www.dacoromanica.

ro
 'Reperforiul General
de

3uri5prudenfa Jlonifina
a
Inaffei f:urti de .ga5afie 3uAfifie
COPRINZAND
TOATE PRINOIPIILE, TOATE 80LIITIELE $1 TORTE INTE13,PRETARILE DE LEGI
DATE

ASUPRA TUTUROR LEGIUIRILOR TAREI ROMANESTI

CU IN(,EPERE DELA 1 IANUARIE 1862 51 PANA LA 1 IANUARIE 1906

LUCRAT $1 ADUNAT PE ORDLNE DE MATERIE ALFABETICA, CU TABELA DE MATERI1 - IN

FORVA DE CESTIONAR- ASUPRA FIECAREI MATER!! IN PARTE, CU TRIMITERE, SPRE CONTROL,
LA PkGINELE BULETINELOR INALTEL CURTI DR CASATIE, 51 CU 0 TABELA PE ARTICOLE
DE LEGI $1 REGULAMENTE
DE

IOAN C. BAROZZI
LICENTIAT IN DREPT
AVOCAT

410-
VOLUMUL II
Coprinzand materille literilor 10, E, F, G, H, I, J i L

BLTCURETI
EDITURA ZIARULUI CURIERUL JUDICIA.R, CALEA RAHOVEL 5
190S C. 5088

www.dacoromanica.ro
Toate exemplarele 1101* purtit semneitura aatorulai
0 a editoralui

www.dacoromanica.ro
 VOLIJMUL II COPRINZAND :
TOATE PRINCIPIILE, TOATE SOLUTIILE SI TOATE INTERPRETARILE DE
LEGI DATE DE INALTA CURTE DE CASATIE I JUSTITIE ROMANA
ASUPRA URMATOAREnOR MATERII :

1. Dambovita (ra,u1). 28. Eroare grosieril. de 59. ]mobile prin desti-

2. Data actelor. fapt. natiune.
3. Daune. 29. Evaluare. 60. Impozit fonciar.
4. Decret Domnesc. 30. Exces de putere. 61. Imprumut.
5. Degradarea date 31. Executare. 62, Industrie insalubre
neascg. 32. Expeditor. 63. Injurie.
6. Delicte ai Crime. 33. Expertiza. 64. Inplaciune (escro-
7. Delicte Politice. 34. Expropriere. cherie).
8. Depozit (contract 35. Expulzare (lege). 65. Instructiune
de). 36. Exteritorialitate. (judele de).
9. Dezistare.
37. Extradare. 66. Interdictdune.
38. Faliment. 67. Interogatoriu.
10. Divanul Domnesc. 39. Fals. 68. Interventiune.
11. Divort. 40. Farmacist. 69. Ipoteca.
12. Dobanda (procent). 41. Femeea mAritata 70. Judecatori de
13. Dobrogea. o-
(capaCitatea). coale.
/14. Docuri. 42. Filiatiune. '71. JurAmant.
15. Dolul. 43. Filoxera. 72. Jurati (Curtea de).
16. Domeniul public.
17. Domiciliu.
44. Firma (lege). 73. Legea proprietari-
18 Domnul (Stapanul 45. 46.
Fondul comunal.
Formula executorie
lor.
74. Legile.
' Tarei). 47. Forta majors. 75. Legitimarea copii-
19. Dota (zestrea). 48. Fotograf. lor.
20. Drumurile (lege). 49. Frauda. 76. Legitima apkrare.
21. Duel. 50. Fructe i venituri. 77. Leziunea (paguba).
22. Eforia Spitalelor Ci- 51. Functionari publici. 78. Liberarea prvizo-
vile. 52. Gaj (amanet), rie pe cautiune.
23. Eforia Spitalului Sf. 53. Garantia. 79. Li cen ta (Bauturi
Spiridon din Iasi. 54. Gerante de afaceri. spirtoast)).
24. Electorale. 55. Gratiare (dreptul 80. Locatiune (inchiri-
25. Emanciparea. de). ere).
26. Epizotie (lege). 56. Hotafiri. 81. Loterie.
27. Eroare de calcul i 57. Hotgrnicie. 82. Lucru judecat (A-
de nume. 58. Hrisov Domnesc. toritate de).

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII A VOLUMULUI II
DAMBOVITA
1. Primaria capitalei poate ea pune sta.panire pe
terenurile riverane cu raul Dambovita, pe care
proprietarii for erau obligati a le cede comunei,
far& verio despagubire, pentru facerea de che-
iuri care sa serve de drum de comunicatie ? V. Dambori fu n No. 1
2. Vezi cuvantul <Expropriere No. 56 si 96.
DATA ACTELOR
1. Data prevazuta intr'un act sub semnatura pri-
vate, face credinta intre partile contractante si
reprezentantii for pana la dovada contrarie ? T Data actelor No. 1
'2. Extractul unui compt curent, poate face cre-
dintla de data sa fatil de tertii ? idem No. 2
3. Cand un act sub semnatura private dobandeste
data certa spre a putea fi opozabil tertiilor ? idem , 3
4. Actul legalizat de politie dobandeste o data
certa, opozabila tertiilor ? idem ' 4
5. Actul prezentat la Casierie pentru plata taxei
de inregistrare, dobandeste o data certa ? idem 1, 5
6. Antidatarea unui act se poate dovedi cu martori ? idem , 6
7. Consiliul judiciar poate invoca prezumptiuni
pentru a dovedi antidatarea actelor fixate de
interzis ? idem 8
8. Vezi cuvantul <Acte No. 16, 17, 19, 21, 41 si 42. idem y 7
DAUNE
1. Cari sunt conditiunile pe care be cere legea pen-
tru exercitiul actliunei in daune interese ? V. Dunne= No. 20,
2. Cand se poate spune ca daunele sunt debite si 98, 36
ca ele se pot reclama ? idem No. 11

www.dacoromanica.ro
VI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

DAUNE
3. Apreciarea judecatorului de fond in evaluarea
daunelor; constitue ea o chestiune de fapt care
scapa controlului Inaltei Curti de casatie ? (Dauner No. 8, 46
4. Judecatorii de fond stint ei suverani a fixa
daunele rezultand din neexecutarea unei obli-
gatiuni sau al unui quasi-delict ? idem No. 3, 12. 40, 4.9
5. Judecatorii de fond pot ei acorda daune pentru
executarea tardiva a unei obligatiuni ? idem No. 7
6. Cand se aleg5, ca neexecutarea obligatiunei
provine din o cauza strains, partea poate fi
scutita de daune Ears a justifica alegatiunea sa ? idem No. 19, 30
7. Actiunea in daune interese, rezultand din ne-
executarea unui contract, la care tribunal tre-
bueete ea indreptata ? idem 42.
8. Cand cineva a fost achitat pe motiv c5, se
gases in legitima aparare, mai poate fi con-
damnat la daune civile ? idem 5
9. Chestiunea de a se sti data o parte este in
culpa, constitue ea o chestiune de fapt lasata
la suverana apreciere a instantei de fond ? idem '23, 45
10. Cand debitorul este in culpa, mai este nevoie
ca dansul sa fie pus in intarziere? idem
11. Cuantumul despagubirilor civile rezultand din-
tr'un delict, este el lilsat la suverana apreciere
a instantei de fond ? idem '26 ?7
12. Cand, in materie corectionala, prevenitul a fost
achitat, mai poate fi condamnat la despagubiri
civile ? idem ?9, 37
13. Chestiunea de a se sti (lath' o dauna a provenit
din o lucrare oarecare, constitue ea o chestiune
de fapt care scapa controlului Inaltei Curti de
casatie ? idem 50
14. Cand cuantumul daunelor nu e pe deplin justi-
ficat, instanta de fond are competinta a fixa
acel cuantum ? idem 1
15. Care este cuantumul daunelor interese ce pot
rezulta din neexecutarea unei obligatiuni care
are de obiect o sums de bani ? idem
16. Cand partea a fost condamnatA. a reconstrui ei
repara nn zid, obligandu-o a plati cate cincizeci
lei daune de fiecare zi de intarziere, poate ea fi
scutita de aceste daune and ea reconstrueete
zidul ? idem 9
17. Instanta de fond este ea in drept a scuti pe
partea care a fost condamnata a plati o sum5,
de bani ca daune pentru fiecare zi de intarziere

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA VII

DAUNE
OA, la restituirea unor acte reclamate, cand
constat5. & intarzierea a provenit din faptul
reclamantului? V. c Daune. No. 51
18. Destituirea functionarilor publici, facuta cu paza
formelor cerute de lege, poate da be la o ac-
tiune in daune interese in favoarea acestor
functionari? idem . 57
19. La ce daune poate fi eondamnat acela care pe
nedrept a urmgrit si incasat o sums de bani
ce nu i, se cuvenea ? idem ,, 14
20. Creditorul urmAritor este el responsabil de dau-
nele suferite de 4ebitorul sau pentru secuestra-
rea lucrurilor trebuitoare profesiunei sale si pe
care legea le scuteste de once urmgrire? idem . 34
21. Denuntarea calomnioasa poate ea da Joe la o
actiune in daune dinaintea instantei civile ? idem ' 35
22. Nivelarea unei strade care aduce pagube unui
proprietar, it indritueste pe acesta sa cearti
daune dela primarie ? idem . 38
23. Proprietarul care impedeca exploatarea, unei
pgduri ce o concedase, este el responsabil de
daune fat5, de concesionarul sari ? idem . 39
24. Despagubirile civile, in materie de delicte, suet
ele marginite la competinta instantei care ju-
deca actiunea publics ? idem / )' 95
25. Calcarea unui regulament de administratiune
publica, poate (la Joe la o actiune in daune ? idem z 41
26. Proprietarul care a construit o moara pe o
garla plutitoare in contra prohibitiunei legiuirei
din 1834-1835, poate avea actiune in daune
in caz cand prin verio lucrare a Statului i s'ar
nimici acea moara ? idem ), 47
27. Proprietarul care is m'asurile necesare pentru
apararea proprietatei sale, poate fi expus la o
actiune in daune din partea vecinului s'au? idem , 17, 44
28. Retinerea fara cauz5, a unor producte, poate da
Joe la o actiune in daune ? idem 21
29. Antrepronorii de lucrari, sunt ei responsabili
de daunele aduse cuiva prin faptele lucrato-
rilor sai ? idem ) 18
30. Construirea unei latrine care vatam5, pe vecin,
it indritueste pe acesta s5, cear5, inchiderei ei
cu daune interese? idem 13
31. Confiscarea Regal& a unei cantitAti de vin din
partea unei comune, poate da loc o actiune in
daune dinaintea instantelor judecatoresti ? idem 16

www.dacoromanica.ro
VIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

DAUNE
32. Refuzul primariei de a autoriza reparatiunea
unui imobil, poate da loc la o actiune in daune ? V. Daune" No. 31
33. Refuzul Directiunei Chilor Ferate Romane de a
da vagoanele necesare pentru transportul unui
prundi, poate da toe la o actiune in daune ? idem . 32
34. Instanta de fond, cand condamna la daune i
cheltueli, este ea datoare sa motiveze hoth'rarea
sa in aceasth. privinta ? idem No. 4, 6, 92,
35. Primaria, punand stapanire pe o proprietate de 43, 48
teren particular. este ea obligata a despagubi
pe proprietarul ei ? idem No. 59
36. Faptul de a arunca ph.cura asupra cuiva poate
da loc la o actiune in daune? idem 60
37. Daunele decurse prin facerea unui conduct de
aph, constitue ele o actiune personals i imo-
bihara imputabils constructorului conductului ? idem 33
38. Desph.gubirea ceruta pentru thierea unor arbori,
este ea o actiune personals de competinta ju-
decatorului domiciliului paratului ? idem No. 10 bis
39. Acteiunea in daune cauzate unui imobil prin
lucrarile tailor ferate romane, precum i cererea
pentru indreptarea acelor lucrari spre a nu mai
pricinui daune acelui imobil, este ea o actiune
personals ai mobiliara de competinta judechto-
rului domiciliului paratului ? idem No. 15
40. Lipsa somatiunei, pe care o care legea pentru
ca sh fie loc la daune interese, se poate invoca
pentru prima oars in Casatiune ? idem > 10
41. Care este instanta competinta a cerceta i ju-
deca daunele provenind dintr'un quasi-delict ? idem 59
42. In ce stop judechtorul poate acorda daunele
cominatorii ? idem . 53
43. Sentintele can pronunta daune cominatorii, au
ele a fi privite ca definite sau sunt ele supuse
aprecierei justitiei cu ocazia executarei sentin-
telor care le acordh. *1 idem 58
44. Atunci cand debitorul a plhtit daunele comi-
natorii la care fusese condamnat, mai poate el
veni in urmh. i sa discute apreciarea cuantu-
mului for ? idem . 54
45. Legea. cand e vorba de a acorda daune decurse
dintr'un prejuditiu cauzat, face ea oare verio
deosebire intre prejuditiul material ai cel moral? idem . 55
46. Noul cumparator al unui imobil poate el sa fie
responsabil de faptele personale ale vechiului
proprietar. idem 56

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROM kNA IY

DAUNE
47. Vezi cuvantul cObligatiuni, No. 8, 30, 32, 49.
51 si 61.
48. Vezi cuvantul cDoband5,, No. 2 si 13.
49. Vezi cuvantul .Abordagiu, No. 3.
50. Vezi cuvantul cJudecgtoriile de ocoale, No. 35.
DECRET DOMNESC
1. Ce formalitati trebuesc in prealabil indeplinite,
pentru ca un Decret domnesc s5. poata avea V. .Decret Do initese
putere de lege ? No. 1
DEGRADAREA CETATENEASCA
1. Dupg vechia legiuire penalg, egad ,putea, s V. Degradoreo Ceta-
ailA loc degradarea cetateneasca. ? teileasca No. 1
DELICTE SI CRIME
1. Cari stint aceia cari sent considerati ca agenti
provocatori ? V. Delicte si crime)
2. Aceia cari . dau instructiuni pentru corniterea No. 75, 103
unei infractiuni penale, pot fi considerati ca
agenti provocatori ? idem b 35
3. Agentul provocator, poate el pedepsit cu o
fi
pedeapsa de o durafa mai lungs decgt aceia
data autorului material ? idem 119
4. Agentii inferiori pot fi culpabili pentru execu-
tarea unor ordine ilegale date de superiorii lor? idem 8
5. In ce anume cazuri prevenitul poate fi consi-
derat ca co-autor ? idem 93
6. Delictul de abuz de incredere poate fi judecat
de Judele de ocol ? idem 80
7. Pa'rintele care risipeste averea minorului sau
copil, este el pasibil de delictul de abuz de in-
credere ? idea' 86
8. Cel condamnat pentru abuz de incredere, dacg
exercitg dreptul de alegator, este el supus veri
unei pedepse ? idem 14
9. Amenintarea, and investeste ea caracterul unui
delict ? idem ). 47. 64
10. Faptul de a ridica o fats, a o urea Intr'o tra-
sura i a-i astupa gura spre a nu striga, con-
& itue el o arestare ilegarg ? idem 104
11. Can stint elementele delictului de atentat la
pudoare ? idem No. .91. 36, 10,
12. Pentru existents delictul de atentat la pudoare, 99, 105,107. 13?
este oare necesar a se constata influenta ce o
avea acuzatul asupra victimei sale ? idem No. 3
13. Gaud se poate zice ca exists violentg in ma-
terie de atentat la pudoare ? idem , 10?

www.dacoromanica.ro
X TABU DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROALtiNA

DELICTE ySI CRIME

14. Delictul de bataie savarsit de un functionar
public se poate stinge prin impacarea partilor ? V. t Delicte Si cr i me .
15. Bataia urmata intro doi comisari politienesti, No. 59
este ea de competinta Judelui de ocol de a o
judeca, ? idem 1 71
16. In delictele de maltratare date in competinta
Judelui de ocol, neprezentarea partilor poate ea
fi privita ca o impacare de natura a stinge ac-
tiunea publics? idem 79
17. Ranirile prin imprudenta, sunt ele de compe-
tinta Judelui de ocol ? idem ' 61
18. Lovirile si ranirile cari au cauzat moartea pa-
cientului, cad ele sub previziunile art. 241 Cod.
penal atunci cand victima a sucombat din cauza
complicatiunilor ivite din lips5 de ingrijire me-
dicala la timp ? idem 34
19. Moartea pacientului, supravenita dupa trecerea
de 40 zile de and primise lovituri, poate ea fi
puss in sarcina prevenitului ? idem 109
20. Gravitatea leziunilor suferite, constitue ea o ces-
tiune de fapt ? idem No. 30, 38
21. Gaud exists incapacitate de lucru provocata
prinr'o maltratare ? idem ) 73, 128
22. Betia, este ea o scuza ? ) 96, 97
23. Cand se poate zice ca exists delictul de dis- idem
trugere de hotare ? idem No. 23. 44, 63,
24. Taierea unui par care sustine un pod plutitor, 83
precum si distrugerea unei movile de hotar,
constituesc ele delictul de distrugere de hotare ? idem No. 15
25. Distrugerea unor mosoroae cari an fost desfiin-
tate printr'o hotarare judecatoreasca constitue
ea delictul de distrugere ? idem 19
26. and se poate suspends actiunea publics in de-
lictele de distrugere ? idem 88
27. Cari sunt elementele delictului de distrugere
de acte ? idem 72
28. Cand se poate zice di, exists provocare la dis-
trugere de acte publice ? idem 50
29. Luarea unui contract sub cuvant de a trece
in el productele primite, si nerestituirea lui
partei in drept, constitue ea o escrocherie ? idem 6
30. Luarea prin ascuns a scrisorilor confidentiale,
poate constitui delictul de furt ? idem ) 37
31. Ce se intelege prin chei mincinoase cu care s'a
comic furtul ? idem 108

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER!' LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMAN:1 It
DELICTE I CRIME
32. Furtul comis prin darea unui cep la butoiul cu
Yin, constitue el un furt cu efractiune ? V. .Deliete u' i crime.
33. Furtul comis de doi sau mai multi complici aso- No. 11
ciati, constitue el o crima ? idem . 12
34. Gaud exist& in sensul legei crima de talharie ? idem 87
35. Faptul de a Ilia timbre de pe scrisori in mod
clandestin si a si le insusi pe nedrept, cons-
titue el un furt ? idem 18
36. Intre elementele delictului de furt, intl.& oare
posibilitatea numai a unui prejuditiu ? idem 29
37. Luarea unei pusti care a fost lasata sau uitata
in casa cuiva, constitue ea un furt ? Mem. S'5
38. Acela care pune foc la casa sa proprie, co-
mite el crima prevazata de art. 357 din Codul
penal ? idem Xu. 6, 68
39. Cand se poate spune ca exista injurie comisa
in public in contra persoanei Regelui ? idem 22
40. Imputarile $i injuriile coprinse in concluziunile
partilor, dau ele loc la o actiune publics ? id ein 6'7
41. Cari sunt elementele constitutive ale delictului
de joc de carti ? idem 39
42. Elementele constitutive ale delictului joc de carti,
sunt ele lasate la aprecierea instantei de fond ? idem 13
43. Gaud se poate zice ca cineva e pasibil de fap-
tul contrafacerei de moneta falsa ? idem 60, 91
44. Chestiunea de a se sti data prevenitul avea
bung stiinta ca monetele primite dela plasmui-
torul for erau false, constitue ea o chestiune
de fapt ? idem 1:,)5
45. Cand posesiunea unor masuri rnincinoase cons-
titue un delict $i cand ele constitue o simpra
contraventiune ? idem 69
46. Meseria de a prooroci norocul cu ductile de joc,
constitue ea o excrocherie ? idem 57
47. Cum se intrunesc delictele comise de catre ofi-
erii politii judecatoresti ? idem 5 S. 78
48. Curtea de aped se poate intemeia pe instructia
Judelui instructor pentru a condamna pe un
functionar public care e justitiabil direct la
Curtea de aped ? idem 1
49. In ce anume cazuri un subprefect poate aresta
pe un individ ? idem 2
50. In ce anume cazuri un primar poate aresta pe
un individ. idem . 4?
51. Complicii functionarului care e justitiabil de
de Curtea de aped stint si dansii justitiabili de
aceias Curte ? idem .26

www.dacoromanica.ro
XII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMAXA

DELICTE 1 CRIME
452. Politaiul din orasul uncle sunt comisari, poate
fi justitiabil direct dinaintea Curti de apel
pentru faptul ea ar fi luat bani spre a nu cons- .
tata o contraventie ? V. .Delicte i rt:ime.
53. In ce anume cazuri un agent administrativ in- No. :?7
vesteste calitatea de ofiter al politiei judeca-
toresti ? idem 89
54 In ce anume cazuri omuciderea prin impru-
denta poate da be la condamnarea prevenitului
la daune interese ? idem 106
55. Patronii sunt ei penalmente responsabili de ra-
nirile cauzate ucenicilor sau lucratorilo for
prin manuirea masinelor aflatoare la fabri-
cile for ? idem 3*

56. Perceptorul poate el fi pedepsit pentru faptul

ca a dat ordin agentilor sai sa urmareasca pe
contribuabili pentru achitarea fiscului ? idem , .21
57. Portul ilegal de uniforms, sand poate da loc la
o condamnatiune ? idem 9
58. Preotii straini cari celebreaza casatoria reli-
gioasa a supusilor straini inainte de a se ce-
lebra casatoria for civila. sunt ei pasibili de
delictul prevazut de articolul 166 din Codul
penal ? idem ) /7, 66
59. Condamnatiunile la amends pentru delictul con-
tra respectului cuvenit autoritatilor constituite,
sunt ele supuse apelului ? idem 16
60. Sub agentul Regiei monopolului tutunului poate
el fi pasibil de verio penalitate pentru faptul
de a fi cumparat tutun dela tarani si in urma
l'a revandut Regiei ? idem 10
61. Cari sunt elementele delictului de rapiri de mi-
nori ? idem No. 41, 6.3, 8
62. Cand exists delictul de a fi inlesnit scaparea
arestantilor ? dent No. 5.5
63. In ce anume caz un primar poate fi responsa-
bil penalmente de scaparea unui arestant dat
sub paza sa ? idem 7
64. Pentru sustrageri de acte publice dintr'o pri-
marie, tine raspunde penalmente primarul sau
notarul ? idem 3?
65. Cand se poate spune ca exists trims in contra
sigurantei exterioare a Statului ? ide1 70
66. Faptul servitorului do a fi g5,sit ascuns in casa
stapanului sau o sum' de bani $i a $i o fi
apropriat, constitue el un furt sau delictul pre-
Want de art. 328 din Codul penal ? idem , 139

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XIII

DELICTE 1 CRIME
67. Faptul unui rabin. de a pronunta o afurisenie
asupra tuturor acelor ce vor manta carnea ta-
iata de hahamii angajati de primaria unui oral,
constitue delictul prevazut de articolul 11,7 din V. . Delicte $i crimex.
Codul penal? No. 140
68. Delictele comise in tiara strain& se pedepsesc ? idem No. 99, 130
69. Vanzarea bauturilor vatamatoare sanatAtii, cand
constitue ea un delict, si cand o simpIrt contra-
ventiune ? idem 69, 119
70. La vanzarea bauturilor vatamatoare sanatatii,
se sere oare stiinta deliquentului, ca acele bag-
turi, erau in adevar vatamatoare sgnatfitii ? idem No. 90, 43, 46,
71. Constatea instantei de fond ca, prevenitul stia 49
ca bauturile erau vatamatoare sanatatii, cons-
titu ea o chestiune de fapt ? idem No. 54
72. Atunci, cand prevenitul sustrage bauturi vata-
matoare sanatatii, poate el s5. fie condamnat
la valoarea acelor bauturi ? idem 45
'13. Mild se poate zice ca exist violare de do-
miciliu ? idem 45, 90
74. Cand se poate zice 0. exista violare de mor-
minte ? . idem 100,194
75. Prevenitului i se poate agrava pozitia prin pro
priul sau detners? idem 84
76. Warturisirea acuzatului, este ea o prob0. legara ? idem 94
77. La obligatiunile can nasc din delicte si quasi-
delicte, proba testimonials este ea admisibila.? idem 4
78. Procedura criminala, clasifica ea oare diferitele
imprejurari ce pot inconjura, o villa ? idem 95
79. Stabilirea bunei sau relei credinte, constitue ea
o chestiune de fapt ? idem 33
80. Constatarea elementelor constitutive ale unui
delict, este ea Igsata la aprecierea instantei de
fond ? idem No. 24, 28, 81,
81. Chestiunea de a se sti, data mai multe fapte 131
imputate unui acuzat, constituesc mai multe
crime distincte, sau una si aceias crime, cons-
titue ea o chestiune de fapt ? 4
idem No. 76, 77
82. In materie penala, cum isi poate forma, convin-
gerea judeatorul ? idem 98,136
83. Analizarea si caracterizarea faptelor constatate
de instanta de fond, spre a sti, data ele infa-
tiseaza elementele juridice ale delictului imputat,
este ea o lucrare de drept, care cade sub con-
trolul lnaltei Curti de casatie ? idem No. 101, 126,
84. Prescriptiunea despilgubirilor civile, rezultand 137

www.dacoromanica.ro
XIS' TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

DELICTE 1 ciwkE
dintr'un delict, se poate invoca pentru prima
oara in Casatie ? V. Delicte 0 crime.
85. Vezi cuvantul Abuz de incredere). No. '25
86. , ) Abuz de putere >.
87. .. Adulteriu..
88. , , d B iga m i e ), .
89. ) Calomnie..
90. . Casatorie No. 1 si 10, cele-
brarea casatoriei religioase, inainte de cee, civila.
91. Stabilirea faptelor, din care instanta de fond
deduce existents elementului violentei, in ma-
terie de atentat la pudoare, formeaza ea o de-
ciziune de apreciere care scapa cenzurei Inaltei
Curti de casatie ? idem . 1.20
92. In materie de atentat in pudoare, varsta vic-
timei se poate ea socoti dup.& aparenta ? idem . 1.29
93. Cand se poate zice ca exists legitima aparare ? idem 123
94. Ce intelege legea prin furt cu spargere ? idem . 1?5
95. Care este norma, dupa care judecatorul poate
deosebi delictele instantanee de cele continue ? idem , 1.27
96. Instrainare de obiecte sequestrate. Prin depu-
nerea banilor in cursul judecatii, se stinge oare
actiunea publics indreptata contra prevenitului ? idem . 1,?.9
97. Bataile grave, savarsite in timpul si cu ocazia
unor alegeri comunale, constitue ele un delict
politic ? idem . 131
98. Can sunt elementele necesare, pentru existenta
delictului prevazut de art. 154 din Cod. penal? idem 133
99. Faptul, a se urea in tren, si a calatorii fara
bilet, constitue el oare o inselaciune sau o situ-
pia contraventiune la tariful pentru transpor-
turi de persoane ? idem 134
100. In delictele pentru conrupere de minore, ins-
tanta de fond, este ea obligati a discuta ches-
tiunea minoritalii ? idem ) 31
101. Vezi cuvantul Delicte politice .
102. , Duelul..
103. Electorale .

104. Extradare .

105. , Fals .
106. Injurie..
10'7. Inselaciune .
108. . ) Jurati .

109. , Loterie..
110. Martori mincinosi..
111. Mituire..

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. RONIANA XV

, DELICTE I CRIME
112. Vezi cuvantul (Mara de fabrica, .

113. (Moneta false).

114. . (Percepere ilegala .
115. . (Press. (delict de)
116. (Raniri cu vointa .

117. ) . cRecidiva .

118. . (Sanitare. (lege).

119. (Seductiane..
120. . , ( Sequestrare ilegala >.
121. (Silvic (delict).
122. . (Sustractiuni $i dela,pidari .
123. . (Tagada de dreptate..
124. . Tainuire..
125. ) (Tentative .
126. gUltragia).
128. ) (Violare de domiciliu .
DELICTE POLITICE
1. Faptul unui primar, de a inscrie intr'un proces-
verbal ee-1 incheie, cu ocazia unei alegeri, alt
name deal acela ce se votase, constitue el un
delict politic? V. Delicte politice.
9. In materie de delicte politice, arestul preventiv No. 1
este el de rigoare ? idem 2
3. Fraudele si mijloacele de constrangere. intre-
buintate in alegeri. constituesc ele un delict
politic ? - idem , 3
4. Violentele, can influenteaza votul alegatorilor.
constituesc ele un delict politic ? idem No. 4, 8, 12, 14
5. Dupe care criteria un delict poate fi calificat 93
de delict politic? idem 5, 13. 19,
6. Ofensa, comisa in public, in contra persoanei 00. 92
Regelui, constitue ea un delict politic ? idem No. 6
7. Pentru delictele de press, si cele eleotorale. se
cere oare o ordonanta a judelui instructor. pen-
tru ca Curtea cu jurati, sa fie legalmente se-
zisata ? idem . 7.18
8. Ultragiul, comis in persoana primarului, care
prezideaza biuroul electoral, constitue oare un
delict politic ? Went 9. 16
9. Faptul unui prefect, care in stop de a intimida
si influenta asupra alegerilor, aresteaza ilegal
pe un cetacean strain, dar, cumnat at un ale-
gator, constitue un delict politic ? idem 10
10. Devastarea localului unei prese, $i maltratarea
redactorilor ei, din cauza unor chestiuni politice,
constitue un delict politic ? idem 11

www.dacoromanica.ro
XVI TABLA DE AIATERII LA HEBERT. G-L DE JURISPR. RONIANA

DELICTE POLITICE
11. Faptul de a calomnia, pe un aspirant la de-
putatie, sau la Senat. savarait mai multe zile,
inainte de alegeri, si care a avut de urmare,
nereusita aspirantului la alegeri, constitue el
un delict politic ? V. . Delicte politico)
12. Bataia savaraita asupra unui primar, in stop No. 15
de a-1 sill a pune in luerarile preliminare de
alegere numele candidatilor agresorului, consti-
tue oare un delict politic ? idem 17
13. Recursurile in materile de delicte electorale, se
fac ele cu plata de taxa ai cu obligatia con-
damnatului de a fi constituit prizonier ? idem '31
14. Falsificarea unui proces-verbal constatator unei
alegeri, de catre judecb.torii comunali, constitue
oare un delict politic ? idem 24
15. Vezi cuvantul Electorale' (delicte).
DEPOZIT
1. Chitanta personals a casierului Casei de Depu-
nere, pentru primirea unei sumi in depozit. poate
ea obliga pe zisa Cash la restituirea sumei de-
pusa ? V. . Depozit No. 1
2. Cand depozitarul poate fi legalmente liberat de
depozitul primit ? idem !?
3. In contra cui trebueate indreptats actiunea de-
ponentului contra depozitarului cazut in faliment,
pentru revendicarea inarfei depusa la el ? idem 3
4. Depozitarul poate pretinde deponentului ca sa
probeze Ca lucru depozitat este proprietatea sa ? idem . 4
5. Suma depusa la Casa de Depuneri ai destinata
a fi primita de un al treilea, se poate lua in-
napoi de catre deponent ? idem 2. 5
6. Cum se face dovada depozitului voluntar ? idem p 6, 8
7. Administratia Docurilor este ea obligata a ina-
poia marfurile depozitate in stares in care le-a
primit ? idem 7
8. Depozitul facut de catre o institutiune, care nu
e recunoscuta ca persoana morals, de catre tine
se poate care restituirea lui ? idem . 9
9. Codul Caragea, ce obligatiuni impune depozi-
tarului ? idem . 10
10. Chestiunea de a se ati data o persoana a fost
sau nu depozitar, constitue ea oare o chestiune
de fapt lasata la suverana apreciere a instantei
de fond ? idem 11

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA. XVII

DEZISTARE
1. Dezistarea, rezultand dintr'o petitiune inregis-
trata de instanta de fond, este ea opozabila
partei care a subscris-o ? V. . Dezistare. No. 1
2. Dezistarea, facuta de un avocat in instants la
ascultarea unui martor in fata clientului sau,
este ea opozabila acestuia ? idem 2
3. In ce mod so poate stinge o actiune prin de-
zistarea reclamantului ? idem 3, 4
4. Reclamantul se poate dezista dela unii din in-
timatii sai ? idem t 5
5. Se poate face o dezistare conditionals la o ac-
tiune introdusa dinaintea instantei judecatoresti ? idem 6
6. Prin dezistarea partei la actiunea petitorie ce-o
introdusese, se poate deduce ca ea s'a dezistat
si dela actiunea posesorie ? idem 7
7. Care este sensul dezistarei sau renuntarei la o
actiune privata, dup. art 9 din Codul penal? idem 8
8. Pentru ca o dezistare sa poata avea loc, se cere,
oare, ca ea sa fie facuta asupra intregului proces ? idem ,, 9
9. Odata ce partea s'a dezistat dela un act ce-1
incheiase, mai poate in urma reveni asupra de-
zistarei sale ? idem . 10
10. Vezi cuvantul Actiuni No. 21.
DIVANUL DOMNESC
1. Cari erau atributiile Divaiiului Domnesc din V. .Divanul Domnesc.
Moldova ? No. 1
Div oRT
1. Hotararile pronuntate de Consistoriu, in materie
de divort, erau ele definitive ? V. . Divort No. 1
2. Hotararile pronuntate de tribunalele bisericesti,
in materie de divort. erau ele supuse re-
cursului ? idem . 78
'3. Divortul, dupa Codul Calimach, impedeca im-
pacarea sotilor ? idem . 25
4. Impotenta barbatului, constitue oare un motiv
de divort ? . idem 4
5. Incompatibilitatea de caractere, constitue oare
un motiv de divort ? id
idem . 29
6. Cari sunt injuriile grave care pot da loc la
divort ? idem No. 40,48
7. Parasirea domiciliului conjugal din partea sotiei,
constitue o insults gravy pentru barbat ? idem No. 50, 73, 82
8. Insultele grave rezultand dintr'o corespondents
cu un altreilea si privitoare la unul din soti,
se pot invoca de acesta ca un motiv de divort? idem No. S3
I. C. Barozzi.Vol. II 2 9

www.dacoromanica.ro
XVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

DIVORT
9. Gravitatea injuriilor este ea lasata la suverana
apreciere a instantei de fond ? V. . Dirozl. No. 14
10. Acordarea anului de incercare, este ea obliga-
torie pentru instanta de fond ? idem . 70
11. Daca, in cursul anului de ineercare partile s'au
impacat, tribunalul este el obligat a pronunta
divortul? idem 15
12. Hotararea care aeorda anul de incereare, este
ea supusa apelului? idem No. 36, 86, 99
13. In ce anume cazuri impacarea sotilor poate
atrage stingerea actiunei de divort? idem 19, 53, 54
14. uhestiunea de a se sti data a urmat sau nu
impacare intre soti, este ea o chestiune de fapt? idem '32
15. Cererea reconventionala in materie de rlivort,
trebue ea sa, parcurga toate rormele cerute de
lege pentru actiunea principals ? idem 49
16. Declaratiunile ce le fac pa'rtile in instanta, 11 e
se pot opune ca o marturisire din partea-le ? ideas b . 57
17. Sentinta data de tribunalul corectional care
constata maltratarile suferite de dare unul din
soti, poate servi ea dovada in procesul de di-
vort ? idem 10
18. Avocatii pot asista pe soti in instanta de di-
vort ? idem 63
19. Sotia poate parasi domiciliul conjugal si cere o
pensiune alimentara, fara ca mai intai sa fie
autorizata de tribunal de a parasi domiciliul
sotului sau ? idem . 5, A, 64
20 Care este instanta competinta a status asupra
cererei de parasire a domiciliului conjugal? idem 44
21. 1)upa ce femeea a parasit domiciliul conjugal,
tribunalul o mai poate autoriza sil paraseasca
domiciliul sotului sau ? idem 58
22. Care este instanta competinta a judeca cererea
de alimente ? idem . 77
23. Care este instanta competinta a constata im-
pacarea sotilor ? idem 95
24 Cum se poate reincepe o actitine de divort la
care partea s'a dezistat ? idem . 3
25. Cand se poate invoca autoritatea lucrulut ju-
decat in materie de divort ? idem 79
26. Care este necesitatea admisibilitatei probei cu
martori in procesele de divort? idem 68
27. Ascultarea martorilor trebueste ea Melia in
sedinta secrets ? idem . 4.3
28. Procesul-verbal de ascultarea martorilor tre-
bueste el sa fie iscalit Si de martorii ascultati? idem . 20, 66

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XIX

DIVORT
29. Se poate suspends cercetarea actiunei de divort
pe motiv ca s'a intentat actiune pentru falser
marturie in contra unuia din martorii ascultati ? V. Dirort. No. 43
30. Sentinta tribunalului data in lipsa, in materie
de divort, este ea susceptibila, de opozitie? idem . ..?7. 76
31. Sentinta tribunalului care respinge actiunea de
divort ca nesustinuta, este ea supusa apelului ? idem 51
32. In materie de divort, un avocat poate face apel
in numele unuia din soti ? idem , 56
33. In apel se pot repeta probele facute la prima
instanta ? idem v 6, 41, 62,
34. Cand o parte n'a propus martori la tribunal, 65.81
este ea in drept a-i propune in apel ? idenz 86
35. Se pot care martori in apel spre a combate
inexactitatile martorilor ascultati la Curte ? idem 7
36. Curtea de apel poate acorda anul de incercare ? idem v 46
37. Daca tribunalul a acordat anul de incercare,
Curtea de apel este ea obligata a pronunta di-
vortul ? idem 1.9. 85, 5.9
38. Femeea poate care martori la Curte pentru a
dovedi ca a fost izgonita din casa conjugal& / idem 71
39. Sentinta tribunalului care pronunta divortul
cerut prin consimtimantul mutual, poate fi ea
apelata, numai de care una din parti ? idem 2. 16
40. In apel se pot invoca motive not de divort? idem .34
41. Se poate care pentru prima oars in apel incre-
dintarea copiilor unuia din soti ? idem . 74
42. Cand dinaintea Curtii de apel nu se deduce
chestiunea relativa la incredintarea copiilor este
nevoie de prezenta Ministerului public? idem . 5.)
43. Cand instanta de fond e chiemata a se pro-
nunta asupra incredint5rei copiilor unuia din
soti, prezenta Ministerului public este ea ne-
cesara ? idem, 29
44. Duper cari norme trebueste sa se conduca in-
stanta de fond cand e chiemata, a rezolva
chestiunea cui trebueste incredintata cresterea
copiilor ? idem . .90, 39. 79,
45. Cari sunt mijloacele de constrangere pe care le 9.9
poate ordona instanta de fond pentru a asigura
executarea hotararei care ordona incredintarea
copiilor unuia din soti ? idenz . 59
46. Hotararile prin care se ordona incredintarea
copiilor unuia din soti, sunt ale definitive ? idem ' 64
47. Cand actiunea de divort a unuia din soti se
afla pendinte la Curtea de apel, iar actiunea

www.dacoromanica.ro
XX TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

DIVORT
celuilalt sot se afla pehdinte la Tribunal, 'se
poate sere suspendarea judecatei dihaintea Ctir-
tei de aPel ? V. . Dieort No. 55
48. La judecarea cerererei pentru alimente, destinate
la intretinerea copiilor, instd,ht,a de 'Rind trebue
ca sa fie constituita cu asistenta Itlinisterului
public ? idem . 47
49. Hotararile in materie de divort, trebuesc ele sa
fie motivate ? idem x 8, 69
50. dotii, in materie de divort, pot ei renunta la
dreptul de apel ? idem x. 14
51. Care este tribunditil locului competent tt judeca
actiunea de divort ? idem . 9
52. Romanca, ca'sa.torita cu un strain, poate ea re-
clama divortul dinaintea tribuhalului rbrhan ? idem x 11, 92
53. Dupa care lege trebueste eercetata cererea de
divort dintre doi streini ? idem :?1, .91, 92
54. Dinaintea Curtei de apel se poate face pentru
prima oars o cerere reconventionala de catre
unul din soti, pentru a care pronuntarea divor-
tului in favoarea sa ? idem ' 90, 100
55. Ce anume drepturi piCrde sotul in contra ea-
ruia s'a pronuntat divortul ? idem x. 57, 61
56. Dup . pronuntarea divortului, sotul inocent mai
poate reclama, o pensiune alimentary de intro-
tinere ? idem 39
57. Care este hotararea de divort, care trebueste
transcrisa in registrele starei civile ? idem . 60
58. In care registru al starei civile urmeaza a se
transcrie hotararea de divort? idem 45
59. Inaintea carui titer al starei civile trebueste
prezentata, hotararea de divort, pentru a care
transcrierea ei ? idem . 12
60. Care este sorgintea dreptului copiilor la juma-
tate din averea parintilor for divortati prin
consimtidant mutual ? idem 18, 97
61. Dreptul copiilor la jumatatea din averea pa-
rintilor lor, este el opozabil tertiilor ? idem 17
62. Daca nu s'a transcris hotararea de divort,
cerut prin consimtamantul mutual, avantagiile
create in favoarea copiilor sunt ele nimicite? idem x 32
63. Dela care epoca barbatul e dator sa restitue
veniturile imobilului dotal ? idem 33, 67
64. In materie de divort exist& dreptul de revi-
zuire ? idem 2, 26
65. In materie de divort, pgrtile pot fi reprezentate
prin avocati dinaintea Glutei de casatiune ? idem ' 23

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. Qr-L DE JURISPR. ROMANA XXI

DIVORT
66. In ce termen se pot ataca cu recurs hotara-
rile de divort? V. Divort. No. 37
67. Se poate invoca pentru prima oard in Casatie,
di sedinta instantei de fond n'a, fost secretd ? idem 75
68. Femeea, care, dupa ce a transcris hothrarea de
divort si a contractat datorii ipotecare, a re-
clamat si obtinut anularea divortului, poate ea
opune aceastd, hothrare creditorilor sai ipote-
cari spre a core nulitatea imprumnturilor facute? idenz 80
69. Care e statutul personal aplicabil evreilor do-
miciliati in Romania in materie de divort ? idem . 93
70. Refuzul femeei de a urma locuinta narbatului,
constitue oare o insulta, grava do natura a le-
gitima cererea de divort? idem . 94
71. Sotul care a obtinut divortul la prima instantd
pentru o alto cauza de cat aceea pentru care
dansul ceruse divortul, mai are el interes a
face apel ? idem . 95
72. Interpretarea depozitiunilor martorilor precum
si aceea a actelor, etite ea lasata la suverana
apreciere a instantei de fond ? idem . 96
DOBANDA
1. Codul Caragea permitea, a se stipula o dobanda
mai mare decat 10 la suta ? V. Doldmdzi) No. 18
2. Codul Caragea acorda dobanzi la despagubirile
cerute pentru neexecutarea unei obligatiuni ? idem . 6
3. Dupd, Codul Caragea, cand incepe a curge do-
banda ? idem No. 2. 3,24. 38
4. Care era marginea ce o punea, Codul Caragea
la plata dobanzilor uuui capital banesc ? idem ) 1
5. Codul Caragea permitea anatocismul ? idem ) 8, '22, 26, 53
6. Dupd Codul Calimach, (And incepea a curge
dobanda la o creanta de bani ? idem 3?
7. Venitul perceput de pe un pdmant ealcat cu
rea credinta, era el asimilat cu dobanda unui
capital imprumutat, conform art. 1337 din C.
Calimach ? idem 15
8. Codul Calimach $i legea epitropiceascd, permi-
teau ele anatocismul in favoarea capitalurilor
apartinand minorilor ? idem 4
9. Vechile legiuiri Caragea si Calimach prevedea
ele prescriptiunea de 5 ani, privitoare la do-
banzi ? idem 20
10. Dnpd care lege se reguleazd plata dobanzilor ? idem ) 7
11. In ce caz debitorul e dator a pl'ati dobanzi ? idem . 29

www.dacoromanica.ro
XXII TABLA DE NIATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

DOBANDA.
12. Asupra caror sumi judecata poate acorda do-
banzi ? V. .Dobando No. 5,
13. La daune rezultand dintr'un quasi-delict, so 19
pot acorda dobazi ? idem . 9
14. De cand incep a curge dobanzile la o polita
neprotestatd ? idem, . 11
15. Mad se stipuleazd ca dobanda are a curge
panA la achitare, mai este nevoie ca debitorul
sa fie pus in intarziere prin o somatiune ? idem . 12, 25, 28
16. Dobanzile conventionale inceteaza ele prin lap-
tul expirgrei termentilui de plata ? idem 31
17. Cdnd se implinete o suma de bani mai mare
cleat aceea datorita, restituirea ei trebuete
facuta cu dobanzi, si de cand anume ? idem 13
18. Creditorul care lard drept ridica de la Casa de
Depuneri, o suma de bani cuvenita altuia, este
el dator a o restitui cu dobanzile ei, si de
cand anume ? idem 21
19. And partile au stipulat o dobanda fix,, a-
ceasta dobanda poate ea in mind sa fie mdr-
ginita la dobanda ce o plates-Le Casa de De-
puneri, pentru suma de bani ce i-a fost de-
pusa si care rezulta din vanzarea averei de-
bitorului ? idem 14, 36
20. Se poate plAti dobanzi la dobanda datorita pe
un timp mai mare de un an ? idem . 17
21. Cand are loc prezumtiunea de plata dobdnzei
creata prin art. 1590 din Codul civil ? idem 16, ?3
22. Codul civil nou permite el anatocismul ? idem 27
23. De cand incep a curge dobanzile la sumele sustrase
dintr'o mostenire, de cdtre unul din co-erezi ? idenz 34
24. De cand trebuese socotite dobAnzile pe trei
ani ale unei creante ipotecare, carom, art. 1785
din Codul civil le da acelas rang pe care it
are insusi capitalul ? idem ' 35
25. Ce dobanda trebue O. plateasea debitorul care
s'a mArginit a face o simpla ofertd credi-
torului sau, fiird. ca ea sa fie urmata de
consemnarea banilor ? idem 37
26. Decizia care acorda dobanzi mai marl decat
cele prevazute de lege, este ea supusa revi-
zuirei sau recursului in Casatie ? idem %, 10
27. Dobanda moratorie se prescrie ea in termen
de cinci ani ? idem, 30
28. Obligatiunea de a plati procente la o datorie
ce in urmd s'a probat Ca nu e reald, implied.
ea recunoasterea acelei datorii ? idem, 1 39

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE NIATERLI LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROM 1X e XXIII

DOBROGEA.
1. Legea anexarei Dobrogei. V. . Do/wog:It No. 1
2. Legea relativl la anexarea Dobrogei, este ea
contrarie Constitutinnei ? idem . 6
3. Regulamentul relativ la administratia Dobrogei,
este el obligatoriu pentru instantele judectito-
resti romane ? idem 9
4. Legile Otomane sunt ele obligatorii pentru re-
gularea proprietatei imobiliare din Dobrogea ? idem 3
5. Cum se regal& dreptul de mostenire dupa Codul
de proprietate fonciera otomand, ? idem . 90
6. Cum se stramuta, dreptul de proprietate imobi-
hark' in Dobrogea ? idem > 10
7. In ce termen emigrantii puteau revendica p5,man-
turile lor ? idem , 19
8. Imobilele rurale se puteau instrain& in Do-
brogea ? idem, 13
9. Cine poate dobandi proprietatea rura15, in Do-
brogea ? idem 39
10. Cate feluri de proprietati prevede legea relativa
la regularea proprietatei in Dobrogea ? idem, . ,16
11. Actiunea posesorie este ea admisa asupra p5,-
manturilor Mulk in Dobrogea ? idem . 19
12. Proba testimonia15, este ea admisihila pentru
dovedirea posesiunei unui imobil rural din Do-
brogea ? idena N. 17, 21
13. Proba testimonials este ea admisibila in caz de
pierdere, priatr'o callzs de forts majors, a ti-
tlului concesionarului asupra unui pamant rural
din Dobrogea ? idem 29
14. Cui apartin locurile situate pe malul in'arei ? idem 96
15. Statul are dreptul a intruni toate locurile sale
easipite, si a da posesorilor alte locuri in schimb ? idem 98
16. Sub dominatiunea Otomana, Monastirea Cocosul
din Dobrogea, era ea recunoscuta ca persoand
morals& ? idem 31
17. Proprietatea dobandita sub legea Otomank este
ea respectatii dup5, anexarea Dobrogei ? idenz 33. 35
18. Ce taxa plates locuitorii din Dobrogea pentru
pasunarea vitelor for ? i lem 97
19. Declaratia Mout& de un proprietar, dinaintea
comisiunei instituite pentru verificarea titlurilor
de proprietate in Dobrogea, cu privire la intin-
derea piimantului stiu, ii este lui opozabila. ? idem 41
20. Cum si in ce termen proprietarii din Dobrogea
isi puteau reconstitul titlurile de proprietate
asupra pamantului posedat de dansii ? ideal, 42

www.dacoromanica.ro
XXIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

DOBROGEA
21. Care este instanta competenta a tidied, dreptul
de a putea, pleda avocatilor din Dobrogea ? V. c Dobrogea. No. 9
22. Cum sunt constituito Tribunalele judecatoresti
din Dobrogea ? idem 4, 9, 11
23. Sub dominatiunea Otomana, cui erau incredin-
tate pastrarea actelor starei civile ? idem 5
24. Sub dominatiunea Otomana, cum se obtinea
naturalizarea in Dobrogea ? idem 95
25. Sub dominatiunea Otomana, cum se colonizau
strainii in Dobrogea ? idem 30
26. Sub dominatiunea Otomana, cum se faceau tes-
tamentele in Dobrogea ? idem 7
27. Prin faptul anexarei, toti locuitorii din Dobro-
gea au devenit cetateni romani fares distinctie ..
de nationalitate ? idem 14. 36
28. Locuitorii din Dobrogea, au ei dreptul de a fi
reprezentatli in Parlament ? idem 30
29. Care este cenzul ce se core locuitorilor din Do-
brogea pentru a putea fi alegator si eligibil la
comuna ? idem 15. 40
30. Ofiterii in rezerva, au ei dreptul de a fi inscrisi
in listele electorale din Dobrogea cu dispensa
de cens ? idem .94
31. Care este instanta competenta de a judeca de-
lictele politico comise in Dobrogea ? idem 18
32. Cum se prescriau actiunile civile, reale si per-
sonale de Codul civil Otoman ? idem .39
33. Care este instant.% competenta de a judeca cri-
mole comise in Dobrogea ? idem ..).2

34. Curtea de Galati judecand crimele comise in

Dobrogea, este ea obligates a face raportul cerut
de art. 204 din Proc. penala ? iden? . 93
35. Deciziunea Camerei de punere sub acuzatie data,
asupra crimelor comise in Dobrogea, trebueste
ea comunicata acuzatilor ? id em , 37 . 44
36. Casandu-su deciziunea Curtei de Galati. pronun-
tata asupra unei crime comise in Dobrogea,
dinaintea carei instanle judecatoresti urmeaza
a se trimite judecarea afacerei ? idem 94
37. Can sunt drepturile pe can le-a dobandit Sta-
tul Roman asupra tuturor apelor din Dobrogea,
prin faptul anexarei ei ? idem 43
38. In judecarea crimelor comise in Dobrogea, Cur
tea de Galati este ea datoare a observes formula
juramantului prescrisa de art. 342 din Proc. pe-
nal& sau aceea prescrisa de art. 153 din aceias
procedure ? idem 45

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XXV

DOBROGEA
39. Prin anexarea Dobrogei, Statul Roman intrat-a
si ramas-a in -bate drepturile de proprietate
pe cari le avea Imperiul Otoman, asupra Do-
brogei? V. (Dobroyea, No. 46
DOCURI
1. Cum se transmit recepisele $i warantele pro-
ductelor depuse in magazie sau docuri ? V. Doeuri. No. 1
DOLUL
1. Proba dolului se poate face prin martori ? V. 0 Dolol No. 1, 5
2. Partea co-contractanta, poate cere martori pen-
tru dovedirea propriului sau dol ? idem ,)
3. Sotii cari au indus in eroare pe tribunal, spre
a obtine un imprumut asupra imobilului dotal,
sunt ei primiti a invoca nulitatea acelui im-
prumut ? idem 3
4. In ce anume cazuri dolul poate fi invocat ca o
cauza de nulitate a conventiunei ? idem . 4. 8
5. Chestiunea de a se sti daca s'a exercitat sau
nu dolul din partea nnei parti litigante, cons-
titue ea o chestiune de fapt lasata la suverana
apreciere a instantei de fond ? idem 6
6. Suveranitatea aprecierei judec5torului in pri-
vinta constatarei dolului, rezultand din oarecare
acte, este ea marginita? idem 7
DOMENIU PUBLIC
1. Dreptul concedat de Administratiunea Dome-
niilor Statului unui particular de a exercita in
mod exclusiv dreptul de ghecet, este el obliga-
toriu pentru toti locuitorii ? V. .Domeniu Publics
2. Daca grin. canalizarea Darnbovitei, marginasii No. 1
acestui rau sunt pusi in imposibilitate de a
face sa se scurga apele stabilimentelor for in
acest rau, dansii an dreptul de a cere verio
despagubire pentru aceasta jignire de interese? &ern, o
3. Cui apartin locurile situate pe malul marei ? idem a 3
4. Se pot construi mori pe rau Dambovitei ? idem 4
5. Lucrurile apartinand domeniului public, precum
strazile si trotuarile unui oral, sunt ele sus-
ceptibile de o actiune posesorie din partea ce-
tatenilor ? idem 5
6.In ce caz devine de domenin public imobilul
ce a apartinut unui particular ? idem 6
7. Drumurile vecinale pot fi schimbate de prima-
riile respective pe teritoriul carora cad acele
drnmuri ? id 7

www.dacoromanica.ro
XXVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. itomANA

DOMENIU PUBLIC
8. Drumurile publice se pot aliena sau aservi ? V. Domeniu public.
9. Care e norma luata de legimtor pentru carat- No. 8
terizarea unui bun ca apartinand domeniului
public ? idem 9
10. Vezi cuvantul Drumuri). No. 2, 3.
DOMICILIU
1. In lips& de declaratiunile prescrise de art. 87
din Codul civil, cum se poate dovedi schimba-
rea domiciliului ? V. Domiciliu' No. 1
2. Unde este domiciliul unei persoane morale ? idem 2
3. Chestiunea de a se sti dach. domiciliul unei per-
soane este in cutare sau alta localitate, este
ea lasata la suverana apreciere a instantei de
fond ? idem 3
4. Care e dovada lega1a a intentiunei de stramu-
tarea domiciliului cuiva ? idem NU. 4, 11
5. Cum trebueste interpretata intentiunea partilor
la alegerea domiciliului, ce facut pentru
executarea actului incheiat intre ele ? idem 5
6. Interpretarea sensului unui contract relativ la
alegerea domiciliului, este ea lasata la suve-
rana apreciere a instautei de fond ? idem 6
7. Cand partile au facut alegere de domiciliu pen-
tru executarea unui contract, actiunea ce s'ar
naste din acest contract poate ea fi indreptat'a
la tribunalul domiciliului paratului ? idem 7
8. Domiciliul ales prin actul de ipotec6, se poate
schimba prin simpla voinfa a debitorului ? idem 8
9. Chestiunea data o persoan6 numai are domi-
ciliu sau resedinta cunoscuta, este ea o ces-
tiune de fapt 16sat5, suveranei aprecieri a ins-
tante de fond ? idem 9
10. Numirea intr'o functiune publics, poate ea servi
ca element de dovada al stramutarei domi-
ciliului ? idem 10
11. Care este domiciliul Statului ? idem 12
12. Cum se poate opera schimbarea domiciliului in
cursul unei judecati ? idem 13
13. Domiciliu politic. Vezi cuvantul Electorale).
DOMNUL
1. Regulamentul organic sau Conventia rermiteau
ele darea in judecatA a Domnului pentru ac-
tele sale ? V. Domnul' No. 1
DONATIUNI
1. Vezi cuvantul Testamente. si Donatiuni..

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE ALITERII LA REPERT. G-L DE JURISPR !IONIAN I. XXVII

Dark
1. Sub ce forma se putea face contractul dotal
sub Codul Caragea ? V.. Doter-. N0113, 182
2. Codul Caragea permitea dovada cu martori pen-
tru a afirma veracitatea foaei dotale ? ident .21
3. Codul Caragea admitea el juramantul suple-
toriu, in caz cand se tagaduia foaea dotala $i
martorii iscaliti in ea erau morti ? idem ., 70, 33
4. Codul Caragea considers el ca facand parte in-
tegrant& din zestrea femei, actiunile acesteia
contra sotului sau pentru deteriorarile aduse
imobilului sau dotal ? idenz ,, 1
5. Codul Caragea punea oare pe aceias linie darul
antinuptial cu dota. in ceeace privets inaliena-
bilitatea sa ? idem . 3
6. Dupa Codul Caragea, femeia putea ea urmari
averea sa dotala, in mainile tertiilor ? idem . 5
7. Ce drepturi conferea Codul Caragea femei pen-
tru asigurarea dotei sale ? idenz No. 12, 4, 52,
8. Codul Caragea permitea a se stipula in con- 56. 16, 165
tractul dotal instreinarea imobilului dotal cu
indatorire d'a restitui o sumo anume fixata
prin contractul dotal ? idem No. 13
9. Sub Codul Caragea se putea, stipula, prin con-
tractul dotal ca barbatul sa aiba dreptul a vinde
imobilul dotal ? idenz 169
10. Sub Codul Caragea, padurea de pe o proprie-
tate constituit& ca dota, era ea privity ca uzu-
fruct al aeelei proprietati, si ca atare sa se
cuvina, barbatului ca uzufructuar legal ? idem 95, 173
11. Codul Caragea permitea el schimbul imobilului
dotal ? Went , 1:.?8
12. Schimbul imobilului dotal, se putea face Para a
consimtimantul femei ? idem 160
13. Constituentele dbtei putea el sa dea in cursul
casatoriei, pur si simplu, ceeace constituise sub
o anume conditiune ? idenz 105
14. Codul Caragea recunostea oare ca ceeace se
cumpara cu pretul vanzarei unui imobil dotal,
devine dotal ? ident 109
15. Dupa, Codul Caragea, cand lila nastere obliga-
tiunea fratilor de a inzestra pe surorile for ? Mena 97
16. Obligatiunea fratilor de a inzestra pe surorile
for aye& lee si atunci cand dansii nu moste-
neau nimic dela parintil for ? idem 43
17. Obligatiunea fratilor de a inzestra, pe surorile
lor, trecea ea si la mostenitorii for ? idem 53

www.dacoromanica.ro
XXVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

DOTA'
18. Mostenitorii surorilor, aveau ei dreptul a cere
dela frati inzestrarea la care erau obligati fata
de surorile for ? V. cDotei, No. 93
19. Fii deveniti majori, putean ei ataca, inzestra-
rile facute de muma for catre surorile lor ? idem 31
20. Fetele, aveau ele o creanta garantata de lege
contra fratilor lor, pentru inzestrarea for ? idem . 14
21. Dupg Codul Caragea, chiriile sau arenzile Sta
tului se protimiseau inaintea dotei femei ? idem > 4
22. Sub Codul Caragea, barbatul putea reprezenta
pe femeia sa intr'o judecata care avea de obiect
fondul dotal ? idem r 9, 49. 90,
23. Codul Caragea lasa el deplina libertate fetei 96, 19
sarmane sau vaduve de a face orice asezare cu
barbatul ei, cu privire la venitul dotei sale ? idem 190
24. Codul Caragea permitea el ca din averea do-
tala sa se plateasca pretul cladirilor facute pe
imobilul dotal ? idem 191
25. Sub Codul Caragea si Regulamentul organic,
din ce moment zestrea dobandea preferinta fats
de creditorii barbatului ? idem 192
26. Codul Caragea declara el antipriconul inalienabil? idem 13
27. Era valabila evaluarea antipriconului facuta
de tribunal far& preteluirea expertilor ? idem . .20
28. Barbatul, sub Codul Caragea, raspundea de va-
loarea averei dotale miscatoare ? idem 34. 193
29. Vanzarea unei farmacii, constituita ca data,
sub Codul Caragea, constituia oare o vanzare
de un bun miscator, sau de un bun nemis-
cator ? idem 64
30. Codul Caragea pertnitea instrainarea, lucrurilor
misca:toam dotale data femeea nu ajunsese la
majoritate ? idem 65
31. 0 hotarare judecatoreasca data in 1855 prin
care s'a ales dota fagaduita la casatorie de titre
inzestrator, poate ea sa fie considerata ca trans-
crisa $i opozabila tuturor creditorilor surve-
niti in urma pronuntarei acestei hotariri ? idem 06
32. Dota constituita sub Codul Caragea, dar ne-
transcrisa, poate ea capita veri-o valoare prin
legalizarea ei sub regimul legei nova? idem 93
33. Sub Codul Caragea femeea putea cere, in cur-
sul casatoriei, restituirea zestrei sale ? idem 161
34. Sub Codul Caragea barbatul putea concede
unui tertiu, dreptul de a sadi pomi pe imobilul
dotal cu dreptul de a culege fructele produse ? idem 149

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XXIX

DOTA
33. La incetarea din viata a barbatului, femeea
avea dt6ptul a core anularea contractului de
arenda cu incepere dela ziva mortei sotului situ ? V. .botii No. 197
36. Fata, inzestrata sub Codul Caragea, este ea o-
bligate a raporta dota ce a primit, cand dansa
renunta' la mostenire ? idem , 140
37. Codul Caragea dela care epoch acorda dobanda
la restituirea dotei femeei, in cat de incetare
din viata a barbatului, sau a desfacerei Casa
toriei ? idem ' 9;', 187
38. Dupa, Codul Caragea, dota femeei era ea im-
prescriptibilb. ? idem 1 15
39. Dupa Codul Caragea, in ce termen se prescria
actiunea femeei contra fagaduitorului zestrei ? idem a 195
40. Pentru care scop Regulamentul organic cerea
transcrierea foilor dotale ? idem z 10, 32, 37,
41. Lipsa de publicitate a foaei dotale face& oare, 91
a se considera averea constituita ca paraferna ? idem a 4,:-.?
42. Dup.& Regulamentul organic, cand se putea o-
pune contractul dotal celor de altreileal idem 1 12, 57, 189
43. Femeea care nu si-a transcris dota conform
Regulamentului organic, era ea considerata, ca
o creditoare hirografara asupra averei barba-
tului sail ? idem . 7. 11, 73,
44. Regulamentul organic scutea oare, pe locuitorii 166
de prin targuri de transcrierea foilor dotale ? idem , 16. 99, 46
45. 0 foae dotala, care s'a prezentat spre legali- 48
zare, in luna Ianuarie 1865 si tribunalul a le-
galizat-o la 1866, este ea valabila ? idem . 19,100
46. Regulamentul organic permitea constituirea
dotei in urma celebrarei casatoriei ? idem 47
47. Dota legalizata, dar neinscrisa, avea, ea de elect
a. transmite proprietatea imobilului dotal din
patrimoniul constituentului in acela al inzes-
tratei ? idem 66
48. Dupa Regulamentul organic, cum se legalizau
foile dotale ale locuitorilor din Capitala ? idem a 70
49. Regulamentul organic permitea dovada con-
traria in contra color continute in foaea de
zestre ? idem ,, 163
50. Sub Codul Calimah, cum se faceau tocmelile
casatoresti ? idem a 40
51. Cine trebuia & participe la alcatuirea unei
foi dotale ? idem a ,94
52. Actul prin care barbatul da femeei bani, Co-
dul Calimah it considera ca o constituire de
dota ? idem 8

www.dacoromanica.ro
XXX 'PABLA. DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROIANA

DOTA
53. Codul Calimah permitea dovada cu martori
pentru dovedirea, constituirei dotei ? V. .Dotei No. 63, 123
54. Dup. Codul Calimah femeea avea ea o ipoteca
facuta asupra averei nemiacatoare a barba-
tului sau ? idem x. 6
55. Codul Calimah obliga el pe parintii inzestra-
tori s5, is asigurari asupra averei barbatului ? idem 9.-
5G. Averea pe care femeea nu $i -a constituit-o ca
dots, Codul Calimah o consider& oare, ca pa-
raferna ? idem , 27
57. Exista, oare, antipricon sub regimul Codului
Calimah ? idem 50
58. In caz de anularea casatoriei, averea, consti-
tuita ca dots, se reintorcea ea la constituito-
rul ei ? idem 7., ia
59. Codul Calimah permitea oare. ca imobilul dotal
s5 se prefaca in bani, cand era spre folosul
femeei ? idem 9
60. Fata, inzestrata sub Codul Calimah, poate core
complectarea rezervei sale ? idem 102
61. Sub Codul Calimah, bArbatul putea el prescrie
imobilul dotal ? idem , 1.51
62. Legea noua presupune. oare, regimul dotal ? idem .99
63. Ce inseamna expresiile .Regim dotal , repro-
duse in contractul de casatorie ? idem 38
64. Prin netranscrierea foei dotale in registrele
tribunalului, in termeniil prescrisde art. 1815,
Codul civil, femeia iai perde privilegiul ce i-1
acorda legea veche asupra averei sotului sau ? idem , 12, 52
65. Conventiunile matrimoniale, constituesc ele acte
solemne ? idem , 104
66. Contractul dotal se consider5, el ca un act cu
titlu gratuit sau ca un act cu titlu oneros ? idem , 117, 186'
67. Care este forma legala ceruta pentru validitatea
conventiilor matrimoniale ? idem 119,130,167
68. Simpla depunere a foaei dotale cu cerere de a
se autentifica, Melita inainte de casatorie, dar
fara sa fi urmat autentificarea, confers carac-
terul dotalitatei imobilului prevazut in acea
foae dota15, ? idem 154
69. netranscrierea imediata a foaei dotale, este ea
de natura a schimba caracterul de (Iota al a-
verei constituite intre soti ai constituitorul ei ? idem, . 106, 144
70. Lipsa inscriptiunei actului dotal, atrage ea nu-
litatea lui fats de inzestrator ? idem " 39
71. Actul dotal, transcris dupa celebrarea casatoriei,

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XXXI

DOTA
este el opozabil barbatului pentru lucrurile pre-
vazute in el si primite de dansul ? V. Dota > No. 146
72. In ce registre ale tribunalului urmeaza a se trans-
erie foile dotale ? idem 136
73. Parintii sotilor, eari nu constituesc dots, an
nevoie &I participe la incheierea conventiunei
matrimoniale ? idea? 14
74. Mandatarul insarcinat cu iscalirea unui con-
tract dotal, trebue el sa alba o procura auten-
tica sub pedeapsa de nulitate a contractului
incheiat ? idem .9S. 156
75. Proectul de zestre, care a fost depus la tribunal
spre legalizare, si pe care constituitorul zestrei
1-a contestat, poate el servi ca o dovada. ? idene 36
76. Copiile de pe foile dotale, inscrise in registrele
tribunalului, fac ele dovada in justitie ? idem 1;20
77. Actul dotal, incheiat intre doi strii,ini, nefiind
investit cu fonnalitatile cerute de legea strains..
este el obligator intre partite contractante ? idem 143
78. Contractul matrimonial ineheiat in tar& strains.
dar netransoris in registrele tribunalului roman,
este el opozabil celor de altreilea ? idem 176
79. Dupa care lege se reguleaza efectele unei foi
dotale ? idem 110
80. La ce formalitati sunt supuse modificarile aduse
conventiilor matrimoniale? ide? 150
81. Partile contractante au ele deplina libertate a
stipula conditiunile ce le convin si a le preve-
dea in conventiile for matrimoniale ? idem . 131
82. Stipulatiunea continuta inteun contract dotal
prin care sotul este autorizat a vinde imobilul
dotal, insa, in locul lui, sa cumpere un alt imobil,
formeaza ea doua conditiuni indivizibile. opo-
zabile cumparatorului imobilului dotal ? idem y, 45. 60
83. Partile au dreptul a stipula ca imobilul dotal
se va putea instraina cand ele vor crede de
cuviinta ? idem 1'24.1.73.169
84. Clauza express din contractul dotal, prin care
se declara inalienabill averea dotala mobiliara.
este ea valabila ? idem 185
85. Bunurile rurale ale unei mosii, constituita ca
dots, sunt ele considerate ca un capital dotal
situ ca un venit at mosiei care se cuvine so-
tului ca uzufructuar al mosiei dotale ? idem 175
86. Sub Codul nou, partile co-contractante pot in-
voca nulitatea contractului dotal pentru nein-
vestirea lui cu formele legale ? idem 17

www.dacoromanica.ro
XXXII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

DOTA
87. Muma inzestratoare poate cere revocarea zestrei
constituit fiicei sale, si sh cearh dela sotul ei
suma cu care, personal, a inzestrat pe fiica sa ? V. c Dota. No. 61
88. Erezii mumei pot ataca un act de doth, facut
in mod iregular, entre fiica sa ? idem 67
89. Art. 1815 este el atilicabil femeilor mhritate
sub regimul legei vechi, si care, in momentul
aplichrei legei noun, se gaseau divortate ? idem , 22
90. Cari sunt creantele femeei. carora legea le acordn,
o ipotech legala ? idem ' 86
91. Barbatul este el dator a da garantie pentru
primirea capitalului dotal dl sotii sale ? idem . 55
92. Pentru asigurarea dotei, se poate lua o ins-
criptiune ipotecara asupra averei mischtoare a
barbatului ? idem . 81
93. In cursul chsatoriei, barbatul, singur, poate core
a se lua o inscriptiune ipotecara asupra averei
sale pentru asigurarea averei alienabile a sotiei
sale ? idem . 58
94. In ce termen se poate cere asigurarea averei
dotale, mobile, alienabila ? idem 2. 170
95. Constituitorul dotei poate cere inscriptiunea
ipotecarh asupra averei barbatului pentru asi-
gurarea dotei constituita ? idem . 137
96. Femeea poate lua inscriptiune ipotecarh, asupra
averei barbatului, dup5, desfacerea casatoriei ? idem 134
97. Dupe separatiunea patrimoniilor, femeea poate
renunta la ipoteca legala ce o luase asupre a-
verei barbatului sau pentru asigurarea dotei
sale ? idem 172
98. Hothrarea definitive care recunoaste, de buna i
valida, o inscriptiune ipotecarh facuth de sotie
pentru asigurarea averei sale dotale, este ea
opozabila celor de altreilea ? idem 171
99. Paraferna, primith de sot, se poate stabili prin
registrele sale domestice ? idem . 35
100. Pretuirea averei mischtoare, facuta prin con-
tractul de casatorie, poate ea fi preschimbath
de sotie declarand ca consitnte la restituirea ei
in nature ? idem . 82
101. Femeea care a primit capitalul ce i s'a constituit
ca doth. poate cere dela sotul ei restituirea lui,
dup. desfacerea casatoriei ? idem . 174
102. A cui proprietate sunt banii proveniti din van-
zarea imobilului dotal, permisa prin contractul
de casatorie si declarati ca devin dotali ? idem , 158

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROINIANA. XXXIII

DoTA.
103. Instrumentele aratorii si animalele, afectate la
serviciul $i exploatarea fondului dotal. pot fi
ele urmarite ? V. c Dotcl , No. 76
104. Sub cc forma se poate face schimbul unui
imobil dotal ? idem No. 101, 103,
105. Barbatul raspunde pentru negligenta adusa in 114, 115, 139, 152
urmarirea averei dotale co se afla in mainele
inzestratorului ? . idem No. 62
106. In ce anume cazuri poate raspunde barbatul de
pierderea dotei miscatoare, constituita intr'o
creanta sau obligatiune ? idem .. 139
107. In caz cand s'ar revoca dota, barbatul poate
conserva drepturile lui asupra ei ? idem - 118
108. Imobilul cumparat cu bani dotali, devine el
dotal ? idem 112
109. Legea Rurala avut-a, ea de efect a face ca
imobilul dotal sa devina alienabil ? idem 79
110. Prin faptul ca femeea a participat la concor-
datul barbatului sau falit, se atinge integrali-
tatea restituirei dotei sale ? idem 107
111. Femeea este ea obligata a restitui ceeace sotul
sau a incasat mai mult cu urmarirea $i inca-
sarea creantelor sale dotale ? idem 74
112. Femeea este ea obligata a restitui barbatului
sau venitul averei dotale pe care ea 1-a incasat,
dupa procura ce i-o daduse dansul ? idem 89
113. Barbatul poate arencla imobilul dotal pe zece ani ? idem 126
114. In cursul casatoriei, tine are eercitiul actiunei
dotale? idem No.145,199,200
115. Femeea poate face contestatie la urmarirea imo-
bilului sau dotal ? idem 157
116. Femeea poate obtine mandat, dela sotal, ei pen-
pen -
tru a revendica averea sa dotala ? idem . 180
117.- Creditorul, care a recunoscut data existenta
dotei femeei, mai poate, in urnia, invoca nuli-
tatea ei din cauza nelegalizarei actului dotal ? idem . 54
118. Care este soarta datoriilor contractate de femee
sub regimul dotal ? idem . 97
119. Obligatiunile contractate de femeea casatorita,
sub regimul dotal, inaintea separatiunei patri-
moniilor pot ele fi urmarite de creditori asu -
pra venitului ce 1-a produs dota, inainte de se-
paratiunea patrimoniilor, sau dupa pronuntarea
separatiunei patrimoniilor ? idem 41, 51, 78,
120. Datoriile contractate de femee in cursul cash- 9.9, 1.55
toriei, se pot ele urmari asupra averei dotale.
dupa desfacerea casatoriei ? idem 1 71
I. C. Barozzi. Vol. 'a 3
www.dacoromanica.ro
XXXIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

DOTA
121. Creditorii ebirografari ai femeei, anteriori &Asa-
toriei, pot ei urmari veniturile imobilului dotal ? V. .Dota, .n. 147.159
192. ('hestiunea do a se sti Baca datoriile femeei
sunt, sau nu anterioare casatoriei, este ea o
chestiune de fapt ? idem , 111
123. Creditorii eari au dobandit o hotarke judedi-
. toreasca ca, din venitul averei dotale, sil fie
platiti pentru o datorie a sotului, mai pot ur-
marl in lima si alto venitiiri ale aeeluias
imobil ? idem 93
124. Sotii pot ipoteca imobilul dotal in cazurile pre-
vazute de art. 1249-1254 din Codul civil ? idem 85, 108
125. Sotii pot ipoteen, imobilul dotal pentru alimen-
tarea for ? idem 169
126. Sotii pot instraina imobilul dotal pentru in-
zestrarea copiiilor ]or ? idem 6.9
127. Care este tribunalul competint a autoriza fa-
cerea unui imprurnnt asupra unui imobil dotal ? idem 17$
128 Sotii cari au indus in eroare pe tribunal, spre
a obtine tin imprumut asupra averei dotale.
pot ei invoea nulitatea imprumutului ? idem 61
129. Creditorul, care a imprumutat pe soti. en auto-
rizatiunea tribunalului, este el dator s'a privi-
gheze intrebuintarea banilor ? idem 90, 149, 179
130. In ce anume Gazuri feineea poate cere anularea
instrainarilor sau ipotecelor imobilelor s a 1 e
dotale ? idem 141
131. Vanzarea imobilului dotal din partea femeei
maritate care este minors, fora indeplinirea for-
malitatilor cerute pentru vanzarea imobilelor
minorilor, este ea nula ? idem 199
132. Femeea, care intrebuinteaz'a manopere dolozive
pentru vanzarea imobilului sau dotal, poate ea
in uring, sa, tears nulitatea, vanzarei ? idem 153
133. Anularea vanzarei unui bun dotal. obliga oare,
pe femeea vanzatoare, la restitairea pretului
vanz5,rei ? idem n 6. 116
134. lnceteaza regimul dotal prin incetarea din viata
a sotiei inzestrate ? idem 77
135. Constructiunile, facute de harbat asupra fondului
dotal, ii confers lui un drept real ? idem 41
136. Cand ia nastere actiunea barbatului contra so-
tiei sale pentru valoarea constructiunilor factite
de dansul pe fondul dotal ? idem . 164
137. Restituirea dotei se poate face, in mod valabil,
in timpul casatoriei ? idem . 193

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA Illy
DOTA
138. Dela care epoca is nastere obligatiunea de a
restitui dota cu dobanda ei ? V. cDota. No. 59. 149
139. Barbatul care, cu rea credinta, a incasat doban-
zile sumelor .supuse la restituire, poate el in-
voc& prescriptinnea prevazuta de art. 1907 Codul
civil ? idem y 177
140. Declaratiunea lama de femee prin testamentul
sau, ca a primit banii dotali dela sotul ei, poate
face dovada de restituirea ei ? idem, 1:?5
141. Pentru a purga un imobil de o ipoteca legala,
luata pentru asigurarea dotei femeei, cui tre-
buesc facute comunicarile prevazute de articolul
1804 din Codul civil ? idem, p 131
142. Un imobil dotal se poate prescrie, in favoarea
cumparatorului, in termenul de 10 ani dupa des-
facerea casatoriei ? idem 121
143. In ce anume caz dota nu este reportabila la
succcsiunea donatorulai ? idem > 132
144. Vechiul Cod de comert atingea, oare, precaderea
ce o avea zestrea femeei falitului in caz cand
adeverirea foaei de zestre s'ar fi operat dupa
trecerea sorocului de trei luni ce-1 cerea art. 65
din Codul de comert? idem D 158
145. Hotararea tribunalului, care refuza inscrierea
dotei, este ea susceptibita de apel ? idem f 194
146. Constituitorul dotei, poate el respunde de sar-
cinile existente asupra imobilului dotal si pe
cari nu le-a declarat in momentul facerei ac-
tului dotal ? idem 196
147. Femeea poate renunta la inscriptiunea ipotecara
ce o luase asupra imobilului barbatului sau,
pentru asigurarea dotei sale, sau sa consimta
la ceziunea de rang, in favoarea creditorilor
barbatului salt ? idem 197
148. Stipulatiunea coprinsa in actul dotal. prin care
femeea declara ca, renun la ipoteca sa legala
ai ca-ai rezerva dreptul de a ceda rangul ins-
criptiunei sale, este ea valabila ? idem a 198
149. Instantgle de fond, sunt ele suverane a inter-
pret& actele ai contractele matrimoniale ? idem p 201
150. Simpla clauza a intrebuintarei banilor dotali
este ea suficienta pentru a imobiliza dota mo-
. biliara ? idem 90
DRUDAURILE (LEGEA)
1. Se poate lua, conform Legei drumurilor din 1868,
o portiune de pilmant dela un proprietar rural.

www.dacoromanica.ro
XXXVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

DRUMURILE (LEGEA)
pentru a se construi un drum, filth' ca mai intai
sa urmeze o prealabila despagubire ? V. cDrunturile (le-
2. Drumurile Comunale sunt ele proprietatea pri- ye r) No. 1
mariei respective pe teritoriul careia cade acele
drumuri ? idem, . 2
3. In ce anume cazuri proprietaiii, riverani cu Dam-
bovita, erau obligati sa lase liber de fiocare
parte a raului, fora nici o despagubire, cite
trei $i jumatate stanjeni din terenul for ? idem ) 3
4. Dupa legea drumurilor, terenul ocupat de un
drum declasat, poate el protita proprietatei pe
care el se afla, WA' verio despagubire ? idem . 4
DUEL
1. Matorii, cari au asistat la un duel savarsit, pot
fi urm5riti ca complici ? V. Duel No. 1
2. Martorii, cari an asistat la un duel in care until
din combatanti a cazut ucis, pot fi pedepsiti ? idem 2
EFORIA SPITALELOR CIVILE
1. Eforia Spitalelor Civile este ea in drept ca, cu
ocaziunea formarei budgetului sau, sa reduca
salariul fun ctionarilor sai ? V. E for ea Spitalelor
2. Directorul Eforiei Spitalelor Civile, este el con- Ch ile No. 1, 9
siderat ca un functionar public ? idem 2
3. Directorul Eforiei Spitalelor Civile poate fi pa-
sibil de delictul de mituire pentru arendarea
mosiilor zisei Eforii ? idem 3
4. Ca,nd Eforia Spitalelor Civile este ehemata la
interogatoriu, tine poate raspunde, legalmente, la
acest interogatoriu in fata justitiei ? ident 4
5. Eforia Spitalelor Civile poate urmari pe debitorii
sai cu legea specials de urmarire a Statului ? idenr, 5
6. Eforii Spitalelor Civile au dreptul de a renunta
la procentele unei creante ce acest asezamant
public are in contra unui debitor al sau ? idem 6
7. Eforia Spitalelor Civile este ea obligati a servI
pensiuni functionarilor sai, numai pe baza Re-
gulamentului sau din 1868 ? idem 7
8. Functionarii Eforiei pierd ei dreptul la pensiune
cand sunt condamnati de instantele penale pen-
tru delapidari ? idem 8
9. Agentii silvici ai Eforiei Spitalelor Civile pot
incheia acte si procese-verbale en efectele atri-
buite de art. 39 al legei silvice, proceselor-ver-
bale incheiate de agentli silvici ai Statului ? idem 10
10. Eforia Spitalelor Civile este ea o persoana mo-
rals ? idem 11
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMJNA XXXVII

EFORIA SF. SPIRIDON DIN IAySI

1. Cand functionarii Eforiei Sfantului Spiridon do-
bandesc dreptul la pensiune ? V. Eforia Sf Spiri-
2. Eforia Sfantului Spiridon din Iasi este ea in don din la4 No. 1
drept a re-tine, din salariul functionarilor sai, o
remiza mai mare de 5 0, de cum este stability
prin Regulamentul sau din 1881 ? idem 2
ELECTORALE
1. Acela care cere pentru prima oars Inscrierea
in listele electorale este el dator sa dovedeasc5
ca este roman ? V. Electoral e No. 117
2. Ce se intelege prin cuvantul de roman pe care
it core legea pentru cineva ca sa poata fi ale,
gator ? idem, 6
3. Sub Regulamentul organic cum putea straiuul
sa dobandeasca calitatea de roman, si exerci-
tiul drepturilor politice ? idem 18
4. Titlul de boier de neam ce se conferea sub
Regulamentul organic, constitue o dovada a ca-
litatei de roman ? idem No. 22, 68, 77
5. Sub regulamentul organic, toti plugarii si mun-
citorii de pamant streini asezati in Valahia, de
orice lege si de orice neam. erau ei considerati
ca romani? iden, No. 37
6. Impamantenirea mica ce se dobandea sub Re-
gulamentul organic, dadea ea dreptul la exerci-
tioul drepturile politico ? idem N. 41,173
7. Dupa Regulamentul organic al Moldovei, stre-
inul care se c5satorea cu o pamanteanca no-
bila, dobandea prin aceasta impamantenirea sa ? idem No. 123
8. Locuitori cari s'au aflat pe partea din Basa-
rabia anexata. Romaniei, se consider5 ei ca ro-
mani ? idem 8,129
9. Conventiunea dela Pafis din 1858 conferit-au
tuturor strainilor de rit crestin asezati in Mol-
dova si Valachia drepturile politice ? idem 279
10. Faptul izolat al platei contributiunilor consti-
tue o dovada a calitatei de roman ? idem 1.9
11. Cel ce s'a nascut si crescut in Romania si a
facut declaratiunea in termer de un an dela
promulgarea Codului civil, se considera el ca
roman ? idem r . 190.250
12. In ce forma trebuia facuta declaratiunea ceruta
de art. 8 din Codul civil ? idem No. 103, 184
13. Singura imprejurare ca cineva s'a nascut pe
teritoriu strain, fiira a se proba ca e nascut

www.dacoromanica.ro
XXXVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. (i -L DE JURISPR. HOMANA

ELECTORALE
din pOzinti streini, poate ea schimba calitatea V. (Elertorale, No.32,
de roman ? 190, 207
14. Fiul, urineaza el nationalitatea parintelui sau ? idem 70
15. Izraelitii pamanteni, cari au adoptat religia (se-
stina, pot ei exercita drepturile comunale ca si
romani ? idem 33
16. Evrei, prin faptul (a s'au botezat in religia cre-
stina, dobandesc ei calitatea de romani ? ide in 43
17. Evrei botezati in religiunea crestina inainte de
promulgarea Codului civil, dobarideau ei cali-
tatea de cetateni romani ? idem . 164
18. Posesiunea de stat, este ea o proba a natio-
nalitatii ? idem 34
19. Cum se dovedeste posesiunea de stat ? idem . 55,200,232
20. Prin faptul ca cineva a exercitat drepturile po-
litice, poate el fi mentinut in listele electorale
cand se dovedeste ca este strain ? idem . 35, 130, 196
21. Armenii sunt ei considerati ca streini ? idem No.46, 220
22. Simplul fapt de a fi servit in armata Romana,
constitue catatonia cuiva ? idem 124
23. Cererea de impamantenire, este ea o dovada, ea
eel ce a cerut-o este strein ? idem 131
24. Eroarea tatalui asupra calitatei sale de roman,
poate vatama drepturile fiului sau ? idem 149, 223
25. Copilul nascut in Romania dintr'un roman, este
el roman ? idem 149
26. Naturalizarea cuiva, are ea drept elect de a
intinde aceasta calitate si asupra copiiilor WA -
scuti inainte de naturalizarea parintelui for ? idem > 155
27. Recunoasterea calitatei tie roman, are ea elect
retroactiv ? idem 187
28. Impamantenirea are ea elect retroactiv ? idem 215
29. Cum se- obtine naturalizarea ? idem ) 174
30. Cand se constata ca parintele a fost strein.
prezumtia este oare ca si fiul salt este strein ? idem 157
31. Numirea definitiva in postul de profesor la. un
liceu al Statului Roman, creaza, pentru titular
prezumtiunea ca este roman ? i idem 218
32. Obiceiul pa mantului poate constitui prezumtiu-
nea de pamantean ? idem 249
33. Naturalirarea color ce au luat parte in rasboiul
din 1877, se intindea ea si asupra copiilor for
nascuti inainte de rasboiu ? idem . 256
34. Cand e vorba de recunoasterea calitatei de ro- idem No. 31, 42, 52,
man, hotararile electorale dobandesc ele auto- 53, 146, 253, 266,
ritatea lucrului judecat ? 270
35. Cum se pierde calitatea de roman ? idem No. 16, 36, 50,
147, 211
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIILA REPERT. G-L DE .ILTRISPR. ROMANA XXXIX

ELECTORALE
36. Calitatea de roman se poate pierde prin vointa
cuiva ? V. ..Elertonde No. 8
37. Calitatea de roman se poate pierde prin o de-
claratiune facuta, intr'un act particular ? 109,919,
38. Calitatea de roman se poate pierde prin faptul idein
luarei unui pasport strein ? idem No. 181, 995,
39. Cum se redobandea calitatea de roman dup.& 941
legile anterioare Codialui civil ? idem . 9.9
40. Cum se redobandeste calitatea de roman dup.&
actualul Cod civil ? idem , 238
41. Alegatorul care core inscrierea sa in listele elec-
torale intr'un judet, trebueste el sa aiba un
imobil in acel judet ? idem 961. .974,
42. Acela care cere inscrierea sa in listele electo- 977
rale, trebue ca el sa plateasca darile sale in
localitatea unde cere inscrierea sa ? idem 191
43. Un alegator poate figura inscris in listele elec-
torale a don& judete ? idem 933
44. Cum se face proba cenzului electoral ? idem .No. 11. 94, 6.9,
45. Noul proprietar al unui imobil poate dovedl en 101, 170
chitantele de plata impozitului a fostului pro-
prietar cenzul cerut de Legea electoral& ? idem, ' 3. 60. 149
46. Ce conditiuni trebueste sa indeplineasca Mega.-
torul Colegiului I de Camera ? idem 935
47. Ce cenz trebue sa aibil alegatorul Colegiului III
de Camera ? idem 9
48. Cel care se dia in stare de indiviziune dar a
carui parte din imobil produce venitul cerut de
lege. poate core inscrierea . sa in listele elec-
torale ? idem . 26
49. Renta fonciera constituita in favoarea cuiva,
ii da dreptul de a fi inscris in listele elec-
torale ? idem X. 39
50. Acela care are cenzul pentru colegiul I, poate
cere sa fie inscris in Colegiul. al II-lea ? idem 40
51. Ce se intelege prin cuvantul ca avea venit,
din art. 4 si 10 din Legea electoral& ? idem 44
52. Pnmarii pot certifica intinderea proprietatii su-
pusa impozitului ? ident 54
53. Vanzatorul unui imobil, care $i a rezervat per-
ceperea venitului, are dreptul de a fi inscris in
listele electorale dupa, vanitul ce'l produce imu-
bilul vandut ? idem 66
54. Averea copilulului minor, dintr'o alta casatorie
pe.care femeia o administreaza, poate servi
barbatului pentru a'si complecta cenzul cerut
de Legea electoral& ? idem 21

www.dacoromanica.ro
XL TABLA DE MATERII LA REPERT. G-T4 DE JURISPR. ROMAXA

ELECTORALE
55. BArbatul are dreptul a cere inscrierea in lis-
tele electorale, cu venitul imobilului cumparat
cu bani dotali ? V.,Electorale.No. 930
56. Barbatul are dreptul a fi inscris in listele elec-
torale cu venitul averii proprii a sotii sale ? idem 9. 901
57. Asigurarea unui venit dotal intr'un imobil,
poate fi considerat ca un venit funciar care BA
dea dreptul barbatului a se inscri in listele
electorale ? idern 79
58. Cari anume contributiuni ale femei pot profita
b5.rbatului pentru inscrierea lui in listele elec-
torale ? idem 99, 114
59. Cesiunea unui venit imobiliar parafernal, fa-
cuta de femeie bArbatului sau, poate servi de
cenz bArbatului ? idem , 15,9,176
60. Separatiunea de patrimoniu ridich dreptul bar-
batului de a se inscrie in listele electorale cu
venitul averii sotii sale ? idem No. 169, 1.99,
61. Cand intre mostenitorii asupra unui imobil sunt 916
fete si baetii, bAetii isi pot complecta cenzul cu
venitul surorilor for ? idem No. 67
62. Tutorii, pot cere inscrierea for in listele elec-
torale cu venitul cel produce averea minorilor
epitropisiti de dansii ? . idern 65
63. Asigurarea unui venit anual intr'un imobil rural,
d5, drept beneficiarului de a fi inscris in lis-
tele electorale ? idem > 910
64. Ce se intelege prin proprietate din punctul
de vedere al dreptului electoral ? idem 80. 910
65. Acel ce are un uzufruct real asupra unui imo-
bil, poate cere inscrierea sa in listele electorale ? idem No. 954
66. Scutirea pe trei ani a cladirilor noui, ridicA
dreptul proprietarului acelor cladiri de a fi
inscris in listele electorale ? idem, 83
67. Cum se constata venitul cladirilor noui ? idern ?60
68. Tata' care e scutit de plata cailor de comu-
nicatie pe timpul cat fiul sau face serviciul
militar, pierde dreptul sau de a fi alegator ? idern 88
69. A]egitorul care voeste sa fie inscris intr'un
eolegiu electoral din Romania dincoace de Du-
nare, isi poate complecta cenzul cu venitul
unei proprietati situate in Dobrogea ? idem 248
70. Venitul bailor se poate considera ca un venit
funciar rural care sa poata servi de cenz pen-
tru inscrierea in listele electorale ? idem 90
71. CumparAtorul unui imobil supus dreptului de

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMAXA XLI

ELECTORALE
rescumpArare, poate fi inscris in listele electo-
rale cu cenzul ce'l produce acest imobil ? V. Elech.le. No.25 9
72. Cat timp sentinta judecgtoreasca prin care s'a
pierdut un imobil nu este investita cu formula
executorie, proprietarul acestui imobil poate fi
inscris in listele electorate ? idem ' 94
73. Inscrierea in rolurile de contributiuni creaza
oare o prezumtie de posesiune a bazelor cen-
zului ce aceste roluri ii atribue? idem 11.5
74. Procesul verbal al recensamantului poate sta-
bili valoarca cenzului conform legei electorate ? idem 116
75. Cenzul se calculeaza dupe, venitul brut sau
dup5, venitul net al imobilului ? idem 1.25 , 134, 161
76. Ce intelege legea prin venit funciar rural sau
urban ? idem 143
77. Retinerea de 5 , asupra salariului functiona-
rilor, constitue o dare directs catre Stat care
sa dea dreptul la inscrierea in listele electorate ? idem 180
78. Venitul unei propriet5.4i superficiale, construit5,
pe un teren strein. poate servi de cenz elec-
toral ? idem 156, 191
79. Profesiunile libere, au ele nevoe de un stagiu
pentru a da dreptul la inscrierea in listele elec-
torate ? idem .96
80. Cari sunt acei cari pot face parte in colegiul
II de Senat ? ident 97
81. Cari sunt acei cari pot face parte in colegiql
II de Senat cu dispensa de cenz? ident 106, 245
82. Cari sunt acei cari pot face parte in colegiul
I de Senat cu dispensa de cenz ? idem 104, 108
83. Cari sunt acei cari pot face parte in colegiul
II de Deputati cu dispensa de cenz ? idem . 100
84. Preotii de mir sunt ei scutiti de cenz ? idem ) 151
85. Caluggrul care a devenit mirean, are dreptul
a fi alegAtor ? idem 4
86. Avocatii Bunt ei scutiti de cenz pentru a fi a-
leggtori ? idem 61
87. Simpla inscriere in tabloul avocatilor far5,
posedarea unui titlu academic, da dreptul la
inscrierea in listele electorate cu scutire de cenz ? idem, : 13, 178
88. Aparatorii de pe 15,ng5, judecatoriile de ocoale,
pot fi inscrii in listele electorate cu dispensA,
de cenz? idem :255
89. Dispensa de cenz se poate intinde i la plata
&Arita de comunicatie ? idem 198
90. Testimonial de absolventa al facultatei juridice

www.dacoromanica.ro
XLII TABLA DE MATERII LA HEBERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

ELECTORALE
equivaleaz5 oare cu diploma de licentiat sau
doctor ? V. Elertorale) No.99
91. Subintendentii de inosii pot fi inscrisi in lis-
tele electorale ? idem, 87
92. Acei inscrisi inteun colegiu inferior, pot cere
anul viitor inscrierea for intFun colegiu su-
perior ? idem 111
93. Diploma de medic veterinar, scuteste pe titu-
larul de cenz ? idem 196
94. Cismhria, este ea o profesiune liberal& scutita
de cenz ? idem 132
95. Licentiati in farmacie, sunt ei scutiti de cenz ? idem 136
96. Libretul militarilor in care se mentioneaza ca
stiu carte, inlocueste el certificatul absolvirei
invateamantului primar ? idem 140
97. Primarii au dreptul a da certificate constata-
toare cii, alegittorii stiu a scrie vi a eiti ? idem 158
98. Monahii, pot fi alesi in corpurile legiuitoare ? idem 109
99. Servitorii cu simbrie pot fi alegatori ? idem 160
100. Maestri de muzica. sunt ei scutiti de cenz ? idem . 156
101. Grefierii tribunalelor si Curtilor de apel, sunt
ei scutiti de cenz ? idem 169
102. Adresa Ministerului de Culte prin care un a-
legator voeste a dovedi c5, exercita profesiunea
de inginer topograf, poate tine loc de diploma? idem 172
103. Ofiterii demisionati, pot fi inscrisi in listele
electorale ? idem 927
104. Licentiatii dela scoala de stiinte politice, au
ei o diploma equivalenta cu acea a facultaVor
universitare ? idem 957
105. Doctorii si licentiatii in stiintele politice si ad-
ministrative, si cari au exercitat profesiunea
for mai mult de vase ani, sunt ei scutiti de
cenz ? idem 267
106. Profesiunea de gazetar este ea o profesiune
fiber& scutita de cenz ? idem . 959
107. Licentiatii in teologie, sunt ei .scutiti de cenz ? idem 1 963
108. Maestrii de gimnastick sunt ei scutiti de cenz ? idem . 965
109. Care este domicilul politic al unui alegator ? idem 15, 45, 73,
81, 9.71, 239
110. Acela care cere pentru prima oar5, inscrierea sa
in listele electorale, are nevoie de a face de-
claratiunea sa pentru stabilirea domiciliului sau
politic? idem No. 167
111. Acela care a figurat in listele electorale, are el
nevoe de a face declaratiune pentru stabilirea
domiciliului sau politic ? idem . 71

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XLII1

ELECTORALE
112. Care e domiciliul politic al militapilor ? V. Electornle No. 177
113. Stramutarea unui alegator ca magistrat intfun
alt oral, are ea de consecinta a stramuta do-
miciliul politic? klent 166
114. Cum se transfers domiciliul politic ? idem 47
113. Nedemnitdti. Cel condamnat pentru abuz de in-
credere, poate fi alegator ? ident 7, 96
116. , Minorul condamnat pentru abuz de inere-
dere. devenind major, i se poate opune ne-
demnitatea de a fi alegator ? idem p 222,
117. , Tainuitorul unui furt, poate fi alegator ? idem 13.8,;3
118. Cei condamnati pentru contraventiuni poli-
tienesti, pot fi alegatori ? idenz , 17
119. > Cei condamnati pentru delapidari, pot fi ale-
gatori ? idem , 49, 196
120. Cei condamnati pentru atentate la bunele
moravuri, pot fi alegatori ? idem , 49
121. Cei condamnati pentru falsificarea biletelor
de drum pentru dansii, sau vitele lor, pot
fi alegatori ? ident 188
122. Cei condamnati la amends pentru furt, pot
fi alegatori ? idem 76. 209
123. , Cei condamnati pentru mituire, pot fi ale-
gatori ? idem, 244, 246
124. Functionarii publici, condamnati pentru ne-
drepte luari, pot fi alegatori ? idem 110, 169
125. u Acei condamnati pentru crime, pot fi ale-
gatori ? idem n 1)1, 113
126. Acei condamnati pentru fals in acte publice,
pot fi alegatori ? idem, 221
127. Minorii, cari au fost condamnati pentru crime,
devenind majori, pot fi alegatori ? idem . 93
128. Cei condamnati pentru sustragere de acte
publice, pot fi alegatori ? idem 12?
129. Falitii nereabilitati, pot fi alegatori ? ident 99
130. ). Pedeapsa neexecutata, ridica nedemnitatea
alegatorului ? a idem, a 206
131. ' Prin faptul prescriptiunei pedepsei, sau a
amenzei, se stinge nedemnitatea alegatorului? idem 229, 251
132. Principiul neretroactivitatii legilor, este el apli-
cabil legilor, care reguleaza capacitatea politica
a unui cetacean ? idenz )465,171,213
133. Pentru a fi alegator comunal, este nevoe sa
alba, un domiciliu real, in comuna unde cere idem ) 11.9. 135,
inscrierea sa ? 148, 159
134. La ce epoc5, trebuesc facute listele eligibililor ? idez 133

www.dacoromanica.ro
XLIV TABLA DE MATER!! LA REPERT. G-L DE JURISPR ROMANA

ELECTORALE
135. Care este scopul revizuirei anuale a listelor
electorale ? V. Elect role No. 2,26.
136. Consiliul comunal, en ocazia revizuirei listelor, ?31
poate scoate pe aceia cari n'au dreptul a figura
in ele ? idem ,:?7
137. La care domiciliu, trebue s sa notifice stergerea
unui alegator, de pe listele electorale ? idem 30
138. De cand incepe- a curge termenul. pentru face-
rea contestatiei, din partea, persoanei stearsa
din listele electorale ? idem ) 57, 64
139. Can Bunt persoanele, cari pot cere stergerea celor idenz No. 51. 197,999,
pe nedrept inscrisi in listele electorale ? :?,',6
140. Cel care cere stergerea unui alegator din liste,
este el obligat a dovedi motivul pentru care
face o asemenea cerere ? idem ' '29
141. Se poate face contestatie la impartirea sectiu-
nilor electorale, hotarite de Consiliul comunal ? idem 107, 243
142. Care este termenul de apel la tribunal ,in ma-
terii electorale ? idem 63, 72,75, 94
143. Termenile pe saptarnani, se calculeaza ele pe
zile libere ? idem 119, 19.5
144. Printr'una si aceias petitiune de apel, se poate
ataca atat incheierile Consiliului comunal. rela-
tile la listele comunale, cat si la listele Corpu-
rilor legiuitoare ? idem 194
145. Printr'un singur apel, se poate ataca mai mulfe
sentinte referitoare la diferite persoane ? idem ;264
146. Apelul neiscalit, de catre insusi apelantul, este
el valabil ? idem 199,276
147. Cererea de apel, Vacua contra inscrierei, sau
steggerei, unui numar oarecare de ategatori. tre-
bue ea sa coprinda numele acelor alegatori ? idem 2(32
148. Alegnorul, care n'a cerut Inscrierea la Consiliul
comunal, poate cere aceasta omisso- rnedio la
tribunal? idem 99, 141, 179,
149. Alegatorul, care a fost sters din liste f5,ra in- 199, 209, 240
cheierea Consiliului comunal, si caruia nu i s'a
comunicat stergerea, este el in drept, a cere
reinscrierea sa la tribunal ? idem No. 256
150. Tribunalul, poate cerceta apelul, facut contra
incheierei Primarului care, fara a consulta Con-
siliul comunal, a respins cererea de inscriere a
unui alegator ? idem 74
151. Tribunalul, poate judeca, o contestatie in lipsa
contestatorului ? idem . 113
152. In materie de contestatiuni, la inscrierea sau
stergerea din liste, partile se citeaza ? idon 59

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XLV

ELECTORALE
153. In materie de contestatiuni electorale, se pia-
tesc cita %iile $i comunicarile de hotariri ? V. .Electorale. No. 11
154. Cu ocazia judecarei unei contestatiuni electorale
se poate discuta validitatea mini act de dona-
tiune sau de cumparatura ? idem . 163, 175,
155. Partea contestatoare, poate ea s5. fie condam- 212, 214
nata. la cheltueli $i daune ? idem No.10.137,908
156. Hotararile, date in materie electorala, sunt ele
susceptibile de opozitiune ? idem ?, 127
157. Listele electorale, cand se considers ele ramase
definitive ? idem ' 217
158. Delicte electorale. Delictele electorale, au ele
nevoe sa fie precedate de o ordonanta de -
trimitere din partea judelui de instructiune? idem 138
159. , Delictele electorale, intentate pe baza arti-
colului 134, din Legea electorala, se judeca
ele cu participarea Ministerului public ? idem 0 281
160. 0 Delictele electorale, pot fi ele urmarite nu-
mai de un numar de 9 alegatori ? idem 129
161. Alegatorul, care a votat intr'un alt judet,
poate deveni acuzator in judetul in care,
deli inscris, nu mai putea vota ? idem . 280
162. , Falsificarea listelor alegatorilor comunali,
constitue un delict politic ? idem 12
163. Acela care a lost condamnat, pentru abuz
de incredere, si a exercitat in urma dreptul
electoral, este el supus pedepsei ? idem . 95
164. , Bataia, urmata in sala de alegeri, constitue
un delict politic ? idem 13.9, 193
165. ' Acela, care exercita dreptul de vot, in vir-
tutea unei inscrieri anulate, este pasibil de
verio pedeapsa ? idem 153
166. ' Cu ocazia judecarei delictelor electorale, di-
naintea Curtii cu jurati, tine exercita drep-
tul de reeuzatiune ? idem 204
167. ' Achitarea prevenitului, in materie de delicte
electorale, ii da dreptul a sere daune contra
celor zece alegatori, cari au reclamat in
contra-i ? idem 142
168. ' Care e instanta competenta a judeca delic-
tele electorate, cari erau pendinte in mo-
mentul promulgarii legei din 4 Mai 1895,
relativa la modificarea unor articole din le-
gea electorala ? idem 242
169. , In ce termen sa prescrie actiunea public& $i
privata, in materie de delicte electorale ? idem 183

www.dacoromanica.ro
XLVI TABLA DE MATER' LA REPERT. G-L DE JURISPR. RONIANA

ELECTORALE
170. Casatie. In ce termen se poate face recurs, V. t Electoraleo No. 78,
in materie electorala ? 105
"171. 0 Recursul neiscalit de recurent, este el nul ? idem t. 278
172. La judecarea recursului este nevoe a se pre-
zenta copia hotarirei ? ident , 65, 154
173. Alaturarea unei copii, de pe hotararea nelega-
lizata, atrage respingerea recursului ? idem :?03
174. In materie electorala, recursul omisso-medio,
este el admisibil ? idem . li:?
173. Actele probatorii, can n'au fort produse la
prima instanta, pot fi ele produse pentru prima
oars in Casatie ? idem ' 5, 20
176. Se "pot invoca dinaintea Inaltei Curti de ca-
sa %ie, alte motive de contestatie, decat cele
invocate dinaintea mstan%ei de fond ? idem 23, 56
177. o Alegatorul, care n'a contestat inscrierea cuiva
nici la Consiliul comunal, nici la tribunal,
poate cere aceasta omiso-inedio, la Casatie ? idem ) 144, 237
178. o Alegatorul, care n'a figurat la primele ins-
tante, in contestatiunea ce facuse, se poate
prezenta la Casatie, spre a si-o sustine ? idem . 150
179. Partea, care ei-a retras contestatia la tri-
bunal, mai poate face recurs ? . ident . 205
180. Deciziunile Inaltei Curti de casatie. date in
materie electorala, sunt ele susceptibile de
opozitiune ? idem ?-1
181. Afiearea ce are a se face pe uea localului Inaltei
Curti, pentru judecarea recursurilor electorale,
trebue ea sa cuprinda numele aleg5,torilor, a na-
ruia etergerea sau inscrierea se cere ? idem . 269.
182. Ce conditiuni trebue sa intruncasca apelul, factit
la Casatie, in contra unei sentinte, date in ma-
terie electorala ? idem 272
183. Stramutarea reeedintei unui alegator, atrage
oare, dupa ea, stramutarea domiciliului sau
politic ? ides , 271
184. In baza venitului unei farmacii, se poate cere
inscrierea in colegiul I-iu de Camera ?i Senat ? idem 273
185. Recunoaeterea calitatei de cetatean roman, ob-
tinuta de catre parinte. profita ea minorilor
sai copii ? idem . 275
186. Un alegator, poate el intenta actiune publica,
contra unor consilieri comunali, pe motiv ca, cu
rea credintrt, au inscris in listele electorale ale-
gatori, can n'aveau cenzul legal ? idem ' 276
187. Vezi cuvantul cCompetenta No. 381.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XLVII

EMANCIPAREA
1. Cum se savarseste etnanciparea ? Emanciparea No.1
EPIZOTIE (TAXA)
1. Asupra carer venituri judetene $i comunale ur-
meaza a se impune taxa de until la suta pen- TT .E'pizotie (taxa)
tru formarea fondtilui de epizotie ? No. 1
EROARE DE CALCUL SI DE NUME
1. Eroarea de calcul poate fi invocata ca mijloc
de casare ? V. Erore de ralcal
2. Cum se pot indrepta erorile ce se comit asupra fi de name No. 1
numelui partilor in sentintele judecatoresti ? idem
3. Cum se pot rectifica, erorile de titre in regula-
rea compturilor ? idem 3. 5
4. Socotelele semnate si reciproc acceptate de parti,
constituesc pentru dansele un title de lichidare
si rafuire ? idem 4
EROARE GROSIERA. DE FAPT
1. Cand se poate zice ca s'a comis o eroare gro-
siera de fapt in confirmarea unei executari efec-
tuata de un judecator ? V. Eroare rosierci de
2. Curtea de Casatie are droptul a examina ero- fapt. No. 1
rile grosiere de fapt comise de instantele de
fond ? idem .N.o. ;2. S. 1;2
3. Cand se poate zice ca s'a comis o eroare gro-
siera, de fapt in constatarile cuprinse intr'un
certificat eliberat de un consulat si prezentat
instantei de fond ? idem
4. Cum se poate dovedi eroarea grosiera de fapt? idem 4,5,6. 7,9
5. Cand se poate zice ca judecatorul a comis o
eroare de fapt ? idem 10. 11
6. Vezi cuvantul .Hotara,re. No. 23, si 117.
EVALUARE
1. Vezi euvantul tExpertiz'a .

EXCES DE PUTERE
1. Cand se poate zice ca o hotarare este data cu
exces de putere ? V. Exces de putere.
2. Cand instanta de fond schimba continutul ac- No. .2. 4. 7,8
tului prezentat in instanta, comite ea prin a-
ceasta un exces de putere ? idem > 1
3. Cand instanta de fond e sesizata de a judeca
pe un individ pentru delictul de abuz de pu-
tere, it poate condamna pentru un alt delict
fara sa.-1 fi incunostiintat despre aceasta, fara
a comite un exces de putere ? idem 3
4. Cand dinaintea instantei de fond sau prezentat

www.dacoromanica.ro
XLVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

EXCES DE PUTERE
ante spre apilrare, i dansa declare ea aserne-
nea ante n'au fost prezentate, comite prin a- V. Exres de putere.
ceasta un exces de putere ? No. 5
5. Instanta de fond, intemeinduse pe un act et) nu
a fost prezentat si discutat de *tile litigants,
comite prin aceasta un exces de putere ? idem 6
6. In ce caz motivele unei hotarari constituesc un
exces de putere ? idem 9
7. Omisiunea judeeatortilui de a discuta fondul
dreptului chiar ce este dedus in judecata sa,
poate ea constitui un exces de putere ? idem 10
8. Vezi cuvantul cHoarari No. 15, 131 gi 146.
EXECUTARE
1. Lucrarea de executare a unui preedinte de tri-
bunal, insArcinat de Ministru de justitie, pe baza
legei din 1851, cu executarea unui Hrisov Dom -
nesc, este ea o lucrare definitivg, ? V. Ea ecutare No. 3
2. Odata inceputg executarea unei hotarari sub
imperial Codului Caragea, i s'a urmat si exe-
cutat definitiv sub legea noug, se poata cere
nulitatea executarei pe motiv ca nu s'au obser-
vat formalitatile procedurei actuale la inceputul
acestei executiiri ? idem 12
3. Preedintele tribunalului are competinta a sus-
pends o executare ? idem 30
4. Cand i cum se poate execute o hota'rare in con-
tra mqtenitorilor debitorului ? idem 6
5. Executarea dispozitivului unei hotArari se poate
scinda in sens ca numai o parte din el sa se
execute, iar cealala sg, se suspende ? idem 4, 10
6. In ce mod trebuesc executate hotararile privi-
toare la alegerea hotarelor dintre invecinatele
moii ? idem 1
7. Cand se adjudecg o portiune de pamant din
diferite trupuri de pamant, fora a se specifics
cate cat are sa se is din fiecare din acele tru-
puri, se poate cere pe tale de contestatie la exe-
cutare interpretarea modului de executiune ? idem 5
8. Hotararea care recunoate unei persoane drep-
tul la o treirne dintr'un imobil se poate exe-
cute ? idem n 18
9. In contra cui trebue0e executata hothrarea care
ordona restituirea unei portiuni de phmant ? idem 21
10. Care este eel din urma act de executare in ma-
terie de urmilrire ? idem 8

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR, ROMANA XLIX

EXECUTARE
11. Care este cel din urma act de executare in
materie de urmarire imobiliara ? V.. c Executare, No. 2
12. Instal*, de fond poate, cu ocazia executarei
sentintei sale si pe cale de contestatie la exe-
cutare, sa, aprecieze i sa, judece un act incheiat
intro parti posterior hotararei ce se executa, si
in care se cuprinde o stipulatiune noun, care
n'a facut obiectul procesului judecat ? idem , 7
13. Executiunea provizorie ordonata de tribunal
poate ea sa fie suspendata de Curtea de apel ? idem , 19
14. Curtea de apel poate status asupra validitatei
unui. sequestru, atunci dad tribunalul ordonase
ridicarea lui cu executie provizorie ? idem , 13
15. Executarea voluntary a unui act, tine ea loc
de renuntare la mijloacele de opunere ce s'ar fi
putut invoca in contra lui ? idem . 29
16. Executarea volunvoluntary, a unui testament, implica
oare ratificarea lui ? idem , 17
17. Executarea voluntary, a unei hotarari, se con-
siders ea ca o achiesare ? idem , 16
18. Executarea voluntary a unei hotarari fa'pete
partei care a executat-o dreptul de recurs ? idem No. 14. 20,24
19. Executarea voluntary poate vatama drepturile
celor de al treilea ? idem z 11
20. Din ce anume acte poate rezulta o executare
voluntary ? idem ' 23, 27
21. Aprecierea circumstantelor din cari reiese exe-
cutarea voluntary a unei conventiuni intra ea
in suverana apreciere a instantei de fond ? idem ' 25, 28
22. Executarea data. inceputa, se poate ea suspends
prin moartea debitorului ? idem , 22
23. Chestiunea de a se ti data bine s'a executat o
hotarare judecatoreasca, constitue ea o chestiune
de fapt de suverana apreciere a instantei de fond ? idem ' 15
24. Hotararile date de o tars strains, se pot exe-
cuta pe teritoriul Romaniei ? idem ' 9
25. Ce conditiuni urmeaza a cerceta tribunalul pen-
tru a incuviinta executarea hotararilor date de
o tara streina. ? idem 26
26. Primarul poate executa voluntar o decizie de-
finitive far& autorizatia consiliului comunal ? idem , 31
27. Dace partile au stipulat prin contractul for acs
executarea se va face fara, somatic)), se poate
oare procede la urmarirea averei debitorului
fara a fi nevoie a i se face cuvenita somatie
prescrisa de art. 388 Proc. civila ? idem ' 32
28. Vezi cuvantul , Urmarire,.
I. C. Barozzi.--Vol. II 4
www.dacoromanica.ro
L TABLA DE MATER!! LA REPERT. G-L DE JUR1SPR. ROMANA

EXPEDITOR
1. Falsa declaratiune facuta de expeditor asupra
naturei marfei, care Bind descoperitil, a silit pe
proprietarul ei de a plati o supra taxa de tran-
sport $i o amendd, indritueste pe acesta sa
ceara toate aceste cheltueli dela expeditor ? V. Expeditor. No. 1
ECSPERTIZA
1. Numirea unei expertize, este ea lasata la fa-
cultatea instantelor de fond ? V. Ez:pertizu NO. S..?1
2. Instanta de fond este ea datoare sa motiveze
resuingerea expertizei ceruta de parti ? ide? 31
3. Curtea de apel are facultatea de a ordona o
noua ancheta ? idem 10. 39
4. Instanta de fond poate reveni asupra hotardrei
sale prin care ordonase facerea unei expertize ? idem I :20
5. Numarul expertilor ce urmeaza a fi numiti,
este el lasat la aprecierea instantei de fond ? idem .29
6. Partile pot conveni a se numi nuinai doi
experti ? idem . 30
7. Partile pot conveni ca strica'ciunile ce s'ar cauza
intr.() padure, O. fie constatate de catre oamenii
proprietarului padurei ? ide, 6
8. Numirea expertilor socotitori in afacerile co-
merciale, este ea lasata la facultatea tribu-
nalului ? idem :33
9. Formalitatea depunerei juramantului expertilor,
este ea prescrisa sub pedeapsa de nulitate ? idem 3, 19
10. Dinaintea cui trebueste savarsit juramantul
expertului ? idem 14
11. Este suficient ca prin procesul-verbal al judeca-
torului delegat sa :.e constate eh expertul a
prestat juramantul legal ? idem ) 34
12. Juramantul expertului dinaintea judelui de ocol,
trebueste oare s fie constatat printr'un anume
proces-verbal ? idem 13
13. Cum trebueste constatat juramantul expertului
in materie penala ? idem 18
14. Inginerul hotarnic. fiind numit expert, este el
scutit de prestarea juramantului ? idem 11
15. Expertiza efectuata de un judecator, presupune
prestarea juramantului expertului pang la proba
contrarie ? idem , 4
16. Cand expertul care a depus raportul sail, este
chiemat dinaintea tribunalului pentru a da
oarecari deslusiri. trebue oare ca dansul sa de-
punk' juramantul ? idem 13
17. In ce mod interpretii au a depune juramantul ? idem 29

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE AIATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROM ANA LI

ECSPERTIZA
18. Nulitatea rezultand din nedepunerea juraman-
tului expertilor, poate ea fi propusa pentru
prima data la Casatie, cand ea n'a fost propusa
dinaintea instantei de fond ? E. Expertiza No. 9, 35
19. Cand se contests valoarea unor obiecte furate,
se poate ordona o expertiza pentru evaluarea
for ? idem . 1'3
20. Expertizele efectuate, leaga ele pe judecatorul
care le-a ordonat ? idem 1
21. Expertiza facuta de un subprefect, in lipsa
uneia din parti, poate face proba in justitie ? idem 9
22. La facerea expertizei, partile trebuesc ele citate ? idem 17
23. In eazul cand s'a numit trei experti, raportul
de expertiza poate fi iscalit numai de catre doi
dinteansii ? idem 06
24. Expertii se pot recuza ? idem 93
25. Interpretarea actului de expertiza, este ea o
o chestiune lasata la suverana apreciere a ju-
decatorului de fond ? ' idem No. .7. 16. 97
26. Taxele cuvenite expertilor pot fi majorate de
tribunal ? idem :24
27. Curtea de apel, poate reduce valoarea constatata
si admisa de tribunal pe temeiul expertizei or-
donata de el ? idem 7
28. Decizia Curtdi de apel intemeiata pe lucrarea
expertilor, scapa de controlul Inaltei Curti de
casaba? idem , 33
29. Instanta de fond care nu se pronunta asupra
unei expertize ordonata si efectuata, da o ho-
tarare nemotivata ? idem 32
30. Neridicanduse dinaintea instantei de fond verio
contestatie in contra unei expertize, se poate
ridica asemenea contestatie pentru prima oars
dinaintea Curtii de casaba ? idem , 24. 43
31. Expertii pot fi recuzati pentru o cauza ivita in
urma numirei for ? idem , 36
32. Dupa care formula au a jura expertii in afa-
ceriie de competinta judecatorilor de pace ? idem , 37
33. Baca, partea a intrat in desbaterea chestiunilor
de fond a procesului, mai poate in urma invoca
nulitatile relative la efectuarea expertizei ? idem No. 38
34. Instanta de fond este ea in drept a face insasi
evaluarea unor imobile fara a arata elementele
sau actele cari i-a servit de norma pentru for-
marea convingerei sale ? idem , 40
35. Daca se constata ca expertiza s'a facut in pre-
zenta partilor litigants, mai este nevoe a se

www.dacoromanica.ro
LII TABLA DE MATER!! LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

ECSPERTIZA
face dovada chiemarei for de catre expert prin
scrisoare recomandata ? V. 4, Expertiza No. 41
36. Prezenta partilor este ea necesara la lucrarea
tiintifica pe care este chiemat a-o face ex-
pertul ? idem ) 42
37. Stabilirea identitatei terenului in litigiu, cons-
titue ea o chestiune de fapt care scapa. contro-
lului Inaltei Curti de casatie ? idem 44
38. Curtea de apel, atunci cand se refera la moti-
vele tribunalului, este ea obligata a motiva
pentru ce nu a d m i t e chiemarea expertului
inaintea sa ? idem . 45
39. Cand expertul e chiemat inaintea tribunalului
numai spre a da oarecari explicatiuni asupra
lucrarei sale, este oare nevoie sa se is note de
explicatiunile sale ? idem 45
40. 0 expertiza neindestulatoare, poate ea servi ca
un element de convingere susceptibil de a fi
coroborat cu alto circumstance de fapt ? idem 46
ECSPROPRIARE
1. Ce se intelege prin ccaiiza de utilitate publican,
in materie de expropriare ? V. , Expropriare No.44
2. Care este instal*, competinta a cerceta -chestiu-
. nea utilitatei publice ? idem No. 22, 60,67
3. Care este instanta competinta a cerceta, utili-
tatea public5, a unei teren situat in circomscrip-
tiunea a doua comune? idem 63
4. Care este instanta competinta a ordona, expro-
priarea pentru lucrarile militare ? idem 23
5. In ce caz tribunalul poate pronunta hotararea
de expropriare ? idem 19, 39
6. Sentintele de expropriare sunt ele aplicabile la
proprietatile care fac parte din domeniul public ? idem ' 24
7. In ce anume caz partile pot fi trimise inaintea
juriului de expropriare ? idem ' 18
8. Este necesar a se prevedea in deciziunea auto-
ritatei administrative epoca child urmeaza a se
lua in posesiune terenul expropriat ? idem . 41
9. La care autoritate urmeaza, a se depune pla-
nurile terenurilor supuse expropriarei ? idem 12
10. Utilitatea publics fost-a, votata prin legea Cailor
ferate ? idem. . 46
11. Deciziunea autoritatei administrative prin care
se precizeaza, terenurile de expropriat este ea
o lucrare esentiala asupra careia tribunalul tre-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROM ANA LIII

ECSPROPRIARE
bue sh se intemeieze pentru a pronunta expro-
priarea ? V. Exprop riore. No.39
12. Este nevoie de prezenta Ministerului public la .93,
lucrarile tribunalului in m a t e r i e de expro-
priatiune ? id em . 79
13. Legea din 10 Iulie 1878 relativa', la l'argirea si
canalizarea Dambovitei, modifica ea legea de
expropriare ? idem . 56
14. Cari sunt drepturile conferite comunei Bucuresti
prin legea de expropriare din 1 Iunie 1893 ? idem 43
15. Prin legea din 1892 s'a recunoscut de utilitate
publics construirea unei gari centrale ? idem 1 73
16. La care lege urmeaza a se recurge pentru con-
statarea capacitatei juratilor in materie de expro-
priare ? idem 71
17. Juriul de expropriare and se poate considers
ca legalmente constituit ? idem 1 4
18. Chestiunea constituirei regulata a juriului este
ea de ordine publicg ? idem . 33
19. Judele-director care a condus desbaterile pang
ce s'a ordonat o cercetare locals, poate fi in
urma inlocuit printru'un alt judectitor ? idem . t9
0..
20. Pentru cari anume cauze se pot recuza juratii ? idem . 3, 81
21. Care este num'arul juratilor pe care partile au
dreptul a-i recuza? idem . 47
22. Poate fi jurat cel ce nu stie a citi si scrie ? idem 13, 28
23. Preotul poate lua parte la constituirea juriului ? idem No.40
24. Juriul este el bine constituit dud a luat parte
la el un preot care n'a depus juramant ? idem ' 97
25. Prezenta Ministerului public este ea necesara
la constituirea juriului cand sunt in joc interese
de minori ? idem . 37
26. Juriul poate statua asupra indemnizArei mai
multor proprietari expropiati, can au cerut a-
ceasta toti la un loc prin una si aceeasi cerere ? idem ' .)0
27. In ce consists indemnitatea pe care juriul tre-
bue s'a",-o acoarde proprietarului expropiat ? idem No. 1, 9, 34
28. Juriul este competinte a aloca daunele surve-
nite in urma expropierei ? idem 3, 15
29. Juriul este competinte a fixa indemnizarea pe
o intindere de teren mai mare decal cel de-
clarat expropriat ? idem . ' 49
30. Juriul este competent a statua asupra daune-
lor cerute de expropiat, prin faptul ea, auto-
ritatea publicA a luat locul in posesiune fara
a-1 despAgubi de pretul lui ? idem 57

www.dacoromanica.ro
L1V TABLA DE MATER!! LA REPERT. G-L DE JUR1SPR. ROMANA

ECSPROPRIARE
31. Juriul este competent a deslega cestiunile de
drept ce s'ar naste intro parti ? V.= Er propr iare, No. 21
32. Juriul poate aloca un pret, mai mic decat eel
oferit `1 idem 26
33. Juriul este el dator a arata motivele care l'a
determinat in fixarea indemnizarei ? ident . 14
34. Constatarea prin procesul verbal al judelui di-
rector cil, s'a supus juratilor tabloul ofertelor,
cererile p5,rtilor si planurile terenurilor de ex-
propriat, este ea prescris'a sub pedeapsa de
nulitate ? Went 5
35. Expropiatul are el dreptul de a cere dinaintea
jurului mai molt decat ceruse prin cererea sa
primitive ? ident 31
36. Thcerea proprietarului asupra ofertei ce i se
Meuse de administratia publica, se considers
ea ca o achiesare ? idem 46, 90
37. Asupra valoarei despagubirilor cuvenite unei
comune se poate face invoiri prealabile ? idem 2
38. In cazuri urgente, tribunalul poate fixa o in-
demnizare provizorie ? Met 29
39. Faptul ca unul din jurati a remas cu o opinie
deosebita de ceilalti, este el de nature a atrage
nulitatea deciziunei juriului ? idet 77
40. Juriul poate pronunta deciziunea s'a cu una-
nimitate de voturi ? idem 10, 16, 51. 58
41. Nementionarea ca decizia s'a dat en majori-
tate de voturi atrage nulitatea ei ? idem 70
42. Nementionarea in procesul verbal a judelui
director ca p'artile an fost desteptate a'si exer-
cita dreptul for de recuzare, atrage nulitatea
deciziunei juriului ? idem >, 74
43. Prin expropriarea locului se intelege $i expro-
priarea subsolului ? idem , 61
44. Expropriatul are el dreptul a cere s5, fie ex-
propriat de tot terenul tend ii famane numai
o patrime din locul expropriat ? idem , 25
45. Administratiunea publica' poate renunIa la ex-
propriarea terenului ce-1 ceruse si obtinuse
prin hotarirea judeeatoreasca ? idem 76
46. In ce mod administratiunea public5, urmeaze a
face cunoscut proprietarului ca nu mai are ne-
voe de terenul expropriat ? idem 59
47. Administratia public5, poate reveni asupra re-
nuntarei sale si sa face o noua cerere pentru
dares unei a doua hotarari de expropriere ? idem ) 66

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER!' LA REPERT. G-L DE JURISPIt. ROMAN.i LV

ECSPROPRIARE
48. Cand se poate cere prin justitie ca autoritatea
publica s proceada la eXpropriarea terenului
desemnat a fi expropriat ? V.Ear.opriare No..50,
49. Tribunalul, in fixarea indemnizilrei, poate el 75, 85
inlatura oferta expropriatului si a-i acorda o
sums mai mare decat ceruse? idem , 80
50. Tribunalul este el suveran in fixarea indemni-
zarei cuvenita. exropriatului ? idem . 9.2, 83
51. Nepronuntarea tribunalului asupra divergentii
ivite chiar adoua zi, dupa cum prescrie .art.
53 din legea de expropriare, atrage ea nuli-
tatea hotarirei ? idem 84
52. Pe ce elemente de convigere se pot intemeia
arbitrii in fixarea indemnizarei ? idem . 92
53. Pang, la ce epoc'a expropiatul are dreptul a se
folosi de venitul terenului expropriat ? idem 30
54. In ce mod si termen proprietarul isi poate exer-
cita dreptul de preem1iune asupra fondului ex-
propriat care nu s'a intrebuintat la destinati-
unea pentru care fusese expropriat ? idem 42, 55
55. Cand numai o parte din fond a fost intro-
buintat la destinatiune, pentru restul fondului
proprietarul isi poate exercita dreptul de
preemptiune ? idem 54
56. Cine se poate plange in contra unei expropri-
eri facuta fare sentint'a judecatoreasca ? idem . 11
57. Sentintele date in materie de expropriare, se
pot ataca pe calea revizuirei ? idem 88, 89, 91
58. Cum se conserve drepturile privelegiate asupra
pretului imobilului expropriat ? idem 87
59. Care este termenul vecursului in casatie, in
materie de expropriare ? idem , 7
60. Unde trebueste declarat recursul ? idem 69. 79
61. In ce termen pebueste notificat recursul inti-
matului ? idem .. 45
62. Notificarea recursului pe calea administrativg
este ea valabila ? idem 62
63. In contra caror hotariri se poate face recurs ? idem 17
64. Recursul in casatie se face pe timbru ? idem 36
65. Pe ce motive se poate ataca cu recurs deci-
ziunea juriului ? idem 48
66. Se poate invoca pentru prima oars in casatie
nulitati relative la reaua confectionare a listei
permanente a juratilor ? idem 38
67. Dupe ca,sarea, deeiziunei juriului, tribunalul de
trimitere urmeaza el a trage la sorti alti jurati? idem , 53
68. Dupe casarea deciziunei si trimiterea judec6.-
www.dacoromanica.ro
LVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

EXPIOPNAl\E
rei inaintea unui alt juriu, se mai poate core
transferarea judectitei pentru legitima sus
piciune ? V., E.Lpropriare KO. 6
69. Prin moartea expropriatului se suspends ju-
decarea recursului ? idem P 65
70. Dupa casarea desiziunei, mai pot figura in noul
juriu juratii cari au figurat in deciziunea casatii. ? idem 3. 8
71. Casarea deciziunei, dupa recursul Administrati-
unei publics, poate profita expropriatului ? idem , 78
72. Deciziunile easatiei date in materie de expro-
piare, sunt ele supuse opozitiunei ? idem .95
73. Expropriatiunile sunt ele supuse la plata taxei
de inregistrare ca i vanzarile ? idem 6-1, 69
74. In ce conditiuni proprietarii de case pot fi o-
bligati a delasa o parte din terenurile lor, pen-
till largirea stradelor fara a avea drept la
veri-o despagubire ? idem > 94
75. Actul de estimatie i declaratia expropriatului,
pot ele servi ca elements de apreciere pentru
stabilirea valoarei terenului de expropriat ? idem 95
76. In ce anume cazuri proprietarii riverani .cu
Dambovita, erau obligati a 'Asa liber de fie-
care parte a raului, o portiune de teren din
proprietatea lor, fara veri-o despagubire ? idem 96
77. Curtea de apel, ca i arbitri, este ea tinuta,
pentru fixarea indernnitb.tei, sa taa in vedere
daunele decurgand din faptul deposedgrei ex-
propriatului ? idem .97
78. Prin singurul fapt ca a intervenit o hotarire
de expropriere'qi fara ca mai intai proprietarul
expropriat s. -si primeasca indemnizarea. cuve-
nita lui, terenul declarat expropriat intra el in
domeniul public? idem , 99
ECSPULSAI\E (LEGE)
1. Instantele judecatoreqti au ele caderea a judeca
contestatiunile ce s'ar putea ivi cu ocazia relei
aplicari a legei expulzarei streinilor de pe te-
ritoriul Romaniei ? V. .ga,pulzare (lege)
2. In contra caror streini guvernul poate aplica No. 1
legea expulzarei ? idem ) g
3. Exercitarea dreptului atribuit puterei executive
de a expulza pe gtraini, este el subordonat
unei prealabile cercetari judecatoreti asupra
punctului de a se *ti daca persoana pe care
guvernul erode de cuviinte a o expulza din tarn
este strain sau roman ? idem 3

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LATH

EXPULSAFkE (LEGE
4. Cine este in drept a ordona, izgonirea din taxa
a unui vagabond strein? V. tExpulsare) (lege)
ErTERITOALITATE No. 4
1. Impiegatii cancelariei agentilor diplomatic; stre-
ini se bucur5 ei de dreptul exteritorialit5.tei ? V. Exteritoricditate.
2. Un agent diplomatic, poate fi el citat dinain. No. 1
tea instantelor judeatoresti romane, in calitate
de tutor, al unor minori supusi protectiunei
sale ? idem
EXT1\11.DAFkE
1. 0 condamnatiune la moarte a unor supusi
streini, cari au comis omoruri in Mara romana,
poate fi executat5 in Cara str5,ina la care apar-
tin condamnatii ? V. Extradare. No. 1
2. Dac5, Ministerul public n'a cerut dinaintea ins-
tantei de fond ca partea civila s5, fie condam-
nata la Cheltuelilile f5cute de Stat cu extrada-
rea unui prevenit. se poate oare face din aceasta
un motiv de casare dinaintea Inaltei Curti ? idem r :2

FALIMENT
1, Sub legiuirea veche, declaratiunea in stare de
faliment al unui comerciant strein era de corn-
petinta, tribunalelor romane ? V. .Faliment. No. 80
2. Care este tribunalul competent a declara fali- ,
mentul unui comerciant ? idem 67
3. Mid un comerciant e declarat in stare de fa-
liment de atre doua tribunale, care e tribu-
nalul competent s5 retina', lucrArile falimen-
tului ? idem b 14
4. Ce se intelege prin cuvintele incetare de plati
a unui comerciant, ? idem 11
5. Este nevoie de cererea veriunui creditor pentru
a se putea, declara falimentul ? idem 3
6. Comerciantul este el supus consecintelor Codului
comercial pentru neplata oriaror polite semnate
de dansul si de orice naturl ar fi ele ? idemi 59
7. Se poate cere declararea falimentului pe te-
meiul unor creante civile ? idem 9
8. Tribunalul poate respinge cererea de declarare
a falimentului cand refuzul de plata unei po-
lite este intemeiat ? idem p 31
9. Judecgtorii aunt ei tinuti s5, in seama de criza
financiara la declararea unui comerciant in stare
de faliment ? idem 75

www.dacoromanica.ro
LVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JITRISPR. ROMANA

FALIMENT
10. Comerciantul se poate declare in stare de fali-
ment dupg moartea sa ? V. vFalimeizt No. 27
11. Chestiunea de a se sti data exista, sau nu in-
cetare de plati, este ea o cestiune de fapt la-
sata la suverana apreciare a judeckorului de
fond ? idem ?, 7
12. Fxarea epocei incetarei platilor, este ea o ches-
tiune de fapt lasata la suverana apreciere a
judecatorului fondului ? idem No. 78, 98
13. Prin declarare in faliment a unei Societati le-
galmente constituita, se declar5, oare falimen-
tul tuturor co-asociatilor ? idem 8,71
14. Pe langli, registrele stabilimentului principal, co-
merciantul este el dator sa aiba registre pen-
tru celelalte stabilimente secundare ce le-ar
mai fi avand ? idem 76
15. Dup5, moartea falitului, tine poate sta in jut-
judecatile relative la lichidarea averei sale ? idem , 39
16. Care este intinderea incapacitatei falitului,cu
privire la administrataunea bunurilor sale pe
care i o creaza starea sa de (alit ? idem 24, 91
17. Can sunt actiunele can compete falitului, dupa
declararea sa in starea de falit ? idem 29
18. Falitul poate deferi juramantul decizor fara asis-
tenta judelui comisar ? idem 51
19. Falitul poate intervene in instanta de urmkire
a imobilelor sale pentru a face sa se observe
formalitalile prescrise de lege ? id,em 4
20. Falitul poate face recurs in Casatie contra or-
donantei de adjudecare a imobilului sau scos in
vanzare de catre sindicul sari ? idem . 22
21. Falitul poate cere anularea actelor facute de
dansul dupa declararea falimentului sau ? idem . 56
22. Contestatia la verificarea creantelor, este ea
nu15, dace nu s'a p15,tit citatiile ? idem . 81, 85
23. Proprietarul care nu $i -a verificat creanta sa
de castiuri, pierde el privilejiul ce it acorda
articolul 1730 din Codul civil asupra imobilelor
falitului ? idem . 92
24. In materie de contestatie la verificarea crean-
telor, se aplica art. 151 din Proc. civila ? idem . 65
25. Sentintele date asupra verific5,rei creantelor $i
conform art. 780 din Cod. corn. sunt ele supuse
apelului ? idem . 68
26. De tend incepe a curge termenul de apel con-
tra sentintelor date asupra contestatiilor ridi-
cate la verificarea creantelor falitului ? idem ' 47
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER!! LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LIX

FALIMENT
27. Plata datoriilor neajunse la scadenta, este ea
nu15, ? V. c Falime nt . No. 61
28. 0 creanta, care a fost respinsa la verificare si
nu s'a facut apel asupra ei, mai poate in urma
s'a. fie reclamat5, ? idem 63
29. Actul de vanzare sub semnatura privat5,, incheiat
de falit inainte de declararea falimentului sau,
este el opozabil massei creditorilor chirografari ? idem . 43
30. In ce anume cazuri instrainarile cu titlu one-
ros pot fi considerate ca facute in frauds cre-
ditorilor ? idem 50
31. Pentru a se declara c5 exists disimulare de a-
vere a falitului, este nevoie a se constata reaua
credinta ? idem . 57
32. Cari sunt creantele cari pot fi asigurate cu ipo-
tea asupra imobilelor falitului in urma decla-
ratiunei falimentului ? idem . 25
33. Cine poate provoca vanzarea silita a imobilelor
falitului ? idem . 36
34. Urmarirea imobilului falitului, inceputa de nn
creditor ipotecar, poate ea s5, fie suspendata
prin intervenirea sindicului falimentului ? idem ' 74
35. La urmarirea imobilelor falitului este, oare, ne-
cesar5, prezenta procurorului ? idem . 20
36. Ordonanta de adjudecare a imobilului falitului,
efectuata dup5 cererea sindicului, $i pentru li-
chidarea activului falimentului, este ea suscep-
tibil5, de recurs ? idem . 37
37. Depozitarul mgrfurilor falitului, are el dreptul
a cere integral pretul sau parte din pretul mar-
furilor ce i-a fost depuse de falit ? idem . 1
38. In contra cui se exercita actiunea deponentului
de marfuri contra depozitarului sau cazut in
stare de faliment ? idem 21
39. Pala in ce moment cei de altreilea au drep-
tul a revendica, averea mobiliar5 din activul fa-
limentului ? idem , 70
40. Banii dotali ai sotiei falitului, au preferinta la
massa creditorilor ? idem I. 12
41. Cota de 30/0 cuvenita Statului se percepe cu
precadere inaintea tuturor celorlalte creante si
chiar acelor ipotecare ? idem 66, 88
42. Femeea care cu banii sal a platit pretul masi-
nelor stabilimentului industrial al sotului sau,
cazut in faliment, are ea precAdere inaintea
celorlalti creditori ? idem . 82
43. Creditorul concordatar, care a pierdut creanta

www.dacoromanica.ro
LX TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

FALIMENT
ce-o prezentase la verificarea creantelor. poate
core plata sa pe temeiul prezentarei extractului
dupes procesul-verbal de verificare ? V. . Faliment, No. 34
44. 1)&11es in ce termen se pot face contestatiile la
tabloul de repartitie intro creditori ? idem , 90
45. Cu ce forma trebuie chiemati creditorii pentru
votarea concordatului ? idem 6
46. Femea falitului poate ea participa la votarea
concordatului cu creanta sa dotala ? idem 17
47. Femea dotala care voteaza concordatul, prin
aceasta atinge ea integralitatea restituirei dotei
sale ? idem 19
48. Creditorul ipotecar care participa la votarea
concordatului debitorului sau, Med, a face verio
rezerva, isi pierde el dreptul de ipoteca si de
privilegiu pentru intreaga sa creanta ? idem 49
49. Ce tratament special se poate acorda falitului
prin sentinta care omoloaga concordatul ? idem 40
50. Prin care anume hotarare se poate acorda fali-
tului tratamentul special edictat de art. 852 din
Codul comercial ? idem . 44
51. In ce caz se poate suspends judecata omolo-
garei concordatului ? idem 19, 23
52. In urma incheierei concordatului, falitul poate
plati la unul sau la mai multi din creditorii
sai integralitatea creantelor lor ? idem 38
53. Se poate cere desfiintarea concordatului pentru
faptul ca falitul a consemnat cota cuvenita, cre-
ditorului reclamant dupes expirarea termenului
stipulat prin concordat ? idem ,19
54. Simulatiunea concordatului se poate dovedi cu
martori ? idem 49
55. Pe cale de opozitiune la concordat, se poate
care inlaturarea unor creanto care prin frauds
an fost verificate $i admise la massa falimen-
tului ? idem 53
56. Ca'nd s'a anulat un concordat pentru cauza de
frauds, falitul mai .poate cere incheierea unui
alt concordat ? idem 54
57. Creditorii cari si-au verificat creantele tardiv,
pot participa la concordat? idem z. 55
58. Concordatul este el obligatoriu si pentru acei cre-
ditori cari n'au participat la incheierea lui ? idem 64
59. Creditorul a carui creanta n'a fost verificat5
are el dreptul a cere desfiintarea concordatului
pentru neindeplinirea conditiunilor stipulate
in el ? idem 73

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-1., DE JURISPR. ROMANA LXI

FALIMENT
60. Se poate refuza omologarea unui concordat
amical si benevol sub cuvant ca falitul ar mai
fi fost data declarat in starea de faliment ? V. c Faliment, No. 77
61. Creditorii cari au consimtit la concordat isi
conserva ei integral ac1iunea for contra obli-
gatilor sau fidejusorilor falitului ? idem , 83
62. Cari sunt efectele desfiintarei concordatului ? idem 45
63. Concordatul can(' devine perfect ? idem , 94
64. Mandatarul ereditorului care primeste dela falit
o sums oarecare pentru a facilita votarea con-
cordatului in dauna celorlalti creditori, este el
pasibil de pedeapsa prescrisa de art. 887 din
Codul comercial ? idem , 79, 95
65. Odata ce falitul a incheiat concordatul, mai
poate fi urmarit pentru bancruta frauduloasa.? idem. 87
66. Sentintele date asupra desfiintarei concordatului
sunt ele supuse apelului? idem 58
67. Cand prin actul de concordat se trece catre un
un creditor toata marfa falitului pentru ca a-
cesta sa plateasca pe toll ceilalti creditori, a-
ceasta poate constitul un act de vanzare supus
la taxa de inregistrare ? idem 52, 69
68. Judele-comisar care a inlocuit pe predecesorul
sau si care a continuat lucrarile incepute de
dansul, are nevoie de o delegatie specials din
partea tribunalului ? idem I 15
69. Tribunalul rand a u t o r i z a pe sindib sa fie
asistat de un avocat, are nevoie de a repeta
aceasta autorizare pentru fiecare instant. jude-
catoreasea ? iden, , 60
70. Incheierile tribunalului date asupra cererilor de
alimente, sunt ele supuse apelului? idem , 10
71. Hotararile castigate de Sindic, profit& ele tu-
turor creditorilor ? idem , 26
72. Prin faptul a Sindicul reprezinta pe toti cre-
ditori in fata, justitiei, se poate aplica art. 151
din Proc. civil& atunci cand ar lipsi un creditor
in instanta angajata ? idem 30
73. Chad s'a sechestrat marfa falitului in mainile
unui tertiu, in contra caruia s'a deschis actiune
penal& pentru sustragere din averea falitului,
si tertiul ridica contestatie la aplicarea acestui
sechestru, se poate suspenda judecata contesta-
tiei pang la rezolvirea actiunei penale ? idem ' 33
74. Notificarea cesiunei unei creante se poate va-
labilmente face numai unuia din Sindici ? idem , 16

www.dacoromanica.ro
LXII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

FALIMENT
75. Sentintele date in materie de faliment, stint ele
supuse opozitiunei ? V. Fa linient No. 41
76. Dup'd inchiderea procedurei falimentului, tine
are dreptul a core redeschiderea ei ? id em 49
77. Tribunalul care a acordat un moratoria, este
el dator sk dea o sentinta la expirarea terme-
nului moratorului? iden? 84
78. Creditorul, a cdrui creantii n'a fost verificatii,
poate el popri o suma cuvenita massei credale ? idem 79
79. Cum se calculeadi terinenul de apel in materie
de faliment ? idem 46
80. Sentinta tribunalului care reguleaza cota de 3 0
cuvenita Statului, este ea supusa apelului ? idem 99
81. Pe cale principala se poate cere dela Stat suma
ce a incasat-o in plus de cota ce i se cuvenea? idem 86
82. Aceia ce au produs in faliment creante simu-
late, sunt ei pasibili de pedeapsa prevAzuta de
art. 878 din Codul comercial ? idem 69
83. In ce anume cazuri falitul poate fi considerat
ca bancrutar sirnplu prin faptul nedeclaritrei
incet'arei sale de plati ? idem 89
84. Starea de faliment, intrerupe termenul recursului
in Casatie ? idem 5
85. Despre faliment, d u p a dreptul international
privat. idem 13
86. In ce anume caz cumparatorul m5xfurilor fah-
tultu poate fi considerat ca delicuent $i con-
damnat ? idem 35
87. Se poate face recurs in Casatie contra ordo-
nantei de adjudecare a imobilului falitului, care
s'a vandut dupa cererea Sindicului si pentru
lichidarea activului falimentului ? idem 96
88. Atunci cand Societatea creditului urban pune
in urmarire si cumptira imobilul falitului ce-i
fusese afectat cu ipoteca. este ea datoare a
depune cheltuelile de administratie a falimen-
tului si cota de 3 0/0 cuvenita Statului in vir-
tutea art. 969 din Codul comercial ? idem 97
FALS
1. Can sunt elementele delictului de fals cerute
de art. 123 si 124 din Codul penal ? V. Ras No. 3
2. Intentia frauduloas5,, este ea un element al de-
lictului de fals, care trebue constatat'a in ho-
Varirea instantei de fond ? idem 49
3. Pentru existenta delictului de fals, se cere, oare,

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXIII

FALS
ca element un prejuditiu real sau si chiar po-
sibilitatea unui prejuditiu ? V., Ras. No. 20, 43, 45
4. In ce moment trebue sa exists prejuditiul, sau
posibilitatea prejuditiului ? idem . 44
.5. Cand e vorba de un fals in acte publice, in ce
consista prejuditiul ? idem 40
6. In ce anume cazuri exista, fals in acte publice ? idem . 4. 13, 28,
38, 35, 37, 42, 50.
7. In ce anume cazuri se poate spuue ca un lune-. 53. 54
tionar public, a comis un fads in acte publice ? idem No. 1
8. La judecarea falsului dinaintea Curtii cu jurati,
este nevoe de a se pune o chestiune separata,
privitoare la prejuditiul cauzat ? idem 7
9. Pottarelul, care primeste taxa, si nu o trece in
chitanta, comite prin aceasta un fals ? idem , 9
10. Acela care dreseaza un proces-verbal, de rezul-
tatul unei alegeri, si trece inteinstil alte nuine
decat acelea ce i se dictase de rezultatul vo-
tului, comite prin aceasta un fats in acte pu-
blice, savarsit de un functionar public ? idem 10
11. Primarul si notarul, cari inchee un proces-ver-
berbal, constatator ca s'a comuniCat unor locui-
tori niste citatii si copii de pe hotarin pe
nand in realitate nu li se comunicase nimic
comit prin aceasta un fals in acte publice ? idem 17
12. Adaogirea, Mout& intr'o cerere adresata tribu-
nalului, constitue un fats in acte private ? idem 19
13. Faptul de a inscrie o suma, mai mica, in matca
unui registru, cleat cea inscrisa in chitanta li-
berate contribuabilului, constitue un fals, o in-
selaciune sau o sustragere de bani? idem . 31, 32, 36
14. Mai multe falsuri dintr'un registru de perceptie,
constituesc ale un cumul de delicte ? idem . 46
15. Producerea unui act fats, la deosebite intervale,
dinaintea aceleias instance, sau dinaintea deo-
sebitelor instance, constitue aceasta comiterea
a mai multor si distincte delicte ? idetri, 48
16. Faptul de a se imprumuta cu bani, dand o
cambia ce imprumutatorul c-unostea ca este falsk,
constitue aceasta un fals ? idem, v 51
17. Cand, cu ocazia celebrarei casatoriei unui grec
dupa legea caruia nu -se cere consimtimantul
parintilorgrecul a substituit persoane, straine,
in locul parintilor ski, spre a obtine consimti-
mantul lor, aceasta substituire constitue ea un
fals ? idem 52
18. Prin cuvintele .bilete ;tide banca.,, coprinse in
*

www.dacoromanica.ro
LXIV TABLA DE NIATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

FALS
art. 125, alin. 2, din Codul penal, se intelege
numai biletele bancilor particulare, autorizate
de guvernul roman, sau si acelea ale Statului
strain care le-a emis ? V. c Fals. No. 26
19. Cari sunt persoanele can se pot consider& ca
complici la comiterea unui fals ? idem , 55
20. Acela care se serveste de un pasport falsificat
intr'o Cara streina, se pedepseste ? idem . 30, 38
21. Acela care se gerveste de un inscris fals, se
pedepseste ? idem 2
22. Acei cari intrebuinteaza marci postale uzate si
sterse, prin procedeuri chimice, se pedepsesc ? idem , 34
23. In ce termen se prescrie actiunea penal5 in
contra aceluia care s'a servit de un act fals ? idem ' 15
24. Se poate ataca in fals, un act iscalit ea pune-
rea degetului ? idem ' 11
25. In procesele de fals, legea impune obligatiunea
judecatorilor, a recurge la lumina expertilor ? idem , 4
26. Mandatarul unei parti, poate defaima un act de
fals, si a cere suspendarea actiunei civile ? idem * 16
27. Cand se poate suspends judecarea procesului
civil, pan& la judecarea act,iunei falsului ? idem * 5, 14, 27, 47
28. Indatorirea acuzatului, de a scrie in fat, jus-
titiei, cu mana sa proprie, este, ea, obligatorie
pentru judecatori ? idem , 12
29. Instanta de fond este, ea, suverana de a priori
sau de a respinge inscrierea in fals ? idem , 21
30. Aprecierea faptelor, si a circumstant,elor, din
cari rezulta elementele constitutive ale delictului
de fals, este ea de competintia suverana a ins-
tantei de fond ? idem ., 6
31. Neindeplinirea, din partea presedintelui tribuna-
lului, a dispozitiunilor coprinse in art. 166 si
168, din Proc. civila, (la loc la casarea sentintei ? idem , 29
32. Imprejurarea, ea, presupusul autor al falsului a
fost achitat, poate profit& complicelui recunos-
cut culpabil de acest fapt ? idem , 18
33. Legea din 28 Mai 1893, corectionalizat-a toate
falsurile comise, atat in acte publice, cat si in
cele private ? idem , 39
34. Faptul depunerei banilor delapidati, prin mij-
locul falsificarei, inlatura, el, elementul inten-
tiunei frauduloase ? idem , 56, 60
35. Atestarea, facuta de un ajutor de primar, ca
vitele ce se amaneteaza la Creditul Agricol, sunt
proprietatea imprumutatorului, pe cand in rea-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXV

PALS
litate, acele vite, nu-i apartineau, constitue ea
un fals in acte publice ? V. False No. 57
36. Cand, dinaintea instantei civile, se defaima un
act fals, si se constatil ca actiunea public& e
prescrisa, mai este loc a se trimite afacerea pe
tale penal. ? idem, 1 58
37. Faptul cuiva, de a se fi servit de un certi-
ficat fals, pentru a constata identitatea unei
persoane, constitue el delictul prevazut de arti-
colul 126, din Codul penal, sau delictul preva-
zut de art. 15, din legea autentificarii actelor ? idem 59
38. Faptul, de a falsifica iscalitura delegatului unei
suburbii apozata pe un certificat, care a servit
prevenitului, pentru a putea vinde un cal. cons-
titue un fals in acte private ? idem 61
FARMACIST
1. Farmacistii, sunt ei considerati ca comercianti,
$i ca atare, obligati a tine registrele prevazute
de art. 22 si 23, din Codul comercial ? V. .,Farmaeist, No. 1
2. Farmacistii, sunt ei considerati ca comercianti,
si ca atare, pasibili de a fi declarati in stare
de faliment ? idem, . 2
3. Pentru contraventille specificate prin art. 119,
&in. 2, din legea sanitar6, se poate aplita, pe
langa amenda si inchiderea farmaciei ? ideal, %. 3
FEMEEA MARITATA.
1. Care este ratiunea pentru care se cere, pentru
femee, autorizatiunea maritala ? V. . Femeea moritatcie
2. Autorizatiunea maritala, este ea o chestiune de No. 10
ordine publics, si ca atare, se poate ea invoca
in ()rice stare a procesului ? idem 6
3. Lipsa autorizatiunei niaritale, este ea o nulitate
absolutes, sau numai relatives ? idem . 12
4. Autorizatiunea maritala, se poate des' n mod
tacit ? idem ' 3
5. Autorizatiunea maritala, se poate des posterior
incheierei actului ? . idem x, 28, 46
6. Femeea, poate introduce actiuni penale, fgra
autorizatia sotului sau ? idem , 33, 36, 43
7. Din faptul, ca femeea a fos primita a-$i sus-
tine pretentia, inaintea tribunalului, contra so-
tului sau. rezulta implicit autorizarea de a sta
in judecata ? idem , 1
8. Prin darea unei procuri, de catre barbat, so-
tiei sale, rezult5, implicit autorizarea femeei de
a sta in judecata ? ideni, . 5, 16
I. C. Barozzi. Vol. 11 5
www.dacoromanica.ro
LXVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

FEMEEA ivIARiTATA
9. Procura data de femee sotulni sau, pentru con-
tractarea unui impriiinut ipotecar, asupra imo-
bilului sau paraternal, tontine ea autorizatia
tacita a barbatului ? V. Femeea maritata
10. Femeea maritata, poate sta in judecata ca de- No. 45
fendoare, fara autorizatia sotulut ? idem 3 8,19,27,47
11. Prin asistarea sotului la proces, femeea se poate
considers Jegalmente autorizata ? idem a 9
12. Prezenta sotului, in momentul child femeea se
obliga. este ea suficienta, pentru a-i intari ca-
pacitatea ei ? idem 94
13. Femeea. care a fost autorizata la ipotecarea
imobilului ski. are ea nevoe de o nova auto-
rizare, pentru cazul cand s'ar pone in urmarire
imobilul ipotecat ? idem 3 49
14. Femeea, are ea 1101 oe de o autorizatie specials
pentru fiecare treapta judectitoreasca, a proce-
suliii intentat cu autorizarea sotului sau ? idem 93
15. Gaud barbatul, refuza a da autorizarea sotiei
sale, tribunalul i-o poate da ? idem 01
16. Lipsa de autorizare a barbatului, izbeste oare
de nulitate hotararea dobandita contra femeei ? idem 4
17. Care este soarta actiunilor, opozitiunilor, ape-
lurilor Si recursurilor in casatie. facute de fe-
meea maritata, fara autorizatinnea maritala ? idem 99
18. In ce timp, $i inaintea carei instance, femeea
poate cere nulitatea conventiunilor incheiate,
fara autorizatia maritala? idem 15
19. Pe ce cale, se poste exercita, dreptul conferit
barbatului, prin art. 207, din Codul civil, pen-
a cere nulitatea pornirilor de judecati, facute de
sotia sa, sail in contra sa, fara autorizatia ma-
ritata, ? idem 35
20. Lipsa autorizatiei maritale, se poate invoca, pen-
tru prima oars in casatie ? idem r 13, 18, 40
21. Se poate opune barbatului, ca lucru judecat, 44
hotararea, prin care s'a respins cererea femeei,
de a se declara mile tocmelele facute favi. au-
torizatia maritala ? idem 37
22. Se poate executa in contra femeei o hotarare,
in care dansa, nu fusese autorizata sa stea in
judecata? idem 3 17
23. Datoriile. contractate de femeea maritata. sub re-
gimul dotal, se pot ele urmari, asupra averei
sale parafernale ? idem , 11
24. Sentinta. data contra femeei, trebue ea emit-
nicatit si sotului ? idem , 14

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LX VII

FEMEEA MARITATA.
25. Femeea, se poate imprumuta dela sotul ei ? V. Femeea mciritatei.
26. Femeea, care, spre a putea, imprumuta, a decla- No. , ?6, 30
rat ca nu e maritata, poate ea in urma sa tears
nulitatea imprumutului, sub cuvant ca, n'a avut
autorizatia maritala ? idem 41
27. Femeea, care s'a judecat la prima instants, ca
neinaritata, si dupa ce a facut apel, s'a maritat,
fara a incunostiinta pe partea adversa, de schim-
barea can-Wei sale, poate ea invoca dinaintea
Inaltei Curti de casatie, nulitatea deciziunei
Curtii de apel, pentru lips5, de autorizare ? idem 25
28. Femeea, maritata sub regimul parafernal, poate
ea instraina averea parafernala, fara autoriza-
tia sotului ei ? idem 32
29. Sotul, care a iscalit prin act autentic, ea a pri-
mit dela sotia sa o suma de bani. este el con-
siderat debitorul sotii sale ? idem :?2
30. Barbatul, este el dator, a plati datoriile con-
tractate, de sotia sa, pentru imbracamintea sa ? idem 31
31. Femeea, poate reclama dela sotul sau, restitui-
rea obiectelor mobile parafernale, ce i le lucre-
dintase spre vanzare, pe motiv c5, dansa era
incapabila de a-i da un asemenea mandat ? idem 38
32. Femeea saraca, care reclama o portiune din ere-
ditatea sotului sau, poate dovedi ea cinci mar-
tori, ascultati sub juramant, ca ea este sa.raca ? idem No. 7
33. Femeea, izgonita din casa barbatului sau, are
ea dreptul de a cere alimente ?
34. Cand barbatul, nu procura o locuinta cuviin-
idem 0
cioasa sotiei sale, asa eh dinsa e silita a p5rasi
domiciliul conjugal, barbatul poate fi obligat sa
procure sotiei sale mijloace de intretinere, in
afar5, de domiciliul conjugal ? idem 9
35. Femeea, in cursul casatoriei. are ea dreptul a
core parasirea doiniciliului conjugal, cand, in
acel domiciliu, se petrec fapte, care ating linistea
si respectul ce un sot datoreste sotiei sale ? idem 39
36. Cum considers Codul Caragea, achizitiunile fa-
cute pe numele femeei, in cursul c5,satoriei, si.
a caror provenienta, nu era cunoscut5, barba-
tului ? idem 34
FILIATIUNE
1. Sub Codul Caragea filiatiunea se putea dovedi
cu martori si cu posesiunea de Stat ? V. Filiatizoze No. 1,
2. Sub Regulamentul organic filiatiunea se putea 7, 13
ea dovedi cu biletul de botez al bisericei ? idem No. 3

www.dacoromanica.ro
LXVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

FILI ATIUNE
3. Sub Regulamentul organic filiatiunea si casa-
toria se puteau dovedi cu martori ? V. Filiatiunev No. 5
4. Sub regimul legei noui, ce trebue sit dovedeasca
persoana care reclamg filiatiunea legitima ? idem 9
5. Cum se probeaza filiatiunea legitim& ? idem 9, 22
6. Cum se dovedeste nasterea, casiltoria si moar-
tea ? idem 12
7. Gaud se poate adannistra proba cu martori
pentru dovedirea filiatiunei ? idem ) 18, 24
8. Cum se stabileste posesiunea de Stat a filia-
tiunei ? idem . 6, 19
9. Filiatiunea unui strein se poate dovedi dupa
Legea statutului situ personal? idem 10
10. Sotii sunt ei rude intro dansii ? idem 4
11. Cum se stabileste gradul de rudenie in mate-
rie de succesiune ? idem 16, 21
12. Cine are dreptul de a contesta legitimitatea
unui copil ? idem 11
13. Cand si cum se poate contesta legitimitatea co-
pilului ? idem 20
14. Dovada maternitatii se poate face prin mar-
tori ? idem 9, 14,15
15. Actuala legislatiune permite ea recunoasterea
voluntary a paternitatei naturals ? idem 17
16. Din cari anume acte se poate stabill ca actin-
nea pentru agaduirea paternitatei a fost exer-
citata dupa expirarea color doll& luni prevazute
de art. 291 din Codul civil ? idem 23
17. Simplul act de nastere, poate el sit faca do-
vada filiatiunei legitime, atunci cand se con-
testa existenta cas'atoriei intre parintii argtati
in acel act de nastere ? idem 25
FILOXERA
1. Proprietarii de vii au ei dreptul la verio des-
pAgubire pentru viile ramase nelucrate sau pa-
ragine din cauza m&surilor preventive ce s'au
luat de minister pentru combaterea filoxerei ? V. . Filoxera No. 1

FIRMA (LEGE)
\
1. Care este instanta competent& a judeca contra-
ventiunile comise in contra legei inscrierei fir-
melor comerciale ? V. t Firma (lege) No. 1
FONDUL COMUNAL
1. In ce anume cazuri se poate face aplicatiunea
art. 30 din Legea dela 1 Martie, 1903, pentru des-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMAN_A. LXIX

FONDUL COMUNAL
fiintarea accizelor comunale si infiintarea fon-
dului comunal ? V. ( Fondul Comunal.
2. Producatorul de vinuri care, duph, ce a arum- No. 1
tat pe perceptor si pe primar ca transporth vi-
nurile sale dela locul productiunei la depozitul
unde face consumatie, dar care nu posedh bi-
letul de libera circulatie, poate el sa. fie consi-
derat in contravenlie la Legea fondului co-
munal ? idem 2
3. Prin faptul ca producatorul a &arta o litrh cu
yin, se poate oare spune ca exists punerea vi-
nului in consumatiune care atrage pe produch-
tor in stare de contraventiune ? idem 3
4. Producatorul de vinuri este el dator a plhti
taxa fondului comunal pentru bhutura ce o con-
sumh in casa sa ? idem s 4
5. Producatorul rare, pe laugh, prod usele vii sale,
a mai cumphrat si dela alti, si toate acestea
le-a transportat la Curtea carciumei sale Lira
a plhti fondul comunal, este el in stare de
contraventiune ? idem 5
6. Arendasul accizelor comunale care de bunk voe
a reziliat contractul sau. poate el sh' fie scutit
de amends pentru v'anzarile de banturi ce le-a
fAcut far& ca mai intai sh fi plata taxele fon-
dului comunal ? idem a 6
7. Proba testimonials este ea admisibila pentru a
dovedi un fapt cu totul laturalnic si strain
constatarilor stabilite in procesul-verbal de con-
statarea contraventiei ? idem 7
FORMULA EXECUTORIE
1. Ce inseamnit formula executorie prescrish de
art. 135 din Proc. civil. ? V. Formula Exeru-
2. Formula executorie se putea, pune asupra unei torie. No. 1
simple incheieri a desfiintatei Curti de confir-
matie ? idem ) 2
3. Formula executorie se puteh pune asupra unei
incheieri a prefectului ? idem . 3
4. Instanta care a investit o hothrare en formula
executorie, este ea in drept a reveni si a revoca
aces investire ? idem . 4
5. Actul de ipoteca poate el fi investit cu for-
mula executorie ? idem ) 5
6. Pe ce cale se poate desfiintta formula execu-
torie push pe o hothrare? idem 6

www.dacoromanica.ro
LXX TABI,A DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ItOMANA

FORTA MAJORA
1. Cazurile de fort5, major5 prev'azute in Colectia,
pagina 703, erau ele 'imitative ? V.. Forta majord, No.1
9. Aprecierea imprejurarilor ce constitue o forts,
majora, sau exclud posibilitatea ei, infra ea in
suverana apreciere a instantelor de fond ? idem 9
3. Legiuitorul actual definit-au cazurile de fortis
majora ? idem ,3
4. Vezi cuvantul cObligatiuni No. 7 $i 43.
FOTOGRAF
1. Fotograful este el comerciat $i, ca atare, obligat
a tine registre cornerciale ? V. Fotograf No. 1
FRAUD 'A'
1. Dupa principiile actiunei pauliane, ce se inte-
lege prin frauda ? V. Frauda, No. 1
2. Pe cale de contestatiuni so pot judeca cererile
can tind la anulare a aetelor facute de debitor
in frauda $i in paguba creditorilor ? idem 2
3. In ce anume caz instanta de fond este in drept
a refuza proba en martori ceruta pentru a sta-
bili coluziunea $i reaua credinta ? idem 3
4. Se poate admite proba testimonials spre a se
dovedi frauda coprinsa intr'un act autentic ? idem 4
FRUCTE I VENITURI
1. Dupa Codul Calitnah, posesorul pamantului in-
calcat era el constituit de rea credinta ti dator
a restitui toate foloasele $i veniturile paman-
tului mcalcat din momentul depunerei hotar-
niciei ? V. 4Fructe ci venituri
2. Dupa, Codul Calimah, ce trebuia sa raspuncla idem No. 1
stapanitorul de rea credinta. ? idem 4
3. Codul Calimach asirnila oars venitul ram per-
ceput cu dobanda unui capital imprumutat ? idem 5
4. Dupa Codul Caragea, simpla cerere de hotar-
nicie avea ea elect a intrerupe prescriptiunea
achizitiva, $i a constitue pe posesor in stare
de rea credinta. ? idem
5. Dupa Codul Caragea, impresuratorul cu buns
credinta din ce moment era obligat a restitui
rodurile pamantului incalcat ? idem 11
6. Care a fost ratiunea pentru care legiuitorul din
1843 nu a permis restituirea fructelor decat
numai dela intentarea actiunei in revendicare
a imobilului ? idem 95
7. Dinaintea c6rui tribunal urinea,za a se introduce

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE INIATERI1 LA ItEPEL'P. U-L DE Jill-11SFR. ROMANA LXXI

FRUCTE I VENITURI
actiunea pentru restituirea veniturilor unui imo-
bil ce s'a revendicat si castigat definitiv ? V. Fru rte .. I.( n Mai
8. In contra cui trebueste dirignith actiunea pen- No. 20
tru restituirea fructelor si veniturilor rau per-
cepute ? idem, 3
9. Cel ce este indatorat a inapoia un lucru, este
el obligat a restitui si fructele lui pe cat timp
l'a stapanit fark drept ? idem 7, 14
10. Sthpanitorul cu just titlu si de buna eredintii,
este el obligat a restitui fructele percepute ? ilem 9
11. Din ce se compune venitul unei mosii ? idem 13
12. Posesorul este el obligat a restitui fructele per-
cepute dela data reclaniatiunei fhrh deosebire
dach e de bunk sail rea credinth, ? idem 16
13. Posesorul de rea credinth dela ce epoca e dator
a restitui fructele percepute ? idenz 19
14. Dela care epoch, posesorul ineeteaza de a fi de
bung eredinta ? . idem . 91
15. Eroarea de drept ca si eroarea de fapt poate
ea justified buna credinta a posesorului spro a-1
scuti de restituirea fructelor percepute ? idem 17
16, Posesorul care cunostea vitiurile titlului sdu,
dela care epoch e obligat a restitui fructele
percepute ? idem 97
17. Hothrarea pin care s'a ordonat restituirea unui
pamant. poate ea fi invocata ca lucru judecat
in procesul idea in urind, pentru restituirea
fructelor sale, spre a cere ca fructele sil fie
restituite din mornentul intenthrei actiunei in
revendicare ? idem 19
18. Este de neaphrata trebuinth ca actiunea in res-
tituirea fructelor sh fie intentata deodath cu
actiunea in revendicarea itnobilului ? idem 98
19. Cand stint mai multi coproprietari asupra unui
phmant, poate unul din ei sa pretinda ca este
singurul proprietar al fructelor culese, deoarece
singur a administrat $i cultivat mosia ? idem 30
20. Principiul : .resoluto jure dantis rezolvitur jus
accipientis >, se aplica el la strhmutarea de lu-
cruri mobiliare, preeum ar fi cesiunea unor
castiuri ? ident . 15
21. Prescriptiunea de cinci ani, prevazutd do arti-
colul 1907 din Codul civil, se poate aplica $i la
restituirea fructelor percepute de posesorul de
rea credinta ? idem 93, 94
22. In determinafea veniturilor unui pamant, jude-
catorii fondului suet ei suverani apreciatori ? idem 6

www.dacoromanica.ro
LXXII TABLA DE NIATERII LA IIEPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

FRUCTE 1 VENITURI
23. lnstanta de fond este ea datoare sa arate in
hotararea, sa actele si faptele din care si-a for-
mat convingerea spre a putea fixa suma ye
niturilor adjudecate ? V. c Emote f i venituri.
24. Cine trebueste sa fie citat la validarea urma- No. 8
rirei veniturilor unui imobil ? idem 26
25. Cand se pot considera ca legalmente seches-
trate veniturile unui imobil pentru ca chiriasii
s devina legalmente raspunzatori de castiurile
datorite ? idem 10
26. Cand inceteaza urmarirea veniturilor unui i-
mobil ? idem 22
27. In materie de urmarire a veniturilor unu imo-
bil, sentintele date in lipsa sunt ele suscepti-
de opozitiune ? idem 9
28. Dela care epoca barbatul e dator a restitui sotii
sale veniturile imobilului dotal ? idem 19
FUNCTIONARI PUBLIC!
I. Care este instanta competinta a instrui delictele
imputate unui functionar de politie judicial*
justitiabil de Curtea de apel ? V. Function(' r i pu-
2. Ajutorul de primar care n'a urmarit pe niste blici. No. 1, 9
contravenienti la legea monopolului tutunurilor,
devine el pasibil de pedeapsa prescrisa de ar-
ticolul 154 din Codul penal ? idem . 4
3. Directurul railor ferate este el oprit a pleda
sau a reprezenta pe parti inaintea justitiei ? idem 3
4. Functionarul public este el considerat ca man-
datarul Regelui, si cand anume inceteaza man-
datul sau ? idem 5
5. Functionarii spitalului Sfantului Spiridon din
Iasi sunt ei functionari publici ? idem 6
6. Functionarii spitalului Sfantului Spiridon din
Iasi intra ei in prevederile art. 409 din Proc.
civila, pentru ca salariul sau pensia for sa nu
poata fi urmarita.? idem 9
7. Punerea in disponibilitate a unui functionar a
spitalului Sf. Spiridon din Iasi, ii da dreptul
a cere salariul s5.11 pana la data inlocuirei sale
prin Decret Regal ? idem 7
8. Functionarii primarii cari au convenit sa li se
retina o suma oarecare din salariul for pentru
formarea fondului pensiunilor, pot cere in urma
restituirea acestor retineri ? idem 8
9. Functionarii Obstiascai Epitropie, sunt ei con-
siderati ca functionari publici ? idem 10

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JI3RISPR. ROMANA LXX1II

FUNCTIONARI PUBLICI
10. Destituirea functionarilor publici, facuta cu paza
formelor cerute de lege, poate ea sa dea lot
unei actiuni in daune interese in favoarea a- V. c Functionari pu-
cestor functionari ? blici No. 11
FURT
1. Vezi cuvantul .Delicte si crime $i cuvantul
, J urati...
GAJ (AMANET)
1. Codul Caragea cerea oare formalitiitile preva-
zute de art. 1687 din Codul civil si art. 91 din V. Gaj (a m a n e t)
Codul comercial pentru validitatea z5logului 2 No 4
2. Gajul comercial se poate dovedi eu ina.rtori ? idem 10
3. Debitorul amanetar este el in drept a inchiria
gajul ? idem 9
4. Cum se conserva privilegiul asupra creantelor
mobiliare comerciale si civile depuse in gaj ? idem 14
5. In ce caz creditorul gajist are dreptul a fi p15,-
tit cu precgdere asupra pretului lucrului ama-
netat ? idem 7
6. Care este efectul indivizibilitatei gajului ? idem 8
7. Art. 1686 din Codul civil este el aplicabil in
materie de gaj comercial ? idem :2, 3
8. Debitorul gajist are el dreptul a cere un termen
de gratie si in ce timp trebue sit faca o ase-
menea cerere ? idem ) 5
9. Dupa constituirea gajului, debitorul este el in
drept a autoriza, pe creditorul s5u gajist ca sA,
vanz5 gajul de bung voie ? idem . 1.?
10. Daca creditorul la expirarea termenului impru-
mutului n'a cerut vanzarea gajului, poate fi el
expos la daune fata de debitorul s'au ? idem 6
11. In ce anume cazuri debitorul unui corp cert $i
determinat poate fi dispensat de restituirea lui
creditorului sau ? idem 1
12. Daca debitorul gajist n'a facut opozitie in con-
tra ordonantei presidentiale care ordona van-
zarea gajului, poate el, pe cale de contestatie,
s5, invoace motive de incompetinta sau alte
nulitati relative la acea vanzare ? idem 11
13. Creditorul gajist se poate opune el la urmarirea
ce ar face-o ceilalti creditori ai debitorului co-
mun asupra averei ce i s'a dat in gaj ? idem 13
14. Codul Calimach in ce anume cazuri privea ca
o m5sufa, de asigurare luarea in amanet a do-
cumentelor ? idem 15

www.dacoromanica.ro
LNXIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G -L DE JURISPR. ROMANA

GAJ (AMANET)
15. Creditorul gagist, are el dreptul sa retina, ama-
netul pentru siguranta unei alte datorii decat
acea pentru care s'a stipulat amanetut? V. Gaj . No. 16
GARANTIE
1. Ce se mtelegea prin cheza$ie sub Codul Caragea ? V. .Garantie. No. 5
9. Chieza$ia trecuta, in condica de propriri, Codul
Caragea o consider& ca o garantie ipotecara ? idem 38
3. Dupa Codul Caragea dacit proprietarul n'a cerut
arenda la epoca anume fixata prin contract,
pierdea el oare recursul sau contra garantului
arendasului sau ? idem 1
4. Dup5, Codul Caragea, luarea unei masuri do a-
sigurare din partea creditorului, sau renuntarea
lui 14 o asemenea masura, avea oare de efect
liberarea chieza$ului ? idem 3
5. Sub Codul Caragea, intreruperea prescriptiunei
fata, de debitorul principal era ea opozabila ga-
rantului ? idem 1
6. Codul Calimach cerea, oare prezenta creditorului
la constituirea unei garantii ? id 8
7. Sub imperiul Codului Calimach in ce anume
cazuri garantul era aparat de orice raspundere
fata de creditorul sau ? idem 2.98
b. Garantia ipotecara luata sub imperiul legei
vechi de catre Stat asupra unui imobil pentru
asigurarea unui post de ajutor de cornisar fi-
nanciar, fara consimtimantul proprietarului a-
celui imobil, era ea valabila.? idem \
1?
9. Sub legea vechea se putea da o garantie ipo-
tecara pentru asigurarea unei creante conditio-
nate sau eventuate, fara concursul creditorului? idem 7
10. Ce se intelegea prin garantie ? idem 6
11. Cum se poate dovedi fidejusiunea ? idem No. 45, 50
12. Pentru validitatea garantiei se cere oare men-
tionarea cuvintelor : cbun $i aprobat, ? idem, 47
13. Care este limita raspunderei care incumba ga-
rantului ? idem No. 9. H.29,42
14. Simpla prelungire a termenulni acordat de cre-
ditor debitorului sau, libereaz5, pe garant ? idem 30
15. Daca din culpa si negligenta creditorului se za,-
darnicesc drepturile garantului, acesta are dreptul
a se libera de garantia data ? idem 37
16. Garantul poate stipula ca nu garanteaza, decat
pe un termen limitat de un an ? idem . 51
17. Garantarea verbala a unei cambii se poate do-
vedi cu martori ? idem 46

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROM N.1 LXXV

GARANTIE
18. Daca garantia e vitiate din cauza lipsei de
forme, ramane ea ca o obliga(,iune personahi si
indatoritoare pentru garant ? V. ..Garctfie No. 1.9
19. Cari sunt efectele indivizibilitatei unei garantii ? idem ' 33
20. In ce caz arendasul si garantul sb..0 sunt da-
tori a easpunde dLficitul rezultat din arendarea
mosiei ? idem 1, 11
21. Care este efectul ce-1 produce asupra gara,ntului
reclama,tiunea indreptata contra debitorului
principal ? idem, ) 39
22. Hotararea data fags de debitorul principal si
prin care se intrerupe prescriptiunea creantei ga-
rantate, este ea opozabila garantului ? idem Z5
23. Garantul este el in drept a invoca prescriptiu-
nea creantei pe care o garantate ? idem '26
24. Garantul poate invoca prescriptiunea creantei
garantate cand s'a dat o hotarare definitive fats
de debitorul principal care n'a invocat pres-
criptia ? idem 34
25. Garantia data in forma autentica pentru un
post de easier, poate ea fi investita cu formula
executorie ? idem 10
26. Cand s'a stipulat garantia solidara, garantul
conserve el beneficiul discutiunei ? idem 16
27. Acei cari au dat o garantie ipotecara pentru
achitarea unei datorii catre o a treia persoang,
pot ei invoca beneficiul discutiunei ? idem 14. 20
28. In ce mod si sub ce conditiuni garantul poate
cere beneficiul discutiunei ? idem 97
29. Garantul unui arendas al Statului, este el su-
pus ca si arendasul la aceleas regale de ur-
marire ? idem 22
30. Care e ratiunea pe care se fondeaza cererea
chiemarei in garantie ? idem 23
31. Cel chiemat in garantie poate el invoca incom-
petinta ratione personae ? idem . 17
32. Justeta motivului invocat pentru chemarea in
garantie, este ea lasata la suverana apreciare
a judecatorului de fond ? idem ) 36
33. lnstanta de fond poate respinge cererea de chie-
mare in garantie ca premature ? idem 53
34. Daca cererea de chieniare in garantie e Matta
deodatil cu actiunea principalk este ea supusa
la o deosebith, taxa de timbru ? idem 40
35. Desjungersa cercetarei actiunei principale cu
aceea a garantiei, este ea hisata la suverana
apreciare a instantei de fond ? idem ' H, 43
www.dacoromanica.ro
LXXVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMAXA

GARANTIE
36. Instanta de apel poate conexa o cerere princi-
phi en o cerere in garantie ? V. .Garanfie. No. 13
37. Actiunea in garantie nefiind discutata si cer-
cetata in prima instants, se poate ea cerceta
ei trans& in apel ? idem , 31
38. Prin efectul devolutiv al apelului, garantul care
a figurat la prima instants si a fost apgrat,
urmeaza el a figura ei dinaintea instantei de
apel ? idem 41
39. Chestiunea de a se eti care e sensul $i intin-
derea garantiei, este ea de atributul suveran al
instantei de fond ? idem , 24, 32
40. Chestiunea de a se eti daca o garantie este
simpla sau solidara constitue ea o chestiune
de interpretare la.sata la suveranitatea instantei
de fond ? idem 35
41. Daca garantul n'a propus dinaintea instantei
de fond beneficiul discuttunei, poate el forma
din aceasta un motiv de casare ? idem , 25
42. Care e instanta competinta a judeca nulitatea
actului de garantie data pentru un manuitor
de bani publici ? idem 52
43. La ce serveete garantia depusa pentru eliberare
din crest a unui prevenit ? idem 43, 49
44. IMO,' Codul Caragea, chezaeul care platea, Sta-
tului se substituia el in creanta Statului cu
precadere fats de debitorul principal ? idem 54
45. Sub Codul Caragea, garantul putea el s scape
de urmarirea creditorului pe motiv ca dansul
n'a urmarit pe debitorul principal pe timpul
cand avea avere ? ideal, 55
46. Constatarea instantei de fond ca cererea in ga-
rantie s'a facut dupa apararea fondului, con
stitue ea o chestiune de fapt care scapa con-
trolului Inaltei Curti de casatie ? idem 56
47. Cel chiemat in garantie, iei poate modifiea in
apel mijloacele sale de aparare ? idem ' 57
48. Instanta de fond, are ea facultatea a disjunge
judecarea actiunei principale de aceea in ga-
rantie ? idem 58
49. 1poteca ce, in baza art. 147 Codul comercial,
o societate de asigurare o lath' ca garantie,
este ea legaI5, sau conventionala ? idem ' 59
50. Prevenitul liberat pe cautiune, cu a cui permi-
siune poate trece peste frontiers ? idem 60

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII L 1 REPERT. G-L DE JURISPR ROMANA LXXVII

GERANTE DE AFACERI
1. Parintele care, dupa, moartea fiului sau, is in
administratie averea acestuia, este el considerat
ca administrator si responsabil de gestiunea sa ? V.Gerante de afaceri
2. Statul, este el obligat a plat], Staritulu unei Bi- No. I
serici, cheltuelile ce le-a facut cu reparatiunile
necesare ale acelei Biserici ? idem ?
3. Parintele este el obligat a plat], cheltuelile fa-
cute, pentru cautarea sanatatei fiului sau? idem v. 3
4. Functionarul Creditului Urban, care a debursat
din banii sai o sums oarecare. pentru a scoate
din circulatie niste bonuri, cari se furase, din
cauza neglijentei sale, este el in drept a cere
sa, fie despagubit de sumele platite de dansul? idem 4
5. Patronul, este el obligat a plati toate cheltue-
lile utile, ce s'au facut de &atm girantul sau,
cu reparatiunea caselor sale? idem 3. 5
6. Arendasul, al carui contract s'a reziliat, are el
actiunea de in rem verso. contra proprieta-
rului, pentru cheltuelile facute de dansul, pen-
tru asigurarea exploatarei si muncei mosiei de
care el a profitat ? idem 6
GRATIARE
1. Cari sunt efectele pe cari le poate produce drop-
tul de gratiare al Suveranului ? V. .Gratiare No. 1
3. Gratiarea, face ea sa dispara existents delic-
tului $i a condamnatiunei sale ? idem n2
HoT
1. Ce putere an Hrisoavele Domnesti, in fata le-
gilor noui? V. t Hoard' ri No. 1
2. Sub Regulamentul Organic, Domnul Tarei putea
el anula a doua hotarare a Divanului Domnesc? idem 19
3. Sub Regulamentul Organic, care era originalul
hotararei ? idem 183
4. Sub imperiul Codului Caragea, judecatorii ga-
teau ei sa-si retraga iscalitura apozata pe ho-
tararea for ? idem No. 65, 200,350
5. Dupe legea din 1847 a Moldovei cum se pro-
ceda la judecarea unei pricine ? idem 5
6. Hotararile, care dup5, legea -vechie, se dadeau
in Brit, se puteau ele invoca ca autoritatea lu-
crului judecat asupra fondului ? idem y 50
7. In timpul Caimacaniei din 1857, o hotarare ju-
decatoreasca definitive, se putea ea nimici prin-
tr'un Ofis Domnesc ? idem ' 40
8. Regulamentul Organic, cerea oars ca hotararea
sa constate ca a fost data in sedinta publica? idem 98

www.dacoromanica.ro
LXXVIII TABLA DE MATERI LA REPERT. Gn DL JURISPR. ROMANA

H OTAIV.1=k1.
9. Regulamentul organic, cerea oare ca hotgrarea
sa fie contrasemnata de grefier ? V. 4Hoteirciti. No. 99
10. Care este instanta competent& a executa ve-
chele hotarari ale Inaltei Curti ? idem r 251
11. Care este misiunea judecrttorilor, in cercetarea,
ei judecarea proceselor ? idem 224.228,354
12. Sedintele judecatoreeti, trebuese ele sa, fie pu-
blice ? idem r 27, 97
13. Hotararea, trebue sa constate ca eedinta a fost
publics ? idem , 44, 151, 169,
14. Instanta de fond, este ea suverana a ordona, 174, 278, 27.9
eedinta secreta, ? idem No. 234
15. Instanta de fond, trebue ea sa motiveze pentru
pentru ce a declarat sedinta secrets ? idemNo.964,897,304
16. Intervertirea ordinei proceselor, este ea oprita
sub pedeapsa de nulitate ? idem . 70,139, 256,
17. Partile, se pot inftitiea in audienta, printr'un 975, 312
mandatar cu procura in regal, asistat de un
avocat ? idem 377
18. 0 parte poate cere schimbarea randului proce-
sului, pe motiv ca-i lipseete avocatul ? idem 919
19. Odata, ce procesul a ramas la m.ma, dupa ce-
rerea prirtilor, instanta de fond mai poate in-
terverti ordinea judecarei lui ? idem 39
20. Se poate amana procesul, dup.& o simp15, petitie
a unei parti absente, cand adversarul se opune? ideidem 949
21. Clies;iunea amanarei unui proces, este ea de
suverana apreciare a instantei de fond ? idem 201
22. Cand partea se poate consider& ca lipseste dela
judecata ? . idem 232
23. Care e ratiunea aplicarei art. 151 din Procedura
civila ? idem )33,87,101,184
24. Daca stint citati doi tutori, i unul lipseete, se
poate apnea art. 151 din Proc. civila ? idem 997
25. Reaua aplicare a art. 151, din Procedura civila,
atrage ea nulitatea sentintei ? idem 984
28. Neaplicarea art. 151 din Proc. civila. atrage ea
nulitatea sentintei ? idem 34
27. Cand lipseete barbatul. citat pentru autorizarea
sotiei sale, se aplica art. 151 din Proc. civila ? idem > 129
28. CAM lipseete un moenean, din obetea citata, se
aplica art. 151 din* Proc. civila ? idem = 179
29. Daca aceleiae parti, in acelae proces, au cali-
tate de recurenti ei intimati, ei s'a aplicat ar-
ticolul 151, din Proc. civila, in privinta lor, in
una din aceste doll& calitati, se mai poate a-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXXIX

HOTAki_uzkl
plica art. 151 din Proc civila, do a doua oath'
in cealalta calitate ? TT .Hotarari. No. 53
30. Gresita aplicatiune a art. 151 din Proc. civil a,
ridica pastel in drept, dreptul de opozitie ? '' idem ) 192
31. Cari sunt efectele aplicarei art. 151 din Proc.
civila ? idem * 328
32. Cum trebue urmata instructiunea si judecata
procesului, in materie penala ? idem, ) 57, 132, 148,
33. Cum isi poate forma convingerea judecatorul, 263, 341
in materie penal& ? idem r 59, 6(4257,
34. Actiunea publics, pentru delictul de bataie, se 334
poate stinge dinaiutea tribunalului, prin impa-
carea partilor, si chiar dinaintea Curtii de ca-
satie ? idem, ) 211, 239
35. Cand trebue sh' se propuna nulitatea citatiilor ? idem 143
36. Chestiunea calitatei partilor, se poate ea invoca
in orice stadiu at procesului ? idem 320
37. Chiemarea la interogator a partilor, este ea obli-
gatorie pentru judecatori ? idem 17
38. lnterogatoriul prey,enitului, este el prescris sub
pedeapsa de militate? . idem . 58, 84, 252
39. Grefierul, este el thud a lua note de interoga-
torul prevenitului ? idem . 180
40. Cererea de comunicare de acts, este ea obliga-
torie pentru judecatori ? idem 136
41. Legitima aparare, este ea o chestiune de suve-
rana apreciere a instantei de fond ? idem 237
42. Stabilirea idPntitatei unei parti, este ea o ches-
tiune de fapt lasata la aprecierea instantei de
fond ? idem ) 281
43. Chestiunea bunei sau relei credinte a partilor,
este ea lasata la suverana apreciere a instantei
de fond ? idem 322
44. Rezolvirea $i stabilirea chestiunilor de fapt, este
ea lasata la aprecierea instantei de fond ? idem 247
45. Instanta do fond, este ea legata do calificarea
legal& data faptului, de catre Ministerul public ? idem 241
46. Declaratiile partilor. f6cute in instanta, sunt ele
de suveran'a interpretare a instantei de fond ? idem ) 261
47. Declaratiile partilor facute in instanta, consti-
tuesc ele niste mArturisiri ? idem 274
48. Partile, pot renunta la autoritatea lucrului ju-
decat ? idem 927
49. Instantele de fond, stint ele suverane a inter-
preta sensul deciziunilor for ? idem ) 3, 242, 290.
50. Insiantele de fond, stint ele suverane a inter- 337
preta natura juridic& a until act ? idem 80

www.dacoromanica.ro
LXXX TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

H OTA iq,.Ev_
51. Instantele de fond, sunt ele suverane a inter-
preta, chestiunile de fapt ? V. . Hotdril ri No. 335
52. Instantele de fond, sunt ele suverane a aprecia,
solvabilitatea $i intentiunea doloziva a partilor ? idem 1.72
53. Respingerea probei cu martori, trebue ea mo-
tivata ? idem 109
54. Flotararea, trebue sa enunte ca martorii au
jurat ? idem ' 313
55. Cum trebuesc ascultati martorii, in materie
penala ? idem * 55
56. Instanta de fond este ea datoare s'a arate mo-
tivele pentru care a inlaturat depozitiile unor
martori ? idem * 79
57. Instanta de fond este ea suverana a aprecia
depozitiile martorilor ? idem * 114
58. Enuntarea motivelor intr'o hotarire, este ea
prescrisit sub pedeapsa de nulitate ? idem 4, 291
59. Singura afirmare facuta in mod vag : .ca din
actele .prezentate instanta de fond si-a format
convingerea>, constitue ea o motivare legala ? idem 2. 4, 163
60. Motivele eronate dintr'o hotarire atrage ca-
sarea ei ? idem 69, 196
61. Cand Curtea de apel admite in totul sentinta
tribunalului, mai are nevoe sa, motiveze de-
cizia sa ? idem * 66, 127
62. In ce anume cazuri o rea motivare poate a-
trake casarea hotarirei ? idem 167
63. Hotarirea care admite daune si cheltueli tre-
bue ea motivata ? idem 347
64. Instahtla de fond poate omite a se pronunta
asupra mijloacelor subsidiare de aparare ? idem 314
65. Omisiunea instantei de fond de a se pronunta
asupra recuzarei unor martori, este ea esentiala ? idem * 10
66. Asupra caror argumente si acte instanta de idem 28, 37, 112,
fond e datoare a se pronunta prin hotarirea sa ? 193, 160, 175, 185,
209, 225, 244, .989,
67. Concluziunile scrise ale piirtilor fac dovada de 319, 332, 376
sustinerea for inaintea instantei ? idem No. 217
68. Evaluarea preturilor mercurialelor este ea la-
sata la suveranitatea instantei de fond ? idem * 63
69. Constatarea starei de smintire a mintei este
ea o chestiune lasata la apreciarea instantei de
fond ? idem 6, 94
70. Lipsa procurorului dela sedinta se poate pre-
supune? idem * 30
71. In procesele penale scaunul procurorului poate
fi tinut de un avocat ? idem * 18

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXXXI

HoTAP4kP\i_
72. Un avocat stagiar poate complecta sedinta
tribunalului? V. clloteircirix. No. 16
73. Hotaririle in penal trebue ca ele sa constate
existenta tutulor elementelor constitutive ale
delictului imputat prevenitului ? idem ) 48, 54, 89
74. Sentintele penale condamnatorii trebue ele sa
cuprinda articolul de lege sub pedeapsa de nu- idem, No. 42, 46,
litate ? 980. 384, 386
75. Sentintele civile trebua sa cuprinda textul legei ? idem No.77,215,248
76. Enuntarea unui text de lege eronata, atrage
nulitatea hotarirei ? idem r 31, 136, 309
77. Nearatarea in hotarire a domiciliului sau re-
sedintei partilor, atrage ea nulitatea hotgrirei ? idem ) 288
78. Neindeplinirea dispozitiunilor art. 123 alin. II
$i III atrage ea casarea hotarirei ? idem = 38, 78, 190,
79. Wild stint dati in judecata penara mai multi 260
inculpati, si unul ar disparea, se poate sus-
penda judecarea celorlalti ? idem . 134
80. In caz de inlocuirea inchisorei prin amend
judecatorul este el suveran a aprecia $i fixa
cuantumul amendei ? idem r 90
81. Judecatorul este el suveran a inlocui inchi-
soarea cu amenda ? idem ' 153
82. Prin faptul ca instanta de fond prin o gresita
aplicare a legei a condemnat pe prevenit la o
pedeapsa mai usoara, aceasta poate sal in-
dreptateasca a cere casarea hotArirei ? idem . 88
83. Cand nu se acorda intimatului ultimul cuvant
se violeaza dreptul de aparare ? idem n 150
84. Acordarea cuvantului partilor de mai multe
on este ca lasata la apreciarea judeatorilor ? idem > 317
85. In ce caz refuzul replicei poate da loc la casarea
hotarirei ? idem . 325, 91, 210
86. Propunerea pacei dinaintea judelui de ocol
este ea prescrisa sub pedeapsa de nulitate ? idem r 199
87. Nepropunerea pacei dinaintea tribunalului, a-
trage ea nulitatea hotarirei? idem y 298, 380
88. Se poate invoca pentru prima oara in Casatie
ca judele de ocol n'a propus pacea ? idem r 161
89. Fixarea daunelor $i cheltuelilor este ea lasata
la apreciarea instantei de fond ? idem 3. 218
90. Judecatorii pot s'a invoace din oficiu propuneri
care nu s'au Meat de pArti ? idem . 207, 391
91. Curtea de Apel este ea datoare sh" discute $i
sa combata toate faptele $i drepturile derivand
din ele si care sunt coprinse in hotarirea tri-
bunalului apelata ? idem ' 9
I. C. Barozzi.Vol. II G

www.dacoromanica.ro
LXXXII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

HOTARARI
92. Curtea de apel violeazA ea cele dou5, grade de
jurisdictiune cand asupra apelului condamnatu-
lui it achita pentru faptul pentru care fusese
condamnat la tribunal, $i-I condamna pentru
un fapt non asupra citruia tribunalul nu se
pronuntase ? V. Hottirari, No. 12,
93. Pe ce probe trebue s5, se intemeieze Curtea 83, 333
de apel cand judeca pe functionarii publici di-
rect justitiabili dinaintea sa ? idem x, 103
94. Executarea provizorie ordonath $i executata de
tribunal, asupra unui sechestru aplicat, ridic5,
dreptul Curtii de apel de a statua asupra vali-
ditatei sechestrului ? idem, 1, 158
95. Facerea si citirea raportului in procesele penale
sunt ele prescrise sub pedeapsa de nulitate ? idem ' 13, 1.96, 286
96. Pentru care anume procese penale se cere fa-
cerea raportului ? idem x, 67, 145
97. Pentru facerea raportului se cere o delegatie
special/ ? idem . 339
98. Judecatorul raportor este el obligat a lua parte
la judecarea procesului ? idem ' 45
99. Este nevoe a se mentine in decizie ca s'a dat
citire raportului ? idem 181, 186,
100. Este nevoe de facerea raportului la tribunal .301, 303
cand judeca ca instant./ de apel ? idem , 106,145.16
101. Raportul, prevazut de art. 204 din Procedura
penala, trebueste el s/ fie contrasemnat de
grefier ? idem x, 30:?
102. Raportul neiscalit de judecatorul raportor, este,
el, valabil ? idem 338
103. Obligatiunea impusa grefierului de a tine note
pentru ascultarea martorilor este, ea, prescrise
sub pedeapsa de nulitate ? idem . 24
104. Notele grefierului, de depunerea martorilor, tre-
buesc ele iscalite de presedinte in termen de
trei zile, sub pedeapsa de nulitate ? idem . 348
105. Grefierul Curtei de apel, este, el, obligat a tine
note de depunerea martorilor ? idem 3, 56
106. Paritatea de voturi a judecatorilor, in materie
corectional5, atrage achitarea prevenitului ? idem ' 972
107. Ivindu-se diverginta la Curtea de apel, cu care
complect urmeazA a se constitui ? idem 3, 29
108. Ivindu-se diverginta in materii penale, judeca-
torii sunt ei obligati a-si motive p5,rerile ? idem x, 51
109. Nemotivarea divergintii poate atrage casarea
hotaraxei pronuntara dup./ diverginta ? idem , 300

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA. LXXXIII

HOTARARI
110. Motivarea divergintii se care si pentru Curtea
de apel ? V. .11-otcirdri. No. 157
111. Formalitatea complectarii tribunalului dup'5, di-
verginta, trebueste, ea, constatata prin insasi
hotarare, sub pedeapsa de nulitate ? idem V ?36
112. In urma unei diverginte, judecatorii pot reveni
asupra parerei for ? idem ,, 945
113. Ivindu-se diverginta la Curtea de apel urmeaza,
oare, a se citi din nou toate actele din dosarul
procesului ? idem 2. 2,71
114. Nemotivarea parerei ininoritatii judecatorilor
intr'un proces civil, atrage, ea, nulitatea hota-
rarei ? idem > 111
115. Instanta de fond este ea in drept sa hotarasca
mai intaiu fundamentul dreptului si apoi sal se
pronunte asupra quantumului lui ? idem 2 999
416. Instanta de fond poate, ea, ca sanctiune a de-
ciziunei sale, sa oblige pe o parte la plata unei
sumi de bani Ora la restituirea lucrului ce-1
define ? idem. 2 393
117. In caz de achitare a prevenitului, in materie co-
rectionala, se poate status asupra despagubirilor
partei civile ? idem 2 09, :216
118. Instanta de fond are ea nevoie de a incheia
cate un jurnal deosebit pentru diferitele inci-
dente ce se invoaca in cursul judecatei ? idem . 919, 333
119. Instanta tie fond are ea nevoie de a reproduce
in corpul hotararei sale toate incidentele invo -
cate in cursul judecatei, cand exists in dosar
procesele verbale de rezolvirea for ? idem * .914
120. Cand este necesar a se redacts minuta unei
hotarari ? idem .245,297.309
121. Este nevoie a se trece in minuta sustinerile
partilor ? idem 2 345
122. Cand trebue a se iscali minuta unei hotarari ? idem, 2. 115
123. Cand minuta e iscalita de doi judecatori iar
hotararea de trei judecatori, hotararea este, ea,
nula ? idem 2. 289
124. Neiscalirea minutei, de catre grefier, se poate
invoca pentru prima oars in Casatie ? idem 2, 315
125. Secretul deliberatiunilor magistratilor este, el,
de ordinea publics ? idem . 68
126. Prin intrarea portarelului in Camera delibera-
tiunilor, se violeaza secretul votului? idem 2. 179
127. Sentinta tribunalulni, iscalita de un singur ju-
decator este ea nula ? idem . 64, 194, 306
128. Procesul-verbal de adjudecarea unui imobil, sub- 331, 336
www.dacoromanica.ro
LXXXIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

HOTARARI
scris de alti judecatori decal aceia cari au luat
parte, atrage oare nulitatea adjudecarei ? V.. Hotdretri No. 387
129. Cari sunt judecatorii cari trebuesc sa iscaleasca
hotararea care a dat loc la diferite sedinte ? idem * 189
130. Prohibitiunea ca nimic pe margini, printre linii,
prin adaogiri, prin prescurtari sau tifre, nu se
poate scri intr.() hotarare judecatoreasca, este
ea esentiala ? idem * 144
131. Cum se considers adaogirile facute printre ran-
duri ? idem * 269
132. Se poate cere casarea unei hotarari pe motiv
ca in minuta ei se gasesc stersaturi si adao-
suri ? idem * 396
133. Hotararea judecatoreasca, necontrasemnata de
grefier este ea nula ? idem * 45, 6.9
134. Hotararile cand trebuesc a fi contrasemnate de
grefier ? idem ' 270
135. Nearatarea in hotarare a judecatorului insar-
cinat cu redactarea ei, atrage nulitatea hota-
rarei ? idem * 177
136. Instantele judecatoresti pot uni incidentele cu
fondul ? idem 187
137. Pronuntarea hotararei peste termenul de cinci-
sprezece zile, atrage nulitatea ei ? idem * 208, 268
138. Dispozitiunea art. 125 din Proc. civila, este, ea,
prescrisa sub pedeapsa de nulitate ? idem * 139
139. Citirea hotararei de catre grefier, atrage nuli-
tatea ei ? idem * 108,155,344
140. Citirea hotararei asupra recuzarii judecatorului,
trebue sa t3e faca in public ? idem * 116
141 Procesul-verbal, care amana pronuntarea unei
sentinte, urmeaza el a fi citit in sedinta pu-
blic& ? idem 385
142. Decizia unei Curti de apel subscrisa numai de
doi consilieri, este ea nul'a ? idem ' 7
143. Nesubscrierea unui consilier, a unei deciziuni
pronuntata de numarul membrilor prescris de
art. 58 din Legea organizarei judecatoresti, a-
trage nulitatea deciziunei ? idem * 72
144. Obligatiunea de a pronunta sentinta in aceias
zi in materie penala, este ea prescrisa sub pe-
deapsa de nulitate ? idem * 43,129,205,
145. Flotararile preparatorii pot ele constitui auto- 213, 293
ritatea lucrului judecat ? idem * 164, 382
146. Hotararea care ordona revendicarea imobilului
pentru nedepunerea pretului, leaga ea pe jude-
catori ? idem * 20

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXXXV

HOTA,P_
147. Hotararea care ordona aducerea registrelor in
instants, leaga pe judecatori ? V. .1-lotchi? )4, No. 36
148. Judecatorii pot reveni asupra hotararei for data
asupra competintei ? idem 2. 113. 193
149. Hotararea asupra competintei se poate apela
separat de fond ? idem x 229
150. Hotararile preparatorii, date in materie penala,
se pot apela ? idem .233
151. Judecatorii aunt ei suverani asupra rezultatului
procedurilor preparatorii ? idem 39
152. Hotararea care suspends judecata pans ce pe
calea principals se va rezolvi validitatea unui
act de ceziune, este ea o hotarare preparatorie
sau o hotarare definitive care se poate ataca
cu recurs in Casatie ? idem . 173
153. Hotararea, prin care, pe deoparte, se recunoaste
o societate lichidata, iar, pe de alta, amana pro-
cesul pentru o alta zi, se poate ataca cu re-
curs in Casatie ? idem . 178
154. Hotararea care acorda termenul de un an cre-
ditorului spre a-si lichi la creanta fats de
debitorul principal, spre a se cunoaste care e
suma care trebue sa o easpunda garantul, este
ea o hotarare preparatorie ? idem ) 223
155. Hotararile preparatorii se pot ataca, pe calea
recursului in Casatie ? idem ) 267, 360
156. In ce anume cazuri hotararile preparatorii leaga
pe judecatori ? idem ) 305, ?55
157. In ce anume cazuri, hotararile preparatorii, se
pot apela ? idem 2 394
158. Ordonanta presidentiala pentru facerea unei
constatari in futurum, tend se poate acorda ? idem . 340, 343
159. Se poate apela ordonantele date pentru facerea
unor constatari in futurum ? idem . 8 .)9
160. Sentinta tribunalului, care anuleaza o poprire
din cauza nestaruintei creditorului se poate apela? idem 2 197
161. Sentinta data in lipsa, in materie silvica, este
ea supusa opozitiunei ? idem 2. 147
162. Sentinta data in lipsa, in materie de contra-
ventiuni la Legea Timbrului, este ea supusa
opozitiunei ? idem ) 165
163. Decizia Inaltei Curti de Casatie, data in lipsa
in materie penala, este ea supusa opozitiunei? idem 2. 176
164. Cand se poate zice ca judecrttorii fondului au
comis un exces de putere ? idem > 15, 131, 146
165. Cand se poate zice ca instanta de fond a comis
o eroare grosiera de fapt ? idem 2. 93, 117

www.dacoromanica.ro
LXXXVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

HOTA.I\
166. Hotararea care recunoaste unei parti dreptul la
o treime dintr'un imobil, confine, ea, un dispo-
zitiv cert $i lichid, susceptibil de a se putea
execute ? V. c Hotdriiri* No. 240'
167. Dace in dispozitivul unei sentinte nu se repeta,
respingerea unei cereri care, figureaza ca ras-
ping, in considerentele sale, aceasta poate a -
trage casarea ei ? idem 0 25
168. Considerentele unei hotarari servesc ele a ex-
plica natura suuiei condamnatiunii ? idem 0 206
169. Considerentele unor hotarari fac parte into-
granta din dispozitivul ei ? , 294
170. Cum trebuesc comunicate hotararile pentru a idem
face sa curga dreptul de apel ? idem 104
171. Cum trebuesc comunicate cart le de judecata
pentru a face sa curga apelul ? idem , 110
172. Cum trebuesc comunicate hotararile penal e pen -
tru a face sa, curga termenul apelului ? idem , 170, 199
173. Cum trebuesc corn unicate hotararile penale unor
preveniti arestati ? idem 0 311
174. Hotararile pronuntate, pe cale gratioasa, pot do-
band' autoritatea lucrului judecat ? idem . 120
175. Pe ce cale se pot ataca hotararile date pe
cale gratioasa ? idem 142,156,226
176. Pe ce cale se poate ataca o hotarare prin care 266
se refuza aplicarea formulei executorie ? idem 0 253
177. Pe ce cale se poate cere desfiintarea formulei
executorie ? idem , 296
178. Pe ce cale se poate cere anularea unei hota-
rari definitive data in urrna unei citatiuni nule ? idem 254, 269
179. Partile cari au figurat in& un proces, uncle s'a
dat o hotarare definitive si executorie, pot in
urma, sa o atace pentru dol sau simulatiune ? idem 0 93
180. Cand se poate zice ca o hotarare a Minas de-
finitiva ? idem . 318
181. Hotararile definitive, au ele, nevoe de ratifica-
rea partilor ? idem 307
182. Hotararile judecatoresti, se pot ataca prin ac -
tiunea pauliana, ca date in frauda creditorilor ? idem , 243
183. Hotararile judecatoreati, fac ele, probil, ca s'a
indeplinit toate formalitatile, ce judecatorii cons-
tata ca le-au indeplinit in exercitiul functiu-
nei for ? idem 346
184. Hotararile judecatoresti, fac ele, deplina proba,
despre faptele cari le constata, ca s'au petrecut
in instanta ? idem , 140, 295

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXXXVII

HOTARARI
185. Hotararile judecatoresti, creeaza sau recunosc
drepturi ? V.. Hotariir i) No. 204
186. Hotararile translative de drepturi, trebuesc ele
transcrise ? idem ) 125, 265
187. Hotararile, cari nu s'au transcris in registru de
hotarari, sunt ele nule ? idem . 159
188. 0 hotarare judecatoreasca definitive, este ea, o
novatiune a titlului vechiu ? idem ) 21
189. Erorile materiale, coprinse intr'o hotarare, pe ce
tale se pot indrepta ? idem . 14, 235, 310
190. Eroarea de redactiune, in dispozitivul unei ho-
farad, atrage nulitatea ei ? idem . 47
191. Cand se poate zice ca exista contrarietate de
hotarari ? idem 2. 203,231,330
192. Mid e vorba de contrarietate de hotarari, Curtea
de Casatie, este ea, obligata, a, tercets faptele ? idem , 81, 133
193. Cum trebue sa se proceada, cand exista con-
tradictiune intro dispozitivul i considerentele
unei hotarari ? idem ' 220
194. Contrarietatea de hotarari, constitue un mijloc
de casare sau de revizuire ? idem ' 141
195. 0 interpretare rea sau ilegala, data de un ma-
gistrat, unor texte de lege, constitue din parte-i
veriun delict ? idem . 96
196. Cui apartine dreptul de a provoca reformarea
hotararilor in interesul legei ? idem . 239
197. 0 hotarare cJsata., dap& interventia Ministerului
de justitie, $i conform art. 41 din legea Curtii
de casatie, se considers ea nun,' si neavenita,
fats de toti ? idem 41
198. In ce conditiuni se poate cere suspendarea exe-
cutarei unei hotarari pe motiv ca dovada de pri-
mirea ei este falsa ? idem . 299
199. In ce conditiuni se poate cere anularea unei
hotarari corectionale ? idem . 195
200. Cum trebue sa se procedeze in cazul cand ace-
las individ, pentru acelas fapt, este condamnat
prin doua hotarari deosebite, din care una s'a
$i executat ? idem . 61, 169
201. Gaud are loc aplicatiunea principiului non bis
in idem ? idem , 221
202. Chestiunea de a se sti data bine s'a executat
o hotarare, este ea de atributul suveran al ins-
tantei de fond ? idem . 191
203. Cum trebuesc executate hotararile cari confirms
o hotarnicie ? idem , 292
204. 0 decizie a Curtii de Compturi, casata Meg trimi-

www.dacoromanica.ro
LXXXVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

HoTILFURI
tere, mai poate face obiectul unei noui judecati
din partea Curtii de compturi ? V. . Hotcirari, No. 2
205. Sentinta arbitrilor, are ea verio valoare, daca
nu exist& originalul ? idem , 100
206. Consiliul de Revizie militar, poate judeca, pe un
ofiter, fara ca mai intai actiunea sa fie trecuta
prin toate gradele inferioare de jurisdictiune, $i
fara citarea ofiteruliii ? idem 2, 11
207. Cari sunt efectele ce le produce in Romania o
hotarare data in taxa straina ? idem ) 276
208. Hotararile, date in tarn straina, pot servi ca
element de convingere pentru judecatorii romani ? idem 2. 66
209. Hotararea data in tar5, straina, contra .ordinei
publice, se poate executa in Romania ? idem v 316
210. Ce trebue sa cerceteze judecatorii romani, pen-
tru a da executiunea unor hotarari strain ? idem 2 105, 265,
211. Hotararile pronuntate de Regatul Greciei, se pot 319, 369
executa in Romania ? idem ' 73
212. Consulii straini, stability in Romania, au ei drep-
tul a pronunta hotarari ? idem 35
213. Se pot executa in Romania, hotararile pronun-
tate de care autoritatile consulare, stabilite in
Romania ? idem ) 26
214. Hotararile date contra femeei maritate, Med sa fi
fost autorizata a sty in judecat5,, sunt ele nule ? idem 0...)

215. Hotararile pronuntate contra femeei maritate,

trebuesc ele comunicate sotului ? idem 124
216. In contra cui se poate opune o hotarare judo-
ca.toreasca ? idem 2 4.9.230
217. Hotararea, care constata un drept de ipoteca,
in favoarea unui creditor, este ea opozabila ce-
lorlalti creditori ? idem 2 a:
218. Hotararea, care intrerupe prescriptiunea civila,
Ltd, de debitorul principal, este ea opozabila
garantului sau ? idem , 74
219. Hotararea pronuntat5 intre proprietar $i aren-
dasul sau, este ea opozabila garantului ? idem v 130
220. Hotararea data intre sot $i sotie, pentru ca
racterizarea unui imobil, daca e dotal sau pa-
rafernal, este ea opozabila tertiilor si, in special,
arendasului acestui imobil ? idem ' 76
221. Hotararea care, dupa cererea unui creditor al
sotului, anuleaz5 separatiunea de patrimoniu,
este ea opozabil5, tuturor celorlalti creditori ? idem 75
222. Hotararea data contra arendasului, este ea opo-
zabila proprietarului sau ? idem 2 92

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA LXXXIX

HOTARiRI
223. Hotararea intervenita intre cedente ei cesio-
nar, este ea opozabila debitorului ces ? V. .11otcirari. No. 95
224. Hotararile date contra debitorului, sunt ele opo-
zabile creditorilor sal chirografari ? idem 107, 128
225. Hotararile date in contra unei femei, in cali-
tate de tutrice a unui minor, este ea opozabila
acestui minor ? idem , 119
226. Hotararile castigate de Sindic, profita ele tu-
turor creditorilor ? idem , 188
227. Hotararea data in contra autorului cumparato-
rului, dup5 transmiterea dreptului de proprietate,
este ea opozabila cumparatorului ? idem , 135, 259
228. Daca in cursul procesului de revendicare, s'a
vandut imobilul revendicat, hotararea data con-
tra autorului este ea opozabila cumparatorului ? idem 2. 250
229. In contra cui urmeaz5. a se executa hotararea
care condatnna pe cineva la restituirea unui
pamant revendicat ? idem > 258
230. Hotararea, data in contra aceluia care incetase
de a fi proprietar, este ea opozabila actualului
proprietar ? idem . 137
231. Hotararea de rezilierea vanzarei unui imobil,
data intre cumparator ei vanzator, este ea opo-
zabila creditorului ipotecar, care n'a figurat in
instant& ? idem . 154
. 232. Hotararea data, fata cu obetia mosnenilor legal-
mente citati, este ea opozabila tuturor moene-
nilor, cari fac parte din acea obetie ? idem , 171
233. Hotararea data in posesoriu prejudeca ea peti-
torul ? idem , 166
234. Hotararea, prin care proprietarul e condamnat
in daramarea unei case, este ea opozabila chi-
riaeului acelei case, care n'a figurat in instanta ? idem . 273
235. Titulatura unei hotarari, ca este civila sau co-
merciala, are ea verio inraurire ? idem , 283
236. Dupa Codul Calimah, se prescriau drepturile
consacrate printr'o hotarare care nu s'a execu-
tat timp de 30 ani ? idem . 121
237. De cand incepe a curge termenul prescriptiunii
unei hotarari care nu s'a executat in timp de
30 ani ? idem ). 71
238. Sentinta, care nu s'a executat timp de 30 ani,
poate servi ca o dovada a proprietatei ? idem . 109
239. Cum se poate intrerupe prescriptiunea de 30 ani ? idem 118
240. Deciziunile Inaltei Curti de casatie. pot constitui
lucru judecat ? idem . 149
241. Restrangerea adusa de o lege noua la caile de

www.dacoromanica.ro
XC TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

HOTARARI
revocare sau modificare a sentintelor judecato-
resti, are ea putere retroactive ? V. .Hoteireirix. No. ?77
242. Neiscalirea practicalei hotarari de catre cei cinci
judecatori ai Curtii de apel, cari au luat parte
la judecarea pricinei, atrage ea oare nulitatea
hotararei ? idem x. 351
243. Dupe Regulamentul organic, hotararile intarite
de Domn, erau ele definitive ? idem . 35?
244. Ce tarie aveau, sub Regulamentul organic, jur-
nalele dezlegatoare de impedecari date de Curtile
Inalte ? idem 353
245. Afirmarile unei instance judecatoresti, se pot
pune la indoiala ? idem . 356
246. Opiniunea minoritatel dintr'o hotarare, poate ea
avea, verio inraurire asupra aprecierei faptelor ? idem 357
247. Lipsa proceselor-verbale de sedinta, poate atrage
casarea deciziunei instants de fond ? idem . 358
248. Erorile de drept, in considerantele unei hotarari,
pot ele atrage casarea ei ? idem x 35.9
249. Tribunalul, poate el reveni asupra unei incheeri,
care ar putea, vatama un drept castigat ? idem 361
250. Hotararea tribunalului, care refuza inscrierea
unei dote, se poate ataca, pe calea apelului ? idem ' 363
251. Inchierile tribunalului de prima instants, pot
fi ele atacate cu recurs in Casatie pe motiv de
exces de putere si incompetents ? idem . 364
252. Cari sunt hotararile preparatorii care leaga pe
judecatori ? idem 36'5
253. Procesul-verbal de sedinta, care cuprinde dis-
pozitivul hotararii, nefiind iscalit decat de un
singur judecator, atrage nulitatea hotararei ? idem 366
254. Cand faptele procesului se deduc din acte ju-
decatoresti, sau din acte de procedur5. Inalta
Curte de casatie isi poate exercita controlul a-
supra for ? idem . 367
255. Procesul-verbal de sedinta, iscalit numai de gre-
fier, dar in care se arata ca urmeaza, conside-
rantele deciziunii, poate el sa atrage nulitatea
acesteia ? idem x. 368
256. De cite on se amens cercetarea unui proces
penal la care iau parte noui judecatori, este
oare nevoe SA se citesca la fie-care infatisare
toate actele de instructiune ? idem 369
257. Dace s'a ivit divergenta asupra chestiunei de a
se sti daca procuratorul avea mandat de a re-
prezenta partea in instanta, si in ziva judecarei
divergentei se prezinta mandatarul cu o pro-

www.dacoromanica.ro
XCI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMAN?

HoTfisiN._.
curd in regula, mai este utilitate ca instanta
sa se pronunte asupra divergentei ivite ? V. Hotdreiri, No. 370
258. Partea care a raspuns la apelul nominal, dar
care a lipsit la judecarea pricinei, are ea drep-
tul de a face opozitie ? idem ' 371
259 In care proces-verbal are a se mate, prezenta
procurorului si a partilor litigante ? idem . 372
260. Care e sanctiunea art. 118 alin. II Proc. civila
in caz cand motivele hotarirei nu s'au redactat
in termen de 15 zile ? idem . 373
261. Presedintele singur sau tribunalul urmeaza Si
ordone sedinta secrets? idem 3 374
262. Adaogirile printre linii intro hotarire, cum se
considers ele ? idem . 375
263. Care e scopul suspendarei judecatei din cauza
mortei uneia din WO ? idem . 378
264. Arendasul care poseda un contract autentic,
este el in drept ca in virtutea art. 66 bis din
Procedura civila sa tears o ordonanta, presedin-
tiara spre a putea intra pe mosie cu araturile
de toamna, ? idem ' 379
265. Interpretarea unei hotariri judecatoresti in sen-
sul de a se vedea daca ea loveste autoritatea
lucrului judecat, este ea o chestiune de fapt
sau de drept? idem . 3,91
HOTILII\NICIE
1. Dupa anaforaoa logofetiei din 1841. depunerea
hotarnicii deschidea ea oare instanta atat
pentru reclamant cat si pentru parat ? V. tHotcirnicie) No. 1
2. Pupa Codul Caragea, cum trebuia s proceada
inginerul hotarnic spre a se incredinta daca
exists verio lipsa de pamant reclamantului ? idem . 8
3. Pupa Codul Caragea, cum se faces alegerea
proprietatei ? idem No. 10,12,16.39
4. Legea din 8 Martie 1847 care a fixat termenul
de un an pentru ca cei impresurati sa poata
reclama, era ea aplicabila si acelora cari recta-
mase impresurarea inaintea acestei legi ? idem . 13
5. Dupa legea din 1847, in ce termen se prescriau
actiunile pentru hotarnicii ? idem ' 52
6. Legea vechie a Moldovei cerea ea o confirmare
Domneasca cand nu exists verio contestatie
asupra hotarniciei facuta ? idem . 23
7. Hotarniciile incepute dupa regulele si instructiile
vechi, cum se reguleaza de legea noua ? idem .. 11, 32
8. Care e instanta competinta a pronunta peri-

www.dacoromanica.ro
XCI1 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

HOTARNICIE
marea hotarniciilor can erau pendinte dinaintea
Divanurilor Moldovei ? V. .Hoteirilicie. No. 14
9. Regulamentul hotarnic din 1868 poate el mo-
dified, efectele ce le produced, o cerere de ho-
tarnicie facuta i depus5, la tribunal sub impe-
riul legei vechi ? idem . 54
10. Inginerul hotarnic trebue el sa depuna jura-
mantul inainte de a p41 la lucrarea sa ? idem 2,
")0
11. Mild inginerul hotarnic e chiemat dinaintea
justitiei ca expert, urmeaz5, el a depune ju-
rama,nt ? idem 21
12. Care e termenul in care inginerul hotarnic tre-
bue sa citeze p5,rtile ? idem ) 2.9, 43, 43
13. Prezenta partilor la facerea hotarniciei, dove-
dete oare ea ele au fost legalmente citate ? idem . 64
14. Card trebuie0e propus5, nulitatea de citatiuni
facute de inginerul hotarnic ? idem 28, 65
15. Regulamentul de hotarnicie ridie5, pArtei dreptul
a revendica, pamantul impresurat ? idem 26
16. Near5tarea in Cartea de hotarnicii a actelor
infatiate de vecini i locul de prigonire, atrage
ea nulitatea hotarniciei ? idem .34
17. Inginerul hotarnic este el obligat a ridica, un
plan separat pentru p5.ma.ntul in prigonire ? idem ) 66
18. Acei cari au fost citati la facerea hotArniciei,
in ce termen pot ridica contestatiuni ? idem 50
19. Dup5, care lege trebuesc calculate termenele
pentru facerea con testatiunilor la executarea
hotarniciilor ? idem . 3
20. Pd,n5, in ce moment se pot face contestatii la
executarea unui act de hotarnicie ? idem , 5
21. Termenul de 15 zile prevkut prin ultimul ali-
niat al art. 33 din Regulamentul de hoarnicii
este el prescris pentru partea nemultumitd, cu
executarea hot5inicii ? idem . 6
22. Termenul do dou5, luni acordat prin art. 30 din
Regulamentul hotarniciilor, este el aplicabil ve-
cinilor cari au fost fata la facerea hotarniciei
i can au dat act demultumire sau i vecinilor
can n'au fost fat5, la facerea hotarniciei? idem ) 7
23. In ce mod se pot contests semnele de hotare
arAtate intr'o hotarnicie vechie ? idem , 15
24. Instantele de fond stint ele suverane de a sta-
bill punctele de hotare bazar-Au-se pe cercetit-
rile i lucrarile Meats la fata locului de care
ingineri ? idem ) 17
25. Instanta de fond poate ca s5, respinga confir-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERI1 LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XCIII

HOTARNICIE
marea hot5,rniciei, pe motivul c5, lucrarea ingi-
nerului coprinde mai multe greeli, sau este ea
datoare sa indrepte acele erori i sa hotareasca
punctele de hotare ? V. cHotdrnirie) No. 67
26. Cand semnele despartitoare ale unei proprietati
se contests, este nevoie ea contestatorul sa
faca cerere reconventionala ? idem , 18
27. Cererea relativa la recunoa0erea semnelor des-
partitoare intre doua proprietati vecine, se poate
face pentru prima oath in apel ? idem . 19
28. 0 contestatiune verbala Mena i constatata
prin procesul-verbal al inginerului hotarnic, i0
are valoarea ei juridica ? idem x. 25
29. In ce anume cazuri partea nemultumita pe o
hotarnicie urmeaza a face contestatie, i in ce
caz e suficient a 0 arata nemultuniirea p e
tale de aparare ? idem 1 35, 41, 47
30. Cererea de revendicare a pamantului incalcat,
cand urmeaz5, ea sa fie facuta ? idem , 49
31. In materie de contestatirmi la hotarnicii, se
aplica art. 151 Pr. civ.? idem , 37
32. .....,e poate judeca confirmarea executarei unei
hotarnicii fara a se avea in vedere planul de
hotarnicie ? idem x. 42
33. Cand n'a urmat contestatie, se poate face apel
contra jurnalului tribunalului care confirms ho-
tarnicia ? idem ' 45
34. Examinarea actelor i apreciarea for in materie
de hotarnicie, constitue ele aprecieri de fapte
hisate la suveranitatea instantei de fond ? idem ' 22
35. Chestiunea de a se ti data o linie desparti-
toare dela un punct la altul trebue sa fie
dreapta sau curbs, constitue ea o chestiune de
fapt l'asata la suverana apreciare a instantei
de fond ? idem . 94
36. Daca dinaintea tribunalului nu s'a comunicat
copia de pe cartea de hotarnicie, se poate face
aceasta comunicare dinaintea Curtei de apel ? idem x. 33
37. Cine urmeaza a preda imobilul in urma confir-
marei hotarnicii sale ? idem , 2, 38
38. Cine urmeaza a pune semnele definitive de ho-
tare intre dou'a proprietati ? idem , 9
39. Cum se executa hotararea care anuland o ho-
tarnicie ordona ca hotarele dintre doul pro-
prietati sa fie pe acolo unde le arata vechia i
actuala posesiune ? idem , 27
40. La executarea unei hotarnicii, se executa dis-

www.dacoromanica.ro
XCIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. RONiANA

HOTARNICIE
pozitivul hotararei care confirma hotarnicia,
sau planul si hotarnicia depuse spre confirmare ? V. (Hotcirnicie. No. 30
41. Toti vecinii implicati intr'o hotarnicie, stint ei
in drept a cere aducerea la indeplinire a ho-
tarniciei care stabileste un semn de hotar ? idem . 36
42. Inginerul care insoteste pe judecator la asezarea
hotarelor definitive intre doua proprietati, ur-
meaza el a fi numit de ambele parti ? idem . 40, 46
43. Delegatia data judecatorului pentru executarea
unei hotarnicii confirmate, trebue sa emane de
la tribunal sau numai dela presedintele tribu-
nalului ? idem , 44
44. Se poate executa o hotarnicie confirmata, fara
a se fi comunicat copia de pe ea partilor, con-
form art. 387 din Proc. civilh', ? idem x. 53
45. Care e termenul de apel asupra hotararilor tri-
bunalului data asupra contestatiunilor la exe-
cutarea hotarniciilor ? idem . 51
46. Care e termenul de recurs in Casatie contra
deciziunilor date asupra contestatiunilor la exe-
cutarea hotarniciilor ? idem 55
47. Inginerul hotarnic care si-a indeplinit misiunea
sa, mai poate el elibera partilor acte relative
la hotarnicia deja lucrata $i depusa la tribunal ? idem 56
48. Codul Caragea admitea el marturia locuitorilor
de prin prejur pentru alegerea hotarelor fie din
launtru, fie din afara ? idem 57
49. Cererea pentru numirea hotarnicului, adresata
tribunalului inainte de a se promu!ga legea din
8 Martie 1847, avea ea de efect a intrerupe
prescriptiunea ? idem . 58
50. Hotararile definitive prin cari se confirm& o
hotarnicie fata, de proprietarii vecini, poate ea
fi invocata ca autoritate a lucrului judecat in
cazul cand veriunul din acesti proprietari vecini
ar core hotarnicia proprietatei for ? idem , 59, 62
51. De catre cine se executa punerea hotarelor de-
finitive consfintite printr'o hotarare executorie ? idem 2. 60
52. Actiunea in revendicare a terenului incalcat
este oare nevoe a se depune odata cu hotarnicia
si planul, sau ea se poate introduce si in
urma, printr'o actiune principala si separata ? idem . 61
53. Instanta de fond este ea in drept sa invoace
din oficiu autoritatea lucrului judecat rezultand
dintr'o hotarare data anterior asupra vecinata-
tilor proprietatilor ? idem , 62

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATEHII LA 1U PERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XCV

HOTARNICIE
54. Prin art. 19 din Regulamentul de hotarnicie
legiuitorul creat-a o intrerupere speciala de
prescriptiune in materie de hotarnicie ? V. Hot arnicie) No. 63
HRISOV DOMNESC
I. Drepturile conferite unui proprietar printr'un
hrisov Domnesc, constituind niste drepturi pu-
blice, prin natura lor, trebuesc ele respectate
sub legea noun ? V. KHrisov Domnesc.
2. Taxa impusa orasenilor printr'un hrisov Dom- No. 1, 2, 6
nese ca sa aiba a plati cate 20h, in favoarea
unei comuni asupra pretului cu care s'ar vinde
veriun imobil in acea comunn. este ea o taxa
legala care s'ar putea, percepe $i sub imperiul
legei not ? idem > 3
3. Preturile cu care se puteau dobandi locuri cu
bezman in ora$111 Barlad, in virtutea hrisovului
Domnesc al acelui ora$, putut-au ele sEl, se mo-
difice dupa infiintarea orasului Barlad ? idem 5
4 Cum trebuesc considerate ofisele Domnesti ? idem 4
5. Soborniceseul hrisov, era, el o legiuire recu-
noscuta in Moldova ? idem 7
6. Obligatiunea hnpusa targovetilor printr'o con-
ventiune incheiata cu proprietarul targului, si
intarita printr'un hrisov Domnesc, ca dansii sa
nu poatn avea pitarii far i invoirea proprieta-
rului, impedecg, oare pe ace$ti targoveti de a
se alimenta cu paine din veriun alt targ sau
sat vecin ? idem 8
IMOBILE PRIN DESTINATIUNE
1. Instrumentele, aratorii si animalele afectate la
serviciul $i exploatarea fondului dotal, sunt ele
imobile prin destinatiune $i ea atare inalienabile ? V. .1, 'mobile prin des-
2. Ma$insariile unei instalatiuni electrice, destinate tinatiune' No. 1
a produce lumina intr'o cask sunt ele consi-
rate ca imobile prin destinatiune ? idem 9
IMPOZIT FONCIAFk_
1. Ce raporturi juridice creaz5, art. 12 din legea
de urmarire in materie de contributiuni $i alte V. Impozit fonciar
venituri ale Statului ? No. 1
2. Cu ce act se poate dovedi plata impozitului ? idem s 9
3. Care sunt autoritatile competente a modifica
rolurile in cursul celor cinci ani ? idem 3
4. In ce caz se poat' pedepsi contribuabilul care
prin acte iconomicoase caut5, a pilgubi fiscul ? idem 4
5. Proprietarul care vinde mai multe lemne din

www.dacoromanica.ro
XCVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

IlViPOZIT FONCIAFk_
Odurea sa spre a servi la constructia stalpi-
lor de telegraf, este el scutit de taxa impo-
zitului fonciar ? V. Impozit fonciar
6. Cine este obligat a p15,ti impozitul fonciar pen- No. 5
tru un ima rezervat targovetilor printr'un
hrisov Domnesc ? idem 6
7. Cum trebue facut calculul impozitului fonciar
asupra venitului unei mori ? idem , 7
8. Cine trebue sa plAteasc5, impozitul fonciar asu-
pra unui loc supus bezmanului ? idem , 9
9. Se poate urea impunerea impozitului fonciar
pe o simply apreciare nemotivatrt? idem . 3
10. Vezi i cu antul eContributiuni..
IMPRUivIUT (ACT DE)
1. Vezi cuvantul (Acta. No. 10, 11, 12, 13.
.Contracts.
Obligatiuni
Ipoteca,.
INDUSTRIE INSALUBRA
1. Dispozitiunea prescrisg de Regulamentul indus-
triilor insalubre, relative la stramutarea morilor
cari se af1a intr'o comuna urbang, este ea a- V. (Industrie Insalu-
plicabila i in comunele rural ? bra, No. 1
INJUPIE
1. Ce se intelege prin imputatiunea unui vitiu
determinat sau fapta 15,murita care pot constitui
delictul de injurie ? V. (Injurie, No. 1
2. In ce anume caz alcatuitorii inscrisurilor im-
putatoare sau injurioase au a fi pedepsiti ? idem > 3
3. Rostirea in public, la adresa unui avocat a cu-
vintelor: ttalhar. i cmizerabil. ce delict cons-
titue ? idem
4. Acela care e dat in judecatg, pentru injurie
este el primit a face dovad5, ca a avut cu-
vinte de a injura ? idem 5
5. Cuvintele de : cpunga ordinary constitue ele
o insulta de competenta judelui de ocol de a
o judeca ? idem 6
6. Pentru ca injuriile sau expresiunile ocaratoare
s5, poatit fi pedepsite, se cere oare ca ele s5,
fie rostite in fata persoanei insultatg. ? idem 7
7. Instanta de fond este ea datoare a enunta
faptele ce se imputg, unei persoane, pentru a
se putea controla dac5, ele au fost bine cali-
ficate ? idem 8, 9

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XCVII

INJURIE
8. Cuvintele rostite in public unui procuror de :
hot, si ca exista acte compromitatoare in
contra sa., constitue ele delictul de calomnie ? V. .Injuries No. 10
9. Cuvintele rostite in public de : hot si pungas.,
constitue ele delictul de calomnie ? idem 11
10. Cuvintele de : gazdA de hot., constitue ele
delictul de insult5, ? idem 19
11. Care este minimum amendei la care poate con-
damna judele de ocol in delictele de injurii ? idem 2
12. V ezi cuvantul (Delicte $i crime..
INELACIUNE (ESCROCHERIE)
1. and se poate zice Ca exista elementele consti-
tutive ale delictului de inselaciune ? V .Imeldciune (excro-
2. Legea izbeste, ea, inselaciunea ce s'ar comite cheriez No. 6, 9, 15,
in paguba bunurilor cuiva, fara ca ea sa fach" 19, 22, 27, 28
veri o deosebire asupra naturei acelor bunuri ? idem No. 4
3. Pentru consumarea delictului de inselaciune,
legiuitorul inteles-au ca sleliquentul sa fi im-
parthsit un folds material sau numai un fo-
los moral ? idem s 30
4. Ca element al delictului de inselaciune, este
suficient sa fi fost posibilitatea unui folds ? idem s 3
5. Codul nostru penal prevede el, oare, diferite
delicte de inselAciune din care unele simple
iar altele caracterizate ? idem D 18, 34
6. Pentruca delictul de inselachine sa existe, sa
cere oare, ca amagirea sa fi fost exercitata
asupra aceleias persoane care a suferit $i pa-
guba? idem s 21
7. Intrebuintarea unui nume fals, cu scop de a-
magire, este privita de lege ca o manopera
frauduloasa ? idem s 37
8. Tentativa de inseraciune se pedepseste ? idem a 14, 20, 26
9. Pentru a stabili existenta uneltirilor viclene
in scop de a insela, proba cu martori este ea
admisa fath nici o restrictie ? idem s 11, 40
10. Instanta de fond este ea datoare a constata
prin hotarirea sa elementele delictului de in-
selaciune sub pedeaps6 de casare a hotarirei
sale ? idem 3 25
11. Constatarea instantei de fond c prevenitul s'a
servit cu o banita fast!, pentru a masura graul
ce-1 cumparase, Nil-tine in sine elementele de-
lictului de inselaciune ? idem 23
12. Instanta de fond c'and condamng pe un prevenit
pentru faptul ca a intrebuintat manopere frau-
/. C. Barozzi. VqL II
7

www.dacoromanica.ro
XCVIII TABLA DE MATER1.1 LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

INSELACIUNE (ESCROCH ERIE)

duloase pentru a comite o inselaciune, este ea
obligata, a arata anutne faptele constitutive
ale acelor manopere ? T". . Rol aciwne. (es-
13. Instanta de fond cand condamna pe un inch- et-oche r ie No. 94
vid pentru delictul de inselaciune. it poate
condamna $i la interdictiune? idem . 17
14. Child se poate zice ca s'a cowls inselaciune
in preschimbarea marfei ? Went . 1, 36. 3,5
15. Faptul de a introduce prin ascuns in contra-
bands fara plata de vama, o cantitate de
marfa, constitue el o in$elaciune 9 Mem , )
16. Faptul de a insela pe cumparator asupra
catimei lucrului vandut, dand lipsiti chiar cu
dramuri sau masuri adevarate, intra, in pre-
vederile art. 332 $i 333 Cod. penal ? idem 5
17. Faptul cumparatorului de a intrebuinta ma-
suri mincinoase spre a insela pe vanzatorul
sau asupra, catimei lucrului vandut, constitue
delictul de inselaciune? idem . 7
18. Acela care vinde prune $i da lipsa cu ocazia
vanzarei, comite o in$elaciune ? ident 13
19. Faptul de a intrebuinta flume $i calitati min-
cinoase pentru a induce in eroare pe magis-
trati, facandu-le sa, creada de a,devarata in-
treprinderea cuiva, constitue delictul de inse-
laciune ? Mena S
20. Pentruca delictul de inselaciune, comis prin in-
trebuintare de masuri mincinoase, sa fie pe-
depsit, legea cere oare ca persoana in$elata sa
fie cunoscuta ? idem 10
21. Faptul de a inscrie in matca uuui registru o
sums mai mica decat cea inscrisa in chitanta
liberata. constitue el delictul de inselaciune? idem 19
22. Simplul fapt al gasirei unor masuri mincinoase
in magazia unui comerciant, constitue el de-
lictul de inselaciune ? idem, 16
23. Exercitiul ilicit al profesiunei de medic, cand
poate fi considerat ca un delict de inselaciune ? ident o9
24. Intrebuintarea de uneltiri viclene pentru a a-
magi pe eineva facandu-1 sa ereada ca, i se
pot inmulti monedele de aur, cu care mijloc
i s'a luat banii, constitue delictul de insela-
ciune ? idem 3 I. 39
25. Acela care sub cuvant de a plati niste polite
ale sale, chiama pe creditor acasa $i luandu-i
politele le nimiceste, comite prin aceasta o in-
ela'ciune ? idem 3,9

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA XTIN.

INSELACIUNE (ESCROCHERIE)
26. Ace la care stiind ca, un bilet de loterie nu e
castigator si cu toate aceste it vinde ca casti-
gator, comite prin aceasta o inselaciune ? V. Imeldciune. (es-
27. Faptul de a vinde peste cu lipsa la cantar, crocherie) No. 33
constitue o inselaciune ? idem , 35
28. Faptul unui Post functionar dela preceptie, de
a se prozenta la un comerciant, dandu-si ca-
litatea de functionar ce avusese, si a care si
incasa darile fiscale datorite de acest corner-
ciant, si a si le insusi, constitue el, oare, de-
lictul de inselaciune ? idem 41
29. Prevenitul achitat de faptul inselaciunei, poate
el fi condamnat de Curtea de apel la despa-
gubiri catre partea civila ? idem 42
30. Vezi cuvantul Delicte si crime..
INSTRUCTIUNE (JUDELE DE)
1. Instructiunea uneia si aceleias afaceri, poate ea
fi facutii de mai multi judecatori de instructie
deodata, sau cari s'ar succede until dupe altul ? V. cInstructiune (ju-
2. Care e judecatorul instructor competinte a in- dele de) No. 1
strui o crime sau un delict, de care se AA se-
sizati mai multi judecatori, din diferite loca-
litati ? idem . 6
3. Judele de instructie are competinta de a da or-
donanta de neurmarire din cauza smintirei pre-
venitului ? idem 15
4. In ce anume cazuri judele instructor poate de-
cerne un mandat de depunere ? idem . 19
5. Vitiurile de procedure ce s'ar comite la instructia
scrisii, sunt ele acoperite prin tAcerea preveni-
tului, cand aceste v4iuri nu intereseaza ordi-
nea public5, ? idem , 3, 5
6. In contra caror ordonante a judelui instructor
prevenitul poate face opozitie dinaintea Camerei
de punere sub a cuzare ? idem, 21
7. Ordonantele judelui instructor, date in materie
de delicte de press, pot fi atacate de catre pre-
venit cu opozitie la Camera de punere sub
acuzare ? idem I. 20
8. In ce termen procurorul tribunalului poate face
opozitie contra ordonantelor judelui instructor
care pronunta liberarea prevenitului ? idem , 8
9. Unde trebueste declarata opozitia facuta de pro-
curorul tribunalului contru ordonantelor judelui
instructor ? idem , 7, 9
10. Holararile luate de catre judele instructor pot
fi atacate cu recurs in Casatie ? idem , 2
www.dacoromanica.ro
D TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. RONIANA

INSTRUCTIUNE (JUDELE DE)

11. Ordonanfele judelui instructor, date fare com-
petinta, se pot ataca cu recurs in Casatie ? V. . Instruc t bole. (ju -
12. Odata ce instrucfia e terminate, prevenitul dole de) No. 4
poate face recurs in Casatie contra ordonantei
judelui instructor care i-a respins cererea de li-
berare din arest ? idem ' 23
13. Hotararile tribunalului date asupra confirma-
rei mandatelor de arestare a judelui instructor,
sunt ele susceptibile de apel ? idem, 10, 14
14. Definerea unui prevenit in cursul instructiunei
cat si in timpul judecarei procesului este ea o
chestiune lasata la suverana apreciere a ins-
tantelor de fond ? idem . 16
15. Aprecierea instantelor de fond asupra detinerei
prevenitului in arest este ea de ajuns motivate
cand se zice in hotarare : apreciind., sau : cfata
cu prejuditiul cauzat, cu gravitatea faptului si
cu pozitiunea prevenitului, nu se poate admits
liberarea. ? idem 17 , 18
16. Prevenitul poate invoca dinaintea Camerei de
punere sub acuzafie fapte si imprejurari necu-
prinse in instructiunea scrisa pentru a core li-
berarea sa din arest ? idem 22
17. Ordonanfele de neurmarire date de judele ins-
tructor constitue ele autoritatea lucrului ju-
decat ? idem No. 11,19, 13
18. Se poate ataca cu recurs un mandat de depu-
nere nemotivat ? idem No. 24
19. Ce dovada poate face in civil, ordonanfa data
de judele de instructiune ? idem ) 25
20. Vezi cuvantul =Camera de punere sub acu-
zafie..
INTERDICTIUNE
1. Codul Caragea permitea el dovada smintirei
dupe moartea celui presupus ca smintit ? V. . I nterdiet lune )
2. Co trebue sa cuprinda petitiunea prin care so No. 10
core punerea sub interdicfiune a unei per-
soane ? idem 7
3. Ultimile dispozitiuni ale articolului 439 din
Codul civil, confine ele o formalitate substan-
flan, ? idem . 8
4. Pentru ca s fie admisa actiunea mostenitorilor
in nulitatea actelor facute de defunct, se care
care ca interdictiunea autorului for sa fi fost
pronunfata sau ceruta, anterior actelor ce se
ataca ? idem , 1

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR ROMANA CI

INTERDICTIUNE
5. Legiuitorul nostru admis-au principiul legisla-
thinei franceze duph care se poate core inain-
tea mortei anularea actelor savarsite de defunct
dach s'ar dovedi ca dansul a consimtit la ele pe
cand era notoriu cunoscut ca era intr'o stare de
sminteala sau da nebunie ? V. . Interdictiune No. 2
6. Legiuitorul nostru face el verio distinctiune in-
tro starea de imbecilitate si acea de smin-
tire ? idem 3
7. Cum se poate stabili natura si intensitatea
alienatiunilor mentale cari pot da be la ac-
Ounea in nulitate a actelor celui atins de smin-
teala ? idem 4
8. Dovada smintirei mintei poate ea rezulta din
insusi actul ce se ataca ? idem 5
9. Mh' sura edictata prin art. 33 din Legea aliena-
tilor din 1894, $i prin care se admite ca sotul
persoanei alienate sa fie administratorul sau pro-
vizoriu, inceteaza ea din momentul ce se ho-
thraste punerea sa sub interdiqiune ? idem ) 9
10. Consiliul de familie poate ratifica posterior o
constitutiune de dota facuth de tutorul unei
interzise ? idem 6
11. Efectele interdictiunei inceteaza ele din mo-
mentul ce intervine hotararea care pronunta
desfiiintarea ei ? idem 11
12. Codul Caragea considers oare punerea sub in-
terdictie a unui risipitor ca o chestiune de or-
dine public:). ? idem 12
INTEROGATORIU
1. In ce anume cazuri instantele de fond stint
obligate a admite interogatoriul partilor ? Vezi . Interogatoriu
2. Pentru administrarea interogatoriului este ne- No. 5
voie a se specifica faptele asupra carora ur-
meaza a se face intrebarile ? idem 1, 23
3. lnstanta de fond este ea suverana a respinge
interogatoriul atunci cand faptele asupra carora
se core, nu sunt concludente in cauzh ? idem > 2,11.24
4. Respingerea unui interogatoriu care tinde a do-
vedi ca creanta reclamata a mai rhea obiectul
unei alto reclamatiuni. constitue ea o violare a
dreptului de aphrare ? idem . 9
5. Instal*, de fond poate respinge interogatoriul
care tinde a dovedi simulatiunea unei ceziuni ? idem 21
6. Instanta de fond este ea datoare A, motiveze
respingerea interogatoriului ? idem , 14. 27

www.dacoromanica.ro
CII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

INTEROGATORIU
7. Motive le date de instanta de fond pentru res-
pingerea interogatoriului, cad ele sub cenzura
Inaltei Curti de casatie ? V. Interogatoritt, No.17
8. Cand se cere interogatoriul pentru dovedirea
manoperilor dolozive, este oare nevoie a se
arata, faptele cari insusesc un asemenea ca-
racter ? idem 90
9. Se poate admite interogatoriul pentru dovedirea
unor fapte constatate printr'o hotarare defini-
tivil $i irevocabila ? idem 10
10. In materie corectionala, interogatoriul preveni-
nitului este el obligator dinaintea Curtii de
apel ? idem . 3, ?8
11. Dinaintea judelui de ocol interogatoriul preve-
nitului este el, obligator ? idem . 6
12. Un tutor poate fi chiemat la interogator pen-
tru un fapt relativ la administratia averei mi-
norului ? idem 4
13. Administratiunile si Stabilimentele publice pot
fi chemate la interogator ? ident 8
14. Neprezentarea p5rtei la interogator constitue ea
o marturisire din parte-i ? &ern, 19, 22
15. Partea care nu s'a prezentat la interogator
dinaintea primei instance, poate ea sa ceara
dinaintea Curtii de apel sa r5spunda la acel
interogator ? ident 7.13,33
16. Cand presedintele pune cite -o intrebare partilor
pentru lumina justitiei. este oare nevoie s5 se
incheie proces-verbal si sa se iscaleasca de
de partea intrebata ? idem 18
17. Din raspunsurile date la interogator, instants,
de fond poate gasi un inceput de dovada pe
care s5,-I complecteze cu prezumtiuni ? idem . 16, 32
18. Interpretarea raspunsurilor f5.cute la un inte-
rogatoriu sunt ele de domeniul suveran al ins-
tantelor de fond ? idem 15, 31
19. Judecatorii pot reveni asupra hotararei care a
ordonat chiemarea la interogator ? idem . 12
20. Prevenitul prate invoca ca mijloc de casare
lipsa interogatoriului sau ? idem .Yo. 26, 29, 34
21. Partea civila poate invoca, ca mijloc de casare
lipsa interogatoriului prevenitului ? idem -9 a-
22. Obstia locuitorilor, poate, ea, fi chiemata la in-
terogator ? idem . 30
24. Instanta de fond este ea legata de interoga-
toriul facut uneia din partile litiganie ? idem ) 35

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE :UTERI' LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CIII

INTERVENTIUNE
1. Pentru admiterea interventiunei este oare ne-
voie ca intervenientul sa ailia un interes in
procesul in care intervine ? Vezi interre lit ittne.
2. Cererea de interventiune se poate ea admite No. 3
data s'au facut mai multe lucrari preparatorii
in cercetarea procesului principal? idem , 4
3. Creditorul care a intervenit dinaintea Curtii de
apel pentru a sustine drepturile debitorului sau,
poate el contests declaratiile facute de debito-
rul salt la interogatoriul ce i s'a luat, sub cu-
vant ca ele ii prejudeca drepturile sale ? idem , 5
4. In cari anume cazuri instanta asupra interven-
tiunei se poate urmarl independent si deosebit
de instanta principals? idem . 1
5. Creditorii debitorului urmarit, pot ei interveni
la recursul facut de debitorul lor ? idem , 9
6. Interventia. cu caracter de act de conservare,
facuta de un creditor pentru apararea dreptu-
rilor uneia din partite prigonitoare, este ea de
natura a intrerupe prescriptiunea actiunei cam-
biale ale acestui creditor ? idem . 6
IPOTECA.
1. Articolul 1 dela anexa litera T din Regula-
mentul organic at Moldovei cerea el transcrierea
ipotecei pentru valabilitatea obligatiunei ? V. . ipoteen , Y. 1
9. Dupa regulamentul organic, care era origiiialul
unui act de ipoteca ? idem
3. Regulamentul organic prescris-a tormalitatea
transcrierei pentru toate cele patru feluri de
ipoteci recunoscute priu 586 din Codul Ca-
limach ? idem 6
4. Ce formalitati piescria Regulamentul organic
al Moldovei pentru constituirea ipotecilor ? idem 7
5. Sub Codul Calimach, consulii straini asezati in
Romania aveau ei dreptul de a instruments
acte de ipoteci asupra proprietalilor din tars. ? idem . 1:?,
6. Sub Codul Caragea, simple trecere a unui imo-
hi! in registru de popriri, constituia o sarcina
asupra imobilului, opozabila tertiilor? idem > 11,72
7. 0 ipoteca constituita in regula sub Codul Ca-
ragea, este ea supusa la reinoirea inscriptiunei
ipotecare conform art. 1786 din Codul civil nou ? idem ."37
8. Cine poate constitui o ipoteca ? idem 47
9. Padurea ipotecatA, se considers ca un imobil
sau ca un mobil ? idem , 50
10. Pentru validitatea constituirei ipotecei se cere

www.dacoromanica.ro
 CIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

IPOTECA
oare manifestarea simultanee si express a
vointei ambelor parti contractante ? V. Ipotera No. 29,39,
11. Mandatarii debitorului si creditorului insarcinati 45, 48
cu facerea unei ipoteci conventionale, au ei
nevoie de o procura autenticA. ? idem 14
12. Mandatarii debitorului $i creditorului ins5,rcinati
cu operarea inscriptiunei unei ipoteci, au ei
nevoie de o procura autentica ? idem r 10
13. Inscriptiunea ipotecara este ea valabila data a
fost cerut5. numai de creditorul ipotecar ? idem 56
14. Creditorul ipotecar, fiind autorizat de debitorul
sau, poate cere inscriptia ipotecara ? idem 70
15. Se poate stipula prin actul de ipoteca ca la
caz de neplata la termen o parte din imobilul
ipotecat sa ramana proprietatea creditorului ? idem 44
16. Part,ile contractante pot deroga la art. 1785 din
Codul civil stipuland ca mentin acelas rang
pentru procentele ce s'ar datora dupa trei ani
iara sa fie nevoe a se cere o noua inscriptiune ? idem 61
17. De cand trebuesc socotiti cei trei ani ai do-
banzei creantei ipotecare careia legea ii acord5,
acelas rang ca si capitalului insusi ? idem y 67
18. Dotniciliul ales prin actul de ipoteca, se poate
schimba prin simpla vointa a debitorului ? idem 52
19. Nealegerea unui domiciliu intr'un contract ipo-
tecar atrage oare nulitatea lui ? idem ) 57
20. Creanta ipotecara care s'a dat pentru a ga-
ranta luarea in arenda al unei mosii, poate ea
servi in urma pentru garantarea unui im-
prumut ? idem 3
21. 0 creanta conditionals sau eventuala, care a
fost asigurata cu ipoteca fara concursul credi-
torului, este ea valabila ? idem D 4
22. Pentru ca o ipoteca s5, fie valabila si s5 fac5,
dovada ca cauza pentru care partile au con-
simtit la ea a fost realizata, este nevoe ca
actul constitutiv al ei ei sa fie predat in mai-
nele creditorului ? idem 9
23. Cand ipoteca a fost constituita in urma ince-
perei judec54ei asupra imobilului ce s'a ipotecat,
sentinta ce ar intervene in urma asupra acestui
imobil, este ea opozabila creditorului ipotecar ? idem 20
,4/24. Hotararea pronuntata intre cumparator $i van-
zator, relativa la reziliarea vanzarei imobilului,
este ea opozabila creditorului care are o ipoteca,
asupra acestui imobil ? idem 25

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROALiNA CV

IPOTECA
25. Cedarea rangului unui capital ipotecar produce
el efect $i asupra dobanzilor acestui capital ? V. . Ipoteca' No. 19
26. Femea maritata poate coda ipoteca sa legala pen-
tru contractarea unui imprumut destinat ali-
mentatiunei familiei sale ? idem >, ,26
27. Femea maritata poate renunta la o parte din
ipoteca sa legala, dup. separatiunea de patri-
moniu ? idem 65
28. Debitorul ipotecar este el in drept a dispune si
inchiria imobilul ipotecat ? idem 1 58
29. Dupa ce imobilul a fost scos in vanzare, debi-
torul it mai poate ipoteca ? idem , 33
30. Cum se mentioneaza in registru transferarea
ipotecilor ? idem , 59
31. Coeredele in indiviziune asupra unui imobil
ipotecat, poate el sa fie silit a plati integrali-
tatea procentelor datorite de catre toti ceilalti
erezi ? idem 5
32. Constructiunile si amelioratiunile facute pe un
fond ipotecat, pot fi ele reclamate in contra
creditorului ipotecar ? idem 39
33. Debitorul este el in drept a invoca nulitatea
inscriptiunei ipotecare ? idem 30, 36
34. Actul nul ca ipoteca, este el nul ca act de
creanta doveditor al tuturor faptelor petrecute
intro partile contractante, $i al recunoasterilor
constatate printeansul ? idem 13
35. Nulitatea ipotecei privitoare pe un minor, pen-
tru lipsa formalitatilor legale, obliga pe minor
la restituirea capitalului imprumutat ? idem ) 16
36. Ipoteca care nu e facuta in forma autentica,
este ea nula fat& de partile contractante ? idem 2, 17, ,23
37. Jurnalele incheiate pe tale gr4oasa, relative la
radieri de ipoteci, pot fi ele atacate in mod in-
cidental de catre partile interesate ? idem 24
38. Avocatii Statului au ei dreptul a consirnti la
stergerea sau reducerea unei inscriptiuni ipo-
tecare ? idem , 21
39. Creditorul ipotecar care a recunoscut existenta
unei creante dotale asupra imobilului, si s'a
obligat a-o respect* mai poate in urma sa o
conteste ? idem 2, 15
40. Creditorul chirografar este el in drept a con-
testa cesiunea de rang al unei creante ipo-
tecare ? idem 18
41. Creditorul ipotecar are dreptul a investi creanta
sa en formula executorie ? idem , 8

www.dacoromanica.ro
CVI TABLA DE MATEH,LI LA REPBRT. G-L DE JURISPR. ROM ANA

IPOTECA
42. Creditorul ipotecar este el in drept a urmari
orice alts avere a debitorului sau inainte de a
urmari imobilul ce ii este ipotecat ? V. 1poteca No. 2.2.3,
43. Creditorul care are mai multe acte de ipoteci 4(1, 69
asupra aceluias imobil, este el in drept a pune
in urmarire imobilul ipotecat numai in virtutea
unui singur act de ipoteca ? idem 43
44. Care este situaliunea care se creaza, creditorului
ipotecar prin instrainarea imobilului de catre
debitorul sau ? idem 51
45. Creditorul ipotecar a carui creanta a .fost omisa
a se trece printre sarcinile imobilului vandut,
are dreptul a urmari imobilul in mainile cum-
paratorului ? idem 36
46. Creditorul ipotecar care nu s'a prezentat la
tabloul de distributiune a pretului imobilului
vandut, are el actiunea in reziliarea vanzarei,
sau actiunea in repetitiune contra creditorilor
chirografari cari s'au indestul din pretul van-
zarei imobilului ? idem 27
47. Se poate cere pentru prima oara in apel ra-
dierea unei ipoteci ? idem 6,`,?,

48. Interpretarea si intinderea unui act de ipoteca

constitue ea o chestiune lasata cu total la su-
verana apreciare a instantei de fond? idem .5.5, 75
49. Cand s'a specializat imobilul ipotecat prin in-
susi actul de ipoteca, judecaorii sunt ei in
drept, ca sub cuvant de interpreta,re, sa, decida
c5, ipoteca se intinde asupra unui fond mai in-
tins decat eel specializat de parti ? idem ' 60, 64
50. Cand e vorba de purgarea unui imobil de o
ipoteca dotala, cui trebuesc facute comunicarile
prescrise de art. 1804 din Codul civil ? idem 46
51. La care jurisdictiune a supusil o obligatdune
ipotecare ? idem 63
52. Care este efectul ee-1 produce nereinoirea in-
scriptiunei ipotecare ceruta ceruta de art. 1786
din Codul civil ? idem, 31, 34, 68
53. Reinoirea unei inscriptiuni ipotecare se poate
ea deduce din veriun alt fapt sau act ? idem . 34
54. Reinoirea ipotecei se poate ea opera in cursul
urmarirei silite a imobilului? idem ' 41, 4f1
55. Reinoirea inscriptiunei ipotecare se poate cere
de creditor Mfg, concursul debitorului? idem 66
56. Femea mAritata poate ea sa ceara reinoirea
inscriptiunei sale legate in cursul casatoriei ? idem . 53

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CVII

IPOTECA
57. Creditorul ipotecar, care a reclamat anularea
unui contract de exploatare a unor paduri, con-
simtit de care debitorul sau, poate el sa tears
un sequestru judiciar ? V. cIpotecd0 No. 49
58. In ce termen se prescriu ipotecile si privilegiile,
care afecta imobilul transmis prin licitatiune
publics., in mainile unui altreilea detentor ? idem 0 71
59. In sistemul legislatiunei noastre, proprietarul,
care isi ipoteceaza imobilul, conserve el drep-
tul de administratiune, si poate avea dreptul
de a-1 inchiria si percepe chiriile sale ? idem 0 73 , 76
60. Ipoteca, ce o societate de asigurare o ofera ca
garantie, in haza art. 147 din Codul comercial,
cum se considers ea, ca o ipoteca legala, sau
ca o ipoteca conventionala ? idem 0 74
61. Clauza inseratA in actul de ipoteca, ca, debitorul
e Indatorat, a nu percepe cu anticipatie chiriile
imobilului ipotecat, este ea opozabila chiriasului? idem 0 77 X
62. Chestiunea de a se sti, data marirea locului ipo-
tecat $i constructiunile facute posterior ipotecei,
constituesc sau nu, imbunatatiri la imobilul ipo-
tecat, este ea, o chestiune de apreciere, lasata
suveranitatii instantei de fond ? idem 0 78
63. Vezi cuvantul Dota.
JUDECATORI DE OCOALE
1. Dupa care procedura, au a instrui judecatorii
de ocoale delictele, prevazute de art. 338 si 339,
din Codul penal, date in competinta for ? V. Judecdtor i de o-
2. In judecarea afacerilor penale, judecatorii de coale No. 7
ocoale, sunt ei obligati a propune pacea partilor ? idem 19
3. Cand este necesar a se propune pacea partilor ? idem . 17
4. Indatorirea iudecatorului, de a propune partilor
pacea, este ea de ordine publics ? idem, 41
5. Care e ratiunea, pentru care s'a edictat art. 87
din Legea judecatoriilor de ocoale ? idem 1
6. Actiunile de insults, se pot stinge, prin impg-
carea partilor ? idem 5
7. In ce conditiuni legale se pot exercita actiunile
posesorii ? idem, 2, 40
8. Cum se reguleaza competinta judecatoriilor de
ocoale ? idem 4
9. Care e competinta judecatoriilor de ocoale, in
materie de actiuni imobiliare ? idem . 43
10. Judecatorul de ocol, este el competent, a judeca
o actiune revocatorie, a unui contract de van-
zare, autentificat de tribunal, cand suma cu-
prinsa in el, nu excede competinta sa ? idem . 3
www.dacoromanica.ro
CVIII TABLA DE IVIATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

JUDECA.TORI DE OCOALE
11. Judenatorii de ocoale, sunt ei cornpetenti a in-
cuviinta, adoptiunile locuitorilor sateni ? V( Ju,cleditori de male.
12. Judecatorul de ocol, este el competent a judeca No. 6
vAtamarea unei proprietati, prin facerea unui
canal de scurgere a apelor ? idem 16
13. Marginea, ce o pune legea judecatoriilor de o-
coale, de a nu putea judeca furturile, decat a-
tunci, cand valoarea lor nu excede suma de una
sut5, lei, este ea aplicabila si la celelalte delicte,
date in competinta lor ? idem 3 18
14. Care e judecatorul competent a judeca actiunea
relativa la facerea de reparatiuni, la un imobil
inchiriat, $i la daune decurse din neinchirie-
rea lui ? idem '30
15. Judecatorul de ocol, este el competent a judeca
actiunea relativa la anularea actelor de instrai-
nare a pamanturilor rurale ? idem 6):,
16. Care este termenul de apel contra cartilor de
judecata. date in materie penala ? idem 1S
17. Cartile de judecata, care condamna pe contra-
venient la 10 lei amends. si la daramarea cla-
dirilor facute contra Regulamentului Comunal,
sau care amenint,5, adore, sunt ele susceptibile
de apel ? idem 11
18. Unde trebue indreptat apelul facut contra car-
tilor de judecata, date in materie corectional'a ? idenz 4, 14
19. Uncle trebue indreptat apelul, facut contra car-
tilor de judecata, date in materie de contra-
ventiuni ? idem 9
20. Unde trebue indreptat apelul facut contra car-
tilor de judecata, date in materie comerciala ? idem 10
21. Apelul partii civile. in materie de delicte corec-
tionale, investeste el pe tribunal, en dreptul de
a se pronuntia, $i asupra pedepsei ? idem lq
22. Dupa care procedura se judec5, apelurile facute
contra cartilor de judecata ? idem 3 19
23. Dana partea n'a avut posibilitatea de a invoca
tardivitatea opozitiunei, dinaintoa judelui de ocol,
o poate, care, invoca, deadreptul la tribunal, in
apel ? idem 3 44
24. Actiunea servitoarei contra stapanei sale, pen-
tru restituirea unor lucruri, sau valoarea lor,
este ea de competinta judelui de pace ? idem 3 45
25. Care este termenul in care se poate face revi-
zuire, in contra unei carti de judecata ? idem 93
26. Grefierii de Curti $i Tribunale, $i portareii, cand
sunt inca in exercitiul functiunei lor, pot ei sa

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CIX

JUDECATORI DE OCOALE
cear6, s fie inscrisi in tabloul aparatorilor cari
pot pled& dinaintea judelui de ocol ? V Judecdtori de ocoale,
27. Ce formalitate trebue indeplinitA, cu ocazia co- No. 91
munickii unei copii de pe cartea de judecata,
cand persoana din familie, servitorul sau ve-
cinul, caruia se lass, nu voeste, nu poate, sau
nu tie carte, spre a da adeverinta de primire? idem . 31
28. Dac5,, prin actiunea reclamantului revendicant,
se determine valoarea lucrului revendicat, la
suma de 2500 lei, iar in urma unei expertize,
se constatg cg valoarea reaul, este de 3600 lei,
judecatorul de pace, mai este el competent a
judeca aceasta actiune ? idem * 0,
29. Dup. care formula au a presta jufamantul ex-
pertii. in afacerile atribuite competintei judeca-
torilor de pace ? idem . 33
30. Judeca'torul de pace, este el competent a judeca
contraventiunea imputata aceluia, care si-a cules
porumbul inainte de timp ? idem . 34
31. Daunele cominatorii intra in calcularea sumei,
care este de competinta judelui de ocol ? idem 35
32. Faptul de a se servi, cu m'asuri scoase din uz,
constitue el, o contraventiune de competinta ju-
delui de ocol a o judeca ? idem 36
33. Petitiunile de ereditate, pana la ce sum5, intra
in competinta judec6toriilor de ocoale a le judeca? idem , 37
34. Actiunile, in anularea actelor de vanzare, a caror
valoare nu intrece suma de 1500 lei, sunt ele
de competinta judecatoriilor de ocoale a le judeca ? idem ' 38
35. In ce termen se poate face un recurs, contra
cartilor de judecatil, date in materie penala ? idem %. 46
36. Vezi cuvantul (Posesiune.
37. Vezi cuvantul .Comunicare0 No. 21, 27.
38. 1. Citatiuni No. 22, 23, 24, 31.
39. 0 0 cApel. No. 26, 63, 69, 70, 82, 85, 86, 95, 121, 124,
137, 159, 171, 178, 180, 184.
40. cAutentificare No. 14, 15.
41. .Avocati. No. 6, 7.
42. 0 0 cContraventiuni politienesti0No. 40.
43. 0 .Competenta. 0 No. 10, 27, 38, 43. 47, 52, 70. 76, 102,
113, 114, 116, 118, 119, 120, 130, 138, 139, 141, 142, 147, 155, 162,
167, 192, 193, 195, 196, 198, 212, 222. 225, 227, 232, 236, 239, 242,
244, 245, 246, 257, 260, 264, 273, 274, 277, 288, 293, 295, 297, 298,
301, 311, 314, 316, 319, 324, 328, 331, 339, 340, 341, 352, 354, 359,
361, 378, 379, 384, 388, 394, 395, 402, 404, 413, 414, 416, 424, 425,
426, 446, 452, 456, 457, 460, 467, 468, 469, 471, 477.

www.dacoromanica.ro
CX TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

JURAMANT
1. Codiil Caragea, permitea el deferirea unui ju-
ramant, data nu exists un inceput de prob5 ? V. f,.7icreimiint.0 No.9, 14
2. Dupa Codul Caragea, care era, locul uncle urma
a se presta juramantul ? idem * 29
3. Dupa Codul Caragea, carei parti litigante se
putea deferi juramantul supletoriu ? idem * 134
4. Sub Codul Calimah, se putea deferi juramantul
supletoriu ? idem . 19
3. Care este baza juramantului ? idem , 23
6. Juramantul este el un act civil. sau un act
religios ? idem * 36
7. Ce se intelege prin juramant judiciar ? idem * 34
8. Asupra caror puncte poate fi propus juramantul
decizoriu ? idem ' 16
9. Ce conditiuni trebue sa intruneasc5 un juramant
decizoriu, spre a fi admis ? idem No. 21, 43
10. Pentru ca juramantul decizoriu sa fie adinisibil,
este oare nevoe sa fie scris si semnat de parte ? idem * 109
11. Juramantul decizoriu, poate el sa fie dat asupra
a orice fel de contestatiune ? idemNo.26,70,98,120
12. cand e vorba a pune in discutiune niste
drepturi de proprietate, stabilite prin acte
autentice ? idenz * 4
13. pentru a stabili fapte cari s'au petrecut sub
logea Caragea ? idem * 10, 35
14. , girantului unei societati ? idem * 3
15. directorului unei societati ? idem * 84
16. , unor persoane morale ? idem 40
17. unui preot ? idem 2, 47, 89
18. patronului ? idem 66, 69. 111
19. , tutorelui? idem 76
20. , pentru a dovedi stingerea sau plata, unei po-
lite necontestata, ajunsa la scadenta ? idem * 7
21. , pe tale de contestatiune la urmarire, spre a
se dovedi liberatiunea debitorului, condamnat
printr'o sentint,a definitive ? idem * 55
22. asupra unui punct, prevazut intr'o tranzactie? idem ' 69
23. ' spre a se dovedi, ca in urma incheierei unui
act de ipoteca, si intervenirea unor hotarari
judecatoresti ramase definitive, a urmat o
impacaciune intro parti, din care una a 'li-
mas datoare celeilalte cu o sums de bani ? idem 81, 8.3
24. , de catre un curator al unei succesiuni va-
canto ? idem )0 101
25. , de care tutore ? idem * 109
26. , de care falit ? idem 116
27. antreprenorii de cladiri proprietarului, pentru

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXI

JURAMANT
a stabill autorizatiunea sa, la lucrarile RI-
plirnentare ce le-au facut ? V. < Jurcinzant. Nu. 9.5
28. Juramantul decizoriu poate el fi dat de catre
avocatul, care n'are procure, insa care este
asistat de clientul sau in instanta ? idem 11
29. . in mod subsidiar ? idem 10
30. Ce formalitati trebue sa indeplineasca Statul,
pentru a putea deferi un juramant ? idem 1_3.9
31. Judecatorii, pot refuza deferirea unui jurilmant
decizoriu ? idem 15.60,114,135
32. Judecatorii, pot refuza deferirea unui juramant
decizoriu sub cuvant ea e vexator ? idem 57
33. Judecatorii sunt ei obligati a motive respingerea
juramantului decizoriu ? idem 59
34. Juramantul deferit Si acceptat, constitue el o
tranzactie ? idem 118
35. Juramantul decizoriu se poate retrage de partea
care l'a deferit ? idem 89
36. Referirea juramantului, este nevoe sa fie facuta
in scris ? idem .94
37. Judecatorii sunt ei legati de hotararea care a
admis juramantul decizoriu ? idem 25
38. Este nevoe a se arata in citatie, ca partea e
chemata a depune jurainant ? idem 75
39. Legea noastra de procedure prescrie, oare. o for-
mula solemna in care are a se savarsi jura-
mantul judiciar ? idem 110
40. Prestarea juramantului se poate face in lipsa
adversarului ? idem 87
41. Este oare prescris sub pedeapsa de nulitate ca
raspunsurile celui ce jura, s reproduca cuvant cu
cuvant formula juramantului deferit ? idem 54, .93. 140
42. Juramantul prestat face el dovada in favoarea
celui ce l'a prestat ? idem 133
43. Chestiunea de a se sti dace juramantul s'a pre-
stat in modul cum s'a deferit, este ea o ches-
tiune de suverana apreciere a instantei de
fond ? idem 86, 103,1.8,
44. Odata ce s'a pi estat juramantul decizor, ins- 147
tanta de fond mai poate discuta alte mijloace
de aparare propuse de partea care a deferit ju-
ramantul ? idem 4 9, 74
45. Odata ce partea a refuzat prestarea juraman-
tului deferit si l'a referit adversarului care l'a
prestat, mai poate ea administra o alta do-
vada ? idem - 146

www.dacoromanica.ro
CXII TABLA DE MATER" LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

JURAMANT
46. In ce caz refuzul de a jura poate constitui au-
toritatea lucrului judecat ? V.Jurdmant. No. 115
47. Cand se poate considers ca o parte a ref uzat
de a jura ? idem 22
48. Cand partea refuza pur si simplu prestarea ju-
ramantului dinaintea tribunalului, mai poate ea
sa tears prestarea lui la Curte ? idem . 38, 136
49. Patronul care se apara pe baza art. 1472 din
Codul civil $i in subsidiar declare .ca e gata a
jura, poate fi considerat ca a refuzat depunerea
juramantului ? idem ' 46
50. Partea care a refuzat depunerea juramantului
la tribunal, it poate accept& si depune in apel ? idem ' 117
51. Cand partea nu s'a prezentat la tribunal ca sa,
depuna juramantul deferit, poate ea cere pres-
tarea lui dinaintea Curtii de apel ? idem . 49
52. Juramantul nedepus din cauza survenirei mor-
tei. se poate considers ca un refuz de a jura ? idem . 65
53. Judecatorii pot respinge tin juramant pe rnotiv
Ca n'a fost formulat inscris ? idem . 28
54. Chestiunea de a se sti dac5, obiectul unui ju-
ramant este un fapt personal sau nu, constitue
ea o chestiune de fapt, de suverana apreciere
a instanei de fond ? idem 39
55. Chestiunea de a se sti data faptul asupra ca-
ruia se deferise juramantul este sau nu con-
cludent in cauza, constitue ea o chestiune la-
sata la suverana apreciere a instantei de fond ? idem . 41, 89, 105
56. Constatarea fa',cuta de instanta de fond ca ju-
ramantul a fost propus in timpul desbaterilor,
constitue ea o chestiune de rapt ? idem . 119
57. Sentinta pronuntata pe temeiul depunerei ju-
ramantului decizor, este ea definitive ? idem . 78
58. Noul Cod de Procedure civi15, suprimat- a ju-
ramantul supletoriu ? idem . 131
59. In ce anume cazuri judecatorii pot deferi ju-
ramantul supletor ? idem , 1, 18, 80
60. Judecatorii pot deferi juramantul supletor cand
nu exists un inceput de probe ? idem ' 24, 58, 67
61. Cand faptele sunt constatate, judecatorii pot
deferi juramantul supletor pentru a stabili
cuantumul sumei ce urmeaza a adjudeca ? idem . 32
62. Juramantul supletor poate el fi deferit in fata,
unui contract autentic ? idem ' 100
63. Juramantul supletor se poate da in materie
comerciala ? idem . 107, 121

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXIII

JURAMANT
64. Carel parti i se poate deferi juramantul su-
pletor ? V. (Jurdmeint No. 5,
65. Judecatorii fondului sunt ei legati do hotara- 33, 106, 113, 137
rile cari defer juramantul supletor ; demNo.8, 17,92, 112
66. Instan%a de apel este ea tinuta de juramantul
supletor prestat dinaintea tribunalului ? idem 50, 124, 138
67. Odata ce s'a depus juramantul supletor, jude-
catorul mai poate aprecia proba produsa prin
acest juramant, si colelalte probe ce partea ad-
versa ar produce in urma prestarei acestui ju-
ramant ? idem 72
68. Modificarea formelor juramantului prescrise de
art. 240 din Proc. civila, este ea lasat5, la fa-
cultatea judecatorului cand partea are o reli-
giune deosebita ? idem 2
69. Juramalitul evreilor trebuete el depus . more-
judaico ? idem 6,64, 91
70. Juramantul unui evreu care s'a admis a se de-
pune in pretoriul tribunalului, iar nu in Sina-
goga, este el valabil ? idem 99, 129, 132
71. Formalitatea prescrisa de anaforaua Ministrului
dreptatei din 1844, ca randuitul tribunalului sa
fie de fata la indeplinirea formalitatilor prega-
titoare juramantului more-judaico, este ea pre-
scrisa ca o conditiune absoluta pentru validi-
tatea juramantului ? iclem v 126
72. Caror persoane se poate deferi juramantul de
credulitate ? idem 51
73. Pentru care anume creante se poate deferi ju-
ramantul de credulitate ? idem ' 30, 96, 144
74. Odata ce juramantul de credulitate a fost de-
pus pe catre motenitori, reclamantul mai poate
invoca alte dovezi ? idem 127
75. Dispozitiunile articolului 43 din Procedura pe-
nala, relative la formula juramantului medicilor
si a expertilor, sunt ele prescrise sub pedeapsa
de nulitate ? idem ' 31, 71
76. Nedepunerea juramantului din partea unui me-
dic expert, poate fi invocat ca mijloc de ca-
sare ? idem 4
77. Dinaintea cui urmeaza a depune juramant ex-
pertii ? idem ' 61
78. Formula sacramentala a juramantului ce trebue
sa faca juratii dela Curtea cu juri, este ea pre-
scrisa sub pedeapsa de nulitate ? idem 104
79. Preotul care is parte la constituirea juriului de
exproprieri, trebueste sa depung juramant ? idem 79
I. C. Barozzi.Vol. II 8
www.dacoromanica.ro
CXIV TABU. DE MATER!! AL REPERT. G-L DE JURISPR. RONIANA

JURAMANT
80. Preotul care e chiemat ca martor in proceselo
civile sau penale, este el scutit de a jura? V. ,Juramant No. 130
81. Certificatul de boala eliberat do un medic, poate
fi crezut daca medicul n'a jurat ? idem . o-,
82. Formula prescrisa, pentru juramantul martorilor,
este ea sacramentala asa ca neindeplinirea ei
atrage nulitatea hotttrarei ? idem , 52, 108, 139
83. M trtorii izraeliti urmeaza ei a jura c more- ju -
daico ? idem 63
84. Adaogirea rtcuta la formula juramantului mar-
torilor atrage ea nulitatea juramantului ? idem 77
85. LI prestarea juramantului martorilor este oa.re
suficient a se arata ca dansii an jurat conform
art. 153 Proc penala ? idem 83
86. In co mod martorii au a presta juramant ? idem 97
87. Este nevoe a se arata in notele grefierului d't
martorii an prestat juramant conform art. 153
din Proc. penalii, cand aceasta mentiune e fa-
cuta in corpul hotttrarei ? idem 1:25
88. Carl stint elemente.le delictului de sperjur ? idem 53
89. Partea care a deferit juramantul poate procure
dovedi Ministerului public pentru constatarea
falsitatei juramantului ? idem 44
90. Data in urma actiunei publice s'a constatat
falsitatea jitamantulni, partea care it deferise
poate recla.ma despagubiri dela sperjur ? idem 1:2
91 Cum se poate dovedi falsitatea juramantului ? idem , 13,20.45,56
92. Se poate proba cu martori falsitatea unui ju-
ramant depus intro materie civil& ? idem 37
93. Constatandu-se dinaintea instantei penale fal-
sitatea juramantului decizor prestat dinaintea
Instantei civile, aceasta ar putea oare .da loc
de a se ataca sentinta civila data pe baza unui
asemenea juramant ? idem 73
94. In materie penala. martorii evrei pot iura in
pretorml tribunaiului ? idem 141
95. In materie penala, atunci cand prevenitul a fost
achitat, partea civilA are ea dreptul a deferi ju-
ramant prevenitului achitat pentru a dovedi
pretentiile sale civile ? idem ' 142
96. Evreul care a jurat dinaintea tribunalului in
prezenta unui haham, depune el un juramant
valabil ? idem . 143
97. Pupa, legea noua de procedura civila, un jura-
mant admis de judecata, cand urmeaza el a fi
depus ? idem 145
9b. Cand se defer& un juramant decizor, judecato-
www.dacoromanica.ro
 TABI.A DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CNN'

JURAMANT
rul este el in drept a acorda un termen partii
carnia s'a deferit juramant spre a dovedi ca
deferirea s'a Merit cu rea credinta ? V (Juramant No. 119
, JURATI (CURTER DE)

1. Termenul de cinci zile acordat acuzatului pen-

tru facerea recursului in Casatie, contra deci-
ziunei Carnerei de :punere sub acuzatie este el
stills daca nu s'a comunicat copia de pe zisa
deciziune acuzatului ? V. (Jurati2(Curtea del
2. Formalitatea comunickei deciziunei Camerei de No. 1.39 .
punere sub acuzatie ai actului de acuzare catre
acuzat, este ea prescrisa sub pedeapsa de nu-
litate ? idem 15"
3. In ce termen urmeaza a se face acuzatului ase-
menea comunicare ? idem
4. Legea core oare ca actul de acuzatie si lista
martorilor ce urmeaza a se comunica acuza-
tului sh' fie secrise in limba ce o vorbeate acu-
zatul ? idem JS
5. Formalitatea prescrisa de art. 240 din Proc.
penala, relative la comunicarea deciziunei Ca-
merei de punere sub acuzattie la Prim:aria unde
domiciliaza acuzatul ai la aceea undo s'a co-
mis crima, este ea prescrisa sub pedeapsa de
nulitate ? idem 253.3?1
6. Formalitatea luarei interogatoriului acuzatului
iii termen de 24 ore, este ea prescrish sub pe-
deapsa de militate ? idem 6
7. Interogatoriul acuzatului nefiind datat si sub-
scris de dansul, este el nul ? idem No.196.24 :?,:?61
8. Interogatoriul acuzatului urmeaza el a fi luat
in prezenla procurorului ? idem 39?
9. In caz de casare a verdictului juratilor ai tri-
miterea judecarei la o alt. Curte de jurati, este
oare nevoe de a se face un nou interogator a-
cuzatului ? idem > )27
10. Numirea avocatului ex-oficio trebue facuta in-
data dupa luarea interogatorului ai aceasta sub
pedeapsa, de nulitate ? idem y ?59
11. Daca preaedintele, cu ocazia lukei interogato-
riului acuzatului, nu 1-a inatiintat di are drep-
till de a ataca in cinci zile decizia Camerei de
punere sub acuzatie dinaintea Inaltei Curti de
casatie, acuzatul are dreptul a invoca, nulita-
tatile privitoare la acea decizie dupa, ce a fost
condamnat de Curtea cu jurati ? idem = 309
www.dacoromanica.ro
CXVI TABLA DE MATERI1 LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

JURATI (CURTEA DE)

12. Cand acuzatul a venit in casa de arest dup6
deschiderea Curtii cu jurati, dansul poate fi ju-
decat in acea sesiune ? V. (Jurati, (curtea de)
13. Cari sunt persoanele cari pot figura in lista No. 47
juratilor formats de prefecti ? idem ' 211
14. Persoanele cari figureaza in lista juratilor fa-
cuta de prefectii au ele prezumtiunea de a avea
aptitudinea de a fi jurati pans hi proba eon-
traria ? idem * 291, 326
15. Lista juratilor trebue oare comunicata fiecarui
acuzat in parte sub pedeapsa de nulitate ? idem * 2
16. Se pot comunica doua lista de jurati acuzati-
lor, una cuprinzand juratii ordinari, ei cealalta
juratii suplimentari ? idem * 395
17. Lista juratilor se poate comunica acuzatului
intr'o zi de Duminica ? idem * 329
18. In ce termen trebueete comunicata lista jura-
tilor acuzatului ? idem * 2, 167
19. Cu ce forma trebueete comunicata lista jura-
tilor acuzatului ? idem 282
20. Lipsa profesiunei ei a domiciliului fieearuia
jurat din lista juratilor comunicata acuza-
tului, atrage ea nulitatea comunicarei ? idem * 4, 43, 218,
21. Daca in notificarea listei juratilor s'a adaos 237, 379
intre linii cuvantul Iunie,, aceasta poate a-
trage nulitatea comunicgrei ? idem * 83
22. Dispozitiunea art. 284 din Proc. penal5, relativ A.
la comunicarea listei juratilor acuzatului, este
ea de ordine publics ? idem * 118
23. Daea in lista juratilor comunicata acuzatului
se afla un numar mai mare de jurati, aceasta
poate constitui o nulitate ? idem 178, 217,325
24. Lipsa unui jurat din lista comunicata acuza-
tului, atrage ea verio nulitate ? idem 209
25. Numele juratilor pus intro linie sau adaogat,
atrage el verio o nulitate ? idem 2. 246
26. ArAtarea in lista juratilor numai a initialei nu-
melui de botez a unui jurat, atrage ea verio
nulitate ? idem * 341
27. Lipsa initialei intermediare in numele unui ju-
rat, atrage oare nulitatea comunicarei listei ju-
ratilor ? idem ' 396
28. Legea core oare ca acuzatul s fie citat dina-
intea Curtii cu jurati ? idem * 137
29. Chestiunea relativa la constituirea legala a Co-
misiunei juratilor, este ea de ordine publics ? idem ' 64, 192, 201

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXVII

JURATI (CURTER DE)

30. Cum trebue sg se proceada la constituirea Co- V. Jurati, (eurtea de)
misiiinei juratilor ? No. 141, 176, .928,
31. Cand se poate consider& Curtea cu jurati le- 315, 316
galmente constituita? idem 78
32. Cari sunt persoanele incompatibile de a face
parte ca magistrati la compunerea Curtii cu
jurati ? idem 98
33. Judele instructor sau judecgtorul delegat cu
instruirea unei afaceri in totul sau in parte,
poate lua parte la constituirea Curtii cu ju-
ratii ? idem 63
34. In caz de lips:1, a judeegtorului desemnat a a-
sista la Curtea en jurati, poate el A, fie Inlo-
cuit cu presedintele tribunalului, sau cu un
judecgtor de la tribunalul vecin ? idem 138, 399
35. Judele de instruetie care a dat mandat de de-
punere sau arestare, precum si judeca,torii cari
1-au coiifirmat, pot lua parte la constituirea
Curtii cu jurati ? idem 259, 981
36. Membrii Curtii de apel cari si-au deelinat corn-
petinta, pot cornpune Curtea en jurati ? idem .99.2
37. Procurorul care a luat eoncluziuni la Camera de
punere sub acuzatie, poate el sustine acuza -
tiunea dinainte Curtii cu jurati ? idem 116
38. Judecgtorul de iustructie care a instruit afa-
cerea, poate el. ca presedinte sg is interoga-
toriul acuzatului trimis dinaintea Curtii cu
jurati ? idem 73
39. Cari sunt incompatibilitatile de a putea fi jurat
si pe care le prevede art. 290 din Procedura
penalg ? S idem 76, 100, 110
40. Falitul nereabilitat poate ilia parte la consti-
tuirea comisiunei juratilor ? idem 197 976
41. Acela care a fost condamnat la inchisoare
corectionala pe termen de o lung. poate face
parte din Comisiunea juratilor ? idem 198
42. Juratul care a luat parte la prima sesiune a ju-
ratilor. poate el lua parte $i la a doua ? idem 153
43. Medical care si-a dat avizul ca expert, poate
lua parte ca jurat ? idem 169, 914. 319
44. Perceptorul de contributiuni, poate fi jurat ? idem 170
45. Cel pus sub interdictiune, poate fi jurat ? idem 173
46. Juratul care figureaza in lista trienalg, poate fi
trecut $i in cea suplimentarg ? idem 134
47. Juratul care e ruda cu un judecator, poate lua
parte in comisiunea juratilor ? idem . 2(18
48. InvArttorii din comunele urbane, pot fi jurati ? idem .913

www.dacoromanica.ro
OMB TABLA DE MATERH LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

JURATI (CURTEA DE)

49. Ajutorul de primar, poate fi jurat ? V. Jurati. (eurtea de)
No. 991
50. Casierul Statului, uoate fi jurat ? idem 295
51. Juratii can n'au cenzul ceut de lege, pot fi
jurati ? idem. 934
52. Cenzul pe care it cere legea juratului, se calcu-
leaza pe venitul brut sau pe venitul net ? idem 359
53. Amploiatii primariei i ai regiei tutunurilor, pot
fi jurati ? idem 941
54. Functionarii publici, pot fi jurati ? idem 244
55. Inimicia capitals intro acuzat Si jurat, este ea
o cauza de incompatibilitate ? idem 947
56. Can comercianti i industriaqi pot fi jurati ? idem 955
57. Strainul poate lua parte la constituirea comi-
siunei juratilor ? idem ;265
38. Directorul prefecturei, poate fi jurat ? idetr 973
59. Primarii comunelor urbane, pot fi jurati ? idem 275
60. Acela care n'are vassta de 25 ani, poate fi jurat ? idem 980, 313
61. Acei caH nu tiu carte, pot fi jurati ? idem 985, 337
62. Acei condamnati pentru marturie mincinoas5,, .

pot fi jurati ? idem 987

63. Acei cari au rnai mult de 60 ani, pot fi jurati ? idem , 394
64. Doi cumnati, pot participa, in aceim comisiune
a juratilor ? idem, , 333
65. Ginerile i socrul, pot participa, in aceia4 comi-
siune a juratilor ? idem . 3,04
66. Cel condamnat ca tainuitor, poate figura in co-
misiunea juratilor ? idem . 34
67. Profesorii cu titlu provizoriu, pot fi jurati ? idem . 343
68. Asociatii patentari de gradul al doilea, pot fi
jurati ? idem, 3.37
69. Aparatorii dela judecatoriile de ocoale, pot fi
jurati ? idem 356
70. Juratul trebue sa aiba calitatea in momentul
facerei listelor. sail in momentul cand e chie-
mat a judeca, ? idem 35.9
71. Juratul care este insarcinat cu apararea acu-
zatului, poate el figura in lista color 25 jurati,
cari urmeaza a fi tra0 la sorb pentru consti-
tuirea comisiunei juratilor ? idem .368
72. Tragerea la sorti a celor 2 jurati suplimentari,
este ea facultative pentru prewdintele Curtei
cu jurati ? idem .38
73. Chiemarea juratilor, punerea numelui fiecaruia
in urns, scoaterea din urns i recuzarile, se pot
ele face in Camera de consiliu ? idem 85

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MA'I'ERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROM,kNA CX1X

JURAT1 (CURTEA DE)

74. Cared suet mai multi acuzati, cum se exercita
dreptul de recuzatiune ? V. Jurati (cartel de)
75. Juratii pot judeca in zilele de Duminica si sar- No. 997
batori ? idem 89
76. 0 sedinta inceputa intr'o zi lucratoare, se poate
continua a doua zi and e sarbatoare ? idem a 162
77. Puteea conferita presedintelui Curtii cti jurati,
este ea distinct, si separates de aceea conferita
Curtii ? idem a 994
78. Presedintele Curtii, poate amana procesul pen-
tru aducerea unor acte ? idem a 90
79. Presedintele Curtii, poate amana procesul pen-
tru aducerea de martori ? idem a 2.99,335,346
80. Presedintele Curtii, poate amana procesul dupes,
cererea Ministerului Pulic sau dupes aceea a a-
cuzatului ? idem a 91. 181
81. Presedintele are el dreptul a decide ca audien-
tele Curtii sa se in intr'un alt local ? idem a 995
82. Presedintele Curtii, are el dreptul a prelungi
sesiunea juratilor ? idem, a 131
83. Presedintele Curtii. are el dreptul a suspenda
desbaterile incepute ? idem a 98, 65, 915
84. Presedintele Curtii, poate refuza amanarea pro-
cesului, cand avocatul n'a putut studies dosarul ? idem 19, 910
85. Curtea poate ordona sedinta secretes ? idem a 190
86. Ordonarea sedintei secrete, este ea lasata la su-
verana apreciere a Curtii ? idem, 344
87. Citirea actului de acuzatie, se poate face de
catre presedinte ? idem a 188
88. Ajutorul de grefier, poate lua parte la compu-
nerea Curtii ? idem a 969
89. Interpelarea presedintelui de a intreba pe acu-
zat, daces are aparator si in caz de lipsa, sa-i
numeasca until, este ea o formalitate esentiala ? idem 105
90. Cand stint mai multi co-acuzati, presedintele
este el dator a numi fiecaruia cite un aparator ? idem 256
91. Formula prescrisa de art. 337 din Proc. penala.
in privinta juramantului juratilor, este ea pres-
crisa sub pedeapsa de nulitate ? idem 293, 327
92. Interpelatia ce o poate face presedintele acu-
zatului asupra instructiunei scrise, si asupra
corpului delictului, este ea prescrisa sub pe-
deapsa de nulitate ? idem a 101
93. Indatorirea puss presedintelui de a destepta pe
aparator de a nu rosti nimic in contra cons-
tiintei sale. etc., este ea prescrisa sub pedeapsa
de nulitate ? idem a 347
www.dacoromanica.ro
CXX TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

JURATI (CURTER DE)

94. Indatorirea pus& presedintelui, de a interpela
pe acuzat asupra actelor $i dovezilor aduse in
contra-i, e prescrisa sub pedeapsa de nulitate ? V. .Jurati* (cutlet' de)
95. Acuzatul are el dreptul a cere junctiunea sau No. 998
disjunctiunea unui proces ? idem * 133
96. Expunerea subiectului acuzatiunei din partea
Ministerului Public, este ea prescrisa sub pe-
deapsa de nulitate ? idem * 136
97. Presedintele Curtii, are el dreptul a asculta fora
juramant once persoana. pentru a putea desco-
peri adevarul ? idem , 91
98. Presedintele singur sau Curtea in complect, e
chiematit a se pronunta asupra cererilor facute
de acuzat, i prin rare reclama o facultate sau
un drept ce-i da legea ? idem 179
99. In ce moment al procesului presedintele e obli-
gat sa intrebe pe acuzat data mai are ceva de
adaogat ? idem > 97.9
100 Presedintele Curtii are el dreplul far& ames-
tecul judecatorilor asistenti sa ordone citirea ..
depozitiunilor unui martor facute la instructie ? idem , 916
101. Procurorul, poate citi acte dintr'un dosar strain
pentru a stabili antecedentele acuzatului ? idem 300
102. Vointa legei ca martorii si juratii. sa fie izolati
fiecare intr'o camera separata, este ea prescrisa
sub pedeapsa de nulitate ? idem 339
103. Formalitatea juramantului martorilor, este ea
de ordine publica ? idem 3. 199, 9.90
104. Formalitatea juramantului translatorului, este
ea de ordine publica? idem 25, 4.9
105. Cand in formula juramantului martorilor. s'a
omis cuvantul 'alt . se poate zice ca s'a comis
o omisiune esentiala ? idem ' 919
106. Este nevoe a se trece in toatil cuprinderea for-
mula sacramental& a juramantului martorilor ? idem 119
107. Legea este ea satisfacuta and se arata in pro-
cesul-verbal al audientei. ca martorii an jurat
conform articolului din lege ? idem 966
108. Cand e be a se numi un interpret ? idem , 197
109. Juratul care n'a cazut in comisiunea jura%ilor,
poate fi chiemat ca interpret ? idem 99
110. Interpretul numit pe langa Curtea de aped din
Galati, este el a dator a jura on de cate on e
chiemat dinaintea Curtii ca interpret ? idem 967
111. Netraduc,3rea in limba acuzatului a depozitiu-
nilor martorilor, poate constitni violarea drep-
tului de aparare ? idem , :;)95

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. RONIANA. CXXI

JURATI (CURTER DE)

112. Acuzatul, poate cere ascultarea martorilor Mi-
nisterului Public la care renuntase ? V. c Jurati. (curtea de)
113. Se violeaza art. 340 din Proc. penal5, cand acu- No. 21,13.2
zatul nu s'a opus la ascultarea martorilor ne-
notificati ? idem , 16, 264
114. Denuntatorul poate fi ascultat ca martor ? idem 3. 4S
113. Indatorirea puss pre$edintelui de a de$tepta pe
jurati, c5, martorul care a depus este denuntato-
rul, este ea prescrisa sub pedeapsa de nulitate ? idem , 9.5
116. Refuzul presedintelni de a asculta martorii apa-
farei, constitue el o violare a dreptului de a-
parare ? idern , :57
117. Ascultarea ca martor a unui minor mai mic de
16 ani, atrage ea nulitatea verdictului ? idem ., 5r)
118. Pre$edintele este el obligat a intreba pe mar-
tor, pentru tine intelege a depune $i aceasta
sub pedeapsa de nulitate ? idem, ) 69
119. In ce caz Curtea poate refuza proba testimo-
nials. ? idem , 202
120. Fiul unui acuzat, poate fi ascultat ca infor-
mator ? idem , 116
121. Depozitiunile fratilor si surorilor acuzatului ca
martori, poate vitia deciziunea ca,nd nimenea
nu s'a opus la ascultarea for ? idern 3 197
122. Pacientul poate fi ascultat, sub juramant, ca
martor ? idem 3 26'
123. Muma $i sotia unui acuzat, pot fi ascultate ca
informatoare ? idem 342
124. Medicul legist, este el dator a depune jur5,man-
tul inainte de a prezenta visum et repertum ce
l'a dresat ? idem , 861
125. Renuntarea la martori, Malta de acuzat sau
de Ministerul Public, urmeaza ea sa fie cons-
tata printr'un proces-verbal separat ? idem , 2-1.5
126. Grefierul Curtii este el obligat a lua note de
depozitiile martorilor ? idem 1 89
127. Presedintele Curtii poate el opri pe aparatorul
sau pe Ministerul Public, de a citi textul legei
privitor la pedeapsa cuvenit5. acuzatului ? idem , 9.7
128. Favoarea acordat5, acuzatului de a avea eel din
urm5, cuvant, este ea de ordine publicA. ? idem 3. 103
129. Presedintele Curtii poate opri pe al doilea ap5.-
rator de a vorbi? idem , 117, 349
130. Pre$edintele Curtii poate el ref uza, replica ? idem , 353
131. Facultatea juratilor, magistratilor $i procuro-
rului de a lua note asupra desbaterilor, este ea
prescrisa sub pedeapsil de nulitate ? idem ' 124
www.dacoromanica.ro
CXXII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROM NA

JURATI (CURTER DE)

132. Presedintele Curtii este el dator ca inainte de
inchiderea desbaterilor sa, intrebe pe jurati Baca
sunt pe deplini luminati ? V. .Turati (cartea de)
133. Yana in ce moment partea civila isi poate for- No. 99, 367
mula cererile sale de despagubiri ? idem , 109
134. Indatorirea pusa presedintelui Curtii de a face
rezumatul desbaterilor, este ea prescrisa sub pe-
deaps5, de nulitate ? idem * 263
135. Presedintele Curtii cand face rezumatul desba-
terilor, poate el arata juratilor pedeapsa ce-o
prevede legea pentru crima comis5, ? idem 189
136. Indatorirea pusa presedinteliii de a atrage aten-
tliunea juratilor asupra principalelor dovezi exis-
tente in cauza, este ea prescris'a sub pedeapsa
de nulitate ? idem , 236
137. Presedintele Curtii in ce mod e dator s5, fac5,
rezumatul desbaterilor ? idem , 328
138. Presedintele Curtii este el obligat sa aminteasca
juratilor ca in caz de paritate de voturi parerea
cea mai favorabila trebueste sa prevaleze ? idem 194
139. Cum trebuesc puse chestiunile juratilor ? idem ' 44.251.252,
140. Chestiunile puse juratilor trebuesc ale sa fie 322, 372
contrasemnate de grefier ? idem . 355
141. Presedintele Curtii este el obligat a citi in pu-
blic chestiunile puse juratilor ? idem 151, 166 , 363
142. Acuzatul are dreptul a face observatiuni asupra
punerei chestiunilor ? idem 126
143. Acuzatul are dreptul a cere sa se puny chestiuni
juratilor ? idem ' 143
144. In caz de contestatie asupra punerei chestiu-
nilor propuse de acuzat, tine rezolva contestatia ? idem 230
145. In chestiunile puse juratilor trebue oare sa se
intrebe juratii prin chestiuni separate atat asu-
pra faptului principal cat si asupra circumstan-
telor agravante ce-1 insotesc, enuntand elemen-
tele constitutive lor, si aceasta sub pedeapsa
de nulitate ? idem 3. 8, 10
146. Juratii pot fi intrebati asupra altor fapte sau
circumstance cleat cele cuprinse in actul de
acuzare ? idem * 14, 284
147. Cand sunt mai multi acuzati implicati intr'o
crima, trebue oare ca presedintele s5, punk
chestiuni separate pentru fiecare acuzat ? idem . 27
148. Cand chestiunile sunt puse astfel incat juratii
pot fi indusi in eroare, aceasta poate atrage
nulitatea verdictului ? idem 32
149. Chestiunea relative la rapirea unei copile mi-
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR, ROMANA CXXIII

JURATI (CURTEA DE)

nore, trebne ea se, cuprinda toate elementele
prevazute in art. 283 din Codul penal ? V. Jurati (curtetz de)
150. Se poate pune juratilor chestiunea tentativei No. 34
cand ea rezulta din desbateri ? idem ) 145
151. Tentativa trebue0e ea puce, juratilor printr'o
chestiune separate, ? idem 36, 198
152. Chestiunea dementei trebueste ea pusa juratilor
printr'o chestiune separate, `? idem , 51
153. Chestiunea recidivitatei se poate pune juratilor ? idem , 52
154. Chestiunea minoritatei acuzatului trebuete pusa
juratilor ?. idem 53, 199
155. Chestiunea asupra crimei de talharie trebue0e
ea se, cuprinda yi elementele constitutive ale ei
adied: rapirea luciului altuia cu cuget de a
i-i ins4i? idem 62
156. Cand e vorba de o crime este oare nevoe a se
pune o chestiune separate, pentru violenta ? id ' 68
157. Cand e vorba de un fals, este oare nevoe a se
pune o chestiune separate, pentru prejuditiu ? idem , 75, 125
158. Se poate pune juratilor o chestiune subsidiary
asupra circumstantelor ingreunatoare nemen-
tionate in actul de acuzare ? idem ' 79, 249
159. La comiterea crimei de omor, este oare nevoe a
se pune o chestiune separate asupra: vointei ? idem , 119, 304
160. Chestiunea de a se f3t1 data talhrtria a avut
loc pe drum public, este ea o chestiune in-
greuna.toare ? idem , 144
161. Cand se poate spune c5, chestiunile s'au pus
complete ? idem 146
162. In materie- de atentat la pudoare, cum trebue0e
pusa chestiunea juratilor ? idem , 331
163. In materie de atentat la pudoare, trebuete
push chestiunea minoritatei pacientei ? idem ' 148, 307
164. In materie de atentat la pudoare, trebue0e
push chestiunea violentei ? idem , 330
165. In materie de atentat la pudoare, trebuete
pusa chestiunea asupra autoritatei morale a
acuzatului asupra victimei sale? idem , 195, 345
106. Chestiunea dace. facatori de rele s'au constituit
in bandy. este ea lasata la suverana apreciere
a juratilor? idem , 149
167. Cum trebuete pusa juratilor chestiunea, privi-
toare pe agentii provocatori ? idem 158, 159
168. Cand e vorba de dare de foc la o cash locuitk
e nevoe a se pune o chestiune separate, asupra
circumstantei: daca casa era locuita.* ? idem 165

www.dacoromanica.ro
CXXIV TABLA DE MATER!! LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

JURATI (CURTEA DE)

169. In crima de dare de foc, este nevoe a se pune
o chestiune relatives la valoarea daunei ? V. .Jurati, (curtea de)
170. Cand prin dare de foc la averea sa proprie se No. ?'3.5
vatitima proprietatea vecinului, e nevoe a se
pune o chestiune separates asupra : gvointei a-
cuzatului de a cauza paguba altuia. ? idem , 317
171. Ce se intelege prin dare de foc la bucate se-
cerate sau fanete cosite ? idem 164
172. La crima de dare do foc, cari sunt circumstan-
tele de fapt care trebue sa, le stabileasca in-
stanta de fond ? idem ,26 0
173. Pentru delictul care a urmat sau a precedat
crima de omor, urmeaza oare a se pune o
chestiune separates ? idem > PI.;
174. Chestiunea provocatiunei trebueste ea push' se-
parat ? idem 205, 300,
175. Circumstan'ele usuratoare trebuesc ele puse .',50
printr'o chestiune separates ? idem 219
176. Complicitatea la un furt trebueste ea push prin-
tr'o chestiune separates ? idem . 93
177. Cand sunt in joc dota contracte plazmuite,
este nevoe a se pune cite o chestiune separates
pentru fiecare din ele ? idem )8
178. Este nevoe a se pune in chestiunea juratilor,
locul unde s'a comis crima ? idem , 2,50
179. Este nevoe a se pune in chestiunea juratilor
profesiunea victimei ? idem 271
180. Asupra circumstantelor ingreunatoare puse in
chestiunea juratilor, este oare nevoe a se re-
peta din nou toate elementele constitutive ale
crimei pentru care acuzatul a fost dat judecatei ? idem , :i9
181. Cand crima s'a comis prin otravire, este oare
nevoe a se pune o chestiune separatit pentru
otravire? idem ' 273
182. Pandirea si precugetarea formeaza ele doua
cauze distincte de agravarea crimei ? idem * 801
183. Daces in aceia chestiune s'a pus pe langa
ginstructiunile date>, care rezulta din actul de
acuzare Si cuvantul guneltiri, si acuzatul
n'a facut nicio obiectiune, se poate oare el
plange in Casatie despre aceasta ? idem , 401
184. llaca acuzatul are mai putin de 16 ani, este
nevoe a se pune in chestiune : c daca acuzatul
a luerat cu pricepere., si aceasta sub pedeapsa
de nulitate a verdictului ? idem , 289, 339
185. Eroarea asupra datei comiterei crimei, push' in

www.dacoromanica.ro
 'PABLA DE NIATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXXV

JURATI (CURTEA DE)

chestiunea juratilor, atrage ea nulitatea ver-
dictului? V. ,..Turati* (cztrtea de)
186. Care anume scuze este obligat presedintele Curtii No. 168
ale pune in chestiunile adresate juratilor ? idem * 12, 98, 155,
137. Legititna aparare trebueste ea push juratilor 205
printr'o chestiune separata ? idem s 80,121,233,
188. Provocatiunea trebueste ea push juratilor prin- 240, 306
tr'o chestiune separatil ? idem 106
189. Cauza de smintire trebueste ea push juratilor
printr'o chestiune separata ? idem * 139
190. Betia, trebueste ea push juratilor printr'o
chestiune separath ? idem * 147
191. Starea nervoash, morbid& a acuzatului poate fi
push ca o chestiune de scuza ? idem * 362
192. Gelozia este ea o scuzh legala pentru a putea
fi push ca chestiune juratilor ? idem ' 378
193. Nepunerea scuzei in chestiunea juratilor, cand
poate atrage nulitatea verdictului ? idem ' 257, 673
194. Nepronuntarea juratilor asupra scuzei legale,
atrage ea nulitatea verdictului for ? idem * 220
195. Ce cere legea pentru asigurarea votului secret
al juratilor ? idem * 323
196. Daca din cauza amanarei continuarei procesului
pentru a doua zi, juratii an mars acasa, prin
aceasta s'a violat secretul votului ? idem r 352
197: Prin intrarea grefierului in Camera deliberatiu-
nilor juratilor, se violeaza secretul votului ? idem 67
198. Prin faptul ca grefierul n'a dat juratilor hartia
necesara pentru buletinele de vot, se poate pre-
zuma violarea secretului votului ? idem 314
199. Prin intrarea presedintelui Curtii in Camera de
deliberare a juratilor, se violeazh secretul vo-
tului ? idem a 142,171,338
200. Prin comunicarea juratilor in afarh de sedinth
se violeaza secretul votului ? idem 239, 294
201. Juratii pot cere un al doilea act de chestiuni
cand eel dintai s'a rupt ? idem 204
202. Abtinerea unuia din cei 12 jurati de a delibera,
si vota, atrage nulitatea verdictului juratilor ? idem 277
203. Manifestatia ostilit $i public& a juratilor, atrage
nulitatea verdictului for ? idem r 286
204. Raspunsul juratilor scris pe o deosebith coalh
de hartie, atrage nulitatea verdictului ? idem 143 bis
205. Juratii iii pot forma, convingerea din depozitiile
martorilor ascultati la instructie ? idem r 11
206. Juratii in raspunsurile for trebue ei sh repro-
dud, vorbele cuprinse in intrebarile ce li s'a pus ? idem a 377
www.dacoromanica.ro
CXXVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

JURATI (CURTEA DE)

207. Mid juratii au raspuns afirmativ la chestiunea
de pandire, mai este necesar ca dau,ii sa se pro
nun1e $i asupra chestiunei de precugetare ? V.. Jurati (Curtea de)
208. Indreptarile ce s'ar gasi iii raspunsurile jura- No. 318
tilor trebuesc ele aprobate prin senanatura pri-
mului-jurat ? idem 969
209. Daca juratii raspund afirmativ la prima chestiune
relativa la comiterea crimei, si negativ in ceea
ce priveate circumstantele ingreanatoare, se
poate spnne ca exista contrazicere in ver-
dictul for ? idem 96
210. Daca juratii raspund negativ la prima intrebare
$i afirmativ la a doua, se poate zice ca exista
contrazicere in verdictul for ? idem, . 152, 336
211. Daca jurati raspund la, intrebarea intaia ai tac
asupra celei de a doua, verdictul for e valid ? idem p 30
212. Cand e vorba de complici cari au procurat in-
strumente. este oare nevoe ca, juratii sa declare
ca acele instrumente au servit la comiterea
crimei ? idem . 31
213. Cand e vorba de falsificare de monad, juratii
sunt ei datori sa declare ea moneh contrafa
cuta are curs in Romania ? idem . 56'
214. Cand e vorba de un atentat la bunele mora-
vuri, juratii sunt ei datori sa specifice rapor-
turile prevazute in art. 265 din Codul penal ? idem 4?
215. In ce anume cazuri juratii pot acorda cir-
cumstantie usuratoare ? idem 54
216. Paritatea de voturi asupra circumstantelor uau-
eatoare profita acuzatului ? idem 130, 340
217. Cand faptul se reduce la un simplu delict, ju-
ratii pot acorda circumstance uauratoare ? idem 207
218. Juratii sunt ei suverani in aprecierea daunelor ? idem p 46
219. Juratii i. i pot da, verdictul for prin monosila-
bile dap sau cnu la fiecare intrebare ? idem p 29,140, 163,
220. Declaratiunea juratilor trebue ea sa constate, 174, 180
sub pedeapsa de nulitate ca deciziunea asupra
faptului s'a format cu majoritatea, voturilor ? idem . 5, 229, 262,
221. Verdietul juratilor dat cu unanimitatea votu- 360,243
rilor est el nul ? idem . 370, 371
222. Alegerea primului-jurat trebueate ea constatata
prin proces-verbal ? idem 203, 231
223. Formalitatea prescrisa de a se trece in ver-
dictul juratilor : Inaintea lui Dumnezeu ai a
oamenilor', este ea prescrisa sub pedeapsa de
nulitate ? idem p 183
224. Cuvintele pe onoare ai conatiintii), pe cari
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE 3IATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMAXA CKXVI1

JURATI ( CURTER DE)

trebue sa le rosteasca primul-jurat in citirea
verdictului, sunt ele prescrise sub pedeapsa de
nulitate ? V. Jurati (curtea de)
225. Citirea verdictului juratilor in loc sa o lath No. 274
primul jurat o poate face un alt jurat? idem 161
226. Citirea verdictului juratilor o poate face grefierul ? idem 60
227. Dach, verdictul juratilor este contrazicator, cum
trebue sa urmeze presedintele Curtii ? idem 74
228. Daca, s'a strecurat erori materiale in verdictul
juratilor, dansii pot fi retrimisi in Camera for
de deliberare spre a le rectifica? idem 71. 115. 238.
229. Cine poate retrimite pe jurati in Camera for de 3.99
deliberare. presedintele singur, sau complectul
Curtii ? idem * 311
230. Formalitatea subscrierei declaratiunei juratilor
de catre primul jurat, presedintele Curtii si gre-
fierul Curtii, este ea substantiala ? iclein 33.357
231. Grefierul este el dator a subserie verdictul ju-
ratilor pe toate paginile ? iclem, 320
232. Cand magistratii Curtii stint convinsi ca juratii
s'au iuselat prin verdictul for afirmativ, au ei
dreptul a suspends judecarea cauzei pentru o
alter sesiune ? idem * 77
233. Acest drept de suspendare al judecatei este el
lasat la facultatea magistratilor ? Ulm * 270, 319
234. Cauza minorithtei acuzatului poate der be in o
declinare de competinta ? idem * .97
235. Care este baza condamnatiunei in materie pe-
nal5 ? idem 41
236. Magistratii Curtii, in pronuntarea condamna-
tiunei, sunt ei datori sa tins seamy do mino-
ritatea acuzatului ? idem 72
237. Dac5 juratii recunosc eh, faptul constitue un
delict, Curtea isi poate declina competinta ? idem 113
238. Curtea cu jurati este ea datoire sh tins seams
de circumstantele usuratoare acordate prin ver-
dictul juratilor, cand faptul constitue un simplu
delict ? idem 160
239. Cand juratii au admis circumstante usuratoare,
magistratii pot acorda o pedeapsh, mai mica de
cat cea fixat5, de legiuitor ? idem * 87, 94
240. In deciziunea Curtii este nevoe a se arata na-
tura pedepsei, adica, data e inchisoarea corec-
tionala, recluziunea sau munch silnica ? idem * 70
241. Cum se pedepseste tentativa de omor ? idem * 157
242. Curtea poate condamna pe un acuzat la 12 ani
recluziune ? idem ), 84
www.dacoromanica.ro
 CXXVIII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

JURATI (CURTEA DE)

243. Acuzatul care are 60 ani, poate el sit fie con-
damnat la munca silnica pe viata sau pe timp
margi n it ? V. cfuratii (curtea de)
244. Cand se poate condamna un acuzat la munca No. 104
silnica pe viata ? idem . 134
245. Dreptul Culla de a condamna sau nu in mod
solidar pe acuzati la despagubiri civile, este
oare de suverana apreciere a Curtii ? idem * 296
246. Cand se poate spune ca. Curtea a facut o rea
aplicatiune a legei ? idem 103
247. Condamnatii se pot impart41 din vanzarea
obiectelor confiscate i vandute ? idem D 130
248. Acuzatul achitat, poate el fi condamnat la idem y 94, 111, 114,
daune care partea civila ? 172, 199, 200, 364,
249. Curtea poate condamna, pe acuzat la daune 365
inainte de a-i da cuvantul spre a se apara ? idem 39
250. Condamnatiunea asupra daunelor trebuWe ea
motivata? idem ' 193
251. Curtea poate ea cerceta identitatea condamna-
tului in contumacie fora asistenta juratilor ? idem . 135, 366
252. Cand se poate pedepsi acela care intrebuinteaza
o moneta falsa ? idem * 182
253. Agentul provocator i co-autor al unui furt
urmat intre soli, poate el reclama beneficiul
art. 307 din Codul penal ? idem r 296
254. Curtea iii poate baza condamnatiunea pe decla-
ratiunea unui martor pentru care se ceruse
excluderea lui gi asupra caruia nu s'a pronuntat ? idem = 354
255. Procesul-verbal al audientei Curtei trebue oare
sa constate, sub pedeapsa de nulitate, ca mar-
torii cari an depus juramant au declarat ca-1
depun fara ura, gi fara partinire spunand tot
a devArul i nimic alt decat adevarul ? idem x. 107
256. Este oare oprit, sub pedeapsa de nulitate, a se
trece in procesul-verbal al audientei Curtei ras-
punsurile acuzatului sau depozitiunile mar-
torilor ? idem x. 7
257. Este oare oprit, sub pedeapsa de nulitate a se
trece in procesul-verbal al audientei Curtei de-
pozitiunile martorilor facute la instructie ? idem ). 13
258. Trebuete oare sa se constate prin procesul-
verbal al audientei Curtei ca prwdintele a
intiintat pe jurati asupra circumstantelor uu-
ratoare ce le pot acorda acuzatului ? idem ' 96
259. Trebuete, oare, mentionat in procesul-verbal al
audientei Curtei ca dandu-se dosarul procesului,
juratilor, s'a scos din el depozitiunile martorilor ? idem * 36
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. Gr-L DE JURISPR. ROMANA CXXIX

JURATI (CURTEA DE) . 1

260. Dad in dosarul dat juratilor se afla visum et

repertum al doctorului, aceasta poate vitia ver-
dictul juratilor ? V. ..,.Turati. (Curtea de)
261. Rechizitiunile Ministerului public trebuesc ele No. 310
trecute in procesul-verbal al audientei si sub-
scrise de procuror ? idem 1 123
262. Trebueste sa se facia mentiune, in procesul-
verbal al audientei, eh presedintele a desteptat
pe jurati ca votul for urmeaza a se da prin
scrutin secret ? idem , 37
263. Procesul-verbal al audientei trebueste. oare, sa,
constate, sub pedeapsa de nulitate ca s'a
ascultat martorii acuzatiunei, sau ca s'a renuntat
la dansii ? idem . 44
264. Procesul-verbal al audientei Curtii trebue, oare,
O. constate ca s'a citit acuzatului verdictul ju
ratilor ? idem n 62
265. Procesul-verbal al audientei Curtii trebueste el
s fie incheiat in aceias zi ? idem 154
266. Procesul-verbal al audientei Curtii trebueste,
oare, sub pedeapsa de nulitate, sa fa,c5, mentiune
ca presedintele a facut rezumatul desbaterilor ? idem . 191
267. Este, oare, nevoe a se face incheieri separate
asupra diferitelor incidente ce se ridica in cursul
desbaterilor ? idem . 254
268. Procesul-verbal at audientei Curtii, neiscalit de
presedintele Curtii, atrage. oare, nulitatea de-
ciziunei ? idem , 18
269. Subscrierea originalei deciziuni de dare judeca-
torii cari au dat-o, este ea prescrisa sub pe-
deapsa de nulitate ? idem * 9, 309
270. Acuzatul poate cere casarea verdictului juratilor
pentru motivul a n'a putut comunica cu avo-
catul sau ? idem . 222
271. Nulitatile instructiunei scrise, dad. n'au fost
relevate dinaintea Curtei cu jurati, pot ele da
loc la casarea verdictului ? idem 20, 156, 175,
272. Acuzatul poate el invoca pentru prima data in 177
Casatie reaua constituire a comisiunei juratilor ? idem 1 34.9, 397
273. Minoritatea acuzatului se poate ea invoca, pen-
tru prima data, in Casatie ? idem . 102
274. Cand se caseaza verdictul juratilor in privinta
autorului principal, urmeaza el a fi casat si in
privinta complicilor sai ? idem . 22
275. Acuzatul achitat are el interes a cere casarea
deciziunei achitatoare, pe motiv ca printrAnsa
I. C. Barozzi. vol. II 9
www.dacoromanica.ro
CXXX TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

JURATI (CURTER DE)

DU i se ,recunoaste dreptul, la a caruia recu--
noastere tindea chestiunea prejuditiala ce dansul
o invocase ? V. Jurafi (curtea de)
27e. Acuzatul, care a obtinut casarea deciziunei No. 23
Curtii cu juratii, isi poate el ingreuia pozitia
dinaintea Curtii de trimitere ? idem . 17, 45
277. Uurtea de trimitere poate ea adjudeca o suma
mai mare de daune decat se acordase prin de-
cizia casata ? idem 248
278. Deciziunile Curtii cu jurati, prin cari se con-
damna juratii la amenda pentru cauza absentei
lor, sunt ele susceptibile de a fi atacate cu re-
curs in Casatie ? idem . 302
279. Cum trebue sa se proceada cand, pentru acelas
fapt s'ar da doug deciziuni deosebite, prin cari
s'ar condamna doua randuri de acuzati ? idem I 66
280. Cine este in drept a introduce dinaintea Curtii
cu jurati actiunea pentru delictele electorale ? idem . 235
281. Cand acuzatul este surdo-mut, este oare nevoe
a i se numi un interpret ? idem 370
282. Cand e vorba de omucidere a parintelui legitim,
ce anume chestiuni trebuesc puse juratilor ? idenz 371
280. Cand e vorba de complici, ce anume chestiuni
urmeaza a fi puse juratilor ? ,
idem , 372
284. Verdictul juratilor, dat cu unanimitatea de vo-
turi, este el nul ? idem 374, 375
2A Pentru care ratiune legiuitorul a dispus Ca
,

chestiunile puse juratilor sa fie formulate dupa

rezumatul actului de acuzatiune ? idem ) 376
286. Cei condamnati la pedeapsa corectionala, pentru
delictul de percepere de taxe ilegale pot fi jurati ? idem . 380
287. Acela care la varsta de 18 ani a fost condamnat,
dupg condica criminal& din 1850, la inchisoare,
far6, munca, pe timp de case luni la Znagov,
mai poate fi el jurat ? idem 392
288. Avocatul Statului poate el sa fie jurat ? idem . 383
289. Nevointa acuzatului de a beneficia de dreptul
sau de recuzare, poate atrage casarea deciziunei ? idem 381
290. Avocatul partei civile poate lua parte ca jurat ? idem 384
291. Presedintele Curtii cu jurati, poate el deschide
$edinta la orele 9 dimineata ? idem 385
292. Incapacitatile juratilor, cari n'au fost propuse
dinaintea 'Curtii cu jurati, pot ele sa fie pro- ,
puse deadreptul in Casatie ? idem 386
293. Venitul averei parafernale, poate el servi pen-
tru inscrierea in lista juratilor ? idem . 387
294. Primul jurat, este el dator sa, pun& iscalitura
www.dacoromanica.ro
 l'ABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXXXI

JURATI ( CURTEA DE)

sa, atat sub faspunsurile la intrebkrile puse, cat
si sub declaratiunea ca se acorda acuzatului
circumstance usuratoare ? V c Juraf i ) (curtea de)
295. Formula din frontispiciul verdictului, care face No. 388
mentiune ca este dat cu majoritate de voturi,
trebueste oare sa fie scrisk de aceias Juana
care a scris si rkspunsurile ? idem 390
296. Procesul-verbal de audienta trebue el s con-
state ca fiecare jurat pe rand a jurat? idem 389
297. Provocatiunea $i asistenta la comiterea unei
crime, sau unui delict. sunt ele doua fapte deo-
sebite spre a se putea face aplicatiunea art. 40
din Codul penal ? idem 391
298. Se poate face, oare, recurs contra incheerei Curtii
cu jurati, care respinge incidentele ridicate de
care prevenit cari tied la nulitatea actiunei
indreptate in contra sa si amana judecarea
fondului procesului pentru o alt.& zi ? idem 400
LEGEA PROPRIETARILOF\._
1. Vezi cuvantul cApel .
2. .Arendarex..
3. > .Locatitine.).
LEGILE
1. Prorogarea punerei in aplicatie a Codului ci-
vil din 1865dela 1 Iulie la 1 Decembrie
1S65s'a putut, oare, face numai in virtutea
unui simplu Decret Domnesc? V. 1 Legilev No. 36
2. Care este legea comuna a Prei Romanesti ? idem 48
3. Decretul Domnesc prin care se sanctioneaza Re-
gulamentul administratiei provizorii a Dobro-
gei, poate el fi considerat ca o promulgare de
lege ? idem 17
4. Legile budgetare, au ele caracterul unor legi ? idem , 10
5. Legile budgetare, pot ele desfiint,a legile or.:
dinare ? idem 1
6. Legea taxelor procesuale, este ea o lege de or-
dine publics ? idem 9
7. Care a fost scopul Legii moratorie din 1877 ? idem 11
8. In materii comerciale, judecktorul poate recurge
la Legea si Procedura civilk ? idem . 38
9. In materie penala, judecktorul poate recurge la
Legea Procedurei civile ? idem 24
10. Legile cari prescriu penalitati $i incapacitkti,
pot ele fi interpretate $i aplicate prin ana-
logie ? idem .16

www.dacoromanica.ro
C=I TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

LEGILE
11. In materie fiscala si criminala, dispozitiunile le-
gei se pot aplica prin analogie ? V. c Legile No. 14
12. Dispozitiunea art. 371 din Proc. penalg., care
declare cO. in caz cand ar rezulta paritate de
voturi parerea cea mai favorabila profit& acu-
zatului, se poate ea aplica si in materie co-
rectional'a ? idem , 13
13. In caz cand ar exista doua dispozitiuni legale
cari se contrazic, precum ar fi o dispozitie a
Constitutiuneicare (Ate legea fundamentals si
principal& in Stat, si o dispozi%ie a Legei co-
munale, care din aceste doua dispozitii are a-le
aplica, judecatorul ? idem , 8
14. 0 lege specials, poate ea fi abrogate prin o
lege generala ? idem , 6
15. 0 legiuire canonica, poate ea fi obrogata in
mod tacit ? idem , 15
16. Legea specials, este ea de stricta interpretare ? idem , 40
17. Gaud se poate zice ca o lege noua abroga pe
cea veche ? idem ) 6
18. Regulamentele relative la aplicarea legilor si
cari adaoga la legi, sunt ele obligatorii pentru
judeeatori ? idem , 20
19. Legea, poate ea avea efect retroactiv ? idem 2. 4
20. Care e ratiunea principiului neretroactivitatei
legilor ? idem 9
21. Legea noua poate notifica termenile pentru ac-
tele de procedure judiciary prevazute in legea
veche ? idem , 12
22. Aplicarea dispozitiunilor legii noui la fapte an-
terioare promulgarei sale, este ea contrary prin-
cipiului neretroactivitatei legii consacrat de ar-
ticolul 1 din Codul civil ? idem , 3
23. Principiul neretroactivitatii se aplica el la legile
de competinta si de procedure ? idem , 55
24. Mijloacele de probatiune create prin legea noua,
pot fi ele intrebuintate pentru descoperirea fap-
telor petrecute sub legea veche ? idem 5
25. Actele facute dupe formele legii vechi, trebuesc
ele respectate de legea nou5, ? idem , 22
26. Nouile forme de procedure, ce noul legiuitor a
introdus in materie de executiune silita, tre-
buesc ele aplicate la urmaririle incepute sub
vechea lege de procedure si ramase in curs de
executare la promulgarea nuoi legi ? idem , 52
27. Legea noul, care modifica sau schimba formele

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERR LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXXXRI

LEGILE
Procedurei civile, poate ea atinge in mod tacit V. c Legile, No. 18, 42,
ordinea jurisdictiunilor existente ? 44, 45
28. Restrangerea adusa de o lege noua la caile de
revocare sau modificare a unei sentinte jude-
catoreti, are ea putere retroactive asupra sen-
tintelor pronuntate sub imperiul legilor vechi
cari nu prevedeau o asemenea restrangere ? idem 2. 43
29. Principiul neretroactivitatei legilor este el apli-
cabil legilor can reguleaza capacitatea politics a
cetatenilor ? idem . 34, 37, 47
30. Cari sunt exceptiunile la principiul neretroac-
tivitatei legilor ? idem . 7
31. Legea pentru incurajarea industriei zaharului,
are ea elect retroactiv ? idem . 27
32. Dupe care lege urmeaza a se judeca efectul le-
gal al unui act ? idem ' 39. 41
33. Ce se intelege prin (lege interpretative. ? idem ) 25. 51
34. Drepturile castigate printr'o hotarare judecato-
reasch, care a dobandit puterea lucrului jude-
cat, pot ele sa fie atinse printr'o lege inter-
pretative ? idem .
26, 50
35. Care este latitudinea judecatorului in materie
de interpretare a legilor ? idem , 23,49,53.54
36. 0 greit5, interpretare a legii, poate ea da loc
la casarea unei deciziuni care se sustine prin
alte considerante coprinse in corpul acelei de-
ciziuni ? idem ), 21
37. Aplicarea gresita a unor articole de loge, poate
da loc la. casarea deciziunei ? idem . 28
38. In ce caz violarea unei legi poate atrage nu-
litatea virtuala a actului prin care ea a fort
infranta ? idem . 30
39. Legi streine. Cand se invoaca dinaintea in-
stantelor judecatoresti o lege strains, tine
are sarcina a dovedi existenta ei ? idem . 29
40. . Interpretarea legilor streine, constitue, oare,
o chestiune de fapt pentru judecatorii ro-
mani ? idem . 31, 35, 46
41. , Aplicarea greita a unei legi strain, cons-
titue, oare, e chestiune de fapt pentru jude-
catorii romanii ? idem . 32, 33
42. Despre interpretarea legislative i judecato-
reasca a legii. Discurs tinut de Procurorul ge-
neral. idem , 19
43. Vezi cuvantul eViolare de lege..

www.dacoromanica.ro
CXXXIV TABLA DE 3IATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROM ANA

LEGEA ORGANIZAREI COMUNELOR RURALE

1. Ace la care taie un pom dupg marginea soselei, V. Legea organizdrei
poate el fi condamnat la inchisoare dad, nu comtrnelor ?wale
se constatg cg dgnsul este in recidiva ? No. 1
LEGITIMARE DE COPII
1. Codul Calirnach cerea el verio forma speciali
pentru legitimarea copiilor prin cgsatoria sub-
sequentg a pgrintilor for ? V. Legitimarea de
2. Sub Codul Calimach, cum se opera legitimarea cop i i No. 1
copiilor naturali ? idem 3 D

3. Codul Caragea, prevedea el veriun alt mod de

recunoastere al copiilor din partea tatglui sun
a mamei decal prin adoptiune sau prin testa-
ment ? icier, D 4
4. Codul civil actual, face el verio deosebire intre
copiii legitimi si cei legitimati in ceeace pri-
veste vocatiunea for la mostenire ? idol?, ) 2
5. In lipsa actului de casgtorie, chestiunea de a
sti la ce epocg a urmat o cgsgtorie, este ea o
chestiune de fapt ? idem 5
6. Vezi cuvantul Filiatiune, si c Adoptiune .
LEGITIMA APARARE
1. Faptul cuiva de a adresa cuvinte ocgratoare
tingnd un Mt in wand, poate constitiii pentru
cel insultat, un caz de legitimg apgrare ? V. Legit iza apdrare
2. Vezi cuvantul cCircumstan'e usurgtoare si in- No. 1
greungtoare,.
3. Vezi cuvantul Delicte si crime,.
4. ' , Jurati,.
LEZIUNE
1. Vezi cuvantul cMinori emancipati, si cMino-
ritate,.
LIBERARE PFkOVIZOFQE PE CAUTIUNE
1. (Ind se poate ordona liberarea provizorie pe
cautiune a deliquentului ? V. (Liberare provizo-
2. Chestiunea oportunitgtei liberarei pe cautiune, rie pe cautiune No.1
constitue ea o chestiune de suverang apreciere
a judecatorilor de fond ? idenz 2
3. Mentinerea in arest a' deliquentului trebue ea
sa fie motivatg ? idem 3 1.

4. Vezi cuvantul cCamera de punere sub acuzatie.

5. Vezi cuvantul cGarantie,.
6. Vezi cuvantul cInstructiune (udecgtor de) .

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CMCV

LICENTA (BA.UTUF SPii\TOAsE)

1. Vezi cuvantul .ContravenOuni la legea bautu-
rilor spirtoase si de licen0,..
2. Vezi cuvantul (Contributiunix..
LOCATIUNE
1. Dupa. Codul Caragea, cum se puteau dovedi in-
chirierile a carora valoare treceau peste 150 lei ? V. c Locafiune No. 30
2. Codul Caragea, dadea el dreptul arenclasului de
a cere desdaunari proprietarului sau, pentru tur-
burarea adusa de un altreilea in folosinta lu-
crului inchiriat ? idem y 3
3. Dupa Codul Caragea, chiriasul unei mori, care
s'a desfiintat dintr'o cauz5, de forta majora, era
el dator a despagubi pe proprietarul ei? idem 70
4. Legiuirea anului 1852, admitea ea proba cu mar-
tori pentru dovedirea inchirierilor can treceau
de suma de 150 lei ? idem 37
5. Codul Caragea, consider& oare, ca, un contract
de arenda, contractul prin care se dadea in a-
renda venitul unui pod ? idem . 9
6. Se poate admite proba testimonial, pentru a
se dovedi existertta unui contract de locaOune
facut verbal ? idem No. 35, 61
7. Contractul de locaOune care excede 150 lei, se
poate proba cu martori ? idem A 7
8. Cum se poate dovedi durata unui contract de
locaOune verbal, pentru care s'a fixat un pre
total ? idem 15
9. Contractul facut pe termen de 5 ani, Si avand
o data coda, taxa a fi transcris in registrele
tribunalului, poate el fi redus la trei ani? idem 49
10. Acela care marturiseste ca este chirias al unui
imobil, este el dator a dovedi ca a plata chiria ? idem 48
11. Faptul aceluia care ocupa, fara voia proprieta-
rului, un imobil ce era dator sa-1 paraseasca,
indritueste pe proprietar de a-i cere echivalen-
tul pretului chiriei ? idem 63
12. Inchirierea, facuta prin licitatiune publics, ina-
inte de a intervene ordonanta de adjudecare,
este ea opozabila adjudecatarului imobilului in-
chiriat ? idem 32
13. Inchirierea unui vas, pentru facerea unor trans-
porturi de msarfuri, poate el fi opozabil noului
adjudecatar al acestui vas ? idem 64
14. In caz cand acelas imobil a fost inchiriat la 2
locatari, care din acesti doi trebue a fi preterit ? idem r 17
15. Co-proprietarul unui imobil, este el in drept a

www.dacoromanica.ro
CXXXVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

LOCATIUNE
care anularea integrals a contractului de loca-
tiune la care dansul n'a consimtit ? V. eLocatiunel No. 44
16. Chestiunea de a se sti dad. a intervenit o ta-
cita reconductiune intre parti, constitue ea o
chestiune de fapt, lasata la suverana apreciere
a instantei de fond ? idem 29
17. Chestiunea de a se sti care este obiceiul locului,
in privinta reinoirei unui contract de locatiune.
constitue ea o chestiune de fapt, lasata la su-
verana apreciere a instantei de fond ? idem . 21
18. Atunci cand imobilul inchiriat este pus in ur-
marire, chiriasul are el dreptul a cere dela tri-
bunalul de urmarire, respectarea contractului sau
de locatiune ? idem 24
19. Proprietarul al mai multor imobile invecinate,
poate el, in lipsa de stipula%iuni contrare, sii,
inchirieze in parte acele imobile la mai multi
locatari exercitand industrii similar ? idem 62
20. Partile contractante pot deroga la dispozi%iunile
prevazute in art. 1460 si 1461 din Codul civil,
luand locatarul asupra-si toate cazurile de forth
majors $i fortuite, ordinare sau extraordinare,
prevazute sau neprevazute, fara drept de rezi-
Hare sau despagubire on scaderi de arenda ? idem 43
21. Clauza, inserata in contract ca, (data inaintea
expirarei termenului locatiunei, locatarul va
construi o cask contractul sa se considere de
drept reziliat, scuteste, oare. pe locatar de a
incunostiinta, pe proprietar ca voeste a laza de
aceasta facultate? idem 1 52
22. Clauza inserata in contractul de inchiriere a
unei magazii, prin care proprietarul se obliga
a nu inchiria imobilul situ, vecin cu acea pra-
vale, pentru negot de vinuri si consumatiuni,
spre a evita chiriasului sau concurenta, imp-
dica, oare, pe proprietar ca sa, inchirieze acest
imobil pentru asezarea unui hotel cu cafenea ? idem 51
23. Clauza. inserata in contract, a (asigurarea de
incendiu a imobilului inchiriat O. ramana pe
comptul proprietarului,, poate ea fi considerata
ca o renuntare din partea proprietarului la drop-
turile ce i le acorda art. 1431 $i 1435 din Codul
civil? idem 41
24. Sublocatiunea, operate, cu consimtimantul pro-
prietarului, libereaza, oare, pe locatarul principal
do toate indatoririle luate NO de proprietar ? idem , 1

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER!! LA REPERT. G-L DI JURISPR. ROMANA CXXXVII

LOCATIUNE
25. Atunci and proprietarul n'a luat parte la con-
tractul de sublocatiune, are el dreptul a cere
sublocatarului plata castiurilor datorite ? V. Locatizine. No. 57
26. Instanta de fond este ea suverana a decide, in
ceeace priveste obiceiurile locale, can determine
timpul in care se poate incunostiint& rezilierea
unui contract de locatiune ? idem 53
27. CAM imobilul inchiriat nu se pred& la timp, si
si se distruge in parte, locatarul este in drept
a care rezilierea contractului cu daune interese ? idem 18
98. Maid imobilul inchiriat s'a stricat in parte prin
caz fortuit, locatarul are actiune in daune con-
tra proprietarului sau ? idem 55
29. Igrasia $i alto vitiuri de constructiuni ale casei
inchiriate, indrituesc, oare, pe locatar a cere des-
fiintarea contractului de locatiune ? idem . 50
30. In ce mod se poate proba vitiul de construe-
thine al imobilului inchiriat ? idem 13
31. Constatarea instantei de fond, c5, imobilul poate
fi locuit papa la expirarea termenului contrac-
tului de locatiune, constitue ea o chestiune de
fapt de suverana apreciere a instantei do fond ? idem 67
32. Ordinul autoritatei comunale prin care, in in-
teresul sigurantei publice, se dispune evacuarea
unui imobil si aramarea lui, constitue, oare, un
caz de forte major& care s'a, autorize pe locatar
a cere rezilierea contractului si restituirea chi-
riei pratita ? idem . 14, 45
33. Proba testimonial& este ea admisibila, spre a se
dovedi a locatarul a instiintat pe proprietarul
salt ca pgraseste casa inchiriat& ? idem . 56
34. Proprietarul este el responsabil fata de loca-
tarul sa',u, pentru turburarea de drept ce i se
aduce in folosinta lucrului inchiriat ? idem 25, 36
33. In caz de lips& de folosintg a lucrului inchiriat,
proprietarul poate el fi condamnat la daune mai
man decal pretul locatiunei ? idem 26, 40
36. Proprietarul, poate el fi raspunzgtor fat& de lo-
catarul eau, pentru concurenta ce un altreilea
i-ar face, prin infiintarea unei mori asupra mo-
siei arendate ? idem 38
37. Proprietarul este el responsabil pentru impedi-
carea ce o aduce locatarului in exploatarea unei
paduri ce i-o arendase ? idem 8
38. Refuzul proprietarului de a face reparatiunile
necesarei mobilului inchiriat, indritueste, oare, pe
locatar BA tears rezilierea contractului ? idem 60

www.dacoromanica.ro
CXXXVIII TABLA DE MATEHII LA HEPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

LOCATIUNE
39. Daca proprietarul refuza de a face reparatiu-
nile necesare imobilului inchiriat, chiriasul poate
cere justitiei sit-i permits a le face dansul in
comptul proprietarului ? V.. Locatiune. No. 49
40. Chestiunea tie a se sti data reparatiunile sunt
de natura acelora cari cad in sarcina proprie-
tarului, sau de acelea cari cad in sarcina loca-
tarului, constitue ea o chestiune de rapt ? idem , 66
41. Care este marginea pe care o pune legea la drep-
tul ce-1 are proprietarul de a repara imobilul sau ? idem 34
42. Locatarul poate fi chemat in judecata spre a
suferi exercitiul unei servituti ? idem 58
43. Chemarea in judecata a locatarului, pentru ne-
indeplinirea veriunei obligatiuni contractate, echi-
valeaza, oare, cu facerea unei somatiuni de pu-
nere in intarziere ? idem , 6
44. Neexecutarea obligatiunei luata de locatar de a
construi un grajd, poate ea sit dea loc la rezi-
Berea contractului ? Hem , 5
45. Cand contractul s'a desfiintat de comun acord,
mai poate locatarul sa fie condamnat la plata
chiriei, pe tot timpul necesar, pans la o noug
inchiriere ? idem 9
46. Cand s'a impus locatarului conditiunea de a
mentine curatenia casei, si acesta a contrave-
nit, proprietarul poate el cere rezilierea contrac-
tului, pe baza art. 1022 din Codul civil ? idem , 19
47. Proprietarul este el in drept a cere, inainte de
expirarea contractului de locatiune, despagubi-
rile ce i se cuvin pentru pagubile cauzate imo-
bilului sau ? idem , 22
48. Pentru ca locatarul sa fie condamnat la daune
pentru neputinta inchirierei imobilului, din cauza
relei sari in care 1-a lasat, este, oare, nevoe ca
proprietarul sa-1 puns in intarziere, conform
art. 1079 din Codul civil ? idem , 4
49. Chirasul care intarzie a preda casele in stare
buda, la oxpirarea contractului, este el obligat
a despagubi pe proprietar, conform art. 1436
din Codul civil ? idem , 10
50. Cand termenul contractului a expirat, mai este,
oare, nevoe a soma pe chirias pentru deserta-
rea casei ? idem , 11
51. Locatarul care nu restitue casele in starea pre-
vazuta prin inventar, este el supus la daune,
conform art. 1431 si 1434 din Codul civil ? idem 3 12
52. Cand s'au succedat mai multi locatari asupra

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA. CXXXIX

LOCATJUNE
aceluias imobil, Para s se fi Lout veriuu in-
ventar, proprietarul poate el invoca, in contra
primului locatar, prezumtiunea art. 1432 din
Codul civil ? V. Locatinne, No. 39
53. Cand tribunalul constata din inventar ca ca-
sele erau in ruins, este el in drept sa respinga
cererea unei expertize, solicitata de catre pro-
prietar ? idem . 33
54. de poate admae proba testimonials spre a se
stabili starea materials in care se gases imo-
bilul in momentul facerei contractului de lo-
catiune, orcare ar fi valoarea obiectului in li-
tigiu ? idem . 46
55. Chiriasul este el raspunzator de daunele cau-
zate proprietarului prin arderea casei inchi-
riate ? idem , 65
56. Instanta de fond poate ea suspend& actiunea
in evacuarea imobilului, Melia pe baze de acte
de proprietate in regula, pana la transarea ac-
tiunei in anul area acelor acte ? idem . 71
57. Proprietarul are el dreptul a refine mobilele lo-
catarului sau pentru asigurarea privilegiului ce
i-1 acorda legea ? itlent , 23
58. Sub cari conditiuni cei de altreilea pot raven-
dica lucrurile miscatoare cari sunt supuse pri-
vilegiului proprietarului? ideal, , 28
59. Prin faptul ca proprietarul nu s'a prezentat la
massa falimentului chiriasului sau $i n'a veri-
ficat creants sa, isi pierde el privilegiul ce i-1
acorn. art. 1730 din Codul civil, asupra mobi-
lelor chiriasului sau ? idem . 68
60. Atunci cand proprietarul a convenit cu arhi-
tectul sau intreprinzatorul, sa faca lucrarile su-
plimentare la constructiunea imobilului sau, se
mai poate aplica regula prescrisa de art. 1484
din Codul civil ? ideal, 16
61. Lucratorii cari au contractat cu intreprinza.-
torii, cu bucata sau mgsura, la construirea unui
edificiu, au ei actiune in contra proprietarului
acestui edificiu pentru a cere plata pentru lu-
cradle suplimentare ce le-au facut ? idem , 69
62. Acela care presteaz'a serviciile sale, dand infor-
matiile necesare pentru procurarea unor furni-
turi trebuitoare Regiei Monopolului tutunurilor,
ca sa poata fi in m'asura a concurs la licitatie,
in schimbul unui provizion oarecare, incheie prin
aceasta, un contract de locatiune de serviciu ? idem , 27

www.dacoromanica.ro
CXL TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

LOCATIUNE
63. Actiunea relativA la plata chiriei unei pra-
y-Atli, este ea de competinta tribunalului civil,
sau celui de comert, a o judecii, ?. V. 4, Locatiune* No. 59
64. Contractele de sublocatiune, sunt ele supuse la
taxa timbrului proportional ? idem, * ,90
65. Lipsa de transcriere a contractului de locatiune,
se poate invoca, pentru prima oark la casatie ? idem . .31
66. Datoria, provenind dintr'o chide de cask si re-
cunoscuta, printr'un inscris, este ea supusA pies-
criptiunei cincinale, prevazuta de art. 1907 din
Codul civil ? idem * 47, 54
67. Locatarul, poate el fi considerat de bung cre-
dinta, cu privire la constructiunile ce dansul ar
fi fAcut pe terenul inchiriat, fare consimtiman-
tul proprietarului ? idem . 72
68. Cesionarul unor chirii de case, ocupate de un
servici militar, este el dator a notifica, cesiu-
nea, Ministerului de Rezbel, sau sefului garni-
zoanei, cu care proprietarul cedent a contractat
inchirierea ? idem 1 73
69. Proprietarul, este el in drept ca, pe calea su-
marA indicatA de Legea proprietarilor, sA reclame
stricAciunile cauzate de chirias la imobilul in-
chiriat ? idem . 74
70. In contra hotararei prezidentiale, data conform
Legei proprietarilor din 30 Martie 1903, prin care
se respinge cererea facuta de proprietar, pentru
rezilierea contractului de arendA, se poate face
apel direct la Curtea, de apel ? idem ) 75
71. Legea proprietarilor impedea pe proprietar, sau
pe locatar, de a uza, de dile ordinare pentru a -ui
valorifica, drepturile lor, ai in acest caz, hotii-
rAdle pronuntate de tribunal, se pot ele ataca,
cu apel in termenul prevazut de Procedura
civila ? idem 1 76
72. Existenta unui contract de locatiune de servicii
pe un timp determinat, constitue, oare, o ches-
tiune de suverang apreciere a instantei de fond ? idem ) 77
73. Pe cale de contestatiune la executarea hoard',
rilor date in virtutea legei proprietarilor, se pot,
oare, propune $i invoca, motive de fond, can n'au
fost propuse cu ocazia acelor judeati ? idem . 78
74. Termenul de 3 zile, prevazut de art. 12 din Le-
gea proprietarilor, pentru facerea apelului contra
hotara,rei preaedintelui, sau a judecatorului de
ocol, se socoteste el pe zile libere ? idem ) 79

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXLI

LOCATIUNE
75. In ce mod trebue facuta alegerea de domiciliu,
ceruta de art. 12 din Legea proprietarilor ? V. Locatiune, No. 80
76. Vezi cuvantul Hotara,re, No. 273.
77. Vezi cuvantul Arendare,.
LOTERIE
1. Cari anume operatiuni le-a oprit legea sub de-
numirea de loterii, ? V Loterie, No. 2,3,4
2. Simplul fapt de a pune oarecari obiecte la
loterie, cu ideea de a contribui la un act de
binefacere, Rua autorizarea guvernului, constitue
el o contraventie la Legea loteriilor ? idem , 1
3. Ziaristii cari primesc $i publics, anunturi rela-
tive la loterii neautorizate de guvern, sunt ei
supusi pedepsei ca si acei cari trimit spre pu-
blicare asemenea anunturi ? idem 5
4. Publicatiunile cari anunta loteriile nepermise de
lege, constituesc ele delicte de press de compe-
tinta Curtii cu jurati de a le judeca ? idem 1 6
5. Aprecierea diferitelor fapte din cari instanta de
fond deduce ca anuntul incriminat se refers la
preturile cu cari se vand biletele de loterie ale
unui oral din strainatate, constitue, oare, o ches-
tiune de fapt de suveranul atribuit al instantei
de fond ? idem , 7
LUCIIJ JUDECAT
1. Hrisoavele Domnesti, constituiau ele autorita-
tea lucrului judecat ? Vezi cLucru judecat,
2. Hotararea Curtii Princiare, era ea de drept a- No. ?3
nulata atunci cand Domnul o intorcea cu ob-
servatiile sale ? idem , 2
3. Codul Caragea. Cand o judecata a urmat nu -
mai cu o parte din co-proprietarii lucrului
comun $i nediviz, fara ca acestia sa, fie impu-
terniciti din partea celorlalti co-proprietari
comunisti, judecata ce s'a, dat fats cu cei din-
tai, este ea opozabila celor din urma ? idem , 14
4. Legea Moldovei.Hor5,rarile date in drit, se pu-
teau ele invoca ca autoritate a lucrului ju-
decat asupra fondului procesului ? idem , 18
5. , Dupa legiuirea dela fila 255, colectia I-a, ju-
decata dintre doi, putea ea jigni pe un al
treilea ? idem , 93
6. Materie civilci.Cand se poate spune ca exists
lucru judecat ? idem No. 5, 30, 57,
7. , Poate sa existe lucru judecat asupra formei 90, 98

www.dacoromanica.ro
CXLII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

LUCELJ JUDECAT
actului declarata nula printr'o deciziune de-
finitive ? V. Droll judecat )
8. Materie civild. 0 hotarare poate constitul No. 7
lucru judecat asupra aceeace ea indica in mod
enuntiativ in considerantele sale ? idem 9
9. , Cand se poate spune ca exists identitate de
object ? idem 10
10. ' Ce trebue sa tiny seamy judecatorul pentru
a stabili ea in a doua actiune exists aceias
cauza ? idem 11
11. 70 Dispozitivul unei hotarari, poate el aye& au-
toritatea lucrului judecat asupra unor puncte
asupra carora partile n'au lupt concluziuni ? idem ) 14
12. , Este, oare, permis ca o parte sa schimbe ca-
litatea ce o avusese cealalta parte in prima
judecata, pentru a inlatura efectul autori-
tatei lucrului judecat ? idem 15
13. , 0 hotarare, data in lips si supusa opozi-
tiunei, poate ea fi invocata ca lucru judecat ? idem 20
14. ' Spre a se putea constata ceeace s'a cerut
de parti si ceeace s'a judecat, se poate co-
rabora dispozitivul hotararei en consideran-
tele sale ? idem 22, 28, 49,
15. , Autoritatea lucrului judecat, poate ea rezulta 51. 86, 106
din motivele hotararei cari servesc a lumina
dispozitivul ei ? idem 1 33, 94, 101
16. , Faptele constatate prin hotarari definitive.
coustituesc ele autoritatea lucrului judecat ? idem 40
17. , Instanta de fond, poate, ea din oficiu, sa in-
voace autoritatea lucrului judecat ? idem, , 43
18. , Pentru a se putea invoca autoritatea lucrului
judecat, este, oare, indiferent Ca punetul in
litigiu sa se fi judecat pe calea principals
sau pe ealea incidentals ? idem 44, 55, 64
19. ' Partea interesata are ea dreptul a renunia
la autoritatea lucrului judecat ? idem 52,78
20. , Mud s'a cerut prin prima actiune, anularea
unui testament pentru vitii de forma, $i cand,
prin a doua actiune, se cere anularea tes-
tamentului ca unul ce este produsul falsului,
se poate zice ca exists luau judecat ? idem 67
21. ' Hotararea care respinge actiunea ca iregular
facuta, poate ea fi invocata ca autoritate a
lucrului judecat ? idem ' 71
22. , Hotararea data de catre o instants incom-
petents, poate ea dobandi autoritatea lu-
crului judecat ?? idem , 74

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXLIII

LUCRU JUDECAT
23. Materie civil d. Hotararile judecatoresti, con-
trarii legit, pot ele dobandi caracterul de
autoritate a lucrului judecat ? V. Lucru judecat.
24. * Atunci cand cu ocazia judecarei unui atribut No. 97
al proprietatei, se judeca insusi dreptul de
proprietate, partile cari au figurat in acest
proces, mai pot in urma, sa mai puns in
discutie acelas drept de proprietate ? idem , 8.9
25. * Cand se poate zice Ca s'a violat autoritatea
lucrului judecat ? idem , 92
26 * Constatarea existentei elementelor lucrului
judecat, constitue ea o chestiune de fapt de
atributul suveran al instantelor de fond ? idem 72, 96, 100,
27. Arendare. Hotararile dobandite contra arenda- 105
ului, sunt ele opozabile proprietarului mo-
siei arendate ? idem , 29, 60
28. Administratori de averi. Hotararile date in ma-
terie de administratie a unei averi bisericesti,
constituesc ele autoritatea lucrului judecat ? idem ' 32
29. Calea gratioasd. Hotararile pronuntate pe ca-
led gratioasa, constituesc ele autoritatea lu-
crului judecat ? idem , 34
30. * Jurnalul de radiare al unei ipoteci, consti-
tue el lucru judecat ? idem . 38
31. Casatie. Daca dinaintea instantei de fond nu
s'a invocat autoritatea lucrului judecat, se
poate ea invoca, pentru prima data, in casatie ? idem ' 27
32. ' In materie penala, se poate, oare, invoca pen-
tru prima data in casatie autoritatea lu-
crului judecat ? idem ' 56
33. ' Atunci cand partile, dinaintea instantei de
fond, n'au contestat existenta identitatei de
obiect si de cauza, dansele mai pot invoca
acestea, pentru prima data, in casatie ? idem , 68
34. * Hotararile Curtii de casatie, pot ele dobandi
autoritatea lucrului judecat ? idem ' 37
35. Cesiune. Hotararile intervenite intre cedente
$i cesionar, pot fi ele opuse debitorului ces,
care n'a luat parte la judecata ? idem , 8
36. Consiliu de familie. Avizul consiliului de fa-
milie, omologat de tribunal, poate el sa fie
considerat ca autoritate a lucrului judecat ? idem , 83
37. Contributiuni.Hotararile comisiunilor comunale
si acelea ale comisiunilor de apel, au ele
caracterul unor hotarari cu autoritatea lu-
crului judecat ? idem , 59, 107

www.dacoromanica.ro
CXLIV TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

LUCRU JUDECAT
38. Curtea de compturi. Decizia Curtii de comp-
turi, prin care declare pe un cassier achitat
fate de Stat relativ la gestjunea sa, "mate
ea impedica urm5,rirea si condamnarea acelui
cassier, pentru sumele deturnate de dansul in
aceasta calitate ? V. .Lucru judecat.
39. Curtea de trimitere. Curtea de trimitere, poate No. 24
ea respinge, ca tardiv, un apel ce prima Curte
de apel hotarase c5, este in termen, si asu-
pra carei hotarari partea interesata nu M-
euse recurs ? idem ' 17
40. ' Casarea unei deciziuni, prin care un preve-
nit fusese absolvit, ins condamnat la daune,
dar care casare nu atingea decat numai ches,
tiunea daunelor, indritueste, care, pe Curtea
de trimitere sa reform in totul prima decizi-
une a Curtii de apel si sa achite pe prevenit ? idem 85
41. Divert. Hot5,rarea care incredinteaza unuia
din sotii divortati ingrijirea copiilor. poate ea
constitui autoritatea lucrului judecat in sen-
zul de a nu se mai putea reveni asupra-i ? idem 80
42. Elertorale. In materie electorala se respecta
principiul autoritatei lucrului judecat ? idem , 31, 91
43. , Hotararile tribunalului, prin cari se recu-
noaste calitatea de roman a unui alegator,
dobandesc ele autoritatea lucrului judecat ? idem , !?5, 102
44. Hoteirttri preparatoare.Hotararile preparatoare,
pot ele dobandi autoritatea lucrului judecat? idem 41
45. Hotdrnicii. data ce s'a adus la indeplinire
o sentinta definitiva relative la asezarea
unor hotare, fare a se ivi verio contestatie,
acea aducere la indeplinire capita ea auto-
ritatea lucrului judecat ? idem . 4
46. , Hotararile definitive, prin cari se confirma
o hotarnicie fat& de proprietarii vecini, pot
fi ele invocate ca autoritatea lucrului ju- .
decat atunci tend yeti unul din acei pro-
prietari vecini ar cere hotarnicia proprieta-
tei sale ? idem , 103
47. Legi intelpretative.Drepturile dobandite prin-
tr'o hotarare judecatoreasca, care are putere
de lucru judecat, pot fi ele atinse prin o lege
interpretative? idem ' 35
48. Ministerul Justitiei. In ce anume cazuri legea
permite a se inlatura principiul autoritatei
lucrului judecat ? idem ' 48

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXLV

LUCl\U JUDECAT
49. Ordonanta de adjudecare. In materie de van-
zare voluntara, pentru wire din indiviziune,
ordonantele de adjudecare au ele caracterul
unor hotarari cu autoritatea lucrului judecat ? V. Lucru judecat'
50. z data% ce creanta inserisa, in tabloul de or- No. 61
dinea creditorilor a servit drept pret al ad-
judecarei, debitorul mai poate contests inte-
gralitatea acelei crean%e, $i s ceara sa i se
restitue tot ceeace creditorul sati a primit
Rua drept ? idem . 81
51. Tabloul de distributiune ramas definitiv,
poate fi el invocat ca autoritatea lucrului
judecat, cu privire la restul sumelor can n'au
fost militate ? idem . 99
52. Pensie alimentarci. 0 deciziune data in materie
de pensie alimentara. poate ea constitui au-
toritatea lucrului judecat ? idem . 96
53. 3 Hotararea care recunoaste natura creantei
alimentara, $i prin dispozitivul sau condamna
a se platl aceasta sumo ca alimente, poate
ea sa, fie combatuta pe tale de contestatie
la urmarire si a se dovedi ca natura creantei
nu este alimentara ? idem 1 87
54. Posesiune. Hotararea data in posesoriu, poate
ea preluded, petitorul ? idem * 42, 47, 50
55. .Repetitiune. Se pot repep sumele platite din
eroare in virtutea unor hotar'ari definitive ? idem, . 46
56. Revendicare. llaca in cursul judecarei actiunei
in revendicare, se vinde imobilul revendicat,
hotararea ce ar intervene in urma, este ea opo-
zabila noului cumparator care n'a figurat in
instants ? idem . 65
57. Revizuire. Hotararea prin care s'a respins
cererea de revizuire, pe motiv ca nu se do-
vedesc ea, s'a retinut un exoflis, din cauza
de forts majors, poate ea fi invocata ca au-
toritatea lucrului judecat la aciiunea princi-
pals in repetitiune, bazata pe acelas exoflis ? idem I. 12
58. Rural. Lucrarea comisiunei de plasa si in spe-
cial tabela, litera A., din momentul ce au fa"-
mas definitive, constituesc ele un titlu de pro-
prietate cu autoritatea lucrului judecat intre
proprietar $i partea improprietarita ? idem, 58
59. Separatiune de patrimoniu. Actiunea in sepa- .
ratiune de patrimoniu $i hotararea data asu-
pra ei, poate ea fi opusa ca lucru judecat la
I. C. Barozzi.Vol. II 10

www.dacoromanica.ro
CXLVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

LUC1.! JUDECAT
actiunea femeei care cere lichidarea averei
sale dotale si restituirea ei ? V. cLucru .judecat,
60. Simulatiune. Hotararea pronuntata fats de un No. 63
debitor comun $i prin care s'ar stabili simu-
latiunea unei vanzari, este ea opozabila cre-
ditorilor ipotecari inscrisi asupra imobilului
asupra chruia a urmat judecata simulatiunii ? idem * 39
61. , and s'a hotarat definitiv ca vanzarea e si-
mulate, cumparkortil mai poate reclama
bunul primei judecati, sustinand ca acel bun
i-a fost dkuit ? idem * 62
621Succesiune.Sentinta de imparteala a unei suc-
cesiuni se poate ea opune cumparkorului
care a dobandit un bun al succesiunei inainte
de a intervene sentinta de imparteala ? idem 1. 96
63. Timbru.Hotararea intervenita intre erezi si
Administratia financlara asupra restituirei
unei taxe succesorale, constitue ea autori-
tatea lucrului judecat? idem * 79
64. x. Hotarkea care stabileste valoarea unei suc-
cesiuni. pentru plata taxei de inregistrare,
poate ea fi invocata ca lucru judecat, la ce-
rerea ce ar face erezii in urma, spre a li se
restitui o parte din aces taxa, ca una ce
era scuba de lege ? idem * 82
65. Urmarire.Sentinta care hotkaste care din doi
creditori urmeaza a se plati cu precadere
din pretul adjudeckei unui imobil, are ea
ea putere de lucru judecat, intre acesti cre-
ditori, cand dansii ar concur& iarasi asupra
pretului unui alt imobil ? idem * 3
66. , Pe tale de contestatiune se pot modifica dis-
pozitiunile exprese ale unei hotarari ramasa
definitiva, ? idem ' 21
67. , Pe tale de contestatiune se pot invoca vi-
tine de procedure ce le acopera autoritatea
lucrului judecat ? idem ' 53
68. Materie comerciald.Hotararea obtinuta in con-
tra sindicolui, este ea opozabila tuturor cre-
ditorilor falimentului ? idem 1 45
69. Materie penald. Ordonanta judelui instructor
dobandeste ea un caracter definitiv asupra
ealifickei legale a faptului, data nu e opo-
zata la CaTera de punere sub acuzare ? idem ' 1
70. , Ordonanta judelui instructor si deciiia Ca-
merei de punere sub acuzare, prin care se
declares ea nu exists caz de urmkire, pot
ele constitui autoritatea lucrului judecat ? . idem * 16, 19
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER1I LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXLVII

LUCl\ILJ JUDECAT
71. Materie penal& In penal, care este elemental
esential al lucrului judecat ? V. a Lucru judecat.
72. la penal, autoritatea lucrului judecat 'este No. 70
ea de ordine publics i, ca atare, poate ea fi
invocat& pentru prima data in casatie ? idem , 56
73. , Odata ce un individ a fost condamnat la
amends pentru delictul de biltaie Si hota-
rarea a ramas definitive, mai poate el, in
urma, s'a fie din nou judecat i condamnat
pentru acelas fapt la inchisoare ? idem . 6
74. 0 persoana legalmente achitata pentru co-
miterea unui fapt penal, mai poate fi ur-
marita in urma, pentru un fapt care era
accesoriu celui deja urmarit i judecat, sau
o repetare a acestuia, comis in acelag timp.
sail in legatura, indivizibila cu acel deja ur-
marit si judecat ? idem 69
75. , Miiitarii cari au fost judecati $i achitati de
atre instantele represive civile, mai pot fi -
urmariti $i judecati de catre instantele mi-
litare ? idem , 73
76. Hotararea data in penal, poate ea sa, fie in -
vocata, in civil, ca autoritatea 'lucrului ju-
decat ? idem 75. 84
77. J udecata intervenita, in penal, chiar in lipsa
partei civile, are ea autoritatea lucrului ju-
decat dinaintea instantelor civile ? idem ' 77
78. , Hotararea penala, care recunoaste ca sem-
n'atura de pe o cambie nu e falsificatk
constitue ea lucru judecat intre parti, si
poate ea fi opus& cu succes dinaintea ins-
tantei civile ? idem 88
79. Partea civilk poate ea invoca, dinaintea
instantei civile, unde a reclamat contra de-
licuentului, faptele stabilite de instructia
criminal& ? idem , 66
80: In materie de prescriptiune a pedepsei, cand
i$i poate aye& be autoritatea lucrului ju-
decat ? idem, 36
81. Sub cuvant de interpretare a unei hotarari,
judecatorii au ei dreptul a modifica deci-
ziunea ce o interprets, far& a viola prin.ci-
piul autoritatea lucrului judecat ? idem 0 104
82. Vezi cuvantul cHotarare No. 49, 52, 74,
75, 76, 92, 95, 107, 119, 128, 130, 135,
149, 164, 166, 176, 188, 230, 259, 352, 353.

www.dacoromanica.ro
 TABLA PE ARTICOLE DE LEGI SI REGULAMENTE
A

VOLUMULUI II
CODUL CARAGEA
art. 1, capit. 10, part. 3, pag. 82, 83 art. 6, capit. 6, part. 2, pag. 108
dela chezaie 324 , 7 . 3 . 6 . 83
1, capit. 4, part 3 . 569 . . . 1 . . .. 105,
2 ' 2, . 2 . 318 333, 366,
, despre obtiri 588 405
* 3, part. 2 2. 398, 2, dela prigoniri, pag. 159
399, 4Q6 ) . capit. 2, part. 3, ' 81
* x. dela smintiri, pag. 437 .
. 3 . 2 .
402
. 3, dela risipitori, . 438 . . dela chez4ie . 324,325
. . cap. despre obOiri 588 ' 8, capit. 2, part. 4 , 103
. . 1. 1, part. 3 . 146 ) . . 10 . 3 . 83, 85
, 4, , . , 573 * 9 . despre obtiri . 588
. 16, * * * 146 * , dela zestre . 159
, 4 . 10, . . . 81, 83, A 2. * 3, part. 6 ') 312
84, 85 . . . 4 . 3 . 137
, . dela chez4ie, 1. 324, . . , 10 . . . 83
333 , . . 16 . , , 126,
. . capit. 23, part. 6 . 53 147, 154
2. 5, .. 2, . 3 2. 158 . 10 1. 1 . 3, pag. 158
. . 22, . 4 . 53 20

, ,
A . 2 2.4 ' 103
* . . 2, , 6 2. 301 ) 16 . 3 127
2.

. 6 , 10, . 3 ' 108

81, 83, . 11
. .
,
*
2
16
. 4
. 3
102
* 127
. . . 3 , 4 ' 343 . , . 22 ' 4 1. 53
* A 20 * A 2 , 399 . 12 8 . 3. ) 157
, 0 A A 1 6 . 363, 2. . dela inchirieri . 581
387 , 13, capit. 14, part. 3, pag. 115

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CXLIX

COD UL CARAGEA (urmare)

art. 13, capit. 16, part. 3, pag. 108, art. 24, capit. 9, part. 3, pag. 107
111, 126 26 0 16 0 109
a 14 8 pag. 157 27 , 0. P * /
a 0 dela inchirieri a 569 28 0.
17, capit. 3, part. 4 a 105, a dela zestre 159
118 a O capit. 8, part. 6, 0 136
a 2 a a a 108, a 0 2 0
109 29 0 16 3 0 109
3 a 3 117, 8 6 136
127 31 16 3 111
0. dela mosteniri a 108, a 32 8 0 6 118
111 a 0 16 3 105,
a capit. 16, part. 3, pag. 158 106, 140,
a 18 22 4 53 148
20 0 2 6 108 0 33 2 6 pag. 300,
a 8 a 3 103 471
4 333 D 0. 16 a 3 0 106,
a dela zestre 160 132, 140,
21, capit. 2, part. 4 106 148
22 0 16 3 126. > 34 "

Pag-
128, 138 35 0. 1 1 138
23 a S a pag. 102, O 45 2 6 0 473,
104, 105, 491
115, 159 16 0 3 296
16 pag. 135 47 a 2 0 6 473
24 0 8 0 103, 0 48 16 3 103
104, 115, 49 2 6 468,
159 469
OODUL CALIMACH
Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina
13 203, 446 582 103 1108, 110, 1658 108
1616
14 446 584 103 119 1659 108
123 60 586 446
1618 121, 122 1662 145
218 567 5b9 324, 446
1619 110
594 324 1760 82, 85
302 81 1.622 108, 122 1761 85
310 81 1014 107
1629 107
1015 107 1795 324
316 81
1176 119 1640 103, 107
317 81 1641 114 1796 328
1337 83, 313 1943 352
437 312 1108, 122, 1643 110, 126
1611 1997 446
441 312 1127 1653 122
REG U L AMENT UL ORGANIC
1
380, 5 184 81 170 t121, 154,
40.0845 ,
7 162, 250 261 388 332 321
2 301 8 162, 250 325 105 333 445
4 303 71 173 331 387 334 136

www.dacoromanica.ro
CL TAI3LA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

REGULAMENTUL ORGANIC (urmare)

Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art.. Pagina
103, 104, 379
{lig, 173, Condica crimina- Ofisul Domnesc
105, 106, liceascci din 1850 din 1853
108, 109, 399 147 3 320
111,113, Legiuirea pentru 56 {552
335 117, 118, plutirea gdrlelor Legiuirea dela
121, 126, din 1834 1835 Legiuirea pentru 1852 pentru in-
148, 149, 1 9 impiedirdri 1852 chirieri
154, 158, Leg. dela 1835 26 587 3 574
159 Col. II 49, 273 27 351, 352 4 574
336
339
5121, 136,
445
109
--
Leg. dela 1847
335, 399,
405
Ofisul Domnesc
din 1845
Tratatul din Pa-
ris (1856)
341 105, 113 Legea epitropi- 387 21 168
362 55 ceascd Ofisztl Domnesc 22 339
363 337, 586 40 81 din 1846 23 339
365 388 47 81 8 350
CONSTITUTIUNEA
2 88 32 559 9, 335, Legea organizarei
7
f189, 193, 93 88, 334 336, 345, jzidecatoreti
1558 104 339 37 353, 358, 18 447
8 193, 558 17, 41, 42, 361, 365, 19 556
f93, 190, 105 44, 46, 371, 377 20 385
9
1193 47, 51,88 215, 359, 22 343, 362
12 409, 411 109 559 38 372, 389, 46 380
13 431, 433 110 410 390 58 344
14 5 112 559 39 593 72 465
162, 234, 91 341, 544
237, 238, 113 559 1336, 340,
19 129 559 41 362, 389, f428, 429,
244, 249, . 92
130 410 390, 592 1535
250 107 559
21 471 Leg. org. Curtei de 67 431 111 505
f42, 44, Casatie 76 389 137 . 378
24 34 397 83 369, 388
146, 586 138 373
26 46 5336, 389, 84 565 139 364
36
31 46 1390, 427 88 589 140 359
160 305
CODUL CIVIL
95, 107, {169, 171, 169, 173, 48 304, 305
1
219, 557, 181, 184, 17 t181, 187, 85 74
558, 561, 8 192, 203 197, 201 87 100
565 9 189, 192 ) 169, 172, 89 100, 101
18
2 58 '11 58 )201, 202 90 100, 101
5 101, 155 1174, 189, 33 302, 303 91 101
7 16
169 1201, 204 34 562 93 56

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CLI

CODUL CIVIL (urmare)

Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina
97 101 56, 61, 306 567 695 295
123 95 62, 65, 307 305 724 484
152 58, 562 241
71, 76, 308 304 885 562
174 347 80 332 56 918 378
185 334
242 {57, 62, E.':
338 122 E 937 291 A
190 590 176, 80 340 68 938 291
191 590 65, 343 68 948 434
194 297 244 66, 75, 413 485 950 291, 438
195 289, 297 76 416 122 953 213, 434
71, 245 66, 73 422 212 960 97, 297
196 289, 292, 246 57 423 212 f101, 124,
297 {60, 63, 435 434 969 1570
290, 247
73 437 434 970 122
197
291, 292, 248 7 1434, 436, 974 443, 578
293, 296, 249 80 439 437 977 122
298, 300 56, 61, 442 435 6, 7,
198 294, 300 250 64, 75, 445 63 9,11, 33,
291, 292
448 i 2, 436, 998 168, 241,
199 292, 293, {58, 59, 438 298, 500,
251
295, 299, 67 449 434, 436 510
t/1 300 252Fm" 74 456 436 999 5, 7, 33 ;1
290, 292, 253 75 457 438 1002 11
200
)293, 298 263 61 462 4 1021 3
203 293 270 57 464 193 1022 572
)292, 293, 275 57 466 4 1066 124
204
1300 276 65 467 122, 412 1075 68
292, 279 79 468 122, 412 1078 8
205

206
293, 298,
300
299
293,
280
281
282
. 69
63
{61, 68,
71
ti
469

478
412
476 98, 99,
1
100, 233
233
1079
1080
1081
4, 569
8
8
/3'

17, 5'
8 6'
207 296, 297, 283 68 1082
337 08, 62,
480 579 411,
{99,
1084 68
209 59 285 )80 99, 234, 1088 3, 82, 85
481
63, 286 306 237, 411 1089 82, 84
212 66, 72, 287 306 f 313, 314, 1100 453
485
75 290 302, 306 315, 316 1101 84, 322
216 56, 76 291 302, 307 1313' 314' 1114 84, 86
217 64 486
992 )302, 305, 316 1115 84
225
f59, 67, 1306, 307 487 315, 316 1116 84
170 295 308 492 111, 193 1118 53
228 62 305, 493 111 1138 219
230 71, 75 296 306, 307, 541 122 1156 320
156, 69, 308 578 11 1164 298
232 170, 71,75 297 304, 306 616 100 1 138, 218,
238 58, 70 304 304, 306 677 303
1167
221

www.dacoromanica.ro
CLII TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. RONIANA

CODUL CIVIL (urmare)

Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina
1169 365, 576 1213 409, 474 123, 141, i 575, 576
1170 469 1252 1429
1473, 487, 146 578
1214 /
1139, 146, 491 123, 125, 1431 570, 575
1171
1387, 449 1215 490 134, 142, 1432 575
1172 143, 146 1253 /
482, 147, 149, 1434 570
J56, 214, 1219 484, 486, 153 1435 575, 580
1173
1387 490 123, 125, 1436 570, 577
1137, 214, {470, 471, 131, 132, 1439 577, 579
1176 1254
1265 472, 476, 133, 135, 373, 571,
1220 1441
1180 280, 331 481, 482, 141, 144 580
1182 1, 2, 265 486 133, 1453 570
1185 109 1224 155 1255 135, 141, 1460 576
1188 136 1226 155 160 1461 576
153, 425, 1227 105, 131 115, 1462 138
1191
1474, 475 105, 106, 1265 122, 123, 1464 138
1193 304 {130, 131, 197, 458 1465 5
1195 419 133, 135, 1268 137 1471 570
1197
(53, 304, 1228
136, 138,
1271
il37, 144,
1472
478.2
1475'
1474, 475 1140, 143, 147, 154 1419, 48o
2, 14, 53, 145, 146, 1272 144 1476 570
1198 91, 306, 149, 150, 1273 119, 150 1483, 571,
1484
151, 155 1275 141 1581
1200 597, 600 1229 133, 135 1278 119 1489 581
74, 138, 1230 132, 144 154, 291, 1515 378
1281 i438
207, 429, 1233 106, 115 1538 153
1201 587, 594, 1234 106, 131 1283 131 1554 123
598, 600, 1236 132, 144 25 197, 1586 84
601 1240 160 1285 294, 298, 1587 85
1202
144, 299 1590 82, 83
206, 597 145, 146, 1286 125 1597 53
1203 53 1242
150, 153, 1131, 132, 1610 52
1204 269 1307
160, 454 291. 296 1616 52
1206 571, 576
1115, 144, 1337 160 1617 52
1472, 480. 1243
1207 1146 1409 132 1652 326
1486, 490 117 1411 571
12,14 1655 157
468, 470,
1124, 134, 1416 574, 579 1325, 331,
471, 478, 1245 1656
147, 155 1417 570 1332
1208 479, 483, 1247 161, 199 1418 578 1662 326, 328
485, 486,
121, 1573, 575, 1663 327
487, 493 123, 128,
1420 1579
1664 327
1209 1470, 474,
1248 132, 133, 1421 577, 578 1667 328
1493
154, 156, 1423 572, 578 1673 328
(471, 479, 291, 458 1425 574 1 327, 329,
1210 1681
1484, 493 1249 125, 133 1426 572, 574 330
j478, 487, 1121, 123, 1427 573, 574 1682 329
1211 1250
1488, 491 141 1428 574, 578 1684 328

www.dacoromanica.ro
 TABLA. DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CLIII

CODUL CIVIL (urmare)

Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina
1686 320 1749 460 1777 452 J104, 107,
1815
j320,321, 1105, 125, 1780 451 1116', 118
1687 1753
1323 1140 446, 447, 1449, 453,
1691 320 1781 451, 453, 1828
105, 116, 1460
1694 324, 329 1754 125, 139, 456, 461 1842 590
1696 322 255, 256 1783 461 1844 100
1704 488 j107, 139, 1448, 457, 1846 162
1756 1785
1711 491 1150, 152 1459 1866 330
1717 213 )450, 451, 1869 54
j156, 450, 1125, 139, 1786
1718 1757 1455, 459 1872 131, 330
1453 1150, 152
1787 459 1873 327, 330
1727 275 1124, 140, 1789 447
1759 , 472, 480,
1150, 152 1906
1729 275 1105 , 452, 1483, 489
117, 277, 1760 154, 458 1790 83, 84,
1455
1730 572, 573, 1761 119 1791 455 J153, 315,
578, 581 1769 133 1907
1799 452 )316, 366,
1734 117 1770 314 1801 452 1576
1735 275 1447, 448, 1804 454, 455 1909 157, 323
1772
1739 275 1449, 453 1806 454 1911 327
1746 455 1774 458 1814 457 1912 563
LEGEA JUDECATORIILOR DE OCOALE
23 351 j416, 462, 72 363 98 468
463 60 27
24 1466, 467 76 100 223
29 378 (462, 465, 77 464 103 223
62
90. 462, 1466, 467 80 465 105 227
55 466. 467, 1331, 463, 81 465 106 227
64
582 1466 87 394, 461 111 331
56 90 69 27 1382, 395, 1461, 464,
582 89 123
57 ) 27, 417, 1464 1546
71
58 463 1464 93 465 125 465, 467
PROCEDURA CIV1LA
54 439
86 1367,
372, 102 381, 383 338, 348,
56 372 393, 521 227, 355, 350, 351,
58 8, 102 )344, 371, 111 370, 401, 352, 356,
91 364, 369,
64 100 )386 408, 467 118
J221, 386, 92 344, 386 375, 376,
66 b" 112 327 379, 385,
1394 93 339, 386
113 331. 332 387, 392
69 102, 345 94 394 397
)327, 331,
'
74 1254, 401, 95 356, 381 114
1332, 333 337, 338,

' 1535 96 100 , 343, 348,

,.7,.., )102, 256, 97 354 116 357, 378 119 362, 391,
1439 /372, 379, 117 337 393, 395,
99
82 338 1393, 521 468, 539

www.dacoromanica.ro
CLN TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA.

PROCEDURA CIVILA (urmare)

Art. Pagina . Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina
121 362 168 283, 378 471, 473, 340,
122 355, 393 OZ )280, 281, 241 478, 483, 374 370, 374,
3, 5. 9,
170
490
{4 380, 390 F
56, 336, (222, 223, 242 477 375 337
340, 345, J226, 226, 243 348, 471 376 337
123 196
361, 369, 1227, 400, 244 471, 485 378 311, 446 E
371, 377, (492 245 470, 473 387 405
387 70 246 490 388 221
197
333,
210 223, 477 247 444 389 8
124 175'
1441 248 444 397 280
125
126 E
333, 354
333 211
222, 223,
229, 400,
254
260
394
54, 55,56
398 217
1221, 311,
F4 a
{404, 435 399
129 357 261 54, 55 1317
135 311, 337 213 226
262 64 1221, 317,
136 337 214 225, 227 400
1322, 583
216 229 275 230
138 387 276 227 401 219
222, 223,
140 387 283 352 402 405
146
218 225, 226,
168, 387 288 354 1218, 270,
228, 477 403
147 387 1397
)213, 336,
148 367 219 223 404 352
1367, 380
261, 269, 220 224 405 5
221 222 66, 200,
1339, 341, 407 7

151
348,
353, 359,
222
223
222, 225
223, 477
316 372, 373,
382, 390
409
416
319
313
Wg
224 224 157, 219,
360, 361, 428 317
1220
(376, 378, 337, 439, 463 436
384, 402 227 440, 441, 318 73, 583 477 316, 317
j60, 348, 442 76, 366, 481 313
1367 232 439, 440 323 367, 372, 482 313
225, 233 439 382 507 280
281, 337,
1223, 1441, 443, 324 372, 390 514 451
358, 365, 234 325 382 515 451
159 1487, 490
382, 439, 235 441 327 j77, 80, 516 460
1440, 441, 236 223, 477 1333 525 573
(591 330 338 529 217
471, 472,
222, 225, 331 467 538 348
237 488, 490,
1340, 358, {491 56, 70,
562 390
1379 382,
,
332 223, 467,
565 371, 449
160 )471, 478,
396, 440, 238 491
568 450, 451
1492
1468, 471, 581 85
471, 478, 335 366
1472, 479, 597 217
486, 591 239 490, 493, )311, 325, 610 578
161 487 494 1337, 446 629 594
162 281 468, 471, 372 337 681 263
163 281 240 473, 478, j311, 337, 683 257
373
166 283 483, 490 1340 689 263

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CLV

PROCEDURA CIVILA (urmare)

Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina. Art. Pagina
690 2.63 130, 133, 718 350 736 268, 370
131, 132, 143, 149, 720 152 737 267
710
136, 138, (1150, 152, 722 353, 372 739 565
7Q8 140, 143, 155 723 150 740 73, 227
145, 146, 712 136 725 456 742 558, 561
151 J136, 138, 728 457 743 565
713
1145, 146 729 266, 583 j217, 397,
709
1130, 135,
1155 716
j132, 133,
1144 735
323, 370,
i403 785
' 1398, 402
119
CODUL COMERCIAL
1 564 490 580 772 273, 274 850' 1256, 257,
3 288 557 580 775 269 1258, 267
1272, 288, 571 580 776 266 261, 264,
22
1485 670 276 780 270 852 266, 273,
23 288 695 259 783 267, 273 275
4.6 324 697 270 802 273
1257, 264,
53
/484, 486, 698 261 803 270,271 853 1269, 272
1487 700 259 808 270, 276
702 259 263, 267, 855 267
57 324 810 1270,
706 265 271 856 266
64 104
858 262, 266
65 158 1256, 261, 811 263
709 860 270
91 320, 321 1262 813 256, 263 862 268,-271
131 321 s258, 263, 816 52, 257
468 712 863 271
144 1264 270, 275,
819 {276 867 270
147 461 1257, 260,
-713 870 261
179 82 276
185 255
820 52, 257 $74
11226661, 264,
1266
718 259 826 262
188 254
191 254 719 265 828 265 878 262, 269
1258, 268, 881 564
248 254 720 829 f157, 262,
1269 264, 265 884 256
314 254
322 255 . )258, 267, 830 265 887 270, 278
722 896 266
352 186 278 831 265
901 225
413 222 723 258 842 273
903 580
436 221 726 261 843 262, 268
936 265
478 322 733 269 844 268
479 323, 324 735 270, 275 845 272 1268, 269,
944
480 322 738 270 846 258, 267 1276
482 322 740 255 847 266 j269, 274,
969
483 322 751 274 1256, 257 1276
849
486 322 768 273 1265, 267, 970 270
CODUL PENAL
1 .16 1506, 509, 14 509
7 37 515
'
9 122, 558,
565 9
1515
55
23
36
13
13 38 499, 517

www.dacoromanica.ro
CLVI TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

CODUL PENAL (urmare)

Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina,
137, 365, 1197, 279, 250
)538, 545, 325 36
40 127 1547 40
1554 1280, 284 328
41 501 129 283 254 538 417, 418,
{19,26, 32, 130 284 258 163 419, 420,
47 35, 163, 132 193 260 163. 543 332 421, 422,
517 140 396 261 163 423, 424,
48 499 141 183, 506 262 20 425
1163, 499, 144 165 263 18, 33 418,
50 147 17 132, 503, 333 419, 420,
1549, 554 264
52 35 149 13,21, 46 1513, 515 422, 425
53 31,1.68 151 30 /13, 14, (417, 418,
54 168 154 39, 318 vu 1500, 522
334
1419, 420,
55 168 166 17 119, 30, 1422, 423,
169 31 267 133, 40 1424
335, 340,
57 547 172 163 272 32 417,
13, 538, 179 252 280 20,25, 28 336 418, 419,
186 34 283 499 24
58 1 568 194 15,16, 23
59 547 290 31, 36 337 417, 419
1346, 507, 203 /
,18184,
,
293
1469, 475, 338 15
60 1476 342 420
1509, 547
63 504 204 184 294 17, 416 348 424
74 26, 554 208 16 295 415 116, 20,
350
77 17 212 515 /415, 416, 1585
299 1417 352 26, 29
90 51 215 515
93 48 220 252 300 415, 416 353 16
97 42, 279 225 538 302 25 116,17, 21,
303 25
355 124, 28
)24. 30, 231 534
112
1502 512, 304 415 24. 26.
113 502,520 234 513. 517, 306 17, 20 357 151
114 520 521 307 527 358 518
120 283 308 17, 28 359 26
235 25 309 40 360 518
278, 237 22, 25 /16, 496, 361 541
123 279, 282, 238 26, 27 310 1499 364 535
286 239 34, 163 313 33 367 23
279, 282, 241 19. 34 r 28, 503, 389 24
283, 284, 242 537 317 1607, 515 391 22
J.24
285, 286, 17, 21, 318 29, 507 393 419
287 247 22, 23, 320 499 396 415
om (280, 282 24, 34 432
1' S283, 286 248 14,15, 33
321
322
17
396 562
163
175
126 286 249 14,15, 24 323 28, 396 584 547
PROCEDURA PENA LA
8 262, 597 .1 6, 365, 14 534 22 427
10 589 IA 1589 16 18 25 337

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA CLV1I

PROCEDURA PENALA (urmare)

Art, Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina
31 318 171 362 255 513, 556 {505, 520,
39 21, 430 176 27 243, 246, 525, 526,
40 13 183 359 528, 531, 301 537
42 279 337, 343, 258 544, 545, {507, 520,
185
43 J224,472, 360, 387 546, 547, 522, 526,
1518 J338, 340, 554, 555 302 544
47
53
60
66
72
73
21
426
427
427
512
428
186
367
- 369 "
342, 347,
352, 364,

13 1, 377,
1385, 386,
1392, 442,
259

260
261 512
508, 509,
519, 528,
533, 535,
536, 540
336, 552
303
304
309
310
311
508
505
520
511
520
318 f495, 504,
1128, 506, (562 1519 534 1532, 554
1530, 548 188 368 262
1535, 544 497, 509,
76 501 190 562 519, 525, 319
80 426 396' 532
191 1341' /529, 534, 427, 494,
81 426 1562 263 543, 552
92 431 [502, 529,
192 3b1 264 542, 543
93 432 198 362, 427
321 532, 539
266 536
94 432 200 552 322 427, 539
J510, 512, 324 426
96 431 1336, 344, 268 1528
113 432 1345, 346, 326 502
270 521
114 432 350, 355, 277 540, 541 327 )142'.
502,
116 432, 433 204 361, 362, 1526, 532
332, 495, 505,
(.31, 1376, 378, 331 507
1506, 514,
1,3130, 431, 1379 332 512
117 433 281 555
{344, 345, 333 512, 542
122 568 346, 360, 282 512
1 335 548
123 331, 332 205 378 495, 500, 336 545
124 332 206 377 511, 518, 1.495, 536,
129 429, 430 207 7 530, 536, 1554
284 542, 544,
137 1427, 428, 225 42 {501, 502,
, 1431 42, 44 551, 552,
226 150, 524 513, 533,
141 24, 27 555
340 545
148 384 227 42 514, 520, 341 543
151 363 285 1540
236 551
152 224 93' 96' 286 516, 527 96, 480,
96, 475, 237 i
538 {495, 509,
530 287
477, 483. 531' 289 500 342 511, 524
153 240 1497' 343 506
485, 489, 541 500, 504,
512 242 483 506, 519, 344 504, 537
161 1340, 341, 290 537, 538, 1501, 522,
246 539 347
1397 {426, 503, 540, 551 1533, 544
162 539 504, 506, 291 500 348 507, 533
169 358 248 535, 536 293 537 353 512
170 279 253 551 296 500, 506 354 508, 536

www.dacoromanica.ro
CLVIII TABLA DE MATERI! LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

PROCEDURA PENALA (urmare)

Art. Pagina Art. Pagino. Art. Pagina Art. Pagina
501, ,498, 503, 13, 18, 20 310
376
357 r98,
507, 521, i525, 529 24, 27, 29 310
549 1520, 537. 493 318, 344, 30 308
359 508 377 345, 349, 37 310
1543, 545
1522, 529, 380 503 362 Legea maximului
360
1533, 547 6, 192, 494 349 taxelor comunale
{496, 500, 363, 365, 515 23 2 410
503, 510, 381 498, 500, 516 16 Legea de expro-
361 521 23
516, 528, 510, 522, priere a eomunei
530 547, 554 524 427 Bucuregti din
496, 505, 598 591 1893
382 509
362 516, 530, 602 558 4 238
)7. 593,
532 383 Legea alienatilor Legea organizdrii
1595
505, 509, 33 437 comunelor rurale
385 534 567
511, 516, Legea autentiftcd- 165
386 507, 534 rei actelor
523, 527, 387 507 Legea de consta-
363 5 462 tarea contr. . direct e
532, 538, 388 508, 510
545, 547, 11 212 7 412
6, 363,
550 365, 498, Legea comptabili- 12 412
364 536 389 510, 522, tdtei publice 26 205
3498, 499, 523, 547, 2 167 27 413
500, 512, 554 15 167 29. 413
365 1516, 518, 223 167 Legea impozitului
393 496, 539 Legea comunalci fonciar
(525, 539 495, 496, 2 1b3, 185 3 413, 414
j507, 523, 395 497, 501, 7 183 4 413
366
1528 516 24 558 11 413
503, 514, 397 497 25 167 13 413
367 517, 519, j347, 427, 1167, 168,
543, 554 405 27 Legea de urmd-
1516, 523 1180 rire a Statului
368 516 514, 28 167 1 165
369 542, 556 406 520. 523, 76 18 29 327
231, 373, 526 85 18 Conventiunea din
495, 527, 408 567 90 221 Paris
371 529, 530, 416 426, 556 91 534 1 339
544, 547, 422 51 Legea consiliilor 2 339
550, 560 443 362, 592 comunale 6 339
{498, 502, 444 368 2 187 7 339
517, 519, 445 503 11 193, 195 14 564
372
520, 521, 462 287 18 196 i173' 198'
534, 551 46
463 279, 285 Legea fondului 211
1499, 517, 464 280 comunal Statutul din 2 Mai
373
1546 481 513 9 309 1864
) 504, 505. 484 513, 548 10 309, 310 3 564
375
1533, 541 485 513, 548 15 309 18 13

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA. CLIX

Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina

Legea ruralei din 42 182 {233, 237, 1190, 192,
1864 147 93
47 7
1481 1193, 202
1 123 50 89 48 229 180, 181,
10 151 90, t182, 185,
11 123 53 / 88' 49 j230, 231,
196, 206
195, 96 1240, 241 8
13 144 73 88 51 j233, 236, 178, 179,
22 123 90 88 1246, 248 180, 182, E
23 151 52 1231, 234, j184, 185,
47 151 Legea de expro- 9
priere 1240, 245 186, 190,
Legea pol i fiei n gs1
)231, 239, 191, 192,
rurale 1 239, 241 53
92 212
Legea ccillor fe-
4 a; 3
4
231
231
j231, 238,
2 3 54 1247
1230, 240 ,
1246
2 10 FE 174
11
206

194
E.2

rate din 1868 5

179, 180,
4 238 1246 i23O, 232,
55 183, 188,
Legea drumurilor 6 239 240 14
194, 195,

din 1868 11 236, 245 )239, 249,
58 196, 197
5 161 27 12
(236, 239, 1250
15 205, 210
11 161, 163 1245, 249 59 232
Legea docurilor 230 {168, 174,
5 96 2 13
15 231, 247
60
63
232, 233
234, 251
17 181, 183, 1VVV
6 96 19 236 188
64 245, 247
21 97 231, 236, j238, 240, 18 1169, 171,
Legea administra- 241, 67 1176, 179
1246
tiei domeniilor 20 J
244
1242 , 244, 238, 240, 1180, 182,
183, 184,
e
Statului 1245, 249 " A242
17 488 91 I229, 242, 70 231 19 189, 190,
20 449 1245, 247 73 234, 235 1195, 196,
Legea organizdrii 22 231 74234 1197, 198, T-t0
Dobrogei (1880) 23 245, 247 76234, 23.5 202, 204 4'4
2 93 24 247 Legea electorald 168, 169,
j89, 91, 27 245 20. 175, 178,
1 188
192, 95, 96 28 243 179, 180
4 92, 94,95 29 238, 242 2 1173, 183, 22 174
210 24 182
6 90, 91 31 236 167, 174,
7 94 33 247 169,
89
181, 188, 30 175, 178,
8
36 (235, 247, 3
192, 196,
9 88 1248 179
86 38
204, 210
11 248 200,
16 95, 96 39 237 /174, 185, 35 201, 210,
18 91 40 1230, 232, 4 )192, 194, 212
20 182 1233, 240 202, 205,
1
1177, 189,
1206 36
34 87 41 230 1210
35 87 43 230, 244 5
1168, 177, 170, 175,
40 182 45 232, 245 1188 38 177, 178,
41 89, 182 46 230 6 188 {200

www.dacoromanica.ro
 CLX TABLA DE MATERII LA REPERT. G-L DE JURISPR. ROMANA

Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina Art. Pagina

40 168, 190 Legea Eforiei spi- Legea recrutcirei 9 401
41 172 talelor civile 40 284 10 401
42 200 4 164 Legea sanitard 15 407
182, 186, 6 164 85 319 18 401, 408
44 i 195, 201 Legea loteriilor 119 289 402, 404,
187, 2 584 Legea servitorilor 19 405. 407,
45 194, 195, 4 585 2 188 408
200, 201 5 585, 586 20 467 1398, 402,
20
182, 187, Legea moratorie Legea silvicd 1404
46 194, 200, din 1877 39 166 22 402
{201 4 559 Legea asupra 1398, 403,
30
47 184 Legea monopolu- strdinilor 1404, 405
49 191, 207 lui tutunurilor 5 251 31 398, 403
56 185 26 216 Legea eorpului 403,
67 182, 202 Legea pozitiei o- telegrafo-postal 32 404, 405,
116 47 fiterilor din 1896 41 11, 12 407
117 210 27 199 42 11 38 1397, 398,
119 188 Legea timbrului 1400, 407
120 48 Legea pensiilor
31 166 20 330 218, 397,
42, 45, 32 166 32 301 u 1398
128 47, 50, 33 243
Legea perceptiei 35 365
182, 194
60 283 Legea vamald .399, 401,
129 45, 50 173 421
36 1406
133 46, 192 61 283
44, 184, Legea asupra Regulamentul de Begidamentul a-
134 191, 195, drepturilor pro- cheltueli pentru supra industriilor
210 212 prietarilor experti insalubre
138, 44, 1 581, 582 2 225 37 414
135" 3 225
47, 194 3 581, 582 Regulamentul si-
140 183, 194 7 581 Regulamentul de nodal
Legea asupra fi- 10 581 constructiuni ri 42 475
loxerei 11 581 alinieri Regulamentul de
12 308 12 584 2 12 serviciu fi de
15 308 13 583 6 12 comptabilitatea
18 308 15 581 Regulamentul de sindicilor
Legea organizdrei 19 582 hotCtrnicii 22
farmaciilor 20 582 401, 403, 24 269
8
11 288 21 582 1404, 408 2611

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL
DE

TURISPRUDENTA
A

INALTEI CURTI DE CASATIE I JUSTITIE ROMANI

-
D
Da houifca Data a ado).
1. Vezi cuvantul Drumuri. No. 3. in graba primirei banilor, nu se eli-
Buletinu11900, p. 22 si 1904, p. 1596 bereaza chitante cu data certa.
2. Vezi cuvantul Exproprieri' Buletinu11883, p. 428; 1904, p. 1249
No. 56 $i 96. 3. Dupg art. 1182 din Cod. civ.,
Data actelor data scripturei private nu face cre-
dinta contra tertiilor persoane inte-
1. Intre partile contractante, actul resate decat din ziva in care s'a in-
sub semnatura privata are acelas fatisat la o dregatorie publica, din
elect ca si actul autentic ; ziva in care s'a inscris intr'un re-
C5,, prin urmare, data dintr'un a- gistru public, din zinc mortei celui
semenea act face credinta intre acele ce 1-a subscris, sau din ziva in care
parti si intre reprezentantii lor, pang, va fi fost trecut, fie gi in prescur-
la dovada contrarie ; tare, in acto fgcute de ofiterii publici,
Ca numai in contra persoanei a precum : procese-verbale pentru pu-
treia interesate n'aredupa art. 1182 nerea pecetiilor, sau pentru facerea de
Cod. civ. credinta decal dela in- inventar ;
registrare ; Ca, in speta, comptul curent pre-
Ca actele ce face un mandatar, fie zentat de An., neavand nici una din
legal, fie conventional, in numele conditiunile cerute de sus zisul text
mandantului, s u n t actele acestui de lege, si nedovedindu-se nici macar
mandante ; ca e extras Intocmai din registrele
Ca, prin urmare, data actelor facute falitului, tinute in regula, nu putea
de mandatar trebue sa, fie crezuta fi considerat ca avand data certa,
de mandante, pang. la dovada con- si ran Curtea de apel 1-a tinut in
trarie ; seams ca atare.
Cg, osebit de acestea, de obiceiu, Buietinul 1892, p..333
I. C. Barozzl.Vol. II 1
www.dacoromanica.ro
2 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Data actelor _Data acteloi

3. Dupti art. 1182 din Cod. civil, Avand in vedere ca Curtea de
data scripturei private face credinta, apel, copsiderand politia orasului ca
contra tertillor persoane interesateo dregatorie publica, putand da o
din ziva in care s'a infatisat la o data certa, inscrisurilor sub semna-
dregatorie publics, din ziva in care tura privata, prin trecerea for in re-
s'a inscris intr'un registru public, gistrul politienesc, nu a facut o rea
sau din ziva, in care va fi lost trecut, aplicatiune a art. 1182 din Cod. civ.,
fie Si in prescurtare, in acte astute intrucat politia orasului este o au-
de ofiterii publici ; toritate administrative recunoscuta
Considerand, in speta, ca deciziunea de Stat, cu atat mai molt ca
atacata, constata ca, in procura au- legea a considerat in totdeauna pe
tentificata cu data de- 22 Noembre politaii Si comisarii din rase ca
1888, prin . care d-na Maria Pavel competinti a legaliza actele sub sem-
Iota autoriza pe sot u I sail Pavel natura privata, ;tiara de restrictiunile
Iota a administra mosia Tatomiresti, ce s'au adus prin legea autentificarei
se aria trecut in prescurtare contrac- actelor din 1886 Si 1887, lege pos-
tul prin care Pavel Iota subarendeaza terioara contractului de arendare a
sotiei sale zisa mosie ; carui anulare s'a cerut.
Ca, aceasta procura avand data Buletinul 1894, p. 28 P. 1.904, p. 1397
certa, si actul de subarendare sub 5. Actul sub semnatura privata
semnatura privata a d nei Maria dobandeste data certa prin prezen-
Pavel Iota a dobandit data certa Si, tarea lui In casieria judetnlui pentra
ca atare. e opozabil, precum decide plata taxei de inregistrare, conform
instanta de f o n d, creditorilor ltd legei timbrului.
Pavel Iota. Buletinul 1894, p. ?65
Buletinul 1b93, p. 548 6. Antidatarea $i frauda se pot
4. Art. 1182 Cod. civil prevede dovedi cu martori, intrucat creditorul
ca data inscrisurilor private nu poate a fost in neputintil de a-si procura
face credinta, in contra tertiilor per- o probe scrisa, conform art. 1198 din
soane interesate, decat din ziva in Codul civil.
care an lost prezentate la o drega- Buletinul 1995, p. 1955
torie publica si trecute intr'un re- 7. Vezi cuvantrd Acte No. 16,
gistru public, fare', insa a arata a- 17, 19, 21, 41, 42.
nume cari sunt autoritatile in drept 8. Devi data scripturei fate deplina
a da inscrisului sub semnatura pri- credinti, intre partite contractante,
vata o data certa, : conform art. 1182 din Codul civil,
Considerand ca. in speta, Curtea insa cand e vorba de antidatarea
de apel constata, in rapt, prin deci- unei declaratiuni, facuta, cu scopul
ziunea atacata in recurs, ca contrac- de a frauda, o dispozitie prescrisa de
tul de arendare intervenit intre 1. lege, in acest caz, prezumpt,iunile pen-
Pascu Si C. Rh' dulescu, intimatii de fru a dovedi frauda, sunt aduaisibile ;
astazi, a lost prezentat de partile C5, legea, prin art. 448 din Codul
contractante, in ziva de 9 Septembre civil, prescrie nulitatea actelor facute
1885, la politia orasului Buzau, dre- pe interzis in u r ma publicatiunei
gatorie publica, spre legalizare, Si a hotararei de interdictiune sau fare
fost trecut in acea zi iii registrul po- asistenta Consiliului judiciar ;
litienesc; Ca, in speta, Consiliul judiciar pre-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Datd etetelor
tinzand ea declaratiunea din 3 Februa-
rie 1900, fticut5, de ifiterzis, e facutil
in scopul de a fraud& aeeasta dis-
pozitiune, cu drept cutvant tribunalul
a admis preztimptiunile spre a se
dovedi frauda.
Buletinul 1903, p. 13 21
Daune
1. and cuantumul daunelor pre-
tinse de o parte nu e pe deplin justi-
ficat, ins nu lipsesc ett total pro-
bele, instanta de fond, in competinta
sa de judecgtoare a faptelor, are
dreptul de a aprecia insgsi si a fixa
ace! cuantum.
Buletinul 1870, p. 250
a. Prin art. 1088 din Cod. civil
se determing cuantumul datmelor-in-
terese ce ar rezulta din neexecutarea
obligatittnei ce are do object o stung
de bani ;
Acest cuantum nu poate fi inlo-
cuit rticj prin o altg desp1gubire, 71-
fara de dobanda legalg ce acest ar
ticol fixemk.
Buletinul 1471, p. 113
3. Judecatorii sunt suverani in a
fixa si condamna la daune pentru
neexecutarea obligatiunilor cari n'au
de object o sumo de bani, sau cari
sunt rezultatul unui quasi-delict.
Buletinul 187,2, p. 98 fi 1881, p. 192
4. De cateori este vorba de con-
datnnarea unei part] la o suing de
bani sub tali de cheltueli sau daune,
instanta de fond e suverang a aprecia
diferitele fapte cari clan nastere la
acele cheltueli si daune, si a con-
damna pe parti la un cuantum de-
terminat, lard sa ajbk. nevoie se a-
rate in special calculi! facut si
faptele detailate ;
De uncle urmeaza ca nu s'ar putea
www.dacoromanica.ro
3
Dadae
zice, in asemenea inaterie, Ck. existk.
o nemotivare.
Buletinu11872, p. 305: 1875, p. 375 ;
1882, p 657.Contriz 1885, p. 247
Vezi mai jos No. 22.
5. Cand cineva se gksqte in le-
gitimk apgrare, si instanta de fond it
achitg, conform art. 58 din Cod. pen.,
dansul nu mai poate fi condamnat
la daune civile decat atunci cand
instanta de fond constatg ea dansul
a excedat marginile unei legitime
aparkri.
Buletinul 1873, p. 258
6. Curtea, condamnand pe intimat
a plati o suing de 43.000 lei, ca
daune rezultate din diferite acte pre-
zentate de partea reclamantg, lark. a
arata cari anume acte sunt acelea din
cari se compune mentionata suing
pretinsa, face ca hotgrarea sa sa fa-
man& nemotivatk, deoarece legiuito-
rul, prirl art. 123 alin. 3 din Proc.
civila, prevede de a se trece rezu-
matele actelor ce pri.rtile au prezentat
in sustinerea cererei lor.
Buletinul 1874, p. 131
7. Dupg art. 1082 din Cod. civ.,
daunele-interese se pot acorda de ju-
decatk nu numai in caz de neexecu-
tarea obligatitmei, dar si in caz de
executare tardiva ; jar acest de pe
urmk caz, nu este exclus, prin ipo-
teza generala, de executarea sau ne-
executarea obligatiunilor prevazute
de art. 1021 din Cod. civ.
Buletinul 1876, p. 40
S. Judectitorii fondului, ca jude-
catori de fapt, constatand contrave-
nirea adusk la executarea unui con-
tract, si recunoscand ca partea in
culpg este responsabila de daunele
cauzate, si acordand o sump, duo.
aprecierea for si dupe calculul fgcut
de dansii, aceastg apreciere a for fi-
ind o cestiune de fapt, ea scapti de
4 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Dattn,e Daune
controlul Inaltei Curti, mai ales atunci buia, sa constate nu numai ca, Sta-
cand nu se invoaca ca motiv de ca- tul era obligat, prin contractul in-
sare chiar eroarea de fapt. cheiat en Baleanu, a acorda acestuia
Buletinul 1876, p. 40 Fi 1905, p. 576 o prelungire de termen, pentru pre-
9. Mild instanta judecatoreasca darea postavului ce Ikea obiectul
condamna pe o parte a reconstrul si acelui contract, si ca Statul n'a in-
repara un zid ce pe nedrept it distru- deplinit aeeasta obligatiune, ci inc5,
sese, obligandu-o a plati cate cincizeci ca. Statul era in intarziere, prin unul
lei de fiecare zi de intarziere, prin din modurile indicate de art. 1079,
faptul ea partea, condamnat5, a re- spre a-si indeplini obligatiunea de a
construit si reparat acel zid, ea nu prelungi termenul predarei postavului.
poate fi scutita de plata daunelor la Buletinul 1876, p. 470
cari fusese obligates de a plati pen - 12. Instantele de fond. in fixarea
tru fiecare zi de intarziere pans la cuantumului despagubirilor, mai cu
reconstruirea si repararea zidului din seama sand e vorba de pagube cau-
litigiu. zate printr'un fapt ce se poate fin-
Buletinul 1876, p. 128 puta, cuiva ca o gresala, au 0 pu-
10. Daces nu s'a propus dinaintea tere discretionara, si aprecierea lor,
instantei de fond lipsa somatiunei in aceasta privinta, scap5, de con-
pe care o cere legea, pentru ca sa trolul Inaltei Curti.
fie lot la daune-interese, nu se poate Buletinul 1869, p. 191, 1877, p. 158
propune aceasta lipsa. pentru prima si 1881, p. 19 '?
oara in Casatie. 13. Constructiunea unei latrine, ase-
Buletinul 1876, p. 418 zata astfel in cat sa aduca vata-
10 bis. Reclamatia, relatives la des- mare vecinului, indritueste pe aceasta
pagubirea pretului unor arbori taieti de a cere inchiderea ei cu daune-
este o actiune personals, de compe- in terese.
tinta judecatorului domiciliului para- Buletinul 1879, p. 385
tului, deoarece nu e vorba de un 14. Executarea si primirea pe ne-
imobil, ci de valoarea unor arbori drept a unei sume nedatorite nii
taieti, can prin natura for a devenit obliges pe primitor la alte daune, in
mobil, dupa art. 462 combinat cu afara de restituirea sumei pe ne-
art. 466 Cod. civil. drept primita, decat la dobanda su-
Buletinul 1874, p. 258 mei primita, conform art. 1084 Cod.
11. Dupes art. 1081 Codul civil, civil.
daunele nu aunt debite decat atunci Buletinul 1980, p. 113
cand debitorul este in intarziere de 15. Actiunea in daune, cauzate
a indeplini obligatiunea sa, si ca, unui imobil prin nista lucrari fa-
dupa art. 1079 din Codul civil, nu cute de compania drumului de fier,
poate fi cineva in intarziere decat precum si indreptarea acelor lucrari
sau prin o notificatiune fa',cuta prin pentru a nu se mai pricinui daune
trib., sau de drept cand se MI6 in- acelui imobil, este o actiune perso-
tr'unul din tale trei tazuri enume- nala si mobiliara, de competinta tri-
rate la articolul citat ; bunal ului domiciliului paratului.
Ca, in speta, Curtea din Craiova, Buletinul 1881, p. 915
ca sa, poata condamna pe Stat la 16. Considerand ca, nicio lege nu
daune-interese care Baleanu, tre- prohiba dreptul instantelor judeca-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 5

_Dwane Daune
toresti de a jaded, qi a statue asu- zitiunile art. 405 Pr. civ. si art. 998
pra neintelegerilor ce s'ar naste intre $i 999 Cod. civ., dupe cari partea
Consiliile cotnunale cu particularii, care a suferit un prejuditiu este in
in privinta daunelor cauzate celor drept a cere despggubire, trebue ca
din unna prin faptul primariilor, si partea care face o asemenea cerere
aceasta conform prineipiului consa- sa dovedeascrt atat existenta prejn-
crat prin art. 14 din Constitutiune ; ditiului ce-i-s'a, cauzat. precum $i ca
Considerand at, in speta, instanta acel prejuditiu s'a cauzat prin lap-
de fond a fost chiemata a se pro- tul partei dela care se reclama.
nunta AAA asupra valoarei vinului Buletinul 1883. p. 802
pe nedrept confiscat, cat Si asupra 21. Retinerea fare cauza, a tutor
daunelor incereate de intimat dirt producte este un fapt care cauzeazrt
cauza acelei confiscari ; prejuditiu si drt loe la despagubiri,
Prin urmare, tribunalul a fost in conform art. 1465 Cod. civ.
drept, ea suveran. de a aprecia suma Buletinul 1884, p. 546
ce s'ar cuveni intimatului, si o atare 22. Desi instanta de fond, in ma-
apreciere de fapt scapa controlului terie de daune-interese, prin chiar
Inaltei Curti. natura lucrurilor, are o mare latitu-
Buletinul 1881, p. 836 dine pentru aprecierea cuantumului
17. Cand forta lucrurilor indritueste acelor daune, apreciere care scapa
pe proprietar de a puteit lua mrtsuri controlului Inaltei Curti, insa drep-
pentru apiirarea proprietatei sale, nu tul de apreciere nu scuteste pe in-
se poate sustine ca dansul a comis stanta de fond de a indeplini ce-
o gresala, si prin urmare nu i-se rintele esentiale oricrtrei hotarari ju-
poate aplica art. 998 $i 999 Cod. decatoresti, aceia de a arata, moti-
civil. vele pe can iii intemeiaza aprecierea
Buletinul 1892, p. 24 cuantumului acelor daune.
18. Antreprenorii de lucrari sunt Ca lipsa de motivare atrage nu-
responsabili' de faptele comise de litatea unei hotarari, pentru ca mo-
catre lucratorii for si cari ocazio- tivarea este una din conditiunile
neaza o paguba cuiva. esentiale ale unei hotarari $i ceruta
Buletinul 1989, p. 46 imperios de art. 123 Proc. civ.
19. Art. 1082 Cod. civ. supune la Buletinul 1835, p. 247
datme-interese pe eel care nu exe- 23. Este lasat aprecierei judecato-
cuta obligatiunea sa, afara numai rului de fapt atat constatarea exi-
dace nu se va justifica ca neexe- stentei unei culpe vatamatoare, cat
cutarea provine din o cauza ce $i de a determine daunele-interese
nu-i-se poate impute. ce trebue sa plateasca vatamatorul.
De uncle rezulta ca, pentru ca cel Buletinul 1885. p. 423 Si 1904, p. 791
obligat sa scape de raspundere, nu 24. Cand se constata ca dator-
este de ajuns a obiecta si alega nu- nicul este in culpa., nu se mai cere
mai ca, din o cauza, strains, neim- ca el sa fie pus in intarziere.
putabila lui, a fost impiedicata exe- Buletinul 1985, p. 424
cutarea, ci trebue sa fie justificata 25. Despagubirile civile, in materie
acea cauza. de delicte, se hotarasc de aceleasi
Buletinul 1883, p. 44 instance can judeca actjunea pu-
20. Pentru a fi aplicabile dispo- blica, $i legea nu fixeaza, in aceasta

www.dacoromanica.ro
 6 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Daune Daan0
privinta, nici-un maximum ca limits tararea pronuntata in penal $i aceia
a competintei acelor instance. pronuntata pe cale
Buletinul 1887, p. 609 Buletinul 1889,p. 120 ri 1$97, p. 221
itezi msji jos No. 67.
26. Acordarea cuantumului des-
pagubirilor civile ce rezulta dintetin 30. Legiuitorul, prin art. 1Q82 din
delict este lasata la aprecierea su- Codul civil, supune pe debitor sa pia-
verana a instantelor de fond. teasel", creditorului, pentru neexecu-
Buletinul 1887, p. 650 tarea contractului, daune-interese,
chiar in cazul cand debitorul n'ar fi
27. Avand in vedere ca. rezulta, lost de rea eredinta, si-1 spars de
din decizia s u p u s a recnrsului, ca a plati daune-interese creditorului
Curtea de fond, bazata pe existent,g atunci numai cand neexecutarea o-
vadita a prejuditiului cauzat partei bligatiunei a provenit dintr'un fapt
civile prin omorul sotului situ, care strain ce nu i-se poate imputa ;
era tats a ease copii minori, pri Considerand ca, in speta, Curtea de
vati de existenta zilnica, a apreciat, apel descarca pe d. Cantacuzino pe
ca instants, de fond, cuantumul des- temeiul ca, analizand contractul si
paguhirilor Lerute de intimataf si interpretand clauzele lui, constata, in
astfel a acordat partei civile suma fapt, ca d-sa nu s'a obligat in mod
de 6.000 lei. absolut si Rua nicio rezerva a preda
Buletinul 1887, p. 722 3000 vagoane petrol, ci sub modali-
2S. Considerand ca, dupa princi- tatile anume aratate in contract ;
.piul stabilit prin art. 998 si urma- Ca, prin art. 8 din contract, partile,
torii din Cod. civil, pentru ca actin- de acord cii legea, au prevazut ca
ilea in daune-interese sit fie admi- cazuri de scuza can vor libera pe
sibila se cere ca faptul de care se debitor de obligatiunea sa, afara, de
plange cineva sa fie ilicit, impiitabil forta major& de orice natura, si lap-
autorului situ si sa fi cauzat o pa- tele strains si independente de vointa
gt iba ? omului, intre cari era si.secarea pu-
De unde urmeaza ca, oridecateori turilor de petrol, ceeace s'a $i in-
o persoana contra careia se exer- tamplat in speta ;
cita o actiune in daune-interese a Ca d. Cantacuzino era in limitele
uzat de un drept ce-i apartinea, nu contractului cand a predat cumpa-
poate imputa nicio culpa 9i, ratorilor numai ceeace a putut scoate
prin urmare, nu poate fi tinuta la din puturile sale, si ca astfel daunele-
despagubiri. interese nu puteau fi cerute pentru
cealalta cantitate de petrol ce nu
Buletinul 1887, p. 968 i 1888, p. 749 s'a putut prod& ;
29. In materie criminala, este ne- Considerand ca Curtea de apel,
contestat principiul ca, chiar in caz pentru a decide in acest sens si pen-
de achitare, judecatorii pot status tru a apara pe vanzator de preten-
asupra despagubirilor civile (art. 381 tiunile de daune-interese formulate
comb. cu 389 Proc. penala) ; contra sa de cumparator, nu se in-
Ca art. 11 din Proc. penala nu temeiaza, pe simpla afirmare a inti-
exclude aplicarea acestui principiu si matului, ci pe toate imprejurarile de
in materie corectionala, destul numai fapt cari inconjurau aceasta afacere
sa nu existe contrarietate intre ho- si diferite acte produse de d-sa in

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMAN. 7

Divan e Daum
instants, de unde si-a format con - bitorul sau, din cauza urmarirei ce
vingerea ca puturile de pacura% se- i-a facut asupra unor lucruri trebu-
case intiadevar si ca, prin urmare, incioase pentru exercitiul profesiunei
intimatul se giiseA, in pi eviziunile sale, si pe can legea, prin art. 407
art. 1082 C. civil si in limitele con- alias. 10, be scuteste de once urina-
tractului sail, care prevedea tocmai rire.
aceasta ipoteza ca scuza liberatorie Buletinul 1899, p. 193
pentru d. Cantacuzino, fate cu cum- 35. Desi este adevarat ca art. 383
paratorii ; si 207 din Proc. penal& recunoaste
Consider 'and ca apartine instan- instantelor de represiune dreptul de
telor de fond de a determine in mod a status, in caz de achitare, asupra
suveran intinderea unei obligatiuni daunelor-interese cerute de prevenit
luata de o parte contractanta si de a sat acuzat contra denuntatoruliti
interpret& clauzele unui contract ; sau partei civile, de aci nu urmeaza
Ca dar apreciatiunea lor, in acea- afara de excentiunea prevazuta in
sta privinta, scapa controlului aces- art. 105 din Constitutiune pentru de-
tei Curti. lictele de presa ca atunci tend a
Buletinul 1889,p. 920 asemenea cerere n'a fost facuta ina-
3L Refuzul primariei de a da au- intea acelei instance, dansul a pierdut
torizare pentru reparare& unui imo- dreptul de a o face, prin o actiune se-
bil de loc la o actiune in daune- parata, fie inaintea tribunalului co-
interese. rectional, data denuntarea intruneste
Buletinul 1990, p. 466 elelnentele delictului de calomnie, fie
32. Pentru ca o actiune in daune- inaintea tribunalelor civile,daca dansa
interese, iiitemeiata pe faptul ca Di- nu se afla cleat in conditiile cerute
rectiunea C. F. R. a refuzat sa puna de art. 998 si 999 din Codul civil ;
la dispozitia reclamantului vagoa- C5, din momentul ce este constant
nele necesare pentru transportul unei ca o denuntare nedreapta constitue
cantitati de prundis, sa poata con- un fapt prejuditiabil pentru cel con-
stitui un quasi-delict care sa atraga tra caruia s'a facut, $i ca, dar, dan-
raspunderea zisei Directiuni, trebue sul ar putea avea dreptul la o ac-
dovedit ca Directiunea era obligate% tiune in despagubire aceasta a sa
de lege a procura acele vagoane. actiune se reguleaza, en exceptiunea
Buletinu11890, p. 1076 cazului prevazut de art. 105 din Con-
33. Daunele decurse prin facerea stitutiune, dupe principiile dreptului
Jinni conduct de apa e o actiune comun in aceasta materie, si nu
care decurge dintr'un fapt personal poate fi respinsa, pe cat timp ea nici
at aceluia care a facut conductul de fusese dedusa in judecata unei in-
apa, indiferent hind cestiunea data stante judecatoresti, nici se statuase
a fost sau nu proprietat al locului asupra ei printr'o hotarare de irevo-
uncle s'a construit acel conduct, prin cabila autoritate.
urmare, actiunea e personals si mo- Buletinul 18.96, p. 679
biliara, imputabilg constructorului 36. Din coprinderea art. 998 din
conductului. Codul civil reiese ca, pentru a fi loc
Buletinul 1891, p. 45 la o actiune in aaune, este indis-
34. Creditorul urmaritor este res- pensabil ca dauna suferita sa fie
ponsabil de daunele suferite de de- consecinta direct& $i imediata a

www.dacoromanica.ro
8 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Daune Daune
unui fapt imputabil autorului si a Justitia sa ordone celui ce contravine
itnei greseli. la dispozitiunile lui pazirea acelui
Buletinul 1896, p. 803 regulament, pentru a face astfel sa
37. Daca, in materie criminals, in inceteze pe viitor cauza pagubelor
urma achitarei, acuzatul poate fi suferite si a evita altele not ;
condamnat la daune, conform art. 389 Considerand ca., in sputa, tribuna-
din Proced. penala, nu tot asa este lul, spre a stabili raspunderea Mi-
in materie de delict, in care este nisterului, constata ca dansul a con-
constant principiul ca, actiunea ci- struit linia de drum de fier la o dis-
vila, pentru daune nu poate fi exer- tanta, numai de doi metri si optzeci,
citata, dinaintea tribunalelor corec- pe cand primaria, bazata pe legile
tionale cleat atunci numai cand si regulamente ei, incuviintase con-
exists faptul delictuos care sa, dea . struirea acelei linii numai la o de-
nastere la daune. partare de opt metri si cincizeci,
Buletinul 1896, p. 1135 tocmai spre a evita pagube proprie-
38. Vezi cuvantul Primarie No. 39 . tarilor vecini ;
Buletinul 1896, p. 1327 Considerand ca, instanta de fond,
39. Faptul proprietarului de a im- obligand pe Minister sa retraga linia
piedeca in exploatarea padurei pe eel in dreptul proprietat,ei reclamantului
caruia ii concedase acest drept con- pang la distanta regulamentara, nu
stitue o violatiune a contractulni si, a incuviintat o pretentiune ce nu se
dar, in virtutea art. 1078 din Codul putea formula dinaintea ei, ci a or-
civil, este Bator a da despagubire donut o masura" dreapta, spre a face
pentru simplul fapt al contraven- sii, inceteze si a evita, reclamantului
taunei : in cauz4 alte pagube pe viitor.
Ca necesitatea punerei in intarzi- Buletinnl 1898, p. 884
ere, prevazuta in art. 1080 si 1081 42. Actiunea in daune-interese,
din Codul civil, nu este eeruta decat provenite din neexecutarea unui con-
atunci cand partea contractanta n'ar tract, urmeaza sa fie indreptata la
executa o obligatiune ce si-a luat domiciliul paratului, conform art. 58
prin contract, dar nu si cand dansa din Proc. civ.
a comis un fapt ce contractul o Buletinul 1898, p. 1170
oprea de a-1 comite. 43. Daca instanta, de fond, in ma-
Buletinul 1898, p. 226 terie de daune-interese, are, prin
40. Dupa, art. 1082 din Codul ci- chiar natura lucrurilor, o mare lati -
vil, debitorul este condamnat, de se tudine in aprecierea cuantumului
cuvine, la plata de daune-interese daunelor si data, in principiu, aceasta
pentru neexecutarea obligatiunei ; apreciere scapa de eenzura Casatiu-
Ca acest articol las& la intelep- nei, ca cestiune de fapt, acest drept
ciunea judecatorului acordarea dau- insa nu scuteste pe instanta de fond
nelor, oridecateori debitorul este con- a indeplini cerintele esentiale ale
damnat pentru neexecutarea obliga- oricarei hotarari judecatoresti, de a
tiunei sale. math, motivele de drept sau de fapt pe
Buletinul 1898, p. 756 cari isi intemeiaza aprecierea cuantu-
41. Considerand ca cel ce sufera mului, caci numai cu modul acesta se
o paguba din calcarea unui regula- poate vedea data elementele de apre-
ment administrativ poate cere ca, ciere, pe cari s'a bazat instanta de

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 9

_Daune _Daune
fond,nu sunt lipsite de un temeiu legal, fapta sa a cauzat paguba atat pro-
sau nu contin erori grave de fapt, prietarului, cat si chiriasilor acestuia,
in cari cazuri hotararea data ar fi cu drept cuvant, si facand o lama,
supusa cenzurei Curtei de Casatie ; aplicatiune a legei, 1-a condamnat la
Considerand ca, dupes art. 123 din d espagubiri.
Proc. civila, combinat cu art. 37 din Buletinul 1900, p. 137
Legea organica a acestei Inalte Curti, 4i. Constatarea culpei. in materie
lipsa de motivare atrage nulitatea de quasi-delicte, fiind de atributul
hotararei ; suveran al instantei de fond, scapa,
Ca, in speta, intrucat nici Curtea de controlul Curtei de Casatie.
de apel, nici Tribunalul, nu arata Buletinul 1901, p. 213
motivele pe cari si-au intemeiat a- 46. Aprecierea cuantumului dau-
pracierea lor, and au inlaturat cuan- nelor rezultand dintr'un quasi-delict,
tumul despagubirilor ce se pretin- precum si cestiunea de a se sti panes
deau, in virtutea dovezilor aduse de unde merge prejuditiul direct cauzat
reclamanti, deciziunea atacata, in a- dintfansul, si de unde incepe a fi
ceasta privinta, este cu totul nemo- indirect, fiind cestiuni de fapt, lasate
tivata si ea urmeaza, deci, sa fie ca- la suveraua apreciere a instantelor
sag, conform textelor citate mai sus. de fond, scapa controlului Curtei de
Buletinul 1898, p. 1421 $i 1900, Casatiune.
pay. 617 Buletinul 1901, p. 214
44. Considerand ca daca, in prin- 47. Proprietarul care a construit
cipiu, fates cu regulele generale de o moara pe o garla plutitoare, in
drept, este permis oricui sa uzeze de contra prohibitiunei art. 1 din Le-
proprietatea sa si de drepturile ine- giuirea dela 1834/1835 pentru plu-
rente ei, nu-i este insa iertat. fates tirea garlelor, la caz cand prin veri-o
cu aceleasi regule, sa depaseasca lucrare a Statului s'ar nimici acea
dreptul sau si sa atinga pe al altuia ; moara, n'are drept sa ceara nicio
Ca, plecand dela acest priucipiu, dauna.
oridecateori se poate constata ca Buletinul 1901, p. 421
cineva, prin abuz, a trecut paste mar- 48. Cand judecata, pentru a acorda
ginele dreptului sau si a atiiis drep- daune unei persoane pentru repararea
tul altuia, cauzandu-i paguba, tre- prejuditiului ce-i-s'a cauzat printr'un
bue sa fie legalmente obligat a re- quasi-delict, afirma, prin consideran-
para prejuditiul cauzat (art. 998 si tele hotararei sale, ca a tinut seama
urm. Cod. civil) ; de toate imprejurarile procesului, im-
Ch., in speta, daca este de neta,- prejurari din cari a avut elemente
gaduit ca recurentul Jaja avea drep- suficiente de apreciere, spre a fixes
tul sa darame vechea cladire de pe cuantumul daunelor, prin aceasta im-
proprietatea sa si sa-o inlocuiascg plicit se ocupa si de cestiunea cul-
eu alta noun, este tot asa de evi- pei comune, astfel ca nu i-se poate
dent ca el era dator sa is toate ma- imputes omisiune sau excel de putere.
surile necesare, pentru a nu strica, Buletinul 1901, p. 440
imobilul proprietarului vecin ; 49. Cestiunea cuantumului si a
prin urmare, Curtea de fond modului de plata a sumelor ce se a-
constatand in fapt ca, N. Jaja nu a corda ca reparatiuni pentru preju-
luat asemenea inasuri, si Ca prin ditiile cauzate prin quasi-delicte fiind

www.dacoromanica.ro
10 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA R0MANA

Daune Daune
lasatit le suverana apreciere a in- ciand atunci intrucat intarzierea a-
stantelor de fond, ele sunt in drept dug executiunei a fost sau nu pa-
sa hotarasca data sumele ce acorda gubitoare, nu se poate zice ca prin
trebue a se plati deodata sau treptat ea s'a adus o restrangere la fiber-
si intr'un timp oarecare ; tatea debitorului, de vreme ce acesta
Asa dar, in cazul cand instantele nu a impedecat de a Ira, de mijloa-
judecatoresti, in suverana for apre- cele de aparare can sunt juste si
ciere, gasesc ca a mai bine si mai rationale.
just ca suma ce se acorda ca des- Buletinul 1904, p. 396
pagubire sit fie servita in forma Vezi mai jos No. 58.
de rents lunark din aceasta nu se 54. Dacti o condamnatiune comi-
poate deduce ca acorda, o pensiune, natorie coprinde in sine rezerve pen-
in sensul Legei pensiunilor. tru judecatorii fondului, de a fix&
Buletinul 1902, p. 327 cuantumul daunelor in mod definitiv,
50. Cestiunea de a se sti data o numai cand rezistenta a incetat,
dauna este sau nn provenita din apreciand atunci intrucat intarzierea
verio lucrare oarecare fiind o ces- executiunei a fost sau nu pagubi-
tiune cu totul de fapt, scapil. con- toare, aceastit noun apreciere este
trolului Curtei de Casatie. insa posibila numai atunci cand de-
Buletinul 1903, p. 289 bitorul, uzand de mijloacele legale de
51. Instanta de fond a suverana aparare, nu a platit de bung -vole
de a constatl, si hotara ca daunele daunele sau parte din ele ; dar de
la can fusese condamnata o parte, indata ce a plata fart, nicio rezervii,
pentru fiecare zi de intarziere. pang. nu mai poate pe nicio cale sa duck
la predarea unor acte de proprietate, din nou in discutiunea instantei care
sa nu se mai plateasch reclamantului, le-a acordat aprecierea cuantumului
intrucat intarzierea adusa pentru pre- for la o alts suma decal cea fixata
darea acestor acte nu este impu- prin hotararea executatil de buns -voe.
tabila debitorului, ci reclamantului Buletinul 1904, p. 1447
insuei. 55. Vezi cuvantul Responsabi-
Buletinul 1903, p. 681 litate No. 113.
52. Daunele provenind dintr'un Buletinut 1904, p. 1619
quasi delict sunt de competinta Tri- 56. Avand in vedere sentinta su-
bunalului de prima instants a-le pus'a recursului, prin care tribunalul,
judeca confirmand, in apel, cartea de jude-
Buletinul 1904, p. 170 catit a judelui ocolului 1-in Bucu -
53. Daunele cominatorii fiind a- resti cu No. 2313 din 1902, Creditul
cordate in stop de a constrange pe funciar urban din Bucuresti recu-
debitor ca sa se conforme ordinului rentul de azi se &este condamnat
Justitiei, ele sunt indestul motivate sa plateasca reclamantului I. Atana-
prin prevederea unei eventuate re-. sopolintimat azi in recurssuma
zistente din partea celui condamnat ; de 800 lei, ca daune si despagubiri
Considerand ca o condamnatiune pentru stricaciunile proprietatei a-
cominatorie coprinzand in sine re- cestuia din urma din strada Putu-cu-
zerve pentru judecatorul fondului de apa-rece No. 15, cauzate prin scur-
a fixa daunele in mod definitiv nu- gerea apelor din ploi, vents dupa
mai cand rezistenta a incetat, apre- proprietatea Creditului funciar urban,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA. 11.

llaune
vecina cu aceea a lid Atanasopol ; 1002 Codul civil, ci prin urmare mo-
Considerand ca ezulta, din sen- tivul de casare este fondat.
tinta atacata, ca stricaciunile imo-
bilului intimatului. Atanasopol din 57. Avand in vedere deciziunea
strada Putn-cu-ape -rece No. 17, au supusa recursului, din care rezulta,
provenit din cauza ridicarei nivelului
la terenul imobilului vecin cu No. 15,
fiind facute lucrarile de ridicarea ni-
velului de catre fostul proprietar al
acestui din lama imobil Dimitrie
Anastasescu inainte ca Societatea
Creditului funciar urban sa, fi cum-
parat acest !mobil ;
Ca totus, tribunalul, intemeindu-se
pe dispozitiunile art. 578 aliniatul
ultim Cod. civil, condamna pe So-
cietate la despagubiri dare intimatul
Atanasopol ;
Considerand ca cumparatorul unui
imobil, ca dobanditor de proprietate
cu titlul particular, neputand sa fie
responsabil de faptele personale ale
fostului proprietar, urmeaza ca, in
spew., Creditul urban din Bucuresti
nu poate sa fie obligat de a plati
intimatului Atanasopol despagubiri
pentru stricaciunile ce i-sau cauzat la
imobilul d-sale prin lucrari facute de
catre fostul proprietar D. Anastasescu
(art. 1002 C. civ.) ;
Considerand ca, in asemenea cir-
cumstante, rau tribunalul a Mout
aplica,tiunea art. 578 Codul civil, caei
actitmea intimatului Atanasopol n'are
de obiect a se oblige Societatea cre-
ditului urban, ca proprietara a imo-
bilului superior, de a nu face, sau
de a desfiinta, luerari cari ar fi agra-
vat servitutea scurgerei apelor asu-
pra fondului d-sale, ci se pretinde
de intimat numai despagubiri pentru
stricaciunile cauzate prin f apt el e
fostului proprietar, fapte de cari nu-
mita Societate nu poate sa fie res-
ponsabila (art. 998 Cod. civil) ;
Considerand ca astfel tribunalul
a violat dispozitiunile art. 998 si
Daune
Betletinul 1905, p. 274
eh Smaranda Groza, a chemat in ,ju
decata pe Directia postelor si telegra-
felor, pentru a fi obligati sa-i pia--
teasca 10.000 lei daune-interese, pen-
truca a lost nelegal destituita dirk
functiunea de oficianta gradul al
1I-lea, ce a avut in acea directitine
Ca Curtea de apel din Bueuresti
a respins actiunea ca n,efondata, pen-
tru motivul ca reclamanta a fost
destituita, ca masura disciplinara,
pentru faptele de delapidare si fals
cari, dupg art. 41 din Legea cor-
pului telegrafo-postal din 1892, dal
loc la destituire ;
Ca destituirea funetionarilor publici,
facuta cu paza formelor cerute de
lege, scapa de controlul instantelor
judecatoresti, si nu poate da loc la
o actiune in daune-interese ;
Considerand ca, dupg acest articol,
functionarii telegrafo-postali pot fi
destituiti ca masura disciplinara, pen-
tru condamnarea for la inchisoare,
prin hotarare judecatoreasca, defini-
Ufa', pentru fapte infamante ;
Ca dace autoritatea superioara,
are dreptul de a. destitui pe un
functionar dupa propunerea directo-
rului general, cu avizul Consiliului
de discipline, constituit conform ar-
ticolului 42 din aceias lege, pentru
fapte infamante, aceste fapte insa,
nu be poate constata" nici acel Con-
siliu de discipline si nici directorul
general, ci ele trebue sa fie consta-
tate prin hotarari emanate dela in-
stantele judecatoresti, singurele in
drept a constata asemenea fapte,
prevazute si pedepsite de Codul penal ;
Ca recurenta, acuzata de delapi-
dare $i fals, nu poate fi destituita.

www.dacoromanica.ro
12 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Daune haune
pentru aceste fapte, fara sa exists cieze cuantumul daunelor reale, si,
in contra-i o hotarare judecatoreasca facand aceasta, nu se atinge lucrul
definitiva, dupa cum cen categoric judecat.
mentionatul art. 41; Buletinul 1.905, p. 938
O. Curtea de apel, judecand ca 59. Avand in vedere ca, la instan-
destituirea recurentei a fost legal- tele de fond, Gh. Popescu, autorul
mente hotarata, a violat dispozitiu- recurentilor, a intentat actiune con-
nile acestui articol, asa cal motivele tra Primariei comunei Bucuresti, spre
de casare fiind fondate, urmeaza, a a fi obligata sa-i plateasca dotia
se admite sute cincizeci de mii de lei daune-
Buletinul 1905, p. 306 interese, cauzate prin uzurparea unui
58. Considerand ca sentintele prin teren cu case pe dansul, situat in
cari se pronunta daune cominatorii piata Sf. Gheorghe, coltul dintre stra-
nu au a fi privite, in aceasta pri- dele Decebal si Baratiei, pe care pri-
vinta, ca definitive, de oarece, pentru maria punand stapanire, fara sa-1
executarea lor, are a se sti dug exproprieze, a daramat casele si a
cumva condamnatul s'a conformat, intins piata peste partea din local
cand si cum s'a conformat condam- uzurpat ;
natiunei pronuntate ; Ca Curtea de apel, statuand in
Ca aceasta constatare si lichidare apel, in urtna cererei de revizuire a
are a se face in instanta judecarei Primariei, a acordat reclamantilor
contestatiunei, la executare ; 40.850 lei ;
C5, tocmai aceasta instanta, in C5, pentru a ajunge la aceasta so-
speta, constatand ca unul din obiec- lutiune, Curtea a judecat ca recla-
mantii erau obligati sa cedeze in
tele la a carui restituire conteqtatorul
a fost obligat nu era ,retinut, si nu- mod gratuit Primariei 16 metri pa-
mai cellalt obiect fusese un timp trati, conform art. 2 si 6 din Re-
oarecare retinut, invederat ca pre- gulamentul de constructiuni si ali-
juditiul nefiind cauzat decat prin nieri, si a inlaturat, ca fiind facut
nerestituirea a unui obiect, preju- pentru trebuinta cauzei, contractul
ditiul nu putea, fi acelas si daunele- de inchiriere produs de reclamanti,
cominatorii n'aveau a fi acordate in spre a stabili ca numai pentru una
intregime, pentru timpul retinerei din pravaliile daramate se platea
acelui sirigur obiect, ci prejuditiul chiria de 4500 lei anual ;
fiind mai mic, si daunele comina- Considerand ca., in spats, instanta
torii aveau a fi reduse ; de fond constatand ca in realitate
Prin urmare, este a se sti dach era vorba de largirea stradei Lipscani,
este si conditia in vederea careia iar nu a pietei Sf. Gheorghe propriu-
daunele cominatorii pronuntate au zis, art. 2 din Regulamentul de con-
a fi executate ; structiuni si alinieri isi avea apli-
Ca astfel fiind, conditia pentru catiunea ;
plata si executarea daunelor comi- Ca asa fiind, Curtea de apel nu
natorii in intregime, adica retinerea a violat acest text de lege apli-
de Bonnet a ambelor obiecte, con- candu-1.
statandu-se ca nu este decat in parte, Buletinul 1905, p. 12.98
instanta de fond, in urma contesta- 60. Avand in vedere cartea, de
tiei, era in drept, constatand, sa apre- judecata supusa recursului, prin care

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA
_Daune
recurentul este condamnat sa pia-
teasca 10 lei amends in folosul co-
munei si cats 10 lei despagubiri ci-
vile fiecarui reclamant, pentru fap -
tul c5, a aruncat cu pacura asupra
reclaman'ilor, umplandu-le hainele ;
Considerand ca once fapta delic-
tuoasa a cuiva poate da toe, pe
langa condatnnarea la pedeapsa pe-
nala, si la desdauna'ri catre partea tie a judelui-instructor pentru con-
vatamata, oridecateori aceasta va damnarea unui functionar public, ar
pretinde yi va proba ca asemenea viola dispozitiile art. 493 Pr. pen.
despagubiri suet consecin %a delictului
imputat prevenitului (art. 36 Codul
penal);
Considerand ca instal*, de fond,
condamnand pe recurent si la des-
p5gubiri civile eatre reclama,nti, n'a,
violat niciun text de lege.
Buletinul 1.905, p. 199?
61. Vezi cuvantul 00bligatiuni.
No. 8, 30, 32, 49, 51, 61.
62. V ezi cuvantul .Dobanda,
No. 2, 13.
63. Vezi cuvantul Abordaj No. 3.
64. Vezi cuvantul (Judecatoriile
de ocoale' No. 35.
Decret _Dom/nese
1. Un decret domnesc din 1864,
dat tara avizul prealabil al Con-
siliului de Stat si fare propunerea
Consiliului de ministri, astfel duph"
cum prevedea art. 18 din Statutul
proinulgat la 2 Mai 1864. nu poate
avea putere de lege.
Brdetinul 1890, p. 773 psi 1891, p. 14.
Deyradarea eeteiteneased
1. Dupg art. 23 din Codul crimi-
nal, numai osanda la moarte, de
ocn5, si de minim Giurgiului si a
Brailei, trage dupa sine si degra-
datia ceta4eneasc5,.
Buletinul 1963, p. 177
www.dacoromanica.ro
13
Deticte i crime
1. Cand un ofijer de polijie judi-
ciary va fi prevenit de un delict care
atrage o pedeapsa corectionala, el
este justitiabil direct dinaintea Curtei
de apel, Lira sa fie nevoie de o in-
structiune preliminary facuta de ju-
dele-instructor ;
De unde rezulta ca Curtea de
fond, care s'ar intemeia pe o instruc-
Buletinul 1873, p. 294
2. Dup. dispozitiunea art. 40 din
Proc. pen.. delictul e flagrant :
1. Cand crima se comite actual-
mente ;
2. Cand crima s'a comis de curand;
3. Cand prevenitul este urmarit
prin strigatul public, si
4. Cand prevenitul se gaseste cu
efecte, acme, instrumente sau hartii
cari las& a se presupune ca este
autor sau complice, numai ca aceasta
sa se petreac5, aproape de local si
timpul comiterei crimei ;
Ca, afar de cazurile enumerate de
art. 40, nu mai este alt caz de delict-
flagrant, pentru ca enumerarea din
acest art. 40 Proc. penala este res-
trictiva
De unde urmeaza c, un subpre-
feet nu poate aresta pe cineva decat
in caz de flagrant-delict $i in cam-
rile anume specificate in art. 40 Pr.
pen., caci in caz contrariu comite un
abuz de putere, in sensul art. 149
Codul penal.
Buletinul 1973 p. 296
Aceias solutiune se impure 9i
pentru primari.
Buletinul 1883, p. 1089
3. Spre a se aplica pedeapsa pre-
vazuta in art. 265 Cod. penal (silui-
rea), cata a se constata ca culpabi-
lul este sau ascedent al persoanei
asupra careia s'a comis siluirea, sau
14 REPERTORIUL GENERAL DE JUMSPRUDENTA ROMANA

_De licte ft Cri _Delicte vi crime

ca este din aceia earl au o autori- proba scrisa, a violat art, 1198 Cod.
tate asupra-i, CUM este institutorul civil.
sau servitorul salt. etc. Buletinul 1877, p. 985
Ca, in speta, Curtea eu jurati (ma- 5. Speta. B1iatul Lupu Cantaragiu,
gistratii) a aplicat pedepsele agra- lucrand in fabrica de hartie a lui
vante din acest articol. fara sa con- Her Bercovici si a lui Moise Mates,
state ca recurentul intra in vreuna roata masinei i-a prins maim si i-a
din aceste categorii ; sfaramat dons degete ;
Ca dar, in fata verdictului jurati- Curtea de apel din Iasi declara
lor, ca recurentul este culpabil ca ca e indeferent a stabili daca until
in luna Februarie 1876 a comis a- din inculpati, Her Bercovici, a im-
tentat la pudoare, indeplinit cu vio- pins pe Lupu Cantaragiu spre ma-
asupra fetei Cati Lasbo, care rina si prin aeeasta i s'a cauzat sf5,-
la acea data avea mai putin de 14 ramarea degetelor, sau daca baiatul
ani impliniti si care atunci locuia la s'a apropriat prin imprudenta de
recurent, ce era barbatul matusei marina, si i s'au prins degetele ; ca,
fetei, cand Curtea, en jurati (magis- intr'un caz si intraltul. atat Herscu
tratii) a aplicat pedeapsa prescrisa Bercovici cat si Moise Mates, ca pa,-
de art. 265, fara ca sa examineze $i sa troni ai fabricei, at fi trebuit sa is
declare daca se poate legalmente de- miisuri trebuincioase pentru securi-
duce ca recurentul avea o autoritate tatea lucratorilor, spre a itnpiedica
asupra feti Cati Lasbo din impreju- asemenea accidente vatamatoare.
rarea ca ea, pe timpul comiterei a- Decizia Casatiei
tentatului la pudoare, locuia la re - Considerand ca faptul enuntat
curent, ce era barbatui matusei fetei, ca sa fie delict, conform art. 248 si
a fElcut o gresita aplicatiune a pre- 249 Cod. pen., trebue sa existe con -
citatului articol de lege. ditiile ee determina art. 248, deci
Buletinul 1876, p. 495 trebue sa fie :
1. Sau o nedibilcie
4. Din combinatia art. 159 Proc. 2. Sau o nesocotinta ;
eivila cu art. 1198 Codul civ. re- 3. Sau nebrigare de seams;
zulta ca, la obligatiunile cari nasc 4. Sau neingrijire ;
din delicte si quasi- delicte cats a 5. Sau nepazire a regulamentelor,
se admite d e judecatorii fondului prin cari s'ar fi cauzat un omor,
proba cu martori. deli nu ar exists conform art. 248, sau raniri on lo-
un inceput de dovadri, scrisa ; vituri, conform art. 249 Cod. pen.;
Considerand ca recurentul, in Ca- Ca, fie nedibacie, nesocotinta, ne-
Mate de Irate al intimatei si minor bagare de seams, neingrijire sail ne-
la incetarea din viati a parintelui pazire a regulatnentelor prin cari s'ar
sau, nu i-a fost cu putinta a-si pro- fi cauzat un omor, o ranire sau o
cura o dovada scrisa dela sora sa lovire, in acele cazuri se cere un fapt
pentru insusirea totalei averi Orin- direct din partea cuiva prin care s'a
testi ; cauzat mond, ranirea salt lovirea, tin
Ca, prin urmare, Curtea de apel, fapt care poate fi sau nedibacie, sau
care a respins reclamatiunea, recu- nesocotintri, sau nebagare de seams,
rentului de a se ordona o cercetare, etc., dupa distingerile legei, si care
pe motiv ca nu are un inceput da desi nu e savarsit cu intentie, ins6

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA 15

Delicte pi crime Delicte pi crime

nide& a cauzat un rau, Codul penal
it considers ea delict ;
Ca altrnintrelea, fara sa existe unul
din acele fapto prevazute de art. 248,
nu poate fi vorba de delict penal ; escrocherie prevazut de art. 338 Cod.
Considerand ca, in speta, Curtea pen., deoarece acest delict consta in
de apel nu credo necesar a constata desfiintarea, in paguba altuia, a ti-
savarsirea din partea untlia sau altuia tlului sau a actului care nu e al
din inculpati a vreunuia din acele sau.
fapte constitutive stabilite de art. 248,
intrucat, dup. opinia Ourtei, incul-
patii neluand masurile necesare pen-
tru securitate, faptul s'a cauzat prin
neglijenta, lor, si ar fi penabili dupa
art. 248 si 249 din Cod. pen ;
Ca astfel, Curtea admite, pe langa
cele cinci cazuri prevazute de art. 248,
inca o nous& cauza a (neluarei ma,-
surilor trebuincioase ;
Ca aceasta cauza nefiind preva-
zuta, de art. 248, faptul savarsit nu
e penal, in sensul art. 248 si 249
Cod. pen., ci se poate zice numai ca
dack prin neluarea masurilor, s'a, can-
zat un ran apreciabil, in acest caz
e un delict civil, si, conform art. 998
C. civ., partea interesata are drept la
despagubire civila ;
Ca asa dar, Curtea de apel a facut,
in speta, o rea aplicatie a art. 248
si 249 C. pen., intrucat decizia sa se
intemeiaza pe o cauza pe care nu o
prevad suscitatele articole, si deci
decizia trebue a fi casata.
Buletinul 1979, p.:293
6. Instanta do fond constatand c5
recurentul, in calitate de epistat al
d-lui T. Portocala, cerand dela tri-
misul reclamantilor in ca.uza con-
tractul ce acestia aveau incheiat cu
Portocala, pentru cumpararea unei
cantitati de porumb, pretextand re-
curentul ea are sa, treaca in dosul
contractului porumbul predat, si dupa
ce, prin aceasta manopera, recurentul
a pus mana pe acel inscris, 1-a oprit,
opunandu-se a-I mai restitui ;
Considerand ca, acest fapt mar-
turisit de insusi rectwent. en ara-
tare ca 1-a facut din ordinul sta.-
panului sau, constitue delictul de
Buletinul 1879, p. 586
7. Considerand ca,' art. 194 Cod.
pen. prevede si pedepseste douil di-
ferite cauze :
1. Cand o ter (A persoank care nu
este insarcinata cu paza arestatului,
cu vointa inlesneste sau incearca
numai a inlesni scaparea unui are-
stat care se aria, pus sub paza for-
tei armate. etc ;
2. Cand pazitorril sau conducato-
rul este acela chiar care a contri-
bait la scaparea arestatului ;
Ca, in acest din lima caz, fiind
vorba de un delict comis de un in-
divid care are sarcina legala de a
pazi sau a conduce pe un arestat,
legiuitorul, in vederea gravitatei fap-
tului si pentru a face mai rare sea,-
pedepseste pe pazitor cu o pe-
deapsa in adevar mai mica, cand a
existat din partea sa rea vointa si
chiar cand scaparea arestatului a
avut loc din neglijenta pazitorului ;
Ca, in speta, se constat c5, pri-
marul incetase de a avea sub paza
sa pe arestat, care fusese deja, lucre-
dintat politahrlui, care a si iscalit in
condica primarului de primirea are -
statului;
Ca astfel fiind faptele, primarul,
ca orice alts terta persoank pentru
a fi responsabil, urmeaza sa fi avut
dorinta de a steps sau a incerea a
scapa pe arestat ;
CA Curtea, constatand numai ca a
fost neglijenta din partea primaru-
lui, iar nu si vointa, si osandind pe

www.dacoromanica.ro
16 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA. R0MANA

_Deliete i crime Delicte fi crime

acest primar, a violat si rAu inter- furt simplu, de competinta judecato-
pretat art. 194 alin. 3 din Cod. pen. rului de ocol.
Ruletinul 1879, p. 599 Buletinul 1883, p 706
8. RAspunderea sau neraspunderea 12. Dupg art. 310 alineatul ultim
agentilor inferiori pentru executarea din Cod. penal, furturile comise de
unui ordin ilegal dat de superiorul doi sau mai multi complici asociati
for nu modifica intru nimic raspun- pentru sAvarsire de furturi sunt pe-
derea agentului superior care a dat depsite cu recluziune 5i, ca atari, con-
acel ordin ; form art. 1 acelas Cod., constituesc
Co., chiar de s'ar presupune cu a- crime.
gentii inferiori ai politiei sunt ras- Buletinul 1883, p. 849
punzAtori pentru faptele comise de
dansii, aceasta nu ridica ritspunde- 13. Considerand ca elementele con-
rea penalA a agentului superior pen- stitutive ale delictului prevazut si
tru ordinul ilegal ce dansul a dat Si pedepsit de art. 350 din Cod. penal
s'a executat. sunt de exclusiva compet;ntA a Curtei
Buletinul 1880, p. 387 de fond, de oarece aprecierea fapte-
lor cari constitue acele elemente sunt
9. Ceeace legiuitorul a cerut, pen- lasate judecatortilui fondului si scup.
tru a putea fi loe la aplicatiunea de sub eontrolul Iualtei curti.
pedepsei articolului 208 Cod. penal, Buletinul 1884, p. 726
este intentiunea din partea autoru- 14. Cel condamnat pentru abuz
lui acelui fapt de a face pe public de incredere nu mai poate exercita,
sa creadA ca este in drept a purta dreptul de alegator, MIA' a nu fi su-
o uniforms sau insemne ce n'au fost pus pedepsei prescrise pentru aceasta
sau nu mai este in drept a purta, contraventiune.
cAci aceasta poate constitui din Buletinul '1484, p. 728
parte-i ca un ultragiu adus autori-
tatei publice si ca o tendinta de a-i 15. Faptul tAierei unui par care
compromite 5i insemnele si de a-i sustine un pod plutitor, precum si
u z urpa puterea. distrugerea unei movile hotar des-
Buletinul 1890 p. 399 pArtitor intre doua mosii, constitue
delictul prevAzut de art. 353 si 355
10. Subagentul Regiei monopo- din Cod. Pen.
lului tutunului nu poate sA lie pa- Buletinul 1984, p. 856
sibil de vreo penalitate pentru fap-
tul cA, a cumpArat tutun dela tarani, 16. Amenda politieneasca pronun-
pe care 1-a vandut in urmA Regiei tata pentru delictul contra respec-
cu pretul hotarat de ea de mai tului cuvenit autotitatilor constituite
inainte, intrucat nu se constata rea- nu e sapusa apelului, conform pres
credinta din parte-i sau vreun folds criptilor art. 516 Proc. penalA.
personal prejuditiabil intereselor Re- Buletintd 1884, p. 879 Fi 1885, p. 198.
giei. Vezi gi cuvantul ,Apel" No. 92.
Buletinul 1882, p. 899 17. Preotii strAini, cari celebreaza
11. Furtul de yin, comis prin da- easatoria religious& a supusilor stra-
rea unui cep la butoiul cu yin, nu cons- ini inainte de celebrarea casAtoriei
titue un furt cu efractiune, ci un for civile, nu sunt pasibili de delictul
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
De licte 0, crime
previlzut de art. 166 Cod. penal, care
n'a fost edictat decal numai pentru
romani.
Buletinul 1869, p. 23, Sect. trim.
Buletinul 1885, p. 134.
Vezi gi euvantul Uisiitorie" No. 10.
18. Faptul de a lua timbre's de
pe scrisori, in mod clandestin, spre
a si le insusi pe nedrept, constitue
delictul de furt prevazut de art. 306
Cod. pen. si pedepsit pe art. 308 a-
colas cod.
Buletinul 1885, p. 628.
19. Singurul fapt al desfiintarei
unor mosoroae, cari erau niste lu-
criiri pregatitoare si can printr'o de-
ciziune judecatoreasca s'au desfiintat,
nu poate constitui delictul prevazut
de art. 355 din Cod. penal.
Buletinul 1885, p. 919.
20. Considerand ca este un prili-
cipiu constant in dreptul penal, cg
nu poate sa existe crime sau delict
farce intentiune frauduloas5 sau culpa
agentului ;
Considerand c5, art. 247 Cod. pe-
nal nu face exceptiune la aceast5,
regula ;
C. nu este suficient faptul van -
zarei unor bauturi vatamatoare sh-
ngt5.i4oi, ci trebue a se constata sti-
inta ce trebuia sit o aib5 vanz5,tortil
cum ca, iu adevar, acele bauturi
contineau substante Vatrimatoarc.
Buletinul. 1886, p. 41.
21. Perceptorul care da, ordine a-
gentilor sai sa urnatireasc5, pe un
contribuabil pentru achitarea fiscului,
nu insemneaza c5, el a silt si a in-
demnat pe acei agenti s5, execute
fgr5, indeplinirea formalitatilor pres-
crise de lege ;
Ca, prin art. 147 din Cod. penal,
se stabileste, ca element constitutiv
al delictului prevazut de acei articol
ca functionarul administrativ sau
judecatoresc s5, fi silit pe nedrept pe
I. C. Barozzi.Vol. II
www.dacoromanica.ro
17
Delicte vi crime
o persoan5, a face sau a suferi un
act sau a se abtine dela dansul, ele-
ment a carui existents, in spew, nu
este constatat prin decizia supus5
recursului, intrucat este constant c5,
urmarirea se facea pentru impozitele
datorite pe mai multi ani.
Buletinul 1887, p. 916.
22. Considerand ca delictul de o-
fens5 comis in public in contra per-
soanei Regelui, exists, oricari ar fi
mijloacele prin cari el a fost comis,
caci art. 77 din Cod. penal hicrimi-
neaza once ofens5, conaisa in public
contra persoanei Domnitorului, chiar
prin vreimul din mijloacele aratate la
art. 294 din Cod. penal ;
Considerand, in speck cit deciziu-
nea supusa, recursului constata a-
name c5, recurentul de astazi a sue-
rat in stop vadit de a aduce ofensa,
in public in 'contra persoanei Majes-
tatei Sale.
Buletinul 1887, p. 1013.
23. Vazand art. 321 din Cod. pen.;
Considerand ca dupe acest text de
lege, unul din elementele esentiale
ale delictului de desfiintare sau stra-
mutare de hotaro, este insusirea cu
intentiune a dreptului de proprietate
asupra pamantului posedat de altul
prin str5.mutare ilegala a semnelor
de hotar ;
Considerand, in spetk c5, dupti
cum rezult5, din deciziunea supus5
recursului, Curtea de fond, intemein -
du-se pe depozitiunile martorilor as-
cultati in cauza sf pe iustructia ur-
math, constata in fapt ca recurentul,
in& un mod ilegal, a arat brazda care
serve& de hotar despartitor intre pro-
prietatea stapanului sau $i mo$iile
razasilor din Smulti si Crae$ti, si
astfel s'a Went pasibil de pedeapsa
prevazuta de art. 321 sus citat ;
C5, Curtea insa nu constata, prin
zisa deciziune, i c5, acea stramutare
2
18 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA
De licte fi crime
a Post fAcutit de recurent cu cuget
de a-si insnsi insasi proprietatea po-
sedatA de zisii razasi
CA dar Curtea, neconstatand si in-
tentiunea, care este unul din elemen-
tele esentiale ale acestui delict, a
violat art. 321 Cod. pen.
Buletinul 1888, p. 299
24. Constatarea elementelor con-
stitutive ale unui delict este Iiisat5,
la apreciarea instantelor de fond.
Buletinul 1889, p. 340 gi 18.96, p. 1549
25. Prescriptiunea, in privinta des-
pAgubirilor chile cari rezultA din-
tr'un delict, nu este de ordine pu-
asa di nu poate fi invocat5,
pentru prima oars dinaintea Inaltei
Curt,ei de Casatie.
Buletinul 1o89, p. 666
26. In delictele in cari stint im-
plicate mai mutt. persoane, gi cari
delicte, dup5. art. 493 din Proc. pen.,
sunt deferite direct Curtei de apel,
din cauza functiunei ce ocupa unii
din delicuenti, starea de conexitate
si de indivizibilitate ce exists in in-
structitmea unui delict face ca si
complicii sau coautorii sai sA fie
justitiabili de aceiasi Curte.
Buletinul 1890, p. 397
27. Considerand c5, dup. art. 16
din Proc. penalA, politaii n'au cali-
tatea, in orasele undo sunt comisari,
de a cerceta $i constatA contraven-
tiunile politienesti;
Considerand ca astfel fiind, in
speta, cu drept cuvant Camera de
punere sub acuzatie a statuat cat
faptul imputat lui Florian Dumitrescu,
ca, a luat bani dela mai multi van-
zAtori de pain% in calitatea sa de
politai al orasului Buzgu, spre a nu
constata diferitele contraventiuni po-
litienesti comise de acestia, nu con-
stitue un delict in exercithil lune- Considerand ca din combinarea a-
tiunei sale de agent al politiei ju- cestor articole reiese :
diciare, ca sa fie, conform art. 493 CA este pedepsibil, dupA prescrip-
www.dacoromanica.ro
Delicte fi crime
din Proc. pen., justitiabil direct de
Curtea de apel, intrucat la BuzAu
fiind comisari politienesti, nu intra
in competinta sa de a constata, acele
contraventitini.
Buletinul 1890, p. 893
28. Constatarea elementelor con-
stitutive ale unui delict, a faptelor
care 1-au dat nastere, precum $i a
dovezilor ce se aduc contra sau pen-
tru un prevenit, sunt 15sate cu totul
la aprecierea instantelor de fond.
Buletinul 1891, p. 336
Vezi mai jos No. 81.
29. Intro elementele constitutive
ale delictului de furt, intrA si po-
sibilitatea numai a unui prej iditiu.
Buletinul 1891, p. 653
30. Constatarea gravitatei lezinni-
lor fiind o cestiune de fapt, este IA-
sat5 su totul la suverana apreciere
a instantelor de fond, scApAnd de
sub controlnl Curtei de Casatie.
Buletinul 1891, p. 816
31. Art. 263 din Cod. pen. cere
ca element constitutiv al delictului
de atentat la pudoare, previlzut si
pedepsit de acel articol, ca victima
atentatultii s5, fie mai mica de 14 ani;
Considerand c5., odatA ce etatea
pacientei constitue elemental consti-
tutiv al sus-mentionatului delict,
este de datoria instantelor de fond
ca sa constate c5 victima este mai
mica. de 14 ani la perpetrarea de-
lictului ;
CA, in spet.A, Curtea de apel no-
pronuntAndu-se, prin deciziunea sa
astipra acestui punct, deciziunea ei
este nemotivatA.
Buletinul 1891, p. 824
32. Avand in vedere art 203 din
Cod. pen. si art. 76 si 85 din Legea
comunalil;
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRIMENTA. ROMANA

Denote fi crime Dellete pi (-rime

tiunile art. 203 din .Cod. pen., de- nintari, abrz de autoritate sau de
pozitarul obiectelor si actelor enu- putere ei uneltiri culpabile, pentru ca
merate intrInsul, numai dm& sus- autorul for sa fie considerat ea agent
tractitinea, ascunderea i desfiintarea provocator $i pedepsit ca atare ;
for s'a intatnplat din canza ca, dansul Considerand, in speta, ca Curtea de
n'a avut cuviincioasa inprijire pentru apel constata in fapt c5,, deli recu-
paza si pastrarea for rentul St. Tan n'a participat direct
(I, dup5, dispozitiile art. 85 din si in mod material la furturile co-
I egea comunala, notarul este nu- mise de ceilalti recurenti, insa dan-
mai capul cancelariei, iar duo, ar- sul a dat toate informatiunile nece-
ticolul 76 din aceias lege, privigherea sare celorlalti preveniti pentru comi-
si pastrarea actelor si obiectelor de- terea acegtor furturi ;
puse in archiva comunei sunt puse Ca asa fiind, cuvantul de .infor-
numai in sarcina primarului ; matiunli>, intrebuintat de Curte, con-
C5, dar primarul, iar nu notarul, stituind prin el insusi delictul de
intrti in previzitmile art. 203 din provocatiune, fara a mai fi trebuinta
Cod. penal. ca aceste informatiuni sa fie inso-
Buletinul 1891, p. 1342 site de celelalte conditiuni prevazute
33. Stabilirea bunei sau relei cre-de art. 47 din Codul penal, Curtea
dit* fiind o cestiune de fapt, este de apel n'a violat intrtt nimic aeest
lasata de lege la suverana apreciere text de lege considerand pe recu-
a instantelor de fond, sc5pand de rentul St. Tan ea agent provocator
sub controlul Curtei de Casatiune. ei pedepsindu-1 ca atare.
Buletinul 1892, p. 10.94 Buletinul 1893, p. 61
34. Lovirile sau ranirile cari au 36. Obisnuinta si dovedirea etatei
ocazionat tnoartea pacientului cad hind cestiuni de fapt, constatarea
sub previzitutile art. 241 Cod. penal for este liisata la suverana apreciere
chiar atunci cand victima a sucom- a instant,elor de fond, scapand cen-
bat in urma nu numai a ranilor zurei Curt6i de Casatie:
primite, ci gi d i n complicatiunile Considerand, in speta, ca, Curtea
ivite din cauza ca a fost lipsita la de apel constata, din actele ce-i-s'au
timp de ingrijirile medicale. prezentat st din instructiunea ce s'a
Buletinul 1892, p. 1044 urmat in cauza inaintea ei, ca recu-
35. Avand in vedere ca art. 47 renta a favorizat in mod obisnuit co-
din Codul penal, care stabileste con- ruptiunea fetelor minoare in casa sa ;
ditiunile cerute pentru ca agentul 05, asa fiind, Curtea de apel, de-
care provoacti la comiterea unei in- parte de a fi violat art. 267 din Co-
fractiuni sa fie pedepsit, considers dul penal, din contra, a Mout o Mina
ca agent provocator si pe acela care aplicatiune a acestui articol.
va fi dat numai instructiuni pentru Buletinul 1893, p. 167
comiterea unei infractiuni 37. Avand in vedere ca, este con-
CA, din modal de redactare si din stant in fapt ca scrisorile luate pe
termenii intrebuintati de sus-mentio- sub ascuns dela G. N. de recurenta
natul articol, rezulta in mod cert Al. erau scrisori ce, in timpul rela-
ca nu este trebuint,a on instructiu- tiunei adulterine ce existase intre
nile sau informatittnile date sit fie dansii, aceasta adresase amantului
insotite de daruri, promisiuni, ame- sau;
www.dacoromanica.ro
20 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Delicte Sgt crime Delicte ft crime

Considerand ca, pentru ca acest ratter confidential, de altminteri, nu
fapt sa poata constitni delictul pre- se poate contests, n'a Nat un lucru
vazut de art. 306 din Cod. penal se mobil asupra caruia acesta putea fi
cere sa fie stabilit ca G. N. avea privit, in raport cu recurenta, ca
asupra acestor scrisori un drept de proprietar al acelni lucru, .i dar a-
proprietate ; cest element constitutiv al delictului
Considerand ca drepl ul destina- de fart lipsind, Curtea de apel prin-
tarului asupra unei scrisori ce i-a tr'o gresita interpretare a art. 306
fost adresata nu is nastere decal din Cod. pen. a condamnat un fapt
prin faptul traditiunei ; neprevazut de lege.
Ca intre autorul unei scrisori si des- Buletinul 1893, p. 488
tinatar se poate conveni ca aceasta 38. Gravitatea leziunilor si inca-
traditiune sa nu des drept destina- pacitates de lucru produse asupra
tarului de a face cu aceasta scri- unui pacient stint cestiuni de fapt,
soare intrebuintarea ce mice propri- a caror constatare si apreciere suet
tar este in drept a face cu lucrul sau, lasate in deplina suveranitate a in-
si ca dar printr asa nu s'a transmis stantelor de fond, scapand de sub
acestuia un drept de proprietate a- cenzura Curtei de Casatie.
supra acestor scrisori ; Buletinul 1893, p. 617 ; 1895, p. 394
Considerand ca o scrisoare confi- i 1897, p. 89
dential& fiind, in intentiunea si a 39. Ca sa existe delictul prevazut
celui ce a scris-o $i a celui ce a pri- i pedepsit de art. 350 din Codul pe-
mit-o, de a ra.rnanea continutul ei nal, pentru cei ce in case de jocuri
un secret intre dansii, tirmeaza ne- la noroc (joe de cart* se cere ca
aparat c5, sus-zisa conditiune trebne element esential ca prevenitul sa fi
sa fie privita ca virtual stipulate primit in mod obicinuit pe jucatori,
de cel ce a adresat scrisoarea, si de sau dupe recomandatiune ;
asemenea ca destinatarul ei n'a pri- Asa dar, simplul fapt ca s'au gasit
mit-o decat sub angajamentul tacit intr'o scant, in stabilimentul de car-
din partea sa de a nu fi privit ca ciumh al cuiva, mai multi indivizi
proprietar al acestei scrisori, ci ca jueand carti pe bani, nu face pe pro-
un simplu depozitar al unui secret prietarul ei culpabil de citatul delict.
al scriitorului ei ; Buletinul 1893, p. 637
Considerand, pe langa aceasta, ca 40. Considerand ca art. 262 din
sus-zisul raport intre autorul unei Codul penal, spre a fi aplicabil, cere
scrisori confidentiale si destinatarul un act sau un gest contra pudoarei ;
ei se impune printr'un sentiment de Ca venzarea de scrieri imorale, fie
toti impartasit, ,i care no face sa $i baetilor din scoala, nu constitue
vedem un abuz de incredere din in sensul art. 262, un ultragiu con-
partea destinatarului, care s'ar pre- tra pudoarei publice ;
tinde a face cu o asemenea scrisoare Ca acest fapt, in starea actuala a
intrebuintae ce un proprietar este legislatiei, e nepedepsit, $i fare text
in drept a face cu lucrul sau; de lege nu poate fi pedeapsa.
Considerand ca astfel fiind, cand Buletinul 1893, p. 800
recurenta de astazi a luat pe sub 41. Avand in vedere ea, dupe
ascuns scrisorile ce dansa adresase prescriptiunile art. 280 din Codul
amantului sau, scrisori al caror ca- penal, se pedepseste oricine, destul
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 21

Delicte 0 crime Delicte 0 crime

numai ea rapirea, ascunderea sau indbios ca dansul nu a savarsit fal-
stramutarea minorului din locul snide sificarea decat pentru a arnagi bung
este asezat, de catre acela sub a credinta a cumparatortilui.
anti autoritate on directie este su- Buletinul 1894, p. 170
pus on incredintat, sa fie savarsita 44. Avand in vedere art. 355 din
prin viclenie sau vialenta ; Codul penal ;
De undo rezulth ca judecatorul Considerand ca Iegiuitorul, prin a-
este dator sa stabileasca numai dac5, cest articol, pedepseste pe oricare va
faptul a fost comic si data &Wax- desfiinta once semn, sau orite lucrare,
sirea lui s'a Mout prin viclenie on care serves de hotare intro pro-
violin i. prietati ;
Buletinul 1993, p. 1083 Ca lege penal5, nu cere ca acele
42. Considerand ca, dupa art. 39 semne s5 fie recunoscute si fixate
combinat cu art. 47 din Proc. penalk judecatoreste; sau recunoscute si sta-
numai in cazul de flagrant-delict un bilite prin invoirea proprietarilor, ci
primar, ca ofiter al politiei judeca, faptul simplu al desfiintarei sau stra-
toresti, are dreptul a aresta pe un mutarei materiale a unui hotar din-
individ, si atunci sub conditiune ca tre doua proprietati deosebite, Meat
faptul atribuit prevenitului sa fie de cu intentiunea de a vatama, este
natura a atrage dupa sine o pe suficient pentru a constitui defictul ;
deapsa criminals; C5 a cere, ca conditiune pentru
Considerand ca, in speta. nu era aplicarea art. 355, ca hotarul s fi
vorba de un asemenea fapt, de fost judecatoreste recunoscut, sau
oarece in contra reclamantilor nu recimoscut si stabilit prin invoirea
erau decat prezumptiuni ca ar fi sa- proprietarilor, este a adaoga un ele-
varsit faptul de ucidere a unor cai, ment neprevazut de articolul res-
fapt ce este considerat de lege ca pectiv, ceeace nit se poate ;
delict, iar nu ca crima ; Considerand ca. dealtmintrelea, le-
Ca asa fiind, este ilegala arestarea giuitorul roman formuland art. 355
ordonata de recurent ca ofiter al po- din Codul penal astfel precum este,
litiei judecatoresti, intrucat nu se a tinut seams de incertitudinea con-
gases inteunul din cazurile prescrise stituirei, regularei si delimitarei pro -
de sus-mentionatele articol e, si prietatei, stiind ca exists semne de
Curtea, aplicand art. 149 din Cod hotare intro proprietati, Met ca sa
penal, bine si coreet a urmat. fie fixate fie judecatoreste, fie prin
B?detinul 1893, p. 1145 invoirea partilor intr'o epoca oare-
43. Considerand ca, dupa art. 247 care, astfel ca violarea chiar a acelor
din Codul penal, se considers ca fapt semne, precum existau, are s'a, pro-
represibil once vindere de biuturi voace aplicarea art. 355 din Cod.
pref5,citte si atnestecate cu materii penal ;
vhanAtoare sanatritei; Considerand ca semnele de hotare
Ca acest text de lege nu vorbeste can sunt infiintate de fapt, chiar
$i nisi avea nevoie s5, vorbeasca si numai de un singur proprietar si
despre intentiunea frauduloasa a exists de un an, sunt garantate prin
filptuitorului, &AA faptul chiar al actiuni posesorii si sunt legate :
falsificarei bauturilor, unit cu al van- Ca, in genere, toate semnele de
zarei, invedereaza in mod cert si ne- hotare infiintate chiar de un singur

www.dacoromanica.ro
22 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENT1 ROMANA

_Deliete fi crime Delia f I crime

proprietar, de un an, sau hotarele de art 247 din Codul penal, fara a
can exista de fapt de tin timp mai constata 6i stiinta sau cunostinta
indelungat decat un an, stint garan- faptaslui ca ele erau prefacute, care
tate prin art. 355 din Codul penal este un element esential al acestui
contra violarei lor. delict, a interpretat rau $i a violat
Buletinul 1894, p. 318 sus-citatul articol.
Vezi mai jos No. 63. Buletinul 1894, p. 708
45. Considerand ca violare de do 47. Considerand ca Legea penala
miciliu nu poate sa existe decat nu- nu inflige nicio pedeapsti amenin-
mai atunci cand inculpatul se intro- tarilor verbale, cari nu stint inso-
duce, in contra vointei manifesto a tite de o cerere sau condititne, cad
acelui in domiciliul caruia s'a introdus, leginitortil a crozut ca asemenea a-
intrebuintad violenta ; menintari, fiind lipsite de orice in-
Ca o introducers in domiciliul cuiva, teres, ele nu pot fi decat rezultatul
facuta in mod necuviincios de alt- unei miscari subite produse grin ma-
mintrelea, nu poate constitui delictul nia, $i care se poate risipi indata
de violare de domiciliu ; prin reflexiune ;
Ca, in speta, nu numai c5, nu se Ca, in speta, o amenintare cattail
constata, din depunerile martorilor, in condititmile aratate prin actele
opunerea reclamantului de a primi din dosar, nil poate constitui un de-
pe inculpati, dar chiar reclamantul, lict prevazut de art. 237 din Codul
prin petitiunea sa prin care intro- penal, ci, in tot cazul, o contraven-
duce plaugerea, se plange numai de tiune, care e de competinta judelui
insultele suferite din partea incul- de ocol.
patilor ; Buletinul 1866, p. 756 fi 1894, p. 730
Ca astfel fiind, faptul nefiind de- 48. Considerand ca, prin art. 391
cat o pura insulta, este de compe- alin. 2 din Codul penal, ordonan-
tinta judelui de ocol. du-se ca bauturile prefacute ce se
Buletinul 1894, p. 576 confisca sa fie varsate, urmeazit,
46. Considerand ca este un prin- prin a fortiori, ca confiscarea pre-
cipiu constant in dreptul penal, eft vazuta de art. 247 Cod. penal, pen-
nu poate 85, existe crim5, sau delict tru bauturile prefacute $i ameste-
fara intentiunea frauduloasa s a u cate cu substitute vatamatoare sa-
culpa agentului ; natatsi, este ordonat5, tot pentru
Considerand ca, art. 247 dill Codul scopul ca acele bauturi sa fie var-
penal nu face exceptiune la aceasta sate, spre a se face a s t f el im-
regula general.: posibila consumarea lor de catre
C5, nu este suficient faptul van- public ;
zarei de bauturi vatamatoare sana- Considerand ca, in vederea acestui
tatei, ci trebue a se constata stiinta spirit al legei, nu se poate pretinde
ce trebue sa o alba vanzatorul cum ca, in cazurile cand inculpatii reu-
ea in adevar acele bauturi contineau sesc de a sustrage bauturile prefa-
asemenea substante ; cute dela executarea confiscarei, dan-
Ca, in speta, Curtea declarand, prin ii sa fie condamnati de a plati va-
deciziunea supusa recursului, ca nu- loarea, lor, caci prin asemenea hota-
mat vanzarea de bauturi prefacute rari nu s'ar face o aplicatiun a legei,
constitue delictul prevazut $i pedepsit ci s'ar adaoga la o dispozitiune de

www.dacoromanica.ro
 REPERTORML GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA 23

Delicte fi crime J.Mlicte 0, crime

pedeaps5, pe care ea nu o prevede, lor, in contra for s'a comic uti de-
ceeace nu este permis judecatorului. lict, inaintand aceste procese-verb alle
Buletinut 18.94, p. 736 kideatorilor competinti.
49. Elementele delictului prevazut Buletinul 1894, p. 918
de art. 247 din Codul penal sunt : 54. Cestitmea de a se sti dad,
1. Ca proven itul sa vanda bauturi ; expertiza fa'cutA, vinului a constatat
2. Ca bAuturile sa fie prefacute sau nu ca contine substante vata-
amestecate cu substante vgtam5,- nahloare sgm'atatei este o cestiune
toare sadatatei, si de fapt, de atributul suveran al ju-
3. Ca prevenitut sa tie ca ele decatorilor de fond.
contin asemenea substante. Buletinul 1894, p. 1129
Buletinul 1894, p. 754 gi 1895, p. 958 55. Avand in vedere ca art 194
50. Pentru ca sa existe delict de din Codul penal pedepseste cu in-
provocatiune la delictul de distru- chisoare corectionala pe acela care,
gere de acte publice, preva'zut si pe- cu vointa, inlesneste sau incearca
depsit de art. 367 din Cod. penal, a inlesni scaparea, sau face a se
trebue ca, prin daruri, promisiuni sau Scapa un arestant care se afla pus
arneninta'xi, provocatorul sa fi deter - intr'o inchisoare sau sub paza fortei
minat pe agent ca de bung voie sa armate, a functionarului on a agen-
fi distrus acte publice. tului instircinat de a-1 conduce on
Buletinul 1894, p. 797 de a-1 privighea, ;
51. Constatarea instan4ei de fond Considerand ca, din termenii ge-
ca delicuentul stia ca vinul debitat nerali in cari este conceput $i re-
de &amid contiuea substante vata- dactat acest articol, rezulta invede-
inatoare sanatatei e o cestiune de rat eh prin arestant legea a voit
fapt, de suverana constatare a in- sa inteleaga once individ pus sub
stantei de fond. paza, fara ca acel ce este dator sit-1
Buletinul 1894, p. 900 pazeasca sa aihd, a cerceta pentru
52. Art. 247 din Cudul penal pe- care motiv este arestat, fie ea, acel
depseste pe toti aceia cari vor vinde individ ar fi arestat pentru vre-un
bauturi prefacute si amestecate cu delict comic pe teritoriul Orel si
materii vatamatoare sanatatei, fara care ar atrage dupes sine o pedeapsa
a face vreo distinctiune data cei ce prevazuta de legile romane, fie ca
an vinde asemenea bauturi le-au ar fi arestat Si tinut sub paza dupes
cumparat prefacute gata, sau le-au cererea pie extradare a vreunui alt
prefacut ei Stat, pentru vrenn delict sau crima
Buletinul 1894, p. 907 de drept comun, comisa pe teritoriul
53. Avand in vedere ca, deli per- acelui Stat, cum este cazul in speta ;
tareii nu pot, nefiind agentii ai poli- Ca asa fiind, si intrucat legea nu
tiei judiciare, constata infractiunile face niciun fel de distinctiune intro
la Legea penala, insa dansii fiind diferitele categorii de arestanti, in
agenti judedtoresti, stint competint,i, spates, Curtea nu a facut o gresita
conform art. 515 si 521 din Proc. aplicatiune a art. 194 din Codul pe-
penala, sa incheie procese-verbale, nal, condamnand pe recurent pen-
caci ei aflandu-se in indeplinirea trud a inlesnit scaparea din arest
publica a unor acte de-ale functiunei a lui Stoianovici, cerut de guvernul

www.dacoromanica.ro
24 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Delicte gi crime
Sarbesc pentru crime de drept co-
Nun comise in Serbia.
Buletinul 1894, p. 1268
56. Considerand c6 f'i.ptul sava,r-
sit de o persoana de a fi pus cu
voint5 foc la propria sa cash sau la
orice alte clhdiri ce i apartin, nu
constitue crima prevrtzuta si pedep-
sit5, de alin. I al art. 357 din Co-
da penal detest atunci cand casa
sau edificiile erau locuite sau ser-
veau spre locuinta ;
be unde urmeaza ca,,'circumstanta
ca acea cash sail edificiu erau lo-
cuite sau serveau spre locuinta,, con-
stitue, atunci cand incendiul n'a cau-
zat altuia vreun prejuditiu. chiar un
element constitutiv al crimei, iar nu
o circumstanta agravanta, si astfel culpabilului, detest contrafacere sau
fiind, in acest caz nu e loc a se falsificarea monedelor re au un curs in
pune o cestiune separates asupra ei,
ci urmeaz5 a fi reunites la cestiunea
pus5 asupra faptului principal.
Buletinul 1895, p. 402
57. Meseria de a da cu cartile, in
schimbul unei p15,4i, $i de a spune
trecutul, prezentul si viitorul, de a
pretinde s vindece pe bolnavi prin
descantece si a reface logodnele des-
facute prin o pretins5, invocae a
duhurilor necurate, nu constitue o
inse15.ciune. ci niste contraventiuni
prevazute de art. 141 alin. 6 din
Proc. penala $i, ca atare, de compe-
tinta judecatoril3r de pace.
Buletinul 1895, 405
58. Avand in vedere ca, din co-
prinderea art. 493 din Procedura pe-
nala, rezult5, c5, oridecateori este
vorba de un delict comis de un ofi-
ter al politiei judiciare si care se pe-
depseite cu pedeapsi corectional5,,
instructinnea trebue s5, fie public5,
si oralh, facutg inaintea Curtei care
are sh, judece procesul ;
Considerand ea, in spet5,, recurentii
Bind dati judeatei pentrucg an ba-
www.dacoromanica.ro
Delicte fi crime
tut si arestat ilegal, Curtea, pentru
stabilirea faptului do arestare ilegala.,
se bazeaza, intro alto elemeute de
convingere, si pe un proces-verbal in -
cheiat de subprefect la localitate ;
CS, procedand astfel, Curtea a vio -
lat art. 493 din Procedura penala.
Buletinul 1869 p. 278 Sect. corect.
pi 1895, p. 477
59. Imp5,carea stinae actiunea pu-
blie5, pentru maltratare nutnai in caz
de simpla bataie intro particulari,
nu insiti cand britaia a fost comisa
de un functionar public si este pe-
depsita de art. 165 din Codul penal.
Buletinul 1895, p. 667
60. Art. 112 din Codul penal
nu cere altceva pentru pedepsirea
Romania, si nu care, pentru a fi pe-
depsit, ca falsificatorul s5, pung in
circulatie monedele contrafacute sau
falsificate.
Buletinul 1895, p. 770
61. Ranirile prin imprudent5, pre-
v5.zute si pedepsite de art. 249 Cod.
penal, sunt date in competinta jude-
catoriilor de pace.
Buletinul 1895, p. 771
62. Vanzarea de b5,uturi prefacute
eu substante vatgmatoare sAnatatei
constitue un delict pedepsit de arti-
colul 247 Codul penal, pe cand van-
zarea de banturi prefacute consti-
tue o simples contraventiune, pre-
vazut5, de art. 389 alin. 7 Codul
penal.
Buletinul 1895, p. 784
63. Avand in vedere ea, dupes arti-
colu 355 din Codul penal se pedepseste
acela care va desfiinta orice semn
sau orice lucrare care serves de ho-
tar intro dourt proprietrtti ;
Cu alto cuvinte, elementul esential
al acestui articol este ca semnul dis
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 25

Delicte $ crime Deliete 0 crime

trus sa fi servit ca hotar si sa alba minor prin viclenie sau violenta, sau
acest caracter ; induplecarea unui minor de a parasi
Avand in vedere a, in speta, Curtea domiciliul acelora sub a caror auto-
constata in fapt ca inculpatul nu ritate sau directiune sunt supusi,
distrusese altceva cleat un hat a- este delictul prevazut de art 280
dica un razor, o liiiie despartitoare din Codul penal ;
de teren, ce putea fi lasat accidental 05.. in si spre aplicarea acestui arti-
intro doua bucati de pamant,. fara col, este a se sti, in speta'., daca parintii
ca acest hat sa fi servit de hotar au avut cunostinta ca fata intretinea
sau sa aiba acest caracter ; relatii si ca pttirasete domiciliul spre
Ca ceeace serves ca semna de hotar, aceasta, si ca parasise domiciliul
dupa constatarile Curtei, era un iiticpentru recurent, si daca se constata
si un tarns de bordeiu, si ea aceste acestea, este invederat c5, nu mai
semne inculpatul nu le-a distrus. poate fi vorba de rapirea unui minor,
Buletinul 1895, p. 845 in sensul art. 280 din Codul penal, si
64. Din combinatiunea art. 235 si pentruca nu se poate imputa cuiva
237 din Codul penal rezulta ca a- faptul parasirei domiciliului din par-
menintarea prin grai de a asasina, tea unei minore, care era, obicinuith
otravi, etc., nu constitue delictul a-1 parasi cu stirea parintilor sail a
prevazut de art. 237 citat decat daca mamei ;
o asemenea amenintare ar fi inso- Ca, in speta, tocmai aceste fapte
tita de o cerere de a depune o sums apararea voind a le dovedi prin in-
de bani internn loc hotarat, sau de a trebarile ce avea si vrea a pune
implini persoana amenintata vreo martorilor, Bind oprita de Curte, este
conditiune, conditiune a carei execu- invederat ca aceasta procedare a
Curtei este un exces de putere si o
tare neaparat sa depinda de persoana
amenintata ; violare a dreptului de aparare, ca.ci
Considerand a, in speta, din de- partea n'a putut constata cola ce a
ciziunea supusa recursului se con- voit a constata, prin faptul Curtei.
stata ca recurenta a fost data in Buletinul 1895, p. 1136
judecata si condamnata pentruca, in 66. Vezi cuvantul Casatorie,No. 1,
ziva de 12 Iulie 1894, atlandu-se in 10, 18.
Camera avocatilor dela tribunalul Buletinul 1895, p. 1141
Tutova, a apostrofat si amenintat 67. Considerand ca,' din dispozitio-
pe capitanul Bob, care batuse pe un nile art. 302 si 303 din Codul penal
copil al recurentei, ca-1 va omori rezulta c5. imputarile si injuriile cari
daca copilul nu se va insanatosi ; se coprind in scrierile privitoare In
Considerand ca ainenintarea pro- apararea partilor nu dau loc la o
ferata de recurenta, si insotita de o actiune publics, ele se reprima, in
conditiune a caret realizare sau ne- general, de juecatorii in a caror
realizare nu atarna de vointa per- cercetare se afla procesul, cari sunt
soanei a menintate, nu intruneste e- autorizati, judecand procesul, sa ho-
lementele delictului de amenintare, tarasca a se suprima scrierile inju-
nici constitue un fapt care sa calla rioase, sau sa mustre pe autorii lor,
sub previziunile Codului penal. sau se, i suspende din exercitiul pro-
Buletinul 1895, p. 943 fesiunei lor, daca ei sunt avocati ;
65. Considerand ca nipirea unui Ca, numai atunci ca,nd constata.

www.dacoromanica.ro
23 REPERTORIU1 GENERAL DE JURISPRUDEN'1A ROMANA
_De licte 0, crime
ea acele scrieri injarioase au carac-
terul unor caloinnii grave, ei ur-
meaza s t suspende provizoriu proce-
sul si sa trimita pe faptuitori la in-
stantele competinte pentru judecarea
delictului.
Buletinul 1895, p. 1228
68. Considerand ca, dupa art. 359
comb. cu art. 357 din Codul penal,
se pedepseste oricine pune foc cu
vointa la lucrurile sale si eu intenti-
une de a prejuditia ;
Considerand ca prin aceste articole
se intelege c5, se pedepseste eel ce
pune foc nu numai cand s'a cauzat
un prejuditiu real, dar si cand e
posibilitate de prejuditiu.
Buletinul 1895, p. 1487 fi 1896
IL 638
69. Faptul de a avea masuri min-
einoase este considerat ca contraven-
tjune atunci cand se g5sesc aseme-
nea mason, fara insa a se servi
de. ele ;
Ca, in cazul cand se intrebuinteaza
asemenea m5suri sau dramuri min-
cinoase, faptul inceteaza de a fi con-
siderat ca contraventiune gi devine
delict, in sensul art. 336 din Codul
penal, cand se stabileste ca a inselat
pe cumptirator asupra eatimei lucru-
rilor vtuidute.
Buletinul 1896, p. 159
70. Dupes art. 74 din Codul penal,
actele materiale, ostile, neaprobate
de Guvernul roman, indreptate con-
tra unui alt Stat, M cari au expus
Statul Roman la o declaratie de
razboiu, ar putea fi urmarite con-
form art. 74 din Codul penal ;
Din contra, art. 75 din Codul pe-
nal n'are in vedere decat actele ma-
teriale de violenta, de pradare, ce
ar putea savarsi cetatenii romani
sau indivizii din Romania contra in-
divizilor altei Stat, sau la hotare,
sau pe hotarul acelui Stat, ei cari fi dat instructiuni spre a-o comite ;
www.dacoromanica.ro
Delicte ft crime
ar expune pe romani la represalii
din partea acelui Stat.
Buletinul 1896, p. 396
71. Bataia, savarsita intre doi co-
misari politienesti constitue delictul
de batae prevhzut de art. 238 din
Codul penal si de competinta judo-
cAtorului de pace a-1 judeca.
Buletinul 1896, p. 455
72. Pentru delictul de distrugere,
art. 352 din Codul penal nu cere de-
cat ca distrugerea sa, fie facuta fara
drept Si en rea vointa $i ca lucru rile
acelea sa apartina altei persoane.
Buletinul 1896, p. 631
73. Considerand ca prin incapa-
citate de lucru trebue a se intelege
nu numai punerea in stare de a nu
mai putea munci din cauza leziuni-
lor primite, dar inca si cand pacien-
tul ar trebui sa paraseasca once
lucru, pe care, de altfel, it putea, face,
$i a se abtine pentru a.M inlesni
vindecarea.
Buletinul 1896, p. 760
74. Pentru ca un ofiter al politiei
judiciare sa poata fi judecat de Cur-
tea de apel, se cere, ca sa fie pre-
venit, a fi savarsit, in exercitiul
functiunei sale, un delict pedepsit
cu o pedeaps5. corectionala. ;
Ca faptele imputate cuiva se eon-
sidera, ca savarsite in exercitiul func-
tiunei, cand sunt relative la lune-
tiunea ce indeplineste, cand ele con-
stitue o intrebuintare ilegala sr u
frauduloasa a puterei delegata agen-
tului, cand ele sunt un exercitiu
abuziv al puterei.
Buletinul 1896, p. 1116
75. Dupes art. 47 din Codul penal,
stint considerati ca agenti provoca-
tori aceia cari prin daruri, promi-
siuni, amenintari, abuz de autoritate
sau putere, uneltiri culpabile, vor fi
provocat la o infractiune, sau vor
 REI'ERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA 27

Delicte vi crime Deiicte ft crime

Ca din aceasta rezulta neaparat apel a-le judeca, urmeaza a se face
ca instants, de fond este datoare sa, in mod public *i oral inaintea Car-
arate anume prin hotararetz sa lap- tel (art. 493 Pr. pen.) ;
tele si elementelo cari constituesc Ca un proces-verbal incheiat de
delictul si sa se pronunte asupra Procurorul tribunalului, precum si
fiecarui element constitutiv al unui acelea incheiate de un subprefect si
asemenea delict ; un comandant al jandarmeriei ru-
CA asemenea trebue sa constate rale, nu pot servi ca elements de
anume existenta uneia, din itnpreju- convingere Curtei de apel, intrucat
. arile prevazute de art. 47 dirt Cod. ace*ti agenti, neavand autorizatiunea
penal, care e cerut pentru declararea specialA dela Presedintele si Procu-
cuiv a ca agent provocator ; rorul-general al Curtei de apel, nu
Considerand ca, in :Teta, tribu- erau competinti a instrunienta in
nalul, ca si judele de ocol, condam- cauza.
nand pa recurenti ca agenti provo- Buletinul 1897, p. 483
catori, farA sa arate anume faptele 79. Dup.& art. 76 din Legea jude-
din cari si-a format convingerea ca catoriilor de pace, actiunea publica,
dansii sunt agenti provocatori Ii, in delictul prevazut de art. 238 din
prin urmare, culpabili de delictul Codul penal, se poate stinge prin
iinputat ca agenti provocatori, prin impacarea partilor ;
aceasta a violat art. 47 din Codul CA' de aci rezulta ca declaratiu-
penal. nea de impacare trebue sa fie for-
Buletinul 1896, p. 1270 malA., si nu se poate stings actiunea
76. Cestiunea de a se sti data publica prin faptul neprezentlrei par-
mai multe fapte imputate unui acu- tilor in instantA, intrucat prin acest
zat constituesc mai multe crime dis- fapt nu se poate sti care ar fi vo-
tincte una de alta, sau data acea- inta lor.
sta continuitate de fapte, savarsite Buletinut 1897, p. 586
intr.= anume stop determinat, con- 80. Considerand ca, dupa art. 141
stituesc una si aceeasi crima, este o si 176 din Proc. penalA, combinate
cestiune de fapt, a carei rezolvare si cu art. 69 din Legea judecatoriilor
apreciere este lasata judecatorilor de pace, regula ,generals este ca de-
fondului. lictele corectionale se judeca de tribu -
Buletinul 18.96, p. 1584 bunalele de judet, iar contravenfiu-
77. Cestiunea de a se sti data nile de judecatoriile de ocol ;
mai multe fapte imputate unui in- Ca, numai prin exceptie la aceastA
culpat constituesc mai multe delicte regula, sunt deferite judecatoriilor de
distincte, sau data aceasta continui- ocol delictele prevazute de art. 71
tate de fapte, savar*ite intr'un anume din Legea judecatoriilor de pace ;
scup determinat. constituesc unul si Considerand ca este de principiu
acela* delict, este o cestiune de fapt, ca orice exceptiune la regula gene-
a carui rezolvare *i apieciere este rala nu poate fi intinsa peste Ii-
lasata judecatorilor fondului. mita in care ea este circumscrisa de
Buletinul 1897, p. 212 legiuitor ;
78. Instructittnea delictelor impu- Ca, intrucat citatul art. 71 din
tate unui ofiter al politiei judiciare, Legea judecatoriilor de pace con-
si cari sunt de competinta Curtei de fine o dispozitiune limitativa si de-

www.dacoromanica.ro
28 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Delicte ;ri crime Delicte tit crime

terming in mod clar si precis delic- pedepseste cu inchisoare si amends
telP earl, prin exceptiune, pot fi ju- acel care va desfiinta once semn sau
decate de judecutorii de ocol, fara sa (mice lucrare care serves de hotar
indite, intre articolele ce anume spe- intre proprietati, far& ca pentru exis-
cifics, si delictul prevazut de art. 323 tenta, acestui delict s5 se tears ca
din Cod. penal, apoi e evident ea element reaua vointa sau intentiunea
competinta for nu poate fi intinsa, culpabila a Acelui care siivarseste
cand e vorba de judecata delictelor delictul ;
corectionale. la alts cazuri nepreva- Ca, prin urmare, singurul fapt al
zute de zisul articol ; distrugerei unui arbore ce serve& de
Ca astfel fiind, valoarea litigiu- hotar intre doua proprietati constitue
lui e indiferent5 destul numai ca delictul de distrugere de hotare.
art. 323 din Codul penal nu intra in Buletinul 1897. p.1376 Si 1903, p. 850
prevederile art. 71 relativ la corn- 81. Este principiu constant, in ma-
petina penala a judecatorillor de terie pena15., ca nimanui nu i-se poate
ocol. agrava pozitiunea prin propriul sau
Buletinul 1897, p. 587 demers ;
81. Constatarea faptelor si impre- Ca instantele judecatoresti nu pot,
jurarilor, din cari judecatorii fondului dar, agrava pedeapsa unui condamn at
deduc existenta sau inexistenta ele- care, prin caile reformatorii ale unei
mentelor constitutive ale until delict, hotarari acordate lui de lege, cere
este o cestiune de fapt, si deciziu- a-i-se usura pedeapsa.
nile instantelor de fond date in a- Buletinu11897 , p. 1487 fi 1903, p. 601
ceasta privint1a find motivate in 85, Considerand ca nu se constata
fapt, nu cad sub cenzura Curtei de ca pusca, de a carei insusire de catre
Casatie. inculpat e vorba in spet5',, s'ar fi
Buletinul 1897, p. 800 ; 1899, p. incredintat sau lasat in depozit de
210 ; 1900, p. 1395 1901, p 1013 ; Ghiga inculpatului ;
1.902. p. 851; 9 p. 621; C5,, uitarea sau lasarea puscei nu
1904, p. 110 constitue nici lasare in depozit, nici
82. Considerand ca, dupa dispo- o incredintare in regula, ;
zitiunile art. 280 din Codul penal, C5, in asemenea conditii, data in-
pentru aplicarea lui se cere ca rapi- culpatul isi insuseste astfel pusca,
rea, ascunderea sau stramutarea mi- lasata sau uitata, faptul insusirei nu
norului din loud unde era asezat de poate fi abuz de incredere, ci furt
eatre acela sub a carei autoritate prevazut de art. 308 din Cod. pen.
on directiune este supus on incre- Buletinul 1898, p. 491
dintat, sa fie savarsita prin viclenie 86. Vezi cuvantul Abuz de in -
sau violenta ; credere. No. 23.
Ca judecatorul fondului este da- Buletinul 1898, p. 776
-tor O. stabileasca numai data faptul 87. Considerand ca, din textul si
a fost comis in conditiile art. 280 sensul art. 317 din Codul penal, re-
din Codul penal si data s'a savarsit zulta ca legea pedepseste ca crime
prin viclenie sau prin violenta. de talharie luarea lucrului altuia,
Buletinul 1897, p. 1361 cu c u g et de insusire pe nedrept,
83. Considerand ca, dupa dispozi- numai cand acea lame se co mi t e
tiunile art. 355 din Codul penal, se prin violenta sau amenintari de fapt

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 29

De licte ft crime Delicte 0 crime

simtite de patient in timpul comi- deveni un izvor de stragriniri si un
terei faptului, rezultand clar aceasth mijloc sigur de a paraliza actiunea.
interpretare d i n intrebuintarea in publica ;
acest text a expresiunei de cr5pirea Oh de ad naste regula, ca cererea
hicrului altuia, , care arath o intro- de suspendare a actiunei publice nu
buintare de putere fizica contra pa- devine admisibila, decat in cazurile
cientului, spre a-i putea, lua lucrul cand dreptul de proprietate ce se
pe nedrept, iar nu o luare de lucru invoach de inculpat asupra imobi-
frira stiinta acelui pacient : lului distrus se intemeiazh pe po-
Considerand ca, in spade,, Curtea sesiunea sa legal& asupra acelui
de apel constath in fapt ca recu- imobil, sau pe titluri aparente ne-
rentul G. Lazarof a luat bani dela taghduite de parti ;
C. Costor si P. loan, dupe, ce i-a Ue unde rezulth si dreptul pentru
ametit prin briuturi de bere, in care instantele represive de a cercete,
pusese cloroform : dace, conditiunile de mai sus stint
Considerand a, in asemenea cir- indeplinite, si dach cererea de sus-
cumstante, Curtea nu trebuia se, a- pendare a inculpatului are aparen-
plice numitulm Lazaroff art. 317 si tele unni drept fondat ;
318 din Codul penal, chci nici dan- Considerand eh, in speth, tribunalul
sul nici co-autorul P. Ghenov n'au constath in fapt ca recurentul nu
intrebuintat violente de fapt simtite avea posesiunea legala a imobilului
de phgubas, in timpul comiterei fap - distrus, i chiar cunostea ca prin
tului, urmand astfel a se califica hothrari ramase definitive se tagh-
acel fapt numai ca furt, comis de duise autoarei lui dreptul de pro-
mai multe persoane, intr'o cash lo- prietate asupra imobilului distrus ;
cuith si in timpul noptei. Prin urmare, cand tribunalul a
Buletinul 1899, p. 815 respins cererea (le suspendare, dan-
88. Considerand ca unul din ele- sul n'a uzat de cat de facultatea
mentele constitutive ale dilectului lui de apreciere si n'a comis niciun
prevazut de art. 352 din Codul pe- exces de putere.
nal, este si acela ca inculpatul gri". fi Buletinul 1899, p. 900
distrus averea altuia ; 89. Cestiunea de a se sti dac5, un
Ch, de alth parte, judecarea pro- agent a avut calitatea de agent ad-
prietatei imobiliare intra in atribu- ministrativ, sau a indeplinit si func-
tiunile exclusive ale instantelor civile; tiunea de ofiter al politiei judechto-
Ca devine iar natural si logic ca resti, este o cestiune de drept, asu-
inculpatul sa poate, ridica inaintea pra careia Curtea de Casatie are
instantelor respective, ca mijloc de dreptul de a se pronunta ;
aphrarea, cestiunea prejuditialh a pro- Oh agentul administrativ inceteaza
prietatei, si se, ceara ca actiunea pu- a avea aceasta calitate cand, pentru
blics se, fie suspendat pane, la rezol- descoperirea unei infractiuni, el ares-
varea dreptului de proprietate, pe teazh si face acte de instructie.
chile civile ; Buletinul 1899, p. 1013
Considerand insh eh, dach acest 90. Considerand ca luarea usei
drept al inculpatului de a cere sus- si a ferestrelor dela camel* in im-
pendarea actiunei publicei nu ar fi prejurarile cauzei, era numai un mij-
ingadit de certe conditiuni, el ar loc practicat spre a sill a parasi o
www.dacoromanica.ro
30 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RO\L%NA
Delicte fi crime
case pe care chiriasul nu voia a-o
pdrrisi de buns. -voe :
CA aceasta, in once caz, nu con-
stitue o Ariolentrt asupra persoanei.
in senstil art. 151 alin. II din Codul
penal :
CA dealtmintrelea, proprietarul era
in drept a intrebninta mijlo
acesta, pentru a obtine lasarea unei
camere din partea unuia care nu
avea dreptul a- o define.
Buletinul 1900, p. 195
91. Considerand cv, dup5, dispo-
zitittnile art. 112 din Codul penal,
se pedepsesc cu maximum inchisorei,
tied admiterea circumstantelor ate-
nuante, cu interdictiunea pe timp
mArginit si cu amender dela 5 0 lei
in sus, oricine va contraface on va
falsifica monedele de metal cari au
curs in Romania ;
CA de ad rezulta ca. ceeace legea
a voit s5, pedepseasc5, este chiar
faptul contrafacerei sau falsificarei
de monede, fare srt cearA, ca ele-
ment al delietului, si emisiunea mo-
nedelor falsificate. destul numai ca
agentul sa fi avut intentittnea culpa-
bilrt de a-le specula.
Buletinul 1.900, p 1.98
92. Art. 267 alin. I din Codul
penal prevede, ca o spent de atentat
la bunele moravuri, faptul ca se
atata, se favorizeazA sau se inles-
neste obisnuit desfranarea sau con-
ruptiunea tinerilor de ambele sexe ;
iar alineatul prevede o circumstanta
agravantA a acehtias fapt pentru
fatal, mama, epitropii sau alte per-
soane insarcinate cu privigherea ti-
nerilor;
Considerand ca termenii art. 267
din Codul penal nu au in vedore
numai pe acei can intervin pentru
conruperea tinerilor ca proxeneti, ci
si pentru acei cari, pentru sasisfa-
cerea propriilor for pasiuni; at,ata cooperarea la comiterea unui delict,
www.dacoromanica.ro
Delicte sfi crime
obisnuit pe tineri mai mid de 21
ani, provoca,nd desfranarea sau con-
ruptinnea lor ;
CA atatarea poate fi spre satis-
facerea pasi tinilor altuia, sau pentru
propriile sale pasiuni, insa aceasta
conditie nu este in textul legei si
nu are a fi introdusA, spre a scapti
numai pe acei cari s5,varsesc faptul
prevazut pentru satisfacerea proprii-
lor for pasiuni, fapt care, sav'asit in
mod obicinuit st avand de efect con-
ruperea tinerilor, este un atentat la
bunele moravuri ;
Considerand c5, ceeace a preocupat
i trebuia sib preocupe pe legiuitor
este prezervarea tinerilor mai mici
de 21 ani de desfranare sail con-
ruptinne ; iar dada atatarea la des-
franarea tinerilor a servit pentru
agent insusi, sau pentru eel de-al -
treilea, aceasta distingere poate sa
serve pentru a-i pedepsi in mod deo-
sebit, considerandu-se tut fapt mai
imoral sau mai pervers decat cellalt,
si poate determine a introduce di-
ferite dispozitii in Codul penal, dar
asa precum e formulate dispozitia
alin. 1 al art. 267, ea coprinde am-
bele cazuri ;
Considerand c5', nu se poate in-
voca alin. II at art. 267 din Codul
penal spre a se sustme ca alineatul I
ar privi numai pe mijlocitori, fiindca
acest al doilea alineat are de scop
a agrava pedeapsa in imprejur5rile
arAtate, ins& nu a inlatura pedeapsa
acelni care obicinuit at,ata la des-
franarea tinerilor mai mici de 21
ani, pentru propriile sale pasiuni ;
Jar a sustine ca faptul cestuia
n'ar avea a fi pedepsit, la aceasta
nu se sileste insasi dispozitia alin. I
al art. 267 din Codul penal.
Buletinul 1900, p. 460
93. Considerand &A, in caz de
 REPERTOE-11UL GENERAL DR JUR1SPRUDENTA ROMANA
Denote i crime
fiecare participant, chiar data sa-
varseste singuratice aete necesare
pentru comiterea delictului, are a fi
considerat ca coautor;
Ca, din acest pullet de vedere, si
pentru comiterea unni fals insemnat,
no e trebuinti, ca fiecare participant
sa savarseasch toate actele necesare
dela inceput si panh la sfarsit, pen-
tru desavaxsita consumarP a false-
lui, e destul daci el a contribuit a
savarsi uncle din acele acte.
Buletinul 1900, p. 10.95
91. Vezi cuvantul Marturisire),
No. 45.
Buletinul 1869, p. 41
95. Procedura criminals nu clasi-
flea, nicheri diferitele imprejurari ce
pot inconjura o viva, astfel incat pe
uncle sh oblige pe judecator a-le
tercets, iar pe altele sh le lase la
inteligenta ha, ci, din contra, drill
de un mic numar de exceptitini a-
nume determinate de dansa, pe toate
celelalte, ce stint nenumarate si nu
se pot prevedea de legi, le lash la
inteligenta si iseusinta judecatorill1/1.
Buletinul 1862, p. 77
96. Considerand eh, dupa, art. 53
din Condic,a, penala, nici-o pedeapsa
nu so poate micsora decat la intam-
plarile si linprejurarile prevazute de
legi ;
Considerand ca prin legislatiunea
in vigoare betia nu este primita ca
o scuza.
Buletinul 1862, p. 103
97. Considerand ca, dtipa, 169
punctul 5 din Condica penala, fapta
criminala savarsita in belie nu este
considerate chiar fapta criminala ;
Ca, prin urinare, omisiunea Curtei
criminale de a se pronunta asupra
cazului betiei propus de acuzata, care
putea deveni o scuza in favorul ei,
www.dacoromanica.ro
31
Deliete gi crime
constitue o calcare a dreptului de a-
*are si un mijloc legal de casare.
Buletinul 1862, p. 194
9S. Considerand ea, in urma cons-
tatarei faptuiui incriminat, judecato-
rul fnndului nu este obligat de lege,
in rnat criminals, de a-si forma
convinctia numai din arAtari de mar-
tori si de procese-verbale, ci poate
a-si forma asemenea convintie in in-
tinderea do meniului tutulor faptelor
si circumstantelor ce pot stabili ra-
porturi de impntabiiitate intre crima,
si acuzat.
Buletinul 186 ?, p. 198
99. Considerand ca, dupa, princi-
piile dreptului in deobste, atunci nu-
mai o societate are drept de a in-
crimina, si pedepsi o fapta calificata
de delict prin legile sale, pe cat fapta
aceea aduce perturbatie ordinei pu-
blice si linistei aceleiasi societati ; iar
o fapta criminalh shvarsith fie si de
tin pamantean, in sari strains, in
potriva unui supus strain, deli re-
prehensibilh, nu poate fi pedepsita
de tribunalele pamantene. ca una ce
n'a turburat in nimic ordinea si li-
nistea public& in Cara ;
Considerand ca fapta pomenita
atunci ar fi putut sa, fie peclopsita,
pentru ca, a turburat siguranta si li-
nistea publics in tars strains, pe
cat ar fi existat tratate, sa, se pre-
vaza cazul in cestiune, iar asemenea
tratate nu exists.
Buletinul 1869, p. 244
Vezi mai jos No. 130.
100. Considerand ca penalitatea
deeisa de art. 290 din Codul penal
nu sP poate aplica in cestiuni de
siuliri de morminte decal numai sand
faptul ar coprinde una din tale dolt&
imprejurari constitutive delictului
despre care face vorbire mentioiratul
articol, adich, sau elementul echrei
mortilor, sau acela al furtisagului
82 REPERTORII'L GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Delicte vi crime Delicte ft crime

vreunui lucru ingropat cu mortul ; Ca simpla afirmatiune a Curtei de
Considerand ca, legiuitorul nostru fond ca s'au intrebuintat uneltiri cul-
a fost predominat de aceasta ideie, pabile constitue o lipsa de motivare
caci astfel' ar fi pethipsit singurul a existentei elementelui caracteristic
fapt at silniciei mormintelor, cum a al delictului pentru care condamnh,
urmat in alto dispozitiuni ale Codu- fara care delict nu poate fi.
lui penal, iar nu sa adauge expres Buletinu11909, p. 87
si categoric ca delictul siluirei mor- 104. Faptul de a ridica din mijlo-
mantului nu se pedepseste decat cul orasului pe o fats. urcand-o
intr'unul din cele dotta cazuri anume cu forta intr'o trasura pregatitil in
arhtate in art. 290. acest scop, astupandu-i gura pentru
Buletinul 1865, p. 209 a nu se auzi strigatele ei ducand a
101. Analizarea si caracterizarea pana in marginea orasului, unde, va-
faptelor constatate de instanta de zandu-se urmiirit de lume, a fost
fond, spre a se sti. daca ele infati- silit redea libertatea, acest fapt
seaza elementele juridice ale delic- intra in prevederile art. 272 din Co-
tului imputat, este o lucrare de drept, dul penal ;
pe care are a o controls i face $i Ca ceeace este suficient si indis -
Curtea de Casatie, caci altfel sen- pensabil pentru aplicarea acestui ar-
tintele si deciziile in materie penala ticol este numai constatarea fap-
n'ar fi supuse cenzurei Curtei de Ca- tului de arestare, de detinere sau
satie ; de sechestrare a unei persoane, fara
Ca aceasta insa nu poate fi, fiind-ca ordinul autoritatilor cornpetinte ei
atat pentru constatarea elemente- afarh de cazurile unde legea ordona,
lor juridice ale faptului i m p u tat sau permite arestarea ;
cat $i pentru motivare, sentinta Ch nu se cere a se constata ei
sau decizia instantei de fond este stabill nici motivul pentru care s'a
supush, cenzurei Curtei de Casatie. comis delictul si nici scopul pentru
Butetinul 1901, p. 1699 care s'a comis :
102. Violenta, ca conditie juridica Ca, de asemenea, nu se poate sus -
incat priveste aplicarea art. 264 alin. I sine eh, pentru aplicarea art. 272,
din Codul penal, consists nu, numai se cere, ca conditie indispensabila,
in oarecari fapte din partea cuiva, ca arest 'rea sau detinerea sa fie
ci $i in conditia fizica i psihica, a facuta intr'o cash sau locuinta oare-
aceluia asupra car uia se exercita care ;
violenta, astfel ca, dach, persoana o- Ca daca e x i s t a si o aseme-
biectului atentatului consimte, de nea imprejurare, aceasta constitue
violent,a, in sensul juridic, nu poate pentru acela care a dat locuinta iii
fi vorba. acest scop un delict deosebit care,
Buletinul 1901, p. 1669 dupg ultimele dispozitiuni a-le arti-
103. Pentru aplicarea art. 47 din colului 272, se pedepseste cu aceia
Cod. penal, instanta de fond are de pedeapsa ;
stabilit anurhe faptele can constitue Ca. prin urmare, Curtea de apel,
uneltirile culpabile, _prin mijlocul ca- condamnand pe recurent in virtutea
rora agentul ar fi provocat la co- art. 272 din Codul penal, pentru
miterea delictului ; faptul ca a detinut in trliura pe

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 33

Delicte 0 crime Delicte 0, crime

d-ra M. M., a fdcut o blind aplica- dere involuntary se cere o gresald
time a citatului articol. mai calificatd, precum prevede anume
Buletinul 1902, p. 243 art. 248 din din Codul penal, astfel
105. Ace la care, in mod obisnuit, ca, in lipsa uneia din imprejurdrile
inlesne,te la desfrandri $i conruptie art. 248 din Codul penal, omuci-
fete mai mici de 21 de ani, impdr- derea involuntary nu se pedepseste
tind impreund cu ele beneficiile ce dupit Codul penal ;
rezultau din acest fapt, se face pa- Considerand ca ceeace caracteri -
sibil de delictul prevazut si pedepsit zeaza greseala penala, conform arti-
de art. 267 din Codul penal. colului 248 din Codul penal, con-
Buletinul 1902, p. 249 sistand in lipsa de vedere $i in lipsa
106. Avand in vedere deciziunea de precautiune, si intrucat instalnt&
supusa recursului, prin care recu- de fond constata lipsa de precau-
rentul este condamnat la 100 lei tiune, nu e indoial& ca art. 248 din
amend& si 1000 lei despagubiri, pen- Codul penal are a fi aplicat.
tru delictul de omor prin imprudentd, Buletinul 190 ?, p. 287
conform art. 248 din Cod. penal ; 107. Considerand ca rezultg, din
Avand in vedere cd, Curtea de dispozitiunile art. 263 din Cod. penal,
apel, pentru a consider& pe recurent eit, pentru ca delictul de atentat la
culpabil de delictul ce-i-se imputd, pudoare sa existe, se cere, intro alto
stabileste in fapt ca recurentul a elemente, si stabilirea varstei per-
avut imprudenta de a la'sa neim- soanei in contra careia s'a savarsit
prejmuita axa morel, asa cum o 'ateittatul ;
avusese mai inainte, spre a intam-
pina accidentele, asa cd, din aceasta Considerand ca, in spetd, atat tri-
neglijenta a sa, de a repune la loc bunalul, cat i Curtea de apel, pen-
stalpul ce served de imprejrnuire Ira a declara pe recurent culpabil
pentru prevenirea aceidentelor, a cau- de delictul ce i-se imputd, se mar-
zat moartea femeei M. Berizan ; gineste numai a stabili existenta de-
Consider-and ca fiMd vorba de lictului in sine, filth insd, a constata
omucidere involuntary, pe care ar- $i varsta persoanei in contra careia
ticolul 248 din Codul penal o pedep- delictul s'a sdvarsit ;
seste, ca sa fie, se care ca ea sa Considerand ca nu se poate sus-
rezulte din greselile anume indicate tine cd, nu mai era nevoie de con-
de art. 248 din Codul penal, singu- statarea varstei, intrucat ru ar fi
rele pentru can cineva poate fi de- fost contestatd, de delicuent, de oarece
clarat responsabil sub raportul penal : stabilirea acestui p u n c t fiind un
Cd, tocmai sub aceastd privintd, se element constitutiv al delictului, farce
deosibeste responsabilitatea penald, care delictul nu poate exista, stabi-
conform art. 248 din Codul penal, lirea lui e imperios cerutd, pentru in-
de responsabilitatea civila, conform stal*, de fond, ceeace in speta nu
art. 998 si 999 din Codul civil ; se stabileste.
Ca de vreme ce, dupd, Codul civil, Buletinul 1902, p. 1191
cineva e responsabil pentru once 108. Considerand ca ceeace d5, unei
fapt prin care s'a cauzat cuiva un chei sau unelte oarecare caracterul
prejuditiu, oricare ar fi natura gre- de mincinoasa. in sensul art. 315 din
selei ce s'ar imp .;.L pentru omuci- Cod. penal, este faptul ca sd, nu fi
z. C. Barozzi. Vol. II 3
www.dacoromanica.ro
34 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Delicte 0, crime Delicte fi crime

fost destinata de proprietar a des- scrisa in unul din aceste articole sa
chide sau inchide incuietoarea : fie comuna la ambele cazuri ;
CA, prin urmare,. i o cheie fare Considerand ca nu se poate zice
sa fie prefacuta este mincinoasa, data oh, argumentand astfel, se contravine
nu este destinata i intrebuintata principittlui ea in materie penala in-
de proprietar a deschide. terpretarea trebue sat fie restrictive,
Buletinul 190.9, p. 1,954 caci aceasta regula, creata pentru a
109. Considerand ca moartea din nu se ingreuna pozitia delicuentului
lovituri putand surveni, dupa impre- peste vointa express a legiuitorului,
jurari, mai curand sau mai tarziti, nu impiedica, de a se arguments de
intentiunea legiuitorului n'a putut fi la un caz identic in altul, cand in-
nici de a tine judecata inculpatului terpretarea nu este defavorabila de-
in suspensiune pang. la complocta licuentul ui ;
vindecare a pacientului, nici de a Considerand, dar, ea, de vreme ce,
rasa ea prin o judecata pripita sa se in speta, se constata ca moartea pa-
sustraga inculpatul dela, o pedeapsa cientului a snrvenit dupe trecerea
bine meritata, caci in cazul dintaiu termenului de 10 zile, on nu mai
a fi fost a stipune pe inculpat la o poate fi push' pe seama ha I. I. Al-
adevarata tortures, tinandu-1 adesea- dulea, care ramane a fi judecat de
ori un timp indelungat in nesigu- tribunalul Mused., ca inculpat pentru
raga pedepsei ce-1 aF$teapta, i a carei delictul prevazut de art. 239 din Co-
gravitate ar urma sa atarne dela o dul penal.
intamplare necerta, iar in cazul din Buletinul 1903, p. 195
urma, ar fi fost a lash ca natura 110. Judecatorul fondului este in
pedepsei sa se determine prin acti- drept de a culege de oriunde actele
vitatea mai mare sau mai mica a i imprejurarile de fapt can sunt de
agentilor instructori ; nature a-i face convingerea despre
Considerand ca, pentru a inlatura elementele constitutive ale delictului
acest indoit inconvenient, legiuitorul, ce este chemat a judeca.
bazandu- se pe opiniunea in genere Buletinid 1903, p. 1109 $i 1904,
admisa in tiinta, a pus in art. 186 p. 707
Codul penal principiul ca nu se poate 111. Criterittl distinctiv, dace un
atribui inculpatului de lovituri decat fapt imputat cuiva este calomnie sau
moartea pacientului survenita in ter- insulta, consista in imprejurarea ca
men de 40 zile dupa lovituri ; pentru ca s fie calomnie, trebue sa
Considerand ca, desi acest prin- se impute cuiva un fapt desonorant
cipiu este edictat cu ocaziunea pe- determinat, iar cand se apostrofeaza
depsei atacurilor urmate in contra cineva cu epitete, nefiind un fapt
functionarilor publici, nu se poate dezonorant determinat, nu poate fi
zice ca el e aplicabil numai in acest vorba decat de insulta.
caz special, cad calitatea de func- Buletinul 1.903, p. 150.9
tionar, dace poate agrava o pedeapsa, 112. Legiuitorul, servindu-se, prin
nu poate schimba natura faptului, art. 247 din Codul penal ,de expre-
care ramane aceea0, de uncle re- siunile rbauturi prefacute si ames-
zulta ca, fiind nu o analogie, ci o secate. apoi, fie a un individ fa-
ipoteza identica in art. 241 cu area brics bauturile alcoolice adaogand
din art. 186, urmeaza ca regula in- substage noui ..tamatoare sanata-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
1)eltete gi crime
tei, sau nu extrage din bauturile
fabricate substantele vatamatoare
srmatatei, gi intr'un caz ei intr'altul
so face pasibil de penalitatea pre-
scrisa in articolul de lege mentionat
mai sus.
Buletinul 1882, p. 112 2
113. Vezi cuvantul Abuz de in-
credere
114. Vezi cuvantul cAbuz do pu-
tere..
115. Vezi cuvantul .Adulter.
116. Vezi cuvantul Bigarniel.
117. Vezi cuvantul .Calomnie,..
118. Vezi .Casatorie. No. 1 si 10.
relative la celebrarea religioasa a ca-
satoriei inainte de celebrarea civila.
119 Art. 47 alias. 2 din Cod. pe-
nal, care prescrie ca agentul provo-
cator se pedepseste intocmai ca au-
torul material al delictului, trebue
sa, fie interpretat in sensul ca pe -
deapsa agentului provocator s nu
fie de un grad mai ridicat cleat aceea
cu care legea pedepseste delictul, asa
ca., in ceeace priveste durata pedep-
sei, instanta de fond este stiverana
a. da o pedeapsa de o durata mai
ltinga sau mai scurta, in limitele
maximului sau minimultti prevazut
pentru faptul comic, dupa cum im-
prejurarile atenuante sau agravante
ce-1 inconjor, militeaza in favoarea sau
defavoarea delicuentului ;
Considerand dar ca, in speta., Curtea,
interpretand alias. 2 al art. 47 din bue dovedita sau prin acte civile,
Cod. penal in sensul acesta, a putut sau prin martori, sau prin alte mij-
sa dea, recurentului o pedeapsa de o
durata mai lungs decat autorilor
materiali ai faptului, $i prin urmare,
departe de a viola legea, din contra,
a facia a bona gi corecta aplicatie
a prescriptiunilor ei.
Buletinul 1890, p. 219
120. Stabilirea faptelor din cari
instanta de fond deduce existenta
elementului violentei in materie de
www.dacoromanica.ro
35
.Delicte fi, crime
atentat la pudoare formeaza o de-
ciziune de apreciere, care scapa cen-
zurei Inaltei Curti de Casatie.
Buletinul 1904, p. 51
121. In penal, instanta de fond
trebue sa arate probele ce &este
in sarcina inculpatului pentru fiecare .
din elementele constitutive ale de-
lictului ce judeck ;
prin urmare, and, in speta,
Curtea de apel, ca $i tribunalul, afirma
ca infractorul a facut sus mentionata
chitanta cu intentiune apropia
cei 324 lei in detrimentul comunei,
urma sa indite actul sau martorul,
on prezumptiunea pe care se fon-
deaza.
Buletinul 1904, p. 215
122. Considerand ca, Curtea, in
motivele sale, recunoscand ca varsta
nu este dovedita prin dovezi legiuite,
s'a bazat totus pe aparenta, 91 soco-
tind-o aceasta ca o dovada., a con-
siderat o pe mai sus zisa fats des-
fecioratk ca avand varsta mai mica
de 11 ani ;
Considerand ca aparenta invocata
de Curte, in cazul acesta, nu poate
fi socotita, de dovada, cad aparenta
este amkgitoare si nu prezinta cer-
titudine, ci trebue sa, alba dovezile
ei, cel mult poate sa constitue o
prezumptie, care nu este indestula,
insa, spre a se intemeia asupra-i o
invinovittire gi penalitate, varsta tre-
loace legiuite de dovada.
Buletinul 1863, p. 118
123. Considerand ca constrangerea,
dupa cum o defineste art. 52 din
Codul penal, tras din Codul penal
francez, si dupa cum o caracterizeaza
toti criminalistii, are loc cand o forts
materials invincibila conduce bratul
agentului la perpetrarea crimei, sau
cand o putere morals superioara a-
313 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
De licte ,gt crime
meninth viata agentului sau a per-
soanelor ce-i stint scumpe de o ne-
norocire prezenta $i foarte gravh., pe
care el nu o poate inlhtura de nu
va comite crima la care este impins ;
De unde urmeazh ca, in caz de
constrangere, exists trei persoane cari
joach un rol deosebit cand se comite
delictul cel ce o suferh, $i victima
lovita de agent ;
Considerand eh o crima sau vina,
comish in asemenea conditiuni, este
push pe aceias liuie ca delictul sh.-
varsit de catre un zmintit de mint,
pentruch legiuitorul penal, apreciand
slabiciunile inerente caracterului ome-
menesc, presupune ea agentul, in caz
de constrangere, este ca sit zmintitul,
lipsit de vointa si de libertate in Eno -
mentul actiunei, si ca, prin urmare, nu de fapt, pentruca insemneazh a
merith, a fi justificat inaintea legei. interpreta legea si intentiunea legis-
Buletinul 1863, p. 595 latorului.
124. Considerand ca penalitatea
dictath de art. 290 din Codul penal
(vechiu) nu se poate aplica in cestiuni
de siluiri de morminte, decat numai
cand faptul ar coprinde una din cele
doua imprejurari constitutive delictu-
lui, despre cari fare vorbh mentio-
natul articol, adica sau elemental
ocarei mortilor, sau acela al furti-
sagului veriunui lucru ingropat cu
mortul ;
Considerand ch, legiuitorul nostru
a fost predominat de aceasta, ideie,
caci altfel ar fi pedepsit singurul fapt
al siluirei mormintelor, cum a urmat
in alte dispozitiuni ale Codului penal,
iar nu sh adaoge, expres si categoric,
ch. delictul siluirei mormantului nu
se pedepseste decat intr'unul din cele
douh, cazuri anuine aratate in arti-
colul 290.
Buletinul 1864, p. 468
125. Avand in vedere art. 325 din
Codul penal ;
Considerand, in drept, ca, duph, spi-
www.dacoromanica.ro
Delicte 0 crime
ritul mentionatului articol, csparge-
rea se socoteste ei cand deschiderea
se face in un mod strain de acela,
cu care se slujeste sthpanul lucrului ;
Considerand, in fapt, ca deli este
constatat ca deschiderea s'a urmat cu
bagarea manei printr'o gaura, de a
tras zavorul ce inchidea usa pivnitei,
insa fiindch nu este constatat ch,
stapanul acelei pivnite nu se slujea
tot en asemenea mijloc de deschidere,
prin urmare. o asemenea deschidere
nu poate eonstitui o siluire.
Buletinul 1864, p. 5:29
126. Inalta Curte de Casatie este
in drept, necontestabil, de a aprecia
data un fapt constatat constitue sau
nu un delict prevazut de lege, caci
aceasta este o cestiune de drept, iar
Buletinul 1864, p. 641
127. Considerand ca, unele din in-
fractitinile la legea penala se ter-
ming indata ce se comit, iar altele
dupa ce s'au shvarsit. se prelungec
un timp intr'o stare identich, ;
Ca cele dintai se numesc delicte
instantanee, pe cand celelalte stint
dezignate sub numele de continue
sau succ2sive ;
Ca aceasta diviziune, intre altele,
este important& $i din punctul de
vedere al pedepsei, intrucat pentru
delictul continuu, ce constitue un
delict unic, agentul va fi condainnat
la o singura pedeapsh, agravath une-
ori de judechtor, dupa gradul de per-
versitate al autorului, iar alteori de
insusi legiuitor, pe cand in delictele
instantanee se pronunta atatea pe-
depse cate delicte s'au comic de in-
fractor, dar pentru usurarea chruia
legiuitorul, impins de un sentiment
de umanitate, a prescris normele pre-
vhzute de art. 40 din Codul penal ;
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 37

Delicte $ crime Delicte fi crime

Ca asa dar, judecatorul, in fiecare ceptiune se deduce unitatea in ac-
speta, are a vedea dach delictul ce tiune ;
este chiemat a reprima e instantaneu Ca deci, fiind o unitate morale,
sau continuu ; conchidem ca diferitele infractiuni
CA este adevaxat ca, in unele im- constituesc un delict unic, delict
prejurari, la facerea acestei distinc- continuu ;
tiuni, se pot ivi dificultati, dar norma Considerand ca aceias deciziune
dupe care trebue sa se deosebeasch se poate da si pentru delictul de
de judecator aceste delicte se afle tainuire, caci dad, fiecare ascimdere
in chiar definitiunea data de legiuitor a cate unu sau mai multe lucruri
fiecarui delict ; de furat, cand tainuitorul cunoaste
Considerand ca, din definitiunea provenienta for delictuoasa., alch-
delictului de fart, rezulta, ca ceeace tueste tot atatea infractiuni instan-
constitue acest delict nu este deti- tanee, definitiv consumate in minu-
nerea ilegalh a lucrului furat, care tul cand tainuitorul accepta acel sau
poate dura un timp mai molt sau acele lucruri, ins aceasta nu ex-
mai path' lung, ci luarea pe sub clude putinta de a se transformer
ascuns a lucrului miscator al altnia, aceste delicte instantanee intr'un de-
cu cuget de a si-1 insusi pe nedrept, lict continuu, cand ar exista o inte-
pentruca, prin aceasta, sustractiune, legere prealabila intro autorul fur-
infractorul atinge scopul urmarit : tului si intro thinuitor, ca acesta sa
iususirea lucrului ; ascunzh o cantitate determinata de
Ca, dar, furtul este un delict in- obiecte pe cari, din cauza unei im-
stantaneu ; posibilithti de fapt. cellalt i-le va
aduce nu deodath, ci in diferite
Considerand ca de aceias nature randuri cantitati mai molt sau
e si delictul de tainuire, liimich tot mai putinsiimportante ;
din definitiunea data si acestei in- Ca, in astfel de caz, pe baza uni-
fractiuni, se vede ca legiuitorul nu tatei morale la conceperea delictului,
bocoteste ca tainuire posesiunea in-
jtisth a lucrului provenit din furt, tainuitorul va trebui sa fie pedepsit
pentru un delict unic, lush continun,
ci fapta ascunderei lucrului prove- si, deci, fare. agravarea art. 40 din
nit din furt, ci fapta, ascunderei lu- Codul penal;
crului cu buna stiinta ca provine Considerand Ca, in speta, luand
dintrim delict ; faptele asa cum se stabilesc de in-
Considerand ca dela aceasta re- stanta de fond, nu se vede consta-
gula, se except cazul cand infrac- tarea ca a existat o prealabila re-
torul concepe ideia de a fury o can- zolutiune la comiterea delictului, in,
titate determinata de obiecte, ce, din sans ca recurentii sa ascunda o anu-
cauza circumstantelor de fapt, este mita suing de bani pe cari Atana-
pus in imposibilitate de a-o sustrage siu, autorul furtului principal, avea
deodath ; intentiunea a-o furs, dar pe care,
Ca, la un astfel de fapt, deci nu dir imprejurari, nu-o putea lug odata,
exista o continuitate materials, de ci intentiunea tainuitorilor a fort
oarece sustractiunile partiale si izo- sa ascundA diferitele sume de bani
late sunt tot atatea delicte distincte, ce Atanasiu va fora, cand va putea
ins din existents unitatei in eon- si cat va putea;
www.dacoromanica.ro
38 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMSNA

Delicte gi crime Delicte ft crime

Ca aceste fapte de tainuire, co- de fapt, pentru care decizia sa nu
mist) in sus enuntatele conditiuni, poata fi supus5 cenzurei Curtei de
alcatuesc delictul de tainuire repe- Casatie.
tat, iar nu continuu. Buletinul 1904,p. 1063
Ca deci, Curtea de apel, aplicand 130. Considerand ca e constant
si art. 40 din Codul penal pentru ca faptul de care e vorba in spate
ctunpanirea pedepsei, departe de a e crime, conform Codului penal ro-
fi violat vreun text de lege, a facut man
o bursa aplicare a principiilor de Crt, fiind comis in strainatate, na-
drept. tura crimei nu se determine dupe
Buletinul 1904, p. 656 legea straina, ci dupa legea romana.
128. Instanta de fond este suve- si fare con sideratia reciprocitatei ;
rana sa stabileasea incaPacitatea de Romans], pentru o ei ima savax-
lucru, produsa prin loviri, din once sita in strainatate, poate fi urma'rit
element de apreciere, tras din na- in Romania, intrucat n'a fost ur-
tura loviturei sau ranirei constatate. 'Tiara in strainatate.
Buletinul 1904, p. 697 Buletinul 1904, p. 115?
129. Avand in vedere decizia su- 131. &Urine grave, savarsite in tim-
pusa recursului, prin care se constata pul si cu ocazia alegerilor comunale.
ca Curtea de apel a achitat pe N. constitue till delict politic, de corn-
G. Str. de faptul de instrainare de petinta Curtei cu jurati a-1 judeca.
obiecte sechestrate, no motiv ca nu- conform art. 135 din Legea elec-
mitul depunand in cursul judecatei torala.
suma pentru care i s'a sechestrat Buletinu11904, p. 1162
graul, nu mai exist& prejuditiu pen- 132. Considerand crt, ceeace arti-
tru Stat ; colul 267 din Codul penal pretinde
Considerand ca, intrucat la in- pentru existenta delictul de atentat
strainarea obiectelor sechestrate, in- la bunele moravuri, este ca cineva
culpatul a avut intentia frauduloasa srt ata,te, sa favorizeze sau sa in-
de a prejuditia pe Stat, faptul de- lesneasca obisnuit desfranarea sau
punerei banilor in cursul urrnarirei conruptiunea, fare ins& a pretinde ca
$i judecatei nu inlatura elementul sa fie nevoe ca persoana careia i-se
prejuditiului care exist& si era impute acest delict sa participe la
constat at in momentul corniterei la vreunul din actele ce au avut de
faptului ; stop atatarea la conruptiuni ;
Considerand c5,, data instanta de Considerand, de asemenea. ca obis-
fond declare ca un inculpat n'a sa- nuinta, ca element al delictului, poate
varsit o fapta penal imputata cu sa rezulte fie din fapte de conrup-
intentie frauduloasa, sub acest ra- thine, repetate la diferite epoci, in
port, decizia nu e supusa $i nu poate privinta aceleiasi persoane, fie din
fi supus& cenzurei Curtei de Casatie ; aceleasi fapte succesive practicate
Ca nu tot asa e cand instanta de diferitelor persoane, asa ca plura-
fond declare, ca in speta, ca incul- litatea victimelor nu este o con di-
patul nu poate fi urmarit din cauza tiune esentiala a obiceiului ;
lipsei de prejuditiu. fiindca lipsa sau Considerand ca, in spet5., instanta
neexistenta prejuditiului, in impre- de fond stabileste in fapt ca recu-
jurarile cauzei. nu e o simple cestiune renta a inlesnit desfranarea fotei E,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 39

De lirte 01 crime Delicte oi, crime

G., $i ca a tinut in casa sa de pro- este facultativ a urrnari un fapt, sau
stitutie pe aceasta fats minora timp dupa dispozitiile reglementare a 1 e
de cinci luni, punand-o la dispozitia administratiei Cailor ferate, sau con-
barbatilor ce-i frecuenta casa in a- form Codului penal, pentruca, data
cost interval, fapt ce constitue ele- unele fapte sunt prevazute 5i po-
mentul obisn inn tei. depsite prin legi sau dispozitii pe-
Buletinul 1904, p. 1656 nale accesorii, pentru unele admi-
133. Pentru existenta delictului nistratiuni publice, acestea nu mai
pevazut 51 pedepsit de art. 154 din an a servi ca norma. si nu putem
Codul penal, se cere ca element e- recurge eventual si la dispozitiile Co-
sential scopul delicuentului de a su- dului penal, la care putem recurge,
strage pe un individ dela o pedeapsa intrucat nu sunt dispozitii penale in
legala legi sau regulamente speciale, pre-
Considerand ca, in speta, tribunalul, mise pentru oarecare administratii
prin sentinta, ce a pronuntat, ale ca- speciale, precum pentru administratia
rei considerente de fapt si do drept Cailor ferate, administratia, vatnala
an fost adoptate de Curte, se mar- 5i altele ;
gineste numai a afirm r ca recuren- Considerand ca, existand dispozitti
tul nu ar fi dat curs unor adrese penale in lege. sau dispozitii penale
ce i-ar fi fost trimise de procurorul accesorii pentru unele ad tninistratiuni
local, cum si unor plangeri co-i s'ar publice, scopul e ca numai acestea
fi facut de sateni, faro a constata sa fie aplicate la contraventiile sau
si a stabili anttme ca recurentul ar faptul savarsit cu abatere in contra
fi savarsit delictul cu intentiunea acelor legi, fiindca nu e ratiune ca s'ar
culpabila de a sustrage pe cineva fi facut asemenea dispozitii speciale
dela o pedeapsa prescrisa de lege ; data s'ar putea aplica eventual si
Ca, judecand astfel, tribunalul ca dispozitiile Codului penal.
i Curtea de apel, an pronuntat o Buletinul 1904, p. 1419
deciziune nemotivata.". 133. Constatarea si stabilirea di-
Buletinul 1.904, p. 1704 feritelor fapte si imprejurari, din cari
134. Considerand ca acest fapt instanta de fond deduce ea prove-
in sine nu poate fi calificat nitii nit au avut bung stiinta, ca
ciune, intrucat nu se constata pro- monedele primite de dansii dela plaz-
ducerea de eroare ; muitor erau falsificate, constitue o
Considerand ca, afara, de aceasta, cestiune de fapt, care nu cade sub
data acest fapt e prevazut prin dis- cenzura Inaltei Curti de Casatie.
poziunile reglementare ale adrnins- Buletinul 1905, p. 81
tratiei Cailor Ferate, i pedepsit 13(i. Considerand ca aprecierea
dupa, acele dispozitii, el nu poate fi faptelor si imprejurarilor, din cari
calificat pedepsit decat numai in Curtea de apel si a format conviu-
conformitatea acelor dispozitii ale gerea despre neculpabilitatea preve-
administratiei Cailor ferate, $i nu se nitului, constitue o cestiune de fapt,
poate califiea dupa acele dispozitii nesupusa con trolului Inaltei Curti.
sau dupa dispozitiile Codului penal, Buletinnl 1.905, p. 411
cand cumva faptul ar putea intruni 137. Considerand ca, aprecierea
conditiile stabilite de Codul penal ; diferitelor fapte si imprejurari din
Ca, din acest punct de vedere, nu cari Curtea de apel si-a format con-
www.dacoromanica.ro
40 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Delicte ft crime
vingerea ca faptul savarsit de T.
Radovici nu intra in prevederile nici-
unui delict din Codul penal consti-
tue o deciziune de fapt, care nu poate
fi cenzurata de aceasta Curte.
Buletinul 1905, p. 440
138. Avand in vedere deciziunea
supusa recursului, prin care Pepi
Griinblat este condamnata la seapte
luni inchisoare corectionala, pentru
faptul de conrupere de minore ;
Considerand ca Curtea de apel,
pentru a condarnna pe numita, con-
stata in fapt, din actele incheiate in
cauza, din depunerile martorilor as-
cultati si desbaterile orale, ca recu-
renta P. Griinblat favoriza si inles-
nea in mod obisnuit conruptia fete-
lor mai mici de 21 ani ;
Ca elementele art. 267 din Codul
penal sunt constatate, intrucat, dupa
acest articol, se pedepseste cu inchi-
soare dela 6 luni pang la 2 ani ori-
eine favorizeaza sau inlesneste obis-
nuit conruptia tinerilor mai mici de
21 ani ;
Considerand ca, articularea de mo
tiv in privinta etatei victimelor nu
se vede ca sa fi fost facuta dinaintea
instantei de fond. pentru ca ai Curtea
sa fi avut trebuinta a-o discuta.
Buletinul 1905, p. 800
139. Avand in vedere decizia su-
push' recursului, prin care recurenta
este condamnata, pe temeiul art. 309
alin- 3 Codul penal, pentru faptul
ca fiind servitoare la d-na Mar-
ghioala Diaconescu, intr'una din zile,
pe cand scutura mobilele din casa,
vede cazand din spatele unui fotoliu
o legatura in care eras 10.000 lei
in hartie de banca, si fiindu-i teams
sa le is in acel moment, le-a pus la
loc, dar a doua zi, sMtuita de aman-
tul ei, scoate acea legatura din fo-
toliu, i desfacand-o , ia, dinteansa
www.dacoromanica.ro
Delicte fi crime
suma de 5.000 de lei pi-i apropie
in folosul sau ;
Considerand ca. .acest fapt, astfel
cum este stabilit de instanta de fond,
intruneste elementele delictului de
furt dela stapan, prevazut de arti
colul 309 alin. 3 Cod. pen.
C6. art. 328 Codul penal prevede
faptul aceluia care va gasi intr'o
curte, gradinii., in grajduri, on in
alts Ind:pore, bani on lucruri ce nu
sunt ale sale, si nu le va arata sta-
panului locului on chiriasului, ceea-
ce presupune ca acei bani sau lu-
cruri au fost perdute. iar nu cum
este in cazul de fad., in care banii
au lost pusi de reclamanta intro
mobila, de uncle i-a luat recurenta ;
Ca instants de fond, condamnand
pe recurenta pe temeiul art. 309 ali-
niatul 3 Codul penal, a facet o bung,
aplicare a legei.
Buletinul 1905, p. 810
140. Avand in vedere deciziunea
supusa recursului, din care se con -
stata c5. Primaria comunei I a s i.
pentru a pune capat speculei ce se
Mcea, in detrimental consumatorilor,
de catre hahamii ce Watt vite la
abator si rabinii cari aveau dreptul
de a investi en misiunea de haham,
a facut din taetorii de vita functio-
nari comunali, cu salar fix ; a an-
gajat pe fostii hahami ca taetori de
vite, $i a fixat pretul de -Mere, ast-
fel ca consumatorii sa nu mai fie la
capritiul hahamilor si al rabinilor ;
Ca until din rabini, anume recu-
rentul Rabinovici, profitand de im-
prejurarea ca o mare parte de evrei
erau adunati la citnitir pentru a face
rug'aciuni la morminte, imbracat in
haine preotesti, a pronuntat o afu-
risenie asupra tuturor acelor ce vor
manta came taiata de hahamii an-
gajati de Primarie ;
Considerand ca instantele de fond
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMAINA. 41

Delicte fi crime _Delicte ft crime

constata elementele delictului preva- 157. Vezi cuvantul Recidiva.
zut si pedepsit de art. 167 Cod. pen., 158. . . Sanitare (lege) .

adica pronuntarea unei cuvantari in 159. . x Seductiune..

exercitiul functiunei, si ch, acea cu- 160. ) . Sechestrare ile-
vantare coprinde o critics a actului gala.
autoritatei publice ; 161. . Silvic (delict)..
Ca asa constatate faptele, ele au 162. a Sustractiuni si
a fi subsumate sub dispozitia arti- delapidari.
colului 167 Codul penal aplicat de in- 163. Vezi cuvantul Tagadh, de
stanta de fond ; dreptaten.
Considerand ca nu s'ar putea spune 164. Vezi cuvantul Thinuire..
ch, a pedepsi, in imprejurarile spetei, ar 165. . Tentativb .
fi a atinge libertatea cultului admisa 1(i6. Ultragiu .
prin Constitutie, fiindch, in cazul de 167. , . Violare de do-
rata, e vorba de un abuz al puterei miciliu).
ce are un reprezentant al unui cult
oarecare, pentru a agita, a rascula .Del tete politice
$i a provoca nesupunere la mhsurile 1. Prin art. 105 al Constitutiei se
luate de autoritatea publics, chiar declara ca juriul este statornicit, in
in interesul si spre folosul coreligio- toate materiile criminate, si pentru
narilor de rani mozaic, spre a o opri delicte publice si de press;
exploatarea lor, prin taxele ce au a Ca, incat priveste delictele politice,
plati pentru taere de vita. nici prin Constitutiune si nici prin
Buletinul 1905, p. 1666 vreo lege nu se determina can in-
141. Vezi cuvantul < Delicte po- fractiuni prevazute prin Codul penal
litice.. sunt delicte politice $i, ca atare, de
142. Vezi cuvantul Duelul. competinta, juriului ;
143. Electorale. Ca, in lipsa unei legi care sa de-
144. i p Extradare. clare anume delictele politice, nu e-
145. p Fals. xists un criteriu obiectiv pentru toti,
146. Injurie >. dupa, care ca se poath, declara cutare
147. lnselhciune). infractittne delict politic, caci ceeace
14S. .Jarati . imprima unui delict caracterul de
149. Loterie.. delict politic, in opozitie cu delictele
150. r n <March de fa- ordinare, aceasta atarna dela diferite
brica. circumstance schimbhcioase, duph
151. Vezi cuvantul alartori min- oameni, dupa, timp si duph, loc, ceea-
cinosi . ce face ca acelas fapt sa, fie sau sa
152. Vezi cuvantul < Mitt tire,. nu tie considerat ca delict politic.
153. Monedh. falsa. atat in diferite epoce, cat $i intro
154. Percepere ile- epoch data ;
gala . crt, incercand a defini delictele
155. Vezi cuvantul Presh (de- politice ca infractiuni can au de stop
lict de) . a rasturna sau a viola Constitutia,
156. Vezi cuvantul Raniri cu ar fi a substitui o definitie prea res-
vointa.. transit, care n'ar coprinde toate de-

www.dacoromanica.ro
42 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Delicte pol it ice Del icte politice

lictele cari ar putea, fi considerate vinte de o ordine superioara, a pus
ca delicte politico ; delictele politico si de presa sub scu-
Ca, a mai definl delicte politice tul juriului, prin art. 24 si, 105 al
pe acelea cari sunt contra binelui Constitutiunei, prin aceasta n'a schi ni-
public al Statului, inauntru sau Ma- bat natura lor, si dansele n'au in-
fara, aceasta ar fi o definitiune prea cetat de a fi delicte corectionale, si
large, caci nu toate delictele contra in privinta carora masura de arest
binelui public sunt pentru aceasta preventiv nu este determinate de
si delicte politice ; lege cu rigoarea ceruta de art. 327
Ca astfel fiind, chiar formularea Pr. pen. pentru. crime ;
unei definitiuni teoretice ()fora difi- La caz cand, in cursul instructiu-
cultati ; nei dinaintea Camerei de punere sub
Ca, expresiile delict politic. fiind acuzare, s'ar dovedi ca faptul imputat
niste expresii vagi, nesigure, intrucat prevenitului este de natura corectio-
lipseste criteriul obiectiv pentru de- nala, legea ordona liberarea sa dela
terminarea lor, a da judecatorului, inchisoare prin art. 225 Pr. pen., ceea-
in lipsa unei legi, dreptul de a apre- ce dovedeste ca inchisoarea proven-
cia de este sau nu cutare fapt pre- tiva nu numai ca nu este prescrisa
vazut de Codul penal delict politic, de lege ca neaparata in materie co-
ar fi a-i recunoaste o facultate care rectionala, dar Inca ca, nu este per-
trece peste atributiile unui judeca- misa decat in cazuri grave de or-
tor si care n'ar putea sa fie consi- dine publica, cand este indispensabila
derate decat ca arbitrara ; justitiei, can cazuri trebue sa fie
Ca, in asernenea circumstance, le- aratate, servind de motive manda-
giuitorul e singur chemat a deter- tului sau ordonantei de arestare ;
mina intr'un mod obiectiv si obli- Ca, Camera de punere sub acuzare,
gativ prin o lege cari anume fapte prin ordonanta sa, trimitand pe tin
stint delicte politico ; prevenit dinaintea juratilor pentru
Ca, pang la promulgarea unei ase- un delict politic, si ordonand pentru
inenea legi, dispozitiunea din art. 105 aceasta arestarea lui preventive, fara
al Constitutiunei nu este decat o sim- sa arate cauzele cari fac neaparata
pia enuntare, fara niciun efect obli- inchisoarea preventiva, violeaza ar-
gatoritt ; ticolele 225 si 227 din Pr. pen.
Ca, asa fiind, in lipsa unei legi, Buletinul 1874, p. 187
delictele politice neavand o existents 3. Fraudele si mijloacele de con-
legala, de competinta juriului nu strangere intrebuintate in alegeri
poate fi vorba ; .constituesc, in adevar, delicte politice,
De unde urmeaza ca, faptul pri- caci ele tind a alter& sinceritatea
otarului de a inscrie intr'un proces- alegerilor, care e baza esentiala a
verbal, ce-1 incheia cu ocazia unei Statelor constitutionale ;
alegeri, alt nume decal acela ce vo- Ca, dupa, art 105 din Constitu-
tase, fapt prevazut de art. 97 alin. 3 tiune si 226 Proc. pen., delictele poli-
din Cod. penal, nu constitue tin de- tice sunt supuse jurisdictiunei Curtei
lict politic, ci un delict ordinar de cu jurati.
competinta, trib. corectional. Buletinul 1894, p. 78
Buletinul 1873, p. 243 $i 1884, p. 78 4. Avand in vedere ca, din textul
2. Dace Constituanta, pentru cu- si spiritul art. 128 din Legea elec-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORILTL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 3
Del tete politice Del tete politice
torala, rezulta in mod constant ca in mune, pe cari le reproba, constiinta.
previziunile acestui articol intr.& lo- universals a omenirei, stint pedep-
virile, amenintarile si violentele cari site la toate popoarele, in deosebire
ar fi influentat votul vreunui ale- de infractiunile politice, cari depind
gator ; de moravurile sociale si au un ca-
Considerand a, in spew., din de- racter exceptional $i anormal ;
punerile martorilor, actele instructi- Considerand ca ideia infractiunei
nnei 1i desbaterile urinate inaintea politice trebue restransa si limi -
Curtei de apel, rezulta ca, cu oca- tata la obiectul ei, adica la ordinea
ziunea convocarei alegatorilor cole- politica, si avem dar sa consideram
giului II de Senat, in scopul alegerei ca infractiuni politice nu toate in-
unui senator din doi candidati pro- fractiunile la comiterea carora a
pusi, au urmat, in zilele de 9 si 10 existat un motiv politic, ci numai
Ianuarie, loviri. amenintari si violent acelea cari se comit mai in totdea-
intro mai multe persoane care influ- una pentru motive politico si ating,
entau asupra alegatorilor, si care a- in acelas timp, exclusiv ordinea po-
legere, in aceste imprejurari, s'a si litica a Statului, sau drepturile po-
contestat ; litico ale cetatenilor ;
Considerand ca astfel fiind, delic- Considerand ca unele infractiuni
tul de fats intruneste elementele e- penale au un caracter exclusiv po-
sentiale ale delictului electoral pre- litic, precum : crima de inalta tea--
vazut de art. 128 din legea electo- dare ; altele un caracter exclusiv ne-
rala ; politic, proem : omorul, incendiul
Ca acest delict avand de mobil furtul ; altele, in fine, au tin carac-
politica, el este un delict politic, si ter mixt, precum : injuriile, la comi-
in consecinta, el este de competinta terea carora a putut sa ekiste si sa
Ctirtei cu jurati, dupii cum prescrie nu existe un motiv politic ;
art. 105 din Constitutiune. Considerand ca rezulta, din cele de
Buletinul 1885, p. 615; 189,9, p. 509 mai sus, ca ofensele comise in pu-
i 18.93, p. 151 blic, in contra persoanei Regelui, nu
5. Pentru ca tin fapt, pe care Le stint delicte politice, dansele consti-
gea penal'a it pedepseste ca delict, sa tuind in acelas time o violatiune a
uoata fi calificat de delict politic, dreptului comun si a dreptului pu-
trebue sa fie comis intr'uri scop po- blic, putand adica s5. existe i sa nu
litic si sa aibA politica drept mobil. existe la comiterea for motive po-
Buletinul 1897, p. 506 ; 1890, p. 1167 litico. (V. Hauss, Principes Generaux
gi 1893, p. 151 du droit penal Belge, t. 1, No. 350,
6. Considerand ca, in lipsa unei pag. 257 nota 20).
legi care sa defineasca infractiunile Considerand ca art. 7 al Legei
politice, sau sa margineasca exis- asupra strainilor din 7 Aprilie 1881
tenta for la anume cazuri determi- hotaraste : ca nu se considera ca de-
nate cum procedeaza, Legea Iran- lict politic atentatul in contra se-
ceza, ne incumba sa cercetam fului unui Stat strain cand acest
care e criteriul cu ajutorul caruia atentat constitue faptul de omui-
se pot deosebi infractiunile politice dere, de asasinat sau de otravire ;
de cele comune ; De undo urmeaza ca si atentatul
Considerand ca infractiunile co- de acest fel comis in contra per-
www.dacoromanica.ro
44 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT./ ROMANA

Deliete politico Delicte politice

soanei Regelui, nu este a se consi- Ca, din litera art. 134 si 135 din
der& ca crim5. politica ; Legea electorala nu se poate lua
i dar, data un atentat asa de alt inteles decat ca., in lipsa procu-
gray nu constitue decat o crima rorului, zece alegatori pot intents,
de drept comun, nu putem, rational, adica porni, pune in miscare $i sus-
sa," consideram simplele ofense in tine actiunea pentru delictul electo-
contra Regelui ca delicte politice. ral dinaintea juriului ;
Buletinul 1887, p. 1013 Ca, pentru aceste delicte admitan-
7. Vazand art. 105 din Constitu- du-se o procedura specials, ca Si
tiune $i art. 134 $i 135 din Legea pentru cele de presa, cel putin in
electorala 5i art. 226 din Procedura ceeace nu poate fi indoios ca li-se
panala." ; da o actiune populara sui generis),
Considerand ca, din combinatiunea nu se poate sustine. cu drept cuviint,
acestor texte de lege rezulta cii, in nefiind prevazut modul de a se-
urmarirea delictelor politice in ge- siza Curtea, cu jurati, rrtmane a se
neral, ti in special pentru delicte de aplica dreptul comun, pentru cuvan-
presa si electorale, Constitutiunea. tul ca cei zece alegatori nu stint
stabilind juriul (art. 24 ultim alt chiemati a intenta, actiunea for de-
neat, 105 din Costitutiune si art.135 cat in lipsa procurorului ; aceasta nu
din Legea electora15.), a prescris un poate avea un alt inteles decat ca
mod de procedura generals pentru actiunea alegatorilor nu se poate in
sesizarea Curtilor cu jurati prin or- tents decat rand actiunea publics, din
donanta Judecatornlui de instruc- verice cauza, nu se pune in miscare
tiune, cand aceste delicte sunt ur- ca sa urmareasca delictul electoral :
marite prin actiune publics de catre Ca, procedura de a se sesiza Cur-
Ministerul public ; tea cu jurati prin ordonanta judelui
Ca, pentru delictele de presa, Mail, de instruetie ar fi imposibila, de
gi cele electorala si pentru cazul cand oarece partea, in speta zece alega-
actiunea publick n'ar fi pusa in mis- tori, neputand sta in relatiuni con-
care in contra lor, din verice cauze, tinue cu judecatorul de instructi e,
a prescris un alt mod de procedura ; dupe cum poate procurorul, nu s'ar
In materie de presa. Curtea cu putea indeplini dispozitiunile art. 38
jurati poate fi sesizata printr'o ce- din Proc. penala, pentru lucrarile in-
rere directs din partea celui vat), dispensabile la formarea ordonantei
mat (art. 226 din Proc. penala.), 5i, judecatorului de instructie pentru a
in materie de delicte electorale, zee() sesiza, Curtea cu jurati :
alegatori au dreptul de a intents $i Ca, dar, da, a, prin interpretarea
sustine actiunea publics contra de- textelor pozitive ale legei, nu se
lictelor comise in alegeri. o actiune poate sa se sustine sesizarea Curtei
populara. csui-generis (art. 134 din cu jurati, in actiunea quasi-populara,
Legea electorala) ; prin ordonanta judecatorului de in-
Ca, din aceste dispozitiuni rezulta structiune pe de-o-parte, tar pe- de
ca actinnile delictelor de presa si cele alta, dad. mai ramane indoiala ca
electorale sunt subordonate actiunei aceasta actiune nu s'ar putea in-
publice. Cand aceasta actiune este tents direct la Curtea cu jurati, ra-
pusa in miscare. celelalte actiuni mane sa avem recurs la intentiunea
inceteaza, nu se pot intents ; legiuitorului ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA. 45

Delicte politico Delicte politico

Considerand ca legiuitorul, apre- localului de alegeri constitue delicte
ciad dupe adevarata for valoare in- politice.
teresul partei vatamate prin presa, Buletinul 1892, p. 1118
$i libertatea, votului electoral, a tre- 9. Pentru ca ultragiul comis in
buit sa be inconjoare pe aceste ac- persoana unui primar, care prezida,
tiuni cu garantie, cari sa le sus- .biuroul electoral, sa poata constitul
traga dela verice inrauriri cari ar un delict politic, art. 129 din Legea
putea sa impiedice cursul for mai electorala core ca un asemenea fapt
inainte de a ajunge sa fie judecate sa fi fost de nature a impiedice sau
de Curtile cu jurati ; cel putin a intarzia operatiunea ale-
Considerand ca, de oarece partea gerei.
vatamata prin press are garantia Buletinul 1889, p. 373
unei actiuni directe, nu se poate 10. Considerand ca e constant ca
intelege de ce actiunea quasi-po- nu avem o definitie in legiuirea
pularav, care reprezinta tin interns noastr5 ca s ,tim sub care con-
cu mult superior, nu ar avea ace - ditie am avea a califica un fapt, sau
iai garantie ca sa se poatk intents unele din crimele si delictele preva-
direct la Curtea cu jurati, si chiar zute de Codul penal ca delicte po-
de ar fi verio indoiala asupra, inte- litica ;
lesului art. 134 din Legea electo- Ca, in lipsa unei definitii legale,
rala ; ramane a stabili criteriul delictului
Considerand ca., in speta, Curtea politic in sine ;
cu Jurati din Iasi declarand ca., in Ca, data putem zice ca tin raport
materie electorala, nu poate fi sezi- trebue sa fie intre un delict si or-
zata decat printr'o ordonanta a Ju- dinea politica, ca delictul sa fie po-
decktorului de instructiune, a violat litic, atunci vom conchide ca acele
art. 134 din Legea electorala si eau crime si delicte cari ating in oarecare
a interpretat art. 262 din Proc. pen. ; mod ordinea politica constituita, sau
Buletinul 1883, p. 500 consacrata in Stat in mod legal, pot
Vezi mai jos No. 18. fi cohsiderate ca delicte politice ;
Ca ceeace constitue ordinea politica
8. Din textul $i spiritul art. 12 a Statului
din Legea electorala rezulta in mod si externe ;sunt relattii varii, interne
constant ea, in previziunile acestui Ca, in alma, sunt : independenta
text de lege intra lovirile si ame- Statului raporturile dintre Stat cu
nintarile can ar influents voturile celelalte siState, relatii cari pot fi
unui alegator ; atinse ;
De uncle urmeaza ca delictele co- ca, inlauntru, sunt : forma guver-
mise in sala de alegeri, cu ocaziunea nului, puterile legislative, preoroga-
unei alegeri, stint delicte electorale, tivele Constitutionale ale ministrilor
in sensul art. 128 din Legea electo- gi drepturile politico ale cetatenilor,
rala, $i, conform art 105 din Consti- asemenea relatii caH pot fi atinse ;
tutie, sunt de competinta Curtei cu Ca, fiecare din aceste relatii pot
jurati. sa ni se infatiseze sub diferite forme
Buletinul 1888, p. 1086 si ca spate deosebite ;
... De asemenea lovirile date in fata Ca astfel, in deosebi, prin drepturi

www.dacoromanica.ro
46 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Delicte politico Delicte politice

politico ale cetatenilor putern intelege recunoaste principiul suveranitatei
drepturile de alegere si de a fi ales poporului, adica suprematia vointei
pentru $i la Corpurile legiuitoare, generale asupra oricarei vointe par-
Consilii judetene si comunale, varii ticulare ;
relatii cari, putand fi atinse, vor fi Considerand ca, deli acest articol
delicte politice deosebite ; prevede ca aceste puteri natiunea
Considerand ca, in speta, faptul nu le poate exercita decat prin de-
imputat lui Albu, precum se constata, legatiune., totu$ art. 24 garantand
a fost conceput $i executat in scop tuturor libertatea de a comunica si
de a alter& $i a influenta alegerile public& ideile for prin graiu, prin
comunale, prin intlinidare si prin in- scris gi prin presa o, si art. 26 recu-
spaimantare, facand pe alegatori a noscand romanilor dreptul de a se
se abtine dela alegeri, sau a nu se intruni pentru a trata tot felul de-
propane ca candidati, sau a nu corn- cestiuni., este invederat ea dreptul
bate lista guvernamentala de discutiune asupra mersului si re-
Ca, deli arestarea s'a operat ime- gularei afacerilor publice nu este
diat asupra unuia care nu era ale- restrans numai in puterile consti-
gator, dar stiindu-se ea, acesta era tuite, dar ca cetatenii au dreptul de
cumnat al unui adversar principal a le discuta prin presa $i prin in-
al listei guvernameirtale, prin ilegala truniri publice si, prin urmare, a-si
arestare operata, a fost scopul de a manifest& opiniunea for nu numai
intimida $i de a opri dela alegeri pe prin delegatii lor, dar inca prin mij-
acel Chertel. cumnat al arestatului, loacele atatate in sus citatele arti-
gi astfel a face ea lista guvernamen- cole 24 Si 26 ;
tala sa ren$easca ; Considerand ca, scopul acestor li-
ca. criminalitatea faptului consists bertati este ca, prin diseutiunile pu-
nu numai in arestarea in sine, ci in blice la cari ar da lia0ere acele ma-
aceasta arestare, ca mijloc subordonat, suri, sa se poata forma si cunoaste
in scopul principal de a atinge efectiv vointa generals, vointa de care tre-
drepturile politice ale cetatenflor ; bue sa se tins searna si in vederea
Ca, din punctul acesta de vedere, interesului ordinei sociale si in ve-
delictul imputat nu este un delict derea cerintelor Constitutiunei ;
electoral si prescriptibil, conform ar- Considerand ca astfel fiind, pi li-
ticolului 133 din Legea electorala, ci bertatea presei, ca si libertatea in-
fiind faptul prevazut de art. 149 trunirilor, nu sunt recunoscute de
Codul penal, sau de alt articol din Constitutiune ca un drept de interes
Codul penal, e un delict politic de privat pentru cetateni, dar ca factori
competinta juriului. esentiali naturei unui guvernamant
Buletinul 1890, p. 240 ,si 863 reprezentativ, si ca, prin urmare, orice
11. Avand in vedere art. 105 din fapt delictuos exercitat contra presei,
Constitutiune, care statornice$te ju- si care an avea drept cauza opiniu-
riul pentru judecarea delictelor po- nile emise de dansa, constitue o
litice ; violatiune nu a unui drept de or-
Considerand ca. art. 31 din Con- dine privata, dar a unui drept a ca-
stitutiune, declarand ca. toate pute- rui respectare este ceruta, in inte-
rile Statului emana dela natiunex., resul organizarei politice a Statului,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 47

Delicte politice Delicte politice

i, dar, de ordine politica, si deci o politico cari au avut loc cu ocaziu-
asemenea violare constitue un delict nea alegerilor de deputati ;
politic. Considerand A, intrucat delictul
Buletinul 1890, p. 1016; 1891, p. imputat lui Sihleano este datorit
560 1, 660 $i 1893, p. 151 pasiunei si framantarilor politice din
12. Bataia exercitatii chiar in sala timpul alegerilor si in scop de a in-
de alegeri, asupra unui alegator, este fluenta pe alegatori ca, sub imperiul
prevazutii si pedepsita de art. 128 indignatiunei produsa prin moartea
din Legea electorala, si, prin urmare, lui Meschiu, sa voteze pentru ade-
conform art. 135 din acea lege, este rentii inculpatului, acest delict con-
de competinta Curtei cu Jurati de a stitue o violatiune a unui drept nu
fi judecata. de ordine private, ci a unui drept
de ordine politicT, Vii, prin urmare,
Buletinul 1893, p. 82 o asemenea violatiune constitue un
13. Din economia generals a Co- delict politic, de competinta Juratilor,
dului penal rezulta ca, in determina- conform art. 105 din Constitutiune.
rea caracterului infractiunilor trebue Buletinul 1893, p. 160
sa se tins seama de imprejurkrile in 14. Delictul de batae, comis cu
can delictul a fost comis si de sco- intentiune de a impiedica pe alega-
pul urmarit de delicuent, cam! din tori dela exercitiul for de vot, con-
aceste imprejurari ar rezulta dovada stitue un delict politic, de compe-
intentiunei ce delicuentul a avut la tinta Curt& cu jurati de a-1 judeca.
comiterea delictului ; Buletinul 1893, p. 206
Ca dar, caracterul $i natura de- 15. Considerand ca delicte electo-
lictului, din punctul de vedere al rale propriu zise nu sunt decat a-
dreptului p e n a 1, nu se determina, cele prevkzute de art. 116 $i urmk-
numai dupg faptul material comis, torii din Legea electorala ;
dar mai cu seama dupe intentiunea Ca delictul imputat, si de care e
cu care delicuentul 1-a comis vorba in speta, nu e din cele pre-
Ca de aci urmeaza Ca, pentru a vazute de Legea electorala, ci un
sti data un fapt constitue un delict delict ordinar ;
politic, nu trebue a se avea in ye- Ck clack asemenea delict de ca-
dere faptul material comis, dar a se lomnie s'a savarsit pentru un scop
cauta, fie din imprejurarile ce au in- electoral, pentru a discredits inaintea
conjurat delictul, fie din manifestarea alegerilor pe un aspirant si a im-
invederata a seopului ce delicuentul piedica, poate, alegerea lui, delictul
urmarea, care a fost intentiunea de- nu e pentru aceasta nici delict po-
licuentului, si a considers delictul ca litic ;
politic oridecateori dreptul ce deli- Considerand ca, dace dupe Constitu-
cuentul a avut intentiunea sa lo- tie, delictele politice au a fi judecate de
veasca prin acel delict era un drept juriu, trebue sa fie vorba de delictele
a carui respectare era ceruta de in- politice adevArate, de acele fapte cari,
terese de ordine publica ; afar& de legea electorala, fiind pre-
Considerand, in speta, ca tribunalul vazute de Codul penal, ating ordinea
stabileste, din imprejurkrile in cari politick. a Statului, in afath sau in-
delictul a fost comis, ca acel delict untru ;
este datorit pasiunei $i framantarilor Ca, sub acest punct de vedere, pu-

www.dacoromanica.ro
48 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

De licte poultice Delicte politice

tem intelege ca actele de fraud& si dinar sub influente varii si asa zise
inijloacele de constrangere intrebuin- politice, sau in vederea unui scop
tate in alegerile 'generale, precum asa zis politic, precum fiecare isi
prevad art. 120, 121, 122, 126, 127, poate inchipui, ar trebui sa fie de-
128 si 129 din Legea electorala, sa clarate ca delicte politice si judecate
fie considerate ca delicte electorale de juriu, ceeace ar fi contrariu lucru-
si judecate de juriu ; lui in sine si notiunei delictului po-
Ca sunt delict e politice acelea litic, de vreme ce ele sunt fapte or-
prevazute anume prin Codul penal, dinare, can au a fi judecate dup&
precum prin art. 93 si urmatorii ; dreptul comun, si asa trebue sa fie
Ca un fapt poate fi delict politic si cu delictul de calomnie de care e
cand prin acel fapt se ating dreptu- vorba in spelt.
rile politice ale cetateanului, sau se Buletinul 1894, p. 7897
restrange, sau se desfiinteaza liber- 16. Avand in vedere ca, caracte-
tatea votului si se altereaza, in ge- rul si natura politic& a unui delict
neral, sinceritatea alegerei ; se determine mai cu seama dupa
Dar pentru ca un fapt, ca o calomnie intentiunea, dupa scopul cu care de-
savarsita contra cuiva care aspira a fi licuentul 1-a comis ;
ales, sa fie considerat ca delict electo- Ca de aci urmeaza ca, pentru a
ral, nu se poate, pentru ca niciun arti- se sti data un fapt delictuos con-
col din Legea electoral& nu vizeaza, si stitue un delict politic, nu trebue a
delict politic nu e, pentruca, prin se avea in vedere faptul material
nereusirea unui aspirant de a fi ales, comis, dar a se cauta, fie din im-
sau prin influentarea unor alegatori prejurarile ce au inconjurat delictul,
impresionati de calomnii raspandite fie din manifestarea invederata a
in ajunul alegerilor contra aspiran- scopului ce delicuentul urmarea, care
tului do a nu-1 alege, nu se atinge or- a fost intentiunea delicuentului, si a
dinea politica interioara, afara doare considers delictul ca politic, oride-
cand s'ar putea declare c& sustinerea cateori dreptul ce delicuentul a avut
si m'entinerea ordinei de lucruri in intentiunea sa loveasca prin acel
Stat ar atarna dela alegerea acelui delict era un drept a carui respectare
individ calomniat, ceeace cu greu interese de online publica o cerea ;
s'ar putea spune in general pentru Considerand di in speta, recu-
oricare aspirant, oricare ar fi vaza, rentii au fost dati judecittei pentruca,
insemnatatea si influenta politic& ce in z i u a de 7 Septembrie 1894,
acel aspirant a putut avea sau are in localul unde se faceau alegerile
in Stat ; comunale la Iasi, au ultragiat, prin
Ca astfel, ca sa' fie un delict po- cuvinte ofensatoare si gesturi ame-
litic trebue ca faptul sa,varsit sa fi nintatoare, pe magistratul ce prezida
avut de scop direct si imediat atin- biuroul electoral, cand acesta, dupa
gerea ordinei politice inlauntru, nu cererea mai multor alegatori, a pus
ins& sa fi avut numai indirect si in vederea recurentilor sa fie linis-
departat, prin consecinte foarte de- titi si sa se retragA, pentru a nu
partate, o influent& intr'un mod oare- provoca scandal ;
care asupra mersului lucrurilor in Ca, din imprejurarile de fapt, in
Stat ; delict a fost comis, im-
can acest
Ca astfel, s&varsirea de fapte or- prejurari pe can le constata Curtea

www.dacoromanica.ro
 REPERTOHIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA R0MANA 49

De Lille politice Delicte politice

de apel, reiese invederat c5, scopul Ca, procedand dupa acest mod,
urmarit de recurenti, ultragiind pe pentru calificarea delictelor politice,
magistratul ce prezida biroul elec- nu avem criterii numai subjective,
toral, nu era un scop politic, adic5, precum e interesul sau scopul poli-
un scop cu tendinta, poate, de a in- tic ce poate s5, se fi urmarit direct
fluenta pe aleg&tori, spre a vote sau indirect, mai mult sau mai pu-
cum doreau danO, recurentii, ci sco- tin dep&rtat, sau precum ar fi in-
pul for a fost de a-i razbuna contra tentia inculpatului, ci avem un cri-
magistratului care, in indeplinirea da- teriu obiectiv, i astfel vom zice ca
toriei sale, ii chemase la ordine ; este delict politic numai i data se
Ca aa fiind, delictul comis de re- atinge ordinea politica ;
curenti nu prezint5, caracterul i na- Considerand ca, in speta, apreciand
tura unui delict politic, prin urmare, faptul imputat lui I. L., nu putern
era de competinta instantelor co- zice ca este delict politic, pentruc5,
rectionale a-1 judeca, jar nu de Curtea lipsete acel criteriu, caracterul po-
cu jurati. litic, care sa determine criminalitatea
Buletinul 18,95, p. 68 faptului imputat ;
17. Considerand ca. spre a califica 06, dad', inteadevAr primarul pre-
un fapt delict politic, nu trebue a &ea, precum el ar fi voit, listele
avea in vedere data interesul sau pentru alegerea delegatilor, nu se
scopul ce 1-a avut inculpatul atinge poate zice ca, pric faptul brutal neertat
ordinea public& intr'un mod oare- savarOt de Leca contra functiona-
care ; rului public in exercitiul func%iunei,
Asemenea nu trebue a avea in insotit de o cerere nelegitim5,, in
vedere care poate s fi fost inten- oricare caz, ar putea califica, faptul
tiunea inculpatului in rnomentul s6- s'avarit de delict politic, fiindca, ca
vaqirei faptului delictuos ; s5, ating& acest fapt ordinea politic&
Ca, admitand ca criteriu interesul interioar5,, ar trebui macar s5, pu-
i intentia, sau numai interesul sau tem afirma ca, ar fi vorba de ine-
numai intentia, multe fapte delic- laciunt, de fraud& i de mijloace de
tuoase, previizute de Codul penal constrangere intrebuintate in alege-
ordinar, ar putea fi calificate delicte rile generale, districtuale sau comu-
politice ; nale, prin can s'ar atinge drepturile
Ca, din contra, ceeace trebue sa politice ale cetalenilor, prin nimi-
determine a califica un fapt delic- cirea on marginirea libertatei votului,
tuos ca delict politic este, inainte sau s'ar alters sinceritatea alegeri-
de toate, insui caracterul politic al lor, i, prin urmare, a vitia consti-
faptului ; tuirea Corpurilor legiuitoare i a Con-
C& de aceea, dacb. prin acela, fapt siliilor judetene sau comunale, ceeace
se atinge ordinea politic& i dad. el in spat& nu este ;
constitue i o violare a unei dispo- Ca data s'ar zice c5, faptul impu-
zitiuni a dreptului penal comun, ase- tat lui L. ar fi delict politic, pentru
menea fapt Inca nu poate fi califi- c5, inculpatul ar fi voit, prin faptul
cat delict politic propriu zis, fiindca brutal sau prin amenintare, a im-
criminalitatea nu este determinat& piedica inelaciuni i fraude electo-
numai de caracterul p olit i c al rale din partea functionarului patient,
faptului ; la aceasta avem a object& c& faptul,
I. C. Barozzi.Vol. II 4
www.dacoromanica.ro
50 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Polictje politi.ce _Denote politice

incat priveste natura lui, trebue sa neaparata ordonanta judelui-instruc-
fie 4preciat in persoana celui care tor ;
insnsi 1-a savarsit, pi asa cum e Ca, neexistand in speta asemenea
faptul, el nu e decal un fapt pre- orclortanta, neobservarea acestui forme
vazut de Codul penal ordinar ; substantiale atrage nulitatea deci-
ca astfel, orice violent& orice a- ziei ;
menintare, orice ofensk calomnie sau Ca de aceea, motivul iiind de or-
injurie, prevazute de Codul penal, dine publica, poate fi invocat direct
intrucat s'ar afirma ca ar fi savar- in Casatie.
site intr'un scop politic, ar fi delicte Buletinul 190Q, p. 728
politiceceeace e contrariu princi- 49. Atat din spiritul, cat si din li-
pnlor de oarece natura intrinseca a tera art. 128 din Legea electorala ge-
faptului insusi imputat trebue sa, nerals, rezulta intr'un mod evident
determine calificarea, nu insa inten- ca legiuitorul prin acest articol nu
tiunea inculpatului pi scopul pentru a voit sa considere pi sa, pedepsea-
care s'a savarsit acel fapt; sea ca delict electoral orisice inter
Ca asa fiind, apreciand in sine na- eSri, staruinte, impuneri de convin-
tura faptului imputat lui I. b., acest geri. pe cari partidele sau oameni
fapt nu e delict politic. politick ar putea sa-le exercite unii
Buletinn11995, p. 1259 $i 1900, p. 222 asupra altora, spre a-pi vedea trium-
18. Vazand art. 226 alin. 2 din and ideile sau partizanii for intr.()
Proc. penala ; alegere ;
fionsiderand ea, prin dispozitiunile Ca, din contra, legea, prin tormenii
acestui text de lege, asa cum a fost pi cuvintele intrebuintate, statorni-
modificat prin legea din 17 Aprilie cirid anume cii, numai acela savar-
1875, se prescrie ca Curtea juratilor seste un delict electoral care, intre-
va intra in cercetarea delictelor po- buintand Utak, violente sau ame
litice, in urma trimiterei ce i-se va nintari, va fi influentat votul unui
face prin ordonanta judecatorului de alegator, sau it va fi pus in pozitiune
instructie ; de a se abtine dela vot, arat
Considarand, in speta, ca recurentii intr'un mod pozitiv ca dansa voeste
ca preveniti c1e delictul prevazut de sa pedepseasca numai acele fapte
art. 129 din Legea electorala, ce- cari in realitate au influentat votul
randu-se a fi judecati de tribunal, sau au facut sa se zadarniceasca o
acesta gi-a declinat cornpetin%a, iar alegere :
Ministerul public a trimis afacerea Avand in vedere ca in speta, nici
la Curtea cu jurati din Dolj, Med* sa din intrebarile si raspunsurile afir-
i-se fi deferit prin o ordonanta mative ale juratilor nici din deciziunea
judelni-instructor, dupa cum pre- supusa recursului, nu rezulta ca To-
scrie art. 226 sus-citat ; mescu, prin faptele verbale i dorin-
Considerand ca, precum in materie tele sale de a triumfa in alegerea
criminals Curtea cu jurati nu poate comunala din 18 Iulie 1899, din co-
judeca decal data i-s'a deferit jude- muna Plesesti, ar fi influentat sau
carea prin decizia Camerei de pu- ar fi nimicit acea alegere ;
nere sub acuzare, asemenea si in Ca, din contra, alegerea efectuan-
materie de delicte politice, la deferirea du-se, si toti agentii principali fiind
spre judecare de Curtea cu jurati, este recunoscuti nevinovati pentru bataie

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 51

Deliete politice Delicte politiee

i violent chiar de care acea co electorale stint delicte politico, .i de
misiune a juratilor, delictul imputat aceea, atat conform Legei electorale,
lui Tomescu rktneme MIA nicio exi- cat si conform art. 105 din Con-
stomp. legala, de oarece in faptul situ stitutie, ale se judeca de jurati ;
nu mai poate fi vorba nici de un Considerand ca, deferind I i-se jude-
delict, nici de an agent provocator. carea delictelor politice jure tilor, le-
Buletinul 1900, p. 1083 giuitorul a voit a da prin aceasta ga-
20. Ceeace trebue sit determine a rantii deosebite pentru judecare ;
calitica un fapt delictuos ca delict Ca, in deosebi, pentru judecarea -
politic este, inainte de toate, insusi unui delict politic, legea nu numai
caracterul politic at faptului ; n'a admis arestul preventiv, precum
Ca delictul prevazut .i pedepsit de anume declara, art. 105 din Consti
art. 90 din Codul penal, poate fi tutie, dar nici pentru admiterea re-
si poate nu fi un delict politic, dupa cursului nu se poate core indepli-
imprejurarile si circumstantele de nirea nici a art. 422 din Proc. penala,
fapt in can asemenea delict s'a sa- nici depunerea vreunei taxe oarecare;
varsit ; Ca, a cete una sau alta din aceste
Considerand, in spew, ca netaga- forme, este a nu tine seams ca le-
duit fiind ca scopul urmarit de in- giuitorul n'a voit a inaradi nici re-
culpati, dupa credinta lor, prin in- cursul la Casatie ; t,
trunirea for in numar mare, era de Ca, in cat priveste taxa in aface-
a se anula alegerea Meath' la cole- rile penale ce se judeca de jutati,
giul al 3-lea de deputati, si de a se taxa, precum nu este ceruta in ge-
face o tiorra alegere pentru ca sit fie nera nu poate fi cetuta nici pentru
aleasa perso an a candid atului for Bog- delictul politic ;
dan-Pitesti ;
Aceste fapte, astfel cum au fost Ca asemenea nu se poate care in-
constatate i stabilite de Curtea de deplinirea art. 422 din Proc. penala,
apel, constitue in sine un delict po- deoarece legiuitorul a voit ca acela
litic, caci ititrunirea locuitorilor avea, caruia se imputa un delict politic
de seep ca alegatorii sit poata afitma sit fie liber deplin nu numai in sta-
contra alegerei uriui deputat la Cot- diul anterior judecarei, dar si cat
purile legiuitore ; timp se judeca ;
Prin urmare, faptul in sine, de in- Ca de aceea, pentru admisibilita-
trunire pentru . asigurarea alegerei tea recursului $i in materie de delict
unui deputat, este un fapt politic ; electoral, nu se poate core nicio
Ca, data toti locaitorii suet provo- forma, ;
cati prin uneltirile lui Bogdan-Pitesti Considerand ca actiunea pentru tin
a se intruni, i data Bogdan-Pitesti delict electoral se poate urmari de
e adevaratul si poate singurul vino- mai multi alegatori prin o actiune
vat, aceasta nu ia faptei sAvarOte popular* conform Legei electorale ;
din partea tutulor locuitorilor intru- Ca, in acest caz, gratuitatea e in-
nili, dati in judecata impreana cu dicata, intrucat nu se core veri-o
Bogdan-Pitesti, caracterul de delict taxa, si nu se poate intelege cum
politic. acea gratuitate n'ar fi, cand a vorba
Buletinul 1901, p. 874 de insusi delicuentul ;
21. Considerand ca toate delictele Ca astfel, sub toate privintele, re-
www.dacoromanica.ro
52 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

De title polit tee Depozit

cursul Malt faro depunerea veriunei 1. Depunerea unei sume de bani
taxe are a fi admis. facuta in mainele cassierului unei
Bu1etinzd 1901, p. 1.123 casse de imprumut, pe simpla chi-
22. Delictele politice avand de tanta particulars a acestui cassier,
lints rasturnarea autoritatei publice, iar nu dupa o chitanta a-souche
sau impiedecarea functionarei ei, de- din registrele oficiale, o asemenea
terminarea caracterului for atarna depunere se considers ca un depozit
dela scopul urmarit de dqlicuent $i privat facut in mainele aces t u i
dela intentiunea cu care ei au lucrat. cassier, iar nu al cassei unde functiona
Buletinul 190?, p. 576 ca cassier.
23. Batitile grave, savar$ite in tim- Buletinul 1880, p. 7164
pul $i en ocazia alegerilor comunale, 2. Depozitarul nu poate fi liberat
constitne un delict politic, de com- de valorile ce- i -s'au depozitat decat
petinta Curtei cu Jurati, conform
atunci dad va dovedi ca le-a resti-
art. 135 din Legea electorala. tuit deponentului sau reprezentan-
Buletinul 1904, p. 1162 tilor sai.
Buletinul 1484, p. 974
24. Considerand ca delictul politic 3. Actiunea deponentului contra
se caracterizeaza prin aceasta ca este depozitarului cazut in stare de fali-
indreptat contra ordinei politice, fie ment, pentru revendicarea marfei &-
interne, fie externe : pus& la el, trebue adresata judelui-
Ca, intrucat priveste ordinea comisar contradictoriu cu sindicul $i
interns, consists in sustinerea cu delegatiunea creditorilor (art. 816
si mentinerca institutiilor propriu zis $i 820 Cod. rom.).
politice, astfel precum sunt introduce Buletinul 1890, p. 1041
si regulate prin Constitutie ; Vezi Si cuvantul Faliment" No. 21.
Ca, din acest pullet de vedere, tot 4. Desi este adevarat ca, dupa
ea prive$te Camerile legiuitoare, for - art. 1610 din Cod. civ., depozitarul
marea $i functionarea lor, este de nu poate pretinde ca deponentul sa,
ordine politics, $i falsificarea unui probeze ca lucrul depozitat este pro-
proces-verbal relativ la alegerea pen- prietatea sa, totu$ aceste prescrip-
tru Corpurile legiuitoare, avand de tiuni nu -$i au aplicatiune cand se
obiect falsificarea constituirei Corpu- fac opozitiuni la restituirea depozi-
rilor legiuitoare, este delict politic ; tului, fie de catre un al treilea, pen-
Considerand ca organele judeca- truca lucrul nu este al depunatoru-
toresti nu sunt organe politice ; ea lui, ci al sau, fie de catre depozitar,
dad, judecatorii comunali se aleg, $i pentruca el insu$i este proprietarul a-
procesul-verbal pentru constatarea celui lucru depozitat, caci in ambele
alegerilor judecatorilor comunali se aceste cazuri, conform art. 1616 $i
falsifica, acest fapt neprivind alte- 1617 din acela$ cod, obligatiunea
rarea functionarei unui organ politic, depozitarului de a restitui lucrurile
nu poate fi considerat ca delict po- in mana depunatorului se stinge,
litic, ci ca delict ordinar, de compe- data se probeaza ca acele lucruri
tinta Tribunalului. sunt ale altuia ;
Buletinul 1905, p. 165 0 Ca dar, oridecateori so prezinta
25. Vezi cuvantul (Electorale (de- cestiunea sub aceste faze, judecato-
licte),. rul fondului, chiemat a se pronunta,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 53

Depoit
asupra restitutiunei depozitului, este
in. drept, si dator chiar, a judeca si
rezolva a cui este proprietatea lu
crului depozitat ;
Ca asemenea constatari si apre-
ciatiuni de fapt stint de atributul
suveran al instantelor de fond, $i
nu cad sub controlul Inaltei Curti.
Buletinul 18.91, p. 157
5. Suma depusa de o persoang, la
Cassa de consemnatiune, ca destinata
de a fi prirnita de alto persoang, se
poate lua inapoi de catre depungtor
inainte de a se fi primit de care $i ca proba scrisa era posibil a se
D6pozit
depozitul voluntar, ca si la once
alto conventiuni.
Buletinul 1894, p. 125 fi 1900,
p. 131
7. Administratia Docurilor fiind
depozitar a rugrfurilor ce primeste,
ea este datoare a restitui marfa de-
pozitata in starea in care a primit-o.
Buletinul 1894, p. 1119 '
S. Intrucat instanta de fond con-
stata cg, fiind vorba de un depozit
voluntar, pentru care nu se prezen-
tase niciun inceput de dovada scrisa,
.

destinatar, faril sa fie necesitate de obtine de partea reclamantg, in mo-

interventitmea $i dispozitinnea jus- mental cand pretinde di. a dat 50
titiei pentru acest scop (art. 1118 of in depozit intimatului, apoi cu
Cod. civil. drept cuvant s'a respins proba tes-
Buletinul 1893, p. 105 timonials pe temeiul art. 1597 si
6. Avand in vedere art. 1597 din 1191 combinate cu art. 1198 din Co-
Cod. civil; dill civil.
Considerand ca, dispozitiunea co- Buletinul 1900, p. 645
prinsg in acest articol, dupg care de- 9. Din moment ce este constatat
pozitul voluntar nu se poate face ca o institutiuneprecum in spetg.
decal prin inscris, nu este atat de e Cercul Militar pe numele cgreia
absolutg incat sh excludg once alt s'a depus o sums de bani la Cassa
mijloc de dovedire admis de legiui- de Depuneri, nu era persoang juri-
tor prin regulele de drept comun ce dia. la data depunerei, leggtura de
a stabilit, precum ar fi dovada ce drept, cu privire la acest fapt si la
ar rezulta chiar din marturisirea de- consecintele lui, nu poate fi decat
pozitului, sau aceea ce s'ar putea intro depungtorul personal $i Cassa
face prin deferirea juramantului de- care a primit depozitul.
cizoriu, etc. ; Buletinul 1902, p. 691
Ca, de asemenea, zisa dispozitiune 10. Dupg art. 11, 5 si 18, cap. 22
nil se poate lua ca o derogatiune la part. 4, precum si dupg. art. 4
regula coprinsa in art. 1191 $i 1203 capit. 23 part. 6 din Codul civil Ca-
din Codul civil, cari. desi prohibg ragea, depozitarul, sau acela in mai-
proba cu martori si prezumptiuni nele caruia s'a sechestrat un lucru
cand valoarea lucrului trece de 150 litigios, tin e obligat cleat la resti-
lei, primesc insa exceptiuni in ca- tuirea lucrultri cand i-se va cere, si
zurile prevazute prin art. 1197 $i la despilgubire pentru stricachine,
1198 Cod. civ., admitand o atare peirea sau neintoarcerea lui la vreme,
proba oridecateori exists un inceput iar niciodatg la plata sumei pentru
de dovadg scrisa, sau cand partea care acel lucru se sechestrase.
s'a gasit in imposibilitate de a-si Buletinul 1863, p. 146
proeura, o dovada scrisa, asa cg a- 11. Cestiunea de a se sti dacg o
ceste exceptiuni sent aplicabile si la persoang a fost san nu depozitar
www.dacoromanica.ro
34 REPERTORWL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Depo;it Der4istare
constitue o cestiune de fapt, lasata celeilalte pentru daunele interese ca
cu totul la aprecierea instantei de va fi suferit.
fond. Buletinul 1880, p. 4
Buletinul 1.69, p. 417 5. Reclamantul fiind stapan al ac-
tiunei sale, se poate dezista de la
Dezistare unit din intimatii sili.
1., Dezistauea e valabila si opoza- Buletinul 1882, p. 1050
bila aicelora can au subscris-o, cand 6. Consi,deriind ca, dupa textul ar,
ea rezulta dinteo petitiune, data si ticol. 260 si 261 din Proc. civ., dezista-
inregistrata de instanta de fond si rea pur si simplu de la o actiune
atasata la dosarul procesului. facuta de o persoana capabila de a
Buletinul 1870, p. 29 contracts are de efect imediat stin-
gerea actiunei irevocabil, cand ea
Z. Dezistarea facuta in instanta este acceptata, de partea adversa ;
de &atm un avocat, la ascultarea u- Ca nu poate fi tot astfel cu o de-
nor martori, este prezumpta ca facuta zistare in termeni conditionali, pre-
cu consimtimantul clientului sau, care cum a facut in speta intimatul Bu-:
a asistat in acea instanta ,i nu s'a geac, cand a zis : (co. se dezista pen-
opus la acea dezistare. tru scum de la actiune., de oarece
Buletinul 1872, p. 259 asemenea dezistare nu poate fi con-
3. Din combinatiunea art. 260 si siderata decat ea o cerere de inchi-
261 Pr. civ. $i a art. 1869 din Cod. dere provizorie a actiunei, pang cand
civil rezulta ca, atunci cand recla- partea gasea momentul oportun, pen-
mantul, f5,ro verio restrictiune, se tru a-o redeschide ;
dezista de la o actiune in fata ad.- Ca legiuitorul, in cestiunea de de-
versarului sau, care accepts dezista- zistare, a pus conditiunea acceptarei
rea, si Tribunalul is act de aceasta ei de catre partea adversa, toemai
dezistare neconditionata, actiunea, iar in scopul ea sa evite asemenea con-
nu instanta, e stinsa definitiv. $i nu Mete intro parti ;
se mai poate intent& din nou, pe cat Ca asa fiind, intrucat recurenta
timp legiuitorul Roman, in art. 261 a acceptat dezistarea in modul cum
citat, vorbeste de actiune, iar nu de s'a f5.eut, nu mai are nici un drept
instanta ; sa, se plan& trebuind sa sufere con-
Ca argumentul tras din dispozi- secintple naturale ale propriei sale
tiunea art. 1869 din Cod. civ. nu opere ;
schimba intru nimic sensul art. 261 Ca nu este exact a se sustine ca
Proc. civ., ci poate proba eel molt dezistarea a fost incuviintata de Tri-
ca art. 261 din Pr. civ. nu s'a ocu- bunal fara rezerva, intrucat rezerva
pat do cazul prevazut in articolul rezultand din insasi cererea partei,
citat. Tribunalul nu putea decat sa-o in-
Buletinul 1876, p. 434 $i 1884, p.717 cuviinteze, fara sa poata adaoga sau
4. Conform art. 260 din Pr. civ., scadea din ceeace o parte a cerut $i
o actiune se inchide atunci cand cealalta, a acceptat ;
partea interesata, printeun act scris Ca, in fine, Curtea de fond, in
comunicat judeeatei, care inchiderea suveranitatea sa, interpretand inten-
ei, 9i o asemenea dezistare poate fi tiunea partilor, constata in fapt ca
facuta de o parte, fara prejuditiul dansele n'au inteles sa stinga actin-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL YE JUIUSPRUDENTA ROMANI,
Datiseare
nea pentru totdeanna, ci numai sa fact- asupra intregului proces de care
o Mchidh provizorM din cursul ju-
decatei ;
Buletinul 1886, p. 758
I. Art. 261 din Pr. civ. declarand
stinsh actinnea de la care ma din
parti s'a dezistat, cand dealalti, parte
a acceptat acea, dezistare, n'a putut
intaege a da acestei dezistaxi un e-
feet mai intins decal acela ce par-
-tile an inteles a-i da;
Ca dar, in speta, nu se poate pre-
tinde ca prin dezistarea recurentului
de la actiunea petitorie dansul s'a
detistat si de la actinnea posesorie,
cand dezistarea a fost facuta toemai
sub rezerva continuhrei actiunei po-
sesorie.
Buletinul 1892, p. 542
8. In drept, dezistarea san renuti-
tarea la o actiune privata, in sense1
art. 9 din Cod. penal, e nu numai
atunci cand partea privata declara
ch, renunta de a cere repararea unui
prejuditiu, pe care recunoaste eh 1-a
snferit, dar si in cazul cand, odath
constituith parte civilh, nu se mar-
gineste numai de a declara pur si
simplu ch, se dezisth de a mai figura,
in aceasth, calitate, in o actiune pe-
flanit push. in miscare, dar mai a-
daoga, pornita fie din once mobil,
ca motivul renunthrei sale ar fi cre-
dinta ce si-ar fi format ulterior eh
n'a suferit niciun prejuditin, cad a
decide altfel ar fi a sta,bill, in teza
generalh, ca compromisurile si tran-
zactiunile phrtilor pot constitui tot-
deauna un obstacol in cursul actiu-
nei publice, pe care legea o declarh',
odath push.. in miscare, absolut in-
dependenta, in regulh, generala, de
vointa phrtei private.
Buletinul 1893, p. 1058
9. 0 dezistare nu poate sa aibh
loc, in intelesul art. 260 si 261 din
Proc. civila, de cat numai cand ea se
www.dacoromanica.ro
55
ifetristrtre
cel in drept ;
Ca cererea de eliininare a nnei
parti nbhnai dintr'un prom, fare
consiintimantul acesteia, este Mad-
misibila, cand partea figurase deja lea
prima instarrth, si era caOigata) des-
baterilor procesului, si cand dansa
se opune a fi exclush pentru ca i-se
vatamh drep'euri castigate.
Buletinul 1897, p. 1082'
10. On act desfintat prin dezista-
rea celui in favoarea caruia s'ar fi
fiicut nu mai pbate avea tarie, deli
mai in nrma, caindu-se despre de-
zistarea sa, ar fi sthrAit qi dobandit
inthrirea sa, inducand in eroare pe
autoritate cum it acel act s'ar afla
in toath, a sa hicratoare putere.
Buletinul 1964, p. 626
11. Vezi cbvantul Actiuni. No. 21.
Diva nut Domnese
1. Duph art. 362 din Regulamen-
tul organic si Oficiul dela pag. 183
din colectia volumului desfiiii-
tatul Divan Domnesc din Moldova,
in competinta sa geberalh, nu putea
judeca decat ca o a treia instants
de fond apelurile in contra hotara-
rilor Curtei de apel din Iasi, tar in
competinta sa specials, stability duph
Oficiul dela pagina 425 din colectia
volumul II, numita Curte n'avea, alt
drept decat acela de a-si (la soco-
tinta despre cursul ce s'ar cuveni a
se da cauzei intru dephrtarea indo-
ielilor.
Buletinul 1869, p. 133
Divor
1. Hothrarea Consistoriului. in ma-
terie de divort, nu este definitiva, de
oarece Consistoriul isi da numai a sa
phrere, lhsand definitiva deciziune la
Chiriarhul Eparhiei.
Buletinul 1970, p. 67
 56 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Divort Divort
2. Ca lea extraordinary a cererei pentru dovedirea neexactitatilor afir-
de revizuire fiind de drept comun, mate pentru prima oara dinaintea
pecat timp prin dispozitiunile speciale Curtei de catre un martor care n'a
de procedure, in materie de divort, fost ascultat la trib., filth a nu viola
legea nu priveaza pe parti de acest art. 232 C. civ. si rani a nu margini
drept, dansele pot cere, prin revizuire, dreptul de aparare.
reformarea unei hotarari in cazurile Buletinul 1874, p. 143 -i 1885, p. 756
anume determinate de lege. 8. Desi cauzele de divort, determi-
Buletinul 1870 p. 98 nate intr'un mod general prin arti-
3. Dupe art. 260 alin. 2 Pr. civ., colul 212 Cod. civ., si probele ce le
partea reclamanta are facultatea de constata, sunt lasate in suverana a-
a se dezista dela actiunea pornita de preciere a judecatorului fondului. insa
dansa, in care caz procesul se inchide aceasta facultate a sa fiind limitata
si paratul nu are alt drept decal a de obligatiunea ce-i este impusa prin
cere daune-interese ce i-se vor fi art. 123 Pr. civ. si art. 37 alin. 3
cauzat cu judecata dela care recla- al Legei Curtei de Casatie, ca sa mo-
mantul s'a dezistat ; tiveze hotararea sa, nu se poate in-
In urma unei asemenea dezistari, tinde pana inteatat incat sa nu is
procesul fiind stilts, el nu se poate de burl sau sa denatureze faptele
reincepe decat prin o noun reclama- constatate prin acte autentice si pu-
tiune, data $i formata in modul pre- blice, can fac deplina credinta despre
scris de lege pentru o noun actiune. depozitiunile lor, conf. art. 1173 C.
Buletinul 1871, p. 118 civ., pentru ca sa hotarasch ca a a-
4. Impotenta barbatului constitue preciat ca nu exista o cauz5, de di-
un motiv de divort, caci intra, in vort din tole determinate de art. 212,
cauzele prevazute de art. 212 din caci astfel hotararea sa, bazata pe
Cod. civil eroare, intrucat priveste faptele, ra-
Buletinul 1871, p. 230 mane nemotivata si, prin urmare, ne-
5. Femeea nu poate para,s1 domi- intemeiata, in drept.
ciliul conjugal si, in consecinta, nu Buletinul 1874, p. 196.
poate cere o pensiune de intretinere 9. Contractul de eassatorie nu are
daca n'a obtinut mai intaiu autori- de obiect numai niste simple drop-
za%iunea trib. pentru parasirea do- turi private, ci el cade mai ales in
miciliului conjugal (art. 93, 196, 241 domeniul ordinei publice, si astfel
si 250 C. Civ.). cestiunile relative la desfacerea ca-
Buletinul 1472, p. 16 satoriei nu pot fi straine de compe-
Vezi mai jos No. 31. tinta autoritatilor locului unde se
6. In apel se pot repeta, probele produc de catre insasi partile inte-
facute la prima instants, daca, judo- resale, sau de una dinteansele nu-
catorul le gtisete defectuoase sau mai, oricare ar fi nationalitatea lor ;
incomplecte, precum $i a ordona once Ca, dupe art. 216 Cod. civ., auto-
alto instructiuni sau probe noi. (Arti- ritatea cempetinte a judeca, cererile
colul 332 proc. civ. combinat cu ar- de divort, pentru cauza determinate,
-ticolul 232 alin. 2 Cod. civ.) este Crib. locului unde partile isi au
Buletinul 1879, p. 326 domiciliul.
7, Instanta de apel nu poate re- Buletinul 1875, p. 3 -i 1883, p. 1115
fuza ascultatea martorilor propui 10. 0 sentinta data de trib. corec-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 57

Divort
tional, constatand maltratarile safe-
rite de catre unul din soti, poate
serve de dovada in procesul de di-
vort intentat de partea care a su-
ferit maltratarlle.
Buletinul 1875, p. 5.
11. Legea care, spre a garanta e-
xistenta si demnitatea persoanei fe-
meei, ii da dreptul de a se desface
de sotul sau pe motive de insulte,
excese sau cruzimi, e o lege de po- era toe a se invoca observarea dis
litie si de siguranta public5,, de care
nu poate fi privata romanca casa-
torah' in Romania, conform legei ro-
mane, cu un strain avand asezarea
sa in Romania.
Buletinul 1476, p. 517
12. Din termenii expre.i ai arti-
colelor 246 $i 248 Cod. civ. rezulta
ca, hotararea care a pronuntat di- divort, intrucat prin veriun alt ar-
viirtul cath a fi infatisata ofiterului ticol din legea civila care reguleaza
Starei civile in termen de doua luni aceasta materie nu se deroaga dela
(le catre sotul ce a dobandit .o, spre
a se inscrie in acelas registru al
Starei civile in care s'a inscris si
actul de casatorie ;
Ca, cererea facuta catre un alt o-
fiter al Starei civile strain de locul
undo s'a celebrat casatoria, pentru
a se inscrie hotararea de divort,
nu poate avea nicio tarie si nu
indeptineste cerin %ele articolul 246,
de a se inscrie copia hotararei de
divort chiar in acela registru in care
s'a inscris si actul de cashtorie, sin-
gurul registru din care se poate con-
stata starea civila a unei persoane
dach este casatorita, sau data a fost
pronuntata despartenia $i inscrisa in
termen in acelas registru
Ca, prin neinscrierea in termen de
doll& luni a hotararei de divort in
registrul ofiterului Starei civile care a
celebrat casatoria, sotul, dupa art. 246
Cod. civ., a pierdut beneficiul judecatei
ce castigase prin hotararea de divort, si
acea hotarare ramane nula si nea-
Divorf
venita., sotii pastrandu-$i calitatea
for de soti.
Buletinu11877, p. 126 ri 1886, p. 291
13. Dispozitiunile art. 242 Cod. civ.
sunt obligatorii pentru instantele
cari au acordat termenul de un an
de incercare sotilor, iar nu si pentru
instantele superioare ;
CA termenul de un an, acordat so-
fiind incuviintat de trib., nu
pozitiunilor acestui articol inaintea
Curtei apelative.
Buletinul 1879, p. 540
14. Dupa art. 317 din Proc. civ.,
partite au facultatea de a renunta
la dreptul de apel ;
Ca dispozitiunile acestui articol au
a fi observate si chiar in materie de
acest principiu.
Buletinul 1879, p. 613
15. Daca instanta de fond con-
stath ca., in timpul de un an de in-
cercare, acordat de trib. conform ar-
ticolul 241 $i 242 Cod. civ., sotii au
revenit la impreuna vietuire, cu drept
cuvant se respinge cererea de divort.
Buletinul 1879, p. 842
16. Prin art. 270 si 275 Cod. civ.
legea zicand ca, in caz de respingere
de catre tribunal a cererei de divort
prin consimtimantul mutual, apelul,
spre a fi valabil, trebue facut de am
bele parti si prin act separat, prin
aceasta n'a voit sa deroage la regula
de drept comun ca toate sentintele
tribunalului sunt supuse apelului, si
prin urmare supuse apelului .i ho-
tararile cari admit divortul ;
C. din contra, din toga, sistema
legei asupra divortului rezulta ideia
ca legiuitorul a admis cu favoare tot
ceeace poate vent spre mentinerea
casatoriei, si, impunand obstacole la

www.dacoromanica.ro
58 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Divort
disolvarea ei, nu se poate deduce din
art. 270 C. civ. alta ideie decat ca
sentinta, tribunalului care admite des-
partenia en consimtimantul mutual
e supusa apelului, pi apeiul e valabil
in acest caz chiar cand s'ar face nu-
mai de tetra una din parti.
Buletinul 1880, p. 38 qi 1890, p. 41
i 789
17. Divert prin consimtimetnt mu-
tual.Dreptul de proprietate al co-
piilor asupra imobilelor parintilor for
nu e opozabil creditorilor ipotecari
decat atunci cand se face dovada ca
acei creditori aveau cunostinta ca
acele imobile se transmisese in patri-
moniul copiilor.
Buletinul 1882; p. 138
18. Dreptul copiilor la jumatatea
averei parintilor can se despart prin
consimtimant mutual nu se naste care a fost prezinte la cercetarea pro-
din vointa sotilor pi nici formeaza
obiectul conventiunei de despartenie,
ci e o conditiune ceruta de lege pen-
tru admisibilitatea divortului;
Prin urmare, copii fiind achizitori
in virtutea legei, iar nu in virtutea
unui act de instradnare, dreptul for
este opozabil celor de-al-treilea, fara
sa fie necesitate de a fi transcris
(Art. 285 C. Civ ).
Buletinul 1882, p. 157 0 1890, p. 42
i 788.
Vezi euvantal ,Proprietate. No. 4.
Vezi mai jos No. 32.
19. Dupe art. 251 Cod. civ., im-
pacarea e un mijloc peremptoriu, prin
care se stinge actinnea de divort,
dacil impacarea a urmat sau dupa
intamplarea faptelor pe cari se spri-
jina actiunea de divort, sau dupa
intentarea actiunei de divort;
C5, vointa legiuitorului e WI de
expresa si atat de clara, incat nu
poate fi nicio indoiala.
Buletinul 1882, p. 756 si 1899
pay. 1019
www.dacoromanica.ro
1)4 mil
20. Considerand ca legiuitorul a
treat, in materie de despartenie, o
procedure speciala pentru ascultarea
martorilor, cu forme nesauctionate
de nulitate (art. 238 C. civ.), o pro-
cedure pe care legea posterioarzi, care
proriunta expres nulitatea cercetArei
cu martori cand procesul-verbal nu
e isealit de martori (art. 198 Proc.
civ.), n'a abrogat-o, deoarece o lege ge-
nerala posterioara nu poate schimba
o lege anterioara special& ;
Considerand ea violarea unei legi
nu at-rage nulitatea virtuala a actului
prin care ea a fost infranta, cand in-
deplinirea complecta a scopulen ce
si-a propos legiuitonil s& atinga en
acea lege atarna dela vegherea $i
diligenta partilor ;
Considerand, in spetA, ca partea
cesului, si a omis totus de a reclama
stricta observare a unei forme ne-
sanctionate de nulitate, trebue s& -si
impute siesi o neregularitate care
provine din faptul sau.
Buletinul 1893, p. 981 fi 1898, p. 537
Vezi mai jos No. 66.
21. Considerand ea, imprejurarea
ca casatoria s'a savarsit in Romania
are efectul juridic ca validitatea for-
malt a casatoriei nu se va putea
ti gadui in Austria, data ea s'a ce-
lebrat dupa formele uzitate in Ro-
mania, forma actelor regulandu-se
dupa legea locnhei undo ele s'au for-
mat (locus regit actum, art. 152 Cod.
civ.), nu are insil &Ansi de putin
consecinta de a face aplieabila legea
roman& si in ceeace priveste sub-
stanta si efectele casatoriei, legile
relative la capacitate si la statul per-
soanelor urmarind pe straini in once
Cara s'ar afla (art. 2 combinat en
art. 11 Cod. civ.) ;
Considerand ca statutul personal
strain inceteaza de a fi aplicabil in
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM ANA 59

_Divert Dieutort
Romania nu cand dansul e in con- f apt, care intra in suverana apre-
flict cu o lege de ordine publics, ci eiere a instance de fond (art. 251
cand dansul e in opozitiune eu o Cod. civ.)
lege de politic) si de siguranta (vezi Buletinul 1883, p. L38
art. 3 alin. 1 Cod. civ. francez', caci 23. Avand in vedere ca, dad, le-
capacitated, si statutul persoanelor gi uitovul, prin Codul civil, a prescris
intereseaza intr'un grad inapt ordinea o procedure, speciala in materie de
publics si se recunoaste totus (ar- divort, prin aceasta el n'a exelus
ticolul 2 combinat en art. 11 Cod. aplicarea dispozitiunilor procedurei
civ.) Ca cestinnile de Stat si de ca- ordinare la toate cazurile pe cari nu
pacitate au a se judeca, dupe statu- le-a reglementat anume in vederea
tul personal strain ; scopului special pe care it urmareste
Considerand ca, legiuitorul roman in materia aceasta ;
a admis divortul (art. 209 C. civ.) Considerand ca, dispozitiunile arti-
nu pentruca eredea ca siguranta colului 225 Cod. civ., care prevede
Statului reclama aceasta masura, ci ea partite nu vor putea sa se in-
pentruca presupunea ca scopul mo- fatiseze prin procuratori earl sal ple-
ral al casatoriei nu se poate atinge deze, nu au alt scop decal a inla-
complect fara de aceasta, siguranta tura dela judecata intervenirea unor
unui Stat nefiind catusi de putin persoane strain, si de a pune pe
amenintata (exemplul Anstriei da soti, prin obligatiunea de a sta in
acestei propozitiuni o intarire em- persoana in fata judecatei, in nece-
pirica, prin acea ca, se opreste des- sitatea de a se gandi cu maturitate
partenia intre ca.toliei si se admite la pasul ce voesc a face, dand tot -
intro necatolici) ; odata si magistratului putinta de a
Considerand ca art 11 din Cod. intervene, prin sfaturile sale, in sco-
civ. dispune nu ca strainii stint in pul unei impa'caciuni ;
drept a care totdeauna si in toate Considerand ca acest scop dispare
cazurile aplicarea legei romane, ci odata ce, prin o sentinta definitive,
ca strainii se bucura in Romania de imposibilitatea mentinerei casatoriei
aceleiasi drepturi ca si roanii, si, e stabilita ;
dar, statul personal urmarind pe Ca, de aici inainte legiuitorul, de-
romani in once taro s'ar afla (art. 2 parte de a prescrie piedici si forma-
Cod. civ.), urmeaza ca legile concer- litati de acele cari tind a prelungi
nand capacitatea si statul persoa- judecata, dinpotriva, voeste ca so-
nelor, urmaresc de asemenea pe straini lutittnea definitive sa se poata ob-
in Romania ; tine cat mai in grabs, pentru a face
Considerand, dar, ca instanta de sa dispara o stare de Incertitudine
fond neadmitand divortul reclamat prejuditiabila interesului si chiar dem-
de d-na Antonia Strasser, departe nitatei sotilor ;
de a fi violat legile invocate in re- Ca aceasta reiese clar din dispo-
curs, din contra a Meat o exacta zitiunile art. 244 Cod. civ.. care pre-
interpretare. scrie urgenta pentru instants, de apel ;
Buletinul 1883, p. 1115 Considerand ca, dinaintea acestei
22. Cestiunea de a se sti data a Inalte Curti, prezenta partilor in per-
urmat sau nu o impacaciune prin soana nu poate fi de nicio utilitate,
coabitarea sotilor este o cestiune de intrucat divortul odata pronuntat

www.dacoromanica.ro
60 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA R031ANA

Divort Divort
prin o deciziune definitive, interesul 26. Cererea de revizuire, in ma-
e de a se regula situatiunea defini- terie de divort, se poate face de catre
tiva a partilor cu o ore mai degraba, un mandatar al partei, intrucat legea
si intrucat aceasta Curte neexami- n'a derogat la principiul general ca
nand decat cestiuni de drept, par- once act judecatoresc se poate face
tile mai in totdeauna nu pot perso- printr'un mandatar, in afara de ca-
nal aduce niciun element de nature zurile exceptionale, unde legea, in
a lumina desbaterile. materie de divort, cere prezenta a
Buletinul 1884, p. 445 insasi partilor.
24. Apartine instantelor de fond Buletinul 1884, p. 876
de a aprecia gravitatea injuriilor, si 27. Considerand ca opozitiunea se
dace ele sunt de natures a face ca interneiaza pe aceasta idee, ca o per-
divortul sa fie admisibil, fora ca, in soanna care, din imprejurari nepreva-
aceasta privinta, sa fie supuse con- zute, nu s'a prezentat la prima in-
trolului Inaltei Curti de Casatie. fatisare, sil, nu fie judecata fara sa se
Buletinul 1884, p. 488 ri 1900, p. 72 apere ;
25. Avand in vedere ca, prin arti- CA, prin urmare, ea apartine de
colul 123 Cod. Calimach se stabileste dreptul natural, si ca atare, nu se
1. Ca sotii despartiti nu stint o- poate privy o parte de acest drept
priti de a se impaca, $i decal atunci cand intentiunea legiui-
2. Ca impacaciunea are de efect a torului este vadita in aceasta pri-
face sa se considere una si aceias vinta ;
insotire, ca si cand n'ar fi existat Ca acest principiu e consacrat de
despartenia ; legislatiunea noastra prin art. 134
Ca., in privinta imp5,caciunei, Co- Proc. civila, dupe care toate hota-
dul Calimach necerand nicio forma - rarile pronuntate de care instantele
litate, de oarece nu se arata in ce judecatoresti pot fi atacate pe calea
anume consta, o simply convietuire opozitiunei ;
a sotilor este de ajuns ; Ca, intrucat nu exists in Codul
Ca, in speta, Curtea de fond con- civil un articol formai care sa ridice
stata ca, din desbaterile urmate si acest drept, urmeaza, de aci ca a-
probele reproduse de p5,rti, rezulta ceasta regula de procedure se aplica
ca a existat asemenea convietuire ; si in materie de divort
Ca aceasta fiind o cestiune de CA, dace legiuitorul, prin art. 247
fapt, era suverana instanta de fond Codul civil, vorbeste de dreptul de
a decide, rani ca in aceasta pri- opozitiune numai pentru Curtile de
vinta sa fie supusa controlului aces- apel, nu rezulta din acest text de lege
tei Curti ; ca la Tribunal s'a suprimat acest
Ca, pe cat timp Curtea de, fond drept, intrucat nu e tin text de lege
constata ea, casatoria a existat intre formal prin care sa se inlature opozi-
soti, recurentul, care s'a n5,scut in tiunea in privinta hotaratilor pro-
timpul acelei casatorii, nu prate fi nuntate de prima, instants in ma-
considerat decat ca copil legitim. terie de divort ;
Buletinul 1884, p. 664 Ca, nefiind o dispozitiune express
....Convietuirea sotilor urma a se in lege, nu prin interpretare se poate
constata de autoritatea bisericeasca. ere& o decadere de drepturi $i a se
Buletinul 1869, p. 355 inchide partei aceasta tale legala de

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 61

Divort Ditort
a ataca o hottrare pronuntata in ca Ministerul public sa is conclu-
lipsa sa,, fara sit se fi putut apara ; ziuni.
C5, chiar spiritul legei ne conduce Buletinul 1885, p. 151; 1890, pag.
la aceasta interpretare, de oarece 716 ; 1892, p. 833 qi 1894, p. 183
prin toate textele de lege legiuitorul 30. Art. 282 Cod. civil stabileste
a cautat sa creeze cat mai multe principiul ca., copii se vor incredinta
piedici in privinta divortului ; sotului care a dobandit despartenia,
Ca, dada doctrina si jurisprudenta dar ca se poate deroga dela aceasta
in Franta, de undo legiuitorul nos- regula dupa cererea familiei sau a
tru a tradus dispozitiunile de lege Ministerului public ;
relative la divort, admite interpre- Ca, in intelesul art. 282, familia
tarea contrara, aceasta se explicit trebue sit aiba un organ al ei, care
prin imprejurarea ca la francezi exista nu poate fi decat consilittl de fa-
antecedente istorice, cari nu stint milie ;
la noi, si art 881 Proc. civila, care Ca, in speta, Curtea de apel con-
nu e reprodus in Codul nostru, ast- stata in fapt ca nu este o cerere din
fel c5, pe niciunul din aceste argu partea consiliului de familia compus
mente nu ne putem intemeia ca sit conform legei ;
inlattir5m un principiu atat de mare, Ca, in atare situatie, Curtea bine
acela al opozitiunei ; a judecat cand a respins aceasta ce-
Considerand ca, din toate acestea rere, intrucat nu era, sesizata in mod
rezultand ca Si hotararile tribuna- regulat ;
lelor stint susceptibile de opozitiune, Ca, in ceeace priveste cererea Mi-
Curtea, admitand eh exist& aceasta nisterului public, Curtea de apel, re-
cale de retractare, a dat adevarata cunoscand in principiu exercitiul a-
interpretare a legei in aceasta pri- cestui drept din partea procurorului,
vinta, si nu i-se poate imputa ca a constata ca nu e o cerere facutit din
comis verinn exces de putere sau partea sa, in sensul art. 282, cad
verio violare de loge. trebuia introdusa la tribunal ;
Buletinul 1885,p. 57 gi 1894,p. 75 Considerand ca, de langa toate
Contra: Vezi mai jos No. 76. acestea, dupa art. 282, Curtea avea
28. Instanta de fond intemeian- facultatea ca, chiar in cazul cand
du-si hotararea pe o cauza preva- s'ar fi facut o cerere din partea fa-
zuta de lege pentru a pronunta, di - miliei sau a Ministerului public in
vortul, e indiferent data o mai co- mod regulat, sa nu-o primeasca.
roboreaza si cu cnepotrivirea de ca- Buletinul 1885, p. 254
Vezi mai jos No. 38.
ractere. ;
Ca, lipsa calificativului de .grave. 31. Avand in vedere ca, din com-
nu poate atrago anularea hotararei, binatia art. 241, 250 si 263 din C.
de oarece nu exista in legea noastra civ. rezulta ca, in procesul de di-
expresiuni sacramentale. vort, fie pentru cauze determinate,
fie prin consimtimant mutual, femeea.
Buletinul 1885, p. 59 nu poate parasi domiciliul sotului
20. Decateori, in instanta de divort,
cleat cu autorizatia justitiei ;
se ridica cestiunea de a se sti cui Ca este facultativ pentru instan-
are sit se incredinteze ingrijirea si tele judecatoresti de a acorda sau
cresterea copiilor, urmeaza neaparat nu aceasta autorizatie, si ca incu-

www.dacoromanica.ro
G2 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Divort Divort
viintarea pensiunei de intretinere nu poate fi indoiala ca nu se pot
este subordonatd p5r5sirei domici- invoca fapte cari ar constitui o Ilona
liului conjugal, ineuviintata de jus- cauza de divort, dar se pot invoca
titie, fie in mod prealabil, fie in fapte cari an de scop de a intiiri
urma. faptele invocate cari se refera numai
Buletinul 1886, p. 157 i 1891, la cauza prop usa, si au astfel de
p. 606 scop a proba mai mult cauza in-
Contra : Vezi mai jos No. 84. vocata ;
32. Toate avantagiile stipulate in Ca voile fapte ce s'ar invoca nu
fa.voarea copiilor, cu ocaziunea unui stint decat argumente not ce se in -
divort prin consimtimant mutual, voaca, si pe cari partea interesata
raman nule dad, hotararea de di- trebue sa alba dreptul a-le invoca
vort ce a intervenit intre soti nu s'a pecat time in desbaterile ;
inscris in registrul ofiterului starei Ca textul legei nu se opune ca
civile in termenul prevazut de lege reclamantul, pe langa faptele detaliate
tart. 283 C. civ.). in cererea introductiva, sa nu poata
Buletinul 1886, p. 291 invoca in 'Irma, in cursul desbate-
33. Barba,tul este dator sa restitue terilor, gi alte fapte. si aceasta e si
venitul imobiluliti dotal al femeei in ratiune intemeiat ;
dela epoca pronunta'rei divortului. Considerand ca, de altmintrelea, in
Cuantumul acestui venit it poate spent, in cererea introductiva nici nu
evalua in mod suveran instant.a de se detaliaza faptele prin can recla-
fond, chiar cand ar exists tin con- mantul aver a dovedi cauza, de di-
tract de inchiriere f5.cut de bilrbat vort propusa ;
cu un prat mai mic, Fara ca aceasta Ca. faptele s'au detaliat, precum
evaluare sa cad5, sub controlul Inal- s'a dovedit, in urma
tei Curti. Ca, riguros vorbind, ar fi trebuil
Buletinul 1886, p. 532 a se fi declarat cererea de mita ;
34. Considerand ca art. 228 din nefacandu-se aceasta, si admi-
Codul civil declara ca, once cerere Vandu se sa se fi detaliat faptele in
de despartenie va orata cu ama- urma, nimic nu so opune ca not
nuntul faptele, iar cererea se va da, fapte reclamantul sot s nu fi putut
impreung cu dovezile, presedintelui propane $i la Curtea de apel, intru-
tribunalului. de care sotiil care cere cat era in cursul desbaterilor.
desfacerea casatoriei ; Buletinu11886, p. 536,Fi 1904, p. 1304
Ca, din aceasta dispozitie rezulta 35. Chiar in caz de a fi bine con-
ca atat sotul contra cartiia se cere statate injuriile si insultele grave
divortul, cat si presedintele tribuna- cari au dat loc la cererea de divort,
lului, trebue sa cunoasca faptele ce tribunalul insa, conform art. 241 Cod.
se imputa de sotul reclamant ; civ., are facultatea de a nu admite
Ca este intrebarea data, pe Lang& si indata despartenia, pi ca poate acorda
afarii de faptele coprinse in cererea un an de incercare, dupa trecerea
introductiva, se mai pot propane in caruia, fara ca sotii sa se impace,
urma ri alte fapte, cat timp nu s'au tribunalul va admite despartenia, con-
incheiat desbaterile, data se pot pro- form art. 242 Cod. civ. ;
pune in instanta de apel ; Considerand, in spent, ca, prin in-
Considerand ca, in aceasta privinta, taia sentinta, care n'a fost apelat5

www.dacoromanica.ro
 REP ERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 63

Divort Divert
tribunalul, consiatand existenta in- termenul de opozitiune fara a face
sultelor grave comise de cake fernee opozitiune, nu mai este primita a
in persoana barbatului salt, n'a ad- face omisso-medio recurs in Casatie;
mis despartenia, ci a dat un an de Considerand, in speta, ca hotararea
incercare, in cursut cartria partile de mai sus, a carei investire cu for-
neputand reveni la impreuna vietuire, mula executorie s'a cerut, nu a. fost
conform cererei sotului reclamant, data in lipsa, cu dreptul de opozi-
tribunalul a incuviintat divortul tiune pentru partea care a lipsit, ci
Ca acesta din urma sentinta fiind asupra opozitiunei facuta de sotie,
atacata in apel, Curtea a judecat si opozitiune care s'a respins ca nesus-
a apreciat chiar insultele grave, fara tinuta, t i dar &Ansa e primito ire de
sa tie seamy do sentinta tribunalului recurs in Casatie in terinen de trei
prin care se incuviintase despartenia luni dela semnificare (art. 445 din
dupa anul de incercare, fiindca, sotii Cod. civil).
Wall mai putut reveni, la convietuire, Buletinul 1888, p. 949
si astfel a violat sus zisele texte de 38. Art. 282 din Cod. civil lass
lege (art. 241 si 242 Cod. civil), dupa la facultatea judecatorilor fondului
care, in urrna nerausitei ineereari de de a incredinta oricarui dintre soti
un an, tribunalul nu putea sa face cresterea gi educatiunea copiilor, dupit
altfel cleat sa admita cererea de cererea familiei sau a Ministerului
divort. public ;
Buletinul 1886, p. 569 Ca, in speta, se constata in fapt
36 Considerand ca, din decizia a- ca Ministerul public a cerut chiar
tacata, cu recurs rezulta ca apelul prin concluziile sale, cu ocazia ju-
facut inaintea acelei Curti de Ulti- decarei procesului de fats, ca sa ra-
mata de astazi era atat in privinta mana la tatal sau copila nascuta
sentintei tribunalului de Patna, care din casatoria recurentei cu intimatul;
prontinta divortul, cat si aceea care Ca. in fata acestei cereri, Curtea
acorda un an de incercare ; de apel, uzand do facultatea ce-i con-
Ca recurentul a prirnit, dinaintea fer% articolul citat, a decis ca e de
Curtei de apel, desbaterile asupra te- interesul minorei a fi lasata tot sub
meiniciei cererei sale de divort, fara ingrijirea tatalui, care o cresouse iii
a pretinde ca hotararea ce acorda timp de 18 ani, fara a-i se impute ceva;
argil de incercare a ramas definitive, Ca, in aceasta privinta, instants de
si ca, prin urmare, Curtea avea, a fond fiMd suverana apreciatoare, ca
pronunta divortul, conform art. 242 atare, nu cade sub controlul acestei
din Cod. civil. Curti.
Buletinul 1886, p. 7,90
37, Dace legiuitorul a facut sa Buletinul 1888,p. 1052; 1898, p. 1370
curga cele doua luni (art. 248 din 39. Conform art. 281 din Cod. civ.,
Cod. civil) pentru inscrierea in re- sotul inocent are dreptul a reclama
gistrele de stat civil a hotararei de o pensiune alimentary de intretinere,
divort data in lipsa, dela expirarea chiar dup.& pronuntarea definitive a
termenului de opozitie (art. 247 din procesului de divort.
Cod. civil), aceasta se explieg, prin Buletinul 1890, p. 812
consideratiunea ca, in materie de di- 40. Considerand Ca art. 212 din
vort, partea care a lasat sa treaca Cod. civil nu defineste insultele grave

www.dacoromanica.ro
64 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

D ivort ivorf
cari pot fi de nature a da, loc la aceasta lipsa, de procedure nefiind
despartenie; prevazuta de legiuitorul civil sub
Ca, dar, gravitatea acestor insulte pedeapsa de nulitate precum e la
este lasata la apreciarea judecator francezi in art. 262 din Proc. civ.,
rului pentru fiecare c a z ce i s'ar nu se poate consider& de ordine pu-
prezinta ; blica ei invoca pentru prima oars
Considerand ca este necontestat inaintea Curtei de Casatie.
ea gravitatea unor insulte depinde Buletinul 1891, p. 1008
de gradul de cultura, si educatiune 43. Dup.& art. 217 din Cod. civ.,
a sotilor ce stint in judecata de des- care o r d o n a suspendarea actiunei
partenie ; civile in divort, and unul din fap-
Considerand, in speta, ca Curtea tele alegate de sotul reclamant dau
tie apel, p r in cuvintele cpozitiune loc la o urmarire criminals, nu se
sociald., ce intrebuinteaza in deci- intinde la cazul cand ar exist& o
ziunea atacata cu recurs, pentru a actiune criminala, pentru falsa mar-
nu recunoaste insultelor ce se alegau turisire intentata de sotul defendor
caracterul de gravitate ce legea core, contra unuia sau mai multi din mar-
n'a interes decat cs a examinat in- torii produsi de sotul reclamant in
sultele ce s'au adus, ei apreciandu-le, divort
in speta, dupe gradul de cultura er In acest caz, judecatortil civil tre-
educatiune a sotilor, a recunoscut ca bue sa treaca, poste un asemenea in-
nu prezinta caracterul de gravitate cident la pron unt area divortului,
care sa indreptateasca pe femee a inainte de hotararea ce s'ar da pen-
cere divortul ; tru falsa marturisire ;
Considerand ca o asemenea apre- Ca. ceva mai mult, in speta, Curtea
ciere scapa de sub controlid Inaltei a respins ca fare interes cererea de
Curti. suspendare, deoarece se incuviintase
Buletinul 18.90, p. 1309 recurentei not martori, spre a probe
41. Ut i l i t at ea si oportunitatea contrariu aratarilor martorilor incul-
chiemarei si ascultarei martorilor pro- pati de falsa marturisire, astfel ca
pusi de parti dinaintea Curtei de Curtea, departe de a viola legea, a
apel este lasata cu totul la suverana facut o justa, aplicare a ei.
apreciere a instantei de fond, destul Buletinul 1891, p. 1008
numai sa-si motiveze deciziunea cand 44. Din coprinderea art. 250 Cod.
respinge o asemenea propunere. civil reiese cs cererea de autorizare
Buletinul 1891, p. 831 de a parasi domiciliul conjugal, in
42. Chiar data ar fi adevarat ca timpul duratei procesului de divort,
ascultarea martorilor nu s'a filcut in facuta de unul din soti, e o cerere
audienta secreta, totusi, prin faptul incidentals, ce derive din cererea de
ca nu s'a propus aceasta lipsa de despartenie, care e cererea principals;
formalitate inaintea instantei de fond, Ca, asa flind, tot instanta compe-
se presupune acoperita prin tacerea tinte a statue asupra cereri de divort
parteilor ; e tinuta a se pronunta ei asupra
Ca, pe Tanga aceasta, e constatat cererei de autorizare de parasire a
ca, atunci cand aceste depuneri de domiciliului conjugal.
martori ar fi fost facute in audienta Buletinul 1899, p. 208
solemna, si nu in audienta secreta, 45. Considerand ca, prin cuvintele

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 05

Divorf Divort
in registrul in care s'a inscris ei care sa aducA o derogatiune formalA
actul de citsittorie din art. 276 Cod.la un principiu asa de absolut si de
civil, legiuitorul a voit a intelege important, articol care nu exists in
ea sentinta de divort trebue inscrisa Codul civil ;
la, oficerul starei civile al locului unde Considerand ca art. 244 nu are
s'a celebrat casiitoria $i in registrul alt seas decal ca, la Curtea de apel,
de casAtorii, jar nu chiar in regis- in lot de a se urma, procedura spe-
trul undo este trecut actul de ca- cials si complicate prevazuta de Codul
sAtorie ; civil pentru diferitele infatisari ale
CA aceasta reiese atat din faptul unui proces de divort inaintea tri-
ca in multe cazuri aceasta ar fi fost bunalului, trebue urmata procedura
imposibil, dar chiar din dispozitiile ordinary, care este mai urgentA,, fare
legei, c'aci legiuitorul, unde a voit ca insa a micsora in nimic atributiunile
un act posterior, modificator at sta- judecatoresti ale Curtei de apel, care
rei civile, sit fie trecut $i in registrul ramane in drept de a ordona once
in care este trecut actul modificat, masuri de instructiune ar credo ne-
a declarat-o expres, cum a fAcut-o cesafa, precum : ascultare de martori,
prin art. 86 din Cod. civil. comisiune rogatorie, etc ;
Buletinul 1892, p. 586 Considerand ca, daca aceasta pre-
46. Considerand ca, Cur t ea de scriptiune de urgent& nu poate mic-
apel, sezisata de cererea apelantului, sora dreptul Curtei de apel de a in-
do a ordona un an de incercare. con- strui afaceret cum va credo mai bine,
form art. 241 Cod. civil, inainte de cu atat mai mult nu poate influent&
a pronunta divortul definitiv, a de- nici solutiunea ce este chiemata a
clarat aceasta cerere inadmisibila, da procesului ;
pentrucA numai tribunalul de prima Considerand ca anul de incercare
instants o poate admite, nu insA si ordonat de justitie nu este un simplu
Curtea de apel ; incident de procedura, ci o solutiune
Considerand ca art. 241 nu con- irevocabila a procesului, sotii fiind
-tine nicio distinctiune intro judo- despArtiti irnediat, sub conditliunea
cAtorii de prima installed si acei din rezolutorie a impAcAciunei, faro ca
apel ; Curtea de apel sa poata refuza pro-
Considerand ca, singurul argument nuntarea desparteniei definitive, daca'
invocat pentru a declara, ca Curtea reclamantul, la expirarea termenului,
de apel nu poate uza de art. 241, face o asemenea cerere ;
este cd, art. 244 zice ca apelul se va Considerand ca, Curtea de apel era
judeca de urgent,A. ; suverana de a refuza, anul de in-
Considerand ca, apelul fiind devo- cercare, dacd in fapt nu gAsea de
lutiv, si Curtea de apel avand de- cuviintA a-1 ordona, $i acest refuz
plina jurisdictiune ca si tribunalul, nu cadea sub controlul Curtei de ca-
in regulA generalA, once se poate satiune, insA nu este tot astfel cand
care la tribunal se poate care si la Curtea it refuza, prin interpretarea
Curtea de apel, ssj ca nu se pot legei, pe motiv ca Curtea de apel
restrange atributiunile Curtei de apel n'ar fi in drept de a pronunta anul
in limite mai inguste decat ale tri- de incercare ; interpretarea legei cade
bunalului, HI% un articol special totdeauna sub controlul Curtei de
I. C. Barozzi.Vol. Ir 6
www.dacoromanica.ro
66 REPERTORRIL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONLkNA

Divort Divorr
Casatie gi, fihtd gregita, atrage ca- find a impiedeca divortul, inmultind
sarea hotharei. incercarile si ocaziunile de impacinire
Buletinul 189 ?, p. 918 a sotilor ;
47. La cererea de alirnente pentru Considerand ca, obiectiunea facuta
intretinerea copiilor, tribunalul tre- astazi inaintea acestei Curti de catre
bite si fie constituit cu prezenta intimate, turn ca sfaturile de im-
Ministeralui public. pacare fiind facute de pregedintele
Buletinul 189 ?, p. 100? tribunalului, cu ocazinn ea procesului
IS. Art. 212 din Cod. civil nu de- de divort intentat de (lama contra
finegte insultele grave cari pot da loc sotului siu, recurentul de astazi, gi
la o despartenie ; acele sfatuiri neizbutind, era inutil
Ca, dar, gravitatea acestor insnite a se mai repeta gi cu ocaziunea ac-
este lasata la aprecierea judecito- titinei reconventionala factita de re-
rului pentru fiecare caz ce-i s'ar curent, nil este intemeiata, intrucat
prezenta ; cererea reconventionala schimbi cu
Ca este necontestat ca gravitatea totul pozitiunea pirtilor in instants,
unor insulte depinde de gradul de reclatnantul din actiunea principals
culture si educatiune a sotilor, gi devenind, la randul sau, intimat in
de imprejurarile in cari cuvintele pre- actiunea reconventionala, gi, ca atare,
supuse insultatoare au fost prb- putand avea interes ca divortul sa
n n n tate ; nu mai fie pronuntat, este evident
Considerand ca, in speti, Curtea ca trimiterea partilor din nou ina-
de apel, tend sustine in decizitinea intea pregedintelni tribunalului. pen-
sa, ca cuvintele insultatoare ce sotii tru reconciliare, se imptine. incerca-
igi adreseaza in momente de ceart5, rile de inapacare putand de astidata
nu pot constitui instate grave cari izbuti.
sa Lei casatoria imposibila, nu in- Buletinul 1993, p. 516
telege altceva decal ca nu recu- 50. Abandonul sotului de care
noagte acelor insulte caracterul de sotie, dupii, imprejurari, poate fi con-
gravitate ce legea cere, gi ca, exami- siderat ca o injurie grave adusa so-
nand insultele ce s'au adus gi apre- tulni.
ciandu-le, dupg imprejurarile in cari Buletinul 1893, p. 515
s'an produs, a recunoscut eft nu pre-
zentau caracterul de gravitate care 51. Avand in vedere ea, dup5, ar-
sa indreptateasca pe tui sot a cere tioolul 316 din Proc. civ., orice boa-
divortul rare a primei instance este supusa
Considerand ca o asemenea apre- apelului, atare de cazul untie legea
ciere Mild de atributal suveran al dispune altfel ;
instantelor de fond. scaph de sub Ca, in lipsa de un text formal
cenzura Curtei de Casatiune. care sa deroage la acest principiu
Buletinul 18.92, p. 1168 general, nu se poate rapi partei
49. Cererea reconventionald, in ma- dreptul de apel
terie de divort, fhnd o adevarati Considerand ca art. 244 gi 245
actiune de divort, ca atare, trebuesc din Codul civil prevad ca hotirarile
pilzite in privinta sa 'toate formele date de tribunal, in materie de divort,
speciale de proceduri prevazute de fie contradictoriu, fie in lipsa, MIA
lege, forme de cirdine publica, gi cari a distinge data stint date in lipsa

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE AIRLSPRUDENTA ROMANA
14 Ivor(
reclamantului sau in lipsa paratului,
sunt susceptibile de apel.
Buletinul 193, v. 613
51+. Cand, dinaintea Curtei en apel,
.nu se deduce eestiunea relative la
neredintarea copiilor, ci n uniai cestiu-
n ea admisibilitatei cererei de divort,
Curtea e bine constituita fara a-
sistenta Ministerului public.
Buletinul 1893, p. 659
53. Dupe prescriptiunile art. 251
Cod. civil, in caz cand sotii se re-
coneiliaz5, dupe', ce s'a pornit ac-
'Vilma de divort, aceasta actiune se
stinge
Considerand, in speta, ca, duo cum
se constata din decizia atacata, re-
curenta a sustinut ca in urrna in-
tentarei actiunei de divort, de catre
sotul say, s'a impacat cu dansul si
a trait impreumi, propunand Curtei
a dovedi acest fapt cu probele ad-
mise de lege prin art. 253 din Cod.
civil ;
Considerand ca existenta acestui
fapt este hotaratoare in cestiunea
primirei sau respingerei .actiunei de
divort, si, in consecinta, Curtea era
datoare sa se conforms prescriptiunei
art. 253 din Codul civil si WA, admita
probe, testimoniala ;
Ca, respingand aceasta probe, a
vialat mentianatele texte de lege,
(land o deciziune supusa cenzurei
Curtei de Casatiune.
Buletinul 1893, p. 1012
54. Considerand ea, dupe art. 251
din Codul civil, cererea de divort se
stinge prin impacarea sotilor, urmata
dupe implinirea faptelor cari ar fi
putut sprijini acea mere, sau dupe
pornirea cererei de despartenie ;
Considerand ca, legea nedetermi-
nand circumstantele constitutive sau
indicative ale reconciliatiunei, apar-
in numele careia lucrase avocatul
tine tribunalelor sa decida dace fap-
tele din cari se pretinde ca ar re- nu a cautat sa ratifice declaratiunea
www.dacoromanica.ro
67
Divort
zulta, o stabilesc sau nu intr'un mod
suficient ;
Ca dar, tribunalele pot, uzand de
puterea for discretionar5 sa refuze
de a vedea o probe complecta de
reconciliatiune in coabitarea sotilor,
continuata intr'un timp mai molt
sau mai putin lung.
Ca, in speta, Curtea, (land d eciziu-
nea sa, a avut in vedere complexul
faptelor deduse in instants, si nu
avea necesitate sa argumenteze in
parte pentru fiecare din argumenteie
prezentate, caci, constatand in fapt
ca recurentul nu mai tines compt
de datoriile ce-i impunea calitatea
de sot, prin aceasta raspundea, im-
plicit la toato argumentatiunile.
Buletinul 1894, p. 76
55. Cand judecarea procesului de
divort a unuia din soti se afla pen-
dinte dinaintea Curtei de apel, iar
procesul de divort al coluilalt sot se
afla pendinte dinaintea tribunalului,
nu se poate core la Curte suspen-
darea judecatei pane la pronuntarea
sentintei tribunalului asupra celei de
a doua actiuni.
Buletinul 1894, p. 454
56. Considerand ca, prin art. 225
din Codul civil, legiuitorul prescrie
anume ca, in materie de divort, par-
tile nu se infatiseaza prin procura-
tori cari s5, pledeze, considerand
aceasta actiune ca ceva pur perso-
nala a partilor ;
Ca dar, in speta fiind vorba de
un proces de divort, apar5.torul nu
putea sa face un act asa de impor-
tant ca o declaratiuue de apel in
contra unei sentinte a tribunalului
data in materie de divort, fara a
avea, o imputernicire specials;
Ca, afara de aceasta, nici persoana
68 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Divort
pe apel ina.untrul chiar al termenu-
lui in care se putea face apelul.
Buletinul 1894, p. 757
57. Considerand ca, din dispoziu-
nile art. 282 $i 283 din Codul
rezulta ca tatal, chiar cand divor-
01 a fost pronuntat in contra sa, tiune, o necesitate de a face, dar
si cand copii nu-i sunt incredintati, aceasta nu este o obligatiune de a
pastreaza dreptul de a priveghea face in sensul art. 1075 din Codul
asupra for $i are indatorirea de a-i civil, nu este, propriu-zis si in sells
intretine si a-le da crestere ;
Ca, de aci urmeaza, ca tatal con-
serve puterea parinteasca, $i, dar, are
dreptul de a lua masurile ce reclama
apararea intereselor for pecuniare ;
Considerand ca, desi tatal, prin
pronuntarea divortului in contra sa,
pierde, conform art. 340 din Codul
civil, uzufructul legal asupra averei
copiilor sad, de aici insa nu se poate
deduce ca a pierdut $i dreptul de a
priveghea asupra acestei averi, de
oarece din art. 343 din Codul civil
rezulta ca tatal are dreptul de a
administra averea copiilor sai chiar
atunci cand n'are dreptul de folo-
sinta asupra acestei averi :
Considerand, insa, ca recunoasterea
unui asemenea drept pentru tata
nu i poate (la mai inulte puteri de-
cat acele ce le-ar putea aye& un
administrator al averei altuia ;
Ca, in speta, fiind vorba de averea
unor minori, si contestatiunea avand
de obiect o actiune imobiliara, ea
nu putea fi regulat introdusa decat
in urma unei autorizatiuni data de
justitie.
Buletinul 1894, p. 1131
58. Nimic nu se opune ca auto-
rizatiunea pentru parasirea domici-
liulei conjugal sa fie data de tri-
bunal, in urma parasirei domiciliului
conjugal, cand, din diferite impre-
jurari, cum ar fi role tratamente sau
violente exercitate de sot contra
sotiei, aceasta a fost silita de a pa-
Divor
rasi domiciliul conjugal mai inainte
de a fi autorizatti de justitie.
Buletinul 1896, p. 1059
59. Considerand ca o hotarare
care ordona unui sot a incredinta co-
pilul celuilalt sot impune o obliga-
juridic, un drept de creanta, nu este
o datorie, pentru ca sa zicem ca
este obligatiune de a face ;
Ca, ceeace ordona acea hotarare
unui sot, de a incredinta copilul
celuilalt sot, corespuiide unui drept
de putere parinteasca ce justitia re-
cunoaste sotului caruia copilul are
a fi ineredintat ;
Ca, nefiind conditiile art. 1075 din
Codul civil, conflictele ce se nasc
din cauza neexecutarei hotararei nu
se pot rezolva pe simplul fapt al
neexecutarei, in sensul art. 1075 din
Codul civil, prin condamnarea la
daune-interese sere repararea unui
prejuditiu apreciabil in bani, conform
art. 1084 C. civil ;
Considerand ca, data sotul nu e-
xecute hotararea sau intarzie a-o
execute, sau se opune la executarea
hotararei de a incredinta copilul ce-
luilalt sot, prin aceasta el violeaza
drepturile ce decurg pentru cellalt
set din puterea parinteasca, incredin-
tata de justitie asupra copilului ;
Ca, sanctiunea acestui drept $i a
executarei hotararei trebue sa con-
siste in a pittea recurge la puterea
publiea, dach copilul este ascuns de
sot, $i hota.rarea nu se poate exe-
cute din cauza acestui fapt ;
Prejuditiul moral, ce sufera sotul
ale carui drepturi sunt violate sau
nerecunoscute, are a fi reparat, conf,
principiului art. 998 Cod. civ., prin
o condamnare pecuniara a sotului

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA.
Divort
recalcitrant, pentru repararea acelui
prejuditiu moral, caci, dupa art. 998
din Cod. civil, once fapt care cau-
zeaz& prejuditiu oblig& pe acela din
a carui greseala s'a cauzat a-I re-
para, fora deosebire dacit prejuditiul
e moral sau material.
Buletinul 18.96, p. 1964
60. Deciziunea definitive care ad-
mite divortul, sau aceea care con-
firm& sentinta primei instance, trebue
inscrisa in registrele ofiterului Starei
civile. iar nicidecum sentinta tribu-
nalului care a fast apelata.
Buletinul 1897, p. 11
61. Dupa. art. 280 din Cod. civil,
data pronuntat divortul, pentru once
motiv ar fi, el are de elect ca sotul
contra caruia s'a pronuntat sa piarda
toate avantajele matrimoniale facute
in favoarea sa de cellalt sot ;
Ca, daca divortul nu are de efect
revocarea a insusi drepturilor de
proprietate a sotului culpabil, precum
este zestrea sau alto liberalitati sti-
pulate de un tertiu, sau chiar drep-
turile sotului in comunitate, nu tot
astfel este cand zestrea s'a constituit
de catre insusi cellalt sot, caci, in
acest caz, sotia divortata nu poate
invoca, in virtutea niciunui text de
lege, vreun drept asupra acelei zes-
tre, care, fat& de dansa, reprezinta
o liberalitate propriu zisa, $i este
pierditt6, conform art 280 citat, dacA
se aria in culpa ;
Avand in vedere a, in termenii Ca aceasta, decadere este inteme-
generici cavantaje, intrebuintat de iata 9i pe violarea conventiunei din
art. 2S0, sunt coprinse si liberalita-
tile facute de sotul inocent sotiei,
chiar sub titlu de dart;
Ca legiuitorul nu face nicio dis-
tinctiune intre liberalitatile sau a-
vantajele facute de sot, sub once
titlu ar fi ele tante ;
Ca, argumentul ca liberalita tile
facute de sot, cu titlu de dota. sotiei
www.dacoromanica.ro
09
1J ivort
n'ar trebui sa fie coprinse in cuvan-
tul avantaje din art. 280, fiindca,
acea liberalitate a devenit proprie-
tatea femeei, intocmai ca si dota ce
$i -a constituit dansa, $i pe care o
primeste inapoi dap& divort, acest
argument nu este valabil, fiindca
toate 1iberalitatile facute de sot so-
tiei devin proprietatea sotiei, si cu
toate acestea, dup& art. 280, ele sunt
pierdute pentru sotia vinovat'a" ;
Avand in vedere ca sotul vinovat,
caruia i s'a stipulat de sotie avan-
taje, le-ar pierde in totdeauna dupa
divort, pe cand sotia ar avea dreptul
sa retina pe acelea date sub titlu de
dota, caci sotia neputand constitui
sop-dui donatiunea sub titlu de dota,
el s'ar afla astfel intr'o situatiune
mai putin favorabila ca sotia, ceeace
n'a putut legea sa edicteze, astfel ea
liberalitatea facuta sotiei de catre
sotul ei unneaza a fi coprinsa in
cuvantul tavantaje ;
Avand in vedere ca, a face o dis-
tinctiune in cuvantul avantaje., si
a nu coprinde in acest cuvant si
Lento de sot sotiei sub
titlu de dota, pe can sotia ar putea
sa le reclame dupa divert, ar avea
de efect a impinge pe sotie sa des-
faca cu inlesnire casatoria, de oarece
ar avea asigurata restituirea dona-
tiunilor facute de sot sub titlu de
dota, Si aceasta interpretatiune ar
duce la tin rezultat imoral ;
parte-i, si are un caracter penal ce se
aplica oricarei liberalitati in genere,
fie chiar si o cloth* constituita de
biirbat.
Buletinul 1897, p. 11
62. Desi, dupa dispozitiunile arti-
colului 232 din Codul civil, in apel
se pot repeta probele facute la prima
itistanta, asemenea probe se pot face
70 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Divort D itIOrt
insa numai in cazul cand Curtea ga- cateori gaseste ca probele facute
sesto defectuoasa sau incomplecta deja la tribunal sunt complecte si
proba administrate de phrti la tri- nedefectuotise.
bunal. Buletinul 1897, p. 12-46
Buletinul 1897, p. 788 66. Considerand ca, data nu se
63. Daca art. 225 din Codul civil constata ca, procesul-verbal al depu-
prevede ca partile nu se pot infatisa nerilor de martori a fost citit si par-
prin procuratori cari ea pledeze, din tilor in litigiu si subscris de ele,
niciun text de lege insa nu rezulta conform art. 238 din Codul civil, ne-
ca avocatii nu pot fi sfatuitori in constatarea aceasta nu poate fi un
aseinenea materie. mijloc de casare, de oarece insusi
Buletinul 1897, p. 789 art. 238 din Codul civil nu prescrie
64. Hotararile cari ineredinteaza aceasta sub pedeapsa de nulitate,
copii unuia din soti nu an un ca- precum, de altmintrelea, este prescrisa,
racter irevocabil, ci provizor, putan- de art. 197 din Proc. civila numai
du-se modifica in tot sau in parte, pentru procesul-verbal constatator al
dupe imprejurarile not intamplate in depozitiei de martori, lark' .sa fi fost
urina, si a caror gravitate si impor- citit martorilor si iscalit de martori.
tanta este lasata suveranei aprecieri Buletinul 1898, p. 5:37
a instantei de fond ; Vezi mai sus No. 20.
Ca, in speta, Curtea constata, in 67. Vezi cuvantul oDota No. 149.
fapt, ea mama, prin demersurile ei, Buletinul 1898, p. 871
se sileste a distruge in copil orice 68. Considerand ca, intr'o actinne
amintire despre fatal sau, rapind a- de divort intentata de unul din soti
cestuia afectiunea filiala la care si sau de amandoi deodata, instantele
dansul are drept ; judecatoresti, chemate a se pronunta
Ca n sa fiind, este pericol ca mama asupra ei, au a stabili care e sotul
sa nu determine pe acesta, din cauza inocent si care vinovat, pentru a sti,
in favoarea cui are a se pronunta
influentei ce exercita asupra copilului,
a nu onora pe tatal sail cum este divortul;
dator Ca, deli sotii raman divortati pen-
pe de alta parte, trebuintele
Ca, tru vina unuia sau altuia din ei,
unei instruetiuni serioase a acestui insa e important a se sti in favoarea
minor, reclama, in speta, in odificarea cui se pronunta divortul, cad efec-
hotararei anterioare ; tele ce decurg dinteansul nu sunt
Ca aceste aprecieri, de fapt, scapa aceleasi pentru ambii soti ;
cenzurei Curtei de Casatiune. Ca astfel hind, deli proba cu mar-
Buletinul 1897, p. 884 i 1901, p. 731 tori ceruta de un sot, pentru a do-
65. Desi, din combinatiunea anti- vedi vina celuilalt, ar conduce la
colului 232 din Cod. civ. cu art. 332 acelas stop, desfacerea ca'satoriei,
din Proc. civila, rezulta ca si in ma insa nu se poate refuza, aceasta proba
terie do divort se pot repeta in Ca inutile pentru acest motiv, cici
apel probele facute la prima instanta, deli scopul e acelas, insi efectele
totusi, insa, nu este mai putin ade- nu sunt aceleasi ;
varat ca instanta de apel poate res- Ca, in speta, Curtea, neputand re-
pinge cererea unei parti de a se as- fuza apelantului proba cu martori
culta not martori inaintea sa, on de ceruta, pe motivul ca ar conduce la

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Ia trail
acelas stop, a violat prin aceasta martori, a nesocotit dispozitiunile
dreptul de apgrare.
Buletinul 1998, p. 13?3
69. Nu se poate zice ca e tre-
buintg a indica faptele cari au putut
fi apreciate si considerate ea constt-
tuind injurii grave, cand, precum in
spetg, pe deoparte Curtea se refers
la depunerile martorilor, in can se
mentioneaza faptele precise, si cand
Curtea relevg antune i faptul izgo-
nirei sotiei cu violenta.
Buletinul 1899, p. 464
70. Din dispozitiunile art. 241 din,
Codul civil rezults ca acordarea a- putinta de a procura cele necesare
nului de incercare este 15.satg la apre- intretinerei si educatiunei lor, cu drept
cierea judecgtorilor fondului.
Buletinul 1899, p. 1060
71. Avand in vedere deciziunea
supusg, recursului, care respinge proba
cu martori cerutg, de recurenta, spre
a dovedi ca dansa a pgrasit domi-
ciliul conjugal fiind gonitg, de sot,
pe motiv ca o asemenea proba ne-
fiind Mona la tribunal, nu poate fi
admisg pentru prima oars in apel ;
Avand in vedere cg, dupa dispo-
zitiunile art. 230 din Codul civil, in
materie de divort, atat reclamantul
cat si paratul sunt in drept s5,-$i
dovedeasca faptele pe cari iii into-
meiaz5, aratg.rile lor ;
Considerand ca, apelul fiind devo-
lutiv de instants, gi repunand pe
parti in starea in care se aflau la
prima instants, recurenta era in
dreptul salt sg tears a dovedi lap-
tele alegate $i propuse de ea prin
once mod ;
art aceasta regula are a fi obser-
vatg chiar $i in materie de despgr-
tenie, $i partea putea care proba cu
martori, intrucat prin lege nu se o-
presto ;
Cg astfel fiind, cand Curtea de
apel a refuzat recurentei proba cu
www.dacoromanica.ro
71
_Divot.,
art. 230, 232 si 233 din Codul civil,
Buletinul 19.99, p. 1062
72. Dupg dispozitiunile art. 282
din Codul civil, Tribunalul poate, in
cazul cand a vurba de binele copii-
lor, sg-i incredinteze sotului, in con-
tra caruia s'a pronuntat despartenia,
sau chiar unei a treia persoang ;
GA, in spats, deli copii au fost
incredintati sotiei, in favoarea careia
s'a pronuntat despartenia, Tribuna-
lul, conform art. 2n, constatand in
fapt, din chiar marturisirea rnamei,
ca dansa e fgra mijloace si in tie-
euvant, si in prevederile textului sus
citat, i-a incredintat tatalui ;
Cg, nu se poate sustine cg, auto-
ritatea lucrului judecat a Post vio-
latg, de oarece autoritatea lucrului
judecat, in aceasta materie, nu poate
sg existe, caci tnijloacele material
pot sg varieze adesea si sg des be
la un non motiv pentru o noua ac-
tiune, si sg justifice schimbarea per-
soanei sub ingrijirea careia sunt la-
sati copii, al caror interes singur le-
giuitorul 1-a avut in vedere.
Buletinul 1899, p. 1092
73. Considerand cg, constatarea si
caracterizarea faptelor ce se invoaca
ca insulte grave, pentru a legitima
o cerere de divort, sunt lgsate la su-
verana apreciere a instantelor de
fond ;
Considerand cg, pg.rasirea domi-
ciliului conjugal de care sotie nu
constitue in totdeauna si neapgrat o
insultg gravg, pentru a legitima des-
facerea casgtoriei ;
Cg dacg, dupg art. 196 din Codul
civil, femeea este datoare sa locu-
iascg cu bgrbatul ei, si dacg aba-
terea dela aceasta datorie constitue
o insultg grav5, pentru barbat, cand
72 REPERTORRIL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Divorf Divort
are de cauza din partea femeei por- tul far& voia ei, sau a fi condam-
niri necinstite, ura sau dispret, nu nate', sa, duca un train de via ne-
este tot astfel insa cand para.- suferit si primejdios chiar pentru
sirea vietei eomune este lipsita de soti, pe cand nici un text de lege
un caracter injurios, fie ca ea se im- nu oblige pe femee sa ramana in
wine din cauza unor imprejunari Is- stramtoarea acestei alternative, cu
gitime, fie ca femeea justifica ca, sin- atat mai mult cu cat desi incetarea
gur barbatul impiedeca traiul comun temporara a convietutrei sotilor nu
prin purtarea lui necorecta, care o este prevazuta prin lege, dar nici
sileste sa aiba o locuinta deosebita nu este oprita, de asemenea, printro
pang la indreptarea acelei purtari ; dispozitaune expresa ;
Ca, deosebirea in caracterizarea a- Ca data este adevarat ca parasi-
celuiasi fapt, din cele doua ipoteze rea domiciliului conjugal de tetra
de mai sus, se impune cu atat mai female, pentru purtarea necorecta a
mult, cu cat acelas text de lege care barbatului, infiinteaza o stare de fapt
pune femeei indatorirea sa locuiasca putin compatibila, cu natura casato-
cu barbatul ei, acela text de lege riei, tot atat de adevarat este, de
puns si barbatului obligatiunea co- asemenea, ca ea se datoreste culpei
relativa de a inlesni vietuirea fe- barbatului, qi dansul an este in drept
meei, $i prin aceste din urma cuvinte nici a se plange, nici a se folosi de
legiuitorul intelege sa indatoreze pe culpa lui ;
barbat nu numai de a inlesni femeei Ca aceasta stare d e fapt este
trebuintele materials ale vietei, dar vremelnica, si barbatul o poate in-
inca da a-i asigura linistea moral& latura on cand prin schimbarea pur-
si demnitatea ei de sotie ; tarei lui ;
Ca, deci obligatiunile sotilor fiind, O. ea constitue sanctiunea na-
in aceasta privinta, corelative, bar- turals a observarei obligatiunilor ce
batul nu este in drept de a pretinde sotii sunt datori a pastra intre dansii,
ea a prima o insults din partea fe- si, ca sanctiune a unor obligatiuni
meei care i-a parasit domiciliul, cand impuse de lege, nu poate fi consi-
dansul este in culpa ca nu a avut derate ca ilicita ;
un domiciliu in conditiunile legei ; Ca, de altmintrelea, ea tinde la
Avand iii vedere obiectiunea ce se un stop moral, acela de a tine in,
aduce, $i care consists a zice ca, fiinta casatoria i a ocroti interesele
data s'ar permits femeei de a parasi familiei ;
domiciliul conjugal pentru purtarea Considerand ea, odata aceasta obiec-
necorecta a barbatului si traiul ne- tiune inlaturata, pe cat timp arti-
suferit ce i-ar face, apoi incetarea colul 212 din Codul civil nu acorda.
de convietuire a sotilor ar infiinta, o divortul decal pentru insulte grave ;
stare de fapt ilicita, o separatiune pe cat time caracterizarea insultei
de corp neprevazuta in legislatiunea apartine intr'un mod suveran in-
noastra ; stantei de fond; pe cat timp instanta
Considerand ca aceasta obiectiune de fond constata.", in speta, ca refu-
nu poate deduce la o concluziune zul d-nei El. Gavanescu de a re-
decisive, caci data s'ar admits ca veni la domiciliul conjugal este jus-
intemeiata, ea ar avea de rezultat tificat si n'are nici un caracter in-
de a sill pe femee de a cere divor- jurios, apoi deciziunea Curtsi de apel

