim al orasul Augusta,.... iar al
doilea seim au strans la Pojon._ i acele seimuri le-au strans
pentru gatire ostilor impotriva lui Sultan Suleiman.... au ales
sa faca 50.000 de oaste. Luptele Turcilor cu Ungurii in Ardeal.
11 Gr. Ureche-Simion Dasc51u1, p. 146.
2) Isthuanffius p. 284 Tomsa Mociocus et Stroizza plexi,
eiusdem saevitia in nobiles et alios.
3) Gr. Ureche-Shnion Dascalul, p. 146-150.
4) Citatele despre Domni precum i acela din Titero, sunt din
Ceasornicul Domnilor.

www.digibuc.ro
 212

Moartea Sultanului la Sigidin, fiMd cdzut in boald de vintre,

luarea Sigidinulud 1).
Scrie letopisetul tärii sá fi fost moartea lui Alexandru
Voclã cu inseldciune". La a doua domnie a lui Alexandru \Todd,
Logofatul nu adauga niciun fapt nou intern.
Moldoveni dela Bogdan, fiul lui Lipusneanu, la Aron
Voc15, Tiranul inclusiv si despre tam i stäpinirea
Astrahanului.
Doinnia .lui Bogda n Vodi, ficiorul lui Alexandru Vodi LA-
pumeanul. Prima parte a capitolului contine domnia lui
Bogdan transcrisä din letopisetul tdrii,2) la care Costin inter-
caleazd observatiile sale morale luate din Ceasornicul Dom-
milor: Sfatul copt de batrdni, coapte lucruri aduce Domnilor,
earl sfatul crud de tineri, crude si nemistuitoare lucruri face
Domnilor".
Apoi Costin adaogd la acest capitol: Scrie cronica leseascd
precum Bogdan Vodd dacd au inteles de mazilie dela im-
pärätie.... au pribegit in Tara Leseascà la craiul Jicmond-Au-
gust, vränd craiul sd-1 agiutoreascd, ca pre cela ce au näzuit
si s'au dat supt mila i apdrarea lui; cd se adeverise sd dea
craiului Lesesc 24000 oameni de oaste Bogdan Vodd, cänd ar
pofti craiul. Trimis-au craiul Lesesc sol la impardtdea Turcului
pe Andrii Tarnovski la Tarigrad, cu rugamintea pentru Bog-
dan Vodä, sä-1 primeascd iaräsi sub mila sa impärdteasca la
domnia Terei Moldovei. Dupa ce au mers Tarnovski la Tari-
grad, 1-au primit intdi vizirul, pre urina i impdratul. cu
bine si prietenie. Eard Bogdan Voclä, neasteptand solul crlesc
cu räspunsul, au intrat in tard3) färä stirea craiului cu 2000
de Lesi, dela cumnatii cei Lesi, cd o sord a lui Bogdan era ma-
ritatä dupd Kristof Zborovski; i multa pagubd au fIcut terei
acei Lesi. Si pentru aceia nu i-au mai putut tocmi trebile
domniei lui Bogdan Vodä solul lesesc la Impärdtia Turcului la
Tarigrad; mdcar cd deodat5, pre pofta craiului contenisd im-
pärätiea pentru mazilea lui Bogdan Vodd. Eard ludnci apoi
veste de stricAciunea terei cu Lesii ce au fäcut Bogdan Vocld.
1) Isthuanffius p. 300-320. N. Costin face un rezurnat, exträgänd
in rezumat stirile date la nr. 1. Mnartea sultanului Suleiman, far% sä
precizeze localitatea i boala se aflä si n Gr. Ureche Vornicul-Simion
Dascähil p. 149.
2) Gr. Ureche Vornicul-Simion DascAlul, p. 150.
3) Istoria Moldoveneascä din Cronica Polska a lui Bielski de
Gh. Nästase in Cercetäri istorice". Iasi 1925 P. 141: Regele Sigis-
mund August voind sa-1 ajute pe voevodul moldovenesc Bogdan, fiul
lui Alexandru (cäci acela doria sä-i fie supus i la nevoie dea 21
mii de oameni), a trimis pe curteanul säu Andrei Tarnowski la Selim

www.digibuc.ro
 213

Capitolul se incheie cu o stire tot din Paszkowski z.& in

1569 August Jicmond, craiul lesesc, au impacat pre. loan Jic-
mond, craiul Unguresc, cu Macsimilian. Inteacest an Sultan
Salim.... trimis-au sol la craiul Lesesc.... s&-i sloboadá 30.000
oaste Turceasc& pren Teara Leseasa sä treacä la Mosc. Ce
n'au primit craiul Lesesc ce au trimis i craiul Lesesc sol
pentru aceasta la Sultan Se lim pre Andrii Tarnovski, sä. in-
toarcd Turcul oastea, care o pornise cu trei zile mai inainte de
ce sosise Tarnovski. Pornit-au dar pre alta cale Sultan Salim
ostile sale, de au mers la Astrahan"1).
Socotind Astrahanul ca o cräie megiesk Logofätul Nico-
lae s'a gändit s introdua in letopisetul säu un nou excurs
si a transcris din Paszkowsld, cronicarul polon pe care-I utili-
zeaza dupa Crorner in continuare: Pentru tara si stapani-
rea Astrahanului": Hänia sau cräia Astrahanului stä d'asupra
marii Caspiei dupa ordele Nohalior i dupa Tatarii de pestle
Volga. i acestia tot sub Mosk ant; si multe orase bogate
indestulate are intre cari este si ora4u1 Astrahanului".... In
arm] 1569, Sultan Salim irnparatul turcesc atac& Astrahanul Cu
80.000 Turci i cu 160 galioane. Intorsul Turcilor dela Astrahan
far& izbandk este dramatic.
Capitolul se termin& cu o alta stire dela vecini. In anul
1571 au intrat Tätarii in Tara Moscului si au aprins targul
Moscul 2).
Domnia lui loan Vodk. ,.Scrie la istoriile lesesti sa fie
fecior unui stefan Voda, rasa nu cu cununie. Altii zic cä au
fost dela Mazoviea den Teara Leseasck a fie slujit la Fer lii
voevodul CracAului, i sä fie) mers acest loan Vod& la Tarigrad.
Earä Leatopisetul Vornicului Ureche scrie cä loan Vocla sä fie
Sultanul, rugandu-1 sa fie mai bland cu Bogdan, iertandu-i toate vi-
nele §i inapoindu4 domnia strämoseasca. Tarnovski la toate a pri-
mit raspunsuri bune dela Sultan. Dar in vremea aceasta, Bogdan
intrase in Moldova cu 2000 Poloni adunati de buna voie. Cad el avea
Mare trecere in Po Ionia, pe o sora a sa o maritase cu Kaspar Pani-
ewski, iar pe alta o logodise cu Kristof Zborowski. Prins de acesta
Bogdan se rascumpära cu 6000 de galbeni. In locul lui a venit loan.
1) Paszkowski. . . .
21 Ibidem: Kronica o ziemi Tataraskieiy. . . p. 19.
Astrachánskie Krolestwo za Noháyskimi y Zamolskimi T
tarámi nád morzern Káspiyskim lezy y wiele miast bogatych y ob ssi-
tych ma, miedz y Ktoremi iest . .
Rod to miásto Rocu 1569 Sultan Zelim Cersarsz Tureski
dnia 20 Mársd 7 Konstantynoplola ziernia y morzem wielkie wor3ko
Tureskie to iest Konnich 25.000 H. Iánczárow 3000 wyprawil morzem
ter 150 Galer poslal Nadto trzy Hordy Tátarow. Din compararea te,t-
telor (cronica lui N. Costin j Paskowski) se vede cum Nicolae Oostin
traduce fidel, asa cum se Intfimpla si cu alte izvoare semnalate de noi.

www.digibuc.ro
 214

fost fecior de Arman; ear den cine au aflat aceasta, nu arata

dovada... Si au adus dela Rodos pre loan Vodä i i-au dat
domniea Terei; insä si la Rodos nu putem sti pentru ce s'au
fost dus loan Vodä; poate fi surgun fäcut de mai nainte.
Luand steag de domnie in anul '7078 au purces cu oaste Tur-
ceasck cum scrie Gvagnin ca la 20.000; oft-au in tâmpinarea
lui loan Voda o seamä de boieri de tearä mai de frunte: Ga-
vril Logofatul si Dingo Hatmanul" 1).
Costin copiaza apoi din Ureche-Simion Dasalul motivele
pentru care imparatul Selirn a inlocuit pe Bogdan cu Ioan
Vodk si cum Bogdan Voda trimite la Lesi dupä ajutor; ve-
nind loan Vodk Bogdan s'a dus la Hotin; venirea lui Ioan
Voda in postul mare, aratarea lui groaznia i omorirea lui
Ionasco Zbiera in ziva de Pasti2). Bine au zis de tirani cä
nice o vreme n'au de blândetä. Stätut-au indatä ingrijiti bie-
tii boieri mäcar cä alergasä in tampinarea lui loan voda,
cu mare poftä de do= crestin i blând, si se tanguia ca mai
bine le-ar fi fost cu Bogdan Vodä, mäcar cä avea Lesi pre
lângä dânsul; a de le lua Lesii hrana, cu at mai altos Tun-
cii, cari Ii ridea de muierile si de copiii lor3).
Nävala lui Bogdan in tar& cu 2000 Lesi cu Neculai Militki
Hatmanul SI cu Neculai Siniavski voevodul Terei Rusoti,
urrnkrirea lor de Ioan Vodä treandu-i peste Nistru, deosebit
de cronica predecesorilor. Joan Vodk au inceput a batere ce-
tatea Hotinului. loan Vodä jurä craiului loesc credintä prin
Jazlovetki Hatmanul. Bogdan Voda s'au dus cu putintei Lesi
la Moscu si acolo si-au sfarsit vieata. In anul 1572 au murit
Jicmond, craiul Loesc, in oras in Tikotin. Al doilea an este
Seim la Varsov. Acolo au mers soli si dela loan Vodä poftind
dea pe Bogdan4). FAcut-au Loll raspuns lui loan Vodä
inteacest chip: a te-ai jeluit impäratului Turcesc pre Bogdan
1) Istoria Moldoveneasca din cronica Polska a lui Bielski. Cer-
cetari istorice 1925, p. 143: (587 Bielski). Despre acest Ioan unii spu-
neau ca ar fi fost fill din flori al voievodului moldovenesc stefan,
altii credeau ca-i nascut in Mazoviea, caci mai slujise in Polonia, dar
mai apoi plecase la Constantinopol. A venit cu 20.000 Turci. Au ie0t
inaintea lui Moldovenii cei mai de seama, Gavril Logontul, Dânga
Hatmanul alti multi 0 intAmpinându-1 ca pe un Domn, 1-au petre-
cut in scaunul Moldovei, la Ia0". .
2) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dascalul, p. 151-152.
3) Istoria Moldoveneasca. . . . p. 142: Dar curând le-a parut
rau Moldovenilor de ceea ce fAcuse. Caci de0 erau räi Polonii lut
Bogdan, care luau uneori cu sila, ce le trebuia pentru dânii i pentru
cai, Turcii erau 0 mai rAi, caci le batjocoreau nevestele i fetele, iar
pe ei Ii ucideau i bateau.
4) Tot in Istoria Moldoveneascä se aflA cuvânt cu cuvânt, faptele
dela punctul indicat.

www.digibuc.ro
 215

sa 0-1 dam noi: cum nu 1-am chemat, asa nice voim sa auzim
de dânsul1). Venit-au sol la Seim dela Hanul Cramului, poftind
pre /Lesi sa nu-si aleaga craiu pre imparatul Moscului... Au
fost trimis i Turcul la craiul Lesesc
Ion Vodä de se si arata deodata pe voia terei, lust pre
urrna pre toti Domnii au covarsit cu vrajnasie i cu morti
cumplite. O Doamne sfinte, se otereste condeiul a scriere tira-
niile si mijloacele tiranesti acestui cumplit tiran Domn. Bâ-
gat-au in foc de viu pre Vlädica Gheorghe de au ars pentru
prepus de avutie"2).
Ioan Voda este scos din domnie si este numit Petru Voda
Schiopul, fecior Mircii Voda, i nepot de sorb.. Mihnii Voda.
Socotindu-se cu boieri... sfatuitu-l-au toti, Mai bine sa faca
cu aciea bani oaste asupra imparatiei Turcului, i sa nu lase
pe Petru Vocla la scaunul terei. Socotia Ion Voda sä ajunga
si la Henric, craiul lesescu, de ajutor... au ales de au trimiq
la Cazaci sa-i cherne In leafä ca pre niste oameni slobozi.
Strins-au l tara, catre care se ruga cu multe cuvinte blânde
(acmu bland de frica); arata i nesatiul Turcesc i lacomia
lor (vedea stercul in ochiul Turcilor, eara bârna In ochii säi
nu vedea) zicand cä Turcii toate schimbarile... A..,sa Ion Voda
impland pre toti de nadejde, tu strigat cu totii, cä rang& dân-
sul vor peri.
Cazacii vazand lefe i carii den firea lor sant gata la jac
dobanzi, s'au strâns ca 1200, neitreband voia craiului sau
a altor capitenii a craiei Lesesti; au purces In tear% la Ion
Vocla, intre care Cazacii era acesti capetenii: Sverciovski çi
Barsam. Amandoi avea ate 200 de Cazaci; si dela Bratlav
era 200 de Cazaci: Cozlovski eras avea 200 de Cazaci; asijde-
rea si Slujinski. Earl daca au sosit Cazacii In tabara lui Ion
Vocla, au poroncit de au dat den bucurie den tunuri si den si-
nete, Dupa ce s'au ridicat masa, au poroncit de au adus ca-
teva tipsii de argint pline de gaibeni de aur, i le-au pus de-
lstoria Moldovneascd p. 144: Raspunsul lui loan Vociä dat de
Levi. Te-ai jeluit impäratului Turcesc pre Bogdan sa ti-1 däm noi...
etc. ca mai sus".
2) Caracterizarea lui loan Vodä este personalä a lui Costin; se
va da in altà parte.
3) Istoria moldoveneascä p. 145: (Bielski 653). loan si-a adunat
sfatul sa dea asa de mult (si atunci va trebui sä dea in fiecare an tot
mai mult, caci Turdii niciodatä nu se tin de cuvant) sau vreau sä se
apere... Ion i-a lgudati si le-a fägaduit ajute pdnd la moarte. A
trimis la regele Henric dupd ajutor. Cere i ajutorul Cazaclilor, care au
venit fära voia regelui... CApitanii lor ced mai de seamä erau Swierc-
zowski i Barsam; fiecare avea câte 200 oameni. Bnevalienii erau 200.
Cozlovski avea 200. Stuzenski de asemenea. Joan era bucuros de venirea
lor i i-a ospätat pe toti in corturi; a poruncit si cu tunurile sä tragä.

www.digibuc.ro
 216

naintea Cazacilor, poftind sa primeasca acea data dela dansul...

i-au asezat den stanga ostii sale, pi le-au trimis septe butl
de vin de baut Cazacilor... si le-au dat i taleri cateva sute.
A doua zi, mai nainte de revarsatul zorilor, au mers'Ioan
Vocla la Cazaci, i i-au poftit la cortul sau: i mergand, asa
le-au gran Ion Voda Leseste, ca stiea limb& Leseasca, ca era
asasi Leasi de nastere: Pentru lucrurile voastre i vitejilor
intelepti de nu asi sti nice deneoare, n'asi fi trimis la voi sä
va fiu ostenit de atata cale; ear& stiindu-va, cä aveti mare
laudä intru rnestersugul osteniei, pentru aceea v'ain chiemat
la aceasta treaba ce am cu Sultan Selim imparatul, vrajma-
sul meu de cap, rugandu-va sa-mi slujiti pre bani; macar cà
voila va aratare leafa nu indraznesc, avand grije sa nu va
arat putin in preajma lucrurilor voastre cele mari; eara
orice vor trebui, sau bani, sau haine, asa vouä, cum si cailor
vostri, de toate den destul veti avea. Earasi eu nu ma indoesc
intru aceasta, ca veti sta i yeti incepe cum se cuvine celor
bun:. Pre langa aceste pentru osteneala voasträ foarte vä
multumesc, ca find oameni crestini ati venit la mine, pentru
care pururea voiu fi dator, si pre atata voiu sa va platese,
pre cat yeti vrea voi; cä macar ca vazu putini inaintea vraj-
masului asa de mare... Mai mult a graire de bucurie lacri-
mile nu ma lasä. Cum va sunt de voios i ce inimä am catre
voi Dumnezeu stie, i voi yeti putea cunoaste de mine... Aceste
zicand au lacrimat Ion Voc15.3).
La aceste cuvinte a lui Ion -Voda, raspuns-au Svirciovski,
1) Istoria moldoveneasca din Cronica Polska p. 145: (653). Dupa
masä indata a poruncit sä i se aduca câteva vase mari de argint cu
galbeni de aur i sa le puie dinaintea Cazacillor, rugandu-i pe acestia
sa primeasca dintru inceput. Le-au aratat loan locul in stânga otirii
sale, acolo le-a trirnis 600 taleri si 6 butoaie cu vtin. Dimineata inainte
de zori,'Ioan a venit la Cazaci i i-a poftit pe toti la dansul sub corturi
si le-a tinut o cuvântare in limba polonä, cad vorbea polona foarte
bine; unii zic chiar ca e Polon. Dag& n'as fi cunoscut vitejia voasträ,
vitejilor vrednigi, niciodata n'as fi trimis dupa voi si nu v'as fi obosit
asa de departe. Stiu 1nsä cä sunteti oameni viteji i averi mare faimi
in mestesugul razboiului, de aceea v'am chemat pentru afacerea ce am
cu Selim, Sultanul turcesc, dusmanul meu cel mai, mare, rugandu-va
sä-rni slujiti pentni bani. Leafa Insä nu 1ndräznesc sa vä pun, temân-
du-ma sä nu VA dau prea putin pentru vEtejia voasträ, insa oricat va
va trebui banl, sau hranä, atit vouä cat si cailor, yeti avea de toate
din belsug. Iar eu nu mä indoiesc ca va yeti purta dupa cum se cuvine
unor viteji. De aceea va multumesc mult pentru bunavointa voastra ca
fiind crestini, ati venitl la mine si nu m'ati lasat In aceastä nenorocire.
Plânsul nu ma lasa mai mult sa. va spun cata bucurie am ca va väd...
Numai Dumnezeu stie cat 1mi sunteti de dragi. Si vorbind aceasta, 1-au
podidit lacrimile.

www.digibuc.ro
 217 --
dela toti ca un ostean deplin pre scurte zicand: Nice banii,
de carii putin bagarn sama ne-au adus pre noi la aceasta sa
venirn la tine. Thane, ce ca sä batern pre vrajrnasul
Apoi i-a poftit Ion Voda la ospät cu sine.
Toate aceste auzindu-sa la Sultan Selim de sarg au trimis
Turci 30.000 si Unguri 2000 la Alexandru Voda...Alexandru Voda.....
den porunca imparateasca, impreuna cu frate-sau Petru Voda
au purees i viind pana peste apa Siretul, s'au tabarit slobozin-
du-si caii la Wuma. Ton Voda... indstá au pornit o sama de
Cazaci cu Sfirciovski i cu 5000 de Moldoveni... Apoi vine
Ion Voda... j s'au impaiIit in trei polcuri... Multa moarte au
facut intr'insii... Abia au scapat Alexandru Voda cu Petru
Voda frate-sau...
Oblicind loan Vocla ca Petru Voda s'au oprit in Braila,
intors-au cu ostile sale asupra Brailei". Ion Voda sorneaza. pe
Beiul de Braila sa-i dea pe Alexandru Voda i Petru Voda. Tn-
mis-au i Beiul de Braila patru Agi la Ion Voda, cu zece glonturi
mari de tunuri i cu zece mici, zicand lui Ion Vocla cä cu acel
fel de bucate 11 va ospata den cetate, care nu le va mistui".
Dupa solie, Ion Voda asediaza, si arde acest targ, apoi in-
vinge pe Turd! si =aril, care ,intrasera, in tara, dobandeste
arde cetatea Tighina. Sfirciovski bate oastea turceasca in
Bugeac.
Urmeaza razboiul dela Cahul, viclesugul Irimiei parcala-
bul, coborirea lui Ion Vocla la Dunare, discursul lui Sfirciovski
räspunsul prosteste al lui loan Vocla, tiitoarea Sasoae, care
era In tabara, infrangerea Moldovenilor, voroava lui Ion Voda
catre Cazaci la despagire: L-au injunghiat Pasa cu hainge-
rul In pantece si In gura i scotandu-1 afar* i-au taiat capul
si-1 pusera intr'o sulita; ear& trupul I-au legat de coadele a
doua camile si 1-au rupt in bucati; asa scrie cronica lui
Gvagnin1). Earl Ureche Vornicul In Letopisetul Terei scrie
1) Istoria moldoveneascfi din cronica Polska, p. 148. La aceasItia i-a
r5spuns Sfircioski mai scurt ca un ostas, in nurnele tuturor: Nu banii,
de care noi putin ne ingrijim, ne-au hotgrit pe noi, boane, s venim la
tine, ci dorinta sä batem pe dusmanul t5u". I-a poftit la cin5; des-
crierea ospätului. Selim trimite lui Alexandru Vod5 30.000 Turci Si
2.000 Unguri. Pornirea lui Alexandru Vodi dupà porunca Sultanului,
Sttraja Alexandru a täbärit inteo päsune lang5 Siret. Sfirciovscki e
trirnis de loan Vodá cu 6000 Moldoveni. Vine si loan voa i imparte
oamenii in trei polcuri. Joan Voda s'a oprit I a trimis la Beiul sä-it
predea pre cei doi frati. Acolo drept raspuns i-a trimis prin patru Turd
zece bombe si zece gloante. spunându-i c5.-1 va ospäta cu astfel de bu-
cate, pare-se nu le va mistui". Toate evenimentele ce au urmat se OM
In Istoria Moldoveneascä, Cronica Polska inftiocmai, de unde Costin
tradus aproape cuvânt cu cuvant p. 152. Trupul 1-au legat cu picioarele
de douà cAmile i gonindu-ge, 1-au rupt in doufi".

www.digibuc.ro
 218

ca de viu 1-au legat pre Ion Voda de coadele a doä camile de

1-au sfärdmat. Mai scrie Gvagnin zicand ca pentru aceia 1-au
pedepsit Dumnezeu pre Ion Voda caci sa turcisa, ca cu legea
turceasca sa poata scapa de moarte" 1).
Sfirciovski polcovnicul e luat in robie i apoi rascumpa-
rat. Dupa perirea lui Ion Vocla, intra Tätarii in tara i prada.
Nicolae Costin a transcris din Paszkowski domnia lui loan
vota, aducand stiri noi. In plus a utilizat i stirile din Ureche-
Simion Dascalul 2).
Doinnia lui Petru Vocia Schiopul in anul 7081". Ince-
putul copitolului contine stiri despre megiesi introduse de N.
Costin.
Lesii dupa moartea lui Jicmond craiul, au fost ales cra-
iu Lesesc pre Henric, fratele craiului Frantuzesc; eal a Hen-
ric pre urma oblicind de moartea fratine-sau lui Carol, au
esit pre taina, nestiind Lesii de Cracau, pre o portita i s'au
dus in Teara Frantuzeasca. de 1-au facut acolo craiu Frantu-
zesc, in locul fratine-sau lui Carol. Intracest an a murit Sul-
tan Se lim... si au ridicat Turcii imparat pre Sultan Murat, fe-
fiorul lui Sultai, Se lim cel mai mare3).
In anul 1575 Oct, mare prada au facut =aril in 'Pine
Rusesti: ;in Volinia si in. Podolia: 55.000 de suflete au perit cu
mic, cu mare; 340.000 au robit. Scriu cronicarii Lesesti ca
prada Tatarilor a fost cu stirea lui Patru Voda i zicu sä fie
fost i oamenii lui Patru Voda 1 zicu cä i pleanul ce au a-
dus Tatarii din Teara Leseasca sa-1 fie imp54it cu Patru
Voda. ca, nu-i de crezut, sa-1 fie impArtit. Poate sa-si fie a-
vand banat Petru Voda pre Lesi, pentru, Cazacii ce au venit
ajutor lui Ion Voda sa fie fost i cu stirea lui; eara dobanda
sa o imparta cu Patru Voda, eu nu crezu" 4).
Adunarea Lesi lor la Varsav pentru alesul craiului. Costin
insira din Istvanfi o multime de pretendenti din casele dom-
nitoare ale Europei; au ales pe atefan Bator, voievodul Ar-
dealului, care s'a cununat cu Ana, fata lui Jicmond. Bator ea
asezat la craie cu unele legaturi i tocmele si a fost coronit
in Cracau in 30 zile a lui Mai.
Dupa aceasta cronicarul scrie: Noi sä venim la rändul
1) Istoria Moldoveneascd din Cronica Polska p. 153: Se pare cd
Dumnezeu 1-a pedepsa pentru aceia eá el îi pärdsise credinta si pentru
bogätie se turcise. Domnia lui loan Vodd se gäseste in Istoria Moldova-
neasca pag. 145-153.
3) Gr. Ureche VorniculSimion. DascAlul Np. 152 162.
3) Isthuanffius p. 347: Henricus Rex Poloniae deserto regno :n
Galiam contendit p. 360: Murates Caesarern ad filii circumcisionem
invitat.
4) Istoria Moldoveneasca din Cronica Polska p. 155: Prada din
Rusia, Volinia si Podolia: 55 mii suflete pierite; 340.000 robiter etc.

www.digibuc.ro
 219

istoriei noastre, lasand la Lesi ei sa scrie de ptefan Bator cra-

iul lor". j Logofatul Nicolae prescrie din cronica Polska a lui
Bielski domnia lui Petru Voda. iar a.sezarea in scaun a acelu-
iasi al doilea rand, este dupa letopisetul tarii1).
Domnia Iancglui Vodi ce-i zic Sasul este transcrisä.. cu-
vant cu cuvant din cronicarii Gr. Ureche-Shnion Dascalu12).
Evenimente importante copiate de cronicar sunt; venirea In
scaunul tarii, ridicarea luf roan Voda Lungul, pribegia bole-
rilor moldoveni prin tari streine de nevoia Iancului Voda,pri-
begia Domnului in Tara Leeasca i omorirea lui la Liov.
A doua domnie a lui Petru Voda Schiopul in 7092, este co-
piata de Costin din cronica predecesorilor far& sa mai aclaoge
nicio stire externa sau interna3). Cuprinsul pe scurt al capi-
tolului este urmatorul: Intoarcerea boierilor din pribegie,
lupta dela Bogdanesti cu Cazacii, care mai tarziu in 7 August
acelasi an lovesc i prada Tighina; seceta din 7093 deci
foametea, adunarea dela 7094 la Munteni pe Prut, intre Petru
Voda i nepotu-sau Mihnea Voda. In 7095 alti Cazaci vin in
tara si sunt omoriti de Parcalabul de Soroca la Perieslav. Petru
Voda face nunta pentru alt nepot Vlad Voda in targul Tecuci.
Alt razboiu al lui Petru Voda cu Cazacii la Tutora. Schiopul
lasä domnia de bunl voie.
Domnia lui Aron Vodl eel Cumplit. Prima este pres-
crisa intocmai din 16topisetul tarii sii cuprinde everdmentele:
Venirea lui Aron Voda in scaun, caracterizarea Domnului
jefuirea tarii, ridicarea Orheienilor i Sorocenilor cu un Dom-
nisor Ionascu i mazilia lui Aron Voda4).
A doua domnie. Inceputul domniei este adaos de Nice-
lae Costin din Ishuanffius. Inteacest chip s'au tamplat insa
intoarcerea lui Aron Voda cu domnie noua, de pre cale nesosit
inca in Tarigrad". Aron luase bani imprumut dela negutatorii
greci i englezi i n'a putut plati in prima dornnie; Barton,
ambasadorul craiesei Angliei la Poarta, -a invatat pe datornici
sä mearga la vizirul sa faca jaloba pentru mentinerea lui
Aron Voda 5).
Celelalte fapte din capitol sunt luate din cronica inainta-
silor Trimiterea lui Oprea Armasul la Iai, pribegia lui U-
reche Logofatul in Tara Leseasca i domnia lui Petru Voda
Cazacul. In 7102 Aron a zidit in Iasi manastirea Sf. Nicolae.
Un an mai tarziu a intrat in tara Loboda cu oaste cazaceasca
si a gonit pe Aron) Voda din scaun si a ars Targul Iai. Aici se
1) Gr. Ureche VorniculSimion Dascalul p. 167-171.
2) Idem, p. 171-173.
3) Idem, p. 173-179.
4) Idem, p. 179-182.
5) Isthuanffius Anul 1592...
6) Gr. Ureche Vornicul-Simion Dascälul p. 182-185.

www.digibuc.ro
 220

mantuie letopisetul apoi Logofatul Nicolae adaogl:

Scris-am de aci inainte mai pre larg domnia lui Mon Voda,
precum scrie in istorii streine":
Costin completeaza din Isthuanffius domnia a doua a lui
Aron Voda. Acesta omoara o sainä de boieri ce-i avea in pre-
pus intre care $ i pe Brut,.Arbzinas de neam, cunoscut la impa-
r9.t1e, ruda, cu Sinan Pasa. Eduard Barton paräste iaräi pe
Aron Voda pentru datorie. Aron s'a ajuns cu Mihai Vodä.
Tätaxii merg in Ungaria din porunca Sultanului; ei urmau sä
facä drumul prin Moldova si Tara Munteneasca si au trecut,
prädand prin Tara Lesasca. ce au facut Tatarü la Un-
guri, daca au trecut prin Marainorä sà scrie ei; ear noi ne
intoarcem la randul nostru". Solia Cazacilor la Bator Jicmond
sa-i primeasca contra Turcilor, lupta Ungurilor, Muntenilor
Moldovenilor impotriva Tatarilor, trimisi de Sultan sä prade
Tara Munteneasca si Moldova si infrângerea ultimilor; au
luat si cateva cetati mici pe Dunäre (nu le scriu anume isto-
rich unguri): venirea unui Donmisor Iancul cu oaste tur-
ceasca i infrangerea lui de catre Mihai, care trimite lui Ba-
tor Jicmond tunuri i pusti. Rascoala lui stefan Räzvan Hat-
manul impotriva lui Aron Voda. In 1595 Bator Jicmond tri-
mite osti, care prind si-1 duc legat pe Aron Voda in Tara Un-
gureasca; II inchide in cetatea Alvinciu, unde este tinut pana
la moarte1).
C. Cuprinsul si izvoarele letopisetului dela Rizvan Vocll
la 1601.
1. Domnia lui Rizvan Voda.
Domnia lui Rizvan De aci Logofatul Nicolae
amplifica letopisetul tatalui sau, Miron Costin. Cronicarul ti
propusese in prefata sä scrie istoria Moldovei si a' vecinilor
pana in zilele sale; la capitolul Pentru cräia Ungureaseä,"
chiar am vazut un pasaj, in care spune ca va mai scrie de
acele lucruri la donmia lui Vasile Voda. A intregit letopise-
tul lui Miron numai pana la sfarsitul domniei Irimiei, fiind
räpus de o moarte neasteptata i timpurie.
Majoritatea evenimentelor redate la domnia lui Razvan
sunt transcrise din Miron Costin cuvânt cu cuvant i anume:
ptirile in direct& legatura cu Irimia: venirea Lesilor cu el in
Moldova, porunca Sultanului sa vina Cazikiri Sultan, Hanul
Cramului, In Moldova sa puna Domn pe cine va vrea, lupta
dela Tutora dintre Lesi i Tätari, darurile facute de Ieremia
Hanului, capetele de pace dintre Lesi j Kazikiri Sultan, ve-
1) Isthuauffius 390-420 cuprinde faptele de mai sus in mici ca-
pitole cu titluri marginale, de unde N Costin le-a luat. Autorul le-a
cules si a intocmit capitolul de mai sus

www.digibuc.ro
 221

nirea lui Razvan cu 12 mii Unguri, lupta dintre acestia si Levi,

prinderea lui Räzvan si omorirea lui 1) Logofatul Nicolae a
prescris paginele lui Miron Costin Ma sa mentioneze acest
fapt, intrebuintand acelasi procedeu ca si la amplificarea le-
topisetului cronicarilor Gr. UrecheSimion Dascalul.
La acest capitol Costin adaoga din Ishuanffius, urmatoa-
rele stiri: Stefan Razvan este pus Doran de Bator Jicmond.
Acesta face in Mai 1595 legaturi sau ponturi cu Mihai Voda,
Domnul Munteniei; sunt numite si soliile de boieri munte-
nesti si unguresti, care au incheiat ponturile in Beligrad In
luni Mai in 20 zile pe calendarul Papistasilor in anii 1595". 0
luna mai tarziu in Iunie Razvan Vocia face si el alianta dupa
aceste ponturi.
Eara la sfarsitul lui Mai au intrat Tatarii in Moldova si
in Tara Munteneasca cu multa oaste; si lovindu-i Muntenii
cu Ungurii si cu Cazacii... i-au batut si i-au Mat. Curand
dupa aceasta, lovit-au Mihai Voda la Nicopol pre Ferhat Pasa,
pe care biruindu-1, au aprins targul de au ars, puind pre toti
sub sabie.
Imparatia Turcului au si oranduit pre Sinan Pasa si. cat
s'au desvarat au si purees osti dela Tarigrad asupra lui Ithai
Vocia... Acesta tras-au ajutor dela Bator Jicmond, ...2000 de
Unguri calarime si 500 de pedestrime cu Kiralie si pana a ve-
nire Sinan Pasa, ear& Mihai Vodä si cu Kirdlie au lovit pre
Turci ce se afla la oras la Floci si pre toti i-au pus in sabie.
Lovit-au si la Rusova si la Silistra si la Dristor, le-au doban-
dit si le-au ars. Lovit-au pre un Mehmet Pasa Mihai Voda...
si I-au batut... Trecut-au Mihai Voda peste Dunare pe ghiata
de au pradat in Dobrogea. Spsit-au si Sinan Pasa in Dobrogea
cu 100.000 de oaste Turceasca; si facand pod peste Dunare au
mers dirept la Bucuresti si la Targoviste, nefiind nici o oaste
prea lesne le-au luat. Mihai cu Kiralie se retrag in munti
cu o parte din oaste au mers Sinan Pasa dupa Mihai Von..
Earl Mihai Voda cu Kiralie... au esit in tampinarea Turcilor
la acele stramtori... si au statut AM razboiu maze...
Mers-au porunca lui Jicmond si la Razvan Vocia den
Moldova de au intrat in grija Tatarilor pre la Sacui cu 2-3000
de pedestrime si 700 de calarime si cu 22 de pusci...2).
1) V. A. Ureche. Miron Costin I. 435-439.
2) Isthuanffius p. 421: Sigismundus a Turcica societate desciscere
laborat 433: Transylvanus, Moldaviae et Valachiae Principibus, ut iu-
gum excutiant Turcicum persuadet, p. 465: Tatlarii profligati a Moschis
p. 433: Sinanus magno coactu exercitu Constantinopoli se movet. Eius in
Michaelem Waivodam odium p. 464: Michael Wavoda et Kiralus Flo-
cium oppidum sunditus dirruunt. Arsenam captam inflamant, Sells-
triam diripiunt. Achometem Eunuchum fundunt fugantque. Kiralius Bul-
gariam ferro flamaque excindit. Sinanus Bucarestam et Tergovistam

www.digibuc.ro
 222

De unde au luat Miron Logof/tul de scrie in Letopisetul

sau de Stefan Radul Vornicul sa-1 fie pus Domn terei in locul
lui Aron Vodä, eu nu pociu afla, nice este alt Stefan, fail
Stefan Räzvan Voda, el si cronicarii streini Neculae Istvanfi
si Wolfgang de Bethlem, carii in istoriiie sale pomenescu de
Domniile Moldovei, scriu ca pe urma lui Aron VodA, au statut
Domn Stefan Räzvan pus de Bator Jicmond, craiul Ar-
dealului, precum s'au pomenit mai sus. Earl Movilestii, pre-
cum scrie Ureche Vornicul, incl, cu Petru Vodä Schiopul tre-
cuse in Teara Leseascä.
Sfatul lui Jicmond in Ardeal in privinta Moldovei luatä
de Lesi. Acesta cu 9 polcuri, 20.000 calärime cu sulite si 32.000
pedestrime... au trecut peste munti in Teara Munteneasca la
Rucal. Acolo Mild si Mihai Voda cu Kira lie cu 8000 de oarneni
intr'ales... De acolo pornindu-se Jicmond cu tablra, la.0 mers
unde era tabarit Mihai WO, o mill de loc de Tärgoviste si au
sezut pe loc zece zile... ce au lasat la Tärgoviste pe Ali Pasa...
earä Sinan Pasa s'au tras cu altä oaste de sirg la Bucuresti;
descrierea asediului Targovistei; Sinan Pasa daca au inteles
O. au dobandit cetatea Targoviste... läsat-au si Bucurestii si
au fugit la Dunäre. Au fost pus lagumuri impregiurul unei bi-
serici si läsase o ceatä de oameni, ca de are venire Jicmond
pre aproape sä aprinda lagumurile.
Jicmond, dupa ce au dobändit Tärgovistea, pre alt loc
au fost mers... Apropiindu-se de Dunäre spre Giurgiu, au in-
teles ca Sinan Pasa au trecut peste Dunäre cu o samä de
oaste; earl altä samä de caste au rämas dencoace de Dunäre.
Ear& multime de Turci trecea peste pod, ce se slobozia unii si
innot si mai multi se inneca. Si. mare moarte se fäcu in Turci
de osta.sii lui Jicmond. Perit-au multi Turci"1).
La räzboiul lui Räzvan Vodl, cu Lesii, cornpleteazä: Earä
supt Räzvan Voda precum scrie Istvanfi doi cai au clzut in
Michaeli adirnit. Michael et Kriralius, acerrirno cum Turcis proelio con-
gresi. ,.$i fugind Sinan Pasa, zic CO a cAzut cu calul de pre un pod In
apä si abia au esit intinat". Rezultä din Isthuanffius, de unde este tra-
du.sä fraza, cä Sinan a cdzut de pe pod in lupta datä Intre munti si nu
la Neajlov, p.465 Moldaviae copiae.
1) Isthuanffius p. 466: Sigismundi adventus Ad haec Michael et
Kira lius cum octo minibus selectissimorum milliturn illum adventutem
sumno cum desiderio offeriebantur. Ab hac Rucaria promotlis castris....
Sigismundus copies suas recenset. Aquila prope principis tientoriurn
confidens. Sinanus Bucorestum cum exercitu se recipit. Sigismundus
Tergovistam obsidet p. 467: Eaque Siculerum virtute expugnatur. Si-
nanus Bucurestiano temple incenso turpiter fugit. Sigismundus fugien-
tern insequitur. p 468. Turcas in ponte transeundo compates Transilvani
turbant caedunt ac mergunt. Periere ibidem quinque hostlium millia.
Ingens praeda captto.

www.digibuc.ro
 223

räzboiu atuncea, i Incalecand pe al treilea cal, au silit de au

imbarbatat oastea sa si au tocmit räzboiul la loc". Razvan
Voda fuge Scrie Istvanfii ca era ränit Razvan Voda. Sacuii
au facut goanä asupra Nemtilor si le-au pradat casele, iara
Jicmond Bator le-au stricat volciea ce dedase Secuilor". Aceste
stiri le-a adlogat Nicolae Costin din Isthuanffius.
2. Domnia lui Ieremia. Vodä i un rezurnat al izvoarelor
letopisetului.
Domnia lui Irimia Vodà Movill". La acest capitol
Logofätul Nicolae a copiat din letopisetul lui Miron Costin ur-
matoarele evenimente: Numirea lui Andrei Batori de capete-
niile Ardealului, solia acestuia la Rudolf, cucerirea cetatilor
din Transilvania de catre Mihai, ridicarea lui Ieremia Voda cu
Loii i cu Simion i navala lor in Tara Romaneasca, razboiul
dela Milcovul cel Mare, cucerirea Moldovei de catre Mihai, ve-
'urea lui Zamoiski cu Ieremia in Moldova si apoi In Muntenia,
inscaunarea lui Simion Movila la Bucuroti, luptele lui Mihai
eu Lesii i Simion la Teleajen si la Argo 1).
Costin culege o multime de stiri din Isthuanffius i una
din Bethlem referitoare la Mihai Voda i actiunea sa din Ar-
deal, precum si la evenimentele contimporane vecine. Pierirea
lui Razvan, a ostilor unguresti, cum si scaparea Moldovei de
sub ascultarea. Ungariei, au suparat pe Rudolf si pe papa Cle-
mente, iar Loii erau socotiti de catre acestia, tovarasi Turci-
bor. Craiul lesesc a trimis sol la papa sa-i spun& cä el a scos
Tatarii din Moldova si ca aceasta provincie se afla sub ascul-
tarea so. Bator Jicmond bätran se retrage dela Domnia Ar-
dealului i primote doua olaturi: Ratisbor i Opolica la teara
alte lucruri ale acestuia in Ardeal. Si pentru ca sä
nu inmultim povestea, läsäm de aice altele la Unguri sa scrie
mai pre larg2).
Mihai Voda au fost trimis sol la Jicrnond poftind ajutor
sä mearga asupra Irimiei Voda, sa-1 scoata din domnie sa a-
puce el si domniea Moldovei. Mai trimis-au Mihai Voda pre
Radul Clucerul i pe Mieraste Logofatul la comisarii lui Ru-
dolf cu solie pofti de venira comisarii lui Rudolf cu o
seam& den boierii Ardealului in Targoviste si au sfatuit cu Mi-
hai Voda pentru grija, ostilor. i au facut oezamanturi Intre
Mihai sä aiba stapan pre Rodolf i craiul unguresc,
eara Rodolf (Ardealul) ca pre o teara de moie sa o deie lui
Mihai Voda si fiul sau Patrascu3).
1) V. A. Ureche. Miron Costin. I 442-450.
2) Isthuanffius. Toate Virile intre pag. 460-68_
3) Idem, p. 468 Michaelis Waivodae legatio. Ad Caesar's legatos.
469 Legatorurn Transilvaniae cum Waiwoda pacta conventa. Ponturile
sunt iraduse din Wolfgang de Bethlem.

www.digibuc.ro
 224

Andrei Batori trimite sol la Rodolf, care li pune la opre-

liste. Pe urma a trimis i la Ieremia Voda, legand prietesug...
poftindu-i i fata sa-i dea Ieremiea dupa frate-sau Ion. Au
trimis si la Mihai Voda pentru prietesug. Mihai Voda po-
runei sa se gateze de razboiu ostile sale. Asisderea si Bator
Andriesi. Earl sa scurtam voroava, au ramas izbanda la
Mihai Voda, infrangand oastea lui Mihai Voda pre oastea lui
Batori Andriesi i purceasera in risipa den razboiu, lasand
toata tabara cu toata gatirea ostaseasca In mans, lui Mihai
Voda. Perit-au multe capete in razboiu; fugit-au Bator Andre-
Oznorirea lui Batori de catre Secui. Au trimis Mihai
Vocla de au adus i trupul gol de toate hainele lui, a noa zi
dupa ce pulse; i cosindu-i capul de trup, I-au ingropat In
Beligrad Imbracat cu haine seumpe"; navala lui IVIihai in Mol-
dova si eucerirea ei, lupta lui Mihai cu Lesii lui Ieremia
infrangerea lor. Ieremia Vocla au nazuit la Hotin; despre
Domnul Mareu pus de Mihai, Costin adaoga: Nice la letopi-
setele straine nu O. afla numele acei domnii. Istoriile Ungu-
resti scriu ea Irimia Voda au intrat in cetatea Hotinului
de acolo s'au aparat cateva zile de Mihai Vocia 1)
Intelegnd Ungurii de elatirea lui Bator Jiemond cu Za-
moiski, Indata au trimis sol la danSul, den sfatul boierilor den
Ardeal, aratand hevoia ce au despre Mihai Vocla i rugandu-se
lui Bator Jicmond O. se intoarca la Craia Ardealului iproci
(scrie Volfgang de Betlem). Tot de acolo i raspunsul lui Jie-
mond2). Tot din Miron Costin a transcris cä Mihai Vodä a la-
sat o mama de oaste de 7000 ealarime i pedestrime eu Marza
si Moisei; deserierea husarilor, care sunt numai in fier, stran-
gerea oastei din munVi i Secui din Tara Ungureasea, dupa
lupta dela Teleajen, i pornirea lui Udrea cu 4000 osteni sâ
fie de straja.
Mihai Voda trece in Ardeal i gaseste pe oamenii sai din
cetati Inlocuiti de Basta cu oameni Imp6.rätesti. Mihai Vodâ
vazand c6, nu are loc In Ardeal, s'au ridicat cu toata casa
si au mers in Beciu la imparatul Nemtese, In nadejdea slujbei
ce Meuse Impotriva Batorestilor...
Basta George trimite earti lui Zamoiski sg, nu stapaneasea
cu arme Tara Munteneasca i O. nu turbure legile bunei me-
giesii si a vechilor tocmeli. La aceasta, Zamoiski trimitand orn
al sau au raspuns: precum nice el, nice stapanul säu, craiul
lesesc, care este iubitor de crestinatate, poftitor de pace, n'a
utatat nice un vuet de arme; ee ca sa-si rescumpere de Mihai
Vocla, orn indrasnet, mandru, lacom i eumplit... etc... Basta
1) Isthuanffius p. 477 Michael Waivoda Transilvantam invadit ;
eiusdem doli ac fraudes p 478. Translivanorum cum Valachis certamen
atrox in quo Transilvani lust ac fugati. p. 484 Moldaviam invadit
2) Wolfgang de Bethlem Pannonico Dacicarum Libri. Anul 1600.

www.digibuc.ro
 225

Georgie trimite din nou cu solie pe Stefan Ciaki, la Zamoiski...

si au esit Zamoiski din Teara Munteneasca, la Moldova". Giu-
rämäntul boierilor ardeleni ca vor fi credinciosi Imparatului
alte schimbari in Ardeal.
Bator Jicmond se intoarce iarä la craia Ardealului. Si in-
data au trimis soli la Impärätia. Turcului, i Kapichihaia au
trimis sä se afle pururea pre langa Impärätie, supuindu-se la
impärätia Turcului. Trimis-au soli si la Rudolf, care Indatä
au si pornit pre Mihai daruit bine de Rodolf Impäratul sä
mearga O. se impreunä cu Basta Giorgia Mihai Vocla, i O. se
sfatuiasca pentru rascuinpararea Ardealului de supt Jicmond
Bator. Acesta Intocmeste osti i trimite dupa ajutor la Pa§a
de Buda si la Pasa de Beligrad si la Beiu de Temesvar i aicea
la Irimia Vocla; Jicmond a trimis la Basta Giorgia solu
sa spun& et a venit chemat de Ardeleni. Solul este inapoiat eu
raspuns. La a doua solie a lui Bator, i se raspunde de Basta:
Sä stie Jicmond aceastä poveste: sä Induplece nuiaoa, eara
sa, nu o franga, si la Induplecatul nuielei mult sä socoteasca
in cuget; aciaogänd i aceasta: mujicul and se vede aproape
de stapanire, l hainele sale a cheltuire pentru dansa este
gata; ear& craiul Jicmond den stäpanirea, care o are, va sä se
desbrace altuia sä o dea".
Letopisetul se incheie astfel: Si asa den iscoade
gand Jicmond Bator, precum Ba,stia Giorgia 1 cu Mihai Vocla
s'au pornit cu osti asupra-i, au tras si el toate ()stile de pren
toate locurile, la un sat aproape de Cluj, anume Samos Fa lva;
si el Inca au purees den Cluj cu 43 de steaguri facute de cu-
rand. Eara Basta Giorgia clätind dela Dobritin, s'au tabarit la
Maetin, fäcand impregiur qaT01).
Copistii au intercalat lntre aceastä fraza i intre letopise-
tul lui Miron Costin, versiunea care incepe cu Batorestli, ur-
matoarele versuri despre moarte:
Moartea Intr'un chip calca toata casa
Domnesti l Imparatesti pre nime nu lasa;
Pre bogati si pre saraci, ea le taie vacul,
0 vicleano, in toat d. vremea veneti ca cu sacul.
Neprävälit, stramutat, ce nu stdrueste?
1) Isthuanffius p. 485: Samoisei literae p. 489. Michael Tergo-
viastiam fuga recepit. Indeque Pragam ad Caesarem contendit
Michel Waivoda Flastae iussu a medio tolitur. p. 490. Sigismundum Cae-
sariorum adventu cognito obviam procedendum ratus castra ad pagum
suum Doroslonem posuit in quibus amplius XXXV minus. Et altera
parte Basta castra propius hostem promovenda decreverunt". Ultima
frazä ea alte example aratá cä Nicolae Costin traduce din Isthuanffius
aproape cuvant cu cuvänt, astfel cum procedeaza i cu ceilalti cronicaii
streini i romäni.
4
www.digibuc.ro
 226

De tine in tot ceasul ce haladueste?

Spre cadere de tine, cu vreme toate,
Primenesti i nimica sa stea In veci nu poate.
Tu, parinte tuturor, Doamne i imparate,
Muria! singur covarsesti vremi nemasurate.
Ai poruncit vremilor sA nu stea,
NimicA in veci pre lume nu poate sa custe,
Multi au fost, i multi santem, si multi te asteapta,
Lumea den priminele nu se mai desteapta".
OdatA cu izvoarele utilizate de cronicar i semnalate de
noi, am redat i cuprinsul letopisetului. In concluzie, tot Leto-
pisetul lui Nicolae Costin dela zidirea lumii la 1601, este o
compilatie. Toate capitolele sunt transcrise de autor, de cele
mai multe ori cuvAnt cu cuvant, din cronicarii romani prede-
cesori si din cei poloni si unguri.
Predoslovia catre cetitor i Domn i prirnele cinci capitole
din descalecatul dintAiu, sunt copiate din Strjkowski. Deci au-
torii citati in: De zidirea lumii", De impartirea limbilor, la
Turnul Vavilonului", Seminta si niamul lui Sim", a lui Ham. si
a lui Met si anume: l3erosus, SfAntul Epfanie, Herodot car-
tea cincea, Strabo, Xenofan, Ptolomeus, Justin, Plinius, Iosef
Jidovul, istoricul Ma.netan, Pillion, Ovidiu, Plato, Dionise po-
eticul, Sfanta Scriptura, Cartea Facerii, Daniil Proorocul, Le-
viticon 1 Faptele Apostolilor, sunt cunoscuti din Strjkowski.
Dela capitolele 6-14 prescrie opera tatalui WI De nea-
mul Moldovenilor". La capitolul VI mentioneaza pe Dion Pru-
seu Sofista, nu Cufista (?), Filcstrat si Dion Cassius din Bonfin,
iar pe Ammianus Markellinus, Jul. Capitol in Maximin, Aelius
Spartus In Antonin Caracala, Filip Melanchton i Dion Cassius
din Laurentius Toppeltin, volumul: Origines et occasus Tran-
sylvanorum". La cap. XI: Viata lui Marco Avrilie", din Cea-
sornicul Domnilor. La cap. XII, Sypnopsis slavonesc sau Isto-
ria Rusilor utilizata fara mentiune, iaräi pe Bonfin pentru
cetati i pe Baronius din a carui opera Anna les eclessistici"
reproduce cuvant cu cuvant domniile imparatilor romani dela
Traian la Gallian. Tot la acest capitol citeaza Hrono-
graful, pentru prinderea imparatului Alexandru de catre Persi,
cronica ungureasca. (care e Bonfin) pentru Gobi, si Cromer
pentru Bulgari. Cap. XV, Descalecatul Taril Lesesti" este scris
din Cromer. La sfarsitul descalecatului dintalu, mentioneazä
istorii rusesti, adica Istoria Rusi lor", iaräi pe Bonfin, la des-
calecatul lui Bogdan din Maramures. Acestea sunt izvoarele
descalecatului dintaiu.
Letopisetul dela domnia lui Dragos la 1601 cuprinde: cro-
pica lui Gr. Ureche-Simion Dascalul, pe care a transcris-o a-
proape In intregime i capitolul Domnia lui Ieremia Voda"
din letopisetul lui Mron Costin. In plus citeaza urmAtorii cro-

www.digibuc.ro
 227

nican i scriitori: Pentru secolul XIV: pe Dosoftei cu un uric

dela Mänästirea Probata la domnia lui Roman Vod.1., Hrono-
graful grecescu" pentru luarea Solonului dela Fr Anci de cnre
Turci 1 pentru lucruri din Peninsula Balcania., Bonfin pen-
tru amestecurile Ungurilor i lupta dintre Jicmond 0 Stefan,
0 Cromer, cAruia li mai zice cronica le§eascb.." sau cronicarii
le§e§ti" pentru legaturile lui Mircea cu Vladislav, i pentru
majoritatea §tirilor referitoare la istoria popoarelor vecine.
Dintre cronicarii poloni, izvorul principal din care transcrie
este Cromer.
Pentru secolul XV: Miehovie i Strjkowski pe care i-a cu-
noscut I utilizat in original, Alexandru Gvagnin, din car&
a tradus istoria Crijecilor i pe care 1-a mentionat la luarea
Rigei. Dlugosz pentru Bogdan, tat5.1 lui Stefan cel Mare 0
pentru Alexandru VodA, pe care 1-a cunoscut indirect prin
Cromer. D-1 Iorga in privinta lui Dlugosz afirmA urmAtoarele:
Pe Dlugosz II citeaza ambii Costini dupd, intAiele editii, ne-
complecte din 1614-15 Dobromil"'). D-1 Minea spune
prima editie Dobromil contine opera lui Dlugosz numai pAnd.
la 1240, iar editia completä apare abia In 1711 2). Nu mai In-
cape nicio Indoiala cà LogofAtul Nicolae n'a cunoscut pe Dlu-
gosz In mod direct, ci din Cromer. Tot din acesta am arätat
O. a citat pe Miehovie i pe Vapowski. La räzboiul lui Stefan
cel Mare cu Radul VodA,, trimiterea la Miehovie este gre0tA
izvorul adevArat este Cromer. Cine va intocmi o editie cri-
ticl, 0, tie cont de aceastä observatie. Tot pentru secolul XV
a pomenit letopisetul cel rusescu" i pe BieLski la lupta din
Codrul Cozminului. Nu mai repet cä pentru acest secol, izvo-
rul principal pe care-1 folose0e Intr'o mbsurä echivalentA cu
cronica lui Gr. Ureche-Simion DascAlul, este Cronica Polono-
rum a lui Cromer.
Pentru secolul XVI: Miehovie, Cromer al cArui name II
substitue prin: cronicariul le§escu", cronica le§easc5.." i cro-
nicarii 1w0;i"; Seneca-Filosoful, Salustie, Claudia, Valerie
cel Mare, Plutarh-Filosoful i Titero, tog ace§ti filosofi din
Ceasornicul Domnilor. Hronograful citat din nou, Sf data
Scriptura, Leviticon 20, Ezdra cap. 3. Apostolul Pavel Corin-
tieni", Esopeea, pe care n'a cunoscut-o direct. PAnA la domnia
lui Rarep, Cromer amAne un izvor principal, cand Ii ia locul
Isthuanffius pentru domniile urmAtoare, iar domnia lui Des-
pot este transcrisä aproape toatA din acest cronicar ungur. La
ultimele domnii: Mon VodA, Stefan RAzvan l Ieremia VodA,
aproape toate adausurile se datoresc lui Isthuanffius. Domnia
lui loan VodA in intregime e tradusä dirk Paszkowski precum
tlrlle noui dela Bogdan Voda, fiul lui Läpi.4neanul l dela
1) Iorga N.: Istoria literaturli românesti, 2, vol. II, p. 114, note. 1.
2) I. Minea: Informatiile rormlnesti ale cronicii lui Ian Dlugosz.

www.digibuc.ro
 228

Petru Voda. La Eremia Vodb. este mentionat si chiar 0, cateva

stiri din Wolfgang de Bethlem. In afar& de autorii si croni-
carii de mai sus, Costin a preserat la diferite domnii reflecti-
uni morale, unele luate din Ceasornicul Domnilor.
Acestea sunt izvoarele utilizate de Logofatul Nicolae. Au-
torii, ca izvoare principale, au fost semnalati de cronicar in
izvodire de istorici. In text se aflä pagini intregi copiate si
insusite färä sä aminteasca provenienta lor, punand la o grea
incercare pe istoricul literar, care a trebuit s6.-i identifice iz-
voarele.
A intrebuintat si ptaerile multor autori cari numai ce
au ameletat de istoria noasträ".

www.digibuc.ro
 PARTEA Ill

Alte lucräri ale lui N. Costin

www.digibuc.ro
 I. CRONICA DOMNIEI DINTAI A LUI NICOLAE VODA
MAVROCORDAT.

