Sunteți pe pagina 1din 9

&.,.

=::'
FRAilK iltt0URf

TElIUSA
)

AIIEETEI

Traducere din limba englezd


gi note de Iulia Gorzo

ART
Tata qi mama ar fi trebuit sd rdmAnS.la New York, unde
s-au cunoscut, s-au cdsdtorit si unde m-am ndscut eu. Dar
s-au intors in Irlanda pe cAnd eu aveam patru ani, fratele
meu, Malachy, trei ani, gemenii, Oliver gi Eugene, abia
impliniserh un an, iar sora mea, Margaret, era moartd
gi-ngropatd.
CAnd imi aduc aminte de copildria mea, mS lntreb cum
de am supraviefuit. A fost, desigur, o copildrie nefericitd -
o copilSrie ferieitd abia dacd meritd pomenitd. Mai rea
decdt copild.ria nefericitd obignuiti este copildria irlandezd
nefericitd, iar gi mai rea este copildria irlandezd catolicd
nefericitd.
Peste tot, oamenii se laudd gi se pldng de neajunsurile
primilor ani din vielile lor, dar nimic nu se poate com-
para cu versiunea irlandezd: sdricia; tatdl alcoolic, bleg
gi gur6-spart6; mama pioasi qi resemnatd, gemAnd lAngd
foc; preoli pompoqi; invSlitori brutali; englezii qi lucrurile
infiordtoare pe care le-am indurat din partea lor timp de
opt sute de ani interminabili.
$i, mai presus de toate, eram uzi.
In largul Oceanului Atlantic se adunau ploi grozave
care o luau incetigor in sus pe rdui Shannon, stabilindu-se
definitiv in Limerick. Ploaia scdlda orasul de la Sbrbdtoa-
rea Circumcizieil pAnd in ajun de Anui Nou. $i aducea o

1
Sdrbitoare creqtini in onoarea zilei in care Cristos a fost cir-
cumcis, la opt zile dupd naqtere, pe 1- ianuarie.
FRANK McCoURT

cacofonie de tuse aspr6, de hArAieli brongice, de gAfdieli


astmatice, de horcdieli ofticoase. Transforma nasurile in
fdntdni gi pldmdnii ln burefi imbibali cu bacterii. Se inso-
lea cu o intreagd panoplie de leacuri: ca s5.-!i mai treacd
guturaiul, fierbeai ceapd in lapte innegrit cu piper; pentru
cdile congestionate, preparai o pastd din urzici fierte cu
fdind, o inveleai intr-o cArpd gi o trdnteai aga, clocotitd,
pe piept.
Din octombrie pAnS-n aprilie, zidurile din Limerick lu-
ceau de umezealS. Hainele nu se uscau niciodatd: in man-
tourile de tweed qi de lAnd se aciuau tot felul de forme de
viafd, iar uneori lncolleau specii vegetale misterioase. in
c6rciumi, aburii care ieseau din corpurile gi hainele jilave
erau inhalafi odatd cu fumul de ligara gi de pipd, ameste-
cat cu emanafiile stdtute de bere neagrd gi whisky vdrsat
;i garnisit cu duhoarea de urind. care venea dinspre latri-
nele unde o mullime de bdrba,ti dEdeau la boboci salariul
pe o sdptdmdnd.
Ploaia ne mAna cdtre bisericd - addpostul si izvorul
nostru de putere, singurul nostru loc uscat. La mesd, la
impdrtdganie, la novene, ne adunam in pAlcuri mari gi ude,
alipind in ld.ldiala monotond a preotului, in timp ce abuml
care se indl{a iar din hainele noastre se imbina cu izul
dulce de tdmAie, flori gi lumAndri.
Limerick a cdpdtat renumele de orag eviavios, cdnd noi
gtiam cd era doar de la ploaie.

Tatdl meu, Malachy McCourt, s-a ndscut la o fermd din


Toome, comitatul Antrim. La fel ca gi taicS-sdu, a crescut
de capul lui, certat cu englezii sau cu irlandezii sau gi cu
unii, gi cu ceilalli. A luptat in vechea IRA si, pentru o faptd
comisd la disperare, s-a pomenit cdutat de lege, cu o recom-
pensd pusd pe capul lui.
Cenupa Angelei

CAnd eram copil, md uitam latata, cu pdrul lui rdrit,


cu dinlii stricafi, qi md intrebam de ce-ar da cineva bani
pe un cap ca ila. Cdnd aveam treisprezece ani, mama tatei
mi-a spus un secret: cAnd era pruncu!, bietul tat'to a fost
scdpat in cap. A fost un accident, nu gi-a revenit niciodatd
dupd asta, gi trebuie sd. lii minte cd oamenii scdpali in cap
pot fi aga, mai ciudafi.
Fiincd se pusese pre! pe capul in care fusese scdpat, a
trebuit sd fugd pe ascuns din Irlanda, urcAnd la bordul
unui cargobot in Gaiway. La New York, cum Prohibilia era
in toi, a crezut cd murise qi cd ajunsese in iad pentru p6-
catele lui. Apoi a descoperit bodegile ilegale qi s-a bucurat.
Dupd ce rdticise qi bduse prin America gi Anglia, tfiea
sd aibd tihni in amurgul vie,tii. S-a intors la Beifast, care
exploda ln jurul lui. Sa dea boalele-n casele voastre, zicea,
;i se intindea Ia vorbd cu doamnele din Andersontown. Eie
il ispiteau cu bundtdfi, dar el le refuza gi-gi bea ceaiul. Nu
mai fuma qi nu mai punea gura pe alcool, aga cd la ce bun?
ii sun.se ceasul gi a murit la spitalul Royai Victoria.
Mama me4 fostdAngela Sheehan, a crescut intr-o mahala
din Limerick cu mama ei, cei doi frali, Thomas gi Patrick,
si sora ei, Agnes. Nu gi-a vdzut niciodatd tatdl, care fugise
in Australia cu cAteva sdpt[rndni inainte de naqterea ei.
Dupd o noapte de bdut porter in cArciumile din Lime-
rick, taicd-siu vine impleticindu-se pe stradi, cdntAnd cAn-
tecul lui preferat:

Cine-aruncd, izmana Ia coana Murphy tn licoare?


Cunt. to{i td.ceauchitic, o zise gi mai tare.
Un porc de irlandez, da' stai cd'-l aranjez
Pe d,l de aruncd, izmana la Murphy tn licoare.

E intr-o formd de zile mari qi se gAndegte sd se joace pu-


lin cu micul Patrick, care are un an. Un prichindel adorabil.
FRANK McCOURT

il iubegte pe tdticu'. RAde cdnd il aruncd tdticu'in sus.


Hop-aga, Paddy mic, hop-aga, hopa sus pe intuneric, intu-
neric beznd, o, Cristoase, scapd copilul cAnd sdJ prindd qi
Patrick, bietul micu!, aterizeazd,in cap, gAnguregte pu{in,
scAncegte, amufeqte. Mamaia se opintegte jos din pat, grea
cu un prunc in burtd - maic5-mea. Cu chiu, cu vai reugegte
s5.l ridice pe Patrick de la podea. Scoate un geamdt pre-
lungpeste copil qi se infige in tataia. Iegi afard. Afard. Dacd
te mai prind pe-aici fre gi numai un minut, md pun pe tine
cu toporul, belivan z6lud, ce egti. Sb md batd Dumnezelr, o
sd atArn in gtreang din cauza ta. Ieqi afard.
Tataia se line tare pe pozifii, bdrbdteqte. E casa mea gi
am dreptul sd stau ln ea.
Ea se repede la el gi el se inmoaie in fafa acestui dervig
rotitor, cu un copil betegit ln brafe gi unul sdndtos zbuciu-
mAndu-i-se in burti. Iese impleticindu-se din casd, o ia pe
stradd gi nu se mai opregte pdn6-n Melbourne, Australia.
Micul Pat, unchiu-meu, nu gi-a revenit niciodatd com-
plet dupi asta. A crescut cam incet la minte, cu un picior
hdis qi cu restul corpului cea. N-a invdlat niciodatb sd scrie
sau sd citeascd, dar Dumnezeul-ablagoslovit in alt fel. La
vdrsta de opt ani, cdnd a lnceput sd v6ndd ziare, gtia sd
socoteascd banii mai bine decdt insuqi ministrul de finanfe.
Nimeni nu gtia de ce i se zicea Ab Sheehan, Abatele, dar
tot orasul il indrdgea
Pentru mama, necazurile au inceput in noaptea cAnd
s-a ndscut. Uite-o acolo pe mamaia, in pat, zvArcolindu-se
gi gdfhind de durerile facerii, rugdndu-se la Sfhntul Gerard
Majella, ocrotitorul gravidelor. Uite-o gi pe sora O'Halloran,
moaga, imbrd.catd la lol festiv. E Ajunul Anului Nou qi
doamna O'Halloran e nerdbditoare sd se nasci pruncul
mai repede, ca sd poatd pleca qi ea la petreceri gi distracfie.
Nu te scremi gi dumneata, haide, screme-te, ii spune ea lui

10
Cenuga Angelei

mamaia. Doamne Isuse, Maica Domnului qi Sfinte Iosif,


dacd nu-i dai gi mata zor eu copilul 5sta, n-o sd se nascd
pdnd de Anul Nou gi atunci la ce m-am mai obosit sd-mi
pun rochie nouS? Las6-l pe Sfdntul Gerard Majella. Cu ce
sd-i fie un bdrbat de folos femeii intr-o cumpdnd ca asta,
chiar sfAnt sd fie? SfAntul Gerard Majella pe dracu'ghem.
Mamaia igi reorienteazl. atunctrugdciunile cdtre Sfhnta
Ana, ocrotitoarea naqterilor dificile. Dar copilul nu wea sd
ias6. Roagd-te SfAntului Iuda, ocrotitorul cazurilor dispe-
rate, ii zice sora O'Halloran lui mamaia.
Sfrnte luda, ocrotitor al cazurilor disperate, ajutS-m6.
Sunt disperatS. Geme qi impinge gi uite cd apare capul
copilului, doar capul - maicS-mea -, 9i bate de miezul nop-
!ii, de Anul Nou. Limeriek explodeazd de chiote, claxoane,
sirene, fanfare, lume care strigd gi cdntn ,,La mulli ani".
Shoutd auld acquaintance be forgotl qi in toate bisericile
clopote beffindAngelus, gi sora O'Halloranpldngdnd pen-
tru rochia irosit6, copilul dla tot induntru e qi eu m-am 96-
tit toatd. Da' iegi odat6, copile, nu wei? Bunica se screme o
datitare gi copilul se pomeneqte in lume, o fetild drdgdlaqa
cu pdr negru, cArlionfat, gi ochi albaqtri, triqti.
O, Dumnezeule mare, zice sora O'Halloran, copila asta
e labrdcana dintre ani, s-a niscut cu capul in anul nou 9i
cu curu' in dl' vechi sau o fi cu capul in anul vechi 9i cu
curu' in dl nou. Va trebui sd-i scrii papei, duduie, sd te ld-
mureascd in ce an s-a ndscut copilul6sta 9i eu o sd pun Ia
pdstrare rochia asta pentru la anul.
Iar copila a fost bolezatd, Angela dupd Angelus care ves-
tise miezul noplii, noul an, clipa naqterii ei, 9i pentru cd
oricum era gi ea un ingeraq.

1 inceputul cAntecului tradilional de Anul Nou ,,AuId Lang


S;rne" (,,Vremurile de odinioari"), pe versuri de Robert Burns' In
traducere, ,,Se dem uitirii vechile cuno;tinfe"'

11
FBANK McCoURT

Iubegte-o ca-n pruncie


De-o fi bd,trd.nd,, cu chip slut
Cd, mamei ti duci dorul
Abia cd,nd zace-n lut.
La gcoala SfAntul Vincenliu de Paul, Angela a invdfat
sd citeascd, sd scrie qi sE socoteascd, iar Ia vArsta de noud
ani a pus in cui qcoala. A incercat sd munceascd., sd fie
menajerd, fat6-n casd, subretd cu bonelicd albd eare si des-
chid6 ugile, dar nu-i iegea mica reverenld care se cerea, iar
maicd-sa i-a zis n-ai stofd de aga ceva. Faci umbrd pdmAn-
tului zadarnic. De ce nu pleci tu in America, unde-i loc de
toate zdddrniciile? igi pHtesc eu drumul.
Mama a ajuns la New York la fanc pentru prima Zi a
Recunogtinlei din vremea Marii Crize. L-a cunoscut pe
Malachy la o petrecere gdzduitd de Dan MacAdorey qi
de nevastS-sa, Minnie, pe Classon Avenue din Brooklyn.
Malachy a pldcut-o pe Angela, iar ea l-a pl6cut pe el. El
avea un aer de cAine bdtut, care i se trdgea de pe urma celor
trei luni pe care tocmai le petrecuse in inchisoare pentru
cd furase un camion. El gi prietenul lui, John McErlaine,
crezuserd ce se zvonea la cArciumd, cd maqina era plind
ochi de conserve de fasole gi carne de porc. Nici unul din-
tre ei nu ;tia sd conduc6, iar cAnd polilia avdzut camionul
poticnindu-se gi zdruncinAndu-se pe Myrtle Avenue, l-a
tras pe dreapta. Polilia a verificat camionul gi s-a intrebat
de ce-ar fura cineva un camion plin nu cu fasoie gi carne
de porc, ci cu nigte cutii de nasturi.
Cum pe Angela a cucerit-o mutra lui de cAine bdtut, iar
Malachy se simlea singur dupi trei luni de inchisoare, era
musai sd se lase cu tremurat de genunchi.
Tremuratul de genunchi inseamnd actul in sine comis
la perete, cu bdrbatul qi femeia ridic6ndu-se pe vArfuri
gi opintindu-se atAt de tare c5.le tremurd genunchii de
emolia momentului.

T2
Cenuga Angelei

De la tremuratul de genunchi, Angela s-a pomenit intr-o


situalie interesantS;i bineinleles cd i-au iegit vorbe. An-
gela avea nigte verigoare, pe surorile MacNamara, Delia gi
Philomena, cdsdtorite una cu Jimmy Fortune din districtul
Mayo, cealaltd cu Tommy Flynn, chiar din Brooklyn.
Delia si Philomena erau niste femei voinice, pieptoase
qi aprige. Cand heceau mdndre pe strdzile din Brooklyn,
fbpturile mai mdrunte se dddeau la o parte, pdtrunse de res-
pdct. Surorile gtiau ce e bine gi gtiau ce e rdu gi orice indoiald
putea fi risipitd de una, sfAntd, catolicd qi apostolicd bise-
ric6. $tiau cd nu se cade ca Angela, femeie nem5ritat6, sd
fie intr-o situa{ie interesantd qi aveau de gAnd sd ia mdsuri.
$i au luat misuri. Cu Jimmy gi Tommy dupd ele, s-au
dus glon! la cArciuma de pe Atlantic Avenue unde Malachy
putea fi gasit vinerea, zi de leafb atunci cAnd avea de lucrrr.
Omul cu cArciuma, Joey Cacciamani, n-a vrut sd.le pri-
measc6 pe surori, dar Philornena i-a spus cd dacd line sd
rdm6nd cu nasul pe moacd gi cu uqa-n balamale, atunci sd
le deschidd, cd veniserd sd facd lucrarea Domnului. Joey a
zis bine, bine, ce !i-e gi cu irlandezii dgtia. Frdlioare! Belele
peste belele.
Malachy, care stdtea la capdtul barului, s-a albit laf$d., a
zixnbit pierit cdtre pieptoase, le-a oferit de bdut. Z6mbetul
ie-a lSsat indiferente, iar oferta i-au. refuzat-o cu dispre!.
Nu gtim din ce neam din nordul Irlandei te-oi trage tu,
a zis Delia.
Se zvonegte cd ai ceva prezbiterieni in familie, ceea ce
ar explica ce i-ai fficut verigoarei noastre, azis Philomena.
Ei hai, ei hai, a zis Jimmy. Ce-i vina lui dac-o avea prez-
biterieni in familie?
Tu sd taci, a zis Delia.
Tommy n-a avut incotro gi le-a linut isonul. Ce i-ai frcut
tu bietei prapddite e o batjocurd pentru neamul irlandez si
ar trebui sd-!i fie ruqine.

13