Tdlfifitrfrfil

Au$fihwitz
F lt .

-Bctrtre
t
revlzurta

Traducere din englezS. de

LUANA SCHIDU

rr Ulil,rAN I TA S
fi ctilr1*-.
 Lale lncearci si nu priveasci in sus. Ia foaia de hir-
tie care-i esteintinsi. Trebuie si transcrie cele cinci
cifre pe bragul fetei care o gine. Este deja un numir
acolo, dar s-a carn fters. Bagi acul tn bragul ei sting,
trasind un 4; incearci s-o faci cu blAndege, Jignegte
singele. Dar acul n-a pitruns destul de adAnc gi trebuie
si traseze cifra din nou. Ea nici nu tlpsare la durerea
pe ciue Lale gtie ci i-o provoad,. Aufost auertimte - td.
nu spui nirnic, sd. nu faci nimic. El gterge singele gi
frerd.rana cu cerneali verde,
Mai repede! toptegte Pepan.
-Lale tirigineazb..Unae si tatuezi braEe de birbagi,
dar si profanezi corpuri de fete e lngrozitor. RidicAnd
ochii, vede un birbat ln halat alb care trece lncet in
revisti ;irul de fete. Din cind ln cind se oprqte si
inspecteze fa,ta gi trupul unei tinere lngrozite. in cele
din urmi, ajunge la Lale. in timp ce el gine mAna
fetei cit poate de bhnd, birbatul o prinde de birbie
;i ii intoarce brutal capul dintr-o parte lntr-alta. Lale
privegte ln ochii inspiimintagi. Buzele ei se migci,

pirAnd ci vor si' spund" ceva' Lale o stringe tare de
tr"g ,-o opreasci. Ea il priveste, 9i el ii.face semn:
,,$gi". B*fatul in halat alb ii di drumul;i
se inde-
pilrteazl'.
Bravo, ii goptegte el, apucAndu-se sS tatueze
restul de trei cifre - S e Z' CAnd termini' ii gine
bra-
4 gul o clipi mai mult decit e necesar' privind-o tn
ochi. Z?rmbe;te slab, chinuit' Ea ii rispunde cu
un
zAmbet slab. Ochii ei danseazi insi in faga lui'
;i m"i
Privindu-i, inima lui pare ci se opreqte 9i totodati in-
cepe si bati pentru prima oari, bubuind' aproape
jos 9i pi-
ameningind si-i sari din piept' Se uiti in
mintul i se clatini sub picioare' I se intinde o noui
foaie de hArtie.
Mai repede, Lalel ii ;oPtegte gribit Pepan'
-Cind ridici din nou privirea, ea nu mai e acolo'
CAPITOLUL T
APRILIE 1942
Lale se hurduci de-a lungul cAmpului, sezind sta-
Ti,nirul de douazeci si patru
pAn pe el, cu capul sus.
de ani nu vede nici un motiv pentru a incerca si-l
cunoasci" pe omul de ali.turi, care din cAnd in cind
afpegte cu capul pe umirul lui; Lale nuJ impinge la
loc. E doar unul dintre nenumiraEii tineri inghesuigi
in vagoanele pentru transportul vitelor. Cum nu i s-a
dat nici un indiciu despre destinagia lui, Lale s-a im-
bricat ca de obicei: costum cilcat, cimagi albi" curati
si cravati. Mereu sd te irnbraci ca s,ifaci impresie bund.
incearci si stabileasci dimensiunile temnigei sale.
Vagonul e lat de doi metri ;i jumitate. Nu-i vede
insi capitul, spre a-i estima lungimea. Face o tenta-
tivi s5"-lvl numere birbagii porniti in aceea;i cilatorie cu
el. Dar cu atitea capete care tot salti in sus gi-n jos,
in cele din urmi renungi. Nu gtie cAte vagoane sunt.
il minAnci spatele 9i picioarel.. il minan ca faga.
Barba gepoasi ii amintegte ci n-a mai ficut baie gi nu
s-a mai barbierit de doua zile, de cAnd s-a urcat in
tren. Se simte din ce in ce mai putin el insugi.
11
 Pe faga palidi a tAnirului fugitiv o agre-
se citegte
CAnd oamenii incearci siJ atragi in discugie' le
sivitate confuzl,. Lovegte patetic, cu pumnii strAnsi,
rispunde cu vorbe de incurajare, striduindu-se si inaintea lui.
l. trarrrfo.me frica in speran;5" Suntetn in rahat' dar Noi avem pumni, ei au pugti - cine crezi ci. o
sd. nu ne tnecdrn tn el.lJnlimormiie
insulte la adresa -
si cigtige lupta?
lui, comentindu-i infrgigarea 9i comportamentul' E TAnirul tace. Sti cu umirul infipt in pieptul lui
uite
actrztt cS.face parte dintr-o clasi superioari' '$i
cu o
Lale;i acesta simte mirosul de ulei gi transpiragie din
unde ai ajuns." incearci si alunge aceste cuvinte
pi.rul siu. igi lasi mAinile si-i cadi fasc pe lAngi corp.
ridicare din umeri gi rispunde cu un surAs privirilor Pe mine mi cheam5. Aron, spune el.
de speriat - Lale.
severe. Pe cine ureau sd pdcilesc? Sunt la fel
ca toli ceilalYi. -CAgiva birbagi din jur devin atengi la discu;ia celor
ptivirea cu a lui ;i i;i
q Un tAnir igi incrucig eaz6'
Unii doi, ridicind capetele spre ei, apoi recad in reverii ti-
croiegte drum spre el prin viermuiala de trupuri'
cute, cufundAndu-se adinc in propriile ginduri. Ceea
il imbrincer".And trece Pe lingi ei' Ca sd ai loc' te- ce au in comun cu totii e frica. Si tineregea. $i religia.
buie sd Yi-lfaci.
Lale incearci si-;i impiedice mintea si faci presupu-
C"- poli si fii atAt de calm? il intreabi" tini- neri despre ce i-ar putea attepta. I s-a spus ci e dus si
-
rul. Au pugti. Nenorocilii igtia;i-au indreptat pq- munceasci pentru germani, si asta are de gind si. faci.
tile spre noi si ne-au forgat si ne urcim in" ' vagonul
Se gindqte la familia ldsati acasi. in siguranyd. A fr-
ista de vite!
cut sacrificiul, nu are nici un regret. L-ar face iar;i iar
Lale ii zimbegte.
pentru a-gi gine membrii familiei iubite acasi, laolalti.
Nici eu nu mi' a;tePtam la a;a ceva'
- ing611e ctezi cL mergem? Cam din ori in ori, oamenii par si-i puni acelea;i
- Nu conteazl.Jine minte un singur lucru: sun- intrebiri. Obosind, Lale incepe si rispundi: ,,Si a;tep-
-
tem aici ca si. ne fnem familiile acasi, in siguran;i'
ti.m ;i vom vedea". Nu in,telege de ce intrebarile ii sunt
adresate lui. Nu gtie nimic in plus. Da, poarti costum
daci...?
- $iNici un ,,si dac|". Eu nu 9tiu, tu nu gtlr' nlcl
si cravati, dar asta e singura diferengi vizibili dintre el
-
unul dintre noi nu gtie. Si facem pur 9i simplu ce
ni si oricare alllJ.. Suntern toyi in aceeEi barcd rnizerabiln.
i r v lv
ln vagonul flcslt nu pot rucr sa 9ada, daramrte sa
se spune.
se intindi. Doui gilef fln loc de toaleti. Pe misuri
Ce-ar fi si incercim si-i infruntim cAnd ne
-
oprim, avAnd in vedere ci suntem mai mulgi ca ei?
ce se umplu, se isc5. o inciierare intre oamenii care se