In afar& de letopisetul studiat, N. Costin a mai scris

cronica domniei dintai a lui Nicolae Voda In Moldova. Cro-
nica s'a transmis In urmAtoarele manuscrise: 37, 56, 58, 239;241,
1299, 3532, 4225 0 5367 ale Academ.iei Romane 0 6, 132 0 123
dela Biblioteca Universitätii din Iasi.
1. Descrierea manuscriselor.
Nr. 37 I). In 80; 291 foi. Secolul XVIII. Inceputul i sfarsi-
tul lipsesc, precum i o multime de foi din manuscris. Daruit
Academiei la 1885 de Sturdza. Titlurile i initialele capitolelor
anii, cu cerneala rosie.
La Inceput are cinci file albe adaogate. Contine: 1) cro-
nica anonima dela 1662-1709; 2) Cronica lui N. Costin: Dom-
nia Intaia a lui Nicolae Mavrocordat; 3) A doua doranie a a-
cestuia In Moldova de Axinte Uricarul.
Manuscrisul este inutilizabil, lipsind o multime de foi.
Textul Incepe cu fila 6, cu randurile: Si Inca au scos banii
de i-au dat si de cheltuiala la carea n'au mai fost niceodata...
ca acasta domnii. Si Indata au pornit...".
Pe foaia 2 semneaza Cezar Boliac.
Manuscrisul 562). In 8°; 262 file. Secolul XVIII. Biblioteca
Scheiana. Legat In piele; pe dosul legaturii se afla imprimat
cu litere aurite: Acsinti manuscript din istoria Moldovei dela
1662-1716. A. F." Scris de aceeasi mama.
Manuscrisul contine: Letopisetul Moldovei dela Dabija
Voda la o doua domnie a lui N. Mavrocordat. Prima f ilä este
alba; pe a doua cineva a =is o reteta de galbinare. Incepe cu
fila 3 cu titlul: Domnie lui Eustratie Dabija Vocla velet 1662";
1) A fost descris de I. Bianu* Catalogul manuscriselor romAne§t,
p. 99 si mentionat de C. Giurescu In Contributiuni la studiul cronicelor
Moldovene".
2) Descris de I. Bianu 1. c p. 133-134 si seznnalat de Giurescu
1. C. p.

www.digibuc.ro
 232

se continua cu cronica anonima dela Dabija la razboiul dela

Pultava (fi. 3-101); urmeazb. Domnia lui Nicolae Alexandru
Voda 7218/1710" de N. Costin (fi. 102-182) si A doua domnie
a lui Neculai Alexandru Voda" de Axinte Uricariul (fi.182-260).
Pa foaia 260 este o insemnare din 1839 referitoare la Pasti,
care a cazut la Blagovistenie si a fost omat mare si frig. Pe
fila 261, alta din: valet 1'793 Ghenar 6. Au venit lui Alexan-
dru Moruzi Voda schimb dela Moldova la Tara Romaneasca
de acolo O. vie Domnul Mihai Costandin Suci Voda aicea in
Moldova". Pe aceeasi foaie se gäseste scrisoarea lui Por Impa-
rat. Pa fila 262, diferite note.
Manuscrisul 581). In folio, 194 file. Secolul XVIII 7230 din
1722. Prescris de Popa Stanciul (Ierei) dela Biserica Tuturor
Sfintllor din Bucuresti. Scriere de aceeasi mana. Manuscrisul
este legat in piele si a apartinut lui Nicolae Mavrocordat. Pe
prima coperta sunt imprimate aurit stemele Moldovei (cap de
bou cu stea intre coarne) i Munteniei (Vulturul ca crucea In
cioc); deasupra lor, insemnele domniei: sabia i buzduganul
incrucisate: in cele patru margini se afla initialele .domnesti
Io N. A. V. Titlurile capitolelor, initialele acestora, ale alinea-
telor, numelor proprii i anii, sunt scrisi cu rosu. La Male 64,
144 si 150 deasupra titlurilor respective, se gAsesc vignete co-
borate. La foile 8 si 130 sunt desem.nate in culori sternele Mol-
dovei i Munteniei, alaturate. La fi. 7 de o parte i alta a ste-
melor, cate un vultur priveste unul la altul.
Manscrisul contine: Tit lul: Letopiset intru carele sä cu-
prinde domnia intai si? a doao din Tara Moldovei a Mariei Sale
Prea luminatul nostru Domn Ion Niculae Alexandra IVIavrocor-
dat Voevod, carele iaste alcatuit de Nic.olae Costin vel Logofat,
feciorul lui Miron Costin, ce-au fost Logofat Mare si domnia din-
tâi de a doa, iara a Mariel Sale din Tara Rumaneasca toc-
mit si asazat de Radul Popescul c-au fost Vornic Mare, cu-
prinzand si alte lucruri ce s'au intämplat printr'alte parti in-
tfaceste domnii ale Marii Sale. Care le 1-am sells eu Popa
Stanciul dela Biserica. Tuturor Sfintilor din Bucuresti in luna
lui Martie in 20 zile valeat 7230 (1722) (fila 2), Pinax (fi. 3-7).
Cronica domniei lui Nicolae Alexandru Voda. din Tara Moldo-
vei de N. Costin (fi. 8-63V). A doua domnie a lui Nicolae Voda
in Moldova de Axinte Uricariul (fi. 64V-127V). Inchinarea lui
Radu Popescu vel dvornic (128), Vita prea stralucitului neam
(129), Domnia Mild. Sale lui Nicolae Voda, din Tara Ruma-
neasca, fiul prea slavitului Alexandra Exaporitul adecate
Sfeatnicul de taina al putearnicii Imparatii a Otomanilor Ieat
7224".
Cronica lui Radu Popescu se termina la fila 195V astfel:
.Pana aice am scris ceale ce s'au intamplat In sävarsitul a
1) Descris de I. Bianu o. c. p. 135.

www.digibuc.ro
 233

zece ani dintru a doao domnie a Mariei Sale lui Nicolae Voci.
IarA de aicea inainte cu ajutoriul i mila lui Dumnezeu voi scrie
incepand dela al unspräzeacelea an si inainte". Pe scoarta ul-
tra, se ant. scris: Este porunca Mariei Sale Grigorie Vood ca
sa strângeti o soma de cas(a)".
Manuscrisul 239 1).In, folio, 232 file. Secolul XVIII 1791.
Daruit Academiei de D. Sturdza. Legatur& in piele cu orna-
mente aurite. Scriere cirilica de aceeasi mana.
1Vranuscrisul cuprinde: insemnari indescifrabile (f. 1),
doll& file albe (2-3). Titlul: Domnie Domnului Tarii Moldovii,
Nicolae Alexandru Vod. vlet 7218" cronica lui N. Costin (4-52V).
A doua domnie a lui Nicolae Alexandru de Axinte Uricariul
(53-107). Inchinarea lui Radu Popescu vel vomic (107V). Vita
prealuminatului niam (108) si Domnia Kalil Sale lui Necu-
laiu Vod din Tara Româniasca de R. Popescu (fi. 109-162).
Manuscrisul mai contine Istoria otiril ce s'au facut asu-
pra Moreii la anul 7225 (fi. 163-230). Pe foaia 3, insemnarea:
Nr. 3 a letopisetului ce au slujit la publicarea colectiei in-
tregi. M. Kogainiceanu"; la sfärsit, fila 230, copistul scris
numele: Slava unuia in Troitä proslavit Dumnezeu. Carele
mi-au ajutat dupa Inceput, de am väzut i stArsitul. S-au scris
de mine, carele sunt iscAlit mai gios 1791. Genuarie 16. t,e-
fan Starce". Pe foaia 231, o nota din 1850 a lui Dimitrie
Sturdza: Aceasta cronic& mimarându-se de mine cuprinde
daä sute dolzaci l optu file Miclauseni".
Manuscrisu1 241 2). In folio, 167 file. Secolul XVIII
1755. Din colectia lui M. KogAlniceanu. Däruit Academiei de
Ministerul Cultelor. Scriere cirilica de aceeasi man& Titlurile,
initialele, datele i alte Insemnari scrise cu rosu. Legat in
piele. Pa fata legaturli se afla scris: Leatopiset.
Manuscrisul cuprinde: Insemnarile unui Ioan Timici
Mihail Kogâlniceanu (fi. 1-2). Titlul: Letopiset intru carele
sä cuprinde domnia dintäi si de a doao din Tara Moldovei a
Mara Sale prea luminatului nostru Domn Io Nicolae Ale-
xandru Voevod, carele iaste alcAtuit de Nicolae Costin vel Lo-
gofat, fecorul lui Miron Costin ce-au fost Log (ofat) Mare si
clomnia dintai si de a doao iar a Mariei sale din Tara Ruma-
neasca tocmit si asezat de Radul Popescu c-au fost Vornic
Mare, coprinzand i alte lucruri ce s'au intämplat printr'alte
parti Inteaceste domnii ale Mariei Sale in luna lui Iunie in
1 valet 7265 iara dela Hs. 1755 (f. 3). Pinat adeca insemnare
de ceale ce sa afla Inteacest leatopiset (fi. 4-8). Cronica
domniei dintAi din Moldova a lui Neculai Voda de N. Costin
1) Descris de V. A. Ureche, Miron Costin I, Codex B. B. si I. Bianu
I. c. pp. 518--519. Manuscrisul este sernnalat in Arhiva pentru Istorie,
Arheologig si Filologie V. p. 142.
2) Descris de I. Bianu 1. c. pag. 522-526.

www.digibuc.ro
 234

(9-56V). Cronica domniei a doua a lui Neculae Alexandru Voda.

de Axinte Uricariul (fi. 57-108V) Inchinarea lui Radul Po-
pescu vel dvornic (109) Vita prea luminatului Domn (110)
Domnia Marie Sale lui Nicolae Vodl din Tara Rumaneasck
(111-164V).
Cronica lui Radu Popescu se termina, astfel: Plank aici
am scris ceale ce s'au intamplat pana in sävarsitul a zece anii
clintru a doao domnie a Mariel Sale lui Nicolae Voda. lat.& de
aici inainte cu ajutorul i mila lui Dumnezeu, voi scrie ince-
pand dela al unspräzeacelea an si Mainte".
Pe fila 1, unele insemnari, pe a doua urmatoarele: 1) A-
ceasta istorie am primit dar dela cuviosia sa Hierodiacon
Gherman Iacovici a Sfintii Manastiri Putnii la 4 Aprilie a a-
nului 1833 loan Timici". 2) Acest manuscript imi este dà-
ruit de piretenul meu Constantin Hurmuzachi, din Bucovina
in anul 1840: 20 August 1845 nr. 2 a letopisktului ce mi-au
slujit la publicarea colectiei intregi, M. Kogalniceanu". Pe
ultima fill a letopisatului 164V. Semnätura aceluiasi. La sfar-
sit se gäsesc trei file albe (165-167).
Manuscrisul 1299. In 8", 363 file. Secolul XVIII. Copiat
in 1725 de. Popa Stanciul Ierei dela Biserica Tuturor Sfintilor
din Bucuresti; cumparat de Academie in 1900 dela vaduva
profesorului Iosif Fleischer din Suceava. Legat in piele: pe
prima copertà se vad imprimate aurit stemele Moldovei (cap
de bou cu stea nitre coarne) si a Tarii Romanesti (vulturul
cu crucea in cioc); ambele in mijlocul coroanei; deasupra lor,
insenmele domniei, iar in colturi initialele Domnului: Io N.
Al. Vo., deci manuscrisul este domnesc; a apartinut lui Nico-
lae Mavrocordat. Scrierea cirilick este de aceeasi mana. Tit-
lurile, initialele capitolelor, alineatelor, numele proprii, anii,
CU TO§U.
Manuscrisul contine: La inceput, doua file albe (1-2)
Vita domnescului neam a Mariei Sale Ion Nicolae Alexandru
Voevod de N. Roset (fi. 3-16) un text grecesc (17) mai multe
foi albe (18-30). Primul titlu inteun chenar cu stemele Mol-
dovei l Tarii Românesti: Hronograf, intra carele sa cu-
prinde domniile prea luminatului si prea inaltatului Domn Io
Nicolae Alexandru Voevod, 'risk domnia dintai si de a doa
a Mariei Sale din Tara Moldovei si domnia dint:ki si a doa
a Mariei Sale .din Tara Munteneasck aratandu inainte pre
rargu de cine s'au alcatuit" (31). Titlul al doilea, tot Inteun
chenar colorat: Leatopiseti, intru carele sà coprinde domnia
dintai si de a doa din Tara Moldovei a Mariei Sale prea lumina-
tului nostru Domnu Io Nicolae Alexandru Voevod, carele iaste
alcatuit de Nicolae Costin vel Logofat, fecorul lui Miron Cos-
tin, c-au fost logofat Mare si domnia dintai si de a doa iarä
Mariei Sala din Tara Rumaneasca, tocmit i asezat de Radul
Popescu c-au lost Vornic Mare, cuprinzand i alte lucruri ce

www.digibuc.ro
 235

s'au intamplat printr'alte parti, Inteaceste domnil ale Mariei

Sale, carele 1-am scris eu Popa Stanciul dela Biserica Tuturor
Sfintilor, In scaunul domniei In Bucuresti Julie 12 zili valeat
7233", apoi Ping" adeca Insemnare de ceale ce se afla intr'a-
cest leatopisg (fi. 33-41), cinci file albe (42-46), ,,Domnia lui
Nicolae Alexandru \Tod& In Moldova de N. Costin (fi. 47-148V).
A doa domnie a lui Nicolae valeat 7220 de Axinte Uricariul
(142-263), doua file albe (264-5). Prefata de Radul Popescu vel
vomic (266), Vita prea luminatului neam (267) si Domnia Ma-
rid Sale lui Nicolae Voda din Tara Rumäneasca let 7224 de
Radul Popescu" (268-354).
Cronica lui Radu Popescu se termina cu fraza: Murit-au
Miri Mahomet, carele au fost fecor lui Miri Veiz i in locui
lui s'a pus Esref Han, fecorul lui Miri Abdulah". La sfarsit
sunt noua file albe (355-363).
Pe scoarta prima se poate descifra: 7233-1725, fiind a-
proape sters Si am scris eu Ionitä". La foaia 88 o fraza
marginala, care face parte din text: Altii zic cä tiind bine
In tambur, 11 cherna agii la ospge pentru zicaturi" (despre D.
Cantemir). Pe fila 239: Popa Teudosie iconomu am...".
Manuscrisul 3532. In folio, 264 file, Secolul XVIII (sfar-
sit). Fost al lui Gr. Tocilescu i daruit Academiei de Faculta-
tea de Litere. Scriere cirilica de aceeasi mana. Initialele capi-
tolelor i alineatelor scrise cu litere mai groase.
Cuprinde: Cronica lui N. Costin, care Incepe cu fila 2 cu
fraza: (a) Proape de domnie tarii el, cleat a1ii Dornni mazili,
ce sä afla la Tarigrad, ca i cartile lui Antohi Voda la acei
Weil era si cu data porunca si mai ales la Ilie Cantacuzino
(fi. 2-58). Urmeaza: A doua domnie a lui Neculaiu Voda Ma-
vrocordat de .Axinte Uricariul (58V-128V), prefga cronicii lui
Radu Popescu (129), Domnia Mal% Sale lui Neculai Vod din
Tara Rumaneasca" de Radu Popescu, (130-187) si Istorie os-
tirii ce s'au facut asupra Moreii la anul 7223 (fi. 187V-263).
In manuscris se afla insenmarile: Pe filele 1-2-3 pe mar-
gine: Am facut-o dar nepotului meu de soru, Gheorghias, ce
s'au näscut In satul Valea Sac& la velet 1804... tu sa o ia,
neertat O. fie de Dumnezeu si de mine iscalitul 1808 Juni 27 Pa-
naite", pe foaia 6: Catinca nascuta 1799 Ghenar 17". Pe fi-
lele 7, 9, 10, 11, 12, note asemenea. La foa.ia 25: La 23 De-
chem a lui"... la 163 V, Acistu letopisetu a lut Panaiti", la 189:
Acest letopisat iaste a Bunului meu adeca am scris eu loan
Samgaga, nepot de pe fimei precinstit Bunului. Sä stie ca am
scris In luna lui Maiu 16 (1) 812. Fila 220. Let 1802 Ghenar
12", care nu poate fi nota copistului, deoarece la 1799, cineva
a Insemnat nasterea Catinchii.
Manuscrisul 4225. In 8°, 324 foi. Secolul XVIII circa
1740. Luat dela d-1 N. Ionescu in schimb pentru Cazania Var-
laam Ia4i, 1643. Scriere drilleä de aceegi

www.digibuc.ro
 236

Manuscrisul contine cronicile lui Nicolae Vodä Mavrocor-

dat, scrise de Nicolae Costin, Axinte Uricariul i Radu Popescu.
La inceput sunt doua file cu diferite insemn&ri indescifrabile.
Se poate citi: Letopisätu Tara" i 18 August 1842", Cronica
lui N. Costin, care incepe cu fila 3 astfel: Al doilea lui Mihai
Vocl, pe carele trimisease la Cetatea Neamtului si pre altii.
Iarl totu n'au cutezatu Ilie Cantacuzino ca sä vie la Iasi"
(f. 3-102V), apoi De a doa domnie a lui Neculai Alexandru
Vodä velet '7220 de Axinte Uricariul" (103-214). Cronica lui
Axinte este incompletk lipsesc filele 219, 220, 221 i 222 din
paginatia manuscrisului, care nu corespunde cu a Academiei.
Se intrerupe la fila 214V cu urmatoarele randuri: Postelnic
Mare au pus pe Dumitrache Ramadan, Spatar Mare au pus pe
Ion Pa lade; Ban au pus pe Ion Ba lsu biv vel Paharnic... Dar
aproape de sfArsitul anului al treilea, fiind venit in tar& si
Iordachie Ruset Vornicul, asijderea i frate-sau, Manolache
Roset Vornicul, i dobandind amändoi mult6.", Predoslovia lui
Radu Popescu vel Dvornic (215-217) si Vita de N. Roset
Domnia MArii Sale lui Nicolae Vodä din Tara Rumâneasca de
Vornicul mentionat (217V-324V).
La foaia 40 cineva a sells pe margme treapad", care ex-
plica pe ciubote din text. Fila 41, insemnarea marginala ca
si la alte manuscrise: zie cä tiind bine in tambur
chema la ospeate pentru zicaturi", care face parte din text.
La foaia 239, o parte dintr'un text de serviciu liturgic: Mi-
lueste-m6. Dunmezeule, dupa mari mila Ta, i dupa multime
indurarile Tale". La fila 249V. Aceastä carte este... cu giu-
râmant". Pe ultima scout& se gäseste scris: Hronografos",
Manuscrisul 6 dela Biblioteca Universitátii din MO I). In
8°, 379 file scrise, dintre care ultimile doua de M. Kogalni-
ceanu. Secolul XVIII. Scris la 4 Septem. 1716 de Axinte Uri-
cariul. Au scris doua persoane: Prima Axinte Uricariul dela
fila 1-264; foile 268-375 copiate de alt5, p'âna. Titlurile capito-
lelor, iniialele acestora, alineatelor (numai pana la fila 270)
ale numelor proprii, anii in text, cu rosu. In cronica lii Axinte,
iniialele sunt mari i scrise cu negru. La fiecare domnie, dea-
supra titlului sunt desemne din acuarele; copistul a lksat
albe filele 7V, 10, I2V, 27V, 34, 74, 86V, 87, 93, 94, 103, 119V,
131, 161, 162, 163, 264V, lipsesc doua file albe 267 si 268
Manuscrisul cuprinde: Letopisetul Tarii Moldovei dela
Stefan Vodà sn5. Vasilie la domnia a doa a lui Neculai Voda
Mavrocordat. Pe fila 4 se afla sterna Moldovei, capul de bou
cu stea intre coarne, iar de o parte si de alta a stemei urma-
toarele initiale:
1) Deserts si de C. Giurescu In Contributiuni la studiul croni-
cele moldovene" pag. 8.

www.digibuc.ro
 237

N Ion Nicolae Vodd,

R Boju milostu

Pi gospodar zemli

Moldavscoi

11 0 A 1146

Pe verso filei 4 este sells titut intrun chenar:

Leatopisetul lará acmu s'au scos din
Moldovii izvodul lu Vaselie Damian
Dela Stefan snä Vasilie c-au fost 3 Logofdt. i de
Vodd incoace pre izvodul lui Tudosie Dui:du
De unde iaste pdrdsit de Log (o) fdtul.
Miron Costin Logofdtul. si. altora: in trägu in E§i.
BLTO 7224, Sept. 4
VZ DNZ Io Nicolae Alexandru
Vod intr'a doa domniia
Dupd titlu, urmeazd cronica anonimä dela Eustratie Da-
bija la rdzboiul dela Poltava 1709 (fi. 5-163V). De domnie lui
Nicolae Alexandru Vodd, vleat 7218" de Nicolae Costin (fi.
164-266V.) Pe fla 266V jos nota: Pând, aicia am scris eu Axinte
Uricariul. De a doa domnia lui Nicolae Alexandru Vod vdleat
7220 de Axinte Uricariul. (ft. 270-377V). Cronica lui Axinte se
*termina astfel: Vornic Mare de Tara de Sus au pus pe llie
Catargiul biv vel Vistier. De vreme ce acel boiar mdcar cd, gre-
sise in don-mia dintdi lui Nicolae Vodd pribegind in Tara Un-
gureascd"; lipsesc cloud file, care sunt scrise de M. Kogalni-
ceanu.
In manuscris se gäsesc insemnarile: Pe fila 1, o notä a
lui Kogalniceanu: Acest manuscript 1-am gäsit la Bucuresti,
când mä aflam acolo In luna Martie 1845 si 1-am cumpdrat
prin prietenul meu Ar. Alexandrescu in pret de 15. 20 August
1845: M. Kogdlniceanu" N. B. Schita Nr. 1 a letopisetelor ce
mi-au slujit la publicarea colectiei intregi M. Kogdl.". Pe
foaia doua: 1) Aceastä carte s'au pomenit la Tara Moldavie

www.digibuc.ro
 238

a lui Apostol Anastasi"; 2) Acastä carte este a parintelui

Gheorghe 1780". Pe fila 2V: 1) Acest letopiset este al mieu
Gheorghie... 1779 Julie 24. *i mi-au daruitu Dum: jupa(n)
Chirca Atanasiu Liptcanul". La foaia 208V, fraza marginala o-
misa din text: Altii zic stiind bine din tambur, 11 chema la
ospeate agii pentru zicaturi". Pe fila 269, titlul cronicii lui
Axinte e scris de Kogalniceanu. Tot el a notat pe foia 379:
caste file (2) lipsind s'au scris de mine M. Kogalniceanu
Schita 20 August 1845.
Manuscrisul 132 dela Biblioteca Universitatii din Ja.vi.
In 8°, file 181. Secolul XVIII 1780. Legat in piele. Hartia
verde pana la fila 155, restul alba. A servit lui M. Kogalni-
ceanu la publicarea letopisetelor. Scriere cirilica.
Contine cronica Moldovei dela 1709-1716, adica N. Costin
si Axinte Uricariul. La Inceput stint cinci file albe adaogate,
dupa care' incepe o parte din cronica anonimä, cu fila 3-a a
manuscrisului (hind paginat) cu randurile: nevrând A, se
stinga de tot... cre4inatatii, pentru acee unii ri 1-au osan-
dit, care O. va auzi mai nainte..." apoi Razboiul ce s'au Intam-
plat la Poltava, craiul svazescu cu Moscul hind cursul anilor
1709 Junie 27" (f. 10-271. Urrneaza Domnia lui Nicolai Alexan-
dru Voda Mavrocordat de N. Costin (fi. 26V-89V). si doa dom-
nie a lui Nicolae Alexandru la anii 1712" de Axinte Uricariul.
(89V-179V).
La fila 178, nota copistului: Vazand aceastä istorie vred-
nica de citire i de multa mirare, m'ain indemnat de o am
sells. S. H. 1780. Martie 15. EI. data cu arabice i chirilice.
Sfarsitu acestui letopiset". Pe foaia 138 copistul a scris: 1780:
iar pe fila 1, Koganiceanu: Nr. 4 a letopisetului ce au slujit
la publicarea colectiei intregi" l semnatura lui.
Manuscrisul 123 dela aceea4 biblioteca.
In 8°, file 152. Secolul XVIII. Scris de Petru Logofatul in
1760. Sapt. 8 Codex miscelaneu. Scriere cirilicä de doua
Prima dela filele 1-68, a doua dela 69-87. Titlurile capitolelor
(1-68) si initialele lor salsa cu ro§u. La foaia 68V jos, este un
desernn frumos: doi porumbei. Manuscrisul cuprinde: La In-
ceput o fllä nenumerotata cu o nota importanta, apoi In-
sanmarea de cea1e ce sá aflä Inteacasta carte ce sa. chiamit
Isopie (f. 1V). Alta scara iar a cartii aceOia de ceale ce sem-
neaza Inteinsa. (1-2). Urmeaza trei file albe (3-5). Cartea ce
sä chiama Isopie a inteleptului Esop (6-40) un hronograf dela
inceputul lumii, pan& la imparatia lui Julian cel fail de lege
(42-68V), si cronica lui N. Costin: Dornnia lui Neculaia Alic-
sandru Voc la din Ta(ra) Moldovii(a) let '7218". Tine pana la
fila 87, uncle se Intrerupe cu cuvintele Ce n'au facut mai mult
decat... daca nu va fi lacum de bani, precum i acesta nu era

www.digibuc.ro
 239

at spre Mamie, precum tot neamul Chiuprulestilor". Manus-

crisul mai contine 65 file albe.
Pe foaia 1 nenumerotata se afla Insemnarea: Aciasta
caxte au cumparat Enachi Kogalniceanu biv vel satrar bi
Tarigrad dela Elie logiotat; a-dat_pomandi ohi---la let 1760
Sapt. 8 Enache Kogalniceanu biv satrar". Pe verso filei nota:
EKTOITU Antoniu Ramadani... cu porunca Dumnelui jupan
Antonachi Ramandan biv vel Minas s'au scris aceasta carte
precum se vede". Aceeasi Insemnare pe foaia 68V. Cu porunca
Dunmalui jupan Antonachi Ramadani biv vel Armas s'au
scris aceasta carte precum sa veade de Petru Logofetu lui dum-
lui".
Manuscrisul 5367 al Academiei Romane.
In folio, 408 file. Secolul XVIII (prima jumatate); lip-
seste Inceputul i sfarsitul. Ajuns In posesia Academiei la 12
Decem. 1934 din succesiunea N. Docan. Scriere de mai multe
maini, Intre care si a lui Axinte Uricariul. Titlurile capitole-
lor, initialele alineatelor, numelor proprii, anii, cu rosu. Pe
margine glose scrise cu rosu, care contin rezumatul zacelelor.
Manuscrisul cuprinde o compilate de cronici moldovene
muntene, intre care si cronica lui N. Costin; contine cronica
Moldovei alternand cu a Valahiei dela 1634-1725, Este continn-
area manuscrisului 340, altä compilatie de cronici cu istOria
Moldovei 1 Valahiei dela Dragos la 1634 si care se termina cu
perirea lui Barnovskie Vodä, mazilirea lui Moise Voda si nu-
mirea lui Vasilie Voda, din cronica lui M. Costin.
Manuscrisul 5367 este continuarea nr. 340, desi acesta
este din anul 1785 i pe eare-1 consider o copie de. pe alt ma-
nuscris. Asupra acestei chestiuni voiu reveni In mod amanun-
tit Inteun studiu aparte.
Manuscrisul Incepe cu fila 861 (cred gresita, fiind 361) cu
Miron Costin cu randurile: Intr'acest vremi sant i Rachestii.
Unul din Cantemiresti atunce anumi Azamet Märza, pe care
1-am apucat i eu"; dela filele 861-907 si 1-49, adica primele
.96 foi pentru Moldova, cronica urmeaza. pe liron Costin; dela
filele 50-293 (foile 96-186) tot pentru Moldova, este cronica a-
nonimului (1662-1709), urmeaza cronica lui Nicolae Costin.
Domnia Intai a lui Nicolae Voda" (187-247), cronica lui Axinte
Uricariul. Domnia a doua a lui Nicolae Voda" (319-361). In
fine: Domnia Marii sale a lui Nicolae Voda In Tara Ruma-
neasca" de Radul Popescu (362-402). Pentru Valahia este cro-
nica lui Radu Popescu.
Pe prima scoarta se aflä scris Acest letopiset este al mieu
a lui Gheorghe Map g 1-am cumparat pe al meu, iar cari s'ar
ispiti a-1 fura, a fie blestemat de cei 383 dinti din Nichea
proclet, proclet i neertat de Dumnezeu; iaräi cine 1-ar spune
sä fie ertat de Dumnezeu. Gheorghie Arapu". La fila 62 se

www.digibuc.ro
 240

gaseste: la cap. 41 Domnia lui Mihai Voda al treilea, feciorul

lui lane Surdul dela Rumeli" insemnarea cu rosu: De aice
Inainte am scris eu Axentie Uricariul, dupre cum mi-au spus
Istoc Comisul, carele au fost sluga lu Grigorie \Tod".
Pe scoarta dela sfarsit se poate citi: Nicolai Docan 1898:
un chenar: facerea bisericii Buciulestilor (7138) si 7184 Sept.
3 moartea lui Constantin Banta§ Parcalabu Ingropat In Bise-
rica Buciulesti": chipul Parcalabului in cerneala.
La domnia a doua a lui Duca, pe margine, se dau ama-
nunte interesante, care nu sunt in cronica anonima, atribuita
gresit de Kogalniceanu i altii lui N. Costin. Astfel la fila 104:
Sultan Mehmet au luat Camenita. Iar mai nainte pana a nu
sa porM ostile din Tarigrad, au venit porimca Ducai Voda sa
trimitä la Imparatie chipul i starea cetatii i trimitand Duca
yod pe un mazil anume Grigorie Conescul, orn ispitit la scri-
sori i la sapaturi de pietre, au facut chipul cetatii de ceara cu
toate tocmelele si au trimis-o la Imparatie, carea daca o au
vazut, multu s'au merat de marie ei; acasta au indemnat pe
imparati a veni la Camenita".
La foia 104, altä not& marginala: Aici mai insamnas
neste cuvinte ci s'au gasit lipsa ca Imparatul In doa randuri
au venit dela Tarigrad in primblarea la Esi; Intai au desca-
lecat In dial din sus de oras supt saevan, undi si Duca Vod
asternusa cateva bucati de atlas si de o parte si di a(1)t Ina-
inte Imparatului. Apoi au inchinat cateva daruri scumpi, ga-
tit de cu vreme, de cinste imparatului. Al doile rand mai viind
Imparatul, s'au suit in dial la Cetatue pravind locul. Acest Im-
parat era un bun caläretu; tot calarea pe campu osabit de
calabal acu".
Manuscrisul se intrerupe cu cronica lui Radu Popescu cu
stirea: In 1725 imparatul Otomanilor a facut trei nunte".
Ultima fraza este: Trimis-au Maria Sa Donmul Nicolae Vod
daruri scumpe i altele, carele sä cuvin Impärätiei".
2. Clasificarea manuscriselor.
Cronica domniei dintai a lui Nicolae Voda Mavrocordat se
gäseste in manuscrisele: 37, 56, 58, 239, 241, 1299, 3532, 4225,
5367 dela Academia Roman& si 6, 132 si 123 dela Biblioteca U -
niversitätii din Iasi l toate dupa cuprinsul lor se pot grupa
in doua familii.
Intaia, formata din rnanuscrisele 37, 56 si 6 in redactiu-
nea: letopisetul anonimului (1662-1709), cronica lui N. Costin,
1709-11 i cronica lui Axinte Uricariul 1711-1716.
Familia a doua e compusa din: 58, 241, 1299, 4225, 239 $ i
3532 In redaqiunea: Pinat, cronica lui N. Costin, cronica lui
Axinte, prefata lui Radul Popescu, vita prea luminatului newt").

www.digibuc.ro
 - 241
de N. Roset i domnia MAI% Sale in Tara RumAneasa de Ra-
dul Popescu Vornicul. Manuscrisele 239 si 3532 pe lAngA operile
mentionate mai sus, mai cuprind i Istoria ostirii ce s'au fa-
cut asupra Moreii la anul 7225".
Nr. 1. Manuscrisul 6 este din anul 1716: prima
parte este transcrisä de Axinte Uricariul. 37 este o copie de pe
el si ni s'a transmis inteo stare foarte deterioratA. Nr. 56, alt1
copie tot de pe 6, Insä din a doua jumAtate a secolului XVIII.
Familia Nr. 2. Cel masi vechiu este manuscrisul 58, copiat
In 1722 de Popa Stanciul (Ierei) dela Biserica Tuturor Sfinti-
lor din Bucuresti. Trei ani mai tArziu la 12 Iulie 1725 acelasi
popA scrie manuscrisul 1299. Stanciul a reprodus domnia din-
tad i dea doua a lui Nicolae VodA din Moldova din Nr. 6, al
lui Axinte Uricariul.. La ale i trele: 6, 58 si 1299 gäsim urmA-
toarea frazA omisA din text si scrisä marginal: Altii zic crt
stiind bine in tambur, Il cherna agii la ospeate pentru zica-
turi" (Despre D. Cantemir).
Manuscrisul 4225 prescris pe la circa 1740 este copie de pe
1299 din 1725, iar 241, de pe 56. La ultimele douk titlul leto-
pisetului este intocmai. Nr. 239 transcris de $tefan StArce, un
narnic copist, la 16 Ghenuarie 1799, pe Una, cronicele dom-
niilor lui Nicolae Vodä, mai contine i Istorie otiril ce s'au
fAcut asupra Moreii la anul 7225". De pe aceasta spre sfArsitul
secolului XVIII, cineva a scos o copie, manuscrisul 3532.
In afarA de aceste douA familii, mai cunoastem nr. 132 dela
6iblioteca UniversitAtii din Iasi, in redactiunea: stArsitul
crsmicii anonime (RAzboiul dela Poltava), cronica lui N. Costin
si a lui Axinte Uricariul. Este copiat la 1780 de unul S.. H.
Manuscrisul 123 scris la 1760 de Petru Logofatul cuprinde
opere variate intre care si un fragment din cronica lui N. Cos-
tin. Nr. 5367 volumul II.. (Primul este 340) din o mare compi-
latie de cronici moldovene i muntene, transcrise in prima
jumätate a secolului XVIII, probabil intre 1730-1740, chiar de
Axinte Uricariul, cuprinde operele: sfArsitul cronicii lui Miron
Costin, cronica anonima, a lui Nicolae Costin, Axinte Urica-
riul i cronica lui Radul Popescu Vornicul. Schema manuscri-
selor din cele doul familii, e urmAtoarea:

www.digibuc.ro
 242

J4S Axz4Ake NA-ca./1,01k

Mys
\
1.3-1 cuuo kttwAa\Q
%Ptero...Qi Nvtil

3. Cuprinsul cronicii.
Cronica domniti lui Nicolae Voda expune istoria Moldovei
in intervalul dela 14 Octomvrie 1709, data numirii Domnului
mentionat, pana in Septembrie 1711, and s'a intamplat un cutre-
mur. Stim sigur ca este opera lui N. Costin, intrucat Axinte
Uricariul la inceputul cronicii sale afirma: Voind a scrie a
doua domnie a lui Nicolae Voda, fac incepere de unde au pa-
rasit raposatul Nicolae Costin ce au Lost Logofat Mare; carele
au scris domnia cea dintai a lui Nicolae Voda, si au scris pana
au mers Nicolae \Tod& la Galati si au trecut Dunarea, mer-
gand spre Tarigrad i acolo parasind, au Inceput a scrie de
Domnie lui Dumitrasco Voda Cantemir"1).
Copistii urmatori pomenesc cä domnia dintai a lui Nicolae
Voda, este scrisa de Nicolae Costin vel Logofat, feciorul lui Mi-
ton Costin ce-au fost Logofat Mare 2). Faptele povestite s'au
petrecut sub ochii cronicarului.
Dela inceputul cronicii, Logofatul Nicolae face reflectiunile
sale morale, scriind despre mazilia lui Mihai Racovita, intarn-
plata la 14 Octombrie 1709, pomeneste despre pribegia unor
1) KogAlniceanu Letop. I. I. p. 163.
2) Manuserisele 58, fila 2 0 1299, fila 32.

www.digibuc.ro
 243

boieri de tara la Sneatin i adaoga: acest obiceiu s'au scos

dela o vreme Incoace". Iordache Ruset fost Vornic Mare al lui
Mihai Racovita e caracterizat: matca tuturor rautMilor";
despre alt boier Ciocarlan, spune ca era de neam prost.
Cronicarul urmareste pas cu pas, evenimentele, ce se suc-
cad dela mazilia lui Racovita i cele in legaturä cu persoana
noului Donm. loan Buhu§ si Ciocarlan. sunt facuti caimacami
de Jusuf Aga. Lumea era sigura de numirea lui Antioh, find
sprijinit si de Constantin Basarab; oamenii din tar% ai lui An-
tioh chiar aveau carti salsa dela Domnul rnazil sa prinza
cativa Greci, ce fusese pe länga Mihai Vocla. Boierii cer sf at
lui Brancoveanu despre intarzierea Domnului si staruesc sa se
riclice iernatecul ostilor imparatesti din tart_ La siguranta lui
fie Cantacuzino ca va fi numit Antioh, Costin reflecteaza:
Ce departe sant lucrurile lui Dumnezeu de a bietului orn".
Dupa stirea ca la 16 Noembrie, Nicolae Voda a imbracat caf-
tan, de domnie, cronicarul cla altä reflectiune: Batgiocureste pu-
terea dumnezeiasca lucrurile omenesti". Mentioneaza cä si
Duca Vocia cumnatu sau, umbla dupa domnie.
Nicolae Vocla a luat domnia din porunca imparatiei. La 29
Noembrie i s'a dat si cuca. Domnia este laudata dela inceput:
Aici la inceput s'au aratat Inteleapta chiverniseala a lui Ne-
culai Vocla pentru folosul tarii". A trimis boierilor porunca:
Nici un feliu de lucru si de dare in tafa sö. nu iasä si cum
cá nu-i trebuie sa-i trimeata din tart., nici bani, nici alta ni-
mic, ca sA nu caza cu greu pamantenilor". S'a intarnplat
moartea lui Alexandru Terzimanul l Nicolai a mai zabovit la
Tarigrad.
Costin avusese corespondenta cu raposatul, pe care il cu-
noscuse, si gaseste cu cale sa scrie despre Alexandru Exapori-
tul: Fost-au Tarigradean, nascut la Tarigrad, care au statutu
mare omu la impärätie, ca dupa moartea lui Panaiotache,
ce-au fost orn vestit pe acele vremi si Tergimanul Mare la im-
paratie, statut-au acest Alexandru, ce sA numea din slehticia
Mavrocordat, Tergiman Mare si pe urma i-au dat titlul: Exa-
poritoo adeca tainecul din nuntru dela imparatie. Om prea
inviitat In toate Invataturile: a§a filosofesti, astronomesti,
cum si teologesti, carele sA arata din cartdle ce au facut i sa
afla tiparite. Om vestit §i la irnparatirle crestinesti". Scrie si
despre participarea acestuia ca sol al Turcilor la pacea dela
Carlovat si dupa. obiceiul sat' de a da informatii cat mai
multe, pomeneste din ponturile acelei paci lucruri in legatura
cu istoria Moldovei; dA tiri despre cuscria raposatului cu
Constantin Basarab, prin insurarea lui Scarlat, feciorul Ter-
gimanului, en Ilinca lui Brancoveanu, tinerli find cununati
de Dositeiu, Patriarhul dela Ierusalim; cA Alexandru a avut fe-
meie pe o nepoata de fata a lui Alexandru Ilias ;Tod& si a

www.digibuc.ro
 244

fost imbräcat de Turd cu blanä de sobol care aceasta iaste

cinste mai mare la Turd".
Trece la Neculai, care a fost terziman dupa Alexandru 12
ani i mentioneaza: Dupà. Mustafa au satut Sultanul Ahmet,
carele iaste i acmu irnparat" Niculae WO, pornind spre Mol-
dova este intampinat la Galati de boierhnea tärii, care i s'a
inchinat. Pe drum täranii li ieseau inainte la conace si Dom-
nul facea ispravö. pe loc. Au intrat in domnie in Iasi la 25
Ghenuarie cu mare pohfala, cu alaiu imparätescu. Este bla-
govestit de Ghedeon mitropolitul Tarii". Se citeste beratul im-
parätesc la curte cu multe cuvinte de lauda ale Impiiratului
la adresa Domnului. Spune de Mihai Vodä c6, era de o lacomie
nesatioas5,. Compatimeste pe bietii boieri cAci au vinit casele
boierilor la mare datorie cu imprumutele".
Noua domnie vine cu o inovatie: Sä invitase acum
ranii de vine la divan cu pöri asupra zlotasilor, cb. le-au luat
atatea näpästi". Stefan Luca Vistiernicul e intemnitat, fiindcä
nu intorsese oamenilor banii luati, pentru näpästi. Inchiderea
la odaia de simeni a boierilor Ion Sturdza Vornicul i Ilie Ca-
targiul este explicatö. astfel: CA numai pornirea spre rautate
ravna celor buni indearnnä de multe ori pre intelepti la
fapte ea acele. Dup5, ce luase dintre dänsii pre acei doi bo-
ieri la inchisoare, s'au aflat cö, mai multe vorbe i inderimá-
rile lui Jordache Ruaet Vornicul; pricina acei scArbe asupra
acelor boieri, s'au fostu ales asupra Vornicului Sturzii: cum c5,
este pricitor de sä priceste i sö. Dune impotriva Domnilor".
Intemnitarea s'a facut cu indemnarea vicleara a lui Ior-
.dache Vornicul care de nime bine nu grae: C11111 1-au descoperit
Dumnezeu: dupä cum zice Sfönta scripturb.": (Groapa au säpat
si au cAzut inteinsa)
Costin cautä sä dea dreptate Domnului deoarece adaogä
tot despre inchiderea pomenitä: ca. Njcolai Vodö, avea vätä-
maie si bänat mare asupra lui Ilie Spätar Catargiul pentru
suparare ce Meuse aice in tara... i pentru aceasta fusese sc5x-
bit si pentru un tâlhar anume .13ucur ce-1 facuse scapat acest
boier in Tara Munteneasca''. Domnul intoarce tuturor boieri-
lor banii, cu care imprumutaserä Tara.
In 1710, dupa Pasti. Aprilie in 23 zile au intrat in Iasi cu
mare cinste si Doamna lui Nicolae Vodä, Pulheria, petrecutö.
de boieri si de giupänese i cu slujitori cu pohfalk precum s'au
azutu". A trecut la Poartä i un sol francez Marchizul De-
salleurs, cäruia i-a esit in cale mai sus de Copou, cronicarul
pentru limba
Dup5. obiceiul säu de a sti ce se intArnpla aiurea, dä tiri
despre megiesi: Lesii au ales Domn pe August, care fusese p5.-
rösit deodatä craia leseasca", despie Pototki, cage a trecut in
Tara Ungureasca la Racozzi, care si el cu o samö. de oaste
de boieri Unguri este impotriva Nemtilor. Inirä o sasa. le

www.digibuc.ro
 245

Unguri, aflati in Iasi pribegi de frica Nemtilor, carora Nicolae

Voda le-a aratat dragoste i buna primire. Lauda pe Donm
ea a vorbit cu voivodul de Chiev limba 1atin. cu cuvinte alese
impodobite.
Tot sub Nicolae Mavrocorat negutatorii Turci, ce era si
aice in ora i pe la alte targuri alce in .tax5 incetase a face
suparari pentru datoriile sale, cum prinsese mai innainte la
alti Domni a face si a supara cu cametele. Esise porunca sa
dea i Turcii, cari vor avea boi de negot in zilele lui Neculai
Vod, ferman dela imparatie sa-si plateasca Turcii de cornarit,
de o vreme cä ei negustorescu boi de negot".
Doi boieri Pavel Rugina i Savin Ban Mare au pribegit in
Tara Leseasca; ultimul si-a luat i giupaneasa; nu s'au mai in-
torsu decät odata cu venirea Moscalilor. In Iunie acelasi an e
mazilit Ali Pasa si vine alt vizir, care trimite la Nicolae Voda
rentru birul din domnia lui Mihai Vocla. Inca o caracterizare a
lui Iordache Vornicul: Sa pricepe la aceste Iordache sa bage
pre altii in nevoi i sa fie numai el slobodu".
Tot Domnul nevoitu-s'au sä lipseasca i sa se para-
seasca de Wile deprinsa dela o vreme incoace asupra Dom-
nilor, dupa ce se mazilia, prin mijloacele i trimiterea boierilor
la Poarta; care socoteala a lui Neculai Voda pentru nevointa
sa nu sa parasca Domnii, nu socolim sä o huleasca cineva, ci
mai mulat sa o laude. Si la domnie sa n'au trimis para asupra
lui Mihai Voda".
In luna Julie Hatmanul Antohi Jora e mazilit, deoarece
Domnul il gasise foarte slab in aceasta dregatorie i cronicarul
explica cum s'a aratat nepriceperea. Expune motivul inchiderii
lui Iordache Ruset Vornicul i a nepotului sau. Faptul a produs
nu putina mirare boierilor, care au mers in casa cea mare la
Nicolae Voda de s'au rugat deodata pentru Hatmanul Antohie".
La o hma Domnul l-a facut iara Hatman dupa ce au jurat cu
mâna pe) evanghelie cä va sluji cu dreptate i nu sa va uita la
Iordache Rusetu Vornicul". Nicolae voda chiama boierii i le
spune pricina inchiderii lui Jordache: faptul ca i-a vorbit de
/Au. Nicolae Costin cunoa.ste si alt motiv: neprietesugul vechiu
al Casei Cupärestilor cu Alexandru, tatal lui Nicolae Voda". In
plus Iordache indeamnä pe boieri sa pribegeasca.
Cronicarul scrie si despre aprinderea i jefuirea unor case
din Galati de catre oamenii muntenesti. Locuitorii veneau cu
jalbe. Domnul nevrand sa vateme pe Constantin Basarab,
scrie la dansul si de acolo iar scrisoare pe scrisoare vine.
Poruncesc pe la giudete la tara, pe la parcalabi sa nu in-
chiza oamenii pentru fiice vina: ce oare ar fi mai grele gude-
cati sa-i orenduia.sca la Iasi la divanul eu soroc dela parcalabi".
Moare Ilie Cantacuzino Vistiernicul i urmeaza in aceastä dre-
gatorie Gheorghita Apostol Paharnicul, care se arata necinstit
este inchis; in locul lui e numit Grigorie Jora. Facuse Ne-

www.digibuc.ro
 246

culae Voda in domnia sa socotialä, care ni se pare ca nu-i va

huli nime pe urma, pentru hotarele targurilor domnesti, precum.
sä cunoaste batrânele und i ispisoace a batranilor Domni, cu
ce-au miluit pre altii. Pus-au de au facut cärti sa se strice
daniile, cele ce s'au facutl de Domnii mai de curandu, cu Impu-
tinare locurilor targurilor domnesti". Dupa Inchiderea lui Ior-
dache, au prebegit in Tara Ungureasca Lupul Costache cu ne-
potul sat' Constantin Comisul i Catargiul spätar.
La velet '7219 de cu toamna, au trecut imbrihonul
ratescu la Cram i s'au stricat pace cu Muscalli". Hanul trece
la Poarta, iar vizirul se schimba. Tara Neculae Voda intelegand
de Hanul c'au trecut la Poarta i c. s'au schimbat i vizirul,
stiind pe Hanul neprieten Inca tatane-sau, i simtind si de er-
natec aice in tart. a Lesilor lui Haletchi cu cheltuiala äre1, si
singur ii poarta rnazilia: vazand i tara slabita, asteapta din zi
in zi sä-i soseasca mai1ia, precum s'au i intamplat.
Fiind Inca Hanul la Poarta Noernv. In 23 zile, au sosit ma-
zilie dupa ce au domnit un an". Cand i-a venit stirea, Domnul
era in divan: Indata s'au sculat dela Divan, Insä nimic schim-
bat in fata". Jusuf Aga, flind prieten cu Nicolae Voda, n'a citit
firmanul de mazilie In fata boierilor, ce 1-au dat Domnului de
1-a vazut i cetit singur.
Domnul mazil se gateste de cale spre Tarigrad i porneste din
Iasi la 26 Noembrie. Mai inainte de purces, s'a certat Iordache
Vornicul cu Neculai Vocla inaintea agai: care lucru nu-i va
lauda nime a supara pe Domnul in mazilie". A fost petrecut de
boieri pana la Galait; n'a dat invoire sa mearga i Iordache
Vornicul. La luatul zivai buna dela boierii, ce 1-au petrecut, au
zis giurandu-se, cum n'au gaud rau nici spre boieri, nici spre
tara, iar cine i-au gresit sa fie iertati". Aga 1-a Inchis pe Buhus
Logofatul vränd sa-1 ia cu dansul sa-1 duca la Poarta (ce poate
fi i pentru sä mai ia cate ceva dupa lacomia lor). In drum
spre Galati au esit cativa oameni slobozeni de au. gait inainte
lui Iusuf Agai, care ducea pe Nicolae Voda la Poarta, zicandu
ca mare strambatate au facut imparatie de au mazilit pe Ni-
colae Vodä, cari au facut tara". La Galati s'a impreunat cu
Dumitrasco Voda. Ii scrise i prietenii dela Poarta: precurn
sa nu-si faca inima rea Neculae Voda de mazilie: cá aceasta
data au 1mpinsu vremile; iar fara zabava va fi iara Domnu".
Apoi cronicarul incheie domnia.lui Nicolae Mavrocordat facand
portretul Domnului: Acestu Neculaiu Alexandru Voda, era la
stat de mijloc, iar cinstit orn era si in filosofü si in istorii;
intr'altele ce se cade a sti unui Domn. Era deplin Invätat
stia cateva limbi; precum am art:tat i mai sus. i orn dumne-
zaesc: pazea tare biserica; la mâncare si la bautura foarte pu-
tina; spre sfintele biserici i manastiri scapat, milostenii facea,
spre saraci i spre vadove cu mill era. Iar era grabnic la manie
si mat ales asupra ce cunostea ca manca 13=11 visterli, 1 spre

www.digibuc.ro
 - 247 -
cei, ce facea strambatati i suparari saracilor i spre carii era
neascultatori la porunci; era fara preget i cu privighere la
trebile ce era a terei gata si cu. nevointi a plini in poruncile
imparatesti. Macar a nu era risipitor, dar Ina spre acei, ce
slujea cu osardii, era darnecu; c cunoscand acele ce sant de
folosul ftrei, de multe pricini impiediandu-se, nu le pot sa le
faca; i vaand pre unii din boieri a nu era multumiti zicea
aceste: .Nu odata sa samanä i sa secera; si nu odata sa al-
toieste poraul i sa culege dints'insul rodul"; i in domnia lui
nici obiceiu nou nu s'a izvodit! Ridicat-au dar si dare de pre
papusoiu si au legat sa nu mai fie, care s'au fost scornit la alti
Domni de mai inainte vreme". i cronicarul termina portretul,
läudand pe Nicolae Mavrocordat i pentru dreptatea pe care o
impartea oamenilor.
In continuare cronica cuprinde: De Domnie lui Dumi-
trasco Voda, velet 72l9".Desi Logofatul Nicolae facea paxte din
divan, totusi noul Domn nu-i impartasea planurile sale, ci se
inconjura numai de oameni tined.
Un orn respectuos fat& de stapanire ca Nicolae Costin. n'ar
fi aprobat politica ruso-fila a lui Dimitrie Cantemir, deoarece
n'avea mare incredere in Muscali. Pe Dimitrie 11 caracterizeaa
astfel: Om istet tiind si carte turceasca"; altii zic, stiind bine
din tambur 11 cherna agii la ospete pentru zicaturi". Domnul
lucreaza mai mult de capul stiindu-se el pre sine foarte
a fi Invatat". La Domnia lui Dimitrie, porneneste despre intra-
rea Hanului in Tara Moscului cu multime de Tatari, de au fa-
cut multa räutate i robie" i despre moartea lui Leopold, im-
paratul nemtescu. Transcrie corespondenta diplomatica dintre
Sultan si Tar: Cartea Sultanului Ahmetu catre Domnul Albs-
cului, Petra Alexievici" i Capitola adeca intaritura de pace
a maxelui Domnu atre Sa ltan Ahmetimparatul turcescu". Dom-
nul Iorga crede cä Nicolae Costin reproduce schimbul de scri-
¡soft din niste brosuri sau ziare rusesti '). Cineva intr'o revista a
semnalat ca aceste scrisori sunt traduse de Nicolae Costin dupa
'Linnig: Literae procerum Europae pars. III").
Logofatul Nicolae nu uita sa adaoge lucraturile din tara
ale lui Dumitrasco contra lui Nicolae Voda i arata cum Domnul
a trimis cativa boieri cu parä asupra lui N. Mavrocortiat. De
asemenea Ina Inainte de venirea Rusilor, Cantemir a trimis
pe Pricopie Capitanul la imparatul Moscului sä tocmeasca
hotarand hainirea sa de catre imparatia turceasca. Po-
vesteste cum a iesit Dumitrasco inaintea Rusilor la Zagarascea,
de s'a inchinat Tarului i mentioneaa cä Dimitrie Cantemir

1) N. Iorga Istoria literaturii române0i 2. Vol. II p. 153.

2) Rev. Albina an. VI, p. 465; CAteva izvoarä relative la Petru
eel Mare 0 Cantemir:

www.digibuc.ro
 248

se scria la titulus: Domn veacinic Terei Moldovei". A luat parte

la ospatul dat in cinstea imparatului Petru Alexievici, despre
care scrie: Iara macar ca au fost postul lui Sfeti Apostol Petru,
cu totii au mancat carne (ca nunta lui loan Voda, in postul
mare) si mare benchet au facut toata, ziva aceiasi si acolo au
mas, iara peste noapte aceea n'au scapat fara paguba mai nici
un boier l nefurat de Moscali; cui pistoale, cui rafturi, cui
epingele, nice boier, nice sluga".
Cronicarul ppvesteste faptele petrecute in razboiul dela
Stänilesti, culese dela martori oculari mentionati sub denumi-
real de: multe chipuri de oameni alesi" printre care citeaza pe
Ivan Capitanul, care a luat parte la lupta. Informator pentru
eel se lucra la Poarta ii era Maxut Postelnicul.
Odata cu venirea Rusilor in tara, Costin a cautat sa scoata
in evidenta rolul lui Neculce. Stefan Luca Logofatul, trimis cu
misiune la Husi este cunmatul lui Neculce sfetnicul sau" al
Domnului, care se sfatuia: nuniai cu sfetnicii sal tineri ca
dansul". Tot Neculce au dat invätätura capitanilor sä dea jac
in Turd".
Dupa jefuirea Tarn de catre Tatari, Costin gaseste
vinovati pe sfetnicii Domnului: Sa plateasca Dunmezu sfetni-
eilor, cart au carmuit pe Dumitrasco Voda" i Acest bine au
agonisit terei Dumitrasco Vocla cu socoteala lui cea grabnica.
de nu se va indrepta mai in veci". In cronica sal arata, cum au
luat cetatea Brälla i curn dupa fuga lui Cantemir, a
venit im besleaga sä ia scaunul %aril i pe care 1-au gonit lo-
Dupa el a venit Curt Mehmet Pasa fara niciun drept.
si a luat domnia, facand .chiar boieri.
In alt capitol povesteste cum au stat caimacami Lupul Vorni-
cul i Bechir Aga. Costin condamna. pe Toma Spätariul ca, a fugit
dela Braila la Ardeal i lauda pe Brancoveanu pentru negraba
chiverniseala buna. Este bucuros ca, a venit loan Voda epi-
trop la scaunul tarii in locul lui Nicolae, numit Domn a doun
oar& Despre fratele lui Nicolae spune cä e om mare dela ua
imparateasca si frate de Domn i Inca l tergiman". UM/1ml
fapt intamplat, pe care Nicolae Costin Il mentioneaza In cro-
nica sa este cutremurul din Octombrie 1711.
Logofatul Nicolae a scris Domnia lui Nicolae Alexandru
Veda" dupa Sept. 1711, adica in a doua domnie a lui N. Mavro-
cordat i anume in intervalul. Sept. 1711 Sept 1712, cand
moare. Pomenind despre fuga In Tara Leseasca a lui Pavel Ru-
gir4 Sulger, adaoga ca. nu s'a mai intors In tar& ce s'au tras
spre Moscali de care la randul sau se va pomeni, unde se va
scrie de donmie lui Dunntrasco Voda Canternir". Si iarasi la
pribegirea in Tara Leseasca, a lui Savin Ban Mare. n'au mai
vinit in tart pana ce au nabusit Muscalii In WI si el cu
precum se va pomeni mai pre largu, unde se va, scrie domnie
lui Dumitrasco Voda,". Costin povestind despre niste imprumu-

www.digibuc.ro
 249

turi, completeaza: Precum au arAtat sama sa Neculai Vod&

la a doa dornnie a sa, de care se va pomeni la r&ndul sAu".
Cronica este scris& din indemnul i pe placul Domnului.
In ea lipsesc aluziile despre Greci, intAlnite in letopisetul dela
zidire la sfArsitul domniei Irimiei VodA. 0 singurA reflectiune
despre lAcomia Turcilor. Donmul este lAudat i orice act s&v&rsit,
care nu face cinste unui Domn, este motivat de cronicar, ca
fiind fAcut cu dreptate. Am int&lnit cAteva din reflectiunile
sale morale si un citat din SfAnta ScripturA. carte preferat& de
autor, i citat& in nenumArate rAnduri in letopisetul mentionat.
Evenimentele sunt redate cu talent de Npovestitor. Portretul lui
Nicolae Mavrocordat aminteste p acela al marilor cronicari.

II. CEASORNICUL DOMNILOR.

Nicolae Costin a scris cronica Moldovei dela, 1709--

1711 din indemnul Domnului sAu, care in dorimia a doua i-a
incredintat dregAtoria Logofetiei avute si sub Canternir.
Unii afirm& c& tot din indemnul lui N. Mavrocordat, cro-
nicarul a tradus i prelucrat Ceasornicul Donmilor". In urma
afirmatiilor d-lui Iorga s'a crezut mult& vreme c& am avea o
lucrare original& a lui N. Costin. Ulterior a revenit si a admis
cl este numai o prelutrare dupA. Guevara 1). Domnul N. Cartojan
a arAtat in mod str&lucit in studiul citat legAtura dintre Ceasor-
nicul Domnilor" de N. Costin i cartea lui Guevara Libro aureo
del gram emperador Marco Aurelio con el Re lox de principes
Cartea stalucitA a marelui impArat Marcu Aureliu cu ceasor-
nicul Donmilor".
DupA d-nii N. Iorga si N. Cartojan cartea a .fost tradus&
copiat& in 1712. Avem iridicil sA. credem cA a cunoscut i poate
a tradus Ceasornicul Domnilor" inainte de venirea lui N. Mavro-
cordat in Moldova, deoarece in descalecatul dintaiu 'redactat
clup& noi Mainte de 1709, Costin spune textul: Iara eu am cetit
carte lui Marco Avrilieimparatul RAmului, pe urma lui Traian,
al patrulea imp&rat, in anii dela Hs. 161 0 scrie cum 86.-1 fi dus
la Ram pe Decheval craiul impreunA cu un fecior al lui".2)
Tot in letopiset ne dA o multime de reflectiuni morale, care
sunt luate din acelasi Ceasornie
Traducerea i prelucrarea Logof&tului Nicolae ni s'a trans-
mis in patru, manuscrise: nr. 757 0 3440 dela Academia RomAnd.
si Nr. 204 si 295 dela. Biblioteca UniversitAtii din Iasi.

1) N. Iorga. Istoria literaturii românesti 2 col.,II p. p. 96-105.

2) Kog51niceanu Letop. 2. T. p. 64.

www.digibuc.ro
 250

1. DESCRIEREA MANUSCRISELOR.
Manuscrisul 757 1).
In folio, 233 file. Secolul XVIII 1738. Cumparat de Aca-
demie in 1898 dela, Saraga. Legatura veche in piele. Scriere ci-
rilica de aceeasi mana. Titlurile, initialele i glosele scrise cu
rosu. La fila 15 un frontispiciu frumos.
Manuscrisul cuprinde: Predoslovie Ceasornicul Dom-
nilor" ce este semnata de Robul Mariei Voastre Nicolae Costin
vel Logofat" (file 1--14). In ea se afla i stihurile lui Berih
Toma Gartion de netocmele 2). Inceput deosabit. Urrneaza :
Ceasornicul Domnilor. Viata impäratului Marco Avrilie cu in-
vataturile lui, aratancl i obiceaiurile veachii imparatii Ramu-
lui (15-92). Partea cartii a doao Ceasornicul Domnilor (file
95--132). Partea trii a Ceasornicului Domnilor (file. 132-233).
Ultima parte contine la sfarsit niste versuri, care sunt incom-
plete la acest manuscris.
Manuscrisul 3444.
In- folio, 274 file. Secolul XVIII 5 August 1736, Primit in
dar in, 1909 dela Directiunea M'uzeului National de Antichitati;
are scoarte de lemn imbracate in piele. La fila 18 este un fron-
tispiciu cu flori, iar la 112 un desemn frumos; in mijoc Marcu
Aureliu, tinand in mama pamantul reprezentat printr'un glob;
de o parte si alta se aflä cate un inger cu sabia in mana. Scriere
cirilica de aceeasi rnânä. Titlurile capitolelor, cu rosu: Initia-
lele lor au monograme i ornamente frumoa.se.
Manuscrisul are glose i cuprinde: Titlul intr'un chenar
mare; Ceasornicul Domnilor. Viata lxnparatului Marco Avrilie
cu invataturile lui aratand obicaiurili vechi a imparatiei RA-
care sä cuvin Domnilor i oamenilor mari a le avea intru
otcarmuirea (sters) scoasa din multe carti elenesti i letinesti
pre limba rom (a) niasca de Nicolai Costin biv vel Logofat.
Iara acmu de pre acel izvod Dumnialui (sters) pus-au... (sters)
in zileli Mart Sall Grigorie Ghica Voevod, Domnul Terei Mol-
dovii in anii dela zidirea lumii 7244 August 5. cu mans, lui
loan Gramaticul de vama, sna Pavel Camarasul (fila 1). Scara.
Capetele ce s'au scris intru aceasta carte (f. 2-3). Ceasornicul
incepe cu fila 5 astfel: Pavel Diaconul la Eutropie carte 4 si a
doua in istoria unile aleasa din ceale vechi la numara, care cum
le stie sant prea vrednice asa a le ceti prea cuvios. Macar ca
a le pomeni acealea mie mi sa pare a fi decadere. Iata cum
zice o poveaste: Mina nu paräseste intai cu picioarele sale a

...
curma in gunoiu, pana nu-si scoate ochii: lucrul asea iaste. A-
nibal; vestitul hatman Cartegenii, biruindu-sa de fericitul acela
I) Este descris de I. Bianu i Gh. Nieolaiasa: Manuscripte ro-
n-läneti 111 p. 21-27.

www.digibuc.ro
 - 251 -
Scipio Hatmanul Ramului, fugi la Asiia la Antiohii impamtul,
ce era pre acea vreame Dornnu prea putiarnic, careli pre Anibal
In tara lui primindu-1, intru credinta mare 1-au avutu i In
cinste mare, cu care arata Antioh datorie de stapan milostiv,
ca, cu nemic nu pot Domnii a arata marirea i bunatatea lor,
decat cu apararea oamenilor celor vestiti, carii den zavistia no-
rocului au scazut la lipsa si la scadere etc". Este Predoslovia pe
care o semneaza Robul Mariel Voastre Nicolai Costan vel Lo-
gofat" (f. 5-17). Urmeaza: Ceasornicul Domnilor. Viata im-
paratului Marco Avrelie nu invataturile lui arätand i obicea-
iUrile a Imparatiei Ramului. Cartea intai: Pentru nia-
mul i nasterea lui Marco Avrilie" in 22 capete far& nr. 18 (file
18-111). Partte cartii a doao a Ceasornicului Domniler. Precum
In cap sa aflä simtirile mirosului I auzului :asea Domnul, ca-
rell ia.ste cap republicii, dator iaste a auzi pre cei suparati de
strambatati, pentru sa ciarte pre cei rái i a cimeaste pre cei
ce slujescu, sa le multamasca pentru slujbe, pre cei Intalepti
cu dragoste sa-i asculte si la darea socotelii sa-si pazeascä
rire sa. cap. 1" In 12 capitole (f. 112-157v) i Casornicul Dom-
nilor. Partea a triia. Unul iaste D(u)mnezau adevarata i feri-
cita-i iaste Imparatia intru care stapaneaste crestin adevarat;
asijderea de parerile paganilor cum pre Dom.nii cei buni Intru
D(u)mnezau, iara pri cei räl Intre dem(o)ni Ii numiia, care
lucru cu multe pilde vechl scriitorul aice dovedeaste cap. 1" In
32 capitole; dela 1-30 bine numerotate, iar restul 1 si 3 (file
158-274).
Cartea se terming, cu sase versuri din care redau ultim.ele
doul: Nice daruri de dragoste nemarui n'au dat, Nice celui
räu pediapsa n'am ertat". Pe scoarta Intai sunt unele Insemnari
din care se pot ceti urmatoarele: Lit. 20 Pentru Filared tiranul
cu Epifan filosof; lit. 130. Voroava unui Wan; lit. 280. Pentru
2080 de Dumnezei. Iordáchi Cant(acuzino) biv vel Spat(ar)
Staroste de Putna dati sa.... iproci (Este acel Iordachi Canta-
cuzino vel stpätar cu a aria cheltuiala Iosif Luca a copiat ma-
nuscrisul 254 in 1766). Tot pe acea scoarta se afla. i Incercaree
'de versuri: I Cu atata m'ai robit cu cat nu pot scoate cuvantu.
II pi la atata m'au paraponisit. Cat sunt cu totul melahonisit.
III. Din ratacitele valurile acestui veacu, IV Ca vad ca far de
vreme anii Imi trecu". Cineva a mai scris cu creionul 7244-5508
1736, apoi Lit. 196. Pentru copilul sarac i pentru copilul alin-
tat si carele-i mai satiates. Pe ultima scowl& se poate deslusi:
Mihai Vvod Domn Tarii Moldov(ii) 212 Garamantul cu Ale-
xandru Marele. Si cine va in....ula dä. va fura-o, sa fie ana-
tema. l afurisit de toti parinti(i) I patriarsi(i).
Manuscrisul 204 dela Biblioteca Universititii din
In folio; 299 file, din,tre care doua la Inceput i doua la
sfarsit albé. Copiat la, 16 Oct. 1713; legat In piele. Titlurile ca-

www.digibuc.ro
 252

pitolelor, initialele acestora i alineatelor scrise cu rosu; unele

initiale, cu ornamentatii. Deasupra titlurilor dela capitole sunt
vignete.
Manuscrisul cuprinde: 1) Scara c.rli acestia de ceale ce
sa afla. scrise care sä chiama Ceasornicul Domnilor (f. 1-5 v),
apoi inteun chenar frumos din aquarele titlul: Cartea ce sä
chiama Ceasornicul Domnilor izvodit intäiu den vechile a RA-
mului istorii, din carti streine scos pre limba rnoldoveneasca:
de raposatul Neculai Costin c-au fost vel log.: lara acmu den
iznoava cu poronca i cu cheltuiala Marii Sale luminat Dom-
nului nostru Io Nicolae Alexandru Voevod 1 obladuitoriu Tarai
Moldovei, s'au scris in oras in Jasi in anul dela zidiriia lumiei
7222; iara dela nasterea lui Hs. 1700 (?) (gre§it de copist) in
al treilea an de a doa domniia a Mill. Sale, in luna lui Oct. 16:
A." (fila 6), Precloslovie catre Maria Sa Voda: Luminatului
inaltatului Marii Sale lui Nicolae Alexandru Voevod: cu mila
lui D(u)mn(e)zau Donmul Tarai Moldovei, milostivului al nos-
tru stapan". Robul Marii Tale (fara semnatural (7-10) si In-
vatatura pentru viata si chivernisala Domnilor scoasa din carli
streine pre limba rnoldoverkeasca (fi 11-29v). Ceasornicul
Domnilor. Carte intai capul 1. Pentru nearnul i na4erea lui
Marco Avrelie: in 25 capitole care sunt numerotate astfel: 1,
al done, al treaile, al patrulea, al cincilea, sasiale, Oaptele. (1;
2, 3, tot din cap. '7) cap al noaolea, al zeacele, 11, 12, 13, 14, 15,
16, 17, 18, 19, 20, 11, 12, 13, 14 (fi. 29v-142). Cap. 2. Carte a
doa. Ce incepatura au avut putearia tiranilor, and au inceput
oamenii a porunci i cad si de supt punearia ascultarii oame-
nilor i ea stapaniia Dornnului i putiare asupra suppusilor din
porunca D(u)nezaiasca razama in unsprezece capitole nume-
rotate dupa cum urmeaza: 2, a triia,. 4, 5, sasele, seaptiale, op-
tulea, 12, al treisprazeaciale, intai, cap. 15 pe ur(m)a (fi 143
188v), (Carte 3). De censtia insurarii (a lua muiarea) a cariia
sotie, precum celor suppusi iaste cu vrearia. Asa intre Domni
de treaba a fi sa pare" in patrusprezece capitole numerotate
astfel: 1, al doilea, al trines, al patrulea, 5, al seasäle, al siap-
telea, al optulea, 9, zeaciale, 11, 12, 12, 13 (f. 189-247v). Cartea
a patra cap. intai Voroava a pria inteleptului Garamantilor
catra marele Alexandru in care doveadiaste ca mai mult pot ei,
carli cu masura socotesc de sine si mostenesc putine, cleat
Alexandru, care mosteneste multe, i cu mandrie socotind de
sine qi ca pre mare nebunie laste, a-ui vrea a stapani lung si
lat, care are scurta caruta a vietii sale" in zece capitole bine
numerotate (f. 248-283v). Cap. 10 se termina cu randurile:
Orieine iaste adevarat i neamageau crestin asia iaste da-
toriu sä oranduiasca averile sale si viata á o dreaga in toate
zilele". Urmeaza alta scriere Alegerile lui Ippocrat", alesteria
intai cu Marne pand la a saptea zi (file 284-295) si Alesteria
daoa sau "Mama a opta (295v).

www.digibuc.ro
 253

Pe prima scoarta se poate descifra: Alexandru....

rog s. mà ertati ca n'am putut s ma iscMescu, ce mA rog sa
am ertaciune i pä dunmeavoastra ca. imana mea va putrezi,
iar gura acea sa va sfinti (?) (sfarsi) i fiind ertat si; blasgos-
lovit de Parintele si de voi".
Scara la carte 1. este gresita; numerotarea capitolelor din
scara nu corespunde cu aceea din text.
Manuscrisul 295 dela aceeasi biblioteca.
In folio; 317 file, dintre care cinci la inceput i cinci la
sfarsit albe, Secolul XVIII; 15 Iu lie 1731 legat in piele; pe
dosul legaturii se vede imprimat cu litere aurite Ceasornicu(1)"..
Scriere cirilica de aceeasi mana. Titlurile, initialere capitolelor
4 alinieatelor si numele proprii scrise cu rosu. Diferite frontis-
piscii frumos executate la filele 1, 15, 84, 116v. Inlialele capi-
tolelor CU ornamentatii.
Manuscrisul cuprinde: Titlul intr'un chenar frumos. Cea-
sornicul domnilor ce s'au talmacit de pre latinie spre intale-
gerea limbii täräi noastre prin osteniala raposatului Nicolae
Costin biv vel Logofät. Iara acznu in zilele Marii Sale lumina-
tului Domn Io Grigorie Ghichi Vvod s'au scris cu poronca i cu
toata cheltuiala Dumisale lui Vod la Let 7239 Julie 15 cu mana
iubitorului de osteniala Ion K (f 1). Predoslovie cartii Ceasor-
nicul Domnilor" semnata de Nicolae Costar' vel Logf. (f. 2
14v) o fila alba (15) apoi. Ceasornicul Domnilor: viata impä-
ratului Marco Avrilie' cu invätaturile lui arata.nd i obiceaiuri
vechi a imparatii Ramului. Partea intaiu. Pentru niainul
nasterea lui Marco Avrilie cap. 1" in 22 capitole numerotate
astfel: 1, 2, (3 nenumeroiat), 4, 5, 6, 7 (1, 2, 3 tot din 7), 9 , 10,
11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 20 si 21 (f. 16-83v). Partea cartii a
doa a Ceasornicului Domnilor cap. 1. Precum in corp sa. alla
simtirile mirosului i auzului, asea Domnul, carele iaste cap re-
publicii a auzi datoriu'iaste pre cei suparati de strambätäti,
pentru sa cearte pre cei rai si a cunoaste pre cei ce slujesc sA
le multameasca pentru slujbe. Pre cei intelepti cu dragoste
asculte i lo darea socotelii sa-si pazasca Maria So" in 12 ca-
pitole; cap. 8 nu este in cartea a doua (f. 84-116). Parte a
treia Ceasornicului Domnilor cap. 1. Unul iaste Dumnezeu... etc."
in 35 capitole; dela 1-30 bine numerotate; apoi 1, 2, 3, 4, 35
(f. 116v-205).
Ceasornicul se terming. cu: Stihuri cu slove grecesti, care
asea stria:"
Caci eram saracilor celor slabi aparatoriu,
Impotriva putinciosilor mi-au fost D(u)mnezau intr'agiu-
toriu.
Conet.... ca l la manuscrisul 757.
In josul paginilor pe filele 2, 4v, 5 si 6 se afla insemnarea:
acista dentru ale cinstii parintelui meu au fost l cin o a
lua. Iar de dumnalui mi s'au daruit mie pentru slujbele ce i-am

www.digibuc.ro
 - 254 -
facut. 1780 Mai 2. Iordache Ilschi (copistul manuscrisului 400).
Pe foaia 205v o non, posterioarä celei de mai sus: In anul dela
nastirea Mantuitorului Hs. 1793 Sept(em)vrii 25 s'au sfintit,
beser(i)ca dela Crasna den tinutu Sucevii, care biserica. este
zidita din temelii de Alexandru Ilschii, ficior lui Niculai Ilschi
in zilele impäratului Austrii Franti al doilea, stapan presti
Bucovina hind Domnu Moldovii Mihai Constantin Sutul Vvod.
Sfintitu-s'au aceastä biser(i)eä de preosfintitul arhiereu Da-
niil Vlajovici, fiind episcop Bucovii si la aceastä sfentirea s'au
intamplat multi cinstiti persoane anul 1793 Septembre 25, iarb.
dela zidire lumii adec5. 7301". Pe fila 306: In anul 1796
Octomb. 6 Luni sara au räposat fratele unchiului Ilschi (Ior-
dache) ? i s'au ingropat den dial den targul Leon despre mia-
zänoapti dela vale de Biser(i)ca Bazileilor, in tanterim la
Cruce Sfantului; iar dela mormântul lui Mavrocordat trii pa-
tru pasi mai la vale s'au ingropat (1) 796". Pe verso acelei
In anul 1793 August 25 au fost eclipsi adia intunecare soa-
relui Si tot intr'acest an la Noembrie 27 la 7 ceasuri de noapte
s'au cutrernurat pämäntul". Se mai gäseste o propozitiune
dintr'un text bisericesc A Domnului e cerul i pamantul
plinire lui".
2. Clasificarea manuscriselor.
Este fäcutä 0 de d-1 N. Cartojan in studiul citat, unde
insemneazA rnanuscrisul 204 cu A., care are textul impartit
in patru, iar celelalte B. C. si D. in trei carti. Cel mai vechiu
este 204 din 16 Oct. 1713 1).
In ordinea cronologia urmeaz5. manuscrisul 295 din 15
Julie 1731 scris de Ion R., apoi 3440 din 5 August 1736 prescris
de loan Gramaticul de vamä, snä Pavel Camkrasul i ultimul
nr. 757 din 1738.
Din descrierea manuscriselor ca si din clasificarea menti-
onatä rezultä cà Ceasornicul Domnilor" s'a transmis In doua
versiuni : Prima cu textul Impärtit in patru pârti, manuscri-
sul 204 dela Biblioteca Universitâtii din Iasi si a doua in trei
arti: Nr. 757 0 3440 dela Academia Roman& si 295 dela Bi-
blioteca din
Izvodul autograf al lui N. Costin, copiat in anul 1712 si
semnalat de d. N. Cartojan. nu este cunoscut.
3. Cuprinsul opera
N. Costin, n'a inteles sä faca o traducere serviiä, ci a eau-
1) Credem cfi eronat 11 dateazA dl. Cartojan din 1714. N. Mavro-
cordat e numit a doua oarà la 6 Oct. 1711, asa ca la 16 Oct. 1713 era
in al treilea an de domnie, cum scrie copistul 7222. Socotim inceperea
domniei dela data numirii.

www.digibuc.ro
 255

iat sa regrupeze materialul scriitorului spaniol intnin plan

propriu 1).
Traducatorur spune in predoslovie despre titlul cartii:
Acestor cinci lucruri vezi am facut pomenire la inceputul a-
cestii carti a meale. Pentru sä, dau socotiala cartii acestia am
vrut sa-i puiu nume : Ceasornicul Domnilor. Si aceasta cea-
sornici nu de nasip, nu de soare, nu de apa sau de ceasuri ce
iaste ceasornicul vietii, ca celelalte ceasornice sant pentru ca
sa cunoasca ceasurile de zi si de noapte; lax& aceasta invatä
cum aceaia vom aduna toate ceasurile si cutti ni sa cade a o-
randui toata viiata. Ceasornicele sant aflate spre oranduiala
vremilor Intru stapanie. Iar acesta Ceasornic a Domnilor ne
invata a tocmi viiata, ca de putin folos sant ciasornicile cele
dupa pravile facute de vor fi oraseanii impedecgi de viclesu-
gul si nu vor avea intre-sine tocmeala si asazare" (2).
Dupä D-1 Cartojan, versiunea cea mai adevarata si mai
apropiata de scriitorul spaniol este transmisa. prin manus-
crisul 204, al carui cuprins pe carti si capitole este urmatorul :
Carte intai. Capul 1. Pentru neamul si na.sterea lui
Marco Avrelie: f. 29v. Cartea lui Marco Avrelie imparatului
la Apollin priiatenul sau, carea asa mirk in care sa arata os-
tenealele invataturilor lui, si obiceaiurile Ramului ceale bune
de demult si vechi: f. 32.
Capul al done : Trebuia sä, aiba Domnii nevointa mare
ca la otcarmuiria stapaniei lor sä, aratia tuturor direptatea
inteun chip 39.
Capul al trea.ile. Cu ce fialiu de mijloc Domnii sá aliaga
giadecatorii pren olaturile sale (43).
Calm al patrulea. Domnilor si celor mai mari le trebue
a face nevointa mare intru alesul ispravnicelor, earn santu
sa (dea) direptatia ca, de aceaia spanzura binele stapanilor
(f. 48).
Capul al eineilea. SI da sfat Domnilor si celor mari oa-
meni ca cu mare nevointe sä socoteasca scadearile, care vin
dupa läcomie si ca lacomul lui D(u)mnezau si lumii iaste
uritu (fi. 54).
Capul al Oasiale. Sa arata zice ate de multe face laco
mul färä, cale (57). Capul al siaptele: Pentru giudecatorii si
Domnii cei tirani si cumpliti. Cartea lui Marco Avrelie, unde a
P pilde aducia amintia una a giudecatorului curnplit la Rain.
*i alta a craiului milostiv a Chiprului. Scrie la Antigon
(60). Cap. 1: Voroava unui pagan catra. sfatul Ramului, ca-
rele venisa dela apele Dunarii: sa faca para pentru tiranila,
care au aratat Ramleanii pe patria lui. Si aceasta voroava sa
1) N. Cartojan, Ceasornicul Domnilor In Rev. Istioricd Rom.
anul III.
2) Manuscrisul 3440 Ac. Romang fila 8.

www.digibuc.ro
 256

va inchide in trei capete: spre aducerea aminte, acelora carii

giudeca i spre bucuria acelora, carii sa giudeca (71). Cap. 2:
Taranul voroava sa incepu urnind: certa pre Ramleani ca nici
de o strambatate nevatamandu-sa, au venit de au dobandit
mosia lui. i dovedind deplin arata pentru ca ar fi fost Dum-
n ezei vatamati de dansii, fur& bfruii lacuitorii lui de Rarnleani
(74). Cap. 3: Aida Inchea taranul voroava sa, lmpotriva ce-
lor mai marl a giudeatelor, nefacand dereptatia si pre cat ar
fi de paguba.., stapanirii arata (78).
Capul al nooallea. Sfatuiaste Marco Avrelie pre Domni si
pre cei mari, ca sa seleascä de punula spre pace si vreame de
razboae sa nu dia, sa lauda cu rostul tuturor (81v).
Capul al zeacele. Aicia sa numara folosurile pacii. Si cu
cia tocmala multi Donmi din pricini de nemica au facut
razboae pria greale arat5. (85).
Cap. 11. Cartea lui Marco Avrelie imparatului catra. Corni-
lie priiatenul, In care spune de ostenealele razboiului si de
desartare triumfului, i aceasta carte iaste sa sa ceteasca Dom-
nilor, carii lubäscu räzboiul i urasc pacia (88v).
Cap. 12. Aieea Invata pre Domni si pre cei mari, cu cat
mai multu enbatranescu din ani, cu atata mai xnult din rau-
tati sal s(ä)lasia: aten 96v.
Cap 13. Aicia pe scurt arata uniale Marco Avrelie de
laudá oamenilor mari a le face si cealia de hula aceaia sä le
fereasca (104).
Cap. 14. Ian. Marco Avrelie arata caträ, Cincinat Priiate-
nul sau, ca putin sa socoteasca lucrurile nate, invätand: ca
omul cat ar fi de Inteleptu i Invatat: de pururia 11 trebuiaste
sfatul altuia (106).
Cap. 15. Aicea sfatuiaste pre Domnii si pre cei mari, ca
sa sâ fereasca de cealia spurcate, aratandu ca blandetia
bunatatia iaste pria vrednic lucru chipului Imparatesc i dom-
nese (108v).
Cap. 16. Aicia sa arata precum Domnii, i eel mai marl au
datorie deosebita a avia grije sa sä ariate parinti vaduvelor
celor measiari (112).
Cap. 17. Aicia sà arata Domnilor i celor marl, ca li sä
cade sâ urasca lumea, de vreamia ca orice sa aflä In lumia
hicliansug iaste (115).
Cap. 18. Datorii sant Domnii, i cei mari aduce a-
minte ca sint muritori, ca nici prentru cealia multe desfa-
tiari celia petrec in viata, sa nu päräsasca cugetaria. de
ceale c-ar face dupa. moarte. Aratasa-vor Inteacesta cap.
socoteale foarte dea tinearia mintia, precum nu triabue sà sa
team& Domnii de moarte, insa cei buni (121v).
Cap. 20. Trebue sa faca nevointa Domnii, ca sä cunoasca
sfarsitul slujbei sale. Asijderia cine au fost Tales si de 12 In-
trebari, ce s'au zis de dansul si ce au raspunsu la vtoate (125V".

www.digibuc.ro
 257

Cap. 11. Cine ar fi fost Plutarh Filosoful cel mare, care

cuventia au grait catra Traian impäratul Ramului §i cum
Domnul bun este capul obstii, care hind capul sänätos, sanä-
toasa iaste obste: Asijdere 5 pravile a Rodiianilor pentru pe-
diapsele celor räi i cA. supt stäpanire a Dom.nu dirept, mai
bine iaste a vietui, decat supt pravila direaptä (129v).
Cap. 12. Precum sa aflä sinflirile ; a mirosului i auzului
ase Domnul, caria este capul republicii si a auzi datoriu este,
pre cei supärati de strambAtatia, pentru s ciarte pre cei rAi,
si a cunostia pre fiaste-carii pentru sä le multemascA pentru
slujbele sale. Asijdeare trebue Donmului pria cei pria intelepti
pre toti cu dragoste sä-i asculte si la dare socotealii sä pä-
zascA, märire Sa.
Cap. 13. Foarte hicru bun iaste tara nu de multi, ce de
un Domnu sä se stäpaneascA. CA nu-i mai mare alt vräsmas
täräi decat acela care iasta pricinä mutariilor Domnilor intru
stapaniria (136).
Cap. 14. Nice un lucru mai de stingeria tarilor nu-i decat
adiasili schimbdri a Donmilor intru dänsäle. Asijderia st7.-
tul 1) slugilor mai farä grijea iaste decat a Domnilor i decat
a celor mari (140).
Cap. 2. Carte a doa. Ce incepaturA au avut putearia lira-
nilor, cand au inceput oamenii a porunci ì caci i desuptpu-
nearia ascultdrii oamenilor, si cl stäpania Dornnului i pu-
tiare asupra suppusilor din porunca D(u)mnezAiascA, ra-
Mira (143).
Cap, a triia. Aicia sä va zice de vacul cel de aur, si de lipsa
omeneascA cea miaserä, de caria ne asuprim (145).
Cap. 4. Nu sä cade Domnilor i celor mari a O. mandri
pentru ca-s de-a-firea la trup i frurnosi. (Tebanii in mare urA.
avia pre bärbatii, carii era prea frumosi si pre femei care era
pria grozave) cA. Domnii nemuritoriu nume sie nu dintru
frumoseatia chípulul, ce dintru lucrurile cealia aleasia isprä-
vire s'au agonesat (147v).
Cap. 5. Domnii l cei mari oarecandu au fost priitori celor
invatati intelepti i ea mare nevointä li cerca sa-i abia pre
langa clansii. Acest cap ia.ste vrednic de a sa insämna (152v).
Cap. al seasele. Aicia se va spune de Teodosie impäratul,
care aproape de moartia sa au ales ea Arcadie i Honorie, fi-
corii lui sä sä pazasca intre oamenii invätati i sä sä inveate.
Asijderia a epetropului sä vor spune aicia si a filosofului c4-
ruia voroava: i zeace fialiuri de räutäti, care sant din curtile
Domnilor, sä sä sterpeascI i sä sä infraneaa (156v).
Capul ak §eaptiale: aicia sä va arAta precum au avut mare
desfAtaria Cresu impAratul Lidilor de cei invätati. Asijdiare
1) Gresit in Bianu i Nicolaiasa sfatul slugilor la ms. 757; chiar
in textul lui se afla statul, nu sfatul,
17

www.digibuc.ro
 258

cartea lui cAtrA Anaxhasi fiosoful j acestuias filosof rAs-

punsu la carte lui Cres. Asijdearia sA märturisäm. saptia riale
de a carom deprindearia sant datori cei lute lepti sA fuga
(160v).
Cap. al optulea. Aida sä, va zice de Falarid Tiranul orn
foarte Invätat, care au ucis pre un aflAtoriu de caznä noal
c:-au fost aflat nou: i acestuias Falarid sA vor spune aida
pAriari, din scresori scoase. Asijdiaria dragostia lui mare ce
avia spria ed. Inv Atati i cartia la filosoful dela care fu cunos-
cut de tiran (164v).
Cap. 12. Pentru pria mare bunä vointä, a lui Filip, ImpA-
ratul Machedoniei, a lui Alexandru celui Mare a lui Ptolomeiu,
a lui Antigon, a lui Arhelau si a lui Pir, craiului Epirotelor
spria oamenii cei Invätati i intelepti (dela carii obiciaiurele
sfatureli lua). Cinci lucruri de jeale Domnilor: pentru trei
lucruri sä fie multumit lui Dumnezau (168v).
Cap. al treisprAzeaciale. Aicia sä pune cartea lui Marco
Avrelie cAträ Polio priiatenul, In care sä Inchide hula impa-
ratilor romani, cAci poftiia sä, fie scurti la scrisoare si la
ceasornicul otcArmuirei republicii. Asijderia sA va zice de
viiata lui Periandru, de mormântul si de pravilele lui i hotara
cateva, In care lucruri cei vechi au asezat fericiria (173v).
Capul întâi. Unul este DumnezAu adevArat i fericitA iaste
ImpärAtiia, In care stApAneate crestin adevärat. Asij dearia
sA va zice de pärearile pAgânilor, cum pre Domnii cei bun' In-
tre Dumnezei, iarA pre cei räi Intre demoni Ii numArA. caria
lucru cu câteva pilde vechi scriitoriul aicia dovedeste: (181v).
Aicia sä va pune Tiberie ImpAratul ce-au stätut la ImpArAtia,
cad au fost creOin.
Cap. 15 pe ur(m)A. Voroava Sofiei Impärätesei at's& Ti-
belie Costantin sotie la cArma ImpAratiel, in care voroava
ceartä Sofia pre Tiberie pentru räsipiria avutiei i vistiarului
(134v).
Carte 3. De censtia InsurArii (a lua muiarea) a cAriia so-
tie, precum celor suppusi iaste cu vrearia. Asa intre Domni de
treabA a fi se pare (189).
Cap. al doilea. i aicia sA spune de nunta, precum Ieagl
priiten§ug Mtn nepriiateni, de multe ori nunta (192v).
Cap, a triile. Muerile maxi aleasia Doamne datoare sant
sä asculte de bärbatii sAi. Barbatului grozav i cu ocarä lucru
iaste stäpania muiarii adecA cand stäpanescu muiarile (194).
Cap. al patrulea. Foarte triabue mare pazA femeilor si
mai mult Doamnelor i celor aleasia, cA esind adias la mei-
deanu (la ivalä) sä nu cazA In hulk nice pentru pria multA
adeasä certare, sä. incapA In voroava oamenilor (198). Ce
scAdeari sau folosuri iau femciale aliasia l Doamnele dintru
primbläri si din seadere In casAle sale (199v).
Cap. 5. Aida sä va spune de Marco Avrelie, pe care 11

www.digibuc.ro
 259

ruga Favstina imparateasa lui, sä sloboza pre fata lor Luchila

31 iasa la privalä (202).
Cap. al seasäle. Urneaste Marco Avrelie Imparatul voroava
sfatuind pre Favstina Imparateasa sa, ca sa nu lasa featei vrea-
mia de pacatuit (207).
Cap. al slaptelea. Grijea lui Marco Avrelie, pentru märita-
tul fetelor sale (209v).
Cap. al optulea. Femeilor grella si mai mult Doamnelor
giupaniaselor alias(a) trebue cu nevointä a sa feri, ca O. nu
aduca vreo primejdie pruricului, precum. oarecand uneale fe-
mei griale sa-si plineasca pofteale nestamparate au avut pe-
rirea misialile (213).
Cap. 9. Sa va zice aicia de Piist filosoful si de a lui soco-
teale i invataturi care au dat cealor greale (218v).
Cap. al zeaciale. Pentru Invatatura ficiorelor pe carea
vreame sant sa-si dea la Invatatura si c, nevointa trebue sä
alba parintii intru direapta Invatatura cophlor sei, care O. va
arata cu multe mari istorii (220v).
Cap. 11. Cu mare nevointa trebuia sa. pazasca Domnii
cei marl cu ficiorii lor sa nu-i inveate desmierdati i gingasi :
(ca de multe ori asa de I'M nasc ficiorli cat parintii nu numai
groznic a-i ierta, ce i Ingropati a fie cum multe lacrami ar
pofti. A4ijdearia ca. multi Domni din cei de dernult au esit
pria putiarnici, numai pentru cad au avut invatatura tare,
care sa vor pomeni aice). Vrednic cap inste acesta de ensem-
nat tatalui caruia ficiorul din tineria dezmierdata s aliage
1ndaratnic 227.
Cap. 12. Cu cat& nevointa Domnii i oamenii cei mari sant
datori a aleagia pazitori ficioorilor si de zeace bunatatl a bu-
nilor dascali, cari sant sa sä afle intru aceaia carii iau slujba
asupra sa, sa Inveate ficiorii celor marl. Acesta cap intaia
tatalui de insämnat trebue care si pre ficior are ales drag
poftiaste sa aiba ficiorului sau Invätator bun (234).
Cap. 12. Otcarmuitorilor i dascalilor Domnilor, cari u-
cenici au, sa nu iasa rai: osebit dela acelia pentru rautati
trebue trasi. Capul acesta iaste vreadnic, care sa-1 citiasca
parintli i ficiorii sa ia amintia (240v).
Cap. 13. Voroava a Till Marco Avrelie Imparatul catra
cinci dascali a ficiorului sau, face pentru altii 14 dascali, pre
carii i-au fost adaos dascali ficiorului sau. Pre aceia pentru
nevredniciia lor 1-au departat dela curtia lul, In zua sarba-
torli, ce sarba ei lingirii lui (245).
Carte a patra cap. Intai. Voroava a pria inteleptului Ga-
ramantilor catra marele Alexandru In care dovediote ca mai
mult pot ei, carii cu masura socotesc de sine si mostenesc pu-
tine, decal Alexandru, care mostenote multe, i cu mandrie
socotind de sine si di pre mare nebunie iaste a-si vrea a sta-
pani lung si lat, care are scurta caruta a vietii sale (248).

www.digibuc.ro
 260

Cap. 2. Pria 114e1eptu1 Garaznantilor urmand socoteala sa

arata ca cu multimea banilor i avatiilor nu-si poate face sa
fie viata Indelungata i iapte pravile a varvarilor le numara
stapaniile, care le au Domnii sau le agonisescu ca sint ho-
tärite. iara grijele care-si au ca ar fi ne(s)farsite märturi-
seaste (251v).
Cap. 3. Aicia sa va zice de Vias cine au fost si de statoriia
lui, 1ntru toate stramutaririli norocurilor i voroavele care au
facut catra aceia, carii la lipsa lui 11 rnangaia. Asijdearia zeace
pravile care le-au lasat Domnilor foarte de treaba a le Insamna.
(253v). Provelemata lui Vias aruncata (225v), liagile date de
Vias priiatenilor (256).
Cap al patrule: De lauda lui Bruxil !litre cei vechi i viata
lui, care au petrecut, i voroava, care murind au avut cat%
Ramliani. Asijliaria de 270 Dumnezei, carii i-au dat Romani-
lor sa tie (257v). Cartia Atinenilor la Lachedemoni (259).
Cap al cincilea. Domnilor i celor maxi oameni, nu 0, cade
ft avia dragostia pehlivaniilor i geambasilor unde sä va zice
de zeace pravile de Romani facute pentru aceastia (260v). Car-
tea lui Marco Avrilie Imparatul, catra Piramon ales priiaten
al säu mult suparat fiind (263).
Cap. 6. Trebue Domnilor i oamenilor mari a lua amintea
ca iaste mialia firia oameneasca, i cu cat haraziri skit a,-
rune dobitoacele caxele oamenii find cu mintea nu le au
(267v).
Cap. 7. De primejdiia nenorocitä acelora, ce sä afla in
lumina aceasta faxa grije petrecatori, la care ce ar fi sa va
puna carte lui Marco Avrelie; catra Miercurie pre care mare
tinándu-1 de ran, caci ar fi trist, aratand ce ar fi norocul
conditiile uniale a oameni batrani, mosi, la sfarsit aratandu-le
ca dela Dumnezau iaste dat norocul i luat, l arata i la-
comia (273v).
Cap. 9. De moartia bunk ca iaste mai de folos omului de-
cal viata, unde sä pune cartia lui Marco Avrelie, catra Lavi-
nia romana la moarte barbatu-sau spria mangaiare vacluve-
lor aleasia foarte de treaba (275v).
Cap. al zeaciale. Pentru moartea lui Marco Avrelie Impara-
tului si cat de putini priiateni sant, carii s'ar Indrazni a grill
cealia adevarate bolnavilor (281). Ceasornicul Domnilor se
termin& la fila 283 eu urmatoarea trEtza, Oricme iaste ade-
värat l neamageu crestin asia iaste datoriu s oranduiasca a-
verile sale si viata sa o dreaga In toate zilele".

www.digibuc.ro
 PARTEA IV

Omul §1 cronicarul

www.digibuc.ro
 Capitolul I. 0 M U L .
Nicolae Costin, al doilea fiu al lui Miron, are o tinerete
dramaticA. fiind prigonit de Constantin Cantemir. Mai tarziu
probabil pe la treizeci i trei ani, devine cumnatul Domnului
sAu, Constantin Duca, prin casAtoria sa cu Don-mita Elena si
i se incredinteazA dregAtoria de Hatman. DupA perioada de
bäjenie, din timpul primei domnii a lui Antioh Cantemir, el
rAmAne In Moldova si pAnA in 1712, cAnd moare, nu mai pri-
begeste nicAieri. Detine dreatorii sub toti Domnii, mai putin
sub Mihai Racovit.5 care nu-i d& nici o boierie. In copilArie
urmeazA studiile in tar& la colegiul iezuitilor si ulterior 41
completeazA invätätura in Polonia. Dintre cei trei fii ai lui
Miron. singur Nicolae este indicat prin cultura sa, s& continue
opera tatAlui sAu. Stiind leseste i latineste din adolescenta,
la vArsta de patrusprezece ani tine trei discursu.ri In limba
.polon& In fata lui Antonie Ruset, i o micA cuvAntare in lati-
note, In fata lui Chmelniszenco, Hatmanul Cazacilor.
In 1710 e numit de N. Mavrocordat membru inteun tri-
bunal, sorocit sA judece ostasii lei aflati in Iasi; In vara ace-
luioi an, pentru cunostinta limbii lesesti, este trimis s& in-
tAmpine pe Josif Pototki.
AltA dovadA de cunoastere temeinicA a limbii lesesti o
veclem la cap. Pentru tara i stApAnirea Astrahanului", unde
scrie cA Turcii au ajuns la un pArAu ce se chiamA leseste
Przevodnita adecA trecAtoare".
Cunoaste i vorbote limba latinA, pe care a InvAtat-o In
coleghil iezuitilor; In primAvara anului 1710, iese Inaintea
1narchizului Déssalleurs, cu care converseaz& latineste, iar in
opera sa la cap. 5 din descAlecat spune c& Iverii sa Intelege
de pe lAtinie sApAtoriu". Inainte chiar, in 1708, trimisese o
scrisoare In latineste pretendentului Racoczy. Stie greceste
Intretine corespondent& in aceastä limbA cu Alexandru Exa-
poritul, iar in Letopisetul sAu completeaz& pe Miron In aceast&
directie, deoarece se explicA: dais adec& r&zbolu; Gesi dela
gesim adicA palit& lung& Grecii sunt numiti de Mixon Stavro-

www.digibuc.ro
 264

mati (cap. XI); Nicolae tälinAce§te: Stavros sä chiama so-

WM, iar mati ochiul". Undeva in letopise dà. un alt citat In,
aceastà limbl, sau cum zic Grecii: Erchodeo onaton.
tie slavone§te si mentioneaza uricele cele bâtrane; ba
chiar transcrie din M. Costin doll& citate slavone§ti, pe care
le-am vazut la izvoare.
D-1 N. Iorga afirma cá poate §tia si ceva frantuzeste 1),.
Insit din opera sa nu avem niciun indiciu ca, ar fi cunoscut
aceastä limbA.
D-1 Gh. Pascu crede ca Nicolae Costin stia italiene§te si
turce§te. In privinta cunoasterii limbii turcesti, socotim Ca este
o afirmatie gratuità. Logofltul Nicolae a fost la Constantino-
pol, insA din cronica 1 letopisetul Om nu reiese nicio märtu-
rie; ba chiar avem indicii c5, nu cuno§tea limbs, turcâ. Tran-
scriind un capitol din desalecatul lui Miron Costin, el omite
un pasaj (remarcat de noi) cu numele turcesti ale unor uni-
täti militare. Pentru limba italianä D-1 Pascu citeaza cuvântul
gentilomi In fraza: Italienilor pentru aceea le zic gentilomi
cum zic Grecii celebii (cap. VIII), ins& la cap. V din aceeasi
lucrare se mai gäseste Inca urmátoarea frazà: Pentru mare
rapegiune a Nistrului, i-au zis Ghenovezii Tiras sau tirare cá
italiene§te tirare sà intaleage sägetare". Din pacate, ambele
citate sunt transcrise din Miron Costin si deci nu se poate
pune baza pe ele.
N. Costin, fiul unui ilustru cronicar, cumnat Domnului säu
cunoscAtor de limbi streine (latink greaca, polonâ si sla-
vonä) este un mare cArturar al Moldovei dela inceputui Se-
colului XVIII. In vremea sa, in privinta eruditiei 11 intrece nu-
mai Dimitrie Cantemir, care traieste mai mult la Constant-
nop61. Când ajunge Domn, incredinteazâ colegiul säu literar
Logofetia cea Mare.
In vieata lui Costin se disting douâ, faze: Prima pan& la
1700 când ia parte la luptele dintre partidele politice si pri-
begeste cinci ani in Tara Româneasca §i a doua, a maturitatii
la värsta de patruzeci de ani, cänd devine supus Domnilor
iubit de ceilalti boieri. In 1709, dupa mazi.lia lui Racovita, multi
boieri cautä sprjinul Logofatului Nicolae, stiindu-1 cumnat lui
Constantin Duca §i bine cu Antioh Cantemir, cu care se Meuse
Imphcarea i care-i incredintase si dreatorii.
Capitolul II. CRONICARU L.
Trebue sá spunem dela inceput el nu i s'a fixat locul
cuvenit In istoria culturii românesti i aceasta se datoreste
primul rand caracterizArii sonore ins& exagerate fäcute de
D-1 N. Iorga. Dupâ D-sa, portretul lui N. Costin este urinate-
1) N. Iorga. Istoria literaturii romänesti 2 Vol. II, p. 100.

www.digibuc.ro
 265

rul: Asa un Logofät cuminte i invätat cum era N. Costin,

nu putea luneca pe povarnisul ademenitor al entusiazmului,
pe clina emotiei. In tot ce a scris el, nu se Intälneste o paginä
caldä, precmn nu se prea Intalneste a paginä clarä" 1) sau:
Nicolae Costin era Mr& Indoialä un orn foarte cetit, un lu-
crätor harnic, dar niciodata el n'ar fi fost In stare O. se ri-
dice la Inaltimea unor vederi personale In orice materie. Sti-
lul lui n'are un caracter propriu, e stilul Invätat In scoala.. al
umanistilor, lunga perioadä antick alatuita, dupg toate regu-
lile artei; povestirea lui n'are coloare si nu e interesantä.: Li
copie pur 1 simplu izvoadele si imbogatindu-le unul prin al-
tul: cugetarea lui e sau banalä sau Win& de contraziceri, dupa,
cum vorbeste el sau ízvoarele disparate pe care le reproduce"
mai departe: Miron e un poet, un pasionat, un ambitios
deschizator de cale In cultura neamulut säu i fäuritor de te-
orli, lar in politica. un entuziast i un visionar. Nicolae e un pe-
dant rece, prudent, mäsurat, un compilator prin vocatie, män-
dru a merge pe urme streine; iar politica sa e facuta. toatä
din lertare, abdigatie, i resignare", 2) sau : Pentru criticul
literar Nicolae Costin n'are InsemnAtate. Praza lui mai largb
mai complicatä, mai eruditä, facuta dupä fraza cartilor ce
cetise i studiase, n'are energia scurtä a lui Ureche nici m11-
dierea blânda a lui Miron Costin.
Dupä luptätorul cu mana abia desclestatä de pe sabie,
dupä poetul visionar cu degetul pe fruntea-i larga. de titre-
väzätor al vittorului, avem arturarul sec, viermele de carte",
pisarul erudit cu calimärile In brau volumele subtioarä. In
inima de pergament a acestui erudit, nu räsuna nimic din ma-
rea, vesnica lume vie; ochii lui reci vedeau numai litere
forme, iar nu idei i sentimente; inteligenta lui färä aripi se
tam. In nesträbätul tufis al contrazicelor märunte, din care nu
se putea descurca. Trecutul 11 eticheta, pentru prezent n'avea
nici un interes, iar viitorul nu putea sa-1 vada. Pentru filolog
Nicolae Costin e, fireste, un bogat repertoriu de forme vechi.
Iar pentru istoric, cât priveste aceastä parte din compllatia sa,
recolta e foarte saracV3). Astfel este Infatisat de D-1 Iorga
In istoria literaturii romäne.
Nicolae Costir4 cum a schitat tangential D-1 P. P. Panai-
tescu, trebue privit sub alt aspect, nu ca un luptätor, nu ca
un vIsätor 2). In randurile ce urmeaza, vom ardta calitätlle
defectele acestui cronicar.
Timpul and a scrim letopisetul. Unii istorici literari
1) N. Iorga. Istoria literaturii romänesti 2 Vol. II p. 100.
2) Ibidem pp. 107-108.
3) N. Iorga Istoria literaturii domnesti 2 Vol. II p. p. 118-119.
4) P. P. Panaitescu. Influenta polon6 la cronicarii Grigore
Ureche i Miron Costin p. 2.

www.digibuc.ro
 266

printre ei C. Giurescu, cel mal de seam& in privinta cerceta-

rU operei lui N. Costin, au afirmat ca LogofAtul Nicolae a scria
letopisetul and era vel Logofat i ca unele aprecied ne per-
mit sa stabilim aproape cu siguranta, ca el a inceput sa tran-
scrie sub Dimitrie Cantemir i ca pana la inceputul lu1 Octom-
brie 1711, a redactat pan& la domnia lui Stefan Tomsa 1). Mo-
tiveaza aceasta sigurantI pe aprecierile batjocoritoare despre
Greci, care se gäsesc in letopiset pana la donmia lui Tomsa,
Desigur ca dupa C. Giurescu s'a luat si D-1 George Pascu, cand
scrie ca: amandoua bucatile cronicii au fost scrise intre 1710-
1712. In adevar precloslovia este iscalita Neculai Costin vel
Logofat dregAtorie indeplinitä de cronicar supt Dumitrie Can-
ter/4r si supt N. Mavrocordat"2). Suntem indreptaitti sa cre-
dem si sa sustinem ca, Nicolae Costin a redactat cea mai mare
parte din letopisetul sau, dupa 1697 si chiar dupa 1700, data,
intoarcerii din refugiu, deoarece undeva adaoga: Unirea s'a
fAcut in zilele lui loan al treilea Sobetki", ceea ce inseamna
autorul a scris dupa moartea acestui rege, intamplatä in
anul 1697. Am zis chiar dupa 1700, deoarece pana atunci era.
in refugiu in Tara Munteneasca.
Logofatul Nicolae a inceput sa adune i chlar sa redacteza
monumentalul säu letopiset de pe la 1700. Sase ani mai tarziu
semneaza numele pe Cronika Polska Litewska a lui Strj-
kowski; desigur cauta material pentru partea dela Drays in-
nainte. D-1 Iorga admite acest punct de vedere. Deci letopi-
setul dela zidirea lumii este scris de cronicar lnainte de Di-
mitrie Cantemir, care 1-a facut vel LogofAt, i admitand in
parte afirmatia lui C. Giurescu cu reflectiunile batjocoritoare
la adresa Grecilor, putem sä precizam cä pana in Ianuarie
1710, data venirii lui Nicolae Mavrocordat, caie i-a dat insar-
cinarea sâ scrie cronica domniei sale, pana atunci Nicolae Cos-
tin prescrisese letopisetul pana la domnia lui Stefan Tomsa;
In rAstimpul 1710-1712 a dus letopisetul 'Ana la 1601, a con-
tinuat traducerea Ceasornicului Domnilor i intre Sept. 1711-
1712 a redactat cronica domniei lui Nicolae Voda.
Nu a putut sA scrie in doi ani de Logofetie trei lucrAri, de-
oarece cu bunA dreptate cronicarul afirma: asa cum am pu-
tut, nu cu putina osteniala, ce cativa ani am impreunat toate
si din toate unul acesta letopiset", iar in alta parte: macar
cat de putin de aceste ce am scris noi cu multa ostenialä din
cateva cArti straine". Iar despre tatal sAu Miron adaoga: cu
multä osteniala si In oare c4iva ani au inceput a scrie descale-
care tarii de Traian". i lucrul este si mai greu, fiindca scriitorul
Lsi dA seama de rostul scrierii : Nice sa socotiasca oricine
1) C. Giurescu: Contributiuni la studiul cronicelor moldovene-
(N Costin, Tudose Dubäu, V. Damian).
2) Arhiva. Anul 29. p. 489--498.

www.digibuc.ro
 267

ca iaste putin lucru a scrie si a lasa in veci scrisoare cu fap-

tele stapaniilor".
Este aproape sigur ca In Sept. 1712, cand a murit, tradu-
cea din Isthuanffius lupta dintre Bator Jicmond, craiul Ar-
dealului si Basta, reprezentantul lui Rudolf.
Costin n'a avut vreme sit revada lucrarea. La o recitire,
credinciosul, respectuosul si moralistul boier ar fi In Murat
aprecierele rautacioase din letopiset, referitoare la neamul Dom-
nului sax.
Cum a bite les N. Costin sa scrie istoria. In partea doua
a predosloviei, arata astfel planul istoriei sale : Socotim iu-
bite cetitorule cä si aice In tara noastra mai mult folos va
face letopisetul tarii noastre, aratand descalecarea Valli noa-
atre... ce neam au locuit pre aceste locuri si ce nume au avut,
de unde au nemerit, incepand de dupa potop". A sods si tatal
sau istorie, insa el va scrie mai pre larg. Va arata dupa desca-
lecare: cata vreme au trait Romlenii aici, cine auj pustiit des-
calecarea si de a mai trait vreun neam. Va scrie si descaleca-
rea tarii cu Dragos Voda pe ce vreme s'au tamplat, inchemd
si letopisetul scris de Ureche Vornicul pâna la domnia lui
Aron Voda. Ina mai pre largu vom scrie pomenind si alte
stapanii megiese si ce s'au lucrat in partile megiesilor nostri.
De la Mon, de unde au Inceput Miron Logofatul, pana unde ne
va lungi Dumnezeu vremea si viata". A avut intentia sa, scrie
pe larg istoria Moldovei si a vecinilor pang, in zilele sale. La
domnia lui ptefan cel Bun, pomenind cutremurul din 1471, a-
da oga: Au insemnat mare varsare de sange... pana astäzi,
-precum vom scrie la randul sax" iar la capitolul Pentru craia
ungureasca" mentionand pe succesorul lui Racoczy, zice: De
aceasta cum si de urmasii lui vom scrie, unde vom ajunge la
domnia lui Vasilie, ce au domnit in tara la noi". A sorts isto-
ria numai pang. la 1601, fiind räpus de o moarte timpurie si.
neasteptata.
Costin a vrut O. scrie o opera monumentalä, in care ceti-
torul sa, gaseasca de toate: i de vei ceti si letopisetile altora
-si uitandu-te si la unul si intealtul, toate vei cunoaste pre
largu osteniala noastra si ca printr`o oglinda vei privi si a
megiesilor lucruri" sau In alta parte: Ca, zabava cetitorului
socotim ca de aice ne va agiunge a scrie pre rand mai mult
pentru Dachi ce noam au fost, ca, mi se pare cä am scris de-
plin, care nici la un letopiset a taxii noastre nimeni n'au ame-
letat macar cat de putin de aceste, ce am scris noi".
El scrie pentru luminarea, si cultivarea cetitorului: Atata
ne ajunge pentru mai dechisul mintii" sau De aicea ne in-
toarcem la randul istoriei noastre pentru mai buna deschidere
mintii cetitorului, lasand la altii sa scrie de neamul Bulgari-
lor" si tar: Aceste pomenindu-se pentru deschisul mintii A,

www.digibuc.ro
 268

Inteleaga statul lumii". Iara noi cat am socotit sa fie pent=

deschisul voroavei i tiintei noastre am scris pana aicea".
Intentia lui, cum am mai scris, a Lost sa dea o opera mo-
numentalä. De aici ideea sa dea un letopiset mai mare decat
al lui Ureche Simion Dascalul si al lui Miron Costin. Ins&
mai pre largu vom scrie, pomenind 1 alte stäpanii megiese"
sau in alta parte afirma cu mandrie: Iar raposatul Grigore
Ureche, ce au fost vel Vornic, scrie ca au fost la Verbia, insa
pre scurt scrie, era noi din cronice streine am aflat mai pre
largu i scriem mai pre largu" i aiurea: Scris-am de Bice
Inainte mai pre larg Domniea lui Aron voda, precum scrie In
istorii streine".
Rezulta din citatele de mai sus ca intentia lui Nicolae
Costin n'a fost sa ne dea imagini din marea, vesnica lumek
vie" a D-lui Iorga, ci sä scrie o opera mare, la care urmasii sai
O. nu mai adaoge nimic si care sa serveasca cetitorului pen-.
tru luminarea 1 cultivarea lui. i planul autorului din acest
punct de vedere a fost realizat. Astfel trebue judecat Logofa-
tul Nicolae. Mentionez ca D-1 George Pascu crede eronat ca.
Nicolae Costin a sells letopisetul pan& la 1661 1).
Nicolae (Jostin istoric. Nicolae Costin, desi transcrie din
alti autori, totusi nu este un compilator; nu pretinde ca a
soils o opera originala, deoarece in prefatä ne spune in
cativa ani am impreunat toate si din toate unul" recunoscand
astfel ca prescrie operele predecesorilor säi si ale cronicarilor
streini citati.
Prin faptul ca insira in ordine cronologica din diferiti
autori parerile istoricilor, i chiar adesea le discutä, spu-
nandu-si uneori parerea sa personala, trebue sä-1 vedem ca
un istoric si nu ca un simplu compilator. Materialul istoric a-
dus de Costin din diferite cronici, nu este tocmai a4a de sarac,
cum afirma D-1 Iorga.
Nicolae Costin dupa modelele istoriografiei polone a cau-
tat sa incadreze originele neamului In istoria universalä, ince-
pand dela creatiune i sa determine spita poporului sau intre
semintiile lumii" 2). Incepand dela facerea lumii, prin tradu-
cerea din Strjkowski incadreazä originea neamului sau in is-
toria popoarelor i ajunge la Daci, unde citeaza pe Strabon
indirect. Din acest izvor, prin etimologiile dais-razboiu l ghe-
sim-palitä lunga, Ii Infatiseaza pe Daci ca razboinici i enu-
marl cetatile lor, ce se termina cu dava, iar pe GeV mai cu-
noscuti decat Dacii, pentru incursiunile lor in Dobrogea
Tracia.
Dupa unii istorici citati da Logofatul Nicolae, Dacia cu-
1) Rev. Arhiva Anul 29 p. 496.
2) N. Cartojan, Revista istoricä Românä anul III, CeasornicuI
Domnilor.

www.digibuc.ro
 269

prinde: Podolia, campiile Nistrului, Mesile, Dobrogea i o parte

din Iliria, fapt afirmat i documentat astäzi de arturarii in
frunte cu D-1 Iorga, care spune c6, din opera lui N. Costin
nu reies idei.
Tot Nicolae Costin ne prezintä pentru intäia oara in isto-
riografia noasträ parerea istoricilor streini Cä Dacii s'au ase-
zat pre aceste locuri cu 400 de ani inainte de Hristos, cu vecinii
lor Getii l c aceste neamuri impreunate treceau Dunârea
faceau multe präzi i striaciuni in partile stapanirii Rämului.
Iarâ Ammian Marcellinus cu soczteala tuturor anilor, precum
Dachii skit mai vechi decat Ungurii veniti la Ardeal i in lo-
curile acestea unde santem noi, el in vreme ce venise Dachii,
pre aice nu era in Tara Ungureasca nice un Ungur...
Iara Dachii cu cäteva sute de ani mai nainte de Hristos
curn am scris mai sus, au tinut aceste locuri pAnä la Traian
Impäratul Ramului, precum vom scrie la rândul Vedem
In acest rânduri scoase din cronici streine un premergator
al scoalei latiniste, care pune sub ochii Românilor vechimea
strämosilor Dad pre aceste locuri.
Tot pentru Dacia citeaz5, i pe Iordannes : Dacia, unde-i
acmu Moldova si Tara Munteniascâ i Ardialul". Dacii tot
locul au stäpanit, care inchide astazi Ardialul, Tara Moldovei 4
Tara Munteniasa". Din arti streine, Costin scrie sa stie Româ-
nii despre revoltele Dacilor, trecerea lor in Dobrogea, räzboiut
lui Domitian, izbAnda lor i despre birul dat de Romani doulzeci
de ani. Tot el lämureste ca au fost douä räzboaie ale lui Traian
cu Decheval; primul la 103, nu 120 cum scrie Miron.
Descrie columna lui Traian dupâ Bonfiniu. CopiazA istoria.
impäratilor romani dupa Baronie, muncl destul de grea, si nu.
din cronografe.
Tot el rib, in rorpaneste primele stiri despre: Goti, Marco-
mani, Gepizi i Bulgari.
Stie din Bonfin ca Moldova a fost descalecatä de Bogdan,
nu de Dragos. Toate aceste stiri i cunostinte nouä pe vremea
aceea despre istoria Românilor si a altor popoare, sunt adaose
de Logofätul Nicolae din carti staine numai la descAlecatul
dintäiu.
Dela Dragos la 1601, stirile introduse in letopisetul salt
sunt mai numeroase, iar pentru vecini adaogâ, chiar capitole
speciale cum sunt: Pentru cnejia Litvei, cum s'au unit la crdia
Leseascä", Pentru Crijeci ce neaml au fost", Räzboiul lui Vla-
dislav, craiul lesesc i unguresc ce au avut cu Sultan Murat la
Varna", Obiceiurile Lesilor and fac craiu nou", De lucrurile
cräid unguresti", Pentru tara i stapAnirea Astrahanului".
Toatä contributia lui N. Costin din cArti streine, s'a arltat in
marele capitol: Izvoarele".
Recolta pentru istorie nu pare tocmai särack cum a afir-
mat d. Iorga in caracterizarea D-sale.

www.digibuc.ro
 270

Eruditia lui Nicolae Costin provine din cartile cetite, de

uncle el transcrie stirile de ordin politic, geografic, istoric, etc.
Nicolae Costin nu este un simplu copist al izvoarelor, fiindca
vedem de multe ori la el tenclinta de critica a izvoarelor, ce se
cere unui istoric. Astfel la descalecatul cu Dragos Voda. Jar&
ce scrie Ureche Vornecul ca au fost veleatul 6867 la descaleca-
Tea tarii cu Dragos Voda nu A tocmeste, ca inca, pe acea vreme
era pustiu Tara Moldovei. Iara Bonfin istoricul ungur carte 10
decada 2 asa zice de descalecatul tarii de al doilea rand: in
vremea craiului Ludovic s'au ridicat un Domn anume Bogdan,
ce era läcuitoriu in Maramoras, ce scrie Bonfin istoricul ungur
ca au descalecat tara a doua oara" sau la domnia lui Petru Voda
Musat, unde isi exprima nedumerirea sa: Ake stau de ma
mier, ce Stefan Voda au fost ca letopisetele lesesti pomenescu
de Petru Voda in Moldova si de Mircea Voda In Tara Munte-
niasca. Poate Stefan Voda, fratele lui Stefan Voda, dupa moar-
tea fratine-sau ca, zice Bonfin el acel Stefan Voda amandoua
tarile domnia" sau De unde au luat Miron, Logofatul de sees
In letopisetul seu de Stefan Radu Vornicul, sa-1 fie pus Domn
terei in locul lui Aaron Voda, eu nu pociu afla, nice este ait
Stefan, fara ptefan Razvan Voda, ca si cronicarii streini Neeu-
lae Istanfi si Wolfgang de Bethlen, carii in istoriile sale pome-
nescu de domniile Moldovei, scriu ca pe urma lui Aaron Vodä
au statut Domn Stefan Razvan pus de Bator Jicmond".
Nicolae Costin are adesea o curiozitate dusa la extrem A
adune cat mai multe stiri din cronicarii streini si uneori mar-
turiseste regretul ca nu aflä amanunte In cronica leseasca sau
ungureasca despre vreun fapt. Astfel la lupta dintre Petru si
Stefan: Ce nu insemneaza croniea lesasca mai mult, Mt cat
zice ca multa galceava pre urma au fost intre Stefan Voda, si.
intre Patru Voda". Despre Roman, un succesor al lui Alexandru
cel Bun, adaoga cu mahnire: Nu aflu nimic pentru acest Roman
Voda la alte letopisete a 'phi, precum nici cronicarii lesesti nu
scriu, nici pomeneste de Iuga Voda, sa fie fost Domn pre urma
lui Petru Voda" iar despre alt Roman, care se lupta cu Ale-
xandru: ce ar mai fi facut acest Roman Voda, nu se all& scris
in cronica lesasca". Astfel de exemple sunt numeroase in letopi-
setul au. Un altuI si anume referitor la o convorbire dintre
Motoc Vornicul si Anton Säcuiul pe malul Prutului, ilustreaza
si mai puternic curiozitatea lui Costin: Ce vor fi vorovit In
scurta voroava, nu scriu istoricii, fara, cat au vorovit amandoi".
D. Iorga II invinueste de unele contraziceri; daca sunt, ele
provin din faptul 0, transcrie diferite izvoare, care unele con-
tin stiri despre aceeag chestiune.
Foarte rar istoricul literar gäseste cate o compatimire pen-
tru biata Moldova; cu toate acestea nu poate fi numit inima de
pergament, fiindca In caracterizarile sale Intrevedem dragostea
pentru tara sa.

www.digibuc.ro
 271

Asa cu ocazia cutremurului din 1471 Costin adaoga: Jar&

pot sa zic ca semne i aratare cutremurul vremurilor viitoare
iaste, precum i atuncea au insemnat mare varsare de sange
giugul Paganului in biata Moldova si In alte pärti crestinesti
'Ana astazi, precum vom scrie la randul salt" sau: Vezi urita
stapanire a Turcului Inca de pe acele vremi, cand Inca nu se
pedepsea de tot, aceste äni. Socote, dar ce zic crestinii de giugul
cest de acurn" sau despre loan Voda: O Doamne sfinte, se ore-
reste condeiul a scriere tiraniile i mijloacele tiränesti acestui
cumplit tiran Damn". Prea patine fata de bogatul material
istoric!
De asemenea rare sunt aprecierile despre popoarele, cu care
avem legaturi. In aceastä privinta trebue sä fim cu bägare de
seama, deoarece unele din aprecieri sunt numai traduceri
nu proprii ale autorului. Astfel despre Greci citatele: Iavan de
pe jidovie se intelege amagitoriu sau viclenitoriu: pentru aceia
Grecii sunt de neamul lor vicleni i amagitori (cap. 5) si dupa
nespusa trufie greceasca si a lui facandu-se de a Despotilor
fire. Caci i aceasta au Grecii din firea lor a se face neamuri
mari" sunt traduceri iar: Cauta ce fac streinii, and li pri-
mew tovaräsi locuitorii tarilor, precum si la noi In tara pe urma.
e afla de Greci la ce stat au adus tara noastra i boierimea
ei" (Crijecii). Iata l pezevenghii Greci". Asa petrec Domnii
cu sfatul i apropierea sträinilor la sine". Iar dupa firea cea.
nestatatoare greceasca. care-i tot a supunere pe altii si a rarna-
nere numai ei nesupusi" si Pedepsit pamantul, pe care pun.
piciorul Grecii" sunt aprecieri ale cronicarului.
Despre Turci una sau doua sunt ale autorului, restul tradu-
ceri din diferite carp. Nice odata crestinilor, drag n'au lost
Paganul" i Vezi urata stapanire a Turcilor".
Printre paginile copiate, fie dela cronicarii predecesori, fie
din cartile streine, moralistul Nicolae Costin presara reflectiuni.
morale, unele luate din Santa Scripturä, iar altele din Ceasor-
nicul Domnilor. Transcriem cateva din primul izvor. La domnia
lui Stefan Rares din Leviticon. Cela ce va precurvie cu mu-
iere altuia, i va face curvie cu muiere vecinului sau, cu moarte
sa moara curvariul si preacurvariul. Si la a doua lege zice
Santa Scriptura: Blestemat, care doarme cu muierea vecinu-
lui salt si sä zica norodul amin, asa sa fie", la dornnia lui Ale-
xandru Läpusnianul, Sf. Scriptura Iov XXVIII: Leul racnind
ursul flamand, Domnul rau asupra norodului".
De sigur din Ceasornicul Domnilor" sunt urmatoarele reflec-
tiuni: La Petru i Stefan: Blandetile Domnilor patrund inimile
norodului". La Stefan Rams: Domnilor buni i Intelepti oglinda
trebue sa fie faptele trecute, trecutilor Domni; cele bune i de
laud& sä urmeze, iara de cele rele 0 de hula departe sa fie"
Feciorii buni adaog 1 crese numele parintilor sai fac far&
moarte. Iara cei rai ficiori ocarascu i stangu numele parintilor

www.digibuc.ro
 272

buni". La Despot Vocla: Cu anevoie sä sufere raul i necazurile

de obste" iar la Bogdan Vodl sna Lapusneanul: Sfatul copt de
batran, coapte lucruri aduce Domnilor; earl sfatul de tineri,
crude si neamistuitoare lucruri aduce Domnilor".
Cele mai multe dintre portretele Domnilor sunt din cartile
cetite i copiate. Unul singur este al autorului l acela reiese
din povestire si din exprimarea sentimentului slat de revolta:
,,Precum acest loan Vodl, nice la zioa Pastilor nu. s'au infri-
cosat de Dumnezeu sa nu faca varsare de sange". Joan Vocla
insä pre urma pre toti Domnii au covarsit cu vrajmasie i cu
morti cumplite. 0 Doanme sfinte! se otereste condeiul a scriere
tiraniile i mijloacele tiränesti acestui cumplit tiran Dom&
Bagat-au in roc de viu pe Vladica Gheorghe de au ars pentru
prepus de avutie. Tot tiranul este lacorn. Si bine au zis oare-
cine ca lacornul nice sie, nice altuia este de folos. Mitropolitul
Teofan au fugit pren munti de groaza lui Ion Voda; temnitele
cra toate pline de calugari ingropa de vii. Asijderea den bo-
ieri de cinste sabia lui stia omorandu-i cu tot felul de morti;
asemanandu-se cumplitilor tirani lui Nero si lui Diocletian.
Ina de au fost crestin nime nu scrie; el precum nime nu ade-
vere,te neamul lui; asa nice legea lui de ce lege au fost; nice
crez sa fie fost crestin pravoslavnic; ca de are fi fost crestin
nu s'ar fi insurat in postul mare" ,).
Portretul acesta si al lui Nicolae Voda din cronica dom.niei
lui N. Mavrocordat i dat de noi la studiul acestei opere, sunt
denme sa stea alaturi de portretele lui Grigore Ureche-Simion
Dascalul.
Costin intrebuinteaza fraza larga a umanistilor i uneori tra-
ducand exact din limba latina sau polona, pastreaza in acelasi
timp topica latina, stilul devenind greolu.
Altadata are tonul unui povestitor, intrebuintand graiul din
vorbirea curenta si apare ca un unchias sfatos. Bunloara: In
anul dela Hristos 1510, venit-a la Jiemond craiul lesescu sol
dela Julie, papa Ramului, indemnand pe craiul cu alti Domni
crestini asupra Turcilor, sfatuindu-1 sa alb& pace cu Domnii din
Moldova si sä aseaza Tara Lesasca despre Moldova si Tara Lit-
virei despre Moscu, i sa impreune ostile sale cu ostile lui Vla-
dislav, craiul ungurescu i sa purceada la Turci. Martie 12, dupa
calindarul lesescu, ajuns-au sol la craiul lesescu i de la Bogdan
Vocil cu Jicmond craiul, aducand odoarele bisericilor ce luase
Moldovenii lui Bogdan, Voda".1.. Astfel de fraze curgltoare sunt
rare, totusi apar din cand in cand: Intfacesta.,si an (1396) jic-
mond, craiul unguresc, vrand sa scoatl pe Turd din Dobrogea
sau din Bulgaria, strans-au multa oaste de crestini i s'au lovit

1) Logo5tul Nicolae a scris i despre Petru eel Mare si Dimitrie

Cantemir ca au mancat carne in post.

www.digibuc.ro
 273

ru Sultan Baezit, ce rAmAse(se) biruit Jicmond de Turd,

cat abia au scApat peste Dunäre".
Chiar cronica sa original& este scris& in stilul de traducere
si nu in tonul de unchias povestitor.
Jar& Ilie Kantacuzino Vistiernicul cel Mare fAcutu,nul-au
apucat a intra säracul in visterie c& dupä ce 1-au boierit, a doua
zi, au si cAzut de zAcare in boale din care la sAptämän& au si
murit; iar pe urmä Pavel Ruginä ce fusese Sulger) Mare la An-
tioh Vodä, i cu Luca Vistiernicul ce fusese logofAt al triilea la
Mihai Vodä, au iesit in Tara Leseasc& esiti arum, din toate ne-
voile, dati pe chezAsie s&-si marg& acmu la casele
Din cauza stilului i fiindc& in letopisetul sAn format din
traduceri nu-si aratl ideile 1 convingerile sale, Nicolae Costin
nu poate fi considerat cronicar mare ca Grigore Ureche i Miron
Costin. El poate s& intereseze i pe filolog, care gäseste in opera
sa multe forme vrednice de relevat, unele care au dispärut din
graiu, iar altele care dAinuesc ici, colo. Printre formele lone-
tice amintesc: bisug, mestersug, nAvarnice (vänturi), curund.
sAnAtoset. II. Morfologice: pl&dnicie, curAtoare (ape) dela a
cura, grozaliv, limpind (limbA)--imbunAtori (oameni), dismer-
d&ciuni, agiutorindu, peritori, nestine, rAcositurile. III Lexica le:
giudecätile istoriei a le ticsi, imbletul ceriului, curgere soa-
relui, au värsat Faraon toatä Tara Egipetului, deschisul
fiia, mademuri, cutitul crunt de sängele nevinovatei, feredia,
a amelita, a calici, mAdularile legii, schismä, glont de tun, obuz,
galioane, zacon, contrah, s'au spart uricile, nedodeit, valuri ce
are despre Turci, marsalac, pistol, pihota, ponturi, velcopole-
annii, rohnliatru, dvorelnici, fänare, b&naturi, coomä, clirosul
obärsind oraiile, lipul, invAscut, litie, politii, dode-
a1A, lagurnuri, a pozvoli, ghecet, scociori. Unele din aceste forme
lexicale sunt mentinate numai pentru semantismul lor.
Incheiu acest caPitol amintind p&rerea d-lui Panaitescu
despre felul cum trebue inteles Nicolae Costin, pe care o g&-
sese indreptAtitä: Pentru a da o icoan& intreag& a influent,ei
polone asupra istoriografiei moldovene, az fi trebuit studiat& in
aceste directii si opera lui Nicolae Costin, care a fost lAsat& la
o parte. Dar Nicolae Costin trAeste in alte imprejur&ri i scrie,
astfel, intr'o epocA, in care in Moldova, curentul polon nu mai
era cea mad insemnat& huturire cultural& externA.
El nu mai e in contact direct cu cultura polon& a vremii
sale ca Ureche l Mixon; cu noua cultur& polon& el nu are nimic
comun. Opera sa nu mai este aceea a unui luptAtor ca aceea a
celor doi inaintasi, ci a unui erudit. Ca stare eruditia lui vastA,
care anunt& pe a lui Cantemir, cuprinde i inspiratie polonk
dar tot asa de insemnate sunt in opera lui izvoare latine ungu-
resti, occidentale si grecesti. De aceea pentru Nicolae Costin se
cere o cercetare a inräuririlor streine, care s& nu se marginea-

www.digibuc.ro
 274

sea la cea polona *1 In nici un caz sa nu fie din punctul de ve-

dere al culturii polone"1).
In concluzie, dupa Grigore Ureche, care a afirmat ca dela
Ram ne tragem *i care ne-a infati*at vietele Domnilor Moldo-
vei dela Drago* la Aron Voda, *i dupa Miron, care a cautat sa.
adanceasca problema romanitätii neamului nostru, dandu-ne
De neamul Moldovenilor", Nicolae Costin, incadrand originea
neamului sau In semintille popoarelor din lume, plecand dela
inceputul sau faptul lumii, a nazuit al completeze prin eruditia
sa pe tatal sau Miron Logofatul, aratand mai puternic vechi-
mea Dacilor pe aceste locuri, *i odata cu intregirea vietilor d&
Domni ale lui Gr. Ureche-Simion Dascalul, el ne-a infati*at ca
dintaiu pentru luminarea *i cultivarea cetitorului *i. istoria po-
poarelor vecine.
Logofatul Nicolae a avut In fata sa pe masa de lucru Cro-
flea Polonorum" a lui Cromer *i. a vrut sä dea o opera asemenea
pentru neamul sau moldovenesc. In timp ce la cronicarul polon
locul central il ocupa istoria Polonilor, la Logofatul Nicolae
istoria Romanilor este adesea Innäbu*ita de excursurile referi-
toare la istoria popoarelor vecine.
Nicolae Costin este. Cromer al nostru 1ntr'o forma mai pu-
Vin rewita.

1) P. P. Panaitescu. Influenta polonä in opera si personalitatea

cronicarilor Grigore Ureche si Mixon Costin p. 2.

www.digibuc.ro
 DOCUMENTE INEDITE IN LEGATURA CU N. COSTIN
dela Academia Români
I. Documentul 99 pachetul LXXXVIII din 7 Iu lie 1694
Adecl noi Ionasco biv arma l cu sotul mieu Maricuta,
fata Drägutescului, scriem cu acest adevarat zapis al nostru
cum noi de a noasträ bun& voe am dat i ant däruit un. Tigan
al nostru anum(i) Ion ficorul lui Feodor Main, carili ce au fost
Faclor frati cu Grunzul Tiganul, cu care ne-am impârtit noi cu
,Dumnealui Tudosie Dub Au Logft. Deci acmu acei Tigani sint tot
la dumnealui Dublu, tot la un loc cu verii lor, cu ficorit Grun-
zului mester de her di ora.s cu copii. Deci sâ aibä a-1 da
dumnealui Logofatul, dumisal(i) Nicolai Costân Hetman, cici
noi 1-am dat si däruit dumisali denaintea Svintii Sale pârin-
telui mitropolit i tuturor boiarilor celor mari i mici. Nici den-
tru sämintiia noastra sä n'aib91 a sâ amesteca; iar cine s'ar is-
piti, sä fie neertat de Domnul Dumn(e)X0u si de Prea svanta
a lui maia si de tog sfintii.
Pentru credinta am iscalit. U. Jasi, 1(e)t 7202 Julie 7. Io-
nasco biv armas N. K. Märicuta, fata Dragutescului.
2. Documentul 205/CX.XX din 22 Fevruarie 7210/1702.
Adecâ, eu Ilie ficor lui Enache ot Irancäuti i cu sotul mieu
Banda fata Onlan din Grozesti, nepoatä de sor(ä) Alexandrinii,
fata lui Iani Grecul si a Ruscâi din Grozesti, scriem 1 märturi-
sim cu cest aclivärat zapis al nostra di nimi silit, nici asuprit,
ce de a noastra bunä voe pentru a patra parte dentru batritni
'din sat din Grozesti ot vlaste Iasi di pri apa Prutului, din vatra
satului si din cfunpu cu t(a)r(i)nii si din fâniat, si din paduri
si din alti caria iast(i) a noasträ driaptä ocini i mosii danie
dela Alixandra Dumbravoae, mAtuse noasträ, fata lui Ia.ni Gre-
cul si a Rusc1i.

www.digibuc.ro
 276

Acastá parte din hotar in hotar cu tot vinitul o am dat du-

misali giupan(u)lui Neculai Costin Hatmanul, ca sa-i fie di la
noi danie i d(i)riapta ocina i mosie in viaci neclatita i cu-
conilor dumisali i pri acestu zapis a-si faci dumilui intaritur(a)
diriase domniesti i noi pentru mai mari credinta ni-am pus
picetii i dumn(ea)lor boiarii, carii s'au tamplat au iscalit
s(a.)§tie.
Die Sna Enache u Ja,si '7210 Fey. 22
Neagoe 3 logofat . Sanda fata lui On Ian
loan Buhus biv. vel. Logof iscal(i)tura
3. Documentul 15/10 din 26 Iunie 7210 1702 Iasi. original
Io Constantin Duc a Voevod Bj (iu) m (i )1 (o ) stiu Gospodar
zemli Moldavscoi scriem domnia mea la cinstit i credincios bo-
iarinul nostru, dunmialui Necolai Costan biv hatman, facem.
stire dumisale cä s'au jeluit donmieai meale Stefan Prajescul
c-au fost cluciar, pe Potlog Statie, zicand el au fost ei sotie la
banii stiagului la Carligatura i ni-au aratat un izvod de soco-
teala lor, care dau socotiala Negrul l cu Hritanul i cu iscali-
tura lui.Potlog, in care scrie ca au ramas datori Potlog Statie.
cu 26 uci epos. Iara dupa aca socotial(a) acmu la un an si giu-
matate, deade mina Pfajescul ca vra pa Statie Potlog neste pe-
cetluituri, care 0, fie cu iscalitura Prajescului, cum sa-i fie acei
bani c-au fost ramas Potlog i aciali pecetluituri deade mink
Prajescul ca sant facute rau l cu viclesug, ca nu sant iscali-
turili lor i pe aciali pecetluituri li-ai fost dat dumniata ramas,
ca sa platiasca 22 ugi Prajescu, unde au fost datoriu gtatie.
Potlog.
_Jar& Prajescu, vazand ca santu aciale pecetluituri facute
cu viclesug, au facut ucaz de afurisdnie asupra lui de iasti vi-
novat si de au mancat el acei bani, sau de au facut aciele pe-
cetluituri i asupra cui au mancat banii i cui au fäcut aciali,
pecetluituri i cui vre hi stiut sau vre hi aunit.
..Acmu s'au ascultat Cogola parcalabul de au marturisit
inaintea dumilor sale boiarilor celor mari, cum au auzit el din
gura Ursului Ghebii, diacul dumitali, cum au zis ea stie cä
sant pecetluiturile vicleane i tie 1 cene li-au facut, si au mar-
turist j Negrul cum au auzit den gura lui Vasilichie, sluga
dumitale, cum sa hie auzit Vasilichie iara din gura Ghebii,
cum stie ca sunt reale pecetluirile i tie i cine li-au
facut. Pentru aciae iata ca scriern dumitale or 0, afle Gheba
41 0, marturisasca cine au facut aciale pecetluiri i cu ce,
mestersug sa-i davediasca, or sa plItiasca banii neputand do-
vedi, caci el cu gura ha au marturisit ca stie i s(1) nu fie in,
alt chip. Aciasta scriem.
U. Iasi It. 7210 Iun. 26; pecete mare verde.

www.digibuc.ro
 277

4. Documentul 275/12, din 7216 Aprilie Iai. Sigiliu mic

ottligonal.
Io Mihai Racovita Voevoda bj(iu)milos G. p. sda. Zemli
bfoldavscoi scriem domnia mia la cinstit al nostru pärinte
Sfintia Sa Pahomi, episcopul di Roman si cinstit boiarinul
nostru dumn(e)lui Neculai Costin, biv vel vornic, s(d)n(d)tate
vd, dam stire. Iat(d.) el aicia la domniia mia jMui credincos
cinstit boiarinul nostru dumnealui Antohi Jora vel Logf.
zicänd preacurn avd.ndu dumnealui un sat anum(i) Verciastii
la tinutul Neamtului de mosie, carili 11 stdpanesti dumnealui
pdrintii dumisali din mosi din strämosi dumisali l s'au
stiut hotarul din bdträni, pe unde au fost hotärili l stälpii
din zili bätrânea. Iar cänd au fost acmu dupä rdscoali s'au
sculat Vas(i)le Ca(n)tacuzino-Spätariul la zilele lui (loc alb)
Vod qt au märsu de s'au hotärit satul dumisale Plopestii
Vätämani i alte silisti. i n'au hotarit pe dreptate, nici au
dat dumisali Logofdtului sa-si fie mersu i dumnealui 1 cu
dreasia co ar hi avandu, sau ar hi trimis din carte dumisali pe
cineva. Ce fär stire dumisali au imblat cu mestersuguri de s'au
hotdrit aciali silisti i s'au tinsu de au luat cu impresuraturi
din hotarul Verciastilor si au luat i un iaz, ce iaste iazit din
pajiste de maica dumisali Logofätului si au stricat i stalph,
de pe unde au fost hotarul Verciastilor si au pus stAlpii, pe
wide i-au fost voia lui Vas(i)lii Spätariul. De care lucru, vä-
zänd Domniia mea jaloba dumisali pentru impreasurätura ho-
tarului, am socotit cu tot sfatul nostru ca sa-si cercia drep-
tate: Pentru aceia, dacd yeti vedia carte Domniei miale, i ar
Dumneavoasträ sä, mergeti acolo i sä, strangeti oamini buni
inpregiura si bdtrani i räzdsi de acolo i alti boiari ce ne vor
fi megiasi si pe acol(o) i foarte cu bun(ä) dreptate sd soco-
titi cd iatd el s'au fäcut si carte de blIstärn asupra cui vor
pe unde au fost hotarul Verciastilor din bdtrâni si nu vor
märturisi, drept sd fie legati in viaci.
Deci si din parte lui Vas(i)lie Ca(n)tacuzino sä. chemati
pe cineva sót fie fata i carii pe cum vor sti mai dreptu cu su-
fleti ali lor, pe unde au fost hotarul, sd primascd, carte de
blästdm sä sä ia brazda In cap si pe unde vor mergia, pe acolo
sä hotariti i sä puneti i stälpi. Iar aceai hotäriturd dintdi
afländu-s(ä) cu nedreptate, 0, nu s(d)tia in sam(d) si pre-
cum yeti afla cu frica lui Dumnizdu i cu mar(e) dreptate sä
faceti i otäriia, incredintat den semne in semne precum yeti
atria si yeti pune stälpi cu peciatili al tuturora, carii s'or In-
tämpla la acial(i) hotdril, ca sä avem stire ca s(ä) facd,
intäritul dela domnia mia. Acasta scriem.
Iasi It. 7216. April 15 Sem.ndtura Domnului i sigiliu mic.

www.digibuc.ro
 278

5. Document din 7245. Iu lie 6 aflat Inteo copie din Apri-

lie 1832, In manuscrisul 4295 fila 31.
Dela Grigore Ghica prin care da uric de Intaritura lui
Aristarho Stol(nicul) pentru mosia Hlinita, care este dela
Safta, sora Ilenii (Costin), iar lui Turculet i-au dat din mo-
sille Logf. Nicolae un sat anume Grozestii, la tinutul Orheiu-
lui. Aristarho aratase o marturie din 7242 dela mitropolitul
Chir Antonie si dela toti boiarii cei mari ce au fost pe atunci:
anume raposatul Constantin Ruset Hatmanul 1 Mihalache
Ruset Post (elnicul) si Andrei Ruset Spatax i Iordachi Canta-
cuzino Ban si Iordachi Ruset Paharnic l Toader Pa ladle vis-
tier prin, care s'au pärit Aristarho i Gheorghie Turculetu Pos-
telnicul pentru giumätate de sat de Hlinita dela tinutul Cer-
zicand ea acea mosie este dreapta In partea maicii sale,
data de matusa Deana lui Turculet cu zapis pentru 180 lei da-
torie sotului sau, rapuosatul Nicolae Costan Logf. ce au fost
dator lui Turculetu; au dat Ileana mosia lui Turculetu pentru
acea datorie. Dupa raposarea Stolnicului Aristarho, fiul au ce-
rut judecata fiind de fat& i Gh. Turculet
6. Document din 7252 Oct. 12, aflat Intr'o copie din 7
Aprilie 1832 manuscriptul 4295 fila 33.
Antemiia, soata rapausatului Constantin Turcul, ce au lost
medelnicer mare, fac stire cu acasta scrisoare a me pentru
satul Grozegi din tinutul... (loc alb), care mosie au fost a ra-
posatului Nicolai Costan vel Logf. i avand dumnelui trebu-
inta de bani a-i da pentru nista odoara, ci era sa-si papa-
deasca, a giupanesii sale Domnita Dina, care otdoara era pusä
zalog la niste negutatori streini i agiungand cu mare ruga-
minte la sotul meu Costandin Turcul med(elnicerup, puind
zalog o mosie a Domnitii hlinii anume Hlinita din tinutul Cer-
nautilor, le-au dat sotul meu sesazeci galbeni de aur unguresti
la acea trebuinta a dum(nii)lor sale si apoi neintorcand du-
miloru banii acea, i tamplandu-s(a) moarte sotului mieu
apoi si dum(i)sale lui Nicolai Costin Logf. i cerand eu banii
la Domnita Ileana, sangura dumnsi den bunä voe dum(i)sale
au dat mosia sa Hlinita de istov, pentru acei seizaci galbini
de aur, cu zapisul sau iscalit si de boeri mari, pe care zapis
mi-au dat Maria Sa Mihai Vocla i ispisoc den taritura, care
mosie dupa aceia am stapanit-o cativa ani.
lara mai pe urma, dupa moarte si a Domnitii Ilenii In
domniia Märii Sale lui Grigore Ghica Voevod, s'au sculat
dunm(e)lui Aristarho Hrisoscul Leon1) vel Spatar, flind ne-
1) Hrisoscoleu nepotul Domnitii Ileana Costin Logofeteasa.

www.digibuc.ro
 279

pot de sorä Domnitii Ileanii, 0 au cerut giudecatä räspunzänd

ca nu O. cade sä tinem acea mosie Hlinita, pentru datorie lui
Nicol ai Costän Logf. din vreme cä cuconi n'au avut cu Dom-
nita Leona si cu giudecata Magi Sale au luat dumn(e)lui A-
ristarho Spät(ar) dela noi Hlinla 0 in loc Hliniii, i s'au a-
flat de ne-au dat din mosiile ce au fost a lui Nicolai Costän
Logf., satul Grozestii, care mai sus s'au scris, precum aratä
märturia dumlor sale boeri.
Si nedându-ne noo mana a cerca si a stäpAni acea mosie,
fiind departe de noi, ne-am socotit si am dat dum(i)sAle lui
Costachi Razul vel Vor(nic) si dumn(e)lui ne-au intorsu acei
seafaci de galbeni unguresti, ce i-au fost dat sotul meu Costan-
din Turcul med(elnicer) dum(i)sale lui Nicolae Costän Logf.
pi am dat dum(i)sale i scrisori, ce am avut dela räpäusatii
Niculai Costän Logf. si dela soata sa Domnita Ileana. Deci de
acmu innainte O. fie dum(i)sale lui Costachi Razul Vor(nicul)
cuconilor dum(i)sale mosie Grozesti driaptä ocinä i mosie
In veci i pentru mai bunä credintä am isalit cu mäna me
impreunä mei, carii s'au tämplat. U. Bani la leat 7252
Octomb 12.
Antimie Turculeasä
Gheorghie Turcul Post(elnic)
Ioniä Capitan m'am tämplat
Velisco End m'am tämplat.
Miron Gafenco biv
vel stol(nic) am scris zapisul
cu Invätätura Durn(i)sale Me-
delniceresei Antimie 0 a fiilor
dum (i) sale.

www.digibuc.ro
 BIBLIOGRAFIE
1. ARHIVA, revrstä pertru Istorie, Arheologie i Filologie 1885, Buc.,
Anul III, VoL V, 400 pagini in 40 = p. 142-152.
2. AMIRAS ALEXANDRU: Cronica anonimil a Terei Moldovei, care se
incepe dela Domnia lui Istrati Dabija V. V. . . . Letopisete
Vol. III, p. 9-123, 1874, Buc., 535 file in 8°.
3. ANTONOVICI IOAN, Preotul: Documente bärlfidene. Vol. Irr, 1915,
Bar lad, 392 pagini, in 80.
4. ANTONOVICI JACOV, Episcopul: Documente Bärlädene, Vol. V,
1924, Bärlad, 382 pagini, in 8°.
5. ARICESCU D.: Conclica de venituri si cheltueli a visteriei dela leatul
7202-7212 (1694-1704), in Revista istorica a arhivelor Ro-
mäniei. Buc. 750 pagini. In folio.
6. BARONIUS, Soranus (Caesar): Annales ecclesiastici Editio novis-
sima. Torn. IXV, 1622, Coloniae Agripinae. In folio.
'7. BEROSI Chaldaei sacerdotis. De antiquitate Itiliae ac toqus orbis.
Tomis I. 1555 Lugdunii 68 + 599 pagini, format 32°.
Cota Ac. Române I, 23.098.
8. BOGDAN I.: Vechile cronice Moldovenesci pänd la Ureche. An.
1891, Buc., 12+290 pagini, in 80.
9. BOGDAN 1.: Cronice inedite atingátoare de Istoria Romanilor,
1895. Bucuresti, 19 +204 paginib in 80.
10. BOGA L. T. : Documente Basarabene, vol. III. Testamente i danii,
1929 Chisinäu, 94 pagini brosurd.
11. BONFINIUS ANTONIUS : Historia Pannonica sive Hungaricarurn
rerum, 1690. Coloniae Agripinae 16 + 702 p. + 2 (f) -1--
98 pag. In folio.
CARTOJAN N. : Ceasornicul Domnilor in Rvista Istoricä Români,
Anul 3. (1933), Bucuresti, 469 pagini in 8°.
13. CONVORBIRI LITERARE, Anul 41/1907, p. 468-482 Bucuresti,
1375 pagi,ni in 8°.
14. CRONICA ANONIMA atribuitä din eroare lui N. Costin, Letop. II,
p. 3-70, 1872, Bucuresti.

www.digibuc.ro
 282 -
15. CARTOJAN N. : Curs de istoria literaturii romfine vechi. Literatura
româneasca in sec. XVII. 1930-1931 Buc. Semin. de istoria
literat. 516 pagi,ni.
16. CROMERI MARTINI: Po Ionia dive De origine et rebus gestis Po-
lonorum 1586, Co Ionia, 9 filed-846 pagini + 27 file. Aca-
demia Român5 cota S. 2302.
17. GHIBANESCU : Surete qi izvoade, Vol. V, 1908, Iasi. 392 pagini,
in 80.
18. GHIBANESCU : Surete si izvoade, VoL VIII, 1914, Iasi, 426 pa-
gini, in 80.
19. GHIBANESCU: Surete si izvoade, Vol. IX, 1914, Iasi, 408 pa-
gini, in 80.
20. GHIBANESCU :- Surete si izvoade, Vol. XIII, 1923, Husi, 88 pa-
gini, in 80.
21. GHIBANESCU: Surete si izvoade, Vol. XXII, 1929, Iasi, 214 pa-
gini, in 80.
22. GHTBANESCU : Surete si izvoade, VoL XXIII, 1929 Iasi, 84 pa-
gini, in 80.
23. I. BIANU : Catalogul manuscriptelor românesti, vol. I, 1907. Buc.,
746 pagini, in 80.
24. I. BIANU si R. CARACA : Catalogul manuscriptelor românesti,
vol. II, 1913, Bucuresti, 666 pag., in 80.
25. I. BIANU si GH. NICOLAIASA : Catalogul manuscriptelor româ-
nesti, vol. III, 1931, Craiova, 658 pag., in 80.
26. C. GIURESCU: De neamul Moldovenilor, 1914, Bucuresti.
27. C. GIURESCU : Contributiuni la studiul cronicelor Moldovene,
1908, Bucuresti
28. C. GIURESCU : Letop. Tärii Moldovei dela Dabija la a doua domnie
a lui Antioch Vod5.
29. CONSTANTIN C. GIURESCU : Letopisetul Tarii Moldovel de Gr.
Ureche-Sitnion Dascdlul 1934. Craiova LXXXII 216 pa-
gini, in 80.
30. AL. GWAGNIN : Sarmatiae Europae descriptio MDLXXXI. Spirae
119 file, in folio.
31. $TEFAN D. GRECIANU : Viata lui Constandin Vod5 Brâncoveanu,
de Radu Vel Logof5t Grecianu 1906, Buc., 384 pagini, in 80.
32. VASILE GRECU : Origina cronicelor românesti in Omagiul lui I.
Bianu", 1927, Buc.. 331 pagini, in 80.
33. HAJDEU (BOGDAN PETRICEICU) : Arhiva Istorica, Tomu I, Par-
tea II, p. 16-19, 1865, Buc., 192 pagini, in folio.
34. HURMUZACHI : Vol. IX, suplixnent pag .
35. IORGA N. : Istoria literaturii Românesti, vol. I si II, 1926, Buc.
36. IORGA N. : Cronici Muntene.
37. IORGA N. : Procesele cälugarilor dela Sänt Die si Gheorghe pisarul
lesesc. Memoriile Sectiunii istorice. Seria III, voL IV,
1925, Buc. in 8 0.

www.digibuc.ro
 283

38. IORGA N. : Acte si fragmente cu privire la Istoria Románilor, I,

1895, Buc. 461 pagini, in 8°.
39. IORGA N. : Acte si fragmente cu privire la Isibria Romfinilor, VoL
II, 1896, Bucuresti, 831 pagini, in V.
40 IORGA N.: Acte si fragmente cu privire la Istoria Românilor, Vol.
III, 1897, Bucuresti, 112 pagini, in 80.
41. IORGA N.: Stludij si Documente, Vol. VII, 1904, Buc., 599 pagini,
in go.
42. IORGA N.: Scrisori si inscriptii ardelene, Vol. XII, 1906, Buc., 369
pagini in so.
43. IORGA N. : Studii si documente, Vol. XVI, 1909, Bucuresti, 461 pa-
gini. in 80.
44. IORGA N. : Studii si documente, Vol. XX, 1911, Bucuresti, 537 pa-
gini, in 8°.
45. IORGA N. : Studii si documente, Vol. XXII, 1913, Bucurestli, 470
pagini, in 80.
46 MELHISEDEC : Cronica Husilor si a episcopiei, 1867, Buc., 647 pa-
gini, in 8°.
47. MIEHOVIUS (AL) : Chronica Polonorum, 1521, Cracovia, 498 pag.,
in folio.
48. ISTHUANFFIUS (MCOLAUS) : Regni Hungarici Historia post obi-
turn . . . . 1685, Coloniae Agripinae . . . . In folio.
49. I. MINEA : Informatiile românesti ale cronicii lui Jan Dlugosz,
1926, Iasi, 68 pagini in V.
50. I. MINEA : Letopisete moldovenesti scrise slavoneste 1925, Iasi,
181 pagini, in O.
51. NECULCEA ION : Cronica. Let. II, 177-421: 1872, Buc., 425 pagini.
52. P. P. PANAITESCU : Influenta polond la cronicarii Gr. Ureche si
Miron Costin in Memoriile sectiunii istorice ale Ac. Rom.,
Seria III, VoL IV, 1925, Bucuresti, 1-224 pagini, in V.
53. P. P. PANAITESCU: tiri noui despre Miron Costin si familia lui
in Omagiu lui Ion Biarru", 277-284, 1927. Bucuresti.
54. P. P. PANAITESCU: Influenta Polonilor asupra Românilor in se-
colele XVI si XVII, Cracovia 1931.
54 bis. P. P. PANAITESCU : Cronica Moldo-PolonA in Revista IstoricA
RomAnA, Anul 1931, p. 113-123.
55. GIORGE PASCU: Istoria literatmii romfine. Cronicarii Moldoveni
si Munteni, Buc., 1926, 180 pagini.
56. GIORGE PASCU : Axinte Tkicariul si N. Costin in Revista Arhiva,
anul 1922, p. 484-98, Iasi, 560 pagim, in V.
57. PREDESCU LUCIAN: Calendarul istoric si literar Universul".
anul 1936.
56. RAMNICEANU CONSTANTINESCU GH.: Studii in revista Ar.
hiva de Litere si Filosofie, Anul VI, Iasi . . . .
59. REVISTA ISTORICA, anul X, 1924. . . .
60. REVISTA ISTORICA, anul XII, 1926

www.digibuc.ro
 284 -
61. REVISTA ISTORICA, anul XIV, 1928, Valenii de Munte, 448 pag.
in 8°
62. REVISTA BISERICA ORTODOXA ROMANA, 1883.
63. REVISTA IOAN NECULCE, Anul VI1928, Iasi.
64. REVISTA MAN NECULCE, Anul VI11/930, Iasi, 290 file, in folio.
65. REVISTA TEOLOGICA, 1886, Buc. . . .
66. URECHE V. A. : Miron Csotin, opera complete, Vol. I. 1886, Buc.,
798 pagini, in 8°.
67. URECHE V. A. : Miron Costin, opera complete, Vol. II, 1888,
Bucurestti, 645 pagini, in 8°.
69. TEODOR CODRESCU : Uricariu, cuprinz5toriu de hrisoave, vol. II,
1852, Iasi, 279 pagini, in 80.
70. TEODOR CODRESCU, URICARIU ; vol. XVI-1891, Iasi, 455 pa-
gini, in 80.
71. TEODOR CODRESCU, URICARIU : vol. XX - 1892, Iasi, 418 pa-
gini, in 80.
72. URICARIU : XXIII - 1895, Iasi, 544 pagini, in 8°.
73. URICARIU: XXV - 1895, Iasi. 500 pagini, in 80.
74. AXINTE URICARTU : A doua domnie a lui Alexandru Mavrocordat
in Moldova, Let. II, 121-173, 1872, Buc., 421 pagini, in 40.
74 bis. PASZK9WSKI: Cronica Sarmasyey Europskiey Alexandra
Guagnina.

STUDII

75. DENSU$IANU ARON : Istoria limbü i literaturia romane.

'76. GRIGORA$ : Propilee literare, 1927.
'77. GRIGORA$ : Convorbiri literare, 1930.
78. PHILIPIDE AL. : Introducere In istoria limbii si literaturii ro-
mAne.
'79. SEXTIL PU$CAR1U : Istoria literaturii române, epoca veche,
142-146, 1930, Sibiu, 259 pagini, in 80
80. SBIEREA GH. I. : Miscfiri culturale i literare la Rorninii din
stfinga Dunärii intre 1504 Si 1914.

MANUSCRISE DIN BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE

37, 53, 56, 58, 104, 115j 120, 123, .125, 168, 232, 233, 236, 238, 239, 240, 59,
241, 252, 253, 254, 256, 266, 268, 340, 352, 353, 354. 400, 401,
492, 503, 580, 601, 731. 932, 1298, 1299, 1665, 2305, 2575, 2690,
2715, 2942, 3056, 3057, 3067, 3410, 3439, 3532, 4225, 4456,
4797, 5367, 4295, 772, 757, 3440 si 338_

MANUSCRISE DELA BIBLIOTECA UNIVERSITATII DIN IA$I

Nr. 6, 70, 75, 98, 91, 116, 123, 132, 204 si 295.

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERII
PREFATA,

PARTEA I.
Cap. I. Vieata . .
I. Tineretea. 9
2. MatUritatea 17
Cap. II. Istoriografia moldoveneascA panä la Nicolae Cos tin. 30

PARTEA H.
Cap I. Letopisetul dela Zidirea lumii la sfarsitul domniei
Irimiei Vod5. .
37
Cap. II Descrierea manuscriselor. 38
Cap. III. Clasificarea manuscriselor . 80
Cap. IV. Cuprinsul si .izvoarele letopisetului dela zidire la 1601 91

A) Descalecatul dintAiu .

1. Istoria popoarelor dela zidirea lumii pAnä la

Dati . . . . . . . . . 93
2. Despre Dap imparatia R5mului, Italia, nu-
male Moldovenilor si cet5ti1e tarii acestia. . 104
3. Despre numele tgrii, limbg si port si istoria
impäratilor romani pan& la Galian . . . 113
4. Istoria Romtinilor dela Galian la domnia lui
Dragos Voda §i Deschlecatul %aril leseti . . 128

B) Cuprinsul si izvoarele letopisetului dela Dra-

gos Vodfi la Aran Voda. .

1. Domnii Moldovei dela Dragos la Alxandru eel

Bun si despre cnejia Litvei. . . . . 138
2. Domnia lui Alexamtu eel Bun §i a fillor sfil
Ilias si $tefan si despre Crijeci . . . 149

www.digibuc.ro
 - 286 -
3. Razbolul dela Varna i domnii Moldoventi pfina
la $tefan cel Bun . . . . . . . 157
4. tefan Vodà cel Bun, räzboaiele sale cu Ma-
tetas craiul, cu Radua Vodà i cu Olbreht, cra-
iul lesesc si Cum fac Lesii craiu nou" . . 184
5. I.Trmasii lui .5befan Vod5: Bogdan si terfirtrità. 186.
6. Petru Rares, fill sgi i alti domni pan,1 la Des-
pot si Despre crAia ungureasc6". . . . 192
7. Domniile lui Despot, Tomsa i Alexandru LA
pusneanu a doua oarA . . . . . 202
8. Domnii moldoveni dela Bogdan, fiul lui LA-
pusneanu, la Aron Vodfi Tiranul inclusiv
,,Despre tara si stäpänirea Astrahanului". 212

C) Cuprinsul l izvoarele letopisetului dela Ràzvan

Vodd la 1601 . . . .
1. Domnia lui Räzvan Vodà . 220
2. Domnia lui Irimia Movilä si lista izvoarelor
letopisetulul . 223

PARTEA
Alte lucriri ale lui N. Costin.
Cap. I. Cronica domniei dintâi a lui NiColae Voda.
1. Descrierea manuscriselor 231
2. Clasificarea manuscriselor 240
3. Cuprinsul 242
Cap. II. Ceasornicul Domnilor . 249
1. Descrierea manuscriselor 250
2. Clasificarea . 254
3. Cuprinsul operei 254

PARTEA IV.
Cap. I. Omul . . . 263
Cap. IL Cronicarul . . 264

Documente inedite despre Nicolae Costin. . 275

Bibllografia. . 281
Tabla de materii. 285

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro