KHALED HOSSEIM

De ac€la$i autor:
SPLENDIDA CETATE
V6,ni,torii d,e z,mcit
A CELOR
$i munlii au ecou
O MIEDE SORI
Vd,nffiorii de zmeie - roman grafic
Traducere din limba englezl gi note de
Crengufa Nipristoc

NiCUIFSCU
PRIMA PARTE
I I'ariam avea doar cinci ani cAnd a auzit prima
f]f oari cuvAntul harami.
Se intimplase intr-o joi. Mai mult ca sigur, fiindci
igi amintea ci fi.rsese nelinigtiti gi agitatl, a$a cum era
numai joia, ziua in care Jalil venea la kolba, sd. o vizite-
ze. Ca si li mai timpul pini cand il va vedea in
treacS.
sfirgit, ftcindu-i cu mAna 9i traversAnd luminigul prin
iarba care ii ajungea pAnI la genunchi, Mariam diduse
jos serviciul de ceai din porgelan chinezesc al mamei ei.
Era singura amintire pe care mama lui Mariam, nana,
o avea de la propria ei maml, care murise cind nana
avea doi ani. Nana pretura fiecare piesi de portelan
alb-albastru, curbura gragioasi pe care o frcea g6.tul
ceainicului, cintezoii gi crizantemele pictate manual,
dragonul de pe zaharni,ti, cu virtugi de talisman.
Tocmai aceasti ultimi piesi i-a scipat lui Mariam
din mAini gi a cizut pe dugumeaua holbei, frcAndu-se
gindiri.
9
 Cind a vizut nana zahatniEa, s-a frcut rogie ca
focul, buza de sus a inceput si ii tremure, iar ochii,
gi cel leneg, gi cel bun, au $ntuit-o pe Mariam cu o
privire goali, Hri si clipeasci- Pirea atit de furioasi,
incnt lui Mariam i-a fost frici ci djinnul va intra
din nou in trupul mamei ei. Dar, de data aceasta,
djinnul nu a venit. In schimb, nana a apucat-o de
incheieturile miinilor, a smucit-o gi i-a guierat prin-
tre din,ti:
E*i o harami mici qi prostovani. Cu asta
- des dupi cite-am indurat. Cu o harami mici. gi
m-am
prostovanl, care-mi face praf amintirile de familie.
inacel moment, Mariam nu a ingeles. Nu gtia ce
inseamni acest cuvit, harami - copil din flori. Nu
era destul de mare ca si igi dea seama de nedreptate,
ca si ingeleagl ci vinovaEi nu sunt decit creatorii
copilului harami, gi nu copilul harami, al cirui unic
picat este acela de a se fi niscut. Totugi, din felul
in care a pronunfat nana cuvintul, Mariam a ghicit
c5" este un lucru urit gi dezgustitor s5. fii harami,
precum o insecti., precum gindacii care colciiau
peste tot prin kolba gi pe care nana ii vina, tunind
9i fulgerAnd.
Mai tirziu, cind s-a frcut mai mare, a priceput. O
durea mai ales felul in care nana ii arunql cuvinnrl in
faEa, cape un scuipat. Atunci a ingeles ce vrea si spuni,
nana, ci un harami este ceva nedorit; ci ea, Mariam,
este o persoani nelegitimi, care nu va putea ridica
niciodati vreo pretengie legitimi asupra lucrurilor pe
care le au aIEi oameni, lucruri cum ar 6 dragostea, fa-
milia, ci.minul gi pozigia sociali.
Jalil nu o striga niciodati a;a. Jalil ii spunea ,fori-
cica mea*. Ii plicea si o sdte la el in poali;i si ii spuni
povegti, ca atunci cind i-a povestit cum Herat, ora;ul
in care, inl959, s-a niscutMariam, a fost odati leagi-
nul culturii persane, locul in care i;i dideau intilnire
scriitorii, pictorii gi sufigtii.
