'W'.

Bruce Cameron

CAINgLE,
nopvARATULMEU
PRIETE,N

r
rfid
 Ca PITOLUL

h
intr-o zi am in{eles ci lucrurile acelea calde, scheunitoare
qi mirositoare care se zvdrcoleat pe Iingi mine erau fralii
mei gi sora mea. Am fost foarte dezamigit.
Deqi vederea mi se dezvoltase doar pAnd Ia punctul in
care puteam distinge forme neclare in 1umin6, am gtiut c[
forma aceea mare qi frumoas[, cu limba lungl gi minunatl,
era mama mea. Am inleles c[ atunci cAnd aerul ricoros imi
atingea pielea insemna ci ea a plecat undeva, iar cAnd
c[ldura se intorcea era vremea pentru lapte. Adesea, gisirea
unui loc de unde si m[ hrd'nesc insemna s[ imping ceea ce
acum Etiu ci era botul unui frate care cduta sd mi' lase fhri
porlia mea, lucru foarte enervant, de altfel. Nu inlelegeam ce
mi lingea pe
rost aveau fralii mei 9i sora mea. Cdnd mama
burtici, pentru a-mi stimula digestia, o priveam fix,
implorind-o in ticere se scape de ceilalli cilelugi de dragul
meu. O voiam doar pentru mine.
Treptat, i-am vizut gi pe ceilalli cAini gi le-am acceptat cu
ciudl prezenla in culcug. Nasul meu m-a anunlat in scurt
timp cA aveam o sori qi doi fra1i. Sora mea era mai pulin
interesati si se lupte cu mine decdt fralii mei. Pe unul dintre
ei l-am numit Iu[il[, pentru ci reuqea cumYa si se migte
intotdeauna mai repede decdt mine. Celuilalt i-am zis
Fomili, pentru ci scheuna cdnd mama era plecat[ qi sugea de
la ea cu o disperare ciudatl, de parci nu s-ar fi siturat
14 WBRUCECAMERON
nicioclatd. Fomili dormea mai mult decdt mine gi fralii mei,
aqa c[ adesea slream pe el gi il mugcam de fa{i.
Yizuina noastri era sipati sub ridicinile negre ale unui
copac, iar zi:ua ne oferea ricoare gi intuneric. Prima datl
cAnd am pigit in lumina soarelui, lmpleticindu-mi, Sora gi
Iulild m-au insolit gi, fireqte, Iulili ne-a luat-o inainte.
Dintre noi patru, doar Iulili avea o patd albl pe fala qi, in
timp ce ne conducea vesel, pata asta de pe blani strilucea in
lumina zilei. ,,Sunt special", plrea si spuni Iumii pata lui
orbitoare, in forml de stea. in rest, bldni{a lui era la fel ca a
mea - maronie cu pete negre, nimic spectaculos. Fomili era
cu cAteva nuante mai deschis Ia culoare, iar Sora avea nasul
scurt gi gros qi fruntea turtiti, ca mama, dar to{i aritam cam
la fel, se vedea ci suntem frali.
Copacul nostru se afla lingi un pArAu gi eram incdntat
cind Iulili se rostogolea in jos pe mal, chiar daci eu gi Sora
cideam cu mai pulini gralie cAnd incercam si facem acelagi
lucru. Urmiream pdrAul care mirosea minunat gi proaspit
pdn[ Ia o conducti din metal, care era pentru noi o peqteri
ricoroas5. Am qtiut instinctiv ci era un loc bun ca si ne
ascundem in caz de pericol, dar mama nu a fost impresionati
de descoperirea noastri qi ne-a cirat in grabi inapoi la
vizuinS, cdnd s-a dovedit ci picioarele noastre nu erau destul
de puternice pentru a ne permite s5 urcim pe mal.
Am invllat leclia ci nu puteam s[ ne intoarcem la culcuE
singuri cAnd coboram pe mal, aga ci, imediat ce mama a
plecat, am fdcut din nou aceeagi trisnaie. Atunci ni s-a
aliturat gi FomilS', care, indatd ce s-a pomenit in conducti,
s-a intins in noroiul recoros qi a adormit.
Am qtiut c5 trebuia si explorim - aveam nevoie gi de alte
lucruri de mAncat. Mama incepuse s[-gi pierdi rlbdarea gi se
ridica in picioare inainte si mi simt situl, iar pentru asta ii
puteam invinui doar pe ceilalli frali ai mei. Daci FomilI n-ar
fi fost atAt de insistent, daci Iu{ill nu ar fi fost atAt de
autoritar, daci Sora nu s-ar fi zvArcr:lit atAt de mult, mama ar
fi rLmas pe loc qi ne-ar fi permis sd ne umplem bur{ile. Mi
amlram cd nu reuseam s-o conving si mai stea cu noi.
Cdinele, adeviratul meu prieten 15
Adesea, mama md ignora cind md agitam din cauza acestei
nedreptlli gi il lingea pe Fomili.
Iulil5 gi Sora se dezvoltaseri altfel decAt mine - corpul
meu era de aceeagi mdrime, insd aveam picioarele mai scurte
9i mai groase. Fomild era cel mai mic dintre toti, bineinfeles,
dar mi deranja ci luliln gi Sora ne abandonau ca sd se joace
impreun5, de parcd eu qi FomilS. trebuia sd stdm mereu unul
cu altul, din cauza unui soi de ordine naturali in haiti.
De vreme ce Iulild 9i Sora erau mai interesali unul de
altul decit de restul familiei, i-am pedepsit lipsindu-i de
compania mea gi mergAnd de unul singur in conducti.
intr-o zi, adulmecam ceva putrezit, care mi se pirea
deosebit de interesant, cAnd selvi in fa(a mea un animal
micu!-eraobroasci.
incAntat, am sirit inainte, incercdnd s[-mi bag ghearele
ln ea, dar broasca a slrit din nou. M-am speriat, deqi tot ce
voiam se fac era si mI joc Ei nu cred cd aq fi mdncat-o.
Iulill qi Sora mi-au simlit agita{ia 9i s-au n[pustit in
conduct[, rlsturnAndu-mi in goana lor prin apa noroioasl.
Broasca a sirit cXt colo, iar Iutili a sdrit Ei el la ea, folosindu-mi
capul drept trambulini. Am mdrAit la el, dar m-a ignorat.
Sora qi lu(ili au cizut unul peste celllalt incercind sd
ajung[ la micu]a creaturi, care abia reuqise si aterizeze intr-o
biltoaci. Sora gi-a pus botul in baltl gi a pufnit, stropindu-ne
cu api pe Iufili qi pe mine. Broasca a sirit pe spatele ei -
broasca meal - gi apoi dusi a fost.
Trist, m-am lntors cu spatele. Aveam o familie cam
ndtAngd.
Aveam si mi gAndesc la broasca aceea des in zilele care
au urmat, de obicei chiar inainte si adorm. Md trezeam
intrebindu-mi ce gust ar fi alrrt.
Mama incepuse si mdrAie cAnd eram in prezen{a ei gi, in
ziua in care qi-a aritat dinfii ca avertisment cind ne-am
rostogolit lacomi spre ea, am crezLtt, pentru o clipi, cd fralii
mei distruseserd totul cu licomia 1or. Apoi Iulill s-a tirAt
spre mama, care s-a aplecat spre el. EI i-a lins botul, iar ea l-a
risplitit dAndu-i de mAncare. Ne-am repezit cu tolii si
16 W. BRUCE CAMERON
apucem gi noi cAte ceva. Iulild ne-a impins de acolo, dar deja
invilaserim gmecheria gi, cdnd am adulmecat qi am lins
fblcile mamei, mi-a dat gi mie de mincare.
Ne invilaserdm cu albia pirAului qi ne-am lisat urmele in
susul qi in josul malului pAni cand toati zona s-a umplut cu
mirosurile noastre. Eu gi Iulill ne-am petrecut cea mai mare
parte a timpului dedicafi activitl{ii serioase de joaci gi am
inceput sI in{eleg cAt de important era pentru el ca jocul sI se
termine cu mine invins, stAnd pe spate, in timp ce el mi
mugca de fali gi de gAt. Sora nu I-a provocat niciodati, dar
inci nu eram sigur daci-mi convenea ceea ce toli considerau
ci era ordinea naturall a haitei noastre. Bineinleles ci lui
Fomill nu-i pisa de statutul lui, aEa cI, atunci cAnd eram
frustrat, il mugcam de urechi.
intr-o dupl-amiazl, ii urmiream somnoros pe Iulill qi
pe Sora trigdnd de o bucatd de pinzd gitsiti cine qtie pe unde,
cALnd, la auzul unui zgomot puternic, mi-am ciulit deodati
urechile. M-am ridicat cu greu in picioare, dar, inainte sl pot
alerga in josul malului ca sl identific sursa zgomotului, am
observat ci mama ajunsese deja acolo qi st[tea cu tot corpul
incordat, in semn de avertisment. Am observat surprins c[ il
linea pe Fomili intre dinli, lucru pe care nu-l mai fbcuse de
slptimAni. Ne-a dus in canalul de scurgere intunecos ;i s-a
ghemuit, cu urechile lipite de cap. Am in{eles cu tolii ci
trebuia si rre ferim gi am fost atenli la prezenla misterioasi.
CAnd a apirut fiinla aceea, mergAnd cu paqi mari de-a
lungul albiei pAriului, am simlit cum mamei i se zburlea
plrul pe spate de team6. Creatura era mare qi stitea pe doui
picioare, iar din gura sa iegea un fum cu miros inlep1tor.
M-am holbat atent, absolut fascinat. Din motive Pe care
nu le-am putut inlelege, am fost atras de acea fiinli qi chiar
m-am incordat, pregitindu-ml si sar ca s6-l intAmpin.
Totuqi, o privire a mamei m-a flcut si mi rizgAndesc.
Trebuia sd evit creatura cu orice pre!.
Era, bineinleles, un om. Primul pe care il vedeam in viala
mea.
Ciinele, adeviratul meu prieten 17
B[rbatul nu uitat in direc[ia noastrA. A urcat pe mal qi
s-a
a dispirut, iar dupi cAteva clipe mama a iegit la lumina
soarelui qi s-a asigurat ci pericolul a trecut. Apoi s-a relaxat
gi s-a intors inluntru, oferindu-ne fiecdruia cAte un pupic
liniqtitor.
Am fugit afarl si vid gi eu qi am fost abetut cand mi-am
dat seama ci tot ceea ce ldsase omul in urml era un miros
zibovitor de fum in aer.
in urmS'toarele cAteva sIpt5m6ni, mama a continuatl si
ne transmiti mesajul cu care am luat prima dati contact in
acel canal de scurgere: Evitd oamenii cu orice prel. Teme-te
de ei.
Urm[toarea dati cind mama a plecat la vAnltoare, ne-a
permis sI mergem cu ea. Pe misurl ce se indepirta de
siguranla vizuinii, devenea tot mai timide 9i mai fricoasi,
ceea ce ne-a fbcut pe toli s[ adoptlm acelagi comportament.
DacI vedeam vreun om, mama incremenea, se incorda gi era
gata si fug[. In acele momente, pata de pe blana lui Iu{il[ ar
fi ieqit in evidenli Ia fel de bine ca un litrat, dar nimeni nu
ne-a remarcat.
Mama ne-a arAtat cum s[ rupem pungile subgri din
imprlgtiind repede hirtiile necomestibile gi
spatele caselor,
descoperind h[lcile de carne, cojile de pAine ;i bucilile de
brdnzil, pe care le mestecam cAt de bine putearn. Gusturile
erau exotice, iar mirosurile, minunate, ins[ nelinigtea mamei
ne-a afectat pe toli gi am mAncat repede, fhri a savura nimic.
Aproape imediat, Fomili igi vomita masa, ceea ce mi s-a
pi'rut destul de amuzant, pAn[ cAnd eu insumi mi-am simlit
miruntaiele cuprinse de un spasm puternic.
Mi s-a plrut ci totul a decurs mai bine a doua oarl.
intotdeauna am fost congtient de prezenla altor cdini,
chiar dacl nu am intAlnit personal vreunul, cu exceplia celor
din familia mea. Uneori, cAnd eram la vAnltoare, auzeam de
dupi garduri nigte litrituri scoase de cAini care erau, mai
mult ca sigur, invidiogi c[ noi umblam liberi, in timp ce ei
erau inchigi. Bineinleles cI mama nu ne-a lisat si ne
apropiem de striini, dar Iulili nu-gi putea controla pornirea
 18 \M BRUCE CAMERoN
de a mArAi cAnd afla cA al(i caini indrlzneau si protesteze in
timp ce el igi marca teritoriul chiar in zona lor.
Ocazional, vedeam gi cAte un caine in maqini! Prima
datlcAnd s-a intAmplat asta, m-am holbat mirat la capul lui
care atirna in afara geamului, cu limba scoasi. A lltrat
bucuros cAnd m-a zirit, dar am fost prea uimit ca si fac
altceva in afari de a-mi ridica nasul qi a adulmeca
neincrezdtor.
MaEinile qi camioanele erau alte lucruri pe care le evita
mama, chiar daci nu intelegeam cum puteau fi periculoase
pentru noi, daci uneori se gdseau gi cAini in ele. Un camion
mare gi zgomotos venea des Ei lua toate pungile cu mAncare
pe care oamenii le llsau afar[ pentru noi, iar atunci nu prea
aveam ce minca timp de o zi sau doui. in ciuda faptului ci ei
qi camionul lor miroseau minunat, nu-mi pliceau, pentru ce
ne luau mincarea.
De cAnd vAnam, aveam mai pulin timp de joac5. Mama
mirAia cAnd Fomili incerca si-i lingd botul, sperind la o
masi, iar noi tofi am in{eles mesajul. Am iegit mai des,
furiqAndu-ne, ciutAnd hrana cu disperare. Mi simleam
obosit gi slnbit gi nici nu mai incercam si-l provoc pe Iu{il5
cind stitea cu capul pe spatele meu, impingAndu-qi pieptul
in mine. Bine, lasd-l pe el sd fie ;eful. Picioarele mele scurte
oricum erau mai potrivite pentru fuga pe furig invSlati de la
mama. Dacd Iufili credea ci demonstra ceva folosindu-qi
inillimea ca se me doboare, se ingela. Mama era cdinele-qef.
De-abia mai aveam loc toli sub copac, iar mama era
plecati pentru perioade tot mai lungi. Ceva imi spunea ci
intr-o zi nu se va mai intoarce, iar atunci ar fi trebuit si ne
descurcim singuri. Iulili mi impingea tot timpul, incercAnd
sI-mi ia porlia. Mama nu avea si fie tot timpul acolo, si aib5.
grijd de mine.
Arn inceput si mi gAndesc la cum ar fi fost daci ag fi
pirisit vizuina.
Zh;ain care totul s-a schimbat a inceput cu Fomill vrdnd
si plece la vAnitoare, dar ajungind, in schimb, si se intindi
in canalul de scurgere. Avea respiralia ingreunati gi limba
C6inele, adeviratul meu prieten 19
scoase. Mama gi-a frecat botul de Fomili lnainte si plece gi,
cind l-am adulmecat gi eu, ochii lui au rimas inchigi.
Deasupra canalului de scurgere era un drum pe care am
glsit cAndva o pasire mare gi moarti, pe care am sfAqiat-o cu
tolii, pAni cdnd lulil[ a ridicat-o gi a fugit cu ea. in ciuda
pericolului de a fi v5zuli, aveam tendin{a sd cutreierim
drumul, ciut6nd gi alte pisiri.
Asta ficeam qi in acea zi, cind mama gi-a ridicat capul
brusc, alarmati. L-am auzit toli in aceeagi clipi: era un
camion care se apropia.
Nu era insl orice fel de camion - acelagi vehicul, sco!6nd
aceleagi sunete, a mers inainte si inapoi pe drumul nostru de
cateva ori in ultimele zile - incet, chiar ameninlltor, de parci
ne-ar fi vanat in mod special pe noi.
Am urmirit-o pe mama cAnd s-a rcpezit inapoi, spre
canalul de scurgere, dar, din motive pe care nu o se le inleleg
niciodatd pe deplin, m-am oprit gi m-am uitat inapoi la
magina monstruoase, aEteptAnd cateva secunde inainte s-o
urmez pe mama in siguranla conductei.
Acele secunde au schimbat totul - ei m-au zd'rit. Cu un
zgomot asurzitor, camionul s-a oprit chiar deasupra noastri.
Motorul a zorntrit qi a amutit, apoi am auzit sunetele fhcute
de nigte bocanci pe pietriE.
Mama a scheunat incet.
Cind oamenii au blocat conducta, mama s-a llsat ln jos,
incordAndu-gi corpul. Ei qi-au aritat dinfii, dar nu mi s-a
pirut un gest ostil. Felele lor erau intunecate, insemnate cu
pir negru, sprincene negre 9i ochi negri.
- Vino aici, biiete, a goptit unul dintre ei.
N-am gtiut ce insemna, dar chemarea mi s-a pirut la fel
de naturali ca vuietul vAntului - era de parci ag fi ascultat
oamenii vorbind toati viala mea.
Atunci am vizut ci amAndoi blrbalii aveau prljini cu
frAnghii innodate la capit. Pireau ameninlitoare qi am simlit
cum a cuprins-o panica pe mama. A luat-o la fug[, cu capul
plecat, incercAnd se scape printre picioarele unuia dintre
birba{i. Prijina a fost coboriti, s-a auzit un zgomot scurt,
20 W. BRUCE CAMERON
CAinele, adeviratul meu Prieten 2L

apoi mama s-a rlsucit qi s-a smucit in timp ce blrbatul a

Atmosfera a devenit sumbrl cAnd unul dintre blrbali s-a
tras-o afari, la lumina soarelui.
apropiat, linind corpul fbri vlagl al lui Fomill. B[rbatul I-a
Eu qi Sora ne-am dat mai in spate 9i ne-am ghemuit, in
arltat femeii, care a oftat cu tristete. Apoi l-a dus la camion,
timp ce Iulili a mArdit, blana zbArlindu-i-se pe ceafb. Atunci
unde mama gi Iulili erau intr-o cugc[ din metal 9i l-a
am infeles toli trei ci, deqi drumul din spatele nostru inci era
indreptat spre ei, ca si-l miroasil Miasma morfii, ugor de
blocat, gura tunelului din fald era liberd. Ne-am repezit
recunoscut pentru mine ca orice amintire, ies,ea din Fomil5
inainte.
gi ajungea in aerul uscat gi prifuit.
- Vin pe-aici! a strigat birbatul din spatele nostru. Cu tolii l-am mirosit cu griji pe fratele meu mort 9i am
CAnd am ajuns in albia pArAului, ne-am dat seama ci nu
inleles cd blrbalii voiau ca noi si Etim ce s-a intimplat cu
gtiam ce si facem dupd aceea. Eu gi cu Sora stiteam in spatele
Fomill.
lui Iulild - el voia si fie geful, aqa ci i-am ficut pe plac.
Am simlit tristelea tuturor in timp ce stiteau acolo t[cu!i,
Nu era nici urm5. de mama, iar cei doi birbali erau pe
in drum, dar ei nu gtiau ci Fomili fusese bolnav incd de la
cAte un mal gi patrulau amenin![tor cu prijinile lor. Iulili s-a
nagtere qi nu ar fi putut duce o via![ prea lungl.
ferit de unul, dar apoi a fost prins de celilalt, Sora a profitat
Am fost pus in cugci, iar mama a adulmecat plin[ de
de busculadi gi a luat-o la fugi, iar eu am rlmas pe loc, socat,
reproq mirosul striin al femeii, impregnat in blana mea.
holbAndu-mi la drum.
Camionul a pornit din nou, clltinAndu-se, 9i am fost repede
O femeie cu pirul lung gi alb stitea acolo, deasupra distras de mirosurile minunate care pluteau prin cuqci in
noastrl, cu fa]a ridatl 9i plini de bunitate.
timp ce mergeam pe drum. Mergeam intr-un camion! Am
- Vino aici, clleluEule, e bine. O si fii bine. Aici, litrat de bucurie, iar Iu{ild gi mama qi-au ridicat capetele,
clleluqule, a zis ea.
surprinEi de izbucnirea mea. Nu m-am putut abline; era cel
Nu am fugit; nu m-am migcat. Am llsat lalul si-mi mai emolionant lucru care mi se intAmplase in toat[ viala
falI gi si mi se strAngi pe gAt. Prljina m-a
alunece peste mea de pAni atunci, intrecuse pAnI qi intAlnirea cu broasca'
condus in sus, pe mal, unde birbatul m-a prins de ceafb. Iulild pirea coplegit de tristele gi mi-a luat'ceva timp si
- E bine; e bine, a spus femeia incet. D5-i drumul. inleleg de ce: Sora, partenera lui de joaci preferati, dispirusel
- O si fugi, a avertizat-o blrbatul. Plrea la fel de pierdutl de noi precum Fomil6.
- D[-i drumul. M-am gindit ci lumea era mult mai complexi decit am
Am urm[rit disculia lor firi s-o inleleg - am dedus doar crezul. Nu era vorba doar despre mama 9i fralii mei
cl femeia era Eefa, chiar dacd era mai bitrane gi mai micl de ascunzdndu-se de oameni, vAnind sau jucAndu-se in
staturi decdt ei. Cu un mormiit qovlitor, birbatul a scos conductd. Existau Ei evenimente care aveau puterea s[
funia de pe gdtul meu. Femeia qi-a intins miinile spre mine: schimbe totul. Evenimente provocate de oameni.
avea niqte palme aspre, care miroseau a flori. Le-am M-am inqelat in leglturi cu un lucru. DeEi nu am gtiut
adulmecat, apoi mi-am lisat capul in jos. Transmitea un asta atunci, eu Ei Iu{ill aveam si ne intilnim din nou cu Sora.
sentiment clar de bunitate qi de griji.
Cind m-a mingAiat, am simlit un fior trecAnd prin mine.
Coada mea a inceput si se migte fhrS' voia mea gi, cind m-a
uimit ridicAndu-mi in aer, m-am intins s-o ling pe fa{i,
bucurindu-mi de risul ei.