r3
t2
 sunt \616s65u1 de el.
striduiesc sise indepirteze deduhoare' Galegile -
Amdrdtul de el.
risturnate;i conginutul se varsi' Lale se ^g^\i'deY^-
le are ii Viaya mea e prea bund ca sd se sftrgeascd tn haznaua
liza lui, cu sPeranla ci banii 9i hainele pe care
sunt asta.
vor permite si-;i cumpere libertatea acolo unde
dugi, sau micar ii vor permite si" munceasci
in sigu-
rungi.. Poate o sdfe o rnin,d tn care o sa
potfolosi lirnbile Se fac multe opriri pe drum, unele dureazl. mi-
pe care le gtiu. nute, altele, ore, mereu in afara unui orag sau a unui
Se simte norocos ci a reugit si' ajungi intr-o mar- sat. Cind si cAnd, Lale zire;te numele cAte unei giri
lasi si
gine a vagonului. Micile goluri dintre scinduri prin care trec in goani: Zward6n, Dziedzice si, nu
L ici-colo frinturi din peisajul pe care-l stri- peste mult timp, Dankovice, ceea ce-i confirmi ci
"ir."rJe inspira mici guri de aer curat' care gin in
bat. Poate sunt in Polonia. Permanenta intrebare: unde se vor
friu valul crescind de greagi' O fi primivati'' dx zi- opri? Cea mai mare parte a drumului ;i-o petrece pier-

I lele sunt incircate de ploaie si nori grei' Din

cAnd trec peste cAmpuri nipidite de flori 9i
cind in
Lale zdm-

bqte in sin.a lui' Fiori' A aflat de la o vArsti fragedi'

dut in ginduri despre viaga lui de la Bratislava: slujba,
apartamentul, prietenii - prietenele, mai ales.
Trenul se oprette din nou. EbeznL; norii acoperi
de la mama lui, ci femeilor le plac foarte
mult' Cind
complet luna gi stelele. Este oare intunericul o preve-
va mai putea oferi flori unei fete? Le inspiri
parfu-
stire a viitorului lor? Lucru.rib sunt curn sant. Ceea ce pot
mul, cuiorile vii trec in goani prin faga ochilor sii' sd udd., sd simt, sd aud;i sd miros tn mornentul dstd. Vede
cimpuri intregi de maci danseazl' in adierea vintu- doar birbati ca el, dneri, intr-o ci"litorie spre necu-
lui - o mare purPurie. igi iwb' c5' va culege singur noscut. Aude chioriit de stomacuri goaie;i ;uierat de
primele fori pe care le va di'rui cuiva' Nu i-a
trecut
tra-hei uscate. Simte miros de urini gi scArni, de tru-
prin minte niciodati ci ele cresc sPontan in numir puri prea indelung nespilate. Oamenii profiti de fap-
nu
atit de mare. Mama lui avea citeva in gridini' dar tul ci nu mai sunt aruncagi dintr-o parte intr-alta
le culegea niciodati si le aduci in casi' incepe
in
pentru a se odihni, filri a fi nevoigi sa se imbrAnceasca
minte J hrtl cu lucruri de frcut ,,cAnd ajung acasi" ' ' '
Lale si si se inghionteasci pentru un petic de loc. Nu nu-
Se isci. o noui inciierare' imbrinceli' Jipete'
mai un cap se odihnegte acum pe umerii lui Lale.
nu vede ce se peffece, dar simte agit4iatrupurilor
ce
CAtwa vagoane mai in spate se aud zgomote puter-
se imping. Apoi se face linigte' $i, din neguri' cuvin-
nice, care se strecoari incet tot mai aproape. Oamenii
tele: ,,L-agi omorAt".
t5
t4
de acolo s-au siturat 9i vor si incerce
si evadeze' Su- lor ;i dupi lisarea intunericului. $efa ei era dispusi.
de lemn ai si-;i asume acest risc pentru cea mai buni angajati.
netul trupurilor care se izbesc de peregii
vagonului gi zinginitul unei gilegi pentru excre- intr-o seari., s-a intors cu un afig pe care gefei ei i
trezesc pe toti' ?"pa scurt dmp' se ceruse si.J puni in geamul atelierului. Se cerea ca
-Jrr,., probabil, ii fiecare familie evreiascS. si. dea un fiu de optsprezece
explodeazi toate vagoanele, atacate diniuntru'
Ajuti-ne sau di-te la o parte' ii strigi lui Lale ani sau mai mult ca si lucreze pentru guvernul ger-
-
un birbat masiv, repezindu-se 9i el in peretele
vago- man. $oaptele, zvonurile despre ceea ce se intAmplase
nului. in alte ora;e au ajuns in sfrr;it gi la Krompachy. Pirea
Nu-gi consuma replicS' Lale' Daci
energia, ii ci guvernul slovac ii ceda incontinuu lui Hitler, dAn-
-
pere;ii Sqtia ar fi putut si fie spargi, nu crezi
ci o vaci du-i orice voia. Afi;ul avertiza cu litere ingrosate ci
ar fi frcut-o PAni acum?
daci vreo familie avea un astfel de fiu ;i nuJ preda,
Mai mulii isi lntrerup eforturile' lntorcindu-se intreaga familie avea si fie dusi intr-un lagi.r de con-
furio;i spre el' centrare. Max, fratele mai mare, a spus imediat ci se
Ciribr,ri.r.la spusele lui' Trenul Pornelte tirAn- va duce el, dar Lale nici n-a vrut si audi. Max avea
zis ci migcarea nevasti" gi doi copii. Era nevoie de el acas5..
du-se. Poate ci cei care-i lnsogesc gi-au
Lale inchide Lale s-a prezentat la sediul guvernului local din
,r" opri rizmetiga.Vagoanele se linigtesc'
ochii. Krompachy, oferindu-se pentru transport. Functio-
:k
narii cu care a avut de-a face ii fuseseri prieteni - mer-
seseri la gcoali impreuni, familiile lor se cunogteau. I
Se intorsese in pirin;ilor sii din IGompachy'
casa
s-a spus si se duci la Praga, si. se prezinte autoritigilor
mici erau
Slovacia, dupi' vestea ci evreii din oragele in drept 9i si agtepte noi instructiuni.
ci
adunagi gi dugi si munceasci pentru germani' $tia
si ci le fuse-
evreilor nu li se mai permitea si lucreze ;',-

patru sip-
seri confiscate afacerile' Vreme de aproape
timAni a ajutat prin casi, reparAnd lucruri alituri Dup5" doui zile trenul alci"tuit din vagoane de vite
de
voi-
tatil gi fraiele ,irr, .o"tt"'ind paturi noi pentru seoprette din nou. De data asta e mare agitagie afari.
in Latri ci.ini, sunt ricnite ordine in germani, se tragzA-
nicii iui nepoli, care crescuseri';i nu mai inci'peau
l."g"n.. Sor" i.ri, croitoreasi, era singurul membru
al voarele, ugile vagoanelor se dau in lituri.
si
familiei care aveaun venit' Era nevoiti sa se duci;i -
Coborigi din tren, lisagi-vi bagajele! strigi. sol-
se intoarci de la lucru in secret,
inainte de ivirea zori- dagii. Iute, iute, gribigi-vi! Punegi-vi lucrurile pe jos!

t6 r7
 e unul din- M!ci!
AflAndu-se in capitul vagonului' Lale -Lale privegte in urmi., la trenul gol. Hainele sunt
,r. rllri-ri Aplopiindu-se de ugi' vede
""r. "obt"'i' luate de vAnt, cirgile se deschid. Sosesc cAteva cami-
,t"p"f omului ucis in i"teit'a"' inchizind ochii
o
scurti rugi- oane si din ele coboara niste pusti. ingfaci lucrurile
p...aluieqte moartea omului cu o
"lipe, Apoi pirisegte vagonul' dar ia cu^el duhoarea - abandonate si le arunci in camioane. Lale simte o
ciune.
fibri a greutate intre omopl agi. imi pare rdu, marnt, yi-au luat
t^;;;;t.gnat in haine, in piele' in fiecare cdryile.
il;J i#ind in genunchi, se sprijini cu mAinile in gir' Oamenii se indreapti cu pagi tArgiigi spre moho-
fe pietri; ;i rlmAne ghemuit citeva secunde
'C"fai., e'epuizat.ii .'it dureros de sete' Ridicindu-se rAtele cli.diri de cirimidd, roz murdar, cu geamuri
o1-t"t speriagi care nu se deschid. Intrarea e bordati. de copaci in-
frrn gr"bn, se uiti in jur la sutele 9:
tabloul din faga lor' cilrcati de mugurii primiverii. TrecAnd printre por-
care se striduiesc si ieslu;easci
mi;ci tile mari de fier care srau deschise, Lale ridici privirea
Cii"ii latri si clinginesc din colgi la cei care se spre cuvintele germane lucrate in metal.
p*" i"".,. Mulgi se impiedici' SWchli picioarelor ARBEIT MACHT FREI
Yalize'
i.u-i *ai asculti dupi atAtea zile denemigcare'
Munca te ua elibera.
il*.i; cu cirgi, ot"',,,i de obiecte personale sunt Nu gtie unde e sau ce munci urmeazd.si faci, dar
,-,rlr. din mainile celor care nu vor si" le predea sau ideea ci il va elibera ii pare o glumi proasti.
p"t;i simplu nu ingeleg ordinele' Apoi sunt lovili ln
cu
pe birbaEii SS, pugti, cAini, lucrurile confiscate - asta nu-gi
pugca sau cu pumnul' t'"lt ii studiazi
Cele doui putuse imagina.
uniformi'. Sunt intunecagi, ameninfitori'
Unde suntem?
ful*.r. de pe gulerele vestoanelor ii spun cu
cine are
-Lale se intoarce si-l vede ldngi el pe Aron.
a.-"" i"".. ds. in imprejuriri ar fi apreciat croiala'
"lt" capd"tul liniei, ag zice.
-fineEea stofei, acuratelea tiieturii'sd' asta e a mea?
-La
Aron se schimbi la fagd..
igi t"ra valizaio'' be unde o ;tie cd
si Fi ce se spune si o si fii bine.
il rr.". un fior, dAndu-;i seama ci e pugin probabil - ci nu9ipare prea convingitor. ii zimbeste scurt
mai vadi vreodati valiza sau conginutul
ei' Duce $tie
hainei' lui Aron gi acesta ii intoarce zAmbetul. in ticere, Lale
la inimi, la banii ascun;i in buzunarul
^lrr" proaspit' ricoros 9i igi i;i spune ci mebuie si-si urmeze propriul sfat. F,i ce
Se uiti spre cer, inspiri aerul
spune ci micar e afar6"'
li se spune. Si obserua tntruna.
faga lui Ajuryi in incinti, oamenii sunt aliniagi pe rinduri
Risuni o impugcituri si Lale tresare' in
cer' drepte. in capitul rXndului lui Lale gade la o misugi
sti un ofiger SS, cu arma indreptati sPre
t9
18