Daci-gi intindeai piciorul mai mult, riscai si te
- cu el in fundul unui poet, ridea el.
trezqti
l0
Jalil i-a spus povestea faimoaselor minarete inilgate
de regina Gauhar Shad, ca si stea mirnrrie a iubirii ei
pentru Herat. I-a descris verzile holde de grine ale He-
ratului,livezile, podgoriile grele de srugud sinitogi gi
bazarurile boltite;i aglomerate ale ora;ului.
Existi un fistic, i-a spus Jalil intr-o zi, iar sub
-
el, Mariam jo, a fost ingropat, cine crezi, nimeni al-
tul decit marele poet Jami. S-a aplecat spre ea si i-a
goptic Jami a triit acum cinci sute de ani. Chiar aga.
'lb-am dus odati. acolo,la fistic. Erai mici. Nu mai gii
tu minte.
,Aqa era. Nu igi mai amintea. $i deai ipi va trii pri-
mii cincisprezece ani din viaEi la o aruncituri de biE
de Herat, nu va vedea niciodati acel arbore faimos.
Nu va vedea niciodati faimoasele minarete de aproa-
pe, a$a cum nu va culege nicio&ti fruce din livezile
Heranrlui gi nici nu igi va croi drum prin holdele sale
de grine. Dar ori de cite oriJalil ii vorbea aga Mariarn
il asculta cl wijiti. ii admira cunogtintele bogate des-
pre lume. Ii cregtea inima in piept de bucurie cind se
gindea ci are un tati. care gtie asfel de lucruri.
Ce de minciuni gogonate! izbucnea nana dupi
- lui Jalil. Un bogitag care toarni la gogogi.
plecarea
Nul lisa si te wijeasci. Tlicugul tiu preaiubit n-a dat
doi bani pe noi. Ne-a alunpt. Ne-a gonit din casa lui
mare gi frumoasi, de parci n-ar fi avut nicio treabi cu
noi. $i i-a pirut bine.
Mariam o asculta supusS- Nu indriznea niciodati
si ii spuni nanei cAt de mult o deranjryi si o audi
vorbind asfel despre Jalil. Adevirul era d, in preajma
lui Jalil, nu se simtea deloc ca o harami.Timp de o ori
sau doui, in fiecare joi, cind venea Jalil s5. o vadi., tot
numaizimbete gi cadouri gi mingiieri, Mariam simgea
ci meriti toati frumusegea gi preaplinul pe care le avea
viap de oferit. $i, din aceasri cauzi"il iube peJalil.
Chiar daci. nu il avea numai pentru ea.
Jalil avea trei sotii gi noui. copii, noui copii legitimi,
pe €re Mariam nu ii cunoEea. Era unul dintre cei mai
ll
 bogagi oameni din Herat. Era proprietarul unui cine- rlc rr ;ti ci egti ceea ce e$ti. Dar taici-meu a fost slab de
matograf pe care Mariam nu il vizuse niciodati, dar lrrgcr. Nu l-a lisat dil, inimas-o faci.
pe care Jalil, la insistengele ei, i-l descrisese, aga incit Nici pe Jalil nu l-au ginut curelele, a spus nana,
gtia ci fagada este frcuti din pllci de teracotS. albastri rrl lirci ceea ce s-ar fi cuvenit. Si le tini piept fami-
gi ari.mie, ci are loje private gi un tavan de lemn ca- lici, nevestelor gi rudelor prin aliangi 9i si igi asume
setat. Ugile batante dideau intr-un foaier pardosit cu r;lspunderea pentru ceea ce ftcuse. in schimb, ln mare
gresie, pe peregii ci.ruia se giseau posterele inrimate rccrct gi grabi, s-a pus la cale un plan ca sI il scoati
ale unor filme indiene. Margea, i-a spus Jalil odatl, Ir:rsma curati. A doua zi, a pus-o si igi strlngi cele
copiii primesc inghe,tati pe gratis de la chiogcul din r lltcva lucrugoare pe care le avea in carnera de serviciu
foaierul cinematografu lui. ln care locuise gi a alungat-o din casi.
La auzul acestor vorbe, nana a zimbit reginut. A $tii ce le-a spus nevestelor, ca si se apere? Ci
a$teptat si plece Jalil din kolba, apoi a chicotit gi i-a nam - bdgat in sufetul lui. Ci a fost vina mea. Didi?
sPus: Ai inteles? Asta-nseamni si fii femeie pe lumea asta.
Copiii striinilor se aleg cu inghetatS.. Tir cu ce Apoi a pus jos castronul cu mi.ncarea pentru g5.ini.
-
te-alegi, Mariam? Cu povegti despre inghegati. ( lu un deget, i-a ridicat birbia lui Mariam.
Pe lingi cinematograf, Jalil mai avea pi.mLnturi Uiti-te la mine, Mariam.
ln Karokh gi Farah, trei privilii de covoare, una de -Mariam a ridicat privirea, in sili.
,tesituri gi un Buick Roadmaster negru, din 1956. Era Baga bine la cap, fata mea: precum acul unei
unul dintre cei mai bine vizugi birbagi din Herat, - qre arati nordul, degetul acuzaror al birbatului
busole
prieten cu primarul gi cu prefectul. Avea bucitar, gofer va gisi intotdeauna femeia. lntotdeauna. Si gii minre,
9i trei slujnice. Mariam.
Nana fusese una dintre slujnice. Asta pAni cand
lncepuse si i se umfle burta.
Cind s-a intimplat asta, spunea nana, oftatul in-
dignat al familiei lui Jdil a aspirat tot aerul din Herat.
Rudele lui prin aliangi s-au jurat ci va curge s6.nge.
Nevestele i-au cerut s-o arunce in stradi. Chiar gi tatil
nanei, un pietrar amirit din satul invecinat, Gul Da-
man, s-a lepidat de ea. Fi.cut de risul lumii, acesta gi-a
luat catrafusele gi s-a suit lntr-un autobuz qtre mergea
ln lran, iar de atunci nu s-a mai auzit nimic de el.
Citeodati., i-a spus nana intr-o dimineagi,
-
devreme, pe cind le dldea de mAncare giinilor de
pe lingi holba, gindesc cum ar fi fost daci pe
m5.
taici.-meu l-ar fi
ginut curelele si-gi ascuti cugirul $i
si faci ce se ci.dea. Poate c-ar fi fost mai bine pentru
mine. A mai aruncat o mini de boabe in coteg, s-a
oprit gi i-a aruncat o privire lui Mariam. Poate c-ar fi
fost mai bine gi pentru tine. Te-ar fi scipat de necazul
t2
 Mai spunea c5. nu a vrut si se mute nici in casa
goali a tatilui ei, in satul Gul Daman, cocotat pe o
ripi, la vreo doi kilometri in nordul Heranrlui. Zicea
ci a dorit si locuiasci intr-un loc retras, izolat, unde si
nu existe vecini care si se holbeze la burta ei, si o arate
cu degenrl, si chicoteasci sau, mai riu, si o asalteze cu
gcsturi de bunitate ftgarnici.
la mine, spunea nana, taici-tiu a
2 - $i-asculti
risuflat ugurat c6.nd am dispirut din peisaj. I-a conve-
nit de minune.
Muhsin, fiul cel mare al lui Jalil cu prima lui so,tie,
Khadija, a fost cel care a venit cu ideea luminigului.
Acesta se gisea in imprejurimile sanrlui Gul Daman.
Ca si ajungi la el, trebuia si urci pe o poteci desfundati
gi noroioasi, care se desprindea din goseaua ce frcea
legitura intre Herat gi Gul Daman. Drumul era
mirginit pe ambele pi4i d. iarbl pAni la genunchi,
impestrigati cu fori de un alb sau galben ce iEi luau
ochii. Poteca gerpuia pe costi$i gi ducea la un platou
pe que se inilgau pilcuri de plopi gi pe care cregteau
nigte tufe silbatice. De acolo, de sus, se zireau, la stin-
ga, vArfurile paletelor ruginite ale morii de vint din
J n ochii lui Jalil gi ai nevestelor lui, eu eram c:l un Gul Daman, iar la dreapta, Heranrl, care se intindea
I.at*a". Ca pelinul negru. $i tu la fel. $i nici micar cit era de mare la picioarele lor. Poteca se ineca intr-un
nu venisegi pe lume. ri.u lat, plin de pistrivi, care izvora din munEii Safid-
Ce este pelinul negru? intrebi Mariam. koh gi inconjura satul Gul Daman. La vreo doui sute
- O buruiani, i-a rispuns nana. Pe care-o smulgi de iarzi in amonte, inspre munti, era un pAlc de silcii
gi-o-arunci cit colo. plingltoare. in mijlocul lui, la umbra silciilor, era un
Mariam era contrariati. Jalil nu o trata c:r pe o luminig.
buruiani. Chiar deloc. Dar i se pirea mai intelept si Jalil se dusese pini acolo si arunce o privire. La in-
nu protesteze cu voce tafe. toarcere, spunea nana, plrea un director de inchisoare
Spre deosebire de buruieni, pe mine au trebuit care se laudi cu pereEii curagi ;i podelele sffilucitoare
-
si mi replanteze, inEelegr, si mi hrineasci gi si mi ale pugciriei sale.
ude. Din cauza ta. Asta a fost inEelegerea pe c:tre a uite-a;a, taici-tiu ne-a ftcut ;andramaua
frcut-o Jalil cu ai lui. - $i,
asta.
Nana susginea ci si plece din Herat.
ea alesese
siJ fi vizut cum igi plimbi
I-a ce si fi rimas? Ca O&ti, cind avea cincisprezece ani, nana fusese cit pe
- ziua nwestele lui alea hinchin; cu magina prin
toati ce si se mirite. Pretendentul era un b5.iat &n Shin-
orag? dand, un tinir vinzitor de papagali. Mariam afase
t4 t5
 toati povestea chiar din gura nanei gi, degi aceasta ba-
gateliza episodul, se vedea dupi luminiga melancolici
din ochii ei ci fusese fericiti. Poate ci o singuri dati
in viaga ei, ln acele zile carc au precedat nunta, nana
a fost cu adevirat fericiti. In timp ce nana lgi depina
povestea, Mariam, aSezati.ln poala mamei ei, pi-o ima-
gina problndu-gi rochia de mireasi. $i-o imagina ln
gaua unui cal, zimbind timid in spatele unui vil verde,
din acela;i materid ca rochia, cu palmele pictate cu
hena rogie, cu pirul pieptinat cu cirare gi pudrat cu
pulbere argintie, iar cosi,tele, lmpletite cu ragini. Ve-
dea muzicienii care sufau in fuierele shahnai gibiteau
in tobele doholgi copiii care se h6rjoneau in stradl.
Apoi, cu o siptimAni inainte de nunti, un djinn
a intrat in trupul nanei. Mariam nu avea nevoie de
explicagii. O vizuse de prea multe ori cu propriii ei
ochi: nana se pr5.bugea dintr-odati, se chircea gi trupul
li devenea geapin, igi didea ochii peste cap, ii tremurau
bragele gi picioarele, de parci ceva din interiorul ei ar
fi sugrumat-o, iar la guri ftcea o spumi albi, citeoda-
ti. colorati in roz de la sAnge. Apoi veneau molegeala,
dezorientarea cea infricogi.toare ;i bolboroseala.
CAnd pigania a ajuns la urechile celor din Shin-
dand, familia vinzitorului de papagali nici nu a mai
vrut si audi de nunti.
intrat frica-n oase, aga s-a exprimat nana.
-Le-a de mireasi a fost dositi pe undeva. Dupi
Rochia
aceea, nu au mai existat alEi pretendengi.
in acel luminis au ridicatJalil gi fiii sli, Farhad pi Muh-
sin, mica kolba in care Mariam lgi va petrece primii
cincisprezece ani din viagi. Era frcutl din chirpici gi
tencuiti cu lut amestecat cu paie. Avea doui paturi
inguste, o masi de lemn, doui scaune cu spitar, o
fereastri 9i nigte polige pe care nana igi tinea oalele de
pi.mant gi preaiubitul serviciu de ceai din porgelan. Ja-
lil a montat o sobi de fonti noui gi a frcut o stivi de
lemne tiiate in spatele holbn A instalat un tandoor
afari., pentru coptul piinii, gi a ftcut un cotet lngrldit
t6
rlc girini. I-a pus pe Farhad gi Muhsin si sape o groapi
,llllnci. dincolo de cercul de s5lcii, la vreo suti de iarzi,
ql s:i ridice o privati.
falil ar fi putut angaja nigte muncitori ca si
t orrstruiasci holba, spunea nana, dar nu a flcut-o.
* ^A$a credea el ci-gi spali picatele.
I )in ceea ce porrestea nana cu privire la itua in care
o niscuse pe Mariam, reiegea ci nimeni nu venise si
o ajute. Se intimplase intr-o zi umedi gi mohoriti
rlirr primivaralui 1959, spunea ea, a douiznci gi gasea
loamni din domnia de patruzeci de ani a regelui Zahir
Shah, o domnie ftri evenimente notabile, in cea mai
nrare parte a ei. ii spunea ci lalil nu se deranjase si
;rduci un doctor sau micar o moapi degi gtia ci dii-
rrnul ar fi putut pune stipinire pe ea, nrlburAnd-o chiar
in timpul na4terii. Se intinsese singuri-singurici pe po-
tlcaua holbei, cu un cu,tit la indemini, lac de sudoare.
Cand nu mai puteam de durere, mu$cam per-
rra -gi gipam pini rigugeam. $i nu avearn pe nimeni
si md gteargi pe fagi sau si-mi dea un pahar cu api.
,Si tu, Mariam jo, tu nu te gribeai deloc. Din cauza
taamzLcut aproape doui zile pe podeaua aia rece gi
tare. N-am mincat gi n-am dormit, nu ftceam decit
si-mping gi si mi rog si iegi.
Imi pare riu, nana.
- Am tiiat cu mina mea cordonul dintre noi.
-
De-aia luasem cugitul.
Imi pare riu.
-
[n acest punct, nana ii adresa mereu un z6-mbet re-
ginut, plin de subinEelesuri - Mariam nu era niciodati
siguri daci exprima un repro$ latent sau o iertare frri
prea mare tragere de inimi. Tinerei Mariam nu ii
didea niciodati prin gAnd ci este nedrept si igi ceri
iertare pentru felul in care ai venit pe lume.
in jurul virstei de zece ani, Mariam a inceput si
se indoiasci de adevirul acestei povegti referitoare la
na.gterea ei. Acum credea versiunea lui Jalil, care, degi
fusese plecat, aranjase ca nana si fie dusi la un spital
t7
 din Herat, unde un doctor avusese griji de ea. Avusese
un pat afa cum trebuie, cu asternuturi curate, intr-un
salon aerisit. Jalil a dat din cap cu triste,te cand Mari-
am i-a spus de cugit.
Mariam incepuse si aibi dubii gi in legituri cu sufe-
rin,ta dedoui zile pe clre i-ar fi provocat-o mamei ei.
Mie mi:au spus cL n-a durat nici m5.car o ori.,
- Jalil. Ai fost o fiici buni., MariamT'o. Chiar
i-a spus 9i
la nagtere ai fost cuminte. 3
El nici micar n-a fost acolo! se dezli.ntuia nana.
Era-la cilirit, laThkht-e-Safar, cu scumpii luiprieteni.
Cend ii diduseri de gtire ci i s-a mai niscut o fati,
zicea nana, Jalil ridicase din umeri, conrinuand si
gesale coama calului, gi rimisese inci doui siptimini
la Thkht-e-Safar.
Adwirul este ci pini la o luni nici mi.car nu
te-a-luat in brate. $i atunci ri-a aruncar doar o privire,
zichnd, ceya, cum c-ai avea o fa,ti lunguia,ti, 9i mi te-a
pus la loc in brage.
Mariam nu mai credea nici aceasti. parte a pove$tii.
Da, recunogteaJalil, era la cilirit in Thkht-e-S afar, dar
c6.nd a aflat vesrea, nu a ridicat din umeri. S-a aruncar
in ga gi s-a intors ci.lare la Herat. A luat-o in brage gi
T Tna dintre cele mai timpurii amintiri ale lui Ma-
a leginat-o, gi-a trecut degetul mare peste sprincenele
LJ ,ir- era scirtAitul rotiior de fier ale unei roabe
care silta pe stinci. Roaba igi ftcea aparigia o dati pe
ei stufoase gi a ingAnat un cintec de leagin. $i degi
luni, plini ctJ orez, ftini, ceai, zahir, ulei, sipun gi
era adevirat c5. avea faga lungi, Mariam nu gi-l putea
pasti de dingi. Era impinsi de doi dintre fratii de tati
inchipui pe Jalil ftcind vreo remarci. de acest fel.
ai lui Mariam, de obicei Muhsin gi Ramin, uneori Ra-
Nana spunea cd. ea a fost cea care a ales numele de
min gi Farhad. Biiegii o impingeau cu rindul, de-a
Mariam, fiindci aga o chemase pe mama ei. Jalil spu-
lungul potecii desfundate ce gerpuia peste stanci $i
nea ci. el a ales numele fiindci Mariam, tuberoza, este bolovani, pe lAngi gropi gi tufiguri, pini la riu. Aco-
o foare minunatS.. lo, roaba trebuia goliti gi proviziile cirate in brage pe
Este floarea ta preferati? l-a intrebat Mariam. celilalt mal. Apoi biiegii treceau gi roaba gi o incircau
- Una dintre ele, a spus el gi a zimbit. la loc. Urmau alte doui sute de iarzi de impins, de
- data aceasta prin iarba deasi gi inalti gi printre pilcuri
de listirig. Broagtele sireau din cdea lor. Fragii alun-
gau tenlarii de pe fegele asudate.
Are servitori, spunea Mariam. Ar putea siJ
- pe unul dintre ei.
trimiti
crede el ci-gi spali picatele, spunea nana.
-l'$a I9
 La auzul scir,tiitului roabei, Marian pi nana iegeau
afari. Mariam gi-o va aminti mereu pe nana aSa
cum ar5.ta in ziua de aprovizionare: o femeie inalti,
ciolinoasi gi desculgl, care se proptea in prag, mijin-
du-gi ochiul cel leneg gi punAndu-gi mAinile in sin,
intr-un fel sfidi.tor gi batjocoritor. Avea pirul runs
scurt, ars de soare, neacoperit gi nepieptinat. Purta o
bluzi lllAie cu mineci lungi, de culoare gri, incheiati
pXni sus. Avea buzunarele pline cu pietre c6.t nucile.
Biiegii se a$ezau pe malul riului gi a$teptau pAni ce ele
terminau de transportat proviziile in holba. Se inviga-
seri. minte si nu se apropiau la mai mult de treizsci de
iarzi, desi nana nu ochea prea bine gi cele mai multe
pietre aterizau la o distangi considerabili. de Eintele lor.
In timp ce cira sacii cu orez in cas5., nana zbiera la
bliegi gi ii ftcea in toate felurile, folosind nigte cuvinte
pe care Mariam nu le ingelege". ii l.tlura de mami.,
cu faga schimonositi de uri. Biiegii nu ii rispundeau
niciodati.
Lui Mariam i se ft.cea mili de ei. I-or durea gi pe
ei mAinile gi picioarele de la atita impins la roaba aia
grea, se gindea ea plini de compasiune. Ar fi vrut si. i
se dea voie si le ofere nigte api. Dar nu spunea nimic,
iar daci ii frceau cu mA.na, nu le rispundea la salut.
Odati, ca si ii faci pe plac nanei, chiar a,tipat la Muh-
sin, zicAndu-i ci are o guri ca un fund de gopArli - dar
mai apoi au micinat-o remugc5.rile, ruginea gi teama ci.
o vor pi.ri lui Jalil. Nana, in schimb, a r,As atAt de tare,
ari.tXndu-gi dintele cel cariat din fagi, incit lui Ma-
riam i-a fost fricl si nu o apuce iarigi vreo crizi. de-a
ei. Dupi ce s-a potolir, s-a uirar la Mariam gi i-a spus:
Egti o fati buni.
-Dupi ce se golea roaba, biie$i ftceau cale intoarsi.,
hirjonindu-se. Mariam stS.tea gi se uita dupi ei cum
dispar in iarbaindti, printre florile silbatice.
Mai cagti mult ochii?
- Nu, nana.
- Si gtii ci rid de tine. Zdu dac6, te mint. I-am
-
auzit cu urechile mele.
acum.
-Vin
Nu mi crezi?
- Qxlx, am venit.
- ptii ci eu te iubesc, Mariam jo.
-Tir
Dimineaga, se trezeau in behiiturile indepirtate ale
oilor gi sunetele asculite ale fluierelor ciobanilor din
Gul Daman, care igi mAnau turmele la piscut, pe coas-
tele cu iarbi. grasi. Mariam gi nana mulgeau caprele,
dideau de mi.ncare la gi.ini gi adunau ouile. Ficeau
pAine impreuni. Nana ii arita cum se frimAnti coca,
cum se face focul la tandoor gi cum se bagi aluatul
crescut la Eest, pe vatra incinsi. O invi,ta si coasi gi si
giteascl orezul gi diversele garnituri: tocinigi de shal-
qarn cu napi, sabzi de spanac, conopidi cu ghimbir.
Nana nu ft.cea niciun secret din faptul ci nu ii
pliceau musafirii - gi, de fapt, oamenii in general -,
cu excepgia citorva, persoane de vazd.. Una dintre ele
era primarul din Gul Daman, arbab-ul satului, Habib
Khan, un blrbat cu barbi, capul mic Ai ditamai bur-
dihanul, care venea cam o dati pe luni., inso,tit de un
servitor care dracite o giini sau o oali de orez hichir;
sau un cog de oui vopsite pentru Mariam.
Apoi, mai venea o babi. grasi, cS.reia nana ii zicea
Bibi jo. Riposatul ei sog fusese cioplitor, prieten cu
tatil nanei. Bibi jo era invariabil insogiti de una dintre
cele gase nurori ale ei gi un nepot sau doi. $chiopita
prin luminig gi igi blestemazilele, se linea cu miinile
de gale gi se viita nevoie mare, apoi se ateza cu un oftat
dureros pe scaunul p€ care i-l trigea nana. $i Bibi jo ii
aducea, de fiecare dati, cite ceva lui Mariam, o cutie
de bomboane dishlemeh sau o cognigi cu gutui. Na-
nei ii servea mai int6i nigte tdnguiri despre sinitatea
ei gubredi, iar mai apoi, pe indelete gi cu o plicere
nedisimulati, nigte bArfe din Herat gi Gul Daman, in
timp cenori.-sa stitea ln spatele ei, ascultAnd-o supusi
ftri si scoati o vorbi.
Dar preferatul lui Mariam - dupi Jalil, binelngeles
- era hogea Faizullah, un birbat ln vArsti, dascilul de
2t
Coran aI sat;iilut, ahhund-uL Venea o dati pe siptimini
din Gul Daman ca si o invege pe Mariam cele cinci
rugiciuni zilnice namaz gi si o indrume la recitirile
din Coran, aga cum ftcuse gi cu nana in copiliria ei.
Hogea Faizullah era cel care o invi,tase pe Mariam si
citeasci, cel care i se aplecase plin de ribdare peste
umlr in timp ce buzele ei descifrau mute$te cuvinte-
le, iar degetul ariti.tor zibovea sub fiecare dintre ele,
pini i se albea unghia, atit de tare apisa, de parci ar
fi fost posibil si stoarci ingelesul din simboluri. Hogea
Faizullah era cel c:re o tinuse de mini gi ii ghidase
creionul la fiecare avint al lui alef,lafiecare ondulare a
lur beh,la fiecare dintre cele trei puncte alehi seh.
Era un bitrinel sfrijit, girbovit gi gtirb gi avea o
barbi albi, care ii ajungea pini la buric. De obicei ve-
neasingurpinS.la holba,citeodati impreuni cu fiul lui
cu pir rogcilt, Hamza, c:ue era cu ciEiva ani mai mare
ca Mariam. Cind hogea Faizullah igi ftcea aparigia la
kolba,Manam ii slruta mina - care pirea o crenguli
acoperiti cu un strat subgire de piele -, iar el o siruta
pe frunte, dupi care intrau gi incepeau lecgia. Dupi
lectie, se aSezau lingd kolba, mincau seminge de pin gi
beau ceai verde gi se uitau la privighetorile care zburau
din copac in copac. Uneori o mai porneau la plimbare
prin frunzele ruginite, printre anini, pe malul riului,
in sus, pe munte. Mergind, hogea Faizullah numira
rriirgelele de la mitinile tasbeh gi, cu voce tremurati.,
ii povestea vrute gi nevrute lui Mariam, intA.mpliri din
tineregea lui, cum era cea despre garpele cu doui cape-
te pe care il gisise in Iran, pe podul cu ireizeci gi trei de
arce din Isfahan; sau cea despre pepenele verde pe care
il tliase in doui, lingi Moscheea Albastri din Mazar,
gi descoperise ci semingele formeazi cuvinaiAllah pe
una dintre jumitigi gi Ahbar, pe cealdti.
Hogea Faizullah i-a mirturisit lui Mariam ci,
uneori, nu pricepe intelesul cuvintelor din Coran.Dar
spunea ci ii plac sunetele inci.ntitoare pe care le fac
cuvintele arabe cind se rostogolesc pe limba lui. Spu-
nea ci il linigtesc, ci ii merg la suflet.
22
p. tine or si te lin$teasia,Mariam jo,iizicea
- te$i gindegti la ele ori de cite ori o si fii la anan-
cl. Si
ghie, iar ele n-or si te lase la greu. Cuvintele Domnu-
lui n-or si te ingele niciodati, fata mea.
Hogea Faizullah qtia gi si ii asculte pe al$i povestind.
Clnd vorbea Mariam, era numai ochi gi urechi. Didea
lncet din cap gi zimbea cu recuno$tingi, de parci i s-ar
fi acordat cine gtie ce privilegiu mult-rivnit. Lui Ma-
riam ii era u$or si ii spuni lui hogea Faizullah lucruri
pe care nu indriznea si i le mirturiseasci nanei.
lntr-o zi, in timp ce se plimbau, Mariam i-a spus
ci gi-ar dori si. fie lisati si meargi gi ea la gcoali.
Adici la o gcoali de-adeviratelea., akhand sahib.
- gi eu in banci. Ca ceild$ copii ai tatilui meu.
Si stau
Hogea Faizullah s-a oprit.
Cu o siptimini ln urmi, BibiTa le adusese vestea
ci fiicele lui Jalil, Saideh gi Naheed, firseseri inscrise la
gcoala de fete ,Mehri' din Herat. De atunci, prin ca-
pul lui Mariam se perindaseri diverse ginduri despre
sili de clasi gi profesori, imagini cu caiete de dictando,
coloane de cifre gi stilouri care frceau semne intuneca-
te, greoaie. Se gi vedea intr-o sali de clasi, cu alte fete
de vArsta ei. Ce n-ar fi dat si puni gi ea.liflape pagrni
gi si tragi nigte linii pline de importanli.
plicea? a intrebat-o hogea laizullah, ui-
- Ji-ar
tindu-se la ea cu ochii lui blajini gi apogi. Igi ginea mii-
nile la spatele girbovit, iar umbra nrlpanului ii cidea
pe un petic de flori burzuluite de pintenul-cocogului.
Da.
- $i .i vrea si-i cer eu voie mamei tale.
-Mariam a zAmbit. in afari, de Jalil, s-a gindit ea,
nimeni pe lume nu o ingelegea mai bine ca bitrinul
ei dascil.
ce-i de ftcut? Domnul, ln ingelepciunea
-A1gnsi,
Sa, ne-a dat la fiecare in parte multe slibiciuni,
iar din-
tre cele multe ale mele, cea mai de seaml este aceea ci
nu am puterea si,iir refuz nimic, Mariam jo, a spus el,
bitind-o pe obraz cu unul dintre degetele lui atinse
de artriti.
23