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM_ NA 73

"'Ivor! Divort
atacata cu recurs este data fare nerei in aplicare a Codului civil,
calcare de lege. Legea de procedura civila a intro-
Buletinul 1899, p. 1331 dus dreptul de opozitiune contra sen-
74. Cererea de a se incredinta tintelor tribunalului, daca, pentru cal-
cresterea copiilor nefiind formulate cularea termenului de apel, este dis-
siceruta la tribunal, formeaza un pozitiunea art. 318 din Proc. civila,
cap de cerere cu totul nou pentru toatti acestea n'au a se aplica in
Curtea de apel. materia procedurei, precum e regle-
Buletinul 1899, p. 14 01 mentat prin Codul civil in materie
75. Motivul de recurs, intemeiat de divort, si art. 740 din Codul de
pe faptul ca sedinta n'a fost secrets, procedura nu ne oblige la aceasta,
nu poate fi propus pentru prima oars caci nu prescrie ca dispozitiunile
in Casatie, daca n'a fost invocat di- Procedurei civila ar inlocui sau ar
naintea instantei de fond. modifica dispozitiunile din materia
Buletinu11900, p. 72 de divort, precum le-a regulat Codul
76. Considerand ca, din textul for- civil :
mal al art. 245 din Codul civil, re- Considerand ca, de altmintrelea,
zulta ca apelul contra sentintelor dreptul de opozitiune este numai si
pronuntate de tribunal, in materie intrucat si in cazurile in cari e re-
de divot* e de doua luni dela co- cunoscut prin legea pozitiva ;
municare, sentinta sa fi fost pro Ca nu se poate zice ca, fiind un
nuntata contradictorin sau in lipsa drept natural, ar trebul sa fie acor-
unei parti ; dat $i contra sentintelor tribunalului
Ca, din contra, numai deciziunile in materie de divort, pentruca ave-
Curtei de apel, in materie de des- zarea unei regule de procedura in-
partenie, pronuntate in lips& sunt tr'un fel nu constitue in sine si de
susceptibile de opozitie, conform ar- aci un drept natural, $i tocmai re-
ticolului 247 din Cod. civil ; gularea acestui drept in diferite mo-
Ca dreptul do opozitiune nu exista duli, in diferite timpuri, prin legile
contra sentintelor tribunalului pro- de procedura, dovedeste ca nu este
nuntate in materie de divort, acea- un drept natural pentru acel judecat
sta se justifica prin faptul ca avem in lipsa de a exercita dreptul de
o procedura detaliata prescrisa prin opozitiune, data anume nu este re-
Codul civil, ce are sa fie observata cunoscut prin lege ;
inaintea tribunalului in materie de Ca, de aceea, spre exemplu, si sub
divort, si timpul indelungat in de- vechiul Cod de comert nu exista
cursul caruia acea procedura se ob- dreptul de opozitiune, si termenul de
serva ; apoi, prin considerarea ca in apel era deopotriva de trei luni din
Franta, pane la 1804, cand s'a pus ziva primirei copiilor de hota.rari de
in lucrare Codul civil, nu era dreptul catre prigonitoarele parti (vezi arti-
de opozitiune consacrat decat numai colul 4 partea 2, pentru partea ju-
la Curtea de apel, si sub influenta decatoreasca, in pricini comerciale).
acestor dispozitiuni s'a Recut si arti- Buletinul 1900, p. 1218
colul 245 din Codul civil, corespun- 77. Vezi cuvantul KCompetinta
zator cu art. 263 din Codul Napo- No. 333.
leon; Buletinul 1897, p. 176
Considerand ca data, in urma pu- 7S. Hotararile pronuntate do tri-

www.dacoromanica.ro
, 74 REPERTORIUL GENERAL DE JUIUSPRUDENTA ROMANA

11,021
bunalele bisericeoti, pi prin cari se
pronunta divortul, nu erau sup use
recursului in Casatie, alma de ca-
zurile de incompetinta sau abuz de
putere.
Buletinul 1865, p. 139
79. 0 nourt cerere in divort nu
poate fi respinsa prin exceptiunea
lucrului judecat, decal numai atunci
cand se bazeaza pe acelea0 fapte ce
s'au invocat in sustinerea unei cereri
precedente, care a fost respinsa deja ;
Ca, respingerea unei cereri prece-
dente nu poate impiedic& pornirea
unei cereri Subsecuente, intemeiata,
pe o noua cauza de divort, pi chiarei civil., precum data din fats ar
data ar fi de aceiao natura cu cea fi devenit femee maritata, sau din
de mai inainte, yi ca, ce este mai minors, ar fi devenit majors ; nu
mult, in asemenea caz, reclamantul
se poate servi, in sprijinirea cererei
sale, of cu cauzele cele vechi, pre-
cum rezulta aceasta din art. 252
combinat cu art. 1201 Cod. civil.
Buletinul 1868, p. 346
SO. Considerand ca, hotararea
Curtei de apel nu poate fi push'
tertiilor de buna-credinta, can au
contractat cu Ecaterina larks, in
timpul in care dansa, fiind trecuta.
in registrele sta'rei civile ca femee
divortata, avea deplina capacitate de
a contract& imprumuturi oi de a con
stitul pe averea sa imobiliara o ipo-
teca, ne mai putand fi vorba de avere
dotala, ei aceasta hotarare nu putea
fi invocata de dansa in contra ter-
tiilor, atat dupa, principiile dreptului
comun, dupa care o hotarare nu
poate fi invocata decat in contra ace-
lora cari au figurat la judecata in
urma careia sa dat acea hotarare,
cat Si dupa art. 85 din Codul civil,
care, in mod special, face aplicarea
acestui articol hotararilor can pro-
nunta rectificarea actelor starei civile ;
Considerand ca astfel fiind, hota-
Divorf
rarea Curtei de apel prin care se
anuleaza divortul este ca inexistenta
fat. cu Creditul funciar rural, Si nu
poate fi invocata de Ecaterina Can -
tacuzino in contra sa, nici pentru a
obtine anularea ipotecei constituita,
nici p,intru a fi urmarita of citata
in procedura do urmarire sub nu-
mole de Cantacuzino, neputand pro-
duce in contra Creditului niciun efect ;
Considerand ca, atunci numai Kea-
terina Cantacuzino ar fi in drept a
cere sa tie citata sub acest nume
cand ar invoca pentru aceasta un
fapt nou care ar fi schimbat starea
poate insa. cere o asemenea schim-
bare in baza unei hotarari care nu
creaza pentru dansa un stat civil
nou, ci declara ca pe trecut n'a fost
niciodata divortata, si stabileote ca
starea ei civila a fost alta decal cea
aparenta, rectificare care nu poate
avea fat& de Creditul funciar niciun
efect, nici de fond, nici de forma.
Buletinul 1901, p. 118
Sl. Judecatorii Curtei de fond cunt
suverani apreciatori in privinta pro-
belor aduse de parti, avand dreptul
nu numai de a interpret& of aprecia
data aceste probe aduse la prima
instants le pot face convingerea, dar
chiar oi de a refuza repetarea acelor
probe dinaintea sa, cand, din corn-
pararea acelor probe of instructiuni,
urmate inaintea sa, i i formeaza con-
vigerea despre netemeinicia in sine a
actiunei.
Buletinul 1.901, p. 136
8t Persistenta nejustificata a so-
tiei de a nu vol sa se intoarca la
domiciliul conjugal, cu toate staru-
intele puss de sot de a se impaca
of teal impreuna, constitue pentru

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMAN), 75

Divort Divort
sot o injurie gravel, care motiveaza stand nu mai are caderea, constatand
cererea de divort. impacarea, sa declare stinsa actiunea
Buletinul 1901, p. 861 de divort ;
83. Considerand ca, prin art. 212 De unde urmeaza ca, instants che-
din Codul civil legiuitorul a admis mata de a valida o proprire Malta
insultele grave printre cauzele de de sotie, pentru suma de Etlimente
despartenie, farce a distinge data a- datorite de dare sotul sau, nu este
cele instate au fost verbal sau prin competinte a judeca cestiunea impa-
inscris facute si data ele rezulta carei sotilor si a stingerei actiunei
dintr'o corespondenta urmata intre de divort,
soli sau cu o terta persoana, destul Buletinul 1902, p. 714
numai ca acea corespondenta sa fie 86. Considerand ca data, prin dis-
menita a ajunge la cunostinta so- pozitiile art 230 si 232 din Codul
tului ultragiat si sa fie de nature a civil, se reglementeaza proba cu mar-
impiedica bunul traiu dintre soli si tori la tribunal, si data partea nu
a-le face viata comuna ; s'a prezentat spre a cere admiterea
Considerand, in speta, ca Curtea de martori in acest stadiu al proce-
de apel. neadmitand insultele grave sului de divort, aceasta nu echiva-
ca cauza de divort decat in cazul leaza cu o renuntare la proba en
cand sotii si-le adreseaza direct unul martori, si ca in apel nu s'ar mai
altuia, prin aceasta Curtea adaoga, putea propune martori, fiindca ad-
o conditiune ce nu este ceruta de miterea de martori, in genere, nu
lege si da o gresita interpretare ar- este oprita la Curtea de apel, si ad-
ticolului 212 din Codul civil. miterea acestei probe poate sa fie
Buletinul 1902, p. 585 trebuincioasa, pentru multe conside-
84. Considerand ca niciun text ratii, in apel si intr'un proces de di-
de lege nu prescrie ca femeea nu vort ;
poate cere pensie alimentara decat Ca, in deosebi, dispozitia art. 244
in cazul cand va fi autorizata de din Codul civil nu poate fi invocata
justitie de a parasi domiciliul Con- pentru neadmiterea probei cu mar-
jugal ; tori, caci dace cauza are a se ju-
Ca, din contra, prin art. 250 din deca de urgenta, aceasta nu implica,
Codul civil se prevede ca e lasat la neadmiterea ascultarei de martori in
facultatea sotiei de a parasi domi- mod absolut, ci insemneaza ca toate
ciliul sotului, farce opuna vreo acele proceduri si incercari de impa-
restrictiune in privinta cererei de care, precum sunt nrescrise pentru
pensie alimentara. tribunal, n'au a fi repetate la Curtea
Buletinut 1902, p. 6R1 de apel.
85. Considerand ca cestiunea de B?detinul 1902, p. 800
a se sti cica, in urma unei cereri 87. Considerand ca, dupe dispozi-
de despartenie, sotii s'au impacat, tinnile dare si categorice ale art. 124
cand se contesta aceasta impacare, din Proc. civila, declaratiunile sau
nu poate fi judecata, conf. art. 253 marturisirile ce partile au putut face
din Codul civil, decal de instanta la infatisare nu vor putea fi opuse
inaintea careia se afla pendinte ce- celui ce le-ar fi facet, decal dad,
rerea de despartenie, si aceasta in- vor fi semnate de dansul sau de

www.dacoromanica.ro
70 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROmANA.

ivort Divort
imputernicitul sau la aceasta in pro- apelului, sa intro in judecarea fon-
cesul-verbal al sedintri, dului $i, prin urmare, sa respinga sau
Buletinul 1902, p. 1094 sa admisa apelul, adica sa des o
88. Considerand Ca, prin art. 216 deciziune, fara ca prima instants sa
$i urmatorii din Codul civil, legiui- se fi pronuntat mai intai asupra fon-
torul treat, in materie de despar- dului procesului, lipsind astfel pe
tenie, o procedure spe -iala, gi, prin parti de beneficiul a doua grade de
urmare, in asemenea materie nu au jurisdictiune, ceeace este in contra
a fi aplicate regulele procedurei or- oricarui principiu de drept ;
dinare ; Ca. prin urmare, Curtea de apel.
Ca, art. 244 din Codul civil, care procedand astfel, a comic un exces
se ocupa de dreptul de apel in ma- de putere, $i deciziunea sa are a fi
terie de despartenie, prevede ca se casata, fara a se mai trimite la alta
poate face apel in contra sentintei Curte, caci aceasta nu ar avea ce
de admitere, in principiu, a cererei, judeca, intrucat drept de apel nu
sau in contra judecatei definitive exista.
data de tribunalul de prima instants; Buletinul 1903, p. 871qi 1905, p. 1653
Ca de aci rezulta ca, in materie 89. Considerand ca, din dispozi-
de despartenie, nu exists drept de Ounile art. 241 si 242 din Codul ci-
apel decat in contra acestor doua vil, rezulta ca hotararea Tribunalu-
feluri de hotarari, caci data legiui- lui care acorda, in materie de di-
torul ar fi voit sa se aplice dreptul vort, un an de incercare sotilor, este
comun, dispozitia art. 244 din Codul o masura premergatoare admiterei
civil ar fi inutile, ceeace nu se poate divortului, asa ca nu dansa termini
admite, de oarece printr'ansa legiui- instanta, ci hotararea care se pro-
torul a voit tocmai sa deroage dela nunta dupa trecerea acestui termen ;
regulele procedurei ordinare ; Considerand ca art. 323 din Pr.
Considerand ca, hotararea tribuna- civila prevede ca, in contra hot6-
lului prin care se acorda sotilor un rarilor premergatoare, fie chiar in-
an de incercare nu este definitiva, terlocutorii, date inaintea judecarei
de oarece. dupa cum rezulta din fondului, nu se va putea face apel
art. 242 din Codul civil, tribunalul decat odata cu hotararea data asu-
nu pronunta hotararea definitiva de- pra fondului ;
oat data, dupa expirarea anului de Ca asa fiind, hotararea care acordi
incercare, partile nu vor fi revenit anvil de incercare nu poate fi su-
la impreuna vietuire ; pusa apelului ;
Ca, prin urmare, in contra hota- Considerand ca, desi art. 242 din Cod.
rarei de acordarea anului de incer- civil prevede ea, dupa un an de in-
care nu exista dreptul de apel, caci cercare, daces sotii n'au revenit la
prin aceasta hotarare tribunalul nu impreung vietuire, se vaAla hotarar.
se deseziseaza de judecarea afacerei, definitiva, care va admite despartenia,
ci, din contra, preparii solutiunea insa din moment ce prima hotarare
procesului ; este numai o masura premergatoare
Ca aceasta este atat de adevarat, a acesteia, si in vedere ca art. 244
dace am admite un aseme-
incest, din Codul civil prevede dreptul de
nea apel, Curtea nu ar putea decat, apel in contra iudecittei definitive
in urma admisiunei in principiu a date de tribunal, rezulta cCL, prin

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMLNA 77

Divorf
expresiunea de qhotgrare definitive,
din art. 242 nu se intelege cleat
hotgrarea prin care se terming in-
stanta la tribunal, iar nu cg o ase-
menea hotArare ar fi definitivg
ea atare, nesupusg apelului ;
Considerand, dar, ca Cu r te a de
apel. primind apelul in contra sen
tintei tribunalului, prin care se ad-
mite divortul cerut de recurent, dupg
trecerea anului de incercare. si evo-
and fondul, n'a violat catusi de
putin dispozitiile art. 241 si 242 din
Cod. civil.
Buletinul 1903, p. .958
90. Considerand cg, din dispozitiu-
nea art. 327 din Proc. civila rezultA. cg,
in apel nu se poate face nicio cerere
nod, care nu s'a Lent la intaia
instants;
CA, prin exceptiune la aceasta re-
pig prescrisg de legiuitor in stop
de a nu lass sa fie lipsite partile drept ale tuturor locuitorilor pgman-
de beneficiul celor doug grade de
jnrisdictiune, cererile car i servesc
ca mijloace de apgrare in contra ac-
tiunei principale paratul le poate
face pentru prima oarA in apel ;
Considerand cg cererea reconven-
tionalg, ce se opune de sotul parat
in instanta de divort, in sensul de
a se *pronuntA, in favoarea sa divor-
tul cerut de sotul reclamant, nu tre-
bue privity ca o cerere noug, care fiindcg femeea urmeazg conditia bar-
nu se poate face pentru prima oarg batului, chiar dacg el ar fi numai
in apel, caci prin ea par'atul nu in conditia unui locuitor plimantean,
substitue o noug cerere 'de divort la
cea deferitg. judeeatei tribunalului,
ci se mArgineste a se apgra in contra
aceleiasi cereri introdusg de sotul
reclamant, conchizand a se pronunta
divor %ul in favoarea sa ;
CA asemenea cereri trebuesc cu
atat mai mutt considerate ca o ap6.-
rare la actiunea principalA., cu cat,
odata definitiv desfAcutg casatoria
in favoarea sotului reclamant, sotul
Divorf
in contra cgruia s'a pronnntat di-
vortul nu mai putea cere, printfo
actiune principalg, a se decide ca di-
vortul trebue altfel pronuntat, adia
nu in favoarea, ci in contra sotului
care reclamase, cAci el se va izbi de
autoritatea lucrului judecat ;
CA asa fiind, Curtea, refuzand a
judeca cererea reconventionalg for-
mulatA de recurenta, pe motiv ca ea
constitue o cerere noug ce nu se
poate face pentru prima cart], in apel,
a violat art. 327 citat, si deciziunea
sa cats a fi casata.
Buletinzd 1903, p. 1385
Cont el: Vezi mai jos No. 100.
91. Un locuitor p.gmantean, in toate
relatiile decurgand din o casatorie
incheiatg chiar cu o strains de reli-
gie catolicg., poate invoca legea tarei
in care locueste, pentrucg aceasta
lege se aplicg la toate relatiile de
teni, fie sau nu cetateni ; ca dacg
n'ar fi aceasta adevarat, atunci ei
n'ar putea a se bucura de nicio lege,
ceeace nu se poate admite ;
Considerand ca faptul ca sotia,
supusg austriaca, la contractarea ea-
sgtoriei, ar fi continuat a fi austriaca,
aceasta nu-i (IA dreptul de a se o-
pune la aplicarea legilor romane,
and sotul cere desfacerea casatoriei,
si de aceea, la relatiile casatoriei dintre
ei, are a se aplica numai legea so-
tului, care e legea romang ;
Considerand ca clack', de altfel, ar
fi o absolutes nedumerire data legea
strains suu legea romans ar avea a
se aplica, in acest caz, nu e indoialg
cg legea romane de preferintA are a
fi aplicatg, intrucat sotii cari cer des-
facerea cgsatoriei locuesc in Romania,
sunt supusi legilor romane, si nu se

www.dacoromanica.ro
73 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Divort Divorf
pot sustrage acestei legi aplicabile State unor locuitori din Statele o-
la toate relaiiiile for de drept si la rientale, precum mult timp si Ro-
relatiile decurgand d i n casatoria mania a Post considerata, implica
dintre ei numai o protectie diplomatic.. dar
Buletinul 1903, p. 1413 prin aceasta, locuitorul care se bu-
92. 0 casatorie savarsita in Ro- cura de protectia strains nu era $i
mania, fie intro romani si straini, cetacean al aceluias Stat care acorda
fie intre doi straini, nu poate fi protectia ;
ptisa', in discutie decat inaintea tri- Ca, intrucat fiul si sotul dr. Ornstein,
bunalelor t'arei unde s'a savarsit, ca unul ce a nascut $i a locuit si
hind de ordine publics, mai ales cand locueste in Cara, s'a supul legilor ro-
una din parti a reclamat la tribu- mane, a indeplinit serviciul in ar-
nalul local. mata, este painantean roman, Si le-
Buletinul 1874, p. 263 gile romane au a i se aplica, $i asa
93. Considerand ca. pentru ceta- hind, legea romana, reguleaza statutul
tenii romani statutul for personal lui personal ;
se determine de lbgea romani; Considerand Ca, in adevar, dupe
Ca aseinenea se determine de legea legea Agana, ciisatolia intre unchiu
romance statutul personal al acelor nepoata nu se poate incheia ;
earl, fiind aascuti in Romania, lo- Ca, insa, casatoria incheiata de dr.
cuesc in Romania si stint supusi le- Ornstein la Cernauti nu poate fi
gilor romane, precum stint locuitorii declarata nula, deoarece nu numai
de religie inozaica ; ca sub raportul formei acea casa-
Ca acestia, lipsiti numai de dreptu- toile e valida. dar, afara de aceasta,
rile politics, tali consists in parti- sotii can au incheiat-o se aflau la
ciparea la afacerile publice in co- Cernauti, si nu se constata ca s'ar
muna, judet, sau Stat, nu stint fi dus in lara stroina spre a incheia
straini, dar nu sunt nici heimathlosi, casatoria in fraudem legis. ;
expresie care nu se poate aplica de Ca, de altfel, o asemenea casatorie,
cat la aceea cari, pe Lang& ca nu se incheiata in tetra strains, in frauda le-
bucura de cetktenia nici unui Stat, gei romane, a-o declara nula dupe
trecatori, au resedinta in cutare sau ease ani de convietuire, dupa, opu-
cutare Stat, arora suntem siliti, nerea unui sot in instanta de des-
pentru variile relatii in care se afla, partenie, ar avea grave consecinte
a-le aplica legile locului unde se gra pentru soti ei pentru copii nascuti ;
si nude incheie relatii, caci neapli- Ca, de aceea, mijlocul opus de sot,
cand legea resedintei sau a locului, contra cererei sotiei pentru desface-
acele relatii ar fi fara nicio sane- rea casatoriei, de a se declara nula
thine ; casatoria, mijloc calificat de Curtea
Considerand, in speta, ca i sotul, de apel ca fine de neprimire, ave t a
dr. Ornstein, precum si sotia lui, nu fi respins ;
pot fi considerati nici ca straini, nici Considerand ea, do altfel, asupra
ca heimathlosi. intrucat protectia cererei de despru.tenie nu putea fi
austriaca, de care s'au bucurat parintii indoiala ca avea a fi aplicata legea
Tor, nu implica catatonia austriaca, romans, intrucat dispozitiile acestei
deoarece, protectia acordata de unele legi se aplica la toti acei can lo-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 79

_D ivort Divort
cuesc in tars $i sunt supusi legilor nu are interes de a se plange in
titrei, precum sunt sotii. contra cauzei pentru care divortul a
Buletinul 1904, p. 890 fost admis, caci fats de sotul re-
94. Considerand ca,' ref uzul femeci clamant $i castigator efectele divor-
maritate de a urma, pe barbat la lo- tului sunt aceleiasi, vericare ar fi
cuint,a lui poate fi considerat de cauza pentru care s'a pronuntat des-
justitie ca legitim, sau ca o insults facerea casatoriei ;
grava, dup.& natura cauzelor ce au Considerand ca, nicio obiectiune
determinat acel refuz ; in toate ca- deciziva nu se poate trage din dis-
zurile, insa, constatarea si aprecierea pozitiile art. 279 al. Codului civil, de
acelor cauze, precum si caracteriza- oarece, data este adevarat ca con-
re,a nasterei refuzului, intra in atri- form acestui articol, cand casatoria
butiile exclusive ale instantei de fond; se desface pentru cauza de adulter,
Considerand, in sped, ca d-na Z. sotul vinovat nu se poate casatori cu
C. a refuzat de a se iatoarce la lo- complicile lui, tot atat de adevarat
cuinta barbatului sau, pe motiv ca este ca prin niciun text de lege
invitarea ce i-se facuse in aceasta legiuitorul nu a dat sotului care a
privinta, nu era sincera $i se pre- obtinut divortul dreptul de a face
zenta in niste imprejurari de fapt, opozitie. inteun asemenea caz, la ca.-
incompatibile cu demnitatea ei de satoria fostului sau sot, ci a lasat
sotie ; exercitiul acestui drept in grija unor
Corisiderand ca, Curtea de apel, anumite persoane limitativ aratate
intrand in examinarea acestorcauze prin lege ;
de refuz, constata ca ele nu sunt Ca, prin urmare, .i din acest punct
interneiate in fapt, caci ele impru- de vedere, sotul care a obtinut di-
muta, ca atare, caracterul unei in- vortul, nu are un interes legitim re-
suite grave, care face admisibila ce- cunoscut prin lege, pentru a se plange
rerea de divort a d-lui I. G. C. in ca i s'a incuviintat cererea de des-
contra sotiei sale ; facerea, casatoriei pe o alts cauza
Considerand ca, cu privire la a- decal aceea a adulterului sotului sau,
ceasta constatare si apreciere de intrucat nu i-se rapeste prin aceasta
fapte, Curtea de apol nu a facut de. veriun drept;
cat a exereita un drept ce intra in Considerand ca, in aceasta, stare
cercul atributiunilor sale $i, prin ur- de drept $i de fapte, pe cat timp, in
mare, deciziunea ei scapa de sub spet5. Tribunalul admisese divortul
controlul Curtei de Casatie. in favoarea d-nei Z. C., si pe cat
Buletinul 1904, p. 907 (Sect.- Unite) timp cauza pentru care Tribunalul
95. Considerand ca, instantele ju- admisese acest divort nu ridica sus-
decatoresti sunt instituite pentru a numitei nici unul din drepturile ce
deslega conflictele de interes dintre ar fi avut data desfacerea cisato-
parti, $i, in virtutea acestui principiu, alei s'ar Ii pronuntat pentru cauza,
nicio cerere nu poate fi admisa in de adulter, cu drept cuvant Curtea
justitie dach nu este interneiata pe a respins apelul d-nei Z. C., ea fiind
um interes ; lipsit de interes.
Considerand ca sotul care cere di- Buletinul 1904, p. 908 (Sect.- Unite)
vortul urmareste desfacerea casa- 96. Interpretarea depozitiunilor
toriei, si odata acest stop atins, el martorilor, precum si aeoia a actelor,

www.dacoromanica.ro
 S0 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROALiNA

_Divorf Divort
sunt lasate la suverana apreciere a lului barbatului, aratand, in acela
instantelor de fond. timp, ca nu s'ar opune ca Curtea sa
Buletinul 1904, p. 1303 prevada in hotararea sa ca mama
97. Proprietatea ce dobandesc, in sa dila, din cand in cand, copilul
baza art., 285 Codul civil, copii so- la Roman, spre a-1 vedea tatal ;
tilor ce se despart prin consimtimant Avand in vedere ca aceasta ultima
mutual, este o conditiune impusa de propunere nu era decal un mod de
lege pentru ca o asemenea despar- aparare in contra apelului barbatului,
tenie sa fie admisa, aaa ca copii adresata Curtei ai la'sata la apre-
devin proprietari in virtutea legei, cierea ei, iar nu o cerere propriu-zisa
iar nu in baza veriunui act de in- sau o incuviintare a cererei barba-
strainare din partea parintilor ; tului ;
Ca de aci rezulta ca, atunci cand Ca aaa fiind, data Curtea n'a tinut
s'a anulat hotararea ce' pronuntase seams de dansa, ea n'a dat mai molt
divortul prin consimtimant mutual, decat s'a cerut, ai implicit s'a, pro -
nu poate fi vorba de veriun drept nuntat ai asupra cererei barbatului.
de proprietate al copiilor asupra a- Buletinul 1905, p. 389
verei sotilor, caci copii nu au putut 100. Considerand ca art. 327 din
dobandi un singur moment acest Proc. civila prevede ca, in apel nu
drept, intrucat despartenia nu exists,. se va face nicio cerere nou'a care nu
Buletinul 1904, p. 1516 s'a facut la intaia instants, afara
98. Din combinatia art. 241 ai 242 numai de compensatie sau cereri cari
servesc ca mijloace de aparare la
Codul civil rezulta ca, hotararile
prin cari 041e sunt supuse la un actiunea principals ;
an de incercare stint hotarari defi- Considerand ca, este constatat ca
nitive, ai, prin urmare, *tile ne- cererea sotiei, de a se prontintga des-
multnmite trebue sa le atace pe ca- facerea casatoriei in favoarea ei, nu
lea apelului sau a recursului, fara a a fost facuta la intaia instants, ai
aatepta exectriarea lor. nici nu este o cerere de compensa-
Buletinul 1904, p. 1855 tie, astfel ca, pentru a se putea face
99. Avand in vedere ca, deai, in pentru prima oara in apel, ramane
principiu, art. 249 Cod. civil prevede sa se cerceteze data nu cumva ser-
ca copii, in timpul divortului, vor fi veate ca mijloc de aparare la ac-
sub ingrijirea barbatului, insa las& tiunea de divort intentata de sot ;
facultate instantelor judecatoreati a Considerand ea, sensul gramatical
hotarl ai contrariul, cand interesul al cuvintelor mijloace de aparare,
copiilor ar cere-o, ai a regula, prin intrebuintate de legiuitor in art. 327
urmare, aceastttingrijire cum va crede Proc. civill, nu este altul decat a-
de cuviinta. ; pararea, prin care o parte tinde la
Avand in vedere ca, in speta, in- respingerea sau reducerea actiunei
stantele de fond, apreciand faptele si intentata in contra sa de catre cea-
imprejurarile ai conducandu-se de in- lalta parte, ai din nicio alta dispo-
teresul copilului, a ineredintat ingri- zitiune a legei nu rezulta ca inten-
jirea lui mamei ; tia legiuitorului a fost a da alta
Avand in vedere ca din aceasta semnificatie acestor cuvinte ;
decizie rezulta ca, in principal, avo- Ca aaa fiind, cererea ce face un
catii femeei au cerut respingerea ape sot in instanta de apel, nu numai

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA
Divort
de a se respinge actiunea de divort tul ce prin deciziune ele au devenit
admisa de prima instanta in favoa- un cuanturia cert.
rea celuilalt sot, dar $i de a se pro- Buletinul 1871. p. 135 ; 1883, p. 189
nunta desfacerea casatoriei in fa-
voarea sa, nu constitue un mijloc
de apO.rare la actiunea indreptata in
contra sa, de oarece printeansa nu
se tinde numai la nimicirea acelei
actiuni, ci se face o actiune princi-
pala de divort ;
Considerand ca, o atare cerere nu
numai ca ar fi oprita de termenii
art. 327 Proc. civila, dar ar fi con -
trarie regulei generale a celor doua
grade de jurisdictie, regula dela care,
pentru a ne abate, trebue o dispozi-
tie formal& a legei, ceeace in speta
nu exista ;
Ca, prin urmare, cererea recurentei
nu putea sa fie facuta, pentru prima
oath' la Curtea de apel, conform arti-
colului 327 din Proc. civila.
Buletinul 1.905, p. 1489
Contra: Vezi mai sus No. 90.
Dobanda
1. Conform art. 4 dela partea 3-a
Capit. X din Codul Caragea, dupa
ce dobanzile se fac tot deopotriva
cu capitalul, dobanda no se mai pia-
teste.
Buletinul 1870,p. 265 0 1887, p. 415
2. Prin art. 7 partea 3-a capit. II
din Codul Caragea se dispune : (Col
ce e dator far& soroc Si fara, dobanda,
acela plateste dobanda din ziva cand
s'a cerut datoria,.
Buletinul 1871, p. 54
3. Dupa, art. 8 din Cod. Caragea
dela dobanda, este stabilit ca do-
banda curge pentru sumele carte $i
lichide dela data cererei ; iar pentru
sumele necerte $i nelichide ce sunt
a se determine de justi %ie, precum
sunt daunele-interese, de and jude-
cata le hotaraste, adica din momen-
I. C. Barozzi.Vol. II
www.dacoromanica.ro
81
Dobanda
gi 1885, p. 740
4. Atat art. 40 $i 47 din Legea
epitropiceasca, cat si art. 302, 310,
316 si 317 din Cod. Calimach, per-
miteau ahatocismul in favoarea ca-
pitalurilor banesti apartinand mino-
rilor. --
Buletinul 1871, p. 349
5. Dobanda nu poate fi acordata
decat asupra -unei surhe, care se af15,
exigibila in momentul pronuntarei
deciziunei.
Buletinul 1872, p. 89
6. Dup5, art. 6 $i 7 din Cod. Ca-
ragea, la despagubirile acordate pen- .
tru neexecutiuriea unei obligatuthi,
care nu a avut de obiect o surna
de bani, instantele judecatoresti pu-
teau acorda, dobanzi la o epoca an-
terioara recIamAiunei.
Buletinul 1872, p. 98
7. Dobanzile se reguleaza dup.
legea sub imperiul careia au luat
nastere.
Buletinul 1872, p. 200
8. Dispozitiunea prescrisa de arti-
colul 4 capit. 10 part. III Cod. Ca-
ragea, de a nu se plati dobanzi pen-
tru dobanzi, nu poate avea aplica-
tiunea ei &cat in cazul cand cre-
ditorul, pazind tacerea neintrerupta
pang la expirarea, termenului de zece
ani, in privinta procentelor datorite,
a lasat sa se indoiasca dobanzile
deopotriva en capitalul imprumutat.
Buletinul 1873, p. 94
9. Daunele rezultate dintr'un quasi-
delict din partea Statului, cu van-
zarea pe nedrept a unei averi, cand
proprietarul ei nu se cunoaste de-
bitor cu ceva, atrag dupa ele acor-
darea unor dobanzi, calculate din
f.
82 REPERTORIFL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Dobanda Dobilaada
momentul vanzarei pe nedrept at 93. Venitul perceput dupa un pa-
acelei averi. mant calcat cu rea credinta nu poate
Buletinul 1876, p. 20 fi asimilat cu dobanda unui capital
10. Deciziunea instal* de fond, imprumutat, prevazut de art. 1337
care acorda dobanzi mai maxi decat Cod. Calimach relativ la imprumu-
prevede legea constitue o violare de turi, deoarece de acel venit urma a
lege care da toe la casare, iar nici- se folosi proprietarul pamantului cal-
cum la revizuirea acestei deciziuni. cat, $i care fara drept s'a perceput
Buletinul 1876, p. 57 de Mtn) uzlirpator
11. Dubanda derivand dinteo po- Buletinul 1878, p. 253
lita neprotestata nu incepe a cargo 16. Prezumptiunea de plata doban-
decat dela data reclamaVunei, con- zei, creata de art. 1500 C. civ., nu-
form art. 179 din Cod. com. mai atunci iii poate avea aplica-
Buletinul 1876, p. 399 tiunea cand e indoiala asupra ces-
12. Cand intr'o creanta de impru- tiunei de fapt data s'a platit sau
mut se stipuleaza ca debitorul este nu dobanda, iar nu cand, precum
obligat a plati dobanda, dela data in speta, neraspunderea dobanzei e
actului de imprumutare Si pana la un fapt netagaduit de insusi debi-
achitare, nu mai e necesar de face- torul ei.
rea unei somatiuni, pentru a pune Buletinul 1879, p. 642, si 1891, p. 119
pe debitor in intarziere. 17. Cand se datoreste dobanda la
Buletinul 1877, p. 50 qi 1884, p. 533 un rest de capital, pe un timp mai
13. 0 suma de bani implinita mai mare de un an, conform art. 1080
mult pria o urmarire silita trebue C. civ., se poate acorda dobanda la
restituita cu dobanda ei din ziva dobanda datorita pe anii intarzia#
implinirei, Para ca prin aeeasta sa Buletinul 1879, p. 873 fi 1905, p 76
se violeze art. 1088 si 998 C. civil. 13. Sub imperiul Codului Caragea,
Buletinul 1877, p. 142 nu era prohibit ca partite sa poatii
14. Pe cat pa rtile contractante, stipula prin couvenOuni ocente
prin actul de imprumut, au stipulat mai mari de zece la suta, ceeace re-
a se plati dobanda. de 104, ei pe zulta din chiar definitiunea facuta
cat partea recurenta, inaintea instan- la art. 1, capit. 10, partea III-a, din
-tei de fond, a constatat ca n'a pri- Codul Caragea.
mit, pe timpul cat au stat banii de- Buletinul 1879, p. 909
pusi la Casa de consemnatinne, (Mpg 19. Dupa ce instanta de fond a
recursul colonelului. Milo, decat do- calculat capetelb ei dobanzile unei
banda do 5 la suta, Curtea de apel, some datorite, $i a scazut din ea
aparand pe partea intimata de plata suma ce creditorul datora debitoru-
restului dobanzei de 50/0 pe timpul lui sau, restul sumei ce mai ramane
cat casa Harisiadi nu a putut primi e purtatoare de dobanda, conform
capita!ul imprumutat, a violat actul art. 1088 ulin. 2 din Cod. civil.
de imprumut, care era legea parOlor, Buletinul 1880, p. 365
precum si art. 1210 $i 1332, corn- 20. Sub regimul legilor anterioare
binate cu art. 1760 Cod. Calimach, Codului civil nou, nu era consacrata
sub imperiul carei legi s'a contrac- prescriptia de cinci ani, Meat pri-
tat imprumutul. veste dobanzile sumelor imprurau-
Buletinul 1878, p. 18,? tate si tot ce se plateste cu anal
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 83

Dobanda DOA' ncla

sau la termenele periodice, precum e pe debitortil san si a capatat o ho-
consacrata prin art. 1907 C. civ. ; tarare condamnatorie, in care caz
ln' consecintit, dobanda sumelor dobanda judecatoreasca face un tot
datorite de Comitetul obligatiunilor ca capitalul pentru executarea ho-
rurale nu se pot prescrie deeat prin tararei si, prin urmare, o asemenea
trecere de $0 ani, prescriptie consa- dobanda se prescrie data eu pute-
crat& prin Cod. Caragea si Calimach rea executorie a hothrarei.
in general pentru toate Buletinut 1883, p.47.Contra: 1887,
Buletinul 1880, p. 395 $i 1885, p. 415
p. 505 Vezi mai jos No. 26.
21. Creditorul care, faro drept, ri- 23. Spre a fi invocat& prezump-
dic& dela Cassa. de depuneri sr con- tiunea de plata dobanzilor, 'neva-
semnatiuni o sums alocat& unui alt zut5, de art. 1590 C. civ., trebue ca,
creditor anume prevazut in tabloul in adeverinta data sa se afirme ca
de ordinea creditorilor, e obligat a este data pentru primirea capitalu-
restitui acea sums, dimpreuna cu do- lui, in care caz, cu drept euvant,
banda ei, din ziva ridica'rei ei dela dad, ad se prevede verio rezerv&
Casa de consemnatiune. pentru procente, se poate presupune
Buletinul 1882, p. 182 ea, data eu plata capitalulul, s'au
22. Din combinatia art. 1, 4, 6, socotit si platit proeentele ;
7 si 9 cu art. 8 dela dobanzi din CA in spats, hind vorba de o chi-
Condiea Caragea, rezult& ca prescrip- tanti, daea de creditor pentru pri-
tiunea dela art. 4 ca (dupti ce do- mirea a o parte din sumele datorite,
banzile se vor face tot deopatriva nu avea loe aplicatia art. 1590 Cod.
cu capetele, dobandA sa" nu se mai civ., acest caz fEnd prevazilt de ar-
plateasca), este aphcabil'a atat la ticolul 1111 Cod. civil.
dobanzile conventionale, cat si la
cele moratorii ; Buletinul 1883, p. 48; 1885, pact:
Ca in* dup& ee s'a- pronuntat o 505 Fi 1891, p. 569
hotarare condamnatoare, aceasta pre- 24. 'Prin art. 8 dela dobanzi din
scriptiune nu mai poate avea loc, Cod. Caragea se dispune, in termeni
cad pentru acest caz art. 8 nu se generali, Ca la cate datorii hota.-
margineste numai a dispune tea la raste indecata, cargo dobanda pan&
cate datorii hotaraste judecata cargo la desfacereo), Me& nicio distinctiune
dobanda., ci adaogg cpan& se vor dna datoriai era din cele pentru cari
plati., de unde se deduce evident dobanda curgea de drept, sau dup.&
ea prescriptiunea dela zisul art. 4 nu cerere ;
fsi are aplicatie, si distingerea ce se Ca, din zisa dispozitiune rezulta ca
face de lege este rationala, eaci, daca dobanda la datoriile hotarate de ju-
pentru a nu se ruin& debitorii prin decata curge de drept nu numai
actunulare de dobanzi, ce se poate dad, nu era eeruta, of Inc& and
imputa neglijentei creditarului, sand aceasta nu era dispus in hotararea
nu sileste pe debitorul situ sa pia- judecatorilor, condamnatirl fiind, in
tease& dobanzile, legea a dispus pre- asemenea caz, pe temeiu.1 fegei, pus
scriptia dela art. 4, o asemenea im- in intarziere perrtru neexecutarea ho-
putare nu se mai poate face unui torarei judecfitoresti dela darea ei ;
creditor care a chiemat in judecata CA, dar, dreptul la dobanda este,

www.dacoromanica.ro
84 REPERTORIUL GENERAL, DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Dobanda Dobanda
pentru creditor, nascut si dobandit expres dobanda $i care, dar, la oii-
chiar dela darea hotararei. gina a fost contractat cu dobanda,
Buletinul 1883, p. 189 sa se transforme dupa expirarea
25. Pentru ca sa poata fi apli- termenului stipulat pentru plata
cabil art. 1586 Cod. civ., trebue ca intr'un imprumut gratuit ;
in conventiunea ce a intervenit intro Ca, astfel fiind, in speta, este fara
parti sa nu fie prevazuta clauza ca interes a se examina data debitorii
dobanzile au sa curga din ziva ex- au fost pusi sau nu in intarziere,
pirarei termenului de plata, in care de oarece aci este vorba de dobanzi
caz numai creditorul nu poate cere conventionale, cari curg fara a fi
dobanzi cleat, din ziva cand a pus trebuinta de punere in intarziere ;
in intarziere pe debitor, sau de Considerand ca., in ceeace priveste
cand a facut cererea in judecata. culpa creditorilor de a fi cerut o
Buletinut 1884, p. 533 gi 1889, suma mai mare decat aceea ce li se
p. 58 euvenea, ca, oricat ar putea fi do-
26. Avand in vedere ca Legea vedita exageratiunea pretentiunei cre-
Caragea, prin art. 4, partea III, capi- ditorilor, debitorii nu puteau fi scu-
tolul 10 despre dobanzi stabileste titi de plata dobanzilor conventio-
principiul : cca, dup5, ce dobanzile se nale dupa expirarea termenului, de-
vor face tot deopotriva cu cape- cat atunci cand s'ar fi dovedit ca ei
tele, dobanda, sa nu se mai plateasca. ; au Mout in acel termen oferte reale,
Ca, deli prin art. 8, partea III, ca- conf. art. 1114, 1115 si 1116 din
pitolul 11, se zice : cate datorii ho- Codul civil, pentru tot ceeace se da-
taraste judecata, liana se vor plhti, tora, capital $i dobanzi, caci, in vir-
curge dobanda., rezulta insa din tutea art. 1101 Cod. civil, nimeni nu
combinatia acestor doua texte de poate fi silit a primi parte din da-
lege ca. oridecateori se pronunta o torie.
hotarare judecatoreasca in care se Butetinul 1888, p. 548 ;1889, p. 1043 ;
prevede ca va curge dobanda pana 1897, p. 652 gi 1903, p. 1059
la numaratoare, e subinteleasa tot- 29. Procentele nu pot fi datorite
deauna clauza continuta in art. 4. decat in cazul cand debitorul este in
Buletinul 1887, p. 415 culpa ;
27. Pentru ca sa fie anatocism, in Ca',, in speta, Curtea de apel con-
sensul art. 1089 din Cod. civil, ur- stata in fapt ca debitorul se Wised,
meaza ca sa se fi luat dobanda la in nesiguranta. Si ca nu din culpa
dobanda cuvenita si sa fi fost stipu- sau negligenta sa n'a plata castiul
lat aceasta expres. in momentul and se cerea ;
Buletinul 1887, p. 520 Ca aceasta neplata provenea din
28. Considerand ea, intr'un im- imprejurarea ca, la data scadentlei,
prumut pentru care s'a stipulat do- numitul Tufli fusese somat atat de
Nazi 1i un termen de plata., doban- Societatea Creditului urban, cat si
zile conventionale nu inceteaza prin de Clerman, gi, neaparat trebuia sa
faptul expirarei termenului, caci nu recurga la justitie, pentruca sa se
se poate admite afara numai cand decida cui anume trebue sa plateasca.
s'ar stabili ca partile au convenit Buletinul 1889, p. 197
contrariu ca un imprumut pentru 30. Avand in vedere ca, art. 1907
care partile au stipulat intr'un mod din Cod. civil supune la prescriptia
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 85

Dobanda DobAnda
de cinci ani dobanzile sumelor im- debitorul e de drept pus in intar-
prumutate $i, in genere, tot ce se ziere la implinirea termenului, fa'ra
plateste cu anul sau la termenele sa fie trebuinta de tragere in jude-
periodice mai scurte ; cata., urmandu-se regula : cdies in-
Ca, din acest text rezult5, ca $i terpelat pro homine, consfintita prin
dobanzile moratorii se prescriu prin art. 1761 din Codul Calimach.
cinci ani, fiindca si acestea se cal- Buletinul 1895, p 886
culeaza cu anul sau pe termene mai 33. Considerand s5. 4 dela do-
scurte ;
banzi din Codul Caragea
C5, astfel, Curtea de fond bine a dere decat dobanzile convention nu are in ve-
aplicat citatul articol, cand a declarat ale ;
Ca, in ce priveste procentele da-
prescrise prin cinci ani dobanzile la torite prin judecata, acestora Ii se
plata carora intimatul A. N. B. era
condamnat prin sentinta trib. Ilfov aplica aceiasi
8, partea 3, capit. 10 din
legiuire ;
No. 38 din 1866.
Ca, prin urmare, aceste dobanzi
Buletinul 1899, p. 72 gi 1896, curg si se datoreaza pan5, la achi-
p. 1931 tarea capitalului.
31. Dnbanzile conventionale nu
inceteaza prin faptul expirarei ter- Buletinul ,1896, p. 1619
menului de plata, caci, in lipsa de 34. Vezi cuvantul (Succesiune
o stipulatiune contrarie, nu se poate No. 146.
admite ca un imprumut facut dela Buletinul 1900, p. 314
origins cu dobandA, cand creditorul 35. Vezi cuv. (Ipoteca No. 67.
n'a consimtit sa-si des capitalul de- Buletinul 1902, p. 1137
cat mijlocind un interes oarecare, s5, 36. Adjudecatiunea are de efect a
se transforme, dupa expirarea terme- conferi creditorului ipotecar dreptul
nului de plata, in mod tacit, Inteun de a se despagubi din pretul cu care
imprumut gratuit ;
Ca astfel, in spet5 nefiind vorba, s'a adjudecat imobilul ;
in cazul de fats, de interesele mora- Ca, intarzierea ce s'ar pune in de-
torii prev5zute de art. 1088 din Cod. punerea pretului si a emiterei ordo-
civ., ci de niste procente conventio- nantei nu poate, in virtutea princi-
nale, pe cari partile an putut sa le piului ca intarzierile de procedura
stipuleze in virtutea art. 1587 din nu trebue sa vatame pe creditor, a
acelas Cod, aceste procente curg si face ca interesele datorite dela, data
dupa expirarea termenului de plata, adjudecarei si pan& la depunere sa
fara sa fie necesitate de vreo punere t.'aiba acelas rang ca si capitalul ;
in intarziere sau chemare in jude- Ca,' daca art. 581 din Proc. civila
cata considerandu-se vechiul con- nu acorda creditorilor, dupa depu-
tract prelungit, astfel cum se ur nerea pretului, decat dreptul la do-
meaza la contractul de locatiune banzile acordate de Casa de depuneri
(art. 1437 Cod. civ ). si consemnatiuni, acest articol a-
Buletinul 1899 p. 565 daoga itnediat .afara numai de se
32. pupa art. 1760 si urmittorii va fi convenit astfel. ;
din Codul Calimach, regulele de urmat Ca, in speta, instantele de fond
in privinta platei dobanzilor e diferit constata ca in actele creditorilor
de codul actual, chi prin acel Cod ipotecari se stipula plata dobanzilor

www.dacoromanica.ro
8G REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Doblinda
conventionale pans la plata capita-
lului.
Buletinul 1902, p. 1141
37. Debitorul care, in urma refu-
zului creditorului sau de a primi terei judecatoresti de a nu aplica re-
banii, i-a facut o simply oferta, faro
insa a consemna suma datorita, con-
form art. 1114 Cod. civil, e dator a
plati dobanda legala la capitalul da-
torit din ziva sand i-s'a cerut plata.
Buletinui 1903. p. 935
38. Dupe dispozitiunea art. 6 dela
dobanzi din Codul Caragea, dobanda
asupra banilor datoriti cu termen
este exigibila din ziva expirarei ter-
menului platei, dupe regula dreptului
.dies interpelat pro homine. ;
lar dupe dispozitiunea art. 6, tot
din ace' cod, pentru sumele ineu-
viintate de judecata, dobanda ineepe
a curge din ziva hotararei.
Buletinul 1867, p. 465
39. Obligatiunea de a plati pro-
cente la o datorie ce in urma, se
probeaza ca nu e reala, nu implica
recunoasterea acelei datorii, ci cade lui dela Berlin, prin insusi faptul
deodata cu anularea datoriei. ocupatiunei Dobrogei, raporturi (co-
Buletinul 1904, p. 1057
Dobrogea
1. Vezi cuvantul cLegi, No. 17.
2. Avand in vedere ca, Camerile
noastre legislative an autorizat pe
guvern a lug in posesiune Dobrogea
si Delta Dunarei gi a-o administra
prin regulamente de a dministratiune
publics. (Vezi Monitorul Oficial din
3 15 Octomb. 1878) ;
Avand in vedere ca aceasta lege,
care a investit pe guvern cu o pu-
tere reglementara (legislatio per de-
legationem) este a se considers ca
regulat promulgate prin sanctiunea
formals ce s'a dat Regulamentului
pentru administrarea Dobrogei, ne-
existand nicio dispozitiune legislative
care sa prescrie ca, promulgarea le-
www.dacoromanica.ro
Dobrogea
gilor trebue sa se face prin mijlocul
unei formula puse in josul textului
legei ;
Avand in vedere ca, dreptul pu-
guiamentele generale districtuale sau
locale decal' numai tend sunt con -
forme Cu legea, nu este un drept
nelimitat, ci, din contra, riguros res-
trans numai la acele acte adminis-
trative cari statuiazit asupra unor
obiecte earl intra exclusiv in compe-
thin tribunalelor, caci, data s'ar
admit contrariul, s'ar aduce atin-
gerea principiului constitutional a in-
dependentei puterilor Statului ;
Avand in vedere ea, independent
de aceste principii ale dreptului nostril
public intern, tribunalele si Curdle
noastre nu se pot abtine a da con-
cursul for Regulamentului pentru ad-
ministrataunea Dobrogei, si, din cauza
necesitatilor iinperioase ce ne impun
raporturile internationale, in cari am
intrat cu Statele semnatare Tractatu-
mitas Gentium) cari ne ()Wig& sa, nu
Pasant sit se suspende niciun mo-
ment cursul justitiei in Cara ocupata;
De unde urmeaza, en evidenta., ca
Regulamentul de mai sus trebue sa-si
alba aplicaOunea sa.
Buletinul 1879, p. 156
3. Considerand ca., legea pentru
Dobrogea din 8 Martie 1880, anume
prin art. 11, recunoscand ca legile
otomane, ce erau in vigoare pang la
11 Aprilie 1877, continua a regula
relatiile proprietatei imobiliare,. apli-
carea legilor otomane pentru un soiu
de relatii e recunoscuta formal de
legiuitorul roman ;
Considerand ca, totusif se sustine
ca judeeatorii n'ar putea aplica le-
gile otomane, intrucat ele nu au lost
promulgate ca sa fie cunoscute, $i
 REPERTORRIL GENERAL' DR JURISPRUDENTA. ROMANA 87

Dobroyea Dobroyea
e5,, in necunostinta, partite ar ti obli- alta decat dreptul ce a fost sau e
gate a instrui $i a arata ceeace ar in vigoare in Romania, pentru aceasta
fi drept in materie de proprietate ei trebue sa cunoasca si dreptul Do-
imobiliara duph legile otomane brogei, care nu e tara, straina, ci o
Considerand ca Dobrogea, prin a- parte a Romaniei ;
nexare, facand parte intef,Tranta din Ca asa fiind, si din acest punct
Romania, judecatorii romani, dela de vedere, legile otomane, ce regulan
toate jurisdictiunile, au indatorirea a proprietatea imobiliara la 11 Aprilie
cunoaste si a aplica legile otomane in 1877, au a fi observate gi aplicate
cat priveste toate relatiile de drept de judecatorii romani
nascute inainte de anexare, lar pen- Considerand ca, hind a aplica le-
tru relatiile de proprietate imobiliara gile otornane, din ele rezulta ca stra-
flea nicio distingere, fie acestea nas- mutarea dreptului de proprietate imo
cute inainte de 11 Aprilie 1877 sau biliarii, vanzarea unui imobil, precum
dup. ; e in s p e 5,, trebue sa se constate
nepromulgarea legilor otomane printr'un act facut in formele pre-
nu e un motiv de a nu le aplica la scrise anume de legile otomane ;
relatiile de drept la cari ele trebue Ca asa fiind, aceasta exclude po-
a fi aplicate, caci a cele legi aunt sibilitatea dovedirei cu martori a
obligatorii gi fara de promulgare ; achizitiei dreptului de proprietate
Cii, necunoasterea legilor otomane imobiliara.
de care judecatori nu justifica obli- Buletinul 1881, p. 34
gatia pentru parti de a instrui pe 4. Prin art. 34 din Organizatia ju-
judecatori asupr a ceeace ar fi decatoreasca din Dobrogea din 23
drept intr'un caz dat dupa, legile oto- Noembrie 1878Monitorul No. 25'?
mane, a judecatorilor fiind datoria se reguleaza ca. pe Tanga tribunalele
a se sill a cunoaste, pe langa legile apelative, sa fie, pentru judecarea a-
ce sunt in vigoare in Romania de facerilor, afara de magistratii numiti
dincoace, si legile otomane ; de guvern, 'Mea doi membri, cari se
Tot asemenea precum, pentru ju- aleg in modal aratat de art. 35 din
decarea relatiilor de drept nascute in zisul Regulament ;
vechime, judecatorii trebue, prin pro- Ca, prin noua lege pentru organi-
priile for silinte, sa cunoasca dreptul zarea Dobrogei publicata in Monito-
ce a fost in vigoare intr'o epoca veche rul Oficial dela 9 Martie 1880, No. 57,
a tarilor noastre, lacru care poate fi nu s'a modificat intru nimic dispo-
foarte dificil ; zitiunea din art. 34 sus citat.
Ca Baca, fiind vorba a judeca o Buletinul 1881, p. 431
relatiime de drept dupa dreptul unei 5. Sub dominatiunea otomana, ac-
cari straine, judecatorii romani fiind tele starci civile erau incredintate
in necunostinta care e dreptul acelei Comunitatilor religioase, afara de acea
tari straine, p5rtile sunt obligate a turca ;
le arati dreptul acelei ta,ri strains, Ca, dupa art. 1539 din legea Fichi,
aceasta nu s'ar putea aplica la Do- once supus otoman se considers major
brogea, justificand obligatia pentru cand are minte, adica cand, dupa ce
parti de a instrui pe judecatori a- ajunge la pubertate, cateva persoane
supra legilor otomane, caci dad, ju- vrednice de credinta atesta, inaintea
decatorii nu aunt tinuti a cunoaste Tribunalului sfant, ca minorul, are

www.dacoromanica.ro
88 REPERTORII'L GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Dobroyea Dobroyea
minte, $i dup. ce Tribunalul dant Trib. de apel din Dobrogea, n'a vio-
declara ca el in adevar are minte. lat art. 90 din legea din 1880.
Buletinul 1881, p. 467 Buletinul 1882, p. 76
6. Legea, care trebue sa intervie 9. Conform art. 53 din Regula-
ca sa autorize adjunctiunea unui te- mentul de administratiune judecato-
ritoriu catre Statul Roman, poate sa reasca a Dobrogei din 1878, Consi-
supuie noul teritoriu la orice restric- liul de Mini$tri este in drept a se
tiuni ar fi cerute de circunastantele pronuntla asupra ridicitrei dreptului
cari Inconjoara noua achizitiune, caci de a se putea exercita profesiunea de
art. 2 alin. 2, combinat cu art. 93 avocat in Dobrogea, $i deciziunea
alih. ultim at Constitutiunei, nu pune, Consiliului de Mini$tri nu e supusit
in aceasta privire, nicio limits suve- apelului catre Tribunalul de apel din
ranitatei Puterei leobinitoare ; Tulcea.
Ca dar, derogarile la dreptul co- Buletinul 1882, p. 437 0 1886, p. 49
mun, cari se vad coprinse in legea 10. Dupa legile otomane, cari al.
care a decretat aditiogirea Dobrogei a se aplica in Dobrogea, stramuta-
catre Statul Roman, departe de a fi rea dreptului de proprietate imobi-
contrarii art. 105 din Constitutiune, liar& trebue sa se constate prin acte
sunt, din contra, cu totul conforme facute dupa toate regulele cerute de
art. 2 $i 93 din Constitutiune. acele legi, iar nu prin proba testi-
Buletinul 1831, p. 677 monials.
Buletinul 1883, p. 2
7. Dupa, circulara viziriala din 11. Tribunalul de apel din Dobro-
1282 anul Egirei, conditiunile ce se gea fiind organizat ca gi celelalte
cer pentru validitatea unui testament Tribunale de judete din tars, cu sin-
este ca el sa aiba martori $i sit fie le- gura diferenta ca.' au atributiuni de
galizat de episcopii sau reprezentatii Curti de apel, judecarea afacerilor de
comunitatilor la cari apartinea tes- competinta lor se judeca de catre doI
tatorul. judecatori.
Buletinul 1881, p. 708 Buletinul 1883, p. 704
8. Dup.& art. 64 din Regulamentul 12. razand art. 73 din Legea de
de administratiune publics asupra organizare a Dobrogei $i art. 9 din
organizati unei judecatoresti in Dobro- Legea pentru regularea proprietatei
gea, din 11 Noembrie 1878, Ministrul in Dobrogea ;
Justitiei are dreptul ca, prin regula- Considerand ca, prin cel dintaiu
mente posterioare, circulari $i in- articol s'a acordat emigratilor un ter-
structiuni, sa complecteze, sa ameli- men de trei luni, incepand dela 23
oreze si sa explice dispozitiunile co- Octombrie 1878, pentru a reveni, la
prinse in el ; caminele lor, cu pedeapsa, pentru
05, legea. care a intervenit la anul cei cari n'ar uza de acest termen,
1880, nu numai n'a abrogat Regula- ss piarza dreptul de posesiune asu-
mentul din .1878, dar inc a men- pra pamanturilor rurale ce ar fi a-
tinut Intru toate dispozitiunile co- vut Inaintea rezbelului, iar prin cel
prinse inteansul ; de al doilea articol s'a mai prelim-
Ca a$a ffind, Ministrul de Justi- git Inca cu un an termenul pentru
tie, prin decretul din 30 Martie 1881, emigrati de a reveni la caminele lor,
desfiintand judecatorii arbitri dela Liu drept de a lua, in posesiune pa-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 89

Dobroyea Dobroyea
manturile ce a posedat inaintea rez-grati, cari n'au reclamat dreptul for
belului ; in termen de un an dela promulgarea
Considerand cg, dupg aceste texte acestei legi, de a reman,e in pro-
de lege, termenul de patru ani, a- prietatea Statului ;
cordat emigratilor, expirand la 23 Ca daca legiuitorul a treat pentru
Octombrie 1882, numai dela aceastg emigrati un caz exceptional de
data Statul devine deplin proprie- expropriere in favoarea Statului ro-
tar al bunurilor rurale posedate de man pentru pamanturile rurale MI-
emigrati, data acestia, inlauntrul ter- rie., aceasta dispozitiune insa nu
termenului acordat, nu revin la cg- se poate aplica prin, analogie, Si la
minele lor. proprietatile Mulk., cari sunt in
Buletinul 1883, p. 828 si 1903, p. 1455 comune sau orase ;
13. Dupa textul formal si catego- Cg, din intreaga economie a acestei
ric al art. 8 din Legea regulgrei legi, ei chiar din coprinderea art. 130
proprietatei in Dobrogea din 3 Apri- din Legea fonciarg, otomana, rezulta
lie 1882, once instrainari de imobile ca legiuitorul nu s'a preocupat do
rurale facnte dupg. 11 Aprilie 1877 altceva decal numai de pgmanturile
sunt nule $i de nul efect. rurale numite $Mirie., cari sunt desti-
Buletinul 1883, .. 1090 nate agriculturei, iar nu de proprie-
14. Dupa art. 3 din Legea orga- tatea Mulk., care fiind proprietate
nizarei Dobrogei, toti locuitorii din absoluta, numai propietarul singur
Dobrogea, cari erau cetateni Otomani are dreptul sg-o instraineze ;
in ziva de 11 Aprilie 1877, indepen- Ca, in speta, trib., anula,nd cumpa-
dent de nationalitate, devin cetateni ratoarea facuta' de recurent a unei
Romani. proprietati Mulk), in adevar a violat
Buletinul 1884, p. 313 ; 1891, p. 381; sus eitatele articole de lege.
1993, p. 359 ; 1894, p. 378, 1901, p. Buletinul 1884, p. 522, 913 i 1891,
6.95 si 1905, p 623 pag. 1194
15. Dupg, art. 50 din Legea orga- 17. Conform art. 78 al Legei din
nizarei Dobrogei, sunt alegatori si 21 Aprilie 1858, care prescrie : ca
eligibili in comunele urbane toti cei dreptul de permanents va fi castigat
ce plgtesc o dare directs care Stat orica,rei persoane care in timp de 10
mai mare de 30 lei noi. ani va fi posedat $i cultivat, fara
Buletinul 1884, p. 320 Fi 1888, p. 375 contestatie, pamanturi Mirie., cu
Taxa de 5/, asupra salariilor, fiind sau MIA titlu legal sau just., in-
o dare directs, ds dreptul de a fi stanta de fond e datoare a admite
alegator. proba testimonialg, spre a se dovedi
Buletinul 1902, p. 537 faptul posesiunei, cu atat mai mult.
16. Art. 3 din Legea pentru regu- cand partea tindea a dovedi ca si
larea proprietatei rurale in Dobrogea actul de concesiune ce-1 poseda ii

prevede doug, feluri de proprietati, fusese rapit de care turd in ultimul

una absolutg, care se numeste Mulk.,
$i alta en drept de posesiune ruralg,
care se numeste Mirie. ;
Ca, numai pentru pgmanturile ru-
rale Mirien legiuitorul, prin art. 10,
a preva'zut, incat priveste pe emi-
rezbel.
Buletinu11835, p. 243 i 1903, p. 1493
18. Considerand ca, dupa art. 41
din Regulamentul de administratiune
public& asupra organizarei judeca-
toresti din Dobrogea. procesele defe-

www.dacoromanica.ro
90 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA.

Doirrogect Dobrogea
rite juriulni se judeca, in prima si casarea unei deciziuni pentra motiv
ultima instanta, de tribunalul de apel ca instanteie au refuzat dovada en
din Tulcea. martori.
Buletinul 1885, p. 436 Buletinul 1887, p. 129
19. Vazand Legea asupra regularei 22. Considerand ca, dupa art. 53
proprietatei imobiliare din Dobrogea din Legea orga,nizatiunei judec5,toresti
si art. 55 $i 56 din Legea judecAto- din Dobrogea $i art. 2 din Legea me-
riilor de wale; dificatoare i mutarea, Curtei de apel
Considerand ca proprietatea plina din Focsani la Galati $i desfiintarea
e garantati de lege prin doua ac- tribunalului de apel din Tulcea, Curtea
tiuni : actiunea petitorie si actiunea de apel din Galati judeca ca Curte
posesorie ; criminala, in prima si ultima instants,
Ca proprietatea cMulk din Dobrogea toate crimele $i delictele de compe-
fiind, dupa legea relative la materie, tinta, Curtilor en jurati, observand
o proprietate piing, eel ce se pretinde insa regulele de procediira prescrise
proprietor cu acest titlu trebue, dupe in materie corectionala.
dreptul comun, sa se bucure de be- Buletinul 1888, p. 66 fi 1891, p. 1005
neficiile actiunei posesorii, cand e 23. Curtea de apel din Galati, in ju-
turburat sau deposedat ; decarea crimelor comise in Dobrogea,
Ca, pe de alts parte, judecatorul urmand a observe regulele de pro-
posesorului e dator sa judece si sa cedure prescrise in materie corectio-
aprecieze titlurile de proprietate ale nala, e datoare a observe faeerea
reclamantului, sub punctul de vedere raportului prescris de art. 204 Proc.
at posesorului, fare ca prin aceasta penala, sub pedeapsa de hulitate.
sa se prejudece intru nimic dreptul Buletinul 1888, p. 258
de proprietate dintre litiganti.
... Nu hug cand judeca ca prima
Buletinul 1885, p. 748
20. Dup5, articolul 59 din Codul si ultima instants.
de proprietate fonciara otomana, care Buletinul 1890, p. 1021 fi 1893,
vorbeste de vocatia succesorala a bu- pag. 1130
nurilor asupra imobilelor ramase de Nici cand judec5, afacerile cri
la nepoti, se rapoarta numai in pa- minale ea Curte de jurati.
mantul pe care se af15, constructiuni Buletinul 1902, p. 96 0 1903, p. 8.59
si plantatiuni, iar nu si in restul 24. Casandu- se o deciziune a Curtei
mosiei (p5,mant arabil), care o o pro- de Galati, data in materie de crime
prietate cMirie. i, ca atare, nu se comise in Dobrogea, trimiterea cauzei
mosteneste de asemenea ascendenV. nu se poate face decal in o Curte
Buletinul 1886, p. 492 de jurati, singura investit5, cu dreptul
21. Prin dispozitiunile finale ale de a judeca crimele.
art. 6 din Legea pentru regularea Buletinul 1888, p. 534 ; 1895, p.
proprietatei imobiliare in Dobrogea, 1165 si 1896, p. 1456
se lass la facultatea instantelor de 25. Dup5. art. 2 din Legea vilae
fond admiterea probei testimonials telor otomane, once individ nascut
pentru dovedirea dreptului de pose- din parinti straini, pe teritoriul oto-
siune si numai in lipsa de titluri man, poate, in interval de trei ani
care sa alba data certa ; dela majoritate, sa ceara naturaliza-
C5, astfel fiind, nu se poate cere rea otomana, cu indeplinirea forme-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIEL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 91

Dobrogea Dobrogea
for prescrise de legea din 26 Martie atat la tarlalele de pe camp, cat si
1869 ; la poenile de prin padurf;
Considerand, In spew., ca apelantul Ca astfel hind, Statul, in spet,a,
nu dovedeste nici tribunalulului, nici a fost in tot dreptul ca sa in din
Inaltei Curti, ca a facut o asemenea stapanirea recurentului locul sau
declaratiune dinaintea autoritatilor ceair, dandu-i in schimb un alt la
otomane inainte de 11 August 1877; de aceiasi nature si intindere, qi tot
Ca asa fiind, el este strain, edict-1 aeolo unde da'duse si celorlalVi lo-
nu are calitatea de otoman, si, ca cuitori, din comuna Frecatei.
atare, conform art. 3 din Legea Do- Buletinul 1890, p. 677
brogei, nu poate Si se bucure de ce- 29. Pierderea unui thin de con-
tatenia romans, intrucat la anul 1877, cesiune asupra unui pamant din Do-
August 11, era supus strain. brogea, cu ocaziunea unei predari
Buletinul 1889, p. 435 incercata in timpul rezbelului din
26. Dupa, art. 13:t din Legea pro- 1877, constitue un caz de for ma-
prietrttei fonciare otomane, locurile jora care, atat dupa art. 1198 ali-
situate pe malul marei sunt proprie- neatul 4 din Cod. civ., cat si dupa
tatea Statului, si pentru ca un par- art. 6 din Legea pentru regularea
ticular di poata deveni proprietar pe proprietatei imobiliare din Dobrogea,
acele locuri, se cerea autorizatiunea autoriza pe concesionar sa. dove-
Suveranului ; deasca cu martori atat faptul care
Ca, in lipsa acelei autorizatiuni, constitue forta majors, cat si con-
acele locuri se posedau ca o proprie-
tate .Mirie, iar nu ca proprietate tinutulBuletinul
actului pierdut.
1890, p. 803
(Mullc,, i ele facand parte din do-
meniul public, nu se. puteau pre-. .
30. Avand in vedere art. 1 si 2
scrie ; din Legea colonizarei in Turcia (co-
Buletinni 1890, p. 4 lectiunea Aristarchi-Bey, p. 16) ;
27. Din intreaga economie a Regu- Considerand ca, din termenii ace-
lamentului pentru fixarea darei pe stor articole, rezulta ca formalitatile
vita in Dobrogea, rezulta ca se pla- relative la prestaraa juramantului
taste o singura iaxa, de pasunat la de Edentate catre Sultan ai la supu-
intrare si, in urma achitarei ei, pro- nerea legilor Imperiului trebuesc in-
prietard sunt in drept sa pasuneze deplinite de coloni mai inainte de
vitele for pe toate locurile destinate obtinerea concesiunei ;
pentru acest scop sf neocupate de Ca, in sneta, Curtea de apel sta-
altii, fare a mai plati o noua taxa. bileste, din faptul ca intimatul a do-
Buletinul 1890, p. 155 bandit concesiunea $i a platit con-
28. Statul e autorizat, prin a rt.18 tributiunea pentru pamantul ce i-a.
al Legei pentru regularea proprie- fost concedat, ca cerintele legei au
tatei in Dobrogea, sa intruneascA la fost satisfacute ;
un loc, pe cat va fi cu putinta, toate Ca, in aceasta privinta, Bind su-
locurile sale risipite, intre cari evi- verana apreciatoare, ca atare, se sus-
dent ca intra i pamanturile cMirie,, trage controlului Inaltei Curti.
asupra carora el are dreptul de nude Buletinul 1890, p. 804
proprietate ; 31. Sub dominatiunea otomana,
Ca aceasta dispozitie se apnea'. monastirea Cocosul d i n Dobrogea

www.dacoromanica.ro
92 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Dobrogea
nu era recunoscuta ca persoana mo- .
rala;
Monastirea Cocosul fiind supusa
regimului creat prin Regulamentul
pentru disciplina monahala din 1873,
chiar de s'ar admite ca este per
soana morala, totusi, dupa acest Re-
gulament, nici superiorul monastirei
singur, nici impreuna cu consiliul
ecumenic al monastirei, nu poate
contracts datorii in comptul monas-
tirei.
Buletinul 1892, p. 181
32. Dup5, Legea pentru organiza-
rea Dobrogei, cetatenii dobrogeni nu
an drept a fi reprezentati in Parla-
ment si, prin urmare, nici a Parti-
cilia, la alegerea membrilor parlamen-
tului pana nu va interveni o lege
specials (art. 4 din Legea pentru or -
ganizarea Dobrogei) ;
Ca aceasta restrictiiune la exerci-
-0111 drepturilor politice fiind rela-
tiva la statutul personal, urmareste
pe dobrogeni $i in Romania propriu
zisa ;
ca astfel stramutarea domiciliu-
lui in Romania propriu-zis5, nu con-
'era dobrogenilor pleniludinea drep-
turilor politics.
Buletinul 1892,p. 285; 1894, p. 376 ;
1896, p. 738; 1897, p. 571; 1899,
p. 544 fi 1901, p. 703
33. Dup5, art. 3 din Legea pentru
regularea proprietatei imobiliare in
Dobrogea, drepturile de posesiune
imobiliare rurale (Mifie), dobandite
conform legilor existente in Dobro-
gea inainte de ocupatiunea romana,
sunt si roman respectate ;
Iar dupa art. 6 aceeasi lege, as
prevede ca drepturile au sa se do-
vedeasca cu titluri originale, ema-
nate dela autoritatile otomane in
drept, pana. la 11 Aprilie 1877, $i, in
lips5, de asemenea acts, sa se incu-
viinteze cercetari cu martori ;
www.dacoromanica.ro
Dobrogea
Considerand, in spats, ca recuren-
tul a prezentat un act semnat de
martori, cu care Uncle& a-si stabili
dreptul s5u de posesiune dobandit
asupra locurilor ce poseda ;
Cbnsiderand ca, asupra acestei probe
cu martori, Curtea, prin deciziu-
nea sa, nu se pronunta, astfel ca,
privand pe poate de un drept ce i-1
acord5, legea, a violat prescriptiunile
ziselor texts de lege.
Buletinul 1892, p. 773
34. Provincia Dobrogei fiind. gu-
vernata, intre allele, si in privinta,
drepturilor electorale ale cetatenilor
ei, de o lege de organizare a ei spe-
ciala, legea din 9 Martie 1880, nu-
mai dispozitiunile acestei legi cats a
fi aplicata in ceeace concerne aceste
drepturi ;
Considerand ca, aceast5, lege spe-
ciala neprevazand cazul de dispensa
de tens pentru ofiterii in retragere,
acestia n'au dreptul a figura in lis-
tele electorale ale acestei provincii.
data an posed censul ce ea prevede.
Buletinul 1893, p. 367
35. Dreptul de proprietate abso-
luta, recunoscut in persoana cuiva
asupra unui pamant din Dobrogea,
conform legilor anterioare anexarei
acestei provincii la Romania, cats a
fi respectat de Statul roman, el con-
stituind un drept ca' stigat,
Buletinul 1893, p. 469
36. Considerand ca, dupa legile
otomane, numai supusii Imperiului
sunt chiemati a face serviciul mili-
tar si priori i a-I achita in bani, in
caz and nu ar vol a-I face efectiv ;
Considerand, in speta, ca, din fap-
tul ca S. Wacher a lost primit a
achita impozitul militar pentru anul
1877, rezulta ca dansul, in tot cur-
sul acelui an, si prin urmare si in
ziva de 11 Aprilie 1877, era sups
otoman ;
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA. 93

Dobrogea Dobrogea
Ca, prin urmare, in virtutea legei esentiala pentru cei trimisi spre a
anexarei Dobrogei, are dreptul de a fi judecati de Curtea cu jurati, ob-
fi inscris in listele alegatorilor co- servarea ei trebue sa fie esentiala
munali din orasul Tulcea. si pentru cei trimisi dinaintea Cur-
Buletinul 1894, p. 400 tei de apel din Galati pentru crime
37. Considerand ca, inaintea legei savarsite in Dobrogea ;
din 1 Aprilie 1894 pentru introdu- Ca, a mai face o deosebire intro
cerea judecaterilor de instructie in cei trimisi dinaintea Curtei cu 'jurati
Dobrogea, acuzatilor pentru crime $i cei trimisi dinaintea Curtei de
savarsite in Dobrogea, trimisi spre a Galati, incat privesteobservarea dis-
fi judecati de Curtea de apel din pozitiei art. 237 din Proc. penala,
Galati, n'avea a-li se comunica o este contrariu dispozitiei art. 4 din
decizie a Camerei de punere sub legea de 1 Aprilie 1894;
acuzare, ci numai un act de acuzare Ca, de aceea, o decizie a Curtei de
fhcut de procurorul-general, precum apel din Galati, care a judecat o
prescrie art. 47 din Legea organiza- crima savarsita in Dobrogea, trebue
rei judecatoreasca pentru Dobrogea a fi casata, pentruca dispozitia arti-
din 30 Martie 1886 ; colului 237 din Proc. penala nu s'a
Ca, in urma insa a acestei legi din observat, tot asemenea precum si o
1 Aprilie 1894, comunicarea deci- decizie a Curtei cu jurati, pentru
ziunei Camerei de punere sub acu- neobservarea aceleiasi dispozitii, se
zare si a actului de acuzare este cascara'''.
tot atat de indispensabil pentru acei Buletinul 1895, p. 1164
trimisi pentru crime savarsite in Do- Contra: Vezi mai jos No. 44.
brogea dinaintea Curtei de apel din 38. Avand in vedere ca, dup5, arti-
Galati, ca si pentru aceia cari sunt colul 2 din legea din 3 Aprilie 1882
trimisi spre a fi judecati de Curtile p en t r u regularea proprietatei imo-
cu jurati, conform legei de Procedura biliara in Dobrogea, romanii de ori-
penala, pentru ca., dupa art. 4 al gina, cari, conform art. 9 din Con-
acestei leg], pentru crimele savarsite stitutiune, pot dobandi recunoasterea
in Dobrogea, instruetia are a se face fara stagiu si printr'un simplu vot
conform cartel II, titlul II, capitolul I al Adunarilor, pot dobandi proprie-
din procedura penala, si cum in acest tate imobiliara rurala in Dobrogea ;
capitol I al Procedurei penale este Ca dar, conditiunea esentiala ca
coprins art. 237 din Procedura pe- romanii de rigida sa poata dobandi
nala, care prescrie comunicarea de- proprietatea imobiliara rurala in Do-
ciziei Camerei de punere sub acu- brogea este ca sa fie in pozitiune
zatie, este invederat ca vointa le-. ca, conform art. 9 din Constitutiune,
giuitorului, ce reiese din art. 4 al sa li se poata recunoaste calitatea
legei din 1 Aprilie 1895, este ca ga- de roman, printr'un singur vot al
rantia coprinsa in art. 237 din pro- Corpurilor legiuitoare, fara niciun fel
cedura penala sa se intinda si la de stagiu ;
acei cari au comis crime in Dobro- Considerand ca, dupa art. 9 din
gea $i au a fi judecati de Curtea de Constitutiune, romanul din once Stat,
apel din Galati ; fara privire catre locul nasterei sale,
Ca, observarea dispozitiei art. 237 dovedind lepadarea sa de protectiu-
din Proc. penala fund o conditie nea strains, poate dobandi de in-

www.dacoromanica.ro
94 REPERTORIUL GENERAL DE MIRISPRUDENTA ROMANA

Dobrogea Dobrogea
data exercitarea drepturilor politica nile acestei legi eat& a fi aplicate
printr'un vot al Corpurilor legiutoare ; in ceeace priveete aceste drepturi ;
Ca dar, numai acei romani din Ca aceasta lege prevede, pentru a
'tate State sunt in pozitiune de a fi alegator comunal in comunele ur
li-se recunoaste calitatea de romani bane din Dobrogea, calitatea de ce-
printr'un simplu vot al Adunarilor tacean roman si plata anuala a unei
legiuitoare cari vor dovedi ea s'au dar; directe &titre Stat, fie fonciera,
lepadat de protectiunea strains; patents, sau pentru poduri ai eosele,
Considerand, dar, ca, din combina- de eel putin 30 de lei.
Vunea art. 2 din legea din 1882 cu Buletinul 1898, p. 6'27
art. 9 din Consiitutiune, rezulta evi- 41. Art. 4 ei urmatorii din Legea
dent ca numai acei romani din alto dela 1882 pentru regularea proprie-
State an dreptul de a dobandi pro- tatei imobiliare in Dobrogea, dispen-
prietate imobiliara rurala, it Dobro- seaza in adevar pe acei ce au un
gea cari se vor fi lepadat de protee- drept de proprietate absolut (hulk),
tlunea straina, independent deco, li de a se prezenta inaintea comisiunei
se va fi recunoscut sau nu calita- instituita, spre a-si verified, titlurile
tea de cetacean roman de catre Cor- de proprietate, aceasta obligatiune
purile legiuitoare. fiind impusa numai posesorilor pa-
Buletinul 1896, p. 193 manturilor .Mirie ;
39. Considerand ca, dupa legea Totuei, eand un proprietar, ce pre-
civila otomana, actiunile reale si tinde un drept de proprietate Mulk ,
personale se prescriu, in genre, prin s'a prezentat de bunavoie inaintea
trecerea de 15 ani acelei Comisiuni eu un titlu (tapiu),
Ca aceasta prese,riptiune, stability ia care nu era determinate intinde-
prin art. 1660, se suspends in pri- rea pamantului ce pretindea ca pro-
vinta minorilor si a nebunilor, fie ea prietatea sa, ei a declarat comisiunei
aceetia ar avea tutori sau nu, pre- duph acel tapiu, are dreptul lid, o
cum si in privinta eelui ce se afla anumita intindere de pamant, iar
intr'o tiara indepartata cel putin en eomisiunea i-a recunoscut dreptul de
18 ore de local uncle se and' ad- proprietate pe mei pamant, dupa cum
versarul sau ; este cazul de fata, declaratiunea be-
Considerand ca femeea maritata nevoid', a acelui proprietar it leaga
nu e coprinsa in enumeratiunea a- ei ii este opozabila, afara de eazurile
celor ea, dupa acei articol, pot invoca de violenta, do! sau eroare.
in favoarea for suspensinnea pre. Buletinul 1902, p. 20
scriptiunei, ei ca nieina alt articol 42. Dupa art. 7 din Legea dela
din titlul cdespre prescriptaune. al Co- 1882, acei cari avand un drept de
dulni civil otoman. nu ereaza aceasta posesiune anterior anexarei Dobro-
exceptiune in favoarea femeei ma- gei, si cari nu s'au prezentat inaintea
ritate. comisiunei centrale de verificare, pot,
Buletinul 1897, p. 512 in curgere de 6 luni dela aplicarea
40. Dobrogea fiMd guvernata, intro legei, sa ceara a -pt constitui un titlu
altele, ei in privinta drepturilor elee- de posesiune inaintea acestei comi-
tocale ale cetatenilor ei, de o lege siuni, care va face verificarea dupa
de organizare specials, adica aceea regulile dela art. 6 ;
din 9 Martie 1880, numai dispozitiu- Ca, dupa, art. 10 din aeeias lege,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORRIL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 05

Dobroyea
pamanturile rurale (Mine) ale acelora,
cari nu pi-au veriticat titlurile, con-
form art. 7, sunt of raman ale Sta-
tului;
Ca, Etta de aceste dispozitiuni, cu
drept cuvant Curtea de fond a res-
pins acciunea reclamantului, cand a
constatat ca autorii lui nu pi-au ve-
rificat drepturile ce pretind ea aveau
asupra imobilului in litigiu, de oare-
ce reclamantul nu putea avea mai
multe drepturi decal autorii
BuZetinul 1903, p. 1931
43. Considerand ca, prin faptul a-
nexarei. Statul roman substituindu-se
in Dobrogea Statului otoman, pe de-
o-parte a recunoscut toate drepturile
dobandite pans atunci de particulari
dupa tegile otomane, atat cele de
proprietate absolutes (Mull:), cat pi cele
de posesiune imobiliara (Mine) ar-
ticolul 3 din legea pentru regularea
proprietatei din Dobrogea, iar pe
de alta insupit tot ce mai inainte
forma domeniul public pi privat al
Statului otoman, art. 16 din ci-
tata lege ;
Considerand ca, intre achizitiunile
facute de Statul roman, ca urmas al
Statului otoman, sunt pi toate la-
mella baltile, canalurile of pesca-
riile de once natures, pe cari zisa
lege art. 16 lit. d le declares ca
stint pi raman proprietate absolutes
a Statului ;
Considerand ca, fates en termenii
generali ai acestei dispozitiuni, nu
se poate face nicio distinctiune intre
apele aflatoare pe pamanturile Mine,
tei de apel din Galati, nu an fost
sub euvant ea caracterul Q1e proprie-
tate absolutes a unui .Mulk, ar E atinse prin Legea din 1 Aprilie 1894
incompatibil cu un asemenea drept,
pentruca aceasta distinctdune nu o
facea nici legea otomana, care de-
clara afara din comert toate apele prin art. 4 al acestei legi ;
in genere (Vezi Aristaky-Bey, vol. I Ca, alineatul al doilea al acestui
art. 94, nota 149, pi art. 123 Cod. civ.
. liobroyea
otoman), pi pentruca, dupa aceiap lege,
deosebirea dintre proprietatea cMulk,
in opozitdune cu proprietatea (Mirie,,
fEnd ca cea dintai e absolutes, adicA
deplina, pe cand cea din urma con-
stitue numai o posesiune utila in-
tr'un fond strain, din aceasta nu re-
zulta ca proprietarul unui .Mulk,
poate sa-pi intinda stApanirea pi pe
lucrurile aflatoare pe proprietatea sa,
can stint declarate afar& din comert,
sau rezervate pentru. Stat ;
Considerand ca, Curtea de fond,
interpretand astfel art. 16, n'a violat
principiul neretroactivitatei lege, fin -
scris in art. 1 din Codul civil, caci
nu deduce dreptul Statului pe apele
din Dobrogea numai din legea pen-
tru regularea proprietatei imobiliare
din Dobrogea pi din legea posterioara
a pescuitului, ci pi din dreptul ce
avea mai inainte Statul otoman, ba-
zat pe legile otomane,
Bidetinul 1.904, p. 402
44. Considerand Ca, dupa art. 53
din Legea organizarei judecatorepti
din Dobrogea din 30 Martie 1886,
combinat cu art. 2 din legea dela
1886 pentru modificarea circiunscrip-
tiei Curtei din Focpani, stramutarea
acestei Curti la Galati pi suprimarea
tribunalului de apel din Tulcea, afa-
cerile criminate venite din Dobrogea
se vor instrui pi judeca de Curtea
de apel din Galati, dupa regulele de
procedure prescrise in materie corec-
tionala ;
Considerand ca aceste atributiuni
in materie criminals, conferite Cur-
intitulata epentru infiintarea iude-
catorilor de instruetie in Dobrogea,,
dup.& cum aceasta se prescrie formal
artieol prevede Elsa ca, instructiu-

www.dacoromanica.ro
96 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Dobrogea
nea crimelor comise in Dobrogea se
va face conform cartel II, titlul II,
cap. I, din Pr. pen. ;
Ca, de aci rezulta ca trebue a se
aplica numai acele texte din Codul
de procedur5, criminals la cari se
trimite prin art. 4 alin I citat mai
sus, can prev5,d acte de instruc-
tiune, iar nu si acele articole cari
prescriu indeplinirea unor acte de
judecata inaintea Curtei ;
Considerand ca comunicarea si 15-
sarea in copie acuzatului a deci-
ziei Camerei de punere sub acuzatie,
Dobrogea
man inainte de anexarea Dobrogei
la Romania ;
Ca., din combinatiunea acestui ar-
ticol cu art. 3 din aceasta lege, re-
zulta c5, Statul roman este proprie-
tar pe toate locurile din Dobrogea,
afara de acelea pe cari particularli
le au ca Mulk si Mine ;
Considerand ea, fa* cu acest prin.
cipiu, in speta, incumba intimatului
G. Greef sarcina de a dovedi drep-
tul de proprietate asupra locului in
litigiu.
Buletinul 1905, p. 266 .

formalitate ceruta de art. 237 Proc.

criminals, in stop ca acuzatul sa Docuri (lege)
se poata apara in ziva audientei, 1. Legiuitorul, prin art. 5 din Le-
este un act care priveste apararea gea magazinelor generale, pune prin-
$i judacata de urmat inaintea Curtei, cipiul ca atat recipisele, cat si wa
iar nicidecum un act de instruc- rantele, sunt transmisibile prin gir,
tiune, un act care s5, serve la sta- sau amandoug impreuna, sau fiecare
bilirea faptului ; in parte ; iar dupa art. 6, girarea re-
prin urmai e, aceasta formali- cepisei transmite proprietatea ma'rfei,
tate nu are a fi indeplinita in afa- cu obligatiunea pentru cazul tend
cerile criminate ce se judeca de Curtea recepisa nu este transmisa dimpreuna
de apel din Galati. cu waranta, ca posesorul recepisei sa
Buletinul 1904, p. 860 plateasca datoria contractata prin
45. Ascultarea martorilor de catre warant ;
Curtea de apel din Galatiin judo- Considerand ca, girarea unei rece-
ca,rea crimelor comise in Dobrogea- - pise, sau a unui warant, este sufi-
se va face sub juramant, a carui cienta pentru a transmite dreptul
formula e prevazuta de art. 153 Pr. de amanet $i dreptul de proprietate
penala, iar nu de art. 342 Pr. pe- asupra productelor depuse in magazi-
nala, de oarece, conform art. 53 din nele dokurilor determinate de lege,
Legea de organizare judecatoreasca f5.1.e a mai fi necesitate de indepli-
in Dobrogea, instructia i n a in t e a nirea formalitatilor notificarei, ceruta
Curtei de apel din Galati se va face dupa dreptul comun, in caz de ce-
dupe regulele de procedura prescrise ziune ;
in materie corectionala. Considerand ca recepisele si wa-
Buletinul 1904, p. 861 gi 1905, p. 57 rautele fiind transmisibile prin gir,
46. Considerand c5, dup5, dispozi- cu efectele aratate mai sus, aceasta
tiunile art. 16 din Legea pentru re- s'a facut spre a deroga regulelor ge-
nerale ale dreptului comun, spre a
gularea propriet5.tei imobiliare in Do-
brogea, Statul roman a intrat si a marl creditul depunatorului si spre
ramas in toate drepturile de pro- a-i inlesni vanzarea si circulatia pro-
prietate pe can le avea Imperiul oto- ductelor depuse, si ar fi a paraliza,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT_. ROMANA 97

_Dolouri (lege) Doha

scopul urmarit data s'ar mai cere vinctiunei magistratilor, cart, din cir-
formalitatea notific5,rei ; cumstantele cauzei aratate prin acele
Ca, in speta, posesorul. recepiselor motive, si-au format convinctiunea ca
girate devenind proprietarul produ- n'a existat manopere doloase din
selor, el are dreptul asupra priso- partea intimatei, faptele alegate ema-
sului sumei ramase din vanzarea nand dela terse persoane ;
productelor, in urma acoperirei cre- Ca, odata stability neconcludenta
antei creditorului amanetar al Wm- faptelor alegate, judecAtorii nu erau
cei Nationale, si nimeni, nici acel tinuti sA, admita proba cu martori
care ar fi infiintat un sechestru asu- si cercetarea locala, invocate spre
pra productelor pentru castiuri ne- stabilirea acelor fapte.
plAtite, nu poate reclama suma ra- Buletinul 1885, p. 14
masa, ceeace si alineatul din urma 2. Partea co-contractanta nu poate
al art. 21 al Legei din 28 Iunie1881, cere dovada on martori, spre a sta-
pentru magazine, o si declara, ; bill propriul sau dol.
Ca, spre a se garanta contra acestor Buletinul 1885. p. 165
efecte, proprietarul, caruia nu-i s'ar 3. Sotii can au indus in eroare
fi platit castiurile, nu se poate a- pe Tribunal, spre a putea obtine un
para decat prin impiedicarea tran- imprumut asupra unui imobil dotal,
sportArei si depunerei productelor in nu sunt primiti a invoca, nulitatea
magazinele dokurilor, sau facand ca, acelui imprumut.
odata cu depunerea productelor, re- Buletinul 1885, p. 238
cepisele sA se libereze in ordinul sau. Vezi cuvantul eDotrt. No. 84.
Buletinul 1895, p. 1247 4. Dupa art. 960 din Codul civil,
Dolul dolul nu e o cauza de nulitate a
conventiunei decal atunci cand e
1. Daca este adevarat cd proba evident ca., fart' machinatiunile in-
dolului se poate face totdeauna cu trebuintate, partea n'ar fi contractat.
martori, totus faptele can se aleaga Buletinul 1886, p. 399
pentru a stabili dolul trebue sa fie 5. Daca este adevarat M. proba
precise, concordante si grave ; dolului se poate face prin martori,
Ca cestiunea existentei dolului totus faptele can se aleaga pentru
este o cestiune eminamente do fapt, a stabili dolul trebue sa fie precise
pe care legiuitorul a lasat-o la apre- si bine articulate ;
cierea prudenta a judecatorilor fon- Ca, odata stabilit c5, nu s'a invocat
dului, can singuri an sa stabileasca, nici un fapt precis, instanta de fond
prin cumpanirea imprejurarilor cauzei, cu drept cuvant a respins cererea
data exists sau nu, in o spetA data, de a se admite martori.
elementele unei urmari dolozive de Buletinul 1890,p. 159 ,Fi 1897, p. 1188
natura a influents asupra consimti- 6. Cestiunea de a se sti data s'a
mantului ce se pretinde vitiat ; exercitat sau nu dolul din 'partea
CA, in spetA, atat deciziunea Curtei, unei parti litigante constitue o ces-
cat si sentinta tribunalului, constata tiune de fapt, lasata la suverana
a faptele propuse a se proba ca do- apreciere a instantei de fond si, ca
loase nu sunt concludente, decla- atare, scapa controlului Inaltei Curti.
randu se ca stabilirea for nu poate , Buletinul 1890, p. 1008 si 1896,
servi la nimic spre formarea, con- p. 1640
/. C. Barozzi.V ol. II 7

www.dacoromanica.ro
98 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA.
Datil
7. Su veranitatea aprecierei judeca-
torului de fond, in privinta consta-
tarei dolului prin acte de oarecare
natura specials, nu e marginita.
Buletinul 1893, p. 23.9
8. Acel care invoaca nulitatea
unui contract pentru cauza de dol,
este primit sa dovedeasca cu mar-
tori manoperile prin mijlocul carora
consimtimantul sau la incheierea con-
tractului, a fost surprins. sub condi-
thine insa ca faptele invocate sa fi
avut de rezultat a-i surprinde con -
shntimantul, si sa-1 fi pus in impo-
sibilitate de a cere o proba scrisk
pentru ca proba testimoniala sa fie
admisibila.
Buletinul 1901, p. .986
Domeniul public
1. Oricare locuitor din Romania
are dreptul de a trece sau de a mij-
loci trecerea depe tamurile fluviilor
navigabile ale Romaniei, fiindca tar-
m ur;le fluviilor navigabile fat parte
din domeniul public, in virtutea ar-
ticolului art. 476 din Cod. civ.;
Ca astfel, nimeni, nici Statul, nici
judetul. nici comuna, nici particu-
larul, nu poate impiedeca pe locuitori
a trece delve malurile fluviilor navi-
gabile, sau a se folosi de ele ;
Ca data Statul, judetul sau comu-
nele, pot lua dispozitii pentru a
supraveghia, din punctul de vedere
politienesc, exercitiul dreptului ce-1
apt locuitorii. conform art. 476 din
Cod. civ., aceasta insa fara a-i lipsi
cu totul de dreptul ce-1 au ;
Ca, in speta, daca administratiunea
domeniilor va fi conces unui parti-
cular singur de a exercita dreptul rau, s'au pus in imposibilitate margi-
de ghecet, acesta nefiind regulat prin- nasii de mai scurge in Dambovita
tr'o lege care, derogand dispozitiei apele stabilimentelor lor de bai, a-
art. 476 Cod. civ., sa, fie obligatorie
pentru toti locuitorii, un asemenea
contract, deli valabil intre partite
www.dacoromanica.ro
Domeniul public
contractante, nu poate sa oblige pe
alti locuitori neparticipanti la acel
contract, pentruca atinge drepturi pe
cari le au locuitorii, conform art. 476
din Cod. civ.
Buletinul 1883, p. 39
2. Domeniul public nefiind sus-
ceptibil de un drept privat de pro-
prietate, el nu poate procura margi-
nasilor decat un drept de folosinta
limitat la destinatia esentialk la care
domeniul public este afectat ;
CA dela acest principiu decurge in-
doita consecinta
1. Ca orice concesiune dobandita
de marginasi pe domeniul public
este. prin natura ei, precara si revo-
cabila ;
2. Ca clack prin modificarile aduse
domeniului public, intr'un stop de
interes general, se atinge sau se des-
fiinteaza drepturile de folosinta ale
marginasilor, atingerea sau desfiin-
tarea unor asemenea drepturi pot
da loc la despagubiri cand dreptul
de folosinta ce-1 exercitau era con-
form cu destinatia esentiala a do-
meniului public ; ca. din contra. nicio
despagubire nu se poate acorda,
cand folosinta de care se bueurau
marginasii prin toleranta sau conce-
siuni speciale, era abuziva sau nu
corespundea desthiatiei esentiale la
care domeniul public era afectat ;
Ca ran! Damabovita, fiind declarat
navigabil Inca de sub Regulamentul
organic, el face& parte din domeniul
public, si nu putea avea o alta desti-
natie, decat a servi la navigatiune
si la alimentarea orasului cu apa ;
Ca clack prin canalizarea acestui
ceasta jignire de interese nu le poate
da dreptul la despagubire. de oarece
folosinta ce trageau din aproprierea
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 99

Domeniul public Domeniul public

sus-mentionatului ran era abuziva putea care si executa desfiintarea
9i constituia o simply loleranta. ; acelei mori.
prin urmare, in speta, Curtea Buletinul 1891, p. 629
de apel din Buturesti condamnand 5. Lucrurile apartinand domeniului
pe primaria Capita lei de a despagubi public strazile pi trotuarele unni
pe fratii Stoicesti pentru prejuditiul oras nu sunt susceptibile de o ac-
ce sufera, din cauza canaliz5.rei Dam- tiune posesorie din partea cetatenilor.
bovitei, a nesocotit principiile mai Buletinul 1891, p. 997
sus expuse si a dat o interpretare gre- Vezi $i cuviintul Posesiune" No. 52.
sita art. 480 si 481 din Cod. civ. 6. Considerand ca, un imobil apar-
Buletinul 1883, p. 944 -Orland unui particular, nu poate de-
3. Conform art. 132 din Legea venidecat
un imobil de domeniul public
data a fost cumparat de bona
proprietatei fonciare otomane, locu-
rile situate pe malul Marei sunt pro- voie dela proprietar, sau dace.' a de-
prietatea Statului, pi pentru ca un venit proprietate publica prin in-
particular sa poata deveni proprietar deplinirea tuturor formalitatilor pre-
pe acele locuri, se cerea autorizatiu- mise de Legea de expropriatiune si-
lita pentru utilitate publica :
nea Suveranului. Considerand ea, afara de aceste
Buletinul 18.90, p. 4 dolt& cazuri, nu se poate lua pro-
Vezi 4i cuviintul Dobrogea." No. 26. prietatea unui particular, caci se vio-
4. Considerand ca, constructiunile leaza atat Legea de expropriatiune,
fa'cute pe locuri de domeniu public, cat si Constitutiunea, care declara
de catre particulari, constituesc pen- ca proprietatea este inviolabila, si,
tru proprietari un drept deplin de oricare ar fi transformarea sau desti-
propietate, pe cat timp vor fi tolerati natiunea ce s'a dat imobilului rapit
de catre autoritatile publice compe- fara drept dela un particular, acesta
tinte de a urmari i executa distru- este in drept de a-1 revendica si de
gerea lor, iar particularii nu pot in- a core readucerea lui la starea ante-
voca, unii contra altora, lipsa dreptu- rioara, caci acel imobil neintrand in
lui de construire pe domeniul public, domeniul public pe tale legala, nu
caci n'au calitate qi interes direct in a dobandit caracterul unui lucru de
aceasta, privire, ci numai facultatea domeniu public.
de a-si apara dreptul de proprietate Buletinul 1895, p. 1430
ce fiecare posed5, ; 7. Drumurile, cu toate anexele lor,
Considerand ca, in speta. conform precum : poduri, santuri si planta-
acestui principiu, en drept cuvant tieni, fiind de domeniu public, nu
Curtea de apel n'a admis modul de pot fi intrebuintate in folosul par-
aparare al recurentei, pentru comba- ticularilor, si destinatia drumurilor
terea cererei de daune-interese ce i-se vecinale nu poate fi schimbata de
pretind de catre intimat in sens ca primariile respective pe teritoriul ca-
acesta n'a avut dreptul de a construi rora cad acele drumuri.
in 1886 moara sa pe raul Dambo- Buletinul 1897, p. 833
vita, fiind oprite aceste constructiuni 8. Data, in principiu, este adeva-
prin Legea din 1835, caci, pentru a- rat ca drumurile mari, drumurile
semenea motiv, numai Statul ar mici, etc. (art. 476 Codul civil) apar-

www.dacoromanica.ro
100 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRIMENTA. RONIANA
Domeniul public
tinand domeniului public, sunt ina
lienabile si imprescriptibile, nu este
mai putin adevarat insa a ele se
pot alien& sau aservi, cand legea o
permits in mod expres, cum este in
speta dreptul de trecere la calea pu-
blics, prevazut de art. 616 din Co-
dul civil.
Buletinul 1903, p. 685
9. Considerand ca, prin art. 1844
Cod. civil se declara imprescriptibile
bunurile cart, prin natura lor, sau
prin o declaratiune a legei, nu pot
fi obiecte de proprietate privata, ci
stint scoase afara din comers; :
Ca, prin art. 476 acelas Cod se
arata ce fel de bunuri pot fi consi-
derate ca dependinte ale domeniului
public si, ca attire, scoase din co-
mert ;
Considerand ca, din combinarea
acestor dispozitiuni, si in special din
art. 1844, rezulta Ca, ceeace a luat
legiuitorul ca norm& pentru carac-
terizarea unui bun, ca apartinand
domeniului public, este numai na-
tura lui, sau declaratiunea legei ;
ronsiderand ca, in speta, Curtea
de fond constata in fapt ca, imobi-
lul in litigiu, prin natura lui, nu a-
partine domeniului public :
Considerand ca aceasta consta-
rare de fapt, stabilita in mod suve-
ran de Curtea de fond, scapa con-
trolului Curtei de Ca satie.
Buletinul 1904, p. 1425
10. Vezi cuv. .Drumuri No. 2, 3.
_Domicil iu gare la principiul general prevazut
1. In lipsa de declaratiunile ce de art. 58 Proc. civ., adica de a se
trebuese facute conf. art. 87 Cod. intents la domiciliul paratului ac-
civ., proba schimbarei domiciliului
poate rezulta din alto imprejurari de
fapt, lasate de lege la suverana apre-
there a judecAtorilor fondtilui, ase-
manat art. 90 din Cod. civ.
Buletinul 1871, p. 53
www.dacoromanica.ro
Domiciliu
2. Domiciliul unei persoane mo-
rale este acolo unde acea persoana
isi are centrul administratiunei sale.
Prin urmare, Statul isi are domi-
ciliul in Bucuresti (art. 96 Pr. civ.)
Buletinul 1873, p. 165
3. Cestiunea de a se sti data do-
miciliul unei persoane este in cutare
sau cutare loc este o pura cestiune
de fapt, pe care numai instantele
de fond sunt suverane a-o aprecia.
Buletinul 1883, p. 11
4. Conform art. b9 din Codul civil,
dovada intentiunei de stramutarea
domiciliului rezulta din o express
declaratiune facuta atat la autori-
tatea comunala a locului ce se p5-
raseste, cat i la aceea a locului undo
si-a stramutat domiciliul ;
Ca, in speta., recurenta n'a adus
nicio proba ca sotul sau isi strii-
mutase de fapt locuinta, din Braila.
Buletinul 1988, p. 599 gi 1891, p. 97
5. Desi, prin art. 97 Cod. civ. si
art. 64 Proc. civ., se prevede ca
*tile, sau una din ele, au faculta-
tea de a-si alege alt domiciliu decat
acel real, pentru executarea actului
intervenit intro ele, insa asemenea
dispozitiune nu se poate interpreta
in mod restrictiv si literal, adica',
numai excluziv pentru actiunile re-
lative la modul de executare a ac-
tului, ci in sons larg, pentru orice
actiune ar da lot intro parti actul
format de ele, caci scopul pentru
care s'a permis de catre legiuitor,
prin aceste articole, asemenea dero-
tiunile personale si mobiliare, este,
de sigur, pentru a inlesni cat se poate
mai mult efectuarea de contracte
intro parti, si acest stop nu s'ar
atinge in totul data s'ar aplica in
sens restrictiv aratata facultate ce
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 101

Domiciliu Domicilitc
li s'a acordat pentru alegerea do- ciliul de mai inainte, de n'a maui-
miciliului. festat o alta intentie ;
Buletinul 1890, p. 1416 Considerand ea art. 91 nu indica
6. Interpretarea sensului unui con- in ce mod are a se manifest& in-
tract relativ la alegerea domiciliuluitentia stramutarei ;
este lasata, la suverana apreciere a Prin urmare, referindu-ne la dis-
instantei de fond si scapa de con- pozitiile anterioare, la art. 89 si 90
trolul Inaltei Curti. din Codul civil, dovada intentiei poate
Buletinul 1890, p. 1418 rezulta sau din declaratii, sau, in
7. Desi, dupa textul si intelesul lipsa lor, din alto imprejurari
art. 97 din Codul civil, combinat cu Considerand ea, in lipsa de decla-
art. 64 alias C din Procedura civila, ratii, putand a se dovedi intentia si
partite au facultatea, pentru cazul din alte imprejurari, instanta de fond
cand au ales un domiciliu pentru are a constata data cetateanul, din
executarea contractului, de a intents cauza functiunei, e silit a-si avea
actiune una contra alteia, fie la do- relatiile la locul unde iii exercita
miciliul ales, fie la acela a 'Arabi- functiunea si data locueste inteade-
lui, totes asemenea facultate o pierd var la acest lot, si data insa."si func-
atunci cand prin contract ele sti- tiunea, intro alto imprejurari, nu e
puleaza ca once actiune nu se va dovada mai mult a intentiei de a-si
putea intent& si judeca deck la tri- stabili domiciliul in locul in care isi
bunalele domiciliului ales, caci, pe exercita functiunea ;
deoparte asemenea stipulatiune nea- Considerand, in speta, ca tribuna-
tingand ordinea publica, ci numai lul, referindu-se pur si simplu la arti-
interesul privat al partilor, ea este coltd 89 si 90 din Codul civil, omite
permisa de lege fart. 5 din Cod. ci- a distinge ca, in lips& de declaratii,
vil), iar pe de all& parte conven- intentlia stramutarei se poate dovedi
tinnile legal facute avand putere de prin varii imprejurari ; ca trebuia a
lege intro parti, urmeaza ca ele tre- analiz a imprejurarile varii puse
buesc executate intocmai (art. 969 inainte, intr e cari insasi functia
din Cod. civ.) putea fi considerata ca un element
Buletinul 1893, p. 809 principal si ca dovada a intentiei de
8. Domiciliul ales prin actul de stramutare ;
ipoteca nu se poate schimba, prin Ca argumentarea din motivele tri-
simpla vointa a debitorului. bunalului releveaza o parere eronata.
Buletinul 1895, p. 1375 ca si cand, pentru dovedirea intentiei,
Vezi yi cuvantul Jpoteau No. 52. s'ar core principalmente declaratiile
9. Cestiunea dace o persoana nu prescrise de art. 89 din C. civ., si fare
mai are domiciliu sau resedinta cu- a tine seama de imprejurarile varii
noscuta este o cestiune de fapt, la- puse inainte, de can avea a tine
sata suveranei aprecieri a instantei seamy chiar conform art. 91 din
de fond. Codul civil ;
Buletinul 1898, p. 594 Ca asa fiind, s'a violat art. 91 din
10. Considerand ca, dupa art. 91 Codul civil.
din Codul civil, cetateanul chiemat Buleti'nul 1898, p. 1449
intr'o functiune publica temporary 11. Din combinarea art. 88, 89 si
sau revocabila I i pastreaza domi- 90 din Codul civil rezulth ca, pentru

www.dacoromanica.ro
102 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRZDENTA ROMANA

_Do midi i a Dom icil iu

a fi operata legalmente schimbarea a se intenta judeca actiunea con.
de domiciliu, nu este indestul ca ci- tra sa.
neva. sa abandone domiciliul sau o- Buletinut 1901, p. 1596
riginal si sa locuiasca intent] alt loc,
ci trebue sa aiba si intentiunea de Proc. civila, pentruca,cachip&
13. Considerand art. 69
schimbarea
a-si fixa acolo principalul sau ase- domiciliului unei parti, in cursul ju-
zamant ; decatei, sa poata. fi opozabila celei-
Iar dovada acestei intentiuni poate lalte parti, trebue sa exist() o noti-
rezulta, sau din deosebite imprejurari, ficare prin portarei, prin care sa se
cari sunt lasate de lege la suverana facti, cunoseut partei protivnice schim-
apreciere a judecatorilor, on dintr'o baron domiciliului ;
declaratiune express facuta, atat la Considerand ea, in speta, recuren-
autoritatea comunala a locului aban- tul n'a facut asemenea notificare, ci
donat, cat $i la aceea a locului unde a dat o cerere la Curtea de Casatie,
se transfer5, domiciliul. prin care meta sa fie citat in alt loc
Buletinul 1499, p. 776 decat acolo unde a fost citat in tot
12. Considerand ca, puterile Sta- cursul procesului, cnre cerere a fost
tului intinzandu-se in toata Cara, el pusa la, dosar, de oarece a fost pri-
e considerat ea i i are domiciliul in mita dup.& ce citatia a fost emisa ;
once parte a tarei, asa ca, prin tri- Ca. prin urmare, acest inotiv de
bunalul domiciliului paratului, unde amanare este nefondat.
art. 58 din Proc. civila arata ca tre-
bue introdusa cererea in judecata, in Buletinul 1905, p.940
materie personals si mobiliara, are Doran itt
a se intelege, incat priveste pe Stat, 1 Atat sub reghnul Regulamen-
oricare din tribunalele ta'rei, Statul tului Organic, cat si sub Conventie,
fiind reprezentat la toate aceste tri- Domnul nu putea fi dat judecatei
bunale si avand a vocati publici pre- pentru actele sale.
tutindeni ;
Ca nu se poate intelege ca legis- Buletinul 1964, p. 209
latiunea sa fi voit ca Statul, care Dona! i unit
are domiciliul administratiunei sale 1. Vezi cuvantul oTestameni si
centrale in Ilfov, sa poata figura la Donatiuni).
celelalte tribunate din tars numai
ca reclamant, avand a intent& actiu- Dota
nile sale, conform art. 58, la tri- 1. Creantele femeei in contra so-
bunalele unde domiciliaza cei pe cari tului ei, pentru deteriorarile imobilelor
ii chiama la judecata, iar ca defen- dotale,
dor sa, nu plata, figura decal ina- fac partevanzari de paduri si altele,
intea triaunalului de Ilfov, dupa cum buena de privilejiuldin
integranta zestre, $i se
acordat do le-
pretinde astazi Statul ca domiciliul giuitorul Codului Caragea creantelor
sau e in Bucuresti ;
CA art. 75, alin. 1 din Proc. civ., zestrale (Art. 11 dela zestre $i 23 dela
imprumut si datorii din Cod. Caragea).
invocat de Stat, nu-i poate folosi,
de oarece acest articol prevede locul Buletinut 1870, p. 83
unde au a se adresa citatiunile Sta- 2. Dupa art. 335 din Regulamen-
tului, iar nu si tribunalul unde are tul organic, dota nu se poate opune

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANIA
Data
unui al treilea drat din momentul
legalizarei.
Buletinul 1870, p. 117 Si 1882, p. 934
3 Art. 8, capit. II, partea IV, din
Cod. Caragea, pune darurile Inaintea
nuntei pe aceiasi linie cu dota, nu-
mai in ceeace priveste inalienabili-
tatea ; jar once alt privilegiu, afar&
de acesta, nu se poate induce din
nimic prin analogie, ca materie de
drept strict, si art. 48, capit. XVI,
partea 3-a, din Cod. Caragea, tra-
teaza, despre drepturile femeei in fata numai a barbatului sau.
barbatului, a$a ca., in caz cand femeea
s'ar afla in fata unui creditor ipo-
tecar al barbatului sau, in al carui
act nu s'a prevazut decat asigurarea
dotei femeei, &Ansa nu ar putea, re-
claim), preferinta decal numai pentru
dota sa, iar nicicum pentru exoprica
sa si darurile sale antinuptiale.
Buletinul 1870, p. 130
4. Prin art. 20 dela partea III
capit. VIII, din Cod. Caragea, se pre-
vede ca, obstestile $i domesticile
datorii se protimisesc i n a i n t ea
celor particulare; iar prin art 24 de
la acelas cap se prevede ca zestrea
se protimiseste, decat toata datoria
privates sail fares zalog ;
Ca, dupa art. 20 mentionat, datoria
publica se considera acea decursa din
impozite sau contributiuni, iar nu
chirii $i arenzi ale guvernului, cari
nu stint decat datorii private, $i in
eari guvernul nu joaca alt rol decat
ca oricare alt privat.
Buletinul 1870, p. 155
5. Dupa' Codul Caragea, drepturile
femeei inzestrate asupra averei ne-
miratoare a barbatului se marginesc
la un simplu drept de preferinta intre
creditorii acestuia, dar nu coprind fail o special& imputernicire din
si dreptul de urmarirea acelei averi parte-i.
contra tertiilor achizitori.
Buletinul 1870, p. 182
6. Dupa art. 1640 Cod. Calimach,
www.dacoromanica.ro
103
Dotes
femeea maritata are ipoteca tacuta
asupra toatei averi a barbatului
pentru zestrea ei;
Ca, dupa art. 584, combinat cu ar-
ticolul 582 Cod. Calimach, se nu-
meste ipoteca dritul real ce se des
creditorului asupra unui nemiscator
pentru asigurarea creantei sale ;
Ca, prin urmare, femeia maritata,
dupa Cod. Calimach, are o ipoteca
tacuta, adica nestipulata, ce derives
din lege, asupra averei nemiscatoare
Buletinul 1870, p. 254 ?i 1872, p. 339
(Sectiuni-Unite)
7. Femeia maritata, care nu are
preferinta dotala, din cauza ca nu
si-a transcris foaia dotala, conform
art. 333 din Regulamentul organic,
vine ca simples creditoare chirogra-
fara, in caz de concurs de creditori,
asupra averei barbatului sau.
Buletinul 1867, p. 12 ; 18.70, p. 263
.i 1873, p. 57
S. Zestrea fiind averea pe care
femeia, sau altcineva pentru dansa.
o da barbatului, conform 1622 Cod.
Calimach, actul constitutiv al zestrei
nu poate emana decat dela femeie,
sau dela eel care da zestrea pentru
dansa ;
Ca actul prin care barbatul da
femeei bani nu se poate considers
ca un act dotal.
Buletinul 1870, p. 312
9. Din termenii 10 dela zestre
din Cod. Caragea rezulta ca., bar-
batul neavand facultatea de a -si in-
susi proprietatea averei dotale, ci nu-
mai folosul acelei averi, el nu poate
reprezenta pe sotia sa intr'o judecata
care are de object chiar fondul dotal.
Buletinul 1970, p. 358
10. Legalizarea unui foi de zestre,
ceruta de art. 335 din Regulamentul
104 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Dotes Dotes`
organic, serveste a da lucrurilor do- sau de preferinta pe cat timp averea
tale avantajiile si beneficiile acor- sotului sau nu esise din patrimoniul
date de lege dotei fata cu tertiile lui ; ca astfel fiind, era un drept do-
persoane, precum, de exemplu, cu ere- bandit pentru o femeie maritata ina-
ditorii barbatului ; legalizarea insa nu into de Codul actual de a putea sa -si
se cere pentru solemnitatea actului, exercite dreptul de preferinta asupra
ca sa-i des existenta si valoarea averei miscatoare a sotului sau, care
Ca, o foaie de zestre nelegalizata n'a posedat la casatorie o a v e r e
constitue o tranzactiune valabila intre imobiliark pentru ca tocmai in t e-
partile contractante ; derea acelui drept a consimtit sa in-
Legea din 1840 supusese legalizrt- credinteze in mana sotului sau, fares
rei si inscriptiunei vanzarile de imo- alte precautiuni, dota sa baneasca' ;
bile, iar instrainarile cu titlu gratuit Aceste drepturi de preferinta, acor-
a imobilelor, precum este si inzes- date de Legea Caragea femeilor ma-
trarea, nu sunt supuse de nicio lege ritate sub acea, lege, nu sunt des-
inscriptiunei si legalizarei ; fiintate prin art. 1815 din Cod. civ.
Un imobil dat de zestre, in vir- nOn, caci prin el nu se manifests
tutea unei foi de zestre nelegalizata, vointa legiuitorului de a izbi in drep-
inceteaz5 de a mai fi proprietatea turile dobandite, deoarece nu dis-
inzestratorului, si acesta nu mai pune ca femeia crisatorita panes la
are dreptul de a-1 p utea vinde promulgarea acelui legi va pierde,
altuia. de atunci inainte,cu desavarsire drep-
Buletinul 1871, p. 16 (SectUnite) ; tul de preferinta asupra averei mo-
1881, p. 849: 1882, p. 300; 1894, biliare a sotului ei, astfel ca ea, data
p. 701; 1889. p. 918 qi 1890, p. 1005 sotul sau n'a avut si nu are niciun
11. Femeia a carei foaie dotala, imobil, sa, se pomeneasca redusa, la
facuta. in Cara strains. nu este tran- randul de creditoare chirografara,
scrisa, conform art. 335 din Regula- unde, in timpul casatorii sale, credea
mentul organic, dupes care nu se ca. creanta sa dotala este asigurata
poate tine in seams foaia dotala ce de un privilej asupra totalei averi
nu este transcrisa, nu poate pretinde mobiliare a sotului situ, caruia nu-
niciun drept de preferinta pentru mai pe temeiul acestui privilegiu. s'a
dota sa in contra creditorilor sotului hotarat a-i incredinta dota sa ba-
sau cazut in deconfitura sau fali neasca ;
ment (conform art. 64 Cod. corn.) Ca, din dispozitiunea art. 1815 C.
Buletinul 1867, p. 1 2 yi 1871, p. 121 civil, care prescrie ca acele femei vor
12. Femeia maritata sub legea fi datoare, in curs de un an, a cere
veche, si a carei foaie dotala era tran- inscriptiune asupra imobilelor bar-
scrisa, conform art. 335 din Regu- batilor, pentru asigurarea dotei lor,
lamentul organic, avea, in baza ar- conform regulelor prescrise prin acel
ticolelor 23 si 24 dela imprumuturi cod, nu poate rezulta eel putin nici
din Cod. Caragea, un drept de pre- chiar ca acele femei pierd dreptul
ferinta asupra averei sotului sau, de preferinta, dobandit sub legea cea
atat cea miscatoare cat si cea ne- veche asupra imobilului barbatilor
miscrttoare, fares 55, a i b a insa si (cand s'ar intampla ca ei sa, aiba 1-
dreptul de urmarire (droit de suite), mobile), ci numai ca femeia mari-
astfel ca ea putea s5, exercite dreptul tata sub Codul Caragea. pentru asi-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANI loa

Dota Dotci
gurarea dotei sale, conform Codului ca fratii ar avea o obligatiune pur
civil, care asigurare, dupa acest Cod morals.
art. 1753, 1754 si urmaroriieste Buletinul 1871, p. 416 ; 1876, p. 77
ipoteca legala, avand de elect, dupa i 1887, p. 847
art. 1790, urmarirea imobilului afec- Vezi mai jos No. 43.
tat, in once many ar trece, trebue 15. Principiul inalienabilitatei do-
sa is inscriptiune. conform acelui tei, consacrat formal de lege, M.A.
cod ; corolarul imprescriptibilitatei actiu-
Din aceasta rezulta evident a nilor femeei in timpul cAsatoriei, nu
femeia casatorita, sub Codul Cara- se poate intelege decat presupunand
gea, si care s'a conformat preserip- ca legiuitorul a voit sa des femei-
tiunilor art. 325 din Regulamentul lor maritate o protectiune iluzorie ;
organic, departe de a fi pierdut, prin 05, legiuitorul nostru n'a consa-
promulgarea Codului nou, dreptul de crat o asemenea anomalie, c5,ci de.i
preferinta acordat de acea legea su- Legea Caragea nu declar5, intr'un
pra averei barbatului situ, atat mo- mod formal imprescriptibilitatea do-
biliara cat si imobiliara, care prefe- tei, spune ins5, ca actitinea pentru
Huta insa nu era atunci asiguratrt intoarcerea dotei nu incepe a curge
de dreptul de urmarire, pentru cazul decat din ziva desfacerei crtsfltoriei,
de instrainare de avere, poate do- de undo rezultg evident ca, panit la
bandi ei acest din (ulna drept, card acea epock adica in tot timpul ca-
ar lua inscriptiune asupra imobilelor satorei, prescriptiunea nu cargo (Ar-
barbatului sat' de va fi avand in ticolul 32. capit. 16, part. 3, si arti-
termenul prescris de art. 1813 Cod. colul 7, alin. 20, capit. I, part. VI,
civil. din Cod. Caragea).
Buletinul 1871, p. 915; 1472, p.326 ; Buletinul 1872, p. 18
1874, p. 45 ; 1876, p. .986 ; 1879, 16. Dup.& art. 341 din Regulamen-
p. 774 ,si 989 ; 1887, p. 909; 1889, tul organic, numai locuitorii sateni
p. 154 i 1903, p. 367.Contra: erau scutiti de formele prescrise de
1879, p. 274 art. 335 din zisul regulament, in pri-
Vezi mai jos No. 52. vinta transcrierei foilor dotale, iar
13 Clauza inserata intr'o foaie nu si locuitorii de "prin targuri.
dotalk prin care se permite vanza- Buletinul 18.73, p. 89 ,si 1878,
rea imobilului dotal. cu indatorirea pay. 93
de a restituI o sums fixata prin Pentru boerii dela tark foaia do-
actul dotal, e valida, conform art. 23 tala trebuia transcrisa.
dela (Iota din Cod. Caragea. Buletinul 1887, p. 8
Buletinul 1871, p. 345 17. Leginitorul, prin art. 1228 C.
14. Din art. 17, lit. C, part. IV, civ.. a prescris nulitatea foaei d
capit. III. si art. 13, capit. XIV, par- tale, in caz cand nu va fi investita
tea III, Coda! Caragea, dupa care cu formele legate, pentru garantarea
fratii sunt datori sa inzestreze pe tertiilor persoane ;
surori din avutul parintesc si cu chiar Ca, intre partile contractante nu
din al for propriu, rezulta ca fetele se poate opune nulitatea foaei do-
au in contra fratilor o creanta ga; tale pentru ne indep lin irea formalita -
rantata de lege, pe care o pot re- tilor sus indicate, de oarece intro ele
clama la timpul maritisului, iar nu actul este autentic, conform art. 1227

www.dacoromanica.ro
106 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RO3IANA

Dotii Dot
comb. cu art. 1233 si 1234 Codul Caragea nu-i impunea o anume forma
civil. de preteluire pentru aceasta ;
Ca, astfel fiind, odata ce regimul De uncle urmeaza ca, schimbul o-
dotal s'a admis de dare parti aso- ferit de brtrbat $i incuviintat de ju-
ciatiunea conjugala in privinta ave- decatorie, lath ca sa se fi procedat
rilor, este stability chiar atunci cand la o preteluire prin experti, era va-
foaea dotal& nu era investita cu lid $i legal.
formele cerute de art. 1228 Codul Buletinul 1873, p. 252
civil. 21. Legea Caragea nu margineste
Buletinul 1873, p. 1:?1 ; 1891, p. de a se asculta numai martorii sub-
842 ,si 1889, p. 189 scrisi in koala dotala, cand acestia, mai
18. Dupa dispozitiunile art. 32, cu seams, nu traiesc ; din contra, prin
partea 3, capitolul 16, din Cod. Ca- art. 21 dela capul II, partea IV, se
ragea, dota este inalienabila. prevede ca, atunci cand se tagadu-
Dupa, acest principiu de drept, cand este cartea, $i n'are martori, poate
averea dotard se va vinde de catre esi dovada de aiurea ;
barbat cu stirea Justitiei $i prin pu- ca in speta, traind numai unul
nere de antipricon, conform art. 33, din martorii subscrisi in foaia do-
partea 3, capit. 16, din zisul cod, an- tala, instanta de fond a putut per-
tipriconul devine (Iota si, prin con- mite, pentru complectarea dovezei,
secinta, ad ucerea unui al doilea martor, care
Buletinul 1873, p. 123 a incredintat, prin juramant, veraci-
19. 0 foaie dotala care s'a prezentat tatea dotei.
spre legalizare in luna Ianuarie 1865 si Buletinul 1874, p. 121
trib. a legalizat-o tocmai la 1866, e 22. Art. 1815 din Codul civil nou
bursa, valabila si opozabila credito- fiind o exceptiune facuta, de legiui-
rilor barbatului, intrucat prin arti- torul modern, tocmai in a asigura
colul 335 din Regul. Organic nu se si a proteje mai mult dota femeilor
prescrie nulitatea foilor dotale cari ce se gaseau, la promulgarea acelei
ar fi transcrise mai tarziu, in ceeace legi, maritate, aceasta dispozitiune
priveste drepturile femeei fats de exceptionala nu poate privi si pe
tertiele persoane,- ale caror creante femeile acelea cari erau deja divor-
au lust nastere dupes transcrierea tate cu mult mai inainte, si a caror
foaei dotale. dots se gases privilejiata in averea
Buletinul 1873. p.190 ; 1876, p. 214 fostului sot, dupes dispozitiunile anti-
gi 1883, p. 1036.--Contra : 1878, tjcelor 1640 si 1646 din C. Calimach.
P. .92 ; 1985, p. 168 fi 1887, Buletinul 1974, p. 281
p. 453 23. Creditorii barbatului, cari au
Vezi mai jos No. 8:3. stabilit judecb.torestt ca asupra imo-
20. Schimbul ce-1 des barbatul in bilului dotal barbatul ar avea de
locul lucrului dotal antipricon, primit o suma oarecare, si dohandesc
$i care trebuia sa, se fats cu $tirea o hotarare judecatoreasca, prin care
si invoirea judecatoriei, conf. art. 33 se reguleaza ca din veniturile averei
dela zestre din Cod. Caragea, it ova.- dotale sa, se plateasca creditorilor
lna judecatoria dupes suverana sa suma ce s'ar cuveni barbatului, nu
apreciere, prin mijloacele pe cari le-ar mai au dreptul a continua cu ur-
fi ga.sit de cuviinta, de oar ee Cod. marirea venitului imobilului dotal,

www.dacoromanica.ro
 REPER'CORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA 107

Dots Dotei
cand s'a incasat acest venit pang la meei, rezultat care, pe laugh' ca e
la sums ce li-se cuvenea, chiar a- di nelogic, e ri prea inic, pentru ca.
tunci cand acest venit, data incasat, sa se poate zice ca 1-ar fi voit le-
s'ar fi intrebuintat la plata altor da- giuitorul prin art. 1815 C. civ. ;
torii de-ale barbatului. Ca asa, dar, o femee maritata sub
Buletinul 1875, p. 30 Cod. Caragea iii conserves, pentru
24. Dupes art. 21 Cod. Caragea, zestrea sa, dreptul sau de preferinta
partea III, capitolul IX, femeia se fata cu un creditor chirografar an-
prefers, pentru cererile sale zestrale, terior Codului civil ;
creditorilor chirografari, fares nicio Ca acelas drept de preferinta nu-1
deosebire ; poate avea aces femee. dug, ea vine
Ca, dacil o female maritata sub in concurs cu creditorii posteriori Co-
Cod. Caragea, pentru restituirea zes- dului civil, fie acestia ipotecari sau
trei sale, vine in concurs cu un cre- chirografari, decat numai daca va fi
ditor chirografar anterior Codului luat o inscriptiune ipotecara asupra.
non civil, femeia trebue sa conserve unor imobile determinate de-ale so-
dreptul sau de preferinta, chiar $i tului, conform prescriptiunilor noului
data n'a luat inscriptia ipotecara, Cod civil ;
conform art. 1815 C. Civ., caci fata Ca, daca s'ar fi recunoscut femeei
eu un asemeuea creditor ea aye& dreptul de preferinta in acelea$1 con-
dreptul castigat de a fi preferita, si ditiuni de mai inainte $i sub noul
acest drept nu poate fi atins prin Cod civil, aceasta ar fi fost contrariu
dispozitia art. 1815 C. civ., caci, de intereselor celor de-altreilea, garan-
altmintrelea, ar fi a recunoaste legei tate prin noul Cod civil.
not efectul retroactiv, ceeace e con-
trariu art. 1 din Cod. civ. Buletinul 1875, p. 68, 195 0
Ca, a da o asemenea interpretare 1879, p. 274
art. 1815 C. civ., ar fi a ere& femeei 25 Dupes cum rezulta din art. 1015
maritate sub Codul Caragea o pozi- $i 1629 din Codul Calimach, inzes-
thine mai defavorabila decal femeei tratorii erau obligati de a raspunde
maritate sub Codul civil, caci de dota fagaduita, iar nu de a lug si
vreme ce aceasta poate, chiar dupa garantie la raspunderea ei, de oarece
casatorie, oricand, sa ceara' inscriptia legiuitorul, prin art. 1640. prevede
ipotecara asupra unui imobil deter- ca dota femeei are o ipoteca legala
minat al barbatului, pentru asigu- in toata averea sotului ;
rarea sumei zestrale, in modul ara- Ca, art. 1014 din Cod. Calimach.
tat de art. 1756 din Codul civil, a- prevede o exceptiune la regula co-
celas drept nu-1 are femeia mari- muna, si anume aceea cand fiica ma-
tata sub Codul Caragea, pentru asi- ritata mai inainte de douazeci si cinci
gurarea zestrei sale alienabile, decat de ani ai varstei sale, vazand pe
numai in termen de un an ; trecand, barbatul ei ca risipeste zestrea, va
dar, anal, ea va trebui sa sufere sr], arata aceasta parintelui ei, si dansul
fie pus& pe aceiasi linie cu alti cre- nu se va ingriji de a o siguripsi, prin
ditori chirografari, chiar de sunt a- judecatorie sau prin stapanire, atunci
cestia anteriori Codului civil, cand se indatoreste nu numai el, ci si
sub Cod. Caragea ei nu puteau sa mostenitorii lui, sa -o implineasca din
se despagubeasca decat in urma fe- averea lor, daea fiica va dovedi cum

www.dacoromanica.ro
108 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA MAUNA
Dotei
ca s'au lenevit a Implini aceasta pa-
rinteasca datorie.
Buletinul 1875, p. 206
26. 0 hotarare judecatoreasca din
1855, prin care s'a ales dota faga-
duita la casatorie de catre inzestrator,
fiind un act autentic si public, an-
terior unei creante survenite in urma
pronuntarei acestei hotarari, es t e
echivalenta cu transcriptiunea ceruta
de art. 335 din Regulamentul organic,
in ceace priveste publicitatea creantei
dotale, si nu se poate zice cu mai
mult cuvant ca s'ar opune credit
rilor hotarari date in procese in cari
dansii n'au figurat, cat nu s'ar putea
inlatura efectele transcriptiunei ar-
ticolului 335 din Regul. organic in
favoarea tertiilor cari nu au luat parte
la indeplinirea acelei formalitati.
Buletinul 1875, p. 318
27. Din combinatiunea art. 1611,
1616 si 16.22 Cod. Calimach rezulta,
ca zestrea este averea ce femeia a-
duce la casA.torie barbatului printeun
asezamant, foae de zestre, Idea de
care aseamant oricare avere a fe-
meei nu poate fi consideratA decal
ca exoprica a ei, adusa in casa bar
batului, conform art. 1658 Codul
Calimach ;
Ca, prin art. 1 litera G, anexa li-
tera T, din Regulamentul organic al
i1/1 oldovei, posterior Cod ului Calimach,
se prescrie ca once foae dotala ur-
meaza a fi legalizata, sub pedeapsa
de a nu se sine in seama ;
CA, in lipsa unei foi dotale investitd
en indeplinirea prescriptiunilor Legei
regulamentare, face ca once avere a
femeei sa nu fie considerata ca dota,
ci ca paraferna dupa cum rezulta
din art. 1658 din Cod. Calimach, a-
supra careia are neingrAdita proprie-
tate, conform art. 1659 din Codul
Calimach.
Buletinul 1875, p. 336
www.dacoromanica.ro
Dotd
28. Pupa Codul Caragea, prin eve-
nimentul incetarei din viata a sotiei,
si fara nicio distinctiune, creant,a do-
tall devenea exigibila contra sotului
si, ca atare, era producatoare de do-
banda de drept, in favoarea moste-
nitorilor femeei. ;
De uncle urmeaza c5 dobanda, la
o asemenea imprejurare, se datoreste
dela incetarea din viata o sotiei, iar
nu dela cererea in judecata (Art. 6,
part. III, Cap. X, C. Caragea).
Buletinul 1876, p. 44
29. Sub Regulamentul organic, lo-
cuitorii din comunele rurale erau scu-
titi, in privinta foilor de zestre, de
a Indeplini formalitatile cerute de
art. 035, si, prin urmare, aceste acte
ramaneau sub paragraful art. 6, ca-
pit. II, part. VI, dela carti din Codul
Caragea.
Buletinul 1876, p. 49 i 1878, p. 93
30. Legiuitorul Caragea, prin arti-
colul 20, partea VI. capul II. prescrie
ca, dacil cartea se tagadueste si ma r-
torii cei iscaliti nu trdesc sau lipsese,
sa se administreze juramantul ca
mijloc de probare
Ca instanta de fond, parasind a-
cest mijloc de probare, previlzut de
Codul Caragea, violeaza citatul ar-
ticol, deoarece nu era vorba do de-
faimarea cartei de zestre ca minci-
noasa, ca sa se fi putut pune sar-
cina dovedirei defaimh'torului, dupa
cum prescrie art. 17, ci de tagaduirea
unei car ti ai carei martori murisera;
9i, in asemenea caz, Curtea era chie-
math a alerga la jurAmant, conform
art. 20 mai sus citat.
Buletinul 1876, p. 54 fi 196
31. Pupa art. 13 dela zestre si
art. 17 alin. C. dela mosteniri far&
diata din Legea Caragea, cand, murind
tatal, remaneau feciori si fete, numai
feciorii mosteneau, si erau datori sa
inzestreze pe surori cu din avutul
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 109

Dotei Dota
ramas si chiar cu din averea lor, spre mostenitorii sAi nu pot fi scutiti de
a-le mtirita dupa barbati potrivit po- restituirea valoarei acelor obiecte.
zitiunei for sociale ; Buletinul 1876, p. 199
De unde rezulta ca,, mama, in ca- 35. Paraferna primita de &titre sot.
litate de epitroapa a unui fiu si a se poate stabili prin registrele sale
unei fiice, inzestrand, in aceasta ca- domestice, cari fac proba contra ere-
litate, pe fiica sa, fiul devenit major zilor sai, conform art. 1185 alin. I
nu poate ataca aceasta inzestrare, din Cod. civ.
deoarece dansul fiind obligat a in- Buletinul 1876, p. 199
zestra, pe sora lui, mama sa, ca 36. Un proiect de foaie de zestre,
tutricea lui, a fault acea inzestrare depus la tribunal spre legalizare, si
ca reprezentanta lui. care a fost contestat de catre insusi
Buletinul 1876, p. 77 constituitorul zestrei, pe motiv ca
Vezi mai jos No. 43, 87 si 93. dansul n'are cunostinta despre con-
32. Legalizarea foilor de zestre, stituirea unei asemenea dote, nu con-
prescrisa de art. 335 si urmittorii stitue niciun title dotal, fie chiar
din Regulamentul organic, este ce- neautentic.
rah, in ceeace priveste interesele Buletinul 1876, p. 205
celor de altreilea, iar nu in ceeace 37. Regulamentul organic, prin ar-
priveste obligatiunile dintre inzestra- ticolul 335 si 339 a dispus cA ac-
tor si inzestrat. tele dotale nu pot fi opozabile celor
Buletinul 1876, p. 78 gi 198 ; 1882, de altreilea interesati decat numai
p. 300, 567 gi 934 ; 1889, p. 918 ; cand devin publice, prin transcrierea
1895, p. 880 gi 1905, p. 1373 for in registre adhoc, si daca e vorba
de imobile dotale, in registrele situa-
33. Dupes art. 20, capit. 2, VI, tiunei imobilului ;
Cod. Caragea, dela Ca.rti, cand se ta.- Ca, prin urmare, dupa art. 339 sus
gadueste cartea, si martorii cei isca.liti citat, cand un imobil dotal se schimba
nu tra.esc sau lipsesc, atunci se a- cu un alt imobil, acest din urma nu
learga la juramant ; devine dotal, in privinta celor de
CA, in speta, actul dotal hind t- altreilea interesati, decat numai daca
gaduit, instanta, de fond a fost in actul de schimb s'a transcris in re-
drept a alerga la juramant, spre gistrul situatiunei acestui imobil ;
complectarea convinctiunei sale. Ca tot aceias publicitate este ce-
Buletinul 1876, p. 54 gi 196 ruta de precitatul articol de lege si
34. Dupa dispozitiunile art. 26, in cazul cand, vanzandu-se cu stirea
27, 28 si 29 dela cap. 16, part. 3, judecatei un imobil dotal, in locul
Cod. Caragea, lucrurile de zestre lui se va cumpara pe numele femeei,
miscatoare se puteau da pretuite alt imobil, afara numai de cazul
sau nepretuite, si, in caz cand erau cand. in chiar actul de cumpara-
nepretuite, numai stricaciunea ce ar toare, se constata cA acest imobil
fi incercat din neaparata intamplare, s'a cumparat cu banii prinsi din van-
precum: foe, cofundare, rasmerita si zarea imobilului dotal, caci simpla
altele, paguba privea pe femeie ; cumparatoare pe numele femeei a
Ca, atunci cand nu se probeaza unui imobil, faro sa se arate in chiar
cazurile de forts. majors prevazute actul de cumparatoare provenienta,
de articolele sus-citate, barbatul sau dotalii, a pretului, face ca acel imobil

www.dacoromanica.ro
110 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RONIANA
Dotes
sh fie considerat legalmente, in pri-
vinta celor de altreilea interesati, ca
avere parafernala, chiar si data in rea-
litate, s'a cumparat cu bani dotali,
arid nu s'a,facut transcriptiunea
prescrisa de citatul art. 339 din Re-
gulamentul organic ;
Ca, dovedirea despre aceasta rea-
litate prin acte netranscrise in re-
gistrele prevazute de sus citatul ar-
ticol de lege, chiar data aceste acte
ar fi autentice, neputandn-se face e sau dota, sau paraferna ;
contra celor de altreilea interesati,
Curtea de apel din Focsani a violat
precitatul articol do lege dad a de-
cis c5, imobilul cumparat in Braila
pe numele d-nei Maria Margaritescu,
in locul imobilului sau dotal din Bu-
curesti, ce a fost vandut cu stirea
judecatei, are caracterul de imobil
dotal chiar in fata Statului, per- dotal nu poate aduce nulitatea acelui
soana a treia interesata, chruia acest
imobil se ipotecase de chiar d-na
Maria IVIargaritescu, ca avere para-
fernala, fora ca Curtea sa constate
data in chiar actul de cumparrttoare
a acestui imobil din Braila se arata
ca s'a cumparat cu bani dotali. sau
ca in registrul prevazut de art. 333
$i 339 din Reg. organic, al tribuna-
lului Braila, s'a transeris vreun act
constatator despre dotalitatea acestui
imobil.
Buletinul 1876, p. 33.9 gi 1882, p. 934
38. Expresiile 0Regimul dotal ,
reproduse in contractul de casatorie,
nu pot avea alt sens detest acela ca
averea femeei e constituita ca dota ;
Ca nu se poate zice as expresiile
0Regimul dotal ar coprinde in sine
ideia dotalitatei, cat si a paraferna-
litatei, cad data titlul dela cap. II,
titlul 4, cartea 3, ne-ar putea induce
a crede aceasta, aceasta e numai
aparent, cad, cand este ca averea
s5, fie parafema, lash' ca,' nu trebue
ca aceasta 55, se declare anume in
www.dacoromanica.ro
Doti
contractul de casatorie, caci dela
sine se intelege Ca averea femeei,
asupra careia partile n'au stipulat,
este partiferna, dar, in once caz, pa-
rafernalitatea nu se stipuleaz5, prin
intrebuin tarea expresiilor 0Regimul
dotal ;
Ca aceste expresii in Codul nostru
nu pot avea un sons detest in opo-
zitie cu parafernalitatea, cad sub
regitnul Codului civil averea femeei
Ca, de altmintrelea, in Romania
expresiile 0Regimul dotal nu pot
des be la indoia15,, intrucat n'a fost
$i nu este vreun regim al comuni-
tatei. fie legal, fie conventional, pre-
cum admite Codul Napoleon.
Buletinul 1876, p. 441
39. Lipsa inscriptiunei unui act
act, nici f45, cu inzestratorul, nici
fates cu erezii sal.
Buletinul 1876, p. 482; 1985, p. 237
gi 1889, p. 918
40. Dupes dispozitiunile art. 1616,
1619 si 1643 din Cod. Calimach, toc-
melile casatoresti se pot face in-
scris si fares inscris, si mai inainte
$i dupes cununie, precum ti ca, in
timpul casatoriei, zestr, a in bani se
poate preface in imobile, dar acele
imobile devin atunci zestrale ;
Regulamentul organic al Moldovei,
preocupat de lipsa tota15, de vireo
garantie a tertelor persoane, fates cu
privilegiul acordat dotei femeilor ma-
ritate, intr'un mod cu totul ocult, a
voit sa complecteze dispozitiunile Co-
dului Calimach privitoare la materia
aceasta, si a supus toate actele do-
tale la inscriptiune, intr'un registru
adhoc, sub pedeapsa de nulitate ;
Ca prin aceasta legiuitorul n'a
schimbat intru nimic dispozitiunile
Codului Calimach privitoare la ra-
porturile dintre sotii casatoriei, astfel
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMAXA
Dotii
ea, in lipsa de asezaminte dotale,
scrise inainte sau dupa, cununie, drep-
till lor de a discuta intre dansii si
a dovedi prin orice fel de probe, atat
existenta vreunei averi a femeei,
cat si titlu sub care a fost consti-
tuita, 'Inane necontestabil ;
Ca, in spew, din actele si probele
prezentate, instanta de fond a con-
statat ca averea in numerar ce re-
curenta a adus in casatoria cu in-
timatul Al. Miclescu, a fost consti-
tuita zestre, iar nu exoprick si imo-
bilele cumparate cu acel numerar
au devenit zestrale, ca si fondul cu
care s'au cumparat ;
Ca astfel fiind, mentionatele imo-
bile, ca niste proprietati dotale,
fiind lasate de legiuitor in adminis-
tratiunea d-nei Miclescu, dansa putea
sa le arendeze.
Buletinul 1976, p. 686 Fi 1889, p. 919
41. Constructiunea unei cladiri,
facuta de barbat asupra unni fond
dotal, nu confers sotului un drept
real, ci o actiune personals in des-
pagubire, conform art. 492 si 493
Cod. civ.
Buletinul 1877, p. 221
Acelas principiu it prevedea si Co-
dul Caragea prin art. 31, partea III,
capit. XVI.
Buletinul 1883, p. 664
42. Lipsa de publicitate a foaei
dotale, prevb.zuta de art. 335 din puternice a familiei, a regulat ca
Regulamentul organic, avea de efect mostenirea sa treaca la barb* n'a
ca acea foaie sa nu se tins in seams,
adica ca femeia sa nu poata sa pre-
tinda garantiile acordate de Codul
Caragea pentru conservarea dotei,
inalienabilitatea fondului dotal si
privilejiul in averea sotului pentru
creantele dotale ;
Cu alte cuvinte, lipsa de publici-
tate avea de efect ca femeia sa fie
considerate ca s'a casatorit fara
www.dacoromanica.ro
111
_DOW
zestre, avand numai paraferna (exo-
prica).
Buletinul 1877, p. .921 fi 1899, p. 934
43. Din contextul art. 17 dela
mosteniri, combinat cu art. 13 dela
zestre,' si din tot sistemul dispozitiu-
nilor privitoare la mosteniri din Cod.
Caragea, rezulta evident ca parintii
an obligatiunea de a marita si in-
zestra fetele lor, si ca aceasta obli-
gatinne trece $i la frati, dupg moar-
tea parintilor si in cazul cand n'ar
fi mostenit nimic dela parinti ;
Ca nu se poate zice, dupa aceasta
lege, cca clack parintele sau fratii au
maritat pe fiicele sau surorile lor
fara zestre, nu mai au datoria de
a-le mai da zestre, deoarece scopul
legei nu este decal maritisul fetelor, ;
Ca, din litera legei rezulta ca o-
bligatiunea este dubla si ca consists
in a marita si inzestra ;
Ca, din spiritul legei rezulta aceias
idee intr'un mod evident, caci data
leginitorul Caragea a ordonat ca a-
verea parinteasca sa treaca in mai-
nele fiilor, prin aceasta n'a inteles
ca fetele sa ramae cu nimic ; ca pen-
tru ea sa nu se intample aceasta, a
ordonat ca fetele s5, fie maritate si
inzestrate de frati, cari mostenesc
averea parinteasca, $i atunci cand
n'ar fi mostenit nimic, si din propria
lor avere ;
Ca daca, in interesul constituirei
Inteles prin aceasta ca fetele, partea
cea mai slaba a familiei, sa rarnae
cu nimic. si de aceea le-a dat drep-
tul de a fi inzestrate, in raport cu
cinstea $i pozititinea familiei ;
Ca scopul legei Caragea nu a fost.
in contra principiului legaturilor san-
gelui, sa lase pe fete in mizerie, in
fats bogatiei fratilor lor, ci de a-le
asigura pozitiunea, asa incat sa fie
 112 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Dotei Dotii
scutite de once grija pentru vietui- imobil dotal sunt specialmente a-
rea sl viitorul lor ; fectate la intretinerea sarcinelor ca-
Ca aceasta nu s'ar indeplini nu- satoriei ;
mai cu maritisul, sub regimul unei Ca dansele fiind indisponibile, nu
legi care, admitand divortul, adesea pot fi instrainate sau urmarite cleat
se intampla ca o femee sa fie di- pentru indeplinirea acestor sarcini ;
vortata de barbat, lath motive in- Ca aceasta restrictiune, adusa la
vinuitoare moralmente pentru dansa, dreptul de a putea dispune de ase-
sau sa fie ea insasi fortata a divortit menea venituri, nu este detat o con-
pentru motive binecuvantate,si adesea secinta a principiului inalienabili
dupit moartea parintilor, ceeace in- tatei imobilelor dotale ;
tamplanduse si nefiind inzestrata, ar Ca dacii, in timpul cat sotul are
trebui, dupa divort, sa traiasca in administratiunea averei dotale, clan-
mizerie, incat pozitiunea sa, in loc sul este liber a dispune dupa cum
sa fie asigurata prin maritis, sa de- intelege de aceste venituri, aceasta
vina' netolerabila si chiar produca- provine din cauza ca, pe cat femeia
toare de multe necuviinte morale ; n'a cerut separatiunea patrimoniilor,
Ca dar, nu poate fi inteleasa legea prezumptiunea este ca sotul isi in-
Caragea, spre a fi in acord cu dreapta deplineste sarcinele casatoriei cu din
judecdta si cu principiile morale, de averea lui proprie ; ca astfel, scopul
cat in sensul precum rezulta $i din legiuitorului fiind atins, creditorii
litera ei, adica ca obligatiunile de barbatului pot urmari venitul dotal
a marita si aceea de a inzestra sunt in mana barbatului ;
paralele si independente una de alta, Ca, in urma separatiunei patrimo-
si ca cea din urma obligatie cores- niilor, femeia is administratia averei
punde cu dreptul fetelor de a care dotale si libera dispozitiune a veni-
sa fie inzestrate, si, prin urmare, cu tului, degajat deorice obligatiune an-
actiunea pentru inzestrare, dreptul terioafa, contractata fie de ea, fie,
de zestre fiind un drept indirect la de sotul ei, cu indatorire de a in-
mostenirea parintelui, stabilit si in trebuinta acest venit tot pentru in-
fats cu fratii si atunci cand n'au tretinerea sarcinelor casatoriei si in
mostenit nimic, pentruca legiuitorul interesul administratiei averei dotale;
s'a ocupat mai cu osebire cu asi- Ca, prin urmare, o obligatiune
gurea vietuirei si pozitiunei lor ; contractata de o femee casatorita
Cal a intelege altfel legea Caragea sub regimul dotal, inaintea separa-
este a-i da un sens contrariu echi- tiunei patrimoniilor, nu poate fi exe-
tatei naturale si dreptului sangelui, cutata de creditori pe venitul ce a
ceeace n'a putut fi in cugetul legiu- produs dota inaintea separatiunei
torului Caragea ; patrimoniilor, ca fiind proprie avere
Ca, in acest sens, si ca un drept a barbatului, nici pe venitul perceput
la mostenire, dreptul acesta exists in urma acestei separatiuni, fiind
si in contra mostenitorilor fratilor, destinat de lege in intretinerea sar-
can au mostenit averea parintilor. cinelor casatoriei si la trebuintele
Buletinul 1877, p. 225 0 231; 1879, administratliunei averei dotale ;
p. 490 0 525 ; 1883, p. 52 0 1887, Ca, a decide altfel este a face ca
p. 451 fi 847 separatiunea patrimoniilor sa nu pro-
44. Fructele si veniturile unui duces niciun alt efect decat acela de
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Dotci
a procura mijlbace creditorilor femeei,
care a contractat sub influenta bar-
batului inainte de separatiune, de a
mite& fi despagubiti din niste veni-
turi pe can nu le-ar fi putut ur-
marl data femeea n'ar fi cerut se-
paratiunea patrimoniilor ;
Ca, in niciun caz, instantde jude-
catoresti nu pot fi chiemate a de-
termina portiunea venitului dotal
necesar pentru intretinerea sarcinelor
casatoriei $i aceea care se poate afecta,
la plata obligatiunilor contractate de
femeie inainte de separatiune, aceste
sarcini neputand fi stabile, ci va-
riaza si se sporesc dupa necesitatile
diverse si progresive ale familiei
dupa pozitiunea sociala a sotilor ;
Ca astfel, asemenea determinare
Mena de tribunal neputand fi decat
provizorie, da,nsa ramane a fi facuta
din nou, cand dupa cererea femeei,
cand dupa aceea a creditorilor, de
cateori sarcinele s'au marl, sau ye-
nitul s'a sporit ;
Ca o asemenea interventiune a
tribunalelor, in interesele intime ale
familiei, $i. amestecul for in gestiunea
femeei, este atat o atingere la dreptul
de libera administratiune dat ferneei
de lege prin art. 1265 C. Civ., din
momentul separatiunei patrimoniilor,
cat nici nu este conforma cu spiritul
conventiunilor matrimoniale ale soti-
lor, $i mai cu seamy a constituitorului
dotei, care n'a inteles de a procura
constituitei numai o satisfactlie stricta
pentru cele indispensable vietei, ci
a-i procura o existents in proportie
cu veniturile dotei.
Buletinul 1887, p. 288 ; 1879, p.
170 qi 1889, p. 301
Vezi mai jos No. 51, 71, S9 si 97.
45. 8fipulatiunile continute intr'un
act dotal, prin care sotul este auto-
rizat de a vinde imobilul dotal, insa
in locul lui sa cumpere un altul,
z. a Barozzi.Vol. II
www.dacoromanica.ro
113
Dotci
formeaza doua conditiuni indivizibile,
de natura a nu se putea aproba cea
dintai, fara, a se indeplini cea de a
doua. si indeplinirea acestor condi-
tiuni cad in responsabilitatea cum-
paratorului, care urmeaza a consemna
pretul imobilului dotal cumparat spre
efectuarea celei de a doua conditiune,
adica cumpararea unui alt imobil ;
Ca., a nu rezone astfel este a viola
principiul inalienabilitai ei dotei.
Buletinul 1877, p. 347
46 Dupa art. 335 din Regula-
mentul organic, ultimul alineat, lo-
cuitorii sateni erau scutiti de forma-
litatile prescrise in privinta legali-
zarilor foilor de zestre.
Buletinul 1478, p. 93 si 151
47. Desi art. 335 din Regulamentul
organic (la dreptul a se constitui
dota $i chiar in urma celebrarei ea-
satoriei, de unde rezulta ca asemenea
acte puteau fit depuse in tribunal
oricand, uentru legalizare, avand e-
fectele for legale fata nu numai cu
sotul, dar si chiar cu ter%iile persoane,
in ceeace priveste recunoasterea dotei
si a dreptului de prioritate consacrat
prin lege, totus acest drept nu se
putea exercita decal numai pe timpul
cat acea lege, care acorda, aceste
drepturi, era in vigoare, fara a se
putea, intinde $i sub imperiul legei
care a abrogat sau modificat dispo-
zitiunile legei precedente in materie
de dota.
Buletinul 1478, p. 92 fi 150 ; 1881,
p. 936 ; 1882, p. 300 ; 1887, p. 455
$i 1891, p. 448
48. Dupa, cum rezulta din toata
economia legei gi chiar din litera ei,
dupg expresiunile uzuale din epoca
facerei Regulamentului, dispensa co-
prinsa in art. 341 din Regulamentul
organic se rapoarta numai la locui-
torii tarani can au domiciliul for
permanent in comunele rurale, a ca-
8
114 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT.\. ROMANA

_Dotei Dotci
rora ocupatiune obisnuita este agri- au trebuit sa se indeplineasca si s'au
cultura, iar nu si la proprietarii sau indeplinit, conform legiuirei Caragea
posesorii de mosii, chiar data prin de Trib. Ramnicu-Sarat, caci altfel
vointa, for ar locul ut, oarecare timp nu s'ar fi putut efectua vanzarea
la tart, in comuna aceea uncle ei imobilului dotal din districtul R.-
sunt proprietari sau arendasi. Sarat ;
Buletinul 1874, p. .93 $i 151: 1879, on cum, incheierea Trib. R.-
p. 373 71 1891, p. 1120 Sarat face mentiune c5, sotia a con-
49. Barbatul. cand se judeca pen- simtit la instrainarea imobilului do-
tru dots sotiei sale, atat sub regimul tal, iar sotul, autorizat de proprie-
Codului Caragea, cat si sub regimul tarul osiei Scurta-de-sus, a declarat
legei noi, nu are nevoie de o pro- c5, pune aceasta movie antipricon ;
cure din partea sotiei sale, deoarece Ca astfel, defunctul sot a recu-
el este de drept administratorul si noscut in mod incontestabil si valid
reprezentantul legal al intereselor sotiei sale dreptul da antipricon a-
sotiei sale. supra imobilului Scurta, si aceasta
Buletirrul 1478, p. 399 declaratie obligatorie pentru soti e
50. Dace in dispozitiunile Codului obligatorie si pentru mostenitorii lui,
Calimach nu gasim expresia anti- pentru copii, fate cu recurenta ;
pricon.. cu toate acestea, exist). in- Ca, data insa sotul n'a avut, in
stitutia de Antipricon, adica inlo- momentul constituirei antipriconulni,
cuirea in timpul casatoriei a imo- proprietatea imobilului, insa 1-a do-
bilului dotal cu alt imobil, care sa bandit in urma. asemenea sotul n'ar
fie asemenea dotal, caci 1641, fi putut opune sotiei sale lipsa oare-
admite instrainarea zestrei pentru caror formalitati, ce ar fi fost nece-
ca sa se cumpere mosii, insa sub sare pentru constituirea antiprico-
condititme ca imobilul pus in loc nului, si, intre altele, lipsa inscrierei
sa fie aducator de mai bun venit, sale, caci, precum un debitor ipotecar
cum se exprima 1641 Cod. Calimach; nu e in drept a opune creditorului
se admite prefacerea zestrei, insa cu ipotecar lipsa inscrierei ipotecei ce-
invoirea femeci, dace va fi vederat ruta si prescrisa in interesul celor
spre folosul feineei, precum se declar5, de al treilea, asemenea n'ar putek
in acel paragral ; sotul, legat prin declaratia facuta, ca
Ca asa hind, afirmarea Curtei de parte contractanta, opune sotiei lipsa
apel e neintemeiata, adica ca, dup5, unei forme si intre allele a inscrie-
Codul Calimach. nu s'ar admite in- rei, data aceasta ar fi ceruta si pre-
locuirea unui imobil dotal cu alt scrisa, caci lipsa indeplinirei acestor
imobil, care asemenea sa alba ca forme nu s'ar putea opune decal de
racterul de dotalitate, e contrarie cei de al treilea ;
textelor citate din Codul Calimach ; Ca, sotul devenit in urma pro -
Afara de aceasta, e constant ca prietar al imobilului pus antipricon,
foralitatile pentru autorizarea van - n'ar putea opune lipsa indeplinirei
zarei imobilului dotal Voitenul, si- formei inscrierei si in virtutea ma-
tuat in circumscriptia Trib. Ramnicu- ximei : .quem de evictions tenet
Sand, si a punerei in loc, ca anti- actio eundem agentem repelit ex-
pricon, a imobilului Scurta-de-sus ceptio. ;
din hotarul Orbenii din judetul Putna, Ca, inteadevar, sotul declarand ca

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 115

Dotii
pune un imobil antipricon ce nu era
atunci al situ, a garantat pentru a-
ceasta si este supus actiunei de garan-
tie ; ca, de aceea daca el. in urma con-
stituirei antipriconului. a devenit pro-
prietar, sotul, in virtutea acelei ga-
rantii, nu se putea opune ca femeia
sees reclame imobilul ca antipricon ;
Ca daca sotul nu putea opune
lipsa formelor pentru constituirea
antipriconului, asemenea si moste-
nitorii lui copii nu pot opune lipsa
acelor forme, pentru a contest& exis-
tenta antipriconului, sub once mod.
Buletinul 1879, p. 31
51. Codul civil, prin art. 1248 si
1265, declares ca imobilul dotal este
inalienabil, fie inainte, fie dup.& se-
pbrarea patrimoniilor ;
CA, redusi a aplica numai aceste
articole, ar trebui sa zicem ca veni-
turile averei dotale nefiind asemenea
declarate inalienabile, arestea ar pu-
tea fi afectate la plata datoriilor
personale contractate de bkbat in
timpul casatoriei i inaintea sepa-
rarei patrimoniilor, iar in urma se-
pararei averei zestrale, la plata 5i a raH.
datoriilor contractate de femeie, chiar
si inaintea separarei zestrei ;
admitand aceasta, veniturile
Ch.
dotei s'ar instreina d ela desti- zestrei sale mobile si a pretentiu-
natia lor, care e de a ajuta si a sus- nilor dotale, o ipoteca legal& asupra
tine sarcinele easatoriei, precum de- intregei averi a barbatului, conform
clares art. 1233 Cod. civ. ;
Ca, astfel cand e vorba de veniturile
dotale, inalienabilitatea acestora daca
nu este declarata literal, dar ea re-
zulta virtualmente din art. 1233 C.
civil ;
In urma separarei patrimoniilor,
veniturile dotale nu pot fi afectate
la plata datoriilor contractate de fe-
meia maritata inaintea separarei, c5ci
femeia nu poate, inaintea separarei,
dispune de veniturile zestrei sale
Dotd
prin once fel de act, precum rezultil
aceasta din art. 1243 C. civ. ;
Ca, ar fi a eludes vointa legiuito-
rului, precum rezulta din art. 1243
si 1233 Cod. civ., daca s'ar admite
ca obligatiile contractate de femeie
inaintea separarei ar putea fi achi-
tate din veniturile pe can le-ar per-
cape femeia in urma separarei ; ca
aceasta se confirms prin art 1265
C. civ., dupa care femeia maritata
n'ar dobandi libera administratie a
avutului situ, cand veniturile ar pu-
tea fi afectate la plata datoriilor
contractate de ea inaintea sepa-
rarei ;
Ca, chiar de am admite ca o parte
din venituri, can ar covarsi chel-
tuelile casnice, ar putea fi afectate
la plata datoriilor contractate de fe-
meie inaintea separarei, instanta de
fond e in drept a aprecia si a-si
forma convingerea din imprejurarile
cauzei, daca o parte din venituri
covarsesc cheltuelile casnice si daca,
prin urtnare, poate fi afectata la
plata datoriilor, fara sa, fie trebuinta
sa se enunte anume acele impreju-
Buletinul 1879, p. 170
Vezi mai jos No. 44, 71, 89 si 97.
52. Femeia are, pentru asigurarea
dispozitiilor Codului Caragea, 23,
24, part. 3, cap. 8 ;
C5, asigurarea femeei este de na-
tura aratata, aceasta rezulta din in-
susi textul 23 citat din Codul Ca-
ragea, dupa care, daca zestrea se
protinaisestee celor cu zalog dup.,
nunta imprumutatori, aceasta indica
ca femeia are numai o preferinta
pentru creanta sa, fara efecte reale,
numai `un asa numit privilej cexi-
gendi,, caci altfel interpretata dis-

www.dacoromanica.ro
116 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Dotes` Dotei
pozitia, nu s'ar intelege cum s'ar scriptie speciala asupra unui imobil
protiinisi zestrea tuturor creditorilor at barbatului in timpul aratat prin
ipotecari dupa nunta ; art. 1815 ;
Ca aceasta interpretatie este con- Considerand ca, nu s'ar putea zice
forma cu dreptul roman justinianeu ca prin aceasta s'ar atinge drepturi
(vezi intre altele C. 12 Codicis qui po- castigate $1 s'ar des legei efect retro-
tioris in pign. 8, 18), cu dreptul bi- activ, contrariu art. 1 din Codul ci-
zantin, precum rezulta, intro altele, vil, caci data femeia avea, pentru
$i din Basilicorum. lihr. XXV. t. 5, asigurarea zestrei sale, o ipoteca le-
39, $i din 11p6xstpov *iro KoivaccvSls, gala $i privilegiata, in caz cand ar
App.enotaou lib. 111, tit. 5, 4, 58) fi venit in concurs cu creditorii bar-
um care rezulta ca femeia are o ipo batului, acesta este nu un drept ca$-
tech privilegiata $i generals pentru tigat, ei un simplu drept contend de
asigurarea zestrei ; o lege, $i care poate fi luat printio
Considerand ea, in urma punerei lege posterioara, fares ca aceasta lege
in aplicare a Codului civil, femeia s aiba efect retroactiv ;
maritata si dotata sub Codul Cara- Ca, in special, incat prive$te ipo-
gea nu poate invoca, fates cu credi- tecele $i privilegiile, legiuitorul, prin -
torii barbatului, ipoteca privilegiata teo lege posterioara, reguland din
ce avea dupa Codul Caragea, caci nou materia, el poate introduce noi
noul Cod civil a introdus noi forme forme pentru exercitiul dreptului de
in privinta conservarei dreptului de ipoteca sau a dreptului de privilejia
ipoteca sau a privilejului ; in interesul celor dealtreilea, ce-
CS, inteadevar, dupa art. 1754 seq. rand, de exemplu, o inscriptie ipo-
C. civ., femeia maritata nu are, pen- tecara speciala, caci prin aceasta nu
tru asigurarea zestrei alienabile, o se ating drepturile castigate ;
ipoteca legala, cleat numai dace' a Ca. asa fiind, femeia maritata. $i
obtinut o inscriptie speciala asupra dotata sub Codul Caragea sau Cali -
acelor imobile ce sunt afectate a- mach nu poate fi preferita credito-
nume ; iar cat pentru femeile maritate rilor barbatului pentru zestrea sa
inaintea Codului civil, ele sunt obli- alienabila sau pentru pretentiile sale
gate, dupa art. 1815, a cere, in curs mobiliare zestrale, intrucat ea nu a
de un an dela promulgarea Codului obtinut o inscriptie speciala, conform
civil, inscriptiunea asupra imobilelor art. 1815 Cod. civ., $i numai intrucat
barbatului, pentru asigurarea dotei e vorba de distribuirea pretului imo-
lor, conform regulelor prescrise prin bilului afectat, pentru asigurarea zes-
art. 1754 $i urmatorii ; trei femeei ;
Ca, din aceasta dispozitie tranzi- Considerand ca femeia maritata $i
torie rezulta ca femeia maritata iria- dotata sub Codul Caragea, dad. a
intea Codului civil, sub Codul Cara- obtinut o inscriptie speciala, conform
gea sau Calimach, nu poate pretinde art. 1815 Cod. civ., prin aceasta in-
pentru zestrea sa alienabila sau pen- scriere lush ea nu dobande$te drep-
tru pretentii zestrale, a fi preferita tul de a fi preferita creditorilor bar-
celorlalti creditori ai barbatului batului de orice fel, can ar exercita
precum s'ar fi putut dupa dispozi- drepturile for asupra altei averi a
tiile Codicilor Caragea $i Calimach, barbatului ;
decat numai data a obtinut o in- Considerand dar ca, in spetta, in

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA 117

Dotii Dotes
urma vanzarei averei mobile a bar- inzestrate nu era detest accesoriul
battdui de pe mosia luata de el in unei datorii morale, adica.' a unui
arena., fiind concurs in privinta .oficium pietatis, (V. L. 7 Cod. de
distribuirei pretului acelei averi intre dotis promissione VII, omninopater-
femeia maritata $i intre creditorii num esso oficium dotes, pro sua dare
barbatului, cari au privilejiuri spe- progenie), 9i nu privea, prin urmare,
ciale asupra mobilelor, conform ar- dec5,t pe persoanele carora le er
ticolelor 1730 si 1734 Cod. civil, impuse de lege, fares a trece la mos-
acesti creditori trebue a fi preferiti, tenitorii acestora.
nu pentru motivul ca femeia maxi- Buletinul 1879, p. 525
tata nu si-a conservat ipoteca legala, 54. Considerand ca, pe cat timp se
conform art. 1815 Cod. civ., ci chiar constata, din deciziunea supusa re-
data si-ar fi conservat-o, ea trebue cursului, ea intimatul Ghita Ioan,can d
sip fie primates de creditorii barba- a imprumutat pe sotul recurentei, prin
tului, fiindca acestia exercita privi- actul de ipotec5. a declarat ca, acea
lejiul special asupra averei imprumutare o face cu recunoasterea
toare a barbatului, conform artico- preferintei dotei recurentei, nu mai
lelor citate, si care aver e nu e poate fi considerat ca un al treilea,
afectatiti in mod special pentru asi- caruia nu i-se poate opune atare
gurarea zestrei. preferintiti, de oarece a avut cunos-
Buletinul 1879. p. 274.Contra, : tufa, in momentul imprumutilrei
1979, p. 989 (Sect - Unite) sotului, ca recurenta sotie are o dotes,
53. Avand in vedere ca, dupes ar- Si lipsa legaliz5rei actului dotal nu mai
ticolu117, partea III, capit. III, Cod. poate fi invocata de intimat, de oarece
Caragea, fratii erau datori de a ca- tocmai pentru acoperirea acestei lipse
satori si de a inzestra pe surorile fors'a luat acea declaratie de recunoa'-
neinzestrate, asa precum se prevede tere a preferintei dotei caci de ar
si in legea 19 Digeste de ritu nup- fi fost itivestita, foaia dotaliti de le-
tiarum 23. 2, in matrimonium colo- galizarea cerut5, nu mai era necesi-
care et dotare, de unde rezulta ca tate do o asemenea recunoastere ex-
datoria impusa fratilor era nu numai presa din partea imprumut5torulni.
de a nu impiedica casatoria surorilor Buletinul 1879, p. 657 0 1881,
prin refuzul unei inzestrari cuviin- p. 116
cioase, dar inca de a-le $i inzestra, 55. Curtea de fond violeaza legea
de nu vor fi inzestrate, astfel ea a- si interpreta ritu art. 1244
partilor
ceasta obligatiune subsists neaprat C. civ. cand care sotului
si dupes casatorie, refuzul zestrei in o cautiune
cursul c5,satoriei putand sa produces pentru primirea capitalului dotal al
sotiei sale, cautiune ce nu fusese
efectele tot asa de funeste, dand, de stipulata in contractul de ca'satorie.
exemplu, loc la neintelegeri intre soti
$i la despartenie. (V. Gliick-Pandecter, Buletinul 1879, p. 816
t. 25, p. 77); 56. Creanta dotala a femeei ma-
Avand in vedere, insa, ca aceast5, ritate sub regimul Codului Caragea,
obligatiune nu trecea si la mosteni- si investita Cu formalitatea art. 335
torii fratilor ; din Regulatnentul organic, avea pre-
Avand in vedere c5, datoria frati- cadere in toata averea mobiles si
lor de a inzestra pe surorile for ne- imobila a sotului, Inaintea tuturor
www.dacoromanica.ro
118 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

hotel hotel
creditorilor acestuia, posteriori casa- art. 17, part. 4, capit. 3, din Cod. Ca-
toriei : ragea, stabilesc:
Ca, acest drept de precadere, ge- 1. C5, actele autentico si publice
neral ei absolut gi nesupus forma- au precadere asupra actelor parti-
inscriptiunei, n'a fost desfiintat culare sau sub semnatura privata ;
prin noua lege civila, care, in arti- 2. C5, foile de zestre nelegalizate
colul 1813, indatorind pe femeile ma- ei netrecute in condicele respective
ritate inainte de promulgarea noului ale Tribunalelor nu sunt decat niste
Cod de a lua inscriptiune ipotecara acte private neopozabile tertiilor per-
speciala in averea barbatulni, n'a soane ;
avut in vedere decat pe acele femei 3. Ca ficele nu sunt mostenitoare,
cari ar voi s5 beneficieze de garan- ci simple creditoare ale fratilor lor,
tiele noului Cod, acordate creantelor singuri mostenitori dupa legea Ca-
dotale, iar nicicum pe acelea cari ragea, contra carora an actinne spre
s'ar multumi de pozitiunea creata a cere inzestrarea for ;
for prin legea in vigoare la facerea Ca aceasta fiind legea, rezulta ca
casatoriei, caci art. 1815 din C. civ. fica care nu exibk in sprijinirea
neridicand intr'un mod formal $i ex- cererei sale de revendicare contra
pres femeilor maritate sub Codul Ca- unui tertiu achizitor cu act autentic,
ragea, ei cari n'au luat inscriptiune decat o foaie de zestre nelegalizatk
in termen de un an, dreptul de pre- nu poate pretinde cu un asemenea
cadere general si ocult ce -1 aveau title averea ce pretinde ca, i-s'a dat
dupa legea veche, ar fi a se neso- zestre, $i care s'a instrainat de fra-
coti respectul datorit dreptului cas- tele sau, care, ca fin, este unicul mos-
tigat, data s'ar admits ideia c5,, prin tenitor. si aceasta 1) pentru ca fiica
neluarea unei inscriptiuni in termen nefiind mostenitoare, ea nu poate
de un an, prescris de art. 1815, fe- invoca veriun drept real izvorand
meia maritata sub Codul Caragea din lege contra tertiilor achizitori, gi
Si -ar pierde dreptul de preferinta .sui 2) pentru ca singurul sau titlu (actul
generis,,, existent la epoca consti- dotal nelegalizat) fiind un act sub
tuirei contractului sau patrimonial ; semnatura privatk el nu poate fi
Ca, in speta, Tribunalul, in fat/a opus decat cel mult contra consti-
celor doua creante asupra aceleiasi tuitorului zestrei sau erezilor sai uni-
averi, pe deoparie a Irinei Vasilescu, versali, on cu titlu universal.
rezultand din actul sau transcris con- Buletinul 1880, p. 86
form art. 335 din Regulamentul or- 58. Sotal, ca mandatar legal at
ganic, iar pe de alta, ereanta ipote- femeei sale, este in drept, in timpul
cara a lui Spirachi Macovei. poste- casatoriei, sa ceara luare de inscrip-
rioara, casatoriei Irinei Vasilescu, tiune ipotecara in averea sa, pentru
declarand creanta lui Spirachi Ma- asigurarea dotei alienabile a sotiei
covei in rang util si necontestat si sale ;
primind- o drept bani, rail a inter- Specializarea sumei dotei aliena-
pretat sus-citatele texte de lege. bile, in favoarea careia contractul
Buletirod 1879, p..989 (Sect.- Unite) de casatorie a stipulat luarea unei
57. Art. 335 din Regulamentul or- inscriptiuni intr'un anume imobil al
ganic si art. 32, part. 6, capit. 2, qi sotului, se poate face de catre in-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 119

Dotes Dota
su0 sotul cu ocaziunealu5rei inscrip- nabilit5thi dotei cand se instreineaza
tiunei ipotecare, cazi dupes art. 1761 un imobil dotal, care. dupes contrac-tul
Cod civ., numai dansul e in drept dotal, se permitea, instreinarea lui,
de a contest& cuantumul dotei alie- cu conditiunea de a se inlocui prin-
nabile; teun alt imobil, $i cumparatorul, cu-
Creditorii posteriori luarei inscrip- noscand aceasta conditiunc, nu se
tiunei in favoarea dotei alienabile a ingrijeste ca ferneia sa-$i cumpere
femeei nu au dreptul a cere anu- un alt imobil, peutruca dota sa sa
larea unei asemenea inscriptiuni fie asigurata ;
1) pentruca, in fapt, suma creantei De uncle urmeaza ca, cumpara-
dotale inscris5, se afla, specificata in torul neindeplinind conditiunea din
registre la data dad ei $i-au inscris actul dotal, vanzarea fault& lui nu
ipoteca, $i 2) pentru ca nici un text poate fi valabila, caci se violeaza
de lege nu cere, sub pedeapsa de nu- principiul inalienabilitatei dotei sti-
litate a unei inscriptiuni specificata pulata prin act.
in registre, atat in privinta imobi- Buletinu11880, p. 245,si 1890, p.1374
lului, cat $i in privinta sumei, ca 61. Mama inzestratoare nu poate,
acea specifieare, intrucat prive$te in urma,' sa-$i retracteze consimti-
suma, sa fi fost prealabilmente in- mantra $i s& revoace inzestrarea, $i
cuviintata. $i ordonat5. de Presedin- ea nu are nicio actiune de despa-
tele tribunalului domiciliului sotiei, gubiro in averea, sotului pentru su-
gi aceasta chiar in cazul and cel in mole cu cari &Ansa personal a in-
drept de a contest& inscriptiunea, in zestrat pe fica sa.
privinta cuantumului sumei inscrise, Buletinul 1840, p. 297
este chiar sotul care care inscriptia 62. Sotul, care a obtinut in contra
CA, in asemenea caz, creditorii pos- inzestratorultri o deciziune definitive,
terior inscri$1 neputand invoca nicio pentru valoarea unor stanjeni din
anume nulitate, in conformitatea ar- mo$ia dotal& de care a fost evins.
ticolului 785 alin. 3 Pr. civ., ei nu fie ca a primit dela inzestrator avel
pot avea alt drept detest acela de a pret, fie ca, nu a executat inc5, acea
face, pe tale principals, de va fi cazul, hotarare, este dator sa restitue so-
sa se declare de simulates in totul tiei sale acea suma, in primul caz,
sau in parte suma pentru care s'a pentruca define un capital dotal, in
luat inscriptia ;
Pentru luarea unei asemenea in- secundul,
exercitiul
peutruca dansul singur are
actiunilor femeei ating&
scriptiuni, legea nu core, sub pe- bare de dota sa $i este respunzator
deaps5, de nulitate, ca sa existe o de neglijent& catre dansa (art. 1273
procures autentica. C. civ., art. 21 C. Caragea).
Buletinul 1880, p. 109
59. Dupes desfacerea 65.sktoriei, Buletinul 1880, p. 298
dota se restitue cu dobanda legal& 63. Codul Calimach, prin art. 1616
dela data inscrierei sentintei de di- combinat cu art. 1176, permite& ca
vort in registrele ofithrului starei constituirea dotei sa se dovedeasc5.
civile, conform art. 1278 C. civ. $i prin martori ;
Buletinul 1880, p. 145 De unde urmeaza c5. intre *tile
60. Se violeaz5, principiul inalie- contractante dovada testimonial& e

www.dacoromanica.ro
120 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Dot/ Dotes
admisibila pentru a stabili dota con - 66. Considerand ca lipsa de in-
stituita. scriere a unei foi dotale de$i nu (I&
Buletinul 1880, p. 306 (Sectiile- Unite) caracterul de dotal imobilului ce face
qi 1889, p. 918 obiectul conventiunei matrimoniale,
64. Considerand ca, sub Codul nu poate insa face ca proprietatea
Caragea, numai imobilele dotale fiind acelui imobil sa nu fie privita ca
inalienabile, iar lucrurile miscatoare trecuta dela persoana eonstituitorului
dotale alienabile, este a se $ti daca dotei asupra persoanei in favoarea
farmacia e lucru mobil sau imobil; careia i-a fost constituita ;
Ca farmacia fiind un fond de co- Ca astfel hind, in speta, cand d.
mart, trebue sa, fie considerate, ca Dim. Cantacuzino, la 1860, dit cloth
oricare fond de comerl, ca lucru proprietatea sa numit5,Bizice$ti, ficei
miscator ; sale Irena, la, casatoria sa cu d. To-
Ca si caracterul de mobilitate al maseu, prin act legalizat de tribunal,
farmaciilor e incontestabil $i sub Cod. chiar daca acest act n'a fost Inscris
Caragea, intrucat sub Codul Caragea de tribunalul Putna, totu$ proprie-
dreptul de farmacie nu era un pri- tatea imobilului dat a trecut din
vilegium rein, alipit de cutare imo- st5.panirea inzestratorului asupra in-
bil ammo ; zestratei, $i, prin urmare, D-na Irena
Ca 'a$a End, farmacia constituita nilscuta, Cantacuzino nu poate a nu
zestre, ca un lucru miscator, ea pu- fi privita ca proprietara asupra aces-
tea fi vanduta in timpul cilsatoriei ; tui imobil.
Cestiunea daca un obiect este a Buletinul 1891, p. 711 gi 1889, p. 918
se consider& ca mobil sau ca imobil 67. Mama putand distiums de un
este o cestiune de drept, care nu drept al sau, fie chiar dotal, pentru
poate fi rezolvitg prin vointa par- inzestrarea fiicei sale, $i putand ra-
tilor, ci numai prin vointa legiuito- tifica in urma o inzestrare chiar ne-
rului rezultand dintr'un text de lege. regulat Leda, mo$tenitorii sai nu
Buletinul 1831, p. 499 pot, oricat de neregulat s'ar presu-
65. Prin niciun text de lege din pune un act in privinta celui de al-
Cod. Caragea nu e oprita instrai- treilea, sa atace un asemenea act,
narea lucrurilor miscatoare dotale, ci el trebue sh-ti produces efectele
daca femeia n'a ajuns la majoritate; sale fa%a de dan$ii.
C5,, din contra, prin crtsAtorie, fe- Buletinul 1881. p. 713
meia, de$i minora Inca, emancipan- 68. Considerand ca instanta de
du-se de drept, conform art. 2 al le- fond recunoaste ca vanzarea caselor
giuirei pentru iertare de varsta, de in cestiune s'a urmat de intimata in
aci rezulta c5, ea dobandeOe drep- unire cu sotul sau, fara a se arata
turile ce le are minorul emancipat, ca sent dotale, primind pretul lor,
conform art. 6 din aceiaq legiuire, de care a dispus ;
anume de a face cu lucrurile mi$ca- Considerand ca, de$i e recunoscut
toare ceeace va voi, $i astfel si fe- ca imobilul dotal nu poate fi in-
meia maritata, de$i inca minora, strainat decat in cazurile anume pre-
poate instraina lucrurile miscatoare, vazute de lege $i prin indeplinirea,
cu asistenta si consimtimantul so- formelor cerute, totu$ nu e mai pu-
tului ei. tin adevarat ca nimeni nu se poate
Buletinul 1881, p. 499 imbogatl in paguba altuia ;
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMSNA 121

Dotes Dotes
Ca, in speta, recurentul fiind obli. caz de refuz din partea acestuia, au-
gat a inapoia casele cumparate, fiind torizatia Justitiei.
vanzarea nula, nu e mai putin ade- Buletinul 1881. p. 902 ; 1884, p. 765
varat ca intimata ramane debitoare fi 1897, p. 540
cu suma de 900 galbeni, primith 70. Din dispozitiunile art. 332 si
drept prat, care cats a fi platita din 336 din Regulamentul organic, re-
once alts aver e a sa ce n'ar fi zult5, ca Mile dotale ale locuitorilor
d otala ; Capitalei se treceau in registrul Mi-
Considerand ca, Curtea de fond nisterului Justitiei iar cand se con-
obligand pe recurent a delft's& ca- stituia cloth un imobil de vreun dis-
sele in stapanirea intimatei, si res- trict, se traces din cuvant in cu-
pingand cererea recurentului de a fi vant, in registrul tribunalului acelui
despagubit de pretul raspuns, a vio- district, care o comunica si Ministe-
let mentionatul principiu de drept, rului Justitiei spre legalizare.
ca cnimeni nu se poate imboga# in Buletinul 1882, p. 301
paguba altuia., cand mai cu seama 71. Dap& desfacerea casatoriei, dot,
prin faptul sau a indus in eroare urmeaza a intl.& intact& in patritno-
pe recurent, ascunzand dotalitatea niul femeei, fara a putea fi urmarita
imobilului vandut. nici de creditorii defunctului sot, nici
de creditorii femeei din timpul ert,
Buietinu11881, p.894.Contra: 1882, satoriei, de oarece dota fiind inalie-
pag. 6? nabila, la desfacerea casatoriei intra
69. Avand in vedere art. 1248 gi in patrimonial femeei, astfel cum se
1250 Cod. civil ; gases la constituirea ei, $i de oarece
venitul dotal destinat pentru intam-
Considerand ca Curtea de fond pinarea sarcinelor casatoriei nu poate
constata ca vanzarea acelor stanjeni fi urmarit dupa desfacerea ei, pentru
loc, deli dotali ai recurentei, s'a plata unor creante contractate sub
facut pentru inzestrarea ficei sale, regimul dotal, caci s'ar viola princi
ca autorizatiunea sotului ; piul inalienabilitatei dotei.
Considerand ca, in atare caz, le- Buletinul 1882, p. 301
giuitorul a permis femeei maritate Vezi mai sus No. 41 *i 51 *i mai jos
de a instraina imobilul sau dotal, No. 89 *i 97,
destul sa existe consimtimantul so- 72. Dupes art. 1618 din Cod. Ca-
tului, si in caz de refuz al Justitiei, limach, in caz de anularea casatoriei,
ceeace in spec& Curtea de fond con- tocmelile casatoresti se desfiinteaza.
stata ca a existat, i, prin urmare, $i averea se intoarce la constituito-
acel imobil s'a putut urmari si vinde rul dotei.
pentru plata datoriilor contractante Buletinu11889, p. 675. Contra: 1893,
spre capatuirea copiilor ; p. 64 fi 1894, p. 909
Considerand ca, daces femeia ma- Vezi mai jos No. 75.
ritata poate da imobilul sau dotal 73. Dota constituita sub imperiul
pentru capatuirea copiilor, dansa it legei Caragea, si netranscrisa in re-
si poate greva.spre efectuarea ca- gistrele tribunalului, conform art. 335
patuirei copiilor sai, destul ca sa din Regulamentul organic, se consi-
existe consimtimantul sotului, si in ders ca neexistenta fata cu cei de

www.dacoromanica.ro
122 REPERTORIUL GENERAL DE JURIhRUDENTA ROMANA

Dotei Dota
altreilea nu numai in privinta Ca- in cazul cand s'a stipulat expres
racterului situ dotal, dat inca si ca intoarcerea ei la constituent.
simpla creanta chirografara, de oarece Buletinul 18'i3, p. 64.Contra
art. 335 din Regulamentul organic 1882, p. 673
nu face nicio distinctinne. 76. Instrumentele aratorii si ani-
Buletinul 1882, p. .934 malele afectate la serviciul si ex-
74. Barbatul, in timpul casatoriei, ploatarea fondului dotal sunt con-
in calitate de administrator legal al siderate ca imobile prin destinatiui le,
averei dotale, este singur in drept conform art. 467 si 468 Cod. civil,
a urmari si incasa creantele dotale, ei, ca atare, nu pot fi susceptibile de
si decateori dansulincaseaza mai mult a putea fi urmarite.
decat se datoreste, actiunea in repe- Buletinul 1883, p. 755
titiune se poate indrepta in contra fe- 77. Considerand ca, inalienabilita-
meei, care este mandanta sotului sau. tea averei dotale, precum si clauza de
Buletinul 1883, p. 27 gi 1895, p. 1099 imobilizare a dotei imobiliare, nu a-
75. Dupa ce, prin art. 1611 Cod. fecteaza conditiunea averei dotale
Calimach se dispune ca tocmelile ca- decat pe timpul cat dureaza casa-
satoresti se alcatuesc de catre insusi toria ;
barbatul si femeia cand sunt majori, Ca, dupa disolutliunea casatoriei,
iar cand sunt minori de catre acei prin trecerea din viata a femeei in-
sub a caror autoritate E0 afla pa- zestrata, dota ei devine o curata a-
rinti, curatori, prin art. 1618 legiui- vere succesorala, ce trece in patri-
torul, prevazand cazul cand casatoria moniul mostenitorilor, farce a mai
se va declara inexistenta (dela in- 'Astra caracterul si conditiunile ei
ceput neputernica), dispune ca si primitive ;
tocmelele casatorPsti se desfiinteaza, Ca, de alta parte, parintele supra-
ei, ca ulterioara consecinta, ca se da vietuitor, in calitate de tutor legal a
inapoi averea de fata la alcatulloa- minorilor sai fii, are libera admi-
rele persoane, dupa cum ele au fost nistratiune a averei copiilor sai mi-
de bung, sau rea credinta cand au nori ;
procedat la facerea casatoriei ; Ca astfel fiind, in speta, pe cat
Ca., prin aceste dispozitiuni legiui- timp nu se contesta, inaintea instan-
torul nu se ocupa de origina averei tei de fond nici calitatea de tutor
femeei care a alcatuit tocineala ca- legal a parintelui supravietuitor, nici
satoreasch ; ca despre aceasta tra- existenta creantei de 16000 galbeni
teaza la art. 1622 Cod. Calimach, ce acesta reclama in numele mi-
dupa care, sub numele de zestre, se noarei sale fiice, apoi cu exces de
intelege averea ce, sau femeia sau putere Curtea din Iasi a respins ce-
un al treilea in locul ei, da barbatu- rerea reclamantului, fa.cand o gresita
lui pentru sustinerea casatoriei ; aplicatiune a art. 970 si 977 Codul
Ca, din dispozitiile art. 1653 Cod. civil si violand dispozitiile art. 318,
Calimach se deduce ca averea ce un 416 si 541 din acelas cod.
al treilea da sub numele de dota, de- Buletinul 1884, p. 152
vine averea femeei, si nu se intoarce 78. Avaud in vedere ca Curtea
de drept niciodata la cel care a de apel se intemeiaza pe art. 1265
dat-o, nici chiar cand casatoria se din Cod. civ., pentru a decide ca imo-
va deelara inexistenta, decat numai bilul dotal devine alienabil cu con-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA R0MANA
Dotci
simtlimantul bkbatului, dup'a, sepa-
ratiunea de patrimoniu ;
Considerand ins& ca art. 1248 din
acelas cod declares inalienabil imo-
bilul dotal in Atimpul ca'satoriei, si
Ca singurele exceptiuni la acest prin-
cipiu sunt anume determinate chiar
in acest articol, prin mentionarea ce
se face inteansul a articolelor in vir-
tutea, carora instrainarea este per-
misa ;
Considerand ca, separatiunea de
patrimoniu nefacand sa inceteze ck-
satoria, instreinarea imobilului dotal
$i in acest caz ar fi fost o excep-
thin la principiul inafienabilitatei,
si ca dar legiuitorul, daces ar fi voit
ca in acest caz imobilul dotal sa,
inceteze a fi inalienabil, ar fi men-
tionat in art. 1248, ca exceptiune, si
art. 1265, ceeace n'a racut ;
Considerand ca, mentionarea ace-
stui articol este cu atat mai deci-
siva in eau* cu cat, comparandu-se
redactiunea art. 1248 cu aceea a
art. 1554 corespunzAtor din Codul
francez, se vede ca., in loc de a se ad-
mite redactinnea art. 1554, in care,
dupes ce se proclama principiul inane-
nabilitatei imobilului dotal, se zice :
(afar& de exceptiunile ce urmeaza),
Para' a se arata in chiar acest ar-
ticol exceptiunile, si data aceiasi re-
dactiune s'ar fi admis, indoiala pu-
tea sa fie data $i acest art. 1265
n'ar fi o derogatiune ;
In art. 1248 citat, dupa ce se pune
in acelas mod absolut principiul ina-
lienabilitatei imobilului dotal, se a-
daog'a : cafar& de cazurile prevkute
in art. 1250, 1252, 1253, 1254,, $i
este peste putinta, in fata unei atari
redactiuni si a schimbArei introduse,
a se admite ca vointa legiuitorului
ar fi fost a introduce alte excep-
tiuni la principiul inalienabilitkei,
www.dacoromanica.ro
123
Dotci
detest acele aratate in chiar artico-
lul 1248 ;
Considerand, pentru aceasta ca.., nu
numai niciun motiv rational n'ar fi
pentru a se admite, in caz de sepa-
ratiune de patrimoniu, alienabilitatea
imobilului dotal. cu singurul consim-
timant al b'arbatului, pe cand acest
consimtimant n'ar fi suficient cand
separatiunea de patrimonii n'ar exists,
dar, din contra, ratiunea zice ca., data
consimtimantuf unui barbat, care n'a
dat nicio proba de o rea adminis-
tratiune, nu este suficient pentru in-
strainarea unui imobil dotal, cu atat
mai molt nu trebue sa' fie suficient
consimtimantul unui barbat a carui
administratiune a pus dota in pe-
ricol ;
Considerand ca, astfel fiiiid, arti-
colul 1265 Codul civil. nu putea avea
alt inteles detest acela ca femeia,
cand s'ar afla in unul din cazurile
in can legea ii des dreptul sa instrei-
neze averea sa, imobiliar5. cu consim-
timantul bkbatului, data separatiu-
nea de bunuri n'ar fi pronuntat5, nu
poate sa -o instreineze fares acel con-
simtimant, sau in caz de refuz, Lira'
acel al Justitiei, chiar dup'6, setra-
tiunea de patrimonii.
Buletinul 1884, p. 519 ; 1895, pag.
72 8 ; 18.91, p. 302 i 1898, p. 377
79. Vazand art. 1, 11 si 22 din
Legea rurala din 1864 ;
Considerand ca legiuitorul, prin
art. 1 din zisa lege, declares pe sa-
tenii clacasi de proprietari pe lo-
chrile aflate in stapanirea lor, iar
prin art. 11 5i 22 ii indatoreazA ca,
drept claca, dijing $i alte sarcini im-
puse for prin legile anterioare, sa
plateasca o indemnizatiune Unease&
in curs de 15 ani, ca rescumpkare
a unor redevente personale ;
Considerand ca, din combinatia a-
124 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Dotci _Dote/
cestor texte de lege rezulta ca sa- posibill, si dar, autorizarea tribuna-
tenii clacasi aveau de fapt un drept lului fiind data, fall nicio conditiune,
real netagaduit asupra plimanturilor creditorul infra iii drept comun si el
ce le posedau si ca. prin Legea ru- e liberat, platind persoanei care are
rala nu se face& altceva decat li-se calitatea de a primi banii (art. 1066
recunostea acest drept in mod ne- C. Civ.).
conditionat ; Buletinul 1884, p. 765
Ca Legea rural& si consecintele ei 81. Considerand ca, desi femeia
neaparate, cari continua Si astazi a maritata' , sau constituitorii dotei, au
se desfasura, sunt necesitati de o dreptul, in timpul casatoriei, pentru
inalta ordine socials si politica, a asigurarea dotei, sa ceara inscriptiune
chror realizare este in mare parte ipotecara asupra bunurilor sotului,
independents de regulele de drept co- acest drept insa nu se poate exercita
mun ; decat numai bleat priveste averea
Ca numai astfel se explica, nitre imobila, iar nu si averea mobile/ ;
altele, si alienabilitatea silita a unei Ca, in spet5, fiind vorba de nitre
portiuni din fondul dotal, impusa de efecte mobile, cum de exemplu titluri
legiuitor in favoarea unor anume provizorii pentru despagubirea tara-
determinati cump'a'ratori, si cu pretul nilor improprietariti dupa Legea ru-
de el insusi defipt, toate aceste dis- rata, nu putea avea loc inscriptiunea
pozitiuni nu conforme dreptului co- ipotecara de care so ocupa art. 1739
mun ; Cod. civ.
Ca, data fondul dotal fiind facut Buletinul 1885, p. 20
in parte alienabil, si barbatul avand
dreptul de uzufruct si de admini- 82. Considerand ca, dupa art. 969
strator al averei dotale, el poate se/ Cod. civ., conventiunile legal facute
intro parti nu se pot revoca decat
clispuna de dansul in orice mod ar voi;
Ca, in speta, Statul liberand in prin consimtimant mutual, sau din
mainile d-lui C. Valeanu obligatiu- verio cauza autorizata de lege ;
nile pentru despagubirea cuvenita Considerand ca, in speta, este
proprietarului mosiei dela Sateni, s'a vorba de preschimbarea conventiunei
conformat legei. coprinsa in contractul de casatorie.
Buletinul 1884, p. 528 ,si 1886, p. 268 si anume : de pretuirea obiectelor mo
80. Ipoteca legala ce o are femeia bile constituite dote/, pentru cari bar-
asupra imobilului sotului sau, pentru batul, conform art. 1245 Cod. civ.,
asigurarea dot ei sale miscatoare, ramane debitor de pretul for ; .
poate fi obiectul unei renuntari in Considerand ca aceasta preschim-
favoarea unui creditor care a im- bare a conventiunei se vede facuta
prumutat bani pentru a aliments de sotie in josul unei liste de obiecte
familia ; mobile constituite dote/, si cari erau
Creditorul care plateste conform pretuite printr'o declaratie ca : cpre .
cu incheerea tribunalului, care a au- ctuirea acelor obiecte nu constitue
torizat pe femeie sa renunte la in- cvanzare, si ea, in caz de disolutiu-
scriptiune pentru a procure/ alimente ilea casatoriei, sotul este obligat a
familial nu e tinut a priveghea in- c-preda obiectele in natura, in starea
trebuiniarea banilor, Mei aceasta pri- tin care se vor gasi ;. faces ca acea
veghere e. prin forta lucrurilor, im- declaratiune se/ fie autentificata de

www.dacoromanica.ro
 RE'PERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 125

Dotes Doti
trib. care a autentificat si contractul barbatul, nici femeia, nici amandoi
de casatorie ; impreuna, nu pot, in timpul casato-
Ca, preschimbarea unor asemenea riei, a instraina, nici a ipoteca imo-
conventiuni trebuind a fi facute prin bilul dotal. afara de cazurile preva-
iiideplinirea acelor formalitati cari zute de art. 1249-1254 C. civ.
au prezidat la formarea actului, Ca, in speta, art. 1253, pentru care
Curtea cu drept cuvant si fares a Trib. a permis ipotecarea, fiind coprins
viola veriun text de lege a respins in acest articol, de aci rezulta evi-
cererea recurenlilor de a restitui in- dent putinta si de a-1 ipoteca.
timatei obiectele in natures in starea Buletinul 1885, p. 238
in care se gasesc, condamnandu-1 a 86. Considerand ca art. 1753 din
plati pre %ul acelor obiecte. Cod. civ., departe de a face verio
Buletinul 1885, p. 40 distingere, hotaraste, in termeni ge-
83. Considerand ca Curtea de apel nerali, ca femeia maritata are, pen-
constata ca, easele in cestiune deli tru asigurarea drepturilor si creante-
au fost constituite dota la. 1861, to- lor ei, o ipoteca legala asupra bu-
tus foaia dotala nu s'a depus in tri- nurilor barbatului situ ;
bunal, spre legalizare, decat in 1867,
sub Codul nou, care nu mai permite De unde urmeaza ca toate crean-
legalizarea foaei dotale dupes savar- tele femeei, precum : zestre, clauza de
sirea casatoriei : Intrebuin %are, castiguri nuptiale, bu-
Considerand ca dispozitiunile legei, nud parafernale, etc., sunt garantate
relative la legalizarile foilor dotale prin ipoteca legala ;
si publicitatea lor, Lira' de care nu Considerand ca art. 1754-1757
pot fi opuse celor de altreilea, au din Cod. civil nu au un inteles li-
putere retroactive, acele dispozitiuni mitativ, caci singura restrictiune care
fiind plate in interesul sigurantei reiese din acele articole este ca nu-
creditului si a tranzactiunilor. mai pretentiunile ce ar putea avea
Buletinul 1885, p. 168 ,si 1887, p. 455 femeia in virtutea foaiei sale dotale,
Vezi mai sus No. 19. adica in virtutea unei conventiuni ma-
84. Considerand ca, Curtea con- trimoniale, dau loc la o ipoteca le-
stata ca insasi recurenta, prir do- gala (art. 1757 C. civ.) ;
vezi mestesugite, a indus pe Trib. in Considerand ca nu se poate pre-
eroare asupra faptelor cad, dupes tinde ca barbatul administreaza a-
alegatiunea ei, constitue cazul arti- verea parafernala a femeei sale nu
colului 1253 din Cod. civ., caz in care in virtutea unei conventiuni matri-
dota devine alienabila ; moniale tacite, ci in virtutea unui
Ca astfel recurenta, care prin dolul mandat (art. 1286 din Cod. civ.),
ei a indus pe tribunal in eroare de caci femeia sta sub puterea maritala
fapt, nu poate fi admisa a invoca, si ca nu e, dar, o mandanta ordinara,
ca motiv in contra validitatei actului neputand ea instraina averea para-
acea eroare. fernala, nici a sta in judecata pen-
Buletinul 1885, p. 238 tru dansa, decat cu autorizarea bar-
85. Dup. art. 1796 din Cod. civ batului (art. 1285 C. civ.), autorizare
oricine poate instraina un imobil, it care nu poate sa fie generala, chiar
poate si ipoteca ; cand este stipulata prin contractul
Ca, dupes art. 1248 C. civ. nici de casatorie decat, pentru adminis-

www.dacoromanica.ro
126 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Dotes Dotes
tratiunea bunurilor parafernale (ar- 89. Venitul dotal, ce e proprieta-
ticolul 206 Cod. civ.). tea sotului in timpul casiltoriei, de-
Buletinul 1985, p. 519 vine proprietatea femeei dupes sepa-
87. Considerand ca, dupes art. 13, ratiunea de patrimoniu, si poate fi
partea III, cap. XVI, din Legea Ca- urmarita portiunea ce trece peste
ragea, dator e fratele sa inzestreze trebuintele inenajiul ui.
pe sora sa, chiar din avutul sau, ca Buletinul 1895, p. 803
sit o !nitrite dupes barbat de potriva Vezi mai sus No. 44, 51, 71, Si mai jos
ei si (NO cinstea ei ; No. 97.
Considerand ca art. 9 de sub a- 90. Mat din Coprinsul art. 22, par-
celas capitol $i parte, definind zestrea, tea III, capit. XVI Cod. Caragea, care
zice : (zestrea se zice averea femeei face responsabil pe barbat cand nu
ce la casatorie des barbatului ei. etc. ; va porni judecata in cursul paragra-
gi, dar, cand, in articolul urmator 13 fiei, in caz cand i-se va da ca zes-
citat mai sus, legea pune fratelui tre yin lucre ce in silnicie se tine
obligatiunea sa-o inzestreze ca sa-o de altul, cat si din intregul capitol
'nitrite dupes barbat= etc., este inve- al acelei legiuiri relatives la zestre,
derat ca aceasta obligatiune nu poate rezulta cit barbatul avea dreptul de
lua nastere decat cu ocaziunea sau a reprezenta pe sotia sa in instanta
in vederea unei &Asa' terii ; oridecateori era vorba de o prigonire
Ca Curtea de apel, neconstatand in privinta until imobil zestral.
ca aceasta zestre se cerea pentru o Buletinul 1896, p. 123
anume casatorie sau cel putin pen- 91. Dupes art. 335 din Itegulamen-
tru o casatorie proiectatil, ci con- tul Organic, caracterul dotalitatei re-
damnand pe recurent pur si simplu, zultil din transcrierea actului dotal
a dat o gre$ita interpretare art. 13 in registrele tribunalului
mentionat mai sus. Ca, in speta, nefacandu-se tran-
Buletinul 1885. p. 646 scrierea, nicio alts cunostinta nu
SS. Avand in vedere ca, deli este poate suplini forma legala, pentru a
exact ca prin articolu11242 din Co- da caracterul de dotalitate imobilelor
dul civil se stahileste ca fructele constituite ca dota fates cu tertiele
imobilelor dotale apartin barbatului ; persoane ;
Considerand insa Ca, conform ar- Ca astfel fiind, in spetit, impre-
ticolului 196 acelas cod. el are obli- jurarea ca Perietianu ar fi stint, in
gatiune de a intretine pe sotie ; momentul vanzarei, ca mosia era
Ca., in speta,, Curtea de apel con- dotalit, nu putea echivala cu cunos-
statg, in fapt, ca, data barbatul a tinta dobandita prig] transcriere, care
permis femeei a percepe venitul imo- e singurul mijloc legal.
bilului dotal, aceasta a facut-o in Buletinul 1886, p. 493 $i 1988,
scopul de a-si indeplini indatorirea p. 349
ce o avea de a-o sustine ; 92. Din coprinderea 1643 Codul
Ca astfel fiind, barbatul nu mai Calimach, combinat cu Ofisul Dom-
avea dreptul de a cere restituirea nese din Colectiunea lei Pastia cu
acelui venit, nici de a-1 opune in data de 5 Julie 1847, care avea pu-
compensatiunea sumei ce se pretindea tere de lege, si care interpteta acest
de sotie ca capital dotal. articol, rezulta ca, oridecateori se va
Buletinul 1885, p. 663 invoi femeia, si va fi spre folosul ei,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 127

Dotes Dotes
se va rite& preface imobilul dotal substantiala n e fi i n d indeplinita,
in bani ; Curtea de apel cu drept euvant a
Ca, in speta, Curtea de apel con- tagaduit actului invocat de recn-
sta.ta, in fapt, ca instrainarea imo- renta caracterul de instrument Total.
bilului dotal era, spre folosul femeei Buletinul 1889, p. 10
si ca dansa a consimtit la aceasta ;
astfel fiind, cand instanta de 95. Legiuitorul Caragea, dupes ce
fond a declarat vanz-trea valabira, in art. 10 dela partea III, Capul XVI,
s'a conformat toemai textului si spi- e p entr u nunta, zestre si exoprica.,
ritului 1643 Codul Calimach. declares, ca : tzestrea este dreptul fe-
Buletinul 1986, p. 510 meei), iar trodul al barbatului >, in
93. Desi, dupa art. 17. partea III, art. 11, voind a arata aceeace trebue
capitolul III, din Codul Caragea, fratii a se intelege prin rod, zice : Mad
erau datori de a casatori $i de ;I. in- venitul zestrei este venit de peste
zestra pe surorile lor, insa, acest an. atunci numai este al barbatului,
drept la inzestrare fiind personal, nu iar cand nu va ri de peste an, este
trecea $i la mostenitorii surorilor, al femeei, adica adaosul zestrei :
datoria fratilor de a inzestra pe su- Ca, in fata unui text atat de clar
rorile for nefiind decal accesoriul si precis, nu se poate pretinde ca
unei datorii morale, care an exista pretul unei pilduri de pe mosia do-
detest in privinta persoanelor in pri- talk fie chiar acea padure de foc,
vinta carora era determinate de lege. este al b5rbatuliii, c ici dup5, siste-
Buletinul 1887, p. 451 mul de taiere al padurilor uzitat in
94. Considerand ca'. art. 1611 din Cara, $i dupes care se vede a se fi
Cod. Calimach dispune ca tocmelile taiat in speta, aceasta padure, acela
casatoriei se alcattiesc de catre in- adica de a se da padurea in taiere
susi barbatul si femeia, cand sunt deodata in intregul ei, padurea ta-
majori, iar cand sunt ininori de ca- iata, fie chiar de foc, neputand creste
tre acei sub a caror autoritate se intfun an, ci trebuind un timp de
afla (parintii sau tutorii lor) : mai multi ani pentru a ajunge in
Considerand, in spetk ca Curtea stare sa poata fi din non taiga, este
de apel constatk iu fapt, ca, inscri- invederat ca pretul cu care s'a van-
sul, care era intitulat tact dotal., dut o padure, nu poate fi considerat
n'avea in vedere o casatorie, $i la ca venit de peste an, $i dar nu este
redactarea lui n'a luat parte nici al barbatului ;
sotul, in favoarea crania se consti- Ca, alinieatul ce urmeaza. si care
tuia dota, nici sotia, din averea ca- nu tontine detest un exemplu, departe
reia s'a constituit dota ; de a modifica in ceva principiul ge-
Considerand ca contractul de ca- neral continut in primul alineat, it
satorie fiind un act solemn, lipsa intareste, caci dand ca exemplu o
formalitatilor prescrise de lege a- padure cu ghinda, recunoaste bar-
trage nulitatea lui ; batului dreptul la acea ghinda Si
Ca., intro elementele constitutive femeei dreptul la pretul padurei, (lath'
ale contractului de casatorie, Codul se va taia de barbat, si legiuitorul
Calimach cerea ei cooperarea soti- adaoga ca ghinda este A barbatului,
lor ; tea venit de peste an,, iar pretul
Ca, in speta, aceasta formalitate padurei al femeei, nefiind venit de

www.dacoromanica.ro
 128 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Dotes
peste an', ceeace este adevarat chiar
pentru padurea de foe ;
C5,, destinatiunea ce o prtdure de
foe are, de a putea fi taiata in tim-
pul casatoriei, nu face ca pretul a-
celei paduri sa inceteze de a fi dreptul
femeei, caci autorizatiunea expresa
sau tacita de a vinde un lucru ce
este dotal nu poate avea drept re-
zultat decat a schimba natura dreptu-
lui femeei, adica intr'un drept ce-1
avea asupra lucrului chiar sa nu
mai alba decat un drept asupra pre-
tului, dar nu ridica acest drept fe-
meei, pentru a 1 des b5,rbatului ;
Considerand ca, in tot timpul cat
Codul Caragea a fost in vigoare, era
de toti cunoscut ca, in virtutea sus-
citatului articol, pretul unei paduri,
fie chiar de foe, nu era un drept al
bArbatului, ci urn adaos la zestrea
femeei ;
Ca, dar, *tile contractante, cand
au facut acest contract de casatorie,
n'au putut sa inteleaga, a-ti recu-
noaate alte drepturi asupra acestei
paduri, decat acelea ce- rezulta din
intelesul ce se des de toti legei.
Buletinu11888, p. 104 Si 1891, p. 39
96. Atat din coprinsul art. 22,
partea IIl, capit. XVI, Codul Caragea,
care face responsabil pe barbat cand
nu va porni judecata in cursul pa-
ragrafiei, iii caz cand i-se va (la ca
zestre un luau ce in silnicie se tine
de altul, cat ai din intregul capitol
al acelei legiuiri relativ la zestre,
rezulta ca barbatul are calitate de proclamata nu numai in favoarea
a reprezenta pe sotia sa in instanta, femeei, dar, in virtutea art. 1255 din
in toate actiunile relative la imo- Codul civil, ai in favoarea moateni-
bilele dotale, Rua privire dad, e torilor femeei ;
reclamant sau parat ;
Ca astfel fiind, hotararea obtinuta
fat.es cu barbatul, relatives la un imo-
bil dotal, leaga si pe femeie, $i, prin
Dotei
urmare, este opozabila reprezentan-
tilor sal.
Ettletinul 1888, p. 147
97. Considerand ca, deai nu se
poate contesta femeei eapacitatea de
a se obliga, cu consimtamantul so-
tului sau, in timpul casatoriei ;
Cft, deai este necontestat ea cel ce
se Align, obliga nu numai bunurile
sale prezente, dar si pe cele viitoare ;
Deai este, deasemenea necontestat
en, pentru obligatiunile de cari fe-
meea ar fi putut fi tinuta in viata
fiind, sunt tinuti ai moatenitorii sai
dupa moarte-i ;
Considerand ca, aceste principii
aplicabile pentru orice alta, avere a
femeei. cand insa este vorba de a-
verea ei dotala, trebue' a se tine
seama, in aplicatiunea lor, de regu-
lele speciale ce legiuitorul a introdus,
asupra conditiunei averei dotale in
timpul casatoriei ai asupra dreptului
ce a recunoscut femeei asupra acestei
averi ;
Considerand ca legiuitorul, pentru
motivul influentei ai autoriatei mo-
rale ce a presupus barbatului asupra
femeei. sale, ai dar a dependentei a-
cesteia, ai in stop de a conserves a-
ceasta avere intacta, la disolutiunea
casatoriei si libera de mice angaja-
ment contractat in timpurcasatoriei,
declares, in art. 1248 din Codul civil,
ca sotii nu pot, in timpul casatoriei,
nisi fiecare in parte, nici amandoi
impreuna, a instraina imobilul dotal ;
Ca aceasta inalienabilitate este
Considerand ea, aceasta inaliena-
bilitate ar fi iluzorie, data, dupa in-
cetarea ei prin disolutiunea casato-
riei, s'ar puted, urmarl imobilul dotal

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 129

Doti Doti
dintr'oin
pentru obligatiuni contractate obligatiune
tim- anterioara sepa-
pul casatoriei ; ratiunei sau disolutiunei ;
Ca dar, pentru a se sti ce efecte Ca, distinctiunea ce voeste a se
poate sa aiba o obligatiune contrac- face in privinta obligatlunelor con-
tata de femeie in privinta unui bun tractate de femeie, pe principiul ca
dotal, nu epoca in care se face ur- tine se obliga, obliga si bunurile sale
marirea trebue sa se ia in conside- viitoare si ca, dar, uzufructul acelei
rare, ci epoca in care obligatiunea a averi intrand in patrimoniul femei,
Post contractata ; prin separatiunea averei dotale sau
Considerand ca astfel fiind, $i in disolutiunea casatoriei, se poate ur-
speta ffind constant ca obligatiunea marl asupra-i once obligatiune a fe-
contractatA de autoarea recurentelor meei, nu este intemeiata, cad acest
n'a fost contractata dupa separatiu- venit nu infra in patrimoniul femeei
Ilea de patrimoniu. Ca, la acea epoca, decat in conditiunile in cari legea
uzufructul -Hind al barbatului, $i, dar, il face sa intre, adica liber de once
acest uzufruct neputand fi urmarit sarcina rezultand dintr'o obligatiune
pentru plata uuei datorii a femei, ur- anterioar5 separatiunei de patrimoniu
ineaza ea el nu poate fi urmarit sau disolutiunei casatoriei, 1i, dar ne-
nici in urma separatiunei de patri- putandu-se urmari pentru asemenea
moniu sau disolutiunei casatoriei, obligatiuni ;
caci ar fi a merge contra ideei ce le- Considerand, prin urmare, ca fe-
giuitorul a avut and a admis se- meia neputand fi urmarita penlru
paratiunea de patrimoniu, data s'ar plata acestei obligatiuni asupra ye-
recunoaste ca o obligatiune, care nitului imobilului dotal, urmeaza ne-
inainte de aceasta. separatiune n'ar aparat ca acest venit nu poate fi
fi putut fi executata asupra veni- urmarit nici in mana mostenitorilor
tului acelei averi, sa poata fi exe- sai, caci nimeni nu poate avea con-
cutata in urma separatiunei de pa- tra mostenitorilor un drept mai mare
trimoniu, tend tocmai prin separa- decat acela ce 1-ar fi avut contra
tiunea de patrimoniu legiuitorul a autorilor for
voit s face a inceta dreptul de exe- Considerand, pentru aceasta, ca,chiar
cutare asupra acestui venit, pentru de s'ar admite ca obligatiunea con-
obligatiunile anterioare separatiunei, tractata de autoarea recurentelor ar
chiar tend ale ar fi fost executabile fi putut fi urmarita in contra-i asu-
pima atunci ; pra excedentului din venit, dupa aco-
Ca, a recunoaste ca femeia poate, perirea trebuintelor casnice, o ase-
prin obligatiunile contractate inainte menea urmarire nu se poate face
de separatiunea de patrimoniu, sa -$i contra mostenitorilor sai ;
angajeze venitul dotal ce-i-se acorda Considerand ca deli este adevarat
dup. separatiunea de patrimoniu sau in principiu, ca mostenitorii sunt su-
disolutiunea casatoriei, este a face pusi la aceleasi sarcini si indatoriri
ineficace efectul ce legiuitorul a voit la care era supus autorul lor, nu
sa dett separatiunei de patrimoniu trebue insa a se pierde din vedere
sau disolutiunei casatoriei, acela adica si in aceasta privinta, regulele spe-
ca femeia sa ia stapanirea acelei a- ciale regimului dotal ;
veri libel% de once sarcina rezultand Considerand ca legiuitorul, decla-
I. C. Barozzi.Vol. 11 9

www.dacoromanica.ro
130 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Dotes
rand inalienabil imobilul dotal in
timpul casatoriei. atat in favoarea
femeei, cat si in favoarea mostenito-
rilor acesteia. urmeaz5. Ca sotii nu
stint, in timpul casatoriei, decal uzu-
fructuarii irnobilului dotal, si ca, a-
cest imobil trebue sa treaca la mos-
tenitorii femeei, liber de once sarcina
ce dansa ar fi putut contracts in
timpul casatoriei ; ca, dar, dansii nu vila arata, formele ce trebue hide-
pot fi tinuti, asupra acestui imobil, plinite pentru validitatea contractului
de executarea unor asemenea obli- de casatorie ;
gatiuni contractate de femeie :
Considerand di, dat=a femeia este
tinuta la executarea obligatiunilor
contractate de dansa, dupa separa-
tiunea patrimoniilor. asupra exce-
dentului venitului imobilutui dotal,
dupa acoperirea cheltuelilor casnice,
ea,uza este Ca femeia Wild uzufruc-
tuara a acelor venituri, este in drept
a dispune de acel prisos si, deci, a
se obliga asupra i : dar cand dreptul
femei asupra acestui uzufruct a in-
cetat, a incetat neaparat si dreptul
creditorilor femeei de a putea urmari,
in numele femeei, noel uzufruct ;
Iar pe mostenitorii femeei credito-
rul nu-i poate urmari in aceasta ca-
litate de mostenitori asupra acestui
venit, caci mostenitorii femeei fiind
indreptatiti de lege a prim' imobilul
dotal liber de orice sarcina ar putea
rezulta in privinta acestui imobil, in
virtutea obligatiunilor contractate de
femeie in timpul casatoriei, sunt dar
in drept a se opune la executarea
ac-stor obligatiuni ale femeei asupra
venitului acelui imobil.
Buletinul 1888, p. 585 i 1898,
p. 9713
98. Considerand ea contractul de
casatorie e un act solemn ;
Ca, neindeplinirea formelor in ac-
tele solemne atrage dupa sine ne-
existenta actului, intrucat formele
sunt cerute de legiuitor, in asemenea
www.dacoromanica.ro
Dotes
contracts, ca un element substantial
al formarei contractului ;
Considerand ca, dupa dispozitin-
nile art. 1228 Codul civil, conventiu-
nile matrimoniale trebuesc facute, sub
pedeapsa de nulitate, dinaintea trib.
$i dupes formele stabilize de Codul
civil si de Proc. civil5 ;
Ca art. 709 si 710 din Proc. ci-
Ca, conform acestor articole. se
cere :
1 Subscrierea actului de catre
toate persoanele can participa la for-
marea lui ;
2 Prezentarea dinaintea tribuna-
lului a ambilor 84, impreuna cu cei
ce an constituit dota, in persoana
sau grin procuratori speciali ;
Considerand ca, dad contractul
de cisatorie e un act autentic, $i le-
gea cere ca consimtimantul partilor
can concurs la formarea lui sa se
fad, asemenea, in forma autentica,
de aci urmeaza ca, in caz de impie-
decare, si mandatul dat pentru a
consimtl La acest act trebue sa fie
autentic ;
C5, dad, pentru unele acte, cari
trebue a se face in forma', autentica,
Codul civil prescrie anume ca si man-
datul, pentru a consimti la acele acte,
trebue sa fie in forma autentica, si
dad, in cazul de fats nu se prescrie
detest ca procura sa fie specials,
aceasta nu insemneaza, ca procura
an putea sa fie si o procures simples
legalizata, si nu s'ar putea invoca
ca argument intru aceasta ca nuli-
tatea nefiind .preserisa, chiar si acea
procura simply legalizata ar trebui
sa fie considerate ca buns, Mudd
se poate raspunde, ca sunt nulitati
exprese si nulitati virtuale ;
C5,, cu toate ca legea nu declares
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 131

Dote/ Dotes
ca procura sa fie autentica, totus in momentul depunerei actului, ci
aceasta are sa fie autentica, intrucat dupes un an si junfatate sl dectitre
actul la care are a se consimti tre- alti judecatori cari nu puteau sti
bue ea fie facut in form& autentica, cele petrecute inaintea tribunalului
nulitatea fiind virtuala, fiind in na- atunci cand s'a prezentat actul pen -
tura lucrurilor, si a se admite ca tru ;
procura, pentru a consii4 la un act Considerand ca autenticitatea con-
care e considerat ca act solemn, pre- sista in constatarea vointei facuta
cum e contractul de casatorie, ar proprii sensibus' de judecatorii com-
putea sa fie simplu legalizata, ar fi petinti ;
a contravene scopului si vointei legei ; CA dar, numai judecatorii dinaintea
Considerand cg, in fate, acestora, carora partile an manifestat consim-
si intrucat Curtea de apel constata thaantul for sunt competinti s5, in-
ca actul dotal nu era subscris de strumenteze, iar nu altii ;
toate par ile contractante si ea atat Considerand ca, contractul de ca-
constituitoarea dotei, cat si aceea satorie fiind solemn, ca atare, trebue
careia se constituise dota, n'au ligu- sa fie facut in forma autentica;
rat dinaintea tribunalului detest prin Ca, neindeplinirea formelor in ac-
unul si acelas procurator, cu procura tele solemne atrage dupes sine nee-
legalizata de politie, eu drept cuvant xistenta actului ;
a decis ca imobilul n'a putut do- Considerand ca, Curtea de apel
handl caracterul de dotalitate, si a constat5, in fapt ca n'a existat un
respins actiunea recurentei, care cerea act dotal, ci un simplu proiect de
anularea ipotecei constituita asupra contract, apreciere cm scap5, de sub
acelui imobil, pe motiv c& ar fi dotal. controlul acestei Curti ;
Buletinul 1888, p. 721 Ca astfel fiind, si pe cat time
99. Din dispozitiunile art. 1227, Curtea constata di a fort vorba nu-
1228, 1234 si 1283 Cod, civ., corn- mai de un proiect de contract, iar
binate cu art. 708 si urmatorii Pro- nu de un act desavarsit, eu drept
cedura civila, reiese c5, regimul dotal euvant a considerat actul ca nee-
nu se presupune, ci trebue sa fie xistent si a decis a nu poate pro
dovedit prin acte in regula. due efect nici ca act autentic, nice
Buletinul 1889, p. 40 ca inscris sub semnatura privates.
100. Avand in vedere, ca procesul Buletinul 1889, p. 12?
are de obiect a se obliges intimatul 101. Avarid in vedere c5. artico-
T. I., fostul sot al recurentei, la res- lul 1254 din Cod. civil stabileste
tituirea sumei de 22.000 lei, preva- principiul general ca imobilul dotal
zuti in actul dotal. cu procentul le- poate fi schimbat cu consimtimantul
gal dela epoca desfacerei cas&toriei ; femeei si en indeplinirea conditiunilor
Considerand ca Curtea de fond, ce anume sunt indicate prin acel ar-
cercetand imprejurarile in cari s'a ticol, faro a distinge dace e vorba
format actul pe care isi intemeia de un schimb intre soti sau facut
reeurenta reclamatiunea sa, stabi- cu tertii persoane ;
leste ca partite 1-a depus in tribu- Considerand ca, data prin artico-
nal, spre legalizare, la 30 Martie lul 1307 din Cod. civ. se prohiba
1884, Jar constatarea vointei for nu vanzarea intre sofa afara de cazu-
s'a tint, dupes cum prescrie legea, rile exceptionale exprimate prin acel

www.dacoromanica.ro
132 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Doti Dotei
articol, motivul care a determinat ducerea ei ca pentru celelalte do-
pe legiuitor de a crea aceasta restric- natiu n i.
tiune este ca atari vanzari ascund Buletinul 1889, p. 917
fie o donatjune deghizat5,, fie o fraudit ; Vezi i cuvantul eSuccesiune, No. 52.
Ca aceias ratiune nu exist& and 103. Considerand ca art. 1230 din
e vorba de schimb, de oarece p5,rtile Codul civil si art. 716 din Proc. civ.
isi dau ceva in loc, si dupa art. 1254, supune modificarile aduse la conven-
imobilul primit in schimb fiind dotal tiunile matrimoniale, la acelasi for-
si inalienabil, se inlatura once frauda ; malitati ca si insasi conventiunile
Considerand a legiuitorul, stabi- matrimoniale ;
lind a regulele prescrise la Vanzare Ca (lac& aceste articole vorbesc de
se aplia $i la schimb, n'a avut in malificarile aduse la conventiunile
vedere decat regulele generale,- pri- matrimoniale inainte de celebrarea
vitoare la consimtimantul partilor, casatoriei, este ca dota neputand fi,
la transcriptiune, la raspundere in in virtutea art. 1236 din Cod. civil,
caz de evictiune, etc.. iar nu $i re- nici constituita, nici adaogit5 in tim-
gulele exceptionale, cari isi au ra- pul casatoriei, in. ragula general5 a-
tiunea for cand e vorba de vanzare, semenea modificari nu pot avea, be
iar nu si pentru cazurile de schimb ; deaf iinaintea celebrarei casatoriei ;
C5, incapacitatile flind de drept Dar de aci an urmeaza ca dac5, mo-
strict, nu se pot intinde, prin ana- dificarile s'ar aduce in timpul casato-
logic, de la un caz la altul ; riei, in cazul and legea le incuviin-
Considerand, pe langa aceasta, ca teaza, precum este si cazul prevazut
traditiunile tarei autoriza schimbul in art. 1254 Cod. civil, a aceste
intro soti (art. 33 $i 35, partea 3, modificari sunt scutite de formali-
cap. 16 dela zestre, din Cod. Caragea); t5.tile cerute de sus eitatele art. 1230
Considerand 6,, in speta, Curtea Cod. civil ii art. 716 Proc. civ., caci
de apel constata in fapt ca formele un imobil neputand avea caracterul
prescrise de lege in aceasta materie unui imobil dotal decat atunci cand
au fost indeplinite ; conventiunea prin care el se con-
stitue ca dotal se afla trecuta in re-
Considerand a astfel ffind, and
Curtea de apel a decis ca schimbul gistrul prevazut de art. 708 din Pr.
civ., urmeaza neaparat, pentru ca
intervenit intro recurenta $i sotul ei imobilul pus in locul celui dotal sa
e valabil, a facut o buns $i dreapta dewing dotal, ca sa fie trecuta aceasta
aplicatiune a principiilor de drept modificare in sus zisul registru al
relative la materie $i bine a inter- tribunalului, si dar sa se indeplineasca
pretat art. 1307 combinat cu arti- dispozitiunile art. 1230 si 716 ;
colul 1409 din Cod. civil. Considerand e& art. 1254 din Cod.
Buletinul 1889, p. 525 civil, ca exceptiune la principiul ina-
102. Fata inzestrata sub Codul lienabilitetei imobilului dotal pus de
Calimach nu are dreptul a core cora- art. 1248, permite schimbul cu un
plectarea rezervei. alt imobil, cu conditiunile aratate in
Ca atunci chiar cand zestrea ar acest articol, si in acest caz declara
covarsi cotitatea disponibila, le- imobilul primit in schimb ca dotal ;
giuitorul Calimach nu permite re- Ca dar, numai sub conditiunea

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 133

.Dots Dotes
ca un alt imobil sa devinh dotal simplu ceeace constituise sub con -
instrainarea imobilului primitiv dotal ditiune prin foaia de zestre.
poate sa fie valabila ; Buletinul 1890, p. 271
prin urmare, cade in sarcina 106. Din momentul ce se stabi-
acelui ce a cumparat un imobil, care 'este ca actul dotal a lost facet $i
nu devenea alienabil decal sub con- depus de parti la tribunal spre tran-
ditiunea inlocuirei stile cu un alt scriere mai inaintea colebrarei ca-
imobil care sa devina dotal, sa ob- satoriei, simplul fapt al netranscrierei
serve dach s'au indeplinit formalita- lui imediat de catre tribunal nu-i
tile ce 1 e g e a core pentruca acest schimbh caracterul de dot a intre
imobil sa devina dotal. data s'a trecut sati $i constituirii ei ;
in registrul tribunalului acel imobil Ca lipsa de transcriere nu face sa
ca find imobil dotal, caci din mo- piardh acest caracter decat numai
mentul ce aceasta formalitate n'a fata cu cei dealtreilea.
fost indeplinita, imobilul pus in loc Buletinul 1890, p. 585
n'a obtinut caracterul unui imobil 107. Considerand ca, cu tot con-
dotal, $i dar conditiunea sub care cursul la concordat $i cu toata ac-
numai se putea vinde imobilul pri- ceptatiunea dividendului propus de
mitiv dotal nefiind indeplinita, acea barbat, trebue sa se recunoasch ca
vanzare nu e valabila , femeia isi conserva contra acestuia
Considerand, de asemenea, ca ar- $i a bunurilor ce-i vor adveni in
ticolul 1248 declarand ca, nici bar- urma toate drepturile $i actiunile
batul, nici femeia, nici amandoi in- sale personale sau ipotecare, pentru
preunh nu pot instrhina imobilul acoperirea integraill a dotei sale, caci
dotal, $i acest drept nefiindu-le re- concordatul nu poate avea de efect
cunoscut decat in cazuri exceptionale de a fiber& pe barbat de obligatiunea
$i in anume conditiuni ; sa de a restitui intreaga dots a femeei
Ch art. 1255 recunoscand femeei principiile esentiale $i scopul regimu-
dreptul de a revoca once instrai- lui dotal respingand un asemenea re-
nare facuta in afara de acele cazuri. zultat :
este invederat ca nici neglijenta, Ca astfel find, nu se poate da
nici chiar reaua credinth a femeei, loc prin aceasta la vreo schimbare
nu pot face valabila instrainarea in conventiunile matrimoniale dintre
imobilului dotal, facuth in afar de femee 5i barbat, 9i prin urmare la
cazurile $i conditiunile cerute de lege. violarea art. 1228 $i 1229 din Cod.
Buletinul 1889,p. 933,si 1890, p. 1374 civ., sau a art. 710 $i 716 din Pr.
104. Contractul ce reguleazh con- civil i.
ventiunile matrimoniale este solemn, Buletinul 1890, p. 745
conditiunile existentei lui sunt pre- 108. Considerand ca, art. 1769
mise sub pedeapsh de nulitate. $i din Cod. civ. prescrie ca cine are
aceasta nulitate fiind radicals, ea capacitatea de a instraina un imobil.
nu poate fi ratificath dupa celebra- poate a-1 $i ipotecax. ;
rea cashtoriei. Considerand ca dupa art. 1248
Buletinul 1890, p. 55 acela$ Cod., femeia fiind incapabila
105. Conform dispozitiunilor legei de a instraina sau a ipoteca imo-
Caragea, constituitorul dotei era Ti- bilul dotal, decat pentru anume ca-
ber a da in timpul casatoriei pur gi zuri prevazute de art. 1249-1254,

www.dacoromanica.ro
134 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA HUMANA
Dote
indata ce dansa a obtinut capacita-
tea de a-1 vinde, prin aceasta con-
form art. 11769 citat, dobandeste ca-
pacitatea si de a-1 ipoteca, :
Considerand, pe langr3, aceasta, ca
intinderea unei autorizatiuni e o
chestiune de interpretare, lasata la
suveranitatea instantelor de fond.
Buletinul 1890, p. 753
109. Atat Codul Caragea, cat si
dreptul roman, recunosc ca pretul
vanzarei unui imobil dotal este si
el dotal, si tot ceeace se cumpara cu
bani dotali, devine dotal ;
lle uncle urmeaza ca daca, cu au-
torizatia justitiei, s'a vandut un imo-
bil dotal, al &anti pre1 s'a asigurat
asupra imobilului vandut, si in urma,
din cauza de neplata, femeiea dotala
a scos in vanzare acel imobil, $i a
reintrat in patrimoniul ei prin faptul
cumpararei lui, acel imobil fiind cum-
parat cu bani dotali. devine dotal
dupa, vointa legiuitorului Caragea.
Buletinul 1890, p. 1006
110. Toate efectele unei foi dotale,
ca si a oricarui contract, au a se re-
gula dupa legea sub care s'a incheiat
contractul sau foia dotard, nu insa
dupa legea sub care s'au produs e-
fectele contractulu;
Ca nu se poate zice, in speta, ca
autorizarea pentru vanzarea imobi-
lului dotal fiind ceruta la 1872, sub
regimul codului actual civil, apoi si
cestiunea caracteruiui imobilului ar
trebui a se rezolva tot dupa Codul Considerand ca imobilul fiind pa-
civil, caci dac'd formele pentru a rafernal, in speta, el trebue sa ra-
obtine autorizarea vanzarei, ca forme
de procedure, au a fi acelea ale le-
gei in vigoare tend s'a cerut van-
zarea, insa cazurile pentru cari se
putea cere vanzarea imobilului nu
se puteau regula decat sau prin in-
sast foaia dotala, sau prin legea sub
care s'a facut foaia.
Buletinul 1990, p. 1007
www.dacoromanica.ro
Dote
111. Considerand ca cestiunea de a
se sti daca datoriile sunt sau nu an-
terioare casatoriei fiind o cestiune
de fapt, si Clutha de apel, in speta,
decizand ca ele n'ar intra in previ-
ziunile art. 1253 din Cod. civ., intrtt-
cat nu ar fi anterioare casatoriet,
aceasta a facut-o dupa apreciet ea
suveratia ce are.
Buletinul 1890, p, 1115
112. Considerand ca, dupa dispo-
zitiunea art. 1245 din Cod. civ., dota
constituita in bani devine proprietate
a barbatului ;
Ca, in speta, instantele de fond
constata in fapt ca dota adusti de
recurenta la trecerea sa in casatorie
cu intimatul consta in bani ;
Ca, data stabilit in fapt acest
lucru, este incontestabil ca barbatul,
in timpul casitoriei, are dreptul de
a dispune de dota constituita to bani,
$i a lipsi pe sot de venitul ei ar fi
contrariul intentiunei partilor, co-
prinse in contractul de casatorie ;
Considerand ca, cumparandu-se cu
bani dotali mosia in litigiu, ea nu
poate fi dotala dup.& contractul de
casatorie, chiar daca s'ar fi stipulat
astfel in actul de cumptira.toare ;
Ca imobilul cumparat de barbat
cu bani dotali, pe numele femeei,
devine parafernal, intrucat averea
femeei nu poate fi cleat sau dotala,
sau parafernala ;
mama sub administratiunea $i folo-
sinta barbatului, de oarece barbatul,
prin cumparare, n'a voit a se lipsi
do folosinta sa, care motiv se rove-
leaza prin aceea ca imobilul era
declarat dotal prin actul de cumpa-
rare, $i deoarece a-1 lipsi de venit
ar fi contrariul intentiunilor partilor
din contractul de casatorie, mani-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 133

Dotes Dota
festate si in urma prin actul de cum- Cod. civ: se desdrept femeei de a
parare ; cere revocarea instrainarei fondului
Ca data, in general, sotul n'are fo- dotal oridecateori s'ar fi facut ase-
losinta bunurilor parafernale, aceasta, menea instrainare afara din cazurile
in speta, inceteaza inteatata incat si formelo legate, si f5,res nicio excep-
partile au putut a rezerva folosinta tiune, pentru cazul cand s'ar fi asi-
sotului, ceeace deciziunea si sentinta gurat plata valoarei acelui fond.
trib., ale carei considerante le adopts, Buletinul 1890, p. 1376
constata in fapt ; 116. Pe cat este de adevitrat prin-
Buletinul 1890, p. 1138 cipiul, ca, femeea maritata. ca si mi-
113. Din coprinsul art. 23, partea 3, norul, este raspunzatoare de daunele
capitol 16, combinat cu articolul 7, cauzate prin faptele sale doloase, tot
partea 3, capit. 1, din Cod. Caragea, atat de adevarat este ca asemenea
rezulta ca, sub regimul acestui Cod, responcabilitate nu poate constitui un
nu se cerea ca contractele de casa- motiv de neprimire a actiunei ei pen-
torie sa fie facute numai prin acte tru revocarea instrainarei fondului
scrise $i sa trebuiasca ca sa is parte dotal, ci ar putea numai s i des drept
la facerea for atat parintii viitorilor paratului de a face cerere reconven-
soti, cat si ambii viitorii soti, precum tionala pentru plata despagubirilor
si inzestratorii, dupa cum aceasta cauzate, prin faptele ei doloase.
se prescrie expres prin articolul 1228 Buletinul 1890, p. 1376
si 1229 din noel Cod civil, combi- 117. Avand in vedere ca, deli legea,
nate cu articolul 709 din Proc. civ., in adevar, nu arata precis si cate-
ci se paean face asemenea contracte goric cum trebue sa se considere
atat scrise, cat si verbale, si numai concractul dotal, totus, dupa natura
de &titre tata sau mama inzestratoare, lui $i dupti, raporturile juridice la
sau once inzestrator care faces ase- cari el da nastere intro inzestrator,
zamant pentru zestre cu viitorul bar- femeea inzestrata si barbat, nu poate
bat, fares ca fiica inzestrata sa mai fi privit detest ca un act gratuit
ligureze ca parte la asemenea con- pentru femee si oneros pentru barbat,
tractare. caci femeia primeste dota dela in-
Buletinul 1890, p. 1373 zestrator, fares ca sa, se oblige la
114. Prin art. 1254 Cod. civ. per- ceva, pe cand barbatul nu primeste
nt itandu-se inlocuirea fondului dotal in realitate decat uzufructul ei, $i
numai pentru un alt imobil, iar nu inca chiar si pe acesta cu obliga-
prin vanzarea pentru un pret in bani tiunea de a-1 intrebuinta in susti-
sau alts avere mobiles, din aceasta nerea sarcinelor casatoriei ;
dispozitiune rezulta ca, in privirea Ca astfel fiind, instantele de fond
conservarei fondului dotal, legea nu sunt datoare, cand actul dotal este
considers pretul in bani ca echivalent atacat de fraudulos, sa se conduca,
al fondului dotal. in solutiunea ce sunt chemate a da,
Buletinul 1890, p. 1376 conform regulelor privitoare la actele
115. Prin niciun text de lege nu gratuite sari oneroase, dupa cum el
se prevede $i nu se admite inlo- va fi atacat, fate de femee sau fala
cuirea fondului dotal prin inscriptiuni de barbat.
si asigurari luate asupra averei so- Buletinul 1891, p. 178
tului, ci, din contra, prin art. 1255 118. Odata stabilit in drept ca

www.dacoromanica.ro
136 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMAIsTA.

Dotd Dotei
dota fate, de barbat este un contract dela Tribunalele judetene, iscalin-
cu titlu oneros, barbatul, intrucat du-se de pa'rti acea inscriere, ur-
nu a participat la frauda, conserve meaza ca actele asemenea inscrise
drepturile ce are asupra dotei, in erau originale ca $i actele prezentate
virtutea conventiunei matrimoniale, de parti pentru inscriere si legali-
chiar in cazul cand dota, ca libera- zare ;
litate, ar fi revocabila fate de sotie. Considerand, apoi, ea, dupa art. 28
Buletinul 1891, p. 17.9 si 2W dela partea 6. capit. 2,' Codul
119. Dupe art. 1228 Cod civ., corn- Caragea, copiile de pe carti, adeverite
binat cu art. 708 si 713 Pr. civ., de judec5,torie sau de catre alti lune-
conventiunile matrimoniale nu sunt tienari publici, fat prob5, iu justitie
valabile data nu sunt facute inaintea ca si originalele, cari trebuesc a 1i
celebrarei casatoriei Si daca nu sunt inf5.tisate dac5 sunt cerute i daca
trecute inteun registru special la se posed de partea ce prezinta copiile ;
Tribunalul domiciliului barbatului, Considerand ca, in speta, se con-
ins5, trecerea in registru poate sa fie stata, pe deoparte, prin deciziunea
facuta si dupa celebrarea casatoriei, atacata, ca intimatii an prezentat
atunci cand, pe deoparte, aceasta ce- copie de pe foaia dotala a autoarei
]ebrare trebue a se efectua Para in- lor, scoasii, de pe originalul inscris
tarziere, iar pe de alts parte, cerce- in condica respectiv5. a Tribunalului
tarea prescrisa de art. 712 Pr. civ., Ilfov si legalizata de catre grefa a-
pentru posesia inzestratorului asupra celui tribunal sectiunea de Notariat,
imobilului sau imobilelor dotale $i iar pe de alt5, parte, ca celalalt ori-
pentru ipotecele sau alte drepturi ginal al foaei s'a luat de sotul au-
reale ce ar exists asupra lor, precum toarei intimatilor. asa incat acestia
si trecerea in registru a conventiunei nu pot a-1 prezenta ;
matrimoniale, in urma acelei cerce- Considerand ca, in asa circum-
tari, nu s'ar putea indeplini inaintea stance, bine a judecat Curtea de apel
zilei fixate pentru celebrarea casa- prin admiterea acelei copii ca vala,-
toriei ; bill, ca o copie de original, iar nu
In asemenea caz, presedintele tri- ca o copie de pe copie, yi n'a fault
bunalului are facultatea de a aprecianicio omisiune esentiala in aceasta
privire, desi n'a discutat cestiunea
circumstantele si a elibera barbatului
un extract de pe contractul de ca- daca copia a fost scoasa conform
satorie, ca proba .despre asezarea art. 1188 din Codul civil, pe cats
definitive a conventiunilor matrimo- vreme ea este fa'cuta conform cita-
niale, spre a-i servi la ceremonia tului art. 28 dela partea 6, capit. 2.
celebrarei casatoriei (art. 713 Pr. civ.), Codul Caragea.
iar trecerea in registru a contractului Buletinul 1891, p. 449
sa se face in urma, dupa cercetarea 121. Un imobil dotal se poate pre-
prescrisa de art. 712 Pr. civ. scrie in favoarea cumparatorului in
Buletinul 1891, p. 301 termen de zeta ani, dupa, desfacerea
120. Considerand ca, dupa arti- casatoriei.
colul 334 combinat cu 336 din Re- Buletinul 1891, p. 1053
gulamentul organic, foile dotale tre- 122. Vanzarea unui imobil dotal
buind a fi inscrise in registrele res- din partea unei femei maritata mi-
pective dela Logofetia cea mare, sau noara, fara indeplinirea formalittti-

www.dacoromanica.ro
 REFERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 137

Doha Dotes
for cerute pentru vanzarea imobile- turile ce *tile contractante pot avea
lor minorilor, e nula. dupd, natura contractelor ce incheie,
Buletinul 1891, p. 1329 se aplica totdeauna legea in vigoare
Vezi euvantul cMinori emancipati* No. 6. din timpul cand s'a incheiat con-
123. Daces, dupes art. 1176 din Cod. tractele, chiar ei pentru clauzele ce
Calimach, tocmelele puteau fi dove- nu sunt exprimate in ele, dar sunt
dite ei prin martori, aceast5, proba subintelese, caci se presupune ca
insa era, inadmisibilA, in ceeace privea negreeit intentiunea partilor a fost
constatarea existentei unui contract de a se referi in momentul contrac-
dotal de o valoare mai mare de o tarei la acele drepturi ce le des le-
mie de lei ei cand partile nu erau gea atunci in vigoare ;
locuitori s'ateni, de oarece atari con- Considerand ca, in spet5, rem-
tracte, dupes prescriptiunile anexei renta cerand de a se reduce la 5 ani,
litera T d din Regulamentul orga- conform art. 1268 din Cod. civil, con-
nic al Moldovei, urmau a fi trecute, tractul incheiat la 1888 de sotul
sub pedeapsa de nulitate, in regis- d-sale colonel G. Marculescu, acum
trele destinate pentru aceasta. defunct, cu defunctul C. Panaitescu.
Buletinul 1892, p. 191 vi 1895, p. 270 sotul intimatei, pentru arendarea mo-
124. Nici legiuitorul Caragea, nici eiei dotale Catunele-Padureti pe ter-
cel actual, nu declares fondul consti- men de 10 ani, incepatori la Aprilie
tuit dota ca inalienabil, atunci cand 1889, ei Curtea de apel constatand
partile, la constituirea dotei. au sta- ca contractul de casatorie dintre re-
tuat prin actul dotal ca imobilul se curenta ei numitul d-sale sot a avut
poate instralna cand vor crede de loc la Martie 1865, cand era in vi-
cuviinta, ; goare Codul Caragea, cu drept en-
C5 in spates, sotii gasind oportun vant a aplicat art. 9 dela capit. IV.
instrainarea imobilului dotal, ei prin partea III, din acest Cod, iar nu ci-
actul for dotal avand rezervata a- tatul art. 1268 din noul Cod, in pri-
ceasta facultate, instrainarea acelui virea limitei dreptului barbatului,
imobil nu mai poate fi invocata pentru arendarea fondului dotal in
asfazi ca fiind facuta cu violarea calitate de uzufructuar, adica ca du-
legei. rata arend5,rei sa inceteze la moartea
Buletinul 1892, p. 870 barbatului, oricare ar fi fost timpul
125. Dula art. 1271 din Cod. Civ., fixat prin contractul incheiat la 1888,
restituirea dotei nu se poate face caci dansul nu putea sa aiba si sa
valabil cleat dupes desfacerea casa- transmits altora alte drepturi, in acea-
toriei, sau dupes separatiunea de pa- sta privire, decal acele ce-i-s'au dat
trimonii, on in cazul de absent& a prin clauzele exprese sau sub intelese
unuia dintre soti ; din contractul de casatorie, pentru
Declaratiunea sotiei, facuta prin care a fost ei trebue et fie aplicabil
testamentul ei, ei prin care arat5, ea Codul Caragea.
a primit banii ce-i-se datoreau in Buletinul 1893, p. 221
virtutea unei creante constituita ca 127. Dup5, intelesul art. 9, cap; IV,
dota, nu poate face dovada de res- 3, din Cod. Caragea, incetarea du-
tituirea acestui capital dotal. ratei contractului de arendare, ht
Buletinul 1892, p. 947 moartea barbatului, este prevazuta
126. Considerand ca, pentru drep- numai in interesul femeei ei, prin

www.dacoromanica.ro
138 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROAIANA

Dotes Dotes
urmare, numai dansa are facultatea speta nu se poate recurge la for-
de a uza de un asemenea drept, pen- malitatile din Codul actual, caci s'ar
tru a face sa inceteze executarea lui, atinge principiul neretroactivitatei le-
indata duo' moartea barbatului, sau, gilor.
din contra, de a-1 primi si dansa ca Buletinul 1893, p. 569
valabil pentru toata durata fixates 129. Atat din coprinsul art. 22,
prin el ; partea 3, capit. 16, din Codul Caragea,
Considerand ca, in speta, Curtea cum $i din intreaga economie a acelei
de apel constata in fapt ca recu- legiuiri relativ la zestre, rezulta, in
renta a primit si a regulat executa- mod neindoios, ca harbatul este in
rea contractului de arendare dupes drept de a face once actiune in nn-
moartea sotului d-sale. in sensul de mete femeei, si de a-o reprezenta in
a-i recunoaste validitatea pe tot pe- justitie, in tot ce se atinge de imo-
riodul de 10 ani, pentru cat a fost. bilele dotale, fares distinetiiune data
inchiriat, ei acea constatare de fapt e reclamant sau parat ;
scapa de sub controlul Curt lei de Ca, existenta unui asemenea man-
Casatiune ; dat legal pentru barbat mai reiese
Considerand ca, prin aceasta pro- si din principiul autoritatei maritale
cedare, Curtea de apel a inteles a acordata barbatului fats de femeie,
face o buns aplicatiune a art. 1167 principiu recunoscut de Legea Ca-
din Codul civil, admitand validitatea ragea ;
contractului de arendare prin o exe- Considerand, in spet,a, ea, dupes cum
cutiune voluntary din partea recu- rezulta din lucrarile aflate in dosar,
rentei, pentru toata durata fixates Curtea de apel pronuntand deciziu-
prin el, iar nicidecum n'a comis exces nea No. 220 din 1870, relatives la
de putere, sau gresita aplicatiune a un imobil dotal al recurentei, sotul
art. 1462 si 1464 din Cod. civ., dupes situ, in virtutea dreptului stabilit
cum se sustine de recurenta. mai sus. a recurs in Casatiune con-
Buletinul 1993, p. 2.22 tra nisei deciziuni, recurs ce a fost
128. Prin art. 35, partea 1 ca- respins, contradictoriu, prin hotararea
pitolul 16, dela zestre, din Codul Ca- No. 152 din 1871;
ragea, se prescrie ca muierea este Ca astfel fiind, hotararea acestei
volnica, sa dea in schimb un lucru Curti, pronuntata in anul 1874 fates
de zestre, cand e netrebnic sau ane- cu sotul, fiindu-i opozabila, recurentei,
voie a se sluji cu dansul, sau sa -1 dansa nu-o mai putea ataca, din nou
vanza ei sa cumpere lucru de tre- cu recurs, conform principiului sta-
buinta si mai de folds; bilit de art. 1201 din Cod. civil.
Ca, leginitorul nu arata anuine la Buletinul 1893, p. 586
ce formalitati trebue sa recurga tri- 130. Considerand ca, (NIA arti-
bunalele, pentru a -li forma convin- colul 1228 din Codul civil, combinat
gerea despre adeverirea ce trebue cu art. 70S si 713 din Proc. civila,
sa dea, la schimbul sau vanzarea ce coventiunea matrimoniala fiind un
femeia voia a face imobilului sau act solemn, ca atare, trebue f5,cuta
dotal ; in forma autentica gi inainte de ce-
Ca, pentru contractele dotale din lebrarea casatoriei si trecuta inteun
timpul lui Caragea, neprescriindu-se registru special la tribunalul domi-
formalitatile invocate de recurent, in ciliului barbatului, insa trecerea in

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA. IaJ
Doki Dotes
registru poate fi facuta si dupes ce- conditiunile stipulate in contractul
lebrarea easatoriei, destul numai ca matrimonial ;
inainte de colebrarea casatoriei sa CA asa, fiind, cand judecatorii fon-
se dea, conventiunei matrimoniale dului, pronuntiand anularea unui ase-
autenticitatea legala ; menea act, se marginesc a stabili ca.
Considerand ca, autenticitatea con- el ar constitui un act de alienatiune,
sists in constatarea vointei pArtilor comit uu exces de putere, caci neso-
contractante filcuta (propriis sensi cotesc legea si stipulatiunile regi-
bus. de judecatorii competinti ; mului matrimonial sub care sotii
Considerand ca, in speta, Curtea s'au casatorit ;
de apel constata in fapt ca actul CA, in speta. se constata ea recu-
dotal at recurentilor nu a primit au- rental N. Gamin, care i inchiriat
tenticitatea legala, incrucat simpla fondul sotilor Mistoiu, spre a extrage
depunere la tribunal, WI sa li se fi nisip si pietris si sa fabrice cariv-
constatat vointa, partilor, nu a pi- midA., a facut propunerea, care nu
tut conferi aeelui act autenticitatea, i s'a tinut in seams, de a consemna
nefiind indeplinite solemnitAtile co- chiar suma care s'ar estima ca pret
rate de art. 1171 din Cod. civil ; at alienatiunei fondului, in caz cand
Ca astfel fiind, si pe cat timp contractul petrecut intro el si sotiiMis-
Curtea constata ca a fost vorba nu- toiu ar fi privit ca o adevaratA in-
mai de un proiect de contract, iar strainare a fondului.
nu de un act desavarsit, cu drept Buletinul 1994, p. 1037
cuvant a eonsiderat actul ca ne- 134. Considerand ca, art. 1756 si
existent. 1757 din Codul civil nu au de stop
Buletinul 1893, p. 742 de a declares ca inscriptia ipotecei
131. Vezi cuv ant ul Ipoteca, femeei nu se poate lua sau inainte
No. 46. de casatorie, conform art. 1754 diii
Buletinul 13.94, p. .9;27 Codul civil, sau cel mult in timpul
13'.3. Vezi cuvantul Succesiune.
casatoriei, nu insa dupa casatorie ;
No. 92. Ca, dupes Codul civil, ipoteca fe-
meei maritate asupra bunurilor bar-
Buletinul 1894, p. 10.26 batului nu exists de drept, ci ea tre-
133. Capacita,tea sotilor si, in spe- bue sa fie specializata si inscrisa, si
cial a barbatului, intr'un regim ma- rangul ei atarna dela data inscrierei ;
trimonial in care s'a stipulat aliena- CA, in privinta inscrierei. sunt troi
bilitatea fondului dotal, atrage dupa dispozitiuni : art. 1754, 1756 si 1757
dansa consecinta ca, oridecateori e din Codul civil :
vorba de o cerere de anulare a unui 1 Ca, dupa art. 1754, femeia
act consimtit de bArbat sau de ambii poate specialize ipoteca pentru dota
soti impreun&', imprejurarea ca acel si conventiile matrimoniale prin con-
act ar constitui un act de aliena- tractul de casatorie, si ipoteca spe-
tiune, sub forma unui act de admi- cializata astfel trebue sa fie inscrisa
nistratiune nu poate fi un motiv de imediat inaintea casatoriei ;
anulare a actului, cand acela in fa- 2 CA', dupes art. 1756, cand ipo-
voarea caruia acel act a fost con - teca n'a fost specializata prin con
simtit de catre sot primeste a-1 privi tractul de casatorie, sau cand ga-
ca, atare si core respectarea lui in rantiile prevazute prin contract nu

www.dacoromanica.ro
140 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Dotii Dotes
sunt satisfacatoare, ipoteca are a se tru care s'a consacrat inalienabili-
inscri in timpul casatoriei ; tatea, ceeace a recunosout si juris-
3 Ca, in fine, pentru drepturile si prudenfa in timpul aplicarei Codului
creanfele can se nasc in timpul ca- Caragea si inainte de a se pune in
satoriei, si pentru acestea, conform aplicare noul Cod civil.
art. 1757, femeea poate lua inscrip- Buletinul 1895, p. 268
-Oa in timpul casatoriei ; 136. Transcrierea actului dotal in
Considerand ca, dar, femeia marl- registrul comun al tribunalului res-
tata are o ipoteca legala, conform pectiv, iar nu in registrul special
art. 1753 1 din Cod. civ. ; destinat numai pentru transcrierea
Ca de aci nu rezulta ca ipoteca tre- actelor dotale, nu atrage nulitatea
bue sa, fie specializata si inscrisa ; actului dotal ;
Ca ipoteca este o garanfie in ve- Considerand ca, grin art. 1228 din
derea insolvabilitafei barbatului, si Codul civil, combinat cu art. 708 din
cand aceasta insolvabilitate va in- Procedura civila, prescriindu-se ea
tervene, femeia va cant& a specia- contractele de casatorie sa fie trait-
lize si a inscrie ipoteca ; sense intr'un registru special inainte
05, daces inscrierea nu s'a facut, de casatorie, sub pedeapsa de nuli-
nici inaintea casatoriei, nici in tim- tate, din aceasta dispozifiune nu re-
pul casatoriei, femeia va putea cere zulta ca asemenea acte sa fie nule
inscrierea si dupes casatorie, pentruca data s'ar trece in acelas registru si
dreptul de ipoteca it are, si data fe- alts categorie de acte can au a,se-
meia a neglijat a cere inscrierea, o menea a fi transcrise impreuna cu
poate face inca, si dupes desfacerea acele dotale, caci trecerea intr'un re-
casatoriei, spre a-si asigura un rang gistru special nu implica necesitatea
fafa, cu ceilalfi creditori, macar dela sa nu se treaca in registru decat
epoca inscrierei. numai actele dotale, ci indica &
Buletinul 1895, p. 173 pentru transcrierea actelor dotale
135. Considerand ca, dupes Codul trebue sa fie la tribunal un registru
Caragea, art. 32, cartea III, cap. 16, care sa fie cunoscut ca, confine tre-
imobilul dotal este inalienabil ; cerea lor, si la dispozifiunea tuturor :
Ca inalienabilitatea, introdusa in Ch, deli parfile interesate ar avea
interesul conservarei si a indeplini- dificultate mai mare de a cant& ac-
rei scopurilor familiei, ar fi parali- tele dotale intr'un registru in care
zata data imobilul ar fi putut fi ur- ar fi trecute si alta categorie de acte,
marit pentru datoriile ce femeia ar decat atunci cand le-ar ca.ut&& intr'un
fi contractat in timpul casatoriei, si registru destinat exclusiv pentru dan-
tocmai de aceasta imobilul dotal are sele, din aceasta dificultate insa nu
a fi restituit, la desfacerea casato- se poate deduce nulitatea lor, caci
riei, integru, afara de cazurile de alie- dificultatea in cautarea intr'un re-
nare anume recunoscute si de Codul gistru public finut pentru transcriere
Caragea in partea III, cap. 16, arti- nu poate des dreptul a invoca o nu-
colele 33-35 ; litate neprevazuta.
CA, a admite posibilitatea urmari- Buletinul 1895, p. 606
rei imobilului dotal pentru datoriile 137. Dupes art. 1759 din Cod. civ.,
contractate de femeie in timpul ca- inscripfiunea ipotecara se poate lua
satoriei, ar fi a paraliza scopul pen- si de acei ce au constituit dota, fora

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RO\IANA 141

Dotes Dotti
ca s'a, fie tinuti de a avea autoriza- venitele dilijente spre a si-o procures,,
tiunea presedintiala, preVazuta de lege $i ele au famas fad% efect ;
in interesul autoriratei maritale pen- Considerand ca astfel fiind, in
tru femeia m'aritata. spet5,,data ce instanta de fond a
Buletinul 1895, p. 606 constatat, in fapt, ca recurentul a.
138. Cestiunea de a se sti dares primit parte din data, constituita in
un act de schimb, facut pentru un bani, intr'o obligatiune din partea
imobil dotal, este valid sau nul din inzestrAtorilor de a i-o raspunde in
cauza lipsei consimtimantului femeei, urma, apoi nu putea sa -1 oblige la
cerut conform art 1254 din Codul restituirea acestei portiuni, idea a fi
civil, nu se poate suscita si agita stabilit, asemanat art. 1275 din Co-
decat de sotie, care singura" ar putea, dul civil, ca din neglijenta sa s'a
invoca nulitatea actului din aceasta pierdut aceasta data ;
cauza, iar nicidecum de atre sotul CA, dar, neconstatand existents
sau. acestui element, Curtea a violat ci-
Buletinul 1895, p. 879 tatul articol.
139. Considerand ca, dupes artico- Buletinul 1895, p. 1169
lid 1275 din Codul civil, dad), dota 140. Fata inzestrata sub Legea
coprinde obligatiuni cari au pierit, Caragea nu este obligates sa rapor-
in total sau in parte, farg neglijenta teze dota ce i-s'a constituit la ca-
barbatului, acesta nu este rtispunza".- satorie, data nu voeste sa via, la
tor de ea, si este liberat, restituind mostenire deopotriva cu ceilalti re-
contractele, adica titlurile cari con- zervatari, $i aceasta fie ca succesiu-
stat5, acele obligatiuni ; nea s'a deschis sub vechiul Cod, fie
Considerand ca fates cu acest text clar ca s'a deschis sub noul Cod civil
de lege, rezult6 invederat ca barbatul (art. 1914 Cod. civil).
nu poate fi declarat rAspunzator per- Buletinul 1896, p. 43
sonal decat de dota ce dansul a pri- 141. Considerand ca, dupa textul.
mit-o efectiv ; incat priveste insgt, si intelesul art. 1248, combinat cu
dota consistand din obligatiuni, fie art. 1255 din Codul civil, anularea
ele- emanate dela tertii debitori, fie instrilirarei sau ipotecarei imobilului
dela insusi constituitorii dotei, in dotal se poate cere gi obtine de ca-
tre sotie numai atunci cand ele an
acest caz o atare responsabilitate nu
poate avea be decat daces din ne- fost facute in afafa de cazurile ex-
glijenta sa s'a cauzat pierderea dotei ; ceptionale prevazute de lege si fara
Co., singurul caz in care femeia, indeplinirea, posibil'a a conditiunilor
sau mostenitorii sai pot repeti dota ce virtualmente se impun pentru
dela harbat la epoca restitutiunei, aplicarea acelor cazuri, in interesul.
far a fi datori sa probeze ca el a conservarei fondului dotal;
primit-o, este acela in care casatoria Considerand ca, in cazurile de in-
a tinut 10 ani dela implinirea ter- strAinare sau ipotecare prev'azute de
menelor puse pentru plata ei, caz art. 1250 din Codul civil, pentru c5,-
prevAzut de art. 1277 din Cod. civ., patuirea copiilor, sau in acela pre-
care admite o prezumptiune de plata, vazut de art. 1252, conform contrac-
si in care Inca barbatul poate fi a - tului de casatorie, $i, in fine, in acel
parat de indatorirea de a restitul de instrainare grin schimb, legea
dota, data probeaz5, ca a facut cu- neimpunand intervenirea justitiei ca

www.dacoromanica.ro
142 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RONIANA

_Dotii Dotei
garantie, pentru ca instrainarea sau femeia ar induce pe tribunal in e-
ipotecarea sa se faca in realitate. roare prin. ads simulate, spre a-i da
numai pentru aplicarea acelor cazuri, permisiunea de instrainare sau ipo-
urmeaza ca asemenea garantie, pen. tecare a fondului dotal, ca pentru
tru interesul conservarei fondului unul din cazurile prevazute de anti-
dotal, sa se impuna. cip& intentiu- col. 1253, cumparatorul sau creditorul
nea legiuitorului, numai acelora cari ipotecar de buna. credinta n'ar putea
contracteaza cu femeid, pentru cum. sa ramana responsabili, deli n'a exis-
pararea, ipotecarea, sau schimbul tat in realitate cazul legal de instra.
imobilului dotal, in sensul ca dansii inane sau ipotecare, cleft consecinple
sa nu consimta $i se, nu efectueze fraudei nu se pot imputa decat fe-
asemenea acte decat atunci cand se meei si complicilor ei ;
indeplinesc conditiunile legate sau Considerand ca, chiar daca nu se
actele prevazute prin contractul de intrebuinteaza, la destinatiunea veri-
casatorie pentru efectuarea tor, caci, unuia din cazurile prevazute de ci-
in caz contrariu, instrainarea sau tatul articol, banii obtinuti prin in-
ipotecarea se poate anula, dupil ce- strainarea sau ipotecarea imobilului
rerea femeei sau a mostenitorilor ei ; dotal, dupa permisiunea tribunalului,
Considerand, lush, ca, pentru ca- totusi, cumparatorul Ban creditorul
zurile de instrainare sau ipotecare ipotecar, cari cu bung credinta au
prevazute de art. 1253 din Codul contractat vanzarea sau imprumutul
civil, intre cari este si acela pentru ipotecar, nu pot fi expusi la anula-
facere de reparatiuni mart gi neapa- rea a,cestor acte. caci legea si tribu-
rate pentru conservarea imobilului nalul, prin permisiunea data, neim-
dotal, legea prescriind cu instrainarea punandu-le nicio surveghere pentru
sau ipotecarea sa se faca cu permi- intrebuintarea banilor la destinatiune,
siunea justitiei si dupa formele van- urmeaza ca dansii nu se pot face
zarilor publice, urmeaza, ca legiui- responsabili de neindeplinirea unei
torul a giisit necesara ei suficienta asemenea sarcini atat de vexatorie,
intervenirea tribunalului respectiv, si in fapt, poate, chiar imposibila de
pentru constatarea acelor cazuri si indeplinit in cele mai multe eazuri ;
indeplinirea conditinnilor ce se im- Considerand ca., in speta, impru-
pun virtualmente pentru conservarea mutul de 3000 lei, prin ipotecarea
fondului dotal ; fondului dotal, contractandu-se de
Considerand ca, pentru asemenea dare recurenta cut autorizatiunea tri-
permisiuni ale tribunalului pentru in- bunalului, pentru facerea de repara-
strainarea sau ipotecarea imobilului tiuni marl, neaparat trebuitoare
dotal, nu se poate seal de rasptin- acelui imobil, in urma constatarei fa-
dere cumparatorul sau creditorul i- cute de tribunal, urmeaza, in vederea
poteear at imobilului dotal, atunci celor mai sits expuse, ca acel im-
cand acea permisiune ar fi data in prumut ipotecar sa, nu se desfiinteze,
afara de cazurile din citatul art. 1253, desi aratata suing de 3000 lei nu
caci dansii se presupune ca cunosc s'a intrebuintat pentru reparatii, caci
legea, si, prin urmare, greseala tri- nu se poate impune intimatei, in
bunalului, de a nu se fi conformat le- mod tacit, indenlinirea conditiunei de
gei, se resfrange si asupra for ; a fi surveghiat si executat in fapt
Considerand e, din contra, cand facerea reparatiunilor ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
_Dotci
Considerand eA, numai in caul
cand intimata ar fi intrebuintat mij-
loace frauduloase, spre a capata per-
inisiunea justitiei pentru contracta-
rea imprumututui in avantajiul sau,
iar nu pentru facere de reparatii,
atunci s'ar putea desfiinta acel im
pruniut.
Buletinul 1896, p. :237
142. Autorizarea data de tribunal
pentru imprumutarea unei sume desti-
nata la facerea unor reparatiuni tre-
buitoare imobilului dotal, nu impune
'imprumutatorultii obligatiunea sa ve-
rifice grin el insu$i realitatea cauzei
invocata de imprumutat, cand a ob-
Omit antorizarea legato, ci justitiei
inski, la a cAseia hotarare imprumu-
tatorul se rapoarta, ii incumba a-
ceasta indatorire. ci ci solutiunea con -
trarie ar sanctiona dolul ei reua ere-
dinta din partea imprumutatului,
chiar cand s'ar folosi de banii pri-
miti, ei aceasta in dauna impruinu-
tatorului care nu are a-$i imputa
nimic.
Buletinul 1496, p. 1353
Vezi mai jos No. 179.
143. Acttil dotal incheiat intre doi
straini nefiind investit cu formalita-
tile prevkute de legea strainA., desi
nu produce efectele privilegiate al
unui adevarat act dotal, totusi, con-
form articolului 1172 din Codul civil,
el este valabil ca scriptura sub sem-
natura privata 9i obligatoriu pentru
partite contractante.
Buletinul 1897, p. 135
144. Transcriptiunea foiei dotale,
prevazuta de art. 710 din Proc. ci-
vita', se cere numai pentru garanta-
rea tertiilor pars -ane, iar nu pentru
partite contractante insarcinate sa ob-
tina acea transcriptiune, asa ea 0 ase-
menea foaie netranscrisa e opozabila
barbatului.
Buletinul 1897, p. 174
www.dacoromanica.ro
143
Dotci
145. Considerand ca, dupl. art. 1242
din Codul civil, once actiuni relative
la averea dotall innobiliara a femeei
nu pot fi intentate in timpul cAsA-
toriei, decat de cAtre barbat ;
Ca dreptul de a intent& actiune
trage Cu sine, in regula generala, $i
pe meta de a se apara in contra
unei asemenea actiuni ;
Ca nu este niciun motiv pentru
a nu se aptica aceasta regula $i la
aetiunile dotale.
Buletinul 1897, p. 1156
146. Deqi este adevarat ca, dupa
art. 1228 din Cod. civil, conventiu-
nile matrimoniale trebuesc fa',cute
dupa formele stabilite in art. 708 $i
urmatorii din Proc. eivila, inainte de
celebrarea easatonei, sub pedeapsa
de nulitate ;
Considerand insa ea de aci nu
rezulta ca tin act nul $i inexistent
ca act dotal, din cauza lipsei acestor
formatitati substantiate, nu poate
valor& niei macar ca o creanta or-
dinar& care constata predarea obiee-
telor ea constituitorul ar fi voit sa
fie dotale, cum $i primirea for efec-
tira de catre sot ;
CA intru cat, in speta, actul, au-
tentificat ei transcris dupa celebrarea
casatoriei, constata mirea unor ase-
menea obiecte, ele, dupa desfacerea
cAsatoriei, nu mai puteau fi retiuute
de fostul sot ;
Ca instanta de fond, refuzand res-
tituirea acelor obiecte, sau, in lipsa
tor, condamnarea fostului sot la va
loarea tor, sub cuvant ea titlul do
veditor al existentei si primirea for
nu are valoare $i fiinta ca act dotal.
violeaza in adevar art. 1228 din
Codul civil.
Buletinul 1897. p. 1318
147. Considerand ca credit orul
chirografar al unei persoane nestipu-
land anume garantii reale, urmeazA.
 144 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Dota
buna credinta personals a debito- consinitite pe veci de un uzufruc:
rului sau ;
CA asa fiind, debitorul poate, in
mod valabil, sA, instraineze sau sa
constitue ca dots siesi sau unui ter-
tiu imobilul aflat in patrimoniul sau,
farm ca anterioritatea datoriei chiro-
grafare sa poata fi opozabila bar-
batului, intrucat nu se poate invoca
nicio frauds in contra sa ;
Considerand ca asa fiind, credito-
rul chirografar al femeei, nu poate
urmari, fata, de barbat, veniturile i-
mobilului dotal pentru datorii con-
tractante de femeie inainte de cele-
brarea casatoriei, intrucat dansul,
care in timpul casatoriei este uzu-
fructuarul averei dotale, nu s'a o-
bligat personal la plata lor ;
CA, in aceasta privinta, este indi-
ferent data bArbatul a avut sau
nu cunostinta despre existenta unor
asemenea datorii, si data a profitat
sau nu de imprumutul contractat
de femeie inainte sau chiar dupa ca-
satorie, del nimeni nu poate fi e-
xecutat pe propria sa avere decal
pentru propriile sale datorii, adica
pentru datoriile la a caror plat5, poate
fi legalmente condamnat $i, prin ur-
mare, urmarit (art. 1242 $i 1243
Cod. civil). ` de celebrarea casatoriei, cauza este
Buletinul 1898, p. 164
148. Considerand ca nici sub Co-
dul Caragea, sub imperiul cfiruia acest
drept a fost concedat, barbatul nu
devenea proprietarul imobilului dotal
al sotiei sale, si deci nu putea consti-
tui drepturi perpetue asupra lui ;
CA dad., dupa art. 13 din Legea
rurala. din 1864, pometurile ce sa-
teanul le- ar fi avut peste locurile
legiuite rAmaneau in folosul lui, dupfi
invoelile savarsite sau dupfi datori- malitAtile impuse in sus citatele ar-
rile obicinuite, acest text, cum sta- ticole 1230 Cod. civ. si 716 Proc.
bileste si instanta de fond, in speta.,
nu a putut avea in vedere invoelile
Dotii
tuar, care, ca atare, 1111 avea niciun
drept perpetuu asupra fondului pro-
prietatei.
Buletinul 1898, p. 684
149. Considerand ca., dup. arti-
col. 1271 si 1272 din Codul civil, drep-
tul de restituire al dotei imobiliare
luand nastere din momentul desfa-
cerei casatoriei, soda divortata nu
are trebuina. de o chemare in ju-
decata a bArbatului, pentru a-i-se
respects drepturile ce legalmente le
are dela desfacerea casatoriei sale ;
CA, data dascuta obligatiunea de
restituire, dreptul de administratiune
si de uzufruct, pe cari bArbatul le
exercitead in timpul casatoriei spre
a suporta sarcinele ei, inceteaza in
puterea legei, impreuna cu desface-
rea acelei casatorii.
Buletinul 1898, p. 871
150. Considerand ca., dupa. artico-
lul 716 din Proc.. civila, combinat cu
art. 1230 din Codul civil, modifica-
rile aduse la conventiunile matrimo-
niale sunt supuse acelorasi formali-
tati, ca si insasi acele conventiwii ;
CA, dad, sus zisele articole nu vor-
besc decal de modificArile aduse la
conventiunile matrimoniale inainte
ca dota nu poate fi, in virtutea ar-
ticolului 1236 din Codul civil, nici
constituita, nici adAogita in timpul
casatoriei ;
CA dad, exceptional, in cazurile
anume incuviintate de 1 e g e, s'ar
aduce t o t us i asemenea modificari
diva celebrarea casatoriei, cum este
si in cazul prevAzut de art. 1254
din Codul civil, aceste modificari nu
pot fi insa nici ele scutite de for-
deoarece, in principiu, un imo-
bil nu poate a v e a caracterul de

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 145

Dotes Doha
imobil dotal fata. de tertii detest nu- 153. Considerand ca, daca este in-
mai atunci cand conventiunea, prin discutabil, in drept, ca, aceea ce a-
care el s'a constituit intro parti ca dot& trage anularea vanzarei unui imobil
se afla, in adevar trecuta in regis- dotal este caracterul de inalienabi-
trul prevazut la art. 708 din Proc. litate a imobilului dotal in timpul
civila ; casatoriei, iar nu incapacitatea femeei
Ca de aci urmeaza, neaparat, pen- maritate, nu este insa mg,i putin a-
tru ca imobilul pus in locul celui devarat ca, atunci cand se constata
dotal sa poata fi socotit ca dotal $i in fapt ca o femeie maritata a in-
fata de altii, ca aceasta modificare trebuintat manopere frauduloase, spre
sa fie trecuta in registrul tribuna- a-$i ascunde calitatea de femeie ma-
lului, $i, dar. ca s se fi indeplinit ritata, $i a reusit sa treac6. ca fe-
dispozitiunile art. 1230 din Cod. civ. meie maritata $i capabila de a vinde
combinat cu art. 716 din Pr. civ. fates cu un cumparator de buns cre-
Buletinul 1893, p. .1172 dinta, apoi numai poate fi primita
151, Sotul nu poate prescrie imo- in mod echitabil sa ceara $i sa ob-
bilul constituit de zestre sotiei sale. tin'a anularea unei vanzari facuta in
si aceasta conform 1662 din Cod. asemenea conditiuni, caci nimeni nu
Calimach $i art. 1242 din Cod. civ. poate sa -$i creeze un drept fondat
Buletinul 1898, p. 138.9 pe propria sa turpitudine.
152. Intrucat, prin niciun text de Buletinul 1899, p. 514
lege nu se cere ca intro soti sa se 154. Considerand ca, dupes arti-
dreseze un act autentic pentru schim- colul 1228 din Codul civil, combinat
bul unui imobil dotal cu un altul al cu art. 708 $i 713 din Proc. civila,
sotului, apoi este evident ca un a- conventiunea matrimoniala fiind un
semenea schimb, Talent prin tribunal act solemn, trebue Leda in forms,
$i cu indeplinirea tuturor formalita- autentica inainte de celebrarea casa-
tiler legale, este valabil juridicamente toriei, si trecuta, intr'un registru spe-
$i trebue sa -$i produces efectele sale ; cial la tribunalul domiciliului bar-
Considerand ca lipsa de transcrip- batului, ins5, trecerea in registru
thine a schimbului in registrul res- poate fi Valenta si dupes celebrarea
pectiv al tribunalului, formalitate, de casatoriei, destul numai ca inainte
altfel, esentiala pentru validitatea de celebrarea casatoriei sa se dea con-
schimbului, nu poate sa atraga nu- ventiunei matrimoniale autenticitatea
litatea schimbului, in speta, intrucat legala ;
imobil luat in schimbul celui dotal, Considerand ca autenticitatea con-
dela data schimbului $i panes in pre- sista, in constatarea vointei partilor
zent, nu a fost grevat de nicio sar- contractante facuta epropriis sensi-
cina din partea tertiilor, si femeia buss de judecatorii competinti ;
(recurenta) poate cere Inca cu succes Considerand ca, in speta, Curtea
transcriptiunea schimbului ; de apel constata in fapt ca actul
Considerand ca o asemenea solu- dotal al recurentei nu a primit au-
thine este conforms principiului sta- tenticitatea legal5 intrucat simpla
bilit : ca nimeni nu se poate plange depunere a foaei dotale din parte-i,
pe drept la Justitie, data nu este va- cu cerere de a se legaliza, facuta
tamat in interesele sale. inainte de casatorie. fora sa, se fi
Buletinul 1899, p. 261 constatat vointa $i consitntirnantul
I. c. Barozzi.Vol. II 10
www.dacoromanica.ro
146 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Dotci Dotes
partilor contractante, nu a, putut con- civil, ca un act de creanta elitro-
feri acelui act autenticitatea, nefiind grafara, doveditor ca sotul, capitan
indeplinite ci solemnitatile cerute de Cantineanu. iiiti mat astazi in recurs,
art. 1171 din Codul civil ; a primit swim reclamata de 3300
Ca astral fiind, bine, si fares violarea galbeni, a carei restituire. ca creantti
legei, a judecat instanta de fond cand dotala, sotii fiind divortati, face o-
a hotara,t, ca un act dotal, facut in biectul procesului de astazi.
conditiunile mai sus aratate, nu poate Buletinul 1900, p. 171
conferi imobilului in litigiu, trecut 157. Considerand ca contestatia
in acel act, caracterul dotalitatei. facuta de d-na Castris, cu autoriza-
Buletinul 1999, p. 790 tiunea soinlui, nu este o actiune
155. Considerand ca, pentru plata dotala propriu zisa pentru obtinerel,
datoriei, fiind obligati solidari sotul sau recunoasterea zestrei, ci o ac-
si sotia, si barbatul avand folosinta tiune de conservare, pe care o goat )
imobilului dotal, veniturile acestui exercita si femeia ;
imobil pot fi urmilrite cel putin pen- Ca, oricum, contestatia fticuta cu
tru partea ce covarseste trebuintele autorizatia sotulni. si sotul fiind fart
familiei; la judecare, putea sa, fie insusita de
Ca insa, fiind separatie de patri- sot la judecare ;
moniu intre sot si sotie. pronuntata Ca, in once caz, chiar in cazul
si executata in regula, veniturile imo- extrem cand sotul ar neglija a lua
bilului dotal nu mai pot fi urmarite. masurile necesare spre conservarea
Buletinul 1900, p. 80 si prezervarea imobilului de o urma-
156. Considerand ca, dupes articolul rire silita, a nega femeei maritate
1228 din Codul civil, combinat cu art. dreptul de a face contestatie. pentru
708 si 713 din Proc. eivila, contrac- motivu] ca numai sotul are exerci-
tul matrimonial fiind un act solemn. tuil aetiunilor dotale. hisandu-se. in
trebue facut in forma, antenticA ; imprejurari de ineptie a sotului, a se
Considerand ca, autenticitatea con- instraina imobilul si a se cauza un
sist& in constatarea vointei partilor ran, de multeori iremediabil. este a
contractante, facuta de catre tribu- se aplica art. 1242 din Coda), civil
naltil care instrumenteaza ; in contra scopului. bine inteles. ur-
Considerand ca, in speta, Curtea marit de legiuitor, si Lira a se in-
de fond constata in fapt ca actul telege ratiunea care ar fi ;
dotal intervenit intre partite litigante $i daca am adopts acest soiu de
nu a primit autenticitatea legal., formalism consacrat de tribunal, si
intrucat recurenta C. Raduleseu, con- am lases a sd cauza un rtiu, justifi-
stituitoarea dotal, a fort reprezentata cand aceasta prin dispozitiile artico-
la autentificarea actului dotal prin- lului 1243 din Codul civil. sotul ar
tr'un mandatar cu procures legalizata, raspunde de prejuditiul cauzat, acesta
de politie, iar nu autentich ; nu e un remediu sulicient, si de a-
Considerand ca, in asemenea im- ceea au justifica parerea tribunalului.
prejurari, cu drept cuvant a hotarat Buletinul 1900, p. 1047 pi 1367
Curtea de fond ea, actul dotal nu 158. Considerand ca, dupes dispo-
poate fi privit ca un titlu legal con- zitiunile art. 1252 din Codul civil,
stitutiv de dotes, ci numai, fates cu imobilul dotal putand fi instra.'inat,
dispozitiunile art. 1172 din Codul cand instrainarea sa este permisl
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
hotel
prin contractul de casatorie, rezulta
de aci ca vanzarea fa.cuta de barbat,
caruia contractul de casatorie ii da
aceasta facilitate, este valabil facuta
5i, dar, opozabila sotiei :
Considerand, in speta, ca Curtea
de apel constata, in fapt, ea in con-
tractul de casatorie nu se. prevede
niciun mod de intrebuintare a acelor
bani, ci se marginea a se declara
inteanstil ca banii proveniti din van-
zare devin dotali ;
Considerand ca, in virtutea arti-
colului 1245 din Codul civil, banii
dotali devin proprietatea barbatului,
ffind dansul numai tinut de obligatia
de a-i restitui in cazurile prevazute
de art. 1271 din acelas Cod ;
Ca, dar, in puterea legei, sotia ne-
avand, in urma unei vanzari facute
in asemenea conditiuni, decal un
drept de creanta asupra sotillui sau,
urmeaza ca once drept al femeei
asupra imobilului vandut inceteaza,
si ca, dar, actiunea in revendicare
pornita contra cumparatorului acelui
imobil este neintemeiata.
Buletinul 1900, p. 1148
159. Coilsiderand ca,' dispozitiunea
din art. 1253 Cod, civil, care prevede
instrainarea voluntary din partea
femeei a irnobilului dotal, pentru
plata datoriilor sale anterioare casa-
toriei; implica neaparat ideia ca a-
cesti creditori au o actiune asupra
acestor bunw, ca ei le pot urmari
si vinde, si ca tocmai pentru a evita
urmarirea silita, care poate ocaziona
cheltueli, legea permite instrainarea
voluntary a acestor lucruri en per-
misiunea justitiei :
Considerand ca astfel find, cand
tribunalul, deli recunoaste ca aceasta
datorie a femeei era anterioara ca-
satoriei, respinge cererea de urmarire
a creditorului, intemeindu-se pe dis-
www.dacoromanica.ro
147
hotel
pozitiunile citatului art. 1253, di o
gresita interpretare acestui articol.
Buletinul 1900, p. 1155
160. Considerand ca art. 9, cap. 10,
partea 3, din Legea Caragea, punand
principiul ca averea ce se di de zes-
tre se da. el" tocmeala ca ea (fe-
meia) sa fie stapana zestrei totdea-
una, iar el (barbatul) sa-i is venitid
totdeauna., este inadmisibil a se
pretinde ca barbatul poate, fara con-
sinitimantul femeei, schimba lucrul
ce i-s'a dat de zestre pe un alt lu-
cru, cu toate ca legea declara ca nu
este dansul stapantil lucrului de zes-
tre, si cu toate ca art. 3 de sub ca-
pit. 1, partea 3, din aceias legiuire,
dispune ea numai pentru cite sta-
panim putem si a ne tomb;
Considerand ca, afara de aceasta,
legiuirea Caragea, in art. 1, capit. 3.
partea 3, defineste schimbul : 0Invo-
iala de a di lucru pentru lucru , de
undo urmeaza ea schimbul este ine-
xistent fara invoiala., sau, cu alto
cuvinte, fried concursul de vointa al
partilor stapane pa lucrurile ce se
dau in schimb, si, prin urmare, iu
speta, fara consimtimantul stapanei
zestrei ;
Considerand ca art. 399 din Re-
gulamentul organic punand indato-
rire la mutarea lucrurilor de zestre
partilor interesate, si prin urmare si
femeei, de a se infatisa la dregatoria
ce priveste ca sa stearga actul din-
taiu si sa treaty in condica pe eel
non, este o dovada si mai mult ca
legiuitorul n'a put at intelege ca schim-
bul averei dotale sa se poata face
MA' participarea femeei ;
Considerand ca legiuitorul Caragea,
cand, in art. 3, capit. 16, partea 3,
da barbatului facultatea de a vinde
lucrul de zestre, data va pune, cu
stirea judecatei, altceva in loc, de
acelas pret, nu s'a ocupat de schimb,
148 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUMNITA ROMANA.

Dotes Lot
decat cu exceptiune la principiul femeea nu avea o ipotecA legal& a-
inalienabilitatei dotei, proclamat& in supra averei sotului sau, pentru asi-
art. precedent 32 ; gurarea dotei constituite.
Ca conditiunile de validitate ale Buletinul 1865, p. 5
schimbului, cu privire la femee, nu 163. Avand in vedere art. 335 din
din acest articol se pot deduce, ci Regulamentul organic ;
din dispozitiunile legei privitoare la Considerand, in drept, ca acest ar-
drepturile femeei asupra dotei $i la ticol izbind de nulitate mice foaie
natura schimbului ; de zestre ce nu are formalitatile de
Ca, din momentul ce femeia este dansul prescrise in privinta color
recunoscuta de lege ca st5,pan& a altreilea interesati, adic5 atat in
unuia din lucrurile object al schim- privinta creditorilor sotului, cat si
bului, $i ca schimbul este un con- in privinta creditorilor fagaduitorului,
tract, si deci nu poate exist& detest se intelege, fora controvers5, ca, la
cu concursul de vointa din partea caz contrarin, cand foaia de zestre
stgpanului atat al lucrului ce se pri- este investita cu toate acele forma-
litati, nu se poate primi in contra
meste, cat $i a lucrului ce se des in
schimb, urmeaza invederat ca un ei niciuu fel de dovada ; $i, in ade-
asemenea contract nu poate avea v5,r, precum celor altreilea interesati,
hint& Tara consimtimantul femeei ; adica creditorilor sotului, nu be este
Ca, intervenirea judecatei este ce- primit a dovedi prin niciun fel (le
rut& nu pentru a dispensa pe bar - proba ea nu s'ar fi raspuns zestrea
bat de consimtimantul femeei, dar de care fagaduitor (contra-form5,-
ca garantie a conservarei dotei, fiind luite, conform citatuliti articol), adic5,
datoare judecata a se incredinta dacit foi de zestre, la caz cand femeia, in
lucrul ce se pune in loc este de a- baza unei asemenea foi, ar reclama
ceias valoare. prioritatea zestrei sale, tot astfel $i
Buletinul 1900, p. 1176 sotului nu-i poate fi primit a dovedi
161. Considerand ca zestrea este prin niciun mod de proba contra
o avere ce se d5, barbatului pentru foaei de zestre legalizata (prin care s'ar
a-i intrebuinta venitul in cheltuelile constata c5, i-sa raspuns zestrea),
crts'atoreti ; in privinta creditorilor frigaduitorului
Considerand ca legiuitorul, prin c5, nu i-s'ar fi raspuns zestrea, caci
art. 37 din Codul Caragea, a voit s dacg legiutorul a determinat anume
statorniceasca o exceptiune la dispo- formalitati prin can s5, se des color
zitiunea general& a art. 9, pentru a altreilea interesati cunostinta de un
intampina cazul cand barbatul, fiind act, nu se poate suplini acele forma-
ingreuiat de datorii, ar sustrage ve- litati prin niciun echivalent ; intr'alt
niturile zestrei dela. adevarata for chip, clauza de nulitate din articobul
menire ; in discutie ar fi far5, niciun senz.
Considerand, prin urmare, ca ina- Buletinul 1865, p. 155
poierea zestrei, prev5.zufa de art. 37. 164. Considerand c5 dupes princi-
trage dupes sine si ridicarea admini- piul stabilit prin art. 32, partea 3,
stratiunei veniturilor "din mana bar- capit. 16 din Codul Caragea, zestrea
batului. este inalienabila, afar& de cazurile
Buletinul 1862, p. 143 prevazute prin art. 33 $i 34 aceias
162. Sub imperiul Codului Caragea, parte si capitol;
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 149

Dotes Dotes
Considerand c5, actiunea care o pentruca nu este in forma ceruta de
are barbatul, pe temeiul art. 31, in art. 335 din Regulament.
contra sotiei sale, de a fi indestulat Buletinul 1865, p. 667
cu costul clIdirilor din temelie f- 167. Din combinatiunea art. 1228
cute pe locul dotal, nu se poate din Codul civil cu art. 710 din Proc.
exercita, de el pe eat Limp nu exists civila rezult5, ca, aceia ce legiuitorul
disolutitmea pactului matrimonial ; a prescris sub pedeapsa de nulitate
Considerand ca creditorii, in pri- este ca contractul de casatorie sa
vinta cladirilor pe locul dotal, nu fie Ricut cu formele publice, impu-
pot exercita alts actiune detest aceia nand partilor sa se prezinte in per-
ce barbatul o poate avea fates de soan5 sau prin procuratori speciali
sotia sa cand ar fi desfacuta ea- inaintea tribunalului, sere a core
satoria transcrierea lui.
Buletinul 1865, p. 492 Buletinul 1901, p. 48
165. Desi dota, dupa Codul Caragea, 168. Considerand ca, din dispozi-
se considers ca o creanta privilegiat5., tiuiiile art. 1253 alin. II $i IV din
care, far. exceptie, primeaza atat pe Codul civil, rezulta ca imobilul do-
creditorii chirografari i ipotecari, tal poate, consimtind femeia, a se
dupes infiintarea ei, insa prim art. 335 instr5,ina, cu permisiunea justitiei $i
din Regulament, s'a limitat un ase- dupa formele vanzarilor publice, pen -
menea privilejiu si s'a statuat a fi tru a se procura alimente sotilor si
considerate ca creante privilejiate pentru reparatiuni necesare la con-
numai acele foi dotale cari vor fi servarea imobilului dotal ;
omologate ; Considerand ca astfel fiind, ei
Considerand ca efectele privile- intrucat, in speta, Curtea de fond
jiului dotei luandu-si nastere dela constata in fapt ca imprumutul a
omologarea foaei dotale, ea nu poate fost contractat parte pentru a se
prima indestularea creditorului chiro-procura, alimente sotilor, iar parte
grafar, at carui drept era constituit pentru reparatiuni necesare la con-
in averea sotului mai inainte de servarea imobilului dotal, $i intrucat
omologarea foaei dotale si chiar a aceasta constatare, eminamente de
sAvaxsirei ca'satoriei. fapt, stapes controlului acestei Inalte
Curti, apoi motivul de casare devine
Buletinul 1865, p. 532 neintemeiat.
166. Foaia dota15, deli nelegalizat5, Buletinul 1901, p. 79
ea are putere fat/ de sot, intrucat 169. Daces, in principiu, sub impe-
nu se vatam5 interesele unei a treia riul legiuirei Caragea, ca $i astazi,
persoana, caci acesta este $i scopul dota este inalienabila, insa prin nici-
legiuitorului, statuau.d, prin art. 335 un text de lege legiuitorul nu impie-
din Regulamentul organic, ca,' foile dica, in aceasta privint5, libertatea
dotale s5, fie izbite de nulitate nand conventiunilor si nu opreste pe par-
nu vor fi intarite ; tile ce constituesc zestrea de a alege
C5,, intrucat acea foaie dotala nu regimul ce convine mai bine sotilor.
este opozabil/ unei a treia persoana, sau de a stipula modalitatile ce Is
$i barbatul a adeverit primirea dotei cred de cuviinta ;
coprinsa in ea, nu poate fi invalidates Considerand ca, astfel fiind, ei intru-

www.dacoromanica.ro
150 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Dotei
cat, Al spew, Curtea de fond constata
ca prin actul dotal sotul dobandea
dreptul de a vinde imobilul dotal pe
care 1-a instrainat auturului intima-
telor, apoi on drept cuvant instan-
tele de fond au considerat aceasta
instrainare ca
Buletinul 1901, p. 391
170. Considerand ca, din combi-
natiunea art. 1756, 1757 si 1759 din
Codul civil, rezulta ca femeia sau
constituitorii dotei, pentru asigura-
rea drepturilor rezultand din con -
tractul dotal, si pang la concurenta
dotei alienabile, nu pot cere inscrip-
/jun ipotecara deceit in timpul du-
ratei casatoriei ;
Considerand ca astfel fiind, $i
intrucat, in speta, instantele de fond
constata in fapt ca inscriptiunea
ipotecara, a carei anulare face obiec-
tul procesului de fates, a fost luata,
dupa desfacerea ca'satoriei. apoi cu
drept cuvant au anulato.
Buletinul 1901, p. 427
171. Considerand ca, deli este a-
devarat, in drept, ca, dupes cum re-
zulta din dispozitiunile art. 1228 din
Cod. civil, combinat cu art. 710 din
Proc. civila, un act dotal netranscris
In domiciliul sotului nu poate fi o-
pozabil color dealtreilea, in speta
insa inscriptiunea ipotecara luata,
de intimata Kindler. rezultand din
hotarari judecatoresti ramase defi-
nitive, nu mai avea de obiect foia
dota15, netranscrisa, in conformitate
cu dispozitiunile sus citatelor texte
do lege, ci o simples creanta, ipotecara,
recunoscut5 de so $i confirrnata de
jiistitie ca atare ;
Ca aceasta inscriptiune hind
mentinuta in virtutea unei hotarari,
fats cu dispozitiunile art. 723 din
Proc. civila, este opozabila tuturor
celor ce au castigat drepturi poste-
rioare asupra imobilelor supuse zisei
www.dacoromanica.ro
Dotes
inscriptiuni, si, prin urmare, recuren-
tei M. Iancovici :
CS, scopul transcriptiunei fiind
tocmai de a prevesti pe cei deal-
treilea de sarcinele cari exists asu-
pra unui imobil, recurenta a fost in
masura sa stie ca asupra imobilelor
asupra carora a luat inscriptiunea
so afla deja o alta inscriptiune an-
terioara, Vii, prin urmare, fiind pre-
vestita de aceasta, putea, sa is alto
masuri pentru garantarea drepturilor
sale dotal, $i data n'a facut-o, nu
are detest sa-si impute ei aceast,
neglijenta.
Buletinul 1901, p. 831
172. Vezi cuvantul cIpoteca )No. 65.
Buletinul 1901, p. 1464
173. Legiuirea Caragea nu impie-
dica ca padurea de pe o proprietate
constituita ca data' sa fie privita,
cand este supusa unor t5.eri perio-
dice, ca uzufruct al acelei proprie-
Cati, si dar, in drept, uzufructuarul
barbat a se' folosi, in aceasta calitate,
de pretul ei.
Buletinul 1901, p. 1640
171. Art. 1242 si 1273 din Codul
civil presupun ca, barbatul a primit
capitalul a carui restituire se cere ;
Cand insa se constata de instaii-
tele judecatoresti c5. acest capital
nu numai eh n'a intrat in mainile
barbatului, dar a fost primit de femeie
chiar, nu se poate sustine ca, si in
acest caz femeia este in drept a
cere dela sotul sat] restituirea acestui
capital, caci ar fi a obliges pe bar-
bat la restituirea unei sume ce n'a
primit, si inca a indreptati pe femee
sa primeasca de doua on aceia$i
suing, ceeace ar constitui o deroga-
tiune la principiile dreptului comun,
si o asemenea derogatiune nu se
poate deduce din citatele texte de
lege, cari nu prevad, dupa cum s'a
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 151

Doti/ Doti/
zis, decat cazul and capitalul a unei mosii ipotecate la promulgarea
intrat in patrimoniul barbatului. legei, edicteaza ca obligatiunile da-
Buletinul 1901, p. 1641 torite stapanului mosiei sa se de-
175. Considerand cei, oricare ar fi puna la visterie, prin tribunalul uncle
natura dreptului ce legea pentru re- sa infinitat ipoteea, si sa nu se li-
gularea proprietatei rurale a recu- bereze decat cu consimtimantul cre-
noscut satenilor asupra locurilor ce ditorului ipotecar, sau in urma stin-
dansii aveau in posesiune, este insa gerei legale a ipotecei ;
in afara de once contestatiune ea, Ca, daca aceste obligatiuni erau
inainte de aceasta lege. dansii erau considerate ca venit al imobiluliii,
obligati, in schimb al acestei posesiuni, nu se putea recunoaste creditorului
la diferite sarcini in folosul proprie- ipotecar v r e u n drept asupra lor,
tatei : claa, dijma, etc. ; caci dreptul de ipoteca asupra un ui
Ca, dar, and, prin art. 1 din ci- imobil nu confera creditorului un
tata lege, se recunoaste satenilor drept de ipoteca si asupra venitului
dreptul de deplina proprietate pe lo- acelui imobil.
curile supuse posesiunei lor, $i, prin Buletinul 1901, p. 1642
art. 10, se desfiinteaza pentru totdea- 176. Considerand ca obligatiunea
una sarcinele la cari era, supusa liana impusa de lege a transcrierei conven-
atunci posesiunea lor, urmeaza ea tiunilor matrimoniale intr'un registru
despkubirea ce art. 23 din citata anume destinat pentru aceasta, si
lege acorda proprietarului, fie ea cal- care se pastreaza, la grefa fiecarui
culata ca rescumparare a clacei, dij- tribunal, nu este decat un mijloc de
mei, etc., adica a rescumpararei unui publicitate menit a aduce la cunos-
venit, nu poate fi privita decat ca tinta color dealtreilea coutinutul ace-
echivalentul pierderei ce proprietarul lor conventiuni ;
are s'6, sufere, pentru totdeauna, prin Ca. dar, aceasta transcriere fiind
desfiintarea acelor sarcini ; ceruta de lege in vederea apara-
Considerand ca astfel fiind, sotul rei intereselor color dealtreilea, ur-
ce dare folosinta averei dotale decat meaza ca o conventiune matrimo-
numai pe timpul duratei casatoriei, niale trebue a fi privita ca neexis-
nu poate pretinde, in aceasta cali- tand fata cu dansii, pe cat timp nu
tate, ca a sa, o despagubire ce re- s'a indeplinit formalitatea ce legea
prezinta valoarea unui venit pierdut cerea in interesul lor ;
pe viitor $i pentru totdeauna de pro- Considerand, afara de aceasta, ea,
prietar, si dar sipentru un timp and din combinatiunea art. 1228 din Co-
dreptul de folosinta al Wirbatului dul civil cu art. 708 $i urmatorii din
isupra averei dotale a incetat ; Proc. civilii, rezulta invederat ca
Ca sotul, cu privire la obligatiu- formalitatea transcrierei este ceruta,
nile ce s'au emis ca despagubire, nu sub pedeapsa de nulitate, ceeaee nu
are dreptul decat pe timpul duratei se contesta, col putin, cu privire la
casatoriei hi, valoarea cupoanelor a- conventiunile matrimoniale incheiate
celor obligatiuni ; in Cara ;
Considerand, afara de aceasta., ca Considerand ea, din momentul ce
chiar citata lege a privit obligatiu- este admis ca transcrierea conven-
nile emise ca fiind o parte din fond, tiunilor matrimoniale incheiate in
cad in art. 47 statuand in ipoteza Cara constitue un mijloc de publi-

www.dacoromanica.ro
152 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Dote Dotes
citate creat in favoarea color deal- conventiuni este ceruta sub pedeapsa
treilea, si ca dar lipsa acestei tran- de nulitate ;
scrieri face ca 0 asemenea conven- Ca, afara de aceasta, a presupune
tiune sa nu le fie opozabila, urmeaza ca legitiitorul a volt, pentru a pro-
ca si lipsa transcrierei, ceruta de ar- teja interesele color dealtreilea, a
ticolul 720 din Proc. civila, in pri- supune, sub pedeapsit de nulitate,
vinta conventiunilor matrimoniale in- conventiunile matrimoniale incheiate,
cheiate in strainatate $i in cazurile in tare la formalitatea transcrierei,
specificate in acel articol, sa aiba sifara a tine seam& cle aceste in-
acelas elect ; teresea dispensa, de aceasta for-
Ca, ar fi un ce neinteles sa se malitate pe acelea ce s'au incheiat
pretinda,"in lipsa de o dispozitiune in strainatate, Cu toate ca ele an
expresk a legeica aceia5i formali- a-si produce efectele for in tara, ar
tate, prevazuta de un articol ce face fi a face o distinctiune in dispozi-
parte din titlul care stabileste for- tiunile legei, lipsita, de once baza ju-
mele a caror observate citatul arti- ridica si rationala ;
col 1228 le prevede sub pedeapsa de Considerand, de asemenea, ca, din
nulitate, sa nu aiba stela, scop si obligatiunea impusa de art. 720, bar-
sa nu product acelas elect; batului, numai de a core transcrie-
Ca, din termenii intrebuintati in rea conventiunei, pe cand art. 710
art 1228, $i anume ca conventiu- impune aceasta obligatiune ambilor
nile matrimoniale trebuesc facute soti, nu se poate deduce, dup5, cum
inainte de celebrarea casatoriei, nu se pretinde, o dovada ce transcrierea
se poate deduce, dupa cum se pre- unei conventiuni matrimonialo facuta
tinde, ca nulitatea provazutrt de acel in strainatate nu este ceruta sub
articol, pentru neobservarea acestei pedeapsa de nulitate ;
formalitati a transcrierei, stabilita Ca acest articol nu ridica femeei
de Procedura civilit, nu se aplica de- sau constituitorilor dotei dreptul, in
cat la conventiunile matrimoniale fa- caz de neglijenta din partea sotului,
cute in tiara, cad aceste cuvinte n'au de a cere aceasta transcriere, caci
alt inteles, si dar nu li se poate da art. 1756, 1757 si 1759 din Codul
o alts intindere deckt aceea ea con - civil recunoscand acestor persoane
ventiunile matrimoniale trebue sa dreptul de a cere inscrierea ipotecei
preceada celebrarea ca',satoriei ; ca, in legale, in virtutea unei conventiuni
ceeace priveste formalitatile ce tre- matrimoniale, urmeaza ca le a re-
buosc observate pentru conventiu: cunoscut 5i pe aceea de a face ca
nile matrimoniale, sub pedeapsa de acea conventiune s5, fie opozabila
nulitate, aceste formalitati sunt sta- color dealtreilea, si dar, a cere tran-
bilite de Codul de Procedura civila, scrierea el ;
si dar, din momentul ce sub rubrica Co-nsiderand ca, din mornentul ce
acestor formalitati este pus si arti- este stabilit ce aceasta conventiune,
colul 720, si in acest articol se cere din cauza lipsel de transcriere, nu
transcrierea si a conventiunilor ma- putea fi opusa creditorilor falitului,
trimoniale facute in strainatate, ur- urnreaza ca ipoteca legala ce s'a
meaza ca, in virtutea art. 1228 corn- luat in virtutea unei asemenea con-
binat cu 720, si transcrierea acestor ventiuni este nula, de oarece aceasta

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA- ROMANA 153

Dots /iota
ipoteca nu poate fi luata decat pen- atat de rational ca, in cazul care
tru asigurarea unei creante rezultand ne ocupg, sa se considere ca com-
dintr'o conventiune matrimoniala o- petinte tribunalul situatiunei imobi-
pozabila tertiilor ; ca ipotcca nefiind lului, care este cel mai in pozitiune
decat accesoriul creantei, neopoza- sa aprecieze daca, $i in ce masura
bilitatea creantei atrage neopozabi- stares imobilului reelama reparatiuni
litatea $i a ipotecei. inevitabile ;
Buletinul 1902, p. 8 Considerand, in fine, ca competinta
177. Prescriptiunea art. 1907 din tribunalului domiciliului nu poate fi
Codul civil nu se aplicrt la doban- in niciun caz considerata ca pre-
zile sumelor supuse la restitutiune, scrisa intr'un interes de ordine pu-
cand se constata ca ele au fost pri- $i ca, prin urmare, incompe-
mite on rea credinta de catre sot pe tinta tribunalului situatiunei a lost'
timpul c&nd nu i-se datorau. acoperita prin prezentarea de buna-
Buletinul 1902, p. 1023 voie a tuturor partilor Inaintea lui,
178. Considerand ca, tot ce legiui- fara ca cineva sa ridice vireo obiec-
torul a voit, in scop de a asigura o tiune in aceasta privinta, $i prin
mai mare protectiune femeei, este uzul ce partile au facut de permi-
ca imobilul dotat sa nu poata fi in- siunea data de acel tribunal.
strainat, nici ipotecat, in cazurile Buletinul 1903, p. 28
exceptional prevazute de art. 1253 179. Considerand ca nicaieri legea
Cod. civil, decat cu permisiunea jus- nu oblige pe imprumutator sa su-
titiei ; pravegheze intrebuintarea banilor ;
Ca tot ce legea cere este ca ipo-
Ca legea nu cere insa nicilieri ca
aceasta permisiune sa fie data de tecarea sa nu se poata face decat
tribunalul domiciliului sotilor, $i eh, in anume cazuri determinate $i nu-
prin urmare, chiar daca, prin inter- mai cu permisiunea prealabila a jus-
pretare, s'ar recunoaste ca tribunalul titiei ;
competinte, in principiu, pentru a da Ca acele conditiuni fiMd indepli-
o asemenea autorizare este tribu- nite, nu se poate adaoga, sub sane-.
nalul domiciliului, nu se poate con- tiunea nulitatei, o indatorire pe cars
sider& aceasta competinte ca pre- legea nu o pune, $i pe care impru-
scrisa sub pedeapsa de nulitate $i tatorul ar fi in neputinta de a-o
declare nula o ipoteca constittlita in indeplini.
conditiunile prescrise de lege numai Buletinul 1903, p. 30
pentru motivul ca, deli autorizata 180. Considerand, in adevar, ea,
de justitie, cum cere legea, autori- dupa art. 1242 din Codul civil, bar-
zatia a fost data de tribunalul situa- batul are singur exercitiul tuturor
tiunei imobilului, in loc de tribuna- sctiunilor mobiliare $i imobiliare pri-
lul domiciliului ; vitoate la averea dotala, dar niciun
Considerand, pe Tanga aceasta, ca text de lege nu opreste pe ba'rbat
daca, in principiu, este conform cu o de a da procure fenleei sale pentru
Mina interpretare sa se considere a intents o asemenea actiune, $i a-
ca competinte tribunalul domiciliului, ceasta se pricepe cu atat mai mult
pentru motivul ca acel tribunal e in cu cat, dupa art. 1538 Codul civil,
pozitiane sa. cunoasca mai bine re- femeia poate fi aleasa ca mandatara,
sursele $i trebuintele sotilor, este tot $i in leg,islatiunea noastra femeia

www.dacoromanica.ro
134 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM iNA

Dotci Dotii
ramane proprietary pe imobilul ce-i-s'a, aceasta rezulta din eombinatia arti-
constituit ca dots; colul 9 dela title] zestrei din Codul
Ca, interzicerea u n u i asemeLea Caragea, si art. 332 si 333 din Re-
mandat dela barbat la sotie nu ar gulamentul organic.
avea nicio ratiune logica, caci nu Buletinul 1903, p. 36'5
numai ea ar jigni adeseaori intere- 183. Considerand ca este de esenta
resole casatoriei, dar seopul legiui- regimului dotal de a asigura con-
torului fiind de a inlesni barbatului servarea dotei femeei ;
mijlocul de a redobandi drepturile Ca, in acest stop, legiuitorul, dup5,
apartinand femeei, nu este nicio ra- ce, in art. 1248 din Codul civil, de-
tiune pentru ca dansul s nu poata clara ivalienabila averea dotala pre-
atinge scopul legiuitorului intr'un vazuta in acel articol, prin art. 1281
'mod direct sau indirect ; recunoaste femeei dreptul de a lua o
Ca, dac5, este astfel, cand femeia ipoteca asupra imobilelor barbatului
intenta o actiune privitoare la zes- pentru dota cea alienabi la', ridicandu-i
strea ei, cu asistenta sau autorizarea facultatea de a renunta la aceasta
barbatului, din natura lucrurilor re ipoteca, iar mai departe, prin art.1760,
zulta ca, ea nu poate fi considerata edicteaza ca femeia nu poate renunta
decat ca o mandatary a barbatului. nici intr'uii caz, in favorea barba-
Buletinul 1903, p. 331 tului sau, la inscriptiunile luate pen-
181. Legiuitorul a lasat o deplina tru asigurarea dotei sale mobiliare ;
libertate partilor la formarea con- Considerand ca legiuitorul, con-
ventiunilor matrimoniale, intrucat ele secvent acestor principii, prin arti-
nu ating ordinea publica' sau bunele colul 1271 din Codul civil, dispune
moravuri ; ca obligatiunea de restituirea dotei
Ca, dm& acesta este principiul ce is nastere sau prin desfacerea casa-
carmueste aceste Ponventiuni, inte- toriei, sau prin separatiunea de pa-
lesul derogatillor ce partite au voit trimoniu, sau prin absenta unuia
sa aduca regimului dotal trebueste din sot,i ;
cautat in intentiunea for si in clau- Considerand ca, din toate aeestea.,
zele contractului de casatorie ; rezulta neindoios ca restituirea do-
Ca, in adevar, data partite sunt tei nu se poate face in mod valabil
in drept de a modifica regimul do- in timpul casatoriei, femeia trebuind
tal, in limitele aratate mai sus, vointa sa-si primeasca dota numai la epo-
for face legea contractului, si ea tre- cele determinate de lege ;
bue executata pe deplin, in afar& de Ca., a se admite contrariul ar fi
orice alts preocupare de intelesul a se suprima de fapt regimul dotal,
legal al cuvintelor intrebuintate, stint de oarece s'ar da putinta sotului ca,
fiind c5, formulele 8acramentale au in timpul casatoriei, sub influenta
f o s t indepartate din legislaVunea sa moraliti, femeia dee', descar-
noastra. care de obligatiunea de restituire, Si
Buletinul 1903, p. 358 astfel toate garantiile luate de legiui-
182. Codul Caragea nu care, pen- tor, pentru garantarea dotei, ar fa-
tru validitatea actului dotal, vreo mine iluzorii ;
forma de solemnitate sau autentici- Considerand ca astfel fiind, si
tate, nici prezenta inzestratei, ci nu- intrucat, in speta, Curtea de fond,
mai forme de publicitate, precum prin deciziunea atacata, admite ca

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Dotci
recurenta Elvira Baicoiano, din dota
sa de 9000 lei, trecuta in proprie-
tatea barbatuluiart. 1245 din Cod.
civil $i -ar fi primit, in timpul casa-
toriei, suma de lei 2809, si descarca
pe fostul ei sot C. Lepadatu de obli-
gatiunea de a-i restitui aceasta sums,
atunci (And obligatiunea de resti-
tuire a luat nastere prin desfacerea
casatoriei, prin aceasta proceclare
violeaza dispozitiunile art. 1271 din
Codul civil.
Buletinul 1903, p. 13.59
184. Considerand ca, in privinta
contractului de casatorie, art 1228
Codul civil prescrie ca, pentru fa-
cerea conventiilor matrimoniale au
a fi observate formele prescrise de
Procedura civila, sub pedeapsa de
nulitate ;
Ca aceste forme privesc forma
autentificarei i necesitatea prezentei,
declaratiunilor si subscrierei conven-
tiei matrimoniale de atm parti, cari
nu sunt cleat ambii viitori soti si
acei cari constitue dota, ceeace re-
zulta, din principiile generale si din
combinarea art. 709 si 710 din Proc.
civila ;
CA art. 710 Proc. civ., in deosebi,
declares ca au a participa la facerea
unei convPntii matrimoniale m a i
intai aceia intre cari are a se incheia,
casatoria, apoi acei ce constitue dota,
oricari ar fi acestia, fie prtrintii so-
tilor, fie str'aini ;
Ca dar, la o conventie matrimo-
niala au a participa., afara de soti,
si alte persoane, numai daca stint
constituenti de dota ;
Ca dm& s'ar pares ca din art. 709
Proc. civila ar rezulta ca parintii
sotilor ar avea a participa la, incheie-
rea conventiunei matrimoniale, fara
ca sa fie constituenti ai dotei. a- uzitat in Virile romitne si in trecut
ceasta e contrazisa expres de anti- si acum, $i asa precum e consacrat
mint urmator 710, dupa care par- prin Codul civil actual, ceeace ca-
www.dacoromanica.ro
133
Dotti
ticiparea pyrintilor sotilor nu e ce-
ruta detest data stint constituenti
de dota, ceeace e ii conform prin-
cipiilor ;
Considerand ca parintii sotilor, ne-
fiind constituenti de dota, sunt per-
soane straine, si nu se intelege pentru,
care motiv s'ar cere participarea lor,
daca nu sunt constituenti de dota,
astfel Ca pentru neparticiparea prt-
rintilor sotilor neconstituenti de dota
conventia matrimoniala sa fie decla-
rata nula.
Baletinul 1903, p. 152.6
185. Considerand ca conventiile
matrimoniale se deosebesc de con-
tractele ordinare, putand fi incheiate
cu o libertate mai mare decat con-
tractele ordinare, si putand tontine
dispozitii cari folosesc sau vatama
pe cei dealtreilea ;
Ca libertatea ce au partile la fa-
cerea contractelor matrimoniale este
insa marginita numai intrucat acele
contracte nu pot corvine clauze con-
trarii bunelor moravuri si ordinei
publice, intrucat nu se poate deroga.
drepturilor ce barbatul are ca cap
de familie sau ca cap al asociatiunei
conjugal, intrucat nu se poate de-
roga ordinei legale a succesiunei pen-
tru soti i descendentii lor, intrucat
nu se poate deroga dispozitiilor pro-
hibitive ale Codului civil (vezi arti-
colele 1224 pana, la 1226 si art. 5
Cod. civil):
Considerand ca, daca contractul
matrimonial expres declares ca ave-
rea dotala mobiliara sa fie inaliena-
bil'a precum in spetri, asemenea clan&
nu e contrary nici ordinei publice,
nici veriunei dispozitii prohibitive din
Codul civil ;
Considerand ca, sub regimul dotal
156 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Dotes _Dottie
racterizeaza acest regim e ca zestrea conventiilor matrimoniale, si tinand
are sa serve pentru salcinele &Asa.- seama de scoput destinatiei si func-
toriei, pi, in vederea acestei destinatii tiunei averei dotale, se legitimeaza
atat de utila sub raportul social si dreptul de a stipula anume inalie-
pentru asigurarea implinirei acestui nabilitatea averei dotale miscatoare,
scop, in deosebi, imobilele dotale sunt ca precum pentru imobile asemenea
declarate prin lege inalienabile, prin $i pentru averea dotala miscittoare,
art. 1248 Codul civil, hind astfel ga- inalienabilitatea este tot atat de ne-
rantate, prin protectia exceptionala cesara ;
a inalienabilitatei, contra oricarei in- Ca, a denega partilor dreptul de
str'ainari incest, ca in trecut, ca pi a stipula, prin contractul matrimo-
acum sub Codul civil, inalienabili- nial, inalienabilitatea averei dotale
tatea imobilului dotal e consacrata mobiliare, ar fi contrar traditiei u-
ca principiu, desi acest principiu e zului consacrat ; ca ar fi a ingreuia
contrar liberei circulatii a bunurilor, existenta casatoriei, atat de utila sub
Si deli deroaga $i regulei art. 1718 raportul social, ceeace, de sigur, ase-
Codul civil, cand e vorba de obligatii menea este un interes mare de or-
contractate in timpul casatoriei de dine publica ;
soti, Si pentru can nu poate fi ur- Ca, in fine, in spiritul regimului
marit un imobil dotal; dotal, $i acum cand averea misca-
Considerand ca, data zestrea con- toare a dobandit o insemnatate atat
sista insa in cea mai mare parte din de mare, nu se poate refuza si a-
avere rniscatoare, nefiind aceasta a- verei dotale miscatoare protectia ina-
vere garantata de lege, ca avere lienabilitittei ;
imobiliara, anume prin protectia Considerand ca, de altfel, daca pen-
prin consumare si in- tru datoriile contractante in timpul
trebuintare nelimitata, si prin putinta casatoriei nu poate fi urmarita ave-
urmarirei pentru datoriile contrac- rea dotala iniscatoare declarata ina-
tate in timpul casatoriei, s'ar ajunge lienabila, nu se poate zice ca aceasta
inter) situatie cand n'ar mai fi mij e contrariu art. 1718 Codul civil, de
loace pentru implinirea sarcinelor oarece prin incheierea contractului
casatoriei ; matrimonial s'a adus la cunostinta
Ca, spre a obvia la aceasta, con- tuturor, ca sa tie ca capacitatea
stituentul zestrei mobiliare stipuleaza sotilor e marginita, pi ca de aceea,
prin contractul dotal inalienabilita- pentru datoriile contractante in tim-
tea si a zestrei mobiliare, depunand, pul casatoriei, nu se poate urmari
precum indeobste se uziteaza, ca- averea dotala mobiliara declaratil
pitalurile sau valorile dotale la Casa inalienabila ;
de depuneri si consemnatii ; Considerand ca, trebue a se recu-
Considerand ca clauza dintr'un noaste c a efectele inalienabilitatei
contract matrimonial pentru inalie- dotei mobile nu pot fi, in toate prf-
nabilitatea zestrei miscatoare nu vintele, aceleasi ca ale inalienabili-,
poate fi considerata ca nelicita, de tatei imobilului dotal ;
oarece nu este o dispoz4ie prohibi- Ca, tinand seama de nestabilitate,
tiva in Codul civil in aceasta pri- de imprejurarea ca lucrurile miscit-
vint,a ; toare pot fi supuse peirei sau stri-
Ca, libertatea partilor la incheierea caciunei, de trebuintele familiei, pre-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 157

Dotci . Dotd
cum i de drepturile bdrbatului ca
administrator at averei dotale, mo-
bilele dotale corporale pot fi instrd'i-
nate, Mid, ca s5, se (Tuna clauza ina-
lienabilitatei, si achizitorul de bung
credintd a unor asemenea bunuri va
fi apdrat prin regula art. 1909 Codul
civil ;
Prin urmare, instrdinarea unor mo-
bile dotale corporale Wad, de sot
va fi valabila, afar& dacd ar fi fost
la mijloc o intelegere frauduloasd in-
tro soti si eel dealtreilea, si aceiasi
s dutie va trebui sa fie admisd si
pentru mobilele dotale necorporale
I5,sate la dispozitia sotului, pe care
sotul va putea a-le cede sau in-
straina, spre a-si procura imediat
mijloacele necesare pentru intretine-
rea familiei ;
Considerand c A inalienabilitatea
averei dotale miscatoare produce e-
fecte, in deosebi, pentru femeea md-
ritatd, cu deosebire intrucat ea nu banilor, Curtea n'a violat art. 12, ci,
poate, chiar cu autorizarea bd.rbatu- din contra, s'a, conformat art. 14,
lui, instraina, incase creante sau re-
nunta la creante ; ea nn poate tran-
zige sau compromite drepturile dotale
mobiliare, nici a face declaratii de
nature a atinge drepturile ; ea nu
poate oblige averea dotal& mobild
malienabild, prin datorii ce ar fi con-
tractat in timpul casatoriei, fie sin-
gurd, fie impreund cu sotul ;
Considerand ca, in spew., fiind
vorba de o datorie contractanta de
soti in timpul casatoriei, nu se poate
urmdri averea dotard mobiliard de-
clarata inalienabila, nici in timpul
casatoriei, nici dupd desfacerea ca-
satoriei, chci obligatiile contractate
stint imperfecte, si nu inceteazd a fi
imperfecte si dupd desfacerea casa-
toriei ; iar incapacitatea de a con-
tracts, din cauza inalienabilitatei mo-
bilelor dotale, se poate opune, pen-
tru datorii contractate in timpul adeverita in momentul declaratiunei
casatoriei, si dupa desfacerea casa-
toriei, intrucat vitiul nu dispare prin
desfacerea casatoriei.
Buletinul 1903, p. 1598
1S6. Considerand ca, deli consti-
tuirea unei dote este, in adevar, achi-
tarea unei obligatiuni, cu toate a-
cestea, insa este un contract cu title
gratuit, de oarece persoana in fa-
voarea careia se constitue actul do-
tal, adicd inzestratul, nu este supus
la nicio obligatiune cdtre inzestra'tor,
in vreme ce, din contra, contractele
constituite cu titlu oneros nu pot
avea existents dad, nu va fi o reci-
procitate de obligatiuni intre piirtile
contractante;
Considerand, dar, ca Curtea, prin
hotdrarea atacatd, constatand ca in-
zestrarea s'a fdcut de tatd.1 recuren-
telor in timpul cand averea sa era
atacata de creditorul acestuia, si o-
bligand pe ficele inzestrate la plata
partea 3-a, capit. VIII, Cod. Caragea,
care nu este altceva decat reprodu-
cerea principiului actiunei pauliane,
si dupd care se da drept creditoru-
lui a lua inapoi averea debitorului
and s'a instrainat in paguba sa.
Buletinul 1868, p. 55
187. Considerand ca, dupa spirituI
art. 1655 din Cod. civil, urnleaz5, a
se intoarce asemenea sumil cu do-
banda ei dela, desfiintarea casatoriei,
fiindcd din acel minut amandoi sotii
trebue a se restitui in averile lor,
si din minutul acelei desfaceri, once
surd, a unui sot rdmane in averea
celuilalt, nu se poate consider& decat
ca o avere -Orilla fdrd nicio cauza,
si, prin urmare, urmand a produce
dobandd.
Buletinul 1863, p. 29
18S. Foaia de zestre aflandu-se

www.dacoromanica.ro
158 REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM ANA
Dotei
falimentului barbatului, femeia nu-si
pierde precaderea zestrei, prin faptul
ea o asemenea adeverire s'a Meut
dupe trecerea soroeului de trei bud
cerut de art. 65 al vechiului Cod
Comercial.
Buletinul 1963, p. 79
1S9. Avaxid in vedere art. 17, ca-
pit. XVI, art. 10, capit. I, si art. 5,
capit. II, partea III, din codul civil
Caragea, precum si art. 335 din Re-
gulamentul organic ;
Considerand ca art. 335 din Re-
gulament legiueste eh o foaie de
zestre nu se poate tine in seamy
dach nu este informaluita dupes ros-
tirea acelui articol, si, prin urmare,
dupes sensul acestui articol, o foaie
neformaluith nu poate avea, putere
de deplina dovada a unui act auten-
tic, nesupus la nicio indoiala ;
Considerand insh, ca inzestrarea,
care este o indatorire impusa de lege
phrintilor, cu preferinta in favoarea
zestrei promise, asupra averei inzes-
tratorului in privirea creditorilor pos-
teriori alcatuirei dotale, din natura
ei proprie, constitue totodata o too-
meala, a careia -Uinta n'are alt.& re-
latiune cu foaia de zestre deeat a-
ceea ce exista intre o tocmeala oare-
care si instrumentul sau actul dove-
ditor al acesteia, fiind cu totul in-
dependent& existenta tocmelei sau a
promisiunei de zestre facuth de in-
zestrator si prima& de catre eel ce
se insoteste si de inzestrat, de in-
trument, adich de actul foaiei si e-
xistenta ei, nu atarna din validitatea
sau nulitatea instrumentului, si ur-
meaza sa-si aiba efectele ei ca toate
celelalte alchtuiri sau tocmeli, pe
temeiul ca. tocmelele sunt legi pentru
piirtile tocmitoare decateori se pot
dovedi intr'un chip legiuit; si, dar,
de s'a socotit foam de zestre izbita
www.dacoromanica.ro
Dotes
de nulitate, ca act autentic, pentru
ca n'ar fi factita dupes formalitatile
art. 335 din Regulament, totusi a-
ceasta n'ar fi o piedica, caci legea
n'a pus vreo m5rginire, nici n'a dis-
pozat ca nulitatea foaiei ar atrage
dupes sine si nulitatea alchtuirei zes-
trale ; ca acea foaie. netinuta in
seamy ca act autentic, data ar mirth
ischlitura inzestrhtorului, poate servi
ca un inceput de dovada, care, co-
roborath si cu alte dovezi inscrise,
sa formeze deplina dovadh si con-
vinctiunea judecatorului ca exists
tocmealh si promisitmea zestrala
facuta la o anume epoch si cu anume
conditiuni de catre persoana inzes-
tratoare, si Ca, prin urmare, trebue
sh-si aiba efectele ei, ca toate toc-
melele, potrivit eu rostirea legei.
Buletinul 1863, p. 637 , 1864, p. 602
qi 1867, p. 12
190. Art. 25 din Codul Caragea
lash deplina libertate fetei sarmane
sau vaduvei de a face orice ase7are
cu barbatul ei pentru zestre, in ge-
nera. pentru a limita catusi de putin
dreptul for de tocinea15,, nici se poate
zice ca acest drept ar privi numai
fondul zestral, iar nu si venitul.
Buletinul 1863, p. 661
191. Considerand ca legiuitorul.
prin art. 31, a stabilit o dispozitiune
tutelars, drepturilor zestrale ale fe-
meei ;
Considerand ca acesta fiind scopul
legei, numai femeia sau reprezen-
tantii ei ar fi in drept a invoca, be
neficiul citatului articol ;
Considerand ca, de s'ar admite a
se invoca aceastrt dispozitie in contra
femeei, ar fi a merge contra spiri-
tului legiuitorului. schimbandu-se po-
zitia favorabilh' ce a voit a i-se face,
caci prin cladirea unei case de mare
valoare asupra unui be dotal de
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROlIANA 159

Dotii D o t ri
mica valoare s'ar absoarbe zestrea ci era drept sal cearit i sal primeasca
femeei. valoarea lui, cu care sotul ei s'a coil-
Buletinul 1864, p. 63 stituit debitor catre dansa prin pre-
192. Considerand, in drept, ca ar- teluirea din actul dotal, dupa care
ticolul 335 din Regulamentul orga- a $i devenit proprietar al salului.
nic izbete de militate numai ac-1e Buletinul 1867, p. 375
foi de zestre cari nu stint investite 194. Vezi cuvantul Apel, No. 235.
cu formalitatile inteansul coprinse,
fail shish a determine Si vreun ter- Buletinul 1867, p. 967
men fatal pentru indeplinirea acestor 195. Considerand ca prescriptiu-
tormalitati ; nile cele scurte suet de drept strict,
Considerand ca, deli dupa art. 23 si nu pot fi intinse dela un eaz pre-
si 24, capit. 8, partea 3, din Codul vazut de lege la altul neprevazut ;
Caragea, zestrea are, in averea unui Considerand ca, dupa legea Cara-
sot, preferinta, decat creditorii aces- gea, proprietartil zestrei este ferneia--
tuia, fie chirografari, fie ipotecari, art. 9 dela zestre, iar barbatul are
in urma nuntei, fiindca insa, art. 335 numai un drept de uzufruct pe tim-
din Regulament.posterior Codului civ., pul casatoriei, de uncle se deduce ca,
a ingreunat conditiile constatarei zes-in drept strict, si de vreme ce nica-
trei, prin indeplinirea formalitatilor ieri in area lege nu este autorizat
corute de dansul, apoi urmeaza ca barbatul a exercita toate actiunile
zestrea sa dobandeasca o asemenea dotale, numai femeei compete actiu-
preferinta din momentul legalizarei 'nile petitorii privitoare la zestre, 5i
foaiei ce a constitait -o. ca data, nrin o exceptiune, legea a
Buletinul 1864, p. 480 Si 1469. p. 393 permis-- la art. 18 dela zestre -
193. Art. 28 dela zestre din Codul ca barbatul sa poata intenta actiune
Caragea, prin expresiunea ca : .stri- in contra fagaduitorului zestrei, nu
caciunile lucrurilor mobile de zestre a privat pe femeie de dreptul de a
preteluite privesc in sarcina sotu- intenta o asemenea actjune in contra
lui,, n'a inteles decat ea zestrea mo- fagaduitorullii, pentru predarea zes-
biliarri estimata devine, prin esti- trei, si ca, prin urmare, in contra fa-
matiune, proprietatea sotului, si ca, gaduitorului zestrei, actiunea pentru
prin urmare, acesta. la desfacerea predarea zestrei compete atat bar-
cisatoriei, e dator femeei pretul es- batului cat si femeei inzestrata ;
timatiunei ; Considerand ca, prin art.?, alineatul
Ca, dupa aceste principii, in speta. 18, dela prigoniri, se prescrie actiu-
salul de zestre preteluit in foaia do- nea barbatului in contra fagaldui-
tala, si devenit prin preteluire pro- torului in termen de 10 ani dela,
prietatea barbatului, la desfacerea zitia nuntei, fara sa se faces menti-
casatoriei, prin moartea repaos. Burki, une de actiunea femeei in contra a-
d-na Burki nu putea sa, fie indato- celuias fagaduitor, de uncle rezulta,
rith'. in contra vointei sale, sal pri- c5, actiunea sa se prescrie in terme-
measca, in loon] prettani din foaia nul prescriptiunei celei mai lungi,
dotala, salul de zestre ce ar fi exis- adica de 30 ani, caci prescriptiunea
tand in natural, sub cuvant ca n'ar scurta de 10 ani, prevazuta de lege
fi fost uzat, $i ca stricaciunile nu- pentru barbat. nu poate fi invocata
mai ar privi in sarcina barbatului, in contra actinnei femeei, pentru care

www.dacoromanica.ro
160 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROM ANA

Dotes Dotes
legea, nu a dispus aceasta. prescrip- 197. Vezi cuvant u l tHipoteca.
tiune ; No. 65.
Considerand c5,, din dispozitiunile Buletinul 1904, p. 961
art. 20 dela zestre, se face si mai 198. Fhnd stabilit c5, femeia nu
evident ca, actiunea femeei in contrapoate renunta, nu numai la ipoteca
sa legala, dar nici la rangul inscrip-
fagAduitorului zestrei se prescrie in-
tfun termed mai lung decat acela tiunei ei, urmeaza ca,' once stipula-
in care se prescrie actiunea barba- tiune de asemenea natures, fie ea
tului in contra aceluias fagaduitor, prevAzuta chiar in actul dotal, este
Mei prin acel articol se dispune ca nu15, gi fares efect.
bArbatul este responsabil de zestrea Buletinul 1904, p .964
fagaduita, cand a casat sa fie pre- 199. Considerand ca, dupes articol.
scrisA actiunea sa in contra fagAdu- 1242 Codul civil, numai barbatul are
itorului, si acesta va scApAta, de unde administratiunea averei dotale in tim-
rezult5, ca barbatul nu este respon- pul disatoriei, si numai el singur are
sabil cand fAgAduitorul este solvabil, drept de a urinari pe debitorii si de-
deli actiunea sa in contra acestui tinatorii averei dotale de a lua fruc-
din urmi este prescrisa, si ca, prin tele si debanzile si de a prirni capi-
consecint5., dupes stingerea actiunei talurile, iar sotia n'are acest drept,
barbatutului,actiunea femeei in contra conform art. 1255 Cod. civil, decat
fagAduiturului dureaM, incA., cAci, alt- dupes desfacerea cAsAtoriei sau se-
mintrelea, este inexplicabil5, apararea paratiunea patrimonielor ;
harbatului de responsabilitate cAtre Considerand, de alta parte, ca este
femeia sa, cand fagaduitorul dotei adevarat, in drept, c5, judecAtorii sunt
este solvabil, daces actiunea in contra legati de acele incuviintari premer-
acestuia este, dupes 10 ani dela nunta, gatoare cari, fAres a hotara in totul
prescris5, si chiar pentru femeie. pricina, prepares deslegarea ei (articol.
Buletinul 1869, p. .90 160 Proc. civ.);
Considerand, in spetA, ca desi ju-
196. Art. 1240 Codul civil prevede decAtorii erau legati de incheerea din
ca constituitorii dotei sunt datori sa 14 Noemb. 1903, prin care hotarase
ra'spunz5, de evictiune dupes regulele ca si sotia are drept de a revendica
stabilite pentru vanzare, iar la a- imobilul dotal, de oarece acea in-
ceste regule se prevede c5, vanzl- cheere prepares deslegarea pricinei,
torul este obligat s5, faspunza de ins5, daces s'ar fi consacrat aceasta
sarcinele la cari e supus lucrul van- teorie, s'ar fi casat hotararea ce ar
dut, pi cari n'ar fi fost declarate la fi consacrat-o, ca violand art. 1242
facerea contractului (art. 1337 C. civ.) ; citat, asa ca recursul de !MA, care
CA, in spates, Curtea de apel, sea-- tinde a se anula hotararea supusa
Mad sarcinaipotecala care fu- recursului ce consacra teoria legalA,
sese supuse imobilele constituite dot5, este fares interes $i, ca atare, urmeazA
si care nu fusese declarata, la fa- a fi respins.
cerea actului dotal, din preul de Buletinut 1905, p. 638
40000 lei ce sotul avea a raspunde 200. Considerand ca, dupes dispo-
pentru valoarea lor, a dat o buna ziiunile art. 1242 Codul civil, bar-
interpretare acestor texte de lege. batul are dreptul, faro concursul fe-
Buletinul 1904, p. 914 meei, sa intenteze actiunile petitorii

www.dacoromanica.ro
 REPERTOR1UL GENERAL. DE JURISPRUDENTA ROMANA 161

Dotes Dotci
privitoare la imobilele dotale gi, in trebuintare a banilor, f5res insa ca
consecinta, sa raspunza gi sa se a- legiuitorul sa fi mai cerut ca in con-
pere in contra unor asemenea ac- tract sa se prevada in mod expres
tiuni. ca imobilul astfel cumparat sa devie
Buletinul 1905, p. 1015 dotal ;
201. Considerand ca dreptul in- Considerand, dar, ca Curtea de apel
stantelor de fond de a interpret& ac- gasind, in speta, ca simpla clauza a
tele si contractele si de a cauta care intrebuintarei banilor dotali n'ar fi
a fost intentiunea partilor nu poate suficienta pentru a imobiliza dota
merge panes a schimba natura gi mobiliara, ci mai cerand ca con-
esenta conven %iunilor, astfel cum ea tractul matrimonial trebuia sa mai
ar fi stability intr'un mod clar gi prevada gi stipulatiunea express ca
manifest prin continutul actelor in- imobilul ce s'ar cumpara cu acesti
sasi, caci atunci ar comite in ade- bani sa devie dotal, a adaogat la
var o violatiune formals a leg e i art. 1247 Codul civil o dispozitie ne-
contractului si, ca atare, ar cadea ceruta de legiutor, si cu care mod
sub eenzura Curtei de Casatie ; a violat aplicarea lui.
Considerand ci dota mobiliara este, Buletinul 1905, p. 1453
in principiu, alienabila, afar& numai
cand sotii au declarat-o, prin con- Drum/art (legea)
tractul d e casatorie, inalienabila, 1. Admitand ca art. 11 din Legea
sau cand au stipulat clauza intro- drumurilor din 1868 ar mai fi apli-
buintarei ; cabil si astazi, in fata principiilor
Avand in vedere ca, in speta, consacrate prin Constitutiune pentru
Curtea de apel, dupes ce arata ca. respectarea dreptului de proprietate,
sotii Gherghel si-au constituit ca totus, de oarece printeansul se pre-
dota doua crean%e ipotecare, au sti- vede numai cazul cand se schimba
pulat in urma clauza .xatunci un teren pe care e un drum natural
cand se vor incases acesti bani, soul nesoseluit, pentru alta portiune de
va cumpara un imobil, sau ii va plasa, pamant, spre a se construi ur, drum
in alte ipoteci,, dar, spre a ajunge soseluit nici in puterea acelui arti-
la, concluzia ca aceasta dota ar fi col nu se poate lua vreo portiune
alienabila gi, prin urmare urmaribila' , de pamant, fara a se recurge la Le-
Curtea adaoga la aceasta clauza gea de exproprieri, asa ca nimenea
fraza : se va putea Cumpa'ra, etc.,, sa nu fie scos din drepturile sale
adaogire care, transformand clauza de proprietate MIA o prealabila des-
din obligatorie in facultative, schimba pagubire.
natura dotei mobiliare si, prin ur- Buletinul 1993, p. 97
mare, denatureaza, contractul matri- 2. Desi, prin art. 5 din Legea dru-
monial. murilor se declares ca drumuri co-.
Buletinul 1905, p. 1452 rnunale si acele cari leaga' statiunile
202. Avand in vedere ca artico- gi garile Cailor ferate, atat cu ora-
lul 1247 Codul civil prevede ca imo- sale si comunele rurale, cat gi cu
bilul dobandit in timpul casatoriei, alte cai de comunicatie de once ca-
prin bani dotali, devine inalienabil tegorie, insa de aci nu se poate de-
atunci dad se va fi stipulat in con- duce ca primariile respective, pe te-
tractul de casatorie o asemenea in- ritoriul carora cad acele drumuri, au
I. C. Barozzi.Vol. II 11

www.dacoromanica.ro
162 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Dr umuri (legea) .Dr umwri (legea)

vreun drept de proprietate sac vreo li s'a impus proprietarilor riverani
posesiune care sa dea loc la uzu- cu Dambovita numai in scopul de
capi'une, conform art. 1846 din Codul a se face cheiuri do comunicatiune
civil, asupra acelor drumuri comu- publica, scop pentru. care era nece-
nate cari sunt de dcmeniu public pi sara cedarea acelor terenuri de eh-
imprescripti bile ; tre proprietarii riverani ;
Considerand ca drumurile, cu tcate 4J de ad rezulta in mod neindo-
anexele lor, precurn poduri, pantari ios ca, dad, primAria n'a fiicut che-
pi plantatinni, fiind de domeniu pu- iuri pentra comunicatie, obligatiunea
blic, nu pot fi intrebuintate in folo- sus aratata nu mai poate fi impusa
sub particularilor, pi destinatia dru- acelor proprietari cari, diu orice im-
murilor vecinale nu poate fi schim- prejurare, au incetat de a mai fi ri-
bata de primariile respective ; verani cu Dambovita ;
Ca, in speta, instantele de fond Ca, a se admite contrariul ar fi a
constata ca prOprietatea pi posesiu- se recunoapte ca prin citatele texte
nea pe acele ;terenuri le-a avut Di- de lege proprietarii riverani cu Darn-
rectinnea Cailor ferate, dar ca, prin bovita an lost expropriati, fare nicio
legea clasarei drumurilor, acele dru- despagubire, pi Prigiaria a devenit
muri au fost date primarielor, pi ast- de drept gt imediat proprietary asu-
fel, dela acea data, acele drumuri pra terenurilnr ce proprietarii rive-
au devenit proprietatea comunelor, rani erau obligati a cede, chiar tend
eari au urmat de atunci a avea si acea expropriere ar fi lost cu totul
posesiunea for ; inutila scopului propus de a se face
Avand in vedere ca legit() de cla- cheiuri raului Dambovita;
sarea drumurilor n'au avut de scop Or, o atare solutitine ar fi cu to-
decat intretinerea acelor drumuri, tul nedreapta pi ar aduce o atingere
tare a dat-o in sarcina comunelor flagranta dreptului sacru pi nevio-
respective, dar n'au avut niciodatil labil de proprietate, reounoscut prin
scopul de a schimba relatiile de pro- alih. 1 pi 2 din art. 19 din Consti-
prietate pi de posesiune, sau desti- tutihne ;
natia acelor drunitri. Ca dar, in speta. instantele de
Buletinul 1897, p. 833 fond, constatand in fapt ca din cauza
3. Considerand ca, prin dispozitiu- schimbarei cursului Dambovit.ei, cu
nile art. 7 pi 8 din Regulamentul ocazia eanalizarei ei, proprietatea in-
organic, desvoltate prin legea dela timatului a incetat de a mai fi ri-
17 Martie 1865 pi mentinute prin verana, cu Dambovita despre partea
art. 19 alin. 4 din Constitutiune, se locului in litigiu, pi ca acest loe, mai
impune proprietarilor Capitalei, ri- inainte de canalizate, n'a fost nici-
verani cu Dambovita, indatorirea sa odata abandonat de intimat, caci nu
lase liber de fiecare parte a retalui, sa Meuse cheiuri, apoi cu drept cu-
lath nicio despagubire, cate trei pi vant, pi facand o buna interpretare
junnatate stanjeni, pentru facere de pi aplicare a legei, au judtcat in-
Uheihri, cari sa, serve de drum de stantele de fond, recunoscand inti-
comunicatie ; matului drdptul de proprietate asu-
Considerand ca, din aceste dispo pra acelui teren.
Otani reiese h1 aceasta obligatiune Buletinul 1900, p. 92 $i 1.904, p. 1696

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA. 163

Drumwri (le flea) Duel

4 Dupa art. 11 din Legea dru- giuitorul penal, e un fapt util, cad
murilor, terenul ocupat de un drum numai g,ratie martorilor se pot in-
&clasat profits proprietafei pe care trebtrinta, mijloace pentru a impa"cit
el se afla. fara nicio despagubire. sau pentru a indemna la impacare,
Buletinul 1904, p. 970 pentruca prin martori se poate oh-
Duel tine ca lupta sa fie leala si onestrt,
ei pentruca conditiile stabilite sau
1. Considerand ca legiuitorul, in consacrate prin uz sa fie observate,
art. 258' si urmatorii din Codul penal, $i aceasta utilitate a martorilor o
inspirandu -$e in parte de dispozitiile rectmoaste chiar si legiuitorul prin
Codului penal al Belgiei $i al Pru- art. 260 din Codul penal.
siei, nu tontine nicio dispozitie in Buletinul 1894, p. 165
privinta martorilor, precum gasim in 2. Considerand ca, duelul precum
172 al Codului penal al Prusiei, se urmeaza, e contrariu ordinei pu-
care declara anume ca secondantii, blice, contrariu dreptatei, pentruca
precum martorii cari au asistat la efectele pot fi altele cleat dreptatea
duel, medicii $i ehirurgii, nu sunt on reclama, $i nu dovedeste nici cu-
supusi unei pedepse ; rajul sau onestitatea ambilor sau
C5,, in lipsa unei asetnenea dispo- fiecarui luptator :
zitii in Codul penal roman, martorii Totusi, fiind privit in societate ca
cari au asistat la un duel nu pot fi, un mijloc de reparare a onoarei pre-
in principiu, declarati nesupusi unei supuse sau inteadevar atinse, este
pedepse ca complici, cand ei ar fi considerat de legiuitorul nostru, prin
asistat in conditiile de a,deva'rafi dispozitiile ce tontine Codul penal in
complici, conform art. 47 seq. Codul art. 258--261, ca un delict special.
penal, pentruca duelul se pedepseste intrucat pedepsele pronuntate, in caz
de Codul penal dupa distinctiunile de moarte sau ranire, sunt altele decat
stabilite de art. 258 si urmatorii din tale prescrise prin art. 239 $i urma-
Codul penal, ei, prin urmare, mar- torii din Codul penal ;
torii asistenti vor putea fi urmariti, Considerand ca Codul penal roman
insa pentru aceasta se core ca ei sa a avut in vedere atat Codul penal
fi provocat, sa fi atatat pe luptatori, belgian, cat si Codul penal prusac ;
sau sa fi asistat in conditiunile sta- Ca, de vreme ce, (hip& art. 432
bilite de art. 50 din Codul penal ; din Codul penal belgian, martorii nu
Ca, sub acest raport, in speta, sunt complici i pedepsiti, asemenea,
Curtea de apel anume declara ca deosebit. prin Legea Prusaca anume
martorii nu au fost in niciuna din se declara 172ca, secundantii,
acele conditii, pentru ca ei sa fie ca martorii, medicii $i chirurgii n'au
considerati in drept ca complici, si, a fi ppdepsiti ;
prin urmare, ca sa poata fi urma- In Codul penal roman nu exists
riti ; nicio dispositie in privinta marto-
Considerand, de altmintrelea, ca e cu rilor, numai ea se face me4une de
neputinta de a urmari pe martorii secundanti si de martori, fara de cari
cari asista lay un duel, pentruca fap- urmeaza un duel (art. 260 din CO.
tul martorilor cari asista in diferi- penal) ;
tele faze ale duelului, in sine, de- Considerand ca, neprescriind ceva
parte de a fi un fapt oprit de le- Codul penal, martorii cari au lost la

www.dacoromanica.ro
164 REPERTORRJL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Duel
un duel, on in care stadiu al due- stadiul in care si-au dat concursul,
lului, nu pot fi urmariti, intai, pen- nu pot fi pedepsiti pentru faptul 'or,
truca rolul pe care it indeplinesc intrucat nu este dispozitie anume in
martorii consists in fapte cari nu Codul penal ;
sunt pur si simplu fapte de compli-
citate, precum le aseaza Codul penal,
fiindca martorii, in deobste, hotarand
conditiile luptei, au a garanta pen-
tru onestitatea luptei si urmarea ei,
ca sa nu degenereze intr'un fapt or-
dinar de omor sau de lovire, ei ga-
ranteaza observarea conditiilor luptei,
apoi in cele mai multe cazuri, este
o datorie de prietenie de a ti mar-
tor la un duel ;
Ca apoi, dad', luptatorii
cand se cauzeaza, omor sau raniri,
sunt pedepsiti in mod deosebit, mar-
torii, pentru faptul for care nu e co
prins in notiunea complicitatei, ca
sa poata fi urmariti, ar trebuisa fie
o dispozitie speciala; iar, in lipsa
oricarei dispozitii, dovedeste vointa
legiuitorului pentru impunitatea lor,
tinand seams legiuitorul de rolul si
de caracterul binefacator al mar-
torilor ;
Considerand ca, de altmintrelea,
tocmai faptul unei dispozitii speciale
in privinta duelului in Codul penal
exclude aplicarea regulelor relative
la complicitate ale Codului penal ;
Ca numai cand legiuitoryl roman,
ca si eel francez, n'ar fi crezut util
a se .ocupa, cu materia si a prescrie
oarecari dispozitii in privinta due-
lului, s'ar fi putut zice ca legiuitorul
ar fi voit prin aceasta ca luptatorii
si martorii s fie urmariti, conform
prescriptiunilor pentru omucidpre si
pentru complicitate ;
Considerand ca, in afara de aceasta,
impunibilitatea martorilor, voita de
legiuitor, se adevereste si prin lu -
crarile pregatitoare ale Codului penal ;
Ca astfel, martorii cari au dat
concursul la un duel, oricare ar fi
Duel
Considerand ca, daca martorii la
un duel, pentru aceasta, in principiu,
n'au a fi pedersiti, nu este de nicio
utilitate de a cerceta neregularitatile
ce martorii ar fi savarsit, sau a insists
asupra. lor, pentruca ar fi vorba de
onestitate si de aptitudine in pri-
vinta observarei regulelor duelului,
cari, oricat de grave, in lipsa unei
dispozitii a Codului penal, n'ar servi
sere a declara pe martorul care a
cooperat totus punibil.
. Buletinul 1900, p. 216
E
Eforia spitalelor civile
1. Prin legea din 17 Octombrie
1864, inapoindu-se Eforiei Spitalelor
civile din Bucuresti averile sale,
faptul inapoierei implica in sine re-
cunoasterea ca Eforia, ca stabiliment
public de binefacere, este o persoana
independenta de aceea a Statului,
este o persoana morala sau juridica ;
Ca, oricare persoana morala are
capacitatea complecta de a faptul,
afara dad, prin vreo lege s'ar fi
marginit capacitatea sa ;
Ca marginirea capacitatei Eforiei,
inscrisa in legea din 1864, e ca bu-
getul Eforiei urmeaza a fi aprobat
de Corpurile legiuitoare (art. 4) ; ca
comptabilitatea spitalelor Eforiei se
va tine conform legilor financiare
(art. 5) ; &, afara de aceste restric-
tiuni, capacitatea sa e complecta ;
Aceasta capacitate a Eforiei nu se
altereaza prin dispozitia art. 6 din
acea lege, dup5, care Eforia spitale-
lor va atarna de Ministerul de in-
terne, caci prin aceasta atarnare le-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 165

Eforia spitalelor civile Eforia spitalelor civile

giuitorul a voit sa confirme ceeace, CA, pe langa cA Eforia are dreptul
si dealtmintrelea, SA', de . aceasta, de a refine in virtutea capacitatei
n'ar fi putut forma obiectul unei in- sale complecte, ea mai poate refine
voeli ; ea Statul, sau in special or- $i in virtutea art. 4 din legea din
ganul Statului, Ministerul de interne, 1864, cAci budgetele Eforiei, data a-
are dreptul de a supraveghea orice probate de Canierile legiuitoare si
persoana moralit sau juridick mice santionate de Domn, ele constitue
institut sau stabiliment de binefa- legi, incat reducerile fAcute in virtutea
cere, care functioneazA ca persoana budgetului au a se considers ca a-
morala ; cute in virtutea unei legi.
CA, in virtutea acestui drept su- Buletinul 1876, p. 479
prem de supraveghere, Statul poate 2. Directorul Eforiei spitalelor ci-
sa constate daca stabilimentul res- vile e considerat ca un functionar
pectiv de binefacere functioneazh ast- public, de oarece el este agentul sau
fel pentru ca sa se indeplinea sea imputernicitul unei administratimii
scopul pentru care el exists, si in publice.
caz cand s'ar dovedi ca nu se im- Buletinul 1889, p. 680
plineste acel scop, Statul poate lua 3. Directorul Eforiei spitalelor ci-
mAsuri spre mijlocirea executhrei sco- vile, neavand dreptul de a arenda
pului, poate chiar, cand scopul nu mosiile acelui stabiliment, nu poate
se mai poate implini, sa ordone disol- fi pasibil de delictul de mituire, pre-
varea acelui stabiliment ; vazut de art. 144 Cod. pen., chiar
CA art. 6, dar, consacrand dreptul atunci cand ar fi constant in fapt
de supraveghere a Ministerului de ca a primit o sums de bani pentru
interne asupra Eforiei spitalelor ci- a da in arena'. una din mosiile acelui
vile, prin aceasta nu se milrginete stabiliment.
capacitatea sa juridicA : Buletinul 1889, p. 681
CA asa fiind, din aceasta rezulta Eforia Spitalelor civile fiind
ca Eforia spitalelor are dreptul sa
4.
cheonata la interogator, doi din efori,
is orice fel de dispozitiuni in pri- cari formeaza majoritatea consiliului
vinta functionarilor Ai, in privinta de administratie, pot legalmente re-
modului de plata a salariilor ; ea are prezenta pe efori la acest intero-
dreptul a refine chiar functionarilor gator.
cate 10 la sutA., pentru crearea unui Buletinul 1889, p. 736
fond de pensie, MIA sa fie trebuintA
de o anume lege care sA-o mai 5. Conform art. 1 din Legea de
autorize ; urmArire a Statului, Eforia spitale-
CA de aceea, a sustine cA, in lipsa lor civile este in drept sa urma-
unei legi de pensii_ care ar acorda reasck prin aplicarea aelei legi, pe
Eforiei dreptul de a refine din sala- debitorii sAi, pentru plata datoriilor
riile functionarilor, Eforia nu ar pu- ce deriva din contracte de arendA.,
tea face asemenea retineri, prin a- pAduri, etc.
ceasta se atinge independenta si ca- Buletinul 1891, p. 118
pacitatea complectA a Eforiei, se a- 6. Niciun text de lege nu confer&
tinge existenta si functionarea Efo- eforilor Spitalelor civile dreptul ea
riei ca persoanh si, in consecinta, dansii singuri sa renunte la procen-
se violeazA art. 6 din legea din 1864; tele unei creante ce acest aeza-

www.dacoromanica.ro
166 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Eforia spitalelor .civile Eforia spitalelor civile

mint public are in contra unui de-
bitor al sau.
Buletinul 1891, p. 119
i. Eforia spitalelor civile din Bu-
curesti este obligati, prin Regula-
mentul sax din 1868, a send pen-
siuni functionarilor sal in conditiu-
nile determinate prin acel Regula-
meat, fara, sa aiba nevoie de vreo
altri lege specials.
Buletinul 1892, p. 864
S. Functionarii Eforiei pierd drep-
tul la pensiuni cand stint condam-
nati de instantele penale pentru de-
lapidari ;
Deciziunea Curtei de compturi, care
constata deficite in gestiunea unui
functionar, nu poate atrage pierde-
rea dreptului la pensiune.
Buletinid 1892, p. 866
9. Regulameutul Casei pensiutfflor
functionarilor Eforiei prevazand o re-
mere de 50 0 din retributiunea lot
lunara, Eforia nu le putt& refine
100/0, si, in consetinta, ea 6 datoare
a restitui functionarilor sal retinerile
facute peste taxa de 5 0.
Buletinul 1894, p. 18
10. Eforia spitalelor civile nu este
un organ al Statului, ci e d persoanA
morala, cti totul deosebita de Start
CA acest caracter nu inceteaza din
cauza supravegherei ee exereitit Sta-
tul asupra Eforiei, supraveghere de-
terminate si caractetizata prin dile-
ritele acte constitutive ale Eforiei
spitalelor civile, fiindea suprave-
gherea o are si o exercita Statul, Regulament ;
in general, asupra tuturor persoa-
nelor morale, chiar si in lipsa unei clupa, prezentarea unei cereri in re-
dispozi%ii anume ; gula, conform art. 32, cerere care
Ca asa fiind, agentii Eforiei spi- trebue sA fie insotita de actele a-
talelor civile nu stint agenti publici,
avand ateleasi prerogative ca agentii
Statului ;
Ca de aci rezulta, in deosebi, ca,
agentii silvici a Eforiei nu pot in-
cheia acte si proce.se-verbale cu e-
fectele atribuite de art. 39 al l.egei
silvice proceselor-verbale incheiate
de agentii silvici ai Statului ;
CA data se incheie asemenea pro-
cese-verbale, invederat &a in contra
celor coprinse in ele se poate dovedi
cu martori, proem proba en martori
se adrnite contra coprinsului emote-
tarilor facute de impiegatii orithrui
particular.
Buletinul 1895, p. 34
11. Personalitatea juridic& a Efo-
riei, consacrata prin vechile aseza-
minte de fondatiune, nu i-a fost ri-
dicata prin nicio dispozitiune a legei
din 1860, prin care s'a luat dela
Eforie si s'a dat Statului numai ad-
ministratia averei Eforiei ;
Ca Eforia a continuat sa-si pa-
streze personalitatea ei juridic& si in
timpul eel de 4 ani, cat Statul i-a
administrat averea, rezulta neindoios
din chiar intitulatul legei din 1864 ;
.Pentru inapoerea administratarei
averilor Eforiei spitalelor civile din,
Bucuresti..
Buletinul 1902, p. 943
Eforia Sf. Spiridon din .ra.gi
.1. Considerand ca, data exists con-
ditiile pentru exerci%iul dreptului de
pensie, insa, pensia nu se dobandeste
prin aceea ca exists conditiile cerute,
ci prin dobandirea drepturilor de
pensie se cer indepliniri de forme
prescrise de art. 31 si urnaitorii din
Ca pengia se lichideaza numai
ratate ;
Apoi ea trebue sa fie discutata si
admisa. de Comitetul pensiilor, ceeace
constitue lichidarea dreptului de
pensie ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RON1ANA 1G7

Eforia Sf. Spiridon din, la.,1 _Efaria Sf. Spiridon din, Ia0
Ca, lichidandu-se pensia, folosinta intrucat acest Regulament n'a fost
pensiei nu poate incepe cleat in vi- modificat, iirmeazg, ca Epitropia in
itor dela lichidare, jar nu pe timpul mod ilegal a urcat in budgetul sau
de cand ar fi avut functionarul con- anual retinerea la 100/0 7i, dar, cu
ditiile a exercita dreptul la pensie. drept cuvant instantele de fond an
Buletinul 1398, p. 928 obligat-o la restituirea sumei care
2. Considerand ca, din combina- face obiectul procesului de fate.
tiunea art. 2 si 223 din Legea asu- Buletihul 1905, p. 1163
pra comptabilitatei publics din 1893,
rezulta ca Epitropia Sf. Spiridon din Eiectprale
Iasi, ca si Eforia spitalelor civile din 1. Art. 28 din Legea comunala
Bucuresti, sunt administrate si gu- nu are si nici poate aye& de stop a
vernate de Legea comptabilitatei pu- atinge drepturile castigate in virtutea
blice a Statului ; art. 25 aceeas lege, ci numai de a
C5, din art. 3 sus citat rezulta ca se exercita un control periodic asu-ra
budgetul este o intocmire a venitu- pra persoanelor cari, in cursul anului
rilor si cheltuelilor pe un an, obli- Precedent, ar pierde dreptul de ale-
eator pentru Stat, judet si stabili- gatori, pentru veriunul din cazurile
mentele ce se guverneaza dupe Legea enumerate in art. 27 din mentionata
comptabilitatei publiro ; lege, iar nu si asupra alegatorilor
Considerand ca din aceasta re- ce din verio cauza ar inceta de a
zulta invederat ca budgetul nu poate exercita profesiunea for respectiv5,.
creia alts drepturi decat acelea con- Buletinul 1872, p. 1?7
statate prin legi specials, si nici 2. In materii electorate, hotararile
polite atinge drepturi creat prin a- ce se dau nu sunt supuse opozi-
cele legi ; tiunei.
Considerand Ca pensiunile functio- Buletinul 1872, p. 160. Contra:
narilor Eforiei spitalelor civile din 1874, p. 355 si 1876, p. 448
Bucuresti si a Epitropiei generale a
Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi au 3. Noul proprietar al unui imobil,
fost organizate prin Hegulamentul dovedind eh de doi ani a cumparat
din 1881, care are putere de lege, proprietatea, poate invoca chitantele
fiind admis de Consiliul de ministri, de plata impozitului facute pe nu-
decretat de Caput Statului ai pu- mete fostului proprietar, spre a con-
blicat in cMonitorul Oficial. ; stata consul cerut de art. 3 din Le-
Considerand ca, prin art. 2 si 15 gea electorala.
din acest Regulament se prevede Buletinul 1872, p. 163
expres ca retinerile pentru fondul 4. Calugarul care, printr'o hotarare
pensiilor vor fi numai de 59 0 asu- a consistoriului Eparchial a Sf. Mitro-
pra sumelor ce functionarul primeste polii, a devenit simplu mirean, este
sub titlu de tratament sau orice alts capabil de a 4 inscris in listele elec-
denumiri, afar5, de diurna ; torate.
Considerand dar ca, din moment Buletinul 1872, p. 182
ce Regulamentul din 1881, asupra Vezi, pentru Monaliii, mai jos No. 109.
pensiilor functionarilor Epitropiei, 5. Adele probatorii, cari n'au fost
prevede o retinere de 5 9/0 din retri- produse la prima instants, nu pot
butiunile lunare, iar nu 10 9/0, si fi prod use pentru prima oars in Ca-

www.dacoromanica.ro
168 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Electorate Electorate
satie, spre a stabili cu ale dreptul lectorale se declara ca procedura in
alegatorului recurent. aceasta materie e gratuita, aceasta
Buletinul 1873, p. 19 si 1882, p. 356 insemneaza ca pantile sunt scutite
6. Art. 17 din Legea electorala de plata taxelor judecatoresti ; ea de
care ca, pentru ca cineva sa aiba aci rezulta ca, partea care a cazut
dreptul de alegator, intre alte con- in contestatia sa e obligate a in-
ditiuni, ei aceea de a avea calitatea de demniza pe partea contestata de
roman prin nastere sau a fi dobandit toate cheltuelile ce i-s'ar fi cauzat
impamantenirea ; acesteia prin contestatia facuta, atat
Ca prin expresiunea de roman se dupa art. 146, alin. 3 si 4 Pr. civ.,
hitelege nu originea de sange a unui cat dupa dispozitia art. 998 C. civ.
$i
individ, ci statul politic al sau, si Buletinul 1873, p. 218
astfel roman prin nastere .va sa zits 11. In materie electorala, desi pro-
individul 'lased din parinti supusi cedura e gratuita, aceasta ins5, tre-
romani. bue sa se inteleaga numai in sons
Buletinul 1873, p. 99 Ca o asemenea procedure e scutita
7. Conform art. 27 din Legea cos de plata, timbrului, iar nu $i de taxa
munala, eel condamnat pentru abuz partareilor, care urmeaza a li-se plaid
de incredere este incapabil de a fi- pentru comunicarea citatiilor si a
gura intre alegatorii comunali. copiilor dupa sentinte.
Buletinul 1873, p. 137 si 1883, p. 379 Buletinul 1974, p. 41
8. Dupa dispozitiunile art. 21 din 12. Falsificarea listelor alegatorilor
Tractatul incheiat la Paris la "iis comunali, trecandu- se in alte liste
Martie 1856, se stipuleaza : =ca lo- alte persoane in locul acelora cari
cuitorii cari s'au aflat pe partea din au insusit majoritatea voturilor la
Ba.arabia anexata sa se bucure de deschiderea scrutinului, constitue un
drepturile si privilegiile asigurate delict ordinar, iar nu politic, $i a-
Principatelor, si In timp de trei ani nume delictul prevazut ei pedepsit
le va fi permis de a transport& in de art. 97 Cod. pen.
alta parte domiciliul tor, dispunand Buletinul 1874, p. 76 qi 1876, p. 470
liberi de proprietatile tor' ; 13. Art. 20 alin. III din Legea
De uncle urmeaza ca, toti aceia electorala declara nedemn de a fi
cari nu $i -au stramutat domiciliul alegator pe individul care a fost
for in alta parte. afar& din %aril, nu osandit pentru furtisag, iar nu $i pe
pot fi privi i decat ca romani $i a- acela care a fost osandit ca tainuitor.
vand aceleasi drepturi de cari se Ca din legea noastra penala re-
bucura toti romanii. zulta c5, tainuirea, in diferitele ca-
Buletinul 1873, p. 155 zuri specificate de art. 53 C. pen.,
9. Conform art. 5, combinat cu constitue un fapt penal independent,
art. 30 din Legea electorala, in al un delict sui-generis, pentru care $i
treilea colegiu de Camera nu se pot Codul penal, prin art. 54 si 55. sta-
introduce alte persoane decat acelea bileste o pedeapsa anume ;
cari, platind dare de 80 lei, iii au Ca astfel tainuitorii nu pot fi con-
domiciliul politic in orasul unde cer siderati cooperatori direct sau in-
a fi inscrise. direct ai unui furt ;
Buletinul 1873, p. 205 Fi 1876, p. 202 Ca tainuitortil nefiind nici coautor,
10. Dac,5, prin art. 40 a Legei e- nici complice, dansul nu poate fi

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA. 169

Electorate Electorate
privit ca nedemn, dupa art. 20 alin. 3, 17. Conform art. 20 din Legea
din Legea electorala, de a fi alegator. electorala, numai cei condamnati pen -
Buletinul 1875, p. 99 ; 1880, p. 275; tru furt suet nedemni de a fi in-
1885, p. 308 ,'i 1888, p 382, scriai intro alegatori.
14. Conform art. 18 din Legea Cei condamnati pentru contraven-
electorala, proba censului poate fi tiuni politieneati nu intro in previ-
facutb. prin rolurile de contributiune ziunile citatului articol.
sau chitan1e, on avertismente din Buletinul 1875, p. 247
partea perceptorilor. 18. Strainul, sub regimul Regula-
Buletinul 1875, p. 100, 111 ri 211; mentului organic, nu putea dobandi
1877, p. 265 gi 302 ; 1885, 289 ; calitatea de roman ai exercitiul dreptu -
1897, p. 568 ri 1904, p. 564 rilor politice cleat conform condi -
15. Dupe art. 30 din Legea elec- tiunilor prescrise de art. 379 al Re-
torala. domiciliul politic al fiecarui gulamentului organic, prin o lege,
alegator este in oraaul, in judetul nu ling printr'un act numai al Pu-
sau iii comuna unde isi plateste terei executive sau numai din par-
darea directs, sau unde isi are pro- tea unui ministru.
prietatea, on principala sa aaezare ; Ca adresa unui ministru data sub
Ca declardtiunea pentru stramu- Legea veche nu conferea decat dreptu-
tarea domiciliului, despre care vor- rile obianuite de pamantean, conform
beste acest articol in ultimul alineat, alineatului 5 al art. 379 Regul. organic,
se cere atunci numai cand cineva adica, exercitiul drepturilor civile in
iai plateste darea ai are proprietati opozitie cu cele politice ;
sau aaezaminte in mai multe dis- CA, expresia de pamantean, co-
tricts, unde poate sa, exercite dreptul prinsa in acea adresa, precum ai in
de alegator. general, nu e identica cu expresia
Ca atunci cand cineva nu are de- de roman, cu consecintele juridice ce
cat o singura proprietate ai n'a exer- rezulta din aceasta calitate, dupa
citat, pang in momentul inscrierei legile asta' zi in vigoare, art. 7 ai 8
sale, dreptul sau de alegator nicaeri, Cod. civ., ai nu implica in sine exer-
nu e nevoie de vreo cerere de steal- citiul tuturor drepturilor, a color ci-
inutare a domiciliului sau politic. vile cat ai a celor politico ; acea ex-
Buletinul 1875,p. 130 $i 214; 1876, p. presie nici nu este o notiune juri-
194,$i 196; 1877, p. 157 fi 294; 1880, dica, care sa indice capacitatea jun-
p. 279; 1881, p. 277 ri, 291 $i 1883. dick fie civila, fie politica., a indi-
p. 396 vidului respectiv, intrucat intre ziaii
16. Din coprinderea art. 17 ai 18 pamanteni capacitatea juridica, atat
din Cod. civ. rezulta ca un ceta- civila, cat ai politica, era deferita ;
tean roman, care a primit o functiune Ca astfel flind. pentru ca un strain
public& dela un guvern strain, fara sa obtie exercitiul drepturilor poll-
autorizatiunea prealabila a guvernu- tice, trebaia sa indeplineasca condi-
lui sau, pierde calitatea de roman, ai thmile prescrise de Regulamentul or-
nu o poate redobandi decat in urmaganic pentru naturalizarea asa nu-
unei declaratiuni facuta care gu- mita lcea mare.
vern cA renunta la toate distinctiu- In ceeace priveate necesitatea, de-
nile contrarii legilor romane. claratiunei ce trebue sa-o faca fiul
Buletinul 1875, p. 208 unui strain nascut in Ora, ai in cur-

www.dacoromanica.ro
170 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA. ROMANA

Electorate Electorale
sul unui an dela majoritate, spre a Inalta Clete de Casatie nu poate sa
reclama calitatea de roman, conform judece decat pe temeiul aetelor sau
art. 8 din Cods civ., o asemenea de- a faptelor produse de parti inaintea
claratiune nu poate fi inloctaita prin- histantei de a careia hotarare s'a
tr'un alt act ; ca scopul iegei, in a- facut recurs.
ceasta, privinta, nu e indepliosit nisi Buletinul 1876, p. 9 gi 1882, p. 356.
prin faptul alegerei ca deputat, a &gni Contra : 1880, p. 277,
validitate presupune toemai ealitatea 21. Averea copilului minor dintio
de roman, nici prin verificarea titlului alts ca' satorie, pe care femeia o ad-
din partea Camerei legiuitoare; ministreaza numai, laza, sa dove -
Ca nu se poate zice ca, Camera deasca dad, are si ea o parte in-
avand dreptul a acorda unui strain. transa i cat anume, nu poate sa
calitatea de roman, verificarea, titlu- serve barbatului pentru all corn-
lului ar implica in sine a acordare plecta, consul cerut de lege pentru a
sau cel putin o constatare a exis- fi alegator.
tentei calitatei de roman, caci pe deo- Buletinul 1876, p. 190
parte, acordarea calitatei de roman 22. Conform art. 81 din Regula-
nu se poate face numai de Camera mentul organic, titlul de beer de
legiuitoare, caci pentru aceasta se neam, nu se putea acorda, decat
cere, ca pentru oricare lege, coope- numai acelor persoane cari desein.-
rarea tuturor factorilor Puterei le- deau din familia nobila, pamanteana.
giuitoare ; ea, pe dealtaparte, con- Ca recurentul dovedind recunoas-
statarea existentei unei calitati sau terea calitatei de boor de neam, nu
a unui drept este, in general, de atri- mai putea fi pusa, in discutiune ca-
butul puterei judecatoresti, de vreme litatea sa de roman, de oarece pre-
ce scopul verifiearei in sine e sa, de- zumptiunea legal'a' este ca, nu putea
clare ea persoana aleasa intruneste sa-i se recunoascit titlul de boar de
conditiunile de eligibilitate, ca este neam data n'ar fi fost roman.
bine aleasa, presuptinandu-se, de alt- Ca tribunalul, nevoind sa tine seam&
mintrelea, ca alesul este roman, dar de un asemenea act, comite un exces
aceasta nu poate avea efectul de a de putere.
acorda calitatea sau de a constata Buletinul 1876, p. 197, gi 430 ;
existenta calitatei de roman, caci ar 1879, p. 29.9
fi a fraud& legea. . 23. Desi, conform art. 38 alin. din
Buletinul 1875, p. 298 gi 1893, p. 405 mina din Legea electoralk, rezulta
19. Faptul izolat al pla.tei contri- ca oricare alegator are dreptul a in-
butitmei nu constitue o dovada des- tervene sau a urmaxi deadreptul la
pre calitatea de roman; asemenea, instantele superioare contra hotararei
acest fapt, unit cu faptul inrolarei care ordona stergerea sau inscrierea
intro militieni, nu este dovada, de vreunui individ in colegiul din care
acea calitate, caci daca este un drept el face parte, desi acel alegator n'a,
i o indatorire a romanilor de a presta figurat in persoana la instanta infe-
serviciul militar, serviciul in sine nu rioara, aoeasta exceptiune, insa, ad-
presupune i existenta calitatei de misa numai in materie electorala,
roman. nu aduce nicio derogatiune intru ni-
Buletinul 1875, p. 349. mic la principiul general consacrat
20. Chiar in materie electorala, in dreptul comun, ca in apel nu se

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE KRISPRUDENTA ROMANS 171

Electorate Eleatorale
poate face nicio eerere noua, de n'a testa ealitatea de roman, contesta
fost facuta la prima instants, cad torului ineumba, sarcina de a probit
s'ar priva partea de benefieiul celor ca contestatul nu e nascut in Ro-
doua grade de jurisdictiune, $i in mania, sau ca, desi nascut, dar s'a
procesele electorale s'ar inlatura, si bueurat, intr'un timp oarecare, per-
termenii fatali in cari numai se poate sonalmente, de o protectiune strains._
reclarna, inserierea sau stergerea din Buletinut 1877, p. 102, 496, si 1884,
listele electorale ; p. 738
De unde urmeaza ca nu se pot invoca 26. Legiuitarul, admitand intre a-
inaintea Inaltei Curti alte motive de- legatorii colegiului I de senatori si
cat cele ee au facut obiectul contes- deputati pe toti a,eei cari au un ve-
tatiunei dinaintea instantelor info- nit fouciar de 300 galbeni, prin a-
rioare. ceasta nu se interzice dreptul per -
Buletinul 1876, p. 200 fi 1877, soanelor cari ar posed& un imobil iii
p. 160 indiviziune de a justifica ca. partea.
24. Dupa art. 18 din Legea elec- ce i-se cuvine din venit este sufici-
torala, censul se dovedeste prin rot- enta, caci starea de indiviziune a,
lul de contributie, chitantele sau a- imobiluluiy cu al earui venit cineva
vertismentele perceptorilor pe anul pretinde a fi inseris nu impiedica
trecut si pe anul curent ; exereitiul acestui drept.
C6 prin cuvantul .anul trecuts, Buletinul 1877, p. 121 vi 295
intrebuintat de legiuitor, nu so in- 27. Pe langa principiul permanentei
telege ca cineva, pentru ca sa, jus- listelor de alegatori, legea a consfin-
tifice ctt poseda venit pentru colegiul tit si pe acelea ale revizuirei anuale
pentru care voeste a face parte, O. a acestor liste, revizuire al anti e-
produce chitanta pentru plata impo- feet legal consta in adaogirile sau
zitelor pe intregul an expirat, caci seoaterile de alegatori ;
aci nu este vorba de a se vedea Ca, in ceeace se atinge de adao-
data acea persoana si-a achitat darea giri, legea da dreptul consiliilor co-
atm Stat, ci de a se sti data ea munale de a inscrie din oficiu in
poseda venitul cerut de lege ; liste pe toti aceia cari ar gti ca an
Ca, dar, dupg adevaratul inteles ealitatile pentru a fi alegatori in en-
al acestui articol, e de ajuns, pentrii tare judet i colegiu ;
justificarea censului, sa infatiseze Ca, in ceeace prive,ste scoaterile,
chitantele de plata contributiunei Qi desi legea pare a margini dreptul
chiar pe eel din urma trimestru al consiliilor comunale, numai la acele
anului trecut. persoane cari au avut, dar au pier-
Buletinul 1876, p. 564 si 1877, dut calitatile cerute de lege, dar
p. 159 ri 168 ideia, legei n'a putut fi sa tagadu-
25. Conform art, 8 din Codul civ., iasca acestor consilii dreptul de a,
e destul sa se dovedeasca, din par- scoate din oficiu din liste pe acele
tea aceluia care e nascut si crescut persoane cari n'au avut niciodata
in Romania pana la majoritate, ci, dreptul de a figura ca alegatori in
a facut declaratiunea, in termen de cutare judet i colegiu;
un an dela promulgarea Codului civil ; Ca legea, prevazand anume ceeace
Ca beneficiul acestei declaratiuni se intampla mai des, n'a avut in-
invocandu-se de acela caruia se con- tentiunea a opri pe consiliu de a.

www.dacoromanica.ro
172 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Electorate
scoate din liste pe acele persoane
cari, (WO, stiinta acelor consilii, n'ar
fi avand dreptul a figura in cutare
lista ;
Ca astfel fiind, art. 41, lit. C. din
Legea electoralA nu este restrictiv.
Buletinul 1877 , p. 126 fi 1882, p. 479.
Contra : 1878, p. 164 ; 1879,
p. 235, 530; 1892, p. 360;
1884, p. 739, 828, 829
28. De cateori este vorba de a se
cere $tergerea unui alegator din lis-
tele electorale in cari figureaza in-
scris mai dinainte, cel care a facut
cererea este dator a-$i proba motivul
pentru care face asemenea cerere.
Buletinul 1877, p. 193 gi 1903, p. 522
29. Dupa legislatiunea anterioara
Codului civil, romanul care $i-a pier-
dut calitatea de roman, neavand in
favoarea-i nicio dispozitiune specials
care sa-i inlesneasca redobandirea
calitatei de roman, urma, spre a do-
bandi aceasta calitate, sa se natu-
ralizeze ;
Ca dispoziliunile de favoare con-
sfintite prin art. 18 Cod. civ., desi
create in favoarea tuturor, $i prin
urmare $i a romanilor cari $i-au
pierdut, anterior promulgarei sale,
calitatea de roman, nu poate insa
profit& acestor din urma decat sub
conditiune ca formalitatile cerute
printeansul sa se indeplineasca de
dansii in urma promulgarei Codului
care creaza aceste dispozitiuni de
favoare ; orice declaratiuni anterioare
promulgarei Codului nu pot avea nicio
valoare.
Buletinul 1877, p. 260
30. Stergerea unui alegator de pe
liste trebue sa-i-se notifice la domi-
ciliul sail civil, atunci cand domici-
liul sau politic nu e cunoscut.
Buletinul 1877, p. 267 gi 1840,
p. 281
31. In materie electorala, in ge-
www.dacoromanica.ro
Electorate
nere, cand este vorba de recunoa$-
terea calitatei de roman, hotararile
tribunalelor nu dobandesc puterea
lucrului judecat decat cand au ra-
mas definitive prin expirarea terme-
nului de recurs, on prin respingerea
recursului.
Buletinul 1877, p. 330 gi 1879,p. 245.
Contra : 1880, p. 140, 266 ; 188 ?,
p. 364 gi 1887, p. 299
32. Singura imprejurare ca cineva
s'a nascut pe un teritoriu strain,
fara a se putea, proba, $i imprejurarea
ca este nascut $i din parinti straini.
nu schimba intru nimic calitatea de
roman, $i nu se poate considers ca
strain decat in cazul cand s'ar con-
stata ca parintii sai erau supu$i
straini.
Buletinul 1878. p. 132 ; 1879, p. 310
i 1881, p. 284
33. Israelitii pamanteni, cari au
adoptat religia cre$tina, pot exercita
drepturile comunale ca $i romatiii.
fara sa se mai ceara dela dan$ii in-
deplinirea conditiunilor pentru na-
turalizare.
Buletinul 1878, p. 136
34. Data se admite, in general, po-
sesia de Stat ca proba a nationali-
tatei, aceasta nu se poate invoca de
catre oricine ;
Ea nu se poate invoca de catre
aceia despre clre e constant ca nu
sunt de origina romani, in sensul
politic ;
Ea nu poate fi admisa decat in
favoarea acelora cari pretind a fi
romani de origina. cari ar trebui,
dupa rigoarea principiilor, sa dove-
deasca ca nu numai ei, ci $i tatal
lor, bunul lor $i strabunul lor, sunt
de origina romana, pentru care, a-
semenea proba fiind imposibila, tre-
bue sa se admita posesia de stat,
prin analogia art. 179, 293 $i 294
Cod. civil ;
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 173

Electorate Electorale
Ca de acea, in speta, tribunalul a gari sa u muncitori, de on uncle ar
putut a nu admite posesia de Stat, fi venit, i a nu-i considera ca straini ;
intrucat recurentul nu a sustinut ca Asa dar, le-a acordat beneficiul
e de originiti romance, adica nascut de a fi romani ;
in Moldova. Ca expresiile din Regulamentul
Buletinul 1878, p. 166 organic ca nu fi strain nu pot
35. Prin faptul ca recurentul, pans insemna decat 'a fi roman' ;
in acest an a exercitat drepturile Ca, a nu admite acest sens, e nu
politice in Cara, facand parte din nu numai contrariu expresiilor insasi,
garde, ales membru in consiliul co- dar ar insemna ca legiuitorul nu a,
munal, etc.. aceasta nu constitue un voit a acorda un beneficiu ;
drept c4tigat, i dar consiliul co- Ca ratiunea interpretarei art. 71
munal, cu ocazia revizuirei listelor in acest sens mai rezulta si din
anuale, a fost in drept a scoate din opunerea acestui articol 71 cu ar-
listele electorale pe recurent, deoare- ticolul 379 din Regulamentul organic,
ce se dovedeste ca, nu are calitatea prin care se dovedeste cape strainii
de roman si a din eroare a figurat cari uneltesc negutatorie $i industrie
inscris in listele anilor trecuti. legiuitorul ii considera ca straini si
Buletinu11878, p. 196 ; 1891, p. 424 ; nu le acorda beneficiul ce-1 acorda
Contra: 1830, p. 273 gi 1887, p. 374 plugarilor $i muncitorilor straini ;
36. Dup.& art. 17 din Cod. civil, Ca obiectia, recunoscand ca plu-
calitatea de roman se pierde chiar garii $i muncitorii straini stint ro
in caz cand, pentru tin scurt timp, mani, insa farce drepturi politice, nu
cineva a primit a se pune sub o e grave, caci toti plugarii si mun-
protectie strains; citorii de pamant rowan nu aveau
CA, in speta, constatandu -se ca drepturi politice i pentru aceasta
nu se putea zice ca nu erau ro-
recurentul, pentru a fi scutit de con-
tributiuni catre Stat i alte in- mini ;
da,toriri ce legea impune in sarcina Ca data, prin legile posterioare,
exclusive a cetatenilor romani, a prin Conventie (art. 46) i prin Statut
prezentat un pasport elfin, de uncle (art. 2 Legea electorala), s'a recunos-
rezulta ca s'a supus unei protectiuni cut tuturor romanilor drepturi poli-
strain, dansul a pierdut calitatea tice, s'a recunoscut tocmai acelor
de roman, care nu poate fi redoban- romani cari nu avasese inainte exer-
dita decal indeplinind conditiunile citul drepturilor politice, precum erau
cerute de art. 16 din Cod. civ. romanii plugari sau muncitori ;
Buletinu11878,p. 200. Contra: 1884, Ca tatal recurentului fiind roman,
pag. 833 conform art. 71 din Regulamentul
37. Dupe art. 71 din Regulamen- organic, $i r e curentu 1, ca fin, e
tul organic, toti plugarii i munci- roman ;
torii straini asezati in Valahia, de Buletinul 1878, p. 209; 1837, pag.
orice lege i de orice neam, nu pot 254; 1897, p. 574 gi 1899, p. 563
fi cunoscuti de straini ; 38. Calitatea de roman nu se
Ca Regulamentul organic, in inte- pierde prin vointa cuiva, ci numai
resul agriculturei $i a inmultirei bra- prin vreunul din modurile prevazute
telor pentru munca pamantului, a prin art. 17 Cod. civ. ;
voit a favoriza pe toti strainii plu- Astfel, Rrin faptul ca recurentul,

www.dacoromanica.ro
.174 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Electorate
spre a se scut de indeplinirea unei
sarcine impasa romanilor, a pretins
ea este strain, si pe acest motiv
dansul a fost scutit de indeplinirea
acelei sarcine, prin aceasta nu se
poate zice ca dansul a incetat de a
fi roman.
Buletinul 1978, p. 210 qi 1834, p. 824
39. DupA. art. 3 din Legea elec-
torala, fac parte din primul colegiu
electoral de deputati toti aceia cari
justifica Ca an un venit fonriar de
300 galbeni inclusiv ;
Ca, in speta, renta fonciara, eonsti-
tuitA de pArintele for prin act de do-
natiune fiind de ajuns pentru a fi p. 140 i 266; 1882, p. 364 i 1887,
admisi intre alegatori, ei nu paean
fi exclusi dela exereitint acestui drept
sub singurul motiv oa n'ar fi pro-
prietari, eonditiune ce nu este ceruta
de art. 3 citat.
Buletinul 1978, p. 298
40. Dispozitiile legei neputand fi
subordonate vointei partilor, de aci
urtneaze ea tin alegAtor care are
consul cerut de lege pentru a putea
fi inscris intre alegatorii colegiului
I -iu, nu poate cere inscrierea sa in
Elentorale
Astfel, fats cu actuala lege, nu
putem admite la exorcitiul drepturi-
lor politiee decal pe acei strAini cari
an dobandit mares impamantenire,
dupa toate formele ce exige acest
regu lament.
Buletinul 1879, p. 227 0 240
42. Calitatea de roman fiind sta-
bilit5, prin o hotArare definitive, ea
se poate opune ca antoritatea lucru-
lui judecat, Aura numai clack- s'ar
dovedi ea posterior acelei hotarari
definitive partea ar fi pierdut calita-
tea de roman.
Buletinul 1879,p. 245.--teontret 1990,
p. 299
43. In Romania, evreii fiind eon-
sideratd in totdeauna ca straini, prin
faptul schimbilrei religiunei dansii
no pot dobandi de drept calitatea do
romani, ci aceasta calitate trebue a
li se recunoaste de Corpurile legiui-
toare, conform art. 16 din Cod. civ.
Buletinul 1879,p. 250; 1880, p. 971.
1883 p, 393 i 1889y p. 407 0
1890, p. 476
44. Prin cuvantul ca axe& venit., .

colegitil al II-lea. din art. 4 si 10 din Legea electorate,

Buletinul 1879, p.128 i 1882. p. 4& se intelege nu numai a fi proprie-
41. Din combinatiunea art. 17 si tar al unui imobil fonciar oarerare,
22 din Legea eleetorala rezulta in- al ca'rui venit ar fi de 300 galbeni,
vederat el nimeni nu poate figura ci ca trebue a avea si folosinta ye-
in listele electorate ale veritmui co- nitului. Nuda proprietate nu da drept
legiu, fie oa alegator sau elegibil, la inscrierea in listele electorate.
dace nu este roman! prin nastere, sau Buletinul 1879, p. 990 ; 1880,p. .972 ;
sa fi dobandit impamantenirea mare ; 1881, p. 94 ; 1997, p. 609 0
C5, art. 17 vorbind de impainan- 1900, p. 558
45. Dupe art. 30 din Legea elec-
tentire, farii sa faca verio distinctiune,
de aci nu rezulta ca si acei cari au torala, domieiliul politic al unei per-
dobandit sub Regulamentul organic soane este in acei district uncle isi
mica impamantenire aunt admisi la are propsietatea, fa,manand, bine in-
exercitiul drepturilor polit ie e, de toles. ca, pentru a complecta cazul
oarece dup5, acea lege impamante- cerut pentru colegiul din care voeste
nirea mica acorda strainilor numai a face parte, sa poata adhoga veni-
drepturi civile, iar nu si politico: tul dela site proprietati ale sale ce

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA 175

Electorate _Electorate
lear avea situate in deosebite dis- morale, precum marturia mineinoasa,
tricts. bancruta frauduloasa si altele, ne-
Buletinul 1879, p. 292 fi 1883, p. 385 fiind preva'zute anume in Legea e-
46. Armenii, ca si orice alti cres. lectorala ca un caz de nedemnitate
tini, nu pot fi considerati ca straini, de a fi alegator, persoana osandita
pe simplul fapt ea profeseaza o alt5, pentru un asemenea delict urmeaz5,
religiune dealt eea ortodora rasari- a exereita, dreptul de alegator panA
teana, Girl religiunea, exceptand pe and o nova lege, recunoseand gradul
cea mozaica, nu constitue, duptt le- de iinoralitate al agentului unui a-
gile noastre, o incapacitate de a fi semenea delict, si punandu 1 cel pu-
roman ; tin pe aceias linie cu furtul si abu-
CA, prin urmare, o persoana de na- zul de ineredere, va ridica, intr'un
tionalitate romans putand profess o mod expres celor condamnati pentra
alt5, religiune decal eea ortodoxrt, nu un asemenea fapt dreptul suveran
poate fi eontestata in rgationalitatea de a participa la formarea Corpuri-
. sa decat dovedindu-se c5, e supusa lor legiuitoare
tutui Stat strain. Buletnu11879, p. 305. Contra: 1886,
Buletinul 1879, p. 294, 297 9i 313 p. 309, gi 1891, p. 533
47. Conform art. 30 din Legea elec- Cei condamnati pentru mituire nit
torala, eand un alegator voeste a stint exclusi de lege pentru a putea
stramuta doinieiliul sau politic in- fi alegatori.
tr'un alt district, este dator sa fac5, Buletinul 1381,p. 438.rontra: 1989,
declaratiune inscrisa de alegerea do- p. 404 gi 1890, p. 53?
miciliului cu trei luni inaintea ter- 49. Dupa art. 20 din Legea electo-
menului incheierei listelor, atat la rala, nu pot face parte printre ale
autoritatea comunall a, locului uncle gatori eel condamnati pentru aten-
pane atunci iii avea domiciliul po- tate la bundle moravuri ;
litic. oat si la aceea a looului mule C5, delietul de adulter fiind pre-
voeste a-1 transfers. yard in rubrica catentate la. bunele
Buletinul 1879, p. 303 ; 1883, p. 387 ; moravuri, art. 562 si urm. Cod. pen.,
Acest termen de trei -luni trebue de an rezulta cA adulterul nu este
sit se compute fata on termenul in- un deliet separat care n'ar fi pre-
cheierei listelor definitive, iar nu pro- vazut in art. 20 din Legea, electorala.
vizorii. Buletinul 1879, p. 308
Buletinul 1883, p. 387 gi 450 ; 1884, 50. Acela care serveste intr'o ar-
p. 845: gi 1899, p. 519 mata strains pierde calitatea de ro-
48. Cansiderand, in drept, ad, le- man.
gile can preseriu penalitati Si inca- Buletinul 1879, p. 316
pacitati nu pot fi interpretate si a- 51. Conform art. 38 din Legea elec-
plicate prin analog* ci intr'un mod torala. numai ipersoanele admise in
restrictiv, luandu-se drept lima, in listele eleetorale pot reclama ster-
interpreterea si a'plicarea ler, textal gerea unai individ nedrept inscris in
legei in litera sa; listele colegiului din care el insusi
Ca acesta find principiulodelictul face parte.
de delapidare sau deturnare de bani Buletinul 187.9, p. 319; 1885, p. 287
publici, comis de un funetionar pm- gi 1895, p. 508 . .
blic, ea si alto delicte tot Mat de i- 52. In materie electorala, prind -

www.dacoromanica.ro
liG REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROmANA.

Electorate Electorate
piul autoritatei lucrului judecat nu diva clar si lamurit ca cererea sa
poate fi respectat ca in celelalte ma- nu este a se considers ca o cerere
terii ordinare, de .oarece in aceasta emanate', dela colectivitatea alegato-
materie Legea electorala, care este rilor ;
o lege exceptionala, prevede dreptul De uncle urmeaza, ca hotararile
de revizuire a listelor electorale de date cu ocazia inscrierei cuiva in
catre consiliul comunal. listele electorale nu pot avea oa-
Buletinul 1880, p. 140; 1882, p. 364 ; racterul hotararilor cu autoritatea
1887, p. 299 Fi 1890, p. 483 lucrului judecat.
53. Reclamarile ce se nasc in con- Buletinul 1880, p. 140 ri 266 ; 188:?,
tra inscrierilor sau a omisiunilor ce p. 364 ri 1887, p. 299
se comit in listele electorale sunt 54. Nicio loge, chiar in materie
nedespartite de revizuirea a c es t o r electorala, n'a Lribuit atestatiunilor
liste, care se face in fiecare an, asa primarilor putere probatorie in ces-
ca revizuirea fiind anuala, e evident tiunile privitoare la intinderea pro-.
ca si hotararile cari intervin asupra prietatei ;
acelor reclamari nu pot sa fie decat Ca, in speta, Tribunalul inlaturand
anuale, (vezi hotararea data de Ca- proba facuta de recurent, conform
satia din Belgia in Sectiuni-Unite, art. 18 din Legea electorala, si luand
la 9 Aprilie 1879) ; de temeiu un act certificatul pri-
Nu rezulta de nicaeri ca legiui- maruluineadmis de lege ea proba,
torul a inteles ca nationalitatea unui a comis un exces de putere $i a violat
alegator nu se poate pune in cestiune art. 18 citat.
din an in an, data nu s'a produs o Buletinul 1880, p. 270
circumstanta de nature ao modifica ; 55. Considerand ca posesiunea de
ca, din contra, s a organizat o pro- stat de cetatean roman nu trebue
cedure', samara, cu termene foarte sa, fie probate', absolut prin acte de
scurte, fare citarea partilor, etc., de nast ere sau de naturalizatiune,
o procedure care e departe de a pre- fiindca urmeaza sa avem in vedere
intampina erorile, si dar ar fi ne- lipsa sl neregularitatea ce era in
logic a se presupune ca legiuitorul trecut pentru dobandirea actelor de
a inteles sa investeasca jurisdictiu- stare civila, ;
nile electorale cu putere de a aprecia Ca posesiunea de stat se poate
titlurile alegatorilor intr'un chip de- proba si din alte acte, din cari se
finitiv si nu numai intr'un chip pro- rezulte ca demandorul a fost consi-
vizoriu, pentru tretruintele formarei derat si in trecut pamantean, fiindca
listelor electorale anuale; a purtat $i poarta toate sarcinele la
Ca data s'ar admits contrariul, ar cari se supun numai pamantenii ;
trebui sa se admits, ca o consecinta Ca dace cineva n'a fost in trecut
necesara, ca contestatorul listelor inscris in liste, iaras nu este un mo-
electorale e ca un fel de organ al tiv de respingere, pentruca se poate
Ministerului p u bli c, reprezentantul core inscrierea, cand a dobandit a-
Societatei ; vere dupe care are consul cuvenit :
Ca aceasta pretentiune nu se poate Ca, in speta, recurentul a prezen-
sprijini pe niciun text de lege ; ca, tat chitante ca plateste de mult con-
din contra, contestatorul se poate tributiuni personale, la cari nu erau
dezista dela eererea sa, ceeace in- supusi decal pamantenii, ca este in-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 177

Electorale Electorale
scris in controalele garzei civice si libera, sunt scutiti de tens pentru
ca a indeplinit si alte servicii la cari a fi alegatori.
nu se obliga decal parnantenii ; Buletinul 1880, p. 289
Ca, in fata acestor acte, posesiunea (Jana, a profesat avocatura
de stat e probate. mai mutt de 6 ani.
Buletinul 1880, p. 273 Buletinul 1905, p. 5.91
Si prin cartea de alegator se poate 62. In materie electoralg, recursul
stabili posesiunea de stat a drep- omisso-medio nu e admisibil.
tului electoral. Buletinul 1880. p. 290
Buletinul 1884, p. 815 ; 1886, p. 320 63. Termenul de apel la tribunal,
gi 1887, p. 265 fi 374 in materie electorala, este de cinci
56. In materie electorala, Curtea zile, socotite dela prommtarea sen-
de Casatie are dreptul de a primi tintei, ear nu dela significare, con-
mijloace noi, cari n'au fost propuse form art. 38 din Legea electorala.
la instanta de fond. Buletinul 1880, p. 293
Buletinul 1880, p. 277 64. Conform art. 36 din Legea
57. Stergerea unui alegator, care electorala interpretative, termenul de
a figurat in listele anului trecut, tre- contestatiune la consiliul comunal
bue notificata, de primar persoanei este de 10 zile, calculat dela data
"terse, neputandu-se respinge con- publicarei deciziunei consiliului co-
testatiunea ca tardiva decat trei munal, pentru toti acei cari, nefigu-
saptamani dela data acestei notificari. rand in listele provizorii. au fost
Buletinul 1880, p. 281 inscrisi in listele electorala in vir-
58. In materie de contestatiuni la tutea unei asemenea deciziuni.
inscrierea in listele electorate comu- Buletinul 1881, p. :MO
nate, partite trebuesc citate conform 65. Recursul in materie electoral&
legei comune, neputandu-se aptica este neadmisibil data pane in ziud
Legea electoral& interpretative. judecatei nu s'a prezentat Inaltei
Buletinul 1880, p. 283 fi 1882, p. 495 Curti, copia dupe sentinta atacata
59. Barbatul are dreptul de a fi cu recurs.
inscris in listele electorate cu veni- Buletinul 1881, p. 281; 1892, p. 367
tulraverei proprii a sotiei sale. gi 1893, p. 357
Buletinul 1480, p. 285 qi 297 ; 66. Perceperea venitului unui imo-
1881, p. 298 fi 1884, p. 309 ; bil, ce si 1-a rezervat vanzatorul prin
.,.chiar si dup.& separatiunea de actul de vanzare, nu-i da dreptul de
patrimoniu. alegator, intrucat nu are si nuda
Buletinul 1889, p. 462 proprietate.
Vezi mai jos No. 114. Buletinul 1881, p. 285
60. Cand o persoana dovedeste Nici cesiunea venitului unui imo-
ca a devenit proprietar cu tithe de bil nu poate conferi dreptul de a fi
mostenitor in anul trecut, se poate alegator.
serve cu chitantele de plate pe acel Buletinul 1.905, p. 724
an ale autorului sau. 67. Cand intro mostenitori sunt
Buletinul 1880, p. 287 fete si baieti, baetii nu-si pot corn-
61. Conform art. 5 din Legea e- plecta censul cerut de lege cu ve-
lectorala, avocatii avand o profesiune nitul surorilor, intrucat nu se do-
I. C. Barozzi.Vol. II 12

www.dacoromanica.ro
178 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA.

Electorate Electorate
vedeste ca fetele au renuntat la materie electorala, iiistituite instant
mostenire in favoarea for de apel, spre a judeca nemultumirile
Buletinul 1881, p. ?89 ce s'ar deferi prin apel contra hota-
68. Bangui de boar conferit unui rarilor consilielor comunale ;
individ, nu-i poate atribui calitatea C5, dar, data priinarul dela sine
de cetacean roman, cand instantele ar respinge o cerere de inscriere sau
de fond constata in fapt ca, dupes o contestatie, farit sa o supue la de-
conferirea unui asemenea rang ; indi- liberatia consiliului comunal, spre a
vidul era supus protectiunei Britanice. se pronunta asupra-i, nu este de
Buletinul 1891, p. 333 competinta tribunalului nici de a-1
69. Numai agentii fiscului au corn- sill pe primar s5 supuira cererea la
petinta a certified, cuantumul sumei deliberatia conshiului comunal, nici
la care sunt impusi cetatenii, nu insd, de a examines temeinicia si legali-
si prefectii de districte. ale caror atri- tatea acelei cereri, care n'a fost exa-
butiuni sunt numai de pull admi- minata de primul grad de jurisdic-
n i strati u ne. tiune.
Buletinul 1881, p. 339 Buletinul 1982, p. 460
70. Fiul urmand conditiunea pa- 75. Cand consiliul comunal, nu
rintelui sau, el urmeaza a se bucura cerceteazit contestatinnile in materie
de aceleasi drepturi politice de sari electorala in termenul hotarat de
se bucura pdrintele salt lege, ci mult mai tarziu, atunci apelul
Buletinul 1892, p. 448 format inaintea tribunalului nu se
Vezi v, cuvantul Naturalizareu No. 8. poate respinge ca dat poste termen.
71. Obligatitmea prescrish prin ar- Buletinul 1882, p. 470
ticolul 30 din Legea electora15, re- 76. Prin art. 20 din Legea electo-
latives la declaratitmea pentru ale- torala se exclud cei condamnati pen-
gerea domiciliului politic. no priveste tru fort, firs sa se filed% deosebire
pe acei cari au mai figurat in listele de cei condamnati la inchisoare si
electorate si in anii preeedenti. de cei condamnati la amendd.
Buletinul 1882, p. 452 $i 1883, p. 38.9 Buletinul 1882, p. 475 fi 1891, p. 507
72. Termenul de cinci zile al ape- 77. Decretul de boerie nu se putea
lului incepe sa curga dela 13 Fe- oferi persoanelor de nationalitate
bruarie, child expiry cele trei zile strains. ci numai ronidniler p5,-
determinate pentru publicarea listelor manteni.
definitive. Buletinul 1882, p. 4.91
Buletinul 1882, p. 455 fi 1893, p. 356 78. Conform art. 9 din Legea elec.
73. Dupes art. 30 din Legea elec- torala interpretative, reeursul in
torala, cand cineva piateste darea, Casatie se face in termen de zeta
sari are proprietati sau asezaminte zile libere dela proituniarea bota-
in mai multe locuri, este liber a-si rarei tribunalului.
alege domiciliul sau politic in oricare Buletinul 1883, p. 358
din acele locuri ar vol, fara insa a 79. Asignrarea unui venit dotal
putea exercita dreptul de alegator, de patru ante de galbeni pe an intr'un
decal intr'un singur colegiu. imobil rural, departe de a fi un venit
Buletinul 1882, p. 457 fi 18.91, p. 461 fonciar, el nu constitue decat pro -
74. Prin art. 38 din Legea electo- dusul unui capital banesc asigurat in
rala, tribunalele de judete sunt. in acel imobil $i, ca atare, nu poate

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 179

Electorate Electorate
Beryl ca cans pentru inscrierea so- zile libere dela pronun1area acelei
tului in listole electorate ale cole- sentinte.
giului 1- in de Camera ei de Senat. Buletinul 1883, p. 375
Buletinul 1883, p. 360 85. Averea minorilor epitropisiti
80. Din combinatia art. 30 cu ar- nu poate da tutorelui dreptul de a-
tieolul 18 din Legea electorala re- legator, ci numai tatalui, tutoreler
zulta ca., din punctul de vedere al legal.
dreptului electoral, nu se intelege Buletinul 1883; p. 377 Si 1886, p. 522
prin proprietate decal aceea care, 86. Considerand ca legiuitorul, prin
producand tin venit, este supusa la art. 20 din Legea electorgla, declara
plata unei contributiuni care se poate incapabilj de a figura in vreun co-
dovedi prin rolul de contributiune, legin electoral pe cei condamnati
chitante sau avertismente. pentru abuz de incredere ;
Buletinul 1883, p. 366 Ca, incapacitatea coprinsa in acel
81. Legea electorala, intre alto articol nu este marginita numai pe
conditiuni ce a cerut pentru ca o cat time tine ei pedeapsa ;
persoana sa poata fi inscrisa in Ca intrucat aceasta incapacitate
tele electoral, este ei aceea ca sa-ei deriva de drept din lege, nu e tre-
alba domiciliul politic in oraeul sau buinta sa fie prevazuta anume
cornuna unde voeete sa fie inscris. in sentinta condananatoare, pentru
Buletinul 1883, p. 369 i 1904, p. 566 ca cjneva sa fie eters din listele e-
82. Incapa,citatile fiind de drept lectorale, dupa ce a lost condamnat
strict, si prin art. 20 din Legea elec- pentru acel delict ;
toral& prevazanda se anume person- Ca astfel fiind, tribunalul, ordo-
nele cari sunt incapabile de a figura nand etergerea, a facut o buna a-
in listele alegatorilor intre cari nu plicatie a art. PO din Legea elec.
figureaza si cei condamnati pentru torala.
delictul de mituire, de aci urmeaza
Buletinul 1883, p. 379 gi 449; 1884,
ca, eel condamnati pentru delictul
de mituire an dreptul de a fi in- p. 798; 1888, p. 9,98 fi 189.9, p, 520
setiO in listele alegatorilor. 87, Art. 3 klia Lagoa eleetorala
Buletinul 1883, p. 370 intorpretatiffa, vorbind de intenclentii
83. Soutirea de plata foncierei, de moeil ui dreptul do a pilte4 fi in-
acordata de legea cladirilor noi, nu cri4i iii listele alegatorilor, iar nici
ridica dreptul proprietarului acelor cum de sub intendetiliii de incqii, tir-
eladiri de a fi inserts in lista ale- rneaz4. :ca aceetia nu pot fi inseriei
gatorilor, dacil dansul dovedeete ca in zisele liste electoral.
are venitul eerut de lege {art. 14 Ruictinul 1883, p. 380
Legea electorala). 88. Daca unui alegator se aduce
Buletinul 1883, p. 374; 1884, pag. o seutire eventual& din aria din (la-
743 ; 1886, p. 733 ; 1887, p. 263 ; dle eari constitue censul sari i pe aIn
1889, p. 270; 1890, p. 405 "i 1892, timp marginit, precurn este wutirea
pag. 304 de plata tailor de eomunicatie a
84. Conform art. 0 din Legea e- mini ta& pe timpul cat tiul sau
lectorala interpretative, termsnul de este in serviciul armatei calarae cu
apel la tribunal in contra sentinte- sehimbul, aceasta eclair provi-
lor consiliului comunol este de cinci zorie nu poate sa se consider few

www.dacoromanica.ro
 180 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Electorate Electorate
diminuare de cens si sit loveasca damnati pentru o crima sunt ne-
in drepturile alegatorului. demni de a figura in listele elec-
Buletinul 1883, p. 386 torate.
89. Conform art. 19 alineatul d Buletinul 1884, p. 322 fi 1902,
din Legea electorala, cei in stare pag. 604
de faliment declarat si nereabilitati 94. Cat timp sentinta judecato-
nu pot figura intre alegatorii vreunui raasca, prin care s'a pierdut imobilul
colegiu. cu care figureaza, inscris un alegator
Buletinul 1883, p. 388 ; 1884, p. 814; in liste, nu e investita cu formula
1987, p. 260; 1995, p. 494; 190?, executorie, nu se poate cere ster-
p. 573 fi 1905, p. 6.54 gerea lui.
90. Considerand ca., intrucat ve- Buletinul 1884, p. 324
nitul bailor este un produs direct 95. Cel condamnat pentru delictul
at pama,ntului, deoarece pamantul, de abuz de incredero ne mai putand
dupa natura sa, produce diferite roade, fi alegator, conform art. 27 din Le-
imprejurarea ca exist& un stabili - gea comunala, e supus pedepsei la
ment care n'are alt scop decat de a ex- caz tend ar exercita acest drept.
ploata acel venit nu-i poate schimba Buletinul 1884, p. 728
natura sa de a fi considerat ca 96. Art. 8, litera F, din Legea elec-
venit rural.' torala, nu cere numai o singura con-
Buletinul 1883, p. 392 ditiune pentru a putea fi cineva in-
91. Conform art. 20 din Legea scris in colegiul 1-iu de Senat, aceea
electorala, sunt nedemni de a figura adica, de a fi licentiat sau doctor in
in vreun colegiu electoral cei con- orice specialitate, ci mai cere a dour+,
damnati pentru crime. condititine, $i anume de a fi exer-
Buletinul 188.9, p. 895 citat profesiunea sa in timp de ease
92. Dupa, art. 14 din Legea elec- ani.
torala, conttibutiunile femeei profita Buletinul 1884, p. 734
barbatului ; 97. Dupe art. 9, alin. d, din Le-
Ca,' acest articol fiind redactat in gea electorala, nu pot sa faca, parte
termeni generali, orice fel de contri- intre alegatorii colegiului II de Senat,
butie se platete de femeie urmeaza cu dispens5, de cans, decat acei ce
a se tine in seama barbatului : posed o diploma de inginer, archi-
Ca. in speta, trib. constata, ca pro- tect, farmacist $i medic veterinar.
prietatile castigate de femeie, prin Buletinul 1884, p. 741
sentinta de separatiune, produc un 98. Alegatorul care n'a fost in-
venit de 100 galbeni si ca se pia- scris in listele electorale, sau care
teste o contributie in proportie cu n'a cerut inscrierea sa dinaintea con-
acest venit ; siliului comunal, nu poate core omisso-
CS, prin urmare, barbatul are con- medio dela tribunal, in apel, in-
sul legal spre a putea, fi inscris in scrierea sa.
lista alegatorilor colegiului al doilea. Buletinul 1884, p. 754, fi 1894.
Buletinul 1884, p. 309 gi 359; 1889, p. 390.Contret: 1884, p. 811
p. 462 gi 1892, p. 387 99. Testimoniul de absolvent al
Vezi mai dos No. 114. Facultatei juridice nu este echiva-
93. Conform art. 20 din Legea valent cu diploma de licentiat sau
electorala, minorii cari au fost con- doctor in drept, dupa cum cere ar-

www.dacoromanica.ro
 REPER TO R1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA. 151

Electorate Electorate
tkolul 8, alin. F, din Legea electo- s'a dovedit printr'un act emanat dela
rala, sere a putea fi inscris in Co- Consulatul elen, ca este cetacean
legiul 1-iu de Senat cu dispensa de elen ;
cens. Ca pierderea calitatei de roman
Buletinul 1894, p. 81.9 nu atarna de vointa cuiva, ci e re-
100. Conform art. 3 din Legea gulates anume prin art. 17 din Cod.
electorala, nu pot fi alegatori in co- civil.
legiul al 2 lea de deputati, en dis- Buletinul 1884, p. 824
pensa de cens, detest acei ce au 103. Legiuitorul nearatand nicio
absolvit cel p ut in invatamantul forma in privinta declaratiunei ce-
primar. ruta de art. 8 Si 17 din Codul civ.,
Buletinul 1884, p. 821 $i nici autoritatea catre care ur-
101. Desi. duo'. art. 17 din Legea meaza a fi indreptata acea decla-
electorala, censul nu se poate do- ratie, ea se poate inlocui si prin alte
vedi detest prin rolul de contributiuni, fapte, din can sa rezulte intentia
chitantele sau avertismentele d i n cuiva de a se bucura de cetatenia
partea implinitorilor de dari, pe anul romana ;
incetat et pe anul curent, insa acest Ca, in speta, se c-nstata ca ape-
mod de dovedire a censului nu im- lantul a satisfacut legea military tii
plica ideia ca contributiunea fon- ca a tras la sorti in anul 1864 ;
ciara trebue sa fie platita pe anul Ca, pe langa aceasta, se mai con-
trecut de chiar acea persoana care stata ca a exercitat continuu dreptul
a cerut inscrierea ; sau electoral ;
Ca astfel fiind, el poate invoca, Ca astfel .fiind, este in drept a fi
pentru stabilirea dreptului sau elec- inscris in listele electorale ale acelui
toral, chitantele de plata contribu- j tide t.
tiunilor liberate pe numele proprie- Buletinul 1884, p. 895 gi 1987,
tarilor anteriori, MIA a-i-se putea p. 255
opune ca nu el personal a plata Vezi mai jos No. 184.
contributiunea pe anul incetat $i pe 104. Dupa art. 8, alin. 6, din Le-
anal curent, de oarece nu proprie- gea electorala, au drept de a fi in-
tarul, ci proprietatea plateste acea scrisi intre alegatorii colegiului 1-iu
contributiune. pentru Senat, cu dispensa de cens,
Buletinul 1884, p. 829 Si 847 gi fostii i actualii deputati $i sena-
1891, p. 590 tori cari au facut parte din doua
102. Calitatea, de roman sau de legislaturi ;
strain fiind strans legata de indi Ca legiuitorul nefacand nicio dis-
vid, ea nu depinde de declaratia M- tingere, urmeaza sa consideram ca
alta de o parte intr'un act parti- legislatura si divanul ad-hoc, intru-
cular ; cat avea aceleasi &Jeri ca si ac-
Ca data, in speta, fatal intima %ilor, tualele Adunari legiuitoare ;
prin actul de vanzare, care nu se Ca si in privinta duratei unei le-
facuse in scopul de a construta, na- gislaturi, nicaeri nu se care prin lege
tionalitatea, ci pentru stramutarea ca legislatura sa fie complect5, ;
unei proprietati, facuse o declaratie Ca, de altmintrelea, in spetia, este
Ca e supus elen, prin aceasta n'a constant, in fapt, ca d-1 N. Bossie, a
incetat de a fi roman, intrucat nu figurat in calitate de deputat in se-

www.dacoromanica.ro
182 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

EtectoratO Electorate
siunea Divanului ad hoc si in Adu- fiind deajuns numai sa fie alegAtor
narea deputatilor din 1870 pan& in in acel colegiu ;
momentul disolvArei ; Ca astfel fiind, ca si tend contes-
Ca astral fiind, cu drept cuvant tatia ar avea de obiect impartirea
a fost inscris intre alegatorii cole- alegAtorilor pe sectiuni, ea este ad-
giului pentru Senat, misibila. independent de faptul datA
Buletinul 1884, p. 827 alegAtorul care contesta este sau ntt
105. Conform art. 46. din Legea personal atins prin acea impartire,
electorala, termenul de apel la Curtea de oarece materia electorala este de
de Casatie este de zeta zile dela hiteres gvneral.
pronuntarea hotArarei ce se atac5,. Buletinul 18'34, p. 857
Buletinul 1884, p, 834 108. Conform art. 20, 40, 41 si
106. Dupe art. 9, alin. C, din Legea 42 din Regulamentul organizArei jn-
eleetorala. fac parte din colegiul al dechtoresti din Dobrogea, reiese iii
1I-lea electoral pentru Senat, to dis- mod clar ca membrii Tribunalului
pensA de tens, si actualii magistrati de apel din Tulcea sunt in acelas
cari au functionat in timp de 6 ani ; grad cu membrii Curtilor de apel, si
Ca legea nefAcand nicio distint- pe cat timp, dupe art. 8, alin. e, din
tiune, urmeaza, a se consider& ca Legea electorala, fac parte din cole-
magistrat si ajutorul judelui de ocol. giul I de Senat, cu dispensa de cans,
Buletinul 1884, p. 839; 1885, p. 322 intre aitii, si membrii Curtilor de
gi 1890, p. 636 apel. urmeaza ct membrii Tribuna-
107. Avand in vedere ca, d.upA lului de apel din Tulcea sa fie in-
art. 67 din Legea electoral:A, consi- scrisi cu dispensa de tens in co-
liul comunal este ih drept, cu ocazia legiul 1-iu de Senat
alchtuirei listelor, in caz cand nu- Buletinul 1885, p. 295
martil alegatorilor truce de una Hite, 109. Dupe art. 24 din Legea elec.
sa -1 imparter in mai multe sectiuni, torala, monahii nu pot fi alesi in
tinandu-se seams de locuinta alegA- Corpurile legiuitoare ;
torilor ; Ca acest articol nu admite nicio
CA, prin alineatul 3 al aceluias ar- distinctiune intre monahii ce ocupa
ticol, li se da. drept alegAtorilor de diferite ranguri in etarchia preoteasca,
a contesta aceasta repartitit, con- si legea nu face exceptiune decat
form art. 44 si urtnatorii din Legea pentru mitropolitii si episcopii epar-
electarala ; hioti, can fac parte de drept din
CS, rezultA din aceastA tritaitere Senat;
ca legiuitorul a admix, in privinta Considerand CA, dupg Legea Sino'
contestatiilor la impartirea alegAto- dului, demi ortodo) se imparte intro
rilor pe sectiuni, acelas sistern de preoti de mir si monahi ;
procedure ca si in privinta reela- CA, in speta, pe cat timp arhieretil
matiunilor ce ar waste asupra in- Calistrat Orleano are calitate de mo-
scrierilor sau omisiunilor ce s'ar Co- nah, sf. sa nu se poate prevala de
mite in listele electorale ; titlul de licentiat ih teologie) pentru
CA, prin flirt 44 si urmAtorii din a fi elegibil in Corpurile legiuitoare,
Legea electoral se der drept alega- Buletinul 1885, p. 290
torilor nemultumiti a contesta pe 11th Prescriptiunile art. 19 din
oricine din intregul colegiu electoral, Legea electorala, stint categorise, zi.

www.dacoromanica.ro
 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA lead

Electorate Electorate
(And cu. stint nedemni de a fi ale- 1899, p. 552 ; 1900, p. 543; 1902,
gatori cei condamnati pentru delic- p. 535 Si 1904, p. 814.
tele prevazute la art. 141 Cod. pen., Contra : Vezi mai sus No. 59 $i 92.
farg sa adaoge Ca sentinta de con- 115. Inscrierea in rolurile de con-
dm-mare sa coming $i ridicarea drep- tributiuni stabileste in favoarea con-
turilor politice ; tribuabilului o prezumptiune de pose-
Deci, fiind constatat ca apelantul siune a bazelor censului, ce aceste
a fost condamnat pentru delictul roluri ii atribuese, si aceasta pre-
prevazut de art. 141 Cod. penal, zumtiune nu poate sa cad decat
dansul nu poate figura in lista ale - dinaintea probei contrarii.
gatorilor.
Buletinul 1883, p. 292 Buletinul 1886, p. 325
111. Din art. 17 a Legei electorale 116. Procesul-verbal al recensg-
rezultg ca, tin alegator inscris in mantului, care, fiind supus apelului,
anul trecut. intr'un colegiu inferior, nu este definitiv, nu poate stabill
poate cere in arm' urmator inscrierea plata censului pe ultimele cease luni,
sa intr'un colegiu superior, dovedind in conformitatea art. 5 din Legea
plata contributiunei ceruta, taxa sa electoralg comunalg, care core ca
i-se poatg opune ca acea plata n'a dovada censului sa se faca prin ro-
fost facuta yi pe anul trecut, de lul de contributiuni, chitante $i aver-
oarece cuvintele intrebuintate de le- tismente, Implinitorilor de (taxi, pe ul-
giuitor ape anul incetat ei pe anul timele cease luni.
curent' se raporta numai la acele Buletinul 1886, p. 705
persoane can pentru prima oara re- 117. Acela care cere inscrierea lui
clamg inscrierea for intr'un colegiu electorale pentru prima
in listele
oarecare. oarg, ii incumba sarcina de a proba
Buletinul 1895, p. 299 nationalitatea sa, conform art. 2 din
112. Dupa. art. 140 din Legea elec- Legea comunala.
toral* rezulta ca numai termenele Buletinul 1886, p. 706
pe zile se calculeazg pe zile libere, 118. Conform art. 19 din I.egea
iar nu si sale pe sap-Omani. electorala si art. 7 din Legea comu-
Buletinul 1885, p. 301 naig, sunt nedemni de a fi aiegatori
Contra : Vezi mai jos No. 195. cei osanditi pentru crime, sau pen-
113. Din toata, economia Legei elec- tru unul din urmatoarele delicte :
torale rezulta Ca, atat consiliul co- furtisag, inselgciune, abuz de inere-
munal, cat si tribunalul, poate ju- dere $i fals
deca o contestatie electorala si in Buletinul 1886, p. 710 ; 1900, p. 692 6i
lipsa contestatorului. 1901, p. 674
Buletinul 1885, p. 316 ei delapidare.
114. Asupra averei parafernale Buletinul 1887, p. .269
barbatul neavand rizufructul legal, el
nu poate intra in previziunile artico- ... $1 escrocherie.
lul 14 din Legea electorala, pentru a Buletinul 1890, p. 621 ; 1894, p. 393;
putea fi inscris in listele electoral. 1897, p. 610 qi 1899, p. 547
Buletinul 1885, p. 336; 1888, p. 354; 119. Dupg art. 2 din Legea elec-
1891, p. 472 ; 1892, p 400; 18.95, torala comunalg, pentru a fi alegg-
p.. 625; 1897, p. 594; 18.98, p. 578; tor se cere sa aibg domiciliul real

www.dacoromanica.ro
184 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Electorate
sau resedinta, de cease luni in co-
mung.
Buletinul 1986, p. 715 fi 1892, p. 307
120. Strainul nascut pi crescut in
tars nefiind supus niciunei protec-
tiuni strain, in cursul anului dup.&
majoritate, dovedeste ca a optat pen-
tru nationalitatea romana, prin fap-
tul ca a servit in armata (art. 8
Cod. civ.).
Buletinul 1887,p. 955.Contra: 1837,
pag. 286
Vezi mai jos No. 124.
121. Intro conditiunile prevazute
de lege pentru a se putea bucura
cineva de drepturile electorale intr'o
localitate, se care i aceea de a plati
darile sale personale in acea locali-
tate unde voieste a-si exercita drep-
turile politice (art. 4 din Legea elec-
torala).
Buletinul 1887, p. 271 i 1993, p. 391
122. Conform art. 19 din Legea
electorala, sunt nedemni de a putea
exercita drepturile de alegatori cei
condamnati pentru delictul de sus-
tragere de acte publice, prevazut si
penat de art. 203 $i 204 din Cod.
penal.
Buletinul 1887, p. 976 Si 1903, p. 521
123. Dup. art. 5, anexa X din He-
gulamentul organic at Moldovei, once
strain care se va casatori cu o pa-
ma,nteanca nobila. $i care va aduce
dovezi intru aceasta, va dobandi im-
pamantenirea dupa 7 ani.
Buletinul 1887, p. 284
124. Singurul fapt de a fi servic
in armata nu constitue cetatenia
cuiva, intrucat n'a indeplinit forma-
litatile legale spre a Mine impa-
ma,ntenirea (art. 8 C. civil).
Buletinul 1887, p. 286
125. Din spiritul art. 9 din Legea
electorala rezulta in mod neindoios
a censul se calculeaza dupa venitul
brut, iar nu dupa venitul net al unui
www.dacoromanica.ro
Electorate
imobil, de oarece legiuitorul, data ar
fi voit ca censul sa se calculeze dupa
venitul net, ar fi zis-o expres, ceeace
nu rezulta din niciun text de lege.
Buletinul 1887, p. 298 fi 1888, p. 357
Vezi mai jos No. 134.
126: Diploma do medic veterinar,*
nefiind nici doctorat sau licentiat,
nici echivalentul acestor titluri, ea
nu poate servi pentru inscrierea ti-
tularului, cu dispensa de tens, in lis-
tele electorale, asemanat art 8 din
Legea electorala.
Buletinul 1987, p. 294 Fi 1988, p. 3.94
127. Considerand ca, prin art. 47
din Legea electorala, alineatul I, se
decide ca in materie electorala, in-
stantele judecatoresti vor judeca pe
parti, fara a-le mai cita, pi fara drept
de opozitie.
Buletinul 1897, p. 331
128. In principiu, toti locuitorii
unui teritoriu anexat unei natiuni
devin de drept cetateni, data nu se
afla supusi veriunei protectiuni
straine ;
Ca, prin anexarea Basarabiei la
Romania, tots locuitorii acelui teri-
toriu au devenit de drept cetateni
roman ;
Buletinul 1887, p. 377
129. Vazand ai-t. 134 din Legea
electorala ;
Considerand ca, dupa acest text
de lege, in caz cand Ministerul pu-
blic nn ar lua initiativa, zece ale-
tori au dreptul de a intent& si sus-
-tine actiunea publica pentru pedep-
sirea delictelor comise in timpul
alegerilor ;
Considerand, in speta, ca, dupa cum
rezulta din deciziunea atacata cu re-
curs, ease dintre reclamantli renun-
tand la actiunea intentata, au 'li-
mas numai noua alegatori ;
Ca, prin urm ire, reclamantii nefiind
cel putin in numar de zece, dupil
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 185

_Electorate _Electorate
cum se prevede in art. 134 sus citat, Considerand ca nu se poate sta-
aceasta actiune nu mai putea fi sus- bile prindeductiuni si analogie ce-
tinuta legalmente cu un numar mai rinta unui tens mai urcat, si trebue
mic de zece, pe cat timp textul articol. sa admitem dar ca legea electoralk
134 din Legea electorala cere num.& vorbind de venit fora distingere, a
rul de zece aleg5,tori nu numai pen- avut in vedere venitul brut, si nu
tru a intents actiunea, dar si pen- venitul net.
tru a-o sustine. Buletinul 1888, p. 357 si 1902
Buletinul 1888. p. 7.9 ,'i 1905, p. 756 p. 543
130. Inscrierea in listele de ale- 135. Conform art. 2 din Legea co-
gatori a unui strain nu-i poate con- munala, pentru a figura cineva in-
stitui calitatea, nice posesiunea de tr'un colegiu comunal trebue sa aiba
stat roman. acolo domiciliul real sau resedinta.
Buletinul 1888, p. 281 Buletinul 1888, p. 359 gi 1893.
131. Cererea de imparnantenire p. 391
este o dovada ca cel ce o core este 136. considerand ca legiuitorul,
strain, si .ca in aceasta conditiune de prin art. 8, lit. f, a prevazut ca fac
nationalitate sunt prezumati a se afla parte din colegiul I de Camera, cu
toti fratii, pans la proba contrarie ; dispensa de cons, toti acei cari po-
Buletinul 1888, p. 288 seda titlul de licentiat sau doctor,
132. Considerand Ca legiuitorul, in orice specialitate, si cari vor e-
prin alin. a de sub art. 4, cand vor- xercita In termen de 6 ani profesiu-
beste de profesiunila libere, se refers nea ;
la alto specialitati; decat la meste- Considerand, insa, ca legiuitorul.
sugarii manu-operatori ; cand vorbeste de acest fel de licen-
Ca, dar, mestesugul de cismar ne- tiati si doctori, s'a referit cu totul
fiind o profesiune libera, in sensul la alto specialitati decat aceea a far-
art. 4, alin. a, din Legea electorala, macistilor, caci aceasta categorie a
nu pot cismarii sa fie scutiti de cen- prevazut-o separat prin art. 9, al. d.
snl prestris de Legea electorala. Buletinul 1888, p. 390, 393 ; 1894,
Buletinul 188% p. 301 p 394; 1898, p. 616; 1899,
133. Considerand ca, din coprinde- p. 553 ; 1902, p. 570 si
rea art. 56 din Legea electorala re- 1903, p. 529
zulth ca listele eligibililor fiecarui 137. Considerand ca, in privinta
judet se fac la aceleasi epoce cu cheltuelilor la cari este condamnat
listele electorate si sunt supuse la apelantul, deli este exact ca in Le-
aceleasi formalitati ca si listele elec- gea electorala nu se prevede nicio dis-
torate. pozitiune in aceasta privinta, totusi,
Buletinul 1888, p. 313 in asemenea caz, trebue s recurgem
134. Considerand ca nu rezulta de la dreptul comun, prin care se pre-
nicaeri ca legiuitorul nostru, care vede daunele si cheltuelile iucercate
socoteste consul pentru colegiul I de de parti cu ocazia judecarei unei
Camera si colegiul al II lea de Se- afaceri, si intrucat, in speta, tribu-
nat dupa venit, si nu dup. contri- nalul a apreciat cheltuelile si dau-
butiuni, a inteles sa supuna evalua- nele incercate de intimat, cu drept
rea censului electoral regulelor fixate cuvant a condamnat pe apelant.
pentru evaluarea impozitelor ; Buletinul 1888, p. 401

www.dacoromanica.ro
186 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMSNA

Electorate Electorate
138. Delictele electorale se judeca imobiliare cari sa apartie alegato-
de Curtea ca jurati, prin actiunea rului ;
adusa directs inaintea ei de care Considerand, in spats, ca trib. a
cei zece alegatori, ai gab,' s5, fie ne- respins cererea lui C. Stefanovici,
voe ca sa fie ses;zata printr'o ordo- pentruca moara, cu aburi, in virtutea
nant'a' a judelui de instructiune. venitului caruia cerea sti, fie inscris
Buletinul 1888, p. 500 in listele colegiului I de Senat, era
Vezi cuvantul eDeliet politic,. No. 7. construiti pe un pamant strain.
139. Bataia urma,t5, in sala de a- Buletinul 1890, p. 403
legeri, cu ocazia unei alegeri, consti- 144. Alegatorul care n'a constatat
tue un delict politic de competinta inscrierea unni alt alegator nici la
Curtei cu jurati. consiliul comunal, nici la tribunal,
Buletinul 1888, p. 1086 gi 1493, nu poate pentru prima data apela,
p. .906 in contra unei asemenea inscrieri
140. Mentiunea facuta in libretele inaintea Inaltei Curti de Casatie.
militarilor ca atiu carte, sau ca au Buletinul 1890, p. 406 fi 489
ajuns la cutare grad de invatatura, Contra: Vezi mai jos No. 150.
nu poate inlocui certificatul ca au 145. Art. 9 din Legea electorala
absolvit invatamantul primar in nu dispenseaza de tens, spre a fi
coalele recunoscute de lege, spre alegator in colegiul II de Senat. pro-
a-i dispensa de cons, conform art. 4, fesiunile libere, decat atunci tend
litera d, din Legea electorala. persoana poseda titlurile academice
Buletinul 1889, p. 411 . aratate de el :
141. Conform art. 44 ai 45 din Ch, in speta, imprejurarea ca d.
Legea electoralg., nu se poate cere Radulescu, a carui inscriere se core
pentru prima oar& dinaintea tribu- in listele electorale ale zisului co-
nalului, care judeca ca instants, de legiu, este trecut in tabloul de avo-
apel, inscrierea sau atergerea vreunui cati, fara ca sa se constate Ca po-
alegator, data mai intai o asemenea soda un asemenea titlu, nu-i (la
cerere n'a lost adresata consiliului dreptul de a figura in acel colegiu.
comunal. Buletinul 1890, p. 407
Thdetinul 1889, p. 467 146. Este de principiu cum ca,
Contra: Vezi mai jos No. 150. in materie electorala, sentintele ju-
142, Fiind constatat ca o proprie- decatoreati nu pot 85, constitue lucral
tate a fost daruita, proprietarul ei judecat decat in privinta listelor a
actual are dreptul a se servi cu anului in care ele s'au pronunteat ;
chitantele de plata ale vechiului pro- Ca asemenea, data o persoan5, a
prietar si a core inscrierea in listele lost admisa sa figureze in listele
electorale, fara sa-i-se poata opune electorale, are intr'adevar ai dreptul
ca nu el personalmente a plata fon- de elector, insa aceasta nu poate fi
ciera pe trecut, de oarece nu pro- decal o prezumptiune lattice, care
prietarul, ci proprietatea plateate poate fi combatuta;
acea foncierg.. C5, dar, un alegator caruia se con-
Buletimd 1890, p. 385 testa capacitatea de a fi alegator, qi
143. Prin venit fonciar urban sau anume nationalitatea, nu poate in-
rural Legea electorala intelege ca voca nici autoritatea lucrului judecat
acel venit sa derive din proprietati decurgand din sentintele ce ar fi

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 1s7

Electorate Electorate
obtinut in diferiti ani asupra dreptului ca parte in proces, a derogat prin
de a putea figura in listele electo- aceasta dispozitiune la principiile
rate, nici o posesiune de Stat, de- dreptului comun
curgand din faptul figurarei in curs Ca aceasta derogatiune nu-si poate
de aid diferiti in listele electorate, avea ratiunea de a fi, decat in ideea
cand, in instant& reiterata asupra ca actiunea in materie electoral&
contestatiet dreptului de alegator, apartine nu cutarui sau cutarui ale-
contestatorul poate dovedi ca con - gator personal, ci colegiului electoral ;
testatul n'are calitatea esentiala de Considerand ca acelas motiv de
roman. a decide, care a determinat pe le-
Buletinul 1890, p. 483 giuitor sa acorde dreptul de apel, de
147. Din coprinderea art. 17 din la consiliul comunal la tribunal, unui
Cod civil rezulta ca, pentru a fi o alegAtor care n'a figurat ca parte
supunere la o protectiune strains, la consiliul comunal, exista si in
care atrage dupa sine pierderea ca- cazul unui apel dela tribunal la
litatei de roman, trebue sa existe o Curtea de Casatie, caci in materie
cerere din partea unei persoane prin electorala si Curtea de Casatie e la
care sa-si manifeste vointa ca renunta instants de fond, $i, prin urmare, a-
in acea calitate si se supune unei ceias regula urmeaza sa se aplice si
protectinni strainer in acest din urma caz ;
Ca faptul de a se servi cu un Ca cuvintele din art. 46: .fie c&
pasport strain, intr'o imprejurare va fi figurat sau nu dinaintea con-
oarecare, nu atrage dupa sine pier- siliului comunal= nu pot fi privite
derea nationalitatei. decat ca din eroare -trecute acolo,
Buletinul 1890, p. 486 caci dad], aceasta ar fi fost ideia
148. Dupa art. 2, alin C., din Le- legiuitorului, of ar fi presupus ca a
gea consiliitor comUnale, spre a fi voit sa repete fara niciun stop o
alegator comunal trebue, afara de regul consfintita in articolul pre-
celelalte conditiuni, a avea domicilint cedent
real, sau o resedinta de 'ease luni in Buletinut 1890, p. 507 (Sectiile- Unite)
coinuna. fi 1893, p. 370
Buletinul 1890. p. 488 Vezi mai jos No. 227 Si 281.
149. COpilul nA.scut in Romania, 151. Considerand ea, cecace este
dintr'un roman, este roman ; esential pentru capacitatea unui ale-
Faptul Ca parintele a cerut, din gator, caruia legea ii cere sa aiba
ignorantil, impamantenirea, cand in un venit imobiliar, este ca sa posede
realitate era, roman, nu poate atinge in realitate acest venit ;
in nimic dreptul copilului. Ca dadt, in adevar, legiuitorul cere
Buletinul 1890, p. 491 constatarea censului, aceasta nu poate
150. Vazand art, 45 si 46 din avea, loc in cazurile cand printr'o
Legea electorala; dispozitiune specialal din diferite con-
Considerand ta, art. 45 citat dand sideratiuni, a dispensat pe proprietar
dreptul unui alegator. tare n'a fi- de plata impozitului fonciar ;
gurat personal ca parte la consiliul CA astfel fiind, preotii de mir au
comunal intr'o afacere electorala, 3a dreptul de a-si exercita dreptul elec-
apeleze la trib. yi, prin urmare, sa fi- toral in virtutea venitului ce au de
gureze la aceasta din urn instantA la casele ce le servesc de locuinta,

www.dacoromanica.ro
188 REPERTORIUL GENERAL 1)E JURISPRUDENTA ROMANA
Electorate
cu toate ca aceste proprietati sunt
scutite de platt. impozitului.
Buletinul 1890, p. 510
152. Cesiunea unui venit itnobiliar
parafernal, ce femeia face barbatului
sau pe tnnpul chshtoriei, neconsti-
tuind un uzufruct legal, ci un uzu-
fruct conventional, nu poate servi
barbatului ca cens pentru exercitiul
drepturilor sale electorale.
Buletinul 1890, p. 545
153. Art. 119 din Legea electorala
pedepseste pe toti cei ce vor vote in
virtutea unei inscrieri facuta inainte
de a fi pierdut exercitiul drepturilor
politico ;
Ca, in speth, se constata ca G.
Florescu fiind inscris in listele cole-
giului I de Senat, a luat parte la
alegerea unui senator, votand, deli
stia ca in momentul alegerei nu mai
avea dreptul de a fi aleghtor in Co-
legiul I de Senat, de oarece nu mai
avea consul cerut de lege ;
Ca, prin urmare, Camera de punere
sub acuzatiune, declarandu-1 pasibil
de art. 119 din Legea electoralh, nu
a violat catusi de putin acest articol
de lege.
Buletinul 1891, p. 105
154. La judecarea recursurilor e-
lectorale, recurentii sunt datori sa rilor, sunt considerati ca servitori
prezinte incheierea consiliului comu- canterierii $i cei angajati pela au-
nal sau sentinta trib., spre a se putea
$ti din ce anume cauza recurentii
an fost stersi din listele electorale
Buletinul 1891, p. 370; 189.9, p. 535
gi, 1895, p.509
155. Naturaliz'area, ca si recunoas-
terea calitatei de roman, este un
drept personal, care nu -$i intinde e-
fectele ei asupra copiilor nascuti mai
inainte de a fi obtinut parintele im-
phmantenirea.
Buletinul 18.91, p. 372
In privinta recunoasterei calitatei de ce-
tii4ean roman, vezi mai jos No. 187.
www.dacoromanica.ro
Electorate
156. Maestrii de muzich vocala
fiind considerati ca. profesorii scoa-
lelor din orase ale Statului, dansii
au dreptul a face parte din colegiul
al II-lea de Senat, en dispensa de
cens.
Buletinul 1891, p. 383
157. Cand se constata ca parin-
tele a fost supus strain, prezumptiu-
nea legal& este ca $i fiul sau se gh-
sesta in aceiasi conditiune, pang la
proba contrarie.
Buletinul 1891, p. 387
158. Primarii nu au dreptul $i nu
sunt competinti a da certificate con-
statatoare ca alegatorul stie a scri
si a citi.
Buletinul 1891, p. 388
159. Art. 1, alin. C, din Legea e-
lectorala comunala cere ca persoana
ce pretinde a fi inscrisa in listele e-
lectorale comunale sa aibh uu do-
miciliu real de 6 luni in comuna.
Buletinul 1891, p. 389 ; 1999, p. 542 ;
1902, p. 531gi 1905, 520
160. Dupa art. 6, litera d, din be-
gea electorala comunalit, sunt inca-
pabili de a fi alegatori comunali
servitorii cu simbrie.
Buletinul 1991, p. 389 Fi 1992 p. 310
Conform art. 2 din Legea servito-
toritati.
Buletinul 1897, p. 595
161. Proprietarii de cladiri trebue
a fi admisi a figura ca alegatori in
colegiul 1-iu de Camera cu intreg
venitul ce au dela acele cladiri, fara'-
a se scadea patrimea de care sunt
scutite de impozit acele cladiri (Art.
3 si 17 din Legea electorala).
Buletinul 1891, p. 391; 1892, p. 407
162. Considerand ca, in virtutea
art 14 din Legea electorala, contri-
butiunile ce femeia plhteste pentru
averea sa dotal& profit& barbatului ;
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Electorate
Ca separatiunea de patrimoniu ne-
schimbaud caracterul dotal al aces-
tei averi, si neavand alt efect decat
acela de a recunoaste femeei dreptul
numai de a- o administra, incuviin-
tarea acestei separatiuni nu poate
ridica barbatului dreptul de a se fo-
losi de contributiunile ce dansa pla-
teste pentru averea dotala.
B?detinul 1891, p. 3.97
Contra: vezi mai jos No. 192.
163. Cu ocazia unei contestatiuni
electorale, nu Se poate discuta ne-
validitatea unor acte do donatiuni,
ele urmand a face obiectul unei con-
testatiuni pe tale principals.
Buletinul 1891, p. 398
164. Avand in vedere di, din fap-
tele necontestate in instants, rezulta
ca apelantul era de origins izraelit
pamantean, ealitate prevazuta si re-
cunoscuta prin legea comunala din
1 Aprilie 1864; ca dansul, in anul
1854, s'a botezat in religiunea cres-
tina ,i, dar, dela acea epoca, dansul
a incetat de a fi izraelit $i, prin ur-
mare, a devenit pamantean crestin ;
Considerand ca aceasta fiind po-
zitiunea sa in momentul promulga-
rei Codului civil, adic5, la 4 Decem.
1864, dansul n'avea nevoie a reclama
nici calitatea sa de pamantean, cad
aceasta calitate o avea, nici a ob-
tine naturalizarea, conform art. 16
din Cod. civ., caci art. 9 din acelas
Cod nu cerea indeplinirea acestei
formalitati decat pentru cei ce nu
erau de ritul crestinesc, 1i dansul
era crestin la acea epoca'.;
Considerand, prin urmare, ca ape-
lantul fiind, la promulgarea art. 7
din Constitutie, cetacean roman, in
virtutea legilor existente, pi acest ar-
ticol nevorbind cleat de straini, a-
dic5, de cei ce erau considerati de stra-
ini, in virtutea legilor ce erau in claratiuni.
vigoare la acea epoca, acest articol
www.dacoromanica.ro
189
Electorate
nu poate fi aplicabil, oricare ar putea,
fi intelesul ce ar avea, afara de o
dispozitiune express, si pentru cei
ce aveau calitatea de cetateni ro-
ma,ni in momentul promulgarei sale,
caci ar fi a se viola principiul ne-
retroactivitatei legei si a se nesocoti
drepturile deja, castigate.
Buletinul 1891, p. 401
165. Principiul neretroactivitatei
legilor nu e aplicabil legilor cari re-
guleaza, capacitatea politics, pentru
ca mole legi, prin esenta lor, stint
de interes general ;
Ca, prin urmare, art. 19 din Le-
gea electoral& din 1884, care love-
ste de incapacitate electoral& per-
soanele condamnate pentru mituire,
atinge, in speta, pe apelantul de
azi, care a fost condamnat Inca din
anal 188U, pentru un asemenea delict.
Buletinul 1891, p. 416
166. Stramutarea unui alegator, ca
magistrat, intr'un alt oral, nu are
de consecinta schimbarea domiciliu-
lui politic din acel oral unde se afla
deja inscris.
Buletinul 1891, p. 422
167. Considerand ca, din combina-
tiunea art. 35 si 36 din Legea electo-
rala rezulta c seopul legiuitorului,
prescriind facerea acelor declaratiuni
de stramutarea domiciliului politic, a
fost ca un alegator sa, nu poata
figura inscris in acelas timp in listele
electorale ale mai multor judete, spre
a nu-si exercita dreptul sau decat
intr'un singur colegiu :
Ca dar, oridecateori o persoana nu
se gaseste in aceste conditiuni, "cand
adica dansa, in momentul in care
cere inscrierea sa in listele electorale
ale unui judet, nu mai figureaza in-
scrisa in listele altui judet, in acest
caz nu mai e nevoie de acele de-
Buletinul 1891, p. 488 qi 1894, p. 377
190 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENT ROMANA

Electorale Electorale
168. Dup. art. 7 din Legea elec- Cu un certificat viRlt tot de casierul
torala COW unala, cei condamnati pan- general, singurul care posedit rolu-
try' faptul de percepere ilegala nu rile tutulor circumscriptiilor $i sin-
sunt declarati nedemni de a figura gurul, prin urmare, care poate sti
intre alegatorii comunali. ce venit are fiecare persoana, dupe
Buletinul 1891, p. 509 darile ce plateste ;
169. Considerand a art. 9 din Considerand eft, in speta, apelantul
Legea electorala intelege prin cu- se serve de un certificat liberat de
vantul de magistrate numai mem- preceptorul orasului Ploesti, prin ur-
brii corpului judecatoresc, aceia can mare al unei singure circumscriptiuni,
dau si pronunta hotarari, sau can si nevizat de casier ;
urmarese abaterile dela lege ; Ca, un atare certificat neputand
Ca toti ceilalti functional.' judeca- combats constatarile fa.'cute de con-
toresti, fie grefieri, fie portarei, desi siliul comunal in liste, in baza ro-
sunt anxiliari ai judecatorului, insa lurilor vizate de casierul judettilui,
acest e functiuni nu-i fa,c ca din dansul nu poate face proba in justitte.
simpli functionari sit dovina ma- Buletinul 1891, p. 513 fi 1897, p. 564
gistrati, ale caror insarcinari sunt cu 171. Art. 19 din Legea electorala
totul deosebite ; este categoric $i general, daelarand
Ca nicaeri Legea de organizare incapabili, nedemni de a fi alegatori,
judecatoreasea nu zice ca grefierii pe acei sari vor fi lost condrimnati
si funetionarii grefei lac parte din pentru vreunul din delictele mentio-
nate in acel artieol, !aril distinctiune
corpul judecatoresc, prin urmare diii-
tre magistrati: daea condatnnatul a lost osandit
Ca Legea electorala dispensand de inainte sau dupe aplicarea acestei
cons pe niagistratii fosti sau sena, legi electorate,
a inteles a dispense numai pe mem- Buletinul 1891, p, 514
brii corpului judecatoresc, 172. Adresa Ministerului de culte,
Buletinul 1891, p, 510 prin care un alegator voeste a do-
170. Dupti art. 40 din Legea elec- vedi ca exercita profesiunea de in-
torali, consiliul comunal al orasului giner topograf, nu poate tine Joe de
de resedinta al fiecarui judet revi- diploma corut4 de art, 9 alineatul d
zueste in fiecare an listele electorate, din Legea electorala.
servindu-se in aceasta opera,tiune de Buletinul 18.92, p. 515
sate un exemplar dupe rolurile de 173. Regulamentul organic, prin
contributiuni, certificat conform cu art. 379, alin. V, prescrie ca strainii
originalul de catre implinitor gi ade- cari obtinoau mica irnpamantenire,
verit de casierul jitclet.ului ; nu dobandeau prin. aceasta drepturi
Ca, de aci reiese ca consiliul co- politico ;
munal, in confectionares, $i revizuirea Ca de aci rezulta' ca, mica impa-
listelor electorate, se servo de rolu- mantenire nu confereit, colui ce a ob-
rile de eontributiuni ale intregului tinute, cetatenia romans., ci numai
judet, vizate de easier; cateva drepturi orasenesti.
Ca, prin urmare, afirmarea coosi- Buletinul 1891, p. 51,9
liului comunal, Mental in lists, Nun 174, Art, 9 din Constitutiune a
ca cutare persoana, este inscrisii en reglementat modul cum se poate ob-
un venit oarecare, trebue combatuta tine impamantenirea, ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRIMENTA ROMANA 191

Electorate Electorate
Ca intro formal() $i conditiunile putea apela acele incheieri la tribu-
determinate de acest articol nu in- nalul judetutui.
tra Si serviciul militar si inaintarea Buletinul 1891, p. 559
la gradele ofiteresti ; Vezi mai jos No. O2.
Ca, in once caz, naturalizarea se 180. Retinerea de 5/,) asupra sa-
obtine printr'o lege votata de Cor- lariilor functionvilor constitue o
purite Iegiuitoare, iar nicicum prin dare directil, eatre Stat, in virtutea
guvern, prin inaidare in vreo func- eitreia se poate obtine inscrierea in
tiune sau servicin public. listele electorate.
Buletinul 1891, p. 519 Buletinul 1891, p. 553
175. Validitatea unui act de im- 181. Singura imprejurare ea eeta-
partealk autentificat $i transcris in teanul Dobrogean s'ar fi servit, dupti
regula, nu se poate discuta pe tale 11 Aprilie 1877, data incorporarei
incidentalk Cu ocazia unui apel elec- Dobrogei la Romania. eu paspoarte
toral; strain() si de o permisiune de.libera
Buletinul 14.91, p. 529 petrecere in Romania lug& numai
176. Cesiunea venitului unui imo- pentru un timp de cateva luni, nu
bil parafernal nu poate servi ca tens constitue a proba suficienta e el
electoral barbatului. a inteles ea renunte la cetatenia ro-
Buletinul 18.91, p. 532 mans, intrucat prin niciun act nu
se dovedeste ca a nvut intentiunea
177. Domiciliul militarilor fiind de a se snpune unei protectiuni
acolo undo sa giiseste regimentul straine.
din care fac parte, si regimentul a- Buletinul 1891, p. 555 Si 1901, p. 736
vandu-si resedinta sa in capitala 182. Vazand art. 134 al Legei e-
judetului, dansii cat5, a fi conside- lectorate din 9 Iunie 1884;
rati ca dorniciliati acolo ei ca atare, Considerand ca, titlul 9 al citatei
nu pot fi exclusi din listele electo- legi, dup5, ce enumar5, 4i specifica
rate comunale ; faptele atentatoare la libertatea vo-
Ca, dealtmintrelea, dansii platind tului, savarsite de agentii Puterei pu-
contributiunea ator de comunicatie blice sau de cetatoni, 4i prescrie pe-
la ofiterul easier al regimeutului, ne- depsele tor, acorda d r e p t u 1 de a
existenta inscrierei for cu plata a- intent& si sustine aetiunea publica,
cestei contributiuni in rolurile ora- in caz tend Ministerul public n'ar
sului respectiv nu poate proba catusi lua iuitiativa, unui numar de zece
de putin ca null au domiciliul sau Megaton. pentru pedepsirea tutulor
resedinta in acel oral. delictelor comise in timpul alegerilor;
Buletinul 1891, p. 538 Considerand ca, dupe ternienii chiar
178. Avocatul netitrat nu este ai legei, caracterul si prerogativa a-
dispensat de cons de catre art. 9 din cestor zece alegktori stint, incat pri-
Legea electorala. veste delictele savarsite in timpul
Buletinul 1891, p. 549 alegerilor, aeelea ce, dupa dreptul
179. Art. 49 din Legea eleztorala comun, le insuseso membrii Ministe-
prescrie categoric ca alegatorii no- rului public, iar nu ae.ele ale unor
mult-umiti pe incheierile consiliului denuntatori, cad !egoa face dinteansii
comunal, fie ca vor fi figurat sau nu niste simpli denuntatori, ei ade-
nu dinaiotea acelui consiliu, v o r varati acuzatori publici ;

www.dacoromanica.ro
 192 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Electorale Electorale
Ca asa fiind, responsabilitatea for francez, dupa care, de altmintrelea,
nu poate fi cantata la regulele re- acest articol a fost copiat, dela eel
la tive la denuntatori, ci in acele ce ce reclama aceasta calitate, niciuna
privesc pe acuzatorii publici, adica din declaratiunile prevazute in ulti-
pe membrii Afinisterului public ; mele dispozitiuni ale acelui articol ;
De uncle urmeaza necesar ca acei Ca de aci urmeaza ca vointa celui
zece alegatori, in conformitate cu ar- ce se aft& in categoria sus citatului
ticolul 381 alin. 4 din Pr.pen., in caz de art. 8, de a fi considerat ca roman,
achitare a acuzatului, nu sunt pasibili poate sa fie manifestata in orice
de daune interese, sub motiv de mod, $i dar sa rezulte invederat din
calomnie, ci supusi numai actiunei faptul ca dansul ajungand la, majo-
recursorie civila, in cazurile si con- ritate, fara sa fi fost supus nici unPi
ditiunile prevazute de lege ; protectiuni straine, a primit sa is parte
Considerand a t, caracterul de acu- la tragerea sortilor pentru armata
zatori publici al acestor zece alega- romana, fara sa excipe de calitatea
tori gi responsabilitatea for numai de strain, deoarece numai acel ce e
in cazurile Si conditiunile actiunei roman poate fi supus acestei obli-
recursorie civila, pe Tanga ca rezulta gatiuni.
din expresiunile chiar ale legei, e si Buletinul 1892, p. 215
conforms cu spiritul ei, care e de a 185. Considerand ca, prin art. 3,
garanta cat se poate mai bine liber- 7 si 9 din Legea electorala pentru
tatea in alegPri $i. spre acest sfarsit, deputatd si senatori, precum ei art-
de a se asigura cat mai mult urmarirea colul 4 din Legea electorala comu-
$i pedepsirea tutulor delictelor aten- nala, legiuitorul nu prescrie condi-
tatoare la acea libertate, rezultat la tiunile dreptului de proprietate asupra
care nu s'ar putea lesne ajunge, daca imobilelor urbane sau rurale ce posed
cei zece alegatori acuzatori ar fi ex- cetatenii, carora le acorda dreptul de
pusi, in caz de achitare a acuzatilor, inscriere ca alegatori in colegiul 1
la daune interese, de cari e pasibil si 2 de Camera, Senat si comuna,
orice denuntator. pe baza venitului fonCiar anual ce
Buletinul 1891, p. 809 trag din acele imobile ;
183. In materie de delicte electo- De uncle rezulta ca asemenea drept
rale, prevazute de art. 128 din Legea de inscriere trebue sa se recunoasca
electorala, atat actiunea public& cat tutulor acelor cari, avand celelalte
Si actiunea privata se prescrie in conditiuni legale, vor probe cit se
termen de o lung. dela proclamarea bucura de un venit fonciar care ar
alegerei, conform art. 133 din citata fi produsul unui drept oarecare de
legiuire. proprietate imobiliara, complect sau
Buletinul 1891, p: 1002 mai putin complect ;
184. Considerand ca, art. 8 din Cod. Considerand ca, in speta, apelantul
civ. nu arata, nici autoritatea la care a probat inaintea Curtei, prin chi-
o asemenea redo matiune urmeaza tantele ce a prezentat pentru plata
sa se fats, nici vreo forma in care contributiunei fonciare pe anul expi-
dansa 8a trebuiasca a fi filen* rat si pe cel curent, ca se bucura
Ca el nu core, cu deosebire in a- de un venit anual fonciar de peste
ceasta privinta de art. 9 Cod. civil 2000 lei, caci plateste Statului con-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA.
Electorate
tributiune fonciara peste 130 lei pe
an, pentru proprietatea unui stabi-
biliment comercial ce are construit
in marginea orasului Slatina, pe un
loc inchiriat pe 20 ani de zile ;
Considerand ca. dupg principiul
drum, pentru sine Sail vitele tor, nu
mai sus stabilit, apelantul are dreptul,
in asemenea situa%iune, de a fi in- stint nedemni de a fi alegatori (art.
scris in listele Colegiului I de Camera
qi Senat al judetului Olt.
Buletinul 1892, p. 281
Vezi mai jos No. 191.
186. DUpg art. 7 din Legea elec-
torala comunala, sunt nedemni de a
fi alegatori comunali cei osanditi
pentru delicte de delapidari, fare a
se distinge (lath' condamnatiunea a
avut loc inainte sau drip& punerea
in aplicare a Legei electorale.
Buletinu11892, p. 285 pi 1893, p. 381
187. Considerand ca, din combi-
natia art. 7, 8 $i 9 din Constitutiune,
rezulta ca numai strainii dobandesc
calitatea de romani cu incepere nu-
mai dela votarea impamantenirei tor,
in mod individual, de catre Corpurile
legiuitoare ;
Iar pentru romanii de nastere, din
orice Stat strain, carora li se recu-
noaste calitatea de romani de tetra
Puterea legiuitoare, dup5, dovada ce
dau ca an parasit protectiunea
sticking, efectul acelei recunoasteri
are putere retroactive pana la na$te-
rea tor, caci prin ea se ridica numai
o impiedecare accidentals a exerci-
tiului drepturilor politice, iar nu se
acorda calitatea de roman, pe care
dansii o aveau deja, dela nastere ;
Considerand, prin urmare, ca ase-
menea efect al recunoasterei calitatei
de roman de nastere are drept con-
secinta ca $i copii acelor romani,
nascuti deja inaintea recunoasterei
parintilor for ca romani, trebue sa
fie considerati ca romani, cu exerci-
I. C. Barozzi.Vol. II
www.dacoromanica.ro
193
Electorate
tiiul drepturilor politice, intrucat nu
stair sub o protectiune straina.
Buletinul 1892, p. 299; 1894, p. 391
fi 1899, p. 510
188. Acei condamnati pentru fabri
carea sau falsificarea biletelor de
132 Cod. pen.).
Buletinul 1892, p. 303
189. Legiuitorul, in materie de
drepturi electorale pentru Camera $i
Senat, cere ca apelul inaintea tribu-
nalelor sa' se face asupra hotararilor
consiliilor comunale, cu distinctiune
de art. 11 din Legea pentru alegerea
consiliilor comunale, care spune ca
alegatorii. fie ca vor fi reclamat sau
nu la consiliul comunal. pot apela
la tribunal.
Buletinul 1892. p. 312 ; 1894, p. 390
Si 1899, p. 565
Vezi mai jos No. 202.
190. Copilul nascut in tiara straina,
dintr'un roman care nu $i -a pierdut
aceasta calitate, este $i el roman.
Buletinul 1892, p. 366
191. Considerand ca, ca .i sub le-
giuirile Caragea $i Calimach $i sub
Codul civil actual in vigoare, trebue
sa admitem superficies ca o spetk
de proprietate, precum sunt con-
structiuni, mori, arbori, cari sa aiba
un proprietar deosebit de proprieta-
rul p5mantului pe care sunt edificate
constructiunile, morile fixate ,i ar-
borii plantati ;
pentru Codul civil actual dreptul
de superficies sau proprietatea su-
perficiala rezulta din art. 492, 464
$i 163 C. civ., $i astfel fiind, dreptul
de superficies, consacrat, prin urmare,
acest drept ca un bun fizic $i cor-
poral, poate fi dobandit ca si dreptul
de proprietate ;
Considerand ca, fiind asa, este in-
vederat ca proprietarul superticiar
13
194 REPERTORIUL GENERAL DE JURJSPRUDENTA ROMANA

Electorate Electorate
avand imobil, el are si vent fonciar, socotesc po zile libere, faro a face
in sensul Legei electorale. verio distinctiune intre termenele no-
Buletinul 1892, p. 375; 1894, p. 395 tate pe zile si termenele notate pe
i 1898, p. 626 saptamani.
192. Considerand ca, dupa art. 14 Buletinul 1993, p. 389
din Legea electorala, se tin in seams 196. Faptul ca o persoana a fi-
barbatului contributiunile femeei, nu- gurat ca alegator in listele electo-
mai pe timpul cat are uzufructul rale dintfun an, nu este o dovada
legal ; ca acea persoana intruneste condi-
Considerand ca, prin pronuntarea tiunile cerute de lege de a fi alega-
separatiunei patrimoniale, sotul pierde tor si pentru anii viitori, intrucat lis-
dreptul de uzufruct legal in averea tele electorale stint anuale si trebuesc
dotal5, a femeei sale, si astfel nu mai fa',cute la inceputul fiecarui an, pen-
poate sa se serveasca, conform cita- tru a se inscri din nou cei ce iir
tului articol de lege, de contributiu- cursul anului au devenit apti de a
nile femeei sale in exercitiul dreptu- fi alegatori, sau a se $terge persoa-
rilor electorale. nele earl ar fi pierdut dreptul de a
Buletinul 1892, p. 402 mai putea fi alegatori.
193. Hataia exercitata chiar in Ca de aci rezulta ca acei ce car a
sala de alegeri, asupra unui alegator, fi inscrisi in listele electorale, pe
este un fapt prev5,zut si pedepsit de motiv ca, rau consiliul comunal i-a
art. 128 din Legea electorala si, con- sters din liste, uude figurau in anii
form art. 135 din zisa lege, e de precedenti ca alegatori, trebuesc a
competinta Curtei de jurati a-I judeca. dovedi ca intrunesc toate conditiu-
Buletinut 1893 p. 82 nile cerute de lege pentru a putea
194. Conform art 45 din Legea fi alegatori.
electorala, un alegator nemultumit Buletinul 1893, p. 3.97
poate ataca, printeuna si aceiasi pe- 197. Art. 45 si 46 din Legea aloe-
titiune de apel, incheierile Consiliu- torala acorda dreptul de a face apel
lui comunal relative atat la listele fie contra incheierilor consiliului co-
comunale, cat si la listele rorpurilor munal, fie contra sentint,elor tribu-
leuiuitoare : nalului, in materie electorala, numai
Ca, deli art. 11 din Legea elec- alegatorilor, nu si persoanelor straine
torala, comunala, prin alineatul al ce nu figureaza inscrise ca alega-
doilea, prevede ca apelul se va, in- tori.
troduce printr'o simply hartie in- Buletinu1.1893, p. 398
scrisa la grefa tribunalului, insa a- 198. Desi art. 4 din Legea, elec-
ceasta nu insemneaza ca apelul s'a torala si art. 4, partea intaia, din
se faca la grefierul tribunalului, de- Legea electorala comunala, dispen-
oarece legea nu zice acaasta, ci in- seaza de cans, pentru colegiul al 2-lea
semneaza ca apelul facut 85, fie in- de Camera, pe cei ce au absolvit cel
scris, inregistrat in cancelaria tribu- putin invatamantul primar, si pentru
nalului. colegiul 1-iu de comuna pe cei ce
Buletinul 18.93, p. 339 au terminat invatamantul secundar,
193. Art. 140 din Legea electo- ins& aceasta, dispensa do cons nu se
rala prevede in mod general, ca toate intinde pa,n5, si a-i dispensa de plata
termenele prevazute in acea lege se darilor pentru caile de comunicatie,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 195

Electorate Electorate
dare impusa asupra tutulor cetate- Ca atare, apelul sau cata a se
nilor, afar de cei dispensati de a- respinge ca neregulat facut.
cest impozit printfo lege speciala. Buletinul 1894, p. 390
Buletinul 1993, p. 411 Vezi mai jos No. 231.
199. E nul apelul electoral care 203. Alaturarea unei copii de pe
nu se vede subscris de partea ape- sentiata tribunalului, nelegalizata, nu
lanta, sau cand dansa nu 1-a ratilicat se poate consider& ca are o exis-
in termen util. tenta legala, 9i, ca atare, atrage res-
Buletinul 1893, p. 417 pingerea recursului electoral.
200. Avand in vedere, ca faptul BuiPtinu/ 1894, p. 399
ca o persoana a fost considerate in 204. Considerand ea legiuitorul,
tutdeauna ca cetacean roman, ca a prin art. 134 din Legea electorala.
fost inscris in listele electorale, ca acorda dreptul de a intenta $i sus-
s'a supus legilor recrutarei $i la toate tine actiunea publica, in caz cand
sarcinele impose numai cetatenilor Ministerul public n'ar lua initiativa,
romani, constitue pentru dansa o po- unui numar de zece alegatori, pentru
sesiune de stat a calitatei de roman, pedepsirea tuturor delictelor comise
care nu poate fi daramata decal prin in timpul alegerilor ;
proba contrarie ce incumba aceluia Considerand ca, chiar dupe ter-
care ii contests aceasta calitate. menii legei, caracterul qi prerogativa
Buletinul 1893, p. 855 acestor zece alegatori sunt, incat
201. Dupe art. 14 din Legea elec- prive$te delictele savarsite in timpul
torala, se vor tine in seama contri- alegerilor, acelea ce dupe dreptul co-
butiunile femeei pentru inscrierea mun, le insuse$te Ministerul public,
barbatului sau in listele electorale, iar nu acelea ale unor denuntatori,
pe cat timp dansul va ave& uzu- caci legea face dintr'ansii nu niste
fructul legal, . simpli denuntatori, ci adevarati acu-
Buletinul 1894, p. 388 zatori publici ;
202. Considerand ca legiuitorul, Ca dar, toate atributiunile ce le-ar
i.1cestiuni de constatarea drepturilor fi avut Ministerul public, data dan-
electorale pentru Camera $i Senat, sul ar fi intentat actiunea publica,
cere ca apolul inaintea tribunalului trecand la cei zece alegatori, d'ansul
sa se faca asupra incheierilor consi- nu mai poate face parte din consti-
liului comunal conf. art. 44 $i 45 din tuirea Curtei ;
Legea electorala, cu deosebire de ar- Ca asa fiind, cei zece alegatori au
ticolul 11 din Legea pentru alegerea exercitiul deplin al acestei actiuni,
consiliiilor comunale, care dispiine ca $i prin urmare $i dreptul de recu-
alegatorii, fieca vor fi reclamat sau zatiune.
nu la consiliul comunal, pot apela Buletinul 1895, p. 53
la tribunal ; 205. Partsi care $i-a retras con-
Considerand Ca, in speta, d-1 S. testatiunea dinaintea Tribunalulni
Silion nu a introdus cererea sa, de a nu-i mai este permis sa faca recurs
fi inscris in listele electorale ale co- in Casatie.
legiului 1-iu de Camera $i al 2-lea Buletinul 1895, p. 505
de Senat, mai intaiu la consiliul co- 206. Avand in vedere ca art. 19
munal, $i apoi sa villa. la tribunal cu Legea electorala declara nedemni de
apel ; a fi alegatori pe cei condemnati pen-

www.dacoromanica.ro
196 REPERTORJUL GENERAL DE JURISPRUDENT. ROMANA

Electorale Electorate
tru crime si pentru unele delicte, sterge catusi de putin nedemnitatea
intre can si delictul de inselaciune, prevazuta de lege.
Rua% a face verio distinctiune data Buletinul 1995, p. 6?1 i 1905, p. 62?
pedeapsa a fost sau nu executata ; 210. Avand in vedere art. 3, 8 :A
Ca, de altmintrelea, neexecutarea 14 din Legea electorala ;
pedepsei, din once imprejurare ar Considerand ca legiuitorul, pentru
proveni, nu face ca existenta delic- a forma, colegiul 1 de Camera si de
tului $i a condamnatiunei sa, dispara, Senat, nu a avut in vedere decat pe
i legea nu care ca pedeaps% sa se proprietarii de imobile rurale s Lu
fi executat, ci ca s existe o con- urbane, iar nicidecum pe aceia cari
damnatiune. se bucura de un venit funciar. sau
Buletinul 1895, p. 506 au simplu drept de uzufruct asupra
207. Simplul fapt al nasterei in- imobilelor ;
tr'o tiara strain& nu ridica romanu- Ca proba cea mai invederata in
lui de origina calitatea de cetacean aceasta privinta Pste chiar textul
roman. art. 14 din Legea electorala, dup.
care uzufructuarii de imobile nu sunt
Buletinul 1895, p. 514 $i 1898, p. 649 chemati a vote in aceste colegiuri
208. Avand in vedere ca legea decal prin exceptiune, in doua ca-
pentru alegerea consiliilor comunale, zuri, anurne hmitate si specificate de
pin art. 18, prevede ca toate recta- legiuitor : atunci rand e vorba de un
matiunile si once acte de procedure uzufruct legal, adica pe cat time
$i probatiune, in materie electorala, parintele se bucura de uzufructul
stint gratuite, $i nici cheltueli de ju- legal al imobilelor minorilor sai copii,
decata nu se pot acorda ; pi barbatul de uzufructul imobilului
Ca, in fata acestui text precis de dotal ;
lege, in speta, ran Tribunalul a con- Ca clack in realitate, legiuitorul
damnat pe L. Hax la cheltueli de ar fi permis oricarui uzufructuar de
judecata &Are alegatorii contestati imobile sa voteze in colegiul I de
de dansul. Camera si Senat, sub conditiune nu-
Buletinul 1895, p. 527 -i 529 mai de a avea censul legal, apoi
209. Art. 19 din Legea electorala dispozitiunile art. 14 din Legea elec-
lovind cu nedemnitatea de a fi ale- torala ar fi fost inutile si fara in-
gatori pe indivizii condamnati pen- teles, caci persoanele coprinse in acest
tru delictul prevazut de art. 203 din articol, adica uzufructuarii legali, ar
Codul penal, are in vedere nu na- fi detinut dreptul for de vot dela
tura pedepsei data delicuentului, ci regula comunal si nu ar mai fi fost
natura faptului pentru care dansul nevoie ca legiuitorul sa faca prin
este condamnat ; art. 14 o dispozitinne de favoare in
CS, dar, impri.jurarea ca, prin acor- privinta tor, ceeace nu mai avea
darea de circumstance atenuante, dan- niciun inteles ;
sul a fost condamnat nu la o pe- Considerand ca aceasta fiind eco-
deapsa corporala, ci la plata unei nomic Legei electorale i intentiunea
simple amende, neputand schimba, in legiuitorului, apoi, in speta, pe cat
nimic natura i caracterul delictului timp fratii Cantacuzino nu au ob-
pentru care a fost condamnat, nu tinut dela parintele for un drept de

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA 197

Electorate Electorate
proprietate; ci numai un venit anual 215. Impamantenirea nu este re-
asigurat intr'un imobil, cu drept cu- cunoaeterea unui drept preexistent,
vant Tribunalul de Prahova i-a eters pentru ca legea ce-o acorda sa poata
dintre aleg5torii colegiului I de Senat avea un efect retroactiv, ci un drept
din acel judet. ce nu is naetere deeat in virtutea
Buletinul 1895, p. 624 acelei legi ei care, dar, nu poate
211. Dupa art. 17 alin C din Cod. avea efect decat dela data promul-
civil, calitatea de roman se pierde garei ei.
chiar in cazul cand, pentru un scurt Buletinul 1895, p. 648
timp, cineva a primit a se pune sub 216. Separatiunea de patrimoniu
o protectiune straina. avand de efect de a reds femcei ii-
Buletinul 1895, p. 629 bora administratiune si folosinta a
212. Pe cale de contestatiune elec- avutului silo (art. 1265 ei 1285 Co-
torala, nu se poate decide data imo- dul civil). sotul nu mai are uzufruc-
bilul care figureaza pe numele sotiei tul legal al averei separate ei, deci,
este cumparat cu banii barbatului nu se poate folosi de dispozitiunile
ei ii apartine lui. art. 14 din Legea electorala.
Buletinul 1895, p. 631 Buletinul 1895. p 653
213. Principiul neretroactivitatei 217. Din momentul ce listele elec-
legilor nu este aplicabil legilor cari torala se pot reform& pe calea ape-
reguleaza capacitatea politick, pen- lului in Casatiune, ele sunt defini-
truck legile politice. prin esenta lor, tive, prin judecarea for la tribunal,
sunt legi de interes general ; numai in sensul ei cu conditiunea
Considerand ca astfel fiind, intru- de a nu se core reformarea for la
cat art. 19 din Legea electorala Casatie. .
astazi in vigoare declara nedemni Buletinul 1895, p. 654
de a fi alegatori pe acei can au 218. Numirea definitive in postul
fost condamnati pentru delietul pre- de profesor la un liceu al statului
vazut de art 127 din Codul penal, Roman creiza pentru titular pre-
caz in care se gaseete apelantul de zumptiunea ea este roman, intrucat
astazi, cererea sa cata a se respinge strainii nu pot ocupa functiuni pu-
ca neadmisibila, indiferent fiind data blice in Stat.
condamnatiunea sa a avut loc- sub Buletinul 1895, p. 676
imperiul vechei legi, care nu pre- 219. Simpla imprejurare de a se
vedea un asemenea caz. fi servit cineva de o petitiune catre
Buletinul 18.95, p. 640 biuroul de recrutare in armata, prin
214. Jurisdictiunea, chemata de lege care &a arate ca este supus strain,
a judeca contestatiunile electorala ce nu este suficienta a-i ridica calitatea
se ridic intro cetateni, nu este in- de cetacean roman, mai ales cand
drituita de lege a declara nule ac- aceasta incercare de a scapa de re-
tele de proprietate in virtutea carora crutare i-a Post respinsa.
daneii cer inscrierea for in liste, mai Buletinul 1896, p. 704
cu seam in cazurile cand nu e vorba 220. Singura imprejurare de a pro-
despre o nulitate de ordine publica, fess religiunea armeneasca nu poate
aceasta apartinand numai instantelor ridica dreptul de cetacean roman, pe
ordinare judeca'toreeti. cata vreme aceasta religiune este $i
Buletinul 1895, p. 649 ea o branea a acelei creetine, ei in-

www.dacoromanica.ro
19s REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROM NA
Electorate
trucat, in spew, apelantul, ca $i
rintii ssai, nu au apartinut altei na-
tionaliati strAine, urmeaz& s5, se
bucure de drepturile politiee in Ro-
mania, conform art. 46 din Conven-
tia dela Paris.
Buletinul 1896, p. 70.9
221. Considerand ca, dupe art. 19
din Legea electorala, se vede anume
cazurile cand un cetacean este con-
siderat ca nedemn ;
Ca, la 1893, legiuitorul, corectio-
nalizand faptele cari se pedepseau,
dup.& art. 123 din Codul penal, ca
crime, $i faptul de falsuri in inscri-
suH publice, aceste fapte urmeaz&
a fi calificate ca delicto ;
Considerand ca incapacitatea de a
fi alegator $i inscris in vreo list&
electoral& trebue sa fie formal& si
expres& ;
daces sunt nedemni acei cari
CA,
an comis o crima, in virtutea Legei
electorale, aceasta incapacitate dis-
pare cand faptul penal declarat de
crima, printr'o lege posterioara, s'a
corectionalizal, fara ca totodata s&
se declare ea $i pentru faptul corec-
tionalizat acea incapacitate are s5,
continue, fiindca nu mai a lege care
sa stabileasca incapacitatea;
Ca altfel, *i intrucat crima de fills
a fost corectionalizata, far& ca tot-
data sa. se fi declarat ca acei cari
vor fi comis un asemenea fals vor
fi incapabili de a fi alegatori, este
invederat ca, nu e motiv de a stabili
o nedemnitate sau o necapacitate in
lipsa unei legi.
Buletinul 1896, p. 731 i 1905,
p. 567
222. Considerand ca art. 19 din
Legea electorala, care enumar& ca-
zurile de nedemnitate, nu face nicio
distinctiune data persoana condam-
nata era minor5,, sau avea exercitiul
drepturilor politico in momentul con-
www.dacoromanica.ro
Electorate
damnatiunei, ci declara numai ne-
demni de a fi alegatori pe acei cc n-
damnati pentru crime in genere $i
pentru oarecari delicte anume pre-
vazute, intro can si abuzul de in-
credere.
Buletinul 1896, p. 735 ; 1897, p. 597
$i 1904, p. 703
223. Eroarea tatalui asupra cali-
tiltei sale de roman nu poate va-
tama pe fiu si a-1 lipsi de calitatea
de roman ;
Ca clack din cauza acestei erori.
tatal a obtinut calitatea do cetacean
roman prin naturalizare, asemenea
nu se poate opune fiului, cand, de-
altmintrelea, tatal era roman, $i to-
tal este a se sti dad, tatal era ro-
man ;
Ca. in aceasta privinfa se constata,
in speta, ca tatal, nascut la Mihai-
leni la 1837, obtinand, sub legiuirile
Regulamentului organic, impamante-
nirea mica, din cauza deosebirei de
religie, nu a putut obtine calitatea
de cetacean deplin5,
Ca insa, Conventia din 1856 pre-
scriind prin art. 46. inlatura,rea ori-
carei incapacitati intro fii Tarilor
romane, din cauza deosebirei de re-
ligiune crestina, in virtutea acestei
dispozitiuni, toti aceia cari. nascuti in
tarn, se considerau ca straini, din
cauza deosebirei de religiune cresting.
dobandeau capacitates deplin5, poli-
tic5 i civila ;
Ca de aceea gi tatal contestatu-
lui a putut fi considerat ca cetacean,
$i a avut $i a putut exercita toate
drepturile politico si civil ;
C5. astfel, sub acest raport, tatal
contestatului fiind cetacean inca din
timpul Conventiei, fiului nu-i se poate
denega calitatea de roman, intrucat
el e nascut in taxa in urma anului
1856.
Buletinul 1896, p. 743
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANIA 199

Electorate Electorate
224. In materie electorala nu exista 228. Dreptul ce-1 are fiecare ale-
dreptul de opozitie nici la instanta gator din acelasi colegiu. de a coii-
de fond, nici dinaintea Inaltei Curti testa, nu poate fi exercitat de fiecare
de Casatie. si in deosebi, ci de unul numai in
Buletinul 1896, p. 749 numele tuturor, interesul fiind unul
225. Considerand ca, fiind dove- $i acelas, si toti alegatorii constituind,
vedit ca D. Doxaki era supus roman, in privinta exercitiului acelui drept,
consecinta naturals, pang. la proba o unitate ;
contrarie, era ca si fiul sau Belisa Ca, prin urmare, odata ce un ale-
rie Doxaki sa, fie tot roman ca si gator a exercitat dreptul de contes-
dansul ; tatiune in privinta stergerei unui
Ca., faptul ghsirei numelui acestuia alegator inscris in listele electorale,
inscris intr'o condica do suditi nu un alt alt alegator nu mai poate
e o dovada stificienta ca el ar fi exercita, aceias contestatiune in contra
renuntat la nationalitatea parinteasca aceluias alegator inscris, de oarece
si ar fi adoptat alts straina, de oare- exista autoritatea lucrului judecat.
ce, dupa cum constata tribunalul, Buletinul 1897, p. 593
pe acele vremuri de nesiguranta si 229. Nedemnitatea de a fi aleg'a'tor,
de prigonire, se obisnuia, de catre in baza unei hotarari condamnatoare,
negustori mai cu seama, sa se puns nu se sterge prin faptul prescriptiunei
sub o protectiune straina, pentru in- pedepsei sau amendei, intrucat pros-
lesnirea daraverilor for comerciale, criptinnea nu Merge condamnatiunea,
fard, ca prin aceasta ei sa inteleaga conform Legei electorale.
ea, se leapadii, de tara tor. Buletinul 1897, p. 598 i 1903,
Buletinul 1897, p. 361 p. 591
226. Consiliul comunal, cu ocaziu- 230. Imobilul femeei cumparat cu
nea revizuirei anuale a listelor elec- bani dotali, Cara ca sa se fi stipulat
torale, are dreptul de a sterge in contractul de casatorie, ca ceeace
din liste pe acei earl, dupa roluri, se va cumpara cu acesti bani sa,
an se dovedeste ca au censul cerut devina dotal, nu, face imobilul dotal
de lege, sau nu intrunesc toate con- art. 1247 Cod. civil, asa c i bar-
ditiunile cerute de Legea electorala, batul nu poate cere inscrierea sa in
si, in asemenea caz, cel stars din listele electorale pe baza venitului
liste, urmenza a face contestatiune acestui imobil.
in termenele prescrise de lege si a Buletinul 1897, p. 613 ,si 1898,
dovedi dreptul sau de a figura in p. 579
liste. 231. Plata editor de comunicatie
Buletinul 1897, p. 569 inteun eras constitue o prezumptie,
227. Ofiterii demisionati in mod pang. la proba contrarie ca contribua-
voluntar sunt ofiteri in retragere, si bilttl iii are domiciliul real sau re-
pot cere a fi inscrisi in listele elec- sedinta in orasul unde a Newt plata.
torale, deoarece, conform art. 27 al Buletinul 1897, p. 614
Legei pozitiei ofiterilor din 1896, po- 232. Considerand ca, din actele
zitia, de retragere coprinde nu numai prezentate de apelanti se constala
pe atei can sunt pusi in retragere, ca dansii sunt nascuti in tara. ca
ci gi pe acei demisionati voluntar. an satisfacut legea recrutarei, ca nu
Buletinul 1897, p. 572 s'au bucurat de nicio protectiune

www.dacoromanica.ro
200 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Electorate
strains pi ca, in fine, au avut in
totdeauna posesiunea de stat de ee-
tateni romani ;
Ca intrucat nu se dovedeste cu acestea, atunci contestatorul poate
nimic ca dansii au perdut calitatea a se margini a core stergerea inscri-
de cetateni romani prin vreun mod sului, intrucat vointa legei nu este
oarecare, iar pedealta parte dansii satisfacuta, $i in acest caz sarcina
posedand censul cerut de Legea e-
lectorale pentru colegiul 1-iu de Ca-
mera, Senat pi Comuna, apelul for
este intemeiat.
Buletinul 1898, p. 579 i 1901,
p. 694
233. Un alegator inscris in listele
electorale avand domiciliul politic
intr'un judet, nu poate fi sters pen-
tru simplul fapt ca, el e inscris pi
in alt judet, sau ca el ar fi votat
odata in acel judet, fiindca inscrie-
rea in listele electorate si la un alt
judet nu-i da dreptul in sine de a
exercita si dreptul electoral in acel
judet, data nu $i -a ales sau nu ui -a
schimbat domiciliul, conform art. 35
din Legea electorala, ;
Ca data totus, froa indeplinirea
conditiei, a declararoi schimbarei do-
miciliului politic, se exercita dreptul
electoral in judetul cellalt, aceasta
nu implica in sine ca s'ar fi schimbat
domiciliul politic si ca a incetat a
mai avea domiciliul politic in jude-
tul in care it avusese, fiindca schim-
barea domiciliului politic nu se o-
pereaza prin presupunere, ci prin
indeplinirea formelor anume prescrise
de Legea electorala, pi efectul vota-
rei intr'un judet in care e inscris,
dar nu are domiciliu politic, nu e
decat de a opri a mai put ea
vote in acelas an pi in judetul in
care i. i are domiciliul politic
Buletinul 1898, p. 612 Fi 1905, p.729
234. In listele electorale, cu ocazia
revizuirei tor, are a se arata, condi-
tiile Si toate acele enuntari pentruca
un nou alegator sa poata fi inscris,
Electorate
conform art 38 si 42 din Legea elec-
tora15, ;
Ca dacit consiliul comunal a orris
dovedirei incumba contestatului ,
Ca insa, tend un alegator fusese
inscris in listele electorale din anii
trecuti pi numele sail a fost reprodus
in noile liste, fara indicarea condi-
tiilor a enuntarilor prevazute de
acele articole, in acest caz urmand
o contestare, contestatorul nu se
poate margini a cere stergerea, numai
pentruca nu sunt reproduse conditiile
de capacitate $i toate indicatiunile
prescrise de Legea electorala pentru
a putea verifica capacitatea, ci con-
testatorului incumba sarcina a do-
vedi ca inscrisii n'au capacitatea ce-
rn* sau ca au pierdut capacitatea.
Buletinul 1898, p. 618
235. Pontru ca un alegator sa poata
fi inscris in colegiul I de Camera.
trebue ea, pe langa domiciliul politic
ce-1 are intr'o localitate, sa alba' in
aceiasi localitate X41 un venit fonciar
oarecare, pe care $i-1 poate complecta
cu venitul proprietatilor sale situate
in alte localitati.
Buletinul 1898, p. 693 Fi 1899, p. 537
236. Din combinatia art. 43 $i 46
din Legea electorala, ca pi din in-
treaga economie a acestei legi, re-
zulta Ca numai alegatorii colegiului
respectiv au dreptul a face reclama-
tiuni $i contestatiuni asupra intoc-
mirei listelor acelui colegiu, iar nu
ei alegatorii straini de acest colegiu.
Buletinu11898, p. 630_; 1901, p. 717 ;
1902, p. 582
237. Data, dupa art. 46 din Legea,
electorala, alegatorii nemultumiti pot
apela la Curtea. de Casatie contra
sentintelor tribunalului, aceasta nu

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 201

Electorate Electorate
se poate acorda decat acelora cari alegator este, dupe alegerea sa., in
au facut cerere in tribunal, sau cari judetul sau in comuna in care isi
au intervenit la tribunal ; plateste darea directk sau unde isi
Ca, din natura actiunei populare, are proprietatea on principalul sari
in materie eleetoralk nu se poate asezamant.
deduce, ca, oricari s'ar putea, prezenta Buletinul 1899, p. 537 $i 1905, p. 711
pentru prima oars la Curtea de Ca- 240. Avand in vedere art. 44 si
satie, cerand reformarea sau confir- 45 din Legea electorala ;
marea sentintelor tribunalului pro - Considerand ca, din sus mentio-
nuntate in materie electorala, ca.ci natele texte de lege rezulta ca con-
aceasta ar fi o derogare in regulele siliile comunale insa.rcinate cu for -
dreptului comun. neadmisa de Legea marea listelor electorale sunt singure
electorala ; competinte de a primi si rezolva re-
Ca, intrucat o derogare formala clamatiimile privitoare la inscrierile
nu s'a consacrat prin Legea electo- sau omisiunile ce s'ar comite in a-
rala, trebue a recunoaste ca ei cele liste ;
Curtea de Casatie, ca instants de Ca Tribunalul de judet nu con-
apel, nu poate desbate contestatia stitue, in privinta lor. decat o instants
electorala decat intre aceia cu cari de apel, si pentruca Trib. sa poata
se legase instanter tribunalului, sau fi sesizat, trebue sa. existe in prea-
ca reclamanti, sau ca intervenienti, labil o hotarare data in prima in-
si intrucat aveau calitatea, adica stanta de consiliul comunal, cad nu
erau alegatori inscrisi in aceleasi co- se poate concepe un apel decal in
legiuri in cari cer inscrierea, sau din contra unei hotarari susceptibile a
cari cer stergerea. fi rnentinuta sau reformata ;
B2detinul 1898, p. 653 Considerand ca, deli, in adevrir,
238. Romanul, care a incetat a fi daps art. 46 din Legea electorala,
roman prin una din cauzele preva- alegatorii pot interveni deadreptul
zute de art. 17 din Codul civil, spre in 'I ribunal, farce ca ssa, fi figurat in
a redobandi calitatea de roman, nu prima instants, legiuitorul insa nu a
are trebuinta a recurge la indepli- adus aceasta derogatie la dreptul
nirea formelor ingreunatoare ale na- comun, decat pentru a permite de a
turalizarei, precum e stabilit pentru se ataca in apel hotarari date de
straini prin art. 16 din Codul civil, consiliile comunale in ultimele ino-
ci el e tratat intr'un mod mai favo- mente ale inchiderei listelor provi-
rabil ; zorii, si a inlesni astfel reformarea
Ca, in aceasta privinta, art. 18 din ziselor hotarari de dare alegatorii
Codul civil prescrie ca romanul re- surprinsi, cari nu se mai gaseau in
dobandeste calitatea de roman in- timpul util pentru a produce con-
torcandu-se in Romania, cu autori- testatiunile ior inaintea consiliilor
zatia guvernului Roman, si declarand comunale ;
ca voeste a se aseza in tare si ca Ca dank dar, acesta a fost sco
renunta la toate distinctiunile con- pul legiuitorului, astfel dupe cum
trarii legilor romane. rezulta din chiar discutiunile co s'au
Btdetinul 1998, p. 666 urmat in Corpurile legiuitoare, apoi
239. Dupa art. 35 din Legea elec- intervenirea directs a alegatorului
torala, domiciliul politic al fiecarui dinaintea tribunalului de apel nu

www.dacoromanica.ro
202 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Electorate Electorate
poate avea de obiect detest reforma- narea acestor localuri, in spetk 'Tut
rea incheierei consiliilor comunale tribunalul a intrat in discutiunea
dinaintea carora nu a putut figura, apelului Mout de alegatorii ce nu au
iar nicidecum, o cerere formulate fost multumiti pe desemnarea loca-
pentru prima oar& la tribunal, de a lurilor de vot si a decis rnentinerea
se inscri un alegator in listele elec- vechiului local.
torale, sau de a se sterge din ale, Buletinul 1899, p. 578
caci. precum s'a zis mai sus, recla- 244. Cei condamnati pentru mi-
matiunile privitoare la formarea lis- tuire, sent nedemni de a fi inscrisi
telor electorale nu se pot adresa in listele electorate.
detest la consiliile comunale, conform Buletinul 1899, p. 584
art. 44 din Legea electorala. 245. Dupa art. 4, alin e. din Le-
Buletinul 1899, p. 540, i 1905, gea electoralk sunt seutiti de tens
p. 684 pentru colegiul al 2-lea de Senat
241. Considerand ca romanul care profesorii scoalelor din orase ale Sta-
va fi pierdut calitatea sa de roman tului, sau ai scoalelor secundare re-
prin supunerea unei alto nationali- cunoscute de Stat ;
pentru oricat de putin timp, Considerand ca, prin (profesorc Le-
dad, nu va fi parasit Romania, ci va gea electoral& nu a putut intelege
fi fest sezator in tar& $i -a redobandit detest pe acela care 1-a considerat ea
calitatea sa de roman, dm& se va cprofesor, $i Legea instructiunei put-
constata ca, in urma supunerei sale blice, 'adich profesor provizor sau de-
la protectiunea stralua', a renuntat finitiv, iar nicidecum pe suplinitorii
la toate distinctiunile contrarii le- catedrelor vacante.
gilor romane (art. 18 din Codul Buletinul 1900, p. 555
civil). 246. Mituirea este o nedernnitate
Buletinul 1899, p. 557 electorala, care nu se poate prescrie
242. Vezi cuvantul cLege. No. 47. dup& verio trecere de timp (art. 7
Buletinul 1899, p. 573 din Legea electoral& comunale si ar-
243. Avand in vedere art. 67 din ticolul 19 din Legea electorala).
Legea electoral& ; Buletinul 1.900, p. 557
Avand in vedere ca, dupes acest 247. 0 persoana nu poate fi con-
text de lege, primaria, odata cu afi- siderate ca proprietary a unor imo-
sarea listelor electorale provizorii, bile cari sa-i dea dreptul de a fi
face si irnpartirea alegatorilor pe sec- alegator nu mai pe baza roluri-
tiuni si arata si desemnarea loca- lor de contributiuni, can constata ca
lurilor de votare, alegatorii avand imobilele stint trecute pe numele situ
dreptul sa contesteze in ceeace pri- si ca dansul pl&teste impozitul, ci
veste repartitia for pe sectiuni ; se cere neaprtrat ca acea parsoanA
Considerand ca, din coprinsul aces- sa fie proprietar al acelor imobile,
tui text de lege reiese lamurit c& in virtutea unui titlu legal, trans-
desemnarea localurilor de vot, este lativ de proprietate.
un act de pure administratiune co- Buletinul 1900, p. 560
munalk de atributul suveran al con- 248. Considerand ca, in principiu,
siliului comunal ; dupa Legea electoralk censul poate
CA, dar, alegAtorii neputand con- fi complectat cu contributiunile ce
testa si pune in discutiune desem- cineva plAteste in mai multe judete ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIDL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 203

Electorate Electorale
Ca este a se sti data la deter- proprietatei din acea parte a Ro-
minarea cenzului cuiva, care avea maniei ;
sa fie inscris intr'un colegiu oarecare Ca, de aceea, consul unui cetacean
dintr'un judet din Romania de din- cu domiciliul politic in Romania de
coace de Dunare, se poate tine seam& dincoace de Dunare poate fi co mplectat
si de venitul unei proprietati ce are si cu venitul imobilelor ce el are in
in Dobrogea ; Romania de dincolo de Dunare.
Considerand ca, conform organi- Buletinul 1900, p. 566
zarei inca in vigoare in Dobrogea, 249. Considerand ea, tribunalul
cetatenii cu domiciliul politic intr'un constata, in hotararea sa, ca P. si
judet al Romaniei de dincolo de Du- A. A. sunt asezati in judetal Tecuciu
nare, zisa, Dobrogea, nu au aceleasi si casatoriti cu romance nobile, Inca,
drepturi politice ea cetatenii de din- mai inainte de Regulament ; ca D.
coace de Dunare, conform Constitutiei A. si M. D. sunt chiar gi nascuti in
$i Legei electorale ; tarn, ca tom s'au bucurat totdeauna
Ca marginirea drepturilor politice de drepturi politice ;
ale cetatenilor in Romania de din- Considerand ea, dupa obiceiul pa-
colo de Dunare este din cauza presu- mantului, caruia atat Codul Caragea,
pusei neaptitudini de a-le recunoaste in preambulul sail, cat gi Codul Ca-
acel or cetateni plenitudinea dreptu- limach, in art. 13, recunoaste putere
rilor politice ; de lege, mai ales inaintea Regula-
Considerand ca, de altmintrelea, mentului organic, si dup.& modul pre-
incat priveste dreptul de proprietate cum d e j a s'a recunoscut gf s'a
asupra imobilelor rurale, deli dis- aplicat obiceiul pamantului in 1857
pozitii speciale nu sunt pentru acele asupra alegerilor la Divanul ad-hoc,
districte de dincolo de Dunare, a- ceeace se vede in Oficiul en No. 97
ceasta insa, nu priveste natura folo- din 14 Iunie 1857 al Princepelui
sintei $i intinderea folosintei drep- Caimacan Al. Dim. Ghica, si in Ofi-
tului de proprietate, in care privinta ciul din 13 August 1857 al Caima-
se aplica* regulele Codului civil; canului N. Konaki Vogorides sub
Ca asemenea, incat priveste re- No. 93, si, in fine, dupa posesiunea
gularea platei impozitului funciar. a- for de stat politic, numitii P. A., A.
celeasi dispozitii se aplica in intreaga A., D. A. si M. D. au in favoarea
Romanie ; for prezumptiunea de pamanteni ;
Considerand ca un cetatean cu Considerand ca tribunalul constata
domiciliu politic in Romania de din- ca partea adversa n'a putut rasturna
coace, pentru determinarea censului aceasta prezumptiune prin dovezi in-
spre a fi inscris intr'un colegiu oare- destulatoare, iar puterea de convin-
care, conform Legei electorale gene- gere a unor dovezi infatisate ra-
rale, este in drept a-i-se tine in mane la aprecierea suverana a in-
seama si venitul imobilelor ce el stantei de fond, si nu pot cadea sub
are in Romania de dincolo de Du- critica acestei Curti.
awe, intrutht impozitul fonciar este Buletinul 1866, p..609
impus chiar prin aceleasi regule si 250. Prin art. 8 din Codul civil,
intrucat incapacitatea politica mar- legiuitorul da facultatea vericarui in-
ginita a cetatenilor de dincolo de divid nascut $i crescut in Romania,
Dunare nu este din cauza felului care insa nu este roman, de a do-

www.dacoromanica.ro
204 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Electorate
bandi nationalitatea romans, faro
do a se supune in toate formele na-
turalizatiunei prevazuta de art. 16,
printr'o sitnpla reclamatiune, sub in-
doita insa conditiune, de a nu se fi
bucurat nicioda.ta de verio protectiune
strait* si de a reclama calitatea de
roman in cursul unui an dupg ma-
joritate ; iar prin alin. 2 de sub acest
articol stabileste termenul de un an
doles promulgarea Codului civil pen-
tru aces cari, aflandu-se in condi-
tiuuile primului alineat. vor fi devenit
majori inainte de promulgarea Co-
dului.
Buletinul 1864, p..910
251. Nedernnitatea de a fi alegrttor,
prescrisa de art. 19 din Legea elec
torala, este generals si perpetua, asa
ca urmareste persoana condamnata
in timp nemarginit, fart a se putea
prescrie.
Buletinul 1901, p. 676 ri 1903, p. 591
252. Considerand ca, deli vanzarea
este Melia cu drept de rescumparare,
totus actul constitue un titlu sufi-
cient de proprietate, fiind autentic,
si, in baza lui, cumparatorul este
exclusiv proprietar pans la termenul
de rescumparare, avand posesiunea
si folosinta imobilului cu al carui
venit este inscris in liste.
Buletinul 1.901, p. 685
253. In materie pe drept politic
sau de drept electoral, intinderea si
coprinsul dreptului recunoscut unui
individ se detPrmina, prin legile ce
sunt in vigoare ;
Ca legile ce le confers se pot
schimba, si prin aceasta modifica,
faro ca sa se zics ca si dreptul po-
litic sau dreptul electoral al legei nu
s'ar aplica, deoarece, in sfera dreptu-
lui politic si electoral, nu se poate
vorbi, ca in sfera dreptului privat sau
a dreptului administrativ, de drepturi
castigate ;
www.dacoromanica.ro
Electorate
Considerand ca, in deosebi, in ma-
terie electorala, pentru ca cineva sa
poata fi inscris intre alegatori tre-
bue 5a indeplineasca condiVile legei
electorale in vigoare, neexistand in
asemenea materie drepturi castigate,
intrucat listele electorale se revizuesc
in fiecare an.
Buletinul 1901, p. 698
254. Considerand ea, in virtutea
dispozitiunei art. 3 din Legea electo-
rala, spre a face paste din colegiul
1-iu se care ea sa aiba un venit
fonciar ;
Ca in asemenea categorie stint
nu numai aceia cari an dreptul de
proprietate asupra imobilului, ci si
aceia cari au folosinta imobilului, in
virtutea dreptului real ce au asupra
imobilului, precum e emfiteutecarul
superficial ;
Ca, din acest punct de vedere, si
uzufructuarul unui irnobil, in total
sau in parte, trebue asemenea sa
fie in listele colegiului 1-in, pentruca
si el are un venit fonciar din imo-
bilul asupra catuia are dreptul real
de uzufruct ;
Ca astfel, daces uzufructuarul n'ar
putea fi admis cu venitul fonciar sa
figureze in listele colegiului I -in, n'ar
putea, nici emfiteutecarul, nici super-
ficialul, si s'ar rezerva dreptul de a
fi in colegiul 1-iu numai acelora
cari ar avea, un venit fonciar ca
proprietari, ceeace Legea electorala
nu prescrie in acest mod ;
Considerand ca nu trebue a con-
funda pe aceia cari au venit fonciar
sau cari, ca proprietari, au un drept
real asupra imobilului, cu aceia cari.
in virtutea unei conventii, ar fi avand
dreptul la venitul imobilului, caci
acestia neavand dreptul real asupra
imobilului, nu pot fi admisi a figura
in listele colegiului 1-iu, si o dero-
gare la aceasta este numai dispo-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMAN.A. 205

Electorate Electorate
zitia din art. 14 din Legea electo- prietarului ca cens, nu poate sa re-
rale. zulte decat din evaluarea facuta de
Buletinul 1901, p. 700 comisiunile de recensamant, fie ge-
235. Aparatorii de pe langa jude- nerale, fie acele de prefaceri in cur-
catoriile de ocoale avand o profe- sul periodului, evaluari ce trebuesc
siune libera, intra in prevederile arti- a ri constatate si inscrise in registrul
colului 4 alin. a din lege, pentru a de scutiri, prevazut de art. 26 din
fi inscrisi in colegiul 1-iu comunal Legea pentru constatarea con tribu-
cu scutire de cens. tiunilor directe.
Buletinul 1901, p. 734 Buletinul 1903, p. 516
256. Naturalizarea acelor ce au 261. Din dispozitiunile art. 15 din
luat parte in razboiul din 1877, desi Legea electorate, rezulta ea, pentru
facuta in mod colectiv, nu se intinde ca cineva sa-si poata exercita in-
si asupra copiilor nascuti inainte de tr'un judet dreptul sau electoral, cand
razboi. nu este dispensat de cons, nu este
Buletinul 1902, p. 536 suficient a plati numai darea tailor
257. Liceniatii d el a scoala de de comunicatie in acel judet, sau nu-
stiinte politico nu an o diploma echi- mai a-si avea acolo principalul sau
valenta en aceea a facultatilor uni- asezamant, servindu-se de censul ce
versitare, care sa le dea dreptul de ar avea in proprietati situate in alto
a fi inscrisi in listele electorale pen- judete, ei trebue sa poseada imobil
tru Senat cu dispensa de cens. si in judetul in care core a figura
Buletinul 1.902, p. 574 ca alegator, putandu-se insa com-
258. Alegatorul care a fost sters plecta consul cu venitul imobilelor
din listele electorate, fare vreo in- ce ar avea in alte judete.
cheiere a consiliului comunal si fare Buletinul 1903, p. 517 si 1905, p. 570
s&-i-se fi comunicat aceasta stergere, 262. Legea electorale, impunand
ne mai fiind in timpul util spre a afisarea la usa instantei care judeca,
face contestatiune la consiliul co- a voit sa inloeuiasca prin acest mijloc
munal, este in drept de a care di- citarea partilor, principiu fundamen-
rect la tribunal reinscrierea sa in tal in materie de jurisdictiune ;
liste. Ca., prin urmare, pentru a da agen-
Buletinul 1902, p. 594 tilor grefei posibilitatea sa vesteasca
259. Profosiunea de gazetar este o prin afisare, adica prin citare, pe
profesiune libera, care (IA dreptul la alegatorii contestati sa vie a se apara,
dispensa pentru a fi inscris in cole- apelantii sunt datori sa arate ui
giul 1-in comunal, conform art. 4 apelul for numele alegatarilor omisi
alin. 1 din Legea electorale comu- sau inscrisi intr'un colegiu, ce voesc
nala, dar numai atunci cand este sa se stearga sau sa se inscrie in-
ocupatiunea principal& si permanent& teansul ;
a cuiva, iar nu si atunci cand cineva Ca simpla indicare intr'un aseme-
intreprinde asemenea ocupatiune in nea apel ca se ataca cutare sentinta,
mod accesoriu si provizoriu. care coprinde, ca in speta, un oare-
Buletinul 1902, p. 657 care numar de alegatori, ridica atat
260. Constatarea venitului unei contestatilor, cat si alegatorilor din.
constructiuni noi, scutita de impozit colegiul din care ei fac parte putinta
pe 3 ani, venit ce poate servi pro- de a sti la tine se refera apelul, si
www.dacoromanica.ro
206 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Electorate Electorate
ii irnpedica astfel de a veni sa-si din Legea electorala pentru Camera
produce mijloacele de aparare ; si Senat.
Ca aceste regule sutra deopotriva Buletinul 1903, p. 571
aplicabile nu numai cand e vorba 266. Considerand ca principiul au-
de $tergerea, dar si cand e vorba de toritatei lucrului judecat, proclamat
inscrierea unui alegator intr'un co- prin art. 1202 din Codul civil, este
legiu oarecare, de oarece, daca, into- un principiu de ordine publica, care
resul celor ster$i reclama sa, fie ves- are a fi aplicat nu nurnai in mate-
titi spre a veni sa se apere, tot riile de drept privat situ de drept
asfel e de interesul obstei alegato- penal, ci qi in materie de drept pu-
rilor din acel colegiu sa cunoascii, blic si administrativ, in modal cum
zioa judecarei cererei de inscriere, insa legile varii de drept public $i
spre a se putea opune in dansa, administrativ vor fi determinat ;
daca au motive. Considerand ca principiul autori-
Buletinul 1903. p. 519 tatei lucrului judecat are a fi apli-
263. Licentiatii in teologie au cat $i in materie de drept electoral :
dreptul a fi inscrisi in colegiul 1-in de Ca nu se poate zice ca., in materie
Senat, cu dispensa de cens, intrucat electorala listele electorala avand a
au exercitat profesiunea for timp fi revizuite in fiecare an, aceasta ar
de 6 ani, conform art. 8 din Legea indica ca judecata pentru inscriere
electorala. sau $tergere ar produce efecte pen-
Buletinul 1.903, p. 528 tru un singur an, fiindca altceva e
264. Considerand ca este de prin- confectionarea listelor, act cu total
cipiu ca nu se poate ataca prin unul administrativ, si altceva e consacra-
$i acelas apel decat o singura ho- rea dreptului electoral al cuiva, prin
tarare pronuntata de o instanta ju- judecata lianas& definitive, astfel
decatoreasca ; Ca nu este intro acestea o corelatie,
Ca acest principiu, care doming, iar legea electorala nici nu tontine
intreaga procedura in materie de apel, o dispozitie care s5, proclame ca lu-
nu e contrazis prin nicio dispozitie crul judecat, in materie electorala,
contrary din Legea electorala, ; ar produce efecte numai pe timp
C5., in asemenea caz, cand Legea de un an, si ea, pentru aceleasi
speciala e mute asupra formelor de cauze sau motive, aceia$i persoana,
observat, regula e sa se recurga la inscrisa in listele electorala, ar puteit
formele dreptului comum. s'a, fie contestata la infinit ;
Buletinul 1903, p. 530 i 606 Considerand, dar, ca si in materie
265. Neexistand nicio disnozitie electorala avem a sine seama de au-
epresa in Legea invatamantului se- toritatea lucrului judecat rezultaltd
cundar care sa exclude din corpul dintr'o sentinta ramasa definitive,
profesoral pe maestrii dela $coalele intrucat e vorba de aceleasi parti $i
secundare, dan$ii trebuesc a fi asi- acelea$i cauze sau motive.
milati cu profesorii si, prin urmare. Buletinul 1903, p. 599
a fi inscri$i cu dispensa de cons in 267. Doctorii $i licentiatii in sti-
colegiul I comunal si H de Camera intele politico si administrative, mei
si Senat, conform art. 4 din Legea au exercitat profesiunea for mai mult
electorala comunala si art. 4 si 9 de 6 ani, au dreptul a figura ih co-
.
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL UENERAL DE JURISPRUDENTA RO?LINA 207

Electorate Electorate
legiul I de Senat cu dispense de tens, tatie s'ar fi judecat, incat aceleasi
pe temeiul art. 8, alin. f, din Legea procese electorate s'ar perpetua prin
electorala. repetare ;
Buletinul 1903, p. 609 Ca, tocmai pentru a se putea pre-
268. Vezi cuvantul Competinta. zerva de asemenea contestatii repe-
No. 381. tate in aceleasi conditii, trebue sa
269. Afisarea ce are a se face pe serve principiul autorit5.tei lucrului
usa localului Inaltei Curti de Casa- judecat, tot atat de necesar si in
tie, conform art. 49 din Legea elec- materie de drept electoral ;
torala, inlocueste citarea partilor si, Considerand ca se neaga aplicarei
deci, trebue sa tontine aratarea nu- priucipiului lucrului judecat, fiindca
melui alegatorului a caruia stergere revizuirea listelor electorale in fie-
sau inscriere se cere, iar nu numai care an ar exclude admiterea prin-
sentinta ce se ataca in apel ; cipiului lucrului judecat ;
Ca in apelul facut la Casatie ne- Ca, afara de aceasta, fiindca rfar
aratandu-se numele alegatorului con- putea fi lucru judecat oridecateori
testat, el urmeaza a fi respins. contestatorii ar fi altii ;
Buletinul 1904. p. 55l Considerand ca listele electorale se
revizuesc in fiecare an. spre a se
270. Considerand ca principiul au-
toritatei lucrului judecat, proclamat inscri acela care a ajuns a avea
prin. art. 1201 din Codul civil, este vaxsta sau care a cerut a fi inscris
un principiu de ordine publica, care pentruca are conditiile de a figura
are a fi aplicat nu numai in materie in cutare colegiu, precum si de a se
de drept privat sau de drept penal, sterge acela care ar fi Inuit sau aceia
ci si in materie de drept public si can nu mai an conditiile de a figura
adininistrativ, in modul insa cum in cutare colegiu ;
legile varii de drept public sau ad- Ca aceasta operatie administrative
ministrativ vor fi determinat, precum nu poate avea insernnatatea de a
si in deosebi in materie de drept e- exclude principiul lucrului judecat,
lectoral ; cand jurisdictiile, chemate a judeea
Considerand ca incheierile consi- in mod contradictoriu contestatiile
lialui comunal, sentintele tribunalului electorale, au consacrat judecatoreste
c?i deciziile Curtsi de Casatie, pro- inscrierea sau stergerea cuiva ;
nuntate in materie de drept electo- Ca deciziilor tor, pronuntate astfel,
ral, constitue autoritatea lucrului ju- are a se recunoaste autoritatea lucru-
decat, intrucat e vorba de acelas lui judecat, in acelas mod ca tutulor
obiect, de aceias cauza si de aceleasi deciziilor instantelor judecatoresti ;
persoane ; Considerand insa cil, pentru ca sa
Considerand ca, dac5, nu s'ar ad- poata fi vorba de autoritatea lucru-
mite principiul lucrului judecat si in lui judecat si in aceasta materie, tre-
materie de drept electoral, in fiecare bue sit fie constant ca exists o de-
an, cu ocazia rovizuirei listelor elec- cizie care s5 fi judecat in mod con-
torale, s'ar repeta cererile pentru tradictoriu in t r e unul care cere
stergerea cuiva din listele electorate inscrierea sau stergerea si altul care
judecate in anii anteriori, cu toate se opune ; apoi, trebue ca sa fie iden-
ca situatia, contestatului e identica, titate de object, care in aceasta ma-
ca in anal in care identica contes- terie insemneaz5, cerere de inscriere

www.dacoromanica.ro
 20S REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Electorate Electorate
in acelas colegiu, sau stergerea din Rocea din colegiul 1-iu Camera si
acelas colegiu ; c'a", trebue sa fie 1- Senat, ca fiind strain ;
clentitate de cauza, in sensul ca con- Ca nu se invoaca, spre a se do-
ditiile pentru cari se cere inscrierea vedi ca contestatorul este strain, de-
sau stergerea, trebue sa fie identice; cat tot ce s'a invocat in anul 1903,
in fine, identitate de persoane, in cand s'a cerut asemenea stergerea
sensul ea contradictoriu s fie din din liste pe acelas motiv ;
alegatorii aceluia$i colegiu ; intrucat nu se invoaca nimic
Considerand ca, cauza se poate nou, ci se repeta ceeace invocase in
schimba din an in an, si aceasta anul anterior, situatia este aceiasi ;
poatq sa justifice inscrierea sau $ter- prin urmare, cauza este identica, si
gerea ; de aceea sentinta Tribunalului de
Ca, data conditiile cuiva sunt in Olt si aceia a Curtei de Casatie din
acest an acelea4i ca in anul ante- 1903, pronuntate asupra contestatiei
rior cand s'a judecat contestatia care pentru $tergerea lui 1. Rocea, consti-
a avut de obiect stergerea sau in- tue lucru judecat.
scrierea, in acest caz, fiind identi- Buletinul 1904, p. 691
tate in privinta cauzei, va fi si lucru 271. Considerand ca domiciliul po-
judecat ; litic, cerut pentru a fi inscris in lis-
Considerand ea, in aceasta materie, tele alegatorilor de Camera $i Senat,
ideutitatea de persoana nu presu- spre deosebire de domiciliul sau re-
pune ca acelaq sau aceiasi alegatori sedinta alegatorilor comunali, poate
sa fi figurat ca contestatori, ci e su- sa fie nu numai acolo unde cineva
ficient ca nn alegator din colegiul iei are resedinta, ci si acolo unde isi
respectiv sa fi contestat, pentruca plateste darea directa, sau isi are.
sa se zica Ca este identitate de per- proprietatea ;
soane, fiindca un alegator. cand con- Ca de aci rezulta ca simplul fapt
testa, nu exercita tin drept personal, al stramutarei resedintei nu dov e-
ci indeplineste un drept in virtutea deste stramutarea domiciliului poli-
unui mandat public, consfintit prin tic ce se cere pentru Camera si Se-
lege in numele colegiului ; nat.
Ca, colegiul este o institutie in- Buletinul 1904, p. 704
fiintata prin Constitutie si organi- 272. Considerand ca si in materie
zata prin Legea electorala, si el e electorala regulele si principiile de
permanent, oricare ar fi numarul a- procedura civila au a fi aplicate, a-
legg.toritor inscrisi ; lma data si intrucat in Legea elec-
Ca, colegiul planeaza pe deasupra torala sunt dispozitii oarecari con-
tuturor alegatorilor din cari se corn- trarii ;
pune, de aceea cererea facuta de un Ca, in aceasta privinta, prin Le-
alegator este considerate ca facuta gea electorala se indica tine poate
in numele colegiului, si pentru acea- face apel, jurisdictia la care, si ter-
sta e identitate de persoane, oricare menul in care se poate face, terme-
ar fi persoana alegatorului contes- nul in care are a fi judecat apelul
tator, intrucat e din numarul alega- si afisarea de oficiu, ca mijloc de
torilor aceluia$i colegiu ; instiintare sau de citarea partilor a
Considerand ca, in judecata ce tu.- caror inscriere sau $tergere se care;
meaza, e vorba de stergerea lui I. iar in privinta formarei apelului, data

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 209

Electorale Electorale
nu se prescrie ceva deosebit, avem scris de un alegat or din acela$
a recurge la regulele de procedurg, colegiu cu alegatorul contestat, sau
civila, si vom trebui sa cerem pen- de procuratorul tor; sa indite sen
tru regularitatea apelulni, conform tints tribunalului contra careia se
art. 316 si urmatorii din procedura face apel, precum si sa se arate
civila, ca prin actul de apel sa se persoanele pe cari le vizeaza apelul
arate persoanele pe cari privesc ape- si sa se alature sentinta tribunalului
lul si sa se alature sentinta contra in copie ; iar prin afisare, sa se in-
careia se face apel ; dice alegatorii pe cari priveste apelul
Considerand ca, din apelul, precum si termenul judecarei ;
s'a facut in speta, si din afisarea, Considerand, in deosebi, ca un apel
iarasi vagO., fara' de indicarea per- in materie electorala, contra unei
soanelor pe cari priveste, nu se poatesentinte a tribunalului in care e
sti care e persoana de a carei in- vorba de inscriere in listele electo-
scriere sau stergere este vorba si pe rate sau de , stergerea mai multor
care priveste apelul ; persoane din listele electorate, fara
Ca data legiuitorul a dorit sa se aratarea numelui tor, are a fi con-
judece cauzele electorate de urgent& siderat ca nut.
si prin comunicare de sentinta, fara Buletinzil 1.904, p. 843
eitafii, insa, pentru motivul urgentei 273. Considerand ca legiuitorul,
nu se pot suprima regulele de pro- pentru a forma colegiul I-iu de
cedura esentiale, pentru forma si re- Cameril $i Senat, nu a avut in ve-
gularitatea apelulului si pentru in- dere decat pe proprietarii de imobile
stiintarea acelor pe cari ii priveste rurale sau urbane ;
apelul facut ; Considerand ca dreptul de a avea
Ca, de aceea,precum un alegator care si exploata o farmacie nu este un
se consider& ca inscris, in urma sen- drept real de proprietate a unui
tintei tribunalului. el nu poate sti imobil, ci un drept personal de a
din afisare, data apelul fficut i pri- exercita profesiunea de farmacist,
ve$te pe el, tot asemenea, d a c a preparand si vanzand medicamente ;
so face apelul pentru a se obtine in- Ca dar, acest drept nu da posibi-
scrirea unor alegatori cari au fost litatea acelui ce-1 exercita d e a
stersi de tribunal, acei interesati pen- putea figura si a fi inscris in cole-
tru a se mentine sentinta tribuna- giul I- in de Camera, si Senat in
lului n'au posibilitatea de a sti din baza venitalui farmaciei, acest venit
afisare in privinta caror alegatori ins- nefiind un venit imobiliar.
crisi s'a facut apel ; Buletinul 1904, p. 846
Ca, in asemenea conditii, judecarea 274. Desi meta care are proprie-
de Curtea de Casatie a apelurilor in tati intr'un judet este in drept sa
materie electorala, cari privesc mai tears inscrierea sa in listele elect -
multi alegatori, poate fi o adevarata rale ale acelui judet, ins& data este
surprindere ; deja inscris in alt judet, unde si-a
Ca de aceia, in mod normal, si exercitat pant atunci drepturile sale
spre a se conforms regulelor de pro- politico, prezumptia este ca-si are
cedura, e neaparat, pentru admisi- domiciliul sau politic acolo, si aceasta
bilitatea apelului i11 materie electo- prezumptie nu cade decat atunci
rala, a se cere ca apelul sa fie sub- and a facut dectaratiunile de schitn-
/. C. Barozzi.Vol. 14
www.dacoromanica.ro
210 REPERTORJUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Electorate Electorate
bare de domiciliu, prescrise de arti- rului se invedereazii, si din dispozi-
colele 35 si 36 din Legea electorala. tiile art. 15 al Legei electorale, care
Buletinul 1904, p. 848 admite ca veniturile fondurilor si-
275. Vezi cuvantul .Naturalizare, tuate in diferite judete se- fie tinute
No. 10. in seams pentru complectarea can-
Buletinul 1904, p. 854 sului cerut de lege, Mei din moment
276. Considerand ca., desi, dupe ce veniturile dintr'un judet nu pot
dispozitiunile art. 134 din Legea e- servi decat spre complectarea cen-
lectoralh, zece alegatori au dreptul sului dintr'un alt judet, ceeace pre-
de a intents si sustine actiunea pu- supune un venit fonciar si in acel
blics in caz cand Ministerul public judet, urmeaza invederat ca ele nu
nu ar lua initiativa, acest drept insa pot fi tinute in seams pentru a creia,
se de- alegatorilor numai pentru pe- dreptul de cenz unei persoane intr'un
depsirea delictelor savarsite in timpul judet uncle dansa n'are nicio pro-
alegerilor ; prietate ;
Considerand ca, in speta, faptul Ca, dace legiuitorul s'a ocupat de
imputat consiliului c o m u n a l din domiciliul politic in art. 35 al Legei
Tulcea fiind eel prevazut de arti- electorale, a facut-o mai cu seams
colul 117 din Legea electorala ce pentru a reglementa cazul cand o
nu a fost savarsit in timpul alege- persoana intruneste conditionile ce-
rilor, actiunea publics nu putea fi rute de lege pentru a figura ca ale-
push in miscare decat de Ministerul gator in mai multe judete. adica are
public, conform dreptului comun. proprietate in fiecare judet, in acest
Buletinul 1904, p. .987 caz s'a lasat facultatea de a opts
277. Avand in vedere ca, dupe pentru unul sau altul din aceste
art. 2 din Legea electorala, corpul judete ;
electoral este impartit in fiecare ju- Ca, astfel fiind, pentru ca cineva
det in trei colegiuri ; ca de aci re- se- -si poata exercita dreptul electoral
zulta ca corpul electoral se imparte pentru colegiul I-in de Camera si
pe judete; 1-iu de Senat dintr'un judet, cand
Avand in vedere Ca, dupe art. 3 nu este dispensat de (ens pentru
si urmatorii din aceias lege, reiese acest din arms colegiu, nu e sufi-
invederat ch. colegiul I-iu de Camera cient de a plati nuinai simpla dare-
si I-iu de Senat reprezinta proprie- a tailor de comunicatie in acel judet.
tatea ; servindu-se de censul ce ar avea in
Ca, din momentul ce legiuitorul re- propriethti situate si in alto judete,
guleaza prin aceste articole ca cen- ci trebue se- prateasca o dare fon-
sul pentru colegiul I-iu de Camera ciara cat de mica si in judetul in
si I-iu de Senat se bazeaza pe pro- care cere a figura ca alegator
prietate, si intrucat corpul electoral Buletinul 1905, p. 570
se imparte pe judete, de aci rezulta 278. Considerand ca cererea de
ca legiuitorul nu a avut in vedere apel nefiind semnatil, de apelant, si
decat proprietatea dintr'un judet, sl ne mai fiind ip termenul util pre-
n'a putut se- inteleagh, ca acei ce vazut de lege pantru facerea ape
n'au nicio proprietate in acel judet lului, urmeaza ca apelul se- fie res-
se- face parte din aceste colegii ; pins ca inadmisibil.
Considerand ca vointa legiuito- Buletinul 1.905, p. 633

www.dacoromanica.ro
 REPENTORJUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 211

_Electorate _Epetorrae
279. Considerand ca, dup.& dispo- imediat, prin alineatul urmator, de
tit-mile art. 46, alni, V, din Conven- aceasta cestiune, i decreteaza desfi-
tiunea dela. Paris, moldovenii si va- intarea claselor si privilegiilor ce
lahii, de once rit crestin, se vor bu- existau intro locuitorii de nationa-
cura deopotriva de drepturile po- litate romans ;
litice; ca exercitarea acestor drepturi Considerand ca este' adevarat ca
se va putea intinde si la celelalte Conventiunea dela Paris din 1858
culturi, prin dispozitiuni legislative ; nu se ocupa de modal dobandirei
Considerand cg, din aceste dispo- nationalitatei romane; nu e mai putin
zitiuni rezulta neindoios ca s'a con- adevarat, insg, ca ea decreteazg o
ferit strainilor de once rit crestin, atare stare de lucruri in profitul tu-
cari la data Conventiunei erau sta- turor locuitorilor crestini ai Princi-
biliti in Valahia si Moldova, si cari patelor, cari nu se bucurau de verio
nu se bucurau de verio protectiune protectie strains, edictand ca teti
straina, exercitiul drepturilor politice ; acei locuitori crestini, stabiliti la acea
iar strainilor de alto culturi, can se data in Cara, s'a se bucure deopotriva
gaseau in aceleasi conditiuni, li s'a de drepturile politice
acordat posibilitatea de a dobandi Considerand ca apelantul dove-
exercitiul drepturilor politice numai deste, in fapt, prin af..tele prezentate,
prin dispozitiuni legislative ; ca tatal situ legitim se gasea stabilit
Ca acest text, nu este priinitor de in Iasi la data Conventiunei din Pa-
o alta interpretare, si ca prevede ne- ris, fara sit se fi bucurat de verio
indoios pe strginii de alto rituri protectie straina, si ca dansulape-
crestine, iar nu pe valahii si moldo- lantuls'a na.scut in Iasi la 19
venii autoctoni de nationalitate ro- Noembrie 1862, si este catolic, adica,
mama, rezulta din aceea ca acestia de religiune cresting, si ca deci, in
din uring aveau ca religiune pe cea baza art. 46 sus citat, are exercitiul
cresting ortodoxa si ca se bucurau drepturilor politico.
notagaduit de drepturile politice, si Buletinul 1905, p. 667
nu se vede, deci, motivul care a de- Vezi euvantul Nationalitate" No. 1, 0
terminat pa reprezentantii (Marilor cuvzintul Naturalizare No. 7.
Puteri sit se inteleaga, ca sit le con- 2S0. Avand in vedere decizia sti-
fere un drept pe care 11 aveau si-1 pusa, recursului, prin care Curtea cu
exercitau inainte de Conventiunea jurati a respins actiunea intentata
dela Paris : de 10 cetateni alegatori din judetul
Considerand ca.' argumeutul dat Roman contra colonelului C. B. Eta-
de tribunal prin sentinta apelata garceanu, pentruca ar fi votat Ia
ca : prin sus citatul alineat V de colegiul 1-iu de Camera, tiind ca
sub art. 46 s'ar fi cautat a se nu are censul legal ;
abroga nedreptatile trecutului cu pri- Considerand ca. pentru a respinge
aceasta actiune, Curtea a constatat,
vire Ia exercitiul drepturilor politico,
in ceeace priveste pe moldoveni si in fapt, ca unul din cei 10 acuzatori.
munteni. declarand ca pe viitor toti anume I. Teohari, a votat in anul
deopotriva, lath deosebire de clase curent Ia Piatra-Neamt, asa ea dan-
si privilegii, s se bucure de dreptu- sul, no mai avand dreptul sit se a-
rile politico , nu poats fi admisibil, mestece in operatiunile electorale din
de oarece Conventiunea se ocupa judetul Roman, nu putea sit semneze

www.dacoromanica.ro
212 REPERTORIUL GENERAL DE JIJRISPRUDENTA ROMANA

Electorate Elnan,c ipar ea

petitia de darea in judecatil a lui puteft face, ca si pentru autentifica-
Sagarceanu ; cii deci, acea petitie re- rea unui act, conform art. 11 al le-
manand semnata numai de 9 ale- gei pentru autentificare, inaintea unui
gatori, este nula., iar actiunea public, judecittor al tribunalului, flindea pen-
urmeaza s5, fie inchisrt ; tru primirea acelei declaratii un sin -
Considerand ca, fata cu consta- gur judecator nu e tribunalul, si de-
tarea faptului ca I. Teohari a votat claratia nu se poate primi decal de
in anul curent in judetul Neamt, tribunal sau de o sectie a tribuna-
Curtea a f tcut o bun, aplicare a lului, compus en tot complectul, con-
art. 35 si 134 din Legea electoralA, form Levi de organiz Ire judecAto-
deoarece, pe deoparte, aleglitorul care reascg, cum se recunoaste ca trebue
ei-a exercitat dreptul de vot intr'tin A, fie cand e vorba de ernanciparea
judet nu are dreptul sa controleze unui minor in lips, de tvit5, sau de
operatiunea alegerei din alt judet, mama, conform art. 423 Cod. civil ;
iar pe dealtAparte, actiunea pre- Considerand ca, ina,inte de Legea
vAzut5, de art. 134 din Legea electo- de autentificare, nu poate fi indoiala
rala, trebue s5, fie intentata si sus- c5 declaratia de emancipare trebuia,
tinuta de eel putin 10 alegatori din a se face dinaintea complectului tri-
judetul in care a votat acela care bunalului, si tot asa trebue sa fie
este dat in judecata. si in urma acelei leni, intrucat func
Bulitinul 1.905, p. 756 tiunea tribunalulni, in caz de eman-
281. Considerand c5, instal*, chie- cipare, conform art. 422 Cod. civil,
math'. s5, judece actiunea intentatA nu e numai de a primi declaratia
pe temeiul art. 134 din Legea elec- vointei de a ernancipa.
tora15, fiind Curtea cut jurati, parti- Buletinul 1.904, p. 1554
ciparea representantului Ministerului
public este totdeauna necesara, astfel Epizotie (taxa)
constituirea Curtei cu jurati in
c5,* 1. Prin legea din 12 Martie 1871
acest mod nu poate face obiectul se prevede ca, pe fiecare an, se va
unui motiv de casare. percepe de Slat, din veniturile ju-
Buletinul 1905, p. 757 detene si comunale, cafe un leu la
sutrt, si fondul, astfel adunat, se va
Ein,anciparea depune la Casa de depuneri si con,
1. Considerand ca emanciparea semnatiuni. pentru a servi la des-
din partea tat5,1ului sau a mamei, pagubirea proprietarilor, ale crtror
se savaxseste, conform art. 422 din vite se vor omori pentru marginirea
Codul civil, prin singura declaratie epizotiei, conform art. 92 din Legea
a taalui sau a mamei dinaintea tri- politiei rurale ;
bunalului, care are a primi decla- Considerand ca veniturile aatate
ratia, a dispune trecerea intr'un re- intr'un buget nu stint cleat niste
gistru si a se public& ; venituri presupuse ;
Considerand c5, emanciparea e un Ca veniturile reale pot fi mai mari
act solemn ; sau mai mici decal prevederile bud-
Ca tribunalul, inaintea Anna are getare.;
a se face declaratia, data primind-o Ca, dar, atunci nand Legea declarrt
indeplineste un rol pasiv, aceasta nu a impune cu taxa de unu la suta
indritueste a crede ca, declaratia s'ar veniturile comunale sau judetene, si

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA 213

Epizotie (taxer) Eroare de cateul fi de nume

nu specific& ca aceste venituri au. conditiunea de a se proba o inve-
sa se calculeze dupa prevederile bud- derata gresala ce ele ar tontine ;
getare, nu se poate deduce, fail a Considerand ca interpretarea aces-
sill cuvintele legei, ca el a inteles a tei dispozitiuni speciale nu poate sa
impune nu venitul ce comunele si fie admisa decat in acord cu prin -
udetele au avut, dar ceeace ele an cipiul general, adica de a se face in-
presupus ea ar putea avea. dreptarea oricarei erori invederate,
Buletinul 1891, p. 1909 fie ca acea eroare a facut-o prin ope-
ratiunea cifrelor, bine sau gresit,
Eroare de calcul fi de nume puse deja in cornpturi, fie prin lipsa
1. Eroarea de calcul nu poate fi altor cifre, pe care partile din eroare
invocat5, ca mijloc de casare, de au orris de a le trece in acele comp-
oarece pentru atari erori se poate turi ;
cere $i dobandi indreptarea for chiar Considerand ca, pentru aplicarea
la instanca care a pronuntat actul acestei interpretari in rectificarea
judecatoresc in care s'a comis eroa- compturilor, urmeaza s'a se permita
rea pretinsa, conform art. 292 Pr. partilor de a proba gresala invede-
eivill rata, atat prin refaceri de socoteli
Buletinul 1876, p. 223 cu cifrele coprinse deja in actele
.

2. Dupa dispozitiunile art. '292 din compturilor, cat si prin producerea

Proc. civila, erorile materiale de re- de alte acte cari sunt in legatura
dactiune, ce se comit asupra name- directs cu acele compturi, si pe care
lor partilor in sentintele judec5toresti, partite au omis de a-le avea in ve-
se pot indrepta, dupil o simply cerere dere la incheierea acelor compturi.
ce cat& -A se adreseze instantei care Buletinul 1897, p. 735
a pronuntat hotararea, in marginea 4. Socotelile semnate $i reciproc
slu in josul acelei hotarari. acceptate de parti constituesc pentru
Buletinul 1890, p. 512 dansele un titlu de lichidare si r5,-
3. Considerand ea', dup& principitil fuire ;
Leneral prevazut de art. 953 din Ca dacg., totus, este adniis ca so-
Codul civil, o regulare de compturi, cotelile, astfel definitiv incheiate, stint
ca orifice conventiune, nu se poate susceptibile de rectificare pentru in-
consider& ca definitiv& si nerevoca- vederata gresala in calcul, omisiune,
bila intro partile interesate atunci duble socotiri sau altele, nu este mai
cand consimtimantul for reciproc a putin adevarat ins& ca partea care
fost dat prin eroare asupra substan- cere aceasta rectificare, e tinuta a
tei compturilor sau a obiectului, si stabill eroarea sau omisiunea pe care
consecinta virtual& a acestui prin- o alega in contra celor constatate
cipiu este ca partea vatarnata prin in compturile ei, si ca in niciun caz,
consimtimantul dat din eroare are printr'o asemenea rectificare, nu se
dreptul de a cere si obtine indrep- poate intelege ins4i refacerea comp-
ttrea erorei pe cales, judecatei ; turilor incheiate de parti in comun
Considerand ca, in ceeace priveste acord.
dreptul de rectificare, de compturi, Buletinul 1898, p. 385
el este prevazut in mod special si 5. 0 simply nerecunoastere a unor
prin art. 1717 din Codul civil, cu condeie nu este suficienta pentru a

www.dacoromanica.ro
214 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROILiNA

Eroare de caleul fi de name Eroare grosierd 1h3 fapt

decide o adevarata prefacere a so- iar nu ca da,nsul este supus Austro-
cotelelor definitiv incheiate intro parti ungar.
$i cari, ca atari, formeaza intre parti Buletinul 1878,1).79
un contract de rafuire, ce numai in 4. Numai o eroare grosiera de fapt
caz de eroare sau omisiune invade- dovedita cu acte autentice da loo
rata se mai poate rectifica. la casare, nu insa qi o eroare pro-
Buletinul 1998, p. 387 blematic5., o pretinsa eroare de a.
preciere a mijloacelor de dovedire,
Eroare grosierd de fapt reciproc produse de parti.
1. Curtea de fond comite o eroare Buletitml 1880, p. 349
grosiera de fapt, $i in acela$ timp 5. Curtea de fond comite o gro-
violeaza autoritatea lucrului judecat, siera eroare de fapt cand, pentru a
cand confirma o executare efectuata constata ca recurentul este cesionar,
de eatre un judecator a carui lu- se bazeaza pe o pretinsa marturisire
crare fusese anulata de tribunal, $i a acestuia, care in realitate nu e-
se facuse o alto. executare de catre xists.
un alt judecator numit de tribunal, Buletinul 1880, p. 348
fara ca hotararea tribunalului rela- 6. Pentru ca so., existe eroare de
tiva la anularea lucrarei primului fapt grosiera din partea judecatorului
judecator so. fi fost apelata $i refor- fondului, de natur5, a educe casarea
meta de Curtea de apel. unei hotarari, trebue ca eroarea gro-
Buletinul 1876, p. 135 siera sa se rapoarte la existents sau
2. Desi aprecierea faptelor $i cir- la neexistenta unor fapte, eroare
cumstantelor este lasata in puterea probata on prin notorietate, on prin
suverana a judecatorului fondului, si acte autentice $i necontestate ;
eh, prin urmare, controlul Curtei de Ca eroarea in aprecierea faptelor
Casatiune, care judeca, numai drep- necontestate qi admise de parti nu
tul, nu se intinde asupra unei ase- constitue un motiv de casare, pe cat
menea aprecieri, care s'ar ataca sub Limp aprecierea .faptelor este un atri-
motivul de eroare grava, insa cand but suveran al judecatorului fon-
este vorba de o eroare de fapt, de- dului.
monstrate printr'un act autentic $i Buletinul 1881, p. 1,21
care a fost produs inaintea judeca- 7. Eroarea evident. de fapt, co-
torului fondului, aceasta este de corn- misa de instantele de fond, poate
petinta Curtei de Casatie a-o exa- fi un motiv de casare a hotararilor,
mina, caci atunci este violat intr'un cand faptele sunt constatate in acte
chip indirect chiar dreptul stabilit autentice, sau $i private recunoscute
prin art. 1173 Codul civil. produse inaintea acelor instance, caci
Buletinul 1877, p. 208 in asemenea caz eroarea de fapt
3. lnstanta de fond comite o eroare echivaleaza cu eroarea dN drept, de-
grosiera, de fapt cand, in fata nnui oarece se violeaza art. 1173, 1174
certificat al Consulatului Austro-un- $i 1176 Codul civil, nedandu-se ore-
gar, prin care se declara ca un in- zamant despre dispozithinile $i con-
divid este cetacean austro-ungar, ventiunile ce prin acele acte se con-
instanta declara $i afirma ca acel stata.
certificat nu dovedeste decal ca acel Buletinul 18814..214
individ are mi pasport Austro-ungar, Vezi :70 euvantul Ade" No. 45, 46.

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT, ROMANA
Eroare grosierd de fapt
8. Suveranitatea instantelor de fond
in aprecierea dovezilor nu poate
merge para. acolo de a afirma fapte
cu totul contrarii celor ce aceste do-
vezi contin ;
Ca, procedand astfel, ele comit o
eroare grosiera de fapt, care da loc
la casarea deciziunilor lor.
Buletinul 1882, p. 174
9. Instanta de fond, care iqi inte-
meiaza hotararea pe o inexactitate
in fapt de aratarile martorilor au-
diati inaintea sa, comite o eroare
grosiera de fapt, care da loc la casarea
hotararei sale.
Buletinu11499, p. 764
10. Cnnsiderand ca aprecierea im-
prejurarilor ce se sting de fondul
unei pricini este de atributia jude-
catorului faptului, pe care Inalta
Curte, dup5, art. 38 din Legea ei
constitutive, nu le poate judeca :
Considerand ca, singura exceptie la
regulele de mai sus, care ins& nu
este o adevarata exceptie, se face
atunci numai cand judecatorul fap-
tului a cazut intr.() adevarata eroare
de fapt, $i aceasta rezulta chiar din
sentinta sa bazata asupra unui act 13. Vezi cuvantul
pe care it invoaca, cand acesta co- No. 23 $i 117.
prinde imprejurari cu totul contrarii
acelor invocate, cad atunci Curtea
aceasta nu intra in fond, nici su-
pune criticei sale aprecierea facuta
de judecatorul faptului, ci constata,
numai eroarea lui evidenta, asupra
Careia bazase, sau despre care for-
mulase a sa apreciere.
Buletinul 1863, p. 115
11. Atunci numai o Curte comite
o eroare de fapt, susceptibila de a fi
invocata $i admisa ca mijloc in Ca-
satiune a deciziunei sale, cand, ba-
zata pe ni$te dovezi ce-i-s'au pre-
zentat, sau pe ni$te propuneri fa-
cute inainte-i, afirma lucruri cu totul
www.dacoromanica.ro
215
Eroare grosierd de fapt
$i evident contrarii color coprinse in
acele dovezi sau propuneri facute.
Buletinu11867, p. 93
12. Curtea de Casatiune nefiind in-
stituita a controls erorile de fapt ce
ar comite instantele de fond, numai
atunci se poate invoca inaintea Curtei
de Casatiune cu succes, ca mijloc de
casare, eroarea de fapt, cand acea
eroare este de tot evidenta $i re-
zulta din acte autentice, sau pi
sub semnatura privata, insa, recunos-
cute, fara ca s f i e trebuinta de
nicio apreciatiune din partea judeca-
torului pentru intelegerea sensului
acelor acte, astfel ca, dela prima ve-
dere s e invedereaza contrarietate
intre afirmarile judecatorului fondu-.
lui $i intre continutul acelor acte,
deli le-a avut in vedere, caci un ase-
menea caz este din partea judecato-
rului fondului mai mult cleat o
eroare de fapt, este chiar o eroare
de drept, este violarea principiului
de lege ca : (von*, partilor mani-
festata intr'un mod clar tine loc de
lege pentru dansele'.
Buletinul 1869. p. 26:?
Hotarare
Evaluare
1. Vezi cuvantul Expertiza .
Brees de p utere
1. Cand, cu ocaziunea unei contes-
tatiuni la executarea unei averi mi$-
catoare, contestatorul prezinta un
act antentic, prin care dovede$te ca
atat imobilul, cat $i toata, averea
mi$catoare allatoare pe acest imobil,
i s'a vandut cu mult inainte de ur-
marire $i ca, este proprietatea sa,
instanta de fond, declarand c5, nu s'a
dovedit ca averea mobil& urmarita
ar fi a contestatorului pi respingan-
216 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Exces de putere Exces de putere

dui contestatia, comite o gravy eroare un fapt asupra caruia el nu s'a a-
de fapt si un exces de putere prin parat, cu care chip a comis un exces
schimbarea continutului actului. de putere.
Buletinul 1873, p. 151 Buletinul 1878, p. 334
2. 0 hotarare este data cu exces 4. Legea Monopolului tutunului,
de putere decateori judecatorul a prin art. 26, alin. 2, pedepseste pe
exit din cercul atributiunilor deferite toti aceia la cari se Wisest tutun
lui prin lege, decateori gi -a aro& taiat sau in foi, nerevestit cu mar-
atributiuni recunoscute altor puteri cile Regiei ;
sau jurisdictiuni consacrate in Stat ; Ca, in spet5,, fiind constatat ca, la
1)e uncle urmeaza ca o aplicare inculpat sa, gasit tutun nerevestit
eronata a legei nu constitne un exces cu marcile Regiei, tribunalul a comis
de putere. exces de putere si a violat articolul
Buletinul 1874, p. 175 gi 100 de lege sus citat anuland procesul-
(Seef.-Unite) verbal incheiat de agentii Regiei si
3. Curtea de apel, fiind sezisata decizia Ministeriala.
de catre Procurorul-general pentru Buletinul 1881, p. 446
judecarea unei actiuni de abuz de 5. Instantele de fond unneaza a
putere irnputata unui functionar al discuta si a se pronunta asupra ac-
politiei judecatoresti, nu poate con- telor pe cari se bazeaza apararea,
damn& pe prevenit pentru un alt pe cat acele acte li se prezinta, si,
delict, frith' ca mai intai sa-1 instiin- ca,nd afirma ca, nu au fost prezen-
teze spre a se putea apara. ; tate si respinge apararea, comite un
C5 in speta, functionarul fiind dat exces de putere, pe cat se constat5
in judecata pentru abuz de putere, din actul judecatoresc supus recur-
apararea sa n'a putut s5, aibrt loc sului c5, atari acte au fost prezen-
decat asupra singurului fapt ce-i-se tate inaintea instantei, care era o-
imputa de care Ministerul public ; bligat5, dupa lege a le aprecia.
Ca daca. in urma, Curtea, din des- Buletinul 1881, p. 852
baterile urmate inaintea sa si din 6. Instanta de fond, bazandu-se
depunerile martorilor, g5,sea, ca,' in pe un act ce nu a fost prezentat $i
greutatea inculpatiilui reese alto fapte discutat de parti, violeaza dreptul
independente decat acela pentru care de aparare printeun exces de putere.
era dat judecatei, precum prin ho- Buletinul 1982, p. 147
tararea pronuntatO constata delictul 7.. Pentru a se imputa exces de
de mituire, asupra acestui fapt, care putere si violare manifesta a legei
nu era prevrtzut de rechizitorul in- partilor, trebue ca Trib. sau Curtea
troductiv si nici ridicat la audienta ce a pronuntat deciziunea, on sa fi
de Ministerul public, urma sa fie inlaturat ceeace s'a stipulat de parti,
instiintat inculpatul, pentru ca sa -$i substituind dela sine altele decal
poata face apararea si asupra acestui acelea ce au convenit ele in mod
non fapt descoperit in urma de Curte, expres, invederat gi necontestat, on
nefiind vorba ad de o alts calificare s le fi interpretat luand de baza
de fapte; ceva, cu totul strain de natura toc-
Curtea de apel, netinand seams melei si termenii clari ei categorici
de aceste principii, a pronuntat con- in cari au facut-o.
tra recurentului o pedeapsa pentru Buletinul 1888, p. 859

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 217

Exces de putere Executare

8. Exces de putere comite jude- nistratie publica din 24 Februarie
catorul nu cand grepepte in contra 1868, pentru facerea pi executarea
logicei, aplicand rau legea, apreciand hotarniciilor (art. 32), cat pi prin le-
rau faptele, sau interpretand in mod gile anterioramente dominatorii peste
eronat inscrisele, ci atunci cand sub- Mileov, executarea hotararilor privi-
stitue vointa sa legei, prin ameste- toare la alegerea hotarelor dintre in-
carea sa in atributiunile date de lege vecinatele mopii trebue sa se face
altor autoritati, sau prin refuzul de in prezen1a unui judecator de tribu-
a execute dispozitiuni de lege pozi- nal, dupe ce partile au fost formal
tive pi formale. chemate sa asiste la acea lucrare.
Buletinul 1867, p. 434 Buletinul 1870, p. 306 ; 1875, p. 388
9. Motive le unei hotarari consti- i 1882, p. 260
tuesc un exces de putere numai a- 2. Dupe art. 529 Proc. civila, cel
tunci cand ele sunt trase din acte din urma act de executare, in ma-
cari nu se afla in dosarul procesu- terie de urmarire imobiliara este prima
lui, pi din argumente cari n'au Post adjudecare.
produse in audienta, sau cand partea Buletinul 1872, p. 109
care le-a produs a recunoscut de a 3. Lucrarea de executare a unui
se servi cu dansele. prepedinte de tribunal, insiarcinat de
Buletinul 1869, p. 467 Ministerul justitiei pe baza legei din
10. 0 sent*, judecatoreasca asu- 1851, cu executarea unui Hrisov Dom-
pra fondului presupune aprecierea nese, este o lucrare definitive, pi nu
expresa sau virtual& a tuturor mij- poate sa mai fie stipusa la niciun
loacelor fondului in intregul sau; control.
Ca judecatorul nu poate, fara a Buletinul 1873, p. 11
comite un flagrant exces de putere, 4. Executarea dispozitivului unei
sa contravina acestei regule ; hotarari no se poate scinda in sens
Ca omisiunea de a discuta fondul ca o parte sa se execute, jar cealalta
dreptului chiar constitue intr'o de- sa se suspende.
ciziune un adev5.rat exces de putere, Buletinul 1873, p. 105
cand acea deciziune are de object a 5. Cand se execute o deciziune
rezolva, pi fondul chiar. prin care se adjudeca o portiune de
Buletinul 1869, p. 491 pamant din diferite trupuri de p5,-
11. Vezi cuvantul cHotarari, No. mant, fare, a se specifics ate cat
15, 131 pi 146. are sa se is din fiecare din acele
trupuri, se poate, pe cale de contes-
Executare tatiune, care iaterpretarea modului
1. Din combinatia art. 597 cu ar- de executiune, pi instanta care ad-
ticolul 745 Proc. eivila, rezulta ca mite acest mod de procedare nu co-
altele sunt regulele privitoare la e- mite nicio violare a autoritatei hi-
xecutarea hotarniciilor ce se pronunta cr ului judecat.
asupra delimitarei intro invecinatele Buletinul 1873, p. 193
mopii, pi altele acelea cari privesc la 6. Art. 398 Proc. civ. prescrie, sub
executarea hotararilor cari pronunta pedeapsa de nulitate, ca, daca exe-
delasarea pi pierderea unui imobil cutarea hotararilor pi a titlurilor e-
determinat ; xecutorii nu incepuse inc.& la moar-
Atat prin Regulamentul de admi- tea debitorului, executarea for nu

www.dacoromanica.ro
218 REPERTORIUL GENERAL 1)E JURISPRLIDENTA ROIISNA
Ererutare
poate avea loc in contra mostenito-
rilor decat opt zile dupa ce 1i-ea co-
unicat, in persoana sad la domici-
liu. hotararea sau titlul executoriu.
Buletinul 1876, p. 656
7. Curtea de fond, chemata a se
pronunta, asupra executarei deciziu-
nei sale famasa definitiva, nu poate,
pe calea executarei si a contestatiu-
nei ce- s'ar ridica la- aceasta executare,
sa aprecieze i sa judece un act in-
cheiat intre parti posterior deciziunei
ce se execute, $i in care se tontine
o stipulatiune noua, care n'a facut
obiectul procesului judecat.$i aceasta
in fata opunerei partei interesata ;
Ca, in speta, Curtea de fond, ne-
socotind aceste principii, a depasit
drepturile sale, judecand in prima si
ultimo instal*, o cestiune ce urma,
a se judeca dela prima instanta.
Buletinul 1880, p. 247
S. Conform art. 403 Pr. civila si
art. 34 din Regulamentul hotarni-
ciilor, cel din urma act al executarei
este jurnalul tribunalului sau Curtei
incheiat, in urma, depunerei actului
de executare $i in urma chemarei si
ascultarei partilor intro cari s'a fixat
linia despartitoare de titre membrul
insarcinat cu executarea, iar nicicum
un jurnal incheiat de instant& fora
chemarea partilor.
Buletinul 1980, p.319 ; 1881, p 709 ;
1893, p. 1094 ; .1894, p. 633;
1885, p. 675 ; 1886, p. 385
i 1897, p. 877
9. In privinta executarei hotara-
rilor date de o tiara strain& pe te-
ritoriul Romaniei, vezi cuvantul (Ho -
tirari, la No. 26, 35 $i 105.
Buletinul 1872, p. 115 Fi 1873, p. 273
(Sectiuni- Unite) ; 1874. p. 171
i 1880, p. 348
10. Executarea in parte a unei
deciziuni asupra unui cap de cerere
cn totul distinct de celelalte capete
www.dacoromanica.ro
Ereeutare
de cereri continute in corpul aceleiasi
deciziuni, $i asupra carora partea si-a
facut rezervele legale, nu ridica par-
tei care a executat acest cap de ce-
rere catigat dreptul de a face recurs
in Casatie asupra celorlalte capete
de cereri cari i-au fost respinse prin
acea decizie, cad din momentul ce
capetele de cereri facute inaintea in-
stantei de fond erau distinete si di-
vizibile, este ca si cum mai inulte
hotarari ar fi intervenit intre a ce-
leasi parti, la aceias audienta, si pre-
cum executarea uneia din aceste
hotarari nu ridica partei dreptul de
a putea ataca pe celelalte, tot astfel
executarea hotararei asupra uneia
din capetele de cerere nu poate ridica
partei dreptul de a ataca aceias ho-
tarare in privinta celorlalte.
Buletinul 1989, p. 154
11. Dupfi ce se dispune, prin ar-
ticolul 1167 Cod. civ., ea executarea
voluntara, ca si confirmatiunea si ra-
tificatiunea, tine loc de renuntare,
chiar in privinta vitiurilor de forma
ale unui act anulabil, se adaoga (fora
a se vatama insit drepturile persoa-
nelor a treia);
Ca, prin aceasta, legea a voit a
apara drepturile ce o a treia per-
soana ar fi dobandit dela cel care
confirnia inainte de a fi facut con-
firmarea, care, dealtniintrelea, are
un efect retroactiv.
Buletinul 1883, p. 185
12. ()data inceputa executarea u-
nei hotarari sub imperiul Legei Ca-
ragea, prin indeplinirea formelor ce-
rute de acea legiuire, deli definitiva
executare a avut loc sub noua lege
civila, nu se poate cere observarea
formelor prescrise de noua lege de
procedura pentru executarea hotrt-
rarilor incepute sub imperiul legei
vechi ;
Ca, in spetti, Curtea apelativa, anu-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Executare
land executarea hotararei Inaltei
Curti, pe motiv ca acea hotarare n'a
fost investita cu formula executorie,
precum prevede acLuala lege de pro-
cedure civila, a violat principiul ne-
retroactivitatei legilor, congacrat prin
art. 1 C. civ.
Buletinul 1884, p. 417
13. Exedutarea provizorie, ordo-
iiata pi executata de tribunal, cu pri-
vire la ridicarea unui sechestru aplicat
pe o cantitate de grau, nu ridica drep-
tul Curtsei de apel de a decide asupra
validitatei sau nevaliditatei acelui
sechestru.
Buletinul 1884, p. 901
Vezi $i ouvantul Hotilrare" No. 158
14. Considerand ca, prin art. 317
din Pr. civ. se stabileste ca partea aplicat rail art. 1138 din Cod. civil,
care da multumire pe o sentinta nu intemeindu-se pe un text de lege cu
mai are dreptul de a-o apela ; totul strain de firea pricinei.
Considerand, in spetti, ca tecuren-
tul; printr'un act liberat de el, decla-
rand O. a primit banii conform de-
ciziunei Curtei, prin aceasta a exe-
cutat singur de bunavoia sa deci-
ziunea mentionata, $i aceasta exe-
entire cu drept cuvant se considers
ca o multumire, in sensul art. 317
din Pr. civ., ai de aceia nu mai putea
sa faca recurs contra ei.
Buletinul 1885, p. 833
15. Cestiunea de a se ati data
bine s'a executat o hotarare judeca-
toreasca intra in domeniul suveran
al instantelor de fond ai, ca atare,
se sustrage controlului Inaltei Curti.
Buletinul 1888, p. 149
16. Considerand ca, in principiu,
executarea voluntary a unei hotarari
judecatoreati se considers ca o achie-
sare, in urma careia nu se mai poate
core retractarea acelei hotarari pe
nicio cale, ai deci nici pe cale de re-
vizuire ;
Ca, in speta, intima,tul G. P. exe-
cutand deciziunea Cartel de apel prin
www.dacoromanica.ro
219
Erecutare
care se condamna primaria Galati la
plata unei sumo de bani, fara a zice
nimic asupra dobanzei, Curtea de apel
constata in fapt ca s'a primit de
parte continutul ei, Rua ca sa se
faca verio rezerva asupra dobanzei ;
Ca, in acest caz, nu mai era vorba
de proba stingerei unei creante prin
remiterea titbdui, pentru ca Curtea
de apel sa poata aplica art. 1138 din
Cod. civil, ci era in cestiune stinge-
rea unei creante rezultand din exe-
cutarea voluntary a unei hotarari
Ca astfel fiind. Curtea de apel tre-
buia sa examineze data plata pri-
mita constituia pentru parte o a-
chiesare ;
Ca, prin urmare, Curtea de apel a '
Buletinul 1888, p. 340
17. Executiunea voluntary a unui
testament nu e alta decal o rati-
ficare a acelui act.
Buletinul 1888, p. 470
Vezi $1 euvantul Testamente $i Donatiuni"
No. 93.
18. Simpla stare de indiviziune nu
face ea drepturile coproprietarilor a-
supra imobilului comun sa nu fie
certe gi lichide ;
Asa dar, o hotarare prin care se
recunoaate unei persoane dreptul la
o a treia parte intr'un imobil con-
tine un dispozitiv cert ai lichid, ai
ca atare se poate execute.
Buletinul 1890, p. 997
19. Executarea provizorie a sen-
tintei tribtinalului poate fi suspen-
data de catre Curtea de apel, in ca-
zuri urgente, dupa simpla cerere a
apelantului si fara citarea intima-
tului. ai aceasta pe baza art. 401
din Pr. civ.
Buletinul 1893, p. 219
Vezi $1 euvfmtul Contestatiuni" No. 30.
220 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMSNA
Executare
20. Avand in vedere ca, recursul
in Casatiune fiind un mijloc prin
care partea tinde sa ajunga a se
reforma, o hotarare judecatoreasca pe
care nu se multumeste, urmeaza de
aci ca o parte nu poate ataca pe presa sau tacita.
calea extraordinary a recursului de
cat hotararile pentru cari nu a dat
multumire, iar nu si hotararile pe
cari s'a multumit ;
Considerand ca, multumirea ce o
parte da pe o hotarare judecatoreasca
poate fi expresa sau tacita ;
Considerand Ca, in spew, se con-
stata, din eertificatul No. 95 din 22
Aprilie 1893, liberat de membrul
supleant al trib. judetului Mehedint,i,
$i prezentat de partea intimates, ca re-
curenta Anica Izvoreano, prin suplica
registrata la No. 16.633 din 12 Sept.
1892, a cerut executarea deciziunei
Curtei de apel din Craiova cu No. 103
din 1892, deciziune pe care in urma
a atacat-o si cu recurs, depus la a-
ceasta Curte la 17 Noembrie 1892,
prin urmare posterior cererei de exe-
cutare ;
Ca asa fiind, din momentul ce este
constant in fapt ca. Anica Izvoreano
ceruse executarea acelei deciziuni,
dansa nu mai putea sii-o atace cu
recurs, intrucat, prin cererea de exe-
cntare daduse multumire intr'un mod
tacit pe dispozitivul acelei deciziuni.
Buletinul 1893, p. 777: 1895, p. 1346
si 1896, p. 689
21. Executarea unei deciziuni, care
constata ca o intindere de pamant
trebue restituita, revendicantului, tre-
bueste indreptata in contra detina-
torului pamantului castikat prin acea
deciziune.
Buletinul 1894, p. 14
22. Dupes principiile puse prin arti-
colul 397 din Proc. civila, executiu-
nea data inceputa, nu se suspenda.
www.dacoromanica.ro
Executare
nici macar in cazul cand debitorul a
murit.
Buletinul 1895, p. 1266
23. Multumirea ce o parte & pe
o hotarare judecatoreasca poate fi ex-
Buletinul 1896, p. 517
...Executarea voluntary a unei ase-
menea hotarari, inchide calea recur-
sului in Casatie.
Buletinul 1902, p. 1212
24. Avand in vedere deciziunea
supusa. recursului, No. 153 din 1897,
care, asupra contestatiunei intimati-
Ion, a ordonat anularea formulei exe-
cutorie de pe sentinta de expropriere
cu No. 394 din 1893 a tribunalului
Ilfov sectia I ;
Considerand ca, recurentul multu-
mindu-se pe dispozitivul acestei de-
ciziuni cu No. 153 din 1897, de oarece
a executat-o voluntar prin formarea
unui not cereri de expropriere a ace-
lorasi terenuri, fata de aceiasi inti-
mati, si in privinta careia a inter-
venit o a doua sentinta cu No. 542
din 1897 a tribunalului Ilfov s. III,
el nu mai poate ataca astazi, dupes
aceasta executare voluntary, conform
art. 317 din Proc. civ., deciziunea
care anuleaza, formula executorie a
sentintei de expropriere anterioara
cu No. .394 din 1893.
Buletinul 1898, p. 374
25. ApreciArea circumstantelor din
cari rezulta executunea voluntara, a
unei conventiuni intrand in atribu-
tiunile suverane ale instantei de fond
ea scapa de censura Casatiei.
Buletinul 1898, p. 679
26. Vezi cuvantul cllotarari
No. 285 si 289.
Buletinul 1899, p. 1053
27. Primirea efectiva a sumei pre-.
vazuta int'un tablou de ordine a
creditorilor, care forma obiectul liti-
 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA. ROMANA 221

Executare Executare
giului dintre parti, constitue o exe- sprijinita pe un drept do mostenire
cutare voluntary. a adelei deciziuni, si pe un act de creanta, si abtinan-
li rapeste partei dreptul de a mai du-se dela executare, cum it autoriza.
face recurs in Casatie. art. 66 din Regulamentul portareilor,
Buletinul 1900, p. 7 referind cazul prezidentului, proce-
72S. Executarea voluntary, a unei dure de urmat in spetO era, aceea
tranzactiuni constitue o cestiune de prevazuta de art. 66 bis din Proc.
fapt, care intra, in atributiunile su- civila.
verane ale instantei do fond. Buletinul 1.903, p. 1354
Buletinul 1901, p. 958 31. Executarea voluntary a unei
29. Pe cat timp instanta de fond hotarari definitive, mai ca seamy in
cor.stata in fapt ca o tranzactiune urma respingerei chiar a recursului
a fost executata intr'un mod volun- in Casatiune, constitue un act de ad-
tar, prin aceasta chiar instanta de ministratiune, iar nu o renuntare la
fond constata intr'un mod implicit o tale de reformare ;
ca partea care a executat cunostea Ca, prin urmare, aceasta executare
mijloacele de opunere ce se puteau nu intra in categpria actelor pentru
ridica in contra acelei tranzactiuni ; cari primarul ar avea nevoe de au-
Ca, in adevar, dupa art 1167 din torizatiunea prevazuta de art. 90 din
Codul civil, executarea voluntary a Legea comunala.
unui act tine be de renuntare la Buletinul 1904, p. 1449
mijloacele de opunere ce se pot face 32. Considerand ,ca, dupa art. 388
in contra lui, si decurge din natura din Proc. civila, once executare tre-
lacrurilor ca vointa de a renunta bue sit fie precedata de o somatie
la un mijloc implica in sine cu- facuta debitorului, la tare se va al5.-
nostinta mijlocului. tura si copia titlului ce se execute ;
Buletinul 1901, p. 959 Ca aceasta dispozitie are a fi apli
30. Considerand ca, prin art. 66 cats chiar si atunci tend prin con-
bis alin. II din Proc. civila, se da.. tract partile stipuleaza o executare
in caderea presedintelui tribunalului fare nicio somalie, data nu s'a co-
ca sa hotarasca asupra piedicilor municat titlul cxecutoriu.
ce se ivesc cu Drilejul aducerei la Buletinul 1905, p. 954
implinire a unui titlu executoriu ; 33. Vezi cuvantul Iirmarire).
Considerand ea. in speta, cu oca-
ziunea executarei sus mentionatei Expeditor
carti de judecata, ivinduse o impo- 1. Considerand ca, dupa dispozi-
trivire de natura a determine pe tiunile art. 436 din Codul comercial,
portarel sa se opreasca de a face once cereri de despagubiri, in ase-
executare, era cazul ca presedintele i menea cazuri, au a fi indreptate
tribunalului sa hotarasca, asupra pie- contra primului sau ultimului cara'us,
dicei ivita la executare ; avand facultatea carausul, chiemat a
Considerand ca contestatiunile ce raspunde de fapte ce nu sunt ale
se pot face in baza art. 399 si 400 sale, de a chiema in garantie pe ea-
din Proc. civila nu puteau avea loc Aqui care 1-a precedat imediat, sau
in speta, caci portarelul gasindu-se pe eel intermediar, raspunzalor de
in fata unei opuneri serioase din paguba;
partea intimatei Victoria I. Mirceucu, Considerand, in speta, ca Curtea

www.dacoromanica.ro
 222 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT RONANA,

Exp editor Expert izei

de apel, examinand actele $i diferi- tunci cand ele s'a efectuat, ele nu leaga
tele 1mprejurari de fapt, in can co- intru nimic pe judecator, care ra-
manda s'a efectuat. si thiand seam& mane suveran apreciator al faptelot
$i de modul cum 1)&1.51111 a inteles (art. 160 comb. cu art. 222 Pr. civ.).
a face comanda, constata ei declare, Buletinul 1373, p. 27 ; 1875, p. 240
prin deciziunea sa, ca ultimii carausi, gi 275
in cazul de NO, sunt recurentii, iar 2. Expertiza Mouth' de catre un
nu ca aceasta afacere a lost un subprefect, in lipsa uneia din par-
contract unic, ci dupa cum Eleute- tile litigante, nu poate face probe in
riade a inteles de a fi executat a- justitie, ca una ce este contrarie dis-
tunci cand a facia comanda acelor pozitiunilor art. 211 $i urmatorii din
obiecte la Paris ; Proc. civila.
Considerand ca, nu se poate sus- Buletinul 1874, p. 65
tine ca recurentii nu ar pate& fi 3. Formula juramantului martori-
considerati ca carau$i, intrucat, dupa lor din art. 106 Proc. civ., cu care
dispozitiunile art. 413 din Codul co- sunt asimilati expertii, in cazul ara-
mercial, carausi nu se numesc nu- tat la art. 218 Proc. civ., nu este
moi persoanele acelea Ca.& 0 i0 iau prescrisa sub pedeapsa de nulitate.
insarcinarea ca intr'un mod oarecare Buletinul 1874, p .37 4.Contra : 1837,
,,a, transporte o marfa, ci $i acei pag. 756
can fac ca o marfa sa fie transpor- Vezi mai jos No. 19.
tata, precum sunt intreprinzatorii de 4. JudecS,torul insarcinat cu fa-
transporturi, rol ce, de altfel, se sta- cerea unei anchete prin martori gi
bile$te de Carte cA 1-au avut recu- experti, dupa ce ace$tia vor savar$i
rentii in ca,zul de fata ; legiuitul juramant, efectuand aces
Considerand, de asemenea, ca daca, cercetare conform iacheerei trib.,
expedierea marfei s'a f5,cut prin mij- $i inaintandu-o tribunalului cu ra-
locirea ei d altor persoane, cum $i portul de relatia lucrarei efectuate,
prin aceea a recurentilor, gi prin nu se poate sustine ca martorii $i
efectuarea a mai multor scrisori de expertii nu ar fi prestat juramant ;
trasura, acest fapt nu schimb5, intru C5, dovada neprestarei acelui ju-
nimic caracterul contractului, adica ramant trebue sa-o faca, partea care
Re a fi un contract unic. intrucat in- o contesta.
tentiunea paratului a fost la ince- Buletimd 1875, p. 293
put aceea de a-1 se trimite direct Contra: Vezi mai jos No. 18.
marfa comandata dela Paris la Bu- 5. Aprecierile judecator ului as u pra
cure$ti. pe numele sae propriu, gi rapurtului d e expertiza constitue
acest contract nu putea fi schimbat ni$te cestiuni pure de fapt, can
fara $firea sa. scapa de controlul lnaltei Curti.
Buletinul 1900, p. 1407 Buletinul 1875, p. 294 Fi 1.905, p. 164
Vezi si euvantul gTransport. No. 3 si en- 6. Art. 211 $i 221 Proc. civ., re-
vantul gResponsabilitate, No, 76. lative numirea de catre judecata a
expertilor, pot fi modificate de parti
Expertiza prin contractul lor, stipuland ca stri-
1. Expertizele fiind ni$te mijloace caciunele aduse padurei arendate se
menite a lamina constiinta judecato- vor constata de catre oamenii pro-
riler, ele sunt facultative, $i chiar a- prietarului padurei, de oarece aceste

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 223

Expertizii _Expert
articole coprind dispozitiuni de do- 11. Un inginer hotarnic, recunoscut
meniu curat privat. in atare calitate, este dispensat a
Bu letinul 1876, p. 126 face juramant numai cand face ho-
7. Curtea de apel are facultatea tarnicie dup, legea de hotarnicii, nu
de a aprecia expertiza f acut a la insa si cand inginerul este chiemat
prima instants si a reduce valoarea de judecata (a expert, in care caz,
ei, cand gaseste, in suveranitatea sa, dupa legea comuna, art. 211 $i 196
a este exagerata. Pr. civ., expertul trebue sa depuna
Buletinul 1876, p. 226 ,si 1883, p. 221 juramant.
i 1898, p. 58 Buletinul 1881, p. 11
8. Curtile de fond fiind suverane 12. Cand se contests valoarea unor
apreciatoare asupra faptelor $i pro- obiecte furate, judecatorul este in
belor necesare luminarei canvinctiu- drept a ordona evaluarea for prin
nei lor, ele nu sunt datoare sa," pri- experti, Si, in caz de imposibilitate,
measca cleat numai probele anume sa recurga la un juramant din oficiu,
prescrise de lege, sau numai 'acelea determinand suma pana la care re-
pe cari iutelepciunea for le crede clamantul poate fi crezut.
indispensabile ; Buletinul 1881, p. 706
Ca, prin urmare, in cazul de fata 13. Nedresarea procesului-verbal
neadmitand expertiza propusr de re- la localitate de catre judele de ocol
curent, pentruca, in aprecierile sale, o nu poate atrage anularea expertizei,
gases de prisos, departs de a fi facut pe cat expertul oranduit a constata
vireo calcare de lege, n'a facut decat a depus mai intaiu juramantul pre..
sa uzezt3 de dreptul ce-i da legea. scris de lege $i pe cat si-a dat ra-
Buletinul 1976, p. 259 gi 1878, p. 354 portul sau judecatorului despre con-
9. Nulitatea rezultand din node- statarile factite, conform art. 218 Si
punerea jurainantului din partea ex- 219 Proc. civ. relative la experti ;
pertului nu poate forma un motiv Dispozititinile art. 100 si 103 din
de casare, data n'a fost propus.t. la Legea judecatoriilor de ocoale nu
instants, de fond. stint prescrise sub pedeapsa de nu-
Buletinul 1879, p. 61; 1982, p. ?-10; litate, de oare legiuitorul a avut in
_1891, p. 5 gi 1894, p. 108 vedere expertizele acelea de mica
10. Din combinatia art. 159 si importguta, uncle aratarile expertilor
832 Proc. civ. rezulta ca este fa- cats a fi trecute intr'un proces-ver-
cultativ pentru judecatorii fondului bal, spre a se putea avea in vedere de
de a ordona noui anchete in fata parti, car nu $i cand expertii iii de-
locului, pe cat si-ar fi format con- pun raportul for in scris, in urma ju-
vintiunea din actele si faptele pe ramantului, dupa cum prescriu ar-
care le-au examinat si discutat ; ticolele 218 $i 219 Proc. civ., raport
Prin urmare, tribunalul, in apel, a carui coprindere n i este trebuinta
neordonand o noun cercetare in fata a se copia in procesul-verbal.
locului, n'a violat vreun text de lege, Buletinul 1881, p. 939
nici a comis vreun exces de putere. 14. Conform art. 210, 218, 223 si
Buletinul 187.9, p. 113; 1880, p. 84; 236 din Proc. civ., juramantul ex-
1889, p. 274; 1890, p. 310 si pertilor poatA fi depus sau inaintea
1896, p. 1120 judecatorilor, sau inaintea judecato-

www.dacoromanica.ro
224 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Expert Expert izd

rului-delegat, destul sa se constate de baza instructiunei, ea nu poate
savarsirea lui inaintea magistratului. rezulta din simpla afirmare a per-
Buletinul 1889, p. 699 soanelor chiemate ca experti $i mar-
13. Din dispozitiunile art. 220 Pr. tori ca au prestat juramantul ;
civ. rezulta ca judecatorii au facul- Ca, deli termenii juramantului
tatea de a ordona infati$area la ju- expertilor nu sunt sacramentali, $i
decata a expertilor, sau $i ntunai a se pot inloqui prin termenii echipo-
unuia dinteansiii, mai cu seanih' cand lenti, tutus trebue ca formula sa nu
este unanimitate in lucrarea lor, spre fie trunchiata, nici inlocuita prin alta
a da lamuriri verbale asupra rapor- deosebita, ei ca depunerea juraman-
tului lor scris, fara, ca in asemenea tului sa se constate de magistratii
caz sa fie nevoie de un alt juramant dinaintea carora s'a prestat ;
decat acela pe care 1-au savar$it la Considerand ca., in speta, fiind
numirea lor de experti in cauza. randuita o expertiza de judele-in-
Buletinul 1883, p. 44 i 1898, p 417 structor, persoanele insarcinate cn
16. Instantele de fond au o putere facerea ei, prin procesul-verbal sub-.
suverana de a aprecia proba faptelor semnq de ei $i purtand data de 8
decizive cari reiese dintr'o ancheta. Mai 1886, afirma ca, au procedat la
Buietinul 1893, p. 182 ,si 1904, p. 1545 constatarile cu cari erau insarcinati,
17. Se violeaza art. 224 din Pr. dupa ce mai in!- Ai au prestat legiuitul
civila cand *tile litigante n'au lost juramant ;
citate, ca sa fie lath', la facerea exper- Ca aceasta afirmare a prestarei
tizei ordonate de tribunal. acelui juramant nu este coroborata
Buletinul 1985, p. 73 prin niciun act al judecatorului con-
18. Consider-and ca, dupa dispozi- statand indeplinirea acestei forma-
tiunile articolului 43 din Proc, penala, tati ;
expertii chiemati de a asista cu lu- Ca o asemenea constatare nu se
minele lor pe judecatori. sunt tinuti vede facuta nici mai in urma, cu o-
a depune un juramant especial. caziunea altor lucrari de expertiza
dinaintea magistratului care a recurs depuse de acei experti ;
la ministerul lor, juramant a carui Ca acele persoane fiind in urofa
coprindere $i formula e indicata prin citate dinaintea tribunaluluL $i a
citatul articol ; Curtei, in calitatea lor de experti,
dinaintea acestor instance au depus
Considerand ca dispozitiunile legei
relative la afirmarea sub juramant juramantul prescris de art. 153 Pr.
a raporturilor $i a marturiilor sunt penala, in local acelui prescris de
de substanta oricarei instructiuni, $i art. 43 aeela$ Cod ;
ca formalitatile prescrise in aceasta Considerand ca astfel fiind, exper-
privinta sunt stabilite in interesul tiza facuta de ei, atat prin raportul
manifestatiunei adevarului ; inscris, cat si verbal, se vede a fi
Ca, constatarea ca aceste forma- fost facuta fara ca sa rezulte in mod
litati s'au indeplinit trebue sa se neindoelnic ca mai intai ei au depus
faca de dare insusi magistratii cari juramantul in formele $i termenii
instruesc afacerea, cari indeplinirea prevazuti de art. 43 Pr. penala ;
acestor forme fiind conditiunea 'sine Ca, cu toate acestea,. Curtea, pen-
qua non,, sub care numai aratarile tru a respinge in parte apelul recu-
acelor raporturi ei marturii pot servi rentului, s'a bazat pe acea expertiza ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Ex_pertkei
Ca astfel, ea 0, violat dispozitiu-
nile art. 43 Proc. penala si ran a
aplicat pe acelea ale art. 153.
Buletinul 1886, p. 203 si 1897, p. 299
Vezi yi euvantul Medici" No. 15.
19. Considerand ca art. 218 din
Proc. civila care ca expertii sa jure
inaintea justitiei, conform art. 196
din aceias Procedura, ca-si vor im-
plini misiunea cu credinta ;
Considerand ea aceasta formalitate
avand de stop a garanta sinceritatea
aratarilor acelor experti, este sub-
stan0a15., $i dar trebueste constatata
indeplinirea ei de catre chiar auto-
ritatea inaintea careia acest juramant
trebueste a fi facut.
Buletinul 1487, p. 75G
20. Conform art. 159 si 160 din
Proc. civila, instanta de fond poate
reveni asupra hotararei sale care ad-
misese facerea unei expertize, ca una
ce este considerate ca o ordonanta
preparatorie menita a lumina pe ju-
decator.
Buletinul 1889, p. 818 i 1990, p. 308
21. Dupa art. 159 $i 222 Proc.
civila ,si dupa cuvintele (Judecatorii
pot sa ordone' ineuviintiarea unei
cercetari locale este lasata, la facul-
tatea judecatorilor de fond ;
C5, instantele de fond sunt suve-
rane sa vada dad, o asemenea cer-
cetare e necesara si pertinenta in
cauza ;
Ca, pe cat timp, in speta, Curtea
iii face convingerea ca nu era nici
pertinenta, nici necesara, si isi mo-
tiveaza, deciziunea sa in aceasta pri-
Ninth', ea era in drept sa o refuse
ca inutile in cauza, i solutiunea
data in aceasta privinta nu poate fi
supusa controlului Inaltei Curti.
Buletinul 1889, p. 922 ; 1891, p. 975
gi 1901, p. 402
22. Pe cat timp partea nu a ri- in speta', nu se vede iscalit rezul-
dicat nicio contestatie la instanta tatul ar fi fost cu totul altul ;
I. C. Barozzi.Vol. It
www.dacoromanica.ro
225
Expetirvci
de fond in contra unei expertize, nu
poata s5. o contesteze pentru prima
oars la Curtea de Casatie.
Buletinul 1890, p. 310; 1901, p. 99
gi 1909, p. 995
23. Avand in vedere ca art. 214
din Proc civ. admite pentru experti
aceleasi cause ca si pentru judeca-
tori ;
Avand in vedere ca, cazurile de
recuzare sunt prevazute aniline de
lege. si ca, ale nu se pot intinde la
alto cazuri nementionate in Proce-
dura civilh.
Buletinul 1990, p. 901
24. Considerand ca, deli prin ar-
2 si 3 din Regulamentul
ticolele
cheltuelilor pentru experti se prevede
modul $i suma cat trebue platita
unui expert tend face operatiuni re-
lative la profesittnea sa. dupa cererea
si interesul unei parti, totusi, prin
acel regulament nu se prevede decat
minimum ce urmeaza a-i-se
fora ca plata sit, poata fi mai mica
de sumele fixate inteansul ;
Ca, de altfel, instantele de fond
stint suverane s5, aprecieze, fats cu
importanta lucrarei, suma ce urmeaza
a se p15,ti expertilor pentru efectuarea
acestor lucrari.
Buletinul 1890, p. 1134
25. Art. 901 din Codul comercial
lase la facultatea tribunalului sa, ad-
mita sau nu experti socotitori in
afacerile comerciale pentru cazurile
prevazute in acel articol.
Buletinul 1892, p. 1060
26. Din momentul ce tribunalul a
dispus ca expertiza sa se face de trei
experti, atat dansa cat si raportul
trebue sa fie facute de toti trei, pen-
tru a nu se las& be de a se crede,
cu drept cuvant, el dace ar fi par-
ticipat $i cal altreilea expert care
15
 226 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Expertivi Expertizei
Considerand a. in speta, se con- tilor dela trei la until, neaptirat ca
stata ca actul de expertiza nu poarta au si facultatea de a fixa numarul
decat semiriturile a doi dintre ex- expertilor si la doi, intrucat niciun
pel ti, $i ca. cel dealtreilea n'a fost alt text de lege nu le ridica aceasta
fata la evaluarea daunelor, spre a-$i facultAte.
da opiniunea sa ; Buletinul 1999, p. 998
C5, astfel fiind, rail a facut tri- 31. Daca instantele do fond stint
bunalul de a admis-o de valabil5, in (kept a respinge o cerere de ex-
pentru a -9i baza pe dansa aprecierea pertiza, sunt ins& datoare a-$i mo-
daunelor cauzate intimatului, el cu tiva deciziunea tor.
drept cuvant, se pretinde ca a violat Buletinul 1900, p. 806 FL 1905,
prescriptiunile art. 213 din Procedura p. 666
civila. 32. Instanta de fond, care nu se
Buletinul 1893, p. 246 pronunta asupra usei expertize efec-
27. Interpretarea actului de exper- tuata i ordonata
tiza, e o cestiune lasata cu totul la hothrare nemotivata.de dansa, da o
suverana apreciere a instantelor de Buletinul 1901, p. 2.9
fond, care scapa de sub controlul
Curtei de Casatie. 33. Lucrarea Malta de experti pu-
Buletinul 1894, p. 97 tand servi ca dovada in justitie, de-
28. Art. 213 din Proc. civ. prevede ciziunea Curtei, intemeiata, pe o ase-
ca, in caz cand obiectele ce an a fi menea expertiza, scapa de sub con-
expertizate au o valoare mica, un trolul Inaltei Curti.
singur expert este de a,juns; Buletinul 1901, p. 40?
Considerand ca aprecierea valoarei :34. Pentru constatarea formei re-
obiectelor de expertizat opal-tine ju- lative la jurainantul expertilor, judo-
decatorilor de fond, cari sunt in drept catorul delegat de tribunal spre a
a aprecia $i numarul expertilor ce face expertiza, poate sit constate ca
trebuesc numiti. juramamtul s'a lua,t conform art. 196
Buletinul 1894, p. 85 $i 218 din Proc. civila ;
29. In lipsa de un text special in 05 in local unei asemenea con-
Procedura civilk care sa reglemen- statari, declarand ca expertii au
teze modul cum. iuterpretii an a de- prestat .Juramantul legal , aceasta
pune juramantul in cazul cand jut- indica asemenea ca juramantul s'a
decatorn fondului an necesitate de facut conform legei, eeeace nu poate
concursul tor. in asemenea impreju- fi decat conform prescriptiunilor ar-
rari dansii urmeaza a fi asermentati ticolelor 196 si 218 din Proc. civila.
in aceleasi conditiuni ca $i expertii. Buletinul 1901, p. 683
Buletinl 1897, p. 739 33. Intrucat nu s'a invocat dina-
30. Dup. dispozitiunile art. 213 intea instantei de fond nulitatea ex-
din Proc. civilk expertii vor fi in pertizei pe motivul ca expertul nu
numar de trei ; cu toate acestea, daca ar fi depus juramant, nu se poate
partile consimt, un singur expert va invoca acest mijloc deadreptul si
fi destul ; pentru prima oara dinaintea Inaltei
Ca din aceasta dispozitiune rezult5, Curti.
ca, daca partite au dreptul, cand Buletinul 1901, p. 1577
consimt, sa reduca numarul exper- 36. Considerand ca, dup5, art. 214

www.dacoromanica.ro
 REPERTORRIL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 227

Expert taxi Expertivei

Proc. civila, expertii se pot recuza
pentru aceleasi cauze ca ei judecatorii ; rea lor ill scris. sa Lea din nou lu-
Ca ei se pot recuza pentru o cauza crarea, prin aceasta procedare a vio-
ivita in urma numirei lor, sau mai lat sus zisele texte de lege si a co-
dinainte ;
CA, dupa art. 276 alin. 6 din Proc.
civila, judecatorii $i expertii pot fi
recuzati dad!, si-au dat parerea in
pricina in care au fost chemati a carei deja s'a pronuntat.
judeca sau a se pronunta ca experti ;
Considerand ca, la principiul sta-
bilit prin aceste texte de lege, le-
giuitorul a creat anume exceptiuni,
dand drept judecatorilor, prin texte
formale din lege, di dupa ce dansii
s'au pronuntat data intro afacere,
sa poata da o alta hotarare ; astfel,
dupa opozitie sau revizuire, ei pot
schimba,lu totul sau in parte hota'-
rarea atacata pe una din aceste crti,
pentruca legea prevede an time aceste
cai priu cari judecatorii pot reveni
asupra parerei de mai inainte ;
Considerand ca din acestea re-
zulta ea, in afara de exceptitmile
prevazute prin texte precize de lege,
aceiasi judecatori nu pot. reveni asu-
pra parerei lor, sere a putea da o
alta hotarare ;
Considerand dar ca, fate cu prin-
cipiul stabilit prin sus citatele texte
de lege, expertii, cari si-au dat odata
parerea lor, nu mai pot fi chiemati
in urma a se pronunta asupra ace-
leias afaceri, intructit nicio dispozi
tiune formals din lege nu le acorda
acest drept:
Ca oficiul expertilor, odatit actul
de expertiza incheiat, este terminat
ca si al judecatorilor cari iii dau ho-
tararea din urma. la instanta careia
apar%in, Si asupra careia nu mai pot
reveni, nici a se rosti ulterior ca
membrii ai unei instance superioare ;
Considerand ca astfel fiind, cand
Curtea de fond, in spew, dupa anti-
larea expertizei, a insarcinat pe a-
ceiasi experti, cari iii daduse pare-
mis un adevarat exces de putere,
cerandu le o parere .mai dinainte cu-
noscuta 9i neprezentand nicio garan-
tie de impartialitate partei in contra
Buletinul 1904, p. 165
37. Considerand ca, in ceeace pH-
veste juramantul expertului, ca, dupa
art. 740 din Proc. civila, legea ju-
decatorillor de pace din 1896 a ra-
mas in vigoare pang la not dispo-
zitiuni ;
Ca, in principiu, procedura inaintea
judecatoriilor de pace este samara si
simpla ;
Ca aceasta lege, cand este vorba
de juramantul expertilor si al mar-
torilor (art. 105 si 106), nu cere
decat ca 85, jure ca vor spune ade-
varul, fara sa precizeze o anume for-
mula, dupa cum face legiuitorul drep-
tului comun prin art. 196 din Proc.
civila ;
Considerand dar ca., in speta, ju-
dele de ocol constatand ca expertul
a prestat juramantul conform legei,
o atare constatare este suficienta
pentru valabilitatea juramantului.
Buletinul 1904, p. 607
38. Considerand ca, dupa art. 111
din Proc. civila, orice cauza de nu-
litate in privinta formei actelor de
procedura se considers ca stinsa,
data n'a fost propusa inaintea orica-
rei apa'rari asupra fondului ;
Considerand ca aceasta dispozi-
tiune a legei este bazatit pe prezump-
tiunea ca partea care avea dreptul
de a invoca nulitatea actului de pro-
cedura, $i care a intrat in desbate-
rea cestiunilor de fond ale procesului,
fara sa invoace mai intai aces nu-
litate, prin aceasta procedare a re-

www.dacoromanica.ro
228 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Expertizei Expert imei

ifimtat virtualmente de a invoui, punct esential, de care depinde solu-
acea nulitate, si prin urmare, nu tiunea litigiului, pe un element de
mai poate sit revina in urma asupra apreciere, pe care partile, neputand
acelei renuntari ; sa-1 discute, niei chiar sa-1 cunoasca,
Considerand ca aceasta prezump- au fost in neputinta sa prezinte, cu
tiune de renuntare urmeaza sa fie ocaziunea dezbaterilor. intampinarile
aplicata nu numai in privinta acte- ce erau in drept sa punk si can ar
lor de procedure efectuate direct de fi putut schimba convingerea Curtei.
catre instantele judecatoresti, dar si Buletinul 1905. p. 41
pentru acele efectuate cu ocazia an- 41. Intrucat se constata ca exper-
chetelor eu martori san 1a expertize, tiza s'a facut fate eu pantile in li-
caci exists aceias ratiune si pentru tigiu, nu este necesar5, dovada the-
asemenea operatiuni can se consi- marei for de catre expert prin scri
ders a face parte din luerarile acelor soare recomandata (art. 218 al. 2
instance, si apoi legea nu face pen- Pr. civ.).
tru dansele nicio distinctiune in a- Buletinul 1905, p. 26,2
ceasta privire. 42. Legiuitorul, prin art. 218 Pro-
Buletinul 1904, p. 1776 cedura civila, nu care prezenta par-
39. Curtea de apel este suverana tilor decat pentru lucrarea experti-
a aprecia daca in o expertiza ordo- lor la fata locului, si nu este permi s
nata &este elemente indestulatoare de a creia o nulitate pentru indepli-
pentru rezolvarea litigiului. si, ca a- nirea une: formalitati ce nu este
tare, sa respinga ca inutile cererea prevazuta de lege :
subsidiary a facerei unei not exper- Ca, de altfel. daca legiuitorul n'a
tize, mai cu seams cand nu se in- prescris prezenta partilor la studiile
voaca niciun motiv de drept pentru stiintifice si preliminare ee omul de
care s'ar putea anula expertiza e- arta este ntwoit a face, aceasta are
fectuata. ratiunea ei logics si gAseste expli-
Bidetinul 1904, p. 1816 catia ei naturala in faptul ca, pen-
40. Considerand ea, daca este a- tru asemenea lucrari cu caracter
devarat. in speta, ca evaluarea agen- stiintific, expertul are trebuinta de
tilor fiscali nu era obligatorie pentru toata linistea mintei, de intreaga in-
Curte, si ea ea putea sa-si face con- cordare a atentiunei, ce ar putea fi
vingerea asupra adevkatei valori a turburat5 prin prezenta persoanelor
mosiilor in cestiune din orice alte straine.
probe, expertize, acte si chiar simple Buletinul 1905, p. 665
prezumptiuni, trebuia insa sa mate 43. Considerand ca, la instanta
in deciziunea sa cari aunt acele alte de apel recurentul neinvocand nuli-
elemente de convingere pe cari Curtea tatea raportului de expertiz5,, pe mo-
se intemeiaza ca sit evalueze falcea tivul ca nu s'au citat pantile la fata
in judetul Tutova la 500 lei ; locului, nu mai poate invoca o ase-
Ca, facand acea estimatiune fara menea nulitate pentru prima oara
a arida nice unul din acele elemente, inaintea Curtei de easatie.
si sprijinind afirmarea sa numai pe Buletinul 1903, p. 1031
cunostintele ei personale, Curtea co- 44. Stabilirea identitat,ei terenului
mite un exces de putere, caci isi in- in litigiu fiind o cestiune de fapt,
temeiaza deciziunea sa asupra unui si tribunalul constatand, prin hota-
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 229

Experti:nei, Expertizot
rarea sa, ca aceasta identitate e sta- pentru cari n'a mai gasit trebuinta
bility pentru dansul prin actele si a se chiema din nou expertul inain-
probele invocate de parti, scapa, de tea sa, mai ales ca recurenta nu a
sub controlul Curtei de Casatie. aratat Curtei asupra caror puncte
Buletinul 1905, p. 1031 sa se asculte expertul.
45. Considerand ca se constata, Buletinul 1905, p. 1236
din sentinta tribunalului, ca aceasta 46. Considerand ea, chiar dad, s'ar
instanta, ordonand facerea unei ex- admite, in speta, ea tribunalul, prin
pertize, a dispus ca expertul sa fie jurnalul No. 5391 din 1903, ar fi re-
citat inaintea sa, pentru a da oae- cunoscut implicit ca neindestulator
can explicatiuni asupra actului de raportul expertului chimist, acest ra-
expertiza ; ca expertul s'a prezentat port nu a fost inlaturat din desba-
si a dat explicatiunile necesare, dupe teri, ea lipsit de orice valoare pro-
care tribunalul a pronun1at sen - banta, ci continua a figura ca un
tinta sa ; element de convictiune susceptibil
Considerand ca expertiza este o de a fi coroborat cu alte circum-
procedua care pregateste deslegarea stante de fapt, si a servi astfel de
fondului procesului, lasata cu totul baza hotararei ce urma sa se pro-
in facultatea judeca'torilor ; nunte :
Intfadevar, art. 211 Proc. civil Ca, in spew, tribunalul, prin ho-
prevede ea, data judecatorii, spre a tararea atacata cu recurs, declark
se lumina, vor gast de euviinta a ca din raportul in cestiune si expli-
avea parerea unor experti, vor de- catiunile date de Ministerul de in-
termine punctele asupra carora ex- terne, si-a format convictiunea c5,
pertii au sa se pronunte ; recurentul a introdus in tars in mod
Considerand ca art. 216 Proc. ci- fraudulos marfuri prohibite.
vila, a carui violare se pretinde de Buletinul 1905, p. 1349
reeurent, prevede modul cum exper-
tul are a fi citat inaintea judeeatei, Expropriere
si sanctiunea nevenirei sau nevointei 1. Dupe Legea de expropriatiune
sale de a veni, spre a-si da parerea pentru cauza de utilitate publics,
sa, prevede adica formele sub cari indemnitatea nu este numai valoarea
are a se face lucrarea initials a ex- rear& a imobilului expropriat, ci ur-
pertului, nu si cazul cand expertul meaza ca juriul sa aibi in vedere si
si-a facia deja lucrarea sa, si in celelalte daune ceincearca proprietarul
urma e chemat numai a da, oarecari prin exproprierea imobilului, caci nu-
explicatiuni asupra acelei luerari ; mai astfel s'ar putea pronuntla in
Ca, in acest caz, nu e nevoe ca cunostinta, de cauza spre a deter-
sa se is note de explicatiunile sale, mina cuantumul indemnizatiunei (art.
precum se sustine in motivele de 21 si 48 din Legea exproprierei).
recurs, asa ea, din acest pullet de Buletinul 1872, p, 296
vedere, motivul este neintemeiat ; 2. Asupra valoarei apartinand unei
Considerand ca astfel fiind, si in- comune, nu se pot face invoiri pre-
tucat expertiza e facultative pentru alabile, de oarece numai juriul este
judecatori. Curtea de apel, referin- in drept a fixa, acea valoare.
du-se la motivele tribunalului, nu Buletinul 1873, p. 199 ,si 194
avea nevoe sa dea, si ea motivole 3. Recuzarea membrilor juriului

www.dacoromanica.ro
230 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROALINA
Expropr i ere
nu se poate face decat numai pen-
tru cauzele aratate in art. 41 din
Legea de expropriere, neputtindu-se
invoca, cauzele prev5zute in art. 275
din Proc. civ.
Buletinul 1873, p. 199 Si 194
4. Conform art. 40. combinnt cu
art. 46 din Legea expropriatiunei,
juriul nu e legalmente tonstituit de-
cat atunci cand se af1a prezenti noua
jurati, a$a ca, neprezentandu-se de
cat opt jurati, juriul nu este legal-
mente constituit ei hotararea sa e
casabil5.
Buletinul 1b73, p. 210
5. In timpul desbaterilor juriului,
judele director trebue sa supuna ju-
ratilor atat tabloul ofertelor $i ce-
rerilor partilor, cat si planurile pen-
tru fondurile expropriate ;
Observarea acestei formalitati e-
sentiale cata a fi constatata prin
procesul-verbal al judelui director sub
pedeapsa de nulitate.
Buletinul 1973, p. 232
6. Odata ce Inalta Curte, cu ocazia
casarei unei deciziuni a juriului in
materie de expropriatiuni, a chibzuit
asupra influentelor locale si a decis
ca afacerea sa se trimita dinaintea
unui alt juriu decat acela din loca-
litate, unde se daduse prima deciziune,
nu mai este permis partilor intere-
sate sa Lea o noua cerere de trans-
ferare.
Buletinul 1573, p. 234
7. Dupa, art. 43 din Legea de ex-
propriatiune, termenul de recurs in
Casatie este de opt zile, calculat dela
data pronuntarei deciziunei juriu-
lui, si acest recurs trebue sa fie dat
la grefa tribunalului respectiv.
Buletinul 1874, p. 54 ; 1876, p. 373;
1884, p. 565 gi 1891, p. 79
8. Conform dispozitiunilor art. 54
si 55 din Legea de expropriere, re-
zulta ca, in urma casarei verdictului
www.dacoromanica.ro
Brproi.iere
juriului, cauza trimitanduse din non
in judecata, in aceasta noua judecata
nu trebue sa figureze nici until din
juratii cari au participat la prima
judecata.
Buletinul 1874, p. ?60
9. Juriul, in materie de exproriere.
cata a fix& cuantnmul indemniza-
tiunei nu numai pentru valoarea
reala a terenului expropriat, dar yi
chiar p e n t r u deterior5,rile cauzate
proprietarului prin faptul exproprierei;
Ca juriul, ca judecator de fond,
fiind suveran in aprecierea faptelor
din cari are a-si forma convinctiu-
nea, nu cade sub controlul Curtei
de Casatie.
Buletinul 1875, p. 8
10. Pronuntarea verdictului jura-
tilor, in materie de expropriatiune,
cu unanimitatea voturilor, nu atinue
nici ordinea publick nici este expres
prevazuta sub pedeapsa de nulitate.
cum se exprima legiuitorul in ma-
terie penalk de oarece, in afacerile
de expropriatiune, prin art. 49, se
permite a se pronunta verdictul, in
caz de desbinare a voturilor, en votul
presedintelui precumpanitor. ceeace
in penal nu este permis ;
Prin urmare, data se poate arata
cand un verdict s'ar pronunta cu
votul precumpanitor al presedintelni,
neaparat ca se poate wrath, si rand
verdictul se pronunta in unanimitate,
fare ca aceasta sa dea, loc la. casa-
rea verdictului.
Buletinul 1875, p. 104
Contra : Vezi mai jos No. 16 si 51.
11. Legiuitorul, prin art. 13 din
Legea de expropriere, a avut de stop
a garanta siguranta averei imobile
a oricarui proprietar, pentru ca nu
cumva cineva sa fie expropriat in
mod arbitrar ;
Ca, prin urmare, dupg acest prin-
cipiu, numai eel ex pr o pria t are
 REPEBTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA
Expropr i ere
dreptul a se plange contra exproprie-
rei facute fArA o sentinth judechto-
reasc5,.
Buletinul 187,5. p. 132
12. DupA art. 3 si 4 din Legea paritatea voturilor cat si formarea
de expropriere, planurile pamanturi-
lor ce au a se expropria, urmeazA
a se depune, spre cunostintA obsteascg
in cancelaria cornunei unde se afla
it uata proprietatea, pentru un timp
de zece zile
C5, duph art. 5 din aceias lege,
termenul de zece zile in.cepe a curge
din ziva :and s'a notificat partilor
interesate, prin adresh colectivA, a-
ceasth. depunere. Aceasta adresh nu
e nevoie a se comunica la domici-
liul partilor, ajunge ca ea sh se pu-
blice printr'unul din organele oficiale.
Buletinul 1875, p. 308
13. Legiuitorul a avut in vedere ca
nu poate fi jurat eel ce nu stie citi
$i scrie, cAci a stabilit, prin art. 52
din Legea de expropriere, ea deciziu-
nea juriului su fie semnatA de mem-
brii cari au participat la pronuntarea
ei, astfel CA din continutul acestui
articol rezulth evident ca un jurat
trebue sh stie a eiti si scrie, pentru
a subscri deciziunea ce a pronuntat.
Buletinul 1875, p. 360 si 1876,p. 104
Contra : Vezi mai jos No. 28
14. Prin niciun text de lege ju-
riul nu este indatorat a arata mo-
tivele can 1-au determinat a fixa
suma indemnithtei.
Buletinul 1876, p. 444 fi 445
15. Nu e competinte un juriu de
expropriere de a aloca verio indemni-
tate pentru daune survenite in urma trimise dinaintea juriului de expro-
exproprierei ; atare caz cade in cercul
competintei tribunalelor ordinare.
Buletinul 1877, p. 48
16. Observarea art. 49 din Legea
de expropriere este prescrisa de ar-
ticolul 53 sub pedeapsA de nulitate;
Ca litera si intelesul art. 49 este
www.dacoromanica.ro
231
Expropriere
ca decizia juriului s5. nu fie data cu
majoritate absoluta, precum aceasta
reiese din tot continutul articolului
care prevede cazurile posibile, atat
mai multor opiniuni ;
Ch scopul art. 49 este de a regula
formarea maj-rit5tei in juriu, iar nici-
cum de a prescrie, precum face ali-
neatul 2 al art 371 din Pr. pen., ca
declaratia juratilor sh constate, sub
pedeapsa de nulitate, aceasta majo-
ritate, fara a arata numh.rul votu-
rilor ;
CA, prin urmare, nulitatea art. 53
din Legea exproprierei este prescris5,
in ceace priveste formarea majori-
ritatei voturilor juriului, iar nicicum
in ceeace priveste enuntarea acelei
majoritAti.
Buletinul 1877, p. 311
Contra : vezi mai sus No. 10.
17. In materie de expropriere pen-
tru cauzA de utilitate publicA, duph
art. 22 din Legea de expropriere,
calea recursului in Casatie nu este
deschish, in mod separat, in contra
oricarei incheieri sau sentintA a trib.,
decat numai in contra hotdrarilor
declarative de expropriere.
Buletinul 1879, p. 4?5
18. In tuate cazurile de expropriere,
card nu exist& alcatuire de bunAvoie
intre acel ce expropriazA 5i intre eel
expropriat, trebue s5, se pronunte o
hotarare de expropriere, precum a-
ceasth. rezulth din art. 15, 20 si 70
ale Legei de expropriere ;
CA, prin urmare, phrtile nu pot fi
priere, fh.ra ca mai intai s'a, se fi pro-
nuntat o hothrare de expropriere.
Buletinul 1879, p..942
19. Legea de expropriere pentru
cauza de utilitate publicA fiind atin-
gAtoare dreptului de proprietate, trio.
nu poate procede la hotitrarea de
232 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Eapropriere
expropriere, farii, a constata prealabil
existenta unei asemenea legi de expro-
priere ;
CA indeplinirea acestei formalitati
hind de ordine publica, lipsa acestei
formalitati se poate invoca si
deadreptul inaintea Curtei de Casatie.
Buletinul 1883, p. 219
20. Din articolul 40 din Legea de
expropriere, combinat cu art. 45 si
55 din aceias lege, rezulta ca. atunci
cand trib. este sezisat printr'o sin-
gura cerere spre a fixa indemnizarea
la mai multi din proprietarii expro-
priati pentru aceias lucrare de utili-
tate publica, tot acelas juriu este in
drept a fixa indemnizarea pentru fie-
care din proprietarii expropriati.
Buletinul 1885, p. 466
21. Singura misiune a juriului de
expropriere este fixarea indemniza-
iei cuvenita, neputandu -se el ames-
teca in rezolvarea cestiunelor de drep-
turi litigioase ce pot exists intro pA'.rti,
si a caror rezolvare este de exclu-
zivul atribut al judecatorilor, dup.
art. 50 din Legea de expropriere ;
Ca, in speta, judele director, inain-
tea caruia se produsese cererea de
expropriere si pentru restul terenului
d-lui H., in fata dispozitiunilor arti-
colului 59 din Legea de expropriere,
era dator a pure juratilor, pentru
fixarea indemnizatiei relative la pri-
sosul locului neexpropriat, o cestiune
separata si ipotetica, si apoi sa tri-
mita judecarea acestui litigiu dinain-
tea tribunalului ;
CA, departe de a lucra astfel, judele
director a deferit cestiunea in totalita-
tea juratilor, care, prindeciziunea lor,
au fixat o indemnizare de 80.000 lei in
bloc, aratand ca in acea indemnizare
intrA si valoarea locului pe care Sta-
tul nu voia sa-1 expropriere ;
CA aceasta deciziune devenind exe-
cutorie si definitiva, ar fi cu neputinta
www.dacoromanica.ro
Expropri ere
a se scinda si a se vedea care este
partea de indemnizare relativa la
Iocul in litigiu ;
CA astfel, s'a judecat si transat do-
finitiv litigiul prin acea deciziune a
juriului ;
CA, dupa dispozitiuhile art. 59 din
Legea de expropriere, in caz de li-
tigiu asupra dreptului, j u r i u l nu
poate fix& indemnitatea decal in mod
ipotetic, si ca transarea litigiului e
rezervata judecata ;
Ca aceasta dispozitiune nu este
decat aplicatiunea la un caz spe-
cial al regulei prevazuta prin art. 50
din Legea de expropriere ;
CA tot asa trebneste a se urma,-
cand o parte pretinde CA se afla in
cazul art. 60, iar cealalta neaga
existenta acestui caz, si aceasta fi-
ind o cestiune de drept litigioasa pe
care numai judecata o poate decide.
Buletinul 1885, p. 634 0 1891, p. 6.
22. Utilitatea public& se intelege
mai ales pentru tot ce se referA', la
largimea, directiunea nivelului, etc.,
a tailor de comunicatiune, prectun
si la conditiunile de salubritate ;
CA dac5,, prin lucrari intreprinse in
stop de a imbun'atati circulatiunea
sau, salubritatea intr'un oral, se pro-
duce si o infrumusetare, aceasta nu
urea sa zica ca aceasta infrumusetare,
si nu utilitatea, e cauza lucrArilor :
Ca, de altmintrelea, cestiunea de
a se sti daca cutare lucrare este sau
nu de utilitate public5, este de re-
sortul excluziv al organelor admi-
strative sau legiuitoare, ea' rora le-
giuitorui le-a deferit deciziunea asupra
acelei utilitati ;
Ca tribunalele, cand stint chiemate
a se pronunta asupra unei cereri de
expropriatiune, nu au a critic& me-
ritoriul lucrArilor proiectate, ci a ye-
dea numai daca cauza expropria-
tiunei este din acele prevazute de
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 233

Expropriere Expropriere
lege, si data declaratiunea de iitili- pe cale ordinara, pentru a face sa-i-se
tate publica s'a facut in formele respecte dreptul.
legale. Buletinul 1887, p. 293
Buletinul 1885, p. 784 25. Dupg dispozitiunile art. 40 si
23. Forma litatile prevazute de titlu- 60 din Legea de expropriere, cel ce
rile I si II din Legea de expropriere se expropriaza are ilreptul a core sa
nu stint aplicabile la lucrarile mi- i-se cumpere intreg pamantul, in caz
litare ; cand, prin expropriatiune, ceea ce-i-se
Pentru aceste lucrari exproprierea lass s'ar reduce la o a patra parte,
se declara prin ordonanta Regala. gi aceasta a patra parte ar fi mai
Buletinul 1885, p. 849 mica de 10 arii si nu ar poseda alt
loc alaturi ;
21. Sentintele de expropriatiuni C5, aceasta cerere proprietaittl este
pentru cauza, de utilitate public& dator a-o face prin declaratiune for-
avand de scop de a face ca o pro- mals, adresata judelui director in
prietate sa treaca, din domeniul privat termen de 10 zile ;
in domeniul public, ele nu se pot Ca partea interesata o poate corn-
aplica la proprietatile cari sunt deja bate, cu ocaziunea supuuerei jura-
in domeniul public ; tilor de catre judele director a ta-
Considerand ca drumurile de fier bloului ofertelor $i cererilor, planu-
fa'cand parte din domeniul Statului rilor $i dovezelor produse ;
afectat serviciului, public, ele sunt Ca, neridicandu-se contra ei acolo.
absolut inalienabile $i nu pot devenI nu poate veni sa. Lea aceasta pen-
alienabile decal atunci cand au in- tru prima oara inaintea Curtei de
cetat de a servi publicului (art. 476 Casatiune.
si 478 Cod. civil); Buletinul 1887, p. 1028
Considerand, in spet5,, ca utilitatea 26. Conform art. 51 din Legea de
publica declarata pentru canalul de expropriere, juriul nu poate hotari
aducere apei in Bucuresti nu poate un prep mai mic decat cel oferit, nici
micsora in ninic utilitatea public& mai mare decat cel cerut ;
declarata pentru drumul de tier, si Ca aceasta dispozititme trebue sa
circumstanta ca, canalul a fost de- fie imperios observata de juriu, $i
clarat de utilitatea publica dupa dru- neobservarea ei constitue tin exces
mul de fier, nu import& in nimic, de putere pentru tare decizia ur-
fiMd lucruri de ordine cu totul di- meaza a fi casata.
ferita si utilitatea for neputandu-se Buletinul 1888, p. 425 $i 1891, p. 5J
fixa dupa data efectuarei for ; 27. Este vitios constituit juriul de
Considerand ca singurul drept ce-1 expropriere cu un preot care a luat
are comuna, in virtutea legei care parte ca jurat, far& s fi depus le-
declara de utilitate publica facerea giuitul jurrtmant cerut de art. 47 din
canalului pentru aducerea apei in Legea de expropriere.
Bucuresti, este a sill pe drumul de Buletinul 1888, p. 490
fier s'a modifice, de va fi nevoie, Vezi gi euvantul Jmilmant" No, 79, si
lucrarile sale, asa incest facerea ca- mai jos No. 40.
nalului s nu fie impiedicata, si de 2S. Legea de expropriere nu de-
a se adresa, in caz de ref uz din clara necapabili de a fi jurati pe
partea drumului de fier, la Justitie, cei ce nu stiu scrie gj citi ;

www.dacoromanica.ro
23-1 REPERTORIUL UENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Expro pr lore Exprop riere

Ca, incapacitatile fiind de drept ajunge la fixarea indemnitatei defi-
strict, ele nu pot fi deduse prin in- nitive, iar nicidecum de a-le ridica
terpretatiune ; dreptul de a recurge la judecata juriu-
Considerand ca, dill dispozitiunile lui de expropiere, chiar mai inainte ca
art. 52 din citata legiuire, care, voind administratirmea sa fi intrat in pose-
a recunoaste caracterul executoriu siunea locului expropriat, rid a forma
deciziunilor juratilor, prevede ca acele din aceasta intrare in posesiune o
deciziuni sa fie subsemnate de mein- conditiune esentiala, lard de care pro-
brii cari au concu rat la dansele, nu prietarii exproprieti se nu poata ob -
rezulta ca data unul sau mai multi tine legitirna for indemnizare, atunci
din membrii n'au semnat ei insusi cand exista o hotarare definitive de
acea deciziune din vreo imposibili- expropriere, ar fi de a subordona
tate oarecare, precum este si aceea exercitiul dreptului acestor proprie-
ea nu stiau 55, scrie, ca acea deci- tari la discretiunea 5i bunul plac al
ziune ar fi nula, cand nu se contesta administratiunei, ceeace ar constitul
participarea for la acea deciziune, o supremo inechitate, care n'a putut
precum 8 vointa for de a-o semna. intro niciodatit in spiritul leginito-
Buletinul 1891, p. 64 ; 1894, p. 405; rului ;
1495, p. 491 qi 1898, p. 818 Ca deci, dispozitiunile art. 76 ne-
29. Principalele masuri exceptio- fiind prescrise sub pedeapsa de nu-
mile luate de legiuitor in favoarea litate, cu drept cuvant trib. a procedat
urgentei, prin tithil VII din Legea la formarea juriului de expropriere,
de expropriere, consists in acea ca conform art. 40 din zisa lege.
tribunal al poate Lixa o indemnitate Buletinul 1891, p. 72
provizorie proprietarilor declarati ex- 30. Proprietarul unni imobil ne-
propriati, $i ca administratiunea poate putand sa fie expropriat decat pentru
intro in posesiunea locului expropriat, caurti, de utilitate publics, si chip
in urma consemnarei indemnitatei dreapta si prealabila despagubire, ur-
provizorie fixate de tribunal ; meaza ea el are dreptul sa se folo-
CA, in afara de aceste derogatiuni, seascA, de tot venitul acelui imobil
legiuitorul lass neatins dreptul pro- pans in momentul platei integrals
prietarilor de a recurge la juriul de a acelei despagubiri (art. 19 din Con-
expropriere pentru regularea indem- stitutie $i art. 481 C. civ.);
nitatei definitive, in caz cand dansii Considerand ca aplicatiunea acestui
nu s'ar multumi cu indemnitatea principiu se prevede expres prin dis-
fixate de tribunal ; pozitiunile art. 63, 73 si 74 din Legea
Avand in vedere art. 76 din sus de expropiere pentru ca,uza de uti-
mentionata lege, prin care se dispune litate publics, dupA care imobilul
cii, dupe intrarea in posesiune a ad- nu se is in st'apanire pang ce nu se
ministratiunei, p5,rtile nemultumite plAteste indemnizarea ; iar data ne-
vor pasi la regularea indemnitatei cesitatea care de a se Ina din st5,-
definitive de care juriul de expro- panire de urgent,a, atunci se fixeaza
priere ; de trib. o indemnizare provizorie, la
Considerand ca, prin acest articol care se mai adauga de adrninistra-
legiuitorul nu a avut de stop decal tiune si dobanda legala, ca echiva-
de a mat& calea ce trebuiau sa ur- lent al venitului imobilului pe timp
meze partite nemultumite pentru a de un an, in care timp r5mane de a

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA
Expropriere
se fixes de juriu indemnizarea defini-
tive (art. 76);
Considerand cg, in asemenea caz,
indemnitatea definitive, ce ce fixeaza
de juriu, nu se refers decal la pre-
tul imobilului, dupg, cum a regulat-o
si tribunalul in mod provizoriu; iar
cat pentru dobanda acelet indemni-
tati, pe tot timpul trecut, dela pu-
nerea administratiei in stfipanire pang
in plata despggubirei, ca echivalent
al venitului imobilului, urmeazii, ne-
gresit de a se achita separat dg. cgtre
acea administratiune, dupg cum a-
ceasta rezulta clar din combinatia
art. 73 cu 76 din legea de expropiere ;
Considerand ea, in tot cazul, dad,
juriul ar putea sa fixeze $i indeuini-
zarea pentru venitul imobilului, iar
nil numai aceia a valoareli lui, atunci
asemenea fixare trebue sa fie expres
discutata, constatata si hotargta prin
deciziunea juriului, cgci numai astfel
deciziunea juriului se poate invocg
ca probe pentru autoritatea lucrului
judecat in aceasta privire;
Considerand ca, in spetg, Direc-
tia, Cailor Feriae expropriand pe so-
tia intimatului de 18734 m. p. pg-
mant din mosia Berendeasca, si luan-
du-i acel teren din posesiune la 1
Aprilie 1886, ca fiind necesar de ur-
genta, n'a facut a se stabili de trib.
mai intai indemnizarea provizorie pe
care sg, o depuna la Casa de con-
semnatie dimpreung cu procentele le-
gale pe un an, dupg cum prescrie
art. 73 din Legea de expropriere, ci
tocmai peste 3 ani, la 17 lunie 1889,
a facut de a se decide de juriu in-
demnizarea, fgrg ca prin aceasta de-
ciziune sg, se constate cg s'a discu-
tat si hotgrat mentionata indemni-
zare atat pentru valoarea terenului,
cat si pentru venitul lui, sau dobanda
capitalului fixat ea valoarea pgman-
tului expropriat ;
www.dacoromanica.ro
235
Expropriere
Considerand di, in asemenea cir-
cumstante, intirnatul a 'avut tot drep-
tul de a core la autoritatile judeca -
toresti ordinare despggubirea cuvenita
pentru venit d. pgmantului dela 1 A-
prilie 1886 pang. la 20 Decembrie
1889, tend i s'a plata indemnitatea
hotarata de juriu numai pentru va-
loarea terenului.
Buletinza 1891, p. 771
31. Considerand cg, expropriatul
poate, pentru prima oarg, sa formu-
leze cererea pentru indemnitate di-
naintea juriului, Mei dad. el n'a res-
puns la oferta facutg in termenul
prescris de art. 36 al Legei de ex-
propriere, el nu e lipsit de dreptul
de a cere o indemnitate mai mare
de cea, propush de administratie, caci
aceasta au e pres ris, si art. 36 nu
o prescrie sub pedeapsa, de nulitate ;
mai intai, niciun text al legei de ex-
propriere nu se opune, apoi, ca a-
ceasta se justifica prin consideratie
ca expropriatul, in cele mai multe
cazuri, din comunicarea planului, nu
va fi putut afla cleat intinderea pa-
mantului de care el este expropriat,
dar nu si alte imprejuriiri can pot
sa aibg insemngtate : care va fi ni-
velul si ce se proiecteazg? sau care
va fi modul in care diferitele forturi
vor fi imprgstiate, si prin aceasta
Incest va fi el impedicat in exploa-
tarea pamantului lgsat ?.;
Ca data, in necunostinta, asupra
Imprejurarilor varii, el declare ca cere
cutare pret, si recunoaste in urma
ca s'a inselat ; dad, recunoaste pre-
juditiul ce-i-se cauzeaza, el trebue
sg fie in drept a cere augmentarea ;
Ca legea de expropriere nu deroagg
regulelor ordinare ale procedurei, dupes
cari partea, intrucgt tine instanta,
poate sa schimbe concluziile intr'un
alt stadiu al procedurei ;
Ca dad, aceasta *ere implid.
236 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Expropriere
inconveniente pentru administratie,
intrucat ar trebui sa rAspunda in-
data la pretentille formate de ex-
propriat dinaintea juriului, inconve-
nientul acesta si altele cari ar putea
fi nu pot avea influents, cand e Legea de expropriere, juriul are drep-
vorba de dreptul expropriatului, si
prin.niciun text al Legei de expro-
piere nu s'a denegat formal acest
drept.
Buletinul 1891, p. 1033
32. Deciziunea ce se da de auto-
ritatea administrative respective (a-
liniatul art. 11 si 12 din legea de
expropriatiuni), prin care se precizeaza
terenurile ce urmeaza a se expropria
pentru cauza de utilitate publica, si
se fixeaza epoca in care se vor lua
in posesiune, este 0 lucrare esentiala,
pe care absolutamente trib. trebue
sa o aiba in vedere si serveasch
de baza pentru a putea pronunta le-
galmente expropriatiunea terenurilor
coprinse in ea, dupa cum rezulta a-
ceasta clar din textele si sensul ar-
ticol. 19 si 2u din citata lege ;
Ca, numai in cazul cand expro-
prierea pentru cauza de utilitate pu-
blica priveste interesele exclusive ale
unui judet sau ale unei comune, de-
ciziunea de precizare a terenurilor
do expropriere se da de care con-
siliul general sau comitetul perma-
nent, on de care consiliul comunal
respectiv, fare participarea prefec-
tului ;
Jar cand exproprierea este in in-
teresul general al tarei, atunci men-
tionata deciziune nu se poate da de-
cat prin participarea directa a pre-
fectului in comitetul permanent, dupa
cum se prevede aceasta expres prin
ultimul alineat al citatului art. 11
din Legea de expropriere.
Buletinul 1892, p. 150
33. Constituirea regulate a juriului
de expropriere este o cestiune de
www.dacoromanica.ro
Expropriere
ordine publica si, ca atare, se poate
invoca pentru prima oars in Casa-
thine.
Buletinul 1892, p. 494
34. lJupa art. 51 si urmatorii din
tul de a aprecia si a fixa indemni-
zarea si daunele-interese cuvenite,
nu numai pentru valoarea terenului
si a constructiunilor expropriate, dar
si pentru pierderile de valoare sau
altfel de pagube la can ramane ex-
pus restul terenului sau al construe-
tiunilor neexproprinte, cu conditinne
numai ca suma ce se va hotari de
de juriu sa nu fie mai mare decat
cea ceruta de proprietarii expropriati
si nici mai mica decat cea oferita.
Buletinul 1899, p. 849
35. Dupe' art. 31 din Legea de
expropriere, Curtea de Casatie judeca
recursul dupa implinirea a 30 zile
numerate din ziva (Wei recursului,
fara a chema pe parti ;
Ca, din momentul ce partile nu se
citeaza, reiese lamurit ca recursurile
se pot judeca in fond si in lipsa
partilor, cari, nefiind citate, nu pot
avea cunostinta in mod legal de ziva
fixate, pentru judecarea recursului for ;
Ca de ace rezulta ca cei judecati
in lipsa,chiar cand li se respinge
recursul, nu au dreptul de opozitiune.
Buletinul 1892, p. 907
36. Recursul in materie de expro-
priere trebue facut pe o coala de 23
lei, insotita do plata taxei speciale
de 200 lei.
Buletinul 1892, p. 929
37. Juriul de expropriere fiind nu-
mai o comisiune de experti insarci-
nata de lege cu fixarea valoarei si
indemnizarei pentru terenurile ex-
propriate, nu constitue o adevarata
instants judecatoreasca si, deci, pre-
zenta Ministerului public nu este
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMAN A 237

Exprop ri ere Expropriere

ceruta de lege inaintea juriului de publica, locul ce apartine recurentilor
expropriere in afacerile cu minori. de astazi ;
Buletinul 1892, p. 1059 Ca astfel fiind lucrurile, sentinta
38. Dupa prescriptiunile art. 39 tribuualului e data cu violarea men-
din Legea de expropriere, lista per- tionatelor texte de lege.
manents pentru orwle de reedint5, Buletinul 1893, p. 791
de judete, din can urmeaza sa se 40. Vadind art. 47 din Legea de
traga la sorti coisinnea insarcinata expropriere ;
a fixa indemnizatiuni proprietarilor Considerand ca preotul de mir este,
expropriati, trebue se, contina tin in general, considerat ca un cetatean,
numar nisi mai mic de 48 persoane, cu drepturi $i obligatiuni civile i
nici mai mare de 60 ; publice, afara de oarecari functiuni
Ca aceasta prescriptiune fiind o ce-i-se interzie, ca necompatibile cu
dispozitiune de organizatiune, este caracterul sau ecleziastic, 5i, dar,
esentia15, i de ordine publica ; dansul poate exercita functiunea de
Ca, aa fiind, motivul intemeiat jurat, de oarece nu este indepartat
pe neobservarea ei se poate invoca prin Legea specials de expropriere
pentru prima oars in Casatitine. sail vreo alts lege ;
Buletinul 1893. p. 657 Considerand insa ca la aceasta
39. Dupa art. 19 din Costitutiune functiune se cere, pe langa condi-
i art. 481 din Codul civil, nimeni tiunile de capacitate si indeplinirea
nu poate fi silit a cede, proprietatea unor condi tiuni de forma, cari a-
sa decal pentru cauza de utilitate sigura integritatea jurainantului in
publica legalmente constatata hotararea ce este chiemat da ;
Considerand ca utilitatea publica, C5, dintre aceste formalitati, cea
in ce privete lucrarile de interes mai importanta, care de, chiar carac-
local in comuna, se declara de cor - terul de jurat, este juramantul pre-
siliul comunal ; scris de art. 47 din Legea de expro-
Considerand eh, conform art. 19, priere ;
alin. 3, din Constitutiune, utilitatea Ca, in speta, de oarece preotul V.
publica trebue se, sibs drept cauza Popovici a participat intro jurati, i a
on comunicatiunea, on salubritatea cooperat la hoterarea indemnitatei,
publica, conditiuni esentiale, Mfg carifara se, savareased juramantul con-
expropriatiunea fortata nu poate a- form legei speciale, adica fara sa fi
yea, loc, de oarece dispozitiunile zi- jurat, juriul a fost complectat cu o
sului art. 19 sunt generale i apli- persoana strains qi, dar, deciziunea
cabile atat la Stat, cat i la judet sa este izbita de militate
i comuna ; Buletinu11893, p. 113.9 -4, 18.99, p. 858
Considerand ca, in speck tribuna- 41. Epoca cand un lucru expropriat
lul, fara a stabill data gese0e trebue sa se is in posesiutie este
in fats unei cauza de nature, a fi subordonata dreptulni ce au partile
privita de utilitate publica, *i fara a de ai lua indemnizatiunea trans-
observe, data consiliul comunal a formata in creanta, in urma admi-
indeplinit cerintele legei prin facerea terei exproprierei ;
cuvenitelor cercetAri, declare', de ex- CA dar, neprevedorea epocei in in-
propriat, pentru cauza de utilitate cheierea consiliului comunal nu poate

www.dacoromanica.ro
238 REPERTORRTL GENERAL PE JURISPRUDENTA. ROM ANA

Expropriere
fi considerata ea esentiala expropria-
innei pentru cauza de utilitate pu-
blica, mai ales cand sunt in joc
interese de minori si cand suma de se intelege toate felurile de chi de
despagubire trebue sip se acorde de comunicatiune, prectun sunt in orase
juriu. stradele si pietele publice.
Buletinul 18.94, p. 14:3
42. Din combinatiunile art. 67, 68
si 5 din I egea de expropriere pen-
tru cauza de utilitate publica, rezulta
ca, atunci cand imobilul ce s'a ex-
propriat pentru lucrari de utilitate
publica nu se va intrebuinta pentru
acest flint, fost u 1 proprietar are
dreptul de preemptiune ;
Ca, once pretentiune in virtutea
acestui drept, este stinsa data, dupa
co a fost pus in intarziere prin o
notificatitine ce-i s'ar face in aceasta
privinta, a lasat sa treaea trei luni
dela publicatiune fara a um% de acest
drept.
Buletinul 1994, p. 915
43. pupa art. 4 alin. 3 din Legea
dela 1 Iunie 1893, comuna Bucuresti
poate sa exproprieze cu totul imo-
bilul atacat prin alinierea unei strade
existente sau unei piete desehise din
non, si acest drept 11 are primaria
nu numai dad are sa, se deschida
o piat'a din nou, ci si cand are a se
deschide o strada din non, sau cand
o strada existents are a fi prelungita:
Aceasta lege nu este inconstitu-
tionala, caci prin art. 19 din Con-
stitutie se precede ca legi speciale
vor regula modal expropriatiunei, si
sus mentionata lege nu este decal
o regulare in cat priveste interesele
specialp ale orasului Bucuresti.
Buletinul 1994, p. 479
44. Dula art. 19 din Uonstitutinne,
nimeni nu poate fi expropriat decat
pentru cauza de utilitate publica ;
Prin cauza de utilitate publica se
intelege comunicatiune, salubritate
Expropriere
publica, precum si lucrarile de apil-
rarea tarei ;
Ca, prin cuvantul de comunicatiune
Buletinul 1894, p. 1141
45. Conform art. 29 din Legea de
expropriere, recursul contra deciziu-
nei juriului trebue notificat intima-
tului in termer de opt zile dela de-
punerea recursului la grefa tribuna-
lului ;
Avand in vedere ca notificarea
ceruta de art. 29 din Legea de ex-
propriere are drept stop a fixa ter-
menul in fatisarei, si ea nu trebi'e a
depinde de parti prelungirea unor
asemenea termene
Ca a se admite o notificare mai
tarzie decat aceea pe care a preva-
zut-o legiuitorul prin acel articol, ar
fi a acorda par tei tin asemenea
drept :
Ca lipsa notificarei in termenul
prevazut de lege face ca recursul sa
fie neadmisibir.
Buletinu11894, p. 1187; 1897, p. 103
fi 1903, p. 777
46. Art. 4 alineatul 1 din conce-
siunea tailor ferate, votata de Cor-
purile legiuitoare $i promulgata, in
1868, prevede ca terenul necesar pen-
tru statiunile drumului de fier si
pentru cale se va cumpara, avandu-se
in vedere viitoarea lui marire in
proportiune en sporirea comunica-
tiunei ;
Ca do aci reiese ea, en ocazia vo-
tarei acestor legi pentru drumurile
de fier, utilitatea publica a fost de-
clarata, nu numai pentru exproprie
rea terenurilor strict necesare in mo-
mentul infiintarei acelor linii ferate,
ci si pentru toate terenurile a caror
expropriere ar deveni necesara prin

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 239

Expropriere E.rproppiere
o viitoare sporire a comurucatiunilor prin care se declara utilitatea pu-
pe liniile infiintate atunci ; blica, apoi hotararea autoritrttei ad-
Ca asa fiind, in spate, rau tribu ministrative pentru desemnarea lo-
nalul a respins cererea recurontei curilor pe care san pe unde lucrarea
Directiunea tailor ferate romane, pe de utilitate publica are a fi execu-
motiv ca, nu s'au indeplinit dispo- tata. decizia autoritatei administra-
zitiunile art. 1 din Legea de expro- tive care desemneazrt irevocabil imo-
priere, de a se d eclar a utilitatea bilele care au a fi cumparate pentru
publica de tetra Corpurile legiuitoare. scopurile executarei lucra.rei de uti-
Buletinul 1995, p. 8 .9 litate publica $i epoca in care au a
47. In materie de expropriere pen- fi luate in posesiune $i pronurgarea
tru canzA, de utilitate publica, atat din partea tribunalului a expropria-
administratiunea care expropriaza, tinei pentru cauza de utilitate pu-
cat $i partea expropriate n'au drep- blica ;
tut de a recuza decat un nnmar Ca aceste acte avem a le distinge
egal de jurati. pentru toate lucrarile ce s'ar execute
Buletinul 1895, p. 936 de Stat, judet sau de comuna, pre-
48. Deciziunea juriului $i ordo- cum rezulta din art. 1, 6 $i 12 al
nanta judecatorului director pot fi legei de expropriere ;
atacate cu recurs in Casatie, pe motiv Considerand ca partea interesata
e1 ele sunt date cu exces de putere este in drept a cere dela tribunal a
$i fare competintA, desi aceste ca- se declara exproprierea in termen
zuri nu sunt ariitate anume in ar- de 6 luni dela actul care hotaraste
ticolul 53 din Legea de expropria- cumpararea imobilelor $i epoca luarei
thine. for in posesiune, conform art. 20
Buletinul 1' 395. p .936 alin. 3 al Legei de expropriere ;
49. Art. 5' din Legea de expro- Ca dreptul acesta acordat partei
priere impunand juriului obligatiunea interesate s'a introdus in Legea fran-
s3 fixeze in bani indemnitatea en- eeza en ocazia modificarei legi de
venita proprietartilui expropriat, pen- expropriare, ale c5,rei dispozitii sunt
tru fondul coprins in hotararea de adoptate $i in Legea romans, tocrnai
expropriere a Aribunalului, de aci spre a sill pe administratia publica
rezulta ca, fixarea acestei indemni- sa cearii, dup5, indeplinirea tuturor
tati de dare jurin pentru o c'atime lucrarilor $i in deosebi dupe actul
de teren mai mare decal cal decla- zis de cesibilitate a imobilelor de
rat expropriat prin hotararea tribu- expropriat, dela tribunal a se de-
na lului, este hothra,ta in afara $i clara exproprierea, pentru ca pier-
peste limitele puterei ce-i era acor- derile 5e, incertitudinea sa inceteze
data de lege, $i dar face ca o asp- pentru proprietarul al crtrui imobil
menea hotarare sa, fie data cu exces ar fi irevocabil spre a fi expropriat.
de putere $i Fara competinta. $i ca sa nu mai poata administratia
Buletinul 1895, p. 947 publica, totu$. $i cu toata acea ho-
50. Avand in vedere art. 1 pane taraxe pentru cumparare $i luare in
la 20 al legei de expropriere ; posesiune, sa nu mai cePra a se
Considerand ca avem a distinge, pronunta, judecatoreste expropriarea
conform Legei de expropriere, actul pentru cauza de utilitate publica,

www.dacoromanica.ro
' 240 REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Expropriere E.xpropriere
precum sa putea aceasta dupa Legea ziunea juriului se face mentiune, ca
de expropriere francez& inainte de s'a dat cu unanimitate fie voturi ;
1841; Considerand ca prin acest mod de
Considerand ca numai dela decizia procedare s'a divulgat opiniunile in-
pentru fixarea definitive a imobile- dividuale ale juratilor in darea ho-
lor, conform art. 12, incepe o noun tararei, astfel ca s'a violat art. 49
epoch insemnata, si numai dela a- si 52 din Legea de expropriatiune.
ceasth epoch poate sa inceapa ter- Buletinul 1896, p. 748
menul de exercitiu al dreptului acor- 52. Judele director care a condus
dat partei interesate prin art. 20 al desbaterile juriului pan& ce s'a or-
legei de expropriere, precum art. 20 donat cercetare locale, poate fi in-
alin. 3 din zisa lege prevede anume. locuit de un alt jude director, fara
Buletinul 1895, p. 1280 si 1372 ca aceasta sa poath atrage nulitatea
51. Considerand cu dupa art. 49 deciziunei juriului si a ordonantei
combinat cu art. 52 din Legea de de executare a judelui director.
expropriatiune pentru cauzh de uti- Buletinul 1896, p. 1433
litate publica, juratii cari formeaza 53. Odata ce s'a casat deciziunea
comisiunea pentru fixarea indemni- juriului de expropriere, tribunalul
zatiei. trebue sa delibereze singuri are a shvarsi o noua tragere la sorti
in camera de chibzuire, fara, a pu- din lista de plash, conform art. 54
tea iesi de acolo inainte de darea si 55 combinate cu art. 40 din Legea
hotararei lor, si aceasta hotarare tre- de expropriere, care sa serve pentru
bue se arate ci este data cu majo- comisia juriului.
ritate de voturi, dar fhra aratare de Buletinul 1996, p. 1699
motive, ci sh fie numai subsemnath 54. Art. 67 din Legea de expro-
de toti membrii juriului cari an luat priere prevede, ca dach phinanturile
parte la judecath ; cumparate pentru lucrarile de utili-
Considerand ca din sensul acestor tate publich nu se vor mai intre-
dispozitiuni rezulta, ca nici inainte, buinta spre acest sfarsit, atunci fostii
nici dupa darea hotararei, nu trebue proprietari sau urmasii lor vor fi in
sa se stie de catre alte persoane, drept a reclama inapoierea lor, fara
dar& de juratii comisiunei, opiniu- ca acest text de lege sa stabileasch
nile individuale ale fiechrui din ei, vreo distinctiune intre cazul cand
ci din contra, trebue sa se pastreze phmanturile expropriate au fost in-
secretul deliberatiunei si a voturilor trebuintate numai in parte, pentru
lor, in scop de a se evita once fel' scopul pentru care fusese expro-
de influent& exterioara ce s'ar putea priate si intre cazul cand aeele ph-
exercita asupra lor in detrimentul manturi nu au mai fost de be in-
unei drepte judechti ; trebuiritate spre acest finit ;
Considerand, prin urmare, ca once Ch dar, dreptul de preemptiune al
alt mod de procedare, prin care s'ar proprietarului expropriat sa poate
divulga, opiniunile individuale ale exercita asupra oricarei parcele din
juratilor, trebue sa atragh nulitatea terenul ce-i-a fost expropriat si nu
hotararei lor pentru violarea citatelor a fost intrebuintat.
texte de lege ; Buletinul 1897, p. 839 gi. 1900, p. 817
Considerand, ca in spetb., in deci- 55. Art. 68 din Legea de expro-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM ANA 241

Expropriere Expropriere
priere prescrie ca proprietarii ce vor dispozitiune express a legei, ceeace
vol sa uzeze de dreptul de preemp- nu s'a facut.
tiune, prevgzut de art. 67 din aceiaei Buletinul 1897, p. 841
lege, vor trebui sa face formal cu- 57. Dacg, dupg Legea de expropriere,
noscut intentiunea lor, gi intr'o Luna numai juriul are competinta a fixa
dela fixarea pretentiunei, adica intr'o cuantumul indemnizarei cuvenita ce-
lung dela fixarea de catre autoritatea lui expropriat, iar in caz de intarziere,
exproprianta a pretului cu care voeete conform art. 20 din aceasta lege, pro-
a retrocede terenurile neintrebuin- prietarul poate cere ca tribunalul sa
tate, ei vor fi datori asemenea a de- pronunte exproprierea gi sa -1 trimita
pune la tribunal banii, dupe care dinaintea juriului spre a-i-se fixa in-
administratia va fi datoare a-le slo- demnizarea la care are drept, nu e
bozi actul de, rescumparare ; mai putin adevarat insa ca juriul, a
Ca dar, acesta fiind intelesul ar- cgrei competinta e marginitg ca au-
ticolul 68, cu drept cuvant Curtea toritate judiciara, nu poate status
de apel a stabilit, in spate, ca ter- ei asupra cererilor de daune ce au-
menul de o lung dela fixarea pre- toritatea exproprianta a cauzat prin
tentiunei incepea eh curga, pentru faptul de a lua in posesiune terenul
intimatii Niculescu, de cand Primaria, ce este expropriat, farg nicio prea-
care in asemenea caz joaca rolul unui. labila despagubi4e din. parte-i ;
vaned:tor, ei-ar fi fotmulat preten- Ca o asemenea aetiune derivand
tiunea sa de pret. din art. 998 din Codul civil, nu intra
Buletinul 1897, p. 840 in competinta, inriulai, ci a instan-
56. Legea din 10 Julie 1878, prin telor ordinare a-o rezolva, conform
care se 'autoriza, lgrgirea ei canali- dreptului comun.
zarea Dambovitei, nu este o lege Buletinul 1897, p. 891
prin care se modifica verio dispozi- 58. Dupe dispozitdunile art. 49 a-
tiune din Legea de expropriere, ci o lineatul 2 din Legea de expropriere,
lege care, conform art. 1 din Legea juriul, chiemat a fixa catimea indem-
de expropriere, care prescrie ca uti- nizarei, are a-ei da deciziunea sa cu
litatea publics pentru toate luergrile majoritate de voturi ;
de interes general se declara. de Pu- Ca de aci rezultg ca, chiar atunci
terea legiuitoare, a declarat de uti- cand o asemenea deciziune a fost
litate public& exproprierea terenurilor data cu unanimitate de voturi, nu
necesare pentru aceasta lucrare : trebue sa se mentioneze ca s'a dat
Ca data pain aceasta lege s'a de- cu unanimitate, ci en majoritate de
clarat de utilitate public& si s'a au- voturi ;
torizat primgria Capitalei sa expro- Ca singurul fapt ca unul din ju-
pieze proprietatile ce vor cadea in ratii ce an compus cotnisiunea ei-ar
lungul canalizarei ei adancirei Dam- fi dat o deosebitg pgrere in scris, nu
bovitei, prin aceasta insa nu s'a de- poate atrage casarea deciziunei ju-
rogat la principiile stabilite de Legea riului, intrucat nici art. 49, nici veri-o
de expropiere i, deci, nu s'a rapit alts dispozitiune a Legei de expro-
proprietarilor expropriati dreptul de priere nu prevede o asemenea nu-
rescumparare pentru terenurile nein- litate.
trebuintate, intrucat un asemenea Buletinul 1897, p. 1144
drept nu li-se putea rapl decat printr'o 59. Cand administratiunea expro-
C. Barozzi.Vol. lI
T.
www.dacoromanica.ro 16
242 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Erpropr i ere E.rpropr tore

prianta face cunoscut expropriatului in opt zile proprietarului, Fara% a de-
cA nu mai are necesitate de terenul termine ,dacd, acea impartAsire are a
expropriat, farti ins a indeplini dis- se face prin agouti judecatoresti sau
pozitiunile art. 68 din Legea de ex- prin administratiune ;
propriere, e supusti la daune cAtre Ca, oricum. cand tribunalul a no-
expropriat ; tificat recursul fa'cut prin adminis-
Buletinul 18.97, p. 1194 tratiune, precum in speta a urmat,
60. Utilitatea si iiecesitatea unei partea careia aved, a se impartasi
exproprieri are a fi recunoscutA, fie an poate propane nulitatea notifi-
pentru comuna, fie pentru judet, fie cdrei, fiinded, notificarea s'a savarsit
pentru Stat. de organele indicate de prin administratittne, cand exists
art. 1 al Legei de expropriere; dovada din partea acelei parti cA i
Ca, in deosebi, utilitatea pentru lu- s'a notificat facerea recursului, si
crari de interes comunal, are a se cand acea dovada, nu e contestata :
declara de consiliul comunal ; Considerand at, in lipsa unei dis-
Ca, in urma indeplinirei a diferite pozitiuni formale care sa declare
formalitati prevazute de Legea de ex- nulA notificarea recursului lama
propriere, spre a constata utilitatea conform art. 29 din Legea de ex-
si intinderea expr.prierei, tribunalul propriere, iii alt mod decat prin a-
are a pronunta exproprierea, conform gentii judecatoresti, a declara, in
art. 21 al Legei de expropriere, dupa speta, nula notificarea recursului fa-
ce va constata cA formalitatile sunt cuta Directiunei tailor ferate, ar fi
indeplinite si ca inteadevar este una a admite o decadere neexprimatii, de
din cauzele pentru cari exproprierea lege, si, in orice caz, a conserva un
este admisa, conform art. 20 al Legei formalism neinteles, cand notificarea
de expropriere ; insAsi se constata prin chitanta in
Considerand cd, tribunalul, admi- regula din partea pArtei cAreia avea
land in spetd, exproprierea, aceasta a se notified, recursul.
o face fiindca a constatat cd, este Buletinul 1998, p. 2.99
pentru comunicare ; 63. Considerand ca consiliul co-
Ca, sub acest raport, fie ca e vorba munal al unei comune nu poate de-
de infiintarea unei strade din nou, clara utilitatea public& decat a le-
pentru argirea stradei sau infiintarea renurilor cari stint in circumscriptia
unei piete, este tot pentru comu- acestei comune ;
nicatie. CA daca locul de expropriat este
Buletinul 1898, p. 147 in circumscriptda a doll& comune, $i
61. Mind admisa exproprierea u- ambele comune au interes a se ex-
nui loc, se intelege cd, prin aceasta propria, sau daca interesul pentru
s'a admis si exproprierea a tot ce expropriere it are numai o comuna
este pe dedesupt, pentru ca dreptul vecina, iar comuna pe a ettrei cir-
de proprietate a unui loc ce se trans- comscriptie e fondibl de expropriat
mite prin expropriere implies si pro- n'are nici un interes, de altmintre-
prietatea a tot ce e dedesubt. lea, de expropriere, in aceste impre-
Buletinul 1898. p. 149 jurari. nu va puted, consiliul comunal
62. Considerand cA art. 29 din Le-al unei sipgure comune sa declare
gea de expropriere prescrie ca tri- utilitatea publicA, ci va trebui. con-
bunalul imparfaseste recursul pang form art. 1 din Legea de expro-
www.dacoromanica.ro
 REPERTRRIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM ANA 243.

Expropr fere E.rpropriere

priere. sa intervina consiliul judetean
ca sa, declare utilitatea publicg.
Buletinul 1898, p. 334 ;1902, p. 1083
gi 1903, p. 1175
64. Vezi envaiitul .Timbru,No. 131.
Buletinul 1898, p. 419
65. Considerand ea, data in ma-
terie de expropriere partile nu se
eiteaza si afacerea nu se amana, din
cauza lipsei unora, $i nu se sus-
penda pentru o cauza supravenita
toare. carora legiuitorul le-a deferit
deciziunea asupra acelei utility, i;
Ca tribunalele, cand sunt chiemate
a se pronunta asupra unei cereri de
expropriatinni, au a cerceta numai
data cauza expropriatiunei este din
acelea prevazute de lege si data de-
claratia de utilitate publica s'a facut
in formele legale.
Buletinul 1898, p. 1230
68. Asemanat art. din Legea
1

in persoana unora din expropriati, dela 16 Martie 1899 pentru inter-

de aci rezulta ca nu e locul a se pretarea art. 33 din Legea timbrului,
amana, pentru comunicare de motive. expropriatiunile pentru cauza de uti-
Buletinul 1898, p. 539 litate publica sunt supuse la taxa
66. Legea, care declara utilitatea de inregistrare ca i once act de
publica pentru executarea unor lu- instrainare imobiliara
crari oarecare .i pentru exproprie- Buletinul 1899, p. 669 Si 1901,
rierile ce sunt a se face, nu poate p. 1197
inceta cleat prin aceleasi moduli 69. Dupe art. 28 din Legea de
prin cari inceteaza once lege adica expropriere, cererile de recurs in Ca-
prin abrogarea ei printr'o alta lege, satiune se depun la grefa tribuna-
iar nu prin simplul fapt ca adminis lului a carpi sentinta se atach, in
tratiunea ar fi renuntat la expro- termen de opt zile dela data noti-
priere ; ficarei hotg.rarei.
Astfel. cand, in urma unei legi Buletinul 1899, p. 687 fi 1902, p. 54
prin care se declara de utilitate public& 70. Considerand ca faptul ca in
executarea unei lucrari oarecare, in- deciziunea juriului pentru fixarea
tervina o sentinta declarative de indemnizatiei cuvenita nu se men -
expropriere a terenurilor necesare tioneaza ca acea decizie a fost data
acelor hicrari. data administratiunea cu majoritate de voturi, nu este de
exproprianta renunta la expropriere, nature a anula decizia juriului, mai
qi mai in urma, revenind. cere din cc osebire cand in josul ei se vad
nou exproprierea, tribunalul nu poate semnaturile juratilor cari au figurat
respinge aceasta noua cerere de ex- in comisiune.
propriere, pe motiv ca efectele legei Butetinul 1899,* p. 741
declarative de utilitate publica au 71. Considerand ca, incat priveste
incetat, gi ca ar trebui sa intervina
conditiile de capacitate ale juratilor
o noua lege, ci trebue sa declare in materie de expropriere, avem a
exproprieret in virtutoa legei care recurge la dispozitiile din art. 258 si
declarase deja utilitatea publica. urmatorii din Proc. penala si a coin-
Buletinul 1898, p. 540 plecta dispozi %iunile Legei de expro-
67. Cestiunea de a se sti data priere ;
cutare Incru este sau nu de utilitate Ca. neadmiland aceasta, ar fi a
publica este de resortul exclusiv al admite ca ar putea, fi jurati, in ma-
organelor administrative sau legiui- terie de expropriere, persoane earl.

www.dacoromanica.ro
 244 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Expropriere Expropriere
nu sunt romani, cari n'au exercitiul ticiparea ne-necesara a Ministerului
drepturilor politice si eivile, cari aunt public nu se poate formula un mo-
minori, sau cari ar fi comis o crime tiv pentru vitiu do forma, conside-
sau un delict, sau cari ar ocupa o rata ca vatamatoare, atunci cand
functiune incompatibila, rezultat care reprezentantul Ministerului ar fi luat
nu poate fi admis, fiindca in genere, parte in judecarea cauzei insast,
in ordinea judecatoreasca, nimeni nu ceeace nu e in speta, nit ins'a si
poate ocupa o functiune ca judecator, child s'a matginit a lua, concluziuni
intrucat nu are conditiile cerute in lasate la aprecierea tribunalului, pre-
general spre a fi judecator ; cum a fost in spate;
Ca, precum sub alto privinte, ase- Ca. prin aceasta participare a Mi-
menea sub aceasta privinta, in ma- nisterului public in materie civila,
terie de expropriere, trebue a recurge chiar cand nu e necesara, nu se
la dispozitiile Legei Procedurei pe- poate zice ca tribunalul ar fi fost
nile ; rau constituit, cand, dealtmintrelea,
Considerand, in spate, ca se con- judecatorii legalmente chiemati a-1
stata ca comisiunea juratilor, care constitui an luat parte la judecarea
avea a fixa indemnizatiunea, a fost can zei.
constituita cu cease jurati titulari si Buletinul 1899, p. 843
until sumplimentar ;
Ca unul dinteansii, anume Stefan 73. Prin legea din 1892 s'a re-
Radulescu, nu intrunea conditiunea cunoscut utilitatea public& pentru
de a fi jurat, de oarece era falit ne- construirea unei gari centrale ;
reabilitat, dupe cum s'a constatat de Ca, spre executarea acelei legi, h-
recurenti ; ind necesar a se expropria diferite
Considerand ca astfel Mad, co- terenuri in urma lucrarilor savarsite,
misiunea nu se putea considers legal conform art. 43 si urmatorii din Le-
constituita, intrucat until din cei gea de exproprieri, tribunalul de llfov
seapte jurati nu avea capacitatea ee- a declarat ca lucrarile de expropriere
ruta, asa precum prescrie art. 46 din ce urm5reste Directia generala a
lege ; tailor ferate intra in previziunile
Considerand ca, intrucat acest legei din 1892 ;
mijloc se refers la constituirea ju- Ca art. 19 din Constitutiune ad-
riului, el este de ordine publica, ast- mite intro cauzele de expropriere 9i
fel ca poate fi propus direct in Ca comunicatiile ;
satie. Ca dac5., pentru construirea unei
Buletinul 1899, p. 828 chi ferate, se poate admite ekpro-
72. Avand in vedere ca Ministerul prierea pentru cauza de utilitate pu-
public are a lua parte la lucrarile blics, aceasta de sigur nu numai
tribunalului in materie de expro- pentru insusi terenul necesar ase-
priatiune silita, conform art. 20 din zarei liniei, ci $i pentru terenul ne-
Legea de expropriere ; cesar construirei tuturor edificiilor
Ca chiar, insa. daca s'ar admite serviciului Cailor ferate ;
ca, in urma legei din 29 Octombrie Ca, din acest punct de vedere, $i
1877, functionarea Ministerului pu- construirea unei gari centrale e ne-
blic $i in materie de expropriatiune cesara pentru insasi Calea ferate, $i
ar fi fost suprimata, totus, din par- nu se poate considers ca un palat
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 24

Eipropriere Expropriere
adrninistrativ, strain serviciului $i de 76. Considerand ca art. 20 din Le-
trebuintele Cailor ferate. gea de expropriere din 1864. preva-
Buletinul 1899, p. 843 zand ca tribunalul va hotari expro-
74. Considerand, in spew, ca este prierea pamanturilor sau a edificiilor
constant a partile n'au exercitat coprinse in deciziunea autoritatilor
dreptul de recuzare acordat conform ardtate la art. 11 si 12, prevede prin
art. 45 alin. II din Legea de expro- aceasta chiar ca proprietarul, indata
priere ; ce hotararea s'a pronuntat, inceteaza
Ca ele n'au fost desteptate spre de a mai fi proprietar $i pierde ire-
aceasta de judele-director ; vocabil nroprietatea sa, afara daca
Considerand ca desteptarea din hotararea nu e atacata prin vreunul
partea judelui-director care parti, din mijloacele prevazute in art. 27
spre a exercita dreptul de recuzare, aceiasi lege, caci expropriatiunea o-
constitue o forma substantialk pen- perate prin judecata atrage transfe-
trued priveste in mod esential dreptul rarea proprietatei depe un cap pe
de aparare, si de constatarea ace& ei altul ;
desteptari trebue sa se laza men- Dace efectul hotararei n'ar fi fost
tiune in procesul-verbal de audienta astfel, art. 52 nu ar fi insarcinat pe
a juriului ; judele-director de a declare proprie-
Ca aceasta este admis in materie tary pe administratie, ci 1 ar fi in-
de procedura penalk deli nu este sarcinat numai de a-o trimite in sta-
un text formal, si trebue s fie ad- panirea proprietatei, sub conditiunile
mis si meat priveste juriul de expro- prevazute de lege, proprietatea ne-
priere, de oarece formele considerate putand ramanea nesigura si in cloua
ca substantiate, si can au pentru a- maini diferite ;
ceasta a fi observate in materie de Considerand ca intelesul art. 21 si
procedura penalk ele trebue sit se 64, can vorbesc de o indemnitate ce
aplice si in materie de juriu de expro- este a se acorda, expropriatului care
priere, avand a recurge, pentru juriul invoeste cesionarea fondului, gi de
de expropriere, la dispozitiile $i for- dreptul proprietarului de a reclama
mele prescrise sau admise pentru ju- fixarea indemnizatiunei dupe un
riul penal ; termen de 6 luni, este ca dreptul
Ca de acea, gi intrucat nu se con- proprietarului este convertit intr'o
stata desteptarea pastilor pentru exer- suma de bani de regulat prin !mina
citarea dreptului de recuzare, decizia intelegere sau pe calea juriului ;
juriului are a fi casatk Ca astfel e principiul rezulta si
Buletinul 1899,. p. 866 din prescriptiunile art. 23, care pre-
75. In lipsa deciziunei administra- vede indatorirea pentru administratie
liei expropriante, prin care sa de- de a cere transcriptiunea hotararei
semneze in mod irevocabil imobilele prin care se expropriaza fondul in
ce au a fi cumparate pentru lucrari condicele respective ale tribunalului
de utilitate publica, si epoca tend uncle sunt situate fondurile, ceeace
au a fi luate in posesiune, nici unul nu s'ar intelege daca, hotararea n'ar
din proprietarii ce au a fi expropriatd fi translative de proprietate ;
nu poate cere dela Justitie sd, declare Considerand, ca din cele mai sus
de expropriat terenul sau. expuse rezulta ca neplata indemni-
Buletinul 1899, p. 1079 zatiunei nu poate schimba efectul

www.dacoromanica.ro
246 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RO \IANA

Expropriere Expropriere
hotararei, de oarece expropriatul nu priatului, asa ca, juriul de trimitere
mai are proprietatea sa, iar renun- nu poate acorda o indemnizare mai
tarea administratitinei In beneficiul mare decat aceea ce o acordase ju-
hotararei avand puterea lucrului ju- riul a carui decizie a fost casata.
decat, n'ar putea sa -1 investeasca, din Buletinul 1900, p. 238
nou cu titlul de proprietar, hotathrea 79. Dupa dispozitiunile art. 54 din
avand efectul unei conventiuni sina- Legea de expropriere, modificata ast-
lagmatice, prin care un proprietar fel prin legea din 1900, cererile de
ar ceda, terenul sau mijlocind o in- recurs se adreseazri. care grefa Cartel
demnitate fixata de un altreilea ; de apel care a pronuntat deeiziunea
Ca, until din contractanti neputand, in contra ciireia se face recurs.
prin singura sa vointa, anula o a- Buletinul 1900, p. 1085
semenea conventie, nu poate priva 80. Oferta proprietarului expropriat,
pe cellalt de dreptul ce a castigat prin care declara ca consimte a ceda,
prin o hotarare de expropriere tre- terenul sau administratiunei expro-
cuta in puterea lucrului judecat, si prietoare pe un amine pret, nu poate
astfel castigate ambelor parti ; fi inlaturata de instanta judecato-
Ca renuntarea administratiuttei nu reasca chemata a fixes indemitizatiu-
poate insemna, decat ca terenul ex- nea, pe motiv ca administratiunea
propriat nu va mai primi destina- ar fi renuntat momentan la lucrarea
tiunea originals proiectata ; proiectata a se face pe terenul ex-
Ca argumentul tress din art. 67 propriat $i, in consecinta, a acorda,
nu poate riisturna, principiul expus, ca indemnizatiune, un pret mai mare
(le oarece din acest articol nu re- decat cel cerut de proprietar, caci
zulta alt decal ca proprietarul are oferta proprietarului, cu toatil sus-
un drept de preferinta pentru a re- pendarea sau ama,narea lucrarei, con-
intra in proprietatea sa, care n'ar tinua a fi obligatorie, data nu este
fi fost utilizata pentru lucearile pu- facuta nici conditional, nici cu tet-
blics proiectate, si pentru cari admi- men ;
nistratia trebue sa anunte vanzarea Astfel, violeaza art. 51 din Legea
in forma prescrisa de art. 5 : de expropriere instanta de fond cand
Ca, prin urmare, administratia ex- acorda o indemnizatiune m ti mare
proprianta nu poate renunta in be- decat aceea ceruta prin oferta, pro-
neficiul hotgrarei definitive si irevo- prietarului,
cabile. Buletinul 1900, p. 1265
Buletinul 1899, p. 1228 Si. Dispozitiile art. 25S si urma-
77. Faptul ca until din jurati ar torii din Proc. penala, relative In
fi ramas de deosebita opinie de aceea conditiunile de capacitate ale jura -
a majoritatei nu poate atrage casa- tilor, se aplica si in juratii in ma-
rea deciziunei, intrucat din niciun toile de expropriere ;
text de lege nu se poate deduce o Astfel, este vitiate comisiunea ju-
asemenea nulitate pentru neobser- ratilor cand until din jurali era falit
varea ei. nereabilitat, $i acest mijloc fiind de
Buletinul 18.9.9, p. 1403 ordine publics, se poate invoca pen-
78. Casarea deciziunei juriului. ob- tru prima data in Casatie.
tinuta, prin recursul facut de Directia Buletinul 1900, p. 1375
tailor ferate, nu poate folosI expro- 82. lnstanta de fond are dreptul

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 247

Expropriere Erpropriere
suveran de apreciere, spre a stabilit de despagubire, intra in competinta
valoarea terenului expropriat, gi n'are instantelor judecatoresti. ordinare.
trebuinta a a.rata diferitele elemente Buletinul 1901, p. 989
ce le-a avut in vedere spre a-gi forma 86. Considerand ca, prin dispozitiu-
convingerea in aprecierea ce face ; nile art. 36 din Legea de expropriere
Ca de aceea, deciziunea sa nu se prevede ca, pans in zece zile dela
poate cadet sub cenzura acestei Curti. notificarea prescrisa prin art. 33,
Butetinu11900, p.1415 $i 1903, p. 1189 proprietarii $i ceilalti interesati vor
83. Intrucat instanta de fond tine fi datori se declare inscris primirea
seamy de toate actele prezentate de lor, sau daca nu se multumese cu
parti, ea aste in dreptul sau suve- ofertele ce-li-s'au facut, sa arate
ran de a aprecia cuantumul indem- suma pretentiunei lor ; iar prin ali-
nizarei ce este do acordat. neatul final al acestui articol, legit&
Buletinul 1901, p. 104 torul roman a mai adaogat ca ta-
cerea proprietarilor sau interesatiior
S4. Dace, dupa art. 53 din Legea va fi considerata ca o declaratiune
de expropriere, in caz de divergenta, de multumire eu pretul oferit de ad-
judecata trebue sa urmeze cel mai ministratie, dispozitie ce nu exists
tarziu a doua zi, aceasta priveste in art. 24 din Legea franceza din
ordinea incerioara, si administrarea 1811, (kph care acest articol a fost
ei nu este prevazuta intre cazurile copiat
in cari se poate face recurs, nefiind Ca, fats cu aceasta dispozitiune a
prescrisa aceasta dispozitie sub pe- legei, sanctiunea reiese din insusi
deapsa de nulitate. textul sau, prevazand o decadere
Buletinul 1901, p. 863 pentru expropriat, in cazul cand nu
S5. Considerand ca, din combina- faspunde in termenul de zece zile
tiunea art. 15, 21, 23 si 64 din Le- dela notificatiunea facuta ;
gea dela 20 Octom. 1864 asupra ex- Considerand ea astfel fiind, si in-
propriatiunei pentru o cauza de uti- trucat, in speta, este necontestat ca
litate publics, rezulta ca numai atunci recurentul a raspuns Directiunei toc-
cand s'a pronuntat o hotarare de mai peste 13 zile dela primirea no-
expropriere, sau cand a mijlocit o tificatiunei, aceasta echivaland en o
alcatuire de bunavoie legalizata de tacere a sa, cu drept cuvant a fost
tribunal in privinta terenului ce e considerata ca o multumire pe pretul
trebuincios administratiei, se poate oferit.
recurge la formele Legei de expro- Buletinul 1901, p. 1056
priere pentru indemnizaroa cuvenita 87: Art 24 din Legea de expro-
proprietarului ; priere impune transcrierea drepturi-
Ca de aci rezultii ca, daca, cum lor lor, in termen de 15 zile dela
este in speta, n'a mijlocit o sen- transcrierea hotararei de expropriere,
tinta, de expropriere sau o alcAtuire numai tertiilor persoane cari ar vol
de bunavoie, deposedarea bisericei sa conserve privilegiele, ipotecele si
Sf. Gheorghe-Nou din Craiova, de once drepturi ale lor asupra imobi-
terenul luat de Directia tailor ferate lului expropriat, adaogand ca aceasta
romane, constitue o uzurpare ordi- se face fart prejuditit pentru drop-
nary, a carei reparatiune, sub forma turile femeilor, nevarstnicilor gi altor

www.dacoromanica.ro
248 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Expropriere
interziqi, asupra sumei de indemni-
zare ;
Co., prin urmare, legea a creat o
situatiune exceptionala i avanta-
gioasa pentru incapabili, caror le-a
asigurat un drept de preferinta asu-
pra pretului imobilului expropriat.
Buletinul 1901, p. 1480
88. Sentintele date in materie de
expropriere pentru cauza de utili-
tate public& nu aunt supuse revi- zile,C5 acordat
zuirei.
Buletinul 1902, p. 1188
89. Considerand ca, din intreaga
economie a Legei de expropriere din
1864, cum i aceea din 1900, rezulta
car% legiuitorul a creat, in asemenea
materie, o jurisdictiune speciala qi
deosebita de dreptul comun, cu re-
gule de procedure speciale, singurele
cari au a fi aplicate in asemenea nula, iar cerace este nul dela ince-
materie ;
Ca, prin urmare, numai caile de
reformare si retractare prescrise in
Legea de expropriere sunt acelea cari
pot fi admise in asemenea materie
fara ca sa fie permis judecatorului
a le aplica pe acelea din dreptul co-
mun, in caz sand legiuitorul special
nu a prevazut pentru ele nicio dis-
pozitiune express;
Ca intrucat, afara de dreptul de
apel i recurs, legiuitorul nu a pre-
vazut si dreptul de revizuire in ma-
terie de expropriere, un asemenea
drept nu exista pentru parti in ast-
fel de materie.
Buletinul 1903, p. 88
90. Avand in vedere art. 36 din
Legea de expropriere ;
Considerand ca din acest text de
lege rezulta ca, notificarea ofertelor
de indemnizatie in termenul legal,
push' in sarcina expropriatului, este
un act pregatitor i substantial al
dkei hotararei juriului de expro-
priere chemat a se pronunta, asupra
www.dacoromanica.ro
Expropriere
indemnizatiei, pentru ca juriul numai
astfel poate sa, tart toate elementele
necesare la fixarea pretului ;
Ca o aorta facuta in ziva jade-
catei, sau cu o zi inainte,Vierespec-
tand termenul de 10 zile in care ex-
propriatul are facultatea sa declare
ca nu prime0e oferta, nu poate pro-
duce rezultatul ce legea ii atribue ;
in adevar, termenul de zece
de sus-citatpl articol
pentru declaratia expropriatului, ne-
Bind expirat in momentul judecarei
juriului, nu se poate prezuma, ca ex-
propriatul a acceptat oferta fiindca
nu daduse Sad atunci nicio decla-
ratie inscris ;
Ca, prin urmare, oferta care vio-
leaza acest termen fiind tardiva, este
put nu poate produce nici un efect
legal;
Considerand ca o confirmare a sen-
sului acestui articol se afla in dis-
pozitiile art. 38 din aceiasi lege, care
ordona a se convoca, juriul de expro-
priere numai data ofertele adminis-
trattiei nu sunt primite, adica dup.&
ce a expirat intreg termenul de zece
zile in care expropriatul poate sa
face cunoscut nemultumirea sa pa
pretul oferit ; ca dar, in ipoteza ca o-
fertele acestea s'ar putea face on
cand, art. 38 n'ar mai aye& aplicare ;
Ca, de asemenea, daca ofertele si
declaratia de nemultumire a expro-
priatului n'ar trebul 8a preceada ho-
tararea juriului, atunci si art. 51, care
interzice dreptul juriului a da, un pret
mai mic decat cel oferit, sau mai
mare decat cal cerut, ar fi nesocotit.
fiindca juriul n'ar fi pus in pozitie
de a cunoaqte cuantumul acestor li-
mite peste cari nu poate trece ;
Ca, deci, o oferta facuta, cu con-
travenire la dispozitia legei este tar-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 249

Expropriere Expropriere
diva, si instanta de fond se gaseste pot intemeia, intro alto elemente de
in drept a nu tine socoteala de o natura a forma convingerea lor, si
astfel de oferta pe venitul imobilului, astfel cum re-
Buletinul 1903, p. 740 zulta din rolul de contributiuni, cum
91. Considerand ca, sub imperial si pe contractul de inchiriere sau a-
legei din 1864, juriul avand a se rendare cu data cert.& anterioara in-
pronunta asupra sumelor de despa- deplinirei formalitatilor de expro-
gubire pentru bunurile expropriate, priere.
contra acestei decizii nu era, si nu Buletinul 1903, p. 1523
putea fi alts cale decat recursul la 93. Dupa art. 12 din Legea de ex-
Curtea de Casatie, nu insa revizuire ; propriere, consiliul comunal, pentru
Ca legiuitorul din 1900 a voit sa exproprierile facute in interesul co-
inlocuiasca numai jurisdictia juriului, munei, are a hotari proprietatile ce
care nu dere& garantii pentru o vor fi a se cumpa'ra si epoca in care
justa apreciere, prin o comisiune se vor lua in posesiune ;
compusa dintr'un judecator al tribu- Ca, dap& aceasta dispozitiune, nu-
nalului si doi arbitri. contra hota- mai consiliul comunal are a hotari
rarei carora sa nu fie decat. ca in proprietatea de expropriat si epoca
trecut, numai recursul la Curtea de luarei in posesiune, iar nu instantele
casatie ; judecatoresti, cari nu pot obliga pe
Ca insa, cu ocazia dezbaterilor in primarie sa proceada la indeplinirea
Corpurile legiuitoare, s'a propus ca formalitatilor de expropriere ;
sa se admita si apelul si judecarea Ca, dupa. art. 20 din aceias lege,
apelului de Curtea de apel, ceeace instantele judecatoresti au a hotari
s'a admis, astfel ca despagubirile asupra, reclamatiunilor proprietarilor
pentru exproprieri se judeca acum, loviti prin expropriere, insa numai
sub regimul legei in vigoare, in in- atunci cand administratiunea n'a ur-
stanta intaia de acea comisie, in in- marit expropriatiunea ce a hotarat
stanta, a doua de Curtea de apel, iar in timp de 6 luni dela data deciziu-
recursul la Curtea de Casatie este nei sale.
contra deciziei Curtei de apel ; Buletinul 1904, p. 557
Considerand ca asa fiind, abia ad- 94. Considerand ca, in aceasta pri-
mitandu-se calea apelului, nu se putea vinta, exists un principiu fundamen-
sustine ca ar trebui sa se admita si tal pus in articol. 19 din Constitutie,
calea revizuirei, fiindca ne aflam in care domineaza intreaga cestiune, sub
imprejurari specials, in cari, pentru toate formele sub cari s'ar prezenta, si
celeritate, nu s'a dorit si voit judo- anume : ca nimenea nu poate fi ex-
carea decat numai prin modal aratat propriat decat pentru cauza de uti-
de lege, si a admite revizuirea este litate publics, legalmente constatata,
a admite o cale contra intentiei le- si dupa o dreapta si prealabila des-
giuitorului si contra scopului (Irma- pagubire ;
rit de a se terming cat mai lute cu Ca data, prin alineatul 4 de sub
cestiunile de expropriere. citatul articol, legile existents, privi-
Buletinul 1903, p. 1116 toare la alinierea si largirea strade-
92. Din dispozitiunile art. 58 din lor de prin comune, precum si la ma-
Legea de expropriere rezulta ca,peutru lurile apelor ce curg prin sau pe laugh
fixarea indemnizatiunei, arbitrii se ele, raman in vigoare, de aci insa

www.dacoromanica.ro
250 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Erpropriere Expropriere
nu rezulta c5, sub forma, alinierei, s'ar impusa acelor proprietari eari; din
putea impune proprietarilor o alts once imprejurari, au incetat de a mai
sarcina decal cea statornicita prin fi riverani cu Dambovita, ;
Regulamentul organic, de a se lasa Ca, a se admite contrariul ar fi a
1 metru 25 centimetri pentru largi- se recunohste ca prin citable texte
rea stradelor pana la 12 metri ; de legi proprietarii riverani en Dam -
C5 prin urmare, daca alinierea nu bovita au fost expropriati fara nicio
se face in interesul largirei stradei despagubire, si Primaria a devenit
liana la 12 metri, strada avand deja de drept si imediat proprietary asu-
aceasta la'rgime, nu poate fi vorba pra terenurilor ce proprietarii rive-
de punere pe aliniere fara despagu- rani erau obligati a coda, chiar tend
bire, atat pentru terenul ce se ia, acea expropriere ar fi fost cu totul
cat si pentru daramarea si refacerea inutile scopului propus de a se face
zidurilor. cheiuri raului Dambovita :
Buletinul 1904, p. 776 Or, o atare solutiune ar fi cu to-
95. Actul de estimatie si declaratia tul nedreapta si ar mince o atingere
t xpropriatului, chiar de nu ar fi luata flagranta dreptului sacru si neviola-
cu paza formelor de procedure rela- bil de proprietate, recunoscut prin
tive la interogatoriu, pot sit serveasea alin. I si II din articolul 19 din Con-
ca elemente de apreciere pentru sta- stitutiune ;
bilirea valoarei terenului de expro- Ca dar, in speta, instantele de
priat. fond constatand in fapt &, din cauza
Buletinul 1904, p. 1071 schimbarei cursului I)ambovitei, cu
96. Considerand ca, prin dispozi- ocazia canalizarei ei, proprietatea in-
tiunile art. 7 si 8 din Regulamentul timatei M. Adamiadi a incetat de a
organic. desvoltate prin Legea dela mai fi riverana cu Dambovita des-
17 Martie 1865 si mentinute prin pre partea locului in litigiu, si ca
art. 19 alineatul 4 din Constitutiune, acest loc, mai inainte de canalizare,
se impune proprietarilor Capitalei, n'a fost abandonat de intimata, &del
riverani cu Dambovita, indatorirea nu se Meuse cheiuri, apoi cu drept
se lase liber de fiecare parte a raului, cuvant, si fiicand o Lama interpre-
fara nicio despagubire, cate 31 , tare si aplicare a legei, au judecat
stanjeni pentru facere de cheiuri instantele de fond, recunoscand inti-
cari s'a serve de drum de comuni- matei dreptul de proprietate a,supra
catie ; melui teren.
Considerand ca, din aceste dispo- Buletinul 1904, p. 1596
zitiuni, reiese ca aceasta obligatiune 97. Art. 58 din Legea de expro-
li s'a impus proprietarilor riverani priere, in partea. sa finale, prevede ca
cu Dambovita numai in scopul de a arbitrii, in prima instanta, si prin
se face cheiuri de comunicatie pu- urmare si Curtea de apel ca a doua
blic5., stop pentru care r)ra necesara instanta, pentru fixarea indemnitatei,
cedarea acelor terenuri de care pro- trebue sa tina socoteala si de mice
prietarii riverani : daune rezultand pentru expropriat
Ca de aci rezulta in mod no- din faptul deposedarei lui ;
indoios c5 data primaria n'a f5,eut C5, dar, comisiunea de arbitrii, si
cheiuri pentru comunicatie, obliga- Curtea de apel, ca instanta de fond,
tiunea sus aratata nu mai poate fi sunt suverane in aprecierea daunelor

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 251.

Etpropr ter Expulzare (legea de)

uferite de expropriat prin faptul ca dispozitiuni, cari sunt niste adeva-
a fost deposedat de imobilul sau, rate regulamente administrative, sa
numai ca aceste daune sa fie actuale, nu poata fi contestata pe cale inci-
directe si necesare expropriatiei, nu dentala dinaintea Justitiei, tend a-
insa sit fie daune eventuale. ceasta este chiemata a se pronunta
Buletinul 1904, p. 1688 asupra consecintelor civile sau pe-
98. Considerand ca., in spew, tri- nale ce se deduc din acest fapt al
bunalul constate in fapt ca Directia expulzarei, inteun proces civil sau
generals a tailor ferate nu a dovedit penal de care ea este sesizata ;
nici ca.' a achitat intimatului G. V. Considerand ca, in asemenea caz,
Timpoc, sau autorului sau, indemni- tribunalele civile sau penale sunt
zarea pentru terenul in litigiu, nici singure chiemate a aprecia legalita-
ca proprietarul refuzand primirea in- tea faptului din care se deduc con-
demnizarei, i-ar fi facut oferta reala secintele supuse judecatei for ;
prevazuta de art. 63 din Legea de Ca, a admite contrariul ar fi a ri-
expropriatiune pentru cauza de uti- dica orice gar anti e justitiabililor,
litate publics ; substituind in realitate piiterei ju-
Considerand ca o atare constatare decatoresti, in materie penala sau
de fapt scapa controlului a acestei civila, puterea administrative ;
Inalte Curti ; Considerand ca, in spew, Curtea
Considerand ca, dupe dispozitiunile de apel din Iasi, pentru a stabill
art. 63 sus citat, nimeni nu poate existenta delictului prevazut si pe-
fi expropriat data nu-i s'a platit mai depsit de art. 5 din Legea dela 7
intai, in mod efectiv, indemniizarea Aprilie 1881, urma, mai inainte de
acordata pentru terenul expropriat ; toate, sa constate data cel ce fusese
Considerand ca astfel fiind, si expulzat ca strain putea sa caza sub
intrucat tribunalul constate in fapt aplicarea acelei legi ;
ca nu s'a platit intimatului indemni- Ca, refuzand a tercets mijloacele
zarea pentru terenul in litigiu, acest de aparare ale recurentului, trase din
teren n'a putut intra in domeniul lipsa de calitate de strain, oricat de
public, si deci nu poate fi vorba de putin fondate ar fi fost acele mij-
uzurparea lui de &are intimat, dupa loace in speta, Curtea a nesocotit
cum se pretinde astazi de Directiu- indatoririle ce incumba, ca instant&
nea tailor ferate prin sus aratatul judecatoreasca intr'uii proces penal,
motiv de casare. si rau a interpretat dispozitiunile ar-
Buletinul 1.905, p. 159 ticolului 5 din Legea dela 7 Apri-
lie 1881.
Erpulzare (legea de) Buletinul 1887, p. 714
1. Dace, dupa legea din 1881, este 2. Legea din 7 Aprilie 1881 nu
de atributul exclusiv al administra- face nicio deosebire intre diferitele
tiunei de a pronunta expulzarea strai-categorii de straini ce ar putea locui
nilor cari compromit siguranta in- pe pamantul Romaniei ;
terioara sau exterioara a tarei, faro Ca prin ea dandu-se dreptul gu-
ca dispozitiunile ei in aceasta privinta vernului de a expuzla din tars pe
sa poata fi atacate dinaintea instan- orice strain, fie numai rezident, fie
telor judectitoresti, totusi aceasta nu chiar si domiciliat in tara, in sensul
insemneaza ca legalitatea acestor legal al cuvantultii, a voit sa inves-

www.dacoromanica.ro
252 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RomANA

Exiyuk'are (legea de) Expuklare (legea de)

teascA, pe guvern cu aceasta putere vagabond, iar dreptul Justitiei de a
fats cu once persoanA care nu in- pronunta ea izgonirea ar fi iluzoriu ;
sule$te calitatea de cetacean roman, Ca dreptul guvernului de a pro-
$i care prin purtarea sa ar compro- nunta izgonirea din Cara a unui
mite siguranta interioarA sau exte- strain e prevazut expres pi prin le-
rioara a Statului, ar turbura lini$tea gea din 7 Aprilie 1881, care dA a-
publicrt, sau ar lua parte la lucrari cest drept numai guvernului ;
avand de obiect rasturnarea ordinei Ca, prin urmare, izgonirea din
publice sau sociale. tara a unui strain, nofiind data ex,
Buletinul 1888, p. 57 pros in atribu %iunea autoritatilor ju-
3. Nici textul legei din 7 Aprilie decgtore$ti prin art. 220 din Codul
1881 asupra strainilor, nici motivele penal, acest drept ramane gi apar-
de sigurant,A publica, prin natura tine exclusiv Puterei administrative,
for urgentA, can au determinat pe dupA cum $i legea din 1881 it pre-
legiuitor sa. des Puterei executive vede ;
dreptul de expulsiune fats cu strA- Ca, dealtmintrelea, singura putere
inii, nu pot justifica ideia ca exer- executive este in pozitiune de a pu-
citarea acestui drept sa fie supusa tea aprecia interesele generale ale
unei prealabile cercetari judecatoresti Statului pentru dispozarea $i exe-
asupra punctului de a se $ti dac5, cutarea expulzarilor, Fara', a se pro-
persoana pe care guvernul crede de voca conflicte internationals.
trebuinta a-o expulza din tart este Buletinul 1897, p. 1501
strain sau roman.
Buletinul 1898, p. 58 Eater itarialitate
4. Avand in vedere art. 220 din 1. De$i, in regula generalA, stra-
Codul penal ; inii aflatori in Romania, in materie
Considerand CA, de$i acest articol criminals $i de politie, sunt supu$i
prescrie c& cei declarati vagabonzi, jurisdictiei pi legilor tArei, in vir-
nationalitate strains, se vor pu- tutea principiului suveranitAtei, to-
tea $i izgoni din Cara, insa acest ar- tusi aceasta regulA, isi are excep-
ticol nu arata $i autoritatea care tiunea in principiul exteritorialitAtei.
poate pronunta izgonirea ; consacrat prin dreptul international
Ca, dup5. art. 179 din Codul penal, pi privitor la trirnisii diplomatici ai
strainul izgonit din tare nu poate re- Puterilor straine ;
intra RUA autorizarea speciala a gu- Ca, dup& acest principiu, tot in re-
vernului; gula generala,agentii diplomatici stra-
CA, din aproprierea acestor doua ini ei suita for se bucurA de imu-
articole reiese ca guvernul, avand nitatea de a fi sustra$i de jurisdic-
intr'un mod formal dreptul a auto- tiunea, tArei uncle rezida in aceastA,
riza intoarcerea in tar& a unui strain calitate pentru infractiunile la legile
izgonit in baza art. 220, tot dansul penale $i de politie, spre a fi supu$i
are a pronunta pi izgonirea din tara, jurisdictiunei tribunalului tarei lor ;
cAci, in sistemul contrariu, ar fi inex- Ca impiegatii cancelariei ai sus-
plicabil dreptul guvernului de a pu- mentionatilor trimi$i straini, ca niste
tea autoriza intoarcerea unui strain agenti indispensabili pentru indepli-
in tara, cand o sentintA judecAto- nirea misiunei cu care sunt inves-
reasca ar fi hotArat izgonirea lui ca titi trimisii diplomatici, stint coprin$i

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 253

Exter itorialitate Extrcidare

necesarmente intro persoanele suitei 1. Asupra cestiunei de a se sti
acestora, si prin urmare se bucura data o condamnare la moarte a unor
$i ei de dreptul exteritorialitatei. supusi straini, earl au comis omo-
Buletinul 1876, p. 346 ruri in tara romana, poate fi exe-
2. Agentii diplomatici, deli au pro- cutata in tara strains la care apar-
tectiunea si tutela superioara si ge- tin condamnatii (vezi interesantul
neral& a sup usilor Puterei ce repro- recurs facut, in interesul legei, de d-I
zinta intr'un Stat, insa aceasta Ca- procuror A. Papiu si care a fost ad-
litate !rid ii autoriza, nisi ii obliga mis de Inalta Curte de Casatie.
a reprezenta in parte pe supusii ei Buletinul 1863, p. 101
la interesele for private, caci o ase- 2. Avand in vedere decizia supusa
menea reprezentatiune este necom- recursului, prin care se confirms
compatibila cu dreptul de exterito- sentinta tribunalului in privinta con-
rialitate de care se buena persoanele damnatiunei lui Iulius Adam si se
de acea categorie ; mai condamna nrunitul a plati Sta-
Considerand ca judecatorul care, tului suma de lei 1025 bai-ti 31,
netinand seamy de un asemenea cheltueli acute de Stat cu extra-
drept, da o hotarare in contra unei darea sa ;
persoane diplomatice si, chiar cand Considerand ca, dinaintea Curtei de
ar privi-o ca aducand obrazul altuia, apel, Ministerul public s'a marginit
face un act contrariu dreptului gin- numai a core condamuarea inculpa-
tilor si totdeodata neeficace despre tului la mentionata suma, ceeace a
efectele ei, caci exteritorialitatea fa- si facut Curtea de apel ;
cand pe asemenea persoane inde- Considerand ca astfel fiind, $i intru-
pendente de jurisdictiunea si de au- cat Ministerul public nu a pus con-
toritatea Statului uncle rezida, ho- cluziuni in sensul ca aceste cheltueli
tararea lui este neexecutabila : de extradare sa se suporte de par-
Considerand ca Agentul si Consu- tea civila, a$a cum se sustine prin
lul general al Austriei, in Principa- mijlocul de casare, o asemenea con-
tele-Unite, se bucura de dreptul de damnatiune nu se putea pronunta
exteritorialitate ; din oficiu de Curtea de apel, asa ca
Ca, prin urmare, judecatoria Ilfov,
mijlocul de casare este neintemeiat.
S. II, pronuntand sentinta sa in con- Buletinul 1905, p. 293
tra lui, socotit, pe temeiul tutelei
generale ce exercit5 asupra intere- F
selor supusilor austriaci, ca tutore
special al orfanilor supusului austriac Ealintent
Anastastie Cristu, a violat principiul 1..Pretul, sau parte din pretul mar-
dreptului gintilor, care conserva in- furilor in depozit, la intamplare de
dependenta Statelor, si printeaceasta,
faliment, nu se poate care inapoi,
o comis un exces de putere, caci a decat numai la cazuri cand nu so
supus jurisdhtiunei sale o persoana va fi raspuns, prefacut in zapis, sau
independent& de jurisdictiunea si de rafuit prin vreo socoteala intro falit
autoritatea Statului roman. si cumparator, de unde urimeadi ca
Buletinul 1864, p. 314 nu se mai poate restitui comitentului

www.dacoromanica.ro
 254 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Fal intent
cand s'a confundat cu starea falitului,
si ca atunci comitentul nu are vreun
alt drept decat acela ce da orice
alts creanta chirografard (art. 314
Cod. comercial).
Buletinul 1879, p. 188
2. Cestinnea data au existat sau
nu ineetdri de pldti din partea celui
declarat in faliment e o cestiune de
fapt, asupra careia judecrttorii fondu-
lui suet siiverani ;
0 polity neplatita la scadenta,
poate, dupa imprejurari, justifica in-
cetarea de plati, si prin urmare si de-
clararea falimentului, chiar daca
protestul acelei polite nu s'a facut
a doua zi dupa scadenta, ci mai
tarziu, singura sanctiune ce legea
pone obligatiunei de a protests polita
a doua zi chip& scadenta fiind pier-
derea pentru purtator a dreptului de
a mai putea, recurge contra giran-
tilor.
Buletinul 1874, p. 49 fi 1895, p. 473
3. Judecatorul fondului putand,
in temeiul art. 188 Cod. comercial sa
declare uii faliment din oficiu, ces-
tiunea de fapt de a se sti daca a
fost sau nu o cerere din partea cre-
ditorilor nu prezinta niciun interes ;
Ca asemenea e fara interes de a se
sti daca a existat una sau mai multe
polite protestate, pe cat timp Curtea
constata ca o polity a fost neplatita
Si protestat5, inainte de declararea
falimentului de catre tribunal.
Buletinul 1874, p. 349
4. Desi, prin art. 191 din Cod corn.,
falitul este privat de dreptul de ad-
ministrare a bunurilor sale, totus
el conservand Inca dreptul de pro -
prietate, are, prin consecinta, interes
de a interveni in instanta relativ la
vanzarea imobilelor sale, pentru a
face sa sq observe formele prescrise
de lege ;
Ca, prin urmare, tribunalele fiind
www.dacoromanica.ro
ment
autorizate a aprecia interesul cererei
de interventiune facuta de falit in
cursul urrnarirei, ire caz de respin-
gore, ele stint datoare sd-$i motiveze
hotararea tor.
Buletinul 1875, p. 134
5. Starea de faliment nu intrerupe
termenul recursului.
Buletinul 1875, p. 344
6. Legiuitorul, prin. art. 248 Cod.
comercial reguland modul cum pot fi
incunostiintati creditorii unui falit
despre ziva cand ei trebue a se a-
dund, ca sa delibereze asupra concor-
datului, intro altele, se exprima ast-
fel : clack dupa legiuitele chiemari,
n u vor veni unii din creditori.. etc. , de
mide rezulta evident ca, pe lang5
publicitatea prin .Monitors, si despre
care se vorbeste in prima parte a
acestui articol, trebue ca fiecare din
creditori sa se incunostiinteze prin o-
sebite citatiuni in mod legal de catre
tribunal, si ca nu se poate procede
la vreo lucrare iii lipsa unuia sau
mai multora dinteansii, cleat numai
cand s'ar constata ca citatiunile au
parvenit la cunostinta for dupii, do-
' vezile de primire sau procesele-ver-
bale incheiate de catre agentii insar-
cinati anume de lege cu significarea
unor asemenea acte de procedura ;
CO., in ceeace priveste regulele rela-
tive la actele de procedura in materie
comermala, trebue a se observe dis-
pozitiunile prescrise in procedura
dreptului comtm. acolo uncle legea
specials de convert nu a prev5zut
anuthe medial cum t r e b u e a se
execute ;
Deci, nu prin adrese individuate,
ci prin citatiuni incheiate si comu-
nicate prin port5rei, conform art. 74
din Proc. civila, urmeaza ca creditorii
s5, fie chiemati la votarea concor-
datului.
Buletinul 1876, p. 301
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTI ROMANA 255

Fal intent Falitent

7. In materie comerciala, si in poate impune o regula legala $i obli-
special cand este vorba a se declara gatorie, din care si din cate circum-
un comerciant in stare de faliment, stante de fapt el poate sa -$i formeze
pentru constatarea faptelor si a cir- convingerea ca un negutator este in
cumstantelor din earl trebue sa re- incetare de plati, si cu atat mai
zulte incetarea, platitor, Curti le ape - vartos, cand incetarea platilor fiind
lative, ca instance de fond, suet su- constatata prin o declaratie judeca-
verane ale aprecia. toreasca de 'aliment, este vorba nu-
Buletinul 1876, p. 378 mai de a fixa si determina epoca de
8 Un contract de societate, legal- cand se poate considers ca el in a-
mente, format face sa nasca acea devar a incetat platile sale ;
personalitate morals distincta, sus- Ca, in fata acestei increderi din
ceptibila de a fi puss in stare de partea legei in judecatorul fondului,
faliment, si sa atraga ipso facto, este evident ca acestuia nu se poate
gi falimentul tuturor coasociatilor. legalmente cere altceva, deeat numai
Buletinul 1977, p. 4.5 ca hotararea sa, desi data in fapt,
9. Falimentut unui comerciant sa fie justificata prin indicarea lap-
poate fi declarat de catre un creditor telor din cari el deduce ca,' neguta-
avand o creanta de natura stolid. torul in cestiune se alit in incetare
Buletinul 1877, p. 42.9 de plati $i dela care epoca.
10. Prin art. 322 Cod. comercial Buletinul 1880, p. 186
se arata in mod clar si indiscutabil 12. &mil dotali ai sotiei falitului
ca incheierile Tribunalului de comert, nu pot avea nicio preferinta fact de
pronuntate asupra cererilor de ali- masa, creditorilor, intrucat nu s'a, luat
ment, nu snot supuse apelului. o inscriptiune ipotecara iu averea
Buletinul 1879, p. 355 btrbatului, conform art. 1754 Cod.
11. Prin nici o dispozitiune legisla- civil.
tive nefiind definit ce se intelege prin Buletinul 1892, p. 327
cuvintele de : cincetare de plati a unui 13. Despre faliment, dup. dreptul
comerciant., sau din can fapte se international privat :
poate deduce ca el a incetat Discurs rostit de catre d-1 pro-
in care caz el, dupa art. 185 Cod. curor general al Inaltei Curti de Ca-
coin., se socoteste falit, este evident satie.
ca legea a lasat in aprecierea dis- Buletinul 1882, p. 805
-cretionara. a judecatorului de fapt de 14. Cand un comerciant e declarat in
a cumpani data din imprejurarile ce, stare de falit de catre doua tribunate,
in convinctiunea lui stint constante, lucrarile falimentului nu pot fi re-
poate deduce ca negutatorul in ces- tinute decal numai de tribunalul uncle
tiune eivte sau nu in incetare de comerciantul isi are domiciliul $i prin-
plati ; cipala sa asezare.
Ca data judecatorul de fond. carnia Buletinul 1386, p. 885
legea i-a acordat o a$a de mare in- 15. Judele-comisar, care a inlocidt pe
eredere, in cat sa, hotarasca de soarta predecesorul san si care a continuat
unui comerciant, fare niciun alt con- lucrarile urinate de acesta, nu are
trol decat constiinta sa, trebue sa fie nevoie de o delegatiune in regula a
en atat mai circumspect in aprecie- tribunalului in aceasta privint5,, de
rile sale, de ace nu rezultii ca -i se oarece prescriptiunile art. 740 din
www.dacoromanica.ro
 l
256 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Faliment +aliment
Codul comercial se aplici numai in Ca dar, in nici un caz, creditorii
cazul cand trib. retrage judecatorului dezidenti nu pot sa se opuna la
numit delegatiunea ce-i dase, spre omologarea unui concordat la care
a-o da unui alt judecator, iar nu a participat femeia cu creanta dotala.
cand se inlocueste. Buletinul 1890, p. 744
Buletinul 188.9, p. 492 18. Femeia dotala, care participa la
16. Art. 75 din Proc. civila, dupg concordatul barbatului sau falit, nu
care masa falimentului se citeaza poate fi atinsa in integralitatea resti-
prin unul din Sindici, se aplica nu tuirei dotei sale.
numai la licitatiuni, ci la orice acte Buletinul 1890, p. 745
de procedura privitoare la interesele Vezi Si euvantul Doti," No. 107.
falitului ; 19. Dupe prescriptiunile art. 709
Ca notificarea unei cesiuni este un din COdul comercial, procedura fali-
act de procedura; mentului inaintea jurisdictiunei co-
CO. dace citatiunea facuta unuia merciale $i instructiunea sau proce-
din Sindici e valabila, de aci ur- dura penala, trebue a se urma inde-
meaza ca $i notificarea facuta tot pendinte una de alts $i fare intre-
in aceleasi conditiuni produce efectul Pupere ;
sau legal, de oarece gi intr'un caz Considerand ca, suspendarea omo-
ei int'altul legiuitorul urmareste a- logarei concordatului, prevazuta de
celas scop, incunostiintarea persoanei. art. 850 din Cod. corn., nu are in ve-
Buletinul 1890, p.6132 dere decat cazurile in cari contesta-
17. Considerand ca. in caz de fa- %iunea incidenta ar purta asupra fi-
liment, toti creditorii chirografari ai liatiunei, asupra calitatei de erede,
falimentului stint admisi sa se pre- sau asupra unui drept de proprietate
zinte la masa credal& cu creantele for ; sau servitute imobiliara, in care trib.
Ca, in lipsa de o prohibitiune res- comercial, din cauza materiel, nu este
trictive, cata ca $i femeia falitului, competinte a-le rezolv5 $i este tinut
casatorit5, sub regimul dotal, sa, fie sa trimita judecarea incidentului ina-
admisa, in virtutea creantei sale do- intea trib. civil, conform art. 884 din
tale, la masa falitului si la delibera- -Codul de comert.
tiunile relative la concordatul bar- Considerand ca. art. 849 din acela$
batului sau, cand creanta sa nu este Cod, rezervand exclusiv tribunalelor
garantata printr'o ipoteca legala, fie de comert judecata oricaror opozi-
din lipsa unei inscriptiuni ipotecare tiuni s'ar aduce la omologarea unui
luata asupra imobilelor, conform ar- concordat, Curtea, in speta, cu drept
ticolului 1754 Cod. civ., fie din cauza cuvant a respins cererea de strspen-
ca barbatul nu poseda asemenea dare a omologarei, intrucat nu se ri-
imobile ; dica o cestiune prejuditiala, in sensul
Ca, a se interzice femeei de a-ei citatului art. 884, $i a procedat co-
valora drepturile sale dotale, ar fi rect jndecand insOi mijloacele c.e se
sa-i-se tagaduiasca calitatea de cre- invocau in sustinerea opozitiunei la
ditoare a sotului cu dota ce i-sa adus omologarea acelui concordat, caci in-
la contractarea casatoriei $i, prin or- trau in limitele competintei sale de
mare, sa fie expusa cu siguranta la a-le rezolv a,.
pierderea creantei sale dotale in pro- Buletinul 1890, p. 746
fitul celorlalti creditori ; 20. Art. 813 din Codul comercial,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 257

Faliment Faliment
care dispune ca vanzarea imobilelor drepturile lui exclusiv personale sau
falitului sa se faca cu formele sta- cari sunt straine falimentului;
bilite pentru vanzarea bunurilor de Considerand, in speta, ca din or-
mmori, nu are in vedere decat for- donanta de adjudecare atacata cu
mole stabilite de art. 683 $i urma- recurs se constata ca imobilele ad-
torii din Codicele de Proc. civila re- judecate prin zisa ordonanta au fost
lative la efectuarea vanzarei in sine, urmarite si puss in vanzare de Sin-
iar nicicum constituirea tribunalului dicul definitiv al falitului, pentru in-
cu asistenta Procurorului, care nu destularea mesei creditorilor falitului;
este ceruta de art. 2 din legea din Ca, fiind vorba de urmarirea unor
1877 decat atunci cand sunt in cauza imobile ale falitului, prin urmare a
interesele minorilor $i ale interzisilor. unor drepturi reale ale ac es t u i a,
Buletinul 1890, p. 911 - acesta nu mai putea exercita nicio
21. Considerand ca, dupa, dispozi- actiune in privinta acestor imobile.
tiunile art. 816 si 820 din Codul co- acest drept fiind rezervat Sindicului
mercial,- cei ce an marfuri in depozit de catre art. 713 Cod. com.
la un comerciant le pot revendica ca astfel ffind, falitul n'are drept
la caz de faliment al depozitarului, a face recurs in contra unei ase-
insa cererea de revendicare trebue menea ordonante de adjudecare.
sa fie propusa judelui-cemisar, con- Buletinul 1891, p. 355 fi 1900, p. 1480
... Nici sindicul n'are drept a face
tradictoriu cu sindicul si cu delega-
tiunea creditorilor ; recurs in contra unei asemenea or-
donante de adjudecare.
Ca, in speta, intimatul I. Pongs Buletinul 1904, p. 63
neconformandu-se acestor texte de Vezi si cuvantul ,Ordonanta de adjude-
lege, Curtea de apel nu putea, dupa care" No. 391.
ce operatiunile falimentului au fost 23. Considerand ca formarea con-
terminate si un concordat a mijlocit cordatului mini falit ffind supusa la
intre falit si creditori. sa-1 considers indeplinirea unor anume conditiuni
ca proprietar al acelei marfi, Lira a prescrise de Legea comerciala, si trib.
viola dispozitiunile citatelor articole, de comert fiind chiemat, dupa ar -
nici a-i recunoaste dreptul la plata ticol. 849 Cod. com., a-I omologa el
unei sums mai mari decal aceeace singur este in drept $i are indato-
i s'ar fi cuvenit dupa concordat, fora rirea dupa lege de a judeca $i mo-
a viola dispozitiunile art. 853 Codul tivele de impotrivire ce se aduc in
comercial. contra acestei omologari ;
Buletinul 1890, p. 1041 Considerand ca. Trib. de comert
22. Avand in vedere ca, art. 713 nu -$i pierde aceasta eiders nici a-
din Codul comercial ridica falitului, tunci chiar cand rezolvarea moti-
din ziva pronuntarei sentintei de- velor de impotrivire la omologarea
clarative de faliment, administra- concordatului sunt subordonate la
tiunea bunurilor sale, chiar si a ace- rezolvarea unor alte cestiuni cari,
lora pe cari le-a dobandit in timpul prin firea lor, apartin unei alte ju-
falimentului ; risdictiuni ; ca., in asemenea caz, con-
Ca actiunile cari apartin falitului form art. 850 C. com., trib. este da-
nu pot fi exercitate decat de catre tor de a suspenda numai judecarea
Sindic, afara de acelea cari privesc omologarei concordatului pang rezol-
I. C. Barozzi.Vol. 1I www.dacoromanica.ro 17
2.58 REPERTOR1UL GENERAL DE JIMISPRUDENTA ROMANA.
Fat intent
varea acelor cestiuni de instanta
competinte si de a fix1 un termen
scurt, inlauntrul canna creditorul
oponent sa justifice de pornirea u-
nei actiuni inaintea instantei corn-
petinte ;
Considerand ca, in spew, credito-
rul G, R. s'a opus la omologarea
concordatului lui Or., pentru ca a-
cest concordat nu fusese obtinut de
cat in virtutea unei majoritati fic-
tive de creditori, si se contravenise
astfel dispozitiunilor art. 846 C. corn.;
ca acest motiv de impotrivire fiind
fondat pe violarea sus mentionatului
articol, examinarea lui apartine in-
stantelor comerciale ;
Ca, chiar daca rezolvarea lui ar fi
fost subordonata la rezolvarea unor
altor cestiuni cari, prin firea lor, ar
fi apartinut unei alto jurisdictiuni,
totusi Curtea de apel trebuia, conform
art. 850 C. corn., sa, suspende jude-
carea validitatei concordatului lui Or.
si sa fixeze an termen, inlatintrul
caruia creditorul oponent sa poata
formula, in privinta acelor cestiuni.
o actiune inaintea instantelor corn-
petinte ;
Ca, Curtea de apel neprocedand
astfel, si respingand de-a-dreptul o-
pozitia lui G. R., fie pentruch nu
a lasat mai intai sa se om 'loge col 723 ar fi cu totul contrarie men-
concordatul falitului Gr., si apoi sa
ceara anularea lui, fie pentruca G. R.
nu s'a g r a bit, in instal*, de a
care suspendarea judecarei omologa-
rei concordatului, prin aceasta Curtea
a comis un exces de putere Si a dat
o gresita interpretare art. 850 Cod.
corn.
Buletinul 1891, p. 64
24. Desi art. 712 din Cod. corn.
ridica falitului, din ziva pronuntarei
sentintei declarative de faliment, ad-
ministratiunea bunurilor sale, si desi,
prin urmare, toate actele si opera-
www.dacoromanica.ro
Eat intent
tiunile facute de dansul, dupa ce a
fost declarat falit, sunt nule, insa,
art. 720 din Cod. corn. le declara
nule fats cu masa creditorilor, nu
fatiti si cu alto persoane mitre cari
falitul s'a obligat.
Buletinul 1891, p. 981
25. Considerand ea, dupg, art. 722
alin. 4 Cod. corn., ipotecele consti-
tuite asupra imobilelor debitorulni,
in urma datei incetarei platilor, se
prezuma facute in frauda, credito-
rilor, papa la proba contrarie, si se
anuleaza ;
Considerand ca. daca, prin articolul
urrnator 723, se prevede ca inscrip-
tiunile ipotecare luate in virtutea
unui titlu recunoscut valabil, chiar
dupa data incetarei platilor, nu stint
anulabile, daca stint anterioare de-
claratiunei falimentului, aceasta dis-
pozitiune nu poate aved alt sens
decat ca sa permits a se efectua,
chiar dupa data incetarei platilor,
operatiunea inscrierei acelor ipoteci.
cari sunt deja constituite printr'un
titlu valabil anterior acelei date a
incetarei platilor. iar nicidecum de
a se constitui ipoteci dup5, data in-
cetarei platilor, fie chiar Si pentru
creante valabile anterioare. 616 ase-
menea interpretare a citatului arti-
tionatei dispozitiuni precedente a
art. 722 alin. 4, ceeace este in tidmi-
sibil.
Buletinul 1891, p. 1146
2(i. Considerand ca sindicul, re-
prezentand pe creditori in operatiu-
nile si judecatile ce-i intereseaza,
urmeaza ca hotaraxile castigate de
dansul pot profits tutulor creditorilor
recurenti, iar nu numai acelor din
ei cari au participat la judecata im-
prenna cu sindicul.
Buletinul 1891, p. 1148
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA 259

Faliment Faliment
37. Avand in vedere art. 695, 700, semne exterioare evidente, dar $i
703 $i 718 din Codul de comert ; cand comerciantul plate$te, insa in-
Considerand ca din combinatiunea trebuinteaza sau face acte ruinatoare
acestor articole rezulta : si frauduloase, cari irivedereaza o
Ca comerciantul care a incetat stare neindoioasa a incetarei platilor
tile pentru datoriile sale este in stare $i a unni discredit complect, tot asa,
(le falirnent ; de real $i de efectiv ca ft semnele
Ca poate fi declarat in stare de exterioare ordinare ;
faliment chiar $i comerciantul care A admite contrariul ar fi a merge
setretras din comers, insa numai in atat in contra literei legei, cat $i in
decurs de 5 ani dela data retragerei, contra spiritului ei ;
si numai cand incetarea platilor a In contra literei, pentruca intr'ansa
avut loc in timpul exercitiului co- nu exista nicio dispozititme care sa
mertului, sau chiar $i in anul urma- prescrie aceasta ;
tor, pentru datorii decurgand dintr'a- In contra spiritului ei, pentruca ar
cela exercitiu ; fi sa se presupuna ca legiuitorul a.
Ca mai poate fi declarat in stare de vrut sa, incurajeze si sa favorizeze
faliment $i comerciantul care a incetat frauda ;
din viati. ins& numai in decursul Considerand, in speta., ca. Curtea
anului dela evenimentul mortei, Si de apel, duph cum reiese din deci-
numai data incetarea platilor a avut ziunea atacata. raportandu-se mai
loc inaintea mortei sale, caci se in- ales la principiile ce s'ar fi 0,dinis
t.lege de sine ca dela moarte inainte in materia de fata de legislatiunile
nici poate fi vorba de incetare de $i jurisprudenta franceza $i italiana,
plati pentru &Instil, in sensul starei dela care s'a inspirat legiuitorul nos-
de faliment ; tru, raportandu-se la local ce ocupa
Ca tribunalele pot declara in fa- art. 718, care este pus intro art. 717
limed un comerciant nu numai cand $i 719, undo se reguleaza numai ziva
incetarea platilor este notorie, dar sau data incetarei platilor, raportan-
gi cand ea rezulta dintr'alte fapte du-se chiar la raportul comisiunei Ca-
neindoioase ; merei noastre legislative, care. deli
Ca legiuitorul n'a definit incetarea semnaleaza ca dispozitiunile art. 718
platilor, ci a lasat pe judecatorul de sunt o inovatiune la Legea noastra
fond suveran, in mod absolut, s5, comerciala anterioara, totu$ic adaogil
caute $i sa decida. dupa faptele $i ca, in materia falimentelor s'a admis
circumstantele ce-i-se vor produce, fara, sovaire legislatiunea italiang ;
clack este incetare de plati, precum din toate acestea a dedus : ca un
$i de cand exista ; comerciant incetat din viata nu se
In fine, di toate aceste regale sunt poate declara in faliment, decal data
comune $i aplicabile la toti corner- s'ar constata incetarea platilor ina-
ciantii, Mfg deosebire, atat celor ce intea mortei sale ; ca incetarea de
stint in viata, cat $i celor ce au in- plati trebue sa fie reala, efectiva ei
cetat de a mai trai ; sa rezulte din acte destul de nume-
Considerand, dar, ca asa fiind, de- roase ei destul de grave, manifestate
claratitmea in faliment se poate face prin semne pozitive ei exterioare,
nu numai cand este incetare de plati ca proteste, chemki iu judecata ei
de fapt, reala, efectiva, reiesind din alto acte de aceia$ natura ;
www.dacoromanica.ro
960 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

It 'aliment Pal intent

Ca dispozitiunile art. 718 nu sunt
aplicabile decat numai in ceeace pri-pozitiunile din art. 718 este o ino-
veste defigerea momentului inceterei vatiune la legea veche, nu insem-
platilor ; neaze, ce, zicand asa, a inteles ca
06, prin urmare, in speck nefiind trebue negresit, la aplicatiunea lui,
declaratiune de incetare de plati,
adica de stare de faliment inaintea
mortei lui Avram Levy, pretenthinea
creditorului Orescu este neadmisibila ;
Considerand ca, in fate, regulelor
Si principiilor Legei noastre corner-
ciale expuse mai sus, argumentatiu-
nea Curtei este eronate, pentruca de
niceeri nu reiese dintiansa cum ca
declaratiunea in faliment a corner-
ciantului incetat din viata nu se
poate face, dace el nu Ni -a incetat
platile inaintea mortei sale in mod
real $i efectiv, rezultand numai din
semne pozitive $i exterioare ;
Dace legiuitorul ar fi voit aceasta,
ar ft prescris-o undeva prin text ex-
pres, ceeace nu a recut ;
Considerand, in fine, ca argumen-
tatiunea sa este eronata $i in ceeace
priveste mterpretarea ce de. art. 718,
gAsindu-1 ca confine dispozitiuni a-
plicabile numai dupe, ce s'a declarat
falimentul, si cand judecatorul cauta
se, determine momentul dela care
trebue se, se socoteasce platile in-
cetate : 1) pentruca art. 718, desi este
pus intre art. 717 i 719, dar este
o dispozitiune generale, aplicabile la
toate ipotezele ; 2) pentruca, chiar de
ar fi adevarat, cum pretinde dansa,
ca,' art. 718, dupe ordinele de idei in
cari este asezat, presupune un fali-
ment deja declarat, totu$, nu poate
fi nici o indoiala ca trebue aplicat
atat cand e vorba de declararea in (a-
liment, cat $i cand e vorba de ceutarea
epocei incetarei platilor, neavand ni-
mic de exceptional, nici de contrariu
legei comune ; 3) pentruca aratarea
raportului comisiunei Camerei cum
ca ; s'a admis fare $ovaire legisla-
tiunea Asthma., cand declare ca dis-
sa urrnam intocniai $i celor co. juric-
prudentei franceze i italiene se va
parea, ca trebue se, se inteleaga, ;
Nimic nu autoriza a presupune ca,
Camera, votand art. 718 sub impre-
siuhea indicatiunilor din raportul co-
misiiinei, s'a aandit la distinctiuni
ca acelea ce face Curtea ;
Din contra, noua online de idei
ce a inscris in lege, masura mai se-
vere, decat a legei vechi, ce a intro-
dus in contra fraudei, trebuind s
fie serioasa, impune a nu se face
distinctiuni ca acelea ce a recut
Curtea, mai ales cand, in ceeace pri-
veste apreciatinnea faptelor, a pre-
scris temperamentul pus in art. 718.
Buletinul 1891, p. 1174
28. Desi concordatul este un con,
tract sinalagmatic, a carui desfiintare
se poate cere pentru neexecutarea
sa, totu$ aceasta desfiinta.re neavand
loc de drept, judecatorul fondului e
in drept se, aprecieze $i se, respinga
cererea de desfiintarea lui, cand con-
state,' ca debitorul a consemnat cota
cuvenita creditorului reclamant, desi
dupe, indeplinirea termenului stipulat
prin concordat, dar inainte de inten-
tarea actiunei in reziliare.
Buletinul 1891, p. 1266
29. Din art. 713 Cod. corn. rezulta
principiul ce, din zioa declararei fa-
limentului, falitul pierde dreptul de a
administra bunurile lui $i de a exer-
cita actiunile relative la aceste bu-
nuri ; din aceasta rezulta $i princi-
piul ca falitul conserve, toate drep-
turile in tot ce nu priveste admini-
strarea bunurilor
De aceea, falitul poate exercita ac-
tiunile cari decurg din puterea marl-

www.dacoromanica.ro
 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
ralimen,t
talc sau din puterea parinteasca ; tea. debitorului cambiei sunt pro-
el poate, in deosebi, apela contra puse cu bunacredinta.
sentintelor prin cari se declara fall-
mentul sau cari - ca in speta
ordoana excluderea falitului dintr'o
firma sociala, fiindca in aceste ca
zuri nu exercita un drept in pri-
vinta bunurilor, ci un drept in pri-
vinta situatiunei si conditiunei lui
personale, care nu-i-se poate denega,
cu toate ca, consacrata fiind starea
de 'aliment. aceasta exercita o in-
fluenta si asupra bunurilor lui.
Buletinul 1891, p. 1372
30. Din coprinderea art. 726 si
tirmatorii din Cod. corn., relative la
'aliment si la drepturile si indatori-
rile sindicului. reiese ca sindicul unui
faliment reprezinta atat interesele
falitului, cat si ale mesei creditorilor
acelni faliment ;
Ca., prin urmare, prezenta sindicului
inaintea unei instance judecatoresti
in procesele in cari sunt in joc in-
teresele falitului si ale creditorilor
sai, fata cu tertii persoane, face ca
atat creditorii, cat si falitul, sa fie
bine reprezentati in instanta prin
sindic ;
Ca, in speti, fiind constant in fapt
ca intimatul B. Mesing, deli absent
ast5,zi, este creditor al falitului T.
Gheorghiu, si ca in aceasta calitate
se alla in judecata cu recurentul S.
V. Mateiu, dansul este bine repre-
zentat prin sindicul falimentului T.
Gheorghi tt ;
Ca asa fiind, dansul nu se poate
socoti ca absent, si deci nu este loc
la aplicatiunea art. 151 din Pr. civ.
Buletinul 1492, p. 226
31. Instanta de fond este in drept
a respinge cererea de declarare a fa-
limentului, cand constata in fapt ca
motivele .refuzului de plata din par-
www.dacoromanica.ro
201
Ealirnent
Buletinul 1892, p. 302
32. Dupa spiritul art. 698 din Cod.
corn., falitul este dator de a declara,
la tribunal incetarea platilor sale,
numai atunci and va avea cunos-
tinta ca.' se afla in asemenea stare,
si, prin urmare, numai in asemenea
caz e culpabil de bancruta simpla,
conf. art. 870 alM. 3, data nu a fa-
cut acea declaratiune in cele 3 zile
dela incetarea platilor ;
Considerand ca, in speta, Curtea
de apel constata iu fapt ca incul-
patul n'a putut sa alba cunostinta
de data incetarei platilor sale, con-
statare care scapa, de sub controlul
Curtei de Casatie.
Buletinul 1892, p. 513
33. Discutiunile ce au loc inaintea
Tribunalului comercial, precum si
hotararile acestuia pentru fixarea
activulni si pasivului falitului, fac
parte din procedura ce trebue a se
urma pentru lichidarea falimentului,
ei, ca atare, conform art. 709 Cod.
corn., ele trebuesc sa continue fa,ra
intrerupere si independent de actin-
nea penala ce ar fi intentata contra
falitului si a complicelui lui pentru
bancruta, [tiara numai cand actin-
nea penala pentru bancruta simpla
se poate declara stinsa prin hota-
rarea tribunalului comercial, in cazul
cand falitul si-a indeplinit obliga-
tiunile ce si-a luat prin concordat
(art. 852 si 874 alin. I Cod. corn.);
Considerand ca, in speta, judecata
dintre recurenti si intimat avand de
obiect contestatiunea acestuia la pu-
nerea sechestrului pe o cantitate de
mad& aflata, in posesiunea sa, dupa
cererea recurentilor, ca creditori ai
falitului S. Spilberg, sub cuvant ca
acea marfa ar fi avere de a numi-
262 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMAN?

Falintent Faliment
tului falit, urmeaza ca cu drept cu- de a se face o distinctiune intre
\rant Curtea de apel din Galati, ca plata unei creante, cand falimentul
$i Tribunalul din Braila, au respins este in stare de lichidare si cand
cererea recurentilor, bazata pe dispo- este in stare de concordat ;
zitiunea art. 8 alin. 2 din Pr. pen., Ca, de altmintrelea, aceasta reiese
pentru suspendarea judecarei acestei implicit $i din coprinderea art. 829
contestatiuni pana la judecarea ac- din Codul de cornert, care, vorbind
tiunei penale ce s'a intentat contra de modul cum un falit se poate rea-
intimatului Braunstein, ea complice bilita, ii impune ca condititme sa
al falitului Spilberg. prin sustragerea dovedeasca, fara sa-i limiteze mo -
marfei sechestrate din activul aces- durile de dovedire, ca a p15,tit inte-
tuia, caci citatul art. 8 alin. 2 nu gral in capete, interese $i cheltueli.
se aplica in cazurile in cari legea toate creantele admise la faliment ;
prevede expres vreo derogathine la Ca data legiuitorul ar fi inteles
principiul suspendarei actiunei civile ca, pentru a obtine plata cotei con-
pana la judecarea actiunei penale, cordatare, un creditor trebue neapiirat
$i asemenea derogatiune este pre- sa prezinte titlul sau de creanta.
vazuta in art. 709 din Cod. corn. atunci ar fi cerut falitului, pentru
$i aplicqbila in speta, pe cats vreme reabilitare, sa prezinte titlurile de
mentionata judecata asupra contes- creante achitate integral, iar nu sa
tatiunoi intimatului era indeplinirea dovedeasca, prin orice mod va puteI,
procedurei necesara pentru stabilirea plata integrals a creantelor.
activului falitului Spilberg, $i, ca Buletinul 1999, p. 944
atare, urina sa se ofectueze fora 35. Vazand art. 878 alin. I. din
intrerupere $i independent de actiunea Cod. comercial, in coprinderea sa
penala. Se vor pedepsi cu maximul inchi-
Buletinul 1892, p. 606 sorei acei cad, de$i n'ar fi complici
3-1. Din coprinderea art. 826 Cod. in bancruta, se vor dovedi culpabili
comercial reiese ca, data creditorul ca intr'un faliment, cu buns $tiinta.
nu poate prezenta titlul de creanta, au distras, tainuit sau disimulat, prin
judele-comisar va put ea autoriza declaratiuni publice sau private, bu-
plata asupra prezentarei extractului nuri mobile sau imobile de-ale fa-
de pe procesul-verbal de verificarea litului. ;
creantelor ; Considerand ca elementul indis-
Ca, desi acest articol se refer& la pensabil, care constitue pe cumpara-
repartitiunea activului falitului intre tor in delicuent, este ca sa fi cum-
creditori, cand falinientul este in parat acele lucruri pe un pret mic,
lichidare, insa, prin analogie, se poate cu bung $tiinta ca vanzatorul le
aplica $i la plata cotei concordatare, vindea atat de efitin pentru a realiza
cand creditorul, din diferite impre- mai iute some de bani, in stop de
jurari, nu poate prezenta creanta sa. a pagubi pe creditorii sai ;
ce prezentase la verificare, intrucat Avand in vedere ca, in speta, cum-
Codul comercial, dela art. 843 pana paratorul, recurentul de astazi, ce-
la art. 858, articole in cari se ocupg rea dela Curte voie sa produca ex-
de starea de concordat, nu arata perti, pentru a dovedi ca dansul nu
cum are sa se faca plata cotei con- cumparase acele obiecte peg un pret
cordatare, $i nu exists nicio ratiune vil, $i ca, prin urmare, dansul platind

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 263

Faliment Faliment
pentru acea maga, adevarata ei va- sa raspunza In actiunile intestate
loare, nu pagubise pe creditorii van- contra lui, sau ar putea primi Ca
zatorului, si astfel disparand, in speta, procedura urmarirei silite sa se in-
prejuditiul, disparea $i once inten- deplineasca contra lui.
thine franduloasa din parte-i, $i Buletinul 1893, p. 907 ui 1901, p. 862
dansul nu mai putea fi condamnat:
Avand in vedere ca, Curtea refu- 37. Considerand ca sindicul are
zandu-i dovedirea pretului marfei obligatia a procede la lichidarea ac-
prin experti, si condamnandu-1 la tivului falimentului ;
inchisoare, 1-a privat de dreptul a- Ch pentru vanzarea bunurilor mo-
parare i bile, acestea se pot vinde sau prin
Buletinul 1892, p. 1021 buns invoiala, sau cu licitatiune (arti-
36. Considerand ca, in urma pro- col. 811 din Codul comercial);
nuntiirei unei sentinte declaratoare Iar data este vorba de averea i-
de faliment, numai sindicul e in dreptmobila a falitului, aceasta are a fi
sa provoace vanzarea silita a imo- vanduta
vanzarea
cu formele stabilite pentru
bunurilor de minori (arti-
bilelor falitului, conform art. 810
alin. I din Codul de comert ; col. 813 din Codul comercial);
Ca, Si in cazul tend starea de fa- Ca pentru acestea, nu e indoiala
liment se pronunta in urma inceperei ca vanzarea averei minorilor cu ob-
urmaririlor silite, sindicul trebue sa servarea dispozitiilor din art. 681 si.
intervie sau sa ceara a fi substituit 690 din Proc. civila, ultimul act con-
in locul creditorului iirmaritor, con- stator al adjudecarei, numeasca-se
form art. 811 din Codul de convert, ordonanta de adjudecare, nu poate
caci pronuntarea starei de faliment, fi supus recursului, pentruca art. 689
constitue o cauza legala de suspen- din Proc. civila exclude calea recur-
dare, $i once procedura, nu mai poate sului, pentru motivul ea vanzarea
fi indeplinita fare intervenirea con- imobilelor minorului, savarsite cu for-
cursului sindicului, ceeace se exprima mele de publicitate $i sub directia
anume de citatul articol prin cuvin- Tribunalului, e o vanzare de buna -
tele : .pentru ca procedura sa poata vole, si precum o vanzare de buna-
li indeplinita Vara intarziere. ; voe nu e supusa recursului la Casa
Considerand ca. si in cazul din tie, asemenea nu poate fi supusa
urma trebue s a intervie sindicul, casarea adjudecarei imobilului mino-
pentru ca procedura de urmarire sa rului;
poata fi continuata numai de el, Ca asa fiind, este invederat ca
pentru ca efectele sentintei de de- nici adjudecarea imobilului unui falit
clarare a falimentului stint nu nu- nu poate fi supusa casarei, pentruca
mai de a lua falitului administrarea aceasta vanzare, savarsita cu obser-
bunurilor, ci si dreptul de a sta in varea acelora$i forme de publicitate
justitie in once fel de instanta, chiar prescriso de Proc. civila pentru van-
$i in instanta de urmarire zarea imobilelor minorilor, este o
pentru averea lui, ceeace declare a- vanzare de bunavoe, pentru ca din
nume art. 712 din Cod. de comert, produsul obtinut sa se poata lichida
altfel ar putea fi periclitate intere- activul falimentului;
sele creditorilor, data, in urma de- Ca, prin urmare, $i ultimul act al
clararei falimentului, falitul ar putea, adjudecarei definitive a imobilului

www.dacoromanica.ro
264 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Faliment Faliment
unui falit, savarsit de sindic, nu singur are dreptul a sta in iudecati
poate fi supus casarei. si a reprezenta interesele averei fa-
Buletimd 1893, p. 925 litului, fara ca Tribunalul at fie cons-
38. Considerand ca deli concorda- tituit cu participarea Procurorului,
tul, omologat de tribunal, este obli- de oarece, in urma declararei fali-
gatoriu pentru toti creditorii ante- mentului, numai sindicul are dreptul
riori, conform art. 853 din Codul a administra averea, numai el are
comercial, totus, din asemenea dis- dreptul a exercita toate actiunile, a-
pozitiune nu rezulta ca debitorul, care farrt de cele cari privesc drepturile
a obtinut concordatul, nu poate va- exclusiv personale, precum reiese a -
labilmente sa plateasca intreaga sum ceasta din art. 712 din Cod. corn.
ce datoreste unuia sau la mai multi BulPtinul 1893, p. 1069
din creditorii concordatari, din averea 40. Considerand Ca, dupa prescrip-
de care ar dispune, ci, din contra, tiunile art. 852 Cod. comercial, cand,
efectuarea unor asemenea plati ii dupa circumstantele falimentului si
este expres indicates prin art. 829 conditiunile concordatului, se credo
Cod. corn., in stop de a se piitea rea- a falitul merit un tratament spe-
bilita, cu conditiune numai de a-si cial, hotararea, prin care se omoloaga
indeplini mai intai obligatiunile ce concordatul, mai poate lua deodata,
si-a luat prin concordat atm toti sau separat, urmatoarele dona dis-
creditorii ; pozitiuni :
Considerand ca, din aplicatiunea 1. Ca, dupa complecta indeplinire
acestui principiu rezulta virtual- a obligatiunilor luate prin concordat,
mente ca un debitor concordatar, numele debitorului sa fie sters din
care nu face nicio obiectiune contra tabloul falitilor ;
pretentiunei sustinuta contra lui pe 2. Ca, prin efectul indeplinirei
tale de judecata, posterioara concor- obligatiunilor luate prin concordat,
datului, de catre unul din creditorii sa ramana, revocata sentinta decla-
sai concordatari, pentru neplata in- rative de faliment, chiar in privinta
treaga a creantei sale, se presupune urmarirei penale
ca voeste si consimte de a achita Considerand, de asemenea, ca, dupa
integral acea creanta, iar nu de a art. 874 alin. I din Codul comercial,
plati numai slum, redus'a dupa con- urmarirea penal& pentru bancruta
cordat, si astfel hotararea definitivk simples numai atunci ramane sus-.
obtinuta de acel creditor pentru plata pensa cand sentinta declarative de
integrals a creantei, constitue pen- faliment este revocata ;
tru dansul un titlu deosebit de Considerand, in speta, ca tribuna-
creantk nesupus efectelor concorda- lul, omologand concordatul, si acor-
tului, intrucat prin el nu se ating dand falitului un tratament special,
drepturile celorlalti creditori concor- conform art. 852 Cod. corn., a or-
datari. donat numai stergerea numelui fali-
Buletinul 1893, p. 1048 tului din tabloul falitilor, fara ca
39. Avand in vedere a., data in prin aceiasi sentinta sa admita si
urma unui falit au ramas copii, in partea a doua din suszisul articol,
procesele ce se urmeaza, relative la adica sa fi revocat sentinta declara-
constatarea activului si pasivului $i tive de faliment si in privinta ur-
a lichidarei averei falitului, sindicul mrtrirei penale ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM ANA 205

Faliment I aliment
05, astfel fiind, Curtea, intrucat falimentului din cauza insuficientei
nu a fost revocata sentinta decla- activului pentru acoperirea cheltue-
till de faliment, negasind ca este lilor.
loc a se declara stinsa on suspen- Buletinul 1894, p. 174
data actiunea penala, bine qi corect 43. Este recunoscut in doctrina
a urmat. ea actele sub semnatura privata, sub -
Buletinul 1894, p. 56 qi 572 scrise de fault inainte de declararea
41. Dup5, art. 936 din Codul co- lui in stare de faliment, sunt opo-
mercial, sentintele date in materie zabile masei creditorilor chirografari,
de faliment nu sunt supuse opozi- chiar cand aceste acte nu au capa-
iunei si apelului, cleat in cazurile tat o data certa anterioara declara-
prevazute de art. 706. 719, 829 $i tiunei falimentului ;
si 849 din Codul comercial. Ca, in adevar, acesti creditori, lu-
Buletinul 1894, p. 173 crand in aceasta simpla calitate, si
42. Considerand ca., din textul ar- neputand, ca atare, invoca drepturi
ticolului 828 din Codul comercial re- particulare deosebite de acelea ce le
zulta clar ca, in urma inchiderei da calitatea lor de creditori chiro-
procedurei falimentului, dupa impar- grafari asupra intregului patrimoniu
tirea activului intro creditori, numai al debitorului lor, trebue, in regula
debitorul are facultatea de a cere $i generalk si afara de cazul de frauda
obtine dela tribunal redeschiderea a- doveditk sa fie considerati ca re-
celei proceduri, caci numai lui i-se prezentand drepturile debitorului, iar
impune $i a putut a-i-se impune, prin nu ca terse persoane ;
acest articol, conditiunea de a mai Ca acest principiu, stabilit prin
plati creditorilor Sai cel putin o ze- art. 1176 $i 1182 din Codul civil.
cime din creanele lor, pentru ca sa est e aplicabil $i masei credale a unui
poata obtine redeschiderea opera - falit, precum se aplica in materie
%iunei falimentului ai sa ridice astfel civila tutulor celorlalti creditori chi-
dreptul creditorilor de a-1 putea ur- rografari, caci legea nu face nicio
marl, fiecare in parte, pentru plata deosebire intre ei sub acest raport,
integrala a creantei sale ; iar declararea falimentului nu are
Considerand, apoi, ca, data prin de stop de a modifica legaturile de
art. 828 ar fi voit legiuitorul de a drept legalmente intocmite $i ante-
acorda si oricarui alt interesat, afara rioare starai de faliment ;
de debitor, facultatea de a cere $i Considerand ca este constant, in
obtine redeschiderea operatiunei fali- speta, si nici sindiuul nu contesta,
mentului, in caz cand este inchis aceasta, ca actul de vanzare inter-
dupa impartirea activului, ar fi pre- venit intre recurent $i fratele salt
v5zut aceasta expres, ceeace insa falit poarta o data certa anterioara
n'a f5,cut prin citatul articol, dupa declaratiunei falimentului vanzato-
cum a gasit necesitatea de a pre- rului ;
cede $i a acorda expres asemenea Ca, intrucat instanta de fond nu
facultate prin art. 831 din Codul co- stabileste ca acest act a fost anti-
mercial pentru orice parte interesata, datat intr'un mod fraudulos, apoi
afara de falit, insa numai pentru acest act este opozabil masei credi-
cazul prevazut in articolul precedent torilor.
830, relativ la incetarea operatiunei Buletinul 1894, p. 265

www.dacoromanica.ro
266 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROILCNA
Falintent
44. Considerand ca, dupes art. 852
si 874 din Codul comercial, tribuna-
lul numai cu ocaziunea omologarei
concordatului poate statues $i asu-
pra cestiunei data numele falitului
trebue sters din tabloul falitilor, $i
data urmarirea penala trebue a fi
suspen data ;
Ca, odata trecut acel moment, si
tribunalul nefacand nicio mentiune
prin chiar acea hotarare, el este de-
sesizat cu desavarsire de afacere in
aceasta privinta, si nu mai poate re-
venl mai tarziu ;
Ca, in speta, tribunalul admitand
tratamentul special dupa ce se pro-
maltase sentinta asupra omologarei
concordatului, a dat o hotarare vi-
tioasa si, prin urmare, casabila.
Buletinul 1894, p. 741
43. Considerand ca, dupa art. 856
combinat cu art. 858 din Codul co-
mercial, cand falitul nu -$i indepli-
neste conditiunile concordatului, ma-
joritatea creditorilor poate care re-
ziliarea lui, si creditorii anteriori
concordatului reintra in intregimea
drepturilor for fates cu falitul, parti-
cipand la masa falimentului pentru
totalitatea creantelor lor, atunci cand
nit an primit nicio parte din divident.
Buletinul 1894, p. 748
-1-6. Considerand ca, dupa art. 896
alin. IV din Codul comercial, terme-
nul de apel contra sentintelor date
in materie de faliment va fi de 15
zile ;
Ca, intrucat prin niciun ar-
ticol din Codul comercial nu se a-
rata cum are a se calcula acest
termen, urmeaza a ne raporta la
dreptul comun ;
Considerand ca, dupa art. 729 din
Proc. civild, termenele insemnate cu
zile an a fi calculate pe zile libere,
adica fares a se socoti nici ziva de
www.dacoromanica.ro
Fatitent
child a inceput a curge termenul,
nici ziva in care se implineste.
Buletinul 1894, p. 118:?
47. Considerand ca, prin art. 896
din Codul de comert, legiuitorul to-
mercial prescrie, pedeoparte, ca. in
principiu, termenul de apel in ma-
terie comerciala este de 30 zile, 0i,
prin exceptiune, acest termen in ma-
terie de faliment este numai de 15
zile, iar, dealtaparte, in ce priveste
punctul de plecare al acestor termene,
stabileste, in regula generald, ca el
incepe, pentru sentintele date contra-
dictoriu,din ziva pronuntarei lo,
iar pentru tale date in lipsa din
ziva comunicarei hotarkei ;
Ca singura exceptiune la aceasta
din urrnd regula este aceea ca, data
hotararea s'a dat asupra unei opo-
zitittni, termenul de apel curge din
ziva respingerei opozitiei, fie ca sen-
tinta s'a pronuntat in lipsa, fie ca
s'a dat contradictoriu, si in acest caz
legiuitorul n'are in vedere decal opo-
zitiunile cari se fac de partea con-
damnata printr'o hotarare data in
lipsa, iar nu contestatiunile sau opo-
zitiunile ce se ridic contra executarei
silite exercitata in virtutea unei ho-
tarari
Considerand ca, din tale ce prated
rezulta invederat ca termenul de 15
zile, in care pot fi atacate eu apel la
tribunal hotararile pronuntate de jii-
decatorul-comisar. conform art. 776
din Codul de cornett in materie de
verificare de creante la un faliment.
incepe a curge din ziva comunicarei
hotararei, cand ea a fost data in
lipsa partei, $i numai in caz cand
ea s'a pronuntat contradictoriu din
ziva pronuntarei ei.
Buletinul 1895, p. 448
48. Dup. art. 847 alineatul 3 din
Codul comercial, cand un creditor
ipotecar se prezinta la votarea con-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA. 207

Eat iment Fall moat

cordatului, faro a face verio declara- fiind treats, nu in favoarea sa, ci in
tiune de remintare limitata, implica favoarea creditorilor, urmeaza ca dan-
de drept renuntarea la ipoteca sau lasul nu se poate prevala, in contra
privilej pentru intreaga sa crennti. persoanelor cu cari contractase, de
Buletinul 1895, p. 762 acea,sta incapacitate, pentru a core
49. Simulatiunea concordatului se anularea actului sau.
poate dovedi cu martori. Buletinul 1895, p. 1188
Buletinul .1895. p. 776 52. Atunci cand intr'un act de
50. Dup. art. 722 din Codul co- concordat, care nu este decat un
mercial, instrainarile cu titlu oneros contract intervenit intro falit si cre-
se considers ca facute in dauna cre- ditorii sal, se stipuleaza ca toata.
ditorilor de (Aire un comerciant, cand marfa falitului sa treac5, asupra unei
cei dealtreilea, adica cumpa.ratorii, persoane insa'rcinata sa plateascg cre-
.cunosteau starea de ihcetare a pla- ditorilor cota concordatara, atunci
tilor in care se Wise& comerciantul >, acel act de concordat confine un act
cu toate ca nici nu era declarat de de vanzare, de oarece falitul, care
falit. cedeaza averea sa pentru plata da-
Buletinul 1895, p. 1079 ,i.1`397, p. 622 toriilor sale, transmite cesionarului
51. Considerand ca, deli este exact, chiar proprietatea lucrurilor sale ce-
in drept, ca facultatea de a deferi ju- date. $i, ca atare, trebue supus la
ramantul nu apartine decat acelor plata taxelor de inregistrare, intru-
ce se bucura de capacitate de a tran- cat prin omologarea concordatului
zige asupra obiectului contestatiunei ; de care tribunal acest contract a
CA, desi art. 810 din Codul de co- primit $i legalizarea tribunalului.
mert nu recunoaste o asemenea fa- Buletinul 1895, p. 1319 qi 1896, p. 34
cultate nici falitului. sau sindicului Contra Vezi mai jos No. 69.
in parte, nici amandurora impreung, 53. Vazand art. 783, 846. 849,
ci core, pentru validitatea unei tran- 850 si 855 din Codul comercial ;
zactiuni, si deci $i a deferirei jura- Considerand ca, din combinatitmea
mantului, certe conditiuni, intro cari acestor articole rezulta ca concor-
si participarea judecatorului-comisar ; datul urmeaza a se face cu majori
Considerand insg ca, in spew., a- tatea creditorilor ale caror creante
cest juramant fusese deferit chiar de au fost verificate si admise la masa
falit, $i ca dar, un asemenea caz, falimentului $i necontestate ;
intervenirea judecatorului-comisar nu Ca data se descopera, cu deosebire,
era ceruta de lege decal ca o ga- dol sau fraudg, se poate face opozi-
rantie creatg in scopul de a apara tiune contra admiterei de creante
interesele creditorilor; deja verificate, in termen de opt zile
Ca, din momentul ce observarea dela incheierea procesului-verbal, sau
acestei formalitati nu mai putea fi dela expirarea termenului concedat
ceruta decat in interesul creditorilor, de judectitor ;
urmeaza invederat ca neindeplinirea Considerand ca creditorii au interes
ei nu poate fi invocata de recurent ca sa nu fie admisi la deliberarea
pentru a core anularea unui act M- concordatului decat creditorii ale ca-
cut de dansul chiar ; ror creante sunt sincere ;
Considerand, de asemenea, ca in- Ca data ei descopera cg, prin frauda,
capacitatea de care un falit este izbit s'au admis creditori fectivi, ei pot si

www.dacoromanica.ro
268 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Faliment
trebue sa sibs dreptul a face opo-
zitiune contra amologarei, precum si
a face apel contra sentintei tribu-
nalului ;
Ca aceste cai sunt la dispozitiunea
creditorilor, precum rezulta, aceasta
din natura lucrurilor si din art. 849
si 855 din Codul comercial :
Ca, daca frauda e descoperita ina-
intea omologarei concordatului, cre-
ditorii interesati sunt in drept, pen-
tru frauda, a se opune la omologare ;
iar daca frauda s'a descoperit in
urma concordatului, asemenea se
poate anula, conform art. 855 din
Codul comercial ;
Ca, dealtmintrelea, nu s'ar putea
intelege cum creditorii n'ar putea,
cu ocaziunea omologarei concorda-
tului, a se opune la omologare toc-
mai pentru frauda care anuleaza orice
lucrare si care poate fi propusa, ;
Considerand ca, daca se face o-
bieciune ca creditorii, intrucat n'au
figurat in instants, n'ar putea sa fie
inlaturati, la aceasta se raspunde
c creditorii sunt reprezentati prin
sindic ;
Ca, dealtmintrelea, acesti creditori
ra' man, cu toata excluderea lor. in
drept personal a procede contra de-
bitorului for falit.
Buletinul 1895. p. 149.9
54. Ponsiderand c, prin art. 843
si 844 din Codul comercial, nu nu-
mai ca nu se pune nicio restrictiune
in ce priveste cercarea falitului de
a incheia oricate concordate, atunci
cand primul n'a reusit sau a fost
anulat. dar inca rezulta clar ca le-
giuitorul a voit a inlesni cat mai
mult calea de a se ajunge la inche-
iarea unui concordat, punand chiar
sindicului indatorirea de a pune toate
silintele pentru a ajunge la concor-
dat, si cland dreptul, atat lui cat si
falitului si delegatiei creditorilor, a
www.dacoromanica.ro
Faliment
cere oricand judelui-comisar o con-
vocare a creditorilor in acest scop ;
Ca incercarea incheierei unui alt
concordat e si atunci cu putintil
cand concordatul anterior nu s'ar fi
admis pentru fraudA, fiindcs intru
aceasta legea nu distinge.
Buletinul 1896, p. 107
55. Prin nicio dispozitiune a Co-
dului comercial participarea si pri-
mirea la concordat a creditorilor ale
caror creante an fost verificate tar-
div nu este oprita.
Buletinul 18.96, p. 108
56. Prin art. 720 din Codul co-
met cial se declara nule toate actele
facute de falit din ziva pronuntarei
sentintei declarative de faliment
Insa aceasta, nulitate nu este cre-
ate in favoarea falitului, ci in fa-
voarea creditorilor sai, si, dar, duo
principiul pus in art. 736 din Pro-
cedura civila, numai dansii o pot
invoca.
Buletinul 1896, p. 1058
57. Pentru aplicarea art. 862 Co-
dul comercial, nu se cere sa se con-
state c desimularea averei sa fie
facuta cu rea credint'a, ca ceeace se
cere e simplu disimularea ;
Ca acest fapt in sine, Lir& deose-
hire, determina aplicarea art. 862.
caci disimularea este in frauda legei.
Buletinul 18.96, p. 1949
58. Considerand ca actiunile rela-
tive la reziliarea concordatului intra
in dreptul comun, de oarece in ase-
menea actiuni nu este vorba de lu-
crarile falimentului cari sunt inchise
prin concordat ;
Ca, prin urmare, dispozitiunile ar-
ticolului 944, alin. II, Codul comer-
cial nu pot fi aplicabile.
Buletinul 1896, p. 1949
59. Orice polite date de un corner-
ciant, pentru orice ar fi, it supun
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 2(39

Eal I m,e nt Falinten,t

consecintelor Codului de comert in e o marturisire judicial* in sensul
caz de neplata. art. 1204 din codul civil, insa, intru
Buletinul 1897, p. 624 cat, inspeta, ea n'a putut avea efect
60. Dupa art. 733 din Codul co- la ocazia verificarei creantelor, ne-
mercial, sindicul poate cere tribuna- tinandu-se seamy de ea, urmeaza ca
lului sa se numeasca avocati, de-ale recurentul nu o mai putea invoca
caror servicii s'ar simti nevoe in pe alta tale de judecata.
afacerile falimentului, i ca, aceasta Buletinul 1897, p.1500 ; 1903, p. 708
cerere trebue sa fie incuviintata de 64. Considerand ca din dispozitiu-
tribunal ; nile art. 853 din Codul comercial
Ca nicaieri legea nu cere ca auto- rezulta, ca toate creantele in contra
rizatia tribunalului sa fie repetata falitului, fie ca au fost sau nu tre-
pentru fiecare instancy, putand, deci, cute iu bilant, verificate sau neveri-
fi data odata pentru reprezentarea ficate, nu pot sa, fie platite cleat
sindicului la diferite infatiari i di- conform conventiunei stability prin
ferite instance. concordat ;
Buletinul 1897, p. 1241 Ca, in speta, fiind necontestata
61. Art. 720, alin. 2, din Codul existenta unui concordat omologat
comercial, prevede formal ca este de tribunal, i data recurentul n'a
nula, fats cu niasa creditorilor, plata participat la dansul, acest concordat
datoriilor neajunse la scadenta, fa- ii este obligatoriu, pentruca, creanta
cute in urma datei incetarei platilor ; a fost anterioara, concordatului, i nu
Ca, dar, acest principiu cere ca, schimba nimic clad. asupra stabilirei
pentru ca plata fa,cuta in urma da- creantei instanta judecatoreasca a
tei incetarei platilor sa, fie nula, da- judecat inaintea incheierei concorda-
toria sa nu fie ajunsa la scadenta tului ;
in momentul platei. Ca obligativitatea general:), a con-
Buletinul 1897, p. 1241 cordatului pentru toti creditorii an-
62. Dup5, art. 878 din Codul co- teriori incheierei concordatului se
mercial, se fac pasibili de pedeapsa aplica prin natura concordatului, con.-
aratata intr'ansul i acei ce se vor siderat ca o tranzactie.
dovedi culpabili ca in mod fraudulos Buletinul 1898, p. 158
au produs in faliment creants simu- 65. Considerand ca, in asemenea
late in numele 'tor propriu. materie, dupa dispozitiile art. 775
Buletinul 1897, p. 1349 combinat cu 944 din Codul comercial,
63. Considerand ca, odata ce cre- sentintele tribunalului nu sunt su-
anta recurentului a fost respinsa dela puse opozitiunei, ci numai apelului ;
masa creditorilor intr'un mod de- Ca, prin urmare, dreptul de opo-
finitiv,. nu se mai putea in urma zitiune neexistand in speta, nici ar-
admite actiunea intentata, de recu- ticolul 151 din Proc. civila, nu-i poate
rent pentru obligarea falitului Mare avea locul.
la plata aceleia creante. flea a se Buletinul 1898, p. 160
viola autoritatea lucrului judecat, qi 66. Considerand ca, dupe', art. 969
marturisirea lui Mare inaintea ju- din Codul comercial, combinat cu
decatorului-comisar nu mai poate art. 22, 24, 26 i urmatorii din Re-
avea astfel niciun efect ; gulamentul de serviciu i comptabi-
Ca, dar, dei marturisirea lui Mare litate al sindicilor, care, in baza ar-

www.dacoromanica.ro
270 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMSNA
Ealintent
ticolului 738 si 970 din acelas Cod,
are putere de lege asupra acestui
punct, pentru acoperirea retributiunei
personalului si a cheltuelilor sindi-
cilor, Statul este in drept a percepe
o cota, al carei cuantum se fixeaza
de Legea budgetary pe fiecare an, ea
Si un impozit care se percepe din
activul brut at fiecarui faliment, far5,
sa poat5 trece pestre trei la sufa, din
activ, sau peste cifra de 20.000 lei
la fiecare faliment ;
Considerand ca., din confruntarea
acestor articole cu art. 735, 810, 819
si 860 ultimul alineat din Codul co-
mercial, reiese in mod invederat ca,
in economia legiuirei noastre, pentru
preintampinarea cheltuelilor de ad-
ministratiune a falimentelor ce se a-
ministreaza de functionari publici,
Statul este in drept a percepe sus-
zisa cotes din iususi patrimoniul brut
al falimentului, ca o taxes generala
impus.:1 falimentelor declarate in tlra ;
De unde urmeaza c5, cota cuve-
nita Statului trebue sa fie perceputa
cu drept de preferint5, asupra tutu-
ror colorlalte creante, de orice na-
tura ar fi.
Buletinul 1898, p. 180
67. Dupa dispozitiunile art. 697
din Codul comercial, declararea fali-
mentului se pronunt.5, de Tribunalul
de comert in jurisdictiunea caruia
debitorul i i are principalul situ sta-
bliment comercial, si acest tribunal
este Investit cu intreaga proceduril
a falimentului, si cu judecarea tuturor
actiunilor derivand dintransul, atilt
comerciale cat si penale.
Buletinul 18.98, p. .989
68. Sentinta asupra verificarei si
inscrierei unei creante la pasivul fa-
limentului, dat in conditiunile arti-
col. 780 din Cod. comercial, este supusa
apelului.
Buletinul 1898, p. 556
www.dacoromanica.ro
Faliment
69. Actul prin care un falit re-
nunta., in favoarea unor reprezentanti
ai mase credale, la tot activul sau,
cu obligatiune pentru acestia a plati
pe creditori in marginele cotelor in-
cuviintate, nu este un act definitiv
si calificat de lege ;
Ca asa fiind, instantele de fond
an caderea .de a des acelui act call-
ficarea ce-i-se potriveste, dupes clau-
zele $i stipulatiunile ce el coprinde ;
Ca aceasta clasificare a actului
intrand in atributiunile for suverane.
ea stapes, ca atare, de cenzura Casa-
tiunei.
Buletinul 1898, p. 11'33
70. Considerand ca, fiind vorba de
obiecte mobile ale unui altreilea, ele
pot fi cerute in natures, liana cand
activul falitului nu se va fi vandut ;
('a, in privinta aceasta, si liana la
vanzarea activului mobil al falitului.
avem a ne conduce de regulele drep-
tultii cornun (art. 403 din Pr. eiv.) ;
Ca eel dealtreilea are dreptul a
cere obiectele sale mobile. intrucat
dovedeste ca stint ale lui ;
Cat dreptul ce-1 are cel dealtreilea
de a lua obiectele sale mobile nu
poate fi mirginit prin prescrierile
Codului de comert din art. 803 $i
808, cat -fillip averea mobila a fali-
tului nu sa vandut.
Buletinul 189'3, p. 1317
71. Prin declarare in faliment a
unei societati in flume colectiv, se
produce declararea membrilor sai, si
vice-versa, conform art. 867 din Co-
dul comercial.
Buletinul 1899, p. 375
72. Avand in vedere art. 887 din
Codul comercial ;
Considerand ca., dac5. acest articol
dispune ca creditorul care ar fi sti-
pulat, fie cu falitul, fie cu oricare
alto persoane, avantajii particulare,
pentru a-si des votul sau in delibe-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROAIANA 271

Fall meat Fal intent

ratiunile falimentului, va fi pedopsit, din numaiul acelora ale caror creante
aceastil, dispozitiune, care are de stop stint verificate, ceeace rezulta din
de a garanta legalitatea operatiunilor legatura intre alineatul I $i alinea-
falimentului $i do a mentine egali- tul IV al art. 863 din Codul comer-
tatea intre creditori. trebue sa fie cial, Mei precum in alineatul I e
aplicata fata cu oricine care are vorba de creditori verificati, tot de
dreptul si calitatea de a vota in de- acestia e vorba si in alineatul IV
liberarile falimentubli ; al art. 863 din rodul comercial ;
Ca art. 887 citat vorbeste in spe - Ca acestea so sustin si prin con-
cial de creditor, pentru ca de ordi- sideratia ca concordatul fiind un con-
nar, si in generalitatea cazurilor, cre- tract. pentru neindeplinirea lui, aceia
ditorul este acela care se prezinta, cari au participat pot $i sa cear5 re -
ui persoana in adunarile convocate ziliarea, dupri r e g u 1 e 1 e dreptului
do operatiunile falimentului ; COM1111
Ca data stipulatiunea emana dela Considerand ca. de altmintrelea.
mandatarul prin care creditorul a un creditor care n'a, participat in
fost reprezentat, responsabilitatea pe- concordat are dreptul sau a cere
nala trebue sa caza asupra manda- cota promisa, sau a cere anularea
t trului, cand s'a constatat ca el este concordatului pentru cauzele preva-
care a intrebuintat manopere frau- zute de art. 862 din Codul comercial ;
puloase, ca in speta ; Ca astfel fiind, si intrucat creanta
Considerand ca aceastil, solutiune recurentilor nu fusese verificata,
nu poate fi schimbata, chiar si in ceeace e constant, tribunalul a facut
cazul Land beneficiul stipulatiunei o dreapta aplicatitme a art. 863 res-
ilicite a mandatarului a fost remis p ingand u- le cererea.
in lima. de acesta creditorului, de Buletinul 1899, p. 1039
oarece delictul se &este pe deplin 74. Vazand art. 803 $i 810 din
consumat prin singurul rapt al sti- Codul comercial ;
pulatiunei unui avantaj particular, Considerand ca tribunalul de ur-
destinat sa recompenseze votul dat marine, pentru a respinge cererea
in deliberari, cum $i prejudititil cau- facutti de judecatorul-sindic, care
zat pentru mass, creditorilor, in urina tindea la anularea formelor si a in-
a cestei stipulatitini executate. tregei proceduri urinate, relative in
Buletinul 1899, p. 832 vanzarea imobilului falitului Pandele
73. Considerand ca, conform arti- Stancu, vanzare ceruta de creditorul
colului 863 din Codul comercial, pen- ipotecar G. Radulescu, constatrt $i
tru neindeplinirea conditiunilor coil- declara, prin jurnalul pronuntat in
cordatului, i indeobste pentru ne- aceasta privinta, ca, desi vanzarea
plata, atat majoritatea creditorilor a fost cerutri, de creditor posterior
cari au luat parte la incheierea con- declararei in faliment, insa judeca-
cordat ului, cat si fiecare creditor care torul-sindic nu s'a conformat dispo-
a luat parte. pot cere reziliarea con- zitiunilor art. 803 din Codul corner-
cordatului ; cial, de a cere vanzarea averei fin.
Ca, independent de efectele varii, bile in termenul prescris de sus ci-
inteun caz sau in altul, conditia tatul articol :
pentru cererea anularei din partea Considerand ca, de altmintrelea,
unui singur creditor e ca el sa fie rezulta, din dispozitiunile art. b03

www.dacoromanica.ro
272 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Fa 'intent
din Cod. comercial ca dacg, in in-
tervalul de 10 zile dela pronunt/area
hotararei de verificarea creantelor,
intervine o propunere de concordat,
in vederea careia s'ar credo ca s'ar
putea amana vanzarea, sindicul va
putea fi autorizat de tribunal sg,
suspende vanzarea, farg, prejuditiul
dreptului de urmarire al creditorilor
avand amanet, privilej sau ipotecg ;
Ca de aci rezultg ca suspendarea
vanzarei, chiar autorizata de tribu-
nal, nu priveste decal pe creditorii
chirografari, rgmanand neatins drep-
tul creditorilor privilegiati si ipote-
cari de a putea urmari realizarea
creantelor ;
Considerand cg, in spetg, intima-
tul fiind creditor ipotecar, cu drept
cuvant tribunalul n'a suspendat van-
zarea imobilului falitului.
Buletinul 1899, p. 1407
75. Considerand cg, in imprejurari
de criza financiara, cand chiar co-
merciantul cu un activ insemnat,
care intrece cu inult pasivul, nu
poate obtine credit, judecatorii ar
trebui sa nu declare pe comercian-
tul de bung credinta falit numai
hind ca i s'ar fi protestat oarecari
cambii ;
Ca, a declara stare de faliment
farg sa se tie seams de imprejura-
rile, de afacerile si averea comer -
ciantului, ar fi a cauza ran intre-
gului comert ;
Considerand cg daca, totus, jude-
catorii fondului declara starea de
faliment, fara a tine seams indestul
de criza financiara, de dificultatile
obtinerei creditului, de bunacredintg
si de situatia reala a comerciantului,
in asemenea cazuri, Curtea de Casatie
nu poate exercita o cenzura pentru
o netinere de seams, sau pentru o
nesuficienta $i nejustg apreciere a
imprejurarilor din partea judecato-
www.dacoromanica.ro
Faliment
rului de fond ; asemenea, nu se poate
exercita cenzura Curtei do Casatie
pentru ca s'ar fi declarat falimentul
pentru protestarea unei singure cam-
bii, cu toate ca era un activ in-
semnat, fiindca este tot un fapt de
apreciere, oricat de excesiv ar fi.
Buletinul 1900, p. 67
76. Comerciantul trebue sa aiba re-
gistrele prevgzute de art. 22 din Co-
dul comercial nu numai pentru sta-
bilimentul comercial principal dintr'o
localitate, ci ei pentru stabilimentele
secundare din celelalte localitati ;
Ca aceasta rezulta din firea lu-
crurilor, si nu se poate zice ca s'a
satisfacut aceasta prescriptie a legei
prin faptul inscrierei in registrele
stabilimentului principal a faptelor
privitoare pe sucursale, fiindca e cu
neputinta a se tine registru-jurnal
1i registru-copier intro localitate si
pentru stabilimentele sucursale ce
comerciantul ar avea $i in alte lo-
calitati.
Buletinul 1900, p. 68
77. Considerand cg, dupg, Codul co-
mercial, art. 845 si urmatorii, con-
cordatul este judiciar cand, in ge-
nere, el se incheie in conditiunile dis-
pozitiilor prevgzute de Codul de
comers, cand, in deosebi, concordatul
se primeste numai de majoritatea iii
numar a creditorilor prezenti, sau de
majoritatea color trei patrimi a su-
mei totale a creditorilor, si cand nu
exists veriuna din conditiile art. 853
din Codul comercial:
Considerand ca, in opunere de con-
cordatul judiciar, cftnd totalitatea
creditorilor consimte la incheierea
concordatului, fara nicio restrictie
sau conditie, in acest caz concordatul
e amical 1i benevol $i se deosibeste%
de concordatul judiciar, fiindca el tot-
deauna se poate incheia ;
Ca dacg, insa ei acest concordat,
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Faliment
ca ei concordatul judiciar, are a fi
omologat, conform art. 852 din Co-
dul comercial, e ca sa, se constate de
tribunal participarea i consimtirea
tutulor creditorilor, iar, in dealtmin-
trelea, omologarea unui asemenea
concordat n'are a fi refuzata.
Buletinul 1900, p. 444
78. Fixarea epocei ineetarei pla
tilor este o cestiune de fapt, lasata
la aprecierea judecatorilor de fond,
care scapa de cenzura Curtei de Ca-
satie.
Buletinul 1900, p. 540
79. Considerand ca firma debi-
toare era in stare de faliment, si
suma poprita faced parte din masa
credala ; ca, in asemenea imprejurare,
nu se poate cassa credala sa serve
decat pentru plata acelor creditori ale
ca. ror creante au fost prezentate si
verificate, conform art. 768 $i urma-
torii din Codul comercial ;
Ca altfel, admitand posibilitatea
ca suma massei credale sa serve pen-
till plata altor creditori cari nu si-ar
fi prezentat creantele spre verificare,
ar fi a paraliza prevederile Legei co-
merciale pentru asigurarea credito-
rilor unui falit ;
Considerand ca tribunalul, anuland
poprirea savarsita pe suma massei
credale de un creditor a carui ere-
mite', nu fusese verificata, a aplicat
bine art. 768 $i urmatorii din Codul
comercial.
Buletinul 1900, p. 1920
80. Dupa Legiuirea anului 1835
dela pag. 49, a colectiei tom. II-lea,
se prescrie ca prigonirile intre strain
sa se reguleze de Consulatele lor, iar
nu de tribunalele pamantene ;
De unde urmeaza ea, decateori f a-
litul i creditorii sai sunt strain, de
atatea on tribunalele primantene n'au
I. C. Barozzi.Vol. II
www.dacoromanica.ro
273
Faliment
niciun amestec in regularea unui
asemenea faliment.
Buletinul 1865, p. 182
81. Dupe'. art. 772 din Codul co-
mercial, modificat prin legea din A-
prilie 1900, contestatia contra ad-
miterei si inscrierei unor creante la
massa unui faliment trebue sa fie
respinsa ca neadmisibila, daca nu s'au
platit citatiile.
Buletinul 1901, p. 583
82. Creanta sotiei falitului, dove-
ditoare ca a plait cu dota sa ma-
sinele stabilimentului industrial al
sotului sau, nu poate fi considerate',
ca privilegiata si opozabila celorlati
creditori, decat numai daca s'a tran-
scris conform art. 783, alin. II, din
Codul comercial.
Buletinul 1.901, p. 584
83. Dupa dispozitiunile art. 802
din Codul comercial, creditorii con-
serva actiunea lor, pentru totalitatea
creantelor lor, contra obligatilor sau
fidejusorilor falitului, chiar daca a-
cesta ar fi obtinut un concordat la
care ar fi consimtit de bung -voe in-
susi acesti creditori.
Buletinul 1901, p. 1020
84. Avand in vedere ca, in speta,
Zahareano a obtinut un moratoriu.
prin sentinta Tribunalului Ilfov,
S. de comert din 16 Septembrie 1900 ;
eh, in urma, prin sentinta dela 28
Martie 1901, tribunalul admite ce-
rerea facuta de S. Zahareano, con-
stata ea firma Zahareano a adus la
indeplinire obligatiile impuse prin
acea sentinta, i dispune inchiderea
procedurei moratoriului ;
Ca in contra acestei sentinte s'a
recurs, $i este a se sti daca recursul
este admisibil ;
Considerand ca moratoriul, cerut
conform art. 842 din Codul de co-
mert, a fost spre a preintampina
sau a impiedica o declarare de fa-
18
274 REPERTOHIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Falintent
liment, care ar fi putut fi daunatoare
in imprejurarile unei crize financiare;
Ca, odata ce tribunalul, prin sen-
tinta din Septembre 1900, a acordat
moratoriul, nu m a i era trebuinta,
dupe expirarea termtnului acordat
de tribunal, pentru a se constata
incetarea moratorului, caci, fie ca
s'au indeplinit obligatiile de debito-
rul care a cerut moratoriul, fie &
nu s'au implinit, intr'un caz Si in-
tr'altul, intervenirea unei sentinte din
partea tribunalulului nu e necesara,
gi nici Codul de comer% nu prescrie
asemenea sentinta ;
Considerand ea, inutilitatea unei
asemenea sentinte, precum in speta
a crezut Tribunalul llfov, sectia co-
merciala, a da, reiese din conside-
ratia ca moratoriul acordat prin
sentinta tribunalului e un beneficiu
pentru a ajuta pe debitor ; ca (lath'
debitorul nu poate a se regula, in
acest caz, creditorii vigilenti v o r
putea cere, sau se va putea provoca
starea de faliment ; iar data debito-
rul a putut satisface $i a-.i regula
situatia, intruee e necesara o sentinta
care sit confirtne acest lucru ?
Considerand ca, intrucat nu e tre-
buinta de o sentinta, precum a dat
Tribunalul Ilfov sectia comerciala in
Martie 1901, nici recurs nu poate fi.
Buletinul 1901, p. 1035
85. Art. 772 din Codul comercial
nu prevede ca plata citatiunilor sa
se faca deodata cu facerea apelului,
ci numai ca citatiunile pentru ziva
fixate pentru judecare sa fie platite
dinainte de catre contestatori ;
Considerand ca, in speta, intrucat
se constata ca pentru ziva de 13
Aprilie, cand s'a judecat gi s'a res-
pins apelul recurentului, citatiunile
erau platite de dansul, dispozitiunile
art. 772 sunt indeplinite ;
C6, deli pentru primal termen de
www.dacoromanica.ro
_Faliment
12 Aprilie citatiunile nu erau pla-
tite de recurent, totus, judele-sindic
nefiind de fata, sa tears respingerea,
tribunalul a amanat afacerea, din
cauza ea lipseau ambele parti ;
CA, prin urmare, incidentul de ne-
admisibilitate, ce se putea ridica la
primal termen, nu se mai putea ri-
dicA la termenul de judecare, cand
citatiunile au fost platite de recurent.
Buletinul 1901, p. 1076
86. Considerand ea, in materie de
faliment, judecatorul-sindic este in-
sarcinat cu varii atributiuni, pe cari
are a-le indeplini sub controlul tri-
bunalului, intre cari este si obliga-
tiunea impusa de art. 751 din Cod.
comercial, de a face inventarul si
estimatiunea averei falitului, asupra
careia se fixeaza cota de 3% cuve-
nita Statului, prescrisa de art. 969
din Codul comercial, pentru acope-
rirea cheltuelilor de cancelarie a sin-
dicilor $i acoperirea retributiunei lor;
Ca, pentru once nemultumire in
contra modului de administatiune a
falimentului de c a t r e judecatorul-
sindic, atat falitul, cat si masa cre-
dala a falimentului au dreptul atat
de contestatie inaintoa tribunalului,
cat $i do recurs in Casatie, in ter-
menu! .i modul prescris de Codul
comercial in materie da faliment ;
Considerand CA intrucat, in speta,
recurentul nu a uzat de niciuna din
caile sus indicate, pentru a ajunge
la anularea procesului-verbal al sin-
dicului, prin care a fixat cota cuve-
nita Statului din activul brut al
falimentului, acel proces-verbal ra-
manand definitiv, a dobandit astfel
autoritate de lucre judecat, $i recu-
rentul nu mai poate cere $i obtine
pe cale principals ceeace putea cere
si obtine pe calea contestatiunei, cale
de care insa, nu a uzat la timp.
Buletinul 1901, p. 1346
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 275

Fal intent Faliment

87. Considerand ca prin art. 852 ra 'Vane logics ca cheltuelile facute
din vechiul Cod comercial se pre- pentru intretinerea ei lichidarea a-
vedea in adevar, ca atunci cand, dupa verei nemiecatoare a falitului sa fie re-
circumstantele falimentului i dupil tinute nuruai din realizarea averei lui
conditiunile concordatului, se vedea miecatoare, dar in ipoteza cand chel-
ca falitul ar merits un tratament tuelile necesitate pentru buna intro-
special, hotararea de omologare mai tinere a imobilelor falitului ar intrece
putea ordona ca, dupa complecta in- valoarea averei lui mobiliara, in a-
deplinire a obligatiunilor luate prin ceasta ipoteza, asemenea cheltueli ar
concordat, numele debitorului sa fie remanea in sarcina judecatorului-sin-
eters din tabloul falitilor ; se mai dic, ei ar trebui sa. fie suferite de
puteit asemenea declare ea, prin e- dansul, ceeace duce la o concluzie
fectul indeplinirei obligatiunilor, fa- neadmisibila ;
manea revocata sentinta declarative Considerand ca administrarea a-
de faliment chiar in privinta urma- verei falitului avand de obiect cinte-
rirei penala ; resul comun al creditorilor., ei fiind
Considerand ca, sub regimul dis- incredintata de legile in fiinta unui
pozitiei citate, nu se putea decat judecator al tribunalului, constitne
suspends efectele penale, dach era o adevarata administrare judecato-
in curs actiunea pentru bancruta reasca. iar cheltuelile facute cu a-
frauduloasa ; ceasta administrare sunt cheltueli
Considerand insa data asemenea judiciare, in sensul larg al cuvan-
ca.,

dispozitiune exista in Codul vechiu tului ;

comercial, prin modificarea ulterioara
a Codului de comert relativ la fa-
hinente, atat din anul 1895 cat ei
eel din 1900, dispozitiunea aceea a fost
suprimata, cu desavareire, astfel ea,
din acest punct de vedere, nicio dis-
cutiune nu mai poate fi in speta de
fate, intrucat recurentul a fost de-
clarat falit ei urmarit pentru ban-
eruta frauduloasa sub imperiul noului
Cod comercial.
Buletinul 1901, p. 155 0
SS. Considerand ca judecatorul-
sindic, fiind insarcinat dela lege cu
administrarea ei lichidarea intregei
averi a falitului, mobile $i imobihi,
este logic ei firesc lucru ca cheltue-
lile facute in acest stop sa fie re
tinute din pretul aceleiae averi, Vara
dtstinctiune de mobile sau imobile,
ca unele ce privesc intregul patri-
moniu al falitului si sunt facute in
interesul tuturor creditorilor ;
Ca, pe langa, ca nu exista nicip
Considerand ca cheltuelile judiciare
sunt privilegiate si dispensate de in-
scriptiun e, conform art. 1727, 1729
ei 1739 din Codul civil ;
Considerand ca privilejiul eheltue-
lilor de administrare a averei falitului
decurg nu numai din principiile ge-
nerale ale dreptului comun, dar din
numeroase texte din Codul comercial :
Ca, in adevar, prin art. 735 din
Coin! comercial, legiuitorul prescrie
ca cheltuelile de justitie ei de admi-
nistratie sa fie retinae din patri-
moniul. falitului, cu preferinta inain-
tea oricaror altor datorii ; iar prin
art. 819 din acelae Cod, legiuitortil
pune cheltuelile de justitie ei de ad-
ministratie pe aceiae linie cu aju -
toarele acordate falitului $i familiei
111i, $i prevede ca ele trebuesc sa fie
scazute mai inainte de a se plati
creditorii gagieti sau privilegiati
Ca, in fata unor texte atat de po-
zitive, ramane invederat ca. legiuito-

www.dacoromanica.ro
276 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Faliment
rul a acordat un privilej cheltue-
lilor de justitie si de administrare a
averei falitului, si daca aceste creante
nu sunt desemnate cu adevrtratul for
nume de creante privilegiate, nu este
mai putin adevarat ca legiuitorul
le-a atribuit caracterul si efectele ce
confera dreptul de privilej, si a-
ceasta este indestulator pentru a de-
termine natura acestor creante ;
Avand in vedere taxa de 3 0 cu-
venita Statului, conform art. 969 din
Codul comercial ;
Considerand ca legiuitorul, pentru
a ocroti intr'un mod eficace intere-
sele creditorilor si a garanta buna
administrare a averei falitilor, a in-
eredintat aceasta administrare unor
anume judecatori dela tribunal iar
pentru a acoperi retributiile acestor
judecatori-sindici si a veni in aju-
torul trebuintelor tezaurului public,
Statul a supus falimentele la plata
unei contributii, care intruneste ca-
racterele unui adevarat impozit ei,
ca atare, este privilegiat ;
Ca cota de 3 0, ce se preleveaza
in folosul Statului asupra falimen-
telor, are caracterul unui adevarat
impozit, aceasta rezulta din chiar
denumirea de contributie., intrebuin-
tata de legiuitor in art 670 din Co-
dul comercial, din scopul in care a-
ceasta contributie a fost infiintata
0i, in fine, din faptul ca ea este tre-
cuta ca venit in budgetul Ministe-
rului de justitie.
Buletinul 1901, p. 1677
89. Avand in vedere ca, dupa. ar-
ticolul 944 din Codul comercial, toate
sentintele date de tribunalul de co-
mart, in materie de faliment, stint
executorii, si nu sunt supuse ape-
lului decat in cazurile prevazute de
lege ;
Considerand ca regularea cotei cu-
venita, Statului pentru cheltuelile pre-
www.dacoromanica.ro
Faliment
vazute do art. 969 face parte tot din
operatiunile falimentului, chiar dad,
aceasta regulare se face dupa ce fa-
litul a incheiat concordat cu credi-
torii sai si a fost pus in posesiunea
activului sau, $i intrucat Legea co-
merciala nu prevede ca sentintele
date asupra regularei acestei cote
sunt din cele ce se dau cu drept de
apel, aceste sentinte intra in regula
generala prescrisa de art. 944 din
Cod. comercial si, deci, nu sunt sti-
puse apelului.
Buletinul 1902, p. 182 (Sectiile- Unite)
90. Considerand ca, dupa, art. 808
din Codul comercial asa precum a
fost modificat la 1900, averea mo-
bile data vanduta, activul lichidat
si statul de repartitie fa' cut, acest
stat urmeaza a fi depus la grefa
tribunalului, pentru ca once persoana
interesata sa is cunostinta de dansul ;
Ca rezulta din acelas text de lege
ca orice plangere in contra statului
de repartitie trebue a fi introdusa la
tribunal in 8 zile dela depunerea lui ;
Considerand ca, in speta, Curtea
de apel constata in fapt ca contesta-
tiunea recurentilor a fost introdusa,
la tribunal peste termenul de opt
zile prescris in citatul articol ;
Considerand ca nu se poate distinge
daca obiectele vandute sunt din a-
celea asupra carora un creditor, ca in
speta, are un privilej, sau dad, sunt
din acelea can ar puteaservi spre plata
tutulor, si a art. 808 s'ar aplica
numai la acelea, ramanand ca pen-
tru sumele obtinute din vanzarea o-
biectelor din categoria din urma sa
se urmeze dupa art. 819 din Codul
comercial, fiindca nici lucrarile pre-
&Hoare, nici textul insusi, nu in-
dritueste a face aceasta, distinctiune.
Buletinul 1902, p. 435
91. Considerand ca dispozitiunile
art. 713 din Codul comercial, relativ
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 277

Faliment Faliment
la pierderea de catre falit, indata de judecata, negresit ca asemenea
dup5, pronuntarea sentintei declara- condamnatiune nu poate sa priveasca
tive de faliment, a dreptului sail de decat personal pe recurentul falit,
administrare a averei si a exerci- iar nu pe massa creditorilor, data
tmlui actiunilor imobiliare gi mobi- sindicul nu-si apropie $i nu sustine
Hare, afara de cele exclusiv perso- acel recurs.
nale, nu se poate apnea decat in Buletinul 1902, p. 706
seiisul ca falitul sa nu faca nicio 92. Avand in vedere ca legea, prin
lucrare in prejuditiul massei credito- alin. I din art. 1730 din Codul civil,
rilor, ci numai sindicul reprezenteaza declara $i recunoaste ca privilegiata
si lucreaza in interesul tutulor cre- chiria pe anul curent a proprietaru-
ditorilor : lui unei case asupra mobilelor chi-
Considerand dar ea, dupa orienta- riasului sau, ce dansul are, cu con-
rea mentionatului seop al legei, ur- tract autentic sau cu data certa cu
meaza ca, in cazurile cand, din cauza chiriasul ;
abtinerei sau neglijentei sindieului, Ca acest privilej, in genera, nu
interesele creditorilor ar fi expuse lase poate pierde prin niciun alt fapt
paguba, atunci falitul are tot drep- posterior care ar putea sa supravie
tul de a face once act legal pentru in averea si starea de fapt cunoscuta
conservarea drepturilor massei credi- proprietarului, si asupra caruia dan-
torilor, ramanand negresit dreptul sul a inteles ca sa- si exercite privi-
oricarei parti interesate de a pune lejiul sau, la facerea contractului ;
in cauza si pe sindic, precum $i a- Ca, in speta, proprietarul casei in-
cesta isi pastreaza facultatea de a chiriate, infiintand prin justitie si nn
interveni $i exercita dreptul sau de sechestru asigurator asupra mobile-
a lucra pentru interesele creditori- lor din casa chiriasului sau, a facut
lor ; tot ce se putea face spre a-gi mani-
Considerand Ca, in speia, Trib. festa vointa si dreptul sau, ca chiria
Ilfov respingand cererea facuta de casei sa fie privilegiata pe ultimul
falit $i de catre sindic, pentru peri- an al contractului, anul 1897;
marea apelului facut de intimatii in Ca daca chiriasul a fost declarat
recurs, contra unei carti de judecata in faliment, si s'a fixat o cota con-
data in favoarea recurentului, inainte cordatara pentru toate datoriile sale
de a fi declarat falit, iar sindicul catre alti creditori posteriori sau ne-
abtinandu-se de a face recurs contra privilegiati, aceste masuri nu pot sa,
mentionatei sentinte, cu drept cuvant turbure $i sa micsoreze in nimic drep-
falitul a pant sa faca asemenea re- tul de privilej pe care legea it a-
curs, deli se afla tot in stare de fa- corda proprietarului casei asupra mo-
liment, caci prin asemenea procedare bilelor chiriasului sau, chiar daca
n'a facut decat un act de conser- densul n'ar mai fi intentat verio alts
vare pentru interesele tutulor credi- actiune, sau nu s'ar mai fi prezen-
torilor, si aceasta nu este de loc con- tat la verificarea de creante ceruta
tra scopului ce rezulta din citatul de lege pentru alti creditori ai fa-
art. 713 din Codul comercial ; ]itului ;
Considerand ca chiar daca recur- Ca circumstanta ridicarei seches-
sul s'ar respinge ca nefondat, si ar trului de deasupra mobilelor si de-
urma condamnatiune pentru cheltueli punerea sumei de 1200 lei in locul

www.dacoromanica.ro
278 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Ea liment
mobilelor sechestratem5suri cerute
de imprejurarile falimentului nu
schimbh de asemenea in nimic prin
cipiul si vointa legei ca creanta pro-
prietarului sa ramanh privilegiath,
asupra mobilelor, sau reprezentatiu-
nea lor, 6.6 acea suma, in niciun
caz, nu poate constitui un gaj nou,
pe care ar fi putut conta ceilalti cre-
ditori neprivilegiati do o asemenea
dispozitiune a art. 1730 din Codul
civil, si chiriasul debitor nu poate
invoca niciodata o reducere a pri-
vilejiului acordat de lege, la care
a consimtit voluntar cand a contrac-
tat cu proprietarul casei.
Buletinul 1.902, p. 747
93. Dupa dispozitiunile art. 722
(fost 7181 din Cod. comercial, fixa-
rea incethrei plalilor este o cestiune
de fapt, lasata la suverana apreciere
a judecatorilor de fond, $i, ca atare,
scapa de cenzura Inaltei Curti de
easatie.
Buletinul 1909, p. 1093
94. Concordatul fiind un contract
pentru care legea care indeplinireau n u i avantaj particular, destinat
unor anume formalitati, el nu de- sit recompenseze votul dat in deli-
vine perfect. $i deci nu poate fi berhri, cum si prejudiciul cauzat
vorba de veriun concordat judiciar pentru masa creditorilor in mina a-
decat atunci cand concordatul a fost
semnat de creditori, si cand s'a pu-
tut constata dach majoritatile de
sume si numar sent intrunite con-
form legei.
Buletinul 1902, p. 1102 9i 1903, p. 233
95. Avand in vedere art. 887 din
Codul comercial ;
Considerand ca data acest articol
pedepseste pe creditorul care va fi
stipulat, fie cu falitul, fie cu oricari
alte persoane, avantagii particulare,
pentru da votul sau in delibera-
tiunile falimentului, aceasta este in
stop de a garanta legalitatea ope-
ratiunilor falimentului $i de a men
tine egalitatea intre creditori, si, prin
Falintent
urmare, aceasta dispozitiune de lege
trebue sh, fie inteleash fath de ori-
eine, care are dreptul si calitatea de
a vota in deliberarile falimentului ;
Ca art. 887 citat vorbeste in spe-
cial de creditori, pentruch de ordinar
$i in generalitatea cazurilor, credi-
torul este acela care se prezinta in
persoand in adunarile provocate de
operatiunile falimentului ;
C5, dach stip u lati u n ea delictuoasa.
in conditiunile art. 887. emang dela
un mandatar prin care creditorul a
fost reprezentat, responsabilitatea pe-
nala trebue sit cads asupra manda-
datarului, cand se constata eh el
este care a stipulat avantagii par-
ticulare ;
Considerand ca aceasta solutiunP
nu poate fi schimbata chiar $i in
cazul cand s'ar constata ca benefi-
cial acestei stipulatiuni ilicite a man-
datarului a fost rernis, in urma, de
acesta creditorului, de oarece delic-
tul se ghseste pe deplin consumat,
prin singurul fapt al stipulatiunei
cestei stipulatinni executate.
Buletinul 1902, p. 1175
96. Vezi cuvantul .Ordonanth de
adjudecare .
Buletinul 1904, p. 63 qi 733
97. Vezi cuvantul (Credit Funciar
Urban, No. 41.
Buletinul 1904, p. 1069
Pals
1. Functionarul sau ofiterul pu-
blic, care a comis un fats, nu este
pasibil de pedeapsa prevhzuth la ar-
ticolul 123 Cod. penal deal numai
dach 1-a comis in exercitiul functiu-
nei sale, din care conditiune, for-
malmente stability de lege, urmeazh.

www.dacoromanica.ro
 REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 279

Pals Pals
cd, falsul comis de un functionar 6. Aprecierea faptelor si a cir-
public, chiar in acte publice, nu in- cumstantelor din can trebue sa re-
fra in termenii acestui articol, (lac& zulte elementele constitutive ale cri-
aceste acte nu constitue un act de mei de falsificare intra in exclusiva
functiunea sa, si mai departe, ca se competintri a instantelor de fond.
socoteste comis afara din functiunea Buletinul 1875, p. 205
sa, oridecateori juriul n'a declarat 7. Decateori este vorba de un fals
pozitivamente aceasta circurnstanta. in acte publice, comis de care un
Buletinul 1871, p. 353 ; 1875, p. 120 functionar public in exercitiul func-
Si 1882, p. 194 tiunei sale, in asemenea caz raspun-
2. Dup.& art. 127 din Cod. penal, sul afirmativ al juriului coprinde in
se pedepseste nu numai acela care totdeauna, intfun chip nedubitabil si
va fi fault un fals in inscrisuri par- declaratiunea ca falsul de care acu-
ticulare, dar ei acei cari se vor fi zatul se &este culpabil, a cauzat
servit cu buns *Uinta cu asemenea sau a putut canza prejuditiu, si ast-
inscrisuri plasmuite. fel nu este necesar a se pune o ces-
Bulelinul 1873, p. 256 tiune separata relativa la prejuditiu.
3. Elementele cerute de art. 123 Buletinul 1876, p. 90
Cod. pen. stint : 8. Dupg dispozitiunile formale ale
1. Cahtatea de functionar public ; legei penale, falsul in acte publice
2. Alterarea in acte publice ; se socoteste atunci cand actul emana
3. Prejuditiul cauzat ; dela un functionar public ;
4. Intentia frauduloasa. Ca, in speta, falsul fiind comis in
Elementele cerute de art. 124 Cod. ceeace priveste viza si subscrierea
pen. sunt inginerului push' pe tin act privat,
1. Calitatea de functionar ; cu care se tindea a stabili recu-
2. Aratarea de neadevar in acte noasterea unui alt act cu care se
publice ; serves la hotarnicia unei rnosii, acest
3. Prejuditiul cauzat sau care s'a fals nu poate avea, caracterul de fals
putut cauza ; $i in acte publice, de oarece inginerul
4. Intentiunea frauduloasa. hotarnic, a &anti viza si semnatura
Buletinul 1974, p. 218 au fost falsificate, nu intra in ran
4. Nici din dispozitiunile art. 42 dul functionarilor sau ofiterilor pu-
Proc. crim., nici din vreun alt text blici anume aratati prin lege.
de lege nu rezulta a in procesele Buletinul 1876, p. 149
de fals este obligatoriu a se chiema 9. Faptul unui portarel, consistand
experti, spre a face verificatiuni de in a primi taxe dela parti $i a nu
scripturi si a se avea avizul lor. le trece in chitante, nici in tulpina,
Buletinul 1874, p. 267 sau a nu is trece deplin in chitante
5. Din combinatia art. 463 Proc. sau tulpine, constitue un fals.
pen. en art. 170 din proc. civila re- Buletinul 1876, p. 335
zultA ca partea care defaima un act 10. Art. 123 din Cod. pen. prevede
de fals, urmeaza a arata pe autorul falsul in genere savarsit de functio-
sau complicele falsului, spre a da be narii publici, iar art. 97, alit'. 3, fap-
la suspendarea procesului civil liana, tefe comise in special in operatiunile
a se judeca la criminal. electorale de orice persoana. oricare
Buletinul 1875, p. 168 6i 344 ar fi calitatea ei ;

www.dacoromanica.ro
280 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Fats Fats
Ca, in speta, faptul pus in sarcina zatului de a fi pus sa scrie cu mana
acuzatului este ca, a dresat un pro- sa proprie inaintea judecatei, si dar
ces-verbal insa'rcinat dupa lege a-1 neuzarea unei facultati acordata prin
incheia, trecand inteansul alte nume lege judecatorului nu poate constitui
decat acelea ce-i-se dictase de rezul- un motiv de nulitate in favoarea
tatul votului ; acuzatului.
Ca, prin urmare, acest fapt intra Buletinul 1876, p. 591
in previziunile art. 97 special, rela- 13. Dupa. art. 125 Cod. pen., fals
tiv la alegeri, iar nu in cele ale ar- in acte publice se socoteste nu nu-
ticolului 123, care prevede falsul in mai cand se preschimba intr'un mod
general savarsit de functionarii pu- mincinos declaratiunile sau faptele
blici cii ocaziunea constatarilor ce unor acte existente, dar si atunci
sunt chiemati a face in savarsirea cand se fabric t asemenea acte
tranzactiunilor relative la interese ca emanand dela persoanele in drept
private. a-le face ;
Buletinul 1976, p. 470 Prin urmare, recurentul fiind re-
11. Considerand ca un inscris sub cunoscut culpabil de juriu ca a fal-
semnatura privata, ca sa poata da sificat un mandat de contrafacerea
nastere unei obligatiuni, trebue se semnaturei Ministrului $i a sefului
emane dela o persoana care stie a de serviciu, magistratii Curtei cu ju-
scri $i citi, si sa fie scris si sub- rati an facut o justa aplkatiune a
scris de insasi acea persoana, sau art. 125 din Cod. pen.
numai subsemnat, dupa, cum prevede Buletinul 1876, p. 635
art. 1180 Cod. civ.; Vezi falsificarea unui act de ea-
Ca, pentru ca sa existe contrafacere satorie.
sau alte false de scrisuri, si sa poata Buletinul 1879, p. 853
cauza prejuditiu, se care ca scrierea 14. Dupa art. 170 Proc. civila,
sa fi fost imitata sau falsificata ; tribunalul, e dator a suspenda
Ca contrafacerea unui act, care ar actiunea civila numai in caz cand
fi lipsita de semnatura, sau care s'ar cineva, inscriindu-se in fals contra
fi semnat numai prin punere de de- unui act, arata in acelas timp pe
get sau cruce, nu poate cauza pre- autorul falsului sau complicele lui
juditiu, de oarece un asemenea act, Ca, in speta, recurentul declarand
prin natura lui chiar, nu poate da de fals procesul-verbal incheiat de
nastere vreunei obligatiuni. portarel, prin care se constata Ca
afiptele s'au lipit in comuna unde
Ca, in speta, actul declarat in fals
emanand dela persoane cari nu stiu imobilul pus in vanzare era situat,
scri, Curtea a facut o gresita apli- asa cum care art. 507 Pr. civ., si
catiune a art. 125 si 127 Cod. pen. faro sa arate pe autor sau compli-
Buletinul 1876, p. 558 cele falsului, tribunalul civil a fost
Afart numai data, in virtutea competinte a examina faptele si a
acelui act, s'a obtinut o hotarare se pronunta asupra declaratiunei in
condamnatoare. fals, fart sa fie trebuinta de sus-
Bnletinul 1890, p. 838 . pendarea urmarirei.
11 Dispozitiile art 464 Pr. pen. Buletinul 1877, p. 110
sunt facultative pentru judecatori, 15. Plasmuirea in inscrisuri particu-
in ceeace priveste indatorirea acu- lare, si uzul ce o persoana, alta decat

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONLiNA 281

_Fats _Fats
plitismuitorul, face, cu bung stiint5 de raspunsul juratilor nu rezulth c5,
inscrisuri p15,smuite, sunt dou5. de- faptul n'a existat.
fide cu totul distincte unul de altul ; Buletinul 1879, p. 453
C5, intrucat priveste acest ultim 19. Ad5.ogirea facuta intfo cerere
delict, perpetrarea sa consta in uzul adresat5 tribunalului constitue un
ce cel ce posed5, inscrisul face cu fals in acte private.
da,nsul ; Buletinul 1880, p. 82
CA, prin urmare, prescriptiunea 20. In materie de fals legea nu
actiunei, in privinta acestui delict, cere pentru existenta lui un preju-
curge nu din momentul savarsirei ditiu real, ci posibilitatea unui pre
pliismuirei, care formeaz5, un delict, juditiu este suficient5.
imputabil altei persoane, ci din mo- Buletinul 1880, p. 386
mentul in care prevenitul s'a servit 21. Desi calea falsului incidental
cu bun5, stiintA, cu inscrisul plasmuit. este deschis5, si chiar dupa termina-
Buletinul 1877, p. 133 rea aceleia a falsului principal, cand
16. Pentru ca o instant5, civila s5, deciziunea care a rezolvat judecata
suspende judecata unei actiuni pen- in criminal s'a pronuntat numai
dinte inaintea sa, nu este de ajuns asupra neculpabilitatei persoanei.
ca procuratorul partei s5, declare ca f5,r5, s5, statueze p asupra veriatei
actul ce se o p u n e clientului sau sau falsiatei actului, si cu atat
este fals ; mai mult canq s'a facut numai in-
Ca una din conditiunile indispen - structiunea in penal, si s'a declarat
sabile ce se cere pentru aceasta, dupa ca nu este caz de urmarire, ins5, in
art. 170 Pr. civ. combinat cu alinea- verice caz de inscriere in fals civil,
tul de sub art. 163 Pr. civ., este tribunalele an deplina facultate de
ca insusi partea interesat5, s5, vines a primi sau de a respinge inscrierea
in persoana sau prin imputernicit in fals, fitra s5, fie obligate sa or-
special din parte-i, cu procures spe- doane nici anchete, nici expertize,
cia15., si s5, ceara suspensiunea ac- nici verific5ri de scripturi, ceeake
tiunei civile, sere a se da curs celei rezulta intr'un mod neindoios din
criminale. art. 162 comb. cu art. 159 Pr. civ. ;
Buletinul 1877, p. 169 Ca astfel, aprecierea judecatorului
17. Incheierea d i n partea unui de fapt fiind suverana in aceast5.
primar si a unui notar a doua pro- materie, ea scapa de sub controlul
cese-verbale, constatatoare de Fasarea, lnaltei Curti.
unor citatii ai unor copii de hotaraxi Buletinul 1881, p. 246
in maim locuitorilor, cari in reali- 22. Chiar cel ce nu stie carte
tate n'au avut loc, constitue delictul poate comite un fals material, cand
de fals in acte publice, deli acele consist5, in contrafacerea sau imi-
procese-verbale erau vitioase in tarea scrierei altuia, deoarece nu este
forma lor. in natures imposibil ca cineva, desi
Buletinul 1878, p. 289 nu $i -a dat osteneala sa invete a
18. Imprejurarea ca presupusul scri, cu toate acestea, sa poat5, imita
autor principal al falsului a fost scrierea altuia ;
achitat de juriu, nu poate beneficia, Ca nu trebue aceasta imprejurare
aceluia care a fost recunoscut de confundat5, cu cestiunea daces poate
complice in acest fapt, de oarece din fi cineva pedepsit ca falsificator, c5,nd

www.dacoromanica.ro
3'32 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Fals Fals
se pretinde ca dansul a falsificat un 23. Pentru falsul prevgzut de ar-
act ce avea o subscriere prin pu- ticolul 125 Cod. penal, cand ached,
nere de deget, si din care act, in a- cineva falsifica un act autentic si
semenea conditiuni, nu ar putea le- public, sau inscrisuri de comert sau
gahnente rezulta nicio obligatiune de banca, intentiunea de a vatama,
sau dispozitiuni, si dar n'ar putea fraud& rezulta, din chiar modul co-
produce nimanui prejuditiu, element miterei lui $i e enumarat de citatul
indispensabil pentru infractiunea fal- articol, $i de aceea legea n'a cerut
sului ; ca frauda sa fie specialmente con-
Ca asa fiind, cestiunea data cel statata, precum se cere de art. 124
ce nu she carte a putut comite un Cod. penal pentru falsul intelectual
fals material este o cestiune de fapt, comis do un functionar public, alca-
de domeniul judecatorilor de fond. tuind acte privitoare la atributitmile
Buletinul 1881, p. 786 functiunei sale, multumind u- se cu
23. Unul din elementele constitu- constatarea ce juratii ar face prin
tive ale crimei de falsificare de in- declaratia de culpabilitate, care im
scrisuri publice sau autentice, prowl.- plica necesarmente ideia complexa si
zute si pedepsite de art. 124 Corlul a intentiunei frauduloase.
penal, este intentiunea frauduloasg ; Buletinul 1882, p. 226
Ca acest element hind esential 26. Prin cuvintele bilete de band. ,
pentru existenta crimei si pedepsirea coprinse in articolul 125 alias 2 din
autorilor ei, trebue sa, faca obieetul Codul penal, se intelege nu numai
unei cestiuni separate, la care trebue biletele unei banci particulare auto-
sa ra.spunda juratii. rizata de guvern in virtutea legei.
Buletinul 1881, p. 793 dar si biletele de band, ale Statului
24. Vazand art. 124 Cod. pen. ; care le-a emis ;
Considerand ca., dupa acest articol, Ca, in spetg, rublele rusesti de
pentruca un functionar sau ofiter hartie, ce s'au gasit falsifisate, fiind
public sa fie supus la pedeapsa pre- emise in virtutea legei d e dare
vazuta in el, trebue sa fie constatat Banca Imperialg Rusa, delictul intra
ca, actul falsificat este alcatuit in in prevederile art. 123 alias. 2 din
cereul atributiunilor functiunei sale ; C. penal.
Ca data, and este vorba de fal- Buletinul 1882, p. 510
sul material comis de un functionar 27. Suspensiunea unei actiuni, fie
public, legiuitorul, prin art. 123 Cod. chiar in materie comercialg, are be
penal, s'a caultumit cu constatarea atunci cand declaratia in fals a unui
ca acel functionar, cand a comis fal- act produs s'a fault in mod expres
sul material, era in exercitiul func- si in conditiile cerute de art. 170
tiunei sale, pentru falsul intelectual, Procedura civilg, aratand pe autorul
insa, a cerut ca alterarea adevarului, falsului.
falsificarea, sa fie facuta, la un act Buletinul 1882, p. 749
privitor la atributiunile functiunei 28. Este de principiu constant (a,
sale, adica un act care nu poate oridecateori piesa falsificatg poate,
produce legal efect deckt n u m a i cu ajutorul acestei falsificatiuni, a de-
fiindcg emana dela acel functionar veni un titlu si a crea drepturi $i
in a sa calitate. obligatiuni, constitue un fals ;
Buletinul 1482, p. 231 Ca, in cazul de fats, plgzmuirea a-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROM NA 283

Fa ls _Pals
vand de object niste adrese emanand Cod. pen., nu se violeaza principiul
dela o autoritate publica, si acele teritorialitatei legilor penale, fiindca
adrese fiind esentiale, ca sa poata faptul s'a petrecut in Romania.
dobandi dela Casa de depuneri libe- Buletinul 1884, p. 182
rarea banilor si a efectelor, ca atare, 31. Faptul de a inscrie o suma
faptul in cestiune constitue un fals mai mica in matca unui registru de
in acte publice si, prin urmare, intra cat cea inscrisa in chitanta liberata
in previziunile art. 125 C. pen. contribuabilului nu constitue un fals,
Buletinul 1883, p. 571 ci delictul de inselaciune.
29. I ntrebarile si deslusirile ce ar- Buletinul 1884, p. 730. - Contra: 1805,
ticolele 166 si 168 din Proc. civila pag. 326
impun presedintelui a face partei ce Vezi si cuvantul Inseliiciune" No. 12.
ataca un act in fals, sunt de na- Vezi mai jos No. 32.
tura a-o lumina si asupra insemnarei 32. Avand in vedere ca recurentul
acestui cuvant si asupra gravitatei a fost dat judecatei si condamnat
lui ; pentru faptul &, in calitate de aju-
Ca, in speta, presedintele, fata cu tor al perceptorului din Constanta, a
raspunsul recurentei : ca, nu stie ce comis un fals in acte publice, prin
insemneaza cuvantul fals., neinde- aceia ca, percepand contributiunea
plinind dispozitiunile sus-citatelor ar- dela mai multe persoane, in recepi-
ticole, a violat acele articole de lege. sele eliberate a trecut adevaratele
Buletinul 1883, p. 1211 sume, jar in matca aflata in registru
30. Considerand ca, fiind vorba de sume mai midi, schimband si numele
aplicarea art. 129 Cod. penal, acestpersoanelor, in scopul de a nu se
articol nu se poate aplica cand e descoperi cu usurinta faptul sau ;
vorba de falsificarea unui pasport Considerand ca, prin art. 60 si 61
liberat intr'o Ora straina, fiindca din Legea perceptiei, modificata in
pedepsirea falsificarei unor asemenea 1882, ajutorii perceptorilor, dupa ruin
acte nu e prevazuta prin art. 129 e in speta, recurentul, sunt asrmilati
Cod. pen. ; en agentii publici, si prin urmare
Ca insa, atunci cand cineva se fo- considerati ca functionari publici ;
loseste in Romania de un pasport Ca astfel fiind faptul. in condi-
liberat in Cara straina, stiind Ca e tiunile in cari s'a petrecut, intra in
fals, art. 129 Cod. pen. trebue sa se previziunile art. 124 Codul penal,
aplice, fiindca daca provenienta pas- text de lege ce s'a si aplicat de catre
portului e indiferenta, raid si pre- trib. de apel.
juditiul se cauzeaza prin intrebuin- Buletinul 1885, p. 326
tarea lui in Romania, chiar data pas- 33. Faptul unui primar de a le-
portal falsificat e strain ; galiza o procura ca data de o obstie
Ca nu s'ar putea, zice ea, precum de locuitoripe cand in realitate acei
jnsasi falsificarea unui pasport strain locuitori nu facuse, nici nu (Muse
nu s'ar putea urmari in Romania, o asemenea procuraconstitue crima
conform art. 129 Cod. pen., tot ase- de fals in acte publice, prevazut si
menea si intrebuintarea lui, fiindca penat de art. 125 Cod. penal.
cerintele de aplicare sunt altele in- Buletinul 1886, p. 472
tr'un caz si intealtul ; 31. Considerand ca art. 120 din
CS, aplicand in acest mod art. 129 Cod. pen. pedepseste numai pe aceia

www.dacoromanica.ro
284 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Fa ls Fals
cari vor fi falsificat sigiliul, timbrul tare, constatand in el, cu cunostinta
sau marcile veriunei autoritati care- si viclenie, fapte mincinoase drept
care, sau cari cu stiinta le vor fi adevarate, si cauzand astfel preju-
intrebuintat ; ditiu societatei, prin scutire de ar-
Ca, prin urmare, pentru cei ce in- mata a acelui tanar, pe baza zisului
trebuinteaza marci postale falsificate, certificat, constitue crima de fals in
sau deja intrebuintate si terse prin acte publice, prevazut si pedepsit
procedeuri chimice, faptul devine de- de art. 124 din C. pen.
lictuos numai atunci cand dansii, in- Buletinul 1892, p. 714
trebuintandu-le, stiau ca marcile erau 38. Considerand ca art. 130 Cod.
falsificate sau deja intrebuintate. penal, care prevede si pedepseste a-
Buletinul 1891, p. 356 cest fapt, nu face nicio distinctiune
35. Intrucat certificatul de vanzare daca s'a facut sau nu intrebuintare
de vice e un act public, liberat de o de un asemenea act, de undo rezult5
autoritate publica, investit cu semna- ca singurul fapt de a substitui un
tura functionarului indatorat de lege nume inchipuit celui adevarat con-
cu liberarea unor asemenea certifi- stitue acest delict.
cate, $i investit cu sigiliul autori- Buletinul 1892, p. 1140
tatei ce-1 libereaza, plazmuirea unor 39. Prin legea din 28 Mai 1893,
asemenea certificate constitue crima care modifi3a art. 123, 124, 125 si
de fals in acte publice. 126 din Codul penal, toate falsurile,
Buletinul 18.91, p. 86.9 fi 1493, p. 144 fie in acte publice, fie in scripte pri-
36. Faptul unui perceptor de a vate, sunt corectionalizate si trimise
denatura cu viclenie substanta mai in judecata instantelor corectionale.
multor cotoare din registru de per- Buletinul 1893, p. 631
ceptie, trecand inteansul ca drept 40. Fiind vorba de un fals in acte
adevarate fapte mincinoase, de oarece publice, prejuditiul consists nu in
a declarat ca a perceput dela diferiti insusirea ilicita a sunielor pentru
contribuabili sume de bani in reali- can inculpatul s'a servit de falsul
tate mult mai mici decat tale perce- in acte publice, astfel ca prin resti-
pute, cu care mod $i -a insusit in tuirea for infractia falsului ar inceta,
propriul sau folos diferenta intro su- ci in insasi alterarea scriptelor pu-
mele aratate si acelea pe can in blice.
realitate le percepuse, un asemenea Buletinul 1894, p. 632
fapt intruneste elementele crimei de 41. Pentru aplicarea art. 127 din
fals prevazut de art. 124 C. pen., iar Codul penal, nu se core stiinta de
nu ale unei sustrageri de bani pu- carte ;
blici. Ca o persoana poate falsifica un
Buletinul 1892, p. 256 i 789 gi 1904, inscris sau singurk sau prin altci-
pay. 1294 neva ;
37. Faptul ca notarul nnei pri- Ca, in cazul de fata, daca recu-
marii a participat, prin subscrierea renta s'a servit de cineva ca sa de-
sa, la aprobarea data de primar unui clare la tribunal, pentru facerea unui
certificat liberat in conditiunile arti- testament autentic, vointa ultima,
colului 40 din Legea de recrutare, lasand a se crede s declarantul ar
pentru scutirea unui tanar dela recru- fi sotul recurentei defunct, acesta a

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 285

Fats Eats
fost un auxiliar, dar recurenta e in- prejurare indiferenta, de oarece chiar
sasi autoarea falsului savarsit. in acelas registru se pot comite mai
Buletinul 1894, p. 810 multe falsuri, denaturandu-se sub-
42. Fals in acte publice constitue stanta in cotoare sau in registru, in
faptul de a denatura ehitantele mai diferite randuri, $i totdeauna eu in-
multor maci (cotoare) din registrele tentie frauduloasa ;
unui perceptor, cu intentiunea de a Ca., i afar& de aceasta ratiune,
beneficia in dauna altora, insusin- insasi definitia coprinsa in art. 124
du-si sumele luate prin aceasta o- C. penal nu admite putinta de a
peratiune. comite mai multe falsuri, savarsite
Buletinul 1894, p. 100? in conditiile aratate, ca un singur
43. Legiuitorul nu cere existenta delict, de oarece prin alterarea sub-
numai a unui prejuditiu material ca stantei in registru, prin aratarea de
element constitutiv, al delictului de fapte neadevarate in registru, delic-
fals in acte publice, ci este suficient tul se consuma, $i de cateori se re-
sal fi existat posibilitatea de preju- peta acest delict, de atatea on se
ditiu. consuma.
Buletinul 1894, p. 1003 Buletinul 1897, p. 256
44. Posibilitatea de prejuditiu pen-
tru ca un fals sa existe intr'un act, 47. Considerand ca, dupa dispozitiu-
trebue cautata daca a existat in nile art. 463 din Proc. penala, dad, pro-
motnentul confectionarei actului cesul in cursul caruia s.a nascut in-
Imprejurarile si circumstantele cari cidentul de fals criminal este un
yin dupa confectionarea actului, nu proces civil, instanta civil& amana.
pot sa creeze in urrna un fals care procedura sa pang cand instantele
n'a existat in timpul confectionarei corectionale vor da deciziunea for
lui, nici nu pot sa stinga in urma asupra falsului ;
un fals care a existat dela inceput. Considerand ca astfel fiind, $i in-
Buletinul 1894, p. 1287 trucat, in speta, prin seatinta ata-
45. Pentru existents falsului se cata cu recurs, tribunalul a judecat
cere, intro alte elemente esentiale, si opozitiunea facuta, de recurent, luand
acela al existentei prejuditiului sau drept bun si valabil procesul-verbal
al posibilit5,tei de prejuditiu ; de inmanarea copiei de pe sentinta
Ca acest prejuditiu sau posibilitate ce se ataca cu opozitie, cu toate ca
de prejuditiu nu trebue sa fie numai recurentul a defaimat in fals acel
material, ci si un prejuditiu cauzat proces-verbal, desemnand $i pe au-
legilor asupra moralitatei sau asupra tori, si cu toate ca instantele de ur-
salubritatei este un prejuditiu. marire n'au dat deciziunea for asu-
Buletinul 1995, p. 1129 pra falsului, adica nu s'a dat nici
46. Considerand ca falsul in acte rechizitoriu, nici ordonanta definitiva,
publice exists din momentul consu- tribunalul a comis un exces de pu-
marei faptului ; tere si a violat dispozitiunile sus-
Ca daca acela fapt se repetg, sunt citatului text de lege.
mai multe falsuri, si, prin urmare, Buletinul 1900. p. 1030
este cumul; 48. A produce o hartie falsa, di-
Ca dad, cotoarele varii sunt in naintea unei instance este a savarsi.
acelas registru, aceasta este o irn- un act unit si instantaneu, care,

www.dacoromanica.ro
286 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA

Pals Pals
prin sine singur, constitue sau nu, satoriei unui grec, dupa legea carilia
dup5, imprejurari, un delict indeplinit ; nu se cere consimtimantul parintilor
Ca a inficti$a, aceias hartie la deo- sau facerea actelor respectoase, dan-
sebite intervale, dinaintea aceleia$ sul a interpus persoane straine, de-
instante sau dinaintea deosebitelor clarandu-le ca parinti ai sai, spre a
instante, nu va sa zica a continua putea celebra castitoria in Romania,
sau a perpetua delictul primitiv, ci aceasta nn e un fals propriu-zis,
a-I repeti, a-1 reproduce, adica a co- fiind ca nefiind cerut consimtimantul
mite mai multe $i distincte delicte. la incheierea casatoriei dupa legea
Buletinul 1865, p. 707 greceasca, $i s'a indeplinit fraudulos
49. Dupa dispozitiunile art. 123 formalitatea darei consimtitnantului
din Cod. penal, unul din elementele din partea unor persoane straine, nu
esentiale cari constituesc delictul de este fals, intrucat, oricum. prejuditht
fals in acte publice este $i intentiu- sau posibilitatea de prejuditiu nu
nea frauduloasa ; exists, $i farce acest element indis-
Considerand c5,, in speta, nici tri- pensabil faptul nu exists, cu toate
bunalul, nici Curtea de apel, nu sta- ca e de altfel constant ca ar fi fost
bilesc en nimic cum ca aceea ce re- intentie de a contravene $i de a
curentul trecuse in actul de casatorie comite un fals.
erau trecute cu buna stiinta a lui ea Buletinul 1902, p. 51
stint neadevaruri. 53. Faptul de a intocmi o carte
Buletinul 1901, p. 143 de judecata care condamna la o soma
50. Faptul unui primar $i al unui de bani, in locul unui jurnal de sus-
notar de a libera unui satean un pendare pronuntat de judecator in
certificat constatator ca dansul nu $edinta publica, este o alcatuire de
are pamant rural, in scop de a pu- dispozithine, altele decat acele ade-
tea cumpara, in dispretul Legei ru- varate ;
rale, un pamant rural dela un alt Ca aceasta substituire de dispozi-
satean, cu toate ca aveau stiinta ca tiuni legale $i existente, prin altele
acest satean avea pamant rural, a- care nu -$i aveau fiin %a, intruneste
cest fapt constitue delictul de fals elementele delictului prevazut $i pe-
in acte publice, prevazut $i pedepsit depsit de art. 125 Codul penal, ear
de art. 124 din Cod. penal ; prejuditiul rezulta din faptul ca ho-
Iar sateanut care se serva cu un tiirarea plazmuita coprindea condam-
asemenea certificat fals, $tiind bine natiunea la o suma de bani.
ca e fals, cu scop de a frauds Iegea Buletinul 1903, p. 1094
rurala. comite delictul prevazut $i 54. Constitue delictul de fals in-
pedepsit de art. 126 din Cod. penal. telectual, prevazut $i pedepsit de ar-
Buletinul 1901, p. 1970 ticolul 124 din Codul penal, faptul
51. Shnphil fapt de a imprumuta s5,var$it de un functionar public care.
cineva bani pe o cambie, ce o cu- in calitatea sa de sef al biuroului
'waste ca falsa, implica in sine in- datoriei publice, $i insareinat cu o-
tentiunea frauduloasa a acelui ce se peratiunea tragerei la sorti a titlu-
imprumuta de a induce in eroare rilor ce urma a se amortiza, a dat
buna credinta a imprumutatorului. ca esite la sorti numere cari nu fu-
Buletinul 1901, p. 1418 sese scoase din urne, intocmind astfel
52. Data pentru contractarea ca- liste cu numere false, can serveau

www.dacoromanica.ro
 REPERTORRIL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 287

Falx Fats
la redactarea proceselor-verbale ce dacA actiunea de fals nu este stinsri
urma a se incheia cu ocazia acestei prin prescriptiune, acuzatiunea se va
operatiuni, procese-verbale cari aveau urma pe calea criminals ;
caracterul unor acte publice. Ca, duprt acest text de lege, jude-
Buletinul 1903, p. 1541 cAtorii civili, cand se defainfa un
55. Constitue delictul de compli- act ca fals. au a tercets data ac-
citate de fals faptul unei persoane tiunea nu e prescrisA, Si, in caz a-
de a procura autorilor delictului mij- firmativ, nu au a mai trimite afacerea
loacele necesare pentru comiterea pe calea penala.
falsului intelectual cu stiinta c acele Buletinul 1904, p. 1579
mijloace all sa serve la savarsirea 59. Vezi cuvantul ccAutentificare
delictului. No. 41.
Buletinul 1903, p. 1545 Buletinul 1905, p. 614
56. In delictul de fals, faptul de- 60. Avand in vedere decizia SU-
punerei banilor delapidati prin mij- pusa recursului, prin care recurentii
local falsificarei nu inlatura elemen- sunt condamnati pentru delictul de
tul intentiunei frauduloase. fals in acte publice, prevazut de ar-
Buletinul 1904, p. 880 si 1669 ticolul 124 Codul penal. si anume
57. Considerand c5. nu se poate pentru faptul ca eel dintaiu, in ea-
sustine ca actul falsificat nu ar fi litate de perceptor, iar eel de al doilea
un act public, sau ca in acest fapt ca agent de perceptie. <bu trecut in
nu ar fi posibilitatea de prejuditiu, unele chitante sume mai mini decat
intrucat imprumutul nu s'a efectuat, acele trecute iu eotoare, iar in altele,
de oarece, dupA Legea si regulamen- deli au trecut exact valoarea fon-
tul Creditului agricol, cererile de im- durilor, au micsorat insa suma to-
prumut, certificate de primar s a u talurilor ;
ajutorul situ, pe a for faspundere, Considerand ca. Curtea de apel.
despre existenta amanetului, se ina- dupA ce a constatat materialitatea
inteaza Administratorului, care are faptului, a stabilit si celelalte ele-
obligatiunea nu de a controls la mente constitutive ale delictului de
localitate existenta amanettilui, ci fals, si anume, int en t i a fraudu-
numai de a verifica data indicatiu- loasA pi prejuditiu, cari erau contes-
nile cerute sunt in reguld, dupa care tate de recurenti ;
verificare, cum $i dupg indeplinirea Considerand ca, asupra mijlocului
formalitatilor imprumutului de c5tre de aparare tras din faptul ca au con-
primar, libereaza suma ceruta ; semnat banii, Curtea de apel moti-
Ca, prin urmare, cererea de im- veazit c5, acea imprejurare nu poate
prumut, din momentul inaintarei ei sterge prejuditiul care a existat in
Creditului agricol, dobandeste carac- momentul comiterei delictului ;
terul de act public, iar posibilitatea Considerand ca nici faptul ca ar
de prejuditiu era evidenta, in spetg, fi o garantie depusg la Stat ,vi ca,
caci data nu se descoperea falsul, prin urmare, nu ar fi posibilitate de
imprumutul se putea efectua numai prejuditiu, nu poate sa aibg de efect
pe temeiul certificarei primarului sau apararea inculpatilor de rAspunderea
ajutor dui sau. penala, de oarece prejuditiul exists
Buletinul 1904, p. 1019 din momentul in care s'a stabilit ca
58. Dup5, art. 462 Proc. penala, alterarea adevarului a fost comisa

www.dacoromanica.ro
288 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RUMANA

Fa ls
cu intentia frauduloasa de a-si apro-
pia sums rezultata din fals ;
Ca, prin urmare, intentia fraudu-
loasa si prejuditiul fiind constatate
de instan%a de fond, motivul de ca-
sare este nefondat.
Buletinul 1905, p. 963
61. Considerand ca legea nu cere
ca actul falsificat, pentru a fi con-
siderat ca atare, trebue sa aiba ca-
ractul unei obligatiuni sau a unui
act ce creiaza veriun drept, $i nu
considers ca false numai aceste acte,
ci orice fel de acte cari, all erarid
adevarul, cu intentia frauduloasa,
cauzeaza altuia un prejuditiu ;
Ca nu se poate sustine Ca prin
faptul sat] recurentul n'a comis niciun
prejuditiu, de oarece Virg acel fapt
nu s'ar fi putut vinde calul furat, duce cu succes negotul lor, ca si un
Asa ca prejuditiul este evident. farmacist in ramura sa, si totusi
Buletinul 1905, p. 1061
Farmacifti
Farmaci.gti
Leopold Hoffler, cumparand product
si marfuri spre a-le revinde, dup5, ce
fusesera lucrate de dansii, faeeau
niste adevarate acte de comert, $i,
prin urmare, sunt supusi legei co-
merciale ;
ea nu se poate zice, dup5, cum
face Curtea de apel din Iasi, ca la
farmacisti arta $i stiinta e princi-
palul, iar marfa accesoriul, deoarece
arta $i stiinta ce ei pun in exerci-
tarea profesiunei lor nu e mai mare
decat aceea ce se cere oricArui alt
comerciant special, dupa natura co-
mertului sau ;
Ca e, in adevar, in afara de orice
indoiala, ca un bancher, un giuvaer-
giu, un croitor, etc.. pun tot atata
arta $i stiinta specials, pentru a con-
nimeni nu tagadueste caracterul de
comercialitate actelor savarsite de
dansii ; P

1. Imprejurarea ca art. 11 din Re- C5, data Statul core oarecari con-
gulamentul pentru organizarea far- ditiuni de aptitudine farrnacistilor,
maciilor, sanctionat prin Decretul cu inainte de a-i autoriza sa exercite
No. 1842 din 1886, prevede anume comeriul lor, e fiindca interesul ge-
ce registre sa Dina farmacistii, nu neral, sanatatea publica, reclama a-
exclude obligatiunea puss prin legea ceasta, pi fiindca comertul farma-
comerciala tuturor comerciantilor, ceutic, prin pericolul la care ar da
prin urmare si farmacistilor, $i dansii nastere data ar ti lasat pe maini
fiind comercianti, de a avea regis- naexperimentate. face parte din co-
trele prevazute de art. 22 $i 23 din merturile puse de lege sub suprave-
Cod. comercial, ci insemneaza co., pe gherea autoritatilor superioare ;
langa mentionatele registre, farma- Ca consideratiunea trasa din im-
cistii sa mai 1 {in5, si altele ce pro- punerea unui tarif pentru vanzarea
fesiunea lor le impune. produselor farmaceutice, nu e ase-
Buletinul 1898, p. 600 menea un argument valabil in fa-
2. Considerand ca art. 3, alin. I, voarea necomercialitatei actelor sa-
din Codul de comert, considers ca varsite de farmacisti, deoarece ei nu
fapte de comert : etoate cumpara- sunt singurii comercianti supusi unor
turile de producte sau de marfuri regule restrictive ;
spre a-le revinde, fie in natura, fie Ca astfel fiind, Curtea de apel din
dupa, ce se vor fi lucrat sau pus in considerand pe farmacisti ca
lucrare, etc. ; pe niste profesionisti ai unei arte cu
Ca, in speO, Arnold Lerman $i caracter $tiintific, $i ref uzand a-le a-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA R031ANA 289

_Farmacigi FarmactOt
plica regulele comune comerciantilor, dica, numai a men d a ca pedeapsa
a violat art. 3, alin 1, art. 7 $i 695 pentru aceste cazuri de contraventie.
din, Codul comercial. Buletinul 1901, p. 247
Buletinul 1898, p. 1315 Femeie mciritatii
3. Conform art. 119, alin. II, din
Legea sanitara, farmacistii cari diri- 1. Din faptul ca femeia a fost
jeaza o farmacie fata autorizatia Mi- primita inaintea tribunalului de a-si
nisterului, precum si farmacistii di- formula si sustine pretentiunea sa
rijenti cari admit in farmaciile for contra sotului sau, instanta de fond
farmacisti sau asistenti fara titluri, poate aprecia ca ar rezulta implici-
vor fi supusi la aceiasi amenda ; tamente autorizarea sa de a sta, in
Ca, de vreme ce, dupa alineatul I judecata, de a porni si a urma procesul.
al art. 119, se pedepseste calcarea Buletinul 1874, p. 14
legei si regulamentelor farmaceutice 2. Din art. 195 $i 196 rezulta, in-
cu amenda dela 100 lei liana la 2000 datorirea pusa de lege femeei de a
lei si cu inchiderea farmaciei, dupa locui impreuna cu barbatul sau, dar
alin. II, in cazurile specificate de totodata facultatea lasata judeca-
contraventie prin acest alineat, pe- torului de a suspenda executarea a-
deapsa sa este aceiasi, amenda pre- cestei indatoriri, intrucat sotul nu
vazuta de alin. I al art. 119, nu insa procura sotiei o locuinta in care li-
$i inchiderea farmaciei, prevazuta, de nistea si demnitatea sa sa fie ferite
alin. 1I al art. 119 ; de once atingere;
Considerand ca, data, pentru con- Ca judecatorii fondului, constatand
traventiile specificate prin alin. II al ca sotul nu-si indeplineste, catre
art. 119, vointa legiuitorului ar fi sotia sa, datoria ce-i impune legea,
. fost ca pedeapsa sa, fie $i amenda de a-i da o locuinta convenabila, si
si inchiderea farmaciei, aceasta ar fi ca sotia a fost nevoita, prin faptul
avut a se exprima prin (la ace- barbatului sau, a parasi locuinta con-
leasi sau la aceiasi pedeapsa,,, nu insa, jugala, judecatorii fondului pot obliga
numai prin : la aceiasi amenda ; pe barbat a procura sotiei sale inij-
Ca matginirea pedepsei numai la loace de intretinere afara din domi-
aceiasi amenda indica ca numai a- ciliul conjugal.
menda se poate pronunta in cazurile Buletinul 1874, p. 15
de contraventie prevazute de alinea- 3. Consimtimantul barbatului, pe
tul II al art. 119 ; care trebue s-1 capete femeia in
Considerand ca lucrarile pregkti- diferitele acte ce le incheie, se poate
toare nu indica, intr'un mod cert manifesta dupa regulele generale, atat
vointa legiuitorului de a admite, in expres cat si tacit ; ca, aceasta se
cazurile alin. II al art. 119, nu nu- confirma chiar si prin dispozitiunea
mai amenda, ci si inchiderea far- art. 199 C. civ., prin expresiile co-
maciei ; prinse in acest articol : cfara con-
Ca, oricum, fiind indoialk $i fiind cursul barbatului.
a aplica dispozitii penale, nu putem Buletinul 1974, p. 215
admite decal ceeace e mai expres 4. Dupa dispozitiunile exprese ale
indicat in sine si mai favorabil, a- art. 197 din Cod. civ., femeile ma-
I. C. Barozzi. VoI. II 19
www.dacoromanica.ro
290 REPERTORJUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Ferneie mciritatci
ratite nu pot porni actiuni si sta in
judecata Rua autorizatiunea sotului ;
Ca aceasta formalitate fiind o ces-
tiune de ordine publics, ea poate fi
invocata in orice stare a procesului,
si chiar din oficiu, de oarece legiui-
torul a pus pe femeie sub protec-
tiunea barbatului sau, si lipsa unei
asernenea autorizatiuni face a izbi
de nulitate hotararea data, caci ar
putea lovi interesele ambilor soti.
Buletinul 1875, p.156 gi 164; 1878
p. 203; 1883, p. 172 Si 1888, p. 174
(Sect.- Unite)
5. Prin darea unei procuri de catre
barbat sotiei sale, de a putea intents
un proces rezulta implicitamente au-
torizatiunea femeei de a sta in ju-
decata.
Buletinul 1875, p. 280
6. Lipsa de autorizatiune a femeei,
ca cestiune de ordine publics, poate
fi invocata in orice stare a proce-
sului.
Actul judecatoresc intervenit asu-
pra pretentiunilor unei femei maxi-
tate urmeaza a tontine constatarea
ca femeia a avut autorizatiunea so-
tului de a sta in judecata.
Buletinul 1876, p. 132
7. Femeia saraca, care reclama o
portiune ereditara in succesiunea bar-
batului sau, poate dovedi, prin cer-
tificate atestate de cinci martori as-
cultati sub juramant, ca dansa e ritata are trebuinta in totdeatina de
saraca..
Buletinul 1877, p. 197
8. Femeia maritata n'are trebuinta
de nicio autorizatie a sotului sau
ca sa, stea valabil in judecata ca
d ef end oark.
Buletinul 1877, p.386 ; 1878, p. 168.
203 gi 1884, p. 218.Contra : 1878,
p. 903 ; 1881, p. 156 ; 1883, p. 850
fi 1889, p. 174 (Sectiuni-Unite)
9. Prin asistarea sotului in proces,
www.dacoromanica.ro
Femete mciritatci
se considers legalmente autorizata
femeia pentru a sta in judecata.
Buletinul 1878, p. 371
10. Autorizatia barbatului pentru
femeie, atat pentru a sta in jude-
cata, cat si pentru orice act extra-
judiciar, e necesara in interesul pu-
terei barbatesti si uentru pazirea in-
tereselor matrimoniale, oricare ar fi
regimul bunurilor sub care ar trai
sotii, de oarece dispozitiile relative
la necesitatea autorizarei fiind sub
titlul 4drepturile $i datoriile respec-
tive ale sotilor., de aci rezulta ca
autorizatiunea este ceruta pentru
oricare femeie maritata in general ;
Nu se poate zice ca femeia mari-
tata ar avea necesitate de autori-
zatiunea barbatului numai in caz
child ea este reclamanta., invocan-
du-se in sprijinirea acestei opiniuni
expresiile porni judecata coprinse
in art. 197 si 200 C. civ., caci in
art. 205 acelas codice fiind expresia
generica, csta in judecata, din aceasta
expresie chiar rezulta in mod clar
si neindoios ca femeia, fie recla-
manta, fie parata. are necesitate de
autorizatia barbatului, si nu s'ar pu-
tea lirnita necesitatea autorizatiunei
numai la singurul caz prevazut in
art. 205, adica cand barbatul e mi-
nor, de oarece acest articol lass a
presupune principiul ca femeia ma-
autorizatia barbatului pentru ca sa
poata sa stea in judecata in orice
cali tate ;
Ca astfel fiind, si cand este vorba
de urmarirea silita a averei femeei,
ea trebue sa aiba autorizatia, caci
legea cerand autorizatia pentru fe-
meia maritata pentru ca sa poata
sta in judecata, fie proces proprm
zis, fie orice act judecatoresc, moti-
vele pe can se intemeiaza necesita-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RO\IANA 291

_Femeie meiritatei _Femeie mciritatii

tea autorizgrei snnt si atunci cand maritata, pentru a sta in judecata..
este vorba de procedura urmarirei ; fie ca reclamantg, fie ea pa,rata, are
Ca, in speta, tribunalul fgcand ur- trebuintg de o prealabilg autoriza-
marirea gi vanzarea averei dotale a tiune a sotului, de aci insa nu re-
recurentei, fgra, ca aceasta s aibg zultg ca sentinta ce s'ar pronunta
autorizatia sotului, a violat artico- trebue sa fie significata sotului si ea
lele de lege citate. termenul de apel sau de recurs are
Buletinul 1841, p. 156, 429 ; 1883, a curge dela aceasta significare, mai
p. 850 fi 1889, p. 174 (Sect.-Unite). ales ca prin nici un text de lege nu
Contra : 1884, p. 218 i 1886, p.358 se prevede aceasta derogatiune dela
11. Desi este adevarat ea datoriile principiile generale coprinse in Pro-
contractate de o femeie maritata in cedura civila, care prevede ca sen-
cursul casatoriei nu afecteaza nici tintele an a fi significate persoanelor
fondul nici veniturile imobilelor do- interesate can au figurat in proces ;
tale, nu este mai putin adevarat ca Ca, in speta., sotul, neavand inte-
aceste datorii leaga pe femeie $i sub res personal, nu era loc a-i-se co-
regimul dotal, caci ele se pot ur- munica o osebitg copie dupe sentinta.
marl asupra bunurilor parafernale Buletinul 1882, p. 1053
ale femeiei ; 15. Desi este adevarat c5, femeia
De urtneaza, cg. in speta, Curtea, maritata poate cere ii sustine cu
declarand prin deciziunea in recurs, succes nulitatea actelor incheiate de
ca ccircumstanta ca actualmente a- ea in timpul casatoriei fard autori-
pelanta n'ar fi avand decat avere zatia sotului, insa asemenea nulitati
dotalg, nu poate sd-o avere de a fi se pot invoca numai in timpul cer-
condamnata, cad D-sa in urma poate cetarei procesului pang in momentul
dobandi o avere parafernala., de- cand a intervenit o hotarare care a
parte de a viola prin aceasta dispo- dobandit autoritatea lucrului judecat ;
zitiunile art. 950, alin. 3, combinat Ca tocmai in ved,rea principiului
cu art. 199, 937, 939, 1248, 1281 $i ca o hotarare judecgtoreasea ce a
1307 Cod. civil. din contra, s'a con- dobandit autoritatea lucrului judecat
format cu ele. nu poate fi atacata in militate pe
Buletivul 1881, p. 200 calea principalg, prin art. 207 din
12. Lipsa autorizatiunei barbatului Codul civil se dispune femeia,
nu este o nulitate absol uta, ci rela- ba'rbatul si mostenitorii for pot cere
tive, de oarece o atare nulitate, con- anularea pornirilor de judecatg fa-
form art. 207 Cod. civ., nu poste fi cute Virg autorizatie ; ceeace presu-
invocata decat de femee, de barbat pune o judecatg inc.& in fiinta, dar
$i de succesorii ei, iar nu si de ca- nu terminate prin o hotarare deli-
tre cei dealtreilea.
Buletinul 1881, p. 402 qi 1905, Buletinul 1883, p. 172 i 1889,
p. 146 0 p. 412
13. Nulitatea conventiunilor inche- 16. Din termenii art. 197 $i ur-
iate de o femee maritata, nu so poate matorii din Cod. civ. rezulta ca au-
invoca deadreptul dinaintea Inaltei torizatiunea data de bgrbat de a
Curti. porni sotia sa o judecatg (prin ur-
Buletinul 1881, p. 414 mare a face un recurs in Casatie),
11. Desi este adevarat ca femeia implicg in sine autorizatia de a sta

www.dacoromanica.ro
 292 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Femeie maritatti Femeie maritata

in judecata, si nu este necesitate de face urmarirea contra femeei sale in
alts autorizatie, caci barbatul, auto- caz cand soma imprumutata nu s'ar
rizand pornirea in judecata , autoriza plati in termen ;
virtualmente pe sotia sa sa urmeze Ca, dar, in cazul de fata -Hind
instanta inceputa. urrnarit un imobil al recurentei si
Buletinul 1883, p. 271 cu ocazia procedurei de urmarire
17. Este nula executarea unei ho- D-sa avand rolul de defendoara, deli
trtrari facuta in contra unei femei maritata, n'avea trebuinta de auto-
maritate fara ca dansa sa fi fost rizare, caci fusese autorizata la con-
autorizata de catre sotul ei. stituirea tpotecei.
Buletinul 1883, p. 1029 Buletinul 1984, p. 218 ; 1886, p. 979
18. Lipsa de autorizatiune a unei fi 1887, p. 599.Contra : 1888,
femei maritate de a sta in judecata p. 174 (S.- Unite)
fondului unui proces intentat de 20. Femeia izgonita din casa con -
dansa, nu poate fi invocata pentru jugala are dreptul a reclama alimeiite
prima oara in Casatie, in contra sotului sau, pe temeiul
Buletinul 1883, p. 1175.Contra : art. 196, combinat cu art. 250 din
1888, p. 174 (S.- Un) Codul civil.
19. Din dispozitiunile art. 197 si Buletinul 18'34, p. 705
199 Cod. civ. rezulta ca autorizatia 21. Dupa art. 200 din Cod, civil,
maritala nu se care decat pentru ca- in caz cand barbatul nu da autori-
zul cand femeia porneste judecata, zare sotiei pentru a sta in judecata,
adica cand este reclamanta : instanta judecatoreasca e in drept
Ca din imprejurarea ea la art. 204 a-i da asemenea autorizatie.
si 205 Cod. civ. legea dispune c5, Buletinul 1884, p. 705 -i, 1886, p. 860
femeia unui interzis sau minor are 22. Sotul iscalind prin act auten-
necesitate de autorizatie ca sa stea, tic ca a primit o sum& de bani
in judecata (ceeace ar p5.rea ca se sub orice titlu ar fi dela sotta, sa,
aplica atat in cazul cand e reclamanta, prin aceasta sa constitue debitorul
cat si cand e parata), nu se poate sotiei sale, si o asemenea creanta e
deduce ca orice femee maritata are opozabila creditorilor barbatului.
trebuinta de autorizatie, de oarece Buletinul 1885, p. 185
dispozitiunile ce imputineaz5, capa- 23. Pe cat timp femeea maritata
citatea nu trebuesc interpretate in a fost autorizata de sotul salt dina-
sens larg ; intea primei instant sa, sustina un
Ca chiar in ipoteza data s'ar ad- proces, numai e nevoie de autoriza-
mite ideia contrarie ca femeia ma- tie speciala pentru fiecare instanta,".
ritata nu poate sta in judecata fara Buletinul 1885, p. 507
autorizatiunea sotului, totus, in speta, 24. Dupa art. 199 Cod. civ., pre-
nu era trebuinta de o asemenea au- zenta sotului, atunci cand femeea se
torizatie, pe cat timp, prin actul de obliga, e suficienta pentru a'i intarl
ipoteca, in virtutea caruia s'a facut capacitatea;
urmarirea, consimtimantul sotului se C5, in speta, instanta de fond con-
vede dat nu numai pentru efectua- statand in fapt concursul barbatului
rea imprumutului, dar si pentru toate la facerea actului, de oarece exist&
conditiunile coprinse in act si intro semnatura sa alaturi cu a femeei,
cari conditiuni era si aceea de a se din aceasta rezulta autorizarea ta-
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA. 293

Fernete maritata Femeie maritata

city data de barbat la contractarea tului numai dad. e vorba ca ea sa,
acestei obligatiuni. porneasca. judecata ;
Buletinul 1885, p. 513 Considerand ins& ca chiar in par-
25. Femeea care s'a judecat in tea Codului civil in care se regu-
prima instanta ca nemaritata, pi dupa, leaza materia autorizatiunei femeei
ce a facut apel si in cursul judeca- maritate, in art. 197 din Codul civil
tei in apel s'a maritat, fara a in- si urmatorii, sunt dispozitiuni care
cunostiinta pe partea adversa de a- combat acea Were, caci dupa arti-
ceasta schimbare a calitatei sale, nu colele 204 si 205 din Codul civil, in
pate pentru prima oar& invoca nu- cazurile prevazute de aceste articole
litatea deciziunei dinaintea Curtei de femeia maritata are a fi autorizata
Casatiune, pe inotiv ca n'a fost au- .ca sa stea la judecata:
torizata de sotul ei de a sta in ju- Ca dad, in cazurile prevazute de
decata. art. 204 si 205 din Codul civil, fe-
Buletinul 1387. p. 18 meia maritata are trebtunta de au-
26. Considerand ca din dispozitiu- torizare ca sa stea in judecata, fie
nile art. 199 Cod. civil reiese ca fe- ca reclamanta, fie ca parata, nu s'ar
meia maritata este capabila de a face intelege pentru ce ea in celelalte ca-
actele ce in acest articol se arata zuri dar avea trebuinVi de autori-
en concursul barbatului la facerea zatiune decat nu mai dad, ea por-
actului, sau en consimtamantul sau neste judecata pi data e reclamanta ;
inscris ; Ca aceasta contradictiune, fara so-
Ca barbatul ce a contractat cu lutiune, ne indritueste a admite ca
femeia sa, este invederat ca a con- chiar in cazurile art. 197, 200 $i 203
curat in facerea actului, $i dar con- expresiunile : .porni judecata', nu
form art. 199 a autorizat-o : sunt decat prin inadvertentd adop-
Ca autorizatiunea barbatului este tate de legiuitorul nostru, spre a tra-
suficienta in regula generala, afara duce expresiunile franceze : .ester en
de cazurile pentru care un text spe- jugement, din art. 215 Codul Na-
cial de lege cere autorizatiunea jus- poleon ;
titiei ; Ca legiuitorul nostru a voit a cere
Ca printre aceste cazuri excepti- autorizare pentru actele judecato-
onale legea neprevazand $i acela cand resti si pentru o instanta judecato-
femeia contracteaza cu barbatul, a- reasca pentru toate cazurile, fie ca
cest caz dar ramane sub imperial re- femeia maritata este reclamanta sau
gulei generale, si prin urmare con- parata, aceasta rezulta din art. 207
cursul sotului la facerea actului tre- Cod. civil dupa care, anularea por-
bue sa fie privit ca o autorizatiune nirilor de judecata se poate cere pen-
indestulatoare. tru lipsa de autorizare ;
Buletinul 1883, p. 106 Ca data ar fi a ne tine numai de
27. Considerand ca art. 197, 200 expresiunile coprinse in acest articol.
$i 203 C. civ., intrebuinteaza expre- s'ar putea zice ca numai (and ar fi
siunile : .pomi judecata, ; vorba do porniri de judecata se poate
Ca ele ar parea sa confirme pa- cere anularea pentru lipsa de auto-
rerea, di, femeia maritata, cand e rizare, nu insa si in cazurile in can
vorba de acte judecatoresti, ar avea femeia ar fi stat, ar fi figurat intr'o
trebuinta de autorizatiunea barba- instanta ca parata fara autorizatiune,

www.dacoromanica.ro
294 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROALiNA
Fenteie milritatci
in care caz de altmintrelea de sigur
$i in mod necontestabil femeia are
trebuinta de autorizare, precum con-
sacra. art. 204 si 205 din Codul
civil ;
Ca data expresiunile <<porniri de
judecata, din art. 207 Cod. civil tre-
buesc luate in sensul de instance
incepute sau de femeia maritata sau
contra ei, apoi in acelas sens trebue
sa interpretam si art. 197, 200 $i
203 ;
Ca aceasta interpretatiune se con-
firma si prin art. 1285 Cod. civil
dupa care femeia maritata nu poate
.sta in judecata pentru averea pa-
rafernala decat cu autorizatiunea bar-
batului sau in caz de refuz din par-
tea acestuia, cu permisiunea jusii-
tiei ;
Ca, data am admite, c5, in toate
cazurile femeia maritata, n'are tre-
buinta de autorizarea barbatului spre
a sta in judecata, am trebui sa a-
jungem la aceasta ea femeia are in
general trebuinta de autorizare spre
a sta in judecata cand e vorba de
avere parafernala, iar cand n'ar fi
vorba de asemenea avere, numai in
cazurile art. 204 $i 205 ; rezultat cu
totul nelogic si de nepriceput ;
Ca, in fine, acea interpretare se
confirma $i prin art. 198 din Codul
civil printr'un argument ca contrario,
dedus din acest articol ;
Considerand ca data legiuitorul a
introdus autorizarea femeiei atat in
folosul autoritatei barbatului cat $i
folosul intereselor matrimoniale, pre-
cam si in vederea neprevederei i a
inexperientei femeei insasi, aceasta
ratiune generals nu poate fi mar-
ginita cand e vorba de proces numai
pentru unele cazuri cand femeia
pentru averea totals ar fi reclamanta
caci pentru toate cazurile cand fe-
meia are a sta in judecata, oricum
www.dacoromanica.ro
Femeie maritata
i pentru once fel de judecata, de
o potriva autorizatiunea ei trebue
sa fie considerata ca necesara ;
Considerand ca nu s'ar putea zice
ca pentru instanta urmarirei silite a
unui imobil, fie dotal, fie parafernal,
al femeei maritate, aceasta n'ar avea,
trebuinta de autorizare, fiindca an-
torizarea se cere pentru once instanta,
si urmarirea silita e o instanta deo-
sebita pentru care asemenea autori-
zare trebue sa existe ;
Considerand ca asemenea nu s'ar
putea zice ca femeia fiind autorizata
pentru a'si ipoteca propriul imobil,
printr'aceasta ea ar fi si autorizata
pentru a sta in instanta vanzarei
silite, caci autorizarea spre a sta intro
instanta e speciala $t trebue s fie
specia16., $i autorizarea femeei de a
ipoteca imobilul nu poate sa coprindrt
siautorizarea de a sta in instanta
care are de obiect vanzarea silita,
$i pentru care se cere o speciala an-
torizatiune ;
Ca data vanzarea silita poate sa
fie o urmare, cand debitorul nu pla-
teste dobanzile sau capitalul datorit
conform actului de ipoteck aceasta
urmare nu e necesara, pentru ca sa
zicem ca si autorizarea speciala nu
se cere, caci, data se da autorizare
femeei de a ipoteca, nu se da si a-
ceia de a instreink fie voluntar. fie
silit imobilul;
Ca data aceasta ar fi adevarat, cu
acelas motiv s'ar putea zice ca au-
torizarea data de barbat femeei spre
a contracts un imprumut ar implica
si autorizarea de a sta in instanta
inceputa contra ei din cauza de ne-
plata a datoriei contractate, ceeace
nu se poate, hinder!, caracterul spe-
cialitatei autorizarei se opune ;
Considerand, in fine, obiectiunea
ca femeia maritata nu poate invoca,
lipsa autorizarei nici la trib., nici la
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA R0MANA 295

Fenteie niciritatei Fenteie maritatii

Curtea de Casatiune, intrucat unna- orice forma, chiar aceia a unui act
rirea silitg s'a cerut de Societatea sub semnatura privata sau a unei
Creditului Fonciar Rural $i s'a efec- scrisori misive ;
tuat dup5, formele legei organice a Ca, astfel fiind, intrebuintarea n-
Creditului Funciar, fiindca aceasta nei anumite forme nefiind prescrisa
lege no coprinde nimic in privinta de legiuitor pentru autorizarea chiar
autorizarei, $i nu declarg ca femeia a actelor pentru care forme speciale
fiind maritata n'ar fi avand trebu- sunt necesare. ca donatiunile, ipote-
inta de autorizare spre a sta in in- cile sau renuntarile la mostenire, ra-
stanta urmarirei silite, $i, in lipsa tificarea tinand loc de autorizare,
de orice dispozitiune, minim de sigur data in specie, de Ion N. Nedelcu,
in vigoare $i an se aplica dispoziti- prin act autentic separat, insa in a-
unile Codului civil; fara de formele art. 695 Cod. civil,
Considerand ca lipsa autorizarei, era bung $i valabila, si eau Tribu-
data nu s'a propus la instantele in- nalul de Dambovita a considerat-o
ferioare, sau precum e in specie la ca fara putere.
tribunal, ea se poate propune pentru Buletinul 1896, p. 1188
intaia oara la Curtea de Casatiune, 27 ter. Vezi cuvantul aApelr
Iiindca este un mijloc de ordine pu- No. 179.
blic5, care poate fi propus in on care Buletinul 1897, p. 1334
stare a cauzei, $i de aceia si chiar 28. Autorizarea sotului poate fi
dinainto in Curt ea de Casatiune data in doug feluri: sau scrisa, data
pentru intaia oara. inainte de formarea actului, sau ta-
Buletinul 18413, p. 174 si 179; 1890, cita. rezultand din concursul sotului
p. 778 ; (Sect.- Unite) ; 1904 p. 1091 la facerea actului;
27 bis. Considerand Ca legea nu Ratificarea posterioara e rani va-
cere nicaeri ca autorizarea data de loare.
un sot femeei sale, sau ratificarea Buletinul 1889, p. 265
tinand loc de autorizare posterioara, 29. Considerand ca actiunea, ape-
sa fie facuta in aceias forma ca si lul sau recursul in Casatiune, intro-
actul ce are de stop sa ratifice ; dus de o femee maritata fara auto-
Ca, in adevar, autorizarea mari- rizatiunea sotului sau a justitiei, nu
ta15, fiind impusa nu pentru a asi- dd.." dreptul defendorului sau inti-
gura libertatea vointei femeei, ci matului de a cere nulitatea for ;
pentru a pune pe sot in cunostinta Ca singurul drept ce acestia au,
de actele savarsite de dansa, $i a'i este acela de a pretiiide, cat timp
da rnijlocul sa nu le aprobe dug le contestatiunea n'a fost definitiv ju-
gaseste dannatoare poate sa fie data decata, sa nu se des curs cererei fe-
in orice forma ; meei, pang cand dansa nu va aduce
Ca aceasta rezulta din termenii aceasta antorizatiune. si numai in
art. 199 din Codul Civil, care nu cazul cand dansa nu o va aduce
vorbeste decal de concursul barba- in termenul fixat de judecata. dan$ii
tului la facerea actului, sau de con- sunt in drept a cere respingerea ac-
simtamantul lui scris ; tiunei, apelului sau recursului in Ca-
Ca acest consimtamant scris, in satiune.
lipsa de o regula specials la care Buletinul 1893, p. 867 i 1898
legea fi supus, poate sa imbrace p. 1058

www.dacoromanica.ro
296 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Femeie maritata Femete maritata

30. Considerand ca dupii Codul ci- barbatului de a plati. datoriile fe-
vil, femeia maritata nu este decla- meei sale, e supusa conditiunei ca
rata de lege incapabila ; lucrurile de confectiune sa fi fost
Ca dar, in regula generals, femeia cumparate de sotie in timpul casa-
maritata se poate obliga, dar ea nu toriei.
poate sa oblige imobilele sale dotale ; Buletinul 1895, p. 1273
Asemenea, intre femeia maritata 32. Femeia maritata sub regimul
barbat se pot stabili relatie o- parafernal, nu poate instraina ave-
bligatorie de tot felul ; rea sa mobila decat cu autorizarea
Ca in deosebi, femeia maritata barbatului, afara de actele de pura
poate contract& un imprumut dela administratie.
barbatul ei ; Buletinul 1889, p. 308
Ca singura restrictiune, in aceasta Vezi 9i cuvantul Parafernii" No. 10.
privinta, este cea prevazuta de art.
1307 din Codul civil dupa, care, van- 33. Considerand ea despagubirile
zarea, in afara de cazurile prevazute civile care ar rezulta dintr'o crima
acolo, este prohibita intre soti ; sau delict, sunt un accesoriu al ac-
Ca tocmai restrictia stabilita a- tiunei penale ;
nume de acest articol, presupune in Ca actiunile penale se pot intro-
general capacitatea femeei maritate duce de orice parte lezata, fie chiar
de a contract& cu barbatul ei si de gi femeie maritata. faro deosebire si
a se putea obliga until dare altul; fat% ca sa fie necesitate de consim-
Considerand ca in specie, d-na Bo- timantul marital.
ranescu obligandu-se eatre sotul sau Buletinul 1489, p. 697
de a-i prati o sums de 70000 lei in 34. Achizitiunile -Route pe numele
aur, $i conventiuneadintre parti hind femeei in cursul cas5.toriei ti acAror
valida, de oarece se constata si con- provenienta nu erau, cunoscute bar-
simtamantul sotului acordat femeei batului, se considerau, dupa Codul
pentru a .se obliga, Curtea declarand Caragea, ca s'a dobandit cu averea
valabila conventiunea dintre sotii sotului ca-i apartin lui, conform
Bora'ne.,cu, nu a violat nici un text art. 45 parted'. III capit. XVI din
de lege. Codul Caragea.
Buletinut 1894, p. 1105 Buletinul 1890, p. 9
31. Considerand ca, in principiu, Vezi 9i euvantul .,Prezumtiuni" No. 2)
barbatul trebue sa raspunda nu nu- 35. Dreptul acordat barbatului grin
mai pentru lucrurile cumparate de art. 207 din Cod. civil, de a atata
sotia lui necesare menajului, ci ei in nulitate pornirile de judecata Li-
pentru datoria contractata de sotie cute de femeie sau in contra ei far
pentru confectiuni ; autorizatiune maritala, nu se poate
Ca intru aceasta, nu se cere o au- exercita decat numai pe tale de con-
torizare formals, o autorizare tacit& testatiune, dupa ce actul judecato-
e suficienta spre a obliga pe barbat, resc a dobandit puterea de lucru
si exista o asemenea autorizare ta.- judecat si s'a pus in executare.
cita cand femeia luand lucruri de Buletinul 1890, p. 624 (Sect.- Unite)
confectiuni si barbatul a vazut pe 36. Considerand ca dupa art. 197
sotie ca le poarta ; din Codul civ. femeia maritata nu
De unde urmeaza, c5. obligatia poate porni judecata far5. autoriza-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM NA 297

remei e mdr itatci _Femeie meiritatei

tiunea sotului sau, chiar $i in cazul sale, $i care i s'au impus de justitie
cand este comercianta. publics ; intr'un mod ilegal.
Considerand ca, este constant, in Buletinul 1891, p. 81
principiu, ca oricine este chiemat in 37. Dreptul ce art. 207 din Cod.
judecata de o persoana incapabila,, civ., acoarda barbatului de a cere
el este in drept a ref uza lupta ju- anularea tocmelelor sau a judeca-
diciara, pans cand capacitatea per- tilor urmate intre femeia sa si cei
soanei reclamante nu va fi complec- de altreilea fara autorizatiunea sa.
tata, $i acest principiu este fondat este un drept al sau propriu $i dis-
pe ideia de echitate care cere ca tinct de acela ce este acordat si femei ;
lupta sa fie inceputa in conditiuni Ca, prin urmare, hotararea inter-
egale, ca contractul judiciar sa in- venita intre femeie $i cei de altreilea
tervie intre persoane capabile de a relativa la anularea unor asemenea
contracts, iar nu ca una din partile tocmeli facute far5, autorizatiunea
litigants sa fie expusa la o proce- sotului $i prin care se respinge o
dure frustratoare astfel ca, chiar cand asemenea cerere, nu poate sa con-
ar castiga, s nu poata execute de- stitue lucru judecat $i in ce prive$te
ciziunea justitiei ; pe barbat ca sa-i poata fi opozabila.
Avand in vedere dispozitiunile ar-
Buletinul 1891, p. 120
38. Femeia maritata poate reclama
ticolului 207 Cod. civ. dupe care nu- dela sotul sau restituirea obiectelor
mai femeia, barbatul sau moteni- mobile parafernale ce-i-le-au incre-
torti for pot cere anularea tocmelelor dintat spre vanzare, sau valoarea
sau a pornirilor in judecata facute lor, intemeindu-se pe faptul ca dansa
fan, autorizatiune ; era incapabila de a da un asemenea
Considerand ca nicio exceptiune mandat fara ca sa aiba, autoriza-
de neprimire a recursului nu se poate tiunea sotului sau (art. 960 C. civ.)
fonda in speta pe sus mentionatele Buletinul 1891, p. 1124
dispozitiuni, de oarece art. 207 din 39. Considerand ca din coprinde-
Cod. civ. se aplica in cazul cand rea art. 194, 195 $i 196 din Cod.
cineva consimte intr'un mod expres civ. reiese ca femeia, de0 este obli-
sau tacit de a contracts sau a sta gati sa locuiasca cu sotul salt, insa
in judecata cu o persoana incapa- nu poate sa fie constransa sa lo-
bila, iar nici cum in cazul cand, cu cuiasca in domiciliul conjugal atunci
toate protestarile sale, este constrans cand intro soti se petrec fapte care
pe nedrept de justitie de a primi o ating lini$tea $i respectul ce un sot
asemenea situatiune, eaci in primul datore0e sotiei sale, $i care lovesc
caz el sufera conseeintele neglijentei in demnitatea unei femei ce se res-
sale, $i nu este in drept de a se pecta, putand, in Aare cazuri femeia
plange in contra unei stari de fapte fi autorizata a-$i fixa domiciliul in
ce si-a treat -o el insu$i, pe dad in alts parte ;
cazul eel de aldoilea nicio imputare Considerand ca.' in speta, Curtea
de neglijenta nu-i-se poate aduce, $i de apel constata in fapt prin deci-
prin urmare nu-i-se poate tagadui ziunea atacata cu recurs, ca faptele
dreptul de a care anularea unor acte pentru care intimata a cerut sa, fie
judecatore0i jiguitoare intereselor autorizata de a parasi domiciliul

www.dacoromanica.ro
29q REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Lennie Meiritutd Fernele nrciritatci

conjugal, sunt fapte anterioare pe- obtinut printeun imprumut Contrac-
trecute deja, si care nutnai pe simpla tat chiar fara autorizarea sotului,
temere ca s'ar mai putea repeta, nu data se dovedeste ca acesti bani i-au
poate da dreptul sotiei sa ceara pa- profitat.
rasirea domiciliului barbatului ; Buletinul 1898, p. 8
C5, asemenea constatari de fapte 42. Considerand ca autorizatiunea
fiind de atributul suveran al instan- sotului pentru femeia maritata, se
telor de fond, scapa controlului Curtei cere oridecateori sotia figureaza in
de Casatie. instantA, fie ca reclamanta, lie ca
Buletinul 1891, p. 1238 parata, precum aceasta rezulta din
40. Sotul care se judeca dinaintea combinarea art. 197, 200, 205, 12'5
celor doua instance de fond cu sotia din Codul civil ;
sa fara sa invoace lipsa autoriza- Ca daca instanta are de obiect re-
tiunei maritale, se considera ca i-a cunoasterea sau constatarea de drep-
dat-o in mod implicit, asa ca dansul turi sau urmarire silita, este aceias
nu poate formula un mijloc de ca- ratiune de a se core autorizatie pen-
sare pe lipsa de autorizare maritala. tru femee, fiindca in sistemul ter-
Buletinul 1897, p. 835 tiului ea, intre altele, serve pentru
41. Considerand ca din principiul, complectarea capacitatei sotiei ;
de altmintrelea exact in drept, ca Considerand ca nu se poate sustine
manoperile frauduloase intrebuintate ea, femeia, fiind autorizata de sot a-si
de femee pentru obtinerea unui con- ipoteca imobilul dotal, prin aceasta
tract ce legea care sa fie facut cu auto- ar fi autorizata a sta, in instanta si
rizatiunea sotului, nu pot fi opuse cu ocazia vanzarei silite, cad, auto-
acestuia tend dansul n'a dat acea rizatiunea de a sta intro instanta
autorizatie 5i n'a participat la frauda specia14,,trebue sa fie expres indi-
comisa de femee, nu se poate deduce cate, $i dar, autorizatiunea de a ipo-
altceva, in spew, decat ca acest con- teca, nu poate sa cuprinda 5i pe
tract nu valoreaza ea un imprumut aceea de a sta in instanta care are
cu ipoteca, si dar, Vasilichia V. Di- de obiect instrainarea imobilului ipo-
mitriu nu poate fi obligat5, in aceasta tecat prin vanzarea silica, fiindca
calitate la restituirea sumei cu care vanzarea silita nu e un efect necesar
s'a imprumutat ; al ipotecarei, gi autorizarea barbatului
Considerand insa ca, atunci cand trebue sa fie considerate tot atat de
faptele comise de femee pentru a necesara; fie pentru ipotecare, fie
obtine suma cu care s'a imprumutat pentru vanzarea silita. ;
iiitra in previziunile art. 998 din Co- Considerand, in fine, ca data lipsa
dul civil, obligatiunea femeei de a autorizatiunei sotiei de a sta in in-
repara prejuditiul cauzat, decurge din stanta, $i, in consecinta, necitarea
lege $i, prin urmare, o asemenea sotului dinaintea tribunalului de ur-
obligatitme exista pentru dansa, in- marire, nu s'a propus la instanta de
dependent de once autorizare a so- urmarire, din cauza lipsei lor. aceasta,
tului ; nulitate se poate propune direct in
Considerand, de asemenea, ca din Casatie, fiind un mijloc de ordine
dispozitiunile art. 1164 din Codul publica, care poate fi propus in once
civil r ezulta eh, femeea maritata stare a procesului, fiindca pentru
este datoare a inapoia banii ce i-a lipsa de autorizare se poate, cere sau

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 299

Fenieie maritata Femeie maritata

anularea pe cale ordinal* sau se tiunile art. 1285 din Codul civil, f e-
poate invoca pe chile extraordinare, meia maritata are administrarea $i
precum e recursul in Casatie ; folosinta averei sale parafernale, ca
Ca astfel hind, $i intrucat este ne- insa, ea nu poate aliens averea sa
tagaduit ca sotul recurentei nu a parafernala, nici a sta in judecata
figurat in instanta de urmarire, de pentru dansa, decat cu autorizatiu-
oarece n'a fost citat, prin aceasta nea barbatului, sau la caz de refuz
s'a, violat textele de lege aci mai sus din partea acestuia, cu permisiunea
aratate. justitiei ;
Buletinul 1899, p. 1347 Ca prin art. 199 din Codul civil,
A ceasta nulitate hind de ordine femeea chiar avand paraferna, nu o
publica, se poate invoca pentru prima. poate da, instraina, ipoteca, nu poate
oara in Casatie. dobandi avere cu titlu oneros sau
Buletinul 1901, p. 1407 gratuit, Ears concursul barbatului la
43. In materie penal* sotul nu facerea actului, sau prin deosebit
poate reprezenta in justitie pe sotia consimtimant inscris ;
sa nici n'are nevoie sotia de auto- Ca dup. art. 206 acela$ Cod, au-
rizatia sotului pentru a sta in ju- torizatiunea general* chiar cand este
decata ; stipulate prin contractul de crisatorie,
De unde urineaza ca, in contra nu este valabila decat pentru admi-
unei sentinte condamnatorie a femeei, nistratiunea bunurilor care sunt pa-
sotul n'are dreptul a face apel in rafernale ;
numele sotiei sale, ci dansa trebue Considerand ca din combinatiunea
sa Lea apel $i sa se prezinte a-$i sus-citatelor texts de lege, rezulta
sustine apelul. invederat necesitatea unei autori-
Buletinul 1900, p. 1227 zatiuni speciale din partea barbatului
44. Considerand ca. este constant spre a complecta capacitatea juridica
in fapt co., recurenta de astazi fu- a femeei, la formarea unui act de
sese autorizata de sotul sau de a sta dispozitie, $i ca acea autorizatie poate
in judecata inaintea instantei de apel, sa fie express, cand &Ansal ii da
$i ca inaintea acestei instance nu s'a consimtimantul inscris, sau tacita,
invocat de dansa lipsa de autoriza- cand insu$i concurs la facerea ac-
tiune a sotului sau de a sta in ju- tului ;
decata la prima instants; Considerand ca lipsa de autoriza-
Considerand ca din faptul ca re- tiune din partea sotului, presupune
curenta de azi a fost autorizata, de nevointa lui de a da autorizatiunea,
sotul sau a interjects apel contra sau ca actul s'a facut fara stirea $i
hotararei primei instants, $i ca ina- consimtimantul lui ;
intea instantei de apel nu s'a cerut Considerand ca, autorizatiunea ma-
nulitatea acelei botarari pentru lipsa ritalte., se cere deopotriva atat in
de autorizatiune, rezulta aprobarea respectul autoritatei maritale, cat $i
in aceasta privinta asupra acelor ur- in interesul conservarei patrimoniului
mate inaintea primei instance, si prin familiei ;
urmare, acoperirea acestui motiv de Ca pentru aceste motive, legea, in
militate. cazul lipsei autorizatiunei maritale,
Buletinul 1901, p. 1'202 acordand atat femeei, cat $i barba-
45. Considerand ca dupa dispozi tului si mo$tenitorilor lor, achunea

www.dacoromanica.ro
 ()0 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Femeie mciritatii Femeie mciritata

maritale, cat si ca sanctiune a pro-
in nulitate (art. 207 Cod. civil) o ase-
menea actiune nu ar putea fi pri- tectiei ce barbatul datoreste femeei ;
mita din partea lor, cand s'ar con- Ca lipsa de autorizatiune, (la nas-
stata consimtimantul atat al femeei tere la o indoita actiune in nulitate,
cat si al sotului la facerea actului una in profitul barbatului, a carui
ce s'ar pretinde ca facut fara auto- autoritate n'a fost respectata, alta
rizatiune , dar, in cazul cand insusi in profitul femeei, care n'a fost pro-
sotul, mandatar special al femeei, a tejat& dupa cum cere legea ;
facut actul, se poate presupune ca Ca astfel fiind, si intruca t femeea
n'a voit sa autorize, sau ca n'a stiut ? are o actiune in nulitate distincta
Invederat ca. nu ; de acea a barbatului, dispozitiile ar-
Se poate. de asemenea, admite ca ticolului 199, nu pot fi interpretate
femeea, care a dat un mandat so- in sensul partei intimate, ca adica.
tului, cu imputernicire special& de a cprin deosebit consimtimant., se in-
instraina averea sa parafernala, n'a telege si un consimtimant posterior ;
consimtit dela darea mandatului chiar C5, prin urmare, autorizatiunea nil
la acea instrainare? De sigur ca nu ; poate fi decat anterioara sau conco-
Considerand c5, astfel fhnd, si mitenta cu actul, si nicio ratificare
intrucat este constant, in speta, ca a sotului posterior5, fart concursul
actul de ipoteca, a carui anulare se femeei, nu poate valida actul si pa-
cere, a fost facut de chiar sotul re- raliza actiunea in nulitate ce apar-
curentei, in calitate de mandatar al tine femeei.
ei, in ba,za unei procuri autentice si Buletinul 1903, p. 48
speciale pentru ipotecarea imobilelor 47. Din combinatia art. 197 cu
ei parafernale procura prin care art. 198, 204 si 205 din Codul civil
sotul pi-a dat consimtimantul prin rezulta ea femeea maritata, chiar
aceasta, pe langa ca dela inceput, la pentru a sta in judecata ca defen-
darea procurei, sotul a autorizat pe doar5,, trebue sa fie autorizata de
sotie pentru facerea unui asemenea barbatul sau ;
imprumut ipotecar, dar participarea Considerand insa Ca este de ajuns
lui la formarea actului, invedereaza o autorizatie chiar tacita, de oarece
si mai mutt autorizarea speciala ce- legea nu cPre o autorizatie express,
rut& de lege. mai cu seamy cand femeea este de-
Buletinul 1903, p. 45 fendoara, si acea autorizatie tacita
46. Considerand ca dupa art. 199 poate rezulta, pentru judec'a'torii fap-
din Codul civil, femeea avand chiar tului, din chiar cunostinta ce bar-
paraferna, nu o poate da, instraina, batul a avut pentru intentarea ac-
ipoteca, nu poate dobandi avere cu tiunei.
titlu oneros sau gratuit, fara con- Buletinul 1869, p. 94
cursul barbatului la facerea actului,
sau prin deosebit consimtimant in Filia!iune
scris ; 1. Constatarea filiatiunei se putea
Ca de aci rezulta, ca femeea m5,- face cu martori sub regimul Codulni
ritata este incapabila de a dobandi Caragea, conform art. 33, part. VI,
si instraina fart autorizatiunea so- capit. II.
tului situ, si aceasta autorizatie este Buletinul 1873, p. 125 si 1884,
certit atat ca sanctiune a puterei pag. 259

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 301

Filiatinne Filiattune
i prin posesiunea de Stat. i conform in toate cu registrul de
Buletinul 1882, p. 1173 qi 1904, botez al bisericei, nu poate sa nu
pag. 376 aiba nicio valoare probanta in con-
2. Persoana care reclama o filia- statarea filiatiunei, dupa, care, dupa
thine legitimu trebue sa dovedeasca : Codul Caragea proba filiatiunei se
1 C5, femeia din care se pretinde putea face si chiar numai prin mar-
nascuta a avut un copil ; tori.
2 Identitatea sa cu copilul na Buletinul 1877, p. 228
scut ; 4. Sotii nu sunt rude intro dan$ii,
3 Casatoria mumei sale cu per- nici in linia dreapta nisi in linia co-
soana a carei mostenire o reclama ; laterala, caci nu se cobor dintr'un.
4 Conceptiunea sau nasterea sa in autor comun, dar nu sunt nici straini
timpul casatoriei ; intro dansi. de oarece asociatiunea
Ca data filiatiunea din partea mu- conjugala formeaza, baza familiei si
mei se poate constata fie prin actul primal grad de inrudire in linia des-
de nastere, fie prin posesiunea de cendents comuna amandurora ;
Stat, fie prin martori, ceiace insa C5 desi sotii nu sunt rude intro
trebuie sa constate mai intai acel dintr'aceasta nu rezulta ca a
care reclama calitatea de copil le- consecinta necesara, ca ei aflati intre
gitim, este casatoria dintre persoa- dansii in legaturile juridice preva-
nele din cari se pretinde ca des- zute si regulate de atatea capitole
cinde ; din legea civila privitoare la stares
Ca acest fapt a-1 casatorii se poate civila a persoanelor, la contractul de
constata : casatorie si de dots, la mosteni( i,
1 Prin actul de cununie inscris la privilegiu si ipoteci, si altele, sunt
in registrul starei civile ; intro dansii niste straini in sensul
2 Prin dovezi inscrise sau mar- art. 32 din Legea timbrului.
tori ; Buletinul 1879, p. 92
30 Prin o hotarare criminals data 5. Conform Regulamentului orga-
in contra persoanei care a distrus nic atat casatoria cat si filiatiunea
proba ordinal% a casktoriei, adica se putea dovedi cu proba testimo-
actul de cununie ; n
4 Prin posesiune de Stat de co- Buletinul 1879, p. 784
pil legitim, unite cu alto conditiuni ; 6. In lipsa de acte civile regulat
De undo urmeaza, ca actul de bo- tinute, instanta de fond e suverana
tez si de vaccina nu sunt suficiente a aprecia osebitele acte si impreju-
pentru a stabili filiatiunea ; rani a-le cauzei, conform art. 293 si
Ca ele pot fi considerate ca un 294 din Codul civil, spre a stabili
inceput de dovada care face admi- si a recunoaste posesiunea de Stat.
sibila proba testimonial5,. Buletinul 1889, p. 688 si 1173 ; 1888,
Buletinul 1875, p. 232 p. 843 Si 1889, p. 762
3. F ormalitatea sub-semnaturei 7. Legiuitorul Caragea la art. 5,
partilor interesate pe lang5, aceia a part. VI, cap. II, prevede, intro mai
preotului in biletul de botez, dupa multe feluri de dovezi, si martori ;
art. 2 din Regulamentul organic, nu Ca numai in unele cazuri speciale
este ordonata sub pedeapsa de nu- prescrie ca dovedirea sa fie facuta
litate, incat biletul iscalit de preot prin acte scrise, cum la tocmeala

www.dacoromanica.ro
302 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Filiafinne Filiafiune
embaticului (art. 2), compromisului tone de succesiune, nu numai prin
(art. 5) ; acte de Stat civil, dar prin once fel
De unde rezulta ca. in regula ge- de prob.& nefiind in joc, in aceasta
nerals, dovada cu martori este ad- materie, decat rnterese banesti cari
misibila in once fel de contestatiune, privesc ordinea privata, in opozitiune
si oridecateori part& prigonitoare nu cu materia reclainatiunei de Stat de
si-au pro cu rat, pentru dovedirea fa p - copil legitim, care intereseaza ordinea
telor alegate de ele, alte mijloce de publics ;
dovedire ; Considerand ca genealogia in ma-
Ca, prin urmare, sub domeniul Le- terie de succesiune, se poate proba
gei Caragea, atat nasterile cat si pa- prin registre si hartii emanand dela
ternitatea, maternitatea, precum si tatal sau muma incetati din viata,
filiatiunea copiilor, puteau sa fie do- prin martori sau prezumptiuni, dupa
vedite prin martori, nefiind. prin aprecierea suverana a judecatorilor.
nicio dispozitiune a legei, poprita a- Buletinu11886, p. 664 -i 1903, p. 1478
cest fel de dovedire in aceasta, ma- 10. Filiatiunea unui strain se do-
terie ; vedeste dupa, statutul situ personal ;
Ca numai dela Regulamentul or- Certificatele eliberate de o autori-
ganic (1832) s'a dispus intocmirea tate eclesiastica straina, prin care
actelor starei civile ; s'ar pretinde a face dovada, despre
Ca precum insusi legiuitorul o a- filiatiunea strainului, nu pot fi consi-
rata, in preambubil legei, aceste acte derate ca o proba a filiatiunei, nici nu
servesc spre dovedirea faptului nas- pot fi complectate cu proba testimo-
terei, insurarei si a mortei ; nials, pe cat timp nu se dovedeste
Ca., prin urmare, cu intocmirea a- ca dupa legea straina asemenea acte
cestor acte, legiuitorul nepropunan- in loc de acte ale starei civile si ca
du-si a se dovedi inch% si paternitatea aceste autoritati elesiastice sunt in
sau filiatiunea, este evident ca ace- drept a reconstitui aceste acte, si in
stea au ramas sub domeniul Legei fine eh' dupa legea straina filiatiunea
Caragea de a se putea dovedi si prin se poate dovedi cu martori ;
martori. Ca cestiunea de a se sti care e
Buletinul 1883, p. 325 ; 1889, p. starea unei legislatiuni straine at
275 si 1901, p. 1336 privire la dovedirea filiatiunei, e o
8. Oridecateori este vorba de cer- cestiune de fapt care scapa de con-
cetarea maternitatei, copilul ce-si re- trolul Inaltei Curti.
clama pe mama sa, este adrnis a Buletinul 1886, p. 940
dovedi aceasta, si prin martori cand11. Dreptul de a contests legiti-
va fi un inceput de dovada scrisa. mitatea unui copil, nu este acordat
Buletinul 1883, p. 615 decat barbatului si mostenitorilor pre-
9. Considerand ca. art. 292 si tir- vazuti anume in art. 290 si 291 din
matorii si 33 Codul civil nu sunt a- Codul civil ;
plicabile decal cand e vorba de do- Ca prin urmare, in speta, comitetul
vedirea filiatiunei legitime, dovedire pensiunilor nu putea, sa exercite a-
care e restransa de lege in interesul cest drept.
familiei ; Buletinul 1888, p. 30
Considerand ca rudenia si gradul PI In regula generals, nasterea,
de rudenie se poate stabili. in ma- casatoria si moartea, nu se pot do-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 303

Filiatiune Filiatiune
vedi deal prin extracte dupd actele executorul testamentar, recunoscan-
de stare civila; du-le acestor personne calitatea de
Ca la aceasta regula, art. 33 Cod. rude in grad succesibil, le-a $i platit
civil aduce o exceptiune, admitand legatele ce le lasase numitul defunct
in uncle cazuri dovedirea acestor acte prin testamentul sau ;
fie prin martori, fie prin registre sau Considerand ca prin ultimele dis-
inscrisuri de ale latalui sau ale ma- pozitiuni ale art. 296 din Cod. civil.
mei incetati din viata ; legiuitorul in materie de filiatiune.
Ca pentru ca sa fie admisibil5 a- derogand regulelor de drept comun,
semenea proba, art. 33 citat cere lasa judecatorilor de fond de a aprecia
mai intai, sa se dovedeasca ca n'au in mod suveran, data prezumptiunile
existat de be registre sau ca se vor stint destul de grave pentru a-i de-
fi pierdut. termina sa admit& proba testimo-
Buletinul 1890, p. 143 si 1896, p. 685 nials, astfel ca, deciziunea lor, in a-
13. Sub imperiul Codului Caragea, ceasta privinta, scapa controlului a-
proba testimonials era comuna in cestei Curti.
toate materiele, $i din nici un cap din Buletinul 1890, p. 435 1i 1894, p. 34
pravila nu rezulta ca aceasta probit Si 1905, p. 1389
sa fi fost prohibit& in materie de 14. Considerand ca legiuitorul ro-
constatare a filiatiunei, sau sa fi fost man, in privinta dovcdirei filiatiunei
ingradita in aceasta privinta (le oare- copiilor naturali, cu deosebire de dis-
cari conditiuni ; pozitiunile Codului francez pe care a
Ca contrariu rezulta din art. 4 al voit a-1 admite ca legislatiune
anexului No. 3, capit. VIII din Re- in vedere ca stabilirea acestei filia-
gulamentul organic, si nici nu este tiuni are drept efect restrangerea
de admis, ca in o epoca unde orga- drepturilor familiei legitime, si mai
nizatia sociala intampina un mers cu seamy in fata drepturilor ce trey
dificultos, si registrele starei civile copiilor naturali prin art. 677 din
abea infiintate, erau tinute in nere- C. civ. rectinoscandu-le un drept egal
gula, legiuitorul sa fi cugetat de a de mostenire cu copii legitimi, pe
lipsi pe cetateni de singurul mijloc cand art. 757 din Codul francez le
ce avea de a dovedi filiatiunea lor, reduce acest drept, si inca recu-
sau de a subordona proba testimo- noscandu-le un asemenea drept nu
nials in un inceput de proba scrisa, numai in averea mamei, dar si in
restrictiune ce nu exists in vechia aceea a ascendentilor si colateralilor
noastra', legislatiune ; ei, ceeace art. 756 din citatul Cod
Considerand, pe fangs aceasta, ca nu le recunoaste, n'a lasat sa de-
chiar sub legea actuala, art. 296 din pinda de voint,a, numai a mamei in-
Codul civil, permite judecatorilor de troducerea in familia legitima a unui
a priori martori si in cazul cand copil natural, ca nu astfel dansa sa
exists prezumptiuni sau indicii re- poata face a ultra in familie, in a-
zultand din fapte constante ; ceasta calitate, o persoalla chiar
Ca, in speta, Curtea de apel con- strains, ci a cerut ca instantele ju-
stata ca exists asemenea, prezump- decatoresti sa se incredinteze $i de
tiuni, pe care le deduce din faptul faptul nasterei. $i de identitatea a-
Ca insusi testatorul a recunoscut prin celui ce se pretinde copil natural, cu
testament ca are veH primari ; iar copilul n&scut ;

www.dacoromanica.ro
 304 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

_Filiatiune Filiaftune
Ca dar, suprimarea articolelor 334 vedi prin recunoasterea voluntara a
pana la 339 din Codul civil francez, mamei, este invederat ca once do-
in care se admite ca mijloc de do- vada, prin care ar voi sa se stabi-
vedire si recunoasterea voluntara a leasca o asemenea recunoastere, n'ar
tnamei si se arata si forma in care fi de nici o utilitate in cauza si, dar,
ea trebue facuta si efectele ei, nu in speck Curtea de apel cu drept
este din partea legiutorului roman o cuvant a respins chemarea intimatei
omisiune involuntark ci dovada ca la interogatoriu.
dansul n'a voit a admite ca mod de Buletinul 1991, p. 407 (Sect.- Unite)
dovedire a filiatiunei copilului natural, Vezi mai jos No. 17.
recunoasterea voluntara a mamei 15. Considerand ca in virtutea ar-
Considerand ca argumentul ce se ticolului 308 din Cod. civ., pentru ea
trage din cuvantul .recunoastere., in materie de filiatiune naturala do-
intrebuintat in art. 48 din Cod. civ., vada prin martori sa fie admisa, se
pentru a deduce ca, legiuitorul a ad- cere un inceput de dovada scrisa
mis, ca mijloc de dovedire, si recu- asupra faptului nasterei si asupr.t
noasterea voluntara a mamei, nu identitatei acelui ce reclama, cu co-
este intemeiat, caci acest articol hind pilul na'scut ;
redactat inainte ca legiuitorul sa se Ca, dar, fie chiar vorba de un fapt
fi ocupat de modul de dovedire a pentru care persoana ce cere a-1 do-
filiaiirnei copiilor naturali, nu in vedi nu-si putea procura o proba
acest articol trebue a se cauta vo- scrisa, citatul art. 308, prin deosebire
inta, sa in aceasta privinta, ci in la principiul pus de art. 1193 Cod.
articolul in care dansul s'a ocupat civ., nu admite nici in acest caz
intr'un mod special de aceasta ma- dovada cu martori Para inceput de
terie si, deci, admitandu-se chiar cA dovada scrisa aratata mai sus ;
in acest art. 48, in cuvantul de cre- Considerand ca actul de nastere
cunoastere, s'ar fi coprins si recu- al unui copil natural, chiar cand
noasterea voluntara a mamei, acest numele mumei ar figura inteansul,
inteles trebue a fi inlaturat din mo- nu poate fi privit ca un inceput de
mentul ce legiuitorul, in articolele dovada scrisa, data dansa n'a sem-
ce urmeaza si in can s'a ocupat in- nat, caci in virtutea art. 1197 Cod.
tr'un mod special de aceasta mate- civ. numai scriptura acelui chiar in
rie, n'a admis recunoasterea volun- contra caruia s'a facut cererea poate
tara a mamei ca mijloc de dovedire ; face un inceput de dovada scrisa ;
Ca aceasta a sa vointa devine si Actul de nastere nu poate fi con
mai invederata cand in art. 304 vor- siderat nici ca titlu de familie, si
bind de legitimatiunea copiilor natu- Inca mai putin ca hartii casnice,
rali prin casatoria subsecuenta, nu nici ca acte emanand dela o per-
vorbeste decat de recunoasterea fa- soana interesatk pentru ca, conform
cuta in contractul chiar de casatorie art. 297 C. civ., sa poata fi consi-
si suprima cuvintele de recunoas- derat ca inceput de dovada ;
tere inainte de casatorie. ce existau Considerand de asemenea ca nu
in articolul corespunzator 331 din se Sate pretinde ca din actul de
Codul francez ; nastere, rezultand in favoarea copi-
Considerand ca, odata stabilit ca lului o prezumptiune, dovada cu
filiatiunea naturala nu se poate do- martori ar fi admisibila in virtutea
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 305

Ft liatturte Filiatiune
art. 296 Cod. civ., cad acest articol intra in familie, in aceasta calitate,
admitand prezumptiunea ca un in- o persoana chiar strains;
ceput de dovada, aduce o exceptiune Ca intentiunea legiuitorului roman
la principiile generale in materie de de a interzice recunoasterea volun-
proba ; tara, atat din partea tatalui, cat si
Cg aceasta exceptiune nefiind re- din partea mama!, a filiatiunei na-
produsa in materie de filiatiune na- turale, rezulta si din faptul supri-
turals, ea, ca orice exceptiune, nu marei art. 334 pang, la 399 din Co-
poate fi intinsg, nici chiar prin ra- dul civil francez, in care se admite
tiuni de analogie, si cu atat mai ca mijloc de dovedire a filiatiunei
mult cand motivele pentru a decide copilului natural si recunoasterea vo-
intr'una si cealalta ipoteza diferg, luntara a mamei, si se arata si forma
si este incontestat a legiuitorul cu in care ar trebui fAcuta, si efectele ei;
cat a voit s fie mai favorabil do- Ca, data legiuitorul roman nu a
vedirei filiatiunei legitime, cu atat admis recunoasterea voluntara a ma-
a fost mai defavorabil, pentru linis- mei, cand cautarea maternitatei este
tea si onoarea familiei, dovedirei fi- permisa, cu atat mai mult nu putea
liatiunei naturale. permite recunoasterea voluntarg, din .
Buletinul 1891, p. 408 (Sect: Unite) partea tatalui, cand cautarea pater-
gi 1903, p. 1344 nitatei pe cale judieiara este inter-
16. Considerand ca pentru stabi- zisa, afarg, de unicul caz prevazut
lirea gradului de rudenie in materie de art. 307 din Codul civil ;
de succesiune, proba ce persoana care Considerand ca argumentul ce se
reclama succesiunea este datoare sg, trage din cuvantul crecunoastere ,
faca, nu este atat de riguroasa ca intrebuintat de art. 48 din Codul
aceea ce art. 292 si urmatorii din civil, pentru a deduce ca legiuitorul
C. civ. cer pentru dovedirea filiatiu- a admis ca mijloc de dovedire si
nei copiilor legitimi ; recunoasterea voluntara, nu este in-
Aceasta proba poate sa rezulte din temeiat, cgci acest articol fiind re-
mice acte de corespondents, trtluri dactat inainte ca legiuitorul AL se fi
de familia si chiar prezumptiuni, si ocupat de modul de dovedire a fi-
apreciatiunea judecatorilor fondului liatiunei copiilor naturali, nu in a-
in aceasta privinta este suverana si cest articol trebue a se cauta vointa
scapa de controlul Curtei de Casatie. sa in aceasta privinta, ci in articolul
Buletinul 1892, p. 221 si 1895, p. 9 in care dansul s'a ocupat intr'un
17. Considerand ca legiuitorul ro-mod special de aceasta materie, si,
deci, admitandu-se chiar ca in acest
man, in privinta dovedirei filiatiunei
art. 48, in cuvantul de .recunoas-
copiilor naturali, in vedere ca stabi-
lirea acestei filiatiuni are drept e-tere,, s'ar fi coprins si recunoasterea
voluntara, acest inteles trebue a fi
fect restrangerea drepturilor familiei
legitime, nu a lasat sa depindg de inlaturat din momentul ce legiuito-
vointa numai a tatalui sau numai a rul, in articolele ce urmeaza si in
mamei, introducerea in familia legi- cari s'a ocupat intr'un mod special
tima a unui copil natural, ca nu de aceasta materie, n'a admis recu-
astfel numai singura vointa a tata- noasterea voluntara ca un mijloc de
lui sau a mamei sa poata face a dovedire a filiatiunei naturale ;
I. C. Barozzi.Vol. II 20

www.dacoromanica.ro
30G REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Filiatiune Filiatinne
Ca aceasta a sa vointa devise $i Considerand ca imprejurarile $i ele-
mai invederata cand in art. 304 din mentele din care instanta de fond
Codul civil, vorbind de legitimatiunea $i-au facut convingerea, in sensul
copiilor naturali prin casatoria sub- acesta, Mid cestiuni de fapt, scapa
secuenta, nu vorbe$te de cat recu- cenzurei Curtei de Casatiune ;
nomterea facuta chiar in contractul Ca afara do acestea, intrucat legea
de casatorie, $i suprima cuvintele de cere ca element esential, ca actiunea
recunoa$tere inainte de casatorie,, in dezavuare sa se fats intr'un a-
ce existau in articolul corespunzator nume termen, ei intrucat instanta
331 din Codicile civil francez. de fond constata in fapt ca actinnea
Buletinul 1896, p. 36 n'a fost facuta, in acel termen, apoi
18. Prin ultimele dispozitiuni ale bine $i Wand o buns aplicatiune a
art. 296 din Codul civil, legiuitorul sus citatelor texte de lege, a judecat
in materie de filiatiune derogand re- respingand actiunea recurentului.
gulelor dreptului comun, lass jude- Buletinul 1899, p. 678
catorilor de fond dreptul de a ad- 21. In materie de succesiune, ru-
mite dovada prin martori cand pre- denia tii gradul de rudenie, se pot
zumtiunile sau indiciile ce rezulta stabili nu numai prin acte de Stat
din fapte constante prezinta, un ca- civil, dar $i prin once fel de probe,
racter de gravitate. nefiind in joc, in aceasta materie.
Buletinul 1997, p. 1044 si 1903, decal interose banesti, de ordine pri-
p. 1255 vata, iar nit reclamatiuni de Stat civil
19. In ceeace prive$te posesia de care intereseaza ordinea publics:
Stat, instantele de fond sunt suve- Ca dispozitiunile art. 292, 296 $i
rane in aprecierea actelor $i faptelor 297 din Codul civil. nu sunt apli-
care stabilesc posesia de Stat. cabile decat cand e vorba de dove-
Buletinul 1999, p. 135 direa filiatiunei legitime, ca stare
20. Considerand ca legiuitorul prin civila, dovedire restransa de lege.
art. 286 din Codul civil, stabileste in interesul familiei, prin aceste dis-
principiul eh barbatul este tatal co- pozitmni ;
pilului conceput in timpul casatoriei, Ca a cere pentru dovedirea rude-
iar prin exceptiune ii da dreptul sa niei acte de stare civila, ar fi de a
conteste legitimitatea copilului atunci obliga pe reclamant, in cele mai
numai cand stabileste adulterul so- multe cazuri, sa dovedeascii, o serie
tiei sale $i tainuirea nasterei copi- de nasteri $i de casatorii petrecute
lului (art. 287 din Codul civil), dar in localitati pe care nu to poate cu-
noa$te $i a-i cere astfel o proba pe
chiar $i in acest caz nu poate fi pri-
mita actiunea, decat numai cand se care nu a putut $i nu poate avea ;
intents in termen de (Iona luni chip, Ca in asemenea caz, urmeaza a
ce a descoperit frauda, data ii se vase aplica principiul pus in art. 1198
fi ascuns na$terea (art. 290 din Co- Cod. civil, care scute$te de proba
dul civil) ; scrisa pe cel care a fost in nepu-
Considerand ca instanta de fond tinta de a $i-o procura ;
constata in speta, ca atat sarcina Ca prin urmare, in spots, tribu-
sotiei recurentului, cat oi na$terea nalul cu drept cuvant a admis proba
copilului, nu i-au fost ascunse re- testimoniala, spre a se dovedI rude-
curentului; nia, intrucat na$terea reclamantei nu

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
F ill attune
so gasea inscrisa in registrele ofite-
rului starei civile.
Buletinul 1903, p. 51; 1904, p. 145
Fi 1905, p. 1389
22. Avand in vedere art. 292, 293
$i 296 Codul civil relative la dovedi-
rea filiatiunei copiilor legitimi ;
Considerand ca dupa aceste arti-
cole, filiatiunea se dovede$te. in pri-
mul rand, prin actul de na$tere tre-
cut in registrele starei civile;
Ca numai in lipsa lui se admite
posesiunea de Stat, $i in fine, in
lips& $i de titlu $i de posesie de Stat,
dovada filiatiunei se poate face $i
prin martori ;
Ca aceasta din urma dovada nu
e admisa de legiuitor, decat daca
existA tin inceput de dovada scrisa,
on cand prezumtuinile ce rezulta din
fapte constante sunt de o astfel de
gravitate, intat s se poata primi
admiterea dovezi prin martori ;
Ca prin urmare, dupa aceste texte
de lege, filiatiunea nu se poate do-
vedi direct prin martori, fara a se
face mai intai dovada lipsei actului
de na$tere $i a posesiunei de Stat,
si intrucat constatat e ca recurenta
n'a facut o asemenea dovada, nici
inaintea priniei instance, cu drept
cuvant tribunalul i-a respins apelul.
Buletinul 1903, p. 1090
23. Avand in vedere deciziunea
supusa recursului, prin care Curtea
de fond admitand apelul facut de
intimata de astazi in recurs, Ana
Florea Marin, in contra sentintei Tri-
bunalului Neamt cu No. 25 din 1903,
a respins ca neintemeiata actiunea
intentata contra ei de recurentul
Ion Marin, pentru legitimatia copilei
Elena e0th din casatoria defunctului
Florea Marin cu numita intimata;
Ca recurentul loan Marin, a in-
tentat aceasta actiune in calitate de
www.dacoromanica.ro
307
_Filiaftune
mostenitor al defunctului sau frate
Florea Marin ;
Considerand ca Curtea de fond se
intemeiaza, spre a respinge aceasta
actiune, pe faptul ca dela data de
cand intimata Anica Florea Marin,
in calitate de mo$tenitoare a dece-
datei sale copile Elena, a atacat po-
sesiunea recurentului Ion Marin a-
supra averei ramasa dela deeedatul
parinte al numitei copile, $i pang la
intentarea prezentei actiuni, au tre-
cut tale doua luni prescrise prin ar
ticol. 291 din Codul civil pentru exer-
citiul actiunei in anularea legitimi-
tiltei unui copil ;
Considerand ca legiuitorul node-
terminand din ce anume acts trebue
sa rezulte atacul indreptat contra
posesiunei mo$tenitorilor barbatului
asupra averei acestuia, remane la a-
precierea instantelor de fond spre
caracteriza daca atacul exercitat este
sau nu de natura de a fi luat ca
punct de plecare pentru socotirea ce-
lor doua luni prescrise de sus cita-
tul text de lege ;
Considerand ea astfel fiind, cer-
cetarea elementelor din care Curtea
de fond a constatat ca s'a prescris
dreptul recurentului pentru exercitiul
actiunei care face obiectul procesului
de fatA. svap5, con trolului acestei
Inalte Curti.
Buletinul 1.904, p. 1255
24. Avand in vedere c i se con-
stata din sentinta atacata ca recu-
rentul Toader Dorobantu a contestat
dinaintea tribunalului calitatea inti-
matului Mihai Para Ion de fiu le-
gitim al defunctului Pana Ion Moi-
ceanu $i, invocand dispozijiunile an-
ticol. 296 din Codul civil, s'a opus la
admiterea probei cu martori ceruta,
de intimat spre dovedirea calitatei
sale, sustinand ca acesta are o po-
308 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT A. ROALiNA

Filialiune Filiatiun,e
sesiune de Stat constants, contrarie gitime cleat dovedindu-se ca a existat
aceleia pe care o invoacg, si anume : casatorie intre parintii apelantei ;
ca este fiul unui oarecare Paraschiv Ca tribunalul admitand ca bine
Nicu; iar spre dovedirea acestei po- facula proba filiatiunei legitime n-
sesiuni de Stat, a invocat o serie mai cu actul de nastere at apelan-
de imprejurgri $i anume : testamen- tei, a comis un exces de putere, vio-
tal chiar al defunctului Pan5. Ion land principiile stabilite de Codul civil
Moiceanu, prin care aceasta declara privitoare la dovada filiatiunei legi-
ca ifare copii legitimi ; actul de ca.- time, si din acest pullet de vedere
satorie al reclamantului Mihail Pang hotgrarea sa urmeaza a fi casata.
Ion, din care se constata cs acesta Buletinul 1905, p. 1405
se numeste Mihail Paraschiv, gi ca
este fiul lui Paraschiv Nicu ; Filoxerci
Cg cu numele de Mihail Paraschiv 1. Cand se constata cg vfile suiit
s'a inscris in listele electorale, a fost filoxerate, Ministerul este in drept
trecut in tabloul de prestatii, este sa is toate masurile preventiv pre-
inscris in rolurile de perceptie si a vazute si ordonate de art. 12, 15 si
fost inrolat in armata ; 18 din legea pentru combaterea fi-
Considerand ca tribunalul nu se loxerei, Si dupg dispozitiunile art. 24
ocupg prin sentinta atacatg de aceste ultimul alineat din aceias lege re-
obiectiuni ale recurentului pe care, zultg, ca proprietarii acelor vii nu
data le-ar fi gasite serioase si des- vor avea drept la despagubire pentru
tul de grave, in stabilirea posesiu- vfile sau partite de vii care vor fi
nei de' Stat a intimatului, contrarie remas nelucrate sau paragine.
celei ce o pretindea clausal, nu ar Buletinul 1892, p. 569
mai fi putut, fats, cu dispozitiunile
art. 295 si 296 din Codul civil, sa Firma (lege)
admitg proba cu martori invocata de 1. V e z i cuvantul (Competenta.
el, spre stabilirea calitgtei sale de No. 406.
fiu legitim al defunctului Pang Ion Buletinul 1.900, p. 84
Moiceanu;
Considerand dar ca tribunalul o- Fondul eomunal
mitand de a se ocupa de aceste o- 1. Din dispozitiunile art. 30 din
biectiuni, si admitand proba testi- Legea dela 1 Martie 1903, pentru
monials fara nici un inceput de do- desfiintarea accizelor comunale si in-
vad5. sau prezumptiuni, facand pro- fiintarea fondului comunal, rezulta ca
babilg filiatiunea ce se dovedea cu mgrfurile prevazute la art. 3 din a-
martori, a pronuntat o hotarare ne- ceasta lege, pentru ca sa fie supuse
suficient motivatg si lipsitg de baza la plata taxelor sau a diferentei de
legala. taxe, dupg cum se prescrie prin ar-
Buletinul 1905, p. 356 ticolul 30, trebue ca la aplicarea a-
25. Considerand ea* din momentul cestei legi sa se fi aflat intr'un de-
ce revendicantul contests ea ar fi pozit altul decal local de producere,
existat casatorie legitima intre p5,- etc. :
apelantei, tribunalul nu putea Cg dar, legea cere categoric, ca
admite ca facutg proba filiatiunei le- marfurile sa se afle intr'un depozit ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 309

Fondul comunal Fondul comunal

Considerand ca, in speta, tribunal Considerand ca, recurentul efec-
constata in fapt, ca bauturile erau tuand, in aratatele conditiuni, tran-
in corpul magazinului de desfacere sportul vinului dela via sa la depo-
al intimatului, intr'o cantitate rela- zitul unde obicinuit it aduna spre
tiv mica $i obicinuita, pentru trebu- a-1 ingriji, fara a-1 pune in consu-
intele comertului intreprins de (Mo- matiune, nu poate fi vorba, in speta,
sul, $i ca astfel, nu formau un de- de contraventiune din parte-i la Le-
pozit separat care sa fie supus la gea fondului comunal, caci singura
taxe conform art. 30 sus citat ; indatorire pusa, de lege producato-
Considerand ca, imprejurarile din rului in asemenea caz, pentru a nu
care instanta de fond $i-a format contravene la legea asupra fondului
convingerea ca marfurile nu formau comunal, flind a in$tiinta, pe per -
un depozit separat, consistand in ceptor despre aceasta, recurentul a
cestiuni de fapt, scapa controlului satisfacut aceste indatoriri, dupa cum
acestei Inalte Curti. constata tribunalul in sentinta adusa
Buletinul 1904, p. 990 Si 1633 in recurs ;
2. Vazand art. 15 din Legea din Ca daca perceptorul nu a liberat
1903 asupra fondului comunal ; recurentului biletul special de circu-
Considerand ca, prin dispozitiunile latiune, prevazut de art. 15 din lege,
acestui articol se permite produca- din cauza ca legea fiind de curand
torilor se, -si transporte produsul vii- pusa in aplicare, perceptorul, in lipsa
lor si livezilor for la depozitul unde de instructiuni, cum insu$i a de-
obicinuit isi adung acele produse, in clarat la procesul verbal de contra-
stop de ale ingriji, neputand efectua ventiune , nu $tia in ce forma $1
acest transport, fara a cadea in con- coprindere sa libereze biletul special
traventiune, daca nu va fi in$tiintat de circulatiune, aceasta nepricepere
pe perceptor sau, in lipsa, pe primar, a perceptorului nu poate fi imputa-
dupa cum se arata in art. 9 din lege, bila recurentului, $i nici intr'un caz
spre a dobandi un bilet special de nu-1 poate constitui contravenient la
circulatiune, ramanand sa se con- Legea asupra fondului comunal.
state $i sit se plateasca pentru acele Buletinul 1905, p. 317
produse taxa fondului comunal atunci 3. Considerand ca, de$i faptul pu-
cand se vor vinde, sau se vor pune nerei in consumatiune, care consti-
in consumatiune de producator, con- tue contraventiunea prevazuth, de
form cu tale regulate prin art. 9 $i art. 9 din Legea fondului comunal,
urmatorii din citata lege : poate sa rezulte nu numai din van -
Considerand ca, tribunalul constata, zare, dar si din daruiala, unei can-
din chiar procesul-verbal de contra- titati oarecari de vin, in speta insa,
ventiune. $i din actele produse in tribunalul constatand in fapt ca in-
instanta si discutate de parti. ea D. timatul a daruit numai o litra cu vin,
Maricoci a transportat vinul din lo-aceasta nu poate constitui o con
ud de productiunevia dela Yes- trAventie in sensul legei.
te$tila depozitul ce-1 are in corn. Buletinul 1905, p. 365
Naciu, fara a-1 pune in consumatiune, 4. Considerand ca, potrivit dispo-
$i dupg ce mai intaiu a anuntat pe zitiunilor art. 10, alineatul ultim din
pe perceptorul fiscal $i pe primar, Legea fondului comunal, produert-
can i-au permis transportarea ; torul nu plate$te taxa fondului co-

www.dacoromanica.ro
310 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMAN A

Eondul contunal Fo n,dul comunal

munal pentru bautura ce o consuma fondului comunal, tribunalul a in-
in casa sa, la locul de producere, fieterpretat si aplicat in mod eronat
acest be in via sau livedea sa, fie acest text do lege cand, netinand
in locuinta uncle obicinuit iii aduna seamy de conditiile do carciumar ale
produsele sale, cu conditiune sit nu lui C. Ganea, l'a aprirat de contra-
lacy comert, nici sa instraineze din ventia, ce-i-se imputa.
marfa sa. Buletinul 1905, p. 1340
Buletinul 1905, p. 722 6. Avand in vedere dispozitiunile
5. Avand in vedere a este sta- art. 20 alin. 5, 6 si 7 din Legea fon-
bilit in fapt, c a intimatul face co- dului comunal ;
mert cu bauturi spirtoase in comuna Considerand ca prin acest text se
Col bita, si ca vinul din tale 7 bu- stabileste o regula prohibitiva cu
toae, ce au lost gasite in casoaia caracter general, edictandu-se pe-
din curtea carciumei, era provenit deapsa unei amende egale cu de 50
parte din via sa proprie si parte din on valoarea marfei vandute, pentru
cumparatura : tom debitantii de bauturi spirtoase
Considerand ca, legiuitorul, impu- cari ar incerca sa scoata marfa din
nand produsele de bauturi spirtoase comund., fara a plati taxele fondului
la taxele fondului comunal, nu a ad- comunal, nefacandu-se verio distinc-
mis decat o singura exceptie dela tiune intre debitantii cari au reziliat
aceasta reguld, statornicita prin ar- de buna voe si ace: can au refuzat
ticolul 10, alin. 1 si anume, in pri- rezilierea contractului de arendarea
vinta produsolor ce ar fi transpor- accizelor ;
tate dela locul de productie in alt Considerand ca legiuitorul necreand
loc, in scop de a fi consumate de prin acest text cloud categorii dis-
insusi producatorul ; tincte de debitanti, cu privire la con-
Considerand ca, chiar aceasta scu- ditiunile de existents a contraventiei
tire de taxa. comunala este si dansa prevazuta si pedepsita de art. 29 din
subordonata conditiunei ca produca- lege, nici judecatorul nu poate in-
torul ce transports produsul viei sale troduce o asemenea distinctiune in
la locuinta sa obicinuita. sa nu fie lege pe cale de interpretare, pentru
comerciant de bauturi spirtoase ; a subordona existents contraventiei,
Considerand Ca, aceasta conditiune nici conditiuni pe care nu le-a pre-
a legei se intemelazil, pe ratiunea ca vazut legiuitorul.
ar fi fost greu, (lath' nu imposibil, Buletinul 1905, p. 1543
pentru agentii fiscului de a se in- 7. Avand in vedere ca, in adevrtr,
credinta, in cazul ca,nd producatorul potrivit art. 37 din Legea pentru a-
ar fi lost comerciant de bauturi spir- sezarea impozitului asupra bai.turilor
toase, ce anume cantitati de vin ar spirtoase. se poate dovedi prin toate
fi fost intrebuintate pentru uzul lui mijloacele neexactitatile sau erorile
personal, si ce anume cantitati pen- coprinse in procesul-verbal de con-
tru comertul sau, ridicandu-li-se ast- statarea contraventiunei ;
fel orice mijloc de control si inles- Considerand insa ca, in speta, se
nind comiterea fraudelor ; constata din sentinta atacata cu
Considerand ca aceasta fiind in- recurs, ca proba cu martori a fost
terpretarea ce trebuie a se da arti- ceruta de recurent nu in acest scop,
colului 10, alin. ultim. din Legea ci pentru a dovedi un fapt cu totul

www.dacoromanica.ro
 REPERTORRIL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 311

_Po mita comunal Formula executorie

laturalnic $i strain constatarilor din pune asupra unei incheieri facuta de
procesul-verbal, si ammo, faptul ca un prefect.
recurentul a voit sa plateascs per- Buletinul 1873, p. 157
4. 0 instanta judecatoreasca in-
ceptorului diferenta intro taxele exis-
tente anterior in comuna si taxele vestind o hotarare cu formula exe-
fondului comunal, si ca perceptorul cutorie, tot ea nu poate retracts acea
n'a voit sa primeasca ; investire, caci ar insemna ca poate
Ca asa fiind, tribunalul cand a reveni asupra actelor sale definitive ;
inlaturat proba ceruta, nu a violat Ca partei interesate nu-i ramane
art. 37 din Legea pentru asezarea alta cale decal numai recursul in
impozitului asupra bauturilor spir- Casatie cand investirea s'a ordonat
toase. de catre o Curte de apel.
Buletinul 1905, p. 1543 Buletinul 1874, p. 914
Formula executorie 5. Actul de ipoteca fiind autentic,
de oarece e facut de un ofiter pu-
1. Formula executorie prescrisa de blic in cercul competintei sale si in
art. 135 Proc. civ. este delegatiunea conformitatea cu prescriptiunile legei,
puterei executive, adios a efului continand o suma certa 9i lichida, el
Statului investit cu aceasta putere, poate fi investit cu formula execu-
data tribunalelor ca sa execute in torie spre urmarirea, imobilului ipo-
numele sau, pe temeiul principiului tecat, dupa dispozitiunile art. 371 si
echilibrului puterilor public e care 378 din Proc. civ.
exige tot atat de imperios partici- Buletinul 1874, p. 189 qi 1886, p. 930
parea acestor pnteri una, dintr'alta, 6. Avand in vedere ca dupa arti-
cat $i separatiunea for in intelesul colul 399 din Proc. civila, o execu-
de a nu se afla unite intr'o singura tare se poate contests de catre par-
mana, ca singur mijloc de intreti- tea condamnata sau de care cei de
nerea bunei ordine sociale ; altreileilea interesati ;
Ca, in consecinta acestui principiu Ca dar, din acest text de lege re-
fundamental, prin art. 373 Proc. civ. zulta lamurit, Ca desfiintarea for-
se prescrie, ca fara formula execu- mulei executorie puss pe o hotarare
torie, nici o hotarare a tribunalelor judecatoreasca, se poate face pe cale
si a Curtilor nu se pot executa ; de contestatiune.
Ca acest principiu al determinarei Buletinul 1897, p. 1269 qi 1899, p. 313
atributiunelor puterilor publice, fiind
eminamente un principiu de ordine Forta majorii
publics, tribunalele nu pot deroga la 1. Cazurile de forth majora preva-
acest principiu fundamental cuprins zute in colectia pagina 705, nefiind
in formula executorie, fara sa comita limitative, Curtea ca instanta de fond
un exces de putere. este suverana in aprecierile sale de
Buletinul 1868, p. 663 ; 1869, p. 139 fapt, gi ca atare declarand, in speta,
i 1870, p. 7 ca neexistenta contra inscrisului, pro-
2. Formula executorie nu se poate vine dintr'un caz de forts majora,
pune asupra unei simple incheieri a n'a violat nici un text de lege.
desfiintatei Curti de confirmatie. Buletinul 1884, p. 106
Buletinul 1870, p. 333 2. Aprecierea imprejurarilor ce con-
3. Formula executorie nu se poate stituesc o forts majora, sau exclud

www.dacoromanica.ro
312 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Forta majorci Fraudci

in atributul
posibilitatea ei, jilted 4. Pe cat timp propunerea de
suveran al instantelor de fond, $i frauda nu se rapoartg la substanta
scapa de cenzura Casatiei. chiar a actului, &lie& la dispozitin-
Buletinul 1898, p. 718 nile ce contine si la formele ce -
3. Legiuitorul nedefinind cazurile stata, a se fi indeplinit de catre tri-
de forts majors, a lasat suveranei bunal, ci la sinceritatea declarafiu-
aprecieri a instantei de fond deter- nilor pgrtilor contractante, proba con-
marea for ; tra actului public se poate face si
Ca asa Bind, aceasta apreciere prin martori i chiar prin prezump-
scapg de controlul Casatiunei tiuni, dupa principiul dominant atat
Buletinul 1898, p. 1041 in legea vechea cat si in cea noun.
4. Vezi cuvantul .0bligatiuni. Buletinul 1868, p. 378
No. 7, 43.
Fotograf Fructe vi venituri
1. Vezi cuvantul .Timbrul> No. 144, 1. Dela depunerea hotarniciei, po-
Buletinul 1899, p. 769 sesorul pamantului este constituit de
rea credinta si e dator a restitui
Fraucici toate foloasele gj veniturile paman-
1. Dupa principiile actiunei pau- tului calcat, conf. art. 441 Cod. Ca-
liane, cand un debitor face o instrai- limach.
nare a averei sale in frauda credi- Buletinul 1871, p. 42 $i 1879, p. 229
torului sau, acesta are dreptul unei 2. Chiar data s'ar admite ca o
actiuni in factum si chiar un inter- simpla cerere de hotarnicie intrerupe
dictum fraudatorium ; prescriptiunea achizitiva, totus, ea
Aceasta, actiune presupune o alie- singura nu poate schimba in pose-
nare facuta, in frauda creditorului si siune de rea credinta pe acea care
o convents intre partite cari an in - pans la cererea de hotarnic a fost
cheiat o asemenea tranzactiune do- de bung credintg, dacg nu s'a facut
loasa. cunoscute posesorului vitiile posesiu-
Butetinul 1870, p. 299 si 1878, p. 167nei sale, $i astfel, pang la o aseme-
2. Legea nu impiedicg ca pe calea nea incunostiintare, care, dupg cum
contestatiunilor sa se judece cereri rezultg din art. 9, capit. III, partea
cari ar avea de obiect anularea ac- VI, din Codul Caragea, mai nemerit
telor facute de debitor in frauda se face prin chemarea in judecata,
si in paguba creditorilor. poseborul de bung credinta se bucuri
Buletinul 1878, p. 68 de roadele lucrului posedat.
3. Instanta de fond este in drept Buletinul 1871, p. 49
a refuza proba cu martori spre a 3. Actiunea in restituirea fructelor
stabili coluziunea i reaua credinta, i veniturilor din partea posesorului
cand partea care invoacg aceasta cu rea credinta, sau din partea ace-
probg nu articuleaza faptele asupra lui asimilat liii de lege, este perso-
carora cere proba testimonials, pen- nals $i nu se poate intents decat in
tru ca judecatorul fondului sa poata contra acelui ce le-a cules sau a
aprecia pertinenta faptelor i temei- succesorilor sai universal
nicia cererei de a dovedi prin ele Buletinul 1872, p. 228
coluziunea sau reaua credinta. 4. Conform art. 437 din Codul
Buletinul 1899, p. 1056 Calimach, stapanitorul de rea cre-
www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 313

Fruete pi venituri Fruete 94 ven ituri

dints era obligat ca, pe langg res- sg meargg la fata loculul $i formand
tituirea lucrului si a venitului, sg proces-verbal conf. art. 416 Pr. civ.
mai plateasca si cheltuelile facute despre veniturile averei debitorilor
prin judecata urmata de proprietarul si cari au a se aduna pe seama cre-
calcat. ditorului, sa, previna $i sg indatoreze
Buletinul 1878, p. 252 pe chiria$i a depune chiriile datorite
5. Venitul perceput dupe un pa- sau acele cari vor datora, la tribu-
mant calcat cu rea credinta, nu poate nalul local ;
fi asimilat cu dobanda unui capital Considerand ca, in spetg, farce ca
Imprumutat, prevazut de art. 1337 formalitatile prescrise la art. 482 sa
Cod. Calimach relativ la imprumu- se fi indeplinit, Curtea condamna pe
turi, de oarece de acel venit urma, recurent la plata chiriei cgtre credi-
a se folosi proprietarul ptimantului tori, luand de temeiu numai simpla
calcat si care faro drept s'a perceput somatiune facuta de acestia ;
de catre uzurpator. Prin urmare Curtea, in adevgr, a
Buletinul 1478, p. 253 violat citatul articol de lege.
6. In determinarea veniturilor unui Buletinul 1893, p. 281
ptimant, judecatorii fondului sunt 11. Codul Caragea. prin art. 2.
suverani apreciatori. partea II din legiuirea din 1847 Mar-
Buletinul 1875, p. 240; 1878, p. 46; tie 8, dispune : ca impresurgtorul cu
1880, p. 298 si 1881, p. 819 bung credinta se indatoreazg a in-
7. Cel ce este indatorat a inapoia toarce adevaratului stapan, atat lu-
un lucru, cats a r5spunde si de fruc- crul cat si rodurile lui, din vremea
tele acelui lucru pe cat timp 1-a ce i-s'a cerut prin judecata.
stapanit farce drept. Buletinul 1883, p. 639
Buletinul 1878, p. 46 qi 1996, p. 1323 12. Fate cu dispozitiunile legei
S. Deciziunea Curtei de apel prin relative la restituirea fructelor si cari
care acorda venitul unui pamant se acorda sau nu se acordg, dupg
stapanit pe nedrept, e nemotivata cum posesorul a fost de bun5, sau
atunci cand ea nu arata can au fost de rea credinta, urmeazg ca nu se
actele si faptele din eari pha putut poate sustine ca judecata asupra
forma convinctiunea spre a putea fondului dri putere de lucru judecat
fixa suma venitului locului calcat. asupra restituirei fructelor, de oarece
Buletinul 1980, p. 977 in caz de bung credinta ele nu pot
9. Dupg dispozitiunile art. 485 $i fi acordate deloc $i prin urmare ho-
486 C. civ., stapanitorul cu just titlu tgrarea de fond nu poate implica
si cu bun5, credinta nu este obligat virtual $i condemnarea la venit.
a restitui fructele percepute ; Buletinul 1883, p. 660
Buna credinta e presupusg cand 13. Venitul unei mosii se compune.
nu se face proba contrarie. pe laugh fructele ce se produc prin
Buletinul 1881, p. 819 semangturi si de fructele ce ea poate
Vezi mai jos No. 17. produce Vag nici o lucrare a omului,
10. Considerand cg, dupa. art. 482 precum este paunea, si inc. din
Proc. civ., in caz cand se ordong de venitul acaretelor ce s'ar afla pe
trib. sechestru, conform art. 481 a- acea proprietate.
ceias procedurd, pe veniturile debi- Buletinul 1893, p. 830
torului, trebue ca un agent al trib. 14. Retinerea arbitrara, a unui pa-

www.dacoromanica.ro
314 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Fructe i ven,ituri
inant de care partea pe nedrept a rate pentru a credo in existents unui
fost deposedata, o indritueste a cere
despggubiri de venitul pgrnantului
pe tot timpul cat a fost deposedatg.
Buletinul 1883, p. 936
15. Principiul gresoluto jure dantis
resolvitur jus accipientis.,--art. 1770
Cod. civ. nu se aplica la stramu-
tarea de lucruri mobiliare, caci pro-
prietatea for se castigg fats cu cei
de altreilea nu prin titlu, ci grin
posesiune care tine loc de titlu, ar-
ticolul 1909 Cod. civil.
Buletinul 1885, p. 69
16. Posesorul e dator se restitu-
iasca% fructele dela data reclamatiu-
nei, faro deosebire dacg, el este de
bung sau de rea credintg, caci hota-
rarea retro-opereaza la data cererei
si reclamantul se poatg, intemeia pe
contractul judiciar, care se aleatue*te
iti momentul cererei, pentru a do-
handl fructele dela aceasta data, pa-
ratul neputandu se opune la aceasta,
6,6 oricat de convins ar fi de bu-
nul sau drept, el trebuia totus sa
admits posibilitatea pierderei proce-
sului (super jure possessionis vaccilet
ac dubitet).
Buletinul 1985, p. 71; 1889, p. 524
fi 1890, p. 1396
17. Avand in vedere art. 485 $i
486 din Cod. civil ;
Considerand ca in aceasta privinta
trebueste a se asemana cu titlurile
translative de proprietate $i titlurile
translative sau constitutive de uzu-
fruct;
Considerand cg in virtutea sus ci-
tatului art. 486, titlul translativ de
proprietate sau uzufruct nu se core
ca o conditiune deosebita de bung
credintg, ci numai ca un element,
sau mai bine, ca o dovada a bunei
creel inte ;
De unde urmeaza ca dacg partea
ar avea cuvinte temeinice $i invede-
www.dacoromanica.ro
Fructe $1, venituri
titlu, chiar cand a cest titlu n'ar
exista decat in opinia sa, aceasta
nu poate impiedica pe instantele ju-
decatoresti, convingandu-se de sin -
ceriiatea credintei ph'ilei de a- o con-
sider& ca de bung credinta ;
Considerand ca, credinta in exis-
tenta unui title poate proveni nu
numai dintr'o eroare de fapt dar si
dintr'o eroare de drept ;
Ca nu este niciun motiv de a se
distinge intro aceste doua erori, caci
legea nu distinge, si tine zice eroare
fie oricare ar fi cauza acestei
erori,zice bung credinta.;
Ca eroarea de drept numai atunci
nu poate servi ca scuzg, cand apli-
catiunea legei este ceruta in vederea
interesului social, dar nu $i cand legea
reguleazg interese private numai.
Buletinul 1985, p. 670
18. Bilrbatul este dator sa restitue
venitul imobilului dotal al femei dela
epoca pronuntarei divortului :
Cuantumul acestui venit sg, fixeaza
in mod suveran de instanta de fond,
desi ar exista un contract facut de
barbat prin care ar fi inchiriat imo-
bilul dotal en un pret, mai mic.
Aceastg apreciare asupra venitului,
scapg de sub controlul Inaltei Curti.
Buletinul 1886, p. 539
19. Dupg art. 485 din Cod. civil,
posesorul de rea credinta, este tinut
sa restitue proprietarului care re-
vendicg lucrul sau, toate fructele ce
au fost percepute, sau valoarea lor ;
Ca in spet5., Curtea de apel con-
statand in fapt ca Statul era pose-
sor de rea credintg, conform acestui
text de lege, trebuia sa dea indgrat
adevgratului proprietar, productele
de care acest din ming se putea
folosi, iar nu numai soma cu care
s'a folosit col dintai ;
Ca Curtea de apel era in drept
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT A ROMANA 315

Tructe of veniturt Fructe y4i vertituri

sa aprecieze valoarea fructelor, dar colululni 1907 din Codul civil, dup.&
nu putea sa fact o apreciere in acest care dobanzile imprumuturilor, si in
inteles in cat sa schimbe obligatiunea genere, tot ce se plateste cu anul
impusii, de lege posesorului de rea sau la termene periodice mai scurte,
credinta, ci sa-1 condamne de a re- se prescriu prin cinci ani ;
stitul nu valoarea lor, ci venitul Considerand ca, din partea final&
perceput ; a acestui articol, tot ce se plateste
Ca procedand astfel, instanta de cu anul sau la termene periodice mai
fond a substitnit aprecierea sa voin- scurte, cat si din termenii generali
tei legiuitorului ; in care aceasta dispozitiune este con-
Ca aceasta nu este o interpretare, ceputa, rezult& intr'un mod evident,
ci o schimbare a dispozitiunilor for- ca aceasta prescriptiune se aplica la
male ale legei, ceeace constitue inve- once dari periodice, vericare ar fi
derat un exce,s de putere si o vio- natura creantei din care ele ar de-
lare a art. 483 din Codul civil. curge, caci legea nu face nicio dis-
Buletinul 1890, p. 325 tinctiune in aceasta privinta ;
20. Vezi cuvantul Actiuni. No.44. Considerand ea, de asemenea, dupa,
Buletinul 1891, p. 128 intentiunea necontestata a legiuito-
21. Dupa prescriptiunile art. 487 rului, prescriptiunea de cinci ani, are
din Cod. civil, posesorul inceteaza de de stop de a impiedica gramadirea
a fi de buna credinta din momentul darilor sau a veniturilor periodice ce
cand viciile posesiunei sale ii sunt ar putea, produce ruina debitorului,
cunoscute ; iar dup5, dispozitiile ar- data dansul ar fi constrans sa le
ticolului 485 din acelas Codice, po- plateasca deodata ;
sesorul nu castiga proprietatea fruc-
telor decat cand poseda cu bunk cre- Ca data acesta este scopul legei,
dinta, $i atunci cand nu posed& astfel apoi de aci decurg urmatoarele con-
trebue sa le restitue ; secinte
Considerand in speta, ca instan- Ca prescriptiunea de cinci ani nu
tele de fond, apreciand in suverani- are de fondament o prezumtiune de
tatea for faptele $i gasind ca recu- plata., ci constitue o adevarata pe-
rental a fost posesor de rea credinta ; deapsa in contra creditorului negli-
ca a fost astfel din momentul in- jent ;
tentarei actiunei din partea intimatei avand caracterul unei pedepse,
si pana a fost pusa in posesiunea ea trebue sa se aplice, independent
partei cuvenita ei din mosia Drago- de reaua credinta a debitorului ;
dana si ca trebue sa restitue fructele Ca, in fine, ea se aplica la toate
percepute, a facut o brink aplicatiune creantele de venituri sau dari pe-
a prescriptiunilor articolelor de mai riodice a caror calitate este deter-
sus, pentru ca de atunci nu mai minate, $i cari au devenit exigibile,
poate pretinde ca nu a cunoscut vi- vefi din ce sorginte ele ar decurge,
ciile posesiunei sale. fie conventiuni, lege sau hota'rari ju-
Buletinul 1893, p. 255 decatoresti, caci in toate aceste ca-
22. V e z i cuvantul tlirmarirev zuri, creditorul este in culpa de a nu
No. 71. fi urmarit veniturile sale la epocile
Buletinul 1894, p. 95? determinate, $i gramadirea acelor ve-
23. Considerand dispozitiile arti- nituri pe mai mult de cinci ani, este

www.dacoromanica.ro
316 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Fruete fi venituri Fructe fi venituri

de ,natura. a produce ruina debito- a permis restituirea fructelor decat
rului ; numai dela intentarea actiunei in
Considerand ca. data aceste prin- revendicare a imobilului, aceasta dan-
cipii stabilite, nu exists nici o ra- sul n'a facut-o cleat in vederea ne-
-tiune juridica pentru a nu aplica sigurantei hotarelor dintre proprie-
prescriptiunea de cinci ani $i la res- tatile invecinate, si in vederea bunei
tituirea fructelor percepute de un po- credinta in care se puteau gasi po-
sesor de rea credinta, cu incepere sesorii imobilelor ;
dela hotararea definitive care deter- Ca acestea aulost consideratiunile
mina cotitatea for si le transforms ce au prezidat la confectionarea a-
intr'o condamnatiune precuniara a- celei legi, aceasta rezulta din chiar
nuala, caci cotitatea creantei fiind expunerea de motive ce insotesc Ofi-
determinate, si creditorul avand la sul cu No. 327 din 1843.
dispozitie un titlu executor, el s'a Buletinul 1898, p. 1410
facut culpabil de a nu fi urmarit ye- 26. Dupe art. 477 si urmatorii din
niturile sale periodice, $i de a fi Proc. civila, pentru validarea unei
provocat, printr'o neglijenta prelun- urmariri de venituri ale unui imobil.
gita, ruina debitorului sau ; trebue a se city numai debitorul $i
0a data prescriptiunea de cinci creditorul.
ani nu este aplicabila la restituirea
fructelor percepute de posesorul de Buletinul 1900, p. 46
rea credinta inainte de pronuntarea 27. Considerand ca dupe dispozi-
hotararei definitive ce ordona resti- tiunile art. 486 din Codul civil, po-
tuirea lor, aceasta provine din im- sesorul este de buna credinta cand
prejurarea ca panii, la pronuntarea poseda ca proprietar, in puterea mini
unei asemenea hotarari, cotitatea titlu translativ de proprietate, ale
fructelor nu este determinate, si cre- carui viciuri nu-i sunt cunoscute ;
ditorul nu poseda un titlu pe care Ca, dupa prescriptiunea art. 487
sa-1 poata executa. actitmea in res- din Codul civil, posesorul inceteaza
tituirea de fructe fiind subordonata de a fi de hat credinta, din mo-
actiunei in revendicare a fondului. mentul cand vitiile posesiunei sale
Buletinul 1896, p. 788 ii sunt cunoscute ;
24. Considerand ca prescriptiunea Iar dupa dispozitiunile art. 485
de 5 ani prevazuta de art. 1907 din acelas Cod, posesorul nu castiga pro-
Codul civil pentru indatoriri izvorate prietatea fructelor decal, cand poseda
din contracte $i relative la plata a- cu buna credinta, si cand nu poseda
renzei, nu se poate invoca $i de po- astfel, trebue sa be restitue ;
sesorul cu rea credinta, caruia i se Considerand in speta",, ca Curtea de
cere a restitui proprietarului adeva- fond, apreciand in suveranitatea sa
rat fructele ce dansul a perceput pe faptele, $i gasind ca recurentul a cu-
nedrept ; noscut vitiile titlulni sau dela 5 Oc-
Ca, o asemenea indatorire, nefiind tombrie 1892 si dela aceasta data a
susceptibila de termene periodice, nu fost posesor de rea credinta, apoi cu
poate sa se prescrie decat prin cea drept cuvant, si printr'o bung apli-
mai lunge prescriptiune de 30 ani. care a sus- citatelor texte de lege,
Buletinul 1897, p. 892 l'a obligat sa restitue intimatei fruc-
25. Dace legiuitorul din 1843 nu tele pe nedrept percepute dela acca

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 317

Fructe fi venituri Fructe fi venituri

data vi pada la punerea intimatei in regule vi forme dela urmarirea mo-
posesiune. biliara, sa fie aplicabile vi la urma-
Buletinul 1900, p. 10,90 ririle veniturilor generale ale unui
28. Considerand, in drept, ca ni- imobil, care sunt asernanate cu dansa ;
menea cand face reclamatie de re- Considerand ea in materie de con-
vendicatiunea unui fond, nu este da- testatie la urmarirea mobiliara, le-
tor sa reclaine tot odata ei pentru giuitorul prin art. 399 vi urmAtorii
venit, rezervandu-$i a reclama mai din Proc. civila, a treat o procedure
la urma vi dupe ce va caetiga ju- exceptionala, derogand la dreptul co-
decata fondului vi venitul, ei nicio mun atat in privinta eitarei partilor,
lege nu exists care sa declare pre- cat vi a termenului de apel, pe care
scrisa reclamatia pentru un venit ce it reduce la o luna, socotit dela data
nu s'ar fi cerut impreuna cu fondul pronuntarei hotararei, faro distinc-
revendicat. tiune intro hotararile date in lips&
Buletinul 1865, p. 89 sau contradictoriu, de unde rezulta
29. Avand in vedere art. 477 vi ca partea judecata in lipsa, in ase-
urmatorii din Proc. civila, relative menea contestatiuni, nu poate uza.
la urmarirea veniturilor unui imobil; de dreptul de opozitiwae.
Considerand ea legiuitorul, prin a- Buletinul 1.901, p. 7
ceste dispozitiuni. nu face vi nu con-
siders urmarirea veniturilor generale 30. Avand in vedere ca recurentul
ale unui imobil deck ca o masura in sustinerea contestatiunei sale, a.
pe care o pune la indemana unui cerut Curtei de fond admiterea pro-
creditor ca sa -vi poata asigura drop- bei testimonials, spre a dovedi ca
turile vi efectele dreptatile sale con- intreaga movie Galbenul s'a admi-
statate printr'un titlu necontestat sau nistrat vi recoltat numai de dansul ;
pronuntat de justitie, vi care nu se Considerand ca este de principiu,
poate indeplini decat cu aceleaei forme ca fructele apartin proprietarului so-
ca vi pentru urmarirea mobilelor ; lului ;
Ca atat din natura proprie a unei Considerand ca chiar dace movies
asemenea masuri urgente, cat vi din Galbenul s'a administrat vi recoltat
vointa formals a legei de a asemana numai de unul din coproprietari
urmarirea veniturilor unui imobil cu de recurentul de azi L. Gh. Lupescu
oricare alts urmarire asupra mobi- acesta nu poate fi presupus pro-
lelor, rezulta invederat ca dansa a prietar exclusiv asupra recoltei, pre-
supus ambele aceste actiuni la ace- zumtiunea fiind, pana la proba con-
lei* regule vi la aceleiaei forme ; trarie, ca el a administrat vi a re-
Ca vointa legei fiind intr'un mod coltat pentru toti coproprietari ;
formal exprimata (art. 400 vi 428 Considerand ca proba contrarie nu
din Pr. civi15.) ca pentru urmaririle se poate face decat prin acte care,
de mobile termenile sa fie scurte vi conform procedurei vi Codului civil,
urgenta pronuntata, pentru toate ca- pot fi opozabile tertiilor persoane ;
zurile, atat cand este vorba de opu- Ca prin urmare, proba cu martori,
nerile, contestatiile vi @rice alts ce- fiind inoperanta in asemenea cazuri,
reri incidente ridicate din partea de- en drept cuvand a fost respinsa de
bitorului urmarit, cat vi din partea Curtea de fond.
tertiilor, urmeaza neaparat ca aceste Buletinul 1903, p. 82,9

www.dacoromanica.ro
318 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Funct ion,ar public Funct tonal. public

1. Dupa art. 493 ai urmatorii din toate masurile ce vor gasi necesarii
Proc. penala, child un functionar de pentru descoperirea faptului, inche-
politie judiciary va fi prevenit ca in ind proces-verbal despre aceasta :
xercitiul functiunei sale a comis o Ca in specie, procurorul trib. in
infractiune, care trage dupa sine o urma denuntarei p r i mite ca in
pedeapsh corectionala, Ministerul Pu- noaptea de 28 Septembrie 1874, Ion
blic de pe langa Curtea de apel it Oraaanu, politaiul oraaului Alexan-
citeaza inaintea acelei Curti care se dria, cu ocazia cercetarei unei crime.
pronunta. fara apel ; ar fi Nita pe unul din indivizii a-
Ca din aceasta dispozitie rezulta, cuzatii, trausportandu -se la fata lo-
ca, in asemenea caz, instructiunea tre- cului $i const ttand faptul prin pro-
bile a se face direct de Curte, oral cesul-verbal ce a incheiat, nu a vio -
$i public, sau scrisa de catre Preae- lat intru nimic dispozitiile art. 493
dintele Curtei sau delegatul sau, in din Pr. penala.
cazurile anume aratate in articolele Buletinul 1876, p. 683
de lege citat ; 3. In legile noastre nu exista, nici
Ca in specie, Curtea apelativa din o dispozitiune care se declare ca di-
Focaani, bazandu-ai hotararea sa con- rectorii Cailor Ferate Romane sunt
demnatorie nu numai pe instructiu- opriti de a pleda sau de a reprezenta
nea orals urmata inaintea sa, dar in pe parti inaintea justitiei ;
mod cumulativ pe un proces-verbal Ca osebit de aceasta, chiar de ar
al judelui de pace din plasa Zara- exista o asemenea dispozitiune, ea
utul, judetul Putna, care nu avea ca- ar avea numai un caracter preven-
litatea a face instructiunea in ase- tiv, neobservaraa ei neputand sa a-
menea materie. a violat citatul text traga nulit.ttea hotararei data dupa
de lege. ascultarea unui avocat oprit de a
Buletinul 1976, p. 569 gi 140 ; 1974, pled& ;
p. 228 si 1891, p. 81.2 Ca in fine. pe langa d-1 E. Sta-
2. Doi legiuitorul prin art. 493 ai tescu, Directorul Cailor Ferate Ro-
urmatorii din Pr. penala, a stabilit mane, au narti pledat inaintea in-
o jurisdictiune exceptionala pentru stantei de fond pentru aceleaai parti
judecarea functionarilor ordinul ju- ai alti avocati neopriti de a pleda.
decktoresc, pentru crimele ai delictele Buletinul 1881, p. 99
comise in exercitiul functiunei lor, 4. Legiuitorul prin art. 154 Cod.
totuai, prin aceste dispozitiuni excep- pen. intelege a pedepsi pe functio
tionale, n'a admis nici o derogatiune narii insarcinati cu tirmarirea crime-
la principiul general fundamental, lor sau a delictelor, sau care nu
dupa care are a se regula in dreptul executa pedeapsa pronuntata, on exe-
comun modul de procedura, pentru cuta o pedeapsa mai mica de cat cea
descoperirea ai urmarirea faptelor pronuntata de judecata, fara, sa se
penale ; prevaza ai contraventiunile ;
CO.,de cate on este vorba de fla- Ca infractiunile la Legea monopo-
grant delict, ai mai ales pentru a se lului tutunului fiind niate simple
impedica atergerea urmelor unei crime contraventiuni, iar nu delicte propriu
sau delict, dupa, art. 31 Pr. penala, zise, care se pedepsesc dup. legea
procurorii trib. sunt obligati a se ordinary penala, sarcina urmarirei ai
transporta la fata locului ai a lua descoperirei unor asemenea contra-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Fun,ctionar public
ventiuni, nu poate fi impusa func-
tionarilor insarcinati special numai
cu urmarirea crimelor si delictelor ;
CA in specie, Curtea de apel con-
demnand pe recurent, pentru lap-
tul ca dansul in calitate de adjutor
(le primar n'a urmarit pe niste con-
travenieni la Legea monopolului tu-
tunului, a violat art. 154 sus citat,
de oarece acest articol neprevazand
acest fapt, recurentul nu putea fi
nici apucat nici pedepsit.
Buletinul 1891, p. 592
5. Functionarii in exercitiul atri-
butiunilor ce le confera functiunea
lor. sunt considerati ca nista man
datari ai Regelui, si prin urmare li
se aplica printipile generale ale man-
datului ;
Ca,' data func1iunea ca si manda-
tul trebue sa inceteze prin revoca-
thine, de oarece ambele depind de
vointa constituantului, totusi este de
principiu ca revocatiunea nu face sa
inceteze maudatul, decat atunci cand
actul de revocatiune a parvenit la
cunostinta mandatarului ;
Ca pan& atunci, revocatiunea este
fara elect si dar, tot ce mandatarul
a facut in necunostinta revocatitmei
puterilor sale, este valabil.
Buletinul 1898, p. 327
6. Functionarii Spitalului Sfantu-
lui Spiridon, nu stint functionari pu-
blici, de oarece Spitalul. de si e tut
asezamant de utilitate publica, insa
este privat, fiind o persoana juridica
si funetionarii acestui asezamant nu
sunt funetionari publici, denumirea
aceasta hind proprie numai pentru
functionarii Statului. judetelor si co-
munelor.
Buletinul 1896, p. 750
Vezi ma,i jos No. 9.
7. Considerand ca Pogor hind func-
tionar in titlu al Eforiei, numit prin
decret regal, el trebuia sa fie con -
www.dacoromanica.ro
319
Functionar public
siderat ca atare, in virtutea acelui
decret, pang la acea data cand, prin-
tr'un alt decret regal, a fost pus in
disponibilitate ;
Ca faptul material al impedecarei
functionarului sau de a-si presta
serviciile pentru care a fost angajat.
si chiar numirea provizorie a unui
loco-tiitor de care Eforie, ca si simpla
rezolutiune luata de dansa pentru
scoaterea si inlocuirea lui Pogor, nu
putea avea de elect perderea cali-
tatei de functionar, dobandita de
acesta prin 4crettil regal de numire ;
Ca numai data decretul de desti-
tuire, din motive lasate la aprecierea
puterei executive, ar fi prevazut for-
mal, pentru destituire, data ante-
rioara celui de inlocuire, ceeace n'a,
lost in specie, Pogor ar fi incetat
de a fi functionar, nu dela data in-
locuirei sale, ci dela data destituirei;
Ca asa hind, tribunalul judecand
ca Pogor a continuat sa fie seful
serviciului sau pang la 12 Decem,
1895, data decretului regal prin care
a lost pus in disponibilitate, n'a
comis niciun exces de putere.
Buletinul 1897, p. 700
8. Functionarii primariilor nu pot
cere restituirea sumelor retinute din
lefurile for pentru formarea fondului
pensiunilor, atunci cand au convenit
la aceasta printr'o declaratiune data
de dansi.
Buletimul 1997, p. 1311
Vezi euvitintul ,Pensiunis No. 64.
9. Considerand ca impiega %ii pre-
vazuti de art. 409 Proc. civi15.. sunt
aceia ce se platesc din tezaurul pu-
blic sau din verio alto casa public& :
Considerand ca art. 85 din Legea
sanitara, edictand ca Epitropia Sf.
Spiridon din Iasi se administeaza de
o Anumita administratiune, in con-
formitate cu asezawantul sau de
fundatiune si testamentele donato-
3_20 EEPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTX ROMSNA

Functionar public
rezulta invederat ca legea a
rilor,
recunoscut si a pilstrat acestui ase-
zamant, caracterul unei fundatiuni
private ;
Ca prin urmare, impiegatii sau
pensionarii platiti din casa acestui
asezamant, recunoscut ca un aseza-
mant privat, nu se poate zice ca restitui creditorului, in caz cand acel
sunt platiti din o casa publics; lucru a perit, s'a scos din comert
Considerand ca necontestat Bind,
ca scopul acestui asezamant este de
utilitate publica, dreptul de control
si priveghere ce legea rezerva Mi-
nistrului de Interne asupra admi-
nistratiunei acestui asezamant, nu
schimba caracterul sau de fundatiune
privata, ci, nu este decat aplicatiunea
si la acest asezamant, a dreptului tru ca in urma sa poata scuti pe
de control si priveghere ce Statul debitor de restituirea lucrului ama-
are in privinta oricarui asezamant netat.
de utilitate publica ;
Considerand ca astfel fiind, cand
Curtea de apel recunoaste ca G. Hol-
ban, in calitate de pensionar al Epi-
tropiei Sf. Spiridon, intra in dispo-
zitiunea exceptionala a citatului ar-
ticol 4n9, da o gresita interpretare
acestui articol.
Buletinul 1900, p. 829
10. Functionarii obsteascai Epi-
tropie, sunt considerati ca functio-
nari publici, de oarece acea epitropie
era o institutiune a Statului orga-
nizata prin Con dica Caragea, si func-
tionarii sai au dreptul la pensie
intrucat li s'a facnt retineri din leafa
for conform art. 3 din Ofisul dom-
nesc din 1853.
Buletinul 190,9, p. 793
11. Vezi cuvantul =Daune> No. 57.
_Fart
1. Vezi cuvantul Delicte si crime,
si cuvantul cJurati..
G
Gaj (amanet)
1. Dupa, art. 1156 si 1691 C. civ.
se cer doua conditiuni principale pen-
tru ca debitorul unui corp cert si
determinat sa fie dispensat de al
sau s'a pierdut ; 1) de a nu se fi in-
tamplat veriunul din aceste cazuri
prin gresala debitorului ; si 2) de a
nu se fi intamplat chiar si fara gre-
seala sa in timpul cand debitorul era
deja pus in intarziere ;
instants, de fond e datoare sa sta-
bileasca aceste doua conditiuni, pen-
Buletinul 1871, p. 66
2. Art. 1686 Cod. civ. nu este apli-
cabil in materie de amanet comer -
cial decal numai in cazurile preva-
zute de art. 91 Cod. corn., adica cand
partile locuesc in acela loc, si cand
obiectele amanetate se afla in mai-
nele lor, in care caz *tile avandu-le
la indemana, ar putea lesne sa faca
din ele, in ajunul darei pe fats a
incetarei platilor, un object de frauds
i de simulatiune ;
Art. 1687 Cod. civ. nu se aplica
in caz de amanetare a unor efecte
au porteur, care sunt din contra asi-
milabile cu mobilile corporale ;
Creditorul gagist are precadere a-
supra valoarei sau pretului efectelor
ce i-se depusese in gaj.
Butetinul 1880, p. 27
3. Art. 91 din Cod. comercial care
consacra regula prescrisa, de art. 1686
Cod. civ. si in materie de amanet
comercial, e aplicabil negutatorilor
can locuesc in acelas loc. Elea deo-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 321

Gaj (ania net) Gaj (alma n,et)

sebire de se amaneteazg marfuri, Art. 91 din Cod. comercial, intro-
caz textual prevazut de articolul ducand in asta privinta, in materie
citat sau efecte negociabile ; comerciala, o inovatiune, dispozitiu-
Ca, chiar de s'ar admite ca art. 91nile acestui articol nu se pot aplica
citat nu se aplica decat la cazul ce-1decat la cazurile anume prevazute,
prevede textual, adica la inaintarile sau care eel putin pot intra in pre-
de bani facute dupa o amanetare de viziunile acestui articol, caci orice
marfuri. vom trebui totus sa revenim dispozitiune prin care se deroaga la
la aplicarea art. 1686 C. civ., ama- un principiu general deja existent in
netul de valori incorporale nefiind lege, nu se poate interpreta decat in.
prevazut ai reglementat de Codul co- marginile expresiunilor intrebuintate
mercial ; in legea prin care o asemenea dero-
Ca daca proprietatea unei polite gatiune se introduce :
se transmite, dupa, art. 131 Cod. corn., Ca cuvintele de : Comisionari de
prin simplu endosament, nu este tot marfuri,, intrebuintate in acest art. 91
asa $i in privinta amanetarei poli- si mai on seama formele cerute de
telor si a biletelor la ordin, interesul acest articol pentru dobandirea drop-
celor de al treilea reclamand impe- tului de precadere prevazut inteansul,
rios o mai mare riguoare in privinta acestea, adica, ca inscrisul s fie
constituirei amanetelor decat in pri- adeverit de judecatorie $i aratator
vinta transmiterei proprietatei ; de surna banilor, de felurimea mar-
Ca neregularitatea in tinerea re- furilor si de catitimea lor, Mfg sa
gistrelor comerciale, care se observa fie vorba de notificare catre debitor,
in practica, justifier'. aceasta impie- ceeace in speta recurentul pretinde
decare a celeritatei de care comerciul ca forma, si ceeace in adeviir tre-
are nevoie ; buia sa se ceara de legiuitor, data
C5, prin urmare, Curtea de fond dansul ar fi voit sa inteleaga a vorbi
declarand ca amanetul in litigiu nil de formele pentru validitatea ama-
cade sub aplicarea Codului civil, a netului unui i m o bil incorporal
violat citatele texte de legi. dovedesc in modul eel mai invederat
Buletinul 1880, p. 62 ca in acest articol nu este vorba de
4. Sub imperiul Codului Caragea, cat de amanetul bunurilor mobile
nici una din formalitatile prevazute corporals, si ea dar amanetul bunu-
de art. 1687 din Cod. civ. si art. 91 rilor incorporale, este Minas sub im-
Cod. comercial, nu se cerea pentru periul legilor anterioare Codului co-
validitatea zalogului ; mercial, adica Codului Caragea si
Ca formele prescrise de art. 332 Regulamentului organic can nu cer
$i urmatorii din Regulamentul orga- pentru validitatea acestui anaanet
nic, no erau cerute decal in privinta nicio forma din cele pretinse de re- )
zalogului de lucruri nemisca.toare, si curent ;
ca dar in materie comerciala, pang. Ca aceasta fiind starea legislatiunei
la promulgarea Codului comercial, ai asupra acestei materii inaintea pro-
in materie civila pang la promulga- mulgarei noului Cod civil, nu se
rea noului Cod civil, nici una din poate admite ca dispozitiunile arti-
suszisele fprme nu erau cerute pen- colului 1687 din acel Cod, privitor
tru validitatea amanetului unui lucru la formele amanetului mobilelor in-
miscator ; corporale, pot fi aplicabile si in ma-
I. C. Barozzi.Vol. 11 21

www.dacoromanica.ro
 322 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDEN''A ROMANA
Gaj (amanet)
terie comerciala, caci art. 1696 din
acelas Cod, declare in mod formal
si categoric, ca aceste dispozitiuni
nu se aplica in materie de comert.
Buletinul 1381, p. 256 (Sectiile- Unite)
5. Cererea debitorului, care a dat
un amanet pentru siguranta dreptului
creditorului sau, tinzand a i-se acorda
un terrnen de gratie, constitue o
cestiune prejuditiala, care trebue sa
fie rezolvata inainte de a se statue
asupra cererei creditorului gagist de
a se autoriza vanzarea gajittlui ;
Ca cestiunea eoncesiunei unui ter-
men de gratie, e de resortul juris-
dictiunei contencioase care decide,
partile fiind citate, si nu de resortul
jurisdictiunei gratioase, care pronunta
asupra cererei unei parti, pe care
legea o indritueste a se infatiset, sin-
gura, far% a chiema pe adversarul
care ar avea interes a se apara
(Vezi articolul 1101 Cod. civil corn-
binat en art. 400 Proc. civila).
Buletinul 1885, p. 930
6. Prin simplul fapt ca creditorul
nu a vandut, imediat dupa expira-
rea termenului imprumutului, efectele
ce-i-se depusese ca gaj de debitor,
ci 1-a pasuit, aceasta nu autoriza pe
debitor a cere daune dela creditorul
sau, de oarece creditorul ipotecar sau
gagist este in drept oricand a ur-
marl pe debitor si a pune in van-
zare ipoteca sau gajul sau.
Buletinul 1490, p. 583
7. Avand in vedere Ca dupa arti-
colul 480 Cod. com. creditorul are
( dreptul de a fi platit cu privilej asu-
pra lucrului ce-i-s'a conslituit in gaj ;
Ca acest privilej nu exista decal
dace lucrul s'a pus si se afla, in po-
sesiunea creditorului sau a unei alte
persoane aleasa de parti ;
Considerand ca in speta, Curtea
de apel prin deeizitinea sa constata
in fapt, ca Banca Romaniei era in
www.dacoromanica.ro
Gaj (a martet)
posesiunea orzului ce-i-se constituise
in gaj, de oarece pe langa actul care
i se constituise in gaj mai poseda
cheile magaziei in care se afla orzul.
si tot dense platea chiria magaziei
ca in fine si polita do asigurare fu-
sese preschimbatit pe numele fiancei
Romaniei ;
Ca asemenea cestiuni de fapt stint
lasate cu totul la suverana apreciere
a instantelor de fond, scapand astfel
de sub controlul Curtei de Casatie.
Buletinul 1891, p. 644
S. Considerand ca gajul fiend in-
divizibil, unul din cele dintai sr mai
importante efecte ale acestei indivi-
zibilitati este, de a permite credito-
rului sa se despagubeasca asupra in-
tregei marfi pus& in gaj pan& la
concurenta surnelor ce -i -so datoresc.
Buletinul 1895, p. 240
9. Debitorul amanetar este in drept
a inchiria ; ear o inchiriere pe doi
ani, chiar cu plata anticipate a pre-
tului, nu trebue sa fie considerate
ca un act de dispozitie.
Buletinul 1898, p. 75.5
10. Dupil dispozitiunile art. 478
din Codul comercial, gajul se con-
stata intre partite contractante prin
toate probele admise de Legea co-
merciala si prevazute de art. 46 din
acea lege ;
CO proba cu martori deli este pre-
vazuta in acest articol, este lasata
insa la apreciarea judecatorului sa
o admits tend ar crede-o necesara.
Buletinul 1899, p. 202
11. Considerand ca din combina-
tiunea art. 482 si 483 en art. 486
din Cod. comercial, rezulta ca ordo-
nanta presedentiala pentru vanzarea
gajului, remasa definitiva prin neo-
pozarea ei in termeu de trei zile dela
notificare, se consider% ca o hota-
rare cu autoritate de lucru judecat
si irevocabil executabila ;
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA 323

Gaj (amanet) Gaj (amanet)

Considerand astfel ca o asemenea cand creditorul define cu buna cre -
ordonanta, ca oricare hotarare ju- dinta bunul amanetat ;
decatoreasca, nu se mai poate re- Ca daca este asemenea exact, ca
tract& pe cale de judecata extraor- creditorul gagist are atunci un drept
dinara. daca nu s'a cerut efomarea de retentiune pe ban, caruia nu
ei pe cane ordinare, alma de cazu- poate fi deposedat de bunul amanetat
rile aniline prevazute de lege pentru decal dupiti plata creantei sale ga-
asemenea retractare ; rantata prin acel gaj ;
Ca prin urmare, nu se poate in- Nu este insa exact in drept, ca
voca pe cale de judecata extraordi- creditorul gagist se poate opune la
nary nu numai mijloacele de refor- urmarirea obiectului amanetat de ca-
mare in privirea fondului judecatei tre ceilalti creditori ai debitorului
dar nici de acele relative la nuhtati comun ;
de procedure si de incompetinta, pe Ca din contra, ceilalti creditori con-
care partea interesata a putut sa, le serve dreptul do a urmari once avere
invoace pe calea judecatei ordinare, a debitorului lor, ramanand ca cre-
caci daca s'ar admite contrariul, ditorul gagist sa exercite privilegiul
atunci autoritatea lucrului judecat salt asupra pretului bunului vandut
ar deveni iluzorie, $i aceasta conse- la licitatiune, si s uzeze de dreptul
cinta, in vederea, interesului si or- sau de a refine luerul, chiar in con-
dinei publice, este inadmisibila: tra adjudecatarului, p ma la plata
Considerand ca daca prin art. 735 integrala a creantei sale.
din Proc. (Avila se permite, chiar pe Buletinul 1903. p. 660
cale de judecata extraordinary, anu- 14. Considerand ca din combina-
larea oricarui act, fie pe motiv de tiunea art. 479 Codul cotnercial cu
incompetinta, fie pentru vicii de art. 1687 Codul civil, rezulta ca ga-
forma, sau pentru anulari anume jul creantelor mobiliare coinerciale
prevazute de lege, de sigur ca ase- si civile, pentru a-si avea privilejiul
menea facultate se acorda partilor for fa%ii de cei dealtreilea, trebne sa
interesate numai pentru cazul cand fie notificat debitorului creantei data
ele n'au putut cere anularea actului in gaj, constituirea gajitilui ;
pe cale de judecata ordinara ; Ca aceasta notificare fiind ceruta
Considerand ca, in consecinta a- de legiuitor in scopul de a se pro-
cestor principii. nu se poate cere pe veni Ira uda $i coniventa ce ar putea
cale de contestatie la executare, anu- intervene intre debitor si creditorul
larea chiar a hotararei ce se executa, sau, sere paguba celor dealtreilea ce
daca partea, interesata a putut cere ar avea interes, trebue stabilita in
si obtine reformarea acelei hotarari mod cert $i public ;
pe cale de judecata ordinar5,. Ca pentru notificarile ce partile
Buletinul 1909, p. 655 voesc a-si face cu un caracter pu-
blic si autentic. legiuitorul a insti-
12. Vezi cuvantul .Agricola No. 3. tuit oficiul Corpului de portarei ;
Buletinul 1.90.9, p. 899 Ca prin urmare, in afara de in-
13. Considerand ca daca este exact termediul portareilor, once incuno-
ca un drept de gaj se poate inte- stiintare facuta debitoreltri, nu este
meia pe dispozitiunea art. 1909 Cod. operata nici fate de ele, nici fats de
civil, ca si un drept de proprietate, alti creditori ;

www.dacoromanica.ro
:324 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Gaj (atanet)
Considerand ca regulele de drept
comun din art. 46 $i 57 Codul co-
mercial, privitoare la constatarea si
liberatiunea obligatiunilor comerciale,
precum si la data actelor Si contrac-
telor comerciale in genere, stint re -
guli relative la probatiunea dtferite-
lor obligatiuni comerciale, si ca a-
tare, inaplicabile in speta, unde este
in discutiune o formalitate ceruta de
art. 479 Codul comercial, pentru e-
xistenta chiar a unei
Buletinul 1903, p. 1498
15. Dupa 589 din Codul Cali-
mach, luarea in amanet a documen-
telor, este un element esential si
constitutiv al ipotecei, numai cand
obiectul amanetat este nemiscator,
iar nu si cand este mobil, precum
suet driturile ( 594).
Buletinul 1464, p. 624
16. Avand in vedere dispozitiunile
art. 1694 alin. 2 Codul civil ;
Considerand c5, conform acestui
text, pentru ca un creditor sa aiba
dreptul O. continue a refine amane-
tul, pentru siguranta unei alte da-
torii deck aceea pentru care s'a sti-
pulat amanetul, trebueste pe lang5,
celelalte conditiuni, ca datoria cea
de a doua sa fie nascuta in urma
celei dintai ;
Buletinul 1905, p. 1579
Garantie
1. Din faptrd ca proprietarul n'a
cerut arenda la epoca anume fixata
prin contractul de arenda, prin a-
ceasta nu se schimba intru nimic
conditiunea garantului, caci ingadu-
intta de plata nu este o novatiune a
tecmelei, ci o masura favorabila de-
bitorului ;
C5, dupa art. 1 si 4 dela chiezasie
din Codul Caragea, garantul este r5.s-
punzator chiezasuitului sau ;
Ca, in spew, Curtea aparand pe
www.dacoromanica.ro
Garantie
garant de platy in fata faptului con-
statat ca arendasul pentru care a
garantat n'a plait arenda, a violat
atat art. 29 din contract, care face
legea partilor, cat $i art. 1 si 4 dela
chiezasie din Codul Caragea.
Buletinul 1870, p.
2. Garantul este aparat de once
raspundere fats de creditorul sau,
cand acesta nu executa la timp obli-
gatiunile ce le luase prin contractul
incheiat intre dansii, 1795 Codul
Calimach.
Buletinul 1870, p. 99 1477, p. 4
3. Luarea unei masuri de asigu-
rare din partea creditorului, precum
si renuntarea la o asemenea masura
din partea sa, nu poate in niciun
caz s aiba de efect de a libera pe
chiezas ;
Art. 7 dela chiezasie din Codul
Caragea prevede liberatiunea ehieza-
sului in cazul schimbarei creantei
primitive $i inlocuirea ei prin o alta
creanta, adica cazul unei novatiuni.
Buletinul 1870, p. 196
4. Numai atunci arendasul si ga-
rantul sail pot fi responsabili de de-
ficitul rezultat din rearendarea unei
moeii, cand aceasta rearendare s'ar
fi facut dupa aceleasi conditiuni cu
care a fost mosia arendata, iar nu
si atunci cand aceste conditiuni s'au
schimbat de care proprietarul mo-
siei cu ocaziunea rearendarei.
Buletinul 1870, p. 180
5. Chiezasia dupa Codul Caragea,
nu poate sa fie decal atunci cand o
persoan5, se leag5, dare alta, spre a
implini obligatiunea unei a treia per-
soane, adica ca chezasia nu poate
exists data chiezasul nu se anga-
jeaza care creditorul anumit al chie-
zasluitului sau.
Buletinul 1871, p. 76
6. Garantia este un contract unde
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROALANA 325

Garantie Garantie
se care imperios consimtimantul con- ria casierului catre Stat excede suma
tractantului ca sa-si poata avea aria. garantiei, si fara a motiva deciziu-
Buletinul 1974, p. 117 nea sa, Curtea de compturi a violat
7. 0 creanta conditionals, even- art. 1656 din Codul civil.
tuala, e susceptibila de a fi asigu- Buletinul 1875, p. 218; 1876, p.699
rata printr'o ipoteca ; fi 1886, p. 516
Astfel, eliberarea unei sumi pro- 10. Garantia data pentru postal'
venite din vanzarea unui imobil, e- unui casier in forma autentica, si cu
fectuat5, sub regimul legei vechi, cu clauza inserata in ea de a se indes-
conditiunea puss primitorului acestei tula din ea fara curs de judecata,
sumi de a garanta aceasta printr'o poate fi investita cu formula execu-
ipoteca intr'un imobil al sau, spre a torie, conform art. 371 din Pr. civilii,
asigura eventual creditorii expro- si se poate procede cu ea la execu-
priatului, si darea unei asemenea tare, ramanand dreptul garantului
garantii ipotecare fara concursul veri- de a se adresa instantei judecato-
unui creditor, e o garantie legal& si resti, care executa, spre a-i supune
valabila pe care garantul nu o poate la judecata toate argumentele ce le
ataca in nulitate. ar avea in favoarea sa.
Buletinul 1875, p. 114 Buletinul 1875, p. 219
8. Sub Legea Calimach, la con- 11. Cand proprietarul unei mosii
stituirea unei garantii, nu era nece- nu pune indata in rearendare mosia
sitate de a fi fata si creditorul, cum pentru neplata castiurilor la termen,
se cerea la formarea ipotecilor, de conform dispozitiunilor contractului
oarece era destul a se prezenta la de arenda care face legea partilor,
tribunal garantul care forma acea ci tocmai dupa trecerea de doi ani,
garantie, si garantatul care o primea dansul pierde recursul sau contra
si avea a se servi de da,nsa in urma garantului ce-1 avea, care, conform
catre Stat in intreprinderile ce facea ; art. 7 dela chiezasie din Codul Ca-
Ca din momentul legalizarei actu- ragea, nu poate fi responsabil in pri-
lui de garantie de catre tribunal, el vinta restului din arenda datorita de
era investit de autenticitatea ceruta fostul arendas pentru care dansul
de lege. si garantul o putea depune garantase.
la Stat pentru obtinerea unui post Buletinul 1876, p. 66
de easier ce-i se incredinta in baza 12. Garantia ipotecara luata sub
acelei garantii. imperiul legei vechi de catre Stat
Buletinul 1875, p. 143 asupra unui imobil pentru asigura-
9. Dup5, art. 1656 din Codul civil rea unui post de ajutor de comisar
garantul nu poate fi tras la ras- financiar, fara consimtimantul pro-
pundere peste marginile cautiunei prietarului acelui imobil, este nula,
date de el ; de oarece orice inscriptiune ipotecara
Astfel, garantan du-se printfun act atat sub imperiul legei regulamen-
autentic pentru un easier general tare, cat si sub noul codice, nu poate
dare Stat cu suma de 200000 lei fi luata fara consimtimantul partilor.
vechi, si Curtea de compturi con- consimtimant ce urmeaza a fi probat.
damnand pe garant a plati o suma, Buletinul 1876, p. 100
inult mai mare datorita de casier 13. Desi in teza generals cererea
catre Stat, fara, a observa ca dato- originals si cererea asupra garanti-

www.dacoromanica.ro
326 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA 11031-iNA

Gla).a nt to Garanri e
for se poat e judeca printr'una si lei 58,780 cu care garanteaza pentru
aceias hotarare, aceasta nu poate fratele sau 1. Cocorescu cu mosia sa
autoriza pe Curtea de fond de a Cocorestt, aceasta mosie este afeetata
primi transfortnarea unei actiuni prin. la plata mentionatei sume, si Curtea
cipale ce ie gAsea pendinte in cer- a fost in drept in fats unei atare
cetarea primei instance, in cerere obligatiuni, de a nu tine in sea,m5,
reconventionalii, prin o conexare de suma prinsA din vanzarea imobilu-
diferite actiuni. lui debitorului principal, de oarece
Buletinul 1876, p. 216 Statul a avut in vedere sum, pen-
14. Beneficiul discutiunei asupra tru care s'a constituit ipoteca irr acel
averei debitorului principal, despre imobil de catre recurent, care este
care se ocupg legiuitorul in art. 1662 raspunzittor cu intreaga sunk si de
Cod. civ., are loc numai atunci cand oarece inaobilul ipotecat cats sa rAs-
este vorba de o garantie personalk punda de suma datoritA.
si nu se poate invoca decatre aceia Buletinul 1881, p. 86
cari au afectat cu ipoteca un imobil 19. Dace o garantie ipotecara e
al for pentru achitarea unei datorii vitiatA din lipsa de forme, totusi ea
catre o a treia persoana. ramane ca o obligatiune personalA
Buletinul 1877, p. 168 pentru sumele pentru care garantul
15. 0 hotarare definitive luata s'a obligat ale plati.
vis-a-vis de debitorul principal pen- Buletinul 188,2, p. 311
tru intreruperea civila a prescrip- 20. Darea unei ipoteci pentru ast-
tiunei, se poate opune si garantilor, gurarea platei unei datorii contrac-
pentru &A in drept, fidejusiunea fiind tate de altul, constitue o garantie
un contract accesoriu, cautionatorul realA tar nu o fidejusiune, adica o
nu face alt decal a accede prin acest garantie personala in favoarea careia
contract la datoria debitorului prin- nu mai poate exist& beneficiul de
cipal ; discutiune ;
CA pe cat thnp creanta plincipala CA in spetk Curtea de apel inda-
exists, are flint& si cautiunea. torind pe Stat ca mai inainte de a
Buletinul 1878, p. 6 pune in vanzare ipoteca concedatA
Contra: vezi mai jos No. 26. de Pastia pentru asigurarea platei
16. Cand nu .s'a stipulat garantia datoriei lui G. Robescu, ss urma-
solidark garantul conserve beneficiul reascA pe acest din urma, rau a in-
discutiunei si nu poate fi urmarit terpretat si aplicat art. 1662 com-
decat in caz de insolvabilitate a de- binat cu art. 1652 din Cod. civ.
bitorului principal. Buletinul 1882, p. 390
Buletinul 1878, p. 250 21. Intreruptiunea prescriptiunei
17. Garantul in cauza nu poate nu poate in regula generala, sa alba
invoca declinatoriu de incompetintA,efect decal in privinta persoanei la
ratione personae, eaci prin aceasta care a fost adresata, data nici in
ar sustrage pe partea reclamanta lege, nici in conventiunea partilor
dela judecAtoria competinta a judeca nu se coprinde o dispozItiune expres5
procesul. contrarie ;
Buletinul 1880, p. 115 Ca, atari esceptiuni nu existain
18. Considerand ca prin actul de materie de chezasie a castiurilor,
ipotecA recurentul fixand suma de nici in Codul Caragea nici in con-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 327

Gamut le Gavaiitie
ventiunea ce formase obiectul pro- persoana chieath ca garant si recla-
cesului in speta ; mantel in instanta.
Ca legiuitorul Caragea, cand s'a Buletinul 1883, p. 1039
ocupat de tinpul in care se pot pres- 24. Cestiunea de a se sti care este
crie actiunile, a distins prescriptiunea sensul si intinderea unei garantii,
datoriei de prescrintiunea chiezasiei, constitue o cestiune de interpretare
tratand pe fiecare in douh, alineate de acte, de competinta instantei de
seperate, adica, considerandu-le ca fond.
independente ur,a, de alta, iar nu ca Buletinul 1884, p. 150
un ce accesoriu care urmeaza intru 25. Pe cat timp garantii n'au pro -
toate soarta principalului ; pus dinaintea instantei de fond be-
Ca a pretinde, in speth, aplicarea neficiul discutiunei conform prescrip-
att. 1873 din Cod. civil, ar fi a se tiunilor legei, nu pot formula un mo-
da legei noui putere retroactive si tiv de casare asupra acestei cestiuni.
a, se viola in acelas timp si art. 1911 Buletinul 1885, p. 900
din acela$ Cod, care prin dispozi- 26. Considerand ca aptirarea inte-
titmile sale dovedeste din contra ca temeiath pe prescriptiune fiind de
a respect :Lt acest principiu ; de natura cand este dovedith a
CA prin urmare, pe cat timp pro- stinge obligatiunea chiar, ea este ine-
prietarul prin actiunea ce a intentat rent& datoriei, iar nu o exceptiune
in contra debitorului principalaren- personals datornicului, SI dar ga-
da$ului--n'a chet si pe garantii a- rantul o poate invoca, chiar cand
cestuia spre a discuta filth si cu dansii debitorul principal n'ar fi invocat-o
cestiunea intreruperei prescriptiunei, (art. 1681 C. civil).
deciziunea pronuntata intre dansul Buletinul 1986, p. 25 qi 1890, p. 1216
i debitorul principal nu poate fi (Secfiile- Unite)
opoza,bilh garantilor, intrucat ei n'au Vezi mai sus No. 15 si mai jos No. 34.
participat nici au fost chiemati in 27. Vazand art. 1663 si 1664 din
instants ; Codul civil ;
Buletinul 1893, p. ?94 Considerand ca dupa aceste arti-
22. Conform art. 29 din Legea de cole pentru ca garantul sa poath care
urmarie a Statului, garantul unui discutia averei debitorului principal,
arendas este supus ca $i arendasul ii se impune unnatoarele eonditiuni:
la aceleasi regale de urmarire. 1. SA fach cerere dela inceputul
Buletinul 1883, p. 810 urmhrirei ;
23. Wizand art. 112 si 114 din 2. Sa indite averea debitorului
Proc. civilh; principal ; si
Considerand ca dreptul defendo- 3. Sa anticipeze spezele ;
rului intr'o instanta civila de-a im- Consider-and, ca in speth, Curtea
plica in judecata pe o a treia per- de apel constath in fapt ca, recu-
soanh, e fondat pe ideia ca acea a renta nu s'a conformat acestor con-
treia persoanh e obligate prin lege ditiuni, de oarece n'a carat discatia
sau conventiune de a indemniza pe averei dela cele dintai acte de urma-
defendor de oarecari prejuditii, sau rire indreptate contra sa ; n'a anti-
de al protege contra oarecaror ata- cipat spezele cuviincioase, si in fine,
curi, independent de orice leghturh ca burnt' ce se desemna era in in-
juridica directs intre acea a treia diviziune ;

www.dacoromanica.ro
328 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Garantie
Considerand ca bunurile indivize
nu pot fi considerate decat litigioase,
de oarece creditorul pentru a ajunge
la realizarea drepturilor sale, trebue
sa provoace prealabil impartiala (art.
494 Proc. civila), ceeace constitue un
proces ;
Ca astfel fhnd, cand Curtea a
respins contestatia recurentei, a fa-
cut o buns aplicatiune a art. 1664
din Cod. civil.
Buletinul 1886, p. 854
28. Avand in vedere dispozitiunile
art. 1796 din Codul Calimach, dupa
care creditorul ramane raspunzator
catre chieza$, veri de cateori lene-
vindu-se de a urmari pe debitorul
principal, pe cand acesta are avere,
compromite dreptul ce are $i cheza$ul
de a se despagubi din averea che-
za$luitului ;
Considerand in speta, ca tribunalul
constata in fapt ca debitorul Zalariu
a lasat avere la moartea lui, $i ca.' dreptul de urmarire a bunurilor fi-
Statul a neglijat de a-o urmari mai dejusorelui it are creditorul $i in ca-
inainte de a fi risipita, astfel ca prin
a sa neglijenta Statul a tient inutil
verce recurs at garantului in contra
debitorului, $i a devenit responsabil
de culpa lui ;
Considerand ca., in drept, nu se
poate sustine ca dispozitiile 1796
din Cod. Calimach nu se aplica de
cat la garantille personale iar nu $i
la cele ipotecare, de oarece textul
legei nu face nici o distinctiune in
aceasta privinta, iar de alta parte
ipoteca nefiind decal un accesoriu
al obligatiunei principale, stingerea
obligatiunei atrage dupa sine $i stin-
gerea ipotecei ;
Ca dealtmintrelea teoria contrarie
ar nesocoti chiar spiritul legei, caci ea
a vut de stop de a impiedeca ca re-
cursul garantului in contra debito-
rului sa, nu devie iluzoriu prin negli-
jenta sau culpa creditorului, Si data
www.dacoromanica.ro
Gara ntie
aceasta este ratiunea legei, ea exista
fara, deosebire in ambele cazuri, fie
vorba de o garantie personals sau
de o garantie ipotecara.
Buletinul 1887, p. 973
29. Regulele prescrise de Codul
civil in titlul despre fidejusiune se
aplica la once fidejusiune in general ;
Ca asemenea, $i in cazul cand un
fidejusor sau mai multi fidejusori au
oferit o siguranta reala constituind
o ipoteca, printr'aceasta nu se schimba
conditiunile fidejusiunei nici nu se
agraveaza ;
Ca deosebirea e numai intr'aceasta.
intre o fidejusiune simpla ei intre o
fidejusiune cu o garantie reala, : ca
in cazul din urina fidejusorul ras-
punde nu numai in virtutea relatiei
personale create prin fidejusiune, ci
totodata $i in virtutea relathinei
reale, dar pentru aceasta, acest din
urma nu e obligat la mai mult, caci
zul fidejusiunei fara garantie reala, ;
Ca de aceea, $i fidejusorul care a
dat $i o g irantie reala, are dreptu-
rile ce le are fidejusorul indicat prin
art. 1662 $i urm. din Codul civil :
Ca de aceea el are $i dreptul co-
prins in art. 1667, adica el are ase-
menea ca Si fidejusorul personal be-
neficiul diviziunei.
Buletinul 1889, p. 707
30. Simpla prelungire a termenu-
lui acordat de creditor in favoarea
datornicului, nu libereaza cautiunea
care poate in acest caz sa urma-
reasca pe debitor ca sa -1 oblige la
plata conform art. 1684 combinat cu
art. 1673 Cod. civ., in virtutea ea-
rora fidejusorul, ei fara a fi platit,
poate sa reclame desdaunare dela,
debitor cand datoria a devenit exi-
gibila prin sosirea scadentei.
Buletinul 1989, p. 133
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROILiNA 329

Garantie Garanfie
31. Actiunea in garantie nefiind caz cand debitorul principal n'ar ti
cercetata si judecata de prima in- invocat-o ;
stanta, nu poate pentru prima oars Ca, este de principiu ca debitorul
fi discutata si transata de Curtea de nu poate, prin conventiunile ce el
apel. ar face cu creditorul, sa compromita
Buletinul 1889, p. 761 drepturile garantului ;
32. Cestiunea de a se sti data Ca acest principiu trebue s fie
prin garantia data s'a modificat dis- aplicabil si la hotararile judecatoresti
pozitiunea privitoare la stipulatiunea intervenite numai intre debitor si
de procente din actul de imprumu- creditor ;
tare, fiind o cestiune de interpretare De unde consecinta ca, chiar dad,
a vointei partilor contractante, in- printr'o asemenea hotarare s'a jude-
stantele de fond sunt suverane in cat ca datoria principals exists, a-
apreciarea lor, si dar deciziunea for ceasta judecata este streina garan-
in aceasta privinta gcapa de sub tului, si nu poate sa-i-se opuna. ast-
controlul Inaltei Curti. fel ca dansul este in drept sa in-
. Buletinul 1889, p. 104.3 voace toate mijloacele de aparare
33. Garantia este indivizibil5, in inerente datoriei.
acest sens, ca intreaga $i astfel pre- Buletinul 18.90, p. 1216 (Sect.- Unite)
cum s'a constituit, raspunde de exe- Vezi mai sus No. 15 si 26.
cutarea contractului in toate ama- 35. Cestiunea de a se sti data o
nuntele lui ; garantie e simply sau solidara, e o
Ca, in virtutea acestui principiu, cestiune de interpretare de contract,
partea nu este in drept, dupa arti- de suverana apreciere a instantei de
coin! 11i94 din Cod civ., s5 ceara fond si ca atare nu cade sub con-
nici restituirea, nici reducerea garan- trolul Inaltei Curti.
tiei, decal numai dupa ce va fi e- Buletinul 1891, p. 155
xecutat pe deplin obligatiunea ga- 36. Justeta motivului invocat pen-
rantata, atat in principal cat si in tru chemarea in garantie, este o ces-
accesoriile ei. tiune de interpretare a raportului ju-
Buletinul 1990, p. 323 ridic dintre partea care cere chema-
34. Avand in vedere art. 1681 din rea in garantie si persoana contra
Cod. civ.; careia asemenea cerere e indreptata
Considerand ca. dupa prescriptiu- si, prin urmare, nu intrA, sub con-
nea acestui articol, garantul se poate trolul Inaltei Curti.
servi in contra creditorului de toate Buletinul 1891, p. 297
exceptiunile debitorului principal ine- 37. Cand creditorul, prin culpa si
rente datoriei, afara de acelea ce neglijenta sa, zadarniceste drepturile
sunt curat personale debitorelui ; garantului, in asemenea caz, dupa
Considerand ca apararea interne- dispozitiunile art. 1682 C. civ., cau-
iata, pe prescriptiune fiind de natura tionarul se libereaz5, de garantia sa
cand este dovedita a stinge o- cand nu poate sa intre in drepturile.
bligatiunea chiar, ea este inerenta privilegiile si ipotecile creditorului
datoriei, jar nu o exceptiune perso- din cauza acestuia.
naladebitorului ; Buletinul 1891. p. 718
CA, dar, garantul o poate invocit 38. Simplele chiezasii, fie si tre-
in numele sau personal, chiar in cute in condicile de popriri, nici sub

www.dacoromanica.ro
330 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMSNA
Gera n pie
imperiul regimului Legei Caragea nu
puteau fi considerate ca garantii
ipotecare, caci nici vreun text al le-
gei, nici circularile ministeriale ce se
obicinuiau pe atunci, nu le da, un
asemenea caracter
Buletinul 1891, p. 731
39. Vazand art. 1866, 1873 *i 1681
din Codul civil ;
Considerand ca intreruptia civila
a prescriptiune este, in regula ge-
nerals, relative, iar nu absolute, de
oarece art. 1866 declare formal ed.,
afard, de exceptiunile stabilite in
art. 1872 *i 1873, ea nu folose*te
decat celui ce o face *i nu vatama
decal celui contra cdruia se face ;
Ca art. 1873 fiind deci o excep-
tiune la o regula generals de drept,
dispozitiunea in el coprinsa, dupa
care intreruptiunea civila a prescrip-
tiunei fd.cuta in contra debitorului
principal are efect *i in contra cau-
tiunei, nu trebue interpretatd ca on
ce exceptiune la dreptul comun, de-
cat in sensul eel mai restrictiv ;
Considerand a a acorda unei ce-
reri in judecata urmata do o deci-
zinne judecatoreasca intro creditor *i
debitor, nu numai efectul de a in-
trerupe pur i simplu prescriptiunea
contra cautiunei, dar inca *i pe a-
cela de a transforms, fats ci. cau-
tiunea, natura insa$i a obligatiunei
garantata de dansa, este a a, ex-
ceptiunei consfinta de art. 1873, o
interpretare nu restrietiva, ci cu to-
tul extensiva;
Considerand ca este a da o inter-
pretare extensiva textului citat *i a
transforms, fats cu cautiunea, insasi
natura obligatiunei din punctul de
vedere al sorgintei sale, cand se de-
clara, precum face in spets deciziu-
nea atacata, cd, obligatiunei cauti-
unei preseriptibild dupd natura ei
prin 3 ani, e supusd, din momentul
www.dacoromanica.ro
Garan,f te
intreruptiunei operatd, prin deciziu-
nea data intro creditor *i debitor,
preseriptiunei de 30 ani, caci facand
astfel, se da deciziunei judecatore*ti
data intro creditor si debitor nu nu-
mai efectul intreruptiv Ltd, cu cau-
tiunea, dar acela de a priva pe
acesta de beneficial exceptiunilor ine-
rente datoriei principale primitive, $i
pe care art. 1681 le garanteaza per-
sonal cautiunei, beneficii pe care on
cand creditorul cu debitorul le-ar
putea rapi cautiunei, data s'ar da
deciziunei judecatore*ti intervenita
intre acesti doi un efect mai mare
decat acela de a intrerupe pur *i
simplu prescriptiunea Si Ltd' en dansa,
*i anume, efectul de a transforms
pentru cautiune o obligatiune deri-
vand dintr'un contract de locatiune,
intr'o obligatiune derivand dintr.o
deciziune judecatoreasca in care
dansa n'a fost parte.
Buletinul 189d, p. 969 ; 1893, p. 346
Vezi euvantul PreseriMinne" No. 134.
40. Dupd, art. 20 alin. II din le-
gea timbrului, chiemarile in garan-
tie cats sd, se face pe hartie tim-
braid, de 5 lei coala, plus o taxa spe-
cials de 20 lei ;
Ca prin exceptinne, numai in caz
cand o asemenea chemare in garan-
tie este Malta de odatd. en actiunea
principals, nu este supusa la aceastd,
taxa.
Buletinul 1494, p. 681
41. Prin efectul devolutiv al a-
pelului, garantul chiemat dinaintea,
primei instance *i aphrat, din cauza
reclamatiunei principale, urmeazd a
figura dinaintea Curtei de apel.
Buletinul 1895, p. 554
42. Intinderea unei garantii, ca o-
bligatiune accesorie, sa masoara dupd,
aceea a obligatiunei principale pe
langa, care este alipita, afara numai
dacd partite ar fi convenit altfel ;
 REPER'I'ORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA :331

Garan,fie Garartfie
Ca in spet5, Curtea de fond sta- cereri sa pot sau nu judeea in ace-
bileste ca defunctul Tudorovici (land la time, Tribunalul, in speta, era
lui Raiculescu garantia in cestiune in drept sa refuze cercetarea for cu-
pentru a asigura buna gestiune a a- mulativA, cand se convinsese de con -
cestuia in functiunea de agent de trariu.
schimb, pe care numitul o ocupa inc5,, Buletinul 1897, p. 642
urmeaza a se intelege ca ea a fost 45. Dupe art. 1656 din Codul civil,
data pe tot timpul cat Raiculescu fidejusiunea, trebue sa fie express,
va sta, sau va fi mentinut in func- contractul hisa de fidejusiune nu e
titmea, sa, intrucat nisi din termenii supus la nicio forma, solemna, i el
actului, nici din intentiunea par- poate sa rezulte dintr'un inceput de
tilor, nu rezulta ca acea garantie ar dovada scrisa, complectata prin mar-
fi fost data pe un termen mai scurt ; tori sau prezumtiuni.
Ca judecand astfel, Curtea de fond Buletinul 1897, p. 702
face o buna aplicatiune a principiilor 46. Considerand ca neindoios fiind
de drept mai sus enunciate, *i car- ca dovada unei obligatiuni corner-
eetand in termenii actului de ga- ciale poate fi facuta prin toate mij-
rantie si in natura obligatiunei prin- loaeele de probatiune, cu drept cu-
cipals, intentia partilor, departe de vant Curtea de apel a admis proba
a comite un exces de putere, ea te*timoniala ceruta de parat sere a
uzeaza in limitele legei de dreptul dovedi garantarea verbala a platei
situ de a aprecia faptele in mod su- acelor cambii de catre recurent.
veran. Buletinul 1898, p. 950
Buletinul 1897, p. 35 47. Considerand ca observarea for -
43. Din combinatia art. 117 cu mei prescrisa de art. 1180 din Cod.
123 din Proc. penala rezulta ca su- civil, o deopotriva ceruta pentru do-
mele depuse de catre cei de altreilea, vedirea existentei atat a obligatiei
ca garantie pentru eliberarea provi- principale, cat i a obligatiei de ga-
zorie a prevenitilor, nu pot sa. fie rantie, caci motivul este acela, in
intrebuintate pentru despagubirea par- toate cazurile ;
tilor civile decat atunci cand prove- Considerand ca astfel Hind, i in-
nitii nu se infat4eaza la instantele trucht in speta, actul pe care recu-
judecatoreti pentru instruetiunea i rentul ii intemeiaza cererea sa este
judecarea afacerilor. sau pentru exe- scris de Burghelea, iar intimatul care
cutarea hotararilor. semneaz5, ca garant solidar, nu a
Buletinul 1897, p. 455 i 1406 adaogat inaintea seninkturei cuvia-
Vezi mai jos No. 49. tele bun i aprobat, cu drept en-
44. Considerand ca, dupa art. 64 vant Curtea de apel a considerat a-
din Legea judecatoriilor de pace din cest act ca un inceput de proba
1894, combinut cu art. 113 si 114 scrisa.
din Proc. civ., cererea de chemare Buletinul 1898, p. 1358
in garantie se poate disjunge de ce- 48. Considerand ca dupa art. 111
rerea principala, data ea nu este in din Legea judecatoriilor de ocoale,
stare de a fi judecata de odata cu data cererea de chiemare in garan-
cea principala ; tie nu s'a facut inainte de apararea
CA instanta de fond fiind singura asupra fondulu, judecatorul va puted,
competenta a aprecia data cele dotta hotari asupra cererei principale, ra-

www.dacoromanica.ro
032 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA
Garant le
manand a se judeca, in urma cere-
rea de chiemare in garantie ;
Ca dar, judecatorul este suveran
sa aprecieze imprejurarile de fapt si
gasind ca procesul are necesitate de
o solutiune grabnica, poate sa ju-
deco cererea principals, ramanand a
se judeca in urma cererea de chie-
mare in garantie.
Buletinul 1899, p. 496
49. Considerand ca, atat din in-
treaga economie a legei asupra cau-
tiunei in materie de liberare provi-
zorie, cat si in special din textul ar-
ticolelor 117 si 123 din Proc. penala,
rezulta ca cautionarul garanteaza
prezentarea prevenitului la toate ac-
tele de instructiune, si in caz de
condemnare la executarea pedepsei ;
Considerand ca data art.. 124 din
Proc. penala prescrie ca acea cau-
thine garanteaza plata reparatiunilor
civile, aceasta, dispozitiune este pre-
vazuta numai pentru cazul cand
prevenitul sau condamnatul nu ar
fi urmator, fie a se infatisa, fie a-si
executa pedeapsa. conditiuni anume
cerute de art. 123 din Procedura pe-
nala ;
Considerand ca intrucat, in speta
se constata ca condamnatul $,apira,
s'a, prezentat in tot cursul instruc-
tiunei, iar actualmente igi executa
pedeapsa, urmeaza ca suma depusa
de recurent ca garantie pentru a-
pira, nu poate sa fie intrebuintata,
pentru despagubirea partei civile, in-
trucat supunerea la plata Malta de
recurent, nu este o fidejusiune in
sensul si in formele articolului 1656
din Codul civil, ci in formele cerute
de art. 117 din Pr. penala.
Buletinul 1899. p. 1038
50. Art. 1656 din Codul civil, ce-
rand ca fidejusiunea sa fie expresa,
n'a voit decat ca consimtimantul fi-
dejusorului de a garanta plata sa, fie
www.dacoromanica.ro
Garantie
manifestat, exprimat ; n'a inteles insa
a supune fidejusiunea la nicin anu-
mita forma, nici a cerut intrebuin-
iarea unor termeni sacramentali ;
Ca, prin urmare, ea poate fi data
atat verbal, cat gi prin scris ; pre-
cum de asemenea 3i mijloacele de
dovedire sunt acelea ale dreptului
comun.
Buletinul 1901, p. 685
51. Garantul poate stipula ca nu
intelege a garanta datoria decal nu-
mai pentru un an :
Ca o asemenea conventiune nefiind
nici prohibits, de lege, nici contrarie
bunelor moravuri 9i ordinei publice,
are putere de lege intro parti.
Buletinul 1901, p. 1467
52. Nulitatea actului de garantie
ipotecara data pentru un manuitor
de bani publici nu e de competiuta
Curtei de compturi de a o judeca.
ci de competinta tribunalelor ordi-
nar e.
Buletinul 1909, p. 1011
53. Considerand ca cererea de
chemare in garantil3 are tocinai de
scop de a apara de plata, in "az de
condamnare, pe cel chennt in jade-
cata prin cererea principals, a5a. ca
acesta are dreptul a pune in cauza,
prin chemare in garantie, pe cel care,
fats de dansul, e tinut la raspun-
dere ;
Ca dup5, art. 1-13 din Proc. civila,
cererea originals 9i cererea asupra
garantilor au a fi judecate printr'una
3i aceiasi hotarare ;
Ca data in anumite cazuri judo-
catorii au facultatea de a disjunge
aceasta cerere de actumea princi-
pals, si a o judeca mai in urma, ei
insa nu pot face aceasta decat in
cazurile prevazute de art. 114 Proc.
civila, i an time: 1 Cand cererea in
garantie s'a Meta dupa auararea a-
supra fondului, si 2 Cand cererea
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 333

Garantie Garanti e
principals este in stare de a se ju- la prima instant& an combatut nu-
deca, iar cererea in garantie e de mai pretentiunile reclamantului prin-
natura a nu putea fi judecata iii cipal in acord cu acel ce ii chemase
aar in garantie, nu'si pierd dreptul de a
Buletinul 1.903, p. 320 schimba in apel modul for de apa-
54. Considerand ca deli art. 20, rare, prin combaterea directa a pre-
capit. 8, part. 4 din Codul Caragea tentiunei aceluia can i-a chemat in
da creantelor Statului preferinta de garantie, caci in apel se pot invoca.
plat5, insa. art. 4, capit. 8 nu tran- mijloace not de aparare, fara a se
smite chezasului, ce a platit chez5.- schimba insa obiectul procesului,
suita de dansul datorie, drepturile cauza lui si calitatile partilor (art.
creditorului, ci ii acorda numai o 32.7 Proc. civila).
simply actiune de a si cere plata Buletinul 1904, p. 1244
dela debitor. 58. Dupa art. 114 din Proc. civila,
Buletinul 1863, p. 146 se va putea judeca mai intai cererea
55. Ca legiuitorul ne stabilind nicio principal& ramanand a se judeca mai
prescriptiune osebit& pentru cautiune, in urm5, cererea contra garantilor,
chezasul, ca si debitorul principal, data cererea principals este in stare
nu pot opune creditorului alts rres- de a se judeca, si cererea in garan-
criptiune de cat a ceea de 30 ani, tie este de natura a nu putea fi ju-
conform alin. 14 din art. 7, part. 6, decata in graba ;
cap. I din Codul Caragea, nici, prin Ca in speta, Tribunalul respingan0
urmare, pretentiunea ca creditorul cererea in garantie pentruca nu poate
urrniirit pe debitorul principal pe fi judecata in grabs, a uzat de o fa-
timpul cand, mai avand avere, avea cultate ce ii da mentionatul articol.
de unde a-si plati datoria, caci, nu Buletinul 1904, p. 1274
a creditorului, care si-a luat precau- 59. Vezi cuvantul cIpoteca. No. 74.
tiunea de a se asigura prin cautiune,- Buletinul 1904, p. 1645
ci al garantelui era dreptul si da- 60. Considerand ca art. 124 alin.
toria s5, is masurile cuvenite pentru II din Proc. penal., prevede ca in
ca debitorul sa fie urmarit a plati niciun caz, cel ce va fi liberat pe
and mai avea Inca avere, incat sa cautiune, nu va putea trece paste
nu fie el tras pentru dansul ; fruntarii fara permisiunea justitiei ;
C5, numai atunci garantul ar fi Ca data legiuitorul n'a precizat
putut opune creditorului c5, n'are o- ce a inteles prin cuvantul
bligatiune de a plati, cand ar fi do- ties, adica,, care sa fie autoritatea
vedit ca a somat pe creditor sa ur- judec6toreasca in drept de a acorda
mareasca pe timpul cand debitorul aceasta permisiune, dar intentiunea
mai avea Inc& avere. legiuitorului o arat& articolele urma-
Buletinul 1867, p. 552 toare 125 si 126 din Proc. penala,
56. Constatarea ce o face instanta unde prevede ca neprezentarea in-
de fond ca cererea in garantie s'a culpatului in timpul instructiunei sau
fault dupa apararea asupra fondu- la executarea hotaxarei condamna-
lui, e o constatare de fapt care scapa toare, se va constata de judele in-
controlului Inaltei Curti. structor, Tribunal sau Curte, adica
Buletinul 1904, p. 349 de instanta inaintea careia afacerea.
57. Acei chemati in garantie, cari este pendinte ;

www.dacoromanica.ro
384 RE,PERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Garantie
Prin urmare. din eombinatia art.
124 cu 125 si 126 rezulta in mod
invederat, ca legiuitorul a inteles prin
-cuvantul .Justitie, din art. 124 alias.
II, ca, tot instanta judeca'toreasca
inaintea careia se gaseste afacerea
pendenta, este in drept a acorda per -
misiunea celui liberat pe cautiune a
trece peste fruntarii.
Girante rie afareri
1. Prin faptul tatalui de a lua in
administratia sa averea fiului sau
ditpti incetarea lui din viata, nu
poate fi considerat decat ca un simplu
administrator al intereselor sale ;
Ca in aceasta calitate, el nu poate
fi sups la raspundere decat pe sn-
mele ce ar fi avut ale fiului sail in
administratia sa. dupa ce ar fi dat
comet de gestiunea averei pe timpul
cat a fost girata, de el ;
Buletinul 1877, p. 167
2. Reparatiunile facute decatre un
starit unei Biserici, obliga pe Stat
de a-i restitui cheltuelile facute cu
aceste reparatiuui. intrucat staritul
a lucrat ca un negotiorum gestor si
Statul a prolitat de reparatiuile
facute.
Buletinul 1878, p. 71
3. Din textul art. 185 $i urmatorii
din Cod. civ. reiese neindoelnie obli-
gatiunea tatalui a plati alimentele,
intretinerea si educatitinea copilului
sau ;
Ca data' constants aceasta, obli-
gatiune pentru parinti, ramane fara
discutie $i obligatiunea de a plati
tag] $i datoriile facute de fiu in
timpul boalei sale, pentru cautarea
sanatatki sale ;
Ca in speta, insusi avocatul re-
-curentnlui (fatal) a recnnoscnt la tri-
bunal prin pleduaria sa ea a fost
bolnav la Paris debitorul fiu, $i a-
-ceasta afirmatiune coroborata si cu
www.dacoromanica.ro
Girante de afaceri
alte fapte enuntate in sentinta tribu-
nalulni, a putut forma convinctitmea
tribunalului, ca instants de fond.
cum ca decedatul fiu al recurentului
se gasea bolnav cand s'a imprumu-
tat, si prin urmare condamnand pe
tats a plati o datorie facuta de fiul
sale intr'un caz gray, n'a comis vreun
exces de putere si nici a interpretat
ran pilticipitil in materie de gestiune
de afaceri.
Buletinul 1882, p. 172
4. Functionarul Creditului urban
Bucuresti care pentru a scapa de
raspunderea unui furt de scrisuri
funciare urbane comis din cauza ne-
gliientei sale, plateste si retrage din
cireulatinne efectele sustrase, nu este
in drept a cere Creditului restituirea
sumei ce a debursat-o, de oarece ce
el a girat afacerea sa proprie, iar nn
afacerea Creditului urban.
Buletinul 1489. p. 830
5. Patronul e obligat a plati toate
cheltuelile utile ce s'au facut de care
girantele sau de afaceri en repara-
tiunea caselor sale.
. Buletinul 1R94, p. 1090
6. Vezi cuvantul cArenda,, No. 80.
Buletinul 1894, p. 1039
Gratia re
1. Dupa, art. 93 alias. 5 din Con-
stitutiune, dreptul de gratiare a Su-
veranului se refers numai la iertarea
sau miesorarea pedepselor corporals,
iar nu si la pedepsele accesorii sau
alte efecte a executarei hotararilor
judecatoresti, caci asemenea efecte
nu pot sa dispara decat prin decla-
rarea reabilitarei condamnatilor, rea-
bilitare care insa nu este prevazuta
de legiuitorul roman ;
Considerand ca, in spetit, M. S.
Domnitorul, prin decretul de gratiare
exercitat conform citatului art. 93
din Constitutiune, reducand pedeapsa
 REPERTORIUL GENERAL DE .JURISPRUDENTA. RONIANA. 335

Gratiare Hotdrari
recurentului la un an inhisoare si la orice deciziune a instantelor de fond
plata despilgubirilor catre Stat, fare trebue sit cuprinda motivele pe cari
sit ordoane expres si ridicarea pe- se intemeiaza dispozitivul situ, eAci
depsei accesorie pentru pierderea in caz contrariu este susceptibilii de
dreptului la pensiune, ordin care, de casatiune ;
altmintrelea, n'ar fi intrat in apli- Simpla afirmare fiicuta intr'un mod
catiunea juuta a citatului art. :-13 din vag : .crt din a-tele prezentate, in-
Constitutie, urmeaza ca asemenea stants de fond s'a convins ca actin-
perdere a ramas pentru totdeauna nea pornita este de natura corner-
aplicabila recurentului, pe langa pe- cia15., filet sit arate si cari an fost
deapsa corporals de un an inchisoare elementele de convinctiune trace din
$i plata despagubirilor catre Stat. asemenea acte, dup5, can a apreciat
Buletinul 1892. p. 526 natura juridica a actitmei, echiva-
2. Gratiarea nu poate face ca exi- leaza cu o nernotivare a deciziunei
stenta delictului si a condiunnatiunei sale.
sit dispar5. Buletinul 1871, p. 31
Buletinul 1495, p. 340 5. Dup5, legea din 1847 a Moldo-
vei, privitoare la formele ce trebuesc
H a fi observate de judecatori si modul
cum urma a se face judecata, nu
'Cote/Pori r5mane nicio indoiala ca tribunalul
era indatorat a se pronunta, mai
1. Hrisoavele Domnesti in materie inainte de a se judeca fondul, asu-
(le judecatati in fata legei celei noi, pra dreptului personal al aceluia cc
data n'au inceput a se execute de faces reclamatiunea, in caz cand un
sub legea veche, nu au alt caracter asemenea drept i-se contests de par-
decat pe acel de hotarari cu puterea tea pirate, si duprt ce contestatiunea
lucrului judecat care, pentru a putea in aceasta privinta era, terminate.
fi executate, urmeaza neaparat s iii apropria judecarea fondului ac-
fie investite cu formula executorie. tit mei.
Buletinul 1870, p. 319 ,si 1471, p. 89 Buletinul 1471, p. 34
2. 0 deciziune a Curtei de Comp- 6. Deciziunea Curtei, prin care se
turi, casata pentru motiv de incom- face aplicatiunea art. 57 din Codul
petinta si fara a se ordona trimite- penal, dupa care faptul savarsit in
rea pentru o noun judecata, nu mai stare de smintire a mintei sau a
poate face obiectul unei noui jude- pierderei ratiunei, nu se socoteste ca
cati din partea Curtei de Compturi. delict, dad'. asemenea stare este in-
. Buletinul 1870, p. 268 dependents de vointa omului, este
3. Instantele de fond uzeaza. de o deciziune bazata pe aprecieri de
dreptul ce le acoda legea cand in- fapte cari soap. de controlul Inaltei
terprets sensul deciziunilor lor, dss Curti.
tul numai ca sit nu denatureze ac Buletinul 1871, p. 49
tele si sit nu se contrazica en deci- 7. Deciziunea unei Curti de apel.
ziunile pe cari le interprets. subscrisa numai de care doi mem-
Buletinul 1870, p. 292 bri, se considers nula si inexistenta.
4. Dupe art. 37, alin. 3, din Le- Buletinul 1871, p. 63 i 1882. p. 34
gea organics a Curtei de Casatie, 8. Una din conditiunile esentiale

www.dacoromanica.ro
336 REPERTORJUL GENERAL DE JURISPRUDENTA il03[ANA

_Motet Mr I Ilotdrart
prescrisa de art. 123 Pr. civ. pentru de Ministerul justitiei, conform anti-
aliditatea unei hotarari judecAtoresti, colului 36, alin. 1 $i 41 din Legea
este : enuntarea motivelor care a organics a Curtei de Casatie ;
determinat convinctiunea judecato- Consiliul militar de revizie, jude-
rului ; cand si osandind pe uncapitan, far5,
CA, din toate elementele ce trebue a-1 city spre a se apara si far5, ca
sa contina o hotarare, enuntarea in contra lui sa, fi fost o actiune
motivelor este prescrisA sub pedeapsa trecuta prin toate gradele inferioare
de militate, precum rezulta si din de jurisdictiune military, a excedat
art. 37, alin. 3 din Legea organics marginile atributiunilor sale de Tri-
a Curtei de Casatie ; bunal militar superior si a comis un
Prin obligatiunea impusa judeca- invederat exces de putere.
torului de a-$i motiva deciziunea, Buletinul 1871, p. 141
legiuitorul a voit ca el sa se deter- 12. Curtea violeaza principiul celor
mine, in cunostinta de cauza, prin doua grade de jurisdictiune cand a-
ratiuni de natura a forma convinc- supra apelului condamnatului it a-
thinea sa, si astfel partea nemultu- chita pentru faptul pentru care a
rnitA sa fie pus5 in pozitiune a le fost condamnat de tribunal, si-1 con-
combate, cand ar vedea ca ele se demn& pentru un fapt nou pentru
reaziimA pe vreo eroare de fapt sau care tribunalul nu se pronuntase,
de drept ; Buletinul 1871, p. 201
0 sentinta care confine numai so- 13. Facerea si citirea raportului
lutiunea punctului de drept, fara nici in afacerile penale, anume prevazut
o aplicatiune a punctului de fapt, de art. 204 Pr. pen., nu este forma-
este nula, pentru lipsa de motive. litate de lege prescrisa sub pedeapsa
Buletinul 1871, p. 87 ; 1877, p. 242 ; de nulitate.
1878, p. 260 i 1894, p. 279 Buletinul 1871, p. 235; 1875, p. 271
9. Curtea de apel trebue sa dis- Fi 1876, p. 258.Contra,: 1880,
cute si sa combata toate faptele si p. 350 ; 1881, p. 556 0
drepturile derivand din ele si cari 1895, p. 991
sunt coprinse in hotararea tribuna- 14. Prin art. 292 Pr. civ. se sta-
lului apelata $i sa arate pentru ce bileste principiul de a se putea in-
ea nu se uneste cu acea hotarare drepta 'lute() hotarare erorile simple
si o infirma. materiale asupra carora nu poate in-
Buletinul 1871, p. 107 cape& verio contestare sau discutiune
10. Cand instanta de fond omite contrazicatoare, d ups cererea .pArtei
a se pronunta asupra recuzatiunei interesate, de care instanta care le-a
adusa unor martori, aceasta omisiune pronuntat, printr'o simply not tre-
nil este esentiala cand dispozitivul cute', in marginea sau dosul hotArarei,
deciziunei este sustinut de alte probe iar nu printr'o hotarare de revizuire.
decat cele rezultand din depunerea Art. 292 Proc. civila este numai
martorilor recuzati. enun
Buletinul 1871, p. 93 Buletinul 1871, p. 366
11. Deciziunile Tribunalelor mi- 15. Cand judecatorii, cu ocazia in-
litare fiind date cu exces de putere terpretarei unui act, impun partilor
sau incompetint5., sunt susceptibile obligatiuni ce nu reiesa din acel act,
de anulare dup5, o cerere adresatA nici explicit nici implicit, si care nu

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 337

llotcirar I Ifotcirar t
s'au cerut de pitirtd, comit un exces o hotarare preparatorie ci o hotarare
de putere. care leagg pe tribunal.
Buletinul .1871, p. 384 Buletinul 1871, p. 32 ; 1872, p. 9;
16. Un avocat stagiar nu poate 1880, p. 309 gi 1885, p. 631
complecta sedinta trib. in caz de di- 21. 0 hotarare judeatoreasca de-
verging (art. 117 Pr. civ.). finitivd nu este deal o novateiune
Buletinul 1871, p. 343 a titlului vechiu, pe care se bazeazd,
17. Dupg art. 159 Pr. civ. intero- actiunea, in puterea careia s'a pornit
gatorul partilor se face numai in caz judecata.
cand judecgtorii nu gasesc ca cauza Buletinul 1871, p. 100
este in destul de lumina* aceasta 22. Hotararile pronuntate in con-
facultate a judecgtorulai nu este tra unei femei maritate care a stat
restransa prin art. 227 Pr.. civ. in caz in judecata Mfg autorizatiunea so-
cand o parte propane a se face inte- tului sau, sunt pule, si dansa le
rogatorul adversarului sau. poate ataca pe calea opozitiunei la
Buletinul 1871, p. 421 urmarire (art. 207 C. civ.).
18. In procesele corectionale scau- Buletinul 1879, p. 41
nul procurorului nu poate fi tinut 23. Curtea care respinge un mjloc
(le un avocat, ci de substitutul pro- de apgrare propus de o parte pe mo-
curorului sau de un judecator in- tivul ea intre &Ansa si partea ad-
sarcinat de presedinte (art. 25 Pr. versa exists o hotarare anterioara
penald). care transeazg diferendul, pe cand
Buletinul 1971, p. 369 din contra din acea hotarare nu re-
19. Dupa dispozitiunea finale a zultg ca judecata a urmat cu dansa,
art. 363 din Regulamentul organic comite o grosierg eroare de fapt.
al Moldovei rezulta cg intarirea unei Buletinul 1872. p. 58
hotarari a Divanului Domnesc era 24. Dispozitiunea art. 185 din Pr.
obligatorie pentru Domn, dacg Diva- pen. privitoare la notele ce trebue
nul cercetase cauza a doua oars, in sa le in grefierul pentru ascultarea
urma trimiterei facutg de Domn pen- martorilor, nu este prescrisA sub pe-
tru aceasta ; deapsa de nulitate.
Ca din aceasta obligatiune expresg Buletinul 1872, p. 83; 1875, p. P68;
prin acest articol, de a confirms ho- 1877, p. 148 ; 1878, p. 300 ; 1879,
tgrarea Divanului, rezultg ca Domnul p. 762 gi 1884, p. 855
n'avea dreptul de a anula nici de a 25. Dug' Tribunalul si Curtea nu
refuza confirmarea ei, de unde con- repetg in dispozitivul hotararei for
secinta ca devenea definitivg si ire- respingerea unei cereri pe care o
vocabilg. resping motivat in considerantele a-
Buletinul 1872, p. 1 gi 1979, p. 314 celor hotgrari aceasta poate cel
20. Conform art. 119 Pr. civ. o- mult constitui o cerere dh revizuire
data ce o hotgrare s'a subscris ei p e n tr u obscuritatea hotararei, iar
s'a pronuntat in public, nu este ertat nici data o cerere in Casatiune.
nici unui judecator a-o mai reforms; Buletinul 1872, p. 95
Hotgrarea prin care se o r d o n 26. Din art. 371, 372, 373, 375,
scoaterea in revindere a unui imobil 376, 135 si 136 Proc. civ. rezultg
pentru nedepunerea pretului, nu este intr'un mod evident $i nediscutabil
I. C. Barozzi.Vol. II 22

www.dacoromanica.ro
338 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RoMANA

Itoteirtba ifoteirtli I
cit in regula, generalit, Tribune lele si 27. Legea prescrlind ca sedintele
Cartile din tar& n'au dreptul si da- judecatoresti sa, fie publice, de aci nu
toria de a execute prin agentii ala- urmeaza ea lipsa mentiunei in ho-
turati pe Tanga dansele $1 dupe pu- tarare ca pronuntarea, hotararei s'a
nerea formulei executorie, cleat ho- facitt in public, dovede$te ca publi-
tararile date de ole in$ile, pronuntate citatea n'a lost respectata (art. 118
si ramase definitive, constituind pu- $i 119 Pr. civila).
terea lucrului judecat, gi aceasta in Buletitzu11872, p. 122 $i 1873, p. 181.
virtutea dreptului de Suveranitate a . Contra : 1880, p. 18 ri 144
Tarei ; Aceia$i sanctiune se prescrie
Art. 374 din Proc. civ. care acorda pentru sentintele corectionale prin
tribunalelor romane facultatea de a art. 186 Pr. pen.
execute in Romania hotararile jude- Buletinul 1875, p. 325 gi 1879,
catoresti date in stara strains, numai pag. 962
in modul $i limitele cum $i hotara- 28. histanta de fond nefiind da-
rile judecatorilor romani se execute toare a raspunde la toate argiunen-
in acea tars, si dupe ce vor fi decla- tele ce-i-se produc, nu comite nicio
rate executorii de catre judecatorii omisiune esentiala cand nu discuta
competinti romani, acest articol sta- si ill se pronunta decat asupra con-
bilind o exceptdune la regula gene- cluziunilor puss de parti.
rals prescrisa ptin precitatele arti- Buletinul 1872, p. 147 ; 1882, p.
cole, nu i-se poate da decat un in- 1033 6i 1884, p. 976
teles ad-literam marginit, cad excep- Nici a discuta toate actele pre-
tiunile fiind de drept strict, nu se zentate, suficient numai a reesi im-
pot intinde prin interpretatitine peste plicit din hotararea ca to a avut in
limitele ce le-a statornicit legini- vedere.
torul ; Buletinul 1890, p. 270 ; 1892, p.
Prescriptiunile art. 374 fiind Clare 219 ; 1895, p. 1112 ri, 1900, p.132:1
formale, $i spiritul legei fiind con- 29. Din momentul ce s'a ivit o di-
statat, sub nici un pretext nu este vergent& dinaintea Curtei de apel,
permis judecatorilor a se inspire, in procesul urmeaza a se judeca din
interpretatiunea lui, nici de eauze nou in complectul Curtei, conform
morale, nici de fapte sociale, spre a art. 330 Proc. civ.
putrivi deciziunile for cu aceste fapte, Buletinul 1872, p. 177
inlocuind constiinta legei prin con- 30. Art. 82 Proc. civila nu cere
stiinta for pt oprie, caci autoritatea ca hotararea sa cuprinda constatarea
hotararilor judecatore$ti re$ede mai ea s'au indeplinit dispozitiunile ci-
cu seams in sumisiunea judecatorilor tatului articol. Neindeplinirea lui nu
la vointa legei ce sunt chiemati a se poate presupune. ci ea trebue sa
aplica ; rezulte dintr'o dovada, contrarie care
Ca art. 374 Pr. civila, nu auto- se poate administra $i chiar prin
riza decat hotararile date in Ora probe externe, independente de tale
strains, ca sa poata fi executate in constatate prin hotitrare ; ca pang la
Romania. iar nicicum hotararile pro- o asemenea probe, prezumptiunea
nuntate de care autoritatile consn- este ea Curtea a lost regulat corn-
lare stabilite in Romania. pusa.
Buletinul 1872, p. 115 (Sectiile- Unite) Buletinul 1872, p. 212

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Hotarari
31. Enuntarea din eroare a unui
articol de lege care nu este aplica-
bil in speta procesului, nu face ca
hotararea sa se anuleze cand ea este
bine motivates in drept.
Buletinul 1872, p. 284 ; 1880, p. 370;
1895, p. 1107 i 1896, 1641
32. data ce procesul, dupes ce-
rerea partilor, a ramas la urma, in-
stanta de fond nu poate sa inter-
verteasca. randul decat numai dad,
partile ar fi fost prezente si ar fi
cerut intervertirea.
Procedand altfel, instanta de fond
violeaza art. 93, alin. 2 si 3 din Pr.
civila.
Buletinul 1473, p. 185 ; 1890, p.
1405 fi 1884, p. 163
33. Aplicarea art. 151 Pr. civila.
presupune ca intre diferitii parati
exist& o conexitate de cauza, fiindea
intre altele, origina drepturilor sau
a indatoririlor e comuna si prescrip-
tiunea art. 151 se justifica prin con-
sideratia de a evita contrarietate de
sentinte cari ar rezulta, neaparat cand
s'ar da diferite hotarari pentru di-
ferite parti.
Buletinul 1873, p. 218
.... Art. 151 Proc. civila se aplica
atat fats de reclamanti cat si fates
de parati.
Buletinul 1884, p. 761
34. Aplicatiunea art. 151 Pr. civ.,
legiuitorul o care intr'un mod impe-
rativ, asa ca. data instanta de fond
nu l'a aplicat, hotararea sa e su-
pusa, casarei pentru violarea acestui
articol.
Buletinul 1873, p. 207 si 187.9,
pag. 28
35. Romania constitue un Stat a
&Anil suveranitate intern& absoluta
e recunoscuta intre altele prin arti-
colele 22 si 23 al Tractatului din
Paris, apoi prin art. 1 si 6 din Con-
www.dacoromanica.ro
335:
Hoteiretri
ventie si mai en seams prin alinia-
tul al II-lea al art. 2 din Conventie.
Ca o emanatie a suveranitatei in-
terne este puterea judecatoreasca ;
Ca, in aceasta privinta, ohiar prin
art. 7 al Conventie se declares : ca
puterea judecatoreasca exercitata, in
numele Domnitorului, va fi incre -
dintata magistratilor numiti de dan-
sul. ;
Ca si din art. 104 al Constitutiei
din 1866 rezulta ca o jurisdictie nu
poate exists in Romania, decal nu-
mai in virtutea unei anume legi ;
Ca asa fiind, dupes dreptul public
intern al Romaniei, justitia se dis-
tribue in Romania numai de tribu-
nalele instituite in virtutea unei legi
anume, si ca functiunea de a judeca,
se exercita numai de judecatorii nu-
miti de Domnitor ; Ca, afar& de ace-
stia nu este alta jurisdictie ;
Jurisdictia contencioasa pe care
si-ar aroga-o Consulii diferitelor pu-
teH, este atat contrarie dispozitiei
exprese a art. 104 din Constitutie si
articolelor citate mai sus, cat si prin-
cipiilor dreptului international, caci
dupes acestea, consulii au numai mi-
siunea de a inlesni pe comerciantii
natdunei lor, intrucat exercita comer-
tul in tam in care ei functioneaza,
si de a exercita oaresicari acte de
jurisdictie gratioasa precum : de a
lua in conservare o mostenire lasata
de un national ; niciodata insa nu li
se recunoaste dreptul de jurisdictie
contencioasa, deci dreptul de a ju-
deca ;
Ca. de aceia, consulii ce se afla
in Romania, ca atare, nu pot da o
hotarare prin care s'ar pronunta asu-
pra unor drepturi litigioase, fiind a-
ceasta numai de atributul judecato-
rilor romani ;
Acestea se confirma si prin arti-
340 REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Hotebr Curt Hotcia evr

eolele 373 si 374 din Pr. civ., care sa fie supus controlului Curfei de
disting intro hotararile ce se dau de Casafie.
tribunalele si Curfile din fare., $i Buletinul 1874, p. 205
intre hotararile judecatoresti date in Aceeas apreciere o are $i asupra
tarn straina ; depozifiunei martorilor.
Ca, de hotarari date in Romania Buletinul 1879, p. 2 gi 1885, p. 4
de o jurisdicfie straina, Procedura 40. 0 hotarare judecatoreasca ra-
civila nu face menfiune ; masa definitiva, nu putea fi nimicita
Ca asa fiind, actele consulilor din printr'un Ofis Iiomnesc dat in timpul
Romania care s'ar zice ca sunt ho- caimacamiei din 1837.
tarari, nu au caracterul unor hot- - Buletinul 1874, p. 225
rani, $i de investirea for cu formula 41. 0 hotarare judecatoreasca fi-
executorie nu poate fi vorba, conform ind anulata de catre Inalta Curte de
art. 374 Pr. civ. Casafie in virtutea art. 41 din Legea
Buletinul 1873, p. 273 (Seetiile- Unite) Curfei de Casafie $i dupl. inifiativa
i 1874, p. 171 Ministrului de justitie, acea hotarare
36. Judecatorii nu sunt legafi prin se considers ca nula $i neavenita
hotararile for preparatorii, ci le pot fafti. de tofi, asa ca partea interesata
modifica i revoca ; nu mai are nici dreptul nici interesul
De undo urmeaza ea dansii pot de a mai core casarea ei.
reveni asupra unei hotarari ce o da- Buletinul 1874, p. 296
duse pentru aducerea unor registre 42. Conform art. 161 din Pr. pe-
in instants (art. 160 Pr. civ.). nala, orice sentinfa de condamnare
Buletinul 1873, p. 287; 1885, p. 4 in care nu va fi inserat textul legei
gi 1886, p. 100 aplicate, este izbita de nulitate.
37. Art. 57 din Cod. pen. confine o Buletinul 1874, p. 380 gi 389; 1975,
cauza de scuza legala (smintire), pe p. 23 i 1876, p. 158
care de cateori apararea o invoaca, 43. Pronunfarea sentinfei corecfio-
judecatorul de fond trebue sa, se nate in chiar ziva terminarei instruc-
pronunfe asupra ei. fiunei, nu e irnpusa de lege sub pe-
Buletinul 1874, p. 65 deapsa de nulitate (art. 186 Pr. pen.).
38. Legiuitorul prin alin. II $i III Buletinul 1874, p. 3.93 ; 1975, p. 336 ;
de sub art. 123 Pr. civ. ordona de 1876, p. 366 ; 1877, p. 62; 1882, p.
a se trece in deciziune obiectul ce- 737 fi 1986, p. 613
rerei, concluziunile pa'rfilor si rezu- Vezi mai jos No. 122.
matul actelor ce Orfila au infafisat, 44. In materie penala, indeplinirea
iar nu numai a uneia din parfi ; formalitafilor cerute de lege, trebue
Ca neobservandu-se aceasta ce- sa rezulte din chiar deciziunea ata-
rinfa, se violeaza dispozifiunile cita- cata cu recurs ;
tului articol. Ca constatarea publicitatei an-
Buletinul 1874, p. 106. -- Contra dienfei, desi nesupusa prin lege la
1878, p. 247 verio formula sacramentala, totus
39. Judecatorul de fond apreciaza urmeaza a fi facuta in textul hota-
intr'un mod suveran rezultatul unei rarei in destul de clar, pentru a nu
proceduri preparatorie a unui intero- las& nicio indoia15,.
gatoriu luat parfei Mfg ca in general Buletinul 1975, p. 14

www.dacoromanica.ro
 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 341

hotarari Ilotcirerri
45. Din dispozitiunile exprese ale 50. Hotararile ce dupg legea veche
art. 91 din Legea organizarei jude- se dadeau in drit, nu paean fi in-
thtoresti rezulta, ca once act judo- vocate ca constituind autoritatea
catoresc necontrasemnat de grefier lucrului judecat asupra fondului, de
sau adjutorul sau, este nul. oarece prin acele hotarari nu se face&
Buletinul 1875, p. 47 'i 1877, p. 73 alta decat se deschidea dreptul par-
46. Lipsa inserarei textului legei tilor de a se judeca, fara ca acele
aplicate. pe care o impune art. 161 hotarari sa poata influents asupra
Pr. pen. se poate invoca cu succes fondului ce se trimitea instantelor
numai cand sentinta este pronuntata de a-1 examina si judeca.
in materie politieneasca ; iar cand e Buletinul 1875, p. 356'
vorba de un delict corectional se 51. In materie pena1& nici un text
aplica art. 191 Pr. pen. care nu pro- de lege nu pretinde ca judecatorii sa
nunt'a nulitatea hotararei ci numai motiveze opiniunea for in caz thud
condamnarea grefierului la amenda se ivesc diverginta de opiniuni.
de 50 lei. Buletinul 1875, p. 367
Buletinul 1875, p. 81 i 185 ; 1876, 52. Hotararile care constata un
p. 88 fi 227 ; 1878, p. 391; 1880, drept de privilej sau de ipoteca in
p. 370; 1882, p. 342 gi 1006; 1883,
p. 95 ; 1884, p 855; 1886, p. 455; favoarea unui creditor, nu sunt opoza-
bile creditorilor chirografari intrucat
1387, p. 385 ; 1890, p. 1341; 1893, acestia n'au figurat in instanta nici
p. 1085 ; 1894, p. 986 ; 1895, p. 843 ; au putut fi reprezentati prin debi-
1896, p. 620 i 1904, p. 1860
47. In privinta modului cum are torul for comun.
a fi redactata o deciziune, nu exista Buletinul 1876, p. 16 Fi 1881, p. 31
o formula sacramentala ; 53. Dath aceleas persoane in acelas
De unde urmeaza ca o simpla e- proces au calitatea de intimati si
roare in dispozitivul unei hotarari, recurenti, ()data aplicat art. 151 Pr.
nu poate atrage nulitatea ei. civ. in privinta for in una din aceste
Buletinul 1875, p. 101 calitati, nu se mai poate aplica de
4S. Orice decizie sau sentinta prin aldoilea aceloras persoane in cealaltrt
care se declara cineva culpabil de un calitate, de oarece art. 151 citat nu
fapt penal, trebue sa c o n state prescrie decat o singura amanare,
existenta tuturor elementelor consti- dupa care s se dea o hotathre fara
tutive ale faptului represiv, precum drept de opozitiune.
it defineste dispozitia din Cod. pen. Buletinul 1876, p. 61
Ca neconstatarea tuturor elemen- 54. In once sentinta de condam-
telor, este un motiv de casare. nare, pe langa constatarea faptelor,
Buletinul 1875, p. 931 trebue sa se constate anume si ele-
Vezi mai jos No. 54. mentele constitutive ale delictului de
49. 0 hotarare judecatoreasca nu care inculpatul este raspunzator, caci
poate fi opus& decat intre persoanele numai astfel se poate verifica data
cari au figurat in acel proces. s'a Mout o justa aplica4ie a legei.
Buletinul 1875, p. 332; 1876, p. 99; Buletinul 1976, p. 125 fi 1875, p. 231
1978, p. 159 ; 1881, p. 31; 1882, p. 55. Instructiunea in materie pe-
95.9 ; 1894, p. 691; 1891, p. .934 Si nala fiind orala, urmeaz5, necesar-
1905, p. 1373 mente ca martorii sa fie ascultati

www.dacoromanica.ro
342 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
noteiritris
sub prestare de juramant dinaintea
instantelor de fond.
Buletinul 1876, p. 146; 1881, p. 139
fi 147
56. Desi ar fi fost mai corect sa
se fi tinut note de depunerea mar-
torilor dinaintea Curtei de apel dupa
regulele prescrise de procedure pe-
nala, dar pentru Curte, aceasta ur-
mare nu este ceruta sub pedeapsa
de nulitate.
Buletinul 1876, p. 258
57. Din coprinderea art. 186 Pr.
penala cat si din intregul sistem al
legei de Procedure penala, rezulta,
ca in materie penala, instructiunea
trebue sa fie publics el mkt; prin art. 186 sus-citat.
Ca, in fata acestui principiu, care Buletinul 1876, p. 321; 1881, p. 139,
este esential si de ordine publics, 147; 1889,p. 512,877 fi 1890,p. 367
avand de stop a garanta dreptul
apararei in toata plenitudinea, atat
martorii propusi de aparare precum
si aceia ai acuzatiunei, trebue sa fie
ascultati oral in sedinta publics, dad.
aceasta se care de inculpat, deli
acei martori au fost ascultati inaintea
judelui instructor ;
Ca in speta, inaintea Curtei recu-
rentii ceruse a se chiema si a se
asculta din nou martorii acuzatiunei,
cari depusese la judele de instruc-
thine, precum si alti martori pe care
ii invoca spre apararea lor, si aceasta
cerere s'a respins de Curte pe motiv
ca n'ar mai fi fost necesar a se
asculta din nou acei martorii odata
ce au depus sub juramant la instruc-
tiune; iar pentru martorii propusi
din nou spre apararea lor, pe motiv
ca Curtea fund pe deplin convinsa,
din instructiune, nu avea trebuinta
de ascultarea lor ;
Ca deli tribunalele corectionale,
ca instal* de fond, sunt suverane
in apreciarea faptelor si a oportu-
nitatei audientei martorilor invoca4i,
aceasta suveranitate ins& nu-si are
www.dacoromanica.ro
llotciritri
fiintadecat in marginirea executarei
dispozitiunilor dupa care se stabilese
f apt el e, inainte de a se exercita
dreptul de apreciere ;
Ca stabilirea faptelor prin instrue-
tiunea orals si publics, este condi-
tiunea esentiala principala dupa, care
trebuesc stabilite faptele supuse a-
precierei ;
Ca prin urmare, Curtea apelativa
refuzand cererea recurentilor de a se
chiema martorii acuzatiunei si cere-
rea pentru chiemarea martorilor apa-
rarei spre a i asculta in aceleasi con-
ditiuni, a violat principiul publicita-
tei si al dreptului apararei consacrat
Neindeplinirea formalitatilor pre-
mise de art. 186 Pr. pen.. se poate
invoca pentru prima oara, in Casatie.
Buletinul 1891, p. 992 si 1895, p. 991
58. Formalitatea interogatorului
prevenitului, prescrisa de art. 186 Pr.
pen., nu e prevazuta sub pedeapsa
de nulitate.
Buletinul 1876, p. 396; 1878, p. 34?;
1894, p. 986 $i 1898, p. 254
59. In sistemul legei noastre pe-
nala, judecatorii fondului sunt suve-
rani apreciatori ai elementelor de pro-
bare ce se produc inaintea lor, si nu
sunt obligati a se intemeia pecutare
sau cutare acte sau marturii, avand a
consults numai intima lor convic-
tiune despre electele ce acele ele-
mente produc asupra constiintei lor,
destu] numai ca inaintea instantelor
corectionale si politienesti, uncle ju-
decatorii sunt datori sa -$i motiveze
hotararile, sa arate ca ei au avut
in vedere toate probele ce s'au pus
inaintea lor si, apreciandu-le, si-au
format convictiunea ;
Ca din aceasta nu decurge ca,
acesti judecatori sunt datori a se
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 343

lIoteiretri iroteiretri
pronunta asupra vreunei cereri a (4. Niste motive eronate nu fac
prevenitului on a Ministerului public, ca o hotar&re sa fie casabila, data
cand ar fi lost pornita pentru a re- se afla un singur motiv bazat pe
clama vreo facultate on vreun drept lege ce poate justifica dispozitivul
ce da legea ; acelei hoth.rari.
Ca in speta, din atacata deciziune Buletinul 1876. p. 435 ; 188,9,p. 1026
rezulta ca Curtea a avut in vedere gi 1890, p. 32.9
Coate elementele de proba produse 63. Evaluarile preturilor mercuria-
,de Ministerul public, si ca ea de- lelor fiind niste cestiuni de fapt 1a-
clara ca, din circumstantele aratate sate la suverana apreciere a judeca-
nu rezulta pentru dansa convingerea torilor fondului, ele scapa de con-
despre culpabilitatea prevenitului. trolul Inaltei Curti.
Buletinul 1876, p. 402 si 1879, p. 2 Buletinul 1876, p. 320
60. Judecatorii tribunalelor pi Curti- 64. Prin art. 22 din Legea orga-
lor de apel sunt, in procesele corec- nizarei judecatoresti se stabileste in-
tionale, ca si juratii in procesele cri- tr'un mod absolut ca un trib. va
minale, suverani apreciatori ai ele- putea judeca pi da sentinta si cu doi
mentelor de probatiune ce se produc membri, de unde rezulta evident ca
inaintea lor ; un singur membru de trib. nu poate
Ca prin art. 185 Pr. penala se judeca 9i da sentinta, ;
arata prin ce mod are a se produce Ca, pe langa aceasta, prin art. 119
inaintea judeca.torilor faptele $i im- din Pr. civ. se explica $i mai clar
prejurarile ce pot servi ca elements cum ca subscrierea sentintei de mem-
de probatiune ; brii ce an pronuntat-o este cu totul
Ca din acestea nu rezulta ca ei obligatorie, de oarece acel articol se
nu pot sa-si formeze convinctiunea exprima categoric ca numai atunci
decat numai prin modal indicat de hotararea are putere legala cand va
sus-citatul articol de lege, nici ca fi subscrisa. de judecatori si pronun-
constiinta for cats a fi legata de tata in public ;
consecintele ce par a rezulta din a- CA, in speta, sentinta fiind isca-
cele elements de probatiune, probele lita de care un singur judecator, ea
legale nefiind admise de legea noas- nu are pntere legala, urmand a se
tra penal& ; consider& ca inexistenta ;
Ca astfel fiind, este evident ca Buletinul 1876, p. 653
Curtea de Casatiune nu poate exa- Aceias solutie, cand in hotarare
mina mci control& din ce elements au iscalit alti judecatori decat cei ce
si-au format in fapt convinctiunea au iscalit minuta.
judecatorii fondului, nisi de a aprecia Buletinul 1904, p. 69
rationamentul prin care au ajuns a-si 65. Dupa. Codul Caragea, art. 6,
forma ei aceasta convinctiune. capit. III, partea IV, judecatorii cand
Buletinul 1876, p. 410 cunosteau ca cu greseala au hotarat,
61. Cand an individ, pentru unul liberi erau, inaintea apelatiei, a-si
Si acelas fapt, este condamnat prin retrage hotararea pi a-o indrepta.
doua sentinte ramase definitive din Buletinul 1877, p. 40
cari una s'a si executat, urmeaza ca 66. In principiu, deli deciziunile
a doua sentinta sa, se anuleze. instantelor judecatoresfi streine nu
Buletinul 1876, p. 411 au in Romania putere de lucru ju-

www.dacoromanica.ro
344 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

1/otdrari Ilotartir I
decat, pot insa, forma, dupa impre- vazut ca, in adevar, citata hotarare
jurari, elemente de convinctiune pen- nu este subsemnata de grefierul a-
tru judecatorii fondului si pot servi celei Curti, nici de ajutorul sau.
de baza pentru constatarea unui title Ca prin neindeplinirea formei pre-
de creanta. scrisa de articolul citat, decizia su-
Buletinul 1877, p. 14 pusit recursului este isbita de nu-
67. Formalitatea raportului ceruta litate.
de art. 204 $i 205 Proc. penala tre- Buletinul 1877, p. 73 gi 1883, p. 1028
bue a fi implinita numai in cazul 70. Intervertirea ordinei proceselor,
cand judeca Curtea ca instants de dupa cum ele se afla inscrise in re-
apel, iar nu si cand fiind sesizata gistrul de audienta, si dupa cum or-
deadreptul conform art. 493 si ur- dinea chemarei for e regulate prin
matori din Pr. penala, judecand in art. 91 $i 92 din Pr. civ., nu e pre-
prima $i ultima instants, are dreptul scrisa de lege sub pedeapsa de nu-
a face singura instructiunea cauzei. litate.
Buletinul 1877, p. 21; 1878, p. 333; Buletinul 1877, p. 184 ; 1884,
1880, p. 249 fi 1888, p. 522,636 p. 162 gi 287
68. Deliberatiunea magistratilor 71. Termenul prescriptiunei in con-
trebue sa fie secrets ; tra unei hotarari care nu s'a execu-
Ca regula privitoare la secretul tat in timp de 30 ani, nu incepe a
deliberatiunei deli nu este scrisa a- curge decat din zina in care o ase-
nume intr'un text de lege, totus, menea hotarare a ramas definitiva
fiind de ordine publics, de oarece si executorie.
are de scop a asigura independenta Buletinul 1877, p. 198
magistratilor si autoritatea deciziu- 72. Nesubscrierea din partea unui
nilor lor, trebue sa fie observata sub judecator a unei deciziuni pronun-
pedeapsa de nulitate ; tata, de numarul membrilor prescris
Ca, in spew, din proeesul-verbal de art. 58 din Legea organizatiunei
incheiat de Curte dupa cererea re- judecatoresti, nu prezinta niciun in-
curentului (care s'a prezentat in copie teres pentru parte, pentru a forma
astazi) se constata ca procurorul din aceasta un motiv de recurs.
Curtei care a luat concluziuni asupra Buletinul 1877, p. 241
cauzei si prin urmare figura ca parte 73. Hotdrti ri straine. Intre Grecia
principals, a intrat in Camera de $i Romania existand dreptul de re-
consiliu $i a asistat la deliberatiunea ciprocitate in privintia executarei ho-
magistratilor, cu care chip s'a violat tararilor definitive, deoarece legile
intr'adevar secretul deliberatiunei. de procedure ale ambelor acestor
Buletinul 1877, p. 30 fi, 1881, p. 175 tari prevad si ordona punerea for-
69. Prin art. 91 din Legea orga- mulei executorie pe hotararile defi-
nizarei judecatoresti din 1864 se pre- nitive pronuntate in tiara, strains.
vede ca orice act esit din Curte sau deciziunile Curtei de apel din Atena
trib. si nesubsemnat de grefier sau pot fi investite cu formula execu-
de ajutorul sau, se va socoti nul ; torie de catre Tribunalelo romane.
Ca, dupa observarea facuta. de ca- Buletinul 1877, p. 244
tre aceasta Curte insa$i, originalul 74. 0 hotarare definitiva luata
hotararei Curtei de apel atacata cu vis-a-vis de debitorul principal pen-
recurs si aflata in dosarul ei, s'a tru intreruperea civila a prescrip-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM ANA 345

'Total-1114 frottiretri
tiunei, se poate opune si garantilor, trebuinta a arata prin hotararea ce
pentruck in drept fidejusiunea fiind pronunta, motivele pentru care a in-
un contract accesoriu, cautionatorul Murat aratarile unora din martorii
nu face alt decal a accede prin con- ce au fost ascultati inaintea sa.
tract la datoria debitorului prin- Buletinul 1878, p. 301
cipal ; 80. Cand e vorba de natura ju-
Ca pe cat timp creanta principala ridica a unui act, si cand pentru a-
exists, are fiinta si cautiunea. ceasta se is in consideratie coprin-
Buletinul 1878, p. 6. Contra: sul actului $i se interpreteaza, de-
1883, p. 284 cizia Curtei, sub acest raport, nu
Vezi cuvantal eGarantie* No. 21. poate fi supusa. cenzurei Curtei de
75. Hotararea data asupra cererei Casatie.
unui creditor a sotului si prin care Buletinul 1878, p. 280 ; 1883, p. 316
se anuleaza separatjunea patrimo- 81. Decateori este vorba de con-
niilor e opozabila tuturor si tertiilortrarietate de holarari in sensul arti-
care n'au luat parte la aceasta ju- colului 37, alin 5 din Legea Curtei
decatd. de Casatiune, aceasta Inalta. Curte
Buletinul 1878, p. 8 trebue sa intre in cercetarea faptelor
76. Hotararea data intre sotul si privitoare la aceasta contisarietate,
sotia sa, relative la caracterizarea spre a o putea constata daca, e-
unui bun nemiscator, daca este do- xists.
tal sau parafernal, e o hotarare opo- Buletinul 1878, p. 299
zabila tertiilor $i in special arenda- 82. Formalitatea prevazuta de ar-
sului acestui nemischtor. ticolele 204 si 205 Proc. penala dupa
Buletinul 1878, p. 59 care, in materie corectionala, until
77. Lipsa de a se viza articolul de din judecatorii Curtei de apel este
dator a face raport, se cere numai
lege intr'o deciziune, nu poate atrage
casarea ei, pe cat motivele din aceacand Curtea judeca ca instanta de
deciziune sunt in acord cu princi- apel, iar nu si cand este sesizata
piile de drept la care se refers. deadreptul conform art. 493 Proc.
Buletinul 1878, p.69; 1980, p. 370; penala, caci in acest caz Curtea ju-
1982, p. 216 6i 1889, p. 32 si 415 decand in prima si ultima instanta,
Vezi mai jos No. 192. ea singura are a face instructiunea
78. Imprejurarea ca nu s'a trecut cauzei.
in practicaua deciziunei actele pe Buletinul 1877, p. 21 1878, p.333
care s'a bazat Curtea in formarea 83. Instanta de fond sesizata de
convictiunei sale, nu poate atrage cercetarea unui delict determinat im-
casarea acelei deciziuni, deoarece for-putat unui inculpat, nu poate con-
malitatile prevazute de art. 123 Pr. damna pe acest inculpat pentru un
civ. nu sunt ordonate sub pedeapsa alt delict ce l'ar fi descoperit in cur-
de nulitate, si deoarece decateori a sul judec'arei afacerei, pang ce mai
voit leginitorul a prescri o nulitate, intai nu-1 va fi instiintat spre a-I
a si prevazut-o expres dupa cum re- pune in stare sa se apere.
zulta din art. 69 aceiasi procedure. Buletinul 1878, p. 334 i 1905, p.
Buletinul 1879. p. 247 95 si 959
79. Instantele do fond stint su- 84. In materie corectional'a si po-
verane in apreciarea lor, si nu este litieneasca, interogatoriul inaintea

www.dacoromanica.ro
346 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA RONIANA

Boteiriir I Hotciriir
Curtei nu este obligatoriu ca in ma- legitim interes la aplicarea art. 151.
terie criminals, $i nici legea nu pro- in privinta, reclamantului absent, pe-
nunta nulitatea pentru neluarea lui. truca cu modul acesta sa se ser-
Buletinul 1878, p. 34.2 veasca cu actele lui in dobandirea
85. Numai formalitatea prescrisa dreptului sau, $i de oarece de a nu
de art. 204 din Proc. penal pentru se pronunta hotarari contradictorii
facerea raportului este esentiala, de intro aceiasi reclamanti pentru a-
oarece acest act fiind primul element ceia$i pretentie, bazata pe acelea$i
al desbaterilor inaintea Curtei, el are acte, este asemenea un interes ma-
de scop a educe la cunostinta judo- jor in distribuirea justitiei.
catorilor superiori toate faptele cari Buletinul 1879, p. 28
au servit de baza hotararei primilor 88. Imprejurarea ca prin o gresita
judecatori; aplicatiune a legei instants de fond
Nu este tot asa, esentiala $i for- ar fi supus pe prevenit la o pe-
malitatea din art. 205 Pr. penala, de deapsa mai usoara decat acea ce i
oarece nu este posibil a lua in tot- s'ar fi cuvenit, nu poate constitui
deauna parte la judecarea cauzei un motiv de casare, de oarece prin
judecatorul care a dresat raportul, aceasta eroare nu i s'a adus niciun
$i aceasta din Imprejurarea ca legea prejudicin.
(le organizare judecatoreasca regu- Buletinul 1879, p. 60
leaza trecerea judecatorilor de la o 89. Instanta de fond cand recu-
sectie la alta prin tragerea la sorti. noaste ct. prevenitul e culpabil de
05, pe langa aceasta, art. 205 nu un fapt delictuos, trebue sa arate
prevede obligatiunea de a lua parte in hotararea sa of motivele care au
la judecarea cauzei, judecatorul-ra- determinat-o a pronunta acea st a
portor, ci oblige numai ca fiind ra- condamnatiune, pronuntandu-se a-
portor unul din judecatorii apelului, nume asupra fiecarui element con-
el sa-$i des intai opiniunea. stitutiv acestui delict.
Buletinul 1878, p. 395; 1881, p. 556; Buletinul 1879, p. 65
1891, p. 679 -i 1895 p. 991 90. Prin art. 60 din Codul penal
86. Pe cat Curtea de apel adopts legiuitorul nefixand nicio limits, a
in totul motivele din sentinta Tri- dat judecatorului o facultate suve-
bunalului, ei pe cat aceasta sentinta rana de a aprecia $i fixa cuantumul
se &este suficient motivate in com- amendei echivalenta cu pedeapsa in-
baterea propunerilor acolo facute de chisoarei, cand schimba aceasta pe-
recurent, apoi nu poate fi vorba de deapsa in amends, tinand compt de
nemotivare a deciziunei Curtei, de diferitele circumstante ale faptului
oarece nu se constata din deciziunea $i at caracterului persoanelor, astfel
supusa recursului ca recurentul ar fi ca aceasta schimbare de pedeapsa sa
invocat alto mijloace de aparare di- nu faca sa, dispara una din insusi-
ferite de acele dela Tribunal. rile pedepsei care este acea de a iii -
Buletinu11878, p. 403 fi 1886, p. 455 fluenta asupra condamnatului prin
87. Acelea$i motive pentru care se represiune;
aplica art. 151 Pr. civ. cand lipse$teCa aceasta fixare a amendei =ex
unul din parati, exists $i in cazul personarum conditione et rerum qua-
cand aunt mai multi reclamanti, de Mate)), facuta a posteriori, satisface,
de oarece reclamantul prezent are un dupa, imprejurhri, mai bine principiul

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRITDENTA ROMANA 347

//otdretri llotcirari
care repauzeaza pe interpretarea tot- legei prin aprecierea rezultatelor, tre-
deauna favorabila a legilor penale, bue s5, recurgern la regulele deduse
decat once alt.& solutiune, si ca fatii din cultura noastra juridic si nu
cu regula, contestabila in dreptul laniste sorginte straine care n'au
nostru, ca amendele nu pot sa fie avut nicio influents asupra desvol-
arbitrare, adica lasate absolut la a- tarei dreptului nostru ;
precierea magistratilor, s'ar putea Considerand ca apreciind rezulta-
concede cel mult ca judecatorii sunt tele ce le-ar da diferitele interpre-
datori sa fixeze amenda, in ipoteza taxi, trebue sa determina'm sensul
care ne preocupa, in limitele dela legei preferind rezultatul cel mai fa-
minimum la maximum pedepselor vorabil, dupti starea culturei in care
corectionale ; ne aflam, care singur poate satisface
C5, fixarea unei limite a priori in interesele legitime ale indivizilor $i
sens ca amenda nu poate sa exce- ale societatei.
deze minimum pedepsei corectionale, Buletinul 1879, p. 678
adica lei 26, pe motiv ca in sistemul 91. Articolul 186 Pr. pen. reguland
art. 60 Cod. pen. facultatea inlocuirei modul cum are a se proceda inaintea
inchisorei prin amenda ar sta in Trib. corectionale, atat in prima in-
stransa legatura cu reducerea amendei stanta cat si in apel, acorda preve-
autorizata de acest articol pa,na la nitului si persoanelor civilmente res-
minimum de lei 26, ar face mai di- ponsabile de delict, facultatea de a
nainte imposibila o estimare a amen- replica Ministerului public ;
dei .dupa, conditiunea persoanelor Co., dupa art. 405 Pr. pen., este
contrariu regulei : Mitius est agendum loc a se pronunta nulitatea hota-
cum pauperibus quam cum dividibus rarei, cand trib. refuza a se pronunta
cum agitur de poena pecuniaria ; asupra unei cereri facuta de prevenit
Ca sistemul globirei proportionat care ar uza de o facultate sau de
cu averea contravenientilor, nu este un drept acordat prin lege, chiar
strain legislatiunei noastre, art. 174 daca lipsa acestei formalitati n'ar fi
C. civil ; pronuntata sub pedeapsa de nulitate;
Ca deosebirea facuta de legisla- Ca in spet5 se constata ca avoca-
tiunile noastre anterioare in privinta tul recurentului, dup5, rechizitorul
aplicarei pedepselor intro clasele de Ministerului public, a cerut cuvantill
sus si clasele de jos, n'a perit inca a replica, insa trib., declarand ca este
din moravurile noastre ; luminat, i a refuzat cuvantul ;
Considerand ca ordinea sociala care Ca ref uzul tribunalului de a as-
repariza astazi mai cu seama pe a- culta pe avocatul inculpatului in re-
ceasta deosebire care domneste si in plica sa in urma concluziunilor pro-
afar% de domeniul legei penale, nu curorului, constitue o violare a ar-
va face loc unei sari de lucruri mai ticolului 186 Pr. pen. care da loc la
satisf5c5toare decat prin instituirea nulitatea hotararei.
unei administratiuni durabile si solid Buletinul 1879, p. 753 ; 1880, p. 119
orgarizate, care sit intervie puternic, 0. 1898, p. 810
si cu o masura egala intro proprie- 92. Hotararile dobandite in contra
tari 0i titirani, intro stapani si slugi etc.; arendasului sunt res inter alios ju-
Considerand ca in caz de dubiu decata fata de proprietar, si deci
dacil, e nevoe de o interpretare a nu-i sunt oposabile. de oarece aren-

www.dacoromanica.ro
348 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRITDENTA. ItOMANA

Ilotrtritri IIotaritri
dasul nu e in drept sa se judece in observarea principiului publicitatei,
numele proprietarului. din natura lucrurilor, indeplinirea
Buletinul 1879, p. 829 acestei formalitati trebue sa rezulte
93. Parti le cari au figurat cu o- din corpul actului pentru a carui
cazia pronuntarei unei hotgrari care validitate ea este neaparat ceruta.
a ramas definitive ei executorie, nu Buletinul 1880, p. 18, 30 0 144 :
o mai pot ataca, pentru dol sau si- 1881, p. 101 ; 1883, p. 805 ; 1884, p.16;
mulatiune, de oarece o asemenea 1885, p. 75 , 1887, p. 200 ; 1892,
hotar'are a dobandit puterea autori- p. 451; 1893, p. 13; 18.96, p. 644
tatei lucrului judecat. 0 1898, p. 872.
Buletinul 1879, p. 879 Vezi mai jos No. 169.
94. Judecatorii fondului sunt su- 98. Sub procedura Regulamentului
verani apreciatori asupra faptelor, organic nu exist& nicio dispozitiune
asa ca dansii 191 pot forma convinc- ca hotararea sa con tina in sine con-
tiunea despre starea de sminteala statarea ca a lost data $i pronun-
si lipsa de consimtimant a unei per- tata in sedint6 publics, dupa cum
soane, din actele medicale prezentate se cere de noul Cod de Procedure
in instanta $i din deosebite scrieri civila.
ale sale, si aceasta apreciere scapa Buletinul 1880, p. 63
de controlul lnaltei Curti.
Buletinul 1879, p. 938 99. Sub imperiul Legei Regula-
95. Hotararea intervenita intre mentului organic, grefierul nu era
cedente si cesionar, nu este opo- obligat a contrasemna jurnalul ho-
zabila debitorului ces, care n'a luat tararilor ce se pronunta de install-
parte la aceasta judecata. tsle judecatoresti, ci numai hotararea
Buletinul 1872, p. 128 in urma redactarei ei, in privinta
96. 0 interpretare rea sau ilegala trecerei propunerilor partilor si ac-
data de un magistrat unor texte de telor prezentate.
lege, nu constitue din partea for Buletinul 1880, p. 64
nici crime, nici delict, dar sunt ex- 100. Sentinta arbitrilor nu poate
pusi la o actiune recursorie din par- avea nici o valoare data nu exista
tea celui lezat. originalul ei pe care sa fie pusa for-
Buletinul 1872, p. 258 fnula executorie ; data nu se con-
97. Din coprinderea art. 118 si 119 stata depunerea si transcrierea ei in
combinate cu art. 538 si urmatorii registrul tribunalului competinte, ei
din Pr. civila, rezulta intr'un mod data nu s'a facut comunicarea ei
clar Si neindoios ca regulele privi- partilor, conform legei.
toare la publicitatea sedintelor si Buletinul 1880, p. 89
pronuniarea hotararilor trebue sa fie 101. In cazul cand se apnea ar-
observate si in materie de urmarire ticolul 151 din Proc. civ. numai in
silita ; privinta intimailor, prin aceasta nu
Ca principiul publicitatei fiind e- se poate rapi dreptul partei recla-
sential in sistemul nostru de proce- mante de a beneficia de drepturile
dura, si de ordine publica, neobser- ce-i acorda art. 243 $i 154 Pr. civ. ;
varea lui atrage nulitatea ; Ca, in speta, Curtea de apel res-
Ca, deli niciun text de lege nu pingand opozitiunea recurentului sub
prescrie cum trebue sa se constate cuvant ca a lost aplicat art. 151

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 349

liotarari /To tail/ r 1

pentru intimati, a violat art. 151 si s'a pronuntat de o autoritate jude-
154 din Pr. civ. ca'toreasca incompetents;
Buletinul 1880, p.: 15,9 Ca cestiunea competintei are a se
102. Instante le cde fond in mateie judeca dupa legile tarei unde se ur-
corectionala, desi au dreptul a res- mareste executiunea, caci cestiunea
pinge cererea facuta de inculpat pen- de competinta este o cestiune de
tru aducerea martorilor sai. fiind drept public, si in privinta acestor
suverane a aprecia utilitatea. si o- cestiuni, niciun Stat suveran nu poate
portunitatea ascultarei martorilor fara a abdica la independenta sa,
propusi, totus, aceasta suveranitate
sa se supue legilor unui alt Stat ;
nu poate fi exercitata intr'un mod Ca in speta, impoarta de a se sti,
arbitrar si absolut, ci cata sa se data tribunalul din Viena, statuand
pronunte asupra cererei facuta si s asupra reclamatiunei d-lor A. H. Elias
arate anume cuvintele pentru cari banchieri din Viena, contra d-lui
&este inutila proba testimonials. Stancovici comerciant din Bucuresti,
Buletinul 1880, p. 176 pentru niste marfuri comandate la
103. Din apropierea art. 493 si Viena, si condamnand pe acest din
494 Pr. pen , distinctiunea ce ce le- urina la plata unei sumi de bani
giuitorul face intre instructiunea de- catre d-nii Elias, a aplicat printr'a-
lictelor si crimelor in privinta per- ceasta principiile de competinta con-
soanelor aratate in aceste articole, forme nu numai cu legile Austriace,
este ca instructiunea ce se face dar si cu cele Romane ;
scrisa, cand este vorba de crime, Considerand ca Curtea prin deci-
trebue sa se faca orals cand este ziunea in recurs, admitand ipotetic.
vorba de delicte ; ca cestiunea competintei ar fi a se
Ca, in speta, Curtea intemeindu-se judeca, in cazul de fats, dupa legile
in deciziunea sa 9i pe actele de in- austriace dupa care strainul poate
structiune f acute de judecatorul sa fie citat inaintea tribunalelor au-
de instruc%iune, a violat sus-citatele striace cand se supune de buna, voie
articole. acestei jurisdictiuni, supunere care
Buletinul 1880, p. 334 poate sa rezulte tacit dintr'un con-
104. Comunicarea sentintelor si tract incheiat (forum contractus), con-
deciziunilor urmeaza a se face in stata ca prin niciun act produs de
mod formal prin portarei, si numai intimat, facturi, scrisori, compt-cu-
dela data comunicarei oficiale incepe rent, nu rezulta, ca Stancovici s'a
a curge termenul de apel si de re- supus tribunalelor austriace, si ca
curs ; nici plata marfei nu reiese intr'un
Primirea de catre o parte a unei chip cert ca a fost stipulat sa. se Lek
copii de pe hotarare din grefa in- la Viena, ceeace ar fi putut sa se
stantei sere a sa informatiune, nu considere ca un indiciu ca. Stanco-
poate constitui un punct de plecare vici s'a supus tacit jurisdictiunei
a termenului de apel sau de recurs austriace ;
in defavoarea sa. Ca prin urmare, fara competinta
Buletinul 1880, p. 326 tribunalul din Viena a dat o hota-
105. Considerand ca o hotarare rare, si aceasta hotarare nu poate fi
data in tara, streina nu se poate executata in Romania.
declara executorie in Romania data Buletinul 1880, p. 348

www.dacoromanica.ro
350 REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

lioteirari liotdritri
106. Formalitatea raportului cerata in instanta, si prin urmare sentinta
de art. 204 Pr. pen. pentru Curti le data en dansul, nu poate fi opoza-
de apel, urmeaza a se efectua qi de bila creditorilor chirografari.
catre tribunale cand judeca ca in- Buletinul 1881, p. 31 fi 1884, p. 691
stante de apel delictele judecate in 108. Dupd. art. 118 Pr. civila ho-
prima instanta. de Litre judecatorii tararile trebue sa fie pronuntate in
de pace. audientil publics de catre presedinte
Buletinul 1880, p. 350; 1881, p. 57, si nu de catre grefier ;
556.- contra 1883, p. 1093 ; 1884, Ca desi art. 718 Pr. civ. nu pro-
y. 59; 1835, p. 780; 1887, p. 504 nunta formalmente nulitatea hota.-
i 1888, p. 628 rarei care n'a fost citita in public
Vezi mai jos No. 145. de catre presedinte, totus principiul
107. Daca hotararile judecatoresti stabilit de art. 118 Pr. civ. fiind un
date contra debitorului, in privinta, principiu de ordine publica, neobser-
drepturilor si indatoririlor relative la varea acestui principiu atrage nuli-
averea sa, sunt opozabile creditorilor tatea virtuala a actului prin care el
chirografari, aceasta nu este adeva- a fost calcat.
rat cleat intrucat acestia ar figura Buletinul 1841, p. 42 fi 101
in instants in numele si ca exerci- 109. Art. 8 din Ofisul Dotnnesc
tand drepturile si actiunile debito- dela 3 Aprile 1846 deli declara ca
rului lor, caci in acest caz, hotdra- hotararile Domnesti nepuse in hi-
rea data cu debitorul, fiind data cu crare in sorocul paragrafiei de 30
persoana chiar ce creditorul voeste ani, vor riimanea desfiintate si pri-
actualmente a reprezenta in instants, cing incheiata pentru totdeauna, dar
nu se poate admite ca aceias ces- adaogand potrivit cu art. 10 dela
tiune sa fie judecata si en reprezen- capit. I partea VI din pravila pa-
tantul, adica, de doud.ori cu una si mantului asupra marginirei cursului
aceias persoana juridica ; judecatei si a art. 7 dela acelas cap
Dar cand creditorul chirografar se si parte pentru stapanirea cu bung
prezinta in installed, in numele sau credinta sau rea credinta., dovedeste,
proprm si exercitand un drept ce ca data legiuitorul a voit a ridica,
legea ii da personal, acela adica de unei hotarari neexecutate caracterul
a fi despagubit ea analogie din pre- de hotarare, adica forta ei execu-
tul averei debitorului situ. in acest torie, si dreptul pentru partea ce a
caz nu se poate invoca din partea ca,stigat de a se prevala de dansa
unui alt creditor autoritatea lucrului ca de lucru judecat, nu-i-a ridicat
judecat. bazandu-se pe o sentinta insa caracterul -de a constitui pentru
znijlocita. intre dansul si debitorul partea ce a castigat printeansa, un
comun, si a stabill printr'ansa un titlu doveditor dreptului sau de pro-
drept de preferinta, caci regularea prietate asupra obiectului de prigo-
drepturilor respective dintre diferiti nire, caci, ce insemneaza cuvintele
creditori ai unui debitor comun, fiind de : stapanire cu buns sau rea cre-
un lucru ce nu intereseaza decal pe dined.= din acest articol, dach nu
acestia si in care debitorul comun conditiunea pentru acela cdruia a-
este afara din cauza, neavand inte- ceasta hotarare se opune, de a do-
res, debitorul nu putea avea calitate vedi posesiunea ce l'a facut a pre-
de a-i reprezenta in aceasta privinta scrie contra dreptului statornicit prin

www.dacoromanica.ro
 REPFRTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
hotarari
acea hotarare, si prin urtnare recu-
noasterea din partea leginitorului ea
acea hotarare si-a pastrat Inca ca-
racterul de un titlu doveditor drep-
tului de proprietate, si primitor nu-
mai de a fi combatut, ca price titlu
pe cane admise de lege pentru a-
ceasta ;
CA n'ar fi nici un motiv rational
de a se face o distinctinne intro un
tithe privat doveditor de proprietate
si o hotarare judecatoreasca ; si pe
cand se recunoaste celui dintai ca-
racterul de a putea face dovada a
dreptului de proprietate, oricat de
vechie ar fi data sa, a se pretinde
ca o hotarare judecatoreasca si a
pierdut, pentru partea in favuarea
careia, este data, caracterul de a con -
stitni pentru dansa un tithe dovedi-
tor dreptului de proprietate din cauza
vechimei datei sale, si fara, ca partea
ce pretinde aceasta, sa dovedeasea
ca acest drept de proprietate s'a cas-
tigat de dansa printr'unul din mo-
durile de debandire cerute $i preva-
zute de lege;
Pe langa acestea, art. 27 din le-
giuirea pentru impiedecari, reeu-
noaste unei hotarari ce nu s'a exe-
eutat in curs de 30 ani, caracterul
de a slugi ca o dovada.
Buletinul 1841, p. 224 si 1882, p. 645
110. Legiuitorul, pentru comuni-
carea copiilor dupe cartile de jade-
cata, a intocmit aceias procedure ca
si pentru eitatiuni, punand in sar-
cina partei indreptatita a comunica
o eopie chip& cartea de judecata par-
tei cOndarrmate, si numai din ziva
unei atari comunicari, incepe a curge,
pentru partea condamnata, termenul
apelului sau al opozitiei ;
Ca luarea unei copii de tetra chiar
partea condamnata dela grefa jude-
catoriei pentru cunostinta sa, nu
poate serve ca punct de plecare al
www.dacoromanica.ro
331
llotoritri
termenului de apel, de oarece car-
tile de judecata ca si oricari alte
hotarari, sunt comunicabile prin di-
ligenta partei castigatoare, conform
art. 23 Pr. civ.
Buletinul 1881, p. 382
111. Nemotivarea parerei minori-
Wei judecatorilor intr'o hotarare,
comfit de art. 118 Pr. civ., nu e
prescrisa de legiuitor sub pedeapsa
de nulitate.
Buletinul 1881, p. 651
112. 0 instanta judecttoreasca nu
poate lua in consideratie decat mo-
tivele sau cererile can se formuleaza
cu ocazia cercetarei cauzei ;
CA indicarea unei cereri sau a unor
motive formulate inainte de cerce-
tarea procesului, do exernplu, intr'un
inemoriu, nu e ca si cand s'ar fi
facut dinaintea Curtei insasi, pentru
ca nementionarea sau nerepetarea ce-
rerei sau a motivelor cu ocazia cer-
cetarei, lase $i trebue sa lase a se
intelege ca, a renuntat la ele gasind
suficient a se apara intr'un alt mod.
Buletinul 1841, p. 779 $i 1884, p. 976
113. Prin sentinte preparatorii le-
gea intelege pe acelea can ordona
intr'un mod preparatoriu si pro-
batoriu nista dispozitiuni pe care ju-
decatorul le crede folositoare pentru
descoperirea adevarului $i transarea
litigiului si asupra carora eel ce le
ordona, e in drept sa le $i revoace ;
Ca acest caracter nu-1 au sentin-
tele date a s up r a competintei, de
oarece pe de o parte ele nu intra in
definitiunea data de lege, ear pe de
alt.& ele leaga pe instanta care le
pronunta.
Buletinul 1882, p. 5
114. Instantele de fond sunt su-
verane in aprecierea faptelor din can
isi pot forma convinetiunea, si o a-
tare apreciere de fapt in privinta a-
ratarilor martorilor si a celorlalte
352 REPERTORILTL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Illottirart Hotarari
imprejurari ce mai coroboreaza pro- hotarare judecatoreasca, ce nu s'a
bele produse, scapa controlului Inaltei executat in timp de 30 ani dela data
Curti de Casatie. sa, nu se mai poate executa ;
Buletinul 1882, p.19 -i 1895, p. 1139 Prescriptiunea relative la execu-
115. Dup5. art. 118 Pr. civ. indat5, tarea unei hotarari nu poate fi in-
ce majoritatea se va forma, opiniunea trerupta printr'b simple cerere de
sa se va rezuma intr'un proces-ver- executare neajunsa la cunostinta ce-
bal subscris de judecatorii pe care lui condamnat prin acea hotarare,
presedintele it va citi indata in au- ci prin o cerere de executare comu-
dienta publica ; nicata partei.
De unde rezulta ca minuta des- Buletinul 1882, p. 268
pre rezultatul procesului cats a fi 119. Femeia neputand fi tutricea
subscrisa, de chiar judecatorii ce au unui minorafara de mama $i alte
pronuntat hotaxarea, indata ce s'a ascendentede aci urmeaza ca ho-
format majoritatea ; tararea data in contra unui minor,
CA, in speta, fiind constatat ca reprezentat prin o femee ca tutoarea
judecatorii nu au fost subscrisi in lui, nu este opozabila nici minorului,
momentul pronnnp.rei hotararei in nici mostenitorilor acestui minor.
procesul-verbal al audientei, o atare Buletinul 1889, p. 559
incheiere nefiind facuta conform cu 120. Hotararile pronuntate pe ca-
cerintele art. 118 din Pr. civ. nu lea gratioasa, nu pot constitui auto-
poate avea caracterul unei deciziuni, ritatea lucrului judecat.
de oarece nu se pot implini iscali- Buletinul 1889, p. 568 si 1890, p. 53
turile judecatorilor ce au luat parte
prin delegatiuni. Vezi mai jos No. 142 si No. 156.
Buletinul 1982, p. 34 121. Dupa dispozitiile art. 1943
116. Prin art. 283 ultim aliniat din Legea Calimach, drepturile de
din Proc. clv. legea zicand, ca in- orice nature, in mod general, se
cheerea judecatei asupra recuzatiunei prescriu in termen de 30 ani ;
se va putea ceti in sedinta publica, De unde reiese CA se prescriu $i
prin aceasta phiar declare ca neciti- acelea consacrate prin o hotarare ju-
rea acelei incheeri in sedinta publica decatoreasca, cand dansa nu a fost
nu poate constitui o nulitate a acelei executata intr'un atare interval de
incheeri. timp, caci prescriptiunea nefiind de
Buletinul 188.2, p. 138 cat stingerea actiunei, orice actiune
117. Suveranitatea instantelor de e supusa acestui mod de stingere, $i
fond in apreciarea dovezilor, nu poate prin urmare si actiunile judecati..
merge pans acolo de a afirma fapte Buletinul 1832, p. 645
cu totul contrarii celor ce aceste do- 122. Daca art. 186 Proc. penala
vezi contin ; prescrie ca deciziunea sa se pronunte
CA procedand astfel, ele comfit o in aceiasi zi, dach instructiunea este
eroare grosiera de fapt care da loc terminate, aceasta dispozitiune fiind
la casarea deciziunilor lor. prescrisa sub pedeapsa de nulitate,
Buletinul 1882, p. .174 nu poate fi considerate decat ca o
118. Atat art. 27 din legiuirea a- masura de regularitate si de celeri-
nului 1852 .pentru impiedecari., cat tate a lucrarilor in materie crimi-
$i art. 404 din Pr. civ. dispun ca o nals, cand este posibila, cand adica

www.dacoromanica.ro
 REPIRTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA
lioteireuri
judecata nu cere mai mult timp lor fapte se admit prestari de probe
pentru delibera4ie.
Buletinul 1882, p. 737
Vezi mai sus No. 43.
123. Instantele de fond, in adevar,
stint datoare s'a examineze ei s se
pronunte asupra motivelor, faptelor
ei probolor ce se produc de parti, dar
numai asupra acelora cari pot da
elementele indispensabile de a corn-
plecta, convinctiunea asupra adeva-
rului, iar nu ei asupra acelora cari,
on sunt strain@ de cauza, on nu pot
aduce nicio lumina judeatorilor data
s'ar cerceta.
Buletinul 1882, p. 1038
124. Hotararile pronuntate in con-
tra femeilor m5ritate, nu au tre-
buinta a se comunica sojilor lor,
cand daneii nu au interes personal
in proces.
Buletinul 1882, p. 1053
125. Art. 722 Pr. civila, supune la
formalitatea transcriptiunei numai
actele translative, nu insa si cele
declarative de drepturi precum sunt
hotararile judecatoreeti.
Buletinul 1882, p. 1157
126. Cand solutiunea adoptata de
o instanta de fond e conforms cu participat, nici an fost chiemati in
legea ei cu principiile de drept, ni-
meni nu poate care anularea deci-
ziunei sub cuvant ca motivele in-
vocate nu sunt corecte.
Buletinul 1883, p. 40 fi 1905, p. 104
127. Deei Curtea in redijarea unei
deciziuni, poate adopt& consideran-
tele tribunalului, dar aceasta numai
in cazul cand la Curte nu s'a facut
alte desbateri decat cele dela tribu-
nal ei nu s'a invocat probe noi ;
Prin urmare, oridecateori asupra
unor fapte se da o hotarare de tri-
bunal, ei cand in apel se invoc fapte
noi, de natufa a face sa dispara cul-
pabilitatea, ei asupra stabilirei ace-
I. C. Barozzi. VoI. II
www.dacoromanica.ro
353
iloteirttri
noi, Curtea este datoare a se pro-
nunta asupra acestor probe, apreciin-
du-le si discutandu-le.
Buletinul 1483,. p. 76
128. Creditorii chirografari fiind in
genere reprezentati in actele debito-
rului lor, hotararile dobandite in
contra acestuia sunt opozabile con-
tra creditorilor sai, si aceetia nu le
pot reform& decat pe calea pe care
debitorul lor le-ar fi putut.reforma,
afara ins& de cazul cand acei cre-
ditori ar pretinde ea hotararea ce li
se opune este data in inelegere
frauduloasa cu partea adversa spre
vatamarea lor.
Buletinul 1883, p. 145
129. Art. 151 Pr. civila iii are a-
plicatia cand veriuna din parile pri-
gonitoare lipseete, aea ca acest ar-
ticol nu se aplich atunci cand lipseete
b'arbatul care a fost citat pentru
torizare.
Buletinul 1883, p. 271 fi 1884,
p. 874
130. Hotararea pronuntata intre
proprietar ei arendaeul s'au nu este
opozabila garantilor, intrucat ei n'an
instanta.
Buletinul 1883, p. 285 (Sect.-Unite)
131. Dup5. art. 37 6 din Legea,
organizarei Curtei de Casatie se poate
admite motivul de casare eschim-
barea naturei contractuluiz, deate-
ori fiind constante in fapt elemen-
tele juridice ale unui contract oare-
care, prin eroare se va califica altfel
contractul, de cum ar fi trebuit ;
Cand insa, spre a cunoaete ce fel
de contract au voit sa incheie par-
tile, instanta de fond analizeaza fap-
tele ei imprejufarile, interpreteaz5,
dispozitille din insuei actul, spre a
cunoaste care a putut fi intentia
23
354 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Hotdretri
partilor, in acest caz sentinta sau
decizia instantei de fond nu poate
fi supusa casarei, fiindca a cerceta
$i a stabili care a putut fi intentia
partilor, este o cestiune cu totul de
fapt, iar nu de drept.
Buletinul 1883. p. 316
ri
proprietate, asa ca, o asemenea ho-
tarare nu poate sa-i fie opozabila.
Buletinul 1883, p. 612 ; 1884,p.691;
1895, p. 33; 1893, p. 30 6i 1896,
p. 672
Vezi ei euvatintul cVanzare No. 8. 54 ei
103,

132. Considerand ca dupe artico- 136. Aplicarea gresita a unor ar-

lul 186 Proc. penala instructia tre- ticole dintr'o lege, nu atrage casarea
bite sa fie publica, sub pedeapsa de unei deciziuni, cand $i principiile le-
nulitate : gei ce trebuia a se aplica sunt iden-
Ca probele fiind indivizibile $i. in tice eu acele aplicate de instanta de
speta, Curtea s'a intemeiat pentru a fond.
pronunta pedeapsa, $i pe expertiza Buletinul 1883, p. 659
Mouth' in Cabinetul judelui de ins- 137. Judecata urmata in contra
structie, expertiza care n'a fost M- unui proprietar care incetase in acel
eath' in public, $i pe langa aceasta moment de a mai fi proprietar. $i
expertul nici n'a prestat juramantul pentru recunoasterea unei intinderi
conform legei ; de pamant ce i se cuvine, $i care e in-
Ca, prin urmare, s'a violat dispo- corporate in mosia sa, nu e opoza-
zitiunile art. 186 Proc. pen. $i decizia bila actualului proprietar.
Curtei urineaza a se case. Buletinul 1883, p. 684 i 1885, p. 33
Buletinul 1883, p. 376 138. Dispozitiunile art. 97 din Pr.
civil& relative la comunicarea actelor,
13:3. Contrarietatea rezultand din stint facultative
don& hotarari emanate dela dour'. iar nicicum imperative. pentru judecatori
diferite Curti sau tribunale sunt su- Buletinul 1883, p. 81.7
puse reeursului in Casatie.
Buletinul 1893, p. 423 139. Dispozitiunile art. 125 Proc.
Vezi ei covantul Casatie" No. 19.
civ. nu sunt prescrise sub pedeapsa
de nulitate ;
134. Desi este exact in drept cs Ca partea poate face opozitie, apel,
oridecateori stint dati in judecata mai recurs ; poate cere revizuirea, desi
multi indivizi pentru acela$ fapt, in sentinta sau deciziunea n'a aratat
teresul unei bune administratiuni a ca partea care a cazut mai are una
justitiei cere ca ei sa se judece im- din acele cai, $i termenul in care
preuna, insa, in caz cand unul din poate sa le exercite.
co-inculpati ar disparea, nu se poate Buletinul 1883. p. 814
suspends judecata celorlalti incul- 140. Hotararile judecatore$ti fac
pati. deplina, probe despre faptele care le
Buletinul 1893, p. 584 constatri ca s'au petrecut in instanta.
135. Cumparrttorul unui imobil fiind Buletinul 1883, p. 861
un succesor cu titlu particular, el 141. Contrarietatea de hotarari
nu poate fi reprezentat de autorul constitue un mijloc de revizuire
sau incat priveste hotararea defini- art. 288, al. 1 Pr. civ.iar nicicum
tive ce se pronunta in contra lui, un mijloc de casare.
dupe transmiterea dreptului real de Buletinul 1883, p. 104 2

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT A ROMANA 355

Iloteirari Ilotdrtcri
142. Considerand ca, in privinta se poate seri intr'o hotarare judeca-
actelor judecatoresti facute pe cale toreasca ;
gratioasa, partei ce ar avea interes Ca reiese cu evidenta din scopul
ale ataca, nu- i este deschisa de lege si intentiunea legiuitorului ca for-
nicio cale ordinary pentru a putea, malitatea prescrisa de art. 122 e o
ajunge la retractarea for ; formalitate substantiala, dela obser-
Opozitiune nu poate avea, caci varea ei cu scrupulozitate atarnand
opozit iun ea se da celui ce a fost garantia, partite trebue s gaseasca
judecat in lipsa, si nu este judecat ca hotararile judecatoresti sunt fi-
in lips& decat cel ce a lost citat ; dela expresiune a celor petrecute in
Ea nu poate avea apel, caci nu instanta.
se poate face apel contra unei sen- Buletinul 1884, p. 5.3
tinte de acela care n'a figurat ca 145. Considerand ca este exact in
parte la sentinta ce se ataca cu drept ca ail. 204 Pr. pen. cere ca
apel ; apelurile in materie corectionala sa
Ea nu poate avea, nici terta opo- se judece dupa raportul unui jude-
zitiune, caci terta, opozitiune nu este cator ;
deschisa decat contra hotararilor sus- Considerand insa ca din dispozitiu-
ceptibile de a dobandi- autoritatea nile ce preced si urmeaza acestui
lucrului judecat si pentru a inlatura articol, se vede a nu fi vorba de
efectul ce ar rezulta din aceasta au- indeplinirea acestei formalitati decat
toritate in privinta partei ce a fa- inaintea Curtilor de apel ;
cut-o, si deciziunile date pe cale gra- Ca intrucat instantele politienesti
tioasa nu pot avea acest efect ; au o procedura aparte si mai su-
Considerand ca, data legea nu des- mai% dupa care judeca cauzele de-
chide nicio cale ordinary pentru a ferite tor, nu trebue sa observe de
se putea ataca o asernenea hotarare cat regulele inscrise in acea proce-
de catre o parte ce ar avea dreptul dura ;
si interesul de a o ataca, nu se poate, Ca prin acea procedura nu se face
pentru motivul ca dansa n'a sleit mentiune de raport, si prin urmare
caile ordinare, declare recursul facut tribunalul judecand afacerea fara a
de acea parte contra unor incheieri exists un raport in cauza, n'a violat
data pe aceasta cale, inadmisibil. dispozitiunile textului de lege citat.
Buletinul 1883, p. 1065
143. Dupa art. 111 din Proc. civ. Buletinul 1884, p. 59 ; 1885, p. 780
mice cauza de nulitate relative la gi .923 ; 1886, p. 76 ; 1887, p. 229 6i
504; 1888, p. 51 gi 628; 1890, p.
citatiuni sau alte acte de procedura
este stinsa dace nu se propane ina- 125; 1892, p. 818; 1894, p. 631;
intea oricarei alte aparari asupra 1909, p. 1065 gi 1905, p. 1105
fondului sau exceptiunei ; 146. Este de principiu constant
Aceiasi solutiune se impune la nu- ca o instants judecatoreasca nu poate
litatea citatiunilor facute de catre acorda mai mult decat ceeace cere
un inginer hotarnic. partea ;
Buletinul 1893, p. 1074 ea procedand altfel, comite un
144. Dupa art. 122 Proc. civila, exces de putere.
nimic pe margini, printre linii prin Buletinul 1884, p. 59
adaogiri, prin scurtari sau tifre, nu 147. Hotararila pronuntate in lipsa

www.dacoromanica.ro
356 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Hoteirevri,
in materie de delicte silvice, sunt
supuse opozitiunei.
Buletinul 1884, p. 284
Vezi gi cuvan tul Silvio" No. 25.
148. Avand in vedere a prin in-
structiunea orals si publics legiuitorul
intelege ca toate actele de instruc-
tiune anume : probele ce se aduc
pentru sau contra unui prevenit,
mijloacele de aparare propuse de pre-
venit, concluziunile Ministerului pu-
blic, intampinarile pa'rtei civile, in
caz cand ar exists, sa fie desbatute
oral si in public ;
Ca dar, oridecateori se constata
in fapt ca prevenitul a fost pus in
pozitiune a invoca toate mijloacele
de aparare sari erau de natura a
influents asupra deciziunei, si ca a
discutat toate probele ce se aduceau
in greutatea lui, nu se mai poate
plange in Casatie ca nu i-sa respectat
dreptul de aparare.
Buletinul 1884, p. 290 Fi 1899 p. 221
149. Niciodata hotararile Curtei de
Casatie nu pot constitul autoritatea
lucrului judecat, pentru ca Curtea de
Casatie nu judeca fondul procesului.
Buletinul 1884, p. 351
150. Se violeaza principiul dreptu-
lui de aparare consacrat prin art. 95
din Pr. civ. cand instanta de fond
refuel a da ultimul cuvant intima-
tului in proces.
Buletinul 1884, p. 401
151. Publicitatea pronunta'rei ho-
tararei hind mentionata in corpul
hotararei, face a se prezuma ca aceias
publicitate a avut loc in ziva au-
dientei la incheierea procesului-ver-
bal, deli o asemenea, enuntare nu se
vede facuta in acel proces-verbal.
Buletinul 1884, p. 455
152. Cestiunea solvabilitatei si a
intentiunei dolozive, sunt cestiuni de
fapt lasate la suverana apreciere a
www.dacoromanica.ro
Hoteira ri
instantei de fond si care scapa de
controlul Curtei de Casatie.
Buletinul 1884, p. 542
153. Tribunalele corectionale sunt
suverane a ape& oricare din pe-
depsele prevazute de lege relative la
faptul pentru care inculpatul este dat
judecatei si recunoscut culpabil ;
Ca, in speta, tribunalul uzand de
acest drept si aplicand recurentului
pedeapsa amendei in local inchisoarei,
care este o pedeapsii, aflictiva, n'a
comis nici un exces de putere.
Buletinul 1884, p. 602
154. Hotararea de rezoluliunea
vanzarei unui imobil urmata si data
i n t re cumparator si vanzator, nu
este opozabila creditorului ipotecar
care n'a figurat in cauza ;
Ca dar Curtea, in speta, opunan-
du-i acea hotarare pe motiv ca clan-
sal ca creditor era reprezentat prin
debitorul sau, a interpretat rau a-
cest principiu, de oarece dansul fiind
creditor ipotecar si ca atare avand
un drept real asupra imobilului, nu
pate& sa i-se desfiinteze ipoteca fara
ca cererea de reziliare sa se fi dis-
cutat fats si cu clausal.
Buletinul 1884, p. 691
155. Avand in vedere ca rezulta,
din art. 118 Pr. civ. ca numai cand
se pronunta hotararea, presedintele
e dator sa indeplineasca aceasta for-
malitate, dar cand se citeste acea
hotarare, presedintele poate delega
aceasta functiune si grefierului.
Buletinul 1884, p. 703
156. Avand in vedere ca incheerea
tribunalului ce se ataca cu recurs si
prin care se reguleaza punerea in
posesiune a erezilor. defunctului C.
V. in averea de succesiune, este pro-
nuntata pe tale gratioasa ;
Ca asemenea hotarari nu pot fi
atacate cu opozitie, en apel sau cu
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 357

.11-otartiri Ifotarttri
recurs in Casatie, de oarece nefiind ce 1-ar fi dat d-na H. la ridicarea
pronuntate contradictoriu, par tea graului, consimtimant pe care aresta
care ar fi nemultumita pe dispozi- it nega ;
tinnile tor, se poate opune la execu- Ca Curtea, in loc sa, judece si sa,
ta,rea for sau printr'o contestatiune decida, acest punct si sa, se pronunte
Leda deadreptul la instanta care a asupra validitatei sechestrului, a re-
pronuntat-o, sau printr'o actiune pe fuzat de a discuta apelul ca fara
tale principala inaintea instantelor -object;
ordinare, care sa fie judecata con- Ca astfel, Curtea a comis un exces
tradictoriu dupa', regulele dreptului de putere si-a facut si o gresita a-
cornun ; plicere a art. 129 din Pr. civila, atri-
Ca astfel fiind, recursul cats a fi buind executiunei provizorie efectul
respins ca neadmisibil. de a decide in mod definitiv si ire-
Buletinul 1884, p. 887 vocabil cestiunea validitatei seche-
Vezi mai sus No. 142. strului.
157. Art. 116 din Pr. civila care Buletinul 1884, p. 901
cere ca, in caz de divergenta de o- 159. Niciun text de lege nu pre-
piniuni, magistratii sa-si motiveze scrie nulitatea deciziunilor ce s'ar
opiniunile, este privitor la tribunalele pronunta de Curti sau tribunate data
cari an sa judece in prima instants, ele n'au fost transcrise de grefa in
nu ins& si la Curtile apelative ; registrul respectiv ; prm urmare, o
Ca, in speta, hotararea ce se a- asemenea omisiune din partea grefei
taca, cu recurs fiind a unui tribunal nu poate constitui pentru parti un
de apel din Dobrogea, $i acest tri- mijloc de casare.
bunal fiind pus pe aceias linie cu Buletinul 1884. p. 903
Curtile apelative din Romania, nu 160. Instanta de fond nu se poate
se poate aplica, la ele dispozitiunile pronunta decat asupra concluzirmilor
art. 116 citat. orale supuse judecatei sale, si aceasta
Buletinul 1884, p. 900 conform principiului dupa care judo-
158. Avand in vedere ca. proprie- catorului nu-i este permis a judece
tara H. sechestrase niste grau wan- mai mult decat i se cere ;
d ut de arendasul ei Staresiu lui Stras ; Ca regulele ce guverneaza renun-
Ca acest sechestru fusese ridicat Virile, se referesc la drepturi fie ne-
dupa sentinta tribunalului, executata, contestate fie simplu pretinse si dis-
provizoriu ; cutabile, dar niciodata la tactica ju-
Ca facandu-se apel de d-na H., diciary a apararei unui proces. tac-
ceeace era sa, se judece de Curte, tica dictata sau de convenientele par-
era, validitatea sau nevaliditatea a- tei interesate. sau de iscusiuta apa-
celui sechestru, executiunea provi- ratorului sat] dupa care un apelant
zorie ordonata de tribunal neputand poate, la audienta a tempera oral
intru nimic influenta asupra rapor- cererea sa in apel formulate inscris,
turilor de drept existente intre parti ; Lea ca prin aceasta sa-si poata con -
Considerand ca intimatul Stras se stitui, dup5, vointa, un mijloc de
prevala dinaint-a Curtei, pentru a casare.
sustine ca apelul recurentei era fara Buletinul 1884, p. 91.9 (Sect.- Unite)
obiect, de un pretins consimtimant 161. Considerand ca exceptiunea

www.dacoromanica.ro
358 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT/ ROMAN/
Ifotarari
rezultand din lipsa incercarei de im-
pacare, intereseaza, direct si in prima
linie numai pe parti ;
De uncle rezulta, a ea se acopera
prin apararea in fond qi nu se poate
propune pentru prima oars dinaintea
Curtei de Casatie.
Buletitiul 1984, p. 922 qi 1891, p. 67
162. Legiuitorul prin art. 169 si
urmatori din Pr. penala, arata anume
ce formalitati trebuesc indeplinite cu
ocazia judecarei apelurilor in materie
de contraventiune ;
Ca intro aceste formalitati nu pre-
scrie si pe aceia de a se face raport
in cauza.
Buletinul 1884, p. 954
163. Considerand ca argumentele
pe care se intemeiaza acea instanta
pentru a admite cererea intimatului,
dupa cum se constata din deciziune,
sunt actele prezentate de parti, des-
baterile urmate si faptele relatate
de unul din arbitrii, fora a arata
din care anume acte sau parte din
desbateri on fapte, rezulta pentru
Curte proba, ca recurentul de astazi rane in privinta motivarei hotarari-
a violat contractul ; lor sale, asupra interpretarei ce dau
Ca astfel fiind, Curtea a dat o ho-
tarare nemotivata, caci este nemo-
tivata o bot5rare oridecateori moti-
vele pe care se intemeiaza nu sunt
articulate si specificate intr'un mod
astfel ,incat sa se poata controls de
aceasta Curte temeinicia lor.
Buletinul 1884, p. 10 21
164. Considerand ca in sistemul
nostru de Procedure civil:Iart. 159
si 160, nicio incheiere luata de tri-
bunal sau de Curte prin care, pentru
descoperirea adevarului, s'ar admite
o cercetare locala, o expertiza, sau
martoril etc. nu leaga pe judecatori,
afar& de acele incheieri care ar fi
admis juramantul deeizoriu ; prin ur-
www.dacoromanica.ro
liotarari
mare asemenea incheieri nu consti-
tue lucru judecat.
Butetinul 1885, p. 8
Vezi mai jos No. 382.
165. Considerand ca in materie de
contraventiuni la Legea timbrului,
legiuitorul printr'o lege exceptionala
a prevazut anume cazurile de pro-
cedura ce are sa, se urmeze in a-
ceasta materie, precum si pedepsele
ce trebue sa se aplice contravenien-
tilor ;
Ca prin aceasta lege exceptionala
neprevazandu-se dreptul de opozi-
thine celui care a lipsit si a fost
judecat in lipsa, tribunalele nu pot
admite oRozitiunea sa.
Buletinul 1885, p. 17
Contra: Vezi Si cuvantul Timbru" No. 28.
166. Hotararea data in posesoriu
nu judeca petitoriul, nici in ceeace
priveste faptele posesiunei, nici in
ceeace priveste caracterul acestor
fapte.
Buletinul 1885, p. 950
167. Curtile de fond stint suve-
faptelor care le formeaza convictiunea
in stabilirea culpabilitatei sau ne-
culpabilitatei unui inculpat, si reaua
motivare a unei deciziuni cade sub
controlul Inaltei Curti de Casatie,
dupa art. 37 din Legea sa organica,
numai atunci and acea motivare ar
schimba, natura faptului pentru care
inculpatul este dat judeatei.
Buletinul 1885, p. 454
168. In caz and in contra ace-
luias delicuent si pentru acelas fapt
s'a pronuntat doua hotarari, din cari
cea dintai s'ar fi executat, urmeaza,
ca acea de a doua sa, se anuleze pe
baza principiului 'non bis in idem .
Buletinul 1885, p. 757
169. Considerand ca pentru con-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM:CNA 359

Ifoteirtiri Hoteiretri
statarea publicitatei nu e proscrisa in a fost redactata chiar in aceias zi
lege o formula, sacramentala ; si prin ea se constata publicitatea
Ca, dar, ceeace cere legea este ca desbaterilor.
din termenii hotararei sa rezulte ca Buletinul 1897, p. 537
s'a dat in sedinta, publica ; 175. Instanta de fond nu este ti-
Ca, in spats, aceasta cerinta a nuta a raspunde prin ( onsiderente
legiuitorului este indeplinitk de oarece speciale asupra fiecarui act produs
se constata din intitulatul procesului de parti, fiind destul ca din intregul
verbal, unde se zice : edinta pu- complex al hotararei sa rezulte ca
blica din 19 Iunie 1885 , ca publi- ea se pronunta asupra capului de
citatea a fost observata. cerere sau mijlocului de aparare ce
Buletinul 1885, p. 818 gi, 1903, p. 329 se invoaca si asupra caruia produce
170. Conform art. 183 din Proc. actele.
penala, copia de pe hotarare, iar nu Buletinul 1991, p. 137 41 1999, p. 464
extractul trebtie comunicat delicuen- Vezi mai jos No. 209.
tilor. 176. Deciziunile Curtei de Casatie
Buletinul 1995, p. 859 prin can se respinge in lipsa un re-
Vezi qi cavantul eComunicare, No. 14. curs in materie penala, nu stint su-
171. Hotararea pronuntata, intr'un puse opozitiunei.
proces unde obstea mosnenilor a fost Buletinul 1891, p. 276
legalmente citata, este opozabila tu- Vezi euvantul Casatie" No. 51.
turor mosnenilor can fac parte din 177. Considerand ca. deli prin ar-
acea obste. ticolul 140 din Ilona Lege a orga-
Buletinul 1896, p. 295 nizarei judecatoresti se prevede ca
172. Ceata de mosneni neformand hotararile instantelor de fond sa se
fats de cealalta, parte decat o sin- redacteze de unul din judecatori care
gura persoana juridica, nu e caz de va fi insarcinat de care presedinte,
a se face aplicatiunea art. 151 din iar in procesul-verbal al sedintei sa
Proc. civila cand ar lipsI parte din se indite numele acelui judecator,
mosnenii eitati. totus, aceasta dispozitiune, neavand
Buletinul 1887, p. 398 nici o sanctiune si redactarea hota-
173. Hotararea care suspends ju- rarei fiind supusa controlului com-
decata pans ce pe tale principala, se plectului a caruia opera devine, nu
va rezolva cestiunea prejudiciala re- poate fi considerata decat ca o ma-
lativa la validitatea unui act de ce- sura reglementara, dictata numai
siune, nu este o hotarare prepara- pentru ordinea lucrarilor interioare
tode, ci definitiva, si ca atare, sus- ale acelor instance ;
ceptibila de a fi atacata cu recurs Ca, asa fiind, omisiunea Indepli-
in Casatie, conform art. 38, alin. II nirei ei no poate atrage nulitatea
din Legea organics a Inaltei Curti. hotararei.
Buletinul 1887, p. 495 Buletinul 1991, p. 291 Si 825
174. Data minuta prin care se 178. Deciziunea prin care pe deo-
respinge o opozitie este iregulara, parte se recunoaste ca o asociatiune
prin aceea ca, no tontine cuvintele : este lichidata, iar pe de alto parte
=data si citita in sedinta publics., amana. procesul pentru judecarea
aceasta nu poate fi un motiv de fondului, nu se poate ataca cu re-
casare, intrucat hotararea motivata curs decat odata cu deciziunea asu-

www.dacoromanica.ro
360 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA MAUNA
ilotcirttri
pra fondului, care are de efect a
ataca toate cestiunile st incidentele
ivite $i transate anterior acelei de-
ciziuni ca vor fi judecate data.
Buletinui 1891, p. 544
179. Prin intrarea portarelului, a-
gent judecatoresc, in Camera de de-
liberara a tribunalului, unde poate
fi chemat in afaceri de serviciu, nu
se violeaza catu$i de putin secretul
deliberatiunilor unui tribunal.
Buletinul 1891, p. 651
180. Art. 185 din Pr. pen. nu cere singur original sa fie investit cu
tinerea de note de catre grefier si toate formele, pentru ca nulitatea
vizarea for de catre presedinte decat rezultand din faptul a prima hota-
pentru declaratiunile martorilor $i
pentru raspunsurile ce prevenitul ar
da cu ocazia acestor declaratiuni ;
Ca marturisirile ce prevenitul ar
face inaintea instantei cu ocaziunei
apararei sale, legea nu cere ca ele
sa fie constatate in notele ce gre-
fierul ar trebui sit id, $i aceste note
sa fie vizate de presedinte ;
Declaratiunea dar, pe care intro-
gul complect ce judeca face in ho-
tararea sa ca o asemenea marturi-
sire a fost Mead,' de inculpat in in-
stanta, trebue sa fie crezuta.
Buletinul 1891, p. 775
181. Avand in vedere ca din lu-
crarile aflate in dosar se constata
in fapt ca raportul cerut de lege s'a
Wilt in cauza st ca exista, de unde
si prezumptiunea ca s'a citit rapor-
tul conform prescriptiunilor art. 205
Proc. penala ;
Ca mentionarea citirei raportului
f5,cut in cauza, nu este prescrisa sub
pedeapsa de nulitate.
Buletinul 1887, p. 612
182. Intervertirea ordinei procese-
lor fiind o cestiune de fapt, neinde-
plinirea acestei formalitati nu poate
da loc la formularea veriunei mijloc
de casare.
Buletinul 1987, p. 719
www.dacoromanica.ro
Hotarari
183. Avand in vedere ca prin Re-
gulamentul organic, nu se arata ce
constitue originalul sau expeditiunea
unei hotarari judecatoresti ;
Ca, in atare caz, cat& sa decidem
ca $i hotararea ce se transcrie in
condica e un original, de oarece se
cere indeplinirea acelorasi forme, $i
anume iscalitura propie a judecato-
rilor can au pronuntat-o, si a gre-
fierului care i-a asistat ;
Ca prin urmare, e destul ca un
rare redactata nu poarta semnaturg
grefierului sa fie acoperita, si deci
hotararea valabila.
Buletinul 1897, p. 766
184. Considerand ca data legiui-
torul a edictat dispozitiunile art. 131
din Proc. civ. a facut-o in scop de
a nu rezulta contrarietate de hota-
rani ;
Ca, aceasta contrarietate exista nu-
mai atunci cand e un apel facut de
mai multe persoane care an identi-
tate de interes;
Considerand ca in specie Eftimea
Bosneag se prezenta dinaintea Cur-
tei de apel atat ca apelanta cat $i
ca intimates dimpreuna cu alte per-
soane ;
Ca din acest fapt rezulta ca inte-
resele ambilor apelanti erau contrarii;
Ca, imprejurarea ca ambele apeluri
au fost declarate conexe, nu schimba
intru nimic aceasta situatiune ;
Ca fiind o diversitate de interese,
nu mai puted sa existe motivul de
contrarietate de hotdrari $i, prin ur-
mare, nu. era loc la aplicatiunea ar-
ticolului 151;
Ca astfel fiind, intrucat la infati-
sarea dela 14 Decembrie partea ad-
versa nu se prezentase, de oarece
figura in instants numai apelantul
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Boteirturi
Nedelcu, lipsind intimatii si E. Bos-
neag, Curtea nu putea sa faca a- impreuna cu sindicul.
plicatiunea art. 151, ci sa judece
procesul.
Buletinul 1887, p. 781
185. In materie corectionala in-
structia fiind public a, instantele ju-
decatoresti nu sunt tinute a raspunde
in hotararile Jor, decal Ia mijloacele
de aparare ce sunt invocate oral $i
in public.
Buletinul 1891, p. 775
186. Daca in minuta incheiata de
Curtea de apel in ziva pronuntarei
deciziunei sale nu se arata ca s'a
citit raportul, nu poate aceasta da
loc la violarea art. 204 Pr. penal&
de catre Curtea de fond, de oarece
minuta, dupa dispozitiunile art. 192
din Pr. penala, nu confine decat dis-
pozitivul hotararei ce se da de ju-
decatori, nici decuml5muriri de acelea
care se tree numai in practicaua de-
ciziunei ce se redacteaza in urma pe
larg ;
Ca in spet5,, proba ca formalita-
tea prescrisa de art. 204 s'a inde-
plinit de instanta de fond, reese din
originalul raport aflat in dosar, din
incheerile anterioare judecarei proce-
sului, unde se arata citirea raportu-
liii, si din chiar deciziunea atacata
cu recurs unde se arata anutne ca
s'a citit raportul membrului raportor.
Buletinul 18.91, p. 801
187. Instantele judecatoresti pot
sa rezerve pronuntarea hotararei a-
supra exceptiunilor propuse odata cu
acea asupra fondului.
Buletinul 1991, p. 988
188. Considerand ca sindicul re-
prezentand pe creditori in operatiu-
nile si judecatile ce'i intereseaza, ur-
meaza ca hotararile castigate de
dansul pot profita tutulor creditori-
lor recunoscuti, iar nu numai acelor
www.dacoromanica.ro
301
Ifotorari
din ei cari au participat Ia judecata
Buletinul 1891, p. 1148
189. Considerand ca dupa prescrip-
tiunile art. 37 alin. II din Legea
Curtei de Casatie, se poate care ca-
sarea unei hotarari cand ea s'a dat
de un numar de judecatori can n'au
luat parte la Coate sedintele de in-
fatisare ;
Considerand ca principiul ce rezida
in aceasta dispozitiune a legei, re-
pauzeaza pe ideia ea o cauz5', trebue
sa fie judecata de acelas judecator
care a Meat si instructiunea ei, ca
astfel dansul sa poata fi in masufa,
de a se pronunta in toata deplina
cunostinta ce trebue s& alba jude-
catorul la emiterea deciziunei sale ;
Ca, dar, oridecateori un proces, din
cauza desbaterilor lungi la care poate
da loc, are nevoe a se instrui si ju-
deca in mai multe sedinte consecu-
tive, ele urmeaza a se judeca si ho-
tori de aceiasi judecatori care dela
inceput au luat parte, la acele des-
bateri.
Buletinul 1891, p. 1231
190. Dispozititiile art. 123 Proc.
civ. nu sunt prescrise sub pedeapsa
de nulitate.
Buletinul 1888, p. 4 gi 1905, p. 1671
191. Cestiunea de a se sti data
bine s'a executat o hotarare judeca,
toreasca, intra in domeniul suveran
al instantelor de fond, si ca atare
se sustrage controlului Inaltei Curti.
Buletinul 1888, p. 149
192. Avand in vedere art. 131 din
Pr. civila ;
Considerand ca legiuitorul prin a-
cest articol a avut de stop a evita
contrarietatea de hotarari ce s'ar
putea da in until si acelas proces ;
Ca aceasta contrarietate poate a-
yea be numai atunci cand sunt doua
3G2 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRIMENT4 ROMANA
Hotciriirt
sau mai multe apeluri facute de per-
soane avand acela$ rol $i interes in
afacere ;
Ca, in speta, neekistand acelas in-
teres si din eroare facandu-se apli-
catiunea art. 151 Proc. civ., acestea
nu pot ridica partei judecata in lipsa
dreptul de a uza de opozitiune.
Buletinul 1389, p. 208
193. Sentintele date asupra cestiu-
nilor de competinta, nu au caracte-
rul de hotarari pregatitoare, de oarece
pe deoparte ele nu intra, in defini-
tiunea data de lege, iar pe de alta
leaga pe instanta care le pronunta.
Buletinul 1898, p. 227 i 1899, p. 126
194. Minuta tribunalului prin care
se adjudeca provizoriu un imobil ne-
fiind semnata decal de un singur ju-
decator, ea e hula conform art. 22
din Legea organizarei judecatore$ti
$i art. 119 $i 121 din Proc civ.,
de$i mai la urma adjudecatia defi-
nitiva a fost regulat constatata prin
proces-verbal subscris de membrii ce
au luat parte la dansa, de oarece
adjudecatia definitiva fiind conti-
nuarea unei %earl dela inceput nule,
nule raman $i toate lucrarile urmate
dupe ea.
Buletinul 1888, p. 278
195. De$i pe baza art. 41 din Le-
gea organica, a Curtei de Casatie di
art. 443 din Proc. penala, se poate
cere nulitatea unei sentinte ramasa
definitiva, in scop de a raraliza exce-
sele de putere, insa pentru ca aceasta
masura sa atinga scopul legei, ur-
meazil, a se examine data nulitatea
sentintei este folositoare delicuen-
tilor in favoarea carora ea este ceruta.
Buletinul 1888, p. 510
196. Oridecateori instanta supe-
rioara de apel este chiemata a ju-
deca o afacere asupra careia o in-
stanta inferioara s'a pronuntat deja,
raportul este de riguoare, in scop de
www.dacoromanica.ro
Hotcir art
a atrage atentiunea judecatorilor su-
periori, prin punerea in evidenta a
procedurei urinate, a lipsurilor ce an
putut sa se strecoare inaintea tri-
bunalului, cum $i a violarilor de lege
sau a bunei ei aplicatiuni ;
In acest caz dar, utilitatea $i im-
portanta raportului sunt netagaduite ;
Ca din contra, orideeateori o in-
stanta superioara are competinta le-
gala de a judeca, un proces in prima
si ultima instanta, fie din cauza ca-
litatei persoanei, fie in puterea unei
legi ediaata de ratiuni de Stat $i
de interes public, precum este in
speta prevazuta de art. 2 pentru
transferarea Curtei din Focsani la
Galati, raportul prescris de art. 204
din Procedura, penala este lipsit de
once utlitate practice $i juridica, ;
misiunea judecatorului raportor s'ar
marginl neaparat, in aceasta ipoteza,
do a reproduce, $i inca textual, re-
chizitorul introductiv de instanta. $i
in asemenea stare de lucruri, acel
rechizitor poate desigur suplini ra-
portul ;
Considerand ca analogia dintre ca-
zurile art. 493 din Procedura penala
cu articolul 53 din Legea organicil a
Dobrogei fiind perfect identictt, con-
secinta legala este evidenta ca ra-
portul in cauza devine absolut de
prisos $i, prin urmare, lipsa lui nu
poate atrage casarea deciziunei.
Buletinul 1898, p. 658. 1019, fi
1889, p. 661
197. Hotararea tribunalului care
anuleaza o proprire, din cauza ne-
staruin%ei creditorului propritor, nu
se poate ataca pe calea apelului.
Buletinul 1891, p. 1311
Vezi gi euvhntul Proprire" No. 9.
198. A vand in vedere art. 198 $i
$i 171 Pr. pen.
Considerand ca aceste articole cer,
in mod imperativ, sa se comunice
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA. 8(33

llotaritri Ilotdrari,
partilor copii de pe hotarari iar nu terie corectionala, destul numai sa
extracte, si aceasta negresit pentru nu existe contrarietate intro hota-
ca dansele sa aibCcunostinta de in- rarea pronuntiata in penal si cea pro-
treaga hot5rare pronuntata, atat in nuntat5, pe cale civila,, $i aceasta
ce priveste motivele cat $i dispozi- reiese lamurit din alinieatul final al
tivul, spre a vedea, taria for legala mentionatului articol care prevede ca
O. a se chibzui daca poate sa r5,mana hotararea achitatoare, cand incul-
multumiti sau nu ; patul a fost achitat, fie ca faptul
Considerand, in speta, ca trib. ca ce i-se imputa nu a avut fiinta, fie
sit resping5 ca tardiv apelul recu- ca nu lui i-se putea imputa acel fapt
rentului, a considerat notificarea in incriminat, inchide partei civile once
extract a sentintei condamnatorii ca drum de judecata inaintea tribuna-
binefacuta si conform articolelor mai lelor civile.
sus mentionate ; Buletinul 1892, p. 347
Considerand ca astfel urmand. trib. 203. Pentru a fi contrarietate de
a interprctat rau acele articole $i hotarari, se core intro altele ca con-
a pronuntat sentinta cu violarea lor. ditie esentiala, ca hotararile sa. fie pro-.
Buletinul 1892, p. 148 -i 799 nuntate intre aceleasi persoane.
199. Dispozitiunile art. 72 din Le- Buletinul 1888, p. 714
gea judecatoriilor de ocoale, prin care 204. Hotararile judecatoresti nu
judecatorul propune pacea partilor, creaza drepturi, ci recunosc un drept
nu sunt prescrise sub pedeaps5 de preexistent, si dar, an un efect re-
nulitate ; troactiv din ziva reclamatiunei.
Prin urmare, neobservarea for din Buletinul 1888, p. 747
partea judecatorului, nu poate atrage 205. Considerand ca din coprin-
nulitatea hotararei. derea $i spiritul ultimului alinial al
Buletinul 1892, p. 179 art. 151 din Proc. penala, instantele
200. Articolul 6, capitolul 3 din corectionale au dreptul de a amana
partea 6 din Codul Caragea dispunea, pronuntarea hotararilor, in caz de
ca atunci cand judecatorii vor cu- complicatiuni ivite in neindepliniri
noaste ca cu greseala au hotarat, de instructiuni sau in desbateri, sau
volnici sunt, inaintea apelatiei prigo- din alto imprejur5ri legale.
nitoarelor pati, sari is inapoi hota- Buletinul 1888, p. 758
rarea $i sit-o indrepteze ; iar dup5, 206. Avand in vedere ea dispozi-
apelatie, nu. tivul unei deciziuni trebne sa fi pus
Buletinul 1892, p. 248 in concordanta en considerantele ;
201. Cestiunea de amanarea unui Ca, din considerantele deciziunei
proces este de atributul suveral al atacata cu recurs, rezulta ca suma
judecatorilor fondului. la care a fost condamnat recurentul,
Buletinul 1892, p. 340 nu s'a acordat pentru profitul per-
202. In materie criminals, e ne- sonal al intimatei, ci pentru intro-
contestat principiul ca chiar in caz tinerea copiilor.
de achitare, judecatorii pot status Buletinul 1888, p. 842
asupra despagubirilor civile (art. 381 207. Conform principiului ca in-
comb. cu 389 din Pr. pen ). stantele judecatoresti nu pot hotari
Ca art. 11 din Pr. pen. nu exclude decat dupa, cele propuse si dovedite
aplicarea acestui principiu si in ma- de parti, urmeaza ca judecatorii nu

www.dacoromanica.ro
304 REPERTORJUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Ifoteirari hotarari
pot sa invoace si sa discute din ofi- tru hotararile ce ele pronuntia asupra
ciu propuneri can nu s'au facut de a diferite incidente si exceptiuni ce
parti. se discuta in cursnl desbaterilor unui
Buletinul 1888, p. 945 proces, ci este suficient ca asemenea
208. Pronuntarea deciziei peste hotarari sa fie coprinse in corpul in-
termenul de 16 zile nu este o cauza tregei hotarari prin care se rezol-
de nulitate, decat in cazurile preva- vena procesul, si in care hotarare
zute de art. 139 din noua Lege de sa fie constatata indeplinirea forma-
organizare judecatoreasca ; litatilor legale pentru validitatea pro-
Ca, in spew., nu exist& niciunul nuntarei hotararilor judecatoresti.
din acele cazuri, deoarece Curtea Buletinul 1892, p. 527
constal a ea din alma necesitiitei de 213. Desi este adevarat ca art. 186
a studia actele a ramas in delibe- din Pr. penala ultim. aliniat dispune,
rare pans in 8 zile, and iarasi din ca sentinta sa fie pronuntata chiar
aceiasi necesitate a mai amanat pro- in ziva and s'a terminat instruc-
nuntarea Inca pe 8 zile. tiunea, dar aceesta dispozitie nu este
Buletinul 1892, p. 426 prescrisa, sub pedeapsa de nulitate,
209. Judeatorul nu e tinut sa $i nu se poate vedea inteansa alt-
raspunda in mod special la toate ceva decat dorinta legiuitorului de
mijloacele invocate de parta cu titlu a nu se prelungi peste masura ter-
de argumente, find destul ca din minarea afacerilor corectionaie,atunci
intregul context al hotararei sa re- and prelungirea nu este ceruta de
ias6, ca dansul a avut in vedere a- forta lucrurilor ;
cele mijloace, si ca raspunde la ele Ca, prin urmare. ea nu se poate
in mod implicit, fara ca intr'un atare aplica cand pronuntarea sentintei re-
caz, sa se considere hotararea sa ca clama imperios si neevitabil un timp
lipsita de motive. mai lung, atat din cauza importan-
Buletinul 1892, p. 464 gi 1893, Wi procesului, cat si din aceia a nu-
pay. 661 meroaselor cestiuni de rezolvat.
210. Dreptul de a replica la urma Buletinul 1892, p. 660
nu -1 au inculpatii decal in materie 214. Nereproducerea in corpul de-
de crime ; ciziunei a tuturor incidentelor ur-
Ca, in materie de delicte, dupe mate, nu poate da loc la casarea
previziunile art. 186 din Proc. pen., unei deciziuni, pe cat timp in doss-
acordarea ultimului cuvant preveni- rul afacerei exista toate procesele-
tilor, este facultativa, $i li se da verbale incheiate de Curte, prin care
numai atunci and it cere. sa rasping incidentele ridicate, si
Buletin2d 1892, p. 492 contra caror procese-verbale, partea
211. Actiunea publica pentru de- nemultumita, era in drept de a face
lictele de bataie, se poate stinge prin recurs.
impacarea partilor chiar dinaintea Buletinul 1888, p. 1047
Curtei de Casatie. 215. Lipsa unui text de lege in
Buletinul 1892, p. 498 corpul unei hotarari, nu atrage ca-
212. Din coprinsul art. 118 din sarea ei, pe cat timp aceasta for-
Pr. civ, nu rezulta, pentru instan- malitate nu e prescrisa, sub pedeapsa
tele judecatoresti, obligatiunea de a, de nulitate, si sentinta atacata, se
incheia cate un jurnal deosebit pen- intemeiaza pe un principiu de drept

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 365

lioteirar llotciretri
care este bine aplicat asupra fapte- oarece dispozitivul hotararei constitue
lor petrecute si constatate de tri- lucru judecat.
bunal. Buletinul 1889, p. 761
Buletinul 1889, p. 32, 415; 1490, 221. Regula de drept .non bis in
p. 39 $i 1891, p. 1323 idem,, este aplicabila numai in cazul
216. In materie criminals este ne- cand deliquentul a mai fost judecat
contestat principiul ca, chiar in caz odata pentru aceleiasi fapte, fie in
de achitare, judecatorii pot status sensul art. 40 din Cod. penal cand
asupra despagubirilor civile (art. 381 a fost trimis inaintea justitiei pentru
comb. cu art. 389 Proc. penal.); mai multe fapte, fie in mod special
Ca art. 11 din Proc. penala nu cand a fost dat judecatei numai
exclude aplicarea acestui principiupentru una, caci nu este nici just
si in materie corectionala, destul nici echitabil ca cineva sa fie pe-
numai sa nu existe contrarietate depsit de doua on pentru aceias gre-
intre hotararea pronuntata in penal sala,.
si acea pronuntata pe tale civila. Buletinul 1889, p. 777
Buletinul 1889, p. 120 222. Tribunalele si Curtile de apel
217. Concluziunile scrise depuse avand dreptul de a da hotarari prin
de parti care nu sunt vizate de gre- care so inlatura impiedicarile ivite la
tier i care nici nu sunt mentionate executarea hotararilor definitive (ar-
in hotararea tribunalului, nu pot face ticolul 37 alin 5 din Legea Curtei
proba ca cele inserate in concluziuni de Casatie). este evident ca pentru
scrise an fost propuse si sustinute executarea hotararilor confirmatoare
oral dinaintea tribunalului. do hotarnicii, sau a acelora care con-
Buletinut 1889, p. 183 tin alt. mod de fixare a dreptului de
218. Pixarea ei acordarea cuantu- proprietate, au dreptul ca., in lipsi
mului cheltuelilor si a daunelor ce de indicari precise in corpul acelor
rezulta dintr'un prates, sunt lasate hotarari, sau in lipsa actelor preva
la apreciarea instantelor judecato- zute prin ele, care sa coprinda ase-
resti. menea indicari necesare pentru exe-
Buletinul 1889, p. 573 cutare, sa ordoane cautarea si sta-
219. Avand in yedere ca tribu- bilirea hotarelor definitive prin alte
nalele sunt in drept de a judeca un mijloace permise de lege pentru des-
proces cand este strigat ; coperirea adevarului inaintea justi-
CA nicio dispozitie de lege nu im- tiei, conform art. 35 din Regula-
puns tribunalelor obligatiunea de a mentul hotarniciilor combinat cu ar-
nu judeca procesele dupe randul in ticolul 1169 din C. civ. si 159 Proc.
care sunt chiemate, pentru motivul civila.
ca. una din *tile litigante ar alega Buletinul 1892, p. 779
ta, avocatul sau lipseste, atunci cand 223. Deciziunea unei Curti care
partea adverse nu consimte. acoarda termenul de un an pentru
Buletinul 188.9, p. 732 ca in acest interval creditorul sa-si
220. In cazul cand exista contra - lichideze creania sa fates de debito-
dicjiune intre dispozitivul unei de- rul sau principal spre a se putea
ciziuni si considerantele sale, dispo- cunoaste care este suma de care tre-
zitivul trebue luat de norms, de bue s raspunda garantele acestui.

www.dacoromanica.ro
366 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Iloteirari Hoteirari
debitor, este o deciziune cu caracter fiecarei piese de convingere ce-i-se
pregatitor, nesusceptibilii de recurs produce.
in Casatie decat data cu decizinnea Buletinul 18.93, p. 91
asupra fondului. 226. Hotararile date pe cale gra-
Buletinul 1893, p. 10 tioasa, pot fi atacate cu recurs de
224. Obligatiunea esenti.ila a mi- catre partea care n'a luat parte la
siunei judecatorului, este ca in ju- pronuntarea ei, destul numai ssa, sibs
decarea proceselor sari a oric5ror ce- rm interes la aceasta.
reri, s faca aplicatiunea textelor de Bidetinul 1889, p. 904
lege ce sunt in realttate aplicabile 227. Exceptiunea de lucru judecat
la faptele invocate de parti gi sta- fiind un mijloc de aparare, cu atare
bilite de el, iar nu sa respinga ce- partea poate renunta.
rcrile acestora pentru cuvantul c5, Buletinul 1849, p. 95'2
s'ar fi invocat alte texte de lege ce 228. Dacii in cursul desbaterilor
n'ar fi aplicabile, aci nu exists nicio se produc fapte i circumstance care
dispozitiune de lege care ss prescrie invedereaz'a, ca scopul actiunei este
asemenea sanctiune pentru pierderea altul decat cel pretins de reclamant,
dreptului litigantilor ; instantele de fond pot sa rezo]ve cele
Considerand ca, in spetk Teen- reclamate tinand compt de adevarul
rentele invocand prescriptiunea de ce rezulta din faptele si probele dis-
3 ani previlzuta de Codul Caragea cutate, precum si din raporturile ju-
art. 7 alin. 7 dela capit. I, partea VI ridice ce au existat intre parti.
contra pretentiunei Statului pentru Buletinut 1889, p. 969
plata embaticului cuvenit pentru pra- 229. Considerand ca legiuitorul in
valia din Craiova. cu inceperea dela art. 323 din Proc. civila, cu dense-
1864 pang la achitare, $i Curtea de bire de art. 431 din Procedura fran-
apel stabilind. cu drept cuvant, ca ceza, pe care de altmintrelea se vede
pentru prescriptitinile incepute si per- a'l fi avut in vedere la redactarea
curse dela punerea in executare a acelui articol, in stop de a evita
noului Cod civil, urmeaza s se a- circuitul proceselor, nu mai face nici
plice acest non Cod, ar fi trebuit, un fel de deosebire intre diferitele
conform principiului mai sus expus, hotarari date de o instants judeca-
ca sa faca aplicatiunea art. 1907 toreasca, inainte de hotararea ce ar
din acest Cod, iar nu sa resping5, da asupra fondului, pentru a recu-
asemenea mijloc de aparare, dupe noaste pentru uncle dintr'insele drep-
cum a facut, pentru cuvantul ca nu tul de apel inainte de darea hota-
s'ar fi invocat aplicatiunea acestui rarei definitive';
text de lege, ci numai acel din Codul Ca sub nutnirea generics do ho-
Caragea. tarari preparatorii,ceprinzand toate
Buletinul 18.93, p. 17 hotArarile ce s'ar da inainte de ho-
225. 0 hotarare e suficent moti- tiirarea asupra fondului, ei dar si
vat5, card, din intregul ei, reiese cu- acelea asupra competintei, caci ar-
vintele care au decis pe judeator ticolul 335 din Procedur5, prevede
s5, respinga sau s5, admits mijloa- ipoteza admiterei declinatorului de
cele invocate de parti, clansul nefiind competenta i dar nejudecarea fon-
tinut se -si dea motive deosebite asu- dului, declar5 ca in contra tuturor
pra fiecarui fapt articulat sau asupra acestor hotarari nu se va putea

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMAINA 3G7

Ifoteirtir
forma apel, decal, deodata en hota-
rarea asupra fondului;
De uncle urmeaza, daca neti-
nandu se seams de aceasta dispo-
zitiune, apel s'ar fi facut contra unor
asemenea hotarari, acest apel nu ri-
dica nici suspends judecarea fondului
do catre acea instants, nici poate
scuti pe parte de obligatiunea de a
lace apel in contra hotharei data
asupra fondului, $i ca dar, aceasta
din urma hotarare, sand In este a-
pelata, obtine autoritatca lucrului
judecat.
Buletinul 1889, p. 1029
230. Hotararile judecatoresti ne-
avand decat un efect relativ, nu pot
fi oposabile decat persoanelor intre
cari au intervenit ;
Ca coproprietarii ce se afla in in-
diviziune nu an un mandat legal de
a se reprezenta unii pe altii pentru a'si
face pozi%iunea for mai rea, astfel
ca hotararile obtinute in contra unora
din ei, nu produc efect fats eu cei-
lalti.
Buletinul 1890, p. 286
231. Avand in vedere ca pentru a
exista o contrarietate de hotarari, se
cere conditiunea ca sa fie pronun-
tate intre aeeleasi parti, pentru ace-
Iasi obiect, si sa alba aceiasi cauza.
Buletinul 18.90, p. 287
232. Vazand art. 14s $i 154 din
Proc. civ.:
Considerand ca prin art. 148 din
Proc. civ. declarandu-se ca se da ho-
tarare in lips& contra acelei parti Ca, singurul mijloc prevazut de
care la ziva insemnata pentru infa- lege spre a se putea indrepta o ho-
tisare nu se arata, rezulta din textul
si spiritul acestui articol, ca nu e
destul ca partea sa compare in in-
stant& ci trebue sa si is concluzi-
uni in fond, pentru ea, hotararea recurs in casatie pentru partea ne-
pronuntata de instalita judecato- multumita.
reasca sa, fie reputata ca a fost pro-
Iroteirairt
nuntata contradictoriu si sa nu mai
fie suseeptibila de opozitinne.
Buletinul 1890, p. 2.94
233. Hotararile preparatorii nu
pot fi atacate pe calea apelului decat
data, en hotararea asupra fondului ;
Aceasta regula urmeaza a se aplica
si in materie penal& de oarece Legea
penala nu statueaza nimic in aceasta,
privinta (art. 323 Pr. civ.).
Buletinul 1890, p. 35.9 Fi 1024
(Section- Unite)
nici nu pot fi atacate pe calea
recursului.
Buletinul 1892, p. 477
234. Considerand ea in principiu,
atat in materie civila cat $i in ma-
terie penala. dupa prescriptiunile ar-
ticolului 86 Pr. civ. si art. 186 Pr
penala. instructiunea in judecarea
proceselor cata s'5, fie publica ;
Ca daca prin exceptiune se ad-
mite ca sedintele sa, fie secret e,
aceasta poate avea be numai atunci
cand legea o prevede in mod expres,
sau cand discutiunea publica poate
cauza scandal ;
Ca, in ce priveste primul caz, cata
s fie o dispozitie expresa a legei:
Iar in ceeace priveste eel de al
doilea eaz, el este lasat cu totul la
suveranitatea, judecatorului, care a-
preciaza dm& trebue sau nu sa de-
clare sedinta secrets.
Buletinul 1890, p. 39,2
235. In principiu, hotararile jut-
decatoresti nu pot fi schimbate decat
pe chile anume indicate de legiuitor:
tarare ce tontine o eroare material&
cum ar fi o tifra gresita in dispo-
zitiv, este indreptarea aratath in
art. 292 din Proc. civ. cu drept de
Buletinul 1990. p. 468

www.dacoromanica.ro
368 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Ilotarart ifoteirar I
236. In urma unei diverginte tri- tine un dispozitiv cert si lichid, $i
bunalul urmand a se complecta cu ca atare, ea poate fi executata.
trei judecatori, aceasta formalitate Buletinul 1890, p. 997
trebue constatata prin insasi sentinta 241. Instanta de fond nu este le-
tribunalului, sub pedeapsa de nu- gat& de calificarea legalg. data fap-
litate. tului de Ministerul public, ci este in
Buletinul 1890, p. 614 drept, fara insa a schimba intru ni-
237. Considerand ca judecatorii fon mic faptele, sa des faptului adeva-
dului stint suverani sa aprecieze, dupa rata sa calificare legal& si sa aplice
probele ce li se produc, daca in ma- pedeapsa prevazuta de lege.
terie de crime sau delicte agentul a Buletinul 1890, p. 10 91
fort sau nu in caz de legitim5, apa- 242. Interpretarea mtelesului unei
rare, fgra ca aceasta apreciatle sa hotarari, cand aceasta iuterpretare
cads sub controlul Curtei de Casatie, nu contine nimic contrariu dispozi-
de oarece ea se reduce numai din tiunilor prime' hotarari, este lasat&
cestiuni de fapt. in suverana apreciare a instantelor
Buletinul 1890, p. 840 de fond.
238. De ate on instanta tribuna- Buletinul 1890, p. 1069
lului e chemata a judeca delictele 243. Hotararile judt catoresti si
de maltratare, pe can legea le defers ordonantele judecatoresti pot fi ata-
judecatoriilor de ocoale, din cauza cate prin actiunea pauliana ca date
Ca partite n'au cerut declinarea com- si facute in frauda creditorilor.
petintei sale, acel trib. e dator nu Buletinul 1890, p. 1104
Vezi euviintul Actiuni" No. 39.
numai si se pronunte asupra for ca
in prima si ultima instanta, conform 244. 0 hotarare este suficient mo-
prescriptiunilor art. 188 din Pr. pen.. tive& cand din intregul ei reiese
dar chiar sa si declare stins5, prin cuvintele can au decis pe judecator
impacaciune actiunea intentat& pen- sa respinga sau sa admitg. naijloacele
tru dansele, daca partite ii fac cu- invocate de parti
noscut ca s'au impacat. De unde urmeaza, ca judecatorul
nu este tinut a-si da, motive distincte
Buletinul 1890, p. 913 gi 1905, p. 903 asupra fiec5,rui fapt articulat sau
239. Dreptul de a provoca refor- asupra unei piese produse numai cu
marea sentintelor judecatoresti in titlul de argumente sau de conside-
interesul legei, apartine, dupa arti- ratiuni, fara ca prin concluziunile
colul 444 din Pr. pen., numai pro- sale, partea care le invoaca, sa for-
curorului general de pe langa Curtea muleze intr'un mod clay si precis ca
de Casatie. prin aceasta voieste sa stabileasca
Buletinul 1890. p. 915 un cap de cerere sau de aparare.
240. Simpla stare de indiviziune Buletinul 1890, p. 1128 fi 1891,
nu face ca drepturile coproprietarilor p. 1217
asupra imobilului comun s5, nu fie 245. Con siderand ca procesul-verbal
certe si lichide ; pe care se reazam5, opiniunea majo-
Asa dar, o hotarare prin care se ritatei nu se semneaza de judecatori
recunoaste unei persoane dreptul la $i nu se citeste in sedinta publica
o a treia parte intr'un imobil, con- dec,at numai atunci cand desvoltarea

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JUFUSPRUDENTA. ROMANA 369

Ilotciretr I Ilottirart
motivelor nu se va chi in ziva chiar o face prin hotararile lor, ci este su-
in care se pronunta hotararea ; ficient numai ca sa se stabileasca
Ca, in spet5 neexistand niciun faptele si sa se expuna prin motivele
asemenea proces-verbal, prezumtiu- acelor hotarari, modul de rezolvare a
nea este ca s'a citit deciziunea in cestiunilor discutate in sensul dis-
intregul ei, in ziva chiar cand proce- pozitiunilor respective ale legei.
sul a fost judecat (art. 118 Pr. civila). Buletinul 1890, p. 1410
Buletinul 1890, p. 1171 qi 1448; 249. Nici un text de lege nu pre-
1891, p. 9 vede ca judecarea unui proces so
246. Instanta de fond fiind in drept poate amana, dupa o simply petitie
a aprecia forta doveditoare a pro- a uneia din parti, cand partea ad-
belor ce i-se prezinta, este de ase- versa, fiind prezinte, nu consimte la
menea in drept a aprecia utilitacea amanare.
unei dovezi ce se cere a i-se pre- Buletinul 1890, p. 1496
zenta $i, prin urmare, a respinge o 250. V e z i cuvantul Vanzare.
asemenea cerere oridecateori dansa, No. 54.
din probele ce i-s'au prezentat, $i a Buletinul 1893, p. 30
format convingerea in cauza si nu 251. In baza principiului do se-
vede in acea cerere decat un mijloc paratiune a puterilor, proclamat prin.
de straganire pentru part' ; Constitutiune, Ministerul de justitie
Ca dealtmintrelea, aceasta facul- nu mai este in drept a aduce la in-
tate rezulta pentru instarrtele de deplinire, conform art. 83 din Legea
fond din chiar textul art. 186 din Curtei de Casatie, hotararile date de
Proc. pen., care nu cere ca martorii desfiintata Inalta Curte ;
sa fie ascultati decal (lac& cere tre- Asemenea deciziuni se aduc astazi
buinta. la indeplinire de Curtea de apel res-
Buletinul 1990, p. 1346 pective, $i in caz de casare a deci-
247. Rezolvarea si stabilirea ces- ziunei care ref uza executarea unei
tiunilor de fapt este lasata la suve- asemenea hotarari. trimiterea afa-
rana apreciere a instantelor de fond, cerei trebue sa, se faca tot care
si din acest punct de vedere, ase- acea Carte.
menea apreciere scapa de sub con- Buletinul 1993, p. 33
trolul Curtei de Casatilme, afara de 252. Considerand ca din coprin-
cazurile cand se invoaca, $i se pro- derea art. 186 Pr. penala rezulta ca,
beaza contra hotararilor definitive a in materie corectionala interogatorul
acelor instal*, erori grosiere si de- prevenitului nu este prescris sub pe-
naturari vadite in expunerea si a- deapsa de nulitate ;
preciarea continutului actelor, sau Ca, dealtmintrelea. interogatorul
altor mijloace ce se produc de parti fiind prescris in interesul apararei,
ca probe pentru sustinerea dreptu- este destul ca prevenitul sa fi fost
rilor lor. aparat inaintea instantelor corectio-
Buletinul 1890, p. 1409 nale spre a nu se mai putea plange
248. Din coprinsul art. 123 Proc. de lipsa interogatorului.
civ. nu rezulta ca in corpul hoard- Buletinul 1893, p. 536
rilor trebue a se expune sau cita si 253. Avand in vedere ca legiui-
textele articolelor de lege, a caror torul nu distinge, in ceiace priveste
aplicare au inteles judecatorii de a calea ce trebue sa is cei viltamati
I. C. Barozzi.Vol. 11 24
www.dacoromanica.ro
370 REPERTORIUL GENERAL DE JURISYRUDENTA. ROMANA

Ilotarar I ifoteirari
"min incheierile date de prima in- Considerand ca dreptul de a cere
stanta. fie pe calea gratioasa. fie anularea unni act de procedures, nu
date pe tale contencioasa se poate exercita prealabil decat
Considerand ca in lipsa de o ase- inaintea insasi a instantei dela care
menea dispozitiune expresa asupra emana actul nul, dupe cum aceasta
acestui punct. dupes principiile si re- rezulta din art. 111 din Proc. civila
guleie de drept, orice incheiere a tri- dupes care, cauzele de militate a ci-
bunalidui treboe si fie atacata' mai tatiunilor si actelor de procedure se
intai cu apel si apoi se fie adusa propun inaintea instantelor chiar che-
cu recurs in Casatiune. mate a se pronunta asupra, afacerei
Buletinul 1993, p. 545 principale ;
254. Vazand art. 735, 736 si 111 Ca aceste cereri, de a se declares
din Proc civila ; mule citatiunile sau actele de pro-
Considerand ca aceste texte de cedurk constituesc virtualmente rtite
lege dau cel d'intai, putere judeca- adevarate contestatiuni, can tied a
torului de a declares nil orice act denega orice valoare juridica, sentin-
de procedure fa'cut cu calcarea legei, telor pronuntate iu unna unor cita-
iar cel de al doilea, recunoaste par- tiuni sau acte nule, si pentru admi-
tilor interesate dreptul de a cere ca sibilitatea carora nu e nevoie de o
judecatorul se pronunte acea nuli- prelabila cerere de executare a sen-
tate ; tintei, caci, in asemenea caz, nu e
Ca. acest drept al partilor de a vorba de o opunere la executare, ci
cere sh se declare un act de proce- de declararea, ca sentinta a fost data
dure. nul. e independent (le exerci- in temeird unei citatiuni nule $i,
tiul diferitelor ci i de refurmare or- prin urmare, nines si dansa.
dinare sau extraordinare, precum : Buletinul 1993, p. 578 (Sectiile- Unite)
opozitiuni, apel, revizuire. recurs in
Casatie, care toate au de obiect di- 253. Considerand ca dupes art. 374
rect o sentinti. judecatoreasca, a ca- din Proc. civila, hotararile judecato-
rei reformare san anulare se cere ; resti date in tiara straina se pot e-
pe cand din contra, cererea do aim- xenuta in Romania, chiar data nu
lane de care vorbeste art. 735 din exista conventiune relativa la acea-
Proc. civila are direct de object nu sta executare intro Romania si tiara
o sentinta judecatoreasca, ci un act in care sunt date acele hotarari, ci
de procedure a carui nulitate se numai pe baza faptului de execu-
poato declares in conditiunile pre- tare reciproca a hotararilor ;
scrise de art. 735: Considerand prin urnare ca, in
Cti intre aceste conditiuni fiind si speta, stipulatiunea din contractul
imprejurarea cand actul cauzeaza partilor pentru juderarea la Londra
partei o vatamare pe care nu o poate a oricaror actiuni relative la execu-
repara detest anulanduse actul, re- tarea contractului, putand sa aiba
zulta ca atunci cand vatamarea de- efect real prin executarea in Roma-
curge din pronuntarea unei sentinte nia a hotararei ce s'ar fi dat acolo,
date in urma si in temeiul unui act chiar data nu exista nicio conven-
de procedura, declarat nul. declara- tiune in aceasta privinta intro En-
tiunea nulitatei acelui act atrage, glitera si Romania, urmeaza ca, cu
ca consecinta, ei anularea sentintei; drept cuvant tribunaltil ei Curtea au

www.dacoromanica.ro
 RNPERTOR!UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 371

Ifottirari, Hoteirtiri
apreciat ca valabila area stipula- rea drepturilor ce pretind ca au. caei
thine. numai astfel se probeaza ca judeca-
Buletinul 1893, p. 810 torii au pronuntat hotararea for in de-
256. Ordinea, judecarei proceselor plina conostinta, de cauza pentru bt.t-
privitzute de art. 91 Proc. civila, ne bilirea faptelor si aplicatiunea junta
fiind prescrisa de lege sub pedeapsa a legei.
de nulitate, nu poate da loc la ca- Buletinul 1494, p. 846
sarea unei deciziuni. 261. Avand in vedere ca intele-
Buletinul 1893. p. .901 gerea si interpretarea declaratiunilor
257. Considerand ca Curtea prin facute de parti in instanta, sunt la-
deciziunea sa constata ea si-a for- sate de Iegiuitor instantelor do fond,.
mat convingerea din toate actele a- farce a putea fi controlate $i modi-
-Rate in dosarul eauzei : ficate de ware [nalta Curte.
('a, iu materie penalfi, nu poate fi Buletinul 18.94, p. 53,5
vorba do erori grave de fapt! cand 262. Aratarile facute intre ran-
solutiunea unei cauze depinde de duri, nu pot anufa, hotararea, ci ur-
constiinta magistratului. mai ales meaza numai ca ele sa nu fie tinute
eand dansul a avut sa aprecierAe fapte in searna, ca facute in mod neregu-
a earora varacitate nu s'a, contestat lat, adica : ca faptul constatat prin -
de nimeni. tr'nsele sa fie considerat ca necon-
Buletinul 1893, p. 902 statat.
258. Hotararea care condamna pe Buletinul 1494, p. 719
cineva in restituirea unui pamant 263. Avand in vedere ca, din co-
revendicat, se executa in contra de- prinderea art. 186 din Proc. penala
tinatorului acelui pamant. rezulta ca, in materie penala, in-
Buletinul 1494, p. 14 structiunea inaintea instantelor co-
259. Considerand ca cumparatorul rectionale trebue sa fie raki, $i pu-
tiind, in ceeace priveste lucrul cum- blica, si ca Ministerul public trebue
parat, sucresorul fostului proprietor, sa aiba cuvantul spre a expune cauza
urmeaza neaparat ca hotararile ob- $i a-si arata probele pe care isi in-
%inute contra acestuia, ii stint opo- temeiaza acuzatiunea ;
zabile ; Ca dispozitiunile acestui artico], in
Ca acest principiu este adevarat, ce priveste formalitatile cum are a
fie vorba de o vanzare de bunavoe, se procede la instructiunea unei cauze
fie vorba de o vanzare silita, ceeace inaintea instantelor corectionale, nu
de altmintrelea este recunoscut $i numai ca sunt prescrise sub pedeapsa
prin art. 565 din Proc. civ. de nulitate, dar sunt $i de ordiiie
Buletinul 1894, p. 24 publica, caci este vorba de respec-
260. Considerand ca din coprinsul tarea dreptului acuzatiunei care are
art. 123 alin. 3 si 6 din Proc civila a fi observat ca $i dreptul de apil-
combinat cu art. 37 alin. 3 din Legea rare ;
organica a Curtei de Casatie, rezulta Considerand ca in speta, se con-
clar ca, in coprinsul sentintelor si stata din deciziunea supusa recur-
deciziunilor judecatoresti, trebue sa sului, ca, reprezentantului Ministerului
se faca mentiu.ue despre actele pre- public, nu i s'a acordat cuvantul, in
zentate si propunerile esentiale facute urma respingerei incidentului ce ri-
de fiecare din parti pentru sustine- dicase de necompetenta, spre a ex-

www.dacoromanica.ro
 372 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM AN A
ri
pune cauza si a sustinea acuzatiu-
nea in fond ;
Ca asa fiind, Curtea a violat dis-
pozitiunile art. 186 din Proc. penala.
Buletinul 1894, p. 760
264. Considerand ca, in adevar,
dupa art. 86 combinat cu art. 99 din
Proc. civila, fiind de principiu ca se-
dintele in care cata a se instrul $i
judeca procesele in materie civila sa
fie publice, si nunni prin exceptiune
secrete, urmeaza de aci, ca oride-
cateori judecatorul decide ca desba-
terile unei afaceri sa aiba be in se-
dinta secreta, este dator, sere a putea
fi controlat data legea it autoriza la
aceasta, sa-si exprime niotivele care
l'a determinat sa ia o asemenea ma-
sura exceptionala.
Buletinul 1894, p. 1023
265. Toate drepturile cari au in-
fluenta asupra bunurilor, si cari de-
curg din sentinte judecatoresti, ale
subsist .i pot fi opuse color de al-
treilea, fora ca insasi hotararile sa
fie transcrise, de oarece art. 722 din
Proc. civila nu ordona transcrierea
for ;
Leginitorul a crezut ca hotararile
judecatoresti pronuntate dupa des-
bateri serioase si in public, prin pro-
nuntarea for garanteaza, prin inde-
plinirea gi observarea formelor ce
preced pronuntarea lor, in destul pe
cei de altreilea si creditul public,
pentru ca sa nu mai fie trebuinta, tarari;
sa fie transcrise.
Buletinul 1894, p. 1031
266. Considerand ca este de prin-
cipiu, ca orice cerere trebue sa treach'
prin cele dons, grade de jurisdictiune,
afara de cateva exceptiuni anume
prevazute de lege ;
Considerand ca acest principiu este
consacrat de art. 316 din Pr. civila
combinat cu art. 56 si 824 din Pr.
civila dupa care, este supusa ape-
www.dacoromanica.ro
I/otiirih.i
lului orice hotarare a primului grad
de jurisdictiune factita asupra unei
cereri care trece peste valoarea ce Tri-
bunalul este competinte a judeca in
ultima instanta ;
Ca apelul fiind de drept comun,
legiuitorul nu distinge, in ceace pri-
veste calea ce trebuia sa ia cei va-
tamati prin hotararile date de prima
instanta, daca acele hotarari suet
date pe cale gratioasa, sau pe iale
contencioasa.
Buletinul 1895, p. 90
267. Avand in vedere dispozitiu-
nile aliniatul II de sub art. 38 din
legea organica a Curtei de Casatie
care nu deschide calea recursului in
Casatie decat contra hotararilor de-
finitive, avand in privinta, hotarari-
lor preparatorii si interlocutorii a-
cest recurs sa se exercite odata cu
recursul asupra hotararei definith e
in fond ;
Considerand ca desi legiuitorul
nostru a avut de norms art. 451 din
Proc. civ. franceza. si art. 303 din
Procedura geneveza, insa, pentru ca
sa inlature orice fel de distinctiune
facute de acele legiuri in privinta a-
cestor hotarari, a pus principiul ge-
neral ca dreptul de apel contra unor
asemenea hotarari ce judecatorul ar
da inainte de judecarea fondului, sa
nu se poata, exercita decat odata cu
apelul asupra acestei din urma, ho-
Ca aceasta rezulta neindoios din
faptul ca art. 323 Proc. civila n'a
mai facut distinctiunea ce face art.
451 din Procedura franceza, cores-
punza'tor cu art. 323, intro hotara-
rile preparatorii si hotararile inter-
locutorii, si n'a acordat, dup.& cum
e la francezi, dreptul de apel in con-
tra acestor din urma hotarari ina-
into de judecata fondului ;
Ca, aceasta mai reiese si din corn-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 073

lloteirturt . Irottirari
paratiunea art. 303 din Proc. gene- de instructiune in fata celui de al
Veg cu art. 316 din Proc. romans, cincilea judecator, sub pedeapsa de
care a suprimat cuvantul c<incidente., nulitate a hotararei ce s'ar pronunta.
nela'sand decal cuvantul cauza,, Buletinul 1895, p. 9.91
ceeace denotil ca, nu prevede dreptul 272. Principiul consacrat prin art.
de apel decat in contra hotararilor 371 din Procedura penala de a se
asupra fondului ; declara acuzatul achitat in caz de
Ca, acelea$i motive care conduc a paritate de voturi, se aplica numai
decide care hotarari sunt suscepti- in materie criminala de competenta
bile de apel, ne conduc a zice $i de Curtei cu jurati, iar nu $i in delic-
cazul sand este vorba de hotararile tele corectionale.
care pot fi atacate cu recurs. Buletinul 18.95, p. 999
Buletinul 1895, p. 256; 1996 p. 14.98 273. Considerand ca hotararea pen-
268. Avand in vedere ca desi prin tru condemnarea proprietarului unei
art. 138 din Legea organizarei jude- case inchiriate la amends pentru a
catoresti se prevede ca sentiatele si nu se fi conformat sornatiei pentru
deciziunile trebuesc pronuntate in a'si d'arama, casa, este in interesul
termen maximum de opt zile $i re- public, $i desi pronuntata, numai fata
dactate in termen maximum de 15 cu proprietarul, are a'si produce e-
zile dela inchiderea dezbaterilor, to- fecte si fata cu chiriasul casei, desi
tusi aceasta dispozitiune nefiind pre- aceasta n'a figurat in instants, $i
vazuta sub pedeapsa de nulitate, ne- chiar data n'ar fi avut cunostinta.
indeplinirea ei nu poate atrage nu- Considerandin speta ca data
litatea hotararei ; recurentul pretinde ca el s'ar putea
Buletinul 18.95, p. 788; 1896 p. 1387 opune la acea hotarare pronuntata
269. Cand hotararea data in lipsa. numai fata, en proprietarul, pentru
s'a dat faxa, ca procedura relativa la ca. el ca chirias n'ar fi cayant cause
comunicarea citatiilor sa fi fost bine al proprietarului, ci ar fi avand un
indepliOta, $i fara ca aceasta hota- drept real, la aceasta respundem ca,
rare sa fi Post bine comunicata par- pe de o parte, chiriasul nu are drep-
tei care a lipsit, ea trebueste ata- tul a se opune, pentru ca e vorba
cata pe calea opozitaunei, iar nu pe de o impedecare a folosintei. prin-
calea de contestatiune la urmarire. tr'un act al autoritatei publice, $i
Buletinul 1895. p. 803 in acest caz, cel mult ar fi a $ti
270. Pentru contrasemnarea gre- data el are $i poate exercita acti-
fierului a hotararilor judecatoresti, unea de despagubire pentru faptul im-
legea nu prevede un termen precis, pedecarei folosintei ; ca pe de alts
Lisa, eh grefierul poate sau indata parte, recurentul nu poate sustine
data cu iscalirea din partea judeca.- ca ar fi avand un drept real asupra
torilor, sau mai in urma sa le con- imobilului, cad prin contractul de
trasemn eze. locatiune se creeaza relatii personale ;
Buletinul 1895, p. 866 ca chiriasuI obtine sun drept perso-
271. Ivindu-se paritate de voturi nal, $i natura acestui drept remane
si complectandu-se Curtea cu un al tot drept personal, desi exists prin-
cincelea judecator, trebue sa se pro- cipiul inscris in art. 1441 din Codul
ceada din nou la cercetarea cauzei, civil, ea, prin vanzarea imobilului in-
citandu-se raportul si toate actele chiriat nu se desfiinteaza, contrac-

www.dacoromanica.ro
874 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA.

IIotiirari. Hotaritri
tele de locatiune ce intrec tret secinta a independentei fiecarui Stet,
$i care se MIa transcrise, eaci aceste hotararile date de tribunalele straina
dihpozithini nn schimba, natura dren- in materie contencioasa, trebuesc a
tuliii personal, care sunt in folosul fi privite Ca neavenite ;
chi riasului. Considerand insri, ca motive de uti-
Ca dad, chiriasul ar avea un drept litate reciproca au putut face a so
real, el ar trebill sa poata avea deroga la rigoarea acestui principiu,
dreptill de o ipoteca, ceeace incon- fie prin tractate incheiate intro na-
test.thil ca nu are. tiuni, fie prin legile unui Stat care
Buletinul 1896, p. 73 consacra principiul reciprocitatei ;
274. Diferitele fraze ce se intro- Considerand ca din dispozitiunile
buinteaza de catre o parte litigants art. 374 din Proc. civila rezulta ca
in cursul pledoariilor si concluziu- principiul admis de legiuitorul ro-
nilor, nu se pot desparti unele de man, in privinta efectelor unei ho-
altele pentru a se considera ca mar- tarari data in Cara straina, este acela
turisiri facute in justitie, ci trebue al reciprocitatei ;
a se aprecia in intregul for coprins, Considerand ca acest articol de-
pentru rt se putea, stabili intelesul clarand ca hotararile judecatoresti
adevarat pe care partea l'a avut in date in tars straina, nu se vor pu-
intentiunea sa. tea executa in Romania. decal in
Buletinul 1896, p. 5.96 modul $i limitele cum Si liotathrile
275. Fixarea termenelor la procese judecatoresti din Romania se exe-
si a ordinei judecarei lor. este o ces- cuta in acea Cara,, este invederat
tiune de administratiune a instan- ca acest mod $i aceste limite nu se
telor judecatore$ti, care nu da loc pot cauta nici in interpretarea doc-
la easare. trinara ce ar voi sa se dea dispozi-
Buletinul 1896, p. 691 tiunilor legei din acea Cara, nici in
276. Considerand ca dreptul ce ju- consideratiuni de utilitate si de in-
decAtorii fiecarui 'tat au de a re- teres intre natiuni, d nu trebue a
gula raporturile dintre justitiabili isi se examine altceva decat efeetele ce
are origina nil in vointa partilor li- acel tribunal strain, $i in speta, tri-
tigante, ci in numirea for de catre bunalele franceze. ar reennoa$te ho-
suveranul acelui Stat ; arilor date de tribunalele romane ;
Ca puterea ce se recunoaste, fie Considerand ca in Franta, afara
ca titlu executor, fie ea autoritate a de exceptiunile ce ar decurge din
lucrului judecat, hotararilor date de tractate, $i vreun asemenea tractat
aces-Li judecatori in materie conten- nu exista in Romania, principiul
cioasa, este prevazuta si regulata de admis prin o jurisprudenta constant&
legile civile ale fiecarui Stat ; este ca tribunalele franceze, fiind
Ca autoritatea Suveranului, ca ei chiemate a declara executorie o ho-
aceea a legei, incetand la hotare, tarare data de tribunalele straine,
urmeaza invederat, ca nici puterea sunt obligate, cand partea condam-
judecatorului nu poate trece peste nag o cere, sa, revizuiascil acea ho-
aceste limite, nici ca hotararea sa tarare, atat din punctul de vedere
poate sa -$i mai aiba, din sus zisele al apreciatiunei faptelor, cat $i al
priviri, peste frontiers, puterea ei ; aplicatiunei regulelor de drept ;
Ca dar, in drept, riguros $i ca con- Ca asupra acestui punct, singura

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDEN'j'A RO3L 375

Iloteirtcri Hoteiriirt
varia%iune in jurisprudenta fraticeza pronuntat in sedinta publica, insa
nu exists decat in aceea de a se sti, intrucat sentinta constata ca s'a pro
data aceasta obligatiune tribunalele nuntat in sedinta publics, prin a-
franceze o au numai in privinta ho- ceasta sa constata in mod suficient
tararilor date de tribunalele straine ca acea pronuntare constatata prin
contra unui francez, sau si chiar in acel jurnat, s'a savarsit in sedinta
cazul cand stint date contra unui publica.
strain, aceasta distinctiune insa, nu Buletinul 1896, p: 1145
are nicio insemnatate in speta. ca'ci 279. Nu so violeaza principiul pu-
hotararea data in Franta, si care se blicitatei sentintelor, cand in niste
pretinde a produce efecte in Romania, procese- verbale de amanare nu se
este data contra unui r o ni a n, si reproduce cuvintele <, data si pronun-
dar dupa interpretatiunea cea mai tata in sedinta,' publica..
rastransa data de tribunalele Iran- Buletinul 1896, p. 1307
ceze, aceasta hotarare n'ar putea 280. Prin faptul ca textele de lege
produce niciun elect in Romania, aplicate de Curtea de apel, se vad
precum nici hotararea romans n'ar inserate in corpul deciziunei, prin
putea produce niciun elect in Franta ; aceasta se presupune ca, ele au lost
Considerand, de asemenea, ca este citite de presedinte in sedinta publica.
constant in jurisprudenta, franceza Buletinul 1896, p. 1273
ca o hotarare data de tribunalele 281. Stabilirea identitatei unei per-
straine in materie contencioasa, pe soane, este o cestiune de fapt lasata
cat timp ea n'a lost investita cu la suverana apreciere a instantei de
formula executorie de un tribunal fond, care nu poate cadea sub con-
francez, nu poate fi invocata in zura Curtei de Casatie.
Franta ca titlu legal al unei cereri Buletinul 1996, p. 1982
noi, nici poate servi in a respinge, 282. Avand in vedere ca, dupa
pe baza autoritatei lucrului judecat, art. 118 din Proc. civila, pentru ea
o cerere sau o exceptiune care ar o sentinta a tribunalului sa poata
avea caracterul de hotarare, trebue
tiude sit pung, in cestiune existenta
sau neexistenta a faptului sau a sa fie subscrisa de membrii cari an
drepturilor asupra carora area boat- luat parte la judecarea unei afaceri ;
rare s'a pronuntat. Avand in vedere ca in spetk sea-
Buletinul 1896, p. 941 tinta supus a recursului, se vede
277. Restrangerea adusa de o lege semnata de cei trei membrii ai tri-
!lona, la crtile de revocare sau mo- bunalului cari au luat pate la ju-
dificare a sentintelor judecatoresti, decarea afacerei, insa din dosarul
nu are putere retroactive asupra sen- cauzei se constata ea minutta hota-
tintelor pronuntate sub legea vechie rarei a fost semnata numai de doi
care nu prevedea asemenea restran- judecatori ;
geri. Ca din momentul ce sentinta este
Buletinul 1996, p. 1043 semnata de toti judecatorii cari au
Vezi gi cuvantul Curtea de compturi' luat parte la judecarea afacerPi,
No. 51. semnarea minutei numai de doi din
278. Desi in jurnalul tribunalului judecatori ce au luat parte la judecare.
prin care se respinge un apel ca ne- nu poate atrage nulitatea sentintei.
fondat, nu se arata ca este dat $i intrucat minuta este semnata de

www.dacoromanica.ro
376 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA.

Iiotaricri Ilotii rar

majoritatea judecatorilor, si intrucat, isi formeaza convingerea de greseala
in asemenea caz, legea nu pronunta pgrerei sale ;
nulitatea sentintei. CA a decide contrariu, ar fi a sill
Buletinul 1896, p. 1321 pe judeator sa dea, insusi hotararea
283. Titulatura in capul unei deci- in contra convingerilor sale, si sA
ziuni ca este civila sau comerciala, nu mai poata indrepta la timp gre-
este indiferenta ; seala sa, oricat de justificata ar fi
CA ceeace, este de interes, este de o asemenea revenire, ceeace nu e
a se sti (lath' s'a cercetat o cauzg prevAzut in nici un text de lege.
de nature comercialA, Ca afacere ci- Buletinul 1896, p. 1528
vila; 286. Facerea unui raport, in lute-
i aceasta ar trebul sA rezulte din lesul art. 204 din Proc. pena15., nu
considerantele coprinse in decizia reprezinta decal un istoric al faptelor
Curtei si din modul judecArei. petrecute inaintea primei instance de
Buletinul 1896, p. 1397 fond si pang in momentul infAtisArei
284. Aplicarea art. 151, si and procesului inaintea Curtei de apel, si
un proces se afla in opozitiune, nu aceasta, pentru a pune pe judecAtorii
are de efect decal amanarea acelui instantei de apel in cunostintA de
proces ; toate elementele cari au servit de
CA deli aplicarea acestui art. 151 bazA primilor judecatori la darea sen-
Proc. civila, in speta, pare inutile, tintei ;
totus aceasta procedurA nu poate Din momentul ce este constatat
atrage casarea unei deciziuni, de ca tin asemenea raport a lost facut
oarece o amanare n'are nicio influ- de care judecAtorul Curtei de apel
enA juridica in judecarea si hota- inainte de infAtisare, cerintele arti-
rarea unui proces, si nici partea re- colului 204 sunt indeplinite, si pentru
curentA nu a dovedit cA prin aceastl orice alte masuri luate de Curte in
procedurg i s'ar fi adus verio vkl- interesul cauzei, posterior facerei u-
trunare. nui asemenea raport, nu necesiteazA
Buletinzd 1896, p. 1595 cAtusi de putin facerea unui supli-
285. Considerand ca este adevarat ment de raport, de oarece o aseme-
ca dupe Procedura civila, hotararea nea mAsuri, luandu-se de complectul
subscrisa si pronuntatil in public, isi Curtei si fatit cu pArtile, ele stint
are toata puterea legala, si nici u- presupuse ca cunoscute atilt pArtilor
nuia din judecAtori nu-i mai este cat si Curtei.
iertat sa-si retraga subscrierea ; Buletinul 1896, p. 1546
CA lush', un jurnal motivat, con- 287. Considerand ca, dupe art. 118
statand paritatea de voturi intro ju- din Proc. civila, instantele judecato-
decAtori, nu poate fi considerat ca resti pot sa pronunte si sa redacteze
o hotarare, astfel cA aceasta regulA hotArArile lor, cu desvoltarea moti-
este farce aplicatiune in speta, cAci, velor, imediat dupl formarea majo-
la judecarea punctului ramas in di- ritAtei, si atunci numai este tre-
vergentA spre a se hotAri asupra lui, buintA a se redacts, un deosebit pro-
judecatorul este in drept sA reving ces-verbal pentru rezumatul opiniu-
asupra motivelor care au nascut di- nei judecatorilor ;
vergenta, cand dupg argumentarile Considerand 61 in sped, originalul
pArtilor sau chiar dupA chibzuirea sa, proces-verbal de audientA cu No. 2408

www.dacoromanica.ro
4
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 377

//o WW1/. i Hotciretri

din 28 Martie 1892 cuprinh atat preciere a instantelor de fond numai
data, cat sf numele partilor. si arata intru atat, incat aceasta interpretare
ca a fost pronuntata in sedinta pu- s5, nu contina nimic contrariu dispozi-
blic& dela 28 Martie 1892, cand s'a tiunilor primei hotarari sau consi-
judecat afacerea ; derantelor sentintei care au a lamuri
Ca recurentul nedovedind ca a- dispozitivul.
ceasta hotarare a fost redactata si Buletinul 1897, p. 123
iscalita in alta zi posterioara, cad 291. Considerand ca dupl. art. 12:3
simplele notice de sedinta aflate in din Proc. civila, e esential ca, once
dosarul tribunalului nu pot fi socotite hotarare judecatoreasca sa coprinda
de minuta, ceruta in prima parte a motivele, adica ratiunele de drept
art. 118 din Pr. civila, rezulta de aci sau de fapt care au condus pe ju-
prezumptiunea logica cum ca moti- decatori in solutiunea adoptata, iar
vele acelei hotarari neavand trebuinta dupa, art. 37, alM. 3 din Legea or-
de o desvoltare mai intinsa, au fost ganica a acestei Inalte Curti, e ca-
citite in ziva cand s'a facut hotd- sabila hotararea care nu coprinde
rarea ; temeiurile pe care este bazata.
Ca asa fiind, fara drept se sustine Buletinul 1897, p. 199
ca tribunalul a violat art. 118 supra, 292. Nimic nu opreste pe o in-
citat. stanta judecatoreasca sesizata de un
Buletinul 1896, p. 1621 fi 1899, p. 750 litigiu, sa hotarasca mai intai asu-
288. Nearatarea in hotarare a do- pra fundamentului dreptului in sine,
miciliului sau a resedint,ei partilor, si apoi, dupa not informatiuni, asu-
nefiind o formalitate substantiala pra cuantumului despagubirei, destul
prevazuta sub pedeapsa de nulitate, numai ca aceasta sa rezulte in mod
nu poate atrage nulitatea hotararei, limpede ai neindoios d i n deciziu-
intrucat nu exists indoiala asupra nea sa.
identitatei partiei condamnate sau a Buletinul 1897, p. 335
partei care a obtinut hotararea ; 293. Din combinatia art. 206 $i
Ca, in speta, domiciliul si rese- 186 din Proc. pen. rezulta ca deci-
dinta partilor din instanta, fusese ziunile date in apelin materie co-
precis aratat in petitiunea introduc- rectional5, vor fi pronuntata chiar
tivil a recurentului de astazi (arti- in acea zi. data s'a terminat instruc-
colul 123 Proc. civ.). tiunea :
Buletinul 1896, p. 1626 Aceasta dispozitiune insa nu este
289. Daca, instanta de fond este prescrisa de legiuitor sub pedeapsa
tinuta a se pronunta asupra cestiu- de nulitate.
nilor supuse judecdtei sale si a dis- Buletinul 1897, p. 720
cuta mijloacele de apa'rare decisive 294. Considerantele unei deciziuni
in cauza, sentinta sa e suficient mo- servesc a complecta dispozitivul ei,
tivata si atunci cand ar inlatura. in $i fac parte din acel dispozitiv.
mod implicit, mijloacele cari nu sunt Buletinul 1897, p. 887 ,
da natura a schirnba sau influenta 295. Cele constatate in mod au-
asupra solutiunei date. tentic prin hot5,rarile judecatoresti,.
Buletinul 1896, p. 1696 nu se pot combate decat prin in-
290. Interpretarea int,elesului unei scrierea in fals.
hotarari, este lasata la suverana a- Buletinul 1897, p. 1054

www.dacoromanica.ro
378 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

//oteiricri Kota rI
296 Vezi cuvantul Formula exe- nat cu art. 137 din Legea de orga-
cutorie. No. 6. nizare judecatoreasca dela 31 August
Buletinul 1897, p. 126'9 1890, divergintele trebuesc sa fie
297. Consid9rand ca reiese din ar- motivate ;
ticolele 918 si 1515 din Codul civil, Considerand insa ca aceste (Fspo-
articole care coprind aplicatiuni spe- zitiami nu stint prevazute sub re-
ciale ale unei regule generale de deapsa de nulitate, si ca neobser-
drept, ea oridecateori sunt mai multi varea for nu atrage anularea deci-
mandatari, unul singur poate repro- ziunei pronuntata dupes rezolvarea
zenta pe mandant, data legea sau divergintei.
contractul nu hotaraste anume altfel ; Buletinul 1998, p. 186 i 189.9,
Considerand ca, fates cu acest prin- pag. 487
cipiu, neindoios este ca art. 151 din Pr. 301. Art. 204 din Proc. penala
civila are a se aplica numai data prescrie ca apelul in materie coree-
din doi sau mai multi intimati lip- tionala sa se judece (11'0 raportul
seste unul, iar nu cand exista un unui judecator
singur intimat si din doi tutori sau Ca aceasta formalitate avand de
mandatari lipseste unul. obiect a face cunoscut intr'un mod
Buletinul 1997, p.1281 complect judecatorilor toate fazele si
298. Daca nu s'a propus pacea la imprejurarile cauzei, citirea rapor-
tribunal conform art. 29 din Legea tului constitue o formalitate sub-
judecatoriilor de pace, nu s'a facut stantiala care trebue observata sub
nicio omisiune, caci art. 29 citat care pedeapsa de nulitate ;
cere propunerea pacei, e relativ la Considerand ca, deli indeplinirea
judecatoriile de ocol, iar nu si pentru acestei dispozitiuni nu trebue sa fie
tribunals. uncle niciun text nu cere aratata, prin termeni solemni, totusi
aceasta: insa ea urmeaza cel putin sa rezulte
Ca, dealtmintrelea. chiar data omi- din oarecare imprejurari sau din oare
siune ar fi, intrucat nu s'a propus care termeni care nu ar lasa indo-
la instanta de fond, nu se poate iala ;
propune pentru intaia oar& in Ca- Considerand, in speta, cit se con-
satie. stata din procesul-verbal at deciziu-
Buletinul 1997, p. 1289 ; 1899, p. nei, ca mai Inainte de a incepe des-
398 gi 1902, p. 870 baterile asupra apelului faeut de re-
299. Spre a se putea suspends curent, s'au citit diferitele lucrari do
executarea unei hotarari definitive instructiune din dosarul cauzei ;
sub euvant ca chitanta de predarea Ca, intrucat raportul judecatorului
ei e falsa, trebue sa se arate de nu poate fi considerat ca 0 lucrare
eatre partea interesatia, mijloacele pede instructiune, ramane invederat ea
care se intemeiaza actiunea do fals acest raport nu a fost citit astfel
re s'a intentat, conform art. 168 din cum cere art. 204 si 205 din Proc.
Proc. civila, pentru ca judecatorii sa penala si, prin urmare, lipsa indepli-
fie in masura a aprecia data sunt nirei acestei formalitati atrage ntili-
serioase sau nu. tatea deciziunei.
Buletirtul 1997, p. 1373 Buletinul 18.98, p. _930; 18.99, p..90
300. Considerand ca, deli dupes ar- et 1900, p. 721
ticoltil 116 din Proc. civila, combi- 302. Considerand ca facerea raportu-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 379

llotciretri Troteirar
lui este o insarcinare specials exclu- principiu atingator de drepturile par-
siva a unuia din judecatorii Curtei, tilor si can intervin pentru a incu-
prescrisa de art. 204 din Proc. pe- viinta masuri de instructiuni sau
nark si acest raport nu are a fi mijloace de probatiune ce nu se con-
contrasemnat de grefier, intrucat a- testa de catre parti ca ar fi dupa
ceasta formalitate nu e prescrisa de lege neadmisibile in cauza ;
sus-zisul articol; Ca, oridec tteori insk cu ocaziunea
Considerand ca siinplul fapt al incuviintarei unor asemenea mijloace
unor stersaturi si adhogiri ce se Wi- de probatiune, admiterea probelor
ses intr'un raport, nu constitue nu- cerute este contestata in drept de.
littea a insusi acelui raport calm parti, si oridecateori instanta
Buletinul 1898 p. 298 de fond este chernata a se pronunta
303. Considerand ca la dosarul asupra admisibilitatei lor, apoi in-
cauzei exists raportul prescris de cheierea judecatei in aceasta privinta
art. 204 din Proc. penala si in prac- rezolva un drept al partilor $i con-
ticaua deciziunei se zice ca s'a citit stitue un lucru judecat asupra caruia
jurnalul atacat in apel, precum si instanta ce a pronuntat-o nu mai
celelalte actex., de uncle rezulta ca poate reveni ;
sn, citit acel raport, cad este si Considerand ca astfel stand lu-
el un act aflat la dosar. crurile in fapt si in drept, pe cat
Buletinul 1898, p. 321 1903, p. 1392 timp Curtea de Galati, in spetk prin
304. Considerand ea', se constata hotararea cu No. 371 din 1897, ad-
din procesul-verbal al deciziunei, ca misese ca raspunsurile contrazica
-sedinta a fost declarata secrets, con- toare ale lui Mehemet formau pentru
form art. 99 din Proc. eivila Zosima un inceput de proba scrisa,
Ca, dace o asemenea mentiune nu care faces admisibila proba cu mar-
se vede facuta si in minuta de se- tori, apoi Curtea nu mai putea, re-
dinta, aceasta nu poate vitia intro veni asupra incheierei sale $i a de-
nimic deciziunea, intrueat, dupa dis- clara ca neadmisibila in drept acea
pozitiunile art. 118 din Pr. civilk probk fraa a nimicnici dreptul castigat
minuta nu are a contine decat opi- al lui Zosima la proba testimonials
niunea judecatorilor, iar nu si ca s'a $i fara a viola autoritatea lucrului
indeplinit celelalte formalitati pres - judecat:
crise de lege, cari au a fi trecute C5,, urmand astfel, Curtea a dat
numai in procesul-verbal al deciziunei. o interpretare abaziva termenilor ar-
Buletinul 1398, p. 536 ticolului 160 din Pr. eivila si a co-
305. Avand in vedere dispozitiile mis un exces de putere.
art. 160 din Proc. civilk dup. care Buletinul 1998, p. 1181
judecatorii nu sunt legati prin ho- 306. Lipsa semnaturei unui jude-
tararile preparatorii si pot reveal a- cator in hotararea redactata $i des -
supra lor ; voltata in urma, nn atrage nulitatea
Considerand ca. desi termenii sunt acelei hottrari cand se constata ca
covarsitori, totus, dup.& intreaga e- hotararea minuta, aceea care s'a citit
conomie a legislatiunei noastre ci- partilor in audienta publica indata
vile, dispozitiile acestui articol nu se ce s'a rezumat opiniunile judecato-
pot aplica decat la hotaraxile prepa- rilor, se vede semnata de toti jude-
ratorii, ce nu desleaga a cestiuno de catorii can au luat parte, fiindca

www.dacoromanica.ro
380 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

flotciretr I Ifotcirari
aceasta este o atributiune a grefie- pronuntata in Austro-Ungaria, ale
rului care are a observa ca judeca- carei sentinte au a fi executate in
torii sa semneze hotararile ce se re- Romania, conform conventiei dintre
digiaza mai in urma (art. 46 din Le- aceste State, pentru a ordona execu-
gea organizarei judecatoresti). tarea Tribunalelor Romane au a sta-
Buletinul 1899, p. 127 bill existenta condithlor cerute de
307. Deciziunile justitiei remase art. 374 din Proc. civila ;
definitive $i executorii, nu au nevoe Ca Tribunalele Romane n'au a dis-
de ratificarea partilor pentru a-si cuta, cauza in fond, pe temeiul ac-
preduce efectele for juridice, caci ele telor produse de reclamant la auto-
se executa, $i contra vointei lor. ritatea judecatoreasca strains, fiindca
Buletinul 1899, p. 141 atunci ar fi o noua judecata, nu insa
308. Considerand ca daca o deo- executarea unei sentinte din tars
sebita minuta nu se vede facuta cu straina ;
ocaziunea pronuntarii deciziei, aceasta Ca Tribunalele Romane au, in a-
nu poate fi un motiv de nulitate, ceasta privinta, numai a cerceta si
intrucat o asemenea minuta are a fi constata daca sunt acele conditii pre-
redactata numai in cazul cand con- scrise de art. 374 din Proc. civila, gi
siderentele deciziunei nu pot fi pro- admise si in dreptul public interna-
nuntate chiar in ziva cand se pro- tional ;
nunta deciziunea ; Ca, in speta, Tribunalul de Ro-
Ca, in speta, lipsa unei asemenea manati, spre a declara ca sentinta
minute presupune ca decizia a fost Tribunalului de comert, din Buda-
redactata in intreg chiar in ziva cand pesta nu e contrarie ordinei publice,
procesul a fost judecat si recurentul nu se margineste a vedea care e dis-
nu a putut dovedi cu nimic con- pozitivul acestei sentinte, ci anali-
trariul. zeaza motivele coprinse in sentinta
Buletinul 1899, p. 686 Tribunalului din Budapesta, si de-
309. Citarea gresita a unui articol clara ca cauza nu are de obiect joc
de lege, intr'o deciziune, nu poate de bursa sau joc de noroc, ceeace e
motive casarea acelei deciziuni, cand intemeiat ;
din considerentele deciziunei rezulta Considerand ca pentru validitatea
ca Curtea a avut in vedere coprin- sentin%ei de executat, nu se poate
sul si dispozitiunile legei aplicabile cere ca citarea recurentului sa se fi
in speta. sav'arsit conform legilor Romane, pre-
Buletinul 1899, p. 1030 cum $i ca autoritatea judecatoreasca
310. Simpla eroare de calcul in din tar& straina, sa fie un Tribunal
dispozitivul deciziunei, nu poate de acelas caracter legal ca in Ro-
forma un motiv de casare a deci- mania, fiindca pentru citare, au a
ziunei, de oarece ramane dreptul par- fi observate dispozitiile in vigoare
tei de a cere rectificarea erorei con- in tara uncle s'a judecat ; ca, in cat
form art. 292 din Proc. civ. priveste autoritatea judecatoreascii,
Buletinul 1899, p. 1031 straina, ceeace se core este ca Trip.
311. Vezi cuvantul (Ape'. No. 201. Roman, care are a ordona executa-
Buletinul 1899, p. 1050 rea, sa E3E) convinga ca autoritatea
312. Considerand ca Rind vorba judecatoreasca straina functioneaza
numai de executarea unei sentinte regulat in virtutea legilor in vigoare

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 38t

Ilotarar I Iroteirari
din Cara streina, nu insa ca sa fie a autoritatei straine obliga si con-
aceias autoritate judecatoreasca ca damna la plata unei sume care de-
in Romania, avand aceias compunere curge dintr'un joc sau prinsoare, pen-
5i competinta, fiindca asemenea con- tru care legea Romans prin art. 1606
ditii nici nu sunt cerute in materie Cod. civil nu da nicio actiune ;
de drept international si nici n'are Considerand ca cestiunea (lac& un
sens ale care, fiindca sentintele ju- debit provine dintr'un joc sau din
decatoresti variaza in diferite tari, prinsoare, este o cestiune care se
iar altfel, ar fi a paraliza cu totul judeca duper imprejurarile si faptele
executarea sentintielor antoritatilor cauzei, de instanta de fond, fara ca.
judecatoresti din tars, strains. ; decizia sa sa poata fi supusa cen-
Ca de altmintrelea, constant fiind zurei Curtei de Casatie;
ca Tribunalul de comert din Buda- Considerand ca asemenea, si con-
pesta funetioneaza si a functionat in ventiile pentru vanzare de gram la
speta conform legilor unguresti in bursele de grau, pot sa implice un
vigoare, si sub acest raport Trib. de joc salt o prinsoare, pot insa si sa
Romanati avea a ordona executarea. nu implice un joc; ca solutia intr'un
Buletinul 1899, p. 1053 fel sau intealtfel atarna dela im-
313. Intrucat se constata din pro- prejletrile pe care instanta de fond,
cesul-verbal de a udierea martorilor, analizandu-le, le apreciaza inteun
ca. dansii an prestt leginitnl jurrt- mod suveran ;
r tmant, faptul ca nu s'a facia men - Considerand in spetrt, ca Tribu-
tiune de aceasta in corpul deciziunei nalul de Romanati analizand coprin-
Curtei de fond, nu poate da loc la sul conventiilor intervenite intro re-
nicio nulitate. curent si Weis, si declara, rid ca nu
Buletinul 1899, p. 1163 implice un joc, si ca, nu sunt con-
314. Mijloacele de aparare produse trarii ordinei publice, sentinta, prin
chiar in mod subsidiar, sunt mijloace constatarile si aprecierile ce face, nu
de aparare cu acelas earacter ca tale poate fi supusa cenzurei Curtei de,
produse in mod principal, si nu pot Casatie.
fi inlaturate prin simply omisiune. Buletinul 1899, p. 1350
Buletinul 1899, p. 1182 317. Din combinatiunea art. 95 si
315. Nulitatea relative la neisca- 102 din Proc. civila rezulta, ca ces-
lirea minutei hotrtrarei Tribunalului tiunea data trebue a se acorda en-
de catre grefierul respectiv, nu se vantul partilor, data. sau de mai
poate invoca de-a dreptul in Casatie, multe ori, in sustinerile si intampi-
data n'a fost invocata dinaintea narile ce an de facut, este o cesti-
Curtei de fond. une lasata cu totul la suverana a-
Buletinul 1899, p. 1284 preciere a judecatorilor, si care scapa'.
316. Considerand ca Tribunalele de sub controlul Curtei de Casatie.
Itomane n'au a executer hotararile Buletinul 1900, p. 138
antoritatilor judecatoresti strain e, 318. In sistemul legislatiunei noa-
data ele sunt contrarii ordinei pu- stre, o hotarare este definitive indata
blice ; ce s'a pronuntat instanta de fond
Ca. in deosebi, se poate considers care judeca in ultimul resort ;
o hotarare ca contrarie ordinei pu- Recursul in casatiune si reviztd-
blice, si atunci cand acea hotarare rea, la care sunt supuse hotararile

www.dacoromanica.ro
382 REPERTOR1UL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA. ROMANA

lioteiretri
de fond. thud mijloace extraordinare,
ele n'au efectul prin ele insai de a
Linea litigiul deschis, ei de a redes-
chide un litigiu inehis, cand acele
mijloace au fort in adevar puse in
aplicare.
Buletinul 1900, p. 319
319. Daca judecittorii sunt tinuti
de a examina toate actele ce li se
prezinta de parti $i de a constata
aceasta prin boararea lor, ei nu au
obligatiunea de a enuinera $i a men- 323. Instanta de fond, ca mijloc
tiona decal acele acte care le par coercitiv, poate obliga la plata va-
coneludente si utile in eauza.
Buletinul 1900, p. 320
Veci mai jos No. 376.
320. Cestiunea do calitatea parti-
lor, este o cestiune de fond, iar nu
o exceptiune din tale prevazute de
lege a fi propusit inainte de orice a-
parare asupra fondului;
Ca prin urmare, se poate cere in
orice stadiu a procesului ca reven-
dicantii sa'$i justifice calitatea de
proprietari asupra pamantului reveit-
dicat, $i o asemenea cestiune ridi-
cata in cursul procesului, nu se poate
respinge ca tardiva.
Buletinul 1900, p. 653
321. Considerand ca fiind de prin-
cipiu ca instantele judecatoresti nit
pot sa rezolve decat cestiunile de-
duse de parti in judecata lor, iar la
acest principiu legiuitorul prin dis-
pozititmile finale ale art. 89 din le-
gea judecatorillor de pace, pentru
consideratiune ca impricinatii ar putea
fi lipsiti de aparatori la Cara, a or-
donat, prin exceptiune, judecatorului
de pace de a se pronunta asupra tu-
turor imprejurarilor cauzei, chiar cand
nu suet invocate de parti, insa nu- cedurei civile, decat tot sentinte pre-
mai cand *tile se judeca inaintea paratorii nesusceptibile de apel decat
judecatorilor de pace, $i cum excep-
tiunile sunt de stricta interpretare,
nu se mai poate sustine cu succes
ca indatorirea impusa judecatorilor
Hotariiri
de pace prin sus mon$ionata dispo-
zitiune de lege, ar putea privi $i pe
judecatorii dela tribunal.
Buletinul 1900, p. 656
322. Elementele $i imprejura rile
care pot s'a determine convingerea
judeciltorului de fond, in privinta
bunei sau relei credinte, fiind ces-
tiuni cu totul de fapt, scapa contro-
bdui Inaltei Curti de casatiune.
Buletinul 1900, p. 657
loarei unui lucru oarecare, cand a-
eel lucru nu s'ar restitui, sau nu s'ar
putea restittil in natura, $i aceasta.
pentru a da o sanctiune executorie
deciziunei ce se pronunta.
Buletinul 1900, p. 680
324. Avand in vedere art. 159,
160, 316, 323 $i 325 din Proc. civ. ;
Considerand Ca in spiritul Proce-
durei civile, in genere, numai sen
tintele tribunalului sunt supuse a-
pelului care se pronunta asupra fon-
dului cauzei ;
Ca, asemenea au a fi considerate
ca supuse apelului, sentintele prin
care tribunalul si7a declinat compe-
tenta, sail a siispendat judecarea,
pentru ca intr.a,devilr tribunalul in-
ceteaza de a mai avea a cerceta
cauza;
Ca de altmintrelea, toate sentin-
tele, toate incheierile care au de scop
sau a admitP o procedura prepara-
tode, sau a admite un mijloc de proba,
sau a se pronunta asupra unor mij-
loace de aparare. precum e in pri-
vinta lucrului judecat sau in privinta
prescriptiei, nu sunt, in sensul pro-
data cu fondul ;
05, a sustine altfel, precum sus-
tine Curtea de apel, ca asupra ori-
carui mijloc de aparare, sentinta ce

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 35.3

IIotarauf //otiirecri
ar pronunta tribunalul ar trebui sa Ca dar, incuviintarea sau respin-
fie supusa apelului, atunci $i fiind gerea bererei de a replica. fiind ld-
ca incheierea asupra on carui inijloc satd la apreciarea instantei inain-
de aparare e nesusceptibild de apel tea cdreia o asemenea cerere se face.
si trib.trebue sa suspende a mai dispozitiunea ce acea instanta va
cerceta cauza pang and Curtea de lua in aceasta privintil scapd de
apel nu so va pronuntas intarzie sub cenzura acestei Curti ;
si se prelunge$te judecarea cauzei in Considerand ca neacordarea repli-
fond internu mod excesiv $i arbitrar, cei n'ar putea forma un mijloc de
cu totul in contra spiritului proce- casare decal atunci cand deciziunea
durei civil, caci procedura civild nu se intemeiaza pe un motiv non, in-
intelege $i nu vrea in local unui vocat de parte in apararea sa, $i a-
proces a admits varii $i pe atatea, supra caruia s'a refuzat partei celei-
pe sate mijloace de aparare sunt lalte dreptul de a replica.
Considerand ca in spetd, Curtea Buletinul 1.900, p. 131.'3
de apel nu trebuia sit admitd apelul 326. Nu se poate formula un mo-
contra incheierei tribunalului asupra tiv de casare din faptul ca in con-
mijloacelor de apiirare consistand iii ceputul minutei ar fi stersaturi $i
lucrul judecat gi in a prescrie, cand addogiri do cuvinte, intrucat ceeace
pentru judecarea in fond mai erau este supus recursului este deciziunea
si alte mijloace de aparare, precurn in intregul ei, $i in care se coprinde
cererea pentru adiniterea de registre. toatd, discutiunea urmatd cum $i
si cand judecarea fondului, in oritare aceeace coprindea minuta de sedintd:
caz era amanita; Ca grin urmare si intrucat in de-
Ca (lac& apelul in spetd, nu tre- ciziune nu sit vede nicio addogire
bue sa fie admis, apoi si recursul sau $tergere, inipocul urtneaza a fi
facet este inoportun $i prematur; respis ca neintemeiat.
CO. de aceea, precum apelul era Buletinul 1900, p. 1496
inadmisibil si recursul este asemenea 327. Considerand ca secretul des-
inadmisibil, $i intrucat este a$a. nisi baterilor fiind o derogatiune la re-
nu e ratiune a mai cerceta dacii gula generald a publicitdtei sedin-
modul cum Curtea de apel a judecat telor, el nu poate fi admis decal in
cestiunea, data e lucru judecat $i cazurile prevAzute de lege, $i prin
care prescriptie ar avea a se aplica urmare, obligati instanta judecato-
dupd Codul de comert, fiindcd, atunci reasca a stabill ca se and intennul
cand se va prontinta Curtea de apel din acele cazuri ;
$i in fond asupra cauzei, cu ocazia fa- Considerand in sped, cd. Curtea
cerei recursului deciziunei definitive, de apel, pentru a declara sedinta
s va putea cerceta daci prin decizia secrets, se margineste in a zike
Curtei, in cat prive$te cestiuuile de (Vazand ca in acest proces ordinea
lucru judecat $i prescriptie, sunt bine publicd este interesatd. ;
decate. Considerand ca, acest motiv in-
Buletinul 1900, p. 1:132 vocat de Curte in sprijinul hotararei
325. Considerand ca art. 102 din sale, nu poate fi de naturd a au-
Procedura civild recunoa$te judecd.tei toriza pe o instanta judecdtoreasca
dreptul de a refuza replica cand va sa declare desbaterile secrete, cazi
socoti cauza destul de luminatd ; din simplul fapt ca intr'un proces

www.dacoromanica.ro
3S4 REPERTORIUL GENERAL DE JITRISPRUDENTA ROMANA

Ifoteirar I hotarari
ordinea publica. este interesata, le- conform interpretarei date acestui
giuitorul nu a putut intelege ca ju- text de lege, decat sa admita sau
decatorul sa fie in drept a declare sa respinga apelul tutulor apelantilor,
desbaterile secrete ; iar nu sa admita, cum a facut, ape-
Ca aceiace a voit legea, este de a lul celor prezenti, si se respinga ca
recunoaste instantei judecatoresti fa- nesustinut apelul facut de M. Bolin-
cultatea de a declare desbaterile se- tineanu ;
crete, oridecateori publicitatea acestor Ca procedand astfel, Curtea a vio-
desbateri ar fi de nature a pune in lat art. 151 din Pr. civila.
pericol ordinea publica, sau a atinge Buletinul 1900, p. 14 94
in ceva moralitatea publica ; 329. Vezi cuvantul cApel No. 211
Considerand ca, astfel fiind, Curtea Si 229.
nemotivandu-si hotararea sa cu pri- Buletinul 1900, p. 1506 qi 1903, p. 1.97
vire la secretul sedintei, nici pe pe- 330. Considerand ca nu se poate
ricolul la care ar putea, fi expusa ataca doua hotirari ca contradicto-
ordinea publica, nici pe atingerea ce rii, decat cand ambele au urmat
s'ar putea aduce moralitatei publice asupra aceleias persoane Si in aceias
prin publicitatea desbaterilor. da o calit ,te, iar nu si cand unul dintr'a-
hotarare nemotivatil. ceste trei elemente lipseste, ca adica
Buletinul 1900, p. 1462 cand persoarm, careia se opune ho-
328. Avand in vedere art. 151 din tararea ca contradictorie, n'a luat
Proc. civila ; parte la hotararea auterioara.
Considerand ca legiuitorul, prin Buletinul 1862, p. 906 fi 1969, p. 506
test articol, a avut de stop a evita 331. Avand in vedere art. 148 din
contrarietatea de hotarari ce s'ar Proc. penala ;
putea da in acelasi proces si aceasta Considerand, in fapt, ca la des-
contrarietate ar putea a se intampla baterea acestui proces au luat parte
atunci deopotriva, fie ca stint mai 6 judecatori, din care se vad numai
multi parati sau reclamanti, avand 5 subscrisi in jurnalul hotarator ;
acelas rol $i interes in afacere ; Considerand, ca numarul de 5.
Ca, spre a evita once contrarie- constitue o majoritate cu unul mai
tate de hotarari, legiuitorul prin sus mult a complectului de seapte ce al-
citatul text de lege, a dispus ca in catueste Curtea ;
caz cand la ziva fixate unul sau Considerand ca deli lipsa sub-
mai multi din apelanti lipsesc, ho- scrierei unuia din judecatori ce au
tararea nu se da, ci se ctteaza din luat parte, sau exprimarea sa a unei
nou pentru un alt termen, fie paxatii, obebite opiniuni, este o calcare a for-
fie reclamantii cari au lipsit si la malitatilor prescrise de art. 148 din
acest nou termen, tribunalul sau Procedura codului penal, dar nu este
Curtea va da o singura hotarare pen- din numarul acelora pentru a carora
tru toti, $i aceasta hotarare nu va nepaza se supuue hotararea la ni-
mai da drept de opozitie pentru acei micire.
judecati in lipsa ; Buletinul 1865, p. 165
Considerand, in speta, ca din mo- 332. Once instants judecatoreasca
mentul ce Curtea Meuse aplicarea este tinuta a discuta si a se pro-
art. 151 din Proc. civila, nu putea nunta asupra fiecarei propuneri esen-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 385

Iloteirari ifoteirari
tiale, adica din a carei solutiune s'ar nulitatea hotararei pronuntate (art.
putea schimba, soarta procesului. 118 Pr. civ., art. 20 Legea organi-
Buletinul 1865, p. 217 zarei judecatoresti).
333. Legea nu prescrie sub pe- Buletinul 1901, p. 938
deapsa de nulitate, ca hotararea sa 337. Interpretarea hotararilor in-
reproduce toate jurnalele incheiate stantelor judecatoresti, pentru a se
inainte de pronuntarea hotararei ; stabili ceeace s'a cerut si discutat
mentiunea numai acestor jurnale este de parti, cum si ceeace a ramas de-
suficienta. finitiv judecat intre ele, sunt cestiuni
Buletinul 1901, p. 396 de fapt, de atributul instantelor de
334. Convingerea judecatorilor in fond, $i hota,'rarile for in aceasta
penal, are a se intemeia., cu deose- privinta, scapa de controlul acestei
bire, pe rezultatele instructiei orale Curti, intrucat nu se constata ca in-
si publice urmata inaintea lor, re- terpretarea nu este contrarie consi-
zultate pe cari trebue sa le arate, derantelor si dispozitivului formal al
sa is analizeze, si aceasta este im- acelor deciziuni.
perios cerut pentru a justifica con- Buletinul 1901, p. 1075
damnarea, precum prescrie art. 186 338. Considerand, in speta, ca deli
din proc. penala ; in dosarul Curtei exista un raport
Ca este a contraveni acestui prin- in cauza, insa acel raport nu se
cipiu, cand o instants, procedeaza vede iscalit de nici unul din consi-
precum a procedat instanta de a carei lierii Curtei, si nici nu se constata
decizie e vorba ; care anume dintre consilieri a fost
Iar afirmarea numai simple a in- delegat a face acel raport, spre a se
stantei de fond, oare cum de stil, ca putea cel putin verifica data consi-
din desbaterile urmate si-ar fi format lierul delegat a luat parte la judecare,
con vingerea asupra culpabilitatei., nu spre a da celorlalti consilieri deslu-
insemneaza ca scopul legei, in aceasta sirile si a arata diferitele imprejurari
privinta e satisfacut, cand nu se a- ale cauzei ;
rata elementele acelor desbateri, si Considerand ea, de altfel, enun-
rand din contra, se intemeiaza pe tarea din decizie c din acte., nu poate
rezultatele instructiei scrim), deli ne- avea sensul ca s'ar fi citit anume
combatuta. fiecare act din dosar, pentru ca, ast-
Buletinul 1901, p. 537 fel, lipsa unui raport sa nu constitue
335. Aprecierea de fapt a judeca- un vitiu al deciziunei supusa re-
torului, fiind un act intim al con- cursului ;
stiintei sale, aceasta apreciere scapa Ca in asemenea caz, acel raport
de sub orice control, cand nu se urmeaza a fi considerat ca neexistent,
reazama pe fapte eronate, si ea nu si dar, lipsa lui atrage nulitatea de-
poate fi criticata sub cuvant ce ju- ciziun ei.
decatorul nu si-a putut forma con- Buletinul 1901, p. 1225
vingerea din anume elemente de 339. Facerea raportului de dare
convinctiune ce i-au fost prezentate. unul din judecatorii Curtei neavand
Buletinul 1901, p. 649 de stop cleat de a aduce la cuno-
336. Procesul-verbal care constata stinta celorlalti judecatori elementele
pronuntarea hotararei, nefiind iscalit care au servit de baza primilor ju-
decat de un singur judecator, atrage decatori in pronuntarea sentintei, nu
I. C. Barozzi.Vol. II 25

www.dacoromanica.ro
386 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Roteirart
poate fi considerat ca un act in-
cheiat de Curte. in sensul art. 46
dill Legea organizarei judecittoresti,
ci asemenea raport face parte din
intreaga judecata care concura la
ad unarea elementelor necesare jude-
tei, astfel ca pentru validitatea lui,
nu se care nicio incheiere speciala
tare sa constate delegatia, nici ca
el sa fie contraseinuat de grefier.
Buletinu11901, p. 1344 Si 1903 p. 1292
340. Considerand ca din dispozi-
titinile art. 66 bis din Proc. civila
rezulta, ca spre a fi locul si cazul
de a se da o ordonanta presedentiala
menita a avea un caracter vremelnic
si executoriu prin sine insasi (a1M. IV
de sub acest articol), trebue ca pe de
prin articolul urmator 92 a dispu.,
o parte, afacerea sa fie urgenta, iar
pe de alts parte, s fie vorba sau ca, trebue s se aplice in sala se-
de pastrarea unui drept care s'ar dintelor un tablou de pricinile cari
primejdul prin intarziere. sau de in-
laturarea unor obstacole ivite la a-
ducerea la indeplinire a unui titlu
executoriu ;
Considerand ca aceasta procedure
exceptionala cunoscuta in drept sub
numele de rakes), introdusa si ad-
misa de legiuitorul actualului Cod
de Procedura civila prin alin. II de
sub citatul articol, nu se poate aplica
si intinde prin interpretare si la alte
cazuri ce nu s'ar gasi in sus arata-
tele conditiuni.
Buletinul 1902, p. 647
341. Avand in vedere ca din co-
prinderea art. 186 din Proc. penala
rezult5, ca in materie penala instruc-
tiunea inaintea instantelor corectio-
nale trebue sa fie orala si publica,
adica ca toate actele de instructiune
si anume probele ce se aduc pentru
sau contra unui prevenit, mijloacele
de aparare propose de prevenit, con-
cluziunile Ministerului public, intam-
pinarile partei civile, sa fie desba-
tute oral si in public ;
www.dacoromanica.ro
Ilotdrari
CA dar, oridecateori se constati,
in fapt ca prevenitul a fost pus in
pozitie de a invoca toate mijloacele
de aparare care erau de nature
influenta asupra deciziunei si a dis-
mita si a raspunde In toate actele si
probele ce se aduceau in greutatea
lui, nu se mai poate plange ca,' in-
structiunea nu a fost orala si ca
dreptul sail de aparare a fost violat.
Buletinul 1902, p. 994
342. Considerand ca, legiuitorul,
prin dispozitiunile art. 91 din Proc.
civila, stabilind ordinea in care an
a fi cercetate pricinile dinaintea in-
stantelor judecatoresti, a voit a evita
surprinderile care ar fi prejuditia-
bile impricinatilor, si in acest stop.
au sa se judece dupe randul lor, iai
mai denarte, prin art. 93, ca prigo-
nitoarele parti pot cere schimbarea
randului, -Fara insa a putea inlaturit
dreptul de infatisare al impricinatilor
sorociti inainte ;
Considerand ca., de aci rezult5. ci
odata tabloul afisat in sala sedin-
telor, o parte singura in lipsa celei-
lalte, nu poate cere schimbarea ran-
dului, dreptul de a se infatisa la
randul fixat prin tablou fiind casti-
gat pentru ambele parti.
Buletinul 1909, p. 102.9
343. Legiuitorul prin art. 66 bis
din Pr. civila, dand presedintelui, cu
apel la instanta din care face parte.
dreptul sa inlature piedicile ce s'ar
ivi cu prilejul aducerei la indeplinire
a unui titlu executoriu, prin aceasta
le-a dat dreptul sa aprecieze serio-
zitatea obstacolului ivit la executare.
si dar, hotararea ce s'ar da, asupra
acestui punct. scapa controlului Cur-
tei de Casatiune.
Buletinul 1.902, p. 111,5
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 387

Hoteiretri Ilotarari
314. Considerand c art. 118 din Considerand ca, data in adevar
Proc. civila nu cere decat, ca hota- instantele de fond au dreptul suveran
rarea sa fie citita de presedinte in de apreciere in aceasta, privinta, nu
sedinta publica ; e mai putin adevarat insa, ca, din
Ca., dad', dinteo imprejurare oarecare combinatiunea art. 138, 140, 146,
preedintele nu va, puted, sa citeasca, 147 si 123 din Procedura civila, re-
chiar danstil hotara,rea, ci aceasta, zulta ca partea care este in drept
citire se va face de grefier in pre- sa ceara cheltueli si daune, trebue
zenta presedintelui, aceasta nu con- sa le justifice, iar instantele de fond
stitue un motiv de casare, de oarece sunt datoare sa motiveze o aseine
prezenta presedintelui poate impie- nea condamnatiune ;
died, once eroare s'ar produce in Considerand ca, in spetk tribu-
pronuntarea hotarkei de catre gre- nalul multumindu-se a spune numai:
fierul care o citeste. .c apreciind si cererea de cheltueli
Buletinul 190 ?, p. 1177 de judecata, prin aceasta nu arata,
345. MICA in minuta de sedint6 motivele ce 1-a determinat a fixa,
iiu sunt trecute sustinerile p'artilor. suma acordata la 1000 lei, si, prin
aceasta nu poate fi o nulitate, de urmare, nemotivand in aceasta pri-
oarece minuta nu tontine decat dis- vinta hotarkea sa, mijlocul de ca
pozitivul sentintei. sare invocat se gdsete intemeiat.
Baletinul 1.902, p. 1196 Buletinul 1903. p. 808
346. 0 hothrare judecatoreascA 348. Dispozitiunile art. 185 din
face credintk pans la inscrierea in Proc. penala, dupa care notele luate
fals, de toate formalitatile ce jude- de grefier asupra declaratiunilor mar-
catorul constata ea, le-a indeplinit torilor, trebuesc a fi vizate de catre
in exercitiul functiunei lui ; presedinte in termen de 3 zile dela
Ca sub aceasta privire, hotkarea pronuntarea hotarkei, nu stint pre-
judecatoreasca intrunind toate con- scrise de loge sub pedeapsi de nu-
ditiunile unui act autentic, are ace- ;
iasi putere probatorie ca actul au- Ca prin urmare, lipsa acestei vine
tentic ; nu poate atrage casarea decizitmei.
Considerand ca, fatil cu aceste Buletinul 1903, p. 1000
principii de drept, in spetk tribu- 349. Considerand ca nicsaeri legea
nalul comite un exces de putere si de procedura nu cere ea. diferitel.-
violeaza, art. 1171 si 1173 Codul incheeri pentru amanarea delibera-
civil, cand inlatura prin prezump- rilor sa fie pronuntate in sedinta
tiuni, constatarea formalitatilor in- publics sub pedeapsil de nulitate a
deplinite de juduatorul de ocol in hotarkei.
exercitiul functiunei sale. Buletinul 1904, p. 21
Buletinul 1903, p. 310 350. Avand in vedere art. 6 dela
347. Considerand ca asupra sumei capit. 3, partea 6 din Codul civil ;
de 1000 lei acordat5, cu talon de art. 331 din Regulament si Ofisul
cheltueli si daune, prin dispozitivul Domnesc obstit de Ministerul justi-
sentintei atacate, tribunalul, prin tiei prin circulara cu No. 3926 din
considerentele sentintei sale, nu a- anul 1845 ;
rata, ca temeiu juridic deck dreptul Considerand in drept. ca deli prin
sail de apreciere ; art. 6 din Codul civil citat mai sus,

www.dacoromanica.ro
383 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA.

Ilotdrari liotcirari
se acorda judecatorilor facultatea, hotararea trecuta in condica sectiei
cand vor cunoaete ea cu greeeala au a fost iscalita do toti cinci membri,
hotarat, sa-si is inapoi hotararea si adica de complectul Curtei.
sa o indrepteze ; Buletinul 1863, p. 153
Considerand ca din chiar textul 352. Oupa art. 365 din Regula-
acestui articol rezulta, ca aceasta ment, hotararile intarite de Dont,
exceptie la principiul ca', o hotarare erau definitive ei nepipaite, ei ea
pronuntata data, de instanta jude- atare nu puteau fi supuse recursulni
catoreasca, nu se mai poate ataca, in Casatie ;
decat prin calea ordinara a filierei Buletinul 1863, p. 1.91
judecatoreeti eand nu este pronun- 353. Dupa art. 261 din Regula-
tata cu desavareire, sau, cand este mentul organic litera G. jurnalele
pronuntata cu desavaxeire, prin una deslegatoare de impiedicari date de
din cele dolt& tai extraordinare, adica, Curtile Inalte au tarie de hotarari,
casatiunea sau cererea de impedicare ei dup. art. 83 alin. II al legei con-
nemijlocita (requete civile), aceasta, stitutive a Curtei de Casatie, hota-
exceptie este supusa conditiunei ca rarile Curtii Inalte sunt definitive si
judecatorul sa fi cunoscut Ca cu nesupuse Casatiunei.
greeeala a hotarat, ei din termenii Buletinul 1863, p. 196
4s5,-0 eam, se intelege ca trebue sa 354. Judecatorii, precat sunt de
fie tot acei judecatori ce au hotarat ; suverani asupra faptelor ei asupra
Considerand ca aceasta interpreta- aprecierei dovezilor, pre atat ei stint
tie este data si prin Ofisul Domnesc datori a arata prin hotararea lor,
din anul 1845in virtutea dreptului fie invinovatitoare, fie desvinovati-
ce avea Domnul dupg art. 331 din toare, dovezile si argumentele din
Regulamentcare ofis ordona ca, care ei ei-au format convinctia pen-
cand judecatorii ce au judecat ei au tru a pronunta desvinovatia sau in-
iscalit un jurnal hotarator vor fi vinovatirea osanditului, pentru ca
incetat din viata sau se vor fi de- Curtea de Casatie sa poata vedea ei
partat din post, nu se mai poate controls data dovezile ei argumen-
pipai un asemenea jurnal, ei urmeaza tele de ei admise constitue, dupa
a se trece in condica. lege, elemente de invinovatire sari
Buletinul 1863, p. 74; 1864, p. 156 ,ii desvinovatire ;
1867, p. 767 Considerand ca judecatorii can nu
351. Considerand ca nesubscrierea expun dovezile, argumentele ei legea
practicalei de care unul din judeca- pe care isi bazeaza sentinta, dau o
tori, nu anuleaza puterea hotararei hotarare nemotivata ei supusa, ca-
data ei subscrisa de toti ceilalti ju- sarei.
decatori can au luat parte la ea ; Buletinul 1864, p. .97
Considerand ca nesubscrierea prac- 355. Considerand in drept, ca nicio
ticalei de catre al cincelea membru,lege nu opreete pe un Tribunal a
n'a putut proveni cleat din o sca- revoca prin o incheere o alta a sa
pare din vedere a cancelariei ; incheere de mai inainte, pe cata,
Considerand ea in copia hotararei vreme nu este o incheere care sA
alaturata de recurent pe Tanga re- judece intr'un chip definitiv in pri-
cursul sau, se mentioneaza cinci is- virea ei o contestatie, ei care, data
calituri, de unde rezulta evident ca pronuntata, ii ridica once competinta

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA :169

Irotartiri
de a se mai pronunta in acea con -
testatie, ci este o incheere preg5,ti-
toare sau interlocutorie, care nu are
alt efect deckt de a pregati hota- 359. Erorile de drept in conside-
rarea sa definitiva, pe cala vreme rantele unei hotarari, nu pot consti-
acea incheere ar fi data in contra tui mijloace bine fondate de casare,
formelor legale, ci din contra. Tri-
bunalul este dator a revoca o ase-
menea incheere care s'ar fi protestat
(Anexa litera 5 din Regul. organic
al Moldovei, art. 1, alias. D. art. 3,
4 si 5).
Buletinul 1864, p. 1.51
356. Afirm5rile unei instant() ju-
decatoresti nu se pot pune in in-
doiala decat cand veracitatea for ar
fi atacata prin inscrierea in fals.
Buletinul 1864, p. P,12,
357. Opiniunea majoritatei singura
constitue deciziunea, si aceasta este
baza de fapt dupa care Curtea de
Casatiune trebue sa judece asupra
inijloacelor de casare ;
Ca in speta, in deciziunea atacata
cu recurs, faptele stint altfel consta-
tate de cum be expune minoritatea
Curtei, si dar si mijlocul tras din o-
pinia minoritatei bazata pe o apre-
ciere de fapt diferita de a majorita-
tei, nu poate sa fie admit ca fondata.
Buletinul 1867, p. 6
358. Avand in vedere ca hotara-
rea Curtei din Iasi nu cuprinde pro-
cesele-verbale din care sa se poata
cunoaste zisele, intampinarile si do-
vezile partilor ;
Considerand ca din aceasta eau*
Curtea de Casatiune este pusa in ne-
putinta de a aprecia validitatea mij-
loacelor de casare care s'au invocat ;
Ca cu asemenea mod defectuos de
redactare a hotararei sale. Curtea
din Iasi a sustras lucrarea sa de sub
critica acestei Curti, comitand un
exces de putere manifest, prin vio-
Iloteirari
larea art. 76 din legea Curtei de Ca-
sati un e.
Buletinul 1867, p. 104
pe cat dispozitivul ei este conform
legei, de oarece, casarea in aseme-
nea caz ar interveni numai pentru
gresita argumentare asupra legei, dar
nu pentru rea aplicare de lege.
Buletinul 1867, p. 121
360. Considerand ca in art. 36 din
legea Curtei, care reguleaza compe-
tenta Curtei de Casatiune, in partea
2-a alias. 2 se zice anume : Ca, Curtea
aceasta se pronunta si asupra cere-
rilor in contra hotararilor sau acte-
lor judecatoresti nedesttivarsite ce ar
cuprinde exces de putere sau necom-
petenta, fara a distinge sau a in-
chide dreptul la asemenea cereri par-
ticularilor vatamati prin un exces
de putere comis de judecatori ; si
unde legea nu distinge nici ridica
dreptul, ci din contra it acorda in
termeni generali, judecatorul nu poate
distinge, dar nici ridica acel drept ;
Ca. art. 38 din aceias lege, care o-
preste recursul in contra hotararilor
deslusitoare sau interlocutorii, afara
de cazul cand s'ar ataed impreuruti
cu hotararile definitive, cu excepti-
unea cazului art. 41, nu poate aduce
veri-o modificare celor zise mai sus,
pe cat timp art. 38 nu priveste la
cazul special de exces de putere, ci
dispune in general si priveste la ca-
zurile ordinare de rea interpretare
sau de violare de lege ; dar si de
s'ar admite ca se refer& si la acel
caz special, prin citatiunea art. 41.
care stabileste dreptul Ministerului,
la intamplare de exces de putere,
necompetenta sau delicte comise de
magistrati, totusi acest. art. 41 nu

www.dacoromanica.ro
390 REPERTORIIJL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Ilotdrart
inchide dreptul partilor vatamate, re-
zervat chiar prin zicerea: .fara pre-
juditiul dreptului partilor interesate' ;
Ca aceasta interpretatiune a arti-
colelor combinate 36, 38 si 41 din
Legea l'urtei, este mai. conforms cu
scopul si nerabdarea legiuitorului de
a vedea dezfiintate cat mai curand
actele judecatoresti patate (entaches)
de exces de putere, fara a se preo-
cupa de o intreruptiune a cursului
judecatilor, altfel folositoare, caci
inlatureaza straganirile mai tarzii in
cazurile de aceasta natur5, ;
Ca aceasta, interpretatiune, con-
formh cu spiritul legiuitorului, s'au
admis in mod nevariabil de acea.st5,
Curte, si constitue constanta sa ju-
risprudent,a in opozitiune cu juris-
prudenta franceza., care se sprijina
pe o dispozitiune categorica si ex-
plicita a art. 80 si 88 din legea de
la 7 Ventoz, anul al VIII ce pre-
zinta diferenta in comparatiune cu
art. 36, 38 si 41 din legea Curtei
de Casatiune;
Ca argumentarea trash din dispo-
zitiunile art. 562 din Proc. civila,
ceeace a venit dupa. Legea Curtei de
Casatiune, privitoare la executiunile
silite, si care permit omisso-medio,
recursul in contra actului de adju-
decatiune numai in cazurile anume
prevazute acolo, acordand pentru ce-
lelalte cazuri dreptul de opozitiune
si de apel, cu recurs in contra de-
ciziunilor Curtilor apelative, nu poate
avea valoarea in privirea excesului
de putere, pe cat timp dispozitiunea
art. 36 din legea Curtei de Casati-
tine este specials in privirea acestor
cazuri neprevazute de zisele articole.
Buletinul 1867, p. 347
361. Nici un tribunal nu este ertat
de a reveni asupra unei incheieri deja
www.dacoromanica.ro
liota Part
Mena, mai ales cand prin acea in-
cheiere se vatama un drept castigat.
Buletinul 1867, p. 364 fi 801
362. Considerand ca art. 374 Proc.
civila, dupa ce pune in principiu re-
ciprocitatea politico, cat pentru mo-
dul si limitele in care hotararile date
in strainatate au sa se execute in
Romania adaoga : si dupa ce vor
fi declarate executorii (le catre ju-
decatorii competenti romani. ;
Considerand eh de oarece judeea-
torii romani au facultatea de a de-
clara sau nu executorii hotararile
date in strainatate, este evident ca
aceasta nu se poate face printeo sim-
pig viza. sau pareatis , ci printr.o
hotarare data de acel tribunal carui
s'a cerut formula executorie, si care.
spre a se putea pronunta in cunos-
tinta de cauza, este dator mai in-
tai sa, citeze partite, apoi, fara de a
revizul chiar hotararea tribunalului
strain in fond, sa examineze clack ea
intruneste conditiunile constitutive
ale unei hotarari, data este data cu
competent i in privinta persoanelor,
data nu violeaza veri-o dispozitiune
de ordine publics, asa cum se in-
telege in Romania, precum si dach
este definitive; apoi, in fine, sa exa-
mineze si reciprocitatea p o 1 i t i c a
pentru modul si limitele in care sa
se execute acea hotarare.
Buletinul 1867, p. 849 ; 1869, p. 286
363. Vezi cuvantul Apel No. 235.
Buletinul 1867, p. 967
364. Vazand art. 316 si 324 Proc.
civila, art. 38 alin. 2 Legea Curtei
de casatie, art. 36 part. 2 No. 2 si
art. 41 aceiasi lege ;
Considerand ca in temeiul primului
articol citat, apelul fiind de drept
comun, orice sentinta a tribunalului,
pe care legea nu o declara anume
definitive si in ultimul resort, e supusa
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROIIANA
//ottireti.
acestei cai de reformare ; lar arti-
colul 38 alin. 2 din Legea Curtei de
Casatiune declarand, in modul eel
mai expres, neadmisibile recursurile
iii Casatiune pornite in contra sen-
tintelor sau deciziunilor care nu in-
trunesc aceste does conditiuni :
1. De a fi definitive;
2. De a fi in ultimul resort ;
Rezulta pang la evidenta ca, in eco-
nomia generals a legei, principiul
dominant e ea, recursul in Casatiune
este o tale extraordinary deschisa
partilor numai cand calea ordinary a
apeluiui le este inchisa ;
Ca prin urmare, aceasta fiind re-
gula, ea nu poate inceta de a-si avea
aplicatiuD 0 cleat in cazurile cand
legiuitorul a dispus in mod expres
astfel, iar cazul unic in care legiui-
torul a dispus astfel e acela al arti-
Lolului 41 din citata lege, catre care
art. 38 care tontine principiul. se si
refers ca la o exceptiune pe care
anurne o indica ;
Considerand ea obiectul art. 36
din Legea organics, a acestei Curti,
fiind de a enumera atributiile in ge-
neral ale Curtei de Casatiune, iar nu
(le a aseza conditiunile de admisi-
bilitate ale recursurilor, e imposibil
de a vedea in art. 36 alin. 2 No. 2
din citatul text, o exceptiune la prin-
cipiul proclamat in art. 38, articol
in care legiuitorul declare,, ca excep-
tiune unica la principiul proclamat
intr'insul cazul art. 41, caz in care
legiuitorul, pentru consideratiuni de
ordine publics, turburata prin actele
puterei judecatoresti, a crezut de tre-
buinta a da puterei executive dreptul
de a ataca. inaintett Curtei de casa-
tiune, in interesul societatei, actele
prin care judecatorii ar abuza de pu-
terea for sau ar intake in dreptu-
rile celorlalte puteri constituite;
De unde rezulta, cs o exceptiune
www.dacoromanica.ro
391
//otarecri
motivata, pe asemenea consideratiuni,
nu poate fi intinsa peste termenii in
care ea e circumscrisa" de lege, fail
a se nesocoti, prin aceasta chiar, pe
Maga text si spiritul legei chiar, de
oarece prin o asemenea exceptiune
partile private ar avea facultatea ca,
sub pretext de exces de putere sau
necompetenta, sa atace ornisso-me-
clio in Casatiune, actele ce ar atinge
interesele for private, si a intrerupe
$i prelungi cu acest chip cursul or-
dinar al Justitiei, si a privy in acelas
timp pe orice persoang ar avea in-
teresul de a se mentine un act sau
sentinta judecatoreasca nedefinitiva,
sau in primul resort, de beneficiul
instance apeltilui sub euvantul mai
adesea nefundat ca acel act sau sen-
tinta ar fi date cu exces de putere
sau necompetenta ;
Vazand ca, nu rezulta din lege,
nici formal nici virtual, ca sentintele
date de tribunalele de prima instants
s'ar putea privi ca date in ultimul
resort, atunci cand ele, ca in speta,
ar respinge cererea formate deoparte
relative la transcrierea unui act de
vanzare.
Buletinul 1869, p. 79 $i 451
365. Vazand art. 119 din Proc.
civil a ;
Considerand ca sentintele ce n'au
un caracter pur preparatoriu sau pro-
batoriu leaga pe instanta ce le-a
pronuntat, care nu mai poate reveni
asupra lor decat pe calea opozitiunei
sau a revizuirei in cazurile $i mo-
durile prescrise de lege
Buletinul 1869, p. 431
366. Avand in vedere ca sentinta
supusa recursului se vede semnata
de ambii judecatori cari au luat parte
la judecarea apelului Meat de inti-
matii in recurs in contra cartei de
judecata a judecatoriei ocolului 01-
tenita No. 700 din 1896 ;
392 REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
lIoteirari
Ca de$1, procesul-verbal cu No. 7157
cuprinzator al dispozitivului sentintei
se vede semnat numai de un singur
judecator, insa intrucat se constata
ca nu este nicio diferenta intre acest
dispozitiv $i acela al hotararei mo-
tivate semnat de ambii judeatori,
conditiile art. 118 din Proc. civila
sunt indeplinite.
Buletinul 1904, p. 398
367. Daces in regula general5 in-
stantele de fond constata $i apre-
ciazg in mod suveran faptele, fares
ca Inalta Curte de casatie sa poata
intra in cercetarea actelor produse
de partd in cursul desbaterilor, a-
ceasta regula sufera exceptiune $i
nu se aplica cand faptele au fost
deduse de instanta de fond din acte
judecatoresti sau din acte de pro-
cedure, caci aceste acte fiind un anex
al chiar hotararei atacate, controlul
Inaltei Curti ar fi iluzoriu data, n'ar
putea infra in cercetarea unor ase-
menea acte, spre a le verifica regu-
laritatea. importanta ei efectele ju-
ridice.
Buletinul 1904, p. 416
368. De$i procesul-verbal de $e-
dinta se vede iscalit numai de gre-
fier, insg, prin faptul ca la finele a-
celui proces-verbal se arata ca ur-
meaza considerantele deciziunei, de
aci rezulta ca acele considerante for-
meaza o continuare a procesului-
verbal, care impreuna cu dispozitivul,
compune intreaga deciziune ;
Ca. intrucat considerantele $i dis-
pozitivul se vad semnate de judeca-
torii ce au luat parte la judecarea
procesului, nu mai era nevoe ca ei
procesul-verbal s5, fie semnat deo-
sebit de catre judec5tori.
Buletinul 1904, p. 447
369. Principiul inscris in art. 186
Proc. penala sere ca instructiunea
www.dacoromanica.ro
rt
unei cauze s'a se faces oral $i public
inaintea instantei de judecata ;
Considerand e5, daces o asemenea
instructiune s'a facut, dar afacerea
s'a amanat pentru a se des cuvantul
partilor pentru o alts data, cand au
luat parte alti judecatori, dtunci tre-
bue ca actele cari constata instruc-
tiunea urmata la inrati$area prece-
dents, s'a fie citite de judecatorii
cari pronunta sentinta, pentrucA nu-
mai astfel se poate zice ca au
avut cuno$tinta de dovezile aduse
in contra sau in favoarea celui dat
in judecata.
Buletinul 1904, p. 48.9
370. Daces in urma unei diverginte
ivite asupra cestiunei de a se sti
dad, o parte este bine sau Mu re-
prezentata in instanta printr'un pro-
curator, acesta sa prezint5, la ziva
judLc5,rei divergintei en o procura
in regula, judecarea divergintei nu -$i
mai are ratiune, de oarece cauza
care deduse na$tere acelei diverginte.
incetase prin prezentarea unei procuri
in regula.
Buletinul 1904, p. 924
371. Vezi cuvantul 0 p o zit i e
No. 35.
Buletinul 1904, p. 952
372,. Prezenta procurorului. in ca-
zurile cand e ceruta de lege, cum $i
prezenta, partilor, are a fi constatatii
in procesul-verbal constatator de cele
urmate in edint'a. iar nu in inche-
ierea prin care judecata constata
numai care este deciziunea sa.
Buletinul 1904, p. 1116
373. Considerand ca, dupes dispo
zitiunile art. 118, alin. Il din Proc.
civila, motivele hotararei trebuesc
facute in termen de 15 zile dela
pron untares hotararei, sub pedeapsa
disciplinary pentru judecatorii cari
au pricinuit intarzierea ;
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 393

Irotciretri Hotarari
Considerand, deci, ca legiuitorul, partea presedintelui si o violare a
pentru cazurile de intarziere in re- sus-citatelor texte de lege.
dactarea considerentelor unei hotiirari Buletinul 1904, p. 1686
peste termenul de 15 zile, nu a ad- 375. Vazand art. 122 Proc. civila ;
mis ca sanctiune detest pedeapsa dis- Considerand ca rezulta, din dispo-
ciplinary a judecatorilor cari au pri- zitiunile acestui articol ca, nimic pe
cinuit-o, iar nu chiar nulitatea ho- margini, printre linii, prin adaogiri,
tarkei pron u n tate ; prin scurtari sau tifre, nu se poate
Ca, dar, o asemenea intarziere nu scri intr'o hotarare judecatoreasca,
poate constitui un mijloc temeinic sub pedeaps5, de a nu se tine seamy
de casare care sa atraga anularea de acele scrieri ;
unei hotarari, ale carei motive s'au Considerand ca, in speta, se con-
redactat paste termenul de 15 zile stata ca in jurnalul incheiat de tri-
dela pronuntarea ei ; bunal, care constata adjudecarea de-
C5,, in tot cazul, nu se poate in- finitive a imobilului recurentei, se
telege cum, cu privire la aceasta v5.d intercalate printre randuri cu-
cestiune, s'ar putea trage un motiv vintele oin unire cu concluziunile
(le casare pe baza art. 119 din Pr. reprezentantului Ministerului public :
civila, care, din contra, nu numai Ca, asa fiind, Ltd' cu dispozitiu-
ea nu prevede nulitatea hotararei, nile art. 122 sus-citat, acea inter-
dar dispune categoric ca odata ce calare avand a fi considerata ca ne-
hotararea, adic5. dispozitivul despre existenta, rama,ne stabilit ca Minis
care se vorbeste in prima parte a terului public nu a luat concluziuni
art. 118, sau mai bine zis, minutes, in instants, deli in cauza erau in -
a51 iscalit si s'a pronuntat in public, teresati minori, de oarece imobilul
ea isi are toata puterea legiuit5., si ce se vindea era proprietatea lor.
nici un judecator nu-si mai poate Buletinul 1904, p. 1730
retrage iscalitura. 376. Hotararile judecatoresti sunt
legalmente motivate atunci cand ele
Buletinul 1904, p. 1638 contin motive speciale pentru fiecare
374. Avand in vedere art. 86 si cap de cerere, sau mijloace invocate
99 din Proc. civila, texte de lege in de parti in sustinerea drepturilor lor,
cari se prevede modul cum are a se caci prin nici un text de lege nu se
procede pentru a se declares sedinta impune instantelor judecatoresti o-
secreta si can se aplica si in ma- bligatiunea de a se pronunta mupra
terie penal& ; intregei serii de argumentatiuni des-
Considerand ea, din dispozitiunile voltate de parti pentru acelas cap
acestor texte de lege rezulta ca se- de cerere sau mijloc de aparare.
dinta secreta nu poate fi ordonata Buletinul 1905, p. 25
detest de tribunal printr'o hotarare 377. Avand in vedere sentinta
pronuntata in sedinta publica ; supusa recursului, prin care se res-
Considerand ca, din sentinta, su- pinge ca nesusVnuta opozitia facuta
push' recursului se constata ca. se- de recurent, considerandu-1 astfel ca
dinta secreta a fost ordonata numai absinte in ziva judecarei opozitiei,
de presedintele tribunalului, ceeace deli era reprezentat prin mandatarul
constitue un exces de putere din G. Aichenkatz cu procures. asistat de

www.dacoromanica.ro
:394 REPERTOEUUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

//oteirer r Ilotd Pic). I

avocatul 1. Voisel, pe temeiul drep- 379. Avand in vedere ca se con-
tului ce'i era concedat prin acea pro- stata din sentinta atacata ca inti-
cura : matul de azi in recurs I. Fairstain,
Vazand art. 94 din Procedura ci- pe baza art. 66 bis din Procedura
vila ; civila, a cerut primului-presedinte
Considerand ca, prin dispozitiu- al Tribunalului Iasi, ca sa, dispunk
nile acestei articol, se prescrie ca a i se delasa sere lucrare, toate pa-
partile se vor infatisa in persoana manturile libere de pe mosia Man-
sau prin mandatari cu procura in jeti, pentru a puted face araturile
regula legalizata, asistate de avo- de toamna, intemeindu-ai aceasta ce-
eati ; rere pe un contract autentic si tran-
Considerand ca, in speta, se sta- scris prin care co-proprietarii zisei
bileste ca recurentul, cu ocazia ju- mosii iau arendat-o pe un period de
decarei opozitiunei la tribunal, a fost cinci ani, cu stipulatinnea expresa
reprezentat prin mandatarul sau S. de a ara, si semana locurile libere
Aichenkatz, asistat fiind de avo- de pe mosie pentru pregatirea cul-
catul I. Voisel, asa dupa cum pre- turei anului viitor ;
scrie art. 94 din Proc. civila ; Ca presedintele acelui tribunal
Considerand Ca dad, prin art. 87 din sectia II-a, la care s'a repartizat afa-
Legea judecatoriaor de pace, se pre- cerea, prin ordonanta, sa cu No. 3869
vede ca partite sa iufatiseaza inain- din 1904, a respins aceasta cerere ;
tea judelui de ocol in persoana, prin Ca, I. Fairstain a facut apel in
avocati sau aparatori si prin rude, contra acestei Mona*, si tribu-
o asemenea dispozitiune, chiar dac5, nalul prin sentinta supusa azi re-
ar inlatura posibilitatea prezentarei cursului, admita,nd apelul, a ordonat
unei parti printr'un mandatar asis- ca Evdochim Cosmarecurentul de
tat de un avocat, ea nu se poate azi, care a produs si el un contract
aplica decat numai la judecatoriile de arendare autentic pe acelas pe-
de pace iar nu si inaintea tribuna- riod de timp, insa ne transcris, sa
lului, intrucat modul prezentarei par- lase in stapanirea lui I. Fairstain lo-
tilor inaintea tribunalului este anume curile libere de pe mosia Manjesti
prevazut prin art. 94 din Pr. civila p e n t r u pregatirea culturei anului
suscitat ; 1905 ;
Ca, prin urmare, cand tribunalul Considerand ca prin art. 66 bis
a considerat pe recurent lipsa la ziva din Pr. civila, se da in caderea pre-
judecarei opozitiunei, a nesocotit drep- sedintelui tribunalului de a se pro-
tul de aparare, aplicand in mod ero- nunta pe cale de ordonanta presi-
nat dispozitiile art. 87 din Legea ju- dentiala, in cazuri grabnice, asupra,
decatoriilor de pace, si de acea mo- cererilor privitoare la pastrarea unui
tivul este intemeiat. drept care s'ar p5gubl prin verio in-
Buletinul 1905, p..236 tarzi ere ;
378. Considerand ca scopul suspen- Considerand ca de aci rezulta c5,
darei judecatiei din cauza mortei u- presedintele tribunalului are compe-
neia din parti (art. 254 Pr. civila) tini a, cand i se face o cerere pe a-
este ca mosteniteri lui decujus sa ceasta cale, de a cerceta, data partea
fie pusi in cauza. reclamanta are sau nu dreptul pe
Buletinul 1905, p. 281 care pretinde a-1 piistra fats de alta

www.dacoromanica.ro
 REPERTORRTL GENERAL DE JUR1SPRIMENTA ROMANA
Hotartiri
persoan5, care ii contests, sau care
iar putea tagadul inai tarziu acel
drept ;
Considerand ca cestiunea de a se
sti data cazul este grabnic, si daca.
dreptul se poate sau nu periclita
prin intarzire, este o cestiune cu totul
de fapt, care depinde de diferitele si
multiplele imprejurari in cari se poate
prezinta, ;
Considerand ea, o asemenea ces-
tiune, eminamente de fapt, scapa
controlului Curtei de Casatie ;
Considerand c5,, astfel fiind, ra-
mane in discutitme numai primul
element de drept cerut prin art. 66
bis, adica data este sau nu vorba
de pastrarea unui drept ;
Oa, in aceasta privinta, se con-
stata ca intimatul 1. Fairstain isi
sprijinea cererea sa pe on contract
autentic si transcris si, prin urmare,
opozabil tertiilor, pe cand contractul
i n v o c a t de recurentul Evdochim
Cosma nu indeplinea aceasta con-
ditittne de publicitate spre a putea
fi opus lui Fairstain ;
Ca, in virtutea acestui contract,
reclamantul Fairstain avea dreptul
sa Lea, neintarziat araturile de toam-
na, drept care ar fi fost periclitat
data nu i s'ar fi pus imediat la dis-
pozitiune locurile necesare ;
Ca, in asemenea situatiune, ce-
rerea lui continea toate conditiunile
cerute de art. 66 bis din Procedura
si ca, prin urmare, atat pre-
sedintele tribunalului. cat $i tribu-
nalul in urma, in apel, aveau de-
plink competintA de a se pronunta
asupra acelei coreri in baza acestui
text de lege.
Buletinul 1.905, p. 295
380. Considerand ca indatorirea
impusa judelui de ocol prin art. 89
din Legea judecatoriilor de pace de
a propune prirtilor pacea si omisiu-
www.dacoromanica.ro
395
//oteiricig
de a se constata prin cartea de ju-
decata, conform art. 91. indeplinirea
acestei formalitiiti, stint lipsite de
orice elect in pricinile supuse ape -
lulni, din cauza caracterului devo-
lutiv al acestei cai, al carui rezultat
este de a repune in discutiune fon-
dul dimpreuna cu toate cestiunile ce
s'au desbritut la prima instanta ;
Considerand ca obligatiunea im-
pusa judecatorului de ocol de a cauta,
sa impace partile, nefiind impusa prin
niciun text de lege si tribunalului
cari judeca, in apel afacerile venite
dela judecatoriile de col, nu poate
face baza unui motiv de casare in
contra hotararilor tribunalelor date
in asemenea afaceri ;
CA, pe langa acestea, indatorirea
judelui de ocol de a propune pacea,
nefiind de ordine publica, nn se poate
invoca pentru prima oar& in Casa-
tiune, data n'a fost propusa inain-
tea instantei de fond in apel.
Buletinul 1905, p. 506
381. Considerand ca este nefondat
argumentul ca interpretarea unei ho-
tarari judecktoresti este o cestiune
de fapt ce ar scO.pa de controlul
Curtei de Casatiune, intrucat cestm-
nea de a se sti clack hotararea ata-
cata cu recurs a violat o regul5, de
drept, data adica intre cele dota
actiuni erau on nu intrunite ele-
inentele componente ale autoritalei
lucrului judecat, ce face inadmisibila
o noun judecata a aceluia$ litigiu,
constitue o cestiune de drept pe care
Curtea de Casatiune este autorizata
sa o cenzureze.
Buletinul 1905, p. 548
382. Considerand ca art. 119 din
Proc. civila stabileste principiul, ca
hotararile pronuntate in public sunt
irevocabile $i judecktorii cari le-au
pronuntat numai pot reveni asupra
lor, insa aceasta regula sutera ex-
396 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Ilotdrari
ceptiune in ce priveste hotararile
pregatitoare care incuviinteaza, o ma-
sura de instructiune, ordoana admi-
nistrarea unei probe, a carei admi-
sibilitate nu este contestata in drept ;
Considerand c5 in adevar, rezulta
din termenii expresi ai art. 160 din
Procedura civila, ca asemenea hag-
rani pregatitoare, care nu dezleaga
o cestiune de principiu, si sunt pri-
vitoare numai la simple masuri de
instructiune, nu dobandesc caracterul
irevocabil de lucru judecat fate de
p5,rti, si instantele judecatoresti pot
reveni asupra for on decateori ele
gases ca indeplinirea masurilor de
instructiune incuviintate, este de na-
tura a zadarnici judecarea procesului
pe child litigiul este in stare de a
primi o solutiune si in lipsa lor
Considerand ca aceasta fiind inter-
pretarea ce trebue a se (la artico-
lului 119 combinat cu articolul 160
din Procedura civila, Curte a, in
speta, nu violeaza niciun text de
lege cand, uzand de dreptul ce-i a-
coarda legiuitorul, revine asupra unei
incheieri anterioare, prin care incu-
viintase ascultarea martorului expert
Camille Legrand, si revoaca aceasta
masura de instructiune, ca una ce
se gaseste cal devenise inutile si stra,
ganitoare pentru parti, fatA mai ales
cu declaratiunea ce Meuse Academia
Romana, ca renunta de a se servi
de aratarile martorilor experti ger-
mani ce veneau in sprijinul susti- amendarea grefierului, nu poate atrage
nerilor ei.
Buletinul 1905, p. 663
38:3. Considerand ca recurentii fiind
dati judecatei si condamnati de tri-
bunal pentru faptul prevazut de ar-
ticolul 140 Codul penal, Curtea de
apel nu putea schimba calificarea
faptului gondamnand pe recureryti
pentru delictul prevazut de art. 322
si 323 Codul penal, fara ca mai intai
www.dacoromanica.ro
Hoteirttri
sa le dea cuvantul a se apara pen-
tru acest din urma fapt pentru care
Ministerul public nu exercitase ac-
tiunea publica ;
Considerand ca nu se poate zice.
Ca inculpatul ar avea a se apara
numai asupra faptului, nu $i asupra
calificarei juridice a faptului, pentru
ca, nu exista o asemenea marginire
in lege, $i in sine, nu poate fi admisa :
Ca de altfel, nu se poate cere mini
inculpat sa se apere, faptul fiind
constatat, contra tuturor calificarilor
juridice posibile, ci el are a se mar-
gini a se apara contra acelei califi-
cari precum s'a introdus si sustinut
prin exercitiul actiunei publice de
de care Ministerul public ;
Ca procedand astfel, Curtea de apel
a violat dreptul de aparare si a comis
un exces de putere.
Buletinul 1905, p. 959
384. Considerand ca cerintele arti-
colului 191 din Proc. penala nefiind
cerute sub pedeaps'a' de nulitate, nu
pot face obiectul unui mijloc de casare ;
Ca apara de aceasta, dispozitiunile
sus mentionatului articol, nu privesc
instantele de apel, cand ele nu fac
decat sa confirme dispozitivul primei
instantei, in ceeace priveste consta-
tarea faptului ;
Considerand ca, in ceeace priveste
citarea textului legei, aceasta dispo-
zitiune neavand alta sanctiune decat
nulitatea deciziunei.
Buletinul 1905, p. .97,9
385. Considerand ca tribunalul
prin procesul-verbal al sentintei ata-
cate, vorbeste despre jurnalul care
constata inchiderea desbaterilor .i
amanarea pronuntarei ;
Considerand de altmintrelea ca o
hotarare nu este vitiate prin faptul
ca un jurnal de amanare pentru pro-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 397

liotcirari krotarttri
nuntarea ei n'a fost citit in sedinta parte la adjudecarea definitive, ei
public& ; aceasta nulitate atrage nulitatea or-
Ca acest jurnal facand corp cu donantei de adjudecare supusa re -
sentinta atacata, iar din aceasta sen- cursului, ea fiind data pe baza until
tinta constatandu-se ca a fost data act nul.
ei citita in sedinta publica in zioa Buletinul 1905, p. 1676
de 18 Septembrie 1903, si acest mijloc
de casare este neintemeiat (art. 118 Hotcirnicii
Proc. civila). 1. Dupg anaforaua Logofetiei din
Buletinul 1905, p. 1190 1841 sub No. 870, colectia 1, pagina
386. Avand in vedere sentinta su- 217, in cestiuni de hotarnicii $i de
pus& recursului prin care s'a admis revendicatiuni de pamant, depunerea
apelul facut de recurent contra cartei hotarniciei deschidea instanta nu nu-
de judecata a judecatoriei ocolului mai reclamantului, dar si paratului,
Campina 9i s'a condamnat la 500 lei care putea sa castige restituirea unui
amenda pentru faptul de lovire ; parnant calcat, chiar dupa hotarnicia
Avand in vedere ca atat cartea de reclamantului.
judecata cat $i sentin,a tribunalului Buletinul 1871, p. 42 0t 1885, p. 7:)6
nu coprind inserat intr'ansele textul 2. Predarea unui imobil cand ur-
legei aplicat recurentului ; meaza a se face in urma unei con-
Considerand ca dupa art. 161 Pr. firmari de hotarnicie, nu se poate
penalk este nula sentinta de con- execute de un portarel $i dupa re-
damnare in care nu s'a inserat tex- gulele prescrise la titlul VI, cartea V
tul legei in virtutea caruia se pro- din Proc. civ., ci de un membru al
nunta condamnarea ; tribunalului, astfel precum se urma
Ca astfel fiind, motivul de casare inaintea promulgarei Codicelui de
este fondat si are a fi admis. procedure, si dupa regulele $i legile
Buletinul 1905, p. 1454 atunci existente, astfel precum o or-
387. Considerand ca dupa art. 34 dona categoric art. 745 din Pr. civ.
din legea pentru infiintarea Inaltei Buletinul 1871, p. 56
Curti de Casa4iune si justitie. o ho- Vezi gi cuvantul Executares No. 1.
tarare se caseaza cand este data de 3. Termenele, pentru a face opozi-
judecatori can nu au luat parte la tiune la o executare de hotarnicie,
judecata ; trebuesc calculate dupa' legea din
Considerand ca in speta, din in- 1852 asupra impiedicarilor, iar nu
cheierea cu No. 4149 dela 13 Aprilie dupa prescriptiunile legei de Proce-
1905, se constata ca judecatorii can d ura civ i
au luat parte la adjudecarea defini- Buletinul 1871, p. 56
tive constatata prin acea incheiere 4. Formaluirea unei hotarnicii pen-
aunt : Al. Nicolau $i Gr. Pherechide ; tru iesire din indiviziune a unei parti,
iar din semnaturile puse in josul nu se poate face pe cale de contes-
acelei incheieri. se constata ca ea tatiune, ci prin indeplinirea dispozi-
este data de judecatorii : D. Negu- tiunilor legei de procedure.
lescu si Gr. Pherekyde ; Buletinul 1874, p. 145
Ca prin urmare, incheierea in ces- 5. Din combinatiunea art. 403 Pr.
tiune este nula, fiind data de judo- civ. cu art. 33 si 34 din Regula-
catorul D. Negulescu, care nu a luat mentul hotarniciilor facut in virtu-

www.dacoromanica.ro
398 REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

llotcirn,leti Ilotdrnicii
tea art. 745 Pr. civ., rezulta ca in cinului aceluia care a dat, in fata
materie de hotare, actul de execu- locului, inscrisa multumire si pentru
tare urineaza, a fi depus la instanta care inginerul a incheiat procesul-
ce a dat hotararea ce se executa, verbal prescris, iar nu acelui vecin
si acea instanta prin chemarea par- care nici a fort fata, nici a facut
t:lor sa controleze data executarea asemenea declarathine de multumire
s'a facut in tocmai dupa dispozitiu- pe lucrarea inginerului ;
nile hotararei sale, si numai dupa Ca pentru toti acei vecini ce nu
incheerea ce se va face, afirmand au dat multumire la fata locului pe
ca executarea e bine facuta, nu mai lucrarea inginerului prin indeplinirea
poate avea be verio contestatiune. formalitatilor acolo prescrise, preten-
Buletinul 1874, p. 246 ; 1878, thmile for urmeaza a fi judecate con-
p. 400 gi 1880, p. 319 form art. 20 titlul al. V din Regu-
6. Termenal de 15 zile prevazut lamentul pentru judecarea hotarni-
prin ultiinul aliniat dela art. 33 din ciilor.
Regulamentul hotarniciilor, este pre- Buletinul 1875, p. 162; 1878, p. 119
scris pentru judecatorul insarcinat gi 265
cu executarea, de a depune in acest 8. Conform art. 2, 6 si 10 dela
termen actul, iar nu pentru partea capit. 3 partea II din Codul Caragea.
nemultumita pe urmata executare, inginerul hotarnic trebue sa inceapa
caci prin articolul urmator 34 sa masuratoarea mosiei din semne ne-
explica ca, Tribunalul, si cand ar fi tagaduite ale laturasilor mosieri spre
contestatiune si cand n'ar fi, tot este a se incredinta in caz de incalcare
dator a se pronunta dupa depunerea in ce trup de mosie sa gaseste
actului da a executarea este bine sau lipsa de painant ce se reclama.
rau Malta. Buletinul 1975, p. 220 si 1880, p. 231
Buletinul 1474, p. 247
7. Prin art. 30 de sub titlul VI 9. Dup.' art. 31 si urmatorii din
despre executarea hotarniciilor, se Regulamentul hotarniciilor, urmeaza
prevede cazul cand vecinul (la in- ca punerea semnelor de hotare defini-
scrisa multumire pe hotarnicie si ca tive intre doug proprietati, sa se
nu o va contesta ; Ca inginerul sa faca totdeauna in prezenta unui ju-
inchee procesul-verbal in care sa sub- decator care e obligat a cita pe parti
scrie si partile, pe care proces-verbal si a fi insotit de un inginer ;
impreuna cu inscrisa multumire, car- Ca o asemenea executare efec-
tea de hotarnicie si planul. sa le de- tuandu-se numai de care un porta-
puna in Tribunal; Tribunalul va as- rel Mpg asistenta unui judecator de-
tepta dourt luni dela primirea hotar- legat, e nula, de oarece portarelul
niciei de care vecini, si numai data nu e competent a incheia asemenea
in cursul acestui termen nu se va acte de executare.
ivi nicio contestatie, atunci se va Buletinul 1876, p. 9 $i 1899 p. 1024
adeveri atat hotarnicia cat si planul Vezi mai jos No. 38.
pe care le va incredinta proprieta- 10. In materie de hotarnicii, dupa
rului ; etc. Codul Caragea, alegerea propriefatei
Ca termenul de cloud luni s'a a- s facea dupa zapisile si documen-
cordat de legiuitor prin art. 30, din tele ce se prezentau, pe cat acele
momentul comunicarei hatamiciei ye- zapise si documente nu erau coin-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORRIL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROlLkNA. 399

Hotrii icii nicii

batute de catre vecinii prin proba cel impresura $i sa judecase sau se
contrari e. judecau pentru acele calcari
Buletinul 1876, p. 392 Ca legiuitorul din 1847 nu a putut
11. Prin art. 36 din Regulamentul avea de stop de a indatora pe cei
hotarniciilor, se prevede ca hotarni- ce deja reclamase impresurarile ca
ciile incepute dupil regulile $i in- sal mai oblige ca in termen de tin
structile vechi, sa se reguleze si sa an sa reinoiasch aceleasi procese.
se judece dupa, procedura prescrisa Buletinul 1878, p. 49
de Regulament, si tot asemenea sa 14. Procesele de imprejurare care
se urmeze vi pentru acelea care vor se intentase conform legei din 1834
fi numai autorizate. a Moldovei $i care erau pendinte
Buletinul 1876, p. 492 dinaintea Divanurilor, care erau in-
12. Legea Caragea prin art. 6 Ca- sarcinate de a le clasifica si de a
pit. 3 partea 2-a prevede, ca la caz le orandui hotarnici. dupa noua lege
cand se hotarniceste o mode cu suma de Procedure cirila aceste procese
de stanjeni cum este in specie mo- venind in cercetarea $i judecarea
sia Popeasca a recurentului P. Filiti tribunalelor de prima instanta, a-
si care se invecine4te cu o alta mo- ceste tribunale stint competente a
sie ce nu are sinete cu suma de stan- declare perimarea lor, dach, in curs
jeni , se poate cere incercarea rna- de doi ani dela promuNarea proce-
suratoarei din semnele razasilor cele durei civile nu s'a facut nisi un act
netagaduite sari dintre ale laturasi- de procedurii, in privinta lor.
lor si celorlalti, ca astfel sa se do- Buletinul 1878, p. 62
, edeasca la tine se gaseste lipsa re-
clamata de cake proprietarul mosiei 15. Nu e indestul ca una din parti
cu suma de stanjeni neputand fi per- sa conteste semnele aratate intro
mis acestuia numai pe singurul mo- hotarnicie vechie, spre a nu se putea
tiv cal lipseste din stanjenii coprinsi incepe masuratoarea de acolo, ci ur-
in sinetele sale, ca aceasta lipsa sa meaza ca acea contestatiune sa fie
o ceara, dela vecinttl ce nu ar avea sprijinita pe niste probe pe care in-
sinete cu suma de stanjeni, pe cat stanta de fond s5. le poata aprecia.
acea lipsa a putut fi cotropita de Buletinul 1879, p. 998
cake alti vecini. si de aceea legiui- 16. pupa art. 2, 3. 6 si 10 dela ye-
torul a prevAzut c r verificarea sau cinatati din Codul Caragea, rezulta ca
incercarea masuratoarei sa se faca in alegerea de hotare, partea se poate
din semnele netagaduite ale celorlalti servi atat en actele sale. cat si cu
vecini sau a laturasilor. actele $i dovezile vecinilor sai, spre
Buletinul 1478, p. 35 ; 1880, p. 231 a constata adevaratele hotare des-
13. Conform legei din 8 Martie partitoare, si cel ce are act en suma
1847 art. 3, legiuitorul a fixat un de stanjeni vi semne firesti netaga-
termen de un an, dela promulgarea duite se protimiseste celni cu act
acestei legi, pentru aceia care cu- Meg. suma de stanjeni.
uoscandu-se impresurati de tetra ve- Buletinul 1980, p. 74; 1893 p. 1184
cini, ca sa reclame in acest termen 17. Instantele de fond ordonand
de un an, iar nu $i pentru aceia mai 'unite cercetari in fata locului
cari mai dinainte. pentru calcarile priu luerari ingineresti, suet suve-
suferite, intentase proces vecinilor rane a se naza pe acea din care isi

www.dacoromanica.ro
 400 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROAIANA

Iroteirit /xi t Hotdrntcii

pot forma convinctiunea despre a- sunt lasate la suverana apreciere a
devaratele puncte de hotare. instantelor de fond.
Buletinul 1880, p. 184 Buletinul 1881, p. 389
ls. In materie de hotarnicie cand 23. 0 hotarnicie care a determinat
semnele despartitoare se contests, razoarele despartitoare despre veci-
ambele parti devin reclamante, ei natati cu multumirea partilor, dupa
nu este necesitate de o actiune re- care a urmat o linigtita stapanire,
conventionala intentata in forma, de constitue un titlu legal, mai ales
oarece instantele de fond stabilind ca in spew, cand instanta de
in fapt existenta acelor semne, ra- fond constata ca boerul hotarnic
zorul despartitor intre invecinatele Jora, era autorizat de Domn ca in
mosii are a se urma prin acele semne, caz de multumirea partilor, sa exe-
ce le stabileste. cute definitiv hotarnicia ce va face ;
Buletinul 1880, p. 185 Ca in atare caz, nu se mai core&
19. Cererea relativa la recunoas- o confirmare Domneasca pe cat nu
terea semnelor despartitoare intre exists verio contestatie asupra ho-
doua proprietati vecine nefiind f5,- tarn i ci ei.
cuta la tribunal nu se poate face Buletinul 1881, p. 449
pentru prima oars la Curtea de apel, 24. Cestiunea de a se sti data o
de oarece o asemenea cerere nu con- linie dispartitoare dela un punct la
stitue un mijloc de aparare in sen- altul, trebue sa, fie dreapta sau curba,
sul art. 327 Pr. civ., ci o cerere noua. este o cestiune de fapt care rezultil
Buletinul 1880. p. 232 din interpretarea actelor si hotarni-
ciilor depuse de parti, i instanta de
20. Dupa regulamentul de hotar- fond e suverana apreciatoare asupra
nicii din 1868, once hotarnic depune acestei cestiuni.
juramantul data cu primirea auto- Buletinul 1882, p. 545
rizatiei din partea tribunalului prin 25. Prin faptul ca in procesul-
care i se recunoaste dreptul de a verbal al inginerului hotarnic se con-
profesa aceasta specialitate ; stata ca s'a ridicat contestatiune a-
Ca prin urmare, nu este necesar supra lucrarei sale, acea contesta-
ca cu fiecare hotarnicie sa se enunte tiune isi are valoarea ei juridica,
depunerea juramantului. indiferent data ea s'a facut inscris
Buletinul 1880, p. 410 sau verbal.
21. Un inginer hotarnic, recunos- Buletinul 1842, p. 651
cut in atare calitate, este dispensat 26. Regulamentul de hotarnicie
a face juramant numai cand face nu ridica partei dreptul, cand ea
hotarnicie dupa legea de hotarnicii, cunoaste intr'un mod precis si de
nu ins ei cand inginerul este chie- terminat locul 81 intinderea calcarei
mat de judecata ca expert, in care ce i-se face, de a putea revindica
caz, dupa legea comuna, art. 211 si pamantul calcat, printr'o actiune or-
196 Pr. civ., trebue sa depue juramant. dinara, fara a fi trebuinta de o prea-
Buletinul 1881, p. 11 labila lucrare de hotarnicie.
22. Examinarea actelor ei apre- Buletinul 1882, p. 686
ciarea lor, in materie de hotarnicie, 27. Dispozitiunile art. 33 din Re-
constitue niste aprecieri de fapt care gulamentul hotarniciilor are a se

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 401

Ifotarnicii hotarnicii
aplica numai atunci cand este vorba aceasta eroare nu se poate indrepta
de executarea unei hotarnicii ; pe cale de contestatiune la execu-
Ca in speta", fiind vorba executarea tarea hotararei, ci urma a uza de
unei hotarari judecatoresti care anula caile prevazute de lege, adica. apelul
o hotarnicie 3i ordona ca hotarele ei revizuirea.
intro cele doua proprietati in litigiu Buletinul 1885, p. 265
sa fie pe acolo pe uncle le arata 31. Art. 18 din Regulamentul ho-
vechia ai actuala posesie, nu era. tarniciilor se aplica numai cand se
be a se aplica, art. 33 din Regul. alege o mosie despre vecini, iar nisi
hotarniciilor. cum cand e vorba, de o impartial&
Buletinul 1883, p. 965 gi 1897, p. 1335 facuta in nauntrul unei mosii con-
28. Dupe art. 111 din Proc. civ. form unui act de invoiala, care co-
orice cauza de nulitate relative la prinde conventiuni sinalagmatice.
citattiuni sau alte acte de procedure Buletinul 1885, p. 404
este s t i n s a data nu se propune 32. Deli art. 36 din Regulamentul
inaintea oricarei alte aparari asupra de hotarnicii dispune ca hotarniciile
fondului sau exceptiunei ; incepute sub legea veche se vor re-
Aceias solutiune se impune la nu- gula dupa procedure acestui regula-
litatea citatiunilor facute de care ment, totus prin acest articol legiui-
un inginer hotarnic. torul din 1865 nu a avut de scop
Buletinul 1883, p. 1074 decal a aplica la hotarniciile ince-
29. Art. 8 din Regulamentul ho- pute numai formele de procedure
tarniciilor prescrie termenul de trei prescrise prin legea de rata, fara ca
luni pentru chiemarea partilor numai prin aceasta sa fi voit a nimici si
incat priveste pe ingineri, indicand stinge drepturile partilor ce luase
un termen minim si maxim in care nastere Inca de mai inainte in vir-
trebue sa chieme partile, cat ins tutea cererilor de hotarnicii incepute.
pentru predarea citatiunilor, trebue Buletinul 1885, p. 726
sa se observe $i sa se respecte ter-
33. Comunicarea
menul de 40 zile dela significarea de hotarnicie, are de copiei dupa cartea
prevazuta in art. 74 Pr. civ. scop de a pune
Buletinul 1884, p. 799 pe parti in masura sa se apere ;
vezi mai jos No. 43 si 48. Ca data o asemenea comunicare
30. La executarea unei hotarnicii nu s'a facut dinaintea tribunalului,
nimic nu se opune ca aceasta for-
se executa dispozitivul hotararei prin
care se confirm& sau se modifica malitate sa se indeplineasca dinaintea
hotarnicia, iar nu planul si hotar- Curtei de apel.
nicia depusa spre formaluire, caci Buletinul 1985, p. 908
acestea urmeaza a se modifica dupa 34. Art. 8, 9 si 10 din Regula-
hot arar e, iar nu hotararea dup. mentul hotarniciilor indatoreaza pe
dansele ; inginerul hotarnic sa mate in cartea
Considerand, in speta, ca chiar de hotarnicie actele infatisate de ve-
eroare de s'ar zice ca s'a facut de d. cini, indicand in acelas timp si local
avocat al statului, cand a declarat de prigonire;
multumire pe sentinta ce se executa Neindeplinirea acestor formalitati,
si care dispunea a se trage linie atrag nulitatea hotarnicii.
dreapta din punctul 6 la punctul 39, Buletinul 1887, p. 30
I. C. Barozzi.Vol. II 2G

www.dacoromanica.ro
402 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMSNA

hotarnicii Ilote pn,ici I

35. Avand in vedere art. 19 si 20
din Regulamentul de hotarnicie ;
Considerand ca din combinarea a-
cestor articole reiese ca pentru a se
sti cand partea invecinata cu pro-
prietatea a carei hotarnicie se cere
a fi confirmata, este datoare a-si
arata nemultumirea sa .pe acea ho-
tarnicie pe calea unei contestatiuni
ce trebue a face la tribunal, $i cand
are dreptul a-si arata nemultuniirea
sa pe acea hotarnicie pe tale de a-
parare. Si dar fara a fi trebuinta de
a face contestatiune, depinde de
faptul data prin acea hotirnicie se
confirms o posesiune existents in
momentul facerei hotarnicii, san data
prin acea hotarnicie se trece paste
acea posesiune si se is si din sta-
panirea invecinatului proprietar ;
Ca, in cazul dintain, invecinatul
proprietar nemultumit pe hotarnicie
este dator a face contestatiune, iar
in cazul din urma, &instil se poate
sesorul acelui painant ce-1 pretinde
calcat, el este dator, din contra, a
porni plangere, adica a face contes-
tatiune cu plata de taxa, conform
citatului art. 20 din Regulamentul
de hotarnicii, la hotarnicia care -Uncle
a consfinti acea posesiune.
Buletinul 1888, p. 17 $i 1493. p. 94
36. In materie de hotarnicii, toti
vecinii implicati in cauza stint in
drept de a aduce la indeplinire ho-
tararea care stabileste 1111 semn de
hotar.
Buletinul 1888, p. 39
37. Art. 151 din Proc. civil& este
aplicabil in materie de hotarnicie,
de oarece art. '22 din Regulamentul
de hotarnicie prevede ca. .Judecata,
se va urma dupa regulele prescrise
de Procedura civila,,.
Buletinul 1888, p. 832
3S. Avand in vedere ca art. 745
din Procedura civila prevede facere L

opune in confirmarea hotarniciei fara unui Regulament de administratiune

a-i-se cere sa fi filcut o contesta- publica' in privinta modului cum are
tiune ; sa se execute hotarniciile ;
Considerand ca aceasta distinctiune Considerand ca, conform acestui
este conforma cu regulele de proce- text de lego, singurele regale apli -
dura de drept comun, caci in cazul cabile la executarea unei hotarari
cand prin hotarnicie se recunoaste relative la o regulare de hotare stint
dreptul proprietarului a cand proprie- acelea prevazute prin procedura spe-
tate s'a hotarnicii la mai molt decat ciala a Regulamentului hotarniciilor
ceeace poseda, acest proprietar nefiind prornulgat la, 6 Niartie 1868 ;
posesorul portiunei de pamant ce-i-se Considerand ca, dupa art. 32 din
recunoaste prin hotarnicie si, dar, zisul Regulament, atari executari se
fiind dator a intenta actiune pentru fac printr'un judecator asistat de in-
a-i-se confirma, acest drept si de ea- giner si cu chemarea partilor ;
tre judecata, proprietarul invecinat De unde rezulta, ca somatiunea
este defendor si. prin urmare, avand este inlocuith, in aceasta materie,
aceasta calitate, nu este trebuinta prin citatiunea facuta, de judecator.
sa mai faca nici o cerere prin con- Buletinld 1899, p. 1024
testatinne ; pe cand, in cazul cand 39. Art. 7, partea II, capitolul III
prin hotarnicia se mentine actuala din Codul Caragea presupune ca par-
posesiune si proprietarul invecinat tite n'au nici zapise cu sume de
nu este multumit pe acea posesiune, stanjeni, nici semne de hotare neta-
acest proprietar invecinat nefiind po- ga,duite, in care caz numai alegerea

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Ifotcirni
de hotare intre doi vecini se face
conform vechei stapaniri.
Buletinul 1890, p. 599
40. Lucrarea inginerului ce inso-
teste pe judecator la asezarea hota-
relor, conform art. 32 din Regula-
mentul hotarniciilor, este identica
cu un act de expertiza, de unde ur-
ineaza ca un asemenea inginer tre-
bue sa fie numit de ambele parti,
sau din oficiu de trib., sau de jude-
cator, conform regulelor de drept
comun.
Buletinul 18.91, p. 599
41. Dupa art. 3(1 din Reg. hotar-
niciilor, confirmarea cartei de hotar-
nicie si a planului cu semnele deli-
nitiv puse de inginer pe fata pa-
mantului, se opereaza de catre trib.
numai atunci cand intre vecini nu
exists pretentiuni de incalcare, ci
dansii se declara multumiti pentru
modul fixarei hotarelor, nefacand, in
asemenea caz, nici o contestatiune
in termen de dourt luni dela primirea
exemplarelor de hotarnicie ;
lar in cazul cand, iu operatia ho-
tarniciei, exists vreo reclamatiune de
impresurare, atunci tribunalul trebue
sit proceada conform art. 31 din a-
cel is regulament, in sensul de a nu
se confirms lucraxile de hotarnicie
decat in modul cum se va judeca si
se va da hotarare definitiva asupra
neintelegerilor dintre vecini, urmand,
negresit, ca in asemenea judecata
reclamantul sa -si probeze pretentiu-
nile sale, fora ca paratii sa fie obli-
gati, pentru aprtrarea lor, de a face
contestatiune contra mentionatei o-
peratiuni de hotarnicie.
Buletinul 1891, p. 623
4'2. Planul unei mosii nu este e-
sential in materie de hotarnicie ;
Ceeace este esential in asemenea
materie, 'este cartea de hotarnicie,
www.dacoromanica.ro
403
Ifotcirn tell,
unde, dupa acte si documente, se
stabileste hotarele si semnele des-
partitoare ;
Ca, asa fiind, confirmarea execu-
tarei unei hotarnicii, Mai a se avea
in vedere planul, nu constitue nici
o violare a Regulamentului de ho-
tarnicie.
Buletinul 1892, p. 558
43. Desi prin art. 8 din Regula-
mentul hotarniciilor se prevede ca
termenul insemnat pentru venire la
fata locului nu va putea fi nici mai
mic de trei luni, nici mai mare de
cinci luni, totus, insa, aceasta dis-
pozitiune a regulanentului nu are
nici o sanctiune ;
Crs. in speta, intrucat Stabil nu a
dovedit cu nimic nici dinaintea Curtei
de apel, nici astazi in recurs ca-i s'ar
fi cauzat prin aceasta vreun preju-
diciu ireparabil, nu poate invoca in
favoarea sa nici dispozitinnile arti-
colului 735, al. II din Proc. civila.
Buletinul 1894, p. 935
Vezi mai sus No. 29 Si mai jos No. 48.
44. Orice m'asuri ce au a se or-
dona in cursul unei judecati, trebue
sa se faca de toti judecatorii cari
compun jurisdictia, nu insa numai
de presedinte, pentruca nu suet ma-
suri care sa iau in virtutea puterei
discretionare a presedintelui ;
Ca precum procedurile preparatorii
se ordona de judecatorii cari compun
jurisdictia, asemenea si delegatia unui
judecator pentru executarea unui act
nu de administratie interioara,
ci de jurisdictie, si de aceea delega-
rea trebue sa se Lek de toti jude-
catorii jurisdictiei. ceeace confirms
art. 32 din Regulamentul de hotAr-
nicie ;
Ca in speta, Curtea bine a pro-
cedat cand a anulat executarea M-
cuta, de tin judecator care fusese de
404 REPERTOR1UL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA

Trotcirnicit Ilotcirnici
legat numai de presedintele tribuna- ea este datoare a arata nemultumi-
lului. rea sa prin o contestatiune la con-
Buletinul 1895, p. 1,99 firmarea ce ar consfinti definitiv a-
45. In contra jurnalului de con- ceasta posesiune, in termenul pre-
firmare a hot5.rniciei din partea Tri- scris de art. 30 din Regulamentul
bunalului cand nu a existat nicio de hot5.rnicie ;
nemultumire sau plangere tnanifes- Considerand ins5, c5 data prin
tata in curs de dou5, luni de zile hoarnicia depusa se trece peste po-
dela depunerea ei la Tribunal nu sesiunea actuala si s5, is din st5,-
poate fi admis apelul, nu numai pen- panirea invecinatului proprietar, a-
trued, nu este admis apelul, dar pen- tunci din contra, eel ce pretinde a i
trucA actul de confirmare este a se se recunoaste o stapanire in mai
considera ca iiltimul act de executare ; mult, adica proprietarul a caruia mo-
Dach' insa s'ar revel& ca prin ho- sie se hofarniceste este tinut a in-
tarnicia confirmata, se atinge pro- tents actiune conform art. 19 citat,
prietatea sau posesia actuala, incon- spre a i se confirma acest drept si
testabil c5, jignitul va avea a uza de c5,tre judecata, pe cand proprie-
de caile judiciare pentru a paraliza tarul invecinat devine defendor si ca
executarea acelei hotarnicii, desi nu atare, are dreptul a'si arata nemul-
are dreptul de apel contra hotarni- tumirea sa pe tale de apilrare, lark'
ciei confirmata. s5, fie trebuinta, in acest caz, de o
Buletinul 1895, p. 598 contestatiune din parte-i.
46. Din art. 32 din Regulamentul Buletinul 1898, p. 738
de hotarnicie rezulta ca executarea 48. Avand in vedere ca prin titlul
hotarniciilor pe fata pamantului se III din acest Regulament, intitulat :
face de judecatorul delegat de Tri- (Despre chemAri., legiuitorul a avut
bunal, care arata inginerului ins5.r- grija de a arata modal cum are sa
cinat cu asezarea semnelor de ho- fie chemate partile la facerea hotar-
tar, unde trebue sa puma acele smite : nicilor, si termenul in care ele tre-
C5, din acest text reiese, c5, Tri- buesc a fi citate pentru a se pre-
bunalul care deleagii pe judecator cu zenta la fata locului ;
executarea, numeste pe inginerul in- Avand in vedere c5, prin art. 8
sarcinat cu asezarea semnelor de din Regulamentul hotarniciilor, le-
hotar, faro ca sa fie trebuint5, de giuitorul prescrise intr'un mod ex-
consultarea p5,rtilor, intrucat in ase- pres : (ca termenul insemnat pentru
menea caz, inginerul nu este un ex- venirea la fata, locului, va fi uici
pert in senzul art. 211 si urmatorii mai mic de trei luni, nici mai mare
din Proc. civilg. de 5 luni= ;
Buletinul 1896, p. 694 Considerand ca, termenele de infa-
47. Dup5 cum reiese din combi- tisare sunt prescrise in favoarea par-
narea art. 19 si 20 al Regulamen- tilor, pentru a'si putea pregati apa-
tulni de hot5.rnicie, cand partea in- rarea intereselor lor ;
vecinat5 cu proprietatea a chrei ho- Ca deci, si termenul prev5.zut prin
tarnicie se care a se confirms, ri- art. 8 din sus mentionatul regulament,
dica pretentiuni p e s t e posesiunea nu poate fi treat decal in folosul
mentinuta prin acea hotarnicie si e- partilor, pentruca sa poat5, avea tim-
xistent5, in momentul efectuarei ei, pul necesar stl'si procure titlurile de

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 405

hotarnicii
proprietate, documentele necesare, si
sa gaseasca pe cineva de arta, in-
ginerii trebuinciosi, avand timpul
disponibil pentru a studia actele si
sa mearga la fata locului spre a
controla lucrarea de hotarnicie, mer-
gere care la 1868, data promulgarei
Regulamentului, prezenta greutati din
cauza lipsei drumurilor de fer ;
Considerand ca data termenul este
prescris iii favoarea partilor, apoi
acest termen nu poate curge decat
dela inmanarea citatiei partilor che- executorie data de instantele judeca-
mate, caci numai din acel moment toresti, cu chiemarea for si care sa
ele sunt puse in cunostinta i in
rnasura de a pregatl apararea for ;
Considerand ca a se admite ca
termenul surge dela data ce poarta
citatia, ar fi a se da loc la surprin-
deri, caci partile interesate ar putea
face ca adversarii for sa, nu aiba
cunostinta de termen decal in ajun,
sau cu cateva zile mai inaiiite de
data fixata, pentru venirea la fate,
locului.
Buletinul 189.9, p. 305
49. Dupa dispozitiunile art. 19 din
Regulamental de hotarnicii, care au
putere do lege, fiind fault in baza
art. 745 din Proc. civila. proprieta,- ginirea prescriptiei impresurarei pa-
rul care isi hotarniceste mosia si manturilor, care a desfiintat dispo-
voeste a revendica verio portiune de
pamant cu care se crede incalcat de
veriun vecin, trebue ca depunerea
hotarniciei spre confirmare sa fie in-
sotita din parte-i de o petitiune prin
care sa-si formuleze pretentiunea de
revendic are ;
Ca numaiadaoga ultimul aliniat
printeo petitiune data precum se
vede in acest articol, se socoteste
procesul intentat.
Buletinul 1900. p. 1340
50. Considerand ea, din dispozititi-
nile art. 30 din Regulamentul hotar-
niciilor rezulta. ca termenul de doua
luni, in care se poate face o contesta-
llotcirni ea
tiune contra confirmarei unei hotar-
nicii,nu este prescris decat pentru
acei vecini cari an fost citati sa is
parte la facerea hotarniciei ;
Ca vecinilor ce n'au fost citati de
inginerul hotarnic, neputandu-le fi
opozabila o Iucrare la care ei n'au
fost chiemati sa participe, ei sunt
in drept a cere anularea unei ase-
menea lucrari, sau a se opune la
executarea ei, in tot timpul cat nu
va mijloci o hotarare definitiva si
confirme acea hotarnicie.
Buletinul 1900, p. 1440
51. Termenul de apel. in contra
hotararilor tribunalului date asupra
unei contestatiuni filcute la execu-
tarea unui plan de hotarnicie, este
de una lung conform art. 402 din
Procedura civila.
Buletinul 1901, p. 834
52. Desi prin art. 7 partea VI ca-
pit. 1 din Codul Caragea prigonirile
cele pentru calcarea de pamant $i
de hotare intre vecini erau impres-
criptibile, insa in lama prin legea
din 8 Martie 1847 relativa la mar-
zitiunea din Codul Caragea, s'a de-
clarat prescriptibile toate aceste in-
calcari $i, in urma acestei legi, chiar
actiunile pentru hotarnicii sunt stinse
daca sunt parasite timp de 30 ani.
Buletinul 190 ?, p. 375
... Cu conditie de a se fi platit taxa
prevazuta in art. 6 din legea din 1847.
Buletinul 1867, p. 292
53. Dispozitiunea continuta in art.
387 din Proc. civila este generala si
sa refera la executarea on carui titlu,
veH de sate on o dispozitiunie con
trarie si expresa nu deroaga la acest
principiu ;
Ca art. 32 din Regulamentul pentru

www.dacoromanica.ro
406 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT A ROMANA

lloteirnicit _Mote/raid,/
hotarnicie, nu deroaga intru nimic cand a facut-o, constituind un drept
la acest principiu, ci creeaza o ga- castigat pentru dansa, a i se aplica
rantie mai milt pentru peal, pros- Regulamentul dela 1868, prin care
criind ca punerea de hotare defini- se prescrie i o deosebita, cerere de
tive, dupa, sentintele remase execu- revendicare, este a se lovi intr. un
torii, sa se faca de membrul insarcinat drept dobandit.
de tribunal cn aceasta operatiune, si Buletinut 1903, p. 325
in conformitate cu dispozitiunile a- 55. Termenul de recurs in Casa-
cestui articol. tie contra dedzinnilor date asupra
Buletinul 190:?, p. 931 unei contestatiuni facute contra exe-
34. Considerand ca, in principiu, cutarei unei sentinte definitive prin
o lege noug de procedura nu poate care se confirms planul si hotarnicia
sa schimbe efectele produse de o ce- unei mosii, este do o lung de zile
rere facuta in conformitate cu legea dela pronuntarea deciziunei supusa
vechie ; recursului.
Considerand ca legea in vigoare la Buletinul 1903, p. 1339
1845 cand Eforia a depus la tribu- 56. Considerand ca autorizatia ce
nal hotarnicia si a cerut confirma- se da, unui hotarnic, totdeauna a fost
rea ei, nu prescria indatorirea pentru Si este marginita numai in timpul
eel care o depune, ca sa, faca $i o pe cat se afla in exercitiul misiei
cerere de revendicare pentru Oman- sale, si prin urmare, nutnai in acel
tul cu care se pretindea incalcat: Cit timp hotarnicul poate elibera acto
cererea facuta la acea epoca, coprin- hotarnicesti, care singure sunt ori-
dea intr'nsa si cererea de revendi- ginale ;
care ; Considerand ca in urma indepli-
Ca a se pretiiide ca Eforia trebuia nirei misiei unui hotarnic, orice act
sa observe la 1845 indeplinirea unor ar mai elibera el, nu poate avea nici
formalitati care n'au fost prescrise de o valoare, caci, dupa principiul de
cat prin Regulamentul de hotarnicii mai sus, ac,e1 hotarnic numai poate
dela 1868, este a se da acestui Re- fi in cercul autorizatiei sale de a face
gulament o putere retroactiva, lucru sau a da veri unei parti noui acte
ce nu rezult5, dintr'nsul; hotarnicesti.
Ca. art. 36 din acest Regulament, Buletinul 1864, p. 8
cand dispune pentru hotarniciile in- 57. Pentru alegerea hotarilor, fie
cepute la promulgarea sa. ca ele tre- din launtrul, fie din afara, art. 2
buesc sa se reguleze $i sa se judece cap. 3 partea II Codul Caragea pre-
dupa procedura prescris5, printr'insul, vede ca, se poate dovedi $i cu mar-
n'a putut intelege prin aceasta sit-i turiile locuitorilor satelor de prin
dea o putere retroactiva in sensul prejur.
de a se reforms toate actele facute Buletinul 1867, p. 904
mai inainte si efectele produse de 58. Vezi cuvantul (Prescriptiune.
dansul conform procedurei celei noui, No. 205.
ci numai, ca dela aplicarea lui ina- Buletinul 1904, p. 347
inte, toate actele de procedura sa fie 59. Considerand ca, in principiu,
facute conform acelui Regulament ; fiecare proprietar avand dreptul de
Considerand dar, ca efectele pe care acsi hotarnici mosia sa, independent
le-a produs cererea Eforiei la 1845, de hotarniciile facute de vecinii ant,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 407

flotdi.n,iei llotcir Welt

rezulta (le aci, ca nu-i-se poate opune theme in judecata pe vecinii asupra
autoritatea lucrului judecat de care carora va avea pretentiuni ca. 1-au
un proprietar vecin, decal data prin calcat hotarul, depunerea hotarniciei
hotarnicia ce se core a se confirms, $i a planului va fi insotita si de o
.0 tinde a se schimba linia despar- petitiune din parte-i prin care isi va
titoare prevazuta in hotarari defi- formula pretentia sa ;
nitive ; Ca numai prin o asemenea peti-
Ca, de asemenea, nu poate fi vorba tiune se socoteste procesul intentat
de autoritatea lucrului judecat cand, $i se intrerup prescriptiunile pentru
dela fixarea liniei despartitoare sta- calcari de pamant ;
tornicita prin hotarari definitive an- Considerand ca prin dispozitiunile
t .rioare, s'a schimbat posesia printr'o acestui articol, nu se ridica partei
deosebita prescriptiune. ce a depus in tribunal planul ei ho-
Buletinul 1904, p. 743 tarnicia mosiei- sale, dreptul de a
Vezi mai jos No. 62. intent& actiunea in revendicare si
60. Considerand ca pentru execu- in urma ;
tarea hotarniciilor, regulamentul de Ca mentionatul articol arata nutnai
hotarnicie prevede modul si functio- ca singura depunere a hotarniciei nu
nand chemat a face acea executare ; intrerupe prescriptiunea, pi ca pentru
Ca in acest caz nu avem a re- aceasta trebue intentata data cu
curge la dreptul comun, intrucat re- depunerea hotarniciei ai actiunea in
gulamentul special, care prevede alt revendicare ;
mod de executare. nu este abrogat ; Ca asa fiind, in speta, nu s'a vio-
Ca prin regulamentul de hotarnicii lat art. 15 din Regulamentul hotar-
iii vigoare, art. 32 si 33, se prevede niciilor cand actiunea in revendicare
ca. in caz de neintelegeri intro ve- s'a introdus mult in urma dupa de-
cini, punerea hotarelor definitive, punerea hotarniciei, inainte 'MA. de
dupa sentintele ramase executorii, confirmarea ei, si bine a considerat
se va face de membrul insarcinat Curtea de apel ca act intreruptiv de
do tribunal cu aceasta operatiune prescriptiune actiunea in revendicare
care, impreuna cu inginerul hotarnic, introdusa de Creditul rural, repro-
vor incheia actul de executare pe sentat astazi prin intim ita Elena Sc.
care it depun la tribunal ; Ghica.
Ca asa fiind, executarea hotarni- Buletinul 1904, p. 1763
ciilor neavand a se face de agentii 62. Considerand ca judecata ce se
de executare prevazuti de art. 372 urmeaza intro proprietari, cu ocazia
si 598 din Proc. eiv., ci de un ju- depunerei u n e i hotarnicii, pentru
decator de tribunal, conform citatelor fixarea hotarelor despartitoare intro
articole din Regulamentul de hotar- proprietatile lor, imprumuta, ca prin -
nicie, in speta, Curtea de apel numai cipiu, caracterul unei adevarate jn-
cu violarea acestor texte a respins deci $i actele de executare ale tri-
cererea de a se incheia ultimul act bunalelor, pot constitul, in aceasta
de executare al deciziei sale. privinta, lucru judecat ;
Buletinul 1904, p. 1757 Ca, din moment ce Curtea de
61. Avand in vedere art. 19 din apel a constatat, in speta, ca pentru
Regulamentul hotarniciilor care pre- vecinatatea dintre proprietatile par-
vede, ca daca proprietarul va voi sa tilor in litigiu, s'a urmat o judecata

www.dacoromanica.ro
408 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROAIANA.

ifotcir nicii Hotcirnicii

la anul 1850 prin care s'a fixat ho- Considerand c6, astfel fiind, si
tarul despartitor, acea judecata con- intrucat in speta, se constata ca mov
stitue lucru judecat, si nu se mai nenii au fost fata la facerea hotar-
poate reveni asupra ei ; niciei, aceasta dovedeste indeajuns
Ca intrucat s'a recunoscut de am- ca ei au fost citati de Inginer, si ca
bele part,i, inaintea Curtei de apel, in privinta for s'au indeplinit formele
ca hotarul intre proprietatile in ces- cerute prin art. 8 sus-citat.
thine s'a stabilit in 1850, apoi Curtea Buletinul 1905, p. 336
putea si chiar din oficiu, aplica prin- 65. Considerand ca, din dispozi-
cipiul autoritatei lucrului judecat, tiunile art. 111 Proc. civila, rezulta
care este o cestiune excluziv de ca orice cauza de nulitate relativa
drept ; la citatiuni sau alte acte de proce-
Ca chiar daca hotarul stabilit la dura este stins5 data nu se propune
1850 s'ar fi schimbat, dup5, cum s'a inaintea oricarei alte aparari asupra
pretins de recurenta, taus nu pe fondului, si aceasta pentru motivul
calea unei not hotainicii sa poate ca acela care primeste discutiunea
rectifica acel hotar. fern a se viola asupra fondului, fara sa se pre-
autoritatea lucrului judecat. valeze de nulitatile relative la ci-
Buletinul 1905, p. 39 tatiuni, este considerat ca renunta
63. Considerand ca sustinerea re- la aceste nulitati din cauza ca avut
curentilor din primul motiv de ca- cunotinVi. do citatiunile facute in
sare, ca, prin art. 19 din Regula- persoana sa;
mentul hotarniciilor, legiuitorul ar fi Ca aceste dispozitiuni, stint apli-
treat o intrerupere specia15, de pre- cabile in orice materie, in lipsa de
scriptiune in materie de hotarnicie, o dispozitiune speciala contrarie, cad
este neintemeiata, de oarece acest este aceiasi ratiune de a decide ;
articol aratand modul cum trebue Considerand ca, in speta, dupa
facuta cererea si cum se intrerupe cum se constata din deciziunea su-
prescriptia in privinta calcarilor, n'a push' recursului, exceptinnea pentru
inteles sa modifice intro nimic dis- nulitatea actelor de procedura petre-
pozitiunile dreptului comun in pri- cute cu ocazia facerei hotarniciei, s'a
vinta cauzelor de intrerupere a pres- propus de Stat, recurentul de azi.
criptiunilor si efectelor lor, nici sa, dupa ce se ordonase cercetari la fata
inlature principiul general coprins in locului si alte masuri probatorii ce
art. 1868 din Codul civil. dupa care au avut loc chiar dupa cererea Sta-
cererea in judecata nu intrerupe tului :
prescripiunea decat data va fi in- Considerand dar, ca Statul ridicand
cuviintata, printr'o hotara.re de ne- exceptiunea dupa apararea asupra
revocabila autoritate. fondului, cu drept cuvant si printr'o
Buletinul 1905, p. 2.99 buns aplicatiune a art. 111 sus-citat,
64. Considerand ca leginitorul edic- a fost respinsa de Curtea de fond.
tand dispozititmile art 8 si 18 din Buletinul 1905, p. 1170
Regulamentul hotarniciilor, a facut-o 66. Considerand ca prin nicio dis-
in scopul ca sa asigure partilor po- pozitiune din Regulamentul hotar-
sibilitatea de a asista la facerea ho- niciilor, nu se cere ca inginerul ho-
tarniciilor, spre a-si arata intampi- tarnic sa ridice un plan separat
narile ce ar avea de facut ; pentru pamantul in prigonire ;

www.dacoromanica.ro
 REP ERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA 409

Hotdrnicii rnicLi
Ca e deajuns ca acest teren sa fie Ca asa fiind, Curtea de apel, nu-
aratat in planul general al ingine- mai printr'un exces de putere a res-
rului hotarnic. pins confirmarea hotarniciei.
Buletinul 1905, p. 1171 Buletinul 1905, p. 1186
67. Avand in vedere ca Curtea de
apel din Bucuresti, prin decizia ata- lir isov domnesc
cata cu recurs, a respins cererea Mi- 1. Cercetarea $i stabilirea ce o face
nisterului de domenii de a se con- instanta de fond, a drepturilor ce le
firma hotarnicia mo$iei sale Badeni- are un proprietar bezmanar in vir-
Slobozia, pe motivul ca lucrarea in- tutea unui hrisov domnesc, se re-
ginerului hotarnic I. M. Ramniceanu duce la o cestiune de interpretare a
coprinde atatea greseli incat ar trebui unui act, care scapa de controlul
refacuta din nou ; Inaltei Curti ;
Considerand ca procesul pentru Ca drepturile conferite de un
confirmarea unei hotarnicii, este un Domnitor unui particular printr'un
litigiu ca oricare altul, in care jus- hrisov domnesc, desi sunt drepturi
titia este chiemata a se prontinta publice, prin natura lor, ele trebue
asupra fiecarui punct de hotar in a fi respectate intrucat sunt confe-
parte, $i in cazul cand yeti unele rite intr'un mod valid, $i proprietarul
din acele puncte nu sunt exact in- are ale exercita ca $i cand ar fi
dicate in lucrarea expertului, sau drepturi patrimoniale de ordine pri-
stint contestate, instanta judecato- vata ;
reasca urmeaza a se pronunta pe Ca dad, acele drepturi sunt con-
uncle anume trebuiau fixate acele
puncte, precum $i asupra tuturor trarii dreptului de proprietate ce-1
greselelor comise de expert in lu- au diferitii locuitori dintr'un targ
crarea sa $i relevate de parti ca supus
fi un
bezmanului, aceasta nu poate
motiv pentru nerespectarea lor.
atare, dand o hotafare care sa con-
state erorile si sa le indrepte, de- data ce existenta for e constants,
semnand ea punctele de hotar $i de- $i acele drepturi nu pot inceta decat
numirile ; in urma unei despagubiri in regula.
Ca, in speta, Curtea de apel, desi Buletinul 1884, p. 927
constata ca lucrarea de hotarnicie 2. Drepturile conferite unui pro-
confine erori de denumiri $i indica prietar bezmanar printr'un hrisov
gresif unele puncte de hotar, totusi domnesc, nu sunt privilegii, sc'itiri
nu rezolva ih ce anume consist& sau monopoluri de class, ca sa poata
acele erori ; fi considerate ca oprite, conform ar-
Ca desi Ministerul a cerut proba ticolulut 12 din Constitutiune, ci ele
cu martori spre a dovedi ca denu- sunt drepturi ce fac parte din patri-
mirile sunt exacte si punctele bine monial acelui proprietar.
indicate, Curtea respinge ca inutila Buletinul 1884, p. 928
aceasta proba, si respinge confir- 3. Avand in vedere ca procesul
marea hotarniciei ca fiind gresita, dedus inaintea instantelor de fond.
lasand astfel litigiul dintre parti far& are de obiect condamnarea recuren-
solutiune si pe parti in imposibilitate tului la plata unei taxe 20/0 in fa-
de a ajunge la indreptarea hotar- voarea comunei Bacau, asupra pre-
niciei dintre mo$iile lor ; tului cu care a cumparat un imobil

www.dacoromanica.ro
410 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM1NA

lir isov domnesc Ilvisov (lomnese

in orasul Bacau, dare creata printr'un acel oral, violeaza sus citatele arti-
hrisov domnesc in anul 1823 ; cole din Constitutie.
Considerand ca prin art. 110 din Buletinul 1890, p. 588
Constitutie se dispune, ca nicio sar- Aceias solutie pentru taxa hara-
cina, nici un impozit comunal nu se bagilicului.
poate pune, decat cu consimtimantul Buletinul 1390, p. 773
consiliului comunal, confirmarea pu- 4. Ofisele domnesti, conform ju-
terei legiuitoare si intarirea Capului risprudentei urmata in Moldova si
Statului iar prin art. 130 se abroaga recunoscuta de Inalta Curte prin mai
toate dispozitiunile din legi, decrete, multe deciziuni, au lost totdeauna
regulamente si alte acte contrarii cu considerate ca acte legislative, de
cele asezate in Constitutie ; oarece pe acele timpuri, nu exists
De unde urmeaza, ca, de aci inainte, inca in tiara, un regim constitutional
nicio dare in favoarea unei comuni bine caracterizat.
nu poate fi ceruta, decal data d'ansa Buletinul 1879, p. 90
a lost consimtita de consiliul co- 5. Considerand ca prin art. 20 din
munal, confirmata de puterea legiui- hrisovul din 1816 se prevede : Carl
toare, si intarita. de Caput Statului, g din locuitorii targului vor avea, tre-
si dar, ca nimeni n'ar putea, fi im- gbuinta a mai prinde loc din locurile
pus, in virtutea unui hrisov domnesc gslobode ce stint in cuprinsul tar -
cgului fara stapa,n, aratand epitro-
anterior oricare ar fi caracterul legal gpilor trebuinta ce are, li se va
ce acest hrisov ar fi avut la epoca gsi vor plati la casa obstiei pe acel
cand a lost datcaci darea preva- (loc. dupa analogia ce s'au facia
zuta in acest hrisov, nefiind stabi- gacum ; iar strainii pentru locurile
lity in conditiunile citatului art. 110, ce vor avea, trebuinta a-si prinde
ea este desfiintata in virtutea sus gsnre locuinta lor, sa plateasca pre-
zisului art. 130 ; cum se vor putea, invoi cu obstea ;
Considerand ca argumentul ce se Considerand ca dispozitiile de fa-
trage din dispozitille alin. 84 de sub voare din sus mentionatul art. 20,
art. 2 din Legea pentru maximul nu privesc decal epoca promulgarei
taxelor si contributiunilor comunale hrisovului din 1816 pans la infiiti-
din anul 1b71, nu este intemeiat, tatea targului Barlad, iar nu si epo-
caci deli acest aliniat prevede men- cile ulterioare intr'un mod indefinit,
-tinerea in favoarea comunei a taxelor caci nu este admisibil ca legiuitorul
asezate prin legile in fiinta., n'a in- de pe atunci sa fi voit a fixa, va-
tales a vorbl decal de acele taxe ce loarea locurilor pentru eternitate,
erau asezate in conformitate cu ce- f5,r5, a tine seama de plus valuta ce
rintele citatului art. 110 din Consti- ele ar fi putut dobandi, dup, infiin-
tutie ; tarea targului si prosperitatea lui in
Considerand ca astfel fiind, cand ctirsul secolilor ;
trib. recunoaste comunei de Bac5,u, Considerand ca data dispozitiile
dreptul de a percope, in virtutea art. 20 din hrisovul din 1816 nu au
sus zisului hrisov din anul 1823, lost edictate cleat pentru epoca in-
taxa de 2 /, asupra pretului cu care fiintarei targului Barlad, instaiita de
recurentul a cumparat un imobil in fond face o gresita aplicare a sus

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 411.

lirisov dontn,ese Hrisov dontn,ese

zisului art. 20. ca,nd voeste a aplica
dispozitiile lui si astazi, aproape un
secol dupa promu]garea hrisovului.
Buletinul 1903, p. 15
6. Considerand ca taxele la cari
targovetii sunt obligati catre pro-
prietar prin hrisovul din 1856, care Ca prin legea din 1839 si acea.
a infiintat targul Ivesti, nu pot fi din 1847 nu s'a facut decat oarecare
considerate ca privilegii sau mono- modificatiuni la Sobornicescul Hri-
poluri in sensul art. 12 din Consti- sov, care exista anterioramente ea
tutiune, ei nici ca, impozite in sensul
art. 108, de oarece darile catre Stat,
judet sau comuna sunt rezultatul
unei necesitati a vietei colective, pe
cand prestatiunile datorite proprieta-
rului, nu sunt decat rezultatul unei
conventii private, echivalentul unei
indemnizari, in schimbul unui drept
ce se acorda individului de a se fo-
losi de proprietatea altuia ;
Ca Constitutiunea n'a inteles de
a desfiinta, fara o prealabila des-
daunare, obligatiunile care an luat
nastere dintr'un contract voluntar
incheiat intro parti in mod expres
sau tacit, asa ca prin Constitutie,
nu s'a atins drepturile acordate pro-
prietarilor prin hrisoave ;
Ca prin art. 12 din Constitutie nu
se vorbeste decat de scutirile, pri-
vilegiile ei monopolurile de clasa, iar
nu de acelea ale proprietatei, caci
art. 480 din Codul civil prevede eh
proprietarul are dreptul a dispune
de proprietatea sa in mod absolut $i
exclusiv, respectand limitele ce-i im-
pune legea, si nicio lege nu-i inter-
zice proprietarului de a nu stipula
conditiuni in folosul proprietatei sale,
cu aceia cari ar vol a se stabili pe
proprietatea sa, si a se folosi de
dansa ;
Din contra, art. 481 din Codul civil,
prevede ca niineni nu poate fi shit a
ceda, propietatea sa fara o prealabila,
despagubire, chiar pentru o cauza de
utilit:Ite publica, altfel posesiunea
folosinta de proprietatea altuia, ar
avea caracterul unei uzurpatiuni.
Buletinul 1903, p. 192
7. Sobornicescul Hrisov exista ca
legiuire dincolo de Milcov inca din
anul 1785 ;
lege lucratoare ;
Ca, stapanirea de 20 ani trecuti,
bazata pe un titlu puternic, adica
pe un act de vanzare legalizat, este
un temeiu legal admis nu numai prin
Sobornicescul Hrisov, dar $i prin
art. 1924 din Codul civil Caragea
care s'a promulgat in anul 1817.
Buletinul 1864, p. 141
8. Avand in vedere ca, se con-
stata din sentinta atacata, c,a obiec-
tul procesului, astfel cum a lost des-
batut dinaintea instantelor de fond,
contra in cererea recurentei de azi
Sevasta Voinescu, proprietara mosii
Plopana din judetul Tutova, ca in-
timatii in recurs sa, fie condamnati
a-i plati 1000 lei daune, pe motiv ca
dansii contravenind drepturilor sale
recunoscute prin Hrisovul cu No. 124
din 15 Alai 1845 al fostului Domni-
tor al Moldovei Mihai Gr. Sturdz
s-au cumparat paine dela un oare
care N. Dorneanu, care in mod ar-
bitrar ar fi infiintat brutarie in ra-
ionul comunei Plopana ;
Ca tribunulul, in apel, prin sen-
tinta supusa azi recursului, a res-
pins actiunea ca neintemeiata, ;
Considerand ca, tribunalul iii in
temeiaza hotararea sa pe conven-
tiunea intervenita intre maiorul Ior-
dachi Voinescu, autorul recurentei
de azi, proprietar al mosiei Plopana
si negustorii targovetd asezati pe .
atunci in targusorul Plopana. care
apartinea aceluias proprietar. con-

www.dacoromanica.ro
412 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Hrisov domnese Imobile prin destinatie

ventiune inarita prin Hrisov Dom - 2. Avand in vedere ca art. 468
nesc de Voivodul Mihail Gr. Sturdza ; din Codul civil prevede ca efectele
Considerand ca, tribunalul inter- mobiliare ce proprietarid a asezat
pretand clauzele acelei conventiuni, catre fond ca perpetuu, sunt imobile
constatA in fapt, ca intentiunea si prin destinatiune, iar art. 469 Codul
vointa partilor contractante a fost civil, in prima lid parte pune oare-
ca pitariile, casapiile si inungeriile cari reguli generale asupra caracte-
sa, rAmanA exclusiv in folosul pro- relor perpetuitAtei, dar ai carui ter-
prietarului, nefiind slobod nimeni meni nu sunt restrictivi ;
dintre targoveti a scoate paine, a Tot ceiace legea voeste, este ca
vinde carne si lumanitri, lath invoi- sa fie un semn exterior al vointei
rea proprietarului, care se obliga si proprietarului de a imobiliza oarecari
dansul de a avea de a pururea toate obiecte, alipindu-le la fondul sat ;
aceste lucruri cu indestulare pentru Asa fiind, aplicatiunea acestui ar-
obste si cu preturile dela targurile ticol 469, in aceasta privinca, este o
vecine ; cestiune de fapt ;
CO. insa, n'a putut infra in inten- Considerand ca, in spetrt. Co ini-
tiunea $i vointa partilor contrac- siunea de apel a constatat Si apre-
tante, ca targovetii & nu alba drep- ciat, ca instalatiunea electric& a ca-
tul si sa nu'si poata procura paine, sei Rally, cu toate masinariile ei.
came si lumanari, $i din veriun alt sunt accesorii de esenta cladirei, fara
targ sau sat vecin ; de care dansa ar fi necomplecta si
Considerand ca interpretarea data n'ar produce utilitatea in vederea
de instanta de fond zisei conven- careia a fost construita, si c, asa
-tiuni, constituind o cestiune emina- fiind, fae parte integrant& din cl&-
mente de fapt, scapa controlului a- dire, ca imobile prin destinatiune.
cestei Inalte Curti ; Buletinul 1903, p. 566
Considerand ca, astfel fiind, $i
intrucat tribunalul constata in fapt Importit foneiar
ca brutaria lui Dorneanu, dela care 1. Legiuitorul, prin art. 12 din
si au procurat intimatii paine, este Legea de urinarire in materie de
in afara de targusor si satul Plo- contributiuui directe si alte venituri
pana, Cu drept cuvant tribunalul a ale Statului, prescrie ca implinitorul
respins actiunea ca nefondata. care in curs de un trimestru nu va
Buletinul 1905, p. 556 cere contributiunea dela vreunul din
contribuabilii inscrisi in registrele
sale $i nu va intrebuinta toate mij-
I loacele prescrise de lege, va rama,-
nea singer raspunettor catre fist ;
Intobile prin destinatie CA, din citata dispozitiune legal&
1. lnstrumentele de arat si anima- rezulta c& legiuitortl s'a ocupat nu-
lele afectate la serviciul si explota- mai de raportul juridic dintre impli-
rea fondului dotal, fiind imobile prin nitor si fist, dar nicidecum de ra-
destinatiune, conform art. 467 si 468 porturile fiscului cu contribuabilii.
Codul civ., ele nu se pot urmari si Buletinul 1873, p. 145
vinde. 2. Legiuitorul, prin art. 7 din Le-
Buletinul 1883, p. 755 gea de urm&rire, prevede anume ca

www.dacoromanica.ro
 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENT A ROMAN A. 413

Impo, it fonciar Impotitt fonciar

plata impozitului nu se poate dovedi Considerand ca, conform art. 3 al
de catre contribuabili decal exiband Legei impozitului fonciar, contribu-
recepisa liberatg de perceptor din thinea foncier5, se calculeaza asupra
registrul cu match ; venitului net, adica asupra folosului
Ca., in spet5 prezentandu-se un ce produce un imobil ;
certificat doveditor de plata impozi- Ca este dar conditie, pentru ase-
tului, sustinandu-se ca recepisele nu zarea impozitului fonciar, ca folosul
se pot prezenta din cauza de fort& sau foloSint,a imobilului respectiv sa
majora, si trib. adwitand de bun fie rezervata aceluia dela care se cere
acest certificat, fa'ra ca mai intaiu impozitul ;
sa constate cazul de forth majora, Ca, dacg relataa e asa, ca proprie-
a violat art. 7 din Legea de ur- tarul n'are decat proprietatea nude,
m5,rire. ca folosinta este rezervata altuia.
Buletinul 1884, p. 112 invederat ca acesta are a plati im-
3. Dupg art. 27 $i 29 din Legea pozitul, precwn, cand e vorba de
pentru constatarea si perceperea con- drept de superficie sau de emfiteuza,
tributiunilor din 1882, modificarile superficiarul si embaticarul, cari trag
rolurilor in cursul periodului de cinci si au folosul real, au a plati si im-
ani, nu se pot face decat numai de pozitul ;
care comisiunile comunale si acelea Considerand ca si atunci cand, fie
de apel, dupa. cererea fie a impiega- in virtutea unui hrisov, fie in vir-
tului fiscal, fie dupa, a partei inte- tuiea unui pact intre proprietar cu
resate. targovetii dintr'un taxg, acestia pla-
Buletinul 1886, p. 751 tesc proprietarului un drept de bez-
4. Prin art. 13 din Legea asupra man pentru locul de cash si pentru
impozitului fonciar din 31 Martie 1885 dreptul de pasunare de pe o intin-
legiuitorul pedepseste, in adevar, pe dere determinate rezervata, targove-
cel ce, prin acte economicoase, pg- tilor, invederat ca aceasta portiune
gubeste fiscul, dar data frauda nu de pamant rezervata pentru pasu-
se dovedeste, prescriptiunile lui nu narea vitelor targovetilor, nemai pro-
se pot aplica. curand un venit proprietarului, nu-1
Buletinul 1891, p. 308 poate oblige la plata impozitului
5. Vanzarea facutg de proprietarul fonciar pentru acel pamant.
unei p'5,duri a mai multor lemne din Buletinul 1896, p. 85
padurea sa spre a servi ca stalpi de Vezi mai jos No. 9.
telegraf, nu intro in prevederile ar- 7. Considerand ca, dup5. art. 4,
ticolului 11, alin. a, spre a fi scutit alin. f din Legea asupra impozitului
de d'ari, asa ca dansul beneficiand fonciar, calculul asupra venitului net
din vanzarea facutg, trebue impus, se face, pentru fabricile de orice na-
pentru o singura data, la plata fon- tura., precum morile $i altele, sea-
cierei prevazuta de lege. zandu-se cu a treia parte din pre%ul
Buletinul 1894, p. 205 cu care sunt inchiriate, Mcand astfel
6. Avand in vedere ca este a se o deosebire intre modul cum se cal-
sti data pentru portiunea de 72 hec- culeaza venitul net la mori, de mo-
tare, ce serve ca imas pentru Vargo- dul cum se calculeaza venitul net
vetii din Buhus, propriebrul are a la c15,diri, unde trebue sa se scada
plati impozit fonciar deosebit ; o a patra parte din chirie sau din

www.dacoromanica.ro
414 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Impatl it fonciar Industrie insalubre

venitul ce ar produce, asa cum pre- Considerand ca dupa dispozitiunile
scrie alineatul b din acelas articol 4. sus-citatului articol, industriile de
Buletinul 18.96. p. 87 clasa a 3-a, in care intra $i morile
S. 0 simple apreciere nemotivata cu abur, existente de mai inainte
pentru urcarea impunerei impozitului inlauntrul comunelor urbane, mli
fonciar, constitue un exces de putere. aproape de centru, mai departe dN
Buletinul 1896, p. 99 marginea extrema a comunei, se vor
9. Considerand ca impozitul fon- stramuta trei tat la marginea co-
ciar se calculeazit asupra venitului mutiei. in time de eel mult trei ani
net ce produce imobilul ; cu pazirea preseriptittnilor din citatul
Considerand ca, data asupra imo- regulament ;
bilului este constituit un drept de Considerand ca intrucat acest ar-
emfiteuza in asa conditii ca nudul ticol, care se refers exclusiv la in-
proprietar n'are niciun folos, invede- dustriile insalubre de clasa a 3 a,
rat ca impozitul fonciar calculat a- vorbeste numai de acele industrii a-
supra venitului trebue sa fie platit flatoare inlauntrul comunelor urbane.
numai de emfiteutecar ; cand insa rezulta invederat ca asemenea dis-
dreptnl de eumfiteuza sau de super- pozitiuni nu se pot intinde si asu-
ficie este constituit in conditii ca pra acelor industrii insalubre de elasi.
nudul proprietar sa alba un insem- a 3-a aflatoare in comunele rurale :
rat venit, e invederat ca sunt con- Ca de altfel. aceasta idee a legiui-
ditiile Legei impozitului fonciar pen- torului reese si din celelalte articole
tru Ca sa fie si nudul proprietar din Regulament, privitoare la cele-
supus platei de impozit fonciar ; lalte Blase de industrii insalubre.
Considerand ca dispozitia Codului caci acolo nude dansul a voit a se
Calimach, in privinta indatorirei bez- referi $i la cele aflatoare in comu-
manarulni de a plati impozitele, este nele rurale, a spus-o in mod expres,
pentru cazurile cand. intfadevar, nu- precum a facut-o cu industriile de
dul proprietar n'are niciun folos sau clasa 1-a $i 2-a despre care se vol.-
nu imparte folosinta cu bezmanarul, beste in art. 33 si 36 din zisul Re-
nu insa cand nudul proprietar are gulament;
asigurat un insemnat venit pentru Ca in spetrt, stabilit fiindca moara
care, tocmai conform art. 3 al Legei cu abur a recurentului se gaseste
impozitului fonciar, trebue sa pit- infiintata in anul 1880 in comuna
teasca impozitul. rural& Stoene$i din judetul Roma-
Buletinul 1496, p. 227 Si 618 nati, far& cuvant, Curtea de apel,
10. Vezi cuvantul Contributiuni . dispus stramutarea ei, intemeindu-se
Imprumut (act de) pentru aceasta pe dispozitiile art. 37
1. Vezi cuvantul .Acteo No. 10, din decal
Regulament, care nu vorbeste
de industriile aflatoare in co-
11, 12, 13. munele urbane.
Vezi si cuvintele tContracte ,cObli-
gatiunio $i clpotecap. Buletinul 1900, p. ,94.9
2. Considerand ca intrucat, dupa
Industrte insalubrii dreptul comun, primarul ca auxiliar
1. Vazand art. 37 din Regula- al puterei publice are dela lege drep-
mentul industriilor insalubre decre- tul a descoperi faptele penale in ge-
tat la 20 Septembrie 1894 ; neral, si intrucat la acest principiu

www.dacoromanica.ro
 REPERTORRIL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 415

In,d ustr le insalubrei _MP cr e

nu deroaga niciun text din Regula.-
mental industriilor insalubre, rezulta
e5, primarul ramane competent sa
inchee acte si pentru descoperirea
contraventiunilor la sns zisul Regu-
lament.
Buletinul 1904, p. 1139
Inj urie
1. Din dispozitiunile art. 299 Cod.
pen., combinat en art. 3U0, rezulta
ca injuriele sau expresiunile oca'ri-
toare prin care nu s ar imputa cuiva
un viciu determin $i cari an vor
fi fost pronuntate in locuri sau a-
duari publice, sent considerate de
lege ca simple contraventiuni de po-
litie. si nu pot avea caracterul de
delicte corectionale.
Ca prin imputatiunea unui viciu
determinat sau fapta lamurita, le-
giuitorn1 a inteles fapte de natura a
indica pozitiunea precisa $i injurioasa
a unei persoane, iar nu si acele in-
j irii ce contin niste expresiuni o-
fenstitoare sau despretuitoare adre
sate intfun seas cu totul general si
indecis.
Cuvintele rostite cuiva de : Caine
rosu , nu pot fi intelese decat ca o
expresiune ultragianta ce nu se ra-
porta la un viciu determinat in sen-
sul legei, si prin urmare nu sunt de
natura a constitui injuria previtzuta
de art. 299 Cod. pen.
Buletinul 1971, p. 47
2. Dupa art. 396 alin. 2 si 300
Cod. pen. oricine va rosti injurii sau
alte expresiuni ocaratoare, tie chiar
in public asupra altei persoane are
a fi pedepsit cu amenda de donazeei
$i cinci lei $i cut inchisoare dela una
la cincisprezece zile inclusiv; Ca intrebuintarea chiar a acestor
Ca in speta constatandu-se inju- expresiuni ocaratoare legea a voit
riile si judele de pace condamnand sa o opreasci, iiedepsindu-le inde-
pe prevenitul numai la o amenda de pendent de once alta consideratiune.
zece lei, pedeapsa mai mica decat
acea prescrisa de lege, hotararea sa
urmeaza a fi casata.
Buletinul 1876, p. 536
3. litipa. art. 304 din Cod. penal
alcatuitorii inserisurilor imputatoare
sau injurioase au a fi pedepsiti atunci
numai sand se constata ca aceia care
s'au prezentat en asemenea inscri -
suri nu stiu nici sa citeasca nici sa
scrie, asa ca a presupus ca n'a cu-
noscut tale coprinse in acele inscri-
suri ;
Ca in speta fiind vorba de o to
legraina subscrish de Teodor Teodo-
ridi Frangule $i adresata Consiliului
de ministri, care coprindea expresi-
uni injurioase contra guvernului $i
adrninistratiunei, $i care telegrama
a fost compusa de recurecurentii do
astazi, nu putea a se face aplicatia
art. 304, afara de cazul cand se con-
stata ca subscriitorul acelei telegrame
anurne Teodoridi, si dupa, acui cerere
numai s'a facut telegrama de reeu-
curenti, stia carte.
Buletinul 1879, p. 866
4. Faptul de a fi rostit in public
la adresa unui avocat cuvintele ctal-
har si mizerabil, constitue delictul
prevazut de art. 299 Cod. penal.
Buletinul 1883, p. 109:1 ; 1885, p. 55
5. Prevenitul pentru delictul de
calomnie e adtnis, dupg distinctiu-
nile art. 295 din Cod. pen. s se a-
pere proband adevarul faptelor im-
putate, acest drept insa nu'l are, nici
nu'l poate avea acela ce e tras la
ra'spundere pentru delictul de injurie,
al carui element constitutiv este sim-
pla expresiune ocaratoare, neinsotita
de imputarea veri unui fapt anutne
determinat ;
Buletinul 1891, p. 78

www.dacoromanica.ro
416 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Injurie Injurie
6. Cuvintele de .pungas ordinary., tints nemotivata in privinta acestui
nu constitue delictul de calomnie, punct.
de oarece prin ele nu se imputa un Buletinul 1898, p. 344
fapt determinat care, de ar fi ade- 9. Pentru aplicarea unei dispozi-
vaxat, ar supune pe cineva la pe- tiuni penale, si pentru condamnarea
depse sau macar la ura sau dispre- cuiva pentru un fapt prevazut de
tul concetatenilor sai, ci o simply in-Codul penal, e trebuinta sa se con-
sulfa, care, conform art. 60 din le- state de insasi instanta, existents
gea judecatoriilor de ocoale, e de insasi a faptului penal imputat. apoi
competenta acelor judecatorii. sa se constate data faptul imputat
Buletinul 1992, p. 60 intruneste conditiunile cerute spre a
7. Din redactiunea art. 300 din fi subsumat si pedepsit Co n f or in
Codul penal rezulta, ca, injuriile sau unei dispozitiuni penale ;
expresiunile ocaritoare, pentru a Ca in deosebi, cand e vorba de fap-
putea fi pedepsite, urmeaza, ca ele tul de insults, nu e suficient ca ju-
sa fie adresate in fata persoanei re- decatorul de fapt sa declare ca cu-
clamante, iar nu in lipsa sa. tare a injuriat, ci trebue sa constate
Buletinul 1898, p. 236 si sa arate care sunt anume faptele
8. Considerand ca legiuitorul, prin sau relele care dupa aprecierea in-
art. 299 din Codul penal, definind stantei, formeaza obiectul injuriei sau
caracterul injuriei care se pedepse- a insultei, caci altfel, afirmarea si
ste conform dispozitiunilor citatului aprecierea ca, exists faptul imputat,
articol, de aci urmeaza ca, enuncia- n'ar fi constatata si dovodita, c5, a-
rea faptelor ce se imputa unei per- ceasta cu atat mai mutt, ca sa se
soane este indispensabila pentru a poata sti si exercita controlul Curtei
se putea controls clack acest fapt a de Casatie in privinta bunei aplicari
fost bine calificat ; a dispozitiunei Codului penal. e ne-
Considerand ca., in spats, sentinta aparat sa se cunoascrt insasi faptele,
supusa recursului se margineste a nu numai aprecierea judecatorului de
declara ca din depozitiunile martorilor fond asupra faptelor imputate si ne-
reiese ca recurentii au insultat pe contestate.
partea reclamanta, ; Buletinul 1998, p. 552
Ca o asemenea enunciatiune nu 10. Cuvintele rostite in public,
satisface scopul legei, pentru ca fap- fats de mai multe persoane, si prin
tele care au format obiectul depozi- care un procuror a fost fiicut : 'hot,
tiilor matorilor sunt varii, si el sunt si ca are acte compromitatoare in
susceptibile de apreciere ; contra say., nu constitue o calomnie
Ca pentru aplicarea legei penale, in sensul art. 294 din Codul penal,
si pentru declararea ca cutare a co- intrucat nu se aduce p5,rtei vatrt-
mis cutare delict, trebue ca insasi nicio imputare pentru verio fapt5, de-
faptul imputat, si care are a fi cali- terminate, fapta care de s'ar ado-
ficat, sa fie anume constatat, ceeace veri, ar expune-o la pedeapsa, sau
in sputa, nu e ; cel putin la ura si dispretal cetate-
Ca prin urmare, cand Tribunalul nilor, ci numai nista acuzatiuni vagi
a procedat astfel, a pronuntat o sen- care nu constitui decat pur si simplu

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 417

Injurie Ingeldciune
o insults prevazuta si pedepsita de de inselaciunea comisg de dansul,
art. 300 din Codul penal. destul numai ca folosul sa fi fost
Buletinul 1898, p. 1252 (Seq.-Unite) posibil si ca agentul, prin faptele
11. Cuvintele de : chot si pungas., imputate, sa fi avut de tints un fo-
desi rostite in public, intrucat prin los, oricare ar fi fost rezultatul.
ele nu se aduce o imputare asupra Buletinul 1872, p. 169 ; 1893, p. 72 $i
veri-o fapta determinate, nu consti- 1901, p. 1421
tuesc delictul de calomnie, ci acel 4. Cuvantul caverea din art. 332
de injurie prevazut si pedepsit de Cod. penal este larg, dupa cum chiar
art. 299 din Codul penal, si de corn- etimologia lui o arata, si prin urmare
petenta judecatoriilor de ocoale de coprinde toate bunurile, fie prezente,
a'l judeca conform art. 71 din Legea fie viitoare, actuale sau eventuate ce
judecatoriilor de ocoale cine-va poate avea ;
Buletinul 1899, p. 744 Ca tocmai pentruca legea a voit
12. Cuvintele de : cgazda de hot, prin art. 332 Cod. penal sa izbeasca
constitue o simple insult& prevazuta insela'ciunea ce s'ar comite in pa-
si pedepsita de art. 299 din Codul guba bunurilor lath distinctiune, nu
penal. care dupa art. 71 din Legea a procedat ca la art. 334 Cod. penal
judecatoriilor de pace intra in corn- prin enumerarea bunurilor in preju-
petenta acestei instant/43 de a o ju- ditiul carora s'ar comite inselaciu-
deca. nea, ci a intrebuintat cuvantul de
Buletinul 1900, p. 82 avere. care e larg si coprinzator.
13. Vezi cuv. tDelicte si crime. Buletinul 1872, p. 169
5. Desi, in adevar, faptul de a in-
Ingelcieiun,e sela pe cumparator asupra catimei
1. Conditiunile esentiale lucrurilor vandute nu prin intrebuin-
ciunei prin prcschimbarea marfei tarea de dramuri sau masuri minci-
stint : prejuditiul cumparatorului si noase, ci prin cele adevarate si juste
denaturarea marfei pan5, inteatata dand insa lipsa, nu cade in previ-
incat sa nu mai poata indeplini uzul ziunile art. 336 Cod. pen., el insa nu
la care era destinata. intr.& nici in previziunile art. 393,
Buletinul 1870, p. 57 alin. 6, caci prin acest articol se pe-
2. Faptul introducerei de marfuri depseste simplul fapt al intrebuin-
prin ascuns in contraband& farg plata tarei de alte dramuri sau masuri de
de tax& vamala, nu constitue o in- cat cele prevazute de legile in vi-
selaciune, ci numai o contrabands goare, fare sa fi mijlocit verio inse-
pedepsita conform regulelor vamelor laciune asupra catimei lucrului van-
prin confiscarea m'arfurilor (art. 332 dut, deoarece in caz contrar pedeapsa
si 333 Cod. penal). este dupa art. 337 Cod. penal tot cea
Buletinul 1872, p. 51 prevazuta de art. 336 Cod. pen. ;
3. Prin art. 332 Cod. pen. decla- Ca faptul precitat de a insela pe
randu-se culpabil de inselaciune a- cumparator asupra catimei lucrului
cela care face sa misc.& o amagire vandut dand lipsa, chiar prin intro-
in paguba averei altuia, in vedere buintarea de dramuri sau masuri
de a impartasi folds, este evident ca adevarate si juste, intra numai in
Iegea pedepseste chiar atunci tend previziunile art. 332 si 333 din Cod.
agentul efectivamente nu s'a folosit pen., caci, in asemenea caz, vanzato-
I. C. Barozzi.Vol. II 27

www.dacoromanica.ro
418 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Ingelaciune
rul in vedere de a se folosi de pretul
lucrului vandut lipsa, face sa nasca
o amagire in paguba cumparittoru-
lui, facand s treaca de adevarata o
catime mincinoasa.
Buletinul 1874, p. 161; 1886, p. 362
fi 1887, p. 927.Contra. : 1883,
p. 857
6. Prin art. 333 Cod. penal se pe-
depseste inselaciunea definite de ar-
ticolul 332 Cod. penal dupe care,
inselaciune_ este cand cineva in ve-
dere de a Impartasi un folos, face
sa nasca o amagire in paguba ave-
rei altuia, sau facand sa treaca de
adevarate fapte mincinoase, sau pre-
facand in mincinoase fapte adeva-
rate, sau suprimandu-le de tot ;
De unde rezulta, ca elementele
acestei inselaciuni sunt : Alteratiunea spre ai pagubi de suma ce trebuiau
adevarului, intentiunea frauduloasa sa primeasca pentru cantitatea de
i posibilitatea de prejuditiu.
Buletinul 1876, p. 241i 1880, p. 45 caz in care trebue sa se aplice dis-
Constatarea existentei inselaciu-
nei, constituind o cestiune de fapt
scapa cenzurei Casatiei
Buletinul 1892, p. 841
7. Din chiar textul formal al ar-
ticolului 336 Cod. penal rezulta, ea
are a fi pedepsit ca inselator nu nu-
mai vanzatorul, dar $i acela care
prin intrebuintarea de masuri min-
cinoase va insela asupra catimei lu-
crurilor vandute ;
Ca, in speta, fiind constatat ca
recurentul, in calitate de cumpara-
tor, la primirea graului cumparat s'a
servit cu o banita mincinoasa pen-
tru a insela pe vanzator asupra can-
titatei, Curtea de apel a facut o justa
aplicatiune a art. 336 din Codul
penal.
Buletinul 1879, p. 860 ; 1887, p. 1044;
1892, p. 270; 1898, p. 631 Fi 1904,
p. 870
S. Faptul de intrebuintare de nume
si calitati mincinoase, prin cari se
www.dacoromanica.ro
In4eliictune
induce in eroare magistratii pentru a
credo de adevarata intrPprinderea
cuiva, intruneste elementele consti-
tutive ale delictului de inselaciune
si cade sub previziunile art. 334 din
Cod. pen.
Buletinul 1880, p. 124 fi 1882,
p. 1086
9. Unul din elementele constitu-
tive delictului de escrocherie este si
acela ca : cin vedere de a impartilsi
folos, face s5, nasca o amagire in
paguba averei altuia. ;
Ca, in speta, Curtea, deli con-
stata existenta prejuditiului, precum
$i manoperile frauduloase intrebuin-
tate de recurenti, ins5, nu constata
ca aceste manopere au fost de na-
tura a induce in eroare pe accizari
gaz ce introduceau in oral, singurul
pozitiile art. 332 Cod. penal.
Buletinul 1890, p. 127
10. Legiuitorul prin art. 336 Cod.
penal pedepseste pe acei cari prin
intrebuintare de mincinoase masuri,
au inselat asupra catimei lucrurilor
vandute, chiar data ar ramane ne
cunoscuta persoana inselata, destul
numii data so constata ca vanza-
torul intrebuinta cu intentiune de a
insela la vanzarea marfurilor sale,
masuri mincinoase in prejuditiul cum-
paratorilor ;
Ca in speta, Curtea apelativa prin
deciziunea atacata constatand in fapt
ca recurentul obicinuit intrebuinta
un cot mincinos in vanzarea marfei
sale, a la cut o justa aplicatiune ci-
ta,tului articol de lege.
Buletinul 1882, p. 340 ; 1886, p. 215;
1900, p. 1418; 1902, p. 991 i 1903,
p. 1128
11. Pentru a stabill existenta unel-
tirilor viclene in stop de a insela,
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 419

Inqe leiciune Imeicieiune

proba testimonials este admisa fara ticol, care corespunde vechiului ar-
nicio restrictie ; ticol 405 din Cod. penal francez,
Ca, in materie penala, dispozitiuneaastfel precum e conceput si fara sa
art. 1195 Cod. civ. nu poate fi in- se fi adoptat de legiuitorul nostru
vocata contra admiterei probei testi- si modificarea la acel art. 405, in-
moniale fara nicio restrictie, intrucat trodusa in Fraga prin o lege din
probele pentru constatarea infractii- 1863 tocmai pentru a se putea, con-
lor fiind de consecinta si de convin- damna Si unele incercari de inse15,-
gore, ele nu pot fi m5,rginite prin &lune, care de altmintrelea n'ar fi
dispozitiile Codului civil in materie putut fi condamnate conform ve-
de proba prescrisa pentru probarea chiului art. 405 din Codul penal.
relatiilor de drept privat. presupune, pentru ca sa se poata
Buletinul 1883, p. 984 zice ca e incercare, ca s'au remis
12. Faptul de a inscrie in matca banii (vezi Chauveau $i Faustin Helie,
unui registru o sums mai mica decat Code penal t. V art. 405 din Cod.
cea inscrisa in chitanta liberate, nu penal francez), ceeace in spats n'a
constitue un fals, ci o inselaciune, fost.
de oarece prin neconcludenta intro Buletinul 1887, p. 1047
registru si intro chitanta, delincuen- Vezi mai jos No. 20 si 26.
tul a inselat atat pe contribuabil 15. Dupa prescriptiunile art. 332
care a plata cat si pe comuna in $i 233 din Cod. penal, ca element
numele carei se f5,cea incasare, in- constitutiv al delictului de insela-
trucat $i unul si altul au putut fi ciune, se care, intre altele, intro-
indusi in eroare asupra veracitatei buintarea din partea delincuentului
lucrurilor. a unor manopere frauduloase din
Buletinul 1884, p. 730 care sa nasca o amagire in paguba
13. Faptul de a da lipsa o can- averei altuia ;
titate de prune cu ocaziunea unei CA., in speta, Curtea a constatat
vanzari, constitue delictul de inse-prin deciziunea atacata, numai ca
recurentul n'a liberat lui endroiu
lAciune prevazut $i penat de art. 332
din Cod. penal, si prin urmare de chitanta de bani incasati de dansul
ca perceptor din vanzarea silita a
competinta tribunalulai de a-1 judeca.
averei sale pentru plata datoriilor
Buletinul 1887, p. 364 Si 1892, p. 804
14. Avand in vedere ca inse15,- fiscale, iar nu si ca a mai mijlocit
ciunea in termeni generali, precum si concursul vreunui alt fapt din care
e stability prin art. 332 din Codul sa rezulte elementul amagirei ;
penal, nu se pedepseste decat ca Ca astfel fiind, de oarece faptului
delict consumat, nu insa ca incer- imputat recurentului, asa cum se
care, caci art. 333 din Cod. penal constata de Curte, ii lipseste acest
care declare. pedeapsa, nu o declara element esential care l'ar fi pus intre
si pentru delictul incercat, precum delictele de escrocherie, Curtea a fa-
se declara anume prin art. 242 din cut o gresita aplicatiune a artico-
Codul penal al Prusiei ; lelor mai sus citate.
Considerand ca dacti ar fi a ne Buletinul 1889, p. 1072
margini la art. 334 din Cod. penal, 16. Din combinatiunea art. 336,
dupa acest articol inteadevar se pe- 337 si 393 din Cod. pen. reiese, ea
depseste si incercarea, insa acest ar- pentru a fi cineva pasibil de pe-

www.dacoromanica.ro
420 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Irt$elciciune In. ell dune

deapsa prevazuta de citatul art. 336, loace dolozive anume specificate, si
nu este suficient a se g5si in pra- a caror intrebuintare nu e ceruta
valia unui negustor masuri minci- pentru ca un prevenit sa poate fi
cinoase ci se care, intr'un mod for- declarat culpabil si pedepsit pentru
mal, ca dansul, prin intrebuintarea inselaciunea simpla prevazuta arti-
acelor masuri sa fi inselat pe cineva, colul 332 Cod. pen.
ca dar, sa se dovedeasca ca insela- Buletinul 1891, p. 362
ciunea a fost consumata ; 19. Dispozitiunile art. 332 Cod.
Ca simplul fapt al gasirei acestor pen. contin o definitiune a delictului
masuri mincinoase in pravalia unui de inselaciune atat de generala, in
negustor, constitue simpla contra - cat, orice forma de insel5ciune este
veniie politieneasca pedepsita de ar- prevazuta prin aceasta dispozitiune ;
ticolul 393 alin. 5 si 6 din Codul Ca astfel, nu era necesar de o
pen. si este de competinta, judelui alta dispozititine care s5., ne deli-
de ocol. neasc5, si sa arate oarecari moduri
Buletinul 1890, p. 1197 de inselaciune ;
17. Art. 333 din Cod. pen. nu pre- Ca data totus legiuitorul. pe lang5,
vede pedeapsa accesorie a interdic- art. 332 din C. pen., a mai adoptat
tiunei, asa c5, instants de fond nu $i articolul 334, aceasta nu se poate
poate condamna pe prevenit si la explica, decat prin motivul de a ca-
pedeapsa interdictiunei. lifica oarecari moduri de inselaciune
Buletinul 1890, p. 1449 mai grave, prin o pedeapsA mai grea ;
18. Codul penal, in art. 332 342, CA intre art. 332 si art. 334 este
sub rubrica ,inselAciune salt escro- o identitate in privinta elementului
cheriex., prevede diferite delicte pe- producerei eroarei si a prejuditiului,
depsita sub aceasta denumire, de- dar este deosebire in cat priveste
licte ce nu trebue confundate, caci modalitatile de produeere a eroarei
fiecare din ele isi are elenP ntele sale in persoana inselatului din partea
constitutive ce-1 deosebesc de ce- inselatorului ;
lelalte ; CA, in speta, faptul imputat lui M.
Considerand ca intro inselAciunea, tontine elementele art. 332 C. pen,.
prevazuta si pedepsita de art. 332 caci exista elementul eroarei produsa
si 333, si aceia de care trateaza ar- asupra lui F., prin afirmarea de ciare
ticolul 334, exista deosebirea care M. a faptului existentei a doi con-
desparte un delict simplu de un de- curenti carora s'ar putea acorda a-
lict calificat, caci, pe tend art. 332 rendarea mosiei tinuta in arendA de
declara culpabil de inselAciune pe F., de care fapt M. stia ea, nu e a-
acela care, in vedere de a impar- devarat, si aceasta cu intentiune a-1
Va'ifolos, face sA nasca o ama- determine a-i da, darul de 15.000 lei ;
gire in paguba averei altuia, sau C5_ analizarea imprejuritrilor psihice,
facand sa treaca de adevArate fapte prin. care eroarea se produce in per-
mincinoase, sau prefacand in min soana inselatului, este inuti15,, in cat
cinoase fapte adevarate, on supri- priveste aplicarea art. 332 din Cod.
mandu-le de tot, art. 334 caracteri- pen.; ca, in aceasta privintA, e destul
zand o inselaciune mult mai gravy, data judecatorul de fapt declara, c5,
face s depinda existenta acestui prin afirmarea cutarui fapt, neade-
delict, de intrebuintarea unor mij- varat in sine, din partea inselato-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 421

Ingeldciune Itoelciciun,e
rului, s'a produs eroare in persoana mijloace viclene, abuzand, in paguba
inselatului, pentru ca sa zicem ca averei sale, de credulitatea lui ;
exists o conditiune de aplicare a Considerand ca.. in speta, Curtea
art. 332 din Cod. pen. ; de apel constata ca recurentul, prin
Faptul neadevarat, ce se afirma mijloace viclene intrebuintate fata,
ca adevarat, sau care se denatu- de reclamantul Arhimandritul I. An-
reaza, se supriina de inselator, tre- dreiu, 1-a inselat pe acesta luandu-i
bue st fie un fapt prezent. diferite acte cu care s'a servit pen-
Buletinul 1891, p. 876 tru a hia dela Banca Nationale e-
20. Din coprinsul art. 334 C. pen. fectele de valoare depuse de recla-
tentativa de inselaciune se pedepseste mant, si pentru ale depune in urma
numai atunci cand delicuentul in- pe numele sau propriu ;
trebuintand mijloacele enumerate de Ca aceste fapte si manopere in-
acest text de lege, reuseste sa con- trebuintate de recurent fate cu recla-
vinga pe persoana ce voeste a in- mant, constituesc delictul de insela-
sela, ca trebue sit-i dea o sums ciune, iar nici de cum delictul de
oarecare de bani, valori sau obiecte, abuz de incredere, intrucat valorile
si ca singurul fapt ce lipseste pentru nu i-au fost incredintate de buna,
ca delictul sa fie consumat, este a- voie recurentului de catre reclamant
cela ca delicuentul sa fi luat bani. intr'un anumit scop, si acesta sa le
Buletinul 1892, p. 790 fi deturnat dela scopul pentru care
21. Dace amagirea este ceruta ca i-ar fi fost incredintate.
tin element constitutiv al delictului Buletinul 1893, p. 72
de escrocherie, de nicaieri insa nu 23. Constatarea instantei de fond
rezulta ca amagirea trebue neaparat ca prevenitul s'a servit cu o banita
sa se exercite asupra aceleias per- false pentru a masura graul ce-1
soane care a surerit si paguba; cumparase, confine in sine intentia
Ca tocmai interpretarea contrarie frauduloasa, inselaciunea si realiza-
se da, paragrafului 241 din Cod. pe- rea castigului.
nal al Prusiei, dupg care este ela- Buletinul 1894, p. 145
borat articolul nostril penal 332, si 24. Instanta de fond marginan-
ceeace este mai mult, chiar legiuito- du-se numai a constata ca prevenitul
rul nostru si-a manifestat intentiu- de o escrocherie a intrebuintat mu-
nea in aceasta privintta, caci prin noperi frauduloase, fart a arata a-
art. 173 din Legea vamala., el cali- nume faptele constitutive ale acelor
flea de escrocherie faptul de ama- manopere, pentru a se putea sti dace,
gire exercitat asupra agentilor vamali acele fapte au caracterul de crimi-
si facut in paguba fiscului, de unde nalitate cerut de art. 334 din Cod.
rezulta ca victima amagirei poate fi penal, da o deciziune nemotivata.
alta decat partea vatamata. Buletinul 1894, p. 279 si 1895, p. 1475
Buletinul 1892, p. 841 25. Instanta de fond e datoare a
22. Din dispozitiunile art. 332 din constata elementele constitutive ale
Codul penal rezulta ca legiuitorul delictului de inselaciune sub pedeapsa
nostru a tinut sa pedepseasca pe cel de casare a decizinnei sale.
care in vedere de a imparti folds, ar Buletinul 1896, p. 1377
surprinde consimtimantul cuiva prin 26. Considerand ca ceeace carac-

www.dacoromanica.ro
422 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

felliefune In ne
terizeaza delictul de inselaciune este : i, prin urmare, se sustrage faptul
Intentia de a impartasi folds ; oricarei pedepse.
Nasterea unei amagiri in spiritul Buletinul 1897, p. 214
altuia ; si, 27. Din dispozitiunile art. 332 din
Cauzarea unei pagube averei al- Codul penal rezulta, ca legiuitorul
tuia ; tinut sa pedepseasca si pe acel care,
in vedere de a impartasi folds, ar
Ca delictul de inselaciune nu poate
fi considerat consumat decat data surprinde consimtimantul cuiva prin
exista cate-si trele conditiuni ; diferite mijloace, abuzand in paguba
Ca, in deosebi, nu e suficient po- averei aceluia, de credulitatea lui.
sibilitatea de prejudiciu, ci trebue ca Buletinul 1898, p. 812
prejudiciul sa fie chiar real si efec- 28. Pentru ca sa existe delictul
tiv ; trebue ca averea amagitului in- de inselaciune, se cere in genere,
tiadevar sa se micsoreze intr'o pri- conform art. 332 din Cod penal, in-
yin% sau alta, in totul sau in parte, tentia de a-$i procura sie'si un fo-
precum era intentionat ; los, prin amagirea cuiva. din care
Ca data exista o serie de fapte acestuia s'ar cauza paguba ;
savarsite cu stop ca sa provoace o Ca amagirea, adica eroarea ce se
micsorare a averei altuia, si data produce, sa' se savarseasca urin ma-
aceasta micsorare n'a inceput, de- nopere consistand in infatisarea unui
lictul nu este a se considera consu- fapt in mod fads sau alterat ;
mat, ci numai incercat ; Ca prin fapt, avem a intelege tot
Considerand ca. Codul penal nu pe- ce exista si sa poate cunoaste ;
depseste in genere, prin art. 332 $i Ca chiar si existenta dreptului in
333, decat inselaciunea consumata, sine, poate sa fie considerat ca fapt.
iar incercarea de inselaciune nu se si inselaciune este si cand se pro-
pedepseste decat intr'o spetta de in- duce o eroare asupra dreptului ;
selaciune prevazuta de art. 334 din Ca s'ar putea discuta data dupa
Codul penel ; art. 332 din Codul penal, eroarea ce
Ca legiuitorul nostru, adoptand no- se produce poate sa aibil de obiect
tiunea inselaciunei coprinsa in para- nu numai faptele existente $i in stare
graful 241 din Codul penal Prusian, de a fi cunoscute, ci si faptele in-
n'a adoptat si dispozitia din para- terne $i faptele viitoare, cestiune a-
graful 242 din acel Cod penal, chip& supra careia am putea sustine si
care se pedepseste nu numai consu- una si alta, intemeindu-ne pe dis-
marea, ci si incercarea ; pozitia art. 334 din Codul penal,
Ca astfel, nu poate fi vorba a se
astfel ea amagirea poate sa aiba de
imputa cuiva o inselaciune, conform obiect $i fapte viitoare.
art. 332 si 333 din Codul penal, Buletinul 1899, p. 1027
data delictul nu e consumat ; 29. Curtea de fond constatand $i
Ca linia de dernarcatia intre con- motivand ca Nabali Ali Kam Ravel,
sumare $i intre incercare, consists in realitate, avea cunostinte practice
tocmai in faptul cauzarei prejudi- de medicina, mai cu seama in ceeace
ciului ; priveste boalele de ochi ;
Ca data nici un inceput de cau- Ca (Masai practicase $i experimen-
zare de prejudiciu amagitului nu e- tase cunostintele sale in deosebite
xista, nici delictul nu e consumat, taxi ca : Grecia, Turcia, si ca parti-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 423

In;4elcietune I-twit-lei tine

cular si ca functionar, wide se bucura partasi folos. din art. 332 din God.
de o reputatie de excelent oculist si penal, exclud nn folos moral :
de uncle a dobandit deosebite ates- Aceasta se dovedeste si prin ori-
tate, multumiri si decoratiuni ; ginea textelor art. 332 si 333 hate
CA dansul, practicand cunostintele din 241 si 242 din Codul Prusac ;
sale oculiste si in Romania, in vir- Ca expresiile impartasi folos. din
tutea acelor atestate si decoratiuni art. 332, reproduc expresiile din
primite, nu si-a insusit veriun nume 241 Codul Prusac : in gewinnzuch-
sau o calitate false pe care nu o tiger absicht., care indica ca inten-
avea si cu care s induct in eroare tia consists in urmarirea unui folos
sau sii, insele pe veriun patient ; material sau banesc ;
CA, din contra, dansul angajan- Ca prin asemenea folos material
du-se sa insAnAtoseasca pe verio si bAnesc, are a se intelege once a-
cateva persoane care sufereaii de meliorare a situatiei materiale, pre-
boale de ochi, cu cunostintele si cum aceasta, in mod constant, se
sistemele sale, el era de bung cre- sustine si in teorie si in practica, in
dinta in toate promisiunile ce fAcea,cat priveste acest element ;
avea incredere in cunostintele sale Ca ceeace teoria si practica, incat
si metoda sa, si nu voia sa insole priveste acel element din 241 Co-
pe nimeni ; dul Prusac, a stabilit, se consacra
Avand in vedere ca Curtea de fond si prin 263 Codul penal al Impe-
stabilind astfel faptele urmate, si riului german. prin expresiile einen
stabilind ca prevenitul era de bung reschswidrigen Vermolgensvonheil zu
credinta, in momentul tend se an- verschaffen axle* procurarea unui
raja sa eurariseasca dupa metoda sa folos banesc pe care n'are dreptul al
pe pacientii cari i se prezentau, si pretinde ;
in care metodA dansul avea deplina Considerand ca pentru aplicarea
incredere ; art. 332 din Codul penal, folosul tie-
CA dansul nu si-a insusit nici bue sa fie totdeauna material ; CA
name, nici calitati mincinoase, nici insa, este indiferent data folosul ur-
nu a intrebuintat verio uneltire vi- marit este actual, si in acest sans,
clean'a ca sa induplice pe oameni a au un folos material ce se urma-
credo verio intreprindere mincinoase reste, este suficient, numai sa fie fo-
sau in ceva himeric sau supra-na- losul material.
tural spre a le extorca bani, a in- Buletinul 1900, p. 748
terpretat si aplicat bine si spiritul 31. Intrebuintarea de uneltiri vi-
si litera art. 334 din Codul penal, clene pentru a ajunge sa amageasca
de oarece legiuitorul, prin dispozi- pe cineva, facandu-1 sa treads, c'a ii
tiile si prevederile afatate printr'acest se poate inmulti monedele de aur,
text de lege, a volt sa loveasca nu- indoindu-le, si astfel s i is banii,
mai frauds, specula si reaua cre- canzandu-i prejudiciu, constitue de-
dinta a cuiva, iar nicidecum proiec- lictul de inselaciune.
tele, credintele sau intreprinderile, Buletinul 1900, p.1040 ; 1904, p. 706
poate de multe on indraznete, ale 32. Fapta aceluia care, avand a
unui om. plati cuiva o sums de 300 lei cu
Buletinul 1900, p. 54 dou'a polite, chiama la dansul acasa
30. Considerand ca. expresiile (im- pe procuratorul creditorului spre a-i-le

www.dacoromanica.ro
424 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA.

Inelaciune In .gelciciun,e
pleb, pe care, dupa ce it face sa nu e absolut cerut5. pentru existenta
subscrie o declaratie de primirea a- delictului de inselaciune ;
cestor bani, i-a oprit atat declaratia Ca de aceia, e destul ca prin ma-
cat si polit,ele, dandu-1 afara din case, noperile anume aratate, sa se fi pro-
constitue delictul de inselaciune pre- dus eroarea asupra numarului de
vazut si pedepsit de art. 332 si 333 arbori cumparati de recurent dela
din Codul penal. Stat, si ca sa se fi cauzat prejudi-
Buletinul 1900, p. 1048 ciu Statului, pentru ca sa fie delic-
33. Dace prevenitul a avut stiinta tul de inselaciune ;
ca biletul de loterie nu era castiga- Buletinul 1900. p. 1258
tor, si data l'a vandut ca castiga- 35. Faptul de a vinde marfa de
tor, si a frustrat pe inselat de suma pescarie, dand lips5, la cantarire, con-
primita, acea stiinta implica nu nu- stitue delictul de inselaciune prev2i-
mai ca biletul nu este castigator, dar zut si pedepsit de art. 336 din Cod.
si vointa de a- produce amagire in penal, si ca atare de competenta tri-
sufletul amagitului, ceeace inseamna bunalului de a'l judeca, iar nu de
ca prevenitul a avut intentiunea fra- judele de ocol.
uduloasa, care intentie poate rezulta Buletinul 1900, p. 136'3
si din acea stiinta. Vezi euvantul eCompetenth* No. 423.
Buletinul 1900, p. 1076 36. Prin art. 348 din vechiul Cod
34. Din dispozitiunile art. 332 din Pen., legiuitorul califica de inselaciune
Codul penal, rezulta ca acest articol faptul vanzatorului de a schimba felul
tontine o dispozitiune generala a de- sau natura marfurilor vandute ;
lictului de inselaciune, sub orice forma Ca diferenta in calitatea unei marfi,
ar fi savarsit, iar art. 334 din Co- in general, deli prin ea singura nu
dul penal tontine diferite speie de este considerate ca constituind de-
inselaciuni care au caracter mai gray ; lictul inselaciunei, este cu totul din
Ca distingerea intre art. 332 si 334, contra cand acea diferenta de cali-
nu constitue o diferenta a elemen- tate provine din schimbarea naturei
telor constitutive, ci in diferenta ce marfurilor sau din alterarea aceleiasi.
este intre faptul general si faptele Buletinul 1865, p. 703
speciale de inselaciune anume spe- 37. Intrebuintarea unui nume fals,
cificate ; cu stop de amagire, este privita de
Ca de aceea, si dupa art. 332 si lege prin ea insasi ca o manopera
dupa art. 334, este esential, ca prin frauduloasa ;
manoperile intrebuintate sa se fi pro- Ca legea nu care, ca element al
dus eroarea ; inselaciunei, ca acel ce si'a luat un
Considerand ca se sustine, ca, data nume fals, sa'si fi atribuit pe langh
s'au intrebuintat manopere sere a in- aceasta veri'o alts calitate de natura
sela, nu se constata insa ca eroarea a face s se nasca o amagire in pa-
s'a produs in persoana vatamatului, guba averei altuia.
in spate a Statului, prin acele ma- Buletinul 1902, p. 981
nopere ; 38. Dupa dispozitliunile art. 336
Ca, (lath', in genera, eroarea se pro- din Codul penal, cel ce inseala pe
duce, prin manoperile intrebuintate, cumparator asupra probei lucrurilor
chiar in persoana vatamatului, a- de our sau de argint, sa,varseste o
ceasta nu este conditie neaparata, si insalaciune si se pedepseste cu in-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 425

In. elaciune Imeleiciune

chisoare dela o lima OA la ease No. 1713 din 1904, care a 'Tunas
luni si cu amends. neapelata de Ministerul public ;
Buletinul 1904, p. 203 Ca acea sentinta fiind apelata insa
39. Fiind vorba de comiterea unei de partea civila., Curtea, pentru a
consistand in mijloace condamna pe recurent la despagu-
intrebuintate spre a face ca se creaza biri civile catre apelanta, constata
posibilitatea producerei de monezi, existenta delictului prevazut de ar-
insalatul, in acest caz, a carui cre- ticolul 332 Codul penal cu toate ele-
dulitate si naivitate s'au exploatat, mentele lui, astfel, manoperile frau-
nu se poate zice ca a participat, duloase exists din faptul ca recu-
pentru ca sa, n'aiba drept a care re- rentul cunoscand existenta unei ce-
pararea daunelor ; siuni anterioare regulat transcrisa,
Ca a aplica acest principiu la o o face sa creaza pe Eliza Dragoini-
persoana care inselata ar fi dat bani rescu ca nu exista o asemenea cesiune;
inselatorului, ar fi a face imposibila El avea interes ca cesiunea sa se
condamnarea pentru delictul de in- fats pentru a se putea despagubi de
selaciune. niste sumi ce avea sa is dela ce-
Buletinul 1904, p. 707 dant, si prejudiciu sau posibilitatea
40. Cand e vorba de o insel5ciune, de prejudiciu exists pentru apelanta,
proba cu m art o r i este admisibila caci din cauza rangului inferior ce
pentru orice suma, caci art. 1198 avea din faptul recurentului, nu se
alin. 1 din Codul civil prescrie, ca va putea despagubi de creanta sa ;
regulele prevazute in art. 1191 si Ca cunostinta recurentului despre
urmatorii din Codul civil, nu se a- o cesiune anterioare, Curtea o con-
plica la obligatiunile care se nasc stata din diferite imprejurari si fapte;
din delict. Considerand ca Curtea pentru a
Buletinul 1904, p. 732 constatA, existenta delictului, se pu-
41. Faptul, unui fost impiegat la tea intemeia pe actele de instruc-
perceptie, de a se prezenta la un tiune, intrucat ele nu sunt cu nimic
comerciant, dandu-$i c alit at e a de contrazise in sedinta cu ocazia cer-
functionar ce o avusese, si a care ei cetarei ;
incasa darile fiscale datorite de acest Ca intrucat toate elementele ar-
comerciant si a si-le insusi, constitue
ticolului 332 Codul penal au fost
delictul de insalaciune prevazut de constatate, cu drept cuvant Curtea
art. 332 si 333 din Cod. penal. a condamnat pe recurent la despa-
Buletinul 1904, p. 731 gubiri civile tetra partea civila, si
42. Avand in vedere decizia su- n'a comis niciun exces de putere,
pusa recursnlui, prin care recurentul nicio eroare gravy de fapt si n'a
I. Enescu este condamnat a plati violat niciun text de lege.
suma de 12.000 lei tetra Eliza Dra-
gomirescu ; Buletinul 1905, p. 1103
Considerand ca din aceasta decizie Vezi $i cuvAntul eDelicte $i crime,.
se constata, ca. recurentul fiind dat In,struette (Jude de)
in judecata pentru delictul de insa-
laciune comis in persoana Elizei Dra- 1. Judecatorul de instructie fiind
gomirescu, a fost achitat de pedeapsa investit de o indoita jurisdictiune,
prin sentinta Trih. Ilfov sectia IV cu una relative la facerea actelor de

www.dacoromanica.ro
426 REPERTORILTL GENERAL DE JuRISPRUDENTA ROMANA.

Instructie (Jude de) Instricefie (jade de)

instructiune, cealalta la punerea sub personae. nici la vreun conflict de
preventiune a inculpatului : jurisdictiune.
Legiuitorul a trebuit s stabileasca Buletinul 1877. p. 371
regale diferite in privinta necesitatei 2. Dupe art. 416 Pr. pen., calea
acestor acte de care ingai persoana extraordinary a recursului in Casatie
judecatorului ; nu este deschig in contra hotithi-
Ca, dar, mai toate actele relative rilor de instructiune, decat data cu
la instructiune, propriu zis, pot fi hotirarea pronuntata asupra fond it-
delegate de el dupe consideratiuni lui, afarA de cele date asupra com-
de oportunitate (dispozitiunile art. 80 petintei ;
i 81 Pr. pen. fiind numai limitative), Ca ordonantele judecatorului de
pe cand toate actele relative la pu- instructiune ei deciziunile Camerei
nerea sub preventiune trebue sa e- de acuzatiune $i de trimitere sunt
mane cu necesitate dela insaai per- niate hothraxi curat de instructiune,
soana judecatorului sezisat ; fiindc5, prin ele nu se face alt decat
Ca, data ai din actele de instruc-
a se pregAti instructiunea pentru
judecata cauzei inaintea judecatorilor
tiune propriu zise unele sunt exclu- fondului ;
siv rezervate persoanei judecatorului, Ca singura exceptiune admis6 de
aceast5, dispozitiune nu-ai are mo- lege este prin art. 324 Pr. pen. pen-
tivul in principiul ca jurisdictiunea tru deciziunile Camerei de acuzatiune
se compune de o singura persoank ai de trimitere, inaintea Curtei cu
ci in garantia mai mare cu care le- jurati ; ca aceast5, exceptiune. ca a-
giuitorul a vroit a inconjura acele tare, nu poate fi intins5, $i pentru
acte in vederea importantei for hotararile de trimitere inaintea in-
Ck principiul ca jurisdictiunea ju- stantelor corectionale Si politienesti ;
decatorului de instructiune se com- pentru acest din urm5, caz,
pune de tin singur judecator, insem- prevenitul nu poate recurge in Ca-
neaza ca fiecare act al acestui ju- satie cleat data cu hot5threa defi-
decator trebue sa fie un act indivi- nitiva asupra fondului, data instanta
dual, iar nu ca diferitele acte pot fi de fond n'a voit a repara, vitiurile
!acute de diferite persoane, succe- de cari ar fi fost izbita instructiunea.
dandu-ai in timp, neexistand un spa- Buletinul 1878, p. 115
tin, precum rezult5, aceasta din ar- 3. Vitiurile de procedure ce s'ar
ticolul 248 Pr. pen. ai mai ales din comite, fie la instructiunea scrisa
art. 53 aceias procedur5,; inaintea judelui de instructie, fie la
Ca, aaa dar, participarea mai mul- instructiunea orals inaintea judeca-
tor judecatori la actele de instruc- torului fondului, stint acoperite prin
tiune in ciraumscriptiunile unde sunt tacerea p'artei interesate, cand acestea
mai multi judecatori de instructie, nu intereseaza ordinea publics ai,
nu poate, intrucat numai eel sezisat dar, nu pot fi invocate pentru prima
in regula a condus instructiunea ai ()aril. la Casatie data nu au fost pro-
a pronuntat asupra preventiunei, ri- puse la timpul oportun inaintea in-
dica puterile nici acelui sezisat, nici stantei de fond.
a celorlalti, nedand loc nici la o in- Buletinul 1878, p. 175
competint5, ratione loci, materiae vel 4. Ordonantele judelui instructor

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 427

Instruetie (Jude de) In,struetie (,Jude de)

date fara competinta nu se pot ataca
de &Are prevenit direct pe calea
recursului in Casatiune, ci pe calea
opozitiunei sau apelului dinaintea
Cameral de punere sub acuzatiune,
conform art. 137 combinat cu arti-
colul 524 din Pr. pen. ;
Ca exceptiune la aceasta regula,
art. 36, alin. 2 din Legea organica
a Curtei de Casatie da dreptul Mi-
nisterului justitiei sa atace direct
prin recurs nista asemenea ordonante 8. Dupa alineatul al 3-lea de sub
si aceasta intr'un interes de ordine art. 137 din Pr. pen., termenul de
publics, a &Arai paza incumba spe- opozitie in contra ordonantelor care
cialmente puterei executive.
Buletinul 1881, p. 69
5. Lipsurile de forma ce au vitiat
instructiunea scrisa dela judele de
instructiune sau dela Camera de a-
cuzatie, stint acoperite daca nu se
face in termen recurs in Casatie art. 137 combinat cu art. 198 din
contra deciziunei de trimitere a Ca-
merei de acuzatiune art. 321 Pr.
pen. $i ca numai cand acuzatul nu
a fost incunostiintat de presedintele
Curtei cu jurati despre facultatea de
a face recurs in Casatie in termenul
prescris, ii este rezervat -- art. 322
combinat cu art. 405 $i 406 Proc.
pen. dreptul sa poata invoca cu
succes, dupa hotararea condamna-
toare, acele lipsuri de forma.
Buletinul 1889, p. 224
6. Dripa prescriptiunile art. 22, 60
si 66 Proc. penal., sunt deopotriva
competinti ca sa instruiasca crimele
si delictele, judecatorul de instructie
al locului unde s'a comis crima sau
delictul, al locului unde este rese-
dinta prevenitulu si acela al locului
unde prevenitul se va putea Oa;
Ca, in caz cand, prin coucursul
acestor imprejurari, mai multi jude-
catori au dreptul sa instruiaqca una
$i aceia afacere, competinta for se
reguleaza dupa momentul in care au
fost chemati a procede la facerea.
acestei instructiuni.
Buletinul 1890, p. 689
7. Opozitia procurorului tribunalului
contra ordonantei judelui instructor
nu se poate face direct la Camera
de punere sub acuzatie, ci prin de-
claratie la grefa judelui de instructie
$i notificarea facuta prevenitului.
Buletinul 1892, p. 625
Vezi ri cuvantul Opozitie" No. 20.
pronunta liberarea prevenitului, pen-
tru Minist. public dela prima instant&
este de trei zile dela data pronun-
tfirei ordonantei.
Buletinul 1892, p. 719
9. Considerand ca dupa intelesul
Proc. penala, opozitiile contra ordo-
nantelor judecatorilor de instructiune
trebue a se face prin declaratiune
la grefa acelor judecatorii, dupg cuin
se fac si apelurile contra sentintelor
corectionale prin declaratiune la grefa.
tribunalului ce le-au prommtat, caci
scopul legei este ca partite interesate
sg, poata usor sa is informatduni,
c'iiar la instantele care au pronuntat
hotararile, daca sau atacat sau nu
acele hotarari la instantele supe-
rioare, si cu modul acesta sa se poata.
da curs mai repede rezolvgrei afa-
cerilor penale, fara sa mai fie ne-
cesitate de a se mai notifica parti-
lor interesate facerea opozitiunilor
sate a apelurilor in interesul apara-
rei inculpatilor sau a sustinerei in-
culpatiunilor ;
Considerand ea desi nu exists un
text expres care sa prevada grefa
specials pe 11.inga judecatorii de in-
structiune, totu legalitatea functio-
narei unor asemenea cancelarii re-

www.dacoromanica.ro
428 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Instructie (Jude de) Instructie (Jude de)

zulta din intelesul art. 73 si 75 din grija de a dispune ca prin acest ar-
Proc. penala, precum si existenta ticol nu se deroaga la dispozitiile
for se impune virtualmente prin ne- Codicelui penal in ce priveste liber-
cesitatea formarei $i 'Astra' rei acte- tatea provizorie, deci legiuitorul men-
lor relative la lucrarile judecatorilor tine dreptul de apel la Camera de
de instructie. punere sub acuzare, conform art. 137
Buletinul 1893 p. 905 din Proc. penala, in ce priveste con-
10. Considerand Ca dupa organi- firmarea sau infirmarea mandatului
zarea noastra judecatoreasca exist5, de arestare de catre tribunal ;
doua grade de jurisditiune; Considerand in afara de acestea.
Considerand ca dupa art. 137 din art 92 din organizarea judecatoreasca
Proc. penala, ordonantele judecato- a fost conceput in spiritul de a se
da o mai mare garantie libertatei
rilor de instructiune, atat cele defi-
nitive prin care se declara caz de individuate ;
urmarire sau de neurmarire, cat si Ca data din introducerea acestui
cele relative la arestarea sau pune- text de lege in legislatiunea noastra
rea in libertate provizorie a preve- s'ar deduce ca dreptul de apel in
nitilor, sunt susceptibile de a fi ata- contra mandatelor de arestare con-
cate cu opozitie dinaintea Camerei firmate de tribunal a fost suprimat,
de punere sub acuzare; de unde re- apoi nu numai garantiile libertatei
zulta intr'un mod neindoios ca prin- individuate nu ar fi fost sporite, dar
cipiul celor doua, grade de jurisdic- ele ar fi fost imputinate intr'un mod
tiune a fost mentinut de legiuitor $i simtitor, caci, prin pierderea drop-
in ce priveste instantele de instruc- tului de apel, incutpatii pierd cea
tiune, cu deosebire numai ca apelul mai pretioasa garantie, acea de a
trebue a fi indreptat catre Camera putea, recurge, pentru lasarea for in
de punere sub acuzare ; libertate, la o instanta superioara
Considerand ca tribunalul cand este compusa numai de judeeatorii ina-
chiemat, dupa art. 92 din organi- movibili, astfel ca legiuitorul din
zarea judecatoreasca. a confirma man- 1890, voind a legifera in favorul li-
datele de arestare a judecatorilor de bertatei individuate, departe de a
instructiune, functioneaza ca instanta atinge tints ce o avea in vedere, ar
de instructiune, Si ca atare, hota- fi consacrat o dispozitie cu totul con-
rarile lui, date cu aceasta ocaziune, trarie scopului urmarit, ceeaee este
sunt susceptibile de a fi atacate cu inadmisibil ;
apel dinaintea Camerei de punere sub Considerand ca astfel fiind, in
acuzare, conform regulelor mai sus speta, fan'. drept Camera de punere
expuse ; sub acuzare a Curtei de apel din Iasi,
Considerand ca de altmintrelea, a respins ca neadmisibila opozitia
din niciun text de lege nu rezulta Ministerului public de pe tang& tri-
ca hotararile tribunalului pronuntate bunal si deci deciziunea ei cata a fi
asupra mandatelor de arestare sunt casata.
definitive si fara apel, ci tocmai con- Buletinul 18.94, p. 1122
trariu reiese din chiar litera art. 92 Contra: Vezi mai jos No. 14.
introdus in organizarea judecato- Vezi gi euviintul nApel" No. 140.
reasca, caci legiuitorul, prin ultimul 11. Ordonantele de neurmarire date
alineat al acestui text de lege, are de judele de instructie nu constitue

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPREDENTA ROMANA 429

Instruefie (Jude de) Instmetie (,Jude de)

autoritatea lucrului judecat, de oarece
ele nu fac altceva decal a apara pe
inculpat pentru lipsa de probe.
Buletinul 1895, p. 345
12. Dupg cum reiese din art. 129
si urmatori din Proc. penala, ordo-
nantele judecatorului de instructiune
avand de efect de a sezisa sau nu
instanta represiva, dupe cum sunt
sau nu probabilitati de culpa, ea nu
poate constitui intre parti care n'au
figurat intr'un litigiu un act cu au-
toritatea lucrului judecat in intelesal
art. 1201 din Codul civil.
Buletinul 1898, p. 591
13. Este afara de once discutiune,
ca ordonantele judecatnrului de in-
structiune nu an $i nu pot avea,
autoritatea lucrului judecat, de oarece
ele nu constata decal data instruc-
tiunea prezinta sau nu indicii sufi-
ciente in privinta existentei faptului,
dar ele nu judeca daca acele fapte
sunt sau nu sunt constante.
Buletinul 1898, p. 1471
14. Considerand ca din continutul
art. 92 din Legea organizarei jude-
catoresti din 1890, rezulta ca, legiui-
torul, in interesul protectiunei liber-
ta4ei individuals, derogand in regu-
lile prescrise de Codul de procedure
penala, a subordonat mO.surile de
detentiune preventive, luate de jude-
catorul de instructiune, controlului
tribunalului respectiv, chiemandu-1
sa se pronunts daca mentine sau nu
mandatele de depunere sau arestare
ce judecatorul de instructiune va de-
come in contra prevenitului in cursul
instruirei unei afaceri, lasand neatinse
dispozitiunile acelui Cod in ce pri-
veste reptile relative la punerea in
libertate provizorie pe cautiune ;
Considerand ca zisul articol nu form art. 129 din Proc. penala, ju-
prevede nicio tale de reforms a in- decatorul de instructie are dreptul a
cheierilor ce tribunalul pronunta in declare ca, nu este caz de urmarire
aceasta ma terie ; in contra prevenitului, daca faptul
Ca in lipsa, de o asemenea dispo-
zitiune expresa, si in vedere ca co-
prinsul acestui articol nu e decat o
reproductiune aproape fidela a art. 4
$i 5 ale legei Belgiane din 20 Aprilie
1874, asupra detentiunei preventive,
faro ca sit se fi adoptat si art. 19
din acea lege, care acorda formal
atat prevenitului cat si Ministerului
public dreptul de apel in camera de
punere sub acuzare contra ordonan-
telor Camerei de consiliu a trib., pre-
vazute de art. 4 si 5, rezulta de aci
invederat ca legiuitorul roman n'a
Inteles sa supue zisele incheieri unei
asemenea ca'i de reformare ;
Ca afara de aceasta, ceeace con-
firma pe deplin aceasta vointa a le-
giuitorului, rezulta manifest din in-
sasi desbaterile ce au avut loc in
Camera deputatilor cu ocaziunea vo-
tarei citatului articol, tend s'a res-
pins diferitele amendamente propuse,
intre care era $i acela, ca incheierile
ce pronunta tribunalul in aceasta
privinta sa poata fi atacate cu apel
la, Camera de punere sub acuzare ;
Considerand ca astfel fiind, Camera.
de punere sub acuzatiune respingand,
in speta, ca neadmisibila opozitiunea
facuta de Ministerul public de pe
laugh' tribunalul Buzau, contra in-
cheierei aceluias tribunal prin care
s'a revocat mandatul de arestare emis
de judecatorul de instructiune in con-
tra prevenitului I. S. Panaitescu, de-
parte de a viola in ceva veriun text
de lege, din contra n'a facut decat
sa se conforme citatului art. 92 din
Legea de organizare judecatoreasca.
Buletinul 1899, p. 181
Vezi ei euvaatul Apel" No. 155.
15. Considerand ca in genere, con-

www.dacoromanica.ro
 430 REPERTOHIUL GENERAL DE JURISpRUDENTA ROMANA
In,struefie (Jude de)
nu e nici crima, nici delict, nici con-
traventiune, sau ca nu poate fi im-
putat inculpatului ;
Ca, astfel, judecatorul are a stabili
mai intai data faptul considerat in
sine, intrune0e elementele constitu-
tive a crimei, a delictului sau a tatea pe cautiune ce o
contraventiei $i apoi, data se poate
imputa cuiva, i anume individului
urmarit
Ca dreptul de a stabill i imputa-
bilitatea, e clar i formal indicat prin
textul art. 129, care nu reproduce in
aceasta privinta textul art. 128 din
Procedura penala franceza: Rou qu'il
n'existe aucune charge contre
.l'inculpe,, gi ca., dar, judecatorul de
instructie are dreptul a se pronunta
asupra acelor fapte care exclud im-
putabilitatea, precum sunt faptele de
smintire, de forty majors Si de legi-
tima aparare ;
Ca dreptul judecatorului de in-
structie de a se pronunta si asupra
imputabilitatoi, se intemeiaza i pe
consideratia, ca nu e suficient a sta-
bill data un fapt in sine e crima,
delict sau contraventie, ci i daca
este cineva care 86, fie raspunzator
a-1 fi savarit, i nu poate fi res-
ponsabilitate daca este stabilit faptul
de smintire in persoana care a sa-
varit fapta penala ;
Considerand, de altmintrelea. ca
dreptul judecatorului de instructie
de a se pronunta asupra imputabi-
litatei, nu formeaza obiectul unei
invoeli, nici chiar in teoria sau prac-
tica franceza, i ceeace se discuta,
e numai daca judecatorul de instructie
are dreptul a se pronunta asupra
faptului de scuza.
Buletinul 1900, p. 101
16. Detinerea unui prevenit, atat
in cursul instructiunei cat i in tim-
pul judeca re i procesului, este o
cestiune de apreciere suverana a in-
www.dacoromanica.ro
Instruefie (Jude de)
stantelor de fond care scapa de con-
trolul Curtei de Casatie.
Ca dei, in sine privit, ar pares
ca e arbitrar, in urma complectarei
instructiunei gi cand inculpatul e
trimis a fi judecat, a-i refuza liber-
cere, totu
acest rezultat se intemeiaza pe dis-
pozitia art. 117 din Proc. penala,
care consacra prerogative pentru in-
stanta de fond, chiemata a judeca
chiar un delict, de a detine pe un
inculpat i de a-i refuza liberarea
pe cautiune.
Buletinul 1895, p. 1382
17. Art. 117 din Proc. penala lasa
la facultatea instantelor de fond sa
admits sau nu cererea de liberare
pe cautiune ;
Ca instantele de fond putand sa
aprecieze asupra cererei, hotararea
for este suficient motivata cand se
enunta in ea numai apreciind..
intrucat aceasta indica, in mod su-
ficient, ca s'a tinut seana, de faptul
pentru care prevenitul este dat ju-
decatei, i dacti sub imprejurarile
cauzei se poate sau nu admite li-
berarea.
Buletinul 1900, p. 194
18. Hotararea instantei de fond e
destul de motivata cand declare :
(fats cu prejuditiul cauzat, cu gra-
vitatea faptului $i cu pozitiunea pre-
venitului, nu se poate admite core-
rea de liberare..
Buletinul 1900, p. 855
19. Considerand ca, art. 39 din
Proc. penala pune in principiu, ca
chiar in cazul unui flagrant delict.
un mandat de depunere nu se poate
da, decal numai cand sunt indite
grave, si ca denuntarea singura, nu
constitue o prezumptiune indestula
nici chiar pentru darea unui mandat
de aducere in contra unui individ
care are domiciliu ;
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 431

Instruette (Jude de) Instructie (Jude de)

Considerand ca, in cazul de fat a, brie este dat in urma rechizitorului
recurentul C. I., nu numai a are d-lui procuror, nemotivat ;
domiciliul, dar nici denuntare nu e- Pentru aceste motive,
xist& in contra sa ; In baza art. 38 din legea sa or-
Considerand ca, art. 92 din aceias ganica, anuleaza toata procedura
condica, nu da drept judecatorului urmata in contra lui C. I. ca facuta
de instructie de a da un mandat de far& competinta ;
depunere. decat in caz de urgenta*, Caseaza si anuleaza, mandatul de
in contra unei persoane 'care deo- depunere No. 9080 din 13 Octombrie
camdata nu poate nici a se linera, ca dat de dare judeatorul de in-
nici a se aresta dupa toate formele structie At., cu exces de putere gi
asiguratoare libertatei individuale, neinvestit cu formele esen%iale ce-
oblighndu-I, prin urmare, a reveal rute pentru validitatea lui ;
asupra acestei masuri provizorii de Ordona liberarea imediata a recu-
indata ce va putea indeplini acele rentnlui de sub acest mandat, de nu
forme asiguratoare ; va fi poprit pentru alto cauze ; gi
Considerand ca, una din formele Avand in vedere atat arestarea
asiguratoare libertatei individuate, qi ilegala a lui I., delict prevazut si
adesea cea mai grea de implinit in pedepsit de Codul penal, cat si ca
cazuri de urge*, este rechizitorul acelas judecator de instructiune a
Ministerului public, si cand aceasta comis un fapt gray puind pe jurna-
s'a indeplinit, motivarea $i indicarea lul sari, care serveste de baza man-
legei cata neaparat sa urmeze ; datului de depunere, in cap, data
Considerand ca, daea prin art. 96 15 Octombrie iar jos, data 11 Oc-
legiuitorul permite judecatorului de tombrie, pe (And mandatul poarta
instructie a da un mandat de depu- data 13 Octombrie, ceiace face a se
nere chiar dupa interogatoriu, nicai- presupune ca jurnalul a fost inche-
rea insa, nu'l autoriza, a WA o ase- iat cu doua zile in urma mandatu-
menea masura dupa ce i Ministe- lui, iar data de jos, este o cercare
rul public $i a formulat concluziu- de antidatare ;
nile sale ; Curtea, in baza art. 67 din Legea
Considerand ea dupa art. 13 din sa organic& si art. 505 din Pr. pe-
Constitutiune, nimeni nu poate fi nal5 denunta pe I. Ath., judecator
poprit sau arestat a,fara de cazul de de instructie dela Tribunalul Ilfov.
yin& veghiata, decat in puterea unui gi ordona din oficiu trirneterea sa in
mandat judecatoresc motivat ; cercetarea civil& a acestei Curti, care
Considerand ca, prin adaogirea cu- se va pronunta asupra punerei sub
vantului cpoprit, pe langa cuvantul acuzatiune.
arestat,care figureazil singer inCon- Buletinul 1866, p. 629
stitutiunea Belgiei, de undo a fost O. Vezi cuvantul cPresa No. 22.
tradus acest articol, legiuitorul nos- Buletinul 1902, p. 233
tru a voit sa dea o garantie mai 21. Conform art. 137 din Proc pe-
mutt libertatei individuate, cerand ca nala prevenitul nu poate face opo-
insusi mandatul de depunere, sa nu zitiune la Camera de punere sub
mai poata fi nemotivat ; acuzatie, decat in contra ordonantelor
Considerand ca, mandatul de de- date de judele de instructiune in
punere cu No. 9080 din 13 Octom- virtutea art. 117 si 524 din Proc.

www.dacoromanica.ro
 432 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMAN A

Instructie (Jude de) 'ash-tulle (Jude de)

civila, adich in ce priveste liberarea in cazul cand el ar suferi mai in
provizorie si incompetinta ; urma o condamnatiune ;
Ca, din momentul ce dreptul de Considerand ca detentia preventive,
opozitiune al prevenitului nu este conform art. 113 din Proc. penala,
deschis decal in aceste doug cazuri fiind necesara cand exists un inte-
anume determinate de lege, apoi este res pentru instructiune ca inculpatul
invederat eh dac5 prevenitul nu are sa ramae sub detentia preventive,
dreptul de opozitie la Camera de pu- in privinta aceasta $i asupra ces-
nere sub acuzare, cu atat mai mult tiunei data este in interesul instruc-
nu poate avea dreptul de recurs in tiei de a mentine detentia proven-
Casatie in contra deciziunei Camerei tivh, sau de h reinoi mandatul de
de punere sub acuzare prin care este arestare, conform art. 113, judele de
trimis inaintea Curtei cu jurati pen- instructie, Tribunalul, precum si Ca-
tru un delict de calomnie prin presh. mera de punere sub acuzare, chemate
Buletinul 1902, p. 1170 a se pronunta, au dreptul de a a-
22. Considerand ca legea asupra precia, avand o putere discretionar5,
modificarei capitolelor 6 $i 7 din astfel ca Inalta Curte nu are drep-
Cartea 1 din Proc. penalh, reformand tul de a cenzura asemenea aprecieri ;
dispozitiunile anterioare din proce- Considerand ca, in deosebi, Camera
dura penala, consacra, eh in materie de punere sub acuzare, avand drep-
corectionalii, in timpul instructiunei, tul a aprecia dac5. interesul instruc-
libertatea este regula, iar detentiu- tiei reclama detentia preventivh si
nea preventive este exceptia, ceiace reconfirmarea mandatului de ares-
se releveaza prin dispozitiunile arti- tare, ea are dreptul a aprecia, chiar
colelor 93, 94, 113 si 114 ; child instructia nu e terminate, si a
Ca detentia preventive, nu poate nu reconfirma mandatul de arestare,
fi admisa si continuata, decat ca o pentruc5, altfel, data in vederea mo-
masura de precautie necesara numai tivului eh instructia nu ar fi termi-
in privinta acelor inculpati, cari in nate, ar trebui a se prelungi deten-
vederea gravithtei faptului, ar putea tia preventive, aceasta ar fi in con-
sa se sustragh, fie instructiei, fie in tra spiritului $i principiilor legei, si
urma aplicarei pedepsei ; ca altfel, ar inseam& c5 nu este dreptul de a-
detentia preventive are caracterul preciere, precum s'a stabilit mai sus ;
unei pedepse prealabile ; Considerand eh, afar& de aceasta,
Ca de aceea si art. 113 proclamh, dach Camera de punere sub acuzare
ca detentia preventive nu poate fi, judeca in deobste pe temeiul instruc-
cleat dach exists un interes pentru tiei scrise si secrete, acum in urma
instructie, si circulara Ministerului promulgarei noui legi, in privinta li-
de justitie din 16 Martie 1902 con- bertatei provizorie, nu se mai poate
firma aceste regule cand proclamh sustine ca Camera de punere sub a-
ca : 4Principiul care trebue sa ch- cuzare ar avea a proceda, ca si in
lauzeasca este, ca detentiunea pre- trecut, cand ea are a cerceta dach
ventiv5, sa fie intrebuintath in in- arestul preventiv are a fi mentinut,
structiune, numai cand este o ab- dach mandatul de arestare are a fi
soluth necesitate ; altfel, s'ar atinge reconfirmat, caci noua lege prin art.
pe nedrept libertatea unui om, chiar 113 $i 116, a introdus desbateri orale

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANIA 433

Instruerie (Jude de) Instruefie (Jude de)

si contradictorii, tocmai spre a se Considerand ca asa fiind, nici ca-
discuta dace, e interes, data e nece- sarea unei deciziuni, pretinsa viciata,
sitate in afaceri corectionale a se data in materie de liberare provizo-
mentine detentia preventive, sau sa rie, nu poate fi utila decat atunci
reconfirme mandatul de arestare, i cand afacerea /Amalie in starea in
aceste desbateri orale si contradic- care se afla in momentul cand s'a
torii nu suet numai la Tribunal, ci dat deciziunea atacata ;
ele trebue sa fie, prin necesitatea lu- Considerand, in spetg, ea, fund
crurilor, $i la Camera de punere sub constant ca afacerea privitoare pe
acuzare nefiind ratiune a sustine con- recurent, a trecut dela instructie in
trariul sub cuvant ca in art. 116 nu judecata Tribunalului de Ilfov, i
s'ar face mentlune de Camera de pu- indica a care si obtine liberarea sa
nere sub acuzare : ca desbaterile oraleprovizorie dela instanta unde e pen-
si contradictorii fiind introduse, a- dinte afacerea, casarea acestei deci-
ceasta implica ca pentru formarea ziuni, cand s'ar recunoaste ca este
convingerei asupra utilitatei si inte- viciata, ar fi MM interes pentru re-
resului mentinerei arestului preventiv curent.
intr'o afacere corectionala, inculpatul Buletinul 1903, p. 917
sau aparatorul lui, sunt in drept nu
numai a discuta actele instructiei sa- 24. Avand in vedere mandatul de
varsite, dar si a invoca fapte $i depunere liberat de judele instructor
imprejurari necoprinse in instructia C. Mateescu contra recurentului N.
scrisa, ; si a sustine ca nu s'ar putea Savescu ;
la Camera de punere sub acuzare Considerand ea prin acel mandat
invoca fapte i imprejurari necoprinse nu se arata faptele pentru care re-
in instructia scrisa, ar fi a ne lipsi curentul este dat judecatei, si nici
de unele din foloasele procedurei o- citeaza verio lege care sa califice
rale $i contradictorii. fapta pomenitului de crime sau de-
Buletinul 1903, p. 751 lict ;
23. Considerand ca din dispozi- Considerand ca dupa, art. 13 din
tiunile art. 117 din Procedura penala Constitutiune, nimenea nu poate fi
modificat, care d'a dreptul prevenitu- poprit sau arestat, afara de cazul
lui de a cere liberarea sa in once de vine veghiata, decat in puterea
stare a procesului dela instanta unde unui mandat judecatoresc motivat ;
e pendinte afacerea, rezulta ca o ho- Considerand dar, ca mandatul eli-
tarare prin care se respinge o cerere berat de d-1 Mateescu este nemoti-
de liberare iii pierde efectele sale, vat ;
indata ce starea lucrurilor s'a schim- Pentru aceste motive, caseaza man-
bat prin aceea ca afacerea a trecut datul de depunere dat pentru ares-
dela o instanta la alta, sau din faza tarea lui Savescu, si ordon5 liberarea
instructiunei in aceea a judecatei, de sub arest a acestuia.
asa in cat instanta chemata a se Buletinul 1867, p. 57
pronunta asupra unei noui cereri de
liberare, nu poate fi ingradita in ju- 25. Vezi cuv. .%Revizuire. No. 53.
decata sa prin o hotarke ce s'ar fi Buletinul 1904, p. 614
dat de o alts instanta mai inainte, 26. Vezi cuvantul a Camera de pu-
fie aceasta chiar definitive; nere sub acuzatie,.
I. C. Barozzi.Vol. 28

www.dacoromanica.ro
434 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA

Interdictiune Interdictiune
1. Prin art. 449 Cod. civ., legiui- poleon nu s'a adoptat de legiuitorul
torul n'a cerut, spre a putea fi ad- nostru ;
misa actiunea mostenitorilor in nu- 05. astfel fiind, actele slivarsite de
litate, ca interdictiunea autorului for interzis, inainte de interdictie, nu
sa fi fost pronuntata sau ceruta se pot anula decat dup. principiile
anterior actelor ce se ataca, ci nu- generale, adica, dovedindu-se exis-
mai sa preceada moartea persoanei tenta uneia din cauzele indicate de
care le au savarsit. art. 948 C. civ. ;
Buletinul 1878, p. .98 C5 in spetii, tutorul voinci a core
2. In materie de interdictie, in- anularea vanzarei nu numai fiindca
teadevar legiuitorul nostru nu a a- consimtamantul dat de Schulerus la
doptat dispozitia art. 503 Cod. Na- vanzarea farmaciei era viciat pentru
poleon, dup5 care se poate core inain- eroare, pentru violenta, pentru dol
tea mortei anularea actelor savarsite conform art. 953 $i urmatorii din
daca se dovedeste ca acel care a con- Cod. civ., ri i fiindc5. Schulerus nici
simtit acele acte, era notoriu intr'o nu avea exercitiul facultatilor min-
stare de stninteala sau de nebunie; tale spre a putea consimti conform
Ca neadoptandu- se aceasta dispo- art. 948 au. II, tutorele trebuia sa
zitie, dup5, dreptul nostru nu se poate dovedeasca existenta de once fel de
care anularea actelor, hinder). acel itnprejurari care ar fi putut convinge
care le-a faeut e notoriu intr'o stare pe judecatorul fondului ca Schulerus
de sminteala, insa, partea interesata nu avea la epoca vanzarei exercitiul
are dreptul sa ceari anularea, dac5, facultatilor mintale spre a putea
dovede$te ca in momentul facerei ac- consimti ;
telor. acel care a consitntit, nu avea, 05, spre aceasta, partea reclamanta
uzul facultatilor mintale, crtci daca putea recurge la, once fel de clovezi.
nu exists consimtimant, nici actele tar judecatorii de fond, erau liberi
nu pot avea existents juridica, a- $i suverani a le aprecia si declara
ceasta conform art. 948 si 953 din (lac& Schulerus avea sau nu exer-
Cod. civ.; citiul facultatilor mintale la epoca
05. astfel, in lipsa adoptArei art. vanzarei ;
503 Cod. Napoleon, care deroaga drep- Ca tutorele lui Schulerus desi ia
tul comun, legiuitorul nostru a voit incercat a proba, insa Curtea de a-
sa se observe principiul dreptului pel declara .cs apelantul nu a putut
comun. face nici o proba ca in momentul
Buletinul 1878, p. 338: 189.9, p. 530 confectionarei vanzarei, Schulerus
3. Art. 435. 437 $i 439 Cod. civ., nu ar fi putut da consimtamantul
pun pe aceia$i linie starea de imbe- la acea vanzare. ;
cilitatea $i de smintire, ceeace reiese Ca aceasta declaratie suverana in
mai ales din expresiile art. 437 in fapt a Curtei, se sustrage tocmai
cazuri de imbecilitate $i de smintire ; prin aceasta, cenzurei Inaltei Curti.
Ca distingerea intro imbecilitate Buletinul 1879, p. 849 ; 1880 p. 154
$i smintire, dac5, exists, nu e legala 4. Considerand ca Curtea decla-
Actele anterioare interdictiei nu rand prin deciziunea in recurs ca
pot fi anulate de judecator pur si starea de dements seni15, constit.te
simplu pe temeiul notorietatei publice, numai o stare de debilitate a facul-
intru cat art. 503 din Cod. civ. Na- tatilor intelectuale a persoanei de-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Interdieriun,e
mente, iar nu o lips5. complecta de
vointa si de ratiune, n'a facut decat
a inlatura concluziunile contrare con-
testabile a medicilor cari au fost as-
cultati ca experti lute alta insta.nta,
$i nu se poate nice eh a contestat
printr'aceasta un adevar stiintific e-
vident, caci in privinta naturei si a
intensitatei alienatiunelor mintale,
stiinta nu este in posesiunea unor
principii evidente. pip ait e, necon-
testate ;
Ca o noun expertiza nefiind ce-
ruta de parti, Curtea n'.tvea trebu-
inta sa lamureasca, in urma carei
alte expertiza, si-a format aceasta
convinctiune ;
Considerand ca expertiza medical&
cu care partea recurenta vrea sa, do-
vedeasca ca Curtea a comic o gravy
eroare de fapt. nu s'a facut contra-
dictoriu en d -1 Alexe Ioa.nid ;
CA este lasat la aprecierea suve-
rana a judecatorului fondului a ran-
dui sau nu o axpertiza (art. 211
Pr. civ.);
Ca din art. 442 Cod. civ. nu se
poate trage un argument in sens,
ca daca medicii scant dat odata pa-
rerea ca este loc de a se pronunta
interdictiunea, judecatorii numai pot
contrazice aceast5, parere a medicilor
nici in instanta de interdictiune nici
intr'o alta instanta care alma de o-
biect anularea unui act anterior in-
terdictiunei, decat numai daca s'ar
putea deduce noui elemente de a-
preciare din respunsurile interzisului
la interogatoriul ce i s'ar lua, sau
din o alto expertiza, ca judecatorii
sunt in drept a respinge chiar cere-
rea de interdictiune, deli au primit
parerea *area contrarie a Consi-
liului de familie si a medicilor, fara
a proceda la interogator, pentruca
daca tribunalul $i -a format odata preocupg, caci circumstant,ele de fapt
www.dacoromanica.ro
43a
Interdiefiune
convinctiunea, e inutil sa mai pro-
ceada la interogator, iar dupa ince-
tarea din viat,a a persoanei interzise,
precum este in cazul de fat5,, acela
care core sa se declare nul un act
anterior interdictiunei, nu se poate
prevala de expertiza facuta in in-
stanta de interdictiune, ci trebue sa
administreze probele proprii a fonder
cererea sa, contradictoriu en partea
adversa ;
Considerand ca acela care propune
nulitatea unui act anterior interdic-
tiunei, trebue sa dovedeasca ca sub-
scriitorul actului ce se ataca, era
intr'o stare de dementa obicinuita
in momentul precis cand a consim-
tit actul :
Ca in legea noastra nu exists veri-o
dispozitinne derogatorie la dreptul
comun in sensul ca actul ce se a-
taca sa se pnata declara nul daca
s'ar stabili ca cauza iliterdictiunei
a existat notoriu in epoca cand a-
cest act s'a Mout, sau ca alterati-
unea organelor inteligentei a avut
loc inainte i dupa act ;
Ca dar, asa fiind, nu infatisilto
rul actului este dator sa dovedeasca
fie ca era de buna credinta, fie ca
acela cu care a contractat era in-
&tin interval lucid, ci din contra a-
cela care propune nulitatea actului
este dator sa dovedeasca ca starea
de dementa obicinuita a subscriito-
rului actului, a existat in momen-
tul cand a consimtit actul ;
Ca daca dona deciziuni ra'mase
definitive, date intro alte parti. a
dedus din expertiza facuta in in-
stanta de interdictiune argumente
pentru anularea actelor anterioare
interdictiunei repos. C. t.rtu, aceasta
nu poate sa abb.' nici o inraurire a-
supra soluiiunei cestiunei care ne
436 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Interdiettun,e Interdietiun,e
nefiind aceleasi in cazurile prece- nu s'a luat mai intai avizul Consi-
dente si in cazul nie fata, nici so- liului de familie omologat de trio.
lutiunea nu poate sa fie aceiasi; (art. 456 Cod. civ.1;
Considerand ca dupa art. 448 C. Avizul ulterior al Consiliului de
civ. numai actele facute in urma familie prin care ratifica un ase-
publicatiunei de interdictiune iar nu menea contract matrimonial, este
si tale anterioare interdictiunei, vor inoperant, chiar data a fost omo-
fi de drept socotite ca taxa fiinta, logat de tribunal.
de urmeaza, ca pronuntarea inter- Buletinul 1890, p. 52
divtiunei nu are efect retroactiv. 7. Avand in vedere in speta, ce-
Buletinul 1880, p. 378 rerea de punere sub interdictiune a
5. Legiuitorul prin art. 449 din Anei Papadopol din care rezulta ea
Cod. civil a dispus, ca dupa moartea aceasta femeie, fiind ajunsa intro
unei persoane, actele savarsite de varsta inaintata de peste 90 ani, a
dansa nu se pot anula pentru mo- cazut intr'o stare de slabiciune pro-
tivul de smintire a mintei, decal nuntata, a facultatilor mintale, ai
numai cand interdictiunea acelei per- prin acte reiterate de prodigalitate,
soane va fi fost pronuntata sau ce- igi risipeste averea ;
ruta inaintea mortei sale, on numai Avand in vedere dispozitiunile ar-
cand dovada smintirei mintei rezulta ticolului 439 din Codul civil, dupa
chiar din actul ce se ataca ; care faptele de imbecilitate, de smin-
Considerand in speta ca recurenta, tire si de nebunie cu furie cauta sa
de oarece era constant ca interdic- fie aratate prin scris ;
tiunea defunctei nici a fost pronun- Considerand ca edictarea acestui
tata, nici a fost ceruta inaintea mor- articol a avut de stop atat de a
tei, nu'i ramanea alt mijloc de a purse pe persoana a carei interdic-
ataca testamentul, decat de a proba tiune se cere, in masura de a se
ca insusi actul invedereaza sminti- apara, cat si pe Justitie in pozitie
rea mintei testatoarei; de a aprecia seriozitatea cererei si a
Considerand ca pentru aceasta tre- o inlatura in caz de a o gasi teme-
buia sa articuleze numai fapte care rarie ;
se puna, in evidenta in mod nein- Considerand ca clack' in scopul in-
doios neseriozitatea lui, prin incon- dicat mai sus legiuitorul prescrie sa
herenta ideelor, prin extravaganta se arate cauza pentru care se cere
celor aratate, ei altele asemenea, interdictiunea ei faptele pe care ea
ceeace din deciziunea atacata nu re- se intemeiaza, apoi de nicaeri nu
zulta de nicairi.iar nu fapte ce do- rezulta ca acele fapte trebuesc ama-
vedea, cum constata Curl ea, numai nuntite ;
starea de slabiciunea fizica a testa- Ca aceasta este cu atat mai ade-
toarei, iar nici cum lipsa de price- varat cu cat prin art. 463 din Proc.
pare si de vointa a ei; civila, uncle se arata ce trebue sa
Ca astfel fiind, bine si corect a contina cererea de punere sub inter-
urmat Curtea refuzandu-i proba cu dictiune, nu se cere decat enuntarea
martori. smintirei sau a nebu-
Buletinul 1889, p. 530 ; 1891, p. 174 niei, adica, aratarea numai a cauzei
6. Constituirea de dota facuta de pentru care se face o asemenea ce-
tutorul unei interzise este nula, data rere ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 437

Interdietiune Interdietiune
Iar in privinta faptelor de uncle 9. Dupa dispozitiunile art. 33 din
rezultil imbecilitatea, sus-citatul ar- Legea alienatilor din 1894, rezulta c5
ticol 463 din Proc. civila, nu face adininistratorul provizoriu poate fi
macar mentiune, ceeace dovedeste sotul insusi al persoanei alienate,
ca aratarea cauzei face obiectul prin- rude sau chiar o persoana streina ;
cipal al preocupatiunei legiuitorului, Ca prin urmare, fats cu termenii
iar nicidecum aratarea faptelor pe intrebuintati de legiuitor in acest
care se intemeiaza, cererea de inter- articol, ramane invederat ca alegerea
dicti une ; administratorului provizoriu, este la-
Ca de altmintrelea, in speta, E. sata la aprecierea instants de fond ;
Contescu prin petitiunea introduc- C5, masura indicata de legiuitor
tiva de instants, arata atat cauza prin art. 33 al legei din 1894, este
pentru care care punerea sub inter- prescrisa numai pentru tirnpul cat
dictiune a Anei Papadopoladeca bolnavul se afla in cas5, de sana-
slabiciunea mintei provenita. dinteo tate, si aceasta masura inceteaza de
varsta inaintata,, cat $i faptele prin indata ce se indeplinesc formele pen-
care se manifests aceasta, slabiciune tru punerea sub interdictie conform
adeca actele reiterate de liberalitati Codului civil.
nechibzuite ; Buletinul 1895, p. 904
Ca pe langa toate acestea cesti- 10. Considerand, in drept, ca cu
unea de a se sti data enuntarile co- cat legea apara interesele unei per-
prinse in petitiunea introctiva de in- soane in stare de smintire a mintei
stants, sunt suficiente pentru a pune anuland, prin art. 2 dela smintiri
pe parata in stare de aparare si pe din Codul civil, once tranzactiune
tribunal in pozitiune de a aprecia de dansul Malta, cu atat nu a pu-
seriozitatea cererei, este o cestiune tut 'Asa pe niineni a ajunge prada,
de fapt, care scapa de sub contro- relei credinte celor ip drept in ave-
hd Curtei de Casatie. rea acelei smintit, cari l'ar !Asa li-
Buletinul 1393, p. 775 ber in administratia averei lui, liber
S. Ultimele dispozitiuni ale ar- in once tranzactiune a sa ;
ticol. 439 din Cod. civil nu contin o Daca, spre exemplu, cineva care
formalitate substantiala, de oarece se afla intr'o obicinuita', stare de
fiind vorba de starea de imbecilitate smintire, s'au lasat, de cei in drept
a unei persoane pentru care se cere la mostenirea lui, liber de a vinde
i nterdictiunea , slabiciunea facultati- nemi$catoarele sale, in cat a putut
lor mintale ale acelei persoane, se oricine de buns credinta a contracta
poate dovedi in afara de once an- cu dansul, $i apoi, in urma mortei
cheta prin martori, sau examinare sale, sal fi prima cererea de anu-
de acte scrise, precum de exemplu lare a. acelor contracte sub cuvant
printeun interogator luat de ;hided.- ca dovedeste acea obicinuit5, stare
tori, si chiar prin alte acte savarsite de smintire prin martori, aceasta ar
sau descoperite in cursul judecatei ; fi nu numai nedrept, dar Inca $i
De uncle rezulta, ea enuntarea primejdios de a se ingadui a se va.-
unor asemenea probe in petitiunea tam& astfel cei cu bung credinta
introductiva de instants, nu poate contractanti, si pentru acest cuvant
constitui o formalitate substantiala. legiuitorul a asezal legea de inter-
Buletinul 1893, p. 776 dictiune ;

www.dacoromanica.ro
438 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Interdiefiune Interdietiune
In adevar, nu se poate tagadul, nea desi inceteaza cu cauzele ce au
ca dupa citatul art. 2, s'ar anula o determinat-o, totes nu se va putea
tranzactiune facuta de cineva care pronunta desfiintarea ei decal ob-
s'ar dovedi. en orice mijloc legal, ca servandu- se formalitatile prescrise
in timpul facerei ei, a fost smintit pentru a ei pronuntare, $i interzisul
eel ce a facut-o, ca adica, chiar in nu va putea reintra in exercitarea
acel timp s'a aflat, din orice inpre- drepturilor sale, decat dupa ce se va
jurari, intr'o alienatie mintala, intr'o pronunta $i publica hotararea pentru
stare exceptionala a starei lui nor- a ei desfiintare ;
male ; insa, este cu total altfel cand Considerand ca legiuitorul prin a-
acea alienatie va fi fost starea lui ceasta dispozitiune a derogat dela
obicinuita, in cat, libera lasare in regula dreptului comun. dupa care,
administratiunea averei lui de catre hotararile judecatoresti, fiind decla-
cei in drept in acea avere, sa fie ca rative de drepturi, au efect retroac-
o cursa pentru cei ce cu buna ere- tiv, $i n'a voit a da hotiirarei care
dinta a contractat cu dansul, cad ridica starea de interdictie un ase-
in acest caz, interdictiunea neputan- menea efect retroactiv, atat in in-
du-se prezunaa, urmeaza neaparat a-1 teresul interzisului, pentruca vazan-
pune sub interdictiune, conform color du-se reintrat in exercitiul drepturi-
mai sus zise, $i numai dupit o ase- lor sale, sa, nu se grabeasca a'si ri-
menea legala poprire in administra- sipI averea, cat $i in interesul color
tia averei sale, cei interesati pot core de al treilea, ca sa stie ea numai
a n u l a r ea tranzactiunilor acelui dela data publicarei hotararei care
smintit ; ridich starea de interdictie pot con-
Considerand, in speta,ca reeuren- tracta in mod valabil cu fostul in-
tul reclama anularea tranzactiunilor terzis ;
unui incetat din viata ce s'a aflat Considerand ca astfel fiind, .i in-
in obicinuita stare de smintire, si pe trucat, in speta, Tribunalul constata
care nu a ingrijit a'l pine sub in- in fapt ca imprumutul pentru suma
terdictiunea conform citatei legi ; de 1000 lei facut dela Societatea
Apoi Curtea de apel, neprimind a Economia din Focsani, a carui plata
se dovedi prin alte mijloace sminti-
face obiectul procesului de fata, a
rea decat numai cu hotarare jude- fost contractat in timpul pe cand nu
catoreasca, adica de interdictiune, nu se publicase inca hotararea prin care
numai ca n'a violat nicio lege. dar se ridica starea de interdictie a in-
Inca s'a conformat intru toate cu timatului S. G. Balan, apoi cu drept
spiritul legei pentru interdictiune. cuvant $i printr'o buna interpretare
Buletinul 1865, p. 225 a sus citatelor texte de lege, a de-
11. Din dispozitiunile art. 448, clarat imprumutul contractat de in-
457 $i 950 din Codul civil rezulta, terzis ca lath fiinta, si l'a aparat de
ca toate actele facute de catre in- pretentiunea sus zisei societati.
terzis, in urma publicatiunei de in- Buletinul 1901, p. 385
terdictie, pe tot timpul interdictiunei 12. Codul Caragea nu considers
sale, vor fi de drept socotite ca fara punerea sub interdictie a unui risi-
flint& : pitor ca o cestiune de ordine publica,
Considerand ca dupa dispozitiunile ci ca o cestiune de interes familiar
art. 437 din Cod. civil, interdictiu- si de aceea, prin art. 3 din legiuirea

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPHUDENTA ROMANA
Interdiefiun,e
pentru risipitori se prescria numarul
de trei rude pentru a so putea in-
tents actiunea punerei unui individ
sub epitropie, pentru risipire.
Buletinul 1863, p. 143
Interoya tor i u
1. Interogatoriul partei fiind o ces-
tiune de apreciere a Curtei, ea poate
respinge aceasta cerere a tunci cand
nu se specifics faptele asupra 6.-
rora urmeazil a se face intrebarile.
Buletinu11876, p. 494 ,si 1897 p. 1109
2. Instanta de fond e suverana
apreciatoare asupra faptelor asupra
carora se propune interogatorul, si
ea este in drept de a-1 respinge cand
faptele nu sunt concludente in cauza
tii nu sunt de natura a forma fun-
damentul juridic al unei condamna-
tiuni.
Buletinul 1878, p. 10; 1883, p. 301;
1986, p. 869 ; 1890, p. 1381; 1891,
p. 606 fi 1892, p. 623
3. In materie corectionala si po-
litieneasca, interogatoriul inaintea
Curtei an este obligatoriu ca in ma-
terie criminals, si nici legea nu pro-
nunta sanctiunea nulitatei pentru
neluarea lui.
Buletinul 1878, p.342; 1880, p. 119;
1891, p. 568, 702 ; 1883, p. 998 ;
1897, p. 940; 1903, p. 1109 gi 1904,
p. 211
4. Un tutor poate fi chiemat la
interogatoriu pentru un fapt al sau
in privinta administrarei averei mi-
norelui.
Buletinul 1879, p. 664
5. Dupa art. 159 Proc. civ. inte-
rogatorul parOlor se face numai in
caz cand judecatorii nu gasesc ca
cauza este in destul de luminata ;
Aceasta facultate a judecatorului
fondului, nu este restransa prin ar-
ticolul 227 Pr. civ. in cazul cand
www.dacoromanica.ro
439
Interogatoriu
una din p5rti propune a se face in-
terogatorul ad versaru I ui sau.
Buletinul 1871, p. 421
6. Art. 232 din Pr. civ. nu e a-
plicabil dinaintea judecatorilor de
pace cand e vorba de luarea inte-
rogatorului unei parti, de oarece le-
giuitorul a preseris o alts procedura
aparte si malt mai simpla sub ti-
tlul I art. 1-54 din Pr. civ. si uncle
nu se cuprinde nimic in privinta iii -
terogatorului.
Buletinul 1980, p. 3
7. Apelul fiind devolutiv, partea
care a fost chiemata la interogato-
riu dinaintea primei instal* si nu
s'a prezentat, poate sere dinaintea
Curtei de apel ca sa raspunda ha
acest interogatoriu far& ca acea Curte
s&-i poatk respinge cererea.
Buletinul 1880, p. 204 Si 1891, p. 329
i fara s fie nevoie sa justi-
lice cauza neprezentarei sale la prima
instants.
Buletinul 1896, p. 919, 1249 si 1998,
p. 1162
8. Dupa art. 227 si 233 Pr. civ.
partile au dreptul a sere interoga-
toriu si al exercita chiar fags cu
administratiumle si stabilimentele pu-
blice care in acest caz sunt obligate
a delega special pe un agent sau
administrator al aceluias asezamant
pentru a raspunde la cestiunile ce
i-se vor pune ;
Ca art. 75 alin. 3 Pr. civila pre-
vazand modul cum au a fi citate
comunele si anume, in persoana sau
la domiciliul primarului, de aci re-
zulta ca once cestiuni care privesc
pe comuna, trebuesc adresate prima-
rului, care conform cu spiritul 5i li-
tera legei (art. 233) cats sa ceara
avizul consiliului comunal.
Buletinul 1880. p. 184
9. Se violeazil art. 227 din Pr. civ.
440 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Interogatoriu Interogatoria
i dreptul de aparare cand Curtea gitima a neinfatisarei sale dinaintea
de fond respinge cererea de interoga- judecatorilor inferiori.
toriu si aducerea de registre ce se Buletinul 1884, p. 921; 1895, p. 1326
Meuse deoparte spre a dovedi ca i 1896, p. 1250
creanta reclamata fusese deja recla- Vezi ei cuvantul eApel. No. 161.
mata urmarita alts. data. 14. Dupit art. 227 Proc. civila,
Buletinul 1882, p. 534 partile au dreptul a cere interoga-
10. Interogatorul este inadmisibil toriul asupra faptelor procesului ;
cand se tinde de a stabili prin el Ca daca Curtea este suverana in
nista fapte care sunt constatate prin- apreciarea interogatorului $i a fortei
tr'o hotarare definitiva si irevoca- sale probante, ea totus nu-1 poate
bila, caci ar fi a se viola autorita- refuza partei care reclama admini-
tea lucrului judecat. strarea acestei probe, mai ales fara
Buletinul 1882, p. 956 a motiva ;
11. Daca art. 227 Proc. civila a- Ca, in speta, nepronuntandu-se
coarda partilor dreptul de a supune Curtea asupra interogatoriului cerut
pe adversarii for unui interogatoriu, care era deciziv in mug, a comis o
acest drept este subordonat regulelor omisiune esentiala.
generale relative la administrarea Buletinul 1885, p. 173 gi 1890, p. 1157
probelor ; 14. Interpretarea raspunsurilor la
Ca judecatorii pot totdeauna re- interogatoriu este de domeniul su-
fuza producerea unei probe care, sau veran al Curtei de fond.
n'a fost propusa in timpul util incat Buletinul 1885 p. 228
invocarea ei apare ca un pur mijloc 16. Din raspunsurile date la un
de sicana., sau nu-i de natura a in- interogator, instanta de fond poate
fluent& asupra opiniunei lor. gksi un inceput de dovada, pe care
it poate complecta cu prezumptiuni.
Buletinul 1883, p. 6 ,7 Buletinul 1885, p. 228
12. Incheierea prin care sa dispune 17. CAM instanta de fond apre-
chemarea la interogatoriu, fiind o ciaza ei da motivele pentru care re-
incheiere preparatorie in sensul ar- fuza chemarea la interogator, aceasta
ticolului 159 Proc. civila, judecatorii apreciere nu e supusa controlului
cari au ordonat-o pot reveni asupra Curtei de Casatiune.
ei, de oarece conform art. 160 din Buletinul 1886, p. 869 ; 1889 ,p. 905 ;
Proc. civ. nu sunt legati prin aceste 1890, p. 1381 $i 1891 p. 1017
ordonante preparatorii sau prin con- 18. Indeplinirea formalitatei pres-
secintele lor, afara numai cand este crise de art. 232 din Proc. civ. se
vorba de juramantul judiciar deferit cere numai atunci cand se face de
unei parti. cake una din partile litikante o ce-
Buletinul 1883, p. 939 rare de a se supune cealalta parte
13. Partea care fara a justifica la interogator, iar nu si in cazul
opozitia legitima nu s'a infatisat la cand presedintele dela sine, in urma
interogatoriu dinaintea tribunalului alegatiunilor facute de o parte, pune
de prima instanta, poate cere mult o intrebare celoilalte parti in inte-
ca sa fie interogata iii instanta de resul descoperirei adevarului ;
apel, justificand mai intai pedica le- Ca, in acest din urma caz, in con

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Interogatolqu
formitate cu art. 124 din Proc. civ.,
este destul a se trece intrebarea, ei
faspunsul in procesul-verbal al se-
dintei.
Buletinul 1890, p. 471
19. Din coprinsul art. 234 Proc.
civ. reiese ca este facultativ pentru
o instanta judecatoreasca de a con-
siders neprezentarea partei la inte-
rogator ca o marturisire ;
Ca apelul fiind devolutiv $i Curtea
nefiind legata de interpretarea data
de trib., dansa este in dreptul sau
de a aprecia, intinderea ce se putea,
da acestei neprezentari.
Buletinul 1890, p. 582
20. Pentru ca interogatorul sa fie
admis. atunci cand se cere pentru a
stabili manopere dolozive exercitate
asupra cuiva, trebue ca el sa fie
concludent, adica ca faptele alegate
sa insuseasea caracterul de manopere
dolozive de natura a-i vitia, consim-
timantul ;
Ca asupra acestei cestiuni instanta
de fon e suverana apreciatoare.
Buletinul 1890, p. 657
21. Cand se core interogatorul spre
a se dovedi ca cesiunea e fictiva $i
ca cedentele a ramas adevaratul pro-
prietar al creantei cese, instanta de
fond nu poate respinge o asemenea
cerere fara a nu comite un adevarat
exces de putere, violand art. 227 Pr.
civ. si principiul dreptului de proba-
tiune acordat de legiuitor.
Buletinul 14.90, p. 854
22. Dupa art. 234 din Proc. civ.,
judec5,torii nu pot admite ca mar-
turisit, de catre o persoana chemata,
la interogator, faptul asupra caruia
urma sa fie intrebata, decat atunci
cand ea refuza de a raspunde la
interogator, sau nu justifica piedica
legitima a nevenirei sale ;
Considerand ca, prin articolul ur-
mator 235, legiuitorul prevede ex-
www.dacoromanica.ro
441
Interogator tu
pres ea partea chemat5, la intero-
gator poate sa justifice nevenirea sa
la infatisare, invocand suferinta de
boala sau vreo infirmitate;
Considerand ca, in acest caz, ju-
decatorii nu pot sa, respinga acest
mijloc legal de justificare, Mfg a
comite un exces de putere prin vio-
larea citatelor texte de lege, decat
daca, pe deoparte, apreciaza ca in-
vocarea suferintPi de boala sau de
infirmitate, fie chiar sprijinita pe
certificat medical, dupa uzul constant
ce exista, n'ar fi serioasa, ; iar pe de
alts parte, mentionata justificare nu
s'ar putea stabili prin alte probe
legale.
Buletinul 1892. p. 86
23. Dupa art. 227 din Proc. civ.,
interogatorul nu se poate admite de-
cat cand faptele pentru care se cere
interogatorul persoanei sunt cu totul
pertinente 5i concludente in cauza,
cand ele privesc materia de care e
vorba Si, in fine, conditiune esentiala,
cand ele sunt personale aceluia care
are a fi supus interogatorului ;
Ca instantele de fond apreciaza in
mod suveran pertinenta $i admisibi-
litatea faptelor pentru cari se cere
interogatorul, fara ca prin aceasta
apreciere sa violeze in ceva sus ci-
tatul articol.
Buletinul 1892, p. 331; 1902, p. 109?
fi 1904, p. 569
24. Dupa art. 159 din Proc. civ.,
judecatorii sunt suverani apreciatori
ai cazului de chemare la interogator,
gi cand ei isi formeaza convingerea,
din at-te si probele prezentate, ca
dansa nu este conchizatoare in canza,
nici destul de serioasa, ei pot sa
refuze o asemenea cerere, fara ca
aceasta apreciare sa cads sub cen-
zura Curtei de Casatie.
Buletinul 1893, p. 97
25. Interogatorul prevenitului, in
442 REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Interogatoriu Interogatoriu
cauzele penale, se face atat in in- poate sa fie de veriun folos pentru
teresul acuzatiunei, cat si in inte- descoperirea adevarului, totusi, cand
res al apararei ; it resping, ei sunt datori sa mate
Ca $i partea civila poate invoca motivul pentru care it gasesc inutil ;
interogatorul prevenitului ca sa -si Ca in speta, tribunalul a respins
dovedeasca pretentiunile sale, pu- cererea de chiemare la interogatoriti
nand chiar prevenitului, in acest marginindu-se numai a afirma, ca
scop, intrebarile ce le-ar gasi cu interogatorul nu este concludent, Mra
tale ; a arata cuvintele pentru care anume
A vand in vedere ca lipsa intero- it &este astfel ;
gatorului poate fi invocata ca motiv CA, grin urmare, tribunalul Ears
de casare, fie din partea Ministeru- sa motiveze, a respins un miiloc
lui public, sau din partea preveni- legal propus de una din parti.
tului, chiar si dad n'a fost ceruta Buletinul 1900, p. 164
la instanta de fond, fiind o forma 28. Interogatorul inculpatului odata
substantiala si de ordine publics in ce s'a luat la prima instanta, con-
interesul acuzatiunei sau al apararei ; form art. 186 din Proc. penala, nu e
Ca partea civila nu se poate pre- nevoie a fi repetat in apel.
vala de acest drept, intrucat nu 1-a Buletinul 1.901, p. 7?5; 1.903,p. 1097
invocat la instanta de fond. 29. In materie penala, si in deo-
Buletinul 1895, p. 69 sebi in materie corectionala, intero
26. Interogatorul inculpatului fiind gatorul inculpatului este un mijloe
un act de instructiune si de aparare, de instructinne si de aparare a cal-
are de scop de a pune pe judecator rui neindeplinire are, de efect ca-
in raport direct en acuzatul, care, sarea ;
grin raspunsurile date si in modul Ca insa, pentru indeplinirea acestei
cum se apart, sa fats pe de alts formalitati, legea nu . core o forma
parte si convingerea magistratului sacramentala, ci e suficient ca sa, re-
despre culpabilitatea sau inocenta Ini ; zulte indeplinirea acestei formalitati
Ca, de ad rezulta ca atunci cand din coprinsul deciziei.
judecatorul si-a format convingerea Buletinul 1.901, p. 1576 si 1903,
din celelalte masuri de instructiune, p. 1420
inculpatul nu se poate plange de 30. Considerand ca obstia, necon-
lipsa unui interogator in regula, mai stituind o persoana morals repre-
ales intrucat, in spetA, recurentul a zentata printr'un mandates leg al
fost a scultat in apararea sa. care sa poata raspunde la interoga-
Buletinul 189.9, p. 119? si 1900, toriu, cu drept cuvant a decis Curtea
p. 1237 de fond ca, in ceiace priveste mij-
27. Din prescriptiunile art. 227 si loacele de probatiune, trebue a se
urmatorii din Proc. civila rezulta. ca observa fates de obstie regulele de
interogatoritil partilor e unul din drept comun, ca adica, ca interoga-
mijloacele pregatitoare si probatorii toad sa fi fost admisibil, in speta,
admise de lege ; ar fi trebuit ca sa fie propus fie-
CA, cu toate ca judecatorii nu sunt carui membru din care se compune
obligati a admite acest mijloccand ceata fostilor clacasi, pentruca nu-
li se propunedecat atunci cand el mai astfel ei ar fi putut fi pusi in

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA
Interogatoriu
cuno$tinta de ceiace aveau a ras-
punde la interogatorul propus.
Buletinul 1904, p. 548
31. Instante le de fond sunt in drept
sa aprecieze sinceritatea raspunsu-
rilor date la interogator. $i nu se
poate sustine ca ele scindeaza mar-
turisirea, cand arata ce fapte rezulta
din diferitele raspunsuri Monte de
partea interogata, $i. ce proba rezulta
din acele fapte pentru rezolvarea
procesultii, aceste aprecieri aparti-
nand in mod suveran instantelor de
fond.
Buletinul 1904, p. 767
32. Instanta do fond are dreptul
suveran de a aprecia, ca, din ras-
punsurile date la un interogator re-
zulta tin inceput de proba scrisa, si
sa admits, in consecinta, proba cu
martori.
Buletinul 1904, p. 982
33. Prezumptiunea creates de arti-
colul 234 Proc. civita de a se con-
siders ca marturisit faptul pretins
de recli, mant cand paratul nu ras-
punde la interogator. aceasta pre-
z umptiune inceteaza de a exist& cand
paratul se prezinta in opozitie sau
apel, $i e gata a raspunde la inte-
rogator ;
ca, in acest caz, reclamantul are
a face paratului intrebarile sale, sau
a$i dovedi reclamatiunea prin alto
mijloace ;
Ca, in speta, cand recurentul s'a
prezentat in instanta de apel $i a
sustinut ea nu datoreaza nimic, prin
aceasta el a aratat motivele apelului
sat], si tribunalul nu putea, fats de
aceasta tagaduire a datoriei, sa men-
tina cartea de judecata, apelata , care
nu avea alts baza de condamnare
detest prezumptiunea trasa din lipsa
recurentului a raspunde la intero- instants ;
gator.
Buletinul 1904, p. 15 75
www.dacoromanica.ro
. 443
Interogatoriu
34. In materie corectionala, into-
rogatorul fiind un mijloc de instruc-
tiune, $i in acela$ timp de aparare,
oridecateori se constata eh inculpa-
tul s'a aparat fie singur, fie prin.
avocatii sae, lipsa unui interogator
nu poate constitui un motiv de ca-
sare.
Buletinul 1904, p. 1733
35. Avand in vedere ca recurentul
se plange ca tribunalul n'a tinut
tinut seamy de raspunsurile nega-
tive date de dansul la interogatorul
ce i s'a facut ;
Considerand ca, instantele de fond
nu stint legate de interogatorul Mont
unei par atunci cand ele isi inte-
meiaza hotararile pe alto probe ce
s'au administrat in cauza ;
Ca intrucat, in speta, se constata
din decizia supusa recursului ca tri-
bunalul, pentru a admite actiunea,
s'a intemeiat pe depunerile marto-
rilor $i expertiza, motivul de casare
devine nefondat.
Buletinul 1905, p. 1733
Interventiune
1. Beet o instanta inceputa dupes
o interventiune este in genere sub-
ordonata la soarta instantei princi-
pale, sent, cu toate aceste cazuri,
precum eel de rea credinta sau handl
din partea creditorului in urmarirea
instantei principale, in care instant&
asupra interventiunei se poate ur-
marl independent $i deosebit de in-
stan1a principals.
Buletinul 1870, p. 273
2. Creditorii debitorului urmarit,
nu pot intervene la Inalta Curte de
Casatie sezisatil cu judecarea re-
cursului facut de catre debitorul lor,
ca unia ce n'au figurat la prima
Daces in virtutea art. 974 C. ci v.
creditorul poate exercita drepturile
444 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Interventiune Ii terventiune
Si actiunile debitorului sau, si prin zulta, ca in ce priveste interventia
consecinta el poate sa si recurga in facuta de cei de altreilea pentru a-
Casatie, el nu poate fi admis a pararea drepturilor lor, hind ca ea
exercita aceste drepturi cleat numai da loc unui proses in care judecata
data insusi debitorul neglige sau re- da hotarare asupra pretentiunilor lor,
fug de a le exercita. spre a nu se inlatura principiul ca
Ca intrucat debitorul a facut re- fiecare are dreptul la doua grade de
curs, creditorii sai nu au calitate de jurisdictiune, s'a dispus de legiuitor
a interveni la Casatie. ca aceste interventii nu se pot face
Buletinul 1874, p. 146 decat numai la prima instants; ear
3. Avand in vedere art. 247 Pr. data interventia este facuta numai
civila ; pentru sprijinirea intereselor uneia
Considerand ca in orice cauza ce din partile litigante, fiind ca nu se
se desbate inaintea tribunalului, o introduce nimic nou ca object prin
parte ce dovedeste interesul, fie pen- aceste interventii, se permite a se
tru una sau alta din pgrti ce se ju- face in orice stare a procesului si la
deca, fie pentru stabili dreptul orice instants, chiar si inaintea Curtei
sau contra partilor litigante, are de Casatie
dreptul de a interveni la acea ju- Considerand ca instanta de fond,
decata ; Curtea de apel, apreciind marturi-
Considerand ca legatarul universal, sirea intimatului in apel, prin care
fat& cu o cerere ce tinde a-i diminua declara, ca stig, ca actul de vanzare
legatul, are interes Wit in cauza nu era serios, era simulat, si inla-
spre a-o inta'tura, si prin urmare de turand dovada actiunei sale pe care
a interveni inteun proces deja des- recurenta o deduced din acea mar-
deschis unde o asemenea diminuare turisire, pe motivul, invocat de in-
se cere. tervenient, ca, acea marturisire nu
Buletinul 1891, p. 810 era sincera, ci Malta numai in stop
4. Cererea de interventie, fiind o ca sa sustraga imobilul prevazut in
cerere conexa a actiunei principale, actul de vanzare in discutiune dela
urmeaza ca o asemenea cerere tre- urmarirea creditorilor, printr'aceasta
bue sa fie facuta inaintea instantsi Curtea de apel a facut o apreciere
unde s'a facut cererea principals; pe care nu o putea face. cand e vorba
Ca dupa art. 248 din Proc. civila, de insasi partea care facuse martn-
cererea de interventie trebue sa fie risirea, careia ii este opozabila, fiind
facuta inainte de infatisarea proce- ca acea parte n'avea decat sa nu o
sului, adica inainte ca procesul prin- faca, si a lost preocupata Curtea de
cipal sa fie judecat definitiv apel, nu de interesul intimatului in
Ca prin urmare, o cerere de inter- apel, care facuse mg.rturisirea, sin-
ventie poate fi facuta si dupa ce gurul pe care trebuia sa-1 aiba in
s'au facut oarecari incheieri prepa- vedere la darea deciziunei sale, ci de
ratorii, destul numai ca cererea prin- interesul propriu si de apararea in-
cipals sg, nu fi fost desbatuta si ju- tereselor creditorului intervenient.
decata in fond. cand prin motivele deciziunei sale
Buletinul 1899, p. 167 constata ca acea marturisire era ne-
5. Avand in vedere Ca din dispo- sincera si facuta in frauda credito-
zitiunile art. 248 din Proc. civila re- rului intervenient ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT4 ROMANA. 446

Interventiun,e
Ca judecand astfel, Curtea de apel
a violat regula de procedure din ar-
ticolul 248, dupe care interventia fa-
cuta de cel de altreilea pentru apa
rarea drepturilor sale nu se va primi
decat in timpul cand pricina se ga-
seste inaintea primei instant, nepu-
tand fi facuta, o asemenea interventie
pentru prima oar& in apel.
Buletinul 1903, p. 825
6. Vezi cuvantul cCambie, No 57.
Buletinul 1904, p. 1324
Ipotecii
1. Art. I dela anexa litera T. din
Regulamentul organic al Moldovei
care prescrie modul de a se face o
ipoteca, cere, nu numai consimti-
mantul partilor. ci ei transcriptiunea
pentru ca obligatia ipotecara sa, fie
perfecta ;
Transcriptiunea este un element
constitutiv al ipotecei, in lipsa careia,
de ar exists consimtimantul, insa
obligatiunea nu este perfecta.
Buletinul 1871, p. 58
2. Din dispozitiunile art. 333 corn-
binat cu art. 336 Reg. organic, dup.&
care ipoteca conventionala trebue sa
fie constituita prin act autentic inscris darea unei asemenea garantii ipo-
in condica de ipoteci, inaintea ma-
relui logofat in Capita 15,, ei inaintea ditor, e o garantie legala $i valabila
trib. in districte, rezulta ca originalul pe care garantul nu o poate ataca.
unui act de ipoteca care serve spre in nulitate.
constatarea gi publicitatea obliga-
tiunei reale la care este supus un
imobil, este tocmai acela care se in-
scrie in registrele publice.
Buletinul 1872, p. 95
3. Pentru ca o creanta ipotecara
sa poata fi valida ei prin consecinta
sa se poata opune tertei persoane,
urmeaza a fi facuta in conditiunile
urmatoare :
a) Sa fie transcrisa si inscrish in
condicile trib. unde se afla situat
imobilul ;
Ipotecci
b) Inscrierea1i transcrierea sa se
face in prezenta creditorului $i a
constituitorului ipotecei ;
r) Aceste formalitati vor fi in-
deplinite, dupg ce creditorul va
declare ca renunta la cercetarea
condicilor de popriri 1i posesiune,
sau va care cercef area for $i dupe
ce debitorul va declare ca a primit
banii ;
De unde urmeazil, ca o creanta.
ipotecara ce s'a efectuat pentru a
servI de garantie la luarea unei mosii
in arena', si in urma s'a dat ca ga-
rantie pentru contractarea unui im-
prumut, aceasta creanta e desbracata.
de once forma legala, e nevalida $i
neopozabila tertielor.
Buletinul 1873, p. 174
4. 0 creanta conditionals, even-
tuala, e susceptibila de a fi asigu-
gurata printro ipoteca. Astfel, eli-
berarea unei sumi provenite din van-
zarea unui imobil efectuat sub re-
gimul legei vechi, cu conditiunea push'
primitorului acestei sumi de a ga-
ranta aceasta suma printr'o ipoteca
intr'un imobil al sau spre a asigura
eventual creditorii expropriatului, $i
tecara fare concursul veriunui cre-
Buletinul 1875, p. 114
5. 0 creanta ipotecara poate fi
urmarita in contra detinatorului imo-
bilului ipotecat, 1i acesta, deli e co-
partasi cu alti erezi asupra acestui
imobil, poate fi obligat sa raspunda,
integralitatea dobanzilor datorite pe
baza principiului indivizibilitatei ipo-
tecei, cu rezerva actiunei in repeti-
tiune in contra co-erezilor sad pentru
tot ceeace a platit poste partea sa.
Buletinul 1875, p. 317
6. Dintre tale patru feluri de ipo-

www.dacoromanica.ro
446 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Ipoteed Ipotecei
teci recunoscute dd Codul Calimach tuirea ipotecelor trebuiau sa se faca
prin 586, Regulamentul organic in prezenta datornicului si a credi-
prin anexa litera T a supus la for- torului, care trebueau sa mate suma
malitatea inscriptiunei in registrele ce se asigura si imobilul in care se
ad-hoc, numai ipotecile conventionale asigura acea suma, formalitati cari
si acelea dotale ale femeelor mari- sunt sub pedeapsa de nulitate pre-
tate ; iar celelalte doug ipoteci, ju- mise dupa coprinderea aliniatului
decatoresti si testamentare au ramas B. acelas regulament ;
a-si produce efectul for juridic con- CA uzul. de care se vorbeste in
form dreptului comun regulat in con- paragraful 13 si 14 Cod. Calimach
dica Calimach 589 ; nu-si poate avea loc in speta, de
Ca in speta, prin masura ordonata oarece Regulamentul organic fiind o
ex officio de divanul de apel al tarei lege posterioara Codului Calimach si
de sus. de a asigura intr'un imobil avand dispozitii exprese in privinta
al barbatului suma provenith din van- modului cum au a se forma actele
zarea mosiei dotale a femeei, s'a con-de ipoteca, uzul nu mai putea fi in-
stituit o ipoteca judecatoreasca asu- vocat in fata unei legi exprese.
pra acelui imobil, conform cu defi- Buletinul 1878, p. 48
nitiunea ce se da ipotecelor de ase S. Actul de ipotecg fiind autentic,
menea natura prin art. 1997 litera de oarece e facia de un ofiteer public
D. din Codul Calimach ; in cercul competintei sale si in con-
Ca formalitatea inscriptiunei la formitate cu prescriptiunile legei,
care supune Curtea de fond si felul continand o suma certa si lichida,
acesta de ipoteci, este o inovatiune el poate fi investit eu formula exe-
pe care o introduce contra vointei cutorie spre urmarirea imobilului ipo-
legiuitorului, caci principiul publici- tecat dupa dispozitiunile art. 371 si
tatei, de care se vede ca a fost preo- 378 Pr. civ.
cupata Curtea pentru a da o ase- Buletinul 1878, p. 189
menea interpretatiune legei in stop 9. Pentru ca o ipoteca sa fie va-
de a garanta interesele tertiilor per- labila nu este destul ca sa fie nu-
soane, nu se vede a fi fost neglijat mai inregistrata de tribunal, ci ur-
de Divanul Tarei de sus, de oarece, meaza ca actul, care este instru-
conform uzului ce era pe atunci, a- mental obligatiunei, sa fie predat
semenea ipoteci se publicau prin ga- decatre constituitorul ipotecei in
zeta, masura care se vede ea s'a mainele partei in favoarea careia se
luat in cazul de fata ; constitue, spre a se proba ca cauza
Ca din Coate acestea ramane in- pentru care partile au consimtit a
vederat ca creanta Victoriei Cocea constitul ipoteca a fost realizata.
este o creanta ipotecara judecato- Buletinul 1880, p. 40
reasca constituita conform prescrip- 10. Procura autentica ceruta de
-tiunilor legei, si prin urmare cu drept art. 1781 C. civ. mandatarilor credi-
de a prima pe aceia a Statului ca torului si debitorului la operarea in-
una ce este constituita anterior a- scriptiunei unei ipoteci conventionale
cesteia. nu e o conditiune esentiala a carei
Buletinul 1877, p. 45 lipsa sa poata atrage nulitatea in-
7. Conform Regulamentului organic scriptiunei operata in temeiul unei
al Moldovei anexa litera T. consti- procure neautentice : 1) Pentru ca

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Ipotecii
legea nu pronuntk formal, pentru
lipsa procurei autentice, nulitatea
inscriptiunei ; 2) Pentru ca aceasta
lipsa de autenticitate a procurei nu
poate fi privitit nici ca o nulitate
virtualk., precum e in cazul art. 1789
C. civ. unde legea, in termeni impe-
rativi, cere o asemenea procura pen-
tru stergerea inscriptiunilor, ck'ci cand
e vorba de operarea inscriptiunilor,
mandatarii fiind purtatorii titlului
autentic constitutiv al ipotecei, nu
stint chemati decat a prezenta, actul
de ipoteca sau titlul eonstitutiv al
ipotecei si a cere inscrierea ipotecei
astfel precum ea a fost constituita
prin actele prezentate.
Thtletinul 1880, p. 110. Contra: 1881,
p. 240, 514 gi 1883, p. 640
11. Simpla trecere a unui imobil
la popriri, nu constituia sub dome-
niut Codului Caragea si liegulamen-
tului organic o grevare a imobilului
opozabilk celor de altreilea.
Buletinul 1880, p. 221
12. Sub imperiul Codului Calimach
ca si astrui. consulatele straine ase-
zate in Romania nu puteau instru-
ments acte de ipoteci asupra proprie-
tatilor din taro, ci aceasta a fost si
este atribuitt numai instantelor ju-
decatoresti romane.
Buletinul 1880, p. 363
13. Actul nul ca ipoteca, nu este
nul ca simplu act de creanta dove-
ditor al faptelor ce s'au petrecut
intre partile contractante si consta-
tate printrInsul, nici in ceeace pri-
veste recunoasterile lor.
Buletinul 1881, p. 185 $i 1885. p. 37
14. Prin art. 1772 Codul civil se teca s'a prezentat un mandatar cu
dispune in termeni prohibitivi, ca procura legalizata de comisia poli-
ipoteca conventionala nu va putea tieneasea.
fi constituita decat prin act autentic;
Ca chiar din singura aceasta dis-
pozitiune rezulta, ea, la caz cand de-
bitorul, la instrumentareafacerea
www.dacoromanica.ro
447
Ipotecci
actului autentic, nu se prezinta in
persoana ci prin mandatar, mandatul
trebue sk fie autentic ;
Ca din dispozitiile art. 1781 Cod
civ.. pentru modal operatiunei in-
scriptiunei ipotecilor rezulta, Si mai
evident, ca mandatul pentru consti-
tuirea unei ipoteci trebue Ba fie au-
tentic, de oarece chiar pentru ope-
ratiunea inscriptiunei se cere ca man-
datul sa fie autentic ;
Ca prin urmare, este nula ipoteca
couventionalk, nu numai cand este
constituita prin act autentic, ci into
cand mandatarul ce reprezintk pe
debitor la instrumentarea actului au-
tentic de ipoteca nu are o procura
autentica ;
Ca actul autentic este, dup5, ar-
ticolul 1781 Cod. civ. acel ce s'a, ta-
cut cu solemnitatile cerute de lege,
de un functionar public care are
dreptul de a functions in locul undo
actul s'a facut ;
Ca din dispozitiile art. 18 din le-
gea pentru organizatia judecato-
reasca, reiese ca tribunalele de prima
instants sunt in drept a legaliza,
adica a da, autenticitatea actelor ;
Ca prin nicio dispozitiune legisla-
tive, comisarii politienesti, nu sunt
indrituiti a legaliza, a da autentici-
tatea actelor ;
Ca actele legalizate de asemenea
comisari nu stint decal acte cu data
cer to ;
Ca dar, in spetk, Curtea de apel
n'a violat nicio lege cand a declarat
null ipoteca constituita pe motiv ca
pentru autentificarea actului de ipo-
Buletinul 1881, p. ` 1885, p. 37
i 1902, p. 1043
15. Creditorul ipotecar, carele in
momentul incheierei conventiunei, an
448 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

_Tpotecci Ipotecci
cunoscut existenta unei creante do- 19. Cedarea rangului produce e-
tale asupra imobilului dadea fecte nu numai pentru capital, ci
in ipoteca si se oblige a- o respect& pi pentru dobanzile pe trei ani da-
Cu prioritatea ei, e tinut legalmente torite creditorilor cari au obtinut
de a execute aceasta conventie, rar& rangul creditorului ipotecar anterior,
a mai putea contests creanta dotal& ; fara ca sal, mai fi trebuinta de o men-
Aceias obligatiune se impune si thine anume cu ocazia renunt&rei la
cesionarului acestui creditor ipotecar. rang, fiindca oricare creditor ipotecar
Buletinul 1882, p. 133 in rangul in care se afla, se bueura
16. Nulitatea unei ipoteci privi- de acel rang atat pentru capital cat
toare pe un minor pentru lipsa for- si pentru dobanzi conform art. 1785
malitAtilor legale, nu scuteste pe mi- din Cod. civ.;
nor la restituirea capitalului im- C5 dac& un creditor ipotecar ar
prumutat cu dobanda lui, cand in- voi s cedeze rangul sau numai in
stantele de fond constata c5, cu acesti privinta capitalului, nu si in privinta
bani imprumutati, s'a pratit o creanta dobanzilor, aceasta trebue s5. o de-
a minorului pentru care exist& o ho- clare anume in actul de cedare.
gram definitive, i deci a profitat Buletinul 1882, p. 947
de acesti bani. 20. Creditorii ipotecari cari au do-
Buletinul 1882, p. 179 bandit dreptul for de ipotec& dela
17. Prin art. 1772 Cod. civ. zi- una din partile impricinate dupe ce
candu-se : .c& ipoteca conventional& s'a inceput in contra acesteia o ju-
nu se poate constitui decal prin act decata relative la imobilul ipotecat,
autentic., prin urmare se declara sunt a se consider& juridic, in pri-
nul& orice ipoteca constituit& in alt vinta acestei judecati, ca aceiasi per-
mod ; soan& cu autorul for ;
CA aceast5, nulitate, in lips& de Ca, inteadevar succesorii cu titlu
orice distinctiune, iii produce efect pi particular sunt a se considera ca re-
intre pArtile contractante. prezentanti in instant& de autorul
Buletinul 1882, p. 643 for nu numai in cazul cand achizi-
18. Creditorul chirografar nu are tiunea a fost facuta dup.& ce s'a ter-
calitatea nici dreptul a contesta, ce-minat judecata prin o hotgrare de-
siunea de rang a unei creante ipo- finitive pi nerevocabila, dar si in
tecare facuta de c&tre debitorul sau, ipoteza cand dreptul a fost transmis
pentru neindeplinirea unor formali- in cursul instants, adica in inter-
tAti cerute de lege precum nefaceroa valul de limp intre cererea intro-
mentiunei in actul de ipoteca pi pe ductiv& de instant& si hotkarea de-
marginea condicei de ipoteci, intrucat finitive, caci efectul unei hotarari se
formele pentru constituirea ipotecei intoarce retroactiv la ziva cererei
sau a cedarei rangului, nu stint ce- introductive de instants, pi efectul
rute decat in folosul celor de altrei- unei hograri date in apel la ziva
lea, $i creditorul chirografar nu este hotararei confirmate, acela cgruia i
un altreilea fart cu debitorul sau, se concede un drept intemeiat sau
gi ceeace e valabil pi obligatoriu nu neputand ss is acest drept dealt
pentru debitorul sau, trebue s& fie in starea in care se gAsea in mo-
valabil si pentru dansul. mentul achizitiunei.
Buletinul 1882, p. 946 Buletinul 1882, p. 1157

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROAL-OTA 449

Ipotecii Ipotecti
21. De cateori este vorba de ster- sensul art. 1171 Cod. civ., ca con-
gerea sau reductiunea unei inscrip- secinta nu exist ipoteca.
tiuni, cand cererea are a se face Buletinul 1883, p. 639 fi 822
printr'un mandatar, acesta trebue 24. Jurnalul incheiat pe cale gra-
sa aiba un man dat expres $i au- tioasa. $i prin care se ordona radia-
tentic ; rea unei ipoteci, se poate ataca in
CA, prin art. 20 din Legea admi- mod incidental de partite interesate
nistrarei Domeniilor Statului, este in lipsa carora s'a format, de oarece
prohibit ca avocatii Statului s5, ade- asemenea jurnale pronuntate pe cale
reze la verio cerere care ar obliga gratioasA nu au putere de lucru ju-
pe Stat, sau a renunta la un drept decat.
ca$tigat Tara a avea o autorizatiune Buletinul 1884, p. 402
speciala din partea Consiliulni de a-. 25. 0 hotArare pronuntata intro
vocati aprobat5, de administratiunea cumparator fi vanz5.tor si prin care
domeniilor sau de Ministru. se decide reziliarea vanzarei, nu e
Buletinul 1882, p. 1190 opozabilA creditorului ipotecar care
22. DupA art. 1828 Codul civil, n'a figurat la aceasta judecata ;
creditorii ipotecari de$i au dreptul Ca, in spet5., Curtea opunandu-i
de a se despAgubi ca creditorii acea hotgrare pe motiv ca credito-
chirografari din oricare alts avere a rul era reprezentat prin debitorul sau,
debitorului tor, insA un atare drept a interpretat rail acest principiu, de
ei nu pot sa-1 exercite decat in caz oarece creditorul ipotecar, avand un
cand urmArind 1i vanzand imobilul drept real asupra imobilului, nu pu-
ipotecat, nu s'au putut indestula de tea s5, i se desfiinteze ipoteca fdra
intreaga creanta, sap cand au pro- ca cererea de reziliare sa", se fi dis -
pus $i dovedit ca imobilele ipotecate cutat fats $i de dansul.
nu stint indestulatoare pentru aco- Buletinul 1884, p. 691
perirea intregei eremite. 26. Femeia maritata poate coda
Buletinul 1883, p. 955 fi 258 ipoteca sa lega15,, ce o are asupra
Vezi mai jos No. 32. imobilului sotului sau, pentru con-
23. Art. 1772 Cod. civil prevede tractarea unui imprumut destinat
in mod formal c5, ipoteca conventio- alimentatiunei familiei sale ;
nalA ,nu poate fi constituita cleat Creditorul care face acest impru-
prin act autentic ; mut, nu e obligat a supraveghia in-
Ca, prin cuvintele (act autentic', trebuintarea banilor.
legiuitorul a inteles in art. 1171 C. Buletinul 1884, p. 765
civ. actele facute de catre un ofiter 27. Considerand ca art. 565 Pr.
public competinte, cu solemnitatile civ. este relativ numai in caz cand
cerute de lege, care sa constate de- este vorba de o actiune in rezoluti-
claratiunile si liberal consinntimant unea vanzarei, sau de o cerere de
al partilor care formeazit actul ; revendicare ;
CA, in spetA, nu se constat5, ca CA in spetA, fiind vorba de plata
pArtile au facut verio declaratiune unei creante ipotecare ce se pretinde
prin care sa manifesto consimtiman- de recurenti ca ar fi avut asupra i-
tul pentru constituirea ipotecei, aqa mobilului vandut, nu poate fi apli-
ca neexistand un act autentic, in cabil acest text de lege ;
I. C. Barozzi.Vol. If 29

www.dacoromanica.ro
450 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Ipotecci Ipotecii
Considerand de asemenea ca acest vinta formalitatei reinoirei inscrie-
imobil asupra caruia recurentii sus- rei trebue sa se aplice i la ipotecile
tin ca aveau un drept de ipoteca, constituite inaintea promulgarei Co-
acest drept chiar, daca ar fi adeva.- dului civil, cu toate ca Codul civil
rat, numai poate sal exercite astazi nu prescrie aceasta
fata cu cumparatorul, pentruca dupa Buletinul 1384, p. .906 ; 1986, p. 381;
art. 568 Proc. civ. imobilul vandut 1997, p. 202 Fi 1892 p. 1081
trece in mana cumparatorului pur- Vezi mai jos No. 31, 84 si 37.
gat de orice sarcini ; 29. Daca concursul vointei tuturor
Considerand ca chiar admitand ca partilor contractante este de esenta
prin vanzare imobilul nu s'a purgat on carui contract, nici un text de
de sarcina ipotecei recurentilor, totusi lege nu prescrie manifestarea simul-
creditorul urmaritor, fie considerat tanee i expresa a acestor vointe ;
ca creditor ipotecar, fie ca creditor Ca consimtiimantul vointelor poate
chirografar, nu poate sa fie supus la fi $i tacit, fara ca prin aceasta sa,
restitutiunea pretului, de oarece este se atinga esenta contractului:
constatat ca el a prima aceea ce i Ca in speta, Curtea, prin decizi-
se cuvenea, i aceasta cu atat mai unea atacata, constata in fapt ca
mult cu cat recurentii, cari pretind recurenta dand consimtimantul ei
ca ar fi avut un drept de ipoteca prin act autentic, creditorul in mina
in rangul l-iu, nu s'au prezentat la a manifestat prin acte, care nu las&
formarea tabloului de ordinea credi- nici un dubiu asupra vointei sale,
torilor $i distribuirea pretului. consimtimantul sau :
Buletinul 1884, p. 785 05, astfel, actul de imprumutare
Vezi cuvantul cUrmiirire. No. 7 in sens a devenit perfect.
contrariti. Buletirod 1885, p. 237 ; 1886. p. 634 ;
28. Considerand ca reinoirea in- 1888, p. 103.9 ; 1890, p. 48 ; i
scrierei ipotecei dupg trecerea de 15 1902, p. 47
ani, nu este prescrisa de Codul ci- 30. Nulitatea inscriptiunei ipote-
vil pentru validitatea ipotecei fats cara nu poate fi invocata de debitor
cu partile contractante, ci in intere- fata cu creditorul sau, inscriptiu-
sul celor de altreilea ; nea neavand de stop decat a salv-
Ca dispozitiile art. 17o6 trebue sa garda drepturile tertielor, iar debito-
se aplice $i la hipotecile inscrise ina- rul ramane obligat, abstractitine fa-
intea punerei in aplicatie a Codului cand de mice inscriptiune.
civil, fiindca prin aceasta nu se atinge Buletinul 1885, p. 237
validitatea ipotecei, nu se atinge 31. Ne reinoirea unei inscriptiuni
drepturile castigate de partile con- ipotecare. in conformitatea art. 1786
tractante, ci numai in interesul gene- din Cod. civil, are de elect de a stinge
ral se prescrie o forma, a carei ob- ipoteca si a face ca creanta sa de-
servare este neaparata pentru cre- vina chirografara.
ditorul ipotecar ; Buletinu11895, p. 490 ; 1891, p. 1223;
Ca scopul pentru care prin ar- 1896, p. 501
ticol. 1786 s'a prescris reinoirea nu Vezi mai jos No. 34 si 37.
s'ar realiza, dac5, ipotecile constituite 32. Ava',nd in vedere ca dupa ar-
sub legea Caragea n'ar fi supuse re- ticol. 1718 Cod. civ., oricine este o-
inoirei, si de aceia dispozitiile in pri- bligat personal, este responsabil cu

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 431

Ipotecii Ipotecci
toate bunurile sale mobile si imobile, se prezinte ambele parti in persoana
prezente si viitoare ; pentru a se opera inscriptia ;
Ca prin urmare, creditoarea (Ulti- Considerand insa ca recurenta nu
mata de astazi) era in drept sa exercite se poate plange ca nu s'a prezentat
urmarirea asupra oricarei averi, de si avocatul Statului, de oarece in-
oarece intregul patrimoniu al debi- scriptia 1111 o intereseaza pe ea ca
torului servea ca gaj al creditoarei. debitoara, ci pe alti creditori cari ar
Buletinul 1886, p. 8; 1990, p.835 pretinde ca creantele for au drept de
Vezi mai jos No. 40. preferinta in acest imobil ;
33. Considerand ca art. 514 Proc. Ca intre partile contractante, dupa
civ., declarand intr'un mod general, cum e in speta intre Stat si recu-
si absolut nulitatea oricarei instrei- renta, ipoteca e valabila independent
nari facute de debitorul urmarit, dupa, de inscriptie ;
cea dintai afisare de urmarire, a voit Ca aceasta interpretare reese si
sa ridice dela acea data, debitorului din art. 1780 din Cod. civil, unde
urmarit, dreptul de a imputina ga- se prevede ca si dupa moartea de-
giitl creditorilor urmaritori, existent bitorului se poate lua inscriptia nu-
la acea data (art. 515 Proc. civ.) ; mai de creditore, care text de lege
Ca,' a distinge intre o instreinare nu ar mai avea aplicatie data 8'ar
totals san partials, intre vanzare. cere sub pedeapsa de nulitate a i-
sau ipot-ea, este a distinge acolo potecei ca ambele parti contractante
unde legea nu distinge, si a face tot sa se prezinte in persoana si la in-
deodata ca scopul ce legea a urmarit scriptie.
sa nu fie ajuns, eaci facultatea ce Buletinul 1886, p. 953
s'ar lass debitorului urmarit d'a con- 36. Considerand ca dupa art. 568
stitui noui ipoteci dup5, cea dintai a- Proc. Civila, imobilul vandut prin li-
fisare de urmarire, ar avea tocmai citatia publich trece in mana cum-
de efect micsorarea gagiului credito- paratorului purgat de once sarcine
rilor chirografari urmaritori. consimtite de debitorul urmarit sau
Buletinul 1886, p. 15 de autorii sai ;
31. Reinoirea inscriptiunei ipote- Ca, dar, conform acestui articol.
care ceruta de art. 1786 Cod. civil creditorii cari ar pretinde veriun drept
fiind singura forma pentru conser- de ipoteca asupra acelui imobil, nu'l
varea dreptului de ipoteca, precum mai pot exercita fats, cu cumpara-
inscriptinnea ipotecara este singura torul.
forma pentru dobandirea dreptului de Buletinul 1887, p. 26
ipoteca, nu se poate deduce din nici 37. Avand in vedere ca art. 1786
un alt fapt nici conservarea nici do- din Cod. civil. prescrie, ca efectele
bandire4. acestui drept, si dar nu inscriptiunei inceteaza data nu a fost
poate fi vorba de nici un alt mod reinoita inaintea expirarei termenu-
de intrerupere a prescriptiunei decal lui de 15 ani din ziva in care s'a
acela prevazut de citatul art. 1786 facut inscriptiunea ;
Cod. civil. Considerand ca aceasta dispozi-
Buletinul 1886, p. 382 ; 1987, p. 203 tiune a legei fiind luata, in interesul
Vezi mai jos No. 37. sigurantei creditului obstesc, ea este
35. Considerand ca. desi art. 1781 de ordine publics ;
din Cod, civil prevede ca trebue sa Ca efectele ei se intind, prin ur-

www.dacoromanica.ro
452 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Ipotecei
mare, $i la acele ipoteci sau privi-
legii care au luat naitere sub regi-
mul legislatiunei anterioare care nu
prevedea obligatiunea reinoierei in-
scriptiunei vechi ;
Singura modificare ce se aduce la
dispozitiunile art. 1786 din Cod. civil
prin regula prescrisa in art. 1 din
Cod. civil este, ca termenul de 15
ani nu incepe a curge decat dela
data punerei in lucrare a noului
Cod ;
Considerand ca efectele peremp-
tiunei, fats cu cei de altreilea, sunt
de a nimici inscriptiunea care nu a
fost reinoita ;
Ca consecinta acestei nimiciri a
inscriptiunei este, de a lipsi pe cre-
ditorul ipotecar, care a negles re-
inoirea, de dreptul sail de urmarire Ca acea dispozitie suprimata de
$i de rangul pe care it avea, ipo- legiuitorul nostru, nu se intelege dela
teca sa ;
Ca dar el este tinut, data voe$te
a conserva aceste beneficii, a $i re-
inol inscriptia pang in momenta' recurge contra debitorului principal,
cand, dup.' vanzarea efectuata, drep-
tul sau asupra lucrului ipotecat s'a
prefacut in un drept asupra pretului;
Considerand ca simpla punere in
vanzare a imobilului ipotecat nu o-
opereaza inca schimbarea dreptului
asupra imobilului in un drept asu-
pra pretului ; ca dar cu toata urrna-
rirea facuta de dansul, creditorul e
tinut, pentru a pastra avantagiile
inscriptiunei primitive, a reinoi in-
scriptiunea, daca termenul de 15 ani
ar expira inaintea adjudecatiunei de-
finitive.
Buletinid 1887, p. 202; 1896, p. 501 fi
1900, p. 104
38. Considerand ca art. 1777 Cod.
civil stabile$te ca ipoteca se intinde
asupra tuturor amelioratiunilor sur-
venite in urma constituirei ipotecei,
M.I.5, a deosebi daca amelioratiile s'au
savar$it de catre insu$i debitorul care
www.dacoromanica.ro
Ipoteca
a consimtit dreptul de ipoteca, sau
de un altreilea succesor al primiti-
vului debitor ;
Ca in speta, $i in general, un de-
tentor al imobilului ipotecat, execu-
tand amelioratiuni pe itnobilul ipo-
tecat, este expus a fi urmarit de
catre creditorul ipotecar, fara ca a-
cesta sa fie obligat a'l despagubi
pentru valoarea acelor amelioratiuni ;
Ca raporturilo dintre creditorul i-
potecar $i detentorul unui imobil i-
potecat sunt regulate prin art. 1790
qi 1799 din Cod. civil $i in ele nu
se gaseste reprodusa dispozitia art.
2175 din Codul francez dupa care
detentorul are dreptul a recurge con-
tra creditorului ipotecar pentru ame-
lioratiuni ;
sine ;
Ca in lipsa acestei dispozitii, de-
tentorul nu are decat dreptul de a
precum prevede art. 1799 din Cod.
civil ;
Ca spre a da o solutiune contrara,
in lipsa unui text, ar trebul a ne
intemeia pe consideratie de echitate;
Aceasta e inadmisibil in vederea
textelor citate $i a efectului general
al dreptului de ipoteca, si ar insemna
a slabi dreptul de ipoteca, $i a ex-
pune pe creditorul ipotecar relei cre-
dinte ;
Ca de altmintrelea, detentorul unui
imobil ipotecat, spre a evita efectele
urmarirei din partea creditorului ipo-
tecar, are dreptul a opera purgarea
conform art. 1801 $i urmatorii din
Cod. civil.
Buletinul 1899, p. 166 fi 1897 p. 1114
39. Nu poate exista ipoteca con-
ventionalg fara consimtimantul de-
bitorului $i al creditorului, parti con-
tractante, caci in contractul de ipo-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Ipotecci
tech conventionala, legatura de drept
nu se poate forma, cleat prin con-
cursul a dota vointe, prin vointa a-
celui ce afecta un imobil pentru asi-
gurarea executarei unei obligatiuni,
si prin vointa acelui ce, primind a-
ceasta afectatiune, dobandeste drep-
tul de ipoteca ;
De unde rezulti, ca pana ce cre-
ditorul nu-si manifesta vointa, con-
tractul nu se poate considera perfect.
Buletinul 1889, p. 1048
40. Considerand ca dupg prescrip-
tiunile art. 1718 Cod. civ., debitorul
este tmut sa indeplineasca, obliga- 44. Stipulatiunea inserata in ac-
tiunile sale cu toate bunurile ce'i tul de ipoteca si prin care partite
apartin, atat mobile cat si imobile ;
Considerand ca dispozitiunea ar-
ticolului 1828 Cod. civil, care per-
mite creditorului ipotecar a ormari
vanzarea imobilelor ce nu'i sunt ipo-
tecate, numai in cazul cand cele
ipotecate nu ajung spre plata crean-
tei sale, fiind o exceptiune la prin-
cipiul aratat in citatul art. 1718, ea
nu poate fi intinsa peste limitele
pentru care a fost create ;
Ca, astfel fiind, intrucat acea ex-
ceptiune nu are in vedere decat pro-
hibitiunea urmarirei imobilelor, cre-
ditorul este in drept sa is masuri
de conservare $i sh urmareasca ave-
rea mobiliara a debitorului sau, ina-
inte de once urmarire in imobilele
ce i s'au afectat ca ipoteca.
Buletinul 1890, p. 835 gi 1905, p.
1470 gi 1687
41. Reinoirea inscriptiunei ipote-
care se poate opera $i in cursul unei
urmariri silite, pana in momentul ad-
judecarei.
Buletinul 1890, p. 1253 gi 1900,
pag. 104
42. Femeia maritata sau vaduva
poate lua inscriptia ipotecara asupra
imobilului barbatului sau pus in ur-
www.dacoromanica.ro
453
Ipotecci
marire, pana in momentul adjude-
carei.
Buletinul 1890, p. 1256
Vezi mai jos No. 53.
43. Un creditor ipotecar avand
mai multe acte de ipoteca asupra
unui imobil, poate pone in urmarire
acel imobil numai in virtutea unui
act de ipoteca, ramanand ca vali-
ditatea diferitelor acte de creante
ipotecare sa', fie discutata in caz cand
ar fi depose drept pret, sau la dis-
tributiunea pretului.
Buletinul 1890, p. 1472
contractante convin ca la caz cand
nu s'ar restitui capitalul imprumutat
la termenul anume fixat, atunci o
parte anume determinate din imo-
bilul ipotecat sa treaca in deplina
proprietate a creditorului, este o sti-
pulatiune valabila si legala, consi-
derate ca o achitare a datoriei ipo-
tecare prin datio in soluturip>, con-
form textului si intelesului art. 1100
din Codul civil, constituind dealtmin-
trelea si o executara voluntary a ac-
tului de imprumutare.
Buletinul 1891, p. 762
45. In contractul de ipoteca con-
ventionala, legatura de drept nu se
poate forma decal prin concursul a
dolt& vointe, prin vointa acelui ce
afecta un imobil pentru asigurarea
executarei unei obligatiuni, si prin
vointa acelui ce, primind aceasta
afectatiune, dobandeste dreptul de i-
poteca, ;
Considerand ca, data legiuitorul,
prin art. 1772 si 1781 Cod. civil,
care ca consiratimantul partilor, prin
urmare si consimtimantul credito-
rului, A. fie exprimat printr'nn act
in forma autentica, atat pentru con-
stituirea ipotecei, cat si pentru in-
454 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA

Ipotecii Ipotecii
seriptiunea ei, nicairi insa nu se tiunea lui Boros, Curtea a dat o buret
prevede ca acceptatiunea creditorului interpretare art. 1804, 1806 si 1242
sa fie concomitenta cu oferta debi- din Cod. civil.
tornlui, ci poate fi posterioar5.. Bzdetinul 1894, p. 227
Buletinul 1892, p. 480 47. Dreptul de ipoteca nu poate
46. Avand in vedere ca, din co- subsists decal data constituentele,
prinderea art. 1804 din Codul civil la epoca constituirei dreptului de
reiese, ea data noul proprietar voeste ipoteca, a v e a in realitate asupra
a purga imobilul cumparat de ipo- imobilului dreptul de proprietate.
tecele de care este afectat, este tinut Buletinul 1894, p. 1032
in cursul lunei dela transcriptiunea 48. Dud, in mod normal si re-
actului de transmisiunea proprieta- gulat, la facerea actului pentru con-
tatei, de a notified, creditorilor la stituirea unei ipoteci cat si la lua-
domiciliile ce si le au ales cand au luat rea inscriptiunei ipotecare, trebue s'a,
inscriptiunile ipotecare, contra ctul de fie atat creditorul cat si debitorul,
dobandirea imobilului un certificat totusi, constatarea vointei numai a
de transcriptiunea lui, si un tabel debitorului, nu lipseste pe creditorul
in care s se eoprinda data ipote- care a lipsit, de putinta si de dreptul
celor si aceia a inseriptiunilor, nu- de a puted, invoca fats cu debitor, re-
niele creditorilor si sumele ereantelor eunoaterea actului con stitutiv de ipo-
inscrise ; tech si a care executarea lui.
Ca, art. 1806 din acelas Cod, pre- Buletinut 1895, p. 144
vede ea toate aceste cornunicari sunt 49. Un creditor ipotecar, care a
prescrise sub pedeapsa de nulitate ; reclamat anularea contractelor de
Avand in vedere ea, dup5, arti- exploatare de paduri consimtite de
colul 1242 din Codul civil, numai debitorul sau, ca unele eel prejudi-
barbatul are administratiunea averei tiaza, poate cere si obtine un se-
dotale in timpul casatoriei, si prin chestru judiciar, pan& la rezolvirea
urmare, numai dansul are exereitiul actiunei de anulare.
aetiunilor dotale, si numai dansul Buletinul 1895, p. 890
poate raspunde la actiunile ce-i sunt Vezi ci cuvantal ,Sechestru judiciar"
intentate si care decurg din dots; No. 14.
Ca, prin urmare, in speta, comu- 50. Padurea in sine e un imobil,
nicarile prevazute de art. 1804 Cod. fie ca nu e tgiata, fie ca proprietarul
civil trebuiau indeplinite de recu- debitor o exploateaz5,;
rentul Boroscumparatorul unui Ca data padurea se exploateaza,
mobil afectat de o ipoteca pentru creditorul ipotecar n'are nici un drept
asigurare de dotasotului Carol Ma- asupra partei exploatate din padure,
renco ; adica asupra arborilor taieti, caci prin
Considerand ea, in speta, Curtea Were mobilizandu- se arborii, dreptul
de apel constata in fapt, in suve- de ipoteca s'a stins ineat priveste ar-
ranitatea ei de instants de fond. ea borii taieti, ins& conserva dreptul de
aceste comunicari au Post indeplinite ipoteca numai asupra padurei ce este
numai fat& de Alexandrina Marenco, inea, adica asupra pamantului si ar-
iar nu gi fats, de sotul sau Carol borilor Inca netaiati.
Marenco ; Buletinul 1895, p. 892
Ca, prin urmare, respingand ac- 51. Considerand ea din coprinsul

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL UENERAL DE JURISPRUDENTA RO \IANA 455

Ipoteeci Ipotecii
art. 1746, 1790 i 1791 din Codul pot fi revocate, in tot sau in parte,
civil rezulta clar, ca existenta privi- decat en consimtimantul mutual al
legiului sau ipotecei asupra unui partilor chiar contractante.
imobil, nu oprWe trecerea proprie- Buletinul 1895, p. 1375
tatei acelui imobil dela o persoana, chiar atunci cand debitorul
la alta, ci noul proprietar ramane ar fi deposedat, de catre Creditul
numai obligat de a plati creditorului urban din Bucureti.
privilegiat sau ipotecar datoria pen- Buletinul 1905. p. 1051
tru cal e si-a, constituit privilegiul sau 53. Avand in vedere ca art. 1786
ipoteca ; din Codul civil prevede ca efectele
Ca prin urmare, creditorul privi- inscriptiunei ipotecare inceteaza, dacg
legiat sau ipotecar nu are dreptul nu a fost reinoita inaintea expirarei
de a cere desfiintarea instrainarei termenului de 15 ani, din ziva din
imobilului afectat, facuta de debito- care s'a facut inscriptiunea ;
rul sau catre alta persoana, ci nu- Ca publicitatea ipotecelor nu poate
mai de a urm'ari vanzarea silita a sa rezulte decal din inscriptiunile
imobilului in mainele noului proprie- inserate qi reinoite din timp in timp
tar i detinator data acesta va re- in registrele respective ;
fuza sau nu poate plati datoria asi- Considerand ca indatorirea de re-
gurafa prin privilegiu sau ipoteca ; inoirea inscriptiunei prescrisa de ar-
Considerand ca din combinatiunea ticolul 1786 din Codul civil este ge-
citatului art. 1791 cu art. 1804 i nerala ;
uru atorii mai rezulta iaragi, ea pur- CA nu exista nicio exceptiune in
garea privilegiilor sau ipotecelor de virtutea careia creditorul sa fie dis-
catre noul proprietar, nu este pre - pensat a reinoi, fie chiar in timpul
vazuta de catre legiuitor ca o con- urmarirei imobilului ipotecat ;
ditiune pentru validitatea instrainarei Ca aceasta, indatorire se aplicg $i
de catre vechiul proprietar al imo- la ipoteca legala a femeei maritate ;
bilului supus privilegiului sau ipo- Ca, in ceeace prive0e inscriptiunea
tecei catre acel nou proprietar, ci luata in favoarea femeei maritata,
numai ca un mijloc prin care noul singura exceptiune ce face legea, prin
proprietar poate scapa imobilul de ultimul alineat al sus citatului text
urm5.rirea creditorilor privilegiati sau de lege, este ca (lama e dispensata
ipotecari. de a reinoi inscriptiunea ipotecare
Buletinul 1995, p. 1145 timp de un an, dupa desfacerea ca-
52. Considerand ca odata ce par satoriei, timp in care perimarea in-
tile au determinat prin act domici- scriptiunei nu poate curge ;
liul, urmeaza ca in toate actiunile Ca prin urmare, in spetk intrucat
derivand din neexecutarea acelui con- Curtea constata in fapt, ca recurenta
tract, citatiunile $i toate actele de nu a reinoit inscriptiunea sa ipote-
procedurg trebuesc indreptate la do- care dupg cei 15 ani trecuti dela
miciliul ales, chiar cand debitorul luarea ei, scazandu-se anul ce a ur-
i-ar schimba domiciliul sau, de oare- mat dupa desfacerea casatoriei, cu
ce cand un domiciliu este ales in drept cuvant i-a considerat aceasta
virtutea unui contract, el nu poate inscriptiune ca perimata.
sa fie schimbat prin vointa uneia Buletinul 1896, p. 501
din parti, intrucat conventiunile nu 54. Considerand ca consecinta ni-

www.dacoromanica.ro
456 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Ipotecei
micirei inscriptiuneiprin nereinoirea
ei inaintea expirarei termenului de
15 anieste de a lipsi pe creditorul
ipotecar, care a neglijat reinoirea, de
dreptul sau de urmkrire ei de rangul
pe care it avea ipoteca sa ;
Ca dar, el este tinut, dad. voeete
a conserva aceste beneficii, a-ei re-
inol inscriptiunea pang' in momentul
ca'nd, dup.& vanzarea imobilului efec-
tuata, dreptul sau asupra lucrului
ipotecat s'a prefacut in un drept a-
supra pretului ;
Considerand c5. simpla punere in
vanzare a imobilului ipotecat, Inca
nu opereaza schimbarea dreptului a-
supra imobilului in un drept asupra
pretului ;
Ca dar, cu toata urmarirea facuta
de dansul, creditorul este tinut, pen-
tru a pastry avantagiile inscriptiunei
primitive, a reinoi inscriptiunea dac5.
termenul de 15 ani ar expiry inaintea
adjudecatiunei definitive.
Buletinul 1896, p. 501 -i 1900, p. 104
55. Interpretarea ei intinderea unui
act de ipoteca, pentru a se eti ce numai pentru ca prezenta debitorului
anume sumi s'au asigurat prin acel nu este formal constatata la efec-
act, intra in atributul suveran al tuarea ei, ar fi a se incuraja, cele
instantei de fond ei scapa de con-
trolul Curtei de Casatie.
Buletinul 1898, p. 219
56. Considerand ca inscriptiunea
unei ipoteci, astfel cum o prevede arti-
colul 1781 din Codul civil combinat
cu art. 725 din Proc. civila, fiind un
act de conservare iar nu de aid- conditiunile contractului ei stipulatiu-
tuire al dreptului recunoscut prin
actul ipotecar, prezenta partei inte-
resate este suficienta spre a opera
inscriptiunea, ei nulitatea ei nu poate
fi invocata de tertiu, decal numai
data s'ar fi omis a se pune in cu-
noetinta printeansa vreuna din con-
ditiunile coprinse in actul ipotecar,
din acaruia lipsa i s'ar fi cauzat un
prejuditiu justificat ;
Ipotecei
Considerand ca din nimic nu reiese
ca legiuitorul roman organizand sis-
temul de publicitate al sarcinilor ipo-
tecare, ar fi inteles sa fad din in-
scriptiune un act solemn, supus unor
formalitati riguroase ce sub pedeapsa
de nulitate urmeaza a se indeplini
cu ocaziunea prezentarei pentru in-
scriptiune a contractului ipotecar ;
Considerand ca in vechiul nostru
drept cerinta, ea ambele parti sa fie
prezinte pentru constituirea valabila
a ipotecei, sa explica ueor, de oarece
sub vechia legiuire, ipoteca se con-
stituia prin insaei aceasta prezentare,
neexistand inscriptiunea ca act deo-
sebit de autentificare ;
Considerand ca nu tot astfel poate
fi in legiuiurea modern5, in care au-
tentificarea, ca act solemn, nu se
mai confunda cu cererea de inscriere ;
Ca in lipsa unei sanctiuni, a cauta
o interpretare strict literals a arti-
colului 1781 ei urmatorii din Codul
civil, spre a socoti nula inscriptiunea
m a i adeseaori, reaua credinta ei
frauda, permitandu-se calcarea fatisa
a unei conventiuni incheiata in toate
forrnele intre parti, cand scopul in-
scriptiunei nu este de a perfecta ac-
tul de ipoteca, ci de a pune in pu-
tinta pe tertii a avea cunoetinta de
nile lui.
Buletinul 1898, p. 686
57. Considerand ca instanta de
fond, pentru a anula inscriptiunea
lui Schiffer, socoteete ca esentiala
pentru validitatea ei ei formalitatea
alegerei de domiciliu ceruta de arti-
colul 1781 din Codul civil :
Considerand insa ca nici aceasta
formalitate, prevazuta de legiuitor

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA. 457

Ipotecei Ipotecci
spre a inlesni purga, nu e ceruta cat 1i partea din imobilul ce trece
nicairi sub pedeapsa de nulitate. peste hotarele indicate in act si pe
Buletinul 1898, p. 687 o intindere mai mare decat cea in-
58. Debitorul ipotecar continua a dicata in acel act.
avea dreptul a dispune de imobilul Buletinul 1900, p. 673 fi 1901, p. 801
ipotecat si a-1 inchiria fiMd ca ase- (Sect.- Unite)
menea acte savarsite de debitor nu Vezi mai jos No. 64.
ating in sine dreptul de ipoteca, 61. Considerand ca legiuitorul, prin
fiindca dreptul de ipoteca continua dispozitiile art. 1785 din Codul civil,
a exist& si a ingreuna in mod real pentru a garanta drepturile credito-
imobilul, in oricare main el ar trece. rulni fate de ceilalti creditori ulte-
Buletinul 1898, p. 755 riori, i-a impus o noua, inscriptiune
59. Avand in vedere ca art. 1814 dupe trei ani pentru mentinerea ran-
din Codul civil prevazand conditiu- gului asupra intereselor ei credito-
Dile in care un imobil poate fi li- rul, fara, aceasta inscriptie, va avea
berat de ipotecile legale, prescrie prin a suferi din cauza neglijentei sale
ultimul alineat, c5, formele ce ur- de a core plata regulata a procen-
meaza a se observe la mutarea ipo- telor :
tecei de pe un imobil pe altul, 5e va In acelas timp a voit a prevent
determine prin legea de procedura; frauda dintre creditor $i debitor in
C. legea de Procedura civila, prin prejuditiul color de altreilea, Si a
art. 728 nu prevede formalitati spe- menaja si creditul debitorului ;
ciale pentru stramutarile de ipoteci 05, legiuitorul restrangand efectul
facute in virtutea art. 1814 din Co- inscriptiunei la trei ani in interesul
dul civil ; tuturor, rezulta ca partile contrac-
Considerand ca ipotecile neputand tante nu pot deroga la dispozitiunile
avea fiinta fata de tertii decat prin acestui articol, si astfel creditorul
inscriptiune, este fara, interes pentru nu poate, in niciun caz ei cu nicio
tertii cari au luat o inscriptiune ipo- stipulatiune, asigura procentelor da-
tecara asupra unui imobil asupra torite peste trei ani aeelas rang cu
carui n'au gasit nicio inscriptiune, capitalul, fara o noua inscriptie pen-
data stergerea unei ipoteci legale tru acele procente.
anterioare de pe acel imobil la care Buletinul 1900, p. 930
dansii nu au participat, a fost M- 62. Vezi cuvantul cApel. No. 206.
atta sau nu cu paza tutulor pre- Buletinul 1900, p. 813
seriptiunilor cerute de lege. 63. Obligatiunea ipotecara este o
Buletinu11898, p. 115 6 obligatiune civila, ri reala si, prin
60. Daca printr'un act constitutiv urmare, supusa jurisdisdictiunei ci-
de ipoteca, se specializeaza imobilul vile a ]ocului undo ipoteca se afla.
ipotecat atat prin hotarele sale, cat Buletinul 1862, p. 228
ei prin superficia sa, judecata nu 64. Considerand, in speta, ca din
poate, fara a comite un exces de momentul ce prin actul de consti-
putere, ca interpretand clauza cu- tutiune al ipotecei se specialize imo-
prinsa in act: cc/ se ipoteciaza bilul ipotecat prin aratarea hotarelor
imobilul cu once alto trupuri sub 1i prin suprafata sa, Curtea de apel
once denumiri vechi sau not din care nu putea, fara a comite un exces
se compun,, sa decide ca s'a ipote- de putere, sa nu tie seamy de a-

www.dacoromanica.ro
458 REPERTOMUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RomANA.

Ipotecci Ipoteeci
ceasta specializare $i sa dea, expre- clara inalienabila averea dotala pre-
siunilor esi once alte trupuri, sub vazuta in acel articol, recunoaste in
once denumiri vechi sau nuoi din articolul 1281 femei dreptul de a
care se compune, etc. , intelesul ca, lua. o ipoteca asupra imobilelor bar
printr'insele s'a afectat la plata crean- babului pentru dota cea alienabilas
tei si *tile de pa'mant de dincolo si edicteaza, sub pedeapsa de nuli-
de acest hotar $i o suprafata indoit tate, ca femeia nu poate in niciun
mai mare decat aceea prevazura in caz de a renunta la aceasta ipo-
actul de constitutiune al ipotecei ; teca, ;
Considerand ea, excesul de putere Ca, din termenii generali in cari
este cu atat mai invederat cu cat, este conceput acest articol, rezulta
specificarea anume a naturei si si- ca femeia nu numai ca nu poate
tuatiunei imobilului asupra caruia se conveni a nu lua o ipoteca in ave-
consimte ipoteca, este, in virtutea rea imobiliara a barbatului, d a r
art. 1774 din Codul civil, unul din nici, dup.& ce a luat-o, a renunta la
principiile fundamentate in materie dansa ;
de ipoteca ; Ca, afara de aceasta, a lass fe-
Ca expresiunile : corice alte tru- mei facultatea de a putea renunta
puri, sub once denumiri, chiar cand la ipoteca ce a luat, $i pe care le-
constant ar fi ca, aceste trupuri an giuitorul a privit-o ca o garantie a
Med totdeauna parte din mosia Dar- conservarei dotei, ar fi a merge con-
monesti, nu putea, fi privite, din mo- tra scopului to legiuitorul a avut
mentul ce hotarul acestei proprietati cand a admis regimul dotal ca con-
era specificat in act ca facqnd parte ventiune matrimoniala ;
din imobilul ipotecat, decat numai Considerand ca din termenii arti-
atunci cand ele ar fi fost inlauntrul colului 1760 din Codul civil, care
acestui hotar ; cand insa, este con- declara ca : .femeia nu poate re-
stant ca acele trupuri sunt dincolo nunta nici intr'un caz in favoarea
de acel hotar, care a lost recunoscut barbatului sau la inscriptiunile luate,
ca atare chiar pentru mosia Darma- nu se poate deduce ca, dansa poate
nesti, a se interprets acele cuvinte renunta on in ce caz in favoarea
in intelesul dat de Curtea de apel, unui at treilea, fie la inscriptiunile
este a se recunoaste un drept de i- luate, fie la ipoteca sa, caci din mo-
poteca asupra unor trupuri de movie mentul ce citatul art. 1281 ridica,
a caror natura $i situatiune nu erau femei facultatea de a renunta la i-
specificate in actul de ipoteca, si poteca sa, si dar, si la inscriptiunea
dar, a se recunoaste dreptul pentru ce ar putea, sa o fats sa alba elect,
instantele judecatoresti de a deroga, urmeaza ca. aceasta ipoteca, este pri-
sub motiv de interpretare, la dis- vita de legiuitor ca incesibila, si deci,
pozitiunile formale si precise ale cita- ea nu poate face obiectul unei re-
tului art.1774, ceeace este inadmisibil. nuntari decal in cazurile cand legea
Buletinui 1901, p. 801 (Sect. Unite) deroaga la principiul inalienablli-
65. Considerand ca., este de esenta tatei ;
regimului dotal de a asigura conser- Considerand ca, separatiunea de pa-
varea dotei femei ; trimoniu, nefacand sa inceteze casa-
Ca, in acest stop legiuitorul, dupa toria, $i dar, nici regimul sub care
ce in art. 1248 din Codul civil de- ea a lost contractata, art. 1265 din

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 459

Ipotecci Ipotecci
Codul civil dare alt stop cleat a interesele datorite pe 3 ani sa aiba
determine, in caz de separatiune de acelas rang ca si capital ;
patrimoniu, capacitatea femei in ra- Considerand di a se pretinde, cum
port cu sotul sari, ca administra- se sustine in speta, ca acesti trei
toare a averei dotale, dar nicicum a ani trebuesc socotiti dela data in-
atinge on a inodifica in ceva regu- scriptiunei, pe cand sus zisul articol
lele de indisponibitate a bunurilor ce nu zice aceasta, ar fi a se adaoga
legea le-a declarat inalienabile, sau la dispozitiunile legei, ceeace nu este
ale garanttielor ce le-a crezut nece- permis ;
Qare pentru conservarea averei do- Ca afara de aceasta, este inadmi-
tale, caci ar fi fost un non sens ca sibil a se pretinde ca o dispozitiune
tocmai atunci cand dotax., dup5, conceput5 in termeni atat de gene-
cum se exprim5, citatul articol, este rali, legiuitorul sa nu fi inteles a o
in pericol de a se pierde, si dezor- edicts decat pentru o ipoteza excep-
dinea daraverilor bArbatului este tionala $i care mai nu se poate in-
ajunsa* in asa grad, incat este indo- tampla, aceea adic5, a unui debitor
ios c5, averea sa ar putea fi indes- care n'a plait niciodata interesele
tu15, pentru verice actiune ce femeia la capitalul cu care s'a imprumutat ;
ar putea s5, aiba... , legiuitorul s5, Ca dispozitiunile finale ale acestui
permits femei a renunta la garantia articol, n'au alt inteles decat aceea
ce avea. ca interesele datorite pentru o pe-
Buletinul 1901, p. 1464; 1.902, p. rioad5, mai lung5, de trei ani, nu
941 $i 1904, p. 961 participa de beneficiul ipotecei decat,
66. razand dispozitiunile art. 1786 sub conditiunea ca sa, se is o in-
$i 1787 din Codul civil ; scriptiune ipotecara pentru dansele,
Considerand ca reinoirea inscrip- si n'are rang decat dela data inscrip-
%iunei ceruta prin aceste texte de tiunei for ;
lege, fiind numai un mijloc pentru Considerand c5, dreptul creditor u-
conservarea rangului creantei ipote- lui ipotecar in privinta capitalului $i
care, o asemenea creant,5 nu'si poate al intereselor, se stabileste in mo-
pierde calitatea $i nu inceteaz5, de mentul cand inscriptiunea si-a pro-
asi produce efectele ei, chiar data dus efectul sau, transformand dreptul
s.a reinscris si dup. trecerea terme- ce creditorul avea asupra imobilu-
nului de 15 ani, cleat rata cu cei lui, intr'un drept asupra pretului ;
dealtreilea care in intervalul dela data Ca legiuitorul in citatul art. 1785,
expirarei acestui termen si pa,ne la n'a avut alta in vedere, decat a re-
reinoire, ar fi dobandit veriun drept gula dreptul creditorului ipotecar in
asupra imobilului ipotecat ; cazul cand inscriptiunea produs
Ca, prin urmare, creditorul este in efectul ;
drept a face singur reinoirea fare De undo urmeaza, ca in lipsa fi-
concursul debitorului si dup5, expi- x5rei unei alto date de legiuitor, acei
rarea termenului de 15 ani trei ani garantati prin inscriptiunea
Buletinul 1902, p. 43 capitalului, sunt cei trei ani cari au
67. Considerand ca., in virtutea precedat acea epock adica cei trei
art. 1785 din Codul civil, creditorul ani anteriori adjudecatiunei.
ipotecar inscris pentru un capital Bidetinut 1902, p. 1137
care produce interese, are dreptul ca 63. Prin nereinoirea ipotecei in

www.dacoromanica.ro
460 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Ipotecci Ipotecii
termen de 15 ani ai prin perimarea regula : prior tempore potior jure,
dreptului de ipoteca, nu se stinge ci un simplu sequestru conservator ;
Intre partile contractante dreptul de Ca data o ipoteca posterioara se
ipoteca, dar inceteaza, efectele de inscrie, far5, rezerva de verio poprire
a urmari imobilul in mainile on cui anterioara, apoi dreptul rezultand
s'ar gasi, in speta, in mainile recu- dintr'o asemenea ipoteca, prin nimic
rentului cumpkator al imobilului ur- nu ar putea, fi restrans in prejudi-
marit, in urma perimarei ai radierei cial creditorului.
ipotecei. Buletinul 1867, p. 410
Buletinul 1903, p. 237 4 73. In sistemul legislatiunei noas-
69. Din dispozitiunile art. 1828 tre, proprietarul care i i ipoteceazi
Codul civil rezulta, ca creditorul imobilul conserva dreptul de admi-
poate urmari vanzarea imobilelor care nistratiune, si are, prin urmare, drep-
nu'i sunt ipotecate, cand bunurile ce'i tul de a'l inchiria si de a percepe
sunt ipotecate nu ajung spre plata chiriile, de oarece veniturile nu sunt
creantei sale. imobilizate prin simplul efect al ipo-
Buletinul 1903, p. 453 tecei, Si nim chiar prin procedure de
70. Considerand ca, in ce priveste de urmarire, creditorul avand numai
validitatea luarei inscriptiunei, Curtea putinta de a anula prin judecata ac-
de apel, interpretand conventiunea tele acute is frauda sa;
partilOr, stabileste ca prin art. 8 din Ca art. 516 Proc. civil prescrie,
acea conventiune, recurenta a con- ca contractele de inchiriere si de a-
simtit ca firma Gardelli et Marchetto rendare, facute inainte de transcrie-
sa ceara, singuri inscriptiunea ipote- rea comandamentului, se pot anula
cara, ceeace nu este contrariu veri- in tot sau in parte, daca creditorii
unui text de lege, de oarece, data vor dovedi ca au fost facute in frauda
conventia prima, s'a facut cu con- for ; iar pentru platile anticipate de
simtimantul debitorului si creditoru- chiHe, legiuitorul presupune frauda,
lui, nimic nu se opune ca creditorul asa c5, creditorul nu mai este tinut
ipotecar sa ia insusi inscriptiunea, sa faca dovada fraudei, incumband
autorizat pentru aceasta prin actul debitorului care a primit, sau tertiu
de asociatie, pentruca luarea unei tiului care a platit prin anticipatie
inscriptiuni, este un act conservator chiriile, sarcina de a dovedi ca plata
care, din cauza naturei lui, se poate a fost serioasa Si facutk de buna. cre-
indeplini numai de creditor, intrucat dinta.
este autorizat ; Buletinul 1904, p. 759
C5, astfel fiind, inscriptiunea luat5, 74. Considerand ea dupe dispozitiu-
de parati, este valabila. nile art. 1749 din Codul civil, ipoteca
Buletinul 1903, p. 1152
este legala, cand ia nastere din lege,
gi conventionala, cand se naste din
71. Vezi cuvantul 4Prescriptiuneo conventinnea partilor cu formele pre-
No. 199. scrise de lege ;
Buletinul 1904, p. 130 Considerand el din aceste dispo-
72. Inscrierea unor anume bunuri zitiuni, rezulta, ca ipoteca legala e-
pe condica de popriri, fie chiar an- xista in puterea legei, independent
terioara, unei ipoteci, nu constitue o de once manifestatiune a vointei
cauza de preferinta intemeiat5. pe partilor contractante ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROAIANA 461

Ipoteed Ipoteed
Ca in afara de aceasta distinctiune tante, constitue o cestiune de fapt,
care rezulta din definitiunea data de lasata la suverana apreciere a in-
legiuitor, mai sunt si altele cum: in stantelor de fond, oridecateori nu
ipoteca legala creditorul nu poate poate fi vorba de denaturarea cu-
nici sa stipuleze, nici sa renunte, si prinsului clar si categoric al clauzelor
debitorul no se poate opune la aceia continute in actul interpretat de ele.
ca bunurile sale sa fie afectate (ar- Buletinul 1905, p. 343
ticolul 1783 Cod. civil), pe cand la 76. Considerand ca, in drept, exis-
cea conventionala, trebue concursul tenta unei ipoteci asupra unui imobil
vointei ambelor parti (art. 1781 Cod. nu e de natura a restrange dreptul
civil); proprietarului de a percepe cu anti-
Considerand ca astfel fi i n d, si cipatie chiriile ;
intrucat din combina4iunea art. 147 Ca perceperea cu anticipatie a chi-
Codul comercial cu art. 13 din Re- riilor, este opozabila chiar credito-
gulamentul din 4 Aprilie 1900 pentru rilor ipotecari inscrisi anteriori, afara
punerea in aplicare a Codului de co- de cazul cand se va c on s t at a ca
merciu, rezulta in mod neiiidoios, ca aceasta percepere a fost facuta prin
ipoteca ce se ofer5, Statului, in baza frauds si prejudiciul creditorilor.
acestui text de lege, nu poate Iua Buletinul 1905, p. 883
nastere decal in cazul cand Minis- 77. Considerand ca clauza inscrisa
terul, dupa verifidzile facute, de- intr'un act de ipoteca, prin care se
clara ca accepta ipoteca propusa de pune debitorului ipotecar indatorirea.
Societate, apoi in v e d er at este ca de a nu percepe cu anticipatie chi-
aceasta ipoteca nu poate intra in riile, nu constitue decal o obligatiune
categoria color legale, s c ut it e de personals a debitorului, care nu poate
taxele de inregistrare prin art. 44 fi opusa tertiilor, si prin urmare, nici
din Legea timbrului ; chiriasului.
Considerand ca trimiterea ce face Buletinul 1905, p. 883
art. 15 din regulament la ipotecile 78. Considerand ca cestiunea de
legale, nu poate schimba natura ipo- a se sti daca marirea locului ipo-
tecei ce Societatile pot da Statului, tecat si constructiunile facute poste-
acest articol neavand de scop de a rior ipotecei, constituesc sau nu im-
caracteriza natura acestei ipoteci, ci bunatatiri la imobilul ipotecat, este
numai sa arate modul de procedare o cestiune de apreciere, rezervata in-
pentru a se efectua inscrierea acelei stantelor de fond.
ipoteci ; Buletinul 1905, p. 1680
Ca prin urmare, cererea de resti- Vezi 4i euvantul cPrivilegii..
tuire a taxelor de inregistrare, care
face obiectul procesului de fats, cu J
drept cuvant a fost r espinsa de
Curtea de apel, care n'a violat nici Judeccitoriile de ocoale
unul din textele de lege mentionate. 1. Avand in vedere ca dup5, dispo-
Buletinui 1904, p. 1645 zitiunile art. 87 din Legea judecato-
75. Considerand ca determinarea riilor de pace, partile se vor infatisa
obiectului si intinderea lucrului ipo- la judecata in persoana, prin avocat,
tecat, consistand in interpretarea in- printr'uuul din aparatorii sau procu-
tentiunei si vointei pa'rtilor contrac- ratorii prevazuti la art. 123, sau prin

www.dacoromanica.ro
462 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANIA

Judeedtoriile de ()male Judectitori 'de de ocoale

orice ruda sau afin pana la al patrulea 62 din Legea judecatoriilor de pace,
grad inclusiv : judecatorii de ocol stint competinti
Nici o alto persoana, sub titlul de de a judeca toate actiunile mobiliare
cumparator de drepturi, nu va putea si imobiliare pana la valoare de 1500
figura in numele veriuneia din parti ; lei, de orice natura, afara de acelea
Ca la aceasta regula s'a Mont prevazute prin alin. 2 din acest din
exc,eptiune in favoarea proprietarilor urma articol ;
sau arendaailor, intrucat priveate a- Ca prin urmare, si actiunea part-
facerile proprietatei ce exploateaza, liana acordata creditorilor prin arti-
dandu-li-se dreptul a se infatiaa prin colul 975 din Codul civil, de a ataca,
prepuaii si insarcinatii for de afaceri, actele viclene facute de debitorul in
data aceatia vor avea o procura ; prejuditiul drepturilor lor, intrh tot
Considerand ca acest text de lege in caderea judecatorilor de ocol, cand
se ocupa de modul cum se pot pre- valoarea nu trece de 1500 lei ;
zenta, partile la judecatoriile de pace, Considerand ca art. 5 din Legea
si legiuitorul edictand aceste dispo- autentificarei actelor, pe care s'a in-
zitiuni, a voit sa indeparteze dela temeiat tribunalul cand a admis ex-
pretoriul judecatoriilor nu pe orice ceptiunea de necompetinta, este pri-
cesionar de drepturi. ci numai pe toti vitor la competinta judecatorilor de
aceia cari, neavand dreptul de a ex- ocoale numai in ceeace priveate auten-
ercita profesiunea de avocat, voesc tificarea actelor prevazute in acest
sa o exercite Intr'un mod indirect, articol, care r5,man exclusiv in com-
prezentandu-se fie ca cesionari si- petitnta tribunalelor spre ale auten-
mulanti de drepturi litigioase, fie ca tifica, chiar cand valoarea obiectului
intervenienti rani drepturi. ar intra, in competinta actelor jude-
Buletinul 1899, p. 650 catorii, iar nu ai la judecarea dife-
2. Considerand ca dupa dispozitiu- ritelor actiuni ce ar putea izvori din
nile art. 60 din Legea judecatoriilor cauza unor asemenea acte ;
de pace dela 1896, actiunile poseso- Considerand ca astfel fiind, ai
rie nu vor putea fi admise ca fon- intrucat actiunea, in speta., dup5, cum
date, decat data reclamantul dove- se constata din petitia introductivh
deate ca a posedat cel putin un an' de instants, fiind o actiune revoca-
inainte de turburare sau deposedare, toHe a vanzirei, ca facuta de inti-
si data posesiunea lui insuseate con - matul Paraschiv Balog in frauda re-
ditiunile de art. 1846 ai 1847 curentului. apoi numai printr'o eroare
din Codul civil ; grosiera do fapt tribunalul privind
Iar prin ultimul alineat al cita- actiunea ca fault& pentru anularea
tului articol din Legea judecatoriilor actului de vanzare, ceeace nu era in
de pace se dispune, c5, in caz cand realitate, ai printr'o greaita interpre-
deposedarea sau turburarea s'a facut tare a art. 5 din Legea autentificarei
prin violenth sau forth, reclamantul actelor, precum si prin violarea dis-
este dispensat de a dovedi ca a po- pozitiunilor art. 55 ai 62 din Legea
sedat un an, ai ca posesiunea sa in- judecatoriilor de pace, a ajuns la so-
truneate conditiunile cerute de cita- lutiunea ca judele de ocol era ne-
tele texte din Codul civil. competent.
Buletinul 1899, p. 655 Buletinul 1900, p. 143
3. Considerand ca dup5, art. 55 ai 4. Avand in vedere ca se constata

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 403

Judeecitoriile de ()male Judeedtoriile de ocoale

ca reclamantii revendicand p5mantul ... Se poate face si direct la tri-
in litigiu de 15 prajini si 498 stin- bunal sau la judectitor de ocol.
jeni, au fixat valoarea lui la suma Buletinul 1884, p. 459
de 1300 lei ; Vezi mai jos No. 14.
Considerand ca dupa art. 64 din 9. Vezi cuvantul (Apel, No. 86.
Legea judecatoriilor de ocoale, com- Buletinul 1884, p. 459
petinta for se reguleaza dupa suma 10. Vezi cuvantul cApelo No. 124
ceruta iu actiune, oricare ar fi de si 180.
altmintrelea valoarea titlului pe care Buletinul 1891. p. 259
se bazeaza actiunea ; 11. Cartile de judecata care con-
Ca dupa acelas text de lege, nu- damn& pe contravenient la 10 lei
mai data cererea nu coprinde va- amenda si la daramarea cladirilor
loarea, sau data se ridica contPsta- facute fara paza regulamentelor co-
tiuni asupra-i, judecatorul va rezolva munale, sau care ameninta cadere,
contestatiunea inainte de judecata sunt susceptibile de apel.
fondului ; iar partea nemultumita pe Buletinul 1892, p. 1150
evalatiunea judecatorului o va putea 12. Vezi cuvantul ApeL> No. 152.
ataca cu apel numai odata cu apelul Buletinul 1894, p. 1024
asupra fondului ; 13. Dup. art. 24 alin II din noua,
Ca de aci rezulta, ca contestatiu- lege a judecatorilor de pace, apelul
nea asupra valoarei obiectului in li- partei civile, in materie de delicte
tight, trebue propusa inaintea jude- corectionale de competinta acelor ju-
catorului de pace, si rezolvata inainte decatori, investeste pe tribunal cu
de judecata asupra fondului ; dreptul do a se pronunta si asupra
Ca o asemenea exceptiune nefiind pedepsei, si in atare conditiuni tre-
propusa la judecatorul de ocol, nu vue sa fie constituit ca instanta co-
mai poate fi propusa la tribunal ; rectionalii cu prezenta Ministerului
Ca in speta, reclainantii fixand public.
valoarea obiectului in litigiu la suma Buletinul 1895. p. 849
de 1300 lei, fara a se ridica verio Vezi si cuvantul Apel" No. 199.
con testatde la prima instanta, cu 14. Apelul contra unei carti de
drept cuvant tribunalul a retinut a- judecata data intr'o materie corec-
facerea ca instanta de apel. tionala, trebue declarat la grefa ju-
Buletinul 1900, p. 327 fi 1901, p. 24 decatoriei de pace conform art. 26
5. Vezi cuvantul (Actiunil, No. 34. din Legea judecatoriilor de pace.
Buletinul 1887, p. 643 Buletinul 1896, p. 740
6. Vezi cuvantul (Adoptiune No. 9. 15. Vezi cuvantul Apel No. 184.
Buletinul 1885, p. 88 Buletinul 1898, p. 251
7. Vezi cuvantul .Apeli No. 69. 16. Considerand ca art. 58 alin. I
Buletinul 1882, p. 228 (Sect.-Unite) din Legea judecatoriilor de ocoale,
8. Apelul contra cartilor de jude- nu distinge. pentru a declara com-
cata date in materie corectionale de petinte judecatoriile de oacoale, dad.
competinta judecatoriilor de ocoale, vatamarea adusa este temporary sau
sa indrepteaza la grefa tribunalului permaE ent5. ;
judetului. Ca singura conditiune ce legea cere,
Buletinul 1882, p. 358 este ca despagubirea ce se pretinde

www.dacoromanica.ro
 464 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Judeecitoriile de ocoale Judeedtoritie de ocoale

sa reprezinte nu valoarea fondului, ea, actiunea publics se poate stings
ci stricaciunea adus'a suprafetei. prin impacarea partilor ;
Buletinul 1901, p. 773 Ca, in materie penala, in care
17. Considerand ca indatorirea im- partile au facultatea sa stings ac-
push' judecatorilor de ocol prin arti- tiunea publics prin impacare, partile
colul 89 din Legea judecatoriilor de trebue sa propuna impacarea main
pace, de a propune pacea partilor, tea judecatorului de ocol, i numai
nu poate comporta discutiune decat daca o asemenea impacare se va fi
pentru cazul cand afacerile deferite propus, judecatorul este dator sa tins
judecatei for sunt a se judeca in ul- seamy de dansa sa, dispuna in-
tima instanta, iar nu $i cand judeca chiderea dosarului ;
in prima instanta, caci in acest caz, Ca, in lipsa de o asemenea pro-
tribunalul chiemat a se pronunta in punere formals, judecatorul este da-
apel asupra litigiului, neavand in- tor sa des curs actiunei publice.
datorirea de a propune pacea, aceasta Buletinul 1902, p. 1064
dispozitiune din sus citatul text de 20. Considerand ca, prin art. 77
lege ramane fara nicio sanctiune. din Legea judecatoriilor de ocoale,
Buletinul 1902, p. 391 derogandu-se la art. 58 $i 75 din
Vezi ei euvantul Hotarare" No. 380. Proc. civila, se mentine competinta
18. Data prin ultimul alineat de judecatorului de ocol, in resortul ca-
sub art. 71 din Legea judecatoriilor ruia se afla situat imobilul, a judeca
de pace se prescrie ca reclamantul toate actiunile deferite prin lege ju-
sa declare valoarea despagubirilor ce decatei sale, relative la acel imobil,
pretinde, aceasta dispozitiune insa fara a se distinge daca aceste ac-
nu se aplica decat numai delictelor tiuni sunt personale, mobiliare sau
de furt, uncle legiuitorul a prevazut-o imobiliare ;
in mod expres, iar nu si la celelalte Ca, daca legiuitorul din 1896 ar
delicte date in competinta judecato- fi voit a restrange competinta aces-
riilor de pace, pe care judecatorii de tui judecator numai la actiunile imo-
pace le pot judeca in prima instanta, biliare, el s'ar fi exprimat formal in
oricare ar fi valoarea daunelor ce- acest sens, dupes cum se exprima in
rute. art. 59 din Pr. civ. ;
Buletinul 1902, p. 670 Considerand ea aceasta derogatiune
19. Avand in vedere art. 89 din la regulele procedurei civile se ex-
Legea judecatoriilor de ocoale ; plica prin solicitudinea legiuitorului
Considerand ca obligatiunea im- de a asigura impricinatilor o justitie
pusa judecatorului de ocol, prin acest prompt& ei economics in afacerile
text de lege, de a incerca mai in- date competintei judelui de ocol.
tai sa impace partile, nu este im- Buletinul 1903, p. 701
pusa decat in materie civila, iar nu 21. Considerand ea, din modul cum
$i in materie penala in privinta de- se exprima legiuitorul prin art. 123
lictelor prevazute de art. 238, 249, din Legea judecatoriilor de pace :
299 al. 1, 300 si 396 din Codul pe- lAcei can vor fi functionat', reiese
nal, pentru care legiuitorul, prin ar- larnurit intentia legiuitorului ca nu-
ticolnl 76 din Legea judecatoriilor mai acei functionari vor putea fi in:
de ocol, a admis, prin exceptiune, scrisi ca aparatori, sau procuratori

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 465

Judectitoriile de ocoale Judeccitor We de ocoale

pe langa judecatoriile de pace, cari, 24. Vezi cuvantul Comunicare.
pe lane, celelalte conditiuni cerute No. 21 si 27.
de lege, vor fi incetat de a mai o- 25. Vezi cuvantul (Citati un
cupa functiunea care-i da dreptul a No. 22, 23, 24 si 31.
fi inscris ca aparator ; 26. Vezi cuvantul Apel > No. 26,
CA acesta este adevaratul inteles 63, 69, 70, 82, 85, 86. 95, 121, 124,
al citatului art. 123, reiese si din 137, 159, 171, 178, 180 si 184.
faptul c5, legiuitorul nu ar fi putut, 27. Vezi cuvantul cAutentificare.
prin acest text de lepe. sa se pima No. 14 si 15.
in contradictie cu art. 72 din Legea 28. Vezi cuvantul Avocati No. 6
organizarei judecatoresti, care declara si 7.
ca functiunile din ordinea judecato- 29. Vezi cuvantul Contraventiuni
reasca sau din serviciile auxiliare, politienesti. No. 40.
sunt incompatibile cu profesinnea de 30. Vezi cuvantul .Competinta.
avocat ; No, 10, 27, 38, 43, 47, 52, 70, 76,
CS, dar, in sputa, intruckt este 102, 113, 114, 116, 118, 119, 120,
constant ca recurentul functioneaza 130, 138, 139, 141, 142, 147, 155,
inca ca portarel pe Tanga tribunalul 162, 167, 192, 193, 195, 196, 198,
Dolj, cu drept cuvant tribunalul i-a 212, 222, 225, 227, 232, 236, 239,
respins cererea sa de a fi inscris ca 242, 244, 245, 246, 257, 260, 264,
aparator pe Tanga judecatoriile de 273, 274, 277, 288, 293, 295, 297,
ocoale. 298, 301, 311, 314, 316, 319, 324,
Buletinul 1903, p. 1215 328, 331, 339. 340, 341, 352, 354,
22. Considerand ca, prin art. 62 359, 361, 378, 379, 384, 388, 394,
din Legea judecatoriilor de pace din 395, 402, 04, 413, 414, 416, 424,
1896, se da in competinta judecato- 425, 426, 446, 452, 456, 457, 460,
rului de ocol a judeca, in prima in- 467, 468, 469, 471, 477, 480, 481,
stanta actiunile in revendicare si, in 503, 505, 506, 512, 514, 515, 517,
genera, once actiune imobiliara pang 519, 520, 524, 525, 527, 528.
la valoarea de 1500 lei capital ; 31. VA'zand art. 80, 81 si 93 din
Ca legiuitorul din 1896, dand in Legea judecatoriilor de pace ;
competinta judecatorului de ocol a Considerand ca legiuitorul prin a-
judeca mice actiune imobiliara pan5, ceste dispozitiuni nu prevede cazul
la aceasta valoare, a dat in compe- cand, in lipsa dela domiciliu a per-
tinta sa si actiunile in anularea ac- soanei careia trebue sa se inmaneze
telor de instrainare a unui pamant copia de pe Cartea de judecata, per-
rural, caci prin art. 125 al legei din soana din familie, servitorul sau ve-
1896, abrogand toate legile si regu- cinul caruia se la* nu voeste, nu
lamentele anterioare si contrarii ei, poate, sau nu stie carte spre a da
a abrogat si dispozitiunea din Legea adeverinta de primire ;
rurala. dela 1879, care, prin art. 14, da Considerand eh intr'un asemenea
asemenea actium in competinta tribu- caz, pentru ca inmanarea s se faca
nalului in prima si ultima instanta. in regula, trebue ca agentul care in-
Buletinul 1903, p. 1229 strumenteaza, sa procedeze conform
23. Vezi cuvantul cft ev izuir ex. regulelor de drept comun stabilite
No. 52. prin ultimul alineat de sub art. 74
Buletinul 1903, p. 1490 Proc. civila, adica sa lipeasca copia
I. C. Barozzi.-Vol. 11 30
www.dacoromanica.ro
466 REPERTOHIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Judeeiitorille de ocoale
hotii.rarei pe usa casei persoanei in
drept ao primi, constatand aceasta
printr'un proces-verbal.
Buletinul 1904, p. 344
32. Considerand ca dupa dispozi-
tiunile art. 64 din Legea judecato-
riilor de pace, competinta judeca'to-
rului de ocol se reguleaza dupa, va-
loarea litigiului determinate prin ac-
tiunea introductiva de instants, in
caz cand actiunea coprinde valoarea ;
Ca in speta, prin petitiunea de
intentarea actiunei partite au decla-
rat valoarea imobilului de iinpartit
la suma de 2500 lei, ceeace a $i de-
terminat pe judecatortil de ocol a
ordona esirea din indiviziune ;
Ca asa fiind, conform citatului
text de lege, judecatorul de ocol era
competent a judeca facerea impartelei,
deli expertul prin raportul sau de
expertiza constatase ca valoarea a-
verei de impartit trece de suma de
3000 lei, de oarece, odata compe-
tinta stabilita dupa valoarea aratata
in petitia de intentarea actiunei, fare
contestatie din partea protivnica, ea
nu se mai poate schimba.
Buletinul 1904, p. 374
33. Vezi cuvantul Expert,i, No. 37.
Buletinul 1904, p. 607
34. Vezi cuvantul danitare,
No. 20.
Buletinul 1904, p. 806
35. Considerand ca dupa art. 55
din Legea judecatoriilor de pace com-
petinta acestor judecatorii se deter-
mina dupa, suma ceruta drept capi-
tal si interese, adica. dupa obiectul
cererei principale;
Ca cererea de daune cominatorii
nefiind principals, nu intro in cal-
cularea sumei de 1500 lei pans la
care judele de ocol este competinte.
Buletinul 1904, p. 864
36. Faptul de a se servi cu ma-
suri scoase din uz, se pedepseste ca
www.dacoromanica.ro
Judeedtorille de ocoale
contraventiune, dup.. art. 393 ail'. 6
din Codul penal si ca atare de com-
petinta judelui de ocol a-1 judeca.
Buletinul 1904. p. 891
37. Actiunile in petitiune de ere-
ditate sunt de competinta judelui de
ocol de a fi judecate, numai atunci
cand valoarea intregei succesiuni nu
trece de 3000 lei ;
Astfel, cand so reclamil o portiune
dintr'o mostenire a carei valoare to-
tal& trece de 3000 lei, judocarea unei
asemenea reclamatiuni e de compe-
tinta tribunalului de prima instauti.
Buletinul 1904, p. 1.'9S
38. Actiunile in anularea, unor acte
de vanzare imobiliara a caror valoare
nu intrece suma de 1500 lei, sunt
de competinta judecatoriilor de ocoale
a le judeca conform art. 62 din legea
acelor judecatorii.
Buletinul 1904, p. 1606
39. Vezi cuvantul Posesiune .
40. Considerand ea, dupa, dispozi-
tiunile art. 60 ultimul alineat din
Legea judecatoriilor de pace, pentru
ca o actiune pesesorie in reintegrare
sa fie primita ca fondata, trebue ca
reclamantul sa dovedeasca ca depo-
sedarea lui s'a savarsit prin forty
sau violenta ; ca in momentul tul-
burarei se gasea de fapt in pose-
siunea imobilului ; si ca actiunea sa
fie intentata inainte de expirarea
unui an dela data deposedarei ;
Considerand ca in spot& tribu-
nalul constata in fapt, ca intimata
M. L. a Lost expulzata din imobilul
in litigiu de catre sotii R. prin forte
ca in momentul deposedarei, dansa
se gasea stapanind pasnic si public ;
$i ca n'a trecut un an dela depose-
dare $i *la la intentarea actiunei
de fate;
Considerand ea in temeiul acestor
constatari de fapt, stabilita in mod
suveran de tribunal, si care, ea atari,
 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RONIANA
Judeecitorille de ocoale
scapa controlului acestei Inalte Curti,
cu drept cuvant, fate cu dispozitiu-
nile art. 6(1 sus citat, tribunalul a
admis actiunea ca intemeiata.
Buletinul 1905, p. 528
41. Vezi c u v a n t u l Hotarari
No. 380.
Buletinul 1905, p. 506
42. Considerand ca dupa art. 60
din Legea judecatoriilor de pace, pen-
tru a se putea intenta o actiune po-
sesorie, reclamantul trebue sa dove-
deasca :
1. Ca nu a trecut un an deli tul-
burare sau deposedare ;
2. Ca inainte de aceasta epoca, a nilor relative la pamanturilo rurale,
posedat cel putin un an ; si iar prin art. 125 din citata lege a
3. Ca posesiunea lui sa, insuseasca
conditiunile cerute de art. 1846 si
1847 din Codul civil.
Buletinul 1905, p. 672
43. Avand in vedere ca prin dis-
pozitiunile art. 62 din Legea judeca-
toriilor de pace din 1896, se da in
competinta judecatoriilor de ocoale a
judeca, in prima instanta, prin ur-
mare cur dreptul de apel si recurs in
Casatiune, in genere once actiune
mobiliara 'Ana la valoare de 150 lei
venit, derogandu-se in acest priucipiu,
prin alineattil II de sub acest articol,
nurnai in privinta actiunei in reven-
dicare, care ar decurge dintr'o hotar-
nicie in curs de judecata sau care
an schimba o linie de despartire fixate
printr'o hotarnicie depusa la tribunal,
pe care a lasat-o in competinta tri-
bunalelor de prima instanta, si Curtilor
de apel, oricare ar fi valoarea sau in-
tiuderea locului revendicat ;
Ca prin ultimul alineat, declaran-
du-se scutite de taxi timbrului si de
once alts cheltuiala de procedure
toate actiunile imobiliare privitoare
la pamtinturile date locditorilor sa-
teni si declarate inalienabile prin le-
gile de improprietarire, urmeaza in-
www.dacoromanica.ro
467
Judecdtoriile de ocoale
vederat ca legiuitorul a inteles, dupii
cum rezulta si din desbaterile cari
au avut loc cu ocaziunea votarei a-
cestui articol, a crea doua grade de
jurisdictiune si pentru aceste din
urma, actiuni, si prin urmare le-a
dat in competinta judecatoriilor de
ocoale, ca prima instanter, cand va-
loarea imobilului in litigiu este Ora
la 1500 lei inclusiv, si a tribunalelor
ca prima instanta, cu apel la Curt',
cand trece de aceasta valoare;
Considerand ca acesta fiind prin-
cipiul stabilit prin art. 62 sus citat,
in privinta, competintei asupra actin-
judecatoriilor de pace, abrogandu-se
toate dispotitiunile contrarii acestei
lei, ramane neindoios ca dispozitiu-
nile art. 6, 7, 8, 9 si 14 din Legea
dela 13 Februarie 1879 sunt abro-
gate, ca fiind contrarii legei judeca-
toriilor de pace.
Buletinul 1905, p. 682
44. Intrucit la prima instanta, re
curenta n'a avut posibilitatea sa in-
voace exceptiunile de tardivitatea si
nulitatea opozitiei intimatei, pentru
ea intirnata nu s'a infatisat nici o-
data la acea instanta, Para, cuvant
tribunalul a respins aceste exceptiuni
invocate de reclamanta, si a violat
dispozitiunile art. 331 si 332 Proce-
dura civila, interpretand gresit arti-
colul 111 din aceias lege.
Buletinul 1905, p. 892
45. Considerand ca, in speta. fiind
vorba de niste pretentiuni civile, ac-
tiunea era de competinta judecato-
rului de ocol, independent de cali-
tatea partilor de servitor si stapan,
potrivit dispozitiunilor art. 55 din
Legea judecatoriilor de pace ;
Ca art. 20 si urmatori din Legea 1.*
servitorilor, reglementeaza plangerile
provenite din drepturile si datoriile
-/G' REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM ANA

Judeecitoriile de ocoale Jurcindint

impuse de Legea servitorilor, iar nu cumstantele cauzei si inspiratiunea
pretentiunile de drept comun. constiintei sale i-o indica, ca trebuind
Buletinul 1905, p. 892 sa face o declaratiune mai sincere, sau
46. Considerand ca dupe art. 98 generalmente mai utila manifestatiu-
din Legea judecatoriilor de pace, mo- nei adevarului.
dificat in anul curent, rezulta ca Buletinul 1870, p. 301
termenul de recurs contra cartilor de 6. Juramantul evreilor trebue de-
judecata penala este de cinci zile li- pus More- judaico.
bere, calculate, pentru cele (late in Buletinul 1870, p. 346; 1876, p. 474;
lipsa, dela comunicare, iar pentru 1877, p. 438; 1884, p. 337. Contra :
cele date in prezentl inculpatului 1875, p. 9
dela pronuntare. 7. Juramantul decizoriu nu e ad-
Buletinul 1905, p. 1240 misibil pentru a proba stingerea sau
plata unei polite ajunsa la scadenta
Jurdmant ei necontestata. (Art. 144 Cod. corn.)
1. Juramantul supletoriu este lasat Buletinul 1870, p. 269
la facultatea judecatorilor fondului 8. In baza art. 160 din Proc. civ,
al (la uneia din parti, oridecateori judecatorii fondului sunt legati de
gaseste ca dovezile prezentate, lasate hotararile prin care defers juramantul
de lege la suverana for apreciere, nu supletoriu unei parti litigante si a-
sunt indestulatoare spre ale forma, semenea hotarari nu se pot modifick
pe deplin convinctiunea. conform art. 119 din Pr. civ. decat
Buletinul 1870, p. 12 gi 1872, p. 205 in cazurile i cu modul prescris de
2. Modificarea formelor juraman- lege.
tului prescris de art. 240 Proc. civ. Buletinul 1870, p. 288; 1872, p. 70
este lasata la facultatea judecato- gi 1886, p. 401 (Sectiuni- Unite) ;
rului fondului, cand partea careia se 1889, p. 255
defers are o religiune deosebita. 9. Sub Codul Caragea, spre a avea
Buletinul 1870, p. 13 o parte recurs la juramant, trebuia
3. Pe cat timp nu se dovedeste sa existe mai intai un inceput de
limitele in care garantul poate obliga proba, pe cand sub Codul nou acest
preliminar este de prisos.
o societate prin actele sale, juramantul
decizoriu nu i se poate deferi, de Buletinul 1871, p. 46
oarece juramantul fiind o tranzac- 10. Dupa. art. 1208 Codul civil,
tiune. nu se poate presta decat de juramantul decizoriu poate fi dat in
cel ce are dreptul de a aliens. orice fel de contestatiune, a carei so-
Buletinul 1870, p. 59 lutiune nu atinge interesul general,
4. Nedepunerea juramantului de fare a distinge daca faptele a caror
catre un medic expert dinaintea in- existents tinde a fi stabilita, s'au
stantei de fond, nu poate servi ca petrecut sub imperiul legiuirei noui
un mijloc de casare, daca nu s'a pro- sau sub cea anterioara abrogate, ce
pus aceasta dinaintea Curtei de fond. nu permitea partilor a se servi de
Buletinul 1870, p. 53 gi 56 juramantul decizoriu, decat in cazul
5. Juramantul ex oficio se da exceptional cuprins in art. 49 dela
spre a complecta constiinta magistra- dovezi, Codul Caragea ;
tului, si de acea, acesta poate s-1 Ca, juramantul fiind o tranzac-
defere aceleia din parti pe care cir- tiune, partile se pot servi de dansul

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Jurcimant
i judecatorii sa decide in conse- stuia, sa, revina, asupra tranzactiunei
cinta, fara, ca prin aceasta sa vio- si asupra pretentiunilor sale, si sa
leze principiul neretroactivitatei le-
gilor, principiu care nu se aplica de
cat pentru respectarea drepturilor
dobandite sub legile abrogate.
Buletinul 187,9, p. 30
11. Juramantul deferit de catre un
avocat--care n'avea procura, pentru
aceasta in prezenta si asistenta
clientilor sai, care n'au obiectat ni-
mic, se considera dat cu consimti-
mantul lor.
Buletinul 1872, p. 134
12. Dupa art. 1213 C. civ., privi-
tor la juramantul decizoriu, cand o
parte a jurat, cealalta nu mai este
primita a proba falsitatea juraman-
tului ;
Ca, din acest principiu, consecinta
caracterului contractual si transac-
tional al juramantului decizoriu, re-
zulta ca acel ce nu este admis a
proba falsitatea juramantului, nu-i
este admis nici actiune in despagu-
bire a intents, trasa din falsitatea
acelui juramant ;
C5, data dupa dispozitiunea arti-
colului 293 din Codul penal, savar-
sirea juramantului decizoriu minci-
nos, atrage penalit tea aplicabila
dupa initiativa si staruinta repre-
zentantului actiunei publice repre-
sive, care nu e contractant cu pri-
vire catre juramantul deferit, si e
dator sa, urmareasca represiunea fap-
telor criminals in raportul for general
cu interesul ordinei publice, de aci
na rezulta ca persoana ce a con-
tractat cu partea sa adverse si adre-
sand u-se la manifestatiunea constiin-
tei sale, deferindu-i juramant, s'a
multumit cu rezultatele acelei mani-
festatiuni, obligandu-se a se supune
consecintelor ei, fie ca false sau a-
devarata, poate dupa savarsirea jura-
mantului, proband falsitatea ace-
www.dacoromanica.ro
409
Juriimant
ceara despagubire sub pretext de dol
sau de delict, pe cat timp acest dol
sau delict era prevazut ca posibile,
si pe cat timp el deferind juraman-
tul a primit a se supune riscului, si
nu mai poate anula tranzactiunea.
Buletinul 1872, p. 121; 1874, p.
,948 ; 1877, p. 403 0 1880, p. 168
13. Pentru a se putea aplica ar -
ticolul 293 din Codul penal, ur-
meaza mai intai de toate ca fapta
de juramant fals sa fi existat ;
Ca, in materie de juramant, dupa
legea civila, uncle fapte urmeaza sa
se dovedeasca prin martori, iar al-
tele prin acte ; ca acolo uncle proba
trebue sa, se Lea' numai prin acte,
data se admite martori, in fata legei
este tot atat ca cum nu s'ar fi lac ut
nimic ; ca, prin urmare, responsab
litatea legala nu poate fi ;
Ca, juramantul mincinos numai
atunci se poate considers ca exista
in sensul art. 293 Codul pen., cand
nu numai ca s'a urmat pentru fapte
civile, dar si cand magistratii au
observat cu stricteta prescriptiunile
legei civile in materie de dovedire a
faptelor.
Buletinul 1872. p. 148,Contra:
1873, p. 35
14. Codul Caragea prin 49, part.
VI, capit. II, admitea juramantul de-
cizoriu.
Buletinul 1873, p. 183
15. Dupa art. 1170 Codul civil re-
zulta ca juramantul, fie decizoriu
fie supletoriu. este un mijloc de pro-
bare : ca prin urmare, judecatorii
pot sa nu autorize prestarea lui, data
din alte acte si-au format convic-
tiunea, mai cu seatns cand el a fost
propus in mod subsidiar.
Buletinul 1873, p. 214
16. Juramantul decizoriu, ca once
470 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

J urei 'newt .1- et rii mei nt

mod de probatiune, poate fi propus mantul supletoriu in baza citatei
asupra obiectului intreg al litigiului legi.
sau asupra mini fapt partial. Buletinul 1874, p. 87
Buletinul 1873, p. ?36 20. In materie penala, proba tes-
17. Juramantul supletoriu iiefiind timonials nu este supusa la restrie-
fondat decat pe prezumptiunea de tiunile prevazute in art. 1191 qi ur-
incertitudine a justitiei si prestarea matorii din Cod. civ., deoarece ac-
lui neavand alt efect decal a forma titmea penala, dupa, art. 2 din Pr.
un nou element de convictiune Ears pen., are de obiect o pedeapsa si este
a lega intru nimic pe judecatori, independents de actiunea civila.
apoi justitia poate retracts deferirea De undo rezulta, ca in penal, fal-
lui de cite on dansa ar fi in pozi- sitatea juramantului poate fi probate
ti une a esi din incertitudinea in yeti si cu martori.
un alt mod. Buletinul 1874, p. 249 Contra :
Buletinul 1874, p. 9 1877, p. 8?
Contra: Vezi mai jos No. 72 $i mai sus 21. Juramantul decizoriu poate fi
No. S. admis, numai cand s'ar recunoaste
1S. In materie civila, deferirea unui ca el este concludent in cauza si ca
.jus jurandum in litemn er admisibila faptele, asupra Garora so propune a
in cazurile indicate de a t. 1220 C. jura, sunt personale.
civil ; Ca deli instanta de fond admisese
Ca nu poate fi veri-o indoiala ca ju- in principiu juramantul decizoriu de-
ramantul .in litetn trebue s fie ad- ferit partei litigante, cu toate aceste,
mis si atunci, cand e vorba de con- aceiasi instanta constatand in urma,
statarea valoarei prejuditiului cauzat ca juramantul astfel precum era de-
unei 'Arta printr'un fapt penal, sau ferit nu intrunea conditiunile cerute
printr'un delict sau quasi-delict, cand de art. 1208 si 1209 din Cod. civil,
valoarea nu s'ar putea stabill prin era in drept sa revina asupra admi-
alte mijloace de probatiune admise sibilitatei lui si sa refute prestarea
de lege. lui, fora ca prin aceasta sa violeze
Buletinul 1874, p. 112 veri un text de lege sau sa comita
19. P r i n anaforaoa Domneasea veri un exces de putere.
prevazuta in colectia de legiuiri la Thdetinul 1974, p. ?57
fila 560, judecatorii aveau facultatea 22. Din combinatiunea art. 1208
a da juramantul supletoriu partilor C. civ. en art. 245 Pr. civ. rezulta,
prigonitoare, deslusindu-se si modul ca numai cand partea carei s'a de-
prestarei juramantului dat din oficiu ; ferit juramantul, citata, fiind in per-
Ca, acea anafora Domneasca, avea soma, nu va vein spre a-I sa,varsi,
putere de lege sub Codul Calimach aceasta se va putea considera ca re-
in Moldova; fuz de a primi sa jure ;
Ca in fata mai multor prezump- Ca este facultativ pentru judeca-
tiuni ce debitorul invocase pentru tori de a considera ca refuz neve-
dovedirea achitarei creantei sale data nirea de a jura, si aceasta cand
sub regimul Codului Calimach, in- partea se gaseste chemata in regula
stanta de fond spre complectarea prin notificare.
convinctiunei sale, a putut pe langa Buletinul 1874, p. 195
acele prezumptiuni, sa defere jura- Vezi mai jos No. 75.

www.dacoromanica.ro
 REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 471

Jure i ntant Jureintant

23. Juramantul fiind atestarea di- de proba asupra cererei sau excep-
vinitatei in sprijinul unei declarati- tiunei ce se face.
-uni, singura sa baza este credinta in Buletinul 1875, p. 97 ; 1881, p. 861
Duninezeu, si ca aceasta credinta 25. Conform art. 160 din Pr. civ.
este in constiinta omului, indepen- judecatorii fondului sunt legati in
dent de orice forma exterioara de urma deferirei juramantului judiciar
cult ; uneia din parti, nemai putand exa-
Ca desi prin art. 240 Pr. civ. se mina alto probe.
determine o formula de jurmant spe- Buletinul 1875, p. 118, i 183; 1886, p.
eiala crestinilor, avand legiuitorul in 401 (Sect.- Unite)
vedere marea majoritate a poporului 26. Dupe art. 1208 C. civ., jura-
roman, intre care religiunea ortodoxa mantul decizoriu poate fi dat in orice
crestina, este domnitoare, insa tot fel de contestatiune ;
prin acest articol determinandu-se Ca in speta, deferindu-se jura-
persoana care i'l administra Prose- mantul asupra seriozitatei creantei
dintelo, si locul unde sa se savar- reclamate si asupra cestiunei de a
seascap r et o r i u l tribunalului, se sti data s'a plata sau nu ceva
dupa cum rezulta din mai multe dis- asupra acestei creante, Curtea nu
pozitiuni ale Procedurei civile, arti- putea respinge acest juramant sub
colul 238, 239, 240, 243 si 244, le- cuvant ca s'a dovedit fiinta datoriei
giuitorul a inteles sustrage dela prin recunoasterea facuta de care
orice forma religioasa, constituindu-1 erezii mortului, de oarece nu era
intfun act en desgvarsire civil : vorba a se stabili prin juramant
Ca aceasta mai rezulta si din ar- fiinta datoriei, ci seriozitatea ei.
ticol. 241 Proc. civ., care prescriind Buletinul 1975, p. 216
schimbarea formulei in cazul cand 27. Prin nici un text de lege nu
eel chiemat a face juramant va avea se prevede, ca medical care elibe-
o religiune care i'l popreste a face reaza tin certificat constatator de
un asemenea jur'imant, nu dispune boala unei persone care n'a putut
niinic intrucat priveste persoana ce.1 sa se prezinte la judecata, sa fie mai
administra si local unde trebue sa intad supus jurmantului.
se savarseasca. remanand si un a- Buletinul 1875, p. 222
semenea caz a se pronunta tot de 28. Curtea de fond marginindu-se
Presedinte si a se savarsi in preto- a respinge juramantul decizoriu pe
riul tribunalului, conform sus cita- simplu motiv ca n'a fost formulat
telor dispozitiuni de lege. in scris, violeaza art. 1208, 1210 C.
C5, o asemenea interpretare a le- civ. si art. 237 si 238 Pr. civ., de
gei, este conforma si en spiritul art. oarece legiuitorul n'a cerut veri-o
21 din Constitutiune, care proclama alts conditiune decal acea prevazuta
libertatea constiintei si a cultelor. de art. 23T din Pr. civ., de a fi pre-
Bzdetinul 1875, p. 9.Contra : 1876, cizate faptele prin incheierea jude-
p. 474 ; 1877, p. 438 fi 1884 p. 337 catoriligr cari hotarasc juramantul.
24. Dupe dispozitiunile art. 1220 Buletinul 1875, p. 245
din C. civ., juramantul supletoriu nu 29. Prin art. 33 capit. II partea
se poate da din oficiu de judecatori, VI Cod. Caragea, este lasat la fa-
decat numai cand va fi un inceput cultatea judecatorilor fondului de a

www.dacoromanica.ro
472 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Jurcimant Juramant
ordona savarsirea juramantului in prejuditiu, data nu exista un inceput
pretoriu sau in biserica faro sa fie de dovada ;
nevoiti a motiva alegerea ce fac de Ca, in speta, faptul fiind pe deplin
una din aceste cai. constatat, iar judecatorii deferind ju-
Buletinul 1875, p. 360 ramant din oficiu numai in ceeace
30. Din combinatia art 1906 C. priveste cuantumul sumei care tre-
civ, cu articolele ce'l preced de sub bue a se adjudeca, n'au violat intru
rubrica despre cateva prescriptiuni nimic dispozitiunile acestui text de
particularev, rezulta ca legiuitorul a lege.
avut in vedere termenele cele mai Buletinul 1876, p. 160
scurte ale prescriptiunei unor creante 33. Dupa art. 1219 si 1220 Cod.
datorite, de o mica valoare, in care civ., judecatorii fondului, spre com-
caz debitorele parat invocand o ase- plectarea constiintei lor, pot da ju-
menea prescriptiune, pennite credi- ramantul supletoriu la una sau la alta
torelui reclamant a deferi juramantul din pa,rtile prigonitoare ;
debitorelui, vaduvei lui, mostenito- Ca, legiuitorul n'a voit a determine
rilor sau tutorelui spre a declare, data ca juramantul supletoriu sa fie dht de
nu still ca lucrul este inca, datorit ; judecator numai partei care face ce,
Ca, desi aceasta interpretare res- rerea sau ridica exceptiunea on pre-
trictive a art. 1906 C. civ. nu este zinta oarecari indicii, ci a lasat la
unanim admisa, totusi in speta, res- facultatea judeeatorului de a alege
pingerea de catre instanta de fond si a-1 (la oricarei din parti ar putea
a probei prin juramant de credulitate, complecta asa constiinta lui, si prin
se justifica in fapt pe deplin prin urmare nu e tinut a motiva o atare
consideratiunea ca,juramantul, asa al egere.
precum s'a propus, nu prezinta nici Buletinul 1876, p. 999
un interes spre solutinnea cestiunei 34. Dupa art. 160 din Pr. civila,
in litigiu, nefiind deferit asupra fap- judecatorii nu sunt legati prin ordo-
tului persistentei sau stingerei unei nantele preparatorii sau prin conse-
obligatiuni, precum se prescrie la cintele lor, afara, de aceeace se zice
art. 1905 C. civ., ci asupra faptului pentru juramantul judiciar deferit unei
nasterei unei obligatinni de mandat. parti ;
Buletinul 1876, p. 6 Ca, din intitularea sectiunei VI si
Vezi mai jos No. 96. din dispozitiunile art. 237 ce se afla
31. Dispozitiunile art. 43 Pr. pen. sub acea sectiune, rezulta ca prin
relative la formula juramantului in juramantul judiciar se intelege, dupe
privinta medicilor $i a expertilor, nu legea noastra de procedure, atat cel
sunt prescrise sub pedeapsa de nu- decizoriu, cat $i eel supletoriu (art.
litate. 1207 C. civ.);
Buletinul 1876, p. 30.Contra : 1886, Ca insa, fiindca Legea de proce-
p. .903 dura numai la citatul art. 160, dis-
Vezi si euva,ntul Expertiza" No. 18. pune despre efectul ordonantelor prin
32. Dupa art. 1220 Cod. civ., ju- care se defera juramantul unei parti,
decatorii sunt opriti a da din oficiu cata ca dispozitiunile acestui art. 160
juramant nnmai in caz tend este sa fie interpretate si aplicate in sens
vorba de constatarea faptelor alegate rational ;
de parti, $i cari au putut da loc la Ca, de vreme ce in regula gene-
.

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 473

Jurcimant Jureintant
rala, judecatorii nu sunt legati prin este un act nu numai civil, dar si
ordonantele preparatorii, date fie in religios ;
fata ambelor parti $i in vederea pro- Prin urmare, cand cultul partei
belor exibate de ele, fie in lipsa lor, careia i-se defera juramantul nu
este evident ca lipsa sau prezenta permite formalitatile prescrise de ar-
partilor nu poate sa aiba nici o in- ticolul 240 in privinta prestarei ju-
fluenta asupra nestiamutarei ordo- ramantului, atunci urmeaza a se
nantelor prin cari se defera jura- admite un mod de prestare conform
mantul la o parte ; cu credintele religioase a persoanei
Ca dar, alta a trebuit sa fie ra- ce urmeaza sa jure, $i aceasta in
tiunea pentru care legiuitorul a facut spiritul art. 241, care prevede modi-
o exceptiune la regula general& cand ficarea formei juramantului in pri-
e vorba de juramantul judiciar ; vinta acelor de o alta religie decat
Ca aceasta ratiune este pentru majoritatea locuitorilor 01.6 ;
juramantul decizoriu, in nerevocabili- Ca, data modul de prestare al ju-
tatea propunerei juramantului, cand ramantului ca act religios pentru cei
cealalta parte a declarat c5, este gata de rit cre$tin coprinde, cip& art. 240
a jura (art. 1214 C. civ.), iar pentru Pr. civ., o parte religioasa, caci cre$-
juramantul supletoriu dat din oficiu tinul, pe langa luarea de martor a
de judecatori, solemnitatea presta- numelui lui Dumnezeu, trebue nea-
tiunei juramantului ; parat sa punk mana pe Sfanta Cruce,
C5 din aceasta ratiunea legei re- care este simbolul de capetenie al
zulta ca judecatorii nu sunt legati, religiunei cre$tine, de aci rezulta c5,
adics ei pot reveni asupra ordonan- in privinta celor de un alt cult, cum
tei prin care s'a deferit un juramant, sunt israelitii, urmeaza a se modifier%
data e vorba de juramantul decizoriu forma juramantului si modificarea
deferit de o parte pana ce cealalta, aceasta sa fie in conditiunile exte-
parte nu va declara ca este gata a rioare prescrise de religiunea mozai&i
savarsi juramantul, si data e vorba pentru ca sa poata face proba in
de juramantul supletoriu, inainte de justitie.
depunerea lui, Curtea poate reveni
asupra acestei masuri de instructiune. Buletinul 1876, p. 474 ; 1877, p. ;
Buletinul 1876, p. 434 1977. p. 438 (Sect.- Unite)
Vezi mai jos No. 72 in sens contrar. 37. Juramantul savapit de una
35. In fata contradictiunilor ce din parti asupra unor fapte civile,
rezulta din depunerile martorilor. in- nu poate avea, caracterul unui ju-
stanta de fond, spre a-$i forma con- ramant fals, $i nu se poate urmari
vingerea asupra obiectului litigiului, pe cale criminals, decat in caz cand
este in drept a deferi juramantul s'ar produce o proba scrisa sau cel
supletoriu intimatului, conf. art. 45 $i putin un inceput de proba scrisa a-
47, partea VI, capit. II, Codul Ca- supra faptului negat de partea care
ragea, sub imperiul c5ruia s.au pe- a jurat ;
trecut faptele. Ca desi faptele criminals pot fi
Buletinul 1876, p. 4:?3 probate qi prin depozitiuni de mar-
36. Dutra dispozitiunile art. 240, tori, nu se poate insa urma tot astfel
241 $i 245 Proc. civila, juramantul $i in privinta faptelor civile a caror

www.dacoromanica.ro
474 REPERTORIUL UENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Jurtimant
existents. dupa legea civil:A, nu poate
fi constatata decat prin producerea
unui act scris ;
Ca in privinta acestor fapte, legea
determinand modul cum ele au a fi
probate, chiar si sub imperial legei
de procedure criminala trebue a fi
observate de judecatorii criminali, de
oarece faptele pedepsite de legea pe-
nala, fiind o consecinta a faptelor ci-
vile. proba celor dintai e subordo-
nata, color din tiring ;
Ca de cateori este vorba, de o ce-
rere pentru plata unei datorii, a carei
existent,a nu poate fi probata cleat
conform art. 1191 Cod. civ., debi-
torele nu poate, sub singura alega-
tiune ca a platit datoria, sa por-
neasca o cerere inaintea instantelor
criminale pentru depunerea unui ju-
ramant fals, ci trebue sa produca o
proba scrisa sau un inceput de prob.&
scrisa din care sa rezulte plata da-
toriei ;
Ca remiterea titlului datoriei ne-
putand echivala cu o proba scrisa,
Curtea apelativa, privind proba tes-
timonials pentru constatarea falsi-
tatei juramantului, fare sa existe un
inceput de proba scrisa., asa cum se
arata de art. 1197 C. civ., a violat
regulele prescrise de Codul civil, care
prevede modul cum an a se dovedi
asemenea fapte.
Buletinul 1877, p. 89
3S. Partea care refuza pur 9i sim-
plu dinaintea Trib. prestarea jura-
mantului ce i s'a deferit, nu mai
poate cere in apel prestarea lui.
Buletinul 1877, p. 183 gi 1904, p. 134
Vezi si cuvantul Apel" No. 80 Si mai
jos No. 136.
39. Cestiunea data obiectul unui
juramant deferit este un fapt perso-
nal sau nu, constitue o cestiune de
www.dacoromanica.ro
Jurein L t
fapt lasata la apreciarea instantelor
de fond.
Buletinul 1877, p. 215 ; 1892, p. 697 ;
1884, p. 338 gi 1894, p. 869
40. Persoanele morale ca $i per -
soaiiele incapabile, nu pot tranzige
decat dupa o autorizatiune preala-
bila data in modurile si conditiunile
prescrise de lege, ceeace in speta nu
se constata ca a obtinut Eforia Spi-
talelor Civile din Bucuresti spre a
fi putut deferi juramantul decizoriu
partei adverse. si prin urmare a tran-
zige.
Buletinul 1977, p. 396
41. Instants de fond e suverana
apreciatoare asupra faptelor asupra
carora se defora juramantul decizo-
riu, si in drept de a-1 respinge data
ele nu sunt concludente in cauza $i
de nature a forma baza juridica a
unei condamnatiuni.
Buletinul 1878, p. 10 ; 1895, p. 412 ;
1996, p. 1616 gi 1997, p. 1056
42. Juramantul decizoriu nu poate
fi deferit, tend are de obiect a pune
in discutiune niste drepturi de pro-
prietate stabilite prin acte autentice.
Buletinul 1878, p. 52
43. Desi dupa art. 1209 Cod. civ.
juramantul judiciar este admisibil in
principiu, insa nu poate fi dat decal
asunra unor fapte personale ale acelui
caruia se propune a jura ;
Ca in speta, juramantul deferit
de catre sindicatnl D-nei Elena M.
Vlasto, in calitate de tutrice a mi-
norilor sai copii, $i asupra unor fapte
cari nu'i erau personale, ci privitoare
la averea minorilor cu a careia ad-
ministratie era insarcinata, Curtea
cu drept cuvant a respins propune-
rea de juramant facuta de sindicat.
Buletinul 1878, p. 170
44. Din dispozitiunile art. 1213
Cod. civ. rezulta atat numai, ca. par-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDEXTA RONIA.N.A. 475

Jacrcinteint Jurdmfcnt
tea care a deferit un juramant nu mijloace de dovedire data se invoaca
mai poate cere daune interese cau- de reclamant.
zate din falsitatea jurrimantului, chiar Ruletin?d 1879, p. 798
cu ocazia urmarirei corectionale ce 48. In fate, unui juramant deci-
Ministerul public ar intenta in pu- zoriu depus deoparte si care este de-
terea dreptului ce il are prin art- ciziv in cauzi, Curtea de fond nu
coin]. 293 Cod. pen. celui ce a sa- mai este tinuta de a mai discuta
varsit un juramant mincinos, iar nu alte mijloace de aparare ce s'ar mai
ca cu ocazia cercetarei unei aseme- propune din partea partei care a de-
nea actiuni intentata de Ministerul ferit juramantul.
public, partea cealalta n'ar putea Buletinul 1879, p. 908
procure in sprijinul actiunei publice 49. Apelul fiind devolutiv $i cauza
dovezi spre constatarea falsitatei ju- repunandu-se- in starea primitive in
ramantului. care se gasea inaintea primei instance,
Buletinul 1878, p. 413 juramantul deferit la prima instanta
45. In virtutea dispozitiunilor art. se poate accepta dinaintea instantei
1191 $i 1197 Cod. civ., e oprit pe de apel, cand partea nu s'a prezen-
calea penal& sit se dovedeasca prin tat la prima instanta ca sa declare
martori in profitul unei parti ceiace data accepta sau refuza juramantul
area parte nu era admisa s dove- ce-i-s'a deferit.
deasca prin acea proba pe tale civila. Buletinul 1879, p. 916; 1880, p. 274;
Ca in speta, aceste articole nu au 1833, p. 443 qi 833; 1890, p. 1453
aplicatinnea lor, intrucat proba cu Si 18.91, p. 185
martori, pentru dovedirea unui ju- Vezi gi euvantul tApel. No. 80.
ramant mincinos, a fost admisa in 50. Apelul fiind devolutiv, instalnce
pro fitul actiunei publice. de apel nu e tinuta intru nimic de
Buletinul 1878, p. 413 juramantul supletoriu ce s'ar fi s-
46. Patronul earuia s'a deferit ju- varsit dinaintea primei instance cand
ramantul decizoriu $i care in prima iii forma convingerea din actele si
linie sa apara potrivit art. 1472 C. probele prezentate in instance.
civ., sustinand ca trebue s fie cre- Buletinul 1880, p. 218
zut pe cuvant, iar in subsidiar adaoga 51. Juramantul de credibilitate
ca este gata a jura, dace judecata poate fi dat tutorilor ei mostenito-
griseste ca trebue sa jure, este in rilor.
drept a cere casarea hotkarei care Buletinul 1860, p. 250
declare ca a refuzat de a presta ju- 52. Considerand ca prin art. 153
ramantul ce-i-se deferise. Pr. penal& se stabileste ea martorii
Buletinul 1879, p. 78? vor face la audienta juramant de a
Vezi mai jos No. 69. spune tot adevarul $i nimic alt decat
47. Dace Regulamentul Sinodal in adevarul
art. 42 opreste pe preotul de a face Considerand ca formula juraman-
juramant, tribunalul nu poate sa tului este sacramentala ei mentiunea
admita c5, preotul prin o simple a- cuvantului totv din lege, igi are ra-
firmatiune sa obtina condamnarea tiunea de a fi, in ideia ca nu este
adversarului sau, ci inlaturand jura- destul a spune cineva adevarul nu-
mantul propus ca inadmisibil in fata mai, ci trebue ca tot adevarul sa fie
unui preot, trebuia sa admita alte spus ;

www.dacoromanica.ro
476 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Jureimant Jurcimant
Considerand in speta, ca deli pre- cuvant cu cuvant, ca o formula sa-
scriptul-verbal al prestarei juraman- cramentala, formula julamantului de-
tului declara, ca martorii au prestat ferit ; Ca e destul ca din coprinderea
acest juramant conform art. 153 din raspunsului s rezulte in mod clar
Pr. pen., dar adhogandu-se in urma, si netagaduit afirmatiunea punctelor
in acest prescript-verbal cuvintele : R ca propuse de eel ce a deferit jura-
va spune adevarul si nimic decal mantul.
adevarul., fare sa se constate ca Buletinul 1881, p. 579
martorii s'au legat de a spune (tot 55. Juramantul decizoriu nu se
adevarul., se dovedeste ca acestju- poate deferi decat in cursul proce-
ramant n'a fost prestat conform ce- sului, asa ca pe calea contestatiunei
rintelor acestui articol. un asemenea juramant ar fi neadmi-
Buletinul 1880, p. 413 i 1889, p. 494 sibil, ca unul ce ar nesocoti auto-
53. Unul din elomentele delictului ritatea lucrului j u d e c a t rezultand
de sperjur prevazut si pedepsit de dintr'o hotarare definitive ;
art. 293 Cod. penal este : 1) lnten- Dovada liberatiunei debitorelui con-
tiunea frauduloasa, mile& ca persoana damnat prin sentinta definitive si
care a prestat juramantul avea cu- urmarit, pe calea urmarirei silite, nu
no$tinta de faptul pentru care i s'a poate rezulte decal dintr'un act scris
deferit juramantul gi cu toate acestea, liberat de creditor.
el l'a savarsit cu intentiune de a Buletinul 1881, p. 655
aduce prejuditiu celui care i 1-a de- 56. Faptul de sperjur poate sa fie
ferit; si al 2) pentru ca cineva sa dovedit prin orice fel de probe ad-
fie condamnat ca sperjur, trebue mise de lege, si prin urmare se poate
sa se constate ca faptul asupra ca- dovedi prin insa$i marturisire sau
ruia i s'a deferit juramant si pe care recunoastere a inculpatului.
l'a savarsit, era personal at lui ; Buletinul 1881, p. 698
Ca in speta, Curtea nu numai nu 57. Juramantul deferit de o parte
constata aceste elemente constitutive adversarului asupra unor fapte per-
dar inca printr'unul din consideren- sonale $i pertinente in cauza nu
tele deciziunei sale afirrna, : cca deli poate fi respins de catre instanta de
recurentul dupa un interval de 11 fond sub cuvant ca ar fi vexatorii
ani a putut sa, uite, cu alte cuvinte de oarece judecatorii fondului nu pot
n'a avut intentia frauduloasa, pre- merge cu aprecierea for pang a eluda
cum $i ca datoria nu era personala,, o dispozitiune express a legei si a
totusi it condamna ca sperjur pe inlatura dreptul partei de a putea
simplu motiv ca trebuia sa nu jure deferi juramantul decizoriu.
data avea oarecare indoeli in spi- Buletinul 1981, p. 839
ritul sau ; 53. Dupe dispozitiunile art. 1220
Ca, astfel fiMd Curtea condamnand Codul civil, judecatorul nu poate da
pe recurent ca sperjur in virtutea juramantul din oficiu decal cand ce-
art. 293 C. pen., a facut o gresita rerea sau esceptiunea nu va fi pe
aplicatiune a acestui articol. deplin justificata sau nu va fi cu
Buletinul 1881, p. 535 totul lipsita de probe, de unde rezulta,
54. Nu e esential sau sub sane- TA juramantul supletoriu nu poate fi
thine de nulitate ca eel ce presteaza dat fora un inceput de probe ;
juramantul decizoriu, sa reproduce Considerand ca, in speta, dupa in-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANS
Jurcintlint
terogatorul facut recurentului, acesta
a daclarat ca dei a fost dator oare-
cari sumi intimatului, insa le-a pla-
ta. mai ramanand dator numai cu
35 lei ;
Considerand ca, tribunalul fart' a
tine comet de indivizibilitatea mar-
turisirei recurentului Oroveano ca nu
se mai cunoate dator decat cu suma
de 35 lei, precum si ca intirnatul ca
reclamant nu prezenta niciun ince-
put de proba, tribunalul creaza in-
ceputul de proba din acea marturi-
sire care nu putea fi scindata, si
recunoate ca bine a fost deferit de
judele de pace juramantul supletoriu
intimatului, care reclama f Ara a
proba reclamatiunea sa, $i obliga pe
recurent la plata sumei reclamate,
vi ol and principiul indivizibilitatei
marturisirei i acela prevazut de ci-
tatul art. 1220 C. civ. dupa care ur-
rneaza, a fi stabilit in fapt inceputul
unei probe.
Buletinul 1881, pay. 861 vi 1891,
pay. 921
59. Instanta de fond care respinge
juramantul decizoriu deferit pentru a
dovedi natura actiunei, e datoare a
motiva pentru ce un asemenea ju-
ra.mant n'ar putea fi adnaisibil ;
Procedand altfel, da o hotarare
nemotivata i supusa casarei.
Buletinul 1882, p. 325
60. Desi este adevarat ca judeca-
torii fondului au facultatea a res-
pinge juramantul decizoriu, insa a-
cest drept nu poate fi exercitat de
cat numai cand se constata intr'un
mod neindoios :
1 Ca juramantul ce se propune
nu este personal celui care se de-
fera ; i
2 C5, nu este relativ la faptele su-
puse discutiunei. aa ca sa nu fie
de natura a trana litigiul. acel artieol.
Buletinul 1882, p. 591
www.dacoromanica.ro
477
Jureinz nt
61. Conform art. 210, 218, 223 i
236 din Pr. civ. juramantul exper-
tilor poate fi depus sau inaintea tri-
bunalui, sau inaintea judecatorului
delegat, destul numai sa se constata
savarOrea lui inaintea magistratului.
Buletinul 1882, p. 699
62. Conform art. 242 Proc. civil.
se care o chiemare formala a partei
adverse spre a fi fata la prestarea
juramantului ;
Articolul citat insa. nu prescrie ca
citatiunea sa contina sub pedeapsa
de nulitate, si motivul citarei adica.
ca sa fie fata la prestarea juraman-
tului.
Buletinul 1883, p. 662 i 1886,
p. 916
Vezi mai jos No. 75.
63. Considerand ca, juramantul
fiMd de un caracter religios, ca atare
fiecare martor trebue sa urmeze in
privinta prestarei juramantului forma
stability in religiunea ce profeseaza ;
Ca dar. decateori se invoaca ca.
martori, inaintea unei instante de
fond, izraeliti, modul in care ur-
meaza a li se lua juramantul de a-
cea instanta, e more-judalco ;
Ca, in spat., notele luate de gre-
fierconstata ca martorii invocati
erau izraeliti, i ca au depus jura-
mantul more-judalco, dar nu se face
mentiune de indeplinirea dispozitiu-
nilor art. 153 Pr. pen.;
Considerand insa ca aceasta con-
statare se face in procesul-verbal al
audientei, care face parte din deci-
ziunea Curtei ;
Ca, intrucat, Curtea spune ca s'a,
aplicat dispozitiunile art. 153, nea-
parat ca l'a aplicat in toate par ile,
i ca martorii au jurat ca von spune
tot adevarul i nimic alt cleat ade-
varul, aa dupa, cum se prevede in
Buletinul 1883, p. 1139
478 REPERTORIUL GENERAL DE JUHISPRUDENTA ROMANA
Jurcimant
Considerand ca juramantul in sinagoga, a facut o justa aplica-
64.
more-judalco, dup. uzul de pang a- tiune a legei.
cu, atat in taro la not cat si aiu-
rea, se presteaza pe Bib lie, special.-
mente in locul uncle este zis : (sa nu
iei numele Donmului Dumnezeului
tau in desert . cu solemnitatile ce-
rute de ritul ebraic ;
Ca, formalitatile acestui juramant
care consista in niste ceremonii im-
pozante practicate in religiunea e-
braica, trebuesc sa fie stivarsite in
interiorul sinagogei, inaintea rabi-
nului, pentru cuvant ca, in call
izraelitului si dupa, credinta sa, nu
poate sa, existe juramant adevarat
decat acela care este prestat dupa
formele sacramentale ale religiunei
sale ;
Ca, formele exterioare ce prescrie
legiuitorul in art. 238, 239 si 240
Proc. civila pentru facerea juraman-
tului de cake un crestin, sunt emi-
namente esentiale ca unele ce tind
la a redestepta in toata vivaeitatel
sa sentimentul religios in spirit, si a
pune, in privinta unor fapte date, con-
stiinta in unire cu stiinta ;
Ca tocmai pentru cuvantul acesta
si pentru a respecta libertatea de
constiinta, s'a prevazut in art. 196
si 241 Pr. civ., posibilitatea pentru
necrestini de a nu fi supusi la un
juramant oprit de religiunea for sau
nu conforms cu ea ;
- Ca prima cerinta a unei !June justi-
tii este de 'a se crea pentru toti justi-
tiabili oricare ar fi ritul lot, o po-
zitiune egal identica si asiguratoare
inaintea-legei, si tocmai contrarul s'ar
intampla daca s'aradmite cei de ri-
turi, necrestine 13 fuxoarea de a fi
dispensati. de, yeriuna din formele ce-
rute ,a6 religiunea lor ;
I Ca in spetk Ourtea ordonand ca
juramantul more-judalco sa se pre-
steze de 'recureutul Leon, pauker
www.dacoromanica.ro
Jurcimant
BulPtinu11884, p. 337 (Secfiuni-Unite)
65. Considerand ca Curtea de apel,
dupa ce sttbileste ca Matasariu a
murit fara a fi putut presta jura-
mantul ce i-s'a deferit, zice ca Ma-
tasariu s'a pus singur in imposibili-
tate de a presta juramantul, prin re-
fuzul ce a Mcut de a-1 presta la tri-
bunal, prin apelul ce a facat in con-
tra sentintei tribunalului, si prin sus-
tinerea acestui apel inaintea Curtei
de apel in ziva cand judecatorii a-
celei Curti an fost in divirgenta : de
unde Curtea conchide, ea juramantul
nu s'a putut presta din voia lui Ma-
tasariu, si decide ca moartea lui
poate fi considerata, ca un refuz de
a' presta juramantul ;
Considerand ca, oricat de intins
este dreptul de .apreiere a faptelor
lasat de lege judecatorului de fond,
acest drept nu merge pans a putea
pune pe aceiasi linie un fapt de liz
bera, voint5, a omului, cum este re-
fuzul de a presta un juramant, cu
un caz de forth' majora absolut, cum
este moartea sa ;
Considerand ca, o asemenea inter-
pretatiune este cu totul in contra le-
gei, si constitue o rea interpretatiune
a art. 1211 Cod. civ. de natura a
atrage casarea deciziunei, caci con-
damnarea pronuntata de dansa nu
este bazata decat pe aceasta eroare
de drept.
Buletinul 1884, p. 422 ri 1899, p.1252
66. Considerand ca dad,. legiuitorul
prin art. 1472 Cod. civ., a prevazut
ca patronul s fie crezut pe cuvant,
de aci nu se poate deduce ca car fi
dispensat de a jiff& in caz cand a-
supra unui aatecare fapt alegat, i s'ar
deferi aun ataxia juramant, de oarece
art. 1208 Cod., civ., prevede categoric
si Rini a face verio distinctiune, ca
 REPERTORRIL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
efureimetait
juramantul decizoriu poate fi dat in
once fel de contestatinni.
Buletinul 1884. p. 430
Vezi mai jos No. 09.
67. Juramantul supletoriu nu poate
fi dat decat atunci cand exists un
inceput de proba scrisa ;
Ca nu este destul sa se articuleze
de judecatori in hotararea tor, ca din
cutare sau cutare act an rezulta un
inceput de proba scrisa, ci trebue sa
reiasa aceasta din chiar continutul
acelui act.
Buletinul 1985. p. 231 si 649
68. Asupra unui punct prevazut
intr'o tranzactie. se poate deferi ju-
ramantul decizoriu, intrucat asupra
acestiii punct n'a intervenit o hoth-
rare de expedient.
Buletinul 1885, p. .937
69. Vazand art. 1472 Cod. civil ;
Considerand ca, crezamantul acor-
dat pe cuvantul patronului e relativ
la cestiunea cuantumului salarului
servitorultd, $i la salariul until an
expirat si anului curgator ;
Ca in afara de aeeste cazuri, patro-
nul e supus regulator dreptului co-
mun prescrise de art. 1208 C. civ.;
CI in speta fiind in litigiu plata
unor salarii arierate de mai multi preparatorii $i consecintele tor, nu
ani, patronul nu se afla in cazul leaga pe judec5tori, cu alte cuvinte
art. 1472 C. civ., ci in acela al art. judecatorul poate revoca ordonantele
1208 Cod. civ. si prin urmare supus
juramantului in caz de deferire.
Buletinul 1896, p. 110 299: 1887,
pay. 54
70. Dupa. art. 1208 si 1210 din C.
civil juramantul decizoriu poate fi
dat in once fel de contestatiuni si in
tot cursul procesului ;
Ca in spew,, din termenii cum e
formulat acest juramant, reiesa ca
era personal si concludent in cauza,
de oarece era dat asupra unor fapte
care curmau procesul ;
Ca Curtea -de apel pentru a-1 res-
www.dacoromanica.ro
479
(.1-m.1117a-tilt
pinge, se sileste a dovedi neverisi-
militatea lui ;
Ca astfel fiind, confunda un jura-
mant ce poate sa nu fie verisimil ct
un juramant neconcludent, $i ca dal
respinuandu-1 violeaza sus citatele
articole.
Buletinul 1886, p. 184
71. Vezi cuvantul ,Expertiza. No.
18 si cuvantul < Medici No. 15.
Buletinul 1886. p. 203
72. Considerand ca juramantul
supletoriu prestat, leaga pe partea
cealalta, daca ea a f'ost Ltd cand
s'a deferit $i cand s'a prestat frith
ca ea sa fi facut verio rezerva sau
verio obiectiune, &dal prin faptul pre-
zentei sale, partea a aderat $i a pri-
mit hotathrea care a deferit jura-
mantul partei adverse ;
Ca dad, dar, s'a prestat juramantul,
partea nu poate sa, fie admisa a pro-
duce alte probe spre a combate con -
secintele juramantului prestat :
Considerand ca, afara de aceasta
consideratie. juramantul supletoriu
deferit $i prestat leaga $i pe jude-
cator, ea aceasta rezulta din art. 160
Proc. civila ;
Ca dupii acest articol, ordonantele
cari au admis o procedure prepara-
torie, si el e liber a aprecia, conse-
cintele procedurei preparatorie ordo-
nata ;
Ca in opozitie cu aceasta, cand
printr'o ordonanta s'a admis presta-
rea unui juramant supletoriu, $i cand
partea l'a prestat, judecatorul e legat
de consecintele juramantului prestat,
deferit conform conditiilor Cod. civil ;
Ca judecatorul in urma juramant
tului supletoriu prestat, nu mai poate
admite proceduri ulterioare spre a
combate efectele juramantului suple-t
 480 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Jura vaint
toriu, si dm& totusi s'ar fi admis
alte proceduri prin care s'ar combate
consecintele juramantului, judecato-
rul nu poate aprecia intre juraman-
tul prestat si probele ulterioare pro-
duse ;
Considerand ca, ceeace e declarat in
art. 160 Proc. civila se aplica de o
potriva, la ambele spete de juraminte,
la eel decizoriu cat si la eel suple-
toriu, fiindca expresiile generice : cju-
ramantul judiciary, ce gasim in ar-
ticolul 160 Proc. civ. coprind, dupe
art. 1207 Cod. civil, ambele spete de
juramant
Considerand ca, art. 160 Proc. ci-
vila corespunde art. 151 Procedura
civila genoveza, si in jurisprudenta
genoveza e admis ca judecatorii sunt
legatii prin ordonantele preparatori
can ordona juramantul supletoriu, si
prin consecintele acelei ordonante, si
ca, in urma prestarei juramantului
supletoriu, nu se mai poate admite
proceduri ulterioare spre a combate
consecintele juramantului prestat (V.
Loi sur la Procedure civile du Can-
ton de Geneve par Bellot editia din
1837, pagina 139, No. 45).
Buletinul 1886, p. 401 (Sect.- Unite)
73. Desi s'a recunoscut dinaintea
instantelor corectionale falsitatea ulna
juramant decizoriu prestat dinaintea
unei instance eivile,totus sentinta pro-
nuntata pe cale civila in virtutea a-
cestui juramant, este definitive si nu
se mai poate ataca, pe nicio cale.
Buletinul 1886, p. 846
74. Juramantul decizoriu transeaza
litigiul, si nicio dovada in contra-i
nu poate fi primita ;
Ca dar, in speta, Curtea &and a
decis ca interogatorul nu era admi-
sibil, n'a violat niciun text de lege.
Buletinul 1886, p. 847
75. Acela caruia se defra un ju-
ramant decizoriu si primeste al pre-
www.dacoromanica.ro
e Jura ma itt
sta, e dator sa, se prezinte inaintea
judecatei, fare a fi trebuinta ca in
citatie sa i se spuna ca, e chiemat
spre a presta juramantul deferit si ac-
ceptat.
Buletinul 1886, p. 916
76. In principiu, tutorele neputand
transige, art. 1906 Codul civ. care
permite a se da tutorului unor mi-
nori juramantul de credulitate, nu se
aplica, in toate cazurile, ci nmai in
speciile despre can trateaza seetiu-
nea IV, capitolul IV din Codul civ.,
eand se poate opune mica prescrip-
tiune.
Buletinul 1887, p. 498
77. Avand in vedere ca, la for-
mula juramantului prescris de arti-
colul 342 din Proc. penala, pentru
ascultarea martorilor, s'a adaogat cu-
vintele : =la ce voi fi intrebat ;
Considerand ca., adaogirea acestor
cuvinte altereaza intelesul acelei for-
mule si ii micsoreaza intinderea, caci
martorul nu se leaga a spune spon-
taneu tot ceeace stie asupra faptului
chiemat a'ai da marturia, ceeace ci-
tatul articol care, si nu se leaga a
faspunde decal numai la ceeace va
fi intrebat, si prin urmare in virtu-
tea acestui juramant ar putea sa nu
declare ceeace tie asupra unui fapt
sau unei imprejurari, din momentul
ce n'a fost intrebat in aceasta pri-
vinta ;
C5,, astfel fiind, s'a violat art. 342
din Proc. penala.
Buletinul 1887, p. 651
78. Considerand en, din momentul
ce s'a prestat juramantul, s'a facut
o tranzactie asupra procesului ;
CA, astfel fiind, sentinta pronun-
tato, in virtutea acestui juramant
este definitive si nu mai poate fi a-
taeata, pe nicio tale ;
CA, prin urmare in speta, partea
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRIMENTA ROMANA 481

Jurantant el Ureilliant
recurenta nu mai 'poate invoca ex- 81. Juramantul decizoriu deferit
ceptiunea de incompetintA. partei si tinzand a dovedi c5, in urma
Buletinul 1887, p. 865 incheerei unui act de ipotecA si in-
79. Vazand art. 47 din Legea de tervenirea unor hotarari judecAtoresti
expropriere ; famase definitive, s'a urmat o lin-
Considerand ca, preotul de mir este pAcaciune mitre partite prin care uiia
in general considerat ca un cetatean, din ale an ramas datoare celeilalte
en drepturi si obliga %iuni civile si cu o sums de bani, este un juramant
publice, afara de oarecari functiuni personal si concludent si ca atare
ce i se interzic ca necompatibile cu admisibil.
caracterul sau eclesiastic, si dar dan- Buletinul 1889, p. 168
sul poate exercita functiunea de ju- 82. Considerand ca," pentru tagma
rat, dela care nu este indepArtat prin Bisericeasca legile canonice au pastrat
legea specia1s de expropriere sau verio la not toata puterea lor, fiind expres
alt& lege ; recunoscute prin legile care reguleaza
Considerand insa ca, la aceastA starea clerului ;
functiune se core, pe langg condi- Considerand ca astfel fiind, servi-
tiunile de capacitate si indeplinirea torii bisericei, cari intemeiaza ref uzul
unor conditiuni de forma care asigura for de a presta juramantul pe dis-
integritatea juratului in hotararea ce pozitiunile acelor legi canonice, nu
este chiemat a da ; se poate zice ca contravin legilor, si
CA, dintre aceste formalitAti cea nici nu pot fi siliti, prin mijloace
mai important5, care da chiar carac- coercitive. la prestarea acelui ju-
terul de jurat, este juramantul pre- ramant.
scris de art. 47 din citata lege ;
CA, in spe0., preotul Eftiinie Ja- Buletinul 1889, p. 960 f i 1897 p. 715
Vezi i euvantul cMartori, No. 57.
cob a participat intro jurati si a
cooperat la darea hotararei indem- 83. AvA,nd in vedere ca din notele ti-
nitAtei f5,rA sa savarseasc'a juraman- nute de grefier despre depunerile mar-
tul conform legei speciale, adicA Vara torilor audiati, rezultA di, acei mar-
sit fi jurat, juriul a fost complectat tori an lost ascultati sub prestare
cu o persoana strein5,, si dar deci- de juramant conform art. 153 din
ziunea sa este izbitA de nulitate. Proc. pen. ;
Buletinul 1888, p. 480 CA din momentul ce se arata ar-
SO. Art. 1220 din Codul civil im- ticolul dupA care s'a, savarsit jura-
pune judecatorului sarcina, de a ad- mantul, prezumtiunea 'ogled si na-
mite juramantul supletoriu numai in turals fiind c5, s'a urmat intocmai
urmAtoarele conditiuni : dupa prescriptiunile lui, nu mai era
1 Ca cererea sa nu fie pe deplin nevoie de a se face in acele note si
justificat5 ; consemnarea termeniilor sacramen-
2 Ca cererea sa nu fie cu totul tale in care trebue sa se exprime eel
lipsitA de probe ; ce jura.
Ca, prin urmare, hotArarea care Buletinul 1890, p. 115
admite juramantul supletoriu, trebue 84. Cand se deferA un juramant
sa constate ca judecatorul se &e- Directorului unei societati, instanta
ste in aceste imprejurari. de fond, spre a-1 declara admisibil,
Buletinul 1888. p. 567 e datoare mai intai sa stabileasca ca
I. c. Barozzi.voi. u 31

www.dacoromanica.ro
482 REPERTOMUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMSNA

uintt Juriitiint
el se refers la un fapt personal al in coustatarea pretentiunei sale ca
acelui Director. recurentul ii datora suma de 500 lei,
Buletinul 19.90, p. 137 a deferit acestuia. inaintea judeca-
85. Juramantul decizoriu dat pen- torului de ocol, juramantul decizoriu :
tru a stabili, ca sin urma incheerei Ca dupa cunt rezulta atat din
unei ipoteci $i a unor hotarari jude- cartea de judecata cat $i din decla-
catoresti definitive $i executorie date, ratiunea facuta sub propria sa semna-
a intervenit o invoiala intre par0 tura in josul acelui juramant, re-
prin care purtatorii acostor acte s'a curentul a acceptat acest juramant
recunoscut datori cu o suma oare- in toate conditiunile $i formele in
care fata, de debitorul ton, este per- care i-a fost deferit, fare nicio re-
sonal $i concludent, di ca atare ad- zerva din parte-i ;
misibil. Considerand ca juramantul deferit
Buletinul 1990, p. 3,20 de una din parti acceptat de cea-
81.1. Cestiunea de a se $ti data ju- lalta parte, constitue o tranzactitme
ramantul a fost prestat in modul care nu se mai poate revoca, decal-
cum s'a deferit, $i daca raspunsul cu consimtimantul ambelor parti ;
tontine o motivare sau o modificare Considerand ca astfel fiind, modi-
a intrebdrilor de juramant, nu poate ficatiunea ce recurentul voia sa ached
fi judecata decat de instantele de inaintea trib. la acceptarea acelui itt-
fond, cari au in vedere toate cestiu- ramant, neputand fi admisibila in
pile de fapt discutate dinaintea sa -rata opunerei facuta de intimat, trib.
asupra procesului, $1 aceasta apre- cu drept cuvand i-a respins-o, fart
ciere $i interpretare a termenilor until ca prin aceasta sa fi comis verio
juramant, constitue o judecatti de violatiune sau ;resits aplicatitme de
fapte, care fiind lasata la suverana lege.
apreciere a judecatorilor fondului, Buletinul 1890, p. 730
scapil de sub controlul Curtei de 91. Cand asupra unui juramant
Casatie. decizoriu deferit unui evreu, partea
Buletinul 1490, p. 416 n'a eerut dinaintea instantelor de
87. Nu e valabil juramantul prestat fond ca el sa fi sivarsit more-ju-
de o parte in lipsa adversarului sau, daico Si in sinagoga, acea parte nu
daca prestarea lui s'a facut mai se poate plange in Casatie pentru
inainte de ora fixate prin citatiunea neobservarea unei forme pe care
judecatorului comunicata partilor. dansa nu-o propusese dinaintea in-
Buletinul 1890, p. 426 stantelor de fond.
88. Cestiunea de a se $ti dacd un Buletinul 1490. p. 791
juramant e sau nu concludent, e la- 92. Considerand ca juramantul
sata la suverana apreciere a instan- supletoritt, dupa dispozitiile art. 1219
telor de fond, $i prin urmare scapa $i 1220 Cod. civ. dandu-se numai
de controlul Inaltei Curti. pentru a se complecta constiinta ju-
Buletinul 1890, p. 632 $i 1896, p. 1616 decatorului in decizinnea cauzei, sari
89. Juramantul decizoriu numai numai spre a putea determina, suma
atunci nu mai poate fi retas, cand condemnatitinei, $i nurnai in anume
partea a declarat ca-1 accepts. conditiuni, consecinta naturals $i lo-
Buletinul 1890, p. 649 gics este ca., yeti de cateori se pro-
90. Avand in vedere ca intimatul, due probe legale cari fac ss dispara

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 4,3

Juptimant Juriitetnt
necesitatea de a se mai recur ire la din Codul civil, acei carora se opune
dansul. judecatorul poate reveni a- prescriptia, pot deferi juramantul
supra masurei ce luase de a supune Ca dealtmintrelea nu se poate zice
pe veriuna din parti la prestarea lui. Ca juramantul de credulitate recu-
Buletinul 1890, p 995 noscut n'ar putea fi admis decat in
93. Considerand in drept ca data cazul art. 1906, ci din contra, de
raspunsul, cand se defer& juramant, cateori se refera juramant daca
nu contrazice intrebarea facuta, si nu se stie ca suma sau lucrul re-
judecatorul apreciand in fapt it con- clamat se datoreste, el trebue sa fie
siders ca attire, este bine si corect dat, admis, nefiind contrariu nici art. 1209
si aceasta apreciere de fapt a in- din Cod. civ. ;
stmtei de fond scapa de cenzura CA, asemenea juramant, in gene-
Inaltei Curti. ral, poate fi deferit vaduvelor. mos-
Buletinul 1490, p. 1419 tenitorilor $i chiar $i tutorului. daca
94. Referirea unui juramant con- nu e vorba de a transige asupra in-
statat inscris, nu are nevoie de a fi tereselor minorului.
formulate inscris intrucht din jura- Buletinul 1891, p. 75.?
mantul decizoriu ce s'a deferit si 97. Considerand ca din dispozitiu-
care s'a format inscris sa constata nile art. 153 si 242 din Pr. pen., re-
punctele asupra carora s'a referit ju- zulta ca iii materie penala legea nu
ramantul. impune decat formula in care are
Buletinul 1491, p. 92 sa se face juramantul. far& a arata pe
95. In lipsa unei autorizatiuni in- ce anume sa se face acest juramant ;
scrisa si conforrna art. 1484 Codul Ca in aceasta privinta, legea a la-
civil, antreprenorii de constructiuni sat la facultatea si intelepciunea ju-
nu pot deferi juramant proprietarilor decatorului, modul cum martorul are
constructori pentru stabilirea auto- sail presteze ;
rizatiunei for la lucrarile suplimen- Ca dar, necontestarea in procesul-
tre ce pretind ca le ar fi facut. verbal pe ce anume martorul a fa-
Buletinul 1891, p. 589 cut juramantul, nu poate fi de na-
96. Considerand ca admiterea ju- tura a anula, forta probanta a unei
ramantului de credulitate e recuno- atare marturii, si ca declaratiunea
scut& prin art. 1906 C. civ, ; ca martorul a jurat conform ritnlui
Ca data legiuitorul declare prin sau, este suficienta pentru a constata
articolul citat ca cei carora vor fi ca cerintele legei au Post indeplinite.
op use prescriptiunile prevazute prin Buletinul 1891, p. 778
art. 1903 din Cod. civ. seq., pot de- 98. Dupe art. 1208 Codul civil
feri eelor ce se opun juramantul de juramantul decizoriu poate fi dat in
credulitate data suma s'a platit, a- orice fel de contestatiune ;
ceasta dispozitie e exceptionala in Ca, de aci reiese ca judecatorul
acest sens, ca de vreme ce contra fondului este dator de a admite ju-
prescriptillor implinite nu se poate ramantul chiar in contra actelor pre-
administra proba contrarie, si nu se zentate de parti, destul numai sa fie
poate deferi niciiin juramant. din hotarator in cauza.
contra cand e vorba de scurtele pre- Buletinul 1891, p. 823
scriptiuni prevazute de art. 1903 seq. 99. Considerand ca dupe art. 241

www.dacoromanica.ro
484 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Jura mant Jurciinri rat

Proc. civ., modificarea formulei jura-
mantultii prescrisa prin art. 240 Pr.
civila este lasata la facultatea jude-
catorului, cand partea careia se de-
feri ere o religiune deosebitit de cea
cresting ;
Ca, de aci reiese, ca juramantul
admis a se depune in pretoriul tri-
bunalului de un israelit, iar nu in
sinagoga, este valabil.
Buletinul 1891, p. 8.93 ei 1899,
p. 794
100. Juramantul supletoriu nu
poate fi deferit in fata unui contract
autentic care face proba pang la in-
scrierea in fall.
Buletinul 1891, p. 1317
101. Curatorul unei succesiuni va-
cante neputand face, dupa art. 724
$i urm. Codul civil decat acte de
administra %ie faro a putea transige
asupra drepturilor gi obligatiunilor
succesiunei, dansul nu poate deferi
juramant decizoriu.
Buletinul 1892, p. 99
102. Considerand ca, din princi-
pita pus de art. 1210 Codul civil ca
juramantul poate fi dat in tot cursul
procesului, urmeaza c5, el poate fi
dat atunci cand partea dupa ce
ar invoca mijloacele pe cari 19i spri-
jina, cererea sau aprtrarea sa, ar
crede aceste mijloace insuficiente, $i
dar sa.'1 defere intr'un mod subsi-
diar ;
Ca afara de aceasta, juramantul tiune despre aceasta proba, prezump-
nepropunandu-se de parte decat in tiunea este ca ei nu au gasit-o utila
lipsa de alte probe, e din contra in in cauza, fiind deja edificati asupra
spiritul juramantului ca partea sa cauzei din actele prezentate.
inceapa, prin a$i arata probele sale
$i sa nu alerge la juramant decat
intr'un mod subsidiar.
Buletinul 1892, p. 111
103. Cestiunea de a se $ti dad,
juramantul a fost prestat in modul
cutn s'a deferit, $i data faspunsul
confine o motivare sau o modificare
a intrebitrilor din juramant, nu poate
fi judecata decat de instantele de
fond, care an in vedere toate ces-
tiunile de fapt discutate dinaintea
for asupra procesului, $i aceasta a-
preciere $i interpretare a termenilor
unui juramant, constitue o judecata
de fapte care, fiind lasata la suve-
rana apreciere a judecatorilor fondii-
lui, scapa eenzurei Inaltei Curti.
Buletinul 1892, p. 19,2
104. Formula sacramentala a ju-
ramantului ce trebue sa faca jura-
tii, nu e prescrisa sub pedeapsrt de
nulitate.
Buletinul 1892, p. 619
105. Cestiunea de a se sti data
un juramant este sau nu conchiza-
tor in cauza, este lasata, la suverana
anreciere a instantelor de fond $i ne-
supusa, controlului Casatiei.
Buletinul 1892, p. 623 si 1905, p. :?3
106. Dupa art. 1219 din C. civil
judecrttorii au facultatea de a da
juramantul supletoriu uneia sau al-
teia din partile prigonitoare, in ca-
zurile $i cu conditiunile prescrise de
lege ;
Ca aceasta facultate fiind exclusiv
lasata la aprecierea judecatorilor,
part& n'au dreptul sa pretincla ju-
decatorilor in cursul instantei $i sa
ceara admiterea acestei probe de ju-
decatori ;
C. dar judecatorii, nefacand men-
Buletinul 1892, p..987 fi 1899,p. 294
107. Avand in vedere ca dupa, ar-
ticolul 53 din Codul comercial dad,
partea, la registrele careia cealalta
parte ofera sa deg crezamant, refuza
ale prezenta, judecata poate deferi
acestei din urma juramantul asupra
obiectului contestatiunei ;

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROM NA 4s3

Jurcintant Jurcintant
Considerand ca,, in spew, recu- consult,ilor si aprobarea Tribunalului
renta, la, registrele careia partea in- (art. 413 Cod. civil).
timate se referise, declarand la Tri- Buletinul 1893, p. 395
bunal ca, nu are registre pentru co- 110. Din momentul ce legea noas-
merciul ce facea, deli art. 22 din tra de procedure civila prin art. 240
Codul de Comerciu o oblige sgt mina prescrie o formula solemna in care
asemenea registre, si nedovedind cu are a se savarsi juramantul judiciar
nimic Tribunalului ca n'avea regis- deferit uneia din WO, urmeaza de
tre, cu drept cuvant instanta de fond aci ca neconstatarea modului cum
a considerat aceasta ca un refuz din s'a prestat un asemenea juramant,
parte-i de a produce registre ce, ca atrage nulitatea lui ;
comercianta, era obligata a tine, si Considerand ca simply mentiune
astfel a deferit juramant supletoriu. in procesul-verbal incheiat conform
Buletinul 1893, p. 49 art. 244 din zisa Procedure, ca par-
108. Considerand ca, formula ju- tea a prestat juramantul conform
ramantului prescrisa, de art. 153 din legei, fara sa se arate in ce mod a
Proc. penala fiind substantiala, tre- fost prestat, sau cel putin sa se in-
hue sa coprinda toti termenii din- dice articolul dupe care acest jura-
tr'ansa, si ca lipsa oricarui din acesti mant a fost prestat, nu este sufi-
termeni. este o cauza de nulitate a cienta pentru a se putea cunoaste
juramantului ; data cerintele legei au fost indepli-
Considerand ca din decizia atacata nite, si data acel juramant a fost
cu recurs rezulta, ca Curtea de apel prestat in mod legal.
se intemeiaza si pe depozitia marto- Buletinul 1993, p. 581
rului Zizu Herscovici ; 111. Considerand ca juramantul
Ca in notele luate de grefierul decizoriu, dupe prescriptiunile art.
Tribunalului la 26 Februarie 1892, 1208 din Codul civil, poate fi dat
cu ocaziunea depozitiunei acestui in once fel de contestatiuni;
martor, nu se atesta ca juramantul Considerand ca credinta, ce legiui-
s'a facut conform formulei art. 153 torul atribue prin art. 1472 Cod. ci-
Proc. penala, ci se arata numai in- vil cuvantului patronului in cazurile
tr'un mod vag ca zisul martor a exceptionale prevazute de acest ar-
depus juramantul conform religiunei ticol, nu poate sa constitue decat o
mozaice, careia apartine, fara sa a- proba ordinara iar nu atat de ab-
rate ca s'au indeplinit si celelalte soluta in cat ea s nu poata fi com-
cerinte ale legei, adica sa spuna tot batuta prin alte probe legale admire
adevarul si nimic alt decat adevarul ; de legiuitor, precum ar fi proba ce
Ca Curtea intemeindu-se pe depo- ar putea sa rezulte pentru servitor
zitia martorului Zisu Herscovici ire- fie dintr'un act scris emanat chiar
gulat facuta, a violat art. 153 din dela patron, fie dintr'o marturisire
Proc. penala. ce acesta e chemat sa faca in urma
Buletinul 1493, p. 298 deferirei juramantului decizoriu ;
109. Tutorele nu poate deferi ju- Ca din contra, in lipsa de o dispo-
ramantul decizoriu, fara autorizarea zitiune expresit in lege care sa, pro-
Consiliului de familia, avizul juris- hibe o atare lege contrarie, ea cata

www.dacoromanica.ro
4b6 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMSNA

third nt ant Jetrettetitt

sa. fie admis5, on de cite on servi- Considerand c5, in spetA, era in
torul recurge la dansa ; jot o afacere comercia16, in can una
Considerand ca astfel fiind, jura- din pArti se referea In registrele ce
mantul decizoriu poate fi deferit de poseda cealaltA parte ;
E.ervitor patronului sAu in cazurile Ca aceastA parte ref uzand de a
prevAzute de citatul art. 1472 din prezenta registrele, judecata trebuia,
Codul civil, si spre a combate afirma- conform art. 53 din Codul comercial,
tiunile ce acesta face contra pre- sa dea juramantul partei care a ce-
tentiunilor sale. nit aducerea, registrelor, fury s5, mai
Buletinul 1993, p. .975 fie necesitate a se examina dacA in-
112. Considerand ca din prescrip- truneste si elementele prescrise de
tiunile art. 160 din Pr. civ. se vede art. 1220 din Cod. civil.
cat legiuitorul pune principiul : CA tri- Buletinul 1994, p. 152
bunaltle pot sa revina asupra ordo- 114. Considerand ca jurAinantul
nantelor prin care s'a deferit un ju- decizoriu este o tranzactiune, un a-
ramant supletoriu inainte ca partea pel ce una din parti face la consti
sal fi prestat, intrucat acest jurA- inta adversarului sau;
mant este o mAsur5, de instructiune, CA art. 120$ din Cod. civil, dis-
de oarece nu intra in cazurile pres- punand ca acest juramant poate ti
crise de art. 1211, 1212 si 1214 din dat in once fel de contestatiune, in-
Codul civil, cand juramantul s'a de- dicA prin aceasta clan ca facultatea
ferit de o parte si s'a acceptat de de al deferi nu apartine decat par-
cealalta ; tilor, iar nu judecAtorului ;
CA pe langa acestea, jurAinantul Ca acest principiu reiese si mai
supletoriu nefiind fondat decat pe expres din dispoziOunile art. 1207
prezumtiuni de incertitudine a jus- acelasi Cod, care, dand definitiunea
titiei, si prestarea lui neavand alt5, jurAmantului decizoriu si a juraman-
tinta decat de a aduce un nou ele tului supletoriu, intemeiazA diferenta
ment de convinctiune Ma. a lega pe care le distinge. prin aceasta ca, eel
judecator, justitia poate retracta de- dintai este deferit de una din *tile
ferirea lui, on de ate on dansa ar litigante, iar eel de al doilea din o-
fi in pozitinne a iesi din incertitu- ficiu de dare judeca.lor ;
dine in veri'un alt mod, salt cand Ca de altminteri, cum declaratiu-
interesul legei o cere. nea jura.mantului decizoriu este o
Buletinul 1894, p. 151 propunere de tranzactiune, de act
Contra: vezi Bul. Cas. 1869 pag. 240. tirmeazii, ca este de esenta sa chiar
113. Considerand c5. desi prin art. ca ea s5, nu poatA emana ca orice
1219 din Cod. civ. judecatorii pot de- propozitiune de contract de alt
feri juramantul supletoriu, pentru cineva decat dela una din parti ;
complectarea convinctitmei lor, uneia Considerand c5, astfel fiind, atunci
din parti, ins5, acest text de lege pre- cand jurAmantul a fost regulat de-
vede cazurile generale can nu'si au a- ferit, judeatorul nu poate sa se dis-
plicatiunea si in cazul cand veri'un penseze de al admite ca inutil, sub
text de lege arab). expres careia din pretextul cA cererea sau exceptiunea
parti urmeaza ca judecAtorii sal de- asupra careia el este chiemat a se
fere juraniantul spre complectarea pronunta se gaseste deja justificata
convinctiunei sale ; pe deplin, dici, din cele sus ex-

www.dacoromanica.ro
 REPER'I'ORIUL GENERAL DE JERISPRUDENTA RO\L 4S7

Jureimetnt Jarantiott
puse rezult6, ca aprecierea ritilitaei 116. Vezi etivantul Faliment
sau inutilitatei juramantului decizo- No 31.
riu, apartine numai partei careia le- Buletinul 1895, p. 1184
giuitorul ii acorda dreptul de al de- 117. Considerand ca prin efectul
feri, iar nu si judecatorului. situ devolutiv, apelul investind in-
Buletinul 1894, p. 109? stanta, inaintea careia s'a facut, de
115. Considerand Ct. din combi- aceias plenitudine de jurisdictiune de
natiunea art. 234 en art. 161 din Pro- fapt si de drept ce avea instanta in-
cedura civila $i art. 1211 din Cod. ci- ferioara, partea careia s'a deferit ju-
vil rezulta, ca numai atunci se con- ramantul decizoriu la prima instanta
sider& ca un lucru judecat refuzul si nu l'a prestat, este in drept a
de a jura. cand eel crania se defers cere sa-1 presteze inaintea instantei
juramantul refuza de al presta, sau de apel. precum l'ar fi putut presta,
cand pentru ziva defipta a presta inaintea instantei inferioare.
juramantul a lipsit faro a justifica Buletinul 1896, p. 204; 18.97, p. 294
piedica legitima'.; fi 1899, p. 272
Or, in spa-0, fiind justificata cauza 118. Din coprinsul art. 1214 din
absentei la Curtea de apel cand tre- Codul civil rezulta, ca juramantul
buia sil presteze juramantul, din ne- deferit de una din parti i acceptat
prezentarea lui la acea zi nu putea de cealalta parte, constitue o tran-
sit se considers ca a refuzat pres- zactiune care nu se mai poate re-
tarea, acelui juramant, si prin ur- voca decat cu consimtimantul am-
mare, nu poate fi vorba de vimarea belor
autoritatei lucrului judecat; Buletinul 1896, p. 1177 qi, 149.9, p. 286
Considerand ca de altmintrelea, 119. Constatarea facuta de in-
incheierea tribunalului prin care s'a stanta de fond ca juramantul deci-
dispus prestarea juramantului din zoriu a fost propus in timpul desba-
partea lei S., care lipsea, nu este o terilor si ca se poate pronunta asu-
hotarare interlocutorie asupra ca'reia, pra lui, este o cestiune de fapt care
nu s'ar putea reveni, fiindca faptul scapa de controlul Curtei de Casatie.
ea e dat in lipsa, da dreptul a face Buletinul 1897, p. 2?
opozitie sau de a face apel. $i da $i 120. Juramantul decizoriu poate
dreptul de a discuta din nou admi- fi dat in orice fel de contestatiune,
sibilitatea juramantului atat in sine conform art. 1208 din Codul civil ;
eat i in privinta punctelor asupra Ca tribunalul nu poate respinge
earora avea juramantul s'a se sa- juramantul deferit, de cand stabilind
varseasca ; ca el nu indeplineste conditiunile ce-
Ca prin urmare, incheierea tribu- rute de lege pentru un asemenea ju-
nalului nu constitue luerul judecat ; ramant, si data, acceptat, instanta
Ca asemenea si in apel, dacA o de fond nu mai poate reveni asupra
parte careia i s'a deferit juramantul lui MIA a comite un adevarat exces
lipseste, si facand opozitie si justi- de putere.
ficand cauza absented, precum s'a Buletinul 19.97, p. 1047
urmat in speta, asemenea nu poate 131. Considerand ea dupg art. 33
fi vorba de violarea lucrului judecat. din Codul comercial, judecata poate
Buletinul 1895, p. 121 deferi juramantul supletoriu recla-

www.dacoromanica.ro
488 REPERTOHIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
J urcint Cr nt
man tului, numai atunci cand partea
intimata, careia i s'a cerut aducerea
registrelor sale comerciale, refuza de
a le infatisa, iar nu si in cazul cand
nu posed& registre comerciale.
Buletinul 1897, p. 113,9
122. Considerand ca legea ocu-
pandu-se de procedura ce are a se
urma in materie de juramant judi-
ciar, nu numai ca nu cere ca acest
juramant, cand este deferit de parte,
sa fie scris si semnat de dansa, dar
incg, din dispozitiunile art. 237 din
Proc. civila, rezulta ca acest juramant
poate sa fie propus de parte si ver-
bal, caci legea pune indatorire in-
stantelor judec5.toresti sa precizeze
prin inchiderea care hotAreste admi-
sibilitatea juramantului faptele asu-
pra carora el este dat ;
Avand in vedere ca chiar de s'ar
admite ca acest juramant trebue scris
si semnat ;
Considerand ins5, ca din momentul
ce partea careia i s'a deferit, n'a ce-
rut nulitatea acestui juramant din
ca,uza c5, nu era semnat, si s'a mar-
ginit a-1 discuta din puntul de ye-
dere al formalitatilor ce trebuiau
observate pentru complectarea capa-
citatei Statului, Curtea de apel nu
putea, fara a comite un exces de vazuta de aceias lege pentru tran-
putere, sa resping5, dela sine $i farg
ca partea sa o ceara, acest juramant
pentru lipsa de semnatura.
Buletinul 1898, p. 48
123. Avand in vedere ca juraman-
tul decizoriu are, conform art. 1211
din Codul civil, drept rezultat stin-
gerea contestatiunei dintre parti a-
supra punctului ce a format obiectul
juramantului, $i ca art. 1704 din a-
celas Cod, defineste tranzactiunea
curl contract prin care partile ter-
ming un proces, etc.) ;
Ca dar este exact a se zice CA de-
www.dacoromanica.ro
Jurantant
ferirea unui asemenea juramant, este
o tranzactiune;
Considerand insa ca aceasta ase-
manare, nu autoriza pe instantele
judecatoresti sa ceara pentru com-
plectarea capacitatei celui ce defera
juramantul, aceleasi formalitati ce se
cer pentru tranzactiuni, cand legile
speciale stabilesc anumite formalitati
pentru deferirea acestui juramant ;
Considerand ca legea din 1872, a-
supra administratiunei Domeniilor
Statului, dupa ce in penultimul ali-
neat de sub art. 17 dispune c5, ad-
ministratiunea domeniilor, iu cestiuni
de mare importantg, este datoare a
cere consultatiunea tuturor avocatilor
sai intrunitli pentru acest sfarsit, si
ca majoritatea voturilor decide, in
alineatul ce imediat urmeaza adauga :
(tot astfel se va urma pentru inchi-
derea unui proces, sau darea de ju-
ramant ) ;
Considerand ca atunci cand legea,
ocupandu-se intr'un mod special de
formalitatea ce are a se observa pen-
tru deferirea juramantului, edicteazg
formalitatea de indeplinit, a vol, din
asemanarea ce ar exists intre un ju-
ramant $i o tranzactiune, a cere, pe
langa acea formalitate, si aceea pre-
zactiuni, ar fi, pentru a se putea a-
junge la anularea unui act, a se
adauga prin interpretare, formalitati
altele decat tale cerute de lege, ceea
ce nu este iertat judecatorilor a face ;
Considerand Inca ca citatul aliniat
asem5,nand, in ceeace priveste for-
malitatile de indeplinit, inchiderea
unui proces si darea de juramant,
si edictand si pentru unul si pentru
celalt aceias formalitate, urmeaza ca
din momentul ce pentru inchiderea
unui proces nu se cere decat forma-
litatea prevazut5, de art. 17, ceeace
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA 439

Juramant Jurcimant '

este incontestabil, sa nu se ceara pinge cererea de a se deferi acest
nici pentru darea juramantului decal juramant, pe motivul ca el nu este
aceias formalitate ; personal on eoncludent, si deci, sa
Considerand ca ar fi ceva de ne- ajunga. la acest rezultat ca instanta
inteles ca o formalitate pe care le- judecatoreasca sa nu tins seams de
gea o priveste suficienta pentru ca o lege, ceeace de asemenea este inad-
Statul sa inchiza adica sa, stinga pur misibil.
si simplu un proces sa numai fie Buletinul 1898, p. 49
suficienta, atunci cand Statul n'ar 124. Vezi cuvantul Apel. No. 186,
voi sa stinga acel proces decal u- Buletinul 1898, p. 723
zand de ultimul mijloc de dovedirea 125. Daca mentiunea ca martorii
ce legea pune la dispozitiunea :sa, au jurat conform art. 153 din Proc.
adeca de juramant ; penala nu se vede facuta $i in no-
Avand in vedere, pe langa acestea, tele tinute de grefier pentru depu-
ca formalitatea ce pretindea Curtea nerile lor, acest fapt nu poate (la lot
de ape], in speta, ca Statal sa fi in- la casarea deciziunei intrucat deci-
deplinit, era ca avizul avocatilor ziunea constata indeplinirea acestei
pentru incuviintarea juramantului, formalitati.
sa fi fost transformat in proiect de Buletinul 1898, p. 926
lege $i supus mai intai Corpurilor 126. Masura prescrisa de anafo-
legiuitoare si apoi Sanctiunei Regale ; raoa Dreptatei din 1844, ca randu-
Considerand ea utilitatea juraman- itul tribunalului sa fie fats la inde-
tului pentru acel ce'l defers, depin- plinirea formalitatil or p regatito are
zand de mijloacele de dovedire ce ar juramantului, nu e prescrisa ca o
avea in sprijinul reclamatiunei sau conditiune absolute pentru validita-
apararei sale, urmeaza ca Corpurile tea juramantului.
legiuitoare, fiind chiemate a incu- Buletinul 1899, p. 1245
viinta darea juramantului, sa exa- 127. Considerand ca juramantul
mineze, pentru a se putea pronunta de credulitate prevazut de art. 1906
in cunostinta de cauza, data probele din Codul civil, deferindu-se pentru
invocate sunt sau nu suficiente, si ca mostenitorii sa aiba a declara
deci, s fie supus dezbaterilor sale data stiu sau nu despre datoria lu-
un proces ce se afla pendinte ina- crului, apoi tocmai aceasta rapor-
intea instantelor judecatoresti, ceeace tare la stiinta si cunostinta moste-
este inadmisibil; nitorilor asupra datoriei lucrului, con-
Considerand, afara de aceasta, ca stitue obiectul tranzactiunei, Si partea
un juramant deferit, pentru a fi ad- care defers acest juramant, numai
misibil, trebue sa fie personal si con- poate, dupa prestarea lui, sa uzeze
cludent ; de alte probe.
Ca. singurile autoritgti in drept a Buletinul 1900, p. 1190
aprecia data un juramant deferit in- 12S. Cestiunea interpretarei decla-
truneste aceste conditiuni, sunt in- ratiunilor facute sub prestarea de
stantele chiemate a judeca procesul, juramant decizoriu, este o cestiune
a d e c a instantele judecatoresti, de lasata numai judecarei instantelor
uncle ar urma cg, deci o lege ordona de fond ;
deslegarea diferendului prin juramant, Ca prin urmare, cand Curtea in-
instanta judecatoreasca sa, poata res- terpretand declaratiunile intimatei

www.dacoromanica.ro
490 REPERTORIEL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROINI.ANA.

J 'cram a lit Jurri naint

constata ca sunt negative, nu vio- for a desfiintat mijloeul de proba-
leaza nici un articol de lege. tiune prin juramantul supletoriu, pre-
Buletinul 1900, p. 1122 vazut in mod special de Codul civil
129. Considerand ca dupa dispo- (art. 1207 si 1219 Codul civil) ;
zitiunile art. 239 din Proc. civila, Ca, din contra, din art. 234 5i
juramantul trebue sa se presteze in 246 din chiar noul Cod de Procedure,
sedinta publica, in modul aratat prin rezulta clar ca juramantul supleto-
dispozitiunile art. 240 din aceiasi riu ramane a se admite dupa con-
procedura, si prin art. 241, care ur- ditiile si formele prevazute in Codul
meaet, s dispunA ea forma jura,' civil ;
mantului se va putea modifica de Ca, aceasta intentiune a noului
judecata dace partea are o religiune legiuitor mai rezulta atat din expu-
care o presto de face asemenea ju- nerea de motive, cat si din desba-
ramant ; terile parlamentare, relative la vo-
Considerand ca din aceasta dis- tarea citatului art. 237 din non! Cod
pozitiune rezulta, in mod neindoios, de Procedure;
ca juramantul trebue sa se presteze Ca de altmintrelea, textele din
neaparat in sedinta publica, si in Procedura civila avand de obiect re-
cazul cand partea are o alts reli- gularea exercitiului drepturilor pre-
giune, cu formula modificata, conform vazute in Codul civil, sau in alto
religiunei sale ; legi speciale, este inadmisibil de a
Ca dar, data in speta tribunalul se deduce ca prin omisiunea de a se
a hat juramantul intimatului Em. regulamenta prin procedura civila un
Farchy, care este izraelit, in preto- drept prevazut in Codul civil s'a des-
riul tribunalului si in sedinta pu- fiintat insasi dispozitiunea care pre-
blic* cu formula ritului mozaic a- vede acel drept.
deck pe tablele lui Moise, simbolul Thdetinul 1902, p. 276
credintei izraelitilor, prin aceasta pro-132. Considerand ca dupa dispo-
cedare n'a facut decal sa se confor- zitiunile art. 241 din Pr. civila, mo-
meze legei. dificarea formulei juramantului pre-
Buletinul 1869, p. 397; 1901, p. 439 scris prin art. 240, este lasata la fa-
130. Preotii chiemati ca martori, cultatea judecatorului, cand partea
fie in pricini civile sau penale, nu careia se defers are o religiune deo-
pot fi dispensati de prestarea jura- sebita ;
mantului. C5,, prin urmare, in cazul cand ju-
Buletinul 1901, p. 134 9 ramantul se defers unui israelit, in-
Vezi euvantul tMartori. No. 178. stantele de fond sunt in drept sa a-
131. Considerand ca desi prin ar- precieze data juramantul trebue se
ticolul 237 din noul Cod de Proce- se presteze in sedinta, publica sau in
dura, civila, legiuitorul prevede con- Sinagoga.
ditiunile de admitere numai pentru Buletinul 1902, p. 333 fi 1.903,
jurmantul decizoriu, pe cand prin a- p. 657
celas articol din vechiul Cod de pro- 133. Dup5, dispozitiunile art. 1213
cedura se prevedeau aceleasi condi- din Codul civil, juramantul prestat
tiuni gi pentru juramantul supletoriu, face dovada in favoarea aceluia care
totusi din aceasta deosebire de text l'a prestat.
nu se poate deduce ca, noul legiui- Buletinul 1902, p. 704

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 491

Jurcimant Juriimant
134. IMO, articolul 45, part. VI, rezulta, ca partea care la prima in-
capit. II din Codul Caragea, cand stanta a refuzat prestarea juraman-
dovezile prigonitoarei parti nu do- tului ce i s'a deferit, fora sa invoace
vedeste reclamatia faro cuvant de veriun motiv legal de opunere, ur-
impotrivire, dau ins& banuiala cu- meaza sa, pearda judecata in mod.
viincioasa de fiinta ei, atunci ju- definitiv, caci tranzactiunea Mena,
decatorii dau juramant la cealalta nu mai poate sa fie supusa judeca-
parte ; tei in apel, art. 1711 C. civ. ;
Asa dar, dupa acest text de lege, Considerand ca deli prin art. 332
juramantul nu se poate da recla- Proc. civil se prevede ca procedu-
mantului, ci acelui care neaga da- rile doveditoare, facute la prima in-
toria, adica intimatului. stants, se vor putea face din non.
Buletinul 1902, p. .99/ in apel, totusi, din caracterul devo-
135. Avand in vedere ca dup.& ul- lutiv al apelului nu rezulta ca in a
timele dispozitii ale art. 237 din doua instants, se poate reveni asu-
Proc. civila, judecatorul este in drept pra recunoasterilor marturisirilor si
a nu incuviint.a deferirea juraman- tranzactiunilor facute de parti la
tului decizoriu, c tnd el dobandeste prima instants, ci rezulta numai ca
convingerea ca juramantul este dat in apel se poate face din nou lu-
cu rea credinta ; crari pregatitoare pentru descoperirea
Considerand ca, aprecierea bunei adevarului atunci cand ele n'au fost
sau relei credinte, constitue o ces- complect si legalmente Monte la prima
tiune de fapt, lasata la lumina si instants, si in asemenea categorie nu
constiinta judecatorului de fond, si poate sa intro tranzactiunea asupra
ea scapa controlului acestei Curti, unui juramant deferit si refuzat a-
intrucat se arata imprejurarile din colo, caci prin ea s'a rezolvat deja
caci judecatorul si-a facut convin- judecata dintre parti ;
gerea. Considerand ca asemenea solutiune
Buletinul 1903, p. 539 nu se poate deduce si in cazul cand
136. Considerand ca prin deferirea partea careia i s'a deferit sau refe-
sau referirea juramantului decizoriu, rit juramantul, a lipsit dela infati-
se opereaza intre *tile litigante o sarea in care urma sa presteze jura-
tranzactiune obligatorie, in sensul ca mantul, caci din absenta ei, nu se
diferendul dintre ele, asupra caruia poate conchide in mod cert, ca ea a
s'a deferit sau referit juramantul, sa refuzat prestarea juramantului, si
se considers definitiv rezolvat, in fa- prin urmare se poate complecta in
voarea aceleia dintre parti care it va apel tranzactiunea juramantului ;
presta, sau in defavoarea aceluia care Considerand ca, in speta, recu-
it va refuza (art. 1211 C. civ.) ; rentii ref uzand la prima instanter
Considerand, ca odata facuta ase- prestarea juramantului ce li s'a de-
menea tranzactiune partite nu mai ferit de intimater, fara sa invoace
pot reveni asupra ei, ci, ea are intro veriun mijloc legal de opunere, cu
ele puterea unei sentinte neapela- drept cuvant Curtea de apel, dupa
bile. dupa cum aceasta rezulta din principiile mai sus expuse, le-a res-
art. 1214 combinat cu 1711 C. civ. ; pins cererea de a presta acel jura-
Considerand ca. din acest principiu mant inaintea ei, facand astfel o

www.dacoromanica.ro
492 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Juranza nt
bung aplicatiune a art. 1211 Codul
civil combinat cu art. 332 din Pro-
cedura civila..
Buletinul 1.904, p. 134
137. Considerand ca de cateori ju-
decatorul apreciind dovezile infatisate
de catre o parte in sprijinirea pro-
punerilor sale, din acele dovezi nu
si-au putut forma decat numai o ba-
nuiala in favoarea acelor propuneri
denegate de partea adversa, poate,
in loc sa deg juramantul supletoriu
acelui ce a infatisat dovezile, s dea
juramant liberatoriu acelui care de-
neaga si contra caruia s'au produs
dovezile ce n'au produs decat numai
banuialit in spiritul judecatorului.
Buletinul 1863, p. 707
138. Considerand ca juramantul
ex-oficio, nefiind altceva decat un
nijloc de instructiune care nu leaga
nici chiar pe judecatorul ce l'a de-
ferit, savarsirea unui asemenea ju-
ramant la intaia instanta., nu poate
sa aduca nicio restrictiune facultatei
de suverana apreciere a dovezilor ce
are judecatorul in apel, $i ca dansul
are dreptul sa faca abstractiune de
acest juramant si si formeze con-
vinctiunea dup5, propriele sale apre-
cieri.
Buletinul 1869, p. 110
139. Afirmatiunea Tribunalului ca
juramantul a fost depus conform art.
238 si 240 din Procedura civila, sa-
tisface deplin cerinta legei, MIA ca
sa fie nevoe de a se reproduce in
sentinta termenii sacramentali in care
s'a exprimat cel ce a jurat.
Buletinul 1904, p. 408
140. Nicio dispozitiune din lege
nu core ca cel ce jura sa reproduca
din cuvant in cuvant juramantul
astfel dupa, cum i s'a deferit, si cand
instanta de fond apropiind intreba-
rile unuia de raspunsurile celuilalt
constata ca partea a negat sau a
www.dacoromanica.ro
Jurcimant
afirmat punctul de litigiu, hotararea
ei e suverana si nu cade sub con-
trolul Curtei do Casatie.
Buletinul 1904, p. 409
141. Juramantul martorilor Evrei,
in materie penala, are a se savarsi
in pretoriul Tribunalului dupa for-
mula juramantului conforma cu re-
ligiunea for ;
Ca desi, in speta, nu se arata cum
a jurat martorul, data a jurat pu-
nand mina pe biblie sau ridicand
numai mana in sus, juramantul este
valid si legal.
Buletinul 1904, p. 1309
142. Vezi cuvantul .%Parte civiltl
No. 33.
Buletinul 1904, p. 13A
143. Considerand ca. dupa Proce-
dura civila, orice juramant, are a fi
prestat dinaintea Tribunalului in e-
dint5, publica, afara daca e vorba
de, o cercetare la fata locului, sau
de un caz de boala a aceluia care
are a jura, in care caz juramantul
are a fi prestat dinaintea judecato-
rului delegat ;
Ca juramantul are a fi prestat de
acei care sunt de religie crestina, in
modul si cu formele indicate de art.
240 si 196 Proc. civila ;
Ca daca acela care are a jura, nu
urea sau nu poate jura pe sfanta
truce, din cauza ca nu e de religie
cresting, formula are a fi schimbata
de Tribunal sau de judecatori, dupa
religia sau ritul de care tine acel
care jura;
Ca de aceia, cand acela e de re-
ligie mozaica, formula va putea fi
aceea adoptata de Tribunal, in speta,
ftira prezenta unui rabin sau haham.
si astfel prestat juramantul, el e ase-
menea un juramant more-judaico pe
temeiul legilor actuale ;
Considerand c5, nu se poate sus-
tine, ca juramantul din partea unnia
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONCINA 493

Jureintant Juram ant

de religie izraelita, ar trebui sa fie Ca Tribunalul a respins acest ju-
prestat numai dupa modal $i cu for- ramant, pe moth, ca el se relent la
inele indicate in anaforaua din 13 fapte straine numitilor intimati, fapte
Iunie 1844 a Moldovei, de oarece pentru care dansii nu -$i pot martu-
acea anafora este abrogata conform risi ;
art. 740 Proc. civila ; Vazand art. 1208,1209 $i 1210 C. civ. ;
Ca afara de acestea, a care numai Avand in vedere ca din termenii
prestarea juramantului conform ace- clari $i categorioi cum este forrnulat
lei anaforale, la Sinagoaa., este con- in speta juramantul, care s'a oferit
trariu dispozitiunilor de procedure de tetra recurenta de azi, rezulta ca
civila, dup. care juramantul nu poate acel juramant a fost dat numai spre
fi prestat decat dinaintea Tribuna- a se obtine dela partile cu care se
lului in sedinta publica ; judeca, aratarea data ele aveau sau
Ca aceasta fiind starea de lucruri, nu o cunostinta personals de darn-
nu se poate sill prin niciun mod ca rile manuale ce se facuse de catre
un juramant din partea unui izraelit autorul for, adica, un juramant de-
sa fie prestat altfel decat inaintea cizoriu de credulitate ;
Tribunalului, inlocuindu-se sfanta Ca acest juramant decizoriu de
cruce cu biblia deschisa in dreptul credulitate este admisibil, dupa spi-
celor zece porunci, pe care va urma ritul legei, in toate cazurile, data o
, se pune Diana ; lege speciala sau situatiunea partilor
Considerand ca data s'ar perser- nu s'ar opune ;
vera pentru prestarea juramantului Ca judecatorii fondului, in speta,
din partea unui izraelit in forme a- inlaturand aceste principii generale,
brogate, silind la deschiderea sina- $i motivand numai ca faptele asupra
gogei prin pededse contra hahamu- carora li s'a cerut marturisirea con-
lui sau a rabinului, aceasta e arbi- stiintei for, ar fi niste fapte straine
trariu, fiind nelegal, $i in multe ca- de dansii, au dat o prea strimta $i
zuri e $i contrariu libertatei con- gresita interpretare art. 1209 din
etiintei. Codul civil.
Buletinul 1904, p. 1538 Buletinul 1905, p. 271
144. Considerand ca rezulta din 145. Considerand ca dupa dispo-
sentinta atacata Cu recurs, ca. recu- zitiunile art. 239 Proc. civila, jura-
renta Marioara Gh. Pascu, in lipsa mantul se face in audienta chiar in
de acte ei alte dovezi cu care voia care a fost admis ;
sa probeze ca ceilalti co-mostenitori Considerand ca fait de dispozitiu-
ai sai primisera, cu ocaziunea casa- nile imperative ale acestui text de
toriilor for, mai multe lucruri dela lege, tribunalul en drept euvant a
parintele for $i de care trebuia sa respins cererea recurentului de a se
se tine compt la formarea partilor amens prestarea juramantului pentru
$i la lichidarea partajului, a propus o alts zi.
Ca Tribunalul i supuna pe fiecare Buletinul 1906, p. 623
dintre co-mostenitori ca sa jure data 146. Considerand ca juramantul
ei, personal, nu stiu si data nu $i -au data ce partile an recurs la el, tran-
prima acele lucruri date, $i pe care seaza definitiv litigiul, ei nici un alt
anume le specifics intr.() lista pre- mijloc de dovada nu mai poate fi
zentata ; primit dupa prestarea juramantului

www.dacoromanica.ro
494 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA

Juramnnt Jurcint ant

asupra punctelor coprinse in acel ju-
ramant ;
Ca, in speta, odata ce intimata a
referit recurentei juramantul de cre-
dibilitate, caci faptul nefiind perso-
nal al recurentei nu i se putea re-
feri un alt juramant, Si aceasta l'a
prestat afirmand ca !fare nicio cu-
nostinta despre datoria fratelui sau
Si a semnaturei din actul ce i se
prezenta, tribunalul nu putea, inla-
turand acel juramant, ca nedeciziv
in cauza, sa se intemeieze pe alte
probe spre a ajunge la o condam-
nare, litigitil fiind rezolvat prin ju-
ramant ;
Considerand ca ref uzul intimatei
de a presta juramantul ce i se de-
ferise de recurenta, nu poate avea motiv, cum este cazul in speta, mij-
de efect de a anula acest mod de locul de ensure invocat se gaseste
probatiune invocat de recurenta in neintemeiat.
conformitate cu legea ;
Ca, asa fiind, numai printfun exces
de putere tribunalul a inlaturat do-
vada rezultand din j ur a man t ul
prestat, intemeindu-se pe alte probe.
Buletinul 1905, p. 974
147. Avand in vedere ea se con-
stata din deciziunea atacata, ca, dupa
ce intirnatul Dobrescu a prestat ju-
ramantul, recurentul C. N. Vasiliu,
prin avocatul sau Elefterie Radu-
lescu, care it asista. a cerut numai
ca Curtea sa aprecieze onorarul cu-
venit intimatului in raport cu ser-
viciile ce i-a putut aduce, fara sa
Inca verio obiectiune $i sa supuna
judecatii Curtii modul cum a ras-
puns intimatul la chestiunile din ju-
ramantul ce i deferise, si din care
trage mijlocul de casare invocat ;
Considerand dar, ca chestiunea ca
juramantul n'a fost prestat astfol
cum a fost deferit, si ca atare n'ar
fi facand proba in potriva sa, fiind
adusa, de recurent pentru prima oara
in discutiunea acestei Inalte Curti,
nu poate forma baza unui mijloc de
casare.
Buletinul 1905, p. 1210
148. Considerand ca dispozitiunile
art. 239 din Proc. civila, privitoare
la prestarea juramantului, chiar itt
audienta in care a fost admis, ne-
putandu-si avea aplicatiunea deck
in cazul cand este vorba de un ju-
ramant admis de judecata ca per-
sonal, pertinent $i concluant in cauza,
jar nu si cand judecata, inainte de
a se pronunta asupra admisibilitalii
juramantului, a acordat un termen
pentru a se dovedi ca a fost dat cu
yacht& rea credinta, si 1-a declarit
in urma neadmisibil pentru acest
Buletinul 1905, p. 1401
J urn fi
1. 'Fermenta de cinci zile a re-
cursului in Casatie in contra deci-
ziunii Camerii de punere sub aeu-
zatie nu e stins daca nu s'a comu-
nicat acuzatului copia dupa, zisa de-
ciziune. (Art. 321, Pr. pen.) ;
Forrnalitatea se:snificarii gi lasarea
copiei dupa aceasta deciziune, este
substantiala;
Daca acuzatul nu stie carte sau
nu voeste a subscri de primirea a-
cestei deciziuni, dovada comunicarii
nu poate rezulta decat dintr'un act
dresat de portarei, iar nicicum din-
tr'un act emanat dela directorul pe-
nitenciarul ui.
Buletinul 1870, p. 1; 1871, p. 351;
1972, p. 36 gi 212 ; 1878, p. 357
2. Lista juratilor trebue sa fie co-
municata fiecarui acuzat in parte,
sub pedeapsa de militate;
Proba comunicarii acestei liste tre-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPREDENTA ROILkNA. 4%

Jil rafi Jura!

bue sa, rezulte din proces-verbal in- 5. Conform art. 371 Proc. pen.,
cheiat de portarel (Art. 284, Pr. pen.). declaratiunea juratilor trebue s5. con-
Buletinul 1870, p. 35 psi 162 state, sub pedeaps5 de nulitate. ca
Legiuitorul nu face nicio distinc- deciziunea asupra faptului s'a format
tiune intre juratii din lista ordinary de majoritatea juratilor. care, conform
si cei ce au fost trasi la sorti din art. 337 Pr. pen., urmeaza s fie sub-
lista suplimentara; scrisa de primul jurat $i de prese-
Prin urmare, lista juratilor formats dintele Curtii
conform art. 281 si 284 Pr. pen., ur- Buletinul 1970, p. 19 ; 1872, p. 814
meaza a ii comunicata fiecarui acuzat. Aceiasi majoritate trebue sa se
Buletinul 1871, p. 21; 1872, p. 34 ; constate gi pentru acordarea circum-
1873, p. 179 ; 1874, p. 106 ; 1875, p. stantelor usuratoare.
192 ; 1876. p. 355 ; 1877, p. 88 ;
1980, p. 405 ; 189:?, pay. 836 psi Buletinul
1980,
1974. p. 384; 1875, p. 316;
pag. 38.9 ; 189 ?, p..95 :
1894, p. 194 1893, p 694 ,si 1989, p. 4,S5
Comunicarea acestei liste trebue
sa se fats in ajunul zilii de judecata, 6. Formalitatea de a se lua in
iar nu in ziva chiar a judecatn. termer de 24 ore interogatorul acu-
Buletinul 1971, p. 60; 1993, p 192 zatului, nu este prescrisk sub pe-
si 1896, p. 1438 deapsti de nulitate. de untie urmeaza
3. Formalitatea juramantului mar- ca neinterogarea 1.d in termenul pre-
torilor fiind prescrisa, in interesul vazut de art. 318 din Pr. pen.. nu poate
justitiii ca, sa puma la incercare proba sit dea loc la casarea deciziunei Curtii
ce se face dinaintea ei $i ca sit o juratilor si a celorlalte lucrari ce
imputerniceasca, este o formalitate preced.
de ordine publics. Fara indeplinirea Buletinul 1870. p. ?t; fi 189 ?. p. 1055
careia rnarturia este nula conform 7. Dup. art. 395 Proc. pen., este
art. 342, Proc. pen. oprit. sub pedeapsa de militate, a se
Buletinul 1870, p. 213 ; 1871, p. 149 ; trece in procesul-verbal al audientei
1972, p. 34 gi 36 ; 1874, p. 302 ; raspunsurile acuzatului san depune-
1976, p. 573 ; 1977, p. 69 ; 1880, p. rile martorilor, afara numai in cazul
?52; 1892, p. 154.- Contra : 1879, cand ace$tia au Lent schimbari. va-
pag. 68 riatiuni on contraziceri in aratarile
4. Din spiritul si litera art. 284 for cu cele dela judele de instructiune ;
Proc. pen., deli ramane evident ca," Ca, nulitatea procesului-verbal de
notificatiunea listii juratilor acuza- sedinta pen tru vreo contraventiune la
tului se dicteaza cu stop ea el sa o forma', substantiala sau prescrisa
potita, cunoa$te pa jurati, insa nefiiiid sub pedeapsa de nulitate, atrage dupa
un text pozitiv de lege si ce anume sine nulitatea deciziunii. a chestiu-
si se cuprinda in o asemenea listA, nilor puss juratilor $i a dezbaterilor
lipsa, profesiunii $i a domiciliului fie- ce a precedat-o, caci acel proces-
caruia din jurati, comunicati acuza- verbal fiind legalmente nul si ne-
tului, nu poate constitul un mijloc existent, no mai exists nicio dovaditi
de casare. legala ca formalitatile, prescrise de
Buletinul 1870, p. 19; 1973, p. 249; lege sub pedeapsa de nulitate pentru
1975, p. 28.-Contra : 1875, p. 1.56 ; dezbateri $i deciziunea Curtii cu ju-
1893, p. 774 pi 1904, p. 441 rati s'ati pazit. si astfel, prezmnptia

www.dacoromanica.ro
496 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Jitrati Jurati
legala este ca, ele a,u fost vitiate si, De unde urmeaza ca aceasta for-
prin urmare, tot ce s'a petrecut, este malitate nu este substantiala.
nul. Buletinul 1870, p. 43 i 247
Buletinul 1870, p. 26 ; 1871, p. 45 ,si gi 1871, p. 43
2_29; 1872, p. 5, 139 gi 1.36 ; 1873, 10. Din dispozitiunile art. 361 Pr.
p. 249 si 293; 1880, p. 369; 1883, penala, rezulta ca juratii trebue sa fie
p. 1136 ; 1887, p. 699 gi 1391, p. 244 intrebati asupra tuturor elementelor
constitutive ale unei infractiuni pe-
S. Conform art. 361 Proc. penala, depsite de legea penala, caci numai
presedintele Curtii juratilor trebue raspunsul for astfel
sa intrebe pe jurati prin chestiuni se-
cum este dat,
parate, atat asupra faptuldi serve Curtii cu jurati de baza la a-
p licarea pedepsii.
cat si asupra circumstantelor
agravante ce-1 insotesc, enuntand in Buletinul 1870. p. 51 i 158 gi 1874,
chestiuni elemental constitutive for p. 221
spre a putea juratii sa se pronunte institutiunii juratilor,oral&
11. Instructiunea
asa
este baza
Ca se vio-
in deplina cunostinta de cauza ; leaza acest principiu cand juratii, in
Ca, in cazul cand acuzatiunea este loc sa asculte martorii dinaintea
pentru un furt cu escaladare, trebue Curtii, isi formeaza convingerea din
sa se constate ca furtul comis prin depozitiunile martorilor ascultati la
escaladare s'a urmat intr'o case lo- judele instructor.
cuita sau servind spre locuinta, sau Buletinul 1870, p. 59 ; 1872, p. 29,
in dependintele ei, sau intr'o curte 34 Si 81; 1891, p. 897 gi 1883, ,
inchisa, pentru ca autorului furtului p. 738
sa i se aplice penalitatea prevazuta it Conform art. 362 Pr. penala,
in art. 310, alin. 2, Cod. pen. ; presedintele este obligat a pune in
Ca, lipsa unei asemenea consta- chestiunile, adresate juratilor, numai
tari, face ca condamnatiunea sa nu acele scuze can sunt admise de lege,
aiba o baza legala. conform principiului stabilit prin ar-
Buletinul 1870, p. 32, 35 gi 229 ; ticolul 59, Cod. pen.
1871, p. 45, 84, R6 gi 87 ; 1872, Buletinul 1870, p. 67
p. 25, 32, 201, 214, 25'3, 255 fi 13. Art. 393, alin. II, Pr. penala,
310 ; 1873, p. 71 gi 249;1875, p. proihiba sub pedeapsa de nulitate a
310 ; 1876, p. 353 ; 1877, p. 67 ; nu se mentiona in procesul-verbal al
1879, p. 73 ; 1880, p. 49 ; 1883, audientii intre altele raspunsurile
p. 89 ; 1885, p. 834 ; 1891, p. 244 acuzatului facute la judele instructor.
qi 1901, p. 575 Buletinul 1870, p. 67 gi 1871, p. 87
9. Subscrierea originalii deciziuni 14. Prin art. 361 Pr. penala, se
de catre judecatorii cari au dat-o, dispune, in termeni pozitivi, ca juratii
nu este prescrisa de art. 393 Proc. trebue sa fie intrebati asupra faptu-
pen.; sub pedeapsa de nulitate, ci nu- lui ce rezulta din actul de acuza-
mai cu o pedeapsa de amenda con- tiune in toate circumstantele coprinse
tra grefierului, si dace cere cazul, de in rezumatul situ ;
actiune recursorie civila, atat in con- Ca, prin urmare, se violeaza le-
tra grefierului cat si contra judeca- gea cand juratii sunt intrebati pentru
torilor ; alte fapte sau alte circumstance de

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT.I, ROAIANA 497

eflowti,
cat cele coprinse in actul de acu-
zatiune.
Buletinul 1870, perg. 75 qi 1876,
peg. 597
15. Formalitatea semnificatiunei
deciziunei Camerei de acuzatiune $i
actul de acuzatiune $i lasarea, for in
copie la acuzat, e'te o formalitate
substantiala care, data nu s'a inde-
plinit, da be la nulitatea verdictului
Curtei cu jurati ;
Copia deciziunei, iar nu extractul,
trebue comunicata acuzatului.
Buletinul 1870, p. 88; 1871, p. 999 ;
1976, p. 71 qi 490 ; 1877, p.
350 $i 414 ; 1882, p. 112 $i
1492, p. 1055
16. Nu se violeaza art. 340 din
Pr. penala cand acuzatul, dinaintea
Curtei en jurati, nu s'a opus la as-
cultarea martorilor nenotificati.
Buletinul 1870, p. 108; 1971, p.143;
1977, p. 400; 1881. p. 888; 1482, p.
9.93 $i 1903, p. 1167
17. Recurentul, prin recursul sau,
daca nu ajunge a obtine o condamna-
tiune mai u$oara, tutus printr'un
asemenea recurs nu poate sa $i faca
pozititinea sa mai grea ;
Se violeaza acest principiu de faptul principal nu se $tie in ce con-
drept penal, atunci cand Curtea de ditiuni $i circumstante agravante se
va stabili de Curtea de trimitere.
trimitere, condamna pe recurent la o
pedeapsa mai mare decat acea pe
care o pronuntase decizia casata. 23. In cazul cand acuzatul invoaca
Buletinul 1870, p. 110
1S. Procesul-verbal de $edint a
Curtei cu jurati neiscalit de &atm
presedintele Curtei, atrage nulitatea
lui $i a tuturor lucrarilor urmate
conform art. 395 Proc. penala.
Buletinul 1870, p. 915
19. Se violeaza art. 319, Pr. pen.,
ei prin urmare, dreptul de aph'rare,
atunci cand Curtea cu juri numind
un avocat acuzatului, $i acesta ce-
rand amanarea procesului spre a se
I. C. Barozzi .Vol. II
Jurati
putea prepara, Curtea n respinge
cererea de amanare.
Buletinul 1870, p. 236 ; 1979,
p. 623 $i 1882, p. 1111
20. Nulitatile instructiunei scrise
nerelevandu-se dinaintea Glutei cu
jurati, ele se considera acoperite, $i
nu dau loc la veriun motiv de ca-
sane.
Buletinul 1870, p. 243
21. Martorii Ministerului public, re-
gularimente notificati acuzatului, sunt
dobanditi desbaterilor $i chiar daca
procurorul ar renunta la ei, acuzatul
are dreptul sa, le pima intrebari.
Presedintele Curtii care ar ref uza
cererea acuzatului de a se asculta
asemenea, martori, sub cuvant ea pro-
curorul a renuntat la martorii sad,
ar viola art. 397, Pr. pen., $i dreptul
de aparare.
Buletinul 1870, p. 248; 1871, p. 45
i 1874, p. 297
22. Baca se caseaza verdictul ju-
ratilor in privinta autorului principal,
pe motiv ca s'a pus chestiuni com-
plexe, urmeaza a se casa $i deciziu-
nea Curtdi in privinta complicilor,
pentru cuvantul ca, in asemenea stare,
Buletinul 1870, p. 259
chestiuni prejuditiale de acelea ce se
pot judeca de chiar judecatorul fon-
dului, in materie criminals $i corec-
tionala, el e dator a se pronunta
prin o sentinta distincta asupra ei ;
$i in caz cand propunerea ce face
obiectul chestiunei prejuditiale e fon-
data, el e dator nu numai sa pro-
nunte achitarea acuzatului sau pre-
venitului, ci chiar sa recunoasca $i
sa -i consfinteasca dreptul la a &arid
rectinoastere tinde chestiunea prejudi-
32

www.dacoromanica.ro
49S REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Jurati
tialh ; de uncle rezulta ca, acuzatul
sau prevenitul achitat are interes
a cere casarea deciziunei achitittoare,
child printeansa nu i se recunoaste
dreptul la a ctrui recunoastera tinde
chestiunea prejuditialh ce el a invocat.
Buletinul 1870, p. 279
21. Din litera gi spiritul art. 381,
Pr. pen , combinat cu art. 389, aceeas
lege, rezulta inteun mod invederat,
ca magistratii Curtei juratilor pot
condamna la daune interese, cerute
de partea civila, nu numai pe acu-
zatul condamnat sau absolvit, ci
chiar ai pe cel ce a Post declarat prin
verdictul juratilor neculpabil.
Buletinul 1870, p. 295 fi 287; 1871,
p. 112 $i 347; 1872, p. 219 ; 1873,
p. 334; 1874, p. 30 fi 387 ; 1875,
p. 45, 55 1Fi 193 ; 1876, p. 469 ; 1878,
p. 47; 1880, p. 391; 1883, p. 769 ;
1885, p. 152; 1887, p. 826; 1990,
p. 691; 1891, p. 934; 1893. p. 173 ;
1894, p. 883; 1897, p. 1399; 1901,
p. 1112 $i 1902, p. 410.
Vezi mai jos, No. 393.
25. Presedintele Curtii juratilor
este dator, conform art. 357, Pr. pen.,
ca, in caz cand acuzatul sauunul din
martori nu stie limba in care se fac
dezbaterile, sa-i numeasch, un inter-
pret spre a traduce zisele lui, duph
ce mai intai va depune juramant ca
va fi fidel in traductiunea cuvintelor
acuzatului sau depozitiunile marto-
rilor ;
Formalitatea constathrii acestui
juramant, e prescrish sub pedeapsh
de nulitate.
Buletinul 1870, p. 6 ; 1872, p. 1;
1876, p. 595 $i 1877, p. 401
26. Presedintele Curtii juratilor
este dator, sub pedeapsh de nulitate,
ca punand chestiunile juratilor, sa -i
instiinteze totdeodata, ca de vor gasi
circumstance usunitoare in favoarea
acuzatului. sa declare aceasta cu ma-
www.dacoromanica.ro
Jurati
joritate de voturi, prin verdictul ce
vor pronunth.
Aceasta formalitate trebue sa re-
zulte din procesul-verbal de audient.
conform art. 365, Pr. penala.
Buletinul 1871, p. 21; 1874, p. 117 ;
1877, p. 283 i 1879, p. 598
27. Child sunt mai multi acuzati
implicati intr'o crima, presedintele
Curtii trebue sa puny juratilor chesti-
uni separate pentru fiecare acuzat ;
In ceeace priveste chestiunile rela-
tive la circunistantale materiale, agra-
vante, nu este nevoe a se intrebh
juratii pentru fiecare din acuzati in
parte, dici existenta for fiind stabi-
lity pentru unul din autorii crimei,
in acelas timp sunt dovedite legal-
mente $i in privinta tuturor celorlalti
co- autori ai faptului principal in care
sunt declarati culpabili prin verdictul
juratilor.
Buletinul 1871, p. 87
28. Art. 376, Pr. pen., nu este pre-
scris sub pedeapsa de nulitate ;
Pe lAngh, aceasta, din chiar textul
shit rezulta ca presedintele Curtii
juratilor, are puterea discretionary
de a ordona, suspendarea, dezbaterilor
incepute, child trebuinta va cere, pen-
tru repauzul Curtii juratilor $i at
martorilor.
Buletinul 1871, p. 87; 1875, p. 296;
1879, p. 580; 1892, p. 797 $i1'390,
pug. 348
29. Declaratiunea juratilor este
baza juridic& a deciziunii Curtii ;
Ch, ceiace constitue declaratiunea
legahl a juratilor este expresiunea
clam, precis& si far& nici o echivo-
citate a opiniunilor for asupra culpa-
bilithtei sau neculpabilitatei acuza-
tului ;
Ca, modul expresiunei acestei decla-
ratiuni, este determinat prin formula
coprinsh in art. 372 Pr. pen., $i consth
in repetirea intrebhrilor puse de pre-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROM ANA
Jurafi
sedinte prin raspunsurile date de
j itrati ;
Ca, raspunsurile din verdictul ju-
ratilor prin monosilaba .da. la fie-
care intrebare, nu sunt nici in forma
prescrisa de art. 372, Pr. pen., nici in
spiritul sau, caci nu exprima intr'un
mod clar si pozitiv opiniunea jura-
tilor asupra culpabilitatii acuzatilor.
Buletinul 1871, p. 108; 1882, p. 348
pi 849.Contra : 1481, p. 797 ; 1882,
p. 797 ; 1883. p. 118
30. Raspunsul juratilor as u p r a
chestiunilor adresate de presedinte,
fie afirmativ, fie negativ, trebue s
reproduce in termeni clari si nein-
doiosi, elementele faptelor enuntate
in contextul fiecarei chestiuni, caci in
caz contrariu, acuzatiunea nu este
p urgata ;
Ca, nuinai verdictul afirmativ dat
in aceasta forma ceruta de lege,
poate justifica aplicatiunea pedepsei
din partea magistratilor;
Prin &mare, daca de exempla, ju-
ratii au raspuns afirmativ la prima
intrebare ce li s'a pus de presedinte :
Acuzatul este vinovat de furtul co-
inis , iar la a doua intrebare : dact
furtul comis s'a efectuat intr'o cast
locuitd., dansii nu raspund (le be
la aceasta intrebare. verdictul for
este nul si Curtea nu putea face
aplicatiunea art. 310, al. 2, C. pen.
Buletinul 1871, p. 113
31. Spre a fi cineva condamnat
ca complice, nu este de ajuns a se
constata ca, cu stiinti, a procurat ins-
trumente on mijloace acuzatilor in
pregttirea infractiunei, ci trebue ca
prin verdictul juratilor sit se cons-
tate ca acele instrumente, ori mij-
loace, au servit la comiterea crimei
sau delictului, $i aceasta conform
art. 48, 50 si 320 din Cod. penal.
Bidetinul 1871, p. 349
32. Cand chestiunile sunt puse ast-
www.dacoromanica.ro
495
Jurati
fel et, juratii, fiind indusi in eroare,
dau raspunsuri ce nu sunt tocmai
produsul adevaratei for constiinte,
hotararea, intemeiata pe asemenea
rtspunsuri, este casabila.
Buletinul 1871, p. 355
33. Formalitatea subscrierei decla-
ratiunei juratilor de eatre primul ju-
rat, presedintele Curtii cu jurati $i
grefier, prescrisa de art. 373, Proc.
trim., este substantiala, asa ca lipsa
a uneia din aceste trei subscrieri
face ca acest act sa nu mai alba ca-
racterul de autenticitate si irevoca-
bilitate cer.uta de lege, pentru ca sa
poata servi de bun, legala la con-
damnarea unui acuzat.
Buletinul 1872, p. 25
34. Chestiunea post juratilor: Este
culpabil X., major, ca in luna lunie,
prin amagire a rapit pe fata N., in
etate de 15 ani, fiica lui G. din T.,
cu gand ao duce peste Dunare, si
a o deprinde la desfranari spre a
imparti folosul ?. nu este o chestiune
complexa care ar cuprinde in sine Si
o circumstanta agravanta, de oarece
acest delict, prevazut de art. 283, C.
penal, nu poate exists fart toate
elementele prescrise in acest articol.
Buletinul 1872, p. 44
35. Cand presedintele Curtii jura-
tilor a dat, in camera de deliberare
a juratilor. dosarul cauzei, fart a
scoate din el depozitiunire martorilor
si fart a face mentiune despre aceasta
in procesul-verbal de sedinta, comite
prin aceasta o violare a art. 365. Pr.
criminals.
Buletinul 1872, p. 50 ; 1881, p. 172 ;
1892, p. 297
36. Caracterul esential al tenta-
tivei care o face pasibila de o pe-
nalitate. este ca executiunea crimei
sa se fi curmat din imprejurtri cu
totul neatarnate de vointa autorulni
ei. (Art. 38, C. penal) ;
500 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM.INA

Jurati, Juratt
Ca, prin urmare, aceasta trebue sa chestiunilor, priri niscaiva termeni
formeze obiectul unei chestiuni aparte sacramentali, ci poate intrebuinta yi
pusa juratilor, pentru ca .sa se cu- expresiuni echivalente, mai ales in
noasca imprejurarile din care s'a cur- ceiace prive$te faptele, aceasta for-
mat crima. malitate nu-i este invoita decal en
Buletinu11872, p. 137 Si 144; 1880, conditiunea de a nu alters nici sen-
p. 36,9 zul gramatical nici senzul legal al
37. Votul juratilor trebuind sa so expr esiumlor legii pe care le traduce
des prin scrutin secret, pre$edintele in intrebari adresate juratilor.
Curtii e dator sa mentioneze, in pro- Buletinul 1872, p. 214
cesul-verbal de $edintil, c6, a incuno- 41. Baza condarnnatiunii in ma-
$tiintat despre aceasta pe jurati ; terie penala este : 1) materialitatea
Omisiunea acestei formalitati esen- faptului incriminat ; 2) atribuirea a-
tia,le atrage nulitatea verdictului, celui fapt la o persoana certa, con-
conform art. 365, Pr. penala. siderate ca autor material ; 3) inter).-
Buletinul 1972, p. 152; 1876, p. 639; tiunea criminala a acelei persoane.
15 93, p. 213, 353 fi 767 ; 1884, p. 82 Iar spre a determine o responsabi-
38. Tragerea la sorti a celor doi litate pur civila, acest din urma
jurati suplimentari este facultativeelement nu este necesar, conform
pentru pre$edintele Curtii (art. 290, art. 998 din Cod. civil.
291, 296 $i 289 Pr. penala. Buletinul 1872, p. 219
Buletinul 1972, p. 204 42. Acuzatul condamnat, in ban,
39. Curtea cu jurati nu poate art. 265 din Cod. pen., pentru atentat
status $i condamna la daune, inainte contra bunelor moravuri, este in drept
de a (la cuvantul partilor spre a-0 a care nulitatea verdictului juratilor
face apararile for (art. 381, Pr. penala. nand prin el nu se specifics rapor-
Buletinul 1872, p. 211 turile prevazute prin sus citatul ar-
40. Conform art. 361, Pr. pen., pre- ticol 265.
$edintele Curtii cu jurati este inda- Buletinu11872,p. 258 fi 1973, p. 288
torat a pune chestiunea ce rezulta din 43. Art. 284 din Pr. pen., nu pre-
aetul de acuzatiune in termenii ur- vede ca in lista juratilor care ur-
matori : Acuzatul este culpabil, etc.,; meaza sa fie comunicata acuzatul ii,
car nu : Este bine dovedit ? , de sa se indite, pe langl, numele $i pro-
oarece expresiunea: Este culpabil?,, numele juratilor, si domiciliul $i pro-
prescrisa de lege, este complexa co- fesiunea Tor, a$a ca, numai data a-
prinzand in sine trei idei : cuzatul are putea dovedi ca din cauza
1. Cutare fapt este constant ? aceasta $i a omonimiei unor din ju-
2. Cutare persoana este autorul rati, a putut fi indus in eroare spre
acelui fapt ? a -p putea exercita in cuno$tinta de
3. Acea persoana avut-a intentiunea cauza dreptul sau de recuzare, nu-
criminala in savar$irea acelui fapt ? mai atunci s'ar putea anula verdictul
Expresiunea : Este bine dovedit juratilor.
,
nu cuprinde in sine pe cea din urma Buletinul 1972, p. 277 Fi 307; 1976,
din aceste trei idei, adic5, moralitatea p. 349 ; 1881, p. 786, 1886, p. 71;
agentului ; 1897, p. 479; 1889, p. 550; 1890,
Ca, data este adevarat ca pre$e- p. 298 ; 1897 i p. 1390. Contra;
dintele nu este legat, in formularea 1975, p. 156, 1883, p. 774

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 501

Juratt Jura
41. Procesul verbal al audientii deapsa, de nulitate (art. 357, Proc.
Curtii cu jurati care nu constata fie penala).
ascultarea martorilor acuzatului, fie Buletinul 1873. p. 46 fi 139; 1881,
renuntarea acestuia la ascultarea 876 gi 1890. p. 922
martorilor sai, atrage nulitatea ver- 50. Ascultarea, ca martor, si sub
dictului juratilor, conform art. 340 prestare de juramant a unui minor
combinat cu art. 395 al. 3 din Pr. mai mic de 16 ani, nu atrage nuli-
penala. tatea verdictului juratilor, de oarece
Buletinul 1872, p. 286 gi, 1873p. 6 gi 79 prescriptiunea art. 76 din Pr. pen.,
45. Dupe ce s'a casat verdictul nu e prescrisa sub pedeapsa de nu-
unei Curti cu jurati, in urmarea re- litate.
cursului acuzatului, Curtea de tri- Buletinul 1873, p. 249
miter@ nu-1 poate condamna la o pe- 51. Desi imprejurarea dementei nu
deapsa mai mare, de oarece recursul se pune intr'o chestiune separate ju-
in casaVune nu poate in niciuii caz ratilor, caci ea este implicitamente
si face mai grea pozitiunea celui cuprinsa in vorba culpabilh totes
ce-1 face. este indispensabil ca ea sa fi fost
Buletinul 1872, p. 309 ; 1877, pug. pusa in vederea juratilor si sa se
432 ; 1883, p. 770 fi 1895, p. 131 desbata in andienta de reprezentan-
46. Juratii, in apreciarea daune- tul Minist. public si de aparatorul
lor, sunt suverani apreciatori. de acuzatului.
oarece legea nu le cere seamy de Buletinul 1873, p. 302
mijloacele prin cari s'au convins si 52. Chestiunea recidivitatii nu se
nici nu le prescrie o regula pentru pune juratilor, de oarece ea trebuind
cumpanirea probelor. sa rezulte dintr'o hotarare definitive,
Buletinul 1872, p. 318 si 1976, p. 469 serveste numai la aplicarea unei pe-
47. Gana acuzatul a venit in casa depse mai grele acuzatului, conform
de arest dupe deschiderea sesiunei art. 41, C. penala.
juratilor, dansul nu poate fi judecat Buletinul 1873. p. 304
in acea sesiune decat numai atunci 53. Circumstanta varstei, cand este
cInd dansul consimte la aceasta. incertitudine data acuzatul avea 20
Buletinul 1973, p. 39 ani impliniti la epoca savarsirii fap-
48. Ilenuntitorul, a Cann denun- tului, este de natura, a modifica en-
tare este recompensata prin verio minalitatea, $i constitue un element
lege, nu poatie depune ca martor, principal al faptului imputat acuza-
afara numai data acuzatul, Minist. tului, si de aceia solutiunea ei ultra
public. sail partea civila, nu se opun in atributul juriului. si presedintele
la ascultarea lui (art. 347, Pr. pen.). Curtii cu jurati e obligat a supune
Buletinul 1873, p. 42 ; 1876, p. 419; chestiunea varstei, deliberarii jura-
1979, p. 346 ; 1984, p. ?.92 ,si 1991, tilor.
p. 252 Buletinul 1874, p. 36 si 64Contra :
49. Interpretul chiemat de catre 1881, p. 545 ,gi 1887, p. 724
presedintele Curtii sere a talmaci 54. Juratii nu pot acorda circum-
depunerea unui martor care nu stie stante usuratoare decat atunci cand
romaneste, trebue sa depuna jura- faptul incriminat acuzatului este o
mant si aceasta s fie constatat prin crime; iar cand prin verdictul lor,
procesul verbal al audientii sub pe- faptul se reduce la un simplu de-

www.dacoromanica.ro
ZO2 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RO\ISNA

Jurat I Juraft
Het, juratii nu au dreptul a pronunta ce o vorbesc acuzatii carora li se no-
circumstance u$uratoare, de oarece tified,.
acest drept nu-1 poate exercita, in Buletinul 1874, p. 220
asemenea imprejurari, decat numai 59. Termenul de 5 zile, acorda t
Curtea cu jurati. prin art. 321, Pr. pen., acuzatului, $i
Buletinul 1874, p. 84 ; 1878, p. 996. care curge dela interogatorul luat,
Contra : 1880, p. 372 ; 1881, p. 144 conform art. 318 Pr. pen., este acordat
0 684; 1885, p. 796 0 1888, p. 811 nu numai pentru formarea cererii de
55. Notificarea actului de acuza- nulitate contra deciziunii Camerii
tiune $i a deciziunii Camerii de pu- de punere sub acuzatie, ci Inca' $i
nere sub acuzare trebue facuta ast- pentru ca acuzatul sa aiba timpul
fel incat sa nu restranga mijloacele necesar pentru a pregati apararea
de aphrare ale acuzatului prin in- sa in cunostiinta de cauza, precum
tarzierea ce s'ar pune in comuni- aceasta rezulta din combinarea arti-
carea acestor acte. colului 321 cu art. 326 $i 327 Pr.
Buletinul 1874, p. 106 penala.
56. Caracterul legal al monetei Ca, astfel fiind, acest termen este
contra-facuta sau falsificata, este un o forma esentiala a procedurii, me-
element constitutiv al delictului pre- nit5, a garanta dreptul legitim de
vdzut si penat de art. 112, C. pen., aparare :
$i art. 113. C. pen., nu face alta, de Ca, prin urmare, inaintea expirarei
cat sa determine pedeapsa complici- acelui termen, nici o cauza nu poate
t:10i la acel delict ; fi supusa desbaterii juratilor, decat
Prin urmare, pentru ca penalita- cu consimtimantul formal, expres al
tea prescrisa prin aceste doud arti- acuzatului.
cole sa poatii fi aplicata, este nea- Buletinul 1871, p. 250; 1880, p. 185 ;
p5,rat ca juriul sd, fi declarat, ca 1881, p. 158. 248, 251 si 588; 1884,
moneta contra-facuta sau falsificata p. 607 ; 1885, p. 390 ; 1887, p. 921;
are curs in Romania ; 1892, p. 1055 ; 1899, p. 1300
Presedintele Curtii ea jurati deci, 60. Prin citirea verdictului jura-
e dator a pune juratilor chestiunea tilor, de care grefier, se violeaza una
asupra caracterului legal al monetei din formele cele mai esentiale de pro-
contra-facute sau falsificate care are cedure in materie penala, de oarece
curs in Romania. se inlatureazd indeplinirea formulei
Buletinul 1874, p. 180 ; 1876. p. 72 sacramentale prescrisi% de leginitor
i 1879, p. 347 prin art. 372, Pr. pen., ca, primul jurat
57. Ref uzul pre$edintelui Curtii cu cu mana pe inima sa zicd pe con-
jurati de a asculta martorii propusi stiinta si onoarea sa, inaintea lui
de aparare, constitue violarea arti- Dumnezeu si inaintea oamenilor, de-
colului 340, Pr. pen., $i al dreptului claratiunea jurdtilor este.;
de aparare. Ca, scrierea acelui formula de ju-
Buletinul 1874, p. 214 ; 1876, p. ramant, in capul verdictului, si citirea
394 ; 1878, p. 397 $i 1881, p. 594 lui de grefier, nu inlocueste solemni-
58. Prin niciun text de lege nu tatea ordonati de legiuitor a se face
se prescrie ca actul de acuzatie $i de insusi primul jurat.
lista juratilor sa fie scrise in lirnba Buletinul 1874, p. 343 ; 1883, p. 116

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROILiNA
Jurafi
61. Se violeazh art. 380, Pr. pen.,
tend prin procesul verbal al audientei,
nu se constant ca s'a citit acuzatilor
verdictul juratilor.
Buletinul 1874, p. 383: 1895, p. 349;
1886, p. 130
62. Unul din elementele constitu-
tive ale crimii de talha'xie, prevazute
in art. 317, C. pen., este de a se sti,
dach' acela care, in urma yiolentelor
intrebuintate asupra veriunei per-
soane sau amenintarilor de a omori
on rani, a rhpit lucrul altuia cu cur-
get de a vi-I insusi pe nedrept.
Ch, aceastrt chestiune trebue push $i
rezolvath de jurati, si nu se poate
insera de presedintele Curtii in ver-
dictul juratilor fail ca dansii sa se
fi pronuntat asupra-i
Buletinul 1874, p, 385 ; 1875, p. 40;
1976, p. 417; 1982, p. 1114
63. Atat judecatorul de instruc-
thine cat $i judecatorul delegat care
a iustruit afacerea in totul sau in ceasta sa atragh nulitatea verdictului.
Buletinul 1875, p. 296 ; 1880, p. 256;
parte, nu pot lila, parte la compune-
rea $i constituirea Curtii cu jurati,
conform art. 248 Pr. pen.
Buletinul 1875, p. 46; 1876, p. 362;
1877, p. 252 ; 1879. p. 157 gi 457 ;
1894, p. 1151
64. Constituirea comisiunii jura-
tilor este de ordine publich $i nu pot
figura in acea comisiune decat juratii
a caror nume figureazri inscrise in
lista comunicath acuzatului.
Buletinul 1875, p. 83
65. Legea lash prerdintelpi Curtii
eu jurati, puterea discretionary de a
fixa termenul suspensiunii desbate-
rilor pentru. repauzul judechtorilor,
juratilor, martori]or $i acuzatilor ;
presedintele, in puterea acestei
faculthti ne -i este data de lege, poate,
intr'o afacere care ar crede ca da lot
la lungi desbateri, sa suspende cer-
www.dacoromanica.ro
503
Juratt
cetarea eauzei pentru o alto zi (art.
367 si 376 Proc pen..
Buletinul 1875, p. 143, 150 gi 286 ;
1830, p. 158; 1881, p. 680; 1888,
p. 754 ; 1903, p. 1166 ; 1904, p 1301
66. Child, pentru acela fapt, s'ar
da doua deciziuni deosebite prin sari
s'ar condamna doug, randuri de acu-
zati, aceste deciziuni neputandu-se
concilia intre ele, se vor denunta, fie
de acuzati. fie de e5tre Ministrul de
justitie, Inaltei Curti de casatie, care
le va cash trimitandu -le dinaintea
unei alto Curti cu jurati spre a to
judeca din nou (art. 445 Proc. pen.).
Buletinul 1875, p. 158
67. Duph art. 367, 2 din Proc.
pen., oricine poate intr.& in Camera
de deliberare a juratilor en voia in -
scrisa a presedintelui ;
CO, prin urmare, vi grefierul poate
intra in Camera de deliberare cu voia
inscrisa a presedintelui, fara ca a-
1991. p. 149 ; 1882, p. 78 ; 1888, p.
172; 1890. p. 230
Vezi mai jos. No. 142.
68. Din coprinderea art. 361 $i ur-
matorii, Proc. pen., rezulth, ca numai
circumstantele agravante trebue sa
formeze obiectul unei chestiuni sepa-
rate.
Ch, violenta, fiind un element con-
stantly al crimei prevhzuth $i pe-
depsith de art. 264 Cod. pen., prese-
dintele Curtii en jurati, punand intr'o
singurh. 'chestiune faptul principal in
toate elementele lui constitutive, intre
care e $i violenta, n'a violat nici un
text de lege.
Buletinul 1875 p. 31? gi 340 ; 1991,
165 Si 807 ; 1887, p. 925 gi 1891,
p. 793
69. De$i este util ca presedintele
Curtii en jurati sa se ronforme art.
504 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Jurati jurati
344, Proc. pen., relativ la intrebarea Wititoare, nu poate eadea sub previzi tr.
ce urmeaza a se pune martorilor : nil art. 248, Pr. penala.
<cpentru tine inteleg a depunex,, de Buletinul 1875, p. 337
oarece legiuitorul printr'aceasta a voit 74. Daca verdictul juratilor este
a preveni orice fel de echivocitate in contrazicator, presedintele Curtii va
privinta depozitiunelor martorilor, to- invita pe jurati s5 reintre in Ca-
tusi observarea acestei prescriptiuni mera for de deliberare $i 65' deslu-
nefiind ordonata prin lege sub pe- seasca verdictul for ; la caz cand ju-
deapsa de nulitate, nu poate da loc ratii ar perzista, in verdictul ce l'au
la casare. dat, atunci presedintele Curtii, con -
Buletinul 1875, p. 318; 1877, p..400; sultand pe magistratii assesori, vu
1881, p. 161; 1882, p. 1095 ; 1892, pronunta absolutiunea data faptul
p. 1071 i 1901, p. 1057 imputat acuzatului nu intra in pre-
70. N.( aratarea naturii pedepsii in vederile veriunui text de lege ;
deciziunea Curtii cu jurati, dac5. este Prin urmare, in fata unui verdict
inchisoare corectionala , recluziune contrazicator, presedintele Curtii nu
sau munc5, silnicA, nu este altceva poate pronunta achitarea acuzatului
decat o eroare materials, comisa de far& ca mai intai s& fi consultat pe
grefier, cu ocazia redactiunii deciziu- magistratii assesori.
nii care nu poate da be la casare. Buletinul 1976, p. 39
Buletinul 1875, p. 323 75. De cate on este vorba de un
71. Dup5, citirea verdictului, pre- fals in acte publice, comis de catre
sedintele Curtii poate trimite pe ju- un functionar in exercitiul functiunii
rata in Camera for de deliberare spre sale, in asemenea caz, raspunsul afir-
a prescrie verdictul for si a indrepta mativ al juriului coprinde in totdea-
erorile materiale strecurate in ver- una intr'un chip nedubitabil $i Ue-
dictul lor, far5 ca aceasta sti consti- claratiunea c5, falsul de care acuza-
tue un mijloc de casare. tul se g5seste culpabil, a cauzat sau
Buletinul 1975, p. 334; 1883, p. 985; a putut cauza prejuditiu, si astfel
1894. p. 723; 1891, p. 249. Contra : nu este necesar a se pune o ches-
1978, p. 382 i 1899, p. 1301 tiune separata relativa la prejuditiu.
72. Magistratii C.irtii eu jurati, in Buletinul 1876. p. 90
urma pronunt5rei verdictului despre 76. Dupa art. 290, Proc. pen., ul-
culpabilitatea acuzatului, netinand timul aliniat, nimeni nu poate fi ju-
compt de minoritate si condamnan- rat in acea afacere in care a figurat
du-1 la o pedeapsa mai grea decal ca ofiter at politiei judecatoresti, mar-
prescrie legea pentru rninori, violeaza tor, expert, interpret sau parte, sub
art. 63 din Cod. penal. pedeapsa de nulitate a verdictului
Buletinul 1875, p. 335 ce s'ar pronunta.
73. Desi se constat5. c5. presedin- Buletinul 1876, p. 119; 1979, p. 455;
tele, care a luat interogatorul acuza- 1880, p. 254; 1881, p. 362 fi 8.92;
tului, cod. art. 318 din Pror. pen., 1982, 579 qi 18.91, p. 658
este acelasi care a Mart instructiunea 77. Dup5, art. 375, Proc. pen., ma-
afacerei in calitate de jude-instruc- gistratii Curtii cu jurati au dreptul,
tor, ins& acest interogator nefiind alt- la caz cand acuzatul este recunos-
ceva dead un act de instructimie pre- cut de culpabil, dac5...sunt convinsi

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRIMENTA ROMANA 505

Jurati Jura! i
ca juratii s'au inselat in fond, sa infra in domeniul scuzelor legale, ad-
suspende judecata cauzii pentru o mise de lege, pentru usurarea sau a-
alta sesiune spre a se supune din pararea de pedeapsa a acuzatului :
non la alti jurati ; Ca, in acest stop legiuitorul, prin
Ca, in spetii, magistratii Curtii art. 363, Pr. pen., a impus presedin-
suspendand judecata cauzii intrucat tilor Curtilor ea jurati indatorirea de
priveste pe unul din co-acuzati, n'au a pune juratilor chestiuni separate in
facut decat sa-si exercite un drept caz cand din dezbateri ar rezulta
ce-1 au de la lege. veri- o scuza.
Buletinul 1876, p. 139 Buletinul 1876, p. 332 ; 1879, p. 69.
Art. 375, Proc. pen., e facultativ Contra : 1887, p. 954
iar nu obligatoriu pentru Uurte. Vezi mai jos, No. 233.
Buletinu2 1884, p. 180; 1896, p. 1687 81. Din dispozitiunile art. 301 si
78. Dupa art. 281, Pr. penala, pre- 304 Pr. pen., rezulta, ca. presedintele
zenta numarului de 25 jurati este Curtii cu jurati are o putere discre-
necesara pentru a se considera Curtea tionara spre descoperirea adevarului.
legalmente constituita, din care nu- si ca in temeiul acestei puteri, poate
mar urmeaza a se trage la sorti doi- sa faca a se asculta, Lira prestarea
sprezece jurati cari an a compune de juramant, orice persoana, din a-
comisiunea chemata a judo* ratarile &aria s'ar putea descoperi a-
Ca, in speta, prezentandu-se doua- devarul, destul numai sa fie deslit-
zeci si opt de jurati si presedintele sit ca aceste aratari se considera ca
excluzand pe trei dinteansii si la.sandniste simple informatiuni.
numarul de 25 jurati din care a tras Buletinul 1876, p. 349: 1880, p. 194 ;
la sorti 12 jurati, n'a violat nici un 1893, p. 172
text de lege, si nici se poate zice ca 82. Prin art. 160, legea organiz&rei
a lipsit pe acuzat de judecatorii sai judecatoresti, s'a prevazut ca Curtile
naturali. cu jurati au vacante mici Duminicile
Buletinul 1876, p. 262; 1891, p. 1019 si sarbatorile ; de unde rezulta Ca
79. Conform art. 362 din Pr. pen., in zilile de vacanta, Duminici si sar-
presedintele Curtii cu jurati are fa- batori legale, Curtile cu jurati nu
cultatea a pine juratilor chestiuni pot ;indeed nici un proces.
subsidiare asupra circumstantelor in- Ca, aceasta rezulta si din art. 111
greunatoare nementionate in actul aceiasi lege, pentru zilele de Dumi-
de acuzatiune si in deciziunea de tri- nici si sarbatori legale sau nationale
mitere, data ele rezulta din dezba- si vacant ;
terile rale ce au aye, loc inaintea Ca, in speta, cercetarea procesului
Curtii. s'a inceput iii ziva de Sambata si
Buletinul 1876, p. 263 ; 1877 p. 410 an continuat dezbaterile pana Du-
1890 p. 1353 mine* ora 3 dimineata, cand s'a
80. Legitima aparare neriind ca- pronuntat hotararea Curtii, condam-
racterizata anume prin legea noastra natoare pentru recurenti ;
penala; constitue o chestiune de fapt Ca, prin urmare, Curtea continuand
care trebue sa faca obiectul unei cies- dezbaterile, si pronuntand deciziunea
tinni separate ce trebue a se pune in ziva de Dumineca, cand ea era
wriului, de oarece legitima aparare oprita a tine sedinta, a violat ar-

www.dacoromanica.ro
5O REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Ju raf I Juraji
ticolul 111, combinat cu art. 160 din mai presedintele Curtii cu jurati este
legea organizarei judecatoresti. in drept a trage alte nume din lista
Buletinul 1876, p. 351.-- Contra suplimentara spre complectarea nu-
1881, p. 795 ; 1896, p. 852 marului de 25 jurati.
83. Dupa, dispozitiunile art. 75, Pr. Buletinul 1876, p. 487
pen., adaogirile facute intr'un act, nu 87. In materie corectionala, chiar
atrag dup5, sine nulitatea a insus in caz cand s'a adrnis circumstante
actului, ci numai a acelor cuvinte usuratoare, este facultativ pentru ju-
cari sunt indreptate sau adrlogite ; decatori, in ceeace priveste reducerea
Ca, deli in procesul-verbal, care osandei pentru un timp mai mic decat
constata notificarea listei juratilor eel fixat de legiuitor.
se vede adaogat ciivantul cIunie., Ca, in speta, desi sa constata ca
tuna in care s'a facut predarea, to- judecatorii n'au tinut seams de cir-
tals procesul-verbal ramane in vi- cumstantele usuratoare, admise de
goare intrucat priveste notificarea juriu, in favoarea recurentului. totusi
listei juratilor. motivul cats a se respinge fara in-
Buletinul 1876, p. 394 teres, de oarece recurentul a fost
84. Curtea cu jurati care condamna condamnat la rninimul pedepsei pre-
pe niste acuzati la recluziune pe un scriss in art. 141 C. pen., care era
termen de 12 ani, pe cand dupa art. aplicabil pentru faptul de care s'a
7 din Cod. pen., maximul recluziunei recunoscut culpabil de juriu.
este de zece ani, aplica o pedeapsa, Buletinul 1876, p. 537
neprevazuta de lege si deciziunea sa 88. Conform art. 248, Pr. pen., nu-
urmeaza a se casa. mai membrii Curtii de apel can au
Buletinul 1876, p. 414 pronuntat deciziunea de punere in
85. Chemarea juratilor, punerea acuzare, si judecatorul trib. care a
numelui fiecaruia in urns, scoaterea Mout instructiunea, nu pot face parte
din urma i recuzarile, se pot face din Curtea cu jurati, nu insa si pro-
in Camera do Consiliu ; curorul care nu pronuntil., ca jude-
Ca, operatiile acestea facute in Ca- catorul de instructiune, ordoranta, de
mera de deliberare sunt valide, daca achitare sau de urmarire.
atat acuzatul cat si Ministerul pu- Buletinul 1876, p. 543 ; 1980, p. 363 ;
blic au fost fat5, precum aceasta Contra 1878, p. 27 ; 1881, p. 163 ,
rezulta din art. 290, Pr. pdnala; 1884 qi p. 659
Audienta Curtii cu jurati nu in- Vezi mai jos, No. 281.
cepe decat atunci cand comisiunea 89. In materie criminals, niciun
juratilor s'a putut constituI, ceeace text de lege nu cere ca grefierii
rezulta din art. 296, combinat cu art. Curtii cu jurati sa is note de depu-
290 Pr. penala. nerile martorilor cari au depus brain-
Buletinul 1876, p. 457 fi 578 $i 1889, tea Curtii, ci numai sa insemneze,
p. 241; 1901; p. 255 precum prescrie art. 343, Proc pen.,
86. Dispozitiunile art. 281, Pr. pen., adaosele, schimbarile sau variatiu-
au a fi observate atunci, cand se nile ce ar putea fi intre depozitiu-
constata ca, afara de jura.tii legali nea unui martor si tale de mai
sau de cei scutiti, nu au ramas 25 inainte declarari ale sale.
jurati spre a se putea procede la Ruletinul 1876, p. 546; 1894, p. 725,
cercetarea cauzelor, in care caz nu- 1892, p. 1073, 1897 fi p. 146.9

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 507

.Turati, Jurati
90. Dispozitiunile art. 302, Pr. pen., tilor pedeapsa, de care clientul lot-
fiind facultative pentru presedintele putea, fi lovit, n'a facut alta decht
Curtii Cu jurati, el poate, in caz eand a se conforma. legii.
ar recunoaste ca e necesar aducerea Buletinul 1876, p. 621
veriunor acte pentru descoperirea a- 94. Decateori este vorba a se a-
devhrului, sa amane cauza pentru plica unei persoane maximum unei
un alt termen si sh ordone aduce- pedepso criminals pentru care a lost
rea acelor acte ; recunoscut culpabil de juriu, in caz
Ca, neuzarea unei faculthti date de cand s'ar recunoaste in favoare-i
lege presedintelui, nu poate consti- circumstance atenuante, dupa art. 60
tui un motiv de casare. alin. 5, Cod. pen., trebue a i se a-
Buletinul 1876, p. 549 plica minimul recluziunei sau inchi-
91. Duph art. 331, Pr. pen., prese- soarea corectionalh.
dintele Garth cu jurati e suveran a Buletinul 1876, p. 628
aprecia seriozitatea motivelor de a- 95. Indatorirea push prin art. 348,
manare propuse de Ministerul public Pr. pen., presedintelui Curtei cu jurati,
sau de acuzati, si a decide, in con- de a destepta pe jurati ca martorul
secinth, daca trebue a se incuviinta care a depus este denuntatorul, nu
sau nu amanarea ceruta. este o formalitate prescrisa sub pe-
Buletinu11876, p. 549; 1842,p. 1096 i deapsh de nulitate.
1891, p. 850 Buletinul 1876, p. 634
92. Desi art. 357, Pr. pen., opreste 96. Juratii rhspunzand afirmativ
sub pedeapsa de nulitate, a nu se la prima intrebare, in care se cc-
numi interpret dintre jurati, lush prin prindea faptul principal al talhariei
expresiunea de jurati) intrebuintath definit de art. 317, Cod. pen., adich
de legiuitor. sh intelege juratii cad, rapirea prin violenth, si negativ la
in urma tragerei la sorti, au a corn- chestiunea circumstantelor ingreunh-
pune comisiunea de 12 pentru ju- toare coprinse in art. 318, Cod, pen.,
decarea cauzei. si anume, dach talhhria s'a comis prin
Buletinul 1876, p 597 bataie si rele tratamente, nu se poate
93. Din combinarea art. 366, 386, zice ea verdictul juratilor ar fi con-
3`,7 si 389, Proc. pen., si din princi- tradictoriu si aplicatiunea art. 318,
piul diviziunei puterilor juratilor de Cod. pen., nejustificatit : 1 Pentruch,
aceea a magistratilor Curtii cu ju- in drept, talharia poate fi shvarsith
rati, rezulta ca juratii n'au dreptul prin violenth, dar fora batae sau
a se preocupa de pedeapsa ce legea rele tratamente ; si 2 Pentruch ne-
prevede pentru faptele recunoscute exibtenta bhthei sau relelor trat-
si constatate de ei, si ca discutiuni mente nu scutesc pe autorul thlha-
relative asupra acestui punct, duph riei de aplicatiunea art. 318, C. pen.,
termenii celui de aldoilea articol, nu cand verdictul juratilor constata e-
pot fi ridicate de crttre acuzat, aph- xistenta celorlalte circumstance a-
eator sau Ministerul public, decal in gravante care justifica aplicatiunea
urma citirii declaratiunii juriului ; acestui articol de critre Curte.
Ca, in speth, presedintele Curtii Buletinul 1876, p. 645
cu jurati oprind pe aprtratorii acu- 97. Curtile cu jurati sunt inves-
zitului de a citi textul legei, prin tite cu plenitudinea de jurisdictiune
care se aducea la cunostinta jura- in materie penalh si, prin urmare,

www.dacoromanica.ro
508 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA

Jurafi elltrati
pot cerceta si judeca, cand stint in- este esentiala $i, prin urmare, trebue
vestite prin deciziunile de trimitere, observata sub pedeapsa de nulitate;
toate faptele pedepsite de legea pe- Ca, in speta, dupa, cum rezulta din
nala, oricare le-ar fi calificatiunea procesul-verbal al audientei, prese-
for ; dintele Curtii pu jurati a inchis des-
Ca, in speta recurentul, trimes prin baterile filth a consults pe jurati
deciziunea Camerei de acuzatiune data sunt destul de luminati, cu care
Inaintea Curtii cu jurati, invocand chip a violat articolul 303 Pr. pen.
beneficiul minoritatei, nu putea ob- Buletinul 1877, p. 99, 248 fi 950 ;
tine, dovedind-o, dec'at o micsorare 1892, p. 276
de pedeapsa, iar nici cum o declinare 100. Legiuitorul prin art. 259, Pr.
de competinta din partea Curtii (art. pen., interzice intr'up mod absolut de
388, Pr. pen.). a indeplini functiunea de jurat per-
Buletinul 1877, p. 55 soanelor cari nu se bucura de drop.
98. In chestiunea pus& juratilor : turile publice, civile $i de familie ;
.Acuzatul este culpabil., sunt co- Ca, in speta, constatandu-se ca a
prinse atat caracterul moral at lap- luat parte ca jurat Alexe Vines care
tului, cat $i intentiunea agentului ; e strein $i nu se bucura de drepturi
Ca faptele justificative precum politico in Cara, s'a violat art. 259.
smintirea, pierderea uzului ratinnei, Pr. penala.
legitima aparare, fiind continute in Buletinul 1877, p. 140; 1884, p. 436 ;
chestiunea culpabilitatei, nu trebuesc 1896, p. 354; 1997, p. 1034; 1999.
supuse prin chestiuni specialejuratilor; p. 916; 1993, p. 513; 1.902, p. 951
Ca. intro circumstantele avand de $i 1904, p. 9.99
efect a atenua culpabilitatea, singu- 101. Dispozitiunile art. 354 din
rile pe care judecatorul e dator sa Pr. pen. relative h interpelatia ce o
le pue juratilor, skint scuzele legale poate face presedintele Curtii cu ju-
Ca, in speta, turburarea propusa rati acuzatului asupra actelor din
de acuzat nefiind o scuza legala, ju- instructiune $i asupra corpului de-
decatorul nu putea sa o supue jura- lictului, nu sunt prescrise sub pe-
tilor prin o chestiune speciala deapsa de nulitate.
Buletinul 1877, p. 71; 1881. p. 969; Buletinul 1877, p. 914
1988, 169 fi 1996, p. 8,59 102. Chestiunea minoritatei acuz-
99. Legiuitorul prin art. 303, Pr. tulului nefiind propusa de acesta
pen., impune intr'un mod imperativ dinaintea Curtii cu jurati, n11 o poate
presedintelui Curtii cu jurati obli- propune de a dreptul in Casatiune.
gatiunea ca, mai inainte de a de- Buletinul 1877, p. 917; 1879, p. 635:
clara inchiderea desb2terilor, sa con- 1881, p. 545 ; 1987, p. 794. Contra :
suite pe jurati data sunt in destul 1979, p. 156
de luminati ; 103. Prin art. 359, Pr. pen., se stl-
Ca, prin aceasta a voit si, garan- bileste in mod general ca acuzatul
teze deplina libertate a juriului, in- trebue in totdauua sa alba cuvantul
trucat priveste exercitiul drepturilor eel din urma ;
for de judecatori, puindu-i in pozi- Ca, aceasta form.alitate este de or-
tiune de a putea sa-si pronunte ver- dine publica, fiindca se violeaza drep-
dictul for in cunostinta, de cauza ; tul apararei ;
Ca, astfel fiind, aceasta formalitate Ca. in speta. atat din procesul-ver-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 505

Juratt Jurati
bal al audientei cat qi din deciziu- cu juri, trebue sa constate, sub pe-
nea magistratilor Curtii Cu jurati deapsa de nulitate. ea martorii cari
rezulta ea aceasta formalitate n'a au depus juramant au a depune
Post indeplinita. neavand recurentul far& ura, Lira frick fara partinire,
euvantul eel din urma, gi astfel de a spune tot adevarul $i nimic alt
Curtea a violat art. 386 combinat decat adevarul.
cu art. 359 Pr. penala. Buletinul 1877, p. 407 i 409 ; 1979,
Buletinul 1877, p. 308; 1879, p. 71 p. 191; 1884. p. 950 ; 1890, p. 930.
Fi 1881 p. 600 10S. uriul recunoscand de culpa-
101. Dupes art. 14 din Cod. penal, bil pe acuzat pentru faptul de omor,
osanda la 'mince, silnica pe viatk prevazut ai pedepsit de art. 234, ul-
sau pe timp marginit, nu poate fi tim aliniat din Codul penal, dupa care
pronuntata contra acelora cari, la pedeapsa ce trebuia sa i se aplice,
pronuntarea hot:Irani definitive, a- era aceia a muncii silnice, pe tiinp
veau varsta de 60 ani. ci in local marginit, $i in aeela$ timp, adinitand
acestei pedepse urmeaza a se osandi circumstance atenuante, dupa art. 60
la recluziune. alin. 2, Cod. pen., trebuia a se pres-
Buletinul 1877, p. 320 i 1879. p. 113 chimba pedeapsa muncii silnice, in
105. Prin art. 319, Pr. pen., pre- aceia a recluziunii sau maximal in-
$edintele Curtii cu jurati este obligat chisorii corectionale
a interpela pe acuzat data $i-a ales Ca, minimul recluziunii, prevazut
un avocat, $i in caz cand va declares de art. 7, alin. 3, Cod. pen., fiind a-
ca nu $i-a ales aparator, sa-i nu- cela de 5 ani, judecatorii Curtii en
measca un avocat din oficiu ; jurati, voind a-i aplica aceasta pe-
Ca, aceasta formalitate fiind foarte deapsa, nu puteau sa fixeze un ter-
esentialk caci legiuitorul a avut scopul men mai putin de 5 ani, care era,
de a garanta prin aceasta exercitiul minimul pedepsii de recluziune, pre-
real al dreptului de aparare, ea este vazut in citatul articol ;
prescrisa, sub pedeapsa de nulitate. Ca, in speta, magistratii Curtii en
Buletinul 1977, p. 324 ; 1883, p p10; jurati. condamnand pe acuzat nu-
1888, p. 1014 mai la 4 ani de recluziune, in adevar,
106. Cazul de provocare intrand a violat articolele de lege citate.
in domeniul scuzelor legale, de oarece, Buletinul 1878, p. 49 ; 1880, p. 53
daces s'ar recunoaste de juriu acest 109. Daca art. 382, Proc. pen., pre-
fapt ca constant, ar avea de efeet vede ca, partea civila trebue a forma
diminuarea pedepsei, care ar fi trebuit cererile sale mai inainte de pronun-
sa i se aplice pentru crima comisa, tarea deciziunii, de aci nu rezulta ca
pre$edintele Curtii e obligat a pune aceasta cerere de despagubire trebue
o chestiune separata juratilor in pri- s fie formulata mai inainte de pro-
vinta provocarei, sub pedeapsa de nuntarea verdictului juratilor, ci mai
nulitate, prescrisa de art. 363 Proc. inainte ca magistratii Curtii cu jurati
penala. sa pronunte hotarirea lor.
Buletinul 1877, p. 405; 1884, p. 166; Buletinul 1878, p. 67
1885, p. 773 i 836 110. Daca art. 259, Proc. penala,
Vezi mai jos, No. 205. creeaza incapacitatea de a fi jurat,
107. Conform art. 342 Proc. pen., pentru acele persoane, cari nu exer-
procesul verbal de audiences al Curtii cita drepturile politice, de familie, etc,,

www.dacoromanica.ro
 510 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMAN.1

Jump/ Jurati
aceasta incapacitate insa trebue sa aci nu rezulta ca Curtea en jurati nu
fie propusg si judecata in termen de mai avea competenta si ca trebuia,
40 zile al publicarii listelor de jurati, sa trimita cauzl in cercetarea trib.
conform art. 268, Proc. penala ; ordinare corectionale, caci, dupg art,
Ca, data ce listele au ramas de- 388, Proc. pen., magistratii Curtii cu
finitive, prezumtinnea legala este a, jurati, chiar in cazul cand dupa des-
toate persoanele inscrise in ele. an bateri s'ar gasi ca faptul de care este
aptitudinea si ea intrunesc conditiu- recunoscut culpabil acuzatul, nu mai
nile de a fi jurati si astfel nu pot este de competenta Curtii juratilor.
fi excluse dela, exercitiul acestui drept, sunt datori a pronunta pedeapsa sta-
decal in cazul cand s'ar constata bilita prin lege asupra acelui fapt.
posterior, a pierdut una din conditiu- Buletinul 1878, p. 297
nile cerute de art. 239, Proc. penalg. 114. Desi magistratii Curtilor en
Buletinul 1878, p. 69 jurati, dupg art. 381, combinat cu art.
111. Partea civila poate cere daune 389 Proc pen., sunt in drept, chiar
dela acuzatul achitat, daca, in urma in caz de achitare a acuzatului, Sa
inlaturgrii criminalitatii faptului prin decida asupra daunelor-interese res-
verdictul juratilor. stint fapte si im- pectiv pretinse si sa le lichideze prin
prejurari can constitue, dupa art. aceiasi deciziune, totusi asemenea con-
998, Cod. civ., un quasi-delict si daca damnatiuni nu se pot pronunta de
prin quasi-delict s'a cauzat un pre- Curte decat in cazul cand s'ar recu-
judiciu ; noaste un delict imputabil acuzatului
Curtea cu jurati judeca exis- si de care ar fi raspunzator civil-
tenta quasi-delictului si a prejudi- mente pentru prejuditiul cauzat prin
tiului ca un Tribunal civil ; faptul sau ;
CA, existents quasi-delictului tre- Ca, tocmai pentru acest sfarsit, ca
bue sa fie examinat de care Curte sa probeze existenta quasi-delictului
si motivat asupra elementelor can imputabil acuzatului, si de care it face
it constitue; adica : 1) Un fapt ilicit ; raspunzator civil, Curtea cats a mo -
2) care sa fie imputabil acuzatului tiva deciziunea sa, Fill care supune
achitat ; si 3) care sa se fi savaxsit pe acuzat la despagubiri civile.
cu intentie. negligenta sau impru- Buletinul 1878, p. 302 ; 1883, p. 76.9
denta. si 1884. p. 869
Buletinul 1478. p. 183; 1884, p. 869 115. Retrimitirea juratilor in Ca-
112. Cuvantul cvointa. pus de pre- mera de consiliu pentru a prescrie
sedinte in chestiunea facuta jura- verdictul, dupg ce se pronuntase in
tilor, fiind numai o calificatiune a public, fiind un fapt gray, caci putea
faptului de omor, s'a putut pune int fo avea de rezultat preschimbarea chiar
singura chestiune, asupra caruia ju- a verdictului, ceace ar fi prejuditiabil
ratii s'au pronuntat afirmativ, lath acuzatului, o asemenea deciziune nu
ca aceasta sa constitue o complexi- poate fi luata valabilmente de pre-
tate (art. 361, Proc. penalg). sedinte Meg sa consulte Curtea care,
Buletinul 1474, p. 275 in asemenea cazuri apreciind, poate
113. Singura imprejurare, ca acu- sa incuviinteze sau nu.
zatul n'a fost recunoscut culpabil de Buletinul 1878, p. 342; 1880, p. 357.
juriu in faptul criminal ce i se im- Contra : 1893, p. 985
puta, ci numai pentru un delict, de 116. Procurorul, in materie pe-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORllib GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA
Jura( i
tiara, hind parte principal5, in proces,
nu poate fi recuz ;Lt pentru cuvant ca
a sustinut acuzatiunea si inaintea
Camerii de acuzatiune, de oarece
procurorii an dreptul $i datoria dupa,
lege, a urmAri $i sustine acuzatiunea
inaintea oridirei instance si a cere
pedepsirea culpabililor.
Buletinul 1878, p. 356
117. Se restrange dreptul apar5,rii
hi se comite un exces de putere cand
Curtea, mai inainte de inchiderea
desbaterilor. refuz5, de a asculta, inca
un avocat al acuzatului.
Buletinul 1878, p. 394 gi 1480, p. 246
118. Dispozitiunile art. 284, Pr.
pen., relative la, comunicarea listei
de numele jur at ilo r, acuzatului,
hind de ordine publics, nulitatea re-
zultand din neobservare, nu poate
rrunanea, acoperiti prin tacerea squ
chiar prin renuntarea acuzatului.
Buletinul 1878, p. 406
Nulitatea aceasta se poate invoca
pentru prima oar& in Casatie.
liuletinul 1882, p. 614; 1887, p. 47.9
si 1904. p. 441
119. Numai cand nu se vizeaza
articolul de lege, este de neapgrat a
se trece in toatil coprinderea formula
sacramental& a juramantului marto-
rilor; cand, insa, s'a constatat ca
martorii au jurat prin indeplinirea in
totul a formulei din art. 342, Pr.
pen., cerinta Si volute% legii e sa- minoritate, a violat art. 363 din Pr.
tisfacut5.
Buletinul 1'378, p. 417
120. Dreptul de a cere s se asculte,
dupa toate formele solemne ce pre-
vede legea de procedura penala, pe
martorii chemati, fiind de un interes
personal al acuzatului, lui insusi in-
cumba sarcina a starui. O. se inde-
plineasc5 formalitatile ce exige legea
dative la juramantul martorilor ;
Ca, tacerea acuzatului echivaland
cu o renuntare tacita, orice nulitate,
www.dacoromanica.ro
511
Jurati
rezultand din neobservarea acestei
formalitati, ri-intame acoperitii.
Buletinul 1879, p. 68
121. Legitima apArare nefiind o
scuzit, ci un act justificativ, n'ar tre-
bul sa fats obiectul unei chestiuni
separate, dac5 legea definindu-o si
aratand in mod limitativ elementele
ei constitutive, n'ar fi fdcut astfel
din ea o chestiune de drept :
Ca, facand astfel legiuitorul nostru,
urmeaz5, neaparat, cand se invoaca
legitima aparare, a se pune juratilor
o chestiune distinctil in privinta ei,
caci intealtrel, juratii, c5rora legea
definde de a se raporta, in indepli-
nirea misiunii lor, la dispozitiunile
legii penale, ar putea recunoaste ca
exists legitima aparare acolo chiar
undo, dupa termenii precisi ai legii,
nu e caz de a se althea, beneficiile
acestui fapt justificativ.
Buletinul 1879, p. 69 fi 1902, p. 253
122. Minoritatea fiind o chestiune
de fapt care. data s'ar fi constatat,
avea, de efect micsorarea pedepsei.
urma a se pune juratilor o chestiune
separat5, la care erau datori a se
pronunta ;
CA, in speta, presedintele, intreband
pe jurati, printr'o singura chestiune.
atat asupra faptului principal precum
si in privinta minoritatei. fara s5,
puns o chestiune separata pentru
penala.
Buletinul 1879, p. 156 gi 353 ; 1897,
pag. 1367
123. Dispozitiunile art. 310, Pr.
pen., cari prescrie c5. rechizitiunile
Ministerului public sa fie trecute in
proeesul-verbal al sedintei $i sub-
scrise de pracuror, nu sunt aplica-
bile la desbaterile ce urmeaz5. inain-
tea Curtii cu jurati, si nici sunt pres-
crise sub pedeaps5, de nulitate.
Buletinul 1879, p. 343
512 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENII ROMANA
Juraft
124. Formalitatea coprins5, in art.
353 Pr. pen.. relativa la facultatea
ce o au juratii, judecatorii, sau pro-
curorul de a lua note asupra color
ce vor crede ca este important, fie
din depozitiunile martorilor, fie din
sustinerile aprarei, nu este prescrish'
sub pedeaps5, de nulitate.
Buletinul 1879, p. 343
125. De cateori este vorba de fals
in acte publice, comis de care un
functionar public in exercitiul func-
tiunei sale, in asemenea caz, rhs-
puusul afirmativ al juriului coprinde
intotdeauna inteun chip neindoios,
si declaratiunea ca falsul de care
acuzatii se grtsesc culpabili, au cau-
zat sau a putut cauza prejuditiu, si
astfel, nu este necesar a se pune o
chestiune sepal at5, relativa la pre-
juditiu.
Buletinul 1879, p. 350
126. Dreptul acuzatului de a face
observatiuni asupra punerei chestiu-
nilor este incontestabil, ca facand
parte din dreptul de aparare, si nu
poate Curtea &a ref uze de a-1 asculta
pe motiv ca desbaterile sunt decla-
rate inchise.
Buletinul 1979, p. 353
127. Circumstanta ca unul din ju-
rati este falit, nu poate fi invocata
ca un mijloc de incapacitate a sa
spre a se core casarea sentintei, de
vreme ce nu s'a facut in termen con-
testatiune, conform art. 268 Pr. pen.
Buletinul 1879, p. 434
128. Art. 261 Proc. pen. creeazh
incapacitatea de a fi jurat numai pe
termen de tresi ani, pentru acei cari
vor fi condamnati la inchisoare co-
rectiona1a pe termen do o tuna:
Ch' regulele privitoare la constitui-
rea juriului in materie penalk fiind
de ordine publick neobservarea for
www.dacoromanica.ro
Juraft
atrage nulitatea si se poate invoca
deadreptul in Casatie.
Buletinul 1879, p. 571
129. Formula prescris5, in art. 72
si 133 Pr. penalk dupes care au a
jura, martorii, fiind sacramentalh, ne-
observarea ei atrage nulitatea.
Buletinul 1879, p. 572; 1880, p. 25? ;
1884, p. 950 gi 1897, p. 156
130. Prin art. 365 Pr. penala, se
prescrie, sub pedeapsa de nulitate,
ch Comisiunea juratilor sit' declare cu
majoritate de voturi, oridecateori vti
crede ca este loc a se atorda circum-
stante atenuante in favoarea acuza-
tului ;
Ca, in spectrt, in verdictul juratilor
neconstatandu-se data circumstan-
tele atenuante s'au admis cu majori-
tate de voturi, deciziunea juriului
urmeaz5, a se cases.
Buletinul 1879, p. 579
131. Dup. art. 282 Pr. pen., pre-
sedintele Curtii cu jurati are facul-
tatea a prelungi sesiunea inch pentru
cinci zile.
Buletinul' 187.9, p. 591
132. Numai cand acuzatul ar fi
facut declaratiune inaintea Curtii cu
jurati ca-si apropriaza -martorii la as-
cultarea chrora renuntase acdzatiu-
nea, Curtea e datoare sa asculte acei
martori.
Buletinul 1979, p. 590
133. Dupes art. 332 si 333, Proc.
penalk cari prevad dreptul Ministe-
rului Public $i a presedintelui de a
declara junctiunea sau dislunctiunea
unui proces, in care sunt acuzati
mai multi indivizi, rezultrt ca un a-
semenea drept il an si acuzatd cand
insa i-1 vor core formal dinaintea
Curtei.
Buletinul 1879, p. 595
134. Art. 234 C. pen., pedepseste
cu munc5, silnica pe via., thud
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROlLiNA.
Jurati
morul s5, savamte mai inainte, sau
deodata, sau in urma unei alte crime ;
CA, in speta, recurentul nu a co-
mis omorul in urma unei alte crime,
ci in urma unui alt delict prevazut
de art. 264, Cod. pen., si in atare
caz nu se aplica prima parte a arti-
colului 234, C. pen., ci ultirnul aliniat
dela acest articol ;
CA, magistratii Curtii cu jurati
neobservand cum ca atentatul la tea Ministerului Public, nu este pres-
pudoare, imputat recurentului nu este crisa, sub pedeapsa de nulitate, $i
o crime, ci un delict, a aplicat rAu
prima parte a art. 234, Cod. pen.,
Band recurentului o pedeapsa mai
mare decal aceea pronuntata de lege.
Buletinul 1879, p. 748
135. Dispozitiunile art. 484 si 485,
Pr. pen., sunt generale, i ele trebuesc
sit se aplice atat la condamnatii con-
tradictoriu cat $i la condamnatii in
contumacie ; Ca, de aceia, recunoa-
terile identitatei trebue sa se pronunte
de Curtea cu jurati fara asistenta ju-
ratilor, in ambele cazuri ;
CA, liana nu se va fi recunoscut
identitatea, nu se poate procede la
judecarea condamnatului in contu-
macie. conform formelor ordinare pres-
crise de art. 481, Pr. penalA ;
Ca, dad. s'ar sustine c5, din acest art.
ar rezulta ca constatarea identitatei
unui acuzat contumace este numai
a juriului, la aceasta sa rAspunde
ca. decizia Curtii cu jurati, farA a-
sistenta juriului, pronuntata asupra
identitatei acuzatului contumace, nu
are alt efect decat a-1 supune desba-
terilor juriului ;
CA, aceastA decizie nu se o-
pune ca acest acuzat sa nege din
nou identitatea sa dinaintea juriului
cu ocazia dezbaterilor, i s5, sustina
c5, el nu e autorul, iar juriul poate,
cu toata acea decizie de recunoa,tere,
sa liege, prin declaratiunea sa, iden-
titatea acuzatului ;
I. C. Barozzi.Vol. II
www.dacoromanica.ro
513
Ju raft
C. astfel Curtea cu jurati a putut,
in spet5,, fara asistenta, juriului, sa
se pronunte asupra identitatei acu-
zatului, conform art. 484 i 485, Pr.
penalA.
Buletinul 1879, p. 759
Vezi mai jos, No. 266.
136. Formalitatea previlzutA de
art. 340, Pr. pen., relativa la expu-
nerea subiectului acuzatiunei din par-
apoi, expunerea subiectului acuza-
tiunei fiind in greutatea acuzatului,
dansul nu o poate invoca ca mijloc
de casare.
Buletinul 1880, 49 ; 1881, p. 161 fi
680; 1890, p.919; 1892 p. 708
fl 1894, p. 781
137. Niciun text de lege nu pre-
vede a se face citatiune acuzatului
arestat, sau a-I anunta despre numele
i pronumele avocatului ce-1 apara.
Buletinul 1880, p. 55
138. Dup5, art. 255, Pr. pen., in
caz de lipsit sau orice alt5, impiedi
care a veriunuia din judecgtorii ce
asista Curtea cu jurati, el poate fi
inlocuit cu preedintele tribunalului.
Buletinul 1890, p. 139
Trebue sa se constate tragerea
la sorti a acestui judecator, sub pe-
deapsa de nulitate.
Buletinul 1881, p. 159 qi 434; 1884,
p. 606, 1885, p. 432
139. Starea de smintire, invocata
de acuzat, nefiind o scuz5, din cele
admise de lege pentru uurarea pe-
depsei, ci un fapt justificativ, nu poate
face obiectul unei chestiuni separate,
de oarece ea este coprins5, in ins54i
chestiunea principalg pusa juratilor a-
supra faptului .dacA este culpabil
sau nur.
Buletinul 1880, p. 132 ; 1988 p. 169
fi 1889, p. 544
140. Legea nu core ca in raspun-
33
514 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Jurali
surile juratilor & se reproduce in-
tocmai cuvintele din intrebarile puse
de presedinte, ci este destul sa se ras-
punda la fiecare chestiune in parte
prin clot sau nu ;
Ca, asa fiMd, rectificarile facute
in raspunsurile juratilor, nu pot a-
trage nulitatea verdictului.
Buletinul 1880, p.156 ; 1891, p. 1355;
1893, p. 273 ; 1998, p. 314 ; 1900,
p. 1208 :1903, p. 550.Contra : 188 ?,
p. 348
141. Din art. 281, combinat cu art.
285, Proc. penala, reese ca juratii
can fac parte din lista de sesiune,
pot si trebue sot concure, in primul
rand, la compunerea comisiunii de ju-
decata, ei citi, juratii din lista supli-
mental* nu pot concura, decat numai
in caz de lipsa a acelora si atunci, nu-
mai pane la complectarea numarului
de 25 jurati, cari trebue s fie pre-
zenti gi sa' concure la compunerea
comisiunii, ei ea, chiar in acest caz,
deli se face tragere la sorti, pentru
un indoit numar decat cel cerut pen-
tru complectarea numarului de 25,
concursul for pentru aceasta complec-
tare nu este lasat de lege in voia Buletinul 1980, p. 256 ; 1891, p. 149.
presedintelui Curtii cu jurati sau alt
cuiva, ci la intamplarea sortilor. gi
de aceia se dispune ca complectarea
se va face cu cei dintai esiti la sorti ;
Ca, in fata acestor dispozitiuni,
este evident ea comisiunea juratilor
de judecata, este vitiate in esenta sa,
cand s'a pus in urns din lista corn -
plimentara. pentru tragerea la sorti
a comisiunii de judecata, un numar
mai mare decat cel cerut pentru a
complecta numarul de 25 jurati, a-
cesti supranumerati neavand calitate,
dupa lege, de jurati in acea judecata,
osebit ca concursul for nelegal ar s'a scris pe osebita coal'5 de hartie,
putea sot produca o piedeca in recu- aceasta nu poate (la loc la anulare.
Jurali
zatiile can in legea actuala stint mai
restranse la numar.
Buletinul 1876, p. 497 ; 1880, p. ?3.9
fi 360 ; 1881, p. 162, 170, 357 ; 1882,
p. 110 gi 1884, p. 867
142. Considerand ca, data art. 367,
Proc. pen., prevede ca presedintele
poate incuviinta. inscris, intrarea cui-
va in Camera de deliberare a jura-
tilor, de aci nu rezulta ca ei prese-
dintele poate sot intre fare un motiv
legitim Si real ;
Ca, odata juratii intrati in Camera
de deliberare, presedintele nu mai pu-
tea, intra in Camera for pe motiv a
be da oarecari deslusiri, chiar daca
aceasta s'a cerut de jurati, de oarece
o asemenea procedare este contrara
publicitatii desbaterilor, libertatii se-
cretului deliberatiunii juratilor $i drep-
tului de aparare, caci, orice deslusiri
s'ar cere de jurati, ele pot fi date in
sedinta publica ;
Ca, in speta, presedintele intrand
in Camera de deliberare a juratilor,
ehiar dupa cererea lor, pentru a da
deslusiri in secret, a violat articolul
de lege citat.
Contra : 1881, p. 364, (Sect. Unite) ;
1882, p. 78 i 91; 1990, p. 230
Vezi mai jos, No. 171.
143. Din coprinderea art. 406, Pr.
pen., rezulta, ca on de ate on acu-
zatul cere punerea unei chestiuni ju-
ratilor, Curtea, iar nu presedintele
singur, are dreptul sa examineze gi
sa decida asupra propunerii acuza-
tului, daca este admisibila sau nu.
Buletinul 1880, p. 259
143 bis. Data raspunsurile jura-
tilor la chestiunile puse de presedinte,

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM NA
Jurati,
de oarece nici un text de lege nu
opreste aceasta.
Buletinul 1880, p. 261
144. Chestiunea de a se sti. data
talharia s'a savarsit, sau nu, pe drum
public, este o circumstance ingreuna-
toare, iar nu un element constitutiv ;
Ca, in speta, juriul raspunzand ne-
gativ, asupra chestiunei dacA talha-
ria s'a comis pe drum public, aceasta
nu inlatura faptul de talharie, pre-
vazut si pedepsit de art. 317, C. pen.
Buletinul 1880, p. 355
145. Se poate pune juratilor ches-
tiunea subsidiary de tentative, cand
aceasta rezulta din desbateri, Mat ca
prin aceasta sa se poata sustine ca
s'a introdus o noua actiune.
Buletinul 1890, p. 362
140. Devi prima chestiune, pusa
asupra faptului principal este corn-
plexa caci s'a Goprins circumstance
ingreunatoare casne , totus, a-
ceasta neregularitate, nu poate atrage
nulitatea verdictului, cand. aceias
circumstance ingreunatoare punan-
du-se printr'o chestiune separate, ju-
ratii au raspuns intfun mod afirmativ
asupra ei, asa Ca complexitatea pri-
mei chestiuni, n'a putut schimba intru
nimic intensitatea critninalitatii fap-
tului.
Buletinul 1880, p. 366
147. Betia, nefiind prevazuta de
lege ca o scuza legala, ea nu poate
forma obiectul unei chestiuni pusa
juratilor ;
Ca, admitandu-se betia ca o cir-
cumstance ce putea influenta in de-
terminarea culpabilitatii, relative $i
individuale a autorului unui fapt, ju-
dedtorii de fond, fiind suverani in
aprecierea gradului acestei culpabili-
lasandu-li-se pentru aceasta de
legiuitor, latitudinea intre minimum
si maximum pedepsii, hotarita pentru
fiecare fapt 1i facultatea declararii
www.dacoromanica.ro
515
Jurati
circumstantelor atenuante, deciziunea
for in aceasta privinta iese de sub
controlul Inaltei Curti de casatiune.
Buletinul 1880, p. 397 ; 1881, p. 868
i 1897, p. 1951
14S. Se violeaza legea, cand pre-
sedintele, in materie de atentat con-
tra pudoarei, nu pune juratilor $i
chestiunea agravantil asupra etatii
mai mica de 14 ani a pacieutei (arti-
colul 264 Cod. penal).
Buletinul 1880, p. 403; 1883, p. 738
149. Art. 215 din Cod. penal, pedep-
seste asociatiunile facatorilor de rele,
in scopul aratat in art. 212 Codul
penal, ca un delict particular $i abs-
tractiune facandu-se daca o crime
a rezultat sau nu din aceasta aso-
ciatiune pentru a fi pedepsita, este
destul ca un act pregatitor sa o
manifesto ji acest act este organi-
zarea cetelor ;
Ca, s e m n e 1 e caracteristice ale
acestei asociatiuni sunt lasate in su-
verana apreciere a juratilor ;
Ca, in speta, juratii raspanzand ca
acuzatii s'au constituit in banda, ma-
gistratii n'au violat legea aplicand,
in virtutea art. 215 din Cod. penal,
pedeapsa recluziunei pe timp de 8
ani, termenul fiind intre minimum
$i maximum prevazut de art. 7, No. 3
din Cod. penal, si judecatorii fiind
suverani, in aceste limite a fixa ter-
menul pedepsei.
Buletinul 1880, p. 407
150. Art. 37 din Cod. penal, da ju-
decatorilor facultatea de a confisca,
obiectele aratate in acest art i c o 1,
ceeace exclude dreptul de a se im-
partas1 cei condamnati, in caz de
vanzare, din pretul for ;
Ca, in speta, recurentii n'an do-
vedit cu nimic ca obiectele confiscate
nu erau din tale prevazute de acest
art. 37 Cod. penal.
Buletinul 1880, p. 408
51G REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Juratt
151. Citirea in sedinta publica a
chestianilor puse juratilor, este o for-
malitate esentiala, caci acuzatul are
dreptul a face observatiunile sale
asupra modului cum chestiunile sunt
fAcute ;
Legea nicaeri nu arata expresiu-
nile sacramentale prin can indepli-
nirea acestei formalitati sa fie con-
statata, si ca prin urmare e destul,
oricari ar fi cuvintele intrebuintate,
sa se constate in procesul-verbal c5,
aceasta formalitate s'a indeplinit ;
Ca, in speta, in procesul- verbal zi-
candu-se : a pus chestiunile , ele
sunt echivalente cu acelea de : ca
citit chestiunile.. asa ca se constata
indeplinirea acestei formalitati.
Buletinul 1880, p. 411
152. Art. 361, 362, 365 si 368
Pr. penala stabilesc ca juratii sunt
chemati a delibera si a-si da parerea
separat, intaiu asupra chestiunei care
coprinde elementele constitutive ale
delictului, si dupti aceea asupra ches-
tiunei relative la circumstantele a-
gravante ;
Ca, asa find, precum se poate in-
tielege un verdict afirmativ asupra
chestiunei principale si negativ asupra
acelei care priveste circumstantele
agravante, tot astfel se poate inte-
lege si un verdict negativ la chestiu-
nea principala si afirmativ la cea
secundara. caci un asemenea verdict
insemneaza ca acuzatul nu e culpa-
bil de delictul ce i se impute, deli
a putut sa fie culpabil de un alt la chestiunile puse asupra faptului de
delict, fie pentruca ar fi asistat, Fara
sa ia parte, pe co-acuzatii sai la co-
miterea delictului, fie pentru once
alto consideratiune conciliabila cu
raspunsul dela intrebarea principala;
Ch, astfel fiind, presedintele Curtii
cu jurati, care in fata unui aseme-
nea verdict. obliga, pe jurati a deli-
www.dacoromanica.ro
Jurati,
berg din nou asupra cazului, sub
motiv de contradictiune in verdictul
lor, exercita o presiune nelegitima,
asupra constiintii juratilor in preju-
ditiul apararii, comitand astfel un
adevarat exces de putere.
Buletinul 1881. p. 142
153. Dispozitiunile art. 286 Proc.
pen., prevad un drept lasat de legiui-
tor la facultatea juratului de va voi
se uzeze de el ;
Ca, data juratul n'a voit sa uzeze
de aceasta, facultate ce i s'a acordat
de legiiiitor si a primit sa ia parte
si in a doua sesiune, acuzatul nu
poate din aceasta imprejurare sa
formuleze un motiv de casare.
Buletinul 1881, p. 151 fi 949; 1'391,
p. 74 ; 1897, p. 1227 $i 1905, p 70
154. Art. 395 din Pr. penala nu
cere ca procesul-verbal al sedintei sit
fie redactat chiar in ziva judecarei
cauzei ;
De unde rezulta ea el se poate
face si in !Irma.
Buletinul 1881, p. 340 $i 1896, p. 853
155. Conform art. 363 din Proc. pe-
nall, numai in caz tend acuzatul a
propus o scuza din cele admise de
lege, unde presedintele este dator,
sub pedeapsa de nulitate, a purse ju-
ratilor o chestiune separate. trebue
sa mai adaoge si cuvintele acestea
ccutare fapt este bine constatat ? ;
Ca, in speta. ne rezultand ca acu-
zatul a propus o asemenea scuza,
presedintele nu era tinut sa adaoge
care era acuzat, si cuvintele din a-
liniatul penultim al art. 363.
Buletinul 1881, p. 341 $i 1903,p. 1164
156. Dup5, art. 405 din Pr. penala, o
deciziune condamnatoare nu se poate
anula de Curtea de casatiune pen-
tru neregularitati comise in cursul
instructiunei, pre cat nu este pre-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMAXA 517

Jurati Jurati
serisa, in lege pedeapsa de nulitate vocator, dand instructiuni pentru co-
pentru dansele. miterea crimeiv, si la care juratii
Buletinul 1881, p. 350 faspunzand afirmativ, nu se poate
157. Din combinatia art. 234 si zice ca chestiunea astfel formulata
38 Cod. pen. rezulta ca, tentativa ar fi complexa.
de omor se pedepseste cu pedeapsa Buletinul 1881, p. 681
recluziunei. care e pedeapsa de o 160. Magistratii Curtii cu jurati
treapta inai jos de cat aceia a mun- sunt obligati a tine seams in apli-
cei silnice pe timp marginit cu care carea pedepsei de circumstantele
se pedepseste omorul ; usuratoare acordate acuzatului prin
Ca, in speta, recurentul fiind decla- verdictul juriului, chiar cand faptul
rat de juriu culpabil numai de ten- comis e un delict.
tativa de omor, iar Curtea aplicandu-i
minimum pedepsei muncei silnice, a Buletinu11881, p. 694 gi 890; 1888,
facut o gresita aplicatiune de lege, p. 811 gi 1891, p. 76
aplicand tentativei de omor, pedeapsa 161. Considerand ca prin art. 372
ce s'ar fi cuvenit culpabilului de din Pr. pen., nu se dispune ca numai
crima de omor savarsit dar neizbutit. primul jurat trebueste sa citeasca
Buletinul 1891, p. 359 verdictul juratilor ;
158. Dupe art. 47 din C. pen., sunt Ca, dar, cand primul jurat din
agenti provocatori acei cari prin da- verice cauza nu poate citi aceasta
ruri, promisiuni, amenintari, abuz de declaratie, el poate fi suplinit in a-
autoritate sau de putere, uneltiri ceasta privinta de unul din ceilalti
culpabile, etc., vor fi provocat, sau 11 jurati. destul numai ca aceasta
vor fi dat instructiuni spre a se citire sa, se kick' conform art. 373,
comite crima ; in prezenta juratilor, ceeace face a
Ca, in speta,, chestiunea pusa, ju- se prezuma ca suplinirea este cu
ratilor si la care au raspuns afir- consimtimantul lor, si nu este ne-
mativ, nu cuprinde veriunul din ele- cesar ca sa se arate motivul pentru
mentele constitutive enuntate in ar- care primul jurat n'a facut citirea,
ticolul 47 sus citat fara, care nu prezumandu-se ca un motiv plauzibil
poate exists crima de provocare pre- l'a impiedecat.
vazuta si pedepsita de acest articol. Buletinul 1881, p. 785 ; 1889, p. :223,
Buletinul 1881, p. 361 1892, p. 1072 gi 1896, p. 1137
159. Considerand ca provocarea 162. Nici un articol din Procedura
constituind un delict a parte, agentul penala nu prohiba ca o sedinta in-
provocator este considerat si pedepsit ceputa intr'o zi lucratoare, sa se
Ca si autorii crimei - continue a doua zi care ar putea fi
CA., astfel fiind, in speta, nu era o zi de sarbatoare (art. 367 Pr. pen.).
loc a se pune in privinta recuren- Buletinul 1881, p. 795 gi 1896, p. 852
tului chestiune separate asupra cir- 163. Art. 372 din Pr. pen., este
cumstantelor agravante in cari s'a reproductiunea credincioasa, a anti-
comis crima asa cum s'a pus pentru colului 348 din Pr. penala franceza,
autorii principali ; si in Pranta, atat doctrina cat si
Ca, astfel, presedintele Curtii cu jurisprudenta, recunosc ca simplul
jurati. punand chestiunea cDaca a- raspuns dat de jurati cu da, si cu
cuzatul a luat parte ca agent pro- .nu., fara a repeta vorbele formu-

www.dacoromanica.ro
518 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Juratt Juraft
late in chestiuni nu pot vitia ju- Ca, numai doctrina si jurisprudenta
decata. a admis citirea chestiunilor de chtre
Buletinul 1881, p. 797 ; 1882, p. 348 presedinte si aceasta in stop de a
fi 1904, p. 1288 se da o mai intinsh libertate dreptu-
164. Considerand ca cuvintele lui de aparare, adica, ca acuzatii sau
< bucate secerate sau fanete cositeo, aparatorii lor sa is cunostintit de
intrebuintate de art. 360 Cod. pen., chestiunile puse, si sa poata face
coprind si parte provenind din re- verio obiectiune, sau sa ceara pn-
colta, fiind expresiuni generale cari nerea inca a veriunei chestiuni sub-
se aplica la toate soiurile de fanete sidiare in favoarea acuzatilor ;
servind de nutret, la vite, si nefiind Ca, dar interesul citirei chestiunilor
nici un motiv de a face deosebire nefiind altul decat acela de a avea
intre ele ; apararea sau acuzatiunea cunostinta,
Considerand ca, art. 360 nu zice de ele, cata a se sti dach acuzatii
ca atunci numai se pedepseste in- sau ap5ratorii lor au avut cunostinta
cendiul de bucate, Land sunt adu- de cuprinsul lor.
nate intfun mod determinat. ci din Buletinul 1881, p. 877
contra din expresiunile : .fiind acele
< lemne gramadite on asezate unele 167. Legiuitorul cerand ca lista
4artga, altele, precum si bucatele de numele juratilor sa, se comunice
gramadite on (acute in stoguri, sau in ajunul zilei de judecata, nu fie-
fanul strans in chpiti, clai on sire , seaza si ora la care trebue sa fie
rezulta eh' oricum s'ar ghsi asezate facuta aceasta comunicare (art. 2c4
acele bucate, incendiul lor se pe- Pr. pen.).
depseste, si nici nu s'ar intelege o Buletinul 1891, p. 879
dispozitiune diferit& ; 168. Avand in vedere ca chestiu-
Avand in vedere inch ca paele nu nile au fost puse juratilor conform
se inteleg decal gramadite, fiind re- deciziunii de trimitere si actului de
zultatul seceratului si treeratului. acuzatie ;
Buletinul 1891, p. 873 Oil, dach in chestiunea principal&
165. De vreme ce art. 358 din Cod. puss juratilor s5, preschimbat data
pen., prevede o pedeapsa pentru in- comiterei crimei, trecandu-se in be
cendiul unei case nelocuita, iar ar- de 7 8 Ianuarie, ziva de 7 8 Fe-
ticolul 357 o pedeaps5, mai mare bruarie, aceasta preschimbare a datei
pentru incendiul unei case locuita, nu este altceva decat rezultatul unei
circumstanta ca casa incediata era erori materiale care n'a putut fi de
locuita, constitue o circumstanta natura a influents intrucat-va asu-
agravanta si trebue sa fach obiectul pra juratilor spre a-i putea induce
unei intrebari deosebite push jura- in eroare asupra identitatei faptului
tilor, fara care nu se poate aplica imputat acuzatilor.
pedeapsa prevazuta de art. 357. Buletinul 1881, p. 881
Buletinu11881, p. 874; 1883, p. 98? 169. Medicii decateori inStrumen-
ri 1110 ; 1884, p. 612 teaza in aceasta calitate si sunt
166. Din coprinderea art. 365 Pr. chemati a-si da, avizul lor, conform
pen., nu rezulta ca, presedintele e art. 43 Cod. proc. pen., sunt consi-
obligat a da citire chestiunilor puse derati ca experti, si dar, in materiile
juratilor ; unde ei au fault asemenea acte de

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISE'RUDENTA RONLiNA 519

.7-twat/ Jurati
constatare, nu pot lila parte ca ju- imprimand astfel caracterul unui or-
rati (art. 290 Pr pen.). gan impasibil al legei.
Buletinul 1881, p. 892 Si 1845 p. 445 Buletinul 1882, p. 91; 1883, p. 118 ;
170. Dupa art. 263 Pr. pen., func- 1890, p. 230 ; 1896, p. 779 Si 1899,
tiunea de jurat este incompatibila p. 326
cu functiunea de perceptor de con- 172. Considerand ca, data partea
tributiuni ; civila are dreptul la daune interese
Ca, dupe art. 259 Pr. pen., nimeni contra acnzatului achitat, sunt insa
nu poate indeplini functiunea de ju- oarecari limite la aceasta, si intre
rat data se MIA' in veriunul din ca- altele, ca Curtea nu se poate into
zurile de incompatibilitate prevazute meia pentru a acorda daune decat
de lege ; pe faptele cari au format obiectul
nulitatea rezultand din nele- acuzatiunei ;
gala constituire a juriului, se poate Pe langa. aceasta, Curtea trebue
invoca direct in Casatiune, cu toate sa mai constate gresala sau quasi-
ca nu s'a facut in asta privire nicio delictul prin care s'a comis daunt.
propunere inaintea instantei de fond. Buletinul 1882, p. 93
Buletinul 1881, p. 952; 1885, p. 173. Art. 262, aliniatul Ill din
446 pi 1904, p. 1871 din Proc. penala. declare incapabili
171. Dupa art. 367 din Proc. penala, de functiunea de jurat pe persoanele
presedin tele Curtii en jurati avand ce se afla puse sub interdictiune ;
dreptul a autoriza intrarea in Ca- Prin urmare, e vitiate constituirea
mera juratilor a oricarei persoane, juriului cand se constate di, a par-
oricare ar fi cauza care legitirneaza ticipat la constituirea lui un jurat
aceasta masura. fieca jurat ii ar cere ce se afla pus sub interdictiune.
deslusiri, fieca ar cere alimente sau Buletinul 1882, p. 234
ajutoare in caz de indispozitiune a 174. Dupa art. 372 din Pr. pen., ju-
verinnuia din jurati. cu atat mai ratii trebue sa raspunda asupra fie-
mult cuvant presedintele in persoana, carei chestiuni principale prin expre-
care, in virtutea puterei sale discre- siunea < dap si celelalte ;
tionare, are dreptul a da asemenea Ca, este suficient ca aceasta, re-
autorizatiune, poate sa ;ntre in ca- productiune a chestiunei in verdict sa
mera de deliberare a juratilor, pentru fie numai in privinta faptului prin-
a da oareeari deslusiri, dace s'au ce- cipal, caci cat priveste chestiunea re-
rut intr'un mod expres de jurati ; lative la circunistantele agravante
Legea a exclus do temerara si sau atenuante, nefiind tot astfel,
neadmisibila prezumptiunea ca pre- juratii pot raspunde printr'un singur
sedintele Curtii cu jurati, sub pretext cdaD sau Culp, de oarece raspunsul
de deslusiri, va da explicatiuni cari for monosilabic exprima o singura
n'au fost puse in discutiunea par- ideie, aceia de a se sti dace cutare
tilor, sau va afirma fapte cari n'au fapt material a avut loc sau nu.
fost afirmate, on va exercita presiuni Buletinul 1892, p. 348, 1883, p.
asupra juratilor in detrimentul drop- 984 qi 1896, p. 857
tului de aparare, de oarece atribu- 175. Chiar de ar fi o nulitate tre-
tiunile presedintelui stint lasate in cerea depozitiunei unui martor in
sarcina onoarei si constiintei sale, actin de acuza thine, totusi ea ra-

www.dacoromanica.ro
520 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Juati
mane acopenta, prin tacere, nefacan-
du-se verio o propunere inaintea
Curtii cu jurati.
Buletinul 1882, p. 349
176. Daca dupa art. 285 din Pr. pen.,
prezenta a 25 jurati titulari este su-
ficienta pentru inceperea lucrarilor
Curtii, de aci nu rezulta ca, in caz
cand la apelul nominal ar raspunde
un numar mai mare de jurati titu-
lari, numa'sul sa fie redus la 25 in-
laturandu-se ceilalti, ci din contra
acest text de lege prevede in mod
clar ca trebue sa is parte toti
juratii titulari.
Buletinul 1882, p. 582 ; 1899, p. 1301
177. Nulitatile relative la inchee-
rea actului medico-legal, nefiind re-
lative dinaintea Camerii de punere
sub acuzatiune, gi nici facandu-se
recurs in termen de 5 zile, in contra
deciziunei Camerii de punere sub a-
cuzatie, asemenea nulitati nu pot fi
invocate pentru prima oara in Casatie.
Buletinul 1982, p. 584
178. llaca, in lista notificata aen-
zatilor s'au trecut un numar mai
mare de jurati. aceasta nu constitue
un caz de nulitate, destul sa fie con-
statat ca juratii cari s'au comunicat
acuzatilor, erau chiar aceia cari, dupa
tragerea la sorti, aveau competenta
a judeca in acea sesiune.
Buletinul 1392, p. 585
179. Din combinatia art. 301, 302,
309, 311 si 406, Proc. penala, re-
zulta ca, data presedintele Curtii cu
jurati este investit de lege cu o pu-
tere discretional* in ceeace'priveste
descoperirea adevarului, nu i-a dat
insa dreptul de a se pronunta el sin-
gur asupra cererilor ce, sau Ministerul
Public sau acuzatul, ar face pentru
a reclama verio facultate sau veriun
drept ce-i da. legea ;
Ca, in asemenea caz, Curtea cu ju-
rati (magistratii) sent in drept si da-
www.dacoromanica.ro
Juraft
tori a se pronunta, dupa ce partea
cealalta va fi fost ascultata, sub pe-
deapsa de a se anula deciziunea de
condamnare ce va urma.
Buletinul 1882, p. 592, 1112
Astfel, daca un martor poate sau
nu poate fi ascultat, magistratii Curtii
trebue sa hotarasca.
Buletinul 1897, p. 1485
180. Daca la chestiunea principald,
relativa la culpabilitatea acuzatului,
textul $i spiritul legei care ca juratii
sa raspunda prin reproductiunea in-
tregii intrebari (art. 372, Proc. pen.),
cerinta aceasta se justifica, prin con-
sideratiunea c5, chestiunea relativa
la culpabilitate, implica dou5. idei :
aceia a existentii sau neexistentii lap-
tului material si aceia a culpabili-
tatii sau intentiunii doloase ;
Ins', intru cat priveste chestiunea
relativa la circumstantele agravante,
nefiind tot astfel, juratii pot raspunde
prin un simplu da sau nu, de oarece
chestiunea la care se raporta raspun-
sul for monosilabic, este o singura
ideie, aceea de a se sti, data cutare
fapt material a avut be sau nu.
Buletinul 1882, p. 849
Formula aratata prin art. 372. Pr.
pen., nu e prescrisa sub pedeapsa de
nulitate.
Buletinul 1883, p. 984
181. Desi prin art. 377 din Proc.
pen., se las5, la facultatea Curtii sa
amane procesul pentru sesiiinea vii-
toare, aceasta insa numai in cazul
cand cererea s'a facut de dare acu-
zat mai inainte de ascultarea mar-
torilor.
Buletinul 1882, p. 1101
182. Pentru a fi cineva pedepsit
dupa art. 113, Cod. pen., trebue ca
in momenta cand a primit moneta
sa fi stint ca este falsa ;
Ca, art. 114 din Cod. pen., nu se
poate aplica decat atunci cand un
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 521

Juratt Jura(t
individ a primit o moneta false cre- subscris de prevenit, nu poate fi con-
zand eh este bung, si in urma, des- siderat decat ca un act nul.
coperind falsitatea, a voit sa o intro- Buletinul 1883, p. 738
buinteze si el la randul sau punan- 187. Pentru a fi loc la aplicarea
du-o in circulatie. art. 357, Proc. pen., numirea unui
Buletinul 1882, p. 1119 interpret nu e destul numai ca
1S3. Dispozitiunile art. 372, alin. 3, acuzatul sa fie strain, ci trebue inca
Proc. pen., nefiind prescrise sub pe- sa nu stie a vorbi limba romans ;
deapsa de nulitate, nu este o forma- Ca, afara de aceasta, numirea unui
litate esentiala a se trece in verdic- interpret nu este indispensabila decal
tul juratilor cuvintele .Inaintea lui atunci (And acuzatul o cere, sau cand
Dumnezeu si a oamenilor.. rezulta din desbateri circumstance de
Buletinul 1883, p. 116 acelea cari sa reclame necesitatea
184. Dupa Procedura pena15., modi- sau utilitatea acestei numiri.
ficat5, nu se cere decat o list5. trio- Buletinul 1883, p. 1218
nala si alta suplimentara, fara a fixa 188. Citirea actulni de acuzatie
numarul de 40 decat pentru juratii de care presedinte, iar nu de gre-
suplimentari ; fier, nu e prescrisa de lege sub pe-
Legea prin art. 270, Proc. penal., deapsa die nulitate.
prevede ca se va forma, prin ingri- Buletinul 1883, p. 1219
jirea prefectului, o list5, suplimentara
de persoanele cari locue:x in oral ; 189. Comite un exces de putere
Ca, un jurat care figureaza in lista presedintele Curtii cu jurati atunci
trienala, poate fi trecut si in cea su- cand, cu ocaziunea rezumatului ce-1
plimentara, pe cat timp domiciliaza face juratilor, le arata pedeapsa ce-o
in oral. prevede legea pentru crima comisa,
Buletinul 1883, p. 217 deoarece prin aceasta procedare, pre-
185. Dupa art. 234, alin. 2, Cod. sedintele Curtii influenteaza asupra
pen., omorul se pedepseste cu munc5, intimei convingeri a juratilor cari
silnica pe viata, numai atunci cand trebue sa fie preocupati numai de
va fi avut de stop on a prepare, on faptele petrecute, iar nici de cum de
a inlesni, on a execute un delict ; pedeapsa ce pronunta legittitorul.
iar in toate celelalte cazuri se pe- Buletinul 1884, p. 71
depseste cu munca silnica pe timp 190. Din combinatiunea art. 86 i
marginit ; 99 Proc. civila, rezulta ca, oridecate
Ca, prin urmare, delictul care a on o cauza e de nature a provoca
urmat sau precedat omorul, fiind o un scandal, daca discutia ar fi pu-
circumstance agravanta, urmeaz5, s5, blics. instanta de fond poate ordona
face obiectul unei chestiuni distincte. ca sedinta sa fie secreta ;
Buletinul 1883, p. 732 Ca, in spet5., faptul care a fost
186. Interogatorul acuzatului fiind trimis in judecata Curtii cu jurati
un act esential de procedure si intru fiind un atentat la bunele moravuri,
cat nu este datat, asa ca nu se poate intrucat desbaterile in public ar fi
sti data e luat inainte sau dupe co- atins in cel mai mare grad morali-
municarea actului de acuzare si de- tatea publics, presedintele Curtii, or-
ciziunii Camerii si intru cat nu e donand ca sedinta sa fie secreta, in

www.dacoromanica.ro
522 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMAN A
Jurait
urma cererei Ministerului public, n'a
facut decat s se conforme legii.
Buletinul 1884, p. 205
191. Avand in vedere ca, prin ar-
ticolul 360 Pr. pen., se prescrie in
mod imperativ ca : .Presedintele
Curtii cu jurati va rezuma cauza, ;
Ca, desi legea nu prescrie aceasta,
sub pedeaps5, de nulitate, nu este
mai putiin adevgrat ca este o for-
malitate esentiala pe care legiuitorul
a crezut-o utila in interesul apara-
rii intrucat presedintele Curtii cu
jurati avand misiunea, dup& lege, de
a cerceta adev&rul si de a fi cum-
pana dreptatei intre acuzat si so-
cietate, prin rezumat face pe jurati
s& aiba un tablou viu si scurt al
afacerei ce sunt chemati a o judeca,
fixandu-le punctele asupra earora ei
trebue sa decid& ;
Ca, procesul-verbal al audientei
urmeaza sa contina indeplinirea a-
cestei formalitati ;
Ca, in spet5, nefitcandu-se men-
iune despre aceasta in procesul-
verbal al audientei, e prezumptie le-
gala ea aceasta formalitate nu s'a
indeplinit, violandu-se in mod for-
mal dispozitiile art. 360 Pr. pen.
Buletinul 1884, p. 372
Vezi mai jos No. 236.
192. Operatiunea tragerei la sorti
a judecatorilor cari compun Curtea
cu jurati, e o formalitate substan-
tiala a carei omisiune atrage casa-
rea deciziunei.
Buletinul 1894, p. 606
193. Magistratii Curtii cu jurati
cand condamna la despAgubiri civile
pe acuzatii achitati, sunt datori, con-
form art. 381 $i 389 Pr. pen., sa-si
motiveze deciziunea lor.
Buletinul 1884, p. 646
Vezi si euvantul ePresab No. 4.
194. Presedintele Curtii e dator
sa aminteasca juratilor, ca, in caz
www.dacoromanica.ro
Jura t
de paritate de voturi asupra \Teri-
carei chestiuni, parerea cea mai fa-
vorabila va, prevala.
Buletinul 1884, p, 649
195. Chestiunea autoritatei morale,
prevazut6 de art. 265 din Cod. pen.
p r i n t r e circumstantele agravante,
fiind o chestiune pure de drept, apar-
tine Curtii de a o decide dup. cir-
cumstantele de fapt declarate de
juriu, neputand forma una din ches-
tiunile cari trebuesc puse juratilor.
Buletinul 1884, p. 881
196. Art. 347 din Proc. penala nu
opreste de a se asculta fiul unui acu-
zat decat ca martor, nu insa $i ca
informator, de oarece dup. art. 302
aceiasi procedurA, presedintele unei
Curti este investit cu putere discre-
tionara in virtutea careia poate as-
culta pe orice persoane.
Buletinul 1884, p. 952
197. Desi dup.& art. 347 alin. 3,
Proc. penala, nu pot fi primite de-
pozitiunile fratilor si surorilor ;
Considerand, insA, ca, prin ultimul
aliniat al aceluias articol se prescrie
ca auzirea acestor persoane nu va
fi o cauza de nulitate in caz cand
Ministerul public, partea civila si a-
cuzatul nu se vor fi opus la a for
marturie :
GA, in spetk se constat& din pro-
cesul-verbal al sedintei ca nici una
din aceste persoane nu s'a opus la
ascultarea acelor martori ;
Buletinul 1884, p. 957
198. Fapta de a incerca sa omoare
pe cineva, dar ca n'a reusit din irn-
prejurari neatarnate de vointa lui,
constitue crima s&varsita dar ne is-
butt& ;
Ca, circumstanta c5, ea n'a rausit
din called, independent& de vointa
autorului fiind constitutiva iar nu a-
gravanta a acelei crime, ca atare tre-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 523

Jul aft Just I

hue sa fact obiectul unei singure torilor ceruta de parti, ei a voit a
chestiuni puss juratilor. zice ca judecatorii sunt tinuti sa
Buletinnl 1884, p. 958 asculte pe martori oridecateori proba
199. Din dispozitiunile art. 389 testimoniala este admisa de lege,
din Proc. penala., rezulta ca, o Curte oridecateori sunt trebuinciosi, si nu-
poate condamna la despagubiri cand mai in cazuri exceptionale nu este
deciziunea sa se poate concilia cu admisa proba testimoniala, adic5
declaratiunea de neculpabilitate a ju- cand nu este admisibila in drept si
ratilor. fara sa existe verio contra - cand faptul este destul de cert.
dictie intre una si alta de natura a Buletinul 1885, p. 614
aduce o atingere suveranitatei ver- 203. Dup5, art. 366, alin. II din Pr.
dictului juratilor. penala., primul jurat este acela care
Buletinul 1885, p. 152 a iesit intai la sorti, sau acel ales
200. Considerand ca deli dupg cu consimtimantul sau de ceilalti
declaratiunea negativa a juratilor, jurati ;
Curtea poate sa condamne pe acu- Ca, nicaieri legea nu prescrie ca, in
zatul achitat la daune interese catre caz de alegere, &a se dreseze despre
partea civila, ins in atare caz tre- aceasta operatiune veriun act, sau
bue ca deciziunea ei sa se concilieze cu sa se faca despre ea o mentiune deo-
declaratiunea negativa a juriului, sa sebita in nrocesul-verbal al audientei ;
respecto lucrul judecat. si sa recu- Considerand ca, faptul ca un jurat
noasca existenta unei culpe deosebita functioneaza fata cu colegii sai si cu
de crima inlaturata prin verdictul Curtea ca prim jurat, fara a se ri-
juratilor dica verio protestare, este o proba
Ca, in speta, deciziunea atacata suficienta ca el a fost chiemat prin
declarand ca achitatul a provocat la votul colegilor sai la acea functiune,
comiterea faptului prin daruri, pro- si ca a consimtit sa o indeplineasca.
misiuni sau abuz de autoritate, pe Buletinul 1885, p. 621 ,si 1890, p. 714
autorul material al acelui delict, se 204. Jurat,ii pot cere dela prese-
pune in flagranta contradictiune cu dintele Curtii un al doilea act de
verdictul juratilor, si violeaza astfel chestiuni cand eel dintaiu este rupt
autoritatea lucrului judecat rezultand si in imposibilitate de a scrie pe el,
din acel verdict. nefiind aceasta prescrisa sub pe-
Buletinul 1885, p. 345 Si 1887, p. 826 deapsa de nulitate.
201. Nulitatile si incompatibilita- Buletinul 1995, p. 630
tile cari tind la reaua constituire a 205. In general once fapt de scuza
comisiunei juratilor, sunt de ordine propriu zisa, invocat de aparare, tre-
publica si se pot invoca pentru prima bue sa fie pus ca chestiune juriului,
data in Casatiune. sub pedeapsa de nulitate, precum re-
Buletinul 1885, p. 446 zulta aceasta din art. 363 din Proc.
202. Dupa art. 405 si 406 din Pr. penala, sub conditiune data scuza
penala, rezulta ca legiuitorul n'a voit se propune in interesul apararei de
sa subordone dreptul de aparare, Care acuzat, si data faptul propus
aprecierei discretionare a judecatori- ca scuza este admis de lege.
lor. dand acestora puterea de a ref uza Buletinul 1885, p. 773 ,si 836
intr'un mod arbitrar ascultarea mar- Chestiunea provocatiunei, fiind o

www.dacoromanica.ro
524 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Jurati Jurati
scuza legalti, trebueste puss separat serioasa, e o conditie substantiala
jura pentru validitatea procedurei urmate,
Buletinul 1888, p. 667; 1890, p. 192 de aci urmeaza, ea de cateori avo-
qi 932 ; 1891, p. 848 catul numit exoficio n'a putut co-
206. Legea nu prevede nicio im- munica cu acuzatul, si ca acest a-
piedecare ca doi frati sit figureze vocat a fost inlocuit in ziva proce-
impremia ca jurati ; sului printr'un alt avocat care n'a
Ca, acolo uncle legea nu creaza o avut timp sa studieze afacerea, sa
incompatibilitate in procedura pe- comunice cu acuzatul si sa prepare
nala. ea nu se poate stabili cu aim- apararea, nu se poate zice ca acu-
logie trasa din legislatiunea comuna. zatul a fost aparat, si in asemenea
Buletinul 1895, p. 777; 1889, p. .997 ; imprejurari se caseaza decizia earth
1990, p. 573; 1891. p. 75 Fi 1895, cu jurati.
pug. 1359 Buletinul 1886, p. 449 ; 1987, p. 157 ;
207. Considerand ca, circumstantele 1888, p. 1014 Fi 1898, p. 817
atenuante lasate de legiuitor in apre- 211. Avand in vedere ea, dupe
cierea judecatorului, hind de nature art. 226 din Proc. penala, prefectii
a influents asupra gradului de cul- judetelor la implinitul fiecarui period
pabilitate a autorului unui fapt si a de 3 ani, au a forma, o lists gene-
determine culpabilitatea sa corecta, rals de toate persoanele domiciliate
relative si individuals, culpabilitate in judetul lor, cari vor avea, apti-
ce in realitatea lucrurilor este sin- tudinea de a fi jurati ;
gura ce se judeca inaintea instan- Ca, nicaieri aceasta distinctiune nu
telor judecatoresti, este logic si ra- este enuntata in lege intre jurat,
tional ca judecatorul ce are a se locuitor la tare, si jurat, locuitor la
pronuntA asupra culpabilitatei, sa oral;
fie in drept a se pronunta si asupra Ca, din contra, vorba .domiciliate
existentei acestor circumstance. in judetele lor., trebue sa fie inte-
Buletinul 1885, p. 796; 1886, p. 899 leash si pentru persoanele domici-
fi 1891, p. 76 liate in orase, deoarece judetele an
208. Cauzele de incompatibilitate orasele si targurile lor.
sau de necapacitate a juratilor sunt Buletinul 1886, p. 468
de drept strict; 212. Avand in vedere ca este e-
Ca nicaieri legea nu prevede ca, xact dupa dispozitiunile art. 342 Pr.
inrudirea intre un judecator si un pen., ca formula juramantului con-
jurat sa fie o cauza de necapacitate tine si cuvant salt= ;
pentru un jurat sau de recuzare Considerand rose, ca, deli se con-
pentru un judecator. stata din procesul verbal di jura-
Buletinul 1886, p. 78 mantul a fost prestat fara a se pre-
209. Lipsa unui jurat din lista vedea si cuvantul alt., totusi, insa,
comunicata acuzatului, atrage nuli- eliminatiunea cuvantului gait, nu a
tatea deciziunii Curtii cu jurati. alterat, intru nimic, formula sacra-
Buletinul 1886, p. 80 mentala a juramantului cuprinsa in
210. Apararea acuzatului neputand sus citatul text de lege, si cuvantul
fi o forma iluzorie sau un simulacru, cnimic alt decat adevarul, , si mimic
ci cea mai de capetenie forma a ca- decat adevarub, fiind cu desavar-
rei observare pe deplin, cu consecinta sire identice, in limba romans, a-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 525

JuPati
ceasta omisiune, nefiind esentiala, nu
poate constitui o nulitate.
Buletinul 1886, p. 470
213. Art. 263 din Procedura penala
deelara incompatibila functiunea de
jurat cu aceia de invatator de scoa-
lele prinnare ;
Considerand ca. din termenul in-
vatator> intrebuintat prin acel ar-
ticol rezulta, ca legiuitorul a inteles
numai pe invatatorii din comunele
rurale iar nu si pe cei din comunele
urbane. cari, dupa art. 7, alin. 3 din
legea asupra instructiunei publice.
p ,arty denurnirea de institutori.
Buletinul 1886, pag. 589 ,si 1893,
pag. 181
214. Avand in vedere ca recu-
rentii, data nu voiau sa, fie judecati
de d-1 medic expert Jugureano
n'av au decal sa-1 recuze ;
Ca, de altmintrelea, aceasta incom-
patibilitate nu este prevazuta de
Procedura noastra criminala si ea
nu poate fi creeata prin interpreta-
tiune.
Buletinul 1886, p. 593
215. Dupa art. 376 din Pr. penala,
data desbaterile incepute, vor tre-
b ui continuate, far& intrerupere, pans
dupa declaratiunea juratilor, si pre-
sedintele nu va putea sa le sus-
pende decat cand trebuinta va cere
ca sa se repauzeze judecatorii, ju-
ratii, martorii si acuzatii ;
Cl, rezulta din acest articol, ea
dreptul de a suspenda sedinta oride-
cateori trebuinta o va cere, apartine
numai presedintelui singur :
Ca, in speta, procesul-verbal cons- prejudiciu din aceasta imprejurare,
tata ca nu era trebuinta de a se aceasta no poate constitui un mijloc
suspend& sedinta de oarece mai fu- de nulitate.
sese suspendata de putin timp ;
Cl, nici un incident contencios in
aceasta privinta nu s'a ridicat de
parte, astfel incat Curtea sa fie chie- presedintele Curtii nu este dator de
mata de a da o hotarare ;
Jurati
Ca, nefiind vorba de un incident
contencios, ci de o masura pe care
legea prin art. 376 Pr. pen., 0 lass in
atributia presedintelui, ca attire pre-
sedintele era in drept SA o deslege
singur.
Buletinul 1886, I). 596
216. Prin art. 301 din Proc. pen.,
legiuitorul pune in sarcina onoarei
5i constiintei presedintelui, datoria
de a se stradui in toate modiirile
pentru darea pe fata, a adevarului ,
Ca de ad rezulta ca, in interesul
descoperirei adevarului, presedintele,
in virtutea puterei sale discretionare,
poate sa, ordone citirea depozitiei unui
martor care cu toate ca a fost au-
diat la instructie, n'a fost citat ;
Ca asesorli Curtii n'au drept sa se
amestece cand e vorba de masurile
luate de presedinte in virtutea pu-
terei sale discretionare.
Buletinul 1886, p. 607 ; 188.9, p.326
$i 1905, p. 207
217. Daca in lista juratilor, noti-
ficata acuzatilor, s'a trecut un numar
mai mare de jurati, aceasta nu cons-
titue un caz de nulitate, destul s
fie constatat ca juratii cari s'au co-
municat acuzatilor erau chiar aceia
cari au fost trasi la sorti si aveau
competinta de a judeca in acea se-
si une.
Buletinul 1886, p. 810
218. Desi in lista juratilor, comu-
nicata, acuzatilor, nu se arata, la unii
dinteinsii domiciliul, profesiunea si
etatea, totusi, intrucat no se constata
ca prin aceasta li s'au cauzat veriun
Buletinul 1886, p. 811; 1896, p. 853
$i 1905, p. 245
219. Dup. art. 365 Proc. penala,
a pune o chestiune deosebita si in

www.dacoromanica.ro
 526 REPERTORML GENERAL DE KRISPRUDENTA ROMANA

Jurati Jura fi
privinta circumstantelor usuratoare, 223. Considerand ca, legiuitorul
ci datoria lui consista numai de a pedepsind furtul ca o vatamare adusa
destepta verbal pe jurati ca ei sunt proprietatii, a gradat pedeapsa auto-
in drept, de gasesc de cuviinta.. sa rului, dupa diferite circumstance a-
acorde circumstance usuratoare cu gravante in cari faptul s'a comis ;
majoritate de voturi. Ca, intre aceste circumstante, pre-
Buletinul 1886, p. 892 vazute de legiuitor, este si aceea in
220. Considerand ca, prin scuze care autorul a savarsit faptul, dim -
legale. se intelege orice imprejurare preuna cu alti complici asociati pen-
de natura a micsora pedeapsa; till a comite talharii sau furturi ;
Avand in vedere ca, presedintele, De unde rezulta ea, si aceasta con-
de$i a pus juratilor chestiunea mi- stitue o circumstance agravanta, asu-
noritatei, rezultand din desbateri, dar pra careia juratii trebuesc intrebati
pe cat timp dansii n'au raspuns la printr'o chestiune separata ;
aceasta chestiune, verdictul era in- Considerand ca, deli legiuitorul
complect, si prin urmare, presedin- pedepsit cu o pedeapsa criminals fur-
tele, era dator trimita inapoi in tul comis de mai multe persoane aso-
Camera de deliberare spre a-1 corn- ciate pentru talharii sau furturi, de
plecta. uncle s'ar putea deduce ca aceasta cir-
Buletinul 1886, p. 956 cumstanta ar fi un element consti-
221. Ajutorul de primar, facand tutiv al crimei, si care prin urmare,
parte dintre ofiteri politiei judecato- ar trebui sa fie puss in chestiunea
resti, nu poate figura intro jurati. principals, totus aceasta imprejurare
Buletinul 1887, p. 236 nu este deciziva, de oarece agravarea
222. Dreptul acuzatului, prevazut pedepsei nu poate preschimba intim
de art. 327 Pr. pen., de a comunica element constitutiv al delictnlui, ceea-
cu aparatorul sau dupa luarea intero- ce in natura lucrurilor si in ochii le-
gatorului. ii este acordat in vederea giuitorului nu constitue decat o cir-
apararei sale ; cumstanta agravanta a acelui delict,
Ca, aceasta aparare, n'ar fi liberasi aceasta cu atat mai mult cu cat
din momentul ce dansul n'ar putea si delictul de lovire se pedepseste cu
comunica cu aparatorul sau singur si o pedeapsa criminals, tend lovirile
Para teama de a fi ascultat de un au cauzat moartea, si cu toate ace-
altul ; stea, circumstanta ea lovirile au can-
Ca. formele ce garanteaza exerci- zat moartea, nu inceteaza de a fi o
tiul dreptului de aparare, hind sub- imprejurare ingreunatoare, in privinta
stantiale, violarea lor, iii virtutea carei presedintele este dator de a puns
art. 406 din Proc. penala, constitue o chestiune separata ;
un motiv de nulitate ; Buletinul 1887, p. 386
Considerand, insa, ca violarea se- 224. Puterile eonferite presedintelui
cretului comunicatiunei, ca si lipsa Curtii cu jurati, prin art. 301 si 302
complecta de orice comunicare intro din Proc. penala, sunt distincte si
aparator si acuzat, nu poate forma separate de acelea atribuite Curtii ;
un motiv de casare decat data par- Ca, aceasta putere este personals
tea ar fi cerut si i s'ar fi refuzat a presedintelui, lasata la onoarea si
cererea sa : constiinta sa;
Buletinul 1887, p. 237 Considerand ca; in spet,a, din de-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA 527

Jttrati J tc rat i
cizia atacata cu recurs, rezulta in 227. In caz de casare sau stramu-
fapt. ca, Curtea, referindu-se la dis- tare, nu este necesitate de un non in-
pozitiunea art. 301 si 302 din Proc. terogator, de oarece luarea intero-
penala, a dispus a se da citire de- gatorului este pentru a se da acu-
punerii Anisei Eftimiei, dand ordin zatilor un ap5rator din oficiu. data
grefier:ilui care a si dat citire acelei nu au, si a-i destepta asupra terme-
depozitiuni ; nului cc le da legea, pentru cererile
Ca, Curtea, procedand astiel, si-a de nulitate ce s'ar crede in drept a
insusit atributiunile personale ale pre- face contra deciziunii Camerii de pu-
sedintelui, si ca aceasta usurpatiune nere sub acuzare.
n'a putut fi acoperita prin consimti- Buletinul 1387, p. 500
mantul acestui magistrat la partici- 22S. Considerand ca, prin legea din
parea atributiunilur sale. 12 Februarie 1877, modificatoare a
Buletinul 1887, p. 3.90 art. 286 din Proc. pen., se prevede
225. Functiunea de easier e in- ca atunci cand din cauza insuficientei
compatibila cu aceea de a fi jurat, numarului juratilor inscrisi in liste,
conform art. 263 din Proc. penala ; nu s'ar putea complecta numarul tre-
Tacerea acuzatului asupra acestei buincios pentru sesiune, presedintele
incompatibilitati nu poate acoperi nu- va complecta lista de sesiune cu ju-
litatea ce rezulta din nelegala consti- ratii luati din lista suplimentara, si
tuire a comisiunii de judecata prin in caz child si aceasta s'a epuizat,
participarea la aceasta comisiune a se vor lua jurati din lista ordinara.
casierului general, caci vointa partei cu toate ca acei jurati au mai lust
nu poate face sa fie compatibile a- parte intr'o sesiune in cursul anului :
ceste doua functiuni, cand legea le-a Ca, in speta, presedintele Curtii
declarat de incumpatibile. constata ca lista ordinara a fost epui-
Buletinul 1887, p. 489 zata, si de aceia a tras la sorti din
226. Constatandu-se in fapt, di re- cea suplimentara : procedare conforma
curentul a dat povata, inculpatei sa cu legea.
paraseasca domiciliul conjugal, sa fure Buletinul 1887, p. 501
mai multe obiecte de valoare din casa 229. Dupa art. 371 din Proc. penala,
sotului, si ca in coinun acord aju- deciziunea juratilor in contra acuza-
tandu-se, spargand si furand mai tului asupra faptului principal, pre-
multe obiecte a primit pe zisa incul- cum si declararea de circumstance
pate in domiciliul sau, din aceste usuratoare, se va forma, sub pe-
constatari de fapt se stabileste in mod deapsa, de nulitate, prin majoritate
neindoelnic, ca recurenutl este un de voturi ;
agent provocator prin excelenta si Declaratiunea juratilor va constata,
co-autor ; sub pedeapsa de nulitate, aceasta ma-
Ca. delictul imputat recurentului joritate, fare a arata numarul votu-
hind. dar, personal, si apararea ur- turilor ;
meaza a se face tot personal, si ca Considerand ca, dupa, spiritul si
el nu poate beneficia de dispozi- litera legei, aceasta declaratiune tre-
tiunile exceptionale ale art. 307 din bue sa emane direct chiar dela ju-
Cod. penal. care este aplicabil numai rati
sotilor si rudelor. Ca., in speta, declaratiunea jurati-
Buletinul 1387, p. 491 lor nu constata ca este data cu ma-

www.dacoromanica.ro
528 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Jurat I Jurat
joritate de voturi, ci aceasta decla- vorba de o legitima aparare, caz in
ratiune este trecuta in frontispiciul care nu exista nici crima, nici de-
verdictului, scris de aceiasi mans lict, Curtea era in drept a nu pune
care a scris intrebarile, si, prin ur- o chestiune separata in privinta le
mare, contra dispozitiunilor art. 371 gitimei aparari, juriul raspunzand
sus citat ; prin un verdict de neculpabilitate
Ca, prin o asemenea procedare, s'a clack ar fi gasit ca recurentul era
contravenit intr'un mod patent la in adevar in caz de legitima aparare.
dispozitiunile imperative ale art. 371 Buletinul 1887, p. 954 ; 1888, p. 191;
din Proc. penala. 1990, p. 737 ; 1896, p. 1295 fi 1898,
Buletinul 1887, p. 570 si 1897, p. 1388 p. 244
230. Co ntestati u iz ea Men ta de acu - Contra,: vezi mai sus No. 80 gi mai jo,
zat in contra punerei unei chestiuni No. 306.
subsidiare pentru care acuzatul nu 234. Considerand ca art. 258 Pr.
fusese dat judecktei, nu poate sa, se pen., nu coprinde o disoozitiune proi-
rezolve numai de calm presedinte, bitiva, in deosebire de art. 259 din
ci de catre Curte (art. 361 Pr. penalk). Proc. pen., care e conceput in ter-
Buletinul 1887, p. 629 meni proibitivi 8i declara, ca nimeni
231. Dupk art. 366 alin. 11 din Pr. nu poate implini functinnea de ju-
penala, primul jurat este acela care rat clack nu e in etate de 25 ani
a iesit intaiu la sorti, sau acel ales, impliniti, data nu se buena de drep-
cu consimtimantul sau, de ceilalti turile politico, civile Si de familie,
jurati; si data se afla in unul din cazurile
Ca, nicaeri, legiuitorul, nu prescrie de necapacitate sau de necompatibili-
ca, in caz de alegere sa, se dreseze tate prevazute prin cele patru arti-
despre aceasta operatiune veriun act, cole urmatoare, .i nu infasura in
sau sa se Lek verio mentiune deo- consecinta art. 258 in aceasta nuli-
sebita in procesul-verbal de audienta; tate ;
Considerand ca, faptul ca, un jurat Considerand ca., incapacitatile sunt
functioneaza fata cu colegii sai ai cu de drept strict $i nu se pot intinde
Curtea ca prim jurat, fark sa se ri- dincolo de termenii for precisi ;
dice verio contestatiune, este o prob.&
suficienta, ca el a fost chemat, prin Considerand ca, apartine prefectu-
votul colegilor ski, la acea functiune lui, in executiunea art. 268 din Pr.
i ca, a consimtit sa o indeplineasca.
pen., de a aprecia, lipsa de instruc-
Buletinul 1887, p. 638 tiune, de cenz si de alte insusiri ce-
232. FiMd doua fapte diferite 1i rute de art. 258 din Proc. penalk,
separate plasmuirea a doua, con- apreciare care nu se mai poate a
tracte agricole cari puteau da loc taca, data nu s'a facut reclamatiune
la aprecieri diferite, era necesar, pen- si a trecut termenul prevazut de art.
tru a se pune juriul in pozitiune de 268 din Pr. penalk.
a da un raspuns sinter, de a deo- Buletinul 1888, p. 159; 1889, p. 1058
sebi chestiunile, punandu-se pentru 235. Curtea cu jurati judeck de-
fiecare fapt o chestiune. separata. lictele electorale prin actiunea di-
Buletinul 1887, p. 920 recta adusa inaintea ei de catre cei
233. Considerand ca., in spetk, fiind zece alegktori, pi fara, sa, fie nevoe

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 529

Jurat I Juratt
de a fi sezisata printr'o ordonanta regula raspunsul lor in conformitate
a judelui de instructiune. cu cerintele legii.
Buletinul 1888, p. 500 Buletinul 1888, p. 814
Vezi gi cuvantul cDelict politic. No. 7. 239. Pedeapsa denulitate prescrisa
236. Considerand ca dupa art. 360 prin aliniatul 1-iu de sub art. 376
din Proc. penalk presedintele Curtii din Proc. penala, nu se aplica, in
li jurati este tinut sa rezumeze cauza mod general, pentru once comunicare
si sa atraga atentiunea juratilor a- a juratilor in afara, ci numai pentru
supra principalelor probe existente acea relativa la afacerea supusa de-
in cauza ; cu toate acestea, neinde- liberatiunilor lor.
plinirea acestei formalitati nu este Buletinul 1888, p. 1008
prescrisa sub pedeapsa de nulitate, 240. Daca acuzatul n'a facut nici
fiind lasata la constiinta si onoarea o propunere dinaintea Curtii in pri-
presedintelui. vinta chestiunei de legitima aparare,
Buletinul 1888, p. 5,;.)0 Si 1889, p. 998 presedintele Curtii e liber de a pune,
237. Nearatarea profesiunei unui sau nu, o asemenea chestiune, dupa
jurat nu produce nulitatea deciziunei cum credo ca dansa rezulta, sau nu,
decat numai atunci cand, din aceasta din desbateri, Irish nepunerea unei
imprejurare, s'ar induce in eroare a- chestiuni in aceasta privintk nu
cuzatul asupra persoanei juratului ; poate face un motiv de casare decat
Ca, Curtea de casatie poate sa a- atunci numai cand a fost propusa
precieze data numele, pronumele, do- de aparare si nepusa de presedinte.
miciliul, etatea unui jurat au fost in Buietinul 1889, p. 490
deajuns enuntate in lista ce s'a no- 241. Considerand ca incompatibi-
tificat acuzatului, si data n'a produs litatile de a fi jurat sunt enumerate
o confuziune in spiritul lui. de legiuitor prin art. 263 din Pr.
Buletinul 1888, p. 804 gi 1904, p. 1161 penala ;
238. Avand in vedere ca prima Ca aceste incompatibilitati fiind
declaratiune a juratilor continand de drept strict, ele nu se pot intinde,
mentiunea c5, ea a fost data cu una- prin analogie si asupra altor per-
nimitatea voturilor, aceasta declara- soane decat numai asupra color pre-
thine era nula, in virtutea art. 371 vazute in lege ;
din Proc. penalk Ca functiunile de amploiat la pri-
Considerand ca, Curtea neputan- maria $i regia monopolului tutunului
du si intemeia deciziunea sa pe un nu intra intro incompatibilitatile pre-
verdict ce legea it declara nul, si vazute de sus mentionatul art. 263
juratii fiind datori a raspunde la Pr. penala.
chestiunile ce le erau puse de pre- Buletinul 1889, p. 693
sedintele Curtii, conformandu-se pre- 242. In puterea aliniatului II al
scriptiunilor legii, Curtea era in drept art. 321 din Proc. penala, subscrierea
a invita pe jurati sa se conforme proceselor-verbale cari constata in-
legii in raspunsul lor, si dar nu s'a deplinirea dispozitiunilor art. 318 si
comis un exces de putere, si nu s'a urmatorii de catre acuzat, judecator
violatnici un text de lege cand si grefier, este esentialk si ca, faro
Curtea a trimis pe jurati din nou indeplinirea ei, acele acte sunt nule ;
in Camera de deliberare spre Considerand ca, in spet a, pro-
I. C. Barozzi.Vol. H 34

www.dacoromanica.ro
530 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Jurafi Jurati
cesele-verbale in chestirme, se gasesc din Proc. penala, se socotesc ca cum
in categoria aratata de d-1 procuror- War fi de loc, cand sunt neaprobate ;
general, adica ischlite numai de entre CA, in speth, de oarece nu stint
presedinte ; aprobate, trebue sa se considere ca
Ca, prin urmare, procedura urmatA nule ;
inaintea Curtii cu jurati este facuth Ca nulitatea for atrage pe aceea a
cu violarea regulelor prescrise de intregului proces-verbal:
Procedura penala. Ca, astfel fiind, cu drept cuvant
Buletinul 1889, p. 986 se sustine ca comunicarea listei ju-
243. Art. 371 din Proc. penala nu ratilor nu a avut loc, si eh art. 284
cere nimic alt decal ca Comisiunea si 237 Proc. pen., au fost violate.
juratilor sa constate ca deciziunea Buletinul 188.9, p. 1071
for a fost luath cu majoritate de 247. Imprejurarea cum ca unul din
voturi; jurati se gasea, in inimiciyie capitala
Ca, nicaieri, nu se prescrie, sub pe- cu acuzatul, nu constitue o cauza
deapsa de nulitate, ca o asemenea de incompatibilitate, ci numai un
declaratiune sa fie facuth in fata drept de recuzare in persoana sa.
fiecareia din chestiuni la care juratii Buletinul 1890, p. :207
sunt chemati a raspunde. 248. Avand in vedere ea, in adevar,
Buletinul 1889, p. 1004 recurentul a fost condamnat, prin
244. Conform legii din 1875, mo- deciziunea Curtii cu jurati din Pra-
dificatoare a Procedurei penale, func- hova, casath de aceasta Curte, nu-
tionarii publici si retribuiti nu sunt mai la sum de 1.000 lei ca desph-
incapabili de a figura pe lista jura- gubiri civile ;
tilor, de oarece legea nu declara a- Considerand ca, dach Curtea de
semenea functiuni ca incompatibile trimitere din Buzau condamna pe
cu functiunea do jurat; recurent la suma de 3000 lei. a-
Incapacitatile ca si incompatibilita-ceasta condamnatiune ins nu o pro-
tile, sunt de drept strict. nunth, dupa cum rezulta din deci-
Buletinul 1849, p. 1008 ziune, numai cu titlu do despagubiri
245. Renuntarea ce se face de Mi- civile, dar si pentru cheltuelile de
nisterul public, sau de acuzati, la judecata ocazionate partei civile cu
ascultarea unor martori cari lipsese ocaziunea recursuliii si a nouei ju-
in ziva judecarei procesului. fiind un decati ce a avut loc la Curtea de
act lasat pe deplin la discretiunea trimitere ;
partilor, iar nu un incident care se Ca, in acest caz. nu e loc de a se
ridica in desbaterile cauzei, nu e discuta principiul ca nimeni nu poate
nevoie ca Curtea sa se pronunte fi supus Ia o condamnatiune mai
,printeo anume iiicheiere sau deci- grea, in urma propriului sau recurs.
zinne, ci este destul de a se constata Buletinul 1890, p. 223"
aceasta renuntare prin procesul-ver- 249. Art. 362 din Proc. pen., au-
bal de audienta. toriza pe presedintele Curtii. sa punk
Buletinul 1889, p. 1069 chestiuni deosebite juratilor asupra
246. Considerand ca scripturile circumstantelor agravante, ce ar mai
dintre fanduri, stershturile $i rasa - rezulta din desbateri, afara de cele
turile, duph prescriptinnile art. 75 mentionate in actul de acuzare :

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RO3LiNA
Jurati
Ca, dispozitiunile citatului articol
fiind numai demonstrative, presedin-
tele are dreptul sa puna asemenea
chestiuni si asupra altor fapte decal
circumstantele agravante, data acele
fapte nu sunt decat reproductiunea
celor principale. privite numai sub un
alt punct de vedere si prezentand un
alt caracter penal ;
Ca, dar, cand intr. acuzare de
omor cu vointa, a rezultat din des-
bateri ca, loviturile sau ranirile vo
luntare au fost savarsite fara. vointa
de a omori, presedintele a fost in tot
dreptul sa puny o chestiune subsi-
diary asupra acestui fapt.
Buletinul 1990, p. 229
250. Nu este necesar ca chestiu-
nea push juratilor sa arate si locul
unde s'a comis crima, decat numai
atunci cand aceasta ar prezenta o
utilitate in cauza.
Buletinul 18.90, p. 346
251. Art. 361 din Proc. pen.. nu
face decat sii indite modul cum che-
stiunile trebuesc s fie puse jurati-
lor, fAra sa ceara ca aceste chestiuni
sa fie redactate chiar in termenii eu-
prinsi in actul de acuzare ;
C5,, dar, sub conditiunea de a nu
altera substanta acuzatiunii, prese-
dintele poate sa form uleze acele che-
stiuni printr'o redactiune care sa ex-
prime clar circumstantele cari consti-
tue eriminalitatea faptului, $i sa se
determine natura si caracterul ei, Lea
ca in acest caz, nepotrivirea intre ter-
menii rezumatului actului de acuzare,
si termenii in cari sunt redactate
chestiunile, sa constitue o cauza de
anulare.
Buletinul 1890, p. 346
252. Faptul omuciderei cu vointa,
sAvarsit cu stop de a lnlesnl comi-
terea unui furt de cai, constituind o
circumstanta agravanta, presedintele
Curtii cu jurati e tinut, conform ar-
www.dacoromanica.ro
531
Jurati
ticolului 361 din Proc. pen., sa puet
o chestiune separate asupra lui.
Buletinul 1890, p. 690
253. Formalitatea prevazuta de
art. 240 din Proc. pen., care prescrie
a se comunica decizitmea. prin care
Camera de punere sub acuzare a tri-
mis pe inculpat inaintea Curtii en
jurati, la primaria comunei unde dan-
sul domiciliaza si la aceea a locului
unde s'a comis crima, nefiind pres-
crisa in interesul acuzatului, ci mai
mult ca o masura administrative, ne-
indeplinirea ei nu poate sa atraga
dupe sine nulitatea deciziunei Curtii
cu jurati.
Buletinul 1990, p. 792
254. Nu este nevoie s'6, se facii,
incheieri separate asupra diferitelor
incidente ce se ridic in cursul desba-
terilor inaintea Curtii cu jurati, fiind
destul ca ele s'a fie constatate in
procesul verbal de audient,a, semnat
de presedinte si grefier.
Buletinul 1890, p. 905
255. Ava,nd in vedere art. 258.
alin. 4 din Proc. penala ;
Considerand ca, in virtutea pres-
criptiunei acestui text de lege, an
dreptul a fi jurati, dintre cei ce exer-
cita o profesiune libera, numai co-
merciantii si industriasii cari plittesc
o patenta rand la gradul al 2-lea
inclusiv ;
Considerand ea, aceasta dispozi-
tiune este de ordine publica ;
Ca, in speta., s'a constatat ca a luat
parte in comisiunea juratilor M. Tibiki
care e patentar de clasa 7-a ;
Ca, astfel fiind, comisiunea jurati-
lor a fost compusa cu violarea ali-
niatului 4, al art. 258 din Proc. pen.
Buletinul 1890, p. 921; 1891, p. 299 ;
1999, p. 524 i 1.904. p. 349
256. Oonsiderand ca, legea nu o-
bligg pe prestdinte, cand sunt mai
multi indivizi acuzati, a numi pentra
X82, REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROALiNA
Jurafi
fiecare dinteinsii ate un aparator,
ci lash la intelepciunea presedintelui
a chibzul dad, interesul apararei cere
numirea de un avocat in parte pen-
tru fiecare din co-acuzati ;
Ca, in once caz, e de datoria apa-
rarii sa mate Curtii ca trece peste
puterile sale sarcina de a apAra pe
toti acei a caror aparare i- a fost in-
credintata, ca astfel Curtea sa fie
puss in masurA de a se convinge dad,
interesul apararii nu reclama numi -
rea si a altor avocati.
Buletinul 1890, p. 1079; 1.405, p.1045
257. Nepunerea chestiunei scuzei
din partea presedintelui, nu mai atunci
atrage nulitatea procedurei, conform
articolului 363 din Proc. pen., and
a fost propusa la audicnta.
Buletinul 1890, p. 1207
258. Din combinatliunea art. 318,
319, 321 si 327 din Proc. pen., re-
zulta ca, legea a voit sa acorde acu-
zatului, in materie criminala, un ter-
men de 5 zile, in care comunicand
ca avocatul numit din dial, sa, se
poata sfatui, fie in privinta cererilor
rezultate, fie in privinta modului Ban
de aparare ;
Ca, acest termen incepand a curge
dela data luarei interogatorului, ci-
tatul art. 319 cere, sub pedeapsa de
militate a tuturor lucrarilor ce vor
urma, ca preskidintele sa desemne a-
cuzatului, chiar atunci cand ii is in-
terogatoriul, pe avocatul din oficiu ;
Ca, de ad urmeaza, ca este sub-
stantial in aceasta materie, ca acu-
zatul sa tie care este avocatul ce i
s'a numit din oficiu, $i ca dansul sa
aiba, de la aceasta incunostiintare
'Ana la ziva infatisarii, 5 zile, pen-
tru a se putea sfatui cu avocatul ce
i s'a numit asupra mijloacelor sale
-de aparare.
Buletinul 1890, p4, 1331
259. Atat judecatorul de instruc-
www.dacoromanica.ro
Juraft
tiune, care a semnat mandatul de
depunere sau arestare, cat si jude-
catorii tribunalulului can au confir-
mat acel mandat, nu pot lua parte
ca judecatori la compunerea Curtii
cu jurati.
Buletinul 1890, p. 1358
260. Avand in vedere art. 362 din
Pr. penala ;
Considerand ca, acest articol, pen-
tru a fi aplicabil, cere constatarea
in fapt, ca focul s'a comunicat din
cauza ca lucrul la care s'a dat foc era
asezat in asa chip, meat sa poata
a se intinde focul, si inca, acest ar-
ticol, deducand intentiunea criminala,
din posibilitatea comunicarei incen-
diului unnata de o comunicare efec-
tiva, stabileste o prezumptiune in
materie criminala, gi poate fi inla-
turata oridecateori ar rezulta din
constatarea faptelor, ca focul s'a co-
municat nu din cauza aproprierei
lucrului la care s'a dat foc, de lu-
crurile la cari focul s'a comunicat.
dar din cauza unui accident cu total
neprevazut ;
Considerand ca, aceste constatari
dela care depindea calificarea legala
a faptului, in spat& nu se vad re-
zultand nici din ordonarrta judeca-
torului de instructie, nici din decizia
Camerei de punere sub acuzare, si
ca, dar, este necesitate de o noua
examinare si constatare a faptelor ;
Trimite cauza si pe prevenit inam-
tea Camerei de punere sub acuzare
a Curtei de apel din Iasi, pentru a
status, etc.
Buletinul 1890, p. 1436
261. Interogatorul acuzatului, ce-
rut de art. 318 din Pr. penala, no
avand niciodata, si, dar, neputand
face sa curga termenul de 5 zile ce
i-1 acorda legea pentru a face re-
curs, urmeaza neaparat ca desbate-
rile ce au avut loc Inaintea Curtii
 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA. 533

Jurati Jurati
cu jurati, i deciziunea acelei Curti, De unde urmeaza, ca participarea
suet izbite de nulitate, deoarece nu unui strain ca jurat la judecarea
se poate constata. daca termenul de procesului, face ca comisiunea jura-
5 zile a lost respectat. tilor sa fie vitios constituita.
Buletinul 1890, p. 1446 Buletinul 1891, p. 240 ; 1898, p. 646
262. Verdictul juratilor trebue sa 0 1905, p. 1674
mentioneze ca s'a dat =cu majori- 266. Din momentul ce se mentio-
tate de voturi. ; neazii, in procesul-verbal de audienta
Cand sunt mai multi acuzati si articolul de lege dupa care martorii
carat verdictul este redactat astfel au jurat, prezumtiunea este ca mar-
ca el sa formeze un tot in privinta torii au jurat dupa formula prescrish
tuturor acuzatilor, legea nu care ca de acel articol, ne mai fiind necesi-
declaratiunea =cu majoritate de vo- tate sa se reproduca in procesul-
turi,, sa fie facuta asupra raspun- verbal chiar formula juramantului.
sului pentru fiecare din acuzati ; Buletinul 1891, pay. 243 fi 1898,
0 asemenea declaratiune, inserata pay. 263
in capul verdictului, raportandu-se 267. Interpretul permanent al
la raspunsul juratilor asupra tutulor Curtii de apel din Galati care, la
chestiunilor ce le-a fost puse, este intrarea sa in functiune, a depus le-
suficienta pentru a se considers ca giuitul juramant. nu mai este tinut
indeplinita aceasta cerinta a legei, a jura oridecateori este chiemat in-
Buletinul 1891, p. 85 naintea Curtii sa serve de interpret.
263. Indatorirea push prin arti- Buletinul 1891, p. 251; 1892, p. 658
colul 360 din Proc. penala, prese- i 1902, p. 457
dintelui Curtii cu jurati de a re- 268. Din combinatiunea art. 347
zuma cauza si a atrage atentia ju- $i 348 din Proc. penala, reiese ca
ratilor asupra principalelor probe, numai denuntatorii a carora denun-
pentru sau contra acuzatului, si sa tare se recompenseaza cu bani prin
le reaminteasca functiunile ce sunt verio lege, nu sunt ascultati ca mar-
chiemati a implini, nu este prescrisa tori sub prestare de juramant ;
sub pedeapsh de nulitate, fiind la,- Ca, intrucat legea nu presto ni -
sata la constiinta gi onoarea prese- caeri pe un pacient, cand nu este
dintelui. constituit parte civila, sa fie ascul-
Buletinul 1891, p. 222 tat ca martor sub prestare de jura-
264. Neregularitatea comunicarei mant, dansul poate fi primit a
listei martorilor catre acuzat, nu da,depune ca martor in urma prestarei
duph art. 340 din Pr. penala, decat juramantului cerut de lege.
dreptul de a se opune la ascultarea Buletinul 1891, p. 252
for ; 269. Din faptul ca un ajutor de
Ca, din momentul ce o asemenea grefier a fost insarcinat sh. is parte
opunere nu s'a facut, neregularitatea ca grefier la Curtea cu jurati, pre -
este acoperith. zumptiunea este ca grefierul a lost
Buletinul 1891, p. 223 impedicat si ca ajutorul de grefa a
265. Din dispozitiunile art. 259 lost legalmente autorizat sa-1 inlo-
din Proc. penala rezulta ca nimeni cuiasca.
nu poate fi jurat daca n'are exer- Buletinul 1891, p. 663
citiul drepturilor politico ; 270. Dispozitiunile art. 375 din

www.dacoromanica.ro
534 RF,PERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMAN

Jicratt Jurati
Pr. pen., sunt lrtsate cu totul la tului de aparare, $i cuvintele nefiind
aprecierea Curtii de fond, singura sacramentale, iu atare caz, unul
competinta de a vedea data juratii poate suplini pe celalalt ;
au fost iuselap, sau nu, dand un Ca, ceva mai molt, observatiunea
verdict afirinativ. acestui articol nu este prevazutiti sub
Buletinul 1891, p. 666 pedeapsa de nulitate.
271. Desetnnarea nutnelui si pro- Buletinul 1891, p. 844
nutnelui victimei in chestiunile puse 275. Desi prin art. 14 din Proc.
juratilor, este suficient5, spre a se pen., se spune ca politia judiciary se
putea stabili identitatea persoanei exercita de primari ai ajutorii tor,
sale, si omisiunea de a se indica insa aceasta dispozitie nu se poate
profesiunea sa nelasand cea mai aplica si In primarii comunelor ur-
mica indoiala in aceasta privinta, bane a caror populatie trece peste
rnijlocul de casare ce se invoaca in 3000 locuitori, caci in aceste comune
spew., e neinterneiat ; urbane, dupe dispozitiunile art. 91
Dealtmintrelea, profesiunea victi- din legea comunala, privegherea si
niei neconstituind, in speta, un ele- mentinerea ordinei publice este in-
ment al crimei sau o circumstanta credintata unui functionar public cu
agravanta., presedintele nu era tinut titlul de politai sau comisar de po-
se o indice in chestiunile puse ju- li tie ;
ratilor. De undo rezulta ca, uti ajutor de
Buletinul 1891, p. 805 primar dintr'o comuna urban5 cu
272. In chestiunile puse juratilor peste 3000 locuitori, poate lua parte
asupra circumstantelor agravante, la constituirea comisiunei juratilor.
nu este nevoie ca sa, se repete din Buletinul 1891, p. 845
nou toate elementele constitutive ale 276. Dupa art. 262, alin. I, din
crimei pentru care acuzatul a fost Pr. pen., falitii nereabilitati stint in-
dat judecatii, odata ce aceste ele- capabili de a itnplini functiunea de
inente sunt coprinse in chestiunea jurat.
principala; este destul ca chestiunea Buletinul 1891, p. 866
agravanta sa fie puss, si sa indice 277. Abtinerea unuia din juratii
numai imprejurarea agravanta im- cari formeaza comisinnea de doispre-
putata acuzatului. zece jurati, de a delibera si vote
Buletinu11891, p. 805 1i 1901, p. 1544 dimpreuna cu ceilalti. atrage nuli-
273. Intre incompatibilitatile de a tatea, verdictului juratilor.
putea, fi jurat, previtzute de art. 263 Buletinul 18.91, p. .999
Pr. pen., nu se prevede $i functiunile 278. Dupa, art. 231 din Cod. pen.,
de director de prefecture. otravirea constitue un element al
Buletinul 1891, p. 840 crimei de omor asa precum o deli-
274. Formula prevazuta de arti- neste zisul art. 231, iar nu o cir-
colul 372 Pr. pen., deli pentru so- cumstanta agravanta;
lemnitatea atestatiunei ce consacra Ca, dar, o singura chestiune ur-
trebue a fi scrisa asa cum este for- meaza a se pure juratilor.
mulate de legiuitor, insa, punerea Buletinul 1491, p. 1020
numai a cuvantului de onoarep sau 279. Prin art. 386 din Pr. pen.,
de constiinta , in loc de amandoua, care este pus in art. 385 din aceiasi
nefiind formalitati substantiate drep- lege, se vede ca chestiunea daca

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE KRISTRUDENTA ROMANA 535

Jurai, Jurati
acuzatul mai are ceva de adaugat,, citatul articol, sau ca dupa impreju-
are loe numai dupa ce, prin ver- raffle cauzei, nu ramane nici o in-
dictul juratilor, acuzatul va fi decla- doiala, ea valoarea daunei e mai mare
rat culpabil. de 600 lei ;
Buletinul 1891, p. 1022 Ca, in once caz, micimei valorei
280. Art. 259 din Pr. pen., pre- daunei cauzata prin punere de foc,
vede ca niinenea, nu poate fi jurat nu poate fi considerate decat ca o
daca nu va avea etatea de 25 ani ; scuza, si dac5, acuzatii n'au invocat
Ca, deli, in spet5, prin lista jura- asemenea scuza, apoi omisuinea de
tilor privitoare pe recurent, nu se a pune juratilor chestiunea relative
arata varsta nici unuia din jurati, la valoarea daunei, nu atrage nuli-
insa nici un text de lege nu prescrie tatea verdictului sau a deciziunii (ar-
verio sanctiune sau nulitate pentru ticolul 362 din Pr. penala).
cazul neindicarei pe lista juratilor, Buletinul 1891, p. 1140
si a etatei lor. 284. Desi este adevarat ca, se poate
Buletinul 1891, p. 1023 pune ca chestiuni juratilor nu numai
281. Dupa prescriptiunile art. 248 acelea can rezulta din actul de acu-
din Pr. pen., combinat cu art. 92 zare, dar $i acelea cari ar rezulta din
din legea organizarei judecatoresti, desbateri. insa toate acestea trebue
judecatorii can an dat un mandat sa aiba loc inainte ca juratii sa fi
de depunere, de arestare, sau aceia iesit en verdictul lor.
eari an subscris o ordonanta de ur- Buletinul 1891, p. 1262
inarire i'ntr'o cauza, nu pot sa faca 285. Dupa art. 262, alin. 4, din
parte din Curtea cu jurati in aceias Proc. pen., persoanele can nu stiu
cauz5,. carte sunt incapabile de a fi jurati.
Buletinul 1891, p. 1024 Buletinul 1891, p. 1295; 1892, p. 274
282. Considerand ea, deli legiui- qi 1893, p. 87
torul, in materie penala, n'a prevazut 286. Considerand ca, in principiu,
formele de procedure sub can tre- judecatorul nu trebue niciodata sa-si
bue sa se faca comunicarea listei manifesteze in public, si mai inainte
j iratilor care acuzat, insa, in ase de a judeca, opiniunea sa asupra
menea cazuri, aceasta lipsa de pro- cauzei ce e chemat s5, rezolve ;
cedure urmeaza a se complecta prin Ca, la judecata e dator sa nu se
dispozitiuni luate in aceasta materie pronunte de cat numai dupa ce va
din Procedura civila, $i anume dela asculta, atat cuvintele paratului cat
art. 74 care prevede modal cum tre- i pe acele ale reclamautului ;
bue a se face comunicarea unui act C5 judecatorul ce ar infrange a-
de procedure. ceste principii, devine suspect ca nu
Buletinul 1491. p. 1130 a judecat cu impartialitate si nein-
283. Dupa art. 364 din Cod. pen., fluentat de mai inainte in favoarea
scoborirea pedepsei in caz tend va- uneia din *tile prigonitoare ;
loarea daunei e mai mica de 600 lei, Ca, legiuitorul pentru a garanta
este facultative pentru judecatori, $i p5,rtilor impartialitatea judecatorului,
daca ei nu se ocupa din oficiu de a declarat pe asemenea judecatori,
aceasta chestiune, trebue a se pre- prin anume dispozitiuni, recuzabili,
supune sau ca nu gasesc ea este just iar hotaririle lor anulabile ;
a uza de facultatea ce o au dupa Ca, acele dispozitiuni sunt aplica-

www.dacoromanica.ro
536 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Jura ti Jurati
bile atat in materie de drept civil, rilor, trebue observata sub pedeapsa
cat si in materie de drept penal ; de nulitate.
Considerand ca, in speta, din in- Buletinul 1892, p. 257
susi procesul-verbal al audientei se Vezi euviintul cMartori., No. 121.
constata ca parte din jurati, in timpul 291. Persoanele inscrise de auto-
audientei, fara a astepta ca gi apa- ritatea administrative in lista gene-
rarea sa-si expuie motivele gi probele ral5 a juratilor, formats conform ar-
ce voia a aduce in descarcarea sa, ticolului 266 si urmatorii din Proc.
au declarat ca sunt luminati ; pen., stint presupuse ca au aptitudi-
Considerand ca, o asemenea decla- nea de a fi jurati pane la proba con-
ratiune, in fata principiilor si regu- traria, $i, in speta, recurentul, cartiia
lelor de drept expuse mai sus, esle ii incumba sarcina probei, nedove-
o manifestatiune de opiniune in pu- dind ca juratii cari l'au judecat, sau
blic, pentru care judecatorul devine unii dinteinsii nu aveau etatea ce-
recuzabil ; rata de lege pentru a fi jurati, pre-
Considerand, apoi, ca aceasta ma- zumtia este ca dansii aveau etatea
nifestare a avut loc dup.& formarea legala ;
juriului, asa ca recuzarea nu mai era Ca, legea nu prescrie ca lista de
posibila ; sesiune a juratilor, ce se comunica
Ca, asfel hind, cu drept cuvant se acuzatilor, conform art. 284 din Pr.
pretinde ea juratii n'au fost, in darea penala, trebue sa coprinda si etatea
verdictului lor, in conditiunile de in- fiecarui jurat.
dependent& si impartialitate ceruta Buletinul 1992, p. 418
de lege ; pentru aceste motive, caseaza. 292. Dupe prescriptiunile art. 248
Buletinul 1891, p. 1348 din Proc. pen., numai membrii Curtii
287. Cei condamnati pentru mar- de apel cari vor fi votat punerea
turie mincinoasa stint incapabili de sub acuzare, nu pot in acea cauza
a fi jurati, conform art. 260 din Pr. sa Lc& parte din Curtea juratilor,
penala. sub pedeapsa de aulitate ;
Buletinul 1892, p. 93 Ca, astfel fiind, nu se poste in-
tinde prin interpretatiune aceasta in-
Precum gi cei condamnati pentru compatibilitate si la cazul cand ju-
percepere ilegala de taxe (art. 259 decatorul si-a declinat competinta, de
Proc. penala). oarece el, in asemenea caz. nu a ju-
Buletinul 1904, p. 833 decat $i nu s'a pronuntat asupra cul-
288. Dispozitiunea art. 354 din Pr. pabilitati agentului.
pen., nu e prev5zuta sub pedeapsa de Buletinul 1892, p. 506
nulitate. 293. Formula sacramentala ce tre-
Buletinul 1892, p. 157 bue sa face juratii nu e prescrisa
289. Cand acuzatul are mai putin sub pedeapsa de nulitate (art. 337
de 16 ani, presedintele trebue sa punk, Pr. penala).
sub pedeapsa de nulitate, gi chestiu- Buletinul 1892, p. 612
nea: cdace acuzatul a lucrat cu pri- 294. Considerand ca, deli din pro-
cepere2., conform art. 364 din Pr. pen. cesul verbal de audienra se constata
Buletinul 1892, p. 169; 1897, p. 1396 ca juratii au fost congediati pe la
290. Formula jurainantului marto- casele for in toate cele 3 zile cat a

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 537

Jurati Jurati.
tinut desbaterile, insa nu e mai pu- tru dispozitiunile de luat in privin%a
tin adevarat ca tot de acolo se sta- politiei audientei cu ocaziunea cer-
bileste ca presedintele Curtii cu jurati cetarei unui proces ;
in totdauna le-a reamintit ca sunt Ca, de aci reiese ca presedintele
tinuti de juramantul facut de a nu Curtii cu jurati poate, in virtutea
comunica cu nimeni pang dupa darea puterei sale discretionare, $i, intru
hotarirei ; cat nici legea nu se opune la aceasta,
Ch intrucat, in speta, recurentii sa decida ca audientele Curtii cu
nu dovedesc ca veriun jurat a co- jurati sa se tina intr'un alt local de
municat cu cineva despre acest pro- cat eel destinat pentru aceasta in
ces, prezumptiunea este ea juratii mod obicinuit, cand &este de en-
si-au tinut juramantul facut. viinta ca acest local nu este apt,
Buletinul 1892, p. 613 fieca nu ar fi destul de incapator,
295. Desi legea nu prescrie a se fie din once alte imprejurari, pentru
traduce neaparat in limba acuzatului a se putea tine audientele Curtii in
depozitiunile facute de martori in ro- el, destul ca aceasta schimbare de
maneste, totusi apararea este in drept local sa fie adusa, la cunostiinta
a pretinde aceasta cand interesul sau celor interesati si publicului spre a
ar cere, si refuziil de a i se acorda, se asigura publicitatea sedintelor.
ar putea constitui un motiv de ca- Buletinul 1892, p. 828
sare, insa nu din punctul de vedere 299. Dupg art. 377 din Pr. pen.,
al dispozitiunilor art. 344 Pr. pen., se lass la facultatea Curtii de a in-
ci din acela al violarei dreptului de cuviinta sau nu amanarea u n e i
aparare ; cauze pentru lipsit de martori ;
Ca, in speta, din deciziunea Curtii Ca, rezulta din acest articol su-
de fond se constata ca apararea n'a veranitatea Curtii in ceeace priveste
cerut a se traduce acele aratari, oportunitatea ascultarei martorilor.
Buletinul 189 ?, p. 657 destul numai sa motiveze deciziu-
296. Dreptul de a condamna, sau nea sa.
nu, in mod solidar, pe acuzati la Buletinul 1892, p. 829 ; 1893, p.
despagubiri civile, fiind o chestiune 173 fi 1895, p. 41
de apreciere a instantei de fond, iese 300. Ministerul public, in susti-
de sub cenzura Curtii de Casatie. nerea acuzatiunei, poate, cu invoirea
Buletinul 1892, p. 705 presedintelui, sa dea citire unui pro-
297. Din combinatia art. 290 si ces-verbal dintr'un dosar strain cau-
293 din Pr. penala, rezulta, ca, data zei, pentru a stabili antecedentele
&int mai multi acuzati, ei se pot acuzatului, fara ca prin aceasta s
intelege ca sa-si exercite impreung se violeze intruceva dreptul de apa.-
recuzatiunile prin sine sau prin apa- rare.
ratorii Ion Buletinul 1892, p. 831
Buletinul 1892, p. 716 301. Din coprinderea art. 242 din
298. Prin art. 301 din Pr. penala, Cod. pen., rezulta, Ca legiuitorul prin
presedintele Curtii cu jurati este in- vorbele cu precugetare sau pandire ,
vestit cu o putere discretionara, in a inteles doua cauze deosebite care
virtutea careia va putea lua toate pot agrava o crima ;
masurile ce va judeca, folositoare, fie Ch, precugetarea si pandirea for-
pentru desvalirea adevarului, fie pen- meaza astfel doua cauze agravante

www.dacoromanica.ro
53S REPERTORRTL GENERAL DE JURISPREDENTA RONISNA

Juvatt Jurafi
distincte ; pandirea coprinzand in- CS, asa fiind, presedintele Curtii cu
&Ansa si precugetarea, pe cand pre- jurati trebue sa pun5, chestiunea de
cugetarea poate sa existe si Mr5, a provocatiune de cate on i se cere
fi fost pandire. aceasta din partea acuzatului ;
Buletinul 1892, p. 1045 Ca, chestiunea de a se sti, dad, a
302. Dupa art. 287 din Pr. pen., putut exists veri o provocatiune. si
hotararile ce condamna pe jurati la data ea a fost ceruta de acnzat, fart!,
amends, pentru lipsa nejustificata nici un temeiu $i pe nedrept, aceast5,
dela postul for sunt definitive si ne- chestiune de provocatiune fiind o che-
supuse recursului in Casatie. stiune de fapt ce poate rezulta din
Buletinul 1992, pag. 1113 fi 1893, desbaterile urinate inaintea Curtii cu
pag 46 jurati, ca atare, constatarea ei este
303. Art. 290 din Pr. pen., pre- lasata la suverana apreciere a in-
vede Ca recuzatiunile juratilor tre- stantelor de fond.
buesc facute in momentul cand se Buletinul 1893, p. 155 ; 1899 p. 1300
va scoate din urns numele fiecarui 306. Avand in vedere ca, dupa ar-
jurat ; ticolul 363 Proc. penala, presedintele
Ca., in speta, se constata ca ap5,- juratilor este tinut, sub pedeapsa de
ratorul acuzatilor a recuzat pe ju- nulitate a deciziunii, sa puna jura-
ratul Gh. Al. nu in momentul cand tilor o chestiune asupra unui fapt
numele acestui jurat a fost scos din care, dupa lege, constitue o scuza ;
urns,, ci dupa ce dansul depasise bara Considerand ea, prin scuza se in-
Curtii; telege numai circumstantele cari au
Ca, asa fiind, Curtea n'a violat de efect reducerea pedepsei, conform
niciun text, considerand aceasta re- art. 254 Cod. penal, nu si acele cari,
cuzare ca tardiva. dupa art. 58 din Codul penal, face sa
Buletinul 1892, p. 1159 dispara culpabilitatea si nu las5. sa
304. Vointa de a omori. fiind un mai existe delictul ;
element constitutiv al crimei de o- Considerand ca, legitima aparare
mor, prevazut si pedepsit de art. 225 ridicand, dupa art. 58 din Cod. penal,
din Codul penal, trebue coprinsa in on si ce culpabilitate, si facand, prin
chestiunea principals asupra faptului urmare, a nu mai exists delictul,
material al omuciderei, iar nu intr'o juratii, prin raspunsul for afirmativ
chestiune separata. sau negativ, la chestiunea principala
Buletinul 1993, p. 78 asupra culpabilitatii, raspund virtual
305. Art. 363 din Pr. penala, pre- si asupra legitimei ap5rari ;
scrie ca, atunci cand acuzatul a pro- Considerand ca, legiuitorul roman,
pus o scuza din cele admise de lege deli nu s'a marginit ca cel francez
ca atare, presedintele va trebui, sub a arata legitima aparare ca un fapt
pedeapsa de nulitate, sa puna jura- justificativ, ci prin art. 58 din Codul
tilor o chestiune separata asupra penal i-a dat si definitiunea, din a-
faptului de sena., invocat ; ceasta Imprejurare insa nu se poate
Considerand provocatiunea, dup5, trage consecinta ca legitima aparare,
art. 250 din Cod. penal, este consi- ca chestiune de drept, trebue nea-
derate si admisa ca o scuza legala, parat pusa juratilor distinct de che-
de nature a atenua culpabilitatea a- stiunea principala. caci dup5, sistemul
gentului si a micsora pedeapsa ; legei noastre penale, insasi chestiu-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMAN.
Jurati
nea principals : ,acuzatul e culpa-
bil...', coprinde o chestiune de drept,
aceea a responsabilita4ei acnzatului,
responsabilitate pe care legitima aph-
rare are tocmai de efect a o face sa
dispara, $i ca atare, dar, ea e vir-
tual coprinsh in chestiunea de drept
a culpabilitatei.
Buletinul 18.93, p. 163; 1895, p. 298;
13.98, p. 244 Si 1899, p. 1316
307. Constatarea etatei, este o
chestiune de fapt, lhsata de lege la
suverana apreciere a instantelor de
fond, schpand astfel cenzurei Curtii
de Casatie ;
Considerand ca, in speta, Curtea
de apel constata In fapt, din actele
ce i s'a prezentat, precum si din a-
preciarea ce face (lima aparenta pa-
cientei, ca victima atentatului la pu-
doare a fost, in momentul cand re-
curentul a comis asupra ei acest
atentat, mai mica de 14 ani.
Buletinul 1393, p. 165
308. Avand in vedere ca, dupa
art. 246 din Pr. pen., orice Curte cu
jurati se va compune din trei mem-
brii si de o Comisiune de 12 jurati ;
Considerand ca art. 393 din ace-
iasi procedura, prescrie ca originalul
hotararei va fi subsemnat de chtre
judechtorii cari au dat-o :
Considerand ea, din intreaga eco-
nomie a legii art. 119 din Pr. civ.
$i 162 din Proc. penalarezulth ca
orice hothrare judecatoreasch, pentru
a avea un .caracter legal, trebue sa
fie semnata de toti judeca'tori cari
au luat parte la desbateri si au pro-
nuntat-o ;
Ca aceasta constatare trebue sa
rezulte, nu numai din simpla men-
thine ce se face de grefier in fron-
tispiciul procesului-verbal, ci din in-
susi serringturile acelor membri cari
au luat parte, puse in josul hota-
threi ;
www.dacoromanica.ro
539
Jetrati
Ca, in speth, deli procesul-verbal
al sedintei constata prezenta a trei
membrii, lush, deciziunea fiind sub-
scrish numai de presedinte, lipsa,
semnaturei celorlalti doi membrii a-
trage nulitatea deciziunei ;
Considerand ca, astfel fiind, nu-
mai deciziunea magistratilor Curtii
cu jurati se Oh patath de nulitate,
$iafacerea urineaza a se trimite la.
alto comisiune de magistrati de la o
alth Curte cu jurati, numai pentru
aplicarea penalithtii ce se cuvine, in
conformitate cu verdictul juratilor,
cari se mentine intact, astfel cum a
pronuntat de juratii Curtii din Vas-
Buletinul 18.93, p. 199
309. Dupe art. 322 din Pr. pen.,
dach acuzatul n'a fost instiintat,
duph, cum prescrie art. 321 Pr. pen.,
cauza nulithtei nu se va sterge prin
tacerea sa, ci drepturile sale de a
invoca nulitatea deciziunei Camerei
de punere sub acuzare vor fi con-
servate $i le va exercita duph deli-
nitiva deciziune.
Buletinul 1893, p. 200
310. Visum et repertum medical
nefiind considerat de lege ca o de-
pozitiune de martor, ci ca un act
dresat de o persoana presupush, prin
arta sau profesiunea sa, capabila sa
aprecieze natura si circumstantele
crimei sau delictului, aflarea unui
asemerea act la dosarul inmanat ju-
ratilor nu violeaza dispozitiunile ar-
ticolului 365 din Pr. penala.
Buletinul 1893, p. 481
311. Avand in vedere eh, din coin-
plexul regulelor stabilite de Proc.
penala si relative la procedura ce
are a se urma inaintea Curtii cu
jurati, reiese, in mod vhdit, ca on
decateori verdictul juratilor este ne-
complect, echivoc, contradictoriu sau
neregulat, ca forma, juratii trebuesc
b40 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Jurati
trimisi din nou in Camera for de de-
liberare spre a -ti rectifica verdic-
tul for
Ca aceasta masura riu poate fi
luata numai de presedintele Curtii
singur, intrucat rolul lui in instants
nu este altul decat de a dingo des-
baterile, a regula politia andientei si
a pune intrebari partilor si marto-
rilor ;
Ca, o asemenea masura trebueste
luata de complectul Curtii, caci nu-
mai Curtea este competenta a sta-
tus asupra tuturor incidentelor ce calitate ;
se pot ivi in tot timpul cat dureaza Ca. deli inaintea Curtii nu s'a ri-
judecarea procesului inaintea Curtii
cu jurati, si a aplica legea in con-
formitate cu verdict ul juratilor, toare la constituirea juriului, in ma-
atunci cand verdictul este afirma-
tiv ;
Ca atunci cand verdictul este ne-
regulat ca forma, Curtea, neputan-
du-si intemeia deciziunea sa pe un
asemenea verdict, consecinta logica
este ca numai Curtea poate tritnite
pe jurati din nou in Camera de de-
liberare a-si rectifica verdictul lor,
conformandu-se legei.
Buletinul 1893, p. 654
312. Considerand ca, dupa arti-
colul 290, ultimul aliniat din Proc.
pen., nimeni nu poate fi jurat intr'o
afacere in care a figurat ca expert,
sub pedeapsa de nulitate ;
Ca medicii, de cate on sunt che-
naati de a-si da avizul for asupra
veriunui c a z de m oar t e vio-
lenta sau de verio moarte a carei
cauza e necunoscuta sau banuita,
lucreaza in calitate de experti, si,
prin urmare, in cauzele unde ei au
facut asemenea acte de constatare,
nu pot lua parte ca jurati.
Buletinul 1893, p. 1014
313. Dupa art. 259 din Procedura
penala, nimeni nu poate indeplini
Jurat
functiunea de jurat data nu este in
etate de 25 de ani ;
Ca, in speta, din certificatele pre-
zentate acestei Curti, se constata ct
unul dintre acei 25 jurati cari au
fost prezenti in momentul constitui-
rei Comisiunei de jurati, si anume
Dimitrie Caian era mai mic de 25
ani ;
Ca, prin urmare, acea comisiune
s'a constituit dintr'un numar de 24
jurati, de oarece juratul sus numit
era incapabil de a figura in aceasta
dicat nicio obiectiune in aceasta pri-
vinta, insa, intrucat regulele privi-
terie penala. sunt de ordine publics,
neobservarea for atrage nulitatea de-
eiziunei $i se poate invoca deadrep-
tul in Casatie.
Buletinul 1993, p. 1062 ; 1894, p.
66 ,vi 1905, p. 1657
314. Din imprejurarea corn ca gre-
fierul n'a dat hartie juratilor pentru
buletinele de votare in Camera de
deliberare, nu se poate conchide ca
votul nu s'a facut prin scrutin se-
cret, deoarece grefierul nu e dator
s6 procure hartie pentru buletine, Si,
in speta, nu se constata, din nimic,
ca juratii nu -Si aveau hartie nece-
sara pregatita de mai inainte.
Buletinul 1893, p. 1080
315.Considerand ca, dupa art. 285
din Proc. penala, se care ca in ziva
hotarata pentru judecarea fiecarei
cauze, toti juratii inscrisi in lista
mentionata la art. 277 Pr. penala,
sau eel putin 25 dinteansii sa fie
prezenti ;
Ca dar, din momentul ce 25 de
jurati sunt prezenti, cerinta legii
este satisfacutA gi judecata trebue
sa se fadi :

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONLkNA 541.

Juraft Jurati
Ca, astfel fiind, neindeplinirea 'pro- sale, va cauza cu vointa, once pa-
cedurei pentru unul sail mai multi guba altuia ;
din ceilalti jurati, ramane o ches- Ca dar, vointa de a cauza verio
tiune care intereseaza mai mult pe paguba altuia. fiind elementul esen-
jurati spre u p justifica cauza de ce tial al acestui delict, urmeaza ca a-
nu a venit, spre a nu fi loviti de ceasta chestiune trebue sa fie puss.
pedeapsa prescrisa de art. 287 din juratilor.
Proc. penala ; Buletinul 1894, p. 1138
Se poate, este adevarat, sa inte- 318. data' ce juratii au raspuns
reseze cateodata si pe acuzati acea- afirmativ la chestiunea pandirei,
sta nevenire a juratilor, dar atunci chestiunea relativa la premeditare
ei trebue sa propunii. Curtii si sa devine inutile, caci nu se poate in-
arate interesul ce are in anularea telege pandire fare premiditare, ai
acelui act de procedura si in ce it once raspuns la aceasta chestiune
vatama, si cand nu se urmeaza asa, este neavenit.
lipsa de procedura este acoperita Buletinul 1895, p. 39
prin tacerea partei, si nu se mai 319. Dup. art. 375 din Proc. pe-
poate formula dintr'aceasta un mijloc nala, magistratii Curtii cu jurati au
de casare. dreptul, la caz ca,nd acuzatul este
Buletinul 1894, p. 181 recunoscut culpabil, dace stint con-
316. Dupe prescriptiunile art. 277 vinsi a juratii s'au inselat in fond,
din Proc. penala'., cu 15 zile inainte sa suspende judecata cauzei pentru
de deschiderea sesiunei, presedintele o alts sesiune spre a se supune din
tribunalului este dator sa, traga la nou la alti jurati
sorti, din listele trimise de prefect, Ca de aci rezulta, ca dreptul de a
36 nume, cari au sa formeze lista suspends judecata este un drept su-
juratilor pe tot timpul sesiunei ; veran al magistratilor Curtii cu ju-
Ca tot atunci, din lista trienala rati si, prin urmare, deciziunea for
a districtului, se mai trag la sorti 4 in aceasta privinta nu poate fi su-
nume cari au s serve ca jurati su- push* cenzurei Curtii de casatiune
plimentari ; Buletinul 1895, p. 202
Considerand, in speta, ca din lista 320. Nicio lege nu cere ca ver-
existents la dosar se constata ca ju- dictul juratilor sa fie contrasemnat .

ratii ordinari au fost trasi la sorti de grefier pe toate paginile, sau

numai in numar de 33, iar nu 36 inainte sau dupg raspunsul juratilor
jurati cat cere legea ; asupra circumstantelor atenuante,
Ca, prin urmare, jurati chiemati a destul numai sa, fie contrasemnat
judeea pe acuzati, nefiind consti- de grefier.
tuiti dupa o lista in conformitate cu Buletinul 1895, p. 903
legea, prisdictia este vitiata, si ast- 321. Formalitatea prevazuta de
fel fiind, decizia juratilor urmeaza a art. 240 din Proc. penala de a se
fi casata. comunica deciziunea, prin care ca-
Buletinul 1894, p. 599 mera de punere sub acuzare care a
317. Avand in vedere ca art. 361 trimis pe inculp:tt dinaintea Curtii
din Codul penal prevede ca se va cu jurati, la primaria comunei unde
pedepsi cu inchisoare cel care pu- dansul domiciliaza si la acea a lo-
nand foc la bucate secerate, fiind ale cului unde s'a comis crima, nefiind.

www.dacoromanica.ro
542 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA

Jurati
prescrish in interesul acuzatului ci
mai mult ca o masura administra-
tive, neindeplinirea ei nu poate sa
atraga dupa sine nulitatea deciziunii
Curtii cu jurati.
Buletinul 1895, p. 204
322. In ce priveste punerea chestiu-
nilor la Curtea cu jurati, chestiunea
principals trebue sa contina toate
chestiunile constitutive ale crimei
ce se impute unui acuzat, si in asa
mod sa fie formulate incat juriul
sa fie pus in pozitiune de a cu-
no.gte $i a delibera asupra fiecarui
din elementele ce constitue delictul
pedepsit de lege :
Avand in vedere ca., in speta, din
dosar se constata ca termenii de
care s'a servit presedintele Curtii cu
jurati in punerea chestiunilor au fost:
Dug acuzatul in ziva de 21 Fe-
bruarie 1894 a comis omor.. Con-
siderand oh chiar dupa definitia data
de Codul penal, crima de omor con-
fine doua elemente deosebite : faptul
material al uciderei unui om, $i
vointa agentulni de a comae omu-
cideri ;
Ca, prin urmare, in virtutea prin-
cipiului statornicit mai sus, prese-
dintele trebuia sa puna chestiunea
in asa mod, incat juratii, intrebati
$i asupra faptului material si asu-
pra intentiunei culpabile, sa fi fost
pusi in pozitiune de a delibera asu-
pra fiecarui din aceste dou'a ele-
mente constitutive ale crimei de
omor ;
C. neprocedand astfel, chestiunea
este push intr'un mod gresit si, deci,
decizia Curtii cata a se anula.
Buletinul 1895, p. 219
323. Art. 369 din Procedura pe- se prevede verio militate data lista
nala nu cere altceva decat ca votul juratilor a fast comunicath intr'o zi
juratilor sa, se des prin scrutin se- de Duminich, ;
cret, fara insa a cere ca voturile sa
se punh intr'o anume urns destinata. Proc. penala este ca lista sa fie co-
Jurafi
pentru aceasta, voturile putand fi
depuse in orice alt obiect, destul
numai sa fie secrete.
Buletinul 1895, p. 773
324. Art. 264 din Procedura pe-
nala necreand o incapacitate din
aceea eh juratul are mai mult de
60 ani, prezenta sa in compunerea
juriului nu-1 vitiaza.
Buletinul 18.95. p. 1275
325. Niciun text de lege nu pre-
scrie nulitatea pentru cazul tend,
din diferite imprejurari, se comunich
acuzatului o lista care ar tontine
numele a unui numar de jurati mai
mare cleat. eel prevazut de lege.
Buletinul 1895, p. 1350
326. Persoanele trecute in lista
juratilor sunt presupuse ca indeph-
nesc toate conditiunile cerute de
lege 9i, prin urmare, si aceia de
varsta; iar sarcina de a dovedi con-
trariul incumba aceluia care pretinde
lipsa veriuneia din conditiuni in per-
soana veriunui jurat.
Buletinul 1895, p. 1350
327. Art. 337 din Proc. penala nu
cere a se trece in Procesul-verbal
de audienta, in intregul sau, cuvan-
tarea ce presedintele este dator a
tine juratilor conform acestui articol,
ci este suficient a se mentions in-
deplinirea acestei formalitati.
Buletinul 1895. p. 1351
324. Legea n'a aratat un formular
dup.& care sh, indire cum trebue sa
se face rezumatul desbaterilor, ca
astfel sa se poata controls, ci totul
a fost lasat la discretia presedintelui
i scutit de cenzura Curtii de casatie.
Buletinul 1896, p. 854
329. Prin nici un text de lege nu
Ca, singura cerinth a art. 284 din

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 543

JuPati Jurati
municata acuzatului in ajunul zilei ce li se destineaza, si s. nu iasil de
de infatisare acolo cleat atunci cand martorii voi
Buldinul 1996, p. 1139 fi chemati sa-si dea marturia, iar
330. Considerand ca, atentatul la juratii numai dupe ce si-au formulat
pudoare, indeplinit sau incercat este, a for declaratiune, totus, aceste dis-
conform art. 263 din Codul penal, un pozitiuni nefiind prescrise sub pe-
delict, daca s'a comis fara violenta., deapsa de nulitate, urmeaza ca faptul
si este crima, conform art. 264 din iesirei martorilor si a juratilor din
Codul penal, daciti se savarseste cu acele camera, inainte de momentul
violenta ; fixat pentru indeplinirea misiunii loi,
Ca, asa precum sunt redactate ar- nu atrage nulitatea deciziunei Curtii,
ticolele 263 si 264 din Codul penal, decat atunci cand s'ar proba ca unii
circumstanta daca faptul s'a savarsit sau altii an avut convorbiri cu alte
fara violentiti sau cu violenta este persoane in vederea procesului, in
un element coustitutiv, nu insa o timpul cat au putut comunica cu pu-
simple circumstanta agravanta, de blicul.
oarece nu numai pedeapsa se mareste Buletinul 1896, p. 1680
in launtrul gradatiunei legei penale, 333. Participarea in comisiunea
ci chiar natura delictului este alta juratilor a doi cumnati, nu poate vicia
intr'un caz si in altul ; verdictul juratilor, intru cat din nici
Ca, asa fiind, in privinta violentei, un text de lege nu rezultiti verio in-
n'are a se pune o chestiune deosebita. capacitate din asemenea cauza.
Buletinul 1896, p. 1428 Buletinul 1897, p. 101
331. Considerand ca., in ce pri- 334. Condamnarea pentru faptul
veste punerea chestiunelor la Curtea de tainuire, nu este prevazuta prin
cu jurati, ele trebuesc a fi asa for- art. 260 din Codul penal, si ca atare,
mulate incat elementele esentiale ale nu constitue o incapacitate pentru
crimei, precum le determine dispo- juratul care a luat parte la consti-
zitiunile Codului penal. sa fie coprinse tuirea comisiunii de jurati.
in chestiunea pusa Buletinul 1897. p. 265
Considerand ca. in speta. recuren- 335. Dupe art. 377 din Pr penala,
tul fiind pus sub acuzare de Camera amanarea judecarii procesului pentru
de punere sub acuzare pentru crima chiemare de martori, este facultative
prevazuta de art. 264 din Codul pe- pentru Curtea cu jurati, si admiterea
nal, neapitirat era a se pune in che- amanarii nu poate sa, fie admisa de
stiune elementul (atentat la pudoare., cat atunci cand cererea se face in-
iar nu numai atentat., de oarece nainte de ascultarea veriunuia din
atentatul este o crima, conform ar- martorii prezenti.
ticolului 264, intru cat este la pu- Buletinul 1897, p. 714
doare savarsit. Ca, de altfel, simplul 336. Cand juratii raspund negativ
catentat', lark la pudoare , nu poate la prima chestiune, care constituia
fi o crima, conform art. 264 din Co- culpabilitatea, si afirmativ la cele
dul penal. lalte chestiuni, can constituiau niste
Buletinul 181i6. p. 1659 circumstance ale perpertarei faptului
332. Desi prin art. 341 si 367 din si care serveau la masura culpabi-
Proc. penala. se prevede ca martorii litatii, printeun asemenea verdict ju-
si juratii trebue sa atea, in camerile ratii recunosc ca acuzatul nu este

www.dacoromanica.ro
544 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Jump",
culpabil pentru faptul ce i se impute
si, in asemenea caz, presedintele Curtii
trebue sa pronunte achitarea lui.
Buletinul 1897, p. 742
337. Dupa art. 262 din Procedura
penala, sunt incapabili de a fi jurati
cei ce nu stiu citi si scrie roma-
neste ;
Aceastg dispozitiune e de ordine
publica si, deci, poate fi invocata de-
adreptul in casatiune.
Buletinul 1897, p. 743
338. Singura imprejurare cg prese-
dintele Curtii a intrat in Camera de
deliberare, (land juratilor explicatiuni
asupra faptului dad, trebue sau nu
sa se reproducg intreaga intrebare,
si intru cat nu se dovedeste cu nimic
ca presedintele ar fi influentat pe ju-
rati in pronuntarea verdictului lor,
nu se poate consider& aceasta ca o
violare a secretului deliberatiunelor
in senzul art. 367 din Proc. penala.
Buletinul 1897, p. 796
339. Numai cand acuzatul ar fi
mai mic de 15 ani, Curtea e tinuta
sa stabileasca daca dansul, and a
comis crima, a lucrat cu pricepere.
Buletinul 1897, p. 916
340. Dup.& art. 371 din Proc. pe-
nala, paritatea de voturi asupra veri
unei chestiuni se interpret& in fa-
voarea acuzatului, afar& numai child
paritatea de voturi s'a ivit asupra
circumstantei usuratoare ;
De unde reiese ca, acordarea de
circumstance usuratoare nu poate fi
data decat cu majoritate de voturi.
Buletinul 1897, p. 1003
341. Nici prin art. 284 Proc. pe-
nal5,, nici prin veri o alts dispozi-
tiune a legei penale, nu se prescrie
modul desemnarei juratilor in lista
ce se comunica acuzatului.
Ca, de aci rezulta ca, aratarea
numai a initialei numelui de botez
www.dacoromanica.ro
Juratt
a unui jurat, din lista comunicata,
nu poate vitia procedura, inaintea
Curtei cu jurati, intrucat acuzatul
n'a ridicat nici un incident in a-
coast& privinta inaintea Curtei jura-
tilor, si nici nu se probeaza de cii-
tre recurent ca din cauza acelei
lipse, dansul a putut fi indus in e-
roare la recuzatiunile ce voia sa
face.
Buletinul 1897, p. 1?51.
34t Dupg art. 302 din Proc. pe
nada, presedintele Curtei fiind in-
vestit cu o putere discretionary de
a asculta veri ce persoane va gasi
de cuviinta pentru descoperirea ade-
varului, el este in drept a asculta
ca simpli informatori pe trauma si so-
Oa unuia din acuzati, fara ca prin
aceasta sa violeze in ceva dispozi-
tiunile art. 347 din Proc. penala.
Buletinul 1897, p. 1364.
343. Dupa dispozitiunile art. 238
alin. 3 din Proc. penala, au dreptul
de a fi jurati profesorii, fosti sau in
activitate, si institutorii ;
C5. legea nu face nici o distinc-
%iune intre profesori suplinitori, cu
tithe provizoriu sau definitiv.
Buletinul 1898, p. 127
344. Declararea unei sedinte se-
crete, este o chestiune de apreciare
a Curtei, care scaph de controlul
casatiei ;
Ca nu este nevoie, dupa inchide-
rea desbaterilor unei sedinte secrete
sa se fad in deosebi o incheiere
prin care sa se constate deschiderea
sedintei publice pentru pronuntarea
deciziunei, intru cat se constata ca
deciziunea a fost data in sedinta
publica.
Buletinul 1898, p. 233.
345. Chestiunea de a se sti dad
acuzatul avea sau nu autoritate a-
supra surorei sale, este o chestiune
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 545

JuPati Jura fi
de fapt, lasata la apreciarea jura- publick, se poate propune ai dovedi
tilor. pentru prima oar& in casatiune.
Buletinul 1898, p. 233 Buletinul 1898, p. 1248,(Sec.-Unite);
346. Din art. 340 ai 377 din Pro 1900, p. 1098; 1901, p. .1217;
cedura penalk, rezulta ca cererea de 1902, p. 119
amanare a procesului facuta de a- 350. Vazand art. 250 din Codul
cuzati spre a se asculta noui mar- penal ;
tori, a cal or lista nu s'a comunicat, Considerand, ca dup. dispozitiunile
nu so poate admite decat inainte de acestui articol, omorul, fanirile ai
a se intra in ascultarea martorilor loviturile sunt scuzate, clack an fost
prezenti ai, chiar, in asemenea eaz, provocate prin loviri sau viola*
admiterea cererei este lasata, la su- mari, urmate asupra unei persoane ;
verana apreciere a Curtii. Considerand ca, fiind vorba de o
Buletinul 1998, p. 252 scuza, in privinta aceasta trebue sa
347. Prescriptiunile art. 336 din se punk o chestiune separatk juriu-
Proc. penala, prin cari se arata ca lui, sub pedeapsa de nulitate, con-
preaedintele Curtii sk inatiinteze pe form art. 363 din Procedura penala,
apkrator de a nu rosti nimic in con- intrucat aceasta se cere de apkrare
tra conatiintei, ai de a vorbi cu cu- sau intrucat rezulta din desbaterile
viintk al moderatiune, este numai o sau din deciziunea Chmerei de. pu-
chestiune de discipline, privitoare pe nere sub acuzare, ai judecktorii Curtei
aparator, astfel ca, omisiunea de a n'au a cerceta clack loviturile, sau
se observe de &Are preaedinte a- violentele mari, exists sau sunt grave
ceasta formalitate, nu poate fi un ckci existenta ai gravitatea for sunt
motiv de nulitate a deciziunei. lasate cu totul la aprecierea jura-
Buletinul 1898, p. 313 tilor, iar nu a judecktorilor, ai eh
348. Deai dreptul de aparare al judecatorii Curtii numai atunci ar
prevenitilor este consacrat prin di- putea ref uza punerea chestiunei, cand
ferite dispozitiuni ale Codului de pro- sub titlul de scuza legala de provoca-
cedure criminalk, si violarea acestui tiune s'ar invoca fapte cari n'au a-
drept e un motiv de casare, insa, cest caracter gi n'ar putea, fi consi-
dack partea prevenitk are dreptul sa derate nici ca violente, nici ca lo-
se apere, prin avocatii ski, nu e mai vituri.
putin adevarat ca o instants jude- Buletinul 1899, p. 693
catoreasck poate, in urma pleduariei 351. Dupk dispozitiunile art. 258,
unui avocat, sa gkseasca a nu mai alin. 4 din Proc. penala, au dreptul
e nevoie a se da cuvintul ai a]tui a- de a fi jurati comerciantii ai. indus-
vocat, fiind in destul luminata. triaaii cari plktesc o patenta pans la
Buletinul 1898, p. 336 gradul al II-lea inclusiv ;
349. Cand in Comisiunea juratilor Considerand el, data legiuitorul,
a participat o persoana care nu a- in interesul desvoltarei societatilor,
yea cenzul cerut de art. 258 din a edictat in Legea patentelor ca prin-
Proc. penalk, pentru a fi jurat, com- cipalul asociat sa plateasca o pa-
punerea Comisiunei juratilor este vi- tent& intreagA, dupa clasa din care
tiata ai atrage nulitatea verdictului face parte, iar ceilalti pe jumatate,
ai a deciziunei Curtii ; aceasta, insa, nu constitue o incapa-
Aceasta nulitate, fiind de ordine citate, pentru cei ce platesc o jurna-
I. c. Barozzi.Vol. 11
35

www.dacoromanica.ro
540 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Juror i Jttrati
tate de patenta, de a exercita drep- 355. Legea nu prevede nicaeri, ca
turile pe cari legea le acorda paten- chestiunile fuse in deliberarea ju-
tarilor din clasa respective ; ratilor. sa fie coutrasemnate $i de
Considerand ce, pentru a deter- grefier.
mina aceasta, trebue s& avem in ve- Buletinul 18.99, pag. 1313 i 1901,
dere, d spa distinctiunile legei. din pug. 1665
ce clas& de patentari face parte. dup5, 356. Considerand ca, dupe dispo-
felul comertului, iar nu In ce anume zitiunile art. 258, alias 4 din Proc.
cota-parte este supus in vederea penalk au dreptul de a fi jurati. cei
tovara$iei. ce exercitA o profesiune liberala :
Buletinul 1899, peg. 704 ysi 1901, Considerand ca, dispozitia citata
peg. 100 nu specific& anume, eari sunt prole-
352. Considerand ca, dac5, procesul siunile liberale :
dinaintea Curtii cu juati a avut a De aci rezulta ea. orice persoana
urma $i a dona zi, juratii au avut care exercit& o profesie libera oare
$i au putut fi Idsa-ti a merge acasii care, are dreptul de a fi jurat :
intrucAt nu este instalatie intocmita, C5,, nu poate fi indoiala ca, $i a-
pentru oprirea for in localul Curtii vocatii, in genere. $i aparAtorii. in
cu jurati ; deosebi, exercita o profesiune Ebert,
CA, din cauza mergerii juratilor ceeace se confirma $i prin art. 123
acask atunci s'ar putea, numai, sus- din Legea judecittoriilor de pace.
tine ca s'a violat secretul, cand s'ar Buletinul 1899, p. 1387
constata ca, in adev5r, juratii ar fi 357. Considerand ca. dupa, dispo-
comunicat, in intervalul mergerii $i zitiunile art. 373 din Proc. penala,
sederei acas5., cu cineva, ceeace in declaratiunea juratilor va trebui sa
speta nu s'a constatat. fie subscris& de primul jurat, de pre-
Buletinul 1699, p. 740 sedintele Curtii sr de grefier :
353. Replica este obligatorie pen- Considerand ca, aceasta conditiune
tru judecator numai child apararea este substantiate. $i lipsa uneia din
o cere. $i intrucat se constat& ca in- semnaturile cerute de acest articol,
culpatul n'a cerut cuvantul a doua atrage nulitatea verdict ului ;
oark este facultativ pentru Curte Considerand tri, in speta, se cons-
s&-i acorde, sau nu, replica, dup& cum tata ca verdictul juratilor, prin case
gaseste c5, afacerea este, sau nu, corn- se declare culpabil acuzatul Iosub
plect desbatut& inaintea sa. Gruber de omor, cu vointa si preen-
Buletinul 1999, p. 11.92 getare, asupra persoanei lui Gheor-
354. Curtea, bazandu-$i deciziunea ghie Vizitiu, este semnat numai de
sa condamnatoare, pe depunerea unui primul jurat $i de pre$edinte. iar nu
martor, a caruia excludere se ceruse $i de grefier;
de acuzat, $i asupra carei cereri Ca, prin urmare. aceasta omisiune
dansa nu s'a pronuntat, violeazk in facand verdictul inexistent, deciziu-
mod vadit, dreptul de ap5rare $i o- nea are a fi casata din acest punct de
mite a se pronunta asupra unei ce- vedere $i numai in ce priveste pe
reri. care, de ar fi fost intemeiata ar condamnatul I. Gruber.
fi avut de elect s5, schimbe solutiu- Buletinul 1900, p. 739
nea procesului. 358. Censul pe care it cere legea
Buletinul 1899, p. 1193 ca sa-14.aiba persoanele apte de a fi

www.dacoromanica.ro
 REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Jurati
jurati, prin. art. 258, alin. 5. se so-
coteste pe venitul brut ce it au. iar
nu pe venitul net.
Buletinul 1900, p. 1032
359. Nu este suficient ca juratul
sa fi avut calitatea atunci cand s'a
facut lista, ci aceasta, calitate tre-
bue sa o aiba pana in ziva cand
dansul este chemat a o judeca ;
Ca, data in urma facerei listei, a
pierdut calitatea, aceasta ii is carac-
terul de a mai putea functions ca
jurat.
Buletinul 1900, p. 1206
360. Prin. art. 371, Proc. penala,
legiuitorul nu care nimic alt decat
ca Comisiunea juratilor sa constate
ea deciziunea for a fost luata cu
majoritate de voturi :
US, nicaeri nu se prescrie, sub pe-
deapsa de nulitate, ca o asemenea
declaratiune se fie facuta in dreptul
fiecareia din chestiuni la cari juratii
stint chemati a raspunde.
Buletinul 1900, p. 1401
361. Vezi cu van tul .Medici),
No. lb.
Buletinul 1862. p. 46
362. Considerand ca, trebue sa
distingem, conform procedurei penale,
intre cauzele de scuza, cari margi-
nese responsabilitatea penalA, si intre
cauzele cari o inlatura ;
CA, numai pentru cauzele de scuzA,
se poate care a se pune o deosebita
chestiune, conform art. 363 din Pr.
penalA, combinat cu art. 584, 59. 60
si 250 din Codul penal ;
CA, incat priveste cauzele cari
exclud cu totul responsabilitatea,
precum indica art. 57 din Codul pe-
nal, o chestiune anume n ar fi puss
juratilor, de oarece intaia chestiune
cdacA cutare este culpabil) coprinde
si priveste toate cauzele cari exclud
cu totul responsabilitatea ;
Considerand ca, in speta, juratii.
www.dacoromanica.ro
547
Jurafi
raspunzand afirrnativ, ca recurentul
este culpabil, au afirmat prin aceasta
ca n'au tinut seamy de starea ner-
voas5, morbida, care, dupA parerea
medicilor, exclude absolut responsa-
bilitatea de faptul ce i se imput5.
Buletinul 1901, p. 257
363. Considerand ca, punerea
chestiunilor prescrise de lege, im-
plica neaparat si obligatiunea, pentru
presedinte, de a ceti acele chestiuni
in auzul acuzatului, in sedintA pu-
blica, sau, eel putin, de a instiinta
pe acuzat ca ele au fost puse, si a-
ceasta citire, sau instiintare, trebue
consideratA ea o formalitate substan-
tiala., de oarece acuzatul, avand
dreptul a face observatiuni asupra
modului cum stint formulate chestiu-
nile, trebue, neaparat sa le cunoasca,
pentru a putea exercita acest drept,
si prin urmare, necunostinta lor, it
pune in pozitiune de a nu putea uza
de dreptul de aparare ce-i dA legea ;
Considerand ca, in speta, procesul-
verbal al sedintei nu constata in-
deplinirea acestei formalitii.ti, el se
margineste a declare ca nu s'au fa-
cut obiectiuui asupra chestiunilor ce
s'au dat scrise in myna primului ju-
rat ; si din aceasta enuntare nu se
poate indica ceeace trebuia constatat.
ca acele chestiuni au fost citite, sau,
eel putin, aduse la cunostinta acuza-
tului inainte de a se remite juratilor ;
Ca., dar, drepturile ap5rarei si dis-
pozitiunile art. 360 din Pr. penalii,
fiind violate, deciziunea supusa re-
cursului, urmeaza a fi casata.
Buletinul 1901, p. 1531
364. Desi dupa art. 381 si 389
din Proc. penala, judecatorii Curtii
cu jurati au dreptul, in caz de achi-
tare a acuzatului, sa se pronunte si
asupra desp'Agubirilor pretinse de
partea civila., insa acest drept il au
intru atat. inlrucA,t nu se pun in
548 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA.

Jurat I Jurati
coutrazicere cu verdictul juratilor prin deciziunea Camerei de punere
prin care se recunoaste cg acuzatul sub acuzare, constitue un adevgrat
nu este culpabil ; mijloc de apgrare, $i, ca atare, tre-
De uncle urmeaza cg, atunci cand buia a fi cercetat de Comisiunea ju-
constatarile dintr'un verdict negativ, rajilor.
se reproduc in senz afirmativ prin Buletinul 1902, p. 984
motivarea deciziunei Curtii cu jurati 367. Considerand ca, legiuitorul
pentru a servi de fundament pentru prin aceasta dispozitiune, necoprins5,
condamnarea la daune, prin aceasta in legea franceza, a volt sa intro-
se violeaza autoritatea lucrului ju-dnce o garantie Si pentru jurati, ca
decat rezultand din verdictul jura- au putut, in cursul desbaterilor, sa
tilor. fie pe deplini luminati asupra tu-
Buletinu11902,p. 568 i 1903, p. 118 turor imprejurarilor si faptelor cart
365. Desi este necontestat ca sa fie in stare a le forma, convin-
Curtea cu jurati poate condamna la gerea si a da votul for si verdictul
despagubiri civile pe acuzatii achitati, in cunostintg depling ;
acest principiu, insn, are a fi observat Ca, constatarea indeplinirei acestei
numai inteatat meat sa nu se creeze fornialitati este neapgrat5., Meat
o contrarietate de hot5riri, ceeace lipsa ei trebue s5, aiba, de efect nu-
ar viola autoritatea lucrului judecat ; litatea 5i casarea ;
CA, pentru aceasta, este nevoie ca Cg, astfel fiind, aceasta formali-
Curtea s stabileaseg existenta unei tate este esentiala, $i trebue obser-
culpe distincte de culpa penalg. vatg sub pedeapsa de nulitate.
Buletinul 1902, p. 712 ,Fi 1904, p. 59 Buletinul 1903, p. 1118
366. Considerand cg, dac5, prin 368. Avand in vedere ca, din pro-
art. 484 $i 485 din Proc. penalg, se cesul-verbal al sedintei se constata
da in competint,a, judecgtorilor Curtii cg M. I. Talungescu, until din juratii
cu jurati de a statue, f5rg asistenta prezenti, fiind chemat ca avocat a
juriului, asupra identit5.tii unui acu- ap5ra pe acuzat, numele lui n'a fost
zat $i a pronunta o deciziune in a- pus in urns. ;
ceasta privintg, aceasta procedure, Considerand ea, misiunea de avo-
insA, nu poate fi urmat5, decat in cat al uneia din parti. este, de drept,
cazul cand un condamnat a scgpat incompatibilg cu functiunea de jurat,
$i in urma a fost prins, astfel pre- ti, prin urmare, persoana chematg a
cum rezultg atat din intitulatul ca- apgra interesele uneia din parti, ca
pitolului III, titlul IV, din Proc. pe- $i insasi partea, nu poate figura in
nal5,, cat si din dispozitiunile arti- numarul celor 25 jurati, din care are
colalor ce le confine ; a se trage la sorti Comisiunea jura-
Considerand ca, in speta, nefiind tilor de judecata ;
vorba de un condamnat scapat Si Ch, asa fiind, cu drept cuvant nu-
prins, ci de un acuzat fugit, mai mele juratului Tglungescu a fost ex-
inainte ca verio condamnatiune sa fi clus din urns.
fost pronuntatg in contra lui, jude- Buletinul 1903, p. 1169
carea acestui acuzat urma a se face, 369. Vgzand art. 75 din Pr. penala ;
conform art. 335 si urmiltorii din Considerand ca, conform acestui
Proc. penala, iar tggaduirea identi- text de lege, semngtura primului jn-
tatei persoanei lui, cu aceea prevazutg rat este necesara pentru a aproba

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 549

Jurati Jump,
once indrept5.ri s'ar gasi in raspun- in cazul cand e vorba de un surdo-
i
suri, caci cuvintele indreptate, fara mut, ca in spew. ;
aprobare, urmand a se socoti ca 8i Ca, in interesul dreptului de apa-
cum n'ar fi de loc, este invederat ca, rare a unui surdo-mut, acuzat de o
dare acele cuvinte sunt substantiate crima, ca in spate, interpretul ce are
pentru validitatea raspunsului, de- a i se numi, trebue 85, fie unul din
claratiunea juratilor ramane isbita aceia in stare de a comunica cu
de nulitate ; surdo-mutul ;
Considerand a in speti, se con- Ca, in spew, Curtea, nenumind re -
stata ca verdictul juratilor, care a curentului un interpret, destoinic de
servit de bath la condamnarea recu- a fi putut comunica cu recurentul,
rentului, tontine, la inceputul sail, o intrucat nu se constata ca numitul
indreptare a cuvantului cull, in cu- interpret invatase de a cunoa8te $i
vantul dax., fara ca aceasta indrep- vorbi cu surdo-muti. sau ca era cel
tare sa fie aprobata de primul jurat putin din membrii familiei surdo-
prin ischlitura sa ; mutului, deprins a se putea intelege
Ca, acest cuvant fiind substantial cu surdo-mutul, in asemenea impre-
pentru validitatea raspunsului, re- jurari precum s'a urmat, nu se poate
zulta ca verdictul este izbit de nuli- sustine ca dreptul de aparare al sur-
tate, 8i nu putea, forma o bath le. do-mutului recurent a fost respectat.
gala pentru condamnatiunea recu- Buletinul 1904, p. 245
rentei 371. Considerand ca, in caz de omn-
Ca, aka fiind, deciziunea devine cidere a parintelui legitim, trebue a
casabila. se pune juratilor doua chestiuni de-
Buletinul 1903, p. 1439 osebite, adica, atat incat prive8te
370. Considerand ca, formalitatea faptul uciderei, cat 8i ca ucisul era
prescrisa de procedura penala ca in- *kite legitim, caci omuciderea pa-
structiunea 8i desbaterile inaintea rintelui legitim este, dup5.1ege, o cir-
instantelor, chemate a judeca in ma- cumstanta agravanta, care tocmai
terie penal& 8i criminala, sa fie orale pentru aceasta trebue s'a fie anume
gi publice, este o formalitate sub- constatata ;
stantiala, 8i ea nu are a fi conside- Ca, chiar daca ar putea avea in-
derata ca indeplinita, atunci cand doiala, totu8, deosebirea chestiunilor
acuzatul nu ar intelege ceeace s'ar pentru constatarea faptului ca ucisul
spune, sau nu ar putea face sa se era parintele legitim, este mai ra-
inteleaga ceeace el ar vol sa spuna, tionala ;
precum este cazul, in speta, caz in Ca, de aceia, dar, punandu-se o
care nu s'ar putea zice ca desbateri singura chestiune, aceasta este corn-
au fost, sau ca apararea s'a facut plexa.
in conformitate cu legea ; Buletinul 1904, p. 247
Ca, de aceea art. 357 din Proc. 372. Considerand ea, prin art. 30
penal& prescrie ca, atunci cand acu- din Codul penal, legiuitorul pedep-
zatul nu tie limba, sa i se numeasca se8te, ca complici, ai unei fapte cali-
interpret ; ficata crima sau delict, pe toti aceia
Considerand ca, necesitatea numi- cari, cu bunO. 8tiinta, vor fi ajutat pe
rei unui interpret, care sa poata co- autorii actiunei in faptele ce au sa-
munica cu acuzatul, trebue, a se core var8it ;

www.dacoromanica.ro
J50 REPERTORIEL GENERAL DE JERISPRUDENTI R031ANA

Jurati, Jurati,
Considerand ca , din chestiunile faptul ea a existat majoritatea, (;i
puse juratilor de catre presedinte, se omisiunea de a se mention& exis-
constata ca acesta n'a pus si ches- tenta maioritatei sau aratarea nu-
tiunea data recurentul a ajutat, cu marului voturilor care a constituit-o ;
buns stunts, pe autorii actiunei in Considerand ca, unanimitatea fiind
faptele can au savarsit, Meat juratii expresiunea cea mai inalta a majo-
sa se fi putut pronunta in cunos- ritatei, sau mai bine zis, expresiu-
tint& de cauz& asupra acestei im- nea couvinctiunei intregului corp al
prejurari ; juriului, nu se poate pretinde ca le-
Considerand dar, ca lipsa unei ase- giuitorul a voit s& izbeasea, cu nu-
menea chestiuni, esentia15,, din partea litate, verdictul acela care ar exprima,
presedintelui Curtii, face ca deciziu- adev&rul ce s'a intamplat, adic6,
nea Curtii sa fie casabilit. care ar cuprinde ca s'a dat ui una-
Buletinul 1867, p. 867 nimitate, caci prin aceasta s'ar pre-
373. Dupil dispozitiunile art. 363 supune ceeace nu poate fi adevkat,
din Proc. pen., once fapt, calificat ca caci nu este rational, sau ca legiui-
scuza, de lege, si propus de acuzat, torul a voit sa sileasca pe jurati a
trebue, sub pedeapsa de nulitate, sa nu fi unanimi in convinctiunea lor,
fats obiectul unei chestiuni si sti, fie sau a cuprinde un neadevar in ver-
supus aprecierii juriului ; dictul lor, zicand ca a pronuntat in
Ca. numai atunci Curtea este in majoritate, cand in realitate ar fi
drept a respinge propunerea de a se pronuntat in unan imitate; si, pe Tanga
pune o chestiune special& asupra unei aceasta, s'ar mai presupune ca legiui-
scuze, cand constata ca faptul alegat torul s'a preocupat mai molt de o
nu insuseste caracterele legale ale formalitate mai fara scop si cu pu-
scuzei invocate. tin elect, deck de greutatea morala
Buletinul 1904, p. 323 a unei sentinte ce ar exprim& una-
374. Considerand ca, din dispozi- nimitatea juratilor ;
tiunile art. 371 Proc. penal& care Considerand ca, argumentul ca le-
legiueste : Ca juratii sa se pronunte legiuitorul a voit ca verdictul sa fie
despre culpabilitatea acuzatului si dat totdeauna in majoritate de gla-
despre imprejurkile usuratoare, in suri, cu scop de a garant& securita-
majoritate de glasuri,, nu rezulta ca tea personal& a juratilor, este un
legiuitorul a avut de scop s opreasc& argument foarte slab inaintea te-
pe jurati a se pronunta in unanimi- meinrilor mai sus expuse, mai ales
tate, care ar fi constituit intotdeauna in cazul cand insasi juratii nu s'ar
o mai mare garantie despre justitia fi temut a manifest& opiniunea lor
verdictului, dar pe care legiuitorul, si a se rosti in unanimitate.
cu toate ca ar fi dorit-o, nu pate&
sa o primeascA de bazii, fara ca sa Buletinul 1866, p. .122
scape de dreapta lor pedeapsa mai 375. Considerand ca, enunciatiune&
.

multe fapte vinovate, cad, in majo- de unanimitate, constitue o viola -

ritatea cazurilor, este cu neputint& tiune formal& a art. 371 din Proc.
ca sa aib& be unanimitatea ; penala, si ca, din acest moment de-
Considerand ca, prin acel articol, claratiunea juriului, neregulata in
legiuitorul nu pedepseste en nulitate forma, n'a putut servi de baza con-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. RWL4NI 551

Jura(t Jtirafi
damnarej pronun tate in contra recu- este prezentat in intrebarea prase-
rentilor. dintel ui ;
Buletinul 1866, p. ; 1967, p. Ca., o simple, afirmatiune sau ne-
.9.91; (Sec.-Unite); 1866, p. 638 gatiune, sumara si colectiva, nu e de
376. Dace legiuitorul a dispozat natura a da be sa, se presupuna o
ca chestiunile sa, fie formulate dupa cercetare scrupuloasa, rie carei im-
rezumptul actului de acuzatiune, a- prejurari de detaliu a obiectului
ceasta a lost pentru ca presupune chestiunei, si orice simplificare in-
ea, dupa dispozitiunea art. 236 Proc. trodusa in contra prescriptiunilor po-
penala, acest rezumpt este reproduc- zitive ale legei intr'un act atat de
titinea exacta a dispozitivului deci- important si deciziv ca verdictul ju-
ziunei Uainerei de punere sub acu- ratilor, nu poate fi decat in preju-
zare, care singur stabileste natura, ditiul justitiei sau al acuzatilor.
intinderea si termenii acuzatiunei, si Buletinul 1868, p. 52
singur constitue baza acesteia, ac- 378. Gelozia este o scuza legala,
tul de acuzatiune nefiind decat o ca sa poata fi pusa. ca chestiune ju-
dezvoltare a motivelor ; ratilor ?
actul de acuzatiune, pe atat
Ca, Prin art. 253 din Codul penal se
mai mult, urmeaza a fi conform cu admits ca scuza si imprejurarea,
dispozitivul deciziunei Camerei de cand omorul s'a savarsit de catre
punere sub acuzare, cu cat ministe- sot asupra sotiei sale, sau asupra
rul public nu poate suprima, nici un complicelui, in momentul surprinde-
cap de acuzatiune, dar nici caracte- rei in flagrant delict.
rile constitutive ale criminalitatei Buletinul 1868, p. 67
faptului imputat ; 379. Considerand ca notificarea
Ca, dar, presedintele, in punerea listei juratilor, ceruta de art. 284,
chestiunilor cu dispozitivul deciziu- Proc. penala, avand de scop de a
nei mentionata, trebue, mai cu seama, face cunoscut acuzatului cari stint
sa se conforme, de ate on rezumptul judecatorii sal, este o formalitate
actului de acuzatiune nu este exact substantiala,caci numai cunoscand u-i,
sau prezinta omisiuni, caci altfel, ar acuzatul poate exercita dreptul de
ramanea nehotarata. in intregul ei, recuzatiune ce-i acorda art. 290 Pr.
acuzatiunea pentru care un individ penala ;
ar fi trimis in judecata juratilor. Ca., pentru a se garanta acest
Buletinul 1868, p. 41 drept, lista juratilor, ce se comunica
377. Prin art. 372 din Procedura acuzatului, trebue sa cuprinda nu
penala, primul jurat este indatorat numai numele si pronumele lor, ci
sa exprime declaratiunea Comisiunei si profesia si domiciliul ;
juratilor prin : ((la, acuzatul, si ce- Ca, omisiunea indeplinirei acestor
lelalte, sau : cnu acuzatul, etc.. ; formalitati esentiale, poate fi pro-
De uncle rezulta ca, trebue sa se pusa pentru prima oars in casatie,
reproduce, in raspunsuri, chiar vor- de oarece, acuzatul. fiind impedicat
bele cuprinse in intrebari, pentru ca de a exercita dreptul de recuzare,
juratii sa dea atentiunea for la fap- Comisiunea juratilor a fost neregulat
tul ce-I afirma sau it neaga, si la compusa ;
toate imprejurarile in cari acel fapt Considerand ca, in speta, se cons-

www.dacoromanica.ro
552 REPERTORIUL GENERAL DE JUHISPRUDENTA ROAIANA

Jurati Jurati
tats ca lista juratilor, aflata la do- deapsa criminals pentru crima sa-
sar, 6i dupA care s'a comunicat acu- varsitA, ;
zatului o copie identicA, nu arata si CA astfel, Marin lon Lungu, co-
profesiunea acelor jurati ; mitand o crima ai fiind pedepsit en
CA, Curtea procedand la judecata, pedeapsa criminals, nu poate fi jurat,
deli comunicarea listei juratilor a conform art. 260 din Codul de Proc.
fost neregulata, a comis un exces de penalA.
putere si a violat dispozitia art. 284 Buletii 1904, p. L 75
Proc. penal.. 383. Considerand ca, incompatibi-
Buletinul 1904, p. 441 litatile de a fi jurat, enumerate de
380. Stint incapabili, de a fi ju- art. 263 din Proc. penalA, fiind de
rati, acei condamnati la o pedeapsA, drept strict, ele nu se pot intinde, prin
corectionalA pentru delictele de per- analogie, gi asupra altor persoane de
cepere de taxe ilegale (art. 260 din cat acele anume prevAzute in lege ;
Pr. penalA). CA, intro cazurile aratate in arti-
Buletinul 1901, p. 997 colul 263 din Pr. civ., nefiind $i a-
381. Nevointa acuzatului de a be- cela de avocat al Statului, partici-
neficia de dispozitia legei Si a re- parea ca jurat a unui asemenea
cuza un numar de vase jurati cum functionar. nu poate vitia compu-
ii d5, dreptul art. 200 din Proc. pe- nerea Comisiunei juratilor.
nal5,, nu poate atrage casarea dem- Buletinnl 1904, p. 1141
ziunei. i 384. Avocatul partei civile nu poate
Buletinul 1904, p. 1017 Ina parte la constituirea Comisiunei
382. Considerand ea, dupg Con- juratilor.
dica criminaliceascA din 1850, pentru Buletinul 1904, p. 1292
crime, intre pedepsele, ar5.tate de ar- 385. Considerand CA, dupg dispo-
ticolul 7, este si inchisoarea, MIA zitiunile procedurei penale, relative
munca, la Znagov, dela un an si la Curtea cu jurati, presedintele Curtii
jumAtate pans la zece ani ; si cand este in drept a schimba era la care
autorul crimei are ;Tanta intro 15 $i are s5, se inceaph judecarea proce-
20 ani deplini, munca silnica pe timp selor, oridecateori, in interesul unei
marginit, se reduce la inchisoarea buui administratiuni, este nevoe de
Znagovului care va fi pronuntata din a se face o asemenea schimbare, fie
sorocul ce hotAraste legea pentru din cauza intinderei desbaterilor, fie
acea crima, conform art. 56 al ace- din aceea a, multimei proceselor ce
leias legi ; sunt de judecat. cu conditiune ins&
CA astfel, un minor intre 15 si ca aceasta schimbare sa fie adusa la
20 ani, comit,and o crima pentru care cunostiinta pArtilor si a juratilor, $i
se pronunta munca silnica pe timp ca acest fapt sA nu impiedice, intru
mgrginit, pedeapsa este inchisoarea ceva, dreptul de aparare al acuza-
la Znagov pe jumAtatea timpului ce tilor ;
ar fi trebuit a indhra ; Considerand cA, in spetA, se cons-
CA, inchisoarea. far% munca, la Zna- tatA, cA, inceperea sedintei la 9 ore
gov, chiar redus5 din cauza mino- dimineatta s'a fAcut cu invoirea
ritAtei, conform art. 56 al Legei cri- juratilor si a Ministerului public, afi-
minalicesti din 1850, este tot pe- sandu-se mai dinainte aceastA dis-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA 553

Jurati Juragi
pozitiune a presedintelui ; iar recu- din violarea legii, ineat priveste ne-
rentii nu au facut nicio obiectiune capacitatea unui judecator, care a
in aceasta privinta, si nici nu a fost functionat ca jurat intr. cauza. ar
violat in ceva dreptul for de apa- fi a consacra art juriul ar pitted fi
rare. compus si functions en jurati eari
Buletinul 1904, p. 1300 n'au insusirile cerute, fiindca, mai in
386. Considerand ca, necapacita- toate cazurile, un acuzat nu va fi
tile in persoana unui jurat, care a in stare, in urma comunicarii listei
functionat ca jurat la pronuntarea juratilor la judecare, adica dupa, abea
unui verdict privind calitatea of eon- 24 ore, a se deslusi si a se informs
ditia juratului ca judecator, precum asupra calitatilor oi insusirilor jura-
pentru oricare judecator, lipsa lui de tilor si n'ar fi in stare a face pro-
calitate poate ii propusa deadreptul puneri, a discuta oi a dovedi lipsa
la Curtea de Casatie, asemenea tre- capacitatei unui iurat, si s'ar face
bue sh fie si nentru jurat; iluzoriu dreptul partei de a cere ca-
Considerand ca se zice, ea oda.ta sarea tocmai pentru lipsa calitatei
listele juratilor formate $i incheiate, juratului ;
conform regulelor speciale prevazute Ca, remediul la usurinta cu care
de Procedura penala, lipsa calitstii se face listele, si la neputinta partei
unui jurat n'ar mai putea fi propusa de a propune oi discuta conditiile
direct la Curtea de Casatie, ea ar juratilor dinaintea Curtii cu jurati,
trebui sa fie propusa si discutata nu poate fi decat in dreptul stabilit
numai la Curtea cu jurati, ca instants oi observat pans acum pentru un
de fond ; condamnat de a cere casarea tocmai
Ca, in aceasta privinta, trecerea a verdictului. pentru neintrunirea
persoanelor in listele juratilor si fa, conditillor cerute de Legea dd pro-
manerea acestor liste definitive, cons- cedure penala in privinta juratilor ;
titue numai o prezumptie de insu- Ca, de aceia, mijloacele relative la
virile persoanelor trecute ca jurati, incapacitatea juriului, pot fi propusa
oi ca prezumtie ea poate fi comba- deadreptul la Curtea de casatie. si
tufa. ; recursul in aceasta privinta e admi-
Ca, intru cat e vorba de calitatea sibil.
juratului, aceasta e o chestiune de B2detinu11904, p. 1369 qi 1905, p. 593
ordine publica, si, de aceia, comba- 387. Considerand ca legiuitorul,
terea acelei prezumtii, si dovedirea stabilind conditiunile ce se cer pen-
ei, are de a se face deadreptul la tru a fi jurat, a creeat prezumptiunea
Curtea, de Casatie ; intro altii, $i pentru aceia ce se bu-
Ca, oi Curtea de Casatie, careia se cur.& de un vent imobiliar de 1300
propun motive de ordine publick e lei, ea sunt capabili de a judeca prin
in drept a judeca motivul chiar eand faptul treptei sociale la care apartin
admiterea lui atarna dela oarecari prin traiul lor;
fapte pe can Curtea de Casatie in- Ca, din acest punct de vedere, e
sasi e in drept a-le verifica $i a-le indiferent daca venitul imobiliar al
constata ; juratului este de pe un bun propriu
Considerand ea, data am vroI a al salt, sau dupa un bun strain,
sustine, ea nu s'ar putea propune precum si data bunul fiind al sotiei,
la Curtea de casatie motive trace. e zestral sau parafernal, totul fiind

www.dacoromanica.ro
554 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Jurati Ju ati
ca prin venitul de care se bucura dictului, care face mentiunea c5. este
juratul, sa se g'aseasca in treapta dat cu majoritate de voturi, trebue
social, careia legiuitorul a atasat o sa fie scrisa de aceias mans care a
prezumptie de capacitate ; scris si raspunsurile.
Considerand ca, restrictiunile ce Buletinul 1904, p. 1867
legiuitorul a impus in alte ocaziuni, 391. Provocatiunea si asistenta la
precum in materie electoral,, nu comiterea unei crime sau unui delict,
sunt compatibile nici cu spiritul, nici nu sunt doult fapte deosebite, asa
cu textul atat de general al art. 258, ca art. 40 Codul penal sa fie apli-
alin. 2, din Proc penala. cabil atunci cand agentul s'ar de-
Buletinul 1.904, p. 1459 clara culpabil 5i pentru provocatiune
388. Legea nu cere ca primul ju- pentru ajutor si asistenta la co-
rat sa puna iscalitura sa odat5, sub miterea faptului ;
raspunsul la intrebarile puse, si Inca Ck aceste dou5, imprejurari pre-
odata sub declaratiunea Ca se acorda vazute de art. 74 $i 50 Codul penal,
acuzatului circumstance usuratoare ; sunt numai doua moduri deosebite
Ca, raspunsurile la intrebarile puse, de complicitate la unul gi acelas
impreuna cu declaratiunea c5, se a- fapt, si deci, art. 40 Codul penal nu
cord'a acuzatului circumstance usu- are a fi aplicabil.
ratoare, formand un singur tot, o Buletinul 1904, p. 1969
singura iscalitura pusil in josul foaei, 392. Considerand ca, art. 318 din
e suficienta pentru a confirma, auten- Proc. penala, prevede ca, dup5, pri-
ticitatea, lucrarei juratilor, acesta mirea actelor dela grefa tribunalului,
fiind scopul legiuitorului cand a pres- acuzatul va fi interogat de prese-
cris ca primul jurat 55. iscaleasc5, dintele tribunalului sau de judec5,-
declaratiunea comisiunei. torul ce va delega, far5, ca acest text
Buletinul 1904, p. 1462 de lege sa prevada si asistenta pro-
3S9. Considerand ca, din procesul- curorului la luarea interogatorului.
verbal de audienta se constata nu- Buletinul 1905, p. 70
mai ca presedintele a adresat jura- 393. Considerand ca, rezulta din
tilor din Comisie euvantarea jura- dispozitiunile art. 381 5i 389 din
mantului coprins in art. 337 Proc. Proc. penala, ca in materie criminala,
penala, fara sa se constate ca fie- chiar in caz de achitare, judecatorii
care din jurati a depus juramantul, pot status asupra daunelor 5i des-
formalitate prevgzuta de art. 367 pagubirilor cerute de partea civilk
Proc. penala, sub pedeapsa de nu- de oarece raspunsurile juratilor se
litate ; retell'', la eulpabilitate, iar nu la
Considerand ca, neindeplinirea unei materialitatea faptului ;
asemenea formalitati, atrage nuli- Considerand ea, astfel fiind, si intru
tatea verdictului dat de persoane cat judecatorii Curtii, prin acordarea
cari nu aveau calitatea de jurati, daunelor, nu s'au pus in contradictie
intrucat nu depusese juramantul, si cu verdictul juratilor, motivul este
prin urmare, decizia data pe baza neintemeiat.
acelui verdict are a fi casata Buletinul 1905, p. 903
Buletinul 1904, p. 1698 394. Considerand ca, legea nepre-
390. Niciun text de lege nu cere Vazand ca', ginerile si socrul nu pot
ca formula din frontispiciul ver- sa figureze, impreuna, ea jurati in

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIIJL GENERAL DE JURISPRIMENTA OHMANA 555

Juratt Jurati
acelas proces, si cauzele de necapa- colului 258 si urmatorii din Pr pe-
citate fiind de stricta interpretatare, nala, nepropusa inaintea Curtii cu ju-
motivul de casare e neintemeiat. rati, poate fi propusa deadreptul la
Buletinul 1905, p. 207 Curtea de casatie ;
393. Considerand ca, dupa, art. 284 Considerand ca, necapacitatea in
din Proc. penala, lista juratilor are privinta unui jurat, care a functionat
a se comunica fiecarui acuzat in a- ca jurat la pronuntarea unui verdict.
junul zilei de judecata, iar dupa ar- privind calitatea si conditia juratu-
ticolul 281 din aceias procedure, dad'. lui, ca judecator, precuin pentru ori-
presedintele Curtii cu jurati, exami- care judecator, lipsa lui de calitate
nand lista juratilor, constata Ca afar& poate fi propusa deadreptul la Curtea
de cei legal scutiti n'au ramas 25 de casatie, asemenea trebue sa fie
persoane, va trace la sorti din lista pi pentru jurat ;
suplimentarg un numar de juratin- Considerand ca, se zice, ca data
doit de eel cerut pentru complecta- listele juratilor formate si incheiate,
rea numarului de 25, care se va co- conform regulelor speciale prevazute
munica indata acuzatului ; de Proc. penala, lipsa calitatei unui
CA, fats de aceste dispozitiuni, data jurat n'ar mai putea fi propusa di-
se comunica acuzatului lista juratilor rect la Curtea de casatie; ea ar tre-
ordinari trasi la sorti din lista gene- bui propusa si discutata numai la
rals, si dupa aceea se constata ca Curtea cu jurati, ca instanta de fond ;
cei ramasi nu ating numarul de 25, Ca, in aceasta privinta, trecerea
se poate comunica in urma lista ju- persoanelor in listele juratilor si ra-
ratilor suplimentari trasi la sorti spre manerea acestor Este definitive, cons-
complectare, destul ca comunicarea titue numai o prezumtiune de insu-
sa, se facA acuzatului, conform arti- virile persoanelor trecute ca jurati,
colului 284, adica,, in ajunul zilei de si ca prezumtie, ea poate fi comba-
judecata. tufa ;
Buletinul 1905, p. 795 intru cat e vorba de calitatea
396. Considerand ca, lipsa initialei juratului, aceasta e o chestiune de
I. in numele juratului Anton I. Bul- ordine publics, si de aceia combate-
gareanuz, astfel cum a fost trecut rea acelei prezumtiuni si dovedirea
in lista comunicata recurentului, n'a ei, are de a se face deadreptul la
putut fi de nature sa aduca confu- Curtea, de casatie ;
ziune asupra identitatei persoanei a- Ca, si Curtea de casatie, careia se
cestui jurat pentru ca sa poata uza propun motive de ordine publica, e
de dreptul de recuzare, stop in care in drept a judeca motivul chiar tend
&a edictat dispozitiunile art. 284 din admiterea lui atarna dela oarecari
Pr. pen., $i aceasta mai cu seams ca fapte pe cari Curtea de casatie in-
in lista comunicata recurentului la sasi e in drept a le verifica si a le
No. 23, numitul jurat este desemnat constata ;
cu numele, pronumele. profesiunea Considerand ca, data am voi a
si domiciliul sau. sustine ca nu s'ar putea propune la
Buletinul 1905, p. 970 Curtea de casatie motive trace din
397. Avand in vedere ca, mai in- violarea legii, incat priveste necapa-
tai este a se sti data o incapacitate citatea unui judecator care a func-
in privinta unui jurat, conform art- tionat ca jurat in o cauza, ar fi a

www.dacoromanica.ro
556 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Jura fi Jurati
tonsacra ca juriul ar putea fi corn- cu jurati, are a fi inlocuit Cu un ju-
pus si functiona en juratii can n'au decator dela tribunalul vecin, aceasta
insusirile cerute, fiindca mai in toate operatiune se va face de presedintele
cazurile, un acuzat nu va fi in stare, tribunalului, prin tragere la sorti
in urma eomunicarii listei juratilor, Considerand ca. la aceasta dispo-
la judecare, adica dupg abea 24 ore, zitiune s'a derogat prin art. 19 al
a se deslusi gi inform& asupra cali- Legei de organizare judecatoreasca din
ta'tilor gi insusirilor juratilor, gi n'ar 1890 care prevede ca, in caz de va-
fi in stare a face propuneri, a dis- canta, sau in circumstance analoage,
mit& si a dovedi lipsa capacitatii unui la un tribunal, Ministerul justitiei
jurat, gi s'ar face iluzoriu dreptul poate delega, temporar, unul sau mai
partii de a cere casarea tocmai pen- multi judecatori dela tribunalele li-
tru lipsa calitatii juratului ; mitrofe ;
Ca, remedial la usurinta cu care Ca, astfel fiind, si intrucat, in
se fac listele, si la nepuLiutia partii de speta, judecatorul Calateanu avea de-
a propune gi discuta conditiile jurati- legatia ministerului, bine a fost cons
lor inaintea Curtii cu jurati, nu poate tituita Comisiunea magistratilor Cur-
fi decal un drept stabilit gi observat tei en jurati, si nu s'a violat nisi
pans acum pentru un condamnat, de un text de lege.
a cere casarea verdictului tocmai pen- Buletinul 1905, p. 1093
tru neintrunirea conditiilor cerute de 399. Considerand ca, din procesul-
legea de Procedure penala in privinta verbal de sedinta se constata ca,
juratilor ; dupa ce juratii s'au retras in Camera
Considerand ca, nu se poate de- de deliberare, primul jurat a chemat
duce veriun argument din desbaterile pe presedintele Curtii si i-a spas ca
urmate in Corpurile legiuitoare in a gresit verdictul. Ca, presedintele a
anul 1868, in senzul ea, pentru ne- ordonat si s'a prescris chestiunile Is
capacitatea in privinta juratilor, par- fel en cele dintai, remitandu-le pri-
tea interesata sa nu poata propune mului jurat, care, dupa deliberatiune.
deadreptul motivul la Curtea de ca- a reintrat in sedinta si a citit de-
satie, de oarece listele juratilor ar fi claratiunea juratilor in prezenta for ;
definitive, fiindca o *ere exprimata Considerand ca, greseala primului
in cursul desbaterilor, asupra unei verdict, nefiind decat o gresea la ma-
legi care priveste o chestiune de prin- terials, iar nu o schim bare a yen-
cipiu, dar care nu s'a consacrat ex- dictului, nu se poate snstine viola-
pres in lege, nu poate a se considers rea art. 369 Proc. penala.
ea ar fi adoptata de legiuitor Buletinul 1905, p. 1094
C5 de aceia, mijloacele relative la 400. Considerand ea, dupa dispo-
incapacitatea juratilor, pot fi propuse zitiile art. 416, Proc. penala, recursul
deadreptul la Curtea de casatie, si in Casatiune nu este deschis decat
recursul in aceasta privinti e ad- in contra hotararilor definitive, iar
misibil. nu si in contra hotararilor prepara-
Buletinul 1905, p. 1070 torii si de instructinne, cari nu pot
398. Considerand ca, dupa art. 255 fi atacate decat data, cu recursul
din Pr. pen., in cazul cand un jude- in contra hotararei definitive ;
decator, care e chemat pentru consti- CA, singura exceptiune de la a-
tuirea Comisiunii magistratilor Curtii cest principiu, o face art. 416 in pri-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 557

Jurati, Jurati,
vinta hotararilor date asupra corn- motivul de casare in aceasta pri-
petentei cari pot fi atacate cu re- vinta este nefondat.
curs, Ears a se astepta darea hota- Buletinul 1905, p. 1279
rarei definitive ;
Considerand ca, in speta, se cons-
tata, ca recursul este facut in contra
L
incheerei prin care Curtea cu jurati Legea proprietar Flo).
a respins incidentele ridicate de re- 1. Vezi cuvintele (Ape' >, Aren-
curent, de a se declara nula actiu- dare> si cLocatiunel.
nea intentata in contra sa pentru
delict electoral, de oarece este lipsita Lege
de obiect si nu este sustinuta in 1. Legile budgetare, n'au de soap
instant a. de toti reclarnantii, si a a- a infiinta sau a desfiinta legile or-
manat cercetarea si judecarea fon- dinare, si nici nu-1 pot avea, prin ur-
dului procesului pentru un alt ter- mare, prin budget, deoarece, pentru
men ; ca o lege sa fie abrogata, este nevoie
CE, intru cat aceasta hotarare de o alta lege posterioara,.
este preparatorie, tar nu definitiva, Buletinul 1871, p. 85
si intrucat nu este pronuntata a- 2. Principiul neretroactivitatei le-
supra competentei, recursul in con- gei, are de scop conservarea drep-
tra ei este inadmisibil, de oarece este turilor dobandite.
facut mai inainte de darea hotara- Buletinul 1871, p. 95
rei definitive. 3. Aplicarea dispozitiunilor unei
Buletinul 1905, p. 1266 legi, la fapte anterioare promulgarei
401. Considerand ca din procesul ei, este contrarie principiului de ne-
verbal de audienta al Curtii, se retroactivitate consacrat de art. 1 din
constata ca presedintele dupa ce a Codul civil.
rezumat cauza si a pus chestiunile Buletinul 1871, p. 105
la care juratii au sa raspunda, a ci- 4. Legea nu poate dispune decat
tit acele chestiuni in sedintb., a in- pentru viitor, si, de aceia, ea nu poate
trebat pe Ministerul public si pe a- avea putere retroactiva, afara numai
parare daca au ceva de obiectat a- de cazurile in cari insusi legiuitorul
supra lor, si ca, procurorul si apa-a voit ca legea sa aiba, putere si a-
rarea, au declarat ca nu au nici o supra trecutului ; insa aceasta vointa
obiectiune de facut in contra mo- a legiuitorului, ca o exceptiune la
dului cum s'a pus chestiunile ; regula generals a neretroactivitatei
Ca, intrucat recurenta nu a in- legilor, trebue sa fie evidenta pentru
vocat nici un motiv de apa'rare in ca drepturile castigate nu pot fi da-
contra faptului ca s'a pus si ches- famate decal printr'o manifesta vo-
tiunea cuneltirilor) pe langa aceia inta a legii (art. 1 C. civ.).
a cinstructiunilor, pentru care a Buletinul 1971, p. 215 fi 1876, p. 181
fost trimisa in judecata, si intrucat 5. In principiu, once lege noua se
o asemenea chestiune nu este com- aplica chiar situatiunilor sau rapor-
plexa, prin aceea ea ar coprinde a- turilor juridice stabilite sau formate
tat chestiunea uneltirilor cat si a Inaintea promulgarei sale, peat re-
instructiunilor, de oarece amandoua troactivitatea legii nu atrage dupa.
constituesc mijloace de provocatiune, sine leziunea drepturilor castigate ;

www.dacoromanica.ro
558 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Lege
Ca, Baca este drept ca o proba
recuiloscuta prin legea in vigoare, in
momentul cand s'a creeat tin raport
juridic, sa fie admisibila in justitie,
chiar sub imperiul unei, legi poste-
rioare. care nu admite acea proba, si
aceasta pentru cuvant ca acea proba
este un drept castigat partilor con-
tractante, $i legea posterioara nu
poate fi retroactive, nu este, ing, tot
asemenea, in caz invers, caci un nou
mijloc mai molt, creeat prin legea
cea noun. spre descoperirea adeva-
rului unor fapte petrecute sub legea
anterioara, nu va Varna veriun drept
al nici uneia din parti, deoarece este
neadmisibil a se sustine c5,, nedes-
coperirea adevarului, ar constitui pen-
tru parti, un drept castigat.
Buletinul 1872, p. 13?
6. 0 lege preexistenta poate fi a-
brogat5, printr'o lege posterioara sau
cand exista o dispozitiune precise in
legea noun cabrogatio expressa ; sau
cand legea noua contme dispozitiuni
contrarii legii celei vechi cabrogatio
tacita) ;
0 lege speciala nu poate fi abro-
gat& tacitamente Fin o lege gene-
rala (Merlin, Rep. V Lois).
B?detinut 1879, p. 158
7. Principiul neretroactivitatei le-
gilor, consacrat de art. 1 din Codul
civil si de alin. I de sub art. 2, C.
pen., este supus exceptiunei cand e
vorba de jurisdictiune, competinta
Si de procedura, cum rezulta aceasta
din art. 742, Proc. civ., $i art. 602,
alin. 2, Pr. pen.
In adevar, fondul dreptului nu poate
fi regulat decat dupa legea ce do-
n-Lind pe timpul cand faptul, la care
dreptul este aplicabil, a luat nas-
tere, cad, altmintrelea, de ar urma
sa se reguleze dupa legea noug, s'ar
aduce o vatamare drepturilor casti-
gate ;
www.dacoromanica.ro
Lege
Ca, nu este totdeauna astfel cand
este vorba de jurisdictiunea calve-
tinta si forma de procedur5., caci, ni-
meni nu poate, cu drept cuvant, pre-
tinde, ca la comiterea faptelor ce au
dat nastere la drepturile sau obliga-
tiunile sale, a avut in vedere spe-
cialmente, jurisdictiunea si forma de
a procede in timpul perpetrarei lor.
si de aceea legile noui, privitoare la
jurisdictiune sau procedura, sunt a-
plicabile la afacerile cari sunt inc5,
pendinte, caci, schirnbarea jurisdic-
tiunei, sau a formelor de procedura.
nu aduce nicio v515.mare veriunui
drept castigat, afara numai de cazul
cand jurisdictiunea ar fi efectiva-
mente sesizata de afacerea, sau for-
malitatea implinita dupa legea an-
terioara.
Buletinul 1874, p. 944 fi 1897, p.
411. Contra : 187.9, pug. 978
(Sect.- Unite)
Vezi mai jos, No. 18.
8. Constitutia, prin art. 7 si 8, in-
terzice izraelitilor de a exercita drep-
turi politice ; iar Legea comunala,
prin art. 24, le acord5, aceste drep-
turi, cand au diplome de stiinta, re-
cunoscute de guvernul tarii ;
C5,, in fata acestor doua legi cari
se contrazic si se distrug una pe
alta, judecatorul, care este tinut sa
se pronunte, se vede obligat a aplica
numai una din ele, nesocotind pe
cealalta ;
efi, in speta de fatacererea de
a fi inscris intro alegatorii comu-
nali, dinaintea acestei antinomie
vaditti, judecatortil trebue sa aplice
sau dispozitiile Constitutiei, netinand
in seamy Legea comunala, sau, din
contra, sa judece cu dispozitiile Legii
corn unale, infrangand proibitiunile
exprese ale Constitutiei ;
Ca, in speta, nu poate fi indoia15,
ca trebuesc aplicate dispozitiile Cons-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDEXTA ROMANA 559

Lege Lege
titutiunei, in detrimentul 1.egei co- tru o cheltuiala, sau pentru o hicrare
munale, pentrued Constitutia este Malta, sau de filcut, e necesar o lege
legea fundamentals i principala in la care au a coopera toti factorii
Stat dupe care se reguleaza tot me- Puterii legiuitoare, conform art. 32.
canizmul Puterilor publice si se sta- 112 $i arg. art. 113 din Constitutie ;
bileste Monarhia constitutionals; pen- zicandu-se ca once lege, prin
true& judecatorii, conform art. 107 care se deschide un credit, ar trebui
din Legea organizarei judecatoresti, sa fie data numai in forma prescrisa
jura credinta si ascultare Constitu- de art. 113 din Constitutie, in foarte
tiei ; si, in fine, pentruca Constitu- multe cazuri nu s'ar mai cere con-
tia, nefiind modificatk, conf. art. 129, cursul Senatului, $i astfel s'ar elude
dispozitiunile art 7 $i 8 sunt inch concursul acestuia.
in vigoare si obligatorii pentru ju- Buletinul 1477, p 77
decatori 11. Legea moratoria, publicata prin
Buletinul 1875, p. 294 (Monitorul Oficial, No. 95 din 1877.
9. Legea taxelor procesuale este prin art. 4, zice in mod clar Ca,
o lege pozitiva $i de online publica ; nici o chemare in judecata si nici un
. Una din conditiunile esentiale, la act de procedura, sau urmarire ju-
intentarea actiunilor, este a se plata (decatoreasca nu se va putea face sub
taxele legiuite, far. indeplinirea carei (pedeapsa de nulitate, contra mili-
conditiuni, instanta nu poate da curs etarilor sau oricaror alte persoane
actiunei. (call indeplinesc un serviciu obliga-
Buletinul 1876, p. 928 (toriu in armata cat timp va sta
10. Un act pu poate fi considerat (sub arme..
ca lege, data la facerea lui n'au con- In speta, tribunalul procedand la ad-
curat toti factorii Puterii legiuitoare, judecarea imobilulia debitorului care
cu toate ca s'ar intitula lege, conf. se afla in serviciul activ, desi fusese
art. 32 din Constitutie. incunostiintat despre aceasta, a vio-
Ca, conform art. 113 din Consti- lat, in mod manifest art. 4, sus men-
tutiune. numai budgetul Statului are tionat.
a fi votat numai de Camera legiui- Buletinul 1978, p, 158
toare si sanctionat de Doinn ; 12. Daca un drept castigat nu poate
Prin budget insa se intelege nimic fi modificat sub o lege noun. aceasta
alta decal tabloul uentru toate chel- se aplica la un drept material apre-
tuelile $i veniturile Statului pe timp ciabil $i de valoare, dreptul, insa, de
de un an ; a face un act de procedura, de a face
Ca. insa, cererea unui venit prin- apel sau recurs, nu are caracterul
tr'un nou impozit, sau printr'altceva, unui drept castigat, el are caracterul
nu se poate face numai prin o lege unui drept intrucat subsista, legea
data., conform art. 113 din Constitu- care it consacra, legea aceasta, insa,
tie, ci, prin o lege la care au a con- fiind abrogatti, insusi dreptul ce &-
cura. ca la oricare lege, ca sa fie o, dea aces legs, la facerea actului de
bligatorie, toti factorii Puterii legiui- procedura, inceteaza ;
toare, conform art. 109 din Constitutie; Ca, din aceasta rezulta ca, data
asemenea, pentru mice intar- am ptesupune ca, prin o lege noun
ziere de cheltuiala unei some, sau s'ar declare, de exemplu, ca sentin-
pentru deschiderea unui credit pen- tele electorale nu vor mai fi supuse

www.dacoromanica.ro
560 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Lege
recursului, sau unui alt mijloc de re-
tractare. ordinar sau extraordinar, nu
numai partea nu va mai putea re-
curge contra sentintelor, ci si recur-
surile, f5,cute conform legii vechi,
sunt stinse ;
Asemenea si pentru termen, data
legea nou5, ar micsora termenul de
recurs, partea nu va putea recurge
in termenul consacrat de legea ve-
chie, ci in termenul consacrat de le-
gea notta pentru ratiunea, ca drep-
turile relative la actele do procedura,
nu se pot exercita decat conform le-
gei ce e in vigoare, la epoca cand se
savarseste acel act de procedur5,.
Buletinul 1878, p. 261
13. Dispozitiunile art. 371 din Pr.
penala, se rapoarta numai la mate-
riile pur criminale ce sunt deferite,
prin lege, juratilor, iar nu si la ma-
teriile corectionale si de simpla po-
litie, care se judeca de tribunalele or-
din are ;
C5, dispozitiunile legii de proce-
dura, in materie penala, relative la
Curtile cu jurati, nu au a se althea,
prin analogie, si la celelalte instruc-
tiuni in materie corectionala si de
simpla politie, caci, pentru asemenea
materie, legiuitorul nu a voit a creea
exceptiuni, si dar, are a se observe
regulile statornicite in procedura drep-
tului comun, iar nu si acelea co-
prinse in deosebite legi speciale, cum
este Legea de procedura pentru in-
flintarea Curtii cu jurati.
Buletinul 1878, p. 287
14. Atat in materie fiscal5,, cat si
in materie criminale, dispozitiunile
legii nil se pot aplica prin analogie.
Buletinul 1879, p. 93 ; 1897, p. 685
15. Legile speciale, precum sunt
legiuirile canonice, nu pot sa fie, in
general, tacit, abrogate decat prin
legi noui, speciale.
Buletinul 1879, p. 110
www.dacoromanica.ro
Lege
16. Cohsiderand, in drept, Ca, legile
cari prescriu penalita,ti $i incapaci-
tat,i, nu pot fi interpretate si aplicate,
prin analogie, ci intr'un mod restric-
tiv, luandu-se drept baza in inter-
pretarea si aplicarea lor, textul legii
in litera sa.
Buletinul 1879, p. 305
17. Avand in vedere ca, Corpurile
legiuitoareCamera si Senatulprin
voturile exprimate in sedintele dela
28 si 30 Septemvre 1878, cari sunt
publicate in Monitorul Oficial dela
3/15 Octomvre 1878, autoriza, pe gu-
vern a lua in posesiune Dobrogea si
Delta Dunarei, si sa o administreze,
prin regulamente de administratiune
publica, pane la convocarea Adunkrii
Constituante ;
Avand in vedere Mesagiul Dorn-
nese, prin care A. S. R., multumestd
Corpurilor legiuitoare, recunoaste de
bune voturile acestor Corpuri, relative
la luarea in posesiune a Dobrogei si
la dispozitiunile luate pentru admi-
nistrarea provizorie a acestui teri-
toriu ;
Avand in vedere si Decretul prin
care se sanctioneaza regulamentul
de administratiune a Dobrogei, ela-
borat de guvern, si care este poste-
rior voturilor si mesagiului de mai
sus ;
Considerand ca, in lips5, de o dis-
pozitiune in Constitutie, care sa pre-
vad'a anume verio formula cum are
a se promulga legile votate de Cor-
purile legiuitoare, in atare caz, me-
sagiul de Inchiderea Corpurilor le-
giuitoare si Decretul domnesc prin
care se sanctioneaza regulamentul e-
laborat de guvern pentru admini-
stratiunea provizorie a Dobrogei, tre-
bue a fi considerate ca o promulgare
a legii, si administrarea ei prin re-
gulamente f5,cute de guvern ;
C5, astfel, voturile Corpurilor le-
 REPERTORIUL GENERAL DE .MRISPRITDENTA ROMANA 561

Lege Lege
giultoare find publicate si promul- carea unei legi care nu se margi-
gate de puterea executive, ele au neste a execute legea, ci a adaoga
putere de lege, si dar, Curtea de ca- la lege, nu poate fi in aceasta parte
satiune este competinta a judeca si obligator pentru instantele judecato-
a se pronunta asupra afacerilor resti, de oarece, in caz de conflict
cari se cerceteaza de catre tribu- intre lege si regulameut, dispozitiu-
nalele constituite in Dobrogea, in nile din lege trebuesc a fi observate
puterea regulamentului de adminis- cu preferint'a.
tratiune, elaborat de guvern. Buletinul 1881, p. 82 fi 1882,p. 590
Buletinu11879, p. 69417i 1880, p. 255 21. 0 gresita interpretare a legii
18. Intrucat, in noua lege chila, nu poate da loc la casarea unei de-
nu se coprinde verio dispozitiune, ciziuni cand dansa se mentine prin
tranzitorie, relativa', la procesele pen- alte considerante expuse in corpul
dinte inaintea tribunalelor, toate a- deciziunei.
cele procese raman in a tribunalului Buletinul 1881, p. 3.93
competinta de a le judeca,, pe cat ins- 22. Art. 1 din Codul nou, civil,
tantele sezizate n'au fost suprimate ; prescrie ca legea nu are putere retro-
Ca, aceasta doctrin5, este inteme- activa, prin urmare actele Monte sub
iata nu numai pe interesul partilor legea veche, dupe formele cerute de
impridinate de a dobandi o prompts acea lege, nu pot fi izbite de nuli-
si cat mai putin costisitoare justitie, tate, pe motiv ca nu s'a facut dup.
dar inca, si pe consideratiunea supe- formele dictate de noua lege :
rioara de ordine publics, ca justitia Acest principiu este coiisfintit atat
tarii trebue sa prezinte justitibiabilor de juri.;prudenta cat ci de doctrine,
o plink intreaga $i absolute garantie ca actele urmeaz6 a fi facute dupe
precat o lege noua nu dispune, expres, cerintele legii care a dominat in tim-
contrariul in veriun caz exceptional ; pul confectiongrei lor.
Ca art. 742 din Pr. civ., prescrie Buletinul 1881, p. 724 i 1884, p. 417
schimbarea imediata a formelor Pro- 23. Daca este adevarat ca, in ma-
cedurei, dar acea dispozitiune nu terie penala, nu se pot pronunta pe-
implica de loc verio modifieare retro depse, prin interpretatiuni, aceasta
activa in ordinea chiar a jurisdictiu- se intelege in acest sans, &a jade-
nilor ; catorul nu poate arguments, prin a-
Ca, a se da un alt senz decat a- nalogic sau deductiune, dela un caz
cesta legii, ar fi a se lovi in dreptu- prevazut de lege la unul neprevazut,
rile castigate ale psartilor, viola'ndu- insa, nu in acest senz ca judecatorul
se, in acelas time, principiul neretro- nu poate explica si interprets expre-
activitatsi legii pus in art. 1 din siunile articolelor ce este chiemat a
Codul civil. aplica, cgci aplicatiunea, chiar cea
Buletinul 1879, p. 978 (Sertii- Unite) mai simpla, ce se face de un articol
19. Despre interpretarea legislative la un caz determinat, este o adeva-
si judecAtoreasca a legii. Discurs ti- rata interpretatiune.
nut de d. procuror-general al Inaltei Buletinul 1891, p. 874
Curti cu ocaziunea deschiderii anu- 24. In materie penala, legiuitorul
Iui judecatoresc 1879 1880. prescriind o procedure specials, nu-
Buletinul 1879, p. 998 mai in caz cand in aceasta proce-
20. Regnlamentul relativ la apli- dug nu s'ar prevedea, verio forma-
I. C. Barozzi.---lol. n 36

www.dacoromanica.ro
562 REPERTORMI, GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Lege 1,4,;,ye
litate oarecare, atunci trebue sa re- 2S. Aplicarea gresita a unor arti-
curgem la dispozitiunile procedurei cote dintr'o lege, nu atrage casarea
dreptului cornun ; unei deciziuni, cand si principiile le-
Ca. Procedura penal& prin art. 186, gei ce trebuia a se aplica sunt idea-
190 si 191, prevazand anume cum tice cu acele aplicate de instanta de
are a se redacts sentintele si deci- fond.
ziunile judecatoresti, nu este loc a Buletinul 1883, p. 659
se recurge la procedura dreptului 29. Oridecateori partile invoaca
comun. inaintea instantelor judecatoresti legi
Buletinul 1882, p. 69 straine, ele cats, a dovedi existenta
25. Considerand ea, legiuitorul, prin - si continutul lor.
tr'o lege interpretative, avand de stop Buletinul 1843, p. 759 0 994; 1686,
de a inlatura ambiguitatea, dubiozi- p. 940 si 1890, p. 761
tatea si obscuritatea unei legi pre- 30. Violarea unei legi nu atrage
cedente, este evident ca interpretatia nulitatea, virtual& a actului prin care
data de dansul este manifestatia in- ea a fost infranta, rand indeplinirea
tentiunei si cugetarei ce acel legiuitor complecta a scopului ce ei-a prowls
a avut pe timpul and a fAcut legea legiuitorul sit ating& cu acea lege,
atarna dela vegherea si diligenta
interpretata, asupra unei dispozitiuni
al carui senz a parut intunecos si p5.rtilor :
care da be la diverse interpretatii; Ca, in speta, partea care a fost
este, cu alte cuvinte. expresia mai prezinte la cercetarea procesului de
dark a voint,ei legiuitorului asupra divort, si a, omis, totu$, de a reclaina
senzului legii sale precedents stricta observare a unei forme ne-
De undo rezulta ca, legea inter- sanctionate de nulitate iscalirea
pretativa cats a fi considerate, dupa procesului-verbal de audierea marto-
natura lucrului. ca contimporana cu rilor trebue& sa-si impute siesi o
legea interpretata, si ca face, nece- neregularitate care provine din faptul
sarmente, parte integranta din legea situ.
interpretata, far& sa fie nevoie ca Buletinul 1883, p. 981
aceasta sit fie zis in lege, si ca, prin 31. Considerand ca, in toate cazu-
urmare, legea interpretative are elect rile uncle judecatorul e indrituit sit
din ziva precedentei legi, $i se aplica aplice o lege strains, el nu poate sa
chiar la faptele juridice petrecute in tacit uz de acest drept cleat cand
interval pang la darea legii inter- partea interesata dovedeste $i justi-
pretative. fica, in fapt, dispozitiunea legei
Buletinul 1883, p. 272 straine ce ea o invoaca;
26. Drepturile castigate printr'o Considerand c5,, nu se poate cere
hotarare judecatoreasch ce a doban- dela judeeator sit cunoasca legile tu-
dit puterea lucrului definitiv judecat, turor popoarelor ;
nu pot fi atinse printr'o lege inter- C5,, dar, legile straine nu sunt de
pretative. cat fapte, in raport cu judectitorii
Buletinul 1883, p. 273 romani ;
27. Legea pentru incurajarea in- Considerand ea, data este exact ca
dustriei zaharului. Neretroactivitatea legea a consfintit regula: =locus regit
ei. Vezi cuvantul (Taxe No. 1. actum, (art. 34, 152 si 885 din C.
Buletinul 1883, p. 425 civ.), e tot ass de netagaduit ca

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 563

Lege Lege
dreptul castigat prin o conventiune ca legile politico. prin esenta lor,
nascuta in tars straina nu exircita sunt legi de interes general.
efectele sale in afara de Cara unde Buletinvl L390, p. 400
ea o fost incheiata, decat ca un fapt ; 35. Cercetarea legilor straine de
Considerand ca, judecatorul, apli- catre judecatorii romai, constitue o
cand legea locului unde conventiunea pura chestiune de fapt, supusa apre-
a devenit perfecta, nu asculta legea cierei suverane a instankelor de fond,
straina ceeace ar atinge suverani- si cari vor avea, a decide, dupa ele-
tatea Statului ci o urmeaza numai mentele prodnse de parti :
ca un mijloc de interpretare ; Ca, mai ales, in materie de tri-
Considerand ca, interpretarile acte- mitere in posesiune asupra averei
lor $i aprecierile de fapt, scapa de unui strain, ambele parti litigant
sub cenzura Curtii de casatie. stint de o potriva interesate $i da-
Buletinul 1983, p. 994 toare chiar a face proba $i contra
32. Considerand ea, Curtea de apel proba legii straine, intrucat fiecare
enumara diferitele formalitati inpli- din ele se poate considers ca recla-
nite in Englitera la, facerea procu- mant al posesiunei averei succeso-
relor, formalitati din cari deduce ca rale.
aceste procuri, au, dupa legile engleze, Buletinul 1890. p. 761
caracterul autentic, $i dar, nu se 36. Ava' lid in vedere punerea in
poate sustiue ea", deciziunea este ne- lucrare a Codului civil, regulata
motivata, in aceasta, privinta ; prin art. 1912 a Codicelui la 1 Iu-
Considerand ea, pentru a stabilI ca lie 1865, prin Decretul din 30 Iu-
Curtea de apel ran admite acele for- nie, s'a amanat la 1 Decembrie 1865 ;
malitati ca acele cerute de legea en- Ca, Corpurile legiuitoare, alese con-
gleza pentru a da procurelor carac- form Statutului si intrunite, s'a co-
terul autentic, trebue ca recurentul municat de minister necesitatea pro-
sa dovedeasca, ea Curtea, comitand rogrixei punerei in aplicatiune a
o eroare de fapt, a admis formalitati Codului civil $i Corpurile legiuitoare
alto decat acelea ce in adevar stint au luat cuno$tinta despre ea ca
cerute de legea engleza, caci, alt- inteatata, $i, tinand seama de textul
mintrelea s'ar putea casa o deciziune art. 3 din modificarile indeplinitoare
care aplica adevaratele legi in vi- ale Statutului. nu se poate zice ca
guoare, numai si numai pentruca acest articol s'ar fi nesocotit, $i dar,
Codul civil este a se considers ca
nu citeaza articolele din acele legi, pus
ceeace este inadmisi bil. in aplicare in mod legal dela
Buletinul 1886-, p. 353
1 Decembrie 1865, cand s'a pro-
rogat punerea in aplicare, fiindca
33. Buna sau rearm, aplicare a unei art. 3 citat nu reclama altceva decat
legi straine constitue o chestiune de ceeace s'a facut ;
fapt care nu intra in caderile Inaltei Avand in vedere ea, &tea s'ar
Curti de casatie de a o cerceta. zice ea art. 1912 face parte inte-
Buletinul 1897, p. 141 $i 1893, p. 318 grant' din Codul civil, $i ca pro-
34. Principiul neretroactivitatei Iv- rogarea nu s'ar fi putut face prin-
gilor, nu este aplicabil legilor cari tr'un simplu Decret, urmat de co-
reguleaza capacitatea politics. pentru municare numai Corpurilor legiui-

www.dacoromanica.ro
564 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Lege
toare in modul precum s'a facut,
precum de altmintrelea nici suspen-
darea altor partsi sau modificarea
altor parti din Codul civil nu s'ar
fi putut face printr'un simplu de-
cret urmat de comunicarea Corpu-
rilor legiuitoare, la aceasta r5spun-
dem, ca trebue a distinge intre dis-
pozitiunile regulatoare ale materiei
dreptului privat 3i intre faptul de
punere in aplicare sau de promul-
gare al Codului civil ;
Ca, a regula o materie de drept
privat, sau a suspends aplicarea
dispozitiilor oarecare a unui Cod
civil, acestea, chiar sub regimul Sta-
tutului. nu se puteau face prin De-
cret domnesc urmat de o comuni-
care a Corpurilor legiuitoare in seri-
zul acelui art. 3 ;
Ca, sub Statut, materiile dreptului
privat nu puteau fi regulate cleat
printr'o lege, eeeace presupune con-
cursul efectiv $i real al celor trei
factori ai puterci legiuitoare, caci
drepturile Domnului, chiar sub re-
gimul Statutului, sunt gi continua
a fi regulate prin art. 14 seq. din
Conventiune $i Domnul n'avea drep-
tul, prin Decret, a regula materia
dreptului privat ;
Ca, insa, dreptul de a promulga
legile, acesta este un atribut nu-
mai al Domnului, precum rezulta
din art. 14 din Conventiune ;
data Domnul are dreptul a
promulga, el are $i dreptul a pro-
roga termenul punerei in aplicare
a unei legi ;
Ca, prorogarea punerei in aplicare
a Codului civil, se putea, face, con-
form art. 14 din Conventiune, prin De-
cret Domnesc, far5, sa fi fost tre-
buinta a mai indeplinI forma art. 3
din modific5,rile indeplinitoare ale
Statului ;
Ca, astfel, punerea in aplicare,
www.dacoromanica.ro
Lege
fiind prorogatg. prin Decret, aceasta
e legalminte, si dar, Oita la 1 De-
cembrie 1865, vechile Coduri civile,
Calimach $i Caragea continua a fi
in vigoare.
Buletinul 1891, p. .332 i 1113 ; 1897,
p. 339.
37. Principiul neretroactivitatei le-
gilor nu e aplicabil legilor cari re-
guleaza capacitatea politica, pentruca
acele legs, prin esenta tor, sunt de
interes general.
Buletinul 1891, p. 416
Vezi gi cuvantul Electorale" No. 165.
38. In materie comerciala se a-
plica excluziv dispozitiunile Codului
comercial, iar acelea ale Codului
civil si a Procedurei civile, se aplica
numai atunci can d legea com erci al g.
nu dispune altfel (art. 1 si 881 din
Codul comercial).
Buletinul 1894, p. 50
39. Este de principiu constant,
ca efectul legal al unui act, trebue
sa fie judecat dupa,' legea in vigoare
cand el a fost facut:
Buletinul 1894, p. 136
40. Oridecateori este in discu-
tiune o lege speciala, ea catg, sa se
aplice numai in cazurile prevazute
de (Musa anume.
Buletinul 1894, p. 1291; 1896, p.
1340
41. Legea sub care s'a incheiat
un contract, are sa determine toate
urmarile de once natur5,, oricat de
departate $i sub once lege poste-
rioara s'ar produce.
Buletinul 1895, p. 267
42. Neretroativitatea legilor poate
fi aplicata in materie de Juridis-
tiune ? Vezi cuvantul .Competenta,)
No 310.
Buletinul 1895, p. 1.967
43. Restra.ngerea adusa de o lege
noua la cane prin cari se poate
cere revocarea sau modificarea sen-
 REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDEXTA ROMANA 565

Lege Lege
tintelor judecatoresti, nu are putere 46. Considerand ca erorile ce se
retroactive in sentintelor pro- pretind, in spew, a se fi comis de
nuntate sub nnperiul legei vechi care instanta de fond, nu constituesc,
nu prevedea asemenea restrangere. chiar cand ar fi intemeiate, decat
Buletinul 1896, p. 1043 erori de drept asupra intelesului si
Vezi si cuvantul Curtea, de compturi", aplicatiunei unor legiwri straine ;
No. 51. Ca, misiunea acestei Curti, fiind
44. Principiul neretroactivitatei le inentinerea legei romane $i unifor-
gilor, e un principiu general, care mitatea in aplicarea ei, urmeaza ca
are a fi aplicat nu numai in ma- interpretarea eronata data de o ins-
terie de drept privat, ci si in ma- tanta de fond unei legislatinni straine,
terie de jurisdictiune ; numai atunci poate servi ca mijloc
Ca, dar, data o lege defers ju- de casare, cand acea interpretare ar
decarea unor cauze altei jurisdic- fi cauza unei contraventitini la legea
tiuni existente, aceasta jurisdictiune romans, caci, numai intr'un aseme-
nu e compatenta a judeca decat nea caz se poate zice ca legea ro-
cauzele cari se ivesc in urma acestei mans a fost violata.
legi, nu, insa, si cauzele in curs de Buletinul 1898, p. 395 fi 400
judecata si pendinte la alta juris- 47. Considerand ca art. 1 din Co-
dictie inca existenta, cauze cari trebue dul civil, si art. 2 din Codul penal,
sa, se judice de jurisdictiunea che- consacra principiul neretroactivitatii
mata, $i in curs de a le judeca ; legilor, care trebue a fi aplicat on
C5,,aceste reguli sunt, implicit, re- de cat on legiuitorul nu si-a mani-
cunoscute prin art. 84 din legea festat o intentiune contrarie ;
Curtii de casatie, art. 739 si 743 Ca, prin urmare, legea din 4 Mai
din Pr. civila ; 1895, relativa la modificarea unor
Ca, astfel fiind, delictele electorate articole din legea electorala, nepres-
in curs de a fi judecate de Curtea criind ca ea sa fie aplicata cu efect
cu jurati, nu inceteaza de a fi ju- retroactiv. prin aceasta legiuitorul a
decate tot de juriu in urma legei din inteles ca, aceasta lege se nu se a-
4 Maiu 1895. plice decat la faptele savarsite pos-
Buletinu11896, p. 1588 ; 1897, p. 778 terior promulgarii sale ;
45. Principiul retroactivitatii le- Considerand ca, astfel fiind, $i in-
gilor, se aplica numai la fondul drop- trucat faptele imputate inculpatilor,
tului, iar nici de corn la dispozitiu- in speta, se gaseau deja, pendinte la
nile cari ar modifica fie competinta, Curtea cu jurati, in momentul pro-
fie compozitiunea unei jurisdictiuni ; mulgarii legii din 1895, instanta com-
C5., legile care reguleaza compe- petenta de a judeca aceasta afacere,
tinta si forma extrinseca a actelor, nu poate fi decat Curtea en jurati ;
fiind instituite in interest-it public, Buletinul 1899, p. 573
ele carmuesc faptele anterioare pro- 48. Legea civil& este dreptul co-
mulgatiunii si publicatiunii tor. si au mun al tarii, iar Legea comerciala nu
un efect retroactiv, de oarece ele nu e decat o exceptiune la acel drept,
ating un drept anterior castigat, al si ca, prin urmare, materiile ce nu
p'artilor, consacrat in formele legiui- sunt regulate de legea exceptionali,
rilor anterioare. sunt supuse celei comune.
Buletinul 1997, p. 1079 Buletinul 1862, p. 62

www.dacoromanica.ro
566 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMSNA

Lege Lege
49. Considerand ca, interpretarea buna distribuire a justitiei, prevenind
unei legi, trebue sa se Lea' nu nu- surprindecea parfilor si garantand
mai dupe litera unui singur articol, drepturile lor ;
ci si in spiritul ce predomneste atat Ca, deci, legiuitorul introducand
in relatiune, cat si combinarea arti- nova forme de procedura, pentru a
colelor din can se compune in in- garanta si mai bine drepturile par-
tregul ei. tilor, nimeni nu poate pretinde ca a
Buletinul 186.?, p. 190 fost izbit intr.= drept castigat, prin
50. In virtutea chiar a priiicipiului faptul ca, leginitorul a merit garan-
neretroactivitatii legii, o deciziune tiile justitiabililor, si a schimbat con-
judecatoreasca, definitive si irevo- ditiunile in care el intelege a se dis-
cabila, sub regirnul legii, sub care ea tribui justitia ;
a fost pronuntata, nu poate fi su- Ca, de alta parte, societatea are
pug tailor de reformare create de o un interes ;mediat ca, nouile forme
lege noua, fara a se atinge, prin a- de procedura, considerate ca fiind mai
aceasta, chiar unul din drepturile do- bune, sa se aplice de indata la toate
bandite cele mai necontestabile, drep- actiunile si executiunile pendinte, in-
tul partii castigatoare de a se folosi, trucat n'a intervenit o hotarire care
fara contestatiune, pe viitor, de avan- sa, dezlege litigiul, sau sa pronunte
tagiile dobandite prin deciziunea pro- exproprierea debitorului urmarit.
nuntata in favoarea sa. Buletinul 1901, p. 1354
Buletinul 1868, p. 199 53. Dace redactiunea unui articol
51. 0 lege interpretative, nefiind de lege produce un senz incomplect
decat explicarea data de legiuitor, a sau indoios, judecacorul este chemat
intelesului ce dansul a voit a avea a-1 complecta si a-1 interprets cu i-
o lege existenta, ea este aplicabila, deia care a predominat la redactiu-
si la faptele petrecute inainte de pro- nea lui, si cu principiile de drept
mulgarea ei, pe cat timp chestiunea consacrate de legiuirea in care este
de drept, la care acea lege a dat pus.
nastere, se afla Inca pendinte inain- Buletinul 1369, p. 468
tea instantelor judecatoresti, si ori- 54. Considerand ca, principiul in-
care ar fi acea instants, caci, jude- terpretatiunei doctrinale, este ca. a-
catorul nu aplica, in acest caz. o lege tunci cand legea tontine o dispozitie
noua, pentru a fi oprit de principiul expresa, care dispozitie nu este nici
neretroactivitatii, ci tot legea veche, obscure, nici insuficienta, cand ea
cu intinderea ce legiuitorul care a poate fi executata in termenii in
f5.cut-o, a inteles a da acelei legi. care este conceputa., fa'ra, sa, fie ne-
Buletinul 1901, p. 1197 cesitate de a o modifica sau de a-i
52. Considerand ca. legile de pro adaoga ceva, tribunalele sunt tinute
cedura au de obiect de a determine de a se confonna ei, fara a se pu-
si reglementa formele, mijloacele ju- tea, departs de la aceea ce ea pres-
decatoresti, prin ajutorul c5,rora se crie literalmente, sub pretext de a'i
pot exercita actiunile, si efectua exe- cauta senzul din spiritul sau, de a
cutiiunile silite; o face mai perfecta ;
Ca, determinarea acestor forme de Ca, de asemenea, in concursul u-
procedura, are de stop de a asigura nei dispozitiuni generale de lege, cu

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JUKISPRUDENTA ROMANA
Lege
una specialk la aceasta totdeauna
trebue a ne referi.
Buletinul 1905. p. 1444
55. Considerand ca, legile de com-
petinta ca $i cele de procedure, sunt
de ordine publics, si ca atare, ne-
putandu-li-se* aplica principiul nere-
troactivitatei, urmeaza c5, ele se a-
pile& faptelor anterioare promulg5-
rei, can n'au fost Inca deferite jus-
titiei, iar competinta instantelor s5,
reguleazii dupe legea in vigoare in
momentul sezisarei for ;
Ca, prin urmare, o instants, odat5
sezisat5, la judecarea unei afaceri,
ramane competinta, chiar tend le-
gea noug, care, insa, n'a suprimat
institutia judecatoreasca careia a-
partine aceasta instants, i-ar ridica
competinta ;
Avand in vedere ca. in speta,
tribunalul, in momentul promulga-
rei legei din 2 Lille anal 1905, fiind
sezisat de recursul de fats, a ramas
competinte a se pronunta asupra a-
cestui recurs.
Buletinul 190.5, p. 1691
Legea organizarei comunelor
rurale
1. Avand in vedere sentinta tri-
bunalului Bac5.0 cu No. 1061 din
1905, supus5, recursului, prin care
Gh. V. Lupu este condamnat, in
baza art. 165 din Legea pentru or-
ganizarea comunelor rurale, la 10
zile inchisoare, pentru c5, a t5iat un
porn, dup5, marginea soselei ;
Considerand ca. prin suscitatul
text de lege, inculpatul poate fi con-
damnat pan5. la 15 zile inchisoare
numai in caz de recidiva ;
Considerand c5, in speta, tribu-
nalul, condamnand pe inculpat la 10
zile inchisoare, fare sa constate ca
este in recidiva, prin aceasta proce-
www.dacoromanica.ro
5G7
Legea organkiirei eontuuelor
ramie
dare a violat dispozitiunile textului
de lege in chestiune ;
Considerand c5., in atare caz, fate
ea dispozitiunile art. 408 Proc. pe-
nalk cu drept cuvant Ministerul
public cere anularea sentintei su-
pus5. recursului.
Buletinul 1905, p. 974
Leg it im area eopiiilor
1. Codul Calimach nu cere verio
forma specials pentru legitimarea co-
piilor prin casatoria subsequenta a
parintilor ski.
Buletinul 1890, p. 642 gi 1905, p. 141
2. Codul civil actual nu face nicio
deosebire intre copiii legitimi si cei
legitimati, in ceeace priveste vocatiu-
nea la succesiune ;
Ca, din contra, prin art. 306 din
Cod. civ. se prevede categoric, ca
copiii legitimati prin casatoria parin-
tilor, urmat5, dupe nasterea lor, vor
avea aceleasi drepturi ca $i cum ar
fi nascuti din aceasta casatorie.
Buletinul 1890, p. 644
3. Avand in vedere 218 din Cod.
Calimach ;
Considerand ca. dupe acest text
de lege, p5,rintii puteau legitima copiii
for naturali, insa pentru aceasta tre-
buiau s (Tara, voe dela stapanire ;
C5, prin cuvantul cstApanire., le-
giuitorul a it-101es pe Capul Statului,
pe Domn, $i aceasta reiese ramurit
$i din coprinsul paragrafului 943, a-
colas Cod, care vorbeste de copilul
legitimat prin facerea de bine a
<,Stapanitorului, dup5, cererea parin-
tilor :
Considerand ca, astfel fiind, in
spetk Curtea de apel a facet o buns
aplicare a 218 din Codul Calimach,
nee,onsiderand pe recurenta Elena
Lazari ca legitimate de pretinsul ei
568 REPERTOR1UL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Leg it imarea copiiilor Legitima apcirare

parinte prin actul de legitimatie M- 1. Faptul de a avea un bat in
out prin Tribunalul de Tecuci si in- mama, si a adresa cui-va oarecari ex-
taxa de acel tribunal sub No. 82 presiuni ocaratoare, nu constitue
din 25 Iunle 1862, intrucat recu- pentru acest cineva un caz de le-
renta nu a dovedit ca pretinsul pa- gitima aparare sau de scuza
rinte ceruse si obtinuse voia dela deoarece nu e vorba aci de a res-
Domn sa o legitimeze ; pinge un atac material actual si in-
Ca, de asemenea, Curtea de apel, just dupe cum cere art. tib din Cod.
prin interpretarea data mentionatului penal.
218, nu a violat intru nimic prin- Buletinul 187P, p. 644
cipiul separatiunei puterilor admi- 2. Vezi si cuvintele Circumstante
nistrative si judecatoresti, caci, in usuratoare si ingreun5,toare., Delicte
legitimarea copiiilor naturali, Domnul si crime. si Jurati..
nu intervene& ca o putere judecato- Lertune
reasc5, care sa des legitimarea, ci
Domnul nu f5,cea alteeva decat sg 1. Vezi cuvintele Minori eman-
de& voe, ca un fel de dispense, pa- cipati. si Minoritate..
rintilor sasi legitimeze copiii for na- Liberarea provizorie pe eau-
turali. liberi find parintii, odata dis- tiune
pensa obtinuta, sa intareasca actele
de legitimatie prin tribunale. 1. Considerand ca liberarea pro-
Buletinul 1893, p. 619 vizorie pe cautiune este facultative
pentru judecatorii fondului, sub re-
4. Codul Caragea nu prevede alt zerva, insa, ca dansii sa aiba in ve-
mod de recunoastere a copiiilor na- dere siguranta de plata amenzii. a
turali din partea tatalui sau a ma- reparatiunilor civile, cum si aceea
mei decat prin adoptiune si prin tes- ca deliquentii sa se gaseasca fait la
tament. executarea hotararei ce se va pro-
Buletinul 1867, p. 926 nuntea, in contra for ;
5. Considerand ea, in lipsa de act Tocmai de aceea, cautiunea co-
de casatorie chestiunea de a se sti, in rut5, de art. 122 din Proc. penala,
speta, la ce epoc5, a avut loc casa- ultimul aliniat, are de scop garan-
toria dintre Ion Oca si Gafita, este tarea unui asemenea prejuditiu.
o chestiune de fapt rezervata instan- Buletinul 1898, p. 325
tei de fond care, din moment ce 2. Chestiunea oportunitatei libe-
constat5, ca acea cas5,torie n'a putut rarei pe cautiune este lasata la su-
avea loc sub legiuirea Calimach, cu verana apreciere a judecatorilor de
drept cuvant a considerat pe Maria fond, si deciziunea for nu poate cadea
ca neligitimata, intrucat la cas5,toria sub censura Inaltei Curti.
parintilor ei, urmata sub Codul civil Buletinul 1901. p. 1257
actual, nu s'a indeplinit formalita- 3. Avand in vedere decizia su-
tile prescrise, de lege pentru legiti- pus& recursului, prin care Camera
marea ei. de punere sub acuzare declare ca re-
Buletinul 1905, p. 141 curentul trebue sa, fie detinut in a-
6. Vezi cuvintele Filiatiune si rest pang la terminarea instruirei
A doptiune . delictulni de fals ce i se imput5. ;

www.dacoromanica.ro
 REPEBTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 569

Liberarea prorkorie pe eau- Locatiun,e

tiune
Considerand ca, se constata. ca
decizia Cameral de punere sub acu-
zare este motivata pe gravitatea de-
lictului ce i se imputa, recurentului,
si pe cercetarile ce ar trebui sa se tinatiunei sale.
mai lac& de judecatorul de instruc-
tiune, $i pe care acesta le arata ca
sunt : expertiza asupra efectului in-
criminat si audierea unor anumiti
martori ;
Considerand ca ac este motive
sunt temeinice pentru detmerea pro-
vizorie o inculpatului, astfel ca, Ca-
mera de punere sub acuzare nu a
comis nici un exces de putere cand
a respins cererea recurentului de a
fi lasat in libertate, $i nici nu a
facut verio omisiune esentiala.
Buletinul 1905, p. 1281
4. Vezi 91 cuvintele .Camera de cauza relei stari in care locatarul a
punere sub acuzare., .Garantie. $i lasat zisa cash. e nevoie ca dansul
cInstructiune (judeator de).
Lieenrci (bciuturi spirtoase)
1. Vezi cuvintele .Contraventiuni
la Legea ba.uturilor spirtoase si de
licenta, si Contributiuni . da loc la reziliarea contractului de
Loeatiune
1. Substituirea unei a treia per-
soana in locul locatarului, cu con-
simtimantul locatorului, libereaza pe
locatar de once indatorire in fata
locatorului.
Buletinul 1870, p. 87
2. Arendarea venitului unui pod,
nu poate fi decat un contract de a-
rendare, de oarece intruneste toate
conditiunile arendarei, prescrise la
art. 1, capit. IV, partea III, Codul
Caragea, care este o tocmeala prin
care o parte sa indatoreaza a da
celeilalte folosul, unui lucre pe un
soroc oarecare si cu un pre la care
sa, indatoreaza, cealalta parte.
Buletinul 1870, p. 4
3. Principala obligatiune pentru
inchirietor, este de a pune la dis-
pozitiunea chiriasului lucrul ce face
obiectul contractului, spre a putea sa
se foloseasca de dansul, conform des-
Chiriasul are dreptul la desdaunari,
nu numai cand nu i s'a predat lu-
crul inchiriat. dar chiar si in cazul
cand i s'ar fi cauzat o turburare in
folosinta lucrului de catre un al
treilea, pretinzand un drept de pro-
prietate asupra lucrului inchiriat
(art. 14 de la inchirieri din Codul
Caragea).
Buletinul 1872, p. 98
4. Spre a putea locatarul fi con-
damnat la daune, rezultand din ne-
putinta inchirierei casei a carui con-
tract de locatiune a expirat, din
sa fie pus in intarziere, conform art.
1079 Cod civil.
Buletinul 1875, p. 120
5. Ne executarea obligatiunei luata
de locatar de a construi un grajd
locatiune.
Judecatorii fondului sunt suverani,
in atari aprecieri de fapte si inter-
pretari (le contracte. precat nu li se
preschimba, natura lor.
Buletinul 1876, p. 313
6. Chemarea in judecata din par-
tea proprietarului, pentru neindepli-
nirea unei obligatiuni luate de ca-
tre locatar prin contractul de lo-
catiune, echivaleaza cu somaVunea
in privinta neexecutarei obligatiunei
din contract de catre locatar.
Buletinul 1876, p. 313
7. Un contract de inchiriere care
trece peste soma de 150 lei, nu se
poate proba cu martori.
Buletinul 1877, p. 246
8. Locatorul, impedicand pe loca-

www.dacoromanica.ro
570 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Lecat tune Locati une

tarul sau in exploatarea unei pa- 13. Vitiul de constructiune al lu-
duri ce-i arendase, pe cand era da- crului inchiriat se poate proba prin
tor sa-i asigure folosint,a, devine res- numirea unor experti si prin mar-
ponsabil de daunele cauzate prin tori ;
nerespectarea contractului. Acest vitiu de constructiune poate
Buletinul 1877, p. 283 da loc la rezilierea contractului de
9. Dupa art. 1453 din Cod. civil, inchiriere si la daune interese apre-
numai atunci chiriasul este dator a ciate de catre instantla de fond.
plati chiria pe timpul necesar pen- Buletinul 1881, p. 739
tru o noua inchiriere, cand contrac- 14. Ordinul autoritatii muncipale
tul de inchiriere s'a desfiin%at din prin care, in interesul sigurantei pu-
culpa chiriasului ; blice, se dispune evacuarea unui
De unde rezulta, ca, data acel mobil si daramarea lui, constitue un
contract se deslinteaza prin consim- caz de forta majora care autoriza pe
timantul mutual (art. 969 C. civil) locatar sa tears reziliarea contrac-
al partilor contractante, nu poate fi tului de locatiune.
vorba de culpa chiriasului, nici prin
urmare, de despa'gubirea prevazuta Buletinul 1885, p. 240
de citatul art. 1453 din Cod. civil. 15. Considerand ca, fiind vorba de
Buletinul 1878, p. 274 un contract de inchiriere, verbal, pen-
10. Chiriasul care intarzie a preda tru care s'a fixat un pret in total,
casele, dup5, expirarea termenului con- este evident ca de la durata con-
traetului, si care le lass in stare rea, tractului depindea, si pretul, si ca
e obligat a despagubi pe proprietar prin urmare pretul era in discutie ;
conform art. 1436 din Cod. civ. C5,, dar, termenul, insemnand pre-
Buletinul 1880, p. 87 tul inchirierei, trebuia sa raijloceasca
11. Nu este necesitate de a se asupra contestatiunei de durata a
face locatarului o prealabila inetiin- contractului, acelas mod de dovedire
tare spre a deserta imobilul, cand pe care legiuitorul 11 prevede in pri-
termenul a incetat (art. 1471 sivinta determinarei pretului;
1476); Considerand ca dupa art. 1417
prin faptul nedesertarei case- din Cod. civ., urmand con testatiuni
lor la termen, cauzandu-se o pa- asupra pretului contractului verbal
guba proprietarului prin aceea ca nu a carui punere in lucrare a inceput
le-a putut inchiria altora, locatarul si ne hind nici o chitanta, proprie-
e obligat a despagubi pe proprieta- tarul jurand va fi crezut, dad, lo-
rLd caselor. catarul nu prefera a cere o esti-
Buletinul 1880, p. 340 matie prin experti ;
12. Locatarul care a primit casele Ca in speta, Curtea de apel pen-
in buns stare dupa un anume in- tru a deduce ca inchirierea s'a fa-
ventar intocmit, dator este ca la cut pe 5 ani iar nu pe 8, se into-
expirarea contractului sa le predea meiaza pe prezumtiunea rezultand
proprietarului in starea prevazuta din faptul ca recurentul a parasit
prin inventar, la din contra e obli- casa dupg 51/2 ani, si pe martu-
gat a despagubi pe proprietar, con- risirea partei pe care o scindeaza,
form art. 1431 si 1434 C. civil. deoarece nu tine seams ca recurentul
Buletinul 1981, p. 474 a marturisit ca a parasit casa silt

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURLSPRUDENTA. ROMANA 571

Locatiune Locarittn,e
qi, prin urmare, nu i se poate opune civil prin care 1,giuitorul defineste
marturisirea lui ca o recunoastere ; contractul de locatiune ;
Ca, stabilind durata contractului Considerand ca, din termenii ayes-
si prin urmare cua,ntumul chiriei, tui articol rezulta ca contractul de
in alt mod decal cel prevazut la locatiune nu confers chiriasului de-
art. 1417 C. civ., violeaza princi- cat un drept de creanta in contra
piul relativ la probarea contracte- proprietarului, in virtutea earths
lor de locatiune, de oarece con- acesta este indatorat de a-i asigura
form articolului citat, dovada nu dreptul de folosinta asupra lucrului
se putea face decat prin juramant inchiriat, iar nu un drept real care
dat proprietarului sau expertiza, pre- sa-i dea drept sa urmareasca imo-
cum si principiul in divizi bilul inchiriat in orice mama s'ar
marturisirei, care dupa art. 1206 gasi, si care sa fie opozabil tuturor ;
C. civ., nu se putea desparti. Ca, prin urmare, plecand dela acest
Buletinul 1885, p. 910 principiu, daca un proprietar, care
16. Desi dupa art. 1484 din Cod. a inchiriat un imobil unei persoane,
civil intreprinzatorul sau arhitectul it inchiriaza la o alts persoana ca-
care s'a insarcinat a da gata un reia ii procura i folosinta, primul
tdificiu dupa un plan statornicit si chirias nu poate sa-I expulzeze pe
desbatut cu comitentul nu poate cel din urma din posesia imobilului,
cere sub nici un cuvant o sporire de oarece nu e nici un raport ju-
de plata pentru schimbarile sau a- ridic intro ambii chiriasi, $i nn -i
daosele facute asupra acestui plan, ramane decal actiunea contra pro-
daca acele adaogiri sau schimbari prietarului pentru neexecutiunea o-
n'au fost autorizate inscris si pre- bligatiunei sale;
tul for defipt cu comitentul, insa, Ca, desi, legiuitorul prin art. 1441
in caz cand proprietarul a convenit Cod. civil aduce un temperament
la aceste adaose, apoi, atunci, in- de echitate la acest principiu, insa,
tervine o noua conventie prin care prin articolul in chestiune fiind vorba
se tnodifica contractul primitiv $i de o exceptiune, ca atare nu se
se inlocueste prin un contract pro- poate intinde prin analogie si la
portional cu lucrarile ; alto cazuri, ci trebue marginit nu-
Ca, in atare caz, e o adevarata mai In cazul anume prevazut de
renuntare la beneficiul regulei es- lege ;
ceptionale prevazuta de art. 1484 Ca, in speta, Curtea de apel fiind
Cod. civ., si dar, acest articol, nu chemata de a status asupra ac-
mai poate fi aplicabil, ci se aplica tiunei recurentului care avea de o-
principiile dreg tulni comun in ma- biect de a se condamna intimatul
terie de probe ; sa-i delase posesiunea unor imobile .
Ca astfel fiind, in sp(iqA, Curtea ce le a ea inchiriate de d. Pota-
condamnand pe recurent la plata miano, cu contract care plata o
lucrarilor suplimentare efeetuate de data anterioara contractului de lo-
autorul intimatilor, ria violat art. catiune al intimatului, care fusese
1484 C. civ., pus in posesie, cu drept euvant i-a
Buletinul 1886, p. 431 ; 1848, p. 899; respins cererea, si procedand astfel
1893, p. 473 n'a violat nici un text de lege.
17. Vazand att. 1411 din Codul Buletin, 1986 p. 682 ; 1.901, p. 1619

www.dacoromanica.ro
572 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RONIANA
Locaftune
18. Cand luerul inchiriat nu se
preda, la timp si se distruge, in parte,
locatarul este in drept a cere des-
fiintarea contractului cu daune in-
terese, conform art. 1423 din Cod.
civil.
Buletinul 1888, p. 19
19. Cand sa impus obligatiunea
locatarului de de a mentinea cura-
tenia casei ihchiriete printr'o anume
conditiune a contractului de loca-
tiune, si locatarul contravine acestei
conditiuni, proprietarul, intemeiat pe
art. 1022 Cod civ., poate cere des-
iiintarea contractului.
Buletinul 1889, p. 107
20. Contractele de sublocatiune,
ca si contractele de locatiune. cunt
supuse la taxa timbrului proportio-
nal de 50 bani la suta de lei.
Buletinul 1888, p. 130
Vezi $i cuve.ntul Timbruu No. 46.
21. Chestiunea de a se sti care e
obiceiul locului in privinta reinoirei
unui contract de locatiune, e o ches-
tiune de fapt care, fiind lasata cu
totul la aprecierea instantelor de
fond, ca atare nu poate fi cenzu-
rata in aceasta privinta de Curtea
de casatie.
Butetinut 1889. p. 260
22. Proprietarul este in drept s
ceara de la locatarul sau despagu-
biri pentru pagubile cauzate de a -
testa la imobilul inchiriat chiar din
momentul cand ele s'au pricinuit,
iar nu dela expirarea termenului
locatiunei.
Buletinul 1889, p. 42.2
23. Considerand ca. art. 1730 Cod.
civil acorda proprietarilor privilegiul
asupra lucrurilor locatarilor (invecta
et illata) pentru neplata de chirie ;
Ca, dupa acest articol, proprieta-
rul creditor conserva privilegiul a-
supra mobilelor can se. aflau in casa
www.dacoromanica.ro
Locatiune
sa, chiar cand ele au fost duse in
alt loc, fara consimtimantul sau, in-
trucat timp le-a revendicat in ter-
men de 15 zile ;
Considerand ca, data acest text de
lege, da drept proprietarului, de a ur-
marl mobilele cand au fost depla-
sate, fara consimtimantul sau, a for-
tiori, proprietarul poate sa se opuna
ca ele sa nu iasa din casa sa ;
Ca, in speta, recurentii, invocand
la tribunal ca, au retinut cufrtrul in-
timatului, pentru ca acesta nu void
sa le plateasca chiria ce le datorit,
in momentul cand s'a mutat, tribu-
nalul le-a respins acest mijloc de a-
parare ;
Ca, procedand astfel, si refuzand
de a recunoaste proprietarului casei
dreptul de retentiune, asupra mobi-
lelor chiria$ului, pentru neplata chi-
riei, instanta de fond a comis un
exces de putere, violand art. 1730,
din Codul civil.
Buietinul 188.9, p. 911
21. Pentru a se putea obtine res-
pectarea unui contract de locatiune,
asupra unui imobil ce se urmrtrete
pe cale silita, trebue a se face o con-
testatiune in regula, si cu plata taxei
timbrului, dinaintea tribunalului ur-
maritor.
Buletinul 1889, p. 978
25. Considerand ca, dupg art. 1426
din Codul civil, locatorul raspunde
de daunele cauzate printr'o turburare
de drept ;
Ca",, exista turburare de drept, on
de Cate on un tertiu pretinde un drept
de proprietate sau folosinta asupra
locului inchiriat, sau numai o servi-
tate, si aceasta, atat in cazul cand
autorul turburarei isi trage dreptul
sau chiar dela locator. cat si in cazul
cand el pretinde a exercita un drept
 REPERTORIUL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROMANA 573

Locati une Locatittite

al sau propriu, neconcedat $i chiar c5, au un drept de proprietate asu-
tagaduit de locator. pra acelor lucruri, nu be pot reven-
Buletinul 1890, p. 161; 189?, p. ?1 dica decat dovedind ca, an incunos-
si 1900, p. 1328 tiintat dreptul for proprietarului casei.
Vezi mai jos, No. 33. Buletinul 1890, p. 248
26. Una din principalele indatoriri Vezi $i cuvaxital Privilegiu* No. 20, 21,
ale locatorului este, de a face ca lo- 22, 23.
catarul s se poata folosi neimpe- 29. Chestiunea de a se sti, daca.
decat, in tot timpul locatiunei; de intro parti a intervenit o tacita re-
lucrul ce i s'a inchiriat ; conductiune, si acea relativa la obi-
neindeplinirea acestei obliga- ceiul locului, fiind lasate de legiuitor,
tiuni, ca ei neindeplinirea oricarei la suverana apreciere a instantelor
obligatiuni sinalagmatice in genere, de fond, ca atare, ea se sustrage in
da loc la o actiune in despagubire, aceasta privinta de controlul Curtii
care poate sa consiste nu numai intr'o de casatie.
reductiune a pretului locatiunei, in Buletinul 1890, p. 461
conformitate cu art. 1427, din Codul 30. Dupa dispozitiunile art. 3, par-
civil, dar, chiar in acordarea unei tea III, capit. IV din Codul Caragea,
some superioare, dupa aprecierea in- se prescrie ca, inchirierile a carora
stantei do fond, singura in drept de valoare tree peste 150 lei, nu se pot
a fixa cuantumul despagubirii, caci, dovedi decat prin inscris.
numai astfel se poate acorda o dreapt5, Buletinul 1890, p. 591
gi deplina reparatiune a prejuditiului 31. Lipsa de transcriere, a contrac-
cauzat prin culpa locatorului, care a tului de inchiriere, nu se poate in-
inchiriat mai mutt de at era in drept, voca pentru, prima oara, in casatie.
sau care, in tot cazul, este vinovat Buletinul 1890, p. 650
ca nu a putut da aceeace s'a obligat 32. Inchirierea facuta prin licita-
a da, adica, intreaga si exclusiva tiune publics, inainte de a intervene
folinta a lucrului inchiriat. ordonanta de adjudecare, e opozabila
Buletinul 1990, p. 162 cumparatorului, de oarece, dup5. ar-
27. Contractul, prin care o parte ticolul 525 din Proc. civia, relativ
se angajeaza catre cineva, sa-i pue la efectele adjudecatiunei, adjudeca-
la dispozitie serviciile sale, dandu-i la tiunea nu transmite adjudecatarului
timp informatiunile necesare in pri- decat aceleasi drepturi, care be avea,
vinta diferitelor furnituri de care avea $i debitorul urmarit asupra lucrului
nevoe Regia Monopolului Tutunuri- vandut.
lor din Romania, ca sa poata fi in Buletinul 1890, p. 650
masura de a concura la licitatiile 33. Cand instanta de fond constata,
fixate de regie, in schimbul unui pro fats cu inventariul prezentat si ne-
vizion oarecare, constitue un contract contestat de parti, ca acaretele mo-
de locatiune de serviciu. siei au fost primite de arendas in
Buletinul 1890, p. 194 stare de ruing, ea este in drept a
28. Proprietarul, conform art. 1730 respinge, ca inutila, cercetarea locals,
din Codul civil, are privilegiul pentru ei expertiza ceruta de proprietar, fara,
plata de chirie, asupra tuturor lucru- ca prin aceasta s1 violeze dispozitiu-
rilor aflatoare in localul inchiriat ; nile art. 1420, alin. 2, din Cod. civil.
Cei de al treilea, can ar pretinde Buletinul 18.90, p. 796

www.dacoromanica.ro
574 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Local' ?MC Locatiune

34. Avand in vedere art. 1425 din alte cuvinte, ca dansul nu raspunde
eodul civil ; decat de turburarile de drept, nu se
Considerand ca, acest articol pre- poate sustine insa ca, turburarea de
vede numai stramtorarea ce trebue drept poate fi considerata ca atare
sa sufere locatarul, cand in cursul numai atunci cand turburatorul a
locatiunei lucrului inchiriat, sau a- triumfat in pretentiunea sa, cand,
rendat. are nevoie de reparatiuni adich i s'a recunoscut, judectitoreste,
urgente, dar nu $i in cazul cand dreptul ce pretindea ca, are asupra
locatorul casuneaza paguba locata- lucrului, caci mci litera, nici spiritul
rului prin modul facerei reparatiu- legei nu sunt primitoare de o ase-
nilor, caz pentru care dispozitiunile menea interpretare ;
lui exceptionale nu pot fi aplicabile, CI, din contra, din termenii clari
ci regulele de drept comun ; ai art. 1426, 1427 si 1428 din Cod.
Considerand, in speta, ca. tribunalul civil, reiese, invederat. ca legiuitorul
a acordat locatarului acei 260 lei, n'a subordonat exercitiul actiunei ce
pentruca a constatat ca recurentul, locatarul are contra locatorului, pen-
pentru a face reparatiunile casei, a tru daunele ce sufera in folosinta sa
descoperit-o, astfel ea, supravenind asupra lucrului inchiriat, dintr'o tur-
ploi, i s'a deteriorat marfa si masi- burare de drept, conditiunei de a se
nele ; fi recunoscut, printr'o hotarare jude-
Considerand ca. urinand astfel, catoreasca ca in adevar turburatorul
tribunalul a aplicat bine $i corect &yea dreptul asupra acelui lucru, ci
principiile si regulele de drept in a- e destul ca acesta sa invoace, sa
semenea materie, $i nu a violat in pretinda sau sa-si sprijine turburarea
nimic art. 1425 din Codul civil. ce face pe un asemenea drept.
Buletinul 1890, p. 999 Buletinul 1492, p. 21 (Sect.-Unite)
35. Art. 1416 din C. civil interzice 1900, p. 1330
proba testimonial& pentru stabilirea 37. De$i este adevarat c5, in vir-
existenta unui contract de locatiune tutea art 3 din legiuirea anului 1852
verbal numai in cazul cand un ase- pentru inchirieri, admite proba cu
menea contract n'a primit nicio exe- martori cand pretul inchirierei nu
cutiune ; trece peste suma de 150 lei, aceasta,,
Considerand ca, aceste prescrip- insa, nu este adevarat in virtutea
tiuni, cu total exceptionale, nu pot urmatorului art 4, decal atunci cand
fi intinse si la cazul cand una din contractul s'a pus in lucrare ;
partile contractante, deli neaga exis- Ca, dar, proba cu martori este in-
tenta unui atare contract, recunoaste, terziza and contractul verbal n'a
insa, in justitie, fapte cari nu pot primit nicio executare, chiar data
duce la alta concluziune decat CA, pretul inchirierei ar fi mai mic decat
contractul a existat $i s'a pus in e- 150 lei ;
xecutiune. Considerand ca, un contract de in -
Buletinul 1890, p. 1394 chiriere verbal nu se poate privi ca
36. Considerand ca, data este a- a fost pus in lucrare decal atunci cand
devarat ca, dupa art, 1426 Cod. civ., aceasta punere in lucrare ar fi ne-
locatorul nu este raspunzator care contestata ;
locatar de turburarea casunata lui Cii, a se pretinde s'a se dovedeasca.
prin faptul unei a treia persoana. cu cu martori punerea in executare a

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 570

Locatiune Locafiune
acestui contract sau a se deduce plati pretul locatiunei la termenile
din faptul stapanirei imobilului, pu- statornicite ;
nerea in ex e c uit ar e contractului Ca, do aci reiese, ca., pretul loca-
verbal de inchiriere, cand partea tiunei nu se datoreste de catre lo-
contesta existenta unui asemenea catar, decat pe timpul cat a fost 15,-
co n t r act si pretinde ca stapani- sat de locator sa se foloseasca de
rea acestui imobil a avut-o ea, lucrul inchiriat sau arendat ;
ar fi a se dovedi cu tnartori exis- Ca, data, dar, locatarul a fost im-
tenta contractului verbal de inchi- piedicat de a se bucura de folosinta
Here cutoateca nu s'a dovedit ca lucrului inchiriat. san arendat, el este
a fost pus in lucrare, $i, dar, a se in drept de a cere, in afara de daune
viola dispozitiunile citatului art. 4. interese. de vor fi existat, o scadere
Buletinul 1992, p. 556 a chiriei sau a arendei, proportio-
38. Proprietarul dator fiind a face nala cu timpul cat a tinut impiedi-
ca locatarul sau sa se foloseasca ne- carea, si, priu consecinta, in caz caul
turburat de intreaga folosinta a lu- china sau arenda a fost pe deplin
crului locat, e raspunzator de concu- platita, el este, de asemenea, in drept
renta ce un al treilea ar face loca- sa ceara restituirea ei in parte si in
tarului prin infiintarea unei mori raport cu durata impiedicarei, caci
asupra mosiei arendate, conform ar- intealtfel, o parte a chiriei sau a
ticolului 1420 din Codul civil. arendei s'ar define fara cauza, de
Buletinul 1892, p. 885 catre locator, ceeace ar fi contrariu
39. Desi in virtutea art. 1432 din regulelor de mai sus si tuturor prin-
Codul civil, rand nu este inventar cipiilor de drept
sa prezume ca locatarul a primit lu- Considerand ca, in speta, tribu-
crul inchiriat, on arendat, in stare nalul constata in fapt ea, recurentul,
butia, $i trebue sa-1 restitue intea- arendasul tnosiei intimailor, a fost
ceias conditiune, totusi aceasta pre- lipsit de folosinta mosiei ce luase in
zumptiutie nu se poate aplica si in arenda, pe luna Martie 1891, pentru
cazurile, ca cel in speta, in care, de care platise deja arenda ;
la prima arendare si pana la sub a- Ca, asa fiind, cererea recurentului
rendare, care a dat nastere procesu- de a i-se restitui a douasprezecea
lui in chestiune, s'au schimbat mai parte din pretul arendei ce platise,
multi locatari si nu se poate stabili, pentru timpul de o hula pe cat In-
cu certitudine, tine e autorul daunei sese lipsit de folosinta mosiei, era
p re tins e. iuitemeiata, $i eau tribunalul i-a res-
Buletinul 1893, p. 464 pins-o.
40. Avand in vedere ca, prin arti- Buletinul 18.94. p. 131
colul 1420 din Codul civil, locatorul 41. Instants de fond declarand ca
este dator, prin insasi natura con- clauza, din contract, (cum ca, asiga-
tractului, fara sa fie trebuinta de .rarea de incendiu a imobilului in-
verio stipulatiune speciala, de a face cchiriat sa ramang pe comptul, pro-
ca locatarul sa se poata folosi ne iietarului>t, nu poate fi considerata,
impiedicat in tot timpul locatiunei ca o renuntare din partea sa, ca
de lucrul inchiriat sau arendat, cu proprietar, la drepturile ce ii acorda,
obligatiune pentru locatar, conform articolul 1431 5i 1435 din Codul ci-
articolului 1429 din Codul civil, de a vil, aceasta constituind o deciziune

www.dacoromanica.ro
576 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Locaftune Locatiune
de inttrpretare a intentiunei partilor suma reclamata provenea din chirie
contractante, s cap a de controlul de casa, si aceste datorii se prescriu
Inaltei Curti. dup. art. 1907 din Codul civil, prin
Buletinul 1894, p. 529 trecerea de 5 ani, totus, prin faptul
49. Locatiunea facuta pe termen ca chiriasul a recunoscut acea da-
de 5 ani, cu contract, avand data toile prin deosebite inscrisuri, na-
certa insa netranscris in registrele tura obligatiunei lui s'a schimbat,
tribunalului, conform art. 724 din si noua obligatiune ce a luat nastere,
Proc. civila, urmeaza a fi redusa la oricare ar fi cauza ei, este supusa,
trei ani. in ceeace priveste prescriptiunea, la
Buletinul 1894, p. 861 dreptul comun ;
43. Partile contractante pot, prin Prin urmare, nu mai poate fi vorba
contractul lor, sa, deroge la dispo- de prescriptiunea de 5 ani.
zitdunile prevazute prin art. 1460 si Buletinul 1896, p. 1308
1461 din Codul civil, luand locatarul 43. Cel ce marturiseste in justitie
asupra-si toate cazurile de forta ma- calitatea sa de chirias, recunoaste,
jora si fortuite ordinare sau extra- implicit, indatorirea sa de a plati, la
ordinare, prevazute, sau neprevazute, termenele cuvenite, pretul locatiunei ;
fara drept de reziliare sau despagu- CA, sarcina dovezei acestui fapt,
bire on scadere de arenda. in baza art. 1169 si 1429 din Codul
Thdetinul 1895, p. 877 civil, incumba insus chiriasului care
44. Coproprietarul unui imobil a facut marturisirea de existenta lo-
indiviz, neput an d sa-1 inchirieze catiunei ;
chiar pentru partea ce-i apartjne, Ca, asa dar, cand instants de fond,
lash concursul celorlalti coproprie- in lipsa unei asemenea justificari
tari, urmeaza ca contractul de in- din partea chiriasului, condamna pe
chiriere ce 1-a incheiat sa poata fi acesta la plata chiriilor datorite de
atacat in nulitate integrala a lui. dansul, ea, departe de a viola arti-
Buletinul 1896, p. 816 colul 1206 din Codul civil, nu face
45. Locatarul care este expulzat decat o justa aplicatiune a acestui
dintr'un imobil, de catre autoritatea articol.
publics, pentru cauz5, de insalubri- Buletinul 1896, p. 1483
tate si impropriu de locuint5,, are 49. Considerand ca, locatorul are
drept sa tears dela proprietar resti- indatorirea, dela lege, a trada loca-
tuirea chiriei ce o primise pentru tarului lucrul inchiriat in asa stare
timpul cat nu a mai putut sa uzeze incat sa poata fi intrebuintat de a-
si sa se foloseasca de imobilul in- cest din urma, si de a face, apoi, in
chiriat. cursul locatiunei, toate reparatiunile
Buletinul 1896, p. 956 necesare, exceptand numai micile re-
46. Proba testimoniala este admi- paratiuni locative, cari, prin uz, cad
sibilA,pentru a stabili starea mate- in sarcina locatarului ;
riala,,in care se gaseau imobilele in Ca, data locatorul refuza de a-si
momentul facerei contractului de lo- indeplinl aceasta obligatiune, loca-
catiune, vericare- ar fi valoarea o- tarul poate core autorizarea justitiei
biectului in litigiu. spre a face dansul acele reparatiuni,
Buletinul 1896, p. 979 pe socoteala proprietarului, .dar a-
47. Considerand ca, deli in adevar ceasta nu poate exclude dreptul sau

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA RO3IANA 577

Locatiune Locaftun,e
a reclama, indemnizarea reparatiu- obligatiunei luate prin contract, ei nu
nilor ce sva fi facut Vara o asemenea poate fi expus la daune interese ;
utorizare, cad acele reparatiuni ne- CA, aprecierea acestor imprejurAri,
Iiind el indatorat sa le Lea. ci lo- ei a obligatiunilor luate printr'un ase-
catorul, acesta tocmai prin refuzul menea contract, constitue o suverana
sau s'ar imbogati pe nedrept in dauna interpretare a vointei partilor din
ocatarului ; partea instantei de fond, iar nu o
GA, aea hind, in spetA, cand tri- denaturare a contractului sau o ne-
bunalul ref uza do a judeca toate socotinta a veriunei dispozitiuni din
imprejurarile in earl au fost facute acel contract.
acele reparatiuni, precum ei nature Buletinul 1898, p. ,985
Si necesitatea lor, el, inteadevAr, 52. Avand in vedere sentinta, su-
violeaza art. 1421 ei 991 din Codul uusa, recursului, din care rezulta ca,
civil. intre Ministerul de resbel i intimat,
Buletinul 1896, p. 1503 incheindu-se un contract de loca-
50. Considerand ca, dupa art. 1421 tiune, pe termen de 5 ani, s'a stipu-
din Codul civil, locatorul are inda- lat expres, ca., in cazul cand Minis-
torirea sa tradeze lucrul in stare de terul sau Consiliu] judetean, ar con-
a piitea, fi intrebuintat, iar dup5, ar- strui, inainte de acest termen, o ca-
ticolul 1439 din acelae Cod, con- zarma in locul celei inchiriete, sus
tractul de locatiune se desfiinteaza, zisul contract se va socoti, de drept,
cand lucrul inchiriat s'a rata ne- reziliat, intre partile contractante ;
trebnic spre obicinuita lui intrebuin- Considerand ca aceasta reziliare
tare ; inainte de termen, intrand in pre-
Ca, in speta, dupa cum constata vederile art. 1436, din Codul civil,
instanta de fond, imobilul inchiriat Ministerul era tin ut, conform cita-
a devenit impropriu de locuit, din tului text de lege, sa incunoetiinteze
cauza igrasiei ei a vitiurilor consta- pe locator, ca, voeete sa u z e z e de
tate prin expertiza ordonata ; clauza stipulate, 9i sa rezilieze con-
Ca, aea fiind, cu drept cuvant, in- tractul, observand pentru aceasta in-
stanta de fond a pronuntat rezilia- cunoetiintare, termenul de doua luni,
rea contractului. defipt de obiceiurile din localitate ;
Buletinul 1897, p. 1339 Considerand ca, in speta, Ministe-
51. Inchirierea facute de un pro- rul nu numai ca n'a incunoetiintat
prietar al unei pravalii, din corpul la timp pe locator, despre construi-
unui hotel, pentru a se debits in ea rea cazarmei si intentiunea sa de a
vinuri si consumatiuni, 9i cu obli- rezilia contractul inainte de termen,
gatiune din parte-i de a nu mar in- dar, chiar nu a procedat la mutare
chiria la altii din aceiae cladire, pen- decat dupa 5 zile dela expirarea ter-
tru acelae comert, nu-1 opreete de menului de 26 Octomvrie ;
a putea inchiria la altii o parte din Ca, aea fiind, cu drept cuvant, Mi-
celelalte cladiri, pentru comertul de nisterul a fost condamnat a plati
cafenea ei restaurant, ei, desi in a- chiria. incepand dela 26 Octomvrie,
ceste stabilimente se debiteaza in mic, ei, judecand astfel, tribunalul a facut
bauturi spirtuoase, prin aceasta dan- o buria aplicare a art. 1436 C. civil.
sul nu se considers ca a contravenit Buletinul 1898, p. 1043
I. C. Barozzi.Vol. U 37

www.dacoromanica.ro
 578 REPERTORItil, GENERAL DE JURL-PRI:DENTA ROMiNA
Local' une
53. Instanta de fond hotaraste, in
ce priveste obiceiurile locale. care
determina timpul in care sa poata
incutiostiintp, rezilierea, unui contract
de locatiune.
Buletinul 1898, p. 1044
54. Datoria de chirie de ask recu-
noscuta prin osebit inscris, in ce ter-
men se prescrie ? Vezi c u v an t u 1
Prescriptiune No. 169..
Buletinul 1898, p. 12-54 (Sect. Unite)
55. Considerand ca, din dispozi-
tiunea art. 1423, din Codul civil, re-
zulta, ca, daca in timpul locatiunei
lucrul inchiriat se stria, in parte, prin
caz fortuit, locatarul poate, dupa im-
prejurari, sa ceara o scadere din pret.
sau desfiintarea contractului. MIA a
i se acorda nici o despagubire.
Buletinul 1999, p. 304
56. Proba testimonials, e adtnisi-
bird, pentru a face dovada ca. loca-
tarul a incunostiintat pe proprietarul
sau ca paraseste casa inchiriata.
Buletinul 1999. p. 487
57. Considerand ea, dupa cum reese
din dispozititmile prescrise de lege,
in materie de locatiune, legiuitorul a
volt sa asigure indeajuns pe proprie-
tar, pentru plata chiriei imobiltilui
inchiriat (art. 1429, 17:30 din Codul
civil, si 610 din Proc. civila);
Considerand ca, prin dispozitiunile
art. 1418, din Codul civil, dandu-se
locatarului dreptul de a subinchiria
daca o asernenea facultate nu i-a fost
interzisk prin contractul de loca-
tiune prin aceasta, nu i se atinge
intru nimic dreptul proprietatului de
a-si putea realiza, in tot cazul, in-
casarea chiriei, si a se adresa cu ce-
rere in acest scop, in contra sublo-
catarului. daca acesta nu poate do-
vedI ca a platit castiul catre loca-
tarul principal :
Cu, afaril de acestea. duo. dispo-
www.dacoromanica.ro
Locat I ti it e
zitiunile art. 974. din Codul civil,
creditorul. putand exercita toate drep-
turile si actiunile debitorului sin, a-
fara de acelea can ii sunt exclusiv
personale, Statul, in speta. a avut
dreptul, si in baza acestui text de
lege, sa se adreseze cu actiune, pen-
tru plata chiriei. in contra intitn
tului G a t 1 a n, debitorele debitortt-
lin sin ;
Ca dar, raportul juridic intre t4tat,
pentru incasarea arendei imobilului
arendat, si intre intimat, pentru
plata chiriei. rezultand din lege. iar
nu din conventiunea partilor, ran a
judecat tribunalnl, respigand ac-
titmea Statului, pe motiv c t intro
partile lititrante tin ar fi fost nici
un raport juridic.
Buletinul 1999. 1). 607
58. Considerand ca, dupa dispozi-
tiunile art. 1428 din Codul civil. lo-
catarul chiemat in judecata sere a
suferi exercitiul unei sArvituti, poate
si fie scutit de orice chemare in
judecata, aratand pe locatorul in al
carui nume poseda ;
Ca, recurentul de astazi, invocand
acest mijloc de aparare atat inain-
tea judecatorului de pace cat si in
apel. la tribunal, si instanta de fond
respingandu 1, prin aceasta proce-
dure a violat suscitatul text de lege.
Buletinul 18.99, p. 6'4.7
59. Actiunea, relative la plata de
chirie a unei pravalii, este de com-
pentinta tribunalului civil, sau celui
comercial, de a o judeca ? Vezi en-
vantul (Competinta* No. 383.
Buletinul 1899, p. 701
60. Nefacerea reparatiunilor ne-
cesa,re la imobilul inchiriat 5i care
chip& art. 1421, alin. II din C. civil.
sunt in sarcina proprietatului. it
constitue pe acesta in MO. si in-
dritueste pe locatar sa ceara rezi-
liarea contractului ?
 REPERTORML GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMJNA
Locatiune
Considerand ca. dupa dispozitiu-
nile art. 1420, alin. II din Cod. civil,
locatorul este obligat, prin insasi na-
tura contractului, Para sa fie tre-
buinta de nici o stipulatinne speciala.,
de a mentine imobilul inchiriat in
stare de a putea servi la intrebuin-
tarea pentru care a fost inchiriat,
iar dup& dispozitiunile art. 1421. al.
II, acelas Cod, el este obligat ca in
cursul locatiunei, sa Lc& toate aeele
reparatiuni ce pot fi necesare, afar&
de micile reparatiuni (reparatiuni lo-
cative) cari prin uz, ele sunt in sar-
cina locatarului ;
Ca, dup.& art. 1439, alin..I, Codul
civil, in caz cand una din parti nu
indeplineste indatoririle sale princi-
pale, cealalta parte poate cere des-
fiintarea contractului ;
Ca. iieindeplinirea acestei indato -
riri, constitue o culpa, care atrage
anulatiunea contractului. Lira alth
conditiune din partea aceluia care o
cere.
Buletinul 1899. p. 1131
Si farii sa fie nevoe de o soma-
thine din partea locatarului.
Buletinul 1904, p. 1:?
61. Considerand &A, la acest prin-
cipiu nu se poate pretinde cu sac-
ces, si nu se poate admite (I dero-
gatiune, rezultand din art. 85 si 86
din regulamentul special pentru ea-
zarmament, chiar data prin aceste
articole s'ar deroga, in mod expres,
la citatul articol din Codul civil,
cAci un regulament nefacut in baza
unei legi, neavand putere de lege,
nu poate fi tinut in seamy in ceea
ce priveste stipulatiunile contrarii
legilor in vigoare ;
CA, de altmintrelea, nici nu se
poate admite ca,, prin art. 85 si 86
din citatul regulament sa deroage la
dispozitiunile art. 1416 din Codul
civil, caci prin aceste articole din re-
www.dacoromanica.ro
579
Locariune
gulament este vorba numai de for-
malitatile ce trebuesc sa indepli-
neasca agentii Ministerului de raz-
boiu. pentru a dresa titlurile consta-
tatoare ale contractelor ce ar fi in-
cheiat, filia a prescrie verio solem-
nitate oarecare pentru incheierea
contractelor ;
Buletinul 1899, p. 1 35
62. Considerand ca, diva art. 480
din Codul civil, proprietarul este in
drept de a se bucura si a dispune
de bunul san intr'un mod absolut
cu singura rezerva de a nu depasi
limitele prescrise de lege ;
Considerand Ca, nu exist& nici un
text de lege care sa opreasca, intrun
mod expres, pe proprietar de a in-
chiria imobilul sa.0 in mai multi lo-
catari spre a exercita, industrii si-
milare ;
Considerand ea, art. 1420 din C.
civil, nu margineste, in aceasta pri-
vinta, dreptul proprietarului. cad,
desi in virtutea acestui text de lege
proprietarul este dator sa faca pe
locatar a se folosi intr'un mod ne-
impedicat de imobilul inchiriat, totus,
prin aceasta dispozitiune, legiuitorul
n'a inteles a supune pe proprietar
la o alta obligatiune decat aceea de
a garanta locatarului folosinta ma-
terial& a localului, iar nici de cum
si folosul ce locatarul se astepta a
trage din exploatarea industriei sale ;
Cti, data, in adevar, infiintarea a
mai multor industrii la un lot, poate
aduce vatamare locatarului, acea Vii-
tamare, insA, nu provine din cauzg
ca localul inchiriat nu mai este in
stare de a fi intrebuintat in desti-
natia lui, de a servi in functiona-
rea material& a industriei, ci din
cauza ca locatarul stifera, prin in-
fiintarea concurentei, o micsorare a
beneficiilor ce dansul credea a trage
din exploatarea industriei sale ; si,
null REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMAN:

Locati un,e Loeati une

realizarea unor asemenea beneficii, dat o hotarare justificata $i destul
precum si statornicia lor, proprie- de motivata.
tarul nu este dator a le garanta ; Buletinul 1899, p. 1362
Considerand ca, de altmintrelea, 64. Este adevarat ca art. 1441
interpretarea. art. 1420 din Codul ci- din Codul civil se aplica la imobilele
vil, intr'un senz restrictiv pentru propriu zise, ca, insa, vasul, precum
proprietar, pe langa Ca ar stirbi ple- e slepul, in speta, deli in sine mo-
nitudinea dreptului de proprietate, bil, conform art. 490 din Codul co-
fara un text precis de lege ; pe mercial, in variile relatii se consi-
langa ca ar margini cercul de acti- dera ca imobil, $i (le aceea, ca si un
vitate al proprietarului, apoi o ase- imobil, si el poate fi inchiriat dupa
menea interpretare ar contraveni, forme analoage ca pentru. un imobil,
mai adesea ofi, chiar intentiunei el poate fi vandut, ipotecat si poate
presupuse a partilor contractante, fi urmarit silit (vezi art. 490 se-
cad nu este de crezut ca proprieta- quanta, 557 sequente, 571 sequente,
rtil, care arendeaza o parte din fon- 903 sequente din Cod. comercial) ;
dul sau rural, sau da in exploatare asa fiind, contractul de inchi-
o parte din padurea ajunsa in stare riere al unui vas, nu e ratiune sa,
de Valero, renunta, prin aceasta, nu- nu poata fi opus cumparatorului
mai pentru a nu face concurenta lo- vasului, intrucat insusi vasul poate
catarului, a nu mai exploata cele- fi inchiriat. conform prescriptiunilor
lalte WO ale fondului sau rural, Codului de comert ;
sau a nu mai exploata celelalte Ca, a nega posibilitatea opunerei
parti ale padurei sale; cumparatorului sau adjudecatarului
Ca este de principiu ca renunta- a contract.dui de inchiriere a va-
rile la drepturi nu se presupun ; sultn, conform art. 1441, ar fi a
Ca, data niste asemenea renuntari nega eficacitatea $i efectele contrac-
se pot face de catre parti, ele tre- tului de inchiriere intr'una din dis-
buesc sa rezulte din termenii con- pozitiile esentiale si tutelare, precum
tractului sau din intentiunea comuna e dispozitia art. 1441 din Codul civil.
a partilor, in lipsa unui text pozitiv Buletinul 1899, p. 1391
de lege care sa le presupue de drept ; 65. Considerand ca, din dispozi-
Considerand ca, in speta, pe cat tiunile art. 1435 din Codul civil, re-
time Curtea de apel nu constata o zulta ca, locatarul este raspunzator
asemenea invoire a partilor, apoi, cu de daunele cauzate proprietarului,
drept cuvant, dansa a respins pre- prin incendiu, daca nu dovedeste ca
tentiunile locatarei in contra proprie- incendiul a provenit din veriuna din
tarului ei. cauzele prevazute in acest text de
Buletinul 1899, p. 1307 lege ;
63. Faptul de a ocupa, MIA voia Considerand ca, lipsa proprietarului
proprietarului, un imobil ce era da- de venitul imobilului incendiat, pe
tor sa.-1 paraseasca, constitue un pre- tot timpul necesar reconstruirei si
juditiu care trebue sa fie reparat ; reinchirierei lui, fiind o paguba su-
Ca, in speta, tribunalul, apreciind va- ferita, de dansul, trebue a fi despa-
loarea acelui prejuditiu si fixandu-o, gubit de chirias, data acesta nu do-
dupa cum era, in drept sa o faca, vedeste ca incendiul a provenit din
la echivalentul chiriei pe 6 luni, a una din cauzele aratate in susci-

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROILiNA 531

Loeatiune Locafiune
tatul text de lege, numai in aceste acele lucrgri prin toate probele de
cazuri putand fi ap5rat de rhsplin- drept comun, admise de lege.
derea de daune 145, cu proprietarul. Buletinul 1903, p. 1088
Buletinul 1901, p. 994 70. Desfiintarea unei mori inchi-
66. Chestiunea de a se sti, dacg, riate, dintr'o cauza de for-0, majors,
reparatiunile unui imobil inchiriat nu oblig5 pe locatar a despagubi pe
sunt din acelea cari, dupa lege, cad proprietarul morei, conform art. 12
in sarcina proprietarului sau a chi- dela inchirieri din Codul Caragea.
riasului, fiind o chestiune de fapt, Buletinul 1867, p. 1008
lasata la suverana apreciere a in- 71. Instantele de fond nu stint
stantelor de fond, scapa controlului obligate, prin nici tin text de lege,
Curtii de casatie. ca sa adman, suspendarea actiunei
Buletinul 1901, p. 1617 in evacuare, facittg pe baza de acte
67. Constatarea instantei de fond de proprietate in regula, pang la
ca, imobilul inchiriat poate fi locuit transarea actiunei in anularea a-
pang. la expirarea contractului de celor acte ;
locatiuno, scap5, de controlul Inaltei Aceasta chestiune e lasata la a -
Curti. preciarea judecgtorilor de fond.
Buletinul 1909. p. 387 Buletinul 1904, p. 1279
68. Prin neprezentarea proprie- 72. Considerand ca, obiectul pro-
tarului la massa falimentului chiria- cesului consistand in expulsarea unui
sului, si prin neverificarea creantei locatar de pe tin teren ce 1-a sta-
sale, isi pierde el privilegiul ce i-1 Omit numai in aceasta calitate,
acord5, art. 1730 din Codul civil a- reaug credinta, in privinta cons-
supra mobilelor chiriasului s a u ? tructiunilor ce dansul ar fi facut
Vezi euvantul (Faliment. No. 92. pe acel teren, rezulta din lege, lo-
69. Dupg, art. 1489 din Codul ci- catarul ne putand fi considerat ca
vil, zidarii, lemnarii, precum ai cei- constructor de bung credinta pe i-
lalti lucratori cari contracteaza di- mobilul inchiriat.
rect cu un pret hothrat, sunt priviti Buletinul 1905. p. 21
ca intreprinzfitori pentru partea de 73. Cesionarul unor chirii de case,
lucru ce iau asupra-le : ocupate de un serviciu militar, este
Cg, dupd, acest articol, numai el dator a notified, cesiunea Minis-
lucratorii cari contracteaza cu pro- terului de Resbel sau sefului gar-
prietarul, cad la aceasta se referg, nizoanei cu care proprietarul cedent
cuvantul (direct, sunt priviti ca a contractat inchirierea ? Vezi cu -
antreprinzgtori, iar nu si aceia cari vantul cMinisterul de resbel >', No. 3.
contracteaza cu intreprinzatorul, lu- Buletinul 19(i5, p. 340
crand cu pret determinat pe bricati 74. Considerand di, din combi-
sau m'asurA; natiunea art. 1, 3, 7, 10, 11 si 15
Cg, prin urmare, acesti din urma din Legea asupra drepturilor pro-
cari nu contracteaza direct, nu sunt prietarilor, rezulta, intr'un mod ne-
considerati ca antreprenori, si ei an indoios, ca, pentru realizarea tuturor
dreptul farg, a li se putea opune drepturilor cari isvoresc din contrac-
dispozitiile art. 1484 din Cod. civ. tele de inchiriere, intre cari, dar. si
la valoarea adaosului litcrgrilor supli- acelea relative la stricaciunile cau-
mentare ce au f5cut, si pot proba zate de chirias la imobilul inchiriat,

www.dacoromanica.ro
582 REPERTORIUL GENERAL DE JUHISPRUDENTA ROM NA
Luca i tc ne
proprietarul este in drept sa facti,
cererea in justitie pe calea sumara
indicate de aceasta lege speciala;
Considerand ca, prin nici un text
din aceasta lege nu se prevede ca
exercitiul dreptului de judecare si
executare sumara, acordat in fa-
voarea proprietarilor de imobile, este
limitat numai pentru timpul duratei
contractelor de inchiriere sau aren-
dare ;
Considerand ca, in lipsa de ase-
menea dispozitiune speciala, data
legea s'ar interpreta in senzul de a
se aplica numai pa timpul duratei
mentionatelor contracte, prin aceasta
s'ar lipsi pe proprietari, in foarte
mite cazuri, de avantajul sustine-
rei drepturilor for fata de chiriasi
stu arendasi, ceeace ar fi contra
scopului ce legea a avut in vedere
gi prin urmare, asemenea interpre-
tare este neadmisibila ;
Considerand cA, dealtmintrelea,
chiar in cazurile in cari proprietarii
intenteaza actiuni pe tale ordinara,
judecarea unor asemenea actiuni se
face de urgenta, cu executare pro-
vizorie, $i fare drept de opozitie,
atat la prima cat si la a doua in-
stants, dupa cum se prevede aceasta
expres prin articolul 21 din men-
tionata lege;
. Ca, prin urmare, in nici un caz
nu se aplica procedura dreptului
comun, dupa cum se pretinde prin
motivul de casare.
Buletinul 1905, p. 162
75. Avand in vedere ca, dupa art. 1
din Legea asupra drepturilor pro-
prietarilor, rezultand din contracte
de inchiriere $i de arendare, pro-
prietarul pentru plata chiriei sau
arenzei datorite, precum si pentru
realizarea tuturor drepturilor cari
izvorA.sc din contractele de inchiriere
www.dacoromanica.ro
Locati acre
$i de arendare, va putea face o ce-
rere de executare, adresata ca.tre
presedintele tribunalului, conform
regulelor de procedura, sau catre
judecatorul de ocol. competinte, con-
form art. 55 $i 57 al Legei judeca-
toriilor de pace ;
Considerand ca, conform acestui
text de lege, presedintele tribuna-
lului, sau judecatorul de ocol, fiecare
in marginea competintei sale, au
cadere sa judece nu numai cererile
pentru plata chiriei sau arendei, ci
si cererile pentru valorificarea on
carui alt drept care isvoreste din
contractul de inchiriere sau de a-
rendare ;
Ca, prin urmare, Curtea de apel
judece en competinta un apel facut
in contra unei hotarari a presedin-
telui tribunalului, prin care ho-
tareste asupra unei cereri de rezi-
liere a contractului de arendare pen-
tru degradarea iinobilului arendat,
si nu violeaza nici un text din Le-
gea proprietarilor.
Buletinul 1.905, p. 167
76. Considerand ea, din dispozi-
tiunile combinate ale art. 1, 3, 19,
20 si 21 din Legea asupra, dreptu-
rilor proprietarilor, rezulta Ca, pen-
tru realizarea tuturor drepturilor
can izvoresc din contractele de in-
chiriere Si de arendare, atat pro-
prietarul cat $i locatarul, pot uza
de calla sumare, prescrise de aceasta
lege, dada vor voi sa aleaga aceste
cai, ele fiind cal facultative si de
favoare pentru proprietari $i loca-
tari, dar printr'aceasta nu li s'a
inchis caile ordinare, de drept co-
mun, pe cari be pot exercita, dupa
alegerea lor, pentru a $i valorifica
drepturile for ;
Considerand ca, in speta, aren-
 REPERTORIUL (IF:NERAL DE JURI-PFLUDFNTA ROMAXA 583

Lora, une Lorafiu ne

dasul Tanabe Chirca a intentat ac- hula dela pronuntarea sentintei ape-
tiunea sa in prelungirea contractu- late.
lui de arendare, pe cale ordinara, Buletinul 1905, p. 5.56
conform dreptului comun ; 77. Considerand ca, constatarile de
Ca proprietarii recurentii de as- fapt pe care se intemeiaza Curtea
tazi tot pe aceasta cale, au opus de fond, s p r e a stabili existents
in aparare, cererea for reconventio- contracinlui de locatiune de servicii
nalk prin care tindeau la rezilierea pe timp de un an, si cu plata lunara
acelui contract ; de 630 lei, fiind do suveranul for
011, tribunalul, sesizat de ambele atribut, s c a pa controlului acestei
aceste cereri, Ie -a judecat impreuna Inalte Curti.
$i a dat o singuni hotarare in pri- Buletinul 1905. p. 658
vin ta lor ; 7S. Avand in vedere sentinta su-
Considerand dar, ca, atat actiunea pus& recursului, prin care Tribunalu!
arendasulni cat $i cererea reconven- Ilfov, Sectia I, a respins contestatia
tionala, fiind introd use .i judecate Lena de recurentul V. I)umitrescu
conform dreptului comun, sentinta la executarea sentintei acelui tribu-
tribunalului, pronuntata, asupra lor, nal, cu No. 102 din 1904, deoarece,
este supusa termenilor de reformare motivele ce dansul a invocat, ca,
prevazuta de Procedura civila, si nu china pentru care fusese urmarit
se pot admite doua termene de este platita $i ca, este autoritate de
apel in contra aceleiasi sentinte, lucru judecat, nu se poate invoca pe
until, acela prevazut de procedura cale de contestatie, si ca alt motiv
civila, $i altul, acela prevazut de legal n'a mai invocat in sustinerea
L e g e a specials asupra drepturilor acelei contestatii ;
proprietarilor, cand acea hotarare a Considerand ca, dup5., art. 13 din
fost data pe tale ordinara; Legea proprietarilor contestatiunile
CA, prin urmare, termenul de apel la executarea hotararilor date, in vir-
al recurentilor, atat in privinta ac- tutea acelei legi, se vor judeca dupa
tinnei de prelungire a contractului de regulele fixate pentru contestatiunile
arendare, intentata in contra for de Monte la executarea snail, a hota-
arendas, cat si in privinta cererei rarilor ;
for reconventionale, prin care tindeau Ca, (Ilya aceste reguli (art. 400
la reziliarea acelui contract, era eel din Proc. civila) r. u este admis a se
prevazut de procedura civilk adich judeca, pe calea contestatiunei, fon-
2 luni dela cornunicare (art. 318 din dul procesului, asa ca tribunalul,
Procedura civila) ; respingand contestatia ce se into-
Considerand ca, astfel fiind, arti- meia pe motive de fond, departe de
colul 19, 20 $i 21 din Legea pro- a viola dispozitiunile art. 13 citat,
prietarilor, nu sunt aplicabile, in i-a dat o justa interpretare.
speta, si Curtea de fond, numai prin Buletinul 1905, p. 670
violarea art. 318 Proc. civila a ju- 79. Considerand ca, conform prin-
decat, ca apelul recurentilor, cu pri- cipiului stabilit prin art. 729 din Pr.
vire la cererea for reconventionala, civila, terminele se socotesc pe zile
era eel prescris de art. 21 suscitat libere ;
at Legei proprietarilor, adica de o Considerand ca, la acest principiu

www.dacoromanica.ro
584 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA
Locariune
nu se poate deroga. decat in cazul
and un text formal $i expres din
lege dispune altfel ;
Considerand ea, prin art. 12 din
Legea asupra drepturilor proprieta-
rilor, nu se dispune ca termenul de
3 zile pentru apel, prevazut de acest
text, este a se calcula pe zile neli-
bere ;
Considerand Ca, astfel fiind, fau
tribunalul, si numai printr'o gresita
interpretare a acestui articol, a res-
pins, ca tardiv, apelul recurentului.
Buletinul 1905, p. 1004 i 1387
80. Avand in vedere ca. prin sen-
tinta supusa recursului, tribunalul a
declarat nul apelul facut de recu-
rentul de azi, M. Wecsler, in contra
cartei de judecata a judelui ocolului
Falticeni cu No. 286 din 1905 ;
Avand in vedere ca, tribunalul a
anulat apelul, pe motiv ea, apelan-
tul M. Wecsler n'a declarat, in mod
expres, prin petitia de apel ca-si a-
lege domiciliul in orasul de resedint,a
al acelui tribunal, dupa cum se pres-
crie, sub sanetiunea nulitatei, prin
art. 12 din Legea asupra drepturilor
proprietarilor ;
Considerand ea, se constata, ca,
recurentul M. Wexler prin petitia de
apel, arata ea este arendas, domi-
ciliat in orasul Falticeni, adica, in
orasul de resedinta al Tribunalului
Suceava. competent sa judece in
apel, actiunea pentru plata sumei de
767 lei, 85 bani, datorata din sub-
arendarea unei bucati de pamant
numit Talfaria, si pentru ierbaritul
unor vita, actiune care face obiectul
procesului de fats;
Considerand ca, prin susaratata
indicare facuta in petitia de apel,
recurentul, conformandu-se in dea-
juns dispozitiunilor art. 12 din Legea
asupra drepturilor proprietarilor, rau
tribunalul, $i, numai printr'un inve-
www.dacoromanica.ro
Locatiu
derat exces de putere, a anulat ape-
lul, sub cuvant ca recurentul nu ar
fi facut alegerea de domiciliu.
Buletinul 1905, p. 163.9
Vezi gi cuvintele Hob-tram" No. 273 yi
Arendare".
Loterie
1. Considerand ca, o loterie, pen-
Ira ca s poata intra in conditiunile
art. 2, din Legea asupra, loteriilor,
trebue sa fie adresata publicului, 5i
in conditiuni astfel ca, dansul si
fie atras prin speranta unui castig ;
Considerand ea, instanta de fond,
nu numai ea nu constata aceasta, in
speta, dar inch', din actele din dosar,
se invedereaza ca recurenta nu se a-
dresa publicului cu aceasta loterie,
ci, facea apel la. ajutorul unui cere
foarte restans, $i ca, cei ce au sub-
scris la aceasta loterie, n'au putut fi
determinati a face aceasta, prin spe
rants veriunui castig, ci numai prin
ideia de a contribui la un act de
binefacere ;
Considerand ea, atat din sentinta
tribunalului, at $i din deciziunea
Curtii de apel, rezulta ca, singurul
fapt constatat de aceste instance, si
pe care numai se intemeiaza, pentru
a condamna pe recurenta de astazi,
este ca, dansa pe and se giisea la
baile dela Balta-Alb5,, a pus la lot
niste obiecte, fara a avea autorizatia
ceruta de aliniatul I, din citata lege
asupra loteriilor ;
Considerand ca, faptul astfel cons-
tatat, de instantele de fond, si p
care numai se intemeiaza condana-
natiunea, nu este prevazut de lege.
Buletinul 1887, p. 607
2. Prin art. 2, din legea pentr ]
oprirea loteriilor, se socotesc loterii,
ei ca atare, interzise, vanzarile can
dm% prime sau beneficii datorite no-
rocului, $i in genere. orice opera-
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 5S

Loterie Loterie
tiuni prezentate publicului. gi cari C5. acele lozuri introduse de rem -
1-ar face sa spere intr'un castig, da- rent, deli au o valoare intrinsec5,
torit norocului ; care apara pe posesorul for de pier-
Ca, dupa art. 4, din aeeias lege, derea valorei ce a dat pentru ele.
se pedepseste cu pedepsele prescrise insa, pe cat timp ele ofera sanse de
de art. 350, din Codul penal, autorii, c5,$tig, datorite numai norocului, intra
intreprinzatorii sau agentii de loterii in prevederile articolului 2, mentionat
rornane on streine, sau de operatiuni mai sus ;
ce sunt asemanate cu loteriile ; Considerand ea, deli se aloga ca,
Considerand, in speta, ca, data pe recurentul no facut decat a &A la
deoparte obligatiunile cu prime ale destinatiunea lor. obiectele trirnise,
societatii Crucea Alba Olandeza, sunt anume, din strainatate, insa, pe cat
garantate de Statul Olandez, pentru timp legiuitorul nu face distinctiune,
valoarea for nominala, pe dealta parte, ci pedepseste pe oricare va introduce,
insa, ele ofera publicului, sanse de prin orice mijloace, aseinenea lucruri,
castig, a unor sume ca beneficii, da- alegatiunea sa ramble fara nici un
torite numai norocului ; temeiu legal.
Considerand ea, o asemenea ope-
ratiune, data. nu este o loterie pro- Buletinul 1891, p. 1179
pin zisa, este, insa, asemanata cu 4. Din spiritul $i scopul dispozi-
loteriile, si, prin urmare, supune pe tiunilor legii din 21 Ianuarie 1883,
agentii ce o exerciteaza in Romania, pentru oprirea loteriilor, rezulta, ca,
la pedeapsa prescrisa de citatul art. simplul fapt, neautorizat de guvernul
4 din lege. roman, de a oferi publicului $i a e-
Buletimd 1891, p. 1166 ; 1892, p. 522 fectua orice operatiuni de vanzari de
3. Dup.& prescriptiunile art. 2, din obiecte. sau titluri, cari dau sperante
Legea pentru oprirea loteriilor, se so- de castig, datorit norocului, constitue
coteste loterie, si ca atare intPrzise delictul de contravenire in aceasta
vanz5.rile cari ofera si prime sau be- lege, chiar tend agentul ar fi fost
neficii, datorite norocului, $i, in ge- de bun& credinta la efectuarea ope-
nera, orice operatiuni prezentate pu- ratiunii, fie prin ignoranta legii, fie
blicului, si cari l'ar face s spere, prin o interpretare eronata a ei.
intr'un castig, datorit norocului ; Buletinul 1892, p. 522
Cd, dup5 prescriptiunile alin. 6, al 5. Considerand ca, dupa dispozi-
art. 5, acei cari vor introduce in tare tiunile aliniatului II, al art. 5, din
bilete, liste sau anunturi de loterie Legea loteriilor, se pedepseste acei cari
din strainatate, se pedepseste dupa vor anunta prin ziare, prin afire, etc..
art. 360 din Codul penal ; fiinta sau foloasele veriunei loterii,
Considerand, in spet5., ca. din de- neautorizate, din fara sau strainatate ;
ciziunea atacata, se constata, ca re- Considerand ca, nu numai din mo-
curentul, ca bancher $i reprezentant dul cum este redactata aceasta, dis-
al mai multor case straine, introdu- pozitiune de lege, dar, $i din intreaga
ced si impra$tia in public, atat a- economie a acestei legi, care este in-
nunturi de loterie, cat si lozuri de fiintata in scopul de a opri castigul
ale oraselor : Fribourg, Milano $i Rot- fara munca, rezult5, ca. printeinsa
terdam, fara sa fie autorizat de gu- legiuitorul a voit s pedepseasca pe
vernul tariff, intru aceasta ; acei cari publica anunturile ce li se

www.dacoromanica.ro
5s6 REPERTORRIL GENERAL DE JUR1SPRUDENTA ROM iNA
Loter t e
trimit pentru loterii, neautorizate, din
tarn sau din strainatate;
Ca. contravin de o potriva la dis-
pozititmile legii, pentru oprirea lote-
riilor, atat autorii, intreprinzatorii sau
agentii de loterii, cari sunt anume
pedepsiti, prin art. 4 din lege, cat ei
acei cari, in calitate de ziarieti, pu-
blica fiinta sau folosinta unei ase-
menea loterii, caci. desigur ca legiui-
torul nu a putut sa-i lase nepepsiti,
de oarece nu ei-ar fi ajuns scopul,
pentru care a infiintat o asemenea
lege.
Buletinul 1902, p. 836
6. Considerand ca, din dispozitiu-
nile art. 24 din Constitutiune, in care
se prevede ca se garanteaza tutulor
libertatea de a comunica si public&
ideile, opiniunile lor. prin graiu, prin
scris si prin press, facand pe fiecare
faspunzator de abuzul acestei liber-
tati, in cazurile determinate prin Co-
dul penal ;
Din dispozitiunile Legii asupra pre
sei, din 13 Aprilie 1862, ei din prin-
cipiile generale, de drept penal, re-
zulta ca, delictele de presk nu sunt
infractiuni csui generic' cari sa se
distinga de cele ordinare, prin natura
lor, ci, tot acelea prevazute ei defi-
nite de Codul penal ordinar, dar eh-
rora Presa le-a servit de instrument;
Ca, aea fiind, nu orice abatere co-
misa prin Presa., constitue un delict
de press, ci numai acelea cari contin
manifestarea unei opiniuni, unei idei
sau unei cugetari. contrarie dispozi-
tiunilor Codului penal, ei, prin ur
maro, numai judecarea acestora este
deferita juriului ;
Avand in vedere ca, Legea asupra
loteriilor din 20 Ianuarie 1883, o-
prind loteriile neautorizate de gu-
vern, $i pedepsind prin art. 5, cu pe-
depsele prevazute de art. 380 din
www.dacoromanica.ro
Loterie
Codul penal, pe acei cari vor anunta,
prin ziare, fiinta sau foloasele unei
asemenea loterii, a facut din acest
fapt, un delict csui generisv , $i caul
el nu tontine inInifestarea unei opi-
niuni, unei idei, sau unei cugetari,
urmeaza, ca nu constitue un delict
de presk ei ca Mare, judecarea lui,
nu e de compotinta juriului, ci a ins-
tantelor penale ordinare.
Buletinul 1903, p. 2-13
7. ('onsiderand ca, aprecierea di-
feritelor fapte ei imprejurari, din cari
Curtea de apel, a dedus ca, din anun-
tul incriminat reese cd, el se refers la
preturile cu cari se vend biletele de
loterie ale oraeului Budapesta, $i la
premiile ce aceasta loterie acordk
constitue o chestiune de fapt, aea
ca. deciziunea Curtii. din acest punct
de vedere, nu poate cadea, sub cen-
sura acestei Curti.
Buletinul 1905, p. 605
Lueru judecat
1. Ordonanta judelui de instruc-
tiune dobandeete un caracter defi-
nitiv in ceace priveete calificarea le-
gala a faptului, nefiind ea opozata,
in termenul legal de care cei in
drept la Camera de punere sub acu-
zatiune respective.
Buletinul 1870, p. 10
2. 0 hotarare a Curtii princiare,
intoarsa cu observatiuni de Domn,
ramane de drept anulata, de oarece
dupa, legiuirea din colectia II, pag.
360, prin care s'a precizat intelesul
art. 363 din regulament, Domnul era
obligat a da confirmarea numai cand
Curtea princiare ar fi staruit in ho-
tararea sa.
Buletinul 1870, p. 75
3. 0 sentinta care are de obiect de
a decide care din cei doi creditori ur-
meaza a se plati mai intai din pre-
 REPERTORIUL GENERAL DE KRISPRUDENTA RONISNA 587

Literzt judecat Lueru judecat

tul adjudecatiunei unui imobil, nu materii. decal relativ la obiectul pri-
poate avea putere de lucru judecat mei judecati.
in privinta unei cereri de aceias na- Buletinul 1471, p. 423
tura, intre aceleasi persoane, avand S. Hotararea intervenita intre ce-
insa de obict special adjudecatiunea dente si cesiona r, nu poate fi
unui alt imobil. opozabila debitoru]ui ces care n'a
Buletinul 1870, p. 83 luat parte la aceasta judecata.
4. Aducandu-se la indeplinire o Buletinul 1872, p. 128
sentinta definitive relative la aye - 9. 0 hotarare nu are puterea
zarea unor hotare de mode, gj ne- lucrului judecat, decat relativamente
ridicandu-se nicio contestatie con- la punctele cari sunt decise in dis-
form art. 26 din legea impiedicarilor, pozitivul sau, iar nu si in privinta
acea aducere la implinire capata au- celor ce indica intr'un mod enuntiativ
toritatea lucrului judecat si nu se in considerantele sale.
mai poate ataca. Buletinul 1872, p. 138
Buletinul 1870, p. 206 JO. Spre a exista identitatea de
5. Pentru ca sa exi3te lucru ju- object, este neaparat indispensabil ca
decat, dupa terminii art. 1201 din cererea de a doua sa fie incompati-
Cod. civ., trebue ca a doua cerere in bila si sa nu p oat a coexista cu
judecata sa alba acelas obiect, O. fie chestiunea judecata prin hotararea
intemeiata pe aceias cauza, sa fie anterioara ;
intre aceleasi parti $i facute de ele, Ca, astfel fiind, pe cat timp nu
$i in contra for in aceias calitate. exista nicio contradictiune intre
Buletinul 1870, p. 299 1875, p. 35 chestiunea ce ridica o parte litiganta
6. Odata ce prin o prima hotarare si punctul deja judecat, identitate
s'a condamnat pe cineva la amends, de object nu exista, sj prin urmare
pentru delictul de bataie gj aceasta nici autoritatea lucrului judecat nu
hotarare a ramas definitiva, nu se poate fi.
mai poate ca acelas individ si pen- Buletinul 1872, p. 319
tru aceas fapta sa fie condamnat la 11. DEO scopul unei actiuni inten-
inchisoare, fara ca aceasta procedare tata in diferite epoci este acelas
din partea instantelor judecatoresti reobtinerea unei some piatita fara
sa nu constitue o violare a autori- nicio cauza cu toate acestea spre
tatei lucrului judecat. a se putea determine data cauza
Buletinul 1871, p. 345 actiunilor intentate au fost sau nu
7. Nulitatea actelor recunoscuta aceas, n'avem sa tinem seama de
printr'o deciziune definitive, nu poate scopul la care tinde actiunea, ci de
fi invocate legalmente decat in ra- faptul juridic care formeaza fonda-
port cu obiectul judecatei ce ar fi mentul direct $i imediat al dreptului
declarat fara valoare acele acte, iar ce voeste o parte sa fie recunoscut
nu i pentru un nou object ce ar prin mijlocul actiunei intentata, gi
putea sa fie dedus in instanta poste- ceeace constitue cauza unei actiuni,
rioramente sj sustinut in puterea in opozitiune cu mijloacele ce pot
actelor prezentate in prima judecata, concurs pentru a constitul aceasta
pentruca autoritatea lucrului judecat cauza mu a servi spre a justifica
chiar in privinta formai actului, nu existenta ei.
exista, conform principiilor acestei Buletinul 1873, p. 47

www.dacoromanica.ro
588 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA

Lueru judecat Lucru judecat

12. 0 hotarare de revizuire nu tinde aceasta preschimbare, urmeaza
poate fi invocata ca lucru judecat, sa discute qi sa motiveze dirt ce re-
cand cererea de revizuire s'a respins zulta o asemenea preschimbare a
ca inadmisibda pentru motive pro- partei adverse spre a putea ajunge
prii numai revizuirei, dar .straine in la anularea unei hotarari definitive
domeniul instantelor ordinare ; ce se invoac5, ca autoritatea lucrului
Astfel, respingerea unei revizuiri judecat.
ce so baza pe gasirea unui exoflis Buletinul 1875, p. 13
doveditor de achitarea datoriei la 16. Ordonantele judecatorului de
care era condamnata o parte, bazata instructiune prin care se declara e
aceasta respingere pe motivul ca nu nu exists caz de urm5rire, qi deci-
s'a dovedit cauza de for major& ziunile Camerei de punere sub acu-
pentru care acest exoflis nu s'a pre- zare, nu pot constituI autoritate lu-
zentat cu ocazia judecatei de fond, crului judecat pentru partile civile.
nu poate fi opus& ca lucru judecat pe cat timp pretentiunile for nu s'au
la actiunea in repetitiune ce s'ar in- judecat contradictor de care jade-
tents pe cale principals bazata pe catorii de fond $i mai cu seama pe
acel exoflis. calea civi15, ;
Buletinul 1873, p. 225 Fi, 244 Ca, data legiuitorul penal a pre-
13. Conform art. 2, 3 si 9 dela vazut ca se poate urmari din nou
Capul despre ob$tire din Codul Ca- prevenitul pentru acela$ fapt, dupa
ragea, cand o judecat& a urmat nu- noui probe pe calea criminala,de
mai cu o parte din co-proprietari undo rezulta ca nici in penal nu se
lucrului comun $i nediviz, far& ca poate opune autoritatea lucrului ju-
aceqtia sa fie imputerniciti din par- decat dintio ordonanti de neurma-
tea celorlalti co-proprietari comuni$ti, rire, cu atat mai malt partea ci-
judecata ce s'a dat fats cu cei din- vile poate invoca falsitatea unui act
tai nu e opozabila color din urma, inaintea instantelor civile. cari ur-
ca unii ce n'au fost reprezentati in meaza a judeca conform dispozitiu-
acea judecata. nilor Legei de Procedura civila in
Buletinul 1873, p. 317 asemenea materie, deli in privinta
14. Dispozitivul unei hotarari n'are falsit5.tei acestui act sa dedusa o or-
autoritatea lucrului judecat, decal donanta de neurmarire.
numai despre punctele ce s'au jude- Buletinul 1875, p. 130 Si 233 fi
cat printeansa, $i ca, prin urmare, 1876, p. 5?
()richt de absoluti ar fi termenii dis- 17. Se violeaza autoritatea lucru-
pozitivului judecatei, autoritatea lu- lui judecat cand Curtea de trimitere
crului judecat nu exists decal asu- respinge ca tardiv un apel, ce prima
pra punctului asupra caruia a luat Curte de apel hotarase ca este in ter-
concluziuni partite ; men, $i asupra carei hotarari partea
Buletinul 1874, p. 291 interesata nef5.cand recurs, ea a ramas
15. In principiu, nu este destul ca definitive asupra acestui p u n c t
o parte sa preschimbe calitate celei asupra caruia Curtea de trimitere nu
lalte parti spre a ajunge sa se sus- putea s5, se atinga.
traga dela unul din elementele cari Buletinul 1875, p. 262
constitue autoritatea lucrului judecat, 18. Hotaraxile date in drit, dupa
ci instal*, inaintea caruia se pre- vechea lege a Moldovei, nu puteau

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT A ROMSNA 5S9

Lueru judecat Lueru judecat

fi invocate ca constituind autoritatea deli data in opozitie totus conserves
lucrului judecat asupra fondului, de efectele ei panes la reformare, si in
oarece prin acele hotarari nu se fa- urma f5,candu-se opozitie la acea
cer alta detest s& deschidea dreptul sentinta si reformandu-se, sa poata
partilor de a se ,judeca, farce ca a- face o noun, cerere in sensul celei
cele hotarari se poata influenta asu- dintai.
pra fondului ce se trimetea instan- Buletinul 1876, p. 64
t }elor spre a-1 examine si judeca. 21. Pe calea centestatiei. judeca-
Buletinul 1875, p. 356 torii fondului nu pot sub niciun cu-
19. Dupes art. 11 din Proc pen.,vant, fares a viola autoritatea lucru-
autoritatea lucrului judecat nu poate
lui judecat, sa modifice niste dispo-
rezulta decal dintr'o hotarare pro-zitiuni exprese ale hotararei for ra-
nuntata, in materie de judecata in masa definitivk pe cat acea hotarare
ultima instanta, la care instanta se pronuntase intre aceleas per-
partea civil& a luat concluziuni ; soane, pentru acelas object si aceias
Ca, hotararea de neurmarire pro- cauza,.
nuntata in materie de instructiune Buletinul 1976, p. 199
si intemeiata pe faptul c& nu se Vezi mai jos No. 104.
constata Ca cu vointa a fost dat 22. Spre a se putea constata ce
focul de care prevenit, este inte- anume s'a cerut de o parte Si ce s'a,
meiata pe lipsa unui element esen- hotarat de instanta judecatoreasca,
%ial in materie penalk vointa auto- trebue sa se pun& dispozitivul ho-
rului faptului incriminat, dar este tararei in fata considerentelor ei
indiferenta in materie de delicte ci- spre a se vedea la ce se raporta.
vile, $i, prin urmare, nu mate cons- acest dispozitiv.
tat-di lucru judecat, deoarece materia- Buletinul 1876, p. 497
litatea curates a faptului nu se vede 23. Dupes art. 88 din legea orga-
st fi fost luatit in nici o considera- nic& a Inaltei Curti de casatiune, un
tiune, intrucat ea singura nu cons- hrisov domnesc prin care se inta-
tituia pentru judecatori in penal un reste o hotarare sub regulament, nu
motiv indestulator spre condamnare; se poate desfiinta, printr'o alta ho-
C5 chiar data o atare hotarare de tarare, sub conditiune de a fi casata
neurmarire s'ar asimila unei adeva- aceasta din urma hotarare ;
rate hotarari achitatoare, totus, ul- De undo rezulta ca, hrisoavele
tima dispozitiune a art. 11 din Pr. domnesti sub regulament, consti-
pen., care se aplica la achitarea mo- tuiau autoritatea lucrului judecat.
tivates prin neexistenta sau neimpu- Buletinul 1877, p. 63 ; 1878, p. 314
tabilitatea faptului, dupes definitiunea Si 1979, p. 651
art. 10, alin. 2, Proc. pen., nu s'ar 24. Sentintele tribunalelor civile
putea aplica in speta, in care exis- nu au nicio autoritate asupra actiu-
tenta faptului este constants $i autorii nei publice, nicio putere de lucru ju-
sai nu se constata a fi necunoscuti. decat in privinta acestei actauni,
Buletinul 1876, p. 52 gi 1883, p. 1171 pentruck chiar cand an de object
20. Nu se poate invoca, autorita- .aceleasi fapte, aceste fapte nu sunt
tea lucrului judecat, rezultand din- privite de ambele actiuni sub acelas
tr'o hotarare care respinge o cerere raport, pentru ca nu este identitate
pe motiv ca exists o sent* care intre paqi, in fine, pentruca acVu-

www.dacoromanica.ro
500 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMAXA

Luc). u judecat . Lucru judecat

nile civile si publice, nu se sprijina aceasta pentru prima data la Casa-
pe aceleasi probe ; tie (art. 1842 C. c.).
Ca, singura exceptiune la aceasta Buletinul 1878, p. 302 ; 1894, p. 197
regula este cazul cand chestiunea gi 1904, p. 1033
judecata la civil e prejuditiabila ac- 2S. Considrrantele din sentinta a-
tiunei publice ; vand de stop a motiva dispozitivul,
Ci, aceasta hind regula, deciziunea insusi dispozitivul se explica prin
Curtii de campturi prin care s'ar fi considerante incat nu s'ar putea e
declarat recurentul achitat de catre para dispocitivul de considerante qi
Stat de suma pentru care e urmarit de aceia,. ceeace s'a judecat, rezulta
ca deturnator, nu putea impiedeca atat din dispozitiv cat si din consi-
pe Curtea de apel de a judeca si derante.
osandi pe V. Sion pentru faptul ca, Buletinul 1879. p. 24
in calitate de easier general in ziva 29. Hotararile dobandite contra
de 15 Octomvrie 1873 a mars in arendasului suit res inter alios ju-
comuna Negrilesti la d. lorgu Giur- dicata fate de proprietar si, prin
gea, a primit dela acesta 13.553 lei urmare, nu i se pot opine, de oarece
ce avea a rasp u n d e catre Stat, arendasul nu este in drept sa, se ju-
si a ordonat perceptorului a veni a deco in numele proprietarului.
doua zi la Casierie spre a-i fiber& Buletinni 1879, p. 829
recepisa cuvenita, care n'a mai dat-o
pane ce s'a descoperit faptul si s'a 30. 0 chestinne care a fost tran-
intentat aceast5. actiune. sata data prin o hotarare ramasa
Buletinul 1877, p. 287 definitive, nu mai poate fi pusa din
25. In materie electorala in genere, nou in discuthme intre aceleas per-
cand este vorba de recunoasterea soane. procedand in aceas calitate,
calitatii de roman, hotararile tribu- avand aceias cauza si acelas object,
nalelor nu dobandesc puterea lucru- fare a se viola autoritatea lucrului
lui judecat, deal cand au 'limas judecat. Buletinul 1880, p. 2
definitive prin expirarea termenului
de recurs, on prin respingerea re- 31. In materie electorala principiul
cursului, dace s'a facut recurs. autoritatei lucrului judecat nu poate
Buletinul 1877, p. 330 ; 187.9, p. 945 fi respectat ca in celelalte materii
Contra : 1888, p. 140 ri 266 ordinare, de oarece in aceasta ma-
26. 0 deciziune data in materie terie legea electorala, care este o
de pensiune alimentara, nu poate lege exceptionala, prevede dreptul
constitui autoritatea lucrului judecat. de revizuire a listelor electorate de
dup5, cum rezulta, din combinatiunea catre Consiliul comunal.
art. 190 si 191 din Codul civil, care, Buletinul 1880, p. 140 si 1881, p. 328
permitand o diminuare, cat& a ad- 32. 0 hotarare judecatoreasca in
mite si o augmentare a pensiunei materie de adininistratie, nu poate
cand pozitiutpa partilor a luat o constitui lucru judecat, oricare ar fi
preschimbare. faptele cari ar interveni in urma a-
Buletinul 1878, p. 910 celei hotarari, caci actele de admi-
27. Baca, dinaintea instantei de nistratie fiind varii si multiple dupe
fond nu s'a invocat autoritatea ln- timpuri si imprejurari. o hotarare
crului judecat, nu se poate invoca judecatoreasca nu poate sa fixeze

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM NA 591

Lucru judecat Lueru judecat

felul administratiei si sa le concen-
treze pentru totdeauna ;
C5,, cu toate ca prin decizia la
care se refera recurentul in speta.
i s'a putut recunoaste dreptul da
administratie, intervenind insa noui
fapte de abatere sau de negligent,
din partea recurentului in adminis-
trarea averei Bisericei Icoana, auto-
toritatile judecatoresti pot dispune
si lua masurile noui dictate de im-
prejurari.
Buletinul 1881, p. 491
33. Nu considerentele unei sen-
tinte pot forma autoritatea lucrului
judecat, ci numai dispozitivnl son-
tintei care singur numai se poate
execute, iar considerentele pot servi
mai mutt pentru deslusirea dispozi-
tivului in cas de a fi dubios.
Buletinul 1882, p. 886
34. Hotararile pronuntate pe tale
gratioasa no pot constitui autorita-
tea lucrului judecat de cat cand sunt
pronuntate pe calea contencioasa.
Buletinul 189?, p. 569
35. Drepturile castigate priutr'o
hotarare judecatoreasca ce a doban-
dit puterea lucrului definitiv judecat,
nu pot fi atinse printio lege inter-
pretative.
Buletinul 1993. p ?73
36. In materie de prescriptiune a
pedepsei, autoritatea lucrului judecat,
nu-si poate avea locul. decat atunci
and ea este intemeiata pe lapsul de
thnp, calculat dela si pana tot la sau martori, etc., no leaga, pe jude-
aceias epoca, ca in prima cerere ;
Ca, in speta, pentru a se fi putut
invoca, autoritatea lucrului judecat,
trebuia s fi fost vorba de timpul
inainte de, ai pana la pronuntarea de-
ciziunei Curtii de casatie, iar nu de
timpul de 2 ani trecuti, dela aceasta nu prejudeca petitorinl. nici in ceeace
deciziune, si pana In actuala cerere priveste faptele posesiunei, nici in
de executare (art. 598 din Procedura
penala).
Buletinul 1883, p. 766
37. Niciodata hotaririle Curtii de
casatie, no pot constitui autoritatea
lucrului judecat, pentru ca Curtea, de
casatie nu judeca fondul procesului.
Buletinul 1984, p. 351
38. Jurnalul 'de radiarea unei ipo-
teci, pronuntat pe cale gratioasa,
poate fi atacat in mod incidental, de
partite interesate, in lipsa carom, s'a
format. de oarece, asemenea jurnale,
nu au puterea lucrului judecat.
Buletinul 1884, p. 409
39. llotarirea pronuntate fat, de
un debitor cormin, si care ar stabili
simulatiunea unei vanzari, nu este
opozabila creditorilor ipotecari, ins-
crisi asupra imobilulni, asupra caruia
a urmat judecata simulatiunei la care
n'au participat acesti creditori.
Buletinul 1884, p. 549
40. Se violeaza autoritatea lucrului
judecat, cand se refuza acordarea de
daune interese. prin infiintarea unei
sequestru. pe temein ca, faptele con-
statate prin hotaririle definitive, n'ar
fi bine dovedite.
Buletinul 1884, p. 66.9
41. Considerand ca, in sistemul
nostru de Procedura civilaart. 159
si 160 , nici o Incheiere luata de
tribunal sau de Curte, prin care, pen-
tru descoperirea adevgrului, s'ar ad-
mite o cercetare loala, o expertiza,
catori, afar, de acele incheieri, care
ar fi admis juramantul decizoriu ;
Prin urmare, asemenea incheieri,
no constitue lucrul judecat.
Buletinul 1885, p. 8
42. Hotarirea data in posesoriu.

www.dacoromanica.ro
 592 REPERTORIEL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Lucru judecaf Lucru judecat

ceeace priveste caracterul a c e s t o r ce legea acord5, guvernului, prin ar-
fapte. ticolul 41, din legea Curtii de casatie,
Buletinul 1885, p. 950 $i art. 443, din proc. penala, de a
43. Mijlocul de aparare, intemeiat inlatura principiul autoritalii lucrului
pe autoritatea lucrului judecat, nu se judecat, este mArginita la c a z u r i
poate suplea din oficiu, de care o grave ; insusirile atributiunii ale ju-
inst-mta judec5.toreasca, ci trebue in- decatorului, poste competinta lui ;
vocat de partea interesat5, exces de putere sau delicte din par-
Buletinul 1885, p. 907 te-le, in interesul ordinei publice ;
44. Autoritatea lucrului judecat ca s faca sa inceteze o perturba-
rezulta, din dispozitivul deciziunei tiune, dintre puterile publice ; ca sa
unei instance judecatoresti combinat se desfiinteze un act culpabil sau pa-
cii considerantele intervenite asupra tat de exces de putere ; infine, chiar
cererilor si concluziunilor luate de de a unnari. de va fi cazul, pe judo-
parti in instant:a ; catorul sau tribunalul care l'a comis.
C5,, este indeferent, data punctul Buletinul 1888, p. 496
in litigiu s'a judecat pe cale princi- 49. Autoritatea lucrului judecat,
pa15, sau incidentals. rezulta, din dispozitivul deciziunii unei
Buletinul 1887, p. 562 sentinte judecatoresti, combinat cu
45. Intrung sindicii , reprezinta considerantele intervenite asupra ce-
masa creditorilor, hot'arirea obtinuta rerilor concluziunilor luate de parti
fats de dansul e opozabila, fats cu in instants.
toti creditorii falitului. Buletinul 1889, p. 343
Buletinul 1887, p. 562 50. Hotararile pronuntate pe tale
46. Autoritatea lucrului judecat, de actiuni posesorii, nu leaga pe
nu protege decat ceeace a fa'cut o- judecatori in petitoriu, can pot sta-
biectul procesului dedus in instant:a ; tua in senz contrariu nand e vorba
Ca, actiunea in repetitiune, avand de fondul dreptului ;
echitatea de fondament, ea se poate Ca, prin urmare ele nu constitue
exercita si in privinta sumelor pia- autoritate de lucru judecat.
tite, in virtutea hotaririlor definitive, Buletinul 1889, p. 594 i 738
veri de cate on intruneste conditiu- 51. Dac5, tribunalul, prin redactia
nile cerute de lege, si intrucat, nu hotararei sale, se serva de terme-
repune in discutiune ceeace a fost nul impropriu respinge apelul., ins5,
definitiv decis, prin hotariri investite din considerentele sale rezulta des-
cu autoritatea lucrului judecat. tul de evident ca nu in fond s'a
Buletinul 1887, p. 860 pronuntat tribunalul asupra apelu-
47. In actiunile posesorii, nepu- ci numai in ceea ce priveste
lui,
tandu-se statua, cleat asupra ches- competenta sa, prin aceasta nu ri-
tiunii de posesiune, fara ca sa se ju-dica apelantului dreptul de a se a-
dace fondul dreptului, de ace urmeaza dresa la tribunalul competent de a
ca, din judecarea actiunei posesorii, statua asupra acelei afaceri.
nil poate rezulta autoritatea lucrului Buletinul 1889, p. 734
judecat, cand se judeca actiunea pe- 52. Exceptiunea de lucru judecat,
titorie. fiind un mijloc de aparare, ca atare
Buletinul 1888, p. 330 partea poate renunta la ea.
48. Facultatea, de mare importanta Buletinul 1889, p. 95 9

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 593

Lucru judecat Lucru judecat

53. Autoritatea ce legiuitorulin blica in materie penala, si prin ur-
vederea interesului social de a pune mare poate fi propusa in orice stare
capat contestatiunelor judecatoresti a procesului, si chiar pentru prima
a voit sa dea lucrului iudecat, aco- oars in casatie ;
pere orice vicii ale hotararei, si dar Considerand ca, pentru ca excep-
$i incompetinta instantei ce a dat tiunea autoritatei lucrului judecat
acea hotarare, si prin urmare o ho- s poata fi admisa, legiuitorul nu
tarare judecatoreasca, fie ea chiar cere decat indoita conditiune, a i-
data fora compete*, poate obtine dentitatei inculpatului si a identi-
autoritatea lucrului judecat, dad. tatei faptelor, astfel precum rezulta,
acea hotarare n'a fost atacata de din suscitatul art. 383 Proc. pen.
parti in modul si pe calla prescrise Considerand, in speta, ca pe cat
de lege. timp se constata ca prin sentinta
Buletinul 1889, p. 1029 ramasa definitive, cu No. 217 din
Nu e admis ca pe tale de con- 1887, N. Marinovici a fost dat in
testatie sa se invoace vitiile de pro- judecata si achitat pentru aceleasi
cedura pe cari le acoperea aut. lucr. fapte de denuntare calomnioasa pen-
judecat. tru care este actionat si condamnat
&defined 1890, p. 165 in procesul de fata, apoi cu drept
54. Autoritatea lucrului judecat cuvant recurentul invoach autorita-
poate sa rezulte din orice hotarare, tea lucrului judecat, deoarece, veri-
fie data pe calea actiunei principals, care ar fi fost faptele continute in
fie pe aceia a unei contestatii la acea denuntare, si veri-cate ar fi
executare, destul numai sa existe fost persoanele in contra carora ea
elementele constitutive ale acestei ar fi fost indreptata, o asemenea
prezumtiuni stabilita de lege. denuntare nu putea da nastere decat
Buletinul 1890, p. 14.9 la o singura actiune penala in ca-
55. Autoritatea lucrului judecat, lomnie, pentru ca n'a prezidat decat
constitue o exceptiune peremptorie o singura intentiune de buns sau
de fond, care face inutile mica alta rea credinta la producerea acelei de-
discutiune a procesului ; nuntari ;
Ca, din acest punct de vedere, Considerand, de alta parte, ca, au-
nepronuntarea instantei asupra mij- toritatea lucrului judecat proteguind
locului care face obiectul motivului persoana in contra oricarei urmariri
de casare in spew, nu poate consti- noui pentru aceleasi fapte, apoi pro-
tui o omisiune. cesul de fata, nu mai este suscepti-
Buletinul 1890, p. 432 bil de o nova judecata, si conform
56. A.vand in vedere dispozitiunile art. 39 din legea organics a Curtei
art. 383 din Pr. penala dupe care de easatie, casarea urmeaza a se
orice persoana achitata chip& lege, face fara trirnitere.
nu mai poate fi acuzata pentru a- Buletinul 1891, p. 70 $i 254
celas fapt ; 57. Exists lucru judecat numai
Considerand ca, exceptiunea auto- atunci cand cererea anterioara a
ritatei lucrului judecat, avand de o- fost in adevar judecata, iar nu si
biect stingerea actiunei penale, ea in cazul cand a fost numai respinsa,
devine prin aceasta de ordine pu- =ca inadmisibila., pe calea 'pa care
I. C. Barozzi, Vol. II 38

www.dacoromanica.ro
594 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUD.ENTA. ROMANA

Luertt judecat Lucru judecat

ea era facuta far& a fi fost jude- vegherea justitiei, si care poate fi
cata. atacat& pe calea unei actiuni prin-
Buletinul 1891, 2). 121 cipale in militate a vanzarei :
58. Lucrarea comisiunei (le plasa, CA, astfel fiind, o asemenea or-
instituita conform legei rurale. si in donanta nu poate avea caracterul
special tabela litera A, constitue un unei hotarari judecAtore0i, si deci
titlu de proprietate al improprieta- nu se poate invoca ca autoritate a
rhului asupra terenului ce i s'a re- lucrului judecat.
cunoscut, opozabil propriethrului ; Buletinul 1892, p. 38
Ca, intru cat aceasta lucrare da, 62. Hotararea prin care se de-
fost atacata in termen util si pe clares ca simulat un act de vanzare
caile prescrise de legea rurala, ea a se poate opune ca constituind lu-
ramas definitive qi neatacabila pe cru judecat contra nouei actiuni ce
once alts tale, si astfel fiind, a do- se intenta in urma de pretinsul
bandit puterea lucrului judecat intre cumparator, prin care cere a se
proprietar $i partea improprietArita ; recunoaste ca. acel act e valabil ca
CA, in sped, Curtea de apel res- un act de donatiune, mai cu seamy
pingand acest mijloc de a p4rare, a cand acel pretins cumparator da,
violat principiul autoritatei lucrului facut in apararea sa o asemenea
judecat. cerere cu ocaziunea primei judecati;
Buletinul 1891, p. 210 ; 1892. p. 549 Ca prin cauza unei actiuni, nu
Vezi si euvinitul Rural" No. 32. se poate inthlege si mijloacele sau
59. Considerand cA hotarArile co- imprejurarile care concurg a consti-
misiunelor comunale pentru inscrieri tui acea cauza.
in rol, precum si acelea ale comi- Buletinul 18.92, p. 843
siunei de apel, ra",mase definitive, an 63. Desi e adevarat c& din dis-
autoritatea lucrului judecat, fie in pozitiunile art. 629 Pr. civ., rezulta
favoarea contribuabililor, fie in acea cA actiunea de separatiune de pa-
a Statului, pentru periodul la care trimoniu si aceia a liquidarei drep-
ele se refera., gi aceasta autoritate turilor femeei trebuesc a fi judecate
a lucrului judecat nu mai poate fi din cauza conexitatei lor, simultaneu,
atacat& prin o noun judecata pe nu e ins& mai putin adevarat ca
cafe de contestatiune la executare. aceste actiuni stint distincte prin
Buletinul 1891, p. 434 obiectul lor, caci, cea dintaiu are
60. Hotararile date in materie po- de object cererea femeei de a se lua
sesorie contra arendasului unei mo- din mama barbatului si a se da ei
sii care pusese in eauz& pe pro- administratiunea averei sale dotale,
trietarul salt, au Iucrul judecat si pe cand cea de a doua are de o-
fats de acesta. biect cererea femeei de al se de-
Buletinul 1891, p. 1117 termina aceasta a sa avere ;
Vezi Bi euvantul arendare No. 70" CA aceste actiuni diferind prin o-
61. Ordonanth, de adjudecare in biectul lor, judecata asupra uneia
materie de vanzare voluntara, ne dintr'ansele nu poate avea autori-
fiind supusa nici apelului nici re- tatea lucrului judecat asupra celei-
cursului in Casatie, legea o consi- lalte.
der& ca avand caracterul unei con- Buletinul 1892, p. 43.5
ventiuni incheiata de parti sub pre- 64. Dupes prescriptiunile art. 1201

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROM NA 595

Ltt ern judecat Lucre j udecat

C. civ., exista, lucru judecat atunci fals, deoarece nu exista, intro aceste
cand a doua cerere are aclas object doua actiuni, aceiasi cauza.
e intemeiata pe aceias cauza si e Buletinul 1993, p. 1120
data intre aceleasi parti, formats 68. Cand partite dinaintea in-
de ele si in contra for in aceias ca- stantei de fond nu an contestat
litate ; existents identitatei de object si
Ca e indiferent data punctul li- cauza, dansele nu pot :nvoca aceasta
tigios asupra carnia judecata a sta- pentru prima oars in Casatie.
tuat, a fost supus justitiei de catre Buletinul 1894, p. 112
reclamant, pe cale de actinne prin- 69. Dupti, sensul art. 383 din Pr.
dpala, sau de catre defendor, pe penala, o persoana achitata legal-
cale de exceptiune. mente pentru comiteret unui fapt
Buletinul 1892, p. 971 penal, poate sa, mai fie urmarita
65. Daca in vreme ce in instanta ce
pentru un alt fapt, comis inainte
sau in urma achitarei, cu conditi-
e pendinte asupra unei actiuni in re- une insa ca faptul celei de a doua
vendicare, s'a transmis cuiva un urmarire sa nu fie numai o circum-
drept real, de exemplu dreptul de stantea accesorie a acelui deja ur-
proprietate asupra unui lucru prin marit, sau o repetare a acestuia
vanzare, si deci, se continua in comis in acelas timp, sau in lega-
urm'a procesul, hotararea definitiva tura indivizibila cu acel deja urma.-
data contra autorului, se poate o- rit, caci in asemenea cazuri, urma-
pune achizitorului ? Vezi cuvantul rirea a doua n'ar fi decat repetirea
Vanzare No. 54 . celei precedente, sub o alts forma,
Buletinul 1893, p. 30 ceeace insa legea opreste prin cita-
66. Desi este adevarat cum ca o tul art. 383 Proc. pen
hotarare pronuntata in materie cri- Buletinul 1894, p. 463
minals are autoritatea lucrului ju- 70. Dupa art. 383 din Proc. penala
decat numai in ce priveste existents oH ce persoana achitata dupa lege,
delictului si culpabilitatea individu- nu va mai putea fi urrngrita nici
lui condemnat, dar nimic nu im- acuzata pentru acelas fapt ;
pedica pe partea lezata prin delict Ca din coprinsul acestui text de
sa'si intemeieze o actiune ce ar in- lege reiese clar si precis ca, in ma-
tenta in civil, pe faptele care au terie penala, exceptiunea lucrului
facut obiectul urmarirei criminale, judecat nu poate rezulta decat din-
fara a mai fi datoare de a mai tr-o hotarare judecatareasca ramasa
proba acele fapte, caci judecatorul definitiva, si care sa fi avut de o-
civil este obligat de a le tine ca biect acelas fapt pentru care se face
constante. nom, urmarire ;
Buletinul 1893, p. 577 Ca de aci rezulta, ca in penal,
67. Nu exista lucru judecat atunci elementul esential al lucrului jude-
cand prin prima actiune s'a cerut cat, este identitatea faptelor si a-
anularea unui testament pentru vitn ceasta, identitate 0, fie absoluta ;
de forma, si cand prin a doua ac- Conqiderand a in speta, C. Pa-
tune se cere anularea testamentu- raschiv fiind achitat de Curtea cu
lui ca unul ce este produsul unui jurati din Roman ca autor al tal-

www.dacoromanica.ro
696 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA
Lucre judecat
hariei comisa in prejudiciul d-nei titue pentru ele un lucru definitiv
Aglae Moruzi, putea fi urmarit pen- judecat, ale carui consecinte nu se
tru faptul ca in urma s'ar fi gasit mai pot nimici prin o a doua jude-
ascunse la el parte din lucrurile pro-
venite din acea talharie, intrucat
acest fapt, pentru care a fost in
urma urmarit, era un fapt nou, cu
totul deosebit de faptul pentru care
fusese urmarit si achitat.
Buletinul 1894, p. 1011
71. Autoritatea lucrului judecat
nu poate rezulta decat dintr'o hota-
rare care a statuat in mod definitiv
&supra existentei unui drept contestat
in justitie ;
Ca de aci rezulta ca ca nu exist&
lucru judecat cand prin hotararea ce
se invoaca spre a se stabili aceasta
judecata ce a pronuntat-o, departe
de a fi intrat in cercetarea cantos-
tatiei dintre parti, a respins actiunea
ca neregulat Lent&
Buletinul 1895, p. 348
72. Constatarea in fapt a elemen-
telor autoritatei lucrului judecat,
constitue o cestiune de fapt de atri-
butul suyeran al instantelor de fond.
Buletinul 1896, p. 693 fi 1901, p. 3.99
73. Sentinta tribunalului civil prin
care se achita doi soldati, si care a
Arms definitiva, constitue lucru ju-
decat pentru ei ;
Ca consecinta e, ca pentru acelas
fapt acei soldati nu mai pot fi ju-
decati de un tribunal, fie civil, fie
militar, caci altfel ar fi contrariu
principiului anon bis in idem. ;
Ca, in spet,a. Consiliul de rasboiu,
judecand din nou pe nista soldati
achitati printr'o hotarare civil& ra.-
masa, definitiva, a violat autoritatea
lucrului judecat.
Buletinul 1896, p. 1411
74. Hotararea data chiar de o ins-
tanta incompetent& din cauza ma-
teriei, intrucat nu a fost atacata in
termen de partile interesate, cons-
www.dacoromanica.ro
Lueru judecat
cata principals.
Buletinul 1897, p. 179
75. Considerand ca deli niciun
text de lege nu declara formal ca o
hotarare judecatoreasca definitiva
data in penal, poate fi invocata, in
civil ca autoritate de lucru judecat,
ins& din imprejurarea ca art. 8 din
Proc. penala dispune ca oridecaleori
actiunea privata, nu se urmarPste
deodata cu actiunea publica, inaintea
acelorasi judecatori, actiunea privata
se suspend& pans se va pronunta,
definitiv asupra actiunei publice, cats
sa se conchida, ca scopul legiuito-
rului a fost de a face ca judecata
actiunei publice sit serve ca norma
instantei civile, in scop de a evita
contradictia la care ar putea, (la loc
judecarea nesimultanee si separat a
ambelor actiuni ;
Considerand ca influenta penalului
asupra civilului este necesara, si for-
tata, caci, odata stability prin ac-
tiunea publica existenta infractiunei
si culpabilitatea prevenitului Wit de
to %i, ar fi a se nesocoti si a sdrun-
cina autoritatea datorita hotararilor
judecatoresti, data s'ar ingadui unui
particular de a contrazice inaintea
tribunalului civil, hotararile instantei
de represiune, intr'un nou proces,
care, deli tinde batre un alt scop,
insa are de obiect acelas fapt ;
Considerand ea astfel fiind, nimic
nu impedeca pe partea lezata prin
delict, sa-si intemeieze actiunea ce
intenteaza in civil, pe faptele care
an facut obiectul urmarirei crimi-
nals, fara a mai fi datoare sa pro-
beze faptele deja stabilite de jude-
cata penala.
Buletinul 1897, p. 811
76. Sentinta prin care se ordona,
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA. ROMANA 597

Lucru judecat Lucru judecat

impartiala averei unui defunct intre in chestie inocenta condamnatului
mostenitorii sai, nu poate fi opus pe care Far fi recunoscut culpabil,
ca lucru judecat cumpgratorului unui sau responsabilitatea prevenitului pe
imobil ce face parte din averea suc- care l'ar fi declarat neresponsabil de
cand dansul a cumparat
cesoral5,, faptul imputat ;
acel imobil inainte de pronuntarea Considerand dar, ca lucrui jude-
acestei sentinte, judecata la care cat in criminal, fie pentru existenta
dansul n'a fost citat personal, $i la sau neexistenta faptului generator
care dansul, ca simplu succesor cu al celor dou5, actiuni, fie pentru par-
titlu particular, n'a putut fi repre- ticiparea sau neparticiparea preveni-
zentat prin autorul sau, adica prin tului la acest fapt, are o influents
vanza'torul imobilului. suverana asupra soartei actiunei ci-
Buletinul 1898, p. 1045 vile ;
77. Ava,nd in vedere art. 8 din Ca, declaratia de culpabilitate a
Pr. penalA, 1200 si 1202 din Codul prevenitului devenind astfel, pentru
civil, cari suspenda exercitiul ac- actiunea civil& urmarit5, in urma, un
tiunei civile dinaintea judecatorilor titlu irefragabil care nu permite con-
civili pan5, mai intalu se va pro- damnatului de a contests faptul care
nunta definitiv asupra actiunei pu- a angajat responsabilitatea sa, tre-
blice, atribuind astfel actiunei pu- bue tot astfel ca declaratia de ino-
blice un caracter prejuditiabil ; centa a prevenitului de catre justitia
Ca de ad rezulta ca judecata in- represivA, s'a, fie de asemenea pentru el
tervenita asupra acestei act iun un titlu irefragabil contra pretentiilor
chiar in absenta pArtei civile, are contrarii ale pArtei civile ;
contra tutulor autoritatea lucrului Ca, actiunea civila nu se poate
judecat ca,nd ea constata sau nu exercita fat,5, de prevenitul achitat,
existenta unui fapt care e baza co- decal in cazurile in care declaratia
muna a ambelor actiuni sau parti- de neculpabilitate nu exclude ideia
ciparea prevenitului la acest fapt ; unui fapt de care prevenitul are s
C5, Ministerul public, lucrand in raspunda catre partea civild, in a.a,
interesul general al Societgei, re- fel, ca", cautarea sau proba acestui
prezinta ca atare pe partea lezat5, fapt sa nu poata duce la o contra-
data nu in ceeace priveste despagu- zicere intre ceeace a fost judecat in
birile civile cari aunt obiectul ac- criminal, si ceeace se va judeca in
tiunei civile, eel putin in ceeace pri- urmA, in civil.
veste cautarea si constatarea lap - Buletinul 1899, p. 111
tuk1i care da in acelas timp nastere 78. Exceptiunea autoritatei lucru-
la ambele actiuni ; lui judecat nefiind de ordine publica,
C5, dupit ce justitia represiva s'a pgrtile pot sa renunte la &Ansa.
pronuntat, numai este permis jude- Buletinal 1899, p. 117
caorilor civili de a nu tine compt 79. CAM in urma expertizii unei
de autoritatea hotgrarei sale, cad mosteniri ordonat5 de tribunal, mos-
ordinea social& ar suferi de un an- tenitorii, intemeiati pe valoare cons-
tagonism, care in vederea numai a tatat5, de aceasta expertiz5., cer dela
unui interes particular, ar avea, de tribunal sa li se restitue ceeace pia-
rezultat a zdruncina autoritatea jus- User% mai mult ca taxa catre fist
titiei criminale si de a pune din nou pentru aceastil mostenire, dupa eva-

www.dacoromanica.ro
7,98 REPERTOR1UL GENERAL DE JITRISPRUDENTA RO3LiNA

Liceriz juderat Lttertt judecat

luarea declarata de dan$ii Cu ocazia iata pe aceia$ cauza, $i este intro
cererei de trimitere in posesinnea a- aceleia$ parti, facuta de ele $i in
verei, $i tribunalul admite cererea contra lor, in aceia$i calitate ;
de restituire dupa o desbatere con- Ca, prin cuvintele tcerere in ju-
tradictorie fatal de agentul fiscului, decatho, se intelege o cerere Wait
aceasta sentinta a tribunalului poate pe cale contencioasa, asupra careia
fi opusa ca lucru judecat atunci cand partile sa poata discuta contradic-
administratia financiara ar face con- tor, $i instanta judecatoreasca sa se
testatie la evaluarea acelei mo$te- pronunte ir. $edinta publica ;
niri. intrucat exista, identitate de o- avizul unui Consiliu de fami-
bject, de cauza $i de persoane, lu- lie, chiar cand ar intruni celelalte
crand in aceia$i calitate. conditiuni din art. 1201 din Codul
Buletinut 1899, p. 756 civil, nu poate fi asimilat cu o ho-
SO. Hotararea prin care se Mere- tarare judecatoreasca, nici omologa-
dinteaza unuia din sotii divortati in- rea tribunalului data in Camera de
grijirea copiilor, poate ea constitui consiliu, nu poate avea acest carac-
autoritatea lucrului judecat in sen- ter, astfel ca autoritatea lucrului
sul de a nu se putea reveni asupra ei judecat nu decurge din asemenea
prin o nova actiune ? Vezi cuvantul acte.
Divort. No. 72. Buletinul 18.99, p. 1958
Buletinul 1899, p. 1092 84. Avand in vedere art. 1201 din
SI. ()data ce creanta s'a Inscris Codul civil :
in tabloul de ordinea creditorilor ei Considerand ca, aceasta dispozi-
a servit in urinal drept pret al adju- tiune a legei, tontine o regula de
decatiunei, mai poate debitorul con- drept civil, scrisa pentru chestiunile
testa integralitatea acelei creante $i mat civile, iar nu pentru acelea ce
sal ceara sal i se restitue tot ceeace rezulta d i n aproprierea dreptului
creditorul sau a primit falra. drept? civil $i dreptului criminal, $i preva-
Vezi cuvantul cOrdonanta de adju- zand cazul a doug deciziuni civile
decare, No. 289. $i una $i alta nu se ocupft nici de
Buletinul 189.9, p. 1135 cum de raportul a doug actiuni, din
S. Hotararea prin care se stabi- cari una este civila, iar alta crimi-
le$te judecatore$te valoarea, unei suc- nals ;
cesiuni pentru plata taxei de inre- Considerand ca, in asta din urma
gistrare, nu poate fi invocata ca ipoteza, lucrul judecat ca criminal,
Meru judecat la cererea ce ar face ar avea autoritatea in civil, cand
in urma mo$tenitorii spre a li se jurisdictiunea criminals ar recunoaste
restitui o parte din acea taxi inca- prin deciziunea sa, intr'un mod la-
sata pe nedrept, ca una ce nu se murit ca. faptul imputat inculpa-
datora Statului, fiind scutita de lege, tului nu exista, ca. inculpatul nu este
deoarece nu exista identitate de o- autorul lui, $i ca acel fapt nu'i este
biect intre ambele actiuni. imputabil din punctul de vedere al
Buletinul 1899, p. 1215 legei penale, sau cand ar raspunde
83. Considerand cal, dupa art. 1201 in mod afirmativ la toate aceste
din Codul civil, este lucru judecat puncturi ;
atunci cand a doua cerere in jade- Ca, in adevar, in acest caz, desi
hcata are acela.$ object, este inteme- nu este identitate d e cauza, de

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDEN1'A ROMANA 399

Lueu judeeat Lueru judecat

parti si de object, este insa lucu ju- socoteste autoritatea lucrului judecat,
decat, caci verice deciziune criminal& si comae un exces de putere, intrucat
fiind data intre acuzat si Societatea dansa nu era, chemata sa judece alt-
intreagk prezinta un caractor de ge- ceva decat. data este competenta a
neralitate care ii imprima autoritatea se pronunta asupra pretentiunilor ci-
lucrului judecat si care nu se poate vile, si la caz de a se fi declarat
nesocoti fara scandal juridic ; competenta, sa judece legitimitatea
Considerand ca, nu este autoritate si cuantumul acelor pretentiuni.
a lucrului judecat, cand punctul des- Buletinul 1901, p. 92
batut in criminal, nu este tocmai 86. Autoritatea lucrului judecat,
cel decis de judecatorii civili rama- nu rezulta, din considerante, ci din
nand chestiunea civila intact& ; dispozitivul deciziunei;
Ca, in cazul de fata, verdictul cri- Ca, aceste considerante, nu pot fi
minal, far5, a decide daca faptul de- tinute in seams decal numai intrucat
turnarei exists sau nu, dad, incul- ele servesc a determine si complecta,
patul este sau nu autorul lui, a de- intelesul si intinderea dispozitivului.
clarat numai : ca inculpatul nu e Buletinul 1902, p. 154
culpabil criminalmente de acel fapt ; 87. Cand printr'o hotarire defini-
Aceasta deciziune nu impedeca ca, tive si executorie, se constata ea,
partea civita, care se pretinde vata- creanta reclamata a fost pentru ali-
mata, sa vina a dovedi in civil, ca mente si condamnatiunea mentio-
faptul exists, ca individul achitat neaza calitatea acestei creante, nu se
este autorul lui. si ca, acest fapt con- poate repune in discutiune natura
stitue un quasi-delict. sau un delict acestel creante cu ocaziunea unei
de drept civil, ce des loc la despa- popriri ce s'ar face in virtutea son-
gubire. tintei condamnatorie, care constata
Buletinul 1868, p. 15.9 aceasta calitate a creantei, fara a
85. Data un inculpat. absolvit de nu se viola autoritatea lucrului ju-
invinuirea ce i se aduce insa e con- decat.
damnat la daune sau restitutiuni ci- Buletinul 1909, p. 527 fi 1903, p. 699
vile, face recurs, si Curtea de casatie (Sertiuni- Unite)
respinge toate motivate. relative la 88. Hotararea judecatoreasa data
faptul penal in sine, dar, caseaza, pe cale penala, si rainasa definitiva,
pentru motivul relativ la condam- prin care se declares ca semnatura
narea inculpatului la daune, pentru apozata pe o carnbie nu ese falsa
un fapt ce nu cade in prevederile deoarece nu exists alterarea mate-
legei penale, instanta de trimitere rial& a sernnaturei, constitue lucru
este datoare a constata faptele des- judecat intre parti, si ea poate fi o-
bracate de orici caracter penal, si a pusa dinaintea instantei civile.
motive, daca pe temeiut acelor fapte,, Buletinul 1909, p. 796
astfel constatate. se poate condamna 89. Dace este adevarat ca obiec-
inculpatul la daune, nu poate insa, tut lucrului judecat sta in dispozi-
a judeca faptele, si din punctul de tivul hotararei, nu este mai putin
vedere penal, si a achita pe inculpat. adevarat, insa, ca acest dispozitiv
cand fusese absolvit, si hotarirea de nu poate fi privit singuratic si des-
absolvire ramasese in aceasta privinta partit de ceea ce hotarat asu-
definitive, caci, procedand astfel, ne- pra dreptului generator de unde a

www.dacoromanica.ro
600 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENT A ROMAN,I.

Lueru, judecat Lucre judecat

decurs dispozitivul, caci de la des-
legarea acestui drept atarna admi-
terea sau respingerea cererei parti-
lor, el face, prin urmare, obiectul
principal $i adevarat al hotararei a
cared dispozitiv nu este decat con-
secinta ;
Ca, astfel, cand cu ocazia jude-
carei iuniu atribut al proprietatei, se
judeca insusi dreptul de proprietate,
partile care an figurat in acel pro-
ces, nu mai pot in urma s puns
in discutiune acelas drept de pro-
prietate, cand ar voi sa se foloseasca
de un alt atribut al proprietatei,
caci dreptul de proprietate a fost
definitiv judecat intro ale, si s'ar
viola autoritatea lucrului judecat.
Buletinul 1902, p. 1119
90. Dupa. art. 1200 din Cod. civil,
puterea ce legea acorda autoritatei
lucrului judecat, constitue o prezum-
tiune, insa ca sa, fie lucru ludecat,
trebue, dup5, art. 1201, ca a doua
cerere in judecata, sa fie intro a-
celeasi parti ;
Ca, in speta, sentinta, cu No. 68 lumina acel dispozitiv ; ale nu au
din 1885, nu este data $i fata de puterea lucrului judecat intro noua
intimatul de astazi, asa ca, ea nu instants fondata pe o cauza. diferita ;
este privita de lege ca lucru judecat,
Si nu poate constitui o prezumtiune
legala pentru a forma o dovada in
contra intimatului ;
Ca, prin urmare, simpla mentiune
facuta in acea sentinta despre un
act de vanzare intervenit intro an-
torul recurentei ei mostenitorii de-
functului Geanta, Mfg ca sa, se a-
rate identitatea locului. limitele $i
vecinatatile lei, nu-i poate conferi
revendicantei nici un drept fata de prezumtiunile legale, prezumtiuni Ca-
acel ce posed5,;
Ca, sus zisa sentintil nu constitue
un inceput de dovada, pentru a se
putea cere proba cu martori, cad nu
e un act care emana de la partea
careia se opune.
Buletinul 1903, p. 1.9
91. hi materie electorala exista
autoritatea lucrului judecat, cu pri-
vire la un alegator inscris in listele
electorale in virtutea unei hotarari
ramasa definitive ? Vezi cuvantul
.Electorale' No. 257.
Buletinul 1903, p. 599
9'2. Pentru ca sa fie violare a au-
toritatei lucrului judecat, se cere ca
o hotarare judecatoreasca sa con-
trazica o hotarare anterioara, date
hind ambele intre aceleasi parti, ba-
zate pe aceias cauza, Si avand a-.
colas obiect.
Buletinul 1903, p. 715
93. Dupa legiuirea de la fata 255,
colectia 1-ia, judecata dintre doi, nu
mai poate jigni pe un al treilea.
Buletinul 1863, p. 131
94. Dispozitivul unei deciziuni con-
stituind singur esenta, ey, autori-
tatea lucrului judecat' te4ulta din
chiar dispozitivul hotararei, iar nu
din motivele care servesc numai a
Considerand, ca, in genera, o ho-
tarare nu are efectul lucrului jude-
cat decat in privinta punctelor de-
cise prin ea, iar nu $i in privinta
punctelor indicate sub forma de e-
nunciatiune ;
Considerand, in drept, ca autori-
tatea lucrului judecat nu are efect
decat intro acei ce an fost parte in
proces, si pentru aceasta Codul ci-
vil, in art. 1200, a admis-o intro
lificate de jurisconsultii romani : <ju-
riset de jure,.
Buletinul 1869, p. 65
95. Doi constatarile 9i aprecierilo

www.dacoromanica.ro
 REPERTORIUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA 002.

L act. u judecat Lucre judecat

ce se refers la exceptiunea lucrului nu poate avea loc exceptiunea lu-
judecat, sunt de domeniul judecato- crului judecat, data nu exista iden-
rului de fapt, insa aceste aprecieri titate in calitatea partilor.
lash puterei reformatoare a Curtei Buletinul 1869, p. 263
de casatiune toata latitudinea de a 99. Tabloul de distributiune ra-
examina (lack elementele constitutive mas definitiv poate el fi invocat ca
ale principiului autoritatei lucrului autoritatea lucrului judecat cn pri-
judecat, determinat de art. 1201 din vire la restul creantelor care n'au
Codul civil, au fost sau nu bine fost acoperite? Vezi cuvantul cCre-
aplicate de Curtea apelativa; ditori. No. 31.
Violarea acestor elemente no este Buletinul 1904, p. 386
o simples cestiune de fapt Iasi+ ta la 100. Constatarea elementelor lu-
apreciarea discretionary a judeca- crului judecat, precum si interpreta-
torului de fond, ci o cestiune de rea hotararilor produse in sprijinul
drept si de ordine publics, care cade acestei exceptiuni, fiind cestiuni de
sub controlul si cenzura Curtei de fapt, instantele de fond sunt suve-
Casatinne, conform art. 40 din le- rane in aprecierea lor.
gea sa constitutiva. Buletinul 1904, p. 402
Buletinul 1869, p. 65 Contra vezi mai jos No. 103.
96. \utoritatea lucrului judecat 101. Desi in principiu autoritatea
poate rezulta si din hotararile date lucrului judecat nu poate rezulta
de instantele criminale. si poate fi decal din dispozitivul unei hotarari
invocati inaintea instantelor civile, nu si din considerantele ei, insa,
destul umai sa intruneasca condi- cum motivele unei hotarari nu fac
tiu nile cerute de lege pentru acest decal sa explice si sa lumineze dis-
sfarsit, adica sa aiba acelas obiect, pozitivul. lucrul judecat poate re-
aceiasi cauzA $i sa fie intre aceleasi zulta si din considerantele unei ho-
rti, piocedand in aceiasi calitate. tarari cand nu exista contrarietate
Buletinul 1869, p. 135 intre considerante si dispozitiv, si
cand considerantele fac un tot cu.
97. Deciziunile judecatoresti, oricat
de contrarii ar fi legei, au autori- dispozitivul.
tatea lucrului judecat de nu au fost Buletinu11904, p. 471 i 1905, p. 548
reformqte de instantele dirora le- 102. Sentintele date in materie
gea le, atribue competenta de ale electorala si ramase definitive, prin
reforma. care se recunoaste nationalitatea de
Buletinul 1869, p. 20.9 roman al unui alegator si sa or-
98. Sprea a putea fi invocata au- doana inscrierea lui in listele elec-
toritatea lucrului judecat, trebue .ca torale, constitue ele autoritatea lu-
a doua cerere in judecata sa alba crului judecat ? Vezi cuvantul Elec-
acelas obiect, se fie intemeiata pe torate= No. 270.
aceiasi cauza, se fie intre aceleasi Buletinul 1904, p. 691
parti, procedand in aceias calitate, 103. Hotdrarile definitive prin
astfel ca, data unul din aceste 8-. care se confirms o hotarnicie fates
lemente lipseste, nu mai poate de proprietarii vecini, poate ea fi
fi
vorba de lucru judecat, si ca prin invocata ca autoritatea lucrului ju
urmare, chiar daces exista identitate decat cand veri unul din acesti pro-
de obiect, de cauzit, de parti, tot prietari vecini ar cere hotarnicia

www.dacoromanica.ro
602 REPERTORJUL GENERAL DE JURISPRUDENTA ROMANA

Lucru judecat Lucru judecat

proprietatei for? Vezi cuvantul <Ho- trolului Curtlei de casatiune, intru
tarnicie No. 59. cat chestiunea de a sti data hota-
Buletinul 1904, p. 743 rarea atacata cu recurs a violat o
104. Considerand ca instanta de regula de drept, clack adick intro
fond, pentru a da deciziunea supusa cele dourt actiuni erau on nu in-
recursului care contrazice pe acea trunite elementele componente ale
dela 1890, este fortata sa recurga autoritatei lucrului judecat, ce face
la interpretarea ei si, sit afirme, ca inadmisibila o nou'a judecatit a a-
prin acea deciziune, nu s'a botitrat celuias litigiu, constitue o chestiune
ca partile poseda mosia, de care este de drept pe care Curtea de casa-
vorba, in indiviziune ; tiune este autorizata sit o cenzureze.
Considerand insa, ca este Mad- Buletinul 1905, p. 548
misibil ca, sub cuvant de a c5uta 106. Considerand ca, lucrul judo-
si a preciza senzul unei deciziuni cat poate sit rezulte ei din conside-
aceias instants sit modifice decizi- rantele deeiziunei, cand ele explicit,
unea ce interprets, adilogand sau motiveaza si complecteazit dispozi-
scazand ceva la acea hotarare, pen- tivul.
tru ca. indata ce judecatorii chemati Buletinul 1905, p. 777
a judeca un proces, au pronuntat 107. Considerand ca comisiunea
hotararea lor, misiunea for este im- de apel pentru a impune pe recu-
plinita, 9i orice drept de reformare rent la patenta clasa 1-ia, constata
al celor deja devise este in chis ; in fapt si din examinarea registre-
Ca dar, precum a,ceiasi judecatori lor, ca dansul exercita acest comert ;
nu mai pot direct sa reformeze de- Ca, comisiunea nu era tinuta 55,
ciziunea data, tot astfel nu o pot is in consideratie impunerea din
face indirect, pe tale de interpre- anii trecuti, intru cat in aceast5,
tare ; materie nu se poate invoca autori-
Ca, prin urmare, cand Curtea la tatea lucrului judecat, fiind an nou
1904 da o interpretare diametral o- recensamat, iar art. 51 invocat prin
pusa celor hotai ate prin decizia cu motiv, nu poate fi aplicabil in spetk
care nu e nici fiindcs se refers, nu la recensaman-
No. 127 din 1890
indoioasa, nici obscura -
autoritatea lucrnlui judecat.
violeaza tul general, ci la prefacerile anuale
ce se efectueaz5, de comisiunile a-
Buletinul 1905, p. 546 nuale de prefaceri.
105. Considerand ca este nefon- Buletinul 1905, p. 1502
dat argumentul, ca interpretarea n- Vezi si covinitul Hotarare" No. 49, 52.
nei hotarari judecatoresti este o 74, 75, 76, 92, 95, 107, 119, 128, 130, 135,
chestiune de fapt ce ar scapa con- 149, 164, 166, 176, 188, 2.30, 259, 352 si 353,

FINELE TOLUMULUI II

www.dacoromanica.ro
 Voiumul III s'a pus sub presci coprinzand materiile li-
terilor : lll. N. 0. ft P. fi va ft Bata irz cursul lunei Iunie, tar
Volumul IY coprinztind materiile literilor Q. R. S. T. U. V. fi Z,
va ft complect imprimat fi se va pune an vetnzare in cursul
lunei August 1908.
Depozit general la Curierul Judiciar, Bucuresti, 5 Calea Rahovei 5,
rare serveste la cerere once c5rti de drept romane sau strAine si care
primeste a imprima, in tipografia sa once lucrari, in conditinni avanta-
gioase. Primeste in editura lucr5,ri de drept.

www.dacoromanica.ro
TIPOGRAFIA ZIARULUI CURIERUL JUDICIAR, BUCURE$T1, CALEA RAHOVEI 5

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro