nm > -POLDARK

W i nston G R A H A M
POLDARK
THE FIRST
ROSS POLDARK
Copyright © W inston G ra h a m 1% '
To a te drepturile asupr a ediţie i în limba română sînl rezervare
E d i t urii O R I Z O N T U R I - B u c u re ş t i
WINSTON GRAHAM

OLDAR
voi. I

ROSS POLDARK
Tr ad uc e re de: A n d r e e a G h e o r g h iţo i u

Editura ORIZONTURI
B u c u r eş t i - 1995
IS B N 973 - 9 154 — 42 - 5
PROLOG
 oshua Po ldark a m urit în martie 1783. în

J ac elaşi an, în fe b ruarie, sim ţind c ă i se

apropi e sfîrşitul, tr imise după frate le să u de la Trenwith.
C harles veni călare, pe calul său roib-, într-o după-a m iază
rece, cenuşie. Prudie Paynter,-grasă, cu păr u l lins şi faţa oa­
cheşă, îl conduse direct în camera de dormit, unde Joshua
zăcea spriji nit d e pe rne în patul lui m are d e lemn. Cu ochii
mici , de un albastru spălăcit, Charles se uit ă chiorîş prin încă­
pere, observînd dezordinea şi murdăria,~apoi îşi ridică pulpa­
ne le hainei ş i se lăsă greoi î ntr-u n scaun de paie care scîrţîi
sub greutatea lui.
- Ei, ce m ai faci, Joshua?
- Eh, ce să fac, Charles?
- Proastă treabă,
- Proastă într-adevăr.
- Cînd crezi că ai să fii iar pe picioare?
- N u se ştie. Bănuiesc că mă cheamă cimitirul.
Charles facu o grimasă. N -ar fi -ţinut se,am a de aceste
vorbe dacă n-ar fi a flat cu totul altceva. Sughiţă o dată - î n
ultimul timp călăritul nu-i pria - şi încercă să-i dea curaj.
- Fugi de-aici, omule! Guta, la picioare, n u a omorît
niciodată pe nimeni. Numai cînd se suie la cap e periculoasă.
WINSTON GRAHAM 8

- C hoake e de altă părere. Umflăturile a u altă cauză. De

data asta cr ed că prostu l ăsta bătrîn are drep tate. D eşi, Dumne­
zeu să mă ierte, după toate a parenţe le tu ar trebui să zaci aici,
de vreme ce eu sînt numai pe jum ăta te cît t ine.
C harles aruncă o privire în jos, peste jiletca neagră, bro­
dată, care se întindea ca o pajişte încep î nd de sub bărbie.
- Carnea mea e sănătoasă. Orice om se îngraşă cînd ajun­
ge la o vîrstă mijlocie. N -aş vrea să fiu un slăbănog ca vărul
William-Alfred.
Joshua se uită la el ironic, dar nu mai zise nimic şi amîndoi
tăcură. De mulţi ani, fraţii nu prea aveau ce să-şi spună şi la
această ultimă întîlnire era greu să găsească un su biect de
co nversaţie. Charles, fratele mai mare şi mai bogat, care moş­
tenise casa părintească, moşia şi numele, capul familiei şi
personalitate respectată în tot districtul, bănuise î ntotdeauna
că fratele mai micjl dispreţuieşte. Joshua îi stătuse întotdeauna
ca un spin în ochi. Joshua nu făcuse niciodată ceea ce se
aşteptase de la el: să devină preot sau să intre în armată sau să
se căsătorească şi să-l lase pe Charles să adm inistreze
el domeniul.
Pe Charles nu l-ar fi supărat cîteva greşeli, dar există o
limită şi Joshua o depăşise. Faptul că se purtase mai bine în
ultimii ani nu ştergea vechile necazuri pe care i le produsese.
Cît despre Joshua, om cinic şi cu puţine iluzii, n-avea de
ce să se plîngă - nici de viaţă, nici de fratele său. îşi trăise
viaţa din plin, iar pe fratele său îl ignorase. Era un sîmbure de
adevăr în răspunsul la cuvintele lui Charles: „Eşti încă destul
de tînăr, omule. Eşti cu doi ani mai mic dec î t min e şi eu sînt
bine sănătos".
Joshua îi răspunse: „Doi ani ca vîrstă, poate, dar n-ai
trăit nici pe jumătate din plin ca mine“ .
9 ROSS POLDARK

C harles su pse măciulia de a banos a basto nului şi se uită

piez iş prin cameră, cu ochii pe j u mă tate î nchişi.
' - Războiul ăsta blestemat n u s-a sfîrşit încă. Preţurile
cresc. Grîul e şapte şi opt şilingi baniţa. Untul, nouă pence
livra. Ross vrea să fie la fel şi pre ţul aramei. ,N e gîftdim să
deschidem o nouă galerie la Grambler. Optzeci de stînjeni.
Poate că o să acopere cheltuielile, deşi mă îndoiesc. Ai scos
ceva de pe pămînt anul ăsta?
- Am vrut să te văd ca să discutăm despre război, spuse
Joshua, încercînd să se ridice mai sus pe perne şi respirînd
greu. Mai sînt cîteva luni numai pînă se va confirma pacea
provizorie. Şi atunci Ross va veni acasă, iar poate că eu nu
voi fi aici să-l î ntîmpin. Eşti frate le meu, deşi nu ne-am prea
înţeles bine niciodată. Vreau să-ţi spun cum stau lucrurile şi
să te las pe tine să ai grijă de toate pînă se va întoarce el acasă.
Charles lăsă bastonul din gu ră şi zîmbi precaut, ca şi
cum i-ar fi cerut un împrumut.
- N u prea am timp, să ştii.
- N-o să-ţi ia mult timp. Am puţin, aproape nimic, de
lăsat moştenire. Pe masa de lîngă tine e o copie a testamentului
meu. Citeşte-1 cînd ai timp. Pearce are originalul.
Charles bîjbîi cu mîna lui grasă, neîndemînatică şi luă o
bucată de pergament de pe masa şubredă, cu trei picioare din
spatele lui.
- G nd ai avut ultima dată veşti de la el? întrebă Charles.
Ce să fac dacă nu se întoarce?
- Moşia o va moşteni Ver ity. Vinde-o dac ă găseşti cum­
părători; n-o să iei mult pe ea. Am specificat totul în testa­
ment. Verity va moşteni şi partea mea din Grambler, pent ru
că ea e singura din familia ta care a mai venit să mă vadă de
cînd a plecat Ross. J oshua se şterse la nas cu cearşaful murdar.
WINSTON GRAHAM 10

Dar Ross se v a întoarce. An> veşti de la el după ce au înce­

tat luptele.
- M ai sînt încă multe primejdii.
- Eu simt că va veni, spuse Joshua. Sînt convins. Vrei să
facem un răm |şag? O să plătim cînd ne vom întîlni. Trebuie
să existe ceva bani şi pe lumea cealaltă.
Charles se uită din nou la faţa ridată şi pămîntie care
fusese atît de frumoasă. Se simţea uşurat că Joshua nu-1 rugase
nimic mai mult, dar îi era greu să renunţe la precauţie. Şi
lipsa de respect faţă de cineva pe patul de moarte i se păru
nelalocul ei şi o dovadă de nepăsare.
- Vărul William-Alfred a fost pe la noi zilele trecute. A
întrebat de tine.
Joshua se strîmbă.
- I-am spus că eşti bolnav, continuă Charles. A sugerat că
dacă nu mai doreşti să-l chemi pe Pre a Sfinţitul domn Odgers,
poate că ai dori consolare spirituală de la cineva din familia ta.
- Adică de la el.
- Singurul preot, acum că soţul lui Betty s-a dus.
- Nu vreau să vie nici unul din ei, spuse Joshua. Deşi
cred că intentia ta a fost bună. Dar dacă crede că mi-ar face bine
să-mi mărturisesc păcatele, să nu-şi închipuie că mi-aş spune
secretele unuia din neamul meu. Prefer să vorbesc cu Od­
gers, hămesitul ăla mic şi sfrijit. Să n u vie nimeni din ai mei.
- Dacă te răzgîndeşti, spuse Charles, trimite-1 pe Jud să
mă anunţe.
Joshua mormăi ceva, apoi adăugă:
- O să aflu curînd ce-i cu mine. Dar chiar dacă au vreun
sens pompa şi rugăciunile lor, de ce să-i mai chem acum?
Mi-am trăit viaţa şi, slavă Domnului, ani trăit-o din plin! Ce
rost mai are să plîng acuma? Nu-mi pare rău, şi nu vreau
să-i pară nimănui rău de mine. Întîmplă-se ce s-o întîmpla.
Asta-i tot.
11 ROSS POLDARK

Se facu tăcere în cameră. Afară vîntul sufla m işcî nd plă­

cuţele de ardezie de pe aco periş şi pietrele care le ţ ineau.
- Trebuie să plec, spuse Charles. Casa ta e ca o cocină;
cei doi Paynters, servitorii tăi, nu fac nici o c urăţenie. D e ce
nu a ngajezi pe cineva de încredere?
- Sî nt prea bătrîn ca să mai schimb măgarii. O s-o facă
Ross . O să facă el ordine.
Ch arles rînji neîncrezător. N-avea o păr ere prea bună
d espre posibilităţile lui Ross.
- E la N ew York acum, spuse Joshua, cu o par te din
garnizoană. Rana i s-a vindecat. A avut noroc să scape din
asediul de la Yorktown. Acum e căpitan în regimentul de
in fanterie 62. Nu ştiu unde i-am pus scrisoarea, că ţi-aş arăta-o.
- Francis mi-e de mare ajutor acuma, sp use Charles. La
fel ar fi fost şi Ross pentru tine dacă ar fi stat acasă în loc să se
ţină după francezi şi colonişti.
- Mai e ceva, spuse Joshu a. Ai mai văzut-o sau ai mai
auzit ceva despre Elizabeth Chynoweth î n ultima vreme?
După o masă bogată, î ntrebări le ajungeau mai greu pînă
la creierul lui Charles ş i cînd mai era vorba şi de fratele său
trebuia să vadă dacă nu ascundeau ceva.
- Cine e asta? întrebă el stîngaci.
0 \
- Fiica lui Jonathan Chynoweth. O cunoşti. O fată sub­
ţire, blondă.
- Şi, şi ce-i cu asta? întrebă Charles.
- Te-am întrebat dacă ai văzut-o. Ross vorbeşte mereu
despre'ea. E o fată drăguţă. Speră să o găsească aici cînd se
va întoarce şi cred că este un aranjament potrivit. O căsătorie
timpurie o să-l potolească şi ea n-ar putea găsi un soţ mai
bun, deşi n-ar trebui să spun asta eu care sînt tatăl lui. Sîntem
două familii bune, vechi. Dacă aş fi fost pe picioare, m-aş fi
dus eu să-l văd pe Jonathan la Crăciun, ca să stabilim totul.
WINSTON GRAHAM 12

Am mai vorbit noi, mai demult, dar a spus să aşteptăm pî nă

se întoar ce Ross.
- Trebuie să ple c, spuse Charles ridicîndu-se şi toate oa­
sele îi trosn iră. Sper că băiatul o să se do m oleas că d acă se
întoarce, fie că se însoară, fie că nu. Se înhăi tase cu cine
nu trebuie.
- T e vezi cu familia Chynowet h?întrebă Joshua, re fuzînd
să schimbe subiectul pentru a vorbi de propriile lui lipsuri.
Aici nu a m nici o legătură cu lumea şi P rudie n-are urechi
decît pent ru bîrfele din Sawle.
- îi vedem din cînd în cînd, Verity şi Francis i-au văzut
în vara asta la o petrecere în T ruro... A! Uite-1 pe Choake.
Ei, acum n-o să mai fii singur. Spune ai că nu vine nimeni Sţă
te vadă. Eu trebuie să plec.
- Vine numai să vadă cît de repede mă dau gata pilulele
lui. Asta-i politica lui. Ca şi cum mi-ar păsa dacă vulpea e în
vizuină sau umblă să vîneze pui.
- Fă cum vrei. Pentru cît era de voluminos, C h arles se
mişcă destul de repede, îşi luă pălăria, mănuşile şi se pregăti
de plecare. Apoi se apropie stîngaci de pat, gîndindu-se cum
era mai bine să-şi ia rămas bun. Afară se auzi zgomotul copi­
telor unui cal trecînd pe sub fereastră.
- Spune-i că nu vreau să-l văd, zise Joshua iritat. Să-i
dea leacurile fui proastei de nevastă-sa.
- - Linişteşte-te, răspunse Charles. Să nu uit, mătuşa Aga-
tha îţijransm ite salutări; mi-a spus că trebuie să bei bere fiartă
şi să'mănînci zahăr şi ouă. Spune că astea te vor vindeca.
J oshua se enervă şi mai tare.
- M ătuşa Agatha e o buruiană bătrînă şi înţeleaptă. Spu­
ne-i că am să-i urmez sfatul. Şi mai spune-i că am să-i păstrez
un loc lîngă mine. începu să tuşească.
13 ROSS POLDARK

- Dumnezeu să te aibă în pază , spuse Charles repede şi

ieşi din camer ă .
Joshu a răm ase singur.
Petrecuse multe ceasuri singur de cînd plecase Ross, dar
asta nu părea să fi avut vreo impor t anţă pînă acum o lună,
cînd căzuse la pat. Acum singurătatea î ncepea să-l deprime şi
tot felul de închipuiri îi treceiau prin minte. Pentru un om
obişnuit cu traiul în aer liber şi cu o a ctivitate zilnică, nu era
viaţă să stea ţintuit la pat de dureri într-o cameră întunecoasă.
N-avea nimic altceva de făcut decît să se gîndească la trecut,
şi trecutul nu era întotdeauna subiectul cel mai plăcut.
Se gîndea mereu la Grace, soţia lui moartă de mult. Fu­
sese mascota lui. Gît trăise ea, toate merseseră bine. Mina pe
care o deschisese şi îi dăduse numele ei aducea profituri bune;
casa asta o construise plin de mîndrie şi speranţe; avusese doi
fii. Renunţase la nebuniile din tinereţe, se cuminţise, promiţînd
să-l întreacă pe Charles în multe lucruri; construise casă în
ideea ca ramura iui din familia Po ldark să prindă rădăcini la
fel de trainice ca ramura principală din Trenwith.
O dată cu Grace, tot norocul îl părăsise. Casa era constru­
ită numai pe jumătate, mina secase şi o dată cu moartea lui
Grace dispăruse şi stimulentul de a investi bani sau de a munci
pentru amîndouă.
Clădirea o terminase într-o oarecare măsură, deşi mai
erau multe de făcut. Apoi mina Wheal Vanity se închisese şi
micul Claude Anthony murise.
Ii auzi pe doctorul Choake şi pe fratele său vorbind în
faţa uşii de la intrare; vocea îngroşată de tenor a fratelui său,
vocea lui Choake, groasă, înceată, pompoasă. Pe Joshua îl
cuprinseră furia şi neputinţa. Ce dracu’ voiau vorbind acolo,
la uşa lui, discutînd despre el, fără îndoială, dînd din cap şi
spunînd că n-ai la ce să te mai aştepţi. Sună clopoţelul de
WINSTON GRAHAM 14

lîngă pat şi aşteptă fierbînd de mînie să audă lipăitul papucilor

lui Prudie!
Ea veni în cele din urmă, greoaie şi de-abi a zărindu-se
în cadrul uşii. în lumina slabă, Joshua se uită la ea cu ochii
lui miopi.
- Adu lumînări, femeie. Vrei să mor pe întuneric? Şi
spune-le ălora doi să plece.
Prudie stătea cocoşată ca o pasăre prevestitoare de rele.
- Cine? Doctor Choake şi domnul Charles, da?
- Cine altcineva? >
Ea plecă şi Joshua începu iar să fiarbă de mînie, auzind
conversaţia înăbuşită nu departe de uşa lui. Se uită după bas­
ton, hotărît să mai facă un efort să se scoale şi să se ducă la ei.
Dar vocile se auziră din nou mai tare luîndu-şi rămas bun.
Auzi apoi tropotul calului pe pietre, îndreptîndu-se spre rîu.
Era Charles. Acum venea rîndul lui Choake...
Se auzi un ciocănit puternic în uşă, cu biciuşca, şi doctorul
intră în cameră. >■
Thomas Choake era originar din Bodmin; practicase me­
dicina la Londra, se căsătorise cu fiica unui fabricant de bere
şi se întorsese în ţinutul său natal, unde cumpărase ceva pămînt
lîngă Sawle. Era un bărbat înalt, aspru, cu o voce puternică,
sprîncene groase, cărunte şi o gură slobodă. Aici, printre boier­
naşii de ţară, experienţa căpătată la Londra îi era de mare
folos; simţea că era la curent cu medicina modernă. Era doc­
torul mai multor mine din regiune şi rnînuia bisturiul cu acelaşi
curaj ca şi cum s-ar fi dus la vînătoare.
Joshua îl considera un impostor şi se gîndise de multe
ori să-l cheme pe doctoail Pryce din Redruth. îl îm piedica'
numai faptul că nu avea mai multă încredere în doctorul Pryce.
- Ei, ia să vedem, spuse doctorul Choake. Am avut
15 ROSS POLDARK

oaspeţi, da? O să ne simţim mai bine, fără îndoială, după vizita

fratelui dumitale.
- Am scăpat d e o grijă, spuse Joshua. Ăsta e motivul
pentru care l-am chemat.
Cu degetele lui groase, doctorul Choake luă pulsul bol­
navului.
- TuşeşteTzise el.
Joshua ascultă în 'silă.
- Starea noastră e cam la fel, spuse chirurgul. Boala nu
s-a înrăutăţit. Am luat pilulele?
- Charles e de două ori cît mine. Pe el de ce nu-1 îngrijeşti?
- Dumne ata eşti bolnav, domnule Poldark, nu fratele
dumita le. Nu prescriu nimic dacă nu mi se cere. Choake ridică
plapuma şi începu să palpeze piciorul umflat al pacientului.
- E cît un munte, mormăi Joshua, nu poate să-şi mai
vadă picioarele.
- Ei hai, domnule. Fratele dumitale nu e mai altfel decît
alţii. î mi aduc aminte, cînd eram la Londra...
-A u !
- Doare?
- Nu, spuse Joshua.
C hoake îl palpă din nou ca să fie mai sigur.
- E clar că piciorul stîng merge mai prost. E prea multă
apă în ambele-picio are. Dacă am putea face inima să o pom­
peze afară. îmi amintesc, cmd eram la Londra, că am fost che­
mat să examinez o victimă de pe urma unei încăierări într-o
cîrciumă din Westminster. Se certase cu un evreu italian care
a scos un pumnal şi l-a înfipt pînă în plăsele în burta pacientului
meu. Dar stratul protector de grăsime era atît de gros, încît
vîrful cuţitului n-a ajuns pînă la m aţe. Tipul era voinic. Ia să
vedem, ţi-am luat sînge ultima dată cînd am fost aici?
- Da, mi-ai luat.
WINSTON GRAHAM 16

- Cred că de data asta n-o să o facem. Inima e cam

sensibilă. Stăpîneşte-te, domnule Poldark. Calmul ajută trupul
să secrete umorile necesare.
- Spune-mi, interveni Joshua, îi mai vezi pe cei din familia
Chynoweth? Chynoweth din Cusgarne, îi ştii. L-am întrebat
pe fratele meu, dar mi-a dat un răspuns evaziv.
- Chynoweth? îi văd din cînd în cînd. Cred că sînt sănă­
toşi. Desigur, eu nu sînt medicul lor de casă şi nu ne facem vizite.
Nu,Ase gîndi Joshua, doamna Chynoweth are ea grijă
^
de asta. îmi miroase mie ceva, un şiretlic, la Charles, adăugă
el perspicace.
- Pe Elizabeth o vezi?
- Pe fată? E şi ea pe acolo.
- A existat o înţelegere în privinţa ei între mine şi tatăl ei.
- Da? N-am auzit nimic.
Joshua se ridică mai sus pe perne. C o nştiinţa începea să
nu-i dea pace. Era prea tîrziu să se mai trezească în el această
calitate latentă, dar îşi iubea fiul, pe Ross, şi în lungile ore de
suferinţă începuse să se întrebe dacă n-ar fi trebuit să facă
mai multe în interesul fiului său.
- Cred că o să-l trimit pe Jud acolo mîine, mormăi el.
Am să-l rog pe Jonathan să vină să mă vadă.
- Mă îndoiesc că domnul Chynoweth va putea să vină;
acum au loc sesiunile trimestriale ale judecătoriilor de pace.
A, iată o surpriză plăcută!...
Prudie Paynter intră greoaie în cameră cu două lu mînări.
Flacăra galbenă îi lumina faţa roşie, plină de sudoare, încadrată
de un păr negru.
- Aţi luat doctoria, da? şopti ea răguşit.
Joshua senntoarse iritat spre doctor:
- Ţi-am mai spus, Choake. Am să înghit pilulele, am
promis, dar poţiuriea şi fierturile astea să nu le văd.
17 ROSS POLDARK

- îmi amintesc, spuse Choake, apăsînd pe fiecare cuvînt,

cînd practicam medicina ca tînăr medic în oraşul Bodmin,
unul din pacienţii mei, un domn în vîrstă care suferea rău de
pietre la rinichi şi retenţie urinară.,.
- Nu sta acolo, Prudie, se răsti Joshu a la servitoare,
ieşi afară.
Prudie se opri din scărpinat şi ieşi din cameră în silă.
- Deci crezi că o să mă fac bine, de? întrebă Joshua
înainte-ca doctorul să poată continua. Cînd o să fiu iar
pe picioare?
- Hm, am spus că e vorba numai de o mică ameliorare.
Trebuie să te mai îngrijeşti o vreme. O să te punem pe picioare
înainte de întoarcerea lui Ross. Urmează tratamentul cu regu­
laritate şi ai să vezi că te faci bine...
- Ce face soţia dumitale? întrebă Joshua maliţios.
întrerupt din nou, Choake se încruntă şi răspunse:
- Destul de bine, mulţumesc. Faptul că grăsuţa şi peltica
Polly, deşi nu avea nici jum ătate din vîrsta soţului ei, în afară
de zestrea ei nu adusese nici un copil în familie, era un veşnic
reproş împotriva ei. Atîta timp cît ea nu dădea rod, doctorul
nu avea nici o influenţă asupra femeilor spre a le convinge să
nu mai cumpere peliniţă şi alte fierturi suspecte de la ţigăncile
nomade.

2
Doctorul plecase şi Joshua rămase iar singur -
singur pînă a doua zi dimineaţă. Putea, trăgînd mereu de cor­
donul clopoţelului, să-i cheme pe Jud şi pe Prudie pînă se
duceau şi ei la culcare, dar după aceea nu mai era nimeni,
şi-apoi, pe măsură ce boala lui înainta, ei dădeau semne de
WINSTON GRAHAM 18

surzenie. Ştia că îşi petreceau mai toate serile bînd şi cînd se

îmbătau bine, nimic nu-i mai putea mişca. D ar n-avea puterea
să-i certe ca înainte.
Altfel ar fi stat lucrurile dacă Ross ar fi fost acasă. De
data asta, Charles avea dreptate, dar numai în parte. El, Joshua,
îl îndemnase să plece. Nu credea că băieţii trebuie ţinuţi acasă
ca să facă pe lacheii. Trebuiau să stea pe picioarele lor. Apoi,
ar fi fost ruşinos să-l vadă pe fiul său trimis în judecată pentru
că lu ase parte la vreun atac î m potriva agenţilor fiscali sau
acuzat de contrabandă cu alcool şi altele. Judecătorii din Corn­
wall nu l-ar fi condamnat poate, dar mai erau şi datoriile la cărţi.
Grace ar fi trebuit să fie acolo, Grace pe care moartea
i-o răpise acum treisprezece ani.
Acum era singur şi curînd avea să i se alăture soţiei sale
în mormînt. Nu se mira că nu se mai gîndea la nici o altă
femeie din viaţa sa. Creaturi dătătoare de plăceri într-un joc
plin de atracţii, cu cît mai înflăcărate cu atît mai bine, dar
uitate imediat ce le cucerise.
Lumînările curgeau din cauza curentului care intra pe
sub uşă. începea să bată vîntul. Jud spusese că marea se umfla­
se în dimineaţa aceea; după o perioadă de vreme rece şi liniş­
tită, furtuna şi ploaia se porneau din nou.
Simţi că ar fi vrut să mai vadă o dată marea care şi acum
spăla stîncile din dosul c asei. Nu-1 lega nimic sentimental de
mare. Nu-1 interesau nici primejdiile, nici frumuseţea ei; pentru
el, marea era o cunoştinţă apropiată ale cărei virtuţi şi defecte,
zîmbete sau accese de.mînie, ajunsese să le înţeleagă."
Şi pămîntul la fel. Era oare arat pămîntul lui, Long Field?
Fie că Ross se căsătorea, fie că nu, nu prea avea cu ce să
trăiască fără pămînt.
Cu o soţie bună, care să aibă grijă de toate... Elizabeth
19 ROSS POLDARK

era singură la părinţi; un mare avantaj de care merita să ţii

seamă - familia Chynoweth nu era prea bogată, dar tot aveau
cîte ceva. Trebuia să se ducă să vorbească cu Jonathan, să se
înţeleagă asupra căsătoriei.
„Uite ce fe, Jonathan, avea să spună, Ross nu prea are
bani, dar există pămîntul şi pînă la urmă asta contează...11
Joshua începu să moţăie. îşi închipui că se plimbă pe
moşia sa, Long Field, mărginită la dreapta lui de mare. Vîntul
puternic îi apăsa greu umerii. Un soare strălucitor îi încălzea
spatele şi aerul avea gustul vinului scos din pivniţa rece. Fluxul
se retrăsese de pe plaja Hendrawna şi soarele desena dîre
lucitoare pe nisipul ud. Long Field fusese arat, semănat şi
acum încolţea.
Dădu ocol cîmpului pînă ajunse la capătul cel mai î nde­
părtat, numit Damsel Point, unde ţărmul cobora în trepte şi
bolovani pînă la mare. Apa se umfla învolburîndu-se, schim-
bîndu-şi culoarea, şiroind pe stîncile în terase.
Cu un scop precis în minte, coborî stîncile pînă cînd apa
rece îi cuprinse brusc genunchii, simţind o durere chinuitoare
în picioare, la fel ca durerea pe care o simţise cînd i se umfla-
seră în ultimele luni. Nu se opri însă, ci se lăsă să alunece în
apă pînă cînd îi ajunse la gît. Apoi se îndreptă spre mal. Era
nespus de bucuros că se afla din nou în mar e după o perioadă
de doi ani. Respiră adînc de plăcere, lăsînd apa să-i atingă
ockii clipocind. Letargia i se strecură încet în membre. Cu
sunetul valurilor în urechi şi în inimă, se lăsă să plutească în
derivă şi se cufundă în întunericul moale şi rece.
Joshua ad®rmi. Af ară, ultimele raze de lumină se stinseră
încet de pe cer, lăsînd casa, copacii, pîrîul şi stîncile în întu­
neric. Vîntul se'răci, bătîrid tare, tară oprire dinspre vest, su-
flînd printre clădirile ruinate de pe deal ale minei, făcînd să
WINSTON GRAHAM 20

foşnească vî rfurile m erilor, r id icînd cîte un col ţ din a co­

per işurile de stu f ale hambarelor, vîrînd stropi de ploaie rfece
pr in oblonul spart al bibliotecii unde doi şobolani căutau cîte
ceva cu mişcări prudente, zvîc nin d printre mobile şi prin praf.
Pîrîul se învolbura, bolborosea în întuneric şi, deasupra lui, o
poartă de mult lăsată în paragină se balansa în ţîţîni. în b u că­
tărie, J ud Paynter deschise încă o sticlă cu gin şi Prud ie mai
puse un buştean pe foc.
- Se înteţeşte vîntul, lua-l-ar naiba, spuse Jud. Bate me­
reu. Bate şi cînd vrei şi cînd nu vrei.
- O să mai avem nevoie de lemne pînă dim ineaţă,
spuse Prudie.
- Ia scaun ul ăsta, răspunse Jud. Lemnul e tare şi o să
ardă mocnit.
- Dă-mi ceva să beau, mă vierme, spuse Prudie.
- Ia-ţi singură, răspunse Jud.
Joshua dormea...
 CARTEA INT II
OCTOMBRIE 1783 -A P R ILIE 1785
 C apitolul I

B
ătea vîntul. Fîşii de nori acopereau pe
alocuri cerul spălăcit de după-amiază.
Frunze uscate aduse de vînt erau împrăştiate
de praf şi de hîrtoape.
în diligenţă se aflau cinci oameni: un funcţionar slab, cu
faţa suptă şi hainele lustruite, împreună cu soţia - pe atît de
grasă pe cît era soţul ei de slab - ţinînd la piept un fel de
legătură de scutece albe şi roz din care, la un capăt, se zărea
faţa încreţită, încălzită peste măsură a unui sugar. Ceilalţi călă­
tori erau bărbaţi, tineri amîndoi, unul preot, ca de vreo treizeci
şi cinci de ani, iar celălalt cu vreo cîţiva ani mai tînăr.
De cînd plecase diligenţă din St.Austell, nu vorbise ni­
meni. Copilul dormea dus în ciuda hurducăturilor vehiculului,
zăngănitului ferestrelor şi pocnetelor de bici; nici opririle nu-1
treziseră. Din cînd în cînd, perechea mai în vîrstă schimba
cîteva cuvinte în şoaptă, dar soţul nu prea voia să vorbească,
intimidat de prezenţ a celorlalţi, superiori lui. Cel mai tînăr
din ei citise o carte în tot cursul drumului, cel mai în vîrstă se
uita afară, la peisajul de-a lungul căruia treceau, dînd la o
parte cu o mînă perdeaua cafenie decolorată şi plină de praf.
Acesta era mărunt şi slab, îmbrăcat sever în haine negre
preoţeşti, cu părul dat peste cap şi bucle deasupra urechilor şi
WINST O N GRAHAM 24

la sp ate. Hainele erau de bună calitate şi ciorapii de mătase.

Avea o faţă prelungă, cu buze subţiri, plină de viaţă, dar aspră.
Funcţionarul îl cunoştea dar nu-i ştia numele.
Preotul era cam de acelaşi rang ca celălalt ocupant al
diligentei. Se uitase de cîteva ori la părul des, nepudrat, şi la
figura tovarăşului de drum din faţa sa.
D upă vreo cincisprezece minute de cînd trecuseră de
Truro şi caii urcau la pas dealul abrupt, celălalt bărbat ridică
ochii de pe carte şi privirile li se întîlniră.
- Iertaţi-mă, domnule, spuse preotul, dar mi-e greu să-mi
amintesc unde ne-am cunoscut. La Oxford?
Tînărul era înalt, subţire, osos şi avea o cicatrice pe obraz.
Purta o haină de călărie încheiată la două rînduri, mai scurtă
în faţă, lăsînd să se vadă vesta şi pantalonii din stofă rezistentă,
de un cafeniu mai deschis. Părul, închis la culoare, cu reflexe
arămii, era pieptănat peste cap şi legat la spate cu o panglică
de culo are cafenie.
- Sînteţi pastorul Halse, doctor în teologie, nu-i aşa?
spuse el.
Funcţionarul, care urmărise conversaţia, aruncă o privire
plină de înţeles soţiei sale. Preot paroh la Tow erdreth, ajutor
de paroh al bisericii St. Erm e, director'al liceului clasic din
Truro, consilier municipal şi fost primar, doctorul Halse era
un personaj important, fapt care explica felul lui de a se purta.
- Mă cunoaşteţi deci, spuse doctorul Halse cu un aer
mulţumit. De obicei eu am memoria feţelor.
- Atii avut mulţi» elevi.
- A, iată explicaţia! M aturitatea schim bă o faţă. Şi... ia
să vedem... te numeşti Hawkey?
- Poldark.
Pastorul închise pe jum ătate ochii în efortul de a-şi aminti.
25 ROSS POLDARK

-F ran cis, da? Credeam că...

- Ross. Vă amintiţi mai bine de vărul meu. El a rămas la
şcoală. Eu am gîndit, greşit, desigur, că la treisprezece ani
învăţasem destul.
Pastorul îl recunoscu:
- Ross Poldark, desigur. Te-ai schimbat. Acum îmi amin­
tesc, spuse el cu o sclipire de um or rece în ochi. Erai nesupus.
A trebuit să te bat de multe ori şi apoi ai fugit.
- Da. Poldark întoarse pagina cărţii.' Urîtă treabă! înche­
ieturile mîinii vă dureau la fel ca pe mine fundul.
Două pete mici, roşii apăruseră pe obrajii pastorului. Se
uită o clipă la Ross, apoi se întoarse să se uite pe fereastră.
Funcţionarul auzise de familia Poldark, de Joshua, despre
care se spunea prin anii cincizeci şi şaizeci că nu-i scăpa nici
o femeie drăguţă, căsătorită sau nu. Acesta trebuia să fie fiul
lui. O faţă neobişnuită, cu umerii obrajilor proeminenţi, gura
mare, dinţi albi şi puternici. Ochii se vedeau limpezi, de un
albastru cenuşiu, de sub pleoapele grele care le dădeau o înfă­
ţişare somnoroasă, înşelătoare m ultora din familie.
Dr. Halse reveni la atac.
- Presupun că Francis e bine. S-ş căsătorit?
- Nu era căsătorit cînd am primit ultima oară veşti despre
el, domnule. Eu am fost o vreme în America.
- Doamne! Ce greşeală deplorabilă, lupta asta. Am fost
întotdeauna împotriva ei. Şi ai fost m artor la război?
- Am luat parte la el.
Ajunseseră în vîrful dealului şi vizitiul lăsă frîiele mai
libere la coborîre. Dr. Halse îşi î ncreţi nasul ascuţit:
- Eşti conservator, un Tory?
- Sînt soldat.
- Ei bine, nu din cauza soldaţilor am pierdut... Anglia
WINSTON GRAHAM 26

n-a luptat cu toată inima. Avem un bătrîn nepăsător pe tron.

N-o să mai trăiască mult. Prinţul m oştenitor are alte vederi.
Drumul ce suia dealul abrupt era plin de gropi şi făgaşe
adînci; trăsura se zdruncina şi se clătina primejdios. Copilul
începu să plîngă. Ajunseră jos, la picioarele dealului şi omul
de lîngă vizitiu sună din corn. Cotiră p e strada St. Austell.
Era marţi după-amiază şi puţină lume se afla prin prăvălii.
Doi copii aproape goi alergară după diligenţă cît era strada
de lungă, cerşind un bănuţ, dar renunţară cînd diligenţă coti
iar prin noroiul de pe strada St. Clement. Scîrţîind din toate
încheieturile, coti brusc, trecu rîul pe podul îngust, săltînd pe
pietrele de granit, coti iar şi se opri în sfîrşit în faţa hanului
Leul Roşu.
în agitaţia care urmă, Sfinţia Sa Dr. Halse coborî primul,
luîndu-şi ţeapăn rămas bun şi plecă păşind grăbit printre
băltoacele de ploaie şi urină de cal, traversînd strada îngustă.
Poldark se ridică şi el casă plece şi funcţionarul observă pentru
prima oară că era şchiop.
- Să vă ajut, domnule? se oferi el lăsîndu-şi jo s bagajele.
Tînărul refuză mulţumindu-i şi coborî sprijinit de ajuto­
rul vizitiului.

2
G nd Ross coborî, începu să plouă, o ploaie sub­
ţire împrăştiată de vîntul care bătea în rafale aici, în fundul văii.
Se uită în ju r şi trase aer pe nas. Totul îi era familiar
acum, că sosise acasă. Strada îngustă, pietruită, cu apa şiroind
prin mijloc, casele joase, înghesuite unele în altele, cu perdele
de dantelă la bovindouri, de după care feţe ascunse pe jumătate
urm ăreau sosirea diligenţei, chiar strigătele băieţilor de la
grajduri păreau să sune altfel, mai familiar.
27 ROSS POLDARK

Pe vremuri, Truro fusese centrul „vieţii" pentru el şi fa­

milia lui. Port, oraş bogat, centru comercial şi locul de întîlnire
al bunei societăţi, oraşul se dezvoltase repede în ultimii ani,
case noi, impunătoare, apăruseră printre cele vechi, înghe­
suite unele într-altele în dezordine, arătînd că oraşul devenise
reşedinţă de iarnă a unora din cele mai vechi şi mai puternice
familii din Cornwall. îşi pusese am prenta şi noua aristocraţie,
familiile Lemon, Treworthy, W arleggan, care porniseră de
jos ca să ajungă sus, în vîrful noilor industrii.
Oraş ciudat. Simţea asta mai mult acum că se întorsese.
Oraş mic, dar important, ascuns, îngrăm ădit la picioarele
dealurilor, călare peste pîrîurile numeroase, înconjurat aproape
de apele curgătoare şi legat de restul lumii prin vaduri, punţi
şi pietre pe care puteai păşi ca să treci apa. Miasmele, bolile
domneau pretutindeni.
Nici urmă de Jud.
Intră şchiopătînd în han.
- Trebuia să mă întîmpine servitorul meu, spuse el. Se
numeşte Paynter, Jud Paynter din Nampara.
Hangiul se uită la el cu ochii lui miopi.
- A, Jud Paynter. Da, îl cunoaştem bine, domnule. Dar
nu l-am văzut azi. Spuneţi că trebuia să vă întîmpine aici?
Băiete, du-te şi vezi dacă Paynter - îl ştii, nu? - dacă Paynter
e în grajd sau a fost azi pe aici.
Ross com andă un pahar cu rachiu; între timp, băiatul se
întoarse spunînd că nu-1 văzuse nimeni în ziua aceea pe dom ­
nul Paynter.
- Stabilisem precis. N-are importanţă. Aveţi vreun cal
pe care să-l închiriez?
Hangiul îşi frecă vîrful lung al nasului.
- Vedeţi, avem o iapă lăsată aici acum trei zile De fapt.
WINSTON GRAHAM 28

am oprit-o aici pînă ne plăteşte datori a. N u arh nimic împotrivă

s-o închiriez dacă-mi spuneţi cine sînteţi.
- M ă numesc Poldark. Sînt nepotul dom nului Charles
Poldark din Trenwith.
- Vai, sigur că da; ar fi trebuit să vă recunosc, dom nu le
Poldark. Am să pun să o înşăueze im edi at.
- Nu, aşteaptă. E încă lumină. Să fie gata peste o oră.
Ieşind afară, Ross o apucă pe străduţa numită Church
Lane. La capătul ei o luă la dreapta şi, după ce trecu de şcoala
unde învăţătura lui nu se term inase prea bine, se opri în faţa
unei uşi pe care scria: „Nat G. Pearce, N otar şi Consilier Jude­
cătoresc". Trase clopoţelul de cîteva ori pînă cî nd o femeie
plină de negi îi deschise.
- Domnul Pearce nu se simte bine azi, spuse ea. Să văd
dacă vă poate primi.
Ea urcă scara de lemn şi după un timp, aplecată peste
balustrada mîncată de cari, îi strigă de sus să intre. Sui scările
şi fu poftit în cabinetul notarului.
Domnul Nathanial P earce şedea într-un fotoliu în faţa
căminului în care ardea un foc mare, cu un picior bandajat
sprijinit pe un scaun. E ra un om voinic, cu o faţă mare, cu
pielea de culoa r ea prunelor vinete din cauza supraalimentaţiei.
- Oh, ce surpriză plăcută, dom nule Poldark. Mă iertaţi
dacă nu mă ridic; vechea m ea boală; crizele sînt din ce în ce
mai rele. Luaţi loc.
Ross strinse mîna um edă şi se aşeză pe un scaun mai
departe de foc, atît cît să nu pară nepoliticos. Căldura era
insuportabilă şi aerul era închis şi stătut.
- Vă amintiţi, spuse el, că v-am scris că mă întorc săptă-
mîna asta.
- Desigur, domnule... căpitan Poldark; pe m om ent nu
mi-am amintit, ce plăcere să mă vizitaţi acum, în drum spre
casă. D om nul Pearce îşi potrivi peruca pe cap; profesia îl
obliga să poate o perucă scurtă cu o buclă ridicată pe frunte
şi cu o coadă legată la spate. Sînt singur aici, dom nule căpitan
Poldark; fiica mea nu stă cu mine; s-a convertit la metodism
şi se duce aproape în fiecare seară la adunare pentru rugăciune.
Vorbeşte atît de multe despre Dumnezeu că mă zăpăceşte.
Luaţi un pahar cu vin alb de Canare?
- N u pot sta mult, spuse Ross, gîndindu-se că dacă ar
sta i-ar veni rău. De-abia aştept să ajung acasă, dar m-am
gîndit să vin să vă văd, în drum spre casă. Am primit scrisoarea
dum neavoastră numai cu două săptămîni înainte de a pleca
din N ew York.
- Vai de mine, aşa tîrziu! Ce lovitură! Şi aţi fost rănit.
E grav?
Ross întinse piciorul înţepenit.
- Am înţeles din scrisoarea dumneavoastră că tatăl meu
a murit în martie. Cine a avut grijă de moşie de atunci, unchiul
meu sau dumneavoastră?
Domnul Pearce se scărpină pe piept cu un aer absent
şi spuse:
- Ştiu că vreţi să fiu sincer cu dumneavoastră.
- Desigur.
Domnule... căpitan Poldark, cînd ne-am uitat prin acte,
ni s-a părut că nu prea era cine ştie ce de administrat.
Un surîs se strecură încet pe buzele lui Ross, făcîndu-1 să
pară mai tînăr, mai înţelegător.
- Bineînţeles, v-a lăsat totul dumneavoastră. Am să vă
dau o copie a testamentului înainte de a pleca; dacă aţi fi
decedat înaintea lui, ar fi moştenit nepoata sa Verity. în afară
de averea imobilă a. rămas puţin altceva. Aoleu, mă doare
groaznic!
WINSTON GRAHAM 30

- Nu l-am considerat niciod ată pe tatăl meu un om bogat.

Am întreb at totuşi pentru că am un m otiv anume pentru care
vreau să ştiu. A fost îngropat la S awle?
Avocatul se opri din scărpinat şi-i aruncă o privire şireată:
- Aveţi intenţia să vă st abiliţi la N am para acum, căpita­
ne Poldark?
-D a .
- Vă voi servi cu plăcere oricînd veţi avea vreo afacere
de încheiat. Şi adăugă repede în timp ce tînărul se ridica: Aş
zice că vă veţi găsi proprietatea c am lăsată în părăsire.
Ross se întoarse spre el, ascultîndu-1.
- Eu nu m-am dus pe-acolo, spuse domnul Pearce; ştiţi,
piciorul; foarte neplăcut, şi nu am decît cincizeci şi doi de
ani; dar s-a dus ajutorul meu. Tatăl dum neavoastră se simţea
din ce în ce mai rău de cîtăva vreme, şi lucrurile nu prea sînt
ţinute în ordine şi curăţenie ca atunci cînd stăpînul le supra­
veghează, nu-i aşa? Nici unchiul dum neavoastră nu mai e aşa
de tînăr. A venit Paynter cu calul să vă întîmpine?
- Ar fi trebuit să vină, dar nu şi-a făcut apariţia.
- Atunci, dragă domnule, de ce nu rămîneţi peste noapte
la noi? Fiica mea se va întoarce de la rugăciune la timp ca să
pregătească ceva de mîncare. Avem carne de porc, ştiu că
avem, şi un p a f confortabil; ar fi foarte bine să rămîneţi.
Ross scoase o batistă şi se şterse pe faţă.
- Sînteţi foarte amabil, dar aflîndu-mă atît de aproape
de casă, prefer să ajung acolo azi.
Domnul Pearce oftă şi se căzni să se ridice:
- Ajutaţi-mă atunci, vă rog. Vă dau o copie după testa­
ment să o luaţi cu dum neavoastră acasă şi să o citiţi în voie.
 C apitolul II

a Trenwith H ouse cina era în plină des­

L făşurare.
în mod obişnuit ar fi trebuit să se termine pînă acum;
cînd Charles Poldark şi familia sa erau singuri, cina dura mai
puţin de două ore, dar acum era o ocazie specială şi, pentru
că aveau oaspeţi, masa era întinsă în sala cea mare din mijlocul
casei, prea mare şi rece pentru ei cînd erau singuri.
Zece persoane şedeau la masa lungă şi îngustă de stejar,
în capul mesei şedea Charles, cu fiica sa Verity Ia stînga sa.
La dreapta era Elizabeth Chynoweth şi lîngă ea Francis, fiul
lui Charles. După ei veneau domnul şi doam na Chynoweth,
părinţii lui Elizabeth, şi la capătul celălalt al mesei mătuşa
Agatha mărunţea carnea şi o mesteca între fălcile ştirbe. De
cealaltă parte a mesei, vărul William-Alfred şedea de vorbă
cu doctorul şi doamna Choake.
Terminaseră peştele şi fripturile şi Charles ceruse să se
aducă desertul. Ori de cîte ori mînca îl supărau gazele şi rîgîia,
lucru stînjenitor pentru invitaţi.
- La naiba, spuse el rupînd tăcerea care se lăsase pest
musafirii sătui, nu ştiu de ce voi, porumbeilor, nu vă căsătoriţi
mîine în loc să aşteptaţi încă o lună sau mai mult: Ce vă
împiedică? Vă temeţi să nu vă răzgîndiţi?
WINSTON GRAHAM 32

- în cee a ce mă priveşte, v-aş urma sfatul, spuse Francis.

Dar Elizabeth are şi ea un cuvînt de spus, e şi căsătoria ei.
- O lună nu e prea mult, spuse doamna Chynoweth jucîn-
du-se cu broş a prinsă de dantela fină a roc h iei.
Trăsăturile ei frum oase pierdeau mult din cauza nasului
lung şi ascuţit; cînd o vedeai pentru prima o^ră, te şoca atîta
frumuseţe alterată.
• - Cum credeţi că mă pot obişnui atît de repede cu gîndul,
ca să nu mai vorbim de biata copilă. Retrăiesc în fiica mea
zilele căsătoriei mele. Aş dori numai ca perioada aceasta să
du jezem ai mult. Se uită la soţul ei.
- Ce-a spus? întreba mătuşa Agatha.
- Ei bine, asta e, spuse Charles Po ldark. Asta e. Trebuie
şă avem răbdare dacă ei au. Şi acum î nchin pah arul î n sănătatea
fericitei, perechi!
- L-ai închinat deja de trei ori, obiectă Francis.
- N -are importanţă. Patru e număr cu noroc.
- D ar eu nu pot să mai beau.
- Taci, băiete! Ce dacă nu poţi?
Rî seră toţi şi închinară. Cînd puseră paharele jos; -fură
aduse lumînările aprinse. Apoi doamna Tabb, menajera, intră
cu plăcinta cu mere, prăjituri şi jeleuri.
- Şi acum, spuse Charles, îndreptînd furculiţa şi cuţitul
spre cea mai mare bucată de plăcintă, sper că e tot. atît de
gustoasă pe cît arată de bine. Unde e frişca? A, uite-o. Serveş-
te-mă, dragă Verity.
- Scuzaţi-mă, spuse Elizabeth, care tăcuse pînă atunci.
Nu pot să mai mănînc.
Elizabeth Chynoweth era mai subţire decît fusese mama
ei vreodată şi mai frumoasă. în lumina galbenă a lumînăr i lor,
care împrăştia întunericul pînă sus, printre grinzile tavanului
33 ROSS POLDARK

înalt, frumuseţea ei de o albea ţă transparentă atrăgea atenţia

în camera plină de umbre, pro iectî ndu-se pe lemnul de culoare
închisă al scaunului cu spătar înalt.
- Fugi de-aici, copilă, spuse Cha rles. Eşti subţire ca o
scîndurică. Mai pune ceva carne pe ti ne.
- D a r eu...
-D ra g ă domnule Poldark, interveni doamna Chynowe th
pe un ton afectat, aşa cum o vezi n-ai crede cît e de încăpăţî­
nată. De douăzeci de ani încerc să o fac să mănînce, dar re fuză
orice hrană, oricît de aleasă. Poate ai să reuşeşti dumneata,
Francis, să o convingi.
- Mie-mi place aşa cum este, spuse Francis.
- Da, da, adăugă tatăl său, dar un pic'de m încare nu face
rău nimănui. O soţie trebuie să fie voinică şi sănătoasă.
- O, e foarte rezistentă, se grăbi doamna Chynoweth să
adauge. Surprinzător cît e de robustă. Aşa-i e felul, nimic
altceva! Aşa e neamul nostru. Nu eram şi eu plăpîndă cînd
eram fată, Jonathan?
- Da, iubito, spuse Jonathan.
- Ascultaţi cum bate vîntul! zise mătuşa Agatha farîmi-
ţîndu-şi prăjitura.
- Uite ceva ce nu înţeleg, remarcă doctorul Choake.
Cum de miătuşa dumitale aude sunetele din natură, deşi e surdă.
- Cred că de cele mai multe ori i se pare.
- Cum îndrăzneşti, Charles! Nu fac eu aşa ceva, spuse
mătuşa Agatha.
- A fost cineva la uşă? interveni Verity.
Tabb ieşise din cameră, dar nu auzise nimic. Flacăra lumî-
nărilor pîlpîi în curent şi draperiile roşii de damasc care aco­
pereau ferestrele înalte se mişcară ca şi cum ar fi fost atinse
de o mînă.
WINSTON GRAHAM 34

-A ştepţi pe cineva, draga mea? întrebă doamna Chynoweth .

Verity nu roşi. Nu era frum oasă ca fratele ei, era mică,
brunetă, cu pielea gălbuie şi o gură mare, trăsătură des întîlnită
în familia Poldark.
- Cred că e uşa de la grajdul vacilor, spuse Charles şi
sorbi o înghiţitură de vin. Trebuia să o dreagă Tabb ieri, dar
a mers cu mine la St. Ann. Am să-i trag o bătaie tînărului
Bartle că nu-şi vede de treabă.
- S e spune, sîsîi doamna C hoake adresî ndu-se doamnei
Chynoweth, se spune că Prinţul duce o viaţă imorală. Am
citit în ziarul Mereury că domnul Fox i-a promis un venit de
o sută d e mii de lire pe an, şi acum, că e la putere, îi e greu
să-şi ţină promisiunea.
- Nu s-ar părea că asta îl supără prea mult pe domnul
Fox, spuse domnul Chynoweth. Un bărbat mărunt, cu o barbă
albă mătăsoasă, domnul Chynoweth adoptase o atitudine plină
de gravitate care ascundea faptul că niciodată nu luase vreo
hotărîre precisă cu privire la ceva anume. Soţia lui secăsătorise
cu el la optsprezece ani, cînd el avea treizeci şi unu. D e atunci,
şi Jonathan, şi veniturile lui scăzuseră.
- Şi ce nu e în regulă cu domnul Fox, vă întreb? spuse
doctorul C hoake apăsat, uitîndu-se pe sub sprîncene.
Domnul Chynoweth facu o grimasă dispreţuitoare:
- Cred că e evident.
- Părerile diferă, domnule. Aş zice că...
Doctorul se întrerupse pentru că soţia lui îi făcu semn cu
piciorul pe sub m asă, ceea ce nu-şi perm itea decît rareori.
Era pentru prima dată că cele două familii, Choake şi C hyno­
weth, se întîlneau în societa te: ei 1 se păre a o prostie să începi
o discuţie pe tem e politice c u ?.ceşt; nobi li care se bucurau de
atîta influenţa.
Thom as Choake se întoarse spre Polly să c zdrobească
35 RO SS POLDARK

dintr-o privire, dar ea scăpă de furia lui reţinută. D e astă dată

nu era nici o îndoială că cineva bătea la uşă. D oam na Tabb
lăsă tava cu plăcintă şi se duse să deschidă.
Vîntul umflă perdelele şi luminările începură să picure
pe sfeşnicile de argint.
- D oam ne sfinte! exclamă m enajera ca şi cum ar fi văzut
o stafie.

2
Ross dădu peste o societate care nu se aştepta la
sosirea lui. Cînd apăru în uşă, toţi mesenii, pe rînd, scoaseră
exclamaţii de surpriză. Elizabeth, Francis, Verity şi doctorul
Choake săriră în picioare, Charles căzu pe spate în fotoliu,
mormăind, înmărmurit din cauza şocului. Vărul William-Alfred
începu să-şi şteargă ochelarii cu rame de oţel, în timp ce mă­
tuşa Agatha îl trase de mînecă bolborosind:
- Ce s-a întîmplat? Ce facem? Nu s-a term inat masa.
Ross strînse din ochi pînă se obişnui cu lumina. Conacul
Trenwith era aproape în drumul lui spre casă şi nu crezuse că
va tulbura o petrecere.
Verity fu prima care îl întîmpină şi se repezi la el. să-l
îmbrăţişeze. •
- Vai, dragul meu Ross! Ce surpriză! e*tot ce putu
să spună.
- Verity! O strînse la piept; şi apoi o văzu pe-Elizabeth.
- Să mă bată Dumnezeu! exclamă Charles. Te-ai întors
m slîrşit, băiete! Ai întî rziat la masă, dar mai avem plăcintă
c u mere.
- Te-au lăsat şchiop, Ross? spuse doctorul Choake.
Blestema t război! N-am avut noroc. Să mulţumim lui D um ­
nezeu că Sra terminat.
WINSTON GRAHAM 36

D upă o scurtă ezitare, Francis înconjură repede masa şi-i

strînse mîna.
- M ă bucur să te văd iar acasă, Ross! Ţi-am simţit lipsa.
- Şi eu mă bucur, spuse R oss, să vă văd pe toţi şi...
C uloarea ochilor sub pleoapele grele era singurul semn
de rudenie între cei doi veri. Francis era foarte zvelt, îngrijit,
cu un ten curat şi trăsăturile lim pezi, frum oase ale tinereţii,
A răta aşa cum era de fapt, fără griji, com od, plin de încredere
în sine, un tînăr care nu ştiuse niciodată ce e primejdia sau
lipsa de bani, care nu-şi încercase puterile îm potriva altcuiva
decît în joacă sau în glumă. Cineva, la şcoală, îi botezase
Poldark cel blond şi Poldark cel negru. Fuseseră prieteni buni
întotdeauna, lucru surprinzător de vrem e ce părinţii lor nu
erau prieteni.
- E o ocazie solemnă, spuse vărul W illiam-Alfred strîn-
gînd spătarul scaunului cu mîinile lui osoase. O adevărată
reuniune de familie. Sper că n-ai fost rănit grav. Cicatricea
de pe faţă nu e luc'ru de glumă.
- O, asta, spuse Ross, asta n-ar conta dacă n-aş şchiopăta
ca măgarul lui Jago.
Făcu înconjurul mesei, salutîndu-i pe ceilalţi. Doam na
Chynow eth îl primi rece, întînzîndu-i mîna de la distanţă.
- Vă rog, căpitane Poldark, sîsîi’ Polly Choake, povesti-
ţi-ne cîte ceva din întîmplările dum neavoastră, cum am pierdut
războiul, cum arată americanii şi...
- La fel ca noi, doamnă. D e aceea am pierdut războiul.
Se apropie de Elizabeth.
- Ce surpriză, Ross, spuse ea în c e t..
El o privea cu încîntare, sorbind-o din ochi.
- Ce ocazie binevenită. N -aş fi dorit să ne revedem astfel.
■- Eu da, spuse ea. O : Ross, eu da!
- Şi ce intenţionezi să faci acum, băiete? întrebă Charles.
37 RO SS POLDARK

E timpul să te aşezi la casa ta. Averea niU-şi vede singură de

ea, şi nu poţi avea încredere în argaţi. Tatăl tău ar fi avut
nevoie de tine anul ăsta şi...
- Era să-ţi fac o vizită în seara asta, îi spuse Ross fetei,
dar am amînat pentru mîine. Stăpînirea de sine mi-e răsplătită.
- Trebuie să-ţi explic. Ţi-am scris, dar...
- Ia uite, spuse mătuşa Agatha, să mă bată Dum nezeu,
dar ăsta e Ross! Vino aici, băiete! Am crezut că ai plecat
dintre noi şi te-ai suit la ceruri lîngă cei prea fericiţi.
Fără nici o trag ere de inimă, R oss se duse să o salute.
Elizabeth răm ase pe loc cu m îinile încleştate atît de strîns
pe spătarul scaunului încît d egetele i se albiseră mai tare
decît faţa.
Ross sărută obrazul plin de peri al mătuşii Agatha şi-i
spuse tare în ureche:
- M ă bucur, mătuşă, să văd că eşti încă printre noi, prea
fericiţii de pe pămînt.
Ea rîse încîntată, arătîndu-şi gingiile palide, roz-cafenii.
- Poate că nu prea fericită, dar încă n-aş vrea să mă duc.
Conversaţia deveni generală, toţi întrebîndu-1 pe Ross
cînd sosise, ce făcuse şi ce văzuse cît timp fusese plecat.
- Elizabeth, spuse doam na C hynow eth, adu-mi te rog
şalul, de sus. Mi-e cam frig.
- Da, mamă. Se întoarse şi plecă, înaltă şi feciorelnică,
urcînd scara cu mîna pe balustrada de stejar.
- Individul ăsta, Paynter, e un ticălos, şpuse Charles şter-
'jj ndu-şi mîinile pe pantaloni. In locul tău l-aş da afară şi aş
;mgaja un om de nădejde.
Ross se uită după Elizabeth care urca scara.
- A fost prietenul tatălui meu.
Charles riîiică din umeri cam iritat.
- N-ai să găseşti casa într-o stare prea bună.
WINSTON GRAHAM 38

- Nu era nici cînd am plecat.

- Ei bine, e într-o stare şi mai proastă. N -am mai fost pe
acolo de mult. Ştii ce spunea tatăl tău despre distanţă: ,.E
prea departe să mergi pe jos şi prea aproape să te duci călare.“
- M ănîncă, Ross, spuse Verity, aducîndu-i o farfurie pli­
nă, şi stai aici.
Ross îi mulţumi şi se aşeză pe scaunul oferit, între m ătuşa
Agatha şi domnul C hynoweth. Ar fi preferat să stea lîngă
Elizabeth, dar mai trebuia să aştepte. E ra surprins că o găsise
aici. în cele douăsprezece luni de cînd o cunoscuse, nici ea,
nici mama şi nici tatăl ei nu f useseră niciodată la N ampara. în
timp ce mînca, ridică privirea de două-trei ori să vadă dacă
se întoarce.
Verity o ajută pe doam na Tabb să strîngă farfuriile m ur­
dare; Francis stătea lîngă uşa principală, morfolindu-şi buzele;
ceilalţi se aşezaseră iar pe scaune. Toţi tăceau.
- Viaţa nu e uşoară prin locurile astea unde te-ai întors
dumneata, spuse domnul C hynow eth, trăgîndu-se de barbă.
Nemulţumirile cresc. Dările sînt mari, lefurile au scăzut. Ţ ara
e secătuită de atîtea războaie şi acum au venit la putere liberalii.
Perspectivele sînt sumbre.
Dacă liberalii ar fi fost la putere şi înainte, nu s-ar fi
întîmplat nimic din toate astea, spuse doctorul Choake, lipsit
de tact.
Ross se uită la Francis:
- V-am stricat petrecerea. Sărbătoreaţi pacea sau războiul
care va veni?
Provocă astfel explicaţia pe care ezitaseră să i-o dea.
- Nu, răspunse Francis. Eu... Situaţia e...
- Sărbătorim ceva cu totul diferit, spuse Charles, facînd
semn să i se um ple paharul. Francis se căsătofeşte. Asta săr­
bătorim.
39__________________ ;_____________ RO SS POLDARK

- S e căsătoreşte, continuă Ross, tăindu-şi friptura. Ei

poftim! Şi cu cine...
- Cu Elizabeth, spuse doam na Chynow eth.
Se lăsă tăcerea.
Ross lăsă cuţitul din mînă.
- C u ...?
- Cu fiica mea.
- Să-ţi aduc ceva de băut? îi şopti Verity lui Elizabeth,
care tocm ai coborise scara.
- Nu, nu...te rog, nu.
- O, exclamă Ross, cu... Elizabeth.
- Sîntem foarte fericiţi, adăugă doam na C hynow eth, că
vechile noastre familii se vor uni. Foarte fericiţi şi foarte mîn-
dri. Sînt sigură, Ross, că, împreună cu noi, le vei ura lui Francis
şi Elizabeth multă fericire în căsnicia lor.
Păşind încet, cu grijă, Elizabeth se apropie de doam na
Chynoweth.
- Şalul dumitale, mamă.
- M ulţumesc, draga mea.
Ross continuă să mănînce.
- Nu ştiu care e părerea ta, spuse Charles bine dispus,
după o pauză, dar mie îmi place vinul ăsta roşu. A fost adus
de la C herbourg în toam na lui '19. Cînd l-am gustat, mi-am
spus că e prea bun ca să mai găsesc altul la fel şi l-am cumpărat
pe tot. De atunci nu s-a mai găsit deloc. Lăsă mîinile în jos ca
să-şi sprijine burta de masă.
- Cred că acuma n-ai să mai pleci, Ross, ai să-ţi întemeiezi
un cămin, nu-i aşa? spuse mătuş a Agatha punîndu-i mîna zbîr-
cită pe umăr. Ia spune, ce zici de o nevestică? O să-ţi găsim
noi una!
Ross se uită peste masă la doctorul Choake.
- L-aţi îngrijit pe ta ta, nu?
WINSTON GRAHAM 40

D octorul C hoak e d ă du din cap.

- A suferit mult?
- La sfî rşit, da. D ar n-a durat mult.
- E ciudat că s-^a stins atît de repede.
- N -am putut face nimic. Avea hidropizie, nu stă în
puterea omului să o vi ndece.
- M -am dus la el de două ori ca să-l văd, spuse vărul
William-Albert. D ar îmi pare rău că nu avea - hm - dispoziţia
să aprecieze sprijinul spiritual pe care i l-am putut oferi. M -a
d u ru t că n-am putut să-i fiu de ajutor, el fiind sînge din
sîngele meu.
- Ia puţ i nă plăcintă cu m ere, Ross, spuse Verity cu glas
scăzut, din spatele lui, uitîndu-se la vinele umflate ale gîtului.
Am facut-o chiar eu azi după-am iază.
- Trebuie să plec. Am trecut pe aici numai pentru cîteva
minute, să-mi odihnesc calul care şchiopătează.
- D ar nu trebuie să pleci acum, noaptea. I-am spune
doamnei Tabb să-ţi pregătească o cameră. C a lul tău se poate
împ. .dica pe întuneric şi te poate trînti.
Ross se uită la Verity şi zîmbi. Nu putea vorbi nimic faţă
de toată lumea.
Francis, şi mai puţin tatăl său, interveniră şi ei în discuţie.
D ar Francis părea stînjenit, tatăl său vorbea cu jum ătate de
gură şi Ross era hotărît să plece.
- Cum doreşti, dragul meu, spuse Charles. Mie nu mi-ar
plăcea să sosesc la N am para în noaptea asta. E frig, e umed şi
nu ştiu cum vei fi primit. Mai bea ceva ca să nu te pătrun­
dă frigul.
Ross îi urm ă sfatul şi bău trei pahare unul după altul.
Pentru Elizabeth, spuse el încet, şi pentru Francis... Le
doresc să fie fericiţi.
41 RO SS POLDARK

Băură toţi în tăcere. Elizabeth stătea tot î n spatele scaunu­

lui mamei sale; Francis veni lîngă ea şi o luă de braţ.
Tăcerea fu întreruptă de doam na Choake:
- Ce plăcut trebuie să fie să te întorci acasă. Ori de cîte
ori p lec de acasă, chiar dacă pentru puţin timp, sînt mulţumită
cînd mă întorc. Cum arată coloniile americane, căpitane Pol­
dark? Se spune că pînă şi soarele răsare şi apune altfel decît
prin alte părţi.
Prostia lui Polly Choake păru să slăbească tensiunea şi
începură iar să vorbească în timp ce Ross term ină de mîncat.
Mai toţi cei de faţă erau uşuraţi că Ross prim ise‘vestea atît
de liniştit.
' Totuşi Ross nu* rămase, şi curînd îşi luă rămas bun.
- A i să mai vii peste vreo cîteva zile, nu? spuse Francis,
cu o undă de afecţiune în glas. N-am aflat nimic pînă acum,
nimic decît cîteva detalii despre întîmplările prin care ai trecut,
despre felul cum ai fost rănit sau despre călătoria pînă acasă.
Elizabeth se întoarce mîine acasă. N e vom căsători peste o
lună. Dacă ai nevoie de ajutorul meu la Nampara, anunţă-mă;
ştii că vin cu plăcere. Prezenţa w aici îmi aminteşte de vremu­
rile de altădată! Ne-a fost frică să nu fi murit, nu-i aşa, Elizabeth?
- Da, spuse Elizabeth.
Ross îşi luă pălăria. Stăteau toţi trei la uşă, aşteptîndu-1
pe Tabb să aducă iapa lui Ross care refuzase să ia alt cal
pentru ultimele trei mile pe care le avea de parcurs.
- Trebuie să vină acu, dacă o poate struni. I-am atras
atenţia să aibă grijă.
• Francis deschise uşa. Vîntul sufla, aducînd înăuntm pică­
turi de ploaie. Plin de tact,'Francis ieşi să vadă dacă Tabb sos ise.
Ross spuse:
- Sper că apariţia mea în acest m om ent nepotrivit n-a
aruncat o um bră peşte petrecerea voastră.
WINSTON GRAHAM 42

Lum ina d inăuntru aruncă o rază pe faţa ei, perm i ţîndu-i

astfel să-i vadă oc hii cenuşii. U mb ra î i acoperea restul feţei şi
părea bolnavă.
- Sînt atît de fericită că te-ai întors, Ross. M -am t emut,
toţi ne-am temut... Ce gîndeşti despre mine?
- Doi ani, e timp mult, nu-i aşa? Prea mult poate...
- Elizabeth, spuse doam na Chynoweth. B agă de seamă
să nu-ţi facă rău aerul nopţii.
- Nu, mamă.
- La revedere. Ross îi strînse m î na.
Francis se întoarse.
- A venit. Ai cumpărat iapa? Frumos animal, dar nărăvaş.
- Răul nu-i înrăieşte pe cei mai buni, spuse Ross. S-a
oprii ploaia?
- 'N u de tot. Cunoşti drumul?
Ross rîse:
- î i ştiu fiecare piatră. S-a schimbat?
- Nimic care să te încurce. Să nu traversezi rîul Mellingey
pe pod; scîndura din mijloc e putredă.
- Aşa era şi cînd am plecat.
- Nu uita, spuse Francis. Te aşteptăm să mai vii pe la noi
cît de curînd. Verity vrea să te mai vadă. D acă avem timp,
vom veni pe la tine mîine, călare.-
Dar nu m ai'vîntul şi ploaia şi tropotu l copitelor îi răspun­
seră cînd iapa o porni brusc pe potecă.

3
'S e întunecase, deşi o (5ată de lumină s|abă mai
licărea spre apus. Vîntul sufla mai tare şi ploaia băteaîn rafale,
izbindu-i faţa.
Nu era uşor să-i citeşti pe faţă şi n-ai fi putut spune că în
43 ROSS POLDARK

ultima ju m ă tate de oră primise ce a mai grea lo vitură diri via ţa

lui. N u mai fluiera contra vîntului şi nu-i mai vorbe a iepei lu i
nărăvaşe, atî t se putea observa.
D e foarte tînăr învăţase de la tatăl său un fel anum it d e a
vedea lucrurile; nu lua nimic drept bun sau absolut. D ar în
relaţia lui cu Elizabeth Ch ynoweth căzuse într-o capcană pe
care acest fel de a vedea lucrurile l-ar fi ajutat să o evite. Şp
îndrăgostise pe cînd ea avea nu m'ai şaisprezece ani şi el
de-abia douăzeci. Cînd aventurile sale nesăbuite îl încolţiseră,
considerase soluţia tatălui său, angajarea în armată, drept o
ieşire bună din orice bucluc. Plecase plin de nerăbdare să afle
lucru ri noi şi sigur că la întoarcere o va regăsi aşteptîndu-1 pe
singura fiinţă la care ţinea.
Nu avea nici o îndoială în privinţa lui şi nici a ei.
Călărea de cîtva timp cînd în faţa îi apărură luminile minei
Gramble. Aceasta-era mina de care depindea prosperitatea
principalelor ramuri ale familiei Poldark. D e capriciile "ei de­
pindea nu numai prosperitatea lui Charles Poldark şi a familiei
sale, dar şi. nivelul de subzistenţă .a vreo trei sute de mineri şi
a familiilor lor, care locuiau împrăştiate prin colibele şi casele
din parohie. Pentru ei mina era un Moloh binevoitor pe care-1
hrăneau cu copiii lor de la o vTrstă fragedă şi prin care îşi
cîştigau pîinea zilnică.
Văzu apropiindu-se lumini mişcătoare şi se trase la margi­
nea drumului ca să lase să treacă un şir de catîri cu coşuri
pline cu minereu de aramă atîrnîndu-le de flancuri. Unul dintre
oamenii care-j'm înau îl cercetă bănuitor cu privirea, apoi îl
salută cu voce tare. Era Mark Daniel.
Principalele clădiri ale minei se vedeau de jur-împrejurul
lui acum, cele mai multe înghesuite una într-alta, cu forme
neprecise, vagi, dar din loc în loc se distingea clar eşafodajul
WINSTON GRAHAM 44

solid al turnului de suprafaţă şi clădirile de piatră în care sd

aflau maşinile. Prin ferestrele lor arcuite se vedeau lumini
galbene, calde şi misterioase, proiectate parcă pe cerul negru.
Yrecu pe lîngă una din ele şi auzi zăngănitul şi huruitul pom ­
pelor care scoteau apa din adîncurile pămîntului.
Văzu mineri în grupuri şi cîteva lanterne, Cîţiva oameni
se uitară la silueta călare, dar, deşi unii îl salutară, îşi dădu
seama că nici unul nu I-a recunoscut.
Apoi se auzi sunînd clopotul în una din sălile maşinilor,
un sunet destul de plăcut, era timpul să intre alt „schimb11; de
aceea erau atîţi oarqeni prin preajmă. Se adunau ca să coboare
în mină. între timp, alţii suiau, ca furnicile, cele peste două
sute de metri de scări şubrede, plini de sudoare, de murdăria
ruginie a minereului şi de fumul negru al explozivului. Dura
mai mult de o jum ătate de oră să ajungă la suprafaţă, ducîn^
du-şi şi uneltele de lucru şi tot drum ul pînă sus erau stropiţi şi
udaţi de apa care picura din pompe. După ce ajungeau afară,
mulţi aveau de parcurs un drum de trei-patru mile prin vînt
şi.ploaie.
Porni mai departe. Din cînd în cînd, ceea ce simţea era
atît de puternic, încît se transform a într-o durere fizică-. Tra­
versă rîul Mellingey prin vad, apoi calul şi călăreţul începură
să urce greu poteca spre ultimul pîlc de brazi. Ross inspiră
adînc aerul plin de apă şi im pregnat de mirosul mării. I se
păru că aude valurile izbindu-se de mal. Cînd ajunse în vîrful
dealului, iapa, care se liniştise, se împiedică iar şi era să cadă,
aşa că Ross descălecă şi o porni pe jos. La îrtceput de-abia
putu să calce, dar durerea din încheietura piciorului îi făcu
bine, î m piedicîridu-1 să se gîndească Ia altceva.
în pădurice era întuneric beznă şi trebui să bîjbîie pe
poteca năpădită în parte de buruieni. De cealaltă parte îl întîm-
45 RO SS POLDARK

pinară ruinele minei W heal M aiden, părăsită de patruzeci de

ani; în copilărie se zbenguise şi alergase printre macaralele
părăsite, explorase galeria îngustă care străbătea dealul şi se
termina dincolo, lîngă pîrîu.
Simţea acum că era într-adevăr acasă; curînd va fi pe
propriul lui pămînt. în după-ăm iaza aceea fusese plin de feri­
cire la gîndul că era acasă, dar acum nimic nu mai părea să
aibă vreo importanţă. Era bucuros numai că ajunsese la capătul
călătoriei, că se putea culca şi odihni.
în adîncul văii, aerul era nemişcat. Apele pîrîului Mellin-
gey, care curgeau în şuvoaie, nu se mai auziseră un timp;
acum le auzea din nou, ca şi cum o bătrînă i-ar fi bolborosit
ceva încet la ureche. O bufniţă ţipă ascuţit, apoi zbură încet
prin faţa lui. D e pe borurile pălăriei picura apă. Şi acolo, în
faţa lui, prin întunericul plin de şoapte, se distingea conturu l
solid al conacului Nampara.
I se păru mai mic decît şi-l amintea, mai scund şi ma
ghemuit; semăna cu un şir'neregulat de case muncitoreşti.
Nu se zărea nici o lumină. Priponi calul de liliacul care cres­
cuse atît de înalt încît acoperea ferestrele din spatele lui, şi
ciocăni cu biciuşca la uşa din faţă.
Plouase mult aici; apa şiroia de pe acoperiş în mai multe
locuri, formjnd băltoace pe poteca nisipoasă, năpădită de buru­
ieni. împinse uşa care se deschise scîrţîind, dînd la o parte un
morman de gunoi, şi se uită atept prin încăperea cu tavanul
jos, susţinut de grinzi de lemn.
Nu-1 întîmpină decît întunericul, un întuneric mai dens
decît noaptea de afară care părea cenuşie.
- Jud i strigă el. Jud!
Afară, iapa necheză şi lovi cu copitele; ceva se furişă pe
lîngă peretele lambrisat. Văzu ochii. Erau lucitori, verzi-aurii,
şi îl priveau fix din fundul sălii.
WINSTON GRAHAM 46

I ntră şchiopătînd î n casă, sim ţi nd fr u nze şi m ur d ărie sub

picioare. înain tă sp re dteapta p ip ă ind per etele pînă aju n se la
uşa care d ădea în cam era de zi. Apăsă clanţa şi intră.
Brusc, se auzi zgom ot de animale tul burate di n som n
agitîndu-se şi încăierîndu-se. Piciorul î l alunecă pe ceva lipicios
pe podea şi, întinzînd mîna, răsturnă un sfeş n ic. II ndică, puse
lum înarea la loc şi orbecăi d u p ă crem ene şi am nar. D u p ă
două-trei încercări, reuşi să aprindă lumînarea.
. Era cea mai mare încăpere din casă. Pereţii erau a coperiţi
pînă la jum ătate cu lambriuri de ma h on şi la celălalt capăt se
afla un cămin mare, m are cît jum ătate din lăţimea camerei,
cu laviţe joase de jur-îm prejur. E ra cam era în care şedeau de
obicei membrii familiei, destul de m are şi de răcoroasă pentru
petrecerile zgom otoase din zilele fierbinţi de vară, avînd totuşi
colţuri adăpostite, cu mobilă com odă, potrivite pentru zilele
reci de iarnă. D ar totul se schimbase. Căminul era gol şi găinile
cloceau pe laviţe. Pardoseala era murdară, plină de paie şi
găinaţ. C ocoţat pe braţul unui sfeşnic, un cocoşe l se uita la el
cu ochii lui de un cafeniu-gălbui. Pe un pervaz de fereastră
zăceau doi pui morţi.
Pomind.din hol, la stînga, se afla camera lui Joshua. Intră.
Semne de viaţă: haine care nu aparţinuseră niciodată tatălui
său, fuste vechi m urdare, un tricorn boţit, o sticlă "fără dop
care mirosea a gin. D ar patul închis cu draperii şi cei trei
sturzi din colivia din faţa ferestrei cu obloanele închise nu-i
spuneau nimic despre perechea pe care o căuta.
La capătul celălalt al camerei era altă uşă, care se deschi­
dea spre partea casei care nu fusese niciodată term inată, dar
el nu intră acolo. Trebuia să caute în dorm itorul de la etaj, în
spate, unde Jud şi Prudie dorm eau întotdeauna. Se întoarse,
apoi se opri şi ascultă. Se auzea un sunet ciudat. Păsările se
47 RO SS POLDARK

domoliseră şi liniştea, ca o pe rdea, se l âsa din nou peste toată

casa. I se păru că^aude un scîrtîit pe scările şub rede, dar cînd
ridică luminarea să se uite, nu văzu nimic.
‘ Nu era sune tul pe care se aştepta să-l audă, nici şobolanii,
nici susurul slab al pî rîului afară, nici foşnetul de. hîrtie arsă
călcată sub cizme.
Se uită în sus ia tavan, dar grinzile, ca şi scîndurile pardo­
selii, erau solide. Ceva se frecă de piciorul lui. Era pisica ai
cărei ochi strălucitori îi văzuse'm ai devreme: pisoiul tatălui
său, Tabitha Bethia. Crescuse. E ra acum un animal mare,
cenuşiu, cu blana mîncată de rîie. Părea c ă-1 recunoaşte şi el
o mîngîie recunoscător pe bot şi mustăţi.
Sunetul se auzi diii nou, de data aceasta îşi dădu seama
din ce direcţie. Se îndreptă spre pat şi dădu la o parte perdelele
care-1 închideau. îl izbi mirosul puternic de sudoare stătută şi
gin. Ridică lu mînarea ca să vadă măi bine. Beţi morţi, cu
feţele aproape desfigurate, m arcate de b ăutură, Jud şi Prudie
Paynter dorm eau strînşi unul în altul. "Femeia era îmbrăcată
într-o cămaşă de noapte lungă, de flaneiă; dorm ea cu gura
căsca t ă şi picioarele varicoase depărtate. J ud nu reuşise să se
dez b race şi sforăia lîngă ea, în pantaloni şi ciorapi.
Ross se uită lung la el.
Apoi se retrase şi puse sfeşn icul pe scrinul m are şi jo s de
Iîngă pat. Ieşi din cam eră şi se du^e pînă la grajdurile de la
capătul dinspre răsărit al casei. Luă o găleată de lemn, o umplu
cu apă, intră în casă, traversă şi, ajungînd din nou în camera,
vărsă apa în pat. »
Ieşi din nou afară. Spre apus se vedeau cît'eva stele, dar
vîntul batea rece. Observă că în grajd nu erau decît doi cai.
slabi morţi. R am oth; da, unul era tot R am oth. Cînd plecas e
el, calul avea doisprezece ani şi orbise aproap e co m p le t :
avea cataractă.
WINSTON GRAHAM 48

Luă o a doua găleată cu apă, traversă iar sala, intră în

cameră şi vărsă apa în pat.
Iapa necheză cînd îl simţi trec î nd a doua oară. Prefera
tovărăşia lui decît întunericul respingător din grădină.
C î nd aduse a treia găleată, Jud gem ea şi m orm ăia,
scoţînd capul chel .de după perdelele patului. R oss îi turnă
găleata în cap.
Cînd se întoarse cu a patra găleată, omul se dăduse jos
din pat şi încerca să scuture apa de pe haine. Prudie de-abia
se trezise, aşa că Ross păstră apa pentru ea. Jud începu să
înjure şi să bîjbîie după cuţit. R oss îi dădu una în.cap şi-l trînti
la pămîot. Apoi plecă să mai aducă o găleată. Cînd reveni a
cincea oară, Servitorul părea că a înţeles, deşi era tot la pămînt.
La vederea lui Ross, începu să blesteme şi să ameninţe. Dar
o clipă mai tîrziu nedumerirea, apoi mirarea i se citiră pe faţă.
-D um nezeule!... Dumneavoastră sînteţi, domnule Ross?
- Eu sînt, am înviat, spuse Ross. D u-te şi vezi de ca
Scoală-te pînă nu te omor. îl apucă de gulerul cămăşii ridi-
cîndu-1 în picioare şi îl aruncă pe uşă afară.
 C apitolul III

0
noapte rece şi um edă de octombrie e
deprimantă, dar învă luie bine în umbre
ruina şi descompunerea. In schimb, lumina dimineţii n u le
mai ascunde.
Chiar cînd minele lucrau din plin, Joshua cultivase întot­
deauna pămîntul, casa fusese curată, confortabilă, bine mobi­
lată şi îndestulată.
După ce facu un tur prin întreaga proprietate, care dură
de la opt pînă la zece, Ross se întoarse şi îi chemă afară pe cei
doi servitori şi se propti în faţa lor cu picioarele bine înfipte în
pămînt. Sub privirile4lui, cei doi începură să se foiască stînjeniţi.
Jud era mai scund decît soţia lui. Avea vreo cincizeci de
ani şi picioare zdravene, care-1 făceau să semene cu un buldog.
î n ultimii zece ani chelise şi natura îi jucase o festă: chelia lui
semăna cu tonsura unui călugăr. Trăise toată viaţa în acel
ţinut, întîi ca administrator la mina Grambler, apoi. la Wheal
Grace, unde Joshua se ataşase de el în ciuda slăbiciunilor lui.
Pe Prudie, Jud o culesese acum zece ani la Bednithan.
Jud nu vorbea niciodată despre prima lor întîlnire, nici chiar
cînd era beat. N u se căsătoriseră, dar ea îi luase numele ca
ceva de la sine înţeles. Avea acum patruzeci de ani, era foarte
WINSTON GRAHAM 50

înaltă, cu părul negru lăţos şi plin de păduchi, avea umeri laţi,

un trup puternic cu proem inenţe peste tot pe unde, din punct
de vedere estetic, n-ar fi. trebuit.
- Aţi obosit de atîta m uncă în dimineaţa asta, spuse Ross.
Jud se uită stînjenit la el pe sub sprîncenele năpîrlite.
Faţă de Joshua îşi controlase întotdeauna cuvintele şi com ­
portarea, dar de Ross nu-i fusese frică niciodată. Era un tinerel
înalt şr slab, iritabil, dezordonat - n-aveai de ce să te temi de
el. Dar doi ani de armată îl schimbaseră.
- E curat ca-n palmă, podeiele-s frecate bine, spuse Jud
cam în ciudă. D ouă ore am tot frecat. M i-au intrat ţepe-n
mîini. Podeaua-i veche, lua-o-ar naiba!'O să mă infectez. O
să mi se infecteze tot braţul. Se urcă prin vine şi gata, eşti mort.
Ross se uită apoi am eninţător la Prudie1:
- Nevastă-tam u s-a îmbolnăvit de'âtîta apă? Ar fi bine să
nu-i uite gustul, nu prea e apă la puşcăae.
Jud se uită iute la Ross.
- Cine spune puşcărie; Prudie n-a făcut nimic. D e ce să
intre-n puşcărie?.
- A făcut ce-ai făcut şi tu. Păcat că,n-o să staţi în ace­
eaşi celulă.
Prudie chicoti:
- Glumiţi, nu?
- Şi tu tot ai glumit ieri-noapte şi încă cele cincizeci de
nopţi care-au trecut? '
- N -o să ne condam ne pentru că ne-am cherchelit puţin,
spuse Jud. Nu scrie-n lege. Nu-i drept, nu-i drept deloc. N-are
rost. N u e bine. Ca să nu mai vorbim de cîte am făcut p en­
tru dumneata.
- L- aţi ser vit pe tatăl meu. Cînd a murit, v-a lăsat ca
oameni de încredere să aveţi grijă de toate. Ei bine, am să vă
51 ROSS POLDARK

plătesc cîte o guinee pentru fiecare parcelă de pămînt pe care

n-au năpădit-o buruienile său care n-a rămas necultivată; tot
atît pentru fiecare hambar sau grajd care nu se dărîm ă pentru
că a fost reparat la timp. Pînă şi merele din livadă putrezesc
printre frunzele m oarte pentru că nu s-a găsit nimeni să
le culeagă...
- N - a fost un an bun pentru fructe. M erele au căzut mîn-
cate de viespi şi putrezite. A fost îngrozitor. Ce poţi să faci cu
un măr viermănos? Să omori viermele şi să mănînci mărul;
dar doi oameni nu pot să le mănînce pe toate.
- N oroc că n-am înghiţit vreo viespe, adăugă Prudie.
Mestecam cît de iute puteam şi cînd să muşc, am auzit un
bîzîit. Cînd colo, ce să vezi? Pînă să vezi capul, uite-o că dă
din coadă ca mielul, şi mişcă din picioarele vărgate ca un
steag. Dacă n-aş fi auzit bîzîitul...
" - Scot acul şi te în ţeapă, spuse Jud, s-a zis cu tine,
eşti mort!
- Sînteţi nişte leneşi, spuse Ross, numa i cînd căutaţi scuze
vă iuţiţi. Vă tăvăliţi în propria voastră murdărie ca porcii
în cocină.
Prudie ridică poalele şorţului şi-şi suflă nasul.
Ross se înfierbîntă şi mai tare. învăţase vorbele de ocară
de la un maestru şi mai aflase şi altele cît lipsise de acasă. In
plus, ştia ce le poate pielea celor doi care-1 ascultau. /
- îmi închipui că e uşor să. transformi marfă bună în gin
ieftin, termină el. Unii au fost spînzuraţi pentru mai puţin.
- A m crezut... umbla zvonul că... spunea lumea... Jud
îşi supse gingiile, ezitînd.
- Că am murit? Cine spunea?
- Aşa credea toată lume a, spuse Prudie încruntată.
- Şi* totuşi aflu asta numai de la voi, aici, acasă. Voi aţi
lansat zvonul?
WINSTON GRAHAM 52

- N u, nu; nu-i adevărat. N o u ă să ne mulţumiţi ca l-am

dezm in ţit. L-am înăbuşit în faşă. N u l-am crezut. Prudie mi-e
martoră. Am crezut noi aşa minciună, Prudie?
- D o am ne fe reşte! spuse Prudie.
- Unchiul meu v-a considerat întotdeauna nişte pier­
de-vară, nişte paraziţi: Cred că am să-l rog pe el să vă judece
p rocesul.
Stăteau amîndoi de-abia ţinîndu-se pe picioare, înfrico­
şaţi, dar şi nemulţumiţi. Ross nu le.înţelegea greutăţile şi ei
nu reuşeau să se facă înţeleşi. O rice vină ar fi avut, era de
mult uitată şi nu găseau cuvinte să o explice. Se simţeau jigniţi
că erau trataţi atît de aspru. Făcuseră«tot ce făcuseră, sau nu
făcuseră ce trebuia, dintr-un m otiv bine determinat.
- N-avem decît patru perechi de mîini, se scuză Jud.
Simţul umorului nu se trezi atunci în Ross, altfel obser­
vaţia lui Jud l-ar fi lăsat fară glas.
- E multă boală în puşcărie anul ăsta, spuse el. Lipsa
gi nului n-o să fie singura voastră suferinţă.
Le întoarse spatele şi-i lăsă acolo înfricoşaţi.

2
î n întunericul care domnea în grajdul hanului Leul
Roşu i se păruse că iapa închiriată de el avea chişiţa rănită,
dar la lumina zilei văzu că şchiopăta din cauza unei potcoave
bătute prost. Iapa avea copita m are şi plată iar potcoava era
prea mică.
A doua zi se duse la T ruro călare pe Ram oth, care era
aproape orb. Voia să vadă dacă poate să cadă la vreo înţele­
gere cu hangiul.-
Hangiui se cam îndoia că trecuse destul timp ca Ross să
53 RO SS POLDARK

aibă drep tu l să dispună de bunurile sale; dar cum legile nu

fuseseră niciodată punctul forte al lui Ross, facu cum a crezut
el de cuviinţă. f
• în timp ce se afla în oraş, iscăli o poliţă la banca lui Pascoe
şi cheltui o parte din puţinii lui bani ca să cum pere doi boi pe
care Jud urm asă-i ducă acasă. C a să munceşti pămîntul trebuia
să investeşti ceva în animale de muncă.
Se întoarse acasă curînd după ce cum părase şi alte m ă­
runţişuri pe care le atîm ase de şa. Acolo îl aştepta Verity. Pe
moment crezu că e Elizabeth.
- N-ai mai venit să mă vezi, vere, spuse ea, aşa că am
venit eu. Te aştept de vreo patruzeci de minute.
Se aplecă şi o sărută pe obraz.
- Ar fi trebuit să mă anun ţi. Am fost la Tturo. N u ţi-a
spus Jud?
- Da. M i-a oferit şi un scaun de grădină, dar mi-a fost
frică să mă aşez, să nu se rupă sub greutatea mea. O, Ross, în
ce hal a ajuns casa ta!
El aruncă o privire în direcţia casei. V olbura năpădise
toată sera, crescuse, înflorise şi acum se veştejea.
- Se poate repara.
- Mi-e ruşine că noi n-am mai venit pe aici, că n-api
venit eu mai des. Servitorii...
- Ai fost ocupată.
- O, am fost. Acum, că am strins recolta, avem mai mult
li mp. Dar asta nu e o scuză.
Ross se uită la ea cum şedea lîngă el. Ea, cel puţin, nu se
schimbase: aceeaşi silueta fragilă, îngrijită, păr cam zburlit şi
gură mare, cu buze cărnoase. Venise pe jos de la Trenwith,
îmbrăcată simplu, fără pălărie şi cu o pelerină cenuşiu-deschis
aruncată peste umeri.
WINSTON GRAHAM 54

Se îndreptară spre grajduri.

- A m cumpărat o iapă, spuse el. Trebuie să o vezi. Squire
e prea bătrîn şi Ram oth nu mai vede pietrele şi gropile de pe
drum ca să le evite.
- Spune-mi ce e cu r an a ta, spuse Verity. Te mai doare
acum? Cînd ai fost rănit?
- O, de mult. La James River. N u e m are lucru.
- întotdeauna ţi-ai ascuns rănile, nu-i aşa?
- Asta e iapa, spuse el. Am plătit douăzeci şi cinci de
guinee pentru ea. Un chilipir, nu crezi?
- Nu şchioapătă şi ea? întrebă Verity cu o ezitare. Francis
spunea... Şi piciorul drept pe care-1 ţine...
- .S e va vindeca mai repede decît al meu. Ar fi bine să
poţi vindeca orice rană schimbînd potcoave le.
- Cum o cheamă?
- N -are nume. Boteaz-o tu.
Verity îşi îndepărtă părul de pe frunte şi încruntă din
sprîncene:
- Hm... I-aş zice Darkie.
- De ce? Ai vreun motiv?
- Are dunga asta frumoasă neagră. De asemenea, şi în
onoarea noului ei proprietar.
El rîse, scoase şaua de pe Ramoth şi începu să-i dea cu
ţesala în timp ce verişoara lui vorbea sprijinită de uşa grajdului.
Tatăl ei se'plîngea adesea spunînd că V erity „n-are
farmec11, înţelegînd prin.asta că era incapabilă să întreţină o
conversaţie agreabilă şi colorată, care dă atîta savoare vieţii.
Cu Ross, ea nu era însă niciodată tăcută. El o invită la masă,
dar ea refuză.
- Trebuie să plec. Am mult mai multe de făcut acum că
tata nu mai e atît de sprinten.
55 R O SS POLDARK
$
- Şi cred că-ţi place. Hai mai întîi să m ergem pînă la
m are. V a trece mult timp pînă să mai vii pe aici.
E a nu protestă, pentru că îi facea plăcere să vadă că
lumea îi apreciază compania. Porniră ţinîndu-se de mînă, aşa
cum făceau în copilărie, dar în felul acesta se vedea prea bine
că şchioapătă, aşa că îi lăsă mîna şi o cuprinse pe după umeri
cu mîna lui lungă şi oso asă.
Ca să ajungă mai repede la mare, pe plaja Hendrawna,
trebuiau să sară peste un zid de piatră, dar acum urcară dealul
din spatele căsei aşa cum urcase Joshua în visul său.
- Dragul meu, va trebui să muficeşti mult ca să îndrepţi
lucrurile aici, spuse Verity uitîndu-se în jurul ei. Ai nevoie
de ajutor.
- Va veni şi iarna, răspunse Ross.
Ea încercă să-i citească gîndurile.
- Vrei să pleci iar, Ross?
- Aş pleca imediat dacă aş avea bani şi n-aş fi şchiop;
dar aşa...
- O să-i mai ţii pe Jud şi Prudie?
- Au acceptat să muncească fară leafă. O să-i ţin pînă'
cînd o să piară tot ginul din ei. Chiar azi-dimineaţă am angajat
şi un băiat, Carter pe nume, care căuta de lucru. îl cunoşti?
- Carter? Unul din copiii lui Connie Carter de la mina
Grambler9 - ,
- Cred că da. A lucrat la Grambler, dar munca în subteran
era prea grea. N u e aer destul în galeriile adînci ca să împrăştie
praful de pe urm ă exploziilor şi spune că a început să scuipe
flegmă neagră dimineaţa Trebuie deci să muncească undeva afară
- A, trebuie să fie Jim, fiul ei cel mai mare. Tatăl Iui a
murit tînăr.
- De fapt nu-mi pot permite să-i plătesc leafa unui bolnav,
WINSTON GRAHAM 56

dar pare să fie destul de bun. începe m unca m î ine la şase

dimineaţ a.
Ajunseră la marginea falezei, cam la şaptezeci sau optzeci
de picioare deasupra mării. La stînga, malul stîncos cobora
p î nă la golful mic num it N am para Cove, apoi se î nălţa iar
abrupt î n direcţia oraşului Sawle. Spre răsărit, pe plaja Hendra-
wna, m area era calmă, de un gri- fum uriu, ici-colo cu pete
violete, verzui, mişcătoare. V alurile păreau umbre, şerpi miş-
cîndu-se sub un fel de' plapumă, tîrîndu-se aproape nevăzuţi
pînă ieşeau la suprafaţă în vălurele albe, lăptoase, la m ar­
ginea apei.
Briza blîndă îl m î ngîia pe faţă, atingîndu-i uşor părul.
Apa se retrăgea. Privind-o, văzură cum valurile deveneau tot
mai verzi, mai agitate sub norii care se tîrau.
Nu dormise bine noaptea trecută. O nelinişte ciudată i
se citea pe faţă, aşa cum o vedea ea cu pleoapele lăsate peste
ochii albaştn-cenuşii şi cicatricea albă vizibilă pe obrazul ars
de soare. Verity se uită în altă parte şi spuse brusc:
- A i fost surprins cînd ai afl at de Francis şi Elizabeth...
- Fata n-avea nici o obligaţie faţă de mine.
- E ciudat felul în care s-a întîmplat, continuă ea cu o
ezitare în glas. Francis n-a văzut-o de prea multe ori pînă
vara trecută. S-au întîlnit la familia Pascoe. După aceea el n-a
mai putut vorbi despre nimic altceva. I-am spus desigur că...
voi doi eraţi prieteni. D ar ea îi spusese deja.
- Ce drăguţ din partea ei!
- Ross... Sînt sigură că nici unul din ei n-a vrut să fie
necinstit faţă de tine. Astfel de lucruri se întîmplă. N-ai cum
să te lupţi cu norii, cu ploaia sau trăsnetul. S-a întîmplat să fie
aşa. Eu... îl cunosc pe Francis şi ştiu că n-a putut să reziste.
- Cum au crescut preţurile de cînd am plecat eu! Azi am
57 ROSS POLDARK

plătit trei şilingi şi trei p e n n y iard u l d e p în z ă d e O la n d a . M o liile

m i-a u c iu ru it t o a t e h ain ele .
- Şi a p o i, zise V e rity , s e z v o n i s e c ă ai fo s t ucis. N u ştiu
c u m s ta u lu c ru rile , d a r c r e d c ă cei d o i P a y n t e r a u a v u t cel
m a i m u l t d e cîştigat.
- N u m a i m u l t d e c ît F ra n c is .
- N u , s p u s e V e rity , d a r n u el a fo s t a c e la . N u el a fo s t
d e vină.
R o s s c o n t i n u ă s ă p r i v e a s c ă m a r e a c u o c h ii î n d u r e r a ţ i :
- N u - i f r u m o s c e -a i s p u s , zis e el d u p ă u n tim p .
- A ş d o r i s ă te p o t a ju ta, d r a g u l m e u . N u v re i s ă vii m a i
d e s p e la n o i? D a , d e c e n u vii s ă iei m a s a c u n o i în f i e c a r e zi?
G ă t e s c m a i b i n e c a P ru d ie .
E l c lă tin ă dirT c a p .
- T r e b u i e să g ă s e s c s i n g u r o ieşire din t o a t e a s te a , s ă - m i
r e z o l v eu s i n g u r p r o b le m e le . C în d a r e lo c c ă s ă t o r i a ?
- L a întîi n o ie m b rie .
- A ş a d e c u r în d ! A m c r e z u t c ă p e s t e o l u n ă şi ce v a.
- S - a u h o t ă r î t ase a ră .
- A, în ţe le g ...
- C ă s ă t o r i a v a a v e a lo c la T r e n w i th . N e c o n v i n e la toţi.
C u s g a r n e e g a t a să se d ă r îm e ; e c u r e n t p e s t e t o t şi p i c u r ă din
tavane. Elizabeth c u părinţii ei v o r veni mîine dim ineaţă cu trăsura.
C o n t i n u ă să-i v o r b e a s c ă , deşi îşi d ă d e a s e a m a c ă n u p r e a
o as c u ltă , d o r i t o a r e să-l a ju te să d e p ă ş e a s c ă a c e a s t ă p e r i o a d ă
grea. T ă c u apoi şi îi u r m ă exem plul, uitîn du -se p r e lu n g la m are.
- D a c ă aş fi s i g u r ă c ă n u te d e r a n je z , aş v e n i în ia r n a a s ta
cît d e d e s posibil. D a c ă ...
- A s ta m - a r a ju ta m ai m u lt ca orice.
S e î n t o a r s e r ă s p r e casă. R o s s n u o b s e r v ă c u m se î m p u r ­
p u r a s e ea la faţă.
WINSTON GRAHAM 58

D e c i în n o i e m b r i e a v e a s ă fie, n u m a i e r a u nici d o u ă
s ă p tă m în i.
O c o n d u s e o b u c a tă d e d r u m şi c în d s e d e s p ă r ţ ir ă r ă m a s e
u n t i m p la m a r g i n e a p ă d u ric ii d e pini şi o v ă z u m e r g î n d r e p e d e ,
c u p a s a p ă s a t, în d i r e c ţ ia m in e i G r a m b le r . U n n o r d e f u m şi
a b u r i a c o p e r e a în c e t p ă m î n t u l p u s t i u p r e s ă r a t c u b o l o v a n i c e
s e î n t i n d e a p î n ă la T r e n w i t h .

3
D i n c o l o d e d e a lu l c a r e f o r m a h o t a r u l d e s u d - e s t
al m o ş ie i N a m p a r a s e î n t i n d e a o v a le a d î n c ă în c a r e s e a f la u n
pîlc d e c a s e c u n o s c u t su b n u m e l e d e M ellin .
E r a p ă m î n t u l lui P o l d a r k şi în c e le ş a s e c a s e c o n s t r u i t e în
u n g jii d r e p t, astfel în c ît f i e c a r e p u t e a u r m ă r i c e f a c e ce lă la lt,
tră ia u fam iliile T rig g s , C l e m m o w , M a r ti n , D a n ie l şi V ig u s .
Aici v e n i R o s s s ă c a u t e m î n ă d e lu c r u ieftină.
C e i d i n fa m ilia P o l d a r k s - a u în ţ e l e s î n t o t d e a u n a b i n e cu
ţăra n ii c a r e le l u c r a u p ă m în tu l în p a rte . E x i s t a o d i f e r e n ţ ă d e
clasă , d a r e r a d e la sin e în ţ e l e s c ă e n e c e s a r s ă ex iste, a ş a c ă
n im e n i nu t r e b u i a să o a c c e n t u e z e , d a r în r e g iu n i l e în c a r e
v ia ţa s e d e s f ă ş u r a în j u r u l m in e i, p o l i t e ţ e a şi c o n v e n ţ i i l e n u
t r e b u i a u să s te a în c a le a b u n e i în ţe le g e r i. M ic ii p r o p r i e t a r i d e
p ă m î n t cu g e n e a l o g i i b o g a t e , d a r c u p u n g i s ă r a c e e r a u a c c e p ­
taţi c a fa c în d p a r te din p ă m î n t u l p e care-1 a v e a u .
C a să a j u n g ă la M a r ti n , R o s s t r e b u i a să t r e a c ă p rin f a ţa a
trei c a se . în u ş a p rim e i c a s e , J o e T r i g g s s e î n c ă l z e a la s o a r e şi
fu m a . T r i g g s e r a m in e r; a v e a v r e o c in c iz e c i d e a n i; r e u m a ­
tis m u l îl s c h ilo d is e şi îl î n g r i j e a m ă t u ş a lui c a r e îşi c îş tig a c u
g r e u e x i s t e n ţ a v în z în d p e ş t e la S a w le . N u p ă r e a să s e fi m i ş c a t
d e a c o lo d e c în d p l e c a s e R o s s a c u m d o i ani. A n g l i a p i e r d u s e
59 ROSS POLDARK

u n im p e riu în apus; îşi a s ig u ra s e s tă p în ire a a s u p r a u n u i im periu

în răsărit; lu p t a s e s i n g u r ă î m p o t r i v a a m e r i c a n i l o r , f r a n c e z ilo r ,
o la n d e z ilo r, s p a n io lilo r şi î m p o t r i v a lui H y d e r A J i din M y s o r e .
G u v e r n e , f lo te şi n a ţiu n i se în c l e ş t a s e r ă în lu p tă , s e rid ic a s e r ă
sau f u s e s e r ă în lă tu r a te , r ă s tu r n a te . S e î n ă l ţ a s e r ă b a l o a n e în
F ra n ţa , v a su l R o y a l G e o r g e se r ă s t u r n a s e la S p i t h e a d şi fiul
lui C h a t h a m , W illia m P itt, d e v e n i s e p r i m - m i n i s t r u p e n t r u
p r i m a d a tă . D a r p e n t r u J o e T r i g g s n u s e s c h i m b a s e n im ic . C u
e x c e p ţia fa p tu lu i că g e n u n c h iu l s a u u m ă r u l îl d u r e a u c î t e o d a tă
m ai m u lt, c î t e o d a tă m ai p u ţin , f i e c a r e zi s e m ă n a atît d e b in e
cu c e a p r e c e d e n t ă în cît s e c o n t o p e a u , f o r m î n d u n şir n e î n t r e ­
ru p t, c a r e s e s c u r g e a lin şi m o n o t o n .
î n t i m p c e v o r b e a cu b ă trin u l, p riv irile lui R o s s r ă tă c e a u
d e la o c a s ă la alta. C e a m ai a p r o p i a t ă n u e r a l o c u i t ă ( î n t r e a g a
fa m ilie m u r i s e d e v ă r s a t n e g r u în '1 9 ). N u m ai a v e a nici
a c o p e riş . U r m ă t o a r e a a r ă t a c e v a m a i b in e , d a r n u m u lt. L a ce
te p u te a i a ş t e p t a ? Eli, cel m a i m ic şi m a i d e ş t e p t d i n t r e fraţii
C l e m m o w c a r e l o c u i a u în ea, p l e c a s e la T r u r o , u n d e s e
a n g a ja s e ca valet. R ă m ă s e s e a c a s ă n u m a i R e u b e n .
C e le trei c a s e d in f a ţă e r a u în b u n ă s tare . C e i d in fam iliile
M a r ti n şi D a n ie l, c a r e lo c u ia u în d o u ă d i n t r e ele, e r a u p rie te n i
b u n i c u el, iar N i c k V i g u s îşi î n g r i j e a b i n e c a s a , d eşi e r a
un pungaş.
D o a m n a Z a c k y M a r tin , o f e m e i e v e s e lă , cu fa ţa lată şi
o c h e la ri p e nas, îl p o fti în s i n g u r a î n c ă p e r e d e la p a r t e r cu
p a r d o s e a l a d e p ă m î n t b ă t ă t o r it p e c a r e se j u c a u g î n g u r i n d trei
c o p ii m ici, g o i p u ş c ă . D e cîn d p l e c a s e R o s s m ai a p ă r u s e r ă
doi, rid ic în d n u m ă r u l la u n s p r e z e c e , şi d o a m n a M a r t i n e r a ia r
în s ă rc in a tă . P a t r u b ăieţi lu c ra u d e ja în m i n ă la G r a m b l e r şi
Jinny, fa ta c e a m ai m a r e m u n c e a t o t a c o lo . C ei trei co p ii m ai
mici e r a u e x a c t ce-i t r e b u i a lui R o s s c a să-i c u r e ţ e p ă m în tu l
d e bălării.
WINS TON GRAHAM 60

î n dim ineaţa aceast a însorită, priveliştea din ju r, z g o ­

m o te le şi mirosul păm întului c a re e ra al l ui fă ceau ca războiul
la ca re luase p arte să i se p ară c e v a ireal, îndepărtat. Se în treb a
d acă lu m ea reală era cea în ca re o a m e n ii se luptau p e n tru o
politică, p entru principii şi trăiau sau m u re a u plini de g lo rie -
sau de cele mai m ulte ori uitaţi - de dragul u nui cuvînt ab ­
stract, ca de exem p lu patriotismul sau in d e p e n d en ţa, sau d ac ă
realitatea aparţinea oamenilor simpli ai pămîntului p e car e trăiau.
Se p ărea că nimic n-o p o a te opri din v o rb ă pe d o a m n a
Z acky; dar chiar atunci fiica ei Jinny se în to a rse de la lucru
din mină. Intră p e uşă cu răsuflarea tăiată, în c e rc ă să sp u n ă
ceva, dar zărindu-1 pe R oss se opri şi-l salută cu o re v e re n ­
ţă stîngace.
- Asta-i cea mai m are, spu se d o a m n a Zacky, cu mîinile
încrucişate peste pieptul ei en o rm . A î m p linit şap te s p re z e c e
ani ac u m o lună. Ce-i cu tine, copilă? Nu-1 mai cunoşti pe
do m n ul Ross?
- B a da, m am ă, sigur că da. Altu-i necazul. Se în to arse
cu spatele, îş i d ezlegă şorţul şi-şi scoase b o n e ta de pîn ză de
pe cap.
- Ce fată frum oasă! sp use R oss absent. A r trebui să fii
m îndră de ea.
Jinny se roşi la faţă.
D o a m n a Z ac k y o privea fix.
- Iar te-a necăjit R eub en?
O um bră se strecură prin faţa u ş i i şi R oss zări silueta
înaltă a lui R eu b en C le m m o w în d re p tîn d u -s e cu paşi mari
spre casă. E ra îm b ră c a t cu hainele de m ină, de dril albastai,
încă u m ed e; purta pe cap pălăria tare, cu lu m în a rea lipită cu
lut în faţă, pe borul lat, şi duce a cu el p atru unelte, dinţi e care
una era un fel de burghiu g re u de fier cu care excava.
61 ROSS POLDARK

- U m b l ă d u p ă m ine to ată ziua, spuse fata cu lacrimi în

ochi. M ă tot bate la cap să m ă plimb-cu el; şi cînd m ă plimb
tace ş i se uită la mine. D e ce nu m -o fi lăsînd în p a ce?
- Ei, hai, nu te s u p ăra aşa, îi spuse maică-sa. M ai bine
du-te şi c h eamă-i pe dracii ăia trei impieliţ a ţi să vină să m ănînce.
R oss găsi că e m o m e n tu l potrivit să plece cînd fata ieşi
în fug ă din casă strigîndu-i cu vocea-i ascuţită pe copiii care
strîngeau cartofi i de pe un petic d e pămînt.
- M ă su p ără trea b a asta, spuse d o a m n a M artin. Se ţine
du p ă ea peste tot. Z ac k y i-a atras atenţia de d o u ă ori.
- E o m urdărie n em aip om enită în casa lui. V ine u n miros
urît cînd b ate vîntul dintr-gcolo.
- O, nu ne pasă de asta. N e gîndim la fată.
Ross îl văzu pe R e u b e n C le m m o w st î nd în uşa casei şi
uitîndu-se la Jinny, u rm ărin d -o cu ochii lui mici şi spălăciţi.
Cei din familia C le m m o w Ie pricinuiseră î ntotde a un a neplăceri
vecinilor. Tatăl şi m a m a m uriseră de c î ţiva ani. Tatăl C lem ­
m o w era s u rd o -m u t şi e p ileptic; c o p iii rî d eau d e e l p en tru că
i se strîmba g u ra ş i's c o te a tot f elul de sunete b o lb o r osite.
M a m a C l e m m o w n u era urîtă, dar avea un aer ciudat, putred;
nu se m ulţu m ea cu păcatele om eneşti obiş n uite, beţia şi îm p e ­
recherea. R oss îşi aminti că o văzuse biciuită în pia ţ a publică
din T ruro pentru că vindea prafuri o trăvitoa r e pe n tru avorturi.
Cei doi băieţi C l e m m o w intraseră în tot felul de î n curcături
ani de zile, dar Eli părea cel m ai g r eu d e stăpînit.
- A ţ i avu t neplăceri cu el cit a n i lipsit eu?
- C u R e u b en ? Nu! N um ai.că iarna trecută într-o zi cînd
Nick V igus nu-i d ăd ea pace, a făcut ceva în capul lui. Nu-i de
vină, aş fi făcut şi eu la fel.
Ross se gîndi că, reiuînd viaţa simplă a ţăranului, nu scapă
de responsabilităţi. în cazul lui, în ioc să răspundă de com pania
W INST O N GRAHAM 62

lui de infanterie, treb u ia să aibă grijă ac u m de b u năstarea

o a m en ilo r care trăiau p e păm întul lui. P o a te că nu era stăpînul
lor în ad ev ăratu l sens al cuvîntului, d a r responsabilităţi faţă
d e ei avea.
- Crezi că vrea să-i facă v re u n rău lui Jinny?
- N u ştiu, sp use d o a m n a Zacky. D a c ă i-ar face, to t n-ar
aju n g e pe m îna judecă to ru lu i. D a r eu-s m a m ă şi mi-e grijă,
vă daţi seama.
R eu b e n C le m m o w văzu că d esp re el era vorba. S e uită
lu n g la cei doi care discutau în uşă, se în to a rs e şi intră în casă
*
trîntind u ş a d u p ă el.
Jinny cu cei trei copii d u p ă ea se în to rc e a u acasă. R oss
se uită cu mai m ultă atenţie la fată. E ra îm b ră c a tă cu rat şi
îngrijit, d ră g u ţă chiar. Cu ochii aceia blînzi, căprui, cu pielea
albă şi cîţiva pistrui pe nas, cu părul des arăm iu, avea mulţi
adm iratori printre tinerii din regiune. N u era d e m irare că
nici nu se uita la R eu b en , ca re avea a p r o a p e patruzeci de ani
şi mai era şi p ro stă n a c pe deasupra.
- D a c ă R e u b e n te mai supără, a n u n ţă - m ă şi vin eu să
vorftesc cu el.
- M u lţum esc, dom nule. V ă răm în în d ato rată. P o a te că
d ac ă vorbiţi cu el o să înţeleagă.

4
I n d ru m spre casă, R oss trecu pe lîngă instalaţiile
d e extracţie de la W heal Grace, m ina care-i ad u sese p ro s p e ­
ritate t a tă lui său şi care apoi înghiţise totul. Se a f l a sus, pe un
deal de c e a la l t ă p a rte a văii de la W h e a l M a id e n , şi era
cu n o sc u tă sub nu m ele de T revo rg ie M ine. Fu sese exp lo ata tă
cu secole în u r m ă cu m e to d e primitive; J o s h u a f olosis e cîteva
63 ROSS POLDARK

din vechile abataje şi b otezase m ina cu n u m ele soţiei sale.

R oss se ho tărî să se ducă să o cerceteze; orice ar fi făcut era
m ai bine d ecît să-şi piardă v rem ea degeaba.
A d o u a zi, d u p ă masă, se îm b răc ă cu u n a din hainele de
lucru ale tatălui său şi se p re g ătea să plece d u p ă ce ascultase
bom bănelile lui P rud ie despre scîndurile pu tred e şi aeru! stricat
din casă, cînd văzu un călăreţ aproprindu-se ş i4 -re c u n o s c u
pe Francis.
C ălărea un cal roib, frumos şi era îm brăcat într-un costum
m o d ern , cu pan taloni galben-închis, vestă g a lb en ă şi o haină
de catifea m a ro închis, cu g uler înalt, strînsă pe corp.
O pri în faţa lui Ross trăgînd de hăţuri şi caiul se cabra.
- Hei, R ufus, stai, b ă ie te 1 C e mai faci, R oss? D e scăleca
zîm bind prietenos. Stai, băiete! C e te-ai îm b răc at aşa? T e duci
la m ină, la G ram bler?
- N u , m ă g în deam să văd ce mai e pe la, m ina Grace.
Francis se uită la el mirat:
- Tîrfa aia bătrînă?! S per că nu vrei să o redeschizi!
- Sînt b u n e şi tîrfele la ceva. Fac u n inven tar al bunurilor'
mele, să văd ca re ar mai avea vreo valoare şi ca re nu..
Francis se înroşi la faţă.
- Birfe faci. Poţi să mai aştepţi-un ceas?
- V ino cu mine, spuse Ross, dar poate că nu-ţi c o n v in e ...
îm brăcat astfel.
Francis roşi şi m a i tare.
- B a vin, cu m să nu, spuse el scurt. D ă-m i vreo haină
v ec h e de la tatăl tău.
- N u - i nevote. O să m ă duc altă dată.
Francis îi d ăd u hăţurile lui Jud c are tocm ai se în torsese
de la cîmp.
- P u te m vorbi pe drum . M ă inter e sează şi p e mine.
W INST O N GRAHAM 64

In tra ră în ăun tru şi R oss c ă u tă p rin tre lucrurile tatălui său

pe ca re nu apu c aseră în c ă să le vîndă^servitorii. G ăsin d cele
potrivite, Francis îşi scoase hainele lui fine şi se îm brăcă cu ele.
P e drum , ca să înlăture stînjeneala, R oss în c e p u să v o r ­
b ea s c ă d espre cele întîm plate în A m erica, u n d e fusese trimis
ca p ro a sp ăt ofiţer îm p re u n ă cu regim e n tu l său din Irlanda;
d e s p re prim ele trei luni de luptă sub c o m a n d a lordului C o rn -
wallis, despre înaintarea spre P o rts m o u th şi atacul prin surprin­
d e re al francezilor în timp ce ei trav e rsau rîul Jam es, d esp re
înfrî n gerea lui Lafayette, d esp re ra n a din picior şi trim iterea
lui la N e w Y ork , scăpînd astfel de asediul oraşului Y o rk to w n ,
d esp re tăietura cu o b aionetă pe o braz, fă cută în tim pul unei
încăierări, în m o m en tele în care se se m n a pacea.
Ajunseră la m ină şi la casa maşinilor. R o ss se plim bă
cîteva m in u te printre buruienile înalte, apoi se în d re p tă spre
vărul său care se uita pe g a u ra unui puţ de mină:
- Ce adîncim e o fi avînd? în tre b ă Francis.
- Cred că nu mai mult de treizeci de stînjeni; cea mai
m are parte trebuie să fie inundată. D a r l-am auzit pe tata spu-
nînd că vechea galerie T re v o rg ie este u sca tă acum.'
- Am început să săpăm o galerie la o adîncim e de optzeci
de stînjeni, la Gram bler. P ro m ite mult. D e cînd n-*a mai fost
folosită scara asta?
- C red că de zece ani. F e re ş te -m ă de vînt, te rog.
Suflul puternic pu tea stinge flacăra lum înărilor de pe b o ­
rul p ălăr i ilor de miner. în c e p u ră să c o b o a r e scara. F rancis ar
fi vrut să c o b o a re primul, dar R oss îl opri.
- A ş t e a p t ă . Să în cerc eu d ac ă r e z i s t ă . '
P ri m ele d o u ă s p re z e c e tre p te p ăre a u destul de rezistente
şi Francis îl urmă. Era un puţ suficient de larg, cu scara fixată
d e un perete şi susţinută cu p lat f o rm e de lem n din loc în loc.
65 ROSS POLDARK

Cîteva p o m p e se mai aflau la locul lor, d ar mai j o s căzuseră

toate. M ai jos, unde nu mai p ătrundea lum ina zilei, îi întî m pină
mirosul n ep lăcut de ap ă stătută.
A junseră la prim a galerie fără nici o greutate. Prin fum ul
lumînării pîlpîitoare, R oss se uită prin d esc h iz ătu ra în g u s tă a
tunelului; se h otărî să în cerce să vadă şi galeria u rm ă to a re . îl
strigă pe Francis şi c o b o rîră iar. 0 piatră se desp rin se şi căzu
cu z g o m o t pe u rm ă to a re a platform ă, apoi în a p a invizibilă
de dedesubt.
T re p te le în cep u ră să se clatine. C îteva lipseau com plet,
apoi u n a ce d ă în m o m en tu l în care R oss p use piciorul p e ea.
Se sprijini pe treapta u rm ătoare, care era solidă.
- D a c ă am să deschid vreodată o mină, strigă el, v o ce a
răsunîndu-i tare în spaţiul închis, voi instala scări d e fier în
puţul principal.
- D a c ă se în d re a p tă timpurile, inten ţion ăm să facem asta
la Gram bler. Tatăl lui Bartle şi-a p ierdut viaţa căzînd aşa.
R oss simţi că-1 c u p rinde frigul. Se aplecă să vadă mai
bine ap a neagră; uleioasă care-i b a r a drumul. A p a scăzuse în
ultimele luni, pereţii în jurul ei erau acoperiţi cu un fel de
năm ol verde, lipicios. Fumul lumînării se am esteca cu abu a il
respiraţiei. L îngă el, la vreo două picioare adîncim e, sub apă,
văzu o deschizătură: intrarea spre a d o u a galerie. E ra cea
mai adîncă parte a vechii mine T revorgie. Mai făcu doi paşi
pînă îi ajunse apa deasupra genunchilor, apoi lăsă scara şi
intră în tunel.
- P h u i ! Ce d uhoare! se auzi vocea lui Francis. M ă întreb
cîţi n ou-născuţi nedoriţi au fost aruncaţi aici.
- C red, spuse Ross, că această galerie se în tin d e p e sub
vale în direcţia saţului M ingoose.
Porni înainte prin tunel. Auzi un plescăit în spate: Francis
coborîse de pe scară şi venea după el.
WINSTON GRAHAM 66

Pe pereţi şiroia o apă m u rd a ră , verzuie, în unele locuri

tavanul era atît d e jo s încît trebu iau să se aplece ca să poată
înainta. Aerul era îm b îc s it şi u m ed , lum înările pîlpîiau gata să
se stingă. F rancis îl ajunse din u r m ă pe vărul său acolo u nd e
tunelul .se lărgea, form înd o peşteră. R oss se uită la peretele
u n d e se v ed e a în ceputul unei excavaţii.
- Uită-te, spuse el, arătînd cu mîna. Vezi u rm a asta de
co sitor în piatră? N - a u ales bine locul. Ştiu cît.d e mari erau
filoanele la G ram bler.
F rancis îşi Udă degetul în ap ă şi frecă stînca acolo u nd e
se ză reau u rm ele pestriţe, a p r o a p e şterse de cositor.
- Ei şi? N -ai văzut de cînd te-ai întors listele cu cheltuielile
noastre? Profiturile au tendinţa să tre a c ă d e parte a pierderilor.
- L a G ram bler, spuse Ross, aţi forat p r e a a d în c . M aşinile
costau o avere cînd am plecat eu.
- M a ş i n i l e nu c o n s u m ă că rb u n e, îl m ăn în că aşa cu m m ă-
nîncă m ăgarii fragii de pădure. M estec ă, m estec ă şi ra g du p ă
mai mult.
- Aici ai n evo ie de un m o t o r mai mic. Se p o ate lucra în
această galerie şi fără pom pe.
- N u uita că acum e vară.
Ross se uită lung la apa n e a g ră şi urît m iro sito are care îi
tr e c e a 'd e g enun ch i; se uită apoi din no u la plafon. Francis
avea dreptate. N u m ai pentru că v ara era sec eto asă p utuseră
înainta atît de departe. A cum ap a în cep e a să crească. Peste
’c îteva zile, ore poate, n-ar mai fi fost posibil să se întoarcă acolo.
- Ross, spuse celălalt, ai aflat că m ă voi căsători săptă-
m îna viitoare,, nu-i aşa?
R oss ridică privirile şi se uită d re p t Ia el. E ra cu vreo trei
degete mai înalt decît vărul său.
- M i-a spus Verit y .
67 ROSS POLDARK

- Hm . A spus că nu doreşti să iei p arte la căsătorie.

- 0 . .. N u am spus chiar aşa. D a r cu cîte am de făcut...
Casa m ea arată ca ruinele Cartaginei. Şi-apoi, nu p rea apreciez
ceremoniile. H ai să m e rg e m puţin mai departe. M ă întreb
dacă n-ar fi posibil să dre n ez a p a din toate galeriile astea vechi
săpînd o galerie de acces care să p o rn e a s c ă de jos, de dincolo
de M arasanvose.
D u p ă cîteva secunde, F ran cis îl urm ă.
F lacăra tre m u ră to a re a c e lo r d o u ă lum înări îm prăştia în ­
tunericul lăsînd în u rm ă dîre în tu n e c a te de fum şi arun cîn d
luciri ciudate în apa neagră.
Curînd, tunelul în c e p u să se strîm teze, luînd fo rm a unui
ou. N u avea mai m ult de un m etru şi ju m ă ta te înălţim e şi un
metru douăzeci lăţime, destul cît să lase să treacă un om îm pin­
gând o roabă aplecat peste ea. A p a venea cam pînă la ju m ătatea
înălţimii, iar pereţii erau netezi şi lustruiţi de co atele celor ce
se frecaseră de ei.
Francis începu să simtă lipsa aerului, nevoia să se îndrepte
de spate, apă sare a miilor de to n e de ro c ă p este capul său.
- Trebuie n eapărat să vii la nuntă, spuse el mai tare. O
picătură de a p ă se prelinse p este lum în area ca re încep u să
sfîrîie. N e -a r părea foarte rău dacă n-ai veni.
- Prostii! L u m e a o să term in e re p ed e cu com entariile.
- M ă jigneşti! E dorinţa n o astră ca să vii. A m ea şi a...
- Şi a lui Elizabeth?
- E a în special te ro a g ă să vii neapărat.
R oss vru să spun ă ceva, dar se opri.
- Bine, am să vin. La ce oră?
- L a a m iaz ă. G e o r g e W a r l e g g a n îm i va fi c a v a le r
de onoare.
- G e o rg e W arleggan?
WINSTON GRAHAM 68

- Da. D a c ă aş fi ştiut că tu...

- Vezi? Aici galeria u rc ă puţin. N e în d re p tă m sp re nord.
- N u va fi o n untă p rea mare, spuse Francis. N u m a i fam i­
liile n o a stre şi cîţiva prieteni. V ă ru l W illiam -A lfred va oficia
căsătoria, ajutat de domnul Odgers. Ross, am vrut să-ţi explic...
- A e r u l e mai cu rat aici, sp u se R o s s cu glas aspru, cotind
du p ă u n colţ al tunelului şi desprinzînd în tre c e re o p loaie de
pietre care că zură plescăind în apă.
U rc a s e r ă puţin şi ieşiseră a p r o a p e din apă. în a in te se
vedea o licărire de lumină. C o n tin u în d să urce, ajun seră la un
puţ de aerisire, unul din n u m ero a sele puţuri o a rb e săpate p e n ­
tru a u ş u r a condiţiile de lucru. C a şi p u ţ u l principal, acesta
era adînc, plin de ap ă pînă în a p ro p ie re a lor şi tra v e rs a t de un
p o d eţ în g u st d e scînduri. P uţul nu ave a scară.
R id ic ară privirile sp re cercul m ic de lum ină d e deasupra.
- U n d e ne aflăm? în treb ă Ross. P robabil sub că rarea care
du ce la R een-W ollas...
- Sau cea de la m arg in e a d u n elo r de nisip. Ascultă, Ross,
voiam să-ţ i explic. Cînd am v ăz u t-o pe E lizabeth prim ăv a ra
trecută, nici nu-m i tre c e a prin cap să vă despart. A fost ceva
cu totul neaşteptat, ca o lovitură din senin. Şi ea şi eu...
R o ss se în to arse spre el cu o expresie de furie în frico şă ­
toare pe fa ţă .
- L u a - te -a r d r a c u ’l Nu-i destul că...
Speriat, F rancis tăcu un pas înapoi p e podeţul de lemn
care se rupse în bucăţi ca un pesm et uscat şi căzu în apă.
P e m o m e n t, R o s s se şi gîndi că F ran c is nu ştia să în o a te
Prin întuneric, îl văzu apărînd la suprafaţă; un braţ, părui
blond, pălăria plutind; hainele în că nu erau îm b ib a te de apă.
R oss se lăsă p e burtă, se aplecă peste m a rg in e a puţului pier-
zîndu-şi a p r o a p e echilibrul, dar nu-1 putu ajunge. Ii văzu faţa
69 ROSS POLDARK

disperată. A p a era vîscoasă. A p u c ă o b u c a tă din p o d e ţu l

putred; se rupse; o aru ncă în a p ă şi un cui m a re de fier se
prinse de haina lui Francis; trase, şi hain a se rupse, o mînă
apucă lemnul şi R oss trase iar; înainte ca l em nul să s e rupă,
Ross îşi în cordă muşchii şi reuşi să-l tra g ă afară.
Cîteva c l ipe răm aseră tăcuţi, F rancis gîfîind şi scuipînd
apa murdară.
- D um nezeule! Ce te-a făcut să te înfurii aşa?
- Şi tu, de ce nu înveţi să înoţi?
T ăc u ră iar. Accidentul dezlăîiţuise în ei s e n tim en te care
de mult p luteau în aer ca un g az periculos, gre u de definit,
d a r care nu p utea fi ignorat.
Francis se uită cu c o a d a ochiului la v ă rul său. în prim a
sea ră cînd R oss se întorsese se aşteptase ca ac esta să fie d e z ­
am ăgit şi îi înţelesese resentimentul. D a r văzînd felul n a tu ra l ,
indiferent în care acesta părea că prim ise vestea căsătoriei,
nu bănuise cît de adînc era sentim entul pe care-1 asc u n d eau
trăsăturile fine, dar îm pietrite ale vărului său. A c u m ştia.
Sim ţea de asem en ea că accidentul, că d ere a lui, n u era
singurul pericol prin c a re trecuse... că mai p u teau fi şi altele.
Li se stinseseră luminările, nu mai aveau altele de rezervă.
Francis se uită la discul de lum ină de d e a s u p ra c a p etelo r lor.
Păcat că aici nu era nici o scară. D ru m u l în ap o i pe u n d e veni­
seră, bîjbîind prin întuneric, avea'să fie o experienţă neplăcută...
Un m o m en t mai tîrziu, se scu tu ră de a p ă şi porni înapoi.
Ross îl u rm ă cu o expresie în tu necată, dar şi ironică. Lui
Francis, incidentul îi dovedise p o a te cît d e adînc era resenti­
m entul vărului său - d ar R o ss simţi că ar fi trebuit să-i arate şi
de ce era el capabil.
El însuşi îşi d ăd ea acum seama.
 Capitolul IV

A
* 7 n săptăm îna dinaintea nunţii, R oss nu plecă
4 # de ac asă decît o s in g u ră dată: p e n tru a
vizita biserica din Sawle.
J o sh u a îşi ex prim ase d o rin ţa de a fi în g ro p a t în acelaşi
m o rm în t cu soţia sa, aşa că nu erau m ulte d e văzut.
A ic i o d ih n eşte G ra c e M a r y , s o ţia m u lt iu b ita
a lu i Jo s h u a P o ld a rk , c a re s-a s ă v îrş it d in v ia ţă
în a n o u a z i a lu n ii m a i 1770, la v îr s la de
tre iz e c i de a n i. Q uid Q uid A m o r Jussit, N o n
Est C o n te m n e re T utu m .
D e d esu b t, C harles p usese să se g ra v e z e urm ătorele:
T o t a ic i o d ih n e şte ş i Jo s h u a P o ld a r k d in
N a m p a ra , c o m ita tu l C o rn w a ll, c a re s-a să v îr-
ş it d in v ia ţă în a u n sp re z e ce a zi a lu n ii m a rtie
1783, la v îrstci de c in c iz e c i ş i n o u ă de an i.
E ra o sing u ră schim bare: arburştii plantaţi de Jo s h u a fu­
seseră s m u l şi şi pe m o rm în t crescuse iarbă rară. Alături, pe o
placă m ică se putea citi: C la u d e A n to n y P o ld a rk , d e c e d a t la
n o u ă ia n u a rie 1771, la v îrs ta d e şase an i.
P atru zile mai tîrziu, R oss se duse iar la biserică, de data
aceasta p en tru a-şi în g ro p a speranţele pe c a re le nutrise doi
am şi mai bine.
71 ROSS POLDARK

U n dev a în m intea lui stăruia gîndul, convingerea aproape,

că această căsătorie nu se va face. E ra ca şi cum cineva i-ar fi
spus că va muri, lucru greu de crezut.
Biserica se afla la o j u m ătate de milă d epă rtare de satul
Sawle, la capătul drum ului care ducea în sat. A ltar u l princi­
pal era îm p o d o b it cu crizantem e galben-auriu şi patru m u zi­
cieni scîrţîiau un imn din viori şi violoncele. E ra u d ou ăz eci
de invitaţi în biserică. Ross se aşeză în faţă, într-o strană înaltă,
bună de dorm it în ea. Şi se uită la cele d o uă siluete în g e n u n ­
c h e a te în fa ţa altarului, asc u ltîn d v o c e a m o n o t o n ă a lui
William-AJfred ca re pecetluia legătura lor.legală şi spirituală.
Curînd, p re a re p e d e chiar pen tru un evenim ent atît de
important, ieşiră în curtea bisericii, unde îi aşteptau vreo cinci­
zeci de săteni din Sawle, T ren w ith şi G r a m b ler. Stăteau.plini
de respect la distanţă şi la apariţia mirilor izbucniră în'urale.
E ra o zi senină de noiem brie, cu so are şi un cer albastru
străbătut din cînd în cînd de nori a lbi-cenuşii p u r taţi de vîntul
rece. Vălul de dantelă veche a) miresei, umflat d e vînt, se
înfăşură în jurul srluetei firav e , facînd-o să pară o fiinţă eterică,
ap ro ape imaterială; ar fi putut fi unul din norii m a i mici care
se pierduse şi nim eriseîn procesiunea umană. Se urcară repede
î n trăsura ca re porni săltînd peste gropile drumului, urm aţi
de nuntaşii călare.
Elizabeth, îm p re u n ă cu părinţii ei, veniseră de la K e n w y n
cu trăsura familiei C h y n o w eth , huruind şi clătinîndu-se pe
drum ul îngust şi plin de gropi, şi ndicînd nori de p ra f cenuşiu
care se d e p u n e a pe lu m ea ieşită să-i vadă trecînd. Apapiţia
unui astfel de vehicul era un e v e n im e n t de primă m ărim e în
ţinutul lor sărac, u n d e caii şi catîrn erau mijloacele obişnuite
de transport. V e ste a s-a răspîndit mai repede decît o p u teau
duce roţile mari cu şine de fier ale trăsurii. M uncitori ca re
WINSTON GRAHAM 72

spă l au nisip din apele din îm p re ju rim i ca să sc o a tă cositor,

ţărani cu soţiile lor, fermieri, m ineri ieşiţi din schim b, oam en i
fară căpătîi din cele p a ta i parohii, toţi erau de faţă s ă vadă
trăsura trecînd. Clinii lătrau, catîrii răgeau şi copiii goi alergau
prin p r a f d u p ă ea.
C înd ajunse î n faţa aleii, vizitiul lăsă caii la trap. B artle,
aşezat pe sca u n u l din spate, s u n ă din corn şi caleaşca se opri
în faţa con acu lui T r e n w ith, u r m a t ă de călăreţii care so seau şi
ei la trap, chiuind. în casă se p re gătise un b a n c h e t ca re lăsa în
um bră orice altă petrecere. E ra u prezenţi toţi cei care'-l întîmpi-
naseră pe R o ss în seara cînd se întorsese. D o a m n a C h yno w eth ,
frum oasă ca o pasăre de p ra d ă bine crescută, do cto ru l C h o a k e
şi soţia sa, nătîngă, d ar drăguţă; Charles, ca re în cinstea eveni­
m entului p u rta o p e ru c ă n o uă, o h a in ă de catifea cafenie g a r ­
nisită cu d a n te lă la m a n şe te şi o vestă roşie. V e ri ty nu prea
şedea la m asă, d u cîn d u -se m ere u să v ad ă d a c ă totul m e rg e a
cum trebuie şi p e m ăsu ră ce ţre c e a timpul, părul ei negru,
rebel se d esfăce a în şuviţe. Vărul W illiam -Alfred, slab, palid
şi retras, a d ă u g a o n o tă d e solem nitate şi reţinere î n tregii a d u ­
nări. S oţia lui, D o ro th y , nu era de faţă, suferind de boala ei
obişnuită: aştep ta un copil. M ă tu ş a A gatha, îm b ră c a tă în tr-o
rochie dem odată, de catifea şi cu o bonetă de dantelă fină peste
peruca nepieptănată, şedea la locul ei obişnuit, la coad a mesei.
P rin tre nou-veniţi, de curînd acceptaţi în societate, se
a fla H e n sh a w e ' ş e f de ec hipă la m ina G ram bler, un tînăr voi­
nic, cu ochii d e un albastru palid, cu mîini mici şi picioare
asem enea, care-1 făceau să se mişte cu uşurinţă, deşi era foarte
gras. D o a m n a H e n s h a w e nu p rea se sim ţea la largul ei aici;
m înca cu gesturi ex a g era t de elegante şi se o p re a din cînd în
cînd din m estecat ca să se uite la ceilalţi oaspeţi. D ar soţul ei,
deşi lucra în m ină de la vîrsta de opt ani şi nu ştia nici să scrie,
73 ROSS POLDARK

nici să citească, se sim ţea bine în o rice so cietate şi ac u m se

scob ea în dinţi cu furculiţa m ică cu ca re se m încau prăjiturile.
D e partea cealaltă a mesei, în faţa lor, şedea d o a m n a
T ea g u e, v ăd uv a unui văr de departe, care av e a o m ică m oşie
lîngă St. Ann, apoi, p resărate în jurul mesei, şedeau cele cinci
fete de măritat' ale doamnei, Faith, H ope, Patience, Joan şi Ruth.
L îngă ea şedea căpitanul B lam ey, pe care R o s s nu-1 c u ­
noscuse pînă atunci, un om liniştit, prezentabil, de vreo pa­
truzeci de am, com andantul unui vas poştal care făcea legătura
între F alm o u th şi Lisabona. în timpul mesei, care a d urat mult,
Ross l-a văzut pe căpitan vorbind num ai de d o u ă ori, şi an u m e
m u lţum indu-i lui V erity pentru ceva ce-i adusese. D e băut
n-a b ăut nimic.
C elălalt p re o t nu-1 aju ta pe v ă ru l W illia m -A Jfred în
ocupaţiile lui zilnice. Sfinţia sa, do m n u l O dg ers, bărbat scun d
şi uscăţiv, seîng rijea de sufletele din satele Sawle şi Gram bler.
Pentru serviciile sale, parohul, care locuia la Penzance, îi plătea
patruzeci de lire pe an. Cu această s u m ă îşi h ră n e a soţia, vaca
şi cei ze ce copii. Se aşeză la m asă îm brăcat în hainele lui
negre care bateau în verde de atîta purtat şi cu o p eru că d ecolo ­
rată din p ăr de cal pe cap. în tin d e a m ereu m îna m u r d a r ă cu
unghii rupte ca să mai ia cîte o porţie din m încăruri, în timp
ce fălcile lui îng uste m estecau ce se mai afla p e farfuria sa.
M işcările lui iuţi, furişe, am inteau de un iepure ca re ro n ţăie la
repezeală de frică să nu vină cineva să-l gonească.
La toţi cei de mai sus se ad ă u g ase şi familia N icholas
W arleggan, tatăl, m a m a şi fiul.
Ei erau singurii p ro a sp ăt îm bogăţiţi din com itat. Tatăl
lui N icholas fusese fierar în tr-un sat şi în cep u se să to p e a s c ă
cositor pe scară mică; fiul topitorului, N icholas, se m u tase la
Truro şi construise o instal a ţie de topit. A cesta fusese începutul
WINSTON GRAHAM 74

în t r egii lor averi. D o m n u l N ich o las W arleg g an ave a b u z a de

sus groasă, p ro em inen tă, o privire de oţel şi mîini m ari, p ă ­
trate, c a re p u rta u încă u r m e l e m u n cii din cop ilărie . E ra
căsătorit de d ouăzeci şi cinci de ani cu M a r y L a s h b r o o k din
E d g e c u m b e ; rodul căsătoriei lor era G e o rg e W arlegg an, p re ­
zent la n untă, n u m e care avea să d ev in ă b in e c u n o s c u t în cer­
curile m in iere şi b an c are şi în c e p u s e deja să se im p u n ă acolo
u n d e tatăl său nu reuşise.
G e o rg e avea o faţa m are şi toate trăsăturile lui erau croite
pe aceeaşi m ăsură: n asu l hotărît, cu nări puternice, p ă r e a gata
să se o p u n ă oricui, ochii mari, căprui, atenţi, p ă r e a să-i fo lo ­
sească mai des decît gîtul cînd se uita la ce v a ce nu se afla în
faţa lui - o trăsătură caracteristică pe care un p i c t o r o prinsese
cînd îi tăcuse portretul în anul acela.
In cele din urm ă, cînd ospăţul s-a term inat, m asa a fost
dată la o p arte şi oaspeţii, obosiţi, s-au aşezat în cerc să pri­
vească o luptă d e cocoşi.
V erity şi F rancis protestară, spu nîn d că o astfel de dis­
tracţie nu e potrivită, d ar C harles nu ţinu s ea m ă de ei. Avea
rar ocazia să u rm ă re a s c ă o luptă de cocoşi la el acasă; de
obicei trebuia să se du că la T ru r o sau la R ed ru th , un d m m
obositor, care nu-1 mai tenta. In plus, N ich o las W arleg gan
adusese cu el cocoşul R e d G a u n tl e t, lu p t ător b in ecu noscut,
şi era dispus să-l pună să se m ăsoare cu orice adversar. Cocoşii
lui Charles n -a r mai fi fost în form ă t ară adversari noi cu care
să se lupte.
Un servito r al lui W arleggan îl adu se pe R ed G a u n tle t şi
încă un cocoş, im ediat ap ăru şi d o c to a il C h o a k e cu doi din
favoriţii săi, u rm a t de B artle, c a re a d u c e a trei c o c o ş i ai
lui Charles.
în învălmăşeala produsă, Ross începu să o caute pe Eliza-
beth. Ştia că ea detestă luptele de cocoşi, în tr-a d e v ă r ea se
75 ROSS POLDARK

furişase pînă în fundul sălii şi şed e a pe o canap ea , lîngă scară,

bînd ceai cu Verity. Vărul Willia m -Alfred, care d e z a p ro b a
acest spo rt din m o tiv e creştineşti, se retrăsese în tr-u n colţ de
partea cealaltă a scării, u n d e ţinea biblia pe o m ăsuţă de m ah o n
cu trei picioare şi de u n d e p ortretele de familie priveau p a rc ă
încrunta te ce ea ce se petre cea sub ochii lor. R oss îl auzi dis-
cutînd cu dom n u l O d g e rs starea în g rijo răto are în care se afla
biserica din Sawle.
Cînd R oss se apropie, E lizabeth se înroşi uşor.
- Ross, spuse Verity, nu-i aşa că o prinde de m in u n e
rochia d e m ireasă? Şi totul a m ers p erfec t pînă acum . Of,
bărbaţii ăştia ca re se în n eb u n esc d u p ă luptele de cocoşi! N u
le prieşte m în carea pînă n u văd sînge curgînd la luptele astea
fără rost. Vrei să bei un ceai?
R oss refuză m ulţum indu-i.
- M in u n a t ospăţ, spu se el; acu m nu mai vreau decît să
m ă duc la culcare.
- M ă re p ed să văd ce face d o a m n a Tabb. Ju m ă ta te din
oaspeţi v o r dorm i aici peste noapte.
Verit y plecă şi ei ascultară un tim p discuţiile din jurul
lor. Obosiţi du p ă atîta m încare, musafirii se înviorau din no u
la gîndul distracţiei ca re avea să urm eze.
- R ăm îneţi şi voi doi peste no apte? întrebă Ross.
- R ă m în e m peste noapte. P le căm mîihe la F a lm o u th
pentru două săptămîni.
Ross o privea cum se uita lung prin cam eră. Părul blond
era ridicat la spate, urechile descop erite şi cîte o singură bu clă
fină îi în cad ra faţa. Restul părului, ridicat, form a un coc de
bucle în creştetul capului. O garnitură fină de perle îi com pleta
coafura. R ochia, cu mîneci invoalte de dantelă fină, era în chi­
să la gît.
WINSTON GRAHAM 76

D o rise această întîlnire şi a c u m nu ştia ce să-i spună.

A şa se întîm plase şi la prim ele lo r întîlniri. P în ă să o c u n o a s c ă
mai bine, fru m u se ţe a ei fragilă îl lăsase ad e s e a fără glas.
- Ross, spuse ea, te întrebi probabil de ce am vrut să vii
azi. N -ai mai venit să m ă vezi şi a m simţit că treb u ie să-ţi
vorbesc. Se opri un m o m e n t m u şcîn d u -şi b u z a d e jos. Ziua
asta e a mea. V re au să fiu feriqită şi să simt c ă toţi cei ce m ă
în co n jo ară sînt la fel. N u am tim pul n ec esar ca să-ţi explic
totul, p o a te că nici n-aş pu tea ch iar d acă aş av ea timp. D a r
vreau n ea p ăra t să încerci să m ă ierţi d a c ă eşti nefericit din
cauza mea.
- N -a m ce să-ţi iert, s p u se R oss. în tre noi nu a fost nici
o în ţeleg ere precisă.^
E a îi a ru n c ă o privire: în ochii cenuşii se citea o u m b ră
de indignare.
- Ştii bine că asta n -a fost tot...
P rim a luptă de cocoşi se term in ase în strigăte şi aplauze
şi pasărea învinsă, plină de sînge şi cu penele smulse, fu scoasă
din arenă.
- Asta n-a fost luptă, spuse C harles P o ld a rk rîgîind. R ar
am văzut să cîştige cineva cinci g u in e e atît de repede.
- N u, ră sp unse d octo rul C h o a k e , al cărui co c o ş îl bătuse
pe al lui W a rle g g a n . P aracelsus şi-a sub estim at adversarul.
Greşeală fatală.
- Ai cîştigat uşor! spuse Polly C h o a k e mîngîindu-1 pe
cap pe învingător în timp ce servitorul lor îl ţinea. î n vingătorul
n-arată n icio dată atît de rău pînă nu se înfurie. Se sp u n e că şi
eu sînt la fel!
- N - a scăpat n ev ă tă m at, d o a m n ă , spuse servitorul. O să
vă murdăriţi mânuşile.
- Şi ce dacă? A c u m am să p o t să-mi c u m p ă r altele!
răspunse Polly.
77 ROSS POLDARK

L u m ea începu să rîdă, deşi soţul ei se în c ru n tă la auzul

acestei gafe.
- Totuşi, n-a prea fost cine ştie ce luptă, sp u se Charles.
C ocoşii mai tineri s-ar fi luptat mai bine. R oy al D u k e al m eu
l-ar face p ra f pe oricare, deşi nu e p rea voinic.
- Ia să-l v ed e m pe R oyal D u k e , spuse d o m n u l W arleg­
gan politicos. P o a te vreţi să se lupte cu R ed G auntlet. ,
- Cu cine? Cu ce? în treb ă m ătu şa A g a th a ştergîndu-şi
scuipatul scurs pe bărbie. N u, nu, ar fi o ruşine!
- Ar trebui să vedem cel puţin dacă are sînge albastru,
spuse do m n ul W arleggan.
- O lu p tă ca în tre nobili? zise C harles. N - a m nim ic
împotrivă. Cît cîntăreşte pasărea dumitale?
- Exact patru livre.
- Atunci se potrivesc. R oyal D u k e are a p r o a p e patru.
Aduceţi-i, să vedem.
Cei doi cocoşi au fost aduşi şi com paraţi. R ed G au n tlet
era mic pentru gre u ta tea lui, rău, plin de cicatrice, întărit d upă
cele douăzeci de lupte susţinute. R oyal D u k e era un co c o ş
tînăr care nu se l uptase decît de vreo d o u ă ori şi asta num ai
acolo, în regiune.
- Şi care-i miza? întrebă G e o rg e W arleggan.
- Cît doreşti? răspun se C harles uitîndu-se la m usafi­
rul său.
- 0 sută de guinee?
U rm ă un m o m e n t de tăcere.
- ... Şi toate colo an e le pe care se sprijină acoperişul, se
auzi vocea d om n u lu i Odgers, sînt legate num ai cu b are de
fier şi clem e care trebuie întărite mereu. Pereţii dinspre răsărit
şi apus se clatină.
- Da, da, ţin pariul, strigă Charles. Să în c e a p ă lupta.
WINSTON GRAHAM 78

în c e p u r ă pregătirile, cu m ai m u ltă grijă p entru fiecare

detaliu, ca de obicei. Oricît d e m u lt ar fi fost obişnuit do m n u l
N icholas W arleg gan să parieze, moşierii locali bogaţi, ca şi
do m n u l P o ld a rk nu a v e au obiceiul să parize pe s u m e atît
de mari.
- ... Ştii bine că asta n-a fost tot, re p etă E lizabeth încet.
C e v a a fost între noi. D a r e ram atît de tineri...
- N u v ă d, s p u se R oss, la c e -a r folosi explicaţiile. Astăzi
s-a terminat...
- E lizab e th , zise d o a m n a C h y n o w e th , a p r o p iin d u -s e
brusc de ei, nu uita că ziua asta e num ai a ta. N u treb uie să te
izolezi, să stai d eop arte.
- M ulţum esc, m am ă. D a r ştii că nu-m i plac luptele de
cocoşi. N u -m i va d u c e nim eni lipsa pînă nu se v o r term ina.
D o a m n a C h y n o w e th înălţă capul şi se uită d re p t în ochii
ei. D a r tonul h o tărît din vocea fiicei sale o făcu să n u insiste.
Se uită la R oss şi-i zîmbi rece.
- Ross, ştiu că te pricepi la acest sport. Vrei să-mi explici
şi mie unele detalii?
R oss îi ră sp u n se zîmbind:
- Sînt convins, d o am n ă, că nu există nici un aspect, oricît
de subtil, al luptelor de cocoşi pe care să nu-1 cunoaşteţi.
D o a m n a C h y n o w e t h îi a r u n c ă o p riv ire ap rig ă . Se
întoarse apoi şi plecă spunînd:
- Elizabeth, am să ţi-1 trimit pe Francis.
Se facu linişte înainte de în c ep e rea luptei.
- Şi pe lîngă to ate astea, sp u n ea dom nul Odgers, cimitirul
e într-o stare şi mai proastă. Sînt atîtea m o rm in te încît oriu n d e
sapi dai peste trupuri putrezite, cranii şi schelete.
- C u m de-ai în drăz n it să-i spui aşa ceva m am ei? spuse
Elizabeth.
79 ROSS POLDARK

- O a re adevărul supără? ră s p u n se Ross. D a c ă e aşa, îmi

cer iertare.
O ru m o a re bruscă an u n ţă în c ep e rea l uptei. De la începu t
Red Gauntlet luă avantaj. Cu ochii lui mici scînteind, se repezi
de trei, d e patru ori, ţintind bine şi facînd să c u rg ă sînge şi
re trâgîn du-se la timp înainte ca celălalt c o c o ş să-şi folosească
pintenii. Royal D uke era plin de curaj, dar facea parte dintr-o
altă categorie.
L u p ta d u ra şi toţi o u rm ă r e a u cu în cord are. C harles şi
A g a tha nu m a i c o n te n e a u încu rajîn du -i p e adversari. Royal
D u k e căzu la p ăm înt cu penele zburînd şi cu Red G auntlet
peste el; dar printr-o m in u n e evită lovitura de graţie, se ridică
şi reluă lupta. In cele din u rm ă se despărţiră şi, cu capul în jos
şi cu penele zbîrlite se p re g ă te a u iar de atac cu pintenii. Chiar
Red G auntlet era obosit, iar Royal D u k e se afla într-o stare
de plîns. G auntlet putea să-l d oboare.
- Retrage-1! ţipă m ă tu ş a A gatha. Retrage-1, Charles!
Asta-i cam pion. N u lăsa să-l sch ilo dească din p rim a lui l uptă!
' C harles strî m bă din b u z e nehotărît. î n a in t e de a lua o
decizie lupta reîncepu. Şi d eo dată, spre su rprin d e rea tuturor,
Royal D u k e luă iniţiativa. P ă re a că găsise hoi puteri în tine­
reţea lui trium fătoare. R e d G auntlet, cu răsuflarea tăiată şi
luat prin surprindere, era la păm înt.
G e o rg e W arleggan îl ap ucă de braţ pe tatăl său, răstu r-
nîndu-i tabachera.
- O preşte lupta! strigă el ascuţit. Pintenii s-au înfipt în
capul lui Gauntlet.
Era primul care văzuse ce ved e au toţi acum, că Royal
D u k e cîştigase lupta num ai prin p u tere a lui de rezistenţă şi
puţin n o ro c . D a c ă W a rleg g an nu in terv e n ea pe loc, R ed
G auntlet n - a r mai fi luptat niciodată. Se zbătea învîrtindu-se
WINSTON GRAHAM 80

în cerc pe p o d ea , în cercîn d cu eforturi d ispera te şi din ce în

ce mai slabe să scape din s trîn so are a adversarului.
D o m n u l W arleggan facu s e m n servitorului să se retragă,
se aplecă, ridică de jo s ta b a c h e ra şi o p u se la loc.
- Să continue, spuse el, eu nu în c u ra jez leneşii.
- A v e m un cam pion, cro n c ă n i m ă tu ş a A g a th a , avem un
cam pion. Ei, nu s-a term inat, lupta? S -a zis cU el. D o a m n e ! E
mort! D e ce nu i-au oprit?
- V ă dau o poliţă p en tru o su tă de guinee, îi spuse
W arleggan lui C harles, cu un calm ca re nu înşela p e nimeni.
Şi d a c ă doriţi să-l vindeţi, p re fe ra ţi-m ă p e mine. C red că o să
iasă ceva din el.
- G ro z a v ă lovitură, sp use Charles. F a ţa lui lată şi roşie
strălucea d e su d o are şi plăcere. N e m a ip o m e n it! R a r m i-a fost
dat să văd o luptă mai b u n ă şi un sfîrşit mai surprinzător.
C ocoşul dum itale, Gatm tlet, a fost plin de curaj.
- A şa e, spuse d o m n u l C h y n o w e th . A fost o luptă ca
între nobili, cum ai spus d u m n eata , Charles. A c u m ce cocoşi
mai u rm ează?
r .Cine luptă şi-apoi f uge, interveni m ătuşa A g a th a în c e r­
cînd să-şi în d re p te peruca, mai luptă şi a d o u a zi; dar nu cu
D u ke al nostru, chicoti ea. P în ă să-i d espartă, D u k e l-a şi
om orît pe celălalt. D e -a b ia s-au mişcat. N u le-a fost gîndul la
luptă, nu-i aşa? P răpădiţii ăştia au p ierd u t tot.
Din fericire, nim eni nu o asculta şi au fost aduşi încă
doi cocoşi.
- Nu ai dreptul şi nici vreun m o tiv ca să o insulţi pe
m am a. C e-am făcut, am făcut de b u n ă v o ie şi d u p ă m intea
mea. Dacă vrei să acuzi p e cineva trebuie să mă acuzi pe mine.
R oss se uită la E lizab e th şi s u p ă r a re a îi dispăru, lăsînd
loc d o a r durerii că se term in ase totul între ei.
- N u ac u z pe nim eni, sp u se el. C e-a fost a fost şi nu
81 ROSS POLDARK

vreau să-ţi stric fericirea. Eu treb uie să-mi trăiesc viaţa m ea

şi... v o m fi vecini. O să ne mai vedem ...
F rancis părăsi puţin musafirii şi-şi şterse o p a tă de sînge
de pe ciorapii de mătase.
- S per că ai să m ă ierţi odată, spuse E lizabeth încet.
E ra m atît de tineri. M ai tîrziu...
Cu m oartea în suflet, Ross se uită la soţul ei care se apropia.
- N u te uiţi la lupta asta? îl întrebă Francis. F aţa lui
fru m o a s ă era roşie de atîta m în care şi băutură. N u te învinu ­
iesc. N u merită, d u pă cealaltă luptă. O p erfo rm anţă uimitoare.
Ei, d ra g a mea, te simţi neglijată chiar în ziua nunţii? E iuşinos
din p a rte a mea, n-o să se mai repete. Să d ea D u m n e z e u să
m ă usuc pe picioare d acă te mai las singură.

2
Cînd in seara aceea, tîrziu, Ross plecă d e la T ren-
with, călări mile întregi prin întuneric, tară să v adă nim ic pînă
ce luna începu să se suie pe.cer. Rana de la picior nu 1 se
vindecase, aşa că Darkie începu iar să şchioapete. O bservă
că trecuse mult d e casa lui şi se afla undeva pe o cîm pie goală,
m ăturată de vînt, necunoscută lui. întoarse iapa şi dădu d ru m ul
hăţurilor, lăsînd-o să găsească singură drum ul spre casă.
Calul nu izbuti să găsească drum ul şi începuse să se crape
d e ziuă cînd Ross zări coşurile înalte ale minei W h eal G race
şi îşi dădw- seam a că se află pe păm înturile sale.
C o b o r î î n vale, scoase şaua de pe Darkie şi intră în casă.
Bău un p ah a r cu rom , urcă în ca m era lui şi se întinse pe pat
cu hainele pe el şi ghetele în picioare. D a r cînd zorile începu ră
să lum ineze ferestrele era tot cu ochii deschişi.
Ceasul acesta a fost cel mai întunecat din toate.
 C a p ito lu l \

entru Ross, p rim a p arte a iernii părea că

P nu se m ai sfîrşeşte. Zile întregi ceaţa u m ­

plu valea pînă cînd u m e z e a la în cep u să se sc u rg ă pe pereţii
casei în şuvoaie g a l bene. D u p ă Crăciun, gerul curăţă atm o sfe­
ra, îngheţînd iarba d e pe m a rg in e a falezei, albind stîncile şi
grăm ezile de steril, întărind nisipul şi zugrăvindu-1 în cu lo area
sării pînă cînd apele neliniştite aveau să-l spele.
N u m ai V erity v en ea m ai des să-l vadă. E a ţinea legătura
cu restul familiei, aducîndu-i veşti şi ţinîndu-i de unt. Se plim­
bau îm p re u n ă , cîteod a tă pe ploaie, pe faleză, cînd cerul era
acoperit de nori grei şi m a re a era cenuşie şi m o h o rîtă ca un
îndrăgostit respins, altă dată, pe nisip la m a rg in e a mării, cînd
valurile se sp ărg eau de mal ar'uncînd s p u m a lor irizată. El
m erg ea înainte, tară să se op re ască , ascultînd-o cîteo dată sau,
mai rar, vorbind el însuşi, în tim p ce ea m e rg e a rep ede pe
lîngă el, cu părul răvăşit şi obrajii îmbujoraţi de muşcătura vîntului.
î n tr-o zi, pe la m ijlo cul lui m artie, ea veni şi răm ase mai
mult, priv.indu-1 cum fixa un stîlp de su sţin ere la una din
grinzile din căm ară.
- T e mai su p ără în c h e ie tu ra piciorului? îl în treb ă ea.
- Puţin. N u p re a era ad e vărat, dar lum ea îl credea. N u
83 ROSS POLDARK

mai şchiopăta a p ro a p e deloc, s tră d u in d u -se să m e a rg ă drept,

dar d u re rea to t persista.
îi adusese cîteva b o rc a n e cu c o n s e rv e făcute de ea şi
începu să le dea jo s d e p e rafturi şi să le aranjeze la loc:
- T a ta a spus că d ac ă ai term inat nutreţul p en tru anim ale
poţi lua d e la noi. Avem şi sem in ţe d e ridichi şi ce a p ă fra n ţu ­
zească, d ac ă vrei.
Ross ezită un m o m en t, apoi îi mulţumi.
- S ăptăm îna trecută am sem ăn at m a z ă re şi fasole. M ai
este loc destul.
Verity se uită la etichetele scrise de ea.
- Crezi că poţi dansa, R oss? îl în treb ă ea.
- Să dansez? Ce vrei să spui?
- O, nu e v o rb a de vre u n dans săltăreţ sau de dansurile
scoţiene, d ar va av ea loc u n bal la T ru r o , de luni în tr-o
săptăm înă, a d o u a zi de Paşti.
- Aş p u tea dacă aş av e a chef, spuse el op rin d u -se din
lucru, dar c u m nu am chef, nu văd de ce aş merge.
Verity se uită la el un timp înainte de a răspunde. M uncise
din greu to ată iarna şi era m ai slab şi mai palid. B ea p re a
mult, era prea m ult cu fu n d a t în gînduri. Şi-l aminti aşa cu m
fusese înainte, un tînăr sensibil, voios, v orb ă reţ şi am uzant. Ii
plăcea să şi cînte. B ărbatul acesta m ohorît, cu faţa suptă îi era
ca străin, cu to ate eforturile ei de a-1 cunoaşte. R ăzboiul era
de vină, dar şi Elizabeth.
- E ş t i încă tînăr, spuse ea, poţi să-ţi trăieşti viaţa în C o r n ­
wall dacă vrei. D e ce nu vrei să vii?
- Tu te duci?
- D a c ă m ă însoţeşte cineva.
Ross se în to arse sp re ea.
- Asta-i ceva nou. N u vin Francis şi Elizabeth?
WI NSTON GRAHAM 84

- E r a u să vină, d ar s-au răzgîndit.

R o s s luă iar ciocanul.
- A şa deci!
- E un bal în scopuri filantropice. V a a v e a loc în sala de
co n c erte. Ai putea să teîn tîlneşti ac o lo cu prieteni pe c a re nu
i-ai văzut d e cînd te-ai întors. A r fi o s c h im b a re d u p ă atîta
m u n c ă şi singurătate.
- Ar fi, desigur. Id e ea nu-1 atrăgea. Ei bine, am să m ă
mai gîndesc.
- N -a re im portanţă, a d ă u g ă Verity roşind, d a c ă nu vrei
să dansezi, vreau să spun d a c ă te d o a r e glezna.
R o ss se prefăcu că nu o b serv ă că a roşit.
- E p rea lung drum ul pînă acolo pen tru tine, n o ap tea ,
mai ales dacă plouă.
- O , am să rămîn la T ru ro peste n oapte. J o a n P ascoe, o
cunoşti, nu? s-a oferit să mă găzduiască. A m să-i ro g să te
g ăz d u ia scă şi pe tine. L e va face plăcere.
- T e cam grăbeşti, spuse el. N -a m spus că m e rg şi eu.
Ani m u l te de făcut aici.
- Aşa e, Ross.
- C hiar acum, am întîrziat cu sem ănatul. D o u ă o g o a r e
au fost inundate. Nu-1 pot lăsa pe Jud să lu c re z e singur.
N -am încredere.
- Ai dreptate, Ross.
- In orice caz, nu p ot răm îne la T ru ro peste noapte. Am
stabilit să mă duc călare la R edruth , la tîrgul de m arţi dim i­
neaţă. A m nevoie de vite.
- Da, Ross.
A c esta exam ină cu atenţie pana pe c a re o bătu se sub
grindă. Mai trebuia întărită.
- La ce oră să vin să te iau? o în trebă.
85 ROSS POLDARK

*
în aceeaşi seară R oss se duse la pescuit cu undiţa pe
plaja de la H e n d ra w n a îm p re u n ă cu M a r k şi Paul Daniel,
Z ac k y M artin, J ud P aynter şi N ick Vigus. N u mai avea c h e f
să reia viaţa de altădată, dar împrejurările îl îndem nau să o facă.
V re m ea era rece şi um edă, însă minerii erau p rea obişnuiţi
cu hainele ude şi tem peraturile s c ă zu te ca să le pese, iar Ross
nu-i da niciodată atenţie. N -a u prins peşte, dar au p etre cut o
n o a p te plăcută. Cu lemnul cules de p e plajă au aprins un foc
m are în u n a din peşteri şi s-au aşezat în jurul lui bînd rom şi
stînd d e vorbă; peştera în tu n e c o a s ă ră su n a de gălăgia pe care
o făceau.
Z acky M artin, tatăl lui Jinny şi al celorlalţi zece, era un
bărbat liniştit, mic şi energic, cu ochii vii plini de u m o r, veşnic
cu fire ţepoase în barbă. Nu era niciodată ras bine, dar nici nu
av e a barbă. P entru că ştia să scrie şi să citească, era socotit
drept învăţatul satului. Venise la Saw le acum vreo douăzeci
de ani, un „străin'1 din Redruth, d a r învinsese puternicele p re ­
judecăţi locale şi se căsătorise cu fiica fierarului.
în timp ce se aflau în peşteră, îl luă pe Ross deoparte şi-i
spuse că d o a m n a Z acky îi p o m e n e a m ereu de prom isiunea
făcută d e d om nul Ross cînd venise la ei curînd d upă ce se
întorsese acasă. E ra vorba de R eub en C le m m o w care o speria
pe Jinny, facîndu-i viaţa un infern, um blînd du p ă ea, u rm ă ­
rind-o, încercîn d să v o rbească num ai cu ea singură, nu în
prezenţa fraţilor şi surorilor ei. D esig ur nu-i făcuse î n că nimic;
i-ar arăta ei dacă ar face; dar nu voiau să se întîm ple aşa ceva
şi d o a m n a Z acky spunea m ereu că dacă dom nul R oss ar vorbi
cu el, probabil că şi-ar băga minţile în cap.
R oss se uită la Jud, la capul lui chel care tocm ai în cepea
să m oţăie din cauza rom ului şi a căldurii Se uită la Nick
WINSTON GRAHAM 86

Vigus, a cărui faţă ciupită de vărsat, roşie şi în fierbîntată lucea

d e m o n ic în lum ina flăcărilor, la spin area lată, p u tern ic ă a lui
Vlark D aniel care se apleca peste uneltele de pescuit.
- îmi am intesc foarte bine, îi spuse el lui Zacky. A m să-l
văd dum inică, o să încerc să-l fac să înţeleagă. D a c ă nu, am
să-l dau afară din casă. Fam ilia asta nu e sănă to a să; ar fi mai
bine d acă am scăpa de ei.
Sosi şi ziua a d o u a de Paşti şi Ross nu se hotărîse d ac ă
să-şi ţină sau nu prom isiunea. Sub im boldul m o m e n tu lu i îi
spusese lui Verity că o va însoţi la bal. Ţ in e a la ea, aşa că
trebu ia să o facă şi pe asta.

2
Cînd Ross şi Verity intrară, sala d e bal era plină
de lume. M ai toată elita societăţii din C o rn w a ll era p re z e n tă
în se a ra aceea. O rc h e s tra îşi a c o rd a in s tru m e n te le p e n tru
primul dans. Sala era lum inată de zeci d e lum înări înşirate
de-a lungul pereţilor. îi întîm pină m u rm u ru l vocilor, ad u s.d e
un val de aer cald în care se am estecau m irosuri p u te rn ic e şi
parfumuri. Se strecurară printre grupuri de invitaţi care stăteau
de vorbă, se auzeau călcîie ciocnindu-se, ta b a c h e re p o cn in d
şi foşnetul rochiilor de mătase.
R oss se îm b răc ase cu grijă, aşa cum făcea ori de cîte ori
se întîlnea cu cei de rangul său; şi Verity, lucru su rp rin z ă to r
pen tru ea, îşi d ăd u se toată osteneala. R o c h ia ei de m ătase
grea, de un roşu aprins, îi lum ina şi în d u lc e a coloritul închis
al feţei plăcute, fa ră a fi frum oasă; era mult mai d ră g u ţă decît
o văzuse vreodată. E ra diferită de cea care, în p a n taloni şi o
haină de lucai, ara pămîntul n oro io sd in T renw ith n e p ă săto are
la ploaie şi vînt.
87 ROSS POLDARK

. Era aici şi d o a m n a T eagu e cu cele cinci fiice ale ei, for-

m înd un g rup căruia u rm a să i se alăture Verity şi Ross. în
timp ce se schim bau saluturi politicoase, R oss se uită pe rînd
la cele cinci fete, întreb înd u-se de ce nu se m ăritase nici una.
Faith, cea mai m are, era blon dă şi drăguţă, d ar celelalte patru,
în o rd in ea vîrstei, erau din ce în ce mai o acheşe şi mai urîte,
ca şi cum pe m ăsu ră ce le da naştere d o a m n a T ea g u e p ierd e a
o rice putere de inspiraţie.
Veniseră destui bărbaţi la ba! şi d o a m n a Teague, gătită
cu o perucă n ouă şi creaţă şi cu cercei de aur, se uita mulţum ită
în jur. în g ru pul lor erau şase, R oss fiind cel mai în vîrstă
dintre ei. Sim ţea asta:' erau atît de tineri, cu m anierele lor
artificiale, şi repetau aceleaşi co m p lim e n te ca nişte papagali.
Toţi îi sp un eau „ d o m n u le căpitan11 şi îl tratau cu un respect pe
care nu-1 dorea, toţi cu excepţia lui W hitw o rth , un fanfaron
în crezut care-şi pierdea timpul pe la O xford cu scopul de a
intra în rîndurile preoţimii şi care era îm b răc at d upă ultim a
m odă, într-un costum b rod a t cu flori de mătase. Vorbea tare
şi se vedea bine că voia să c o n d u c ă el î n treg grupul, privilegiu
pe care R oss i-1 cedă.
D e o a re c e se atla acolo ca să-i facă plăcere lui Verity, se
hotărî să se p o a rte ca atare şi se adresă pe rînd fiecărei fete,
făcîndu-i com p lim entele obişnuite şi primind răspunsurile la
care se aştepta.
începu să vorbească cu R uth Teague, cea mai tînără.şi
cea mai puţin a tră g ă to a re din cvintetul d oam nei Teague. S tă ­
tea mai retrasă şi pentru m o m e n t scăpase de su p ra v e g h e re a
atentă a mamei sale. Era primul ei bal şi părea singură şi neli­
niştită. R oss ridică ochii şi n u m ără cîţi tineri se aflau în jurul
do m nişo arelo r Teague. D e fapt, erau num ai patru.
- î m i faceţi plăcerea să-mi acordaţi urm ătoa rele d o u ă
dansuri? î ntrebă el.
WINSTON GRAHAM 88

- M ulţu m e sc, dom nule. D a c ă m a m a îmi perm ite..., răs­

pun se ea roşindu-se.
- A ştept cu plăcere, zîm bi el şi se d e p ă rta să o salute pe
L ad y W h itw o rth , m a m a fanfaronului. C îteva m o m e n te mai
tîrziu, uitîndu-se l a R u t h , văzu că era-palidă la faţă. Inspira el
atîta frică, cu faţa lui b ră zd ată de cicatrice? Sau p ro a sta re p u ­
taţie a tatălui său se ră sfrîngea şi asu p ra pro priu lui n u m e , în-
văluindu-1 c u un iz d e p u cioasa?
V ăzu că un alt bărb at se alătu rase gru p u lu i lor şi v orbe a
cu Verity. I se p ăru cu n o sc u t o m u l voinic, îndesat, îm b răc at
discret, cu părul strîns sim plu la spate. E ra căpitanul A n d re w
B lam ey, co'm andantul vasului poştal d e la F alm o u th , pe care
îl cun.oscuse la nuntă.
- D o m n u le căpitan, spuse Ross, ce surpriză să vă văd aici!
- C ăp itan e Poldark! îi strînse m în a lui R o ss fără să mai
s c o a tă o vorbă. în cele din u r m ă spuse: N u p rea m ă pricep
la dans.
D isc u ta ră puţin d esp re v a p o a re, căpitanul B lam ey mai
mult în m o n o sila b e şi privind-o p e Verity. O rc h e s tra în cep u
să cînte şi B lam ey se depărtă. R o s s 'd a n s a cu verişo ara lui. Se
fo r m a ră perechile, în o rd in ea titlurilor fiecăruia.
- D a n s e z i u r m ă t o r u l d a n s cu c ă p ita n u l B la m e y ? o î n ­
tr e b ă el.
- D a, R oss, ai ce v a îm po triv ă ?
- D elo c. E u am invitat-o pe d o m n iş o a ra R uth Teague.
- C um ? P e cea m ai m ică din toate? C e plin de tact eşti!
- E de d atoria fiecărui englez, spuse Ross. Apoi, despăr-
ţind u-se de ea, a d ă u g ă p e un to n sever, imitîndu-1 destul de
bine pe căpitanul Blamey: N u m ă prea pricep la dans, zău că nu.
P rim ul dans continua. F la căra lum inărilor aru n ca o lu­
m ină trem u ră to are peste rochiile de culori diferi te ale femeilor:
g alben-aunu, crem, roz-portocaliu, violet-închis. C e le g ra ţio a -
89 ROSS POLDARK

se sau fru m o a s e păreau mai încîntătoare, cele lipsite de graţie

sau stîngace păreau măi acceptabile; lu m in a în d u lc e a culorile
ţip ătoare şi arun ca u m b re cenuşii catifelate, făcînd u-le mai
atrăg ăto are, mai plăcute. O rc h estra cînta m ereu, perechile
d e dansatori făceau piruete şi reverenţe., se învîrteau pe călcîie,
ridicau piciorul, se ţineau d e m înă; u m b re le se am estecau, se
schim bau, form în d desene com p licate d e u m b r ă şi lum ină,
tablouri gra ţioa se ce sug erau urzeala vieţii, soarele şi um b ra,
naşterea şi m oartea, o îm pletire lină a vieţii eterne.
Sosi m o m en tu l să danseze cu R u th T eague; îi simţi m îna
rece prin m ăn u şa de dantelă roz; era în c ă ag itată şi se întreb ă
cum să o liniştească. S ă rm a n ă c reatu ră d elo c frum oasă, dar
uitîndu-se mai bine la ea - lucru u şo r de făcut p en tru că ea
ţinea ochii plecaţi - observă că avea ceva ce m erita atenţie: o
bărbie voluntară, o caldă vitalitate care străbătea de sub pielea
m ată, ochi migdalaţi, to a te acestea dîndu-i un aspect o rigi­
nal. Cu excepţia verişoarei sale, era p rim a fem eie cu care
vorbise ca re nu se folosea de vreun p a rfu m pu tern ic ca să
ascu n d ă m irosul corpului. Se simţi cuprins de un s e n tim e n t
de afecţiune prieten oasă pentru fata asta ca re m iro sea curat,
la fel ca Verity.
Găsi cîteva subiecte de conversaţie şi reuşi im ediat să o
facă să surîdă; uită de d u re re a din gleznă dato rită acestei noi
experienţe. D a n sa ră m ult şi d o a m n a T e a g u e se uită m irată la
ei. Se aşteptase ca R uth să p etre acă mai to ată seara stînd lîngă
ea, aşa c u m fiica cea mai mică, ascultătoare, treb u ia nea p ăra t
să facă.
- C e societate rafinată! spuse L ad y W h itw o rth stînd lîngă
d o am n a Teague. Copiii noştri se am uză de m inune, sînt sigură.
Cine este bărbatul acela înalt care dansează cu Ruth? Nu i- a m
reţinut num ele.
- E căpitanul P o ld ark , un n epo t al d om n u lu i Charles.
WINSTON GRAHAM 90

- C um ? E fiul do m nului J o s h u a P o ld a rk ? N u l-am re cu ­

noscut! N u seam ănă deloc cu tatăl său, nu-i aşa? N u e frum os,
dar... totuşi... ă tr ă g ă to r în felul lui... cu to ată cicatricea aceea,
îl interesează fata?
- C e-a ş putea spune! C am a şa în c e p toţi, nu? răsp u n se
d o a m n a T e a g u e zîm bindu-i dulceag.
- D esigur, d ra g a mea. D a r ce nep lăc u t ar fi p en tru cele
d o u ă surori mai mari d a c ă R uth s-ar căsători înaintea lor.
P ăca t că n orm ele de etichetă c a re c e r ca fiicele mai m ari să
iasă prim ele în societate nu sînt re s p e c ta te cu m ai m u ltă stric­
teţe în com itatul nostru. In O x fo rd sh ire părinţii nu ar p erm ite
niciodată ca fiicele mai mici, ca P atien ce , Jo a n şi R uth, să
iasă în societate pînă cînd Faith şi H o p e nu sînt la casa lor.
C red că asta ar p ro d u c e nem ulţu m iri în familie. închipuie-ţi
că nu l-am re cu n o scu t pe fiul d o m n u lu i Joshua! M ă întreb
dacă nu seam ănă cu el şi în purtări. Mi-1 am intesc bine pe
dom nu l Joshua.
Cînd se term ină dansul, R u th veni să se aşeze lîngă ele.
Faţa ei palidă era acum îm bujorată. îşi tăce a vînt cu evantaiul
şi ochii îi străluceau.
D o a m n a T e a g u e ard ea de n e r ă b d a r e să-i pu n ă întrebări,
dar nu putea atît timp cît Lady W hitw orth o putea auzi. D o a m ­
na T e a g u e cun o ştea reputaţia de care se b u c u ra se J o sh u a la
fel de bine ca Lady W h itw o rth . R o s s ar fi o p artidă ex celentă
pentru m icuţa Ruth, dar tatăl lui av u sese prostul obicei de a
înghiţi n ad a iară să se lase prins în cîrlig.
- D o m n iş o a ra Verity e m ult mai am abilă şi mai priete­
noasă în seara asta ca de obicei, spuse d o am n a T ea g u e ca să-i
abată atenţia. Mi se pare m ult mai vioaie decît în alte dăţi.
- D in cauza tineretului, fară îndoială, s p u s e priete n a ei
sec. V ăd că şi căpitanul B lam ey este aici.
91 ROSS POLDARK

- Mi se pare că e văr cu familia R oselan d Blamey.

- A m auzit că ei preferă să s p u n ă văr de-al doilea.
- D a ? se m iră d o a m n a T e a g u e ciulind u re c h ile . O a re
de ce?
- Ei! U m b lă nişte zvonuri. L ady W h itw o rth ridică indife­
re n tă m în a înm ănuşată. N u le repeţi, desigur, cînd sînt urechi
p re a tinere p e aproape.
- C um ? Da... nu, nu, desigur că nu.
Căpitanul B lam ey se înclina în faţa partenerei sale.
- E cald aici, spuse el, doriţi... ce va ră corito r?
V erity dădu din cap, tăcută ca şi el. în tim pul dansului
nu vorbiseră deloc. A c u m se d useră în c a m e ra u n d e se afla
bufetul'şi găsiră un colţ retras în dosul u n o r ferigi. La adăpostul
lor sorbi puţin vin roşu de B o rd ea u x , uitîndu-se la lu m e a care
se plim b a în c o a c e şi-ncolo. C ăp itanu l B lam ey b e a n u mai
limonadă.
T re b u ie să găsesc un subiect de conversaţie, se gîndi V e­
rity, ceva uşor, o bagatelă ca fetele acelea; d acă l-aş putea
face să vorbească, m -ar plăcea mai mult, e timid ca şi m ine şi
ar trebui să fac în aşa fel încît să-i fie mai u şo r să vorbească.
A r fi agricultura, dar sînt sigură că nu-1 atrag porcii şi păsările
mele. M ineritul nu m ă interesează nici pe mine. D e sp re navi­
gaţie pe m are nu ştiu mai nimic decît că existe cutere, vase de
pescuit şi în c ă vreo cîteva. N aufragiul de luna trecută... dar
ar fi o lipsă de tact să discut despre aşa ceva. D e ce nu pot şi
eu să dau din gură, să chicotesc,.să-m i folosesc imaginaţia!
Aş putea să-i spun că dansează bine, dar nu-i adevărat; d a n ­
sează ca ursul acela m a re şi blînd pe care l-am văz u t de C ră­
ciun, anul trecut.
- E mai răco are aici, spuse căpitanul Blamey.
- Da, răsp u n se Verity, ca să-i facă plăcere.
WINSTON GRAHAM 92

- E cam cald dinco lo p en tru dans. C red că n -a r strica

puţin aer.
- V re m e a e blîndă p e n tru acest tim p de iarnă.
- Cu cîtă graţie dansaţi, spuse căpitanul B lam ey asudînd.
N -a m mai c u n o s c u t pe nim eni ca re să... c u m să spun... să...
- îmi p lace foarte m ult să dansez, sp u se Verity, d ar la
Trenwith nu prea am ocazia. în seara asta e o adevărată plăcere.
- Şi p e n tru mine, şi pen tru mine. N u-m i am intesc să-mi
fi făcut v re o d a tă atîta plăcere...
în tăce rea care urm ă, ascultară fetele rîzînd şi cochetînd
în c a m e ra alăturată. Se distrau d e m in u n e
- C e nerozii spun tinerii aceia! e x c la m ă A n d re w B lam ey
brusc.
- C redeţi? spuse ea uşurată.
A m jignit-o, segîndi el. N u m -am exprimat bine. N u m-am
referit la ea. C e um eri frum oşi are! A r trebui să m ă folosesc
de acest prilej şi să-i sp u n tot. D a r d a c ă n -o interesează? Şi pe
urm ă i-aş s p u n e - o atît de stîngaci că de la prim ele cuvinte ar
lua-o d rept un afront. C e piele c u rată are, e ca o briză în zori
de zi, p ro a s p ă tă şi ră c o ro a să cînd îţi intră în plămîni.
- Cînd plecaţi la L isabona?
- Vineri după-am iază.
- Am fost şi eu la F a lm o u th , de trei ori. E fru m o s portul.
- Cel mai fru m o s p o rt de la nord de ecuator. Un guvern
p re v ăză to r l-ar tran sfo rm a î n t r-o b ază navală im po rtan tă. E
foarte potrivit pen tru aşa ceva. O să mai avem nev o ie de un
astfel de port.
- P en tru ce? întrebă Verity, privindu-l. N u e p ac e acum ?
- N -o să d u re z e mult. Un an sau doi, poate. D a r iar o să
avem nec azu ri cu F ranţa. N u s-a rezolvat nimic şi cînd va
în cepe războiul, su p re m a ţia pe mări va fi hotărîtoare.
93 ROSS POLDARK

- Ruth, se auzi vocea doam nei T eague în cealaltă cameră.

Văd că Faith nu dansează. D e ce nu te duci să stai cu e a 9
- M ă duc, m am ă. A scultătoare, fata plecă.
- Ce zv on uri aţi auzit? în treb ă m a m a ei cînd fata nu o
mai putea auzi.
Lady W h itw o rth ridică din sprîncene.
- D esp re cine?
- C ăpitanul B lam ey ,
- D espre căpitanul B lam ey? N u p re a cred că e bine să
dai crezare la ce se şopteşte, nu?.
- N u , nu, sigur că nu. Nici eu nu fac a„şa ceva.
- Să ştii că am aflat din sursă sigură, altfel nici nu m -aş
gîndi să spun cuiva, nici chiar dum ital e . Lady W h itw o rth îşi
ridică evantaiul de p e rg a m e n t fin, pictat delicat cu heruvimi.
La adăpostul lui în c e p u să vo rbe ască cu glas scăzut d rep t în
urechea d oam n ei T eague.
Ochii mici ca do u ă p u n c te n egre ai d oam n ei T e a g u e se
deschideau larg pe m ăsu ră ce asculta, iar ridurile pleoap e lo r
se strînseră ca nişte storuri v eneţiene trase strî m b.
- Nu se poate! exclam ă ea. Oare aşa să fie? în acest caz
n-ar trebui să fie prim it aici. C red că e de datoria m ea să o
previn pe Verity.
- D a c ă vrei s-o faci, d raga mea, las-o pe altă dată. N u
doresc să fiu a m e ste cată î n cearta care va urm a. D e altfel,
poate că a şi aflat. Ştii cum sînt fetele azi: m or d up ă bărbaţi.
Şi, de fapt. are do u ăz eci şi cinci de ani - ca şi fiica dum itale
cea mare, d ra g a mea. N -o să mai aibă m ulte ocazii.
în d ru m spre s o ra ei, R u th fu oprită de R oss ca re o invită
să danseze g a v o ta ca re to cm ai începea. D ansul era o variaţie
a menuetului la m o d ă atunci.
O bservă că zîm bea mai uşor, mai puţin stingherită. La
WINSTON GRAHAM 94

în c e p u t atenţiile lui o speria seră puţin, d a r a c u m o flatau. O

fată care are p atru surori n e m ă rita te nu vine la primul ei bal
cu prea multe speranţe. Faptul că o rem a rca se un bărbat distins
o a m e ţe a ca un vin tare şi R o ss ar fi trebuit să fie atent la
d o ze le pe care i le oferea. D a r lui, b u n la suflet cum era, îi
făcea p lăcere să-i ofere fetei o se a ră plăcută.
O b servă surprins că îi p lăce a să dan se ze, îi plăcea totuşi
să se am estece cu lum ea, deşi în c e rc a se să o dispreţuiască. în
tim pul dansului con tin u ă să v orb e ască cu ea în ş o ap tă şi ea
rîdea m ereu, sub privirile pline d e re p ro ş ale unei surori mai
mari care dansa alături cu doi d o m n i mai în vîrstă şi o d o a m ­
nă nobilă.
In cealaltă sală, u n d e se afla bufetul, căpitanul B lam ey
făcuse o schiţă.
- Vedeţi, ăsta e arborele trinchet, apoi arb orele m are şi
arbo rele pupa. P e arborele trinch et se află...
- D u m n e a ta ai d esenat asta? întrebă Verity.
- Da. E o schiţă a vasului tatălui m eu. E r a vas de linie.
El a murit acum şase ani. D a c ă ...
- E foarte bine desenat.
- O, te obişnuieşti u şo r cu schiţatul. Vedeţi, arborele
trin ch e t şi arborele m are au pînze pătrate, ajută să îm p in g ă
vasul, arbo rele pupa are şi el o parte din p înze pătrate, dar
mai are şi altele, o vergă, o randă, o bigă. B ig a se n u m e a vela
latină înainte. Ăsta e bom presul. N u se v ede pe schiţă, dar
mai e şi... D o m n iş o a ră Verity, cînd aş p u te a să vă mai văd?
Ş ed ea u unul lîngă altul şi'ea îi a ru n c ă o privire fugară.
Ochii lui căprui o cercetau atent.
- N -aş putea să vă spun, căpitane Blam ey.
- Aş dori neapărat.
- O 1 spuse V e ri ty.
95 ' ROSSPOLDARK

- ... P e arb orele trinchet e v e l a m are, apoi vela g ab ier şi

apoi vela...
- Asta la ce serveşte9 întrebă Verity cu respiraţia tăiată.
- Serveşte la... Pot să s p e r că... Aţi pu tea ac cep ta ca...
A r fi oare posibil...
- Cred că ar fi, ar fi posibil, d o m n u le căpitan.
B lam ey îi atinse u şor degetele.
- D o m n iş o a ră Verity, îmi dai o speranţă, un scop care
l-ar însufleţi p e orice.bărbat. Simt, simt că... D a r înain te de a
vorbi cu tatăl dum itale trebuie să-ţi spun ceva, un lu c iu pe
care numai încu rajarea dum itale mi-ar da pu terea să-l încerc...
Cinci p ersoan e intrară în acel m om ent şi Veri t y se depărtă
reped e de el, văzînd că erau Francis şi E lizabeth îm p re u n ă cu
familia W arleggan. Elizabeth o zări imediat, zîmbi, îi făcu
sem n cu m îna şi se îndreptă spre ea.
P u rta o ro c h ie de m ătase subţire, de cu loarea piersicii, şi
un turban d in x x ep alb pe cap.
- Nu aveam intenţia şăN enim , d raga inea, zise ea a m u ­
zată, observînd cît de surprinsă era V erity. Ce d ră g u ţă arăţi!
Ce mai faceţi, do m n u le căpitan?
- L a ordinele dum neavo astră, doam nă.
- G e o rg e e de vină, continuă Elizabet h volubilă şi radiind
de frumuseţe. L u a m masa cu G e o rg e şi cred că nu se distra
prea bine cu noi.
- C ru d e cuvinte pe buze atît de frum oase, spuse G e o rg e
W arleggan. E vina soţului dum itale care a vrut să d an se ze
ecoseza asta barbară.
Francis se ap ro pie de ei. Avea faţa roşie de b ău tu ră şi
efectul era că arăta şi mai frumos.
- N -am pierdut nimic im portant, spuse el. D e-abia acum
începe distracţia. In seara asta nu pot să stau liniştit chiar
clacă soarta Angliei ar depinde numai de mine.
WINSTON GRAHAM 96

- Nici eu, sp use Elizabeth. S p e r că veselia n o a stră z g o ­

m o to a să nu vă supără, d o m n u le, m ai a d ă u g ă ea zîm bind.
M arinarul respiră adînc:
- D eloc, d o am n ă. Şi eu am to ate m otive le să fiu fericit.
în sala de bal, R u th T e a g u e se în to rsese lîngă m a m a ei şi
L ad y W h itw o rth plecase.
- Deci căpitanul Po ldark te-a lăsat, în sfîrşit, fetiţo! spuse
d o a m n a T ea g u e. C um şi-a m o tiv a t pu rtarea?
- în nici un fel, m am ă, ră sp u n se R u th făcîndu-şi vînt
cu evantaiul.
- D a, e plăcut să-ţi d ea atenţie un b ărb at atît de fin, dar
există o limită în toate. A r trebui să ştii tu c u m să te porţi dacă
el nu ştie. L u m e a a şi în c e p u t să vorbească.
- Da? Vai, m am ă! N u p o t să refu z să d a n s e z cu el, e atît
de politicos şi de amabil.
- Sigur, sigur. D a r nu se face să te dai în spectacol. Şi
trebuie să te gîndeşti şi la surorile tale.
- M -a invitat şi la dansul urm ător.
- C u m ? Şi ce-ai spus?
- Am acceptat.
- Uf! D o a m n a T e a g u e se prefăcu că se înfioară, dar nu
părea delo c n e m u lţu m ită de ce auzise. Ei bine, d ac ă ai’ac cep-
tat, trebuie să dansezi cu el. D a r să nu te duci la bufet cu el şi
s-o laşi sin g u ră pe so ra ta Joari.
- N u m-a' invitat.
- V ăd că ştii sa răspunzi, fetiţo. Cred că ţi s-a u r c a t .la
cap aten ţia p e ca re ţi-a dat-o. P o a te că ar trebui să stau de
v orb ă cu el d u p ă supeu.
- N u , nu, m am ă, să nu faci asta!
- Bine, mai v edem , spuse d o a m n a T e a g u e căreia mei
nu-i tre c e a prin m inte să descurajeze un pretendent. Protestele
97 ROSS POLDARK

ei nu erau decît simbolice, m enite să-i satisfacă sentim entul

că ştie ce e corect şi bine de făcut, că ar şti cum să se c o m p o rte
dacă ar avea o singură fată cu o zestre de zece mii de lire. Cu
cinci fete p e cap şi fără nici o zestre, se simţea d ez arm ată . .
■ D ar n-ar fi trebuit să-şi facă griji. Cînd şpsi m o m en tu l
gustărilor, Ross dispăruse fară a da nici o explicaţie. în timpul
ultimului dans cu R u th fusese ţeapăn şi p re o c u p a t şi fata se
întrebă supărată d acă nu cum va vorbele m am ei ei î i ajunseseră
la urechi.
Im ediat ce se term ină dansul, el părăsi sala şi ieşi afară,
p ie rz în d u -seîn n o a p te a blîndă şi în nou rată. La apariţia neaş­
teptată a lui Elizabeth, b u n a lui dispoziţie simulată se risipise.
D o re a mai m ult ca orice să n -o mai vadă. Uită de obligaţia de
a o însoţi pe Verit y sau de a se alătura grupului d o m n iş o a ­
rei Pascoe.
Afară erau vreo două-trei căleşti cu valeţii'lor şi o lectică.
Luminile din bo vin d o u rile caselor din piaţă făceau să stră­
lucească pavajul inegal şi copacii din curtea bisericii Sfînta
Maria. Se îndreptă într-acoio. F rum useţea Iui Elizabeth îi răsări
din nou în minte. Faptul că un alt b ărbat se b u cura de ea îl
făcea să sim tă chinuri l e iadului. îi era imposibil să mai flirteze
cu o sim p l ă şcolăriţă drăguţă.
Ţ in înd u-şe strî n s cu mîinile, de gardul de fier rece, se
luptă să-şi învingă gelozia şi d u rerea aşa cum te lupţi să nu-Li
pierzi cunoştinţa. D e data asta trebuia să distrugă acest senti­
ment odată p e n ta i to td eau n a . D a c ă nu, sim ţea că va trebui să
părăsească iar locurile acelea. Trebuia să-şi trăiască viaţa, avea
drumul lui de urm at; m ai erau şi alte femei pe lume, obişnuite
poate, dar destul d e atră g ă to a re cu felul lor de a se p urta şi
trupurile lor mlădioase. Avea o singură alegere: sau să învingă
pasiunea pentru Elizabeth, sau să se m ute in vreun colţ al
ţării unde să nu aibă term eni de com paraţie.
W INSTO N GRAHAM 98

M erse mai departe, g o nin d un cerşeto r care se ţinea după

el povestindu -i d espre sărăcia şi lipsurile lui. A ju nse în faţa
hanului num it B e a r Inn. D e sc hise uşa, c o b o r î cele trei trepte
şi intră în cîrcium a ticsită d e lum e, cu b u to a ie cu cercuri de
b ro n z stivuite pînă în tavan şi cu m ese şi bănci j o a s e de lemn.
Fiind zi de Paşti, ca m e ra era plină şi, la lu m in a slabă a lumi­
nărilor fum egînde, găsi cu greu un loc. Se aşeză în tr-u n colţ
şi c o m a n d ă coniac C helnerul îl salută şi ad u se un p a h a r c u ­
rat în o n o a r e a acestui client neaşteptat. R oss o b serv ă că la
sosirea lui se făcuse linişte. H ainele lui de b u n ă calitate îl d e o ­
sebeau de ceilalţi clienţi, zdren ţăro şi şi n e m încaţi.
- la m ai tăceţi din g ură, voi de colo, s p u s e hangiul
stînjenit, iar tu, Jack Tripp, ai face mai bine să te dai jo s de
pe cămin.
- B a aici am să stau, răsp un se un b ă r b a t înalt şi slab,
îm b răc at mai bine decît ceilalţi, cu o haină peticită, p rea m are
pentru el:
- Lasă-1 în p ace, rosti un b ă r b a t g ra s c a re ş e d e a p e un
sca u n lîngă căm in . P în ă şi c io a r a p o a t e să ste a c o c o ţ a t ă
u n d e -i place.
Se auziră rîsete: c o m p araţia era bună.
în c e p u r ă iar toţi să v o rbească văzînd că nec u n o scu tu l
era prea adîncit în propriile lui gînduri ca să aibă c h e f de
conversaţie. Din cînd în cînd îi făcea sem n chelnerului să-i
u m p l e p a h a r u l. J a c k T rip p s t ă t e a m ai d e p a r t e c o c o ţ a t
pe cămin.
- S p u n e ce vrei, prietene, d o a r nu ne-am n ă sc u t toţi din
femeie? N u venim pe lum e şi nu o părăsim la fel, orice -am fi,
negustori de grîne sau cerşetori? Cică D u m n e z e u a orînduit
ca unii să se scalde în bogăţii şi alţi) să m oară de foame. Astea-s
vorbe! A scultaţi-m ă pe mine: oam enii au o rînd uit aşa, ăi b o ­
99 ROSS POLDARK

gaţi, ca să le fie lor bine, şi ăilalţi... bagă-i în lanţuri! F ru m o s

se poartă! V o rb e sc d e cele sfinte, fac pe credincioşii şi-i mitu-
iesc pe popi cu m încare şi băutură.
- Ia mai lasă-1 în p ac e pe D u m n e z e u , se auzi o v oce din
fundul încăperii.
- N - a m nimic cu D u m n e z e u , cro ncăni J a c k Tripp. N -a
p ro p o v ă d u it Iisus Christos d re p ta te p en tru toţi? U n d e -i d re p ­
tatea cînd femeile şi copiii flăm înzesc9 Popii se în d o a p ă cu
m în care şi femeile v oastre m ăn încă pîine n e a g ră şi frunză
verde şi copiii vi se usucă şi mor. D a ’ grîul este în Penryn, prieteni!
Se auzi un mîrîit aprobator.
O. vo ce îi şopti lui R oss la ureche:
- T e rog, dom nule, c u m p ă r ă şi pentru m ine un p ah ar cu
băutură. Nu-i bine să bei singur. A duce ghinion. Intră dracu-n
b ău tu ră cînd o bei singur.
Ross se uită d rep t în ochii negri îndrăzneţi ai unei femei
ca re se aşezase lîngă el. E ra înaltă, cu faţa sup tă şi avea vreo
douăzeci şi patru de ani. E ra îmbrăcată cu un costum bărbătesc
de călărie, de culo are albastră, care fusese elegant odată, dar
acum era foarte uzat. îl cu m p ă ra se probabil de ocazie. E ra
m urdar, iar plastronul de dantelă din faţă şedea strîmb. Avea
umerii obrajilor proem inenţi, o g u ră m are, dinţi strălucitor
de albi, ochi mari, larg deschişi, care te priveau insistent. Părul
ei negru era vopsit pro st într-o culoare arămie.
F ără să-i dea atenţie, Ross tăcu un sem n chelnerului
să-i aducă băutură.
- M ulţu m esc, d o m nule, zise ea, întinzîndu-se şi căscînd.
în sănătatea d u m neavoatră. Sînteţi trist. P arcă vi s-au în ecat
corăbiile. N u v-ar strica să vă ţină cineva de urît.
- Da, da, e grîu în Penryn! se auzi vocea răguşită a lui
Jack Tripp. D a ’ pentru cine e? Nu e pentru d ’ăia ca noi. Nu,
WINSTON GRAHAM 100

n u ! îl vînd în străinătate acum a. N u le pasă că m urim de foame.

De ce nu e de lucru în m ine? P e n tru că ara m a şi cositorul se
vînd pe nimic. Şi de ce se vînd pe nimic, oam en i buni? P e n tru
că negustorii şi proprietarii to p ito riilo r fixează preţurile cum
le place. Topitorii p o t să crape. C e le pasă n eg ustorilor? Ca şi
m orarilor şi t u tu ro r celorlalţi!
R oss se răsuci pe scau n, sprijinindu-se în cot. Agitatorii
ăştia din cîrciumi! C elor prezenţi le plăcea să-i asculte. D ă d eau
glas revendicărilor pe ca re de-ab ia în cep u se ră să le formuleze.
F em eia îi atinse mîna. El o d ă d u la o p arte şi term in ă de
băut coniacul.
- Sînteţi singur, d o m n u le ; asta vă d oare. Să vă citesc în
palmă. îi luă m în a şi i-o î n to a rs e cu p a lm a în sus ca să-i
ghicească. D a , da, aţi fost d e z a m ă g it în dragoste, asta e. O
femeie blond ă v-a trădat. D a ’ mai este u n a brun ă, uitaţi-vă. E
aproape, e chiar lîngă d u m n e a v o a s tră . E a o să vă consoleze,
dom nule. N u ca fetele astea prea d elica t e care se tem de o
pereche de pantaloni. N u vă supăraţi că vă spun, dar îmi place
cum arătaţi. Sînteţi frum os. M ă prind că puteţi m ulţum i o
femeie. D a r băg a ţi de seamă! Să nu fiţi p re a pretenţios. Nu
cum va fetele astea prea delicate să vă facă să credeţi că d r a ­
gostea e un j o c de salon. Ştiţi p re a bine că nu e aşa.
R oss c o m a n d ă în c ă un pahar.
- Ascultaţi, o ştiţi pe să rm a n a B etsey P y dar? strigă în
gura m are Jack T ripp ca să a c o p e re vocile celorlalţi. O ştiţi,
oam eni bum ? C u m ? N -a ţi auzit de v ăd u v a Pydar? E urm ărită
de p rop rietar ş i'm o a re d e fo am e...
F em eia b ău p ah aru l d m tr-o sorbitură, dar n u -i lăsă mîna.
- Văd o că su ţă lîngă rîu, c u ra tă şi tihnită. îm i place cum
arătaţi, d o m n u le. S im t o atracţie neobişnuită. C red că sînteţi
tipul d e om ca re ştie ce vrea. M ă pricep să ghicesc, d upă
cum vedeţi.
101 ROSS POLDARK

Ross se uită lung la ea, şi ea îi susţinu privirea plină de

îndrăzneală. Deşi de-abia se cu noscuseră, o dorinţă teribilă
se trezi în ea. Şi'nu o atră g ea num ai banul.
Şi ce credeţi că a zis pastorul H alse cînd a auzit? întrebă
Tripp. A zis că Betsey P y d a r îşi m erită soarta pen tru că a
n e s o c o tit legile ţării. Ăştia-s popii!
Ross se ridică, îşi trase m în a înapoi, lăsă un bacşiş pentru
chelner şi se în d rep tă spre uşă.
Afară era în tuneric b ez n ă şi burniţa uşor. R ă m a s e p e loc
o clipă, nehotărît. Cînd se înto arse să plece, auzi fem eia ieşind
din han.
Ea îl ajunse re p e d e din u rm ă şi m erse cu el, înaltă şi
puternică. Apoi îl luă iar de mină. Prim ul impuls fu să-şi tragă
m îna şi să term in e cu ea. Dar, în ultim a clipă, sin gu rătate a şi
disperarea îl cuprinseră ca un val de ceaţă o trăv ito a re : Ce
avea să u rm ez e d acă refuza? Ce-i răm în ea de făcut? Să se
întoarcă la bal?
Se întoarse şi o urm ă.
 Capitolul VI

B
in fericire, V erity aranjase să d o a r m ă la
J oan P ascoe, p en tru că R o ss nu s-a mai
înto rs la bal. Plecînd de la casa femeii pe n u m
du se călare direct acasă, ajungînd la N a m p a r a cînd prim ele
raze de lumină străpungeau norii care se adunaseră peste noapte.
E ra marţi, ziua cînd era bîlci la R e d ru th . Se dezbrăcă, s6
duse pe plajă şi intră în apă. U n d a rece şi tu m u ltu o a s ă spălă
o parte din miasmele nopţii, era tonică, m uşcătoa re şi im perso­
nală. C înd ieşi din apă, stîncile d e la capătul plajei se lum inau
şi cerul spre răsărit luase cu lo area galb en ă a cadmiului. Se
uscă, se îm brăcă, îl trezi pe Jud. îşi luau deja micul dejun cînd
p rim e l e raze de soare p ătru n d e au prin ferestre.
Sosiră la R edruth cu puţin înainte de ora zece, co borîră
pe drum ul în pantă pînă în oraş, ajunseră la capelă, traversară
rîul şi suiră dealul pînă pe platoul u nd e se ţinea tî rg u l. Vînzările
şi cum părările de vite, grîne şi p ro d u s e lactat ero bişnu ite în zi
de tîrg erau în plină desfăşurare. -■
l-a trebuit mult timp lui Ross să găsească ceea ce d o re a
pentru că n-avea bani de aru n cat în vînt. T re c u s e mult de
am iaz ă pînă a făcut toate cum părăturile. Pe un cîmp alâ,turat
îşi instalaseră tarabe toţi negustorii din regiune. Cei mai im por-
103 ROSS POLDARK

lanţi, care vindeau şei, îm brăcăm inte, cizme şi pantofi, o c u p a ­

seră parte a de sus a cîmpului; mai jo s se instalaseră cei ce
vindeau turtă dulce şi bom boane, cei ce reparau scaune, tocila­
rii care ascuţeau cuţite; se aflau acolo şi corturi u n de se vindeau
felinare şi chibrituri cu măciulia de pucioasă, ceară roşie pentru
sigilii, cataram e de argint, brăţări din păr împletit, peruci vechi
şi tabachere, saltele şi oale d e noapte.-
Lui Jud îi trebuiau cîteva ore ca să du că boii cum păraţi
acasă. R o ss avea deci destul timp să se plimbe prin tot tîrgul,
să vadă tot ce era de văzut. D e pe al treilea cîm p lipseau
negustorii cu greutate. A cesta era dom eniul negustorilor a m ­
bulanţi, al sp ectaco lelor de trei parale, al şoricarilor. în tr-u n
colţ se aflau spiţerii şi cei ce vindeau plante tăm ăduitoare.
Unii, şezînd pe jo s în faţa u n o r afişe prost scrise, făceau recla­
m ă în g u ra m are m ărfurilor lor care erau cele mai noi şi mai
garantate leacuri pentru v indecarea oricărei boli: picături p e n ­
tru tuse, spirt de laur, picături pen tru nervi, pom ade, prafuri
pentru fierbinţea l ă şi m ulte altele. Aici se p uteau c u m p ăra
uleiuri diverse, angelică, cucută pen tru scrofuli, fru nze de
brustur p entru seorbut.
P e ultimul cîmp, cel mai zg o m o to s dintre toate, se auzeau
cîntînd flaşnetele şi tot acolo mai erau gherete un d e se tră g e a
la ţintă sau se ju c a u zaruri, cîştigul fiind plăcinta de Paşti. Ca
o reacţie la a m ărăciunea şi excesele din noap tea trecută, simţi
un fel de u ş u ra re să se am estece cu lum ea de acolo, să ia
parte la plăcerile lor simple. Plăti un b ănuţ şi văzu pe cea mai
grasă fem eie din lume, care, d u p ă spusele bărbatului de lîngă
el, nu mai era la fel de g rasă ca anul trecut. D a că mai dădeai
un bănuţ, te poftea d u pă o cortină ca să pui mîna undeva; d ar
om ul d e lîngă el îi spuse să nu se lase înşelat, pentru că ea îi
lua mîna şi i-o p un ea pe frunte.
WINSTON GRAHAM 104

A mai stat cincisp r ez ece m inute în întunericul unei barăci,

uitîn du-se la o tru p ă de actori care ju c a u o p a n t o m im ă despre
Sfîntul G h e o rg h e şi Balaurul. A plătit apoi o ju m ă ta te de penny
să vadă un bărbat căruia, copil fiind, porcii îi m încaseră mîinile
şi picioarele şi care d e se n a u im ito r d e bine cu o c îe tă în gură.
L a u rm ă mai plăti o j u m ă ta te d e p e n n y ca să v a d ă o n e b u n ă
în chisă într-o. cuşcă şi pe ca re o ch inuiau spectatorii.
D u p ă ce le-a văzut pe toate, se aşeză la o m asă într-un
chioşc cu băuturi şi sorbi încet un p a h a r cu ro m şi apă. In
tim p ce privea lum ea c a re trec ea prin faţa lui, îşi aminti de
cuvintele lui Jac k Tripp, agitatorul. Cei m ai m ulţi erau slabi,
rahitici, ciupiţi de vărsat, îm brăcaţi în z d re n ţe urît mirositoare.
A ră tau ma i rău decît anim alele ad u se la vînZare. N u era de
m irare că cei din clasele superioare se considerau o rasă aparte.
Totuşi sem n ele unei vieţi noi v ă z u te de el în A m eric a îl
făceau să nu mai ac c e p te aceste deosebiri. Ja c k Tripp avea^
dreptate. Prin naştere, toţi oam enii erau la fel; to ate privilegiile
era ’ n ăscocite de oam eni.
Ylesese ultima cîrciumă, la m arg in e a e x tre m ă a platoului.
Z g o m o tu l şi mirosul erau m ai puţin p utern ic e aici; dar chiar
în m om entul în care c o m a n d a încă un pahar, o zarvă m are
izbucni în dosul cîrciumii şi cîţiva o am en i se în g răm ă d iră să
vadă ce se în tîm p lă . Cîţiva în c ep u ră să rîdă..Se auzea m ereu
lătratul şi schelălăind unui cîine. R oss se ridică şi se uită peste
ca petele o a m e n ilo r de lîngă el.
în spatele cîrcium ii era un loc liber, u n d e fuseseră ţinute
oile de vînzare. A c u m nu mai erau acolo decît cîţiva băieţi
zdrenţăroşi ca re se uitau la un g h e m de blană ce se rostog olea
pe pămînt. E ra u o pisică şi un cîine pe care băieţii îi legaseră
de cc-.i. E rau cam de aceeaşi m ărim e şi, după o luptă pe care
n-a cîştig at-o .n ic i'u n u l, voiau acu m să se despartă. Cîinele
105 ROSS POLDARK

începu să trag ă primul şi pisica se prăvăli la p am în t scuipîn-

dii-1; apoi pisica se ridică greu în picioare şi, cu mişcări s ac a­
d a te şi înfigîndu-şi g h ea rele în păm înt reuşi să-l t ra g ă înapoi.
Spectatorii rîdeau în g u r a m are. R oss zîmbi şi vru să se
aşeze, cînd un băiat mai mic se sm ulse din braţele alto r doi
care-1 ţineau strîns şi se repezi la animale. Se feri din calea
celorlalţi copii care voiau să-l oprească, în g e n u n c h e şi în cercă
să desfacă cele d o u ă cozi în n o d ate fără să-i pese de zgîrieturile
pisicii. Se auzi un m u rm u r de nem u lţu m ire prin m u lţim ea
l ipsită acum de distra cţie pe gratis. D a r m u rm u ru l fu ac operit
de urletele furioase ale celorlalţi băieţi care se repeziră să-l
bată pe cel care le strica distracţia. A cesta încercă să riposteze,
însă ceilalţi îl doborîră.
Ross ridică paharul, dar răm ase în picioare tot sorbind
din el. Un bărbat voinic, la fel de înalt ca şi el, se aşeză în faţa
lui, îm piedicîndu-i vederea.
- D o a m n e Sfinte! exclam ă cineva. O să-l schilodească
lovindu-1 aşa cu picioarele! A sta nu mai e joacă!
- Şi cine-o să-i oprească? întrebă unul cu bandaj negru
pe un ochi. Sînt sălbatici ca nişte pisici. E o ruşin e pentru
oraşul ăsta să-i vezi cu m hoinăresc peste tot.
- Şi dacă te plîngi, îţi sparg geamurile, adă u g ă altul.
Ross term ină paharul şi ceru altul. Apoi se răzgîndi şi
intră şi el în mulţime.
- D o a m n e păzeşte! spuse o femeie brusc. Nu-i fată aia
pe care-o bat sau m ă-nşel? N u-i opreşte nimeni?
Ross scoase cravaşa pe care o ţinea în cizmă şi se îndreptă
spre bătăuşi. Doi din ei l-au văz u t venind; o luară la fugă, dar
al treilea ră m a se pe loc rînjind. R oss îl lovi peste faţă cu c ra­
vaşa; băiatul în c e p u să ţipe şi fugi. O piatră zbură prin aer.
Mai erau trei băieţi, doi şedeau peste forma g h em u ită
WINSTON GRAHAM 106

jos, în tim p ce al treilea îi că ra la lovituri cu p icio arele în

spinare. A c esta nu-1 văzu pe d u ş m a n ap ro p iin d u -se . R o s s îi
trase o lovitură în cap şi-l trînti jos. P e unul din ceilalţi d o i îl
ridică de fundul p an talonilor şi-l a r u n c ă în tr-o b ă lto a c ă de
lîngă ei. Al treilea o luă la fugă, lăsînd copilul cu faţa în jos.
E r a îm b răc at în haine bărbăteşti: o c ă m a ş ă şi o haină,
largi a m în d o u ă; p antaloni p re a m ari atîrnînd p în ă sub g e ­
nunchi. O şapcărroţundă, n e a g ră z ă c e a în praf; părul ciufulit
părea p rea lung. O piatră îl lovi p e R o ss în um ăr.
C u vîrful cizmei în to arse copilul cu faţa în sus. P ă r e a să
fie o fată. E ra conştientă, dar p re a speria tă ca să p o a tă vorbi;
g e m e a cu fiecare respiraţie.
Cîţiva tîrgoveţi se strec u rase ră pe platou, dar cum din ce
în ce mai m u lte pietre zb u rau prin aer, se retraseră.
- T e-a u lovit rău, copilă? spuse Ross.
Dintr-o sm ucitură se ridică în capul oaselor, cu genunchii
la gură.
- Iisuse ChristOase! reuşi să spună... Lua-i-ar d ra c u ’ să-i ia!
Ploaia de pietre se înteţi, deveni mai precisă şi d o u ă îl
loviră iar în spate. Ross lăsă crav aşa şi ridică fata de jos; era
u şo ară ca un fulg. D u c în d -o spre cîrcium ă, văzu cîţiva ţărani
care îi fu g ăreau pe băieţi cu bîtele.
O aşeză la capătul mesei de u n d e p lecase el. C apu l fetei
căzu pe masă. A cum , că nu mai era mei o prim ejdie să-i loveas­
că vreo piatră, oam enii se strînseră în jurul ei.
- C e ţi-au făcu t, fato?
- T e-a u lovit în coaste, nu?
- Vai de ea, săraca fată!
- Le-aş trage cîteva bice...
R o ss c o m a n d ă d o u ă p ahare cu rom.
-- L ăsaţi-o să răsufle, spuse el enervat. C in e e şi cum
o ch eam ă?
107 ROSS POLDARK

- N -a m mai văzut-o, spuse unul.

- E din R oskear, sigur, spuse u n altul.
- O ştiu, spuse o femeie. E fata lui T o m C arne. L o c u ie sc
acolo, la Illuggan.
- U nde-i taică-său?
- C red că-n mină.
- B e a asta. Ross puse paharul p e m asă, lîngă ea; ea îl luă
şi începu să bea. Avea v re o un sp re zec e, d o is p re z e c e ani şi
era slabă ca o sperietoare d e ciori. C ă m a şa era m u rd a r ă şi
ruptă; părul negru, ciufulit îi a c o p e re a faţa.
- Eşti singură? U n d e ţi-e m am a? o întrebă Ross.
- N -a re m am ă, spuse femeia d u h n in d a rachiu stătut.
E-n m orm înt de şase ani.
- N u-i vina mea, spuse fata, recăpătîndu-şi vocea.
♦
- N -a spus nimeni că e, zise femeia. D e ce te-ai îm b ră c a t
cu hainele lui frate-tău? Ai s-o iei pe coajă p entru asta!
- Hai, pleacă femeie, spuse Ross iritat. N u-i plăce a să fie
în centrul atenţiei. Hai, plecaţi toţi. N -av eţi nimic mai bun de
lăcut? Se întoarse apoi spre copilă: Eşti singură? Ce căutai
pe aici?
Ea se ridică în picioare:
- U nde-i Garrick? îl chinuiau pe G a rn ck .
- Garrick?
- Cîinele meu. U nde-i Garrick? Garrick! G a r r i c k 1
- Uite-1. Un ţăran îşi făcu loc p rin t re ceilalţi. Ţi l-am
adus. N - a fost uşor.
Fata luă în braţe g h em ul negru care se zvîrcolea şi căzu
pe scaun cu el în braţe.- Se aplecă peste căţel să vadă d ac ă e
rănit şi mîinile i se um p lu ră de sînge. D e o d ată ridică ochii
scînteind printre şuviţele de păr murdar şi scoase un ţipăt sfîşietor.
- D o a m n e Sfinte! Nespălaţii d ra c u lu i1 I-au tăiat coada!
WINSTON GRAHAM 108

- E u i-am tăiat-o, spuse ţăra nul calm. D o a r nu era să-mi

tai m îna pentru o ja v r a ca asta! Şi să ştii că era pe ju m ă ta te
tăiată. E mai bine fără coadă.
- B e a tot, îi spuse R o s s fetei. P e urm ă, d a c ă poţi vorbi,
spune-m i dacă ţi-au ru p t v re u n os.
D ădu ţăranului şase p enny şi lum ea, văzînd că spectacolul
se term inase, în c e p u să se îm prăştie. O p a rte mai răm aseră,
form înd un, cerc la o distanţă re spectab ilă şi u itînd u-se cu
interes la acest dom n.
Cîinele era de fapt un căţeluş corcit, slab m ort, cu un gît
lung şi subţire, c.u capul şi trupul a c o p erit de o blană n e a g ră şi
creaţă. N u puteai ghici ce rasă este.
- Ia asta, spuse R o ss întin zîn du-i batista lui. Ş te rg e -te pe
rnîini şi vezi d ac ă zgîrieturile sînt adînci.
E a ridică ochii, u itîndu -se ş o v ă ito r la batista de olandă.
- O să se m u rd ăreasc ă, spuse.
- - Aşa e.
- N -o să iasă la spălat.
- Fă ce-ţi sp un şi taci din gură.
C'u colţul batistei, ea în c e p u să-şi şteargă mîinile slabe.
- C um ai ajuns p înă aici?
- Pe jos.
- Gu tatăl tău?
- Tata-i în mină.
- Ai venit singură?
- Cu Garrick.
- N u poţi să te duci în apo i pe jos. Ai prieteni pe aici?
- N u. în c e tă brusc s ă se mai şteargă de sînge. Drace!
M i-e rău.
- Mai bea puţin.
- Nu... p e burta goală...
109 ROSS POLDARK

S e ridică şi se duse şchio pătînd rnUvun colţ al cîrciumii.

Acolo, spre distracţia şi m ulţum irea spectatorilor rămaşi, vărsă
tot rom ul pe care-1 băuse. A po i leşină. R o s s o ridică d e jo s şi
o aşeză la loc pe scaun. C înd îşi reveni, R oss o d use alături
şi-i dădu să mănînce.

2
C ăm aşa pe care o p u rta era ruptă; pantalonii erau
de catifea re ia tă d e c o lo ra tă ; e ra în p ic io a re le g o a le şi-şi
pierduse şapca. Avea faţa trasă şi palidă şi ochii căprui, aproap e
negri, păreau m ult p rea mari.
- C u m te che am ă? o întrebă.
- Demelza.
- D a r n um ele de b o tez?
- C um aţi sp u s 9
- N u m ele mic.
- Demelza.
- Ciudat num e.
- Aşa-i zicea şi mamei.
- D e m elza C arne. A şa te c h e am ă?
Ea o f tă dînd din cap afirmativ. A c u m era sătulă. Cîinele
de sub m asă m îrîi şi el.
- Eu lo c u ie s c la N a m p a r a , d in c o l o d e S aw le. Ştii
unde este?
- D incolo de St. Arm?
- Eii m ă d uc acasă. D a c ă nu poţi să mergi pe jos, te duc
eu pînă la Ill.uggan şi te las acolo.
O u m b ră îi trec u peste faţă şi nu răspunse. El plăti imn."
carea şi b ău tu ra şi porunci să i se în şeu ez e calul.
Z ece m in ute mai tîrziu erau plecaţi. Fata şedea călare în
faţa lui. N u rostea nici un cuvînt. Garrick îi urm a tîrîndu-şi
WINSTON GRAHAM 110

din cînd în cînd fundul prin p ra f sau uitîndu-se băn uitor înapoi,
să v ad ă ce se întîm plase cu obiectul acela d u p ă care alerga
cîte o d a tă şi pe care îl mişca adesea, d ar a c u m n u mai ştia
u n d e e.
O luară peste cîm pia m lăştinoasă p e o p o te c ă plină de
g ro p i şi b ătăto rită de generaţii întregi de catîri care tre c u s e ră
pe ea cărînd m inereul. Ţinutul era c o m p le t lipsit de vegetaţie;
toţi copacii, cu excepţia cîtorva pini zdrenţuiţi, j u s e s e r ă tăiaţi
p e n tru a se face lem ne de mină, a p a pîrîurilor e ra de c u lo a re a
aram ei, petice de p ăm înt cultivat se luptau să supra v ie ţuia scă
printre terenurile ac o p erite cu reziduuri din m in ă şi m unţi de
steril. M agazii u n d e se ţineau maşinile, m ac a ra le de lem n,
şteam puri, troliuri, scripeţi se ved e au p este tot. T ra n ş e e şi
guri d e galerii se căscau prin g rădin ile din spatele c a selo r
mici şi al colibelor; printre gu noaie, prin aburul ca re se ridica
din.păm înt, se ză reau oam enii recoltînd cartofii, sau ca p rele
păscînd. N u era un oraş, mai curînd un că tu n sau nici atît;
erau o a m e n i ca re m u n c e a u îm p ră ş tia ţi ic i-c o lo , la m a r e
d i stanţă unii de alţii.
V e n e a pen tru prim a dată la Illuggan pe d ru m u l ăsta. O
dată cu îm b u n ătăţirea sistemului de p o m p a r e şi cu noile z ă c ă ­
m inte de co sito r şi ara m ă d escoperite, m ineritul în C orn w a ll
se d ezv oltase m ult pînă la în c e p e re a crizei din ultimii ani.
V e niseră mulţi o am eni să lucreze în această re g iu n e u n d e
filoanele de m etal erau bogate, şi p opulaţia crescu se repede.
A cu m , din cauza crizei crescînde de la în cep utul secolului al
o p tsprezecelea, mulţi capi de familie nu mai av eau de lucru şi
p opu laţia ar fi p utut să scadă. Pericolul nu era imediat, dar
sem n e existau
F ata din faţa lui începu să se mişte.
- Puteţi să m ă daţi jo s aici? spuse ea.
- D ar mai avem de m ers pînă la Illuggan.
111 ROSS POLDARK

- Ştiu. D a ’ n-aş prea v re a să m ă d uc ac asă a c u m a .

- - D e ce nu?
Nici un răspuns.
- Tatăl tău nu ştie că ai plecat de acasă?
- B a da, dar am luat căm aşa şi pantalonii lui frate-m eu.
T ata a spus că pot să m ă duc la tîrg d acă vreau, d a ’ să iau
hainele de dum in ic ă ale lu ’ Luke.
- Ş '9
- Şi n -a m găsit ce-am căutat acolo. Şi hainele lui L u k e e
rupte. Aşa că...
- D e ce nu te-ai îm brăcat cu hainele tale?
- L e-a rupt tata aseară cînd mi-a tras o bătaie.
M e rse ră mai departe u n timp. F ata se în to arse să v adă
d acă G arrick venea d u pă ei.
- T e bate des taică-tău? întrebă Ross.
- N u m a ’ cînd a b ăut p re a mult
- Şi cît de des se întîm plă asta?
- O... dam de d o u ă ori pe săp tă m în ă . M ai ra r cîn d
n - a r e .bani.
T ăcură. T re c u se mult de amiază, dar mai erau vreo d o u ă
o re pînă să se lase întunericul. Fata duse m îna la gît şi desfăcu
cămaşa:
- V edeţi, m -a bătut cu cu reaua aseară. Trageţi că m a ş a
în jos.
El îi dezgoli um ărul; p e spate se vedeau urm ele lăsate de
curea. în un ele locuri, pielea era crăpată, dar rănile în c ep e au
să se vindece; erau pline de m urdărie şi cu păduchi pe margini.
R oss trase căm aşa la loc.
- Şi diseară?
- O, o să-m i mai tragă una. D a ’ nu mă duc acasă pînă nu
pleacă ia mină.
M erseră mai departe.
WINSTON GRAHAM 112

Lui R oss nu-i păsa p re a m u lt de ce sim ţeau anim alele,

deşi rareori lovea vreunul, d a r c ru z im e a nesăbuită fa ţă de
copii îl supăra.
- Cîţi ani ai?
- Treisprezece... Sir.
E ra prim a dată cînd i se adresa cu a c e s t cuvînt. A r fi
trebuit să-şi dea s e a m a că aceşti copii oropsiţi, înfom etaţi şi
piperniciţi erau în to td e a u n a mai mari decît arătau.
- A casă ce faci?
- Văd de casă, de g ră d in ă şi h ră n esc porcul,
- Cîţi fraţi şi surori, ai?
- Şase fraţi.
- Mai mici ca tine?
- Daa. în to a rs e capul şi-l fluieră pe Garrick.
- îl iubeşti pe tatăl tău?
Se uită la el surprinsă:
- D a a ...
- D e ce?
- P e n ’că aşa sp u n e în Biblie.
- îţi place să stai a c a s ă la tine9
' - Am fugit d e -a c a s ă cînd ave am d o is p re z e c e ani.
- Şi ce s-a întîm plat?
- M -a u adus înapoi.
D a rk ie se feri b a is c cînd o n ev ă stu ic ă îi tăie calea şi R oss
strînse frîiele.
- D a că ai să te fereşti un tim p din calea lui taică-tâu o să
uite ce-ai greşit.
E a scutură dm cap:
- O să ţină minte.
- Atunci ce rost are să te fereşti de el?
- O bătaie mai puţin, zîmbi ea înţeleaptă
A junseră la o răspîntie d e drum uri. Inam îe-drum ul d u c e a
 ROSS POLDARK

la Illuggan; dacă o lua la dreapta, ar fi ajuns la S a w le o c o lin d

Si. Anne. Opri calul.
- M ă dau jo s aici, sp use ea.
- Am nevoie de cineva c a re să lu c re z e la mine, la N a m -
para. îţi dau m încare şi îm brăc ăm in te , mai b u n ă ca a ta. C um
nu eşti majoră, am să-i plătesc leafa tatălui tău. A m n evo ie de
cineva voinic, m u n c a e grea.
D em elza se uită la el cu ochii m ari, surprinsă. V în tul îi'
băgă părul în ochi şi ea clipi.
- C asa m ea e la N a m p a ra, d ar p o a te că nu vrei să vii.
Fata îşi dădu părul la o parte din ochi, d ar nu zise nimic.
- Bine, atunci coboară, co n tin u ă el cu un sen tim ent de
uşurare. Sau dacă vrei, te duc p înă în sat, la Illuggan.
- Să stau la d u m n eata ? L a n o ap te? M e r g cu dum neata.
Se vedea bine că o tentează; scăpa de o bătaie.
- A m nevoie de o fată la bucătărie, să m uncească, să
facă curat, dar să fie şi ea curată. T e -ă ş angaja cu anul. E
prea d e p a r te ca să te duci acasă în fiecare să p tă m înă.
- N u vreau să ’m ă mai duc acasă! Niciodată!
- Va trebui să vorbesc cu tatăl tău, să-şi d e a consim -
[ămîn tul S -ar putea să fie g re u de convins.
- Ştiu să m uncesc, spuse ea, ştiu să frec şi să spăl...
d o m ’le.
Calul dădea sem n e de nelinişte: nu suferea frîul.
r - Să m ergem ac u m să vorbim cu tatăl tău.
- Nu acum. Ia -m ă cu dum neata. Ştiu să fac curăţenie, să
spăl, să frec.
~ Există legi pentru asţa. T rebuie să am consim ţăm întul
tatălui tău.
Tata nu iese din şut pînă după cîntatul cocoşului. D upă
ai a sc duce să bea şi.p’o r m ă vine acasă.
Ross nu ştia d acă fat a m inte sau nu. Pînă acum acţionase
W INSTON GRAHAM 114

d ato rită unui în d em n lăuntric. Avea n ev oie de aju to r atît în

■casă, cît şi la cîmp şi nu-i plăce a ideea să o trimită în ap o i la
m inerul acela beţiv. Şi nici nu-i c o n v e n e a să se d u că să-l aş­
tepte în c o c io a b a lor plină de păduchi, cu copiii goi tîrîndu-se
pe lîngă el, şi şpoi să aibă de-a face cu bătăuşul acela d u h n in d
a alcool care sigur îi va refuza pro p u n e rea . V oia copila în
a d e v ă r s ă vină cu el?
- M âi e şi Garrick. N u po t să m ă d esp art de G a rn c k .
R o s s nu zise nimic. Se uită la ea atent şi văzu clar lupta
care se d ă d e a în sufletul acestui copil slab şi anem ic. F ata se
uită la căţel, apoi ridică privirea spre el şi colţurile gurii i se
lăsară în jos.
- El şi cu m in e sîntem prieteni'
- E i şi?
U n tim p nu sc o a s e o vorbă, apoi adăugă:
- G arrick şi cu mine am fost m ereu îm p reu n ă . N u po t
să-l las să m o a ră de foame.
- Şi-atunci?
- N - a ş putea, d o m ’le, n-aş putea... D i sperată, în c e r c ă să
se d e a j o s de pe cal. R oss îşi dădu seam a d e o d a tă că ce ea ce
încercase să d o v e d e a s c ă era cu totul altceva. N a tu ra u m a n ă îl
învinsese. P en tru că dacă ea nu voia să-şi părăsească prietenul,
nici el nu pu tea s-o părăsească.

3
L -au ajuns d in urm ă pe Jud curînd d u p ă ce au
trecut d e.sp în zu ră to are a de la Bargus, acolo u n d e se în tîln e a u
patru dru m uri şi patru parohii. B on erau obosiţi de drum ul
lung şi Jud era obosii să-i tot mine. Nu putea călări b ine pe
R am o th, calul orb. p e n ta i că patru coşuri mari, pline cu pui
vii, aţîrnau de a m b ele părţi ale şeii Era şi foarte su p ă ra t că.
115 ROSS POLDARK

i rcbuise să plece de la tîrg înainte de a se îm băta, ceva ce nu

i se mai în tîm p lase de la vîrsta de zece ani.
C înd auzi că se apro pie alt cal, se uită nem u lţu m it înapoi
.şi-l trase la o p arte pe R am o th , făcîndu-i loc să treacă. Boii
m ergeau liniştiţi unul d u p ă altul.
în cîteva cuvinte, Ross îi explică lui Jud prezen ţa copilului
şi-l lăsă apoi să se d esc u rce singur.
Jud ridică din s p rîncenele lui fără păr.
- E u ş o r să te ţii băţos pe un cal şchiop, m orm ăi el. D a ’
e altceva să culegi de pe d rum u n m uco s ca ăsta. A sta nu-i
bine. O să ai d e-a face cu legea.
- U ite cine v o rb e ş te de lege! spuse Ross.
Jud nu fusese atent înco tro o luase R a m o th şi acesta se
îm piedică d e un bolovan. Jud în cep u să blesteme:
- L u a -l-a r d r a c u ’ ! C um să călăreşti un cal orb! C um să
vadă pe u n d e m e rg e cînd nu v ede nimic! N u-i în firea lui!
- R a m o th are călcătura sigură, spuse Ross. Tu n -af ochi,
om ule? Foloseşte-i! R a m o th răsp u n d e la o n c e îndem n. Nu-1
forţa să m earg ă p rea repede, ăsta-i secretul.
- Să-l forţez! Păi m -aş forţa pe mine să cad în şanţ d ac ă
l-aş forţa să m earg ă mai repede decît m elcu’ care-şi lasă balele
din piatră în piatră. U n pas greşit şi alivanta p e spinare! Cazi
cît eşti de lung, te dai peste cap, cazi în cap şi gata! Te-ai dus!
Ross dădu pinteni calului şi porniră mai departe. Din
u rm ă se auzi v o cea scandalizată a lui Jud care zărise cîinele:
- la uite! A luat şi corcitura aia m urd ară d u p ă el. D u m ­
nezeule, să m ori nu altceva! D a ta viitoare o să a d o p tă m un
azil întreg, cu cîrni cu tot.
G arrick se uită la el şi trecu mai departe. Sim ţea că se
vorbise despre el la răspîntie, dar problem a era rezolvată acum
prin b un ă îriţelegere.
A supra unui singur p unct R oss era ferm hotărît să nu
WINSTON GRAHAM 116

cedeze: bătălia îm p o triv a p ă d u c h ilo r şi gîndacilor. P ru d ie fu­

sese plină de tot felul de fiinţe colcăitoare. Lui R o s s nu-i plăcea
să exagereze, dar în ceea ce o privea pe P ru d ie pusese piciorul
în prag. A m en in ţarea că o să o ţină sub p o m p ă şi o să-i facă o
baie rece chiar el d ăd u se rezultate. C a s a e ra ac u m a p r o a p e
curată, şi chiar şi Prudie, cu ex c e p ţia u n o r colonii de păduchi
care se simţeau la ei acasă în părul ei n e g ru şi lins. D a c ă ar fi
b ăg a t-o pe fată în casă aşa m u r d a r ă cu m era, R oss şi-ar fi
pierdut toată autoritatea. D e a c eea atît ea cît şi cîinele trebuiau
spălaţi bine; mai trebuia să-i g ă s e a s c ă şi îm b ră c ă m in te c u rată
înainte s-o lase să intre în casă. P e n tr u tre a b a a sta P rudie ar fi
de folos.
A junseră la N am p ara sp re asfinţit, cu o j u m ă ta te de o ră
înaintea lui Jud, şi Jim C arter veni re p e d e să ia calul. în timpul
iernii, băiatul seîn z d ră v e n is e ; e r a s ă n ă to s şi a răta bine. C ăscă
ochii lui mari şi negri la ved e rea î n c ă r c ă t u n i a d u s ă d e stăpînul
său. Dar. spre deosebire de. cei doi P aynter, nu scoase o v orbă
şi se pregăti să ducă iapa în grajd. F ata se uită lung la el, cu
ochii plini de curiozitate, apoi se în to a rs e şi privi casa, valea
şi merii, pîrîul ş i apusul de so a re ca re s e m ă n a cu o cicatrice
roşie deasupra mării în tunecate.
- U n d e e P r u d i e 9 în tre b ă R o ss. S p u n e - i că am n e ­
voie de ea.
- N u e aici, do m nu le, spuse Jim Carter. A p l e c a t im ediat
după d u m neav oastră. A spus că se d u c e la M a r a s a n v c se, la
vara ei
Ross înjură printre dinţi. Ă ştia doi aveau darul unic de a
nu -fi prezenţi cînd era nev o ie de ei.
- L a s -o pe D arkie. A m eu grijă de ea. Jud e la vreo d o u ă
mile de aici cu boii pe c a re i-am cum p ărat. D u - te şi ajută-1
D a c ă te grăbeşti, îl vei găsi în ain te să aju n g ă la vadul rîu-
lui M e i lingey.
117 ROSS POLDARK

Băiatul lăsă frîul calului, mai a r u n c ă o privire fetei şi

plecă repede în direcţia văii.
Ross se uită un m o m e n t la s ă r m a n a e p a v ă pe care o a d u ­
sese acasă sperînd să o salveze. S tă tea aco lo în că m a ş a ei
ruptă şi pantalonii atîrnînd pînă la ju m ă ta te a pulpelor, cu părul
încîlcit căzut peste faţă, şi căţelul m u rd a r şi m o rt de fo a m e la
picioarele ei. Stătea cu mîinile la spate, uitîndu-se la biblioteca
din faţă. N u se lăsă înd u p leca t de starea ei jalnică. N u suferea
amînare pînă a d o u a zi.
- VinO încoace, spuse el.
E a îl urm ă, cu căţelul d u p ă ea, p în ă în spatele casei unde,
mire căm ară şi şopron, se afla p o m p a d e apă.
- A cum , spuse el, d ac ă ai să lucrezi aici pen tru mine,
ir e buie mai întîi să fii curată. înţelegi?
- Da... d o m ’le.
- N -a re voie nimeni să intre m u r d a r în casă. N im en i nu
munceşte la mine dacă nu e curat şi nu se spală. Aşa că scoate-ţi
hainele şi stai sub pom pă. O pun eu în m işcare în locul tău.
- Da... d o m ’le. A scultătoare, în c e p u să-şi descheie că­
maşa la gît. Apoi se opri şi ridică ochii, uitîndu-se la el.
- Să nu te mai îm braci cu astea. A m să găsesc ceva curat.
- Poate... aş putea să d au eu d ru m u l la apă...
- Şi să stai sub p o m p ă în acelaşi tim p? se răsti el. Prostii!
I lai grăbeşte-te. N -o să-mi pierd to ata n o a p tea aici cu tine.
Apucă minerul pompei şi dădu drumul la apă dintr-o sm u citură .
D em elza se uită un m o m e n t la el tăioasă, apoi îşi scoase
cămaşa. Sub m urdăria de pe faţă ap ăru o u rm ă de roşeaţă.
Apoi lăsă pantalonii în jo s şi se vîrî sub po m p ă.
Ross acţionă p o m p a cu putere. P rim a baie nu avea să o
cureţe bine, d ar era un în c e p u t cel puţin. îi păstra autoritatea
miactă. Avea un trup micuţ, em aciat, pe care în c ep e au să
apară sem nele viitoarei femei. î n afară de u rm ele bătăilor, el
W INSTON GRAHAM 118

văzu vînătăile d e pe spate şi coaste, u n d e băieţii o loviseră cu

picioarele. D in fericire, ca şi ea, fu se se ră în picioarele goale.
N u se spălase nicio dată aşa, gîfîia şi se în e c a sub apa
ca re c u r g e a în şuvoaie p e cap, p re l in g în d u -se p e co rp şi scur-
g în d u -s e în jeg h ea b . G a rrick schelălăia, d a r nu se m işcă de
lîngă ea, a p a udîndu-1 bine şi pe el.
în sfîrşit, tem în d u -se să n -o în ece, R oss se opri şi, în
timp ce ap a se prelingea acum încet pe trupul ei, se d use în
c ă m a ră şi p u se mîna pe p rim a b u c a tă de pînză pe ca re o găsi.
- U su c ă -te cu asta, îi spuse. A m să-ţi ca u t ce v a cu ce să
te îmbraci.
Intrînd în casă, se în tre b ă d ac ă va găsi acel ce v a cu ce să
o îm brace. L ucrurile lui P rudie, chiar d ac ă erau destul de
curate, erau m ult prea mari. H ainele lui Jim C a rte r i s-ar fi
potrivit, d ar erau singurele haine ale băiatului.
R oss se d use în ca m e ra lui şi răscoli prin sertare dojenin-
du-se sing ur că nu se gîndise dinainte la ce treb uia să facă.
N u p u te a ţine copila să tre m u re g o a lă în curte. în sfîrşit, găsi
o căm aşă d e-a lui de olandă, un c o r d o n şi o haină u şo ară,
scurtă, a tatălui său.
Cînd ieşi iar în curte, o găsi în cercîn d că se a c o p e re cu
pîn za cu ca re se uscase. Părul îi atîrna încă în şuv iţ e n e g re şi
ude, aco p erin d u -i faţa şi umerii.
N u-i dădu im ediat lucrurile să se îm brace, ci îi făcu sem n
Să-l u rm e z e în bucătărie u n d e ardea focul. D u p ă ce reuşi să
s ca p e d e G arrick , ca re răm ase afară, aţîţă focul şi îi spuse să
slea în faţa căm inului pînă se usucă şi să se îm b ra c e apoi cum
poate. F ata se uită la el clipind din ochii um ezi şi d ăd u din
cap în sem n că a înţeles.
R oss plecă să sco a tă şaua de pe Darkie.
 Capitolul VII

D
em elza C arn e petrecu prim a n o a p te în
patul m are în care J o sh u a P o ld a rk îşi p e ­
trecuse ultimele luni ale vieţii. N u mai exista altă
unde ar fi putut sta acum ; mai tîrziu putea să fie m utată în
cam era care se afla între dulapul m are cu lenjerie şi cam era
servitorilor. A cum însă ca m e ra era plină cu lemne.
P entru ea, care d o rm ise toată viaţa pe paie, cu un sac
drept plapum ă, în tr-o căsuţă ticsită, ca m era şi patul acesta
erau de un lux şi o m ărim e inim a g in a b i le. N um ai patul era
ap roape la fel de m are ca în c ăp e rea în care d o rm e a u ea şi cei
patiu fraţi. Cînd Prudie, bo do g ăn in d şi tropăind din picioare,
ii arătă u n d e va petre ce noaptea, crezu că mai tîrziu vor mai
veni trei, patru servitori să d o arm ă în acelaşi pat. D ar cînd
văzu că nu mai vine nimeni, că răm îne singură, îi trebui mult
timp pînă să se h o tăra scă să-l încerce.
N -a v ea cum să p re v a d ă ce se va întîmpla, nu ştia să cîn-
tărească lucrurile; viaţa ei n-o învăţase aşa ceva. Cu o casă
plină de copii mici, nu avusese timp să stea şi să gîndească,
sau chiar să g în dească în timp ce m uncea; şi ce rost avea să se
gîndească la ziua de mîine cînd ziua de azi îi lua tot timpul,
e nergia şi cîteod ată şi temerile. Aşa că, din instinct, acceptase
WINSTON GRAHAM 120

această schim bare bruscă în viaţa ei aşa cum e ra şi atît cît

avea să dureze, bucuroasă, d ar şi fă ră iluzii, aşa cu m acceptase
şi bătaia din tîrg.
N u m ai luxul acesta, venit p e neaşte p tate, o speria. B aia
pe care o su p o rtase sub p o m p ă fusese n eaşteptată, d a r aspri­
m ea şi indiferenţa pe care le p re s u p u n e a erau u n lucru obişnuit
pen tru ea, o realitate ca re făcea p a r te din viaţa ei. D a c ă i s-ar
fi dat vreo doi saci să se în v elea scă şi i s-a r fi spus să d o a r m ă
în grajd, ar fi ascultat, con sid erîn d că aşa se cuvine. D a r ce ea
ce se întîm pla acum s e m ă n a p re a m u lt cu poveştile pe ca re
b ătrîna M eggy, m a m a m in e ru lu i,! le povestea; o însp ăim înt^r
i se părea un coşm ar; în plus, v e d e a aici cev a din strălucirea
poveştilor cu zîne în care toţi eroii d o rm e a u înveliţi în ce arşa­
furi d e m ătase şi m încau din farfurii d e aur. Im agina ţia ei
pu tea u şo r să a c cep te to a te astea în tr-o poveste, d a r nu le
pu tea accepta într-o realitate p e care o cunoştea bine. îm b ră c ă ­
m in tea ciudată p e care o p u rta a c u m e ra un în cep ut, nu i s e
p o trivea şi atîrna pe trupul ei slab în falduri caraghioase, dar
frum os m irositoare; erau p lăcute d a r suspecte, d u pă cum plă­
cută, dar susp ectă era şi c a m e ra de dormit.
Cînd îndrăzni în cele din u rm ă să în c e rc e patul, o cuprinse
o senzaţie ciudată: se tem ea că uşile m ari de lem n ale patului
se v or închide încet în c u in d -o a c o lo pen tru to td e a u n a ; se
tem ea că, în ciuda înfăţişării lui de o m c u m s e c a d e şi a ochilor
lui blînzi, bărbatul îi pusese g înd rău, că im ediat ce va ado rm i
el se va strecura în c a m e ră cu un cuţit sau un bici, sau că se va
strecura pur şi simplu în cameră. Apoi, uitînd de toate temerile,
atenţia îi fu atrasă de desenul d rap eriilor de m ătase z dren ţuite
ale patului, de ciucurele auriu al c o rd o n u lu i soneriei, de sen­
zaţia plăcută a cearşafurilor c u ra te pe care le atingea cu d e g e ­
tele, de curbele elegante ale sfeşnicului aşezat pe m asa cu trei
121 ROSS POLDARK

picioare de la capul patului, sfeşnic cu o sin g u ră lum înare

care o apăra de întuneric, care ar fi tre b u it să fie stinsă pînă
acum şi care se va stinge curînd de la sine.
Se uită la gura*largă, în tu n eca tă a căm inului şi încep u
să-şi închipuie că ceva înfio răto r ar p u te a c o b o r î pe h o rn din
clipă în clipă, căzînd cu z g o m o t în vatră. Se uită la foalele
vechi, la cele d o u ă o rn a m e n te ciudate pictate d e a su p ra că m i­
nului (unul s em ăn a cu F ecio ara M aria) şi la sabia g rav ată de
deasupra uşii. în colţul întunecos de lîngă pat se afla un p o rtr et,
d a r nu se uitase la el cînd fem eia ce a g rasă fusese în cam eră,
iar d u pă c e fem eia cea g rasă plecase nu m ai în drăz n ise să
părăsească cercul de lum ină pe care-1 f o r m a lum înarea.
T im pul trecea, flacăra lumînării pîlpîi înainte de a se
stinge, trimiţînd spre tavan ro to c o a le d e fu m subţire ca s m o ­
curile de păr ale unei femei bătrîne. C a m e ra avea d o u ă uşi şi
u n a fiu ştia în co tro duce, d a r bănuia o prim ejdie în dosul ei,
deşi ori de cîte ori deschid ea ochii v e d e a că e închisă bine.
Auzi ceva zgîrîind la geam . A scultă cu inima bătîndu-i
tare. Z go m o tu l i se păru cunoscut, sări din pat şi alergă la
fereastră. Trecură cîteva m inute pînă reuşi să o deschidă. Apoi,
cînd izbuti s-o în tred eschid ă puţin, ceva neg ru , un g h e m care
dăd e a din coadă, pătru nse în cameră. E ra G arrick; îl strînse
în braţe, sufocîndu-1 a p ro a p e de frică să nu latre.
P rezenţa lui G arrick schim bă totul. Cu limba lui lungă şi
aspră începu să o lingă pe faţă şi pe urechi în tim p-ce ea îl
ţinea în braţe.
Flacăra lumînării începu să pîlpîie şi co n tin u ă să ardă
cîteva secunde. D em elza trase repede co v o ru l din faţa că m i­
nului şi altul de lîngă uşă şi im proviză cu ele un pat pentru ea
şi căţel. Apoi, pe măsură ce lum ina se stingea încet şi obiectele
din odaie dispăreau în întuneric, se făcu g h e m cu cîinele în
W INSTON GRAHAM 122

braţe, simţindu-1 c u m se linişteşte p e cînd îi ş o p te a cu v in te

dulci la ureche.
*

Se lăsă întunericul, era tăcere, Dem elza şi Garrick dormeau.

2
R o ss d o rm i dus, lucru d elo c su rprinzător, p en tru
c ă nu dorm ise cu o no ap te înainte, totuşi som nu l i- a f o s t tulbu­
rat de visuri ciudate şi vii. Se trezi d e v re m e şi ră m a se un tim p
în pat, uitîn du -se afară la dim in eaţa sen ină şi rece şi r e m e m o-
rîndu-şi ev e n im e n te le din ultim ele d o u ă zile. Balul şi nestăpî-
nita M arg a re t; banalitatea aristocratică şi cea rău fam ată. D a r
nici u n a nu-1 atrăsese p rea mult. Elizabeth şi M a r g a r e t a v u ­
seseră grijă de asta.
F u sese apoi tîrgul şi urm ările lui. S e gîn dea că c e e a ce
făcuse cu o zi înainte putea avea c o n se cin ţe neplăcute.' N u
c u n o ştea p re a bine legea şi o privea cu o are c a re dispreţ, d ar
îşi dădea s e a m a că nu se po ate să iei din casa ei o fată de
treisp rezece ani fără m ă c a r să ai p erm isiunea tatălui.
Se gîndi să se d u că să-l consulte pe unchiul său. C harles
era j u d e c ă to r de mai bine de treizeci de ani; era deci probabil
să aibă un p u n c t de v ed ere pe care m erita să-l cunoască. R oss
se mai g în d ea şi la curtea evid entă pe care căpitanul B lam ey
i-o făcea lui Verity. D ansaseră îm p re u n ă tot tim pul pînă ple­
case R oss d e la bal. L u m e a va în cep e să v o rb e a s c ă curînd şi
el se-mira de ce B lam ey nu se dusese încă să stea d e v o rb ă cu
Charles. S o are le era sus cînd ajunse la T renw ith. Aerul era
îm b ătăto r şi p ro a sp ăt şi tot ţinutul în jurul lui p ă re a pictat în
tonuri pastelate. C hiar şi locurile pustii din jurul m inei G ra m -
bler erau mai plăcute la v ed ere d upă ce văzuse ieri p arag in a
din jurul tîrgului.
123 ROSS POLDARK

Cînd în faţă îi a p ă ru conacul, îşi aminti iar că tatăl său nu

reuşise să co nstru iască nim ic care să rivalizeze cu acest vechi
co n a c în stil T u d o r, de o fru m u se ţe discretă. C lădirea nu era
m are, dar era spaţioasă, ridicată cînd nu lipseau banii şi m îna
de lucru era ieftină. C onstruită în fo r m ă de pătrat, av e a o
cu rte m are în mijloc. H olul cel m are, cu galeria lui şi scările,
o c u p a aripa din faţă, c u m intrai. S alonul m are d e primire şi
biblioteca form au aripa din dreapta; salonaşul şi un salon mai
mic, de iarnă, pe cea din stînga. B ucătăriile şi cămările se
aflau în spate, alcătuind a patra latură a pătratului. C asa era
bine întreţinută, deşi fusese co nstruită de mult, în 1509, de
Jeffrey T renw ith.
N u ap ăru nici un servitor să-i ia calul, aşa că îl priponi
de un c o p a c şi b ătu la u şă cu cravaşa. A ceasta era intrarea
principală, dar familia obişnuia să folosească uşa mai mică d e
alături, şi era pe punctul de a o deschide cînd apăru d o a m n a
Tabb, salutîndu-1 respectuoasă.
- B u n ă dim ineaţa, dom nule. Doriţi să vorbiţi cu d om nul
Francis, nu?
- N u, cu unchial meu.
- îmi pare rău, d om nule, dar au plecat am îndoi la G ra m ­
bler. A venit azi-dim ineaţă căpitanul H e n sh a w e şi au plecat
cu el. Poftiţi înăuntru, vă rog, să întreb d acă întîrzie mult.
R oss intră în sala m are şi d o a m n a T abb se duse repede
să o ch e m e pe Verity. Se uită puţin la desenele pe care soarele
ce pătru nd ea prin ferestrele înalte şi înguste le schiţa pe podea,
apoi se îndreptă spre scara u nde stătuse în ziua nunţii lui Eliza­
beth. Sala era goală: nu mai erau invitaţi gătiţi de nuntă, nu
se mai auzea gălăgia stîrnită d e lu p tele de cocoşi, nici flecăreala
preoţilor. îi plăceţi mai mult acum. M a s a lungă era goală, cu
excepţia unui şir de sfeşnice. P e m asa din colţul de lîngă scară
WINSTON GRAHAM 124

se afla Biblia m a re a familiei, le g a tă în alam ă, a c u m folosită

rar, şi num ai de m ătu şa A g a th a în m o m e n t e l e ei d e pioşenie.
Se întrebă dacă înscriseseră deja căsăto ria lui F rancis în Biblie,
aşa c u m d e d o u ă sute de ani le înscriau pe toate.
R idică privirile spre şirul de p o rtre te de pe p e retele de
lîngă scară. Altele erau a tîrn a te în hol şi m u lte altele în galeria
de sus. N -a r fi fost greu să re cu n o a s c ă mai m ult de vreo duzină
d u p ă num e; cele mai m u lte p o r tr e te mai vechi p u rtau num ele
de T ren w ith; unele, chiar mai noi, n u p u rta u nici un n u m e şi
nici o dată. U n tablou mic şi şters în colţul u n d e se afla Biblia,
u n d e nu era p rea m ultă lumină, îl r e p r e z e n ta pe întem eieto ru l
familiei din p a rte a bărbătească, u n a n u m e R o b e r t d ’Arque,
care venise în Anglia în 1572. P ic tu ra în ulei e ra c r ă p a tă şi nu
se mai distingea decît faţa îngustă, ascetică, nasul lung şi umerii
căzuţi. U rm ă to a re le trei generaţii nu m ai ap ă rea u , pînă la
p o rtre tu l a tră g ă to r al A n n e i- M a ria T re n w ith , e x e c u ta t de
Kneller, şi un altul, de acelaşi pictor, re p re z e n tîn d p e Charles
Vivian Raffe Pold arq ue, cu care ea se m ăritase în 1696. A nna-
M aria era cea mai frum o asă din în tre a g a colecţie, cu ochii ei
albaştri închis şi părul roşu-auriu.
Ei bine, E lizabeth era d e m n ă să stea prin tre celelalte
portrete, ar îm p o d o b i cu fru m u s e ţe a ei în tre a g a galerie, dar
s-ar găsi cineva să o picteze cu m treb u ie ? Opi'e, pictorul,
folosea prea m ult culorile închise...
Auzi o uşă închizînd u-se şi paşi c a re se ap ro piau. Se
întoarse, aşteptîndu-se s-o vad ă p e Verity. A p ă ru în schim b
Elizabeth.
- B u n ă dim ineaţa, Ross, zise ea zîm bind. V erity e la
S awle. Se d u c e acolo în fiecare vineri dim ineaţa. F rancis şi
tatăl lui sînt la mină. M ă tu ş a A g a th a e în pat, o supără g u ta
- A, da, s p u s e el, pe un to n n e u tru ^ U i t a s e m . N -a re
im p o rta n ţă .
125 ROSS POLDARK

- E ra m în salonaş, spuse ea. D a că vrei vino să-mi ţii de

urît cîteva minute.
O u rm ă încet, intrară, şi ea se aşeză la ro a ta de tors, dar
nu în cep u să lucreze.
-Zîmbi iar:
- T e v edem atît de rar. S pu ne-m i cum te-ai distrat la bal.
R oss se aşeză şi o privi. E r a palidă în d im in e aţa ac e a s ta
şi rochia simplă din rips în dungi îi scotea în evidenţă tinereţea.
E ra o fetiţă, d ar avea tot farm ecul unei femei. F ru m o a s ă , fra­
gilă şi stăpînită: o femeie măritată. O d o rin ţă pu tern ică se
trezi în el să-i spulbere această stăpînire d e sine.
- N e -a făcut plăcere că ai venit, continuă ea. D a r ai dansat
atît de puţin că ap ro a p e nici nu te-am văzut.
- Am avut alte treburi.
- N -a m avut de gînd să venim la bal, spuse ea, puţin
încurcată la auzul tonului aspru din voce a lui. A fo s t un impuls
de m om ent.
- Cînd se întorc Charles şi Francis? în treb ă el.
- iMă tem că mai tîrziu. Ai văzut cît i-a plăcut lui G e o rg e
W arleggan să danseze dansul acela scoţian? Ju rase că nimic
nu-1 va con vin ge să încerce.
- Nu-m i amintesc deloc.
- Doreai ,să-l vezi pe Francis, să discutaţi ceva important?
- N u pe Francis, p e unchiul meu. N u . N u e urgent.
T ăcu ră un' timp
- Verity a spus c ă aveai- de gînd să te duci ieri la tîrgul
din R ed ruth . Ai găsit to t ce-ţi trebuia?
- A p ro a p e tot. Voiam să disGut cu u nch iul meu despre
ceva cu totul n ea şte p ta t , o marfă pe care am găsit-o acoio.
Elizabeth se uită la roata de tors.
- Ross, spuse ea cu voce slabă.
W INS TON GRAHAM 126

- Vizita m e a te supără.
E a nu se mişcă.
- A m să m ă întîlnesc cu ei pe d ru m u l de întoarcere, spuse
el ridicîndu-se.
E a nu răspunse, apoi se uită la el cu ochii plini de lacrimi.
R idică firul de lînă p e ca re o to rc e a şi lacrimile în c e p u r ă să-i
cadă pe mîini.
R oss se aşe ză din nou, avînd senzaţia că se p răbu şeşte
de p e o stîncă.
C a să-şi revină, în c e p u să vorbească:
- Ieri la tîrg am găsit o fată, un copil; a fost m altratată de
tatăl ei. Aveam n e v o ie d e c in e v a c a re să o ajute pe P ru d ie în
casă; fetei i-a fost frică să se d u c ă acasă; am adus-o cu m ine
la N a m p a ra . A m s-o an g a je z ca aju to r la bucătărie. N u ştiu ce
spune legea despre această problemă. D e ce plîngi, Elizabeth?
- Cîţi ani are fata?
- T reisprezece. Eu...
- E u aş trim ite-o înapoi. A r fi mai p ru d e n t, chiar d ac ă ai
avea încuviinţarea tatălui ei. Ştii cît de aspru sînt judecaţi oamenii.
- N -am să mai vin pe aici, spuse Ross. T e supăr... fără rost.
- N u m ă s u p ără venirea ta, spuse ea.
- Ce să cred atunci?
- M ă d o a re n um ai cînd simt că m ă urăşti.
El ră su cea m e re u cravaşa în mînă.
- Ştii că nu te urăsc. D u m n e z e u le , ar trebui să ştii că...
Firxil de lînă se rup se în mîinile ei.
- D e cînd te-a m cu n o s c u t nu m -am mai putut uita la altă
fată. Cît am fost departe, m -a susţinut gîndul că m ă voi întoarce
la t i n e ' D e un singur lucru eram sigur: nu ceea ce în văţasem
de la alţii era a d e v ăra t, adevărul era ceea ce sim ţeam eu, în
sinea mea... d esp re tine.
127 ROSS POLDARK

- Taci, nu mai s p u n e nimic. Se făcuse albă ca varul, dar

de data asta slăbiciunea ei nu-1 opri. T re b u ia să vorbească.
- N u este p rea plăcut să te laşi înşelat de propriile tale
sentim ente. Să crezi în prom isiuni copilăreşti şi să-ţi făureşti
visuri din ele. Şi totuşi, chiar acum, cîteod ată nu pot crede că
tot ce n e-am spus au fost lucruri fără im portanţă, copilăreşti.
Eşti sigură că nu simţeai p entru m ine nimic, aşa cum pretinzi?
îţi aminteşti ziua a c eea în g ră d in a tatălui tău, cînd te-ai stre­
curat fără să te v ad ă şi ăi venit să te întîlneşti cu m ine în
chioşc? în ziua aceea ai spus...
- Uiţi cu cine vorbeşti, m u rm u ră ea, făcînd un efort
să vorbească.
- N u , nu! îm i am intesc foarte bine.
D e o d a tă sentim entele contradictorii pe care le în c e rc a
deveniră clare. M o tivele ca re o făcuseră să-l poftească în ă­
untru; plăcerea, afecţiunea, curio zitatea feminină, m îndria
rănită,, t o a t e se tra n sfo rm ară brusc în indignare - pen tru a nu
lăs a să iasă la suprafaţă ceva mai puternic. Era la fel de speriată
de propriile ei sentim en te pe cît era de indignată din cauza
lui; d ar situaţia trebuia salvată cum va.
- A m greşit cînd te-am invitat să mai rămîi, spuse ea.
A m făcut-o pentru că d o re sc să fim prieteni, nimic altceva.
- V ăd că ştii să-ţi stăpîneşti foarte bine sentimentele. Le
suceşti şi le învîrteşti cum îţi place. Aş dori să pot face şi eu la
fel. Care-i secretul?
Tremurînd, ea plecă de lîngă roata de tors şi se duse la uşă.
- Sînt căsătorită. N u e cinstit faţă de Francis să vorbeşti
cum vorbeşti tu... cum vorbim amîndoi. S p er a m că vom putea
fi buni vecini... şi buni prieteni. L ocu im atît de a p r o ap e .. .
ne-am p utea ajuta. D a r tu nu poţi uita nimic, nu poţi ierta
nimic. P o a te că pretind p rea rnuii . nu ştiu. Dai', Ross, între
W INSTON GRAHAM 128 -

noi n -a fost decît un ataşa m en t de copii. Ţ in e a m la tine, mai

ţin încă. D a r tu ai plecat şi eu l-am . c u n o s c u t p e Francis. A
fost altceva. P e el îl iubeam. C resc u sem . N u m ai e ram copii,
eram oam en i în to a tă firea. A po i s-a auzit că ai m urit... A m
fost atît de fericită cînd te-ai în to rs şi m i-a p ă ru t atît <de rău că
n-am putut să... să-ţi răm în credincioasă. D a c ă ar fi existat
vreo posibilitate să re p a r în vre u n fel, aş fi fă c u t-o b u cu ro asă.
D o re a m să ră m în e m prieteni buni şi am crezut... P în ă azi am
crezu t că se poate. D a r după ce s-a întîm plat azi...
- A r fi mai bine să nu ne maj v e d e m acum .
S e în d re p tă spre uşă şi p u se m în a pe clanţă. Ochii ei
erau uscaţi acum şi foarte întunecaţi.
- S ă ne luăm răm as bun p en tru u n tim p, spuse ea.
- D a, răm as bun. Se ap lecă şi-i să ru tă m îna. E a se dădu
înapoi ca şi cum ar fi atins-o cev a m u rd ar. R o s s crezu câ-i
p ro v o a c ă repulsie.
îl co n d u s e pînă Ia uşa din faţă, u n d e D a rk ie n e c h e z ă la
vederea lui.
- în c e a rc ă să înţelegi, spuse E lizabeth, îl iubesc pe Fran-
ciş, m -a m căsătorit cu el. A r fi mai hine d ac ă m-ai p u te a uita.
A ltceva nu pot spune.
El încălecă, apoi o privi lung.
- Da, nu mai avem ce să ne spunem .
O salută şi se îndepărtă călare, lăsînd-o stînd în pragul uşii.
 Capitolul VIII

/V
* 7 n sfîrşit, îşi spuse, asta s-a term inat. Subi-
ectul e închis. D a c ă p lăce rea bizară şi p e r­
versă pe care o simţise cînd o rănise cu limba lui ascuţită
în sem n a satisfacţie, atunci discuţia cu ea îi d ă d u se satisfacţie.
D a r nu sim ţea decît o tristeţe cenuşie, d eşe rtăciu n e şi
dispreţ pentru el însuşi; se purtase urît. E uşo r să faci pe în d ră ­
gostitul respins, am ar şi sarcastic.
Şi chiar d acă o tulburase cu atacul lui, a p ă ra re a ei fusese
m ult mai bună. într-adevăr, avînd în v ed e re situaţia în care se
aflau, ea putea, în cîteva cuvinte, să-l loveasc ă mai bine decît
ar fi putut el, cu to ată pricep erea lui în a găsi lovitura ca re să
m earg ă la ţintă.
T r e c u s e de G ra m b le r şi se a p r o p ia d e c a s ă cînd îşi
d ă d u s e a m a că nu-1 v ă z u s e nici p e C h a rle s , nici pe V e rity
şi p ro b le m e le pen tru care se d u s e s e la T r e n w ith ră m ă s e s e r ă
fără răspuns.
C obo rî în vale atît de abătut încît v e d e re a păm întului
său, care începea să se trezească a c u m că era îngrijit, nu-i
p ro d u s e nici o satisfacţie. D eparte, lîngă W h eal Grace, îi văzu
pe Jud şi pe tînărul C arter m înînd cei şase boi înjugaţi. A c u m
nu erau obişnuiţi cu jugul, d ar peste vreo s ăp tăm în ă ch iar şi
un copil va putea să-i mîne.
WINSTON GRAHAM 130

L a intrarea în N a m p a r a se d ă d u jo s o bosit de pe cal şi se

uită la P ru die care-1 aştepta.
- Ei, ce s-a întîm plat? în treb ă el.
' - Au venit trei oam en i să vă vadă. S -au repezit în casă
fără m ă c a r âă ceară voie. Sînt în c a m e ra de zi.
Indiferent, R oss d ă d u din fcap# şi in tră în încăpere. Se
aflau acolo trei bărbaţi, voinici, cu um eri laţi şi nepăsători.
V ăzu d u p ă haine că erau mineri.
- D o m n u l P o ld a rk ? în tre b ă cel mai m are. T on ul cu care
i se adresă nu era respectuos. Avea vreo treizeci şi cinci de
ani, era puternic, avea ochii injectaţi şi o b a rb ă mare.
- C e doriţi? în treb ă R oss n erăb d ăto r. N u avea nici un
c h e f să prim ea sc ă o delegaţie.
- îmi zice C arne, spuse om ul, T o m C arn e. Ăştia doi sînt
fraţii mei.
- Ei şi? spuse Ross, care la auzul numelui îşi aminti despre
cine este vorba. D eci p rob lem a avea să se rezolve fără sfaturile
lui Charles.
- A ud că mi-ai luat-o pe fiică-mea.
- Cine ţi-a spus?
- V ă d u v a R ich ard s mi-a. spus c-ai luat-o acasă.
- N -o c u n o sc pe fem eia asta.
C a rn e în c e p u să se m işte neliniştit şi clipi din ochi.
N -a v e a d e gînd să se abată de la subiect.
- U n d e e fiică-m ea? spuse el întunecat.
- A u căutat prin toată casa, se auzi v o c e a lui Prudie,
din uşă.
- Tacă-ţi gura, femeie, zise Carne.
- C u ce drept vii aici şi te răsteşti la servitorii mei? întrebă
R oss cu o politeţe ostilă în glas.
- C u ce d rept? Păi, mi-ai luat fata. Ai m o m iţ-o să plece
cu tine. U n d e e?
 131 ROSS POLDARK

- N -am idee.
C arn e strîm bă din nas:
- Caut-o!
- D a, da! spuse unul din fraţi.
- C a s-o iei acasă şi s-o baţi?
- F a c ce vreau cu ce-i al m eu, zise C arne.
- I-ai înroşit spinarea.
- Cu ce drept te uiţi d u m n e a ta la sp inarea ei! T e dau
în judecată!
- L e g e a s p u n e că la paisp re zec e ani o fată p o ate să-şi
aleagă singură u n d e să stea.
- N -a re paişpe!
- P oţi să dovedeşti?
C arne îşi strînse cureaua.
- Ascultă, om ule, n-a m ce să dovedesc. E fata m e a şi
n-am- s-o las să se j o a c e cu u n filfizon desfrînat, nici a c u ’ şi
nici d acă ar avea p atruzşci de ani, înţelegi?
• - Chiar şi asta ar fi mai bine decît să aibă grijă de cocina ta.
C arne se uită la fraţii săi:
- N -o să ne-o dea.
- O să-l facem noi să n e -o dea, spuse al doilea frate, un
bărbat de vrei treizeci de ani, cu faţa ciupită de vărsat.
- M ă duc să-l aduc pe Jud, spuse P ru die din uşă şi plecă
- tîrşind picioarele.
- Ei, d o m ’le, spuse C arne, ce-ai de gînd?
- V ăd că ţi-ai adus familia. N -ai curaj singur?,
- P u te am s-ad uc d o u ă sute de oam eni, d o m ’le. C arne se
uită fioros la el. Noi, ăştia din î lluggan, nu ţinem cu hoţii care
fură copii din leagăn. P e el, băieţi!
Imediat ceilalţi doi se p u s e ră pe treabă, unul răsturnă un
scaun, celălalt m asa pe care erau cîteva căni şi farfurii. C arne
apucă un sfeşnic şi-l aru n că jos.
WINSTON GRAHAM 132

R oss traversă ca m e ra şi luă de pe p e rete unul din cele

d o u ă pistoale franţuzeşti folosite la dueluri şi îl armă.
- P e primul dintre voi ca re mai atinge vreo m obilă în
cam era asta îl îm puşc, spuse el.
Cei trei bărbaţi se o priră, vizibil contrariaţi.
- U n d e m i-e fata? strigă C arne.
R oss se aşeză pe braţul u nui fotoliu:
- Plecaţi d e - p e p ăm întu l m eu sau pu n să vă aresteze
pentru violarea proprietăţii private.
- A m face mai bin e să plecăm , Tom , spuse cel mai tînăr
dintre ei. P u te m să ne în to a rc e m îm p re u n ă cu ceilalţi.
- A s t a m ă priveşte pe mine. C a rn e duse m îna la barbă şi
se uită pieziş la adversaru l său. Vrei să-mi cum peri fata?
- Cît vrei pe ea? >
C arn e se gîndi puţin:
-'C in c iz e c i de guinee. * .
'- Cincizeci de g uinee, p e d r a c u ’ ! şuieră Ross. Cu banii
ăştia ţi-aş c u m p ă ra toţi cei şapte plozi ai tăi.
- Cît îmi dai p e ea?
- O g u in e e pe an pen tru cît o să stea la mine.
C a rn e scuipă p e podea.
R oss se uită fix la scuipat:
- O bătaie atunci, d a c ă asta vrei.
- E u şo r să p r o m iţi aşa ce v a cu pistolul -în mînă, zise
C arne batjocoritor.
- E u ş o r să am eninţi cînd sînteţi trei co n tra unu.
- Nu, ei nu se am estecă d a c ă le spun eu.
- Prefer să aştept pînă vin servitorii mei.
- Da, a m ştiut c-aşa ai să faci. Haideţi, băieţi.
- Stai! spuse Ross. M i - î r fa ce plăcdre să-ţi sucesc gîttil.
Scoate-ţi haina, nem ernicule.
C a rn e 9e uită la el atent, ca şi cum ar fi vrut să vadă dacă
vorbeşte serios.
133 ______________________________ ROSS POLDARK

- Atunci lasă arm a jos.

Ross lăsă arma. C a m e zîmbi satisfăcut, arătîndu-şi gingiile
ştirbe, apoi se întoarse spre fraţii săi mîrîind:
- S ă nu vă amestecaţi, auziţi? A sta e trea ba mea. îl dau
eu gata.
R oss îşi scoase haina şi vesta, apoi cravata şi aşteptă. în
dim ineaţa asta, îşi dădu el seama, asta dorea; d o re a mai m ult
decît orice pe lum e să se bată.
O m u l se repezi la el şi, d u p ă cu m se mişca, era clar că e
un lu p tăto r priceput. Se apropie, îl a p u c ă*pe R o ss de m îna
d re ap tă şi în cercă să-l trîntească. R o ss îl lovi în piept şi se
dădu la o parte. „Fii calm, vezi întîi ce p o a te “ .
„N u te iubesc”, spusese Elizabeth; e bine, era clar; îl
aruncase ca pe o jucărie stricată; la o parte din calea ei; femeile;
şi acum atacat în p ropria casă de u n bătău ş insolent cu ochii
injectaţi de sînge. A cesta se repezi din nou la el, în cercîn d
aceeaşi lovitură; de data asta îşi vîrî capul sub braţul lui Ross,'
cu celălalt braţ îl apu că de picior, ridicîndu-1. B u n ă lovitură.
A ru n c ă -te înapoi, cu to ată puterea; aşa, chiar la timp; fereş-
te-te şi îm pinge-i capul în sus dintr-o lovitură. B u n ă lovitură;
frînge-i gîtul. Strînsoarea slăbi, apoi căzură amîndoi cu zg o m o t
la pămînt. C arn e încercă să-l apese cu genu nch iul în burtă. îi
înfipse pumnii în faţă, d e 'd o u ă ori; se eliberă, se rostog oli şi'
sări în picioare.
Al doilea frate îm pinse m asa la o parte, suflînd din greu.
C u el avea să se lupte mai tîrziu, şi cu al treilea. C a rn e sări
brusc în picioare ca o pisică şi-l a p u c ă pe R o s s de g u le ­
rul cămăşii.
P înza nu se rupse; dîndu-se înapoi, se loviră de un dulap
m are care începu să se clatine, gata să se răstoarne. C ăm aşa,
din pînză bună de Islanda, nu se rupse. îşi aminti cum um bla
W IN STO N GRAHAM 134

b uim ac prin sala de bal ca un tinerel îndrăg ostit, suspinînd la

vede rea iubitei, căutînd apoi com p en sa ţii sordide... P în z a nu
s-a rupt. R id ic ă m în a şi apucă-1 de mijloc! Loveşte-1 bine cu
cotul stîng, strînge-i braţul tare. C u u n g e a m ă t de durere,
C arne îi d ă d u drum ul. R o ss îl a p u c ă eu a m în d o u ă mîinile,
strîngîndu-1 cu putere. îl lovi a p o i cu capul. C a rn e în c e rc ă
să-l îm p u n g ă cu cotul, d a r nu reuşi, fiind p re a strînşi unul în
altul. M in erul în c e p u să-l lo v easc ă cu bocancii, d ar fu trîntit
la păm înt şi se izbi p u te rn ic d e perete. C ăutase com pensaţii
sordide; le g ăsise* b ă u tu ra şi tîrfele. D o a m n e ! Ce soluţie! B ă ­
taia era o soluţie mai b u n ă. C a m e sări din nou în picioare şi
se năpusti. D o i p u m n i puternici nu l-au oprit: îl ap u că pe
R oss de mijloc.
- A c u ’ îl dai gata! strigă al doilea frate.
O m ul av e a b ra ţe puternice; nu-i d ădu drum ul şi îl strînse
şi mâi tare, îndoindu-1 d e spate. V ă tă m a s e mulţi adversari în
felul ăsta - R o ss g e m u de durere, d a r spatele lui era tare; nu
se mai îndoi din mijloc, ci îndoi g en un chii şi, ridicînd picioa­
rele, s e în c o r d ă şi apăsă cu to ată p utere a în coapsele minerului.
P ete n egre în c e p u ră să-i j o a c e în faţa ochilor; C arn e îşi pierdu
echilibrul şi se prăbu şiră iar la păm înt, dar strînsoarea nu slăbi.
Voia să-l u m p le d e sînge pe bătăuşul ăsta beţiv. Auzi! Să-şi
bată copilul pînă la sînge! O să-l în v eţe mine! O să-l facă
praf! Porcul! Cu o m işcare bruscă, Ross în c o rd ă genunchii,
se suci în tr-o p arte şi s c ă p ă din strînsoare. Sări în picioare; pe
cînd C arn e se ridica la rîndul lui, se năpusti asupra lui cu
to ată gre u ta tea trupului şi-l lovi în falcă. C arn e se d ădu înapoi
clătinîndu-se şi se prăbuşi în că m in printre buştenii aprinşi.
Se ridică mai în cet de data asta. R oss scuipă cîteva fire de
sînge pe podea.
- Hai, scoală-te, nu te-am bătut încă.
135 ROSS POLDARK

- Bătut! spuse Carne. B ă tu t de un p ro stăn a c de ţînc care

tot mai suge din biberon? D e un ţînc însem n at pe faţă? B ătut
ai spus?

- Bine, bine, mîrîi Jud, d a ’ nu pot să m e

repede. Şi ce-o să fac cînd o s-ajun g acolo? Trei contra trei.
Şi unu din noi nu-i decît o spîrcîitură de băiat subţire ca un
pai şi delicat ca o floare.
- Ia mai termină! spuse Jim. O să văd eu ce fac.
- C red că nu vă gîndiţi şi la.mine, spuse Prudie,' frecîn-
du-şi nasul m are şi roşu. N u s-a născ ut om ul pe care să nu-1
dau g ata d ac ă vreau. Bărbaţii ăştia! N im ic de capul lor. Se
dezum flă ca balonul. T ra g e-le una, în cap cu lingurom l şi fug
de rup pămîntul.
- E u m ă grăbesc, spuse Jim Carter. Ţ in ea în mînă un
bici şi o luă la fugă, c o b o rîn d în vale.
- U nde-i fata? o în treb ă Jud pe Prudie.
- H a b a r n-am! Au că u ta t-o prin casă pînă să vină căpita­
nul P oldark. M ă întreb cu m de nu i-ai văzut şi n-ai venit şi tu.
Şi cum de n-ai auzit cînd am strigat d u p ă tine pînă am răguşit.
- N u pot fi peste tot în acelaşi timp, spuse Jud, schimbînd
furca de pe un u m ă r pe altul. Aşa ceva nu po ate să facă nimeni.
D a că-a r fi patruzeci şi şase de Jud P ay n ter să m u ncea scă la
fermă, p o ate că s-ar găsi unu ca re să te audă. D a ’ cum nu e
decît unu, m ulţum escu-ţi ţie D o a m n e ...
- A m i n , spuse Prudie.
- Bine, bine. Şi atunci n u po ate să te aud ă cînd îl strigi,
d ac ă nu e pe aproape.
- A ş a e, d a ’ nici să facă pe su rd u cînd eu sînt în ogradă.
W INSTON GRAHAM 136

N u ţi-am zărit decît pantalonii, d a ’ am ştiut că eşti tu d u p ă

peticele de p e ei şi d u p ă fum ul care-ţi ieşea din lulea ca din-
tr-un coş de fabrică.
Jim C arter se vedea printre merii din livadă alergînd către
casă. îl v ă z u ră cum intra înăuntru.
P ru d ie îşi pierd u un p a p u c şi trebui să se o p re a s c ă să-l
caute. A c u m era rîndu l lui J u d s ă b o m b ă n e . A ju n s e r ă la
plantaţia de meri, d ar înainte de a o tra v e rs a se întîlniră cu
Jim C arter care se întorcea.
- E -n regulă. Se b at bine şi fru m os... M e r ită să te uiţi...
- C u m ? se răsti Jud. S e bat zici? Şi no i am p i e rd u t
distracţia?
A ru n c ă fu rca şi o porni sp re casă, în fugă, u n d e ajunse
înaintea celorlalţi doi.
în c a m e ră era prăpăd, dar bătaia a p ro a p e că se term inase.
R oss în c e rc a să-l s co a tă p e T o m C a rn e afară pe uşă, şi C arne,
deşi prea obosit ca să mai facă vreun rău, se lupta ca u n nebun
ca să scape de ruşinea d e a fi dat afară. Se ţin ea ag ă ţa t d e
Ross şi de pervazul uşii cu în c ă p ă ţîn a re a unui catîr, refuzînd
să adm ită că e învins.
R oss îl zări pe Jud şi rîse:
- D e sc h id e fereastra, Jud...
Jud se grăbi să asculte, dar cel mai tînăr d intre fraţi îi sări
imediat în cale.
- N u, nu deschide. Nu-i cinstit. Lasă-i să continue.
în tre timp, C a rn e îşi mai revenise şi-l a p u c ă p e R o s s
sălbatic de gît. A cesta îi d ăd u d ru m u l şi-l m ai lovi d e d o u ă
ori. M inerul cedă; R oss îl răsuci pe loc, îl a p u c ă d e ceafă şi d e
turul pantalonilor, apoi îl tîrî pînă la uşă, îm b rîn cin d -o pe
Prudie la o p arte în tim p ce ea p rivea s c e n a cu g u r a căscată şi
răsuflarea tăiată.
137 ROSS POLDARK

Fraţii aşteptau neliniştiţi în v re m e ce Jud se uita la ei

rînji n d cu înţeles.
Se auzi. un plescăit şi un m o m e n t mai tîrziu R oss se
în to arse suflînd gre u şi ştergîndu-şi sîngele d e pe tăietura
din obraz.
- O să se ră co re ască acolo. Şi acum , care din voi vine la
rînd? spuse el în cru ntîn du-se la am îndoi.
Nici unul nu se mişcă.
- Jud.
- D a, d o m ’le.
- Pofteşte-i pe domnii afară de pe proprietatea mea. Cînd
te întorci, ajut-o pe P ru d ie să facă o rd in e pe aici.
- D a, d o m ’le.
Al doilea frate se înm uie şi el şi începu să-şi sucească
şapca în mînă. P ăre a că vrea să sp u n ă ceva.
- Păi, rosti el în cele din urm ă, frate-m eu are dreptate,
do m n u le, şi d u m n e a ta n-ai. Asta-i sigur. D a ’ tot a fost o luptă
grozavă. C ea mai b ună pe care am v ăz u t-o în afara ringului.
- Ba, ad ă u g ă cel mai tînăr scuipînd, chiar şi în ring. Cîte
bătăi nu m i-a tras! N -a m crezut niciodată c-o să-l văd la p ă ­
mînt. M ulţam , d o m ’te.
P lecară amîndoi.
P e R oss îl d u re a tot corpul din ca u za efortului şi a lovi­
turilor primite. încheieturile mîinilorîi erau rănite şi avea d ouă
d ege te scrîntite. Sim ţea t o tuşi o satisfacţie puternică, aşa vlă­
guit cum era, ca şi cum lupta i-ar fi. stors toată o trav a din el.
P a rc ă i se luase sînge, aşa cum doctorii iau sînge bolnavilor
ca să le scadă febra.
- Vai de mine, d o m ’le! exclam ă Prudie, intrînd. Vai de
mine! Să ad uc nişte cîrpe şi terebentină.
- N -a m nevoie de doctoricitul tău, spuse el. Vezi mai
W in S JL U P * « jJK A t L A M 138

bine de mobilă. Poţi să repari scaunul ăsta? la farfuriile alea

sparte. U n d e e fata, P ru d ie? Spu ne-i că p o a te să iasă din as­
cunzătoare.
- D u m n e z e u ştie u n d e e. L -a văz u t p e taică-său venind
şi-a luat-o la fugă cît ai zice peşte. C red că e ascunsă pe undeva
prin casă, d a ’ n-a găsit-o. '
Se în d rep tă spre uşă.
- Poţi să ieşi, mititico. T aic ă-tu a p lecat: L -a m gonit.
Hai, ieşi de pe u n d e te-ai ascuns!
T ăc ere .;
T ăie tura de pe o b ra z nu mai sîngera. R oss îşi îm b răc ă
iar vesta şi haina peste c ă m a ş a ru p tă şi u d ă de s u d o a r e şi vîrî
cravata în buzu nar. V o ia să b e a ceva şi apoi, cînd Jud se va
înto arce să-i c o n firm e că au plecat, se va d u c e să se scalde în
mare. S area era un leac bu n pen tru răni şi zgîrieturi.
Se d use la bufetul ca re se clătinase g ata să ca d ă în timpul
luptei şi îşi tu rn ă un p a h a r cu coniac. î l bău dintr-o sorbitură
şi cînd dăd ea capul pe spate ca să bea, ochii lui întîlniră privirea
Dem elzei, în tu n eca tă , dar liniştită acum , uitîndu-se la el de
pe poliţa de sus a dulapului.
La auzul h o h o te lo r lui de rîs, P rud ie se înto arse reped e
în odaie.
 Capitolul IX

/V

Î
n seara aceea, pe la nouă, Jim C arter se
întoarse de la Jinny M artin. E ra u prieteni
mai de mult, îna i nte ca Jim să vină să lucreze aici
lor se întărise re p ed e în timpul iernii.
D e obicei se u rca direct în po d u l grajdului şi d o rm e a
pînă în zori, dar ac u m intră în casă şi insistă să v orb e ască cu
Ross. Jud, care ştia deja ceva, îl u rm ă în camera de toate zilele.
- Minerii din Illuggan, spuse băiatul, fără altă introducere.
Z ack y M artin a auzit de la Will N a n fa n că o să vină la n o ap te
să vă plătească pentru că i-aţi furat fata lui T o m Carne.
R o ss lăsă paharul, d ar ţinu ca rtea deschisă în mînă.
- Ei bine, d acă v or veni, o să n e m ăsurăm noi cu ei.
- N u -s prea sigur, spuse Jud. Cînd sîn t doi sau trei, putem
să-i batem ca azi, dar cînd vin cu sutele, răcnesc ca balaurii.
D a c ă te pui în calea lor, te fac bucăţi la repezeală.
Ross de gîndi. D a c ă lăsai'la o p arte retorica, spusele Iui
Jud erau adevărate. L e g e a şi o rd in ea nu m a i erau respectate
cînd o g loată d e mineri o lua razna. E ra totuşi puţin probabil
că v o r veni pînă aici pen tru atîta lucru. Sau po ate că erau
băuţi. E ra s ăp tăm în a Paştelui.
- Cîte puşti avem în casă?
- C red că trei.
 WINSTON GRAHAM 140

- U n a ar fi destul. A grijă să le cureţi, să fie g ata la

nevoie. A ltceva nu mai avem ce face.
P le cară am îndoi şi R oss îi auzi şoptin d nem ulţum iţi în
dosul uşii. D e fapt, ce ar mai fi pu tu t face? N u-şi în chipuise
că angajarea, cu totul întîm plătoare, a unei fete c a re să ajute
la' bucătărie va avea ase m e n e a con secinţe; d a r a c u m nu mai
pu tea da înapoi chiar d ac ă s-ar d ă rîm a păm întul. D u p ă doi
ani petrecuţi în străinătate, uitase prejudecăţile m ărg in ite ale
\. .. N.
sem enilor lui. P entru minerii şi fermierii din com itat, cineva
care locuia la o d e p ă rta re de do u ă-trei mile e ra străin. Să iei
un copil din casa lui şi să-l duci să lo cuiască la ze ce mile
depărtare, o fată pe deasupra, şi m in oră, ch iar d a c ă e ra b u c u ­
roasă să te urm eze, era destul ca să p ro v o a c e m înie şi să tre ­
zească tot felul d e prejudecăţi. El ce d a s e unui im p u ls u m a n şi
-'acum era c o n s id e ra t c o r u p ă to r de m inore. Ei bine, lasă-i
să latre.
O su n ă pe Prudie, care intră tîrşind picioarele.
- D u -te la culcare, Prudie, şi ai grijă să se culce şi fata.
Şi spune-i lui Jud să vină la mine.
- A plecat chiar acum . A plecat cu Jim Carter, au ple­
cat amîndoi.
- Nu-i nimic. Se va în to a rc e curînd. Se dusese probabil
să-i lum ineze drum ul băiatului pînă la p o d u l din grajd. R o ss
se ridică şi se duse să ia puşca. E ra o flintă fran ţu zea scă cu
crem ene, pe ca re o c u m p ă ra s e tatăl lui la C h e r b o u r g a c u m
zece ani. E ra o a rm ă b u n ă şi mult mai precisă decît to ate
puştile pe ca re le folosise.
O frînse şi se uită p e ţeava, v ăz u că f u n c ţio n e a z ă şi
cocoşul şi c rem enea, tu rn ă praful d e pu şcă la locul lui, o încăr-
că şi o aşeză ap o i.p e p ervazul ferestrei. A ltceva n u mai avea
de făcut; se aşeză pe sca u n , îşi u m p lu pah a ru l şi în c e p u
să citească.
141 ROSS POLDARK

Tim pul trecea şi-l cuprinse n e ră b d a re a aşteptîndu-1 pe

Jud. N u bătea. vîntul şi în casă era tăcere. Din cînd în cînd, în
dosul lam briurilor se mişca un şoarece ; cîteod.ată, T abitha
S eth ia, pisica rîioasă, m ieun a şi se în tin d e a în faţa focului sau
un buştean ars cădea prefăcîndu-se în cenuşă.
L a zece şi ju m ătate se duse pînă la u ş ă şi c e rc e tă atent
valea. Ceru.l era noros, afară se au z ea z g o m o tu l şo ptit al apei;
o bufniţă z b u ră dintr-un copac dînd încet din aripi.
Lăsă uşa deschisă şi ocoli casa pînă la grajduri. M a r e a
era întunecată; talazuri mari, n e g re se ro sto g o le a u sp re ţărm .
Din cînd în cînd cîte un val se ră sturna peste plajă, spărgînd
liniştea cu un bubuit ca de tunet. S p u m a lui e ra de un alb
strălucitor în întunericul n opţii.
îl d urea rău glezna d u p ă efortul şi lupta de d upă-am iază ;
îşi simţea tot trupul ţeapăn; spatele îl d u re a ca şi cum şi-ar fi
rupt o coastă. Intra în grajd şi se sui în pod. Jim C a rte r nu
era acolo.
C oborî, o mîngîie pe Darkie, îl auzi pe G arrick mişcînd
în culcuşul lui, se întoarse în casă pe u n d e venise. Să-l ia
d r a c u ’ pe Jud şi idei l e lui. Ar fi trebuit să aibă m inte să nu lase
casa singură după ce il avertizase Jim. E ra sigur că nu-1 părăsise.
Ross intră în dorm itorul de la parter. Patul era g o l.în
seara aceea; pe D em elza o m u taseră în .cam era ei. U rc ă scara
şi deschise încet uşa. E ra întuneric, d ar auzi respiraţia între­
tăiată, puternică a fetei, care nu d o rm ea; îşi d ădu se s ea m a de
pericolul prin care trecuse. închise uşa fără un cuvînt şi plecă.
Din ca m era alăturată se auzi un sunet, ca şi cu m un bătrîn ar
fi tăiat lem ne cu un ferăstrău ruginit. N u pu tea fi decît Prudie.
CQborî iar şi încercă să citească. N u mai bău nimic. D a c ă se
intorcea Jud, vor sta de pază pe rînd cîte d o u ă o re fiecare,
WINSTON GRAHAM 142

to ată noaptea; d acă nu se va î n t o a r c e va trebui să stea de

p az ă numai el.
L a u n s p re z e c e şi j u m ă t a t e t e rm in ă capitolul, înch ise
cartea'şi se d use din n o u pîn ă la uşă. O b o a r e de vînt m işcă
crengile de liliac, apoi se opri. T a b ith a B e th ia îl u rm ă frecîn-
d u -s e afectu oasă de cizm e le lui. Pîrîul m u rm u ra m ere u litania
lui fără sfirşit. D in tr-u n pîlc de ulm i se auzi uguitul subţire al
unei păsări de noapte. D in s p re G ra m b le r se ridica luna. D a r
G ra m b le r se afla la s u d -v e st şi lum ina slabă d e pe cer nu era
destul de palidă să reflecte un răsărit sau un apus de lună. E ra
un foc.
P orn i în direcţia aceea, d a r se opri. F u ga lui Jud şi C arter
în s e m n a că ră m ă sese sin g u r să p ă z e a s c ă p ro p rie ta tea şi să
aibă grijă de cele d o u ă femei. D a c ă în a d e v ă r minerii din
Illuggan p orn iseră războiul, nu e ra înţelept să lase casa n ep ă­
zită. P resu p u n în d că focul a v eiă vre o leg ătură cu ce ea ce se
întîmpla, era sigur că se va întîlni cu minerii d acă se d u ce a să
vadă şi ei erau în drum spre co n ac. S-ar putea ca unii să se
strec o are prin spatele lui şi.să aju n g ă la conac. M ai bine să
stea acasă decît să rişte să-i d e a foc.
îşi m u ş c ă b u za de j o s şi-l înju ră pe Jud, ticălosul ăsta
neisprăvit. O să-l în veţe el m in te să o şteargă aşa la prim a
alarmă. Faptul că-1 părăsise a c u m i se p ă re a mai im portant
decît toată neglijenţa d in ain tea î n toarcerii lui acasă.
Se duse şchiopătîn d pînă la L o n g Field, în dosul casei, şi
de acolo i se păru că distinge flăcările licărind. S e înto arse şi
voi s-o trez easc ă pe P ru d ie să-i sp u n ă să aibă grijă. în casă
era linişte şi întuneric, cu ex c e p ţia luminii g alb en e a u n eî
lumînări care se ză rea în dosul perdelelor; era păcat să o sperie
inutil. Se în treb ă ce sim ţea o a r e copila stînd ac o lo trează
în întuneric.
143 ROSS POLDARK

N eho tă rîrea era unul din lucrurile p e care nu le putea

suferi . D u p ă încă cinci minute, se blestem ă singur, ap u c ă arm a
şi porni grăbit prin vale.
P loaia îi biciuia faţa cînd ajunse în p ă d u ric e a de brazi de
dincolo de W heal M aiden. L a capătul ei se opri şi privi î n
direcţia satului Gram bler. Se v ed e au trei focuri. N u erau prea
mari după cîte îşi d ă d e a sea m a şi îi p ă ru bine. A poi observă
d o u ă siluete care u rcau dealul, spre el, u n a ducînd un felinar.
Aşteptă. E ra u Jim C arter şi Jud.
V orbeau amîndoi, C arter tulburat şi gîfiind. D u p ă ei, apă-
rînd din întuneric, mai erau patru bărbaţi: Z ac k y M artin, N ick
Vigus, M a r k şi Paul Daniel, toţi lo cuind în casele din satul
Mellin. Cînd ajunseră în faţa lui, el le ieşi în întîm pinare.
- Pe cinstea m ea, zise Ju d surprins, arătîndu-şi gingiile
ştirbe, uite-1 pe căpitanul Ross. C u m de sînteţi pe aici? îmi
ziceam a c u ’ vreo cinci minte; a c u ’, îmi ziceam, căpitanul Ross
s-a culcat şi d oarm e, întinde bine picioarele-n pat. Şi mie
m i-ar fi plăcut să fiu în pat, în loc să tropăi prin ploaie şi
ceaţă, cu gîndul la o can ă cu g ro g cald...
- Unde-aţi fost?
- Păi, num ai pînă la G ram bler. N e g în deam să trecem
pe la cîrcium ă şi să p etre cem o sea ră cu ai noştri...
Ceilalţi bărbaţi se apro piară şi văzîndu-1 pe Ross se opriră.
V igus părea dispus să mai ză b o v easc ă. Felinarul îi lumină
faţa şireată; rînjea cu faţa lui plină <^e riduri. D a r Z acky M a r­
tin îl trase de mînecă.
- Hai, Nick. T re b u ie să te scoli dis-de-dim ineaţă să intri
în schimb. N o a p te bune, d o m ’le.
- N o a p te bună, spuse Ross, şi se uită la ei cum se în dep ăr­
tează cu paşi greoi. V ă zu mai m u lte felinare pe lîngă focuri şi
oam eni m iş c în d u -s e ..
WINSTON GRAHAM 144

- C e s-a întîmplat, Jud?

- F o cu rile alea? D a c ă vreţi să v ă sp u n tot, uite cu m
s-a întîmplat...
- U ite cum s-a întîm plat, d o m ’le, interveni Jim C a rte r
care nu-şi p u te a stăpîni n e ră b d area. Cînd l-am auzit pe Will
N anfan spun înd că minerii din Illuggan vin să vă d ă rîm e casa
p en tru că i-aţi luat fata lui T o m C arn e, n e -a m gîndit c-a r fi
bine să-i oprim. Will zice că sînt ,vreo sută, cu ciom ege şi bîte.
A c u ’ eu ştiam că oam enii din G ra m b le r le d a to re a z ă ălora
din Illuggan o bătaie b u n ă încă d e la tîrgul d e Sfîntul Mihail,
şi eu am tras o fug ă la G ra m b le r şi i-am trezit şi le-am spus...
- Ia uite cine înşiră la verzi şi uscate! rosti Ju d d em n.
D a r sub im p eriu l em o ţie i, Jim u ita s e d e t i m id ita te a
lui obişnuită.
- ... şi le-am spus: Ascultaţi! Ăia din Illuggan vin încoace,
puşi pe ceartă. Atît le-am spus. J u m a ’ din cei din G ra m b le r
erau la cîrcium ă, la un pahar, şi d e-ab ia a ştep tau să se bată. în
timpul ăsta,' Jud a alergat pînă la S aw le şi le-a spus la fel.
A colo n-a p re a mers, d ar tot s - a i n t o r s cu v re o do u ăz eci sau
treizeci...
- Treizeci şi şase, a d ă u g ă Jud. D a ’ şap te din ei au intrat
în cîrcium ă lui T re g o th n a n şi cred că sînt to t acolo, bînd pe
rupte. B o b M itchell e d e vină. D a c ă el...
- A u venit la timp ca să a p rin d ă trei focuri afară.
- Trei focuri, spuse Jud, şi d u p ă aia...
- Lasă-1 pe băiat să po vestească, i-o tăie Ross.
- Ei, şi atunci am aprins trei focuri, c o n tin u ă C arter, şi
ardeau straşnic, cînd am auzit cum vin oam enii din Illuggan,
vreo optzeci sau o sută erau, în frunte cu R e m fre y F lam ank ,
beat-m ort. Cînd s-au aprop iat, M ike A n d re w a r th a s-a suit pe
zid şi-a urlat la ei: „C e vreţi voi, ăştia din Illuggan? C u ce
145 ROSS POLDARK

treabă p-aici?“ Şi R em frey F lam ank şi-a desfăcut că m a şa ară-

tîndu-şi pieptul păros şi a spus: „C e te priveşte p e tine?“ Atunci
Paul D aniel a zis: „N e priveşte, ne p riv eşte p e toţi, că nu
vrem să vă băgaţi nasul în treburile n o a s tre 11. Şi-atunci s-a
auzit un m o rm ă it puternic ca şi cum ai hărţui un urs.
Jim C a rte r se opri puţin ca să-şi tra g ă sufletul.
- P e u rm ă un om m ărunţel cu u n neg cît o p ru n ă pe
o b ra z a strigat: „N -avem treabă cu voi, prieteni. A m venit
s-o luăm înapoi pe fata noastră pe care a furat-o stăpînul vostru
şi să-i d ăm o lecţie s-o ţie m inte11. A tunci Jud a strigat la ei:
„C ine s p u n e că nu e d rept să angajezi o fată, aşa cum face
toată lum ea? Şi să ştiţi, ticăloşilor, că el a cîştigat-o în luptă
dreaptă. Voi n-aţi fi în stare de aşa ceva. Nici un bărbat din
Illuggan n-a fost în stare...11
- T e r m in ă odată! îl întreru pse Jud, iritat. Ştiu eu ce -am
spus. Crezi că nu-s în stare să spun singur? Supărat, în to a rse
capul şi R oss văzu că un ochi i se învineţise.
- U ite ce-a spus: „Nu-i om în satul vostru, Illuggan, care
să nu fie fecior îm puţit de tîrfă fără tată şi cu picioare strîm be
ca ale cailor bătrîni din curtea geam başului11. C e mai vorbe!
C a o pred ică a popii. Şi-apoi cineva i-a tras una în ochi.
- Şi atunci presupun că au î n ceput toţi să se bată, sp u ­
se Ross.
- E ra m vreo d ouă sute, D o a m n e , ce mai bătaie! L-ai
văzut pe chiorul ăla, Jud? M a rk Daniel îi trăge a la pu m ni
cînd s-a năpustit Sam Roscollar. Şi R em fre y Flam ank...
- Taci, băiete, spuse Jud.
Jim tăcu. P o rn iră spre casă. T ăc e re a n-a mai fost în tre ­
rup tă decît o dată de rîsul înfundat al băiatului, care şopti:
„R em frey F lam ank, beat m ort!“
- Ce neruşinare, spuse R oss din uşă, să plecaţi de acasă,
WINSTON GRAHAM 146

să vă încăieraţi cu oam enii şi să m ă lăsaţi acasă să am eu grijă

de femei. Cine credeţi că sînt eu?
Nici un răspuns.
- Băgaţi de seamă! C erturile mele, eu le rezolv, cum
vreau eu.
- D a, d o m ’le.
- Hai, la culcare, gata! D a r să nu vă închipuiţi că n-a m
să ţin m inte ce-aţi făcut.
D acă aceste cuvinte erau o am e n in ţa re cu p e d e a p sa sau
o prom isiune că-i va răsplăti, nici Jud, nici băiatul nu şi-au
putut da seama. E ra p re a în tu n eric ca să vadă faţa celui care
vorbea. E ra ceva în v o c e a lui care se pu tea d a to ra mîniei
greu reţinute; sau p o a te că R o ss rîdea, d ar ei nu-şi puteau
închipui aşa ceva.
 Capitolul X

a capătul de est cel mai depărtat al moşiei

L P o ld a rk , ca m la o ju m ă ta te d e m ilă de
conacul N a m p a ra , proprie ta tea se învecina cu cea a domnului.
H o ra ce T reneglos, a cărui casă era situată la vreo d o u ă mile
spre interior în spatele dealurilor H e n d r a w n a şi se n u m e a
M ingoose. în punctul u nd e cele d ou ă moşii se întîlneau, la
m arginea falezei, se afla o a treia mină.
Wheal Leisure fusese exploatată pe v rem ea lui J o sh u a la
suprafaţă de u n d e se scotea cositor şi nu aramă. R oss o c e rc e ­
tase în timpul iernii şi d orinţa de a redesch ide m ă c a r unul din
abatajele de pe pYopria lui m oşie se în d re p ta se asupra accstei
mine, după ce mai înainte se gîndise la mina W heal Grace.
Avantajul co n sta în. faptul că drenajul se putea face prin
galeriile care se deschid eau în malul falezei şi că în unele din
ultimele m o stre luate din mină şi păstrate de Jo shua erau urm e
im portante de aram ă.
Dar avea n evo ie de mai m ult capital decît putea găsi; de
aceea joi dim ineaţa, în săptăm îna Paştelui, se d use la M in ­
goose. D o m n u l T re n eg lo s era un v ăd u v mai în vîrstă cu trei
fii, cel mai mic în marină, iar ceilalţi pasionaţi vînători de
vulpi. El însuşi era un intelectual pe care probabil .că n u -1
W INSTON GRAHAM 148

atră g ea o astfel de aventură, d ar de v re m e ce m ina se afla în

piri 'te pe păm întul lui, un m inim u m de politeţe ce rea să i se
ad reseze lui întîi.
- Mi se pare că nu ai pe ce să te bazezi; e ca şi c u m ai
desţeleni păm înt virgin. D e ce nu deschizi W h e al G race, u n d e
puţurile de mină sînt deja săpate? îl întrebă do m n u l Treneglos,
vorbind foarte tare. E ra un bărb at înalt şi m asiv pe ca re s u r­
zenia î! făcuse cam stîngaci. Ş e d e a acum pe m a rg in e a f o t o ­
liului, cu genunchii lui graşi îndoiţi, cu pantalonii strîmţi să
crap e pînă sub genun ch i, cu nasturii gata să sară. Cu o m înă
îşi m îngîi a un genu nch i, pe cealaltă o făcuse pîlnie la u re c h e
pentru a auzi mai bine.
R oss îi explică m otivele care-1 făceau să p re fere W h e al
Leisure.
- Ei bine, dragul meu, strigă dom nul T re n eg lo s. tot ce
spui e conv in gător, eu te cred. N -a m nimic îm p o triv ă să faci
cîteva găuri pe păm întul meu. V ecinii trebuie să se ajute între
ei. Ridică apoi vocea: Din p u n ct de ved ere financiar sînt cam
stn m to ra t luna asta. băieţii ăş tia ai mei, cu v în ăto n le lor. L u n a
viitoare poate ţi-aş putea îm p ru m u ta cincizeci de guinee. Veci­
nii trebuie să se ajute între-ei. îţi convine? E de-ajuns?
Ross îi mulţumi şi spuse că d acă va d esc h ide mina o-va
adm inistra după sistemul prin care fiecare dintre cei ce vo r
contribui cu capit a l va cumpăra acţiuni şi'va contribui la cheltuieli.
- Da, ideea e excelentă, spuse dom nu l T reneg los cu u re ­
chea ciulită ca să audă mai bine. Mai vino pe aici, băiete. Sî n t
gata să-ţi d au o m înă de ajutor. Aşa trebuie, între vecini. In
plus, îmi place riscul. P oate, po ate mai d es c o p e rim în c ă o
mină ca Gram bler. în cep u să rîdă z g o m o to s şi luă din nou
cartea în mînă. P oate mai descoperim încă una. Ai citit clasicii,
băiete0 Leac bun pentru m ulte rele ale lumii m o d ern e . A n
149 ROSS POLDARK

încercat de m ulte ori să-i trezesc tatălui tău interesul pen tru
ei. A p ro p o , ce mai face?
Ross căută să-i explice.
- A , da! Sigur. Ce n e n o r o c ir e l 'D e fapt, m ă g în d e a m 1a.
unchiul tău. La unchiul lui m ă gîndeam, adăugă el cu glas scăzut.
R oss plecă. în drum spre casă se g în d ea că, aşa cum
stăteau lucrurile, nu se pu tea aştepta la mai m ult din partea
dom nului. Treneglos, decît la o prom isiune. M ai ră m în e a să
co nsulte şi pe cineva de specialitate, şi a n u m e p e căpitanul
H e n sh a w e din Grambler.
Jim C arter lucra la cîmp cu cei trei copii m ai mici ai lui
M artin. Văzîndu-1 pe R oss trecînd, a le r g ă la el.
- M -a m gîndit să vă dau o veste, dom nule, spuse el linişti t .
R eub en C le m m o w a fugit.
Se întîmplaseră atîtea de la întîlnirea lor, dum inica trecută,
încît Ross uitase de Reuben C lem m ow . Discuţia cu el nu fusese
plăcută. O m ul era şmecher, dar şi insolent. R oss în cercase
să-i b age minţile în cap, să p ătru n d ă un zid de suspiciune şi
resentim ent. D a r îşi dăduse seam a im ediat că nu reuşea, că
om ul îi era ostil. Sfaturile lui bune, d iscu ţia'prietenească nu
puteau schi m ba nimic. Resentim entul, ostilitatea erau prea
adînc înrădăcinate.
- U n d e s-a dus?
- Nu ştiu, d o m ’le. S-atsperiat cînd i-aţi spus că-1 daţi afară.
- Vrei să spui că nu e la mină?
- D e marţi n-a mai venit. Nimeni nu l-a mai văzut de marţi.
- Ei bine, zise Ross, asta ne scuteşte de un necaz.
C arter se uită la el. Faţa lui tînără, cu um erii obrajilor
proem inenţi, era foarte palidă.
- Jinny crede că e pe aici, prin apropiere, d o m ’le. C re d e
că n-a plecat de tot.
W INSTON GRAHAM 150

- L -a r fi văzut cineva.
- D a, d o m 'le , aşa zic şi eu. D a ’ ea n u m ă crede. Zice,
iertaţi- m ă d o m ’le, că să aveţi grijă.
R oss zîmbi.
- Nu-ţi face griji, Jim, nici pen tru mine, nici p entru Jinny.
Ţ i-e d ra g ă fata?
C arter se uită d r e p t în ochii lui şi înghiţi în sec.
- Ei bine, spuse Ross, ar trebui să fii fericit că ai scăpat
de u n rival. Deşi m ă în d o iesc c ă ar fi fost u n c o n c u re n t serios.
- N u la asta m -a m gîndit, s p u se Jim. N e - a fost frică n u ­
mai c ă . . . '
- Ştiu de ce ţi-a fost frică. D a c ă vezi sau auzi ceva, a-
n u n ţă - m ă. D a c ă nu, nu te însp ăim în ta degeaba.
Călări mai departe. D e g e a b a am în c ercat eu să-l liniştesc,
se gîndi el. P o a te că m o co fa n u l a fugit la frate-său la T ru ro ,
sau p o a te nu. N u se ştie n icio d ată cu unul ca ăsta. Ar fi mai
sigur p en tru familia M a rtin d a c ă ar fi sub cheie.

2
Deşi s-a dus la T ru r o d e mai m u lte ori, n-a mai
v ă z u t-o p e M argaret. Nici nu d o re a să o vadă. Aventura Iui
cu ea, în n o a p te a balului, n u -1 v ind ecase de d ra g o s te a pentru
Elizabeth; în schim b îi d o ved ise că satisfacerea unei dorinţe
trupeşti nu era o soluţie.
D e m e lz a se instalase în noul ei căm in ca o pisicuţji de
pripas într-o ca m eră confortabilă. C unoscînd puternicele legă­
turi de familie care existau în tre mineri, se aşteptase ca, d u p ă
o săptăm înă, să o g ăse ască fă cută g h e m îh tr-u n colţ, plîngînd
d u p ă tatăl ei şi d u p ă bătăile lui. D a c ă ar fi arătat vreun semn
că-i e d o r de casă, ar fi trim is-o înapoi im ediat, dar fata nu
făcu aşa ceva, iar P ru d ie se îm p ă c a bine cu ea.
151 ROSSPOLDARK

Faptul că la trei ore numai după sosirea ei D e m elza intrase

in graţiile teribilei P ru die era în c ă o surpriză. P o a te că trezise
în ea vreun instinct m atern atrofiat, aşa cum se întîm plă cu o
î ăluşcă flăm îndă pe care o a d o p tă u n pinguin.
D u p ă o p ro b ă de o lună, R oss l-a trimis pe Jim C a rte r -
Jud n-a vrut s ă s e d u c ă - l a T o m C arn e cu d o u ă gu in ee re p re-
zentînd leafa fetei pe un an. Jim îi povesti cum C a m e îl.amenin­
ţase că-i ru p e oasele; dar, cum nu refu za se banii, în s e m n a că
era de aco rd şi cu plata şi cu pierde rea fetei.
D u p ă singura lor invazie în forţă, minerii din Illuggan
n-au mai în trep rins nimic. Exista riscul să mai aibă d e -a face
cu ei în vreo.zi de sărbătoare, d ar p înă atunci distanţa de sat
îl ferea de cio c n iri în tîm p lă to a re .'C îtv a tim p Ross b ănuia că
taică-său ar pu tea în c e rc a să ia copila cU forţa; de a c e e a îi
spuse să nu se d e p ă rteze de casă. î n tr-o seară, în to rcîn d u -se
călare de la St. Ann, se trezi cu o ploaie de pietre venind din
dosu l u n u i g a r d viu, d a r a c e s ta a fo s t u ltim ul s e m n de
d e z a p ro b a re din p a rte a lor. O am enii ave au alte griji care
să-i preocupe.
C ăutînd printre vechiturile din bibliotecă, P rudie dădu
peste o b u ca tă de pînză tare, înflorată. S p ă la t ă şi croită, se
transform ă în d o u ă rochii p entru fată ca re sem ăn au de fapt
cu doi saci. Apoi, dintr-un c e arşa f vechi cu dantelă pe m argine
îi făcu d o u ă co m binezoan e. D e m e lz a nu mai văzuse niciodată
aşa ceva şi ori de cîte ori le purta în c e rc a să le tragă bine în
jos ca să se vadă dantela de sub fustă.
C on tra voinţei ei, Prudie se pom eni înrolată într-o ca m p a­
nie în care nu credea: războiul îm p o triv a păduchilor. E ra n e­
cesar să-i a trag ă des atenţia D em elzei că noul ei stăpîn nu
tolera m u rd ăria nici pe corp, nici în cap.
- Da, d ar cum p o a te să vadă? în treb ă fata într-o zi cînd
W INSTON GRAHAM 152

ploaia se scu rg ea în cet p e g e a m u rile verzi din bucătărie. C u m

poate să vadă? Părul meu e negru şi dacă-1 speli şi dacă e nespălat.
P ru d ie se în c ru n tă în tim p ce u n g e a c a rn e a de pe frigare.
' - Da, dar n-ai mai avea atîţia păduchi.
- P ădu chi? re p etă D e m e lz a şi se s c ă rp i nă în cap. T o a tă
lu m e a are păduchi.
- Lui nu-i plac.
- D e ce? în tr e b ă D e m e lz a s erio a să. Şi d u m n e a t a ai
păduchi, mai mulţi ca mine.
- Lui nu-i plac, re p e tă P ru d ie cu încăpăţînare.
D e m e lz a se gîndi un timp.
- Şi cum scapi de ei?
- T e speli, te speli şi iar te speli, spuse Prudie.
- C e tot trăn c ă n e ş t i ac olo? z i se Jud care to cm ai intrase
în bucătărie.
D e m e lz a în to arse capul şi se uită la el cu ochii ei negri
plini d e interes.
Apoi se uită din nou la P rudie.
- C u m se face că d u m n e a ta n-ai scăpat de ei? întreb ă ea,
d o rito are să afle.
- N u s-a spălat destul, spuse Jud ironic. N u -i bine că
oam enii au piele. T re b u ie s-o frece pînă-i ca rn e vie ca să le
placă unora. D a ’ mai d e p in d e şi de păduchi. P ăd u c h i-s fiinţe
ciudate, nu stau la un loc. L e p lace pe unii mai m ult decît pe
alţii. Păduchii îs rud e b u n e cu unii, îs ca fratele cu sora. P e
alţii i-a lăsat D u m n e z e u curaţi, aşa, d e la natură. U ită -te la
mine. E u n-am păd u c h i în cap.
D e m e lz a se uită lung la el.
- Nu, spuse ea, n-ai, d a ’ n-ai nici p ăr în cap.
Jud lăsă jo s turb a pe care o a d u se se şi i se ad resă arţăgo s
lui Prudie:
153 ROSS POLDARK

- Mai bine ai înv ăţa-o să-şi ţină g u ra decît s-o" înveţi

de-astea. Ai face mai bine d ac ă ai în v ăţa-o să se p o a r te cu m
trebuie, să v o rbească respectu o s cu oam enii, să ră s p u n d ă cu
respect şi să fie re sp ectuoasă cu ăia mai m ari şi mai în vîrstă
ca ea. Atunci ai p u te a să te lauzi şi să z i d : „ D o a m n e , fac o
treabă bună că o învăţ cum să se p o a r te " .' D a ’ tu ce faci? Nu-i
greu de văzut, O înveţi să fie obraznică.
*

în seara aceea, J i m C arter se af l a în casa soţilor M artin,

stînd de v orb ă cu Jinny. S e îm p rietenise cu ei în tim pul iernii,
cînd lucrase la N a m p a ra. C u cît ataşam entul lui p en tru Jinny
creştea, se d u c e a din ce în ce mai ra r la ai săi. îi p ă re a rău,
pentru că m am ei lui îi era d o r d e el, d ar nu putea fi în acelaşi
timp în d o u ă locuri şi se sim ţea mai în largul lui în casa ac estor
oam eni care nu-1 cuno şteau p rea bine, şi u n d e pu tea să discute
în voie şi să se amuze.
Tatăl său, care fusese un arend aş de m ină cu experienţă,
cîştigase bani buni pînă la vîrsta de d ou ăzeci şi şase de ani,
apoi se îm bolnăvise de tu b erc u lo ză, care îl doborîse. în şase
luni, d o a m n a C arter ră m ăsese v ă d u v ă cu cinci copii mici de
crescut, dintre care Jim, cel mai mare, nu avea decît şapte ani.
Fred C arter făcuse sacrificiul de a plăti şase pen ny pe
săptăm înă, sum ă m ăre pentru el, pen tru ca băiatul să înveţe la
şcoala mătuşii Alice T re v e m p e r şi fusese vorba ca să răm înă
la şcoală încă un an, dar n ev oile îi spulberaseră speranţele tot
aşa cum vîntul spulberă fumul, şi Jim în cep u se să lucreze şi el
la spălatul m inereului, la m ina din G ram bler. E ra m u n că „de
suprafaţă11, mai uşoară, p en tru că minerii din C ornw all nu-şi
tratau copiii ca cei din n o rd, ca re n -a v e a u inimă. Totuşi, şi
această m u n că nu era p re a uşoară, pentru că însem n a să speli
minereu de aram ă stînd îndoit de spate z e c e o re pe zi. M a m a
W INSTON GRAHAM 154

iui era'îngri jorată văzîndu-1 cu m scuipă sînge cînd v en ea acasă.

D a r mulţi alţi băieţi m u n c e a u la fel; u n şiling şi trei pen n y pe
săp tăm în ă în s e m n a ceva.
L a u n s p re zec e ani, c o b o rî în m ină, lucrînd îm p re u n ă cu
u n alt m in er la.căratul m inereului cu roaba. M o ş te n is e însă
p rice p ere a tatălui său, aşa că pe la şa isp re zec e ani lucra.în
parte, exploatînd singur o porţiune de abataj şi cîştigînd destul
ca să-şi întreţină familia. E ra foarte m în d ru 'd e asta; d ar după
cîţiva ani în cep u să-şi dea sea m a că nu mai p u te a lucra tot
timpul, sim ţindu-se bolnav; tuşea şi scu ipa ca tatăl s ă u ..L a
do u ăz eci de ani, blestem îndu-şi soarta, se lăsă convins, la în ­
dem n u rile rep etate ale m am ei sale, să p ă ră s e a sc ă mina, să
re n u n ţe la un cîştig bun în favoarea fr a telui său mai mic, căruia
îi c e d ă spre ex ploatare p a rte a lui din abataj, şi să lucreze la
cîmp. C hiar cu leafa b ună pe care i-o plătea căpitanul Poldark,
cîştiga mai puţin în trei luni decît înainte într-o lună; dar nu-1
s up ăra n um ai p ierderea banilor şi mei chiar p ierd e rea unei
situaţii bune. îi plăcea mineritul, îi intrase în sînge şi îi lipsea
această m uncă.
R en unţase la ceva ce îşi d o re a mult. Totuşi era mai voinic
acum , mai sănătos, şi viitorul nu-1 mai înfricoşa.
Ş ed ea în tr-u n colţ cu Jinny şi v o rb e a u în şo ap tă în timp
ce Z a c k y M artin trăg e a din pipa lui de p ăm înt ars şi citea
ziaail. D e p arte a cealaltă a căm inului, d o a m n a Z a c k y ţinea în
braţe doi copii: într-o parte pe B etsy M a n a M artin, de trei
ani, care fusese bolnavă g ra v de pojar, în cealaltă parte pe cel
mai mic copil, un sug ar de d o u ă luni ca re scîn cea din cînd în
cînd. C a m e ra era lum inată slab de u n opaiţ cu d o u ă fitiluri
care ieşeau prin d o u ă găurele. în op aiţ era ulei c a re m irosea
a peşte. Jinny şi Jim şedeau pe o b a n c ă de lemn, mulţumiţi de
o b scuritatea plăcută care-i înconjură. Jinny nu mai ieşea di n
155 ROSS POLDARK

casă d u p ă ce se lăsa întunericul chiar d ac ă o înto v ără şe a Jim

- era singurul lucru neplăcut în prietenia lor - n -a v e a un m o ­
m ent de linişte gîndindu-se că în dosul fiecărui tufiş sta cineva
la pîndă. M ai bine aici, în casă, chiar cu toată familia pe capul
lor. în lum ina slabă se distingeau num ai părţi din cam eră,
suprafeţe, muchii, curbe, capete şi profiluri. Tocm ai strînseseră
de pe m asă resturile cinei c o m p u s e din ceai, pîine de secară şi
o fiertură de m azăre; un ce rc um ed arăta u n d e cursese ceaini­
cul vechi de cositor. La celălalt capăt al mesei se vedeau îm ­
prăştiate firimiturile făcute de fetiţele cele mai mici. Din Z acky
nu se ved e a decît părul roşcat, des ca peria, pipa strînsă în tre
dinţi, fo a ia în d o ită a ziarului S h e rb o r n e M e r C n r y , tipărit
m ărunt, pe care o ţinea strîns cu mîna lui păroasă, ca şi cum
ar fi fost în pericol să zboare. Ochelarii cu ram e de oţel ai
d o am n ei Z ack y sclipeau, şi fiecare p arte a feţei ei late cu b u ze
strînse era lum inată pe rînd, ca fazele diferite ale lunii, aşa
cu m se uita cînd la un copil, cînd la celălalt. Din cea mai
mică, Inez M ary, nu se vedea decît un şal cenuşiu şi o m în u ţă
gra să strîngînd în pu m n d o a r aer, ca şi c u m ar fi v ru t Să
d o v e d e a sc ă plăpînda ei preten ţie la viaţă. Un m oţ de păr roşu
şi un nas plin de pistrui d o rm e a u sprijiniţi-de um ărul celălalt
al d o am n ei Zacky.
P e jo s, picioarele lungi şi goale ale lui M atth ew M a rk
M artin luceau ca doi păstrăvi argintii: restul nu se vedea, as­
cuns fiind d e u m b ra masivă a corpului mamei sale Pe perete,
lîngă cei doi tineri, se m i şca o altă um bră, a pisicii roşcate
ca re se u rc ase pe raft, lîngă opaiţ, şi se uita clipind fa în tre a ­
g a familie.
E ra săp tă m în a cea mai plăcută, săp tăm îna cînd T ata
Z ack y era în schim bul d e n oapte şi le dădea voie copiilor să
se d u că la cu lcare pe la ora' nouă. Jim se obişnuise cu această
WINSTON GRAHAM 156

regulă; se aprop ia deci m o m e n tu l cînd trebuia să plece. îşi

ad u se am inte că mai avea m ulte să-i s p u n ă lui Jinny şi se
g ră b e a să i le spună, cînd se auzi o b ătaie în uşă şi în p ra g
ap ă ru silueta subţire d a r plină de v ig o a re a lui M a r k Daniel.
Z ac ky lăsă ziarul şi se uită la ceas să v a d ă d acă nu c u m v a
a întîrziat.
- Ai venit d evrem e, băiete. In tră şi stai puţin dacă vrei.
Nici nu m i-am tras în că cizmele.
- Aş vrea să-ţi spun ceva, aşa ca între vecini.
Z ack y îşi scutură pipa.
- S pune, spune, d a ’ mai întîi intră şi stai puţin.
- Să m ă ierte d o a m n a Z acky, d a ’ treb u ie să-ţi spu n ceva
între patru ochi, e ceva secret. Mai bine să ieşim afară.
Z acky se uită lung la el în timp ce d o a m n a Z ac k y fred o n a
încet ca să-i liniştească pe cei doi copii p e care-i ţinea în braţe.
Z ac k y lăsă ziarul, îşi netezi părul şi ieşi afară cu M a r k Daniel.
R ecun oscător, Jim profită de acest ră g a z ca să-i mai ş o p ­
tească lui Jinny un d e să se întîlnească a d o u a zi d ac ă ea va
term ina m u n ca l a m ină şi în g o s p o d ă r ie înainte de lăsarea
întunericului şi el lucrul la cîmp... E a aplecă spre el capul ca
să au dă ce-i spune! Jim observă că, oriu n d e ar fi stat în um bră,
lum ina venea să se aşeze pe fruntea ei n e te d ă şi albă, pe obrajii
rotunzi şi din ochii ei izvora parcă m ere u lumină.
- E timpul să vă duceţi Ia culcare, sp use d o a m n a Zacky,
altfel mîine o să fiţi cu ochii cîrpiţi.'H ai, M a tth e w M ark , şi tu
G abby şi T ho m as. Jinny dragă, e gre u să te desparţi aşa d e ­
vre m e de băiatul care-ţi place, dar ştii cum e dim ineaţa.
- Da, m am ă, spuse Jinny zîmbind.
Z ac k y se întoarse. Toţi se uitau curioşi la el, d ar el se
prefăcu că nu observă. Se aşeză iar pe scau n şi în c e p u să-şi
îm p ăturească'ziaail.
1 57 ROSS POLDARK

- M ie nu-mi place, zise d o a m n a Zacky, ca oam en i în

loată firea să aibă secrete şi să v orbe ască pe şoptite p a rc -a r fi
copii. Ce tot şopteaţi acolo, Z ac k a ria 9
- N u m ă r a m petele din lună, spuse Zacky. M a r k susţine
că sînt n ou ăz eci şi o p t şi eu că sînt o sută opt, aşa c ă am lăsat
să-l întrebăm pe preot.
- S ă nu iei num ele D o m n u lu i în deşert, spuse d o a m n a
Zacky, fără prea m ultă convingere. D u p ă douăzeci de ani de
căsătorie ajunsese să aibă deplină în credere în în ţelep ciu n ea
soţului ei, aşa că protestul ei era doar simbolic. Avea să afle
ea dim ineaţa d esp re ce era vorba.
Prin întuneric, Jim îndrăzni să-i sărute m îna lui Jinny şi
se ridică.
- C red că e timpul să plec, d-omnule şi d o a m n ă Zacky,
spuse el folosind cuvintele care deveniseră form ula de răm as
bun-. Şi vă m u lţu m esc de primire. N o a p te bună, Jinny; n o a p te
buna, d o m n u le şi d o a m n ă Zacky; n oapte bună la to ată lumea.
Se în d re p tă spre uşă, d ar Zack'y îl opri.
- A şteap tă, băiete. Hai să ne plimbăm puţin, e timp
berechet.
Ieşiră afară, în burniţă, ur m ăriţi de protestele doam nei
Zacky. înch iseră uşa şi no ap tea îi învălui, u m edă şi rece. Pică­
turile m ă ru n te de ploaie li se lipeau ca o pînză d e păianjen pe
feţe şi mîini.
P o rn iră prin întuneric, cu paşi nesiguri la început, dar
curînd se obişnuiră şi m erseră cu pasul sigur al ţăranului care
cunoaşte locul.
Jim era nedu m erit şi cam neliniştit pentru că simţise ceva,
o o areca re asprim e în vocea lui Zacky. Zacky, o m „înv ăţat11,
era o p erso an ă im po rtan tă în ochii lui J im: ori de cîte ori
Zacky p u n ea mîna pe ziarul lui ferfeniţi t, gestul 1 se părea
W INSTON GRAHAM 158

m ăreţ, im pu nător; pe lîngă to a te acestea, e ra şi tatăl lui Jinny.

Jim se în treb ă d acă greşise cu ceva.
A junseră în vîrful dealului, la m in a W heal G race. D e
a c o lo se vedeau luminile con acu lui N a m p a r a , d o u ă p e te o p a-
lescente în întuneric.
- V re a u să-ţi spun că R e u b e n C l e m m o w a fost văzut
la M arasanv ose.
M a r a s a n v o s e se afla la o milă d e p ă rta re de satul lor. Jim
C a rte r avu sen zaţia n eplăc u tă că to a tă pielea 1 se încreţeşte.
- C ine l-a văzut?
- Copilul C harlie B a ra g w a n a th . N u ştie cine era, dar
d u p ă cum l-a descris nu în c a p e nici o îndoială.
- A vorbit cu el?
- R eu b en a vorbit cu Charlie, p e p o te c a dintre M a r a s a n ­
v ose şi W heal -Pretty. Charlie sp u n e a că are o b a rb ă lun gă şi
doi saci pe um eri.
în c e p u ră să c o b o a re încet sp re N a m p a ra .
- T ocm ai cînd Jinny în cep u se să se mai liniştească, spuse
Jim supărat. D a c ă află, o să se în sp ăim în te iar.
- D -aia nu le-am spus femeilor. P o a te p u tem face ceva
fără să ştie ele.
Cu toată neliniştea, Jim simţi un val de recu no ştin ţă faţă
de Zacky; acesta avea încredere în el, îl trata ca pe un egal, nu ca
pe un oarecare, şi recunoştea tacit ataşam entul lui pentru Jinny.
- Şi ce-aveţi de gînd să faceţi, d o m n u le M artin?
- Să m ă d u c la căpitanul Ross. El treb uie să ştie.
- Să vin şi eu?
- Nu, băiete. V ă d eu cum fac.
- A n să v-aştept afară, sp use Jim.
- N u , băiete; du.-te la culcare. Altfel n-ai să te scoli dim i­
neaţă. A n să-ţi spun m îine ce ne sfătuieşte.
159 ROSS POLDARK

- M ai bine aştept, d ac ă nu vă supără. N -a m gîndul la

som n acuma.
Ajunseră la conac şi se despărţiră la uşă. Z ack y se strecură
fără z g o m o t pînă la bucătărie. P rudie şi D e m e lz a se culcaseră,
dar Jud nu adorm ise şi căsca cu g u ra pînă la urechi. îl co n d u se
pe Z ack y pînă la Ross.
C a d e obicei, acesta citea şi bea u n p a h a r de vin înainte
de culcare. N u-i era p re a som n ca să asculte p o v e s te a lui
Zacky. Cînd acesta termină, se sculă, se duse pînă la cămin
şi, cu spatele la foc, se uită atent la Zacky.
- A stat Charlie B a ra g w a n a th de v o rb ă cu el?
- N -a ş spu n e că au stat de vorbă. I-a zis b u n ă seara şi
R euben i-a smuls b u cata de pîine din m înă şi a fugit cu ea.
Auzi! să furi o bucată de pîine de la un băiat de z e c e am...!
- Cui î-e fo a m e nu se gîndeşte la asta.
- Charlie sp un e că a fugit în pădure, pe aici p e undeva.
- Trebuie să facem ceva, să încercăm să-l găsim în vizuina
lui. G re u ta te a e că n-a făcut nim ic rău pîn ă acum . N u p utem
aresta pe cineva pentru că e un p rost inofensiv. D a r nici nu
putem aştepta pînă devine periculos.
- T re b u ie că stă în vreo peşteră sau în vreo m ină părăsită
şi se hrăneşte cu ceva vînat.
- Da, s-ar putea. Să încerc să-l con v in g p e'unchiu l m eu
să dea ordin să-l aresteze pentru vînat neperm is.
- D a c ă credeţi că e bine, zise Z acky, eu cred că to ată
lum ea ar fi mai m ulţum ită să-l prindem noi.
Ross clătină din cap:
- Asta ca ultim ă soluţie. M ă duc mîine d im ineaţă la u n ­
chiul m eu să-mi d ea un ordin de arestare. Aşa-i mai bine. ■
Intre timp, vezi ca nu cu m v a Jinny să iasă sing ură din casă.
- D a, d o m ’le. M ulţum esc, d o m ’le. Z acky se pregătea
să plece.
W INSTO N GRAHAM 160

- M ai e ceva, o soluţie în ceea ce o priveşte pe Jinny. M -a m

tot gîndit la ea. Jim Carter, c a re lu cre ază la m in e la cîm p,
p are că o-place foarte mult. Ştii c u m v a d a c ă îl p lace şi ea?
F aţa b ră z d a tă d e riduri a lui Z a c k y se lu m in ă d e un zîm -
bet hazliu.
- M ă tem că i-a pişcat acelaşi purice, d o m ’le.
- Ei bine, nu ştiu ce p ă re re ai d e s p re băiat, d a r m ie mi se
p are serios. Jinny are ş a p te s p re z e c e ani şi băiatul douăzeci.
A r fi bine d a c ă s-ar căsători şi s-a r pu tea c a asta să-l v ind ece
pe R e u b e n de orice pretenţie.
Z a c k y îşi scărpină b arba ţep o asă ; se auzi un sun et ca
de râzătoare.
- îm i place băiatul; e serios, d a ’ e v o rb a de bani şi casă.
L a noi nu p re a e loc p en tru în că o familie. Şi leafa lui nu-i
destul să plătească chirie şi să c u m p e r e de m în care pen tru
doi. M ă g în d e s c să mai ridic o c a m e ră lipită d e casa noastră,
d a ’ nu p re a e loc.
Ross strivi un tăciune cu cizma, apoi se întoarse spre Zacky.
- N u po t să-i d au unui arg a t leafă d e m iner. D a r sînt
două case go ale la Mellin, pe cealaltă uliţă. N u aduc nici un
venit aşa, şi Jim ar p u tea să re p a re u n a şi să locuiască în ea,
fără altă chirie atîta tim p cît va lucra la mine.
Z ac k y clipi din ochi.
- F ără chirie? A sta ar fi grozav. I-aţi spus băiatului?
- Nu, nu-i trea ba m e a să m ă am estec, dar v o rb e şte cu el'
dacă vrei.
- O să v o rb e sc chiar în sea ra asta. M ă a ştea p tă afară...
Nu, mai bine mîine. O să vie la noi, fix-ca ceasul. Z a c k y se
opri, apoi adăugă: E foarte frum os din partea d u m n eavoastră.
N-aţi v rea să-i vedeţi şi să le spuneţi chiar d u m n e a v o a s tră ?
161 ROSS POLDARK

- N u , nu, nu m ă am estec. E o sugestie, d ar fă aşa cu m

crezi că e mai bine.
R ăm as singur, R oss îşi um plu pipa, o aprinse şi luă iar
cartea în mînă. T ab ith a B eth ia se cuibări pe g en unchi. N u o
dăduda o parte. Continuă să citească, însă după o pagină-două
văzu că n -a înţeles nimic. T e rm in ă paharul, d ar nu-şi mai
turnă altul. Sim ţea că făcuse ceea ce trebuie; nu-i era ruşine.
H o tărî să se culce fără să se îmbete.

3
în ultim ele săptămîni, v rem ea ploioasă îl îm p ie ­
dicase să se mai d u c ă la T renw ith. N u o mai văzuse pe V erity
de la bal şi sim ţea că ea îl evita ca să nu o tach ineze din c a u z a
prieteniei ei cu căpitanul Blamey.
A d o u a zi dim ineaţa, p e o ploaie torenţială, porni călare
să-l vadă pe unchiul său şi spre surprinderea lui îl găsi aco lo
pe cuviosul p ărinte Johns. Vărul WiHîam-Alfred, cu gîtul lui
slab ieşind din gulerul înalt, era singur în salonul d e iarnă
cînd d o a m n a T a b b îl pofti înăuntru.
- U nchiul d u m n e a v o a s tră e sus, zise el, dîndu-i mîna, o
mînă rece şi puternică. O să co b o a re imediat. S per că eşti
bine sănătos.
- Da, m ulţum esc.
- H m , cred că ai- dreptate. A r ă ţi m a i -bine decît ultim ă
dată cînd te -a m văzut. N u mai ai cearcăn e la ochi, aş zice.
Ross nu-i mai răspunse. îi plăcea Williain-Alfred în ciuda
pietăţii Iui uscate, pentru că.era sincer în credinţa lui, ca şi în
felul cum se purta. F ăcea cît trei di\ Halse la un loc, cu toată
mintea ascuţită a acestuia din urmă.
îl întrebă cum se sim te soţia lui şi îşi exprim ă polit i cos
WINSTON GRAHAM 162

m ulţum irea că D o ro th y e sănătoasă. în decem brie, D u m n e z e u

le dăruise încă o fiică. Se interesă apoi de săn ă ta tea ru d e lo r
sale de la T ren w ith, crezînd că asta ar explica p re z e n ţa lui
W illiam-Alfred. D a r toţi erau bine sănătoşi şi nu e ra nimic
care să explice de ce făcuse W illiam -Alfred atîta d ru m pînă
aici. F rancis şi E lizabeth erau plecaţi pen tru o s ă p tă m în ă 'la
soţii W arleggan, la reşedinţa lor de la ţară. M ă tu ş a A g a th a îşi
p r e g ă tea un ceai din ierburi la bucătărie. Verity - Veri ty era
sus, în c a m e ra ei.
- Ai făcut uii drum lung pe v re m e a asta rea, s p u se Ross.
- Am venit aseară, vere.
- Nici aseară n-a fost mai bună.
- S per să plec azi d ac ă stă ploaia.
- Cînd mai vii pe aici, fă un ocol de trei mile şi vino şi la
N a m pa ra. îţi pot oferi un pat să d o rm i p este n oap te, deşi nu
la f e f d e c o m o d ca aici.
- M u lţu m e sc, voi veni nea p ăra t, răsp u n se W illiam -A l­
fred. Se v edea că invitaţia, gestul prietenesc al lui R oss îi
tăcuseră plăcere.
Charles P o ld a rk intră, suflînd ca o balenă d u p ă efortul
făcut să coboare scările. Se îngrăşase şi avea picioarele umflate
de gută
- Hei, R oss, ai venit, în fine! Ce s-a întîm plat? Nu cu m v a
ţi-a luat apa casa şi pluteşti p e m are?
- S-ar putea, dacă mai plouă. Vă d eranjez? Aveţi ceva
im portant de rezolvat?
Ceilalţi doi sch im b ară între ei o privire.
- N u i-ai spus? întrebă Charles.
- N u p ute a m fără perm isiun ea dumitale.
- S pune-i, spune-i. E o p ro b le m ă de familie. Şi el fa ce
parte din familie, deşi e cam ciudat.
 1 63 ROSS POLDARK

William-Alfred se uită la R oss cu ochii lui cenuşiu-deschis.

- Am venit ieri nu atît ca să fac o vizită obişnui t ă, cît să
discut-cu unchiul Charles o p ro b le m ă de m a re im p o rta n ţă
pentru familia noastră. A m ezitat m ult p înă să m ă h o tă re s c să
mă amestec...
- E vorba de Verity şi de căpitanul ăla B lam ey, spuse
Charles scurt. D o a m n e , n-a ş fi crezut. N -a ş fi c re z u t că fata...
- Ştii, spuse William-Alfred, că verişoara ta s-a îm p riete­
nit cu un marinar, unul A n d re w Blam ey, nu -i aşa?
- Ştiu asta. îl cunosc.
- N o i toţi îl cu n o a şte m , ex p lo d ă Charles. A fost aici la
nunta lui Francis!
- Atunci nu ştiam nim ic despre el, spuse William-Alfred.
îl vedeam pentru p rim a dată. D a r săptăm în a tre c u tă am aflat
tot despre el. Ştiind că a în c e p u t să se v o rb e ască m ult d esp re
ei doi, am venit cît am putut de repede. D esigur, am că u ta t .să
verific mai întîi ceea ce am aflat.
- Ei, şi despre ce e vorba?
- Omul a mai fost însurat. E v ă d u v cu doi copii mici.
P oate că ştiai asta. D a r m ai e şi un beţiv notoriu pe deasupra.
Acum cîţiva ani, beat fiind, în tr-un m o m e n t de furie a lovit-o
pe soţia lui care era gravidă, şi ea a murit. El era în m arină,
co m an d a n t de fregată. A fost d e g ra d a t şi a stat doi ani la
închisoare. Cînd a fost eliberat a trăit din mila ru d e lo r cîţiva
am pînă a obţinut postul pe care îl are acum . A m aflat că se
pune la cale b o ico tarea vasului pe care îl c o m a n d ă pînă cînd
societatea îl va c o n c e d ia :
William-Alfred term in ă ex p u n e re a rece a faptelor şi îşi
umezi buzele. N u vorbise cu duşmănie, ceea ce făcea acuzaţiile
şi mai grave. C harles scuipă prin fereastra deschisă.
- V erity ştie? întreb ă Ross-,
W INSTON GRAHAM 164

- Sigur că da! închipuie-ţi că ştie de mai m ult d e d o u ă

săptăm îni. S p u n e că n-are nici o im portanţă!
R oss se duse la fereastră. Totul se întîm plase cînd el fusese
o c u p a t cu treburile lui zilnice.
- B a are im portanţă, spuse el ca p en tru sine.
- E a susţine, observă W illiam -Alfred imparţial, că B la­
m ey nu se va mai atinge de pahar.
- Da... sp use Ross, apoi se opri. D a, dar...
C harles ex p lo d ă iar:
- C e naiba! T o ţi bem! E firesc pen tru un bărbat. D a r noi
n u d evenim asasini cînd sîntem beţi. S ă loveşti o fe m e ie in
s tare a ei - e de neiertat. N u ştiu cum d e-a scă p at aşa uşor. A r
fi t r e b u i t 's ă fie sp în zu ţat de catârg, b ea t sau treaz, n -a re
im portanţă.
- Da, spuse R oss încet, sînt de acord.
■- N u ştiu, spuse William-Alfred încet, d a c ă a re în v e d e r e
căsătoria; dar dacă da, putem lăsa o fată blîndă ca V e r i t y să
se că săto rea scă cu un astfel de om?
- D o a m n e fereşte! spuse Charles, vînăt la faţă. C î t o să
trăiesc eu, niciodată! '
- Şi ea ce zice? întrebă Ross. Insistă să se c ă s ă t o r e a scă
cu el?
- Z ice că s-a îndreptat, s-a lăsat d e băut ură. D a r cît o să
dureze? Beţivul tot beţiv rămîne. E o situaţie imposibilă! Stă
în ca m e ra ei şi va sta acolo pînă-i intră minţile în cap.
- Noi doi sîntem prieteni; ne-am înţeles f o a r te bine în
iarna asta. P o a te că ar fi de folos dacă m -aş d u c e să vorbesc
cu ea.
C harles clătină din cap:
- N u acum , băiete. P o a te mai tîrziu. E î n căpă ţî na tă ca
maică-sa. C hiar mai mult de fap t, şi ast a .explică totul. D a r
165 ROSS POLDARK

trebuie să-i despărţim . îm i pare fo a rte ,ră u pentru fată. N - a

prea avut adm iratori. D a r nu vreau ca ticălosul ăsta ca re şi-a
ucis nevasta să se culce cu fata mea. Şi cu asta am term inat.
P entru a d o u a o ară în prim ăvara aceasta R oss se în to arse
acasă de la T re n w ith fără să fi rezolvat nim ic din c e e a ce-şi
propusese. Se simţea tulburat, neliniştit gîndindu-se la suferinţa
fetei. E r a u ş o r p en tru Charles să spu n ă „şi cu asta am te r­
m inat"; dar el o cu noştea pe Verity mai bine decît p ro p riu l ei
tată sau fratele ei. E a se ataşa greu de cineva, dar se şi des­
părţe a greu. Şi nici nu era sigur că ataşam entul ei p en tru B la ­
m ey p u te a fi ru p t prin veto-ul lui Charles. S-ar fi p u tu t să nu
ţină sea m ă de nimeni şi să se căsătorească cu Blamey, şi n um ai
atunci ataşam entul ei ar fi dispărut poate.
E ra persp ectiva cea-mai gravă.
 Capitolul XI

i, Jim, e totul în o rd in e acu m ?

E T re c u s e o s ă p tăm în ă şi se aflau în grajd.

R ecu n o ştin ţa lui Jim era m ută. î n c e r c a s e d e vreo două-trei
ori să d eschidă gura, d a r fără succes. în cele din u rm ă reuşi:
- A sta m i-a m dorit eu cel m ai mult. N -a m crezut, n-am
sperat că... de-abia am în cep u t să... Şi vă m ulţum esc, domnule,
p en tru tot.
- L asă asta! spuse Ross. N u d ato re zi nim ănui fericirea
ta. S p une-i diseară lui Z a c k y că s-a em is m a n d a t d e arestare
p en tru C lem m o w . Im ed ia t ce-1 p rin d em o să-l în ch id em un
timp ca să se liniştească.
- T rebuie să vă m ulţum esc pentru casă, insistă Jim, acum,
că pu tea să vorbească. A sta s c h im b ă tot. Vedeţi, d ac ă n-am fi
s p e r a t să...
- P e care aţi ales-o? îl în treb ă R oss, ca să nu-i mai m ul­
ţum ească. P e a lui R e u b e n sau pe cealaltă?
- P e cealaltă, d e lîngă J o e şi B etsy Triggs. N e -a m gîndit,
d o m nu le, că d acă nu vă s u p ără noi n -o să intrăm în casa lui
R euben. N - a r fi bine, m ă înţelegeţi. Şi cealaltă e destul de
bună d u p ă cinci ani. N - o să n e mai îm bo lnăvim de vărsat.
R oss încu v i inţă din cap.
167 ROSS POLDARK

- Şi cînd vă căsătoriţi?
Jim roşi.
- Strigările se vor face d um inica viitoare. Nici nu ştiu...
Diseară începem să re parăm acoperişul d ac ă stă ploaia. Nu-i
prea mult de făcut. Jinny ar vrea g ro z a v să vină să vă m ul­
ţumească.
- O, nu-i n evoie, spuse Ross. A m să vin eu să vă văd
cînd o să vă m utaţi în ea.
- Şi am dori, c o n tin u ă Jim ,.dacă o să ne m e a r g ă bine, să
vă plătim chirie... aşa, ca să v ă dovedim ...
- N u atîta tim p cît vei lu cra p en tru mine. D a r te-ai gîn-
dit bine.
- Jinny sp eră să lucreze m ai d e p a rte la mină, cel puţin la
început. Fraţii mei cîştigă bine, aşa că m a m a nu mai are nevoie
să o ajut şi eu... S p er să iasă bine...
Un strănut îi atrase atenţia lui R oss şi o văzu pe D e m e lz a
traversînd cu rte a cu un braţ de lem n e pe care le că ra în şorţ.
Ploua şi nu avea nim ic pe cap. G arrick se ţinea d u p ă ea zbur-
dînd ca un pudel franţuzesc. N e g ru , tară coadă, cu păr rar şi
creţ pe el, era acu m un că ţeland ru m are şi stîngaci. Lui R oss
îi veni să rîdă,
- Dem elza, o strigă el.
Fata se opri pe loc şi un lem n îi căzu din braţe. N u vedea
din ce parte v en e a vocea. R o ss ieşi din grajd.
- Sper că nu-1 laşi pe G a rrick să intre în casă.
- N u, d o m ’le. Vine num ai pînă la uşă, ca să-mi ţină de
urît. E foarte su p ă ra t că n -a re voie în casă.
Ross ridică lem nul de j o s şi i-1 puse în braţe.
- P oate o să aibă voie să intre m ă c a r în bucătărie, spuse
ea, cînd o să scape de păduchi.
- Păduchi?
W INSTON GRAHAM 168

- D a, d o m ’le. Ăia care cîrcîie prin păr.

- O, spuse Ross, m ă în d o iesc că v a s c ă p a vreodată.
- D a ’ eu îl spăl în fiecare zi, d o m ’le.
R oss se uită la căţel care ş e d e a chircit, scărpinînd u-şi cu
piciorul d in a p o i u re c h e a lăsată în jos. S e uită iar la D e m e lz a
ca re îl privea.
- M ă b u c u r că P rudie îţi dă sfaturi b u ne. C re d că G a rrick
nu mai e atît de negru. îi place spălatul?
- O, D o a m n e , nu! Se zvîrcoleşte ca u n peşte.
- H m , m o rm ăi R oss, să mi-1 aduci cînd o să fie c u r a t şi
am să-ţi sp un atunci.
- D a, d o m ’le.
P ru d ie ap ăru în uşă:
- A, aici erai, v ierm e ce eşti! spuse ea văzînd -o . C înd îl
zări însă p e Ross, faţa ei roşie se încreţi to a tă în tr-u n zîm -
bet bleg.
- D o m n i ş o a r a Verity e aici, d o m ’le. T o c m a i v o iam să o
trimit să vă caute.
D o m n iş o a ra Verity?
- A sosit chiar acum. A m ieşit re p e d e să vă spun. M -a m
grăbit cît a m putut, zău.
R oss o găsi pe Verity în cam e ra de zi. îşi scosese haina
cen uşie cu glugă îm blănită şi îşi ştergea faţa u d ă de ploaie.
Tivul rochiei era neg ru de apă şi de n o roiul c a re o stropise.
- C e surpriză, draga mea, exclam ă el. Ai venit pe j o s pe
v re m e a asta?
Faţa ei era galben-pămîntie şi avea cearcăne adînci sub ochi.
- T re b u ia .s ă te văd, Ross. T u înţelegi mai bine decît
ceilalţi. T re b u ia să te văd în legătură cu A nd rew .
- Stai jos, o pofti el M ă d uc să-ţi a d u c nişte b e re şi o
prăjitură cu migdale.
169 ROSS POLDARK

- N u, nu p o t sta mult. Am ... am plecat P .s...:riş. Ai venit

la noi jo ia trecută, nu? E ra şi W illiam -Alfred la noi.
R o ss în cu v in ţă din cap şi aşteptă să continue. V o r b e a cu
respiraţia tăiată din cau za grabei sau a sen tim en telor ca re o
copleşeau. R o ss ar fi vrut să-i sp un ă ceva care să o ajute, dar
nu g ăse a cuvintele potrivite. V iaţa o prinsese în g h e a re le ei
pe m icuţa, b u n a Verity.
- Ţ i-au... spus?
- D a, d raga mea.
- Ce ţi-au spus?
îi relată spusele lui W illiam -A l fred cît îşi am in.i de bine.
C înd term ină, V erity se duse la fereastră şi începu să frăm înte
b l a n a u d ă a m anşonului.
- N - a lovit-o cu picioarele, spuse ea. E o m inciună. A
trîntit-o j o s şi... şi a murit. Restul ... e adevărat.
El se uită la apa care şiroia pe geam uri.
- îm i p a re nespus de rău.
- D a, dar... ei vor să re n un ţ la el, să le prom it că n -a m
să-l mai văd niciodată.
- N u crezi că asta ar fi cel mai bine?
- Ross, sp use ea, îl iubesc.
El nu răspunse.
- N u mai sînt un copil, continuă ea. Cînd mi-a p ov estit -
a d o u a zi d u p ă bal - mi s-a făcut greaţă, am fost bolnavă, dar
m i-a fost atît d e milă de el. N -a m mai putut dorm i, m înca. A
fost g ro a z n ic să af l u chiar de la el, pentru că nu p u te a m spera
că nu e ad e vărat. T a ta nu m ă înţelege,, crezînd că nu sînt
revoltată. T e asigur că am fost revoltată. S entim entul d e re­
voltă a fost atît de puternic încît am căzut la pat, bolnavă.
D a r asta... asta nu m ă îm piedică să-l iubesc. C um s-ar putea?
Iubeşti, la bine sau la rău. Tu ştii asta.
W INSTON GRAHAM 170

- D a, spuse el, eu ştiu asta.

- Cunoscîndu-1 pe A n d re w , m i-a fost a p r o a p e imposibil
să cred. A fost îngrozitor. D a r nu poţi în to a rc e spatele ade­
vărului. N u poţi dori să dispară, n u te poţi ru g a să nu fi existat,
nu poţi trăi fără să te gîndeşti că a existat. C e e a ce a făcut, a
făcut cu adevărat. M i-am re p e ta t-o de n e n u m ă ra te ori. Şi
re p e ta re a a om o rît în m in e to a tă o r o a r e a în loc să o m o a re
dragostea. M i-a o m o rît frica. M i-a m spus: A fă cut-o şi a plătit
p e n tru ce a făcut. N u e o a re destul? R ă m în e o m u l c o n d a m n a t
p en tru to td eau n a ? D e ce m ă d u c la biserică şi repet T a lă t
N o s tru d ac ă nu respect ce sp un e, d a c ă nu iert? P u te m noi
o a re să fim m ai presus decît cel ce a în te m e ia t creştinismul şi
să stabilim alte n orm e, mai ridicate, p en tru ceilalţi?
V orbise repede, cu înv erşu n a re. E ra u a rg u m e n te le pe
ca re Ie făurise în liniştea cam erei ei de dorm it.
- N u se mai atinge de b ă u tu ră acu m a, term ină ea patetic.
- Şi crezi că asta va dura?
- Sînt sigură. -
- Ce ai de gînd să faci?
- El vrea să se c ă săto rea scă cu mine. Ta.ta e îm potrivă.
N u po t decît să-l înfrunt.
- Există m ulte posibilităţi d e a te constrînge.
- Sînt majoră. N u m ă po t îm piedica,
Ross mai p use un buştean în foc.
- A venit B lam ey să v o rb e a s c ă cu C harles? A r pu tea
să discute...
- T a ta nu vrea să-l vadă. E... atît de nedrept. T a ta bea.
Francis e cartofor. N u sînt sfinţi- Şi totuşi cînd fac ceea ce a-
făcut A n d re w îl c o n d a m n ă fără să-l fi ascultat.
- A şa e pe lum ea asta, d ra g a m e a . U n bărbat se p o ate
îm b ăia atîta tim p cît nu în trec e m ă s u ra sau cade sub masă.
171 ROSS POLDARK

D a r cînd cineva e trimis la închisoare pentru ce a făcut Blamey,

oamenii nu sînt dispuşi să ierte şi să u ite deşi aşa scrie la carte.
Alţii nu sînt dispuşi să-şi d ea fiicele pe m îna u n o r astfel de
soţi care le-ar p u te a trata la fel. Se opri căutîndu-şi cuvintele
potrivite. îmi vine să cred că a re dreptate.
Verity se uită la el, m îhnită, apoi ridică din um eri.
- Deci eşti de partea lor, Ross.
- în principiu, da. Ce-ai vrea să fac?
E a luă pelerina u d ă şi o privi-ţinînd-o în mînă:
- Nu pot să-ţi cer nim ic d ac ă simţi aşa.
- B a da, poţi. Se apropie d e ea, îi luă pelerina din mîini
şi răm ase lîngă ea la fereastră. P e n tru m ine, Verity, iarn a s-a
terminat. Iarna şi m ulte altele. F ă ră tine, nu ştiu cum s-ar fi
terminat, nu aşa. D a că acum u rm e a z ă ia m a pentru tine, trebuie
o are să refuz să te ajut pentru că eu privesc altfel lucrurile în
principiu? Eu nu m ă p o t obişnui cu ideea că te vei m ărita cu
Blamey; nu-m i place; dar asta din ca u ză că ţin atît d e m ult ca
să fii fericită. N u în s e a m n ă însă că nu te voi ajuta cît şi cum
voi putea.
E a nu-i răspunse. D e o d a tă el s i mţi că se dispreţuieşte
pentru ceea ce îi spusese. A s e m e n e a ajutor era slab şi timid.
Ori se declara pe faţă îm p otriv a ei, a ataşam entului ei, ori o
ajuta fără rezerve, fără a da im presia că o d e z a p ro b ă sau că o
ajută în pofida voinţei lui.
E ra g re u să ia o h o tărîre . D in c a u z a p rieteniei care-i
lega, p rim a a lte r n a tiv ă e ra im p osib ilă; a d o u a e r a c o n t r a r ă
ju decăţii lui p e n tru că nu se p u te a b a z a decît pe î n c r e d e r e a
lui în V e rity ,- "
•Dar ast a nu era destul. A le g e r e a era grea. T rebuia'totuşi
să cîntărească lucrurile mai bine. Ge ar fi făcut V erity dacă ar
fi fost el în locul ei?
WINSTON GRAHAM 172

- U ită ce ţi-am spus. N - a r e im p o rta n ţă că te d e z a p ro b

sau nu. Voi face ce ea ce doreşti tu, orice ar fi.
* E a oftă:
- Vezi tu, a trebuit să vin la tine, n -a v eam la cine. E liz a ­
beth e în ţelegătoare, dar nu p o a te să m ă susţină pe faţă cînd
F rancis e îm p o triv a mea. Şi nici nu cred că ar vrea. M - a m
gîndit că... îţi m ulţum esc, Ross.
- U n d e este A n d re w acum ?
, - P e m are. N u se va în to a rc e decît peste cel puţin d o u ă
săptăm îni. Cînd se va întoarce... m -a m gîndit că aş p u te a
să-i scriu să vină să ne întîlnim aici...
- L a N a m p a r a»?
Se uită la.el.
. - D a, la N am para.
- F o arte bine, răspunse el pe loc. S ă m ă anunţi cu o zi
înainte şi voi pregăti totul.
B u z e le îi tre m u ra u şi părea că va izbucni în plîns.
- D ragul m eu Ross, îmi p are nespus de rău că te am estec
în to ate astea... dar n -am putut să...
- Lasă! N u e prim a dată cînd conspirăm . D a r 'a s c u l -
tă-m ă, nu-ţi mai face atîtea griji; cu cît te vei necăji mai puţin
cu atît vo r ieşi mai bine lucrurile. D u -te acasă şi c o m p o rtă -te
ca d ţ obicei, ca şi cum nu s-ar fi întîm plat nimic. A rată-le că
n-are de ce să-ţi fie'teamă-$i îţi va fi mai u şo r de sup ortat.
N -a m căderea s.ă ţin predici, d ar cred că-ţi dau un sfat bun.
- Sînt sigură. Oftă din nou şi îşi cuprinse obrazul obosit
în palme. D a c ă pot veni aici să: stăm d e vorbă, îmi va fi de
m are ajutor. Singură toată ziua, num ai cu gîndu rile m ele şi
în c o n j u rată numai de figuri ostile! Nici nu-ţi în c h ip u i t g 'ri­
scam::'; să stai de vorbă cu cineva ca re te înţelege...
173 ROSS POLDARK

- Vino cînd doreşti şi cît de des vrei. Sînt aici tot timpul.
Ai să-mi povesteşti tot ce seîntîm plă. M ă d uc să-ţi a d u c ceva
cald de băut pînă Jud o înşeu ea ză pe Darkie. Apoi am să te
co n d u c pînă acasă.
 Capitolul XII

C
u n unia lui Jim C a rte r şi Jinny M ar t in a
avut loc în ultim a luni din iulie, la .ora 1
p.m. Oficiată de Sfinţia S a d o m n u l C laren c e O dgers, ale cărui
unghii erau n eg re pentru c ă tocm ai sădise ceapa. Cum îi făcuse
să aştepte cîteva m in u te p în ă îm b ră c a s e odăjdiile, se gîndi că
c e re m o n ia p ro p riu-zisă era bine să nu d u re z e decît atît cît era
strict necesar.
D e ac e e a în c e p u d u p ă c u m u rm ea ză:
- Dragii mei, ne-am adunat aici în prezen ţa lui D u m n ez eu
şi a voastră, cei drept-credincioşi, ca să u n im pe acest bărbat
şi această fem eie prin sfînta taină a căsătoriei, hm, hm, hm,
pen tru noi ea în s e a m n ă o un ire sim bolică, h m ,h m , hm, consi-
derînd cauzele pentru care D o m n u l D u m n e z e u a hotărît-o.
M ai întîi pen tru p ro c re a re a de prunci ca re să fie crescuţi în.
frica lui D u m n e z e u . în al doilea rînd, ca leac îm po triva p ă c a ­
tului trupesc, pentru curăţirea d e p ă c a t a credincioşilor întru
Christos. în al treilea rînd, p en tru în tra ju to ra re a şi m îngîierea
în b u n ă p a c e şi înţelegere.
V ă cer deci la am îndoi hm , hm , hm...
P ărul arăm iu al lui Jinny, p iep tăn a t şi periat bine, lucea
sub b o n e ta albă de m uselină ca re îi în c a d r a fru m os c a p u l 'mic.
175 ROSS POLDARK

D intre ei doi, ea era cea mai calmă. Jim era agitat şi s-a
împiedicat de mai m ulte ori în răspunsuri. N u se sim ţea la
largul său aşa gătit. Jinny îi c u m p ă ra s e o crav ată albastră de
la un negustor am bulant, iar el îşi cum părase o haină de ocazie,
aproape nouă, de culoarea p ru n e lo r coapte.şi cu nasturi lucioşi
de metal. Probabil că avea să fie costum ul lui d e s ărb ăto are
pentru vreo d o u ăz eci de ani.
- ... să trăiţi d u p ă legile lui Christos, D o m n u l nostru.
Amin. Cei pe ca re D u m n e z e u i-a unit, om ul să nu-i d e s p a rtă.
Întrucît X şi cu X:.. adică întru cît Jam es H e n iy şi Jennifer
M ay aţi co n sim ţ i t să vă uniţi prin căsătorie... daţi-vă mîna...
u nde e inelul?... vă declar soţ şi soţie. în nu m ele Tatălui, al
Fiului şi al Sfîntului D uh, Amin.
Acum dom nul Odgers era liber să se întoarcă la ceapa lui.
S-a întins o m a s ă în casa s o ţilo r M a rtin p en tru toţi
musafirii. R oss era şi el invitat, d ar refuzase pretinzînd că are
o treabă u rg e n tă la T ruro. Ştia că oaspeţii se v or si m ţi mai
bine în lipsa lui.
C um m em brii familiei M artin erau în n u m ă r de u n s p re ­
zece, în afară de m ireasă, şi ceilalţi erau şase, pe lîngă ginere,
nu prea era loc şi pen tru străini. Bătrînul G reet m o ţăia dînd
din cap lîngă foc, J o e şi Betsy T rig gs ş ede au lîngă el. M ai
erau acolo M a r k şi P aul Daniel, d o a m n a Paul şi M a r y Daniel,
W i ll N anfan şi d o a m n a Will, unchiul şi m ătu şa miresei; Jud
P a y n ter se învoise ca să p o a tă veni. P ru d ie era bo ln av ă în
pat, iar N ick V igus şi nev asta lui reuşiseră să se strec oare
înăuntru, aşa cum făceau în to td e a u n a cînd se d ăd e a ceva
pe gratis.
C am era era atît de plină încît toţi copiii trebuiau să stea
pe jos, şi cei mai mari, de la n o u ă la şaisprezece ani, şedeau
doi cîte d o i'p e treptele scării care d ucea sus în d o rm ito r „la
W INSTON GRAHAM 176

fel ca anim alele din arca lui N o e “ , cu m le-a spus Jud. B a n c a

de lem n pe ca re Jim şi Jinny stăteau în serile în tu n e c o a s e de
iarnă fusese ridicată la rangul de fotoliu al m irilor şi tinerii
căsătoriţi ş ed e au cocoţaţi pe ea ca p o rum beii, ca să-i vadă
toată lumea.
O spăţu l c u p rin d e a un am estec de m încăruri să le tre z e a s ­
că p o fta şi să le strice stom acul; mai' era vin şi b ere de casă,
destule p en tru ca cei prezenţi să se veselească.
C înd m a s a s-a terminat, şi Z a c k y a ţinut u n discurs, şi
Jim a m u lţu m it t u tu ro r p entru urările de fericire, şi Jinny a
roşit to a tă şi n-a mai putut să sp u n ă nimic, cînd în ca m e ră
s-a făcut o căld u ră insuportabilă chiar cu u ş a deschisă, cînd
a p r o a p e tu tu ro r oaspeţilor le în ţep eniseră picioarele, cînd cei
mici au în c e p u t să se agite şi să se certe, iar celor m ari a
încep u t să le fie so m n de atîta m încare şi Lipsa de aer, femeile
şi copiii a u ieşit afară, lăsînd loc b ă r b a ţilo r să-şi în tin d ă
picioarele, să aprin dă pipele sau să prizeze tutun, să b ea în
voie vin sau gin şi să stea de v o rb ă p ov estin d c u m se u d ase
tot burajul de m ină în galeria nr. 120, şi cum v o r avea probabil
un sezon g ro z a v de pescuit.
în c e r c ă r ile bărbaţilor de a încheia p e tre c e re a d u p ă pofta
lor nu au fost privite cu ochi buni de d o a m n e le M artin şi
Daniel, dar Zacky, deşi susţinea că de vreo doi ani se îm păcase
cu D u m n e z e u la o ad u n a re religioasă la St. A nn, nu voia să
re n u n ţe la rachiu, şi ceilalţi oaspeţi îi u rm a r ă exemplul.
Vinul nu era prea bun pentru că Z a c k y îl plătise cu trei
şilingi şi ju m ă ta te galonul*, dar ginul era excelent. în tr-o seară
liniştită de sep tem b rie plecase îm p re u n ă cu şap te alţi m ineri
de la S aw le la R o s c o f f şi, o d a tă cu în c ă r c ă m ra obişnuită,
ad u se seră şi d o u ă butoaie cu gin de bună calitate. U n butoi îl

* m ă s u ră dc c a p aciţatc (apiox. 4 litri) (n. t r .)

177 ROSS POLDARK

îm părţiseră în tre ei pe loc, dar pe celălalt îl păstra seră pentru

nuntă. Jud, care era unul din'cei opt, ascunsese butoiul într-un
re z e rv o r stricat de apă de la N a m p a ra , un d e era ferit d e ochii
curioşi ai vreunui agent fiscal care ar fi putut să tre a c ă pe
acolo. îl ţinuse în rezerv o r toată iam a şi îl adusese la p etrecere
ajutat d e N ic k Vigus. îri tim p ce femeile, cu copiii d u p ă ele,
vizitau casa n o u ă a tinerilor căsătoriţi, bărbaţii se instalară
c o m o d ca să b ea rachiul şi să stea de vorbă.
• - S p u n oam enii, se auzi vocea subţire şi m iero a să a lui
N ick V igus care tocm ai trăsese o duşcă, cum că o să înch id ă
to ate m inele curînd. M ai spun-că unul pe care-1 c h e a m ă R ab y
a cu m p ă ra t to ate m o rm an e le de steril din com itat şi că are o
m e to d ă cu m să sco ată din el toată aram a de care are n ev oie
Anglia pe o sută de ani.
- N u se poate, spuse Will N an fan , stînd încovoiat.
Z ac k y sorbi din cană.
- N u -i nevoie şi de asta ca să nu sărăcească de tot d acă
treburile o să m ea rg ă la fel de p ro s t.c a pînă acum. United
M ineş d in St. D a y au pierdut ap ro a p e opt mii d e lire anul
trecut şi D u m n e z e u ştie ce pierderi a avut m ina G r a m b l er
cînd s-o r face socotelile. D a ’ ăsta nu-i subiect de c o n v e rsaţie
la nuntă. Avem loc de m u ncă fiecare, avem casă, cîştigăm,
p o ate nu cît am vrea, d a ’ sînt o m ulţime de oanieni ’g a ta să...
- C iud at ginul ăsta, foarte ciudat, Zacky, îl în treru p se
Paul Daniel, ştergîndu-şi m ustaţa. N -a m mai băut n iciod ată
un gin ca ăsta. Sau poate... odată...
- D a, sp use Z ac k y lingîndu-şi buzele, dacă n-aş fi fost
atent la ce sp u neam , aş fi zis la fe l A c u ’ că mi-ai amintit, aş
zice că are mai curînd gust de... de...
- D e terebentină, spuse M ark Daniel.
- A r d e ca f o c u l spuse bătrînul Greet, arde ca focul. D a ’
W INSTON GRAHAM 178

aşa e ra cînd.eram eu tînăr, o în g h iţitu ră de gin a r d e a ca focul.

A şa era atunci. î n ’69, cînd p r o s p e c ta m ca să g ăsim a ra m ă la
L a k e S uperior, era acolo o prăvălie u n d e v in d eau nişte rachiu
care-ţi ju p u i a pielea d e p e m înă...
îi d ă d u ră lui Jo e T riggs, cel m ai în vîrstă d in tre ei, să bea
o cană. Toţi se uitară la el cu m s o a r b e o în gh iţitură, u rm ărin d
expresia de p e faţa lui aspră, cu riduri adînci şi favoriţi stufoşi.
Strînse din buze, le desch ise apoi cu un plescăit puternic şi
bău din nou.
- N u -i nici pe d e p a rte la fel d e b u n ca ăla p e care l-am
adus de la R o s c o f f în sep tem brie, d ă d u el verdictul.
- D a ’ to t ăla e^ se m irară v re o doi-trei. Se făcu linişte.
- E alt butoi, spuse Jud. M ie mi se p are bun, d ar nu e la
fel de vechi. A sta e. Ar fi treb u it să-l ţinem mai mult, şi în cep u
să cînte încet, ca pentru sine:
A fo s t o d a tă d o i b ă tr în i
H o p a : h o p a , h o p ' a ş a ...
E r a u s ă r a c i c e i d o i b ă trîn i...
S e p ă re a că aceeaşi b ănu ială se n ă s c u se brusc în m intea
tuturor. Se uitau în tăc e re la Jud în tim p ce el c o n tin u a să
fredon eze, căutînd să p ară indiferent.
în cele din u rm ă încetă.
Z ac k y se uită la paharul lui.
- E fo arte ciudat, spu se el liniştit, ca d o u ă b u to aie cu gin
să aibă gusturi diferite.
- F o a rte ciudat, spu se P aul Daniei.
- Al naibii de ciudat, s p u se M a r k Daniel:
- P o a t e că.ne-au înşelat, zise Jud arătîndu-şi cei doi dinţi
într-un zîm b et forţat. Francezii ăştia sînt şireţi ca guzganii.
N u m ai ce-ntorci spatele şi te şi fură. T e-ntîlneşti cu unu, îi
întorci spatele şi el sc o a te c u ţitu ’ şi gata, eşti m ort.
Z a c k y dăd u din cap:
179 ROSS POLDARK

- N im eni n-a fost înşelat v re o d a tă d e Jea n Lutte.

- în to td e a u n a a fost cinstit cu noi, a d ă u g ă Will N anfan.
Zacky se scărp ină în barbă; p ă r e a că re g re tă că se b ă r ­
bierise de dimineaţă.
- M i-a spus că sînt d o u ă b u to a ie cu gin, a m în d o u ă la fel.
Ciudat, fo arte ciudat. A m în d o u ă la fel. M i se p a re m ie că
cineva a u m blat la butoiul ăsta. M ă întreb cine p o a te să fie?
- E u cred că ştiu, fir-aş al dracului, sp u se M a r k Daniel,
care băuse trei pinte* de vin şi era g a ta să se a p u c e d e o
treabă mai serioasă acum.
- D e ce să bănuiţi pe cineva, sp use Ju’d, asudînd. N - a m
nici un amestec. N u-i nici o dovadă. N im en i nu poate să sp u n ă
cine e de vină. O ricine ar fi p u tu t să-l bea... adică d ac ă l-ar fi
băut cineva, şi eu m ă în d o iesc că l-ar fi băut. E u îl bănuiesc
pe franţuz. Să n-ai încre d ere în franţuzi, vă sp un eu! F ranţuzul
ăla de la R o s c o f f p ă r e a cinstit, v o rb e a cu m trebuie, d a ’ s-a
purtat cum trebuie? Se uită drept în ochii tăi ca orice creştin
cu m secade, d a ’ c e -n sea m n ă asta? în s e a m n ă că e făţarnic cum
sînt toţi, şi chiar mai făţarnic.
- Cînd eram cîrm aci pe vas, sp use bătrînul G reet, aveau
gin bun în satul Sawle, u n d e locuia m ătuşa Tam sin N anpusker.
Aia care a murit în ’58, cînd a căzut în tr-u n puţ de mină, că
era beată m oartă. Şi nu e de m irare cînd...
- A , da, îmi am intesc bine de m ătuşa Tamsin, spuse N ic k
Vigus im prudent. Aia care a trec u t în tr-o zi p e uliţa Stip-
py-Stappy, călare pe scroafa ei, cu toţi purceii ca re alergau
dînd'din c o a d ă d u p ă ea, o p ro c e s iu n e întreagă. Cît a mai băut
şi m ătuşa Tam sin. B ă u t u r a p e ca re a trebuit să o a s c u n d ă .>
- Să m ă ia naiba, urlă M a r k Daniel, d acă nu înţeleg
a c u m a 1 Şi eu am b ăut din ea. N ick a făcut-o. N ic k e de vină!

* pinlă = 0,57 litri (n. t r .).

WINSTON GRAHAM 180

B ănuim pe cine nu trebuie! A m intiţi-vă de b ăutura aia ca o tra ­

va pe care a făcu t-o N ic k V igus în b ucă tă ria lui din d r a c u ’
ştie ce, ca s-o v în d ă proştilor cu bani de a ru n cat la bîlciul de
Sfîntul Mihail! Z icea că e gin, amintiţi-vă. S e m ă n a la gust cu
ăsta de parcă ar fi fraţi gem eni.
- Da, da, spuse Will Nanfan, e adevărat. Jur că e adevărat,
că şi eu am b ăut din el, n-aş mai frb ă u t. Vai de m ăru n ta ie le
mele, parcă aveam numai noduri în burtă. Nick Vigus ne-a înşelat!
Faţa ciupită de vărsat a lui V igus se roşi ca focul, apoi se
făcu albă ca varul sub privirile a c u z a to a re în d re p ta te a s u p ra
lui. M a rk D a m e i mai g ustă puţin ca să fie sigur, apoi se duse
la fereastră şi a ru n c ă b ăutu ra peste brazdele d e legume.
- Să nu-m i z-iceţi mie pe n u m e d ac ă nu-i aceeaşi băutură.
N ick Vigus, eşti un p u n g a ş n e n o ro c it şi a venit vre m e a să ţi
se dea o lecţie, să te învăţăm minte. îşi suflecă apoi mînecile,
dîndu-şi la iveală braţele păroase.
Nick se d ăd u înapoi, dar P aul Daniel îi blocă d rum ul
spre uşă. în c e r c ă să scape, însă M a r k D aniel îl apucă strîns şi
îl în to a rs e cu capul în jos, ţinîndu-1 aşa.
- N -a m făcut nimic. Jud P a y n ter e de vină! A venit la
m ine săptăm în a trec u tă şi mi-a spus...
- Să nu-1 credeţi ce zice, spuse Jud ta re ..M ă ştiţi că sînt
om cinstit, nu spun minciuni. D a ’ îl ştiţi pe Nick, e un mincinos
împuţit, ar vin d e-o şi pe m ă-sa ca să-şi ap e re pielea. Şi... şi
după cum ştiţi toţi...
- Ia scutură-l bine, M ark , spuse Zack. Aflăm noi a c u '
adevărul.
- ... Jud a venit la m ine săptăm îna trecută şi m i-a zis
„poţi să ne faci nişte gin, băiete? Că ginul d in ^ u t o i u l ăla pe
care-1 ţineam s-a scurs tot în păm în t...“ D ă-m i d r u m u ’, M ark ,
că m ă sufoc... M a rk îl apucă şi mai strîns de mijloc, îl ridică
de jo s şi-l iz b rc u picioarele de una din grinzile tavanului.
181 ROSS POLDARK

- H a i , băiete, spuse el blînd, v orbe şte sau ai să m ori n e ­

spovedit...
- A spus că tot ginul s-a scurs în păm înt pentru că şoarecii
au făcut o g a u ră în butoi. .. Vai de mine, aoleu... şi nu vrea să
vă dezam ăgească... şi să-i fac... să-i fac eu nişte...
-'Prinde-1, Paul! strigă Will N an fan văzîndu-1 pe Jud .că
v rea s-o şte a rg ă cu c o a d a între picioare.
- L -au prins la uşă, u n d e l-au luat la bătaie, se auziră
gem ete, icneli, apoi D aniel şi Will N anfan îl aduseră înapoi
în casă.
- Nu-i adevărat! ţipă Jud indignat. Lătraţi la uşa care nu
trebuie. D e ce să-l credeţi pe el şi nu pe mine? N u e cinstit!
N u e drept! N u e e n g le z e şte . Vreţi să ştiţi adevărul? V ă ju r că
el a furat ju m ă ta te de butoi. D e ce să daţi vina pe un om care
n-ar fura...
- D a c ă eu am luat ju m ătate, tu ai luat restul, se auzi
v o ce a lui Vigus care era tot cu capul în jos.
- D aţi-m i drum ul! ţipă Jud zb ătînd u-se Am să-i rup
nădragii. Daţi-m i d rum ul să-l fac p r a f Laşilor, fricoş i lor! Doi
pe unu! M ă bat eu pe rînd cu fiecare, laşilor! Daţi-mi drumul!
V ă p ocn e sc eu pe toţi la rînd... v
- A şteap tă niţel că te pocnesc eu, spuse M ark Daniel.
Hai, daţi-vă la o parte, băieţi...
îl duse pe N ic k V igus pînă lauşă, tot cu capul în jos. Din
nefericire, cîteva femei care auziseră gălăgia ajunseră la uşă,
în frunte cu d o ă m n a Vigus. Văzîndu-şi soţul într-o poziţie
neobişnuită, ea scoase un ţipăt ascuţit şi se repezi să-i sară în
ajutor; dar M a r k o d ădu la o parte şi îl duse pe Nick pînă i a
locuinţa lui Jo e şi B etsy Triggs. în sp a tele casei se afla 0 baltă
plină cu apă m urdară, verzuie şi vîscoasă. De cînd dispăruse
R eu b en C lem m o w , balta , r n pe primul loc din punctul de
vedere al m irosurilor pe e v ' Ie desaia.
W INSTON GRAHAM 182

C înd ajunse la m a r g in e a bălţii, M a r k îl ridică iar cu capul

în sus pe Nick, sufocat aproape, îl a p u c ă de fundul pantalonilor
şi-l a ru n c ă cu faţa în jo s în mijlocul bălţii.
- E rîndul celuilalt, spuse el apoi, suflînd adînc şi scuipînd
în palme. Şi tot ac o lo nim eri şi J u d P aynter.

2
Se lăsa n o a p te a şi b ă te a vîntul cînd R o ss se în ­
to rce a acasă d e la T ru r o . Se g în d e a la cei doi tineri ca re î n c e ­
peau o viaţă n o u ă îm p reu n ă . D a c ă d e s c h id e a m ina, îi v a oferi
lui Jim o altă slujbă, la suprafaţă, m u n c ă d e fu n c ţio n a r plătită
mai bine.
D ru m u l lui de astăzi era în le g ă tu ră cu W h e al Leisure.
D u p ă ce făcuse unele cu m p ărătu ri pentru casă - făină şi zahăr,
m uştar şi lumînări, pîn ză pentru p ro so a p e, o p e re c h e de cizm e
de călărie pentru el, o perie şi un p ie p te n e — făcuse o vizi­
tă notarului.
D o m n u l N a thaniel P earce, vo rb ă reţ, vînăt la faţă şi sufe­
rind de g ută ca de obicei, ş e d e a în tr-u n fotoliu s c o rm o n in d în
foc c u 1o vergea lun gă de perdele. îl ascultă p e R o ss cu mult
interes, îi spuse că se b u c u ră m u lt că-1 v ed e şi că p ro p u n e rile
lui m erită să fie luate în considerare. Se scarp in ă apoi sub
perucă - avea p ă d u c h i - şi îi a ru n c ă lui R o s s o p riv ire p ă tru n ­
z ă to a re . Aşa d eci, c ă p ita n u l H e n s h a w e a v e a i n te n ţia să
investească o parte din banii lui? Perfect! C ăpitanul H e n sh a w e
se bucură de o reputaţie excelentă în regiune. D a r şi el, n o t a rul
m odest, ar avea cev a bani lichizi, nu p re a mulţi. M ai erau
însă, cum spusese şf căpitanul P o ld a rk . cîţiva clienţi de-ai lui
dispuşi să facă o investiţie sigură. Se va mai gîndi, va studia
bucuros problem a, să v ad ă ce s-ar p u te a face.
înainta încet, d a r totuşi ce v a se mişca, lucrurile av eau să
ev olueze S -ar p u te a ca p este cîteva luni să sap e prim ul puţ.
183 ROSS POLDARK

în tim p ce ducea iapa în grajd şi îi sc o te a şaua, se g în d e a

dacă să le p ro p u n ă şi lui Charles şi F ran cis să con trib u ie cu o
cotă-parte.
Călărise în g o a n ă ca să ajung ă ac asă în ainte d e lăsarea
întunericului şi D arkie era leoarcă de sudoare. D ă d e a sem n e
de nelinişte şi nu voia să stea locului în tim p ce o u sca cu
ş o m o io a g e de paie. D a r şi ceilalţi cai erau neliniştiţi. R a m o th
scutu ra din cap şi necheza m ereu. R o ss se î n tre b ă d acă nu
cu m v a era vreun şarpe în grajd sau o vulpe sus, în pod. Prin
uşa deschisă a grajdului mai intra p uţin ă lum ină, d a r nu p u te a
vedea n.imic în sem iîntuneric. M îngîie botul catifelat al: lui
R am oth şi se întoarse la Darkie, continuînd să o şteargă. D u p ă
ce term ină, îi dădu să m ănînce şi se întoarse, în d re p tîn d u -s e
spre uşă.
D e lîngă uşă porn eau treptele ca re d u ce au în p o d , u n d e
d orm ise Carter. C um se uită în sus, ceva îi trec u pe lîngă cap
şi îl lovi puternic în umăr. C ăzu în g e n u n c h i şi auzi z g o m o tu l
înăbuşit al unui obiect căzînd pe paie. Se ridică reped e, se
îndreptă clătinîndu-se spre uşă, ieşi afară şi se sprijini de zid
ţinîndu-se de umăr.
Cîteva secu n d e d u re re a îl ameţi, dar în cep u să treacă. îşi
pipăi umărul; nu avea nimic rupt. O biectul care-1 lovise era
jos pe podea, în grajd. D a r văzuse ce e şi de a c e e a ieşise atît
de repede. E ra perforatorul de rocă, burghiul de foraj pe care
ÎI văzuse în mîinile lui R euben C lem inow .

3
Cînd a intrat erau toţi în bucătărie. D e m e lz a în­
cerca să d reagă o ru ptură din fustă cu un fir g ro s de aţă şi un
ac îndoit, Jud şedea răsturnat pe sca u n cu o e x p resie de
W INSTON GRAHAM 184

suferinţă ră b d ă to a re pe ju m ă t a t e a d e faţă n e b a n d ajată; P ru d ie

b ea ceai.
- D u m n e a v o a s tră sînteţi, d o m n u l e căpitan, s p u se Jud cu
o v o ce slabă şi trem u ră to are . S ă m ă d u c să ş terg iapa?
- N u -i nevoie. D e ce te-ai în to rs atît d e re p e d e de la
n u n tă? Ce-ai păţit la faţă? P rud ie, m ai ţin e m în c a r e a z e c e
minute. A m ceva de făcut.
- S -a term in at nunta, spu se Jud. N - a fost m a r e lucru.
N -a m văzut niciodată ce v a m ai nereuşit. N im e n i alţii decît
familiile M artin şi Carter, toţi neisprăviţii ăia şi cîţiva s c a n d a ­
lagii şi m ito cani de la mină. N u c r e d e a m că Z a c k y o să invite
aşa bădărani. N u m -am simţit bine p rin tre ei...
- S -a întîm plat ceva, d o m ’le? în tre b ă D e m e lz a .
R o ss se uită lung la ea:
- C e să se întîm ple? N u s-a în tîm p lat nimic.
- Şi p e d rum , la în ap o iere, a d ă u g ă Jud, lîngă W h e al
G race, m -a m îm piedicat de un b o lo v an şi am căzut...
D a r R o s s intrase în casă.
- M ai bine ai tăce a din g u ră cînd îl vezi supărat, îi spuse
Jud D em elzei sever, altfel n -a re să te p o c n e a s c ă n u m ai tai-
că-tău. A în tre ru p e pe ăi mai m ari decît tine arată că eşti prost
crescută...
D e m e lz a se holbă la el, dar nu răspunse. R o ss căută puşca
şi o găsi în d o rm ito r. O în c ă r c ă a te n t şi t ra s e cocoşul- la
jum ătate. în c u iase uşa grajdului ca să nu scape. E ra c a şi cum
ar fi încolţit un cîine turbat.
A prinse u n felinar şi ieşi din casă p e u ş a principală, făcînd
un ocol ca să ajungă la grajd. T rebuia să-l găsească mai repede;
dacă nu, s-ar fi putut să le facă v reu n rău cailor.
T rase zăvorul şi aşteptă să stea vîntul înainte de a deschide
uşa. Intră, pU sejo s lanterna la a d ă p o s t de cu re n t şi se înd rep tă
spreboxe.
185 ROSS POLDARK

D arkie n e c h eză cînd îl simţi c ă intră; vîntul pătrurîse în ă­

u ntru răvăşind paiele.şi frunzele; u n liliac flutură din aripi
îndepărtîndu-se de lumină; era linişte. D rugul de fier dispăruse.
- R euben, strigă Ross, ieşi la lumină, vreau să-ţi vorbesc.
Nici un răspuns. Nici nu se aştep tase să-i răsp und ă. Se
au z ea liliacul zburînd în ce rc în întuneric. R o ss în aintă spre
fundul grajdului.
Cînd ajunse la a d o u a b o x ă 1 se p ăru că a u d e o m işcare
în spatele lui, se înto arse re p e d e şi ridică puşca, d a r nu se
clinti nimic. A r fi trebuit să ia felinarul cu el, p e n tru că lum ina
lui slabă nu pătru n d e a pînă acolo.
Squire se m işcă brusc, lovind p o d e a u a cu copitele. Toţi
caii simţeau că se în tîm p lâ ce v a rău. R o s s aşteptă în c o rd a t
lîngă b ox ă vreo cinci m inute, ştiind că a c u m u rm a să le fie
pusă la încercare răbdarea. Ai cui nervi v o r ce d a mai repede?
E ra sigur pe el, ştia să se stăpînească, d ar p e m ă s u ră ce timpul
trecea, această siguranţă îl î n d e m n a să acţioneze. O m ul ar fi
putut să se ascu n d ă iar în p o d u l grajdului şi să stea acolo
toată noaptea.
Ross îl auzi pe Jud ieşind din casă şi trop ăin d pe pietrele
din curte. C rezu întîi că vine la grajd, dar îl auzi intrînd alături.
C urînd se în toarse în casă şi în chise uşa d u p ă el. în grajd, nici
o mişcare.
Ross se întoarse ca să a d u c ă felinarul şi în aceeaşi clipă
auzi vîjîitul b a r a m inei a r u n c a tă cu p utere şi lovind cu z g o m o t
peretele unde stătuse. L em nu l se făcu ţăndări. R oss se întoarse,
ochi şi trase d rep t în u m b ra care se ivi din întuneric. C ev a îl
lovi în cap şi u m b ra se în d re p tă spre uşă. C înd'silueta om ului
apăru în cadrul uşii, Ross trase din nou cocoşul. D e d ata asta
praful de puşcă nu luă foc şi înainte de a pu tea trag e cocoşul,
R euben Clem mow ^dispăruse.
W INSTON GRAHAM 186

A lerg ă la uşă şNse uită afară. îl văzu m işcînd pe lîngă

merii din grădină; ţinti şi trase a d o u a încărcătură. Ş terse apoi
sîngele care i se prelin gea pe fru nte şi se în d re p tă spre casă,
din ca re Jud, P ru d ie şi D e m e lz a to cm ai ieşeau speriaţi.
E ra furios că om ul scăpase, deşi era probabil să-l găsească
a d o u a zi. Nti se putea să nu lase vreo urmă, vreo'dîră de sînge.
 Capitolul XIII

S
e sculă în zori şi porni d u pă u rm ele de
sînge pe care le lăsase C lem m o w , sperînd
să-l găsească. D a r înainte de a aju nge la Mellin, petele se
în d rep ta u spre nord, în direcţia d u n elo r de nisip, şi le pierdu
urm a. în zilele u rm ă to a re nu s-a mai auzit nimic despre R e u ­
b e n şi conc lu z ia cea mai plauzibilă era că se ascu nsese pe
un deva printre nisipuri şi nriurise epuizat de p ierd e rea de sînge!
E ra bine că scăpaseră în sfîrşit de el şi nimeni n-a mai întrebat
nimic d espre el. Faptul că .reap ăru se a fost ţinut secret de cei
patru m em b ri ai casei şi de Zacky, căruia Ross îi spusese.
în to a te lunile acelea de vară,” florile nu au lipsit de la
N am para. D e m e lz a le aducea. Se s c u l a în to td e a u n a în zori şi
acum , că nu-i mai era frică' de a fi răpită şi dusă a casă ca să
jn ă n în c e bătaie, se plim ba în voie pe cîm p cu Garrick după ea
şi se în to rc e a acasă cu un buchet m are de flori de cîmp care
îşi găseau locul în c a m e ra de zi.
P ru die încercase să o d ezveţe de acest obicei, nu era
treaba unei servitoare să în fru m u seţe ze casa cu flori aduse de
e a , dar D e m e lz a c o n t i n u a t ă aducă fiori, încăpăţîm u ea ei şi
inerţia lui P ru d ie au ieşit învingătoare. C îteodată ad u c ea un
buchet de creţuşcă, altădată un braţ de d e g e ta n ţă sau garofiţe.
WINSTON GRAHAM 188

C h ia r “d a c ă R o s s le -a o b s e r v a t , n -a fă c u t n ic io d a tă
v re u n c o m e n ta riu .
C opila era ca un anim al tîn ăr ca re a trăit paisprezece ani
cu ochelari de cal ce-i în g u staseră orizontul, reducîndu-1 la
treburile dom estice; primii n o u ă ani îi p etrecu se lîngă m a m a
ei în tr-o succesiune d e bătăi, sărăcie şi naşteri, iar urm ătorii
cinci la fel, cu excepţia naşterilor. N u era de m irare că acum
se dezvolta, la trup şi la minte. C rescuse ap ro ap e trei centi m etri
în patru luni şi d ra g o s te a p en tru flori era un simbol al inte­
reselor şi vederilor ei ca re în c e p e a u să se lă r g e a s c ă .'
în c e p u s e să-şi’p iep ten e părul şi să-l lege la spate şi acum
trăsăturile feţei i se v e d e au mai bine. N u arăta rău, avea un
ten deschis, plăcut, o faţă m obilă şi expresivă, ochi inteligenţi,
cu o privire sinceră. P este vreo cîţiva ani, vreun tînăr m iner
va începe să-i facă curte.
învăţa repede, imita uşor, a d ă u g a m ere u alte cuvinte la
vocabularul ei şi le p ro n u n ţa bine. P e altele în cep u se să le
uite. R oss c e ru s e şi p ă r e r e a lui P r u d i e - m e t o d ă b u n ă de a
o flata - şi P ru d ie , c a r e e ra în s ta re să î n ju re ca un birjar,
primi î n s ă rc in a re a să r e d u c ă b a g a ju l de în ju ră tu ri şi bles­
t em e al D e m e lz ei.
C îte o d ată, fată de în treb ările insistente ale Demelzei,
Prudie se sim ţea prinsă ca într-o cursă. P ru d ie ştia ce e bine şi
ce nu, ce se cuvine, dar D e m e lz a n u ştia. Ar fi fost posibil să
le înveţi pe unele fete cum să se p o a rte fără să te.porţi şi tu la
fel, dar nu pe D em elza. E a trăg ea prea re p e d e concluzii, gîn-
durile ei o luau înainte, se cio cneau cu ale lui P rudie şi se
întorceau ca u n bum erang. Aşa că procesul s-a redus nu numai
Ia educarea D em elzei - a c cep tată b u c u ro s de aceasta, ci şi la
înd reptarea nedorită a lui Prudie. N u se po ate nici m ă c a r să
te îm b eţ’i ca lum ea în z iu a de :vi, zicea ea.
189 ROSS POLDARK

R oss u rm ărea am u zat întregul proces. Nici chiar Jud nu

răm ăsese indiferent, dar sup orta mai gre u situaţia decît soţia
lui. Faptul că nu-1 mai p ocnise cu c o a d a măturii de peste d o u ă
luni era pentru el un m otiv de n e m u lţu m ire în plus.
Contactul cu această copilă cu suflet curat nu era suficient.
Ca să se înd rep te şi ei, pen tru că şi ea p u rta în ea păcatul
origi n ar, la fel ca ei.
D a că D em elza creştea şi se d e z v o lta ... G arrick în schim b
era slab ca un ogar. :
Hrănit bine, căţelul crescuse re p ed e, d ev e n in d acu m un
fel de d i n e ciobănesc. Avea acelaşi p ă r n eg ru , creţ şi rar, dar
faptul că nu mai avea c o a d ă îl făcea să p ară şovăielnic şi stîn-
gaci. Se ataşase m ult de Jud, care nu p u te a să-l sup orte, şi îl
u rm a pretutindeni, ţinîndu-se d upă el o riu n d e se ducea. P în ă
in iulie, Garrick scăpase de paraziţi şi i s-a perm is să intre în&
bucătărie. Şi-a sărbătorit intrarea g u d u rîn d u -s e pe lîngă Jud
care şedea la masă şi răsturnîndu-i în p o a lă ca n a cu cidru.
Jud sări în picioare cu cid ru P c u rg în d pe el şi azvîrli cana
după cîine, care o luă la sănătoasa, în timp ce D e m e lz a fugi
în că m ară rîzînd în gu ra mare.
în tr-o zi, spre m irarea lui, R o ss primi vizita doam nei
T eagu e şi a fiicei sale R uth. Veniseră călare pînă la M in g o o s e ,
ii explică d o am n a T ea g u e, şi, ca buni vecini, s-au oprit la
N a m p a r a în d ru m s p re casă. D o a m n a T e a g u e nu mai vizi- '
t ase N a m p a r a de z e c e ani şi d o r e a să v a d ă c u m -se d e s c u ră
Ross s in g u r .
- Cultivarea păm întului e o ocupaţiejM ăcuta, aşa spunea
în totdeauna d om nul T eague.
- P entru mine e mai mult decît o o cu p a ţie plăcută, răs­
punse Ross. T ocm ai term inase de re p ara t gardul ca re îm prej­
muia o parte din păm întul lui; era m urd ar, nepieptănat, cu
mîinile zgîriate, neîngrijite şi p ătate d e rugină.
WINSTON GRAHAM 190

Cînd le pofti în c a m e ra d e zi, contrastul în tre aspectul lui

şi costum ul de călărie de un roşu aprins al d o am n ei T e a g u e
deveni şi mai evident. R uth e ra şi ea gătită de îţi lua ochii.
P rivind-o în timp Ce beau toţi trei lichiorul cu ca re le
tratase, văzu ce îl atrăsese la bal: g u r ă frum oa să, u ş o r rujată,
ochii ei cenuşiu-verzui, puţin oblici, c o n tu ru l bărbiei fine, dar
voluntare. C u un ultim efort disperat, d o a m n a T e a g u e transmi­
sese fiicei sale m ezine o vi t alitate care celorlalte le lipsea.
Vorbiră despre una-alta. D e fapt, ră sp u n se s e ră invitaţiei
d o m n u l u i Jo hn T reneglos, fiul cel mai m a re al d o m n u lu i H o -
ra ce T reneglos, proprietarul con acu lu i M in g o o s e . Joh n era
proprietarul terenului de vînătoare C a rn b a rro w şi îşi exprim ase
adm iraţia pentru felul în ca re călărea R uth. L e invitase de
atîtea ori încît co nsid erase că trebu ie să ră s p u n d ă invitaţiei
lui. C e c o n a c m inunat era M in g o o se, nu? C o n stru it în stil
gotic şi atît de spaţios, spuse d o a m n a T e a g u e uitîndu-se în
jur. D o m n u l T reneg los era u n bătrîn încîntător, un ad evărat
gentlem an, nu se pu tea să nu observi cît de slăbuţ era.
Ce păcat că dom nul P o ld a rk nu ia p arte la vînătorile
călare! N - a r fi spre binele lui d a c ă ar p etrece mai m ult timp în
co m p a n ia p erso an elo r de acelaşi rang cu el, d a c ă ar m erg e la
v în ă to a re cu e le ? 'R u th că lăreşte deseori, este p asiun ea ei
d intotdeaun a; dar asta nu în s e a m n a că nu se p rice p e fo arte
bine şi la al tele; trebuie să-i cunoşti p ro g ra m u l ca să ştii ce
activitate b o g a lă desfăşoară: cît despre d o a m n a T eague, ea a
fost în to td e a u n a de principiul că trebuie să-ţi creşti copiii în
aşa fel încît să devină buni g o sp o d ari; şalul de d antelă pe care
îl p o a rtă a fost lucrat de R uth şi de Joân, deşi Joan nu e Ia fel
de p ricepută ca sora ei mai mică.
Tot timpul cît a vorbit d o a m n a Teague, R u th păru stîn-
191 ROSS POLDARK

jenită şi bosum flată. Se uita cu c o a d a ochiului prin c a m e ră şi

îşi atingea m ereu cu crav aşa vîrful cizm elo r'fine de călărie.
Dar cînd m am a ei nu o observa, p rin dea m om entul să-i arunce
lui Ross priviri îm bietoare. A cesta însă se gîndea că nu mai
era mult pînă să se întun ece şi îşi dădea seam a că nu va termina
de reparat gardul.
Se d u cea des pe la ceila lţi m em bri ai familiei? mai întrebă
d o a m n a T eag ue. Nici unui nu fusese la balul din Lem on.
Desigur, Elizabeth nu mai pu tea ieşi în lume ca de obicei,
acum că aştepta un copil. R uth roşi, iar Ross simţi o durere
puternică săgetîndu-1 prin inimă.
E ra adevărat, se m iră d o a m n a T e a g u e că Verity se întîl-
nea în continuare cu căpitanul acela, Blamey, în ciuda faptului
că tatăl ei îi interzisese? Aşa se auzea. D ar.probabil că R oss
nu avea cum să ştie, trăind a tîtjje izolat.
La-cinci şi ju m ă ta te se ridicară să plece. I-au mulţum it
lui Ross p e n tai invitaţie, dar nu puteau răm îne la masă. Vizita
le făcuse plăcere. N -a r vrea să vină să le vadă dacă îi vor scrie
fixînd data? F oarte bine, laînceputCil lunii viitoare. N a m p a ra
a devenit iar o locuinţă confortabilă. Se sim t e totuşi că este
necesară mîna unei femei pentru a o înfrum useţa şi mai mult
pen tru a-i da o n otă de rafin am en t Ce p ărere are d o m ­
nul căpitan?
D oam na Teague vorbea înainte, amabilă, îndreptîndu-se
spre uşa principală. R uth, cînd îm bufnată, cînd zîmbitoare,
încerca să-i atragă privirea şi să restabilească flirtul început la
bal. Servitorul le adu se .caii. R uth încălecă prima, u şo ară ca
un fulg. Avea graţia tinereţii şi c ă lă r ea perfect, se ţinea în şa
ca şi cum acolo se născuse. D o a m n a T eague încălecă şi ea,
m ulţumită de privirile a p ro b a to a re ale lui Ross şi acesta le
conduse pînă la h o t arul moşiei.
W INSTON GRAHAM 192 :

P e drum , D e m e lz a trecu p e lîngă ei. D u c e a un co ş p l i i

cu peşte de la Sawle, u n d e î n c e p u s e sezo n u l pescuitului. E r S
îm brăcată cu o rochie de bum bac înflorată, cea mai bună dintre
cele d o u ă pe care le avea, şi soarele îi strălucea în părul ciufulit:
un copil, o fetiţă, subţire, chiar uscată, păşind g ră b ită cu p i­
cioarele ei lungi. S e uită la ei clipind, făcu o re v e re n ţă stîn-
gace, apoi trecu mai d e p a rte.
D o a m n a T ea g u e scoase o batistă fină d e dantelă şi scutură
uşor puţin p r a f de p e costum ul ei d e călărie.
- A m auzit că... aţi a d o p tat un copil, d o m n u le P o ldark.
E a este?
- N -a m adop tat pe nimeni, ră spu nse Ross. A veam nevoie
de un ajutor la bucătărie. C o pila e destul de m are, se pricepe,
a venit. Asta e tot.
- E d ră g u ţă micuţa, spuse d o a m n a T ea g u e. Da, p are să
se priceapă.

2
Legătura dintre Verity şi căpitanul B alm ey a ajuns
la un p unct critic la sfirşitul lui august. D in nefericire, s-a.
în tîm p l at în ziua în care Ross ac c e p ta s e să dea curs invitaţiei
d o am n ei T ea g u e de a le în to arc e vizita.
In timpul v eni, V e n ty seîn tîlm se de patru ori la N a m p a ra
cu A n d re w Blamey, de cîte ori se în to rs e se el din călătoriile
pe'm are.
Lui Ross nu-i displăcea om ul, în ciu d a trecutului lui. E ra
un om liniştit, care nu spunea vru te şi n evrute, un om cu
privirea dreaptă, m odest, lipsit de îng îm fare, cuvîntul cel mai
potrivit care i-ar fi venit oricui în m inte ca să-l c a rac te rizez e
193 ROSS POLDARK

era „ c u m p ă ta t11. Totuşi, num ai cu m p ăta t nu fusese, d u p ă p r o ­

pria lui- mărturisire. C îteodată se pu tea simţi în el conflictul.
A v e a re p u ta ţia , R o s s ştia, că p e vasul lui e u n c o m a n d a n t
aspru; şi în toate mişcările sale, care dovedeau calm şi sînge
rece, se simţea lupta cu sineînsuşi din care părea că ieşise victorios.'
C eea ce nu-i plăcea era de fapt rolul p e c a re îl av e a el
însuşi. A c cep ta întîlninle dintre doi o am eni care, ju d ecîn d
raţional, ar fi fost mai bine şă se despartă. D a c ă lucrurile ieşeau
prost, el era de vină mai mult decît oricine. N u puteai să te
aştepţi la clarviziune de la doi îndrăgostiţi.
îl neliniştea şi felul cum se desfeşurau evenim entele. N u
lua p a rte la întrevederile lor, dar ştia că B la m e y în c e rc a să o
co n v in g ă pe Verity să fugă cu el, şi că p înă a c u m V erity nu
acceptase, sperînd într-o îm p ăca re în tre B lam ey şi tatăl ei.
Totuşi ac ceptase să se d ucă o d a t ă la F a lm o u th să-i cu n o a scă
copiii şi R oss bănuia că, dacă se duce, nu se va mai întoarce.
Şi o d a tă acolo o va co n vinge că era mai bine să se m ărite cu
el decît să se în t oarcă acasă să în frun te furtuna.
C u o săptăm în ă înainte, d o a m n a T e a g u e îi trim isese o
scrisoare invitîndu-1 la „o mică recepţie11 pe ca re o d ăd e au în
vinerea urm ătoare, la ora patru după-am iază. C e r tînd u -se sin­
gur, R o ss scrise cîteva rîndun; acceptînd invitaţia. A d o u a zi,
Verity veni la el să-l întrebe dacă s-ar p u te a să se întîlnească
cu B lam ey la N a m p a ra vineri d u p ă-am iază la o r a trei.
N u era nevoie să fie şi Ross acasă cînd se v o r întîlni; era
un obicei cu care Ross era de acord, cu n o s c în d -o p e Verity,
aşa că nu ridică nici o obiecţie şi aşteptă numai ca să-i întîmpine.
D u p ă ce îi pofti în salon şi lăsă v o rb ă să nu-i deran jeze
nimeni, luă calul şi traversă toată valea, u itînd u-se cu regret
peste tot şi socotind cît ar fi putut să lucreze, în Ioc să facă pe
 W INS TON GRAHAM 194

filfizonul în c o m p a n ia u n o r tineri stupizi şi a d oam n elo r. Cînd

ajunse în vîrful dealului, se î n tîlni cu C harles şi Francis.
P en tru un m o m e n t îşi pierd u cu m pătul.
- Ce plăcere, unchiule, să-ţi u re z bun venit pe păm întul
meu, spuse el. D o re ai să-m i faci o vizită? D a c ă mai întîrziaţi
cinci m inute, nu m -aţi m ai fi găsit acasă.
- A sta in tenţio nam , spuse F ran c is scurt. E ra u am îndoi
roşii la faţă şi supăraţi.
- Se a u d e că V erity se întîlneşte cu B lam ey în casa ta,
Ross. A m venit să ved em d a c ă e adev ărat.
- îmi pare rău că nu vă p o t primi azi, spuse Ross, am o
întîlnire la patru, cam d e p a rte d e aici.
- Verity se află la tine acasă acum, spuse Francis. Fie că-ţi
. place, fie că nu, noi vre m să v e d e m d ac ă e şi B lam ey acolo.
- Ei, zise C harles, nu fi nepoliticos, Francis. P o a te că ne
înşelăm. Dă-'ne cuvîntul tău de o n o a re , băiete, şi plecăm fără
să ne certăm.
- Ce cau tă so ra m ea la tine? în treb ă Francis brutal.
- D e v re m e ce cuvîntul m eu de o n o a r e nu-1 scuteşte pe
B lam ey de bănuiala voastră, nu vi-1 dau.
Charles se schim bă la faţă.
- L a d r a c u ’, Ross, n-ai nici un simţ de decenţă, nici un
d e v o ta m e n t faţă de familie? O laşi a c o lo s in g u ră cu tică­
losul ăla?
- Ţ i-am spus eu că aşa e! exc la m ă Francis şi, fără să mai
aştepte, în to a rs e calul şi p o rn i în trap spre N a m p ara.
- C red că-1 ju d e c a ţi greşit, s p u s e R o ss încet.
C harles pufni pe nas.
- C red că pe tine te-a m ju d e c a t greşit, şi porni după
Francis.
195 ROSS POLDARK

R oss îi urm ări cu privirea cum se a p ro p ie de casă cu

presim ţirea n eplăcută că ceva rău avea să se întîmple. V orbele
lor, atitudinea nu lăsau nici o îndoială asupra a ceea ce vor face.
T r a s e de hăţuri şi p lecă d u p ă ei.

3
Cînd a ajuns acasă, F rancis era deja în salon. Auzi
vocile ridicate în m o m e n tu l în ca re C harles se d ă d e a jo s greu
de pe cal.
Cînd au intrat, căpitanul B la m e y stătea lîngă căm in cu o
m înă p e braţul lui V erity ca şi cu m ar fi vrut să o îm pied ice să
intervină între el şi Francis. E r a îm b ră c a t în u n ifo rm a de că­
pitan, de stofa, fină albastră, cu g u le r alb şi crav ată neagră.
P ărea calm, stăpînit, ca şi cum ar fi pus lacăt vjolenţei din el,
ar fi zăvo rît-o u n d e v a d e u n d e să nu mai p o a tă scăpa, ţinută
în frîu prin voinţa lui şi dato rită în cercărilo r prin ca re trecuse,
în contrast cu Francis, tînăr, arog ant, frum os, arăta ca un
bărbat robust de vîrstă mijlocie. R oss observă că Charles ţinea
cravaşa în mînă.
- N u-ţi perm it să vorbeşti aşa cu sora dumitale, spun ea
Blamey. D a c ă ai de gînd să rosteşti cuvinte de ocară, adre-
sează-m i-le mie.
- N e m e r n i c u l e ! ţipă Charles. Te-ai furişat pe ascuns, ca
un a n imal. S ingu ra m e a fată!
- M -a m furişat, spuse B lam ey, p en tru că n-aţi vrut să
staţi de v o rb ă cu m ine, să discutăm . C redeţi că...
- S ă stăm de vorbă! S ă discutăm! N -a m nimic de discutat
cu cineva ca re şi-a ucis soţia. Astfel de o am eni n-au ce căuta
la noi. A nim al puturos, laşi un m iros urît în u rm a ta. Verity,
ia-ţi calul şi du -te acasă.
W INSTON GRAHAM 196

- A m dreptul să h o tăre sc sin gu ră, ră sp u n se ea calmă.

- D u -te , d rag a m ea, spuse B lam ey. N u e locul tău aici.
E a clătină din cap:
- R ă m în aici.
- Rămîi atunci, lu a-te-ar d r a c u ’! ţip ă Francis. U n ul ca
tine nu po ate fi tratat decît într-un singur fel. Vorbele, onoarea,
nu contează. Poate că bătaia da. îşi scoase haina ca să se bată.
- N u, spuse Ross. D a c ă faceţi sca n d al aici, vă d au afară.
Uimiţi, ceilalţi tăcură un m o m e n t.
- D u m n ez eu le! e x p lo d ă C harles. Ai n e ru ş in a re a să-i
iei partea!
- N u iau partea nim ănui, d ar bătaia nu s c h im b ă nimic.
- Sînteţi la fel amîndoi. Nici unul nu-i mai bun decît celălalt.
- Ai auzit ce a spus so ra dum itale, interveni căpitanul
B lam ey calm. A re dreptul să h o tă ra s c ă singură. N -a m po ftă
să m ă cert, dar ea vine cu mine.
- M ai bine te o m o r, spuse Francis. N-ai să-ţi cureţi g h e ­
tele în familia noastră.
C ăpitanul Blam ey se albi brusc Ia faţă.
- M aim uţoi obraznic!
- M aim u ţo i, da? şi F rancis îi trase o palm ă.
O pată roşie apăru pe obrazul lui B la m e y ca re îi trase un
p u m n în faţă şi Francis căzu la pămînt.
U rm ă o pauză scurtă. Verity se trase înapoi, îngrozită,
gata să leşine.
F rancis se ridică de jo s şi cu dosul palm ei şterse sîngele
care îi picura din nas."
- C înd doriţi să ne batem în duel, căpitan B lam ey?
Lui B lam ey îi trecuse mînia acum , că îl trîntise p e Francis
la păm înt. Ş t ia să se stăpînească.
- Plec la L isabona mîine.
197 ROSS POLDARK

Francis îl privi dispreţuitor:

- L a asta m ă şi aşteptam , spuse el.
- D a r mai avem ziua de azi.
C harles făcu un pas înainte.
- Francis, n-av em n evo ie de m eto d ele astea franţuzeşti.
Să-i d ăm o bătaie ticălosului ăsta şi să plecăm .
- N u se poate, spuse Ross.
F rancis îşi linse buzele:
- C er satisfacţie! N u poţi să m ă opreşti. O m u l ăsta p re ­
tinde că e un g entlem an. Să iasă afară şi să m ă înfrunte...
d a c ă are curajul.
- Andrew , spuse Verity, nu-1 asculta... B lam ey îi a ru n c ă
o privire distantă, ca şi cum duşm ănia fratelui îi şi despărţise.
- M ai bine băteţi-vă. Animalul ăsta nu m erită u n g lo n ­
te, Francis.
- N u m ai g lo n tele o să-l înveţe minte! spuse Francis.
D ă -n e arm e, Ross. D acă refuzi, trimit la T re n w ith d u p ă pis­
toalele mele.
- Trim ite, ră spu nse R oss scurt. Nu vreau să iau p arte la
o vărsare de sînge.
- Sînt în spatele tău, tinere, pe perete, rosti B lam ey prin­
tre dinţi.
. F rancis se în to arse şi luă cele d o u ă pistoale cu c a re R o ss
îl a m en in ţase pe tatăl Demelzei. Sînt încărcate? îl în tre b ă el
re ce p e Ross.
R oss nu răspunse.
- Să ieşim, Blam ey, spuse Francis.
- Ascultă, fiule, astea-s fleacuri, eu trebu ie să rezolv,
interveni Charles.
- N u se poate. M -a trînti t la pămînt...
W INSTON GRAHAM 198

- Hai, nu te p u n e cu ticălosul ăsta. V erity vine cu noi,

nu-i aşa, Verity?
- Da, tată.
F rancis se uită la Ross.
- C h e a m ă servitorul şi pune-1 să c o n tro le z e d a c ă pisto a­
lele sînt încărcate.
- C h e a m ă-1 tu.
- N -a v e m m artori, spuse C harles. N u e în regulă.
- C e atîtea form âlism e ca să v în ă m o cioară!
Ieşiră afară. Se v edea bine că F rancis era h o tărît să se
bată în duel. Palid la faţă, B la m e y stătea retras ca şi cum
nu-1 interesa nimic. Verity făcu o ultimă în cercare să-l oprească
pe fratele său, d a r ac esta se răsti la ea sp u nîndu -i că trebuie
găsită o soluţie şi că el alesese duelul.
Jud era în c u rte, aşa că n -a fost n ev oie să-l chem e. Se
v e d e a bine că era im presio n at de responsabilitatea ce i se
încredinţase. M ai văzu se aşa c e v a n u m a i o dată, în u rm ă cu
vreo treizeci de ani. F rancis îi d ăd u sarcina de arbitru şi îi
spuse să n u m e re cei cincisprezece paşi ca re aveau să-i des­
partă; Jud se uită la R o ss care d ăd u din umeri.
- Da, d o m ’le, cinşpe aţi spus.
Se aflau pe pajiştea din faţa casei. Verity refuzase să
intre în casă. Se ţin ea cu m îin ile d e s p ă ta r u l s c a u n u lu i
de grădină.
Cei d o i'bărbaţi stăteau spate în spate, F rancis - cu vreo
trei centim etri m ai înalt, cu părul lui blond lucind în soare.
- Gata, do m n ilo r?
-D a.
Ross făcu un pas înainte, dar se opri. Încăpăţînatul trebuia
lăsat să facă d u p ă capul lui.
- Porniţi. U nu , doi, trei, patru, cinci.
199 ROSS POLDARK

în timp ce Jud num ăra, cei doi se în d e p ă rta ră unul de

altul, cu pas egal:
La cincisprezece se întoarseră. F rancis trase prim ul şi-l
nimeri pe B lam ey în mînă. B lam ey sc ă p ă pistolul. Se aplecă,
îl luă.cu m îna stîngă şi trase. F rancis duse m îna la gît şi căzu
la pămînt.

4
Ar fi trebuit să-i opresc, se gîndi Ross, apropiin-
du-se. C e-ar face E lizabeth dacă Francis...?
îl întoarse cu faţa în sus şi îi rupse gulerul cămăşii. Glonţul
pătrunsese la b azagîtulu i, lîngă umăr,, şi răm ăsese acolo. Ross
îl ridică şi îl d use în casă.
- D oam ne! rosti C harles u rm înd u-i şi neştiind ce să facă.
M i-a murit băiatul... băiatul m eu...
- N u-i ad ev ărat, spuse Ross. Jud, ia calul d o m n u lu i
Francis şi du -te pînă la d octoru l C h o ak e. Spune-i că am avut
un accident de vînătoare. N u c u m v a să spui adevărul.
- E ră n it... grav? în treb ă B lam ey, ca re avea m îna înfăşu ­
rată într-o batistă.
- Ieşi afară! ţipă Charles, vînăt la faţă. C um îndrăzneşti
să mai intri în casă!
- N u vă apropiaţi de el, le spuse Ross, după ce îl întinse
pe Francis pe o sofa. Prudie, adu -m i nişte pînză cu rată şi
apă fierbinte.
- Să te ajut, spuse Verity, lasă-m ă să te ajut. P o t şi eu să
fac ceva.
- N u , nu. Lasă-1, nu-1 atinge.
Se făcu tăc e re cîteva m o m e n te pînă se în to arse P rudie
în grabă. Ross ţinuse apăsat batista lui pe rană ca să îm piedice
hem oragia. O înlocui .cu pîn za udă. F rancis g e m u de durere.
W INSTON GRAHAM 200

- N -are nimic, spuse Ross, daţi-vă la o parte să poată respira.

C ăpitanul B lam ey îşi luă pălăria şi ieşi afară. Se aşe ză pe
un scaun, lîngă uşă, şi îşi luă capul în mîini.
- D o am ne, cum m -am speriat, spuse C h a rles ştergîndu-se
pe faţă, pe gît şi pe sub perucă. A m c re z u t că s-a dus băiatul.
N o r o c că individul n-a tras cu dreapta.
- P o a t e că nu l-ar fi nim erit deloc, sp use Ross.
F rancis m o rm ăi ceva şi deschise ochii. T r e c u r ă cîteva
m inute pînă îşi veni în fire. P ă re a să-i fi trec u t ranchiuna.
- A plecat?
- Da, zise Ross.
F rancis zîmbi strîmb:
- L -a m rănit n um ai la mînă. D in c a u z a p istoalelo r tale,
Ross. C ă ta re a e strîmbă. M ă c a m doare! N u-i nimic, o să aibă
ce m înca lipitorile vre o d o u ă săptăm îni.
A fară, în grădină, Verity se d u se să v o rb e a sc ă cu A n ­
d re w Blamey. A cesta se re trăsese c o m p let în sine. în răstim p
de cîtev a m inute, leg ătu ra lo r se s ch im base irevocabil.
- T re b u ie să plec, spuse el şi am îndoi o b s e rv a ră pe loc
că vorbise la singular. E mai bine să plec pînă nu-şi revine.
- O, dragul meu, d ac ă ai fi tras pe alături... sau deloc...
El clătină negativ din cap, copleşit de lupta care se dăd e a
în sufletul lui şi de inutilitatea de a în c e rc a să-i explice.
- Ştiu, spuse ea, ştiu că el a căutat m o tiv d e ceartă, dar
este fratele meu.
- C u tim pul îi va trece, se va linişti, Verity, în cercă el-
să-i dea speranţă. S en tim e n te le n o a s tre nu se p o t schimba.
Ea nu ră spu nse şi c o n tin u ă să stea cu capul plecat. Se uită fix
la ea cîteva secunde. P o a te că F rancis are dreptate. N -a m
p rov ocat decît necazuri. P o a te că n -a r fi trebuit să mă gîndesc
la tine... să te caut.
201 ROSS POLDARK

- N u , ră spun se Verity, F rancis nu are dreptate; dar d u p ă

cele întîm plate nu mai există îm p ăcare...
D u p ă u n timp, B lam ey se ridică să plece.
- Mîna, spuse ea, să te pansez.
- N u-i decît o zgîrietură. P ă c a t că nu a ţintit m ai bine.
- P oţi călări? D egetele...
- Da, pot.
Se uită la el cum se p re g ă te a să plece. U m b la adus de
spate, ca un o m bătrîn.
în c ă le c ă şi se mai în toarse o dată.
- Adio, drag o ste a m ea, nu n e-a mai răm as nim ic decît
amintirea. N -a m să te uit.
îl urm ări cu privirea cum traversează rîul şi se d e p ă rte a z ă
încet, călare, pînă cînd imaginea lui se înceţoşă brusc şi dispăru.
 Capitolul XIV

C
u toţii s-au în to rs la T ren w ith. Fraftcis,
ban d a ja t pro vizo riu , călărise pînă acasă
şi acum C h o a k e era cu el, făcînd u n a d e v ă ra t
c um îl pansa. C harles rîgîia ca să elim ine gaz ele şi resturile
furiei care îl cuprinsese. Se urcă apoi în ca m e ra lui ca să vom ite
şi să se o d ih n easc ă în ain te de masă.
E lizabeth leşinase a p r o a p e cînd îşi v ăz u se soţul; d ar îşi
revenise re p e d e şi alerga pe scări în sus şi în jo s ca să-i g r ă ­
bească pe Bartle şi pe d o a m n a T ab b ca re a d u c e a u doctorului
C h o a k e cele n e c esare şi ca să-l ajute pe bolnav. A şa cum
avea să d o v e d e a s c ă în tot cursul vieţii, av ea o rezerv ă de
en erg ie ca re o ajuta la nevoie, d ar ca re îi lipsea în viaţa de
toate zilele.
Verity se d usese în c a m e ra ei...
S im ţea că nu mai p o a te face p a rte din această familie
căreia îi a p a rţin u se tim p de d o u ăz eci şi cinci de ani. Se afla
printre străini, mai m ult decît a tît,'p r in tr e străini ostili. Se
înstrăinaseră, nu se mai în ţelegeau. S e închisese în ea, avea
să trăiască izolată, fără prieteni.
T r a s e z ă v o r u l şi s e a ş e z ă p e u n s c a u n . Idila ei se
term inase, deşi asta o făcea să se revolte, ştia că nu mai avea
203 ROSS POLDARK

ce să facă. Se simţea slabă, bolnavă, obosită de viaţă, disperată.

D acă ar veni m o arte a încet d ar sigur, ar accepta-o, s-ar cu fu n ­
da în ea aşa cum te cufunzi în pat ca să dorm i şi să uiţi.
Se uită prin cam eră. F ie care obiect îi era familiar, un
prieten intim pe care-1 vezi în fiecare zi.
Prin ferestrele înalte se uitase afară cu ochi de copil, apoi
de adolescentă. Privise g ră d in a cu plan te m irositoare, gardul
viu şi cei trei platani bătrîni în fiecare anotim p, observ înd
fiecare sch im b are . V ă z u s e florile de g h e a ţă p e g e a m u ri,
picăturile de ploaie prelingîndu-se pe ele ca lacrimile p e obrajii
bătrîni, primele ra ze ale soarelui de p rim ăvară lum inînd c o ­
vorul persan şi strălucind pe p arch etu l de stejar.
Vechiul ceas fra n ţu z e sc d e pe co n so la căm inului, cu
figurinele pictate şi aurite ca nişte c u rte zan e de pe vre m e a lui
L u dov ic al X lV -lea, era în c a m e r a ei de cînd se născuse şi
mai de mult. B ătăile lui m etalice an u n ţau orele de mai bine
de cincizeci de ani. Cînd a fost făcut, C harles nu era decît un
tinerel subţire, nu ca acum un bătrîn vînăt la faţă şi cu respiraţia
greoaie, care distrugea d ra g o s te a fiicei sale. Copilul cu ceasul,
fata cu ceasul, fem eia cu ceasul fuseseră m ereu îm p reu n ă ,
cînd era bolnavă sau avea coşm aruri, cînd visa cu ochii deschişi
sau se gîndea la poveştile cu zîne; fusese lîngă ea în to t cursul
vieţii ei m o n o to n e sau plăcute.
Se uită apoi la m ăsuţa cu cristal dea su p ra şi picioare
sculptate, la s c a u n ele tapiţate cu m ătase trandafirie, la balan ­
soarul de trestie, la sfeşnicele de alamă, la perniţa cu ace şi
coşuleţul de lucru bro dat, la ligheanul cu d o u ă toarte. C h iar
şi o rnam entele din cam eră, draperiile d e dam asc, tapetul cu
flori în relief, de un roşu d e c o lo ra t pe fond ivoriu, trandafirii
albi de ştuc de pe co rn işă şi tavan, to ate deveniseră ale ei,
tăc eau parte din ea.
W INSTON GRAHAM 204

Ştia că aici, în intim itatea cam erei ei, u n d e nu intra nici

un b ărb at în afară de tatăl şi fratele ei, p u te a să se în tin d ă în
pat şi să plîngă, să se lase în voia durerii. D a r ră m a s e ţintuită
pe scaun, nemişcată.
N u p u te a plînge. R a n a era p re a adîrică şi c e v a în ea nu o
lăsa să cadă p ra d ă lacrimilor. S ingu rătatea, p ie rd e re a iubirii
v o r fi p entru ea o veşnică du rere, ate n u a tă tre p ta t pînă.se va
obişnui cu ea, tra n sfo rm în d -o într-o fem eie u s c a tă şi ac ră cu
un a e r de m îndrie rănită.
P robabil că A n d re w era deja la F alm o u th , în locu in ţa lui
pe ca re ea nu o văzuse niciodată. D in cu vintele lui simple,
în ţelesese tristeţea vieţii lui cînd nu era p e m are, îşi în ch ip u ia
cele d o u ă ca m e re închiriate pe chei, fem eia şleam p ătă ca re
îl îngrijea.
V oise să sch im b e toate astea. P lănuiseră să în ch irieze o
casă cu ved e rea spre golf, cu o g ră d in ă cu cîţiva copaci ca re
să se în tind ă pînă la plaja plină de pietricele. D e ş i nu p rea
vorbise d esp re prim a lui căsătorie, înţelesese destul ca să fie
sigură că în m a re p arte nereuşita se d a to ra ei, o n c ît de neiertat
ar fi fost sfîrşitul pe care el îl provocase. S im ţea că ar fi putut
c o m p e n s a nereuşita. Cu mîinile ei harnice, cu talentul ei de
g o s p o d in ă şi cu d ra g o ste a îm p ărtăşită ar fi creat un căm in de
care el nu avusese parte înainte.
în schim b, ca m e ra aceasta în care cres c u s e şi devenise
femeie m atură avea s-o vadă ofilindu-se şi îm bătrînind. O g lin ­
da din colţ va fi o m a rto ră indiferentă. T o a te ac este o biecte şi
o rn a m e n te îi v o r ţine co m p a n ie în anii care v o r veni. îşi d ă d u
s ea m a că va aju n g e să le urască, d acă nu le u ra deja, aşa cum
urăşti m artorii umilinţei şi inutilităţii tale.
î n c e r c ă fără trag e re de inimă să se scu tu re de aceste gîn-
d u n . Tatăl şi fratele ei erau de bu n ă credinţă, a c ţio n a seră
205 ROSS POLDARK

co n fo rm cu educaţia şi principiile lor. D a c ă va ră m jn e pînă la

bătrîneţe la cherem u l lor nu erau num ai ei de vină. C re d e a u
că au salvat-o. Viaţa ei la T re n w ith va fi m a i, l iniştită, mai
a p ă ra tă decît d ac ă ar fi fost soţia unui paria. E ra în c o n ju ra tă
de rude şi prieteni. Zilele lungi de vară treceau re p e d e cu
ocupaţiile g o spod ăreşti: sem ănatul, strînsul finului, al re co l­
telor, pregătiri de tot felul, siropuri şi co n serve d e făcut, untul,
brînzeturile. Şi zilele de iarnă erau pline: lucrul de m înă seara,
perdele de confecţionat, m odele de pregătit, ciorapi de tricotat,
lînă de to rs îm p re u n ă cu m ătuşa A g a th a ,,m e d ic a m e n te de
p rep ara t; p artide de cărţi cînd aveau oaspeţi, ajutorul dat
dom nului O d g e rs cînd avea repetiţii cu corul la Sawle, îng ri­
jirea servitorilor cînd erau bolnavi.
La iarnă se va naşte copilul lui Elizabeth, o fiinţă în plus
în casă. D a c ă ar fi plecat, cu m n a ta ei nu s-ar mai fi putut
d esc u rca singură; F rancis ar fi văzut că nimic nu mai m e rg e a
ca pe ro a te în g o s p o d ă ria lor; n-ar mai fi fost cine să p otri­
vească pern ele lui C harles sau să-i lustruiască bine halba de
argint înain tea fiecărei mese. A cestea şi o m u k i m e de alte
treburi m ă r u n te din casă d ep in d e a u de ea şi d a c ă nim eni
nu-i m ulţum ea cu vorbe, îi arătau în schim b o afecţiune şi o
prietenie de care nu se p u tea dispensa. Şi dacă toate aceste
obligaţii nu i se p ăru seră plictisitoare în trecut, trebuia o a re
să i se pară acum sau în viitor?
Aşa ar fi trebuit să ju dece, dar îşi aminti d e A ndrew .
A n d re w stînd acum cu capul în mîini în casa lui tristă din
F alm ou th, A n d re w săp tăm îna viitoare în golful Biscaia, A n ­
d re w rătăcind n o a p te a pe străzile Lisabonei, sau înapoi luna
viitoare în casa Iui, A n d re w mîncînd, bînd, dorm ind , trezin-
du-se, într-un cuvînt tră in d . A n d re w era acum în inim a ei, o
p a rte din in im a ei îi a p a rţin e a şi nim ic nu mai p u te a fi la
fel c a în ain te.
W INSTON GRAHAM 206

Anul trecu t se lăsase în voia soartei, d u să d e valurile

obişnuinţei, ale vieţii de fiecare zi. S -a r fi p utut lăsa şi acum ,
fără să protesteze să d u că aceeaşi viaţă fără ambiţii, m ulţum ită
aşa cum era, pînă ar fi ajuns de vîrstă mijlocie. D a r anul acesta,
de a c u m înainte, trebuia să m e a r g ă îm p o triv a cu rentu lui fără
a găsi u n stim u len t în luptă, cf n u m a i am ă ră c iu n e , re g re t
şi zădărnicie.
R ă m a s e în ca m eră, singură, pînă se lăsă în tun ericul şi
u m b re le o în văluiră cu braţele lor alm ătoare.
 Capitolul XV

m
ina W heal L eisure n -a fost deschisă în
vara aceea.
D u p ă ce a ezitat puţin, R oss l-a invitat şi pe Francis să.se
asocieze. A cesta l-a refuzat cu bruscheţe; dar un fa c tor mult
mai imprevizibil a oprit proiectul. Preţul cu prului p e piaţa
liberă scă zu se pînă la 80 de lire pe tonă. S ă d esc h idă o n o u ă
mină acum însem n a o pierdere sigură.
Francis s-a vindecat repede, dar rolul pe care î l ju case
Ross în aven tura sen tim entală a lui Verity era în că un m otiv
de su p ărare pen tru el şi tatăl său. Se z v o n e a că P old ark şi
tînăra lui soţie tăcu se ră cheltuieli mari şi acum că Elizabeth'
ieşea rar din casă, F rancis se ducea peste tot în tovărăşia lui
G e o rg e W arleggan.
R oss a văzut-o puţin pe Verity, care în tot cursul veni
pleca rar de la Trenwith. îi scrise doam nei Teague scuzîndu-se
pentru absenţa lui de la p etre cere „din m otiv e n e p re v ă z u te 11.
Altă scuză nu pu tea invoca. N u primi nici un răspuns. Mai
tîrziu a aflat că „m ica re u n iu n e 11 era de fapt sărbătorirea zilei
de naştere a lui Ruth la care el trebuia să fie invitatul de onoare
Era prea tîrziu ca să mai în d re p te lucrurile, răul fusese făcut.
D u p ă ce d esc h iderea minei W heal Leisure s-a aminat,
W INSTON GRAHAM 208

Jim C arter şi-a părăsit şluj&a . N u era fă cu t să lu c re z e la cîmp

to ată viaţa şi m ina G ra m b le r îl atrăgea. A venit la R o ss în tr-o
seară din august după. ce p etre c u s e ră to a tă ziua la cîm p se-
cerînd secara, şi i-a explicat că Jinny nu va mai p u te a lucra la
G ra m b le r d u p ă C răciun - p en tru un timp cel puţin - şi că nu
se p u te a u d esc u rca fără cîştigul ei. C u m ac u m era săn ă to s
c u m nu mai fusese niciodată, se angajase să lu cre ze în parte
într-o galerie la m are adîncime.
- îmi p are r ău că plec, d o m n u le, sp u se el. D a r e un s tra t
bun, ştiu bine. Cu puţin n o r o c am să cîştig treizeci şi cinci de
şilingi pe lună, şi asta contează. D a c ă ne mai lăsaţi să stăm în
casă, am dori să plătim chirie.
- O să plătiţi, spuse R oss, cînd o să cred eu că o să
puteţi. N u fi atît de darnic cu banii tăi pînă nu ştii dacă-ţi v or
ajunge.
- N u , d o m n u le, îngînă Jim, num ai că...
- Ştiu, băiete, nu sînt orb. Şi să ştii că nu sînt nici surd.
Am auzit şo p tin d u -se că nopţile t r e c u te ai făcut b ra co n aj îm ­
p re u n ă cu N ic k Vigus.
Jim se roşi ca focul. în c e p u să se bîlbîie şi fu cît pe ce să
nege, apoi ră sp u n se baisc:
- Da, d om nule.
- E o tre a b ă p e r ic u lo a s ă , zise R oss. P e te re n u l c u i
ai vînat?
- Treneglos.
R oss îşi stăpîni un zîmbet. A vertism entul lui era de fapt
foarte serios şi nu d o re a ca Jim să nu-i d e a crezare.
- N u te înhăita cu N ick Vigus, Jim. O să dai de bucluc
fără să-ţi dai seama.
- Da, dom n ule.
209 ROSS POLDARK

- Jinny ce spune?
- La fel ca d u m n eav o a stră, d om nule. I-am p ro m is că nu
m ă mai duc.
- Să-ţi ţii promisiunea.
- P entru ea m -am dus.- A m crezut că o bucă ţic ă d e carne
mai bună...
- C um se simte?
- Bine, d om nule, m ulţum esc. Sîntem foarte fericiţi noi
doi; aş fi dorit... ca să zic aşa... să nu m ai vie al treilea. D a r
Jinny e foarte fericită. Ei nu-i e frică.

2
Schim bări abia simţite con tin u au să ap a ră în re­
laţiile dintre D e m e lz a şi ceilalţi locuitori ai casei. M intea ei
ascuţită, care depăşise p uterea de înţelegere a celo r doi Payn -
ter, căută în altă p arte cun oştinţe noi, fapt care o apropie mai
mult de Ross, căruia îi făcea plăcere să o ajute. D e m ulte ori
îi venea să rîdă de observaţiile ei. dar se stăpînea.
La sfîrşitul lui august, cînd se strîngea p o a im b u l, P rud ie
a alunecat, s-a lovit la picior şi a trebuit să stea în pat. Tim p
de patru zile D e m e lz a a zburat de colo colo prin casă cu
treburi şi cu toate că R oss nu era de faţă s-o con tro leze, m asa
de prînz era în to td e a u n a g a ta la timp şi cina, în to td e a u n a mai
consistentă, era g a ta cînd se în to rce au obosiţi de la cîmp.
Cînd P rudie s-a sculat din pat, D e m elza nu şi-a păstrat n o u a
autori tate cîştigată, dar între ele n-a mai existat relaţia obişnuită
dintre m enajeră şi fată în casă. Jud a fost singurul care a c o ­
m e n ta t schim barea spunîndu-i soţiei sale că se înm uiase ca o
iapă bătrînă:
W INSTON GRAHAM 210

R o ss n-a co m e n ta t eforturile făcute d e D e m e lz a în cele

patru zile, d ar cînd s-a dus la o ra ş i-a cu m p ă ra t o pelerină
roşie la m are m o d ă în satele de mineri din vestul Cornwallului.
Cînd a v ăz u t-o a răm as fără glas - sim p tom neobişnuit la ea -
şi s-a dus în c a m e ra ei ca s-o în cerce. M ai tîrziu o surprinse
uitîndu-se la el într-un anu m it fel: ca şi cu m sim ţea că e de
datoria ei să-i în dep lin easc ă d o rin ţele şi să-l servească, asta
era sarcina ei, de aceea se afla în casa lui.
în locul lui Jim, R oss a n g a jă un o m mai în vîrstă, n um it
Jack Cobbledick. E ra taciturn, m ohorît, gîn d e a şi vorbea încet,
avea mustăţi cărunte lăsate pe oală prin care părea că strecoară
tot ce m ănîncă, u m b la cu paşi mari, greoi, ca şi cu m şi-ar fi
făcut d ru m prin iarba înaltă. D e m e lz a era s-o p ăţea s c ă 'd e mai
m ulte ori cînd um bla prin curte im itîndu-i mersul.
în septem brie, în plin sez o n p en tru pescuitul sardelelor,
Ross se d u cea din cînd în cînd la Sawle, călare, ca să c u m p e re
un butoi cu peşte să-l pu n ă la sărat. D e m elza, cu ex p e rien ţa
ei de g o s p o d in ă ca re avusese grijă de o în trea g ă familie m are
şi săracă, se pricep ea mai bine decît el. D e ac eea o lua cu el
călare sau o trimitea înainte pe jos. C îteodată, Jud se d u c e a şi
el cu c ă a iţa trasă de doi boi şi c u m p ă ra peşte rupt sau stricat
pentru care plătea numai o j u m ă ta te de guinee, şi pe care îl
răspîndea pe cîmp ca îngrăşăm înt.
P o rn in d de la biserica din Sawle, co b o ra i uliţa Stip-
py -S tapp y pînă la un pod îngust şi o piaţă a c o p erită cu iarbă
în jurul căreia se aflau case şi m agazii. Aici era centrul satului
Sawle. L a cîţiva metri distanţă se afla un ban c înalt de nisip şi
pietriş şi un intrînd puţin adîn c al golfului.
în ap ro p ie re se înălţau d ou ă hale u nd e se c o n se rv a şi se
am bala peştele, în jurul c ă r o ra se c o n c e n tra industria satului.
211 ROSS POLDARK

Aici peştele era curăţat şi depozitat în pivniţe tim p de o lună

pînă se s c u r g e a g ră sim ea şi sîngele din el, ap oi se p u te a
c o n se rv a şi ex p o rta în butoaie pînă la M a re a M editerană.

3
L a sfârşitul lui o cto m b rie s-a născu t copilul lui
Elizabeth. A fost o naştere grea, dar a su po rtat-o bine şi s-ar
fi însănătoşit mai rep ede d acă doctorul C h o a k e nu i-ar fi luat
sînge a d o u a zi d u p ă naştere. Rezultatul a fost că dou ăz eci şi
patru de o re a dus-o numai într-un leşin, fapt care i-a alarm at
pe toţi şi a fost n evoie să-i d e a pe la n a s cu fum de p e n e arse
ca să-şi revină.
C harles era încîntat şi vestea că era băiat l-a trezit din
a m o rţe ala d e d up ă masă.
- Splendid! îi spuse el lui Francis. B ravo, băiete. Sînt
m îndru d e tine. Avem un nepot. Asta m i-a m dorit.
- Ar trebui să-i m ulţum eşti lui Elizabeth, n u mie, s p u se
Francis încet.
- Ce? C red că şi tu ţi-ai făcut datoria, spuse el, scu turîn-
du -se d e rîs. Lasă, băiete; sînt mîndru de voi am îndoi. N -a m
crezut oă o să poată. C e num e-i daţi?
- în c ă nu m -a m hotărît, spuse Francis ursuz.
C harles reuşi să se scoale de pe scaun şi se duse în cet în
hol, clătinîndu-se pe picioare ca să se uite la portrete.
- Avem o varietate g ro z a v ă de n u m e în familie, fară să
m a i.c ă u tă m şi în altă parte. Ia să vedem: R o bert... C laude,
V iv ian ... şi H e n ry ... şi doi sau trei C harles. C e-a i z ic e
de Charles?
- Elizabeth trebuie să hotărască.
W INSTON GRAHAM 212

- Da, da, sigur. T otuşi sper să nu aleagă n u m ele de J o n a ­

than, e infernal. U n d e e V erit y ?
- E sus acum, dă o m în ă de ajutor.
- S ă-m i spui cînd e g a ta ştrengarul să-l p rim ea sc ă pe
bunicu-său. B ăiat zici? B u n ă treabă, bravo, copii.
Din cauza slăbiciunii lui E lizabeth, botezul a fost am în at
pînă la în ceputul lui d e c e m b rie şi nu a avut pro po rţiile pe
care le-ar fi dorit'C harles. N - a u fost d e faţă decît o p ts p re z e c e
persoane, so cotind şi m em brii familiei.
D o ro th y Johns, soţia vărului W illiam -A l fred, prinsă în tre
do u ă sarcini, venise şi ea. E r a o fem eie de patruzeci de ani,
m ăruntă, u scată şi afectată, cu u n surîs acru şi un aer rezervat,
cu inhibiţii n epotrivite p en tru vîrsta ei. N u ro stea n ic io d ată
cuvîntul „ m a ţe “ , nici ch iar în conversaţii intime, şi erau subi­
ecte pe care nu le discuta niciodată, m o tiv de m irare p en tru
p rie te n e le ei. U ltim e le d o u ă s a rcin i o s c h im b a s e r ă m u lt şi
lui R oss i se p ă r e a tra s ă la fa ţă şi plin ă de ridu ri. O a r e :aşa
va a ră ta şi E liz a b e th î n t r - o .zi? D u p ă p rim a s a r c in ă a r ă t a şi
mai fru m o a s ă .
Ş e d e a lungită p e d iv an u l p e care o a şe zase F rancis.
Buşteni mari ard eau în foc şi flăcările se re p eze au în sus pe
horn ca nişte cîim în lanţuri. C a m e r a spaţioasă era bine în căl­
zită şi privirile celor prezenţi luceau în lum ina focului; afară
era o zi rece, cenuşie, şi o ceaţă subţire se în c o lă c e a peste
ferestre. E ra u flori în c a m e ră şi E lizabeth s em ăn a cu un crin
printre ele. Pielea ei fină şi albă era- ca de ceară, mai ales pe
braţe şi pe piept, d ar obrajii erau mai îm bujoraţi ca de obicei.
Avea p ro s p e ţim e a crinilor de seră.
I-au dat copilului n u m ele de G eoffrey Charles. O le g ătu ­
rică de m ătase albastră şi dantelă, un cap mic, ro tu n d acoperit
cu puf, ochi de un albastru adînc şi gingii ca ale mătuşii Agatha.
213 ROSS POLDARK

N - a plîns în timpul botezului, n-a p ro testat în nici un fel, stînd

cum inte apoi în braţele m amei. Toţi au fost de a c o rd că e un
copil model.
L a m asa ca re a urm at, C harles şi d o m n u l C h y n o w e th au
discutat despre luptele de cocoşi, iar d o a m n a C h o a k e povestea
celor ce v oiau să o asculte ce se mai z v o n e a d e s p re prinţul
de Wales.
D o a m n a C h y n o w e th v o rb e a cu G e o rg e W a rle g g a n m o -
nopolizîndu-i atenţia, spre n e m u lţu m ire a d o a m n e i P atien ce
Teague. M ă tu ş a A g a th a m orfo lea pîine şi se c ă z n e a să audă
ce spunea d o am n a Chynoweth. Verity şedea tăcută, uitîndu-se
la masă. D o c to ru l C h o a k e închise ochii pe j u m ă ta te şi în cep u
să-i povestea scă lui Ross despre acuzaţiile aduse lui Hastings,
g u v e rn a to ru l general al Bengalului. R u th T e a g u e , j e n a tă că
se afla lîngă Ross, v orbe a num ai cu m a m a ei ca şi cum el nici
nu ar fi fost acolo.
Pe R o ss îl am u za atitudinea lui R u th faţă d e el, dar îl
n ed u m e re a stinghereala celorlalte d o a m n e - D o r o th y Jo hns
şi d o a m n a C h y n o w e th şi d o a m n a C ho ake. N u ştia să le fi
ofensat în vreun fel. Elizabeth îşi d ă d e a toată o sten ea la să-l
facă să se sim tă bine.
Charles se ridică greoi în picioare să ţină un discurs în
cinstea nep otu lui său, vorbi cîteva m inute răsuflînd ca un
buldog, apoi ducînd m îna la piept ex clam ă enerv at „gazele
astea, gazele astea“ şi căzu la pămînt.
L-au ridicat cu greu, un m unte de om , şi l-au aşezat pe
un scaun; apoi l-au urcat încet pe scări pînă în dorm itor. Ross,
Francis, G e o r g e W a rleg g an şi do cto ru l C h o a k e de-ab ia au
reuşit să-I ducă.
O dată întins în patul masiv, cu p o lo g şi draperii grele,
păru că respiră mai uşor, d ar nici nu se m işca nici nu p u te a să
W INSTON GRAHAM 214

vorbească. Trezită din letargia ei, Verity alergă grăbită de colo

pînă colo fâcînd tot ce-i sp u n ea doctorul. C h o a k e îi luă sînge,
îi ascultă inima, se ridică, se scărp in ă în cap pe chelie, ca şi
cu m asta l-ar fi ajutat cu ceva.
- M d a, spuse el, cred că m erge. A av ut un atac de mimă.
T re b u ie să stea nem işcat la căldură. Ţineţi ferestrele închise
şi d raperiile patului la fel, să n u răcească. H m , e atît d e mare!
Să sperăm că o să fie bine.
Cînd R oss s-a întors la musafirii de jos, i-a găsit pregătin-
du -se să aştepte noutăţi. A r fi fost nepoliticos din p a rte a lor
să plece înainte ca doctorul să se pronunţe. Elizabeth, tulburată
p este m ăsură, se scuzase.
M ă tu ş a A g a th a leg ăna copilul şi îşi s m u lg ea firele d e păr
din barbă.
- S em n rău, spuse ea. Să cadă la pat C harles ch iar în
ziua botezului micuţului Charles. Ca un cop a c lovit de trăsnet.
S p e r că nu se v a mai întîm pla nimic rău.
Ross se duse în salonul cel m are. N u era nim eni acolo.
Se ap rop ie de fereastră. A fară era şi mai întuneric. Picături
de ploaie se prelingeau pe ferestre.
S chim b are şi ruină. Avea să se d u c ă şi C harles aşa de
repede după Jo sh ua? D e cîtva tim p în c e p u s e ră să-i s c a d ă p u ­
t erile. E ra şi mai vînăt la faţă, şi mai greoi. A gatha, cu p re­
simţirile ei rele! Ce va face Verity? M ai nimic, va suferi mai
departe. F rancis va deveni stăpînul casei şi al moşiei. V a fi
liber , să o ia pe u rm ele lui W a rle g g a n d ac ă voia. P o a te că
noile responsabilităţi îl v o r cuminţi.
Intră în c a m e ra u rm ăto a re, biblioteca mică, în tu necoa să,
mirosind a m ucegai şi a praf. Lui C harles nu-i p rea plăce a să
citească, cum nu-i plăcuse nici fratelui său; tatăl lor, C harles
Henry, adun a se toate cărţile din bibliotecă.
215 ROSS POLDARK

R oss aruncă o privire peste rafturi. Auzi p e cineva intrînd

în salon, vorbind, dar nu-i d ăd u atenţie: găsise o n o u ă ediţie
a cărţii Ju s lic e o f the P e a c e de B urns. D e sc h ise la capitolul
d espre nebunie, cînd prin u ş a d eschisă auzi voce a d o a m ­
nei Teague.
- Ei, d ra g a m ea, la ce altceva te poţi aştepta? A ş c h i i nu
sare dep a rte de tulpină.
- C e poveşti se mai aud d esp re bătrînul Joshua, d ra g ă
do am nă! se auzi vocea*lui Polly C h oak e. Să mori de rîs nu-
altceva! Aş fi vrut să fiu şi eu de faţă să le aud.
- U n gen tlem an, spuse d o a m n a T eag ue, ştie u n d e să se
oprească. Faţă de o d o a m n ă din propria lui, clasă trebuie să
aibă intenţii strict onorabile.,Se schim bă lucrurile cînd e v orb a
de o femeie d intr-6 clasă inferioară lui. D e fapt, bărbaţii s în t
bărbaţi. E foarte neplăcut, ştii; dar dacă lucrurile se rezo lvă
cum trebuie şi f a t a t resplătită, nu e m otiv de supărare. Joshua
însă nu s-a purtat niciodată cum trebuie. De aceea l-am d e z ­
apro bat în to td e au n a, şi eu şi toată lum ea de pe aici. Avea
m ereu conflicte cu părinţii sau cu soţii. E ra un depravat.
Polly'chicoti:
- U n neruşinat, cum s-ar spune!
D o a m n a T e a g u e c o n tin u ă din ce în ce mai aprinsă.
- Cîte n-aş p utea s p u n e d espre inimile pe care Ie-a z d r o ­
bit! N u se term ina un s c a n d a l , că în cep ea altul. Totuşi, pîhă şi
Joshua nu şi-a adus tîrfe în casă şi nici n-a răpit vreo fată
sărm ană şi m o a rtă de foam e, m inoră pe deasupra, pe care să
o seducă în p ro p ria lui casă. Şi, ceea ce e şi mai grav, nici nu
se ascunde! A r fi altceva d ac ă ar ţine-o ascunsă. N u e bine să
ştie ţăranii că u n a d e-a lor trăieşte pe picior de egalitate cu un
bărbat de rangul l ui Ross. L e bagă în cap cine ştie ce idei!
Să-ţi spun drept acum: cînd l-am văzut ultima dată - am trecut
WINSTON GRAHAM 216

pe acolo, acu m cîteva luni - am v ăzut-o. O tîrîtură. în c e p u s e

deja să-şi d ea aere. P e astea le cunoşti d e la o poştă.
- A p ro a p e zilnic, a d ă u g ă Polly C h o a k e , vine cu ea la
Sawle călare pe acelaşi cal, g ătită cu o pele r ină roşie.
- Asta nu-i bine. N u e bine deloc pentru reputaţia familiei.
M ă mir că nu-i s p u n e n im eni să te rm in e cu ea.
- P o a te că le e frică, chicoti Polly. Se sp u n e că e violent.
E u n-aş face-o, ar p u tea să m ă lovească.
- Lui C harles nu-i pasă, se auzi altă voce. D eci d o a m n a
C h y n o w eth era de faţă. P ă r e a d e faţă. Cînd C harles n-o să
mai fie, F rancis va a d o p ta o altă atitudine. D a c ă R oss n-o
să-l asculte, va trebui să a c c e p te consecinţele.
Se auzi o uşă d esc h iz în d u -se, apoi închizîndu-se. Polly
C h o a k e chicoti iar:
- F ără îndoială că ar v re a să fie ea stăp înă la T re n w ith în
locul lui Elizabeth. P o a te că ar reuşi să-l îfTdrepte pe Francis.
Soţul meu, dom n u l C h o a k e , m i-a spus că a pierdu t o sută de
guinee la un tu r num ai aseară.
- Jocurile de n o r o c sînt un a m u z a m e n t pentru un gen tle­
man, Polly, spuse d o a m n a T e ague. P o a t e că...
Polly chicoti şi mai tare:
- Să nu-m i spuneţi că a face a m o r nu este!
- Sttt, copilă, în vaţă să vorbeşti cu m trebuie, nu aşa tare!!
- Aşa sp u n e a şi d o ctoru l.
- Şi are dreptate. N u e cuviincios să ridici v o ce a şi să
rîzi cînd e un b o lnav în casă. S p u ne-m i, d ra g a m ea, ce-ai mai
auzit despre el?
 Capitolul XVI

C
a şi cu m nu i-ar fi păsat deloc de oaspeţii
prezenţi la botez, C harles nu şi-a revenit
în simţiri pînă la plecarea lor. L a despărţire, R oss a răm as în
m inte cu im agin ea mătuşii A g a th a legănînd în neştire copilul
şi m orm ăin d în timp ce o picătură de salivă i se preling ea pe
barba ridată: „E sem n rău, nu ştiu ce-o să se mai întîm ple“ .
în d ru m spre casă însă, R oss nu se mai gîndea la boala
lui Charles sau la vi i torul copilului.
La N a m p a r a se p re g ăteau p entru iarnă tăind crăci u scate
cu care să aprindă focul. U n singur c o p a c trebuia tăiat cu
ră d ăcin ă cu tot: fu rtun ile de to am n ă îi slăbiseră rădăcinile
înfipte în păm întul m oale de lîngă rîu. Jud P a y n te r şi Jack
C obbledick legaseră o frînghie de un a din ram urile de sus şi
tăiau trunchiul cu un jo ag ăr. L u crau cîteva minute, apoi se
dădeau la o parte şi trăg eau de frînghie să vadă dacă trunchiul
se rupe. D e m e lz a şi Prudie ieşiseră din casă ca să se uite la ei;
D em elza se învîrtea d e colo pînă colo, voind să-i ajute, şi
P ru d ie stătea lîngă p un te cu braţele ei g ro a s e încrucişate ca
rădăcinile noduroase ale copacului, şi le dădea sfaturi fără rost.
Se întoarse uitîndu-se la Ross pe sub sprîncenele ei groase:
- Eu aş lua iapa Ei, cum a m ers bo tezu l? Aţi băut ceva
bere? Şi puştiul cu cine seam ănă? Cu d o m n u l Francis, aşa-i?
W INSTON GRAHAM 218

- C u el seam ănă. C e s-a în tîm p lat cu D e m e lz a?

- A re t o a n e azi. I-am spus eu lui Jud; fata asta o s-o
p ă ţe a s c ă odată, cu toanele ei. E aşa de cînd a plecat taică-său.
- C e-a căutat aici?
- A venit cam pe la j u m a ’ d e o ră d u p ă ce aţi plecat. A
venit singur, gătit în hainele de dum inică. „V re a u să-mi văd
fata“ a spus, cu m in te ca un urs bătrîn ce e; şi ea a ieşit alergînd
din casă să-l întîmpine.
- Ei, zi mai departe!
- T rageţi de p o m din partea cealaltă, îi sfătui P ru d ie cu
v o c e a ei groasă. Ăsta nu e p o m d e arm inden, să cadă repede.
D in fericire, ră s p u n s u l lui J u d nu s-a auzit din c a u z a
v în tulu i. R o s s se a p r o p ie de cei doi b ărb aţi şi D e m e lz a veni
să-l în tîm p in e .
F ă r ă în doială că absenţa o făcuse să-i fie d o r de tatăl ei şi
se îm p ă c a s e cu el. S ig ur că voia să se în to a rc ă acasă, şi astfel
bîrfele ră u tă cio ase nu ar mai fi avut obiect.
- N -o să cadă, spuse ea cînd ajunse lîngă Ross, şi îşi
dăd u la o p arte părul de pe frunte ca să se uite la copac. E mai
pu tern ic decît am crezut noi.
Bîrfeli răutăcioase, prosteşti, m u rdare. I-ar fi sucit gîtul
lui Polly C h o ak e. în tr-ad e v ăr, Elizabeth nu era a lui, d ar nu
d e c ă z u s e în aşa hal încît să seduc ă servitoarea din casă. Şi
încă p e D e m e lz a, al cărei trup m u rdar, num ai piele şi oase, îl
inu n d ase cu apă cînd o ad usese acasă la el acum cîteva luni.
C re s c u s e m u lt de atunci. P re s u p u n e a că gurile rele nu-şi
pu teau închipui că fiul lui J oshua d uce o viaţă de celibatar.
U n e le femei avea m intea ca o clo acă împuţită.
D e m e lz a se m işca şi se uita la el stînjenită, sub privirile
lui scrutătoare. Cu picioarele ei lungi, cu ochii jucăuşi, îi am in­
tea de un m înz neastîm părat. Cînd avea toane, cum s p u n ea
Prudie, nu puteai p re v ed ea ce va mai face.
219 ROSS POLDARK

- A venit taică-tă u să te vadă, spuse el. D e m e lz a se lum ină

la faţă.
- Daaa! N e -a m îm păcat. Sînt fo arte fericită! A m făcut
rău? a d ă u g ă ea, încercînd să-i citească pe faţă.
- B ineînţeles că nu. Cînd vrea să te întorci a c a s ă 9
- D a c ă ar fi vrut aşa ceva, nu m -aş fi îm păcat.
în c e p u să rîdă veselă, un rîs m olipsitor.
- N u vrea să m ă în to rc la el, s-a însurat iar, lu na trecută.
A c u ’ n e -a m îm prietenit din nou, şi nu m ai tre b u ie să m ă
gîn d esc în fiecare no ap te ce face fratele L u k e şi d a c ă fratelui
m e u Jack îi e d o r de mine. V ă d u v a C h e g w id d e n o să aibă
grijă de el mai bine ca mine. V ă d u v a C h e g w id d e n e m eto distă
şi o să aibă grijă de ei toţi.
- O! exclam ă Ross. D eci nu va s c ă p a .d e grija ei pînă
la urmă.
- Cred că vrea să-l în d rep te pe tata, să se lase de băutură.
Aici cred că se îrişală.
D u p ă cîteva m inute de încercări cu ferăstrăul, cei doi
bărbaţi au apucat iar capetele frînghiei şi au în c e p u t să tragă.
R o s s se duse şi el să-i ajute şi trase cu to a tă puterea. U n gînd
ră utăcios îl făcu să se b u cu re acum că nu-'i va fi u şor să se
fe rea sc ă de bîrfa lor m urdară. Să dea din g u ră d ac ă vo r pînă
o să li se scrîntească limba.
D a r era sigur că Elizabeth nu va crede aşa ceva.
T ra se iar de frînghie care se rupse de u n d e fusese legată
de cracă. C ăzu îm p re u n ă cu ceilalţi doi. Garrick, care. plecase
de unul singur la vînătoare d u p ă iepuri, se în torsese în grabă
şi z b u r d a în ju ru l lor. în c e p u apoi să-l lingă pe Jud pe faţă.
- AI dracului căţel! spuse Jud scuipînd.
- Frînghia asta nu e bună, spuse Ross. U n d e ai găsit-o?
- în bibliotecă...
WINSTON GRAHAM 220

- E ra u d ă la un cap, sp u se D e m e lz a , restul e bun.

L u ă frînghia şi în cep u să se c a ţă re în c o p a c ca o pisică.
- D ă -te jos! strigă Ross.
- T o t ea a legat-o şi p rim a dată, s p u se J u d lovindu-1 pe
G arrick cu piciorul,
- N u trebuia să se urce. R o s s se d u se mai a p r o a p e şi
strigă la ea: D em elza! D ă -te jos!
E a îl auzi şi se opri ca să p riv e a sc ă în j o s printre crengi.
- Ce s-a întîm plat? A m ajuns sus.
- L ea g -o atunci şi vino jos!
- Am s-o leg de o cracă mai sus. R idică piciorul şi se
u rc ă mai sus.
- D ă-te jos!
Se auzi o trosnitu ră a m en in ţăto are.
- B agă de seamă! ţipă Jud.
D em elza se opri şi se uită în jos; arăta mai m ult ca oricînd
ca o pisică speriată care rt-avea de ce să se agaţe. S co ase un
ţipă t ascuţit în m o m en tu l în care co p a c u l în c e p u să se încline.
Ross sări la o parte.
C opacul căzu cu un z g o m o t prelung, ca şi cum cineva
ar fi descărcat o căru ţă plină cu plăci de ardezie. Se auzi un
z g o m o t asurzitor, d upă care se aşternu o linişte com pletă.
Ross se repezi înainte, dar nu se putu a p ro p ia din cauza
crăcilor. D eodată, D e m e lz a apăru exact în mijloc, făcîndu-şi
loc cu m işcări de pisică printre ram urile copacului. P rudie
venea in grabă de la grajd, ţipînd.
Jack C obbledfck ajunse prim ul lîngă fată, d ar au trebuit
să taie cîteva ramuri înainte de a o p u te a degaja. Ieşi tîrîn-
du-se şi rîzînd Avea mîinile zgîriate şi p e p icio are îi curgea
sînge Pulpa unui picior era plină d e zgîrieturi, d a r nu păţise
nimic altceva.
221 ROSS POLDARK

Ross se uită urît la ea:

- Ai să faci ce-ţi spun eu d e - a c u m înainte. N - a m nev o ie
de picioare rupte.
U itîndu-se la el, rîsul i se stinse pe buze:
-*N u, dom nule. Linse sîngele de pe o m înă şi se uită
apoi la rochie.
- Vai de mine, m i-am rupt rochia. în c e r c ă să în to a rc ă
mult capul ca să vadă şi în spate.
- Ia copila şi bandajează-i tăieturile alea, îi sp use R oss
lui Prudie. E u nu m ă pricep.

2
La T re n w ith se lăsa seara. D u p ă pleca rea o a s p e ­
ţilor care nu rămîneau peste noapte, un fel de letargie se instală
în întreaga casă. A bsenţa vîntului, căldu ra şi lum ina pe care
ie răspîndeau buştenii arzînd m ocnit în cămin, to ate dăd e au
un aspect plăcut şi confortabil salonului în care cinci din rudele
mai aprop iate şed eau pe scaunele cu sp ătar înalt aşezate în
sem icerc şi beau vin alb.
La etaj, C harles Poldark, lungit în patul lui m are închis
cu draperii, aflat acum la sfîrşitul vieţii lui active, respira greu
aeruLviciat pe ca re ştiinţa m edicală a vremii îl prescria. în
altă c a m e ră la capătul co rid o ru lu i, G e o ffre y C harles, ac u m
la î n c e p u tu l vieţii Iui active, s u g e a h ra n a pe c a re i-o d ă d e a
m am a, o h rană pe care ştiinţa m ed ica lă nu găsise încă m e t o ­
da de a o strica.
în timpul lunii care trecuse, Elizabeth în cercase tot felul
de senzaţii noi. N a şte re a copilului fusese exp erienţa su p re m ă
a vieţii ei şi, uitîndu-se acum Ia pufuleţul blond de pe capul
copilului lipit de pielea ei albă, o n ă p ă d e a u n s e n tim e n t
W INSTON GRAHAM 222

p u te rn ic de mîndrie, forţă şi îm plinire. D in m o m e n tu l în care

se născuse, existenţa ei se schim base; a c c e p ta s e m a tern itate a
ca pe o m isiun e care avea să d u re z e to a tă viaţa, ca pe o-
înd atorire de care era m în d ră şi ca re ave a să-i ab so a rb ă tot
timpul şi faţă de care sarcinile ob işn u ite erau g olite de sens.
D u p ă o lungă p e rio a d ă de slăbiciune, în c e p u s e să prindă
puteri şi în ultim a s ăp tăm în ă se sim ţise mai b ine ca oricînd.
D a r era visătoare, indolentă, fericită să stea mai m ult tim p în
pat, să se gîn d easc ă la fiul ei, să-l privească cum d o a r m e în
braţele ei. A r fi întristat-o foarte m ult d ac ă ar fi sim ţi t că,
stînd în pat, lăsa p re a m u lte responsabilităţi în sarcina lui
Verity, d ar nu se. p u te a ho tărî în c ă să ru p ă vraja şi să-şi reia
activitatea. N u se p u te a despărţi de fiul ei.
S e a ra ş e d e a lungită în p at şi asculta z g o m o tu l m işcărilor
din casă. în timpul lăuziei, cu auzul ei fin, ajunsese să re c u ­
n o asc ă o rice zg o m o t; fiecare uşă făcea u n z g o m o t diferit cînd
se deschidea: scîrţîitul ascuţit sau g ro s al b alam a le lo r neunse,
clinchetul clanţelor, o scîn d u ră d esprin să din cuie, o p a r d o ­
seală fără covo r. P u te a urm ări m işcările t u tu ro r în p a r tea de
apus a casei. •
D o a m n a T abb îi ad u se m asa de seară, o b u ca tă de piept,
de clapon, u n ou fiert şi un p ah a r cu lapte cald. P e la ora
n o u ă intră Verity şi stătu cu ea. vreo ze ce m inute. V erity îşi
învinsese d e z a m ă g ire a destul de bine, se gîndi E lizabeth E ra
mai liniştită, se interesa mai mult d e g o s p o d ă rie . Avea m ultă
în c re d e re în propriile puteri. Elizab eth îi erâ re c u n o s c ă to a re
pentru curajul ei. C red ea, pe nedrept, că £a nu avea curaj,
Nşi-o a d m ira pe V erity pentru că îl avea.
- T a t a a deschis ochii de v re o d o u ă ori, spuse Verity, şi
a acceptat să ia o înghiţitură de coniac. N u p are să recun oască
pe nim eni, d ar doarme: m ai bine, sînt speranţe^. Am să stau de
223 ROSS POLDARK

veghe lîngă el, p o a te are n evoie de ceva. P o t sta lungită în

fotoliul lui.
L a ze ce veni d o a m n a C h y n o w e th ca să-i u re z e n o ap te
bună fiicei sale. Vorbi atît de tare d esp re bietul C harles încît
trezi copilul; nu plecă pînă cînd Elizabeth n u term in ă să-i dea
de supt, lucru pe ca re aceasta nu pu tea să-l sufere. î n cele din
urm ă plecă, iar copilul adorm i. E lizabeth se întinse în pat
fericită. ÎI auzea pe F rancis m işcîndu-se prin c a m e ra alăturată.
Va veni curînd să-i sp u n ă n o a p te b u n ă şi apoi o n o a p te în­
treagă de pace, pînă a d o u a zi dim ineaţa.
Intră, păşind atent, se uită la copilul care d o rm ea , apoi
se aşeză pe m arg in e a patului şi îi luă mîna.
- B iata m e a soţie, neglijată ca de obicei, s p u se el. Tatăl
tău m i-a vorbit ore întregi, fără în treru p ere, d esp re supărările
lui cu F o x şi S heridan, în timp ce tu ai stat sin gură'aici fără
plăcerile conversaţiei. E ra o n u a n ţă de sinceritate în felul cum
o tachina; îl deranjase faptul că ea se d usese la culcare atît de
devreme, dar văzînd-o, ciuda îi dispăru şi dragostea se întoarse.
V orb iră încet cîteva m inute, apoi se aplecă să o sărute,
întinse buzele Iară să se gîndească, şi num ai cînd în cep u să o
strîngă în braţe îşi dădu seam a că în seara aceasta simplul
răm as bun nu va fi destul.
D u p ă un m inut se ridică şi îi zîmbi încurcat:
- S-a întîm plat ceva?
- A i să-l trezeşti, Francis, spuse ea arătînd spre leagăn.
- O, d e - a b i a a m în c a t şi d o a r m e dus. C h ia r tu m i-ai
sp u s aşa.
- C u m se s im te tatăl tău? E ceva m ai bine? S - a r p ă ­
rea că...
Francis ridică din um eri, simţind că greşise. Nu-i părea
bine că tatăl lui suferise un colaps, se gîndea la consecinţe;
W INSTON GRAHAM 224

d a r asta era altceva. Avea de făcut faţă la d o u ă p ro b le m e în

acelaşi timp. Azi o dusese în b ra ţe p în ă jos. îi p ă re a rău că era
p re a uşoară, prea slabă, d ar e ra fericit să sim tă fem eia sub
fragilitatea ei.
D in m om entu l acela;' p arfu m u l ei l-a u rm ărit peste tot:
P refă c în d u -s e că se o c u p ă de oaspeţi, n u av u sese d e fapt ochi
decît p entru ea.
- Nu m ă simt bine, o auzi spunîndu-i, b o a la tatălui tău
m -a tulburat adînc.
Francis se stăpîni, încercă să fie rezonabil. C a orice bărbat
mîndru, nu-i plăcea să fie respins astfel. îl fă c e a să se sim tă ca
un băieţandru plin de pofte.
- O a re ai^să te simţi bine v r e o d a tă ? o în tre b ă el.
- N u e cinstit din parte a ta, Francis. N u -i vina m ea că nu
sînt mai rezistentă.
- D a’r nici a mea.
Lunile de abstinenţă făceau să-i c lo c o te a s c ă sîngele în
vine. A sta şi încă ceva.
- Am observat azi după m asă că nu te-ai c o m p o rta t la
fel faţă de Ross. N u.păreai deloc slăbită.
O sclipire de. indignare ap ăru în ochii ei. în m inte a ei
găsise o scuză şi o justificare p en tru ce ea ce îi spusese Ross.
Nu-1 mai văzuse şi nu mai auzise nim ic d esp re el. îl c o m p ă ­
timea; în timpul sarcinii se gîndise m ult la el, la singu rătatea
lui, la ochii lui trişti, la faţa lui b ră z d a tă de cicatrice. Ca orice
om, nu se putea îm piedica să c o m p a r e c e e a ce avea cu ceea
ce ar fi putut avea.
- T e rog, lasă-1 pe Ross, spuse ea.
- C u m să-l las cînd tu nu-1 laşi?
- Ce vrei să spui9 R oss nu în s e a m n ă nim ic pen tru mine.
- P oate că începi să regreţi.
225 ROSS POLDARK

- P robabil că eşti beat, Francis, ca să-mi vorbeşti aşa.

- I-ai dat o atenţie ex a g era tă azi. „S tai aici, lîngă mine,
R oss“ . „Ross, nu-i aşa că-i dră g uţ băieţelul m e u ? “ „Ross,
mai ia o b u ca tă de friptură." Şi cîte altele.
- V orbeşti ca un copil, spuse ea furioasă.
- Sigur, R o ss n -a r vorbi aşa.
- N u, sînt sigură că n-ar vorbi aşa! răspu nse ea dinadins,
ca să-l rănească.
Se uitară unul la altul cu o privire dură.
- D eci aşa stau lucrurile, nu? sp use F ran cis şi ieşi din
cameră, trîntind uşa fără să se gîndească la bolnav sau la copilul
c a re d o rm ea . Se d ezb răcă, aru n cîn d h ainele p e jos, şi se
sui în pat.
Stătu eu mîinile încrucişate sub cap şi ochii deschişi mai
m ult de o o ră pînă să adoarm ă. E ra dezam ăgit, îl chinuia
gelozia. T o a tă d ra g o ste a şi dorin ţa din el se tra n sfo rm aseră
în am ărăciune, ariditate şi pustiu.
N -a v ea cine să-i spu n ă că n-avea m otiv să fie gelos pe
Ross. N -a v e a cine să-i spu n ă că apăruse un rival mai puternic.
N -a v ea cine să-l avertizeze că ap ă ru se G eoffrey Charles.
 Capitolul XVII

/ N j n a din cam e rele de la N a m p a r a a ju c a t

% » u n rol deosebit în dezvoltarea intelectuală
a D em elzei, şi această c a m e ră era biblio teca.
îi trebuise mult timp ca să înv in gă n e în c re d e re a pe care
i-o inspira c a m e ra aceea tristă, plină de vechituri şi de praf.
Era un sentim ent pornit din frică. în prima no ap te cînd dorm ise
în cam era m are cu.patul de lemn închis cu draperii, d escop ense
o a d o u a uşă ca re d ă d e a în bibliotecă. F rica resim ţită atunci,
în prim a n oapte, o cu prind ea şi. acum cînd se g în d e a la ce se
afla dincolo de a d o u a uşă.
D a r frica şi atracţia pen tru acel loc se co n ju g au , nu se
puteau despărţi, ca doi boi care trag la ju g în aceeaşi direcţie.
O dată intrată în ca m eră, revenea m ereu, atrasă ca d e un m a g ­
net. D e cînd se întorsese, R oss evita să intre în bibliotecă
pen tru c ă fiecare obiect îi am in tea de copilărie, d e m a m a şi
de tatăl lui, de vocile lor, de g în d u n şi speran ţe uitate. P e n tru
D em elza nu existau amintiri, existau num ai descoperiri.
N u mai văzu se niciodată cel puţin ju m ă ta te din lucrurile
care se aflau acolo. C u toată m intea ei ascuţită nu în ţeleg ea la
ce foloseSc. N u ştia să citească şi vrafurile de hîrtii îngălbenite,
sem nele şi etichetele de pe unele din ele nu-i erau d e nici
un folos.
227 ROSS POLDARK

Se afla acolo figura care o r n a m e n ta p ro r a vasului M a r y

B u c k in g h a m , eşuat în 1760, la trei zile d u p ă ce se născuse
Ross, d u p ă cum îi spusese Jud. îi plăcea să-şi plim be degetele
pe form ele ei sculptate. M ai era aco lo şi un cufăr d e m arinar,
cu gravuri p e el, adus de pe g o e le ta ca re se zd ro b ise d e p r o ­
m ontoriul n um it D am sel P oin t şi plutise în derivă pînă la H en-
d ra w n a B each, u m plînd plaja şi d un ele de nisip cu p r a f de
cărbune. E rau m ostre de m inereu de cositor şi de aram ă, multe
fără etichete, şi care acum nu mai serveau la nimic. E ra u bucăţi
d e pînză g ro a s ă cu ca re se re parau velele, şi patru lăzi legate
cu cercuri d e fier al c ă ro r con ţin ut nu-1 p u tea ghici. M ai era
o pendulă că reia îi lipseau un ele piese; petrecu cîteva ore
încercînd să d e s c o p e re cu m fu n c ţio n e ază roţile şi greutăţile.
D esco peri o arm ură, v ec h e şi ruginită, d o u ă păpuşi de
cîrpă, un căluţ de lemn în fo r m ă de leagăn, şase sau şapte
m uschete, o spinetă ca re îi aparţinuse lui Grace, d o u ă ta b a ­
chere franţuzeşti pentru tu tu n de prizat, o cutie m uzicală, un
sul de stofa m în cată de molii adus de pe vreo altă corabie, un
tîrnăcop şi o lo p ată de miner, un felinar, o ju m ă ta te de butoi'
cu p ra f de puşcă, o h artă agăţată pe p erete pe care erau indi­
cate galeriile m in e i'G ra m b le r în anul 1765.
Din to a te descoperirile, cele care o atingeau mai mult
erau spineta şi cutia muzicală. în tr-o zi, d u p ă ce în c e rc ă vreo
oră să o repare, cutia m uzicală în cep u să scoată nişte sunete
subţiri şi tre m u ră to a re , d o u ă m en u ete pe care D e m e lz a le
ascultă e m o ţio n a tă şi trium fătoare, sărind într-un picior în
jurul instrum entului. Garrick, crezînd că e v o rb a de un joc
nou, începu şi el să sară în jurul ei şi-i ru pse fusta. Cînd muzica
s-a oprit, s-a asc u n s re p ed e într-un colţ d e frică să nu fi auzit
cineva şi să vină să-i g ăsească acolo. Spineta era o descoperire
şi mai im po rtan tă, d ar din p ăc ate nu o putea face să cînte.
WINSTON GRAHAM 228

în c e rc a s e de vreo do u ă ori, cînd era sigură, că n u o auzea

nimeni, şi sunetele o fascinaseră, chiar d ac ă erau discordante,
îi p lăceau atît de mult încît voia să le a u d ă m ereu. î n tr - o zi
o b serv ă că cu cît mişca d ege te le spre d re apta, cu atît sunetul
era mai subţire. îi descoperise secretul. S im ţe a că e m ult mai
u ş o r să scoată o melodie din acest instrum ent decît să înţeleagă
liniile acelea încîlcite pe care oam enii le n u m e a u scriere.

2
Charles P o ld a rk îşi reveni totuşi d u p ă atacul de
inimă, dar nu mai ieşi din casă to a tă iarna. Se în g ră ş a m ereu.
T o t ce mai putea face era să co b o a re cu g re u ta te d u p ă -a m ia z ă
şi să stea în faţa focului în salon, vînăt la faţă şi suflînd greu.
S tătea acolo ore întregi, fără să sco a tă o vo rbă, în tim p ce
m ătu şa A g a th a lucra la ro a ta de tors sau citea din Biblie pe
şoptite. C îteodată, seara sta de v orb ă cu Francis, întrebîn-
du-1 ce mai era pe la mină, sau b ă tea tactul cu d e g e te le pe
braţul fotoliului acompaniind-o pe Elizabeth ca re cînta la orgă.
Cu Verity nu v o rb e a decît rar şi n um ai ca să se plîngă cînd
nu-i plăcea ceva. D e obicei aţipea şi sforăia în fotoliu înainte
de a se duce la culcare, ajutat de cineva să u rc e scările.
în m artie s-a născut copilul lui Jinny C a rte r şi, cu p erm i­
siunea lui Ross, i s-a dat num ele de B enjam in Ross.
La d o u ă săptăm îm d u pă botez, Ross avu o vizită n e a ş ­
teptată, Eli C le m m o w venise prin ploaie to cm ai de la Truro.
R oss nu-1 mai văzuse de zece am, dar îl re c u n o s c u s e im ediat
după m ersul Iui strîmb.
S pre deosebire de fratele lui mai m are, Eli e ra m ă ru n t şi
sem ăna cu un m o n g o l la faţă. Cînd vorbea, plescăia din buze
229 ROSS POLDARK

şi b o lb o ro se a printre dinţi ca şi cum b u ze le lui ar fi fost valuri

de a p ă spălînd stîncile în timpul fluxului.
La încep ut vorbi mieros, in teresînd u-se de dispariţia fra­
telui său, întrebînd dacă i s-a aflat urma. Apoi se arătă m ulţum it
de sine, m en ţio nînd cu satisfacţie slujba b u nă pe c a re o avea.
E r a în serviciul unui avocat; o liră pe lună şi to ate celelalte: o
ca m eră confortabilă, m uncă uşoară, un pic de rachiu în fiecare
sîm bătă seară' M ai tîrziu, cînd adu se v orb a d espre lucrurile
fratelui său şi R oss îi spuse că pu tea lua tot ce se afla în casa
u nde locuise, dar că se îndoia că ar fi ceva care;, să m erite,
efortul, ochii lui Eli trăd a ră ranch iu n a care s e asc u n d ea în
spatele purtării lui servile.
- Sigur că vecinii au luat tot ce a fost de valoare.
- N oi nu încu ra jăm hoţii, spuse Ross. S p u n e ce ai de
spus celor pe care îi acuzi.
- Ei bine, spuse Eli clipind, cred că am d rep tate să spun
că fratele m eu a fost g o n it’din casa lui de limbi m incinoase.
- Fratele tău şi-a părăsit casa pentru că n-a învăţat să-şi
ţină poftele în frîu.
- Şi ce a făcut?
- Ce a făcut?
- A făcut ceva ră u 0
- A m putut să îm piedicăm a sta.
- Da, dar a fost gonit din casă fără să fi făcut nimic şi.
po ate că a murit de foam e. L eg e a spun e că nu poţi pedepsi
pe cineva dacă n-a făcut nimic rău.
- N u l-a go nit nimeni.din casă, omule.
Eli îşi răsuci pălăria în mînă.
- Ştie toată-lum ea că aţi avut un dinte contra noastră,
d u m nea voastră şi tatăl du m n eav o a stră. T atăl d u m n eav oastră.
WINSTON GRAHAM 230

l-a pus p e R e u b e n în obezi p e n tru nim ica toată. A şa ceva

nu se uită.
- Ai no ro c , spuse Ross, că nu-ţi tra g v re o cîteva să nu le
uiţi niciodată. A cinci m in u te ca să pleci de p e m o ş ia mea.
Eli înghiţi în sec şi îşi s u p s e iar buzele:
- D a r, d o m n u le , aţi, s p u s c h ia r a c u m a că p o t să m ă
duc să iau orice m erită să fie luat din lucrurile lui frate-m iu.
A şa e d rept.
- N u m ă am estec în viaţa fe rm ierilor mei decît d acă se
a m estecă în viaţa m ea. D u - te şi ia ce vrei. Apoi în to a rc e -te la
T ru ro şi acolo să stai; n-ai ce c ă u ta pe aici.
Ochii lui Eli C le m m o w se aprinseră; p ăru c ă vrea să mai
•spună ceva, dar îşi luă sea m a şi p lecă fără o vorbă.
Jinny C arter, care ş e d e a la fereastră hrănindu-şi copilul,
îl văzu venin d prin ploaie cu m ersul lui strîm b şi intrînd în
casa de alături. R ă m a se ac o lo v re o ju m ă ta te de oră, apoi îl
văzu din n o u plecînd cu cîteva lucruri sub braţ.
Ceea ce n-a văz u t în să a fost expresia g în d ito a re de pe
faţa lui şireată.
P en tru Eli era clar că cin eva locuise în casă cu mai puţin
de o săptăm înă în urm ă.

3
î n n o a p te a a c e e a vîntul a p orn it să b ată cu p u tere
şi a bătut fără în treru p e re şi a d o u a zi. în seara u rm ă to a re , pe
la nouă, s-a auzit că un vas se afla în g o l f plutind în d erivă
spre ţărm Între N a m p a ra şi Sawle.
D e m e lz a p etre cu se to ată d u p ă -a m ia z a aşa cum avea să
petreacă m ulte altele cînd p lou a cu gălea ta şi nu p utea să iasă
afară. D a c ă P ru d ie s-ar fi price p u t ar fi trebuit să o înveţe mai'
231 ROSS POLDARK

mult decît să coasă şi să cîrpească cîte ceva. E ra u m u lte de

învăţat: torsul, ţesutul, pre g ătirea fitilurilor din trestie u scată
pentru lămpi şi opaiţe. D a r aşa ceva d ep ăşea cunoştinţele g o s ­
podăreşti ale lui Prudie. Cînd nu av e a în co tro, fă cea treabă,
dar găsea.tot felul de s cu z e ca să stea jos, să-şi sc o a tă papucii
din picioare şi să facă un ceai. N e a v în d deci ce face, d u p ă
masă, D e m e lz a se strecurase iar în bibliotecă.
Din întîmplare, de data asta a făcu t cea m ai m are d e s c o ­
perire de pînă acum. S e lăsa întunericul cînd o b serv ă că unul
din cuferele acelea mari nu era încuiat. R idică binişor capacul
şi văzu că era plin cu lucruri de îm brăcăm inte. Se aflau ac o lo
rochii şi şaluri, tricornuri şi m ănuşi căptuşite cu blană, o p e r u ­
că, ciorapi roşii şi albaştri, o p e re c h e de papuci de d a m ă din
dantelă verde cu tocuri albastre, o eşarfă de m ătase subţire şi
o pană de struţ. M ai găsi o sticlă cu un lichid care m iro sea a
gin, singurul alcool pe care-1 ştia ea, şi încă o sticlă pe ju m ă ta te
plină cu parfum.
Deşi stătuse, mai m ult ca de obicei, nu se putu hotărî să
plece şi co ntinuă să adm ire catifeaua, dantela şi m ătasea, pi-
pâindu-le şi scuturînd firele de levănţică uscată. Lăsă pantofii,
erau prea fini ca să-i mai atingă. M irosi p an a de struţ şi o lipi
de o b ra z, apoi o î n f ă ş u r ă în ju ru l gîtului, p u se pe cap o
pălărie de blan ă şi în c e p u să facă p iru e te prin ca m e ră, în ch i-
puin d u -şi că e o d o a m n ă a d e v ă ra tă . î n t r e timp, G a rric k
um bla d e c o lo - c o lo d u p ă ea.
P e m ăsură ce întunericul se lăsa, trăia c a în tr -u n vis, pînă
cînd îşi dădu s ea m a că nu mai v ed e nimic, că e singură în
odaia în tunecată în ca re vîntul rece şi stropii de ploaie se stre­
curau printre obloane.
Înspăim întată, se repezi la cufăr, băgă în ău n tru tot ce
scosese, închise capacul şi strecurîndu-se prin d o rm itor ajunse
î n bucătărie.
WINSTON GRAHAM 232

P ru d ie aprinsese lăm pile şi apoi, p e un to n aspru, în c e p u

să-i ţină o lecţie D em elzei care, neavînd c h e f să se d u c ă la
culcare, în d re p tă cu m ultă în d e m în a re co nversaţia în altă di­
recţie pînă cînd P ru d ie în cep u să-i s p u n ă p o v e s te a vieţii ei.
F ata se d use apoi la culcare, d a r nu ap u c ase să a d o a r m ă cînd
J i m 'C a r t e r şi N ic k V igu s veniră să an u n ţe că o navă era în
pericol. C înd Ross, ca re citea, se ridică să-i înso ţească, o găsi
pe D e m e lz a cu o b a s m a p e cap şi doi saci vechi pe um eri
aşteptîndu-1 ca să-l ro a g e să m e a r g ă şi ea.
- Te-ai simţi mai bine în pat, îi spuse Ross, d ar n-ai decît
să vii d ac ă vrei să te uzi.
A u pornit. Jud luă cu el o frînghie g ro a s ă cu ca re i-ar fi
pu tu t ajuta în caz de nevoie.
N o a p te a era atît de în tu n e c o a s ă că nu se v e d e a nici la
doi paşi.
.Afară, d e p a rte de adăpostul casei, vîntul îi izbi cu putere,
înc „rcară să-i strige, înaintînd pas cu pas. Un felinar se stinse,
cel’ 'alt a ru n c a o lum ină slabă dansînd ca un.clov n; cizm ele
grei striveau iarba îm bibată cu apă. F orţa vîntului era atît de
m are încît d e m ulte ori trebuiau să se oprească, iar D e m e lz a
îi ţinea piept tăcută, agăţîn d u -se d e braţul lui Jim C a rte r ca s ă
nu cadă. Cînd s-au apropiat de ţărmul stîncos, ploaia s-a pornit
din nou, u dîndu-i pînă la piele în cîteva clipe, p ătru n z în d u -le
în g u ră şi în ochi. A u tre b u i t să. se g h e m u ia s c ă în spateie unui
gard viu pînă s-a oprit
L a m a rg in e a falezelor erau oam eni. F elinarele sclipeau
din loc în loc ca licuricii...Mai jo s cu vreo sută de metri lu cea u
alte lumini. C o b o rîră pe o potecă îngustă pînă aju nseră lîngă
un g ru p de o a m e n i care stăteau pe un colţ de stîncă şi se uitau
în di- .-;ia mării.
De jos, din întuneric, apăru o siluetă, ca un dem on dintr-o
233 ROSS POLDARK

prăpastie. E ra Pally R ogers, un sătean din Sawie, gol, cu apa

şiroind pe trupul păros şi din b arba lungă, pătrată.
- E vai de ei, strigă el. S -au lovit de stînci ac u m vreo
cincisprezece minute. V întulîi s pulberă vocea. D a c ă ar fi mai
aproape, am putea să le aruncăm o frînghie. începu apoi să-şi
t ra g ă pantalonii.
- A în cercat să ajungi pînă la ei? strigă Ross.
- Trei am încercat să în o tă m pînă la ei. D u m n e z e u ne-a
împiedicat. N - o să mai reziste mult. A ră m a s în ţe p e n ită între
stînci şi apa p ătrun de peste tot. P în ă la ziuă nu mai răm în din
ea decît scînduri plutitoare.
- A ajuns la ţărm vreunul din echipaj?
- Doi, dar i-a luat bunul D u m n e z e u . O să m ai fie vreo
cinci înainte de răsăritul soarelui.
Nick Vigus îşi făcu loc printre oam eni. F lacăra felinarului
îi lum ină faţa roşie, lucioasă, ciupită de vărsat şi g u ra ştirbă.
- C e-încărcătură are?
Pally R o g ers îşi scu tu ră apa din barbă:
- H î rtie şi lînă din P ad sto w , spun ei.
Ross îi lăsă acolo şi c o b o rî faleza cu Jud d u p ă el. Cînd
ajunseră jos, observă că D e m elza venise şi ea.
Aici erau la adăpost de vînt, dar valurile loveau m arginea
stîncilor, împroşcîndu-i cu apă. V e n ea fluxul. Sub ei, pe ultimii
cîţi va metri de nisip se vedeau nişte felinare acolo u nd e o a m e ­
nii aşteptau ca m area să se po toleasc ă p en tru a-şi risca vieţile
înotînd pînă la epavă. D e aici se putea distinge o form ă n ea g ră
care putea fi o stîncă, d a r nu era. N u se ved e a nici o lumină,
nici un sem n că cineva ar mai fi în viată.
Ross alunecă p e p o te c a no roio asă şi Jim C arter îl apucă
strîns de braţ.
Ross îi m ulţum i m u r m urînd:
WINSTON GRAHAM 234

- N u mai e nimic de făcut aici.

- C e spuneţi, d om nu le?
- N u mai e nim ic de făcut aici.
- N u , d o m n u le, cred că a m să plec. Jin n y tre b u ie să
fie îngrijorată.
- M ai vine unu, ţipă o bătrînă lîngă ei. Uite-1 Cum pluteşte
şi saltă ca un dop pe apă. E cu capul înainte! U ite şi picioarele!
C e-o să mai d e sc o p erim m îine dim ineaţă! O să p lu teasc ă şi
scînduri pe apă!
Stropi de apă în rafale se ab ătu ră' a su p ra lor ca un roi
de insecte.
- Ia şi fata cu tine, spuse Ross.
D e m e lz a deschise g u ra să pro testez e, d ar vîntul şi ap a îi
tăiară respiraţia.
R oss îi urm ări cu privirea pînă nu se mai v ăzură, apoi se
alătură grupului d e felinare de pe plajă.
 Capitolul XVIII

J
inny C arter se mişcă în pat. Visase că făcea
o plăcintă cu peşte şi că d e o
c e p u seră să clipească din ochi şi se tran sfo rm aseră în copii
mici care plîngeau. Se trezise, dar plînsul îi ră s u n a în urechi.
Se ridică în capul oaselor şi ascultă, d a r copilul ei d o rm e a în
continuare în leagănul de lemn făcut de Jim. I se păruse numai,
din ca u za ploii care bătea în o b lo an ele închise bine, a fu r tunii
care urla afară, a vîrtejurilor de vînt ca re treceau vîjîind printre
case. D e ce părăsise Jim patul lui confortabil şi plecase în
n o a p te a aceea vijelioasă, în s p e r a n ţa de a a d u c e acasă ceva
resturi din epavă? Aşa era m ereu: îl ru g a să nu plece şi în to t­
d ea un a găsea o scuză şi pleca. L ipsea două-trei nopţi pe
săptăm înă şi se întorcea în zori cu un fazan sau o p o tîrm ch e
g ra să în braţe. Se s c h im b ase m u l t în u ltim ele luni. A sta
începuse în ianuarie. Lipsise o săp tăm în ă de la mină. b o lnav
în pat, tuşind tot timpul. în săptăm îna u rm ăto a re plecase n o ap­
tea de d o uă ori cu N ick Vigus şi se în to rsese cu h rană pentru
ea, pe care n-ar fi putut s-o c u m p e re fără leafa de la mină.
D e g eab a îi sp unea că ar p re fera să nu m ăn în ce decît să-l vadă
prins p en tru că a în c ă lc a t legea. El v e d e a altfel lu c ru ril e ,
se sim ţe a jig n it şi d e z a m ă g it d a c ă o b s e r v a că ei n u -i făcea
nici o' plăcere.
WINSTON GRAHAM 236

Se d ăd u jo s din pat trem u rîn d şi se d use la fereastră. Nu

în cercă să deschidă obloanele, p e n t a i că ploaia ar fi p ă tru n s
în casă; dar piintr-o crăpătură văzu că afară era întuneric beznă.
I se păru că a u d e un z g o m o t în c a m e ra d e jos. L em n u l
din care era făcută casa trosnea, p ă r e a că se mişcă. I-ar fi
părut bine d ac ă ar fi fost Jim. I- a r fi p ă a it bine chiar d a c ă ar
fi plîns copilul, p en tru că a r fi av ut o s c u z ă să-l ia în pat;
m înuţele lui agăţîn d u -se strîns de ea ar fi liniştit-o. D a r c o p i­
lul dorm ea.
Se sui iar în pat şi trase p la p u m a pînă la gît. E r a vina lui
Nick Vigus că Jim căpătase obiceiuri proaste. N ic k Vigus, cu
figura lui de copil rău, îl influenţa pe Jim, îi b ă g a în cap t o t
felul de idei despre proprie ta te, d e s p re dreptu l d e a te hrăni
cînd ţi-e fo a m e cu ce v a ce nu-ţi aparţine. S ig u r că N ic k se
folosea de astfel de a rg u m e n te n u m ai ca o scuză p en tru nele­
giuirile lui. D a r n ecazul era că Jim îl credea, ac c e p ta a r g u ­
m en te l e lui Nick. N u s-ar fi gîndit niciodată să fure ca să aibă
ce mînca, dar începea, să sim tă că are dreptul să fure ca să-şi
hrănească familia.
O rafală puternică de vînt m işcă oblonul, ca şi cum un
bărbat pu ternic s-ar fi sprijinit d e casă, în cercîn d să o îm p in g ă
şi să o răstoarne. Aţipi un m inut, visînd o viaţă fericită, cu
hrană din a b u n d e n ţă pen tru toţi, cu copii veseli care să nu
trebuie să m u n cea scă im ediat ce se ţin bine pe picioare. Apoi
se trezi brusc, simţind că e lumină undeva. V ăzu puţină lumină
prin crăpăturile din p o d e a şi simţi cum o c u p rin d e m ulţum irea
că Jim s-a întors acasă. V ru să c o b o a re să v ad ă ce s-a întîmplat
de a venit aşa devrem e, dar c ă ld u ra patului şi curentul din
cam eră o îm piedicară. A d o rm i iar, d ar z g o m o tu l unui obiect
căzînd în ca m era de j o s o trezi imediat.
P oate că Jim ad u sese cev a de v alo are şi-l aşeza în vreun
237 ROSS POLDARK

colţ. D e aceea se în to rsese atît de devrem e. Ciudat! N u era

nimeni cu el, nu se auzea v o c e a lui N ick sau a tatălui ei. P o ate
că ei răm ăseseră acolo. D a r cel mai bun prilej de a-şi însuşi
încărcătura unei corăbii naufragiate era în prim ele o re ale
dimineţii. Spera că fuseseră prudenţi. N u trecuseră doi ani de
cînd B o b T regea se în ecase în c e rc în a să ajung ă la o corabie -
şi lăsase o văduvă cu copii mici.
Jim nu o strigă. D e sig u r că nu voia să o trezească. D e s ­
chise g u ra să-l ch e m e şi în aceeaşi clipă se întrebă cu inima
strînsă dacă omul din cam era de jo s era în tr-ad e v ăr Jim.
Paşii greoi o făcură să se îndoiască. Jim p ăşea atît de
uşor! Se ridică în capul o ase lo r şi ascultă.
D a că era Jim, a tu n c i probabil căuta ceva, d ar cu mişcări
stîngace, ca şi cum ar fi fost beat. Jim însă nu b ău se deloc de
cînd se însurase;, cel m ult un p a h a r cu b e re slabă. A ş te p tă ,
şi d e o d a tă o idee n o u ă a p ă ru d e u n d e v a din s tră f u n d u rile
minţii ei.
Un singur om putea veni aşa cînd Jim nu era acasă, un
singur om putea să se m işte artît de stingaci, să se streco are
încet pe scară în sus - şi om ul acesta dispăruse de luni de zile,
lum ea credea că e mort. N im eni nu-1 mai văzuse, aşa că nu se
mai gîndise la el
Se ghem ui în pat, ascultînd fu rtu na şi trăgînd cu urech ea
la z g o m o tele de jos. Nu se mişcă de frică să nu facă vreun
zgo m ot. Avea impresia că stom acul şi plămînii îi îngheţaseră.
Aşteptă. P o a te că d acă nu va auzi nimic, străinul va pleca.
P oate că nu se va urca sus să o g ăse ască singură. P o ate că
Jim va sosi cufînd.
. . Sau ppate că era încă acoio jos pe stînci urm ărind efor­
turile de a salva oam eni pe care nu-i văzuse niciodată, în
timp ce acasă soţia lui sia nem işca tă în pat, ca o stană de
WINSTON GRAHAM 238

piatră, şi un nebun desfrînat şi m o rt d e fo a m e co tro b ă ia prin

ca m e ra de jos.
...Copilul începu să plîngă.
Z g o m o te le de jo s în cetară. Jinny în c e r c ă să se d ea jos
din pat, d ar simţi că i s-au în m u ia t picioarele: nu se pu tea
mişca, nu p utea înghiţi. C opilul se opri din plîns, d a r încep u
iar, cu mai m ultă putere. Ţ ip a ascuţit, lu înd u-se p arc ă la între­
cere cu rafalele p uternice de vînt.
R euşi în sfîrşit să se dea jo s din pat; îl luă în braţe, dar fu
cît pe ce să-l scape.
Lum ina de jos trem ură şi pîlpîi. Se auzi un scîrţîit pe scară.
Jinny nu mai g ăsea cuvinte să se roage, nici p u te re a de a
se în to a rc e şi a se ascunde. S ta lîngă pat, sprijinită d e perete,
cu copilul strîns în braţe, în tim p ce c h e p e n g u l se ridica încet.
îşi d ădu s ea m a im ediat c e văzu m îna ca re se sprijinea de
p o d e a u a de lemn că instinctul nu o înşelase, că acum trebuia
să înfru n te ceva ce nu cu n o s c u s e niciodată.

2
L a lum ina opaiţului pe care îl ţinea în m în ă se
p u te a u ved e a schim bările pe ca re lunile p e tre c u te în peşteri
pustii le produ seseră. I se topise c a rn ea d e p e faţă şi de pe
mîini. E ra în zdrenţe, cu picioarele goale, cu părul şi barba
încîlcite şi u d e ca şi cum ar fi ieşit dintr-o peşteră subacvatică.
Totuşi era acelaşi R eub en C le m m o w d in to td e au n a, cu ochii
lui spălăciţi, gura nesigură şi riduri albe pe faţa înroşită de soare.
îşi învinse o sen zaţie d e rău şi se uită fix Ia el.
- U n d e e tigaia m ea? spuse el. Mi-ai furat tigaia.
Copilul în cep u să se zbată în braţele ei, respiră adînc şi
încep u iar să plîngă.-
239 ROSS POLDARK

R eub en sui tre p te le şi c h e p e n g u l se înch ise din nou.

P entru prima dată v ăzu -leg ătura pe care o strîngea în braţe.-
Încet-încet o re cuno scu , apoi îşi aminti de toate, injuriile pe
care le suferise, m otivul pen tru ca re fusese n evoit să evite
oam enii şi să intre în casa lui nu m ai .noaptea, ra n a c a re de
zece luni tot nu-i trecuse, d o rinţa care îl m ăcina, u ra faţă de
bărbatul care îi făcuse copilul ăla ca re scîncea, R oss P oldark.
- Crin, m orm ăi el, crin alb... păcat...
Stătuse atîta v re m e d e p a rte de o am en i încît p ierdu se
aptitudinea de a se face înţeles. V orb e le erau nu m ai pentru
el. Se în d rep tă cu g re u ta te din şale pen tru că m uşchii din
jurul rănii se întăriseră.
Jinny se ruga.
El făcu un pas înainte. „Crin cu rat“ şi apoi ceva în atitu­
dinea femeii îl făcu să-şi am intească ceva învăţat de m ult în
copilărie. „D e ce stai la o p arte şi-ţi ascunzi faţa la v re m e de
necaz. Păcătosul te chinuie pen tru m u lţum irea p oftelo r lui.
Lasă-I să se prindă în p ro p ria lui viclenie. P e n tru că păcătosul
se laudă cu poftele inimii lui şi vo rb e şte de bine pe cel care
rîvneşte.1" S co ase cuţitul, un cuţit vechi de v înător cu lam a
toci tă din cauza anilor de folosire şi ascuţire.
în lunile de izolare, d orinţa se confun dase cu răzbunarea.
Pofta tru pească p re su p u n e în to td e a u n a cucerire şi distrugere.
Flacăra lumînării începu să trem u re şi el o lăsă jos, pe
podea, u n d e curentul suflînd din toate părţile îm prăştia ceara
pe scînduri. „El stă la pîndă în colţurile în tu n e c a te ale străzil or
şi pe ascuns îi o m o a r ă pe cei nevinovaţi în vizuinile sale!"
Jin n y îşi p ie rd u cap u l şi î n c e p u să ţip e din ce în ce
mat ascuţit.
R euben mai făcu un pas înainte; ea în cercă să fugă şi era
la ju m ătatea drum u lui spre scară cînd o ajunse şi în cercă să
WINSTON GRAHAM 240

în jun ghie copilul; se feri de, lovitură, dar cuţitul se u m p lu

d e sînge.
Ţ ipătul femeii deveni un urlet de anim al rănit. R e u b e n
se uită la.cuţit, răm ase un m o m e n t uitîndu-se la el, apoi, reve-
nindu-şi se repezi la ea şi cînd o văzu că ajun ge la c h e p e n g
înfipse cuţitul în ea, simţind cum îi p ă tru n d e în carne. Puterile,
în crîn c en are a, focul din el îl p ărăsiră brusc: s c ă p ă cuţitul din
m înă în tim p ce o privea cum cade.
O pală d e vinţ stinse lum înarea. R e u b e n sco a se un strigăt
şi în cep u să c a u te chepengul. P iciorul îi alu n ec ă pe ce v a lipi­
cios şi m îna atinse părul femeii. Se d ădu înap oi şi ţipă. î n c e p u
să lo vească cu p icio are l e în podele, d ar era închis pe veci
acolo, de faţă cu crima pe ca re o com isese.
Se ridică, bîjbîi prin od aie pînă ajunse la fe rea stra închisă
cu obloane. Se luptă să le deschidă, dar nu găsi zăvorul. Atunci
se aru n că cu toată g re u ta te a asupra lor şi ză v o ru l cedă. Cu
sentim entul că scapă dintr-o închisoare, zbură p e fe rea stră şi
căzu pe pietrele din curte, scăpînd pen tru to td e a u n a d e viaţa
care pen tru e l devenise o închisoare.
CARTEA A DOUA
A P R I L I E - M A I 1787
 Capitolul I

A
* 7 ntr-o d u p ă-am iază vîntoasă din anul 1787,
şase bărbaţi erau aşezaţi în jurul mesei, în
salonul cel m are din conacul de la N a m para.
M în case ră şi bău se ră bine. Pe m asă se mai aflau resturile
unui peşte m are, friptură de berbec, plăcintă cu ca rn e de pui,
file de viţel cu m o m iţe prăjite. M ai era o plăcintă cu caise,
crem ă, alune şi stafide. Erau acolo dom nu l H o ra c e T ren eglos
de la M i n g o o s e , d o m n u l R e n f r e w din St. A n n , d o c to r u l
C h o ak e din Sawle, căpitanul Flenshawe din Grambler, dom nul
N atham el P earce, notarul din T ru ro , şi g a z d a lor, că p ita­
nul Poldark.
Se a d u n a seră ca să cadă de acord asupra lucrărilor p re ­
liminare de la m ina W heal L eisure şi să h o tăra scă dacă m erită
să rişte banii buni pentru a sco ate aram ă. E ra o ocazie im p o r­
tantă, care-1 făcuse pe d om nul T reneglos să părăsească pentru
m o m e n t lecturile lui în limba greacă, pe d octo ru l C h o a k e
terenul de v înătoare şi pe d o m n u l P earce să-şi p ărăsea sc ă
locul de lîngă focul din cămin, u n d e îşi petrecea mai tot timpul
din cauza gutei.
- Ei bine, în cep u dom nu l Treneglos, care datorită vîrstei
şi poziţiei sale sociale şedea în capul mesei, ei bine, eu nu
WINSTON GRAHAM 244

con test sfaturile unui expert. S tăm la în d o ia j ă d e mai bine de

doi ani şi d a c ă H e n s h a w e sjîune că ar trebui să în cep e m ,
în s e a m n ă că ştie ce spune. îşi riscă banii la fel ca şi mine!
Se auzi un m u r m u r a p ro b a to r, d a r şi cîteva intervenţii
restrictive. D o m n u l T re n e g lo s îşi puse m îna pîlnie la u re c h e
ca să p rin d ă m ă c a r.c îte v a firimituri din ce ea ce se spunea.
D o c to r u l C h o a k e tuşi:
- D esigu r, avem to ată în c re d e re a în exp erienţa căpita­
nului H e n s h a w e în e x p lo a ta re a m inelor. D a r succesul acestei
afaceri nu d ep in d e de b o g ăţia u n u i filon, altfel am fi în cep u t
încă d e a c u m un an. H o tă r îr e a n o a s tră dep in d e d e felul în'
care m e rg treburile în co m e rţu l cu aram ă. N u mai dem ult
decît s ăp tăm în a trec u tă am a v u t oca zia să văd un b o ln av la
R edru th; av ea un abces. D e fapt, nu e pacientul meu, dar m -a
ch em at d o cto ru l P ry c e să-mi c e ară părerea. E ra pe d u c ă săr­
m anul cînd am ajuns la el acasă, o casă im p u n ăto are , cu scări
de m a rm u ră albă la ca re d u c e a o alee superbă. Totul d o v e d e a
bunul gust, d a r şi m ijloacele d e a-1 satisface. P entru că veni
vorba, să ştiu că am reuşit să-l vindec. D o m n u l acesta e ac­
ţion ar la m ina D olly K o a th şi mi-a spus că s-au hotărît să
închidă galeriile mai adînci.
Se făcu tăcere. *
D o m n u l P earce, vînăt la faţă şi zîm bitor, spuse:
- D e fapt, am auzit şi eu cam acelaşi lucru săptăm îna
trecută. Se opri u n m o m e n t să se scarpine sub p e ru c ă , şi d o m ­
nul C h o a k e adăugă:
- D a c ă cea m ai m a re m in ă de aram ă din lum e îşi re d u ce
activitatea, ce şan se mai av e m noi cu mina n oastră m i c ă ^
- A sta nu are nici o im p o rta n ţă d acă cheltuielile noastre
sînt mai mici, spuse R o s s care se afla la celălalt capăt al mesei
Faţa lui slabă, cu trăsături distinse, se înroşise puţin din cauza
245 ROSS POLDARK

mîncării şi băuturii. Favoriţii mai lungi îi a s c u n d e a u în parte

cicatricea; nu se mai v ed ea decît puţin, o linie cafeniu-deschis
pe obraz.
- S -ar p u tea ca preţul aram ei să s c a d ă şi mai mult, spuse
doctorul C hoake.
- Ce spune? C e e? întrebă dom nul Treneglos. N -a m auzit.
D e ce nu vorbeşti mai tare?
C h o a k e repetă cu glas mai ridicat.
- Sau po ate să crească, veni răspunsul.
- U i t a ţ i - v ă cum stau lucrurile, dom nilor, spuse R o ss tră­
snind din pipă în aparenţă nu e m o m entul potrivit să în trep rin ­
dem ceva pe scară m are sau mică. D a r trebuie să ţinem .seam a
de cheltuielile care sînt în fav o are a noastră. C e re rea şi oferta
determ ină preţul minereului. Anul acesta s-au închis două mine
mari şi cî t eva mai mici. V a u rm a şi Doi K o a th d u p ă W heal
Reath şi W heal Fortune: Asta va re d u c e la ju m ă ta te industria
din C ornw all, aşa că va fi mai puţină m arfă pe piaţă şi preţul
aramei va creşte.
- A ş a e, aşa e, spuse căpitanul H e n sh a w e .
- Sînt de ac o rd cu căpitanul P oldark, spuse d om nul R en-
frew, vorbind pentru prim a dată. D o m n u l R e n fre w vindea
scule şi utilaje pentru m ine şi avea deci un dublu interes ca
-mina să se deschidă; dar pînă a c u m ÎI intim idase prezen ţa
atîtor dom ni la întîl.nire.
H e n sh a w e însă era sigur pe sine:
- Cheltuielile noastre nu se vor ridica nici la ju m ă ta te
din cele d e 'la m ina W heal Reath.
- Aş d o n să ştiu, spuse dom nul P earce pe un t on d ez­
a p ro b ato r - v o rbesc desigur,în n u m ele părţilor pe care le re­
prezint, d o a m n a Jacqueline T renw ith şi dom nul A ukett, ca şi
WINSTON GRAHAM 246

în num ele m eu propriu - cît v a trebui să o b ţin em p e m inereul

n o stru ca sa realizăm şi un profit. R ă s p u n d e - m i te rog.
Căpitanul H e n sh a w e se scobi în dinţi.
- E greu de spus, e ca la loterie. Toţi ştim că societăţile
caută să cu m p ere cît mai ieftin.
- D a c ă obţinem n o u ă lire pe t o n ă nu ieşim în pierdere,
spuse Ross.
- Ia să vedem cum arată pe hîrtie, spuse d o m n u l T re n e ­
glos. U n d e e harta cu galeriile vechi? P u te m să n e d ăm sea m a
mai bine.
H e n sh a w e se ridică şi a d u s e un sul m a re de perg am en t,
dar Ross îl opri.
- Să strîngem întîi de p e m asă. S u n ă clopoţelul şi P ru d ie
intră u rm ată de Dem elza.
Era prim a o ară că o v e d e a u p e 'D e m e l z a şi toţi se uitară
curioşi la ea. Toţi, cu excepţia d o m n u lu i T reneg lo s, care trăia
în lumea lui, înconjurat de cărţi, aflaseră despre ea şi cu noşteau
zvonurile care circulau p e s e a m a ei. D eşi p re z e n ţa ei nu mai
era o noutate, vorbele co n tin u a u d e v re m e ce c a u z a ce le
dăduse naştere nu fusese înlăturată.
V ăzură o fată de ş a p te s p r e z e c e ani, cu p ăr neg ru, negli­
jent pieptănat, cu ochi mari, negri, care te tulburau în m o m e n ­
tul în care le întîlneai privirea scînteietoare. S cînteia din ei
sugera o vitalitate n eo b işn u ită şi 0 a g e rim e latentă; în rest nu
era nimic deosebit de r e m a rc a t la ea.
D o m nu l R e n fre w se uită a ten t la ea cu ochii lui miopi pe
jum ătate închişi, iar d o m n u l P e a rc e , ferindu-şi picioarele g u-
toase, îndrăzni să o p rivească prin lo rn io n cînd crezu că R oss
nu-1 vede. D o m n u l T re n e g lo s îşi descheie nasture le de sus de
la pantaloni, şi toţi se a p le c a ră să p riv ească h arta pe care că­
pitanul H e n sh a w e o d esfăşu ra p e masă.
247 ROSS POLDARK

- Ia tă aici vechile galerii de la W he al L e is u re şi direcţia

filonului de cositor, spuse Ross. C o n tin u ă să explice situaţia,
unghiul galeriilor verticale care trebuiau s ă p a te şi galeriile de
acces necesare pentru a s c o a te a pa din mină.
- A s t a ce e? întrebă do m n u l T reneglos, p u n în d un deget
gros, pătat de tutun pe un colţ al hărţii.
- P în ă aici se întind a b a ta jele m inei T r e v o r g i e , d u p ă
cîte se ştie, s p u se Ross. T o a t e hărţile e x a c t e s-a u p ie rd u t.
A c e s te abataje erau d eja vechi cînd a v enit s tră b u n ic u l m e u
la T re n w ith .
- H m , spuse d om nul Treneglos. Ştiau ei ce fac atunci.
Da, mai spuse el sotto voce, ştiau ce fac.
- Ce vreţi să spuneţi, dom nule? întrebă d o m n u l R enfrew .
- Ce vreau? Ei bine, dacă bătrînii scoteau cosito r de aici,
şi de aici, în se a m n ă că exploatau capătul.filo n u lu i Leisure
înainte ca acesta să fie descoperit pe pămîntul meu. Asta vreau
să spun.
- Cred că are d repta te, spuse. H enshaw e, cu interes sporit.
- în ce fel ne ajută asta.pe noi? întrebă d o m n u l P earce,
scărpinîndu-se.
- în seam n ă , spuse Ross, că bătrînii n-ar fi săpat d eg e ab a
în astfel de condiţii. Ei obişnuiau să evite straturile foarte
adînci. D a c ă au m ers aşa departe, trebuie că au desc operit un
filon bun pe m ăsură ce înaintau.
- Crezi că e un filon bogat, ce zici? întrebă dom nul T re n e ­
glos. P o a te să se întindă atît de departe? S-a văzut vreunul
care să se întindă aşa?
- N u ştiu şi nici nu vom şti. Mi se p are că ei că utau
cositor şi au găsit aramă. Aşa mi se pare, aşa e lo.gic.
- A m mult respect pentru cei bătfîni, spuse do m n u l T re­
neglos deschizînd ta b a c h e r a cu tutun de p r i z a t G îndiţi-vă la
WINSTON GRAHAM 248

X e n o fo n , la Plotinus, la D e m o c rit. E ra u mai înţelepţi ca noi.

M erită să le u rm ă m exem plul. Cît o să n e coste, dragul m eu?
R o s s schim bă o privire cu H e n sh a w e .
- Sînt dispus, la în cepu t, să fiu directorul şi contabilul
minei fă ră plată; căpitanul H e n s h a w e va s u p ra v e g h e a prim ele
lucrări prim in d u n salariu m inim . D o m n u l R e n f r e w ne va
p ro c u ra cea m ai m a re p a rte din e c h ip a m e n t şi scule la u n p reţ
care să-i asig u re un m ic profit. A m aranjat cu B a n c a P a s c o e
să ne o n o r e z e poliţele p înă la s u m a de trei sute d e guinee, cu
ca re să c u m p ă r ă m m a ca rale şi ec h ip a m e n t greu. S u m a de
cincizeci de gu in ee din p a rte a fiecăruia va acoperi cheltuielile
p e p rim ele trei luni.
Se făcu linişte şi R o ss îi privi pe fiecare ridicînd din
sprîncene. C o b o rîs e s u m a cheltuielilor iniţiale la m in im u m
posibil, ştiind că o s u m ă m ai m a r e ar fi dus iar la un impas.
- O p t cincimi, spu se d o m n u l T reneglos. Şi trei sute de
la B a n c a P asco e , asta face şap te în total. Ş ap te sute, adică
cincizeci cheltuiţi de fiecare dintre noi, mi se pare o s u m ă
rezonabilă, nu? M ă aştep ta m la cel puţin o sută, a d ă u g ă el ca
p e n t a i sine. Da, m ă aştep tam la o sută.
- E nu m ai o prim ă parte, spu se d octo ru l C ho ake, pe
prim ele trei lumi numai.
- T o tuşi e rezonabil, d om nilo r, spuse do m n u l R enfrew .
T otul este s cu m p astăzi. E gre u să ne aşteptăm la o afacere
mai b ă n o a să d ac ă am investi mai puţin.
- A d e v ă r a t , spuse d o m n u l Treneglos. E u sînt de p ărere
să în c e p e m imediat. Să ho ţărîm prin ridicare de mînă, nu?.
- îm p ru m u tu l ă s t a de la B a n c a P a s c o e în s e a m n ă să ne
finanţeze num ai ei, sp use d o c to ru l C h o a k e apăsat. D e ce nu
W a rleg g an ? P o a t e că am o b ţi n e condiţii mai av an tajoase de
la el. G e o rg e W arleggaji e prietenul nostru.
249 ROSS POLDARK

- A veam intenţia să ridic şi eu această pro b lem ă , d o m ­

nule. D acă...
- G e o r g e W a rle g g a n este şi prietenul m eu, spuse Ross.
D ar nu cred că prietenia are vreo leg ătu ră cu afacerile.
- N u, d acă e în detrim entul afacerilor, s p u se doctorul.
D a r B a n c a W a rleg g an este ce a mai im p o rta n tă din com itatul
nostru şi ce a m ai m o d ern ă . P a s c o e a re idei învechite. B a n c a
lui nu s-a d ezv oltat delo c în ultimii patruzeci de ani. îl cu n o s c
pe H arris P a s c o e de cînd era copil. E u'n lasă- m ă-să-te-las.
Aşa a fost în to tdeauna.
- D u p ă cîte ştiu, clienţii mei, a d ă u g ă d o m n u l Pearce, au
înţeles că e v o rb a de B a n c a W arleggan.
Ross îşi um plu pipa.
D o m n u l T re n e g lo s îşi mai desch eie u n n a s tu re de la
pantaloni.
- N u , nu, pentru m ine toate băncile sînt la fel atîta tim p
cît sînt serioase, nu? N u am drep tate? P resu p u n că ai avut un
m otiv să te adresezi lui P ascoe, nu-i aşa, Ross?
- N u există su p ărare între m ine şi W a rle g g a n tatăl sau
fiul. D a r în calitate de bancheri au deja capitaluri investite în
prea m ulte mine. Nu d o re s c să ajung ă şi proprietarii minei
W heal Leisure.
C h o a k e se încruntă:
- N -aş vrea să te a u d ă spunînd asta.
- Prostii! Nu spun decît ce ştie toată lumea. Ei îm p re u n ă
cu societăţile lor fa ntom ă sînt proprietarii a d o u ăsprezece mine
şi mai au capitaluri investite în cel puţin încă do u ăsp reze ce,
printre care G ra m b le r şi W heal Plenty. M îine dacă v or să
închidă G ram bler, o vo r face, aşa cum au închis W heal Reath.
Nu e nim ic secret aici. D a r dacă deschidem W heal Leisure,
prefer să avem noi p u tere a de decizie, noi cei care investim
W INSTO N GRAHAM 250

în ea. Societăţile mari sînt prieteni periculoşi pentru cei mărunţi.

- Sînt cu totul de acord, dohm ilor, interveni d om nul R en-
fre w agitat. L a noi în St. A nn lu m e a e n e m u lţu m ită că s-a
închis W heal Reath. Ştim că nu e ra o m yiă rentabilă, dar asta
nu-i ajută cu nimic pe.acţionarii c a re şi-au p ierd u t banii, nici
pe cei două sute de mineri care şi-au pierdut slujbele. în schimb
m ina W h e al Plenty po ate a c u m să plătească lefuri de mizerie
şi îi p erm ite tînărului d o m n W arleg g an să cîştige bine!
D iscuţia atinsese v re u n p u n c t sensibil în m e m o ria d o m ­
nului R en frew . U rm ă un schim b aprins de păreri, to a tă lum ea
vorbind în acelaşi timp.
D o m n u l T re n e g lo s în c e p u să bată cu p aharul în masă.
- Să trecem la vot, strigă el, e singu ra m o dalitate co rectă
de a rezolva probel m a. D a r mai întîi mina. Să-şi s p u n ă p ărerea
fricoşii înainte să m e rg e m mai departe.
V o tară toţi în favo are a deschiderii minei.
- Bravo! Splendid! spuse d o m n u l T reneg los. V ă d că ne
înţelegem 'în sfîrşi t . Şi a c u m p ţ o b l e m a băncii, da? Cine e p e n ­
tru Pascoe...
R enfrew , H e n sh a w e, T re n e g lo s şi R oss v o tară pentru
Pascoe; C h o a k e şi P e a r ce pen tru W arleg g an . C u m P e a rc e
vota şi pentru cei doi pe care îi reprezen ta, votul a fost egal.
- Ei, m orm ăi d o m n u l T reneglos, ştiam eu că avocatul
ăsta o să v o teze contra.
D o m n u l P ea rc e auzi cele spuse şi încercă din to ate p u te ­
rile să pară ofensat. D a r în secret în cerca să obţină în v oirea
dom nului T ren eglos să se o c u p e el de problem ele m d şiei aces­
tuia, şi văzînd că do m n u l T re n e g lo s e ferm p e poziţie, se lăsă
convins în u rm ă to a re le zece m in u te să treacă de partea sa.
R ăm as singur, C h o a k e cedă. şi W arleg gan, ca re nu era
de faţă, a fost învins Ross ştia că afacerea lor era atît d e mică
251 ROSS POLDARK

încît nu m e n ta ca o bancă atît de im po rtan tă să-i ac o rd e atenţie.

Totuşi ar fi acceptat-o. George W arleggan se va supăra desigur...
A c u m că trecuse hopul cel mai greu, restul m e rs e ca pe
roate. Căpitanul H e n sh a w e îşi întinse picioarele lungi, se ridică
şi, la un sem n al lui Ross, tu rn ă vin tu tu ro ra în pahare.
- N u m ă în d o iesc că o să-mi iertaţi îndrăzneala, domnilor.
A m stat la m asa aceasta ca egali şi sîntem p arteneri egali în
afacerea noastră. Şi, deşi sînt cel mai sărac, c o n trib u ţia m ea
este cea m ai m are la fondul c o m u n p e n tru că, pe lîngă cele
cincizeci de guinee, m i-am angajat şi reputaţia. R idic deci
paharul pentru W heal Leisure. i
Ceilalţi se ridicară în picioare şi ciocniră paharele.
- W heal Leisure!
- W heal Leisure!
- W heal Leisure!
B ă u ră apoi pînă la fund.
în bucătărie, Jud, care cioplea un lemn şi fred o n a cîntecul
lui favorit, înălţă capul şi scuipă cu precizie peste m asă drept
în foc.
- în sfîrşit, se mişcă ceva. Să m ă ia naiba d acă n-o r să
deschidă p ă c ă toasa aia de mină.
- V ierm e m u rd a r ce eşti, spuse Prudie. E ra să scuipi
drept în oala cu m încare
 Capitolul II

B
u p ă ce noii asociaţi au plecat, R oss ieşi
din casă şi se î n d re p tă sp re locul u n d e se
afla viitoarea mină. N u c o b o rî spre plajă peste
ci făcu un ocol sem icircular p e sus, spre W h e al Leisure, care
se afla pe primul p ro m o n to riu , la ju m ă t a t e a distanţei pînă la
H e n d ra w n a B each, un d e d u n e le de nisip cedau locul stîncilor.
î n c ă nu p rea avea ce vedea: d o u ă tuneluri puţin adînci
c o b o rîn d în p a n tă şi cîteva şanţuri, to a te săpate de vechii mi­
neri, un tunel n o u cu o scară şi cîteva b ra z d e de iarbă tăiată
ca să arate u n d e avea să în c e a p ă lucrul. P e m ă s u ră ce înainta,
cîţiva iepuri se feriră din calea lui; o pasăre zbură ţipînd; vîntul
puternic culca iarba aspră. P u ţin de v ăz u t, dar spre sfîrşitul
serii priveliştea va fi alta.
' în timpul anilor de încercări şi eşecuri, ideea aceasta p u ­
sese stăpînire pe el pînă cînd tre c u s e pe primul plan în mintea
Iui. A r fi în c e p u t ac u m o p t s p r e z e c e luni dacă_n -ar fi fost
do m n u l P earce, care av e a o grijă firească de banii clienţilor
săi, şi d o cto rul C h o ak e, cu ezitările şi pesim ismul său, lui
Ross îi p ă re a rău că îl asociase. Toţi ceilalţi erau ju căto ri,
gata să rişte. în ciud a a rg u m e n te lo r ad u se în fav oarea noii
afaceri, persp ectivele nu erau mai .bune decî; anul trecut, dar
253 ROSS POLDARK

se întîm plase ca d om nul T re n e g lo s să fie în tr-o stare d e spirit

favorabilă, fapt ca re îi a n tre n ase şi pe ceilalţi. D eci jucătorii
cîştigaseră partida. Viitoru l avea să decidă ce se va mai întîmpla.
îşi în dreptă privirile s p re coşurile căsuţelor de la Mellin
care de-abia se zăreau în vale.
A cum va p u te a să-l ajute pe Jim Car t er fără ca acesta să
bănuiască cum că o face din milă, Ceva ce băiatul n-ar fi ac­
ceptat niciodată. Ca ajutor d e a d m in istrato r la m in ă i-ar putea
uşura sarcinile lui Ross, preluînd o p arte din su p ra v eg h ere a
minei. M ai tîrziu, cînd avea să în v eţe să scrie şi să citească, îi
va plăti patruzeci de şilingi p e lună şi chiar m ai mult. I-ar
ajuta şi pe Jim şi pe Jinny să uite tragedia care se petrecuse
acum doi ani.
Ross în cep u iar să m ă s o a r e locul u n d e vo r săpa primul
puţ de mină. D e fapt, fizic vorbind, trage dia care avusese loc
la Mellin ar fi pu tu t fi m ult mai gravă. U n singur om murise,
R euben C le m m o w însuşi. Copilul B enjam in R oss nu suferise
decît o tăietură la cap şi pe obraz, din ca re nu v a răm îne decît
o urm ă neînsem nată. Jinny scăpase num ai cu o lovi tură de
cuţit foarte a p ro a p e de inimă. Stătuse m ulte săptăm îm în pat
cu o hem oragie internă, pe ca re m a m a ei, uitînd de scrupulele
ei religioase, j u r a că o v in d eca se cu o şuviţă din părul bunicii
ei. D ar asta se întîm plase de m u lt şi Jinny era sănătoasă şi mai
născuse o fetiţă, M ary.
.Ar fi putut fi mult mai rău. D a r la fel cum B enjam in va
purta în to td e au n a u rm a atacului pe faţă, tot aşa se părea că
Jinny o va purta în sufletul ei. D evenise apatică, tăcută, im p re­
vizibilă în reacţii. D eseori, nici chiar Jim nu pu tea fi sigur ţa
ce se gîndeşte. Cînd Jim ^era la lucru, m a m a ei obişnuia să
vină să stea cu ea o o ră p o vestin du-i d espre cele p etrecute
peste zi. Apoi o săruta şi p leca înapoi la b u cătăria ei, cu
sentimentul neliniştitor că Jinny nu ascultase spusele ei.
WINSTON GRAHAM 254

Şi Jim îşi p ierdu se vioiciunea din c a u z a unui sentim ent

de vinovăţie ca re îl chinuia. N u putea să uite m o m e n tu l în
care, în to rc în d u -s e acasă, îl găsise pe R e u b e n C le m m o w ză-
cînd pe m o a rte în faţa uşii, d u p ă care, intrînd în do rm ito r,
auzise copilul plîngînd în în tun eric şi trebuise să îm p in g ă la o
p arte o g re u ta te ca să d esc h idă chepengul. N u p u te a s c ă p a de
gîndul că; d a c ă ar fi ră m as acasă, tragedia nu s-ar fi întîmplat.
în tre ru p s e s e o rice legătu ră cu N ick V igus şi nu mai a p ă re a
nici un fazan în bucătăria lor.
D e fapt, nici nu mai era n evoie de fazani, p e n tru că toţi
vecinii le săriseră în ajutor. D esch iseseră o subscripţie publică
şi le trim iteau to t felul de cadouri. Cît tim p Jinny a z ă c u t în
pat şi chiar şi d u p ă aceea, s-au bu cu rat de u n b elşug p e care
nu-1 c u n o s c u s e ră niciodată. D a r era un b e l ş u g ’ca re lui Jim, în
sinea lui, nu-i plăcea. G alena pe care o exploata el la G ra m b le r
îi a d u c e a bani buni şi nu avea nevoie de m ila altora. Aveau
n ev o ie de ce v a care să şteargă a’m intirea acelei nopţi.
R o ss te rm in ă m ă s u ră to a re a şi se uită la p ăm întul nisipos.
A vea în faţă eterna enigm ă a prospectorului: d acă această
b u cată de păm în t asc u ndea în adîncurile ei bogăţii sau înşelă­
ciune. Avea n ev o ie de timp, m u n c ă şi răbdare...
M o rm ă i şi se uită la cer care prevestea ploaie. Ei bine, în
cel mai rău caz era o şansă pentru cîţiva mineri să-şi h ră n easc ă
familiile. T o a t ă lum ea era de acord că situaţia era cît se p o a te
de proastă în întregul com itat, şi chiar în în tre a g a ţară.

2
Situaţia nu putea fi mai g ravă decît era. în tre a g a
naţiune era la păm înt du p ă lupta inegală îm p o triv a Franţei,
Olandei şi Spaniei, războiul fratricid cu A m erica şi am en inţarea
255 ROSS POLDARK

duşm anilor din nord. M arasm u l era atît spiritua l , cît şi m a t e ­

rial. Cu douăzeci şi cinci de-ani înainte A i g l i a fusese lide r ul
întregii lumi, şi decăderea era cu atît mai mare. E ra pace acum,
dar ţara era p re a slăbită ca să înlăture efectele războiului.
Un prim -m im stru tenace se m e n ţin e a pe poziţie în ciuda
tu tu ro r coaliţiilor form a te ca să-l dărîm e, dar coaliţiile aveau
speranţe. T rebu iau găsiţi bani, chiar p e n tru p ac e şi refo rm ă;
im pozitele crescuseră cu douăzeci la su tă în cinci ani, iar
im pozitele noi nu erau bine văzute. T a x e pe păm înt, case,
servitori, ferestre; cai şi pălării, cărăm idă şi ţiglă, pînză şi stam ­
bă. Altă taxă pe lumînări lovi direct în cei sărmani. Ia rn a tr e ­
cută, pescarii din F o w ey îşi hrăniseră familiile cu scoici ca să
nu m oară de foame.
Unii spuneau că v or trece cincizeci de ani pînă să se
în d repte lucrurile. R oss aflase că şi în A m eric a oam enii erau
la'fel de deziluzionaţi, Statele U nite ră m ă seseră unite atîta
timp cît durase av ersiun ea lor pentru cei ce le stăpîneau; acu m
că erau libere şi aveau de rezolvat to ate pro b lem e le de d u p ă
război, se părea că erau p e punctul de a se despărţi, form înd
republici in depen den te care se certau la nesfîrşit, ca oraşele
din timpul Evului M ediu în Italia. F red e ric al Prusiei fusese
auzit spunînd - în timp ce cînta la pian cu degetele lui g u to a s e
la Palatul Sans Souci din P o tsd a m - că ţara era atît d e g re u
de guvernat încît acum, că scăpaseră de regele G eorge al III-Ieâ,
sing u ra soluţie era să alea g ă un reg e d e-al lor. R e m a r c a
ajunsese şi la urechile societăţii din C ornwall.
Mai ştiau sau mai simţeau şi alte lucruri datorită traficului
ilicit constant între porturile franceze şi ale lor. Anglia se p u te a
să fie Ia pămînt, dar situaţia era şi mai g rav ă în E u ro p a . Un iz
ciudat de tulburări vulcanice le venea din cînd în cînd de
dincolo de C analul Mînecii. A versiunea faţă de un vechi
WINSTON GRAHAM 256

du şm an ca şi idealism ul p e n tru un n o u prieten ten tase F ranţa

să-şi cheltuiască aurul şi să-şi sacrifice oam enii pen tru a ajuta
A m erica să se elibereze. A c u m se trezea cu o datorie d e război
d e paisp re zec e su te de m ilio a ne d e lire şi c'u o c u n o a ş te re a
teoriei şi practicii revoluţiei n ăsc u tă din minţile şi sîngele vărsat
al gînditorilor şi al soldaţilor ei. C rusta despotism elor e u ro p e n e
se cră p a în pu nctul ei cel mai slab.
T im p de doi ani R o ss îşi v ăz u se rar familia şi avusese
rare legături cu societatea din care făcea parte. C eea ce auzise
din întîm plare în bibliotecă, în ziua cînd G eoffrey C harles
fusese botezat, îl um pluse de dispreţ pentai ei toţi, şi deşi. n-ar fi
re c u n o s c u t că l-ar fi influen ţat v o rb e le lui Polly C h o a k e ;
limbile lor cîrtitoare îl făceau să nu-i placă so cietatea lor. D in
sim plă curtoazie, se d uce a în fiecare lună să-l vadă p e Charles
care^refuza să m o a ră sau să se facă bine, d ar cînd g ăse a lum e
acolo, el nu discuta d esp re subiectele obişnuite. Nu-1 interesa
nici în to a rc e re a M a n e i F itz h e r bert de pe C ontinent, nici scan­
dalul colierului reginei Franţei. E ra u familii în reg iun e care
nu aveau pîine, nici cartofi ca să m ăn înce, şi el voia ca ac esto r
familii să li se fa că daruri în n a tu ră pen tru a nu deveni o p ra d ă
u şo a ră pen tru epidem iile din d ec em brie şi ianuarie.
Cei care-1 ascultau nu se sim ţeau la largul lor cînd vorbea
el şi p ă re a u nem ulţum iţi cînd term in a ce av e a de spus. M ulţi
dintre ei erau şi ei greu loviţi de criza din industria m ineritului
şi de im pozitele îm p o v ă ră to a re . Mulţi îi ajutau pe cei cu care
veneau în contact, dar nu puteau alina decît suferinţele cîtorva
sărmani. N ici R o s s nu p u te a face prea mult. C eea ce nu erau
pregătiţi să a c c e p te era responsabilitatea lor faţă de greutăţile
v rem u rilo r şi faptul că trebuiau elab orate legi care să stabi­
le ască fo rm e de a ju to ra re mai u m a n e decît azilurile pen tru
257 ROSS POLDARK

săraci şi c ă aiţa parohiei. Nici chiar F ran c is nu înţelegea. R oss

se simţea ca cineva care predică în deşert.
...în drum spre casă aju n s e în vîrful dealului şi o văzu pe
Dem elza venind în în tîm p inarea lui cu G arrick alergînd d u p ă
ea ca un mic ponei de Shetland.
Sărea într-un picior din cîndîn'cînd pe măsură ce se apropia.
- Jud mi-a spus că se d esc h ide m ina în sfîrşit!
- Im ediat ce vom angaja oam enii şi vom c u m p ă ra unelte.
- U r a ! !! Garrick, culcat! Ce bine-mi pare. C e dezam ăgiţi
au fost anul trecut cînd credeau că era hotărît, d o m ’le. Garrick,
astîmpără-te! O să fie la fel de m are ca G ram bler?
- N u încă. îl a m u z a bucuria ei. M ic ă de tot la început.
- Sînt sigură că o să fie u n a m are, cu coşuri înalte.
C oborîră dealul îm preună. D e obicei nu-i prea d ădea
a tenţie, dar interesul pe care i-1 a rătaseră ceilalţi azi îl făcu
să-i a a in c e o privire. Crescuse, se d ezvo ltase bine, nu m ai
era ştrengarul costeliv şi flămînd pe care-1 u d ase din cap pînă
în picioare ca să-l spele sub p o m p ă.
Anul trecut m a i ap ăruseră şi alte schimbări. D e m e lz a
era acum m enajera casei. E a c o n d u c e a în tre a g a go spo dărie.
Prudie era prea in do lentă ca să aibă poftă să c o n d u c ă ceva.
Din cînd în cînd o supăra piciorul şi cînd venea iar în bucătărie
îi era mai uşor să facă ceai sau cîteva treburi u şo are decît să
pregătească masa şi să fiarbă m încarea, ocupaţii ce păreau
să-i facă inultă plăcere Demelzei. P a id ie scăpase deci de aceas­
tă greutate care trecuse pe s ea m a D em elzei. F ata nu căuta să
se im pună şi îşi înd eplin ea b u c u r o a s ă şi m u n c a ei. C e obiecţie
ar fi putut avea Prudie?
Cu excepţia unui singur scandal m ai violent, viaţa în
bucătărie era mult mai paşnică decît atunci cînd P rudie şi Jud
erau singuri. Se născu se o ca m a rad e rie simplă între cei trei, şi
WINSTON GRAHAM 258

pe cei doi P a y n te r nu p ărea să-i d eran jeze prietenia dintre

R oss şi D em elza. Se sim ţea de m ulte ori singur şi era b u c u ro s
să-i ţină cin eva de urît. V erity nu mai v e n e a pe acolo şi D e ­
m elza îi luă locul.
C îte o d ată şedea cu el seara. L a început v enea să-I întrebe
ce a re de făcut la fe rm ă şi ră m în e a mai mult, stînd de vorbă;
apoi în c e p u să stea cu el seara în ca m era d e zi d e d ouă-trei
ori pe săptăm înă. P entru el era o c o m p a n ie plăcută, supusă;
vo rb e a cînd el voia să stea de vorb ă, sau citea cînd el d o re a să
citească. P le c a d ac ă o b serv a că p re z e n ţa ei îl deranjează.
Nu era o g o s p o d in ă perfectă. Deşi se d es c u rc a destul de
bine cu treburile obişnuite, erau m o m e n te cînd tem p eram en tu l
ei se dezlănţuia. O apucau „toanele", cum sp u n e a P rudie.
Atunci îl în tre c e a pînă şi pe Jud la înjurături şi o d a tă l-a şi
bătut. N u avea simţul pericolului şi făcea lucruri care îi p u ­
teau dău na:
într-o. dim ineaţă ploioasă de o c to m b rie se a p u c a s e să
cureţe grajdul de vite şi a început-să îm pingă boii cînd îi stăteau
în cale. Se p are că u n u ia nu i-a plăcut, aşa că D e m e lz a a ieşit
din grajd zbierînd de indignare, rănită în aşa fel încît o săp tă­
mînă n-a putut să se aşeze pe scaun. Altă d ată a în c e p u t să
m ute m obila din bu că tă rie cînd Jud şi P ru die nu erau acasă.
D ar un dulap s-a răsturnat peste ea, cu to ate că îl ţinea cu
toată puterea. P rudie a găsit-o prinsă sub el, n e p u tîn d să se
degajeze, în tim p ce G arrick lătra la uşă.
C earta cu Jud avusese un m o tiv mai serios şi a c u m nu
mai v o rbea nim eni d espre asta. D e m e lz a gu stase din sticla cu
gin din bibliotecă, îi p lăcu se gustul şi term inase sticla. S -a dus
apoi ţop ăin d la Jud, c a re din întim plare trăsese şi el la m ăsea,
şi a în cep u t să-l tachineze Scos din sărite, acesta se repezi la
ea s-o o m o a re . D ar ea se zbătu ca o pisică sălbatică şi cînd
259 ROSS POLDARK

veni P rudie îi găsi ro sto g o lin d u -se pe podea. P ru d ie trase

im ediat o concluzie greşită şi se repezi la Jud cu vătraiul.
R oss sosise la tim p ca să-i îm piedice p e cei trei să se rănească
serios. Săptăm îni d u p ă aceea, în b u cătărie d om nise o linişte
îngheţată. P e n tm prim a dată D e m e lz a simţise înţepătura limbii
ascuţite a lui Ross, se g hem u ise to a tă şi ar fi vrut să m oară.
D a r asta se întîm plase ac u m un an. E ra un spectru n e ­
plăcut, în g ro p a t în trecut...
Fără să mai vorbească, tre c u ră printre meri şi se în d re p ­
tară spre casă prin grădina la care D e m e lz a lucrase atît de
m ult vara trecută. Sm ulsese buruienile, lăsînd locul liber şi
cîteva plante p e care le cultivase m a m a lui Ross.
E ra u trei tufe de levănţică, înalte şi strîm be din c a u z a
buruienilor c a re le sufo caseră şi o tufă de rozm arin, liberă să
se d ezv olte ac u m şi să d ea flori. M ai d escoperise un trandafir
de D a m a s c cu flori dalbe şi roz, un trandafir a g ă ţă to r şi doi
mai mici. D in plimbările ei pe cîmp în cep u se să a d u c ă acasă
sem inţe şi rădăcini din gardurile vii. A cestea nu creşteau uşor:
erau capricioase, ca orice plantă sălbatică. Se dezvoltau u şo r
în locuri pustii pe care şi le alegeau singure, d ar se ofileau
cînd erau plantate într-o grădină. D a r anul trecut reuşise să
planteze limba boului, garofiţe şi o b ra zd ă în trea gă de dege-
tariţă roşie.
Se o p riră şi D e m e lz a începu să-i explice ce avea de gînd
să facă, spu nîn d că ar putea lua bucăţi de la tufa de levănţică
şi că ar în c e rc a să facă un g ard viu. R oss se uită în jurul lui cu
o privire îng ădu itoare . Nu-1 p re a interesau florile, dar adm ira
aranjam entul lor şi culoarea; şi plantele medicinale care puteau
servi la infuzii sau la pregătirea u n o r doctorii erau folositoare.
D e curînd îi dăduse nişte bani, spunîndu-i să-i folosească
cum vrea. îşi cu m p ă ra s e o-basm a viu colorată, un creion să
WINSTON GRAHAM 260

înveţe să scrie, d o u ă caiete, o p e r e c h e de p antofi cu cata ram e

lucioase, un vas m are de flori, o. b o n e tă p en tru P ru d ie şi o
ta b a c h e ră pen tru Jud. O lăsase de d o u ă ori să-l c ă lă rea scă pe
R a m o th şi să m e a r g ă cu el la T ru ro , o dată cînd prom isese
să-i arate are n a pen tru luptele de coco şi şi să-l v a d ă p e Royal
D u k e luptînd p entru u n p re m iu de cincizeci de guinee. S u r­
prins şi am uzat, observase că sp ectaco lul o dezg ustase.
- Păi aşa ceva face şi tata, spuse ea. Se a ştep ta se la ceva
mai fin, mai rafinat de la u n -s p e c ta c o l p a t r o n a t 'd e nobili şi
o am eni de vază.
P e d a i m pînă acasă fusese neobişn uit d e tăcută:
- N u credeţi că anim alele su feră ca şi noi? rostise în cele
din urmă.
Ross se gîndi ce să-i răspundă. Fusese prins în capcană de
vreo două ori răspunzînd fără să se gîndească la întrebările ei.
- N u ştiu, spuse el scurt.
- A tu n c i d e ce guiţă p o rc ii aşa cîn d li se p u n b e lc iu g e
în nas?
- C o co şii nu sînt porc i. A ş a i-a fă cu t D u m n e z e u , să
se bată!
Nu spuse nimic o vrem e.
- Da, dar D u m n ez eu nu le-a dat pinteni de oţel cu care
să se bată.
- A r fi trebuit să te faci avocat, D em elza, o b s e rv ă el şi ea
nu -i mai răspunsese.
Se gîn d ea la toate astea în timp ce' v o rb e au în grădină.
Se întreba d ac ă ea şi-a dat s e a m a ce g în d eau N a t şi P e a r c e şi
ceilalţi cînd se uitau la ea în salon ac u m cîteva o re şi d ac ă îşi
închipuise ca şi el, că nimic nu putea fi mai ridicol. Cînd dorea
astfel de plăceri, se d uce a în oraş, la T ru ro , la M a r g a re t sau la
oricare alta de felul ei.
261 ROSS POLDARK

1 se părea cîteodată că d a c ă plăcerea în s e a m n ă distracţia

g ro so lan ă pe care ţi-o o fe ră o prostituată, atunci e l 'n u are
nevoie de aşa ceva. Ascetism ul îţi dă şi el o satisfacţie ciudată,
încre d ere în tine, cu n o a şte re de sine.
N u prea se g în d ea Ia asta acum . A vea alte p re o c u p ă ri şi
alte griji.
 Capitolul III

A
^ T ’nainte de a se despărţi, D e m e lz a îi spuse
4dl că în aceeaşi zi o v ă z u se p e Jinny C a rte r şi
că Jim ave a pleurezie. D a r Jim, cu s ă n ă ta tea lui şu b redă, era
ad esea b o ln av la pat cîteva zile şi R o ss nu ţinea sea m a de
asta. U rm ă to a re le d o u ă săptăm îni fu o c u p a t cu tot felul de
p ro b le m e privitoare la d esc h id e rea minei şi am în ă să se d u că
la Jim p înă nu va p u te a să-i ofere o-slujbă sigură şi precisă, nu
ce va d e mîntuială.
B iblio tec a de la N a m p a r a u rm a să se rv e a s c ă d rept birou
al minei şi ocupaţiile obişnuite ale casei au fost, în tre ru p te în
timp ce c a m e ra a fost golită şi reparată. V estea că u rm a să se
desc h id ă o m ină în loc să se înch idă ca de obicei s-a răspîndit
re p ed e şi au fost asaltaţi d e mineri veniţi de la mari distanţe,
dornici să m u n c e a s c ă cu orice leafă. Ross şi H e n s h a w e au
în cercat să înch eie tranzacţii con venabile p entru am b ele părţi.
Au an gajat patruzeci de bărbaţi şi doi s u p ra v eg h eto ri, unul
„de su p ra fa ţă " şi unul în galerii, care aveau să fie sub ordinele
lui H e n sh a w e .
La sfîrşitul celor d o u ă săptăm îni, Ross se întîlni cu Z acky
M artin şi se interesă cum îi m e rg e lui Jim. Jim se sculase din
pat, sp use Z ack y, deşi nu reluase lucrul la n ună din cauza
263 ROSS POLDARK

tusei care-1 su p ăra. R o s s se g în d i p în ă u n d e a j u n s e s e r ă

pregătirile. L u n e a u rm ăto a re opt o am en i aveau să în c e a p ă
galeria de acces de p e faleză şi alţi d o u ă z e c i u rm a u să sape
prim ul puţ. E ra m om en tul să an ga je ze şi un aju,tor de su ­
praveghetor.
- S pune-i să vină la m ine mîine dim ineaţă, îi zise R o s s .
- Da, răspun se Zacky, m ă d u c la Jinny diseară şi o să-i
spun. N -a re să uite.

2
Jim C arter nu d o rm e a şi auzi bătaia u ş o a r ă în uşă
a p r o a p e imediat.
C u m ultă precauţie, ca să n -o tre z e a s c ă pe Jinny sau pe
copii, se dăd u jos din pat şi îşi luă hainele. Căi că p e o scîndu ră
ieşită din cuie care scîrţîia şi răm ase nem işcat cîteva secund e,
forţîndu-se să nu tuşească, pînă cînd d u p ă respiraţia ei regulată
îşi dăd u s ea m a că doarm e. îşi trase pe el pantalonii şi căm aşa,
apoi îşi luă haina şi bocancii.
D e obicei, balamalele chepengului scîrţîiau cînd îl deschi­
dea, d ar le u nsese şi nu se auzi nici un zg o m o t. C o b o rîse
scara cînd auzi vocea lui Jinny:
-Jim '
îşi m u ş c ă b u ze le supărat, d a r nu ră sp u n se , p o a te că
vorbea prin som n. D a r vo ce a se auzi din nou:
- Jim, iar te duci cu N ick Vigus. D e ce nu mi-ai spus?
- Ştiam că ai să te superi.
- N u te duce.
- Ba m ă duc. I- a m prom is ieri lui Nick.
- Spune-i că te-ai răzgîndit.
- Nu m -am răzgîndit.
WINSTON GRAHAM 264

- C ăpitanul P o ld a rk vrea să te duci m îine la el, Jim.

A uitat?
- M ă în to rc m u lt înainte d e revărsatul zorilor.
- P o a t e că vrea să iei în e x p lo ata re o galerie la m ina
cea nouă.
- N u pot, Jinny. N u e nim ic sigur. N u p o t re n u n ţa la
galeria pe. care o exploatez.
- G aleria asta nu e b u n ă d ac ă treb u ie să intri în apă pînă
la gît ca să ajungi la ea. N u e de m irare că tuşeşti.
- Ascultă, cînd m ă duc să mai fac rost de cîte ceva, nu
faci decît să te plîngi!
- D a r n e desc urcă m , Jim, destul d e uşor. N -a m nevoie
de mai mult. N u în felul ăsta. îmi ră m în e în gît cînd m ă gîndesc
cum faci rost de m încare.
- N u sînt atît d e credincios ca să-mi fac m ustrări de
conştiinţă.
- Nici eu nu sînt. D a r m ă g î n d e s c la p e ric o lu l prin
ca re treci.
- N u-i nici un pericol, Jinny, sp use el mai blînd N -ai de
ce să te nelinişteşti. îţi spun pe cuvînt, o să iasă bine.
Se auzi iar o bătaie u şoară în uşă.
- F ac asta numai cînd nu cîştig la mină. N -a m să mai
plec n o a p te a cînd o să-mi iau iar în prim ire galeria. N o a p ­
te bună!
- Jim, spuse ea ru g ă to r , aş vrea s ă nu pleci acum . N u în
n o a p te a asta.
- Sst, o să trezeş ti copiii. G în d eşte-te la ei şi la cel care e
pe drum . T re b u ie să te hrăneşti bine, d raga mea.
- Aş prefera să m or de foame...
C uvintele ei îl u rm ăriră pe cînd c o b o ra în bucătăria în tu­
265 ROSS POLDARK

necată. Restul nu-1 mai a u z i . T ra se zăvorul şi deschise uşa.

Nick Vigus se strecură înăuntru.
- A durat cam mult. Ai luat plasele?
- A m pregătit tot. B r r r .... ce frig e! Jim îşi îm b ră c ă haina,
se încălţă cu b o cancii şi p lecară, N ick v o rb in d în ş o a p tă
cîinelui. D ru m u l era lung, vreo cinci mile, şi u n timp m erse ră
în tăcere.
E ra o n o a p te frum oasă, senină, cu cerul plin de stele,
dar rece din cauza vîntului care sufla dinspre nord-vest, dinspre
mare. Jim tre m u ra şi tuşea.
D rum ul o lua spre sud-est. ocolind cătunul M arasanvose,
urcînd spre ş o sea u a principală şi co b orînd apoi mai dep a rte
î n valea.fer tilă. Intra ră pe m oşia B o d ru g a n , loc de vînătoare
b ogat, dar primejdios. în c e p u r ă să înainteze cu cea mai m a re
precauţie. N ic k V igus m erg e a înainte şi cîinele slab se ţinea
ca o u m b ră d u p ă el. Jim răm ăsese cu cîţiva paşi în urm ă, cu
un băţ lung de trei metri în m în ă şi o plasă făcută de el.
Evitară un d rum de căruţă şi intrară într-o pădun ce. N ick
se opri în umbră.
- B lestem atele astea de stele lucesc ca luna la pătrar. M ă
îndoiesc că o să vînăm ceva.
- N u p u tem să ne în to a rc e m fără să încercăm m ăcar. Mi
se pare că...
- Sst... Linişte!
Se g h e m u iră î n tr-un tufiş şi ascultară. Apoi porniră mai
departe. P ă d u re a se rărea şi la vreo sută de iarzi înainte se
vedea un luminiş cam de o milă pătrată Pe una din laturi era
un izvor cu m alurile străjuite de tufişuri şi arbori tineri. A c i
se cuibăreau fazanii. Cei cocoţaţi pe ramurile mai jo a s e erau
o pradă u şo ară pen tru un o m iute de mină, înarm at cu o plasă
WINSTON GRAHAM 2 66

P ericolul era că la celălalt ca p ăt al lum inişului se afla c o n a cu l

W erry, reşedinţa familiei B o d ru g a n .
N ic k se opri iar.
- Ce-ai auzit? în tre b ă Jim.
- Ceva, şopti Vigus. C helia lui ro şc ată lu cea în lum ina
stelelor şi pete de u m b r ă îi a c o p e re a u găurile din obraji. A ră ta
‘ca un h eru v im pervers, Paznicii ăştia! S tau la p în d ă în n o a p ­
tea asta.
A şte p ta ră cîteva m in u te în tăcere. Jim îşi înăbuşi tu ş e a şi
puse m în a pe capul cîinelui c a re se m işcă puţin, apoi se linişti.
- L u rc h e r n -a simţit nimic, spuşe N ick. C re d că a fost o
falsă alarmă.
în c e p u r ă să în ain teze iar prin tre tufişuri.
C înd s-au apropiat de m arginea luminişului, n u s-au tem u t
că-i vor simţi paznicii - care s-ar fi putut să nici nu fie pe-acolo
- ci că vo r speria fazanii care puteau să z b o a re înainte să-i
p o ată prinde. N o a p t e a lum ino asă le în g reu ia ceea ce aveau
de făcut.
Se înţeleseră pe şop tite să se despartă, luînd flecare cîte
o plasă şi a p ro p iin d u -se d e stol din direcţii opuse. V igu s, care
se pricep ea mai bine, u rm a să facă un ocol mai mare.
Jim ştia cu m să se furişeze fără nici un z g o m o t şi înaintă
încet pînă ce văzu fo rm e le în tu n e c a te ale păsărilor, ca nişte
păstăi mari răspîndi te printre crengi sau mai jos, u n d e trunchiul
se bifurca, chiar d e a s u p ra capului lui. D e sfăcu plasa, d ar se
hotărî să mai a ştep te d o u ă m inute, să se ap ro p ie şi Nick.
Stînd acolo, a u z e a vîntul frem ătînd printre ra m u rile de
deasupra lui. în d e p ă rtare se zărea conacul Verry, form ă m ătă-
hăloasă în tu n e c a tă şi străină, învăluită în n oapte. O lum ină
ardea încă. E ra tre c u t d e u n u şi Jim se în tre b ă cine locuieşte
acolo şi de ce se culcă atît de tîrziu.
267 ROSS POLDARK

Se întrebă apoi ce avea să-i sp u n ă căpitanul P o ld ark . îi

d atora mult, şi asta îl făcea să sim tă că nu mai p u te a accepta,
şi alte favoruri. D a r dacă nu se în sănătoşea? C e -a r face Jinny
d acă el ar muri la d o uăzeci şi şase de ani, ca tatăl lui? Jin n y se
necăjea că trebuie să treacă în fiecare zi prin apă pînă să ajungă
la abataj, dar nu-şi d ă d e a sea m a că toţi erau cînd uzi cînd
uscaţi mai tot timpul. D a c ă un bărbat nu era în stare să suporte
asta, nu era bun să fie miner. A c u m scăpase de pulberea explo­
zivă şi trebuia să fie mulţumit.
Un animal se m işcă în desişul de lîngă el. în to a rs e capul
şi în cercă să vad ă ce se întîmplă. P o m u l din faţă era n o d u ro s
şi strîmb. D u p ă frunzele u scate de pe ram uri, p ă r e a să fie un
stejar tînăr. F run zele atîrnau acolo.m ai to a tă iarna, foşnind în
vînt. O b serv ă o fo rm ă ciudată, o um flătură. A poi fo rm a se
mişcă uşor. îşi în co rd ă privirea să v a d ă mai bine. U n om stătea
rezem at de copac.
.. .Deci vizita lor de sîmbătă nu trecuse neobservată. P o ate
că de atunci, în fiecare noapte, paznicii aşteptau răbdători
u rm ă to a re a lor vizită. P o a te că fusese văzut. Nu. D a r d ac ă ar
înainta l-ar prinde num aidecît. Ce era cu N ick, ca re venea
dinspre nord?
N ev oia de a lua o hotărîre im ediată îl ţintuise parcă pe
loc. în c e p u să se dea încet înapoi.
N u făcuse nici doi paşi cînd auzi o c re n g u ţă tro snind în
spatele lui. Se răsuci la timp ca să evite mîna care încerca să-l
înşface de u m ă r şi se repezi în direcţia fazanilor, scapînd plasa
din mînă. în aceeaşi s e c u n d ă se auzi o m işcare şi pocnetul
armei ca re se descărca: d e o d a tă p ă d u r e a se trezi la viaţă
răsunînd de strigătul fa zan ilo r ca re fluturau din aripi, de
mişcările vîntului trezit din som n, de strigătele o a m e n ilo r
alergind ca.să-l prindă.
WINSTON GRAHAM 268

Ieşi la cîm p deschis şi alerg ă întins pe m a rg in e a pîrîului

în"um bra dea£ă. A u z e a paşii c e lo r c a re fug e au să-l aju ngă şi
ştia că nu pu tea să-i lase în urm ă; in im a îi b ătea cu putere,
respiraţia i se tăia.
O bservînd o deschiz ătu ră între copaci, schim bă direcţia
şi alergă prin tre ei. N u era d e p a rte d e casă şi văzu că se află
pe o p o te c ă în parc. E r a mai în tu n eric aici şi lăstărişul dintre
c opaci era atît de des încît ar fi fost greu să-şi facă drum
înainte să fie ajuns din urm ă.
M e rse mai d ep a rte pînă dădu de un luminiş; în mijloc se
afla un pavilion ro tu n d de m a rm u ră albă şi un ca d ran solar.
P o te c a se o p re a acolo. A lerg ă spre pavilion, apoi se răzgîndi
şi se.-îndreptă spre m a rg in e a luminişului, u n d e d ădu peste un
ulm m are, cu trunchiul înclinat. Se urcă în co pac, zgîrimdu-şi
mîinile de coaja g roasă şi rupîndu-şi unghiile. Abia se suise
pe a d o u a ra m u ră cînd doi paznici n ăvălirăîn luminiş. R ă m a s e
nem işcat ţinîndu-şi respiraţia.
Cei doi bărbaţi ezitară şi ce rc e ta ră luminişul cu privirea,
unul din ei ascultînd atent cu capul înclinat în a in t e.
- ... nu-i departe... s-a ascuns..., se auzi v o cea lui pînă
sus în copac.
în a in ta ră tiptil în luminiş. Unul sui treptele şi în cercă uşa
pavilionului. E ra încuiată. Celălalt făcu un pas înapoi şi se
uită la acoperişul circular în fo rm ă de dom . Apoi se despărţiră
şi ocoliră încet spaţiul deschis.
Cînd unul dintre ei se aprop ie de ulm, Jim simţi d eo d a tă
în plă m îni senzaţia care anun ţa un acces de tuse. B ro b o a n e
de su d o a re în c e p u ră să-i c u rg ă p e frunte P aznicul trecu în cet
foarte a p r o a p e de el. în mînă ţinea o puşcă Se opri lîngă un
c o p a c în cape se părea că cineva s-ar fi putut urca mai u şo r şi
în cepu să-i cerce te ze atent ram urile
269 ROSS POLDARK

Jim în cercă să respir.e, se înecă, reuşi totuşi să răsufle şi

să-şi în ăbu şe tuşea. Al doilea paznic se alătură primului.
- L-ai văzut?
- Nu. C red că a scăpat ticălosul.
- L -au prins pe celălalt?
- Nu. C redeau că F am prins noi pe ăsta.
Plămînii lui Jim se dilatau şi se co m p rim a u fară voia lui.
Sen zaţia de tuse i se ridica irezistibil în gît şi se înecă.
- Ce-i asta? spuse unul din paznici.
- N u ştiu. C olo sas.
Se în d re p ta ră repede spre ulm, dar greşiră direcţia cu
vreo douăzeci de metri şi în c e p u ră să cau te prin lăstărişul des
şi încîlcit.
- Stai acolo, zise unul, să văd ce-o să găsesc. îşi făcu
d ru m cu g reu tate printre tufişuri şi dispăru. Celălalt se sprijini
d e un trunchi cu cocoşul puştii ridicat, g ata să tragă.
Jim se agăţă de ra m u r a de d e a su p ra lui în tr-u n efort
disperat să-şi o p re ască tuşea. E ra scăldat în su d o a re şi efortul
de a se stăpîni i se păru mai în g ro z i t o r chiar decît dacă ar fi
fost prins. Sim ţea că îi plesneşte capul. Şi-ar fi dat şi viaţa ca
să p o a tă tuşi.
Se auziră tropăituri şi trosnete de crengi călcate şi al
doilea paznic îşi făcu apariţia, blestem înd d ezam ăgit că nu-1
prinsese.
- S-a dus, cred. Să ved em ce-a făcut Jo hnson.
- Să dăm drum ul la cîini.
- N u au nici o u rm ă după care să se ia. P o ate că o să-i
prin d em săp tăm în a viitoare.
Cei doi se depărtară. D ar nu făcuseră zece paşi cînd o
explozie violentă de tuse chiar deasupra, în.spatele lor, ii făcu
să stea pe Ioc.
WINSTON GRAHAM 270

La început, sunetul dogit al tuseL ce ră su na printre copaci

îi um p lu de spaimă. A poi unul dintre ei îşi reveni şi alergă în
direcţia ulmului.
- D ă - t e jos! strig ă el. D ă - t e jo s im ed iat că d a c ă n u
te împuşc.
 Capitolul IV

R
oss nu a aflat d espre arestare decît pe la
ora zece, cînd unul dintre copiii lui M a r ­
tin i-a adus vestea la mină. P lecă imediat, acasă, p use şaua pe
D ark ie şi se duse călare la conacul Werry.
Familia B o d ru g an era u n a din familiile din C ronw all care
era pe cale de a se stinge. R a m u ra principală, ca re nu lăsase
vreo u rm ă prea co rectă în istoria ţinutului timp de ap ro a p e
două sute de ani, se stinsese pe la mijlocul secolului. U rm a u
la rînd W e rry B o d ru g a n . Sir H ug h, actualul b aronet, avea
cincizeci de ani şi nu era c ă s ă to r it, era scund, viguros şi gras.
P retin dea că nici un bărbat nu e mai păros decît el, se lăuda
cu asta, şi era gata să o do v ed e ască seara la ultimul p ah ar de
vin de P o rto, făcînd un pariu pe cincizeci de guinee. T răia cu
m am a lui vitregă, văduva Lady B odrugan, femeie de douăzeci
şi n o uă de ani care înjura ca un birjar, era o călăreaţă perfectă
şi ţinea o, haită de cîini î n casă şi m irosea la fel ca ei.
Ross îi c u n o ştea pe amîndoi din vedere, d ar ar fi preferat
ca-Jim să fi făcut b raconaj pe rhoşia altcuiva.
Ar fi preferat şi mai mult cînd a ajuns la c o n a c şi a văzut
că societatea de vînătoare C a rn b a rro w îşi d ă d u s e întîlnire
acolo. O bservă privirile şi şoaptele oam en ilor în hain e roşii şi
WINSTON GRAHAM 272

cizm e lustruite, descălecă şi îşi făcu d ru m p rin tre cai şi cîinn

care lătrau şi u rcă treptele scării principale.
Ajuns sus, un servitor îi b a r ă d ru m u l;
- Ce doreşti? îl în treb ă el, uitîn d u -se la hainele de lucru
din p o stav g ro s ale lui Ross.
R oss îi în toarse privirea:
- V re a u să v o rb esc cu Sir H u g h B o d r u g a n şi cu m ine să
nu fii obraznic!
Servitorul încercă să o dreag ă:
- Iertaţi-m â, dom nule, Sir H u g h e în bibliotecă. Pe cine
să anunţ?
R oss fu poftit în tr-o în c ă p e re plină de lu m e care bea vin
de P o rto şi vin alb de C anare. M o m e n tu l era foarte puţin
potrivit p en tru ce avea d e s p u s . C u n o ş te a p e mulţi dintre cei
prezenţi. E rau acolo tînărul W h itw o rth , şi G e o rg e W arleggan,
şi doctorul C h o ak e, şi P a tie n c e T e a g u e , şi J o a n P a s c o e Mai
erau şi R uth T e a g u e cu J o h n T re n e g lo s, fiul cel mai m are al
d om nului H o ra c e T r e n eglos. Se uită peste capetele lor şi-l
zări pe Sir H u g h stînd lîngă cămin,.îndesat, cu picioarele desfă­
cute şi cu paharul în mînă. îl văzu pe servito r ap ro piindu -se
de el şi şoptîndu-i la ureche şi auzi răspunsul iritat al lui Bodnigan
- Cine? Ce? C e 9 Atît putu să audă, pen tru că pe m om ent
conversaţia încetase. C în dva ave a să ac c e p te aceasta ca pe
ceva natural atunci cînd intra el în tr-o societate
Salută şi zîmbi cîtorv a d in tre musafiri, trecînd printre ei
ca să ajun gă la Sir H ugh.
D e o d a tă se auzi o explozie d e lătrături şi o văzu pe Lady
C o n sta n ce B o d ru g a n în g e n u n c h i p e co v o r, legînd laba unui
cîine în timp ce şase prepelican n e g n se înghesuiau în jurul ei.
- L u a -m -a r naiba, cre d e a m că e Francis, spuse Sir H ugh -
V ă salut, do m nu le. V în ă to a re a în c e p e peste zece m inute
273 ROSS POLDARK

- A m nevoie num ai d e cinci, spuse R oss g lu m eţ, dar

numai cu' d u m n eav o a stră personal.
- Nu-i nici un colţ în casă în dim ineaţa asta u n d e să
putem vorbi nestingheriţi. Vorbiţi tai e, e prea m u ltă gălăgie
ca să poată cineva să trag ă cu urechea.
- O să-i tra g cîteva cravaşe ăluia ca re a lăsat cioburile
astea pe jos, se auzi v o ce a m am ei sale vitrege.
Ross luă paharul cu tfin pe ca re i-1 oferi gaz d a şi-i explică
motivul pentru care venise. Un braco nier fusese prins pe moşia
B o d rugan no ap tea trecută. U n băiat pe care el, Ross, îl c u n o ş­
tea bine. D esigur că Sir H u g h , fiind ju d e c ă to r, va lua parte la
proces. E ra prim ul delict pe care-1 co m itea băiatul şi avea
m otive serioase să c read ă că fusese ad em enit de un hoţ înrăit.
Ross se obliga să plătească orice d esp ăg ubire d ac ă băiatul ar
fi eliberat num ai cu un avertism ent sever. M ai mult, se c o n ­
sidera el însuşi responsabil...
în acest m o m e n t Sir H u g h izbucni în rîs. R o ss se opri.
- La naiba! Aţi venit prea tîrziu, dom nule. L -a m interogat
azi-dimineaţă la opt. E în drum spre T ru ro acum. V a fi judecat
la sesiunea trim estrială viitoare.
Ross sorbi din vin.
- V-aţi grăbit, Sir H ugh.
- N -a m v a it să întîrzii chiar în ziua vînătorii. Ştiam că la
ora n o uă va fi o larm ă în tre a g ă în casă.
-B r a c o n i e r u l , interveni Lady B od rugan, venindu-i ideea
în m om entul în care îi d ădu d rum ul cîinelui, bănuiesc că b ra­
conierul a scă p at paharul pe jos. O să pun să-l biciuiască.
Legile sînt p rea blînde pen tru ticăloşii ăştia.
- Ei bine, n-o să-mi mai sperie fazanii vreo săptăm înă,
două, spuse Sir H ugh, rîzînd cu poftă. C red că sînteţi de acord
că e o ruşine cît vînat se pierde într-un singur an.
W IN ST O N G R A H A M 274

- îm i p a r e ră u că v -a ra d e r a n j a t d e l a v în ă to a re .
- Şi m ie îmi p a r e rău că n u v -a m p u t u t ajuta. V ă p o t d a
u n cal d a c ă vreţi să luaţi p a r te la v în ă to a r e .
R o s s îi m u lţu m i, d a r re fu z ă . C u r î n d d u p ă a c e e a s e s c u z ă
şi plecă. N u m ai a v e a ce fa c e a c o lo . P e cîn d p leca , o au z i pe
L a d y B o d r u g a n s p u n în d :
- C h ia r voiai să-i dai d r u m u l tică lo su lu i, H u g h i e ?
N u auzi ră s p u n su l, d a r se auzî h o h o t u l d e rîs al c e lo r
care-1 auziseră.
Ştia că p ă r e r e a c e lo r d o i B o d r u g a n d e s p r e p r o p u n e r e a
lui d e a d a d r u m u l u n ui b r a c o n i e r p rin s n u m a i cu u n a v e r ­
tis m e n t s e v e r era p ă r e r e a î n t r egii so cietăţi, deşi a c e ş t i a ar fi
î m b r ă c a t - o în c u v in te mai p o litic o a se . C h i a r şi s o c i e t a te a din
C o r n w a ll, c a re era atît de t o l e r a n t ă fa ţă d e c o n tr a b a n d iş ti,
gîndi la fel.
C o n tr a b a n d is tu l era un o m d eştep t, c a r e se p r i c e p e a c u m
să în şele g u v e r n u l n e p lă tin d t a x e şi i n t r o d u c e a în ţ a r ă a lco o l
la j u m ă t a t e d e preţ. B r a c o n ie r u l n u n u m a i c ă in tra ilegal p e
p ăm în tu l altcuiva, d a r în c ă lc a t o a t e d r e p tu r ile in a lie n a b ile ale
p ro p rie tă ţii p r i v a t e. E r a un o m în a f a r a legii, u n c rim in al şi
m erita să fie sp în zurat.
R o s s s-a lovit de aceeaşi a titu d in e c îte v a zile m ai tîrziu,
cînd a v o rb it cu d o c to ru l C h o a k e . Jim u r m a să fie j u d e c a t în
u ltim a s ă p tă m în ă din mai. Ştia că C h o a k e , în c a lita te a sa d e
m e d ic al n unei, îl tra ta s e pe Jim d e c u r în d , în fe b ru a rie ; i-a
c e ru t deci p ă re re a d e s p re băiat.
C h o a k e i-a ră s p u n s că n-ai la c e să te a ş te p ţi cînd t u b e r ­
c u lo z a este în familie. L a a s c u lta re d e s c o p e r i s e s i m p t o m e de
b o a lă la un plăm în, d a r nu p u te a s p u n e cît e r a d e a v a n s a tă .
D e sig u r bo ala avea fo rm e variate, d is tru g e re a plăm înu lui p u te a
să surv in ă mai d e v r e m e sau mai tîrziu, p u t e a să t ră ia s c ă şi
275 ROSS POLDARK

p în ă la p a t r u z e c i d e ani, vîrstă în a in ta tă p e n t r u u n m in e r. N u
se p u te a şti.
R o s s îi s p u se s e c ă precizările lui a r fi d e fo lo s la p ro c es.
D o v a d a că b o a la e r a g ra v ă şi p le d o a r ia lui R o s s ar p u t e a
d u c e la achitare. D a c ă C h o a k e ar d e p u n e m ă rtu rie la p r o c e s . ..
C h o a k e în c ru n tă din sprîncene, ui tîn d u -s e la el ned u m erit.
V o ia să s p u n ă că...
D a, asta v oia R o s s să s p u n ă . C h o a k e d ă d u din ca p; nu-i
v e n e a să creadă.
- D r a g ă d o m n u l e , aş face o ric e p e n tru u n p riete n , d a r
n u -m i c e r e să d e p u n m ă rtu rie în fa v o a re a unui v a g a b o n d c a r e
a fost prin s vînînd ilegal. N - a ş p u te a s -o fac. A r fi c e v a a n o r ­
m al,.ca şi c u m ai m an ifesta o grijă m a t e r n ă p e n tru u n fra n c e z .
R o ss insistă, d a r C h o a k e nu se clinti.
- D r e p t să v ă sp u n , n u p re a sînt d e a c o r d c u c e d o riţi să
faceţi, s p u s e d o c to ru l. N u tre b u ie să-ţi fie m ilă d e astfel d e
oam eni. D a r am să vă dau o declaraţie în c a re a m s ă m e n ţio n e z
to t ce v -a m sp u s d e s p r e băiatul ăsta. S e m n a t ă şi p a r a f a tă ca
orice d o c u m e n t. A r e aceeaşi v a lo a re ca şi c u m aş v e n i în p e r ­
s o a n ă să d e p u n m ărtu rie . D a r nu voi veni să stau în b o x a
m a rto ru lu i ca u n crim inal. N -a ş p u te a fa c e aşa ceva.
R o ss a c c ep tă; n u av e a în c o tro .
A d o u a zi, d o m n u l T re n e g lo s făcu prim a lui vizită oficială
la W h e a l Leisure. P o r n i de la M i n g o o s e cu un v o lu m d e T itu s
Livius sub braţ şi un tricorn prăfuit în d esat peste p e ru că. A veau
m ineritul în sîn ge în familia T re n e g lo s .
V ă z u ce era d e văzut. Se să p a u trei puţuri d e m in ă, d a r
m u n c a e ra grea. D ă d u s e r ă mai întîi p e s te m i n e re u de fier. în
u n e le locuri tre b u ia u să fo lo sească p e r f o r a t o a r e d e oţel şi să
a r u n c e în a e r stînca cu p r a f d e puşcă. S tratul se în t in d e a d e la
est la vest şi p ă re a să fie gros, aşa că îi a ş te p ta o m u n c ă g r e a
în săp tă m în ile u rm ă to a re .
W INSTO N G R A H A M 276

D o m n u l T r e n e g l o s s p u s e c ă a s ta v a m ări cheltuielile, d ar
n u se d esc u rajă. F ilo a n e b o g a t e d e a r a m ă se g ă s e a u a d e s e a în
z ă c ă m in te le d e fier. N a t u r a ştie c u m să-şi p ă s t r e z e c o m o rile
su b cheie.
î n a i n t a r ă p în ă la m a r g i n e a ţ ă r m u l u i s tîn c o s şi se u ita ră la
p la tf o r m a ş u b r e d ă d e lem n d e u n d e o p t o a m e n i c a r e lu cra u
cîte d o u ă s p r e z e c e o r e în e c h ip a je d e c îte p a tru î n c e p u r ă să
s a p e o g ale rie d e acces. O a m e n ii d i s p ă r u s e r ă d e m u lt, lucrînd
sub p ă m în t, to t ce se p u t e a v e d e a d e sus, d e p e faleză, e ra un
b ăiat de v re o d o i s p r e z e c e ani c a r e a p ă r e a din c în d în cînd cu
o r o a b ă al c ă re i c o n ţ i n u t - c e e a f e g î z e l e o m e n e ş t i s c o t e a u
din t u n e l - îl v ă r s a p e n is ip u l d e d e d e s u b t . Şi ei, s p u s e s e
R o s s , d ă d u s e r ă p e s t e m i n e r e u d e f i e r şi c ă u t a u alt lo c p e
u n d e să-l o c o l e a s c ă .
D o m n u l T r e n e g l o s m o r m ă i c îte v a c u v i n t e : s p e r a ca cele
d o u ă g lo a b e b ătrîne, C h o a k e şi P e a r c e , să nu î n c e a p ă să se
v aite la a d u n a r e a viitoare. Cît s o c o t i s e r ă că va d u r a p înă v o r
a ju n g e cu tunelul de ac ces p în ă la m in ă ?
- Trei luni, sp u se Ross.
- B a şase, se gînd i d o m n u l T r e n e g l o s . V a fi n e v o ie d e
şase luni, îi s p u s e apoi lui R oss. A p r o p o , ai aflat vestea ?
- C e veste?
- Fiul m e u J o h n şi R u t h T e a g u e . A u h o tă rît să se c ă s ă ­
to rea scă.
R o ss n u ştia. D o a m n a T e a g u e e r a p ro b a b il în al n o u ă ­
lea cer.
- E a a fă cu t o a f a c e re b u n ă, s p u s e b ă trîn u l, ca şi c u m ar
fi v o rb it R o s s în locul lui. F a c e o a f a c e r e b u n ă c ă s ă to r in d u - s e
cu J o h n , deşi e c a m v io len t c în d b e a . Aş fi p r e fe ra t să aibă şi
c e v a bani, noi nu stăm p re a b in e a c u m ... T o tu ş i e o c ă lă re a ţă
p erfec tă şi mai are şi alte calităţi.. A m auzit.zilele tre c u te d e s p re
277 ROSS POLDARK

unul c a re se ţin e cu fa ta d e la b u c ă t ărie. N u - m i a m in te s c cine.

S e p are că e c e v a serios, n u o sim p lă d istracţie. D e p i n d e de
cu m priveşti lucrurile. îm i a m in te s c că J o h n a trîn tit-o în paie
p e u n a d in s e r v i t o a r e l e n o a s t r e î n a i n t e să fi î m p l i n i t
ş a p te s p r e z e c e ani.
- S p e r să fie fericiţi.
- C e? A, da! E i bine, m ă b u c u r c ă o să-l v ă d la c a s a ’lu i .
E u n -a m să tră ie sc o Veşnicie şi n - a m ai fost s t-ăpîn n e în s u ra t
la M i n g o o s e d e o p tz e c i d e ani.
- Sînteţi j u d e c ă t o r , s p u s e R oss. C e se n tin ţă se dă p e n ­
tru b r a conaj?
- C u m ? C u m ? D o m n u l T r e n e g l o s îşi p rin s e p ălă ria la
tim p ca să n -o ia vântul. P e n t r u b r a c o n a j? D e p in d e , d ra g u l
m eu, d ep in d e. D a c ă o m u l e p rin s c u u n o g a r , şi cu o c a p c a n ă
în m înă, atunci, d a c ă e p rim a in fra cţiu n e, e c o n d a m n a t la trei
sau şase luni în c h is o a re . D a c ă e prins în fla g ra n t delict, c u m
se spune, atun ci este d e p o rta t. Tîlharii tre b u ie p edepsiţi aspru,
altfel n -a m m ai a v e a vînat. C u m se s im te u n c h iu l d u m ita -
le, d o m n u le ?
- J ^ u n a asta nu l-am văzut.
- M ă în d o ie s c că va m ai p u te a p ra c tic a m a g is tra tu ra .
C r e d că se s im te m ai b in e, n u ? P o a t e că a r e p r e a m u ltă
î n c re d e re în d o c to ri. E u n -a m . D o c t o r i a m e a e p u rg a tiv u l.
Cît d e s p r e d o cto ri: tim e o D a n a o s et d o n a f e r e n t e s ; ăsta e
m o tto -u l m eu . C h arles ar treb u i să-l a d o p t e şi el.

2
P ro c e s u l a a v u t loc la tre is p re z e c e mai. P rim ă v a ra
fu s e se r e c e şi s c h i m b ă t o a r e , c u v în tu ri p u t e r n i c e şi zile
ploioase; d a r p e la j u m ă ta te a lunii v r e m e a a î n c e p u t să se
W IN S T O N G R A H A M 278

î n s e m n e z e şi ultim a s ă p t ă m î n ă a fo s t liniştită şi s e în c ă lz is e
brusc. P r i m ă v a r a şi v a r a s -a u c o n t o p i t î n tr - o s in g u ră s ă p t ă ­
m înă. î n şase zile d e s o a r e a r z ă t o r c îm p u l s-a a c o p e r i t d e o
v e r d e a ţ ă b o g a tă . F lo rile de. p rim ă v a ră , în tîrziate, a u a p ă r u t
pe s te n o a p te , a u în flo rit ca î n t r - o s e r ă şi au disp ărut.
în z iu a p ro c e s u lu i e r a f o a r t e ca ld şi R o s s a ju n s e la T r u r o
d e < re m e în to v ă ră şit to t d ru m u l d e cîntecul păsărilo r. D e obicei
sala d e j u d e c a t ă e r a s u m b r ă şi m u rd a r ă . A c u m ra z e le d e s o a r e
ce p ă t r u n d e a u prin fe re stre le n e s p ă la te lu m in a u b ă n c ile v e c h i
şi s trîm b e şi d e s c o p e r e a u p în z e le d e p ă ia n je n din c o lţu rile
în căp e rii sau a tîrn în d d e grinzi. în l u m in ă se v e d e a b in e fa ţa
e m a n c i p a t ă a g re fieru lu i a p le c a t p e s t e hîrtii, cu o p i c ă tu r ă
a tîm în d u - i d e vîrful nasului. P e t e d e l u m in ă s tră lu c e a u pe
s p e c ta to n i neîngrijiţi c a r e s tătea u în g ră m ă d iţi în spate, ş o p tin d
şi tuşind.
E r a u cinci j u d e c ă t o r i şi R o s s v ă z u cu satisfac ţ ie, că îi
c u n o ş t e a p e do i d in tre ei. U nu l, p re ş e d in te le , e r a d o m n u l N i ­
c h o las W a r l e g g a n , tatăl lui G e o r g e . C elălalt e r a S fin ţia Sa
d o c to ru l E d m u n d H a lse p e c a re R o ss îl c u n o s c u s e în diligenţă.
P e un al treilea îl ştia din v e d e re: u n b ă r b a t g ra s, d e v îrstă
m ijlocie, n u m it N ic k , u n a d i n n o tab ilită ţile o ra şu lu i, c a r e b e a
de sting ea. A p r o a p e t o a t ă d im in e a ţa H a lse şi-a ţin u t b a tis ta
de p în z ă fină la nasul s ă u su b ţire şi ascuţit. F ă r ă în d o i a l ă că
era îm b ib a tă cu extra s d e b e r g a m o t ă şi r o z m a rin , o p r e c a u ţ i e
în ţeleap tă avîn d în v e d e r e bolile din ju r. D o u ă - t r e i c a z u ri au
fost re z o lv a te foarte re p e d e , apoi a fost in tro d u s în b o x ă J a m e s
C arter. D in sală, Jin n y C a rte r , c a re p a r c u r s e s e p e j o s cele
n o u ă m ile î m p r e u n ă cu tatăl său, î n c e r c ă să r ă s p u n d ă cu un
z îm b e t privirii pe c a re i-o a r u n c ă so ţul ei. în tim p u l d ete n ţie i
pielea lui îşi p ierd u se c u loare a b ro n z a tă şi a v e a c e a r c ă n e adînci
sub ochii negri.
279 ROSS POLDARK

C înd î n c e p u p ro c e s u l, a p r o d u l se uită la c e a sul d e p e

p e r e t e şi R o s s v ă z u c ă n u m ai e ra tim p decît p e n t r u ac e s t
p r o c e s p înă la p a u z a d e prînz.
J u d e c ă to rii e r a u d e ac eea şi părere. P a z n ic u l d e v î n ă t o a r e
al lui S ir H u g h B o d r u g a n a v e a te n d in ţa să se î n d e p ă r t e z e de
la subiect cînd a d e p u s m ă rtu rie şi d e d o u ă ori d o m n u l W a r l e g ­
g a n i-a atras a te n ţia să v o r b e a s c ă la subiect. A sta l-a fă c u t p e
m a r t o r să aibă tra c şi să sfîrşească re p e d e , m o r m ă in d cîte v a
cu vin te. C elălalt p a z n ic a c o n f ir m a t c e le s p u se d e p rim u l şi
cu asta d ep o z iţiile s-a u te rm in a t. D o m n u l W a r l e g g a n ridi­
c ă ochii.
- E x is tă v re u n a p ă r ă t o r în acest p ro c e s ?
Jim C a r te r n u s p u s e nim ic.
G refierul se ridică, şterg în d u -ş i nasul cu m îna:
- N u e nici u n a p ă r ă t o r , d o m n i a v o astră . Pîrîtul nu a m ai
suferit nici o c o n d a m n a r e . A m aici o s c ris o a re d e la S ir H u g h
B o d r u g a n c a r e s e p lîn g e că a p i e r d u t m u lt v în at ^ n u l a c e s t a
şi că a c e s t a e s te p r i m u l b r a c o n i e r p e c a r e l-au p u t u t p r i n d e
d in ia n u a r ie .
J u d e c ă to rii î n c e p u r ă să s e consulte.- R oss îl b le s te m ă p e
Sir H u g h .
D o m n u l W a r l e g g a n se uită la Jim C arter.
- Ai c e v a d e d e c la ra t în a in te de p r o n u n ţ a r e a sen tin ţei?
Jim îşi u m ezi b u z e le şi spuse:
- Nu, d o m n u l e .
- Ei bine, atunci...
R oss se ridică:
- Aş c e re în g ă d u i n ţ a să m ă a d re s e z curţii...
Se auzi o m işcare şi un m u r m u r în sală şi toţi se în to a rs e r ă
s p re e l , să v a d ă cin e d e r a n j e a z ă c u r te a prăfuită.
W INSTO N G R A H A M 280

D o m n u l W a r l e g g a n se u ită a te n t p rin tre ra z e le de s o a r e

ca re p ă t r u n d e a u în sală şi R o s s d ă d u u ş o r din ca p în s e m n d e
re c u n o a ş te re .
- D o riţi s ă d e p u n e ţi m ă r tu rie din p a r te a ap ă rării? Aveţi
v re u n e le m e n t n o u d e a d ă u g a t ?
- D o r e s c să d o v e d e s c b u n a lui p u rta re . A fo st s e r v ito ­
rul m eu.
W a rle g g a n se a d r e s ă în ş o a p t ă d o c to ru lu i Halse. A m în d o i
îl r e c u n o s c u s e r ă a c u m . R o s s r ă m a s e în p ic io a r e în tim p ce
o a m e n ii din sală s e m iş c a u î n c e r c î n d să se uite la el p e s te
um eii c e lo r din faţă. P rin tre ei v ă z u o faţă p e c a re era imposibil
să nu o re c u n o ş ti: g u r a p r o e m i n e n t ă cu b u z e u m e d e şi och ii
oblici ai lui Eli C l e m m o w . V e n is e p ro b a b il să p riv e a s c ă cu
d esfătare p r ă b u ş ir e a u n u i o m , a lui C arter.
-- L u aţi lo c în b o x a m a rto rilo r, s p u s e W a r l e g g a n cu v o c e
g ro a să, şi sp u n eţi c e aveţi d e spus.
R o ss tra v e rs ă sala şi luă lo c în b o x ă, d e p u s e apoi j u r ă m în-
tul, sim u lîn d c ă s ă r u tă B iblia v e c h e cu c o p e rţi slinoase. S e
sprijini ap o i c u m îinile d e b a r ă şi s e uită la cei cinci j u d e c ă t o r i .
H ic k s su fla c a şi c u m ar fi d o r m i t , d o c t o a i l H a ls e se ş t e r g e a
u şo r cu batista p re fă c în d u - s e c ă nu-1 re c u n o a ş te ; d o m n u l W a r ­
leg gan se uita prin hîrtii.
- F ă r ă în d o ia lă , d o m n i lo r , avînd în v e d e r e m ă rtu riile
dep u se , nu aveţi nici un m o t iv să c o n s id e ra ţi c a z u l a c e s ta ca
ceva d eo se b it. în lu n g a d u m n e a v o a s t r ă e x p e r ie n ţă aţi a v u t
d e sig u r m u lte c a z u ri, m ai ales în v re m u ri g re le ca a c e s te a
cînd f o a m e a , s ă r ă c ia şi b o a la c o n stitu ie , î n tr - o o a r e c a r e m ă ­
sură, c i r c u m s t a n ţe a te n u a n te . D a r este de la sine în ţeles că
legile tre b u ie r e s p e c t a t e şi ap lica te , iar eu aş fi ultim ul c a r e să
v ă c e a r ă s ă n u p e d e p s iţi p e b r a c o n ie ru l o b işn u it c a re n e p r o ­
281 ROSS POLDARK

d u c e n ec azu ri şi pierderi n o u ă tuturor. T otu şi, eu c u n o s c foarte

b in e îm p re ju ră rile în c a re s-a p r o d u s ac est c a z şi aş d o ri s ă vi
le prezint.
R o s s d e s c r is e în c î t e v a c u v i n t e n e c a z u r i l e p rin c a r e
t re c u s e Jim , p u n in d a c c e n tu l mai ales pe b o a la lui şi pe atacul
b r u ta l c o m is d e R e u b e n C l e m m o w a s u p r a soţiei şi c o p ilu ­
lui acestuia.
- T r ă in d în s ă ră c ie şi lipsuri, a m m o t iv e să cred că pîrîtul
a fost îm p in s la fap te rele în c i u d a p ro m is iu n ilo r pe c a re mi le
fă c u se m ie : E u , p e rso n a l, sîn t c o n v in s că este un o m cinstit.
N u el a r trebui să se afle în b o x a a c u z a ţilo r, c i acel^ c a re l-a
în d e m n a t p e căi greşite.
S e o p ri şi simţi că, e v id e n t, c a p ta s e in tere su l a s c u ltă to ri­
lor. V o i s ă c o n tin u e , cînd c in e v a ch ic o ti t a r e şi ju d e c ă to rii se
u ita ră p rin sală, iar d o c t o r ul H a ls e se î n c r u n t ă sever. R o s s
ştia precis cin e o făcuse.
- O m u l care l-a d u s p e căi greşite. .., re p etă R o ss încercînd
să re cîştig e a te n ţia p ub liculu i din sală. R e p e t că pe Jim C a rte r
l-a a b ă tu t d e la cale a c e a d r e a p t ă un o m m ult mai în vîrstă
d ecît el, c a r e p în ă a c u m a sc ă p a t n e p e d e p s it. El este cel v in o ­
vat. Cît d e s p r e s ă n ă ta te a a c u z atu lu i e d estu l să vă uitaţi la el
ca să v ede ţi în ce s ta re se află. C a o c o n f ir m a r e a c e l o r d e mai
sus am adus o declaraţie din p arte a d o cto ru lu i T h o m a s C h o a k e
din S aw le, distinsul m e d ic al minei, c a re l-a exam inat p e Ja m e s
C a r te r şi a c o n s ta ta t că s u fe ră d e o in flam aţie c ro n ic ă a plăm î-
nului c a re s-a r p u te a să-i fie fatală. Cît d e s p r e m ine, sînt dispus
să-l re ia u în slujba m e a şi să g a r a n t e z p e n tru b u n a lui p u rta r e
în viitor. C e r C urţii s ă ia în c o n s i d e r a r e a c este fapte în a in te
d e a p r o n u n ţ a sentinţa.
îi î n m în ă gre fieru lu i h îrtia p e c a re d o c to r u l C h o a k e m iz-
W IN ST O N G R A H A M 282

g ălise d ia g n o s tic u l cu o c e r n e a lă a b ia vizibilă. G r efierul s tă te a

cu h î r t i a î n m înă, n eştiin d c e să facă. E n e r v a t, d o m n u l W a r l e g ­
g a n îi făcu s e m n să a d u c ă hîrtia. D u p ă c e au citit-o, a u r m a t o
s c u r tă c o n s u lta re .
- D u m n e a v o a s t r ă afirm a ţi c ă a c u z a tu l e p r e a b o l n a v ca
să fie trim is la î n c h is o a re ? î n t r e b ă W a r l e g g a n .
- E s te fo a rte g r a v b o ln a v . ,
- C în d a fost e x a m in a t? î n t r e b ă d o c t o r u l H a ls e rece.
- A c u m trei luni.
- D e ci era b o l n a v c în d s -a d u s să v în eze ?
R o s s e z ită , d î n d u - ş i s e a m a d e c a r a c t e r u l d u ş m ă n o s
al întrebării:
- E b o l n a v d e mai m u ltă v re m e .
D o c t o r u l H a ls e m irosi batista.
- Ei bin e, în c e e a ce m ă p riv e ş te , c r e d c ă d a c ă c in e v a se
s im te destu l d e b in e c a să f u r e fa zan i, î n s e a m n ă că p o a t e să
s u p o r t e c o n s e c in ţe le .
- A ş a e, e a d e v ă ra t, s e auzi o v o c e .
D o m n u l W a r l e g g a n b ătu în m a s ă c e rîn d să se f a c ă linişte.
A p o i i se a d r e s ă lui R oss:
- Ştiţi, d o m n u l e P o ld a r k , eu sînt d e a c o r d c u -p rie te n u l
m e u , d o m n u l H alse. F ă r ă î n d o i a l ă c ă e o n e n o r o c i r e p e n t r u
u n a c u z a t să fie atît d e b o ln a v , d a r l e g e a n u n e p e r m i t e să
f a c e m excepţii. G ra d u l d e s ă r ă c ie 'a l u nui o m n u a r trebui să-l
fa c ă mai puţin cinstit. Altfel to ţi c e rş e to rii a r fi hoţi. Şi d a c ă
u n o m e destul de s ă n ă to s ca să c o m i t ă u n fu rt, a tu n c i e destul
d e s ă n ă to s ca să s u p o r t e î n c h i s o a r e a 'd r e p t p e d e a p s ă .
- T o tu ş i, s p u s e R o ss, ţin în d s e a m a d e fa p tu l c ă s e află la
în c h is o a re d e p a tru s ă p tă m în i şi ţin în d s e a m a d e b u n a lui p u r ­
tare şi d e sărăcia lui, c r e d că ju s tiţia ar a v e a d e c îştig at d a c ă ar
fi c le m e n tă
283 ROSS POLDARK

W a rle g g a n îşi ţu g u ie buzele:

- P u te ţi c r e d e ce vreţi, d o m n u l e P o ld a r k , d a r h o t ă r î r e a
o va lu a tribunalul. în ultimii doi ani s -a m ă r i t m u lt n u m ă a i l
infra cţiu n ilo r. Şi ac e a s ta e o f o r m ă d e î n c ă l c a r e a legii g r e u
d e d e t e c t a t şi p ă g u b i t o a r e şi cei prinşi tre b u ie să s u p o r t e c o n ­
s e c in ţe le , n u p u te m m ă s u r a cît e d e v in o v a t fiec are in fra c to r;
p u t e m n u m a i să lu ăm c u n o ş tin ţă d e fa p t e. S e opri. T o tu ş i,
avînd în v e d e re m ărtu ria m e d ic u l ui şi d e p o z i ţia d u m n e a v o a s t r ă
cu p riv ire la b u n a p u rta r e a lui C a rte r, sîn te m dispuşi să j u d e ­
că m infracţiun ea cu mai m ultă îng ăd u in ţă. A c u z a tu l e c o n d a m ­
n a t la doi ani în c h iso are .
S e auzi un m u r m u r în sală şi c i n e v a m o r m ă i c îte v a c u ­
vinte, e x p r im în d u - ş r d e z g u s tu l.
- S p e r să nu a m v r e o d a tă g h i n i o n u l să m ă b u c u r d e
î n g ă d u i n ţ a acestui tribunal, s p u se R o ss.
D o c to r u l H a ls e îşi luă b atista d e la nas:
- B ă g a ţi de se a m ă , d o m n u l e P o ld a r k . Astfel d e c u v in te
n u sînt cu t o tul în a fa ra jurisdicţiei n o a s tre .
- N u m a i mila a r e ac est privilegiu , r ă s p u n s e R o ss.
D o m n u l W a rle g g a n făcu u n s e m n cu m îna.
- Să tre c e m la cazul u rm ă to r.
- U n m o m e n t, s p u se d o c to ru l H alse.
S e a p lec ă înainte, îşi îm p r e u n ă m îinile şi-şi m u ş c ă buzele.
N u -i p lă c e a acest tîn ă r b o ie rn a ş a r o g a n t c u c a r e a v u s e s e
d e - a face la şcoală, în diligenţă şi a c u m din n o u în sala de
ju d e c a tă . E ra fo arte m u lţu m it că-i v en ise în m in te să p u n ă
î n tre b a re a a c e e a in sin u an tă p riv ito a re la d a t a e x a m in ă rii m e ­
dicale, î n tre b a re c a re îi tă c u s e p e ceilalţi să g în d e a s c ă la fel ca
el. D a r c h ia r aşa, tînărul ţîfnos î n c e r c a să a ib ă u ltim u l cuvn t.
A şa c e v a nu se putea.
W INSTO N G R A H A M 284

- U n m o m e n t, d o m n u le . N u sîn tem c h e m a ţi aici s ă î m p ă r -

ţim d r e p ta t e a n u m a i în spiritul legii, fă ră să n e d ă m s e a m a d e
privilegiile şi responsabilităţile no astre . C a m e m b r u al Bisericii,
d o m n u le , sim t î n t r e a g a g r e u t a t e a a c e s te i re sp o n sa b ilităţi.
D u m n e z e u le-a î n c r e d i n ţ a t c e lo r c a r e îl s e r v e s c şi c a r e sînt şi
ju d e c ă to ri m isiu n e a s ă î m b in e ju stiţia cu clem e n ţa . îm i îndepli­
n e s c a c e a s tă m is iu n e cît p o t eu d e b i n e şi c r e d c ă aşa a m făcut
şi acu m . In s in u ă rile d u m ita le că n -a ş fa c e - o m ă jig n e s c . N u
c re d că-ţi dai s e a m a d e s p r e ce v o rb e şti.
- A c e s t e legi sălbatice, s p u s e R o s s s tă p în in d u -ş i cu g re u
m înia, a c e s te legi s ă lb a tic e p e c a r e le in te rp re ta ţi fără milă
trim it u n o m la î n c h i s o a r e p e n t r u c ă şi-a h ră n it copiii cîn d
sînt flăm înzi, p e n t r u că a c ă u ta t d e m î n c a r e u n d e a p u tu t cînd
a fost îm p ie d ic a t să o cîştige cinstit. C a r t e a s a c ră pe c a re o
inv ocaţi s p u n e c ă o m u l să n u tră ia s c ă n u m a i cu pîine. în zilele
n o a s tr e le cereţi să tră ia s c ă şi fără pîine.
S e auzi u n m u r m u r d e a p r o b a r e din ce în ce mai p u te rn ic
în f u ndul sălii.
D o m n u l W a r l e g g a n b ă tu m în io s cu ciocăn elu l.
- C azul s -a în ch is, d o m n u l e P o ld a r k . V ă r o g să p ă r ă ­
siţi sala.
- D a c ă nu, a d ă u g ă d o c t o r u l H a ls e , v ă p u n e m su b arest
p e n tru o fe n s ă a d u s ă Curţii.
R o s s se în c lin ă puţin.
- V ă asig ur, d o m n u le , că a ş a c e v a c o r e s p u n d e c o n v i n ­
g e r ilo r m e le cele m ai intim e.
P ără si b o x a fă c în d u -şi lo c să iasă în m ijlocul s trig ă te lo r
c e lo r p re z e n ţi şi ale î n d e m n u r i l o r a p r o d u lu i la linişte.
Afară, p e strad a în g u stă, re sp iră aerul cald de vară. R igola
a d în c ă era p lin ă cu g u n o a i e şi d e g a ja un m iro s n e p lă c u t, c a re
285 ROSS POLDARK

p ă r e a însă agreab il d u p ă m iro su l din trib unal. S c o a s e o batistă

şi se şterse pe frunte. M î n a îi t r e m u r a din c a u z a mîniei pe
ca re în c e r c a să şi-o stă p în e a sc ă . D e z g u s t u l şi d e z a m ă g i r e a îi
d ă d e a u o se n z a ţie d e g re aţă.
U n şir lu ng d e catîri c o b o r a s t r a d a cu coşuri g re le de
c o s ito r atîm în d de a m b e le flancuri ale a n im a le lo r. M in e r i plini
de praful d r u m u lu i m e r g e a u în c e t pe lîn g ă ei. V e n is e r ă p e j o s
de departe, p o rn in d din zori, ca să a d u c ă cositorul la m o n etărie
şi u r m a u să se î n t o a r c ă a c a s ă că la re p e catîrii lo r obosiţi.
A ş te p tă p în ă t r e c u r ă ş i , cînd să t r a v e r s e z e s trad a , o m în ă
îi atinse braţul.
E r a Jin n y cu tatăl ei, Z a c k y , d u p ă ea. P e obrajii ei palizi
şi pistruiaţi s e v e d e a u d o u ă p e te roşii.
- V re a u să vă m u lţu m e s c , d o m ’le, p e n tru ce aţi spus.
V -aţi dat atîta o s te n e a lă p e n tru Jim. Şi c e e a ce aţi spus...
- N - a m reuşit, s p u s e R oss. D u - o acasă, Z a c k y . S e va
simţi mai b in e cu voi.
D a, d o m ’le.
P le că b ru s c şi p o rn i în d irecţia străzii C o in ag eh a ll. N u
p u te a să s u p o r t e să-i m u l ţu m e a s c ă p e n t r u eşecul lui. In p arte
e ra d e z g u s ta t şi d e el însuşi p e n tru că îşi p ie rd u se co ntrolu l.
P oţi face ce vrei c în d te to cm eşti p e n t r u p r o p r ia ta liberta t e,
d a r re ţin e -te cînd e v o rb a d e a altcuiva. î n t r e a g a lui atitu dine
fu sese greşită. î n c e p u s e b in e şi a p o i totul ieşise pe dos. N u
e r a făcut ca să cîştige o astfel de p artid ă . A r fi trebuit să fie
s lu g arn ic, lin g u ş ito r faţă d e C u rte. A r fi tre b u it să sublinieze
şi să lau d e a u t o r ita te a lor, aşa c u m în c e p u s e să facă, şi în
acelaşi tim p a r fi tre b u it să-i fa că să î n ţe le a g ă că o sentinţă
blînd ă ar fi izv orît din b u n ă t a t e a in im ilo r lor.
în adîncul sufletului se în tre b a d a c ă însăşi v o c e a d e au r a
W IN S T O N G R A H A M • 286

lui S h e r i d a n i-ar fi fe rm e c a t, fa c în d u -i să lase p ra d a -d in m în ă.

U n m o d d e a b o r d a r e şi m ai b u n - s e g în d i a c u m - ar fi fo s t să
v o r b e a s c ă cu ju d e c ă to r ii în a in te d e î n c e p e r e a p ro c e s u lu i şi să
le a rate cît d e n ep lăc u t ar fi fost p en tru el să fie lipsit d e ajutorul
s e r v ito r u lu i. A ş a ar fi p u t u t să-l s c a p e , n u p rin m ă r t u r i a
d o c t o r i l o r sau apeluri s e n tim e n ta le la cle m e n ţă :
A ju n s e s e pe P r i n c e ’s S tr e e t şi in tră în c î r c i u m a n u m i tă
F ig h tin g C o c k . C o m a n d ă o sticlă d e c o n i a c şi î n c e p u s ă bea.
 C apitolul Y

S
ub so a re le fierbinte al d u p ă - a m i e z e i de
v ară tim purie, D e m e l z a şi P r u d ie r ă r e a u
nap ii sem ă n a ţi p e o p a rc e lă din cîm p.
P r u d i e se p lîn g ea tot tim pul, dar, c h ia r d a c ă o a u z e a ,
D e m e l z a nu-i d ă d e a nici o atenţie. M î n u i a s ă p ă lig a ritm ic,
s c o ţîn d b u ru ie n ile şi făcîn d u -le loc p l a n t e l o r să c r e a s c ă . D in
c în d în cîn d, se o p re a , cu m îimle în ş o ld u ri, c a să se uite la
plaja de la H e n d r a w n a . M a r e a era liniştită în s o a r e le fierbinte.
D in cînd în cînd c u ren ţi slabi m işcau ap a , p lim b în d u m b r e
sla b e p e s te ea ca peste puful unei aripi d e pasă re. A c o lo u n d e
a p a era puţin adîncă, suprafaţa ei sem ăn a cu u n m o d e l m iş c ă to r
d e riduri m o v şi v e r d e închis.
C îte o d a tă fr e d o n a o m elodie; îi p l ă c e a c ă ld u ra d e o ric e
fel şi mai ales c ă ld u ra soarelui. S p re d e z a p r o b a r e a lui P ru d ie ,
îşi s c o s e s e b o n e t a alb astră şi m u n c e a îm b r ă c a t ă cu o r o c h ie
alb astră , înflo rată , cu m înecile suflec ate şi p ic io a re le g o a l e în
p an to fi solizi cu tălpi de lemn.
G e m î n d şi ap ă sîn d cu mîinile, P r u d ie se î n d r e p t ă din şale
şi stătu d r e a p t ă ..C u un d e g e t m u rd a r îşi ridică b o n e t a şi b ă g ă
în ă u n tru o şuviţă d e pâr negru.
- O să fiu ţe a p ă n ă m îine d im in e aţă. Azi nu m ai p o t să
W INSTO N G R A H A M 288

fac nimic. Vai d e şalele m ele! O să m ă d o a r ă to a t ă n o a p te a .

T r a s e d e călcîiul u nu i p a p u c prin c a re - i in t r a p ăm în t. Ia mai
b in e te r m i n ă şi tu. Viţeii t r e b u i e hră n iţi şi nu p o t să fac eu
totul. C in e o fi ăla?
D e m e l z a s e î n t o a r s e şi se în c r u n t ă în so are.
- Ia uite, e... C e - o fi v rîn d ?
L ă s ă săp ă lig a şi tra v e rs ă c îm p u l în fugă, în direcţia c a sei...
' - T a t a ! strig ă ea.
T o m C a r n e o v ă z u şi se opri. A le r g ă s p r e el. D e l a u ltim a
lo r vizită, cînd îşi a n u n ţ a s e c ă s ă to ria , s e n tim e n te le faţă d e el
se s c h im b a se ră . A m in tir e a p u r t ă r il o r lui u rîte în c e p u s e să se
şteargă.şi a c u m , că n u mai a v e a u d e c e să se certe, era dispu să
să nu m ai d e z g r o a p e m o rţii şi să-i a r a t e afecţiu n e.
S tă tea ac o lo cu p ălă ria r o t u n d ă p e ceafă, cu p icio arele
d e s f ă c u te neglijent, şi o lăsă p e D e m e l z a să-i s ă r u te b a r b a
n e a g r ă şi ţep o asă . O b s e r v ă im e d ia t c ă ochii nu-i mai erau
injectaţi şi c ă era î m b r ă c a t cu h a i n e b u n e: o h a in ă d e sto fă
asp ră gri, o vestă gri, p a n ta lo n i g ro ş i s u m e ş i, lăsînd să se v a d ă
ciorapii îm pletiţi şi p antofii cu c a t a r a m e l u s t a n te. D e m e lz a
u ita s e că v ă d u v a C h e g w i d d e n a v e a p u n g a plină.
- Ei bine, fato, s p u se el, v ă d că eşti tot aicea.
E a d ă d u din cap.
- D a, şi sînt m u lţu m ită . S p e r că şi d u m n e a t a eşti la fel.
El strînse din buze.
- C am aşa. U n d e p u te m să s tă m d e v o rb ă , fato?

- N u ne a u d e n im e n i aici, r ă s p u n s e ea, p o a te ciorile şi

p e ele n u le in tere se ază .
C a r n e se î n c r u n t ă şi s e u i t ă la c o n a c u l c a r e se v e d e a
în so a re .
- N u ştiu d a c ă ăsta-i un lo c p o triv ii p e n tru fata m ea.
289 ROSS POLDARK

s p u s e el aspru. N u ştiu deloc. M - a m t o t g în d it la asta şi-s

fo a r t e în grijorat.
E a în c e p u să surîdă.
- C e - a r e a fa ce as ta cu fata ta? V o r b i iar cu a c c e n tu l pe
c a re î n c e p u s e să-l piardă: Şi ce m ai e c u L u k e , şi S a m u e l, şi
W illiam , şi Jo h n , şi B o b b ie , şi D r a k e ?
- O d u c bine, d a ’ nu la ei m ă g în d e a m . T o m C a rn e a d o p tă
a c u m o p o z iţie m ai fe rm ă. O a d ie re d e v înt îi zburli favoriţii.
A s c u ltă ici, D e m e lz a , a m venit pe j o s p în ă aici să te văd şi să
te iau acasă. A m v e n it să-l văd p e c ă p ita n u l P o ld a r k şi să-i
sp u n d e ce.
L a auzul v o rb e lo r lui simţi c ă în g h e a ţă . T re b u ia să d e s c o ­
p e r e c a u z a acestei noi afecţiuni p a te rn e . Şi cît a v e a să d u re ze.
P ă re a c ă se schim base, că era mai în ţelep t decît îl ştia ea înainte.
N u mai v ocife ra, nu m ai ţipa, n u e ra b e a t c a d e obicei. Se
a p r o p ie d e el să v a d ă d a c ă p o a te simţi v re u n m iro s de b ău tu ră .
O m u l a r fi fost m u lt m ai p rim e jd io s d a c ă ar fi fost b ă u t .
- C ă p i t a n u l P o l d a r k e p l e c a t la T r u r o . D a r ţi-a m s p u s,
eu v r e a u să r ă m î n aici. Şi c e fa c e ... c u m se mai s im te ...
v ă d . .. so ţia...
- F o a r t e bine. E a d e fapt s p u n e că ţi-a r fi m ult m ai bine
cu noi d e c ît aici, în c a s a asta e x p u s ă la t o a t e ispitele lum eşti,
ale cărnii, ale d iav olu lui. N -ai d ec ît ş a is p re z e c e ani...
- Ş a p te s p re z e c e .
- T o t aia e. Eşti p re a tînără ca să nu fii în d ru m a tă . C a r n e
s trîn s e din buze. T e du ci v r e o d a t ă la b is e ric ă sa u la casa
d e ru g ă c iu n i?
- N u p re a d es
- P o a t e că d a c ă te-ai în to a rc e acasă, ai fi salvată. B o te z a tă
în tru Sf î ntul D uh .
D e m e lz a c ă s c ă ochii:
W IN ST O N G R A H A M 290

- C e s-a în tîm p la t? C u m d e te -a i s c h im b at, ta tă ?

T o m C a r n e se uită sfid ă to r în o ch ii ei.
- C înd m -ai părăsit, m ă aflam în în tu n e ric , în u m b r a m o r ­
ţii. E r a m sluji toru l diav o lu lu i,.rău şi beţiv. A n u l trecu t, d o m n u l
D i m m ic k m -a c o n v in s să m ă las d e p ă c a te. A c u m a sînt u n
o m nou.
- Oh! e x c l a m ă D e m e l z a . D e c i v ă d u v a C h e g w i d d e n
reu şise pînă ia u rm ă . O s u b e s tim a s e p e v ă d u v a C h e g w i d d e n .
D a r p o a t e că m ai e r a ceva. T r e b u ia să fie c e v a c a re să-l sp erie
rău ca să-l s c h im b e p e o m u l p e care-1 c u n o ş t e a ea...
- D o m n u l D u m n e z e u , s p u s e T o m C a rn e , m - a s c o s din
m la ş tin a în f r i c o ş ă t o a r e a p o f t e l o r tru p e şti, m - a rid ica t p e o
s tîn că şi m -a în v ă ţa t să-i ridic u n im n d e slavă. N u m ai b ea u ,'
nu m ai trăiesc în -păcat, fata m e a . D u c e m o viaţă c in stită şi
d o rim să te prim im în m ijlocul n o s tru . E lo cu l c u v e n it p e n ­
tru tine.
D e m e lz a se uită o clipă la faţa în fie rb în ta tă a tatălui, apoi
îşi î n d r e p t ă privirea m o h o r î t ă s p r e p an to fii ei.
T o m C a rn e aştepta.
- Ei, ce zici, fato?
- Eşti tare bun, tată, m ă b u c u r c ă te-a i sc h im b a t. D a r
stau aici de atîta tim p încît aici e c ă m in u l m e u . A r î n s e m n a
să-m i p ă răsesc c ă m in u l d a c ă m ă î n t o r c la d u m n e a t a . Aici am
în v ă ţa t m ulte, am în v ă ţa t cu m se cu ltiv ă p ă m în tu l; sînt şi eu
p a rte din g o s p o d ă r ia asta. N u s - a r d e s c u r c a fără m ine. Ei au
n e v o ie de m ine, nu d u m n e a t a . O să vin î n t r - o zi să vă văd.
D a r nu aveţi n e v o ie d e m ine. A re c in e să te în g rijeasc ă. N -a ş
face altce va d e cît să vă m ă n în c m î n c a r e a .
- Ba ai a vea ce face. C a r n e să uită în d e p ă r ta r e . B u n u l
D u m n e z e u n e -a bi n e c u v în ta t c ă s ă to ria . N e lh e e g r a v id ă în
291 ROSS POLDARK

şase luni şi o să n a s c ă în august. L o c u l tău e la n o i şi ai d a to ria

să vii ac asă şi s ă ai grijă de noi.
D e m e l z a se sim ţi p rin să c a î n tr - o c u rsă ; î n c e p e a u să i se
v a d ă colţii.
E r a linişte. O p a s ă re c o b o r î din z b o r şi î n c e p u să a le r g e
p e cîm p cu capul în jo s, căutînd h ra n ă şi piu in d jalnic. D e m e lz a
se uita la P r u d i e c a r e îşi strînsese u n e lte le şi se î n d r e p t a s p r e
c a s ă c u m e rsu l ei ş leam p ă t. C e r c e t ă apo i c îm p u l d e nap i, p e
ju m ă ta te curăţat d e buruieni, ju m ă t a t e nu. D u p ă aceea, privirile
i se î n d r e p t a r ă s p r e faleză, u n d e se c o n s tr u iâ u d o u ă c a b a n e şi
o a m e n i i se v e d e a u m iş c în d u -s e c a furn ic ile , p r o i e c t a ţ i p e
o riz o n tu l lum in os. W h e a l L eisure.
N u p u te a părăsi to a te acestea. P e n tr u n im ic în lum e. A v ea
g rijă d e foţi şi d e to a te , vii sau nu, d e t o a t e lu c ru rile la fel, c a
şi c u m le a p a rţin e a şi îi ap a rţin e a u . E r a strîns le g a tă d e t o t şi,
d es ig u r, d e R oss. D a c ă i s-ar fi ce ru t să fa că o r ic e p e n t r u el,
ar fi fă c u t-o , în sch im b , i se c e re a să-l p ă ră s e a sc ă . N u m a i d e
cînd a v e n it aici a î n c e p u t să trăiască. D eşi nu -şi d ă d e a s e a m a
în m o d c o n ştie n t, to a tă viaţa ei d e copil fu se se ca u n c o ş m a r
î n tu n e c a t în a in te d e a se naşte, ce v a în f r ic o ş ă to r c a re tră ia în
m i n te a şi im a g in a ţia ei, ceva ce nu trăise cu a d e v ă ra t.
- U n d e e c ă p ita n u l P o ld a rk ? în tre b ă T o m C a r n e cu v o c e
aspră. A m venit să-l văd, să-i explic; a re să în ţe le a g ă . N - a m
ven it ca să ne batem .
E ra ad e v ăra t. R oss n -o va îm p ie d ic a să plece. S - a r p u te a
c h ia r să se a şte p te că va pleca.
- N u-i acasă, sp u se ea direct. N u se în to a rc e p în ă diseară.
C a r n e se în t o a r s e pe loc, u itîn d u -se în ochii ei ca p e v re ­
m uri, cînd fă cea la fe l ca să-şi a ta c e ad versarul.
- N-ai în c o tro T re b u ie să vii cu mine.
W IN ST O N G R A H A M 292

D e m e lz a se uită la el. V ă z u p e n t r u p rim a o a r ă cît d e

g r o s o l a n şi d e v u lg a r era. O brajii îi a t î r n a u şi n asu l e r a plin de
v in iş o a re roşii. D e fapt, nici toţi d o m n ii n u e r a u ca cel p e
care-1 s e r v e a ea.
- C re d că n u te aştepţi să zic „ d a “ şi să p lec, d u p ă atîţia
ani. T r e b u i e să-l v ă d p e c ă p ita n u l R o s s . M - a t o c m i t cu anul.
A m să v ăd ce s p u n e şi a m să-ţi trim it vorb ă .
A ş a tre b u ia s ă facă. Să-l f a c ă să p le c e în a in te s ă se î n t o a r ­
c ă R o s s , să-l î n d e p ă r t e z e şi să cîştig e t i m p să se g în d e a s c ă .
T o m C a r n e în s c h im b îi a r u n c ă o p riv ire p ă t r u n z ă t o a r e ,
cu o u n d ă d e b ă n u ia lă în ochi. N u m a i a c u m în ţe le s e s c h im b a ­
re a ei to tală: c re scu se, se m a tu riz a s e , d e v e n is e fe m e ie, nu era
u n o m c a re să v o r b e a s c ă p e o colite.
- C e e în tre tin e şi P o ld a r k ? P ă c ă tu iţi? î n t r e b ă el cu v o c e
jo a s ă şi aspră, v o c e a lui T o m C a r n e cel dinainte.
- S ă p ă c ă tu im ? re p e tă D e m e lz a .
- Da. N u fa c e p e n e v in o v a ta .
D e m e lz e i i se în c le ş tă g u ra . S im ţă m în tu l că nu treb u ie
să-i m ai fie frică d e el îl s c ă p ă astfel d e u n ră s p u n s la ca re-nu
s -a r fi a ş te p ta t din p a r te a un ei fiice... deşi ar fi fost v o rb e p e
c a r e le î n v ă ţa s e d e la el.
- N u e n im ic în tr e noi decît ce t r e b u ie să fie între s tăpîn
şi slugă. D a ’ t r e b u ie să în ţelegi că m - a to c m it cu anul şi nu
p o t să p le c fă ră m ă c a r să-i c e r voie.
- L u m e a te v o rb e şte , s p u s e el. S -a au zit pînă la Illuggan.
D a c ă - s m in ciu n i sau nu, to t nu e b i n e să se v o r b e a s c ă aşa
d e s p r e o fată.
- N - a r e nici o l e g ă tu r ă cu m in e c e s p u n e lu m e a
- S e p o a te , d a r n u v re au ca fa ta m e a să fie a m e s te ca tă în
v o r b e ca astea. C în d se î n t o a r c e acasă'.'1
293 ROSS POLDARK

- N u pînă diseară. S - a dus la T ru r o .

- E d ru m lu n g pînă aici ca să m ai vin o dată. S p u n e -i ce

ţi-am sp u s şi în t o a r c e - t e la Illu g g an . D a c ă nu te în to rc i p în ă
la sfirşitul s ă p tăm în ii am să vin iar. D a c ă P o ld a r k se o p u n e ,
am să v o rb e s c eu cu el.
T o m C a rn e îşi rid ică b in e p a n ta lo n ii şi strînse c a ta r a m a
curelei. D e m e lz a îi î n t o a r s e spatele, î n d r e p tîn d u - s e în cet s p re
casă, şi el o u rm ă.
- N u cer m ai m u lt d ecît c e e a ce ar trebui să fa că o ric e
fată, zise el p e u n to n mai îm p ă c iu ito r.
- Nu, spuse ea. (B ătaie cu c u r e a u a cînd avea chef; vînătăi
p e spinare, c o a s te ru p te , m u rd ă r ie , p ă d u c h i: c e -a r trebui să
s u p o rte o ric e fată!)
în fa ţa casei, J u d P a y n t e r ieşi cu o g ă le a tă cu apă. L a
v e d e re a lui C a rn e , rid ică s u rp rin s din sp rîn ce n e.
J u d se o p ri, lăsă g ă l e a t a d in m în ă , s e - u ită l a . C a r n e
şi scuipă.
- E la T ru ro .
- C înd se î n to a rc e ?
D e m e lz a îşi ţinu respiraţia.
Jud s c u tu ră din cap:
- P o a t e diseară, p o a t e m îine d im in e aţă.
C a rn e î n c e p u să m o r m ă i e şi m e r s e mai d ep a rte. î n faţa
casei se aşe ză pe u n s c a u n şi îşi s c o a s e g h e a ta . V ă itîn d u -s e
că-1 d o r bătătu rile, î n c e p u să a p e se pielea ca să o în m o a ie .
D e m e lz ei îi v e n e a să ţip e la el. J u d s p u s e s e ad e v ă ru l, atît cît
ştia el. D a r R o s s îi s p u s e s e ei că se va î n t o a r c e la cină, la o ra
şase. E ra t re c u t d e cinci.
T o m C a r n e î n c e p u să-i p o v e s t e a s c ă d e s p re fraţii ei Cei
cinci mai mar i lu c ra u to ţi în m in ă, s a u 'lu c ra s e r ă pînă cînd do;
W IN STO N GRAHAiM 294

fu se se ră c o n c e d ia ţi c în d W h e a l V irgin s -a închis. Cel m ai m ic,

D r a k e , e ra u c e n ic la u n rotar. J o h n şi B o b b i e se p o c ă is e r ă şi
v e n e a u la a d u n ă ri, v e n e a şi cel m ai m ic, D r a k e , deşi în g e n e ­
ral nu e ra u prim iţi la o v îrstă p r e a f r a g e d ă . N u m a i S a m u e l e r a
p ă c ă to s . D o m n u l D u m n e z e u nu s e î n d u r a s e d e el să-l ierte.
S p e r a că D e m e lz a se va b u c u r a şi e a d e b i n e c u v î n t a r e a D o m ­
nului cînd se va î n t o a r c e p rin tre ei.
A ltă d a tă ar fi a m u z a t - o astfel d e v o rb e , noi în g u r a lui, şi
c a re 1 se p o tr iv e a u ca n u c a în p e re te . A s c u l t ă veştile d e s p r e
fraţii ei la c a re ţin ea to t atît cît ţin e a u şi ei la ea. D a r d e - a b ia
a ş te p ta să-l v a d ă pleca t. I- a r fi tra s c îte v a cu p ic io a re le ca
să-şi m işte m ai r e p e d e tru p u l m ă tă h ă lo s ; s -a r fi re p e z it la el
cu u n g hiile să-i zgîrie faţa v u lg a r ă p e c a r e se citea m u l ţu m i r e a
de sine. C h ia r d a c ă pleca , nu ştia c e t r e b u i a să facă. D a r cet
puţin ar fi a v u t tim p s ă se g în d e a s c ă . D a r d a c ă r ă m î n e a a c o lo
p în ă v e n e a R o s s a c a s ă ? R o s s a r fi aflat t o t şi p e n tru e a ar fi
î n s e m n a t sf î rşitul. R o s s l-ar fi p o ftit s ă d o a r m ă a c o lo şi a d o u a
zi d im in e a ţă i-ar fi trim is p e a m în d o i acasă.
S tă tea tre m u r î n d şi u itîn d u - s e la el c u m se a p l e a c ă să-şi
în calţe g h e a ta , se oferi să 1-0 în c h e ie . S e rid ică r e p e d e în pi­
c io a r e u r m ă r i n d u -1 cu p rivirea c u m îşi ia b a s to n u l şi s e p r e g ă ­
te ş te să plece.
îl c o n d u s e pînă la p o d , m e rg în d cu doi paşi î n a i n t e a lui.
C a r n e se opri din n o u x
^ V ă d că n-ai n u m e să-m i spui, r e m a r c ă el u itîn d u - s e iar
la ea. N u p re a ai obicei să s tai aşa tăcu tă . T o t m ai p ă s tre z i în
inim ă d u ş m ă n ie şi lipsă d e în d u ra r e ?
- N u , tată, se g răbi ea să ră s p u n d ă . N u, tată, d elo c.
El înghiţi în sec şi pufni iar p e nas. P o a t e că şi lui i -se
p ă r e a ciu d at să v o r b e a s t ă lim ba as ta în flo rită fa ţă d e co p ilu l
295 ROSS POLDARK

c ă ru ia e r a o b işnu it să-i p o r u n c e a s c ă şi p e -c a re îl tiraniza. A ltă­

dată, c îte v a c u v in te ră stite şi o în ju r ă tu r ă e ra u su ficien te .
î n c e p u să-i v o r b e a s c ă rar, cu e fo rt:
- T e iert din to t sufletul că m -a i părăsit şi c e r - i e r t a r e
D o m n u l u i p e n tru to t răul p e ca re ţi l-a m fă cu t b ă t î n d u - t e cu
c u r e a u a c în d e ra m beat. A sta s-a te rm in a t, fa ta m e a . T e v o m
p rim i p r in tr e noi ca p e o a ia rătăcită d e t u r m a ei. Şi N e llie la
fel. N ellie îţi va fi ca o m a m ă - m a m a c a r e ţi-a lipsit atîţia ani.
A fost o a d e v ă r a tă m a m ă p e n tru t u r m a m e a şi a c u m D u m n e ­
z e u o b la g o s lo v e ş te şi p e ea.
S e în t o a r s e şi tr a v e r s ă po d u l cu paşi greoi. S tîn d c în d p e
u n picio r cînd pe altul, D e m e lz a îl u rm ă r i c u m se î n d e p ă r t e a z ă
încet, d is p ă rîn d în p ă d u r e a tîn ă ră din v ale şi se r u g ă fie rb in te
d a r şi m în io a s ă - o a r e aceluiaşi D u m n e z e u ? - c a să n u se
în tîln ea scă cu R o ss p e d ru m .

2
- Viţeii ăia tre b u ie hrăniţi, s p u s e P r u d i e ş
re le m e le m ă d o r rău. îm i vine să le tai, d e g e t cu d e g e t, să le
tai cu fe răstrău l ăla vechi.
- Ţine! sp u se D e m e lz a .
- C e-i asta?
- C u ţitul d e tăiat ca rn e. T aie -le şi gata! U n d e e fie rtu ra
p e n tru viţei?
- îţi c o n v in e să rîzi, să-ţi baţi jo c , s p u s e P r u d i e ş terg în -
d u -s e la nas cu m ina: ăla de nu ştie rîde. N -ai rîd e d a c ă ţi-ar
aju n g e cuţitul la os. Şi aş face-o d a c ă nu m -a ş gîndi ce s-a r
face J u d fără ele S p u n e că în pat p ic io a re le m e le sînt ca î n ­
că lzitorul cu tăciuni p e n tru pat: ba m ai b u n e că nu se ră c e s c
p e s te n o a p te . *
W IN ST O N G R A H A M 296

D a c ă s -a r d u c e acasă, se g î n d e a D e m e l z a , n - a r tre b u i să
o fa c ă aşa d e c u rîn d . S p u s e s e că în a u g u s t. M î i n e e u ltim a zi
din mai. N u tre b u ia să stea mai m u lt d e o lu n ă, p u t e a să se
î n t o a r c ă la slujba ei.
C lătin ă din cap. N - o să m e a rg ă ! O d a t ă d u s ă a c a s ă tre b u ia
s ă r ă m î n ă ac o lo . Şi c h ia r d a c ă f o r ţa d e c o n v i n g e r e n u m ai e ra
nici c u r e a u a nici zelul religios, s im ţe a c ă t r e a b a t o t tr e b u ia să
o facă. î n c e r c ă să-şi a m in te a s c ă c u m a r a t ă v ă d u v a C h e g w i d ­
d e n stînd d u p ă te jg h e a în p ră v ă lio a ra ei, n e a g ră , m ic ă şi g ra să,
c u p ă ru l creţ su b b o n e t a d e dan telă . S e m ă n a cu o g ă i n u ş ă
n e a g r ă cu m o ţ roşu ca re nu o u a n ic io d a tă în lădiţă, îşi a s c u n d e a
o u ă l e şi p în ă să-ţi dai s e a m a o şi v e d e a i stînd p e o d u z i n ă şi
c lo c in d . E r a o s o ţie b u n ă p e n tru T o m C a r n e , d a r p u t e a fi şi o
m a m ă v itre g ă b u n ă ? P o a t e c ă m ai c u r în d rea.
. D e m e lz a nu voia nici m a m ă vitregă, nici tată, nici o d ro a ie
d e fraţi. Nu-i era frică de m uncă, dar ac o lo ar fi m u n c it într-o
c a s ă în c a r e n im e n i n u fu s e s e b u n c u ea. A ici, c u t o a t e
obligaţiile p e ca re le avea, era liberă; m u n c e a alături d e o a m e n i
p e c a r e a ju n s e s e să-i a p r e c ie z e şi p e n t a i un b ă r b a t p e care-1
a d o r a . P riv e a altfel lucrurile. N u ş tiu se c e e fe ric ire a pînă
a tunci. S ufletu l ei în flo rise sub o b l ă d u i r e a lor. L a î n c e p u t

fu se se un m ic anim al pe ca re nu-1 i n t e r e s a d ec ît m în c a r e a ,
s ig u r a n ţa şi cîtev a mici nevoi. T r e p ta t î n v ă ţa s e lu cru ri noi: să
ju d e c e , să g în d e a s c ă , să v o rb e a s c ă î n t r - u n fel cu totul n ou.
S -a r .te rm in a cu t o a t e acestea. N o ile ei lum ini s -a r stin g e ca
nişte lu m înări şi ea n - a r m ai v e d e a nim ic.
F ă r ă să se m ai u ite la P ru d ie , t u r n ă fie rtu ra p e n t r u viţei
în tr-o g ă l e a t ă şi se d u s e în grajd. O î n tîr n p in a ră z g o m o t o ş i ,
împinorid-o cu boturile lor moi şi um ede. Se uită la ei cum mîncau.
C în d tatăl ei v o rb is e de păcat, în-trebînd-o d a c ă e ra ce v a
297 ROSS POLDARK

în tre ea şi R o s s se g î n d e a d e s ig u r la acelaşi lucru c a şi fe m e ile

din G ra m b le r şi S a w le c a re î n t o r c e a u c a p u l să se u ite d u p ă ea
cu ochii lor la c o m i şi c e rce tă to ri. T o a t e s e g î n d e a u c ă R o ss...
R oşie ca fo c u l la faţă, rîse în cet, d is p re ţu ito r. î n t o td e a u n a
o a m e n ii îşi în c h ip u ia u to t felul d e lu c ru ri şi p ă c a t c ă n u le
t r e c e a prin m in te c e v a m ai verosim il. C u m îşi p u t e a u în c h ip u i
c ă d a c ă ea... c ă d a c ă R o ss... ar fi trăit, ea s -a r fi p u r t a t ca o
s e rv ito a re o b işn u ită ? N u , a r fi fo st atît d e m î n d r ă c ă to a tă
lu m e a ar fi ştiut a d e v ă ru l fă ră să m ai ş o p t e a s c ă şi să s p i o n e z e
pe la colţuri.
R o ss P o l d a r k să se c u lce c u c o p ila d e c a r e îi fu s e s e milă,
p e c a re o sp ă la s e la p o m p a din cu rte , p e c a r e o c e r t a şi o
înv ăţa, cu ca re g lu m is e c în d se d u s e s e s ă c u m p e r e s a r d e le la
Saw le! E ra b ă rb a t, a v e a n e v o ie să-şi satisfac ă p lă c e rile ca
o r ic e b ărb at, p o a t e că o f ă c e a cînd se d u c e a la oraş. D a r ea
e r a u ltim a fe m e ie la c a re s -a r fi g în dit, ea p e c a r e o c u n o ş t e a
atît d e bine, c a r e n u av e a n im ic d e o s e b it, n -a v e a ro ch ii fru ­
m o ase, nici farduri, nici pu dră, nici s e c re te faţă d e el. C e proşti
e ra u oam en ii cu în c h ip u irile lor n e g h io a b e .
Cei şase viţei nu-i d ă d e a u p ace, frecîn d u -şi c a p e te le de
e a . în c e rc în d să-i su g ă ro c h ia , b raţele, cu b o tu rile lo r pline de
terci. îi d ă d u la o parte, d a r ei se î n t o r c e a u m e re u . E ra u ca
g în du nle, ale alto ra şi ale ei, n ă p ă d in d - o , în grijorînd-o, viclene,
i m p o s ib ile şi s u g e s t i v e , i n s is te n te şi p r i e t e n o a s e şi p lin e
de speranţă.
C e naiv e r a tatăl ei! îşi d ă d u s e a m a atun ci, p e n t r u prim a
o a ră , cu o în ţe le p c iu n e n o u ă, d e o m ad ult. D a c ă ar fi fost
c e v a , între ea şi Ross, aşa c u m p r e ti n d e a tatăl ei, ar fi stat ea
să-l asculte, m ă c a r o clipă, c u m o ru g a să se î n t o a r c ă ac asă?
l-a r fi spus: „ A c a s ă ? N u m ă î n t o r c a c a s ă 1 A c i e c a s a m ea! '
W IN STO N G R A H A M 298

P o a t e că aşa era. P o a t e că R o s s n - a r lă s a -o să plece. D a r

el nu s im ţe a n im ic p e n t r u ea, n im ic d ecît p rie te n ie şi b u n ă ta te .
S e v a obişnui cu a b se n ţa ei din p re a jm a lui a ş a c u m se obişnu ise
cu p r e z e n ţ a ei. D a r as t a n u e r a destul.
U n viţel r ă s tu r n ă g ă l e a t a c a r e se r o s t o g o l i p în ă în fu n d u l
gra jd u lu i. S e d u s e să o ia şi a c o lo în î n t u n e r i c u l g r a jd u lu i , îi
răsări în m in te cel m ai î n g r o z i t o r g în d posibil. O în s p ă im în tă
atît d e ta re încît îi c ă z u g ă le a ta d in m în ă, r o s t o g o l i n d u - s e cu
z g o m o t p în ă se opri. R ă m a s e c îte v a c lip e sp eria tă , sprijinin-
d u - s e de zid, în g ro z ită , în g h e ţa tă .
V a c r e d e c ă e b e a tă , o v a d a a f a r ă din c a s ă aşa c u m o
a m e n in ţa s e cîn d se b ă t u s e cu Jud.
V a trebui să plece; îşi d ă d e a s e a m a că v a trebui să p l e c e .. .
N - a v e a ce pierd e , d a r v a treb ui să s u p o r t e d is p reţu l lui.
U n p re ţ g re u d e plătit. C h ia r d a c ă r e u ş e a să n u p le c e totu şi ar
d is p re ţu i-o . D a r n u v o ia s ă p le c e . R id ic ă iar g ăle a ta , ţin în d -o
strîns în m în ă pînă 1 se albiră î n c h e ie tu r ile d e g e te lo r.
Viţeii se a p r o p ia r ă iar, a tin g în d u -i ro c h ia , m îinile...
î n c e p u să-i fie frică, să tr e m u r e . N u o în g rijo ra răul sau
binele, ci d ispreţul lui. Id e e a a c e a s ta o î n g r o z e a . N u tr e b u ia
să se mai g în d e a s c ă , tre b u ia a s c u n s ă u n d e v a , în g r o p a tă .
îm p in s e viţeii la o p a rte , ieşi a fa ră şi tr a v e r s ă c u r te a p ie ­
truită pînă la bucătărie. P ru d ie e ra to t a c o lo , îşi freca p icio arele
d ifo rm e eu. un p ro s o p m u rd a r.
B u c ă t ăria m iro s e a a p ic io a r e . B o m b ă n e a m e r e u , nici
nu-şi d ă d u s e s e a m a că D e m e lz a fu s e se p leca tă.
- î n t r - o zi o să m ă c u r ă ţ la re p e z e a lă . A tu n c i o să v
p a ră rău că vă p u rtaţi aşa cu m ine, o să vă p a r ă rău. D a ’ c e - o
să-m i fo losească m ie? C e d a c ă o să plîng eţi un m o rt? A c u ’,
cît mai suflu, am n e v o ie de o v o r b ă b u n ă.
299 ROSS POLDARK

S e uită la D e m e lz a .
- S ă n u -m i spui c ă ai fierbinţeală!
- N - a m nim ic.
- B a ai. E şti p lin ă d e s u d o a r e .
- E cald, f o a r t e cald, s p u s e D e m e lz a .
- Şi ce vii cu g ă le a ta în b u c ă tă rie ?
- O, s p u s e ea, am uitat. O d u c afară.
 C apitolul VI

K
oss n u se în to rs e se . E a n u e ra s ig u ră că
d o r e a să-l v a d ă acasă. C easul a r ă ta opt.
C u rîn d , J u d şi P r u d i e se v o r d u c e la c u lca re. T r e b u ia să-l
a ş te p te să-i s e r v e a s c ă m a s a . D a r d a c ă m ai întîrzia î n s e m n a că
va ră m în e p e s te n o a p t e le T r u r o . Z a c k y şi Jin n y se în to rseseră.
Jack C o b b le d ic k îi v ă z u s e şi t o a t ă lu m e a aflase acum . L e p ă r e a
rău de Jim şi toţi e rau fu rioşi p e N i c k V igu s. L e p ă r e a ră u şi
p e n tru Jin n y şi cei d o i copii. N ic i un o m n u m ai e ra la fel cînd
ieşea din în c h is o a re . D e m e lz a se uită la ro c h ie , îşi m u ş c ă b u z a
de j o s şi se u ită iar. A p o i o a c o p e r i r e p e d e cu cearşaful cînd o
auzi p e P r u d ie u rc în d g r e u scările.
- M ă d u c să m ă culc, d r a g ă , s p u s e P ru d ie , ţinînd o sticlă
cu gin în m înă. D a c ă nu m ă d u c am să leşin. C înd e ra m fată,
leşinam aşa, din senin. D a c ă m a i c ă - m e a a r şti cît sufăr, s -a r
răsuci* în m o rm în t. A r ieşi ca strigoii şi a r în c e p e s ă u m b le.
Poţi să-i dai tu să m ă n în c e , c e zici?
- A m .eu grijă.
- N u c re d că se m ai î n t o a r c e în s e a ra asta. .I-am sp u s lui
Jud, d a ’ c a t î r u ’ ăsta b ă trîn v r e a să-l mai a ş te p te în c ă d o u ă z e c i
şi cinci d e m inute.
- N o a p t e b u n ă, s p u s e D e m e lz a .
301 ROSS POLDARK

- N o a p te b u n ă ? M -a ş m ira să în c h id m ă c a r un ochi.
D e m e lz a se uită d u p ă ea p înă in tră în c a m e ră , ap o i d ă d u
la o p a r te c e a rş a fu l ca să se uite iar la ro c h ie . O a c o p e r i din
n o u şi c o b o r î în b u c ă tă rie . A c o lo m i r o s e a p l ă c u t a p lăcintă.
J u d ş e d e a în fa ţa fo c u lu i ciop lind o b u c a t ă d e lem n din c a re
să facă un vătrai cu care să scoată c e n u şa şi lem nul ars din sobă.
î n tim p ce c io p le a m u r m u r a în c e t u n cîntec:
A v f o s t o d a tă d o i b ă trîn i, d o i b ă t r în i s ă r a c i...

- Azi a fost o zi fr u m o s ă , Jud, s p u s e ea.

O privi b ă n u ito r:
- P r e a cald. N u e bine. O să p l o u ă curîn d. R în d u n e le le
z b o a r ă jos.
- N - a r tre b u i să stai aşa d e a p r o a p e d e foc.
- C e - a s p u s t a ic ă -tă u ?
- V r e a s ă m ă d u c să stau cu ei v r e o cîtev a s ă p tăm în i.
Ju d m o rm ă i:
- Şi cine o să fa că tre a b ă în locul tău aici?
- I-a m sp u s c ă nu m ă duc.
- S ig u r că nu. V in e vara, m u n c a . L ă s ă cuţitul din m înă.
N u s - a u d e un cal? C re d că-i d o m n u l R o ss, to c m a i c în d c r e ­
d e a m c ă nu m ai vine.
D e m e lz e i î n c e p u să-i b a tă inima. J u d lăsă botul şi ieşi să
v a d ă d e cal. D u p ă cîte v a s e c u n d e îl u r m ă şi D e m e lz a .
R o s s to cm ai d e s c ăleca se şi d e z le g a p ac h etele ca re atîrnau
d e şa. Haine4e d e pe el e r a u a c o p e rite cu un strat g r o s d e praf.
E r a ro şu la faţă şi obosit. C înd D e m e lz a a p ă ru în uşă, îi a r u n c ă
o priv ire fu g a ră şi-i zîmbi. S o a re le d e - a b ia c o b o r îs e d in c o lo
d e m u c h ia d ealului şi ce ru l s tră lu c e a fierbinte la o r i z o n t în
l u m in a p o r t o c a l ie a asfinţitului. în ju ru l casei p ăsările cîntau.
- ... M a i dă-i să m ă n în c e , s p u se el. C e i-au dat ei n -a fost
W INSTO N G R A H A M 302

d e s t u l . U f, ce a e r î n ă b u ş i t o r e în s e a r a asta! îşi s c o a s e
ap oi pălăria.
-- M ai aveţi n e v o i e d e m in e ? î n t r e b ă Ju d .
- N u. D u - t e la cu lca re. S e î n d r e p t ă î n c e t sp re u ş ă şi D e ­
m e lz a se d ă d u Ia o p a r te ca să-l lase s ă tre a c ă . Şi tu. D ă - m i să
m ă n în c şi d u -te la cu lcare.
D a , bău se , se v e d e a , d a r n u -ş i d ă d e a s e a m a cît.
R o s s in tră în c a m e r a d e zi u n d e e r a p u s ă m asa. îl auz i
c u m în c e r c a să-şi s c o a tă cizm ele. îi a d u s e p a p u c ii şi-l a ju tă
să-şi tra g ă cizm ele. S e u ită la e a m u l ţu m i n d u - i c u o î n c lin a re
a capului.
- Să ştii c ă î n c ă n - a m îm b ătrîn it.
E a se d u se să a d u c ă p lă c in ta din c u p to r. C în d se în to a rs e ,
îşi t u r n a u n p ah a r. P u s e p lă c in ta p e m a s ă , tă ie o b u c a tă , i-o
p u s e în farfurie, îi tăie pîine şi a ş t e p t ă f ă r ă s ă v o r b e a s c ă p în ă
cînd el se aş e z ă şi î n c e p u să m ă n în c e . T o a t e fe re s tre le e r a u
deschise. S trălucire a fierbinte d e d in c o lo d e deal s că zu se. Sus,
p e cer, se z ă re a un n o r d a n te la t d e c u l o a r e a ş o fra n u lu i b ă tîn d
în roz. C u lo rile din c a s ă se luau la î n t r e c e r e c u cele d e afară.
- Să ap rin d lu m în ă rile?
Se uită la ea ca şi c u m i-ar fi u ita t p re z e n ţa .
- N u, mai e tim p. L e a p r in d eu m ai tîrziu,
- A m să vin să le a p rin d , s p u s e ea. N u m ă d u c în c ă
la culcare.
Ieşi încet din c a m e r ă şi se d u s e în b u c ă tă ri« tre c în d prin
a n tre u 1 p ătra t cu tavan u l jos. D e c i d r u m u l e r a liber, p u t e a să
se în to arc ă. N u ştia ce să facă. V o ia s ă se r o a g e lui D u m n e z e u
să se în tim p le ceva ce ştia că D u m n e z e u l în c a r e c re d e a v ă d u v a
C h e g w i d d e n nu ap ro b a . î n g e n u n c h e şi m în g îie pisica, apoi
se d u s e la fe rea stră şi se uită la g r a jd u r ile d in faţă. T ă ie citev a
303 ROSS POLDARK

b u c ă ţe le d e c a r n e p e n tru G a rric k , u n m ijlo c b u n d e a-1 a tra g e

a f a ră şi a-1 î n c u ia în t r - o m a g a z ie .
S e în to a rs e în b u c ă tă rie , s c o r m o n i je ră tic u l şi aţîţă focul.
L u ă vătraiul pe care-1 fă cea J u d şi-l ră z u i p u ţin c u cuţitul.
S im ţe a c ă i se î n m o a i e g e n u n c h ii, m îin ile îi e ra u c a d e g h ea ţă .
L u ă găleata, se d u s e la p o m p ă şi s c o a s e a p ă p ro a s p ă tă . U n
viţel în c e p u s ă m u g e a s c ă încet. C îţiv a p e s c ă ru ş i z b u r a u alen e
sp re m are.
Ju d intră d u p ă ea în b u c ă tă rie , fluierînd. îl h ră n is e şi-l
a d ă p a s e p e D a rk ie . P u s e b in e cu ţitu l şi băţul din c a re fă­
c e a vătraiul.
- M îin e n-ai să poţi să te scoli. Ştia ea b in e cin e n u se v
scu la m îine d im in e a ţă , d ar nu -i r ă s p u n s e . Ju d p lecă şi-l auzi
u rc în d scările. U r c ă şi ea. C în d in tră în c a m e r a ei, s e uită din
n o u la rochie. A r fi d at o ric e p e n t r u u n p a h a r d e co n ia c , dar
a c e s t lucru îi e r a interzis. D a c ă R o s s ar fi sim ţit că m ir o a s e a
a lco o l totul s -a r fi term in at. N u i-ar fi ră m a s a ltce v a de făcut
d ec ît să se u ite la fa ţa lui îm p ie tr ită şi să fu g ă să se a s c u n d ă
î n tr-o vizuină ca u n anim al hăituit. P atu l o a tră g ea. N - a v e a
decît să r e n u n ţe şi să se culce. D a r o a ş te p ta ziua d e m îine,
c în d n -a r mai fi a v u t nici o s p e ra n ţă .
L u ă p iep ten u l ei rupt, se a ş e z ă în faţa oglinzii p e c a re o
g ă s ise în b ib lio te c ă şi î n c e p u să se p ie p te n e .

2
G ă sise ro c h ia în fu n d u l u n u i c u fă r şi din p rim a
clipă cum o v ă z u s e o a tră sese ca m ă ru l pe E v a . E r a o ro c h ie
d e satin albastru deschis. C o rsaju l a v e a u n d e c o lte u adînc,
p ă tra t. La s p a te , sub talia f o a r t e s trîn să, r o c h ia se în fo ia
s e m ă n în d cu o v a r z ă albastră. C r e d e a c ă e o r o c h ie d e seară;
W INSTO N G R A H A M 304

în re alitate era o ro c h ie ele g a n tă de d u p ă - a m ia z ă . E r a potriv ită

c a l u n g i m e şi D e m e l z a o m ai a j u s t a s e în d u p ă - a m i e z e l e
p lo io a s e cînd n u av ea a ltce v a d e făcut. Sim ţi u n fio r c în d o
î n c e r c ă , deşi n im en i n -o va v e d e a v r e o d a t ă î m b r ă c a t ă cu ea...
S e p riv i'în lu m in a slabă, în c e r c în d să v a d ă m ai bine. îşi
rid ic a se to t p ă ru l în sus, aranjîndu-1 fr u m o s în vîrful ca pu lui,
lăsînd să i se v a d ă u rech ile. A ltă d a tă ar fi fost m u lţu m ită de
felul c u m a r ă ta şi s -a r fi p lim b a t ţa n ţ o ş ă prin c a m e r ă , c a u n
p ău n , să a u d ă fo şn e tu l p lă c u t al m ătăsii. D a r a c u m continu'ă
să se uite n e h o tă r îtă în o g lin d ă N u e ra p u d r a t ă ca o a d e v ă ra tă
d o a m n ă ; nu a v e a ro şu d e b u z e , nici p a r fu m . îşi m u ş c ă b u z e le
c a să le ro ş e a s c ă . Şi co rsajul... m a m a lui R o s s ar fi p u r t a t
altcev a, S au ar fi a c o p e rit d e c o lte u l cu u n şal su b ţire d e m u ­
selină. Ş tia că d a c ă ar fi v ă z u t- o v ă d u v a C h e g w i d d e n , ar fi
d e sc h is g u r a p u n g ită şi ar fi strig at „ B l e s te m ă ţie ! 11
S e î n c o r d ă to a tă . L u a s e o h o tărîre . N u m ai e r a n im ic de
făcut, n im ic n -o m ai p u te a opri.
Ţ in în d c r e m e n e a şi a m n a r u l în mîinile ei n e în d e m în a tic e ,
a c u m re u şi cu g r e u să s c a p e r e o s c î n t e i e ca s ă a p r i n d ă
lu m în a re a . F la c ă r a pîlpîi, s c o ţîn d în e v i d e n ţ ă a lb astru l in ten s
al rochiei. S e î n d r e p t ă s p re uşă, apo i, în c e t, cu sfeşn icu l în
m înă, c o b o r î trep tele.
L a u şa ca m e re i d e zi se opri, înghiţi în sec, îşi linse b u z e le
şi intră.
T e r m in a s e de m în c a t şi ş e d e a în s e m iîn tu n e ric , în faţa
f o c u lui stins din că m in . Ţ in e a m îinile în b u z u n a r e şi cap u l
plecat. S e m işcă u ş o r cîn d o auzi, d a r nu rid ic ă ochii.
- A m a d u s lum inările, s p u s e ea cu v o c e a s c h im b a tă , d a r
el nu o o b serv ă.
în a i n t ă încet, c o n ş tie n tă d e fo şn e tu l m ătăsii, şi a p r in s e
cele d o u ă sfeşnice. C u fiec are lu m in a re pe c a r e o a p r in d e a
305 ROSS POLDARK

c a m e r a se l u m in a m ai m ult, iar fe re s tre le se în tu n e c a u . C e ru l

d in c o lo d e deal e r a d e u n alb astru rece, lu m in o s şi clar, şi go l
c a un lac în g h e ţa t.
S e m işcă iar şi se aşeză d r e a p tă p e scaun . V o c e a lui îi
izbi urechile.
- Ai aflat că Jim C a r te r a fost c o n d a m n a t Ja do i ani î n ­
c h is o a re ?
- D a, r ă s p u n s e ea ap rin z în d ultim a lum înare.
- M ă î n d o i e s c că o să s u p ra v ie ţu ia scă.
- Aţi fă c u t to t ce aţi putut.
- N u prea ştiu. V orbea ca şi cum nu s-ar fi adresat altcuiva.
E a în c e p u s ă t r a g ă d ra p eriile p e s te fe restre le desc h ise .
- C e aţi fi p u t u t face m ai m ult?
- N u ştiu să p led ez , s p u se el, sînt p re a c o n ş tie n t d e d e m ­
n ita te a m ea. P ro s tu l plin d e d e m n ita te , D e m e lz a , n - a r e nici o
şa n s ă în c o m p a r a ţ i e cu ticălosul lin g u şito r şi afabil. C o m p l i ­
m e n te le s lu g a rn ic e au fost la o r d in e a zilei, în sc h im b eu a m
î n c e r c a t să le ţin o 'lec ţie , o lecţie în c e e a ce p riv eşte tactica ,
d a r Jim C a rte r o să p lătească cu viaţa.
E a trase u ltim a draperie; u n flu tu re de n o a p te intră b ătînd
din aripi şi se a ş e z ă p e d a m a s c u l cu d e s e n e verzi.-
- N im e n i n - a r fi făcut ce aţi făcut d u m n e a v o a s t r ă , s p u s e
ea. Nici un boier. N u e v in a d u m n e a v o a s t r ă că s-a d u s să fu re
şi a fost prins.
R o s s m o rm ă i ceva.
- C a să fiu s in c e r , nu c r e d că i n t e r v e n ţ i a m e a a s c h i m ­
b a t s itu a ţia . D a r a s ta ... S e o p ri u i t î n d u - s e lu n g la ea. A c u m
era m o m e n tu l.
■- N u am a d u s to a te lum inările, zise ea, s-au ca m te rm in a t
şi aţi spus că o să c u m p ă r a ţi altele azi.
- Iar ai b ă u t?
W IN STO N G R A H A M 306

- N - a m p u s g u r a p e nim ic. P e cuv în t! M ă j u r c ă nu!

- D e u n d e ai luat r o c h i a a sta?
- ...D in b ib lio tec ă... U ita s e t o ş t e m in c iu n ile p e c a r e le
p reg ătise.
- A ş a deci, a c u m a p orţi ro c h iile m a m e i!
- N u m i-ai s p u s aşa ceva. M i-a i s p u s să n u beau , şi n - a m
m ai p u s n i m i c î n g u r ă d e atunci. N u m i-ai s p u s n ic io d a tă că
n -a m v oie să m ă atin g d e haine!
- îţi s p u n a c u m a . D u - t e şi s c o a t e r o c h i a asta de p e tine!
M a i rău nu s-a r fi p u t u t s ă fie. D a r frica şi d i s p e ra re a o
fă c u r ă să-şi revină. M a i ră u nu se p u te a . F ă c u un pas în a in te
ca s ă in tre în c e rc u l d e lu m in ă .
- N u -ţi place ?
S e u ită iar la ea.
- Ţ i- a m sp u s c e g în d esc.
D e m e lz a se a p r o p ie d e m asă. F lu tu re le z b u r ă s p re lum ină
pe s te r o c h ia ei a lb a s tră şi se c io c n i cu arip ile de d u lap u l de
lîngă p e r e te .
- N u p o t să... stau , să v o rb im p u ţin ?
S c h i m b a r e a e r a u lu ito a re . P ăru l p i e p t ă n a t în sus s c o te a
în e v id e n ţă ovalul feţei. T r ă s ă t u r i l e tinereşti e ra u bin e c o n t u ­
rate, s ă n ă to a s e , în fă ţiş a r e a e ra a un u i adult. Sim ţi că a d o p t a s e
un pu i d e tigru fă ră să ştie ce va dev e n i.
îi veni să rîd ă v ă z în d c ă d r ă c u ş o r u l nu a v e a nici u n re s ­
pect fa ţă d e p o z iţia lui socială.
D a r c e ea c e se în tîm p la nu e r a d e rîs. D a c ă ar fi fo st,-ar
fi rîs.d in to a tă inim a. N u -ş i d ă d e a s e a m a d e ce, d a r n u era
n im ic d e rîs aici.
îi s p u s e pe un to n reţinut.
- A i venit aici c a fa tă în c a s ă ş i ai m u n c it bine. D e ac e e a
ţi s-a u p e rm is m u lte , d a r n u să ie îm b ra c i cu lucrurile m am ei.
307 ROSS POLDARK

D e m e lz a se aşe ză p e scaunu l p e c a re R o s s stătuse la m asă.

Z îm bi timid, cu z îm b e tu l ei s trălu cito r.
- T e rog, R oss, n u p o t să mai stau? N - a r e s ă ştie n i m e n i . ..
T e rog. V o rb e le ieşea u cu g reu , a b ia şo ptite. N u fac nici u n
rău. Şi în alte dăţi a m fă c u t la fe l . N u m - a m g în d it c ă fa c rău
d a c ă m ă î m b ra c cu r o c h ia asta. P u t r e z e a a c o lo în ladă. E
p ă c a t să laşi lu cru rile a s te a f r u m o a s e să p u tre z e a s c ă . A m v ru t
n u m a i să-ţi fac o p lăce re. A m c r e z u t c -o să-ţi placă. A ş p u te a
sta aici pînă...
- D u - t e im e d ia t la c u lc a r e şi să n u m ai v o r b im d e s p r e
asta, s p u s e Ross.
- A m ş a p t e s p r e z e c e ani, r ă s p u n s e e a re v o lta tă . C ît o să
m ă m ai tratezi c a p e u n co pil? N u v re a u să fiu- tr a t a tă ca un
copil! Sînt fe m e ie a c u m . N u p o t să m ă d u c la c u l c a r e cînd
v re a u eu ?
- T re b u ie să te p o rţi bine, n u c u m vrei tu.
- A m c r e z u t c ă m ă placi.
- A şa e, d a r n u c a să te las s ă c o n d u c i tu c a s a , să
fii stăpînă.
- N u v re a u s ă c o m a n d e u în c a s ă , R o s s . N u v r e a u
d e c ît să s ta u aici şi s ă v o r b e s c c u tin e . N u am d e c ît h a i n e
v e c h i pe m in e , h a i n e d e lu c ru . R o c h i a a s ta e atît d e ... să
p o rţi aşa c e v a e...
- F ă ce ţi-am spus! D a c ă nu, jg îin e d im in e a ţă ai să te
duci acasă, la taică-tău.
D u p ă d is p e ra re a şi ru ş in e a d e la î n c e p u t se tre z ise a c u m
în ea un s e n t i m e n t d e c iu d ă î m p o t r i v a lui; a c u m c r e d e a
în tr - a d e v ă r că c e e a c e e ra în j o c e r a d re p tu l d e a a v e a sau nu
u n e le privilegii.
- B in e atunci, s p u s e ea, d ă - m ă afară! G o n e ş t e - m ă chiar
în n o a p t e a asta. N u - m i pasă. B a t e - m ă d a c ă vre'i, ca tata. A m
W IN STO N G R A H A M 308

să m ă î m b ă t şi-am să ţip p înă a m să sco l t o a t ă casa. O să ai de

ce să m ă dai a f a r ă 1 S e în to a rs e , lu ă p a h a ru l lui d e p e m a s ă , îşi
t u r n ă c o n i a c şi tra s e o în g h iţitu ră . A p o i a ş te p tă să v a d ă ce
efect o să aib ă a s u p r a lui
R o s s se a p l e c ă re p e d e , luă v ătraiul şi o lovi ta re p e s te
d e g e te ; p a h a ru l se s p a rse şi c o n ţin u tu l se v ă r s ă p e ro c h ie .
L a î n c e p u t p ă r u m ai curîn d . s u rp rin s ă d e c ît ră n ită , apo i
b ă g ă d e g e te le în g u ră . F e m e ia m a t u r ă şi s f i d ă t o a r e c a r e nu
av e a decît ş a p te s p re z e c e ani se tr a n s f o r m ă î n t r - u n copil am ărît,
c e rta t p e n ed rep t. Se u ită la fusta u d ă , p ă t a t ă d e c o n ia c . O chii
i se u m p l u r ă d e lacrimi', b o a b e d e m ă r g e l e p e g e n e l e ei n e g r e
şi dese. S e şterse, d a r a p ă r u r ă din n o u t r e m u r î n d , a n in a te de
g e n e . D ă d u s e g re ş în în c e r c a r e a ei d e a fi c o c h e t ă , d a r n a t u r a
îi v e n e a în ajutor.
- N - a r fi tre b u it să fac asta, s p u s e el. N u ştia d e ce v o rb is e
sau d e c e se s c u z a p e n tru o m u s t r a r e d r e a p t ă şi n e c e s a r ă . Se
afla p e u n te re n nesigur.
- R o c h ia , s p u s e ea, n -a r fi tre b u it să strici ro c h ia . E r a
aşa d e fru m o a s ă . A m să plec m îine. A m să plec c u m se c r a p ă
de ziuă. -
S e ridică d e p e s c a u n , î n c e r c ă să m ai s p u n ă c e v a, a p o i
î n g e n u n c h e b a i s c lîngă scau n u l lui şi î n c e p u să p lîn g ă cu s u ­
gh iţuri, cu capul pe g e n u n c h ii lui.
R o s s se uită la e a ^ a p ărul b o g a t şi n e g r u c a r e î n c e p u să
se desfacă , la gîtul ei alb. îi atinse părul, c u lum inile şi u m b r e l e
lui în tu n e c a te .
- M ic u ţă ..., s p u s e el, rămîi d a c ă vrei.
E a î n c e r c ă să-şi ş te a r g ă lacrimile, d â r e l e c u r g e a u m e r e u
A p oi, p e n tru p rim a o ară, el o atinse, a p p i o rid ică î n braţe.
Ieri c o n ta c tu l n -a r fi în s e m n a t nim ic. F ă r ă să se g în d e a s c ă , 1

se a ş e z ă în braţe.
309 ROSS POLDARK

- Ia asta! S c o a s e o batistă şi îi ş te rs e lacrimile. A p o i o

s ă r u tă pe o b r a z şi o m în g îie pe m înă, în c e r c în d să-şi î n c h ip u ie
că gestu l era părin te sc . D is p ă ru se a u to ritatea , d a r n u m ai a v e a
im p o rta n ţă .
- A sta-m i place, s p u se ea.
- P o a te . A c u m p le a c ă şi uită ce s -a întîm pfat.
E a su s p in ă şi înghiţi în sec.
- Sînt u d ă p e picio are. îşi ridică fusta ro z şi î n c e p u să-şi
ş t e a r g ă g en u n c h ii.
- Ştii ce spu n e lum ea despre tine, Demelza! spuse el supărat.
- C e? r ă s p u n se ea clătinînd din cap.
- D a c ă te p o rţi aşa, o s ă se a d e v e r e a s c ă ce s p u n e l u m e a
d e s p r e tine.
Se uită la el, n evinovată acum , fără cochetărie şi fără frică.
- N u m a i p e n tru tine trăiesc, Ross.
O a d iere de v înt m işcă p e r d e a u a la u n a dintre fe re s tre le
d esch ise. P ă sările a f a r ă tă c u s e ră şi e ra în tu n eric. O s ă r u tă din
n o u , de data asta pe gură. Z îm bi şo văielnic p rin tre lacrim i şi
flac ăra lum înării s c o a s e în e v id e n ţă stră lu c ire a c r e m - a u n e a
pielii. A p oi, ca din în tîm p lare, ridică m în a să-şi d ea părul la o
p a r te şi gestul îi am inti de m a m a lui.
... Se ridică în p ic io a re atît de brusc,încît D e m e lz a era să
c a d ă , se d u s e ap o i la fereastră şi răm ase acolo, cu spatele la ea.
N u g estul era d e vină, ci rochia. P o a t e p a rfu m u l ei: c e v a
ca re -i am in te a de ogustul,y de a r o m a de altădată. M a m a l ui
trăise şi re sp irase îm b ră c a tă în ro c h ia ac eea , în c a m e r a asta,
p e sc a u n u l acesta. Spiritul ei se m işca, se trezise la viaţă în tr e
ei, d es p ă rţin d u -i.
Stafii, f a n to m e din altă viaţă:
- C e fa c e m ? în tre b ă ea.
R o ss se în t o a r s e sp re ea. Stătea ia m asă, sprijinită d e ea,
W INSTO N G R A H A M 310

cu p a h a ru l s p a rt la p ic io a re . î n c e r c ă s ă şi-o a m in te a s c ă aşa
cu m fusese, o ş tre n g ă riţă m ă r u n t ă a lerg în d p e c îm p cu G arrick
d upă ea. D a r n-avea rost. Ştrengăriţă dispăruse pentru totdeauna.
- D e m e lz a , s p u s e el, şi c h i a r n u m e l e ei e ra ciudat. N u
te -a m luat d e la tatăl tău ca... să...
- C e im p o r t a n ţ ă a r e d e c e m -a i luat?
- N u înţelegi. P le a c ă ! P le acă !
Sim ţi n e v o ia s ă î n d u l c e a s c ă c e a spu s, n e v o i a să'ex p lic e.
D a r c e a m ai m ic ă m i ş c a r e l-ar fi f ă c u t să-şi p ia rd ă c u m p ă tu l.
S e uită l a e a şi e a n u s p u s e nim ic . P o a t e că r e c u n o ş t e a în
sin ea ei că p ierd u se , d a r n u p u t e a să-şi d e a s e a m a , nu p u te a
citi în ea. O chii ei e r a u a c u m o ch ii u n u i stră in c a r e u z u r p a s e
u n t e r ito r iu al a l t c u i v a . S e u i t ă la el în fru n tîn d u -1 , ostilă
şi rănită.
- M ă d u c la c u lc a re a c u m , s p u s e el. Du,-te şi tu şi în c e a rc ă
să înţelegi.
L u ă u n a din lu m în ă ri, şi le stin se p e ce le lalte din sfeşnic,
îi a r u n c ă o p rivire şi î n c e r c ă să-i z îm b e a s c ă .
- N o a p te b u n ă , d r a g a m ea.
E a nu r ă s p u n s e şi n u se m işcă. C î n d u ş a se în c h is e d u p ă
el, atun ci nu m ai, în c a m e r a t ă c u t ă în c a r e n u m a i flu tu rele mai
era c a să-i ţină c o m p a n i e , D e m e l z a lu ă şi ea o lu m în a re şi le
stinse pe rînd p e celelalte.

3
C înd a ju n s e în c a m e r a lui, îl c u p r in s e u n val de
cinism d e o v io le n ţă s u r p r i n z ă t o a r e . C e se în tîm p la cu el?
D e v e n e a că lu gă r, s c h im n ic ? U m b r e ale tatălui său p ă r e a u
să-l în c o n j o a r e şi să-i ş o p te a s c ă : „ F ac i p e p u rita n u l, t i n e r e '1'
D o a m n e ! îşi sp u se, ce fel d e c o d m o r a l îşi stabilise c a să
311 ROSS POLDARK

treb u ia sc ă să ţi n ă s e a m a d e a c e s te d e o se b iri subtile? P u te a i

irosi o tin e re ţe î n t r e a g ă c ă u tîn d să afli d ife re n ţe le m ă r u n t e ,
n e în s e m n a te d in tre o o b lig a ţie m o r a l ă şi alta. F rag ila, ra fin ata
Elizabeth, flă m în d a , lasciva M a r g a re t, D e m e lz a cu virginitatea
ei în floare, u n c o p il plin de a r d o a r e r o s t o g o l i n d u - s e în p r a f
cu căţelul ei urît; o fa tă m în în d boii; o fe m e ie... A v e a a ltc e v a
v re o im p o rta n ţă ? N u d a t o r a nim ic , n im ăn u i. L ui E liz a b e th
mai ales. N u m ai î n s e m n a n im ic p e n t r u el. D e d a ta a s ta nu
m ai c ă u ta o r b e ş te o s e n z a ţie c a să î n e c e o suferin ţă, a ş a c u m
făcuse în n o a p t e a balului. D o a m n e ! n u s e î m b ă t a s e n i c i o d a t ă
atît de rău cu atît d e p u ţin co n iac . R o c h i a a c e e a d e m ă ta s e , o
p a r te d in tr-o d r a g o s t e m ai v e c h e .
S e aşeză n e s ig u r p e p at şi în c e r c ă să se g în d easc ă. în c e r c ă
să-şi a m in te a s c ă c e se în tîm p la s e p e s te zi. Z ă d ă rn ic ie , şi în c e ­
putul şi sfîrşitul. „ S in c e r, d o m n u l e P o ld a r k , înclin să fiu de
a c o rd cu p rietenu l m e u , d o c to ru l H a lse . F ă ră în d o ia lă e re g r e ­
tabil că p rizo n ie ru l s u f e r ă de a c e a s tă b o a lă ..." C in e altul decît
un pro st s-ar fi a ş t e p t a r e a j u d e c ă t o r i i s ă nu fie toţi d e ac e e a şi
părere! „ T reb u ie să n e a c o r d ă m sprijin, e s p rit d e c o rp s , binele
co m u nităţii, b in ele ca s e i.“ L a as ta n u se g în d ise el. N u d e p u i
m ă rtu rie în p u b lic î m p o t r i v a p ro p rie i tale clase, şi cu atît mai
puţin nu le ţii o p r e d ic ă în faţa u nei asis te n ţe d e p ie rd e -v a ră .
Aşa ce v a nu se face. Ei bine, el a v e a p ro p riile lui reg uli d e
conduită, deşi nim eni nu-i d ă d e a c reza re. N u era nim ic n eo b iş­
nuit ca tinerii nobili d in îm p re ju rim i s ă s e c u lce cu fetele d e la
bucătărie. N u m a i că nu le r ă p e a u cîn d e ra u m in o re , asta-i tot.
Ei bine, ea e ra m a j o r ă a c u m , d e s tu l d e m a r e ca să ştie c e vrea
şi cu destul b u n sim ţ ca să c ite a s c ă în sufletul lui c h ia r în a in te a
lui. C e se în tîm p la s e cu el? N u a v e a sim ţul u m o ru lu i ca să-i
u ş u re z e v iaţa? T r e b u i e o a r e c a f i e c a r e fa tă să fie atît de
serioasă, o p o v a r ă g r e u de p u rta t? D r a g o s t e a e o d istracţie,
W IN S T O N G R A H A M 312

toţi p o eţii a u c în ta t-o , i-au cîn ta t u ş u r ă ta te a , n e s ta to rn ic ia ;

nu m ai proştii ridică barierele credinţei şi conştiinţei îm p o triv a ei.
în s e a r a a c e e a nu e ra aer. T e m p e r a t u r a în s ă n u ră m în e a
rid ic a tă şi d u p ă asfinţit.
C el p u ţin d o b în d is e în tr-o o a r e c a r e m ă s u r ă r e c u n o ş t in ţ a
lui Jinny. Anii u r m ă to r i v o r fi m ai g rei p e n t r u ea d e c ît p e n t r u
Jim . V a re z is ta el o a r e ? P r o s t se n tim e n ta l,5 re n e gO a t ,> asta e ra
el. S e a lă tu r a s e indienilor, lu p ta s e î m p o t r i v a albilor. îi t r ă d a s e
p e cei d e o s e a m ă cu el...
„ H a i v in o şi s ă r u tă -m ă , iu b ito ...“ „ F r u m u s e ţ e a n u -i d ec ît
o flo a re , p e c a re rid u rile o v o r d istru g e. . .“ „ S ă se f r ă m în t e
atîta p e n t r u u n ţ ă r a n c a re tuşeşte. N u p r e a e în m in ţile lui,
c r e d e m noi. D e fap t, tre b u ie să p rim im şi cele b u n e şi cele
rele. A nul trec u t, c în d iap a m e a s -a in fe c ta t...'1 „ T o a t ă l u m e a
ştie a s ta .“
S e ridică şi se d u s e la fe re a s tr a d i n s p r e n o rd , s ă v a d ă
d a c ă e d e sc h isă . S o fism e le poeţilor. în s e a r a as ta n u p u t e a
j u d e c a d re p t. C in e e ra u cei mai buni sfă tu ito ri?
D a , fe re a stra e ra larg deschisă. T r a s e p e r d e a u a şi se u ită
afară. î n d o u ă z e c i şi şa p te de ani îşi făurise o a n u m ită filozofie
d e c o n d u ită ; să r e n u n ţe la ea d e la p r i m a în c e r c a r e ? S e auzi o
b ăta ie în uşă.
- Intră, sp u s e el.
Se în to a rs e . E r a D e m e lz a , cu o lu m în a r e în m înă. N u
s p u s e nimic. U şa se în ch ise în s p a te le ei. N u -ş i s c h i m b a s e
r o c h ia şi ochii ei s t r ălu ce au .
- C e este? o în tr e b ă el.
- R o c h ia asta.
- Ei?
- B lu z a se d e s c h id e la spate.
- Ei?
313 ROSSPOLDARK

- N u p o t d e s fa c e copcile.
S e uită la e a în c ru n ta t.
Se a p r o p ie încet,' se în to a rs e şi, cu u n g e s t stîn g aci, p u s e
lu m în a rea pe m asă:
- îmi p are rău.
în c e p u să-i d e s c h eie rochia. E a îi simţi răsuflarea p e ceafă.
M ai a v e a o c ic a tric e din ce le p e c a r e el le v ă z u s e cînd o
a d u se se a c a s ă d e la bîlciul din R e d r u t h .
. M îinile lui a tin s e ră pielea rece. B r u s c îi a l u n e c a r ă p e sub
ro c h ie şi îi c u p r in s e ră m ijlocul. E a îşi lăsă capul p e u m ă ru l
lui, iar R o ss î n c e p u să o să ru te p în ă cîn d fata n u m ai v ă z u
nim ic în a in te a o chilor.
D a r a c u m , în u ltim ul m o m e n t , c în d cîştigase, simţi că
tre b u ie să-i m ă rtu ris e a s c ă în şe lă to ria . N u p u te a s ă m o a r ă fă ră
să se sp o v e d e a s c ă .
- A m minţit, ş o p ti şi î n c e p u s ă p lîn g ă iar. A m m in ţit cînd
am sp u s de copci. O, R o ss, nu tre b u ie să faci asta d a c ă m ă
urăşti. Am m in ţit... A m minţit.
El nu spuse nim ic, nim ic nu mai c o n t a a c u m , nici m in c iu ­
nile, nici poeţii, nici principiile sau o ric e şo v ă ire a minţii sau
a inimii.
îi d ă d u d ru m u l şi aprinse în c ă o lu m în a re
 C apitolul VII

S
e trezi în zori. C ăscă, fă ră să-şi d e a s e a m a
la î n c e p u t d e sc h im b a re . A p o i obse.rvă c ă
g rin z ile ta v a n u lu i e r a u d is p u s e altfel...
P i p a şi t a b a c h e r a d e a r g in t d e p e c o n s o l a c ă m in u lu i,
o g lin d a o vală, o x id a tă , d e d e a s u p ra . C a m e r a lui. S e î n t o a r s e
şi se u ită la capul d e pe p e r n ă al bărb atu lu i, cu p ărul lui a r ă -
m iu-închis.
S tă t e a n e m iş c a tă , cu ochii închişi, g î n d i n d u - s e la t o t c e
se în tîm p la s e în c a m e r a a c e a s ta şi n u m a i r e s p ir a ţia ei a d î n c ă
şi în tre tă ia tă a r ă ta că n u d o a r m e .
P ă s ă rile se tre z e a u . î n c ă o zi c ă ld u r o a s ă . S u b streşini,
c in te z e le s c o te a u s u n e te dulci, p lă c u te ca s tro p ii d e a p ă p ic u -
rînd în tr-o baltă.
S e tra s e în c e t la m a r g i n e a patului şi se d ă d u u ş o r jo s ,
te m în d u -s e să nu-1 trezească. La fereastră, se uită în d e p ă rta re ,
d in c o lo de g ra jd u ri, la m a r e M a r e a era înaltă. C e a ţ a se î n t in ­
d e a ca o p e r d e a ce n u şie , a c o p e r in d faleza. V a lu rile se n ă p u s ­
teau să p în d şan ţu ri î n t u n e c a te pe în t in d e r e a c e n u ş iu - a r g i n t i e
a apei.
R o c h ia ei - ro c h ia a c e e a - z ă c e a fă c u t ă g r ă m a d ă p e
p o d e a . O ridică r e p e d e şi se în fă ş u ră in ea, ca şi c u m ar fi v ru t
315 ROSS POLDARK

să se asc u n d ă. î n v ârful p ic io a r e lo r in tră în c a m e r a ei şi se

î m b r ă c ă în tim p c e fe re a s tr a se l u m in a încet.
N u se m işca n im e n i în casă. E a se scula în to td e a u n a prim a
şi d e m u lte ori se î n t o r c e a cu flori d e pe cîm p cu m ult tim p
în a in te ca J u d şi P r u d i e să d e s c h id ă ochii. Azi tre b u ia să iasă
din c a să prim a.
î n picioarele g o a le , c o b o r î s c a ra şi traversă holul. D e sc h i­
s e u ş a din faţă. î n s p a te le casei se în tin d e a m a r e a cen u şie ; d a r
în v ale e r a t o a t ă c ă ld u r a şi p a r f u m u l p e c a re p ă m în tu l le
a c u m u la s e în s c u r ta n o a p t e de vară. Ieşi a fară şi aerul cald o
întîm pin ă. R e s p ir ă adînc. Ic i-c o lo , p e ce r, erau n o ri subţiri în
du n g i neregulate, n em işcate, ab a n d o n a ţi acolo parcă d e cineva
c a r e nu m ă t u r a s e bine.
N u simţi ia rb a r e c e sub tălpile g oale. T r a v e r s ă g r ă d in a
p în ă la pîrîu, se a ş e z ă p e p o d e ţu l d e lem n cu s p a te le sprijinit
d e p a r a p e t şi îşi î n m u ie d e g e te le în şuv oiu l de apă. T u fe le de
p ă d u c e l ca re c r e ş te a u p e m aluri e ra u în floare, d a r florile nu
m ai erau albe, d e v e n is e r ă r o z şi c ă d e a u în apă, plină a c u m cu
p e ta le m ă ru n te , p lu tito a re , c a re stu rile d u p ă o nuntă.
O d u re a u şalele şi sp atele; d a r am intirile î n fric o ş ă to a re
ale nopţii se t o p e a u pe m ă s u ră ce îşi a d u c e a a m in t e de trium ful
ei N u av e a m u s tră ri d e c o n ş tiin ţă g în d in d u -s e la felul c u m
cîştigase pînă la u rm ă ; a trăi şi a în dep lin i scopul vieţii p ă r e a
să ierte totul. Ieri nu s-a p u tu t întîm pla. Azi se în tîm plase.
N im ic nu o m ai p u t e a atin ge; a b s o lu t nirmc
P este cîteva m in u te va răsări so arele, l u m m în d m u c h ia
văii d in c o lo de ca re a p u s e s e a c u m cîteva ore. Se ridică, stătu
un m o m e n t pe p u n te , apoi î n g e n u n c h e şi, cu mîinile căuş, luă
a p ă şi se spălă pe faţă şi pe gît. A p o i se ridică şi, in tr-u n exces
b r u s c d e e x u b e r a n ţ ă , a le r g ă s ă ltîn d şi ţo p ă in d p în ă a j u n ­
s e la măr.
W INSTO N G R A H A M 316

U n stu rz şi o m ie rlă se luau la î n t r e c e r e d e p e d o u ă c ren gi

vecine. T re c în d p e sub c o p a c i, cîte v a f r u n z e îi a tin s e ră părul
s tro p in d u -i u re c h ile şi gîtul cu ro u ă . î n g e n u n c h e şi î n c e p u să
c u le a g ă cîţiva c lo p o ţe i c a r e f o r m a u u n c o v o r î n t u n e c a t sub
co p a ci. C u le se v re p d u z i n ă a p o i r e n u n ţ ă şi se a ş e z ă sprijinită
d e tru n c h iu l plin d e lich en i al u n u i p o m , ţin în d strîns la p ie p t
b u c h e ţe lu l d e c lo p o ţe i cu tu lp in e le l o r subţiri şi pline d e sevă.
Ş e d e a atît de n em işca tă , cu ca p u l plecat, obo sită, cu fusta
ridicată şi picioarele g o a le în c o n ta c t p lăcu t cu iarb a şi frunzele,
încît u n piţigoi c o b o r î ţ o p ă in d şi î n c e p u să c irip e a s c ă lîn g ă
m îna ei. A r fi do rit şi ea să c în te la fel, d a r ştia că n u p o a t e
decît cel m u lt sa c r o n c ă n e a s c ă .
U n flu tu re m a r e z b u r ă s p r e ea şi se aş e z ă pe o f r u n z ă
a p ro p ia tă ; a v e a d o u ă u m flă tu ri r o t u n d e , cafenii p e c a p şi, d e
la o distan ţă atît d e m ică, p ă r e a e n o r m , u n a n im al p re is to ric
c a re c u tre ie ra s e j u n g l e l e unei lum i u itate. M a i întîi se sprijini
p e p rim e le p a t r u p ic io ru şe , iar cu cele d o u ă din s p a te îşi fr e c ă
u ş o r aripile, ap oi se lăsă p e cele p a tru din s p a te şi în c e p u să le
frece p e c e l e d o u ă din faţă ca u n n e g u s t o r lin g u ş ito r c a re
vrea să-şi v în d ă m arfa. „ B îz z z , b î z z z ! !“ s p u s e D e m e lz a . F lu ­
turele z b u r ă grăbit, z b îrn îin d din aripi, d a r se în t o a r s e a p r o a ­
pe im e d ia t şi se a ş e z ă în a c e e a ş i p o z iţie , d e d a ta a c e a s t a
fr e c în d u -ş i c a p u l c a şi c u m s - a r fi s p ă l a t î n t r - u n lig h e a n
cu apă.
D e a s u p r a c a p u lu i v ă z u o p în z ă d e p ă ia n je n s tro p ită cu
picături m ă r u n t e d e ro u ă . M ierla îşi î n t r e r u p s e c în tec u l, îşi
m işcă u n m o m e n t c o a d a d e s f ă ş u rîn d -o ca p e - u n ev a n ta i şi îşi
luă z b o r u f U ltim e le d o u ă p e ta le d e flori d e m ă r, ro z -c a fe n iu ,
d e ra n ja te d e m iş c a re a pasării, p lu tiră le n e ş s p r e p ă m în t. Piţi-
goiul î n c e p u să le ciu g u le a s c ă .
E a în tinse m în a, în c e r c î n d să-l a t r a g ă c u un s u n e t liniş­
317 ROSS POLDARK

titor, d a r piţigoiul n u se lăsă în şelat şi z b u r ă m ai d e p a rte . P e

c îm p se auzi m u g e tu l u n ei vaci. E r a c e v a n e d e fin it în o r a
a c e e a tim p u rie c a re o d e s p ă rţe a î n c ă d e o a m e n i. D i n c o l o de
ciripitul p ă s ă rilo r se î n t in d e a liniştea u n ei lumi c a r e n u se tre ­
zise încă.
U n c o rb .cu pen ajul z d re n ţă ro s , d a r lucios z b u r ă jo s , peste
c a p u l ei; aripile lui, b ă tîn d aerul, s c o t e a u u n s u n e t asp ru .
S o a re le se ridică in un d în d în tre a g a vale, aru n cîn d u m b r e t ăc u te
şi r a z e d e l u m in ă p alidă p e ste copaci.
 C apitolul V III

K
Oss se tre z i tîrziu . E r a o r a ş a p t e c în d
d e s c h is e ochii. S im ţi un g u s t n e p lă c u t în
g u ră . B ă u t u r ă p r o a s t ă la h a n u l F i g h t i n g C o c k .
D e m e lz a... M ă t a s e a v e c h e a ro chiei... C opcile. C e - o a p u ­
ca s e ? El fu se se b eat, d a r e r a o a r e b ă u t u r a d e v in ă ? „ S ă uiţi d e
tine, să n u ţii s e a m ă d e ruşine, n u -i a ltc e v a d e c ît d e sfrîu d e z ­
lă n ţu it...“ C u m d e se în tîm p la s e ? U ita s e d e v e rs u rile a c e le a în
n o a p t e a trec u tă. P o e ţii îl tră d a s e ră . C i u d a t ă în tîm p la re .
Cel puţin uitase în tr-a d e v ă r d e s i n e ... Şi scorpiile din satele
din j u r n u f ă c u s e r ă d ec ît să a n t i c i p e z e a d e v ă ru l? D e fapt, nu
a v e a nici o i m p o rta n ţă - C e e a ce c o n t a e ra n u m a i relaţia d in tre
el şi D e m e lz a . C u m v a fi ea în d im in e a ţa asta? F e m e i a m u n c i ­
t o a r e şi p rie te n o a s ă din fiec are zi sau s tră in a cu b u z e catifelate
cu c a re-şi p e tre c u s e n o a p t e a d e v a r ă ?
E a îşi atinsese scopul, deşi în u l t im u l m o m e n t o cup rin se se
frica. A r fi fost a b s o lu t inutil să r e g r e t e p l ă c e r e a tr e c u t ă şi nici
nu a v e a in tenţia s -o facă. F a p ta e r a faptă. A vea să sc h im b e
însăşi e s e n ţa relaţiilo r d in tre ei; v a stînjen i p rie te n ia lor cres-
cîn d ă, va d e n a tu r a o ric e act, o r ic e i m a g in e , p r o v o c în d in te r­
p retări greşite.
O re s p in s e s e la în c e p u t, cînd t e r m i n a s e m a sa ; fu se se sin ­
g uru l lucru înţelept pe c a re îl făcuse. F ă c u s e pe puritanul poate,
319 i ROSS POLDARK

se p re fă c u se , d a r p re fă c ă to ria şi r e ţin e re a se c o n f u n d a u în
m in te a u n u i cinic.
î n d im in e a ţa asta îşi p u n e a n u m a i în tre b ă ri şi nu g ă ­
s e a răsp unsu ri.
D in o ric e u n g h i ar fi p riv it-o , a m in tir e a n o pţii tr e c u t e nu
e ra plăcută; n u e ra v in a D e m e lz e i, nici a lui; p o r n e a d e u n d e v a
din trecutul leg ăturii d in tre ei. E r a o a r e a b s u r d ce g în d e a ?
C e - a r fi sp u s tatăl lui? „ F ra z e s fo ră ito a re , e x a g e ra te , rostite
d e u n n ă tă r ă u .“
Se îm b r ă c ă re p ed e. U n tim p se m ai gîndi la co n s e c in ţe .
C o b o rî, se s p ălă b in e la p o m p ă , u itîn d u - s e din cîn d în cînd în
d ire c ţia falezei, în d e p ă rta re , u n d e se z ă r e a W h e a l L eisure.
Se î m b r ă c ă iar,, m în că, mai a ş te p tă u n tim p lîngă P ru d ie
c a r e to t m o r m ă i a î n d o i tă de spate. S e m ă n a cu un p e s c a r c a re
a r fi v ru t să fie c o m p ă tim it p e n tru că nu prin sese nim ic. D u p ă
c e t e rm in ă de m în cat, îl c h e m ă pe Jud.
- U n d e e D e m e lz a ?
- N u ştiu. P -aici p e u n d e v a . A m v ă z u t- o ieşind din casă
a c u ’ v re o oră.
- U n d e sînt copiii M a rtin ?
- P e cîm pul de napi.
- S ă se d u c ă şi P r u d ie şi D e m e lz a . E u m ă d u c la m in ă în
d im in e a ţa asta. O să te ajut pe tine şi p e Jack la strînsul fînului.
E tim pul să în c e p e m .
J u d mîrîi c e v a şi plecă. D u p ă c î tev a m inute, R o ss se d u se
în b ib lio tec ă şi se o c u p ă o j u m ă t a t e de o ră cu p ro b le m e le
m inei. A p o i luă o c o a s ă din ş u ră şi î n c e p u să o a sc u tă M u n c a ,
leac al o b s e s id o r nopţii. „Să uiţi d e tine, să nu ţii s e a m ă de
r u ş i n e . î n sea ra tre c u tă , î n a i n t e d e ep iso d u l final, s e gîndise
c ă ziua î n c e p u s e cu o a m ă g ir e şi se te rm in a s e cu o am ăg ire.
A c u m , d im in eaţa, to a te vcchile oprelişti se trez eau ca să-l
W IN ST O N G R A H A M 320

c o n v i n g ă că acest a d e v ă r r ă m î n e a t o tu ş i valabil. V ia ţa p ă r e a
să-l î n v e ţ e c ă sa tis fa c e re a c e lo r m ai m u lte p o f t e p u r t a în sine
s ă m î n ţ a am ăgirii, că toţi b ărb aţii se în ş e la u c r e z î n d că p o a t e fi
a ltc e v a d ecît o am ăgire.
P rim e le principii, p rim e le e l e m e n t e ale ac e s te i lecţii îşi
a v e a u ră d ă c in ile cu z e c e ani în u r m ă . D a r el n u e r a u n om
d e d a t p lă c e rilo r s e n z u a le a şa că, p r o b a b il, n u p u t e a să ju d e c e .
T atăl lui fusese un o m senzual şi cinic, tatăl lui n u lua d ra g o s te a
în serios. D ife re n ţa d in tre ei nu c o n s t a d e s i g u r în fap tul c ă el,
R o s s , e ra mai re ce de la n a t u r ă ( d e p a r t e d e a ş a ce v a), d a r că
el a ş te p ta p re a m ult de la d ra g o s te . S e n z a ţia izolării d e ceilalţi,
d e s in g u ră ta te , nu fu sese n ic io d a tă atît d e p u t e r n i c ă c u m e ra
în d im in e a ţa asta. Se întreba d a c ă viaţa a v e a d e fapt u n c o n ţin u t
a d e v ă ra t, d a c ă toţi o am en ii erau c h in u iţi c a el d e u n sim ţă m în t
d e d e z ilu z ie N u fu sese î n t o t d e a u n a aşa. C o p ilă ria lui fu se se
destu l d e fericită, fă ră să-şi fi d a t s e a m a , a ş a c u m n u - ş i dă
s e a m a nici un copil. îi p lă c u s e ră a s p r im e a şi p rim e jd iile vieţii
d e ostaş. N u m a i d u p ă ce se în t o r s e s e a c a s ă îl c u p r in s e s e n e ­
m u lţu m ire a , g o lin d d e c o n ţin u t î n c e r c ă r il e lui d e a -ş i c o n s tru i
o filozofie, tra n s fo rm în d în p u lb e r e o r i c e î n c e r c a să facă.
L u ă c o a s a pe u m ă r şi se î n d r e p t ă s p re fîneaţă, c a r e se
afla în p a rte a d e n o rd - e s t a văii, d i n c o l o d e livad a cu nu ci,
în tin z în d u - s e pîn ă la W h e a l G r a c e şi a c o p e r i n d o s u p r a f a ţ ă
m a r e fără g a r d viu îm p re ju r. Fînul e r a mai b u n d e c ît anul
trecut, to cm ai bun d e cosit, g a lb e n şi u s c a t d e so a re . îşi s c o a s e
haina şi o aşe ză pe un pietroi la m a r g i n e a cîm p u lu i. E r a cu
c a p u l d e s c o p e rit şi s im ţe a c ă ld u r a s o a r e lu i p e p ă r şi p e gît.
E ra firesc ca o am en ii să fi a d o r a t s o a r e l e în v r e m u r i vechi;
m ai ales în A nglia, u n d e s o a r e le e î n ş e l ă t o r şi c a p ric io s şi
î n t o td e a u n a b in ev en it în tr-o ţa ră în c a r e c e a ţa , norii şi p lo aia
e rau s t ă p ine.
321 ROSS POLDARK

î n c e p u să c o s e a s c ă , aplec at puţin în faţă şi fo lo s in d u -ş i

tru p u l ca pivot, ro tin d c o a sa în tr-u n s e m ice rc larg. Iarb a c ă d e a
î m p o tr iv in d u - s e p a r c ă , snopi în treg i ră s tu r n în d u - s e şi c ă z în d
în cet la păm înt. O d a tă cu iarba c ă d eau m aci purpurii, garofiţe,
h a s m a ţu c h i şi g ă lb io a r e , în flo rin d p e a s c u n s şi s u fe rin d s o a r ­
ta c o m u n ă .
A p ă r u şi J a c k C o b b le d ic k , u rc în d dealul cu pasul lui rar,
ap oi J u d , şi toţi trei î m p r e u n ă m u n c iră to a tă d im in e aţa, su b
s o a r e le a r z ă to r a c u m . D in cînd în cînd se o p re a u să a s c u tă
c o a sele. V o r b e a u p uţin, p re fe rin d să se g î n d e a scă fiec are la
ale lui. D o u ă ciocîrlii le-au ţin u t to v ă ră ş ie to a tă d im in e a ţa ,
d o u ă p u n c te m iş c ă to a r e sus, pe cer, cîntînd, c o b o r în d în picaj,
u rc în d şi cîntînd din n o u în înaltul c e a ilu i.
L a a m ia z ă s-a u o p rit şi s-a u a şe zat îm p r e u n ă p e ia rb a
co sită, au b ă u t la p te b ă t u t ,. a u m în c a t frip tu ră d e i e p u r e şi
pîine de secară. î n t r e timp, Jack C o bb led ick rem a rcă , cu v o c e a
lui în c e a tă şi tă r ă g ă n a t ă ca şi m ersul lui, că atît te u s u c ă v r e m e a
asta încît ai p u te a să bei m ai m ult decît în c a p e în b urtă. M ai
a d ă u g ă că a u z ise d e s p r e n u n ta d e la M in g o o s e , luna viitoare.
A v e a s ă fie o p e t r e c e r e c u m nu m ai fusese de ani d e zile p e la
ei: toţi boierii o să ia parte; şi-l mai v ă z u se pe b ătrinul J o e
T r ig g s ieri d im in e a ţă , care-i sp u s e s e că era o ruşin e să stea
Jim C a rte r la î n c h i s o a r e şi N ic k V igus să s c a p e n e p e d e p s it;
mulţi c r e d e a u la fel; şi se s p u n e a că Jim C a rte r fusese d u s la
î n c h is o a r e a B o d m in , c a re e ra u n a din cele mai, b u n e d e p e la
ei, şi a c o lo nu e r a u boli c a p e g a lerele d e la L a u n c e s t o n şi
P ly m o u th . Ştia c e v a căpitan ul P o ld a r k ? E ra a d e v ă ra t? R o s s
i-a sp u s că da, e r a a d e v ăra t.
J a c k C o b b l e d i c k spuse a p o i că ştia toată lu m e a că d a c ă
la tribunal c ă p ita n u l P o ld a r k nu i-ar fi luat a p ă ra re a lui C a rte r,
W INSTO N G R A H A M 322

p l e d î n d în faţa ju d e c ă t o r i lo r , a c e s t a a r fi fost c o n d a m n a t la
ş ap te ani d e p o r tare, şi lu m e a s p u n e a c ă ju d e c ă t o r ii e rau furioşi
pe P o ld a rk .
J u d s p u s e şi el că ştia u n o m c a r e a fo st trim is la în c h i s o a ­
rea B o d m in p en tru o v in ă m ă r u n t ă şi că s-a îm b o ln ă v it im ed iat
şi a d o u a zi a murit.
C o b b led ick povesti că o a m e n ii s p u n e a u că d a c ă m ai mulţi
boieri ar fi ca C in e v a - p e - c a r e - l- ş tia u - e i- to ţi, n -a r m ai fi atîta
s u fe rin ţă şi în c h id e r e a m i n e l o r şi o a m e n i fără pîine.
J u d m ai s p u s e că b o a la fu s e s e atît d e g r e a la L a u n c e s t o n
în ’83, încît te m n ic e r u l şi s o ţia lui s e îm b o ln ă v is e r ă a m în d o i
o d a t ă p e ste n o a p t e şi p în ă să se f a c ă z iu ă e r a u m orţi.
C o b b le d ic k a s p u s că soţii G r e e t şi soţii N a n fa n v o iau să
strîn g ă o m în ă de o a m e n i ca să-l g o n e a s c ă p e N ic k V ig u s din
co m ita tu l lor, d a r că Z a c k y M a r ti n s p u s e s e să n u fa c ă aşa
ceva, că răul nu se în d r e a p t ă prin rău.
Ju d a mai sp u s că era s ig u r c ă al treilea copil al lui Jim
C a rte r se va n a ş te p o s tu m .
C u rîn d p o rn iră iar la lucru. R o s s o luă în ain tea to v a ră ş ilo r
săi, m în at de d o rin ţa d e a t e r m i n a m ai re p e d e . C u m s o a r e le
c o b o r a la o riz o n t, se o p ri din n o u c îte v a m i n u te şi v ăz u că ei
t e r m in a s e ră a p r o a p e . B ra ţe le şi s p a te le îl d u r e a u din c a u z a
efortu lui, d a r m u n c a îl a ju tase să-şi m ai uite n e m u lţu m ir e a .
M iş c a r e a ritm ică a co a s e i c u lcîn d ia rb a l a p ăm în t, m iş c a re a
d e pivot a co rp ulu i, î n a i n t a r e a n e în tr e r u p tă , în cerc, d e la
m a rg in e a lanului s p re c e n tr u , îl a ju ta s e să g o n e a s c ă f a n to m e le
s u p ă r ă t o a r e ale g î n d u r i l o r lui. O a d i e r e u ş o a r ă v e n e a d in s p re
n o rd şi fierb in ţe ala s o a re lu i se t r a n s f o r m a s e în tr-o c ă ld u r ă
plăcută. R e s p iră ad în c, îşi ş te rs e f r u n te a d e s u d o a r e şi se uită
1a o am en ii c a re v e n e a u d u p ă el. Z ări a p o i silueta m ă a i n t ă a
u nui copil î n d r e p tîn d u - s e s p re el.
323 ROSS POLDARK

E ra M a g g ie M a rtin , copil d e ş a s e ani, o fetiţă v ese lă cu

p ă r roşu ca toţi din fam ilia ei.
- Iertaţi, d o m n u le , ciripi ea su b ţire, e o d o a m n ă c a r e a
v e n it să vă vadă.
- C e d o a m n ă , d ră g u ţă ? î n t r e b ă R o s s m în g îin d b ă rb ia
copilei cu un deget.
- D o a m n a P o ld a r k , d o m ’le. A v e n it d e la T re n w ith .
D e luni d e zile V e rity nu m ai v e n is e să-l v ad ă . P ro b a b il
c ă v o ia să reia v e c h e a lo r priete n ie . A v e a m a r e n e v o i e d e ea.
- M u lţu m e s c , M a g . V in n u m a id e c ît. îşi lu ă haina, a r u n c ă
c o a s a pe u m ă r şi c o b o r î dealul s p r e casă. S e p ă r e a că d e data
a s ta V erity ven ise călare.
L ăsă c o a s a la u ş ă şi in tră în casă. O fe m e ie tîn ă ră ş e d e a
p e scau n. îi tre c u un fio r p rin inimă.
E ra E lizabeth, îm b r ă c a t ă î n t r - u n c o s t u m lu n g d e călărie,
cafen iu închis, cu d a n te lă fină la gît şi m a n şe te . P u r t a o pălărie
d e fetru în trei colţuri garnisită cu d a n te lă , c a re îi p u n e a în
v a lo a r e ovalul feţei şi p ăru l b lo n d lucios.
îi întin se m în a cu un surîs c a r e îi am inti d u r e r o s d e v re ­
m u ri trecute. E r a o a d e v ă r a tă d o a m n ă , şi. fo a rte fru m o a s ă .
- C red că nu n e - a m m ai v ă z u t d e o lună, R o ss, şi cu m
tre c e a m p e aici...
- N u te s c u z a că ai venit, s p u s e el, n u m ai că nu ai venit
m ai dem u lt
S e î m b u jo ră l a faţă şi în o c h i i se p u te a citi plăcerea.
M a te r n ita te a nu-i a lterase nici g in g ă şia , nici farm ecu l. E ra
su rp rin s de cîte ori o v ed ea.
- E ste o zi p r e a c ă l d u r o a s ă p e n t r u Călărie, s p u s e el.
Să-ţi d au ceva de băut.
- N u, m u lţu m e s c . N u m i-e cald. în a d e v ă r, n u p ă re a
să-i fie Mai întîi s p u n e - m i c u m te sim ţi şi ce-ai m ai făcut. T e
v e d e m atît de ra r .
W INSTO N G R A H A M 324

D în d u -ş i s e a m a că a v e a c ă m a ş a u d ă d e s u d o a r e şi p ă ru l
ciufulit, îi p o v e s ti c e făcuse. O b s e r v ă c ă nu se s i m ţe a la largul
ei. V ă z u că s-a uitat d e v re o d o u ă ori prin c a m e r ă c a şi c u m
ar fi s im ţit o p r e z e n ţ ă s tr ă in ă s a u ar fi s u r p r i n s - o m o b i la
c o n f o rta b ilă , deşi c a m u za tă . P riv ire a i-a fost a tra s ă d e u n vas
cu a n e m o n e d e p ă d u r e şi lim ba c e rb u lu i a ş e z a t p e p e r v a ­
zul ferestrei.
- V e rity m i-a s p u s ca n-ai p u t u t o b ţin e o s e n tin ţă m ai
u ş o a r ă p e n tru a r g a tu l tău. îm i p a r e rău.
- R o s s d ă d u din c a p afirmativ.
- D a , e p ăc at. T a tă l lui G e o r g e W a r l e g g a n a fo st p r e ş e ­
d in te le c o m p le tu lu i de ju d e c a tă . N e - a m d e s p ă rţit î n t r - o a n t i ­
patie re cip ro că .
îi a r u n c ă o p riv ire furişă.
- O să-i p a r ă rău lui G e o r g e . P o a t e că d a c ă i te-ai fi
a d re s a t lui, s-a r fi p u t u t a ra n ja ceva. Deşi, e a d e v ă r a t, nu, că
băiatul a fost prins în flag ran t delict? 1
- C u m se sim te u n ch iu l? s c h im b ă R o s s sub iectul, sim ţin d
că p ă re rile lui d e s p r e ep iso d u l C a rte r ar p u t e a s -o o fe n s e z e .
- Nu se s im te mai bine, R o ss. T o m C h o a k e îi ia s în g e
m e re u , d a r asta nu-1 u ş u re a z ă decît p e n tru puţin timp. S p e r ă m
că v r e m e a asta f r u m o a s ă o să-l p u n ă iar p e picioare.
- Şi G e o ffre y C h arles?
- îi m e r g e fo a rte bine, m u lţu m e s c : N e - a fo st fric ă lu n a
trecută că s-a îm b olnăvii de pojar d u p ă ce scă p ase de epidem ie,
d a r n -a u fost d ec ît primii dinţi c a re i-au ieşit. V o r b e a p e u n
ton reţin u t, d a r era c e v a în v o c e a ei ca re ÎI s u r p r in d e a . N u
au zise pîn ă atu n ci inflexiunile a c e le a p o s e siv e , în ă b u ş ite .
A u v o rb it cîte v a m in u te d e u n a şi d e alta, c o n v e r s a ţ i e
ag reab ilă, d ar cu u n e le n o te de n elinişte în v o c e a ei. E l i z a ­
beth l-a în tre b a t c u m m e r g e m ina, şi R o s s i-a dat u n e le detalii
325 ROSS POLDARK

te h n ic e pe c a re se î n d o i a că le î n ţe le g e şi e r a sig u r c ă n -o
in te re se a z ă , d u p ă c u m se părea. E a vorbi d e s p r e n u n t a c a re
a v e a să aibă loc în c u rîn d , s ig u ră c ă fu s e se invitat, şi el nu o
co ntrazise. F ran c is d o re a ca ea să se d u c ă la L o n d r a la to a m n ă ,
d a r G e o ffre y C h a r le s e r a p re a m ic şi F ra n c is n u p ă r e a să în ţ e ­
leag ă că nu p u te a lăsa copilul acasă. F rancis c r e d e a etc. F ran c is
a v e a im p resia că...
î n ac e s t m o m e n t , faţa ei d e lic a tă şi c a lm ă se î n t u n e c ă şi,
ju c în d u - s e cu m ăn u şile, îi spuse:
- D a c ă s -a r p u te a , aş d ori să te vezi m ai d e s cu F r a n ­
cis, R oss.
Politicos, R o s s îi ră s p u n se c ă din p ă c a te n u p r e a a re tim p
să f a c ă vizite.
- N u m ă g î n d e a m la o vizită o bişnu ită, R o ss. A ş fi d o rit
să lu craţi îm p r e u n ă . In flu e n ţa ta a s u p r a lui...
- In flu e n ţa m e a ? sp use el surprin s.
- L - a r m ai fi d o m o lit. C re d c ă i-ar da m ai m ult echilibru.
S e u ită la el tristă, apoi în to arse privirile în altă parte . O să ţi
se p a ră ciudat că v o rb e sc aşa. D a r ce v a mă neliniş teşte. S în te m
prieten i buni cu G e o r g e W a rle g g a n , am stat la el la T r u r o şi
C a r d e w . G e o r g e e fo a rte amabil. D a r e atît de b o g a t şi p e n tru
el jo c u l d e cărţi e o distracţie, un fel p lăcu t d e a-şi p e t r e c e
tim pul. N u şi p e n t r u noi, nu şi p e n tru F rancis. C înd jo c i pe
m iz e m ai mari d ec ît îţi poţi perm ite... Se p a r e c ă j o c u l îl c a p ­
te a z ă pe F rancis. N u mai p o a te trăi fără el. C îştigă puţin şi
a p o i p ierd e , p ie rd e m ult. C harles e b o in av , nu-1 p o a te op ri, şi
el c o n t r o l e a z ă totul. N u p u tem c o n t i n u a aşa. M in a G r a m b le r
lu c re a z ă în p ierd e re, d u p ă cum ştii.
- N u uita, s p u s e R oss, că şi eu am p ie rd u t bani în a in te
d e a pleca. In flu e n ţa m e a s-ar p u te a să nu fie atît d e b u n ă c u m
crezi tu.
W INSTO N G R A H A M 326

- N - a r fi treb u it să-ţi v b rb e s c d e s p r e asta. N u m -a m gîndit

la în c e p u t. N - a m d re p tu l să te î m p o v ă r e z şi c u grijile m ele.
- M ie mi se p a r e u n a d e v ă r a t c o m p lim e n t.
- D a r cînd ai v o rb it d e F r a n c is . .. Şi v e c h e a n o a s tr ă p rie te ­
nie... T u ai în ţeles î n t o t d e a u n a .
îşi d ădu s e a m a cît d e î n d u r e r a t ă es te şi se d u s e la fe re a stră
ca să-i d ea tim p să-şi re v in ă . D o r e a s ă c o n f ir m e î n c r e d e r e a ei
în el; a r fi fă cu t o r ic e c a să-i p o a t ă d a o su g e s tie , c a să d is p a ră
ex p re s ia d e s u fe rin ţă d e p e fa ţa ei. P ie ris e re s e n tim e n tu l p ri­
v ito r la c ă s ă to ria ei. V e n is e să-i c e a r ă aju to r.
- M - a m î n t r e b a t d a c ă să-i s p u n lui C h arles, c o n t i n u ă ea.
M i-e te a m ă că s -a r îm b o ln ă v i m ai ră u ... şi asta n u n e - a r fi d e
nici un ajutor.
R o s s clătină din cap.
- N u -i sp u n e. S ă v o r b e s c e u întîi c u F ran c is. C in e ştie?
P o a t e că n -a m s ă r e u ş e s c - u n d e n - a u re u şit nici alţii. C e e a ce
nu înţeleg...
- C e a n u m e ? S im ţi c e v a c e el n u v o ia să s p u n ă. F r a r i cis
e re zon abil în g e n e ra l, d a r aici nu-1 p o t influenţa. S e p a r e
că-m i c o n s i d e r ă s fa tu r ile d r e p t u n a m e s t e c în c e v a c e nu
m ă priveşte.
- P robabil că v a c o n s i d e r a la fel şi sfaturile m ele. D a r
voi încerca.
- Ai m u ltă v o in ţă , R o s s , ştiu asta. C e e a ce nu-i p la c e
unui b ă rb a t să a u d ă d e la s o ţia lui, s -a r p u te a s ă a c c e p t e d e la
un văr. Ştii cum să-ţi im p u i p u n c t u l d e v ed e re. C re d că l-ai
p u tea influenţa p e F r a n c is d a c ă ai vrea.
- A tu n ci o să în c e rc .
Se ridică să plece.
- l a r t ă - m ă , n - a m a v u t i n t e n ţ i a să-ţi d e z v ă l u i atîte a .
N -a m c u v in te să-ţi s p u n cît d e m u lt a m a p r e c ia t felul în c a r e
m-ai p rim it .
327 ROSS POLDARK

R oss zîmbi:
- P o a te că-m i vei p r o m i t e să vii m ai des.
- C u plăcere. A ş fi v ru t să vin m a i d e m ult, d a r a m sim ţit
c ă n-a m dre p tul s-o fac.
- N u tre b u ie să g în d eşti aşa.
Se auziră paşi la in trare şi D e m e l z a a p ă ru d u c în d în b r a ţe
un b u c h e t d e alb ăstrele p r o a s p ă t culese.
S e opri b ru s c c în d v ăz u că d e ra n je a z ă . E ra î m b r ă c a t a cu
o ro c h ie albastră, sim plă, d e o lan d ă, fă c u t ă în casă, cu u n m ic
d e c o lte u şi un c o r d o n g arn isit cu p u ţ i n ă b ro d e rie . A r ă t a c a un
copil n e a stîm p ă ra t, ciufulită, p e n tru că to a t ă d u p ă - a m i a z a nu
ţin u se s ea m a nici de P r u d i e nici d e n ap i, şi s tă tu s e lu n g ită p e
iarbă pe o rid ică tu ră d e p a r t e d e casă, u itîn d u - s e la R o s s şi la
cei doi o am en i c a re m u n c e a u p e d e a lu l din faţă. S tă tu s e a c o lo
ad u lm e c în d p ă m în tu l ca u n c ă ţe l a n d r u şi u itîn d u - s e p rin tre
firele d e iarbă, şi pînă la u r m ă a d o r m i s e în c ă ld u r a p lă c u tă a
so arelui de asfinţit. A vea părul ciufulit şi r o c h ia îi e r a plină d e
iarbă şi scaieţi.
S e uită la R o s s şi d e s c h ise ochii m ari v ă z în d - o p e E liz a ­
beth. A p oi m u r m u r ă o s c u z ă şi se î n t o a r s e ca să plece.
- Ea e D e m e lz a , d e s p r e c a re m -a i a u z it v o rb in d , s p u s e
R oss, şi adău gă: D o a m n a este E liz a b e th P o ld a rk .
D o u ă femei, se gîndi el, făcute o a r e din aceeaşi su b stanţă?
P ă m în t ars şi po rţelan. E liz a b e th se g în d i: O, D o a m n e , există
deci ce va între ei.
- R oss m i-a v o rb it a d e s e a d e s p r e d u m n e a t a , d r a g a m ea,

s pu se ap oi cu v o c e tare.
A întîrziat cu o zi, se gînd i D e m e lz a , n u m a i cu o zi. C e
fr u m o a s ă e şi cît o urăsc. A p o i s e u ită din n o u la R o s s şi
p en tru prim a d a tă simţi un cuţit în in im ă g în d in d u - s e că ce ea
W IN S T O N G R A H A M 328

c e sim ţise R o s s p e n t r u e a n o a p t e a tr e c u t ă nu fu s e s e d ec ît
scî'nteia u n ei pasiu n i g o a le . S e g în d is e atît d e m u lt la p ro p riile
ei s e n t i m e n t e în cît n u m ai g ă sise tim p şi p e n tru ale lui. A c u m
p u t e a să v a d ă clar în o ch ii lui.
- M u lţu m e s c , d o a m n ă , îi r ă s p u n s e sim ţind a v e r s iu n e a şi
u r a p ă t r u n z î n d - o p în ă în vîrful d e g e te lo r. P o t să v ă a d u c ceva,
d o m n u le ?
R o s s se u ită la E liz a b e th . ■
- P o a t e c ă to tu ş i d o re ş ti să bei u n ceai. E g a t a în c îte ­
v a m in u te .
- M u l ţ u m e s c , d a r t r e b u i e să plec. C e flori f r u m o a s e
ai cules!
- V ă p lac? s p u s e D e m e lz a . Aţi dori să le luaţi?
- D r ă g u ţ din p a r t e a d um itale! E liz a b e th m ai a r u n c ă o
p riv ire r a p id ă p rin c a m e r ă . E a a fă c u t t o a t e astea, se gîndi:
p e r d e le le d e ex e m p lu ; P ru d ie ,n u s-ar fi p rice p u t să le aran jeze ;
şi c a tif e a u a d r a p a t ă p e c a n a p e a ; R o s s nu s-a r fi g în d it să o
a r a n je z e aşa.
- A m v en it c ă la r e şi îm i p a r e rău, d a r nu am c u m s ă le
duc. P ăs tre a z ă -le , d r a g a m ea, d a r îţi m u lţu m e s c c ă te-ai gîndit.
- A m să le fa c b u c h e t şi s ă le fixez d e şa, s p u s e D e m e lz a .
- M ă te m că s e v o r veşteji. V ezi, au şi î n c e p u t s ă se
o filească. A ş a sîn t alb ăstrelele. E liz a b e th îşi luă m ă n u ş ile şi
c rav aşa . N u mai p o t v eni aici, se g înd i ea. A tre c u t atîta tim p
şi a c u m e p r e a tîrziu. P r e a tîrziu ca să mai vin eu a ic i. S ă vii
să-l vezi p e u n c h iu l tău , R oss. î n t r e a b ă d e m u lte ori d e tine,
a p r o a p e în fie c a re zi.
- A m să vin s ă p t ă m î n a viitoare, s p u se el. S e î n d r e p t a r ă
sp re u ş ă şi R o s s o a ju tă să în cale ce, c e e a ce ea făcu cu g ra ţia
ei o bişnuită. D e m e l z a n u i-a u rm a t, d a r i-a u r m ă r i t cu p riv ire a
329 ROSS POLDARK

d e la fe rea stră. E m ai su b ţire ca m in e , deşi a n ă s c u t u n copil.

A r e p ielea c a fildeşul; n -a m u n c it niciodată. E o d o a m n ă şi
R o s s e u n g e n tle m a n , iar eu sînt o o tre a p ă . D a r n u n o a p t e a
trec u tă, n u n o a p t e a trec u tă. (A m in tire a nopţii t r e c u t e î i reveni
p u te rn ic în m i n te .) N u sînt o o t r e a p ă , sînt fe m e ia lui R oss.
S p e r că o să se în g ra ş e . S p e r din to a tă in im a şi m ă r o g lui
D u m n e z e u să se în g ra ş e , să c a p e te sfrînţie, să-i c u r g ă nasul şi
să-i c a d ă dinţii.
- Ai d e g în d să faci ce ai sp u s p e n t r u F ra n c is? îl în tre b ă
E liz a b e th p e R o ss.
- D e s ig u r . V o i fa c e to t ce p o t - oricît de puţin ar fi să fie.
- V in o să-l vezi p e C harles. A r fi b ine la p rîn z. î n o rice
zi. L a re v e d e r e .
- L a r e v e d e r e , s p u s e el.
E r a p r i m a lo r î m p ă c a r e c o m p l e t ă d e cînd se în to rs e s e , şi
îşi d ă d e a u s e a m a a m în d o i, deşi n u ştiau că s im ţe a u la fel, că
î m p ă c a r e a v e n is e p r e a tîrziu c a să m ai în s e m n e ceva.
O u r m ă r i cu p riv ire a 'cum se î n d e p ă rt a în p asu l calului.
V ă z u o d a tă lu c in d u -i părul în l u m in a unei r a z e p iezişe de
so a re . î n v a le a c u p r in s ă d e u m b r ă , păsările î n c e p e a u să cînte
cîn tec u l lo r d e seară.
E r a o b o sit, f o a r t e o b o s it şi v o ia să se o d ih n e a s c ă . D a r
liniştea s u fletea scă, g re u cîştigată în cursu l zilei, se risipise o
d a t ă cu vizita ei.
S e în to a r s e şi intră în casă prin bucătărie. P ru d ie p re g ă te a
m a s a d e seară. El m o r m ă i c e v a c a ră s p u n s la v ăicărelile ei şi
se d u s e la g ra jd u ri.
S e o c u p ă cîte v a m in u te cu tre b u rile m ă ru n te ale ferm ei;
d u p ă ce te rm in ă , in tră din n o u în casă, în c a m e ra d e zi.
D e m e lz a e r a to t ac o lo , stînd lîngă fereastră. Ţ in e a florile
W IN ST O N G R A H A M 330

în m în ă. P ă ru că n -o o b s e r v ă , se î n d r e p t ă s p re s c a u n u l lui
o bişnu it, îşi s c o a s e hain a, se a ş e z ă şi r ă m a s e u n tim p p riv in d
î n c r u n t a t la p e r e te le din faţă, sprijinit d e spătar.
- Sînt obosit, s p u s e el.
D e m e lz a veni d e la f e re a stră , p ă ş in d î n c e t c a şi c u m el ar
fi d o rm it. S e aş e z ă p e c o v o r la p ic io a re le lui şi în c e p u , alen e ,
d a r m u lţu m ită , să a ş e z e florile g r ă m e z i, g r ă m e z i p e p o d e a .
CARTEA A TREIA
IU N IE - D E C E M B R I E 1 7 8 7
 C apitolul I

K
oss şi D e m e lz a s-a u c ă s ă to rit la d o u ă z e c i
şi patru iunie 1787. Sfinţia S a p astoru l
O d g e r s a c e le b ra t c e r e m o n ia c a r e - s - a d e sfă ş u ra t sim plu, în
p re z e n ţa n u m ăru lu i n ecesar de m artori. în registrul d e căsătorii
e tr e c u t ă v îrsta m in o re i, o p t s p r e z e c e ani, deşi nu a v e a decît
ş a p t e s p r e z e c e şi trei luni. R o ss av e a d o u ă z e c i şi şapte.
S e h o tă rîs e să se c ă s ă to re a s c ă cu ea n u m ai la d o u ă zile
d u p ă p rim a lor n o a p t e p e tre c u tă î m p re u n ă . N u p e n tru că o
iubea, d a r p e n t r u că ac eastă solu ţie i se părea cea mai bună.
D a c ă trec eai cu v e d e r e a peste o rig in e a ei, nu era o partidă
n e p o triv ită p e n tru u n b o ie r d e ţară c a re sărăcise. D o v e d is e că
se p ric e p e la tre b u rile casei şi fe rm e i şi p ă t ru n s e se în viaţa lui
a p r o a p e fără să-şi d ea seam a.
C u n u m e l e lui d e v e c h e obîrşie, ar fi p u tu t 'sâ intre în
l u m e a b u n ă şi să c u r te z e cu su cc es pe o rice fiică d e n o u î m b o ­
găţit şi să-şi a s ig u re o viaţă de plictiseală c o n f o r t a b i l ă d ato rită
zestrei p e c a re a r fi d o b în d it-o . D a r nu pu tea lua în serios o
astfel de eve n tu a litate . îşi d ăd e a sea m a , cu o a r e c a r e a m ă r ă c iu ­
n e a m u z a tă , că a c e a s t ă că s ă to rie îl va s c ă d e a în o chii prop rie i
sale clase. P e n t r u că în tim p ce b ă rb a tu l ca re se c u lc a cu fata
de la b u c ă tă rie nu fă cea decît să s tîrn easc ă bîrfa g u rilo r rele,
W IN ST O N G R A H A M 334

cel c a r e o lua d e n e v a s tă se e x c lu d e a el însu şi din rîn d u rile

clasei sale.
N u s -a dus la T r e n w i th aşa c u m p ro m is e s e . S -a în tîlnit
cu F r a n c is in te n ţio n a t la G ra m b le r, c u o s ă p t ă m n ă î n a i n t e a
nunţii, şi i-a a n u n ţ a t c ă s ă to ria lui. F r a n c is p ă r u m ai c u r în d
u ş u r a t d ecît şocat: p o a te că se tem u'se t o t tim p u l că v ă ru l să u
v a lăsa la o p a r te m a n ie r e le e le g a n te şi v a veni s ă i-o ia p e
E liz a b e th cu forţa. R o s s a fost d e stu l d e m u l ţu m i t c ă v e s te a
c ă s ă to rie i sale nu fu se se privită cu o stilitate şi u ită a p r o a p e
im e d ia t p r o m is iu n e a f ă c u tă lui E liz a b e th . T o tu ş i, m ai tîrziu
se d u s e s-o vad ă, d a r la d e s p ă rţire a m î n d o i s -a u a r ă t a t m ai
p uţin p rie te n o şi d ecît a r fi trebuit.
A r fi d orit f o a rte m u lt c a V erity, d e care-1 l e g a o v e c h e
p rie te n ie , să fie p r e z e n t ă la c ă s ă to rie , d a r află d e la F r a n c is c ă
d o c t o r u l îi p re s c ris e se d o u ă s ă p tă m în i d e o d i h n ă la p at. în
locul u n e i invitaţii, îi trim ise deci o s c r is o a r e m ai lu n g ă , expli-
c în d u -i to tu l şi in v itîn d -o să v ină să lo c u i a s c ă la ei cîn d s e v a
simţi m ai bine. V e rity o c u n o ş t e a p e D e m e l z a d in v e d e r e , d a r
nu o mai v ă z u s e d e doi ani, şi R o s s s e g în d i c ă v e r iş o a re i lui
îi va fi im posibil să în ţe le a g ă ce g e r m e n d e d e c ă d e r e îi i n tr a s e
în cap.
î n s c r is o a re a d e ră sp u n s, V e rity n u fă cu nici o reflecţie.

D r a g ă R o ss,

I ţ i m u lţu m e s c c ă m i- a i s c r is p e la r g , d în d u - m i
e x p lic a ţ ii d e sp re c ă s ă t o r ia ta. A ş f i u ltim u l o m c a r e s ă
c r it ic e a c e s t p a s . D a r a ş d o r i s ă f i u p r im a c a r e s ă - ţi
d o re a s c ă m u ltă f e r ic ir e . C în d m ă v o i în s ă n ă to ş i ş i ta t a
se v a s im ţi m a i b in e. v o i v e n i s ă v ă v ă d p e a m în d o i.
C u d ra g .
V e rity
335 ROSS POLDARK

C e r e m o n i a d e la biserica din S a w le a s c h i m b a t m ai m u lt
decît n u m e l e f o s t ei a ju to a r e d e b u c ă tă re a s ă . L a în c e p u t, Ju d
şi P r u d ie în c lin a u să v a d ă lu cru rile în rău, n e c o n v e n i n d u - l e -
pe cît p u t e a u să o a r a te - că un co pil de pripas, c u m u lt in fe ­
rio r lor, a ju n s e s e să le fie stăpînă.
A r fi p u t u t să s te a supăraţi m u ltă v r e m e d a c ă D e m e lz a
n - a r fi ştiut c u m să se p o a rte . D a r, în cele din u r m ă , p rin felul
c u m le v o r b e a şi se p u r t a cu ei, îi făcu se să c r e a d ă c ă era
p ro te ja ta lor, în parte, şi că situaţia ei, s u p e r i o a r ă a c u m , se
d a t o r a şi lor. D e fapt, aşa cum r e m a r c a s e P m d i e v o r b in d cu
J u d , era m ai b in e aşa decît să p rim eşti o r d i n e d e la v re o
fetişcană m o f t u r o a s ă şi plină de zulufi.
D e m e lz a nu l-a m ai v ăz u t p e tatăl ei t o t anul. L a cîtev a
zile d u p ă ce s-a u făcut strigările la biserică, e a îl c o n v i n s e p e
R o s s să-l trim ită p e Jud la Illu g g a n ca să-i t r a n s m i t ă verbal
v e s te a că se va căsători peste d o u ă s ă p tăm îni. C a r n e e ra la
lucru, în m in ă, cînd s-a dus Jud, aşa că a t r a n s m is m esajul
unei fem ei m ă r u n t e şi g rase, î m b r ă c a tă în n e g ru . N u s-a mai
au zit nim ic d e s p r e ei. D e m e lz a se te m e a că tatăl ei o să vină
s ă facă o s c e n ă la b iser i că, d a r nu s-a în tîm p la t n'imic. T o m
C a r n e îşi a c c e p ta s e înfrîngerea.
L a z e c e iulie, un o m ca re se n u m e a J o p e Ishbel, u nul
dintre cei mai vechi şi mai isteţi mineri din regiune, a d escop erit
un filon de a r a m ă roşie la W heal Leisure. O d a tă cu d e s c o p e ­
rirea a a p ă r u t şi apa, şi lucrul s-a în tre ru p t p înă la a d u c e r e a
m aterialu lui d e p o m p a t. G aleria d e a c c e s p o r n in d d e la s u p r a ­
faţa falezei a v a n s a re p e d e , dar treb u ia să mai t r e a c ă tim p pînă
la s e c a re a a b a tajelor. A p a era c o n s id e r a tă un s e m n b u n d e cei
ce se p ric e p e a u
W INSTON G R A H A M 336

C înd i-au a d u s v e s te a desc o p eririi, R o s s deschise u n butoi

cu c o n ia c şi trim ise la m in ă căni m a ri p lin e cu b ău tu ră . B u c u ria
a fost m a re şi d e la m i n ă se p u t e a u v e d e a o a m e n i u r c în d u - s e
p e deal în s p a te le c a s e lo r din M e llin , la d is ta n ţă de o milă,
uitîn d u -se să v a d ă d e s p r e ce e s te v o rb a .
D e s c o p e r i r e a n u p u t e a fi m a i b i n e venită, p e n tru că a
d o u a a d u n a re a a c ţi o n a r i lo r t r e b u i a s ă aib ă lo c p este o s ă p t ă ­
m în ă şi R o s s ştia că t r e b u i e să m a i c e a r ă cîte cincizeci d e lire
sterline d e la fiecare. D e s c o p e r i r e a lui J o p e Ishbel p ro m ite a
r e z u lta te b u n e, p e n tru c ă deşi c a li t a t e a m in e re u lu i s co s la s u ­
p ra fa ţă d e Ishbel n u e ra d in tre c e le m a i b u n e , to tu şi p u te a u să
e x tra g ă din el cîte v a livre m ai m u l t p e t o n ă d ec ît din m inereul
d e a r a m ă obişnuit. D e c i p o s ib ilita te a d e p ro f it e ra mai m are .
D a c ă filonul e ra destul d e b o g a t , a v e a să a d u c ă c u .s ig u ra n ţă
beneficii fru m o a s e .
N u uită să s u b lin ie ze t o a t e a c e s t e a Ia a d u n a r e a c a re avu
loc în biro u l s u p ra în c ă lz it al d o m n u l u i P e a r c e , la T r u r o , şi
efectul a fost că toţi au v o t a t f ă r ă nici o e z ita re c red itele d e
ca re e ra nevoie.
E r a p rim a d a tă cînd R o s s l-a v ă z u t p e d o m n u l T re n e g lo s
din ziu a c e a m a r e d e la M i n g o o s e , c în d fiul ac e s tu ia se c ă s ă ­
to rise cu R u t h T e a g u e , şi b ă trîn u l îşi d ă d u to a tă o s te n e a la să
fie agreabil şi m ăg u lito r.
L a m a s ă au stat î m p r e u n ă şi Iui R o s s i-a fost te a m ă că
v o r u r m a s c u z e pen tru că n u fu s e se invitat Ia n u ntă, o în călc are
a b u n e lo r m a n ie r e în tre vecini. Ş tia c ă d o m n u l T r e n e g l o s nu
e r a de vină, şi s c h im b ă c o n v e rs a ţia .
D o m n u l R e n f r e w p r o d u s e s e u n m o m e n t d e stînjeneală
p e n tru că, a m e ţit d e b ă u tu r ă , d u p ă c e a ridicat p ah aru l în
s ă n ă ta te a fericitei p e r e c h i, a a d ă u g a t c ă n u tre b u ie să uite să
b e a şi în s ă n ă ta t e a m irelui c a r e s e afla p rin tre ei.
337 ROSS POLDARK

U r m ă u n m o m e n t d e tă c e re stînjenită, în t r e r u p t ă d e d o m ­
nul P e a r c e c a re spuse:
- D a , da, c u m să nu! N u t r e b u i e să u ităm .
Şi d o m n u l C h o a k e s p u s e şi el:
- A r fi o d o v a d ă de n e p ă s a re .
Şi d o m n u l T r e n e g lo s , c a r e din fericire în ţe le s e , se sculă
im ed iat în p ic io a r e şi spuse:
- P e rm ite ţi-m i, d o m n ilo r . E u n privilegiu şi o p lă c e re
pen tru m ine să ridic p a h a ru l în să n ă ta te a bunului n o s tru prieten
ca re s-a c ă s ă to rit d e c u rîn d , c ă p ita n u l P o ld a rk , şi a tinerei
sale soţii. L e d o r e s c m u ltă fericire.
T o ţi s-a u rid ic a t în p ic io a r e şi a u băut.
- A r fi fă c u t o im p re s ie p r o a s t ă d a c ă n -a r fi s p u s n im eni
nimic, s p u s e d o m n u l T re n e g lo s , destu l de t a r e ca să a u d ă
toţi. R o s s p ă r u cel m ai p uţin s tîn je n it d in tre ei toţi.

2 /

D e m e lz a se in te g ra se d e j a î n viaţa lui. A şa credea.

C e e a ce v oia să s p u n ă e ra c ă se i n te g ra s e în v iaţa casei, ate n tă
să-i în d e p lin e a s c ă t o a t e d o rin ţe le , d a r fără a f a c e c a z d e asta.
El av e a grijă d e to t'c e - i tre b u ie şi în acelaşi tim p e ra o c o m p a ­
nie plăcută.
î n a c e a s tă n o u ă situaţie n u se s c h im b a s e r ă p re a m ulte.
L e g a l e g a lă cu el, r ă m ă s e s e d e fa p t in fe rio a ră lui F ă c e a tot
ce-i s p u n e a el, fă ră să p u n ă în tre b ă ri şi cu o b u n ă v o i n ţ ă c a re
lu m in a totul. D a c ă R o s s n - a r fi v ru t să se c ă s ă t o r e a s c ă cu ea,
nu s-a r fi necăjit; d a r h o tă rîrg a lui d e a legaliza re la ţia lor, de
a o face p e r m a n e n t ă şi faptul că îi d ă d u s e n u m e le lui o o n o ra u ,
era un fel de c o r o a n ă d e a u r c a re o f ă c e a şi m ai fericită. P u ­
W INSTO N G R A H A M 338

ţine'le m o m e n t e n e p lă c u te cînd E liz a b e th v e n is e în v izită e ra u

uita te deja.
Şi a c u m fă cea p a r te din v iaţa lui î n t r - u n m o d diferit.
P e n t r u el n u m ai e ra c a le de întoarcere, ch iar d acă ar fi dorit-o,
şi îşi d ă d e a s e a m a că n u d o re a. N u e r a nici o î n d o i a l ă că o
g ă s e a v r e d n ic ă s ă fie dorită: fa p te le o d o v e d e a u , n u fu se se
n u m a i a m ă g i r e a un ei s in g u re n o p ţi d e vară. D a r n u e r a î n c ă
s ig u r în c e m ă s u r ă o d o r e a în să şi’ c a s o ţie sau îi s a tis fă c e a
n u m a i d o rin ţe le lui de bărbat.
P e ea nu p ă r e a s ă o p r e o c u p e c e e a ce se p e t r e c u s e în
in im a ei. D a c ă pînă a c u m ,c r e s c u s e şi s e d e z v o lt a s e cu r e p e z i ­
ciu n e, a c u m p e r s o n a lita te a ei în f l o r e a p e s te n o a p te .
C în d c in e v a e atît d e fericit c u m e r a ea în v a ra a c e e a , era
g re u ca ceilalţi să nu se sch im b e şi ei şi d u p ă u n tim p a tm o s f e r a
creată de e a începu să aibă efect as u p ra t u t u r o r c e lo r ce lo cu iau
în casa.
încet, încet, căsătoria i-a perm is să-şi im p u n ă un ele p u n c te
de vedere. Prim a în cercare în acest sens a fost o slabă sugestie
făcută lui Ross, că ar fi bine să m u te biroul minei din bibliotecă
p e n tru că o a m e n ii călc au cu b o c a n c ii lo r grei p e b r a z d e l e ei
d e flori. E a însăşi a fost su rp rin s ă cînd , o s ă p tă m în ă m ai tîrziu,
a văz u t un şir de o a m e n i cărînd d o c u m e n t e l e m inei şi d u c în -
d u -le în tr-o rem iză d e lem n pe faleză. C h ia r şi a tu n ci a u tre c u t
mai m u lte s ăp tăm îm pînă s-a hotărît să se furişe ze în b ib lio tec ă
fără v e c h e a s e n z a ţie d e vină. Şi i-a tre b u it m u lt cu raj să stea
a c o lo , în c e r c în d să s c o a tă s u n e te din v e c h e a s p in e tă c în d se
afla c in e v a pe a p r o a p e ca re ar fi p u tu t să o aud ă.
D a r vitalitatea ei era atît de p u te r n ic ă încît, cu tim p u l, a
învins b a rie re le pe ca re o biceiurile şi s u p u n e r e a le rid ic a se ră .
A în c e p u t p rm a cînta încet mici m elo d ii in v e n ta te d e ea,
a c o m p a n n n d u - s e aşa c u m p u tea la sp in etă. î n t r - o zi se d u s e
339 ROSS POLDARK

cu R o s s în o ra ş şi c u m p ă r ă cîtev a p o e z i o a r e pe c a r e le în v ă ţă
p e d in afa ră, a p o i le f r e d o n ă î n c e r c î n d să p o t r i v e a s c ă s u n e te le
s p inetei cu m e lo d ia ei.
C a şi c u m ar fi v ru t să c o n trib u ie la fe ricirea D e m e lz e i,
v a r a a fost f r u m o a s ă şi caldă c u m n u m ai fu se se d e ani d e
zile, cu să p tă m în i în tre g i de v re m e s e n in ă şi ra re zile p loioase.
D u p ă e p id e m iile din iarnă, to a t ă lu m e a se b u c u r a d e v r e m e a
b u n ă şi viaţa m u l to r familii p ă r e a a c u m îm b e lş u g a tă în c o m p a ­
ra ţie cu c e su fe ris e ră în tim pul iernii.
L u c r u l la W h e a l L eis u re în a in ta în cet, d ar b ine. O d a tă
cu s ă p a r e a galeriei d e ac c e s c a re se a p r o p ia d e filon, evitau
c o stu l rid ic a t al u n ei p o m p e de abso rb ţie. C u tro liu rile a c ţio ­
n a te d e cai a p a e ra s c o a s ă afară şi v ă rs a tă în tr-u n p u ţ d e u n d e
i se d ă d e a d ru m u l să c u r g ă p rin tr-u n ca n al p în ă la o r o a t ă de
a p ă c a re la rîndul ei ac ţio n a o p o m p ă c a re sc o te a în c o n t i n u a r e
a p a din galerii. A c u m p u te a u s c o a te a ra m ă . î n c u r în d v o r
a v e a d e s tu lă c a s ă trim ită o can titate la T r u r o p e n t r u m a rc a re .

3
.. F ă c e a p a rte ac u m din v iaţa lui. D e se o ri a r fi
d o rit să p o a t ă s e p a ra pe cele d o u ă D e m e lz a c a r e 'd e v e n i s e r ă
o p a r te din el. E r a D e m e lz a din fiecare zi, p ra c tic ă şi realistă,
D e m e lz a c a re m u n c e a îm p r e u n ă cu el, cu c a re d e m ai b in e de
u n an se s im ţe a bine. P e aceasta a ju n s e s e să o p la c ă şi s ă aibă
în c r e d e r e în ea - d u p ă cu m şi ei îi plăce a şi av e a î n c r e d e r e în
el. J u m ă t a t e slujnică, j u m ă tate soră, plină d e s o lic itu d in e şi
a s c u ltă to a re , u r m a ş a d irec tă şi previzibilă a celei c a r e fu sese
a n u l tre c u t şi cu un an în ainte D e m e lz a în v ă ţîn d s ă citea scă,
D e m e lz a a d u c în d le m n e p e n t ru foc, D e m e lz a făcînd c u m p ă ­
rături î m p r e u n ă cu el şi săpînd g ră d in a , D e m e lz a a v în d î n t o t ­
d e a u n a cîte c e v a d e făcut
W IN STO N G R A H A M 340

D a r c e a la lt ă e ra î n c ă o străin ă. D e ş i e ra so ţu l şi stăp în u l
lor, al a m în d u ro ra , aceasta îşi p ă s tra e n ig m a , cu fa ţa ei d r ă g u ţă
lu m in a tă de flac ăra lum înării, cu tru p u l ei tîn ă r şi p r o a s p ă t
satisfăcîndu-i p lă c e re a lui c rescîn d ă. î n p rim e le zile, p e a c e a sta
o c a m dispreţuise, d a r lu cru rile se s c h im b a s e r ă . D is p re ţu l dis­
p ă r u s e - d a r st r ăina ră m ă s e s e .
D o u ă fiinţe nu ch iar d e o s e b ite , s tră in e şi p rie te n e . E r a
t u l b u r ă t o r ca ziua, în m o m e n t e de ru t i n ă sa u cînd se în tîln e a u
în tîm p lăto r, să-şi a m in te a s c ă b ru s c d e fe m e ia tîn ă ră c a re p u te a
să a p a r ă cînd voia, c a r e e ra a lui, d a r p e c a r e n u o p o s e d a cu
a d e v ă ra t. Şi m ai c iu d a t e r a n o a p t e a să v a d ă c îte o d a tă ap ă rîn d ,
în och ii negri ai ac estei străin e, fa ta n e în g rijită şi p r i e t e n o a s ă
c a r e -1 a ju ta la g r a j d u r i sau îi p r e g ă t e a cina. în astfel d e m o ­
m e n t e e ra tu lb u ra t şi n u p re a fericit, ca şi c u m ar fi c ă lc at în
p ic io a r e ce v a ce e ra b u n p e n t r u că m e rita să fie bun.
A r fi d o rit să d e s p a r t ă a c e ste d o u ă fiinţe. S im ţe a că ar fi
fost m ai fericit d a c ă le-a r fi p u tu t d e s p ă rţi c o m p le t. D a r p e
m ă s u ră ce tim pul trecea, s e p a r e că s e î n t î m p l a exact contrariul.
C e le d o u ă entităţi d e v e n e a u mai p u ţin distincte.
C o n t o p i r e a lo r a avut lo c în p r i m a s ă p tă m în ă din au g u st.
 C apitolul II

n anul acela bancurile de peşte au sosit tîrziu.

i i În tîrz ie re a a p ro d u s în g rijo rar
p e n tru că h ra n a m u lto r a d e p i n d e a d e s o s ire a pe$telui, dar, în
v re m u rile acelea, însăşi e x is te n ţa lor. în insulele Scilly şi în
părţile d e sud pescu itul e r a în plină d e s f ă ş u ra r e şi s e g ă s e a u
î n t o td e a u n a ato a te ş tiu to ri şi pesim işti g a t a să p r e v a d ă că b a n ­
curile de peşte v o r ocoli anul acesta c o a ste le n o rd ic e ale ţinutu­
lui şi se v o r în d re p ta sp re Irlanda.
C u un suspin de u şu ra re , au aflat v estea că p rin s e s e ră
peşte la St. Ives, d a r prim ul b a n c n - a a p ă r u t la S a w le p în ă în
d u p ă - a m ia z a zilei d e şase a u g u s t. •
O m u l ca re stă te a d e strajă sus, p e faleză, c a să a n u n ţ e
so s ire a b a n c u rilo r d e peşte zări în d e p ă r t a r e d u n g a o bişnu ită ,
ro şu închis, şi sunetul pe c a re -1 s c o a s e din tr o m p e t ă trezi în treg
satul. B ărcile de p e sc u it cu n ă v o d u l ieşiră în larg, cîte ş a p te
o a m e n i în bărcile din fr u n te şi p a tru în u r m ă t o a r e l e.
S p re sea ră s-a aflat că ec h ip e le p rin s e s e ră m u lt peşte,
mai m ult decît de obicei, şi v e ste a s -a ră s p în d it cu iu ţeala
fulgerului. O a m e n ii c a r e s trîn g e a u re c o lte le au lăsat c o a s e le
şi s-au în d re p ta t în g ra b ă s p re sat, u r m a ţ i de toţi cei ce nu
aveau de luciu in G ra m b le r şi d e mulţi m ineri care ieşeau din şut.
W INSTO N G R A H A M 342

J u d fu s e se în sat în d u p ă - a m i a z a a c e e a şi la î n a p o i e r e îi
a n u n ţ ă v e s te a D e m e lz e i c a re îi s p u s e şi lui R o s s s e a r a la cină.
- îm i p a r e atît d e bine, sp use ea. T u t u r o r o a m e n i l o r din
S a w le li se lu n g is e ră fe ţele de s u p ă r a r e . A c u m s -a u liniştit şi
a u d că au prin s p e ş te mult.
R o s s o u r m ă n cu p riv irea c u m s e rid ică d e la m a s ă şi se
d u c e să c u r e ţ e m u c u rile lu m in ă rilo r în a i n t e d e a le a p rin d e .
F u s e s e la m in ă t o a t ă z iu a şi m în c a s e c u p o f t ă în c a m e r a r ă c o ­
ro a s ă în c a re se furişau u m b r e l e nopţii. N u era nici o d ife r e n ţă
în tre a c u m şi s e a ra a c e e a , a c u m d o u ă luni, c în d v e n is e a c a s ă
în vins şi cînd î n c e p u s e totul. Jim C a r t e r e r a to t la în c h is o a re .
N u e ra o s c h i m b a r e re a lă în in utilitatea şi e fo rtu l vieţii lui.
- D e m e lz a , s p u s e el.
-C ee?
- L a o r a u n s p r e z e c e fluxul se va r e tr a g e şi v a răsări luna.
C e - a r fi să n e d u c e m cu b a r c a p în ă la S a w l e şi s ă ne u ită m
c u m scot peştii din n ă v o d .
- O, R oss, ar fi m inu nat!
- Să-l luăm şi pe J u d să ne a ju te la vîslit, s p u s e el ca
să-o tach in e ze.
- N u, nu, să m e r g e m n u m ai noi doi! N o i d o i sin gu ri. T u
şi cu m ine, R oss. S e b u c u r a c a un co p il, d a n sîn d a p r o a p e în
faţa lui. A m să vîslesc eu Sînt c a Ju d d e p u te rn ic ă . S ă m e r g e m
să ne uităm , n u m a i noi doi.
R o ss în c e p u să rîdă:
- P a rc ă te-aş fi invitat la un bal. N u crezi că p o t să vîslesc
eu pînă a c o lo ?
- C înd p o rn im ?
- P este o oră.
- C e b i n e 1 A m să p re g ă te s c c e v a d e m în c a r e şi c o n ia c
343 ROSS POLDARK

în tr - o sticlă, ca să n u n e fie frig, şi... şi o p ă tu ră p e n t r u m in e şi

u n co ş p e n tru peşte. Ieşi în fu g ă din ca m eră.
P o r n i r ă s p re go lful N a m p a r a cu rîn d d u p ă o ra n o u ă. E ra
o n o a p t e liniştită şi caldă, cu l u n a d e ja sus. C în d a ju n s e r ă la
golf, s c o a s e ră b a r c a din p e ş te r a u n d e o ţineau şi o tîrîră pe
nisipul tare p în ă la m alu l mării. D e m e lz a se u r c ă în barcă;
R o s s o îm p in s e în a p ă şi sări şi el cîn d în c e p u să p lutească.
M a r e a e ra fo a rte c a lm ă şi b a r c a u ş o a r ă a lu n e c a liniştit în
tim p ce el vîslea s p r e larg. D e m e lz a ş e d e a la p u p a , u itîn d u -se
la R o s s şi lăsînd m în a în apă, să o sim tă trec în d u -i p rin tre
deg e te . Avea o b a s m a ro şie pe ca p şi p u rta o h a in ă d e piele
care-i' a p a rţin u s e lui R o s s în co p ilă rie şi a c u m i se p o triv e a ei.
O c o liră stîncile înalte şi g o la şe ca re d esp ă rţeau golful N a m p a ra
d e S aw le, p rivin d siluetele lo r a s c u ţite p ro ie c tîn d u -s e p e cerul
lu m in a t d e lună. A p a a l u n e c a şi se ro s to g o le a la b az a stîncilor.
T r e c o r ă pe lîngă d o u ă g o lfu ri fo a rte mici, în ca re nu se p u te a
intra decît cu b arc a în tim pul fluxului d e o a re c e d e j u r - îm p r e j u r
nu erau d ecît colţi ascuţiţi d e s tîn c ă . R o s s le c u n o ş te a pe to a te
ca p e propriul lui b u z u n a r, d a r D e m e lz a nu le v ăz u se niciodată.
N u se suise î n t r - o b a r c ă d ecît o s in g u ră dată, d e m u lt. T r e c u r ă
a p o i d e Q u e e n R o c k , u n d e se s c u f u n d a s e ră m u l t e corăbii, şi
o c o lin d un p r o m o n t o r i u , p ă t r u n s e r ă în golful S a w le u n d e d ă ­
d u r ă peste primii pescari.
C o b o rîs e ră n ă v o d u l în apă - o plasă cu ochiuri rezistente,
fo a rte lungă, cu bucăţi d e plută p e m argin i şi plu m bi d e d e s u b t
- la o d is ta n ţă a p re c ia b ilă d e p r o m o n t o r i u şi la o j u m ă t a t e de
m ilă d e ţărm . î n c o n j u r a s e r ă c a m doi acri de a p ă cu plasa şi
s p e r a u să p rin d ă m u lt peşte. Şi deşi p e v re m e b u n ă p u te a u
m e n ţ i n e plasa în p o z iţia n e c e s a r ă cu ajutorul u n o r a n c o r e
sp e c ia le tim p de z e c e zile sau d o u ă s ă p t ămîni, n im eni n u a v e a
W IN ST O N G R A H A M 344

in te n ţia să se b iz u ie p e v r e m e a b u n ă nici m ă c a r cu u n m in u t
m ai m ult d ecît e ra n ev o ie.
E r a o n o a p t e cu lună.
C u m se a p r o p i a refluxul, b a r c a n u m i tă „ u r m ă r i t o r 11, c a re
d u c e a p la s a m ai m ic ă p e n t r u sc o s p e ş t e l e din n ă v o d , in tră cu
m u l tă p re c a u ţie în in te rio ru l s u p r a f e ţ e i î n c e r c u ite , d elim ita tă
d e p lutele c a r e să lta u p e a p ă şi c a r e s u s ţin e a u n ă v o d u l cel
m are . î n in te rio r vîsliră în c e rc în tim p c e plasa m ai m ic ă fu
c o b o r î t ă şi fixată b in e în m ai m u lte p u n c t e . D u p ă a c e e a , p e s ­
carii î n c e p u r ă să t r a g ă iar p lasa în b a r c ă .
în ac est m o m e n t crucial, R o s s şi D e m e l z a s-a u a p r o p ia t
să p r iv e a s c ă sc e n a . N u e r a u sing urii s p e c ta to ri. T o a t e bărcile
c a r e p u t e a u pluti şi to ţi cei ce p u t e a u sta în ele v e n is e r ă d e la
S a w l e ca să se uite. Şi cei c a r e n u a v e a u b ă r c i sau e ra u infirmi
s tă te a u p e plajă, le s trig a u sfaturi şi îi în c u r a ja u . L u m în ă r i şi
fe l in a re se ap rin se seră în că suţe le din sat şi d e - a lungul bancului
d e aluviuni, m iş c în d u -s e în su s şi în j o s p e s te a p e le albas-
tru -d e s c h is ale golfului. L u n a în v ă lu ia s c e n a în tr-o lu m in ă
sla b ă ca d e a m u rg .
P escă ru şii b ă t e a u din aripi şi ţip a u z b u r în d p e d e a s u p r a
c a p e te lo r. N im e n i nu d ă d e a a te n ţie n o i l o r veniţi. V r e o cîţiva
se sa lu ta u p rie te n e şte . S o s ir e a lui R o s s n u i-a stînjenit aşa
c u m i-ar fi stînjen it s o s ire a a lto r d o m n i.
R o s s vîsli p în ă a p r o a p e d e b a r c a în c a r e se afla cel ca re
c o n d u c e a în tre g pescuitul; d ă d e a o r d i n e s c u r te o a m e n ilo r ca re
se aflau în interioru l cercu lu i, t r ă g î n d plasa î n ă u n tru . C u m
e ra clar c ă p lasa e r a g re a , se fa c u tă c e re . A v e a u să afle im ediat
d a c ă p r a d a e r a b u n ă sau n u , d a c ă p r i n s e s e r ă o b u n ă p a r te din
b a n c u l d e p e ş te sau d a c ă p r in s e s e r ă peşti prea mici pentru a-i
p u n e la sare şi a-i e x p o rta , d a c ă n u c u m v a a v u s e se ră g h in io nul
345 ROSS POLDARK

să p rin d ă u n b a n c d e sp ro t. plev u şcă , a ş a c u m se în tîm p la s e

ac u m vreo doi ani. P ro sp e rita te a satului d e p in d e a d e rezultatul
pe ca re -1 v o r a v e a în m in u te le u r m ă t o a r e .
N u se a u z e a d e c ît b o lb o ro s itu l şi fîşîitul apei lo v in d u -s e
d e chila c e lo r cin ciz eci d e b ărci şi ritm icu l „H ei... rup! H ei...
ru p !u al b ă r b a ţilo r c a re se î n c o r d a u să tr a g ă p la s a t o t m ai sus.
C el ce c o n d u c e a î n t r e g p e s c u itu l u ita s e să le m ai s trig e c u v in ­
tele de în c u r a j a r e şi s tă te a n e m iş c a t, m u ş c în d u -ş i d e g e te l e şi
uitîn d u -se la a p a d in p la să ca să v a d ă p rim u l s e m n d e viaţă.
N - a d u ra t m ult. M ai întîi prim u l d in tre s p e c ta to r i s p u s e
ceva, apo i u n altul s c o a s e u n strigăt. U r m ă u n m u r m u r c a re
se ră sp îndi în j u r u l b ă r c i l o r c r e s c î n d şi t r a n s f o r m î n d u - s e
într-u n strigăt d e u ş u ra re m ai cu rîn d d ecît în urale. A p a în c e p u
să c lo c o te a s c ă ca în t r - o o a lă e n o r m ă , fierbea, f ă c e a s p u m e şi
b u lb o a n e , şi d e o d a t ă d is p ă ru lăsînd lo c peştelui. S e re p e ta
m iraco lul din G alilee a la lu m in a lunii în ţinutu l C o r n w a ll . N u
mai era apă: n u m a i p eşte, peşti m ari, hering i, mii d e peşti la
un loc, sărin d, z b ă tîn d u - s e , lu cind , lu p tîn d u - s e şi ră su c in -
d u -s e ca să scap e.
Plasa se rid ica şi s e lăsa, b ărcile m a ri se a p le c a u în tim p
ce o am en ii se î n c o r d a u să n u p ia rd ă p ra d a . V o r b e a u şi strigau,
lopeţile plesn eau apa, pescarii strigau d e bucurie; tot z g o m o tu l
d in a in te nu e r a n im ic în c o m p a r a ţ i e cu acesta.
A c u m p lasa e ra fix ată b ine şi pescarii s c o te a u c o ş u rile
pline cu p e ş te şi le r ă s tu r n a u în fu n d u l bărcii. S e p ă r e a că toţi
nu se g în d e a u d ec ît că tre b u ie s ă se g ră b e a s c ă p e n t r u a p ro fita
cît mai b in e d e n o r o c u l lor, sau c a şi c u m s-ar fi a ş te p ta t să se
d e z lă n ţu ie o f u r tu n ă şi să-i o p r e a s c ă . D o u ă vase m ari, cu fu n ­
dul plat ca nişte şlepuri, au fost a d u s e lîngă b ărci şi o am enii,
ap lec în d u -se p e ste m a rg in e a lor, au în c e p u t să lu c re z e cu furie
W INSTO N G R A H A M 346

la u m p l e r e a lor. A lte bărci mici a u î n c o n j u r a t r e p e d e plasa, să

a ju te la î n c ă r c a r e a peştelui.
C î te o d a t ă lu m in a lunii p ă r e a să se t r a n s f o r m e în g r ă m e z i
de m o n e d e şi R o s s se g în d e a a tu n c i c ă o a m e n ii s e m ă n a u cu
nişte p ig m e i cu feţele î n t u n e c a t e î n c e r c î n d să g o l e a s c ă un sac
fă ră f u n d plin cu b an i d e argint.
C u rîn d , o a m e n ii se c u f u n d a r ă în peşti p î n ă la g le z n e ,
ap oi p în ă la g e n u n c h i. B ă rc ile se d e p ă r t a r ă în c e t, în d r e p tîn -
d u -s e s p r e ţărm pline o c h i cu p e ş te , c u b o r d u r il e n u m a i la
cîţiva ce n tim e tri d e a s u p r a apei. P e m a l e r a a c eea şi a c tiv itate
febrilă; se v e d e a u la n te r n e a p r in s e p r e tu t i n d e n i , în tim p ce
pe ş te le e r a d e s c ă r c a t în r o a b e şi d u s r e p e d e în p iv n iţe le u n d e
se s o rta şi se p u n e a la sărat. î n t r e tim p , m u n c a în ju ru l plasei
nu c o n t e n e a aco lo , în mijlocul m ării d e p e ş t e c a re s ă r e a lucind
în to a te părţile.
în cealaltă p arte a golfului se p rin d e a u peşti în c o n tin u a re ,
deşi în c a n tita te mai m ică. R o s s şi D e m e l z a d is c u ta u cu v o c e
s c ă z u tă d e s p r e c e v ed e au . M în cară, a p o i lu a ră cîte o îngh iţitu ră
d e c o n i a c din a c eea şi sticlă.
- M e rg e m acasă acu m ? în treb ă R oss.
- S ă m ai stăm pu ţin, îl r u g ă D e m e lz a . N o a p t e a e atît de
caldă. E g r o z a v să s tă m aici.
R o s s în m u ie u ş o r lo p eţile în a p ă şi b a r c a î n c e p u să se
le g e n e în c e t p e valuri. S e d is ta n ţa s e r ă d e ce le lalte bărci şi îi
plăce a să p riv e a s c ă de Ia d e p ă rta re .
D e o d a t ă îşi d ă d u s e a m a s u rp rin s c ă e fericit, nu n u m a i
p e n tru c ă D e m e lz a e fericită, ci p e n t r u el însuşi. N u ştia de
ce. P u r şi s im p lu s e n tim e n tu l îi c u p r in s e s e î n t r e a g a fiinţă.
*

C o n t i n u a r ă să p riv e a s c ă p în ă c în d p la sa a fost g o lită şi

pescarii se p r e g ă t e a u să o c u f u n d e iar în apă. A ş t e p t a r ă ap oi
347 ROSS POLDARK

să v ad ă d a c ă a d o u a o a ră v o r s c o a te t o t atît d e m ult peşte.

Ori de cîte ori se p r e g ă te a u să plece, îi r e ţin e a c e v a n o u . T i m ­
pul tre c e a fă ră ca ei să-şi d e a s e a m a , p e c în d lu n a c o b o r a
a p r o p u n d u - s e d e ţă rm şi lu m in în d cu ra z e le ei argintii.
încet, încet, R o s s în c e p u să v îslească cu m işcări p u te rn ic e
şi b a r c a po rni. C înd au t r e c u t p e lîn g ă ceilalţi, P a lly R o g e r s îi
r e c u n o s c u şi strig ă „ N o a p t e b u n â ! “ C îţiva p e s c a ri se o p riră
asud a ţi de atîta e fo rt şi s trig a ră şi ei.
- C u m e re c o ltă Pally, e b u n ă ?
- G ro z av ă! C re d că p în ă la u r m ă v o m a v e a m ai m u lt d e
un sfert de m ilion d e peşti.
- M ă b u cu r. O să fie b ine la iarn ă.
- N o a p te b u n ă , d o m ’le.
- N o a p t e bună.
- N o a p t e b u n ă , d o m ’le.
- N o a p te ...
Pe m ă s u ră ce se d e p ă rta u , s u n e te le v o c ilo r s lă b e a u tran s-
fo rm în d u -se tre p ta t în tr-u n m u r m u r abia p ercep tib il în no ap te.
V îsleau s p re larg şi î n s p r e stîncile. a s c u ţite , n e g r e , şiro in d
d e apă.
- Toţi sînt fericiţi în n o a p t e a asta, s p u s e R o s s m ai m u lt

pen tru sine.

Faţa D e m e lz e i lu cea în lu m in a lunii.
- T e în d ră g e s c , s p u se e a în c e t, toţi te în d ră g e s c .
- P ro s tu ţo , m u r m u r ă el.
- N u, e a d e v ăra t. Ştiu p e n t r u că şi eu fa c p a r te d in tre ei.
T u şi tatăl tău aţi fost altfel d ec ît ceilalţi. M a i ales tu. Eşti...
eşti... îng înă ea, eşti ju m ă ta te * b o ie r, j u m ă t a t e u n u l de-ai lor.
Şi ai încercat să-l ajuţi p e Jim C a r te r şi să dai h r a n ă o a m e n i l o r ...
- Şi m -a m în s u ra t cu tine.
W INSTO N G R A H A M 348

B a r c a p ă tr u n s e în u m b r a stîncilor.
- N u, nu, as ta nu, s p u s e ea s e r io a s ă . P o a t e că asta nu le
place. D a r p e tin e t o t te plac.
- Eşti p r e a s o m n o r o a s ă c a să v o rb e ş ti serios, s p u s e el.
în v e l e ş t e - te şi d o r m i p î n ă a j u n g e m acasă.
N u l-a asc u lta t şi a c o n t i n u a t s ă p r i v e a s c ă linia în tu n e c a tă
u n d e se t e rm in a u m b r a p ă m în tu lu i şi î n c e p e a a p a sclipitoare.
A r fi p re fe ra t să fie a c o lo , d e p a r t e . U m b r a se în tin se se
m u lt d e cînd v e n is e ră şi ea a r fi v ru t m ai c u r în d să fa că u n
o c o l m a r e c a să r ă m î n ă în lu m in a p r i e t e n o a s ă a lunii. Se uită
lung, c ă u tîn d să p ă t r u n d ă în tu n e ric u l a d în c al u n u ia din g o l ­
furile pustii p e lîn g ă c a r e tre c e a u . N i m e n i n u se a v e n tu r a pînă
ac o lo . E r a u lo curi reci, părăsite, pustii. îşi im a g in a că ac o lo
tră ia u fiinţe păg în e, sp irite ale m o rţilo r , fă p tu ri ieşite din m are.
S e în fio ră şi îşi î n t o a r s e fa ţa d e la ele. R o s s spuse:
- M ai ia o în g h iţitu ră d e co n ia c .
- N u , clătin ă ea din cap. N u , n u rni-e frig, Ross.
P e s te c îte v a m in u te intrau în g o lfu l N a m p a r a . B a rc a a lu ­
n e c ă p e s te v ă lu re le le d e la m al şi se o p ri în nisip. El sări j o s şi
cîn d e a voi să-l u r m e z e , o c u p r in s e d e talie şi o d u s e în b ra ţe
pe p ă m în t uscat. O s ă r u tă î n a in te d e a o lăsa j o s din braţe.
D u p ă ce tra s e b a r c a în p e ş te r ă şi a s c u n s e lopeţile u n d e
nu le p u te a găsi nim en i, reveni lîng ă e a a c o lo u n d e îl aştepta,
m ai sus puţin d e linia pîn ă u n d e u r c a a p a în tim p ul fluxului.
S tă tu ră nem işca ţi u n tim p, u itîn d u - s e c u m a p u n e luna. P e
m ă s u r ă ce se a p r o p ia d e a p ă î n c e p u să-şi s c h im b e fo r m a şi să
se d e c o lo r e z e ca o p o r t o c a l ă ro şie p r e a c o a p tă prinsă în tre
c e r şi m are. R a z a ca o sab ie a rg in tie ca re tăia m a re a se în t u n e ­
că, î m p u ţin în d u - s e m e r e u p înă d is p ă ru şi n u m ai ră m a s e decît
b ă trîn a lună, p u h a v ă şi î n t u n e c a tă , c u f u n d în d u - s e în n eg uri
349 ROSS POLDARK

S e î n t o a r s e r ă în tă c e re , t r a v e r s a r ă plaja şi p ru n d işu l, apoi

pîrîul p ăşin d p e b o lo v a n ii c a re ieşea u din apă, şi, m în ă în
m înă, p a r c u r s e r ă j u m ă t a t e a de m ilă ca re îi d e s p ă r ţ e a d e casă.
D e m e lz a n u v o rb e a . S e g în d e a că R o ss nu f ă c u s e n ici­
o d a tă ce ea ce fă c u s e în n o a p t e a aceea. N u o s ă r u ta s e nicio dată
d ec ît în m o m e n t e l e d e pasiun e. Se s c h im b a s e cev a. Ştia că
era m ai a p r o a p e d e e a a c u m decît fu sese înainte. P e n t r u prim a
dată erau egali. N u mai e ra R o s s P o ld a rk , nobilul d e ţară de
la N a m p a r a , şi s e r v a n ta lui, p e c a r e o luase de s o ţie c a să nu
m ai fie singur. E r a u u n b ă rb a t şi o fem eie, ab s o lu t egali. E a
era mai în vîrstă d ec ît anii ei şi el e ra mai tînăr, şi se d u c e a u
ac asă, m în ă în m în ă, prin u m b r a d e a s ă a u nui n o u în tu n eric.
Sînt fericit, se g în d e a el din n o u Se în tîm p lă ce v a cu
m ine, cu noi, ce v a c e tran sfig u reaz ă legătura n o a s tră sentim en­
tală. A şa tre b u ie să fie, să d u re z e , nu există î n t o a r c e r e înapoi.
S in g u a il s u n e t c a re i-a î n t o v ă ră ş it tot d r u m u l p în ă ac asă
a fost clocotul apei c u rg în d pe lîngă p o te c a lor. C a s a i-a întîn >
pinat, albă. Fluturii z b u r a u s p re stele şi copacii e rau n e m iş ­
caţi, tăcuţi şi negri.
U şa din faţă scîrţîi cînd o în c h is e ră şi u r c a r ă scările cu
a e r d e co n s p ira to ri. C înd au ajuns în c a m e ra lor, rîd ea u pe
în fu n d a te , g în d in d u - s e că i-ar fi p u t ut scula pe Ju d şi P ru d ie
cu z g o m o t e atît d e slabe.
D e m e lz a a p r in s e lum înările, în c h is e fe restre le ca să nu
intre fluturii de n o a p te , îşi s c o a s e hain a g ro a s ă şi îşi sc u tu ră
pletele. D a r în s e a ra asta era în c în tă to a re . R o ss o strînse în
b ra ţe rîzînd ca u n cop il şi ea, la rîndu l ei, rîse cu g u r a şi dinţii
lu cind u m e z i în lu m in a lum inărilor.
Surîsul l ui d is p ă ru şi în c e p u să o sărute.
- R oss, şop ti ea, d ra g u l m e u R oss.
W INSTO N G R A H A M 350

- Te iubesc, zise el, şi sînt al tău . D e m e lz a , u ită - te l

m ine. D a c ă a m g re şit în tre c u t, l a s ă - m ă să-m i re p a r greşelile.
D e s c o p e r e a în sfîrşit că c e e a c e d is p re ţu is e nu e r a d e m n
de d isp reţu it, c ă ce ea ce fu s e se p e n t r u el s a tis fa c e re a u n o r
po fte, o a v e n tu r ă p lă c u tă , d a r o b iş n u ită î n t r - u n m o m e n t d e
d e z a m ă g ire , e r a c e v a adîn c, n estăv ilit şi g r e u d e prin s, c e v a
ce n u c u n o s c u s e p î n ă a tu n c i, c e v a c e -i u m p l e a in im a d e
b u c u r ie şi fru m u se ţe .
 C apitolul III

u n a s e p te m b rie în anul ac e la a fo st u m ­

"
L b rită d e m o a r t e a lui C harles.
B ătrîn u l se văitase to a tă v a r a şi d o c to r u l p i e r d u s e de
c îte v a ori s p e r a n ţ a că se va face bine. Apoi, î n t r - o zi, c o n t r a r
a ştep tă rilo r, suferi un a ta c c h ia r în m o m e n tu l în c a r e C h o a k e
d e c la ra s e că s ta re a lui e fo a rtă b u n ă şi m uri în a in te d e a-şi
mai reveni.
R o s s s-a d u s la î n m o rm în ta re , d a r nici E liz a b e th , nici
V e ritv nu erau de fată, fiind a m î n d o u ă boln av e. L a funeralii a
luat p a r te o m a r e m u lţim e de săteni, m ineri şi m o ş ie ri din
r e g iu n e p e n tru că C h a rle s era c o n s id e r a t d re p t p e r s o n a lita te a
cea mai im p o rta n tă din com itat şi apreciat în g e n e ra l în m ă s u ra
în ca re o a m e n ii îl cu n o ştea u .
V ărul W illia m -A lfre d a o f ic i at serviciul divin şi, afectat
el însuşi de a c e a s tă p ie rd e re g re a, a ro sti t o p r e d ic ă pe ca re
t o a tă lu m e a a ap re c ia t-o . T e m a a fost ..Un O m al D o m n u l u i 11.
C e în s e a m n ă a c e s te cu v in te? a în tre b a t el. î n s e a m n ă să cultivi
calităţile pe ca re însuşi lisus C hristos le-a avut: a d e v ă r şi cinste,
p u rita te a inimii, um ilinţă, m ilo sten ie şi iubire. Cîţi d i n t r e noi
p o s e d ă atîtea calităţi? P u te m o are, c e r c e tî n d u - n e inim ile, să
d e s c o p e rim calităţile n e c e s a re c a re să facă din noi b ărb aţi şi
fem ei ai D o m n u lu i D u m n e z e u 0 M o m e n t e l e a c e s te a , cînd d e-
W INSTO N G R A H A M 352

p lîn g e m t r e c e r e a în nefiin ţă a u n u i o m m a r e şi b u n , sînt m o ­

m e n t e cînd tre b u ie să n e c e r c e tă m su fle te le şi să n e reîn-
n o im cred in ţa.
E d r e p t s ă s p u n e m c ă p i e r d e r e a d r a g u lu i n o s t r u prieten
C h a rle s P o l d a r k î n s e a m n ă p e n t r u n o i p i e r d e r e a u nui o m al
D o m n u l u i , al u n u i d r e p t- c r e d in c io s . A fo s t u n o m in teg ru,
cinstit, n - a rostit n i c i o d a t ă u n c u v în t u n t . D e la el n-aţi în v ă ţa t
d ec ît b u n ă t a t e a şi c u r te n i a u n u i a d e v ă r a t g e n t l e m a n c a re n -a
c u n o s c u t r ă u ta t e a şi nici n -a c ă u ta t - o la alţii. N e - a c o n d u s cu
lipsa d e e g o ism a u n u i o m a cărui e x i s t e n ţ ă a fost un e x e m p lu
p e n tru noi ţoţi.
W illia m -A lfre d v o r b e a d e 'c i n c i m i n u t e c în d R o s s auzi
u n s m io rc ă it în s t r a n a d e lîn g ă el şi o v ă z u p e d o a m n a H e n ­
s h a w e suflîndu-şi n asu l fără să s e j e n e z e . C ă p ita n u l H e n s h a w e
clipea şi el din o ch ii lui albaştri şi alţi cîţiv a p lîn g e a u încet.
D a , e r a o p re d ic ă „ f r u m o a s ă 11, m e r g î n d d r e p t la in im ă şi ev o -
cîn d im agini de p a c e şi m ăre ţie . D a r e v o c a u ele o a r e p e bătrî-
nul o b işn u it pe c a r e -1 c u n o ş t e a el, c u m s e c a d e d ar c a m iute,
sau se î n d e p ă r ta s e d e la su biect rela tîn d p o v e s t e a v re u n u i sfînt
d e altă d a tă ? S au p o a t e că sub acelaşi n u m e se a c u n d e a u doi
o a m e n i diferiţi. U n u l e r a p o a t e cel p e care-1 c u n o ş t e a R oss,
p e cînd pe celălalt, o a m e n i cu m in te a p ă t a i n z ă t o a r e ca W il­
lia m -A lfre d îl c u n o ş t e a u mai bine. R o s s î n c e r c ă să şi-l a m i n ­
te asc ă p e C harles cel dinainte d e a se îm b o ln ă v i, C h a rle s căruia
îi p lă c e a u lu ptele d e c o c o ş i şi m î n c a r e a b u n ă şi m ultă, C h arles
cu v eşn ice le lui g a z e care-i v e n e a u p e g ît şi p a s iu n e a p e n tru
gin, C h a rle s g e n e r o s c îte o d a tă , m e s c h i n alteori, cu d e fe c te le
şi calităţile lui, la fel c a toţi o a m e n ii. C e v a n u e ra în re gulă
aici, în d iscursul ăsta. D a , d a r a c u m e ra o o c a z ie spec ia lă
C h a rle s , el însuşi s -a r fi a m u z a t. S a u ar fi văsat lacrim i ca şi
ceilalţi p e n tru o m u l c a re m u ris e ?
353 ROSS POLDARK

W illiam -A lfred se a p r o p n a de sfîrşitul predicii. „P rieteni,

p o a te că noi n u s în te m la-înălţim ea ex e m p lu lu i p e c a r e el ni
l-a dat. D a r în î m p ă r ă ţi a T ată lui C e r e s c este lo c p e n t r u toţi
credin cioşii. în a c e a s tă lu m e nu există e g a litate sa u şan se
p e n tru toţi. B in e c u v în ta ţi sînt cei umili şi supuşi p e n t r u c ă ei
v o r v e d e a faţa lui D u m n e z e u . Ia r El cu î n ţe le p c iu n e a S a infi­
nită n e va j u d e c a p e toţi. Fericiţi cei c e v o r in tra în î m p ă r ă ţi a
c e ru rilo r p e n tru c ă sînt săraci. Fericiţi cei b o g a ţi, căci v o r
in tra în îm p ă r ă ţi a c e ru rilo r g ra ţie carităţii lor. în viaţa d e apoi
va exista o m u lţim e infinită de o a m e n i, toţi răsplătiţi d u p ă
virtuţile4©r,. uniţi cu toţii d a to rită privilegiului s u b lim d e a
lă u d a şi g lo rifica p e D u m n e z e u . A m i n . ‘;
S e auzi scîrţîitul u n o r viori: t rei m u zicieni îşi în c e r c a u
viorile în a in te d e a î n c e p e să cînte; coriştii îşi d re s e ră glasurile
şi dom nul. T r e n e g l o s se trezi.
, R o s s a c c e p t ă in v ita ţia să se d u c ă la T re n w ith , s p e r în d să
o v a d ă p e V e rity , d a r nici ea nici E liz a b e th n-a u c o b o r ît. R oss
r ă m a s e în c ă p u f in, p î n ă b ă u vreo d o u ă p a h a re cu vin, se s c u z ă
apoi fa ţă de F ra n c is şi p le c ă acasă. A s is te n ţa în d o lia tă se ţin ea
d e p a r t e d e el. î n c iu d a g în d u rilo r c a r e -1 p r e o c u p a s e r ă în p e ­
r i o a d a cînd se h o tă r îs e să se c ă s ă to re a s c ă , nu se a ş te p ta la o (
astfel d e a titu d in e şi îi v e n e a să rîdă d e ei.
R uth Treneglos, n ăscu tă T eague, d o a m n a T ea g u e, d o a m ­
na C h y n o w e th , Polly C o o k e , nişte gîsculiţe care nu ştiau decît
să t r ă n c ă n e a s c ă d e s p r e d eo seb irile lor,sociale ridicole şi falsul
lor c o d d e m orală! C h ia r şi W illiam -A lfred şi soţia lui p ă iu s e r ă
stînjemţi. F ă ră în d o ia lă că p en tru ei c ă s ă to ria lui e ra o sim p lă
re c u n o a ş te r e că to t ce se vo rbise, t o a t ă bîrfa e rau ad e v ă ra te .
D e s ig u r , W illia m -A lfre d e ra bine in te n ţio n a t şi c o n s i d e r a „fa-
m ilia“ ca c e v a f o a r te serios. J o sh u a a v u s e se d re p ta te să-l c o n ­
s id e re „c o n ş tiin ţa " familiei, Iară în d o ia lă că îi p lă c e a să i se
c e ară p ărerea.
W INSTO N G R A H A M 354

B ă trîn u l d o m n W a r l e g g a n fu s e se fo a r t e d ista n t-fa ţă d e

el, d a r asta e ra d e înţeles. C ele p e t r e c u t e la tribunal îl s u p ă r a u
şi a c u m , ca şi refuzul lui R o s s d e a-i î n c r e d i n ţa p r o b l e m e le
f in a n c ia re ale m oşiei. G e o r g e W a r l e g g a n ţin e a p re a m u lt la
b u n e le m a n ie r e ca să a r a te ce sim te.
Ei bine, d e z a p r o b a r e a lor, a t u t u r o r , n - a v e a nici c e a m ai
m ic ă im p o r ta n ţă , nu-1 afe c ta deloc. S a fia rb ă în z e a m a lor, lui
nu-i păsa. C în d a j u n s e p e p ă m în tu l lui, iritare a î n c e p u s ă
d is p a ră la g în dul că o va v e d e a iar p e D e m e lz a ...

2
î n realitate, ră m a s e d e z a m ă g it, p e n tru că, s o s in d
a c asă, n u o găsi pe D e m e lz a , c a r e p le c a se la M ellin lu în d cu
ea c e v a ’d e m în c a r e p e n t r u Jin n y şi o h ă i n u ţ ă pe ca re o lu c ra s e
p e n tru copilul n ă s c u t d e o s ă p tă m înă. L u i B e n ja m in R o s s îi
ieşea u dinţii şi lu n a tr e c u t ă fu sese b o ln a v . R o ss îl v ă z u s e de
c u r în d p e băieţelul care-i p u rta n u m e l e şi fu se se izbit d e c o i n ­
c id en ţă : cuţitul lui R e u b e n lăsase p e faţa co pilulu i o -c ic a tric e
a s e m ă n ă t o a r e cu ce a de p e faţa lui. S e î n t r e b ă d a c ă se v a
v e d e a şi cînd băiatul, va c re ş te m are.
S e h o tă rî să se d u c ă la M ellin, în s p e r a n ţ a că o v a întîlni
p e D e m e lz a p e d r u m u l d e în to a rc e re .
S e întîlni cu soţia Iui la v re o d o u ă su te d e m etri d e p ă r t a r e
■
»
d e c a s ă C a î n t o t d e a u n a îi făcea o d e o s e b it ă p lă c e re să-i v a d ă
faţa lum inîndu-i-se la vederea lui şi ea veni în Rigă să-l întîm pine.
- R o ss: C e bine îmi p a r e ' N u m ă a ş t e p t a m să te în to rc i
atît d e re p e d e .
- N - a fost o re u n iu n e plăcută, s p u s e el, lu în d -o d e braţ.
S i n t sigu r că C h a rle s s-ar fi plictisii.
355 ROSS POLDARK

- Ssst! îl d o je n i ea. N u e b in e să glum eşti d e s p r e astfel

d e lucruri. C in e e r a a c o lo ? S p u n e - m i, cine e ra ac o lo .
îi povesti, p re fă c în d u - s e că n - a r e r ă b d a re să-i p o v e s t e a s ­
că, d a r în re a lita te facînd u-i p lă c e re r e interesul ei.
- C e să-ţi m ai s p u n ? A sta e tot. L u m e a e r a tristă. A r fi
tre b u it să fie a c o lo so ţia m e a ca să-i m ai în v e s e le a sc ă .
- D a r... E liz a b e th nu a fost a c o lo ? în tre b ă ea.
- N u , şi nici Verity. A m î n d o u ă sînt b o ln a v e . P r e s u p u n
c ă din c a u z a p ie r d e n i suferite. F ra n c is sin g u r a fă c u t o n o ru r ile
casei. Şi ce fa c b oln av ii tăi?
- B o ln av ii m ei?
- Jinny şi copilul.
- O, sînt bine. F etiţa e s ă n ă to a s ă . Jin n y la fel, d a r f o a rte
m îh n ită. E ap a tic ă şi sim te lipsa lui Jim.
- Şi m icul B en jy R o ss şi dinţii lui? îi ies dinţii p rin urech i?
- S e s im te m u lt mai bine, dra g u le . I- a m d u s n iş te valeri-
a n ă şi i-am s p u s lui Jinny. ... C u m se zice?
- I-am d at instrucţiuni?
-N u ...
- I-ai prescris?
- D a. I-am prescris, ca un farm acist. A tîtea p ic ă tu ri, de
atîtea ori pe zi. Şi Jin n y făcea ochii mari şi zicea „da, d oam nă*1,
şi „nu, d o a m n ă 11, ca şi c u m aş fi fost o a d e v ă ra tă d o a m n ă .
- A sta şi eşti, spuse Ross.
S e lipi d r ă g ă s to s de el:
- Da, sînt. U itasem , Ross. T u ai tran sfo rm a în tr-o d o a m n ă
p e oricin e ai iubi.
- F leacu ri, s p u s e Ross. Tu eşti de vină. A u m ai aflat
c e v a d e s p r e Jim luna asta?
- L u n a asta, nim ic Ştii c e -a u aflat luna trec u tă.
W IN STO N G R A H A M 356

- C ă se s im te bine, da. E u m ă î n d o ie s c , d ar, d a c ă asta îi

linişteşte, e bine.
- C rezi că ai p u te a să rogi p e c in e v a să se d u c ă să-l vadă?
- A m f ă c u t - o deja. D a r n -a m nici u n ră sp u n s. E a d e v ă ra t
c ă î n c h i s o a r e a B o d m i n este c e a m a i b u n ă d in tre c e le rele,
d a c ă asta p o a t e fi o c o n s o la re .
- R o ss, m - a m g în d it că...
-C e?
- M i-ai sp u s c ă ar treb u i să m ai a n g a je z p e c in e v a să m ă
aju te la g o s p o d ă r ie , c a să am eu m ai m u lt tim p liber. M - a m
g în d it să o r o g p e Jin n y C arter.
- C u m , şi să a v e m trei cop ii mici m e r g î n d d e - a buşilea
prin casă?
- N u , nu. D o a m n a Z a c k y o să aib ă grijă d e B e n jy şi
M a r y ; ar p u t e a să s e j o a c e cu copiii ei. J in n y a r p u t e a s-o
a d u c ă pe c e a m ic ă şi s^o lase să ste a la s o a r e î n t r - u n leag ă n
t o a t ă ziua. N - a r s u p ă r a pe nim eni.
- J in n y ce s p u n e 9
- î n c ă n - a m în t r e b a t- o d a c ă v rea. A m v ru t să văd ce
\

spui tu m ai întîi. v
- în ţ e l e g e ţ i - v ă voi d o u ă . E u n - a m n im ic îm p o triv ă .
A ju n s e r ă în vîrful dealului lîn g ă W h e a l G r a c e ş i.D e m elza
se d e p ă r t ă d e el c a să c u le a g ă m u r e . M î n c ă v re o d o u ă şi-i
oferi lui R o s s m în a plină ca să-şi a le a g ă . R o s s luă una, cu
g în d u l în altă parte.
- Şi eu m - a m g îndit la c e v a ... A u g u s t b u n anul ăsta. Şi
eu m -a m gîndit. A c u m că C h a rle s s-a dus, Verity a r e m a re
n e v o ie d e o d ih n ă . M i-a r fa ce m a r e p lă c e re să vină se stea cu
noi v re o s ă p tă m în ă , d o u ă , să-şi re f a c ă fo rţele, d u p ă efortul
fă c u t îngrijindu-1 pe C harles.
357 ROSS POLDARK

C o b o r îr ă dealul. A ş te p tă u n ră s p u n s, d a r e a tă c u . S e uită
la ea. V eselia îi d is p ă ru s e d e p e fa ţă şi e ra palidă.
- Ce zici?
- N -o să vrea să vină...
- D e ce spui asta?
- Fam ilia ta... toţi m ă u ră s c .
- N im eni din fam ilia m e a n u te urăşte. N u te c u n o s c . S e
p o a t e să te d e z a p ro b e , d a r V e rity e altfel.
- C u m p o a te fi altfel cînd şi ea fa c e p a r te din familie?
- Şi totuşi e altfel. N u o cun o şti.
N -a u mai s c o s nici u n c u v în t p în ă au ajun s acasă. L a u şă
se desp ă rţiră, d a r el ştia că d is c u ţia n u se term in a s e . O c u n o ş ­
te a 'd e s t u l de bine a c u m p e D e m e l z a c a să-şi d e a s e a m a că
n u m a i o p ro b le m ă clară, b in e p u s ă la p u n c t, o p u t e a satisface.
C în d ieşi ca să se d u c ă la m in ă, D e m e l z a alerg ă d u p ă el.
- Ross.
El se opri:
- Ei, ce s-a în tîm p lat?
. - Ei cred... familia ta c r e d e că ai fost n e b u n să te însori
cu m ine. Nu strica p rim a v a r ă p e c a re o p e t r e c e m î m p r e u n ă
invitînd pe unul din ei să s t e a c u noi. M i-ai s p u s c h ia r a c u m
c ă sînt o d o a m n ă . D a ’ nu sînt. N u încă. N u ştiu să v o rb e s c
fru m o s, nu ştiu să m ă n în c fr u m o s , m ă m u r d ă r e s c m e re u şi
cînd m ă su p ă r înjur. P o a t e că a m să învăţ. D a c ă m ă în veţi tu,
am să învăţ. O să-m i d a u o s te n e a la . P o a t e că la a n u ’. ,
- V erity e altfel, s p u s e R oss. E a î n ţe le g e m u lt mai b in e
lucrurile. Ea şi cu m in e ne a s e m ă n ă m .
- Da, zise D e m e lz a cu lacrim ile în ochi, d a r ea e femeie.
T u c re z i că sînt d r ă g u ţ ă p e n t r u c ă eşti b ă r b a t . S ă n u c re z i
c ă am v re o b ă n u i a l ă fa ţă d e e a , d a r o s ă - m i v a d ă t o a t e
d efe c te le şi o să-ţi sp u nă, şi a tu n c i o să-ţi s c h im b i şi tu p ă r e ­
rea d e s p r e m ine.
W IN ST O N G R A H A M 358

- H ai, vino c u m in e p în ă sus, s p u s e R o s s calm .

D e m e lz a se u ită în o chii lui, î n c e r c î n d să g h i c e a s c ă ce
g în d e ş te . A p o i p le c ă cu el şi m e r s e r ă î m p r e u n ă p în ă sus. L a
p o a r tă , R o s s se o pri şi se sprijini de g a r d .
- î n a i n t e de a te c u n o a ş te , s p u s e el, c în d m - a m î n t o r s
din A m e r ic a , to tu l m i se p ă r e a în tu n e c a t. Ştii d e ce, p e n t r u că
s p e r a m să m ă c ă s ă t o r e s c cu E l i z a b e th şi a m d e s c o p e r i t că
a v e a alte planuri. în ia rn a a c e e a n u m a i V e rity m - a s a l v at d e
l a ...' Ei, a m fost u n p ro s t să p u n atîta Ia in im ă , n im ic n u m e r i t ă
aşa ceva; n -a ş fi p u tu t să rezist, d a r V e rity a v en it şi m - a
su sţinut. V e n e a d e trei, p a tru ori p e s ă p t ă m î n ă , t o a t ă iarna.
N - a m s ă u it n ic io d a tă . M i-a o fe rit t o t sp rijinul ei; e d e d a t o r i a
m e a să o răsp lă te sc. E r u ş in o s c ă a m n e g lija t-o trei ani, în
m o m e n t e l e cînd a v e a mai m u l tă n e v o i e d e m ine. A p r e f e r a t
să r ă m în ă acasă, să n u o m ai v a d ă n im e n i; eu n u m ai a v e a m
a tî ta n e v o ie de e a ; C h a rle s era b o l n a v şi ea a c o n s i d e r a t c ă e
d e d a to ria ei să-l în g rijeasc ă. D a r as ta n u m ai p o a t e c o n tin u a ,
C h a rle s e m o rt. F ra n c is m i-a s p u s c ă e b o ln a v ă . îi t r e b u i e o
s c h im b a re , treb u ie să p le c e din c a sa aia. T o t ce p o t f a c e e să
o c h e m să vină la noi,.
C u un g e s t d e n e m u lţu m ir e , D e m e l z a strivi sub ta lp a pi­
cioru lu i cîtev a fire de iarbă u scată.
- D a r de ce are nevoie de tine? \D a c ă e bolnavă,’ are n ev o ie
d e d o c t o r şi g ata. A r fi îngrijită mai b in e la ... la T r e n w i th
- îţi am inteşti cînd ai venit tu aici? V e n e a în vizită un
bărb at, c ă p it a n ul B l a m e y.
îi a ru n c ă o privire î n t u n e c a t ă:
- N u-m i am intesc.
- V e rity şi cu el se iubeau. D a r C h a rle s şi F ra n c is au
aflat că el mai fusese că să to rit, e ra u m o t iv e p u t e r n i c e c a r e îi
îm p ie d ic a u să se c ă s ă t o r e a s c ă Li s-a in terz is să se v a d ă , aşa
359 ROSS POLDARK

că se în tîln ea u aici în secret. î n t r - o z i ,C h a rle s şi F ran c is-i-au

găsit p e a m în d o i aici. S -a iscat o c e a rtă v io len tă î n t r e ei. C ă ­
p itanu l B la m e y a plecat la F a lm o u th şi V e rity n u l-a m ai v ă z u t
d e atunci.
- ' O , e x c la m ă D e m e lz a m îhnită.
- B o a l a ei e o b o a lă a sufletului, p o a te şi m ai m u lt decît
atît, d a r p o t să-i refu z ajutorul p e care' ea mi l-a dat? S ă sch im b e
lu m e a în c a re trăieşte, să s c a p e d e g în d u rile n e g r e , a s ta ar
î n s e m n a că b ătălia e cîştigată pe j u m ă t a t e . Ai p u t e a să o ajuţi
atît d e m u lt d a c ă ai în cerca.
- Aş p u tea, eu?
- D a , ai p u te a . P e ea o in te re se a z ă atît de p u ţin viaţa, pe
c în d tu eşti p lin ă d e viaţă. Ai p o fta d e viaţă pe c a r e ea n u o
are. T re b u ie să o aju tă m a m în d o i, d ra g a m ea. Şi p e n t r u asta
v re a u să o aju ţi.c u d r a g ă inimă, fără nici o reţin ere.
L a p o a r tă , D e m e lz a îl luă d e m înă.
- C îte o d a tă , s p u s e ea, m ă înfurii, m ă su p ăr, şi a p o i îmi
p a r e rău. A m s -o ajut, Ross, am să fac aşa*cum sp u i tu.
 C apitolul IV

Î
n fiecare s e a ră D e m e l z a se r u g a lui D u m ­
n e z e u ca să n u v in ă V erity.
C în d a so sit ră s p u n s u l şi a aflat c ă v e r iş o a ra ei a a c c e p ta t
in v ita ţia şi c ă s p e r ă -s ă se s im tă m ai b in e p în ă s ă p tă m în a u r ­
m ă t o a r e , D e m e lz a sim ţi că i se su ie u n n o d în gît şi că nu mai
p o a t e să respire. F a ţ ă d e R o s s î n c e r c ă să-şi a s c u n d ă p a n ic a şi
p ă r e a s ă a c c e p te c u v in te le lui d e î m b ă r b ă ta r e . T o a t ă săp tâ -
mîr.d tem erile ei şi-au găsit o c o m p e n s a r e în tr-o m u n c ă n e o b o ­
sit?: n -a ră m a s c o lţiş o r în to a tă c a s a n e c u r ă ţ a t şi în fiec are
d i m : 'e a ţ ă P r u d i e se v ă ic ă re a în g u r a m a r e cînd o v e d e a ce
face. D a r oricît ar fi m u n c it, nu p u t e a să îm p ie d ic e v e n ire a
zilei d e s îm b ă tă şi s o s ire a lui V e rity. N u p u t e a s p e r a deqît ca
m ă t u ş a A g a th a să aibă un a tac de a p o p l e x i e s a u ca ea însăşi
să se îm b o ln ă v e a s c ă d e pojar.
V e rity sosi im e d ia t d u p ă prînz, în s o ţită de B artle, valetul
c a r e d u c e a în s p in a r e d o u ă g e a m a n t a n e .
R o ss, c a r e n - o m ai v ă z u s e p e v e r iş o a ra lui de cîtev a luni,
a fo st im p re s io n a t d e s c h im b a re a ei. A v e a obrajii scofîlciţi şi
c u l o a r e a lor s ă n ă to a s ă d a t o r a t ă vieţii în a e r liber d is p ă a is e
A r ă t a d e p a tru z e c i d e ani în loc d e d o u ă z e c i şi n o u ă în ochii
ei nu se m ai citea vitalitatea s tră lu c ito a r e şi inteligenţa ascuţită
din a in te . N u m a i v o c e a era a c eea şi şi p ă ru l ei rebel.
361 ROSS POLDARK

G e n u n c h ii D e m e lz e i, c a r e în d im in e a ţa a c e e a s e î n m u i a -
seră la g în d u l că v a sosi Verity, e ra u ţep eni a c u m , b u ze le
încleştate. S tă te a în p ra g u l uşii, î m b r ă c a t ă cu rochia ei roz,
simplă, în c e r c în d s ă n u p a r ă s tin g h e rită , în tim p ce R o s s o
ajuta pe V e rity să d e s c a le c e şi o săru ta .
- R oss, cît m ă b u c u r să te re v ă d . C e d r ă g u ţ d in p a r te a ta
c ă m-ai invitat. Şi ce bine arăţi! V ia ţa îţi surîde.
Se în to a r s e sp re D e m e l z a şi îi surîse.
- Aş fi d o rit să vin la n u n t a v o a s tră , d r a g a m e a . M i-a
p ă ru t atît d e r ă u că nu am p u tu t. D e m e l z a îi în tin s e o b ra z u l
re c e să i-1 s ă r u te şi se d ă d u la o p a r t e u itîn d u -s e d ;;p ă R o s s şi
V e rity c a re in tra u în casă. D u p ă c îte v a m o m e n t e in tră d u p ă
ei în c a m e ra d e zi. A s ta n u m ai e c a m e r a m ea, a m e a şi a lui
R oss, se gîndi ea; n e - a lu a t-o a ltcin ev a , a c u m în m ijlo cu l verii
n o a s tre fericite.
V erity îşi s c o t e a pelerin a. D e m e l z a o b se rv ă c ă e r a sim plu
îm b răcată. N u e r a f r u m o a s ă ca E l izabeth. P ă r e a c a m în vîrstă
şi cu trăsături obişnuite. G u r a şi c îte o d a tă to n u l vocii s e m ă n a u
cu ale lui Ross.
- ... la sfirşit, s p u s e V e rity , n u c red că a s u fe rit p re a
mult. E r a atît d e o bosit. O ftă. D a c ă n - a r fi m u rit atît d e brusc,
d e rep ede, te -a m fi c h e m a t. în fine,, s-a te rm in a t, a c u m nu
doresc decît să m ă odihnesc. S chiţă u n zîmbet. M ă tem că n-am
să fiu un m u s a fir p r e a vesel şi n -a ş v re a d e lo c să vă d eran jez.
N u vă sch im b aţi o b iceiu rile p e n tru m in e şi lăsaţi-m i tim p să
m ă o b işnu iesc aici. A sta e t o t c e -m i doresc.
D e m e lz a îşi fr ă m în tă m in te a p e n t r u a-şi re am in ti frazele
pregătite d e di m ineaţă. îşi tot su g ea degetele pînă reuşi s-o întrebe:
- Vreţi să beţi ceva, a c u m , d u p ă atîta d ru m ?
- M i s-a p re s c ris să b e a u la p te d im in e a ţa şi vin s ea ra. Nu
p o t să sufăr nici laptele, ni^i vinul! D a r am b ă u t la p te în ain te
de plecare, aşa c ă îţi m u lţu m e s c , d a r nu beau nim ic.
W IN STO N G R A H A M 362

- N u ţi-e felul să te îm b o ln ă v eşti, s p u s e Ross. C e te s u p ă r ă

în a fa ră de o b o s e a lă ? C e s p u n e C h o a k e ?
- O lun ă îmi ia s în g e şi lu na u r m ă t o a r e îm i s p u n e că sînt
a n e m ic ă . îm i d ă m e d i c a m e n t e c a r e - m i fa c g r e a ţ ă şi v o m i ti v e
c a re n u m ă ajută. M ă în d o ie s c că ştie m a i m u lte d ecît b ătrîn e le
d o c t o r o a i e d e prin tîrg u n .
- A m c u n o s c u t şi eu o d a t ă o b ă trîn ă ... î n c e p u D e m e l z a

şi se opri.
A m în d o i a ş t e p t a r ă să co n tin u e .
- N - a r e i m p o r ta n ţă , s p u s e ea. M ă d u c să v ă d d a c ă e
p re g ă tită c a m e r a d u m itale.
S e î n tr e b ă d a c ă s c u z a ei e ra la fel d e n e c o n v i n g ă t o a r e
p e n t r u ei c u m e r a p e n t r u ea. D a r ei n u z is e ră nim ic; r e c u n o s ­
c ă to a r e p e n tru asta, fugi din î n c ă p e r e şi se d u s e în fostul d o r ­
m i to r al lui J o s h u a , c a r e a c u m a v e a să fie al lui Verity. A c o lo
d ă d u la o p a r te c u v e r t u r a d e p e pat, a p o i se uită la cele d o u ă
v alize ca şi c u m ar fi p u tu t să v a d ă prin ele. S e î n tr e b ă c u m va
reuşi să o s c o a tă la c a p ă t to a tă s ă p t ă m î n a viitoare.

2
î n se a ra a c e e a şi .toată z iu a - u rm ă to a r e , a s u p r a lo r
s e a ş te rn u o sfială g re a , ca o c e a ţă de t o a m n ă c a r e s e lasă
p e s te lo cu rile c u n o s c u te , a s c u n z î n d u - l e vederii. D e m e l z a e ra
d e vină, d a r nu a v e a c e face. D e v e n is e o intrusă, p e n t r u că,
d u p ă c u m s p u n e p ro v e rb u l, „ c e a m ai b u n ă to v ă ră ş ie e în d o i “ .
R o s s şi V e rity a v e a u m u lte să-şi p o v e s t e a s c ă şi d e a c e e a el
r ă m î n e a a c a s ă m u lt m ai m ult d ec ît în ain te. Ori de cîte ori
D e m e l z a in tra în c a m e r a de zi’ s e ^ n t r e r u p e a u din v o rb ă . N u
p e n tru că% r fi a v u t s e c re te faţă d e ea, d a r sub iectu l e r a c e v a
363 ROSS POLDARK

ce ea n - a r fi p u tu t în ţe le g e şi d a c ă l-ar fi c o n tin u a t, D e m e lz a
s-a r fi sim ţit ig n o ra tă .
C înd ş e d e a u la m asă, e r a g re u să g ă s e a s c ă s u b ie c te de
co n v e rs a ţie la c a re ar fi p u tu t lua p a rte şi D e m e lz a . E r a u m u lte
c a re n -o p riv e a u sa u n - o in tere sa u : ce m ai fă c e a u E liz a b e th şi
F ranc is, c u m p r o s p e r a G e o ffre y C harles, nou tăţi d e s p r e p rie ­
teni c o m u n i d e c a r e D e m e l z a nici n u auzise. R u t h T r e n e g l o s
era în flo rito a re în calitatea ei d e stă p în ă la M in g o o s e . D o a m n a
C h y n o w e th , m a m a lui E lizab e th , s u fe re a de ochi şi d o c to rii o
sfătuiau să se opereze. Penultim ul copil al vărului W illiam -Al­
fr ed m u ris e d e p ojar. N o u a c a rte a lui H e n r y F ie ld in g era
ultim ul r ă c n e t în m a te r ie d e lectură. A c e s te a şi m u lte altele
erau s u b ie c te p lă c u te d e d iscu ţie p en tru R oss, d a r nu şi pen tru
s o ţia lui, p e c a r e n - o interesau.
V erity, c a r e sim ţe a c u m stau lucrurile, ar fi găsit o s c u z ă
şi a r fi p l e c a t d u p ă trei zile d a c ă ar fi fost sig u ră c ă ră cea la
D e m e lz e i se d a t o r a g e lo zie i sau antipatiei. D a r V e rity c r e d e a
că m o tiv u l e r a altul şi nu v o ia s ă p lece ac u m , ştiind c ă nu s-ar
mai p u t e a î n t o a r c e n ic io d a tă . N u -i p l ă c e a nici g î n d u l că
p re z e n ţa ei ar fi p u t u t să-l s e p a r e pe R o s s de tîn ă ra lui soţie.
D a r d a c ă p le c a a c u m , n u m e le ei va r ă m î n e p e n tru t o t d e a u n a
legat d e a c e a s tă vizită şi n u v o r mai p o m e n i n ic io d a tă d e ea.
îi p ă r e a ră u c ă venise.
R ă m a s e deci, sperînd în tr-o îm b u n ătăţire, fără să ştie însă
c u m să p r o c e d e z e .
în p rim u l rînd a î n c e p u t să stea mai mult în pat d im in e aţa
şi să nu se .scoale p în ă nu p le c a R o s s de acasă; ap oi se întîlnea
cu D e m e lz a c a din în tîm p la r e şi în c e p e a să v o r b e a s c ă cu ea
sau s ă o a ju te la treb uri. D a c ă ac eastă j e n ă d in tre ele p u te a fi
re z o lv a tă în v r e u n fel, a tu n c i treb u ia re z o lv ată n u m a i cînd
R o ss era plecat. S p e r a că se v o r în ţe le g e fără nici cel mai m ic
W IN ST O N G R A H A M 364

cu vîn t. D a r d u p ă c îte v a zile îşi d ă d u s e a m a că î n c e r c a r e a ei

d e a p ă r e a n a tu ra lă se v e d e a a ş a cun T şi era: că u ta tă.
D e ih e lz a în c e rc a să fie mai a p r o p ia tă , d a r g în d e a şi v o rb e a
ră m în în d m e re u în d efen siv ă, c a şi c u m s - a r fi aflat în sp a te le
unui scut. în c e r c ă r il e lui V e rity d e a î n l ă t u r a a c e s t c o m p l e x
d e in fe rio rita te al D e m e lz e i p u t e a u u ş o r fi lu a te d r e p t ae re
d e 's u p e rio rita te .
Joi d im in e a ţă , D e m e l z a p le c a s e d e a c a s ă în zori. V e rity
se d ă d u j o s din p at la u n s p r e z e c e . C e ru l e ra n o ro s , d a r nu
ploua. F o c u l a r d e a în c a m e r a d e zi şi T a b i t h a B e th ia , atra s ă
de că ld u ră , e ra p r e z e n tă . V e rity se a ş e z ă p e fotoliul .din faţa
căm in u lu i; o tre c u u n fio r d e frig şi î n c e p u să m işte buştenii
c a să-i fa că să a r d ă c u f l ac ără . S e s i m ţe a b ă tr în ă şi o b o sită, şi
o g lin d a din c a m e r a ei îi a r ă ta p ielea c a re în c e p u s e să se î n g ă l ­
b e n e a sc ă . D e fapt n u o p re a in te re sa d a c ă a r a tă b ă trîn ă sau
nu... D a r era atît d e lipsită d e vlag ă, s u f e r e a atît încît nu mai
p u te a m u n ci nici p e j u m ă t a t e cît m u n c i s e cu u n an în ain te. Se
instală mai b ine în fotoliu . N im ic n u era mai p lăcu t d ecît să
stea ca ac u m , cu cap u l spn jin it d e sp ă ta ru l îm b ră c a t cu catifea,
să s im tă c u m focul îi în c ă lz e ş te p ic io a re le , să nu aib ă n im ic
de fă cu t, să nu se g în d e a s c ă la nim ic...
D o r m i s e to a t ă n o a p t e a şi nu se tre z ise d e ’ mai m u lt de
trei ori, to tuşi a d o r m i din n o u , cu p i c i o a r e l e în p ap u c i în tin se
în s p re foc, cu o m î n ă atîrn în d p e s te b ra ţu l fotoliu l u i, pisica
fă cută g h e m la p ic io a r e le ei t o rc e a în c e t
D e m e lz a intră în c a m e r ă cu b ra ţe le plin e d e c r e n g u ţ e de
fag şi flori de m ăce ş.
V e rity se ridică.
- O, ia rtă -m ă , s p u s e D e m e lz a , g a t a s ă iasă din c a m e ră .
- N u pleca, s p u s e V e rity în c u rc a tă . N - a r trebui să d o rm
la o ra asta. H ai să s tă m d e v o rb ă . A j u t ă - m ă să m ă trezesc.
365 ROSS POLDARK

D e m e lz a zîm b i cu o a r e c a r e re z e r v ă şi a ş e z ă florile p e
u n scaun.
- T e s u p ă r ă c u re n tu l d e la fe re a stră ? A r fi tre b u it să
o închizi.
- N u , n u , te ro g . A e ru l d e m a r e n u -m i fa c e rău.
D em elza închise fereastra şi îşi trecu m îna prin părul ciufulit.
- R o s s nu m - a r ierta n i c i o d a t ă d a c ă ai răci. N a lb e le astea
s-a u ofilit; am să le arunc. L u ă vasul c u flori şi ieşi din ca m e ră,
în to rc în d u -s e cu el plin cu a p ă p r o a s p ă tă . î n c e p u să a r a n je z e
cren g u ţele. V e rity se uită la ea.
- Ţ i-a u p lă c u t î n t o t d e a u n a florile, nu ? îm i a m in te s c că
m i-a spus o d a tă R oss.
D e m e lz a se uită la ea.
- C înd ţi-a sp u s asta?
V erity zîmbi.
- D em ult. C u rîn d d u p ă c e ai venit aici. A m a d m ira t florile
şi m i-a spus că adu c i flori p r o a s p e t e în fiec are zi.
D e m e lz a se înro şi puţin.
- T otuşi, s p u s e ea pe u n t o n p ractic, treb u ie să ai grijă.
N u orice floare trăie şte cînd o ţii în casă. U n e le sînt fru m o a se ,
d a r se ofilesc im e d ia t cînd le culegi. M ai p u s e în vas vre o
d o u ă c r e n g u ţe d e flori de m ă c e ş . F ru n z e le d e fag e rau d e un
galben delica t şi se a r m o n iz a u c u tonurile d e galben, p o rtocaliu
şi roşu ale m ă c e ş u lu i. Azi am in tra t p e m o ş ia B o d r u g a n ca să
le culeg. Se d ă d u puţin înapoi ca să ad m ire efectul. Şi cîteod a tă
florile nu se p o triv e s c şi, oricît te-ai strădui, nu se în g ă d u ie
u n a pe alta în acelaşi vas.
V erity î n c e p u să se m iş te în fotoliu. T re b u ia să rişte un
a tac frontal.
- T re b u ie să-ţi m u lţu m e s c , d ra g a m ea, p e n tru t o t ce-ai
făcut pen tru Ross.
W IN STO N G R A H A M 366

T r u p u l fetei se î n c o r d ă ca o s î r m ă b i n e întinsă.
- M ai c u rîn d el a fă c u t m u lt p e n t r u m ine.
- D a , p o a t e c ă ai d re p ta te , în c u v i i n ţă V e rity cu m ai m u lt
curaj. Ş tiu că el... t e - a crescu t... a a v u t g rijă d e tine. D a r tu...
se p a r e că s -a î n d r ă g o s t i t de tine şi a s ta ... i-a s c h im b a t t o a ­
tă viaţa.
Privirile lor seîn tîln iră . în ochii D e m e lz e i se citea o o a r e ­
c a r e ostilitate, u n s e n tim e n t d e a p ă r a r e , d a r şi n e d u m e r i r e .
S im ţ e a a n ta g o n is m u l din c u v in te le lui V e rity , d a r n u p u t e a
să-şi d e a s e a m a în ce con sta.
- N u ştiu c e vrei să spui.
- C în d s -a î n to rs acasă, s p u s e V e rity , e r a î n d r ă g o s t i t d e
E liz a b e th , c u m n a t a m ea. T r e b u ie că ştii asta.
- Ştiu. N u e n e v o ie să-m i spui. O ştiu la fel d e b in e ca
şi d u m n e a ta .
D e m e lz a se în t o a r s e şi vru să iasă d in c a m e ră .
V e rity se ridică. T re b u ia să reziste.
- P o a t e că n u m -a m e x p r im a t bine. V r e a u să -n ţe le g i...
D e cîn d s-a în to rs ... d e cînd s-a în to rs şi a g ă s i t- o p e E l i z a ­
beth lo g o d ită cu fratele m eu , m -a m t e m u t c ă n u v a p u t e a
uita... că nu va p u te a în frîn g e d e z a m ă g i r e a aşa c u m a r fa c e
un o m o b işn u i t . Cei din f a m i l i a n o a s t r ă s în te m ciudaţi, s în te m
altfel. N oi nu fa c e m c o m p r o m i s u r i cu cele c e se în tî m plă. D e
fapt, d a c ă o p a r te din tine este... este s m u lsă , nu mai r ă m î n e
nim ic, n u m a i are im p o rta n ţă nimic... Se opri să-şi t ra g ă s u fle ­
tul, a p o i c o n tin u ă : M i-a fost te a m ă că o să-şi i ro s e a s c ă viaţa,
că nu va mai fi n ic io d a tă fericit aşa c u m a r fi p u tu t fi... N o i
doi am fost î n t o td e a u n a mai apropiaţi d ecît sînt verii d e obicei.
M ie R o s s m i-e fo a rte d ra g
D e m e lz a se uita lu n g ia ea V e rity c o n tin u ă .
367 ROSS POLDARK

- C înd am aflat că s-a că s ă to rii cu tine, a m c r e z u t că e

c e v a p ro v iz o r iu , o soluţie de m o m e n t . C e v a c a r e să-i a d u c ă o
c o n so la re . D a r m - a m b u c u r a t şi p e n tru atît. C h i a r o astfel de
s o l u ţ ie e m u l t m ai b u n ă d e c ît o v ia ţă c a r e s e o file ş te . A m
fo s t m u l ţ u m i t ă c ă va a v e a p e c i n e v a T î n g ă el, c i n e v a c a r e
să-i f a c ă c o p ii, c a r e să î m b ă t r î n e a s c ă a lă tu ri d e el. R e s t u l
n u ’m a i . a v e a i m p o r t a n ţ ă .
S e opri din n o u şi D e m e lz a v ru să s p u n ă ceva, d a r se
răzgîndi. O flo a re d e nalbă veştejită z ă c e a pe p o d e a în tre ele.
. - D a r de cînd am venit aici, s p u s e V erity , m i-a m d at
s e a m a că nu e d elo c o soluţie trec ătoare . E cev a real, ad e v ăra t.
P e n tru asta v re a u să-ţi m u lţu m e s c . I-ai ad u s atîta fericire! N u
ştiu c u m ai fă c u t-o , d a r e atît de fericit. A p ie rd u t cel m ai
i m p o r ta n t lucru din viaţă... şi l-a găsit din n o u , în altă fiinţă.
N u m a i as ta c o n te a z ă . N u e n im ic mai m in u n a t d ec ît să ai p e
c in e v a c a re să te iub easc ă şi pe c a re şi tu să-l iubeşti. Cei ce
nu au p e nim en i sau c a re l-au p ierd u t nu cred , d a r a c e s ta e
a d e v ăru l. Atîta tim p cît viaţa nu te lo veşte în iu b ire a ta, restul
n u m ai c o n te a z ă , eşti în sig u ran ţă.
V o r b e a a c u m în ş o a p tă ; se op ri puţin c a să-şi d r e a ­
g ă glasul. ✓
- N - a m ven it aici ca să te u ră sc, îi sp u se, nici ca să te
tra te z d e sus. E o s c h im b a re atît d e p r o f u n d ă în R o ss. şi asta
e o p e r a ţa. C rez i că -m i p a s ă d e u n d e vii, sau c e e d u c a ţ i e ai,
sau d a c ă ştii sau nu să faci.o re v e re n ţă ? A sta nu e totul.
D e m e lz a se uită din n o u la flori
- A m vrut... a m vrut d e m u lte ori să ştiu c u m se fa ce o
re v e re n ţă , s p u s e ea încet. A n vrut d e m ulte ori. A ş d ori să m ă
î n v e ţ i ... Verity.
V erity se a ş e z ă iar pe fo to liu , obosită de e fo rtu l fă c u t ca
W INSTO N G R A H A M 368

să v o rb e a s c ă . G a ta s ă iz b u c n e a s c ă .în lacrim i, s e uită la p apu c ii

pe care-i purta.
- D r a g a m e a , nici ,e u n u m ă p r i c e p , r ă s p u n s e e a cu
v o ce nesigură.
- M ă d u c s ă m a i a d u c - f l o r i # s p u s e D e m e l z a , şi fu g i
d in î n c ă p e r e .

3
R o s s p e t r e c u s e m ai t o a t ă z iu a la m in ă şi c în d s-a
în to rs acasă, la o r a cinci, c a să m ă n în c e , D e m e l z a era p le c a tă
la S a w le cu P r u d i e c a s ă c u m p e r e o p a i ţ e şi lu m în ă ri şi p e ş te
p e n tru m a s a de a d o u a zi. S -a în to rs tîrziu, p e n t r u c ă se d u s e s e
să se u ite la p escari c u m p rin d p e ş te le , a ş a că R o s s 'ş i V e rity
au l u a t m a s a n u m a i ei doi. N - a u v o rb it d e D e m e lz a . V e rity
i-a sp u s c ă F ra n c is îşi p e t r e c e a t r e i - p a t r u n o p ţi p e s ă p t ă m î n ă
în o ra ş la T r u r o jucîncj cărţi. E r a d e stu l d e ră u că făcea asta în
lunile d e iarnă, d a r în c u rs u l verii e ra d e neiertat.
- C re d , s p u s e V e rjty, că s în te m o fa m ilie n eo b iş n u ită .
F ra n c is îşi satisface a p r o a p e to a te d o rin ţe le , şi a c u m se p o a r tă
ca şi c u m .n u se p o a t e a p u c a d e c e v a s e r io s şi treb u ie n e a p ă r a t
să se a ş e z e la o m a s ă d e j o c şi să se î n g l o d e z e în datorii. C e
a v e m noi, R o ss, s u p ă r ă t o r , nim en i n u se p o a t e o bişn ui să t r ă ­
iască cu no i?
- N e d e s c o n s id e ri, d ra g a m ea, şi as ta n u m a i din c a u z ă
că, aşa c u m s e î n t î m p l ă î n m u lte familii, n u s î n tem toţi fericiţi
în acelaşi timp.
- F ra n c is este irascibil şi n e rv o s , se p lîn s e -V e ri ty. M u lt
mai m u l t ca m ine. N u s u fe ră s ă j se o p u n ă n im eni şi se în fu rie
im ediat. N u e nici o s ă p tă m în ă d e cînd el şi m ă tu ş a A g a th a
369 ROSS POLDARK.

s-a u ce rta t şi s-a u în ju ra t la m a s ă , în p r e z e n ţ a d o a m n e i T a b b

c a r e ră m ă sese cu g u r a că scată.
- A cîştigat m ă tu ş a A g a th a ?
- O, fără îndoială! D a r e un p ro s t ex e m p lu p en tru servitori.
- Şi E liz a b e th ?
- C îte o d a tă re u ş e ş te să -l c o n v i n g ă , c î t e o d a t ă n u . N u c red

că se în ţe le g bine. P o a t e că n - a r t re b u i s -o s p u n , d a r asta e
im p resia m e a
- C are să fie c a u za?
- N u ştiu. E a e d e v o t a t ă c o p ilu lu i şi el îl iu b e ş te mult.
T o tu şi... copiii c i m e n te a z ă o c ă s ă to r ie , a ş a se s p u n e . M ie rTii
se p a re că d e cîn d s-a n ă s c u t G e o f f r e y C h a rle s n u se m ai
în ţeleg p re a bine.
- N u mai a ş te a p tă şi alţii? î n t r e b ă R oss.
- N u încă. î n ultim ele luni E l i z a b e th a fost su fe rin d ă.

T ă c u r ă o v re m e .
- R oss, m - a m uitat prin v e c h e a b ib lio tec ă. S în t a c o lo tot
felul d e lucruri, o b ie c te de t o t felul, c a r e ar p u t e a fi folosite.
D e ce nu aduci aici sp ineta m a m e i tale? S - a r potrivi fo a rte
b in e în colţul a c ela şi ar în f r u m u s e ţ a c a m e ra .
- E stricată şi nu e nim en i aici c a r e să ;c în te la ea.
- S -ar p u t e a re p ara . Şi P r u d i e m i-a sp u s că D e m e lz a
z d r ă n g ă n e ş te la ea. D e altfel ai p u t e a a v e a copii.
R oss îi a r u n c ă o privire.
- Da. A m să m ă.m a i g în d esc.
D e m e lz a se în to a rs e p e la şapte, n e r ă b d ă to a r e să le p o v e s ­
t ească d e s p re n o u a re c o ltă d e peşte.
- Fluxul a a d u s ban cu l d e p e ş te a p r o a p e d e ţărm şi o a ­
menii intrau în ap ă p înă la g e n u n c h i şi îi p r in d e a u cu coşurile.
A p a i-a adus şi m ai a p r o a p e şi peştii se z b ă te a u pe nisip. N u
W IN ST O N G R A H A M 370

sînt t o t atît d e m ulţi ca rîn dul t r e c u t; to tu ş i, îm i p a r e ră u că n u

e .lu n ă, a m fi p u tu t să n e d u c e m iar s ă privim .
P ă r e a m u lt mai d eg a ja tă, se g în d i R o s s în c în ta t d e s c h im ­
bare. F u s e s e f o a rte n e m u l ţ u m i t în u ltim e le zile şi d e d o u ă ori
fu s e se p e p u n c tu l să i z b u c n e a s c ă d e fa ţă c u ele, d a r a c u m îi
p ă r e a b ine c ă nu s p u s e s e nim ic. M ă c a r d a c ă s -a r în ţe le g e bine,
ca d o u ă pisici în acelaşi culcuş, fară nici o in te rv e n ţie din afară.
A v e a să o î n t r e b e ce v a p e D e m e lz a , d a r u itase p în ă s-a u
d u s la' culcare. A c u m c r e d e a c ă D e m e l z a d o r m e a . îşi n o t ă
p e n t r u altă dată. E r a a p r o a p e a d o r m i t c în d D e m e l z a se m iş c ă
şi şe rid ic ă în c a p u l.o a s e lo r. îşi d ă d u s e a m a im e d ia t c ă fu se se
t r e a z ă to t timpul.
- R oss, s p u s e ea încet, p o v e s t e ş t e - m i te r o g ce s-a în t îm ­
plat c u V erity, cu V e rity şi c ă p ita n u l ăla c u m îi zice. S - a u
c e r t a t şi de ce i-au d e s p ă rţit ceilalţi?
- Ţ i-a m spus, zise R o ss, că F ra n c is şi tatăl ei n u e r a u d e
a c o rd . D o rm i, dragă!
- N u , n u ! T e rog, R oss, v re au să ştiu. M - a m to t gîndit,
d a r tu n u ‘mi-ai s p u s n ic io d a tă ce s-a în tîm p la t.
R o s s în tin se o m înă şi o tra s e lîng ă el.
- N - a r e im p o rta n ţă . C r e d e a m c ă n u te in te re s e a z ă f a m i ­
lia m ea.
- A s t a m ă in te re s e a z ă E altceva. S p u n e - m i. R o s s s c o a s e
u n s u sp in şi căscă:
- N u -m i p lace să-ţi s a t isfac c a p ric iile la o r a a s ta tîrzie.
Eşti mai in c o n s e c v e n tă decît o ric e fem eie. U ite c u m s-a în t îm ­
plat, d ia g ă : F ran cis I-a c u n o s c u t pe c ă p ita n u l B la m e y la T r u r o
şi l-a invitat la n u n ta lui E lizab e th . A c o lo a c u n o s c u t - o el pe.
V e rity şi s-a în d ră g o s tit de ea... N u -i f ă c e a p lă c e r e să re în v ie
p o v e s t e a asta tristă. Era î n g r o p a t ă de m u l t. N im e n i nu fă c u s e
figură fr u m o a s ă in e a şi, p o v e s tin d - o , îşi a d u c e a a m i n t e de
371 ROSS POLDARK

t o a t ă n e f e ric ire a şi s u p ă r a r e a d e atunci. S e t r e z e a în el şi un

se n tim e n t d e v in o v ăţie. D e a tu n ci nu mai p o m e n i s e nim en i
d e s p r e to t ce se în tîm p lase: duelul acela idiot d e s f ă ş u ra t fă ră
re s p e c ta r e a re gu lilor unei lupte civilizate, în iureşul acelei încă­
ierări vulgare... S e ducea atunci la p etrecerea la ca re îl invitase
R u th T eague... Lucrurile se legau, ca şi to ată p e rio a d a aceea, de
n efe ric ire şi n e în ţe le g e rile prin ca re t r e c u s e el. C ă s ă t o r i a lui
întrerupsese şirul nenorocirilor şi-l ajutase să înceapă o viaţă nouă.
- ... şi aşa s - a t e r m in a t p o v e s te a , s p u s e el. C ă p ita n u l
B l a m e y a p le c a t şi d e a tu n ci n -a u mai a u z it n im ic d e s p r e el.
U r m ă o t ă c e r e lu n g ă şi c r e z u că D e m e lz a a d o r m i s e în
tim p ce îi p o v e s t e a cele în tîm p la te . D.ar ea se m işcă:
- O, R o ss, să-ţi fie ruşine, s p u s e e a necăjită.
- C e? C e v rei să spui? în tre b ă el surprin s.
S e d e s p r in s e din braţele lui şi se ridică brusc:
. - C u m ai p u tu t, R o ss, să faci aşa ceva?
- V o rb e ş te clar, spuse el. Visezi sau vorbeşti c u m trebuie?
- I-ai lăsat să se d e s p a rtă aşa! Ai lăsat-o p e Verity să se
d u c ă a c a s ă la T re n w ith . I-ai frînt inima.
R o s s î n c e p u s ă se supere:
- C rez i că m i-a fă c u t p lă c e re ce s-a în tîm p la t? Ştii cît ţin
la V erity. M - a d u r u t să v ăd c u m d r a g o s te a ei se s p u lb e ră ca şi
a m ea. m
- N u , d a r ar fi treb u it să-i opreşti. A r fi tre b u it să fu de
p a r te a ei, n u d e a lor
- N - a m fo st de p a r te a n i m ă n u i 1 N u ştii ce v o rb e şti.
H ai, culcă-te.
- D a r d ac ă n-ai luat p a r te a n im ănu i, î n s e a m n ă că ai fost
d e p a r te a lor. N u vezi: A r fi treb u it să opreşti d uelul şi să-i
în fru n ţi, în loc să-i laşi. să calce tot în p ic io a re D a c ă ai fi
a ju ta t-o pe V e riiy, ei n -a r f i treb u it să se d e s p a rtă şi... şi.
W INSTO N G R A H A M 372

- F ă r ă î n d o ia lă c ă ţie ţi se p a r e d e s tu l d e sim plu . D a r n u

cu n o ş ti p e n ic k u n u l din ei şi n -a i fo st a c o lo atu n ci, se p o a t e să
jud eci greşit.
S a r c a s m u l din p a r t e a lui e r a c e v a c u c a re n u p u t e a lu p ta
încă. îi lu ă m în a şi o lipi d e o b r a z u l ei.
- N u rîd e d e m in e , R o s s , a m v ru t s ă ştiu. T u p riveşti
lucrurile c a u n b ă r b a t şi e u c a o fe m e ie . A sta-i d iferen ţa. E u
ştiu ce a sim ţit ea. S ă iubeşti p e c i n e v a şi să fii iubită... şi p e
u rm ă să răm îi s in g u ră ...
R o s s î n c e p u să o m în g îie î n c e t p e faţă.
- N - a m s p u s e u c ă eşti c e a m ai i n c o n s e c v e n t ă d in tre
fem ei? N - a m s p u s d e c ît p e j u m ă t a t e . C î n d am sp u s că V e rity
vine să s te a I4 noi, d o a r c ă n -a i plîns. Şi cîte v a zile ai stat
î m b u f n a tă c a u n c u r c a n u m flat. A c u m , la o r a a s ta din n o a p t e
ţi-ai găsit să iei p a r te a lui V e rity , să d e z g r o p i o c e a r t ă v e c h e
şi să m ă critici p e n t r u d e f e c te le m ele. C u lc ă -te pînă nu te tra g
d e urechi!
D e m e lz a îi lu a m î n a şi i-o săru tă .
- N u m -ai b ă tu t n i c i o d a t ă cîn d a m m e rita t, nu m i-e frică
a c u m cînd nu m erit o bătaie.
- E altfel cînd ai d e - a .f a c e cu u n b ă r b a t decît cu o fem eie!
- D a r u n b ă rb a t, c h ia r u n u l c u m s e c a d e , p o a t e să fie c r u d
c îte o d a tă fă ră să-şi d e a se a m a . m
- Şi o fem eie, a d ă u g ă R o s s , s tr în g în d - o lîngă el, nu ştie
n ic io d a tă cînd să se o p re a s c ă .
D e m e lz a se lipi d e el şi tă c u , deşi ar mai fi a v u t ce v a
de spus.
 C apitolul V

* 7 n s e a ra a c e e a , cîn d a găsit u n vas plin cu

w c r e n g u ţe d e alu n p ro a sp ă t cu lese în d o r m i­
torul ei, V erity a în ţeles că în sfîrşit reuşise să î n v in g ă re tic en ţa
D e m e lz e i, şi asta n u m a i gra ţie fap tului c ă în d im in e a ţa a c e e a
îi d e z v ă lu ise cu c u v in te le ei şo v ă ie ln ic e c e e a c e g în d e a cu
a d e v ă ra t. P o a t e că D e m e lz e i îi lipsea subtilitatea, d a r cînd lua
o h o tă rîre o lua din to a tă inim a şi nici nu-i lipsea curaju l să
r e c u n o a s c ă atu n ci cînd nu av e a d re p ta te .
P e n e a ş te p ta te , V erity o b s e r v ă că e n e v o ie d e ea. N - a u
mai spus nim ic, d a r în tr-o s in g u ră zi s tin g h e re a la s-a t r a n s ­
f o r m a t în p rietenie. R oss, ca re n u c u n o ş t e a c a u z e le , se uita la
ele şi se m in u n a. O r a m esei, în lo c să fie o c o r v o a d ă şi un
chin, d e v e n is e m o m e n tul p lă c u t c în d ş e d e a u d e vo rb ă . N u
mai era n e v o ie să c a u te s u b iecte d e c o n v e rs a ţie . D a c ă V e rity
şi R o s s v o r b e a u d e c in e v a pe c a re nu-1 c u n o ş t e a D e m e lz a , ea
p u n e a to t felul d e în treb ă ri şi ei îi r ă s p u n d e a u . D a c ă v e n e a
v o rb a d e s p r e c i n e v a din îm p re ju rim i, D e m e l z a n u se lăsa
ru g a tă şi-i ex p lic a lui V e rity cine era. N a m p a r a r ă s u n a de
rîsete cu m nu se m ai în tîm p la se de m ult; a d e s e a rîd e a u din -
tr-u n s e n tim e n t d e u şu ra re, nu n u m a i din c a u z a c e lo r ce-şi
s p u n e a u R îd e a u de chelia lui Ju d şi d e och ii lui c a d e b u ld o g
şi injectaţi, d e nasul roşu al lui P r u d i e şi d e p a p u c ii ei, de
W IN STO N G R A H A M 374

b la n a z b u rlită a pisicii şi d e p rie te n ia s t î n g a c e a lui G a rric k ,

c a re s e g u d u r a p e lîn g ă ei. R îd e a u î n t r e ei, rîd e a u u n u l de
altul sau rîd e a u p u r şi sim plu.
C îte o d a tă , d e o b icei cînd R o s s n u e r a acasă, D e m e l z a şi
V e rity d iscu tau c e îm b u n ă tă ţiri s ă a d u c ă in te rio ru lu i şi c ă u ta u
prin b ib lio te c ă şi prin c a m e r e l e n e fo lo s ite b u că ţi de d a m a s c
sau c a tifea cu c a r e să î m p o d o b e a s c ă sau să ta p iţe z e m o b ila
uzată. L a în c e p u t, V e rity fusese p r u d e n tă .de frică să n u d ă u n e ­
z e p r o a s p e te i lo r p rietenii d în d to t felul d e sugestii; d a r cînd
şi-a d at "seama că sug estiile ei e r a u c ă u ta te , a î n c e p u t să se
c o m p o r t e ca atare. D u p ă î n c ă o s ă p t ă m î n ă , cînd R o s s s-a
î n to rs a c a s ă a g ă s it s p in e ta a ş e z a tă la loc, în colţul u n d e se
afla p e v r e m e a m a m e i lui. C ele d o u ă fe m e i se s tră d u ia u să o
r e p a r e . V e r i ty r i d i c ă p riv irile s p r e el; o b r a ji i ei p a liz i se
î n ro ş is e ră p u ţin ; d ă d u la o p a r te o şu v iţă d e p ă r ca re îi in tra în
o chi şi-i e x p lic ă cu re s p ira ţia tăiată c ă d e s c o p e r i s e r ă u n cuib
de şoricei su b c o a r d e l e d e bas.
- N e - a fo st m ilă să-i o m o r î m , i - a m p u s în tr-o g ă l e a t ă şi
D e m e lz a i-a d u s p e c îm p p e m alu l celălalt al pîrîului.
- C a şi c u m i-ar fi s co s la s u p ra fa ţă p lu g u l cînd î n t o a r c e
bra zd a, a d ă u g ă D e m e lz a scoţînd capul ciufulit de d u p ă spinetă.
S ăra cii d e ei! C h e i, f ă r ă p ă r, r o z şi slabi şi p r e a m ici ca
să m e a rg ă .
- A ş a , lăsaţi să tră ia sc ă a n im a le d ă u n ă to a r e , s p u s e R o ss.
C in e a a d u s s p in e ta asta aici?
- N oi, s p u s e V erity . D e m e lz a a c ă ra t-o .
- N -a v e ţi m in te , s p u s e R oss. D e ce nu i-aţi c h e m a t pe
J u d şi p e C o b b le d ic k ?
- O, Jud! N - a r e p u t e r e ca n oi, n u-i aşa V erity?
- N - a r e p u t e r e c a tine, s p u s e V e rity . S o ţia ta fa c e c u m
v re a, Ross.
375 ROSS POLDARK

- N u te o b o s i s ă -m i sp ui c e ştiu eu p r e a b in e , r ă s p u n s e
R o s s , d a r p l e c ă m u l ţu m i t . V e rity a r ă t a m u l t m a i b i n e d e c ît
a c u m o s ă p t ă m î n ă . D e m e l z a s e p u r t a c u m t r e b u i e . A s ta şi
sperase.

2
în n o a p t e a a c e e a R o s s se trezi î n a in te de a se
c r ă p a d e z iu ă şi o v ăz u p e D e m e lz a şez în d în cap u l o a s e lo r în
pat. E r a u n a din p u ţin ele zile p lo io a s e din v a r a şi t o a m n a
aceea frum oasă şi auzi stropii de ploaie prelingîndu-se pe geamuri.
- C e e? o în tre b ă el s o m n o r o s . S -a în tîm p la t c e v a ?
- N u p o t d o rm i, s p u s e ea, asta-i tot.
- N ici n-ai să d o rm i d a c ă 'a i să stai aşa. T e d o a r e ceva?
- P e m in e ? N u , m ă g în d eam .
- P r o s t obicei. B e a niţel c o n ia c şi o să te liniştească.
- M ă g în d e a m , Ross. U n d e e a c u m că p ita n u l B la m e y ? E
to t la F a lm o u th ?
- D e u n d e să ştiu? N u l-am v ă z u t de trei ani. D e ce m ă
baţi la ca p cu în treb ă rile astea a c u m , în m ijlocul no p ţii?
- R o s s . S e î n t o a r s e b ru s c s p r e el în s e m iîn tu n e ric . V re a u
s ă faci c e v a p e n t r u m ine. V re a u să t e duci la F a lm o u th şi să
vezi dacă m ai e acolo şi să vezi dacă o mai iu b eş t e p e Verity...
R o s s se uită la ea m ira t .
- S ă o luăm de la început?- Să o stîrnim iar, cîn d d e -ab ia
a î n c e p u t să uite? M ai bine s -o lăsăm naibii d e treabă!
- N - a uitat nimic, R oss. N u i-a trecut. E a c o lo , u n d e v a ,
c a o ra n ă d u r e r o a s ă ca re nu se vindecă.
- N u te am e ste c a , o ave rtiză el serios. N u te priveşte.
- B a m ă p riv eşte E u ţin la Verity.
W INSTO N G R A H A M 376

- D a c ă ţii la ea, n u te a m e s te c a . N u^ţi dai s e a m a c e s u fe ­

rin ţă inutilă ai p r o v o c a .
- N u d a c ă i-am a ju ta să fie ia r îm p r e u n ă , R oss.
- Şi ce n e f a c e m c u o b iecţiile c a r e i-au d e s p ă rţit în a in te ?
N u m ai ex is tă ? -S -a u s p u lb e ra t?
- U n a din ele da.
>

- C e vrei s ă spui?
- T atăl lui V erity.
- A sta-i b u n ă! R o s s se lă s ă p e p e r n ă şi se stră d u i să nu
rîdă. A r fi tre b u it să-ţi î n c h ip u i c ă n u v o r b e s c d e s p r e cei .ce
se o p u n e a u .
- D a r d e s p r e ce ? D e s p r e el, c ă b e a ? Ş tiu c ă nu-i bine,
d a r ai s p u s c ă s-a lăsat d e b ă u tu ră .
- U n tim p, d a r s ig u r c ă s - a a p u c a t iar să bea . N u l-aş
a c u z a p e n tru asta.
- A tu n c i d e c e să n u te d u ci s ă v ez i c e fa ce? T e ro g ,
R oss... ca să-m i faci m ie p lă c e re .
- N u fac p l ă c e r e a n im ă n u i, s p u s e el iritat. V e rity a r fi
ultimul o m c a r e s ă v r e a a ş a ceva. E m ai b in e că s - a u d e s p ă r ţ i t .
C u m m -a ş simţi eu d a c ă i-aş aju t a să s e î m p a c e şi-ar tr a t a - o la
fel ca pe p r i m a lui n e v a s tă ?
- N - a r fa c e aşa c e v a d a c ă o i u b e ş te şi V e rity to t l-ar iubi.
E u n-aş în c e ta să te iu b e s c c h ia r d a c ă ai fi o m o r î t pe cineva.
- C e sp u i? E i-bin e, se î n tîm p lă c ă a m om o'rît mai mulţi.
O a m e n i c u m s e c a d e ca şi m in e, fă ră în d o ială. D a r n -a m o m o rît
o fem eie şi î n c ă la beţie.
- N u m i-a r p ă s a d a c ă m -ai iubi. Şi V e rity a r a c c e p t a
riscul, cu m a r fi făcut şi a c u m trei ani d a c ă nu s-a r fi a m e s te c a t
alţii să o îm p ie d ic e. N u p o t s u p o r t a , R o s s , să s im t că e atît d e
nefericită în sufletul ei, cînd am p u te a fa c e c e v a ca-să o aju tăm
377 ROSS POLDARK

T u ai v ru t s-o ajuţi. A m p u te a afla, R oss, fără să-i s p u n e m

nim ic, şi d u p ă a c e e a a m p u t e a lu a o h o tărîre .
- O d a tă p e n t r u t o t d e a u n a , s p u s e el plictisit. N u v re au să
m ă am este c. N u poţi să te jo c i cu v^aţa u n u i o m . Ţ in p re a
m ult la V e rity ca să o fa c iar s ă sufere.
D e m e lz a oftă a d în c în în t u n e r i c şi u n tim p n u m ai s p u s e
nimic. A p o i în c e p u iar:
- P ro b a b il că nu ţii c h ia r atît de m u lt la V e rity d a c ă ţi-e
te a m ă să te d uci la F a lm o u th să afli ce-i cu el.
- L u a - te - a r n a ib a d e cop il în căp ă ţîn a t! iz b u c n i R o s s fu ­
rios. O să ne c e rtă m p în ă la ziuă! C în d o să m ă laşi în p ac e? O
a p u c ă d e u m eri şi o tra s e j o s p e p e rn ă . E a r ă m a s e n e m işca tă .
S e făcu tăce re; g e a m u r ile , ş iro in d d e p lo aie, d e -a b ia se
vedeau. D u p ă u n tim p, neliniştit că-nu m ai s im ţe a nici o m iş ­
care, se în to a rs e şi o privi în sem iîn tu n e ric. E r a p a lid ă şi îşi
m u şc a b u z a d e jo s.
- C e e? o î n t r e b ă el. C e s-a în tîm p lat?
- C red , s p u se ea, a d ică v re a u să s p u n că m ă d o a r e puţin.
El se rid ică în capul o ase lo r:
- D e ce nu m i - a f s p u s ? în loc să to t t r ă n c ă n e ş ti v ru te şi
n e vrute! U n d e te d o a r e ?
- în... în burtă. N u ştiu bine. M ă sim t c a m a m eţită. N u
tre b u ie să te alarm ezi. R o s s se d ă d u jo s din p a t şi c ă u tă o
sticlă cu co n iac . S e î n t o a r s e r e p e d e cu o ce aşcă .
- B e a asta. B e a tot, ch iar a c u m . O să te în c ă lz e a s c ă
cel puţin.
- N u m i-e frig, R oss, s p u s e ea puţin afectată . Se c u t r e ­
m u ră. P f u i 1 E p re a tare. A r fi fost m ai b u n cu ap ă , cred.
- V o rb e şti p re a m ult, s p u s e el. D e stu l d e m u lt ca să te
d o ară. Al naibii să fiu d a c ă nu-i d e vină spineta. A c u m era
îngrijorat. N-ai nici un pic d e m inte, D e m e lz a ?
W IN STO N G R A H A M 378

- D a r n - a m sim ţit nim ic cînd a m d u s -o .

- O să simţi tu c e v a d e la m i n e d a c ă aflu c ă te-ai mai
atins d e spin etă. U n d e te d o a r e ? Ia să v ă d 1
- N - a m nim ic, R oss. îţi s p u n c ă n - a m nim ic. N u a c o lo ,
nici acolo. M ai sus. Lasă-m ă. Suie-te în p at şi în c e a rc ă să dorm i.
- î n cu rîn d v a tre b u i să n e s c u lă m , s p u s e el; d a r s e sui în
pat. R ă m a s e r ă în p at u n tim p, liniştiţi, p riv in d c u m se l u m in a
în c e t d e ziuă. A p o i ea se cuib ări în b ra ţe le lui.
- Te simţi m ai bine?
- D a , m ai bine. C o n ia c u l a a p r in s u n fa r în m in e. O să
m ă îm b ă t şi o în c e p să te ch inu iesc.
- M ă î n tre b d a c ă n u c u m v a ai m î n c a t c e v a stricat. D a r
ş u n c a a m s ă r a t - o şi-am a f u m a t - o n o i şi...
- P o a t e că to t s p in e ta e de vină. D a r a c u m m ă sim t destu l
d e bin e şi m i-e so m n ...
- Ţ i - e s o m n , d a r to t o să auzi ce a m d e spus. N u v re a u
să faci ce v a n e s ă b u it n u m a i p e n tru a fa c e pe*pofta.cuiva. D a r
d a c ă o să te a p u c e v re o te a m ă s^u d o r i n ţ a d e a fa c e v re o
prostie, să n u uiţi că ai un b ă rb a t ego ist a că ru i fe ricire d e p in d e
de tine.
- D a , R o ss, o s ă -m i a m in te s c n e a p ă r a t.
- P ro m iţi c a m p re a uşor. A să uiţi. M ă asculţi?
- Da, Ross.
- Ei bine, atu n ci a m să-ţi p r o m i t eu ceva. A s e a r ă am
vo rb it d e p e d e p s e . P e n t r u că te iu b e s c şi p e n tru că sînt şi
eg oist, îţi p r o m it c - a m să-ţi tra g o b ă ta ie b u n ă c în d ai să mai
faci v re o prostie.
- D a r n -a m să mai fac. Ţ i - a m s p u s că n -a m să m ai fac.
- B ine, d a r şi eu îm i voi ţine p r o m is iu n e a . E o m ă s u r ă de
p re c a u ţie în plus.
379 ROSS POLDARK

O sărută ; ea d es c h is e ochii:
- V rei să m ă culc?
- D e sig u r, im ediat!
- F o a r t e bine.
S e lăsă iar t ă c e r e în c a m e ră . P lo a i a c o n t i n u a să b a tă
în gea m u ri.

3
D u p ă d o u ă săp tăm în i V e rity tre b u ia să p lece, dar
a u c o n v i n s -o să m ai stea o săp tă m în ă . P ă r e a să nu-i m ai p e s e
d e în d a to ririle ei la T r e n w ith şi să se s im tă f o a rte b in e aici.
î n s ă n ă t o ş i r e a ei e r a vizibilă. D o a m n a T a b b p u te a să se mai
d escurce singură o săptămînă. Trenw ith putea să se du că dracujyi.
î n cu rsul acelei săp tăm îni, R o s s s-a dus p este d o u ă zile
la T r u r o , la p r i m a licitaţie p e n tru a r a m ă la c a re m inat W h e a l
L e is u re e r a înscrisă. A r a m a p e c a r e o a v e a u d e v în z a r e era
îm p ă r ţită în d o u ă loturi şi a m b e le au fost c u m p ă r a t e d e un
a g e n t c a re lu c ra p e n tru T o p ito ria d e c u p r u din S o u th W ales,
p e n t r u s u m a de cinci s u te z e c e g uin ee.
A d o u a zi, d u p ă ce s-a în to rs, V e rity l-a în treb a t:
- E u nu m ă p rice p , d a r s p u n e - m i, R oss, o p a r te din banii
ăştia va fi a ta? O să ai c e v a bani d e re z e rv ă ? V r e o z e c e sau
d o u ă z e c i d e g u in e e p o a te ?
R oss se uită lu n g la ea:
- Vrei să c u m p e ri bilete de loterie?
- L o te r ia e p r o p r ia ta casă, s p u s e ea Ai făcut m in u n i de
c în d te-ai în to rs cu ce s-a găsit prin bibliotecă, bucăţi de stofa
sa u m ă ta s e v e c h e , d a r cu ex c e p ţia p e r d e le lo r nu p re a văd să
fi c u m p ă r a t ceva.
R o ss a r u n c ă o p riv ire prin în c ă p e r e Se v e d e a că to a te
lu c ru rile e rau u z a te , d a r v e c h im e a lo r era a s c u n s ă cu tact.
W INSTO N G R A H A M 380

- S ă n u crezi c ă v r e a u s ă critic, s p u s e V e rity . Ş tiu cît d e

g re u ai dus^-o. M ă î n t r e b a m d a c ă ai p u t e a c h e ltu i c e v a b an i ca
să c u m p e r i cîte v a lu c ru ri noi. N - a r fi b a n i irosiţi.
C u m p ă r ă to r ii a v e a u să p l ă t e a s c ă banii la sfîrşitul lunii,
a v e a să u r m e z e a d u n a r e a a c ţio n a rilo r ; e r a s ig u r că a tu n c i v o r
îm părţi profitul; era m q d u l î n c a re d e c u r g e a u lucrurile d e obicei.
- D a, s p u se el. E u , p e rso n a l, n u p re a m ă pricep la lucrurile
astea, d a r p o a t e că a m p u t e a să n e d u c e m la T r u r o cît m ai eşti
aici ca să n e s f atuieşti c e s ă c u m p ă r ă m . B in e în ţe le s d a c ă te
simţi destul d e b in e c a s ă s u p o r ţ i d r u m u l călare.
V e rity se uită a f a ră p e fe re a stră .
- M - a m gîndit, R o ss , că D e m e l z a şi c u m i n e p u t e m să
n e d u c e m sing ure. N - a r tre b u i să-ţi r ă p im din tim p u l tău.
- - C u m , să v ă d u c e ţi s i n g u r e c ă la r e p în ă la T r u r o ? F ă r ă
să vă în s o ţ e a s c ă n im en i? N - a ş fi liniştit nici o clipă.
- O, ar p u t e a să n e î n s o ţ e a s c ă J u d p în ă în o raş, d a c ă n-ai
ne v o ie d e el. P o a t e să n e a ş te p te u n d e v a şi să n e î n t o a r c e m
to t cu el.
T ă c u r ă un tim p. R o s s veni lîn g ă ea, la fe reastră. P lo a ia
din u ltim e le zile ră c o r i s e p ă m în tu l. U nii c o p a c i în c e p e a u să
se dezg o le ască , nu şi ulmii, ale c ă r o r f r u n z e de-ab ia în c e p u s e r ă
să se în g ă lb e n e a sc ă .
- Şi g r ă d in a a re n e v o i e să fie în tin e rită , sp use el. în c iu d a
efo rtu rilo r D e m e lz e i.
- T o t d e a u n a g ră d in ile a r a tă d e z o l a n t t o a m n a , s p u s e V e ­
rity. D a r ar trebui să c o m a n z i nişte trandafiri sălbatici şi c a lo m -
fir. A m să-ţi d au şi eu n iş te alto iu ri d e flori c a r e cresc fru m o s .
R o s s îi p u s e m î n a p e u m ă r:
- S p u n e -m i, cîţi b a n i îţi tre b u ie p e n t r u expediţia v o a s tră ?
 C apitolul VI

* 7 n p rim a m ierc u ri din o c to m b rie , D e m e lz a

4 4 şi V e rity s-a u d u s că la re la T r u r o p e n tru
c u m p ă ră tu ri. E r a u în s o ţite d e J u d , sau m ai c u r în d u r m a t e -
nu din c a u z a etichetei, d a r p e n t r u că d ru m u l e r a p r e a în g u s t
p en tru trei călăreţi. J u d nu p re a e r a în a p e le lui.
E ra b u c u r o s să aibă o zi liberă, d a r c a m s u p ă r a t pe R o s s
ca re îl a m e n in ţa s e cu p e d e a p s a d a c ă la î n t o a r c e r e a d e la c u m ­
părătu ri cele d o u ă d o a m n e a v e a u să-l g ă s e a s c ă b e a t m ort.
N u avea nici un ro s t şi m ai e ră şi n e p o litic o s să a m e n in ţi pe
c in e v a că-i ju p o i p ielea de p e s p a te p e n t r u o c r im ă p e ca re
nici prin ca p n u-i t r e c e a să o co m ită.
D e m e lz a nu m ai fusese la T r u r o d ecît d e trei ori. A c u m
e ra a p a tra oară.
Era fo a rte e m o ţ i o n a t ă în sin ea ei, d a r î n c e r c a să p ară
calm ă. C u m n u a v e a alte h a in e d e c î t cele d e lu cru , V e rity îi
î m p ru m u ta s e c o s tu m u l ei d e călă rie gri, c a re îi v e n e a destul
de bine. Şi mai ales o f a c e a să s im tă că e o a d e v ă r a tă d o a m n ă
şi să se p o a r te ca a ta re . D u p ă ce au p o rn it, se u ită cu aten ţie
la V erity şi î n c e r c ă să c o p i e z e s ig u ra n ţa şi echilib rul ei în şa
Era zi d e tîrg în o ra ş şi, cîn d au ajuns, o t u r m ă d e vite
bloca s tra d a în g u s tă D e m e lz a reuşi cu g re u să-l ţină în frîu
W IN S T O N G R A H A M 382

p e D a rk ie , c a re nu p u te a să sufere tăuraşii. Ju d e r a p r e a d e p a rte

c a s ă o ajute, dar V e rity îşi m în ă calul î n a in te a celuilalt. O a ­
m e n ii se u ita u la ele, d a r cu rîn d D a r k i e s-a liniştit şi a u re u şit
s ă tre a c ă .
- P r o a s t ă b ătrîn ă , spuse D e m e l z a cu re s p ira ţia tăiată. O
s ă m ă a r u n c e din şa î n t r - o zi:
T r a v e r s a r ă p o d u l, apoi D e m e l z a ex c la m ă ;
- O, ce fu r n ic a r d e o a m e n i. E c a l a bîlci. U n d e m e r g e m ?
S e a p r o p ia u n a din p e r io a d e l e d e fa b ric a r e a m o n e d e l o r
d e c o s i t o r şi la capătul străzii p rin c ip a le b lo cu ri m ari d e c o s ito r
a ş te p ta u în g ră m e z i, g a ta p e n tru ziu a în c a r e p r e s a g u v e r n u lu i
a v e a să in tre în fu n c ţiu n e . C în tă rin d trei s u t e d e c h in ta le
fie c a re , b lo c u rile n u e rau p ăzite d e n im en i şi s c lip e a u a c o lo
în plin so are.
L u m e a se î n v îrte a în ju ru l lor, c e rş e to rii ş e d e a u p rin ş a n ­
ţuri; în p iaţa în a e r liber din M i d d l e R o w c o m e r ţu l e r a în
flo are; b ărb aţi şi fem ei stătea u în g r u p u r i p e s t r a d ă şi d is c u ta u
d e s p r e în tîm p lă rile zilei.
- U n d e sînt g ra jd u rile ? în tr e b ă D e m e lz a . N u p u t e m lăsa
caii aici u n d e e atîta lum e.
- în spate, s p u s e V e rity Ju d o să aib ă grijă să-i d u c ă
a c o lo . N e î n t î l n i m aici la o ra p atru , Ju d .
P lo ile din ultim ele zile a s t î m p ă r a s e r ă praful fără să lase
p re a m u lt n o ro i în schim b, aşa că se p u te a m e r g e u ş o r pe
s tra d ă , şi în ş an ţu rile de pe m argin i se s c u r g e a u ş u v o a i e d e
a p ă c a r e se în tîln ea u cu altele de pe alte străzi. V e rity s e op ri
s ă c u m p e r e o d u z in ă d e p o rto c a le , a p o i m e r s e r ă m ai d e p a r t e
pînă Ia K e n w y n S treet, u n d e se aflau m a g a z in e c u m ă rfu ri
m ai b u n e . Şi aici era lu m e m ultă, c u m p ă r ă t o r i şi n e g u s to ri
am b u la n ţi, deşi m u lţim e a nu era atît d e n u m e r o a s ă c a în pieţe.
 383 ROSS POLDARK

V e rity zări cîţiva c u n o s c u ţi, d a r s p re u ş u r a r e a D e m e lz e i

nu se opri să ste a d e v o r b ă cu ei. In tra ră im ed iat î n t r - o p ră v ă ­
lio ară î n tu n e c o a s ă , plină p în ă su s în ta v a n cu m o b ilă de e p o c ă
şi c o v o a r e , ta b lo u ri şi o b ie c te d e alam ă. D in s e m iîn tu n e ric , a
ţîş n itîn în tîm p in a r e a clien telo r u n băiat m ă ru n t, cu faţa ciupită
d e vărsat şi c u o p e r u c ă b u c la tă p e cap. A vea o c i c a t rice la un
o chi, din c a u z a v re u n u i a c c id e n t sau boli, c a re îi d ă d e a u n aer
c iu d a t d e d u p licita te, ca şi c u m - o p a r te din el era d e ta ş a tă
o c u p î n d u - s e d e cev£ ce clienţii nu p u te a u să vadă. D e m e lz a
se u ită lu n g la el, fascinată.
V e rity se in tere să de o m ă s u ţă , şi atu nci n e g u s to ru l le
. c o n d u s e î n t r - o c a m e r ă din s p a te u n d e se aflau î n g r ă m ă d it e
m ă s u ţe noi sau d e ocazie. V e rity îi s p u se D e m e lz e i să alea g ă
u n a c a r e îi p l a c e şi, d u p ă o l u n g ă t î r g u i a l ă a u c ă z u t la
înţelegere. A u mai c u m p ă r a t şi alte lucruri. N e g u sto ru l se grăbi
să le m ai a ra te şi u n p a r a v a n indian d e o s e b it pe care-1 av e a
d e vînzare.
- Cît ţi-a d at ca să c h e ltu im ? în tre b ă D e m e l z a în c e t în
tim p ce aştep ta u .
- P a tru z e c i de g u in ee. V erity zo rn ă i banii în pu n g ă.
- P a tru z e c i! S în te m b o g a te ! S ă nu uităm c o v o ru l.
- Nu-1 c u m p ă r ă m de aici. D a c ă g ăsim un c o v o r lu cra t în
ţa ră v o m şti sig u r pe ce d ăm banii.
V e rity se uită în tr-u n colţ m ai în tu n e c o s .
- N u în ţe le g c u m ştiţi cîi e ceasu l la N a m p a r a Aveţi
n e v o ie de un ceas.
- O, n e lu ă m d u p ă s o a r e şi lu m in a zilei. N u g re ş im nici­
o d a tă . R o s s a re şi ceasul d e b u z u n a r d e la t atăl său - cînd îşi
a d u c e a m in te să-l în to arc ă.
N e g u s to r u l îşi făcu din n o u apariţia.
W INSTO N G R A H A M 384

- Aveţi a c o lo d o u ă c e a s u ri c a r e a r a t ă d e stu l d e bine, îi

s p u s e Verity. A p rin d e ţi vă r o g î n c ă o lu m în ă r e c a să le p u ţ e m
v ed e a. Cît co stă?

2
I e ş in d în strad S ; c e le d o u ă fe m e i clip iră din o chi
în lu m in a p u t e r n i c ă a soafelui. E r a g r e u d e sp u s c ă re ia din ele
îi fă c e a u mai m u l t ă p lă c e r e c u m p ă r ă t u r i l e .
- Aveţi n e v o i e şi d e le n je rie d e pat, s p u s e Verity, de
perdele pentru d o u ă ca m ere, d e veselă d e p orţelan şi d e pahare.
- A m ales ce a su l ac ela, s p u s e D e m e l z a , p e n t r u c ă s u n ă
atît d e vesel. T ic ă ie s o le m n , se rio s, c a şi celălalt, d a r m i-a
p lă c u t felul c u m b ate, c a u n p rie te n vec h i ca re-ţi d ă b.ună
d im in e aţa. U n d e se v in d e lenjerie, V e rity ?
V e rity se’ u ită la ea g în d ito a re .
- C red că î n a i n t e d e as ta o s ă c u m p ă r ă m o r o c h ie p e n tru
tine. S în te m n u m a i la cîţiv a p a ş i.d e c r o i t o r e a s a m ea.
D e m e lz a rid ic ă din s p rîn c e n e .
- D a r a s ta nu-i m obilă!
- i n t r ă jn c a te g o r i a a c c e s o riilo r, a o r n a m e n t e l o r . C re z i
că ar f r c asa f r u m o s î m p o d o b i t ă d a c a stă p în a n -a r fi şi ea
îm b ră c a ta fru m o s?
- Da r se c a d e să-i c h e l tuim banii fără co n sim ţăm întul-Iu i?
- C o n s im ţă m în tu l lui, c red eu, e d e la sine înţeles.
D e m e lz a îşi u m e z i b u z e le , v a i s ă s p u n ă cev a, d a r t ă c u . 1
- A c i este. s p u s e V erity c în d a ju n s e r ă la o uşă şi un
b o v in d o u m ic, cu p e r d e a d e d a n te lă .
D e m e lz a se uită la e a n e s ig u ră .
- Vrei să alegi tu?
în ă u n tr u s e afla o fe m e ie m ă r u n t ă , plinuţă, cu och e la ri
cu ra m e de oţel.
385 ROSS POLDARK

- C e p lăcere! D o a m n a P o ld a r k : C e o n o a r e d u p ă atîta
v re m e . C re d că cinci ani. N u c h ia r atît, d ar to tuşi m u l t timp.
V e rity se în roşi şi vorbi d e s p r e b o a la t atălui ei.
- D a , s p u s e c r o ito re a s a , a m a u z it c ă d o m n u l P o ld a r k a
fost g r a v b o ln av . S p e r că... Vai, a d ă u g ă ea. N u , n u a m aflat.
C e păcat! Totuşi, e o surpriză plăcută să vad iar o v e c h e clientă.
- N - a m v e n it p e n tru m in e , ci p e n t r u v e r i ş o a r a m ea,
d o a m n a P o ld a r k d e la N a m p a r a . A m sfă tu it-o să v in ă la d u m ­
n e a ta p en tru v r e o d o u ă c o s t u m e noi. S înt s ig u ră că o s-o
serveşti la fel c u m m -ai servit pe m in e în to td e a u n a .
T o a t ă n u m a i z îm b e t faţă d e D e m e lz a , c r o i t o r e a s a clipi
din ochi, îşi în d r e p t ă o chelarii p e nas şi fă cu o re v e re n ţă . D e -
m elza rezistă im pulsului de a-i r ă s p u n d e tot p rin tr-o reverenţă.
- îm i p a r e bine de c u n o ş tin ţă , s p u s e ea.
- A m d ori să v e d e m ce m a te ria le noi aveţi, s p u s e Verity,
ca să aleg e m c e v a p e n tru o r o c h ie s im p lă d e d im in e a ţă şi
p e n tru un c o s tu m de călărie, c e v a în g e n u l celui p e care-1
p o a rtă acum .
- Da, desigur. V ă r o g să luaţi loc, d o a m n ă . D a , da, acolo,
sca u n u l e curat. Să o c h e m şi pe fiica m ea.
T re c u cîtva timp.
- D a, s p u se Verity, v o m lua p a tru iarzi din m ateria lu l
ac esta p e n tru c o s tu m u l de călărie.
- Cel d e doi şilingi şi ju m ă t a t e , d o a m n ă ?
- N u, de trei şiligi şi j u m ă ta te . M ai a v e m n e v o i e de o
ju m ă ta te de iard d e m u s e lin ă p e n t r u g arn itu ri. Ş i-o p e r e c h e
de m ănuşi d e cu lo a re .în c h is ă . Ia să v e d e m ce p ălă rie ai vrea,
veriş o a ră ? A c e e a cu p an ă ?
- E prea s c u m p ă , s p u s e D e m e lz a .
- C ea cu pan ă . E sim plă şi d e b u n gust. S ă v e d e m a c u m
şi nişte ciorapi. .
W IN S T O N G R A H A M 386

T r e c u cît va timp.
- Şi p e n t r u d u p ă - a m ia z ă , s p u s e V e rity , c r e d c ă m o d e lu l
a cesta. E rafinat, m o d e r n , d ar nu p r e a e x a g e ra t. C r i n o l in a să
n u fie p r e a m are . P e n tru ro c h ie m ă g în d e s c că ar m e r g e m ă t a ­
sea a c e e a m o v deschis, pen tru fustă, şi c e a v e r d e d e s c h is în flo ­
ra tă p e n t r u b lu z ă şi j u p o n . M în e c ile p în ă la c o t şi g a r n is i t e cu
u n v o la n d e d a n te lă crem . Şi un şal fin, alb d e s ig u r, şi un
b u c h e t m ic d e flori la decolteu.
- D a , d o a m n ă Poldark', o să se a s o r t e z e f o a r t e bine. Şi
o pălărie?
- O , n - a m n e v o ie d e pălărie, s p u s e D e m e lz a .
- O să ai n e v o i e c îteo d a tă , re p lic ă V erity. O p ă lă r ie din
pai n e g r u , cu o m ică g a r n itu ră roşie. Aveţi c e v a în g e n u l
ac esta?
- D e s ig u r , d o a m n ă . E x a c t ce v-a ş fi s u g e r a t şi eu. F iic a
m e a va î n c e p e să lu c re z e ch iar d e m îine. V ă m u l ţu m i m . N e
sim ţim f o a rte o n o r a t e şi sp erăm că veţi r ă m î n e c lie n te le n o a s ­
tre. V ă a ş te p tă m , d o a m n e lo r . La re v e d e r e , d o a m n e l o r .
P le c a r ă d u p ă mai bine de d o u ă o r e p e tre c u te la c r o i t o r e a ­
să. E ra u î m b u jo r a t e l a faţă şi a v e a u u n a e r ca m v in o v a t, c a şi
c u m a r fi fă c u t ce v a plăcut, dar nu p re a re spectab il.
S o a r e le d is p ă ru s e de pe stra d a î n g u s t ă şi s t r ă l u c e a a c u m
p u te rn ic în fe re s tre le d e la etajele c a s e lo r d e vizavi. E r a to t
atît d e m u ltă lu m e pe s tra d ă şi d in tr-o c îrc iu m ă din a p r o p i e r e
se a u z e a cîntecul unui beţiv.
î n tim p ce tra v e rs a ră atent s tra d a , fe rin d u -s e să n u ca lc e
în g u n o a i e , V e rity p ă r e a că se g în d e ş te la ceva.
- N u ştiu d a c ă v o m term in a tot ce a v e m d e fă c u t p în ă la
p a tru şi n u v re a u să ne a p u c e n o a p t e a p e d r u m la î n t o a r c e r e .
C re d că a m face bine să lăsăm vesela şi lenjeria şi să n e d u c e m
d ire c t să c u m p ă r ă m c o v o a re le
387 R O SS POLDARK

D e m e lz a se u ită la ea:
- Ai ch e ltu it p re a m u lt p e n tru m in e?
- N u p re a m ult, d ra g a m ea... Şi, d e altfel, R o s s n -o să
o b s e r v e d a c ă lenjeria e n o u ă sau nu...

3
L - a u găsit p e J u d b e a t bine.
N u u itase c o m p le t a m e n in ţă rile lui R o ss cît tim p che fu ise
şi nu căzuse' su b m asă, totuşi b ă u s e bine.
U n g r ă jd a r îl c o n d u s e s e p în ă în fa ţa h a n u lu i „ L a L eu l
R o ş u “ . Cei trei cai aşte p ta u , şi J u d se c e rta destu l d e am abil
cu o m u l care-1 a d u s e s e p în ă aco lo.
C în d le zări p e cele d o u ă d o a m n e , făcu o p le c ă c iu n e
ad în c ă , p r e c u m u n g r a n d e d e S p an ia, ţin în d u -s e cu o m în ă d e
u n stîlp din fa ţa hanului. D a r a p le c în d u -s e p re a m ult, îi că z u
p ă lă r ia din ca p d re p t în şu vo iu l d e a p ă c a re c u r g e a p rin tre
pietre. T ra s e o în ju ră tu ră , s p eriin d caii, şi a le rg ă d u p ă ea, d a r
a l u n e c ă şi c ă z u în m ijlo cul străzii. U n băieţel îi a d u s e pălăria
şi Ju d , în lo c să-i m u lţu m e a s c ă , î n c e p u să-i fa că m o ra lă . G răj-
d a ru l le ajută pe d o a m n e s ă î n c a l e c e , apoi s e d u s e să-l ajute şi
p e Jud.
î n t r e tim p s e strîn sese m u ltă lu m e ca să-i v a d ă plecînd.
G ră jd a ru l reuşi să-l rid ice p e J u d d e jo s şi-i a c o p e ri chelia şi
c e p ă r mai a v e a cu pălăria u d ă.
- Hai, bătrîne, ţin e -o p e cap. O să ai n e v o ie d e a m în d o u ă
m îinile c a să te ţii în şa.
P e loc, Jud, ofensat la culm e, îşi sm ulse pălăria de pe cap.
- C rezi, s p u s e el, că d a c ă a m a v u t g h in io n u l să alunec,
aşa, din în tîm p lare, p e o b a le g ă , sînt n e a ju to r a t ca un copil de
ţîţă? S înt s ig u r c ă asta crezi C rez i că m ă las î m b r ă c a t şi
W INSTON G R A H A M 388

d e z b ră c a t d e a l t u ’ s ă - m i p u ie a l t u ’ şi s ă - m i s c o a tă p ă lă r ia din
cap, d e p a r c ă aş fi o s p e r ie to a r e în la n ? Şi asta p e n tru c ă am
a v u t g h in io n u l să a l u n e c pe o b a le g ă . Ai fa c e m ai b in e s ă iei
m ă t u r a şi fă ra ş u l şi să cureţi. N u e b in e să laşi s t r a d a m u r d a r ă
şi plină de b ă le g a r c h ia r în fa ţa uşii tale. N u -i d re p t, n u -i bine,
nu-i fru m o s , "nu-i c u ra t, nu-i b i n e d e lo c .
- L asă , lasă, n u te s u p ă r a , zise g ră jd a ru l.
- C h ia r în fa ţa uşii, se a d r e s ă J u d m u lţim ii. D a c ă fie c a re
şi-ar m ă t u r a în fa ţa casei, n - a r m âi fi b a l e g ă p este tot. P este
to t în o ra şu l ă s t a n e n o r o c i t . Ş i-n B ib lie s p u n e să n -a ru n c i
m u rd ă r ia p e p ă m în tu l v ec in u lu i. G î n d i ţ i - v ă b i n e , prieteni.' N u
uitaţi ce sc rie -n B iblie.
- Să te ajut să te sui p e cal? îl î n t r e b ă g răjdarul.
- în v ia ţa m e a n u m - a jig n it c in e v a aşa ca tine. A u z i i
S ă-m i pu.ie p ă lă ria p e c a p d e p a r c ă aş fi u n copil d e ţîţă. Şi
în că şi u d ă pe deasupra! P lin ă d e m u r d ă r ia d e pe stradă, cu rg în-
di r-mi pe faţă. P o ţi să şi m o ri din asta: te u d ă - n cap, răceşti şi
gata, te-ai dus. Ascultaţi' ce v ă sp u n , p r i e t e n i ! Aveţi grijă. Faceţi
c u ra t în faţa casei şi n - o să a ju n g e ţi ca n e n o r o c itu l ăsta de
ş o b o lan care-şi in su ltă cei m ai b u n i clienţi c a r e a lu n e c ă pe o
balegă. L e trîn te ş te p e c a p p ălăria u d ă , s c o a s ă din a p a p u t u ­
ro a s ă c a re c u r g e p rin fa ţa casei lui. A ş a c e v a n -a r trebui să se
întîm ple, d ra g i priete n i, n - a r tre b u i s ă s e în tîm p le nicio d ată.
Jud se a g ă ţă a c u m d e gîtul g ră jd a ru lu i.
- Hai să p le c ă m fă ră el, s p u s e V e rity D e m e lz e i ca re , cu
m îna la g u ră . rîd e a p e în fu n d a te .
U n s e n io r ieşi din h an şi, î m p r e u n ă cu gră jd a ru l, îl d u s e ră
pe J u d pînă lîng ă cal.
- S ă rm a n suflet p ie rd u t, zise J u d bătîndu-1 pe o b r a z pe
g ră jdar. S ă r m a n suflet rătăcit. U ita ţi-v ă la el, prieteni. N u v e ­
deţi că-i p ie rd u t? Ştiţi că-i so rtit fo c u lu i G h e e n e i? Ş t iţi c -o să
389 RO SS POLDARK

se t o p e a s c ă t o a t ă c a r n e a d e p e el c a g r ă s im e a d e p e g îscă? Şi
p en tru ce? V ă spun eu p e n tru ce. P e n tr u c ă şi-a v în d u t su fle tu ’
lui S c a ra o ţc h i, diavolului. Şi voi la fel. Şi voi toţi c a re nu
ţineţi s e a m ă de ce s p u n e C a r t e a Sfîntă; P ăgîni! P ă g în i sîn­
teţi toţi. ^
în acelaşi m o m e n t , cei d o i o a m e n i îl a p u c a r ă d e subţiori
şi îl suiră în şa. A p o i g r ă jd a ru l alergă, d e par t e a cealaltă a
calului ca să-l sprijine pe J u d c a re a lu n e c a în tr-o parte. Susţinut
din a m î n d o u ă părţile de cei doi o a m e n i, fu rid ic a t şi aşe zat
bine în şa. R a m o t h , caluJ b ătrîn şi o rb c u m era, r ă b d ă to t fără
să se mişte. L - a u ajutat apo i p e J u d să b a g e p ic io a r e le în scări
şi cu o p a lm ă pe c r u p ă au î n d e m n a t calul să pornească-.
T o t d ru m u l p e s te p o d şi p în ă sus p e deal, p în ă au ieşit
din oraş, J u d a stat ţe a p ă n în ş a c a şi c u m ar fi fo s t lipit d e ea,
a d r e s în d u -s e tr e c ă to r ilo r cu î n d e m n u l să s e . p o c ă i a s c ă pînă
nu va fi p re a tîrziu.

4
V e rity şi D e m e lz a c ă lă riră în cet p în ă a c asă, î n v ă ­
luite în lu m in a roşiatică a s o arelu i la apus. D in cînd în cînd
a ju n g e a u pîn ă la ele f r a g m e n t e d e cîn te c sau în ju ră tu ri c a re le
d ă d e a u d e veste că J u d nu c ă z u s e în c ă d e p e cal.
La î n c e p u t au v o rb it puţin, c u f u n d a tă fie c a re în p ro p rii-
le-i g în duri şi m u lţu m ită d e în tîm p lă rile p rin c a re trecuse.
P lim b area din ziua a c e e a le aju ta s e să se în ţe le a g ă şi mai bine,
le a p r o p ia s e şi mai mult.
Pe m ăsu ră ce soarele a p u n e a , aerul se lum ina d e o c u lo are
g a lb e n ă -p o rto c a lie . N orii îm p răştiaţi pe c e r e rau prinşi în tr-o
vîlvătaie d e culori. P ă r e a u să a n u n ţ e „ A D o u a V e n ir e 11 pe
ca re Jud u rm în d u -le o p r e z ic e a în g u r a m are.
W INSTO N G R A H A M . 390

- V e rity , s p u s e D e m e l z a , n - a m c h e l t u i t p r e a m u l t p e n ­
tru ro c h ie , c o s t u m şi c o r s e t ? O liră, u n s p r e z e c e şilin gi şi
şase penny?
- S în t l u c r u r i d e f o a r t e b u n ă c a lita te . O să le p o r ţ i
m u lt tim p.
- N - a m p u r t a t n ic io d a tă c o rs e t. M i - a fost fric ă să n u m ă
r o a g e să m ă d e z b ra c . L e n je ria m e a e... g ro a z n ic ă .
- A m să-ţi î m p r u m u t eu c e v a c în d te vei d u c e la p ro b ă .
- Vii cu m in e ?
- D a. P u t e m s ă n e d ă m în tîln ire u n d e v a p e d ru m .
- D e c e nu ră m îi la N a m p a r a p î n ă a tu n c i? S în t n u m a i
d o u ă săptăm îni.
- D r a g a m e a , sîn t fo a r t e fla ta tă d e in vitaţia ta, d a r au
n e v o ie de m in e la T r e n w i th . P o a t e a m s ă v ă m ai fac o v izită
la p rim ăv a ră.
îşi c o n t i n u a r ă d ru m u l în tă c e re .
- P ă lă ria c o s t ă d o u ă z e c i şi n o u ă d e ş i l i n g i ... şi m ă t a s e a
aia f r u m o a s ă p e n t r u r o c h ie . C r e d c ă n - a r fi t r e b u i t s ă c h e l ­
tu im atît.
- T e m u s tr ă co n ş tiin ţa ?
- C a să-ţi s p u n d re p t, a m un m o tiv. A r fi tr e b u i t să-ţi
s p u n mai de m ult.
- Ce Să-mi sp ui?
D e m e lz a ezită:
- Să-ţi s p u n c ă d im e n s iu n ile m e le n - o să m ai fie la fel în
cu rîn d , şi n -a m să p o t p u r t a r o c h ia şi c o s tu m u l. A m c h e lt u ­
it d egeaba.
I-a trebu it lui V e rity u n tim p c a să în ţe le a g ă , p e n tru că
D e m e lz a v o rb ise fo a r t e re p e d e .
D ru m u l se în g u s t a aici şi caii m e r g e a u unul d u p ă altul.
C în d au putut iar să m e a r g ă alătu ri, V e rity spuse:
391 R O SS POLDARK

- D r a g a m ea, vrei să sp ui că...?

-D a.
- O, cît m ă b u c u r p e n tru tine... V e r it y nu-şi g ă s e a c u v in ­
tele. C e fericită tre b u ie să fii!
- Să ştii că nu sînt c h ia r sigu ră, s p u s e D e m e lz a , dar...
s-a oprit şi m ie îmi v e n e a fo a r t e re g u la t şi d u m in ic ă , n o a p t e a
trecută, n -a m d o rm it d e lo c şi m i-a fo st c a m rău. Şi az i-dim i-
nea ţă , din n o u , am vărsat, c ă G a rric k cînd a m î n c a t vierm i.
Verity rîse:
- Şi îţi faci griji p en tru nişte haine! R o s s are să fieîn c în tat.
- O, n-aş p u te a să-i s p u n d e o c a m d a t ă . î n p riv in ţa asta
el... e ciudat. D a c ă m -a r c r e d e b o ln a v ă , nu m - a r lăsa_să m ă
-mişc to ată ziua, să stau şi să tai f r u n z e la cîini.
L u m in a p u te rn ic ă se s c u rse s e d e p e cer, lăsînd norii îm ­
purpuraţi, învăluiţi în lum ina slabă, vineţie a apusului. P ăm întu l
se d istingea clar; se v e d e a u c a p re le p ă s c în d în g r u p u r i p rin tre
m la ş t ini, că p iţele ra re d e fîn, c ă s u ţe le de lem n ale m in erilor,
b o rd e ie le d e p ă m în t şi ardezie. D e sub pălăriile c u b o ru ri largi
se z ă re a u fe te
i
le c e lo r d o u ă fe te ,7 lu m in a te î n c ă d e c îte» v a
ra z e slabe.
Vîntul se o prise, e ra linişte, c u e x c e p ţia z g o m o t u l u i p r o ­
d u s de tre c e re a lor: dinţii cailo r m u ş c în d ză balele, scîrţîitul
şeilor de piele, p o tc o a v e le lov in d păm întul. S e c e ra lunii atîrna
pe cer şi D e m e lz a îi făcu o plecăciune,- se a p le c ă să o salute.
V erity se în to a rs e să se uite în a p o i: J u d era în u r m a lor, mai
d e p a rte , şi R a m o t h se o p ris e să p a s c ă p u ţin ă iarbă...
A jun seră la r ă s c ru c e a d e la B a rg u s . A c i , în păm în tu l
s terp şi negru, se î n g r o p a u crim inalii şi sinucigaşii. L aţul spîn-
z u r ă to n i se le g ă n a gol, se le g ă n a a ş a d e v r e o cî t e v a luni, d a r
locul era n e c u ra t şi a m î n d o u ă e rau m u lţu m ite că au tre c u t de
el înainte d e a se lăsa în tu n ericu l.
W IN STO N G R A H A M 392

A c u m , c ă se aflau p e tărîm c u n o s c u t, caii v o iau să o ia la

trap , d a r fe te le îi ţ i n u r ă în frîu p e n tru c a J u d să n u r ă m î n ă
p re a m u lt în u rm ă .
- M i - e c a m frică, s p u s e D e m e lz a , v o rb in d ca p e n t r u sine,
d a r tare.
V e rity se u ită la ea şi îşi d ă d u s e a m a c ă nu -i e r a fric ă d e
stafii sau tîlhari la d r u m u l m are .
- T e în ţe le g , d r a g a m ea, d a r o să t r e a c ă r e p e d e şi...
- O , n u d e a s ta m i-e frică. M ă g în d e s c la R oss. în ţe le g i,
nu e m u lt d e c în d s-a în d r ă g o s t i t d e m ine. Şi a c u m a m s ă fiu
u rîtă luni în treg i. C în d o să m ă v a d ă l e g ă n î n d u - m ă p rin c a s ă
ca o ra ţă b ă trîn ă n -o să m ă m ai iu b e a s c ă , o să uite d e m in e .
- S ă n u te te m i d e asta. R o s s nu uită nimic. C r e d - V e - ‘
rity s e u ită lu n g prin în tu n e ric - c re d c ă e o t r ă s ă tu r ă c a r a c t e ­
ristică a familiei.
P a r c u r s e r ă u ltim ele trei mile în tăcere. L u n a n o u ă c o b o r a
şi ea d u p ă so a re . D i s p ă r u cu rînd, lăsînd o u r m ă f a n to m a ti c ă
p e cer. D e m e l z a se uită la liliecii m ici flu tu rîn d din aripi sa u
p la n în d în j u ru l lo r prin aer.
O s e n z a ţie d e linişte p lă c u tă le c u p r in s e cînd t r e c u r ă prin
d u m b r a v a d e lîn g ă W h e a l M a id e n şi p ă t r u n s e r ă în vale. î n
d r e a p t a şi în stîn g a se v e d e a u c ă p iţe d e g rîu şi d e o v ă z c lă d ite
d e c u rîn d ; p ă r e a u d e a u r cînd le priveai în lu m in a s o a re lu i d e
d im in e a ţă . î n fu n d ul-v ăii s c l ip eau lum inile d e la N a m p a r a .
R o ss s t ă te a în p ra g , a ş te p tîn d să le a ju te să c o b o a r e de
pe cai.
- U n d e esfe J u d ? în tre b ă el. N u c u m v a ...?
- E a c o lo sus, s p u s e D e m e lz a . E a c o lo . S e s p a lă p e faţă
la pîrîu.
 C apitolul VII

E
ra o t o a m n ă tîrzie c a r e nu se î n d u r a să
p lece c a şi c u m ar fi fost î n d r ă g o s t i t ă de
p r o p r i a ei fr u m u s e ţe . F u rtu n ile d e n o ie m b rie n u-şi fă c u s e ră
ap a riţia şi fr u n z e le u lm ilo r înalţi, g a lb e n e şi castanii şi roşii,
p lu te a u în d e r iv ă în apele pîrîului. Şi viaţa d e la N a m p a r a se
s c u r g e a liniştită, n e tu lb u ra tă de nim eni. D eşi atît de deosebiţi,
cei do i în d ră g o s tiţi trăiau în a r m o n i e şi b u n ă în ţe le g e r e , m u n ­
cind, d o r m i n d şi m în cînd , iu b in d u -se, rîzînd, c re în d în ju ru l
lor u n înveliş ca re -i a p ă ra d e o ric e în c e r c a r e a lumii din afară
d e a a ju n g e p î n ă la ei. în d e letn icirile zilnice le a d u c e a u o
m u l ţu m i r e p e r m a n e n tă .
J in n y C a r t e r v en i să lo c u ia s c ă cu ei, d u c în d în s p in a re un
co p ila ş c u ochi a l baştri şi p ă r roşu. M u n c e a cu sp o r, în tăcere,
şi copilul nu-i d eran ja. S o s e a în fiecare d im in e a ţă la şa p te şi
la şa p te s e a ra p o r n e a în a p o i cu copilul în spinare şi u rc a dealul
p în ă a ju n g e a la M ellin. N u p re a avea veşti de la Jim. î n tr - o zi
îi a r ă tă lui R o s s o s c r is o a re cu m u lte greşeli de o r t o g r a f i e pe
c a r e o p rim ise şi ca re era scrisă d e cinev a ca re se afla în aceeaşi
ce lu lă cu Jim. Jim e r a destul d e bin e şi îi t rim ite a to a tă d r a ­
g o s t e a lui. R o s s ştia că J in n y trăia din a ju to m l p rim i t de la
m a m a ei şi-i trim ite a lui Jim leafa ei ori d e cîte ori e r a posibil.
W INSTO N G R A H A M 394

N u p u t e a şti cît o p r e a te m n ic e ru l. D o a m n a Z a c k y f ă c u s e u z
d e t o a t ă p u te re a ei d e c o n v i n g e r e şi d e a u t o r i t a t e a m a t e r n ă
c a să o îm p ie d ic e p e J in n y de a se d u c e p e j o s d o u ă z e c i şi şase
de m ile pînă la B o d m i n , o p r i n d u - s e să d o a r m ă la a d ă p o s tu l
v re u n u i g a r d viu şi în t o r c î n d u - s e to t p e j o s a d o u a zi.
R o s s in te n ţio n a să s e d u c ă el, d u p ă . C r ă c i u n .
D e m e lz a , s c ă p a tă a c u m d e m u n c a d e c o r v o a d ă , dar totuşi
m e r e u activă, g ă s e a m ult tim p c a s ă c în te la spinetă. A c u m
p u te a să s c o a tă s u n e t e p lă c u te din i n s t r u m e n t şi r e u ş e a să se
a c o m p a n i e z e s in g u ră cîn d c în ta c î te v a m e lo d ii sim p le p e ca re
l e ştia. R o s s îi s p u s e s e că va a c o r d a s p i n e t a şi anul v iito r va
treb ui să ia lecţii d e pian.
îi a ş te p ta o s u r p r i z ă la N a m p a r a , la d o u ă z e c i şi u n u
d e c e m b rie , valetul B a r t l e le-a a d u s o s c r is o a r e d e la F ra n c is
prin c a re îi inv ita p e R o s s şi pe D e m e l z a s ă p e t r e a c ă zilele d e
C ră c iu n la T re n w ith .
„ N u vom fi d ecît noi, fam ilia" s e n a F ranc is. „ V ăru l W .A .
e la O x fo r d şi d o m n u l şi d o a m n a C h y n o w e t h v o r p e t r e c e
zilele d e C ră c iu n la v ă ru l ei, vicaru l din B o d m in . E p ă c a t să
nu s trîn g e m mai m u lt leg ătu rile n o a s t r e d e familie. D e a s e m e ­
nea, V e rity n e-a p o v e s tit m u lte d e s p r e s o ţia ta ( n o u a n o a s t r ă
v e riş o a ră ) şi a m d o ri să o c u n o a ş te m . V e n iţi în ajunul C r ă c i u ­
nului şi staţi cîte v a zile.“
R o ss se gînd i m u lt în a in te d e a ră s p u n d e . S c r i s o a r e a e r a
scrisă în te rm e n i p riete n eşti şi nu făcea, im p re s ia să fi fost
dictată d e altcineva, V e rity sa u E liz a b e th . N u d o r e a să a d în -
c e a s c ă r u p tu ra c a re a r fi p u t u t s ă m a i existe, şi era p ă c a t să
re s p in g ă un g e s t a m ica l sin cer, m a i ales v e n in d din p a r te a
unui o m cu ca re fu s e se p rie te n din c o p i l ărie.
D e m e lz a , n atu ra l, v e d e a altfel lucru rile. T o tu l p o r n e a
de la E lizabeth; E liz a b e th îi in v ita s e c a să v a d ă c u m se p u rta
395 ROSS POLDARK

în calitate d e soţie a lui R o ss, să-l f a c ă p e R o s s să-şi d e a s e a m a

c e gre şeală fă c u s e c ă s ă t o r m d u - s e cu o fa tă d e r a n g in ferio r
lui şi să o um ilească pe ea, D e m e lz a, etalîndu-şi b u n e le m aniere.
î n t r e tim p, R o s s în c e p u s e să-şi d e a s e a m a d e av a n ta ju l
'a cestei vizi t e. N u -i e ra d e lo c ru ş in e p e n t r u D e m e lz a . C ei din
familia P o ld a r k din T r e n w ith n u fu s e se ră n ic io d a tă form alişti,
şi D e m e lz a a v e a u n f a rm e c d e o s e b it, p e c a re nici o e d u c a ţie
din lu m e nu i l-ar fi dat. O c u n o ş t e a m ai b in e p e E liz a b e th şi
ştia că nu s - a r fi înjo sit p în ă la a fa ce u n ac t d e a s e m e n e a
ră u ta te , v oia d e a s e m e n e a c a e a să v a d ă c ă n u se m u lţu m is e
să o în lo cu iască cu oricine.
P e D e m e lz a asta n u o liniştea.
- N u , R o ss, s c u tu ră e a din cap. D u - t e t u d a c ă trebuie.
E u nu. N u m ă p o triv e s c c u ei. A m s ă m ă s im t b in e d a c ă ră-
m în acasă.
- E de la sine înţeles, s p u s e R o s s , c ă ori m e r g e m î m p r e ­
u n ă, ori stăm am în d o i acasă. B a r t l e a ş te a p tă şi tr e b u ie să-i
d a u un bacşiş. P în ă m ă d u c s ă a d u c nişte bani, h o t ă r ă ş te - t e să
fii o v e rişo a ră înţeleap tă.
D e m e lz a p ă r e a n e m u lţu m ită .
- N u v re au să fiu o v e r iş o a r ă în ţe le a p tă .
- A t u n c i , fii o soţie în ţe le a p tă .
- D a, d ar ar fi îng rozitor, R o ss. A i ci sînt d o a m n a P o ld a rk .
P o t să în to rc ceasul cînd v re au . P o t să te n e c ăjesc, să te răsfăţ,
să te trag d e păr; p ot să s t n g şi s ă cînt d a c ă v re a u , şi să cînt la
spinetă. î m p a r t patul cu tine şi d im in e a ţa cînd m ă scol, u m flu
pieptul şi m ă g în d e s c la f a p te m ari. D a r a c o l o . .. n u sînt toţi ca
Verity. chiar tu mi-ai spus.- A r rîd e d e m in e, a r s p u n e „vai,
vai!" şi m -ar trimite la bucătărie să m ănînc cu B artle şi soţia lui.
Ross se uită la ea pieziş:
- Crezi că sînt m ult m ai b u n i d ecît tin e?
W IN STO N G R A H A M 396

- N u , n -a m sp u s asta.
- C rez i c ă ar treb u i s ă-m i fie ru ş in e cu tine?
C în d d is c u ta u în c o n t ra d ic to riu , R o s s g ă s e a a r g u m e n t e
m u lt p r e a p u t e r n i c e p e n tru ea. V e d e a , sim ţea, d a r n u ştia c u m
să-i d o v e d e a s c ă c ă n u a re d re p ta te .
- O, R o s s , şi sînt d e acelaşi ra n g cu tine. E u n u sînt.
- M a m a ta t e - a n ă s c u t la fel c u m i-a n ă s c u t m a m a lo r pe
ei. N e m işcăm , la fel, a v e m aceleaşi p ofte, aceleaşi stări s u f le ­
teşti şi d o rin ţe . E u , d e e x e m p lu , v re a u să te iau cu m in e la
T r e n w ith d e C ră c iu n . A c u m şase luni ai j u r a t s o le m n să m ă
asculţi. C e ai d e sp u s a c u m ?
- N im ic, R oss. N u m a i că nu v re au să m ă d u c la T re n w ith .
El î n c e p u s ă rîdă. în ultim ul tim p, d is p u te le d in tre ei se
te r m in a u de o b icei rîzînd, fapt c a re în t ă r e a şi m ai m u lt b u n a
î n ţe le g e r e d in tre ei.
- A m să le s criu cîteva rînduri d e m u lţu m ire şi voi m ai
a d ă u g a că le voi d a ră s p u n su l mîine.
A d o u a zi D e m e lz a , îm p o tr iv a voin ţei ei, ce d ă, aşa c u m
făcea d e obicei cînd e ra v o rb a de p r o b l e m e im p o rta n te . R o s s
le scrise că v o r ven i ,în ajunul C ră c iu n u lu i şi că v o r p e t r e c e
p rim a zi la T r e n w i th . D ar, d in p ă c a te , tre b u rile d e la m in ă îl
ob lig au să se î n t o a r c ă acasă în ac eea şi seară.
Invitaţia a fost a c c e p ta tă , deci m in en i . nu,se p u te a o fen sa,
şi d a c ă a r o b s e r v a că nu sînt prim iţi cu to a tă inima, n -a r mai
a b u z a d e o sp ita lita te a lor. D e m e lz a avea o c a z ia să-i c u n o a s c ă
p e p ic io r d e e g a lita te ,-d a r efo rtu l ei d e a se c o n f r u n t a cît m ai
bine nu s-a r p re lu n g i.
D e m e lz a a c c e p t a s e p e n t ru că, deşi a r g u m e n t e l e lui R o s s
n-aQ p u tu t să o c o n v i n g ă , rareo ri p u te a să reziste p u terii lui
d e p e r su a s iu n e . A r-fi p re fera t totuşi să se d u c ă la b ă rb ie ru l
m in e rilo r să-i s c o a tă şase dinţi decît să m e a r g ă la T r e n w ith .
397 ROSS POLDARK

N u -i era frică de F rancis sau d e m ă tu ş a c e a bătrînă, înv ăţa

u ş o r şi re p e d e , aşa că î n c e p u s e să c a p e te în c re d e re . S p e rie ­
to a re a era E lizabeth. Elizab eth, E lizab e th , E lizabeth. în ajunul
C răciu nului, tot tim p ul cît au tra v e rs a t cîm pul din sp atele casei
şi au m e rs apoi d e - a lungul falezei, paşii lor p ă re a u să rostea scă
n u m e le ei?
D e m e lz a îi a r u n c ă o priv ire soţu lui ei c a r e m e r g e a alături
cu p a s u l j u i m a r e şi sigu r din c a r e d is p ă ru s e o ric e u r m ă de
şch io p ăta t. N ic io d a tă n u ştia e x a c t ce g în d eşte, faţa lui ciu d a tă
şi neliniştită, cu c ic a tric e a p a lid ă ab ia vizibilă p e un o b ra z , ca
un s e m n al sufe rin ţe i adînci prin c a r e tre c u s e , a s c u n d e a gîn-
d u rile lui cele m ai intime. Ştia n u m a i că a c u m e ra fericit şi că
ea e ra n e c e s a r ă fericirii lui. Ştia că e ra u fericiţi î m p re u n ă , d a r
nu ştia cît v a dura. S im ţe a în adîn cu l sufletului că a fi îm p r e u n ă
cu fe m e ia pe c a r e el o iu bea cu p a s iu n e î n s e a m n ă să p r o v o a ­
ce soarta.
G îndu l c a re o s u p ăra era că de felul în ca re se va c o m p o r ta
ea în u r m ă t o a r e l e zile ar p u te a d e p in d e atîtea.
E r a o zi senină, cu vînt r e c e bătînd d in s p re larg. M a r e a
e ra liniştită şi v e r d e , a g itată d e o h u lă d o m o a lă . C r e a s ta l u n g ă
şi e g a lă a u n u i val în a in ta în c e t şi ap oi, cînd întîln ea b riza
a s p ră c a re sufla d in s p re su d-est, în c e p e a să se zb îrle ască la fel
ca p e n e le s c u r te ale unei raţe b ătrîn e ; se zbîrlea din ce în ce
mai m u lt pînă cînd cre a s ta se ră s tu r n a în cet şi s o a re le de iarnă
tra n s f o rm a în c u rc u b e ie stropii c a re z b u rau în aer în m o m e n tu l
în c a r e valul s e s p ărg ea.
T o t d r u m u l p în ă la S aw le, G a rric k s-a ţinut d u p ă ei, d i ­
n e le c r e d e a că D e m e lz a nu se p u t e a d u c e fără el şi era co n v in s
că, d a c ă va insista destul, stă p în a lui va v e d e a lu crurile prin
p ris m a lui. L a fie c a re cîţiva m etri, un o rd in a s p ru îl făcea să
se o p r e a s c ă şi s ă se g h e m u i a s c ă la p ă m îm , u n d e ră m în e a
W INSTO N G R A H A M 398

n e m iş c a t, ca m o rt, şi n u m a i p riv ire a lui plină d e r e p r o ş a r ă ta

că m ai trăieşte. D a r d u p ă în c ă z e c e , d o u ă z e c i de paşi îl v e d e a u
c u m se rid ică şi-i u r m e a z ă p e furiş, cu p asu l ezitant.
D in fericire, s-a u întîlnit cu M a r k D a n ie l c a r e n u t o l e r a
n e s u p u n e re a şi a fost v ă z u t m e r g în d în direcţi a N am parei ţinîn-
du-1 p e G a rric k d e o u r e c h e b le a g ă . ... T r a v e r s a r ă p laja p lin ă
d e p ie tre d e la S aw le, u n d e se în tîln iră cu v r e o d o i-tre i c u n o s ­
cuţi c a r e îi s a lu ta ră cordial. î n a i n t e d e a se în d r e p t a s p r e i n t e ­
rior, se o p r ir ă să ră s u fle şi s ă p r i v e a s c ă p ă s ă rile d e m a r e c a r e
p lo n ja u d u p ă p e ş te a p r o a p e d e ţă rm . P ă s ă r ile z b u r a u d in c o lo
de brizanţi, cu aripile lor m ari, a lb e în tin s e , l e g ă n î n d u - s e în
b ă ta ia vîntului, a p o i p lo n ja u b ru s c , î m p r o ş c î n d apa, şi ie ş e a u
la su p ra fa ţă , o d a t ă din z e c e sau d o u ă z e c i d e plo n jări, c u u n
p e ş te m ic c a r e se z b ă t e a în c io c u r ile lo r lungi, c u rb a te .
- D a c ă aş fi uri p eşte, n -a ş p u t e a suferi p ă s ă rile astea ,
s p u s e D e m e lz a . U i t ă - t e c u m îşi s trîn g aripile c în d p lo n je a z ă .
C în d ies din a p ă fără să fi p rin s c e v a a u u n a e r n e v in o v a t, ca
şi c u m n -a r fi v r u t să p r in d ă nim ic.
- E n e v o ie d e ploaie, s p u s e R o s s u itîn d u -s e pe cer. I z v o a ­
rele în c e p să sece.
- T a r e aş v re a, R oss, c a î n t r - o zi să fac o c ă lă t o r i e pe
m a r e p înă în F r a n ţa , la C h e r b o u r g , şi la M a d r i d şi p o a t e p în ă
în A m eric a. C r e d că sînt to t felul d e p ă să ri c iu d a t e p e m a re ,
mai m ari d ecît aici. D e ce nu v o rb e ş ti n ic io d a tă d e s p r e A m e ­
rica, R o ss?
- T re c u tu l nu e b u n p e n tru n im e n i, n u m a i p r e z e n t u l şi
viitorul c o n te a z ă .
- T ata a c u n o s c u t u n o m c a r e a fo s t în A m e ric a . N u m a i
d e s p r e asta v o rb e a . E r a c a o p o v e s t e cu zîne, cred.
- F ra n c is a a v u t n o ro c , s p u s e R o s s . O v a r ă î n t r e a g ă a
călăto rit în Italia şi p e C o n tin e n t. Şi m ie m i-a r fi p lă c u t să
că lă to resc. A p o i a ven it ră z b o iu l şi a m p le c a t în A m e r ic a .
399 ROSS POLDARK

C înd m -a m în to rs, nu m i-a m m ai d o rit d ec ît c o lţu l m e u din

Anglia. E ciudat.
- Aş d ori să vizitez F r a n ţ a î n t r - o zi.
- A m p u t e a o r i c î n d s ă n e d u c e m la R o s c o f f sa u la
C h e r b o u r g cu u n u l dirî c u te re le din St. A nn . E u a m fost cînd
e ra m copil.
- Aş p re fe ra u n vas m a re , s p u s e D e m e lz a , şi să n u -m i fie
frică d e p a z a d e c o a s tă ca re ar p u t e a t r a g e a s u p r a noastră .
M e r s e ră mai departe.
V erity stă te a în u ş a c o n a c u lu i d e la T r e n w i th a ş te p tîn d
să-i întîm pine. A lerg ă să-l s ă r u te p e R oss, apo i p e D e m e lz a .
D e m e lz a o strînse la piept, a p o i ră su flă ad în c şi in tră în casă.

2
In p rim e le m o m e n t e s-au simţit cu toţii stînjeniţi,
d a r această sta re n -a d u ra t m ult. D in fericire, şi D e m e l z a şi
toţi cei din casă d o re a u să se p o a r t e fru m o s. F ra n c is a v e a un
farm ec n a t ural, vizibil, cînd voia să-l p u n ă în valoare. Şi m ă tu ş a
A g a th a , încălzită de un p a h a r d e r o m bun şi g ă tită cu u n a din,
cele mai b u n e peruci, e ra fo a rte afabilă. E liz a b e th zîm b ea ;
era şi mai fr u m o a s ă ac u m , cu ch ip u l ei c a de flo a r e îm b u jo r a t
discret. G e o f fre y C harles, c a re a v e a trei ani, le ieşi în ainte,
gătit în tr-u n c o s t u m d e catifea, şi, cu d e g e tu l în g u r ă , se uită
lu n g la cei doi străini.
L a î n c e p u t , m ă tu ş a A g a t h a p r o v o c ă p u ţ i n ă c o n f u z i e
susţinînd că nim eni nu-i s p u s e s e n im ic d e s p r e c ă s ă to ria lui
R oss şi p r e t inse explicaţii a m ă n u n ţite . A p o i vru să ştie n u m e le
d e fată al D em elzei.
- C u m ? C a rk e e k ? C ardevv? C a rn e ? C a r n e aţi s p u s? D e
u n d e e? D e u n d e eşti, copilă?
W IN STO N G R A H A M 400

- Illu g g an , s p u s e D e m e lz a.
- D e u n d e ? A, e lîngă m o şia familiei B assett, n u ? P ro b a b il
că-1 cu n o ş ti p e S ir F ran c is. Se s p u n e c ă e u n tîn ă r intelige nt,
d a r p r e a in te re sa t d e p r o b l e m e le sociale. M ă t u ş a A g a t h a îşi
m în g îie firele d e p ă r din barbă. V in o lîn g ă m in e, d r ă g u ţă . Să
ştii c ă nu m u şc. Cîţi ani ai?
D e m e l z a îşi lăsă m în a î n t r - a ei.
- O p ts p r e z e c e . îi a r u n c ă lui R o s s o privire.
- H m . F r u m o a s ă vîrstă. V ia ţa e fr u m o a s ă şi b u n ă la vîrsta
asta. S e uită apoi la R o s s cu ochii ei mici, ră utăcio şi, în c o n ju ra ţi
d e riduri. Ştii cîţi ani am eu?
D e m e l z a s c u tu ră din cap.
- A m n o u ă z e c i ş i unu. I- a m îm p lin it j o i a tre c u tă .
- N u ştiam c ă ai o vîrstă atît d e în a in ta tă , s p u s e F ra n c is .
- N u p o ţi să le ştii p e toate, b ă ie t e. N o u ă z e c i şi u n u jo i a
trec u tă. Ei, c e zici, R o s s ?
- N - a r e i m p o r t a n ţ ă vîrsta, to t d u lc e eşti, îi şopti R o s s
la u re ch e.
M ă t u ş a A g a t h a zîm b i încîntată.
- Ai fost, ca şi ta ică -tău , un copil rău. E u am trăit să v ăd
cinci g e n e ra ţii din fam ilia P o ld a rk . B a şase. M a i intîi a fost
b u n i c a T r e n w i t h. M i - o a m in te s c fo a rte bine. E r a n ă s c u t ă
R o w e . Ei e rau p resbiterien i. T atăl ei, O w e n , e ra p r ie te n cu
C ro m w e ll. S e s p u n e că a fost unul din cei cincizeci şi n o u ă
c a re au s e m n a t s e n tin ţa de c o n d a m n a r e la m o a r t e a re g elu i
C harles I. Şi-au pierdu t tot păm înlul la R estauraţie. M i - o a m i n ­
tesc fo a r t e bine. A m u r it cînd a v e a m z e c e ani. îm i p o v e s t e a
d e s p r e c iu m a ce a m a re . D a r ea n-a trăit p e v r e m e a a c e e a .
- O c iu m ă c a a c e e a a fost o d a tă şi la noi la Illu g g a n ,
d o a m n ă , s p u s e D e m e lz a .
- A poi a fost A n n a - M a r i a , m a m a m ea, ca re s-a m ă rita t
401 ROSS POLDARK

cu un P o ld a rk . E ra sin g u ră la părinţi. E ra m b ă trîn ă cînd a

m urit. S-a m ăritat cu C h arles V ivian P o ld a rk . C u tre ie ra m ăril e
şi r ă m ă s e s e invalid în b ătălia de Ia L a H o g u e în a i n t e de a o
c u n o a ş te p e m a m a ; n - a v e a d ecît d o u ă z e c i şi cinci de am. Uite
c o lo p o rtre tu l lui. A c e la cu b a rb ă mică.
D e m e lz a se uită la p o rtre t.
- A p o i a fost C la u d e H enry, fratele m eu, c a re s-a căsători
cu M a tild a E llen P e t e r din Treviles. A m u rit cu z e c e ani în a in ­
t e a m am ei. S u fe r e a de v ărsătu ri şi diaree. El a fost bun icul
tău, R oss. T u şi cu F rancis-sînteţi a c in c e a g e n e r a ţ i e şi m icul
G e o ffre y a şasea. Ş ase g en e ra ţii, şi eu to t m ai trăiesc.
în cele din urm ă,, b ă trîn a lăsă m în a D e m e lz e i, ca re se
d u s e să-l m în g îie p e copil. G e o ffre y C h a rle s e r a u n băieţel
g ră su ţ, cu faţa atît de n e t e d ă în cît nu ţi-ai fi p u tu t înch ip u i că
a surîs v r e o d a tă . C opil fr u m o s , ieşit din părinţi fru m o şi.
P r im a r e v e d e r e cu E liz a b e th d u p ă şase luni nu fusese
c h ia r atît d e s im p lă şi lipsită de em oţii cu m s p e r a s e şi chiar
crezu se . S p e r a s e că d e v e n is e im u n a c u m , ca şi c u m c ă s ă to ria
şi d ra g o s te a lui p en tru D e m e lz a ar fi fost vaccinul care-1 lecui­
se d e o b o a lă a sîngelui. S p e r a s e că în tîln irea lor va fi un
c o n t a c t v oit din p a rte a lui ca să .d e m o n s tre z e că s-a v ind ecat.
D a r D e m e lz a , îşi d ăd u el s e a m a , nu era un vaccin, p u te a fi
ch iar o altă b o ală. îşi p u s e în tr e b a r e a ch iar d e Ia în c e p u tu l
vizitei, d a c ă nu c u m v a im pu lsul D e m e lz ei de a re fuza invitaţia
nu fu sese mai în ţelep t decît al lui.
În tîln irea d in tre E liz a b e th şi D e m e lz a i-a lăsat un sim ţă-
m înt de nem ulţum ire; ati tud in ea lor u n a faţă de cealaltă era atît
de p r i e t e n e o a s ă şi to tuşi atît d e reţin u tă. N u ştia d a c ă p u r ­
ta re a lor înşelase p e cineva, d a r p e el sigur nu. N u era firească.
D a r D e m e lz a şi V e rity nu se îm p rie te n is e ră nici ele decît
d u p ă u n tim p o a r e c a re . A ş a sînt femeile: oricit d e a t r ă g ă t o a r e
W INSTON G R A H A M 402

ar fi, p rim a în tîln ire cu o fe m e ie este. intuitiv, o î n c e r c a r e şi

o că u ta re.
E lizab e th le p re g ă tis e un u l din c e le mai b u n e d o r m ito a r e ,
cu v e d e r e spre s u d - v e s t şi p ă d u re .
- C e casă fru m o a să! s p u se D e m e lz a , sco ţîn d u -şi pelerina.
O d a t ă p rim a î n c e r c a r e tre c u tă , se s i m ţe a m ai bine. N - a m mai
v ă z u t nicio d ată o c a s ă c a asta. S a la a c e e a m a r e e ca o biserică.
Şi d o rm ito ru l ăsta! U i t ă - t e la p ă s ă rile d e pe drap erii; s e a m ă n ă
cu sturzii, n u m a i că p e te le mici d e p e ei sînt d e altă cu lo a re .
Şi t o a t e ta b lo u rile a lea d e p e p ere ţi... M i - a r fi frică să le v ă d
n o a p te a . Sînt t o a t e p o r f r e t e ale r u d e l o r tale, R o s s ?
- A ş a mi s -a spus.
- N u pot să î n ţ e l e g c u m le -o fi p lă c în d o a m e n i l o r s ă se
în c o n j o a r e cu atîţia m o rţi. C în d a m s ă m o r n u v re a u -să m ă
atîrn e ea să m ă u s u c c a c e a rş a fu rile p e frîn g h ie. N u v r e a u să
m ă uit o veşnicie la o a m e n i pe c a re n u i-am c u n o s c u t niciodată,
strănepoţi şi stră-strănepoţi. Aş p re fe ra să fiu în g ro p a tă şi uitată.
- E a d o u a o a r ă că v o rb e şti d e m o a r t e ' azi, s p u s e R oss.
N u te simţi bine?
- N u , nu, m ă sim t destu l d e bine.
- A tun ci fă -m i p lă c e r e a şi s c h i m b ă sub iectul. C e e în
cutia asta?
- A sta? O, e c e v a ce l-am r u g a t p e J u d să -m i a d u c ă
î m p r e u n ă cu c ă m ă ş ile d e n o a p te .
- C e e în cu tie?
- îm b ră c ă m in te .
- P en tru tine?
- Da, Ross.
- C o s tu m u l d e călă rie p e c a r e I-ai c u m p ă r a t la T r u r o ?
- N u, R oss, altce v a. C re d c ă n u ţi-a r p lă c e a să m ă vad ă
to ate bunicile şi s tră b u n ic ile tale î m b r ă c a t ă prost, nu ?
403 ROSS POLDARK

El rîse.
- E v re o ro c h ie din b ib lio te c ă p e c a r e ai t r a n s f o r m a t - o ?
- N u ... V e rity şi cu m in e am c u m p ă r a t - o t o t cîn d a m
fo st la T ru ro .
- E a a plătit-o?
- N u , R o ss. A m plătit-o d in ban ii p e c a re ni i-ai d a t p e n ­
tru cu m p ărătu ri.
^ - M -a i păcălit, floricico. Şi ai o m u t r ă atît d e n ev in o v a tă .
- Vorbeşti d e p a rc ă ai fi m ă t u ş a A g a th a .
- C re d c ă -m i place. D a r u ite că a m d e s c o p e r it v ie rm e le
din floricică. în ş e lă c iu n e şi du p licita te. T o tu ş i îmi p a r e b ine
că nu a plătit-o Verity. A ra tă -m i-o .
- N u , R o s s , nu, R oss! N u , R o ss! V o c e a i se tr a n s f o r m ă
într-un ţipăt şi în c e rc ă să-l îm p ie d ic e să ia cutia. îşi trec u braţele
p e d u p ă gîtul lui şi-l strîn se t a r e la p ie p t c a să-l o p re a s c ă .
R o s s o ridică în b ra ţe şi o s ă r u tă , a p o i îi tra s e d o u ă p a lm e la
fu n d şi o lăsă jos.
- A şa te porţi, floricico? O să c r e a d ă l u m e a c ă te bat.
- Şi ce, n u -i aşa? U i t e c ă m ă b aţi! F u g i r e p e d e d e
lîn g ă el şi se î n t o a r s e î n a p o i s ă r i n d î n t r - u n p i c i o r şi ţ in în d
c u tia la spate.
- T e rog, R o ss, a c u m a d u - t e j o s ! N u v o ia m să ştii d e
ro c h ie . P o a te c ă n -a m s-o p o rt, d a r v re a u s -o î n c e r c şi p e s te o
o r ă m e rg e m la m asă. C o b o a r ă şi stai d e v o rb ă cu m ă tu ş a A g a ­
tha şi n u m ă ră -i firele d e p ă r din b arbă.
- N u m e r g e m la bal, s p u s e R o ss. E o p e tre c e r e d e familie;
nu e n e v o ie să te îm p o p o ţo n e z i .
- E ajunul C răc iu n u lu i. A m v o rb it cu Verity. E a m i-a
s p u s că tre b u ie să m ă schim b.
- Fă c u m vrei, d a r să fii g a ta la o ra cinci. Şi, a d ă u g ă el,
W INSTO N G R A H A M 404

ca o c o m p le ta r e , n u strîn g e c o rs e tu l p r e a ta re că te v a i n c o ­
m o d a . Aici se m ă n î n c ă b in e şi îţi c u n o s c p o fta d e m în c a re .
C u a c este c u v i n t e ieşi, lă sîn d -o să se p r e g ă t ească.
N u c r e d e a că a v e a n e v o ie să ţină s e a m a d e a v e rtism e n te le
lui R o ss, m ai ales în s e a ra asta. T o a t ă ziu a a v u s e se g re ţu ri.
D in p a r te a ei, m î n c a r e a p u te a să r ă m î n ă p e m asă, n e a tin s ă ; îi
e r a î n s ă frică d e p u ţin u l p e c a r e tr e b u ia să se f o r ţe z e să-l
îng hită. A r fi ră u d a c ă s -a r f a c e d e rîs c h ia r în s e a ra asta. A r fi
o trag e d ie. S e t e m e a c ă va treb u i să se n d i c e r e p e d e d e la
m a s ă şi să c a u te closetul,
îşi s c o a s e ro c h ia , fusta d e d e d e s u b t şi ră m a s e o c l ipă
n u m a i în pan talon ii şi bra sie ra î m p r u m u ta t e d e la V erity, u itîn­
d u -s e la im a g in e a ei re fle c ta tă în o g lin d a lim p e d e de p e m a s a
de toaletă. N u se v ă z u s e n ic io d a tă atît de clar şi în î n tre g im e .
N - a v e a de ce să-i fie ruşine de c u m a ra tă , d a r se î n t r e b a c u m
d e a v u sese curajul, în d ră z n e a la să se îm b r a c e cu R oss în c a m e ­
ră cînd p u r ta p e d e d e s u b t lenjeria ei sau ce a fă c u tă d e P ru d ie .
N u le va mai p u r t a n ic io d a tă .
A u z is e ş o p t i n d u - s e că m u lte d o a m n e de la o ra ş p u r t a u
cio ra p i albi şi nu p u r t a u p an talo n i. Era- d e z g u s tă to r, d a c ă m ai
ad a u g i şi faptul că p u rta u c rin o lin e le alea, fustele p e c e rc u ri,
şi m e rita u să ră c e a s c ă şi să m o a r ă din asta.
O tre c u un fior. C u rîn d va a r ă ta u rî t ă, d iz g ra ţio a s ă , o r
c um s -a r îm b ră c a . Cel puţin aşa c r e d e a . Se m ira că p în ă a c u m
nu o b s e rv a se nici o schim b are. în fiecare d im in e aţă lua o b u c a ­
tă d e sfoară, cu u n n o d fă cu t în ea, şi se m ăsu ra . D a r d e o c a m ­
d a tă s e p ă r e a c ă m ai c u r î n d slă b is e cu u n c e n t i m e t r u şi
ju m ă ta te . E ra de n e c r e z u t. P o a te că n o d u l se d e s f ă c u s e puţin.
C resc u tă la ţară, aflase totul d e s p re felul cu m se fac copiii;
dar a c u m , că era v o r b a d e ea. d e s c o p e ri lipsuri în c u n o ş tin ţe le
405 ROSS POLDARK

ei. M a m a ei n ă s c u s e şase copii, d a r D e m e lz a îşi a m in te a atît

d e p u ţin din c e e a ce se în tîm p la s e în a in te d e a îm plini o p t ani!
T r e b u ie să o în tr e b e p e V erity. L a ea ap e la ori d e cîte ori
av e a n ed u m eriri. T re b u ie s-o în treb e p e Verity. N u-şi înch ipu ia
c ă e ra u lucruri p e c a re V e rity le c u n o ş t e a m ai puţin decît
ea însăşi.
 C apitolul V III

I
o s , în salon ul m a r e , R o s s o găsi n u m a i p e
E liz a b e th c u G e o f f r e y C h arles. Ş e d e a u în
faţa focului, G e o f f r e y C h a rle s p e g enun ch ii m am ei sale care-i
citea o poveste.
. R o s s asc u ltă v o c e a c a lm ă şi cu ltiv a tă ; îi f ă c e a p lă c e r e să
o asculte. D a r ea rid ic ă ochii, îl v ă z u şi se opri.
- M a i s p u n e, m a m ă . Hai, m ai s p u n e .
- A ş te a p tă p uţin, d ragă. T r e b u ie s ă m ă o d ih n e s c . U ite,
u nch iul tău, R o ss, a venit să-m i s p u n ă şi m ie o p o v e s te .
- N u ştiu d e c ît p o v eşti a d e v ă r a te , s p u s e R o s s , şi to a te
sînt triste.
- N u toate, d e s ig u r, r ă s p u n s e E liz a b e th . P o v e s t e a ta e o
p o v e s te fericită a c u m , cînd ai o s o ţie atît d e în c în tă to a re .
R o ss ezită; n u e r a sig u r d a c ă d o r e a să v o r b e a s c ă d e s p r e
D e m e lz a c h iar cu E liz a b e th .
- îm i p a re fo a rte b ine că îţi place.
- S-a s c h im b a t m u lt de cîn d a m v ă z u t- o u ltim a dată, şi
cred că se va s c h im b a şi m ai m ult. T r e b u i e s ă o scoţi m ai m ult
în lume.
- Şi să risc u m ilin ţe le u n o r fernei ca d o a m n a T e a g u e ?
M u lţu m e s c , m ă sim t destul de b ine aşa c u m sînt.
407 ROSS POLDARK

- Eşti prea sensibil. D e altfel, s -a r p u te a să d o r e a s c ă şi

ea să iasă în societate. F e m e ile a u destul de m u lt curaj ca s-o
fa că şi ea e atît de tînără.
- Cu m a re dificultate a m c o n v i n s - o să v ină aici.
E lizab eth zîm bi, u itîn d u - s e la c a p u l b u clat al fiului ei.
- E u ş o r d e înţeles d e ce.
- D e ce?
- O . ^ e p rim ul c o n ta c t cu familia, n u ? Şi e î n c ă puţin
ca m stîngace. S -o fi te m u t că n - o s ă g ă s e a s c ă în ţe le g e re .
- Hai, m a m ă , mai s p u n e - m i, m ai s p u n e - m i o poveste.
- N u încă. M a i aşte a p tă puţin.
- O m ul ăsta are u n se m n p e faţă, m a m ă .
- St, dragă. N u treb uie să sp ui a ş a ceva.
- D a ’ are, m am ă. A re , mamă.!
- L -a m spălat, l-am sp ă la t m e r e u şi to t nu v r e a să iasă, îi
s p u s e Ross.
G e o ffre y C h arles ră m a s e m u t.
- V erity o iub eşte fo a rte m ult, s p u s e E liz a b e th . T re b u ie
să ne v ed e m mai des, Ross, a c u m că s-a sp art g h e a ţa .
- Şi ţie c u m îţi mai m e rg e ? î n t r e b ă R oss. V ă d c ă băieţelul
a rată foarte bine.
E lizabeth în tinse p ic io a re le ei m ici în c ă lţa te în p a p u c i şi
îl aju tă pe copil să se d e a j o s din po ală. A c esta se o p ri o s e c u n ­
dă, g a ta să fugă, d a r v ăzînd că R o s s se uită la el îşi î n g r o p ă
timid fata în fustele m am ei fui.
♦
- Hai, d ra g ă , nu fi speriat. A s ta e u n c h iu l R o s s , ca şi
u nch iul W a rle g g a n , ba chijjr m ai m ult. E s te u n c h iu l tău a d e ­
v ă r a t şi nu trebu ie să te ruşinezi. H ai, salu t ă-1.
D a r G e o ffre y C harles nu se m işcă.
- Nu m -a m simţit p re a bine, şi n e mai în g r i j o r e a z ă şi
W INSTO N G R A H A M 408

s ă n ă ta te a m a m e i. S u fe ră d e o ch i. P a r k , c h iru rg u l din E x e te r,
va veni să o e x a m i n e z e d e A n u l N o u . D o c t o r u l C h o a k e şi
d o c to r u l P ry c e c red c ă e grav.
- îmi p a r e rău.
- D o c to r ii s p u n că e o b o a lă f r e c v e n t ă a o c h iu lu i. T r a t a ­
m e n tu l e fo a r t e d u re ro s . îi le a g ă u n şal d e m ă t a s e în ju ru l
gîtului şi-l strîn g p în ă a p r o a p e o s u g r u m ă şi t o t s î n g e l e se
u rc ă în cap. A p o i îi luă s în g e d i n d o s u l u re ch ilo r. S -a dus
ac u m să se o d i h n e a s c ă la v a r a ei la B o d m în . S în t f o a r t e în ­
grijorată.
R o s s se strîm bă:
- T a t a n u a v e a î n c r e d e r e în d o c to ri. S p e r s ă ai veşti bune.
T ă c u r ă a m în d o i. E liz a b e th se a p l e c ă şi-i ş o p ti c e v a lui
G e o ffre y la u r e c h e . U n m o m e n t , c o p ilu l n u ră s p u n s e , a p o i îi
a r u n c ă lui R o s s o p rivire şireată, se î n t o a r s e şi fugi din ca m e ră .
E lizab e th se u ită d u p ă el.
- G e o ffre y e la o vîrstă critică, s p u s e ea. T r e b u ie v in d e c a t
de m icile lui to a n e . V o r b e a în s ă c u in d u lg e n ţă .
- Şi F ra n c is ?
P e faţă îi a p ă r u o e x p re s ie p e c a r e n u i-o m ai v ăz u se.
- F ran c is? O, n e în ţe le g e m , m u l ţu m e s c , R oss.
- A m a v u t in te n ţia să vin să te v ăd , d a r v a r a a t r e c u t a tît
de re p ed e. P o a t e că ţi-a s p u s F r a n c is c ă a m v o rb it c u el.
- A p r o b l e m e le tale de c a r e t r e b u i e să te o c u p i.
- D a r nu lăsînd la o p a r te altele.
- C u m s ă - ţi s p » n ? în v a r a a s ta a m s c o s - o la c a p ă t
am în d o i. V o r b e a p e u n to n c a re se p o t r i v e a cu e x p r e s ia d e pe
faţa ei. S e re f e r e a p o a te la fin a n ţe le casei sa u la p r o b l e m e le
lor p erso n ale.
- N u p o t să-l în ţe le g , s p u s e R oss.
- S în te m aşa c u m s în tem d in n a ş te r e . S e p a r e că F ran c is
409 ROSS POLDARK

s -a n ă s c u t c a rto fo r. D a c ă n -o s ă a ib ă grijă, o să p ia r d ă la cărţi

t o t ce a m o ş t e n i t şi o să m o a r ă sărac.
F ie c a r e familie, se gîndi R o ss, a re o a ia ei n e a g r ă şi risipi­
torii ei; s în g ele lor se m o ş te n e ş te d e la unii la alţii; porniri
c iu d ate , s tricăc iu n e. To tuşi, c h ia r J o s h u a , c a r e fu sese destul
d e u ş u ra tic şi cu ochii d u p ă fuste, a v u s e s e d e s tu lă m in te ca să
se lin iştească a tu n ci cînd a c u n o s c u t fe m e ia p e c a r e o d o re a,
şi nu s-a mai s c h im b a t p înă cînd n u a p i e r d u t - o prin m o arte .
- U n d e îşi p e t r e c e tim p u l?
- T o t la W a r le g g a n . N e d is tra m fo a rte b in e la în cep u t.
D a r m izele au d e v e n it p re a m a n . D e c-înd s -a n ă s c u t G eoffrey,
n -a m m ai fo st a c o lo decît d e d o u ă ori. A c u m nu m ă m ai invită.
- D a r, d ac ă...
- A, da, desigu r, d ac ă l-aş r u g a p e.F ran cis să m ă ia cu el.
D a r îm i s p u n e c ă nu m ai vin d ec ît bărbaţii şi că nu m i-a r face
p lă c e re c o m p a n i a lor.
S tă te a cu ochii plecaţi, u itîn d u - s e la c u te le rochiei ei al­
bastre.. A v ea în faţa lui o n o u ă E lizab e th , car-e v o r b e a fără
oco lişu ri, p e u n to n detaşat, c a şi c u m o e x p e r ie n ţă d u r e r o a s ă
a r fi î n v ă ţ a t - o s ă se ţină d e p a r t e d e viaţă.
- R oss.
-D a?
- C r e d că ai p u te a să m ă ajuţi î n t r - u n a n u m it fel...
- S p u n e m ai dep arte.
- C ircu lă u n e l e z v o n u ri cu privire la F rancis. N u am
po sib ilitatea să aflu d a c ă sînt a d e v ă ra te . Aş p u t e a să-l în treb
p e G e o r g e W a r l e g g a n , d a r am m o t iv e să n -o fac. N -a m nici
u n d re p t să-ţi cer asta, d a r ţi-aş fi r e c u n o s c ă to a r e d a c ă ai p u te a
d e s c o p e ri ad e v ă ru l.
R o s s se uită lu n g la ea. G re ş ise v enind aici N u p u te a să
ste a lîngă a c e a s tă fe m e ie fă ră ca v e c h ile s e n tim e n te să revină.
W IN STO N G R A H A M 410

- Voi fa ce to t c e pot. Aş dori d e fapt să fac. D in n e fericire

n u fac p a n e din c e rcu l d e prieteni ai lui F rancis. P r e o c u p ă ­
rile m ele...
- A s ta s -a r p u te a aranja.
R o s s se uită r e p e d e la ea:
- Cum?
- Aş p u te a să -l r o g pe G e o r g e W a r le g g a n să te in v ite la
u n a din p e tre c e r ile lui. G e o r g e te place.
- Şi ce se z v o n e ş te ?
- Se s p u n e c ă F ra n c is are relaţii- cu altă fem eie. N u ştiu
d a c ă e a d e v ă ra t, d a r e e v id en t că nu p o t, aşa d e o d a tă , să
î n c e p să m ă d u c ^ 'p e t r e c e r i . N u p ot... să-l s p io n ez.
R o s s ezită. î şi d ă d e a ea s e a m a ce-i c e re? D e s ig u r , ar fi
fo st n e p lă c u t p e n t r u e a să sp io n e z e , d a r as ta a r fa c e şi el în
re alitate, c h ia r d a c ă n u s-a r num i spio n aj. Şi c a re ar fi r e z u l ­
tatul? P u te a o a r e a m e s te c u l lui să c o n s o l i d e z e o că s n ic ie d a c ă
însăşi te m e lia ei nu mai exista?
- N u lua a c u m o h o tărîre , R oss, s p u s e ea în cet. L asă!
M ai g în d e ş te -te . Ştiu că c e r p re a mult.
T o n u l ei îl fă c u să se î n t o a r c ă şi atu nci îl v ă z u p e F ra n c is
intrînd. C înd stai m u lt tim p î n 's a lo n u l a c e s ta m a r e şi p lăcu t,
se gîndi R o ss, aju n g i să re cu n o şti im e d ia t pasul c e lo r din casă
c înd se a p r o p ie d e uşă.
- U n te tâ - â - te te ? s p u se F ranc is, ridicînd din s p rîn c e n e .
Şi n u bei nim ic, R o s s ? S e p a re că nu s în tem p re a ospitalieri.
Să-ţi p re p a r o b e re fierbinte b ătu tă cu ou c a re să te în călzească.
- R o s s to c m a i îmi p o v e s te a ce b in e m e rg e m in a lui, F r a n ­
cis, s p u s e E liz a b e th .
- D o a m n e fereşte! Astă-i c o n v e rs a ţie de ajun d e C ră c iu n ?
M ai vin o la noi în ianuarie, sau p o a t e în fe b ru a rie şi ai să ne
p o v esteşti a tu nci, R oss, d ar nu a c u m a , te implor. C e plictiseală
411 ROSS POLDARK

ar fi să n e p e t r e c e m s e a r a s c h im b în d p ăreri d e s p r e calita­
tea aram ei.
R o s s o b s e r v ă că b ă u s e , deşi s e m n e le erau abia vizibile.
E liz a b e th se rid ică să plece.
- C în d v e n i nu s-au v ă z u t d e m ult, sp u se ea veselă, e
g r e u să g ă s e a s c ă u n s u b iect d e c o n v e rs a ţie . N u n e - a r strica,
F ranc is, să n e g în d im şi n o i m ai m u lt la m in a n o a s tră , G r a m ­
bler. T r e b u ie să-l d u c la c u lc a re pe G eoffrey .
F ran c is veni cu b ă u t ura. P u r t a un c o s tu m v e r d e închis şi
d a n te la d e la m a n ş e te era m u r d a r ă , lucru n e o b iş n u it la el,
c a r e era atît d e îngrijit. N u se v e d e a alt s em n d e d e c ă d e r e :
păru l e r a p ie p tă n a t cu atenţie, c r a v a ta le g a tă bine, m a n ie r e le
p e r fe c t eleg a n te. A v ea fa ţa b u h ă ită , fap t c a re îl f ă c e a să p a r ă
m ai bătrîn. î n priviri i se cite a o o a r e c a r e superficialitate.
- E lizabeth face din viaţă o problem,ă în g ro z ito r d e serioa­
să, r e m a r c ă el. L a d r a c u ’ ! c u m ar fi spus tata.
- î n t o t d e a u n a am a d m ira t la tine felul e le g a n t în c a r e te
exprim i, s p u se Ross.
F ran c is se uită la el şi rînji.
- N - a m v ru t să te o fe n s e z . P r e a m u ltă v r e m e am stat
d e p a r t e u n u l d e altul. C e ro st a r e s u p ă r a re a pe lu m e a asta?
D a c ă am ţin e s e a m a d e to a te s u p ă ră rile n e - a m fa c e p re a m u lt
sîng e ră u p e n t r u lipitori. B e a p în ă la fund.
R o ss b ă u p înă la fund.
- E u nu p o rt n im ăn u i ra n c h iu n ă . T re c u tu l e tre c u t şi eu
sînt destul de m ulţum it.
- A ş a şi trebu ie , s p u s e F rancis, d u c în d p a h a ru l la gură.
îm i p lace so ţia ta. D in s p u s e le lui V erity.am ştiut că o să-mi
placă. A re m ersu l u n ui m în z n e a stîm p ă ra t. Şi atîta tim p cit îşi
p ă s tre a z ă felul ei d e a fi, ce i m p o r ta n ţă a re d ac ă s-a n ă s c u tî n
castelul W i n d s o r sau p e o uliţă o a r e c a re .
W INSTO N G R A H A M 412

- T u şi cu m i n e a v e m m u lte în c o m u n , s p u s e R oss.
- A ş a c r e d e a m şi eu. F r a n c is se opri. V rei s ă spu i în
s e n t i m e n t e sau în c e e a ce p riv e ş te v iaţa n o a s tră ?
- V r e a u să s p u n în ceea c e p riv e ş te s e n tim en tele. E clar
c ă î n c e e a c e p riv e ş te v iaţa în g e n e r a l eşti mai a v a n ta ja t d ecît
m in e . C a s a şi a v e r e a ră m a s ă d e la stră m o ş ii no ştri c o m u n i;
soţia, c a să sp u n aşa, alea să d e a m în d o i; bani p e c a re să-i
arunci la cărţi şi la lu ptele cu cocoşi, u n fiu care te v a m o ş t e n i ...
- S fîrşeşte, s p u s e F ran c is, altfel ai să m ă faci să p lîng de
inv idie c ă sînt atît d e n o ro c o s .
- N i c i o d a t ă nu m - a m g în d it că to a te astea a r p u t e a c o n ­
stitui u n p e ric o l p e n t r u tine.
F ran c is se î n c r u n t ă şi lăsă p a h a ru l din m înă:
- Şi nici p e n t r u nim en i a ltc in e v a . L u m e a a re obiceiul
să-i j u d e c e pe alţii fă ră să ştie d e s p r e ce e v o rb a . L u m e a c r e ­
de că'.. ^
- A tu n c i s p u n e - m i d e s p re ce este vorba.
F ran c is se u ită p u ţin la el.
- Vrei să-m i v ărs n ec a z u rile în ajun d e C ră c iu n ? D o a m n e
fereşte! T e a s ig u r că asta te -a r plictisi la cu lm e. C a m ă tu ş a
A g a th a cînd v o rb e ş te d e rinichii ei. H ai, o m u le , te rm in ă p a h a ­
rul, şi mai b e a î n c ă unul.
- M u l ţ u m e s c , s p u s e R oss. în a d e v ă r, F rancis...
- în tr-a d e v ă r, R oss, îl îngînă F ran c is batjo coritor, d e lîngă
b ufetu l u n d e se d u s e s e d u p ă b ă u tu ră . E exact aşa c u m spui
tu, n u? O s o ţie în c în tă to a r e , f r u m o a s ă ca un în g e r - d a r p o a t e
m ai m ult î n g e r d e c ît f e m e i e - că m in u l s tră m o ş ilo r noştri, plin
d e p o r tr e te le lor c iu d a te - da, da, a m v ă z u t-o p e D e m e lz a
a d m irîn d u -le cu g u r a c ă s c a tă - un fiu fru m o s c r e s c u t aşa c u m
trebu ie: c in steşte p e tatăl tău şi fu a d o r a t d e m a m a ta p en tru
ca viaţa să-ţi fie lungă p e p ăm în tul pe c a re D o m n u l D u m n e z e u
413 ROSS POLDARK

ţi l-a dat. Şi, în sfîrşit, bani d e a r u n c a t la cărţi şi lu ptele de

cocoşi. A a ru n c a . îm i p lace cuvîntul. S u n ă fru m o s . îm i a m i n ­
teşte d e prinţu l d e W a le s p ie rz în d v re o d o u ă mii d e g u i n e e la
m a s a de joc..
- C u v în tu l a re u n sens relativ, s p u s e R o ss p e u n to n egal.
C a m u lte altele. C înd eşti u n nobil d e ţa ră şi locuieşti în ţin u tu ­
rile î n d e p ă r t a t e din v est e acelaşi lu c ru să a ru n c i cincizeci d e
g u in e e ca atun ci c în d G e o r g e a r u n c ă d o u ă mii.
F ra n c is î n c e p u să rîdă.
- V o rb e ş ti din e x p e rie n ţă . U ita s e m . E m u lt d e cîn d ai
d e v e n it u n fe rm ie r c u m p ăta t.
- D e sig u r, s p u s e R o ss, aş zic e c ă p e n t r u noi pericolul
este m u lt m ai m a re , n u n u m a i d a c ă p ă s tră m p ro p o rţiile , ci
p e n tru că nu a v e m un p a r la m e n t m ă rin im o s c a r e să v o te z e
160 0 0 0 de lire sterline c a să p lă te a s c ă d atoriile sa u 10 0 0 0 d e
lire p e an pe c a re să-i ch e ltu i m p e n tru a m a n t a d e m o m e n t.
- Eşti b ine in fo rm a t d e s p re ce se în tîm p lă la curte.
- R ă u l se a u d e re p ed e, fie că se referă la u n prinţ, fie la
u n m o ş ie r de pe la noi.
F ra n c is se înroşi:
- C e vrei să spui cu asta?
R o s s ridică paharul:
- C ă b ă u t u r a asta în c ă lz e ş te ră u o rg a n e le vitale.
- S -a r p u te a să fii d e z a m ă g it, s p u s e F ran cis, d a r af l ă că
nu m ă in te re se a z ă ce şoptesc la g u ra sobei nişte b a b e vo rb ă reţe
şi cu feţele ciu p ite d e vărsat. îm i v ăd d e tre b u rile m e le şi le las
să v erse o ric îtă o tr a v ă îm p u ţită le place. Nici u n u l din noi nu
s în te m im u n i la v o rb ă riile lor. M ai b i n e ai g rrjă d e c a s a
ta, Ross.
- M -a i în ţeles greşit, s p u s e R oss. N u m ă g î n d e a m la
clevetirile şi p o v e ş t ile u n o r fem ei c a r e n-au altc e v a de fă c u t
W IN S T O N G R A H A M 414

D a r în c h iso rile p e n t r u d a to rn ic i sînt u m e d e şi m iro s urît. N u

ţi-ar strica să ţii m in te asta în a in te d e a fi p r e a tîrziu.
F r a n c is îşi a p r in s e p i p a şi f u m ă u n tim p în a in te d e a
r ă s p u n d e . A r u n c ă în a p o i în c ă m in u n lem n c a re a r d e a în ă b u ş it
şi lă să j o s cleştele.
- P ro b a b il c ă -E liz a b e th ţi-a sp u s cîte ceva.
- N u a m n e v o i e d e c o n f id e n ţe le ei c a să aflu c e v a c e ştie
t o a t ă lu m e a p e aici.
- L u m e a ştie ce fac eu m ai b in e d ec ît m ine. P o a t e că -m i
dai t u v r e u n sfat, v r e o so lu ţie . S ă m ă f a c m e t o d i s t şi să
m ă salvez?
- D r a g u l m e u , s p u s e R o s s , ţin la tine şi-ţi v r e a u binele.
D a r , oricît d e m u lt m - a r afecta, n -a ş p u t e a să te o p r e s c d a c ă
o iei p e d ru m u l cel m ai s cu rt s p re pierz an ie. N o r o c u l p o a t e
să-ţi d e a av e re, o fam ilie, d a r n u-ţi p o a t e da şi în ţe le p c iu n e .
D a c ă d o reşti să iroseşti tot ce ai, fă-o şi d u -te d racu lu i.
F ra n c is se u ită la el cinic, a p o i lăsă p ip a din m în ă şi îl
b ătu p e u m ăr.
- A v o rb it c a u n P o ld a rk . N o i ,- î n familie, n u n e - a m
înţeles p re a b in e n ic io d a tă . N e în ju ră m şi n e c e rtă m , d a r p rie ­
ten eşte . H ai a c u m a să ne î m b ă tă m , tu şi cu m in e,,şi d u c ă - s e
d ra cu lu i creditorii!
R o ss ridică p a h a r u l gol şi îl privi. D e sub to n u l ze fle m is t
al lui F ra n c is a p ă r e a fo n d u l lui b u n ca re a tin sese la R o s s o
c o a rd ă sensibilă. D e z a m ă g ire a , o rice c a u z ă ar fi avut, îl asp rise
pe văru l său, d a r nu-1 s c h im b a s e p e o m u l p e c a re îl c u n o ş t e a
şi la-care ţin ea m ult.
în m o m e n t u l a c e la B a rtle intră a d u c în d d o u ă s fe şn ic e
cu mai m u lte braţe. F lă cările g a l b e n e pîlpîiau în c u r e n t şi d e o ­
d a tă lu m in a i n u n d ă c a m e r a ca şi c u m focul din c ă m in a r fi
415 ROSS POLDARK

în c e p u t să a r d ă cu fla c ă ră m a re . S e v e d e a a c u m bine r o a ta d e
to rs a lui E liz a b e th , cu b o b in e le ei lucioase; lîngă o c a n a p e a ,
o p ă p u ş ic ă z ă c e a p e s p a te cu u m p l u tu r a d e cîlţi atîrn în d u -i
din burtă. P e u n s c a u n se afla u n c o ş u le ţ d e paie cu u n lucru
d e m în ă în el şi u n g h e r g h e f p e c a re se ved e a o b ro d e rie
n e te rm in a tă . L u m i n a lu m în ă rilo r era caldă şi p rie te n o a s ă ; cu
p e rd e le le tra s e , în î n c ă p e r e d o m n e a o a tm o s f e r ă d e tih n ă
şi belşug.
P e s te to t se v e d e a u s e m n e le un ei p re z e n ţe fe m in in e. în
cele c îtev a m in u te d e c o n v e rs a ţie a p ă ru s e în tre cei do i bărbaţi
ceva ce îi a p r o p ia dato rită înţelegerii mai tolerante, mai c u p r in ­
z ă to a re a lucrurilor. în tr e ei exista c o m p licitatea sexului, le g ă ­
tu ra de sîn g e şi a m in tire a u n ei vechi prietenii.
în m o m e n t u l acela, lui R o s s îi tre c u prin m inte g în d u l că
în g rijo ra re a lui E lizab e th ar p u t e a fi e te rn a sp aim ă fe m e ia s c ă
d e n es ig u ra n ţă . F ra n c is b ea. F ra n c is era c a rto fo r şi p ie rd e a
banii la cărţi. F ra n c is fu se se v ă z u t în c o m p a n ia a lto r femei.
N u era o p o v e s te plăcu tă , d a r nici n eo bişnu ită. P e n tru R oss,
to a te a c e s te a e ra u d e n e c o n c e p u t , d a r p e n tru Elizabeth c ă p ă ­
taseră p ro p o rţiile un ei tragedii. D a r nu era în ţelep t să pierzi
sim ţul p ersp ectiv ei. Şi alţi'b ărb aţi b e a u şi ju c a u cărţi. Să faci
datorii era la m o d ă . Şi ochii a lto r bărbaţi a d m ira u fru m u se ţi
ca re nu le a p a r ţin e a u d e d r e p t şi n eg lijau fru m u s e ţe a din p r o ­
pria lo rc a s ă . A sta nu în s e m n a că F ran c is se angajase pe d rum ul
cel m ai s cu rt s p re pierzanie.
O ricum , era C răciunul, ziua ca re trebuia să m arc h eze strîn-
gerea legăturii d in tre m e m b rii un ei familii şi nu d e z b in a r e a ei.
D estul! T r e b u ia u să se o p r e a s c ă aici. R oss se gîndi la
D e m e lz a , tîn ă ră şi plină d e viaţă, c a re sus. în d o rm ito r, se
g ă te a p e n tru cină. S p e ra că nu va în tre c e m ăsura. Din fericire,
W INSTO N G R A H A M 416

V e rity îi a lese se îm b r ă c ă m in te a . G în d u l la D e m e l z a îi încălzi

in im a şi-i lu m in ă m in te a aşa c u m lu m în ă rile din sfe şn ic e lu m i­
n a s e r ă în c ă p e re a .
D u c ă - s e d ra c u lu i grijile p e n t r u alţii. N u e r a m o m e n t u l
să se g î n d e a s c ă la ele a c u m , de C ră c iu n . P u t e a să le r e în v ie în
ianuarie, d a c ă m ai a v e a u p u t e r e a să-l n e c ă j e a s c ă şi să-i stri­
ce liniştea.
 C apitolul IX

Y - y - V a s a d e s e a r ă a î n c e p u t la o r a cinci şi a
LJLJ d u r a t p în ă la ş a p t e şi p a t r u z e c i de
m in u te . A fo st o m a s ă d e m n ă d e p e r io a d a în ca re se aflau, de
c a s a lo r şi d e ziu a de C răciun. A î n c e p u t cu. o s u p ă de m a z ă re ,
frip tu ră d e le b ă d ă cu sos du lce, m ă r u n t a ie de p asă re, friptură
d e miel, p lă c in tă cu c a r n e d e p o tîr n ic h e şi* p a tru becaţe. A
u r m a t o b u d in c ă de p r u n e cu so s d e co n iac , tarte, plăcinte,
c r e m ă d e l a p t e, o u ă şi z a h ă r şi tort. T o a t e s tro p ite cu vin de
P o rto , de B o r d e a u x şi d e M a d e r a , şi cu b e r e d e casă. ■
R o ss sim ţe a că nu lipseşte d ecît C h arles, b u r ta lui m are,
rîgîielile .mai m ult sau m ai p u ţin p u te rn ic e , u m o ru l lui c a m
g ro so lan . î n m o m e n tu l acela, răm ă şiţe le p ăm în teşti ale om ului
m asiv, m e d io c r u , d ar c u m s e c a d e , p u tr e z e a u d e v e n in d u n a
c u p ă m în tu l c a re îi d ă d u s e viaţă şi ca re îl hrănise; e l e m e n te le
o rg a n ic e din ca re era c o m p u s v o r ajuta c u rîn d să c reasc ă iarba
g ra s ă c a r e n ă p ă d e a cim itirul..în c a sa a c e a s ta , din ca re lipsise
p u ţin e n o p ţi în cei şaizeci şi o p t de ani ai vieţii lui, ră m ă s e s e
c e v a din a u ra p e ca re R o s s o sim ţe a mai p u te rn ic d ecît a u ra
p o r t r e te l o r c e lo r p atru z e c i şi şase d e înaintaşi.
A b s e n ţ a Iui nu p r o d u c e a m îh nire, ci m a i cu rîn d senz aţia
c ă nu se c ă d e a să nu fie p re z e n t.
WINSTO N GRAHAM* 418

P e n tru atît d e puţini o asp e ţi, s u fra g e ria e ra p r e a r e c e şi

tristă; d e a c e e a fo lo s e a u în locul ei s a lo n u l de ia rn ă ale că ru i
fe re s tre d ă d e a u s p re apus; av e a p ereţii căptuşiţi Cu la m b riu ri
p în ă sus în ta v a n şi s e afla m ai a p r o a p e d e bucă tă rii. În tîm -
p la re a a fă cu t c a i n tra re a D e m e lz e i s ă fie bin e re g iz a tă . V e ri­
ty v en ise să le a n u n ţ e c ă m a s a e serv ită. E liz a b e th e ra d e faţă,
şi toţi patru ieşiseră din c a m e r ă rîz în d şi d iscu tîn d î m p r e u n ă .
în acelaşi tim p D e m e lz a c o b o r î scările.
E ra îm b ră c a tă cu ro c h ia aleasă d e Verity, ro c h ia de m ă t a ­
se m o v d esc h is cu m îneci p în ă la c o t, cu o crin o lin ă m ică,
d e sc h is ă în faţă în f o r m a literei A p e n t r u c a să se v a d ă c o rs a ju l
şi fusta de d e d e s u b t din m ă ta s e î n f l o r a t ă d e u n v e r d e desch is.
C e e a ce R o s s nu p re a î n ţ e l e g e a e ra aspectu l ei. E r a n o r ­
mal să fie m u lţu m it d e ea; n ic io d a tă n u a r ă ta s e atît d e a t r ă g ă ­
toare. în felul ei ciu d at, în s e a ra a s ta rivaliza cu E liz a b e th ,
ca re în tr-o astfel d e c o m p e tiţie p o r n e a d e la î n c e p u t cu un
av an taj a s u p ra o ric ă re i alte fem ei, d a to r ită frum use ţii şi c o l o ­
ritului ei. Un fel d e p r o v o c a r e n ă s c u t ă din situaţia în c a r e se
afla sco s e se la iveala to a tă fr u m u s e ţe a D e m e lz e i, ochii'ei m ari
şi negri, părul p ie p tă n a t f r u m o s , J e n u l ei u ş o r b r o n z a t ra d iin d
d e o căld u ră in terio ară. V e rity p u t e a să fie m în d r ă d e ea.
La m asă a m în c a t fo a rte p uţin. D u p ă p ă r e r e a lui R o s s,
cam e x a g era se cu b u n e le m aniere, c iu g u lin d cîte puţin şi lăsînd
cea mai m a re p a r te din m în c a r e pe farfurie. A î n t r e c u t - o şi p e
E lizab e th c a re î n t o t d e a u n a m în c a f o a r t e puţin. C in e v a m ai
b ă n u ito r ar fi p u tu t c r e d e că v re a să rid ă d e g a z d a ei. P e R o s s
îl a m u z a . în s e a ra asta D e m e lz a e r a în fo rm ă .
Deşi v o rb e a m ult la m asă, p u n î n d to t felul d e în tre b ă ri şi
facînd diverse re m a rci, de data a c e a s t a nu p re a lua p a n e la
co n v e rs a ţie , refuză v i n ul fiert pe c a r e toţi ceilalţi l-au b ă u t şi
nu bău decit b ere d e casă. Nu p ă r e a că se p lictiseşte şi a s c u lta
419 ROSS POLDARK

cu in tere s c e s p u n e a E liz a b e th d e s p r e o a m e n i pe ca re ea nu-i

c u n o ş te a sa u d e s p r e isprăvile lui G e o ffre y C h a rle s . C înd o
în tre b a u ceva, r ă s p u n d e a cu p lă c e re şi firesc. G l u m e l e d e p la ­
sate p e c a r e m ă tu ş a A g a th a le fă cea din cînd în cînd n u p ă re a u
s-o d eran jeze: se u ita la R oss, ca re ş e d e a lîngă b ă trîn a d o a m n ă ,
şi a c e s ta se g r ă b e a să-i r ă s p u n d ă . T r e b u ia să g ă s e a s c ă u n răs­
p u n s potrivit.
D isc u ţia s-a op rit a s u p ra z v o n u r ilo r d e s p r e o n o u ă î n c e r ­
c a re d e a s a sin a re a regelui. U ltim ul z v o n , cînd M a r g a r e t N i-
ch o ls o m în c e rc a s e să-l-înjunghie în tim pul unei a u d ien ţe , fusese
a d e v ă ra t, F ra n c is făcu cîte v a c o m e n ta rii cin ice d e s p r e stofa
re z is te n tă din c a re e r a -c o n fe c ţio n a tă vesta regelui. E liz a b e th
s p u se că servitorii casei re g ale nu fu se se ră plătiţi d e d o u ă s p r e ­
z e c e luni.
A u m ai v o rb it d e s p r e F ra n ţa şi d e s p r e s p l e n d o a r e a de la
curtea franceză. F ran c is mai spu sese c ă se m ira că n u în c e rc a s e
n im en i să-şi a s c u tă cuţitul pe p ielea lui L u d o v ic , c a r e m erită
m ult mai m u lt cuţitul d ecît G e o r g e al Angliei. R e g i n a F ran ţei
în c e r c a să-şi v in d e c e bolile prin m a g n e tis m anim al.
V erity s p u s e că va în c e rc a şi ea rem ediul p e n tru gu turaiul
ei; d o c to ru l o sfătuise să b e a j u m ă t a t e d e p in tă d e a p ă de
m are , d a r asta îi f ă c e a g re aţă. D o c to r u l C h o a k e p u n e a to a te
răcelile pe s o c o t e a l a aerului s tr ic a t:'c a rn e a c r u d ă lăsată la a e r
se strica în p a tru z e c i de m inute, în tim p ce, d a c ă o ţineai în
s a r a m u ră , ră m în e a p ro a s p ă tă m ult timp. R o ss făcu o b se rv a ţia
că d o c to ru l C h o a k e e ca o babă. F ran c is s p u se c ă e a d e v ă ra t,
d e v re m e ce Polly nu făcea copii E lizab eth î n c e p u să v o rb e a s ­
că d e s p re b o a la d e o c h i a m am ei sale.
F ran c is b ă u s e z e c e p a h a re cu vin de P o r t o Ia m asă, d a r
asta nu se o b s e rv a . Altă dată, se gîndi Ross, F ra n c is se îm b ă ta
n u m a id e c t şi era prim ul c a re c ă d e a sub m asă, „B ă ia tu l ăsta
W I NSTON G R A H A M 420

n u re zistă la b ă u t u r ă " , m o r m ă ia C h arles. R o s s se u ită la E liz a ­

b eth , d a r a c e a s ta s tă te a liniştită.
L a o ra o p t fă ră u n sfert d o a m n e l e s-a u rid icat d e la m asă,
lăsîndu -i p e cei doi să b ea c o n ia c şi să f u m e z e stînd la m a s a
plină cu restu rile d e m în c a re . A u î n c e p u t să d is c u te d e s p r e
aface ri, d a r p e s te cîte v a m in u te a p ă r u în u ş ă d o a m n a Tabb .
- S cuza ţi, d o m n u l e , au venit m usafiri.
- C e?
- D o m n u l G e o r g e W a r l e g g a n şi d o a m n a şi d o m n u l J o h n
T r e n e g l o s , d o m n u le .
L a au z u l ac estei veşti n e a ş te p ta te , R o s s sim ţi c u m îl c u ­
p rin d e iritarea. N u a v e a nici o p o f t ă să-l v a d ă pe în flo rito ru l
G e o r g e în s e a r a aceasta; şi e ra s ig u r c ă R u t h n u ar fi ven it
d a c ă a r fi ş t iut că el şi D e m e lz a e r a u acolo .
D a r s u r p r i z a lui F ran c is e ra a d e v ă r a tă .
- L a naiba! S ă v in ă în vizită în a ju n d e C ră c iu n ! Şi u n d e
i-ai poftit, E m ily ?
- S înt în sa lo n u l cel m a re , d o m n u le . D o a m n a E liz a b e th
vă r o a g ă să veniţi să-i primiţi. N u v o r sta m ult.
- S ig u r că da. V e n im n u m a id e c ît. F ra n c is fă cu u n s e m n
cu p a h a ru l în m înă. N u m a id e c ît.
D u p ă c e d o a m n a T a b b plecă, îşi a p r in s e pipa.
- C e l-o fi a p u c a t p e G e o r g e să v in ă în s e a r a asta?
C r e d e a m că p e tr e c e C ră c iu n u l la C a r d e w . O c o in c id e n ţă , n u?
Şi J o h n , şi R u th . îţi aduci a m in te cîn d n e b ă te a m cu J o h n şi
R ic h a rd , R o s s ?
R o s s îşi a d u c e a am inte.
- G e o r g e W a rleggan , sp use Francis. E orn m are. Va pu n e
m în a pe j u m ă t a t e din C o rn w a ll f o a r t e cu rînd. El şi vărul lui
stăpînesc deja j u m ă ta te din av e rea m ea. V re a şi cealaltă jum ă­
tate, rîse el, dar n-o va avea. N -a m d e gînd să pierd tot la cărţi.
421 ROSS POLDARK

- C ine e vărul lui?

- C ary W a rle g g a n , b a n c h e ru l.
- F ru m o s n u m e! .Am au z it c ă e că m ă tar.
- A sta-i bună! Ce, vrei să insulţi fam ilia?
- P r e a se b a g ă peste tot familia, şi asta n u - m i place.
- Ei sînt o a m e n ii viitorului, R o s s , nu n o i cei din familii
ca C h y n o w e t h şi P o ld a rk , c a re şi-au p i e rd u t v i g o a re a .
- N u p u t e r e a lor m ă s u p ă ră , ci felul c u m O' folosesc.
D a c ă u n o m a r e p u tere , ar fi b in e să se în g rije a s c ă d e sufletul
lui, n u să p u n ă stăp în ire p e sufletul altora.
- C e spui tu p o a te să fie a d e v ă r a t d e s p r e v ă ru l C ary , d a r
este cam a s p ru cu G e o rg e .
- T e r m ină-ţi p a h a ru l şi să m e r g e m , s p u s e R o s s g în d in -
d u - s e c u m va r e a c ţio n a D e m e lz a în faţa u n o r o a m e n i noi.
- E ciud at, fo a rte ciudat, s p u s e F ran cis. Filozofii i-ar
găsi d e s ig u r u n n u m e. D a r m ie n u mi se p a r e a ltc e v a d ecît o
p e rv e rs ita te a vieţii.
- Ce anum e9
- O... F ra n c is ezită. N u ştiu c u m să s p u n . In v id ie m pe
c in e v a p e n t ru c e e a c e a r e şi noi nu a v e m , deşi în re alitate s-ar
p u te a să nu-1 aibă. în ţeleg i ce v re a u să s p u n ? N u , c red că nu
înţelegi. H ai să m e rg e m să-l în t îm p i n ă m p e G e o rg e .
Se rid ic a ră d e la m a s a plină d e resturi de m în c a r e şi tre ­
c u r ă în hol. S e au z e a u h o h o t e d e rîs d in s p r e s a lo n u l c e l m are.
- P a r c ă ar fi ca rn av a l în c a s a m e a , s p u s e F rancis. C in e
să fie? G e o r g e cel veşnic e le g a n t ?
- P a rie z că e Jo h n , „Şeful V în ă to r ilo r “ , s p u s e R o ss
Intrară. R o s s ghicise bine. J o h n T r e n e g l o s ş e d e a în faţa
roţii de to r s a lui E lizabeth. î n c e r c a să o p u n ă în fu n c ţiu n e .
P ă re a destul d e sim plu, d a r e ra n e v o i e d e p ra c tic ă şi J o h n
T r e n e g l o s n - o avea. R e u ş e a să p u n ă r o a ta în m iş c a r e pen tru
W IN STO N G R A H A M 422

cîtev a s e c u n d e , d a r n u a p ă s a c u m t r e b u i e p e p e d a lă şi m e c a ­
nism ul se o p re a . C ît tim p m e rg e a , s e f ă c e a linişte în c a m e r ă ,
î n tre ru p tă n u m a i d e j o c u l lui T r e n e g l o s şi al lui W a r l e g g a n .
D a r de cîte ori J o h n g re şe a , i z b u c n e a u to ţi în h o h o t e d e rîs.
T r e n e g l o s e r a u n b ă r b a t d e tre iz e c i d e ani, p u te rn ic , d a r
stîngaci, cu p ă r b l o n d - r o ş c a t , o c h i b ă g a ţi în fu n d u l c a p u lu i şi
faţa pistruiată. E r a u n c ă lă reţ p e r fe c t, u n ţintaş c la s a întîi, cel
m ai bun l u p t ă t o r a m a t o r din r e g iu n e , p ro s t la o r i c e j o c c a re
c e re a un efo rt mintal; e r a brutal şi b ă tău ş. D eşi v e n i s e î n vizită,
e ra î m b ră c a t în c o s t u m de călărie: o h a in ă v e c h e d e c a tifea
m a r o şi p a n ta lo n i re z is te n ţi din c a tife a reiată. S e l ă u d a că nu
p o a r tă d ecît p a n ta lo n i de călărie, c h i a r şi în pat.
S u rp rin s, R o s s o b s e r v ă c ă D e m e l z a nu se afla în c a m e ră .
- A p ie rd u t, s p u s e G e o r g e W a rle g g a n , ai p ie rd u t. îm i
d a to re z i cinci g u in e e . H ei, F rancis!
- M a i î n c e r c o dată, ce n aiba! N u m ă las b ă t u t d e o
m a ş in ă rie c a r a g h i o a s ă ca asta.
- U n d e e D e m e lz a ? o î n t r e b ă R o s s p e V erity, c a r e stă te a
lîngă uşă.
- S -a du s sus. A v ru t să r ă m î n ă s in g u ră c îte v a m i n u t e,
aşa c ă am co borît.
- Ai s-o strici, J o h n , s p u se E liz a b e th zîm b in d . A p e şi p re a
tare pe pedală.
- J o h n , s p u s e soţia lui, rid ic ă -te im ediat!
D a r J o h n se d is p u s e s e b ine cu c o n i a c b u n şi n -o luă în
s ea m ă . P u s e în c ă o d a tă r o a t a în m iş c a r e şi se p ă r e a că d e
data asta reuşise. D a r, în c e rc în d să m ă r e a s c ă vi t eza, r o a t a se
d ă d u peste cap şi se op ri cu o s m u c itu ră . G e o r g e s c o a s e un
s trigăt d e t r i u m f şi J o h n T r e n e g l o s se rid ică scîrbit.
- D a c ă mai î n c e r c a m d e trei ori i-aş fi venit d e hac. T r e ­
buie să m ă înveţi c u m să fac, E liz a b e th . N a, îa-ţi banii, o m u le .
I-ai cîştiga t pe n e d r e p t şi o să-ţi r ă m î n ă în gît.
423 ROSS POLDARK

- J o h n e atît d e n e rv o s , s p u s e so ţia lui. M i - a fo st frică să

nu-ţi strice roata. C re d c ă toţi sîn tem c a m n e rv o şi, iar a t m o ­
s fera d e C r ă c iu n a fă c u t restul.
D a c ă J o h n T r e n e g l o s nu p u n e a p re ţ p e îm b r ă c ă m in t e , în
s c h im b nu se p u te a s p u n e acelaşi lucru d e s p r e n o u a d o a m n ă
T re n eg lo s. R u th T e a g u e , fata ştearsă p e care R o ss o c u n o s c u s e
la bal d e P aşti, se tra n s f o rm a s e c o m p le t. Din in stin ct, R o s s
sim ţise a tu n c i că sub a p a r e n ţa ei m o d e s t ă se a s c u n d e a ce v a
c e o chiul nu p u te a să vadă. P u rta o ro c h ie d e m ă t a s e înflorată,
fă ră crin o lin ă, g arn isită cu p aiete d e argin t la talie şi u m eri.
N u e ra o î m b r ă c ă m in t e p o triv ită p en tru d ru m u r i l e d e ţară,
d a r g a r d e r o b a ei e ra fo a rte b o g a tă . B u z u n a r u l lui J o h n a v e a
s ă fie solicitat a c u m şi p e n tru alte cheltuieli d ecît c e le p e n t r u
v în ă to a re , şi d e a c u m în a in te nu va m a i face to t c e vrea.
- Ei, c ă p ita n e P o ld a rk , s p u s e T re n e g lo s ironic. S în te m
vecini, d a r iată c u m ne întîlnim . D a c ă n e - a m lua d u p ă cît de
puţin n e v e d e m , s -a r zice că eşti R o b in s o n C ru s o e .
- O, d a r nu e singur, dra g ul m eu, îl a re p e s e rv ito ru l lui,
V ineri, s p u s e R u th cu ironie ascunsă.
- C in e? A, vrei să spui Jud, zise T re n e g lo s î n c e r c în d să
a te n u e z e cît d e cît iro nia tă io a s ă a soţiei s a le .'M a im u ţo iu l ăla
chel. A f o s t o bra zn ic o dată cu mine. D a c ă n -a r fi fost servitorul
d u m ita le î-aş fi tras o bătaie. Ei, c u m m e r g e m in a ? T a ta e
în c în ta t şi s p u n e că o să sco ateţi a ra m ă cu lopata.
- Nimic d e s p e n at, spuse Ross, dar m ulţum itor deocam dată.
- Pe leg ea m ea! s p u s e G e o rg e , trebuie să v o rb im n u m a i
d e s p r e aface ri? E lizab e th , adu h arpa. C în tă -n e ceva.
- N - a m vo ce , s p u se ea schiţînd un z îm b et în c în tă to r.
D a c ă vrei să m ă a c o m p a m e z i. .
- T o ţi te v o m a c o m p a n ia, ră s p u n s e G e o r g e re s p e c tu o s .
S -a r potrivi ad m irab il cu n o a p te a de C ră c iu n
W IN STO N G R A H A M 424

G e o r g e n u se p u r ta ca J o h n T r e n e g l o s . N u îşi p u t e a p e r­
m ite g r o s o l ă n i a plină, d e î n g î m f a r e a o m u lu i a c ă ru i familie
d a ta în c ă d e p e v r e m e a lui R o b e r t , c o n t e d e M o rta in .
C u g re u s - a r fi p u tu t c r e d e c ă o s in g u ră g e n e r a ţ i e îl d e s ­
p ă r ţe a p e b ă trîn u l a s p r u şi b u t u c ă n o s c a r e trăise î n t r - o că su ţă
d e ţară, stînd în c ă m a ş ă şi m e s t e c în d tu tu n , şi c a r e d e -a b ia
d a c ă îşi p u t e a iscăli n u m ele, d e t î n ă r u l a c e s ta cultiva t , îm b ră c a t
î n t r - u n c o s tu m r o z cu re v e re c r e m , c r o it d u p ă u ltim a m o d ă .
N u m a i p u ţin din o b îrşia n e p o t u l u i d e fierar a p ă r e a în
t ră s ă tu rile lui în g r o ş a te , cu b u z e le p lin e, strînse, d o v e d i n d o
fire a c a p a r a t o a r e , şi în gîtul scu rt, a ş e z a t p e u m e rii p u tern ic i.
- D e m e l z a n u c o b o a r ă ? o î n t r e b ă R o s s în c e t p e V erity.
A u sp e ria t-o m u safirii ăştia?
- N u , nici n u c re d c ă ştie c ă a u venit.
- H ai s ă j u c ă m o p a r tid ă d e cărţi, s p u s e F ra n c is . N - a m
avut n o ro c sîmbătă, dar pînă la urm ă o să-mi surîdă şi m ie norocul.
T oţi l-au re fu z a t în g u r a m a re . V e n is e r ă sp ec ia l să o
a s c u lte p e E lizabe th -cîn tîn d . G e o r g e a d u s e im e d ia t h a r p a din
colţ ! u n d e s tă te a de obicei. J o h n a d u s e un s c a u n . î n c e r c a u
s ă o c o n v i n g ă p e E lizab e th c a re p r o t e s t a z îm b in d : în m o ­
m e n t acela in tr ă D e m e lz a .
■Se s im ţe a m ai bine. V o m a s e to a tă m în c a r e a şi to a tă berea
p e c a re o băuse. N u era p lă c u t c e fă c u s e dar, c a s en a to rii
ro m a n i de altă d a tă , se s im ţe a m ult m ai bine. O d a tă cu m în ca-
re a d i s p ă a i s e şi g re aţa.
C înd in tră se făcu linişte. E r a e v i d e n t că z g o m o t u l de
p înă atunci fu se se fă c u t d e m usafiri. A p o i E liz a b e th spuse:
- A c e a s ta es te n o u a n o a s tr ă v e r iş o a ră , D e m e lz a , soţia
Iui Ross.
P e D e m e lz a a s u rp rin s -o v e n ire a a c e s t o r o a m e n i cu ca re
t re b u ia să fa că c u n o ş tin ţă . Şi-a a m in tit d e R u th T e a g u e , pe
425 ROSS POLDARK

c a re o v ă z u s e o d a tă cînd v e n is e în vizită la iar p e soţul

ei îl v ăz u se d e d o u ă ori c în d ieşise la v în ă to a re : e r a fiul cel
mai m a r e al d o m n u lu i T r e n e g lo s , u n u l d in tre o a m e n ii i m p o r ­
tanţi din ţinu tul lor. U ltim a d a tă cînd îi v ă z u s e p e a m în d o i, ea
e r a o ţă r ă n c u ţ ă neîngrijită, cu p i c i o a r e lungi, c a r e m u n c e a la
b u c ă tă rie şi că re ia nici u n u l din ei n u i-ar fi a r u n c a t nici m ă c a r
o privire. R u th în o ric e c a z n u s-a r fi uitat la ea. O in tim idau
şi ei şi G e o r g e W a r l e g g a n care, d u p ă c u m era î m b ră c a t, i se
p ă r e a că tre b u ie să fie cel p uţin L o rd .
- L a naib a, R o ss, s p u s e T re n e g lo s . U n d e ai ţin u t asc u n s
b o b o c u l ăsta d e floare? C u m ai p u tu t să p ă s tre z i atîta tim p
secretu l? S e rv ito ru l d u m n e a v o a s t r ă , d o a m n ă .
C u m nu se fă c e a să r ă s p u n d ă cu aceleaşi cu v in te , mai
ales că erau f o a rte a p r o a p e d e a d e v ă r, D e m e l z a se m u lţu m i
să-i z îm b e a s c ă . F u p r e z e n t a tă ce lo rlalţi doi, a p o i a c c e p tă
p a h a ru l d e vin oferit d e V e rity şi b ă u r e p e d e j u m ă t a t e în tim p
ce musafirii n u se uitau la ea.
- D e c i asta este so ţia d u m ita le , R oss, s p u s e R u th dulce.
V in o lîngă m ine, d r a g a m ea. P o v e s t e ş t e - m i ce s-a întîm plat.
T o a t ă lu m ea din c o m ita t v o r b e a d e s p r e tin e în iunie.
- D a , s p u s e D e m e lz a. O a m e n il o r le p lace fo a r t e m ult să
bîrfească, nu-i aşa, d o a m n ă ?
Jo h n în c e p u să rîd ă în h o h o t e p le s n in d u -s e p e s te pulpe.
- Ai d re p ta te , d o a m n ă . H ai să b e m u n p a h a r cu vin şi să
fa c e m o urare: C ră c iu n fericit t u t u r o r şi la d r a c u ’ bîrfitorii!
- Eşti beat, J o h n , s p u s e R u t h sever. N -a i să poţi nici să
te sui în şa d a c ă nu p le c ă m im ediat.
- M ai întîi s -o as c u ltă m p e E liz a b e th , s p u s e G e o rg e ,
care-i şoptise a c e steia ce va la u re c h e .
- Cîntaţi, d o a m n ă P o ld a r k ? în tre b ă J o h n
- Eu? spuse D em elza surprinsă. Nu, numai cînd sint fericită.
W INSTO N G R A H A M 426

- Şi nu s în tem toţi fericiţi a c u m a ? î n t r e b ă J o h n . E C r ă ­

ciun. T re b u ie să ne cîntaţi, d o a m n ă . ■
- Ştie să cînte, R o s s ? în tr e b ă F ra n c is . R o s s se u ită la
D e m e lz a , c a re s c u t u r ă din cap.
- N u cîntă, s p u s e R oss.
N im e n i nu p ă r u să ţin ă s e a m a d e a c e s t re fu z. C i n e v a
tr e b u ia să le c în te şi a c e a s ta a v e a să fie D e m e lz a . G oli r e p e d e
p a h a ru l cu vin şi c in e v a i-1 u m p lu din n o u .
- C în t n u m ai cînd sînt s in g u ră , s p u s e ea. N u p re a ştiu
m u lte cîntece. Să c în te E liz a b e th întîi. E u , p o a t e m ai tîrziu...
E liz a b e th îşi p lim b a d e g e te le u ş o r p e c o a r d e l e harp ei.
S u n e tu l slab, ca d e a p ă c u r g ă t o a r e , e r a u n a c o m p a n i a m e n t
p lă c u t al co n v e rs a ţie i lor.
^ D a c ă îm i cînţi cîtev a m ăsu ri, s p u s e ea, c re d că o să
p rin d r e p e d e m elod ia.
- N u , nu, s p u s e D e m e lz a , d î n d u - s e în a p o i. C în tă tu
m ai întîi!'
E lizab eth î n c e p u im ediat să c în te şi toţi cei p re z e n ţi t ă ­
c u ră , ch iar şi J o h n , c a r e e ra beat, şi F ran c is. E r a u toţi din
C o rn w a ll şi p e n tru e i,m u z ic a î n s e m n a ceva.
C în tă întîi o b u c a tă d e H a n d e l şi a p o i o s o n a tin ă s c u r tă
d e K r u m p h o lz . S u n e te le v ib ra n te u m p l e a u î n c ă p e r e a şi nu se
mai a u z e a d ecît tro s n e tu l l e m n e l o r c a r e a r d e a u în c ă m in .
L u m in a cald ă a lu m în ă rilo r în v ă lu ia c a p u l tînăr al lui E l i z a ­
b eth şi mîinile ei d e lic a te ca re se m iş c a u p e c o a rd e . P ă a i l ei
astfel lu m in a t fo r m a un fel d e . a u r e o l ă . î n s p a te le ei stă te a
G e o r g e W a r le g g a n , îndesat, p oliticos şi c ru d , cu m îinile la
spate, cu ochii aţintiţi fără să c lip e a s c ă a s u p r a celei c e cînta.
V erity se a ş e z a s e pe un s c ă u n e l şi p u s e s e ta v a .c u p a h a r e
jos, lîngă. ea. Ş e d e a r e z e m a t ă de d ra p e riile a lb a stre d e s to fa
g ro a s ă , cu mîinile în ju ru l g e n u n c h il o r , cu c a p u l rid ic a t lăsînd
să se v adă lima gîtuiui c a re ieşea din şalul de d a n telă . F a ţa ei
427 ROSS POLDARK

liniştită a m i n t e a d e V erity m ai tîn ă ră cu p a tru ani. L î n g ă ea,

F rancis ş ed e a tolănit în tr-u n fotoliu, cu ochii închişi, d a r ascul-
tînd m uzica; şi lîngă el, m ă t u ş a A g a th a m e ste c a , d u s ă p e gîn-
duri; u n fir d e salivă i se s c u r g e a din colţul gurii. A scu lta, d a r
n u a u z e a nim ic. îm b r ă c a t ă luxos şi în c o n t r a s t p u t e r n i c cu
b ă trîn a d o a m n ă , R u th T r e n e g l o s a v e a totuşi c e v a în c o m u n
cu aceasta: v io iciu n ea ei d e o s e b ită în felul de a se c o m p o r t a .
Se v e d e a c ă n u e o fr u m u s e ţe , d a r cîn d va veni tim p u l, îşi va
lua revanşa.
L în g ă ea ş e d e a D e m e lz a , c a re te rm in a s e al tre ile a p a h a r
cu vin şi se s im ţe a din ce în ce mai bine, mai d e p a r t e stă te a
Ross, retras puţin, uitîndu-se cînd la unul, cînd la altul c u ochii
lui sfredelitori. J o h n T r e n e g l o s as c u lta m u z ic a p riv in d -o în
acelaşi timp cu ochii holbaţi p e D e m elza, ca re p ă r e a să exercite
a s u p r a lui o fascinaţie deosebită.
M u z ic a în c e tă , şi E liz a b e th se sprijini d e s p ă ta r u l s c a u ­
nului, z îm b in d u -i lui Ross. U r m a r ă ap lau z ele, mai s la b e d ecît
te-ai fi aşteptat. G n t e c u l harpei nu e x p r im a s e b u c u r ia p e tr e c e ­
rilor de C răc iu n , ci atinsese corzi m ult m ai p ro f u n d e în sufletul
lor. C în te cu l le v o rb e a d e s p r e d r a g o s te şi d u re re , d e s p r e viaţa
o m u lu i, d e s p r e în c e p u tu l ei c iu d at şi sfîrşitu l ei inevitabil.
- S u p e r b 1 e x c la m ă G e o rg e. S întem mai mult d ecît răsplă­
tiţi p e n tru d ru m u l lung pe c a re l-am făcut p înă aici. E liz a ­
b eth , m-ai e m o ţ i o n a t p ro fu n d .
- E l i z a b e t h , spuse V erit y. cîntă-m i te ro g c a n ţo n e t a a c e e a
c a re-m i p lace atîl de mult.
- N u e fr u m o a s ă d a c ă nu mă a c o m p a n ia z ă cineva.
- B a da, ba da, e fru m o a să. C în t-o cum ai c în ta t-o d u m i ­
n ic a trecută.
S e făcu iar linişte. E liz a b e t h. cîntă o b u c a tă s c u r tă de
M o z a r t şi ap oi c a n ţo n e ta de Flaydn.
C înd te rm in ă , se auzi voce a lui Verity:
W IN ST O N G R A H A M 428

- E cîntec u l m e u p re fera t; n u m ă s a t u r să-l ascult.

- M ie m i-a u p lă c u t toate, spi^se G e o r g e . Şi c în ta te d u m ­
n ez eieşte. M ai c î n t ă - n e ceva,- te r o g ,
- N u , s p u se E liz a b e th z îm b in d . E rîn dul D e m e lz e i. A c u m
n e va cînta ea.
- C re d că n -a ş p u te a a c u m , d u p ă c e n e -a i cîn ta t tu, s p u se
D e m e lz a p e c a r e u ltim a m e lo d ie şi vinul t a r e pe care-1 b ă u s e
o t u lb u r a s e r ă m ult. M ă r u g a m lui D u m n e z e u să m ă uitaţi.
T o a t ă l u m e a î n c e p u s ă rîdă.
- T r e b u ie să te asc u ltă m şi apoi s ă p le c ă m , s p u s e R u t h
u itîn d u -se la so ţu l ei. V ă rog , d o a m n ă P o ld a r k , lăsaţi m o d e s tia
la o p a r te şi a r ă ta ţi- n e talentele. S în te m toţi n e r ă b d ă t o r i să
vă au z im .
D e m e lz a văzu p r o v o c a r e a din ochii celeilalte şi o ac ceptă.
Vinul îi d ă d u s e curaj.
-B in e ... ' \
C u s im ţă m in te contradictorii, R o ss o văzu în d rep tîn d u -se
s p re h a r p ă şi a ş e z î n d u - s e p e s c a u n u l p e c a r e E liz a b e th abia îl
părăsise. N u ştia să c în te la ac e s t i n s tr u m e n t, d a r in stin c tu l ei
săn ă to s o î n d e m n ă să ia această h o tărîre: toţi ceilalţi se strînseră
în p re ju ru l ei s-o a s c u lte şi astfel s c ă p ă d e situaţia d e a n u şti
ce să f a c ă cu mîinile. A r fi treb u it să c în te a c u m z e c e m in u te ,
cînd toţi e rau veseli şi dispuşi să i se ală tu re . M o d u l c u ltiv a t şi
delicat de a c în ta al lui E liz a b e th s c h i m b a s e în să a tm o s fe r a .
E fe ctu l c în tec u lu i ei nu va mai p u t e a fi acelaşi.
D e m e lz a se instala c o n fo rtab il, cu s p a t ele d re p t, şi atinse
cu d e g e tu l o c o a r d ă . S u n etu l e ra p l ă c u t şi liniştitor. A c u m
însă d is p ă ru s e a u r a c a r e o în c o n ju r a s e p e E liz a b e th şi în locul
ei a p ă ru s e c o r o a n a î n t u n e c a tă a o m e n e s c u lu i.
S e uită la R o ss, în ochii ei a p ă r u d r ă c u ş o r u l îm pieliţat.
î n c e p u să cînte.
429 ROSS POLDARK

A m c v Ie s u n t r a n d a f ir p e n tru iu b ita m e a
U n ro şu t r a n d a f ir în f lo a r e .
C u d o r în in im ă în c e r c s ă - ţi s p u n
C e sim t în in im a m ea.

M - a m în ţe p a t c în d l- am c u le s
Ş i m în a - m i s în g e re a z ă .
Ivh-e in im a ră n ită , p ă r ă s it ă
T în jin d d u p ă in im a ta.

Ş i- a c u m a ş te p t, a ş te p t s ă v ii
ş i in im ă m i-e tris tă .
D a r în c u r în d se v a - n fră ţi,
In c în te c , c u in im a ta.

U rm ă o m ică p a u z ă şi D e m e lz a tuşi ca să a ra te că a te rm i­
nat. Se auziră cuvinte de laudă, un ele din politeţe, alte spontane.
- M i n u n a t ! e x c la m ă F ranc is, cu ochii pe j u m ă t a t e închişi.
- J u r c ă m i-a plăcut, s p u s e J o h n T r e n e g l o s cu un oftat.
- J u r că m i-a fo st frică c u m că n -o să v ă placă, ră s p u n s e
D e m e lz a în ţep ată.
- D e ş te p t ră sp u n s, d o a m n ă , s p u se T r e n e g lo s . î n c e p e a
să-şi d ea s e a m a de ce în c ă lc a s e R o s s regulile, c ă s ă t o r i n d u - s e
cu o a ju to a r e de b u c ă tă re a s ă . k
- M ai ştiţi şi altele?
- C în te c e sau ră sp u n su ri, d o m n u l e ? în tre b ă D e m e lz a .
- N -a m m ai auzit cîn tecul a c esta, s p u se E liz a b e th . M i-a
p lăcut foarte mult.
- C întece, fetiţo, c în tec e a m v rut să spun, zise T re n e g lo s
R ăsp u n su ri ştim că ai.
W IN ST O N G R A H A M 430

- Jo h n , s p u s e s o ţia lui, e tim p u l să p le c ă m .

- M ă sim t b in e aici. M u l ţ u m e s c , V erity . V inu l ăsta are
b u c h e t, F rancis. C în d l-ai c u m p ă r a t ?
- M a i de m ult, d e la T r e n c r o m . A c u m n u m ai au vin aşa
d e bun. T re b u ie să iau din altă parte.
- A m c u m p ă r a t nişte vin d e P o r t o d e stu l d e b u n , zilele
trec u te, sp u se G e o rg e . C a m s c u m p , totuşi. M - a u co sta t a p r o a ­
p e trei g u in e e t r e is p r e z e c e sticle d e u n litru.
F ran c is se uită la el ironic. G e o r g e e r a u n b u n p riete n şi
u n c r e d i t o r in d u lg e n t, d a r nu se p u t e a a b ţin e să n u a d u c ă
v o r b a d e s p r e p re ţu l p e care-1 p lă te a p e n t r u d iferite c u m p ă r ă ­
turi. E r a a p r o a p e sin g u ru l lucru c a re -i t r ă d a o r ig in e a o b sc u ră .
- C u m te îm p a c i c u servitorii, E liz a b e th ? î n t r e b ă R u t h
cu v o c e tare. M ie m i-e foarte greu. M a m a îmi s p u n e a azi-dimi-
neaţă că nim ic nu-i m ai m u lţu m e ş te . N o u a g e n e ra ţie , îm i s p u ­
nea ea, are tot felul de idei în cap. P retin d mai m ult decît merită.
- M ai c în tă - n e ceva, D e m e lz a , te ro g , in te rv e n i V erity.
C e cîntec îmi cîntai cînd am stat Ia v o i? A d u -ţi am in te, cîntecul
acela al pescarului.
- C e m ult îm i plac c în te c e le astea. AJ naibii să fiu d a c ă
m i-a m în c h ip u it c - a m să g ă s e s c aici p e c in e v a atît d e talentat.
D e m e lz a goli tot p ah a ru l cu vin. A tin s e c o a r d e l e h a rp e i,
s c o ţîn d un s u n e t s u r p r i n z ă t o r d e a r m o n io s .
- M ai ştiu u n cîntec, s p u s e ea în cetişo r. S e u ită o clipă la
R oss, ap oi se uită p e sub s p r î n c e n e la T r e n e g lo s . V in u l îi
a p rin s e s e o scîn teie în cofii.
î n c e p u să cînte î n c e t d a r clar.

B ă n u ia m c ă e d ră g u ţă
B ă n u ia m c ă - i m ă rita tă .
S f a t u r i b u n e m i- a d a t ta ta , le g e a s ă n-o c a lc .
Am văzut că -i doritoare.
431 ROSS POLDARK

A m v ă z u t c ă v re a iu b ire .
M a i z b u rd a ln ic ă f i i n ţ ă în c ă n-am văz u t w e o d a tă .

Ş i m -am d u s în f a p t d e s e a r ă
F ă r ă g în d u r i re le .
C ă c i fr u m o a s ă e iu b ir e a f ă r ă de h îr jo a n ă . r
A m u ita t d e g în d u r i b u n e
N u m -a o p rit ce - a s p u s ta ta
M a i z b u rd a ln ic ă f iin ţ ă n-am vă z u t v re o d a tă .

C u ib u l erei c a ld ş i d u lc e
N u e r a b ă rb c itu - a c a s ă
E r a m tin e ri, p lin d e - a rd o a re
D a r a c u m m ă - n to rc a c a s ă
O b o s it d e a t ît a u m b let.
M a i z b u r d a ln ic ă f iin ţ ă n-am vă z u t v re o d a tă .

J o h n T r e n e g l o s în c e p u să rîdă în h o h o te . D e m e lz a mai
b ău un p a h a r cu vin.
- B ravo! s p u se G e o rg e . îm i p lace cîntecul. M e l o d i a asta
săltă re a ţă e f o a rte p lăcută. C e bine aţi cîn t at-o!.
R uth se ridică:
- Hai să p le c ă m , Jo h n . S e fa ce ziuă pînă a ju n g e m acasă.
- Fugi d e-aici, dra g ă! J o h n trase de lanţul ce asu lui ca
să-l s c o a tă din b u z u n a r , d a r a c e s ta era prea ad în c şi nu reuşi.
- Ş tie c in e v a cît e ceasu l? N u p o a te fi încă zece.
- Nu v-a plăcut cîntecul, d o a m n ă ? întrebă D e m elza, ad re -
s înd ui-i-se lui R u th ..
- B a da, m i-a plăcut. M i s-a p ăru t sem nificativ, plin de
înţeles, ră s p u n se R u th abia m işcind u-şi b u ze le
, - E ceasul n o u ă şi j u m ă t a t e , interveni W a r le g g a n .
W IN S T O N G R A H A M 432

. - C h ia r aşa, d o a m n ă ? s p u s e D e m e lz a . M ă s u r p r i n d e că
aţi a v u t n e v o ie d e lăm uriri în p r o b l e m a asta.
R u t h se albi la faţă. N u e sigur- că D e m e l z a îşi d ă d e a
s e a m a d e ce u rm ă r i ar fi p u t u t a v e a re p lic a ei. îl sim ţi pe R o s ş
a p r o p i i n d u - s e d e e a ş L p u n în d u -i m în a p e braţ.
- N u m - a u i n te r e s a t c u v in te le cîn tec u lu i. R u t h se .uită
s p r e D e m e lz a ca şi c u m a c e a sta nici n -a r fi existat şi i se a d re s ă
lui R o s s : T e felicit, R o s s , că ai o so ţie atît d e p r i c e p u t ă în arta
d e a d istra pe alţii.
- N u atît d e p ric e p u tă , s p u s e R o ss, cît cu m u ltă u ş u rin ţă
la în v ă ţa t.
- A l e g e r e a p r b f e s o r u l u r e s t e f o a r t e im p o r t a n t ă ; n u-i aşa?
- O, da! a p r o b ă D e m e lz a . R o s s es te u n p r o f e s o r a tî t de
b u n în cît p o a t e să-l î n v e ţ e b u n e l e m a n i e r e şi p e cel m ai î n d ă ­
r ă tn i c elev.
R u t h o b ătu p e u m ă r. G ă sis e c e *să r ă s p u n d ă : -
- D r a g a m e a , n u c red că eşti î n c ă în s ta re să t e 'p r o n u n ţi
a s u p r a b u n e l o r m a n ie re .
D e m e lz a .s e u ită la ea şi d ă d u din cap:
- P o a t e că nu. A r fi tre b u it să s p u n că R o s s este în sta re
să î n v e ţ e pe o ric in e în afară d e cei acriţi şi răi.
î n a i n t e ca sc h im b u l lor d e c u v in te să d e v in ă şi m ai tăios,
in te rv e n i V erity. Musafir-ii se p r e g ă t e a u să p lece, în d r e p tîn -
d u - s e în c e t sp re uşă.
în m ijlocul veseliei g e n e r a l e şi al c o n v e r s a ţiilo r d e ultim
m o m e n t ; î n c e p u r ă s ă se îm b ra c e ; R u t h îşi s c h im b ă p antofii
e le g a n ţi cu o p e r e c h e d e p a n to fi d e c ă lă rie cu c a ta ra m e . P e ­
lerina ei d e călărie, d u p ă ultim a m o d ă , tre b u ia a d m i r a t ă. O
j u m ă t a t e d e o r ă a d u r a t c a să-şi ia ră m a s b u n , tim p în c a re au
s c h im b a t în tre ei u ră rile d e s ă r b ă to ri şi au fă c u t g lu m e . în
sfîrşit, în tropăitul cailor, grupul se în d ep ărtă încet pe alee şi uşa
g re a se închise cu z g o m o t Familia P o ld a rk era, în fine, singură
 C apitolul X

R
ec apitulîn d t o t ce se p e t r e c u s e în s e a ra
aceea, se p o a t e sp u n e că fusese s e a ra D e ­
m elzei. T r e c u s e u n test g re u cu u n su c c e s re m a rc a b il. D e
fapt n u m ai ea ştia că s u c c e s u ls e d a to r a p e de o p a r te g r e ţ u n l o r
s i m ţi t e la m a s ă , p e d e altă p a r t e c e l o r c in ci p a h a r e c u vin
b ă u t e în m o m e n t u l h o t ă r î t o r şi n u a v e a i n t e n ţ i a s ă o s p u ­
nă n im ă n u i.
L a d o u ă o re d u p ă p le ca rea o a s p e ţilo r, s p u s e r ă n o a p t e
b u n ă g a z d e l o r şi în tim p ce u rc a u sc a ra m a r e d e - a lu n g u l
că re ia p e pereţi atîrn au p o rtre te le d e familie, R o s s se g î n d e a
la a c e a s t ă n o u ă la tu ră a personalităţii pe c a r e s o ţia s a şi-o
d e z v ă lu is e în s e a ra aceea. T o a t ă s e a ra a titu d in e a ei îl s u r p r i n ­
sese şi-l am u z a se . Ş arm ul D em e lz ei, fr u m u s e ţe a ei şi mai vizi­
bilă îm b r ă c a tă c u m era cu r o c h ia n o u ă şi m od ern fi; im p resia
pe c a re o făcuse; d e m n ita te a ei liniştită, m o d e s t i a în tim pu l
m esei, cînd se aştep ta se s-o vadă n e r v o a s ă şi ţe a p ă n ă sau g ă lă ­
g io asă şi laco m ă . D e m e lz a în m ijlo cul o a s p e ţi l o r n e a ş te p ta ţi,
p u r tîn d u - s e c o r e c t şi d em n , cîn tîn d c în te c e le a c e le a v ese le cu
v o c e a ei g ra v ă , cu un v ag a c cen t al g raiului local. D e m e lz a
c o c h e tîn d cu J o h n T re n e g lo s sub nasul lui R u t h , şi ch iar sub
nasul lui Ross. '
W INSTO N G R A H A M 434

D e m e lz a p e c a re cu g re u ta te , d a r şi cu tact o î m p ie d ic a s e
să mai b e a d u p ă ce p le c a s e ră m u safirii (cîn d j u c a u u n j o c de
cărţi pe ca re D e m e l z a nu-1 c u n o ş t e a , o v ă z u s e t u r n în d u - ş i pe
furiş v re o d o u ă p a h a r e cu vin). D e m e l z a u r c în d c a lm ă scările
lîngă el, d re a p tă şi im p e rtu rb a b ilă , în r o c h ia ei d e m ă t a s e m o v
cu v erd e, din c a r e ieşea gîtul m î n d r u g ra ţio s şi p u t e r n i c şi
um erii ei ro tu n z i şi albi ca o c u p ă d e floare.
D e m e lz a m ai puţin d e p e n d e n t ă d e el d ecît fu s e se v r e o ­
dată. în sea ra asta, stînd m ai retras, o v ă z u s e cu alţi och i.
Aici, v ă z u tă î n t r - u n m e d iu d e c a r e e a e r a s trăin ă, d a r atît
d e fam iliar p e n tru el, îşi a r ă ta s e a d e v ă r a t a ei p e r s o n a l it a te şi
p u te re d e a d a p ta re . L u i R o s s nu-i p ă r e a ră u a c u m că venise,
îşi am inti ce-i s p u s e s e E liz a b e th : „ T r e b u i e să o scoţi în s o c i e ­
tate, să arăţi ce p o a t e 11. N - a r fi fo st im p o sib il d a c ă şi ea ar fi
v ru t-o . O viaţă n o u ă ar fi p u t u t î n c e p e p e n t r u a m în d o i. Se
s im ţe a m u lţu m it, stim ulat şi m î n d r u d e p r o g r e s e l e p e c a r e le
fă cea tîn ă ra lui soţie.
D e m e lz a în c e p u să s u g h iţe c în d a ju n s e r ă în c a m e r a lor.
Şi ea se s im ţe a altfel d ecît în a in te , c a o o a lă plină cu cidru
c a re fierbe, plin d e b ăşicu ţe , î n ţ e p ă t o r . A v e a c a p u l u ş o r, era
v io aie şi nu se g î n d e a la s o m n , c a şi R o s s . îşi roti p riv ire a prin
c a m e r a f r u m o a s ă cu ta p e t cu re liefuri c r e m şi r o z şi p e r d e le
d e b ro c art.
- R oss, s p u s e ea, păsă relele a s te a n - a r trebui să aib ă atîtea
pete p e ele. S turzii n -a u p e t e ca astea. D a c ă v o r s ă p ic te z e
picăţe le pe p ă s ă re le le d e p e p e r d e le d e ce nu le p ic te a z ă în
c u l o a r e a lor n a tu ra lă ? N ici o p a s ă re n - a r e p e te r o z pe ea, şi
nici o p a s ă re n - a r e atîtea pete.
Se sprijini d e R o s s c a re se r e z e m ă d e u ş a p e c a re o în c h i ­
sese şi î n c e p u să o m în g îie p e o b ra z.
- Eşti c h e rc h e lită , fetiţo.
435 ROSS POLDARK

- N u -i a d e v ă ra t. îşi r e c ă p ă tă echilibrul şi tr a v e r s ă c a m e ­
ra, d e m n ă şi calm ă. S e a ş e z ă g r e o i p e u n sc a u n în fa ţa fo cu lui
şi a r u n c ă p an to fii din picio are. R o s s ap rin se lu m în ă rile c a r e
î n c e p u r ă să a r d ă lu m in în d c a m e ra .
R ă m a s e pe scaun , cu mîinile la ceafă, cu picio arele întinse
s p re foc, în tim p c e R o s s se d e z b r ă c a încet. A u m ai s c h im b a t
cîteva cuvinte, au rîs cînd R oss a po vestit bufoneriile lui T r e n e ­
glos cînd s -a j u c a t cu r o a t a d e to rs; D e m e lz a l-a m ai în tre b a t
ce v a d esp re R u th , d e s p re familia T e a g u e , d e sp re G e o r g e W a r ­
leggan. V o rb e a încet p e un ton cald, confidenţial, aceasta fiind
intim itatea c r e a t ă ca re -i lega.
în to a tă casa se făcu se linişte. Deşi nu le era s o m n , c ă ld u ra
p lă c u tă şi c o n fo rtu l îi m o le ş e a fa cîn d u -i să a d o a r m ă . R o s s
trăia o clipă d e p e r f e c tă m u lţu m ire . P rim e a d r a g o s t e a ei şi
i-o o fe re a p e a lui cu ac eea şi g e n e ro z ita te . L e g ă t u r a lor n u
a v e a nici o fisură.
î m b r ă c a t în h a in a de c a să a lui F ran cis, se a ş e z ă p e u n
s că u n el la p ic io a re le ei şi în tin s e mîinile s p re foc.
E ra liniş t e.
D e o d a t ă din a d în c u l satisfacţiei ei răsări o n e d u m e rire :
- M - a m p u rta t f r u m o s în s e a ra asta, R o ss? în tre b ă ea.
M - a m p u rta t ca o a d e v ă r a tă d o a m n ă P o ld a rk ?
- N u te-ai p u rta t c u m treb u ie , s p u se el, d a r ai trium fat.
- N u m ă necăji! C rezi c - a m fost o soţie b u n ă ?
- D eştul de b u n ă. D a, da, destu l de b u n ă 1
- A m cîntat fru m o s?
- Ai cîn tat inspirat.
T ă c u ră iar.
- Ross.
- Da, b o b o c e l
- Iar b o b o c e l 1 In seara asta mi s-a spus şi B o b o c e l şi
W INSTO N G R A H A M 436

Floricică. S p e r c ă p e s te cîţiva ani n - o să î n c e a p ă să-m i se

s p u n ă Păstaie.
R o s s î n c e p u s ă rîd ă încet.
- R o ss, s p u s e e a din n o u cînd s e opri.
- C e e?
- D a c ă a m fo s t o s o ţie b u n ă tr e b u ie să-m i p ro m iţi ceva.
- F o a r t e bine, s p u s e el.
- T r e b u ie s ă-m i p ro m iţi c ă î n a i n t e d e P a ş t i ai s ă te duci
la F a l m o u th să-l cauţi p e c ă p ita n u l B l a m e y şi să vez i d a c ă o
m ai iubeşte pe V erity.
- C u m să aflu eu p e c in e iu b e ş te ? o în tr e b ă R o s s ironic.
E r a p re a m u lţu m it c a s ă se c e rte cu ea.
- Intreabă-1. Ţ i - a fost p riete n. N u p o a t e să te m intă.
- Şi p e u rm ă ?
- D a c ă o m a i i u b e ş t e , p u t e m să a r a n j ă m să s e în tîl-
n e a s c ă iar.
- Şi p e u r m ă ?
- P e u r m ă n u n e m ai a m e s t e c ă m .
- Eşti f o a rte in siste n tă , s ă ştii!
- P e n tru că şi t u eşti în c ă p ă ţîn a t.
- N u p u t e m no i a r a n ja vieţi l e o a m e n i l o r în lo cu l lor.
D e m e lz a sugh iţă.
- N -a i inim ă, s p u s e ea. A sta nu p o t în ţe le g e . M ă iubeşti,
d a r n-ai inimă.
- Ţ in fo a rte m u lt la V erity, d ar...
- A h , m e r e u d a r şi iar dar! Voi, bărbaţii, n u în ţeleg eţi,
Ross. N - o c u n o ş ti d e l o c p e V e rity, d e lo c , să ştii!
- T u o cu n o ş ti?
- N u -i n e v o ie s -o c u n o s c . M ă c u n o s c p e m in e
- în c h ip u ie -ţi că sînt fem ei c a r e nu s e a m ă n ă cu tine.
- F leacuri! e x c la m ă D e m e lz a . P e m in e nu m ă sperii cu
437 ROSS POLDARK

cuvintele tale mari. E u ştiu că V erity n u s-a n ă s c u t c a să ră m în ă

fa tă bătrîn ă, să se u s u c e şi să se sfrijea scă av î nd g rijă d e c a s a
şi copiii altora. A r risca m ai cu rîn d să se m ă rite cu u n b ă r b a t
ca re nu d u c e la bău t ură. S e aplecă şi în cep u să-şi sc o a tă ciorapii.
R oss se uită la ea:
- S e p a r e că ţi-ai f o r m a t o în t r e a g ă filo zofie d e c în d
te-ai m ăritat cu m ine, iubito.
- N u , ră s p u n s e D e m e lz a , d a r ştiu ce î n s e a m n ă iubirea.
O b s e rv a ţia ei păru să d e ă o altă o r i e n t a r e discuţiei.
- D a, s p u s e e l,.sînt d e a c o r d cu tine. Şi eu ştiu.
S e aştern u o lu n g ă tă c e re . ‘
- D a c ă iubeşti p e cineva, s p u s e D e m e lz a , n u c o n t e a z ă
c îtev a vînătăi pe spinafe. C o n t e a z ă n u m a i d a c ă eşti iubită.
D a c ă te iubeşte, atu nci p o a t ă s ă - ţi - r ă n e a s c ă tru p u l, d a r nu
şi inima.
îşi strînse ciorapii g h e m şi se lăsă iar p e s p a te p e sca u n ,
cu p icio arele în tin se s p re foc. R o s s luă v ătra iu l şi s c o r m o n i în
foc n în ă cînd izbucni flacăra.
“ ' i

- Ai să te duci la F a l m o u th să-l v ezi? î n t r e b ă ea.

- O să m ă mai gîn desc, s p u s e RoSS. O să m ă m ai gîndesc.

Se m u lţu m i cu acest ră sp u n s, p re a î n ţe le a p tă c a să mai

insiste. în viaţa ei de f e m e ie .m ă r ita tă î n v ă ţa s e că d a c ă te lin­
g u ş e ş t i c u m tre b u ie şi fă ră să se o b s e r v e poţi o b ţin e în cele
din u rm ă tot ce vrei.
Cu auzul lor fin c a re p e r c e p e a c e le m ai m i ci s u n e te , îşi
d ă d u r ă s e a m a că nu m ai e ra aceea şi linişte în c a s ă c u m f u sese
pînă atunci. A u z e a u a c u m t ă c e r e a lem n u lu i vechi şi a p lăcilo r
d e ard e z ie d e p e ac op eriş, af l a t e d e m ult în istoria fam iliilor
P o ld a rk şi T re n w ith , ale c ă r o r figuri u ita te a tîrn a u pe pereţii
sălii d e la in t r a r e ,'g o a l ă a c u m , o a m e n i c a re tră is e r ă aici cu
iubirile şi s p e r a n ţe le lor a c u m uitate. Jeffrey T r e n w i th , c a re
W IN STO N G R A H A M 438

construise casa cu m u ltă credinţă, C la u d e implicat în a şa -n u m ita

R e b e l i u n e a C ărţii d e R u g ă c i u n e ; H u m p h r e y în c o s t u m u l lui
e liza b etan ; C h a rle s V iv ian P o ld a r k , în t o r s ră n it d e p e m a re ;
A n n a - M a r i a , cu p ă ru l ei cel roşu; J o a n a d e p t ă a bisericii p re s-
biteriene ; c r e d in ţe şi acţiuni p o litic e îm b in a te ; g e n e ra ţii de
copii plini de b u c u r ia d e a trăi, c r e s c în d m ari, stu diind, p i erind
apoi. T ă c e r e a a d în c ă a vechii c a s e e r a m ai p u t e r n i c ă d ec ît
tă c e r e a g o a lă a tinereţii ei. P ere ţii a c o p e riţi cu la m b riu ri î n c ă
m ai s im ţe a u a t i n g e r e a m ă t ă s u r i l o r v ec h i, s c în d u rile î n c ă m ai
•trosneau sub a p ă s a r e a p aş ilo r de m u lt uitaţi. C e v a p ă r u că se
s t r e c o a r ă în tre b ă r b a tu l şi fe m e ia c a r e ş e d e a u în fa ţa fo c u lu i
din că m in . S im ţe a u acel c e v a c a r e îi d e s p ă rţe a , lăsîndu-1 p e
fiec are s in g u r c u g în d u rile sale.
D a r tre c u tu l n u e ra destul d e p u t e r n i c c a să-i d e s p a r t ă
p e n tru m u lt tim p. C u m v a , t ă c e r e a a c e a s ta a tim p u r ilo r d e d e ­
m u lt în c e tă să mai fie u n ob stacol şi d ev e n i o cale d e ap ro p ie re .
T im p u l îi în fric o ş a se , d a r a c u m d e v e n e a iar p rie te n u l lor.
- D o r m i? î n t r e b ă Ross.
- N u, r ă s p u n s e D e m e lz a , a p o i se m işcă şi-1 a tin s e cu
u n deg e t.
R o s s se rid ică în cet, se a p le c ă , îi luă fa ţa în m îini şi o
s ă r u tă pe ochi, p e g u r ă şi pe frunte. C u m işcări m o la tic e ,
î n tin z în d u - s e c a o pisică, îl lăsă să fa că ce vrea.
A p o i, cu m işcări lente îşi s c o a s e rînd pe rînd t o a t ă îm -
b ră căm itea.
R i d ic ă m î in i l e şi, m in g îin d u -1 p e o b r a z , îl s ă r u t ă la rîn-
 C apitolul XI

d o u a zi au p le c a t a c asă, p e j o s , c u m
ven iseră, p e p o t e c a de pe faleză, pe lîngă
satul S a w le şi golful d e la N a m p a r a . îşi lu aseră ră m a s b u n d e
la r u d e şi, singu ri ac u m , tra v e rs a r ă c îm p ia a c o p e rită cu iarbă
şi bălării.
U n tim p s c h im b a ră cîtev a c u v in te ca şi n o a p t e a trec u tă,
intim, con fid e n ţia l, rîzînd a m în d o i, d u p ă ca re au t ăcut.
P lo u a s e d e d im in e a ţă , o p lo aie d easă, fără vînt. Cît au
stat la m asă, p lo aia se o p ris e şi cerul e ra semn". A c u m norii se
a d u n a u din nou. P e m a r e e ra hulă.
D e m e lz a e ra atît d e b u c u r o a s ă că în c e r c a r e a p rin ca re
tre c u s e se te rm in a s e cu bine, încît îl luă de b raţ şi în c e p u s ă
cînte. în c e r c a să ţină pasul cu R oss, d a r din cînd în cînd trebuia
să facă un salt ca să nu ră m în ă în u rm ă . Sălta în ritm ul cînte-
cului, iar v o c e a ei u rc a sau c o b o r a în acelaşi ritm
î n a in te ca s o a re le să a p u n ă , norii se s p a r s e ră la o riz o n t
şi ra z e d e lu m in ă in u n d a ră m a r e a şi păm întul. B ru sc, aerul se
încălzi, a p a m ării se în v o lb u ră , iar valurile alergau d e z o r d o n a t
s p r e l ă r m cu crestele lor î n s p u m a t e lucind în soare.
' D e m e lz a se gîn d ea: „S înt m ult mai sigură d e el decît am
fost v reo d ată. C e n e ştiu to are eram în dim in eaţa a c e e a de iunie
W INSTO N G R A H A M 440

cînd c r e d e a m că to tu l m e r g e bine. C h i a r în n o a p t e a d e a u ­
g u s t cîn d a venit b a n c u l d e peşti, d a r cîn d n u e r a n im en i cu
ca re să m ă c o m p a r e . T o a t ă v a ra m i- a m spu s că sînt în s i g u r a n ­
ţă. M ă s im ţe a m sigură! D a r a s e a r ă a fo s t altc e v a . D u p ă ce a
stat ş a p t e o r e în to v ă r ă ş ia lui E liz a b e th , to t p e m in e m - a vrut
pîn ă la u rm ă . D u p ă . c e a u stat sin g u ri d e v o r b ă şi i-a fă cu t
o ch i dulci, el t o t la m i n e s-a în to rs . P o a t e c ă n u e atît d e rea.
P o a te că nu zg în e ca o pisică. P o a t e că ar trebui să-m i p ară rău
p e n tru ea. D e ce p a r e F ra n c is atît d e plictisit? S p e r c ă n -a m
să am un copil c u o c h i c a d e p e ş t e c a ai lui G e o ffre y C harles.
C re d că am să slăbesc, n - a m să m ă în g ra ş . S p e r că to tu l e în
regu lă. C e b in e ar fi să n u a m g re ţu ri. R u t h T r e n e g l o s e m ai
re a d ec ît E liz a b e th . N u i-a p lă c u t să-i fa c o c h i dulci b ă rb a tu lu i
ăla al ei c ă ru ia n u-i p l a c e d ec ît v în ă to a r e a . N u - m i p a s ă d e el.
T o tu ş i n -a ş v re a să m ă în tîln e s c cu el p e o uliţă î n t u n e c o a s ă şi
să n u fie nim en i prin p re a jm ă . C r e d c ă este g e l o a s ă p e m ine,
d a r altfel. P o a t e că a v ru t ca R o s s să se î n s o a r e cu ea. O ric u m ,
ac u m m ă d u c acasă, la m in e a c a s ă , la Ju d , chelul, şi la g ră s a n a
d e P r u d i e şi la Jin n y ro ş c a ta , şi la lu n g a n u l d e C o b b le d ic k ,
m ă d u c a c a s ă u n d e a m să m ă în g ra ş şi eu şi a m să m ă fac
urîtă. N u -m i pasă. V e rity a v e a d re p ta te . R o s s n - o să m ă p ă r ă ­
sească. N u p e n t r u c ă aşa tre b u ie , ci p e n tru că aşa vrea. Să
n -o uit pe Verity. A m să a r a n je z eu lucrurile. T a re aş v re a să
m ă d u c la u n a din p e tre c e r ile lui G e o r g e W a r l e g g a n , cînd
sînt j o c u r ile d e cărţi. N u ştiu d a c ă a m să m ă d u c v r e o d a t ă
S p e r că P r u d ie nu a u ita t să d e a d e m î n c a r e viţeilor. S p e r că
n-a ars prăjitura. O a re o să plouă? D o a m n e , iar îmi vine g re a ţă 11
A ju n s e r ă la S a w le , t r a v e r s a r ă b a n c u l d e nisip şi p i e t riş şi
u r c a r ă dealul.
- Eşti o b o s ită ? o în tre b ă R o ss v ă z în d că r ă m i n e in u rm ă .
441 ROSS POLDARK

S o a rq je s c ă p ă t a s e şi cerul a c u m era în tu n e c a t. î n j o a c a
lor, v alurile se a d u n a u f o r m î n d c a v e rn e verzi, adînci, c a r e se
r o s to g o le a u a p o i s p ă r g în d u - s e d e ţărm.
R o s s sim ţi din n o u că e fe ric it, o fe ricire n o u ă , m ai
du ra b ilă d ec ît p în ă atunci. îl c u p r in s e un s e n tim e n t c iu d a t de
îm plinire. I se p ă r e a c ă t o a t e firele îm p ră ş tia te ale vieţii lui
d e - a lu ngul a d o u ă z e c i d e ani, se a d u n a s e r ă a c u m la u n loc;
co pilăria lui c în d a le rg a d e s c u lţ şi fă ră griji p e plaja în s o rită
de la H e n d r a w n a , n a ş te r e a D e m e lz e i în tr-o c a să d e m in e r
sordidă, cîm piile întinse din Virginia, bîlciurile pline de n o ro a ie
din R e d r u t h , im p u ls u rile g re u de în ţeles c a re o î n d e m n a s e r ă
p e E liz a b e th să-l a lea g ă p e F ranc is, filozofia sim p lă a î n c r e z ă ­
toarei D e m e lz a , to a te a c e s te a av u s e s e ră u n scop c o m u n , to a te
a c e s te a d u s e s e r ă la acel m o m e n t d e în ţe le g e r e şi îm plinire.
C ineva, u n p o e t latin, d efin ise e te r n ita te a în felul u r m ă t o r :
s tă p în e ş ti î n t r e a g a p lin ă ta te a vieţii în tr-u n s in g u r m o m e n t ,
a c u m şi aici, tre c u tu l şi p r e z e n tu l şi to t ce va veni.
S e gîndi că d a c ă a m p u te a o p ri viaţa în loc p e n tru un
tim p, el a r o p r i - o aici. N u cîn d va-'a ju n g e acasă, nu cînd a
p le c a t de la T r e n w i th ; d a r aici, aici cînd a ajuns în vîrful d e a ­
lului la S aw le, cînd a m u r g u l a şters m u chiile p ăm în tu lu i, cu
D e m elza lîng ă el fr e d o n în d o m e lo d ie .
Ştia că-1 a ş te p ta u m u lte griji. T o ată viaţa nu-i d ecît un
ciclu de g re u tă ţi şi o b s ta c o le c a re treb u ie învinse. D a r în acest
ceas de seară, în ziua d e C ră c iu n a anului 1787, nu-1 p r e o c u p a
viitorul, ci n u m a i p re z e n tu l S e g înd ea: nu m i-e f o a m e , nu
m i-e sete, nu in vidie z p e nim eni, nu d o re s c plăceri lum eşti;
n-a m î n c u rc ă tu ri, nu sînt am b iţio s şi nici n -a m re m u ş c ă ri. în
faţa m ea, c h ia r a c u m , m ă a ş te a p tă o uşă deschisă, un că m in
cald, un scaun confortabil, linişte şi înţelegere. Vreau să le păstrez.
W IN S T O N G R A H A M 442

în a m u rg u l c a re se lăsa, o c o liră g o lfu l N a m p a r a şi u r c a r ă

în c e t pe lîn gă pîrîu, în d r e p t î n d u - s e s p r e casă.
D e m e lz a î n c e p u să cînte v o io a să , c u v o c e a ei g ra v ă :

A u f o s t o d a tă d o i b ă trîn i,
N e v a s tă ş i b ă rb a t.
E r a u s ă r a c i c e i d o i b ă t r în i
D a r v ia ţ a o iu b e a u .

Sfîrşitul vpl. I < r^ 3 .

 CORNWALL, ANII 1780...

Sleit de războiul pentru independenţă din

America, Ross Poldark revine acasă. Dar
bucuria reîntoarcerii se transformă în amă­
răciune, aflînd că tatăl i-a murit, moşia e în
paragină, iar fata pe care o iubea s-a logodit cu
vărul lui.

Firele nevăzute ale destinului îi călăuzesc paşii

spre tîrgul unde o cunoaşte pe cea care îi va
schimba tot cursul viefii - ofetişcană, fiica unui
miner, pe jumătate lihnită de foame pe care
după ce o salvează dintr-o încăierare o ia acasă.
Curind, această fată îi va cuceri inima deter-
minîndu-l să ia hotăriri surprinzătoare.

T@ \ EDITURA ORIZONTURI